CLAR

(NOUL

ANUL

Cota '
ventar

1936-7

1937

www.dacoromanica.ro
 Acuma treizeci de ani neintelegeri in ce priveste
indreptarea a poporului care eu
o voiam strict ingenuncheri pe praguri
a oprit in manifestarea disciplinata
a unei strälucite generatii de oameni de talent.
e ei ar fi jertfit unei
tendinte acel element de frumusetä care singur
scrisului caracterul de literatura.
Niciodata selectie n'a fast mai din punctul
de vedere al realisarii estetice, decât la Samanatorul".
Lovinestilor cu studii bune
au fost inläturate crutare. d.
hedinti incerca revista de a
lovi adversarul d. Ovid Densusianu cu epigrame
in care eu eram Achile la picior",
tatul filolog un Thersit, colaborarea tendentioasä i-a
De aveam mostenirea unor oameni de gust ca
Cosbuc, alegerea materialului se facea de
grupul de scriitori cari de la mine o
conducere. ce priveste estetica,
punde locul pe au desvoltarea literaturii
noastre felul cum s'au primit strainätate traducerile
de aceasta, oricare din vechii scriitori, ca
Slavici, s'a ca aclauge prestigiul a fost
primit cu bratele deschise.
Continuarea a servit ideii absurde a
Marii Austrii" iscodite de Popovici, care a venit
cu toate teoriile sale luate la Houston Chamberlain
de la Revista a trebuit inceteze.
De atunci, cu toate incercärile mele, sporadice de
o care nu trebuia, din Neamul
Literar", din Ramuri" Drum Drept", anarhia s'a
pe literele de pe ei s'a ivit

www.dacoromanica.ro
2 CLAR

curentul cu vorbe mari, de exhibitii de

monstruositati, de apeluri la apetiturile bestiale, care,
supt o de lovinesciana interesata
ni-a dat era care fie pecetluita
frunte fierul Arghezi".
:

Contra sufletului revin la o

crutare la mi s'ar putea recunoaste, in
un drept la
Dar, a neamului mieu e in
joc, reieau vechea mea misiune credinta nu e
pentru mine o mai imperioasa aceasta.
Voiu semnala literatura voiu la
pe aceia care e tot de supt raportul
estetic, pe de supt moral, sigur
va constiinta tuturor oamenilor de bine.
N. IORGA.

PARTENONUL LUNA
de SCARLAT A. GRUES, poet grec.

razele de Acropolea-i
voluptate cade din Parthenon de sus:
Din Erechteion albastra
Se ca aripa hulubului supus.
ternplul larg in ritrnu-i, unduiosul
Se pare 'n absolutul surii ;
vis e Adevárul, Frumosul,
Ca 'n visele lui Platon rana-i

une ori, de opal cade,

gesturi de sprintene Thyade
Purtând ca mâni intinse frontonu
Coloanele 'ncrgite, cu canelat
Primesc 'nfiorare, tot una una,
ce
Tradus dup t forma a autorului N. I.

www.dacoromanica.ro
NOUL

literaturä
- Un articol uitat, de treizeci de -
A fost un timp, pe care amar, care
printre oamenii de talent, scriitori
märturisitori de culturale
fäceau Astfel s'a in prosa
a Rosetti, cea a Boliac, aristocra-
ale luí Odobescu, expunerea de o lo-
a d-lui Maiorescu, satire ale d-lui Hasdeu. Lumea
deprindea moravuri, caractere. Nu
prin mult de forma, nu prin subiecte
goale, s'a fäcut cultura moderna a celor mai multi de pe la 1860
ci prin printeun de acest
Apoi presa a pe ori
acestia erau scriitori, tot era bine. De pentru
ei aduceau, ca niste ce erau, de forma,
de ideal, al Nu ca in epoca luptelor cinstite,
eroice une ori, dar era inca de suportat.
Apoi s'au dus ziaristi. Au alp!,
condeiul", combatr,
in näcaz articole,
conducatoare, in stil. Banditism curat,
de de de ucenic.
talentul, sfruntarea curajul.
De la o vreme, progresul culturii morale, se ivi revolta
anumite patriotice. Se
put bun presa ajuta desvoltarea neamulul, s'o
ori s'o poarte pe de Am mers de
departe am cäutat, intre exemplul. Atunci
eu am in Independenta", in Epoca", de unde
Cuvintele adevärate". La urmä, am intemeiat Neamul Ro-
manesc", de convingeri, redactata am gäsit
colaboratori pentru bine se poate face
In vechiul curent de banditism
calea. ce a politica, el pätrunde in In
locul de si pe care le
chiului pentru a publicului,

Aflat in manuscris, de acum vre-o treizeci de ani. Pentru a se vedea

tot credeam atunci.

www.dacoromanica.ro
4 CUGET CLAR

curata, ce e frumos ce e tirât, ce e original ce e

de ce e i ce e desfrinat, gazetari din
veniti din Ardeal au dat de articole
de noti/e, care sânt un de imoralitate public& de stri-
care a scriitorilor, acestor vicleni. Nu mai vor-
besc de câte un naiv care li-a imprumutat cântecul luat

N.

NOUA DE ISTORIE.

In cercuri mari se 'nvdrte 'n soare

acvilei splendoare
in ei de-o clipa
Lumind duce pe

Dar jos, pe gunoiu,

de ccl mai bun soiu
Tot din plind,
cd de

Din lui de sus

Credea cd peste noi e pus
nu pricepe ce
este sarcina cand

Pe noi pe aice
Zorim
cercetdm fundamental
Ce vede el superficial".

E drept cd nicio nu-i,

altul e lui,
Al celui ce pe bolli strdbate,
In ca prin cate.

Dar, oricum, o
viermi face
cd este mai prudent
nu 'n firmament.
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL

Lupta mea contra prostiei

foarte venit
datorez o explicatie de a de am inceput
sä bat cu - pe a mea am de la asa
aveam vreme pentru prostia -, de zic, am
sä bat cu prostia de feluri este prostía care,
o crezi rasare din nou, de pre-
gata de de pare ar fi nemuritoare.
de aceasta voie sä spun care este motivul
pentru care de sarcina pe care m'am
similt dator s'o asupra mea. Este nevoie s'o continuiu din
motive, pentru categorii de oameni
sä mai bine pot in sama deoare
ce el duc necontenit elemente noi, simt dator ca aceste ele-
mente noi le presint acestui areopag de bun
bun gust. Domnil prin collurt unde nu
nimeni, prin gazete mii de exemplare, care Dumnezeu
merg la ce servesc pe aceasta, in felul de
a al acestor domni este ceva ascuns, abscons, abstrus si
stic. Eu mi-am dat osteneala sä traduc in limba aceasta a
rora unele din argumentele acestor domni.
Nu este vorba de acela pe care, dat se de o
de mare valoare in anume se tipareste definitiv la
Regale, a avut un premiu ca lord Ten-
nyson, eu il nurnese lord Argbezi. El a spus pentru tot-
deauna i are aceastä credintä, pe care i-o las, oricine il
este un dement", a intrat in anul nu moare
cineva in cursul anului l-a atacat pentru
Radu" alte ale le de
spiritul ascutit al prietenului d. Nicolae Georgescu, daca, deci,
nu se moare in cursul inträ neapärat la casa
de nebuni". Cum spusesem precedenta, n'am
niciun fel de de a intra acolo, pentru eu feresc
de d-lui gäsesc in locul unde tri-
mete. Dar, murim mergem Raiu, d-lui
duce sine, nevole de un critic care serveascd,
mai trebuie ne mai cred vom
la anului.
D. Arghezi nu face deci D-sa sentinte
de de moarte in cursul anului, s'a terminat. D.
la Culturala, 19 lunie.

www.dacoromanica.ro
6 CUGET CLAR

Arghezi nu are teorie, n'a avut unde s'o ; vreme

a stat la in functia pe care a avut-o, dupa ce a
de acolo nu-i putea La Mitropolie a
vazut doar copad, nu-1 putea impiedeca
incirepte atenlia estetica" asupra danlului de
din crengile copacilor de la Mitropolie. Nu este de
in adevar cuvinte care se joaca, unele pe care
banuiesc le-a cules causa unei misterioase petreceri in Elvetia,
D-sa nu ni-a dat o biografie. am o mare curio-
sitate a o cunoaste, de i istoria este con-
de d. M. Dragomirescu, toate acestea tot mai
cari fac un scriitor se
prin originile sale, sale de
eu scotocesc, voiu avea resultatul, vi-1
munica ; o fie o biografie dintre cele mai interesante.
Lordul nu vrea o are sale, dar nu poate
impiedeca pe
n'a avut ocasia capete o crestere teoretica, cuvintele
ii s?rvesc pentru a da unele in care
gismul se uneste cuvintele cele mai clasice cu cuvintele
cele mai vulgare, culese locuri unde cineva de
dar nu-i place se a fost. In aceasta
este pe nu ce carte,
Tablete Tara de Kutty", care aceasta un
ment pentru D-sa poate avea o origine ungureasca, kutja
in ungureste cane", de de
care e tara a candidaturii la Aca-
a la Fundaliile Regale ; ni
se pe care numai le Ce o fi
avut cutare a nu il priveste,
dar caracterisarea este foarte interesanta : Costumul presidentei
refusa constrangere a la anatornice
ce se parta libertatea a de dos,
care primeste in tot ce se de luí, servite
de un picior labe. Kuio putea deslipi de
in care se lateral ca icrele
de crap culcat".
d-voastra ce fel de sau sub-umana
trebuie fi petrecut cineva o parte ca dea la
astfel de fantome grozave de toate peste de greloase.
Dar din in lordul, vrea complimente
unor persoane sus-puse curn

www.dacoromanica.ro
 S 7

poate le acela care astfel de

vocabular, pe care urmaresc astfel de care cauta
sperie lumea astfel de prostii.
Veti vedea voiu face un fel de curs de prostologie",
am cu ce, ca care am umblat pe cu multi de
pentru ca ajung la d-sa, care nu este un prost
foarte care intrebuinteaza un foarte
care, mijloacele obisnuite ale limb!
bunul dat de Dumnezeu tuturor daca
nu-1 are, sa nu faca literatura ; mult sa se ames-
tece viata politica, unde mai
aceste mijloace, recurge la expresli ciudate,
la diective pe care, dupa ce le-a la toata lumea, nu
ar trebuit se pe sine.
Dar in unele momente d-sa se la persoane care-i
pot fi folositoare vrea un compliment,
care este in acest cas persoana. Nu e vorba de M. S. Regele,
.caruia spune in prefata ultime : Regele ca
ar vorba de o proprietate a sa, Regele acaparat
intregime de lord de mama Sale de
Regina
care este definitia care este
o scriitoare de de de coloare :
Este ca o figura de androgin". Dar aceasta :

barbat-femele, a decreta ca Regina mama Suveranului,

este un androgin", acesta merita fara premiul
Adauge : lipsita de farmecele ale
fotografice". Adeca femeía care este numai este fotogra-
fica" nu este complecta ; a cum ea
devina androgin", auditoriu pe care
inaintea
respecta, ar sa in de Doamnelor Domnilor",
Domnilor Fatalailor : daca nu le trateaza pe Doamne de an-
drogini", aceasta inseamna ca nu are consideratie pentru ele.
Dar, de Arghezi, de lord este scrlitor,
pe care mi-am permis sa-1 atac pentru faptul .trage de funie
ca pe un vítel la taiere pe pentru a-1 duce la Otel
uncle Veronica Miele ii bate picior : aici,

acum, decat".; ar fi putut imprumuta aceastä

: de nu, te la dracula, de la amicul säu lord
pentru ca descrierea sa perfecta. Pe ce se
inauntru, cocosatul care sta la ceasornicul care arata

www.dacoromanica.ro
8 CUGET

de ceas pentru c, dac stau trebule,

de afar s cear inc odat tariful.
cum vedem noi pe Eminescu, care este zeul
nesti, cea mai inalt cugetare unit cea mai indrzneat
un Musagetul al poporului romanesc, pe acest
lon Musagetul prin colibele Aticei
stie ce femeie stricat pentru a inlgheba. o iubire pe
care n'ar fi binecuvantat-o n'ar fi s
o
crede sentimentul de la care am plecat noi re-
volta fat de d. Lovinescu nu vine jignit sau
dinteo Pentru c noi nu facem istorie de
mai multi merg istoria a d-sale,
care bate de morp, atunci nu ne are la pe
noi, nu pot rspunde, pe cei vii au
de care nu mai pot dispune. Prin urmare nu dorinta
fabricant de istorie romantat de a nu fi intrecut de ne-a
fcut protestam, ci aceastä insult indreptat ctre un
care merit& dup de a primit de la ca
dup moarte iertarea omeneasc s presare boabe, din
mila lui Dumnezeu a cerului, s supra brazde de
ale literar nu vin s
scormoneasc de-asupra in care se odihnesc oase
dintre care unele au cuprins cea mai nobil in-
teligent pe care in veacul al XIX-lea a produs-o
maneasc.
(Urmeaza.) N.

PROVERBE ARABE.
E mai greu sä lupti poftele deck sä dregi

Cine iubeste o ucide.

Prietenia se face doi oameni destepfi, samänä

mintea, dar nu doi samänä prostia...
Prostia n'are rânduialá de aceia nu te

Sä scazi ce stria e mai bine decât cresti ce

Singurul ce-1 trag din e sä cä nu

Culese de I.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÄNÁTOR" 9

Monstruositatile contemporane
permanenti.)

D. Lovinescu
Pornografii, inteligenti cum sânt gata se laude ope-
rele dintre care ale d-lui Lovinescu, cu celebra
Grecia, au trezit admiratia Apusului, care ales prin toate
Academiile -, au sä dea explicatii, adecä ni furniseze
un material pentru cum juded.
Eruditul critic istoric de are dreptul sä romanteze pe
Sä nu mâne ne va lua de vii va inventa
jurul nostru taie mintea gustul.
Pentru a învia astfel oameni al cäror geniu dep4e$te ca
ramida lui Cheops o biatä furnic5 din umbra ei, d-sa ere un
sistem, destäinuieste. Ar fi trebuit sä-i dau cuvântul fiinda
nimic nu poate egala suficienta a pontif al
domeniile.
D-sa ca sistem, : alb negru". Cu e mai mare
zugrävitul, cu atâta mai Numai negrul din
desemne nu cuprinde caricatura celui zugrävit. E drept cä sis-
temul e favorabil d-lui Lovinescu : când vom mina*"
dumnealui - ce bine ! - punem foarte
negru, fiindcä albul d-sale e de o valoare aproape disparentä.
Deci Eminescu trebuie sä fie: scandalagiu; n'ar
nou roman sä fie hot asasin, - ceva mai mult negru".
Dar d. Lovinescu adauge cä nu numai trebuie, dar e adevä-
rat. Dovadä cä a fost la Hanul Vangheli, a codostele de
la 1936 asupra pätaniilor amoroase ale poetului pe la 1870-80
o venerabilä bätrânä i-a povestit de-a fir 'a pärul, le-ar
fi vkut ieri toate blästämätiile astea.
metoda : când romantezi" pe cineva, pe la casele
de intâlnire de prostitutie. Nu cumva e pe acolo vre-o babä
care sä-$i adua aminte...
$i nu numai pe acolo d. Lovinescu, dar la cornisa-
mä chiamä acolo, ca sä conving sä-i cer scuse".
Scuse de cerut cuiva, o fac : publicului.
Dar eu n'am crezut cä, räscolind atâta turpitudine literarä,
poate räsäri - sä-mi ierte d. Lovinescu cuvântul - atâta prostie !

Dar marele luptátor, care nu poate rânduri färä a-$i

cädelnita totala nulitate domeniul cugetärii al scrisului -
cele mai frumoase pagini", E. Lovinescu a dus mai

www.dacoromanica.ro
 CLAR

departe" -, nu se lash. Putina sa se

filosofeme.
Intäiu aduce certificatul nasterii sale intelectuale din Maiorescu,
dinteo doctrinä de peste jumätate de secol.
rescu ? Oricine trebuie sä salute pe succesor. De fapt Ju-
nimea" de la Iasi, când nici nu era näscut, cea de la Bucu-
resti, când noul pontifice esteticei porno-
grafie n'a avut niciun amestec. Räspins de la
moralist tendentios, pentru complecta de talent, s'a furisat
la junimistii cari de mult nu mai fäceau
De unde, deci, succesiunea" ?
D. Brätescu-Voinesti, scrisoare, a vorbit de preo-
cuparea" D. Lovinescu nu ideia. Nu s'a
nimeni sä spuie tinta literaturii e morala -, când am recoman-
dat-o ? -, ci din orke literaturä iese o atmos-
de armonie, de bunä-cuviintä, tinutä. I se
pare preopinentului" ar fi : arta este ea

Dar, când aduce pentru succes, toate atunci,

robitä, robitä, unui etalaj de ea nu mai e
Nu e vorba de purificarea prin artä a domeniilor josnice, ci de
sirea ei prin exploatarea a mai vorbi de casul
d-lui Lovinescu, adecä de complecta lipsä de talent.
Crede apärätorul mârsäviilor cu care memoria lui
Eminescu printr'o comparatie. Arta e de o
atât de toate impuritätile se mistuie". Se mistuie,
onorabile domn, chiar sufletul poetului, se vede numai
i, vine din talentul pe care pedanti ca d-ta nu-I au.
cavalerul Otelului Vanghele, e de domeniul
mieu, jar d-sa e cu arta oamenii de gust" - dovadá toate
ororile pe care le-a proslávit o criticá din care nu va rámânea
nimic -, d-sa se sensibilitate", care la presin-
tarea de bordel, o pregátire" de latiná
pentru ca, pe basa statisticelor de conjunctii, sä se presinte ca
mare preot al unei literaturi de al adevärat nu se va
apropia niciodatä.
Oricine are dreptul de a trata de abjectä o literaturä care se
complace lumea localurilor de prostitutie, pretentie la
frumusetä, pe care numai insolenta poate decerna are
nevoie de alt verdict deck al cercurilor al cafenelelor.
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR"

LITERATURA

CARTILOR.

paginilor inflorite
Mi-i drag ineu.
Parfumul beu
Cum soarbe marea azururi

Potirul inimii se intristeazd

ele rdde-atunci
au zimbirile din
soarele le nimbeaza.
Adelina I.

CANTECUL BUNICILOR.

Stau in ceardacul alb, vrajit,

De busuioc micsunele
Din basme vechi stele
frumolí, cosinzene
Supt care-a

Bunici peste ceasloave

Supt raza candelei rasar
albite,
Cu sufletele inflorite
De bucurie de har...

Parfum de crini, bunicii vin.

Doar noaptea mi-i aduce :
De basme sânt
ani ei dorm sub cruce
de miresme

amintesc..., imi
:

De ce bunicii povestesc
ne
Cu basme cu poesie ?
Const. Goran.

www.dacoromanica.ro
12 CUGET CLAR

Domnule profesor,
adresez voastre ca celui mai in reme-
dieze raul facut de literatura control ce in
nostri. Eu institutoare am o clasa a VII-a
unde au intre literatura de Nedioglu. Acest autor,
el profesor, trece in .fruntea scriitorilor, pe autentici,
pe cel obscen, Tudor Arghezi, scrierile : Poarta
Icoane de etc. Natural fetele au
cetit aceste josnice Ce voastra, care
7
Din ce motiv se poate la acest imund la
rangul de mare poet mare 7
fac toli din de a nu-i injura prin jurnale.
Mare josnicie, mere lasitate Eu n'am cetit decit obscenitati
de acest tor la bunele otravitor sufletului
tineretului.
volum, Cimitirul Buna Vestire", de asemenea
cuprinde insulte scabroase la adresa oamenilor de sama por-
nografie de bordel. In incoherente. Sintem in
luí Cremene.
rog, domnule profesor, respectuoase omagii din
partea unei mame amar ingrijorate.
18 lunie 1936. Constanta State".
räsbate....
Cetim in Istoria române pentru candidatil la bacalau-
reat elevii secundare de Gabriel Drägan :
Tudor Arghezi (n. 1880). Fost la Cernica.
Numele de nastere e Ion N. Theodorescu. Autor al volu-
de Cu'vinte potrivite, de mucigai de
Tudor n'a aclus un verbalism sec de
emotiva si o de termeni
de-a dreptul vulgare".

Romancierul George-Zamfirescu scrie : cinci,

de nu mai fac act de duminicalelor ale
Sburatorului". Motivele n'au Recunosc
tele Lovinescu, ca de cenaclu mai ales ca interpret
al fenomenelor noastre culturale moderne (sic). In polemica sur-
in jurul ultimelor evenimente, de Tudor
Arghezi, E. Lovinescu Rosetti ; cu alte de
talent, de de obiectivitate
Viata a mai va mai cunoaste astfel de
Un sunet vrednic de arghezismul pe romancierul.
bine acesti trei (N. I.).

www.dacoromanica.ro
NOUL 13

manifestari temperamentale, care nu trep-

tele culturale sau
D. Lovinescu insusi se explica".
Intentia mea a fost pun lumina vie mal
pe Eminescu. In acest scop am procedat prin metoda
clasica 2 a contrastului de alb negru, cum au procedat
scriitori pictori (sic), dupa am mai procedat eu alta
in multe din portretele mele. Nu era oportun in
conformitate adevarul de a presinta un Eminescu tro-
in beate de poet altissim oficial (sic). Am voit sa
scot relief un atat mai prin forta
de (?) de caracter, cat superioritatea persona-
se desprindea din unei de miserie, de nerecu-
noastere, umila triviala, cum a fost de umbra
nu e cele romane scopul de a pune
in stralucirea tragismul (sic) marelui poet".
Din Spitalul literar.
Politaiul de la brigada literara de moravuri rupe totusi
departe vesmintele (care-si urma destinul ei la
scriitorului) o batjocoreste, o cere condicuta
de libera practica nu-i voie sa circule in lume - ca afle,
in foarte de lumea onorabila, sus-
numita" e cunoscuta, onesta perfect morale.
Cicerone Theodorescu. Ce Cicerone ! Quosque tandem,
Catilina
Eminescu cel
Acuma Eminescu al Slavici care nu s'a informat
localuri de noapte la comisariate.
Reproducem din Curentul", articolul d-lui Karnabat :
liceul la Arad,
evocat
spunea Ion -
de colorat poetic in roma-
era

nul Mara", -eram student-bursier la Viena. acelasi timp

militar. cunoscut pe Eminescu la
Universitate. El urma cursurile de filosofie. Era la Viena, -
cum a fost in un student generis",
vidualitatea luí, implicand in acelasi
dar capriciu fantesie. Era, in acelasi mai mutt
curios de idei, de de cela ce are in ea interesant,
emotiv, frumos, superior de pedantismul academic, ori
de celebritate s'ar fi bucurat profesorii Universitatii din Viena.
Se Titu Maiorescu vada doctor in filosofie -
»passeport" in temeiul caruia plaseze profesor la o
universitara sa-i o o femeie
din buna societate.
!

www.dacoromanica.ro
14 CLAR

Pentru asta, Maiorescu sa-i acorde in Ger-

mania. De sigur, Eminescu, care avea pasiunea a stu-
diat mult in Germania, facuse la Viena, dar dupa gustul,
fantasia lui. Fapt e ca s'a intors din Germania fara
titlul de doctor locul catedre universitare, a trebuit
functioneze ca redactor la ziarul Timpul", ca Caragiale, ca mine
In unei casatorii bogate, s'a de Veronica Mi-.
poeta, de o frumuseta pasionatd, casa-
torita Miele, profesor la
Doctor in filosofie, nu : deci profesor universitar, nici
casatorit o bogata femeie de lume. A fost o adevarata catas-
trofa pentru Maiorescu.
La iena, Eminescu avea o adevarata slabiciune pentru mine, -
fapt sufletesc reciproc. Cum se insera, sa dea
casarmii unde faceam instruclie. vad qteptare,
un pe fert coItul
Instructia porniam pe strazile
Vienei, pana ce obositi la o cafenea, acolo, in fata
unei cafele ori halbe bere, ne pierdeam in vorbe.
Slavic!, in aulica simplicitate a sufletului luí, in expre-
siel, clasifica astfel pe Eminescu : era un dulce" dulce
nu in intelesul pejorativ, in ridiculisare pe care da Cara-
giale expresiei, in vechiul in intelesul poetic al cuvantului.
Ion Slavici, omul blajin, bun prin cumpatat,
mäsurat atitudine vorba, sanctificat in suflet printeo
roasa experienta a era de o virulentd indignare, de
ori se punea supt legenda Eminescu betiv, stricat, decazut.
Legenda de o potriva
unii superficial! admiratori, sa-0 apere
propriile supt o egida glorioasa.
- L-am cunoscut bine pe epoca la
in am lucrat el la ziarul Timpul" :
avut timp de de zile, pana la deslantui-
rea catastrofei. Niciodata nu I-am pe Eminescu beat A I
ca placea sa deguste din in un pahar bun,
pretext de vorba, de fantesie, de ale artel, is-
7 ales place ceva afara
de faptul ca ar fi bolnav mie place, sentinta
candoare loan Slavici : Dumitale, place oare 7", ma in-
treba o bonoma ironie.
Eu ca o fecioara.
Daca ar fi fost un desordonat, stricat, cum
spune legenda, care in prostie, se
acopere firma teatrala a geniului nebuniei, ar fi putut
lucra omul acesta zilnic ce lucra, ar fi putut ceti
ar fi putut opera literara ce a ?
Nu, legenda nu poate resista scrutarii simt, necurn
unei
eu, profesor de meserie, morale impli-
cite fete mid, cum

www.dacoromanica.ro
NOUL 15

fi putut timp de cinci ani, supt acoperamántul

mele un un
Ca orn, Eminescu era bun generos la nebunie, daca vrei.
inserare de treceam cu Eminescu prin fata
Rural. Era o inserare cu ploale mrunt deasa,
fulgi de ninsoare, noroiu lapovita. noi trecea un
zgribulit, goale. a spune o vorba,
Eminescu scoase din dete
Seara, Erninescu venia de vreme acasa. Dupa masd intra
lui. In noapte auziam apasati glasul sonor scan-
ritmul versurilor. In ultímul timp Eminescu mate-
maticile chimia. ce ? Din nesfärsita luí curiositate intelectuala..."
D. despre Eminescu.
Atunci, pe eram in clasa am dat peste lui
Eminescu. Zadarnic incerca sä definesc entusiasmul, admi-
bucuria nebunia, pe care mi-o pricinuia cetirea
sfortare le invätasem pe din afara le recitam
singur, la delir de frumuseta silindu-ma
sa-mi stapänesc emotia de care mä simliam pentru a le
putea recita pana la Musica staruitor - Ca
soarele luna, peste zi de-atatea ori- noaptea 'ntotdeauna".
Inchid ochii cum seara, de-a drept
rugaciune, imi optiam una din lui. de-asupra
patului mieu, incadrasem portretul lui versurile :
Din haos Doarnne-am apArut
'n
din repaos m'am
sete de repaos.
gändurilor lui, profunda sinceritate a strigatelor lui
de durere ori de musicalitatea limbii, a a
melor versurilor imi produceau, curn produc azi,
fectul sirnfonii, sau nectar delicios
Emulii unei literare, cari pretind
arta scrisului, afiseaza un suveran pentru scrierile cuviin-
cioase. Nu e epitet de aspru, de trivial de grosolan pe
care sä se de pentru calíficarea
Cu se duc caute subiectele in
substraturile drojdiei de desgustatoare ar fi lu-
väzului de realitate, le pentru
a se dovedi indrazneti originali. Activitatea, dure-
rile oamenilor normali nu-i intereseazä, zugravirea li pare
de interes. erozi stranii, bizare
care sävarsesc acte goana
une ori cuvinte luate din vocabu-
chivutelor salahorilor, ni tipuri patologice, mon-
imposibil de situat in timp, nici in spaliu,
acte de o absurditate apocaliptica. Ochii acestei
literare nu mai pot vedea ale
fata nu vad nimic fragezimea

www.dacoromanica.ro
16

copiilor, - auzul nu patrunde din

tatea vorbelor Din o mie de pe dinaintea
nu li se opreste asupra celor rahitici, ori hidrocefali,
de bube, in descrierea
multi din ei currti,
au
se complac ca intr'o baie
Adormirea patimllor a adus pe
in -
inseninarea. barba a unora aduc
de in biserici.
acel ceva indefinibil, ca un de din
care nu se vor mai intoarce.
Ochiul ucenicului literare inaintate nu se opreste
asupra hidos asupra mise-
del, fatal legate de lui. de
Expositie finlandesä la
De profesorul finlandes Mikkula :
Am constatat cu o atentiunea pe care publicu
românesc cultivat a däruit-o expozitiei finlandese. expositie
are de scop a face cunoscute artele industriale din Finlanda
mestesugul cu care femeia finlandesä infrumuseteze casa
gospodAria. Niciun alt popor n'a arAtat o mai desá-
fatä de arta noastrA. Causa este poporul românesc
sedä o artä evoluatä. Românii sânt mesteri ai colo-
rilor vestiti toatä lumea prin ondulare a
decorative. La mi-a fost expun arta noasträ
tarä atât de linii colori. simt cu mai fericit
acum ce mare succes artistic a avut expositia
Mi-a fost dat sä aud cuvinte de laudä fatä de colo-
rile liniile aspre ale artei noastre, pentru
ei delicate. Exposanfii finlandesi pot fi de aprecierile una-
nime ale criticilor de români mai ales de faptul ca au
fost de acord sä arta românä cea
strânse inrudiri, Am auzit astfel bucurie teoria pro-
fesor N. asupra acestei spirituale anume : arta
finesä a rämas credincioasä unei milenare de artä care
odinioarä a la strämosii Românilor.
finlandesä aduce din extremul Nord un salut cätre
bogatä colori, parte a artei populare. Ea
este unei munci spirituale intense a serioase
de expresii ale Frumosului. liniile finlan-
dese insufletite de stilul nordic, sobru dar elocvent. Natura
nordicä, märeatä, li-a dat fundamental.
Minunatul nordic, vara nordicä, cu lumina ei de basm
ei luminoase ca ziva infinitele ei de colori,
precum omul de Nord, täcut, discret mistic, au dat artei
finese träsäturile ei caracteristice.
nädäjduim care trebuie consideratä ca o
la expositia româneasa din Helsinki, vor urma curând
alte manifestatii de schimb spiritual. Drumul spiritual din Ro-
in Finlanda este de acum netezit".

www.dacoromanica.ro
 Poesii bucovinene vechi nouä
D. George Voevidca trimete un volum de versuri,
al titlu, evident de o familiaritate care nu ne
veste, Lu, nu trebuie asupra
valorii, reale, cuprinsului.
D. Voevidca e un care ca
poesia este un capitol al musicii, al unei musice care
se poate cerceta - un Român, fiul profesorului
Coculescu, a fâcut-o Franta dar care nu va ajunge
fie in stricte canoane formale, capa-
bile de a fi imitate. El intelege poesia nu poate fi
acest farmec musical, de care nu se poate lipsi nici
prosa, nici elocventa care corespunde acelui al
frumusetei trupesti care liniile cele mai pure,
sânt lipsite de dânsul, care, in ultima
se in ritmul chiar al lumilor. El sama o
ca sperie zguduie nu
poate fi inlocuitoare a secret personal de armonie,
care nota personalitätii creatoare.
Cine poate nu aprecieze o succesiune
de silabe ca aceia din versuri ca acestea :
'n de
In vifor - spectru blestemat ?
Sau, mai din incheieturi, ca un
omagiu de nerozii triumfdtori cercurile abs-
conse" ale zilei :
Fosnet de de razele lunii.
in de simplul totusi de sonorul
Dar, chiar de-ar fi. -
Ce-i tine ?

Poesia are o o a ideilor, una a

mentelor. Ea cuprinde esenta a sufletului uman,
care e succesiune strâns ferecatd, umblând la poet
prin lumi adânci misterioase pe care nu le atinge
silogismul. Poetul bucovinean o respectd, e de aceia poet.

www.dacoromanica.ro
18

poesia e o suggestie. Ea nu strigâ, ci numai,

face gestul, dar nu atInge. Grosolanii cari nu
ce e arta in care au zavoarele sau
geamurile ulitii :
calendarul findc'o spune,
soarele si-apune.
se cere poesii o inspiratie
una, ca intrebuintez cuvantul, adesea repetat,
de frumos, al d-lui Voevidca - vezi mai ales
adânc simtita Lac, imae rerum - duruta".
nesimtitorii n'au ce in unde
chinesi si indieni ar scoate limba
pe capitelele coloanelor, de armonie
:

Vreau doar te iubesc,

restul e literaturá.
Prin veacuri o natie creat sunetele ei poetice,
ales mijlocwele de expresie. Ele se poesie a
porului, dar e a noi e pentru
minte pentru De la acest
poet, Dorul mieu :

Dorul mieu neogoit

Vara 'ntreag 'a pribegit
supt norii toamnei strânsi
S'a intors cu ochii
Poesia aceasta a mers pe multe
A prin fumul cafenelelor, a urlat in pridvorul
caselor de nebuni, s'a in vitrina expositiilor
de monstri. Din a
cu degetul de criticii speciali,
de aceasta. in multe orase si de tot
felul. Se corceste acolo lume prin de
serviciu ca nobilele Dar e un colt ro-
de glasul totdeauna simplu,
pede duios, in tara durutului", care, Bu-
e totusi de etern
In numele ei vorbeste d. Voevidca :
Din olatele Moldovei
lar trimetu-ti
N.

www.dacoromanica.ro
SF. GRIGORE DIN NAZIANZ.

Despre släbiciunea omenesti

(Mtgne, Patrologia graeca, 753-765.)

Singur, departe de lume, de mele,

purtam prin
Mie vorbindu-mi eu singur. Adese ori dulce-alinare
Sfatul gandul fost. adie usor,
vesele in ramuri de arbori. Frumosul
de 1-ascult. Sufletu-mi posomorit
din umbra duios l-impresoara.
Caldului soare, din crengi
curmare, cu glas de din sonore.
e un Curge pe
Rece prin inrourata dumbrava. Dar, mie
se zbate in Cugetul intunecat
de durere nu vrea se de farmec,
aspru Mintea-mi se 'mparte, ca
Dusmani se 'n noianul de : Ia, spune-mi",
Ma intrebam, oare tu, ieri cine ai fost,
Cine esti astazi unde ce vei mai ?
Tu r6spunzi ?" Nu acum,
Nor de intunerec pasul 'n
Umblu, ca orbul pe drum. Doruri visuri alerg
Fara in van, tolii ai
'n neguri noi,
mine e cel ce din inim'
cuvânt. Iata-ma,
Crezi tu 'n acesta vremelnic? un
Fost-am o voiu fi, de
Nu nimica 'n curgatoarele ape,
ce-alearga etern, pe drum.
Ce-mi vei mai spune mai ce din toate acestea ?
Chiar aicea eu fug chiar acum !
N'ai mai treci trecut
Omul va fi
Fost-am in mieu 'n de
Carne am fost dintru
chipul, nici de orn, uraciune,
Lut un hoit: mama o-aveam ca
Doua mormanturi avem spre stricare,
e drum peritor, praf risipa de ani,

www.dacoromanica.ro
 degrab cotropitoare de
Dincolo-i etern, sale in sfinte
Moartea ci altfel crezi,
peire-ti va ziva nu apus.
Nu De ce sant sfarmat ca un alevea,
'ncetare lovit ? ce-avem
Nezdruncinat, peritorii In nastere lacrima 'ntaia
nestiutor. mai
curgator Ni se spune de-o de
(Creta era), alta de ;
Nu se spune de oameni de nacazuri.
Laud 'aceasta s'o-aud
Partea de se lupta boala, moartea,
Cu cea rea. Mor in
Prada la fiarele Vrajmasi, panditori pretutindeni,
Am vazut multe pe
'nduldrea placerii, dar n'am vazut pe lume
de rodul amar,
Plata reld gustari dorul pismasului
linguptor, foc
dogoare fata 'n de racoare,
Trup, vrajmas, odihna
Neasteptata minune mi-ar fi impacarea din urma.
Suflete, acum cine ai fost trup?
Cum de-ai aluns purtatorul de mort
Triste cine te-a pus? Cum de pled la
impovaratul grumaz cum se aduna
Spiritul zburator, carnea grea ?
Agera ceata cea groasa terna cea oarba ?
Cele stau curmezis casa fac la un
Daca 'n via" am carnea,
de demult m'ai cu
ce-s ajuns-am fiul
i-a fost lacoma pofta din trup
M'a intinata materie. Curge
o praf. Totul se atunci.
ai fost creatura de unde cine
in dar te-a tames? suflul divin,
te-arata, curat, crede.
Nu se ;
nu 'ntunerec si duhul miasmelor negre
Nu dumnezeiesc.
Cum de te de balaur
Daca in lume-ai venit Duhuluí
Vai, nenturnata, la rele pornire :
Cu ajutorul cum ingenunchi la ?
Daca nu vii de la Domnul, mi-e teama: numai o
'nfumurare, atunci ca un abur in
Ce-mi atunci Paradisul,

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR

Cea dupa chipul divin, slava,

Buna speranta, potopul de ape mistuitoarea
Ploaie de foc apoi scrisul vindecator :
Tablele legii Hristos
Trupul eel pentru noi, de o fim
Dumnezeiril din ? Dar salbateci :

de fier Rare de
la mistretii Ce-i ?
Soarele dumnezeiesc 'ngradesc.
scapare, vrajmasul 'nvinge lupta cumpliM.
Slab in putere, de-o fi
Zac cutremur de grija,
noaptea veghind. M'a rasturnat la
cea rea cu grumazul de fier, cu piciorul
Greu. Povesteste-mi vrei de 'ntunerec lad
De arzatoarele de biciul satanic demoni,
de pacat:
Totul e poveste la lege.
intoarce din drum, stricat viclean.
Dar mai degrab la plata din :

Nu mi se cade acum, s'o

Dar nu suferinta cea mare a ?
Toti la un patimim. eu acum.
Nu-i neclintit nici de se marea,
Oarele fug in 'n Apus,
Vine jar noaptea. Furtuna inchide in cerul.
Pier de zori stelele 'n cer si in nor
Soareleli stinge Dar
Si-un emisfer aprins ceru 'nstelat. Lucifer,
tu ai fi ca demult printre sfintele coruri de ingeri,
Diavole, din cer n'ai fi cazut
Aibi indurare, Treime nici chiar de tine
Clevetitoarele limbi nu s'au de ajuns :
Fiul Duhul
N'au fost scutiti de Unde duel
a pornire, la griji
Stai, te opreste acurn. Nu zadar m'a zidit
mai presus 'ndelunga
putine I Noaptea cea acum,
mai apoi, totul va fi in :
Domnul ceresc, de foc.
Astfel din sufletu-mi trist se stinse durerea.
tärziu pasul imi
In spre camin si, când cugetand,
zbucium 'n jale din imi
Traducere de Const. V. Predeanu.

V. M. Pellegrini, La poesia di Gregorio Naziazenr Milano 1932 (N. I.).

www.dacoromanica.ro
22 CUGET

Lupta contra prostiei

- la Liga Culturala -
(Urmare.)

D. Lovinescu este un foarte A fost la a

binevoit sa ni spuna ce ispravi a facut acolo ; este un
nu se in pe care le De exemplu
zice : Maiorescu continuat, a cela care continua pe
Maiorescu sant eu. Cea mai buna ca nu-1 pe
Maiorescu e ca o spune, pentru lui Maiorescu au
fost une ori exagerate, dar este una care trebuie recunoscuta in
intregirne poate tagadui respectul de sine de
care a fost de capetenie, acea armonie care se
dica la un de maiestate, pastrata pana in momentul
a ochii. Niciodatä Maiorescu n'ar fi spus ce a ce
stie ce poate, de ce recunoastere s'a invrednicit.
D. Lovinescu n'a facut aceía ce Maiorescu ar facut.
daca ar fi comis o greseala, ar fi recunoscut-o, greseala con--
statata de cineva este un care se face, de un
serviciu care nu este totdeauna agreabil. Nu este
scoate cineva o masea, sau, daca te la dreapta,
aceasta nu inseamna te la cu
cea trebuie sa-i dai o palma aceluia care facut
viciul de a te opera. Dar d-sa este altceva. D-sa este
care e de mai ascutit scalpel de sculptor din
marmura cea mai autentica prin urmare nu admite sa se
cineva de blocul de marmora asa de minunat facut de
Dumnezeu pe urma netezit de sine din an in an din
vreme in vreme. atunci ni-a servit pana acum scrisori
de sare Doar d. Lovinescu traduce si din greceste
din si o sa vie vremea sa ne uitam pdn aceste tra-
fäcute cam la rapezeala. Sa traduci Odiseía in luni
de nu era obicelul unor cari inchinau
in cercetarea Homer, cum a fost Voss in Germania.
de o parte, d-sa este succesorul lui Maiorescu, pe de
alta parte, este luí Homer, evident nu poate
sa criticat de a venit ni-a dat
din acestea merita fie retinuta de a trece la
: la oameni foarte - fara ironie foarte in-
de lucrurile cele frumoase, nu fac parte,
fereasca Dumnezeu, din randurile prostilor, dar, nu ce
ajung ingenunche prostiel. Sa va dau
un cas caracteristic al care-mi e, de alminteri, foarte
simpatic, prin acela ca, dupa ce am vazut ce spune despre d.
Arghezi, am sa ce este opera lui este
de mare nepotrivire intre ceia ce este ce e d. Arghezi
va voiu supune casul d-voastra, caci nu mai nimic.
ar fi motivele, noi ducem pana in
albe, in injuriilor care nu ne stropesc : ajunge o

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÁTOR" 23

un servitor pentru a face dispara ce se poate de

haina cea de pe urma de ultima care,
cufundandu-se noroiul cal mai mirositor,
poate stropi pe oricine, chiar obrazul mai Dar
vedea care este pentru
pe care nu le mai inteleg, dar sunt le
combat la
o vorba de Lovinescu,
acele doua care exprimate cu
nobleta, de cea mai de catre cineva pe care avem
placerea sa-1 vedem in rnijlocul un cre-
ator de care este prietenul mieu
tescu-Voinesti. In scrisoarea catre d.
d. Lovinescu spune : este succesorul lui Maiorescu
acesta cerea ca literatura fie pentru literatura. Dar eu
nu am zis nimeni nu poate zice altfel. Maiorescu a cerut
literatura nu se amestece in intruniri publice, nu ser-
vre-o de partid sau nu se transforme
de de 24 sau 10 ; dar aceasta am spus-o
totii, totii am literatura. aduc a-
am de oratorii de Instructie meniti
copiilor cari nu din ce spun
oratori la o serbatoare pe care chemati o strice.
Dar cea
mea aveam d. Cuza foarte
de -,
de la Bruxelles cu
un stralucit cilindru : nu cunoscut pe d. Cuza in
epoca din domniei sale toate inimile feme-
din dar cea
e mine a fost contra moralisatoare, care nu
: nici pentru ce te vede
publicul ai sa-i nu mai ai asupra
lui. Morala se face d-tale, prin ideile pe care le cul-
tivi, forma pe care o dai, de care ai
dus-o d-ta, dar nu mi-a trecut minte o pretind literaturii.
ce a aparat Maiorescu a fost a independenta
literaturii Dar, zice foarte bine scrisoare tot
d. Bratescu-Voinesti: nu-i dati vole in
serviciul rnoralei, cu putin o ser-
de la Vangheli, care vine cu ceasornicul
in de ceas al s'a terminat sau
de lui persoanele odaie
a o are el buzunar.
Dar d. Lovinescu pe care este
le d-voastra. Dumnealui zice : eu 1-am

cu Veronica
de noapte :
-
dus pe Eminescu ca pe un vitel tras de funie la Otel Vangheli
strigau in
ceia ce se in ro-
Bälduca al Lovinescu -; eu spune dumnealui,
acolo, pentru ca eu mele ;

www.dacoromanica.ro
24 CUGET CLAR

alb Ca sa de alb, pentru aceasta

trebuie sa o de negru
mai bine figura poetului.
Dar intreb de putin bucuros ar fi dumnealui am
incepe a gramadi noi negru asupra sa, si, daca n'am avea
destul negru la ne-am adresa la d. Arghezi, a-
ceasta in dorinta de a-1 face sa iasa
mai alb. Ar insemna ca la biserici, unde zugravul
este vorba de tablouri pe atunci pictorul -
osteneala pentru a face mai sacru chipul de
atunci ar trebui punern acolo toate dihaniile cele mai
zitoare din geologie, plesiosaurii ar trebui gra-
imprejur, atunci ar zice cineva de ce ma silesti pe
mine, care duc sa sarut icoana, sa ating botul ichtiosaurului
sau coada plesiosaurului 7 lar raspunsul ar : era absolut necesar
pentru Sfantul Gheorghe sau Joan sau Minä
nu bine fara acest fond. Aceasta este prostie ; nu se
supere acest scriitor biograf care, la o destul de
tata, face deliciul unui anumit public care este cerut
laureat; nu se supere; nu daca prostia o duce
in ale vietii, in care cas ar fi un t complect:
se poate fie un orn inteligent in viata de toate zilele, dar, in
astfel de judecata, avem a face cu o foarte mare prcstie. Sa
zicem ca a avut un moment de ni-a spus acest lucru.
mai adauge doua lucruri. Eminescu ar avut anumite scan-
daluri in anumite locuri. Dar se poate ca un student
faca un chef, cu ocasia aceasta fie scandal, vie politia
aceasta faca un proces-verbal, sau se poate intarnpla ca o
sa ia cutare proces-verbal desagreabil la sotul ei
ca - cunosc un cas tipareasca
parta la toate ; omul era foarte bine a ramas
bine dupa aceasta, dar a avut un moment de
a comisarul, care pica. Se
poate aceasta in viata unui dar n'are dreptul sa iea
oarecum fisiologica a care este
unor fatalitati de care am fi bucurosi scapam. Este un roman
al lui Maupassant in care protesta cu energia, in numele
mai nobile despre umanitate, impotriva unor a-
Dar d-voastra ce ar sa
viala unui de la inceput la s'o expui toata.
Doar un poate fi bolnav, dar a recurge la certificatele
cale la retetele la farmacie, cladind in jurul
acestora, s'ar putea oare asa ceva d. Lovinescu zice : Emi-
nescu este a acolo, cere scuse
public (vai 1), eu insusi certificatul Sa I
Nu ca, atunci fi o nedreptate cuiva, cere scuse
public, dar nu vad de ce sa-i cer scuse Eu nu discut
faptul Eminescu a putut avea anumite momente care nu erau
ale zeului din el, dar aceasta nu ne nu ne intereseaza

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÂTOR" 25

ceia ce se leaga, cum spunea el in chip fatal de o

de pare a prevazut, a avut darul de
a ti ce vor veni asupra vietii lui.
cum voie va nu cuvintele dar
cuprinsul, din Le Moment" de acum un
foarte frumos articol despre d. Arghezi, in care se spune : D.
este demn de a fi pus de Eminescu, pentru ce 7
vine o mentalitate o sentimentalitate noua,
pentru descopere alte sufletesti ale natiunii
urmare nu va opriti asupra cum : el cauta sa creeze

o noua sufletul din el cere

de a va da numele scriitorului, ales darurile sale
prin sa, puterea sa de a prin ele-
mentele de prfn stilul de a va
da numele aceluía care, prin aceste insusiri, se ridica de sus,
sa spun ca parere carte
de toate lauclele, in ultimul volum din cartea d-lui
Calinescu privire la Eminescu, in care semnaleaza
pe care in anumite momente Emínescu, pentru a spune ceía ce
a trebuit sa le faca in limba romaneasca : a in-
trodus elemente moldovenesti, elemente arhaice, a schimbat
cuvintelor, a pus la versului pentru rima o forma
care nu exista in limba. Deci, spune d. Calinescu, tot asa face
in timpurile noastre, drept, d. Arghezi.
Cu o deosebire : Eminescu unostea tot in toate
colturile, in toate vremile in toata vigoarea lui, elementele
noi introduse erau nu tot felul
de inchipuiri, care nu pot sa traiasca.
Se zice : un mare merit al d-lui. Arghezi acela a parasit
armonia versului. Ca cum s'ar putea sä existe poesie acea
taina a pe care poetul n'o poate explica,
ea vine din sufletului zice chiar nu-i vine
din unai suflet singur, ci din societate in
locul careía si chiar din adancurile fund ale
mului care in momentul de fata a dat acea societate.
pentru a lepadat armonia a pus in violenta, poesie
dinamica". Dar a invârti cineva a face
se toate bulele de aceasta
7 Dinamism" mai degraba seci balta, iar nu
te
(Urmeaza.)

TUDOR
Sarmana
de trei
deci a vie
Cu tine la

www.dacoromanica.ro
26 CUGET

CULEGERI '

MORILE DE PE NISTRU
Nistrul hobotia
Din val in val ca o poveste veche ;
zarea pe-o ureche
incet rar.
Veniau din larguri doinele
stelele hotar ;
Visa
sta de veghe linistea
E ! Soarele
si-o destrarnd 'n depärtare
Pe fire nestatornice de
zbucneste din
Morarii ca, in cronici,
Stau noastre Basarabii.
A. G. Delafintánele.

INTERIOR DE TOAMNA
Aud cum bate ticul ceasornicului
in umbra vorbesc
Pe masa mea de lucru, cu senin,
Cu ochii de rosesc doua
Pe cd un de noroc
De privirile 'mpietrite
nu semne trena 'n joc
Prin cu stihuri, aiurea
col(uri cu borangic de
De supt icoana paianjen de
s'opreste... de inisti
ploud peste pänza din argint.
Stau privesc cum - faur - firul
mi plasa lui incet ;
Prin geamuri larg deschise mirul
de regret.
Nicolai V. Coban

1Dinteo mare

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÁTOR 27

M'a prins un dor de pädurii, neam näscut sub päducei,

Cu plopi uitati pe la La un rdscruciu,pe drum de
De pasi pe brazdele-aräturii In toamna grea de funigei,
de miristi aprinse'n plot de soare. Cu aspru de cocoarä.
M'a prins un dor sufletul md doare ! Pe-aceiasi brazdä, pe
Din brazdele copiläriei mele, de cer plug,
semänati peste ogoare S'au stins miei
I-au pigulit convoiu de !... Pe roua spinilor din rug.

feciorul de la plug, Cu ei, pe muchta de drum,

Cu palmele säpate 'n ; truditele nevoi;
sunt din jug, cu miros de scrum,
brazda este Beau apa urmelor de
L Molea

acum ce scrie marele La care spiritualul scriitor N.

poet, noul Eminescu : Georgescu scrie :

ORA TÄRZIE NURLIE

Stai pe
calul mâna pe
un ocol o bdiete,
Vecia e mare Pe la veacuri fete.
Ai pierdut-o. Ce-ai fdcut ? Ai scrântit-o Ce facusi
Tu n'ai calul n'a pascut, Cu balamalele de la ?
Ai cautat steaua polard, Calul a pascut ? ite-1 in turn
Te-a aci Jupiter Saturn.
Bine. Dati fuga. lute, Repede Aduceti harpe rotunde,
minute, mai e patru secunde
intrat vine rapidul ; uite-un ulub.
In numdrului patrat. intrat in roata numärului cub.
Va e foame, vd e sete, Dar v'au trei fete
N'averi potcoave, ghete Fard copite,
Dar pânea s'a mâncat, apa s'a S'a mâncat lipia, e goala :
intârziat un minut. poveste, scofald.
De plecat dus cu roaba oloagd
Nu s'a mai secerat, a pârloaga,
Cuptoarele s'au stins. Vetrele Ce mai semene,
Au ca pietrele. Când ai vecine ?
Apele, oamenii, vitele, Apele, gâzele, vitele,
cutitele, Bivolii, poinii,
Cu toate lucrutile de fier Au zburat pe la cer,
S'au noapte la cer. a fdtaldul stingher.
Cocoq.

www.dacoromanica.ro
28 CUGET CLAR

Creatiunea romäneasch.
D. profesor Hurmuzescu vorbeste:
Postul nostru de la Bod are 150 klw., are 150 klw. efectivi
dupä mäsurgtorile care s'au fäcut luna trecutä, de când
a sä functioneze. El a resultate foarte bune. Aceasta
este o chestiune de viitor, la fiecare moment sânt noi
tionäri noi trebuie o ingrijire specialä,
nu numai de executie, dar de un spirit cercetätor.
Aici trebuie sä vä oarecare mândrie cä din corpul
tämântului electro-tehnic s'au format ingineri din institutiile noastre
cari conduc posturile de la Bod, de bune,
ingineri englesi, cari au venit sä conducä acelasi
sä fie presenti la functionare, au fost intrecuti de cätre tinerii
no$tri ingineri din nostru conducerea postului. Nu
numai atât, dar ei au adus chiar unele modificäri, care au fäcut
cä multe din lipsurile sau instalatiunii au fost modificate
prin grija priceperea ale noastre.
DacS ati trecut cu trenul pe acolo, ati väzut pilonii cari se
pânä la 225 metri cätre cer: acesti piloni sânt isolati pe o
placä de portelan, care suportä 17 tone, tinutä cu ancore din
toate pärtile. Toti acei cari urcä sä din tirnp limp pânza
de antene care energia vibratorie spatiu fac o
de zi aproape sus, lucrätorii trebuiesc sä-$i mâncare
cu ei când se suie sä facä verificarea.
Pe cei cari vor avea ocasiunea treacä acolo, sä se
ducä sä acest nou post.
Este un post cu care ne mândrim, este un post din cele
bine instalate Sud-Estul Europei. Postul de la Varsovia, care
a fost fäcut putin mai are o putintä de 125 kilo-
wati este departe de a ajunge la presintarea postului nostru,
care sä dea roacle dintre cele mai importante".

äzneala pornografilor.
Unirea" din Blaj povesteste cele ce urmeaza: teatru bun
rau. Din nenorocire duce hangul chip
deosebit, in slujba lui multe trupe ambulante, care
de credinta provincie duc pe scena, in
forma cea mai pornografie.
Ne de exernplu, la forrnidabilul scandal de la Alud.
stea din de trupuri goale a lui Tanase,
numele Pavelescu, permis baM in
chip ordinar, de sentimentele crestinesti ale A jucat,
seara Vampirul", in
realisarea s'a indignat. Acest sentiment
general expresia D. profesor O. Hulea a

www.dacoromanica.ro
NOUL

fdcut se lipeasca peste afise o scrisoarea : Nu

bardi vostri scampi ce, supt musca artei
bat joc de A fost un gest frumos, de cres-
L-am aplaudat, timpul il aplauddrn
bunul nu ar fi de cum este la ci
afirma dreptul exclusiv de a domina ce alta ar fi
intreaga fisionomie a
Pdcat nu e asa. In margeni
are pornografia, imoralitatea. se
face propaganda drepturi inviolabile de
afirmare. Exemplu gasim in continuarea de la Aiud.
Trupa Natalita Pavelescu" a dat in pe d. profesor
pretinzand despágubiri morale" 500.000 materiale 50.000 lei.
Este o culme a a Des-
morale" pentru Satirul" Parfumul neveste-mi", piese
de cea mai ! mintea
in Dar ce-si inchipuie ambulanti ai :
in ce lume ? Cred pot merge cu indrdzneala in ?
Cred acest neam cinstit va tolera mai departe traficul
imund conrupätor de suflete? E o a fap-
tul in sine de a fi ridicat pomenitä. e vorba de des-
morale, apoi va le de la trupa
scandaloasd, pe sama moralei ultragiate, pe viitor
acest de stricdtor de suflete.
va fi. Niel justitia, nici
a acestei nu se mai batjocuritd1"

Descrieri duioase...
Cum descrie d. Lovinescu romancierul, foarte locul
originilor sale.
Ulita spre podul de piatri, punctul obisnuit al
rilor acorduri bucolice ale (sic);
(sic) de colburi arhaice (sic), ridicate vârtejuri de automobile, ea
scoboarä printre brazi pentru a se präväli apoi brusc, ruralisându-se
aproape (sic) pometuri pitite sub linie ca cum ar privi
din genunchi, cu niana la ochi (o !)... Toate sânt la ca acum
un veac (data mai departe, scoalä de
agricultura", - paradisul rnieu de odinioara (sic), gardul de
stâlpi albi de zid, marea (sic) liniatä de mii de
altoiti, etichete pe ei, cu stil de normand cu
de scândura, cu geamuri colorate pe sus. Statuia
de a femeii ce supraveghia grädinita de pe vremea
copilariei mele nu mai e la ; dar vila e reparatä, varuitä,
; päcii bucolice desprins din fundurile väzduhului se
globurile colorate din vârful betelor
de (enorm! N. R.). Din deal, din spre oras, se
doi clätinându-se
Fac tablou R.

www.dacoromanica.ro
 Drurnul se präbu$e$te acum scurt, de gropi, la can-
tonul päräsit de multi ani, arbori pletosi, sub care m'am
de adesea Vin vitele de la suhat. Tot Ciucatu frunte.
durligi (sic) de-a cälare, le indeamnä, pocnind dinteun biciu
lung ; Märiuca, fetita cu claia de fân blond pe capul micut, abia
se tine de dânsul, invârtind o nuia de timp ce, de
räspundere, Costächel vin urma cirezii... Popas... Aierul
e vätuit (sic) de mirezrne de fân cosit.... Pe aripile berzilor, linistea
se lasä peste ogoarele verzi ale fostului iaz al Calugärului, odinioarä
adânc ca un ocean (tocmai ; N. R..). Apele au dispärut
sub pädurea verde a päpusoaielor a cânepelor printre care,
meschin, se prelinge azi firul suptire al Sornuzului de
nicia gospodinelor Pace... liniste pe clapele pe Halmul
de semänäturi grase, pe ce se umfla odinioarA
geografii complicate de iazuri pline de tântari dihänii ce-mi
misterioase, iar acum se pierde discret, invisibil, spre depärtärile
Soldäne$tilor. täcere care nu e o lipsä de zgomot, ci o exis-
tentä aparte prin sine (sic), pocne$te lângä mine ca o
glasul teranului «liberal»."
Acest lectii de gust....
Cei ce bat câmpii...
Scrie un Erasm" (care nu e din Rotterdam) foaie
procese :
Pentru a-1 pe Tudor Arghezi trebuie sä nu profesor 3"
apoi sä dispui de o mare sinceritate. Arta lui Tudor Arghezi
vietii, acolo unde se cuvine sä stea adevä-
ratele cornori ale spiritului omenesc (sic). acum, Tudor Ar-
ghezi patruzeci de de mucenicie (sic, säracul...)
scrisul romänesc, sä soartei cä ni l-a dat, noi sä ne
dovedim a fi vrednici de a-i fi contemporani (sic)".
o dovedesc ei zilnic...
Un misterios Horia Roman - dublu Roman - el
corul broastelor argheziene, luna räsfrântä pe musita
verde a lacurilor puturoase :
Umerii voinici ai acestui räsvrätit au suportat greutatea
unui veac stors, cu rämäsite romantice dulcegärii, räspunde-
rea aprinderii unei noui (sic) fäclii pentru luminarea veacului nostru.
Adevärat erou....
bolnav care vorbeste somn...
de la profesor Pompiliu Constantinescu :
Parted a doua a rornanului Cimitirul Buna-Vestire, cu trecerea
a in fantastic, toate
Important
2 Cum e asta? N. R.
8 De pe d. Lovinescu ? (N. R.)

www.dacoromanica.ro
NOUL 31

materiale ale viilor, satirisand conceptia a

unui miracol in masa dogma
ce se opune crestin, miracolul nu este atestat
de etern al vietii in - este
cea mai explicare a misticei argheziene. Invierea
mortilor nu trebuie ca o a transcendentii cres-
; ea n'are alt sens ca un
principiu circular, cum ni este s'o pe
lui Dumnezeu, unde se la un Ca
tolul 51 credem refusul metafisicii argheziene de
a concepe transcendent un paradis o de apoi ; incercarile
luí Unanian de a formula transcendenta vietii de apoi,
comentariul ironic
nea unui paradis
concludente."
chipul
al scriitorului, care
-
visiu-

De fapt face pe de Instructie dobitoc"

pe un domn care sale.
mai departe, de profesor :
sensul ce se desprinde din de mare sarcasm
din fantasticul povestirii Cimitirul Buna-Vestire. Prosa poetica a
d-lui Arghezi nu este de o pura gratuitate artistica, ea ascunzand
extraordinara-i o a lumii, un act feno-
menologic (sic). Am pagini antologice din
tiunea aceasta ; ne temern sa-i unitatea, dar nu putem sä
nu atragem atentia cetitoarei ; N. I.) asupra
unor fragmente de o frumuseta, in chiar scrisul arghezian.
Ne referim la acele halucinate (sic) lucide (sic) de ero-
tism, de o poesie (sic), din capitolul portret
al unei grotesti minciuni masculine (sic) (p. 69-70) din cap. 15,
el grandios (sic) in verva lui Mai amintim portretul
patron de restaurant (p. 105) sau simbolica visiune a
servitoarei sintesä a a empirismului an-
cestral (sic) in materie de leacuri ; nu e sä nu
posesti adesea la pag. 34, fantastica a cimitirului la al
37-lea, portretul femeii care artificiile moartea
sau la de o suavitate o a
virginale (sic), de o poesie (sic). La care
admirabila a crematorului (cap. ; cap. 48, musical in
formularea lui (sic), sensatia de a unui
cutremur, ca excelenta (sic) a fatale din cap. 50.
Integrata in cimitirului, umanitatea este o caravana de
de miracole spaime Este unitate
spiritualä (sic) in fictiunea d-lui Arghezi, consideram Ci-
mitirul Buna-Vestire ca pe cel mai frumos roman fantastic din
literatura (sic), din sarcasm o visiune de
contemplativ al umane" (sic).
Omul nu e dar lectii la copii....

www.dacoromanica.ro
 Tot de la spitalul literaturi.i...
Un Ardelean ne :

D. antrenat, in cearta d-sale, de d-lui Al.

Rosetti, directorul Regale, impotriva a
d-sa este in literatura cea mai (sic) perso-
nalitate. un produs literar (sic) n'a fost mai expus
ironiilor ca acel al d-lui lorga. Confusa istorie a literaturii ro-
ca (sic) drame istorice ale d-lui au fost
la timpul tratate ca atare luate chiar in devisiune
clerisiune rizi de autor...). opera d-sale a
ferit d-lor C. Giurescu i P. P. Panaitescu, executati
indignare de revolta d-lui N. lorga (sic).
Astfel lucrurile, d. lorga era obligat arboreze (sic) o
D-sa s'a aruncat, din o de-
sinvoltura (sic), in focul luptei. Volubilita tea d-sale a cules
in ofensivei reactionare. De aid dina-
micul (sic) Petru Manoliu, subtilul P. Pandrea i de-
posedat de victoriei decisive. Atacurile de o
au certel ne la paroxismul
disputei (grozav ; N.
Nu avem ne amestecam in cearta ce-0 consuma
(sic) ultimele forme. Meteresele (sic) zdrentuite de ghiulele se
interventia ; N.
D. nu uite evolutia sa-
manatorismul" este un curent al trecutului cazut astazi in corn-
desuetudine (sic) pe maidanul mine (nu el,
ci e vorba de ruine, ruinele" decedatului) al acestui curent decedat,
de de (merge
bine la un ; N. I.). Horia Stanca.
Ilustru fie incoronat a flo-
rilor de a florilor de biografia

A din viatä la Craiova un scriitor de

poet critic, care de multi ani päräsise domeniul literelor,
G. D. Pencioiu. alegere din opera lui ar fi, de sigur, un act
de dreptate o folositoare.
.
Moara lui Alphonse Daudet, celebra moarä proventalä de ruralä
apare acum timbre francese.

A isprävit subit, al lui Homer

al lui Platon, acela care a sä dea romäneste pura
icoanä a elenice, Cesar Papacostea. N. I.
un fleac... (N. R.)...

www.dacoromanica.ro
 D. I. 13rätescu-Voine§ti
- noua carte -
Acum ateva luni, un scriitor de valoare care de sigur cä
nu obose§te lurnea printeo abundentä de scris - ca aceia a unei
noi generatii de povestitori, la câtiva editori speculanti,
cari, lipsa francese ieftene, la fabricarea serie
a surogatului de roman d. Brätescu-Voine0i, rämas,
la sa, asemenea sine, fárá o scädere färä o
alunecare, a dat o lucrare, numai fiindcä o parte din ea i-a
fost de altii, jar altä parte, tot de interesantä, de
necesitätile adânci duioase ale sufletului
Din afará i-a venit profesorului Caracostea, care a avut
ricita ideie de a face pe scriitori märturiseasa ei
ca -nu vie pe urmä legenda, cea adoratoare cea terfelitoare,
brutal impiu iconoclastä, sä li-o diformeze, - adaugindu-se la
folosul acestei metode nepretuitul contact, fie de o singurä
scriitor un public universitar, de zeci de zä-
uluit de cdtegoriile, pedant ridicule, ale unei false filosofii.
De aici a o mare parte din discreta ärticicä purtând titlul
Pe pragul titlu care nu trebuie pentru cä
omul care merge sprinten spre aptezeci de nu e nicio tân-
guire nicio melancolie. Apusul" nu se intrevede. Nu
sânt visibile calea, fireasa, spre dasul nici suferintile fisice,
nici nepläcerile morale, atât mai ambitii jignite sau a-
teptari nirnic pentru dupä viatá", cáci la acest
povestitor care un de originalä gândire,
nu lucruri : restul, ci toate fac parte dintr'un
singur avânt al naturii care, cum e, a avut nevoie de
putinätatea treatoare pentru a se recunoate.
Va vorbi deci de lumea sa cea veche, pe care altii n'o cuno§teau.
din ce spune, origine, amänunte de familie, puncte de contact
experienta sa scrisul säu, räsare un tip, foarte dis-
tinct, färä continuare azi, fárá putinta continuärii mâni,
mediul s'a schimbat : acela al boierului de
Nu un boier mare : n'a fäcut ea din ace$tia,
acolo, a cum a fäcut Buzäul vecin sau alte judete.
Ci boierul care a primit oameni lucruri, care a luat samä
ctitoriile unei Domnii ce a venit s'a dus, de mai multe ori,
cu Petru Cercel, al palat occidental" desgroapä alt pios
Tîrgov4tean, de arhaic d. Dräghiceanu, cu cu
Constantin Brâncoveanul. Le-a luat samä, a fäcut strajä la
s'a cuprinsul s'a el de
Intre atâtea venerabile de frumu-
setä, s'a deprins el acolo, In umbra Viteaz,

www.dacoromanica.ro
34 CUGET

largul zvon de ape al latomitei cerând de luptä, a

altfel deck locuitorul altor tinuturi, : profund cuviincios,
de mäsurä, duios, patriarhal insufletit de o nobilä pietate, pentru
el, pentru orn, floare, pentru lucru.
Nu mâncárimea de snoave populare pofte de hartä din care
e fäcut talentul lui.Eliad-Rädulescu, färä arbore ge-
nealogic, fiu de märunt al epocei fanariote, haz
nesc frecat pe de-asupra clevetire de suburbii. Ci o nobilä
a tot ce a atins viatä face nota largei auto-biografii
mascate cu nume sträine care e -o spune el - toatä lite-
ratura d-lui Brätescu-Voinesti.
Superstitii, datini, de bune blânde chipuri, sufe-
rinti de modeste, dar adânc iatä ce a cules
scriitorul dinteo viatä de calmä, dar de simtitoare contem-
platie. ni din cariera, destul de päräsitä, din
nepotrivire - ca cea - a avocatului care a fost, acele,
din Sämänätorul", scene de judecätorie, izbucniri de suflet
primitiv, dar mai impresionant, ca atunci când mama al
ckii fiu a fost ucis iartä, dar nu-si poate opri strigAtul : Si drag
era am fläcäu la coasä".
Totul e cules cum a fost, dar nu oglin-
dire de senin de furtunä suflet care-i adauge o inde-
finisabilá misticä personalä.
nu ne mirärn cä, pe figurki, sânt transfigurki.
Astfel a lui Maiorescu. D. Brätescu-Voinesti a pe omul
cu multe fete, cu superior talent de a atitudini, cu
galabilul dar de a impune. Theresianum, Berlinul, cäsnicia
familie de mari intelectuali, strälucita carierä erä
de supremä in societatea boierilor adevärati a ade-
väratilor diplomati, spete dispkute : imponieren. artä !
rului amie de cdlatorie italianä i-a omul, dar
cred cä putintel, rafinatä a unei de
simplä, artistul, - actorul.
E o carte de educatie, care trebuie cetitä.
N. lorga.

Din vremea scriitorilor

Pe un manuscript de traducere din secolul al XVIII-lea:
lntr'aceastd
Un celitoriu
Va multe gresele
Din prostimea mele,
La care-afldndu-se
putut le priceapd,
Sau, de le-au priceput,
le n'au

www.dacoromanica.ro
NOUL 35

recomandatíe
Existä timpului douä curente : unul, de ponegrire
a celor ce fácut nume literaturä, al doilea, de devalori-
sare a operelor scrisului românesc clasic.
Aceste merg mânä 'n
S'a spus obräznicia tinerii generatii", dar inglobare
anumitä generatie este falsä. tineri, tot de
inciosi ceia ce au fäcut premergätorii curn sânt bätrâni,
de bolnävicioase de ponegrire a tuturor.
Campion al acestui curent d. Eugen Lovinescu.
Culmea, sensul mai Malt, a culturii noastre, e alatuitä
de Mihail Eminescu : sträfulgerare a sublimului, de Ion Creangä :
ridicarea la de poesie universalá a amintirilor personale,
legate folklorul românesc.
D. Eugen Lovinescu, dupä ce, de putinä vreme, dosul
ilusii de creator, bätut de Arhanghelul literelor
românesti, acum - de pe inältimea unei de criticä, dar
un real spirit de a unei opere de artä -
devaloriseazä pe povestitorul nostru, Ion Creangä, egalând recenta
carte O nuntä bocluc" a tânärului dornn lovescu cu poesia
Amintirilor".
Iatä povestea :
zi veni Bucuresti un tânär, având un manuscris.
posesorului discernämäntului critic d.
Lovinescu.
primele impresii ale acestuia : pagini ma o
bogâtie de limbä" (p. 9); eruptie folklorica" (p. 11). Tot,
publicabil o refacere Dupä un an, lovescu
aduce un rnanuscris nou, care fäcut pe Lovinescu sä se
unui Creangä contemporan, dupä cu ani
urmä, descoperise pe rivalul" lui Caragiale, uitatul de azi d.
G. Bräescu. Jubileu goanä dupä editor. Refus categoric,
din partea largului primitor - mai ales de de prosä - di-
rector al Fundatiilor Regale. In cele din urmá se gäseste o editurä
Astfel apare romanul, pe care d. Lovinescu ni-1
:

Fresca de mare vioiciune de-o ce

ne la fiecare pas..., desMntuiri de necu-
noscute, de zicale, de glume, de populare" (p. 13).
Dar nu numai atât, ci continuä :
de izvorul folkloric, o pornire spre obser-
generale, spre consideratii filosofice chiar" (p. 13).
Aceste caracterisäri, ca tot scrisul lui Lovinescu, n'ar fi avut
Lovineacu, E., prefatä la cu bocluc, roman de ;
Ed. Cugetarea, 1936.

www.dacoromanica.ro
36

alt rol ni pärerea tiparul este o

; prea mare este bätaia de joc a literei tipärite fatä de
realitate.
S'a mers mai departe. Trebuia sä fie un program bine
pentru acea devalorisare a noastre literaturi ;
nu ni putem explica de compara pe d. lovescu
Ion
:

Tdranul
vorba de d. lovescu, astfel numit, R.) ni
se comoara lui de
cu
deosebire de cel seniz al lui
poesie al oamenilor de la de (p.
umorul -
aprig, -
Nu ne mai oprim la distinc ;file etic-sociologice ale criticului",
care oamenii : de munte buni, de dar
revoltati, acesta :

Comparatia se proiectie egalä a aceluiasi ma-

terial de savuroase vorbe populare, de zicale, de expresii
figurate, de de glume, de obiceiuri,
mind de toate felurile, bine
de interesul unui amar, plasticisare
de materiaUsare a (p. 12).
Acuma, din textul d-lui lovescu, spicuim
Chiriac n'are izmene,
Chiriac Boboc, etc. (p. 28).
:
Foaie verde, fir märar
fecior de (p. 40).
Sau ceia ce decenta ne pune 'n sä reproducem sau :

Na la maica
Cum dam tat-to buzile", etc.
Cum poate ca acest material de savuroase... versuri", ming
folkloricr, se compare poesia noastrá popularä o numai
d. Lovinescu.
Aiurea :
Lumea asta nu-i a mea,
Cealllaltä nici ;
Lumea asta-i cum o vezi.
cum o crezi".
Ca prosä
(Te voiu la si bdone limba in
(p. 27), : al dracului (p. 28).
din Amintirile" lui
veni tu acasä, coropcarule, dacä te-o räzbi foamea,
atunci vom avea altä vorbä. se tot duce".
:

ce mai vorbä pentru nimica toatä ? Ia

www.dacoromanica.ro
 37

am fost lumea asta, un bot cu ochi, o

eu, de
din care nici frumos la
douäzeci de ani, nici cuminte la treizeci nici bogat
la patruzeci nu m'am fäcut. Dar särac ca anul
acesta, ca anul trecut ca de când sânt, niciodatä n'am
fost !"
Ce fel se poate compara scrisul lui Creangä cu stilul acestui
care gäsim, la tot pasul, lucruri ca :

Unde te Te de Dumnezeul
(p. 31) grosolänia : .521 cu tato,
(p. 32), sau DA-le in Dumnezeul mä-si" (p. 46), etc.,
etc. ?
Ce fel sânt teranii acestia ? De ce s'o fi deplasat tânärul domn
tocmai sä ni aducä aceste mostre ? Cu spirite de la
tarä, ca : Un cautä un serviciu. spune, la horä,
i-a gäsit ea unul.
-Tn ce ?
- Te duci la limba scoasä lângä ca sä
ude timbrele de au nevoie" 167), - sau artificiosul
dialog, de la :

Ce impresie ai despre nunta ?"

- N'am fä, nicio impresie pänä acum"...
Ori aceastä convorbire de salon de mahala, grup :
când) te-am luat brate... te-am trântit
(p. 32).
Ce fel de acela$i material", cum ne asigurä d. Lovinescu, gäsim
la Creangä la d. lovescu, când cartea ultimului cetim :
Nae, mai tu, mä omule, de mai ado un ban"...
la nu mä mai bârfi, cap, c'acusi o pe
coaje" (p. 39).
:
sä le declare dragoste... auzia (cum le chioräiau)
matele gacicelor" 128).
iatä o mosträ pe care o reproducem, cu destulä greutate :
Raiu mä, nu ! Nici in burta mamii n'am träit ca
acolo" 75).
Se poate spune avem acelasi material" ca la Ion Creangä ?
E de neinteles cum aceastä culegere mahalagiascä poate sä fie
comparatä egalatä cu poesia seninä" recunoaste
d. Lovinescu) a lui Creangl Ni face impresia d. lovescu a
scris la un pähar de vin, pe la o cârciumä de la mahala, auzind
ce debitau niste tate certându-se.
e un bine. Intâmplarea aceasta ni-a dat posibilitatea sä
vedem din nou campania de defäimare pe care d. Lovinescu a
contra literaturii noastre clasice.
Gheorghe IL

www.dacoromanica.ro
38 CLA.R

Cu
- Documente de morala timpului
Primul salut arghezian ni de la foaia e
semnat de un pe e mai muIt de la
de la Rotterdam.
Intreg arghezismul e acolo. Gluma luí spiritualul", care dis-
coloarea deprins a mugeste pe sama
noastrd. Scatografia, in care e vorba de nu ce scatofagie in care
autorul a fi vechiu specialist. Descrierea adversarului cu ele-
mentele ale alcatuirii sale (carne, oase, ; de ce nu
s'ar continua inventariul buzele ?).
prin mintea primitivului V. A. UrechiA, pe
care N. ar fi voit pur simplu suprime trupeste,
pe care o datora rAposatului C. Giurescu
Calomnia care substituie lui Aga Costachi avocat cu
in dar pe care poreclíserA buzatul", pe
calAul (din nu din Botosani) Gavril Buzatul.
Cu justitiei, ca cu acela al bunului al
am bune vom banda banditli
Am o rugäminte catre censura. nu suprime nimic din
aceste documente. trebuie integral. Cu tot desgustul, voiu
da Chiar pentru astfel de se va ajunge
la un grad oarecare de sensibilitate.
in timp, biografiile. A e usor, dar
e interesant se stie care e exacta umana a oamenilor
tipAresc. Dosarele vor putea in curând, pe
cetitori vor fi elocvente. D. pe ale celor
reda pe ale Rira bien qui rira le dernier.
Ce-o si cei inaintea
tacolului, prea mult uitat de al miserabilei vor
N.

Nisip, nisip... slabi se strdng

cd ramurile li se
nu e glas de desis,
Nici n' pe furi$.
De-asupra locului sec,
Pe cerul palid trec,
un
frunze nu un
aier rdzlefi se :
Al e spatiul tot lung 'n
oamenii ce drumul
Mai pot zimbi buzele
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 39

LITERATURÂ
VISATORILOR.

Ciengi de de-ti este

De le scutur' o
Nu le 'n
Unde vor, pe veci,

de granit -vointa -
-,
privesti nebiruinta
Ca pe-un lung mut...

Pentru visätoare
Va da pomul
I.

LEGENDA

Când am trecut pe
Trecuse veacul peste pietre sure,
crescuse-asa 'ntr'aiure
Pefdeal, pe ziduri pe

veche din
ar fi pornit Bogdan 'ncuie
Pe fata Azi, rar de tot mai suie,
Vre-un pribeag printre

intregi a plâns mereu Domnio,

Cer§ind fericitei zile..,
...Când m'am oprit pe dealul singuratec,

Un :

Curgea prin fosnet de reptile

'n tomnatec
(Din Pagini Basarabene) D. Florea

www.dacoromanica.ro
40 CUGET CLAR

Lupta mea contra prostiei

- la Liga Culturali -
(Urmare.)

Acuma, cine este autorul foarte frumosului foileton din Le

Moment", care francesä Este
d. Ion Eu cunosteam tot din Le Moment" alte portrete
scriitori ale d-lui Biberi, atunci am sä cunose I
sonalitatea d-sale nu numal scrisul. Am aflat deci d. Bibed este
doctor, medic, este un cercetator al a omului
a tot cela ce se poate desface in din
concertul misterios care este materiala.
cetesc numai un pasagiu : Problema care s'a
pus poet autentic problema a ex-
presiel. Prin Emínescu era vorba se fixeze limba
poetica a popor pentru care cugetarea era
necesara. pentru ce acestor doi poeti au ajuns
la resultate paradoxale" la : de aici poesia lui
Arghezi, amestec de sensualitate de suavitate
suavitatea :

Le-am cu unghia pe
un perete de goala,
Pe intuneric. in
Cu puterile neajutate.
intuneric, ploaia batea departe
durea ca o se
silit scriu unghifie de la
Cred din redactor de dinteo lo-
calitate de Dumnezeu, i-ar trimete cineva
turd un astfel de galimatias ar socoti-o ca o o
ofensa.
deci judecata d-lui Merl, amestec de sensualitate
de suavitate fluida, de suavitate sensualitate".
Dar, zice, d. ce fel de este Un foarte suptire
$ plin de talent o dovedeste cartea aceasta, despre moarte,
in care cerceteaza, cu o in
adevar poetics taina aceasta spre care mergem de care
viata noastra. Cetiti care
singur in am
privit in jur".
Este o paginä, paginí de acestea intalnesc
tutíndeni in Thanatos", sta alaturí de versuríle
ale :

La 'nceput pe nu era, nici

Pe totul era de vointa...
in prosa aceasta este armonie, poesie, la
unor privito are la misterul profund neexplicabil al

www.dacoromanica.ro
NOUL 41

al daca d-ta de ce te
unor ? Va intreb pe d-voastra cum e
acest ? Daca auditoriul
poate deslega va fi una din cele mai satis-
ale mele.
Dar, daca eu vin la d-voastra, de la lucrurile grele
care mi-ar cere tot timpul, pentru a face ceía ce nu este
o predica, apararea sufletului a tot ceia ce
pentru mea poate dintr'un suflet curat, daca o fac, este
pentru a pe naivi de la acest cult pentru a convinge
pe de este de toate o jignire pentru
genunchit inaintea acestui monstruos idol de
de prostle. i, din vad din ce in ce, prin
de numeroasa adunata aici care asculta, nu pentru
mine, ci pentru causa pe care o in atitudinea pe
care de aproape un ceas o observ, ca protestarea aceasta patrunde,
pe cale de a curata, ca matura cea mare in
functiune sarcina spre acelora cari au
de crescut o de
Dar intre tined chiar se sens.
seara aceasta am primit frumoasa revista, multa greutate la
Brasov de un grup de idealisti, de profesorl gata sa jertfeasca
truda pentru ca o astfel de publicape sa continue.
Am primit Tara este un dinteo carte despre
o disciplina a Iscaleste d. care
fiedintre cei mai tined scriitori din Ar-
deal. i ce spun : Supt pretextul literaturi de mora-
vuri contemporanä, noastre des-
literarisat". pune fata marea de care,
imprejurarile de azi, de cuvinte
de energie ale care de
esentiala a de talent si bun simt care mij-
locul nu se socoate creat pentru a o intina
bate joc de tot ceía ce este mai suflet omenesc.

IL
Dupa aceasta voie ca din mea aleg
ceva pentru de prostologie" pe care v'am
am inceput eu a a
care era publicului. Societatea de la 1890 era alcatuitä,
in ce priveste cunostinta gustarea literaturii, destul
de de oameni cari cettsera, foarte multi studii
si in : dintre urmasii traiese azi in
miserie ; o veche lume de in cea mare
parte s'a pierdut ori s'a ascuns nu gasim ;
nu vor sa spectacolul al
astfel, fac cei noi aceia ce au facut odlnioara
neamuri care in Moldova au luptat supt steagul lui

www.dacoromanica.ro
42 CUGET

cari au plecat apol isprdveasca zilele

de sat, unde toata lumea, ca in Basarabia, zice : capitani",
ca : boieri".
alaturi de erau : profesori, foarte
bine ca pentru de atunci, aveau ce
cumpere ce sa se duca la In total o
foarte aleasa foarte nobila.
La societatea nu puteai sa vii nici prostia de speta
acesteia de acum, nu puteai veni necuviinta, pentru ca
ar fi chemat servitorii fi dat
am apucat eu literatura romaneasca. Cu sfiala se
pe vremea aceia, ajungi a intr'o
nu putea fi vorba de volume : aceasta o
ori aveai bani ori se un editor nebun
care volumul. aminte cum, eram
la Berlin student, am primit d'intalu volum de ale
mele, de Ignatz Haimann, credeam,
nile cele mai ale la reviste triajul se facea
cea mai mare ingrijire. Nu de prosa de ver-
suri avut refusate dar, in ce priveste pe mine,
putea face o adevarata din ce nu s'a putut
era obiceiul atunci.
am publicat la Contemporanul", Dimitrie A. Teo-
doru, pe care Ion Nadejde ca un mare poet, m'a ajutat
sa pot acolo. pentru a putea publica
articole de critica literara, putin cam pretentioase, pe
atunci in formulele pe care le in literatura care
ne inspira pe noi, literatura francesa modern& pentru aceasta a
trebuit intervina profesorul Vargolici pe langa
Negruzzi la Literare". S'a adunat soborul si s'a
nu Vargolici a trebuit din
nou apel la sobor de luí, s'a permis
sa se publice aceste pagini de am fost foarte bucuros
mi-a dat foiletonul de la Lupta" Gheorghe Panu, care,
poate, credea face din un politic radical.
nu umbla pe strada, n'o intalniai in
mai ales nu se in cap. Pentru pe strada merge,
dar sa te aceasta in crestetul dumitale,
lucru curent astazi, e insuportabil.
M'am dus strainatate, unde am stat
m'am intors in condiliile de erau tot asa.
am o de versuri la Literatura a
lui Gherea pentru luí Gherea s'a parut - eu
aveam atunci un de doctorat de din
Paris... in bucata aceasta este o la zorile rosii" de care
el, atunci a publicat bucata aceia pe care au pus-o
Din causa aceasta am putut eu
totusi de
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 43

MO ISE
de CARMEN-SYLVA.
apd, cd murim I",
Moise privia cea pustie
se ruga : »0, de esti,
fie» !
slab
Ca apd slobod din
Sd de la peire neamul
Cel crezare.
Pe mine, tu, lehova, m'ai ales
vrei acuma md
lar cei pe cari-i duc, mor in drum,
Sd md bldstème, 'n prada ?
Ajutd-md, nu pierd
in cereasca
Un neam eu-1 duc, de noi,
cdt pentru viermele din ;

Poporul ce mine s'a 'ncrezut

Nu ce durere md
e de
de ;
m'ai chemat, lehöva, si-am
Necdntdrind puterea mea putind,
Ca din robie neamul scot,
scot din intunerec la
Pe mine, Doamne, 'ndur,
vrednic nu-s de cdrmuirii,
mai destoinic va 'ndruma
Poporul Mu spre Tara
'n se 'ngrdmddia
Cu buze arse, ochi fund de-orbite
fata
Cu tot ;
femei sugari
la chip, negre
ecioare ochi mari,
Pe Mrgi aduceau,
ei mdnile-si
il ca sd-i ajule,
'Dar el
lumi necunoscute.

www.dacoromanica.ro
44 CUGET CLAR

o 'n margine de
Nici nid
Kimeni nu vedea pe lui
A grea

Lovind stânca tare ca

atunci
Limpede, carat, e cristalul.
Trad. de Constaritinescu-Delahala.

Spre
Cetim Informatii comerciale:
Sântem un Stat de abia statornicit hotarele sale fi-
resti. El este rolul zbucium de veacuri. Constiinta
ve$nic treazg, a nostr a putut situatii - nu
de putine ori - umilitoare cu toate acestea s'a
putut ajunge la inchegarea lui de astä'zi.
Dach generatii ficut datoria fatä de ideia natio-
nalä, nu-i mai adevärat pentru a o tinea vesnic
pentru a Statul grija de trebuie
fie statornicirea unei vieti românesti...
Incontestabil o nu existä decât
s'a
orase, sate
-
mite centre. Marele cärturar când a rostit cuvintele de mai sus
credem nu färä
cgtune unde nu o
- la atâtea
româneascä, nu
din cä nu existä Români, dar se complace
tembelism ce friseazä inconstienta. se de sine : pro-
fesia bunul traiu, niciunul nu se sä sacrifice
o din sufletul puterile lui de muncä pentru cultura
aproapelui säu. Este o absentare de la ma-
nifestatie, crezând cä'n modul acesta o ce-1 va
impune publice. In ce priveste sacrificiile materiale
pentru o ideie de interes obstesc, le gäsesc neserioase.
dintre acesti ai noastre românesti gäsesc
efort intelectual, ca când n'ar avea o obligatie de
care-i dä posibilitatea exercitärii profesiunii lui, garan-
viata avutul lui, tara nu este un doar din
dictionar, ce ni o notiune, ci este o realitate, ea este
mäditä din sacrificii. Tara aceasta n'a fost resultatul unor
natii nici diplomatice, nici ale hasardului, ci resultatul sufletului
mânesc ce a palpita lupta ca sä nu fie räpitä.
provincialg oferä spectacol : lipsa unei vieti
nesti, cu toate cä avem destule destui oameni
incomparabil mai multe i mai deck , toate

www.dacoromanica.ro
 45

acestea acel românesc, care dea avântul

tural, economic social.
sedeam de vorbä, mai acum câtva timp, cu un dregätor al
spuneam eä nu este suficient ca fiecare functionar al acestui
Stat sä-si el constiincios datoria lui biurocraticä, dar
trebuie ca el sä parte activá la misarile cu caracter obstesc
pentru afirmarea românismului nostru. Aceluia sau acelora cari
se sustrag, sau sä li se aplice sanctiuni, sau sä fie fiinda
ei nu pot forma nici marea cetate ce este tara nici
nu pot spune sânt slujitorii acestui Stat.
Trebuie schimbatä Statului plasament, pensie,
prin indeplinirea datoriilor morale fatá de Stat, nu numai prin
vorbe aderäri platonice, ci prin fapte. Dregâtorul mi-a dat
tate, probabil cä la rândul va informa pe conducAtorii säi.
româneaseä prin cämine sau atenee
culturale, propagandä scrisä, pe sufletul ce
trebuie mai trebuie obligarea tuturor ace-
lora cari o de autoritate din acest Stat ca acti-
veze aceste absentare fie consideratä drept
desertare de la
Nimeni n'are dreptul sa stea isolat. El trebuie sä fie ser-
viciul comandat al terii, al românismului nostru, numai
vom asigura o viatä románeascä. Cine nu activeazä, sä fie consi-
derat drept dusman al
Christache Gh. Milian".
In de un banchet, un panegiric...
Asupra banchetului Arghezi d. N. Georgescu :
lulie 1936 trebuia o datä memorabilä ; o zi de
Se impliniau ieri patruzeci de ani de când d. Tudor
Arghezi a inaugurat poezia schnavä a plasat-o românesc.
Evenimentul urma sä fie apoteosat banchet ; el nu putea
sä fie deck monstru : omagia doar monstruositatea.
Dar organisatorii s'au nedumeriti perspectivelor
menu-ului... Dacä ar fi parafrasat poemele excelentului cultivator
de trufandale poreärii rimate, e probabil toti convivii ar fi
avut, cu aperitivele, grave simptome de greatä incurabilä.
dar comitetul de organisare s'a risipit cu elan necuno-
scut
locul unui festin grandios, ne-am trezit o comemorare...
Câteva genii locale, inclusiv o semi-duzinä de ilustri necunoscuti,
au plasat câteva päreri tot definitive despre geniul arghesian,
coloanele ziarului de mare autoritate intelectualä al d-lui Ceacku
Majoritatea colaboratiei festive cu domeniul
ferant al poemelor cu picioare purulente cu deste" violent
trefiate. Fenonienul aratä cä instinctul de conservare trece chiar
peste amabilitäti de cenaclu, de editurä ori de amicitie relativä ;
Gazeta.

www.dacoromanica.ro
46 CUGET

el se integreaza une ori gestul reflex care scoate pe

orn cu miros din zona infectioasä a de Printre
domnii cari poartä am forele mirodenii - a
de neutralisare a argheziene, - am gäsit pe
Mircea Eliade, Dem. Teodorescu ' Perpessicius.
d'intäiu se sä constate sfâsietorul desastru stilistic
al romanului Bunei Vestiri", - avertisment trist care semnalul
näruirii definitive a idolului de mâl... D. Dem. Teodorescu joad
duios pe prieteniei, refugiindu-se formule,
une ori comode, ale lui Cicerone, d. Perpessicius face o apropiere
imposibila profesorul lorga maestrul estiferant scrisului
ignobil, - consolându-se cu ideia din timpul vietii Cesarul
spurcat de pe colina a prima ceia ce meritä... Dacä
d. Perpessicius se la ofensiva noasträ impotriva poemelor
vermina arghezului, cu atât mai bine...
Va fi vreme sä celelalte ofrande aduse o
pietate, depuse cu de rigoare grajdul unde
insolent adunä productia socotitä genialä
secolul" scribului de lupanar, tenorino al mortaciunii... toate
adagii la un ipotetic de la care convivii au desertat
anticipatie... Trufandalele arghezului sunt capabile sä producä o
intoxicatie massä, existä chiar in republica, - nu
maidanul literelor românesti o asistentä gentilä care nu
colectivä.
Pentru astäzi, ni totusi desgustul s'au gäsit oameni
de de ce e frumos pur artä, dispusi
elogieze un impostor, sä ridice osanale detracatului buricelor" iro-
nice invinetite.
Indignarea necunoscând oferim acum degustatorilor ge-
nerosi ai poesiei argheziene tin desert remarcabil... El se compune
din versurile genialului bard al depravarilor nesfârsite ;
Gâtlejul fierbinte de sete
Sd scuipat se'mbete"

strugurii
Sd lase gurd
Pe tine cadavru spoit unsoare
Te blestem pe
tie, ganditoare,
Sa-ti fie cuprins de
Sd-ti putä sd-ti

(Blestem, Poesii de T. ARGHEZI. Ed. Fundatiei de Literatura, p. 136.)

Nu

www.dacoromanica.ro
NOUL

convivii desertori ai cinei spurcate copiosul desert

cu bube ! Sä-1 poarte de-a lungul mesei care serveste
personalul abject al arghezian... de execra-
bilul spectaculos protocolar, sä ridice cupele dcboi dante... Cu-
pele extractia abjectä a poemelor argheziene...
du-le fund, le geniului infam al lupanarelor.
oficierea ultim räsping5tor act al ritualului
arghezian vor afla pänä unde merge cumplita noasträ
bunare poate, de sensibilitate, al
velor palatale."
(Din
Cuvinte drepte.
D. N. a spus, de din tot ce se cea mai
mare saptezeci la sutä, e o rusine.
Nimic mai adevArat. Barbarii au nävälit scrisul nostru. Avem
de de grozävii, Avem locul poesiei de odini-
oarä, simtire aleasä, o asa-zisä poesie" care aiureala
se intrecere josnicul. Avem romane
pentru murdäriei, pe care autorii se sä o acopere
- discutii zädarnice despre margenile moralei
grämada
operele de artä,
cum poate fi frumos ceia ce e lipsit de moralä, ca cum
de necuviinte ar avea vre-o atingere opera de artä.
lar Vasile Radu Gala Galaction, cari au
acuma Biblia, sä amintim acest tot al lui
iorescu : preotul e un bärbat chemat sä fie putin serios
intea publicului". (Critice, vol. p. 180)."
(Universul.u) T.

Alaiul nebunilor.
Un recent al S. S. R.-ului, in Front .

SCRISOARE TUDORITEI
odata vrea ma intorc inapoi
ca pe-ale unei domni(e de trifoi
Dar iau zorile de piept - in suli(i,
face ca o din ochi pe
vrea une ori icoana ei cu ochii de liliac
Ozana 'n ca o sara la
Mi-e dor atunci de puntea care despletege sub un pier
cu un le trece prin fluier,
De casa care iese la in picioarele goale,
Mi-e dor de luna care trece noaptea pe satului in sandale,
Dar chinuiesc poesiei de scamä chilimbar
Sara, md plec in genunchi la picioarele cocon
- tu ?- atunci destinului de
in jotografiile - nimeni sci nu le mai
Virgil Gheorghiu,

www.dacoromanica.ro
48 CUGET

Un chiar Revista S. S. :

CUFUNDARE.
Cu trupuljn eter,
Amurguri cad ape de
Copacul-plantd aquaticd sub cer,
de sineald ca 'n ocean.
clatin, sub unde, gambd de ostov
steaua in
fundul beznei inchegate mov
caut m'aud in unda
pe limpezimi, sub
Dar zig-zag-ate verde in profunzime
racle de fosfor ca o alund
De nu le-opre0e nu le
Ci 'n sau oarbe de azur
de sub i-afund de mare
-Scheletele in de propri se incunfur-
potop de ud polen din soare...
George Danubia.
un alt nebun : Mircea Mateescu :
Versul lui Arghezi ni-a cristalizat dinamica a sufletului
a privirilor stäruitoare, care scruteazä, mai semet decât
precativ, cerului".

Cuget se numeste revista de directie

culturalä" pe care o va scoate d. Nicolae Impotriva litera-
antinationale anticulturale a modernistilor cosmopoliti
decadentilor psihopati ce au näpädit ogorul literelor române, sub
firma Lovinescu comp.
E o reactiune, in spiritualitätii noastre, cât se poate de
bine venitá necesarä.

Cuget tinde o perioadä de Inflorire

literarä, de afirmaare ofensivä a spiritualitätii traditiei
culturale, care se va de aceasta sântem siguri, cu
gerea lichidarea tuturor curentelor bolnávicioase beneficiare
unei publice cu nesocotinta.
Nädäjduim steagul ridicat de marele nostru animator va
purtat de mâni vrednice. E vremea ca toate steagurile, mai tinere
robuste ori mai bätrâne glorioase, ale culturii noastre
se desfäsoare vânt pentru a desläntui sufletele
tinere desorientate energia idealurilor sfinte, strä-
bätätoare." (Din Front literar.)

www.dacoromanica.ro
 A. C. Cuza vorbe*te
permitern a reproduce scrisoare particulard :
Drag Iasi, 28 lulie 1936.
ce ai luat la crutare impotriva
decdderii literare artistice, de la noi, din ultimul timp, o soco-
tesc ca mai mare serviciu, pe celelalte, pe
care le vei fi culturii romdnesti, in ceasul acesta. Avem
dar, cred, cu totii datoria - acei ni seama de primejdia
ce ne - ca, exemplul ne inscriem
noi in randurile luptätorilor pentru apararea culturii noastre
amenintate, cum constat in primul numär al revistel
tale, Cuget :
Contra sufletului romänesc revin la o luptä färä
crutare, la mi s'ar putea recunoaste, atmos-
ferd, un drept la
Dar eu ce mai zic - la ? Pentru noi, nu
poate fi vorba de odihnä, fata puhoiului de care s'a
revärsat peste nu mai yorbim dar de care ne
-- de vreme, ci de care este pururea
capät. Ea mä indeamnä sä cred - poate ca
putea
Reflectand asupra deaderii noastre literare, precum se
vede, productii, se pare se poate afla causa
ei. In analisä, eu cred este de culturä
care a caracterisat pururea : inculti! Lipsa
de : ignoranta. Lipsa de culturä esteticd, de
corespunzdtor : nesimtirea. Dar ignoranta nesimtirea
nu pot fi sä punä pe literatura arta romäneascd,
sälbätäcind sufletul romänesc, cum zici, intemeind astfel domnia
mai decât
Prin : luptä care trebuie sä se dea
represintantilor inculturii generale, cari
scriu cum numai pentru gäsesc altii ca cari
ceteascd. Asupra acestel cause adevärate a noastre
- care are in dancurile präpästioase, nu in :

adancimile, public de la noi, in - cred

se impune cu deosebire sä insistam.
Cuza cel vechiu", cum mi-ai zis Neamul Romänesc" de
la 25 si pentru care multämesc - te rog sä nu-mi
spui cel supär, bucurie ho-
ta de crutare, pentru adevärul tern al cul-
turn, pe care doar, la urmä, nu vor putea sä-I
-
incultii. Din acest
tine sä le
au pornit cele trei epigrame aldturate
nu zic alle guten Dinge sind drei"
dacä meritä sä in Cuget
läsandu-te pe
Cu cele mai bune al
A. C. Cuza,"

www.dacoromanica.ro
 A ME
Culturä" I
? Inculll
Crezi-i
Prea : Ce I

Ce e literatura" te Culturä"
Talentul cultural
una, zic, cerescul
nu mai e: nimic Al
A. C. Cuza.

moldovenesc
Imi vine un volum negru la cu fatidice litere
albe rar. Se adauge titlul, lugubru :
pseudonim ca acelea cu care se adese ori
neretul de : Dinu Soare (este si o dedicatie un
Al. e de sigur un nume de familie,
chiar pe acolo).
Ar fi fost destul ca inchipuie cineva are a
face cu obisnuitele productii ale unei poesii desirate
in care o ideie toate for-
mele cdrora un lucru, unul singur lipseste ritmul, deci
armonia, unul din principalele elemente a ceia ce
nu se defini:
poate ar contribui la
presie de insträinare ráspingere. apoi, ici
colo, altele. latineasca de ev mediu
rat de : Taedium Ad vita vitam) aeternam.
Capela de la Belu, de datat unul din micile
poeme. acolo mu4i monstri multe :

chini, cucuvele, zäpezi de 'ntunerec", cer de plumb",

boalá, temere nebunie, eclipse", clopote, ochiu sti-
neapärat un cadavru descompus", cu unele
la o autopsie", ori care miroase a mort de-o
de aroma nasul d-lui Arghezi.
Une ori, ce acest fond de banal pesimism,
care cu greu mai atinge - de soarta noastrá aceasta
e, dar ca s'o confirmam, ci ca s'o
in unei oarbe, urâte proaste e ener-

www.dacoromanica.ro
NOUL

gia versului puterea imaginilor, ca atunci galo-

puri de cavalerie vaier de valuri ar fi peste
poet.
Dar forma, buna forma de ieri
asigur, de e de cea mai calitate. Ai ce
culege
Mâni albe ca om5t imaculat.
:

Sticliau palma treizcci de arginti.

Sau :

Pe scândur' o sf5râmatä
si-o mânä peste pat.
:

Peste de fag, ingalbenitä,

Se luna, mare, rece, nouä,
Bätrânul schit de deal räsare
In de raze de
Firea cea a celui crescut in cu
senina poesie a d-lui Nanu, in mediul al altui
poet, d. Gheorghe Tutoveanu, amintirea lui Garleanu,
a celui care e legat de un Lascarov Moldovanu,
aceasta de de-jos, de unde a venit
nu poate sta in zdrentele pe putrede exhumate
la cimitirul buèurestean, prin
zeii poesiei locale. astfel avem duioasa de dulce
fericire din vis de fie cu stridenta de la
:

A' tale-s toate-acestea, aleasa mea !

Smerit ca templu, pe crestetu-ti voiu pune

argintie alba
din acest indestructibil fond de continuitate
unde nu generatii bastarde din servile,
:

.Beretele vânt, uraa !

Räsare 'n larguri soarele, - veniti !
E ultima etapa a unui suflet cea
N.

FAPTE.
Departe sant anii ca
Cand sine : te-or
De sus o putere vine Din toate se alege :
Ca'n zeii nemuritori. Cd fapta
N.

www.dacoromanica.ro
52 CUGET CLAR

Un savant"
Pentru a uimi pe cetitorii profesor de glotologie
Al. Rosetti defineste fenomenul" - asta, da! Arghezi -
prin reunirea numelor unor scriitori pe cari, judecandu-i
asemeni cu copilarosul de porcarii, ii
urmeze pasagiul: Trebuie te adresezi
literaturilor Villon, Rabelais, Gide
:

derlin W. Blake, Germania in Anglia de ieri".

De sigur eo de punctuatie: Villon
-
Rabelais cel dureros, dar nu indecent,
un cas bizar in literatura - nu de azi".
De azi e Gide. Dar venim la Hölderlin W. Blake.
Aici, tinere d-le coleg, cunostintile d-tale se cer fun-
damental rectificate.
Hölderlin, autorul lui s'a nu ieri"
ci, la 1770, cu toate a murit la 1843 - tot nu
ieri" -, si-a mai opera la 1804,
la 1806, a nebunit a nebun - nebun adevarat,
nu cum faceti - patruzeci de ani cari
prietenii - prieteni - nu i-au dat voie scrie.
Venim la Blake. El nu e de ieri", de alaltaieri,
ci, la 1757, a murit la 1827. Era de toate
artist, pictor. In ce priveste literatura lui The
book of Thel, (1790),
fetelor (1793),
Inocenrei Experientei (1794), avem
a face cu de profetie", cum li zice autorul
(ce are a face cu argheziene!). judecata
criticii e aceasta : Blake era ori nu nebun
pare ca va sa in discutie, dar nu poate fi
era in deosebite perioade ale vietii lui supt
unor ilusii pentru care nu erau o provo-
care faptele din mult din ceia ce a scris e
de defectuos ca n'are nicio lo-
chiar i se geniul.
la intamplare a de ce e vorba,
cu sau dea sama, ce exemplu d.
profesor de glotologie elevilor ?
N. rga

www.dacoromanica.ro
NOUL 53

Lupta mea contra prostiei

- la Liga Culturalä -
(Urmare

ceteste astazi corespondenta lui liu Zamftrescu

iorescu, vede se elemente care
pe vremea aceía in Convorbiri" la ce nivel erau
rile despre lucrurile publicate in revista de mult
de sufletul si munca lui Zamfirescu.
S'a intamplat de la o de n'a fost
asa. S'a petrecut societatea un lucru care in sine
este bun, dar e une anurne moment poate produce si resultate
rele. In lumea aceasta de din in generatie de
intelectuali tot generatie in generatie, cu crestere,
n'ar fi gasit, chiar fi vrut, elementele din care
d. Arghezi prosa, fi vrut, n'ar fi avut
la aceste grosolanti -, s'a un puternic aflux
de noua. - Ne-am democratisat.
N'arn si cu acest atac dernocratisarea in
sine. Din potriva, eu sint de parere este bine ca inte-
de altfel ca a unui popor se sprijine
pe din urma, pe um!! mai sarac mem-
acelui popor. lurnea a asa a fost : de aid
nobleta intelectuale aristocratice a Atenei de
Valoarea politica a Romei a din faptul
ea parte din etnic sau adaus, al rornanitatii de atunci.
Dar, se poate ca elernentele
de a ajunge la centru, prin mahala, atunci nu mai
avem a face viala de o poesie de
cea mai mare frurnuseta, nu avem a face viata cealalta,
intelectuala, ci a acelora se gasese in mijloc. atunci a
aparut de mai multe forme, contra careia eu am avut
datoria sa lupt.
nu o sa ispravese mea in noi
lupte, dar, daca sa eu voiu duce
la noua lupta, - despre aceasta poate fi sigur ori-
cine. Domnul acesta nu ma cunoaste spune
un poltron" care ma ascund Academie.
m'am ascuns eu dupa A cineva
facut a cariera a pornit din faptul
ca I-am apucat si multimii : iata
este un talent", a ascunde
din momentul cand denaturare a sufletului s'a
prcdus, mea a celor ramäna luptatori se-
in generatia de la 1890 era fixata. i atunci am avut de
luptat patru de prostie, d-voastra vedea in
care categorie altii eel pe am
intea mea, dar sigur este de bine

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

daca se ca mal multe

tegorii, nu nimeni pe din
In domeniul era, pe vremea am inceput fac
eu istoriei, intru istoria este o ea nu
cere ca pentru a fi ceva si pentru a folosi in
unei o de care nu se a propia
: ca o sus de nu se
vede nici pe asezat in crestetul boltii, - care
vesnic de
se vede la uitati, nu nurnai la
ci, mai sus, de-asupra catapetesmei. era
societatea mergea niciun contact cu trecutul ei,
pe care sant datori in
rul lui pentru a Pentru noi
ca si, formatia omeneascd a toate
de la se la ; restul este un joc,
folosul in acest necontenit ízvor care din societate,
se se insenineazd, se sus cade din nou asupra
pe care in acesta o
apucat fac istorie pe tntelesul
nu nu se acum : acesta este vn
Diletantul un care face ceva per diletto":
place luí, con diletto" se am fäcut,
mai asupra unor chestiuni, am
atins tot trecutul pentru a
natiuni. Au urlat asupra mea cu degetul :
trece diletantul", dar eu continuat diletantul
unii mele pentru pe care le la
Acum, o de ai noi", rásare pentru
a restabili ce credearn am pentru tot-
Se zice : altarului,
catapeteasma, se vulgul cum facem
noi farmecele, jar, lumea stie farmecele noastre, cum
ne mai noi ca pontifi misterului suprem
Dar, in am o literatura care se hrdnia din
cuvinte, care, imitase pe Alecsandri, imita pe smi-
nescu. Am la Convorbiri literare", prima
acolo. Maiorescu, Negruzzi, fost retras :
alesese un nurnär de elevi ai in sama Convor--
literare". Fiecare din tined era foarte : avea litera-
turä filosofie de tiparit, au inceput care indignau pe
vremuri pe Duiliu Zamfirescu, care punea in cap, ne
mai recunosand Convorbirile" sale, jar de-asupra tuturor se
dicau de ale cuiva care astazi
asupra literaturii romanesti, colegul de la
sitatea din d. ragomirescu.
spiritul lui prin filosofia d-lui Dragomirescu pentru a
se pe urmä in d. Lovinescu : este naturala.
sims literatura avea unul, tot are celdlalt,
pe cineva cu literar, ei anatematiseaza.

www.dacoromanica.ro
NOUL 55

Da, am o prostie nu am
la pentru dorinta de a reveni la erau
zece de nu mai scrisesem nimic in domeniul literar
am venit pentru a proatie, si am avut satisfactia,
ani, ea a fost distrusa. a pregatit
fletul generatii intregi, pe care a crescut-o in cea mai per-
spiritual& a putea lucra la indenlinirea
in revarsarea de suflet care a de acolo a biruit.
S'a pe ne-am trezit
lume de mari filosofi. Natiunea este o natiune concreta,
care vede lucrurile, traieste in mijlocul o
careía abstractia se pare rece De unde am ajuns noi
baiat de de ani inchipuie a fi creatorul
sistem filosofic si s'a creat astfel o literatura total
inteligibila, in roman ? Eu cum este cu
ca dinteo data o generatie se de cine ce putere
la al noulea cer metafisic de acolo, când cade,
vine pe ei in Este ca in Islam,
and, mijlocul noptii, rasare la Mahomet de
noaptea, toate de de-asunra
pentru ca a doua zi cu versetul unui Coran.
E o prostie filosofica, un de cuvinte, o intrebuintare a
formulelor gata facute din cele noi franoese,
guste si ceva din literatura germana. Totul dintr'o
pentru nu aveau doar nido pentru ceva.
acestia cu nasurile cer,
aduce revelatia unet noi cugetari, - mai
Eu cred mintea noastra,
cum a fost de Gred, cum a fost de Romani,
cum fost apoi de Renastere si dupa
de eel mari germani, câ mintea aceasta. pe
categoriile de codificare de la jumatatea secolului al XIX-lea in
epoca lui Auguste Comte, este cuvintele pe care le
stim in pe care-o putem da se apropie de toate
ale contactul o societate care are dreptul de
a cere se vorbeasca in asa inteleaga ce vine
chiar de la cea atund când se apropie de pro-
blernele capitale ale vietii ale
Dar a rasärit un de prostie care, pretinde a
intrebuinta si mijloace spirituale. Acesta este un produs
tean, zeflemeaua, tot ce s'a adus mai
jos, din cafenelele Orientulut. omul nu te in serios
i-ai spune ajunge a se topi in ridicol, dupa
ce a a vazut asupra cärora
jitul poate avea crede a lichidat o chestiune si
a ispravit cu un adversar. Zeflemeaua aceasta este unul
dusmani demnit8tii intelectuale, si de dis-
respectului de lucruri si de oameni societatea noastra.
crede cineva acela care este destept acela

www.dacoromanica.ro
56 ET CLAR

de care Fereasa Dumnezeu ! AdevArata consiä

- am putea - in a vedea lucrurile
cum in toate legAturile pe care le au, si, anurne, a le vedea
a scotoci imprejur a spune : acum
am ceva voiu parte. nu se astepte
ca se inca o parte ce se poate descoperi,
se conceptia imediatA, a de perceput.
este o vedere care nu poate fi complectata.
A crede ea ajunge, a voi s'o comunici altor, aceasta
face parte din vastele domenii ale prostiei care, cu
putin, despretuieste ce vine din mai marl. Daca, trimes
vezi unde este de aur, te gAsind o
praf, vii de ce este acolo", se poate rAspunde : nu
ce este acolo, ci numal ce a gasit graba dumitale, lipsa
dumitale de al räspunderii de Trebuie
dai osteneala sapi la de supt ce
vei gAsi sau izvorul care lumina, sau piatra aceía
care, va da de aur din care se va putea
crea blocul".
S'a la noi de la inceput care este lipsa de
sens a acestei noi categorii a prostiei, de alci s'a creat un tip
care este spiritualul", omul care face haz de lucrurile pe
care nu le-a inteles, pe care n'are putinta de a le
care ar fi foarte incurcat s'ar cere le
zeflemele trebuie se opunä un lucru care o distruge imediat,
anume adevAratul spirit, care nu este de a ceva, ci
ce ai inteles tot. De acolo iese, nu cine ce de
slabilor, ci frumoasa de Toledo cu care de-a
face zboare capetele cele mai
pentru ca, in noua luptä care se deschide acum cu
hidra aceasta, de a-si capetele generatie
o impotriva tuturor categoriilor
acestui írnens domeniu al prostiei principala
in mersul societalii care nu se poate pe
o curata, de o literatura de a o de
a : nu printeo pe care nu cere nimeni, ci
prin intr'insa.

SCRISOARE BUNICII.
Sdnt cuiburile candela,
De ciripit, : De untdelemn doar
M'a de bine se
Un de rdndunicd... sufletul suspind...
Odaia cu mwate, De te-ai dus, departe,
e Griveiu nu mai :
Icoane Ros de tristete-addncd
Simfirea mi-o noapte latr' a moarte.
Goran.

www.dacoromanica.ro
NOUL 57

BUNÄ.
CULEGERI 1
FERICE BARBATUL...

e bärbatul ce nu crede e ce nu
Programe, motiuni resolutii De cluburi politice saloane,
Prin care se azi De care partisane
In fata unei de bipede. Ascultä osdndire.

In gravul urzitor de revolutii închinarea la icoane

Pe satrap de mdne-Ivede, El vede local gol de ineptie,
'n Jupiter ce fulgere 'n vorbelor
transformärile Distinge ale toane,

A sociale El nu se imbulzeste 'n mare

Pe nu-1 aduce ispitä, Ca atra minciuni,
Nu-1 clientelä. lumei cea de
El lui de minuni,
vede ca o sentinelä räu dispare
De lui Cu omenia

e ce nu
ia in frdnele puterii.
Ca de miserii
o cuprinde.

'n pe
Cari pe vor vinde,
Din osanalelor desprinde
Hidoase ale puzderii.

El nu satisface
lume 'n zorul ei cumplit,
bucuros poate

Nevoile ce'n cale i-au

de munceste munca-i place,
doarme peste noapte
I. U. Soricu.

Din revista Craiova.

www.dacoromanica.ro
58

ONIC
In Le Moment de 19 apropiere,
un colt de hale aranjat dupä gusturile noastre".
Vaporisatorul care aier o finä ploaie impalpa-
bilä miros de verbinä, cele trei cärti care räspund la fiecare
nuantä a noastre : ultirnul premiu Goncourt, un roman
de sau poemele lui Arghezi".
Foarte potrivit : poemele lui Arghezi", romanul de
mai ales vaporisatorul desinfectant, în
care verbina ar putea fi Inlocuitä creolina.
e d. Arghezi, ar mai reclama pentru rimele d-sale
premiul frances de care e vorba Le Moment.
* *
S'a serbätorit la Craiova munca spornicä a d-lui C.
getel, conducAtorul vechilor Ramuri" editorul uscate
de astäzi ale d-lui P. Täunescu-Ulmu.
Ar fi o mare nedreptate sä nu se recunoascä tot ce a dat Cra-
iovei orânduirea culturalä acest om care pornise la drum
suflet curat nobH avant care a däruit orasului un frumos
palat, o industrie esteticä, o revistä care nu va putea fi uitatä
un curent de mai frumos idealism, nu färä dovezi de un real
talent literar.
Dar, pornind de unde a pornit, cum a putut ajunge acelasi
la proslävirea literaturii nesänätoase, la toväräsia toti päunii
täunii mai proaste grosolänii, la spurcarea bisericil un le
odinioarä, la de cinste, slujia ?
una din tristele probleme morale ale vremii noastre.
altii
Din revista Viitorul" (15 :
Ispitit de articolul Epigonii lui Eminescu" al d-lui Al.
rov-Moldovanu, am luat eu de la un prieten ultima
a criticului Lovinescu sä descopär pe critic, am des-
coperit pe Lovinescu. E curios ca un sä facä
pe strengarul. Totusi se vede din roman strengarul Lovinescu
urmäria pe ulitile Iasului poettilui cele mai ascunse
triviale caturi ale ei. E scârbosenie pagini, special
290-300, socotim cä doar criticul a foct de si
profesorul a föst dedublat de duhul mahalalei. Cartea nu meritä
sä tineretului.
Nu cum sä räspingem astfel de necurätii stilisate.
Dar cartea mai are un cusur. Vorbeste despre preoti stil
de : popä rotund, cu boccele o
legäturä, o basma mare popeascä..." - se scarpinä barbä"
pätania - popa ästa guraliv" - popa capul

Bölduca, roman de E. Lovinescu, Adevärul", 8 lei.

www.dacoromanica.ro
NOUL 59

- popa popa holbä - capul popei

cgzu ca de plumb pe masä" - pe popa Miron de
pentru satisfactia sa personalg, strengarul Lovinescu mai repetä
douä propositii din cele de sus, aproape : Popa
sus, holbä - capul popei iaräsi
masä..." (p. 307).
Din scriere singur chipul preotului este pus sä provoace
râsul compromis. Chipul poetului, cu toatä incercarea
de senin spiritualitatea sa, iese batjocurit prin
faptele scoboarä".

Culmea nebUniei.
Poetul acesta (d. Arghezi) e mai liber de concepte (sic)
din avem, se reliefuri orogenice (sic), a cäror
materialitate vorbeste de inceputurile creatiunii (sic), are sensul
al vietii proprii numai al vietii proprii, ca nimeni altul.
Este tot ceia ce de personal desvoltä
jurul condeiului (sic) o atât de puternicä influentä,
descompunând obiective de care se apropie, li se
propune drept centru de recompunere (sic). Am
presia c5, zona primejdioasä a geniului arghezian,
este färâmicios, drugil fie ai oricärii rigiditäti neasteptate
incurvatii (sic), solidele se lichidele se (sic),
stärile de anterior ale in anarhie provisorie,
coesiunea sistemelor elementele acestora scapä
de prisonieratul de mai nainte, pentru ca, redevenind libere un
moment, sä mai apoi a gravitätii arghe-
ziene (sic). astfel de putere, sä zicem, cosmkä (sic), nu
preajma ei neatârnare ; se impune, nu se supune ; träieste
patetismul propriu neintrerupt, fr sau pause, care
urmäreascä un patetism sträin ; se presintä pe sine nu
forte vieti paralele a
cine iscäleste, dar locul e Revista Regale ;
nu putem indrepta, dar Intentiile frumoase ale
Sale a fi servite.
Eu regret vecinätatea articolului mieu.
Am fost poftit la mirosia odaie.
Voiu fi silit de acum mainte a batista la nas.
de Buna Bestire", Buna
Vestire" a lui Arghezi.
Bestire", dar chiar bestelire"...
: Nebuna de Buna Vestire".
Cineva care se examineaza...
In mornentul cand arghezísmul desmatul
pretutíndeni, soitarli in poesia
noua de odinioara, revolutionara pe dar
capriciul eí de forma, sfarmarea ei de ritm, res-

www.dacoromanica.ro
60 CUGET

pectul umane un de sinceritate cere

un moment de de dreptate - pentru Din Nu
ce par a fi... a d-lui Ion Minulescu se desface bucata de la
paginile 49-50. Pentru sanatosul ei umor se cuvine a cetita
o din (pp. 62-3). S'ar putea cita
frumoasa bucata pentru suggestiva
latorie spre insula
Dar tot de alci va putea se de mult i s'au dat
de acest contemporan tiparele de de bagatelisare
de sprinten spirit de negatie acelui care cu aceasta efigie a
batut monede care nu e o de argint.
semidocti
Un N. C.", in Dreptatea, o porneste :

Nu avem o istorie a literaturii noastre. Afirmalia nu este

un paradox, chiar daca ni se va raspunde exista
meritoase, prin intentiile destul de utile pentru
inceputurile literaturi.
O istorie poate fi sintesa indelungi cercetari, dar este
o serie intreaga de studii razlete, de monografie sau caracter
didactic, care toate laolalta pregatese numai calea pentru sintesa
cea mare (vezi, ma rog...).
Studiile de acest fel se numara pe degete, ne la
frumoasa lucrare a d-lui Ovid la vasta informatie
din lucrarile d-lor Sextil Puscariu, Lovinescu (sic) sau din acelea
regretatului
Volumele profesorului N. apoi, care pot fi puse la
oricui, in lucrarile mai noi, dintre care unele nu
prea seriositate, putin prin punctul de vedere
al autorului. manuale didactice, cum spunearn, care
nici aceasta categorie nu represinta un periferic (sic),
- simple tablouri, unde materialul informativ e
stangaciu si macar o elementara
tifica (vezi Predescu P. Dragan).
O grava eroare in ce o
cele doua volume ale d-lui N. lorga (In
formei a fondului" ; publicate trecuti. Gasim
(sic) din epoca noua, ale caror opere sunt atribuite altor
confrati une ori insusi numele unei opere este gresit folosit
in capitolele reservate celei mai
Nu mai de felul tendentios cum este presintata acea
parte a prosei poesiei care convine autorului sa se arate
in adevarata ei (sic), ca istoricul nu do-
vedeste obiectivitatea necesara carte de
In felul acesta, o eroare asamanatoare cea de mai sus
poate zdruncina mult increderea in operele anterioare ale
autorului, pe care le de aceleasi puncte de vedere
destul de elementare (sic).
Istoria noi a d-lui N. este o pata in activi-

www.dacoromanica.ro
 61

tatea a lucrul mai bun

pe care fi altcineva ar fi fost scoaterea
nevandule din rafturile tuturor aceasta pentru ca
tineretul nu printeun birint
de date gresite, unde nu 1-ar putea descurca,
increderea pe care o autorului inceput".
La a mucosului anonim :
Cartea mea cercetarea carte de
revista de revista, a intregului romanesc de la 1866
Pentru ultima parte a trebuit tot ce a
de a scrie romane. S'a putut con-
fund ici colo cate o o celebritate, cum e
casul cu cei Teodoreni. Un lucru pot pe cei
am cetit toatd literatura de care vorbesc.
lar
Scrisori.
Primim :
Anarhia care a pus stäpânire pe slovele literaturii noastre a
camuflatä prin manualele didactice pânä locul de
unde trebuia propovdduit cuvântul de impotriva ei.
ce caracteriseazä acest curent literar nou,
dern, au fäcut pe semne ca profesori categoria Al. Rosetti,
Jean Byk, Nedioglu, etc., sä puie cumpänä meritele autorilor
clasici fatä de Arghezi, Minulescu, Lovinescu altii.
Mai ales Arghezi, care posedä o predilectie pentru
a descrie josniciile din bordeluri, nu poate fi contat decât ca
tentator la bunele moravuri. D, Nedioglu insä pretuieste mult
pe Arghezi, räspopitul de la Cernica, ale cärui opere - dacä
astea sânt opere - le recomandä $colarilor. E vorba de Poarta
Icoane de alte similare ce limitele
bunului simt prin continutul ele este cristalisat tot ce poate
fi murdar mai abject ca sentiment. In primul numär al
revistei s'a publicat scrisoarea unei mame, al nume vrednic
de pomenit e Constanta State, prin care se adresa alarmatä opi-
niei terii asupra educatiei ce se face copilului ei cu literatura
arghezianä.
Este un adevärat sacrilegiu de a oträvi noilor
cu maculatura imundä, ai cärii autori se inspirä prin sau
cautä trecutul lui Eminescu case de perditie.
totusi, asta se nume$te literaturä, ei istorici
C. Tonegaru-Fiul".
Parintele literaturii desfrinate.
Cetim in Zorile" :
Bogdan-Pitesti 7 Dar mai aduce aminte de ? Cine
cunoaste dintre tosi acestia de 7 Nimeni, sau, in
cas, foarte Bogdan-Pitesti a fost tin de scandal
public ante-belic. Era omul cafenelei literare, care activa intre

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

beletristi pictori, actori politiciani. Pentru primii era un

cena, pentru personalul politic o neinlaturata
Venal in masura in care era inteligent, -o fermecatoare
negativista, - Bogdan-Pitesti despretuia ceia ce se numeste
caracter, consecventa, scrupul, onestitate, preocuparea de
capetenie era, din peste noapte, sa iscodeasca o noua
escrocherie, puna cale - prin ziarul pe conducea -
o noua lovitura, un nou Supt acest raport, era o
dupa primul celebrul gangster al
renasteristul Pietro : bine avea ceva in plus:
curajul sa marturiseasca pasiunea luí pentru escrocherie
laciune, din care facea unicul titlu de glorie. de pe urma
lui Bogdan-Pitesti, - acest perfect desaxat al societatii autohtone
d'inainte de razboiu, - n'a ramas altceva, au ramas o serie
de atitudini indrazneli, care ar putea oricand,
ar fi un impecabil breviar pentru cinici, -
Inca pentru un cinism de bun calitate.
Ca mai concludent tipul, e destul sa
prospatez, o intamplare foarte caracteristica. Era in anul
1922. In ziva chiar care Bogdan-Pitesti in lumea celor
eterne, casa luí era de amici de-ai raposatului -
actori, - cari defilau pe d'inaintea ca-
tafalcului. De-odata doamna Bogdan-Pitesti scoate un de
panica imediat s'a aflat ca dintr'un sartar suma
de treizeci de mii de lei. Politia, anuntata in graba, a inceput sa
pe cei presenti, fireste sa descopere holul.
Operatia autoritatii fusese terminata. in casa, nu
era nimeni necercetat, pictorul Petrescu
Domnul, prieten de-al lui Bogdan-Pitesti, care era el acolo,
-
spune politistilor, cu
s'a
tare, ca sa poata fi auzit de
haz. Dar era
pe maestru inspirator, pe creatorul bandei ?

Din Universul
Cine s'a bucurat de vechiul Samanator" revistele din
juru-i, nu se doate sa nu salute cu drag astazi Noului
Sämänátor" (Cuget Julie a. a lumina
primul numar, clipele literatura se la o grea
rdspantie. Una din doua : ori aceasta literatura
joe de ea imoralä ateista, - ori
respecta nurnele cultiva o Pentru alter-
nativa a doua, de oamenii de bine, va aparea
revista d-lui N. De asta speram frumoasa,
buna foaie va concentra in paginile ei toate talentele
nepervertite va fi sustinuta mult mai mult vechiul
date de progres - din nefericire -
pe care le-a inregistrat publicistica otravita otravitoare, pe de

www.dacoromanica.ro
NOUL 63

o parte, de alta parte, constlinta generala

in fata se cuvine ni cu totii. Nu
putin vre-o vile 'n un oarecare
literara", afirmând neru-
sinare la noi de pretuire numai scriitorii
fac de tot ce avern : Apoi,
nu mai merge. se impune
incepe activitatea la vreme. Va lovi
crutare in literatura pernicioasa.
Clericii primii cari, cu ras-
punderea ce-o au de sufletul au datoria semnaleze
evenimentul acesta de Pentru scrisul bisericesc, cugetul
prima linie ; lar Noul in
ca Noul Doxastar" al lui A. Pann, - dascalul de pe vre-
muri,-, ca Noul Erotocrit, ca Noul Ierusalim ceresc, din
interpretarile noastre preotesti, in care se vede
treaga a noastre. Pentru lumea nu poate
fi o veste mai sosirea la timp a falangei de
in 'n simtiri, ca o puternica impotriva
moluzului literar. vor fi acei scriitori 7 vom
afla. in lume erau, datoria este ca cunoastem
incurajam, lumea fâcea totul ca
Odata ei, vor la frumoase respectate
de cum se in
scrisului.
Evident, cine se simte bine de azi, care
neputincioase, somnoroase, putrede, cum ni-o
T. Arghezi, in poesia »Logodna") sau, cine ex-
tasiat in fata fondului infernal operei argheziene, in care se
ce e murdar, penibil si tamp in lucruri
lucruri in cum Al. AI. in
Literar" cu data de Mart 1931) nu va avea nicio
va vedea oamenii de bun
durile o revista de indrumare cum e
Noul

calea cea
- in de
7, poate
si care vine creste
vor veni unii la
»Oricum, revista care are la o mare o
autoritate, de la primul ei armonia
mantuitoare din cuvintele divine : Iata, iesit-a
semene" (Marcu, IV, 3).
Econ. D. Furtune.

explicatie pentru d. profesor Paul I. Papadopol.

dare de despre volumele de
ale d-lui $ documente (iterare, V-VI), d. Paul
I. Papadopol, vorbind in de grandilocventul Arghezi"

www.dacoromanica.ro
64 CUGET CLAR

pentru d. M. Dragomirescu o dreptate divine, se

treaba de ce nu sant in antisemifism. Eu sant statornic
asupra luptei care mea : ridicarea
a poporalui romänesc. Ating o sau alta admit
un sprijin sau altul dupa cum se vremile. ori a
trebuit sa indeplinesc care nu i-au placut, jignind
sarcini
unele sentimente de omenie pe care lasat stramosii.
Acuma, aceste sarcini le inteligenta cres-
e mai bine am scapat de ele. Eu nu reneg" pe
nu pe nirneni, dar face sa fiu
tradus in sau in prostie, am alte mijloace ca sa
se la scop.
acuma n'am putinta unei linistite asupra
acestui punct. Cand se va una, voiu vorbi. Deocamdatä
eu nu razim pe ce-mi poate da poporul mieu. Un pas
al lui face mai Mult raspingerea cu un chilometru
inapoi a celor prin lipsurile noastre ne-au inlocuit de
si de dureros.
I.

in Basarabia...
revista basarabeand, gasim nebunii ca acestea :
Eu m'am nascut la.
Acolo sac ce-avea ecou,
murdar I-aproape mort,
Eu m'am nascut dintr'un cavou.
Poetul noi vorbeste apoi de un popa ciolanos
(rimeaza lacului"), care l-a botezat pe poet, stropindu-I
cu apa intre trece la o alta bucata dinteun
Vorbeste de o care nu danteaza e
porneste netam nesam cante in strofe ca acestea :
...Acestea toate s'au trecut :
Va fi o noapte ne-am cunoscut
Supt pleoapele rochitelor de
Reconfortante din cale afara
luna, subversiva 'n noasträ,
Vor prinde-o fluturii pe la fereastra
Aserneni unei 'n miere.
Adio o mireasma de
S'or la
Orbiti de
De-a cum te sa
Cum pleaca ouale de supt
Este vintul nebunieí care fura de supt
D. L. B.

www.dacoromanica.ro
 Povestege preotul loan
L-am vazut din nou, la cursurile de vara, unde a vorbit ca
un predicator din curate mari, pe parintele loan Agar-
care e din cei mai de frunte ai neamului
nostru de
Are aceste vremuri de vorbe tari de inchipuiri nebune,
meritul mare e sa-i sfidezi,
de pentru ca gloata de de
la picioarele murdare, insusirea de a fi in un
al lui Dumnezeu, un perfect Dumnezeu.
e in frumoasa-i figura, amintind a marilor calugari
din secolul al XVIII-lea, in in
care privind emolia stapanita a
deprins slava Celui
Se poate oare ea ceva recomande pe un scriitor in vremea
Arghezii se pe cand Peltzii zugravesc ce e
Tara pedantismul stupid al
tilor clopotul panoramei ?
De aceia nu Da, nu-i care a
Ardealul sau din locurile supt toate o
dulosie, un spre dreptate, o de omenie la
ganul fierar din margenea omul care in nisipurile
vietii, culese, prin harnice mestere,
seasa de aur care suflet ornenesc, de
de inca se
ce a pentru vremurile multipla
reala galerie de figuri pentru a se vedea
in judecata de toate naliile toll
modei, care nu
chibzuiasca nu poate astepte.
Ca printr'o minune de culturala regala Prin-
cipele a binevoit o vezi Doamne
pentru popor, care s'a se chiama Minunea.

Sa vorbim de
Ce spune acest admirabil scriltor, mai mai
de povestitorii ?
Ce spule ? Ce a ce a ce a simlit, singurul
element al adeväratei

www.dacoromanica.ro
66 CUGET CLAR

Deci femei din sat, sfinte in resignarea in

tat ea de sine, ca acea care s'a de moarte dupa in-
mormantarea care, ce a dat totul de la sine,
i s'a intämplat a trai, sau ca acelea care
de la rdzboiu acolo. Preoli buni la
buni la sfaturi. lume de o de-asupra
a crescut coaja aceasta de bastarzi perversi cari
in rusinea natii primejdia unei civilisatii.
Editorii au vrut se dea acestor simple naratiuni de sine
statatoare li s'a inadit acea
meni si-i trage de
credincinase
- care se tine de oa-
e mai nobila, aid, predica
doborit de moartea fiului
Astfel, ar fi intrat in literatura de indoctrinare a satelor. Dar
pentru cea mai literaturd de fapt descrieri ca aceasta :
tremura se in lumini limpezimea de argint
a primaverii, ca un giulgiu abia de suptire. Musculite de
aur plutiau in aier, arnetite soare, legdnate usor de boarea ce
adia de la Miazazi. In vinete, sus in cer bateau din
aripi din prunii gradinii cucii".
e scriitorul pe care trece eafeneaua
rara pe care unii credeau pot la Academie
geniile contrafacerii literare.
N.

BARBARULUI.

omul din munte, nascut,

Mi-e puternic pe
Ce faci tu, Romane, supt se darma
trupu-mi nu cere nici zale, nici scut.

Popoare supuse i laK, 'nfrunt :

voastre vor fi putregaiu
scumpe cu le taiu ;
De vostru cufitul ini-e crunt.

Nu tiu de isprava cea grea a silin(ii,

Pe-ogoarele voastre imi voi spic,
Când mare il despic,
Stau snopii prinôs biruintii.

ma voiu duce, voind, o

Cum nu-i o putere sa n'o fi invins,
Nu pier eu in pe aprins,
Ci zeii din neguri la
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL 67

nouä literaturä, de ce?

- la Radio (26 Julie) -

a literaturii - se vorbeste asa de mult de aceasta

talent, cred ajunge se presinta ca musche-
acestei literaturi noi - se face de la sine, idei revolu-
tionare, gesturi de fara impotriva
inaintasilor prin singura a unor forte noi, formate in alte
imprejurari care voie dau scrisului o alta forma.
Eo a unei forme a scrisului care trebuie
sau mai intarita, intinerita, pe
trunchiu naVonal, cu alta.
s'a facut la noi de foarte multe ori. Noi deosebim gene-
ratii ca le putem studia bine sau ca o
mai potrivita. Ei ins& scriitorii de atunci, n'au avut pretentii de
inovatori nurnai pentru ca s'a se nasca dupa altii.
trebuie sa se sama in regiuni un traditiona-
lism face ca tinerii sa de la primele manifestari
un caracter arhaic, pentru a nu zice mai
din oarnenii maturi. ne la ce represinta in
literatura germana un Tiro les de scriitorii de orase mari
Berlin sau din München sau de caracterul, corespunz6tor seco-
lului al XVII-lea, pe care are un scriitor din
Canada chiar, evident epoca mult mai un
Elvetia Chiar un poet un povestitor din lumea
seasca a Ardealului, un Meschendörfer, de prin pe
care o cunoaste o nu e contemporan sufleteste cu
aceía cari represintâ in Reich, ba chiar in Viena, aceíasi literatura.
literare, cu detronari, distrugeri, de domnii
noua, criticii pana cum se va
vedea, gata fâcute de alurea, nu s'au pomenit la
noi, de cand avem, nu o productie patriarhala, ci o li-
teratura de acest nume, asemenea acelea din pus.
Romantismul de pe la 1830 n'a deie alci o
inviersunata contra clasicism indaratnic, organisat pentru
foarte sa nu piece, cu modele oamenii
sai cu tot. Eliad clasic romantic in producliile tineretei
sale, Costachi Negruzzi tot noastra deprindere se-
de a lua din toate de a face o sintesa proprie
care nu se poate numi dupa ce s'a intamplat in alta tar.
Eliad, ca Negruzzi, naturalisti"
in cel mai bun al cuvantului prin darul de a vedea re-
de 'naintea prin stapanirea mifloacelor
trebuitoare pentru a o reda intocmai. Un Asachi a piscat toate
coardele si clasicul de forma de presintare
armonie a ceva mai vedenii de cea mai
mai legendara. Puternica
originalitate a luí Grigore Alexandrescu a nemerit intr'o fabula
cuprinzand critica pacatelor zilei in vrajirea mortilor

www.dacoromanica.ro
68 CUGET

din taina manastirilor medievale elegii care nu de

fapt unei singure epoci. Un oarecare eclectism e in
noastre, ca o de unitate tot ceia ce facem.
a Alecsandri, el n'a dat contra
nimeni n'a taie calea de sirnpaticei
care din cei puteau fi socotili ca vechi gasiau
comune cu de a
lunga lui regalitate vreme nu se in poesie
o atotputernica de nirnic ingradita o dure-
roasa personalä putin deslegarea
de care toate a alta lume,
generatie", curn zicem noi, cum vorba n'a
iesit de pe buzele poetului incununat contra urmasilor sai firesti,
inchinandu-li, un gest de cavaleresc, al apus", tot
stralucitul represintant al alte raze colori,
Erninescu, incepea, ar fi strecurat pentru unii notele sale
intime, prin acea osindire de sine de toil ai vremii
sale care e, cu aruncate al zilei mai
vechilor predecesori, Epigonii, acest desperat armo-
nie,
un exemplu de urmat, mult, gestul de
suprema modestie al se inchina la glorifica pe
venia de la o inzestrare de care
totdeauna poporul nostru va fi
Revolutiile de care ni se vorbeste, prefacerile ni se
drurnurile inca nepietruite, prin huceagurile
e intreg tineretul, rupt de noi ca de
niste nevrednici o prea mult
prelungita, aceste revolutii pot fi admise numai
in casul o transformare s'a sau sufletul creator
sau materialul de experienfd care-i înainte pentru publicare.

Sufletul nu poate preface radical

arnestec de rase, noi ei a.lt fel de a fi.
Asa, dupa Galia romana, care poeti ca un Sidonius Apol-
linaris, legat de seculara tradilie a a Francia
care, prin asezarea s'a produs
patrunderea german, fie intr'o masura mult mai mica
de credem. Atunci poesie de
stravechi de mult la
o totala usare, s'a supt crestinism a toate
epopeia in prosa a lui Grigore Sau,
scrisul Anglia al anglo-saxon, pur Alfred,
totul altfel manifestat eel poeti francesi
nirea Mare a Normanzilor, au dat in toate
privintile, o aristocratie.
Copili nostri din plamada noi, o mare
de augur posibila, nu s'a produs
avea ordinea literara.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANXTOR 69

oare, de pe urma a primatului

dovada unei puteri a n'are a face
acele jocuri olimpice" al se iea astäzi de mult
in desert, ori a in suflete a unui care
cuieste religie asezata, un alt material de constructie
acela din care au cules cele vre-o doua
dente de care s'ar putea lega in chip natural acest tineret?
Mi se pare nu. Societatea de zbuciumatä si
de astazi datoreste aspectul unor noi factori creatori,
structivi. e numai cea veche pe dos, defectele ei
iesind in care trebuie pentru un moment
se Pare noua e are pare* de
peste prospetimea ei, neinvederata, au
o de fard supt care recunoastem care
tocmai ca ale noastre. Se face prea mult cas de un nou
fond post-belie : e, de se de tot vechea
care a milenare,
luptele.
Nu, in se formule eu se
revie la ce este Atunci se va vedea ce bine
unii mai simpatiei tineri chiar,
respectabili N.

CANTECUL SPIRITELOR DE-ASUPRA APELOR

de GOETHE.
Al omului saflet
E-asemeni cu apa: Apa le duce,
Din ceruri
Spre ceruri se funduri ;
recade
- Eternd schimbare patul
e menirea. Verde-al livezilor,

apa lacului
abrupte Chipul stelele.
Apa
se rivalul
talazul Sprinten al
Pe matca pietrelor
primeste, adâncuri.
al
in line Cum sameni
Ursit'a omului,
Staci Cum sameni vântului!
trad. de I. Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
70 CUGET CLAR

Lipsa de sociabilitate in vremea

Din cuvantarea de deschidere a cursurilor de la Vilenii-de-Munte
din anul acesta

Am dau explicapi, - pe celelalte le reserv pentru

anul nu vreau sa-mi cheltuiesc toate argumen-
tele mele pentru anul 1936 ; ba cred o mai am
pentru veti mai binevoi vor
vedea indraznesc a la saptezeci cinci sau
tezeci de an!, inchipui doresc o
prescurtare a sorocului mieu, se vor fi deprins, ba poate ei
se vor atunci intre de oameni cuminti, rab-
pentru existenta si manifestarea altora. Dar
cele doua motive de capetenie pentru care nu m'am des-
de ideia cursurilor de Mai este nevoia
de sociabilitate a noastre de acum". nu s'a
vorbit mai mult de - socialismul a ajuns la gu-
vern, in forma mai a vechiului socialism in a co-
munismului, care in fond este acelasi lucru de ele-
mente pasionale sentimentale, care s'au adaus pe con-
Karl Marx -, niciodata nu s'a vorbit mai mult de
social", dar a fost mai sociabilitate
acum. neintelegerile noastre, tot ce desparte natiunile care se
in aceiasi tot ce in fundul
de-ar fi ajunga la capatul hotare de dintre
deosebitele care nu sant vinovate multe
nu se intru totul unele cu altele - poate soarta
a vrut nu semene ca sa se complecta ajuta -, toate
acestea vin din totala de sociabilitate.
voie va amintesc ce era in deosebitele timpuri
sociabilitatea si pun in fata cat de mult aceasta sociabilitate
lipseste astazi. cu un sat sau cu o cetate de odini-
oara - cetatea mai mult in Apus, pe cand satul forrneaza
temelia a vietii noastre de pe
Satul era un organism care se guverna prin sine ; din
sat nu erau adusi unii de un de alt ci
erau de acolo din sat. Satul se de o a
lui, era guvernat de oamenii de acolo ; impo-
sitele se impartiau de putea fi crutat
cineva care era bolnav sau cineva care era de
putea fi crutat cineva care avea sarcini grele de familie, - in
timpurile noastre, evident, registrele nu pot socoteala
de ceva, - cum putea fi cineva care a adus servicii
satului, scutit de sarcini.
Ce este satul acum Satul este o colectie de oameni,
in ceia ce comuna, care este o imprumutata de
la Francesi. pe vremea Venizelos, au suprimat comuna
au revenit la sistemul satului, : comuna nu se poate
aid, prin urmare importata

www.dacoromanica.ro
NOUL 71

de aiurea. Conducerea se face de la centru, prirnarul este de

acolo, dar nu notarul. Pe de alta parte, sant
in fel de de rosturi : care are pamant, care n'are
care este intr'un partid politic, care este intr'alt
partid politic, - de cinci de locuitori,
s'ar putea fiecare un represintant, n'ar
mai fi nimeni care sä represinte impartialitatea.
un oras : Ce era orasul odinioara ? in Apus, era
dintr'o lupta, care se dusese rnult timp. locuitorii
au scdpat de supt stapanirea seniorilor, ei au
bani, ei au fäcut ziduri impreund. Se stia in care este
valoarea ; oräsenii se si luau inteo adu-
nare generala unde fiecare putea sä era ascultat
ce valora.
In cela acesta nu era
al Statului, ci al si ea il da cum
dea, potrivit interesele de alta parte biserica era
de teatru, se danta in
Toate lucrurile acestea se intre o
unitate care-si gäseste cele mai manifestäri in
domeniul arhitecturii al artel.
acuma, vine un arhitect, care nu cum a
dreptul de a construi o biserica. este apoi a pärintelui
care are cheia, adundrile la deosebitele cluburi, sau sant
asa-numitele cetätenesti, care represintä cea mai mare
nenorocire a timpurilor noastre : vine omul de curiositate d-ta
crezi cä l-ai dar, cand vine alt orator, il pe
acela, departe : pierdere de vreme asupra
sufletului.
In ce priveste superior, la Universitatea din Paris
oameni din Anglia, din Italia, din Spania ; erau colegii
anume fäcute pentru ; aceste colegii nu se administrau de
Stat. D-ta erai profesor ; orbial, lumea se aduna in jurul
d-tale ; nu sä mai ramai la Paris, studentii d-tale
plecau cu d-ta in locul unde te duceai.
Acum ce este pe toate treptele. Pe
treapta de jos este foarte adese ori un pur formal - d.
ministru este mult mai bun mine si isi interzice anumite
critici : eu sant mai bun arät pe care le ;
d-sa nu le spune, dar eu le spun - foarte adese ori
acesta este intre cari nu cunosc viata elevilor
si intre elevi cari nu se cunosc ; nimic, intre
intre cari nu au pus adese ori niciodatd piciorul acolo
in scoalä, pe cand toate lucrurile acestea trebaie sä
trebuie fie deschisä seara pentru petrecerile
satului ; acolo sä se faca o casä de lectura, sä fie cu adevärat
case satului.
N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
72 CLAR

LITERATURÄ
DE 'N
sat la fdntdna cu
Mai de 'n fund.
De cdte ori se 'n ea o
vede tremurdnd pe prund.
S'au dus anii grei peste
Cu cumpenei de lemn;
Dour amintire'acum md iea de mdnd
Ca sd-mi la
Dar, ajung la moara din
Simt in piept cd bate rar...
fmi fac cu dreapta pe o cruce
Sd md ochii de morar.
Eu tiu azi pragul cdt de-aproape-i,
omul nu e pe :
De uita addnc in fundul apei
Eu vedea 'ntre lespezi, ca 'n mormdnt.
Poianä Nästurel.

MAMA

Privesc la din
Asemenea Domnitelor din carte...
Privirea-ti 'mparte
de i

mai parte
pragul unei iminete -
cu sfintele-ti
S'avem de bine parte.
amintirea, se
Ca florile ce
'n suflet,
Ai Jost pentru Mu
ca mama cea din
la ochii mei de-apururi
I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 73

EPIGRAME
Pörechii Arghezi-Lovinescu.
Pornograful Lovinescu, Din sine ei
Cu aceia ce a Ce scriu trista päreche:
N'a lovit Eminescu, Satana 'n chip de porc
Ci, prin el, s'a sinucis. Li-o la ureche.
N. Torga.

ARTEA OUTUIULUI
Te junebre pe
adieri de 'n aiurare...
$1 greierii din sobor,
Cu de
rourate
baldachinul cerului sonor...
plesuv, ani 'n gene,
din vremea
cari-au strjuit,
Ograda viei la vioag,
Tu singur fa
Ai römas
ramurile
Cdelnijönd bronzate 'n soare,
Mi-aveam fcut prepeleag,
el, cu boarea 'n revrsat,
Mi-am legnat copildria
ce chemau pribeag...
Acum, din urm..'mbrätisare
pioase 'n tremurare
M' apropiiu, ca de-un
piept crcanele tulpinii,
Cu mort de
Ce umbrar...
Guluiule crengile ciunlite,
de neguri
Cojit de ploi, uscat
In line rugi amare
miei grea uitare,
Cu bra(ele

www.dacoromanica.ro
74 CUGET CLAR

Reprobarea creste...
Din Arhivele Olteniei".
De aceia am primit satisfactie campania pe care d. profesor
a intreprins-o prin articole de ziar conferinte publice
potriva editiei definitive" a poesiilor d-lui T. Arghezi, pe care a
- cea din seria.: Scriitorii români contemporani -
Fundatia pentru literaturd artä : Regele Carol H". Era aci ocasia
se expurgeze opera a acestui scriitor - din care va
rämânea negresit o - de tot ce e monetä ieftenä comunä,
de tot ce are de a fi o farsä pentru cetitorul prost, dar mai
ales tot ce are trivial antipoetic ea. Autorul nu o va fi
voit, sau directorul Fundatiei nu-si va fi dat trebuia sä
selectionare de bun gust cuviintä - zice
de respect pentru ce editarea -, e päcat cä n'a
fäcut-o, sä calce stângul aceastä colectie, pornitä din-
tr'un nobil al sufletului M. S. Regelui.
D. Arghezi n'o fi, de sigur, un Eminescu; are talent, aceasta
este de netägaduit Am spus altä datä (despre vol. Flori de
mucigaiu" A. O., XI, p. 118) bine se poatt spune, dar
de aspru trebuie condamnatä atitudinea amoralä a
opera sa, farmecul pervers ce poesie asupra
scolärimii neancorate bunul gust ca principiile de
decentä a ceia ce numim omul bine crescut". Când o
spune o autoritate ca d. lorga, afirmarea capätä o amploare
o resonantä care o impun multimii cititorilor. ei, tine-
rimea nepervertitä va buna deprindere de a-si alege lectura
de a pretui cuvântul potrivit unor criterii sänätoase, ajull-
sä deosebeascd singurä adeväratele valori de ceia ce
este monedä
Reactiunea salutarä, pe care gestul d-lui profesor lorga a pornit-o,
sä fie ceas !

C. D. Fortunescu".
Un portret.
Cetim in frumoasa revista a d-lui G. Bezveconnai, totdeauna
perfect informat, Din trecutul nostru, IV, 31-4 (1936) :
C. Stere este fiul Arendasul Gheorghe
Steri sau Sterea s'a s'a improprietarit la Cerepcäu,
jud. Soroca.. , nu departe de
(zi unul (Arbore) altul faptele scriu
adesea cu lanturile ce nu leau purtat, arata semnele catu
se1or pe care nu le-au (p. 104)...
Care ? -N. I.
2 Ma cel pentru a-1 e una,
-N. I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 75

De C. Stere, vrerea revolulionarilor, a tradat causa

a cerut gratierea (revista Baloe") (ibid.).
Omul acesta vanitos, inzestrat cu o larga, dar
lipseste sufletul, egocentrismul caruia calca toate granitile...,
prin roman, ridiculiseaza batjocureste pe
ignoreazd pe
putea noi sa pentru desclfrarea pone-
fruntasilor de odinioard, cad, in parte,
creiaza o atmosferd departe de realitate despre clasa conducatoare
a Basarabiei secolului trecut.
C. Stere soseste in galoanele de maresal" -
de rus, dar de odata aduce o desilusie studentimii ro-
in care face apologia... Carol L
Apoi - socialist - se inscrie in partidul liberal cauta sa dove-
deasca posterior, chiar studentilor veniti din Basarabia, ca este
partidul cel mai de pe necesita In fine,
Imparatul Nicolae II visiteaza Constanta, nu se de
ce, fostul revolutionar, in haine de gala, se acolo"...
Basarabia i-a slujit de in viala de
urgentata (p. 107)...
Un el mare i-a refusat un certificat de
care sa-i aprobe M Bucuresti".
Focul nu arde nu tot, ar crede unii oameni
dibaci mai prosti.

Cuvinte
Orice de bun gust, cu o de intuitie criticä,
färä sama, privind aspectul conternporan al literelor române,
cä acestea sânt orientate, parte, spre fägasuri totul
neingäduite.
adevär, majoritatea scrierilor apärute astäzi, voind
interesante, nu reusesc decât fie räspingätoare, prin con-
tinutul care abundä, o incalificabilä lipsä de pudoare,
cele mai grosolane abjectiuni mai imunde
Sub masca realismului scusa un numar de
autori vin sä brutaliseze, prin compositiile asa-zise literare,
Un val de vulgaritate pornografie se zbate sä acopere
unda lui apele limpezi ale acelei literaturi pe care ni-au
däruit-o creatorii adeväratei arte.
Este dureroasä constatarea, - dar ea trebuie cu
energia sinceritatea cä e pe cale de a se instaura in planul
noastre literare o debandadd o anarhie, ale
puturi viguros urgent reprimate.
Interventia unui spirit de clarä pätrundere de autoritate
este, deci, mai mult deck o putem precisa, grabnicä.
ne bucurá faptul cä ea n'a sä se iveascä.
Domnul profesor Nicolae present ori de câte ori se desbate

www.dacoromanica.ro
76 CUGET CLAR

o problemä de fundamental interes pentru cultura românO, se

se$te de astä datä pe o positie de
triva acelor insanitäti intâlnite, din ce ce mai fre event, unele
scrieri.
Träind autenticitatea pulsatiile unei robuste curate
vieti, - aceasta existenta, de nobile avânturi,
a neamului romänesc-, d. profesor Nicolae lorga a simtit, totdeauna,
o profundä repulsie fatä de tot ce venia o valoare
moralä sau un ideal scump.
Istoria noasträ a conferit mult distinctiile cuvenite
cArturarului Nicolae care la Sämänätorul" a desfäsurat o
activitate, printr'o selectie a valorilor
literare.
»Dar, nu numai la aceastä revistä, de un strälucit merit in evo-
lutia literelor rornâne, exercitat d. profesor Nicolae lorga
petuositatea sänätoaselor sale principii de artä.
Neamul Romänesc literar", Ramuri" Drum Drept" sânt
puternice märturii ale acelui crez de spiritualä, de care,
neintrerupt, s'a anima toate manifestärile sale d. profesor
N.
Cum aceste instaurare a bunului simt
planul literar au fost märturisite, - cum spune d. prof. N.
cu o blândetá care nu cum nimeni, schimb, n'a
manifestat o temeinicä opositie fatä de toate insanitätile literare,
acestea s'au inmultit, zi de zi. Astfel, se face anarhia s'a
pânit pe literele romänesti de pe urma ei, s'a ivit curentul de
vorbe mari, de cxhibitii de monstruozitäti, de apeluri
la apetiturile bestiale, care, supt o de lovinescianä
legere interesatä ni-a dat era care meritä fie
cetluitä frunte cu fiend : Arghezi".
»Aceasta astäzi, situatia, d. profesor Nicolae revine,
- dupä frumoasa d-sale märturisire, - la o luptá
la când i s'ar putea recunoaste, atmosferá, un drept
la odihnä".
acest scop - pe lângä ziarul Neamul .Romänesc", co-
loanele cäruia a lupta e toatä sträsnicia,
marele nostru cärturar a fäcut sä aparä Cuget revistä de
directie literarä, culturald".
Si nimeni mai mult d. profesor Nicolae nu era
indicat pericolul bolnävicioaselor manifestári artistice
le combatä.
»Se cerea pentru lupta aceasta o autoritate moralä cri-
de care eminentul cärturar român dispune mod strälucit.
Dar, mai presus de toate, se cerea o dragoste mare pentru tot
ce constituie patrimoniul spiritual al neamului.
Cine mai mult d. profesor Nicolae era chemat sä
deschidä lupta ?
Domnul - nu de mult, acele ale sale suges-
tive Note, distinsul nostru coleg Petronius, - are privilegii pe

www.dacoromanica.ro
NOUL 77

cari le-a câstigat prin daruri pe o la

care ridicat deceniile de strädanie de
spirituale. Prin el, cultura noasträ a strälucite
Apusului, prin el am dat lumii exemplul unei sintese de
care admiri cunostintilor, de a le
strânge, potentele miraculoase unei minti care nu cunoaste
scäderi, nu obosealä nu are satietatea de a fi
multämitä ceia ce a strâns" (Viitorul", 16 Maiu 1936).
Lupta deschis de d. profesor N. cu atâta
tenacitate, sufletului romänesc,
trage sursele de energie convingere din constiinta o culturä
pentru care a spiritul atâtor iluminati creatori, printre
acestia sträluceste d-lui Iorga, - nu poate
fi läsatä, spre batjocorire nechemat, sträin totul de avân-
turile valorile artistice ale poporului român.
.Când sänätatea moralä a neamului mieu", - spune d. profesor
Nicolae lorga in Cuget
in credinta
-e
nu e pentru mine o
reiau vechea mea misiune
mai imperioasä decât
aceasta. Voiu semnala literatura bunä", - ne d-sa, - voiu
präbusirea pe aceia care e tot de
supt raportul estetic, pe cât de oträ'vitä supt moral, sânt
sigur cä-mi va räspunde constiinta tuturor oamenilor de bine".
Dad strädaniile d-lui profesor Nicolae idealuri
de sfinte, lupta d-sale este dusä pentru intronarea bunului
simt, manifestare spiritualä, cum sä nu fim aläturi de d-sa
curn sä nu-i fim recunoscätori pentru tot ce sä
tuiasd ?"
N.

Expositia Lovinescu.
din
in Copou, maestrul (d. Lovinescu, daca e
mai lamurire ; N. R.) s'a fotografiat
fiica lui, in de doisprezece juna scriitoare Monica.
Peisagiul (sic) bustul Eminescu. Cu acest prilei,
solicitat de noí, spus unele in polemica
d. N. d-sa.
e convins romanele (Mite
denigrat pe Eminescu. cui vrea
asculte eu lui Eminescu. de oare ce
eu am din causa asta, pe din afara langa
bustul luí Eminescu spune-mi : mine el, este
cine ? Mi se pare eu,
voie a lui Eminescu, bunavoinla" d-lui
Dar, cum, in scrierile mele, am limpezit multe echivccuri,
tot in noile mele puerilítatea
unora dintre corifeii literelor noastre".

www.dacoromanica.ro
78 CUGET CLAR

Ce zicem noi.
Vorbeste d. Petronius ziarul Viitorul :
Discutiunea literarä asupra poesiei personalitätii lui
Tudor Arghezi luând proportii care dep4esc oarecum cadrul
tetic (d. T. Pizani, de pildä, vede poesia lui Arghezi un factor
de slabiciune sau scädere !) mä simt obligat,
fatä de propria mea a spune ce cred, sau a explica
ceia ce am scris asupra lui Tudor Arghezi. aceastä duhov-
niceascä märturisire, cu atât mai mult, cu d. N. - pe
care, ca de culturä, consider ca o fortä hotäritoare
spiritualitatea româneascä, de azi, de viitor, - crede cä eu
apreciez pe d. Arghezi, ca poet national, ca poet ce trebuie
sustinut de Stat..., cum Socrate cerea de la judecätorii lui sä
fie trimes Pritaneele fericite ! Departe de mine acest pen-
tru cä - e fondul al convingerilor mele literare -
existä Arghezi, ca alti scriitori, o discriminatie puterea
imaginativä latura moralä. Când Gide se laudä cu pederastia,
cred cä nu mai e nevoie sä spun consider ca un cinic, ca
atare pot indica drept un autor care meritä a biblio-
teca educativä a unei Fatä de el, sau fatä de un Villon, eu
zic : de talentul omene$te sânt atât inferiori
comunului, moralmente sunt odio$i !".
In Tudor Arghezi de asemeni douä atitudini sau
Una e o putere retnarcabilä imaginativä. Prin ea s'ar fi putut rea-
lisa lucruri mari. Alta, este o tendintä spre murdar, spre trivial,
spre ceia ce miroase urât, spre ceia ce ajutä la gestul de care
fug cälätorii pe mare...
Ce-1 face pe Tudor Arghezi ca, dupä ce-a sädit un trandafir, sä
rästoarne pe el continutul unui vas cäruia, avea inde-
lui, spune pe ? Ce-1 face pe Arghezi sä fie pre-
ocupat de produse organice, de putreziciuni de ceia ce
be$te imbolnäve$te, - iatä ceia ce personal nu pot intelege.
Sä fie imitatia, prin generalisare, a folklore-ului national ? Dar
teranul e cuviincios, injurä la necaz, dar nu vorbe$te - iertemi-se
expresia - mäscäri".
$i de aceia, pentru a fi bine nu admir pe Tudor Arghezi,
ceia ce produce, sub influenta unei nefaste excentricitäti sau
unei patologii de care singur nu-$i dä bine sama. fatä de lite-
ratura lui Arghezi exclam : Ce päcat cä un me$ter al vorbelor,
un spirit ce vede imagini este vointa lui, sau
atuit de la naturä, e a$ezat dincolo de raftul
ce pot fi cu de suflet!".
Am crezut e bine a spune ceia despre Tudor Arghezi,
pentru cä nimic nu e mai dureros a fi pus celor
ce sentirnentele nu discrimineazä, pe când sufletul functia
lui este anumit o cu mii de fatete ce
flectä fiecare felul lumea....
Petronius".

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR

Psalmi pentru mucenicul" Arghezi.

Din Romanisarea :
Asemenea grosolane necuvinte rimate se
la acea institutie ; asemenea se fac. Pentru ce
un fost pe care-I pare-se, Teodorescu si-a
adoptat numele Arghezi, a fost lansat ca mare geniu
Dar prosa Arghezi Tot pe aceiasi nota a incoherentei,
a pornografiei a divagatiei. Bolsevism in aceasta
se pe
Cum putin mare
Lovinescu.
Dovadä cadrul Iasilor" elementul fictionar din Bäläuca este s'o
spunem limpede - lamentabil.,De.asemeni, ori de câte ori romantarea
a cerut d-lui Lovinescu un efort de fantesie, avem a face cu per-
sonagii deplorabil mutilate cu social de vulgar,
re4reti autorul a dat dovada atâtor fine inter-
pretäri critice atâtor solide constructii de istorie literarä Din
de a zugrävi o d. Lovinescu ni-a dat
confrarul. Ceia ce lipseste primul romantärii d-sale este
atmosfera romanticä, pe care chmatul vulgar care lasä autorul
sä se desfä$ure zbuciumatul amor al lui Eminescu pentru Vero
nica nu o poate suggera. Autorul s'a vädit pr a mult
graf, unde nu era nevoie, prea putin istoric, acolo unde trebuia.
- titlu ce nu-i justificat de nimic prin continutul povestirii,
ci numai de legendä, este, e päcat, o desilusie. Cea d'intäiu arti-
ficialitate ízbitoare din romanul este ardeleneasca vorbitä
de studentii transilväneni pe cari-i gäsim preajma lui Eminescu
a Veronicäi la Viena. Autorul acestui roman, necunoscând par-
ticularitätile graiul ardelenesc de bine, fi caracterisat,
trebuia sä renunte la masacrarea lipsitä de de pätrundere
pe care 'ni-a dat-o.
Felul care vorbeste Creangä Eminescu provincial ar face
pe oricare din Moldoveni. Mai ales când autorul vrea sä
redea graiul lui Creangä, cunoscuta märetie aforisticA
foloseste lingvistic räspingätor! Cetiti de exemplu
mäcar § XVII vä de ajuns p. 54). Edifi-
cator pentru cunoasterea tnediului folosit de autorul este
un pasagiu care ni se flora" de pe dealul
cului. Ascultati : Euhei, dondänia (!) Creangä, ochii
: când o sä ne mai ducem pe ? venit o poftä
sä mai culegem pentru pentru
dumbravnic de pus prin straie
De fapt, tot acest fragment este o dovadä de lipsa de gust
de pripeala autorului, care unde a avut treacä peste banal,
a nemerit vulgaritatea.
(Romulus Demetrescu, profesor de Universitate.)
Sa fie ? N. R.
Numele florilor cuvintele subliniate de noi chiar din

www.dacoromanica.ro
 CTJGET CLAR

un spurca-poesie.
Porunca Vremii citeaza din Plante Anima le" de Vo-
ronca :
Cu un peste pulpe desfasurat
lua la metri plop! noi,
ce florete ochii tai prin rarefiat
pieptului oxigen ceresc altoi.

In afara de asta orasul e o gravura

muntii nu saruta, vazduhul prea
o intoarcere ochiul in aratura
ce spranceana sexul de ierburi sarate
Un altul.
Tot Porunca Vremii :

Neagra dar
Crescute fierbintele amarul gust
rotunde feciorescul olocaust
ca in
i trupul tau umbra lunga,
trupu-mi umbra trupului ajunga".

latä d.
Un cercetator serios, d. Tr. Ionescu-Niscov, da Prager
Presse un conspect al literaturil noastre, in care e vorba de foarte
pretuitul subtil mester de vers", icoane un maestru al
cuvantului", un pasionat cercetator de forme pe care cauta
cele mai de jos aspecte ale un scriitor limba
plina de armonie".
d. Arghezi. Prefer articolul despre tabac l
*

Un puternic epic pe un fond de adevarata cultura in

d-lui N. Davidescu, Din ciclul in
vista fundatiilor regale de la l-iu August.
ersurile d-lui Molea tot de frumoase ca cele pe
care le-am mai semnalat aid.
Prosa - Un mare se aduce cu
Memorillor lui Nottara.
Muncit, capitolul despre Goethe al d-lui I.
Scrisorile lui Maiorescu catre Zamfirescu n'au caldura,
varietatea umanitatea acelora li raspundeau.
N.

www.dacoromanica.ro
 .

CUVÂNTAREA D-LUI N. IORGA

PRIMIREA M. SALE REGELUI
LA CURSURILE DE DIN VALENII-DE-MUNTE
- 13 AUGUST 1936 -

Maiestate,
Maiestatea a binevoit raspunda
ascultatorilor, atât de numerosi acest an, cari s'au
adunat aici, - de minoritari straini, pentru
sau perfection area limbii, - nu numai pentru a
lua contact cu problemele cele mari ale vremii noastre,
dar pentru a patru intr'o atmosfera
de de curata.
asemenea in domeniul unor nobile
idei, unor preocupatii spre
celei mai bune e complementul firesc. al acelor
silinti pentru a reda trupului omenesc vioiciune
care in din chiar ini-
tiativa Voastre, voinic frumos,
place in jurul ca sprijin al patriei, oameni
tot de robusti de sprinteni.
Una alta fi bine ar duce la caricaturä.
caricaturi e savantul descris de Eminescu care
nu-si vede decât de supt nas care o
de idei trup, viatä nesuferit
prin uriciunea, aroganta de oameni.
Acesti carturari represinta degenerarea
nu mai vorbesc de propagatorii falsei culturi, de
apostolii de räscolitorii, prin cartea
ai celor mai rele instincte.
Dar atletul incult, sau scotându-si la
intrecere, pentru nu e
brutalä repulsiva, a degenerarii umane.

www.dacoromanica.ro
82 CUGET

Maiestatea pare a anume

la o cumpanitä la alta, oprindu-se aici unde
e literatura
Intelegerea pe care ni-o e pentru toti un
demn, jar pentru aceia cari au ca mine copii
de vrâsta Maiestatii Voastre o asigurare supt
atâtea in atâtor porniri este
cine echilibrul, asigurând ctitoria pe care din
generatia mea o mostenire urmasilor.
cuvântul, totdeauna frumos al
Regelui.

MAIESTÄTII SALE
lt iubite domnule profesor,
totdeauna in sufletul Mieu un colt de
dragoste pentru operd de culturd ce
aici.
frumoase, a
fost prima Mea manifestare intelectuald, ce Eu, ca
altii, am fost pe aici, când Mi-am luat bacalaureatul.
acest care a trecut, am totdeauna cu
drag deosebit interes opera care aici,
pe carte,
dar dati Universitätii un suflet care este
mentul indispensabil al oricdrii opere trainice.
Dv. chemat aici nu numai pe dar
chemat pe patriei prirnit cu des-
chise, cd s'a fdurit un suf let o cul-
nobild
Acesta este primordial pe care Valenii-de-Munte
in
De aceia, la. chemarea ca vin astäzi, M'am cu
bucuria in mijlocul vostlu, ca aduc fe-
licitdrile le celor cari
Sd Universitatea de la Wilenii-de-Munte

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 83

de istorie romantatä
De sufletul lui Badea
D. Stroe Stroeszu a fäcut o o
despre acea manifestare instinctivä a nationa-
lismului românesc care a fost Badea (Amin-
tariu despre Badea o poveste,
Bucuresti 1936). Din de miez de
spirit a dialogurilor de aici s'ar putea
multi din autorii de istorii romantate" care oamenii
vorbesc cum n'ar fi fost in stare a o
nici in bine, nici in o admirabild carte pentru
popor : una mai frumoasä nici nu s'ar putea
E de mirare cum s'a putut transpune autorul in starea
de spirit a acestui in adevär hâtru bun de glume" care
te sucia te cu intrebärile lui, care era
de sigur dorinta de a afla, de a se instrui, dar era
Dacul acesta pletos rnitos care te strämuta
atmosferä de era in fundul unui suflet,
naiv numai mintea lui e mai decât
a multor mândri cärturari pe cari-i intreba.
ce-si isprävia ancheta, care te
smulgea räspunsul, decât care-ti el
are mai bun intr'o formá de n'ai fi putut-o
singur niciodatd, ochii lui de un albastru palid
ca un cer de de-asupra culmilor, era o strälucire
care cu fulgerul dar ironia
cu
celui care se face mai putin destept de cum este in
acelasi timp, ceia ce te indispunea, ceva ca o strä-
lucire
Era un mister omul acesta care astepta minunea
a crezut cu puterea. Roma n'a
avut un inchinator mai cälduros dânsul.
tinta, dar drumurile erau ca restrânsa lui putere
de visiune, se mai impiedeca cale, dar n'avea
ce strice din vesmânt, trupul pänä
i-a fost foarte tare.
Cartea i se pärea dumnezeiesc pentru a se
ajunge la ceia ce neapärat trebuie fie. carte,
rea, care acolo in desagii pe cari jandar-
ungureasci-i de§erta

www.dacoromanica.ro
84 CUGET CLAR

a fost pelerinul pasionat", care, cum a fost,

are indeplinirii unitátii nationale.
autorul a fost in stare nemereasca mean-
drele nesfarsitei a acestui simplu e un mare
merit.
asemenea carte de de
pe care ni le ca o revelatie bezmeticia
d-lui Lovinescu.
N. lorga.

LA SERA RILE REGELUI

LIBERATORUL

Sobieski, sabie Legate de destinul

De tot trecutul de jale,
La glasul a Ei n'au tale,
lume de durere Pe regele
Visai o planurile-ri cad
tu ta ei, fapta n'a Jost
ei credeau vrei: umbra
De n'ai ajuns la Tarigrad.
N. lorga.

PESTE TURLE.
trece luna linistea 'n
ca o povara de
Case par nestimate
Visu 'n aur se
I.

CUPIDON.
DE LESSING.
Cupidon,
drum de aventuri
de la
tmprumute si
lar
o
Pornind, cu schimbate, unul
lea i ;
aprinde
judecata.
Trad. de I. C. D.

www.dacoromanica.ro
NOUL 85

indreptare de osta4i
ofiterilor din de la Sibiiu de N.

ascultatori,
Tin de la precisez care este rostul acestei
Sala este a Teatrului National Teatrul ingaduie
dar eu trebuie spun fi preferat s'o
m'au invitat, elevii acestei in insäsi scoala care m'a chemat.
vreau larnuresc aceasta nu este o
cu mai o prin urmare un
de apel la o care nu este a unei care
nu are niciun fel de o opera de am venit,
domnilor sublocotenenti locotenenti, pentru d-voastr dupa
d-lui colonel, directorul d-vcastra: pentru am
venit. Nu aveam intentia de a face o in
derea nu interes de ordin personal : intentia aceasta
n'am avut-o, cu mai putin aceasta poate fi
in deosebitele curente care, din nenorocire,
unitatea a acestui popor, curente pe care nu le re-
presint, nu inteleg a le
am venit pentru a trebuit
ceva care ar fi in de scop
care pe care ales-o majo-
ritatea ascultatorilor miei, in ce priveste con-
tinuarea acestei Atunci eu am socotit mai bine
ar fi arat rolul moral pe care pot
deplini in societatea
Fiindca, parerea mea, d-voastra, nu
nurnai un element nationale, ci, in acelasi timp, un
element pentru legatura, pentru pentru
tarea societatii romanesti. prin urmare, cred anumite sfa-
turi date de un de mea rostul pe care mi l-au
dat nu pot fi nefolositoare pentru
veti insemna d-voastra in pentru ceia ce in
de a infaptui, pe langa irnplinirea cea mai de
devotament a rostului d-voastra militar.

de a arata care este rolul, foarte bine determi-

nat capabil de a fi indeplinit, care revine d-voastra in
de militare, de care nimeni nu caute
desparta, de dati voie recurg la expe-
rienta mea de istoric pentru a va sensuri a avut
deosebite timpuri notiunea de armata. Odinioara, lumea care
istoria numai in a avut, ca s'o in
anumite manuale ori anumite mai pretentioase, in care
nu este mai multa in manuale,

www.dacoromanica.ro
86 CUGET

armata, atare, trebuie sa fie de cealalta lume : de

o parte de alta militarii : ca o astfel de armata, ca
corp deosebit, a existat in toate timpurile.
Este o greseala sa se creada s'a inceput desvol-
omenirii cu o armata, nu cum o concepem astazi, dar
cum se concepea de anumite spirite inguste acum decenii.
De fapt, cele orientale, acelea
de la care a plecat si o parte stralucirea filosofica artistica
a o parte 'din cultura a Rornei, de la care a
plecat pentru Imperiul roman, acelea
racter imperial care se in valea Nilului, ca valea
Tigrului a Eufratelui, in Mesopotamia, in asa-numitele State"
chaldeían care s'au continuat cu persan, la un
o lume anumita, societatile acestea, zic, n'au
noscut armata desfacuta de societate.
Atunci Faraonul din Egipt, sau regele din Babilon,
inchinati Asur, la
ei mobilisau o parte din societatea de acolo oamenii
tía, totul in de pe care o in
momentul acela, erau membrii
Pentru ca nu era tehnica desfacuta, nu era ceía ce
astazi basa strategiei a tacticei. Expeditiile acestea
Mare se foarte mare zgomot, foarte mare
se terminau triumfuri zgomotoase, dar nu exista o armata
care spiritul militarist".
In sa spun ce inteleg ace st
spirit militarist". Am cunoscut in lunga mea viata multe
de armata: armata englesa, care nu era o armata, armata
cesa, care nu era in tinereta mea ceia ce este acum, am
noscut armata germana, - doctor de la Lipsca,
am avut vreme cunosc aceastä societate germana. Este
militarul german de pe la 1890 era desfacut din rosturile so-
de era el, dator fie de pentru
societatea care nu ceteste anumite lucruri,
care ajunge in aceasta a se desface din societate de
mull, o era
de ofiteri intr'un anume fel, care trebuia sa te
Unii parca s'ar fi in mare uniforma.
aduc aminte de un : eram student, la Berlin, pen-
de famine a unei Evreice, una din cele inte-
resante fapturi ridicule mea, care pe
colegii nu socot ei leul are in el ceva
maiestos", Glauben Sie nicht dass der Löwe etwas majestätisches
'?", sau daca Imparatul Wilhelm Iiu a asistat la
Bleichroeder, intrebari fara niciun de rost. la masa
erau de toate felurile, dar intr'un moment a debarcat
o splendida foarte mare avere, o
care cauta un de mare nume, titlu, in Europa. era

www.dacoromanica.ro
NOUL 87

tipul de german de pe la 1890, care, ce a

vazut Americana, spus : am zestrea cea mare din
toate avantagille pe care le poate aduce o astfel de
zestre. Americana s'a läsat vreme, dar curte-
se poate de ; se pare nu si
fata aceleasi sentimente. i-a spus - el era bolnav :
venise la nu ce : Nu
de ce, dar vrea te pe dumneata" - era din garda
- in marea a imperiale". Omul
nostru a ordonanta, s'au dulapurile, i s'a adus
colful cu vulturul de argint, platosa stralucitoare, cizmele
sus de-asupra genunchilor, pe ca la un mare
teatral, - Americana era de - el a
sa de Lohengrin. Americana s'a uitat la
din cap in picioare : ce ridicol I", a plecat.
Nu voiu unui care,
legat de o ocupatie de inalta, se rupsese cu
totul, fel de manie a profesiei sale, din viata
a
Tipul ofiterului prusian de la 1890, tip artificial, niciun
de atingere cu mediul unde n'a existat inteo
din desvoltarea militarismului prusian.
In antichitatea aceasta oriental& de care vorbiam, din
care se lupta sau in deserturile Nubiei
era un Egiptean ca oricare altul.
In Grecia n'a existat ceia ce se poate numi o
in de societate, care recunoasca o misiune
cetatean era dator alerge intru
supt scutul zeului protector sau al protectoare ; intregul
corp social se pentru datoria. In s'ar
istoria pentru a un militar de cutare grad,
care, supus altor militari de un grad mai fi avut un fel
de de a nu se amesteca in
in ce priveste Roma, cea mare a Romei, pe care foarte
multi nu o Roma a fost o putere
care a don't totdeauna ocupe teritorii, guverneze de-a
o mai parte a Romei, pe care n'o
acestia, altceva : avea de
avea in un rost de magistrat. Cesar nu era
civil, militar, ci un Roman tot ca rivalul
ca Octavian care a devenit Imparatul August, -
erau cu totii. a unei faptul
fiecare perfect la care este chernat, dar
fiecare este in stare, in tirnp,
folositoare i in alt acela al unei profesii, care
atunci nu exista care
In mediu regele apel la
ceau apel la in felul acesta se crea de
de o putere de incredere de devotament Ore-

www.dacoromanica.ro
88 CUGET CLAR

che, o societate luptatoare. dupa aceia, care, din

Franta, se luptase la Rin care strabatuse Europa
pentru a merge la Locurile Sfinte, intru area Sfântului
se intorcea in societatea contemporana lua parte la
toate acestei societati.
A fost intr'un anume moment, este bine ca
forma trecatoare a dispare cu
se creiaza, in timpurile noastre, un alt tip de armata, pe care ar
fi bine sa--1 avem in masura mai mare la : pot altii
sa-1 dar de ocup mai de oamenii cari
au de indeplinit la noi functiunea prin care se tine o societate
omeneasca.
razboaiele au fost ale regilor ; au avut la indernana
o lume platita in care putea sa fie cineva colo-
nel de cinsprezece ani, pentru ca un tata voise asigure
fiului sau un rost important in societate ; arel ingrijorat de
viitorul odraslei sale ii cumpara brevetul de colonel. Militarii
erau de obiceiu oameni cad, de la o frageda pana la
una foarte inaintata, indepliniau un singur rol, care era militar.
Armatele acestea nu mai represintau o natiune nici macar o
pe care n'o indepliniau seriositate.
ce se secolul al XVIII-lea. Doua armate
teau fata in profesionisti unii o lectie
de unii ; mai seriositate la intrecerile
fisice din tirnpurile noastre in care se intoarce cineva coastele
rupte picioarele sehiloade. Cineva provoca armata pe
eel armata cealalta ca ei cei - vestita
vitatie din razboaiele silesice : incepeti d-voastra, dornnilor
Englesi". lar ceilalti raspundeau : nu, d-voastra, domnilor
Francesi" -, pe urma, dupa toate regulele incepeau
Aceasta a adus decäderea armatelor, injosirea razbolului,
lipsirea societatilor din aceasta vreme de ceía ce, ca factor
o armata poate aduce mai
A venit pe urma o armata, armata de pe timpul
francese, totul alt caracter, - nu este bine ca
acest caracter sa se intoarcä, popoare sa fie aruncate
sälbatec unul asupra In Revolutia a cules pe ori-
cine, din fundul sat, pregatire militara, l-a
la de aici a -cum d-voastra, ofiterii, mai bine
decât un profesor de istorie, - acea a armatelor
de impotriva armatelor de Frederic al
crease o armata de toate tehnice, suc-
cesorul luí, Frederic-Willhern al era foarte
nu vor putea sa resiste chip la ciocnirea
armata aceasta prusiana, asa de bine ce s'a
plat : din Franta au batut cea mai buna armata
din lar rnotivul pentru care au batut cea ar-
mata din Europa, intr'un timp care nu erau

www.dacoromanica.ro
NOUL 89

intrebuintate astazi in este foarte curios : o armata bine

pregatita se asteapta atacata de alta armata bine pregatita
anurne ; Francesii nu cunosteau de arta mili-
s'au aruncat ca turbati, ca au stricat
toate prevederile adversarilor i-au dat peste cap. Cum
eel mai formidabil atlet, daca ar gasi in calea lui un nebun, se
poate intarnpla sa la Dar acestea nu erau
armate, toate au putut nu nicio
tiune de indeplinit societate.
Au pe urma armatele lui Napoleon. Acestea au fost
societatea ste foarte mai
se culegeau de vre-o in timpul
din erau trimesi in foc, dar armata lui Napoleon, in
nu ca elemente de acestea care necontenit se
totalitatea ei,
strecurau nu au avut vreme se armata Na-
poleon era un material incercat prin toate un de
a care cultul lui cultul luí. A
fost ceva care nu se poate crea din
pentru aceasta trebuie o personalitate impreiurari
extraordinare, o turburare a lumii intregi ; o atmosfera
de eroism care societatea umana lucrurile
cestea s'au plat atunci nu se mai pot pe
Dupa caderea luí Napoleon s'a revenit, o de vreme,
la un rost acela al vechilor r dinastii, ce Ger-
a creat un tip nou militar, tip a ultima forma
vi li-am Prin in erau recrutati
din societa tea ; fiecare avea datoria de a-si servi patria,
dar peste era un ofiteresc creat technic
de la defel de de a nu fi asa ca
membri ai in afara de indeplinirea, - care
se de altfel in ce pot servi de model
mate -, de indeplinirea misiunii nu aveau alta. Ei
cetiau foarte mult intr'un anume domeniu, dar nu cetiau in
de aceasta ; se interesau de unele probleme, dar atele
lasau indiferenti, si ei credeau aceasta e adevarata for cadere,
dincolo de care nu mai vedeau nimic.
Aceasta a fost una din causele ger-
mane in Marele Pentru armata era de o parte
societatea de alta parte. Societatea n'a putut o armata, iar
armata n'a putut societatea in momentul
tocmai ea, societatea, trebuia poate sa resiste.
acum, incetul incetul, la toate popoarele incepe
simta datoria de a crea o care sa fie una in mai
deplin al dar care fie in timp
unul instrumentele de pentru disciplinarea, pentru
lucru, pentru a întregii
(Va

www.dacoromanica.ro
90 CLAR

BASMELOR

basme de
din
La poartä dour plopi de
Mai azi vrajä.

in cuiburile goale furnici,

pe de urzici...
Nu mai s'aprind luceferii
mea s'a prefäcut in
leagän
zmeul peste
tremurdnd in vdnt,
Sä cred cer, iar
lar pomu s'a
Ca un paianjen vremea
äd un copil cu ochii de soare,
Se-apropie... privirea lui doare

Copilul blond nimic nu mi mai

ba opreste...
recunosc..., dar negurile cresc,
Cu in noapte Impietresc.
Const. Goran.

PE
Urc incet potica Ca un duh din basme Ci, strdngänd toiagul,
Printre stdnci Suie 'ncet Cu nädejdi
strunindu-mi frica, Cu de iasme Urc
Mi-i doresc prietini. Trece prin brädet. De

'n vale häul Ca cerul

purced surpäri, Se inchid nori, Cu albastie,
Sputnegä pdräul Ar s'afunde ascult misterul
Pasi-mi Mdntuirii noastre,
S ridic pe creste ce drag este
senine... Doamne, Tine !
Gh. V. Butnariu,

www.dacoromanica.ro
 91

CRONIC
n-1 4 mi-am a o frumoasä scrisoare a d-lui
A. C. Cuza a-i fi cerut voie. lertarea-mi vine printr'o alta a
aceluiasi prieten.
Spicuim dintr'insa: Aceastä din care de sigur va resulta
mai mult decât numai folosul ei direct in causa Arghezului".
astept de la Cuget de supt directia ta, la o des-
a unei generale : o insemnatá,
adeväratá de directie... Momentan cu totul
ne-am regäsit pe terenul lupte atât de necesare: 1".

scrisoare a profesorului Paul I. Papadopol.

Stimate domnule profesor,
Am fost printre cei cari am salutat entusiasm lupta
cu de d-voastra prin Cuget Era
satisfactia omului care vedea fasä lupta pe
care el ca profesor, cronicar autor didactic, calitate
de sau al asociatii culturale, ca
aceia de modest o duce de vreme indelungatä,
ogorul de márkini al scrisului romänesc. de ce tin
nu numai felicit, dar mai ales multämesc din
ati marea d-voasträ autoritate spre a scoate cartea
din greul impas prin care trece. E un concurs pe
care unii dintre noi apreciem, mai and, pri-
imprejurul nostru, cu durere foarte multi din-
tre cei chemati sä lurnineze mintile celor tineri contribuie
tentie la la incurcarea demoralisarea literaturii.
E casul unuia dintre eroii d-voastra, profesor la liceu
mine, pe ale arui romane le interzic scolarilor nostri
E aceasta o micä tragedie ?
lata de ce, - putine reserve asupra unor persoane pe care
le altfel decât d-voastra secondez in
cruciatá de purificare moralä, trimitându-vä, din
când in and, modesta mea contributie, supt de cronici, extrase
articole Poate cä, felul acesta, uniodu-ne toti aceia cari
nu ni-am läsat ochii impainjeniti, risipim toate
rile fumurile pestilentiale ale atâtor demagogi literari.
E suprema cätre care tindem. Nu cred inutil
o convingere : aceastä des-
scris ni va scoate pe adeväratul : sträinul,
editor sau autor, care, pentru a anumite terenuri, nu se
sfieste dea lupta pe terenul publicistic, contribuind,
felul acesta, la detronarea adeväratelor valori la anarhisarea
literaturii.
Cu cele bune
Bucuresti, 7 August 1936. profesor Paul Papadopol".

Foarte bucuros ; N. I.

www.dacoromanica.ro
92 CUGET CLAR

luí Pavelescu despre

Reproducem din Cronici Literare" de L Teodorescu
ticolul ultima cu Cincinat" publicat revista Brasovul
Literar", partea referitoare la scrierile lui Tudor Arghezi:
De la evenimentele zilei, conversafia s'a spre litera-
tur5. Pe masa, supt lumina vie a lämpii cu abajur verde, st5teau
ingrämädite cärti reviste. Cincinat aruncä ochii asupra
Luä la intâmplare una, o putin o Puse mâna pe
alta, voluminoasä frumos tip5ritä : era numärul din Novembre
al Revistei Fundatiilor Regale. deschise, ceti din poemele lui
Tudor Arghezi. Era vorba, bucata a doua, despre sudoare.
urmätorul fragment :
Când se va cunoaste sudoarea, cum se cunoaste sângele,
misterioasa colaborare a glandelor abia descoperite, poate
terapeutica psihologia vor avea la un nou
de adâncit parcurs. Sudoarea fruntii pe care n'au g5sit-o
d'intäiu cärturari, e o sudoare. Sudoarea e sudoare.
Fiecare organ cu sudoarea lui. Dar sudoare mirosul
ei. anumitä sudoare din rufária unei
- Trebuie sä recuno$ti, amice Teodorescu", zise Cincinat,
ridicându-si ochii spre mine, este multa sudoare pasa-
giul a fi literaturá, chiar atunci când este de
un de mare talent, ca Tudor Arghezi. Sudoarea, ierte
Arghezi, este chiar atunci când este din
rufgria unei dansatoare, dar fragmentul este la ureche
pe päduchii" din Curtea de Stäi ascult5. Zicând
acestea, Cincinat mâna luä num5rul din Septembre al
aceleiasi reviste. Trecu peste primele patru pagini se opri la
Deceptii":
Axinte, päduchele este un principiu al naturii, unul din saptele-i
mistere legi. n'a putut avea vedere p5duchi,
c'est dela blague. Regele naturii e un pä'duche care suge
care se de p5duchii lui, scärpinati ei de
alti päduchi. päduche are un p5duche. Crezi tu cä nu-i
gäina un ? creierul mieu nu-i tot un päduche evaluat ?
Black se râcâie toatä ziva, adâncit problemele puricilor, a
a râii. Din 24 de ore, cânii se 20, cu piciorul
din cu dintii unde nu ajunge, acolo se ínstaleazä
duchele fix. Scapä ori nu gäina de päduchele din cotet, dar
poate distruge p5duchele din creast5. Ea se fugäreste dementä
pe sine
lasä cartea din :
- Ce scârbosenie! Asta se chiamä modern5, poesie,
iar nu din trecut, cari ceia au cântat lumina,
Noi sântem niste invechiti, niste perimati ! Poftim
sä cinci pagini despre päduchii mari ca bobul de linte,
päduchii si päduchii visibili. si miserie, de care
vine sä versi, sä o semneze un Tudor Arghezi. ierte
ghezi... prea ne crede cretini".

www.dacoromanica.ro
NOUL 93

Cuvinte
Mare le nostru cärturar d. profesor Iorga, cu d-sa
oameni de bine, duc o intemeiatä campanie contra li-
teraturii de$äntate care a näpädit câmpul, odinioarä numai cu
al scrisului romänesc. Mare le intituleaz5 - drept
cuvânt - pornografia manifestare, cu plasticul epitet de
porcografie", porceascä sä fie o
asemenea literaturä ca sä poatä cuprinde atâta trivial, atâta vul-
garitate de gândire exprimare.
Anumite edituri, mai toate sträine de sângele cugetul romä-
neascä, au incurajat imprimarea sceleratelor manifestäri
literare, contribuind prin aceasta la pervertirea scäderea sufle-
tului tineretului Ceia ce este mai regretabil e faptul cä
cärtile didactice chiar, printr'o de control a
Ministeriului Instructiunii, s'au strecurat pasagii de ordinar gust,
din aceste produse inferioare numite literare, ca cum s'ar fi
cules perle din cine ce minunate antologii.
Se impune, - credem cä a venit tirnpul obligatoriu al censurii
chiar al presei -, numai din punct de vedere politic
- sau poate politic mai putin cât din punct de vedere moral,
etic, un control sever al slovei tipärite.
Ceia ce e precis, este faptul cä räsvrätirea aceasta a scrisului,
incurajarea a ordinarului contra bunului simt, a esteticului
a tot ceia ce insemneazä corectä, numai de neamul
nostru au incurajat-o sustinut-o. acesta este un
pe calea tiparului. Câte fäpturi tinere care ar fi putut sä-si cultive
intelectul sufletul la frumosului, nu l-au vulgarisat
cetind morbida asa-zisä... literaturä, de care amintim !
Pänä presa cotidianä influenta aceasta nefastä
chiar la unii mânuitori de condeiu pretentii, ca cum puterea
argumentärii a logicei ar resida imagini comparatii de cea
mai inferioarä conceptie. Este o constatare putin tristä, dacá
nu revolatoare, ca probleme de interes obstesc, - care de fapt
ar putea suscita interesul cetitorilor sä ordinarlâcurile
mai abjecte servite ca stilistice.
Naturalistul Buffon a : stilul e omul". Färä cä mare
adevär cuprinde acest adagiu. De cele mai multe ori dacä scor-
monesti originea scribului care picteazä dejectiuni, pe lângä
lichele dai poate de un alugär räspopit pe care Biserica l-a
pentru fariseism ipocrisie, lansat apoi meseria scrisului
vedetä de cätre semiti dupä cum spune d-nul
Altä datä dai de altul care se gäseste la prima generatie
ghete. E greu sä se de-odatä sä se infrâneze
una, douä glasul sângelui al descendentei.
$i când te gânde$ti cä literatura romäneascä a un
Duiliu Zamfirescu, represintant clasicismului al elegantei
exprimare, ziaristicä un Constantin Bacalba$a, care Infrângea
spada prin puterea argumentärii a logicii, ingräditä de cele mai

www.dacoromanica.ro
 CLAR

energice atribute, ca mäcar sä fi limitele

bunei !

»De la numitii n'au imprumutat nimic acesti servitori

ai penei, cari gonesc dupä original chiar cu pretul scoborarii
haznale ?!
Triste constatäri, tristä literaturä jurnalisticä... Câtä dreptate
are apostolul de la Välenii-de-Munte lupta pe care o
(Al. Bertea, Porunca
Prietenii.
Din revista :

A Cuget (Noul revista de directie

literara, si de d. N.
Primul aduce un semnat de directorul
in care, dupa ce forme actuale prac
tice ale literaturii romanesti, incheie astfel : Contra
sufletului revin la 'o crutare la
mi s'ar putea recunoaste in atmosfera, un drept la
Dar, a mieu e in reieau
mea misiune in nu e pentru mine o
mai aceasta.
Voiu semnala literatura voiu la prabusirea
pe aceia care e tot de supt raportul estetic, pe de
supt moral, va
inta tuturor oamenilor de
Vom atentiune cruciada ce se
contra din literatura pe puterile ni vor
ingadui, o vom face albe ecou aceste pagini".
Poetul Al. Philippide, care este un poet de mari mijloace, in
chiar foiletonul Adevärului" :
este alta. Scoborarea tot mai jos a notiunii de
tractie in literaturä. Este proasta calitate a pläcerilor pe care multi
scriitori le cititorilor. Este decadenta gustului observatä la
scriitori, nu la public. Nu trebuie cititorul care, cu drept
ia o carte de literaturk vrea primul sä se
distreze. Este de scriitorul care o distractie de ieftinä
calitate.
cea mai literaturä se pot exprima cele mai
adeváruri A fi distractiv nu e tot una cu a vulgar.
Chiar mai cititor asteaptá de la o carte o
mai superioarä altor Este un respect pentru
carte, - pe care producätorii de literaturä distractivá nu-1 au
totdea na".
* *
D. Stelian N. Cucu o conferintä, Bogdan
ceicu Hasdeu, (1936).

www.dacoromanica.ro
NOUL

Idei cu totul false :

In au lost caracterisate cele literare : 1,
d-lui N. lorga 2, poporanismul lui Stere.
Ambele au din aceiasi ca doi copaci, ca
doi oL.hi dintr'o : cultul sectorului rural din societate, pre-

ocupárile intense in privinta vietii

avea un caracter passeist iata a
citadela culturalä a progresismului a democratiei sociale.
corespundea ramurii savignyene din cultura
de a spiritului popular (Volksgeist) de conser-
vare intactä a acestui spirit.
Poporanismul sterist pleca de la premisa necesitätii
calitative a econorniei rurale, prin alungarea
ploatatori de la nevoia rafinärii ethosului popular. Din aceastä
din acest climat, Mihail Sadoveanu n'a putut descrie pe
Precu sumbrii eroi paleta a lui
sau Cioarlan".
De fapt, Sämänátorul" a plecat de la ideia
considerat ca sprijinul ; sterismul de la poporanismul"
rusesc, nationalism".
Dr. P.", care semneaza, e un n'a nimic.

Címitirul Buna Vestíre".

Autorul: Criticul:
Brutarul aluat trage Mi-e foarte greu
demonstrativ nasului in scuipat vorbesc despre opera
pentru ca räzbunarea ce fie
mai categoric exprimatd. In reservorul a d-lui Tudor
de al de sifoane ghezi. Cimitirul Buna
obielele urnplutorul. Potcovarul un Vestire" mi se pare
cuiu mai strâmb copita dureroasä a cea mai carte
dobitocului täu de Vinul contine a sa de Nu o
urina personalului de serviciu, e
amestecat Neputând te cro- pot compara decât
public un umple Tristram Este
muncitorul, salariatul o carte autonoma, chiar
alimentatia un adaus de literatura universala.
carnea, brânza, fructele, untul,
a murit un client de cancer, de Nu are nimic
de diaree, asociatul lui interna- ei. Nu va
tionala de la cimitir, satis- mai avea ceva, ea.
prin corespondentä instinctivä, pe Mircea Eliade.
bucätarul pe rândasul de la birt". (P. 220).
Tudor Arghezi.

Doar ca indecentä (N. R.)

www.dacoromanica.ro
96 CUGET

Un Arghezi bíne crescut".

Cand e poetul Arghezi e pur simplu stupid. in
bucata din Poesie, I, N-le 9-10.
Abia vis
Din somnul ei curat dintru 'nceput
o cu fulgere

tari moturí de
Muguril albi gulere rotunde.

bate-albinele la
voiu apara de soare de stele,
Caci eu vostru,
voi fetele mele.
Se Confide*" Ce confide*" '? Cu ce idei ?
In ce ?

Acelasi soarta intr'o prosa ca aceasta :

In timpurile fitecine nca bine, peste tot locul, unii,
foarte nu aproape de puneau
treaba asta in vorbe plictisiau urechea trandafirie, pe
dreptate. In pe de abdomen(?), de suflet, de
simtire, sau pe temeiu, cartea robul ei n'aveau trecere
in niciun fel".
Restul, divagatii ale unui incult care nu poate o ideie.

Istoria literaturii române de d. Gabriel Dragan (Bucuresti 1936)

o lucrare bine in curent cu
la bacalaureat. Dar e de inla-
turat transmisiunea numelor planetelor (p. 15). Se puteau lasa la
o parte germanismele" d-lui Diculescu (p. 19). Originea din
Chios a Coresi nu e nimic (p. 36,
Liubavici).Spiritul subiectiv slab informat" cu privire la a
mea Istorie a literaturii secolul al XIX-lea"
raspinge. Autorul n'a cetit cartea.

editie a d. M. Gaster colectia

Scrisul Románesc" din Craiova. introducere de peste
de pagini. Ilustratii.
*

A se 3, la : in
de Frontal N. !.

www.dacoromanica.ro
 Grilicei".

- ei, da,
Gu

care le
lumi,

dumnezeieA,
neduciri...
- ca zbor,

vegnicului

mlaeina de jog,
mac" neputincios -
. G. Gaza.

www.dacoromanica.ro
 Romane, dar ce e un roman?
Scriitori harnici scriu romane, fac cinstea unii
dintre - poate mai putin siguri socote-
de editor- le mie. Rup eu,
din ce timp tot mai este,
creste ca uleiul din -, rasfoiesc,
pe alocuri i opresc, cetind pagini care intereseaza
in
Stil, de sigur nu e. Acela nu se face .

putini cei cari-1 au oarecum din nastere, din

instinct. nici nu poate se mentie de
se fac sau trei sute de pagini. E, la
mai multi, un lucru pripit, pentru bani reputatie.
Boboci cari dau strambate,
tede parte de la chiar desfacerea
Ce se spune inuntru ? ce e natia
Cum vine povestirea ca izbucul unui izvor !

Trece pe unde poate : prin ierburi incalcite, prin potire

de flori unde beau albinele, prin gunoaie, pe
piatra lucie. tot
Tot ce au spun. Suflete generoase... Se
resultatul cetirilor. unul drumul la
filosofia. Inchipuirea nu mai e nevoie alerge 'n aju-
E, cu schimbate, o spovedanie.
Da, dar nu e literatura gen din care, e
literatura, putin.
este, adesea bine Dar un
roman :turnul de unde s'o vezi.
acesta nu se
N.

EPITAF
Lui TUDOR ARGHEZI,
autorul romanului Buna Vestlre
la Buna Vestire",
Zace Arghezi nemiscat:
Cu romanul lui din
Singur el s'a 'nmormântat.
I. C. P. POLYCLET, Craiova.

www.dacoromanica.ro
NOUL 99

PLECARE...
Noi vom pleca: un negru bate,
Un negru
de la mese
Pe de de :
Ca julgeru-i
flamuri negre 'n jiecare
de plecare:
pe in albele sicrie
de
Dorm soare...
Se stinge de bucurie
in lacrime de jale ;
Regine blonde visdloare
Cu drademele
Se duc
Coreana merge alturea de
ne '
Noi pleca.. . un negru suná,
Un clopot care ni-i adund
'n ti ris
Noi vom pleca, 'n trandajirii
Vor 'allori
crini, cruel e:
mireasma dulce cum se cerne,
in de 'nuluiji,
Noi vom dormi

CONACUL
de verdeaf,
conacul tnsorit.
veac c'o Pe de
Dese
Fu
- Spun
Pe supt de
de - Cu

Ca In
bucle
de medal!!

plimbau obraji de spumä

o mum& de
De
din Azi conacu-i adormit...
Ce ca
pe federe-I
Adelina I.

www.dacoromanica.ro
100

indreptare de ostafi
- ofiterilor din de la Sibiiu de N. -
(Urmare.)
introclucerea care mi s'a parut necesara
pentru a trece pe urma la rostul pe care d-voastra avea
in opera de purificare de ridicare a societatii, fara care,
trebuie sa o spun, o armata datoria, ci
deserteaza de la una dintre cele mai de capetenie ale
D-voasträ aveti d-voasträ o bucatä vrerne, teorie,
doi ani de zile, tot tineretulterii. practica mai
din nenorocire, cu sistemul concediilor, care este deplorabil
care trimete pe soldali inapoi in sat, cela ce ca aceia
ce s'a o de vreme se pierde acolo, soldatul
redevine, ca asa, recrut. ducandu-se inapoi la
lui, la nevasta lui, la lui, ocupandu-se de rosturile luí
agricole, se intoarce mai mult sau mai la starea sufle-
pe care o avea in momentul a in casarma.
Dar, tocmai pentru numai ani, fiindca
dol ani pot fi unele omul care a in
trebuie toli eel doi ani acolo. Se va zice : nu ajunge
budgetul". Acela care vorbeste este un orn care a scazut pe
budgetul Tarii 1-a redus la avea
mai acest budget. momentul am
plecat, avea un plan care ii permitea a reduce cu un
miliard budgetul Instrucliunii Publice,
ceva si la celelalte Pentru mine cea
d'intaiu a fost un post este necesar,
un in acest post in inciatoririle sale, daca
nu se nu se intrelin parasili,
trebuie dispara, parasip trebuie la munca social&
in fie dintr'un budget de greu incercat. Eu
cred Tara mai ales daca vor fi
munceasca din munca budgetul Statului
tot ceía ce este stare lina soldatul in terminul acela
fixat prin lege.
atunci, d-voastra tirnp de ani de zile aveli pe acesti
oameni la anume, observali la ce il
d-voastra. Se face acum un
bune, de bune,
jurul unor alcatuiri mai
eu
dar
zgomot - intenliile
am capitulat
lucru se face numai cu
-
foarte

zgomot cu parada nu se de sufletul mieu, care toata

viala mea am pe o basa de discreta
se poate mai Cu toate desvelirea pe
spectacole, semnele izbitoare n'au pentru mine o
prea mare valoare nu vine conlinutul sufletesc. m'am
convins bune, am declarat retrag macar
parte acluse. acestea bune realisarile privesc

www.dacoromanica.ro
NOUL 101

pe 7 Privese pe de de la la
unsprezece supe-
rior al rost nu 1-am bine pentru
1-am in realitate. o parte ani localitate nu
prea departe de Bucuresti caut vad pe supraprimarii acestia
unde ce fac. Pe primari vazut. zicem exista
supraprimari in fapt poate merge la
cinsprezece, ani. Dar, in or fi tot cei
cari fac cele patru clase primare.
Ce cere ceia ce privege formarea caracterului, de
la niste copii 7 Raspunsul trebuie neapärat : foarte
Pe copil ca la Zece declame frumos
intea a publicului, se infasure cu
tricolorul si in strada, anumite imnuri, poarte
anumite semne foarte frumoase de care de sigur el bucuri,
.dar nu totdeauna face ca, atunci
pe cineva mai in in : sä
: aminte de un medic
de undeva care li-a spus : bine bine, dar, daca o fi eu
ce 7" Vedeti d-voastra, partea exterioara se dar,
ce cineva la unsprezece se de obiceiu ; ba
se care ar mai greu de uitat, d'apoi
stralucire la tricolora se foarte
pede ! Ofiterul acela vulturul de argint coiful, de care
v'am vorbit, imi märturisia, la masä, luí
crescut Franta perfect frantuzeste, dar, in mo-
mentul 1--am cunoscut, din frantuzeste, pentru
tot cela ce stiuse de unsprezece ani se dusesa.
Este un secundar de un caracter national. Noi
nu de caracter national pentru altceva
trebuie räspundem la lectie, nationale sau,
la istoria spunem popor
n'a fost in care nu fi invins datoria noasträ
este toate ce vom invinge toate natiunile.
de acestea pe vremea mea nu se nu era un
de nationala .sau formule foarte usor de
care n'au fel de actiune asupra sufletului.
nalismul nu se la din frase, din frase desarte, ci
din munca pe care tu pentru tara ta, din
pe care al infruntat-o tu pentru ta, si se din
täu, de-a lungul
veacurilor. Acesta este un lucru mult greu celalalt.
Eu cred nu este bine ca in clasa I-iu de liceu, ba chiar in
clasa IV-a in cursul superior, cuiva sentimente, care,
sentimentele acestea, trebuie sä de la. sine au valoare
numal de la sine. In presa am in
comentat, cu de indignare,
voiti, räspunsul, evident nespus de obraznic, al elev evreu
de la un liceu Galati, i s'a pus intrebarea ce

www.dacoromanica.ro
102 CUGET CLAR

vezi Tipul cum nu urmaria

o nota la purtare, riscul de a fi dat din a
: eu Jidan si nu simt nimic". Dar nu este a
luí, care, el, a fost ; vina a fost a prostului care a intrebat
pe cine nu trebuia sa intrebe. aceasta este o cate-
orie care se de un lucru firese.
Dar eu spuneam sa nu bagatelisarn tricolorul,
Romanilor, sentirnentul nu ne continuu
in drapel nu raspandim in dreapta in cuvintele
trebuiesc spuse mai rar, pentru cele mai sfinte.
aduc aminte de o francesa de la Paris,
ceam studii de acolo. La o anumita din
an venia drapelul rdposatul Déroulede, un poet foarte mediocru,
care avea o retorica, groaznica de care sa fereasca
Dumnezeu, si, el numai pentru a propaga ideile
onale francese, discursuri pe zi, s'a amestecat
intr'o conspiratie prosteascd a fost paraseasca
unde toata lurnea Déroulède venia deci buche-
tul de tricolorul national ca in Piata
la statuia Strasbourgului, acolo, in musicii, depunea
buchet. Franta a recastigat Alsacia, dar nu cu discursurile
luí Déroulède, ci sacrifichil din tineretul frances de la
1914, care zace acum in la
cu cele mai Altceva buchetul tricolorul
lui Déroulède atunci, pe la 1890, Francesi cumínti au
spus o pe care am retinut-o : pensons-y toujours, mais
n'en parlons jamais", Sa ne in totdeauna la Alsacia
Lorena, dar nu vorbirn de ea
Cred patriotismul nationalismul acesta care se
la fiecare tesa, care capâtä recompensa la fiecare examen, care
este cu pecetie tricolord, nu foloseste mare lucru. Nu foloseste,
pe de o parte, pentru este o impunere din afar& dar
altceva.
se la de desvoltare ale sufletului
omenesc, aduce arninte de felul cum s'a format su-
lui de un lucru. Pentru ca anume sen-
sä cum este sentimentul de iubire de
la un sex la sau iubirea, de un caracter mai pentru
lubirea aceasta, superioara, pentru patrie sau natiune,
pentru ca ele existe, pentru ca dintr'un izvorul
acesta de sentiment, pentru ceva fi trecut
de perioada un
bine la ce s'a fiecare dintre d-voastra chiar.
stiu foarte bine ce s'a mine, care n'am fost
mai destoinic, nici mai din generatia mea.
eram in clasa a V-a inteIes
nimic ; 1-am cent din nou a VI-a si I-am inteles fiecare
fibra din sufletul mieu. Tot asa, mi se Ivorbise de patriotism, de
dar, am aflat

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÁTOR" 103

tici ai poporului rornanesc din Ardeal pentru marturisirea de

nationala, atunci eu am cela ce nu ma putea
face inteleg declamallile, fie de talentate,
auzite
Dar in sama la ei
au trecut de ;
d-voastra in cand nu este
prea de vreme, prea. pentru a forma sufletul tor; D-voastra
cari puteti forma. sa formeze sufletul
sat Preotul din sat,
care poate fi un foarte bun, dar nu are misiunea de a merge
din casa pentru a face acest lucru ? Sau
lupta aceasta care ne imparte pe noi, in unele
case poate in altele, daca s'ar pe prag, 1-ar scoate
de acolo pentru este inscris in alt club al proprietarului
easel. sufletul tineret pentru ca
ei mai pe urnerii se 7 Va
treb pe : avelí
sau nu ? aveti sau nu mijloacele trebuitoare pentru
aceasta ? Fara
Prin urmare una din misiuni ale d-voastra este aceasta.
zíce : dar mai este la noi o de regula-
mente. Toate lucrurile pe lume relative,
cineva foarte bine, exact cuvintele care se in manualele
pe care le puneti in ei nu nimic din ce se
ascunde supt aceste de multe intr'o
limba de toate zilele care mai zic,
oarecare ce priveste regularnentele, : la
ce poate avea regulamentul invalat in
totul trebuie energie
pentru ce are in el insusi 0 arata armata
care a totdeauna reservele inepuisabile pe
care suflet de soldat; de sub-ofiter, de le
in el
Dar poate moment de mare greutate
a Dumnezeu ce poate sa ne daca armata
aceasta, daca in fostii devenili muncitori de
muncitori in sau in alta nu este cela ce
trebuie fie, aceasta se datoreste cari putut
educa, nu i-au educat.
ca spun grele fac apese asupra
rului d-voastra o care nu este usoara, dar eu sant un
de adevaruri nu la mea
voiu scliimba. nu va indulcesc cu frase care
: pentru aceasta aveti ; eu am datoria spun
lucrurile grele a indeplinire este o
de si de desvoltarea unei
prin urmare un rost pe care il aveti.

www.dacoromanica.ro
104 CUGET CLAR

Eu doresc sa nu se mai ceía ce s'a intamplat alta

data satele pentru scopurile mele culturale, odintoara
politice. De este unde este, eu caut sa fixez
politica
o mai larga, pun o cortina la mijloc intre
mine, dar pe vremuri mergeam pe acolo, mi s'a in-
intr'un sa vad, de alegeri, un
ca mai curat, nici mai curat, care
umbla cu in cu pe care 1-am intrebat, po-
trivit cu scopurile pe care le urmariam, daca a fost la alegerl.
Eu nu". Dar n'au fost alegeri Ba au fost Dumineca tre-
dar le-a facut jandarmul". M'am uitat la : alegerile
le-a jandarmul"... D-ta esti alegator 7". - Ce guvern
este acuma in Tara Romaneasca s'a spus
este pe chiama Piercarp". Va sa zica alegerile le fa-
cuse jandarmul, el nu fusese acolo, era le-a facut
jandarmul, dar este un guvern pe care il
presideaza cineva pe care chiama Piercarp. - Dar armata
facut Am - d-ta in armata - Sergent".
Ce pregatire s'a dat la regimentul de unde a plecat? Este admi-
sibil ca omul care poate fi chemat sa indeplineasca un
rost de conducator de sa despre tara lui, despre patria
ca mil, zeci de mii a caror stare
spirit, dupa ce au armata, este aceasta.
(Va
IM=M0...

arabe.
Nu rasturna sarcina de pe ce-o poarta, ci ajuta-1 s'o poarte.

Se zice : nu pun' chipuri de pe piatra

nu spune nestiutorului ce crezi taina dumnezeiestii

Pitagora spune pe : rau care nu tine totdeauna e

bun un bine care totdeauna nu
Inchina-te legii, daca vrei te ocroteasca.

Daca te cu cineva, trebuie prie-

sau, dar nu nevoie sa dusmanul dusmanului

Sfatul ce-ti da arata el.

Cea mai mare parte din au inceputuri amare

dulci ; cea mai mare parte din pacate inceputuri dulci
amare. Trad. de N. I,

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÁTOR"

STROFE PENTRU
Casa vrea fie livezi,
Bldnd popas calea primaverii,
geamuri merli,
s'o 'ntre zdpezi.
April -
dureze cuiburi geam,
ram,
fiecare
izvor 'nsemne megies,
'n de lumini
Nici crengi de
boschete cum nici cale-i pdtrunzi,
afli vii,
Si jocurile de copii
Mire ierburile te-ascunzi.
aduc buchete 'n dar
albe
de
Vara - Ciresar.
bratul
ca de
casa
ni

PESCARUL Goethe.
Se apa, pescar Nu se-oglindeste soarele
La malul ei luna 'n fund de
mereu nu se de
'n privia Valuri,
sta, valul, de Nu te
In se Albastrul minunat
trup de minunat, vezi chip
Din De valuri alintat?
Ea ti vorbi ti De-al val simlia
- De ce tot ispitesti Picioru
Spre soarele crestea de dor
Tot neamul mieu de pesti? Ca dup' un chip iubit.
de ai ce fericiti Ea ti vorbia ti cata
colo jos, el s'a pierdut ;
Te-ai tu Mai se
Voinic nu s'a mai
Trad. de I. Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
106 ET

nTIE, DOAMNE.»"

Eu nu te 'ntreb viata-mi de ce voiesti s'o

munca mea s'o ca pe o
in timpurie
Ce-am strâns cu-atâta vistieria ;

Ci eu, care primit-ain ta, o Doamne,

cdruia-i puterea
Ca 'n ta s'o leg
sd-mi creez o lume in anii scurtei toamne,

de ce chemarea-ti asupra mea veni,

De ce, când ai atâtea in cer jos aice,
Fdcut-ai ochii lacomi mai sus sd se ridice,
din puterea-ti in mine 'ncremeni?

Te joci planetelor fugare,

Privesti care sosesc iardsi pier
stele le in etér, -
De chinul mele de ce-ai avea
N.

SUFLETUL PAMANTULUI
de A. SIMIRIOTIS, poet grec
(n. 1870).
Sufletul La ceas de apus
pe incendii,
Cu picul incet zori i'n
strdluce Mirezme'n
Cu soarele Cu-a'
umilei ierbi desinierdare.
Cu larga, vasta Mare.
Sufletul
El strigd strident Ce singur
vânt, Merge hoinar,
când Al mieu parc'ar fi,
nedrepte, un rost
Sufletul De glas ca al nostru,
pasul incet al dragii mele
L-aud cum sund. In cuibul.
Tradus traducerea
a autorului de N. L

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNÁTOR 107

Din Timisoara primim :

Asociatia scriitorilor români din Banat Altarul Cärtii" vä
trimete prin noi expresiunea celui mai adânc respect romäneascä
urare ceas bun pentru lupta
ce färä
revista contra sälbäticirii sufletului românesc.
mul nostru gäseste dv. la muncä romäneasck"

D. Octav Onicescu ni scrie :

»15 August 1936.
Scumpe domnule profesor,
cglätorie de multe indatoriri m'a
readus abia ieri ; n'am mai socotit cuviincios sä vin
pentru pe care cu plácere fi fäcut-o cadrul temei
ce pus. Cu voia d-voastrá imi voiu indatorirea anul
ce vine.
Gäsesc la Intoarcere cinci numere din noua cl-voasträ revistä
de fericit Cuget cäci numai prin titlul ei un
program mai ales o toate domeniile
noastre tot de mult ca
Acolo, oamenii dupä critica de aici
pe ; in am rämas la cea mai
domnie a confusiei, a $arlataniilor de tot felul. Cugetul
rämâne pentru noi un program.
Nu pot sä mä lipsesc de placerea de a vä cita un pasagiu care
tocmai ml-a azut supt ochi dintr'o scriere a lui Herbart asupra
lui Pestalozzi :
Depuis longtemps je conssidérais le sentiment d'une compré-
hension claire comme le vrai sel de Penseignement.. Un ordre
régulier et parfait dans la suite des idées était pour moi le grand
idéal dans lequel je voyais le en le plus puissant d'assurer
tout enseignement sa véritable action".
V'am citat textul francez cum 1-am gäsit lucrarea lui A.
Puiloche asupra lui Pestalozzi.
Se poate textul precedent enseignement" prin
altä omeneascä in ordinea spiritualä se c3menta-
herbartian al al dv., urez deplinä
reusitä".
*
* *

Cärtile apärute, din 1934, Cluj, Biblioteca

scoase de revista Satul a d-lor Const. lencica D.
o continuä lectie de bunätate. Revista
de o distinsä - o sapärare de complimente
pentru literatura argheziank ca... duioasä, -e cea mai
dintre cele care se publicá pentru
* *

www.dacoromanica.ro
108 CUGET

Revolta
Universul"
Ce másuri au luat ce intentioneazd iea in
drept impotriva acestei primejdii a scrisului po:nografic, anti-
social criminal?
mai ales, ce se vor spre a se pe viitor
ca manualele" de literaturd recomande tineretului
scolar asemenea autori asemenea ?".

Curátirea.
reproducerea de d. T. Pisani a celor mai infame
argheziene, directia marelui ziar Universul" aceste rânduri:
Ni prea bine sama de nesfârsita foarte legitima uimire
pe care o va aparitia unor asemenea citate", ziar
tinuta Universului".
Gestul publicärii un sentiment care nu poate
numit deck de silä...
i, ca distinsul nostru colaborator, d. Pisani, ne gräbim
cerem cetitorilor nostri insistente repetate scuse.
Sävarsim gestul chirurgului care fierul rosu pe rana
cangrenoasä.
Ne-am gásit obligatie, pentru prea este
curajul de a presinta asemenea abjectii drept literaturd"
prea este mare inconstienta de a recomanda o astfel de
unui tineret clemn de mai mult respect din partea
drumätorilor lui...
Faptul aceastá nenorocitä literaturä" a - prin
catia forurilor culturale, - mâna tineretului ne-a
nu mai avem vre-o reservä a o presinta cetitorilor, pe
cari-i respectäm atât.
Numai se va putea racla puroiul care invadeazd frageda
literaturd !
Cerern stäruitor in drept iea cele mai dras-
tice pentru viitoarei generatii de molirna a
vulgaritátii a pornografiei".

arghezismului.
piciorul ldngä
Buricul pune-mi-I lulea...

Diagonal port creierul mic,

Ca o sau ceasornic omega,
Prin music-hall am
Fenomenul au jucat poker.
Mircea Pavelescu
' Citat dupa din Bacau.

www.dacoromanica.ro
OUL SÄMÄNÄTOR

Märturiile.
din Epoca" :
Sânfem contra literaturii decollate. Scriitorii
nostri s'au in tabere : de o parte clasicii", urmärind
curatirea scrisului românesc nu numai de izbucnirile unui natura-
lism la limite cari biciuiesc curiositatea adolescenti-
ori simturi de mult adormite - dar de
de Indräzneli riscate ; de cealaltä, naturalistii" sau realistii"
cari nu se mai de nimicurile sexuale
toate libertätile.
Prima pare a câstiga din ce ce mai multi aderenti.
Se vrea mai sensational chiar când scriitorul este
de necontestat talent. Se vrea mai putinä trivialitatea,
chiar când autorului o aureste".

Curentul" se rosteste :
Lupta impotriva pornografiei e o salutará pentru
tatea träinicia artei literaturii, ca elementará
de
s'a mai afund, cutitul fierul rosu, devenite
necesare, nu trebuiesc ocolite. Rostul operatiei este de a salva ce
se mai poate salva ; ci nu de a distruge ce-a mai
E de eticul e un neindoios semn de
robustime a unei opere de de
stabilit sarcina deosebit de grea delicatä, limita la care
poate arta cu moralul. de
absolute, fiecare unei opere de
cântarul bunului gust, care nu intotdeauna epi-
tetul. se oamenii ele. nimeni nu se poate
cu gândul ca celälalt fie de altá pärere. De aci
telegere scandal 1
Unde fie ? dreptatea cine o ? (aci e mai
greu cine o are adevärat, decât cine o Care
de e pornografich care ? Noi credem porno-
graficul dintr'o de unde se arta Sau,
putin, ar trebui sá infierate crinul rosu tot ce e de
dintr'o tot ce e adevärata
a unei opere numai numai in valoarea ei artisticä.
Restul e putreziciune.
Aplaudäm din tot sufletul opera de sau,
mai de atâta de nostri carturari.
fierul rosu acolo trebuie. Dar ne temem
deauna de nu prea mare zel ne chinuie : Se va
distruge ? Ori va fi nimicit
Fie ! A.

In N.
De unde se ispraveste demnitatea care am sä umbläm
patru picioare ; N.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Despre d. Lascarov-Moldovanu.
recent al d-lui lian N. Cucu
S'a incercat de unii a-1 arata pe d. Lascarov-Moldovanu
tributar d-lui Sadoveanu 1 Incercarea profund eronata. S'ar putea
vorbi mutt de o inrudire, poate unei tern-
peramentale - amandoi scriitorli sant Moldoveni - mai ales
a obiectului : natura lumea rnoldoveana.
deosebirile sunt puternice. In privinta : stilul d-lui
Sadoveanu este exuberant, de este purtator
de puternice, asamanatoare si amare a foilor
de nuc. Stilul d-lui Al. Lascarov-Moldoveanu este mai calm, mai
retinut; el e purtator de sensatii, de o coloare mai potolita,
cu mai atenuat.
aceasta se explica prin fond
D. Sadoveanu e un temperament mai robust, impresiile
se exteriorlseaza la d-sa direct, prin sensatii. De aceia d-sa
abordeaza probleme mai ales de aceia in ultima vreme s'a
refugiat in trecut.
fenomen invers, d. Lascarov-Moldoveanu a abor-
dat un trecut patriarhal a ajuns in vreme
la o problematica de actualitate, dupa cum am vazut
mai sus. Pentru ca la d-sa impresiile nu numai
domeniul cenestesiei a imediate, ci se intr'un
complex de sentimente de idei, care pun ca basa sale
un anumit sistem etic de romaneasca.
d. Sadoveanu are pentru natura salbateca,
pentru robinsoniene pentru psihologii puternice, dar
sumare, Al. Lascarov-Moldoveanu o
apropiata de orn, ; mosii arate, drumuri de Ora, satul,
gospodaria, etc. suflete mai preocupate de ele insele mai aplecate
spre analisa proprie.
La d. Sadoveanu, eroul e coplesit de atotputernicia naturii pe
cand la d. Al. Lascarov,-Moldoveanu ornul natura
egale cele mai adesea echilibru armonic roditor".
Alt oträvitor.
Dinteun ziar :
Volumul d-lui D. V. Barnoschi a apärut la inceput cu banderola:
Aceastä carte nu este pentru tinerii cu mintea crudä, nici pentru
persoanele zaharisite nici pentru criticii gräbiti sau
cari uitä maiestatea misiunii
Pe acesti infirmi romanul reuseste probabil numai sperie,
schimb e mai tineretul cu
care nu poate fi cumpere cartea care se va gräbi
sä o facä, atâtat de curiositate de atractia fructului oprit.
S'a gândit d. Barnoschi la de adolescenti, avizi de sen-
sualitate, pentru cari opera d-sale Rumilia" nu va fi deck un
E. Lovinescu Istoria Literaturii", vol. IV.

www.dacoromanica.ro
motiv de excitäri cerebrale, un prilej de a erotice
necunoscute ? convins din cele patru editii ale
,,Rumiliei" se gäsesc ascunse prin ghiozdanele elevilor de de
ambe sexe, se cetesc seara pat, pe cu delicii".

Analele
poesie...
Dar câte-odatä, tot mi-amintesc
nostru ob$tesc
De un cu chip de barbar
pieptar.
Doamne, teranului acela tihnä,
un dram de odihnä
Doamne, trupul pe stele,
Pune-i soarele, luna
Ai grijä de lui
De fruntea lui Incrustatä ca o cununä...
Virgil Carianopol.

critica :
Iatä versuri care aduc märturia unei puternice sensibilitäti, mai
ales atunci când este vorba de lucrätorul
(Adevärul".)

Indemnuri.
Contra sälbäticirii sufletului romänesc revin la o luptä färä cru-
tare, la vârsta când s'ar recunoaste altä atmosfera, un drept
la odihnä" (N. lorga). lar d. A. C. Cuza, scrisoarea spune :
Pentru noi nu poate fi vorba de odihnä, fata puhoiului de
barbari, rare s'au revärsat peste noi. nu mai vorbim de
care ne
pururea -
Ce atitudine trebuie sä
de vrerne, ci de datoria care este
la capät".
tineretul intelectual, profesorii, preotii
special scriitorii români crestini, când dintre cei
de valoare ai României, care jertfit tot sufletul bogat
pentru propä$irea elementului romänesc atâtia de
chid o luptä mai crâncenä hotärâtoare pentru suprimarea
ralitätii din sanctuarul literaturii nationale contra sälbäticirii
fletului romänesc?
spiritul doctrinei Cugetului Sämänätor"),
rele istoric savant d. profesor Nicolae chiamä la
luptä toti cei ce pot da sufletul adeväratä luminä
negura care se sbate literatura romäneasca.
sä se rândurile pleiadei de luceferi nu
vor lupta numai pentru o literaturä national-crestinä, ci pentru
postulatul politic - a Românilor.
Din (Gheorghe Crujan).

www.dacoromanica.ro
 Ziarul ni zilnice.
Nu toti mucosii" au acelasi drept la scuturarea urechilor.
Facem selectie. E o spetä de de cärora e per-
necuviintä.
N'avem sarcina de a-i creste.

editie a Scrierilor alese") lui Anton Pann,

de d. Paul I. Papadopol, o excelentä de
nalitate. Se cautä a se presinta nu ci scriitorul. E
o plivire curagioasä, de neliterare de grosolane (dar
unele neinsemnate modificári" pot ingrijora). biografie;
bibliografie; analise, foarte scrise. ilustratii.
De tot la Cultura un nou
complect. Bucätile scoase din Metoda de scriere
la 1867, de toatä frumuseta (dar de ce se aceia care
se recunoaste a nu fi a lui?); nu erau de luat nici versurile
populare: dar ce splendidä versiunea Mioritei" Jemnai Craiu"
e Sigismund, Impáratul-rege.

Romanul d-lui Gabriel Pe frontal : Invie

mortii..., e in adevär o carte Presintarea räzboiului
e ca excelentá carte de istorie cu un frumos Scenele
de bine prinse o impresie E chiar
de maturitate la autor, care pare a fi un profesor
Ai zice niste memorii numele schimbate. expresii
fericite: clopotele peste dealuri".
in partea a doua lipsuri de bine prinse,
cu un de Intelectualitate putin
cu un resumat al filosofiei lui Bergson.
Carte inteligentá curatä (dar pagina 301 putea mai dis-
artificial, Partea neatinsä.
* *
Marea din Haga, De pe are bucäti
poetice privire la Roemenie, Druivenkoopman te
karest Kleine Prima pe Oltean cu
panerele, pe nostru rustic, ciobánelul lui Gri-
gorescu, moderná a idilei virgiliene.
Sä numele acestui poetul Felix Rutten.
:

* *
editie din frumosul poem al d-lui G. Tutoveanu,
Logodnica lui Vifor, Bucuresti 1936.
*
D. Virgil A. Anghelescu ni trimite o traducere din
a de crunt humor a lui Quevedo (t 1646), Lumea
pe N.

www.dacoromanica.ro
 Douä líteraturí a1dturea
Avem doua literaturi, literaturi cu
deosebite, de s'ar zice nu din acelasi din
aceiasi vreme, de la acelasi
De una se vorbeste fiecare zi. E foarte bine cunos-
perfect de mai toate editurile, aflatoare
in mâni de negustori, de clubisti sau de partisani politici.
Numele autorului se in vitrine, in reclamele de
librärie, coloanele presei care a creat-o, care sprijind,
care, pentru interesele ei speciale, adesea mârturisite,
are de dânsa. Cu aceasta literatura se fac bani
se träi, dintr'insa. Ea
premii daruri de sute de mii de lei. Ieri s'a
incercat ultimul asalt, la Academie. Din fericire, prin
incordarea desperata a restului de bun
cele mai luminate, spiritele cele mai capa-
bile de a judeca, a evitata, ne-am ales
doar cu strdbaterea filosofiei de misticism care
e la moda.
Tncolo, e literatura tuturor nebuniilor tuturor nebu-
nelilor, de import sau de fabricatie indigena prin cercurile
care pretind, cu cari le compun,
detin ei intelectualitatea ; tuturor per-
versiunilor cu care localurile de sirnplele case
de putea face o biblioteca potrivitä cu
destinatia bor.
adesea in manuscript sau cu
jertfe grele din partea scriitorilor pentru ca ici colo
doar un curios se opreasca la cenu-
rare câte un i taie sa
cuteze, de frica bandei care cu pietrele in la

www.dacoromanica.ro
114 CLAR

speluncilor, cuteze, zic, vorbeascä de o

coloanele multor ziare ii
principial
*
Aceasta e literatura care duce mai departe ce a
putut elabora mintea natii, literatura
literatura cea in frumoasa.
Dar nedreptate trebuie inceteze - va
! N.

POESIE ARABA.
: lumina de zori pe cer
De nicio suflare n'aduce-o :

Pe ramuri de soare
turturele in dulce
Nebun e cel ce pierde acest ceas care bate.
*
Am intrebat de drumul ce duce la amic:
rog sd-mi unde de cale?
lar, ca : oriunde nu-i nimic.
dac'o
Te face ca un de afli'n cale,
De haind tare
Un cu-asa purtare
tale.
*
tu, ce-mi
Mai pierde-o van:
Din mila ta,
in Coran:
In mea
eu in ca tine
la gropi :

*
de ani :

Treizeci noaptea ri-i furd

iar pe
nu poate
Mci dreapta ta prea bine
Din ceia revine.
cinsprezece
Vor fi pe jumdtate
legate.
Trad. de N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 115

PE DRUM..
Pe drum, pe drum! De ori de nu
Natura porunca e a ei:
ape curg $ nouril
tu s lucri lmpreun.
ard ce a distrug,
soare bea din apele ce jug,
tu te pierzi prin ce-ai jcut:
Ca nu-i pe lume niciun scut
pe drum,
Din lucru 'n lucru la
ca barca de
De ce le tu, Doamne, $ iar0 le desjaci?...
N.

BATRANII. DE TINE...
de B. BERGMANN, poet suedes.
clopote
presar
pe Pe vi morminte,
- ce stil ! Cu dangt arar,
incet strada, pustia, Te rogi spre cer
Din ungher.
Cu pasul gräbit sfios.
rame
De
Cu albe nframe
la urlet de /Ion de iris,
- Ajute-ne Domnul l Aprinzi tremurânde lumini
Copiii, de-aici nu mai iar$ te 'nchini.
Ci 'n
foaie pierdutä'n fereastd, Eu cuget
in jur se Ce
Ni 'n
- Nu-i nimeni la noi, Femeia cautá
Zi nimic nu soseste. La Altar
Aláturi de tine,
cd 'met La vin iarsi,
Se stinge in lampa verde, Spre fermuri divine,
Cd floarea se pierde 'n buchet mergem lovar0.
Si-o de oameni se pierde. Cununa de Sus
S'avem Isus
Trad de N. I. Oh V. Butnarlu.

www.dacoromanica.ro
116

indreptare de ostafi
- Conferintä de la Sibiiu de N. -

am
trului de Razboiu
un lucru
cabinetul
-, 1-am propus generalului
-
care
: a
propus minis-
era pe cale de inde-
un
grad in armata in cu regimentul
de unde a parte, regimentul acesta sä-1 caute oriunde,
teste, nu cu de toate
din care se desfac câteva gazete oneste de intelectualitate,
nu cu gazetele acestea aspanditoare de in
regimentul pe acesta care a
parte dinteinsul cu acea prin care el
sufletul viu. apoi, in sat din fie o
care se un fost un fost sergent, un fost ofiler
aColo, pe casa lui stea un semn acolo
fie altarul, zicem, altarul care este cineva
gata slujeasca in fiecare moment. Dacä s'ar ca
de un sau de un altul sä
atunci se care este omul la care cineva se
poate adresa pentru ca printr'insul imediat se stabileasca
care, sat in sat, din in oras, acel bun nepretuit care
este intregi.
Dar nu numai Dumneavoasträ aveti onoarei. in-
ceilalti au de sigur un sentiment de onoare, dar acest
sentiment de este individual ; al d-voastra este sen-
timentul grupului nobil apartineti. astfel d-voastra nu
veti voie printr'un gest prin-
tr'un act de nedreptate, de ce constituie integritatea
onoarei d-voastra. Altceva este care personal
este onest este in uniforma a
regelui care el este chernat represinte onoarea in
ceia ce are mai pur, mai
Dar, de aceasta, alte rosturi cu care d-voasträ
datori.

Noi in mornentul de ca toate popoarele din toate

Statele, agitatie. Anumite s'au rupt ;
turi tot solide care inlocuiasca pe acelea care s'au rupt
nu mai : societatea aceasta se sfarme in
S'a ajuns acolo, nici vechile clase sociale econo-
mice nu mai legate : ajung fie exemplare
ale speciei omenesti, fiecare se la sine
pe drum recunoasca
de cariera sí interesele sale.
Aceasta este moartea omenesti.

www.dacoromanica.ro
NOUL 117

omenesti se tin de toate prin solidaritate

prin Dar solidaritatea este la basa armata armata
soltdaritate nu exista moral ; o armata solidaritate
anumite bande nenorocite din America-de-Sud de
la un rost la altul dupa ambitiile sau cu cela ce
vedem in nenorocita Spanie in care ar fi de ajuns un
singur gest al pentru ca bisericile nu mai
ca tesaurele secole nu dispara
nu se verse pe strazi. Un singur gest din partea
ar restabili ordinea care trebuie fie de care o
se duce de
un al merge intr'o directie, altul in alta,
cum voiti exista acel suprem de salvare care este
veto" rostit tuturor partid, din categorie ? Veto"
de a turbura a primejdui tara.
Dar d-voastra chemati dati o lectie dati
o lectie tuturor celorlalte corpuri sociale. cari nu
protesta, d-voastra cari rabdati : rabdati pentru Ora. eu
nu voiu deosebirea care a existat intre allii in-
tr'un moment de mare greutate financiara, mieu a
ca eu flu in fruntea Nu voiu uita deosebirea intre
d-voastra o alta categorie de cari trebuiau din
vistieria in fund a ati facet!
ceia ce aceia n'au facut. Ceilalti mi-au adus invinuiri publice
a aveam un cupon de pe tot ce mai era
multele ale trecutului in care pe
nostri; ei sama contribuabil nu poate fi
stors in de limita ca dea pentru a
lefile. oameni s'au adunat, au insultat pe ministrul
au indemnat la anarhie o societate n'am stiut ar-
mata nu este ce cuvinte au ajuns la urechea
mea atunci am declarat pe mine nu chiama Cherenschi
nu vreau ca societatea pe bratele mele,
pentru acele corpuri care a
au ajuns hrana. D-voastra, prin
d-voastra, ef singuri cum regimentelor,
dat un admirabil exemplu de ce face un corp bine disciplinat
societate care nu trebuie dusrnanii
ei pe insisi acei chemati s'o serveasca. D-voastra, peste toate
cursele peste toate ispitele care vi s'au vi se
in fie care se vor intinde mai multe
astazi -, at! dat dovada unei adrnirabile discipline. Nimeni n'a
putut clinti un element din armata legata in cea mai de-
de camarazi in ascultarea cea mai
de efi.
aceasta pe care o aveti, de a fi elemente aparMoare,
conservatoare de de solidaritate, mi-
Textual conferinta in

www.dacoromanica.ro
118 CUGET CLAR

aceasta s'o fiecare moment. In tur-

burdrilor aduceti sdnatate, in mijlocul sä
stricaplor cultívati acele care o
armata nu exista. creatorii morale a
a doua sarcina, mai este o a pe care o
tineretelor d-voastrd.
veche avea o majoritate de Ce mal
era pe de nu ne preocupa peste ; nu era
niciun tratat care ni anumite de cei
intre in societatea
bine de nu voiau, in de societatea
s'a resolvat chestia o
care pornia de la forurile internationale, s'au dat
electorate, am ridicat in Camera
pentru spune : ceía ce faca societatea
a fdcut, prin acest vot in corpul politic acestei
; in intimitatea sufleteased a
numai prin ce face de alci Prin
urmare, de nu garantate prin
tratate, care trecut istoric, care
fi tara. Aid, in Ardeal, trebuie s'o spun mai mult
oriunde, care, de une ori, in
unele chiar in fruntea Romanilor, au Ora.
mentul sasesc are o parte irnportantä in trecutul acestor
unde ingropat in pe care il
de pe la 1100. Noi fireste : tocmai
in cei ofensati, nedreptdtiti
aceasta pentru se niciodatd nu se duc, Jar toate
pentru acei pe ii ca vie. Dar avem
alci cari pot : suntem in noastra. Daca nu
unguri acum decenil ca
orase care o majoritate maghiard, dar Secuimea, care a
luptat nu nurnai pentru pdstrarea dar in armata luí
a Mihai Viteazul - pe Viteazul
1-au cari au pe cardinalul Andrei Báthory,
maghiar al Ardealului. au
dreptul nu de a dar de a fi nu numai
ca oameni, individual, dar in caracterul national. Noi
trebuie trdim
pentru nu face piece sute de mil de cari
convin, nu se pot face trenuri pentru aceasta. Lucruri de acestea
bune pentru capetele prin care bate de la urechea
la urechea de la urechea la urechea
Dar trebuie ca facem din elementele pe
care ni le-a dat istoria ni impus caracterul
nal conventiile pe care trebuie sä le vrern ca
hotarele noastre respectate, ca facem,
se poate mai credincio0

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 119

s'o facem 7 Prin au care din

cire exist& ba unele s'au ; le plateste, bine face
le : un exemplu altora n'o fac decaderea
umanitatii de astfel, mai jos noi.
le putem inchide, ca sa-i la noastra. Dar cine
dreptul asupra mea ca parinte sa-mi cresterea pe care
inteleg s'o dau copiilor imp unem anumitor
nu trimeata la anumite pentru ca nu corespund cu
caracterul national ade varat 7
putem introduce in minta ceia ce este
necesar pentru pentru pentru aceasta
pentru pe care o in locurile unde ?
prefacem prin Vin la Universitate, este adevarat,
daca Universitatea ar bine chemarea ei, ce lucruri
mari nu ar putea faca Dintre minoritari s'au ridicat in
din cultivator! al istoriel ai filologiei
se pot aseza in ai celor al
La Fontenay-aux-Roses in mea pe d.
Sas din Ardeal, model colegii sai, care a descoperit
descopere lucruri pentru cunostinla trecutului nostru.
Universitatea, profesorli ar fi ca profesorul de istorie
universala al d-lui Gölner, ar putea face mult. In
aceasta mica pe care o am eu la Valenii-de-Munte pentru
ajung sa fac pe fetele care vin acolo, ce
noi. Acum zile, vorbiam cu o eleva a
mea maghiara, care ca Romancele, de si
sant unele care la nu romanesc, vor-
blam cu cum se cu istoricilor,
am : Mi-a
nu cu toatá dar cu toata aldura.
un suflet omenesc nu este ofensat in scoala
pentru a nu o cat de jig-
nu este, de cu cataloage note, cu
tot ce apasa asupra nenorocitei noastre de pe care o
visam cu la treizeci, patruzeci de dupa ce am
dintr'insa. visam scos la lectle. Dar, in acea
mare libertate, in acea viala de pe care o duc supt
Prea profesor care este pentru un cum sant
eu odraslele din trupul mieu, se vede cum
de la o nape la alta cum prejudecaple cad.
Dar este de greu sa se multe de felul
acesta ! de greu ca Universitatea, pedagogica
tifica, se prefaca Universitate de care avem
de toate, inteo Uníversitate a sufletelor deschise,
a inimilor calde, bune, intr'o crestere supt raportul
patern a tineretului Dar ce face un profesor strica
altul, si ajunge gresala unuia singur ca sa dispara sentimentele
cele mai frumoase.
D-voastra in regímentele d-voastrd oameni vin

www.dacoromanica.ro
120 CUGET CLAR

din poporului romanesc de aveli pe

pe cari-i trimet se poate ca, in acesti
doi d-voastra este de mare inteligenta
bunatatea d-voastra, este de larg sufletul frumos al acestui
popor, - d-voastra sa din oamenii de a
calca pragul casarmii aparatori ai in toate
provinciile ai ai Gandill-va
la posibilitatea ca oamenii de la d-voastra, sa
aceia ce fac fetele pleaca dupa un an de de la
: se din prag privesc lacrimi
locul unde au fost une mai fericite in casa
pe la o mare opera de bunatate de
cunosc tineretul nostru peste otravurile care se ser-
vesc tineret prin aproape cinzeci de an! de
ca profesor universitar in cea mai mare parte ; eu
ce se ascunde in sufletele d-voastra. Sufletele d-voastra, le
ching exclusiv mai frumoase dintre cariere, pentru ca ea
presupune posibilitatea de jertla in moment, a d-voastra
a familiilor d-voastre, dar inchinati-le mari opere de
intelegere intre oameni, de intre de luminare a
tilor, care poate vor ajunge a se prin care
ctitori ai societal!. cand d-voastra va fi
sefilor d-voastrd de va veti uita cu la
ce ali si spune, intoraridu-va la batranete in
locul civile : lara aceasta n'am aparat-o numai, ci am
creat-o

DOR1NT A.
de OTERDAHL, poeta sueclesa.

vrea drum pierdut

tacute, niciun nu
vrea 'n de codru
Un de-argint ce pentru mine.

oameni nimeni n'o

'mpodobitd acolo m'astepte,
Lumini de ,cuprinsul ei sa fie,
Dar numai o spre sa

Aceasta-mi este lumea cea din pustietate :

Acolo pe ruine o mult
Ce te de mine cred a te avea,
o tu,
Trad. de N. I.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÄNÁTOR 121

de la Valenii-de-Munte
veche pe Valea Teleajenului. Cu doug laturi
pe colti de spre priveghind
trecerea din Turnul cu feres-
tuici lunguiete era chindia paznicilor
ziduri. Locul este umbrit de
arbori Morminte uitate strângerea
de ce chipurilor de vremi
pärtate. un mormânt päräsit, pe o te
ceasul zilei de varä. se gonesc räpegiune,
scotând lungi ascutite. Vräbii sfätuiesc prin cuiburi
supt streasina bisericii. Seninul din larguri pogoará pace.
Dupá un rästimp, bisericä. E deschis5, toatá
ziva, ostenitorilor pelerini. de väpseaua nouä, -
de pietate a d-lui profesor - fresca
de douä veacuri e de o frägezime minunatä. Focul
al aurului purpurei s'a schirnbat
litate de carmin palid Din
trele laterale, pätrund buchete de raze ce se impletesc
se pulbere viorie pe tâmplä sfintii de
pe páreti.
boltilor singuratece, cobori in
fletului spre ploasá reculegere.
Rugáciunea ridia spre Prea Milostiv miresme.
Pe piscurile gândurilor, ceata se topeste supt lumina
ce vine poleind ascutisuri ränite,
patimirea si incordând puterile. Sunete, melodii uitate,
se Inviorate de-odatä, legAturile trecutul.
Singurätatea e o nälucire a privirii afará.
Inäuntru, apar adortnitele dogorite de focul
minti
Privesc in altar. Acolo, pe crucea pe
supt florile pämätufului de uscat, prin filele
strävechii Evanghelii, a
mului : de la strämosi graiul
al mamei strädania cuviinciosilor preoti de
tará, sfielnici in purtarile dar tari ca
stânca in

www.dacoromanica.ro
122 CUGET

Amurgul aninä väluri de umbrä prin unghere nal-

turile Clopotul bate lin la poarta inimilor
credincioase.... Pe când paracliserul aprinde fâcliile, mä
indepärtez, pärere de räu, desfácându-mä de
trecutului poetic.
N. N. Lenguceanu

RUGA
- Martin Luther -
de Chamisso.

La slaba
se ruga:
ani;
ere5te-ne, Doamne de !
Nevoia te la rugi...
bdtrâni-auzi,
zise beaM o fi
'n:casa intrad
Nevoia la2ragi?
vaci sldpdnule bun,
cam
Luatu-ni-a cea mai din vaci
s'a oameni
Nevoia la ;

trecu
Se duse 'n locu-i veni
doud-mi
Nevoia la rugi...
Am asemeni 1-am ,
el groap'
locu-i Ta
vaci pus-ai
Nevoia te rugi...

vine fiul, - ceas -

ce mi-a mai
Doamne, nostru ;
ere5te-ne, Doamne, de dusmâni;
Nevoia te la rugi....
trad I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 123

DIN LITERATURA POPULARÂ ALBANESA

PASARE NEAGRA.
Pe mormântul al unui
:
- pe cari pasi-aici vd
Maicii mele adevdrul.
maica
:s'a cununat feciorul.
De se ce mireas'a luat odorul,
; doud plumburi de
vrea sd unde doarme,
domol, cuvinte stinse:
Culcus, lutul, - o piatrd.
de-o iscodi ce de rude
Au nuntit la mirilor,
Sd-i s'au prea bine
Ciorile corbii din . .

bdrbatd,
Bunul Dumnezeu
Cuget Romanesc".

PAMANT
Cdt de mare de bun
Si de !
Tu ai ape care cuk,
Si amurg...
La visuri ne trezim,
cu foc sage te stropim!
Cdt de mare de
mereu iubit !
de soare de bucurii,
ai de multe avutii...
noi p!ini de chin,
'nfometa(i, hain !
adac,
Tu un cimitir nemärgenit !

De ce ni
nu mai vrei te de noi?!
C. Ionescu-Cristel}ti.

' Variantä, cum se vede, a (N. I.).

www.dacoromanica.ro
124 CUGET

Miscarea de creste...
Din Universul" :
1934, prilejul omorului sävârsit de elevii de liceu Dinescu,
Ministeriul strâns a gäsit cu cale sä la
index" mai multe cärti socotite däunätoare cresterii copiilor. Mäsuri
- luatá numai prin circularä, - a cleschis mai mult
pofta cetirii lovite, ele ca mai
galantarele i ale anticäriilor.
Nu literatura are mare parte de vinä
desfäsurarea vietii. nu este indoielnic toate scrierile
cu caracter disolvant gäsesc adäpostul tiparnitele evreiesti de
soiul Ignatz Herz.
Dar de la glumeata mäsurä sus pänä la vinovata ne-
bunie de recomand ire a cärtilor pornografice de organele
aceluiasi Ministeriu al ar sä fie o märgenire.
o urmare a altei racile : biurocratia".
D. Pisani reproduce Universul", sfiala cuvenitä fatä de
cinstirea cititorilor, câteva crâmpeie dinteo lucrare murdarä,
comandatä de organele Ministeriului. Este vorba de Icoane de Lemn
ale d-lui Tudor Arghezi seriere pomenitä Manual de
pentru cl. VIII de aprobat de Ministeriu,
al d-lor Rosetti, Cretu Byck, profesori.
Din acel cu plin cu injuräturi din cele mai tri-
viale, se desprinde, - potrivit spuselor manualului, - o
d. Arghezi Eminescu ?).
De se de ce d. Arghezi are premiul national
de literatur5".
Fiecare este sä-si tälmäceascä zbuciumärile dupä
cum le simte, e treaba dlui Arghezi daeä d-sa de
Buffon : stilul este omul".
Ceia ce este de necrezut, este nesimtirea celor cari gäsesc
cale cetirea unei de porcärii iesite din gura unor
preoti pot folosi cresterii bäietilor fetelor de saptesprezece ani !...
Aflu de la d. Pisani d. Arghezi a fost alugär. Se prea poate
ca d-sa sä fi asemenea limbagiii zidurile
stirii ! Dar de ce nu ne lasä sä credem cä este altä atmo-
sferä si cä aceleasi buze care rostesc de atâtea ori pe zi numele
Mântuitorului nu pot rosti Injositoarele injuräturi care, cum zice
manualul, elegant ideile sale" ?
principiu, recomandate de Ministeriu trebue sä fie
aflate bibliotecile
ziva când de Lemn vor fi date spre cetire copiilor,
mä dacá indignarea pärintilor nu va scoate pe sau pe
fereasträ pe directorul care va urma sfatul organelor Ministeriului !
amintesc de altä lucrare pana
Nae de d.

www.dacoromanica.ro
 125

Datä moralitatea autorului, scrierea nu putea fi alta,

nimic de mirat decât nepäsarea atâtor comisii didactice de con-
trol, care nu se ingrijesc decât de lipirea nenumáratelor timbre care
de mult asupra cumpärärii de Mai au
altä grijä: schimbarea anualä a cu un mart pentru
autori mai mare ponos pentru A mai fost o carte a d-lui
Barnovschi : care a de cuviintä sä-si
batä joc de strämutarea in Moldova a tigvei lui ihai Viteazul.
Franta, Margueritte a fost dintre purtátorii Legiunii de
onoare, pentru o scriere murdarä. Ce departe sântem de vremea
când Flaubert a fost dat judecätii pentru scrierea Tentatia Sfân-
tului Antoniu.
Oricat ni e dat sä träim timpuri cu scäderi, nu ca nu
trebuie pusä stavilä acestei alunecäri de primejdioase
spre 'desträmarea legäturilor sociale imbräcate haina cuviintii,
care alcätuesc societatea.
Tineretul este la neascultare de atre cari n'au
nimic de pierdut. I se spre cetire literaturä groaznicA de soiul
aceleia a d-lui Arghezi.
Cornunismul este läsat in voie sä punä ghiara pe atâtea präzi u$oare.
Acestor factori de desträmare nu li se nimic
totusi, tineretul este fäcut räspunzAtor de fapte a
este aruncatä de altii pämântul proaspät putând rodi
cu aceiasi usurintä binele räul.
Exproprierea pämântului s'a din causä de nevoie nationalä,
de a zguduit din temelie economia tärii, ea s'a
Oare o expropiere a tot ce oträveste creierul sufletul romä-
nesc, n'ar fi de neapäratä nevoie ?
Este adevärat cä, dacä Icoane de ale d-lui Arghezi, n'ar fi
tiparul, Eminescu ar fi rämas märunt, nu s'ar fi putut
face paralela care sä-1 ridice.
Insulta adusä särmanului poet o credeam märgenitä la
versuri lui Macedonski, scrise la moartea lui.
Manualul de literaturä i limbä pentru cl. VIII al
Rosetti, Byck aratä cä mä
Emanoil Hagi Mosco".
Pornograful räspunde...
de visuri rele, marele af raspunde intr'un ziar
de Techir-ghiol, al carui nomol trebuie sa-i placut papi-
lele nasale, in care ultimul roman arata intro-
duce pastile odoriferante.
El vede un hipodrom",
- tot restul literaturii
fi

doar soared gandaci". Aceasta e proportia

monopolul
-
de propria
maretie a se de asemenea
jivine in locul reservat copitelor sale.
Vom toate necuviintile acestui usurpator de reputatie
otravitor de suflete vom da pe miere" de sa-i

www.dacoromanica.ro
126 CUGET CLAR

oamenilor
,Despre obiectivele acestei saptamdnale, scoasa con--
de d. profesor Nicolae lorga, am la timp.
vrerne ca aceasta, literar rornanesc este
tínat cu de nu au legatura cu
nostru, Cugetului in care se duce
o tuturor un
loros indreptar.
Numarul patru, aparut recent, aceasta aduce prin
condeiul vehement al prof. N. lorga marturia te-
nacitati a sincere de tot ce este
tate
Pentru specifica lui semnificatie, desprindem finalul
Lupta mea contra prostiel", la Liga Culturala de distinsul
nostru carturar publicata in Cuget :
pentru ca, in noua lupta care se
cu hidra aceasta, de capetele din in
generatie, repurtarn o tuturor categorillor
acestui írnens al raufacatoare, princípala
in mersul care nu se poate pe
o curata, de o literatura de a o
de a o : nu predica pe care nu i-o cere nimeni,
ci sandtatea incorporata inteinsa".
Se zvoneste din rdndurile acestea chemarea a
spirit care, de la unei etice datorita unei clare
pdtrunzdtoare intuitii sa limpede
leze s'ar
De asta data, d. prof. alarma impotríva
ce sa zdruncíne resorturile bunelor manifestari
literare.
de bun care cunoaste repulsia
de tot ce este scabros nu nurnai in dar in domeniul
literar, ce are menirea sa transfigureze sa purifice, subscrie,
indignare, protestul ridicat, vehement, dar justificat, de d. prof.
N. zanatec."
(Viitorul": N. Mihiescu.)
Alte glasuri cuminti.
In literatura moderna,"operele clasicilor nostri, Creanga,
bescu, Alecsandri, Maiorescu ale tuturor celor cari
au contribuit la ridicarea cultural al
abandonate pentru a se impune moderniste.
Scandalul proportii cand se in aceste manuale
didactice numele inca in Oarneni cari au asezat
temelii solide la basele noii : Sadoveanu,
Hogas, Brdtescu-Voinesti
sau ignorati in pentru a se face
in casierele polipilor, al cronicilor judiciare

www.dacoromanica.ro
NOUL 127

sau dintre picioarele spate de chelnerii cafe-

nelelor pentru i-au la
Am intrebat pe un asemenea autor, care ce 1-au
determinat se a consacra in volume de istorie
asemenea specimene. ce a raspuns 7 litera-
noastre ne a crea rnereu talente genii. Este acesta
un sau numai un pretext de a se
-alte substraturi a nivelului cultural ?
De sigur vor interveni de a manualelor
didactice, in drept vor interzice
a unor exemplare de care nu este numai por-
nografie, ci tendinta de pervertire a tineretului.
Ar fi momentul se unor asernenea practice
care de limitele bunului
(V. G. Viitorur.)
un biet
la in Presa Olteniei, nu :

Surprinde din ce in ce mai atitudinea care d. N.

o are de opera d-lui Tudor Arghezi. D. N. lorga nu-i
poate unui Tudor Arghezi slefuirea,
tate (sic), a versului pe care detinatorul faimei de poet resurse
noui (sic), bazate pe (sic), doreste
mai apropiat de conceptia aristocrata, dar
a unui Paul (sic), de
d. N. mai alteeva. ce critica
indrazneste compare pe Tudor Arghezi Mihail
Eminescu 7 d. N. poate avea sau nu dreptate
nu Ciudat e atunci d. N.
dea lui Tudor Arghezi e
de sens, d-sa pune chiar in
care de
a productie s'a de mult din vazul
criticei".
In ce pe am o de ver-
suri craiovean impurul

Opinia din Blaj Maiorescu.

Din notele d-lui D. Karnabatt, :
Dar fiul säu', Titu Maiorescu, canonicul bine infor-
mat, datoreste Blajului, datoreste temelia care
i-a dat fach strälucita literatura, politica,
societatea romäneascä, de-asupra cäreia finea planeze ca un
spirit european. Blaj, Titu Maiorescu nu ajungea
schopenhaueriene, din ale aror vertigii a pierdut totul din vedere
Al lui loan Maiorescu.

www.dacoromanica.ro
128

originea-i ardeleanä elementara de recuno$tintä fatä de Blaj.

Titu Maiorescu a fost un bursier al Blajului. Cu agoniseala
jertfa noastre a studiat la Theresianum, la Viena... Apoi,
profesor universitar, ministru, de partid, unul din factorii cei
mai importanti din politica Vechiului Regat, totu$i, putand face
mult, n'a fäcut absolut nihnic pentru Blaj. E drept, nu mai era
cre$tin unit, ca tatäl säu Ion Trifu : era schopenhauerian, dar
religie, chiar budhistä, filosofie, nu datoriile de
recuno$tintä.
Vezi d-ta, noi cAlugari, nu sântem avuti, - departe de
asta! Avern frati plugari, frati säraci, au copii. Ei bine, noi, din
economiile noastre, intretinem carte pe ace$ti copii. In
deosebi, tinern sä-i carte pe nu pentru a-i face
proprietari de mo$ii, functionari ai Statului, negustori ori advocati,
ci pentru a face din ei canonici, ca noi, ori preoti, dascäli, sluji-
tori ai credintii neamului, cum au toti cei din
Biserica Blajului.
Eu carte, din ceia ce pot economisi, acest scop, doi
bäieti, ai unui frate al mieu, care, simplu modest plugar, nu
i-ar putea da
Ei bine, Titu Maiorescu, fost bursier al Blajului, situatia lui
socialä, cu avutia lui, nu a ajutat un singur bäiat de
teran din Ardeal, nu a format tin ori un preot,
Din sate.
Primim, de la un :

Prea-stimate d-le lorga,

Aici la unde, ca pretutindeni, träim cu nevoile
päcatele omene$ti, prea putine sânt bucuriile noastre. Dar atâtea
câte trainice sänätoase. Una dintre aceste ni-a
venit de data aceasta cam de pe departe. De la Välenii-de-Munte
ni-a sosit la muncä la luptä cinstitä aprigä cu
toate seaturile incuibate tara aceasta ingäduitoare. ,Cuget
sä fie mäciuca de strivit mormolocii de-a ajunge
broa$te !
Sant atâtia zäpäciti literatura noasträ, tiparul
românesc, cu drept cuvânt, a ajuns ru$inea neamului otrava
sufletelor. Dar oameni de ispravä tara asta, oaineni cari
cu adevärat au cuget simtire româneascä. vârtej nOpraznic
care mäturä tot colbul toate gâjuliile se vor toti ace$tia
ca un scut de biruintä jurul steagului de la Väleni. Unul câte
unul vor veni se vor strädui apärarea sufletului
romänesc. Ca secerätori, acestia vor secera buruienile si vor
plugul miri$tea päräginitä a literaturii noastre ; ca sämänätori,
vor sämäna acolo sämânta cea bunä
Dumnezeu sä vä ajute ca sä vä puteti bucura la de
roadele acestei noi porniri spre munca mare
acolo la Väleni pentru inältarea neamului romänesc."

www.dacoromanica.ro
 II
Pe drumul fugarnic peste zare,
fine mocnit,
o de care,
Supt nor! de asfinfit...
pe câmpurile-mi pare
C'n alte vremi, de mull, am mai trit,
al unor rätcitoare,
Mereu pe cal 'n veci neostenit...
peste bruma strluceste,
$i toamna codrii suri
apa iazurilor
Ii vd trecând pe cohorte,
Supt flamuri lungi ca
cu ei, pe drumuri
G. TUTOVEANU.

www.dacoromanica.ro
130

Intelectuali" In literaturá
De ori lipsa de talent pretentioasä, neputinta
sfidätoare, obräznicia nechematului care vrea cu
se impuie domine are nevoie de o
literaturä ca in oarecum alte
domenii, se va arunca in fatä dumitale, orn vechiu",
chiar ai locul meritat in desvoltarea
spiritului unui neam, acuma e nevoie de lucruri noi.
nevoia de noutate dovediti
La chip, la in viata de toate zilele, simtire, la
felul de a in unei naturi care, cu toate
descoperirile noastre ea contra ei nu s'a schimbat,
noi totusi aceiasi. Pictorul-vrajitor din pesterile
magdaleniene intrece cu visiunea lui de acuma
mii de ani pe cel mai mester animalier de
sufletul omenesc nu va putea fi miscat de niciun teatru
mai mult de sublimele orori ale lui Eschile, de
la a moarte au trecut mii sute de ani.
cercarea unui Marinetti, care pretentia
la noi, de a face se
a creat mai nobil geniul uman literatura
dat firescul faliment. Omul e azi membrul unei Aca-
demii de oameni vorba lui, scrisul lui nu
se deosebesc de ale din inapoiatii" pe cari
voia distruga.
Cu noi, peste noi de fapt. prin noi, chiar ne
facem mai aprigi nimicitori, desvoltärile
organice se continua.
Dar noutatea ea se interpre-
tarea de prin alte materiale, rafinat
prin alte credin(i religioase indreptat spre alte lupte, a
acelorasi lucruri, care eterne nu pot fi deci calificate
ca vechi.
acesteia ce-i de actul de nastere al
inovatorului care, pentru s'a ieri, nu vrea
stie de nimic din ceia ce au clädit, cu de capete
usoara lui secolele !
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 131

a cernut pe
pe caiere pe Nistru,
Sub cerul de de
Prohod de corbi ce sinistru.
Un ,sfichiu de ger, gonit de vdnt din
A 'mfodobit copacii ca de
Cu promoroacd 'n
des,
noaplea croie,ste
La frontierd trece-un
de de ger,
si-un dincolo 'n Ucraina.
D.

TOAMNA
fruntea codrilor
Fluturând
Trece corbilor ;
Pe sub geana
cocoare,

Toamna-,si oile,
Prevestind
C'o ploile,
Sd
5i-o bald vântul.
lung pe
amar,
de ramuri,
de
Codrul de stejar.
Nu mai glas de
Bucium
Turma-i pe la gazde,
Focul nu mai arde
Noaptea pe
lar raza lunii
se sara,
Ciripind
Tot
Ce s'a vara.?
G. C.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Scene din Ardealul de azi

de I.

- Nu se poate schimba. Programul e statornicit pentru

intreaga plasJ. Zile le ce ni-au mai ramas ; praznicele
-- Doua Dumineci
mai
mai avem ?
- Apoi, cum am spus : DuminecA, de
TAierea Capului. ? Nu prea bucuros, eu. Te tern!.
- De ternut, nu tern, domnule advocat. Am trecut eu printre
gloante de nu m'am temut. Da', : nu cred
sä se adunAri potrivnice au
- sate, dupa program. La
vestit in sat aclunarea pentru ceastrile trei dupa amiazi.
bine, noi vom la cinci la Facem
vor vorbi mai
oratori. E comuna mare. apte sute de nu-i ?
- apte sute zece au fost in
-
ar fi
vezi l vom face mai
data, e bine
trecut.
adunarea
i, chiar de nu
ei.
li nu ni pass. Ei au venit dupa noi in vr'o zece sate
acum. noi mai ?
- Nu Satul e cu noi. Vr'o zece-douazeci de derbedei,
coadele satului, pentru el au inceput
-
va bea la in ziva
chemarea.
voi pe lucru. Ti-am dat mil de
deschilinit in socoteala
Ce se
dornnului candidat. in comitetul comunal ?
-- Treizecide aceía mai ceri
se pare
nu
cinci
Necuratul
sute.
banil
sutarul
- Domnule avocat Doar ne cunosti
- tocmai pentru
ca 'n alegerile trecute 1
cunosc 1 nu se
dat in zece sate niciun ciocan
poate
de de Daca mai merge o dau
clracului de Nu vrem facem lumea
- Domnule avocat I Am socoteala. sute pe
de-asupra, abia ajung. dumneata
omenim peste sute de Ba in ziva adunarii va
trebui mereu in nu la adunarea
potrivnicA.
- Ti-am spus cheltuiala o plAteste
candidat. Voi aveti pe
mai ales mal putini la adunarea
- De spre partea asta nu duce dumneata Doar nu
facem de,-acum. Nici n'am din sat pe protivnici
-
pentru
un pas nu mai
dar prea a intrat ghiavolul in voi.
poarte omul

www.dacoromanica.ro
NOUL 133

autobusele. Atunci, unde mal este in progra-

Taranul destept, care, fata
de :

- La la razboiu, domnule avocat. Acolo,

cu credinta curajul, n'ai ce face. In alegeri,
tot
- Poftim Cu cine pentru cine mai lupti I Acum,
obraznicit.
Avocatul se de pe se plimbe
-
prin odaie.
de obraznicit nu ne-am pare
--
venit mintea la cap.
ori ba,
1, pufni avocatul.
nu fie suparare, dar dumneavoastra
ni-ati
-- Nu-i ochii.
cutezi spui
pe supt mustala
dintre domni cineva un deget de
Unii se aleg deputati, senatori, primari.
n'am cunoscut unul care fi bani in alegeri fi ramas
goal& Acurn, de in mai scot
dornnii si din punga Dar, in am fost la
putere, nu s'au dat din. vistieria apte sute de mil de lei
pentru alegerile din judetul nostru dumneata te
noi am lasat un de pe din zece
sate I noi nu cum se fac alegerile de unde 1

Avocatul la inceput gata se asupra

-
lui. Dar, pe curn vorbia se línisti tot mai tare.
Nutule, vorbesti prostii. Ar crede, cine nu te cunoaste,
din tabara protivnica. cele cinci sute. Dar
bine ta nu reuseste adunarea.
- Vai de mine, domnule avocat nu
omul de pe scaun.
m'am
dus ne lucru", adaus?, in
cele trei mii, de cinci sute. Dumnezeu sä ne ajute. Vivat
ai el vesel, putere avocatului.
* *
In vreme la prefectura judetului o de zece
din sat, instructii de la prefectul cum
adunarea.
- Trebuie ceva mare, aduceti sate
din jur. Vine un la adunare. Comuna e
fruntasa.
- Fruntasa, domnule prefect, raspunse
din delegatie, care dusese acuma hangul.
particlul nostru nu-i prea tare in jurul acela.

www.dacoromanica.ro
134 CUGET

- Se el se ridica acelasi glas. Numai

pui alci ce trebuie", i batu palma.
el
- Dumneata ornul nostru in ?
- Al dumneavoastra, i al domnului deputat al dornnului
-- Si de cand
ministru care vine.
este, dornnule prefect", raspunsera glasuri.

- ? de lumea
in

Prefectului nu-i paru destul de serios

nostru ?
acela. Acum
il vedea in
Prefectul era nou in politica, fara experienta electorala.
Din felul prefectul la omul neincrederea.
- Nu te uita ca-s da'-s al ;
de-a Sa spuna dumnealor
-- Da' batu
jar
e
nu
vrednic Nastase !
puna dumnealui
palma, - si-apoi sa vada isprava".
ce trebuie",
Adevärul era ca, din satul in care avea se
marea adunare guvernarnentala, partidul
de la putere nu vea o oficiala. Cu saptamana
trecusera prin agenti electoral!, cad, cu dne sa
stea de vorba, intrara in crasma,
Vre-o zece se in jurul se legara sa miste
satul sa la adunare. Capatara, fiecare, cate cinzed de
dar echipa raporta prefecturii sa se de acest sat.
care vorbia era dintre acei zece. De cand urnbla la
alegeri, votase tot opositia : nu putea suferi pe de la putere,
oricine ar fi fost.
Dar acum, de usor a de lei,
taina pe noua ortaci la Prefectura.
sa Se nu-i prefectului
s'au cu Guvsrnului. Cercara, de a veni
la prefectura, sa faca in sat despre adunarea Dar
oamenii nu-i luara in sama.
Nutu nu li vestise inca nimic, ei acum de Nutu ascultasera.
simti ca e rost de : satul era protivnic
guvernului.
- Da'
-- i
te chiama pe dumneata prefectul.
chiama ; n'ai auzit c'au spus dumnealor
?
- Nastase
Prefectul
- Apoi de, porecla, de la mosu', care a fost mare
nu te dumneata. Veniau din zece sate,
la praznice, sa-1 vada cum juca spuna dumnealor
daca mint.
- Nu Nastase",
Da' pe chemat Ciugudeanu, se tragea
sat ce-i zice Clugud.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÄTOR" 135

- Bine, bine ?, prefectul. dumneata esti

-- in partidul nostru din
ca lumea I
carte ?
?

- Ba nu da' nu-mi .trebuie carte.

am numai, gura mi-a dat Dumnezeu.
- Are dumnealui trecere in sate, oameni buni ?
- Vai de mine, cum n'am de i pe popa
pe notar, unde mi-e voia mea.
- Are trecere
-
prefecturA, ba in
oamenii.
greu Nu cunosc lumea de pe-acolo.
oameni cari
nu la

la mai odatA, cum adunarea.

(Va

CASA VECHE.

La casa veche m'am oprit

poarta-i
De bunici-au

plop mai
Aid supt :
blonde nu mai sdnt:
sufletul

Räsare luna peste sat

izvoare.
Eu plec, departe zbuciumat,
S supt soare.
Const. Goran.

ARMEC
ni este tntreag,
Traind-o, nu-i nimeni deplin s'o ;
In toal gndirea japta-i o vraj :
Pecetea de-asupra 'ntreag.
De-odat, vuind, se drám:
Nimic din minune 'n hidoasa :
Natura cea 'mpline0e omorul
jocul curm, vrjitorul.
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
136 CUGET CLAR

Amintiri din Tara

- la (26 1936) -
de N.

dati voie sä d-lui director al Liceului pentru

de bunele cuvinte sä de ce v'am supärat visita
mea. la Sibiiu pentru a vorbi ofiterilor cari se preggtesc
pentru de cäpitan, am socotit nu este bine sä fac ceia
ce se face de adea sä mä tren sä
mä trezesc dimineata la Sibiiu, ci am luat mea dânsa
am un popas la Brasov am vorbit asearä, unde,
având glasul mai 1-am recäpätat, pentru este un Dum-
nezeu pentru conferentiari. Cu tot glasul obosit de pe urma
unei cälätorii de lungi ca aceia fäcutä colegii miei din
strainätate cari au luat parte la adunarea istoricilor din Bucure$ti,
mi-am spus : este atâta vreme de când n'am trecut pe aici,
ar fi o pentru mine sä väd. Mai ales, cum ani
prea multi nu se nici mea, celor
pe urma cärora va veni o lume nouä pe care o doresc mai bunä
a fost aceasta chiar mai bunä decât am eu
e natural sä vreau sä-i väd. pe de altä parte, cum,
tima când eram pe aici, eram rost pe care nu I-am
cerut pe care päräsit bucurie n'am intentia reiau
vre-odatä, cäci este plinä lumea de oameni mai buni decât mine,
nu vreau supt impresia unei cuvântäri care fireste
nu era a unui profesor.
Prin urmare vorbesc astäzi ca profesor de istorie ace-
timp, ca al Comisiei Monumentelor Istorice.
La castel am stat mai mult de un ceas, am väzut cum zidirea
aceasta se reface pentru armatä, cum din starea de ruinä In care
era ajunge sä fie din nou o adeväratä care sä trezeascl
amintirile de odinioarä, amintiri despre care o sä vorbesc
eu aceste cuvinte. am ca Comisia Monu-
mentelor Istorice, ce are ce nu are, ce poate cere
cu ce sä i se dea, sä contribuie ceva pentru ca acest
castel, care este una din podoabele sä se ridice la
ceia ce a fost vremurile care nu erau bune pentru noi, dar,
pentru au fost une ori mai bune zilele de
de dupä räzboiu.
viitor numär al Buletinului Comisiunii Monumentelor
Istorice" am sä caut sä dau o descriptie a castelului : d. Brätulescu,
directorul Museului de Artä Religioasä din Bucuresti, care mä
toväräseste, ia fotografii pentru aceasta. Poate scormonesc
eu lucrurile pe care le cunose, pentru a face astfel ceia ce tre-
buie, atunci, avea o brosurä frumos ilustratä care va
träi aceia a castelului a locuitorilor.
Iarä$i, venind acum de la biserica lui Brâncoveanu, mi-am dat

www.dacoromanica.ro
NOUL 137

sama de nevoia absolutä de a späla pictura care, afarä de catape-

teasmä, adusä de dincolo de Brâncoveanu este o lucrare
ardeleneascä destul de b nä de la secolului al XVII-lea.
Pictura aceasta trebuie spälatä : pentru aceasta va trebui sä mai
d-voasträ pungä, adecä Primäria, sä vedem ce se
poate lua de la Ministeriu. Dar fireste cä, dupä aceasta, nu se
vor aprinde de parafinä prin urmare nu va mai fi
nevoie ca, dupä câtiva ani, sä se procedeze la o spälare. Pic-
turile au fost %cute pentru a fi väzute, nu afumate de o
vlavie care poate gäsi alt de manifestare decât acela de a
trimete fumul nasul sfintilor zugräviti sau al credinciosilor cari
ea.
Iatä o explicatie a presentei mele aici, dupä aceasta, sä-mi
a vä face o scurtä conferintä istoricä despre locul
care vä unii, Fägäräseni de bastinä, iar altii venind de aiurea
dar, aflându-vä aid, vä o bucatä de vreme, de ceia ce
poate presinta localitatea ca frumusetä naturalä acelasi timp,
ca monumente istorice.
Deci va fi dar nu istoria aceia, seack rece cu care
oamenilor din generatia mea, ni se scoate ochii de un tineret
crezut, care crede cä a gäsit un nou fel de a despre trecut.
Istoria este viata oamenilor de odinioarä, trebuie ca
viatä ; dacä ai de invietor, o dacä nu le ai, sä nu
critici pe acei cari le au, ci sä faci matematicä, faci inginerie,
medicinä, sä faci lucruri la care nu se cere darul acesta de a aduna
rämäsitile trecutului de a face din nou pe oamenii cari au träit
odinioarä.
ca un lucru viu vä voiu trecutul acestei, lo-
calltäti, cum, de altfel, nici aiurea nu duce niciodati sä fac
acea istorie sterilisatä, lipsitä de viatä care nu foloseste
pentru cultura desvoltarea unei natiuni.

Incep rostul acestui acestei regiuni. Azi, ca

orasul, judetul insusi se chiamä Fägäras, dupä cetate ; numele
vechiu, pe care toatä lumea, era altul, cuprinzând o
giune foarte care samänä ce priveste hotarele cele
de acum : Tara Oltului", de la de Tara putem
ajunge la care mi se par deosebit de pretioase ce pri-
veste vremea cea mai veche a poporului nostru.
latä, poporul nostru a träit terile" acestea, care erau
rânduite pe väi care se numiau deci dupä care curgeau
acolo. Apoi, une ori, numele acestor väi, care au devenit täri",
au fost inläturate Thlocuite altele, de sau de noi
de a vä aräta ce a putut sä fie Tara Oltului cea mai
veche, sä vedem ce a sä ea pentru poporul nostru
din ce vreme putem crede cä aceastä existä

www.dacoromanica.ro
138

ei deosebit. Pentru noi nu o bätaia

vântului, cum inchipuie anumite suflete rele anumite minti
noi sântem acesta am
putea zice, cu de aceia 1-am eliberat cu sacri-
ficiul puterifor noastre sântem gata
iaräsi toate puterile noastre pentru a pästra fiecare din
tärâna aceasta främântatä cu sudoare De aceia nu est
indiferent sä toti ce rost a avut odinioarä Tara
Dar sä vedem care sânt hotarele acestea care se Tara
Oltului. Dacä vä la harta acestei frumoase Românii de astäzi
in care a nu ni face de cap este o trebuie sä ne purtäm
cum ni cere jertfa fäcutä pentru a o avea amenintarea care
se indreaptä impotriva acestor dacä cineva, zic, harta
aceasta frumoasä a României, vadä o Tarä a Crisurilor, dar
n'o sä vada o Tarä a Timi$ului, cäci acolo Timisoara s'a format
cu Tot n'o sä vadä o a Cerna, cäci
acolo a fost cetatea ungureascä a Mehadiei sau Meediei, din care
s'a fäcut Mehedinti", - oameni legati de cetate, sufixul
e, ca sufixul al nostru ; se zicea odinioarä Turcii
närinti sau Dunäreni, cutare pe care chiamä Gataiantu e
doar cineva din Gataia. Dupä aceasta, Tara Jiiului, care se
desface trei Jiiul Unguresc, Jiiul-de-Sus, adecä Gorjul,
Jiiul-de-jos, (in voneste, acesta e sensul). Pe
urmä, iatä, vine Tara Oltului, care, vremurile cele mai vechi, a
fost - aded partea ardeleneascä cea de dincolo erau
supt atirnarea aceluia$i jude. dar a venit pe urmä cucerirea
gureascä, care a stabilit un hotar la Din acea singurä
Oltului a dincolo s'a bägat la
Domnul de la Arges, cu cetatea Deci acolo s'a fäcut
un judet de alt fel, iarä$i de cetate,-pentru cä judetul
este al apei Argesului, dar de toate cetätii
al curtii" Argesului. Dupä aceia tot dupä se numesc ju-
: Buzäu, Rimnicul-Särat, Putna. Mai departe,
in Moldova, nu este asa, ci un singur e numit :
acel care, odinioarä, era Tinutul Moldovei, din care s'a fäcut Tara
Moldovei, departe cuprinzând alte
turi. Avem Badu judetul pentru a fost acolo
cetatea lui Roman-Vodä sau Roma$cu, de unde Romascanii, ca-
pitala Ocnei la In ce partea räsäriteanä a Moldovei,
ne-am ceva mai târziu. Se gäsesc numele de familie Pruteni,
Sireteni,dar acolo nu mai este viata de väi, cu judete care pot
ajunge täri", ca partea ceastälaltä.

Dar Tara Oltului nu represintä numai un nume datorit unui

care curge, ci un Stat de odinioarä : aici este marea
insemnätate a acestui nume.
Istoria se scrie dupä documente, dar, când nu e documentul, se

www.dacoromanica.ro
NOUL 139

pot numirile geografice amintirile poporului, numirile

geografice ca amintirile poporului spun ceia ce am spus acuma :
un Stat romänesc, pe toatä Tara pornind
deci din adâncul Secuimii, prinzând satele cele vechi care au fost
prin aceste pärti, mai tärziu, la ele s'au adus satele pe care le-au
intemeiat sau Voevozii veniti de dincolo. Apoi Oltului
urmeazä, la duce la Turnul Ro$u ea se regiunea mun-
celelor din Tara-Románeascä taie drumul Dunäre, pe
care, de la inceputul noastre, am ajuns-o stäpânit-o
Cäci noi avem Dunärea, cum se pomeneste prin documente,
de la jumätatea secolului al XHI-lea, de 1240, când
iasem pescäriile de la Celeiu, pomenite document al Cava-
lerilor Ospitalieri francesi, pe regele Ungariei voia sä-i aseze acolo.
Din fundul Secuimii la pescäriilt de la Celeiu se deci
o viatä romäneascä judetul al cärui nume vine de la judele care
era un stäpânitor de
De ori vine cineva sä istoria acestei regiuni ca
cu temelie sträinä, noi sä fi venit asa, grupe mici,
de ca intriisi aceastä regiune, pentru a
fi supu$i la toate umilintile apäsärile tocmai cä am fi
ni$te venetici, noasträ de noi trebuie sä räs-
punde oricui oricând prin ideile adânc sufletul fie-
druia, sä fi un märturisitor de adevär
un apärätor al drepturilor poporului Nu se apärä
rostul nostru, care acesta dä puterea moralä, numai propaganda
unor ziare, de hotärkä de binevenitä ar fi pro-
paganda pe care o fac ele ; nu se apkä numai anti-
revisioniste, ci rostul nostru se apkä prin cä membru
al poporului nostru are arestui popor fel
sä poatä mincinoasä obraznicä. Atka
vreme mincinoase obraznice vor putea vorbi, iar noi
nu li vom opune deck numai existenta Statului atka vreme
stäm destul de räu. un Stat se apärä din
membrii iar din unei trebuie
sä stäpâneascä tot ceia ce se cere ca sä fie la locul
säu marea oaste care pe membrii natiunii. De aceia
studiile istorice acestea nu sânt o materie care s'o predai la liceu
sau la : ele sânt o hranä sufleteascä pentru poporul
nostru. (Va

arabe.
Biruinta e mijlocitoarea folosul vinovatilor pe
märinimosi.

Nu trebuie capul ce ai pierdut, ci sä ai grijä de

a pästra rämâne.

www.dacoromanica.ro
140 CUGET CLAR

DORM URILE
Din
vecerniei de
codrul viseaza...
In veghea
focul s'a
tcerea-mi
De-mi mieu
Dorm padurile, 'n poala
Gdndurile s'au
visul un codru legnat
De de Were...
Dorm padurile, dorm....
Grigore Bugariu.
(Din volumul Cântece de ; revista

DEAL
din deal
'n
$i-adesea se-abat
de-al val.
Cu chipul Isusului pal
Pe cruce, pe cu
Biserica din deal
E mrirea
n'are geamuri
art
scund
pare ideal
Biserica din deal...
Al.

DESPARTIRE.
de AHMET MUHIB, turc.
scade ziva, ziva scade
Ce-ar : lua?
fund amurgul cade
lása...
ziva vine-a amurgi...
las i avere
bani i'ntreaga mea putere,
amintirea ce
negru-ar fi
fugi, tot fugi....
Trad. de N. L

www.dacoromanica.ro
NOUL 141

mare primejdie.
Mugitorul Erasm (care nu e din Rotterdam, dar nu e nici Arghezi
a declarat, dreptate, nu e de la Väcäre$ti) ne
judecatä.
Vom avea prilejul sä cum se importantul
sonagiu june care taie istorie literaturä scriind
unde poartä o grozavä grijä de moralitate....
Cum cuminti.
indrumarea opiniei publice depinde formarea idealului
unei natiuni, iar viitorul unei depinde de idealul care
pâneste toate
Cât prive$te un popor care pierdut idealul, acela merge
sigur spre decadentä.
Aceste adeväruri au fost - pare-se - de conduatorii
spirituali ai României, dar, ceia ce este mai gray, acei cari au
apreciat mai mult irnportanta au fost din nenorocire tocmai
dumanii neamului nostru.
Astfel prin Infiltrarea acapararea aproape
a mijloacelor de formare a ei au ajuns abatä de la
mersul ei firesc evolutia poporului nostru impotriva credintilor
idealurilor sale, impotriva intereselor sale.
Studiind pe rând determinanti ai opiniei
presa, literatura, teatrul, cinematograful, etc., vom constata pretutin-
deni influenta sau, mai bine zis, preponderenta tendentioasä.
Presa de la noi este complect intereselor sträine.
presa este astäzi de o importantä formarea opi-
niei publice. Se poate spune chiar cä opinia a ajuns un
reflex al cotidiene. Propagandist multiplicat sute de mii
de exemplare, repetând zilnic un ce voit, presa suggestii
adevärate curente sociale.
Cultul tend duse de o
pretentii de independentä au creat o mare stare de spirit,
s'a ajuns la aberatia ca simpla a adevärului a reali-
intotdeauna ascunse, sä sensationale.
Revistele ilustrate, diferite publicatii mai mici sau mai mari, de
mai multi sau mai putini lei, cultivând frenesie obscenul
pornografia, cultivând toate aberatiile sentimentului estetic supt
pretextul unei arte noi, organisAnd concursuri de frumusetä,
a desfraului, constituiesc din mai importanti factori ai
disolutiei morale.
Literatura romäneascä special a suferit grele lovituri.
de inculturii tuturor nechematilor, ea se pierde
din zi zi.
de greutatea tendintilor sträinismului, ea se pleacä
Atât poesie, i prosä, au nävälit barbari cari supt masca
realismului au transformat totul trivialitate.

www.dacoromanica.ro
142 CUGET CLAR

domeniile ei, elucubratiunile modernismului" jidovesc 1,

au introdus o notä pejorativä.
Exploatarea stärilor sociale, numai prin josnicia presintärile
obscene vocabulariul abundä pretutindeni.
Crima, viciul alcätuiesc subiectele de predilectie ale
autorilor moderni" cea mai mare parte.
La fel teatru, cinematograf, unde bolnávicioasa
terpretare a de toate zilele stäri de spirit dáungtoare.
cultura räsbate cu greu adevärata ei
menire.
Drumul ei cätre ideal a ajuns un adevärat calvar ; sträbätând
numai o mare de spini, ea poate ajunge.
peste rnocirla sträinismului se datoreste, de altfel,
numai dârzeniei unor caractere de granit.
legati de sufletul de aspiratiile neam, cei
oamerii cari vegheazä cu adevärat asupra culturii noastre nu mai
pot tolera aceastä atmosferä de zäduf.
De curând un cuvânt greu autorisat a halul care
se zbate literatura noasträ, dar nu numai atât.
Nemultämit numai a face constatäri, marele Nicolae
datoritä neobositei energii care caracteriseazä, a trecut
la fapte.
sä curme räul din rädäcinä, a scris slova de foc,
ciuind cu pe siluitorii condeiului.
A apärut Cuget o excelentä revistä de lite-
rarä, artisticä culturalä, menitä sä dea sernnalul luptei pentru
desatusarea literaturii românesti.
Strivind supt greutatea moralä a conducätorului ei spiritual
tendintile necinstite ale de azi, revista de mai sus
vine un al culturii românesti.
Fierul rosu aplicat de d. profesor cu precisia
mäiestria ce-i cunoscute va pe mercenarii prosti-
tuiazä scrisul românesc.
Când un asemenea bronz a luat asupra sa aceastä grea sarcinä
a reinälfärii culturii românesti sântem siguri de reusitä.
Din Apárarea Nationa10. Florin Becescu."

Maffia se organiseazi.
Cetim Adevärul" :
D. Pompiliu Constantinescu, excelentul critic, care armoniseazä
o pätrunzätoare cu o probitate dintre cele mai greu de
gäsit (mai ales ! publicä, ultimul numär al revistei Vre-
un extrem de interesant. Sânt suggestii, propuneri
justificate, legäturä necesitatea unei asociatii a
criticilor literari români.
Propusesem (subliniazä d. Pompiliu Constantinescu), acum vre-o
Din nenorocire, autentic romänesc...; ba

www.dacoromanica.ro
NOUL 143

sase luni, d-lui hail Sebastian sä organisäin o asociatie a

literari, färä statute, färä festivitäti eonsemne. mash lu-
narä cu un schimb de opinii, atmosferä camaradereascä, de
stimä reciprock ar fi fost de ajuns ca sä constituie o asociatie
un
Ar fi iesit un mare
Oameni
Din Sfarmä-Piaträ" (dir. Al. Gregorian) :
Sântem tristi.
D. profesor ; N. I) are parte de niste bätrâneti, pe care
nimeni dintre noi nu i le Invidieze !"
Un lucru e sigur : cä nu ajunge niciodatä sä sämánati.
Elevii maestrului de monstruositäti.
un absolvent de la Sibiiu (...$coala Militar5)1:
Vântul a'mpletit cetini basm de searä
Peste iezere cu ape - adânci mute,
pe haturi nestiute,
fugar de spre piscuri zboarä.
Lângä stânca präbusitä 'n vad uitat
Mi-am trudit viata popas
$i-am strigat spre ceruri färä glas
Räzvrätirile de insingurat.
Unde-au rostit descântec, livede ursitoare,
Menind räspântie veac,
Imi oprirä cugetul särac
'n sihle
Apoi venirä muntii cu negurile 'n
'n rostul cu häuri fund
Se 'ncumetä gând
Ce peste stânci abia mai urcä.
Mi-a intrat 'n spini
Dar sufletul mä departe,
doar lut e tremur pentru moarte,
lar peste veac mii de
Multi ani, tinere, peste de ani pe care ti le asiguri
de generos !
Dulcea Bucovinä" aleargä ea. De la d. Drumur, poet
covinean, cetire :
Se cumpänesc spre zodii cânturi ca spre moarte,
'ndeamnä stelele sä se coboare 'n ape...
Inmuguresc, prin cioburi de azur, chilimuri
Inteo revista pe care o ilustreazá dd, Solovei....

www.dacoromanica.ro
144 CLAR

Legendele, ce 'noptäri, pe largi päduri,

Pe sate, pe ogoare 'n pe albe fermuri.
Vezi moarte, peste tot, de nu poti s'o 'nduri...
De m'ar primi azi plantele rädäcini,
in vremea curatA,
Ca pajisti spini,
mä 'n noaptea mea suratä....
noi cresc de plopi,
Din care copiläria noasträ abia se mai zäreste
In de aplaude lungi ;
Ca sfintilor pe sticlä chipul cine frunzäreste....

Ascultati cum prunduri izvoarele se sting

cum de frica oamenilor rAdäcini se ascund
$i-apoi prin tulnicele plantelor se urca 'n sus
nu-si apele drum spre cerul scund...
Ascultati, pomi cum v'a trecut copiläria, -
Cum pasii sunä a lut se opresc drum
Ohavnici, ca oierii, când se supt zadA,
S'aprindä vre-o baladA, sä-i mAnânce scrum.
mireasa de
Cum vä cautä prin
Bucurä-te, pAdure,
minunea tulpinelor
Legende au crescut din toamna
Bucurg-te, plugarule, de cresterea tAcutä a
furtunilor,
A ploilor, Reste stele minunilor.
BucurA-te, mamA,
De bunAvestirea 'n care-ai intrat,
Când semnele din somnuri te-au lätrat.
Bucurä-te, mänästire,
'n fermul de umbrä al linistii tale
Fratele s'a retras singur din cale.
Eu, - nu nimica.
Cartea se chiamä solstitii". Nu astronomie, ci astrologie
ratä. Supt pseudonim bänuim cä se ascunde, cu tichia lui mis-
terioasä, Nostradamus....

(din foaia de la Blaj).

...Si de la sAptämâna a pärut a fi serviciul
tuturor scrierilor. De acesta s'a manifestat, anul
trecut, unul dintre cei mari scriitori contemporani :
trebuie Imprietenit cu cartea, indiferent de autor, de volum de
calitate" (Tudor Arghezi, Gazeta 12 Maiu
Blajule, cum te furä.räspopitii ortodoxiei! N. I.

www.dacoromanica.ro
 .11. 41.

ULTIMUL

Nu 'ndura se perinde
Zile rost,
Ci de fapte stralucinde
Prinde
ce a fost.

N'a9tepta te doboare

ta rázbunatoare
Doare...
Fie de multi.

Nu te zugrume
Crudele
Toate aici pe lume
Spume,
Visuri páreri.

Ochiul ager,

Vei tu

Ceasului amar.

Nu e nimeni amâne
Ultimul cuvânt...
Te ce

vei fi pámânt.
A. C. Cuza.

www.dacoromanica.ro
146

D. Arghezi cuviincios"....
In Revista Fundatiilor Regale, care, ca nu-si calce obiceiul,
si-1 pironeste in glorificându-se adäposteste pe hulit
de publick poetul care nu are
puire domeniul celor mai lubrice pervertiri
sexuale a dovedi e pe calea podintii se face
de chiar, dedicând de mult räposatului Walt Whitman,
carte.
Dar noua manifestare, mänunchiu de floricele de
nu e deck o tesäturá de absurditäti copilärii.
Sä le ca o de bun simt gust pentru
admiratorii monstruosului produs al unei stäri de spirit care trece
dincolo de ca la casei de sänätate.
cercetare las la o parte ura de ritm a unui
lipseste simt musical, care poesia nu se poate.
In ceia ce cu clreptate numeste stihuri chip" - acuma nu
le mai vrea incäljate" -, genialul Eminescu al
unele peste altele comparatii care nu se ele care,
unele peste altele, produc efeetul unei orchestre care
fiece instrument ar autonom partitur.
El oferä propriului suflet-o, animula Adrian! -
versuri care sânt de pulbere de Ii e milä de acest
suflet care din
Tärcat cu dungi de
la lampr carte slove" färä se
patul cu cearsaf proaspátä", sau o iea pe drumuri,
de piatrá" cu funie de argint", dar nu su-
doare, nici praf, nici (te te väd !). In ele plutesc
haotic horbote, petice, borangicuri, cântä o orchesträ",
dansuri" i se ametitor. Poetul nu-si strAnge limba in
coturni" (... e o ci o vrea mai descultä"
ghete galosi - o, dulcea limbä a d-lui Arghezi cauciu-
curi suedese sau
Nu ni descrie
: tot globul - cu opinci din
sa fisicá : pámânt pe
coräbii din
-
talaze" (adecá fäcute din din vânturi aripi". Stele-i
prin zäbranic, se prind in pomi - enumerati : plopi, brazi,
chiparoase", tei. D-sa dá bunä-dimineata luceafärului care, geang"
- luceafärul e punct, nu - "tremurä ca zaua" (care nu tre-
pe un pieptar de fier" - zea pieptar.
pe pod vede de toate multime, plus
un copil, care nu cumva sä cadä.
E, de spiritul al lumii,
Mai multe ape clocotesc in mine
in matca
care n'are
stelele, umbrá, prin pasurile sufletului

www.dacoromanica.ro
 147

o (in : poetul e pe targá

se cere supt icoane" Iuminat candela", hränit
miere prescurä" e gata ca o sutá de ani
toaca blândä de utrenii". Deocamdatä i-i de lucruri care
vin din buruienile vremii", din putregaiu, din din

-
plutä, cu multe care, de sigur
prin cap.
femeia, pe care a väzut-o, Isus - mai putin,
oarecari
rebegit cum e, nu nici
fântâna -,
Samaritencii" pe supt amestecându-se nu
stiu cum o sveltä donita pe umär", din familia celor
peste cärora li :
fetelor".
Nu obräznicia tovaräsiei Dumnezeu, pe care o
de mult acest profanator. Dä supt un
marilor minuni". Dar
d-sa lui Dumnezeu bate Dumne-
zeu. Dumnezeu care pentru el s'a läcut bate pe
mâna lui (sic), de se sperie de
unde-I cunoaste :
Din lume, din farmece, din schit,
ca cum n'ar fi fostul cälugär care se uita la dragostile
pisicilor motanilor pomii de la Mitropolie. Cu Dumnezeu
amurg patru ochi" pe cealaltä
lume, - wide, de este acum, - poate iea sine
carte groasá
de
ca bage vre-un !

E pios fostul diacon : nu i-i dulce Dumineca", de care i-i

milá i-i pentru
Anu-i copac vremea s'a 'ngrosat
chiamä ora", funingini
Alläm de ce toate aceste solicitári:
Din nasturi mai cinci,
despre ceilalti spuind unde sânt, de au cäzut eternitate".
Dar aceasta se intelesurile pe e ceva särit, de
sigur - : poetul
Incaltea Isus nu e numai in buni termeni ca care
a descris toate pe care a practicat-o, ci face un
singur trup el. Doar acul - un ac
in sträpunsä" - ca a lui Isus -e
Sau un cuiu de la Crucificat
Sau un ghimpe din cununa lui,..
*
puternic, duios Zeu al tuturor impietätilor,
mustrare de cuget ieau prostii cari te
Tie
Dar, ca revin in lumea trageti-mä de mânecä...
Am atipit o clipä in N.

www.dacoromanica.ro
148

Scene din Ardealul de azi

de I. Agárbiceanu.

(Urmare
NAstase manecile, ca s'ar fi apucat de
lucru, ochii, tor& tot ceía ce vAzuse, de
cincisprezece ani, fac la el in sat erzu
ce trebule scris pe poarta de cum se face
ganda intre Tot
Bine", zise prefectul. Mai vr'o
pe vedem ce
Prefectul tot nu putea avea incredere in ei.
- Peste cinci vii, rnosule, sa-mi raportezi. Cu doi
dintre dumnealor. lucreze mai departe, in sat
tele vecine. Vezi bine, avea cu drumurile cu
oamenii. da la mai Pe pentru
autobuse celelalte, vor veni din ai miei la fata
Vino, mosule
Ndstase in dupA prefect intr'o
vecina. ei, dar opri c'un
semn al
neincredere cinci mii de lei in palmA.
D'apoi, trebuie de pe-acuma tocana
D'apoi, cinci sate din jur, la nu te
Mosul, tot vorbind, sutele in in
o de o mie, pe care o in buzunarul
pieptarului.
Pentru de-ajuns, rnosule.
- De-ajuns nu prea 1 ce
de la oras, se face o adunare Dumneavoastra la
gata. Bum-bum in ploaia de vivaturi
la poarta de primire. vorbirile I Da' eu am de
ori, pe Nutu pe 1

-- D'apoi capetenia
acum, din satele vecine
acela
partidului potrivnic Guvernului. dat
dracului.
- Nu ai putea veni el la mine
Hm nu 1-ar putea aduce, dar eu aduc. Vine
mine merge dupa
- Daca mai ai o de la mine.
- S'o mai bine De adus, nu te capu' pe
dumneata
Prefectul se N'are pe satul acela. nu
avea incredere.
- Poate-i aduce pe Nutu acela
mai dete o care se ascunse pe 'ndelete

www.dacoromanica.ro
NOUL 149

Dupa ce Prefecturii, Nastase scoase din

buzunarul pieptarului hârtia de-o o
jar o la ei. Facu un semn din cap, altul din buze,
care insemna desamagire. spuse cu vorba :
- Ce mai scofala suta de In trecut am stat
frumusel acasä vazut ni-au pus aceia in palma
cinzeci de lei. Acum, haida, mânzule, de la
mai aclineaori, pentru un sutar.
- Hm I Cam putin, zise
- Las' bine atât",
la o mi-i
care partea.
-
Nastase.
nu voi sa bea ceva.
din suta mea, ce sa fac", zise
pe in jurul mesei,
din cinzecuri.

In ziva urmatoare lui Nastase umblara

oameni incepura a vorbi de adunarea Nime nu cunos-
cuse drumul la prefecturd. La dus prin deosebite
din sat, tot facusera la intoarcere. au7isera
ca in rândul trecut câte cinzeci de Vestea
chiar de la
spuneau ca mai satul cu alt partid. Poate
va merge mai bine. Ca doar nu-s legati de gard. Treceau
printre vedeau adunati, spunea, la
vorba asta. se se intrebau:
- Mai, oare unde fie Nastase, ca nu se mai arata
- Se va fi dus in satele vecine.
- Dar nu ni-a spus nimic.
- Ce sa mai el ce face.
sat erau cart ziceau n'ar voteze odata
cu sânt acum la guvern. Nu pentru indemnau
cei cari erau dintre coadele nici pentru ca
spuneau la adunare are vie un rninistru, ci
pentru se saturaserd asculte mereu pe La
ajungea când partidul era la putere Tot el neamurile
Dar colo pe inserate, pe numai la crâsma.
- Unii vreau sa tulburare in popor", zise el asprime.
Sa au de lucru cu mine. mai ca
oameni, rup picloarele.
noua ca Nutu, cu de
multe ori din sat chiar automobilele de la
Ba cari nu puteau sa-si mai
sarmanali.
Nutu de rachlu.pe masa, dupa ce
n'am mai I", zise atre Nastase

www.dacoromanica.ro
150 CUGET CLAR

nu se pe Las' lucreze el pe sate, poate

vina de-acolo mai la adunare. oamenii de-alci nu-i
lasa
trei zile, Nastase nu se mai Se
prefectului duce pe dar nici
se la asta. Mai stia nu s'ar
la ; al doilea, pentru de 1-ar asculta, de la
Nulu n'ar mai pupa niciun ban.
Prefectul nu avuse, de la incredere in el. Dar tot
: cine ? Nu cunosc satul I Dupa ce trecu a
sasea de la sosirea delegatiei, prefectul se
din jude pe el singur de satul acesta
de vre-o nu prea aveau credinciosi.
pe pofti u
lui acelea.
-
cea mare. Acolo avem o
trimese o
mai
de elector!.
in Brusturi,
de oarneni. Vre-o
se
au fost
pe mine. de Nastase
Echipa porn! in in sat, intrebara de
nu-1 mai de zile. Dar
represintau acum autoritatea. De-o era comisie
primar, care-i bine la adunare
va veni lume Lucrase el prin oarnenii
- Trimite
Primarul se pomenese chiar de acela. Dar,
era nu
in a se impotrivi.
- de ani, locula singur. La
si spun
zise primarul,
de
la
zile nu 1-au
era pus
ce se intoarse omul trimis. Poate va fi la
ficiorul are un ficior insurat sat vecin.
Echipa, priceputa lucru mare, se puse pe si in
satele vecine.
Inteo propagandel, un al luí Nästase se duse
la niste uscaturi. La poalele mirare
pe cum o vace purtand-o de funie, pe
unde era iarba mai pajíste un In
apropiere era o Omul petecul de coliba erau
ale
-
la ficior.
dar vac&
era! ? Credeam te-ai dus

- Da 'n sat te ca pe-un qucru scump. Au domni

de la oras, de eel alegerile, tot mereu de dumneata.
Te-au de la primarie.
- D'apoi
-- Poate veni, daca n'are de
n'au
spun
I
vine la adunare.
- Da' dumneatenu ?

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNÁTOR 151

--E a lui Dumitru

nu 7 Eu am 1

-A Am adus-o s'o mai

otava pe petecul acesta de vaca-i
pe s'a
numai de doua
Omul vazu de drumul lui. coliba, o
de alba,-avea una mare o o cresta-
de incepu
Cumparase vaca a doua dupa ce venise de la Prefectura,
de vite din apropiere, care se tinu chiar atunci.
cumpara merinde pe mai multa vreme.
Musca din alba morfolia slanina in gingii,
la la De dorise sa mai o
coada de la Feciorul,.cand s'a insurat, i-a dus tot.
Vecinul, de lemne se pe
drum.
Se opri fata batranului si :
- Daca mai
-
Omul
de dumneata, ce sa spun,
spui ca am treaba nu pot veni.
Nastase 7

- Sanatate buna, Nastase I

Sanatate noroc 1
- Da mai zabovesti mult la ?
- Doua-trei zile, pana mai are vaca ce paste.
el privi drag la fraged care se in-
corda spinarea.

Pe fund de zri a 'ngenunchial amurgul,

ultima-i vpaie se rósfránge
Pe unui ce 'n
Pe de ce

se estompeaz.
Pe rchile bociloare
brobnada de
ochii 'n se brodeaz.

Prechi
sting
De p-in vin strbunii
La domnesc vechile ruine.
Adelina I. Cârdel.

www.dacoromanica.ro
152 CUGET

TARA CU LEGENDE...

In cu legende
In de glorii
tina
De veacuri ddz, murind, fire...
Cu desfac floare,
Ciorchine grea de vis,
logodesc cu razele de soare
In zumzetul albinelor, fanfard...
In cu bolovanul
de hotar de izvoade,
Pe mine-ascult cum tree clzervane,
La plug, la treier cules de roade...
vie pentru iobage,
dau limpede pe-ogoare,
ciutura din mea trage
mieu de dcoare...
Spre trecdtori 'ntind brate
De poame 'n crengi, drum, peste zdplazuri,
cresc cu iarba ce md pasc blajine
Cirezile de vite pe islazuri...
Pe fiecare de fluier,
Cu care 'n seara,
'n de
doind care arde 'n dor ca para...
Cu 'ncrustate pe
cu uitate,
Culese de mireni de-a 'n anii
Trecutelor intunecate...
de
Pe cosasilor,
boare li sudoare'amard,
Ce pe brazdele
Tin ulmii alunii,
Cu din umbrare ;
Se de-asupra gorunii
Cu mele frunzare...
Cu care-mi tufanii
Plec de-azur, pe-a
'n ochii vultrii,
Se 'n Moldova toata....
Gabriel Dragan,

www.dacoromanica.ro
NOUL 153

Amintiri din Tara

Conferin0 flnutä la (26 April 1936) -
de N.

(Urmare.)
când oare peste vechea a Oltului s'a asternut
pânirea ? In privinfä este un lucru foarte interesant
ce a regele la inceputul serolului al când
a asezat pe cavalerii germani, pe Cavalerii Teutoni ai Maicii Dom-
nului de la lerusalim, Tara cá Tara Bârsei
este nelocuitä". Când regele Ungariei zicea este
nelocuitä, aceasta nu sânt destui locuitori umple
buzunarele lui cu imposite ; era un fel de nelocuire fiscalä, nu
feräneascá, de oameni simpli cari se cu rodul
nu ce trebuie ca contribuie la vistierla ferii, cum
contribuiau orasele lumea din castele. Când s'au asezat acesti
cälugári-ostasi germani la Brasov, au pätruns la Câmpu-
lung, s'au strecurat pe Buzáului aveau de sä
la Dunäre, pe la 1200, nafia noastrá a trecut
mare primejdie. rámâneau Cavalerii Teutoni, regele nu
era pretenflos ei nu erau de nävalnici, mai multe
drepturi acelea asigurate prin contract, unde este
acuma veche unde sântefi d-voasträ ar fi fost ceva
ca Prusia. Pentru cä Prusia asezat apoi Teutonii,
când de au creat o fará germanä. am avea páná la
Dunäre cetáfi cum cele de acolo, din Prusia : Marienburgul,
Torunul, iar populafia ar fi scäpat foarte greu din
sträinä, de pe acesteia a
cavalerii cari au fácut multä ispravá, dar au plecat peste pufinä
vreme de acolo.
Ne : dach aceastä regiune ar fi fost pustie, dacä
acestea nu ar fi fost romäneascá oarecum
gatä, de ce oare s'ar fi márgenit a regelui ungar
numai la Bârsei, cu ce s'a dat Secuime, din care causä
Secuimea este de sate cu nume de sfinfi catolici date de
Teutoni.
Prin urmare, nu i-a pus, faptul nu i-a pus aici
era aceste la 1200 ceva ca o stápânire
A trecut mai multä Cavalerii Teutoni s'au dus, regalitatea
ungureasc5 a prin nävälirea Tatarilor foarte grele,
pe la 1240 s'a dat Cavalerilor francesi, Ospitalierilor,
rinul, toatä Tara Oltului de dincolo, cu drepturi peste
la Arges. Dar de aceasta de nu se vorbege
nimic. atunci : Tara aceasta a ardelenesc,
care corespunde oarecum cu teritoriul dat Cavalerilor Ospitalieri
atunci, de ce nu este pomenitá In concesie ? Pentru exista
acel rost romänesc corespunzând tradifiei celei vechi, era o

www.dacoromanica.ro
154 CUGET

comunitate pe puterea acestor sate

dintre Carpati dintre urniare un döruit,
ci un al rost popular respectat, a cArui
democratie trebuia
Când, in regalitatea ungureaseä, s'a pierdut vechea dinastie
padianä au venit Francesii Carol-Robert, Ludovic-cel-
Mare, atunci s'a petrecut un lucru care trebuie sä vä intereseze
mai ales pe d-voasträ. o viatä intreag5, mi-am dat sHinta de
a face ca aceste cunostinti ale Istoriei Romanilor sä nu
un lucru cine ce tot felul de chelari
vätati cari nu vor sä descuie, ci un lucru care sä pätrun in
fletele tuturora, din causa aceasta un ton popular
care pot sä aceste cunostinte suflete.
Au venit deci Francesii acestia, alte idei deck ale Arpadi-
enilor. Arpadienii erau regi cari stäpâniau sau colonisau oameni
adusi de aiurea, cum au fost Sasii, cum au fost Teutonii, cum
trebuiau sä fie Ospitalierii. Acesti Francesi din neamul Sfântului
Ludovic, - pentru atunci când istoria Ungariei se vorbeste
de Ludovic-cel-Mare ca cum ar fi fost un rege national al
gariei, sä nu credeti oamenii acestia erau Francesi, de trecuti
Italia -, aveau totul altä conceptie decât Ei
conceptia feudalä.
Ce aceastä conceptie feudalá actiunea Coroanei
se uneste energia popularä din locurile peste care
domneste, din care causä Românii au ajuns sä fie niste
ai regelai. nu erau, supt Arpadieni, dar supt Angevini
s'au ridicat au devenit un element militar foarte
Insemnat, la care regele tinea primul Pentru regele frances
era indiferent dacá un cavaler este de origine româneascä sau
; pe dânsul interesa numai serviciul militar care se face. S'a
creat prin urmare o tarä de ostasi, de cavaleri supt o dinastie francesä.
Dacä se duce cineva Huniedoarei, o sä vadä cutare
bisericä, la Sângiorgiul pe Streiu, o frescä foarte in
zugräviti ctitorii : femela româneste, dânsa,
bärbatul sabia atârnatä de ca un miles, un ostas, un cavaler
ce este, ca cavalerii francesi din acea vreme. De-asupra,
inscriptia este cu litere chirilice slavonete, influentä
de dincolo, din tara de aläturi. Femeia Infloritä
cavalerul sabia de gât, influenta Tärii-Rontânesti care
se vede in inscriptie, vedeti ce viatä se pe aici
vremea a lui Ludovic-cel-Mare, care a sprijinit pe
Maramuräseni, vechii cari au Intemeiat Moldova.
Dar Ludovic-cel-Mare a crezut nu poate militarisa aceastä
regiune - cetatea este simbolul acectei
numai säteni de aici. atunci el a dat Domnului Tärii
nesti, lui Vladislav-Vodä, a pomenind act
este de colonisat, de o lume nouá. Dar aceasta
locurile nu erau pline de locuitori, cä ei nu represintau o
energie o constiintä, ci de dincolo s'au asternut peste

www.dacoromanica.ro
NOUL 155

de aici, pentru a domina aceastä viatä noun,

s'a clndit cetatea al rost rornänesc o sä-1 arät
Dar vreau sä mä opresc asupra actului acestuia pe la
1360, pentru a aräta pentru noaste
de unire romäneascä. Pentru aceasta tot un fel de
unire de hotare mai Domnul de dincolo
sabia. de aici cu plugul, cetatea represintând valoarea
ostäseascä a regiuni. Adecä, pe de o parte, organisarea,
care s'a apärat cu greutate in Domnia Tärii-Românesti
a Moldovei, unite pe urmä România veche, iar, pe de altä
parte, aici, Ardeal, o viatä teräneascä, o democratie", care
nu poate sta de sine, ci se cere sprijinitä pe traditia de luptä, de
independentä, de libertate pe care o aduc de dincolo. Ce-
tatea lui träieste pänä azi clädirea de mai tärziu.
In fatada ei se väd puternice bastioane fäcute din cärämidá
a$ezatä lung, care represintä felul de a zidi al Domnilor
teni din vrernea lui Mircea. Azi vederea este
chisä asupra acestei pärti din nu este bine sä clädeascä
Primäria acolo, pentru ar cetatea. Ci cetatea
gajatä se poate mai mult ; trebuie sä fie aier, spatiu jurul
; trebuie, acolo unde sânt rämäsitele o frumoasä
grädinä publid : felul acesta un aratä iubire
pentru trecutul dar prin aceia cä elementul istoric
bu$ä cu tot felul de creatiuni din timpurile noastre, care,
aparentä frumusetá aä avea, nici o nu pot ajunge la frumuseta
lucrurilor de odinioarä.
Deci intrând cetate, se väd imediat u;mele eastelului muntenesc
de Romänie din al V-lea. Secolul al XV-lea se afirmä
acolo unde jurul ferestrelor se desfä$oarä niste gotice, ori la
capela care a fost al pârcälabilor Domnilor munteni,
pänä la ascutita imbinare goticä partea de sus, prefäcutä.
De atunci vin scärile acelea de lemn, ajuns de tare ca piatra,
tindu-se spre vârf, pe care au trecut, pe care s'au strecurat
boierii osta$ii Domnilor Române$ti. astäzi legenda
de mare restriste, de durere desnädejde al Doam-
nei lui Mihai Viteazul par'e din castelului. In
s'ar lucra acolo de armatä, cea mai micä urmä din aceastä
veche arhitecturä pe care o vedem triumfätoare
pästratä cea mai mare sfintenie. Atât noi de la Bucuresti, cât
Comisia din Ardeal, care este supt conducerea unuia din cei
mai vechi ai miei, Alexandru Lapedatu, va trebui sä
ghem pentru ca nimic din ceia ce este legat de Domnilor sä
nu se constructie modernä.
Este bine ca asupra pästrärii vechiului ei caracter sä vegheze
fiecare din cetätenii oras, pentru nu poate Comisia
Monumentelor Istorice sä-$i dea de toate stricäciunile pe
intentii bune, dar neservite de inteligenlä gust, le pot
face, aici ca aiurea.
Domnii n'au putut stäpâni totdeauna ce-

www.dacoromanica.ro
156 CUGET

tatea, au pästrat titlurile de duci ai al

sului", adecä ai satelor de Sibiiu, dar au avut de fapt
Au venit alte vremuri dupä Angevini : Impäratul Sigismund,
urmasul lui Ludovic, era un domn de mare, nu ar fi
läsat pe Voevodul" Terii-Românesti sä säläsluiascä mai deparle
aceste ziduri ridicate de Vladislav. Când a venit puteinica, tri-
umfAtoare stäpânire a lui Corvinul, acesta, odraslä de
se ca un a Cesarilor romani prin
mare nu putea acasä la dânsul rämânerea Dorn-
nului de dincolo de pe rare credea cä-I poate numi
schimba dupä nevoie.
au mers lucrurile cu cetatea acum mânile Voe-
vozilor Ardealului, cari erau surt ordinele Ungariei,
la de la 1526, când a cäzut vechiul regat
guresc a rämas numai Voevodatul Ardealului. Voevodul Ardea-
lului, Voevod maghiar, era de särac, de incunfurat,
- Sasii primiau el nu avea niciun f el de Curte,
niciun tesaur, nici o armatä permanentä! Aceasta trebuie s'o
spune celor cari au fost ieri stäpânii aici : un Domn
de la Bucuresti sau Suceava i un al Ardealului
era o mare deosebire. Domnul din Muntenia Moldova era
in tara : veniau la dânsul, oastea era adunatä jurul
lui, el avea o Curte se zugrävia biserici cu coroana regalä
pe cap, du-se ca Impáratului din
Constantinopole, pe când Ardeleanul era doar o pretentioasä umbrä
care se opria oricärui zid säsesc care
sä primeascä de la dietä un ajutor cu care tinea zilele. Atunci
cetatea Fägärasului a decäzut cu moment
Viteazul a fost el Domnul Ardealului. Mihai a cerut
totdeauna cetäfi, acestea a vrut
foarte bine cä aceastä cetate a fost de lui, cä
ea este dreptul, mosia lui. Noi am träit veac de veac cu aceastä
ideie a rnosiei: nu de la nimeni nimic, dar ce este al nostru
nu-1 nimänui nici chip.
(Va unna.)

se
De pe ; de

e aproape. Plopil se 'ndoaie.

noroase, foc pisica
bate se ;
Fumul de la case Std la geam bunica,
se apleacd....
Const,

www.dacoromanica.ro
 SÄMLNATOR 157

glorie...
D. N. Mihäescu, Viitorul, despre premiat al d-nei
Hortensia Papadat-Bengescu, descoperire de mare valoare
a d-lui Lovinescu.
Sä ne oprim, pentru aceasta, la cele mai de curând ale
sale anume la »Ape prosä reeditatä numär din
Biblioteca pentru tofi, Contagiune", din volumul Nuvele inedite"
tipärit la Adevärul" fine, rornanul Logodnicul", pentru
care, dacä nu ne i s'a decernat de societatea
scriitorilor marele de literaturä.
Incepem cu volumul Ape adânci". la pagina 99 inclusiv,
cartea reproduce supt diverse titluri un numär de
gäsite bibliotecä. Trecem peste acest arhibanal procedeu,
ne simtim datori cä aceste epistole, de vor sä
vorbeascä, despre mare, nu reusesc sä fie
altceva decât de rânduri care se cele mai
exasperante platitudini ce s'au putut vre odatä despre mare.
Lectura acestor cetitorii vor avea prilejul
convingerii, - impresia unor mediocre compositii de
De la pagina 99 la sfârit, adeeä la pagina 196,
cartea vorbeste, - vom vedea cum, - despre ochi` . Sä ne
prim, la seria epistolelor.
Iatä primei scrisori :
In zgomot multime sânt vesnic singurä acel eu, care
ralel cu mine, e une ori cuminte,
prudent, nu nu suflä, de ca cea (sic.; N. R) mai
adiere sä nu mä turbure ; alte ori ridicä mine furtuni.
Ni place singurätatea la amândoug, de aceia iubim, de
aceia multe ; dar o deosebit. De ce spun eu
cuvintele (sic; N. R.) särace cä suflet trebuie sä
aibä limba lui
Sublinierile ale noastre ele indeplinesc pe care,
une ori, degetul arätätor are, când atrage asupra
unor lucruri de mirare.
citatele. Sântem la scrisoarea a Casino-
:
In partea stângä cântä orhestra lui S. cum marea zgo-
motul ei acopere instrumentele (?), terasa e prea mare, de partea
cealaltä o bandä de
remarcat, de sigur : zgomotul märii ce acopere instrumen-
tele", când corect ar fi fost : musica instrumentelor. apoi,
toarea : bandä de färä dea sama
cä bandä, devenitä pejorativä, nu are ce cäuta contextul
de mai sus.
Dar acestea skit, ca sä zicem la ureche, pe lângä
care vor urma.

www.dacoromanica.ro
 Astfel, la aceiasi paging, a douäsprezecea :
Ca sä fie mai e urcat pe o cutie mate de
pe dos
Noi o poate fi pe dos ; cutia de care
e vorba, - chiar n'am vAzut-o, - trebuie a
natä gura jos, niciun cas pe dos, ca o
La pagina 14, cetim :
e omul de vinä de el singur Expresia aceasta d e el
nu e de româneascä.
un alt model de constructie : nu se
poartä. Ce Eu care mä revolt contra nevoii imperioase
!

de a interpune ceva carne särutarea

Ce odios este acest interpune", ales când este urmat, pleo-
nastic, de Intre". acum, una fenomenalä. Se la pagina :
Ce domnul ? Pare nemultumit, - cetesc pe figura
lui neexpresivä o preocupare".
N. Mihiescu.
Tot D. N. Mihäescu,
deci cum am procedat parcurgänd paginile cärtii Ape
adânci", ne ocupäm de Contagiune". fim, adecä, atenti
numai la forma verbalä.
Chiar prima paginä a nuvelei, :
Lelila sta acolo jos o de perete,
un tailleur" negru. De la lumina putinä, de
sus de pe scarä, se vedea ei alteratá (?)".
fatä alteratä" numai la un mort se poate vedea. doar per-
sonagiul acesta, Lelia, este o fiintä vie !
Mai departe :
Vroia s'o cerceteze ; tocmai atunci, un glas prins, Lelia
spuse"...
Curn o fi sunând un glas prins" ?
luäm alt citat :
colt, zece metri de la
Stä aici la uncle o prävälie de
vopsele pe partea
Autoarea spune pe partea ulitii mari", ca când o
sau fie aceasta chiar mare, avea numai o
:
Poate bärbatul ei ca o admira I.elia n'ar
fi voit s'o vadä starea de acum. stare (?) adevär"...
Alt citat
Dan azi procesul mare de presä. Mi-a spus
se sä guste ceva la orä, sä
Corect ar fi fost : se la sä guste ceva".
Mai departe :
,,Era un tânár de vre-o treizeci de care lucra para (de ce
parcä ? n.) birou de arhitect. Cu aspect presentabil, dar
modest, fusese presintat societate de Belu, de oare
ce (?) cânta din gurä färä dar pläcut"...

www.dacoromanica.ro
NOUL OR 159

Mai departe :
Lelia rämase pe marginea canapelutei piciorul strâmb adus
(al cui picior, ? n. n.), cu räzimat,
posä silitä, suspensä (?) ca pe o margine de abis"...
,,Nu vrea sä se zdruncine dospia acolo (unde ? n. n.) mai
departe sensatiile luate la Marian"...
Intelegem ca Lelia sä fi luat la domnul acesta, o
ceatä, o cafea, sau una alta, dar ca sä ia sensatii" este,
adevär, ne mai auzit, ca expresie, bine
Alt citat :
- Sä mergem acum - zisese (ar fi trebuit spusese n. m.)
Lelia, dar nu se mi$ca de pe muchia canapelei. Din potrivä (?),
se afundä iaräsi simtirea ei, (a ? a canapelei ? n.
n.) ca gangr.
Mai depaite :
N'avea poftä de mâncare. simtia stomahul gol, dar (?) rebel.
Amorul altora te seacr...
Aded, te seacä la.:. stomah. Ce subtilitate, ce fin spirit de ob-
servatie, ce frumos e exprimatä reflexia!
Alte perle :
Oameni bogati cari luau precautiuni"... Poate, mäsuri de pre-
cautie.

- Nu! Un tacâm de permanent, pentru casual"...

Lelia ducea o cu combinezonul ultim"... indiscretie :
câte combinezoane o femeie ?
Si biata de bietei n. n.) Lelia ce problemä i se
...dar eram numai contaminafä din de prepositia de n.
m.) amoTul

Ru$inea mea nu mai era pe

Sä mai continugm? aici acele groaznice exemple
de nepotrivire a timpului a modului verbelor din atâtea frase ?
däm citate pentru a dovedi atât exasperanta platitudine a
ideilor, cât desolanta lipsä de fantesie inventivitate r rtisticä
a autoarei, ar fi sä anticipäm asupra unei alte chestiuni de care
vrem sä ne ocupäm, cum am spus, mod special.
de a sä aici câteva caco-
fonice, atât de frecvent intâlnite prosa d-nei H. R-B.:
salonasul Mirei, era o garniturä Louis XV care
pläcea prietenei"...
Dar nu pot sä-ti spui de ce, - nu din causa mamei, - poate
fiinda camera mea"...

www.dacoromanica.ro
 160 CUGET CLAR

Imi urlä capul"...

Alta :
...ajunse apropierea automobilului care prietena se urca
cu o doamnä"...
spre a pune punct, färä a le fi amintit pe toate :
päreau a se misca cu un fâsâit"...
acestor perle, - mult e dulce limba ce-o
vorbim -a obfinut, recent, marele premiu de prosä, decernat
de Societatea Scriitorilor
Elevii maestrului".
ELEGIE.
Ne revedea somnul zäpezilor
in porumbeilor de scrum ;
amintirile vor fi mai curate ca ochii
lacrima mai ca acum.

am furat insomniile
cu tristefa ca o de frumoasä -
de acuma stele lumina noi lasä
niciun zâmbet nu mai infloresc petunii.
Timpul de glorii, pästrat in adânc,
Alfi munfi se -
nu ne mai doare ca odinioarä.
având o comoarä
pasii nostril ce nu-i mai ajung.
Ferestrele ce nu ne-au atras altä datá
le vom privi de acum obisnuifi cu taina :
decât oameni mai bine leagänul
biruinfa va fi pe veci astigatä.
(George Vaida in revista Graiul Dobrogei de la Constano.)
Alt nebun.
Tot din onesta foaie de la unde de oameni au Täcut
cinste nafiei :
Eu, elegii din dricul Sabinufg,
Poemul nu s'a 'nsäniat ca noasträ
Pe aicea toamna-si sâni 'n
Pe la noi o fi brumat cositori, de aceia afi
preunat
Cu hoi Ler pe buze ; noi un druf de
Când, de t pasii murgului, ai täi vi-ai
Omätul o sä-fi coase din ciucuri... clopofei.
V.
Copil" o fi dar cu tângälitul in ciucäläi"
se ajunge vechea reputata cash de sänätate din
N. L

www.dacoromanica.ro
 de azi
Cenacule.
Ce decädere a atins la noi cenaculele care odini-
au jucat un de mare rol in desvoltarea literaturii 1
Alecsândri, boier boier de frunte, cu toate
originile modeste ale familiei sale, trecând salon
supt lumina policandrelor cu lii de in
mijlocul unor oameni de sama sa, intelectuali de cea
mai crestere nobile femei de potriva aceleia chiar
pe care de curat a Elena Negri.
Apoi cercul de cu toate
anecdotelor pipârate ale lui Caragiani aruncärilor de
cultuce, al asupra peste aceste hâr-
joneli de studenti se incruntau une ori
presidare, inaintea ghidusul Vasile
Pogor se jupiterienele sprinccne ale lui
rescu. Annuit et totum nutu ecit... coenaculum. pe
urmä, la Bucuresti, poarta cu felinare din Strada Mercur,
oricui, cu aplecare de diletant literaturä,
aducea un nume boieresc o situatie scriitorul
plebeu el insusi având schimbe gulerul.
La s'a o nu
s'a dat o singurá lectie. Veniau colaboratorii de unde
voiau de trebuia une ori primblu ca
nu adorm. Mi-au adus pe Cosbuc stare
care dovedia ce putin respecte tinerii o astfel
de märime Oricum, n'am
n'am creat glorii.
mai ales pe domni profesori
pentru mai marele profit personal, lume
pe prin cafenele, cu cozonaci cu filosofie.
literaturi a de acolo, o caraghioasä
demagogie peste care trebuie trecut cu buretele.
Acuma ...Dumnezeu in ce lupanare s'or fi adu-
nând complicii unei literaturi care se
zeului Priap 1 N.

www.dacoromanica.ro
162 CUGET

DESPÄRTIRE.
Adio vechiu camarad,
In pace dormi zic eu
Prieteni buni din
Te-or duce in sicriu de brad
Ci eu n'oiu merge 'n
Vor pune 'n drum,
Un puma de un puma de scrum
sicriu Md sonor.
jurul de
Vor
Pe lemnul cel pus In
Eu, ce lovitul van?
De ce mai semn
miserd cruce de lemn
Ce-a putrezi din
Vor Dumineca
In cimitir treatoare,
Dar mdna mea n'o coboare
Cununile pe groapa

Ei, de
Au pus un trup
Dar cimitiru-i tot
cuprinsu-i nu stau

Eu pcut un rost mai bine,

singur de
Te-am dus locul stai,
eu

Cu sufletu-s unde esti via,

$i,
Va bate 'ntrinsul
de vre-o viu.

care roade,
Ci calm ca totdeauna,
Pe :
- Bine te camarade /
Marc Monnier, trad. de N. I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 163

Pentru cartea bund

Se crede - in genere - apärätorii cärtii bune deci :

máritorii celeilalte) ar numai :o de nepriceputi in
tainele artei, in literaturä, cari, din invidie,
din causa unei dureroase miopii estetice, nu se dau läturi sä
aiureala cele racile de care se
face vinovat o parte din contemporar romänesc.
De lucrurile departe de a fi astfel. In realitate
literaturii imunde sant foarte
principal este : pwici, nemultá-
mirea, cum fac reclamagiii interesati ai
unui anumit scris. tac sau - vreti - se revoltä, se
indigneazä, face din aceasta nu cas public; Mai
contribuie faptul semnificativ unii dintre vroi
strige revolta, n'ar avea unde, nici cum. de nepriel-
de e publicistica románeascä de astázi,
de incurcate moderniste, incercare de a fi,
de a de a vedea alt fel anumiti domni
un pium desiderium. Lor e nimic.
ginile ziarelor pentru ei .deschise, adäpostind cronici
bine noi nu putem nici mäcar un modest
protest desmätului Reviste revistute apar cu
inchinate produsul ;
colaborarea in astfel de conditiuni, greu poate
un colti§or modest neimbinat. De-aici, acea irnpre-
sie de isolare pe care o cei rätäciti pe drumul
adeväratei literaturi, tácuti ocoliti.
In realitate, lucrurile se petrec cu totul dat de
profesorul N. lorga a dea de domnilor pescuitori
apele turburi ale : ca din au
Oameni trecut literar sau recunoscut
sau indignati, educatori ori scriitori
dru mátori sociali au särit s'au aläturat aceluia care a cä
rornänesc sufere intradevár de o literatura, biata
noasträ trece din cele mai periculoase crise.
Ca care - de peste de ani lucrez in
directie (stärpirea pornografiei), voiu aduce, de astá
noi adesiuni ale altor persoane autorisate, care - ultimii ani -
au protestat cu indignarea impotriva unei anurnite literaturi,
care, dacä nu-i totdeauna arghezianä sau
sigur spre conrupere a tineretului.
Incerearea mea va servi ca bibliografie pentru toti aceia
cari, pentru propria documentare sau pentru a se angaja
cruciatä, simt nevoia unei informatii mai bogate.
Ea cu enumerarea atorva volume brouri In care

www.dacoromanica.ro
164 CUGET

lupta 1mpotriva unui modernism exagerat .bolnavicios s'a dat

cu mai putere.
:
Vom prelegerile d-lui Adamescu, la
Universitatea Ateneului (Mart-April 1922) resumate
supt titlul : Curente literaturä" E vorba, aici,
despre curentele literare de la 1922 numeroase
diverse, având ca punct initial idei frumoase (o libertate
noutate") dar foarte primejdioase,
Ceva mai mult, de acord cá toate operele poesiei de
acum nu au nicio yaloare", adeptii initiatorii permit
inlocuind originalitatea prin singularisare, socotind ilogis-
mul un principiu fundamental", »tot ce e
tos normal" pentru morbid patologic". mai gray :
Pornografia este cuvintele cele mai ordinare;
cele mai triviale prinse
De aici nevoia unei energice interventii, motivatá de faptul
toatá literaturä se adreseazä unor cetitori neexperi-
mentati, unui tineret lesne coruptibil de faptul societatea
nu poate sta de asemenea stäruinte primejdioase"
care duc la spargeri..., sinucideri, de tineri".
d. Adamescu : Dar avem dreptul
se auzá gfasul bunului bunului gust, al cuyiintii, al
dinii, care Destul
Chiar e a tinut prea
Din päcate - nu e de glumá, d-le Adamescu. Primejdia
pornograficä a depäsit mult ultimele ale inchipuirii.
De unde de ea se la romane fascicole
la brosuri clandestine, care se adresau unor anumiti cetitori,
de unde, atunci, ei de a evada in literaturá erau
tejite imediat definitiv autorii erau scosi com-
plet din circulatie, ei se in mare cinste, se
singura productie artisticä romäneascá, primejduind
de o potrivá literatura eclucatia tineretului.
de ce aceastä miscare de salvare e binevenitä. Ea trebuie
dureze la bunului simt se
stârpirea
Paul I. Papadopol.

CHEMARI.
Md din instelate
visez pe mal de ape. ;
chiarnd bradul de pe Aud cum ritmic bate
fiu de Dumnezeu aproape... moartea cum spre noi
Adelina I.

Bucure§ti, 1933.

www.dacoromanica.ro
NOUL 165

Apa trece pletrele

(Epopeia Neamului romänesc)
Fragment din Cartea I-a (,IzvoareIe")1.

se duc de mai
cine
Jalea satul, plânge fumul pe camin.
o ce pod feciorul
Soarele 'ntristat cula ghebul umbrei
Ea calea jelii lumina pare
roasä de puhoaiele barbare.
Tine strâns mâna-i slabä fluierul uitat pe mas
De Ion, voinicul mamei, ce-a plecat de-acasä.
sä dar nu trece ;
El dus alte frunza petrece
mama tot mai crede 'ntors din cale dorul,
Lacritnile cad pe fluier, ochii 'n gol feciorul.
...La pe dealul morii doi ciobani
Gândurile de prin vremuri fägase le
Unul se uitä, privirea 'n iarbä,
socoate... mâna 'n barbä.
Palcurile vorba, satul häuie departe,
sortit geamä, de vaträ se desparte.
Sprijiniti ciobanii stau nu
Cea din urmä pleack unii
apleacä plopii cârduri de
Numai.dorurile norii ochilor pe
vie când când un bucium
'n amurg el cadrul poleit de
Trece-un de rândunele arcuind zborul dealul,
La o stâng, pe toarce jäluind cavalul.
Cine 'n noaptea asta stele or
fete neveste, le vadä?...

Un copac s'apleacd de pe culme

plânse, visuri moarte cu-a lui prihodind.
nu-i iarna ninge nici vântul bate,
Aceastá opern a d-lui cunoscut prin
o puternia catre o nous epopee nationall.Editori nu se
ar trebui fie. cauta editam in fascicu1e. -N. R.

www.dacoromanica.ro
166 CUGET CLAR

Ci durerea care ramurile

cuprinde cetina i-o
mnainte moartea, pustiul
Fiecare spune altor crengi povestea ei,
pe toate le lacrima din ochii miei...

Tot se mai aud in zare, ca un de de nue,

Dorurile räzletite, cântecele ce se
A pornit pdn vânt o frunza... N'are deal n'are
Peste vârfuri amurgite cale.
le-a rämas urmä: el de s'a rätäcit,
$i'n singurdtatea noptii sufletul mi s'a räcit.
Slab se o volburatä de
satul, fumul pe cämin.

de Goethe.

Umple crdng Care trec

prin neuitate
ce 'n ele topi
Toat' a mea fluviule, mereu
Apele cdnte,
Peste cdmpul drag al mien cdntecului mieu
Tu privirea-ti se-avdnte,
Cu un ochiu prietenesc,
Frate cu-a mea lama, cdnd,
Val pe val
Loc In Sau cdnd 'n
ecouri, de floare,
Prin singurdtatea-mi trec
senin Fericit cine, retras
De-a lumii frdmdntare
Fluviule, iubite, C'un bun drag
Nu din cale ; contemplare ;
Glume la fel,
Trec jale. Tot ce n'a
N'a de
Am avut eu 'N labirintu-i sufletesc
Noptile
de I.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANÄTOR 167

ISOLATION
Rspans d-lui U. Soricu
la poesia: Barbatul#...

! e fericit care
rostu 'n leahta de
dornic de
Schimbat zdrente sufletul, ei.

Dar nu-i de
cuibul sau retras cinstitul
socotind 'n e
un turn stingher pi-un drum de

poti stai tine 'n pace

De veci ne mai stea,
bine vezi cum Maffia
Spre-a 'ngenunchia tot ce-i mai bun, ea?
tot ce e mai sec mare
Ca pleava se ridid peste tori,
munci-i smuls 'nvierpnare
De de de

Scuipate dlcate, prep,

Ce pot, site ghemuite,
tread peste toa e ?

Nu, gem truditii

Supt cnutul necurmat,
Când tot mai palizi lipsitii,
Mai e altä cale de urmat !...

fi ce nu crede
strdlucirea falsului argint
$i-azvdrle-al peste bipede"
pesteltoti acei cari ne mint,

Ci, când preajma-i

Ai hienele, se sbat,
-In turnu-i de ivoriu, rupt dirt lume,
fi el fericit, dar nu-i birbat
Dinu

www.dacoromanica.ro
168

Tara
- la (26 April 1936) -
de N.

(Urmare
Viteazul, zilele acele mari ale lui, când avea Moldova,
când i se deschidea drumul cätre Constantinopol, nu se gândia
ce lacrimi vor värsa Doamna Stanca copilul Nicolae Pätrascu
intre,zidurile Fägärasului. A venit momentul când din toate
au cäzut träsnetele asupralui, s'a apärat
din urmä ca un cinstit, viteaz drept. Tin sä o spun aceasta
astäzi când stau fatä fatä privirea la Viteazul
: cartea mea, de când eram tânär mântuitä anul
cartea unui fost al mieu, care merge pe drumul
acela al istoriei reci", d. Panaitescu, in care Mihai Viteazul
este ca un fiu al lui Petrascu-cel-Bun, mintind o
obârsie pe care n'o avea. In sä fie viteazul" care taie drum,
care se djertfeste pentru crestinätate, el ar fi fost o unealtä
mâna marilor proprietari pämânt din Muntenia, - doar
ceva talent militar Eu stäruiu aici asupra faptului
cä Mihai a fost nu numai ca vointä, dar ca gân-
dire, care se zbätea unul din cele puternice suflete pe care
le-a datFomenirea. Rämân hotärirea : el nu e pentru
mine un bastard, nici o unealtä pe care sä-1 alte inte-
rese, ci a avut o politicä a lui crestinä aceasta, de o parte,
imperialismul românesc, opus, de altar l-au condus pânä la sfârsit.
Aici Doamna lui a plâns lacrimi de sânge. Noi nu avem
orasele noastre statui ale femeilor care-au jucat un rol
viata poporului românesc, dar nu credeti, cu aceastä' armatä
care astäzi reface castelul, cä ar fi foarte potrivit ca,
sä statuia acestei femei care jertflt averea,
viata pentru eroul acestui neam, tinând lângä dânsa, ocrotind
ei de pe acela pe care Mihai vedea dânsul
Domn al Terii-Românesti, al Moldovei al Ardealului ? Ar fi
färä un'act frumos, doamnele de aici oastea
de acolo ar putea ridice acest monument (aplause). In aceastä
aprobare a d-voasträ eu o garantie va veni vremea când
totii ne vom aduna jurul acestui monument de marmorä
vom comemora triumful nostru de azi pe locul unde grele
au chut pe pämântul In care Doamna a trei nu era
altceva o tntemnitatä o amenintatä cu moartea.
aceia, din nou mânile voevozilor
maghiari ai Ardealului. Unul dintre fost foarte pu-
dar n'a avut o viatä destul de pentru a sävârsi
cruri mai mari acelea pe care le-a fäcut. Un care a
Ardealul, vechiul Ardeal maghiar nu poate träi decât
sprijinit pe cele aripi : Tara-Româneascl Moldova. Acum,
acestea au Incunjurat centrul apärä dinftoate

www.dacoromanica.ro
NOUL 169

oricui, dar era o vreme Ardealul nu

tea trär lajutorul noastre. Acela a fost Gabriel
pentru care a fost
al natiei `noastre. Print de mare reputatie, calvin, el
sgtorie o de Brandenburg, pe Ecaterina de Hohenzollern,
care a moartea de vreme a
iubit cetatea, care i-a plAcut steie; acolo
unde se de-asupra unei si o sulia cu
alele C. B., aceasta Caterina de Brandenburg, regenta
pentru vreme a Ardealului.
aceasta au venit Rákóczestii, ei prieteni ai Domnilor
nostri, de au sf5pânit cetate ce Voevodumaihiar al
Ardealului a ajuns, a doua jumätate a secolului al XVII-lea,
cele mai grele, ca o mâna Turcilor.
Când, sfârsit, a Casa de Habsburg, Imperialii, Nemtii,
au pus 'pe Ardeal, momentul acesta, dincolo,
Tara-Româneasc5, era ca st5pânitor'un foarte bogat mândru,
care a avut o Domnie ce a terminat prin chinurile de
la Con tantinopol prin aderea capetelor fiilor
care i-a urmat moarte : Constantin Brâncoveanu. Brâncoveanu,
prin ginerele a Moldova, el a avut
foarte mari Ardeal, casa lui Brasov, lui Tara
Bârsei : la Märului, rudele lui
ele st5pânirea aceste de la Cantacuzino
numele de Vaida-Recea pentru o parte din satul cu'acest nume,
un al lui Mihai Spätarul Cantacuzino, care era unchiul Brâncovea-
purtându-se el pe'aici. Pe o Psaltire romänease5 din Ardeal
este o Insemnare, care cel care pe una din mosiile domnesti de
dincoace spune o face obl5duirea Sale Constantin Brân-
'coveanu, ca cum tara fi fost, nu a ci a lui
coveanu. In vremea aceia o parte dintre RomAni au la Unire,
nu este rostul mieu fac o dreptatea unora
a : mea este ca acei cari la confe-
siuni de mult aminte fac parte din aceiasi
rämânä foarte vreme ca se la deo-
sebirile contesionale. Dar Constantin Brâncoveanu, credinta lui
are tot Ardealul-de-jos, a frumoasa de
pe frontispiciul drei a spune ce a lui este,
aceasta are un sens. Inteleg un Domn sträin care o
: s'ar fi putut biserica a fost
de Brâncoveanu, Domnul vecine ; dar este ca
el era stäpAnitorul Domnia lui era dincolo, dar el se
stia de sufletul tuturor credinciosilor, se
de mult simbolul poporului romänesc,
: Constantin-Von Basarab5, Domnul Terii-Ro-
mänesti, al zecilea an al Domniei
Dar, pe o de vreme, a fost anpostul
arhiepiscopiei noi pe care catolicismul o scosese din Alba.
o asezase in Românilor. Era in aceasta o irgo-

www.dacoromanica.ro
170 CTJGET

nire, cari nu mai erau acum decât simpli episcopi, au

stat aici pänä s'au mutat la Blaj. Dar aceasta era o
noa$tere din partea sträinilor. Pe episcopul romänesc, fie el
unit, asezat ei unde ? cetate romäneasa aceastä
cetate a at säi. Era, astfel, o consacrare a
al acestei regiuni.
Dupä aceia päräsit de Domn ca de Vlädia, a
deckut din ce ce mai Dar, iatä, s'au schimbat cu .totul
vremurile. Am venit noi aici cu viata noasträ politicä
liberä, am intemeiat o tarä märitä, o tarä dreaptä fatä de oricine,
legalä fatä de drept, dar care de toate represintä,
nu numai majoritatea celor care muncesc, - la statistia se trec
cei cari cu coeficient iar acei cari
ploateazA munca elementului indigen, aceia cu mai putin,
cä proportia elementului romänesc Ardeal este astfel cu mult
mai mare deck dacä s'ar socoti numai pe capete dar noi am
aici cu tot ce ni cea mai veche a
acestui Dar trebuie sä recunoastem un lucru cä,
de vechile noastre centre, fafä de locurile unde a träit noasträ
de-a secolelor, n'am
deci sä mântuiu aceastä expunere, poate prea
lungä, prin câteva observatii de naturä Noi am
Bucovina, unde am gäsit Cernäutul, care, ca locuitori, nu este al
nostru silintä am face, el apartine celor veniti pe urmä.
Ne-am asezat acolo, dar noi aveam sä ne de acele
locuri unde era trecutul romänesc mai Aveam datoria sä
ridicäm cetatea Sucevei, Cernäutul acolo margene
cine este inäuntrul lui, iar noi sä cinstim cetatea lui
Mare. Ne-am asezat Basarabia, unde avem Orheiul, Soroca, -
nu de care este hotar ar putea fi primejduit
avem atâtea locuri de veche viatä romäneascä unde au stat pâr-
Moldovei. Dar ne-am bägat Chisinäu, un sat
de odinioarä, s'au amestecat rasele, apoi Rusii, luând ceia
ce a devenit Basarabia" au tras sträzi largi printre casele
ici colo, pe urmä toatä Jidovimea s'a bägat acolo.
Am venit Ardeal : de ce ne-am ? Clujul nu este
orasul cel mai frumos din Ardeal ; traditia a se
doar biserica mare din centru, tot restul este o
colectie de zidiri oarecare, care n'au niciun fel de frumusetä. Mai
este un in care, anumite luni din an, este o cäldurä
extremä altele un frig excesiv, care-I sträbate nu
are frumuseta care vin din munte. este
din Unguri crestini Unguri mosaici. acolo am ingrämädit
toate clädirile fäcând centrul cultural al nostru.
Ducem de atâta vreme o luptä pentru a face acolo o cetate su-
romäneasd färä a izbuti decât mäsurä. Pe
aici datoria noasträ era sä dutäm care s'a pus
pecetea care sate romänesti puternice stau de jur
i'mprejur.

www.dacoromanica.ro
 171

pe urmele lui fie

zata o de Scaun. anumiti amatori de
voiau mute la ceia ce este
imposibil ar fi un de traditia represintatg de Bu-
: nu se improviseazg un unde atunci
a fost numai o destul de jertfe am
fgcut Cluj, el nu mai poate fi dar este un
de a un care poate fi de a
un altul care nu va putea fi romgnesc ieai
de cgpetenie, viata merge aiurea cu dânsele.
Multe lucruri se vor multe lucruri care
nu vor le admitg, pe care tinerii nu le dar
lucrurile acestea, supt vremurilor, se vor eu
cred voiu le Am vgzut multe minuni voiu
mai una, chiar de data aceasta, nu voiu ajuta, cum am
la alte minuni. minunea ca aceastä
sä se pentru noi tot ceia ce este

MORARITA
de ADALBERT von
(n. 1781-1838).

Moara aripile 'n vânt e bun, nu el m'a

vâjâie aprig furtuna, El moara o
Stä morärita supt umbra de tei Dar jurdmintele pleavä au
amarnic e azi a mea
Urle furtunite cât Cel ce pe veci mi-a jurat
Pe vânt mi-am zidit eu ursita, In dus
juräminte putut-am sä cred Zädarnic caut; jäluiu vat,
murit-a ; nu-1 mai nici vântul".
Trad. de I. Const.-Delabaia.

Noaptea-i ca zönada... s'aprindó mângdierea

Curg scânteieri destin.
$1 mi-au
'n
inviatei Primveri
Sub
- pasi de Veac
vine lin, pe unui vis.
1.

www.dacoromanica.ro
172 GET

Arghezismul in Ardeal, cu oameni", pas de

de
Din revista Blajul (vai !):
ISUS PESTE TARIM.
Au trecut pe-aicea apele amiezii
din ele oamenii iezii.
Vara 'n plante 'n frunzare
Ca o inimä rodul mare.

Iatä pe Isus cu pas de stea

Peste holde. Spic nu tremura.
Nimeni dintre oameni n'a väzut
Chipul lui ascuns nuldupä scut,
Nimeni n'a simtit o lin
Ca o mângâiere de mäslin
Peste oameni, peste arbor!, peste cer,
Neauzit cântec de näer :

Isus binecuvântä pämântul românesc

Sä 'n el luceferi ca aurul domnesc
ceru 'n in sä creasd, aromitor tergar
Tinut de-asupra de chenar.
George Pope.
acolo a ajuns tâmpenia.

Dar tot acolo aceastä judecatä dreaptä :

deosebi literatura vädeste stare de spirit. cu atât
mai dureros. Cäci literatura e reoglindirea sufletului colectiv, cre-
atia artistid, vreti, la care participä fiinta noasträ cu
intreg portativul de sensibilitate simtiminte ; exteriorisarea
lului nostru de träire &dire. De aceia, ea nu poate fi deck
cum ni este sufletul, repet, literatura este expresia
fectatä a vietii noastre. atunci este cu totul firesc cä un suflet
colectiv desagregat, desträmat, disolutia socialä general, nu va
putea conditiona deck o literaturä care sä se adecveze acelui fel
de viatä.
Pentru a ne documenta sä deschidem la de exemplu,
una din cärtile lui Mircea Eliade, indiferent cum se numete :
toarcerea din Raiu, Lumina ce se stinge, Huliganii . a. Ceia ce
ne la eroii säi este o evidentä deplasare din unghiul de
vedere al moralului, o emancipare de supt
rente de mai o accentuatä detasare de spiritualul
vietii. Sânt fiinte ce-ii petrec viata dupä vorba lui Hart (Der
neue Gott) între cu absint al Wertherglor de re-

www.dacoromanica.ro
NOUL 173

volver. sä nu seuite : opera lui Mircea Eliade constituie o

formidabila vietii íntelectualilor contimporani.
Dar scriitorul Eliade nu-i un cas singular. In aceia$i categorie
se multi altii. Suficient amintesc pe Mihail Sebastian,
ale sale : De mii de ani" Cum amadevenit huligan".
Emil Cioran Pe culmile aminteste de, cândva,
revoltatul Papini) se dovedeste expert la douäzeci trei ani
problema mortii a falimentului vietii. Teodor

duqmane.
odorheianä : Glas ni se atrage luarea
aminte asupra unui cas de defäimare pornitä impotriva Sta-
tului romänesc de un scriitor maghiar, Nyirö lózsef, care se
tinde roman literat suptire. Este vorba de o lucrare
pretentie de roman : Az (Poporul Poporul" este
poporul secuiesc din Ardealul de azi, eroul romanului, preo-
tul reformat Botár Béla, din autorul ar vrea sä un
Popa Tanda al lui Slavici, sat secuiesc.
Botár Béla este inzestrat toite ale unui
sufletesc, iar romäneasca care este de zbiri
cari nu fac deck sä schingiuiasca popoarele conlocuitoare.
ca victime ale orânduirii romäne$ti un
epitropul bisericii, Statul i-a expropriat mosia (care s'a
la ; un se sinucide a la
calaureat (unde i s'a cerut cunoasterea limbii care
; un ungur, s'a fäcut cetätean a trecut
la ortodoxie pentru a-$i putea pästra dar Românii n'au vrut
sä de dânsul, läsându-1 sä moarä de foame ; functionarii
mâni nu fac altä deck necinstesc nevestele Secuilor.
Cartea e tipäritä la Budapesta se vinde la noi neimpiedecatä
de aspra censurä romäneascä, ca alte reviste ziare
care vin de peste (multe se chiar la noi), de
neadeväruri, astfel vrajba ura acei cari,
de toleranta ca a noasträ, ar putea, prin
muncä cinstitä oameni, laolaltä
pace. D. L. B.
Judecata spurcatorilor.
Viitorul" :

Ceia ce se o parte a noastre tinere, este

de-a dreptul revoltator.
cari nu in stare cugete $ pe dimen-
siuni

pretentiel
- au insolenta, -
atace
zanatece.
spurce tot
cine a
ce nu este pe
In indivizil ace0a vor
de cum de simlu1 nidicolulul,

www.dacoromanica.ro
174 CUGET CLAR

dau sarna dincolo de mofturile omul de bun

surprinde o categoricd sarlatanie o inclinare spre im-
postura.
Spre masca sterilitatea a cugetului a inimii,
cari vor drept teribili, nu inceteazd de a
strecura prin diverse foi notite continut de
nestapanita rdzvratire.
Stim, predispositii protestatare.
o care de la totul,
a mai verifica a ceía ce este contestabil, o astfel de
generatie nu poate supt unghiul unor valabile.
Dar de la a dovedi un ascutit spirit de
tot ce ai constatat nu are niciun merit i la a
vocifera, pur simplu,temeiul documentdrii, impotriva unui
nume, sau impotriva unor evidente, ce nu-
mim o atitudine nepermisd, o atitudine de revoltatoare indräzneald.
insi, niciun scrupul, demnä,
atunci vre-o nenorocita imprejurare a fäcut sä un
coltisor la vreo tineri, deci, prin toate mani-
festarile vin de la periferia nu au
un an de necum s'ar cuveni, se rapad,
o impotriva a tot cela ce
adevärul bunul sims.
spre a da un de cum acesti
scrie", sau, mai bine spus,
casul acelui increzut care intr'o permite - ce gro-
ironiseze numele d-lui profesor care
a dat
In spasmurile
putintii 1 - nu
tinerii
cum se
-
neperitoare valori.
mare este puterea ne-
mai cunoscuti
de ordin cerebral ii urmdresc,
- nu au cale de a zgomot in numelui
atacul trivial, abject.
Nu este ca un de credintä folosindu-se
de evidente märturii formuleze o opinie surprindd
lacune in opera scriitor, nu este, spunem, posibil faptul
acesta ca, din te ce de sä nu sara
pe de emfatic, pe atM de gaunos, care te
cu noroiul vulgaritati.
In discute, - dar cum s'ar putea aceasta, vidul
din cap li este de mare 7 -, in sä discute civilisat
blema care se pune, acestia aiere de censori al
moravurilor de critici autorisati ai
in unor de cafenea cenaclu,
ce se vor teribili nu suporta formularea niciunui adevär
care vine li destrame spiritul de
supt cel mai ermetic anonimat, unii au chiar
nismul : Semndtura ar trebui
ai dernasci farsa, impostura literard,
grave din sare un

www.dacoromanica.ro
NOUL ATOR 175

o care te si In care,
nicio pudoare, Domnilor
desperat doarnnelor, curn-
operele cutare", care au acel ceva inimitabil"...
Tu ai fäcut dovada a agramatismului unor
el, criticul intervine, cu procedee de Mosi, spre a
cherna publicul la... represintalie.
Sistemul acesta de batjocorire a tot ceia ce este in nota
a trebui inceteze.
buie de la aceia unor astfel de
etaleze aroganfa. N. Mihiescu".
Ce ni se semnaleazi.
Mult stimate domnule profesor,
rog sä iertati vä räpesc iar momente pre-
tioase din prodigioasa d-voastä activitate, dar nu pot sä o las
färä sä vä despre aparitia unui roman trivial
editura Cartea Jurnalul unui orn inutil", supt
pseudonimul Sergiu Vladimir.
Acest roman se luase de liceul B. P. Hasdeu din Buzäu spre
a fi datä ca premiu ! IntAmplarea a %cut ca secretarul sä-si arunce
ochii prin ea !
Stupoare stupefiantä, arghezianä !"
se
carte de cetire" pusä elevilor de clasa a IV-a
primarä judetul Prahova (numele autorului nu ne intereseazä,
cartea este aprobatä dé onor. Minister') se pune
josul buatilor de prosä versuri un glosar. Gäsim acest
glosar urmMoarele explicatii din cuvinte : väpaie mare,
schilod slut, duios, sernilunä = Turcimea,
framä = de bunä, gälusci = un fel de
täturä = amp, strutului este ceva mai deck o cAciulä",
bute - butoiu lung, a cäpMa gälbinare se ingälbeni, desagä
= cu doi saci, pacoste, urgie nenorocire, viezure = animal
sälbatec, = o fiarä, suman groasá
multe alte asemenea lämuriri.
nu ne dar copiii nu ce cetesc
de slab limba romäneascA. L. B.
Un care activeazi intens".
Din Adevärul" :
D. E. Lovinescu activeazA intens. De d-sa a anuntat pentru
la toamnä aparitia romanului totusi a gäsit timpul ne-
cesar pentru a scrie o Istorie a literaturii contemporane" -
aici portretul -, lucrare care va fi datä la ivealá in scurt timp.
D. E. Lovinescu va de la 1900 va sfârsi scriitorii
din zilele noastre. Vor fi prin urmare, totii autorii din
ultimele trei decenii.

www.dacoromanica.ro
176 CLAR

Lucrarea de proportii reduse, consideratiile autorului

sumându-se la cadrul strict al informatiei critice"
opera...
Problema de
Din ,Viitorul" :
Odatd apropierea inceputului de an se pune dis-
cutie, regularitate,;problemalmanualelor didactice.
trecem pesteraptul desbatere ar fi se
odatä cu incheierea cursurilor pentru ca,
acesta, resultatele la care s'ar ajunge fi, timpul vacantei,
trecute fapte, - sä ne oprim la deosebita semnificatie, pe
care de astá datá o are discutiunea in jurul cdrtilor didactice.
In acesta, Neamul Românese" o pretioasä
formatie vrednicá de a fi subliniatä :
Inaugurând la 12 Maiu 1934 M. S. Regele
Carol a subliniat indatorirea autoritätii ca sä vegheze lupte
impotriva cärtii indecente :
...Sânt incontestabil autoritäti care trebuie vegheze
de democratie cartea moralä cea imorald".
Suveranul a :
Va trebuit gásit un sistem, - poate - prin care sä se
incurajeze la extrem, care sä putem degreva" cartea
pe de parte, sä putem pune bariere, cu
imposite, proaste".
Urmând Suveranului indatoririle firesti ale departa-
mentului d. dr. C. Angelescu a numit acum o comisie
de inspectori
Rolul ei este sä procedeze la revisuirea tuturor manualelor
lare, de curs primar seeundar. Se vor cerceta toate cártile
lare de istorie i de limba literatura
in ce priveste manualele de literatura limba cele care
cuprind amorale, ierarhia valorilor literare sau
opere pornografice, vor fi scoase din usul tuturor scolilor.
Comisiunea, ale lucrári au supt presidenta d-lui
Valaori, are latitudinea sä scoatä din toate bibliotecile
publice toate volumele ale cäror cuprins contravine bunei cuviinte
sau constituiesc veritabile atentate la bunele moravuri.
din toatä aceastä salutarä mäsurä, datoritá
suntem convinsi manualul didactic va deveni ceia ce trebuie
fie, o carte in care fiece rând tipärit aduce
unei chibzuinte mai presus de toate, a unei mari dragoste pentru
sufletul elevului."
:

La traducerea din Sf. Grigore, n1 2, a se indrepta, p.

20, 19, darul doral.

www.dacoromanica.ro
 literare de azí
IL Datoria scriltorului de el
a pus stäpânire pe un scris
nesc al lung trecut e un de servicii
de neuitat, aduse neamului idealului in cea mai
conceptie a in chipul
mai liber, dar cel mai de räspundere.
Solticului i s'a spus are talent, une ori are.
Din acele momente, crede e a face, cu
ilusie sau cu realitate, ce vrea. Inconde-
un toatä catapeteasma cu
o colectie de draci cari se Une ori o face
i-a de lume, alte ori
pentru i s'a cerut de editorul tine cu
ori a simtit se mai cetitori de pe
sama aror Il vezi pe fatada catedralei literelor
limba sau partea care place mai
mult d-lui Arghezi, cum astfel de comicarii sacrilege
intrau in obiceiurile perverse desäntate ale sculptorilor
evului mediu.
Dar aceasta nu trebuie ingáduie, chiar ce
priveste rostul social scriitor nimic alta -, nu este
ceva care i-o interzica, puindu-i in primejdie situatia.
Talentul nu-1 unde vine. E, mai mutt decât
o potrivire miraculoasä o generatie spontanee, o
misterioasä transrnisiune, desvoltarea lui vine din
tot ce societatea a dat, ca inspiratie ca sprijin,
ca directie disciplinare, acelui care se
talentul
Este roman al lui Zola un descoperitor care
se sperie de ce ar putea face cu ceia ce i s'a intamplat
a iscodi. Dar teribilä, pe care i-ar recomanda-o
Satana sale, n'o
Acelasi lucru cu omul de talent. Fatá de dânsul
are o de respect, de societate una de onest
serviciu. N.

www.dacoromanica.ro
178 CLAR

CA RTILE
prieteni dragi,
In voi e taina vietii mele
Voi durerea
Ce-o simt noptile rebele.
cântä
Sinistre la geamuri
'n codrul desfrunzit
Floral iernii printre ramuri,
cämdruta mea pustie,
Ca un
Ascult glasul
noptilor de
ca aflu
$i 'n a limpezi,
in voi incurajare
lupt cu soarta zi ca zi.
in paginile voastre viafa
ca un strop de soare,
voi, o, cei mai prieteni,
dafi
pe
Cu dorul vitreg ce
Privesc la voi cu pietate
Cum privi la
G. C.

Din HENRIC HEINE

A un
Cu pärul sur, grea,
Sotie

A un zglobiu
Pär blond i minte de copii,
Ce trena rochiei
Frumoasei tinere

cântecul acesta vechiu

Duios trist e, infinit :
A amândoi,
Cäci prea mull s'au iubit.
Trad. de I. Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL 179

De ?

Mtrebarea pe care vor fi pus - far& - cetitoril

scandalisati de cutezanta scriitori contemporani.
De unde va fi venit ideía de a utilisa,
pldcere, un vocabular de trivial 7
unde aceastä imaginatie acest interes pentru pro-
miscuitate träsneald 7
Far& am de a scruta izvoarele personale ale
decade* spirituale, presint pe
unul din din afar& care - neindoios -a contribuit, in
la romdnesc. vorba de po-
rus Serghei Essenin, pe care unul dintre publi-
cisti s'a ni-1 ofere in traducere.
Cerandu-rni, din capul locului, iertare pentru citatele pe care
le face, nu-mi pot ascunde surprisa unei de izbitoare
asdmändri.
la p. 36 a volurnului tradus de d. Stancu, cetim:
si soarele a 'ngbetat
In drum, ca o de pisat.
Pentru ca, la p. 80, poetul declare ritos :
Citesc versuri curvelor cu mhos de mirt.
Numai peste o fragmente caracteristice :
un indemn :
Bea mine,
Bea cu guralivd.
Toll te-au
Toll te-au
Toli te-au
o :

lua-o pe aia, pare mai cu

Mai proastd, mai
Alte perle vom culege de pe p. :

Ce te ? Ce-li desvelesti
Du-te la toll
Las'o o cine-o vrea,
E e draga mea.
La p. 83 ne alte :

Cu ochd copilaríeí am mirat

ce lingeau
supt de scursori.

www.dacoromanica.ro
180

ce bine da-le 'n masa,

Eu n'o mor, amice,
In fine, cele doua perle de la p. :

lar frate-mieu s'a omenit pe el.

frecau de
Injurau birurile
se
La ce li se intre picioare.
astfel de scabroase care, acolo, in
vor mediul rostul trebuiau, cu tot
dinsul, baina romAnesti. E un nest destul de
elocvent, pe care, vai, putem trece cu vederea. nostru
confrate nu crede a anurnite limite fie d-sa oare
un admirator sincer al acestei literaturi S'o numai din
sau dinteo de
Oricare va fi fost mobilul, fapta goliciunea ei
ca o tentativa la sufletul tineretului ca un model primejdios
pentru nechematii scrisului, deci : ca o
Acest lucru a avut faca oare d. Zaharia Stancu, cu
destule resurse literare Paul I. Papadopol.

BUNÄ.
R
de Sanda
Mi-e simtgindulsprintar Si fie-al pasirilor zbor,
Pornind de-odat' cântecul
Si de poarte 'n frunzelor,
Si fie-al mieu pierdut, infinit...
ridi 'n fulgii albi de coloritul
Si vintul 'n amurg,
Si fugi de mea Si fie
Departe, nemirgeait. murmuru-apelor
Si fie pribeag, Si din vraja lunii,
Si fie Povestea tuturor,
taina dati vileag, Si fie lumil
In ciripitul Fior de
Primiviratec zglobiu Ci lot vrea mai mutt aproape,
Si 'n muguri timpurii, mii mii de
S'astearn' viu, Mi-e dor caut pretutindeni
Pe cer marame albistrii. nu-1
(din revista Tara

www.dacoromanica.ro
NOUL 181

Un scriitor Banatul iugoslav

Reproducem aceste frumoase pagini din Nadejdea" de la
din Alibunar.
E o lectie de limba pentru arghezienii arghezitii
Arn venit Ora, mai aproape de Dumnezeu, mai de
orasele in care s'a incuibat a unei vieti
straine de sufletul romanese.
din in mijiocul acestui popor sarac in
acesti rnuncitori, de nevoi.
* *
E vremea
cuprind alb de lume.
fulgera 'n soare, do-
vale holdele
Din rascrucea soarele aprinde vazduhul, dogoreste
pamantul, ineaca 'ndepartate in valuri jucatoare, lucii,
gitoare.
Arsila de de musculite, frige
celor ce 'n de grau, de pe
coasta, ca albe Vitele priponite in
preajma carelor molesite de caldura,
aparandu-se de muste o miscare iute,
a cozii.
Furca unui din spre soare rasare fumega in albe de
orbitoare 'n tot cuprinsul pluteste un de somn,
o moleseala, o a trupului, o a gandului.
Un a adormit pe o floare de
vazduhuri se melodiile singuratatilor, pe undele
plutesc orchestrelo aeriene. de argint
se topesc in lungi note fine, fire de
in joase catifelate de orga. din spre
se mai pe jos, se simfonica a
de din lumea delicata a note fara echi-
valent in slaba gama a oamenilor, instrumente necunos-
cute tot nu s'a ispravit. a alcatuire orchestrala este
intemeiata pe resonanta multiforrna pe care o trezeste in
ramase pe
- vara :
vegetala a
-
aurii de
: frunzarul firav
copacii
desfrunzili, trestiile
gingase,
de frunze, -
toarnna : de
: ale In
lumina baladele ei
suave de cand deschide asupra pana ce pleoapele
ostenite se de gura a noplii,
cante ea nocturnele languroase. toate aceste marele
ca dea

www.dacoromanica.ro
182 CUGET

este pentru la pupitru chiar bunul

Dumnezeu.
umbrele se soarele se scoboara spre
intr'un ocean de flacari. Umbrele se lumina, ridi-
pe poalele ; cerul transparent se
de-asupra ca un val suptire albastruíu, care se
reste, ca prin lucirea a stele.
Este acum ceasul tainic toaM natura se pentru
odihna ceasul in care sufletul se de o dulce
melancolie se pe plalurile ceresti, de merge sa se
Dumnezeu.
Departe se aud de ori vre-un de cor ce
rataceste pe ca o ruga a arse de para
dragosteí
negre ale greierilor, in moi egale, dau un
de alegra peste monotoniile instelate, violoncelele
gusate ale broastelor note prelungi joase, gem o
melancolie si visatoare, care e stropita, asimetric,
de oracaitul de broaste - jos, la armo-
nica, sta cil noaptea de din
respírarea grea a spre inaltul
de privirea de aur a miliardelor de ochí stelelor.
noaptea se in marea
simfonice care va se alte ínstrumente,
necunoscute in slabele orchestre Harpele aeriene ale
tuturor míresmelor dín menta, pelínul, ; ano-
nima lume a ierburilor de toate frematarea
Imbalsamata catre stele. de oftatul al
dele tresar, trezite de dulcea a visului de
Din desisul in care ascunsa, privighetoarea incepe
pe drumul cara cu poverí, tulburand
cu un de osii, de simfonia ce se spre
ceruri, - in maíestoase in simple, ca
de primavara".

Proverbe arabe.
cel rau se batjocurind pe de 'naintea
lui pare mai traiesc altii vremea sa.

A mustra pe ce l-ai certat e sa scazi certarea.

*

Filosoful, asupra lumii ceasul mortii, a raspuns :

»Am venit cu sila ; am trait cu uimire ies voie,
N'am decat nu nimic".

www.dacoromanica.ro
NOUL 183

Ce datorim
- la Radio (22 August 1936) -
de N.

In tristele zile de astazi, triste pentru omenirea intreaga,

tate cum de crima de prostie, - dar nu la radio se
poate vorbi de ceia ce, dincolo de hotare, se poate
- unul din ptele, una din care ni strang mai
mult nu mimai celor cart ca mine, via din vremurile
care lucrurile se pe pupa omenie, e
gerea monumentelor a realisarilor de arta.
ori, rizboaiele dintre aceasta nu se poate evita.
in joe interese de hotaritoare, comandantul de
trupe care a primit o mai instructie are mai mult
celor de o valoare nu va sta pe
duri sacrifice o de arta in batalia ce s'a
deschis. Alte ori, altfel de mai pregatiti de o
sensibilitate mai slaba, nu se opresc macar inaintea dureroasei
probleme. Pentru singura ca din minunata catedrala de
la Reims s'ar fi tras ori s'ar fi regulat tirul armatei francese, un
general german a sa se asupra ei, provocand
care a crape statuile ce de miste-
si, cum in Mrul unei asemenea catedrale
zidirile de potrivite dupa de
pe care le-am inca dupa
erau de sigur forme care nu s'au mai putut reface. Aceiasi a
fost soarta unora din castelele de care e asa de bogata Franta
care podoaba peisagiilor ei de copaci ce freamata
a lung trecut.
de aceasta distrugere violenta, tragica, este una de
toate zilele, inaintea te fi
e pe de a se Oameni bune intentii
cauta indrepte, adauge, sa De ori un
preot zelos te dai voie prin cine ce
ce sau se pare lui lipseste
in face slujba, ramai alte ori, de
nea pe care, sau sfat de la un alt
unei de arta s'a apucat de a
fresce ca de-asupra tenculala noua ori a tras de-asupra
o uleiu, n'a mers departe suprimand, ca
mai multa lume, coloanele frumoase care
pronaosul, femeilor", de naos, pentru a putea face
mai comod de afara, inchizând ziduri moarte
de al colonadei din
Ceía ce este mai vrednic de cea mat
indignare contra bestiilor care pot comae astfel de
e a operei de arta din
causa scopului, urit de ruinatori, ea este inchinata
de care ea are dreptul de a pentru din

www.dacoromanica.ro
184 CUGET

secol in secol, a acelor ce au norocul de a o putea privi. cu

erostratice de la Barcelona, unde se anunta ca n'a mai
ramas poate. provisoriu si o singura biserica dintre
cele pe care le admira Pentru gloata co-
munista anarhist nu pot sa se irnpace cu unor
credinciosi cari cauta ceva sus de a unor
cari pentru aceasta rugaciuni ce nu pot face rau
s'a ars cuprinsul, zugravelile, scheletul de piatra de
flacarile petrolului acele maiestre religioase care
erau, nu se vor putea reface niciodata, Santa Maria del Mar,
pe care am vazut-o eu, cu turnul ei de sprinten capi-
curioase, lacas, de un gotic deoseblt, format la
care se cherna San Paolo Campo. Supravietu-
catedralei, de ranit de criminali de pro-
pria arhiepiscopatul cu Miradorul regelui Martin", dar,
mult mai indepartate timp, mai neatinse de prefaceri, s'au
dus pe vecie anterioare stilului roman, cu coloanele
terminate in capitéle simple, sprijinind eliptice, cu
goale de pe care le descriam astfel acuma ani
in carticica mea, de nimeni, 0 mica latina :
talonia".
Se poate zice, vremurile aspre de astazi, cand patima
are voie sa se sa sa loveasca, sa spurce sä
sfarme, fara macar se cumpana valoarea interesului
pe care-I serveste - de ce e strident, vulgar salbatec
nu poate, de fapt, niciun de indreptatire, -
se poate zice : flecare e stapan in lui face cu
tot ce se gaseste in cuprinsul ce-i place. E bar-
bar crud ca al parintelui betiv care, copilul,
urla : eu eu omor". curn se duce o
vajnica lupta pentru formele in care ar o so-
ca cum de capetenie n'ar altul : ce se
aceste forme ce au oamenil se servesc de
civil trece nepasator langa probleme ca
aceia care vi se desfasoara in seara aceasta, steagul
de partid pe ingramadirea a ruinelor pe care le-a
Dar nu e un popor e pe operele de arta
care se la fiecare le reclama, in linis-
the, incredere, trufie, pentru sine.
Peste hotarele osebirile oamenilor, chemate
plecteze superioara a o care
e a tuturor, la care toti, cu voie, gandindu-se in
mentul la ale nu s'au putut
colaboreze, care e bunul comun al spetei noastre.
Asa e, pentru ca - de altfel litera-
tura, -, are originile dincolo de
unde se
de Satana neadormitul se urasc, se
bat, se dar nimeni nu poate cela ce

www.dacoromanica.ro
NOUL 185

a a Spiritus flat ubi vult, a spus latin ; nu

poate fi spiritul, din gand sau din fapt, de a se duce
de a se duce oriunde, in largul lumii.
acel care nu e un amestec consolidat
de care vin de pretu indeni, de la Roma veche
la de imense ale
noi n'am fi avut ale noastre, asupra
rora de un timp se opresc privirile tuturor
torilor de arts. ca in ciuda numelui
in fi trecut, peste Germania toata,
la din Ardeal, nu s'ar fi infratit pictura
ornamentele apusene ale usilor ferestilor. Tot ca
se la Barcelona Maica Domnului de la Mare, de care
de astazi, a trebuit ca noua se iveasca, se
desvolte in francese.
Mesterii mergeau din in Supt
alaturi un pictor grec din Tesalia un sculptor
tolic. Francesii isi au partea in acea de arta, unind
silintile a cinci secole care e catedrala din Poate
nu Catalanilor de au fost mesterii
zidirilor de odios
avem un drept, mai sau mal pulin, la tot ce e fru-
mos, in tot cuprinsu acest drept
impune o : aceía de . nu s'a putut
apara, de a pedepsi.
Nu protestari de cu suspine prin de
Nici prin darnice discutii la cooperatia intelectuala", de
pura de la Geneva. Ci, precum evul
mediu vinovatul de era exclus prin excomunicare,
o ca aceasta, de rupere din viata a omenirii,
pe s'a dovedit nevrednic, plebe guvern,
de a pastra ceia ce era incredintat sale paze.

FAPTA VÂNT
trece ca a
De vânt
mea e mai apropiald
Chemarea iubitoare a mortilor.
a :
e
Din se petrec,
Jar vântul mic'n frunze

Este amintire
Ce se 'n ne0ire...
Ca moarte
N.

www.dacoromanica.ro
 186 CUGET CLAR

Apa trece
(Epopeia Neamului
Fragment din Cartea a II-a (Durere, Cântec
Toate drumurile duc spre vechile
lacrima ce-a curs pe floare.
Dealurile in urmä se 'ndoaie noi,
Para-s veacuri ce s'apleacd peste
Läutare Pävälucd, nu mai zice dor de
ziuä vine noaptea dorul ne
Zi-i zi-i sä tremure
A rämas bate peste codru
de mine, mi-am dorurile 'n glugä.
Sufletul le face caier din ele tort
Zi-i läutare, nu-i frunza ruginitä,
nu-i negura pe cale, tara troienitä.
Zi-i mi tacä inímioara, zi i sä apoi
Cerul scuturat pe lacrirni de pe gluga mea sä-1
Läutare, mai minte toamne spate,
au sat uitate ?
nunti, pe care anii, cu ninsoarea bätrânetii,
Le-au bätut, sä nu mai zâmbetele diminetii ?
Cântä pentru chiar de este cea din
aud strävechiul ce se duce turmä.
cum cântai de säria sus sumanul,
pe sprâncenatä o pierdea din ochi ciobanul.
a fost cernite n'am väzut,
Dar acum mä bate a
Am visat sub colbul foc, pe
Noapt?.a, se'ntind sä doarmä,
Cerul stele atârna asupra
Picura pe argintul, rar noapte
Zi-i läutare. vara toamna vine,
Va pe drumuri frunza va plânge dupä
De prin sate, din cätune, curge freamät ca de ploaie,
sub capät se
Ne am incins la cu chiotele umplu valea,
sub de abia mai jalea !

Crape dracul muiere, Saftei, nu te !

Ce stai, Panteo, ca o babá? Te gânde§ti la pate?

www.dacoromanica.ro
 SÄMÄNÄTOR" 187

pe-o ureche, las'o altora, !

Neculai, tatei, ai tu o 'n sat,

dragä.., cum o ? Ce spus când ai plecat?
Uite-o, c' a5a-i lume, le apoi
când floarea se ele plâng, iar noi pledm.
Umbrärel din fluier zice, din :

verde am o n'am o
Batem talpa, drumul scâttei,
I una-i sus ne prive5te, dar ce tristäi fata ei !
fac oile, 5trengare? Ai dat toate-acum pe una?
A mers vorba se 'nsoarä Strat Strungarul cu
era fie-o ca pe lui Pepele:
Vinul ar curs la mese tot plo5te 'n ulcele
Nouä zile, cu alaiu ca din poveste.
...Uu mult mai este...
Ia mai schimb-o, pasul in chindie,
Vânt de coasa spre noi acum adie,
Las' sä nu ni moartea e
Brebenei vor cre5te, frate, prin de
cu steagu'n : ni-e scris, frunte-i pus,
Românii Sus opinca trii, !

La un cu stre5ini negre s'a lumea de pe lume ;

vinul páhare, veselia 'n spume,
hangitei cofe alean,
Numai luna e vinul de viclean.
- Läutare las' sä din
Tril märunt de ne-a5ternem
Hanu-i calea-i vin, hangito ;
Nu-i spune popa, de-am fäcut tine
Trei flädi prins de umeri ochii
o de cä bate vânt.
Bran al lui Merloiu, Portolacu.
tälpi pe dracu'...
au
sar, s'aplead, dau drumul, iar
'n trei trei triluri mi-i bârtoaie
Las' sá joace, las' cânte, li-a mai
spre jocu-i singurul popas....

Const.

www.dacoromanica.ro
 88 CUGET CLAR

luptei
Cuget Temperamentul combativ al d-lui lorga
convoaie din nou atentia spre literaturi. Nu vrem spunem
aceasta domnia-sa ar vreodatä literatura. Ea e ceva
care stä in sânge. Revista care spune
subtitlu Noul Sämänätor" e o intoarcere la militantismul
critic. N. in ipostasa-i veche de judecätor literar. Ceia ce
revoltá e secäturismul moral al unor scriitori de azi. Ceia ce
determinä actioneze critic e tentativa, in parte prin
vaste complicitäti, de a ridica acest secäturism la rangul de
normá educativä pentru tineret. Educatia prin e cum
ai zice patriotism prin trädare de
De aceia, verbul d-lui N. se violent in osânza
a d-lui Eugen Lovinescu in aureola scatologicA a d-lui
Tudor Arghezi.
E o expresie a principiului moral favoarea literaturii pro-
fanate. care d. N. a totdeäuna consecvent
sine Talentul nu scuzä decrepitudinea mai ales
decrepitudine este de o
pentru care literatura arta n'au o finalitate Din moment
ce aceastä finalitate, arta nu se decât
in vederea ei - Indreptätit judeci elementul pe care ea
multimii. D. N. lorga a judecat arta totcleauna just,
adicá in finalitatea ei supt acest raport, arta e
când de spirit de sentimente sau rea când
putrefactie. Pe acest principiu am vom fi de acord.
Crainic, in

In numele arta a ajuns trivialá scabroasä. Ea este

o coruptie a spiritului sä fie ocasia unei estetice.
Arta care se din sensualitate sau din abstractiunea
a poesiei noi a rupt legäturile Ea este semnul
unei desagregäri sufletesti in care nu mai niciun ideal
nicio virtute. D. N. lorga cere artei la sursa autenti-
atât temele ei cât in expresie. Arta
dar viata de de adevär a omului, nu aceia de
a decäderilor. Arta presupune deasemenea un stil estetic,
o decentä a expresiilor o elegantä a cuvântului. D. N. lorga
nu altceva decât ceiace cer exigentele clasice ale cre-
atiei artistice.
de d. N. lorga are constiinta onestä a terii
repugnä trivialitatea unei literaturi lansate cu
evreiascä. Lupta sa de apärare moralä a este o na-
binevenitä. D. N. lorga in lupta sa bunul
sims gustul artistic românesc cu totul superior literaturii mizere

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNÁTOR 189

de azi. Este un mare merit pentru d. N. lorga o

de de curaj nizuintilor
spirituale románesti.
(Bucur Tincu, Tara

II-lea vorbe0e epistolar

al al
Faclei", ce pregate0e.
Spineni, 21 VIII. 936.
D-le Panait,
Am scrisoarea d-tale. Am langa o claie de fan,
ca sa-i sug mult se scaldau in
porcilor. Trageau a ploaie". Soarele de raze
la mele.
Eu sunt foarte prins" cu lucrul. Lucrez de dimineata pana
seara. chiar noaptea ori ma apuca al treilea
al tot neadormit. Pun la punct O daravela de proces",
ce va (sic) la Cugetarea", pana la Craciun. din al treilea
roman Se din morminte", am trecut de doua
sute de Ca vorbesc dupa subiectul romanului la care
lucrez, adus cei doi prisonieri in din Rusia. momentul
acesta, prisonierii sunt pe drum de la spre satul
unde se petrece actiunea.
De Maria, s'a facut pomana in Spineni. M'am dus
un de cu popa, tras o du§ca de
impreunä, se oasele. Pe la ora - tot ziva
de Sf. Maria - am avut serbare culturala sat, data in folosul
caminului. sat la noi, subtioara de
Serbarea era organisata de un pretor iste dar cam in-
crezut. ti zice Br. Grama Mie e simpatic. Dar mai simpatici
mi-au fost fratii Hristnscu, perceptorul Martinescu Ion
Hurmuz e poetul necunoscut al zice de la
Sascut.)
Am luat parte cu totii.
In cazuse draga o fata. la aflat
era lasata de barbat.
Noroc dea Domnul ne'ntalnim in toamna,
o da bruma. Ion
P. S. Mi-au mai d. E. Lovinescu d. V. Ghibaldan."
Bunul zi de zi.
Noastrá", d. C. Pantazescu :
De vreme, pe dreptate, o discutie acerbä s'a
jurul didactice
special ce priveste
nualele de românä. Au fost discutii altá acest
domeniu. chiar noi am scris coloanele ziarului observatiunile
necesare unei am socotit Intotdeauna cä mai
pre sus de interes - fie comercial, fie estetico-literar !) - un
manual didactic trebuie sä redea oglinda lucrurilor sAnátoase mo-

www.dacoromanica.ro
190 UGET CLAR

mai ales nu intrebuinteze expunere, e vorba de autori,

frase incorsetate termini de echilibristieä verbalä. carte
educarea $colarilor, cari sânt mai departe de cancanurile de apre-
cierile cutärui sau cutärui autor, cuprinde doar o expunere rece,
adeväratä sinteticä a tot ce este evintesenta gândului
$ugului uman. Cine vrea sä prindä raza evolutia
curentelor literare sociale sub aspect de intelegere
gre$c$te amarnic cade sub grava acusare de falsificarea
programului.
La noi, acum timp, lucrurile se petreceau
intelegere, fatä de esenta programelor Dar, profitându-se
de anumite sau trecând peste ce este linia cuviinte,
unii din autori socotindu-se prea inteligenti, au pe calea
subiectivismului exagerat. sä dea elevului o sumarä
linie de literarä româneascä, s'au pomenit de balanta prie-
teniilor, gata gre$eala. Apoi s'au compläcut gre$ite
false, cumpänirea adiectivelor, când a venit valorilor
literare, de ierarhie de genialitate. lucrul acesta a cuprins nu
scriitori consacrati de unanimitatea criticii, ci doar de o parte in-
teresatä partial sincerä. Ceia ce poate din aceste simple
gre$eli" de visiune critick se va calcula mai când gustul
tineretului va fi pervertit atras spre un realism gol de fond
estetic. Nu purentele literare sau sociale pot crea opiniunea gene-
ralä, ci adevärul permanent etern, convingätor, mai ales, poate
câ$tiga sufletele atitudinile omene$ti. la ace$ti autori de
manuale didactice ce se gräbesc, pentru a conserva o prietenie,
falsifice sufletele tinerilor, ne$tiutori, dar increzätori slova
abececlarului sau de cetire. Cine oare dintre noi, când a
carte, putea sä punä la litera manualului recomandat
de profesor ? De ce oare ? Fiindcä socotia ca literá sfântá
era cuprins carte de Basati pe aceste constatári
dagogice, unii autori s'au apucat sä facä antologii,
sufletului tânär $coläresc. Au bägat otrava locul de unde nu
trebuie infloreascä decât soare frumos. Au picurat
diabolic de istorie liteiarä ascuns
pervers ce joacä pe fruntea multor urnanitari$ti, meschini
hido$i. Incercare de plano räspinsä de
româneaseä la datoria ei, de veghe asupra lucrurilor rele,
ce se prefirä prin mijloace, oriunde Cine vrea
sä aprindä tinere, va o permanentä paväzä din
partea tuturor sufletelor alese. aceasta s'a väzut. Reactiunea s'a
dor obrajii ce au fost de biciul cuvântului
adevärat. Nu se poate nimic, din ceia ce este trivial,
doinelor a horelor. Nimic din ce este nu se poate
sälälui maiestosi câmpii de
teranului cinstit dârzromânismul lui. De aceia noi vom
expune pe larg constatärile le-am fäcut cercetarea de
Vom aräta ce a cuprins, ca un flagel, unele manuale
didactice" laude".

www.dacoromanica.ro
 Nebunii persevereazi.
Din Front literar de la Bragov:
URI.
Prietene, vrea sa prind palme noaptea odata
Obrazul lunii, sarut ca pe-un obraz de fat&
o aduc pe sara, despletesc de zapada,
desfac cataramile pantofilor, sa umble picioarele ei goale prin
[ograda,
Sa-i apoi fruntea pe umar, la fetele noastre
sa-i ornor in blonde de si
Sa se desbrace - ca luna - goala pana la 'n cerdac,
sa-i - zodier, - ca unei fete oarecare gura ei de
[portocal liliac.
Virgil C. Gheorghiu.
Nu e mirare in corpul reviste se lipsa Bi-
de Papagal" ale rnarelui mester Arghezi".
Nu
Din Universul :
PSALM
piept
Astept s'aud portii.
Din praful vesnicei
desfrunzesc in
Sub fruntea clopotului, Doamne
Adorm invins de-atatea
pre patru din
De ceara, stelele aprinzi.
noaptea Te caut
Cum calca pe flaut.
Simt grea ca 'n foc
frunza rece cade 'n
De ce 'n trestii
Te bestii 1
Nadeidea mele
Tu, albasere, grele.
Prin tufa alb 'a zilelor

www.dacoromanica.ro
192 CLAR

sunt aburi
pe ale jgheaburi.
lar din pucioasa chinului
Te vad in panza inului.
Georgescu.
Rugam pe d. Popescu, care sprijine lupta pentru
bunul pe cineva care sa ne a intelege.
Tot din Universal aceste
dar ce
cu
comparatii
de bune -
DE FIER.

Vecine, din pervazul de

Auzi tu pe sub cer
Cutn tot vazduhul a fier ?
vezi tu fundului de
Ce vin cu de in
Nebunii jar se-aliniaza
pintenele
raza
Din gearnurile noastre

de pe fragedul chilim.
Setoasa ce-alearga 'n tine
ce mine
nu le
Alatura-te de lumina mea,
Indeasa-li 'n
lumea drag
Cat drumul cat soarele ne-o vrea
Un mugur privirea luminoasa.
Dar fiarele 'n
Fac de
Din noastre ciocneasca
de pucioasa.
nu i-ar coperemantul
Pe ce ne ízbesc ungherul
sparg in cerul
Cu impieptuie
ce n'au pus pe o
o pun fac
Cat
George Gregorian.
Pentru conformitate: N. I.

www.dacoromanica.ro
 Stärí literare de azi
III. literaturä.
Rolul de la noi
de n'are dreptate vorbeste de lucruri
pe care nu le e foarte mare. Avem dreptul nu
numai de a aminti, dar de a-1 impune.
Cu mai mult, cu cât acuma ziarul e in
mare parte de scriitori. Vechiul ziarist a aproape
cu totul, acela care avea vedere, nu forma, ci scopul
ziarului, ideia pe care o represinta, causa
pe care o Ultimul care acest tip
a murit in consideratiei generale : Cos-
tachi care scria interesant pre-
- putinta poate o avea - lecturile
de a frumuseta literard.
ce scriitorul beletristic" a pus pe ziar,
scrie, il conduce, preface imbie publicului, el are
o literatura de unde vine, nu-i e permis s'o uite.
In de aceasta, ce se de cele mai multe ?
Rubrica e mai putin importanta -
pentru cetitori, din nenorocire este - a
sportului, unde se ating mari se pot deranja
importante. Pentru ceva, cine nu e ?
atunci se primeste cu naiv
vit.
face ce poate, - ce-i prietenii
Fericeste cine, in alte privinti, poate servi pe
$i cele mai neroade
incurajandu-le pe dru-
muri care, la inceput, ar trebui li fie inchise. Sigur
va culege o sarlatanul sau
persevereaza.
Nu e oare vremea ca scriitorul care conduce
aminte de prima sa de de
unde a plecat ? N.

www.dacoromanica.ro
94 CLAR

TREP
- (1870) -
de Carl Stieler.

Avea feciori la
dusi erau la
se s afle o
Despre ei la 2, la

- Ce-o face Toni, 'ntrebd

(Mai la el ducea
S'a condici
- La li-a feciorul.

-0, Doamne, dar Hans al ce-o ?

- S'a el, särmanul, la Sedan,
- Dar se ceva despre dânsul?
-$i el, vileaz, a laOrléans.

Nu mai btrdnul nicio

Ci 'n
De scaune, de mese de
ca greu fire.

pe
'n
tot ce a
ockii ;

Treceau pe dinaintea-i oameni,

dour vorbi cu sine:

feciori Doamne,
Trad de I. Const.-Delabaia.

Originalul e in dialect. Este aceasa poesie at

Cosbuc cunoscuta baladä: ,,Trei i tofi
München.

www.dacoromanica.ro
NOUL 195

Pe vârfuri de munti
de D. Al. Nanu.
maretie.
s'a fäcut de a pregätirea galagioasa care
ridica Bradetul in picioare alegerea cailor, indesarea in desagi
a ranitelor doldura de randuirea la drum in desagi.
de clocotitor al de am pornit In
pe drumeagul ce suie spre Nucsoara.
Nu te opri, domnule, e ca la : se opreste
unul, ne oprim
vrea I Nu vezi de
fudulie, nebdgate 'n ?
mai : - nu ; se cunoaste
n'ali fäcut armata.
Suim nu accidente : spargerea vre cu
tuica ca un ghiemotoc de izbit de
Incep sä ne cam de lemn desagilor cum-
pe dar nu contenim de voios ni tine
gura viers popular ce se potriveste de locurtle.
Niciunul nu mai romanle.
Ne inchipuim netemätori de nimic,
cari in sä se furiseze. Dar la ni e de
ce trebuie ne suie din greu cu poveri cu tot. Picioarele
suppri, tari cum e cremenea, märunt, pipaind cu atentie
piatra potecutii. Calul mieu e cam pe
vor intreacd, unde se lärgeste dar din
naintea mea e din ce in ce drag. mai pietros
mai strdlucitor roib, cu de pe din de
siM rosu.
Frumos cal e asta din zic catre un din urmä,
care ne spre a ni drumul.
de tot. -
- - Da.se Frumos
opreste,
baga el de sama
simte bine 'n ;
se
e gata sä
nu se
de pe el,
din
Tot drumul 'vorbit de cum - asa 1-am
botezat -, cum stä pätura rosie lui Banicut, ar fi de
la cire, - cum Bänicut, cum nu da el picioarele
ce e se
tasem numele.
Dupa ce am codri de fag! de brazi, netaiati
de nimeni, unde lemnul uscat putrezeste pe de la un
timp se 'ngroasä gluma ; hatisul se umple de lespezi 'ncepe
sä suie tot mai pieptis. Atunci am descdlecat am inceput
de cäpestre.
soarele inteo balta de aur picam de obo-
seaM, valea cu brazi intunecati, am schpind ca arama
acoperisul de lemn al unei pe care ni-a
rarul. Acolo am ajuns abia vre-o ceasuri mai bine

www.dacoromanica.ro
196 CUGET

de zdruncin, de in primire de duläii goniti de

ciobani am dormit pe cetina, päturile pe
foc, in legänarea aspra a oboselii, a
a vuietului cascadei de aMturi.
A doua zi, nevoiasi au ramas se intoarcd, noi, cinci
la numär, de un pastor anume Gheorghe,
findu-i glume, am urcat din nou tot ce coborisem spre a sui
pe Cioaca sau Moldoveanului.
Unde mai erau Bnicu I Acuma ne
bocancii zburliti de cule de opincile
de fier ale din basm.
Pe spinarea muntelui se un ascutit de
pe care te sui de Mare e minunea
lui Dumnezeu adancimile de supt mine, m'am
noi, oamenii, grijile zilnice care ni se par cele mai
insemnate lucruri venim in mijlocul naturii spre a ne distra,
cum natura ar fi o a noastra, nu noi o
de eternitatea ei.
se un locotenent Po-
a avut dota reglementard
-
Departe jos
de nesimtire : - Las-o
ochiuri de incunjurate de
acu' ?
ur-
mele Fagdrasului.
o parte a crestei pe care ne suim e o ce-si
ascunde fundul de care te feresti ca de un unde
va fi ceva mai ingrozitor prapastia.
parca se aflä pe alte planete de pe care
te uiti in zddar, nu mai vezi adevarat de unde
ai plecat acum o zi, unde ai familia ta, prietenii, averea, slujba,
ta... Mai ales la te face fie de
moarte. Ce cataclism te-a aruncat acolo, sau ce ?... Dar
in partea a nu e Daca s'ar putea spune :
este mai dincolo. De ce m'am
departat de lumea mea, pe umede ale
inviforate, cu picioare trebuie sä
aviatorii cu parasuta in spinare conducandu-si singuri avi-
onul ca pe un cal prieten inaripat din basme eu
care la nevoie lege de aier, cal aripi,
de zmeul carne pe el, la
pas muchii alunecoase de piatra, sau lespezii ce se
cruce de de pe vorbind de o
imi jälit de popor :
de la miori,
Un' fost soarta sä mori
In brazilor,
mirosul
Ba nu. Cu fruntea de despicata va fi fost de

www.dacoromanica.ro
NOUL 197

vulturi cari se vor fi batut pe el, in fie inmormântat,

cum va fi vrut el, :

In dosul
aud
Croncanitul corbilor te ca a cobe. cade
de picior se te ingrozeste - nu
pentru poate strivi pe vre-un pastor din jos care e
de singur, dar duduitul ei arata de usor te-ai putea
tu unde calci nu te mai
Oboseala adancurile peste care te cu desperare la un
pas de inoarte in o mai bine
ai renunta la incordare la te-ai läsa te
odatd. Da, cred unit doritori ai suisului pe munte,
incurcdndu-se printre crestelor intre
unde s'o mai apuce, de sfor-
ce-i de a hotAririi, s'au
lAsat in präpastia care ademeneste pe cei ce sänt
aproape de a ca unor ornordtoare. Si moartea
avut drept prin o
de a se pentru muntelui
pe a o profa9 ezi, plaiurile cele mai
vecine cu cerul, se amelindu-te cu ardtarea
de unde ai plecat, cu lespezile caldArilor de unde te-ai
spre care te in neclintirea lui ca eternitatea.
Da. Dar aceia cad, milogindu-se lui Dumnezeu, s'au lipit cu
corpurile de vârfurile dupa neputincios au
scapat au se coboare printre
cascadele tunAtoare ce albesc
ai bolovanilor, umbra si amenintatoare a brazilor,
aceia se pentru multä vreme.
Mai lui Dumnezeu care i-a scdpat,
de indemdnarea cei ce se pot bucura iar de pldcerea odihnei
devin mai mai Ei nu mai cu
cuvinte : prdpastie, noapte pe fur-
tuna, trdsnet. Corpul odihnit e mai mai
zator in el trufie. spre vitejiei,
despretuind desfrdnarea :

De-o fi vre-un viteaz pe obraz,

nu mi-1
Ci legati,
Ad aduceti,
La lupM sa-1
vre-un fermecat de muieri stricat,
palmä dati,
Drumul sa-i ldsati."
Asa haiducul de de
epopeie.

www.dacoromanica.ro
198 CUGET CLAR

Voi vreti cunoasteti pentru voi puterea

sufletului a corpului vostru, urcati culmile prapastioase. Daca
nu veil muri, aveti dreptul voi
hotari acolo pentru care all fi gata
Atunci da sama ce anume mai mutt de
greutatile indurate spre a nu de pe culmilor
in prapastie nu totusi mai acelea cu care trebuie
lupti spre a te putea calea tale ;
ispite, invidil de invins pe calea cea
deci greutAti I
Infruntarea greutatilor acestora, tot desvatul e totusi
dorului de primitivismul . din care am descins de
dar, in tirnp, e a mate-
dale a acelor omenescul dor de a invinge a domina.
Privind de sus piscurile Carpatilor in
vinete de natia s'a pastrat curata
mai ales in
Pentru de o parte alta a Carpati poie-
nile de brazi au fost de nunta.
de fete nu se faceau numai pe muntele Gaina, ci pe
alte zeci de e lui de din sus de
Bradet, cea de Negoiul altele. .
Din munli au adus pastorii eel de cuvintele si
datinile la vale la mare, in fiecare an im-
prospateze sufletele de la izvoare.
Privind asprimea stancilor asculite, de a te fi
acolo, dai sama de aprigilor care inca
in tine.
Voi toll nap, duceli-va, nu mai sus,
la poalele muntilor, de satele casule
albe pridvor i cocolate pe sau catune
ca la de mori apa.
De acolo zidurile de pe unde au
a dus badea oile", de ingrozitoarea
palatele ale pastorilor stravechi
peste domniau din stelele ca peste de-
serturi.
- Ce ai facut singur Nici nu li-ai pus lucrurile in
Hai, domnule, mai iute ne noaptea I
pe culmile din vale se aprinsese vatra luí
u.

DIMINETII...
Salutare
Ce frumoasa-i lumea la venirea ta!
Fumegá de
Soarele-Vi oferá vesel faVa sa.

www.dacoromanica.ro
NOUL 199

VERSURILOR...
oriunde oricum,
Ca un zborul
Chiar nu-i
drum.

de silabe
prea
aid/ea v lipsesc
Din vremile ce molipsesc.

Dar orn, lumea mare,

un gdndului,
va opri 'n lui
va o

CURTEA-DE-ARGE.

Cu case Wife desarte,

Dar biserici ce s'aprind soare,
Unde-i pietre funerare
vremurilor moarte...

care
ca zidul care te desparte,
Noi n'am uitat cd-s 'n vechea carte
Legendele ce spun a ta splendoare...

clocotia 'n tine.

erau
De voevozi, ostasi, popor larrnd...

Sic transit gloria- Azi, färä fold,

Tu priveghezi monacald,
Supt lespezi reci, trecutul
George Florescu,

www.dacoromanica.ro
200 CUGET CLAR

Apa trece, pietrele r5mân

(Epopeea Neamului romiinesc)
Fragment din Cartea a III-a (Valtori")

Au gara doar copiii bAtrânii,

Pe izvor de lacrimi face fluturarea mânii.
trenului se lasä peste ingândurate,
Ca uitarea neagra ei singurätate.
Dealurile mohorâte, nemärgeniri apun,
cununi din raze plânse pe bätrâne frunti pun.
Trenul, zguduind pamântul, huruie ca o
din s'a mai sus, vadä.
stejar, stingherä strajä, pe.o spinare de
verde, pentru cei plecati se
La de el pare un strdbun trezit de
Vretnea, vânturile rästoarnä.
Sunä, ca ploaia, gonind pe
negrele vagoane marea sufletului vine...,
aude cum aleargä, din aclâncuri vechi stârnitä,
cutretnur tulburatä vijelii
Este sufletul, sträbunul, chezA5ia biruintii,
Scos din albia pe care i-au säpat-o vremi
Este durätul atâtor veacuri negre, ce-au
Viscolind de-asupra noasträ 'ngropând tot ce-a ;
Este Doina din cavalul fermecat,
Astupatä de 'ntuneric, dar rämasä tot sat,
Márturie ce ridicä neamul mai sus
Decât altele pe care soarta le-a pus.
Este sfânta lui credintá puterea lui Hristos,
Ce, suflând in moarte viatä, din mormânt pre scos ;
Este Graiul, glas de ape senina
Glas de vifor fulger la hotar de ;
Este Graiul..., rouä de pe floare scuturatá
pe buzele 'nsetate ca din spice picurat5...,
Este Graiul..., freamät tainic sub lumina lunii
din crengi pe ape ca oglinda de senine.
Este Graiul... glas de tunet urgiile
Când Românul, bejenitul, nu vedea cu anii soare.,
Este vijelie fluier
De furtuni mereu din tatá 'n fiu ;

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR" 201

Este Graiul..., murmurarea tnugurilor ninsoare,

se 'ntoarce veste iernii mai mare...
Este Graiul..., glas de goarnä, glas de tulnic, de
Ce de s'aude leatul lui Traian...
Este ciripitul ciocarliilor
Soapta pe care curge de dumbrdvi...,
Este Graiul suferintii Neamului de soartá,
Ce din floarea la un cu frunza
Este Graiul brazdei negre, ce acopere
Peste-al aror ve5nic soare au mers anii,
Este Graiul apei ce-a spälat de piatra,
Este ce-a 'nflorit vatra...,
cu noapte,
din noapte tors taink din fluier
Este Grain!, impletirea datinilor sub furtunä,
Ce'n colinde uret ca un glas de ploaie
Seara Sfantului Vasile ni-1 aduce la fereastrá,
Cum aduce bätranica, din päduri, o floare-albasträ ;
Cu tálángi buhaie pocnete de bice,
Ca o revärsatá pe väiugi pe
de umple satul... 'n legátoare,
vin sä ure: grea, mare"...

Trenul s'a pierdut noapte, cloldora de stele,

stele,-atatea focuri Dumnezeu aprinde 'n ele ;
albastra ve5nicie el pentru noi,
Codrul, de ape, intunerecul in foi.
Futnul trenului se pierde, risipit de vânt pe
Satul tace ca il, nu in el fläcái....
Const.

IN GOL
Din cerului zenit
Strop de-argint s'a deslipit
in gol, s'a
De toVi ochii ...
Adelina I.

www.dacoromanica.ro
 2

Un initiator: F.
campania aceasta antipornograficä d. F. Aderca pare fi
lost läsat in umbrä : i se din când când, numele,
se greutatea pe rolul d-sale des-
literaturii - totusi - lucrurile se petrec
totul de ce foarte potrivit momentul repar
mare nedreptate care i se face publicist,
care, aminteaseä unele lucruri elementare, vine orien-
teze opinia in toate domeniile publice,
gios, - cu care d-sa, dupä tim, nu are clin,
De fapt: d. F. Aderca a lost totdeauna
bun cu pornografia. Ce vreti? E d-sa un revolutionar, un
un cu vechea literaturá, un sprijinitor al celei
desuchiate. dac'ar fi numai atâta De d. F. Aderca este
dintre initiatorii pornografiei la noi.
Acest lucru s'a
momentul care,
irnediat
cu o mare
-
de nerusinare,
d-sa o aparitie zgomotoasä in literatura romäneascá.
E de pe vremea and, credincios al urbei natale,
denatureze atmosfera literarä a Craiovei pornografice
care imaginile se
Dar trecem la
latá, din Fragmente-Romante", dovezi :
bucata 2, adresându-se iubitei, F. A. o vede
Crescutä..:'naltá din
in fie-ce
Cu gesturi
Ai vrea
ca urmare
Te doare cä nudul se
In verii fecunde
Supt väl ce morala
Dar vajnicul inovator nu se opreste nici aici.
lutioneze, merge la unele indiscretii. Astfel,
aceleiasi, preciseazä :
...Când pe trupu-ti vipera cea
Prelinge-se adulmecatá.
Tu, iubita mea:
Te dai cu-aceiasi vointä...

Te dai stingând orgoliul,

pe-orbite
Pleoapelor de stei...

www.dacoromanica.ro
NOUL 203

Adecä: murdar confus - lueru pe recunoaste

d-sa pagina urmätoare, unde vorbeste de inima-i
Eo pregAtire pentru plachetä. Stihuri venerice
care maestrul s'a pe sine. in Ante amorem"-
Seara ploioasä" acest reforrnator ni spune ritos:
o enormä
Scoboritä in fântâna a lumii
cate prin bacanale
Luceafärul spumei siderale.
E, aici, acel caracteristic amestec de neologisme termini
sensuali, cari subliniazä perversitatea acestor stihuitori.
amore" aduce un regret :
De ce nu te-am avut
vocabular gramaticä primitivá,
pentru ca in »Post pornograful in toatä
liciunea :
minte ?
Eram odaie...
Nici de perclele...
Zâmbind ca penteun lucru prea naiv,
Te-ai la piept, la
Din ai rupt vre-o bolduri
pletele se pe sânii lasciv...
In urma acestei experiente, autorului nu-i sä
exclame :
mica mea...
Te vreau.
Acum e a doua te am.
:

forta ce'ncantä
Trupul .täu superb...
nu e :

Pulsul timpilor, haotic,

Ce miscá generatii
prin adolescente ovatii
sânilor narcotic.
lar ca originalitate de vocabular, citez din acelasi :
lubirea pe
Nu-i de sine
popritoare
A secolelor

www.dacoromanica.ro
204 ET CLAR

:
Forta mea
Ce precis...
E numai o
In calculul vital
Crescând un haotic ideal
Conceput de-o
Ne oprim. Nu de alta, dar avem credinta am dovedit
ficient printre ai poesiei romänesti F. Aderca
are un precis. El este din aceia cari de acum
cinsprezece ani -a aruncat a
deze haina limbii de care nu se simte legat prin
nirnic, versuri anodine care confusia, imoralitatea salcierea
Sânt apucäturi care, mod fatal, trebuiau sá-1
la... Tapul, apoi la Al doilea amant al Chaterley
i la atâtea imunde, imorale agramate.
E un progres pe care nu putem contesta.
Paul Papadopol.

PRINT PRIBEAG.

zidird
la margene :
El creste singur printre
'nvata carte

Ingdlbejit in colivia Peste vitralii

Tipicului epistolar, ochii lui cuminti.
melancolia Cine 'melege cdt de trist e
Lui de novice nefericit ?

Ar vrea sa 'n de
Spre care n'are drag imbold,
Un cal in tara lui,
Si-o agerd la

in Dar se trezeste tot in suinbra

In de Tdcere-a burgului fatal
Pe de sinne cuprinde umbra
S'alerge drum hotar. medieval.

Luminile crepusculare
Aprind
printul, pe
Spre
Stelian Cucu.

www.dacoromanica.ro
NOUL 205

Nebunii se
Un domn Boz despre un dornn Blecher, In
Imi imaginam de pildd, - asta ca un repertoriu corect al
lumil, - lantul tuturor urnbrelor de pe ciudata fan-
:

tastica lume ce doarme la picioarele vietii.

Omul negru, culcat ca un voal peste cu picioarele
subtiri ce s'au scurs ca apa, cu bratele de intunecat,
printre pomii orizontali cu ramurile eplorate.
Urnbrele vapoarelor alunecand pe mare, urnbre instabile si
ca niste tristeti ce vin tree, peste spume.
Umbrele care zboard, ca niste negre venite
din fundul dintr'un sumbru aquarium.
umbra undeva in spaliu, a rotundei noastre
planete...
ani mai vazuiu intr'o carte de anatomie fotografia
mulaj de al interiorului Toate canalurile, sinu-
surile erau din materie imaginea
positivd. Fotografia aceasta peste aproape
la lesin. Intr'o daduiu sama lumea ar putea
exista intr'o realitate mai adevdratd, structurd a
cavernelor astfel tot ce este scobit devie lar
actualele reliefuri se in viduri de identica,
niciun continut, ca fosilele acelea delicate care reproduc
urmele vre sau frunze ce de-a lungul timpu-
rilor s'au macerat, doar, sculptate amprentele fine
ale conturului
Inteo astfel de lume oamenii n'ar mai fi fost excres-
cente multicolore cdrnoase, de organe complicate pu-
trescibile, ci niste goluri pure, plutind, ca niste bule de aur
prin teria moale a universului Era de
sensatia intima pe care o adesea adoles-
de-a lungul vagabondajelor treziam
subit unor teribile, ca cum si casele
in jurul mieu s'ar fi in pasta si
forma a unice materii, in care eu existam doar simplu
vid ce se de ici colo, rost".

Se sperie
Din revista Educatia Nationale:
Am cetit pe romanul Balauca" de Eug. Lovinescu.
am la pasagiul care este deschis modul cum Eminescu
Veronica se duc de otel din Iasi, cuib de
femei usoare, am spus mele, eu care nu nici critic
literar, níci nu literaturd, acest roman va un mare
scandal imediat ce va mai mult popor.

www.dacoromanica.ro
206 CUGEÎ

Daeä la aceasta modul cum Tudor Arghezi

prosa poesiile, precum curentul nesdnAtos pe care'l-a
determinat in literatura rnodernä a noastre de
educatie prin ca astfel
de mintale se
era necesar se o reactiune, reactiunea a venit
din partea romänesc, d. prof. N.
care prin ziarul Neamul publice la Liga
radio secundat de cotidiane din
Bucuresti, Universal, Curentul, etc., a aruncat
ca altä datä in contra snobismului frances de la noi.
Trebuia totusi o indreptare pe calea cea bunä, trebuia un
sämänätor, revista Cuget intitulatd Noul
apare pentru ca umple aceastä lipsä. cunoaste
rolul pe care revista Srnäniitorul 1-a avut in trecutul prea
indepärtat al scrisului romdnesc, de atunci
caute subiecte viata sändtoasä de la curentul a
fost de puternic, a dus la formarea glorioase generatii
care s'a sacrificat cu tot in pentru intregirea nea-
mului. acum, trece printeo primejdie poate
mai mare, tentaculele toate
se declarä pe toate meleagurile, ne
ce suflete vor forma actual! ca Lovi-
nescu, Tudor Arghezi, Giurescu, Panaitescu, Rosetti, etc.,
cred cä istoricd, artisticd culturalä noasträ
activitatea aceste domenli.
ar fi putut aduce luminä de dis-
trugere a sentimentelor curate ce prin auto-
ritatea sa moralä a dat lovitura succes in trecut,
d. profesor N. lorga. Revista Cuget Sämänätor" vine
la timp ca sä samene cea bun& celor
ce se readucä iaräsi sänätoasO
in literaturä, culturä.
Revista Educatia nationale uneste glasul ei la puternicul räsunet
determinat de revista Cuget mal deplin succes
in lupta intreprinsä, indemnand ce simt
se aboneze si s'o ea a nea-

Un profesor vorbeste...

Domnule Profesor,
Imi sä salut eu in pe care ali
luat-o de a indrepta etele literatura curatä, bun&
Acest avut ultimul timp
de bine, dar dv. putea
bindle ce e
Ali izbit in noastre,

www.dacoromanica.ro
NOUL 207

idolul multora dintre cei de o mine nu

de acuma, ci dintre ei. Tudor Arghezi,
al defectelor lui Baudelaire in poesie, e in un
stricator de suflet. de unii ce se cred crestini, de si
din cinul ca alta de topor a anticre
Damian Stanoiu, din toe& poesia a de mana
stire, din toate trecutului noastre legat de
sfintel de inchinare, din tot pitorescul impresionant al
la poale de codri, pe de sau izvoare
de munte, nu gasesc de Supt
sant vor ni din suflet ceia ce
timpul din sfintele pe care noi nu le ocrotim
de
Dar niciun realist umorist acestia nu de ce
poporul - de Pentru aceía platesc spurce
sufletul spre a ne supune ei.
urez in indreptarea spre bine in nimicirea
templelor necuratiei.
Cu cele mai distinse sentimente.
D. Naru

D. Al. Philippide scrie in Adevärul" :

Luati roman actual inevitabil
de chestiuni familiare, de necazuri väzute lupa, de
banalitäti umflate gigantic, de catastrofe apä.
tonul tragic al autorului subiectul tratat dä
o impresie de -inutilitate de plictisealä".

Tot de
Din Universul" :
epoca noastre culturale, loan Eliad a
atras asupra importantei ce o literatura didactic&
pentru cunoasterea formarea limbii romanesti.
Dupa publicarea, la Sibiiu, a gramaticei sale loan
Eliad a recunoscut lipsurile ei din causa
in forrnalie a absentei unor regule definitive gramaticale. a
recomandat urmasilor sa aiba grija de unificarea limbii noastre
de literatura care fie
tineretul are nevoie de carti bine intocmite, pentru
limbii corecte pentru educatla sa sufleteasca.
In ultimul timp adus severe bine meritate unor
manuale la accentuate de a
tiva vulgaritatea, trivialul, amoralitatea.
de ortografie de de numeroase, in
' Ce are-a face. Doar pentru singura din et mére. Dar ce
-N. I.

www.dacoromanica.ro
208 CLAR

manualele perd timpul

corectandu-le, nu mai cum sa corect
nu uitam importanta ce o are corect ortografic
cunoasterea Sa nu uitam manuale
introduse in populatie Cum o
bine noastra minoritari, daca manualele nu
ingrijit din toate punctele de vedere ?
Regulele ortografice, fixate de Academia trebuie sa fie
respectate, toate criticile ce s'au adus.
numeroase greseli de constructie, chiar de acord : subiectul
la plural, predicatul la singular ; sau verbe de conjugarea a
intrebuintate dupa tipul verbelor de conjugarea a Se
apol o intrebuintare personal& unor verbe impersonale. Pana
gramatica n'a izbutit definitiv toate regulele
care sa nepotrivirile cea usuala...
Este adevarat Academia n'a inca regule
nitive in ; intrebuintarea accentului gray, dupa
regulele sale, poate naste de sens.
Pana la revisuirea ortografiel, - stabilita de Academie, in 1914,-
care este impusa de evoluarea limbii literare, de evo-
luarea limbii usuale, tot mai bine e s& se respecte regulele orto-
grafice sa fie introduse ortografii
pricioase.
In ce priveste categoria aceia de manuale care
tineretul o literatura vulgara sau amorale
antipatriotice, ea trebuie sa fie lnlaturata din
Cum o sa facem moral& nationala a tineretului nostru
asemenea manuale ?
Ministeriul Publice a ca va lua
necesare pentru revisuirea manualelor
ce nu indeplinese impuse de programele analitice de
comandamentele morale nationale. Aceasta operatiune se impune
a se face mai

Un scrie :
nu domnule profesor,
primim noi, la dornici de curata, sfa-
turile dv.
Eu primavara lasata prada tuturor curentelor
va din suflet pentru binele ce ni-1
dea Dumnezeu sanatate".

constata folosul pe care-I aduce pentru

literaturii lupta
I.

www.dacoromanica.ro
 literare de azi
IV. Domnul Director de revistä".
Directia pe care n'o nu vrea s'o ziarul in
dorneniul, de disputat de confus, al literaturii,
ar reveni directorului de prin revistä" nu inteleg
publicatiile care apar dispar ci pe acelea
care au o care au avut cândva o auto-
ritate, un prestigiu.
Directorul de revistá trebuie fie un scriitor, trebuie
aceluia. loan Bogdan a condus,
ani 1-au rästurnat arnbitii ale
se serveascd personal de
Convorbirile Literare, cäzute din mâna grupului de elevi
enciclopedici ai lui Maiorescu, ca el fi vre-o
poesie ori se fi incercat inteo Dar ce perfect
de limbá, ce gust ales la acest filolog care a devenit
un istoric ! $i deosebire pregatirea lui
aceia a unor oarneni de salon sau a unor profesori de
sau de filosofie cari s'au improvisat odatá
conducätori ai unor vrednice de o mai

Dar directorul de trebuie fie si un de

inimä, nu acela care pe vre-un biet idol literar
in de bani cäruia-i dä sarcina de a primi manus-
criptele, de a le alege, de a face corectura une ori
de a expedia numerele. de Jacob Negruzzi
Joan Bogdan cercetau corectau, - da, corectau,
o fac eu de patruzeci de ani, fiecare Nu ca
Hasdeu, care, la Revista ne pe Greco-
Albanesului, nestiutor de Ghionis, trecut
pe copertä...

www.dacoromanica.ro
210 CUGE.T CLAR

Dar mai ales directorul de trebuie fie un

de... directie. aibä o linie de
care
Nu portarul unei de expositie unde fiecare vine cu
ce vrea. Nici proprietarul unui salon de al
nici exploatatorul literaturii pentru tinte politice.
Nefiind acest director de face de cap fiecare
vrea....
N.

MAI SUS DE PAMANT DE

vrea
de avânt,
Frumosul ce poate
Aici pe pâmânt
caut pe-altite de
rodul de vie,
vuiet fugar de colori,
Pe pajisti aprinse de
vrea zbor,
Plin de fior,
Supt ploaia de astre,
Pe de nor.
noastre
caute supt
Eternul concert sideral :
E oare frumos real ?

vrea
Atât de mult
in mii de de forme
Al vetii tumult,
Supt crâncene enorme,
Sau clare fi-armonice norme ?
Prelungul spornic convoiu
Vrea pace sau rdzboiu ?
Acord suprem
Mereu te chem,
mele
Sublimul
Ci jalnic greu adevdru.i
Ce face
Mai sus de de cer
pe care il cer
Gh. V. Butnariu.

www.dacoromanica.ro
 SÄ NÁTOR" 1

BISERIC A

fn de 'ntunerec biserica-i
Rari candele doar varsd lumind mdsuratd
Pe chipuri de
linistea mocnitä nimic nu mai
in lemnul stranei tocatul unui cariu.
Cu 'ngdlbenitd, spre altariu
fntinde-ale ei Privirile-i pierdute
Stau la buzele ei mute
$optesc aprinse vorbe de dragoste nebund,
Pe pe dvera mare, privirea lui cea
lasd cdtre Hristosul pus pe cruce.
- Din goneste duioasele
' vremilor trecute, de md desparte.
Tu singur aibi, stdpdne, de-a' mele visuri parte,
Spre tine md - indurd-te, Hristoase.
In noptile-mi de friguri, de dureroase,
In care astept ziva, lacrimi de
Cdnd dorul fdrd credinça toat' o
diavolul pe toat' a mea
Trec chipuri cu ochi de suferinçi,
Vedenii dulci de taind, cu bdlaie,
parcd-mi arde de-o bôlnavd
buza mi-i uscatd mea pierdutd...
gura-mi a ta o sdrutd,
De ce nu pot sd pun odatd frdu,
Sd nu md ducd 'n unda-i pe veci acelasi rdu,
Cu apele de aur, de dragoste lumeascd,
De ce nu pot sd capdt
Strdind de senind,
Sd-mi pierd a mea in lumea ta divind,
Sd simt mistic pe galbena mea
De ce prin rugi aprinse nu pot sd fac o punte,
Pe care, dusd, vesnic a ta nunzai sd
Hristoase, dnt de taind ce, mdndru, din sicriu
Zburat-ai cdtre ceruri, tu, dulce Dumnezeu,
Aibi mild. In durere pierdut e gdndul
cernitd
Biserica std in umhrd tdcere,
buhnci jalnic pe turnul
Icoana linistitd a celui rdstignit
Supt candeld luceste. pare c'o
Se strecurd ironic pe buza lui supçire.
N.

Versuri din 1895-6. Le cred inedite par originale (N.

www.dacoromanica.ro
212 ET CLAR

Museul
Cum arghezismul oameni cari au talent.
Ni se trimet aceste versuri in care se ciocnesc imagini impo-
sibile. toate trei crutând iscälitura:

CINE DRUMUL
cu sucite 'n
$uvoaie de luminá se rup jghiabul
'n varul de mesteacáni ca fata unui
Se face de soare din tácerii.
Dintr'un departe
Fântâni secate 'n versuri de greieri uluiti
rogozul ca o
Poleiul vremii, vânät. din muntii
Cine drumul pe-acest de
coama casei tale cu lut
Spetezele ferestrei in care ploaia-i semn -
Imi ning bruma tristetii pe fruntea 'n vis plecatä...

Toti märácinii Se bocesc broa§te

luminii. Cu ochi de moa§te.
pentru vise in .nämol,
Vechi Pe drurnul gol
Un se duce
Purtând o cruce.
SE LUNA PRIN FEREASTRA
Se Luna prin fereasträ
c'o albasträ.
Ascultä, ce-ti spune
mir de vis, pune.
pädure
râul morti-o
Acopere cu stâlpi de fumuri
Tácerea 'ngenunchiatä 'n drumuri.
Se luna prin fereastrá
Cu fruntea 'naltä albasträ.
Cete§te, timpule : ce scrie ?
De mult mi-e pustie
aratä un de treabá.... N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 213

Izvod de un in mine
Ca un indemn de-apururi neinvins,
mi-am conturat spre culmi senine
Icoana unui dor de raze-aprins...
Supt
Un de raiu, imagini i splendori,
Se in de 'ntunerec,
visiune printre
Cu ochii o vie,
In c'un
Ciopliiu in timp c'o de
Un chip aievea 'n stâncd de granit.
Suav 'nmládiat in armonie
desprins din lumea unui mit,
c'un de vie
Dinteun izvor de har
'n stranie, isolare,
Din chipul de miresme
Mi-am ridicat in muta zbuciumare
unui cult necunoscut.
de curate,
Din tot ce mai frumos,
Le-am ars de jertfe
de dureros.
mieu cu sure colonade
Se mistuiesc arome 'n limbi de foc,
Ce supt 'n arcade
Parfum de peste umbre 'n joc.
plec trudita frunte soartei grele
pun pe - recea de
oarb' a
Ca dulce-a omului martin..
'n calda adorare
Cu mieu pe altar,
Cum cad proscris supt raza
Ucis de-un glas de zodiac amar,
vrea in de 'n lun4
Ca o un narcis,
tremure 'n de
Sculptura ideal' a unui vis....
Gabriel Drägan.
' Moarte i ideal, Trofee de aur, poesii (1923-1936),
va toamna aceasta,

www.dacoromanica.ro
214

Parasitismul literar
Literaturile, din toate timpurile, au avut de suferit de pe urma
unor pseudoscriltori, cari au cautat sa se infiltreze in masa cetk
torilor, spiritul tristele opere. un
ces de parasitism foarte logic, care nu se limiteazd la lite-
sau la raporturile dintre oameni. Oare nu se
ele totdeauna acolo uncle nu este
nu este easel biclineaua spre a le face
sa ?
Cu mai mult s'a petrecut acest fenomen la noi, unde o
formula romantic aruncata de : Romanul e näscut
poet", a fost drept capital literar de Arghezi
vinesti, a vorbi de acei spirituali"
n'au nimic comun sufletul, religia neamul
cari, totusi romaneste, nu apartin romanesti.
Pentru nu este posibil ca un popor care cere locul sau
fim : bine meritat in cercul mondiale, sa
represintat de oameni n'au nimic comun cu
Nu pot apartinea aceleíasi culturi valori de diferentiate,
ca O. sau Bratescu-Voinesti, de o parte, de alta,
Voronca, T. Arghezi sau criticul irnpresionist" d. Lovinescu.
Revenind la acel proces despre care vorbiam, este de
observat data el ca un fenomen isolat, astazi,
aceste vremi cand socialismul cosmopolit a dus la o desas-
amestecare a valorilor, parasitismul se
supt forma unui care acapareazd o literatura
intreaga. daca un I. Voronca sau Geo Bogza nu fac
parte din cultura romaneasca, o submineaza o distrug,
literatura tuturor acestor novatori nonvalori nu este o
asasinare a spiritului romanesc. vine marele rol al indrumato-
rilor nostri culturali.

Spuneam opera Peltz, Arghezi sau Cocea distruge o

dar nu-i apartine. Sa lämuresc : nu-mi explic
volumelot acestor scriltori feluri : dintr'un mes-
chin interes comercial sau ca adevar modul in care
este impresionat acestor felul cum el vibreaza
fata
In cas se adevereste prima ipotesa, nu nicio
ca toti acesti domni nu niste des-
gustatori, nu numai nu trebuie fie dar tre-
buiesc ca la bunele moravuri.
Sa nu mergem de departe ne oprim, o clipa
la punctul al doilea de vedere.
Nu incerca fac unui curent, care s'a me-
tamorfosat mereu, supt diverse ca realism", naturalism",
suprarealism", de insusi Zola, cel din rele, s'ar cutre-
mura in fata operei d-lui N. D. Cocea.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÁTOR"

menlinea pe laturea literar

admite literatura fie o fidela a
Nu voiu cerceta Arghezii de
Aceasta este treaba in preajma
a i prietenilor Cela ce este
construit este, ni o lume tocmai
aceasta de realism.

Opera acestor pseudoscrlitori este cu mai

oasa, este de a acolo
este mai :
care in 1906 a limba in teatru,
insemnand dintre cele mai importante momente in evolutia
noastre, ih acelui tineret care lupM de
pentru a tot ce e national.
acest tineret este destul de in lupte de tot
pentru a nu putea fi momit dar nu se uite tinerii
oameni, - unii dintre ei neformati complect, atunci
pericolul acestor barbari au in literatura ne
grijoreaza.
De d. N. lorga se ca alta data, in fruntea
tineretului pentru salvarea luí a literaturii romanesti, el nu face
numai de purificare de culturala, el
valuri in fata hordelor, pentru a nobil
curat spiritul romanesc.
I. Murgescu.

NOCTURNA
Pe cer prima stea.
Luceaförul, prin de nor,
razele mor
Din asjinfit de micunea.
lar vântul s'a oprit
doarme-adânc stejar
Ingandurat $ secular..
din urm s'a

Se luna prin vzduh...

strzi strvechi
Se 'nvesmânteaz 'n vechi.
De sus Duh....
I.

www.dacoromanica.ro
216 CUGET CLAM

Apa trece, pietrele r6mân

(Epopeea Neamului
Fragment din Cartea a IV-a («VuIturii.).

pe lie pe Mustea
Ce ne-au 'n dor de
Nu mai cântá nici de jale, nu mai nici bätuta...,
Un obus i-a frânt urnplut ei reduta.
Capul lui Ilie-atârnä prins in ghimpate,
cum privind sinistru, rade-acum de toate.
prin ghimpi se scurge se tremurând,
Ate lungi suptiate pe
Doina lui - cea din urmä - Neamului se
de dincolo moarte face
Vor cânta-o stränepotii, cercetând de unde vine,
va plânge codrul pentru cine.
Noaptea veacului va 'ntinde negre pe ruine
margeni pe aceste verzi
sfârtecat mânjeste malurile reci cu sânge,
de mare-i groaza 'n noi, niciun ochiu nu plânge.
ni se'mpietreste, rämâne mut,
Para norii unei scorpii pe transee au trecut.
Mu tea zace, Umbrärel,
Schijile, trupul tânär, ca 'ntr'un arbore-au scurmat.
L-a obuzul mortii, häbucindu-1 in bucáti...
curând pe-aceste locuri vor fi doar
Va cânta 'n huceaguri cucul, 'ntr'o va pleca,
lar urma lui, supt s'or apleca...
Apoi viforul va va trece, ca viná,
Cu zâmbiri de primävara cea
nou, pe creanga verde, cucul va cânta
Pe toti ingerii mortii de
Cine va mai de tine, frate Pálie,
de tine, frate, al lui

mai pe Strat Strungaru, un cioban spete late,

Ochii negri - mure coapte - sprâncene 'ntunecate...
Mustäcioara iar obrazul ars de soare,
Vorba, freamät de chipul, rouratä floare...
Mersul, alignit de paltin, statura un stejar
Räsärit in vijelie, stând de strajä la
aruncat luptä..., suie
Unguri, vânturi vedenii granate
intunerecul se 'n valuri oarbe despicat,
pe 'n dealuri bat ..,
Bat de zguduie pámântul, gem obuzele râmä

www.dacoromanica.ro
 NOUL 217

Plaiurile späimântate, maluri peste gropi

Dar ciobanul Strat n'aude, nu se ci aleargä,
Printre veacuri de el deschide cale
nu 'napoi:
Cu Virtutea militarä" vrea din räzboi.
S'a jurat pornind de-atunci o tine :
Dac'o fi sä-1 decoreze, el se Päuna ;
nu, mai bine moarte»., el acasá nu mai
toti, de rusine.
$i-a murit..., moarte Un obuz un
A in bot ciobanul semet
cu räget ca de bour junghiat,
cle-asupra smuls din dealul speriat,
L-a pe Strat Strungaru sus, de nu se mai vedea,
Numai biata-i viatá pe copaci, bucáti cädea...
Trupul lui, terna 'n schije spulberate,
Bureza 'n transee negre pe sângerate.
unul... bate vântul, zi noapte ne räreste
'n pustiul al viscolul mereu
Satele-s acum departe, invelite,
Gem pe toiege pe desnädejdi cumplite.
Cine va mai 'n tot de tine, Strungare,
Pomenindu-te jale, aprind 'o lumânare...?
Se va märita cum i-a fi pe
triste gânduri amintirea vis.
Va uita, cáci tot se dar va duce la
Fär' tainic, ce-i va picura din
Dincolo de-aceastä soartá, cine Strat Strungare,
Dacä moartea nu-i tot lume viitoare?
Ne vom odatá, poate acelasi
Despre lupte nume povesti-voin un foc.
vom fi chiar noi, ostasii, peste cari-a mers furtuna,
adâncuri de abis pe totdeauna.
Cine taina mortii 'ntelesurile vietii ?
Noi tinereta, altii truda bätrânetii:
toti venim pe drumul rânduit de mai 'nainte,
ne rupe vântul atât doar tinem minte.
Cine va mai 'n tot satul, ani ani, de tine,
Vajnic luptator al terii, te pomeneascä, ?...
Nurnai locul unde moartea ti-a 'ngropat vis,
Unde tu, stropi de sânge, singur numele

apoi, ca printr'o ceatá 'n gura

Pe tovarasul de jocuri, Marinic' A Cihodäii...
Am cot cu el cânta un dor de
alinare
Eu, uitând sat pe meleaguri chiuiam,
Crângul tineretii mele printre priviam.
ne-am dus pe Morii, el din

www.dacoromanica.ro
 218 CUGET CLAR

Eu, gândurile negre, fácând.

acum, când bate vântul ne-apleacä pe cei morti,
Când pädurea vede supt negrei
Lacrimile satul, numele 'n ni-1
i suspine floarea din copilärie...
Gerne ca sufletul indurerat,
Jalea dealul räscolit sângerat.
Unde-i hora cea
Unde-i läutarul Marinic' A ?
ni o chindie sä strige :
Crape dracul, Strungare, tine-A Saftei, nu te
Unde-i el sä hora s'o 'mpleteaseä,
Tinereta trecátoare, ca pe-un zarzär s'o 'nfloreascä ?
Unde-s doinile plângeri picurate 'n faptul
Pe când boarea vi§inii ?
Unde-i el, doinarul A Cihodäii,
La lui sä umple satului, ?...
Nu mai este, nu mai nu se mai
A cäzut cum cade floarea, gemete, supt
Zace 'ntins pe iarba rece dânsul, dealul plânge,
lar pe loasbe de obuze curg lungi de sânge...
Tace 'ncremenit vázduhul, de spaimä de fum,
spre mortii nostri, plâng toti arborii acum...
Cine va mai de tine, te te cheme,
Glas de frate, glas de bucium, 'nfioare neagra vreme ?
lar pe locul unde zborul s'a frânt, 'ndoaie vântul
Crânguri de fäclii aprinse, ce-ti vor mormántul...
Cine, peste de veacuri, te mai jäleascá, cine,
pe 'nfrángeri avânturi vesnica uitare vine ?
...Ploile fosnet rece scuturat pe cruci uitate,
Frunzele ce 'n de plâng pe-a singurätate...
Turmele tainic picurat din glas de clopot,
Vijeliile ce umplu vägäunile de ropot...
Cirdurile de cocoare gângurind supt zári senine,
Soare burezind poala care vine...
Stolul berzelor ca un de roase
Ce se pe cerul cald al
Amintirile culese de izvoarele ce curg,
ele de amurg...
Vulturii urcati in slavä, sträjuind strävechea
Plugurile ce rästoarnä intunerecul
Trilurile ciocârliei vánturate de luminá
i cernute din albastra pe colinä...
Cântecele risipite pe drumeaguri de pädure,
Frunzele freamät dulce scuturat pe vreji de mure...
Doinele din fluier din vrajä de
Noaptea focul stânei, ziva oi pe deal...
luceafärul, sträjerul,
Luncile ape limpezi, ploile ce umplu cerul...

www.dacoromanica.ro
NOUL 219

Stele le, pierdute focuri dincolö de viata noastr,

Unde-s lumi nebänuite, unde zarea nu-i albasträ...
Luna vesnic cálätoare mereu pe-acelasi drum,
Cum era n'a fost viata, cum o vedem acum,
pe fusul vremii firul anilor mers,
Ca clipele durerii, toarse fäcute vers,
singurätatea clepartárii
In a adâncime veacurile clipite,
Apoi trudnica ce se de pâmânt,
Unde e-un mugur peste caje bate
Te vor plânge, sufletul din lac de
ducandu-1 lume unde nimeni nu mai
Te codrul verde, soarele apa väii,
Dar tu nu mai de ducä, Marinic' A Ciliodäii...
Nu mai anti nici Ciocarlia, nici Chindia, nici Bätuta ;
Au noaptea 'n ele: cobza, naiul läuta...

lnsereazä... Cerul pare o näframá läcrämatä

Care-si de-asupra umbra ei
Poate 'n ceasul amurgirii, Maica Domnului
Pe toti mortii cruce cu
Trece-uu de päsárele, ciripitul scuturând,
Alte stoluri speriate, prin trist, chemând.
Glasul tunurilor doarme pe lucire otele,
Se aude zborul stolului de päsärele...
Undeva, la o räscruce, un
Urletul, ce-i tot mai jalnic, spanzurat de vânt rámâne....
Const.

POSTALÄ.

A mine noaptea grea,

Cu de greieri, bitum...
pe drum
!

$i-i rece, cu cer

Supt care moare farmecul de ieri...
din umed ies
de trist de !

cucuvea vesteste de pe-o

'n noaptea asta moare cineva...
moare 'n mine
Cu fiecare ce se
Soroca. D.

www.dacoromanica.ro
 220 CUGET CLAR

DIN GREACA.

MARIA
(t 1931,
venirea-ti o mai
Din din vremea ce s'a dus
plea se de ta:
s' spre apus.

de foi ce cadd
Supt pomi. cei
seninul. Fioru-,si face
Din agonie, - tu, tu tot nu !

veni iernii
plânsul de din zond,
Nu-mi o zilele acele,
Un o anemond.
Trad. dupä o versiune francesd, de N.

DIN LITER ATURA

LEGENDA

Cdnd peste Mare miezul nume 'ncet

Cu negrele-i plute,ste sus,bord, celce nu doarme
pe vapor a doua De-o presimtire se :
Ceva spune
Cdnd noi s'aprind fugare sand ceasul lui moard.
Pe nesfdrsite, Pe o
Ca candele aprinse la
Pentru cadavrele ce mâna de la
Se din Din ochi o ;
Din a coralelor pädure In vis plânge,
- o fantornd Respird din :
sure. De celui dus departe
De maluri se ei se teme.
cu ecou prelung
in zbor se 7 rege 'n larg de
'n se-adund; Std pdn' ce se
valuri, din cei ce-au fost acasd
In Marea se N'or mai ajunge
El std cu fruntea de C. D,

www.dacoromanica.ro
NOUL 221

CRONIC
Cum pe care
le
Din Viitorul" :
O privire asupra romanului romanesc de
obliga pe oricine e inzestrat cu o de putin patrunzatoare
intuitie critics constate de in genul de care este vorba-
apar nenurnarate uimitoare fecunditate
joritatea scrierilor de acesta nu valoare, de
oare ce, prin continutul deviat de la ceia ce ar fie,
nu se integreaza, pur simplu, in conceptul adevarat al categoriei
estetice respective.
curn se de la o cea mai mare parte
a volumelor ce poarta, drept subtitlu, numele de roman", pas-
foarte putin, adese ori de semnificalia genvlui din
sfera caruia pretind parte.
Autorii acestor cu sensuri ratate, chiar ei au talent,
dau sama a scrie un roman nu presupune numai
a fi in posesia unor de literat.
dintre ei ar putea face scriind in alt :
in poesie, in teatru, ori alta specie a prosei : schita si nuvela.
a fi creatorul de al unui roman, trebule
fi fost cu numit duh al romancierului",
de care in domeniul acesta se iroseste cu mult

prin
de a putea fi
cari
de
inchipuesc -
de amanunte
:

pe
-
de inutile, pe
de plictisitoare, continutul unei simple povestiri, spre a-i da aces-
tela proportia unui roman, se amarnic. deosebirea
dintre nuveM roman nu se reduce la o chestiune de
dime nsiu ni.
Caracterele distinctive ale acestor tre-
buiesc in insusi continut cautate, spre a se vedea daca o scriere
ce se pune, se cuvine, pe
elementele povestirii, personagiile fie doar simple
mijloace pentru sau spre a se constata
opera respectiva ce fie roman, cum trebuie,
tot interesul pentru crearea personagillor,
servind numai conturarii a ceia ce numim, vorbim de o
astfei de carte, eroi.
Din confusia a cela ce este caracteristic nuvelei, pe de o parte,
rornanului, pe de alta, reiese faptului
aceste specii ale epic de incalculabile compromisuri.
apoi un lucru elementar, care, tocmai e ignorat de
cei mai producatori de romane, face avem de la o vreme
incoace romane nerealisate : o opera care vrea fie roman,
trebuie scrisä de un autor spre a nu mai aminti de
alte calitati - o fructuoasa in

www.dacoromanica.ro
222 CLAR

Pentru a vea aceasta, se cere o mai

Dar maloritatea romanelor romanesti de astazi scrise de
autori a de abia a urcat la o etate
experientele nu suficiente pentru a putea crea genul acesta.
Interim."

Un harnic.
in :

D. Eugen Lovinescu in urmätoarele volume : Istoria

literaturii romane" (de la 1900 la 1936), Diana" (roman), un al
treilea volum de Memorii", care va cuprinde si portretele
seria Scene din viata aparute in Adevarul" in fine,
al treilea volum din seria eminesciana, al provisoriu
este
Ce ce vreme
Recunoweri :
Din nr. al revistei brasovene Tara de d.
Liviu :

Literatura noastra din ultimul e invadata oprita in

desvoltarea ei de cultul negativului. Noi
garea etnicului nostru am mai trait suferit invasii. Dar ele,
data forta noastra primitiva de odinioara, nu au
sufletului romanesc. Invasia sistematisatd de azi ameninta
echilibrul structural al suflet. literaturd nu
e a Romanilor, ea nu e a in conclusie logica,
nu se integreazd in universitatea culturii. Ea nu e o
la armoniei. E de un spirit de
strain dominarea infiltratii cu scopuri
ce s'ar putea precisa usor. E un produs metec resultat al unor
psihice artificiale. E o literatura lipsita de individualitate,
de libertini parveniti. E o literatura in care nu palpita
creatoare a unui neam.
Noi credem arta care e o functie utila, pentru ca e
o organica menita sa inobileze sa stileze unui
popor. Ea e marele element pedagogic al multimii. Ea are menirea
sa aristocratiseze un popor. Ea e organicd.
Llteratura arte e cea mai activa in formarea
sufletului colectiv. Mari! fie pedagogi
al pierd rostul organic.
Vechii dascall au avut drum romänesc. Ei au avut o
etica in care situat rodul. Ea nu era
Ei au mostenit-o. Ea formata in instinctul nostru au
activat-o in conducatoare. Revolutia francesa a deschis, e
drept, orizonturi cu asupra
dar ne-am cu proprie, in primul din

www.dacoromanica.ro
NOUL SÁMÁNATOR" 223

cotul nostru 1784 nu au avut

precursori ideologi, dar au avut in diferentierii
etnice de asupritorii diferentiere care a promovat
necesitatea de fapt a conducand la
o reliefare a nationale. ce in alta parte a crescut
cu ajutorul unor infiltrad indelungate de ideologie, la noi a
bucnít intuitiv din porunca Miscarea din 1821 are ea
spontaneitate e din aceiasi porunca a
au conturat etica de intuita, daca i-au adaogat
reflexe de ale francese, i-au mentinut individualitatea.
Acum aceasta orientare renuntam la
robindu-ne drum Cultura unui neam poate o echia-
bristica definita pe negarea specificului sau a sale,
ceptarea insinuari de spirituala sträina Nu
Drurnul nostru nu poate urma diversive.
poate fi ea de
plamada ? noi ai generatiei de azi sa-si faca
marea revisuire sa se intrebe pe de stilare
ale romanesti. Functia sociala se in primul
rand in cadrul la armonia universala
trece numal prin lagarul neamului. Nu vom invia discutii inutile.
Armonia e positiva, e constructie, e zbatere de aripi spre
inaltimi miraje. Ea nu e o morala, e porunca e
existenta. Din ea se naste o o ordine, un suflu
dumnezeiesc. Armonia nu o creezi cu Dar din ea se
tendinte. Scriitorii au orizontul liber, dar ii
leaga organic de neamului
Credem in integrarea in comandamentul istoric al acestui
popor asteptam intrarea fecundatoare pe drumul
destin al Veniaminului latinitatii".

Revenirea la bunul
Tot din Viitorul" :
O comisiune de inspectori numita de d. ministru al
a fost insarcinata revisuirea manualelor de curs
primar secundar. special manualele de istorie, de
literatura romana vor fi examinate
acelea care cuprind amorale sau recomanda literatura
nografica. De-asemenea vor fi scoase din
publice operele al morala sau
la anarhie
minist-ului este deosebit de Ea
face parte din programul de ridicare
ce se aplica, perseverenta
a da resultate este insa necesar ca, si in de
nu-0 poatä procura De acela un control
trebuie exercitat asupra periodice,
asupra editate in comerciale care

www.dacoromanica.ro
224

literatura. De romanele detective multe din

romanele de aventuri. Cetirea acestor nu numai e
o pierdere de timp pentru tinerele generatii, dar e o
morala. am inregistrat furturi
crime facute de minori, faptut se in special acestor
de aventuri banditesti.
Se o severa se asupra
raspingandu-se toate cele care, din de vedere politic,
constituiesc o primejdie.
Dar de aventuri in dar
sufletului romanesc, nu constituiesc oare o primejdie
cu mult mare ne de anarhisarea tine--
oare vedem pe care am ajuns aici?
Mai putem lasa un al daunatoare, care
trebuie ingradit mai mult, efectele au fost mai
tragice ? Oare casele de care au facut o specialitate
din publicarea carplor ce se cetesc pe sub noaptea pe
ascuns, nu trebuiesc controlate ?
S'au ars ziare in publice. Cu morala n'a
nin:ic din aceasta. Daca maculatura
pornografica, banditea.sca ar fi arsa, multe generatii
ar salvate.
impotriva anarhisarii tineretului, intreaga a
trebuie conlucreze solidar. speram deci nu se va
protesta in numele si se vor lua
drastice pentru curmarea abusului de

Cei bat joc de lume...

Un ca acestea :
Totdeauna gata cad in lui :

E soarta care m'am purtat,

noaptea m'arn
Si-acum, - nu mai
tot.

din
pe o peruca, dupa incendiat din zori
apare 'n sus la g am, un :
un de var crescut din pori.
Fecioara despleteste parul ;
dar ii
din
trezi sornn parintii.
LegaH, oamení buni I N. L

www.dacoromanica.ro
 literare de azi
V. care toate...
Viata noasträ intelectuall e cu idolatria
noii generatii, care nu trebuie fatala de
patruzeci de ani deck are farmecele nemuritoare
nevestejite ale deliciosului Arghezi, maestrul azurului"
glotologic, de care toate.
A o ca acelea pe care le avem azi
care, adesea, nu dau nici cuvântului. Din vechea
literaturä nu nu vrea nimic. La liceu
n'a gustat-o, acolo i s'a cerut povesteascä su-
biecte care sânt, de fapt, indiferente, analiseze"
pentru a se afla in ce compartiment al noii masini
critice cineva. Clasicismul n'are preda.
lectura. Ea e legatä de ultimele productii,
tocmai acelea de care, aceiasi boalä bântuie
in toate trebuie cea mai mare Din ea se
aleg formulele ware de memorisat care impun nai-
vilor. provisia omul devine judeator,
indrumätor, creator distrugkor de reputatii. Mai ales
distrugätor.
E familiar si ironic. Dintr'o de cu
sfichiu te-a demonetisat. Ii e, bunului june, nimic
sä aräte n'ai nici cele mai elementare lucruri
in truda unei vieti n'aveai mintea
pentru a cuvânt, nu esti deck un
caraghios bätrân, de de tine curcile" cum o
spunea, mesagiu amabil, ctitorul noii istorii a
Românilor, tip de care toate, domnul profesor
C. C. Giurescu. Din când când redactorul literar
nevoieste pentru a-si face clienti, pe alt ado-
lescent din se vor sprijini pe altul ca
doi porniti la drum in zigzag.
E o obräznicie generalá, care trebuie
N.

www.dacoromanica.ro
 Intre Bratescu-Voinesti Eugen Lovinescu
- privire la discutia pentru

A vorbit d. Lovinescu, scrisoare de reservele

pe care Maiorescu le fäcuse, in raportul academic din 1907,
asupra nuvelei in lumea dreptätii" (a d-lui
la tendintile morale ale autorului. Dar nu resulta din
reservele acestea Maiorescu nu avea reserve asupra lucra-
scriitorilor Mai mult chiar : el avea reserve chié r
asupra admirabilei Pierdute, care nu este
Ce-i lipsia, ? Ceia ce regreta el in Scrisoarea
era atmosfera aprcape a unei lumi in care
(textual) nu
turmentat"
de -: Ibsendoar de unel in Dusmanul Po-
intinde
acela
o lume de de oameni verosi,
dar acolo e macar unul (doctorul Stockrnan, se pare)
se bombardeaza casa cu pietre, a intransigentii lui.
Caragiale nu dat ecoul asemenea intreg, -
de s'or fi gasit in lumea romaneasca de
Dar Scrisoarea" e totusi salvata de aceasta lipsa prin fondul
din care izvorase, care e subjacentä. Se simte, -
si aici e marea arta a lui Caragiale, - ca el avea un
pentru judecata oamenilor pe descria. Nu se corn-
in lumea
vreme pe cari apara d. Rosetti
d. Lovinescu se complac in admiratia bujorului Radei" deci
nu se pot prevala de lui Maiorescu, care era un adept
al esteticei lui Schopenhauer. E ca, pentru acest filosof, arta
ízvoraste contemplare, deci face parte din regiunile superioare
ale nu ale Artistul este nu irite
Vointa, arta nu se poate naste prin liberarea Inteligentii
de El nu va cetitor spre regiunile joase ale
sufletului, atunci se singur, opera.
Contemplarea nu mai e posibila autorul desfoaie bujorul
Rader in ochii supt nasul cetitorului. Este negatia a es-
teticei schopenhaueriene, adoptata pe de-a 'ntregul de Maiorescu.
in traditia Convorbiri", discutie se
anecdotic, putea sa imaginez pentru
inca urrnatoarea ai in fata
bind, de de frumoase. Una e o femeie cinstita, cealalta, o
o Rada in miscari in purtari care o preferi ?
Eu cred ca, de tu un tot pe cea
stita ai s'o prefer!, - numai de o vadita pervertire in
gusturi.

pdrerea sa, de trebule s'o la cum a facut-o

acestor

www.dacoromanica.ro
NOUL 227

de ce adopta totdeauna estetica Schopenhauer

preferínta judecarea operelor de arta. Nu confunda
pe de fotografli obscene cu
de arta D. Nanu.

CÂNTECUL COPILARIEI
efti, l
vom fi ca
Un de
Pe uncle ne-am jucat,
Ne bate i
E viata ca o
Cu o
Cu-atdta mai pare...

spre cer o
Durerea la o 'ndoaie,
murind, ea tot
de cer i-un strop de ploaie.

mea
te adun acum,
Din roua ierbii,
In zori pe margene de drum.
Dar nicio nu mai vine
Pe calea vietii tnapoi...
Din ce-au senine
Curg ploi,

frunzele 'n ferestre,

La peril tnsuresc,
de-acum poveste,
trec, se desfrunzesc.

copildrie,
Ca floarea din
Bdtrdnii, ce n'ar da fie
ei, o zi, copii l
Ci 'n neagra
Uitati vom fi noi ca mane :
Un ciripit de ciocdrlie,
Pe uncle ne-am jucat,

www.dacoromanica.ro
228 CUGET CLAR

scrisoare a lui V. Alecsandri

In de 9 Novembre 1933 am avut prilejul sa vad la
Doroholu o scrisoare autografa de-a lui V. Aleesandri. se
pastreaza pietate d-nei d-lui I. Alexandrescu,
prin a caror pot da lamuriri, in
atentia cercetatorilor literari.
Transcriu, tntocmai, textul :

Aglae
Eram in singuratate
din
Earna in a sali inghetate
Lipea de geamuri

eu eel de ninsoare
Sub negru de
Visam la veselitoare
D'a primaverei scumpe minuni.
Visam la acele departate
unde fost-am eu calatori,
frurnoase neuitate
De poesie de amorn
Un dulce oaspe veni atunce,
Un dulce, frumos portret,
de tine ca arunce
de lumina, de poet.
El imi aduse a ta gandire,
Dorul tau june virginal,
Care 'mi
e'al poeziei ideal.

atund natura
Undi pe
'n veseli un dulce soare
pe-a ta trandafiri.

eu, 'n admirare,

la tine, am zis :

Oh, tinerete, cine te are,

Are un farmec
Deck. 1871, MirceW.

www.dacoromanica.ro
NOUL 229

Manuscríptul are forma unei expediate prin post&

Cine era Aglae izvoarele timpului,
din Radu Rosetti, Amintiri din prima (p. 221), Aglae
era filca lui Alecu a Sultanei Manu. De-o rara frumuseta,
ea se in 1875, St.-John, consulul engles din Iasi.
Este : Alice, luí
Mihai pentru Unire.
De tatal noastre, Alecu este fratele acate-
luí M. Kogalníceanu.
In ce priveste textul, va compara
Alecsandri in 1875 (cf. vol. III, p. 170), titlul :
Pe albumul A. va constata importante deo-
Intre altele, in edilia versuri :

cine te are,
'Are un farmec

- ceia ce la publicare, poetul a facut unele

Cred particulare, multe autografe

de la V. Alecsandri.
In Romania (an. III, 10 pe Octombre 1905, p.
296) s'a dat la o Doarnnei
G. Sturza, :

ochii
Pe cea
Ce 'nverzeste pe Siret.
Un de-al
Vietuieste 'n acest
'n
Zile multe cu noroc...
Alecsandri, privind din Mircesti, in 1877, spre castelul
din aproplere, unde fíica lui Ion Ghica :
Cu-a sa
pagini de-admirat...

Culese, date la comparate, astfel de intere-

nu numai pe biografii luí Alecsandri. cuprind
despre fapte dintr'un trecut moldovenesc
foarte important, de ni se pare de
Scrisoarea luí din 1-iu Decembre 1871, catre lui
Alecu din Roman, s'ar cuveni de un iubitor
de cultura, pentru
Econ. D. Furtunä,.

www.dacoromanica.ro
230 CUGET CLAR

AZI

Cu
cu buciumele
Md 'ntorc, pe
de - cale
Azi m'am
ca
m'a
odinioara,
la
drag,

pacea Cu prinsn suptioar.

Din de Sfioas, mâno
Am cd mea, m ca team :
dupd idealuri, Dumnezeu de
cer nu are nicio stea. Te-a'mbtrânit pe drumuri,
valul un In dorm
catarg catarg: de brum, nucii,
Pe noi ne-omoard Supt cari-am
Tu biruitoare 'n Cu i
soarele i luna In mea-i
inauresc mieu...,
o de cum miroase busuiocul
Ca din De grinda !...

pe pat, i mama
pe viu, bucurii i :
pare-un Feciorul lume
Acum schimbat sicriu. din nou
Nisturel, Vasile Chiriacescu.
(Din ziarul Oituzul".)

ELEGIE
Mor florile simt moare
In aur mea floare...
- Domol, cum inserarea
Pe noi tristep se stdnge
arde lumanarea. sufletul mieu, Doamne,
Frumoase-au odinioard...
Pe cerul de pastel se duc, $i moartea md
Ca visuri albe, rândunele.
Doar vântu 'n codru e haiduc De ce mai înfloresc supt soare
nu mai in noapte, stele. Cu Mmbete fermecdtoare,
De ce mai înfloresc sd-mi spund
Stau despletite 'n 'n pulbere s'adund?...
chipul ca de
In apa ca un Frumoase-au miresme
clopotele 'n seard.... De ce ?
Adelina I. Const. Goran.

www.dacoromanica.ro
NOUL 231

Traducerile límba francesa líteratura

- la (2 August 1936) -
de N.

ascultatori.
care este care este sensul
S'a intamplat eu stapanitorul, biblioteca pe care
am daruit-o Terii, dar pe care o stapânesc o
s'a intamplat ca eu sant stapanitorul poate mai bogate
de traducer! din limba in limba Traducerile
acestea rn'au interesat intotdeauna, le-am adunat o deosebita
grija ma ca, la acestei care va fi
publicata, sa adaug chiar o lista biografica pentru persoanele care
n'au la Biblioteca Academiei biblioteca pe
care o eu
care este punctul de plecare. Acum, in de
de a comunica lucrurile care au stat vreme ascunse
biblioteca al aril catalog n'a fost niciodata n'a fost
niciodata in alta forma, pe langa aceasta se mai adauge
un lucru. Ceía ce un popor alege din literatura altui popor,
are totdeauna o deosebita valoare pentru aprecierea acel
moment a sufletului acelui popor. Pot sa pun chestiunea
pentru vremea mai veche, nu pentru cea noua, de
: pentru se traducea atunci cela ce traducatorul credea
intr'adevar este interesant folositor, ce cerea
de fapt, pe acuma, lucrurile nu Acum, la noi, ca
din nenorocire, cine stapaneste nu este nu
este cetitorul, ci este editorul ; editorul este tiranul
actuale. .
urmare, el bani, de a tipari,
si-unele interese ale sale, - care nu totdeauna numai interese
de taraba, ci sant unele interese ascunse pe care un editor le
poate avea, - el ajunge, insistand necontenit asupra fel de
literatura originala sau tradusa, sa publicului, cu
mai mult autorului, care se vrea apreciat, se vrea cetit rasplatit,
o anumita Nu se poate zice poporul roman
vrea ura francesa care se Traducerile acestea une
ori foarte prost facute, in cele mai multe casuri este o ab-
soluta de respect de original, care se fac o
extraordinara de oameni cari nu cunosc limba
- de oamení neaparat, foarte bine alte limb!, dar ceia
ce este sigur este limb! : hmba romana limba
francesa. alegerea este de natura, ar crede cineva ca
exista in literatura francesa care excita
Va ie$ deosebi

www.dacoromanica.ro
232 CUGET CLAR

s'ar crede publicul românesc nu cauta

care cel putin anumite pagini cuprind excitare a
Dar aceasta nu ne pe ; aceasta
nu gustul nostru, ci, cum am spus, interesul de multe feluri al
unor editori hotaräsc Pe când tradu-
cerile facute odinioard onesM a cuiva care tía
care, - de limba romaneascä era atunci
desvoltare destul de bine romaneste. Acestea represintau
o de multe ori, erau supuse unor anumite apre-
represintau, in ceía ce forma grafic& cel
elegant pe care putea sä-1 epoca ce
pe cetitori, al caror nume se adaugia ca prenumeranti" la
erau oameni in adevdr acea
interes care s'a indreptat asupra literaturii francese,
nu la - unde, pe vremea aceia, nu erau pentru
ceva, unei inca patriarhale
interes care s'a indreptat asupra literaturii francese in
Sud-Estul Europei a fost in acea capitals a regiuni
care acum nu mai este una, se in stSpânirea
nalismului ultra-nationalismului turcesc al d-lui Kemal Atatürk.
Dar, Constantinopolul era locul unde intreaga a
popoarelor acest Sud-Est european avea un Prin
urmare acolo, nu la noi, s'a trezit in a doua
a secolului al XVII-lea, interes pentru literatura
Acesta este un capitol cu totul din spiri-
tului frances prin literatur& eu cred o afirm
aid este o mare felul cum se de obiceiu
poporului prin Franciei, nu istoria
spiritului frances a tuturor provinciilor pe care incetul cu incetul,
acesta le cucere0e, ajungAnd, de exemplu, in secolul al XVIH-lea,
domine pretutíndeni, tot in Suedia lui Gustav al ca
in Rusia a II-a, ca in ca
cercuri de la Constantinopol cercurile din Pera, levan-
tine, unde erau catolici de origine italiana, treculi acum la
francesa. Este o mare nu se aceste lucruri,
ci se fac, tot felul de unele foarte groase, in
multe volume, despre ce a fost cu anumite persoane femenine
care au invârtit lumea la Paris Versailles in vremea aceasta,
persoane bune pentru istoria romantatS, dar intreb : in des-

-teresante ca
voltarea poporului frances ce pot avea aceste metrese
atâtea alte metrese care puteau tot
acelea.
de
va zícd, acest Constantinopol din a doua
a secolului al XVII-lea incepe a fi o parte din literatura
Numai nu este vorba de traduced.
oameni cari urmare, limba francesä se
presintä, literatura ei cum este ; nu e de niciun fel
de cari la inceput membri deo-

www.dacoromanica.ro
NOUL 233

sebitelor ambasade, ai deosebitelor consulate pe langa aceasta,

un public international de departata origine genovesa
venetiana, care se deprinsese ca, de la intrebuintarea exclusiva,
ca literatura strain& a celei italiene, sa se indrepte catre literatura
francesa.
Am cautat in multele cuprinzand note uitate de
care am acum pentru redactarea unei intinse Istorii a
Romanilor", - pentru persoanele care se intereseaza de pot
spun ca kurn doua zile a al doilea volum, care merge
pana la asa-zisa evacuare a luí Aurelian, dovedesc n'a
fost niciodata evacuare, ci, unde am fost, acolo am ramas
ce am cutare jurnal" al unui in
ambasada
Se represinta prin 1670 in Constantinopol, la ambasada Franciei,
pentru a face onoare Le Dépit amoureux",
In timp, Le Cocu Imaginaire". Acestea sant cele
prime piese francese represintate la Constantinopol Pe urma s'a
dat o represintatie asamanatoare pentru Englesi. In o
a treia represintatie »La femme juge et partie" o farsa scrisa
de acela care pastrat aceste amintiri, Galland. Acestea le
gasim in jurnalut" lui, citat.
De pe vremea aceía nu la Constantinopol
Francesii : de exemplu, marele de bagno-bagno e locul
unde erau la galere - era un Frances,
nu André Béraud, care este mentionat tot de
Galland
pentru Englesi se o mare represintatie, se spune
erau de fata Francesi Greci, chiar femei, atât din Pera,
din 3", ceia ce la Constantinopol insemna un lucru
extraordinar. Femeile nu mergeau la teatru, obiceiu care s'a
de altminteri, in unele parti ale Orientului. Mi s'a intamplat,
acuma vreme, ca, in Spania, la Grenada, sa intreb pe un
care spunea ca este insurat : Sop d-tale inteo
fabrica ?" - E contra - Dar merge la teatru 7"
mi-a raspuns nu se poate la teatru. La
nopol pe vremea .aceia, Grecoaicele nu mergeau la teatru,
Turcoaicele cu mai de se pare vor fi ajuns
mearga Turcoaicele la teatru, dar in Asia Mica, nu la Constan-
tinopol. E o ulmire ce se afla in program : Le Cid, des
Maris4, sí, pentru se credea ca publicul ar putea fi strivit de
se adaugia Le amoureux, jar, pentru ca
el se distreze, la s'a adus farsa La femme juge
Acuma, In ce chip se imbracau actorii pentru aceste repre-
Journal Antoine Galland, in Revue Retrospective, seria 2, XXXIV, pp.
10, 12, 14. poi editia
Ed. I-a, p. 7.
Une trés grande assemblée de Franois, de Grecs et de femmes, tant
de Péra que de
Ibid., p. 22.
31,

www.dacoromanica.ro
234 CUGET

7 in Cid", aveau foarte bogate la grec-

riches habits la grecque.
avem o alta represintatie, Dépit arnoureaux"
Cocu imaginaire", care interesa de mult probabil
unei potriviri conditlile acolo.
ce sa gasit pentru acest teatru de la Constantinopol, dar
pe aceasta la Smirna, care represinta pe vremea aceia,
1700 ceva mai ca a doua a Imperiului,
represintatii de teatru frances. avea exemplare ale tu-
turor un foarte important, era pentru
cine se dea represintatii de teatru. Acolo era un consulat
olandes de cea mai mare alte interese de
acestea europene, nu uitam mai de la Smirna a
venit mai mare filolog Apus, la inceputul secolului
al XIX-lea, Grec care a pAstrat multa vreme
concet6tenii de Smirna.
cine dAdea - este o schimbare La
Constantinopol ambasadorul frances distra pe con-
sulul engles face a se represinta, natural, tot francese
italiene, de in Smirna se pastra mai bine

In ce influenta asupra din

Europei a literaturii francese, este o carte pe care n'am
la cartea d-lui Abel Monsuy : Le Monde slave et les
classiques francais, XVIe-XVIII-e 1912.
(Urmeaza.)

INAINTEA MUMIEI LUI NE-FRO

nu din mine aceia ce a

al cugetärii fi-al flacarii ulei,
Ci naturii iarasi aceia ce-i al ei
prin ce este sacru-i rost.

fi, o tu momie, uimire peste vrerne :

Se vor mira de coaja cea neagrä ce ;
Eu voiu zbura in 'n undele de
tot supt alte nume putea-vor ma cheme.

carnea mea va aromi in floare,

Va pamântul cu cu
roade vesnic noua tot eu o sa revin
Calatorind ca md voiu 'n soare
N.

1 Ibid., p. 17.
Voyage I, p. 127.

www.dacoromanica.ro
NOUL 235

Literatura
o tinerii de azi, intre cei mai dintre
literatura nu trebule sa aiba un scop, ca ea-si ajunge,
odata ce realiseaza un frumos pe care oricine e
buie sale.
Ca aceasta literatura e, in societate, un factor moral,
din cele mai puternice prin sa misterioasa, ar fi un lucru
de care nu se cuvine sa se sama, de societatea are
tot dreptul sa se apere de chiar daca s'ar
intr'un degetar de aur batut cu briliante.
Dar acesti sacerdoli ai estetic sa recu-
macar : ca intelectuala trebuie sa se
pe ceva, pe o basa.
Dar, in cele cultivate astazi, care e basa
Avem, mai ales, un roman. Cine nu-1 face, ca opera sa dainuiasca
doar e veleatul ? cari n'au
n'au avut vreme sa jurul femei adesea inculte,
ba pana de provincie, cari anunta misterios prietenilor
au de lucru cu un roman. de cunoasterea
omenesti, niste personale, la persoane care n'au
puterea de a culege din acest fond de instincte de porniri.
e de toate pasiune. Dar vremea nu mai
cunoaste la in mahalale. cult e preo-
cupat de pe care femeía trebuie sa i-o Ce
lirism poate din acesti de zestre ni se
serveste ? Un joe van de cuvinte bizare.
noi, toata hotararea, - refuslm darul N.

VREA CRED..
de
Ce mai micsoreaz veacul:
in lumil leacul
Ce-ar vesnici
rdsun totusi peste
Cu singura sperenf a
fese tcerii,
Isus da ce nu
vrea s cred ce-mi spune El, dar, iat,
prinde
poarie moara ei nelerecat.
Ci, cu biblicii
s zic eu cu lacrimi
Cred, necredintii mele
V.

www.dacoromanica.ro
236 CLAR

A.

Bistrita, vicleana, a la
La li-a curmat ei
iarba o jos cosasii,
Auzi miez de noapte fund

A fermecat freamdtu-i
In nebund spre Siret...
a destule din adânc :
Voinici cu plete negre ghioaga

Strunind buiestrii, goniau pe mdrzacii,

Pe-aicea 'n umbra treceau
Pe urmele bastarne, de Burebista,
Femei Jruntea de cu batista.

mii de din valuri

ca brazii pe
drag stifle! un chip frumos de
Bistrita-i veci
-
G. C. Bärsan.

DIN LITERATURA CODRU.

de IVICOLAUS LENAU.
De te-ai ,
S'a stins pe cer o lume
jaru 'n codru s'a uscat,
Mii de morminte s'au sapat.
in Mina
Un
- a codru
umil,
prin :
o de
Cu pcirul ca argint de luna cuprinse-o duke :
vrea zic o noapte-buna" , Pädurea 'n taind
Dar de la mine pdn' la tine Voia ceva spuie
Ce mea nu ;
numai pribeag spuie de dumnezeiasca
' junge 'n taind al tdu prag sfdnta Mind ae-a
va Dar se cd prea aproape
ochii E Dumnezeu, - se opri.
(Gh. Popovici-T. Robeanu, 1905. Trad. de I. Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL 237

CRONIC
va folosi, ce va fi ?

Supt acest titlu d. N. Georgescu, care, lupta Impurul, s'a

format un critic literar de simtul frumusetei clocotind de
vervg, :

Un confrate, probabil un literat, e obsedat de multe. Lupta

pentru frumos pentru senin a profesoi ului lorga la
meditatii pentru mai târziu. cutremurä ideia profitorilor" acestei
ofensive de purificare literarä. Cine va folosi oare, se
prietenul nostru anonim, de pe urma literar din Cuget
,,Neamul Romänesc" ? Cu ce va fi golul care
rämâne prin eliminarea din románesc a celor acoperiti
?
Dar, pentru cä rândurile din Facla" respirä sinceritate, dis-
tinctie, e bine, credem, sä le däm intregime:
Propaganda culturalä a lui N. lorga a cäpätat multä putere
ca de obiceiu au fost introduse teribilä horä mai multe
personagii, numele lui Tudor Arghezi e rostit fiecare zi
Neamul Romänesc" putin odatä.
Cine va de pe urma acestei violente campanii ? Cine va
folosi de pe urma indreptarului literar care voiete sä fie Cuget
? Ce ne profesorul sä punem locul acelora pe care-i
acopere rusine ? latä ateva intrebäri cäror räspuns ar fi
putin tot de instructiv folositor resultatele luptei".
Cine va folosi de pe urma luptei noastre impotriva literaturii
desaxate amorale ? U$or de räspuns : Bunul bunul gust,
frumosul....
Cine va de pe urma indreptarului literar care este Cuget
?
primul sufletele curate. Apoi, literatura al
treilea : scriitorii de valoare de talent, au putut sä
contamineze de la curentul anarhic de sau sä-si
creatoare scrisului desechilibrat.
Farsorii mimii vor iesi definitiv din lite-
papagalii
ratura noasträ. Scriitorii modernisti talent se vor intoarce, nä-
däjduim, pe drumul inspiratiei superioare, al literaturii sens
sufletesc, care se contopesc, obligatoriu, seninätatea, frumosul
inobilarea...
Liberi constienti, desatusati de prejudeati exterioare, supusi
unui autocontrol necesar, ei vor relua drumul spre stele
visare, risipind jerbe strälucitoare, Incercând sä pe
depäsindu-se pe ei...
Ce ne profesorul lorga sä punem locul celor pe cari
prosa infame de o potrivä, acopär de ?
Am räspuns... scabrosului farsei, exibitionismului
sensibilitätii tinerele valori literare vor risipi mireasma
a gândirii subtile ceia ce inspiratia aleasä.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Vor asif el scrisului ciselat de frunta$ii literelor române

creatia proaspäta, - dar frumoasä.
Cândva, un cugetätor pe oricine se scuture serios,
când de prosaism de ; altul ne invita pe fiecare
ni carul de o stea...
Si, locul dadaismului", pe care azi escrescentele
dului arghezian, va sufla vântul aspru curat al inältimilor de
vis de duio$ie...
Colegul de la Facla" a sânt sigur....
N. Georgescu".
Presa bunä lupta
Ziarul Curentul", reproducând in literar poesia
a d-lui Tutoveanu, publicatä n-rul al acestei reviste,
cuvinte de meritatä recunoa$tere a alesei opere literare
a acestui poet, fäcând timp reflectia cä adevaratele
doabe ale : firescul, simplitatea limpezimea
poetii poetoii näbädäio$i muse isterice pretentii de a fi
originali ori ce chip ar putea sä vadä din poesii ca aceia,
citatä, a d-lui Tutoveanu, de frumoase lucruri se pot spune
mod cuviincios, natura a uns pe cineva adevär harul
poesiei".
Tot Curentul" se reproduce poesia Ultimul
cuvânt" a d-lui A. C. Cuza, publicatä revista noasträ, aceste
observatii : este indreptar de intelepciune,
versuri sprintene curgätoare, care cä spiritul, când
ai, ve$nic tânär viguros, chiar supt povara anilor
arunti" (C. D. B.).
Alt fe! de
Ce se poate face de oamenii tragere de inimä pentru
terea in toate felurile a unui se poate vedea din Anuarul
Liceului Petru-Rarer , Piatra-Neamt, anul 1934-35. D. Constantin
Turcu, secretarul o spune prefatä : Scoala are a
elementele tinere viatä, nu pentru carte, anume pentru
viata mediului care li-au strämo$ii, care vor träi ele
urmasii Foarte interesante, genul lui
räposatului profesor Ion Negre (n. 1844) despre felul cum
a carte (N. I.).
Se deschid ochii...
Din Prometeu de la :

avalan$a catastrofalä de poesii moderniste, ului-

toare inflatie de poeti mari (supt raportul
diametrului toracic), cari presumtie
de: poeti in aceastä vijelioasä de
vinte impärechiate care rima au devenit
puerile ale trecutului", care imaginea sensibilä,
comparatia metafora musicalitatea au
devenit erori perimate", locul s'au substituit :

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR

ratii paradoxale adese ori ininteligibile, metafore decapitate,

perverse sau de-a dreptul scabroase, impletite toate
sonor al unei musici stranii, care-ti face impresia
vine de-a din lui Dante ; : acest clocot
turbat surd al poesiei moderniste, o poesie de autenticä
loare, ca aceia a unui Eminescu sau Cosbuc, Oct. Goga sau
Cincinat Pavelescu, Nichifor Crainic sau Otilia Casimir apare
reconfortantä ca uu vin tonic.
Aceia au fost adevärati poeti cari au
coardele lirei, pentru a da glas dramei sau sublimului din
omenesc ; cari fäceau sä vibreze frumusetile naturii atingere
cu sensibilitatea omului ; cari prindeau clocotul vietii
cum prinzi zgomotul ghioc; cari
stiau concentreze patru versuri o filosofie asupra
vietii mortii toate le sensibiliseze
diamantinä". : Nae leremia.
Ce se spune copfilor ?
Renumitul Tudor Arghezi nu este mare poet (egalul
intrecátorul lui nici numai nuvelist romancier (fará
egal), ci genialul mazgälitor de icoane de cimitire
stie scrie pentru copii.
iatä, Carte cu jucarii", tot la Cultura
de acelasi d. care fericeste Editura
Fundatiilor Regale", ce parascovenii se n
La pagina : Din pricina unei intelectuale Barutu
(un copil) confundá literatura cu untura" (intocmai cum d. Arghezi
confundä arta cu mai departe : Barutu nu
nicio lipsindu-i prin aberatie meritului".
Ce copiii din asemenea vorbärie ?
La pagina : Ji-am o povestire gandul. Din
burile de ale azurului spart azi dimineatä de ciocnetul
soarelui cu lui adun cu pensula unui
boane de E o povestire micá slove pe un
de peste. Ca o trebuie o ducem sus dreptul
lunii s'o pe Casiopeii. Vom la noapte
pe bisericii din sat 'n scânteia crucii acolo ne vom
vârful picioarelor la
Säraca zäpäcitä a bietilor !

La pagina : Limba nu trebuie iasä din ei decât

se pe ea un pe duci supa la Nu
nurnai cä nu e bun de mâncat, dar te mai a cui
a fost când a cäzut castron le un al stoma-
cu (d-lui Arghezi nu-i e grealá
ceva pentru copii).
La pagina : La internat un misantrop, ras de
buzele de misticism, se va ca un demon
fotografic" (are Moldoveanul o : pipäie-i vorba cu batul"...).
La pagina : Motanul Papuc sufere de strabism... De

www.dacoromanica.ro
240

ori iese din casä e victima unui fapt divers regretabil.,.. El crede
cä orisicum lui pasiunea naivä de a
mecele indrägostite ale unei vor o corespondentä
zädarnic (zädarnic cäutäm noi sä gäsim o
corespondentä" scris prostie).
La pagina : Firea lui losif, cântäretul, era din
care : El cäuta numai ca gevreascä... Când povestia, lucrurile
se vestejiau, se jigäriau ca mari de curcan, jerpelite cu
ascutit al briceag ruginit. Tofu! se vedea zidit pe
desupt din scrumuri, din cioburi mânjite din
(brrr! ).
La pagina : In ochii lui Barutu se rotiau lacrimi dramatice
un geamät ti rupse gros... Maxilarul i se cäsca
dupä regulele artelor japonese... Un de mare sinceritate
deschise orhestra vocalä".
La pagina : Din umblând dupä purici
zilnic de gäina nemeria (pe câne) neagrä".
La pagina : De atunci fetita (o a rämas rânjitä, ca
un senator care pus gingii mäsele noi la un dentist
de la periferie" (geniale comparatii de periferie...).
La pagina : La punga neagrä i rece dacä i se atingea din
cânele scotea un märäit... Pe burtii o pensulä
de consacra de bärbat i inocentä lipsä
de (fie-i inocenta nas povestitorului ).
La pagina : Tätutul replica cu definitia triun-
scaleu. Mäicuta argumenta experimental regretând natura
nu pune pisicilor fustä, criterii sensibile pentru prostii de bärbati"
criterii pentru educatia copiilor, ca ncsAbuinta de la
sagiul ce urmeazä) :
La pagina : Barutu (bäiatul) cu neräbdare sä
apuaturile lui cu revolutionarii politici, nevoiti de o
constiintä sä insulte ca sä fie
La pagina 146: Se descrie o zi cu zäpadä: Vifor de nimburi,
de aureole, viscol de vârtejuri de giuvaere,
tate epidemii de glorii". Mai : Un serviciu de Sèvres
100 persoane mi pus pe de niuseu"...
aceiasi bucatä, zäpada se : Bandaje ca
sdnge inputitur acopär mocirla de supt
pärete prin care se echilibreazä trecätorii, un general a fost prins
de adversar (desechilibru, divagatii urâciuni).
La pagina 190: face pisica ? Toarce ca fusul, murmurä ca
marea, cântä ca vântul, ca grâul. face pädurea,
curge apa, salcia bombäne furtuna. somnul ei, cu
auzul la pämânt, mâta ascultä vioara lunii care cele de sus
cele de jos, präpästii 'n piscuri 'n creasta täriei
ei se aude ca un ecou al viorilor din tärânä ape" (n5z-
drävanä pisicä ! Intrece pärechile de pisici Indrägostite pe care
zugrävit Arghezi icoanele lui de lemn"). (D. L. B)

www.dacoromanica.ro
 Starí literare de azí
VI. Notorietätile literare de
Era o vreme când, ranguri in toate, erau in
literaturä.
Acuma, in haosul social care
plac, capriciile modei,
cetitorul nu mai incotro se indrepte.
ca scape din greutate, el ajunge la librar,
care el e- ce n'ar trebui sä fie la noi - des-
un roman", oricare ar fi, dar mai
se poate, cu ceva porcdrii, de mari, intre file.
Intocmai gospodina care nu alegere
cere de la undelemn sau
aräta care e fabrica pe care o
notorietäti, dintr'un mai trecut sau
numai de ieri, plutesc de-asupra acestor confuse ape sure.
un vechiu Moldovean se intereseazä ce carte
a scos d. Sadoveanu, al stil, a iubire
legere pentru trecut le pretuieste, curagios, mai mult
deck D. Cesar Petrescu isi are multi credinciosi
in lumea de care s'a interesat in deosebi, ca a
neobosita-i verva place acelor cari n'au pre-
ocupatii de o mai ingrijitä, cum o avea la
ceput acest scriitor de mare talent, prea räpede sedus
de mercantilism. Robuste convingeri cruditatea
d-lui Rebreanu, care adânc
rirea proceselor de constiinte. Femei
resc la d. Teodoreanu firicelul nesfirsit al conver-
satiilor gol de a expresia Gloata
care se in merge la balta cu ape verzui a
d-lui Tudor Arghezi.
Restul, - de-avalma ?
In se tinere valori reale. dânsii,
ca pentru din obraznic,
rubrica publicatiilor noi, apoi el recade in
fundul cu mormolocii.
revistá apare pentru a ranguri....
N.

www.dacoromanica.ro
242 CUGET

Dunäre, Dunäre Romani cu scuturi de

In curs de-atâtea mii de ani Durará poduri peste tine :
Rupând din bolovani, nu mai revine,
La neamuri n'ai luat
Din vremi samä De Turci cumpliti nu fost :

Vin Daci pe de munte, S'au oglindit, i-ai

valurile crunte, oastea avu
Dunäre, Dunäre
Dar ai cum se Dar unda ta pe noi ne
Regate Ça ai maiestätii tale
tu tot te In din cale,
Dunäre, I
N.

PAMÂNTIILUL
de
bade Gheorghe,
Pe o plugul.
bade Gheorghe, amurgul
datinilor, noastre:
Nu te dus de a
mai ;
care pe
care a ;
din
Unde-au udor creme
A lancu,
bade Gheorghe, cu
le
vremii
ca
de-a
ieri,
pe
Gheorghe,
-
Ne pe lemnul
zdruncind pârghia
Ni

securea
Din volumul Versuri", TArgul-Diului, 1936.

www.dacoromanica.ro
NOUL 243

censura...
Pur cere darea in judecatä,
de Societatea scriitorilor a d-lui Pisani,
numit spiritual (o, Timoleonos" (e tare gre-
ceste nobilul represintant al litereIor române"), cu adausul,
tot de savant Ternistocles" nu mai Timo-
teus", alipindu-se bimiticicul calificativ de cárcotas
D. a creat, arghezian, tipul simpa-
ticului cercetätor al neajunsurilor stilului de e un :

mosneag fakir ziarist" (ce bine se potrivesc cele

adiective...), care, mai acum un veac, a fost inhumat in
cenusa vremii printr'o intâmplare, a fost scos la viatä
si consacrat mare brahman (sic) al limbii noastre".
apoi palicar", pisälog", furios", Fanariot", aláturi,
pentru rândasi literari" puritane".
Nu i se permit nasul), cum mie nu
mi se tolereazä, de barba.
Nu lipseste admirabilul camarad al scriitorilor, d.
Petru Manoliu".
Asta e celor ai por-
nografiei absurdului.
N.

SCRISOARE'
De-ti scriu, iubitul mieu, e ca
la noi e toamnä
am la geam perdele
C'd parcul e bazar de
De borangic, bronz chihlimbar,
Sd cd toamna-mi pune pridvor,
covoare'n aur vechiu,
cuibul rindunelelor e gol...
Le-am urmärit cum, vitim stol,
Supt scama unui nor, s'au dus
Sd cd ochiu-1 liber
Din zi in zi, din ceas in ceas mai
md prinde dor de
frunza moartä
In stau si-ascult.
Elena losif.
' Din de la

www.dacoromanica.ro
244 CUGET CLAR

Pe urmele lui
Omul sfinteste locul, Dumnezeu pe orn, omul locul se
câte luváluiti aceiasi dumnezeire, cum mi
s'a pärut mie privelistea páreche care-ti ochii dintre
ruinele Neamtului, peste Humulestii lui zglobia
Ozanä
Neamtului, tihnit, ocrotit de livezile
sale, a primit de la Cel-de-sus dar cetatea lui Stefan-cel-Mare
amintirea lui Ion Creangá.
Din Folticeni, orasul cinstit dânsul de amintirea scoláriei lui
Creangá, drumul cätre Targul-Neamtului duce parte pe minu-
nata vale a Moldovei, albastrul muntilor zare. Orasul pare
smerit la poalele Ozana, un de märgele,
la gât de munte. la Humulestii lui
este o de bät, mai poti vedea vrednice de
a-ti opri pasii. primark groase ziduri albe, de
este o veche boiereascä, a ei pe M.
Kogälniceanu. Nu departe Cateclrala Adormirii Maicii
ridia dintre copaci turnuri ale sale.
Trecem prin Strada Negustoreascá a câteva
minute de cale se Humulestii, continuarea Ozana
se cu bratele sale, limpeziciunea undelor
peste câmpia pe codrii muntii din zare. Am
ajuns dincolo de podul de lemn peste renume,
iatä Humulestii. pe locurile unde a copilärit Ion
natura imprejmuitoare vrednicie istoriile din
Arnintiri" sau din Cotcarul". Chiar podul
astäzi se pe unde a Ion,
plod. Cea d'intäiu suflare omeneascd pe care o intâlnesc
dincolo pod a o voinick de in
; amintiiu de rândurile lui la
Astäzi s'ar fi schimbat
vremurile pe la Humulesti, ca peste toate locurile.
Acolo unde nici de cânepä nu mai este hârsita"
de mätusa gonia Ion, strasnic de vinovat
pentru cei ativa pumni de cirese mâncate ciresul al
mosului Vasile.
De altfel, la Neamtului, ca la Folticeni, mai
timise Ion. Mi-au picioarele prin Târgul Vitelor de la Neamt,
acolo unde, binecuvântatä Lune, voise
pupäza-ceasornic umfle sumanul care o
fi mult fi locul pe unde o
fi grädina lui Costachi hudita care da Trásnea,
pe unde coblizanul" de loan, druia scoasá din
luase hainele de pe malul Ozanei, o zbughi prin pä-
spre casá.
care a la cäsutá
rata ca o acoperita avand prispa

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANITOR 245

seascá dos o iar, in Cetatea

Neamtului, ca un de piatrk priveste lui
va mai rostogoli Ozana : poate se vor preface in
bere zidurile din Cetate, dar poate nu va mai räsári pe
plaiurile un al doilea Ion Creangk suflet rupt din
retia acelui moldovenese, luat din al
toarei Moldova.
de bronz : Aid se petrecu
copildriei Ion 1837-1889". Destul ca aräte cä te
supt umbra unor ziduri venerabile. Pe prispk la casei,
vezi masa lui relicvä pe care am
fericit s'o ating. pe din mai schimbate lucrurile,
dar vestita care tinea cärtile, mai este.
Ferestrele tot gratii, cum erau pe vremea lui
Stefan al lui Petre Ciobotariu a Smarandei Printre
aceste gratii iscodiau zärile negurile ochii ageri ai lui Ion,
care de atâtea ori s'a pierdut peste dealurile din jurul
Folticenilor purtând tristeta dorul de cask
Drumeti de prin toate pärtile vin sä vadá cäsuta din
lesti, in care a scriitorului,
familia ei. In treacät trebuie vezi biserica din
Humulesti, amintiri, care se clädeste o
frumoasä Humulestii
Ozana, poesia vorbele din Amintiri" satul
in care m'am trezit, nu-i un sat mocnit si
de ca sate ; locurile care
satal nostru, vrednice de amintire".
In drum spre cetate privim duiosie cäsuta unde locuise
Veronica Miele, peste drum de un spital plopi minunati
f Umbra marelui se lasä peste zbuciumul plopilor
trimet tristeta peste ferestrele peste care se uita
frumoasa din Eminescu parcä-ti iese in cale. Colo
in zare, la Väratec, doarme de veci, miresmei
a cetinii a glasului de strigatoare la cer, acea
pe care a iubit-o mai mare poet al
Urcusul spre cetate este : in vreme ajungi in fata
unei de tri picioare. Creangá vede cetatea
pe deal de
De pe cetate este una din cele
mai din tara Intreagä. Apare clopotnitile
sale, iesind din verdeatä, apoi de un
fraged verde elvetian, de viu al Ozanei. De sus,
ar vinisoarele de la mâna unei dom-
nite din In zare, vine crezi se aude toaca de
la Neamtului, de la Agapia Varatec. Cetatea
tului, mormanul acesta pietre grele, are cea mai
legendk cunoscutä de mari, povestea eroicei mame a
lui nu-si mai recunostea feciorul pribeagul
biruit.

www.dacoromanica.ro
246 CUGE1T CLAR

fermecätoare, puterea legendei atât de

melodioase, Intristeazä din pricina
de care a dat ocarmuirea. In
caute a pästra smerenie aceste glorioase ziduri, le-a lásat
päräsire, ciocanului fiecáruia care-si ridica o casá. S'a fácut
o crimä Apoi dregatoriile localnice n'au
nimic, nu s'au invrednicit nici cu orânduirea unui drum
temeinic pânä la cetate, oarecare de
Cu simti mai dumnezeiasca priveliste?
se de proasta gospodärie care se
centrul localitatea, neinvrednicindu-se acum
o asemenea venerabilá Am auzit, cu toat5 bucuria,
s'ar acum demne de ar fi spre cinstea
tuturor.
m'am din Târgul Neamtului la mine in târgul
Folticenilor, o de departe, din Italia, mä astepta. Imi
prietenul mieu de la Roma, Luigi Salvini,
iubitorul Terii Vestea era deosebit de Va veni
in va veni la Folticeni, locurile pe unde a
trecut loan care a acolo la de catiheti
de pe ulita Prietenul mieu din Italia a o
despre Creangä Binecuvantata fie amintirea feciorului
de gospodar din Humulesti, gospodarii din instrainatul
Neamtului nu s'au ridice un chip de
cinstindu-se astfel pe ei prin ilustrul
G. Stino.

imparteasa stele,
Ce din drnicie
tu de-o
Ca un pe gdndurile grele,
Pe viorie
senin
-0
Cum

Cu un
printre ele -
de vag nostalgie,
de stele

Tu luminezi palate
luminat jrânturi de epopee
cum

Dar vpaia
-rámáne
Ca creatoare....
Adelina I. CArdel

www.dacoromanica.ro
NOUL 247

EPIGRAME
critici
(feti,
De mai numerosi, Voi nu pentru artä,
Nu v'asteptati la : E lucru prea sus pentru :
'nvingä e peste putintä este doar de
Sapte claponi pe un cocos. cereti pentru
Eu.

carte despre
Vreti o carte frumoasa, limpede, calda de s'o
aceiasi de la pagina la cea din urma,
la cea din urma povesteste viata in sa incerce a o
drepta, lucru bun, dar are el forma Luali, in aceste
vremuri când tot felul de voinici
gurat, se de moarte pe care nu
le-au perversiuni de care nu-i capabili,
Ardelencei Elisabeta icoane din Ardeal",
rora, supt formule curente, pe care
toarea le-a cu mai bun gand, placut sa-i zica,
barbateste os Valah".
vedea cum, politica, acuma dincolo
de din sate ai Slavici, face cu
babe bune, afla despre preoti de moda
veche cari nu politica de partid, cu sufletele distruse de
tragedia Dar, tot aceasta frumoasei
un sens social, oamenii noi", oameni noi", de
politica de pripite ale aventurii. cutare in--
om da parfurnuri face carte numai
de se duc la
.vreti stil", apoi, la locuri acestea
Dimineata e limpede deli vine s'o cuprinzi in
pumni te ea pe : El e intristat tare, ca
o i-au. murit puisorii". linistea d'imprejur
numai albine rotocoale praf,
care se ridicau, zborul zumzatul." Rodul stri-
cat cade s'o deschis sufletul ca un mugur
limpede."
vechea a Slavici, tea nouä a
Agarbiceanu din cutare spune : Pai da,
de parale, zic eu, dar mai mare este de
flete crestinesti suflete bune... la urma nu se
cere mare lucru ca fericit".
Ca, pe firul povestirii se se se
si nu se mai descurca, nu stria frumuseta acestui inceput
fericit plin de
N.

www.dacoromanica.ro
248 CUGET CLAR

le din literatura
- la Braaov (2 Aukust 1936)
(Urmare.)
de N. lorga.

Acum venind la o intrebare se pune : cartea a

venit la noi prin Francesi, s'au trudit ni-o faca cunoscuta
si au dat la traduced? In casul acesta, noi am avea
merit mai Dar este tocmai contrariul: cartea francesa n'a
venit ea la noi, nu Francesii au recomandat-o, noi am
singuri, de la o de vreme, am tradus-o.
Sa nu uitam secolul al XVIII-lea este un secol de
greceasca ; ce este in afara de noi este prin urmare din noua
o parere foarte dintre
multele pe care le cineva foarte naturale, dar, daca se
mai vede de false. S'a spus lucrul acesta, de
neinchipuit cu gresit, ca noi am ajuns ne
cunostinta literatudi francese, a limbii francese, prin cine ? Prin
ai armatelor de Dar nu-si cineva
de calitatea pe care o aveau acestí niste brute de
Suvorov, care pornia o campanie se dupa ce o
rusi indigeni samanau mai sau mai
Suvorov. Niste betivi, niste de curtenitori
ai femeilor care se uite la pentru aveau
o uniforma frurnoasa, dar fisiceste nu presintau Nu
este de dovedit francesi au venit de la o
de vreme, oarneni de o calitate asa, preocupap
inte de toate de leafa pe care o de avantagiile care
se in jur, ca ar fi facut o strasnica propaganda
literaturi pe care in cea mai mare parte nu o
sau o cunosteau superficial in cele mai rele ale ei.
ei insisi au literatura francesa.
Pe langa eu am un de francese care au
apartinut boierilor din ele presinta anume
care arata au cutaruia, altele au note pe margine,
ba chiar ce arata de mult pretuiau o
carte pe care o cu destul de multa greutate.
mira voiu spune ca in secolul al XVIII-lea
cutare din Moldova pe Bossuet In ce priveste
de Ligne, foarte interesant, - este
azi o intreaga societate pentru a perei lui, -
a o de pe la 1790 in Moldova care po-
vestea Corinei a lui Osvald o interesa de mult,
judeca pe eroi. o atitudine de
' din el, Catalogul manuscriptelor Aco Romdne, p.265.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 249

ea a pe margene pentru care de sigur n'a

acest rnesagiu, greceste : mdgarule" aceia, cum
Osvald tot nu se minte, a din magar cornorat".
fasä este aceasta : cartea care se se
cea mai mare o biblioteca aleasa. Una se
si azi, din pastratd, la Stanca mosia familiei
koznovanu, carp legaturi foarte frumoase, intre care Sismondi,
italiene".
Dar, de la o bucata de vreme, boierii acestia au
de a da traducer!. Prin urmare, o noua a traducatori.
Aleg aid ceva din ce am putut in graba cu
la aceste traducer!, care sant toate din secolul al XVIII-lea sau
din prima jurnatate, mai mult din sfert al secolului al
XIX-lea, de epoca romanticd.
Ce se traduce in aceasta epoca, in care secolul filosofiei"
e amestecat inceputul secolului trecut materie de cultura ?
Ceia ce intereseazd, erau, natural, de toate lucrurile de
vitejie. In boierimea aceasta, care era o de Curte, se
mai pästra ceva din amintirea timpurilor plâcea sa traduca
lucruri cu la Alexandru-cel-Mare, la Schinder Imparat"
cum se in turceste, la Petru-cel-Mare. Dar, in aceIasi timp,
familie care a avut o deosebitd pentru cartea apuseand,
familia Vasile traduce : Frumuselile ro-
mane s". Adaug ca acelasi a tradus, din greceste, cartea
lui Muratori, Filosofia din Beccaria, pe acesta
din italieneste, ci tot din greceste, toate celelalte
trebuiau prin greceste sau frantuzeste
Traducerea luí Beccaria are o pentru se inspírau
dinteinsa oamenii in ce redactarea noilor : pe

vremea aceia se deschisese problema dreptului celui

ce istorie universala se in fasa aceasta, pe urma
vechilor cronografe, care forma cea mai a istoriei
universale pe cronicile noastre, care aveau elemente
de generald. asemenea au avut o mare
dire la noi, cum se vede din faptul figureazd in multe
vestita carte a abatelui care a inceput a se
traduce in
Tot in secolul al este cea d'intaiu traducere a lui
Vestita carte a lui Fénelon a fost in
supt influenle deosebite : in supt una,
dincolo in Ardeal, supt alta. Important e interesul pentru aceasta
scriere de inchipuire, pentru ea este in legatura un intreg
de totul deosebit de cele d'inainte.
p. 348. De Grigore Cuciureanu (1837). V. ibid., p. 55.
Ibid., 1, pp. 403-5.
Ibid., pp. 20, 420.
Ibid, pp. 421, 423. vestitul Corai e rnijlocitorul.
Manuscript de la de un C. Catalogul citat, pp. 52-3.
Pentru traducerea ibid., p. 584.

www.dacoromanica.ro
250 CUGET CLAR

Unii alergau dupa lucruri de un Alexandru

Pascal care traduce o povestire despre : un al luí
Lesseps a fost pe acolo s'a presintat in la Ludovic
al XV-lea in costum a o mare curiositate
Alexandru Beldiman, care a avut norocul
la tipografia din Buda in conclitii foarte
distinse, a tradus Menehmii lui Régnard, in poemul despre
Eterie Henriada lui Voltaire, cu elemente de
de gluma de ironie pe aldturi, avem de la un
Beldiman, de 1818 : Istoria celor mai ale
Parisului"
Tot de 1821 un boier care se Constantin
a tradus pe Manon Lescaut3. Avem de
sentimentala, cum este Alcidalis Zelinda" Raymond
Noi ni pentru acesti purtau papuci
se in haine ceva mai râcoroase ale noastre,
erau brute greoaie ocupate, numai
Dar ceia ce am cetiau
traduceau represintau o aristocralie a
acestei lumi sud-est europene.
Poetii nu erau La 1813 se traducea luí 6,
care a fost foarte pretuit la noi. Pot aduc o din
mea. Eu am cetit frantuzeste de la de cinci ani, pe
care faceau parte din biblioteca mieu a rudelor
Ce mi s'a pus au fost Fabulele
nu ale luí La Fontaine, care a si el, dar mai
pe voiu acest pot avea ideie
de insemna o tocrnai prin lecturile acestea
din cei ani ai mele cele lecturi ale mele
de la 1876, acestea generatiei anterioare,
care se formase pe la 1840.
Unui Grigore se traducerea la 1806 a
unei povestiri englese, dar frantuzeste, Adelson Salvini"
mai mult Moldoveni cei traduc, Muntenii, mai
poiati, ocupandu-se mai mult de politica, cum se
in momentul de
(Urmeaza.)

V. Petrecerea in ibid., p. 320. - lui

ibid., I, p. 427.
Ms. 126 al Ac.
Catalogul citat, p. 431.
Ibid., p. 53.
Ibid., p. 165 urm.
pp. 341-2.
Ibid., pp. V. fantasiei; ibid., p. 132 urm. In
genere a se vedea tabla la in sec. XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÁTOR" 251

Tot despre Bgläuce.

Reproduc - in cele' ce o apreciere mai veche,
supt tacere, despre
gust care a facut de
ei parinte. Autorul
- primul
e un
meschina
- imprudentului
dar un
de

care de lucrurile totul tined ni

asurzesc urechile in diferitele rnaghernite ale literaturii de azi.
dar d. Puiu Garcineanu a publicat, acurn vre--o patru luni,
revista de dreapta, un de o
a profesorului Lovinescu cu ban! ca edu
in literaturilor clasice.
curagioasa cercetare aduce lucruri noi,
gasim nemerit cetitorilor nostri
dlui P. : D. L. nu e un creator. Totul e rece si ab-
stract, de la la scris ca un reportai, ca un
critic plasticitate".
De Balauca" nu e un roman
ca a limbii ; fondul nu e al sufletului ro
el nu este realisat pentru fel suflet".
In fine - de data lucrurile iau o mai d.
P. G. incheie : Cartea aceasta e din strain...
Autorul e numai un Romanul acesta porneste con-
tract. a vrut un ron-ian despre Emi-
nescu, pentru comprorniterea relief, a noastre
blete : rornanul nu va de opera, de geniali-
tatea luí Eminescu, ci numai de omenescu/ sale. a
un mediocru ca d. Eug. Lovinescu accepte astfel de
? ni se un Eminescu banal
de tuturor omene0.
s'ar spune, un adevärat profesor nu trebuia se
preteze la o astfel de Paul I. Papadopol.

TOAMNÁ.
de EMANUEL GEIBEL.
Padurea se De-odakl glas de
Vilzduhul era Din
moartea-mi 'n cdlätoare,
Cum se eu nu Ple^au spre
$1 toamna alunga pe câmpuri fdlfditile de äripi
Al frunze
Eu md cd bucuria-mi cd strecoard
S'a risipit gol. On pleural mângdietor.
Primä Ele-mi spuneau glasuri
vara s'au spulberat Neobosi(ii
coaja o umand,
Stai acum Cd ai aripi
Trad. de I. Const.-Delabaia.
are cuvantul.

www.dacoromanica.ro
252

T. Maiorescu de el
In Revista fundatiilor regale, III, d. Viggo discuta
teorli la Hamlet, d. Traian Bratu se de
populare germane la noi (important
D. Alexandru Marcu face un portret lui
corespondenta Malorescu catre Zam-
El, de cari a doua »junime",
de »Dan" al lui L N. Roman e
(sic).
Pe propriul cumnat, Negruzzi, zugraveqte :
n'a fost poet, ci numai un satiric superficial ieften".
In o nenorocire de familie a lui
so.ln alta : entusiasti de arta canalii (Caragiale)".

Nou de la Caragiale.
D. George Baiculescu din Epoca de la 1896
de Caragiale (Pagini de necunoscutä,
1896). E o literatura satirica, une ori totdeauna
(N. I)
Condamnärile se
Lupta impotriva modernismului sau impotriva prostiei,
zice d. N. merita mai multa Pentru punerea
la punct a spiritului limbii romanesti,
forlele trebuiesc coalisate indreptate obiective precise. Fe-
nornenul postbelic venit de peste hotare insusit pe
nostru de catre evrei, a contribuit la depre-
cierea elementelor a rasturnat
cunoscute a pornografia, psihopatolo-
acestui fenomen deci se Impune lupta
mai acei au avut grija pe
comandamentele superioare de dirijeze intreaga lite-
ratura a care vin.
Din aceleasi motive a sucom poesia
in de creauía s'au introdus imposturi s'a
o lovitura. Anarhismul politic a trecut in literatura
spre a spiritul pentru o lume
Negativismul, individualismul anarhic, alogismul obscuran-
tismul erau puncte de reper in declansarea unei spiri-
tuale. economisti francesi, Ch. Gide ca si Ch. Rist (in
des doctrines économiques), :
A de l'anarchisme politique et social, s'est développé
une autre forme de Panarchisme, celui-ci philosophique et lit-
dont le caractère le plus saillant est une exaltation presque
maladive du moi". Sau F. Vanclérem (la E.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATO" 253

poetic), recunoaste in l'affranchissement de

tous principes et de tous dogmes moraux, littéraires
dont le fond, une certaine ivresse verbale, se surexcitant elle-
méme au choc des mots dans le désordre d'un avalanche
dans la (F. Vandérem, Le Miroir des Lettres, vol. III).
Acesta prin urmare era un spirit discordant, pornit din
cimi profunde, pentru a deslantui prin dadaism o
a traditiei literare. Faimosul Tristan Tzara, din Ro-
mania, a trecut prin Germania in procla ma
spiritelor.
Sfaramarea intregli deci era o
a modernistilor de peste hotare. Din ava-
s'au inspirat corifeii ultra-modernisti",
literatura de dupa mare cazan de formule
tendinte anarhice pornografice. Goana dupa noutate, dupa
inedit", ii pe nostri confraii obseda in
spiritual.
Generatia s'a oprit din ei mare as-
cu resemnare vremuri bune, de golul pe care l-a lasat
in literatura se simte peste tot.
Din aceste considerente, pe care o vom con-
tinua prín exemplificari o modest la loviturile pe care
d. N. lorga le cu vigoare literaturti moderniste."
Molea, in Tara Noastr)
Räsunete.
Din Tara :
,,D. profesor N. prin figura
militant. La catedra, in sau in arena
d. N. lorga este un luptator pasionat, un animator neintrecut, un
entusiast al devarului, pentru care se odihna.
Cu verva sa cu sinceritatea patetica pe care
cunoastem, d..N. impus influenta in spirituali-
tatea Timp de patruzeci de ani, lupta d-sale s'a
afirmat zi de zi, constanta mai ales in momentele cele
mai haotice, necesitatea unei spirituale se facea mai
Cea mai manifestare a d-lui N. lorga in domeniul
ritual este lupta pe care a pornit-o impotriva literaturil
a trivial pornografiei nerusinate, la
rangul de o de o lncontestabila utilitate
etica, o a bunului sims, careia autoritatea d-lui N. lorga
valoarea deplina. In alte exista o a
o a literare. La
nu se care tineretulul
care trebuie face o
sí censura politica. Censura nu ins&
Trivialitatea s'a intins peste tot ca o pecingine : literatura,
presa o de putrefactie moral& D. N. lorga

www.dacoromanica.ro
254 CUGET CLAR

impotriva o crutare. luptei

l-a dat prin revista cea Cuget care apare
ca in toate colturile o judecaM asupra
manifestatiilor noastre spirituale.
D. N lorga nu face o prin sa de azi.
Literatura o a sale,
d-sa a pornit o mult celei de azi. In
atmosfera de pesitnistnul post-eminescian, cl. N.
a impus la idealuri literare inspirate din
etnice. viata satului, traditia spiritul
porului au devenit temele literare ale vremii. figurilor
obosite de atunci, au oamenii
fleteste din lumea de la literaturii noastre o prospe-
time
D. N. lorga a fost atacat nu face nu este
estet. va fi atacat : face in arM, aceasta
trebuie de D-sa nu se impre-
de aceste argumentari in care se ascund, interese
gustoresti, lipsa de talent a unora. In numele arta a
ajuns Ea este o a spiritului in
fie ocasia unei estetice. Arta care se hraneste din sen-
sualitate sau din abstractiunea a noi a rupt
legaturile viata. Ea este semnul unei desagregari in
care nu mai ideal virtute. D. N. cere
artei la sursa in temele ei, in
expresie. Arta dar viata de de adevar
a omului, nu aceia de a Arta presupune de
asernenea un stil ingrijit estetic, o a o
a D. N. lorga nu
ceiace cer exigentele clasice ale artistice.
de el, d. N. are constiinta a
repugn trivialitatea unei literaturi lansate
evreiasca. Lupta sa de aparare a este o
D. N. lorga in sa bunul
gustul artistic cu totul superior misere
de azi. Este un mare pentru d. o de
sM plin de curagiu in fruntea nazuintilor
spirituale romanesti".
(Bucur Tincu, ziar.)
Biserica vorbe§te.
....Marturisesc n'am ispitit aproape niciun numar festival de
sau revisM romaneasca, care titluri ca Cloaca
Cocina Turpitudinea Literatura
Ministeriul Artelor literatura", Ministeriul In-
Manualele de istoria etc., etc.
de condeiu s'au intrecut in folositoarea de a arata
care a literatura marea care
paste mai ales pe nevrastnicii ai acestei literaturi.

www.dacoromanica.ro
NOUL 255

Boa la de care vorbim o alcatuieste de

ciuni de marea majoritate a romanelor cu care fac
intrarea in o de scriitori mai proaspeti
inspiratia lucrativa unii mai
vechi.
Aceste uraciuni, al cdror imbol e une ori pe copertele
luxos ilustrate ale ca inteun pe cetitor, ii bi-
simtul moarte, spre
sä prin a se in cocina pdcatului. Mai
ales pe cetitorul cu simtirea imaculata.
Chiar de voie de prin anticariate sau de pe la
ameninta acuma primeidia
sufletului tinerimii noastre. ea a fost
de unele manuale de lstoria literaturii
astfel de manual poesia cu urdori" alte asemenea ...fru-
museti plastice a lui Tudor Arghezi e de poesia luí
Eminescu, prosa luí D. (nu colectura noro-
ci cu »Fete de scrisul lui I.
Autorii acestei si prose" drept ultimele
expresii ale literare, la bacalaureat
sa-i studieze din in doascä, altfel condamnati
sä in ceata celor de procente de
Cu alte cuvinte, bietii amenintati fiinda nu
pe Nu vi se pare monstruos ? Mie,
da. Ca domnului ministru dr. C. Angelescu, neostenitul gos-
podar al noastre.
Inteadevar, de monstruositatea acestei dum-
nealui a dat de inspectorilor subalterni
supt cercetare toate manualele, pentru a le scoate din in-
trebuintare pe cele ce de a arghe-
literar.
tot ministrul lnstructiunii a dat porunca de a se plivi
biblíotecile publice de toate
miros de cucind". de sufletul tineretului nostru, noi
din un : Bravo
4tim unii scriitori vor protesta impotria de ecarisaj
literar a domnului ministru al colilor. odatä protestul
vor tablele decalogul autonomiei esteticei literare".
nu se emotioneze, aceste table sä le
de se sänätätii
sufletesti a tineretului nostru e mai decalog literar."
Nicolae Colan, episcop al

Ce e geníalitate ce e noutate.
d. Petronius :
Genialitatea este dincolo de timp spatiu. Ea en-
titate a mintii in ce nu in contururi
de nu diformate ale vremii, care nu

www.dacoromanica.ro
256 CLAR

are putere mistuitoare asupra lucrurilor ce se

din rnediocritatile sufletesti.
In arta, capoclopera nu se perimeaza. Ea, din ca
constructii arhitectonice, scurgerea anilor, o ce
noutatei. A fi admiratorul
podoperel este a deosebirea dintre eternitate
sorat ; dintre cela ce este produsul und febre ce trece, de
creatia ce
Deci noutatea" nu o sau un permis de
in cetatea mare a
Vechimea de multe ori este cu aprecierea
de perindarea cristalisare nu este mai perma-
aprecierea ca o pica-
turile ce s'au acumulat pe canavaua anilor ce fug.
nu ne speriem de ce scot din admiratie
capodoperele pentru vechi, ci ne mai
de dictatura a noutatii, arogant ca
un strass ce se a scoate diamantul din circulatie pe
motiv a stat prea mult in
Biografiile
Cetim :
Pe ziva de ieri, rubrica faptelor diverse a inregistrat un fapt
: Petre autorul volumului Apararea are
1, a fost arestat supt invinuirea de a pe un
suma de 56.000 de lei.
noaptea de 28 Septembre Petre Bellu petrecuse intr'un local
de noapte, in locotenent de administratie din
Medias. A doua zi a constatat sumei de
56.000 de lei, ce-i avea in noaptea chefului.
Banuind autorul Petre Bellu,
pe care-I cunoscuse chiar in noaptea chefului, a sesisat
Timp de Bellu a fost de age* politiei,
nu era de
Aseara el a fost vazut de un-comísar, care l-a dus la
33 polítie.
Interogat, arestatul a declarat ce a
in seara chefului. Nu n'ar fi luat a doua
nu avea la el niciun leu. Beat cum era, a totul cu
tarii de moravuri usoare.
Dupa interogatoriu Bellu a fost dus la Prefectura de politie,
fie parchetului.
Ca o ironie a soartel, Apararea are
a cerut un avocat care apere... in fata

Publicat de librarul Hertz, pentru acte de

trädare N. R.

www.dacoromanica.ro
 de ieri, pustiind, au perit
de azi, cei scris
-
de : pustiesc !

dumnezeiesc,
minciunii, cu duhul
Cum Domnul el insusi, in sacru-i
Li-a zis din diavolul,

voi, trimesii cerescului

La glasul de azi:
goarna porniti la asalt,
Cu cu

Aprindeti lumina pe ruguri: foc

vermina de joc...
Sd nu nici praf de ei tori,
De scribii netrebnici critici

cu priveste vezi
Cd vin mercenari: Lovinesti Arghezi...
Precum de stafiile pier,
Sd numele de supt cer I

I ni porunca de sus.
Lumind I e dorul ce 'n ni-a pus.
intunerec mereu ne-a cuprins..
E ceasul luminii ce 'n noi s'a aprins I
A. C. Cuza.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

SANT
gândul inapoi
Când ne pierdeam prin lozia din vale
Cu tot seninul cerului in cale,
Cu vraja zärilor in noi...
Curgeau pe turmele de oi,
Flutia 'n vâzduh mireasma din tarlale
dau sdruturilor tale
Prinosul al glasului de
'n codrul vechiu, prin tainice poiene,
La de cosinzene
Cu cari 'n de visuri am nuntit
Când peste lunci cânta privighetoarea...
Dar ochii ni s'au umezit
nu mai pot cetesc scrisoarea...
G. Tutoveanu.

Cum se face un roman

Doamna Marie-Louise Reymond, sotia rectorului din
Lausanne, trimete noul roman, Le Miracle.
Scris cu verva cu o incontestabila a
pretinde cleschidd drumuri noi in literaturä, el poate
aräte alor nostri epoca care Romanul este
romancier", cum se face un roman.
D-na Reymond cunoaste anumite lucruri unele
feluri de Träind Elvetia romanda, a avut,
se pare, prilejul de a se in lucrurile danese. Din
Elvetia a luat o anume societate, cu limbagiul ei spe-
cial, de vilegiaturä, petrecere internationalä, care,
ca spunem tot adevärul, indispune la inceput,
vorba de oameni cari nu oameni, ci acele fapturi
pricioase incoherente de
inutil sport, se in toatä lumea

www.dacoromanica.ro
NOUL

care muncesc, in complecta orbire, ajung a

lovi. Danemarca a o de castel,
cu moravuri aristocratice dure, dar cu
patriarcalá de foarte
vechiu patriarcalism.
In vremea aceasta de psihanalisa, femeia care a cetit
mult pus de neldmurire sufle-
teasci cu ocupatie poate
ea din pe cineva pentru va
muri? Poate ea deveni de lui pentru ca pe
el se puie intrebarea
pe care prin a o refusa, decon-
ca s'o primeascd apoi, peste multe flirturi in
desearta lume mare, cu o recunoscdtoare ?
Imaginatia a pe acest o
care ajunge a fi interesantd.
Cetitoarele care cauta de mult romanul
nu din causa stilului in general cam prea abs-
tract, peste a unui delicat suflet onest.
N.

NOII POESII.
tu, poesie,
Aduni gunoaiele din drum
Si, de armonie,
cu-al parfum.

Acela e priceput
Din musei tale
Ce-si zdrentele pe cale
'n rebut.
gloata sclavilor
Ce voit
de prostie
In cor de
N.

www.dacoromanica.ro
260 CUGET CIAR

G. D. PENCIOIU
La intervale destul de scurte se sting din cei mai noi figurile
proeminente ale Craiovei dupä cei mai vechi : Gheorghe Chitu,
Traian Demetrescu, Ulise Boldescu, Gr. D. Gabrielescu, N. P.
Romanescu, Dem. D. Stoenescu altii, politice figuri
culturale dispärute de pe orizontul acestui oras, deocam-
datä, sä se cu cine se pot
De data aceasta este incercatä viata culturalä a Craiovei
moartea lui G. D. Pencioiu : nu sufere numai baroul, ci chiar litera-
tura. Pencioiu a ca diletant, dar a scris destul de
frumos ca rämânea urma lui de
simtire cugetare. lui echilibrat, rational cult se oglin-
deste toatä opera lui de una din cele mai alese
bilitki. De a apucat vremile de schimonosire a limbii de
detracare a gândirii de totusi el nu apropriat nimic
din acest mod de a Frasa lui are o adeváratä formä
pe care o poate intelege oricine. Astfel a
el datä despre prietenul lui, Traian Demetrescu, prefata volu-
mului de nuvele intitulat Simplu" al delicatului poet craiovean
tot sânt ultimele lui articole din revista Ramuri".
Ca prea multe din valorile inäscute, Gogu D. Pencioiu a dus
la o viatä de boem, de prietenul Tradem. In
a fost un socialist convins, un suflet curat
drag pentru muncitorime, având visiunea unui ideal Malt de
umanitarism, care l-a 'n ultimele lui clipe. Dar, dacä
era un socialist de principii, in schimb prin maniere
era un aristocrat Eleganta convorbirii a purtärii
lui societate i-au apropiat atâtia admiratori
buni sinceri. Poate elegantä a fäcut pe Pencioiu
nu activeze mai departe socialism, pentru el a
nu trebuie exploateze nenorocitilor mestesugari. El a
fäcut parte astfel din ai socialismului, din
teoreticienii dogme politice, care a degenerat astázi
comunism desäntat De a cäutat creeze o
in viatä dreptul sträingtate, s'a inscris
baroul orasului Craiova. Dar avocatul n'a uitat niciodatä cä
s'a näscut cä doare tot ce este De câte ori
n'a dat asistenta sa gratuitä celor celor cari flämânzesc
dreptate ca dupä
operä de socialism practic, mai deck alti conduatori de
astäzi, cari se bat pumnii piept, dar träiesc din cotisatiile
celor multi nevoiasi !
era Pencioiu, ca care a cunoscut viata sub toate as-
pectele ei. Suflet mare, totdeauna voios, el ascundä,
nemultämirile zimbet discret. doar a avut el
destule mai ales ultima vreme. A fost poate jignit,
dar nu a niciodatä aceeasi mäsurä, ci, modest, se
pägubas.

www.dacoromanica.ro
NOUL 261

Dar, dacä frumos, Pencioiu vorbia admirabil. Cuvântul lui,

ca un lin de munte, nu era
de gesturi studiate. Vorbia poate prin aceasta
cuceria mai mult altii prin modulatii sälbatece de voace, dar
mai ales cuceria prin frasa lui literarä, prin timbrul cald surâsul
dulce de bun. toate aceste tinerii ca bätrânii
din barou ziceau maestrul".
L.am auzit conferinte publice mai auzit odatä vorbind
la desvelirea monumentului lui Traian Demetrescu. L-am rugat
sä-mi dea cuvântarea spre a o publica, dar m'a refusat deli-
cateta lui caracteristia Pencioiu nu era un reclamagiu. Ce päcat
cä s'au risipit de usor, ca niste aburi, atâtea cuvântäri
fine rostite de acest adevärat maestru al cuvântului !
La bara a mari succese. Pot märturisi aceasta
colegii lui de barou, ca magistratii. Când Pencioiu vorbia, se
pentru cä vorba lui te fura ; un avocat care
si-a pierdut procesului la o altä sectie de tribunal, fiinda
se uitase pe sine ascultând pe Pencioiu.
Cu prilejul comemorarii lui adunare a Camerei de
din Craiova, d. C. Neamtu, presedintele acelei Camere, a
risat astfel pe acela la ale cärui lumini juridice de sigur trebuie
sä fi recurs adese ori: spirit juridic de mare pätrundere, de mare
generositate, de culturä aleasä, de o de cugetare care
i-a permis sä abordeze superioritate toate problemele care au
agitat epoca noasträ".
Ca literat, n'a prea mult, n'a dat tot ce
ar fi putut. Cele câteva pagini despre Traian Demetrescu, câteva
versuri traduse din poeti ai Apusului, câteva articole
ceputul traducerii versuri a unei piese de publicate
acum câtiva ani revista precum ce a
Revista Olteanä", pe care a tineretä Traian Deme-
trescu, este toatä lui literarä.
Dar ce rämânea este traducerea versurilor
lui Heine. Poate nu gresesc dacä afirm este cea mai
traducere limba noasträ din poetul german. toatä
ocupatia de vocat, Gogu Pencioiu tot gäsia necesar
sä viseze sä linistea biroului säu de
informat printre hârtiile sale se mai gäsesc destule
manuscrise inedite. De ce nu le-a publicat viatä? Cred
tot lui modestie fäcut 'n o
de aceastä modestie dusä la exces. Cândva puseseram la cale
unei asociatii a scriitorilor olteni". Negresit, ne-am
gândit, primul sä invitäm pe Pencioiu, având intentia
de alege presedintele nostru. Mare ni-a fost desilusia când
ni se presintä urmätoarea scrisoare data de 20 Septembre 1935:
O imprejurare nepreväzutä mä retine ultimul moment. Regret
foarte mult aceastä impiedecare mä consoleazA doar gândul
mea nu va fi necesarä pentru infäptuirea desi-
deratelor d-voasträ. De bine trecerea mea

www.dacoromanica.ro
262 CUGEIT CLAR

lurnea literelor a fost un simplu accident, - ca sä nu zic incident, -

cum ar spune amicul Polyclet".
0 din opera
o lecturä folositoare",
ar fi, de sigur,
d.
un act de dreptate
o notitä Cuget
prin care anunta moartea scriitorului avocatului craiovean.
Un volum cu ceia ce a scris el un bust de bronz, ar fi supre-
mul omagiu adus acestui talent modest.
L C. Popescu Polyclet.

EPIGRAME
Celor distrugatori.
apte eruditi Multi ani nu pot urez
Din Arghezi hräniti : din chiar ziva de botez
admitem Aveti cu voi ca prim cerebru
Dar priviti-1 ce Pe un Pompiliu Funebru.
Eu. Tot eu.

Lui Numa Pompiliu Constantinescu.

De apari
grozav fioros,
Cu tine repede 'ncheiu suma :
Da, esti Pompiliu, dar... numa'.
Tot eu.

D-lui. Cioculescu. Adversarilor.

Viitoru-I Un mare-asalt ni anuntati,
Nu 'ti chiar de : Dar eu vád
Voi aveti un singur Cioc, Cu o de javre
Noi avem 'ntreg. Pe-un de cu cadavre.
Tot eu. Tot eu.

Arghezi.
Da, un geniu solitar
Ca Arghezi e mai :

ce tufe
i când porc ce trufe.
Tot eu.

www.dacoromanica.ro
NOUL 263

Pentru cartea

la una cele mai bune, care a luat piept -

cu cuviinta, dar tihna - literatura, care, intitu-
modernistä, vrea arate oarecare superioritate asupra
aceleia care a precedat-o. E vorba de studiul critic al profesorului
Const. care a consacre
dioase ale scrisului curent cea mai mai completä cer-
cetare cum nu se putea mai adecvat:
Anarhismul poetic. felul acesta, d-sa nu poate avea
superioritatea experientei Adamescu, are pe aceia a specia-
lisärii, lucrarea d-sale fi un doctorat in
directiune.
in 1932, - mornentul poetic
destule roade ajunsese impuie atentiunii publice
cartea d-lui Const. aduce
precisiune demnitate, pricepere, dar, mai presus de
toate, un deosebit gust artistic, putere de o
extraorclinarä documentare.
Cum rostul acestor nu este acela de cro-
nici, voiu cele ce continutul
acestei de insemnätate chestiunea care ne inte-
Cuprinzand capitole principale, Anarhismul poetic" vrea
dovedeascä dacä ce mdsurä actuala miscare a
adus ....valori positive", atM mai mult, curentele de
avangardä au de France...., cen-
tenara Revue de Deux Mondes a coloanele sale lui André
Berge..., Academia Italianä a ales, printre ei membri,
pe F. T. Marinetti."
fine la noi, d. Lucian Blaga e premiat de Academia
d. Ion Barbu, de Societatea Scriitorilor d. Tudor
Arghezi e zeificat de majoritatea cercurilor literare".
rostul unei atM de pretioase cercetäri, Const.
elernentele anarhice ale poesiei moderniste"
anume :
atitudine absolut de poesia ;
2) Exaltarea individualismului ;
3) Ostilitate impotriva element de ordine
Toate anarhice, justifice titlul studiului acestuia.
la conceptia anarhismului poetic", Const. Emilian
recunoaste dificultatea de a formulare
precisä. toate literare moderniste" tocmai din causa
absentei de capodopere realisate in spiritul acestor di-
rective contradictorii perspective nelimpezite. totusi
dominante, care caracteriseazä tehnica acestor curente

www.dacoromanica.ro
264

1. Eliberarea de supt autoritatea oricäror dogme estetice, logice,

etice, sociale sau etnice.
2. Crisa notiunii de realitate disolutia eului, care ajunge,
une ori, la completa pierdere a notiunii acestuia".
3. Potentarea spirituale care a adus artistului dreptul
excesiv nu de a interpreta, ci a natura".
4. 0 valorificare ierarhisare a prin
reliefarea ilogicului, inconstientului, fisiologicului, misticului,
tologicului tendinte (extrase) din doctrinele, manifestele pro-
ductiunile publicate de diferiti autori modernisti hipermoder-
dar nu din opere realisate".
Capitolul urmätor se tehnica lirismului anarhic"
anume :
lexical sensibil in deosebi tot de cuvinte
care doar vorbirea sau (cotet, copturk
buric, bortos, päduche, hoit, etc.), piardä
din conturul concret" spre a deveni o imaginarä" ;
o morfologie predilectii pentru anumite de
vorbire" simple hidoase insinuari de vorbe, adiective, sub-
stantive, interjectii ;
o arbitrara care transpunerea cuvintelor ajunge
o anulare" a ideii de ca in aceste citate
Arghezi:
Ai
Pe care odihnisesi,
Lingându-si puii cu idolatrie
Bälasi, supt sterna mea polará.

ugerii, vitelor, cu lapte, fine, un stil de un

obscurism care transformä totul enigma indescifrabilä"
are ca substrat (la Barbu) o abstractä pe care, in
mod voit, nu vrea s'o clarilice", obscurism factice...,lip-
sit de fundament sufletesc, izvorând numai ca-
pricios al imaginatii chinuite". De aici pentru
constructia elipticä, fäurindu-se un stil-vitesä, din care
cuvinte care nu-s absolut indispensabile pentru redarea
imaginii".
Se manierismul, care dä pe lipsa de
a fondului a puterii de plasticisare".
Capitolul se studiul principalelor figuri : epitetul
devine un adiectiv plat banal ; metaforele amplificate for-
; totul echilibru, resonantä fárá senti-
mentului.
Versificatia simplificatä prin adaptarea asa-zisului vers liber,
transformat apoi vers alb in vers prin
nuntarea, pe la toate elementele simetriei:
ritm, chiar la tipografic, o a textului,
care impresioneze ochiul, nu simtul musical", vers protivnic

www.dacoromanica.ro
NOUL 265

armoniei" pe care, urmä-

toarele creatiuni":
Zärile larg se desfac ca un pat de mireasä

Pe timpului apele 1-au supt.

Unde ?, unde e? biciuie. Rechinii
Spre fina-i mätase botul de cal"
(F. Aderca,
Sau redusä la un pätrat ale cärui laturi un de
aforisme de suficientá banalitate", ca :

e suspinul etern
al omenirii chinuite.

Tácerea
Sc. Callimachi.

se observe : titlul s'au refugiat (de ?) tocmai

Dar abia la inceputul capitolul V, nevoiti sä
continuarea interesantelor resultate positive d-lui Constantin
Emilian pentru articolul care se va ocupa cu partea
a anarhismului poetic". Paul I. Papadopol.

BUNICII.
Cad frunzele, anii, albesc:
supt Tu nu mine,
satul mieu eu fugar: Fuioarele nu
casa unde ca 'n altar cuiburi goale
te Se duc peste zare
Cu chipul de spun, de plecare
Lui Sfdntul Nicolae.... Te pldng... Mi-i dor de tine...
Const. Goran.

www.dacoromanica.ro
266 CUGE.T CLAR

le limba francesa literatura

- Conferinta tinutä Brasov (2 August 1936) -
(Urmare
de N. lorga.
la romanticilor, care merge de la 1830 la
1860. Evident nu am presint titluri, pentru ar fi cu
mult prea multe. acestea incep mai mult in Muntenia,
cad Muntenii se aeaza in fata de Moldoveni. In
de atunci marea in ceía ce priveste literatura
straina este a lui Asachi, dar se formeaza in Italia, si el a
preocu pat intotdeauna de o forma de stil foarte foarte
cristalina, care dtn clasicisrnul al lui Monti,
in partea care este clasica a lui Monti. Eliad Raclulescu este marele
traducator muntean in aceasta vrerne, in lui se
dar boieri din cei mari un Vasile Florescu, un Ghica. Ei
foarte colaboreaza la aceasta opera, dar lucrul
este in legatura nurnai cu o ramura de literatura, cu teatrul.
Teatrul rnuntean de la epoca dupa 1840 a fost
mult mai important moldovenesc. Pentru acest teatru
se faceau din deosebite literaturi, si din Saul al lui
fieri, direct din original, de Constantin a foarte
mult Saul, care este o de principalul
tant al vechi, care era a venit si el,
conlucreze la aceasta ce s'a tradus, in a'celasi
timp traduceau Grecii - ei traduceau originate,
dar cam - e la noi intr'o
dar cu tendinte spre s'a tradus din
Racine, - din Corneille nu, boierii se de magnificenta.
de origine de elocventa juridica, normanda, a
Corneille, care nu era pe gustul pe Racine, mai dulce,
placea damelor de la noi. S'a tradus din farse, lumea
ba nostri intrerupeau de multe ori, ca
Anglia luí Shakespeare, pe actori. Mac-Michael
spune, la 1819, s'a interpretat o greceasca,
in care era vorba de cai, din public s'a produs intrerupere
greceasca : Echete alogus Aveti cal ca
s'ar fi intrebat la o statie de Publicul particIpa in felul
acesta la represintatie. In cas, un public care intrerupe e
preferabil unui public care doarme.
Este epoca care lancu Vacarescu a tradus in versuri Britan-
Acum este interesul pentru de
era mai Cu toate acestea, unele din
domeniul filosofiei de epoca De exemplu
Ardelenii erau mai pentru Kant pentru ftlosofia
francesa. A o lupta chiar la Bucuresti, pe care o presinta,
V. Catalogul citat, I, 548. chiar a avea o poesie originala,
Leon tradusese in stihurilor".

www.dacoromanica.ro
NOUL 267

studiu special, Bogdan-Duica, conceptia

filosofica francesa intre cea germana. i le tradusese
in Moldova sa, Logica luí lac, pe cand filosofia moralä
a Muratori fusese luata din greceasca vulgara, de Moe-
care era din Dobrogea, de la Cernavoda, a fost un
geograf.
In Moldova, traducerile pentru teatru au fost la inceput
rare. Negruzzi, adanc cunoscator al literaturii
francese din tineretà, imitator al ei pe 2, a tradus :
Les Fourberies de Scapin"
sa aclaug ceva in ce traducerile moldo-
venesti de dupa 1880.
Este o traducere din frantuzeste la care mult, nu ar fi
exclus sa dau o noua din ea. pe vremea
se traducea din Bernardin de Saint Pierre, Paul et Virginie,
intre de un Moldovean care se chiama Buznea, - am
reeditat la Valenti-de-Munte aceasta traducere, cu unele indrep-
-, pe vremea se alegea din Chateaubriand
Atala, printre lecturile favorite boierilor din
vreme, pe vremea pana Ierusalimul Liberat" patrunde prin
lui Pacleanu, dupa o traducere francesa, Shakes-
peare se traduce tot un Frances, marna marnei mele -
mama mea, d-na Zulnia a tradus din frantuzeste ea, din
Alfred de Musset, Pierre et Camille, un roman educativ de
Charles Bernard, pe bucati alese. Elena Draghici, fata Ma-
relui care a conlucrat la
de la maritata cu Gheorghe Arghiropol, de care s'a des-
a facut a tiparít una, dupa
al Constantin. pare rau si acum
manuscriptele pe care le-am vazut in familie, au disparut.
aceasta au venit traducerile de caracter neartistic,
placerea a unui public foarte larg. Este epoca de la 1860
Atunci s'au gasit editori in Moldova, ales, in
Muntenia, un Gheorghe al carui nurne sa
el a vechile cronici, sacrificii pentru
S'a tradus si Alexandre Dumas din Süe din
Ponson du In genere bune, s'ar putea face o anto-
de desfacute din ca se pentru o intreaga
perioada de romane sociale, de romane de aventud, o alegere.
Perioada aceasta -, sa-i zicem : a lui Gheorghe
desfacuta de perioada urmatoare, de pe la 1880. Acum nu mai
-
acelasi traducatori era onestitate la editori.
Imi aduc copilaria mea ce se la un
unchiu al mieu, din Manole sosiau fascicolele
din Dramele Parisulut" ale Ponson du Terrail, cu
2 Ms. 194 Ac. Rom. V. citat, I, 432-3. Traducerea lui
Artaxerxe la inceputul secolului al ; ibid.,II, p. 165 urm.
V. Catalogul citat, II, p. 110.

www.dacoromanica.ro
268 CLAR

groaznice, eram chemat cetesc matusii mele ce era aceste

pagini. Vad cutare care represinta pe domnul
Morley atacat de lupi". Mai erau Misterele Casei
Contesa palida", Marchisa alaturi de prima
romantata, mai putin proasta decat ceia ce se acuma :
nele lui G. F. Born, dintre care era Isabela, Regina
niei" Eugenia, Imparateasa Francesilor". Nu exista
femeie care sa aiba astazi mea care sa nu
ce este cu Olozaga cu deosebitele persoane care, pe drept sau
fara drept, erau presintate ca amantii mai urite mai groso-
lane regine, care a fost, din nenorocire, Isabela.
Dar o fasa noua, ultima a inceput cand, la a
aparut o de in care erau multe neajunsuri al
rol a fost extraordinar de exagerat, - acum acolo, la o
de persoane din faima aceasta -, dar care a ajutat,
de literatura noastra, Convorbirile Literare". Se dadeau
acolo indreptarile solemne ale luí Maiorescu, in care nu era
multa originalitate, se poate vedea, azi, in Revista unda-
Regale, scrisorile Maiorescu catre Zamfirescu,
de o cultura larga, de un spirit foarte fin, de o mare deli-
cateta de expresie, de o sentimentalitate i se
raspundea cu solemnitate : sec, rece, refrigerat. Dar fara
influenta spiritului rector al revistei dat acolo foarte bune
din literatura francesa, de Anton Naum, une ori tot
de bune de Pogor, care era considerat mult ca un per-
sonagiu distractiv, dar care a cunoscut literatura francesa
mai S'au publicat numeroase, de oarecare valoare,
de Petru V. Grigoriu, i se zicea : Budusca, - la noi, in-
data pui o este pierdut.
Traducerile din epoca nu privesc teatrul ; ele nu cuprind
de un caracter sau de cugetare. Aceasta pentru ca
acuma toata lumea sau credea frantuzeste. Dar nu
nici povestiri, dupa ce incetasera romanele in fascicole. E
poesie : o de foarte bune din poesia francesa,
francesa mai noua. la Eminescu un anumit
avant al luí catre nu vine de aiurea de la
In epoca aceasta se traduce poesia francesa din ultimul timp, din
scoala parnasiana".
Ceía ce, de la o bucata de vreme, a impiedecat continuarea
acestor traduced este faptul, pe insemnam, ca ele nu mai
erau considerate necesare pentru lumea inchipuia ca
- ceia ce acum.

trebuie sa spun ca, daca fost foarte aspru cei

preceptori francesi, din sa foarte re-
fata de un anume grup de profesori au
venit la noi 1820-1840 interesat supt toate
de de multe ori teatru de forma
francesa limba precum a fost teatrul luí Antonin

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR"

Rogues. Profesori de profesori de limba el au

un rol foarte mare, dintre in mo-
mentul de obiectul care se face de una din
membrele de la Fontenay-aux-Roses.
vorba de Vaillant, foarte interesant, care a
oars : Romanie", peste deosebirea
dintre Moldova si Muntenia. In cele trei volume din cartea sa
La Romanie se o descriptie a care este
o frumuseta. chiar cu la Valenii-de-Munte o
care a fost de Bogrea, cu totul pe
care o rea ni 1-a de räpede.
pentru ne in cadrul
acestei Romanii Mari", ale lui Vaillant care
a vazut aceastä Mare". pablicatie din 1856,
la Paris, el spunea : Este a
a Stat Daco-Roman prin reunirea tuturor provincilor
place termin cu aceste de profetie care s'au realisat.

SEARA DE
Primiti-mä din la voi, Plopii se 'ncovoaie,
Intinderi de brdet de ; Picuri cad de
Am hoinrit pe ci : a
Fiti si acas. Unghiuri de cocoare
Desbrac vesmintele de minciun, Zbor tremurätoare
port cmasa de
vain gsi cosei jos in
la plecare pe gärliciu. mai a jale
vreau s-1 vd Sunä 'ntdrziat.
furca cea grind.... Frunze mor
lar, voiu pe Zarea de
Cum arde focu 'n cea din S'a intunecat.
Gh. Banu. Mariana Simionescu.

INSTRAINAT
de Fr. Nietzsche.
ciorile, stai acum,
zboru 'n spre ; Spre drum de
Vin ninsorile. Ca un fum,
Ferice-acei ce au Spre cerurile reci pornit.
Un 'n zbor,
Spre vremuri ; ripete 'n pustiu
E mult de-atunci : dor
Nu pori fugi de-al iernii sloiu. jalea-ti oamenii n'o tiu.
Lumea, o ciorile,
Spre mii de drumuri reci, pustii: zboru 'n spre oras;
Cu a ta Vin ninsorile.
Din drumuri nu te pori E vai de-acei ce n'au
de L Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
270 CUGE.T

care nu e o
De sigur, d. Biberi e un cult care bine
limbi.
Le Moment, frantuzeste, d-sa explicá de ce
literatura trebuie tie pas cu societatea deci noi, cei
l'homme moyen, iar arghezismele zboará
ca niste cai
cari se cä mor de obosealä. lar noi,
bavnicii, un lucru : ce s'a schirnbat fie o nouä
literaturä contra ratiunii bunei cuviinti?
s'a dat o explicatie care nu e o explicatie.
Un profesor de Universitate.
A marele Mihail Dragomirescu.
zice, vulgar putin inteligent cum este, din toba cea mare
a criticii de mahala 1:
Pe d. chinuie : vrea se considere sa
considerat ca triumfator al generatiei sale. Nu-i ajunge a ajuns
profesor universitar la 23 de ani academician de 40 de
ani. Nu-i ajunge e doctor honoris causa de la 10-15
ale Nu-i ajunge ca are un castel N. R.) pe
Albaniei, o casa la N. R.), o scoalä
Roses, o de misionare la Valeni N. R.) un teatru pe
margenile turburi ale Nu-i palatul pe care
1-au daruit negustorii Capitalei N. R.), in frunte generalul
de Stere N. R.). Nu-i ajunge ca a nu mai
putin de patruzeci de piese, dintre care gurile rele spun ca se
trei capodopere. Nu-i ajunge cä se duce sa faca la
Sorbona sperie pe Francesi. Nu-i ajunge ca a peste
1.600 (!! N. R.) de volume brosuri. mai inca ceva
pentru ca sa se creadä triumfätorul generatiei sale. Acest
triumf se pare poate sä-1 proclame acum, dupa reusita
de istorie, dupa visita la dupä ce a facut pe
gazda la manastirile din Bucovina (!! N. R.)".
e mai mare : Munteanul Giurescu
vorbim de tanar)? Nu. Ci d.
...Dar daca : ale cui doctrine au trecut hotarul ?
D. da din colt in colt n'ar mai raspunde e
...Nu, ci d. Dragomirescu (M.) a sa Science de la
littérature".
Cum se vede, sanatatea ridiculului
ingrijorari.

Se pastreaza ortografia punctualia.

www.dacoromanica.ro
NOUL

Deraniarea sufleteasca, prin aceste adausa

pe substratul fisic deficient al unei incornensurabile prostii
congenitale, ne poate face pierdem pe acest de o
valoare, despre a carui opera un profesor bun de la
Paris imi spunea : C'est de l'imbécillité noire".
cum este d. Lovinescu, tot nu 1-ar putea
frumoasá definitie a artei.
Din ziarul Curentul".
Marele al adeváratei arte poate, a spune lucrurile
lirnpede Obscuritatea nu a fost niciodatä profunzime,
unora ar se zorzoane...
niciodath opere de valoare artisticä.
Arta nu este deck o reducere la esential, adecä la
ce s'ar putea spiritul lucrurilor. Când ai purees sä
durezi temeiu, fie artisticä, fie constructie in genere,
vitregia vremii, mai mult deck retii.
Adevárata filosofalá nu o detine naivul care
muntele aur, ci minerul chibzuit, care sä scoatä
numai aurul din arunce pietroaiele, ca netrebnice
mestesugul lui.
Si mai este arta o dibácie a amánuntului caracteristic,
dintr'o complexitate de care nu spun nimic deosebit, ba,
din ingreuiazä frumosul. De unde
au scos-o anurniti poeti názdrävani arta ar fi un fel de toiag
miraculos puterea de a scoate (chioarä) din
seacá ? Arta nu merge impotriva naturii, ci, din contra,
calea firescului potecile nici
nu e o de fabricat frumosul serie la Rostul
ei e purifice filonul pe care se presupune tu, poet, ai
in tainitele tale sufletesti, toarne tipare ideale. A
napoleoni din dovleac, pe motivul blagoslovit dovleacul e
tot pe atât de auriu ca aurul poate sä fie tot pe atât de
bine materie ori materie (!) de turnat
nátoare, a fi un falsificator ordinar. falsificatorii se
pedepsesc fraudä. (Cu toate acestea, nu-si valorificä
dovleacul bani câti alti ai firescului nu nurnele
Artei", câmpii, când nu bat !...)".

Un simplu plagiat de
Din Selten) :
Literatura de astázi nu este genere o productie
ci o productie de imitatie.
Acest spirit de imitatie este un produs noastre de
reactiune, al lipsei noastre de preocupare, de de meditare
asupra elementului esential ce fiinta
Noi nu o culturä spirit critic.
Totul nu este produsul spirit de imitatie.

www.dacoromanica.ro
272 CUGET CLAR

Existä literatura noastrá de azi un spirit de sträinism, un

spirit exotic, cu totul lipsit de ceva care indice vre-o
cu acest spirit sträin de concepjia de
creatie a luat un avânt care
manifestare autohtonä ; mai mult, acest spirit exotic
a devenit agresiv distrugätor viata literarä.
acestei tendinte de ignorare de a cre-
aliei prin falsificarea deplasarea spiritului de creatie
cátre un curent imoral d. profesor N. care la
1903 a produs acel curent de literaturä al
rului", aceiasi contra literaturii proaste
prin noua Cuget Noul
Cuget va reactiunea pe frontul literar a spiritului
romänesc.
Cuget va fi strigätul de eliberare a unei literaturi sub-
jugate de un curent sträin ca formä ca fond.
Cuget va determina o miscare literarä de Moire, de
afirmare de creatie romäneascä.
Cuget trebuie fie máturoiul care sä alunge literatura
ce deviazá, prin diformare, talentele románesti, spre
alte idei de neam.
Cuget va consacra pleiada de noi talente, care vor
in de aur o frumoasá a vietii literare ro-

a ?

Un ziar atribuie ráposatului mare filolog

declaratie :
Sufletul nu simte nicio urmä de amäráciune contra
mului romänesc, cultul române, dreia i-am consacrat
entusiasmul vigoa ea va pretu-
tindeni va patria pierdutä".
De fapt, când, voind reieau Paris, se mutase cu dânsul,
intrerupte de o de tinerejä, el m'a intrebat,
când vorbiam romäneste : Je ne connais pas cette langue.

Ce avem de plâns...
Din :
Cenaclul d-lui Lovinescu va Dumineca aceasta fara
vrere un fapt Se de de
zeci de parte
s'au ters, parte au infruntat critice,
direa din Strada Aceastä casa va fi
cenaculul se va muta vis-à-vis, cu cu obiectele de
artä, cu familia, cu scriitori, cu glorii parte
din destinul nostru literar se pe trotuar"...
Ce ne Ce ne facem ?

www.dacoromanica.ro
 Starí literare de azi
VII. Fabrica de scriitori.
Unul din cozonacii" cu ceaiu, supárati foc de cons-
tatärile mele obiective cu privire la rolul saloanelor"
literare, care, cu cresterea mai putin, imite vulgar
pe al unui Maiorescu, cu lecturile lui, mai
presintä, in ce stil se pricep astfel de picioare critice
nespälate, o de scriitorii pe cari i-a fabricat.
Da, de mai multe decenii, scriitorii se fabrica"
aceste oficine, ce sä supravietuiascä vremii
care tot mai
Se sistemul. Prin corespondentä, cersindu-se recu-
noasterea un de traiu la Stat, prin des-
coperirea la cafenea sau intâlnirea pe mai ales
prin luarea in stapänire cu puterea examenelor a talen-
tului nou-apärut, se recruteazä personalul clubului literar
unde se filosofie se taie cu foarfecile
sau se ca o besicä de Mosi literatura se pro-
clama, la perioclicele de premii, noii scriitori,
cari, bine stampilati ca herghelie sau
a stäpänului, intangibila zestre a lui.
Demagogia aceasta, pe care n'a cunoscut-o, n'a voit
s'o cunoaka face dintr'un adevär
inzestrat al suflet
stricat pe viata.
Dar scriitorii nu se nu se tund, nu se faso-
nu se dreg.
Din harul lui Dumnezeu, ei räsar unde se
cum se Din läuntrul nu din loviturile
de sau prin desmierdarile de plete ale maestrului", ei
fisionomia literarä. Criticul, care nu e bine
fie prea profesor, ci e clator uite peda-
gogia sterilisanta, are o chemare : recunoascä
public, recrutare inrolare, ci absolut desinteresat,
gata sä-1 -ajute chiar nu vazut ochi,
pe acela care de la sine este poet sau, cum se zice
banal, scriitor",
N. orga.

www.dacoromanica.ro
274 CUGET

Nadejdi de bine litera t

fata puhoiului pornografic, - pentru a carui desfiintare s'a
pornit, de astadata, un curent de vijelios, - litera-
cuminte curata, care se strecoara
entusiasmul nimanui, fie aplaudata.
Motivele : literatura n'ar aduce fel de
continuand mereu tipare clasice, fie
caute izvoare mai ales la noi, limpezimea
sivoiului de munte, prin elementele locale
indigene pe care le aduce.
Pentru toate aceste in actuala stare de
scrisului de asociatiunea Lovi-
adesea de acolitii edituri straine au facut
din un mijloc de propaganda politica si de destramare
o astfel de nu poate fie favorabil acceptata,
de acea care vrea se factotum
critic-literar, nici de bietii cetitori cad, in naivitatea se simt
obligati admire, din snobism, chiar lucruri pe care nu le pot
Asta nu acea literatura sobra,
curata nu exista, nu se desvolta, nu progregeaza. Ea se manifesta
prin talente viguroase, ca acela al lui G. M. prin
mane fragmentar realisate ca acelea ale Al. Lascarov-
Moldovanu, Sandu Teleajen (Turnuri in apa"), B. Jordan,
fericite ca acelea lui Gh. Atanasiu, pagini de
prosa originala une ori, care pot fi usor intalnite
in unele volume semnate de Cesar Petrescu, Teodoreanu, Victor
Ion Popa, dar mai ales aruncate
in lume de scriitori modesti : M. (Sfantul
C. Manolache, Gesta Pop Elisabeta
V. (Moara Dominic Stanca, prin auten-
represintanti ai bunului romanesc. Dar ea traieste, in
plus, in de energie in provincii
pe care unor ai sufletului romanesc le-au
dureroasa : in acel Banat, care,
supt autoritatea d-lui Cosma-junior, ni prin acel bine
gospodarit Luceafar", dovezi de vigoare acea
rabie, ieri surd muta, dar care de
corect romaneste mai degraba,
eu marea de continuare a bunei literare
nesti, in versurile calde ale unor duiosi A. S. Dela-
Petra Stati de la Cuget Moldovenesc", in rasco-
de de talia d-lui N. Palamaru din in prosatori
: Madan Vicol
in limpezi, caror nume
scapd. Era $ firesc, urmare, ca provincie, de
mult absenM recunoasca rândul
in literarä romaneasca.

www.dacoromanica.ro
NOUL 275

unde eu, prin urmare, adevaratele de bine

ale scrisului obosit in unele provincii, altoit cu tot felul
de produse exotice ale publicisticti universale in
care ar avea, fire§te, dreptul la o bine ca una
care, de vreme, duce greul productiei literare
dar toaM atentiunea spre literatura i,
in deosebi, spre a celei basarabene, de de
de autentica i de bogata. Paul L Papadopol.

AQUARELE
OSMAN EFENDI
Osman a barca
Cu pierduti pe apa Dunärii,
Ce oglindia nuantele in ros,
Comorile amurgului in zarea
Gdrbov, de-abia
Fantosa, in burnuzul peticit prea purtat,
alvarii ofiliti, brdul
fesul de mull, de
Osman din pipa lung&
(Un gdnd pe de se-alungd.)
lui Osman era pe-atuncea ;
El mare 'n
Ce !
Se de in arabescuri mici.
- Hei, Osman, mä treci barca 'n
N. Papatanasiu.

PLOAIA
Din largul
au pi de reci
s'a apucat
pe ogoare.
de lin
Curg streinile 'n de ;
e de voiose

Va Inrodi mne
Dumnezeu din nou ne-a
de-acum One.
C. lonescu-Cristesti.

' Se reproduce ca se vada in f rma desosatä", a poesiei

noi se pot da lucruri

www.dacoromanica.ro
276 CUGET CLAR

Despre
zvon de räzboiu.
Pälcuri-pâlcuri de oameni mai ales vorbirea zgârii-
- regimente, pe jos, cäläri, tunuri, de
cärute..., toate forfotiau.
Apoi toate a se scumpi, mai ales nutretul, care, oricât
s'ar gäsi un chivernisit trebuia sä aibä niticä
strânsurä pentru timp de iarnä.
- Ce ne Gheorghe ?
- Da' nu-i sus, baci-loane ?
Dumnezeu s'a dovedit aeum prietenul celui care nu se
de El.
Curând a venit sä li se rechisitioneze turma s'a dat platä,
dar ce platä ? Bani cu grämada, li-a venit de pret
neasteptat ; li-au läsat doar capetele de sämântä; acum pornenit
putinul este de prisos : au vândut acest spor
bun.
Noaptea se vedeau focuri pâlpâind Bulgaria.
s'a tot cu gindurile ce-1 näpädiau, 'n pri-
mävara lui '78, apoi n'a mai putut räbda :
- Baci träbä mä duc ajut io lui Vodd Carol;
nu vezi cum se bate särmänutul nu dovedeste ?
Se bat Românii cu Turcii... Nu-s Rumân? Träbä sä la
datorintä"... Aici, ce facem doi jurul a 70 de capete ?
A cätre soare-apune, dar cu coada ochiului sang nu
pierdea Dunärea.
Mergând el era tare voios, cäci gândurile cele mai
Se vedea aprochiindu-se de Plevina, numai cä-i iesia
Vodä Carol cumatru-so Rusul...
- Ce e cu tine, crestine?, cä nu sä te numesc.
- Särut mâna, Ta, mä rog de sänätate Tie
Täi: dacä-mi zici Gheorghe sânt gata numit. Acum, ca
mai mult, vei afla cä-mi sânt din Fägärasului ;
si-s iacä de doisprezece ciobänesc mai la o mie de oi
la pe Bärägan; acum iacätä-mä-s, am vint sä-Ti dau o mânä
de ajutor... dupä putere.
- No, ghine va zice Vodä, bravo mul-
tämesc foarte. Uite dar pusca asta fainä o mie de ;
vei cä aci la Plevina nu dar nici numai niste
dealuri, dar afurisit de Incâlcite: te bârlogul
turcesc ?
- Märia Ta, numai zece oameni prinzaci, cicbani de
munte, vedea-vei.
- Alege-i chiar tu.
Atunci el - de! -, intorcând capul, vede
Din Amintaria despre Badea ca o poveste,
Stroe Bucure0 1936.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR" 277

rânduri-rânduri : dintr'o ochire a cari oamenii

MAmuco Doamne, vezi cum s'or ei, de n'a visa nimeni
chip; vai amar de Turcii de primejdia
acestor zece de-odatä.
Se va minuna Vodä va zice : bravo! lard tot
sune ceas-trezitor.
Cu astfel de gânduri märete, socotia ajungä la unde
urma treacä podul.
Se sprincena de : era a zi de alätorie, când,
Rosiorii-de-Vede, oprit catane l-au dus
unui ofiter.
Ofiterul l-a de rostul säu ascultat cu räbdare,
la urmä mai Intreabä:
Dar tu ai mai ?
Oiu tinè-o pe hai de mi-o va da Vodä.
Bine-bine.
De te näcazuri.
volintir.
Asta-i bun.
Dar, in
câtiva Turci de -
sä-I ducä la Vodä, ori mäcar sä-i dea o
vre-o zece, ca
doar la räzboiu venise, ce sä vezi?
pe atä, -
L-au pus pe recrutärie, cu lemn chip de
legat o muria Cârtan de rusine näcaz.
Asta era treabä pentru Patrie Tron ?
fä, la de treceau zece nädu$eli, tot pentru
Patrie
Un-doi,
un-doi-trei,
Un-doi-trei-patru, un-doi-trei-patru.
La puga-la-umär, puga-la-picior : mai bine fi
comandat de era bun acela de carpen ;
ce de sculä, de ocarä pentru un rdzboinic, gäsia
sä scoatä dom' sergent zece din recrutul-volintir Cârtan.
!

Cu adevärat, la urmä väzu el cä a o de lucruri

dädea el fusese cam prost, dar acum,
se simtia el militar adevärat, se pomeni cu mai
mare necaz ce se poate ; anume fu värsat la un batalion
de... reservä.
Pe camp" au venit peste cap nu
mai câte alte cetäti, lui i-a venit... ordinul de tri-
mitere la vaträ.
cä dupä toate-toate treacä-dueä se dar nici tu Vodä,
nici tu pu$cä, tu Turc räzboiu, de s'a pomenit
straie de cioban färä sä-1 un
Päi asta-i treabä?
- Nu-mi pläcurä cätänia räzboiul la

www.dacoromanica.ro
278 CUGET CLAR

cdräruie, de-orn mai amara

De la umbra fagului ; Trecere a anilor,
Ti-este zarea albästruie m'
Ca apa lacului. Buciumul ciobanilor.
Nu 'n umbra-ti Pe de-asupra de-or trece,
Decdt glasul cucilor, Speriate, clipele,
Doina de-acasä, fruntea rece
Cdntecul haiducilor. cu-aripele.

prietenä, apele,
Gdndului pribeag in lume Cu alb de promoroacä
drum spre
De-or veni pe rele, ascunde, tu, de soare
orbele
ponoare válcele, Tu, floare,
Du-le,
'n urma ascunde, tu, de
Pacea Moartea mea supt
Taina, rile. prietenä.
Stelian Cucu.

SEA RA
- dupa tablou -
de Fr. Schiller.
Coboarg, strälucite zeu, câmpiilor li-e sete,
Dupä rouei omul
obositi sânt caii :
Coboarä grabä carul !
Prive$te cine iese-acum din cristaline valuri,
Cunoa$te a ta privirea-i zâmbitoare ?
Mai porneSc caii,
Cäci Thetis
Din car armaciul sare-acum brate-i se
locul celui Cupidon iea ;
Se-opresc cuminte caii,
Din valuri se adapä.
Sus pe cer, cu pasi u$ori, noaptea 'nainteaz5,
urma ei miresme dulci iubirea...
Iubiti-vä pace,
Phoebus se-odihne$te.
trad. de I. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL 279

EPIGRAME
D-lui profesor Mihail Dragomirescu.
1. 2.
mustri aspru ca nu pot La Sorbona, un confrate,
fiu original. Mai bine Dupa ce te-a fost ce
a confunda, ca tine, Entuslast pretuit
Original cu - idiot. Neagra imbecilitate".
3. 4.
Tu, In sa te infurii ca ai renume
din nu vezi, vorbesc de tine,
Din prostia ta creezi Dar se :
literaturii. Dupa prost se lume.

DIN LITERATURA TURCEASCA DE AZI.

Mägarul cen4u
de Refik Halid.

cari se intorceau de la pe Hodja

ca un sta intins pe drumul din spre munte un
- ratacia pe acolo.
mergern sa vedem", zise
Era spre seara. Un aier
Hodja.
plutia asupra
tinoase unde apele celor se soarele, din
spatele de aproape uscate, apele
cu razele lui tulburatoare. de lumina pe
umed erau unui cer nouros se stingeau
putin putin.
Odata urcau unul altul,
poteca ce ducea la margenea unei Unul
tusia de rupa
magarul El un in
maracinilor si, dupa cum se vedea, se rostogolise acolo
cu patirna, acurn, pe o coast& un aier de
privia nepasator la soarele care
Hüsmen Hodja cherna pe aratat de copii pe care
zArise mai departe dosit dupa un par sälbatec.
un istovit, respirand greutate mare,
asupra teranilor ochi fara stralucire, el se
atinga pieptul
- Ce ai, ? Ce s'a intrebara ;
dar rAspunsul se pierdu inteun horcait grozav.
aproape de da sufletul,
in Dar se
reveni in fire. Era un o nenorocita,

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

un turban inflorit o Fata, incadratä barba

era de soarelui de
De supt pleoape rásáriau doi ochi foarte
cari aruncau priviri staruitoare de Lumina se
putin putin in ochii lui fata recapata coloarea.
tot sprijinit de trunchiul pomului, el ceva o
voace venit de departe va piece
mai departe
ducem in zise Hüsmen Hodja.
Atunci pe se suie pe
spatele magarului, Teranii bolnavul de
scoborárea se anevoie pe poteca de rea.
in sat, zgomotul atrase pe locuitori, cari
din case, vacile in staule.
- Veniti Hodja. Unde Avem un
oaspe
Atunci se de prettitindeni, in bernevici albi, lu-
drumul niste nuiele de brad aprinse
intr'o revarsare de luminá de fum...
Era un sat la depdrtare de de
mai apropiat cari voiau de la o pro-
vincie la alta, ca zile de drum, treceau
acest sat, apa Kizilirmakului
duia o prin vad.
Acesti in mare parte, nu se de opt
sau zece ori pe an, totdeauna, la vreme moho-
obositi. la portij Hodja
inta pe acela sMeni era rândul primeasca pe
oaspete, de-1 aseza in camera", unde buturugi de brad
ardeau, vara ca iarna, pe satul nu afla ce se petrece
in restul ce spuneau acesti bieti calátori.
era mai acum. E spune el, care imi
o din timp." Unul
dinteun ceaun de-asupra vetrei lapte cald,
pe care bolnavul cu bucurie, tot suflánd ca
Pe puternic, care-I zgudui din cap
'n se adunará impreiurul lui asteptau
nerábdatori prilejul de a-i vorbi. Sughiturile se din
ce in ce. semn celor de ca pentru a
spune se apropie. Hüsmen si mai
pe bolnav, pe când tinerii asteptau pe prag
dar neindráznind vie spre
cu greutate ceva, - poate cele
din ale lui.
spuse Hüsmen, noi ne vom ingriji de
neata.
Apoi se pe pat
- S'a dus Domnul, Hüsmen.
Fiecare sat din Turcia are o cari
se aid de cea mai generoasa

www.dacoromanica.ro
NOUL 281

De pe una din buturugile care ardeau o

care fata mortului, apoi se stinse. incepu a
staul din

totusi, de da sufletul,
dorinta lui din urma. daruia Locurilor Sfinte
nusiu cele opt piese de aur pe care le purta la
Satenii, adunati dupa inmormantare, se sfatuira asupra celor ce
trebuiau pentru a indeplini dorinta mortului. In din
ca Hodja se duca la in
pe
Magarul devenise o I se dadeau portii
de hrana. Aceste ingrijiri erau urrnate sfintenie de sateni, ca
o de fiecare pe altuf : te-ai
dai magaruluí ori ai dat cenusiu
tntr'o abia se zaria de ziva,
la pe Hodja acolo drum bun.
Mägarul cenusiu, legat de magarului Hodja,
urma din nu avea de dus nicio
povara. razele de aur ale soarelui, dadeau stra-
lucire de catifea postavului al Hodja.
in concediu la Istambul, Hodja se
se la subprefect. se inaintea
biroului, shos, pe povesti
Subprefectul era un mustata vopsitä vorbia pe
nas. chiar de povestea el dadu
in sama sergentului de jandarmerie. acesta, timp de cinci zile,
nu s'a in primire dar nici pe
Hodja piece.
In cele din cuiva i se de el spuse sergentului
sa-1 piece vie doar dupa cinsprezece zile, se
va intoarce cadiul. Cadiul vea faima care
ai bate din palme. Avea un anumit de a trece
Purta un portocaliu la
de fapt care inveselia publicul.
cinsprezece zile, Hodja a doua
in nu gäsi acolo pe cadiu, care nu se intorsese
din concediu. Sergentul ce te neghiobule?".
In avu din din care
Hodja se intoarse acasa Acum aflase
trecuse printeo de inregistrari, si
va fi pus care chiupuri zem-zem".
Dar, un an de la aceasta Hodja,
ducandu-se in oras orezul, incremenít
in mijlocul pe cadiu, in por-
tocaliu, la o parte pe
garul cenusiu, lasat de prin testament pentru de
Trad. de P. Petrache.

www.dacoromanica.ro
282 CUGET CLAR

CE DAINUIESTE
Ruina zice mänästirii:
Putere-am fost -am stápânit
lume ce s'a umilit,
Ori am

De ce asa de dârz ?
cäzând
Dar sufletul mieu tot p6.trunde"
Ci floarea cea de câmp aude
Ce n'a fost oare pe
'ngând, mai sânt,
Dar iarba, jos, tot
N.

E C.
Câte bat prin ara'n geam,
Atâlea infloresc pe ram.
Cu ca
Vin te 'mbele.
Luce zori,
Spre slava le ca zbori,
Departe, mai departe, clopot vechi
prinde zarea de
de pe
'n
cade soarele iaz,
Norocul te pe raz.
i
Pornesti ca o poveste
viselor

A. Delaantanele.

PRIETENI.
De-o fi mor, nu md mi-o
in cimitirul de supt deal: cu cetina :
Sd mai sus, la rece odihneste
S'aud suspinul de cu zbuciumatd.
La in de
piatra cea mai grea,
i, amurguri
Sd-mi din
Sd simi fiorul ei de Sd codrul peste mine
a fost mea. mai lung&
G. C.

www.dacoromanica.ro
NOUL 283

Vorbeste un inspector.
O campanie este de atre d. Pisani
in ziarul Universul", impotriva acelora cari
limbä románeascä, oträvind cärtile de ale
rosturi sânt primul sä pe sä gändeascä
graiu romänese.
Cand pe intrebuintarea unei limbi mai
in manualele de pornografii, lucrurile se
insemnând cä se prin alterarea sufletelor curate
ale copiilor nostri.
pentru ce sânt aläturi de d. Pisani
duce impotriva acelor cari
fägäduindu-i tot
lupta pe care o
graiul, - limba -
Temeiul vietii oricärui popor este limba lui.
»Marele nostru profesor N. lorga,
Lupta pentru limba romäneascä"
: Ea (limba N. Red.) este forma cea mai
care se poate exprima mai frumos mai deplin sufletul unui
popor. Limba cuprinde inteleasä vesnic de toti,
trebuintatä necontenit de viatä a poporului care o
vorbeste. pe care o vorbim acuma este numai limba
rornäneascä de : ea este vie care ni vine din tim-
cele depärtate ale trecutului nostru, ea este cea mai
scumpá mostenire a strämosilor cari au lucrat, generatie de
neratie, la elaborarea acestui product sufletesc. Strámosii nostri
au muncit au asudat, dacá mai putem vorbi
ei, ni putem ce au lost de toate din
limbá rornäneascá, care sufletul care
pentru cä generatie generatie au
spre a o trimete mai mai mai glorioasä celor
cari vor yeni ele4.
Asa acum trei decenii marele nostru
astázi.
Se cuvine oare ca tocmai generatia de cälit
välvátaia räzboiului pentru intregirea Neamului pämântului
romänesc, dea semnalul stalcirii limbii
de a se strádui o mai mai curatä mai
generatiilor viitoare, - cum trei decenii ne-a
pe noi marele nostru cArturar, d. N. lorga ? Stalcirea
limbii románesti insemneazä lupta vietii noastre romá-
Despre aceasta se aminte !" N. D. Petrescu-Zoita.
Inspector general secundar.
Un monitor :
Din Rampa :
Poesiile (din Cuget pacatuiesc toate prin de
originalitate, de poetic, simple platitudini versificate."
N'avem de la cine

www.dacoromanica.ro
284 CITGE.T CLAR

Nebuni prosti cari

Din Iconar, titlul tot de bizar ca semnäturile
Streinu Drumur ale unor tineri cari ar putea binevoi se
coboare la bunului :
La un spectacol de degradare (sic) se dedau revista
Cuget ziarul Neamul ale d-lui N. Iorga,
acela care, mi se pare a in de verde
(te spiritualule; N. I). D-lui N. lorga, autor
mediocru de poesele amoroase de piese de de
statice (sic), publicul doarme la represintarea (ce-s
novat sant minti pe care truda le adoarmä?;
N. I.), are câteva marote. Una din ele e d. Tudor Arghezi. fi
având Arghezi defecte", dar el a creat din sufletul
románesc unica marea, definitiva Duhovniceasd" (ce o
Duhovniceasca" asta cu mare numai intelepciunea bietilor
cari au luat câmpii ne-ar putea ; N. D. lorga,
preferä pe d. A. C. Cuza... la cabotineria d-ta,
fläcäule, ce e un cabotin ? poate spune oglinda; N. R.) d-lui
N. lorga s'a raliat d. Nichifor Crainic."
Adévaratul Maiorescu.
i d. Petroniu trebuie recunoascä marea compro-
mitere a gloriei maioresciene prin coresponclentei:
Titu Maiorescu era un estet Eleganta frazei sale
rostite era un mo !el permanent. Expresiile sale aveau resonante
noi, prin pitorescul prin claritatea frazei, mai ales prin
cascada a perioadelor lungi din frazele sale.
Cetiti scrisorile sale particulare. pomeneste de-o cilátorie
in cele mai prielnice suggestiilor itinerarii orarii de
tren. atinge o -, in de unele
de cuvinte, - el nu se la nicio ideie originalä.
unele intrebäri naive -, in care nu mai regäsim pe Titu Maio-
rescu. unele de pentru ele se
la un orn ce, viata publid, era de
limpian!".

un nebun.
Dintr'un ziar:
fauna de buruieni pliná de pupeze, codo-
cintezoi alte cl. Pompiliu Constantinescu a
cum cronica d-sale din Vrernea, o
jiviná nu prea rará), care pre limba ei :

El fluierele cu gusä ale vardistilor

chilotii strävezii ai Istoriei. face semne cu o
nu s'ar teme de putea sä fie un sau o
Avis amatorilor de monstruosiati. Sä-si borcanele
spirt. pe : Gellu Naum".

www.dacoromanica.ro
NOUL 285

Raspunderea criticei
Dintr'un foileton al d-lui N. Mihäescu, Viitorul": Ne
la rolul pe care se cuvine aibä ceia ce priveste
orientarea spre lurninoase, nu numai a acelui penibil gust
de pentru o literaturä, de nobil fior estetic,
dar a acelor ale autorilor spre pläsmuirea unor
capabile doar perverteascä acleväratele ale artei.
Spre a putea obtinute resultatele necesare, o parte
dintre aceia cari detin colt de sau de rolul
de censori literari ar trebui mai putin mai
putin amabili chiar fatä de acei prieteni cari
pentru un elogiu mai ar trebui,
domneascä critica literarä un sever spirit
de
Aservitä editurilor prieteniilor, critica
mare parte, vina de a fi in planul literaturii române
circulatia supt un nemeritat prestigiu a unui important numär
de asa-zisi scriitori.
latä un model, cum ziar de
In toamna aceasta apare a treia carte a prosator...
cutare (nota numele autorului), autorul volumelor... Roma-
nul e intitulat... (omitern nurnele, spre a nui prosa-
torului" in chestiune o nemeritatä recomandare). Insemnarea
continuä astfel :
o carte de zbucium, de autenticitate, in care se pune
problema unui cas de (observati ce goale; n. n.).
latä, acum, notei:
La al treilea popas al sale literare, d... ni se infáti-
supt un alt aspect: acel al unui roman la persoana
(ei, n. n.). Va fi de sigur (de ce de sigur ?; n. n.) o
a acestui talent care s'au pus sperante" (ale
cui ?; n. n.).
Trebuie acestor metode de a
despre cine ce märuntel autor o mare parte a publicului
cetitor este indus eroare.
Este de prisos mai sublinia adevär contin aceste
nu de articol semnat de talentatul scriitor
care este d. I Brätescu-Voinesti:
Operele tuturor acelora cari un de cinste
in literatura ; in nicuna din
opere nu trivialitäti, obscenitäti de genul
pe care le apärä criticii literari cari, in de a urmäri
idealul cäläuzirii purificärii gustului cetitorului, urmärese cuce-
rirea unei popularitäti ieftene trecätoare, speculand setea de
scandal a cetitorului inclinarea lui de a se extasia de a se
ploconi indräznelii".
Daeä printre obiectivele criticii literare acestea douä :
de a deosebi adeväiul de eroare de trivial, cum este
putintä sä se terminii cei mai buni despre unele

www.dacoromanica.ro
286

care sânt tocrnai adevärului al

mosului ?
o mare parte a cronicarilor nostri literari nu-si
menirea".
Scopurile literaturii.
Tot d. N. in Viitorul" :
Va trebui, astfel, dispara - de se vor pie-
decile, - pofta acelor nechemati, cari, de sen-
suri ale nu reusesc invenineze, prin scrisul
vulgar, sufletul cetitorilor.
. Literatura are rostul daca marturiseste, prin fiece
manifestare planul ei, o pentru tot
ce este a vistieriilor de frumuseti
De altfel, numai o astfel de literatura este biru-
negura vremilor venitoare, ea valori de
permanenta.
Daca nu ar fi acesta ni-am putea explica mi-
nunea au anilor opere de
?
Numai in care simtaminte
duri alese, inlesnit
De aceia, irnperativul de al oamenilor o
integra, acesta trebuie fie: de a raspinge indignare tot ceia ce
vine, supt forma trivialiseze sufletul uman de a
literatura, - literatura cea
Ar fi nespus de dureros ca, prin tot mai a
ce se doar celor mai primare instincte, ceti-
de astazi dovedeascä astfel de dubioase
Realitatea aceasta care face ca literatura fie des-
pretuita, trebuie de a mai fi.
Este de ca menhlitatea
dreptate constata d. profesor N. literatura
adesea in manuscript sau
grele din partea pentru ca ici colo doar
un curios se la cenusaresei rare ori
un inapoiat taie foile cuteze, de bandei care
pietrele in la speluncilor, cuteze, zic, vor-
de o asemenea careia coloanele multor ziare ii
principial inchise", - mentalitatea care determina aceasta anormala
stare de lucruri este, spunem, de sa dispara mai
Fiindca, numai astfel, peste ani, nu vom drept
lume nu a avut fel de educatie estetica.
invinuirea ar fi aspra si nedreapta, de vreme massa in-
de cetitori, - in fruntea acestora se gasese per-
marcante, - manifesta preferinte in sensul simt.
Ceia ce, acestia este de a se uni inteo
falanga de a lupta solidar valuluí de
pornografie pe care o infima minoritate de scribi il asupra
bunei literaturi".

www.dacoromanica.ro
NOUL 287

Pentru publicul lecturilor scabroase.

Din Pämäntul" de la :

Fatä de greutätiIe de azi, tot mai multe, amenintând

a civilisafiei, scriitorul nu poate rämâie
absolutului asa-zis estetic, care e, de fapt, de controversat.
Adevärurile, credintile, pe care rece formä
sau le poate da capätä
farmec, atrag deci irnpun actiunile, prin darul talen-
tului literar, care nu poate fi autonom ce existä de jur
o societate.
asemenea pärere era ca o ruginä de trecut ;
a ajuns sä fie cea mai sigurä de viitor.
N.
Un
Dinteo scrisoare
Da! Clopotul revistei Cuget (Noul Sämänätor") chiama
pe vii, plânge pe cei morti ca timpul
boiului, - fulgere !".
Toti acei cari din zbuciumata noasträ tineretä am fost condu$i
cea aruncatä de cugetul departe
al neintrecutului nostru d. profesor N. lorga, sä dovedim
cu luptä gändire, vraja luminii cu
care a condus sufletele spre sfântul ideal al României
tregite care ne vor aseza
mormânt.
Abonând, cetind ajutând la tot cuprinsul Terii
al revistei Cuget (Noul Sä'mänätor"), dovedim
sufletele noastre a cea mai
aceia a recunostintii cMre d. profesor N. marele
al binelui obstesc".
Maria N. Stambulescu.
recomandatie Adevrul".
neagra", se cartea de poeme pe care
poet Ion Manolescu, cunoscut din poemele publicate in
Cuvântul o are sub tipar in editura Unu".
latä, de singur se in unul din poemele
:

,,Eu - piatra mea de hotar.

Eu - zädar...
Eu - noaptea mea stele
Eu apa mea izbinduma de
Eu ceasul mieu, eu - moartea mea.
Eu - ciutura grea.
Eu - drumul mieu ce duce'n
- steaua mea gol.
Eu mea, eu - valul mieu.
- Ion, eu 1"

www.dacoromanica.ro
 Ce face pärintele
Din acela$i ziar :
Damian StAnoiu... arheologul (sau alchimistul...) m5nAstirilor,
a f5cut o lumea... Dupa Camere
bilate", Pensionarii", etc., autorul Alegerii de Starete, Eros
mAnAstire" a., ni mai oferA, pentru toamná, o
sMorie de probA"...
fie ceas bun
Estetism", intelectualism" cartea de
de trebuiesc lipsite de de estetism
intelectuahsm. Trebuie fie manuale nationale tipice, oglinzi
ritoare limpezitoare ale sufletului copilAresc adolescent. Ele
trebuie un accent de natural, instinctiv, primitiv,
de inclinare spre robusta realitate a vietii
d. Vranceanu.
Vorbeste D. 1. Petrovici :
Mai presus de declaratie adhoc, activitatea mea de
scriitor, care, cum este, isi are notele ei caracteristice
exprima mele in materie de arta. va fi avut
curiositatea rasfoiasca o scriere de a mea, a putut usor con-
state grija permanenta de claritate, atenta a ideilor,
preocuparea de cuvlincios, care sa nu pateze in care
ar
Nicioclata n'am confundat profunzimea obscuritatea, inspi-
cu desordinea, violenta mai ales grosolania.
Sant sigur ca volu persista totdeauna pe aceasta cale, de
mediul instiinteaza ma indaratnicesc intr'o
conceptie perimata.
Sant
pentru a avea bucuria
vorba lui Maiorescu
cari se resemneaza a
se vada inteo zi precursori" ;
inapoiati"
nevoie de o viata prea indelungatä ca
-
sa constati ca o multime de noutati ajung vechituri.
Numai ce se pe structura a sufletului
nostru poate dureze, in pofida unor eclipse efemere; restul
poate vea vremelnice, pentru a se scufunda
in intunerec.
Totul e nu te grabesti, sufli curninteniei, la
aparitia lampadarului al unei mode neviabile".
(Din Neamul
Un Eucovinean distrugator.
incremenit in vreme", cum foarte
subtitlul critic de la Vremea", d. Pisani vadeste
habotnica de care vrea, chiar acutn
in ramolisment, sa creeze o ordine noua in fraged
al scrisului romanese, sa rastoarne dosul in sus evolutia
reasca bogata a limbíí noastre 1".
(D n Foaia

www.dacoromanica.ro
 Reveníre la bunul arta
Expositia la ani din Venetia, care e ca un
examen al deosebitelor natiuni, m'a
de mult umanitatea in domeniul artei - ca
in al literaturii - ajunge chip a se intoarce la
de insultatul pardsitul bun simt.
Nu se poate zice lipsesc cu totul nebunii, dar ei
se intalnesc numai in pavilioanele unor natiuni. Astfel
din nenorocire s'a permis admiratorilor unui pictor
Tadeu Makowski, infatiseze o
de monstri cu de pliscuri ascutite, cu
despicate in romburi, care pretind
tot ce :concert de copii", intoarcere de
la copii cu mascarada" - aici putin
se spune e o fantasie dar procedeu
la carpaciul" cu singur ochiu care la
lui. Acest pictor, mort la patruzeci de ani, - 1932 -,
deci un de ieri, pare a fi foarte altfel
:

lui n'ar fi culese din colectii parisiene chiar

din a Statului, la Varsovia.
in marele pavilion italian unora li-a
mei cu un picior de metri sau figuri de schivnici
paralel in atitudinea unor cersitori, cari
pe unei pierdute sau
Baia de a d-lui Carlo, de speriat copiii.
E, de sigur, zadárnicie. Astfel atât de
inzorzonata de Brasov care e pretentiosul
pavilion al Ungariei, de un soldat in bronz,
a unei case de Unguri din Bucovina.
De alminterea mai tot ce se vede acolo nu e decât un
exercitiu stângaciu de procedee moderniste, tablourile
puteau foarte bine de vre-o
care pot fi considerate ca reusite, un singur
lucru e in frumos : Viata Mariei" a
artist Bela Kontuly (nascut la Miskolcz : sa nu fie un
Contul ?), care a cu o extrem de delicatâ,
deie o impresie mistica adunarii. sale de sfinte.
mediocritate la Germani.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

La Italieni se mai vechi ale lui Tito.

incercdri de a uni procedeele frescelor medievale
cu scenelor de pe vasele clasice cu fondul rosu.
La Francesi, maestrul Degas, de acum o de
veac, e presintat in câteva din cele mai delicate
ale lui, de o de familiara, dar de o
sträbatere a materiei.
pavilion grecesc, seria de visiuni elenice
a lui Maleas (t
Dar sculptura a devenit pe deplin normall Foarte bune
portrete - unul al d-lui Mussolini, de o putere de
impresie. nudurile grupele, mai ales la Italieni, sânt
de un realism armonios adesea elegant. De sem-
nalat admirabilul portret al fiicei criticului de arta Ojetti.
Deosebit de bogat e pavilionul Vechile tra-
ditii au biruit aici, unele tehnice noua se reveleaza
in chipul mai favorabil. Cutare mare portret in care
zbucnesc vii aminteste pe Zuloaga, despre a
ucidere, in de ostateci, aflu abia acum.
se cineva la grozavele crime ce se co-
mit acum aceasta nenorocitä cu greu
intelege cum au putut portretele de fete cuminti,
zâmbitoarele peisagii, arta de
bucurie, care cunoaste toate metodele se de
la toate amintirile. sculptura dovedeste aceiasi
nare a capriciului totusi de vioiu.
Belgienii au trecut cu succes prin marea crisa a
artei. Numai Austria, in pavilionul ei de o de
nouâ arhitectura, nu decat ce are mai
gerat modernismul iesit din toate zagazurile bunului
N.

TERM ITALIAN.
Se joaca unda 'n vântul usor ce o desmiarda
cerul se in clarul ei azur,
lar fericite se imprejur.
Solemni, copaci arhaici de-asupra stau de
Supt calma incântare facuta pentru visuri
S'ascund pierdute oameni ce-au :
Acolo zac corabii ce nu s'au
lumi intregi ascunse
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL 29

Pornograful F. Aderca
Un fapt vrednic de toata atentiunea e acela ca, in foarte multe
posturi de raspundere, guvernele romanesti au dat intaietatea
scriitorilor irnorali. cultivatori ai
: se gasesc la
Fundatiile la la Ministeriul in
administratiilor publice. E
tuturor patimilor prin literatura, F. Aderca, pe care il
gras ca inspector in de fapte precise puteau
de rnult zboare din aceasta gras platita situatie
Ce-o fi inspectand cum o fi inspectand cultivator al
desmatului public particular, nu ma intereseaza. Fapt sigur e
stricator al ordinii publice este, din ingaduinta guver-
nantilor nostri, functionar public cu raspundere, e de
la a desmembrare asiduitate.
Cum omul de F. nu are curajul sa din
aceasta flagranta incompatibilitate, voiu continua sa-i popularisez
activitatea literara" pana 'n ziva in care se va gasi un
capabil ni scape administratia de un astfel de pornograf
sinistru.
Pentru astazi ma sa relatez, dupa d. E. Boroianu,
ceva din activitatea acestui distins scriitor", din care .cea mai
mica particica este o usina de de atentate írnpotriva
sufletului romanesc", nimeni... n'a mai fara obraz,
mai cu ura inviersunare idealurile si nostri". inca,
a de s'a specula cu
scrierile pornografice importate din astfel, n'a
fost scriere de scandal, peste hotare, ca... nu se
la editia francesa... cu redusele cunostinte de curs
n'o intr'un in care abunda scatologia".
ca o incoronare a acestei nenorocite,
de acea nemäsurata doilea amant al
Chatterley" publicata in de ingaduitoarea
drept traducere dupa un inexistent Clifford Moore.
de scandalul pe care care a fost
de ingropaciune al acestui scabros.
de cercetarile parchetului, de fuga in concedii de trei luni a
inculpatului, lucrurile s'au aranjat, iar
s'a topit supt baghetele regisoratelor interventiilor
ticianiste", mine, lume care
dumerita, cum continua de scriitor
mai o publica, mai incaseze o
cita cu sudoare de pentru o activitate
de ? Cum poate dura acest nou sens
cine are interes pe mai periculosi
ai spiritului public de la noi? E acest Aderca membru

Ar putea d. Aderca spuie de ce a fost eliminat de la Liceul din

N. R.

www.dacoromanica.ro
al unor secrete care dispun de soarta neamurilor
tembele sau mai degraba e profitorul unei
negligente condamnabile 7
Oricum ar fi, F. Aderca trimes in unde
va putea nu numai odihna necesara, dar mai ales prilejul
la realitatea care, in Tara Romaneasca, nu poate
fi curat
Paul I. Papadopol.

Se anotimpuri; izvoarele
lasd curg peste tot.
Prin ierburi aier
se zbeguie
de antec
$i sar,
Ca fugare de vräji desedntec
spulbere ape cu pasul sprinfar.
stoluri,
Se prietenoase,
fac tainice
'n caldele cuiburi cresc puii golasi.
gurd de raze de soare,
in o 'n stomac,
Un zumzet de din floare
rdd pe crengi de copac.
Se nasc
pier nestire, ca umbre de vis.
Ce Tacit au ele trecutul?
Ce irumpe al abis
via(a codri ape,
de lame de
in nu
De e mine ei sens.
e si vremelnic.
se se rup.
e oare prielnic
In care ?
Ci eu, homo sapiens,
Cascade au
trudnice pe de
Cersesc vesniciei rost.
Gh. Butnariu.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR" 293

PRIBEAGUL
La Nistru, sus, pe opreste calul...
ochii fulger' a pierzare...
Se 'n priveste
Puhoiu 'ntins alb, ce 'nneaca malul...
s'a ori vede 'n larg de zare,
Pe o cavalul
A trimes, sa valul,
Un de foc, o doina..., tresare...

Acolo 'n codri-i casa lui,

cinci copii...
tori pribegii

De Domnia trudnica i-o

n'o ierte bine asta...
Dar scoate 'n apa....
G. Tutoveanu.

LEGENDA
de Nicolans Lenan.
Mutd, glas Trdmbe-apoi cu se indsoard
Std marea, ca uitatd, invalmasite se coboara
Cdtre maluri niciun zvon nu poarta De-asupra
Undele, ca de un somn cuprinse ;
Stelele par ca aprinse Se apleaca peste ea in
Peste adormitd, nwartd. Mai o intreaba ;
Fulgere despica tunet
Nicio frunzd n'o Pe nori-aproape
in tihna care creste, cu ochii tulburi
moartea toate le cuprinde ; De nu-i 'nca - marea.
Pomii doar se 'ntreabd
Niciun ? Nicio undire?", ;
al vdl se tot intinde. Si din somnul greu au :
Sare 'n sus din pat, se 'nvolbureaza ;
De vdzduh se-arata copii se ;
o 'ntunecatd ; hora se incing cdntd :
Zgomote pornesc indbusite, corul
Trad. de I. Const.

www.dacoromanica.ro
294 CLAR

Anton Pann : Scrieri

- Editie ingrijita de P. Papadopol, ed. Cultura -
de D. Al. Nanu.
Spre a nu
mai des trecutul.
D. P. Papadopol ni-a cea mai bunä editie,
mai opere ale lui Anton Pann, actualisand pe rnarele autor
popular parte din opera ni-am copiläria, färä
cunoscut totusi azi tot ce a mai räsarit. Ar fi fost
mai bine s'ar numerotat versurile spre usurarea citatiilor.
Volumul acesta, ingrijit pietate, ni-a trezit gandurile pe care
le aici.
Anton (1794-1854) a fost nostru fokllorist publicand
prima sa culegere de poesii populare 1822, apoi alta in 1846.
Bun crestin, a adunat a minunatele de stea. El a
fost primul autor modern care a folosit
noasterea folklorului in creatia operelor sale originale ; ce poetii
au niste ce erau isolati
de viata poporului, a pe intelesul i
proverbele poporului, mod firesc, cum scriau cronicarii, mai
ales Neculce. Lui Anton i-a folosit necunoasterea limbii francese
latine timp de exagerare a acestor influente, dupä
a fost binele terii noastre n'am avut trecut dru-
bune pe care ar fi putut barbarii mai usor. El
plämädit original opera din sale asupra literaturilor
populare mai ales asupra literaturii nescrise a teranilor
nostri.
unii artistice
populare spre a fi pretuite de speculate de artistii
culti traditionalisti, altii se ei din materialul folklo-
ristic pe in mai ales memoria Ei nu
numai cä de la uitare minunatele productii folklorice, dar
le adapteazä gustului cetitorilor, expresia
mult de la ei. Acestia de sigur mai mult artisti decât simpli
dintre ei fac parte Eminescu, basmele
dar tipul unor astfel de artisti e Anton Pann.
Ne gräbim originalitatea lui Anton Pann e
in cele mai multe ale lui, care a luat numai tema din
poesia popularä a desvoltat-o dupä fantasia sa, versificând-o.
Une ori de la sau câteva proverbe
- pretexte pentru imaginatia lui pe care le-a ilustrat, singur
s'a priceput, uimitor de frumos. Originalitatea lui e deci
clasic care subiectul poate fi luat de oriunde, ex-
Observäm lucru de la spre a
nu generalisa pentru opera lui Anton Pann motto toate
cele de el de la lume adunate". acestea, Anton
s'a nedreptgtit pe sine o modestie cresting,
contrar de fac unii din musicantii nostri, cari numai pentru

www.dacoromanica.ro
NOUL 295

transpun pe note armoniseazä musica spun e

creatia cä musicantii ar avea ceva de de la
umilul vanitatea plagiatului nu i-ar ispiti mai mult
deck
Privitor la importanta lui Anton Pann, sustinem cä pitorescul,
naturaleta, simplitatea imaginile rustice comparabil
marele fabulist La Fontaine, natural, pe Anton
Pann prin eleganta aristocratic care a fost
primit prin varietatea ritmului. Nu vorbesc de sigur de
fectia care la noi s'a realisat doar cu Eminescu, la
Francesi pe timpul lui La Fontaine era la apogeu.
Unele din fabulele lui Pann - putine - nu mai
prejos ca pitoresc, concisiune umor de mai reusite clintre
ale lui La Fontaine. Astfel de istetime Cânele bMut", care
unui filosof ce-I : laträ-gurd', astäzi te mai
?, lovira câti nebuni De esti tu
din ei unul, bate-md taie drumul".
Tot astfel e de remarcat fabula Calul stätut", care ani-
nialul mai sus numit, pe moarte, era de un
intentii foarte usor de Calul, gându-i pri-
supdrat : Ce-ti pierzi vremea lângä mine ?
Nu ! Nu! Du-te mai bine. Cânele, gura a
puns coada miscându-si : Pociu eu degeaba, i
n'am treab5".
Siretenia cânelui ce groapa altuia ni multe
poesii morala lui Anton Pann e fructul experientei, ca la La Fon-
taine criticat de J. J. Rousseau,
altii. Astfel de la Anton se Frate, nefrate, pe
bani (p. 176), sau acela care nu a bäut cafea, tutun, n'a
jucat etc., e ca Nastratin Hogea cu un (p. ;
p. etc.).
Dar trebuie sä recunoastem cä bunul cântäret la a
fost cele mai multe scrieri ale sale un moralist
crestin ca poporul. Pann nu se sfiete a crestina
unui sultan, Turc lege, care spune despre bani : s'aibä
pentru sine sä poatä face si-altuia bine" (p. 160). In
cadrul morale crestine el aduce cele mai mari laude
din literatura noasträ cultä din iubire, unde e bunä
intelegere, elogii numai cu acelea din de
nuntä cele din admirabilele noastre colinde pentru cäsätoriti
D. Al. Nanu, Poesia din Arges", p.
46). Anton Pann vorbeste despre ce se lovesc la duh, la minte
träiesc ca (p. 283). se 'dau sfaturi sändtoase :
iubiti 'n viatä, chiar din suflet, nu din fatä" (p. 298). Feri-
citi cei cari cinstea casei päzesc" (pp. 378-9). Dar tot Anton
Pann sônt ridiculisate mai mult afarä de strigdturi,
nepotrivite, cu femei risipitoare (p. 418), sau cu femei
altele se la Radio un disc Foaie verde
de

www.dacoromanica.ro
296 CUGET CLAR

rele, ca versurile influentate de cele populare Mi-e pereche,

nu e streche" (p. 425), despre care a un epitaf spiritual :
Aici zace nevasta mea, din nenorocire: zace pentru a
mea, a ei linistire". Ca o caracteristicá psihologia observäm
Anton ca alti scriitori, printre cari pe medie-
valul Charles d'Orléans, a fost sarcastic fata de f_meie mai mult
spre : ultimele citate din colectii de la 1846 1852.
Am cliscutat despre morala scrierilor sale pentru cä ea a
fost o insemnatä preocupare a acestui nationalist precursor al
romantismului romänesc. Din dorinta de a moralisa pornese multe
opere epice ale lui, dar mai ales din Istoria lui
Arghir Anadam" deosebi Scoala Moralului care-I poate
caracterisa drept poetul bunului simt deci al bunei cuviinte.
Felul care sfatuieste e de o naivi-
tate, dar niciodatä lipsitä de adevär. El spune mai multe rânduri
cä e mai deck frumuseta la fete (p. 74) o
comparä cu diamantul, p. 87, despretuind mojicia, pp. 399,
dar ridiculisând exageratä (pp. 92 3).
Marea calitate a exprimärii lui Anton Pann amänun-
timea descrierilor prin care eroii povestirilor sale parcä
Astfel fabula Lupul parcä-i vedem pe
: lupul $inat", apoi cânele duläu botul
bägat in Tot e descris cu haz ursuletul din adins
nemâncat spre a arMa Impäratului sä ceteascä (p. 81):
din acea adunare la nimeni nu se uita la miscare la
dascälul säu cäuta". Nici pisicile din fabula Cotoiul JudecMor"
(p. 131) nu apar mai putin vii : una alta rele
miuia. Sä-1 ele (casul) nici de cum nu se 'nvoia". Dar
fetele din Povestea lui Albu" : Care din sat se
strânsese la sezätoare furci, de glume, basme, râsuri,
hotiau ca ni$te curci". Tot acolo e povestitorul, astfel :
Tusi, drese a povesti". Dar personagiile
basmelor sânt mai mäestru descrise. Când se spune cum a
unul care se prefäcea a spre a vedea cum o sä
se poarte sotia lui la o asemenea :

A$teaptä când fuse de un gard aproape

Si-aici la 'ndemânä un par bun cum vede,
Din cosciug la dânsul
din smulgându-1, la nevastä sare...
...lar nevasta-i dete fuga acasä
Ca o potärniche päsirea deasä,
Mortul mânä parul
fugä, ca vita väcarul".
sfârsit, satul, speriat e strigoiu, omoarä de-a binelea
pe bietul glumet :

Incepu nevasta a striga 'n glas mare :

Duceti-I de garduri mai

www.dacoromanica.ro
NOUL 297

Sezätoare la tarä"Anton Pann a reu$it mai mult

oriunde sä pe placul poporului prin sensationalul povestirilor :
cälätorii, peripetii naiv de complicate (ca povestea cu mortul care
e dus zeci de locuri de cei credeau fiecare 1-a ornorit),
un de romane populare de istetime, versificate stilul
mai pe Aceasta, pitorescul descrierilor de
care vorbiam, elementul dramatic al convorbirilor, cu gacitori,
bätrânesti, haiducesti, din care a mai
V. Alecsandri pentru colectia sa (precum a imprumutat tot de la
Anton Pann Legenda Mänästirii
Psihologia personagiilor, fie omenesti, fie animalice, este tot
de bine cercetatä ca exteriorul la acest autor moralist.
vers ce sufletul unei fernei rele
(cea cu artagul domolit doar prin bMaie) : Se certa cu sine,
n'avea cine". Tot astfel e prinsä spaima aceluia ce
se crede criminal (p. 261) ca revolta bärbatului care se
fäcea e mort, de care am amintit (p. 288).
Spre a fi popular, toate sfaturile sensationale, chiar
macabre une ori, poetul le-a spus glumind mereu, cu un dar
cut al umorului al lui Ion
In anecdote, cu tot timpul vechiu care a Anton Pann
prin natural pe veselul Teodor Sperantia. Astfel Capul
tiganului", pe care am voi sä o citäm intregime (p. 179). Prin
ritmul unor versuri ca: la-ti dar prastia sau De tine nu
ni mai pasä, unde o iesi sä iasä", tun ne
(p. 173), el apare ca un precursor al d-lui Toparceanu.
In marea-i operä sânt ridiculisati, spre a-i moralisa,
copiii räu cr.scuti, neascultätori lenesi. Astfel nu putea
nimic 'nvete, nici din vorbA, nici din bete, dar näravurile
rele, era eminent ele". Tot : Abi se mare
trecu primare" (pp 140, 2). Mai ales ridiculiseazä autorul
zäpäceala,. apoi femeii, ca copioasa poveste a
meilor care nu voiau niste cuvinte ce erau dictate de
bärbatii e analkatä de la inceputul ei prin
acele : Auzind, nevasta-i sä râzä, o apu-
case s'o doarä la Apoi, gradat, se descrie revolta nelipsitä
La noi la toate vouä, iarä voi bär-
batii la nimica nouä".
Am vrea mai citäm asemenea ofensive de egalisarea sexelor,
dar cine nu cunoaste autorului nostru : ba e tunsä, ba
e ?
Dar umorul lui Anton nu e numai satiric, ci de unele
sau reale, cum e convorbirea surzilor ce nu
se sau furtul plapomei, pe care am
cita-o dacä am crede nu o (p. 331).
Din acest sincer, ca din proverbe sfätuitoare din
imaginarea situatiilor celor mai nepreväzute din basme, se desprinde
calitatea cea mai caracteristicä a lui Anton Pann ; istetimea pe care a
observat-o de bine Erninescu, definindu-1: Anton Pan, finul
Pepelii, ca un proverb".

www.dacoromanica.ro
298 CUGET

Istetime e in tot ce e inteligentä, descrierea

iscusintii de a päcäli pe un sau pe necuratul, ca
Dracul femeia" sau unica a din Räspundere
ca atät de felurite de cornice
din Cotoiul drac", ridiculisând zäpaceala mai ales p. 154),
prevederi asupra insurätorii (p. 117).
In sfârsit istetimea lui personale foarte
juste, : Asa dar e de la o calatorie
sä o iei e de folos", sau Ferneia sine e o barcä seacä, care
la liman se 'neacä", sau, mai ales, räspunsuri ca
acestea Nastratin Hogea" :
Dar n'au mai gäsit alti pasa el a zis,
pe inägar ca tine au ?
- Pe Hogea räspunse, la alti oameni
lar eu ca sä viu la tine cale au gäsit".
Aceastä istetime pe care poporul nostru o pretuieste mai mult
decât in arta-i (de ex. basmele Copilul cu cartea mâna
näscut", Fata mosului cea isteata", etc.), intrunindu-se celelalte
calitäti ale lui, cuprind darul de a spiritual, plastic
didactic ; prin istetime.a aceasta a devenit de popular la
sate orase. Istetimea-i e din rationalism lirica
timentalä a fost slab), dar mai ales e din bunul simt prin
care umorul devine sämänare voie de gânduri sänätoase,
nu subversive.
Timpul când dascalul atât de ascutit la minte buchisind
la opait, versurile-i pline de voiosie tâle, s'au dus de
ele ...s'a dus Pan...", cum spune
Omagiul mai curat pe care i-1 putem aduce spiritului neobosit
pentru de bine sufletesc e sä ni ramintim sfaturile lui
de bun simt romänese, cetindu-1.
Pentru aceastä singur volum a celor mai bune
versuri ale lui Anton Pann cu conientarea adnotarea sä-i
recunoscAtori d-lui P. Papadopol. Munca de a presinta eclectic
opera unui autor mare aproape uitat, reactualisându-i-o, e mult
mai pretioasä zeci de studii abstracte asupra acestui autor
a vietii sale sau statuile lui. Fapta d-lui
padopol e o literarä.

CAND
nopti
Thgenunche pe Pe pushe,
Gdndurile se sdlbateca magie
mänunchiuri de idealul
Printre razele de Ca un de lasomie...,
Adelina I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 299

POETUL.
La ce aprind
pe-al cerulai senin?
Ce lungd reverie se pierde neant,
Când pieptu-ti se suspin?
Hipnotisat de stele, himere,
de vers
te 'nfiori noapte printre ramuri goale,
o simfonie, melodic trece
Din rândurile tale, ia
Durerea, ce-au cdntat-o o vor
Aceiasi tot ca nestinsd,
Durerea margeni, simbol al vietii.
De sukri, de
Nepriceput de cu visul ales,
murmuri prin lume
Te-am poete, de te-am inteles....
Mariana Simionescu.

NOAPTE DE
Flecase de cu seard Maica Domnului,
Pe-un drum de la prohodul soarelui,
de cu !spita somnului.
micul Dumnezeu, ce face,
Ca apele uritului,
'n genun.:hi pe pragul
Cerdndu-i mingea lumii se joace.
cum se pe negdndite,
Alunecdndu-i lin din naltul cerului,
S'a crengile
A nucului din Dulgherului.
Ce o, ce noapte
de a
'sus, umplu 'n vântului,
Cu
5i-auzi din
Cum vrea s'alunge 'n !
Dar, ca fructul de
A pus strddanie.
Ce noapte grea ! Ce
...De-abia L-au
iinfa Lui, pe crucea
lutnina 'n slava cerului.
D. Florea-Rariqte.

www.dacoromanica.ro
300 CUG CLAR

4.

un glas de aprobare moyen" d-lui Biberi).

Din de la :
intotdeauna la raspantia vremurilor spiritualitatea
rornaneasca a gasit d. dreptar pilda.
Oricat s'ar represintantii de astazi ai acestei spiritualitati
sa faca o discriminare etic estetic ar incerca el
dernonstreze arta nu barierele pe care le
eticul, bunul al lumii de nu se mai lasa dus
pe o cale de primejdii.
pentru ce, la chemarea profesorului, facuta in coloanele
Samanator", numit Cuget s'au in
sute de penite au din 'pasivitate de energii,
care opun un veto categoric incercarii de a transforma parelii
de in opera de arta.
Avern convingerea ca actiunea d-lui a rupt de pe ochiul
naframa care-I impiedeca sa desluseasca bobul de
curat de neghina cea rea ea va fi sa impiedece de
aici incolo acliunea vor sa infatiseze trivialul si por-
nografia drept arta cea adevarata."

Din revista Du Nu, d. Dan :

Nu cunosc in istorie valori de potente
care sa cuprinda la un nivel similar pornografia. A face
literatura, nu neaparat a ridica actualitate sau a
tisface imperativul etic. nu exista asemenea imperative,
venite din pe calea ci ele izbucnese
din substanta creatoare pura se manifesta chip firese,
intr'o forma si inteo vibratie armonioasa
mai perfecte. de mai ales in literatura, chiar
literatura este daca nu aibä ca
nalitate moralul, este necesar evite lar, ca exprimare
ca expresie, pornografia este dupa imorala este
autorului care ispiteste cetitorului
foarte curios potrivite".
Daca o literatura trebuic sa fie tendentioasa, - timp
cât recunoaste sau are de a s recunoaste,
in formu'la orta - si, de nota
dentioasa, sa nu fie morala, pe basa criteriu de de-
ductivitate logica ea trebuie sa urmareascä a evita imoralul.
creatiunea este un factor care oscileaza incert intre
moral irnoral. Sau, daca se fixeaza in sfera din
atunci opera are un caracter pur, tendentios, nu
este pentru arta, ea moralul sau imoralul.
de arta cerem categoric sa fie nu-i
putem sa fie

www.dacoromanica.ro
NOUL

poate fi totusi moral Asta nu

o exclude de la pontificatul artel pure. De Seri-
sorile" Eminescu in morale, a fi tendenttoase,
sau a manifesta apareqt aceasta spre moral. Tot ast-
fel, de si inteo oarecare, artisticä, o poate
fi prin
Poesia isi are rostul destinul Nu se poate tulbura, prin
hidoase, cetitorului, pleacd
asupra insetat de a culege trumosul, de a se
sublimare, de conlingentele
Poes'a s'a creat de a se din
de a tinde spre contemplativitate olimpia-
nism. a fost, astfel, joe al in epopeile
clasice ; a fost de sentimente nobile cavalerestt
in evul mediu ; a fost deslustre a de
prin a fost, in presintare splendida a
plexului de exterioare prin parnastanism. Chiar poesia
nu siluirea spiritului si tulburarea lui prin
puhave.
nu ne indoirn de talentul d-lui Tudor Dar vrem
constructiv, nu desagregant."
un tinerel se la Are un nume
frurnos se pare a carte. va trece.... (N.
Un molipsit : d. Radu Boureanu.
Ce frumoase acela care, molipsit acuma,
:
Lalelele care au crescut din jale,
in cupe
le las se la
pe care icoana mea de jale".
:

de prisos messire (sic) Crístof Columb.

Estí de in in cordbier,
care-a pornit pe valul acestui veac de moarte,
Flotile defilau pe cer,
pe puntea elanurilor sparte".
In alt :
Vocea prin tulnic trecut
am fost numai un in pleptul
Duhul marelui strain prind poctii,
e purtat, acelasi, domestic, in
cum cad in poerne injunghiert de taur,
cum trece un de ;
cum se zbate in
in ostrete vegetale de aur.
da (N. R.).

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

In :

Copacii scoarta putre

in vegetale,
a vrernii alba lepra,
Si ca frunza, desemn de putreda,
supt coaste, frunza rosie.
veche si moale.

herghelii de
Dar e argilos alfabetul.
Al dracului de argilos", dar jute herghelia" a
poet
lar d. Cioculescu admira...

unul care s'a

poet caruia-i datorim, pe mult de
lucruri bune, publica in Via0 Literara" naprasna,
pentru a dovedi e in curent :
Imense curg orizontal
In clocotul de-amurg epilogancl victorii.
Cu de-argint-profil culcat pe spate,
Coboara 'n noaptea ce se mormantal.
fi
S'a necropola.
Acuma tinte mici de-argint bat pe
albastre anonimei
Sidef lunar - pune
de apotheosa fastului postum...
Tu vet pleca te destrama, precurn
Sardanapal d'Arc Soare-apune.
Victor
Ortografie proprie.

Arhimandritul Scriban ex-monahul

Din Epoca".
Dintre scriltorii mai de mai trivial mi se
pare a fi d. Damian
sale nesubstantiale de vulgaritate
la refus. lipsite darul epice de un elemen-
tar al expresiel artistice. Din sale prolixe
iese terfelite toate aspectele pe care le :
rimea, clerul, - cele mari in care trece ca
cialist,
structura
apoi burghesia de la oras. precum
a satelor. Prin cursivitatea -
www.dacoromanica.ro
NOUL

recunosc de un intins public neorientat,

zisele romane un aliment spiritual. De
socotesc literatura sa vätärnatoare. Pentru d. Damian Stanoiu
are un intins public credincios, care il ca pe un mare
scriitor... Scriitori foarte dar aproape nuli, ca
noiu, in voie, opera, pe care o
de a cetitorului. Cred edu-
cape trebule sä se cetitorului, educatía gustului".
Procesiunea bolnavilor.
Din poeti, adusi spre pedeapsä, de d. C. Dan Pantazescu :
1. Sa$a :

Primul semn e metempsihosa ancorelor

Pentru prävälirea stäncilor prolog
Cuvintele ecrasitä faptele beton singura superstitie.
Plamada viitorului
creste din drojdia clipe"...
2. Al. Robot:
descärcarä strigärile de pleava
se fier.
Un deslusise plecarea cu otavä,
Värsând unui al doilea cer.
3. V. Cristian:
Tu pierde-ti trestii ti-o voi cäuta ca pe o
pierdutä 'n serbätoarea verde pe burta dealuriler,
unde la fiecare pas se violete...

Corbii ti-au furat cerul,

päsärile migratoare ti-au päscut väsduhul,
au lkrat bogätiile tale,
luceferii s'au säturat iarba fiarelor,
muntii se ascut floarea reginei
primeste defilarea scarabeilor:
spun toate acestea ca sä
4. Sergiu Dan:
Suferintä, lichid amar
mai rar
mai rar
obosit
mai pläcut: moartea pentru rochie
decât pentru steag.
un molipsit.
Revue internationale des dtudes balkaniques, an. II, (3-4),
1936, d. I. Breazu literatura Pentru d-sa

www.dacoromanica.ro
Arghezi, ca Baudelaire (ce are-a face !) poesia sa con-
traste violente, straniul cu suavul (!), macabrul cu divinul(!)".
Cum poate diforma papagalismul cugetarea oamenilor celor
mai !

D. Emanoil Hagi Mosco despre porcosi critici

responsabili.
Este straniu acesti doi oameni, pare-se fosti
povesteascä, atâta usurintä, amänunte sarboase in
cuvintele murdare care nesimtirea. Numai sä
fi ramas din viata mänästire, acea atmosferä ?

Dojana Ministeriului ar trebui sä se asupra acelora

cari, fie din nesimtire prieteneascä, fie din nepricepere, dau
pärerea incuviintând raspândirea unei cärti rele. Ei
la oträvirea la stalcirea limbii."
(Din Universul").
unei opere se
Tinerii scriitori au gäsit casa din Câmpineanu climatul
mai favorabil infloririi imor talente care azi sânt primul plan
al literaturii noastre.
Au dintre de ieri nume cunoscute de
lumea ; câte romane, câte piese de teatru poesii au
fost cetite mai la Sburätorului"... D. Lovinescu a
cetit tone de manuscrise a dat sfatul potrivit pentru
desävârsirea a mii mii de opere literare... (vai ! N.
soväialä, literatura contemporand este astfel sträbätutä
spiritul Sburätorului", tot ce are mai fin, mai suggestiv, mai
artistic. d-lui Lovinescu a atmosferei din Câmpineanu
au determinat un curent dintre cele mai fecunde insemnate."
Bogdan in
Ce aduce pornografia.
De resultatele literaturii pornografice nu mai vorbim : ea vatämä
mintea corpul tineretului tot atât de mult ca sistemele de
educatie" comuniste. dacä la examenele de bacalaureat
registräm desastre, faptul se datoreste, nu programelor
ci de-a memorisa judeca a unor creiere tinere
nite de filme vätämätoare, de un sport haotic de o
de educatie.
Astfel zi cu zi minäm temeliile Statului ale Natiunii printeo
care jigneste bunul simt.
Scoaterea cärtii rele din mâna tineretului, unei false
literaturi ce despretuieste spiritul limba romäneasa distru-
gerea cärtii subversive räspändite de dusmanii de peste -
sânt datorii de la care nu trebuie ne mai
(D. »Viitorul".)

www.dacoromanica.ro
 care-mi cere de mult din timpul
mieu de putin, nu e de o parte din aceia
cari, fireste, au dreptul o judece, dar, de a o
judeca, au si datoria, care mi se pare neapäratä, de a-i
adevaratul rost.
Cum o spuneam invederez
uriciunea sau zädärnicia unei literaturi care compromite
estetica in acelasi timp când jigneste bunele moravuri
recomandând intoarcerea la acele traditii care au iesit
din munca atâtor generatii de oameni superior inzes-
trati, nu am ca voiu crea imediat, prin cine
ce opera(ii magice, o literaturd de o valoare.
N'am dat nimânui ilusia am ascunsi undeva o
de tineri geniali cu cari pot uimi pe
oricine.

Ivirea talentelor e un lucru misterios, eu nu

nici nu râvnesc a fi, un vrdjitor. Ma a
primi cu bucurie vechi prieteni pe cari-i desgusta
de mult o abjecta recunosc mijiri de talent
la aceia cari-mi trimet versurile, povestirile sau studiile
de mai ales, caut sa aduc pe cu
darul sa ce rea intrebuintare fac din
el dându-ni tot felul de pretentioase gângäveli care
neinteligibilul ar trebui sa fie considerat ca geniu posa
ca sinceritate.
Acest modest program servim de
denuntând prostia desinfectând putreziciunea
- nu voiu lasa.
Cine se crede mai mult decât scriitorii pe cari-i
postim n'are decât vie aici pentru a-i inlocui.
N.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CUR'

CINE
De ce mori cine
Ce farmec ce dor, ce
Vor mai pluti pe clocotul
Ca'n vremea de a tineretii...

cd alt soare-o re'nvie

$i alte vor pe
alte s'or sbegui
alte chipuri vor avea
alt te va din vale
Si va veni iubita'n cale...
rumeni o sd-ti para.
sinul o sa tresara...
vei cd nu mai minte
Cu ei... tot mai fierbinte....
G. Tutoveanu.

PRIN MUNTI.
intors
de pe dintre ziduri straine,
plesuv, domol,
stors,
cu let gol,
cu morti 'n 'n vine, -
ce md
pe drumul negru vifornita grea
cu crengi voinice md
fulgere hainele mi le lingea,
muntele, cu arunca,
prin besna
ca un mine....
ron Cotruq.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÁMANATOR" 307

Gheorghe
de Artur Gorovei.
Zi de toamna.
eo pictor, trimes de Dumnezeu
a
pe ca oamenilor de mare slava
Mestecenii, cu pletele aurii, clatinate de boarea vantului,
varfurile spre nourasii alburii, ce akne,
involburandu-se ca valurile ; ciresii frunzisul aramiu
verdeata costisei supt care se adapostesc contrasteaza
cu nenumaratele ale din a
se risipeste transforrna pajístea mosaic neimitat
de omeneasca.
trece pe drum spre
rninunea aceasta El e obisnuit ; o vede de
optzeci cinci de ant, nu-1 mai impresioneaza. grija
concentreaza in cele vaci, pe care le duce de funie,
le pe zona
Mos Gheorghe este mai din tot satul : el trebuie
stie multe lucruri din vechime, ale arnintiri se
pe si nu se vor mai scoate la
dau in
- Mosule, pe cine dumneata minte pe mosia aceasta,
pe vremea erai copil
pe apoi imi spune un ntime de care
eu n'arn auzit, nici bine nu I-am cum il
monosia el.
- Mosule, dar de °urea nu pomenit
cumva, ar fost vesnicul mosiei ? a locuit in casa
acuma in
- Casa luí Munteanu Ba am auzit, da' eu nu 1-am apucat.
Avea dreptate Gheorghe : era mort proprietarul pe
se
- de pe el.
Nastasä °urea, mosule, era frate cu strabunicul

-A fost, cucoane, dar eu nu

Vacile se smunciau in funk,
apucat.
pe mosneag tot mai
la vale unde miroslau ele o mai bun& si lineam eu.
de mosneag, cu el.
- Da' cum o duci mosule
-- Poftä este ; da', vorba ceia, nu prea ai
- Slava Domnului, o duc si eu.
de ai, ?
ce s'o
- Fumezi?
- o
cap& eu de la
de tutun.
cineva, ori
- Stai la fecior
- Apoí da, n'am casa i-am dat-o lui.
- Da' de
-
acum, de
asta nu.
nu
mosule 7

mai
mea am fost cíoban ;
puterile alerg

www.dacoromanica.ro
308

noaptea nu dormiam se doarme ; cum ii treaba

ciobanului. eu acuma dorm in livada. Am
bun, de fan, muncesc eu dorm, dar nu-i
chip. Atipesc o sar, parca m'ar frige. nit la copad,
nit la stele, dorm, sar,
nopticica.
- Asta-i pricing te ai deprins asa. Daca putea
dormi mcar nopti, te-ai deprinde cu somnul.
De...
- Mosule, la doftoril pentru cei cari nu pot
doarmä.
Or fi.
- laca, mosule, am aduc eu o doftorie de acestea,
dumneata.
face cu mine...
la vorbele acestea, mos Gheorghe, nu se uita
ochii miei; imi raspundea intr'aiurea, mai ales la
tot de ne-am pomenit departe, la
Cum i-am spus despre doftoria de dormit,
sfredelia privirea, care puteai cetesti ce se petrece in
: oare fie este
A scuturat din cap, de i-a cazut mai spre ochi, sim-
eu acuma are mai incredere in mine.
-
L-am intrebat
cum se
Oare pentru ce fi
feciorul
?
dumneata ?
Asta trebuie se fi gandit mosneagul, de nu mi-a
m'a o pe .care putea o

? Neincredere ? 7...
Toate se ochil lui, de trecerea ochi
melancolici de orn oilor, de la care va
prumutat privirea.
S'a :
- D'apoi cum se poarte ?...
N'a mai vorba, s'a fata spre vaci,
funia.
Poate ar avut de spus ceva care nu s'ar fi cuvenit 7
Sau, cela ce avea de spus, ar afla n'ar fi bine ?
Se teme fi limbut oare as putea pro-
bozesc pe fecioru-sau, acesta s'ar pe
Ce zbucium trebuie fi fost in sufletul mosneag,
i se ivia descarce sufletul
altuia o o
L-am mnteles fost de el.
- el
descos : cu asta mai usureze amarul.

- Dar nu cumva el te degeaba 7

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 309

- nu degeaba ; mai fac

; iaca, pasc vacile...
eu ceva, la casa
spunea, mosneagul, fecioru-Mu ii ce-i trebuieste,
dar de pe halul in care se nu se prea adeveria vorba
lui, era numai zdrente, prin se
deau pletele prin se degetele.
Lucru vadit: il opria de jigneascä demnitatea
fiului. Ce zis eu despre care priveste pe tatAl
ca pe o ?
Un jalnic ni vine ajutor.
Departe, in zare, o linie cerul senin, in
partea spre Apus, de unde räzbate jalnic. E un
de cocoare intarziate. Cu se apropie, antecul se distinge mai
punctele se reliefeazä.
Ne uitäm, la indrazt:eti, de sigur
sufletul mosneagului aceíasi jale care se asterne
pe sufletul mieu... Le mai vedea, oare, la anul 7...
Trece in forma unghiu, in crestetul caruia
care-I conduce. unghiului se apropie una
de alta, cocoarele se se randuiesc in zigzag, ca o
de zmeu, se schimbandu-se apoi
de incretitä ca creasta muntelui spre care
se indreapta se pierde noastre.
Ne-am uitat atunci unul la cu umezi fära ni
vorbim.
Amurgul ne-a gonit spre
Mergern pas domol, ca vacile
strecurat gologani :
- Poate bine,
Un de :
- Bogdaproste l
Nu pentru ce mi-a venit spun o de :
- De ii lumea, mosule, asa a fost, va fi
lumea, are : un pärinte zece dar zece
nu pot un
Gheorghe s'a oprit, ca cum 1-ar cineva pe
; privit si m'a intrebat numai
:
- Poate.... mata 7....
Vorba spunea de multe l

Proverbe din Tinutul Satului Mare :

Niciodatä nu-i boul mai prost decât când teranul e beat.
* De vrei träiesti mult, ca pisica mänânci bei ca un câne.
* Vaca bätrânä uitä cä a fost ea vitea.
Femeia poate duce cât aduce bärbatul cu cai.
* Lasä-i nebunului cheful apei
* E mai bine mergi pe jos ca un domn decât trásurä ca un

www.dacoromanica.ro
310 CUGET CLAR

D-ra Vacäreseu. - Caste lul din Sinaia. -

regina - D-na Horn. - din
de Conte le de Pimodan.

1, am facut mea o in

Bucurestii era pe-atunci un ingrozitor de largi

mahalale saracacioase, locuri virane, care
rau strazi noi, marginite case foarte frumoase. Aproape
de din frumoasa Cale a de strazi mai
bune pentru zbenguielile porcilor infometati copiilor
pe goi. De spatele unor case mari, erau
cocioabe, acoperite paie, curti murdare gramezi
de gunoiu. n'am un amestec mai de
in de case din vechiul in care
gatul burghes Dupont sau Durand de la primul pe
scara pe 1ucrator Durand sau Dupont care
locuia supt acoperis.
La Bucuresti aceste murdarii amintiau vechea stare a
terii, un fel feudalitate agricola, supt suzeranitatea,
tiM a Turciei. AIM daM sau
boierii, printre cari-1 cultivau ;
clasa nu exista ; industrie nu ; comertul se
la necesare vielii curente. Dusmäniile dintre cele
familii puternice, ca acelea ale Mavrocordatilor, Bibesti-
Brancovenilor, formau
s. a., a
Pentru a termina aceste dusmânii, la
in 1866 pe un strain, Carol de Hohenzollern. Tot
pentru acelasi motiv, proiectul de unire
Ferdinand, nepotul regelui, o d-ra a dat
nastere la opuneri puternice. din clasa de sus, dupa ce
au sacrificat comune sperantele de putere
nu volau se ridice dintre ei, printeo unire regaM,
de veche, foarte nobili, cinstiti de
oase, dar destul de
are o constitutie foarte au
pierdut toate sociale. Ei ocupa positii foarte diferite,
si functii administrative sau mandate electorale. To-
ei nobleta, foarte usor se cred de neam
mare, in archive familiare nu in-
de ajuns pentru a intunerecul timpurilor.
coloniilor de Dacia,
au limba de origine latina caracterul
mai mult sau mai de ideile, obiceiurile
Orientului.
din clasa de sus par primitori, putin

Dupa 1890 (N. R.).

www.dacoromanica.ro
NOUL 311

muncitori, spirit fin, maniere distinse, convinged

nici excese de principii. ingreuiaza mult
familiile, pun pe barbatii revin in dupa o inde-
lungata de fata cu lucruri surprinzatoare nemai
auzite. Despre rest, in timp ce celelalte ceremonii ale
orientate apar foarte maiestoase foarte frumoase, aceía a
casatoriei n'are nici primirea nicí solemnitatea
a casatoriilor latine. Ai zice mai o
sau chiar o consacrare a juramintelor usoare
binecuvantarea uniri sfinte vesnice.
Se povesteste margeneste
turilor la o cifra destul de mare, dar gurile rele
este totdeauna ingaduit acest
gasind printre precedente anumite casuri fara valoare.
Teranilor, buni, indatoritori, place lucreze
pe care-I cultivara stramosii lucreaza
multa buna, dar urase munca fixa a industriel
moderne.
Barbatii din toate clasele haimanale, cheltuitori,
mereu dupa imprumuturi, certareti, mai
simtitori, mai
mai apropiati de exterioara a crestine res-
ai ordinelor sale, inbitori de de si de
serbatori, fie de lucruri superficiale, colori
bitoare, inselatoare.
In fine, daca persoane sânt putin aprige ca
alta data, ele domina totusi intotdeauna politica interna a
Am avut onoarea sa luam masa la rege la
Castelul regal, la poalele Carpati, la margenea
intrarea intinselor de brad fag, pare o
uriasa casa casa elvetiana lemnul e amestecat cu piatra
cenusie. putea ca este visul realisat al vre unui arhi-
tect german din secolul al XV-lea, la intoarcerea
din Elvetia dinteun in Palestina.
multime de timpurite de
de la 1877 amintiri duioase despre mica Maria, sin-
gurul copil, pierdut de mai mult Ea-0 doarme somnul
dulce de in parcul regal de la Cotroceni, la umbra
frasin, in parfumul suav al trandafirilor bengalesi, in
al izvorului dupa un al Bisericii
la dulce a candele totdeauna aprinsa ca
lumina a altarului nostru.
Regele, foarte sprinten, foarte drept, in
sa, are infatisarea
de ani ai sai.
Foarte arnabil fata de supusii pentru a fi popular, el
respect prin dragostea sa de datoriile unui suveran,
sale strategica curajul de neintrecut pe
arata in timpul razboiului de 1877, mai ca al armatei

www.dacoromanica.ro
312 CUGET CLAR

apoi comandant suprem al trupelor aliate supt zidurile

Plevnei. Cinstit, ordonat, metodic, econom, place
tura, financiare face foarte bune,
miM spiritului de ordine marelui capital. el
insusi, cauta desvolte printre supusii industria mare
mica, a aproape a fie legata soarta
echilibrul budgetului de o de lipsa de
zare a cerealelor. Nimeni nu cunostea mai bine et treburile
bárbatii pe cari-i intrebuinta la locul in margenile
rolului constitutional.
Regina Elisabeta, de Wied, s'a fäcut cunos-
in literatura supt nurnele de Carmen Sylva. Ea
este, pentru a intrebuinta o expresie veche, una din femei
care fac cea mai mare cinste sexului, este inzestratd
toate toate toate talentele care se pot
femei a iesi din idealul feminin.
Am väzut-o irnbräcatä in negru, alb de vreme,
o in jurul capului, foarte frurnoasd, privirea
duke, de cu
aierul de mare si de bundtate.
Suveranii in politetd,
si prea etichetd. Curtea era mai mult
solemnd, amintesc de-o a de sufra-
foarte dar foarte frumoasa,
sälbatece, care garnisiau un canal curgator.
Regele vorbit de armata sa, apoi, stiind eu cunosteam
Plevna, curajul Turcilor povesti diferite
dintre care una mai izbi.
La zile dupa capitularea un de
mare vijelioasd se intinse pe intreaga ace! ase-
fi resistat atunci, Rusii, pentru scurt
supt rele, ar fi trebuit astepte
primdvara viitoare pentru a relua o carnpanie.
Regina aminti de unde aveau un palat.
Viitoarea se plitnba pe Rue Bonaparte, se ducea
Dumineca in vechiul cartier din Marais. Ea visita acolo
familia pastorului Monod, care locuia, in Rue Pavée, o casa
veche, o la care ajungeai
pe-atunci soarta ei strälucitä, ea se vedea tot-
deauna in visurile de tineretä unind Apusul
au vorbit despre talent al ca prosatoare
poeta, farmecul adânc, dar
chiar amagitor, al ei, a ei.
dati voie adaug ea este o mare musicantd,
ca o nalura o
o de minune. Am vazut la Bucuresti, in tesaurul cate-
un Evangheliariu pagini ea le-a unind
toate izvoarele moderne stil bizantin,
micsoreze ieratica. Toate ingerilor

www.dacoromanica.ro
NOUL 313

amintesc pe acelea sale, de aur curat este

presärat cu salbatece, culese desdedimineatä din din
päduri, de pe de de pe culmea
cari invecinesc
place poarte gratiosul costum al
celor cele mai mici lucruri, dintre care
cele mai frumoase modele se la Bucuresti intr'un magazin
leften cu : La Furnica". Daca pe placul
nei, nu lauzi talentele ei, ci broderiile in tonuri
izbitoare, de pe care le tese
de la Pasdrea ; cdci, pe datoriile ei de suverand,
literare sau arlistice, grija de fapte bune folositoare
intdreste sufletul indurerat la micul
de la Cotroceni.
din legendele Carmen-Sylva povesteste in
clopoteii albastri in zorii zilei se naste un
copil. Apoi vorbeste de care, de la moartea
rului de in fiecare ajunge in
speranta, totdeauna de a auzi
nu este miscdtor
regina n'a avut descriind du-
rerea de cu care sa a fost
Dupa persoane de la Curte condus
dem si, in ce mergeam, ni-au vorbit o mare
despre si princesa Bulgariei.
nu exista intre regele Carol Ferdinand, dar ei
erau uniti familiare. Pentru Curtea din
aceia de la Sofia era casa din fatä, pe ai noi localnici
pandeste, a se face nisnai, cu o privire cercetatoare de
perdea.
Peste zile pe rege pe prin
pompä mare, de nuntii de argint. In timp
ce trasura mergea foarte pe Calea Victoriei, poporul,
de obiceiu destul de rece in cerernoniile oficiale, se imprdstiase in
toate entusiasmat in jurul suvera-
nilor o ploaie de se mirilor in bise-
ricile orientale. Frumoasa regina, se inclina,
saluta, trimetea o de mare
multimea intregului popor, parea ca ar cunoaste pe
spatele suveranilor, in cosul trasurii, porumbei se
ciuguliau, omagiu natural simbolic de dragoste 'populard.
De la Bucuresti am fäcut excursii ; cele mai insemnate
la sondele petrolifere de la Doftana la salinele de la Telega,
la Giurgiu la unde Rusii in 1877, la
frumoasa Pasarea, asezata aproape de un lac,
de de stanjenei, cari se pierd de margene, in-
tr'o padure de stejari la dar fermecatoarea bise-
rica din Curtea-de-Arges, o minune a stilului bizantin.
buie sa ne incredem in legenda, ea a fost de mesterul

www.dacoromanica.ro
314 CUGE.T CLAD

Mario le, care a sacrificat propriei sale solii, pentru a se

mai
Apoi am visitat Iasul, vechea a Moldova Orasul n'a-
vea de a Bucurestilor, mai
pe aceia a unei generaIe, in de fru-
moase biserici palate nelocuite ale vechilor Domni moldoveni,
la Bucuresti sau in strainatate. pavate sau pie-
truite erau foarte rari lämpile fumegande luminau orasele.
La optzeci de mil de erau cinzeci de mil
de Evrel, atrasi de lenea lor, nepriceperea in
a se imprumuta. Cred nu exista
mai din
bereta la cu rnantalele lungi roase,
pärul gras pe la ciudatä care toate
dialectele scalciate se confunda intr'unul de
germana.
Sambata, mal mult Dumineca, parea serbatoare, de
abia daca 7aríai colo o Alta
data aproape toate firmele erau ebraice, dar nu-
s'a de guvernul roman supune la un
imposit foarte mare firmele in
Tratatul de la Berlin a impus libertatea cultului
egalitatea politica pentru tosi dar strainii nu pot
rurale in Romaia naturalisarea este un lucru
foarte greu. Dar, vre-o familii israelite care au fugit
din Spania din Portugalia in secolul XVI-lea tot una
populatia, parte din Evreii dupa din dife-
tot mai puIín
pentru rasa imediat ce au ceva Altii se
numai in daca Romania nu e devie prada
a Evreilor bogati, ea drumul de pentru
totusi, ca in Polonia, in
precum si la toate popoarele care nu se de
cheltuitoare, nepricepute in par un element,
un ferment, necesar vietii active a Ei sant
economi, indatoritori, lucru, rab-
la cele mai ceia ce o
mare superioritate in senile indatorati,
ipotecate, veniturile mancate d'inainte, ei au
gata. Romania la ei, totdeauna la ei, recurge care
vrea o la oraseanul care
doreste se arate, domnul care doresfe la Lon-
dra sau Paris. Toate care privesc pe Evrei, toate
piedecile in calea progresului nu decât solutii nesigure,
Aranjarea a chestiei nu va putea
transformare a poporului romanesc.
Mi-ar
tanului Valeanu, doctorului doamnei Rarnniceanu,
au fost pentru gazde de bune de binevoitoare.

www.dacoromanica.ro
 NOUL 315

fine, pentru a acest capitol, doua

riositati foarte diferite : d-na Horn, care la Bucuresti
telul Bulevard, din Romania.
In timp ce cea mare parte a otelurilor sant
foarte rele adesea foarte suspecte, Otel Bulevard
n'avea aceste neajunsuri. D-na Horn cu o
era o s'o la oarele mesei de la
unii la altii, putin greoiu, pentru a sta de
fiecare. Mica sa, d-ra Horn, trecea
drept o mostenitoare. I se prezicea o
si cred zodiile n'au gresit de
In ceia ce trasurile sant cele mai bune, cele
mai elegante, cei mai buni conduse cea mai mare in-
din intreg. Multe Lipoveni-
rosii la barb& foarte foarte
politicosi, injure, talia groasa, pe largi,
de Ei ca
unica de forma un
de de deschisa, cordonul rosu,
aceste efecte, foarte de de cei-
par totdeauna la ei de o
Persecutati in de Lipovenii gasesc in
ânia dapost libertatea de a-si exercita cultul.
de povesti stranii, pretinde obstia
ascunde ri, ei isi pe preoti
o, liturghie a. Ori ce ar fi, Lipovenii,
foarte cinstiti viata pentru rest incunjurati
de mister, dintre care mai sigur cel mai turburator este
in mod precis, felul de recrutare.
(Trad. din Simples souvenirs" de d-ra P. Brätescu.)

OMENIRII
Goethe.
Cdnd prea-strävechiul $1, atinge Ce
Ceresc pärinte stele Pe zei
Cu mdne-atuncea multe valuri
Din de 'N aier picioru-i
'n voie -
Zeii le
torent ;
Valuri se urcä,
cea din urmä
'n C'dnd putere ne
in suflet pe-a' lui oase
de copil. Jos pe cerc e
Ce neclintit Ce
Nu pot Nu-i mai ajunge
se ca Multe se
Lin Sau ca fie In acestui
Sus de se Vitei asemeni. Lan(
Trad. de I. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
316 CUGE.T CLAR

Träsneli de prin Banat (semnate P. P.

Apusul beat turtä;
Sughitä tare; cade 'n burtä -
haina de vin rosu cu sifon...
Lui Crist pâräie oasele
Un Mot, cu jale,
spre el se suie...".
Lauzi primejdie...
Cetim :
Probä pentru aceasta, stä recenta a planului
statornicit.
Ziarele ni-au adus Perpessicius, Ciocu-
lescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Mihail Sebastian,
Octav Biberi au dus bazele Grupärii criticilor
literari români".
Cu prilejul implinirii acestei dorinti, care, se vede, a aprins atât
de mult inimile câtorva cronicari literari, s'a dat publicitätii, de
numitä asociatie, un comunicat care ni se lämuresc ros-
turile
Scopul am fost - este de aduce lupta impotriva
conclusiilor manifestate ultima vreme, prin campanii sistematice,
literaturä preocupäri sträine de domeniul artei".
vestiti chiar cä, supt privigherea d-lui Perpessicius, gru-
parea va scoate, un care condeie autorisate
vor face sä triumfe punctul de vedere al criticei oneste autorisate".
deci, cä la mijloc mai poate fi vorba de o glumä, sau
lansarea unui subiect, gäsit desperarea de a nu da peste
un altul mai

Unul care se pe sine...

ierboasä a pämântului
e curatä ca un gräunte de clestar,
noaptea obrazul culcä
sä o susuitul
când cerul cu luminä 'ntuneric plouä.
Luceafärul de sarä stä aninat de
e molatec printre de -
nucul din
rotunjeste peste frunze boabe luminä.
Cerul are pumnii de stele
cu ele
a 'nceput sä despleteascä de lunä
peste zäri covoare de luminä.

www.dacoromanica.ro
NOUL 317

Toamna, desgolitä se strecoarä -

uite, prietene, c'a
din 'n lut
se 'nbrace cu ruging...
A cäzut o frunzg, undeva, pe-aici.
o ca drob de aur -
priculici,
peste sat se fulguiri de laur.
Prietene,
noaptea asta Toamna a chemat o frunzä,
o sub puhoaiele de -
ai auzit cum
arma rugina timpurie'n
Pst, ascultä anii nostri cum se duc...".
! ud, dar nu
(Dintr'o revista bänateana de ortografia scriitorului.)

Premiatii...
Una din Operele premiate ale scriitorilor tined
premii date de Fundatia pentru literatura Regele Carol
-
II", din lipsa de respect de totala
de scrupul de pricepere al d-lui Al. Rosetti - este
cheta de versuri Pod eleat" a unui geniu
zice Stolnicul (pe numele : Botez, dupa cum ni
d. profesor Papadopol).
cam ce nebunii ni spune premiatul" in poernul de la
inceput, care :

era spart in
Ca in faustiana pentagrama ;
Vazuiu otelul cerului, in descalit,
'n cuiburi, nins, lunarul menestrel de
in somn, purtam
Pe muschiu-i ud, muschiul zile ;
podul, neinteles de
C'un colibri ce-i pigulia de

Melcii podului cresc pe timpane

mucegaiul alb din chei de ;
Podu-i beat de incremeniri inumane
'n albie deschide
Melcii podului dau poleiu de feresti
optice spre mine zodii
cum huma in de cesti
pe piscuri de

www.dacoromanica.ro
 318 CUGEX CLAR

mai departe :
Vreau poernul hoinarilor ce de pe pod
Narcisi privindu-se 'n curcubeie salivare,
De s'au spart efigiile in ape curgatoare,
scuipe zodiacul plod!
Scuipatul alene
Uzi-va spuma de zeite
departe 'n estuare,
paianjen,
-
Ei dinli de lapte 'n soare, ca leagan.
In de zori", premiatul :

stele Eugen viteazul

din barzi de fiarta,
Smulge creierul mic cerberilor
In pure ca stradivarii
'nfige stegulete 'n pe harta.

alta, tot scuipat cu alte :

de sunet.
bolovani scuip in
subtiez noaptea bold paielor din cer
greier supt traverse de linie
pun ochi de-orlogieri
desubtul ca verzi,
precum aurei
Vas care mi-ai strivi claviatura 'n
Turneul ei lux de sarcofage-1
toate cele patru pagini ale
care are o inchinare" pe prima :

...Pe altarul prieteniei

alhimiscul cinabru

(nu spunem numele ca nu compromitern persoana).

Vor fi de acord de sigur cititorii nostri nu asemenea aiureli
fie premiate.
D. L. B.
D. Radu Gyr aproba...
Ce-i place Rada Gyr totusi, un ade-
poet, la confrafii säi, George Dumitrescu, Mircea Streinul
Virgil Carianopol.
La d. George
Alerg prin noroaie cleioase,
cernitä ploi de cernealä.

www.dacoromanica.ro
NOUL 319

Funinginea noptii - murdarä

In zdrente, mi-atarnä frunte.
-
alte pornim.
Primävara sunä la
mai sub coastg...
Cine dacä nu adastä
Undeva un lerusalim ?

Lebede domesticite 'n

moarte, -
Pentru ce ne chiamä, de departe,
-
Strälucirea stelelor, ?
A rämas un bob naiv de viatä
In mumia veche uscatä...
El mai pune sä
ne minte o dimineatä...

d. Radu Gyr exclamä :

Un rar sims formei, un sobru gust imaginei artistice este
o brätarä a talentului
O musicalitate sugestivä chiar poemele care
sese ritmul clasic rima".
Acuma Bucovineanul care Mircea Streinul" pri-
meste de nu-i dar ce
tare-) :
Mircea Streinul, poet de rassä scump camarad de verde
ideal, e tânärul (sic), al Bucovinei literare. prodigios
(sic), neastampär de cerb cu glezne de safir, (oho !) aprinzätor
de lampioane pe cäi lactee sburdalnic ca un copilandru
rätesc jonglând mingii (luceferii), pe margeni de bazine (sic),
lebede".
:

Sant-loan, sä-ti fie

ploaia, care te
cum se
lumina tulbure de-amiazä...
Din aleargä de la Craiova alt poet laureat al desordinii
mintale, d. Virgil Carianopol :
Obloanele ruginite,
de ascut niste cutite...
...Pe aleele goale
scuturä coji de portocale,
mea ca o väpaie
Lumineaz5 care din paie.
Sângele meu ca o
Clopoteii stelelor sunä.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

Am crede e un mare revelator acela pe

cari fumeazä". Dar, modest, ne :

Eu nu sânt profetul care pe cruce,

Nu am ce spun, nu am unde duce.
Dar sufletul acesta cu curcubeului in plete,
Sufletul acesta chinuit de sete,
Sufletul acesta care asteaptä drept,
o pitulice piept,
Sufletul acesta aduce sare
Pânea asta - o refusam.
Dar tot acolo un de bun simt se sperie :
Ne moralul tineretului ? Apoi cine i format deck
cartea rea, literatura care turburat de la o
prea ?
Caracterele rämân toatä viata cum au fost modelate
familie De aceia, sport mai
la sufletul elevului".
:

Prieteni sau neprieteni, regretul nostru este egal de sincer

ori de câte ori despre confrati cari din causa vicisitudinilor
vremii sunt sä
Astfel ultirnul numär revistei Miniaturi" cetim :
Cu numärul de fatä intentionäm sä facem un popas pentru
reorganisare schimbare de program"
Stim din experienfa trecutului cât de dureroase sânt aceste morfi
aparente, - la decesul definitiv. au in ultimul
deceniu o sumedenie de reviste literare tinere, - inlocuite
sportive unde se o fericitä la
sau o de picior. In locul cenaclurilor literare au räsärit
asociatii sportive, care toarnä ceatä nisip pe creieri
suflet. când te numai se la o
exhibitie sportivä, s'ar putea asigura existenta de câtiva
ani a unei literare !".
De sigur.
Cre§tere bun
ce cade peste bietele versuri de la
acestor judecgtori supremi :
Ultimul numär al Noului revista Cuget
ironiseazä ca de obiceiu pe Arghezi Lovinescu. Argumen-
tele sânt : moralitate, etc Ce ni se
schimb ?
Reproducem edificarea cetitorilor cele poesioare
iscglite de d.
Sântem De ce n'ar fi, prin ele, ratiune spitalul
nebunilor ?
mai fleacuri N. R. I.

www.dacoromanica.ro
 D. N. Caracostea in o asupra
ni cere ne de la ce spune,
frumos - chiar modern" de frumos - cu
ciune in privinti
In cartea, de de material, de termini
de comparatie luati din toate literaturile din toate
filosofiile, chiar bielsug nu era cu totul
cesar, a d-lui alinescu, Eminescu e preacut printr'o
interpretare ca pentru ziva de azi. Se pune in fata celui
care ni-a fost ni-a un zeu, toate obrazniciile
poesiei unor iso- sau supra-Eminesti de se
nu o coborire, care ar fi imposibila, a acestuia din
lui nemuritor, ci o profetisare o pregatire
a lui pentru cine a vorbit pe urma. Un
va veni Fiul Omului, care, in pseudonim,
se Tudor Arghezi.
reale sau inchipuite, ale marelui
poet presintate ca un act revolutionar abia
pe care fericit trebuia mai departe.
Am semnalat eu, Revista abia
nedreptatea nepotrivirea acestei
Eminescu n'a niciodata dificilul.
El n'a jucat pe funie ca se cum poate
eroic, echilibrul. Toate silintile celui care, cum o
d. Rascu, n'a fie de Alecsandri, au tins
spre simplicitate claritate, scop superior al arte.
Marile pot avea puncte tulburi in
din vremea desghetului, dar menirea nu este
care gunoiul.
Ciupercile de pe pot fi de dar nu
judecata trebuie o omul cuminte. N.

www.dacoromanica.ro
322 GET CLAR

CU SUFLET BUN...
vine-agale El face cruce
Cu 'n fruntea s'opreste 'n
Clopoki pe cale,
mic Este sau
'N divini,
Peste deal seam, mai sus de fire
Ard cununa Lui de spini?
Ce-a urce scara
cer, din când. in
graiu nespus,
'n poporul
Luminik de Din porunca lui Isus.
din pe 'ndelete,
ca 'n vremuri de Scriptura,
bun

La de drum, din veac

Gh. Butnariu.

S A.

stepa prelungeVe
Pustietatea 'n
Departe, term de mare
Pe care ochiu-abia de-1 deslumte.

Apusul solare
aFtirile de risipeA
$i spre nemargenit
lui un drum de care...
De vre-o
Nu zvonul vietii trezeascd :
Par cdmpurile 'ntinse cimitire.

pe-orizontul ca pe-un
Se sinistru de schelete :
- de vdnt, in
Alexandru Gherghel.
(Din Revista Dobrogeane.)

www.dacoromanica.ro
NOUL 323

Drumurí mänästirestí
Din spre Folticeni, orasul sale de liniste
care duce spre Bucovina
tot drumuri cu privirea peste codri. La stanga
se intinde Baia de la Biserica lui Voevod
te petrece departe, ce vantulelul de munte strecurat
cu mireasma Moldovei. este unul din cele
mai imbietoare din :e linistitä, dar de
De la LuncH, un alt drum peste apa Moldovei, prin
duce Slatina. Noi o Gura Humo-
in coastele strajuiesc alte de
din trecutul Moldovei, Voronetului a
De la Gura la manästire, pe valea
se ajunge in vreme, la biserica
din veacul al XV1-lea, zbuciumat trecut, cum
zbuciumate au fost vremurile.
am intrat pe drumeagul ce duce
era cele de tieuitat. Sunau clopotele
soarele trimetea la noi chtpurile zugravite pe zi-
pasi de un turn vrednic in nacazurile sale.
de si
in frumosul port stramosesc, iesiau de la
seriositate, dar tot de gratios, se pare, ceva din
bisericii La umbra gandurilor strabune, puteam vedea
ceva din orgoliul unei rase nu i-a putut impiedeca
vremurilor. Trecutul de multe zile de
restriste, dar pietatea de demult.
Biserica de a fost in are o istorie,
la o de osti si voevozi. Logo-
Tudor Bubuioc, intru
amintire solia sa Anastasia, acolo, la o
departare de vechea in care se
spunea a fost pe timpul Alexandru-cel-Bun.
gropnita bisericii, dorm de
in acelui in zilele
noastre poesia si sfintenia sufletului de prin veacuri.
De la Humorului, facem cale spre oras,
pentru a ne duce la din ceruri in
miflocul si la lui
nestirnata debisericeasca maldoveneasca, fu is-
la 183 de ziditor acolo unde
sufletul simt de o dumnezeirea. Pictura de
credinciosul in lume, la Sf. loan de la Su-
ceava, ale aducerea lui in
zugravite apr ape de se
curile, patru veacuri ceva din viata Moldovei I Un hatman,
un mitropolit, un supt pietrele din bi-

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

serica Voronetului. sau

sufletul se imparte intre vrerne, Dumnezeu, arta
colinele pe unde s'au straduit arcasii lui
$tefan.
caut astern eu numele in condica din biserica,
un de departe se desprinde de pe pagina abia inceputa:
Dorothy Greene, New-York City, Sept. 2, 1936. Cu zile
arnericand admirase slavitele
zugrdveli morminte, dar intrebat cu teama a
in acolo Dorothy Greene din
New-Yorkul unde patrie Am plecat
convins drumeata de departe a dus cu o
sufletul locurilor legendelor odaM
de legendarul Daniil
Gemanariu, pe crucea
se ceteste 1903, nu avea urmele fotograffflor
odihnitilor intru Domnul. Aflu acei crucea gos-
podarului au fost omenie.
Dupa ce au de la Voronet,
apoi intreagd.
de noastre domnesti, admtratia ti-o
in capul clopotnita se face
in inverziM.
George Stino.

pasul mieu pe-oricare drum pornesc,

fiecare zi 'nceput stdngu-i.
In ape de cum
Cer, mäcar nu tdngui.

Trudit pe robit de mers

Cer, md 'nag,
Sd pe de univers
Cu aripioare firave de
Ci nu in mersul mieu de mai departe
Tot de vremuri ancestrale ;
Cerule, de
Pe culmile insenindrii

cresc pe zare-alunecând - un
intetesc furtunile
Din de patimi
De chinurile md mântui....
Al. Strioneanu-Balaf.

www.dacoromanica.ro
NOUL 325

Un povestitor
Inteo tipografie de pe o
de nici dânsa un
lucru mai de pret, d. AI. Soare povestiri (data
n'o pot pe exemplarul ce mi-a trimes autorul
a crezut ca trebuie s'o
Se are un chenar cu trei
Cetitorul s'ar putea e ceva
misticism diavolism la ar putea chiar se
incredinteze a nemerit bine, cetind nu ce
din Insula Serpilor.
Dar cuprinsul, in parte publicat, ca in
deplin frumoasa poveste a pdcatului, ce discret
al pärintelui Macarie, la Ramurile" din Craiova,
pe cuibul tot felul de profesorasi
de gurá, ori aiurea, este cu totul altul.
Avdm a face cu un povestitor din vremuri bune.
Adecä unul care spune cu cu haz pe
care le bine in adâncul al cärora a
truns prin viata sa.
$i astfel cl. Al. Soare ne va duce pe la cu
mestesug de dragoste, pe la comorile care se gasesc
pe la cele ce nu se
Chipuri din lumea cunoscutä trec,
dar nu se pot uita totdeauna, jurul eo
de datini, de superstitii, de lucruri vechi
bune, care se duc e bine le cineva de ta-
lent pana nu ajunge intelectualitatea", ucigatoare de
tot ce e original, vechiul colt de
E un spor la de a rosturilor noastre.
Se aduc de pe valea sau a Topologu-
lui cuvinte scene care contribuie la intregirea
cunostintii unui neam. Dar aceasta nu
o sufleteascä mai (e o prelu-
crare Mark Twain), din cele mai bune.
Area unui de clesfrâu e care
: s'ar putea altii.
cei cari nu s'au iata unul care
nu merita neglijare. N.

www.dacoromanica.ro
326 CUGE.T

TOAMNA VENETIANA.

Printre albele coloane Toainn' a risipit coral...

Din ndframa-i de opal,
A vdrsat largi vitrine
intregi de mandarine,
de rodii i banane, nuci de cocos migdal.

Florae ce privirea, par ingcindurate-acum...

e mereu pe drum :
Cu copiii mintea-si pune,
Se pe lagune,
aduce-a depärtdrii nostalgie parfum...

chei, prisoniere, stau gondolele la ;

Cu ochi petrec
Vaporetele ce trec...,
lard Marea
valuri cdldtoare, ca un

Ca o vaporul pe-al 'ntins...

a cu el,
Melancolic, rel...
Punte de azur a 'ntins
Ca visul nostru spre eternul necuprins....
Adelina I.

ELEGIE.
parcuri cuiburi goale, din care au zbarat
puii
Se de-un neindurat:
Se duc cocorii ascult plecarea
Supt frunze ve,stejite,

lar voiu ca visez mereu

albe, ;
viforul ndprasnic, un mieu,
va spre soare aripa lui
Mai sus de frunze moarte, mai sus de greu...

poale, cine tie, la

Va
Cdnd blade iar vor zbura, antdnd,
Eu voiu pleca departe peste mine
Va cerne trandafirli, de aur /remdtând.
Const. Goran.

www.dacoromanica.ro
NOUL 327

Arta morala
(Fragmente dintr'o la Cluj, Oradea Tárgul Mureplui.)

Cele mai realisari ale spiritului

prin care ne de-asupra altor fiinte vii specia
in Univers sant cele din dorneniul artei moralei,
realisarile frumosului si ale Alaturea, poate chiar pe ace-
piedestal, nu mai pot fi asezate
omenesti, stiintile toate ramificarile
Lupta pentru traiu, sau lenea, averile intreaga
materiala a ornului supt soare apun, de vreme sau mai
in Intelepciunea de orn, frumosul realisat in
opera de binele realisat in viata traiesc fruc-
pentru viitoare, vreme matertalul
in care s'a creat : piatra statuil, papirusul poema,
pictorului, insemnarea istoricului, tratatul omului de bio-
mare. Daca materiale ar fi date, toate
creatiile omenesc ar avea caracterul de vesnicie, in
intelesul milioane de ce s'ar succede ar mos-
teni spiritual al spre folosul fericirea
spre o mai crestere a acelui patrimoniu.
De la inceputul la in lume ace-
ochi privesc bate, aceiasi minte
patrunde,
descopere tainele
De aceía tot ce mostenim domeniul creatiei
noastre e un bun comun, pe care-I ca pe
al nostru, cum vor eel ce vor trai peste de
ani. spiritual in mostenita,
pe a mereu manifestarea puterilor spirituale ale
neamului .omenesc.
Cataclisrne cosmice pot distruge mostenire,
omul Va trebui din nou de unde au inceput cei d'in-
taiu, daca nu supravietuitori in
in vreme ce externe au odaM distrugerea
materiel care s'au intruchipat. A voi, in chip constient,
distrugi creatia pentru a se a ta
e o nebunie care, de nu reuseste

etica, biruinta noastre

asupra materiei asupra sa arta morala un
au fost mult discutate. Care este mai de ? Ce trage mai
mult in ca valoare etern Divina
media a lui Dante, ca opera de sau Francise ca rea-
lizare etica ? Ce este mai valoros : arta sau ? - aceasta din
in de realisare vre-o intre
? Se una pe ?

www.dacoromanica.ro
328 CUGET CLAR

cred estetica, canoanele ei, arta. Daca nu ar

estetica, nu ar fi arta. In realitate canoanele estetieei
clusiile de arta, de creator. De asemenea reali-
sarea etica sentiment, fapM naste din
de creatie a noastre in domeniul iar
divine sau omenesti ale codurilor de ar fi obiect,
de n'ar fi sensibilitatea etica a spiritului nostru.
adaptate acestei sensibilitati, in o conclusie a ei.
izvorul de al artistice si al celei etice
este insasi spiritualitatea izvor, este evi-
dent arta si morala nu se pot exclude una pe
unitatea spiritului omenese.
Arta adevarata, de nu realisarea
in mod necesar desteapta, pe incantarea estetica, emotia
Ea de probleme,
sau
sufletul, orizonturi pentru asupra
Frumosul realisat in opera de arta patrunde mult mai
sufletul nostru se lui
la incantarea estetica.
deci intre frumos etic ; realisarea nu
poate fi etice. Frumosul nu poate fi dusman
binelui. i nu este.
*
*

Arta, ca morala, o a spiritului nostru, nu se

poate adresa spiritului. Susceptibil la frumos in lume nu
decât omul. Numai poate descoperi, il poate intru-
chipa. Nicio alta vietuitoare. ornul are De
milioane de animalele in
realisate de marele Creator. nici cea mai
nu a in extas contempland un sau un
apus de Cu mai putin a putut frumuseta
statui, a unui templu.
evident arta nu cade in dorneniul instinctelor, ci in
acela al ea nu se poate adresa instinc-
telor care in orn, nu nurnai in antis-
ce la trezirea rele, de adulter, jaf,
alte instincte animalice din noi nu
poate fi arta Ar avea obiecte care nu esteticei.
Arta are menirea spirituale. Naste din spirit
si se in spirit. Prin spiritul se Instinctele nu
au nevoie de nicio cultivare. de puternice in orn,
e nevoie de tin rea in Ele pentru
nu pentru Pentru in sensi-
bilitatea a spirttului ne pentru
: egoism, sensualism, rasbunare. Din
biruirea instinctelor naste binele posibilitatea
in realisarea omului moral. in etica are de
object tot prin

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANÁTOR 329

Sensibilitatea etica a spiritului nostru creiaza fapta buna. Sen-

sibtlítatea fapta, lucrul frumos, opera de arta. Dar e ace-
care prin doua din sale de
manifestare. La radaclna aceste doua se imbina
unitatea spiritului. Nu pot fi virtual nici in
sarea ci numai in nuantare.
La Schirnbarea la de pe Muntele Taborului, Petru,
coplesit de a visiunii, exclama : Doamne, bine ni
este La privelistea mareata ce se desfasoara din
unui munte, mai spun ca Petru : Ce bine e
aici", nu numai e de frumos invers, inaintea unei
nu spunem : Ce Ce mare ?
Ce zi mare Ci tot de des zicem : Ce Ce

Realisarea cea etica deci, numai

ale spirit nu se pot una
nici lucra una in celeilate.
* *

In nepatrunsul Cosmos nostru a putut descoperi numai

de de opera de arta; pe pe
sine omul. Procesul de al e un mister. Cei
vechi atribuiau inspiratoare, Muse,
mare, geniulut. Dar ce este ce este geniul
sau talentul, nu se poate spune. Focul sacru, intuitia, iluminarea
artistulut lucruri care se constata si se in
terie, in forme, in colori, in armonie sau cuvinte, dar nimeni nu
stie de unde izvorasc care e procesul materialisarii. Nici artistul,
nici criticul, nici publicul. sa inteleaga procesul crea-
sa-1 explice ahora. Publicul sirnte viata ce curge in
opera de arta se a-i mai cauta
originile.
In natura, creatia Domnului -, arta nu e de etica,
frurnosul nu e protivnic binelui realisat. Din cunoasterea con-
ternplarea frumusetilor naturii nu s'a nascut in capul
cuiva o moraliceste rea sau impulsul la o imorala.
Porneste la omor sau adulter de pri-
velistea cerului instelat, a in a florilor din ?
Opera de arta a prin frumuseta grandioasa naste
prooroci, filosofi, oameni de Chiar se odih-
nesc si se aceste Arta naturii nu e despar-
de etica Ornul frumos, sau femeie, nu trezeste in
privitor incantare spirituala nu atinge, prin
realisarea lui estetica, instinctul degradati moraliceste.
Intreaga a e de domeniul esteticei pentru
noi. Dar Scriptura spune ca Dumnezeu, ce a zidit toate,
a : $i a vazut Dumnezeu ca este (tot ce s'a
Dar arta adevarata a omului a putut avea vre-odata
imorale, in interesul ca a trezit instinctele oarbe si li-a dat

www.dacoromanica.ro
330 CUGE.T CLAR

cä a zädärnicit sau a impiedecat realisarea a

omului ? Dintre artele plastice, nimeni nu a ar-
hitectura ar putea fi írnorala. Catedrala Sf. Petru din Roma,
San-Marco din Notre Dame din Paris, domurile gotice,
minunile arhitecturale ale Arabilor, tetnplele romane, pi-
ramidele, budiste uimesc
arhitectonica. Frumosul, in ele, a trecut in grandios, luându-se
la intrecere cu grandiositatea frumusetii din Cine a iesit
vre-odata din Basilica Sfantului Petru criminale Cine
e de instincte sau de sentimente josnice in fata Pirami-
delor Cine, simtind dulceala delicatei frumuseti a bisericutelor
noastre de lemn, nu s'a simtit mândru de natia
Ca in sinul inaltei nopti instelate, al marelui codru secular,
pe piscul plesuv al ce vede departe, pe marea
- in apropierea opere arhitectonice, omul se
mai bun, cresc avanturile spre
Pictura, musica, poesia, - ce-i -,
are
aceiasi asupra spiritului nostru. Acesta te-
meiul rostul studierii clasicilor. Marea marea
educatoare. Arta etica surori, din aceiasi

Arta care instinctele primare

nu purcede din atelierul Nu este adevaratä. Societatea
nu s'a niciodata artel adevärate, i-a
primejdie. Nu au fost necesare pentru oprirea
ei, din lumea s'a luptat o populariseze
ca pe un element principal culturii.
Agarbiceanu.

FERETI
tn gol ca ochi de mort,
voi vie se
Rsar oameni
ce, se
Prin voi apare-un van eres :
o mrturie de ce a jost
ca le ji
in care este singurul
de-o clipó supt cod:
din pornimapoi pe-all drum.
la 'ntrebarea: de ce-am
privind tn gol ca ochi de mort
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 331

Un teorefician al modernismului : ,Lucian

Daca pentru unii numele d-lui Lucian Boz", al acestui curagios

teoretician al literaturi inca neinchegate e complet nequnos-
cute, vina nu e a mea. Produs al ghettoului, deprins
pretentioase ale neregulate, admirator pana la un
oarecare punct al Lovinescu, pe care-I de
ori, o incredere oarba; aprecierile prop-
telele convingerilor rasuflate ale acestui sef de scoala, al
cenaculelor entusiast al indraznefilor, acest incapabil de
gasit refugiul in critici. Astfel, dosit in subsolul
anonimatului, dar de unei gloril literare, ales
ca specialitate scaparea de la mai sigur a tuturor
naufragtatilor, a tuturor acelora incearca sa braveze valurile
luptei artistice pe catargele unor
lata-ne in felul acesta inca un critic ba
chiar cu un febril aparator al modernismului, care, in anul de
gratie 1935, grijuliv increz it, adunat, otudiile
recensille" intr'un volum intitulat Cartea
ca nu putem toata judecata d-lui Boz,
care foarte rar se deosebeste de cea Ceía ce ne intere-
seaza este largul concurs pe care il literaturii
impotriva careia s'au ridicat represintanti
nesc, in profesorul N. lorga, care se sa
inca odata, ca al scrisulai Facern
acest lucru tocrnai pentru a stabili toate raspunderile. e
de la sine inteles ca, daca toti aceia cari luxul
indraznelilor au o mare vina in stricarea romanesti,
mai culpabili ceilalli : criticii, cronicarii recensentii,
cari, din amabilitate din interes, au salutat
acele inCercari incapabile de a produce curata adevarata
estetica.
casul d-lui Lucian Boz" care a debutat tentative serioase
la sensul s'a apoi in aprecierea
contemporane e acesta. Cu mai gray,
nirnic nu-si lamureste situatie de indrumator al
romanesti, spre care nazuieste, prin vocabulariul, stilul
gramatica de care se foloseste, se aseaza, arme si bagaje,
in ceata destul de pestrita a stricatorilor de limba.
Dar, fiindca d-sa n'a fost primejdia acestor
sa ofere marelui public toate
aceste sä-si pacatul, oferindu-I ceti-
torilor in goliciunea ca pe until din neas-
ai insurectiei literare care, in ultimil ani, gasit teren
in literatura romaneasca.
Dar aceasta - alta data.
Paul I. Papadopol.

www.dacoromanica.ro
332 CUGET CLAR

BIRUINTA VIETH
de losif Victor Widmann.

Pe ape inegrite, supt cer

arca lui Noe. lumea
La patriarhal stöt a
privirea la apa
Loviau valuri 'n spume
Ce o

pieptu-i, Noe, arde focal

Dar se la ce foloseste;
Când valuri mormânt ?
De ce nu-mi arunc trupul apa care creste?
Mi-e Doamne, de aceast' ursit
De rege peste-o !".

moare neamul m!eu,

eu am drept parte
La ce bun
La ca valurile
prin vidoare
care moare ?

'n el un topor,
de scânduri izbind, ca doboare ;
De ce peste atdtea ce 'n valuri mor
scape dour el de-a apelor vdltoare
izbiri cu nava,
De se valu 'n ea
Dar pe Noe-atunci un brat
Se puse, de
Era copila lui.
mâna lui o
E ei, minune,
El jos pune

vdnjoase brate
de
ascultând suflarea din pieptu' ei
ca 'nfiorare: tu ai salvat o lume" ;
fata ei mari,
lar Noe tace, se-arat' ai zilei zori....
Trad de 1. Delabaja.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 333

incercare neizbutitä de a salva o parte din opera arghezianä

o un pseudonim
Versurile bune" pe care le citeazä nu sânt decât vagi sugges-
de o sentirnentalitate in versurile pe care le
intrebuinteazä acest scriitor sims de armonie.
Trec peste tonul unei superioritäti pe care criticul nu ni-o
pe ce o sprijinä.

laca prostul de la
Din ziarul Actiunea :

Figura de la de la un timp sä compromitä

literatura, instaurând criterii de mult perimate in judecarea
nomenelor estetice literatura actualà, trecând la index scriitori
consacrati, recunoscuti de critica serioasä de la noi peste
hotare. Pentru a-si sprijini incompetinta-i se foloseste de
formulele estetice ale lui Titu Maiorescu, mistificându-le grosolan,
chinuindu-le in chipuri scopul de a-si ilustra dreptatea
causei sale, aplaudatä frenesie de tineri de
de talent, pläsmuitori de versuri proaste iefetine,
tâsnite din sensibilitatea a Alarmati de
stare de lucruri, care nu poate sä ne de
Perpessicius, erban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu,
Vladimir Streinul, Mihail Sebastian, Octav Sulutiu Ion Biberi,
bine critici oameni sever pregätiti pentru
a literatura nouä, care are ea o explicatie o ra-
tiune existenta ei, s'au constituit grupare scopul
de a reactiona impotriva tuturor fosilelor culturale .a marilor

Valoarea noíi-literaturi.
Dintr'un articol al d-lui Vrânceanu:
slabii se cramponeazä ce justificä
de a nu se putea libera de presiunea intelectualä
a sirnbolurilor culturii, neputinta de a insufleti cetitorul
pe calea pe calea fantasiei. Ei au convingerea poesiei
frigide, nu pot avea alta. Ei cautá pasiune emotiile reci, o
lume de simboluri din ce in ce mai complexe, abia o
palidá de care poetic, tonul cald,
alcätuirii poetice.
Si atunci publicul mare, dupä care râvneste poesia de
pe care nu-1 poate câstiga, - ce ? Publicul mare
nu poate o adunäturä de frigizi tocmai este public
mare. Publicul mare, ca massa, este agitat de pasiuni, de

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

pasiuni de atâtea ori oarbe, brutale chiar. Publicul literar mare

träieste, chipul massei, din pasiuni. El are antene foarte
sensibile spre a se orienta spre ce poate miste,
o emotie.
Ce vreti vie arsenalul
subiectiv de emotii, provocate aparate de precisie, al tinerilor
nostri prin poeti ? Publicul mare nu se poate nutri din
farmacii. Cum vreti aibá räspândire poesie

un evadat basrnul" arghezian.

Din de scandal Credinta" :
Domnul Tudor Arghezi ni-a dat prima carte 1924. Dom-
nia sa este deci basmul realitätii de mâne. Opera d-lui Arghezi
este un act anteic. Prin poporul român se
la izvoarele sale iguorând morala de odinioarä care ni-a Turci
culturali. Opera clomnului Arghezi aduce premenirea valorilor,
libertatea dreptul elementelor vii din viata cultura
acestui neam rornänesc. Domnul lorga apartinc trecutului
un mormânt. Domnul Tudor Arghezi este crainicul viitorului
este primul semn al invierii neamului
ceream, la priviti mai atenti harta a
noastre. spuneam teritoriul cätre
Rusia o spinare de : mai departe de Nistru nu putem
merge. schimb Occident, Romänia bratele.
Ei bine, domnul Tudor Arghezi este represintantul, cultura
romäneascá, care se alipeste de Europa. Se
nu prin imitatie. Prin domnul Arghezi, cultura se
culturii europene, valorile ei organice, positive
dependente. Or (sic), cum spuneam, in cultura europeand pro-
blerna a in clipa care Baudelaire
a condamnat (sic). De ce dar am mai pune-o noi, când
pe care-I este acela de integrare in ?

descopar...
casul operei argheziene, e absolut sigur atât autorul,
cât editorii evrei, au urmárit material apoi
acea specificd artei.
pot dovedi aceasta un citat luat din
din tara de care Arghezi urmátoarele:
n'am urmárit realisez nici logick nici succesiune, ci o
carte de buzunar ghiozdan", adeck alte cuvinte, nu urmá-
un interes comercial, acela de câstig pret,
pe care il urmäresc sutele de volume din colectia celor 7, 12
sau 15 lei, deosebirea acestea nu se vând la preturi de
70-80 lei ca maculatura arghezianä, ci, mai cas, la
pretul de 15

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANNTOR 335

A doua deosebire autorii editorii ieftene, sen-

sationale, colectia celor 12-15 lei, au putin bunul simt
de-a nu insulta tara aiurelile, cum face ilustrul
Arghezi titlul tara de Kutty", : Romänia,
tara cânilor" : kara
De ce e tuturor
Arghezi este procedeul prin care
la o de literaturk anume acela de a prin
sczndalos, nu printr'o emokie esteticà. A scandalisa pe
cetitor prin pornografie credem nu e identic a-1
sufleteste pe inaltele culmi ale simtirii gândirii umane. Acesta
e casul Arghezi, care, de el, are poesii bune : Cuvinte
potrivite". Marele e a renuntat la adevärata glorie
in schimbul unui miracol al zilelor noastre : 1nsusi
bánuieste oarecum lipsa de valoare a lucrárilor, când spune,
in aceiasi cä o carte care poate acolo unde
cetitorul vrea o abandoneze sau arunce!".
Dori* lui e satisfácutá acum: sale exceptie vor fi
aruncate din biblioteci, iar noi abandondm, la injuräturile
operei sale nu räspundem cum cere un confrate ;
ar fi de ca in jurul lui sä se perfecteze un complot al
vom servi tot pe editorii cari au inchiriat astfel
de talente: se va lumea ca la filmele pentru adulti".
0 carte literarä pe care o de optsprezece n'o poate
ceti, nu e carte, ci valoare.
E ca un tratat de boli care oarneni normali n'au
nevoie cunoascä.
Nic. Munteanu, profesor Actiunea"

Ce d. Lucian Predescu poate cultiva publicul :

Subse'mnatii doctori..., urma requisitiunii d-lui Prim-Procuror
de a constata starea a lui Mihail Eminescu, mergând la
arestul preventiv al I, unde se pacientul, din
rogatoriul conversatia avutá Erninescu, am putut constata cä
el sufere de o alienatie accese acute, produse probabil
de gome sifilitice la exacerbate prin alcoolism".
unde merge otrava.
Din Glasul Studentimii" (despre Cimitirul Buna-Vestire):
Artificiul este complect absent, redus la minimum posibil.
Forma lapidark foarte expresia
dau imaginilor plasticisäri evocatoare, unde de serpentinä
al visiunilor se admirabil tonul expresivitatea
cuvintelor. C.

De la acesta vom cita.

www.dacoromanica.ro
336

Din Gazeta Municipalä" :

A apärut N-rul 12 din revista Cuget (Noul
de supt luminata directie a profesorului asemenea
care indrumeazä pe calea literaturii pe cei tineri,
ca i pe cei care tot ce e tot ce
e posä i ipocrisie, tot ce e putred gol in literatura con-
temporanä, nu numai literaturii noastre valoroase, cáreia
ii un impuls spre operele creatoare autentice, dar, prin
aceasta, neam românesc, pe de unor
isme

aiurea, supt titlul Ráboj" (p. 294), al revistei Fät-Frumos",

cetim urmätoarele cuvinte :
Foarte binevenit unicei i prestigioasei energii N.
lorga (Cuget impotriva pornomaniei
literaturi moderne".
Leca Morariu."

Poesie e asta ?
EXCURSIE.

Caligrafia mortii de os
A iscälit tinutul strivit de bolovani
Toaca-i con§tiincioasá de patruzeci de ani,
Ca o a lui Isus Hristos.
Timpul, ori veverite suite prin copaci
alune 'n chilii.
Nu sunt pose sau sunt vii
Când seara ca o pe umeri desfaci.
Präpastiile goale au adormit sub punte
Cu visurile de ghizi i de
zbor, de-asupra noasträ, foarte tri$i
Ai crede sunt sau vulturi albi de munte.
(Din Rev. Dobrogeana", de Mircea Pavelescu.)

D. Tutoveanu dorete aceste indreptäri la poesiei

sale din 17:
Dar ochii mi s'au umezit
nu mai pot scrisoarea.

www.dacoromanica.ro
 CRITIC POET
D-lui profesor N. lorga.
CRITICUL. ca nimeni s' asculte,
codrul marea norul Nu de brazi ?
dragostea 'n versuri s'au spus. Eu scriu pentru ochii de
La ce mai anti ? Poesia nu pentru orbii de azi.
un soare apus. CRITICUL.
Din tainele eterne Pe lumea aceasta, eterne
Un n'a rämas nedescris : Nici piatra, nici bronzul nu
In de tomuri Topi-se-vor
A lumii splendoare s'a 'nchis. Va arde cer
mai bine Atunci, manuscrisele tale,
Pe cei ce-au vibrat marea luna,
tot ce voiesti a ni spune, Luate 'n peirii,
S'a spus eterne cuvinte. S'or face cu pulberea una.
POETUL. 'ncälzeste multimea ;
de veacuri Vorbeste-i clipitei de ;
codri Ni simtirea cie-acuma,
De-acuma, prin floare, Nu luna pe de brazi.
Ca piatra izvorul ?
Ni versuri
'n undele lui rásfrange Blesteme printre dinti;
Al noptilor cer Descrie-ni bacantei,
nu ni mai in bolnave
Ce ieri au
Te de eterne
CRITICUL. In Scrie pe lut,
Poeme cu valuri stele gloria ta va fi mare :
de vechi pentru E totul un minut.
POETUL. - POETUL.
luna marea par De nu mai nici
fata privirilor noi. Ce-mi de gloria clipei ?
Dar Cel ce viatä
CRITICUL. aripei,
Putini vei imprejuru-ti
S' cantärile tale, ce-mi dete
In care amurgul fiu, vibrez de uimire
floarea se 'mbracä 'n petale. In fata naturii
nesecat de simtire,
POETUL.
Acei ce au piepturi, Tot El poruncitu-mi-a tainic
Supt cunoscute stele, versuri cant
In valuri raze de lar, vre-odatä zdrobi-va
simtirile mele. ceruri

www.dacoromanica.ro
338 CUGET CLAR

El singur purta-va nimeni poate

In oarele-acele supreme, Ce nou, fermecat univers,
aminte din veacuri : Ce lumi de-apururi,
Statui, poeme. Ce raiu va crea dintr'un vers.
Grigore

Inamicul
Inamicul lupta e- in de obste-cunoscut :
scrisului, pornograiia-adeca toate acele desemne,
picturi, imprimate, afise, filme cine-
matografice sau obscene", a caror fabricare
au format obiectul discutiunilor congresului international pentru
reprimarea publicatiunilor tinut
in Geneva 31 August '2 Septembre 1923.
Ni e acest inviersunat totusi de greu
ne asupra autenticitatii de greu ni vine
identificam si
Cutare este sau nu ? intrebarea la care ni
e de greu raspundem.
Fireste admitem tema general& care o con-
intre arta nu conchide
trebuie socotit tot ceía ce, prin
laturalnice, printr'o condamnabila asupra unor
prea comune prea omenesti, distrug sau
emotia estetica. De si in sine, nu am intentia
chestiunea din de vedere Am deschis
o parentesa numai pentru a o limpezire a terminului
incriminat. totusi nu voiu fi ajuns la sleirea definitiva a
acestei notiuni, o : bunul gustul
ales care ni va mai am putut obtinea sus.
carte in care precumpanesc la morala
in care scabrosul de situatie sau expresille ne-
socotite, o carte in care viata omului e la anumite
caracter mai fisiologic in care puse la
contributie mull carte care abandoneaza
accentuiaza o carte in care pornografia e pentru
pornografie, ce vom intelege deochiata.
de carte se recunoaste usor dintr'o mie, ori ce de bun
nu va putea nega Icoane de nu e o astfel de carte.
cum, de-asupra tuturor consideratiilor psihologice care n'au
putut duce o limitare definitiva, se bunul public
care, de volume : Pentru un petec de
amant al doamnei Chaterley", Arrnasarul doamnei eon"
altele poate avea un singur calificativ
Paul I. Papadopol.

' Cartea prin faptul un efect neliterar nu se

poate inrdeptali N. 1.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 339

Roma
Urbea am cunoscut-o n'aveam inca cincisprezece
Studille in Universitatea moldoveneasca din odata ispravite,
ba cam rapede, pastrarn din istoria romana, ale
izvoare puteam sa le citesc in original (la Lipsca profesorul Wachs-
muth cerea studentilor care era autorul latin preparat, era in
Germania de studii clasice) un sentiment neclar asupra
esentei a ce fusese Roma, pamantul de deosebit de celelalte,
de asprime granitica de magnetism vulcanic, de
pentru secretele a doua milenii, de un cer asa de dulce
in azurul neviolent, de un pastoral agricol.
De-odata m'am gasit care a un
a pierde nimic din esenta ei arhaica, ramasa credincioasa
pe de-asupra subtilelor
Pentru contemporana a n'aveam
simtul care trebuia mai sa ma conduca in cursul unei
de lungi, una din cele mai agitate
revolutionate din istoria omenirii. N'arn avut gust niciodata
pentru elementele materiale, de satisfactie, ale
deci, adolescent curn inca, sa absorb spectacolul
al acelui grandios trecut pe care elanul modern tirnpu-
rilor noastre nu-1 umilia prin palatele sale tumultul de
forme al tehnicei.
Traía trecutul Romei.
Pe dealurile nu edificii ca fan-
tasmele vechilor pastori ale turme, ca acelea care astazi,
in amurg, se grabesc pe drumurile strabatute de
mobile ale caror faruri orbesc
Pe Palatin se sulau curtesanii lui August Imparat.
interesalilor, politici de navalia De pe coloanele
lui lui Antonin (Marcu Aureliu) se coborau vii splendizii
barbari represintali acolo se insirau ochi de si
in lungul al lte glasuri pareau ca
rasuna, cu silabe latine de o alcatuire de fier.
Alaturi Vaticanul insusi ca intrus si statuía Sfantului
Petru pe Coloana lui pe mormantul gol al
Adrian represintau ca o luare in pe gramada
palatelor pontificale o sfidare de Curtea Cesarilor.
Cu acest vis al Romei, al Rome fara rivali fara con-
traste, de recente, mai vie in
in creatiune a secolelor am reconstruit in
mine acea biata istorie pe care o din nemtesti
care ignorau cu ce forma semnificat'a Urbei.
poate din acea visiune a Romei, cum a aparut miei
tined, s'a nascut mine conceptia facuta viata, pe care
eu o represint o apar N. lorga.
revista romana L' e.)

www.dacoromanica.ro
340 CUGET

LAUTARUL
ce te sui acuma in cer
te in funduri de gheene
S' aprinzi vultoarea cruntului mister
Cu focul trist ce-ii fulgerd 'ntre gene ?..
cum suspina coardele... pier
plânsul bor, codrii poene
íerni proroace, viscole
vrajite 'n strigat de sirene
Nu mai blestemat,
Ca un in sufletele noastre...
zborul fermecat
Spre calea 'ntins' a albastre...
de de dor...
crescut din jalea tuturor....
G. eanu.

TARA
deschisa de-odata
Spre-o zare de letopiser...
Ce-mi face oare mai puternic bata,
Cine pe de ?...

Cine ma din mine

De pe putreda scara,
'n de vreme
Cum ai trecut din in
Tara mea, ?...
Aron Cotruq.

DE POVESTE
Bunicul povestea, pe in aur
pipa lui de 'n ro pe !
Cu fruntea rece,
Gndia in trecut. vdntul se juca,
nuc ...
cap eroii ce, nu la
Legendei ce-mi spusese ir de lacrimi pe obraz....
Gh. Banu.

www.dacoromanica.ro
NOUL 341

DESPRE EMINESCU

Rectificri pentru Eminescu

Am fost printre cel d'intaiu cari au recunoscut meritul cerce-
tarii operei lui Eminescu de d. Murarasu am gasit cuvenitele
bune pentru studiul, de care e de sigur
si forma placuta, pe care 1-a dat mai
de d. G. Calinescu.
Insemnam lucrarea acestuia tendinta de a o
intre de mare de nobil, de curat de
de intre modernistii cu
de inchipuie ca stilul al unei
elaborat rabdalor in cursul veacurilor ridicat spre
de geniale poate iesi nou nous, preschimbat revolu-
Sionat, din la mai ales pro-
testam contra rolului de premergator modest al
ceafarului" de contemporana a autorilor de flori
de mucegaiu".
D. I. S. scriitorul bucovinean totdeauna de bine
de precis in constatarile sale I, si-a dat osteneala de a
verifica, la izvoare cunoscute necunoscute, aser-
celor doi istorici literari, resultatele, unele de
noua, le eleganta carticica literard, in care
alte multe lucruri bune.
pe Eminescu de ingamfatele ale unui Ar-
d. se ocupa de opera d-lui pe
care-I impotriva atacurilor nedrepte ale unui concurent.
In cele patru volume ale d-lui Calinescu se arata ce se dato-
reste altora se noteaza tot ce a pat din vedere biogra-
fului si ízvoarelor de inspiralie, care au multe,
dar toatele contopite de cele mai ori a
se opri asupra a face de a se
o de mare o de sacrá memorie.
Dar partea cea mai mai e aceia in
care se rasping de a reduce cea mai delicata
duioasa manifestare a la simple porniri animalice ale

frumoasa e caracterisarea, originala, a lui pe

paginile 63-4. Raspingerea lui Gh. Panu de a Erninescu,
privit gelosie de ziaristul radical, p. 108 urm

www.dacoromanica.ro
342 CUGE.T CLAR

unui oarecare, ca conrupatori din noastre ;

el n'ar fi fost un psihopat erotic, dupa care ar avea tot drep-
tul sa se imbulzeasca toti actualii glorificatori ai pasiunii reduse
la actul sau aceía ce d. Calinescu numeste instinctele
barbatesti" constatate de d-sa de la copilul din biata casa
parinteasca in margenea satului, ca sa insiste asupra
mai dureroas din aceasta rapede
micita. Cu dreptate d. Torouliu condamna exploatarea a cela
ce numeste subsolul organic al lui Eminescu".
de student pot locul intr'o menita sa
arate ce a dat acest spirit extraordinar, nu unui de prieteni
buni de glume groase, ci intregului care e ca l-a
nascut.
autorul asupra condiliei a orica-
rui care cauta a fi bine intemelat complect tiparirea
integrala, cu munca, pricepere 2 pietate a lui
Am cerut-o cuvantare la Academia
editie nationald, pe care o de
timp, se fixeze cronologie e putinta, ca sa nu fie expus
cineva la cele mai greseli N.

Proverb arab.
recunoa5te pe ce e ne§tiutor pentru a
fost nestiutor, dar nu recunoaste pe cgci n'a
fost insusi

' scabros pe care d. crede ca 1-a gäsit in

d. arata nu
unele - , nene, un orn",
intalne0e-un spune ce pe-alci4, in de ia
(sau, mai curand, aci nu e opre0e-o
numeri mersul in de ,,lunii".
,A : asupra sistern filosofic a lui Eminescu
se pare o exageratd a realitätilor', (p. 171). de invinuire
a putut fi un simbria la ga temperarnentul dinamic, cu acumulare de
energii din tirnpuri, visiune viitor" (p. 178). Apreciere
tusiasta induioptä a trudei lui (pp, 188-90).
un roman al d-lui Calineseu, a grosoldnie explica
interpretarea freudistä a
V. de samä care le-am publicat in a mea Revista
D. trirnete (p. 196) la editia ce am dat din ea n'a avut
darul sä atraga cuiva.

www.dacoromanica.ro
NOUL 343

SONET
Eu sdnt un tntdrziat,
Un patrie, pribeag,
de din alt meleag
ostenit, tine 'n bat.
Merinde n'am de :
irosit pe drum, dar am
Un bob de sfdnt,
haina-mi prag
cupa proaspätä s'
Chinuitoarea-mi sete, dar nicicum
Sd nu md 'ntrebi din ce vin.
De-oiu n van la poarta ta acum,
Pleca-voiu mai departe biet
mor, uitat, la margene de drum.
Ecaterina

rugini Pe-un boboc de floare

ei s'au dus Ce mai strat
cdntecele-aiurea... nu
cade din E raza ce l-a
Maria Botis-Cioban.

Sd nu te ce lovit Tu nu cerca schimbi, e zdar

Cd indurerat; ei asta Ei pururea
Sd doboare lovitura tor De gänd de
cd te-au biruit.
Ei nu cd esti tu biruitor, Damiezeiesc.- Tee,uild: parfuma'e, dar
ura i-a orbit ; Stint flori
c'au Pe cresc

Versurile de mai sus s'au

=..
bine mor.

cu rândurile ce
Maria Botis-Cioban.

Stimate d-le prolesor,

Douä poete din Ardeal, va acestellori pe
sama Noului Sämanator".
Tot admiratia pentru lupta ce apararea
intereselor
Cu stima,
Maria Boti-Cioban, Ecaterina

www.dacoromanica.ro
344 CUGET

Problema líteraturii
Conferinta tinuta la Brwv (1-iu Novembre -
de N. lorga.
Doarnnelor Domnilor. marte
mieu prieten pentru bunele cuvinte pe care le-a spus
pentru frumuseta glasului d-sale, cu care nu se poate
al mieu, care se vine putintel cam obosit, dar
aveti rábdare: voiu sfortärile ca glasul mieu
obisnuit.
latä ce vin sä vá aduc eu astäzi. Eu port un proces noua
literaturä, procesul acesta, de purta prin revista
despre care a vorbit d. eu 1-am purtat aiurea. Deprins
am comunicatie publicul - nu prin sau
reviste, care se cetesc sau nu, se cetesc une ori distrat,
atunci, ori ori nu, tot una este-, eu am chemat la
un de intelectuali li-am propus sä exarninám
care a devenit un proces. Literatura cea
cea care o pretutindeni, care este mai ales
domeniul poesiei, care se reviste,
gazete, fiindcä acum a pretutindeni, literatura aceasta este
sau nu, este folositoare?
Unii zic cä nici nu trebuie folositoare. Eu zic : literatura
nu o impiedeca de a fi sau folositoare sau nefolositoare.
Literatura aceasta, din punctul de vedere al intereselor sociale,
dar al literaturii, din punctul de vedere al estetice, -
eu nu am neglijat literatura esteticä, ci am presupus o
; am discutat de aceasta nu
am spus vre-odatä poate fi o literaturä folositoare
este -, literatura aceasta poate fi aceste
interese ale societätii -, nu mii de feluri de a fi folositor
societätii, ci singur, fiindcá interesele societätii nu
numai al literaturii pe noi ne intereseazä rândul
societatea care träim; nu vrem se de
noi dânsa. Poate fi literatura de azi toleratä sau nu?
mi s'a pärut, din atitudinea publicului, care erau multi tineri,
erau multi tineri scriitori cari, unii dintre
intentia de a protesta n'au protestat, ba au aplaudat la
ce i-am convins putin pentru moment,
mi s'a publicul dreptate mie, este azi o
literaturä intolerabilä cá literaturá nu impiedeca pe
nebuni s'o dar poti impiedeca publicul a o admite ca
adeväratá literaturä.
De aici a inceput procesul : am pornit eu public aceasta
Cuget care a ajuns la No. 17 i care räsbate.
Doresc mai mult tineret, nu e bine
ca o generatie altá generatie o präpastie. Tinerii
spun dese ori lucrul acesta : avem noi drept la viatá, noi
simtim ; dv. o de masculini

www.dacoromanica.ro
NOUL 345

femenini ; babalâce, de la patruzeci de ani

in sus, trebuie dati la o parte venim noi, tinerii,
impunem punctul nostru de Cu literatura,
atât vá pe Ceia ce poate fi numai
din punctul de vedere, ce priveste noas-
aceia nu se poate pentru tinereta din noi, când
o avem. Cum vedeti, nu e greu porsi sute
de tineri mai pirpirii, pe cari ca pleava din câteva
gesturi, dar nu este bine ca generatii sä fie o deosebire
de
Aici vin la un lucru foarte important. tineri
in societate, tinerii mai multi ani, mai pu-
tini, - din când in un mi in anul
mortii" dorinta sä isprävesc mai ceia ce nu
nici de el, de mine, dar eu fac tot ce pot ca Acel de care
sä-si pronunte sentinta se mai -; tineri
toti societate. Societatea aceasta are interese
Ea tinde sä prospereze, fie se poate mai bine,
nu numai tinerii unei natiuni, dar cu toti
tinerii natiuni, se aceiasi patrie.
Aici, in de sigur ativa represintanti ai
cari sä gândul activitatea mea,
natural tendintile rnerg alte directii. De exemplu
noi Regele se duce la Praga, ei vor sä mers
la Berlin, sânt unele deosebiri. Dar, cu toate
acestea, ar fi o primejdie bolsevicä, amenintând averea,
cultura buna rânduiala a vietii politice, toli ne-am ori
Romani, Germani, Maghiari, Rusi chiar ; toti oamenii
cari au ceva de ne-am când vine primej-
dia asupra unei societati, - nu este societate de asiguratá
aparentá pe care nu o ameninte anumite primejdii
trânii ca .reservisti, tinerii ca luptatori pe primul front,
oamenii se este bine lar,
este vorba de primejdia unei societäti, nu trebuie ne
&dim numai la acela care mitraliera trage pusca;
sânt cari fac spiritul public, cari organiseazä societatea.
Dar ce ne facem noi tinerii f el cei de la
patruzeci de ani alt ? Societatea
teste in o astfel de societate nu se poate apära.
Cred cä discutia procesului acestuia avem deci un punct
Nu scisiuni societate pe temeiuri de modá
de ca se tinerii mai usor dintre cum,
de exemplu, pe zicem este o defilare, precum a lost
una, câteva momente, de prernilitari, de-odatä,
cei cari defileazä, cutare sus, gesturi
aier: pe acela vede lumea. Nu este bine ca pentru motive
de de sau de exhibitionism, rupem unitatea unei
Dar aici se pune : literatura are a face uni-
a unei societati sau Unii : literatura este

www.dacoromanica.ro
346 CUGET CLAR

un de distractie. abate distrez, atunci,

precum unii vor la cinernatograf sau danteze
sus pe la sunetele unei musici negre, eu iau o
carte de literaturä. Literatura este astfel un de distractie,
un de a pierde timpul. Au lost cari intitu-
lau versurile orele : nu avea omul ce lace läcea
versuri, alt care nu avea ce volumul de versuri
eetia. Mai sânt persoane care spun literatura este mai bun
mijloc te-ai suit in pat nu-ti vine somnul : in cinci minute
te-a strrnutat in bratele Morfeu. Dar eu singur azi,
cetind o nu dorm noaptea,
aceasta este foarte pentru a doua zi trebuie se
lectii, cum sä lectii i-ai ametit
täcirile d-lui Arghezi, Rada alte personalitäti feminine
foarte dar mai mult din lurnea decât de
aiurea, acestia sarabanda mintea fetelor
?
Este literatura in adevár un mijloc de distractie, un de
a adormi pe mai usor sau un mijloc de a da visiuni per-
verse tineretului care trebuie echilibrul sau
literatura este ?
Eu dau delinitia, dv. examinati in mintea dv., rational,
echilibrat, normal, sincer, vedeti dacä delinitia mea este
sau : literatura este un de suggestie. Litera-
tura aceasta n'o deschizi moment ca sä stai o de
vrerne dânsa, pe o lasi, färä nimic din
ceia ce ai cetit. Chiar literatura pe care o cetesti de a
anume pentru a dormi, literatura aceasta urme.
Literatura este ceva care sä zicem, am o compa-
ratie suflet corp, pori ; din lit?.raturä, prin
toti ca intrebuintez incá acea comparatie nepotrivitä,
prin toti sufletului ceva pe care nu-1 goni,
este lucru infernal. Lucru infernal" sens bun. atunci
poti zice, literatura e dar poate sensul
mai negru rosu dracilor din lad. Oricum, nu te poti
päda de : ea s'a de dumneata. este care,
aminte de tinereta sa, nu-si dea de faptul
acesta : iese cineva transformat de pe urma unei anumite
literaturi. Aceasta nu este o ci un lucru fermecat; ai
; ea te te-a prins in se
uite-asa sufletul dumitale. Imi aduc aminte cum, pe la patru-
sprezece-cinsprezece ani, când cineva
literatura, culundasem literaturä cetiam
francese care din mostenirea : au
momente când eu, cetind o carte despre o
eu credeam bolnav de hoala hi carte
sam la doctori cari spuneau : Domnule, nu ai
eu cetiam din nou cartea socotiam doctorii nu nimic,
dar eu sânt in adevär bolnav. acolo era vorba de o

www.dacoromanica.ro
NOUL 347

materialk nu de ale sufletului. Cândva, o

din Botosani, lângá casa bietei mame, a venit noi
i s'a comunicat starea turburatä care cetirea
cártii care erau nu ce suferinte ale unui tubercu-
los, ea mi-a spus: am poveste pentru d-ta. Era cineva care
creclea i se face ceva la obraz vremea se uita in
nu curnva se pronunte lucrul grozav care trebuia sä-i
acolo in obraz. A chemat o multime de lume reusia
la nimic, dar un doctor care era psiholog i-a spus : dumitale
nu-ti ceva in obraz, ci ai in degetul mic ceva
va se atunci omul s'a ocupat
numai de degetul cá trecere de timp nu se
mai uita oglindä ce se petrece fata. Era altá
suggestie suggestiei de
Acum in se cä s'a descoperit o substantä care
permite se sufletului anumite márturisiri. Mai rea decât
descoperirea acestor chimisti este literatura. Ea face dintr'un
alt influenteazä o societate pentru acel care
este influentat influenta lui altuia, chiar acei cari
n'au cetit o literatur, prin acei cari au influentati
ajung steie supt aceiasi
Literatura este un lucru adânc, serios, acel care o face tre-
buie un orn de simtul responsabilitätii, iar, dacä este
care se crede de mare talent sau e stäpânit de anumite idei
abstracte spune : sânt poet nu am responsabilitate", atunci
trebuie se altii cari au responsabilitate
a literaturi, sau n'are talent,
ci nurnai ilusia talentului. A te juca vorba cum te-ai juca
niste bile puse in aruncate in aier, aceasta
nu a dovedi talent. Trebuie vie acel responsa-
bilitate care ori convingá pe acel care crede are talent cum
acest nu sau, este talentul, de ce
intrebuintezi acest talent, pentru care inaintea
menilor, cutare sens mai bine, decât altul, când ai a
face un nebun, propuie a se crea, dacä nu un spital de
lecuire, un fel de lagär isolare pentru anumite rnanifestäri
domeniul ltteraturii care sânt o prirnejdie pentru societate.
mai este altá literaturä, fi vrut
ce voiu presinta anumite exemple din literatura
curentä - pe voiu examina pe care o dau
acesti domni s'a schimbat ceva lume schimbându-se
ceva lume, trebuie o literaturä pentru lume
S'a schimbat ceva lume sau nu s'a schimbat? Aceasta
va fi partea din a acestei expuneri, care face parte dintr'un
program de pe care continuiu
va da Dumnezeu putere lucrez pentru sänátatea poporului
mieu pentru a tuturor acelora cari se gäsesc in
(Va urma.)

www.dacoromanica.ro
348

Cum se scria noastre tragedii.

TREI VOINICI
I. U. Soricu.
De la Brody mai la vale piept
Suna De gloan(e dintr'odat'
la drumul lung stau, se dumiresc
Trei voinici sapara, sprc mortul drag privesc :
Sd-mi aseze 'n el duios Lacrimile curg potop
Cruce voinic frwnos, Peste fier
mai mare :

- Du mea.
Ce sa spun te-oiu vedea ?
s'ascund 'ncunjor
bietul
Zice de :

- Murgule( ochi foc,

sa te in stava
vaduri, la
cu vei
De vei intreba
vedea din
Nu s'abate e drag,
mai : Hai Hai
Sa-mi mai sai vre-o vai ?

lar suspina,
Din de piept of :
- Surioard, crin curat,
sa-ri spun, in sat,
Ca, cu-a 'n sin,
L a 'nghitit
se drum
Rana calda acum,
sus', a lui cruce
Soarele plecat Lung spre cetate cata,
Trei voinici, in fapt spre sara lar din fundul lui rasuna
Pc drag lasara Glas de vifor furtuna :
- Imparate,
Dormi visuri
Ca doar o veni odata
zi de judecata,
Sa-(i darurile,
Jalea amarurile !...
Publicata in Calendarul Neamului din 1917.

www.dacoromanica.ro
NOUL

CRONIC A.
Porcografii.
D. Tudor Arghezi este un calomniat d-sa
nu este d'intaiu, unicul acumulator de perversitate,
nebunie in mestesugul cum nici d. Al.
Rosetti nu este d'intaiu dinamic al
acestui
Din biblioteca unei provinciale a Ligii Culturale a trebuit
aruncate la din de de catre o
mare o carte Cartea de la 1926 ;
se numeste Domnisoara se zice roman" este
semnata d. I. Greculescu.
Nu tot ce se in carte se poate infatisa cetitorilor
in paginile reviste. Totusi, pentru demonstrare,
se impun. prietena, d-soara Lully, Celinei :
De ce postuma Nu anul trecut
Gaspar pe la sa facem pluta pe spate ?...
Supt pretextul de a fi fost profesor, se lipia de corpul nostru,
vinele supt
In aceiasi scrisoare :
Marita2te mai de graba mai bogat dintre ;
in (am cent in Philosophie de mariage) simpatia pentru
este o de a lua un amant.
Cat despre cred esti prea dinsul.
Cu ce si-a gresit sarmanul peste picior ?
(Ar vrea el 1...)"
Ce fina este aceasta parantesa
In parte ; e vorba de d-soara Lully de acelasi Gaspar :
Cu gura sangerand de brutalitatea unor muscaturi dureros de
dulci, Lully pärea in ploaia razelor lunare o inflacarata.
se facu pe altarul canapelei de piele. lar luna
se printre perdele asemenea unei proxenete
interesanta educalía in familie a d-rei Lully :
Intorcandu-se de la ei, gasi pe
d. director aproape in camera de fur-
tuna conjugala se sotul incornorat a fost inaintat in
postul de subdirector general".
cu d-ra Lully :
Coincidenta ca Lully la intalnire
Gaspar parfum pe care mama ei aducea pe in
camera tanarului Gaspar).
Interesant tatal Lully, care (pe aceíasi canapea) se
pe prada lui aparare" (o dactilografd).
frumoase le romancierul ante-arghe-
despre d-na Singureanu (mama Celinei)
sau d-ra Celina trimete lui Pyk chiama
pe unul eroi) un :

Pyk, da-mi arta sa pun clucuri

Imposibilelor mucuri

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAB

trimit ca te bucuri ;
Pe mieu de fata :
promit
Carameaua ta visata..."
Pyk acesta, este el un pudic: la implinirea
d-rei Celina, amarul cu o d-na Margareta cu miros
de piele, dar nu de sudoare", bine cunoscuta
(acelasi Gaspar) care nu era de
Pyk, romanului d-rei Celina, incheie cartea
scrisoare, tocmai din alt prieten, Mircea
Bonciu, fecior de general, in ziva de Anul Nou :
Simt, departarea, ceva din atmosfera orasului nostru
de porci imbuibali, cum simtiam de pe te-
rasa Celina, miasmele de la cocina
Primeste o de de
a praväli asupra o de
expectoratie.
Si toate epileptice ale pe o gene-
de lunece intr'o spasmodica nebunie pe
luciul inalterabil inepuisabil al scuipatilor miei l".
Toate acestea d-ra Celina care era voiajat (a avut
.debarcari la Stambul)", s'a maritat cu feciorul popei, aiuns profesor
ce se se editeazd, in vreme ce scrlitori de
merit bat la usa editorilor.
D. L. B.
Semne de indreptare i la teatru :
Aceasta e d-lui Musatescu, la care actorii au luptat
eroic ceva, spre a binemerita titlul de comedie, totusi
soli de de oare ce calitatea - preten-
de altfel, recunoastem - a comediei nu s'a putut realisa
de data Debitarea unor spirite etalarea unor
scene tirade vulgare, adesea trivialul, schitarea unor
tipuri pretentii caragialiene nu reusesc intocmeasca cela ce
se numeste o comedie" in adevarata acceptie a expresiei.
Actul 1, monoton, valoare intrigä dramatica. Actul H,
ceva mai ridicat ca nivel teatral, fi fost mai in avantagiu
lipsia scena sosirea chefliilor, uncle spectatorul se astepta
la un efect comic remarcabil, tocmai contrariul este
Deci umpluturd totui inutilä.
Chestiuni familiare", noua versiune, oare ce
nu este vechea lucrare Sosesc deseare, acum
ani la teatrul Regina transformatä putin nu
un mare interes. Vrea fie o comedie de moravuri, de
caractere, dar e departe de a fi.
Publicul a primit-o rece,-vorbirn de adevaratul public al pre-
mierelor, nu de ce a la ieftinele efecte de comedie
burlescd".
Al. (Porunca

www.dacoromanica.ro
NOUL 351

chestiuni famillare", procedeele cunoscute de a

presinta mediul provincial cu tendínta accentuata spre ridiculisare
caricaturisare a unor ce se pe acelasi plan, dar
lipsite de resortul psihologic.
Autorii dramatici moderni sant formulelor vechi ai
subiectelor ce au mai fost tratate.
nu-si dau osteneala sa observe, sa adanceasca sa
creeze ordinea drarnaticd Facultatea de este
la jar puterea de crea este paralisata de absenta
o increderil in posibilitatile de a transpune pe planul
dramatic subject substantial.
De aceia chiar dramatici cari dovedesc cela ce
sa numim technicei teatrale un umor
comunicativ, cum este casul d-lui T. Musatescu, asociat oare-
care dinamice in tratarea unei cad pe panta,
vulgaritatii.
La Cirque d'Hiver" din Paris s'a represintat acum ani
un poem de Charles Hellens Pol d'Esoc : La Grande
torale", interesante voioase tipuri populare din Provence,
jocuri din acea fermecatoare regiune a Frantei,
scaldata de soarele Mediteranei, tamburinart din Camargue si
farandole scene comice. Poemul dramatizat a avut mare
Un frances dupa representatie a acestui poem :
Cum se acest succes Publicul a surprins
impresionat.
Prea era saturat de dama-tip,
tiunea retete. Pentru ce oare autorii nostri dramatici
neglijeaza aceastä bogata ce o viata
de francesa de in care ar gas!
elemente de tipuri interesante, seva umorul
sanatos comunicativ
Prin ce ciudata dramaturgii in sa se
in regiunile unde natura, ofera un spectacol
de primul ordin, variat de calitate se invartese pe
exploatand aceleasi anecdote rasuflate teme in come-
diile si dramele lipsite de sinceritate, de de
Iatd o viata provinciald regionald autorilor
drarnatici destule izvoare de inspiratie de observatie un
material suficient pentru alimentarea dramatice.
Ar fi de ca autorii nostri dramatici sa nu confunde
provincia" mahalaua nici sa trateze
anecdotic& lipsita de sens, supt pretextul unei picturi de
moravuri provinciale. (R. Universul".)

Despre d. Petru Manoliu, scriitor

Trebuie insä la punct de sama d-lui Petru Ma-
cu mai mult, de puternica
directa superbul spirit de organisare, lumea batjocu-

www.dacoromanica.ro
352 CLAR

resc cultura. Cica o Dulce fermecatoare natangie,

domnule posibil ca, volum de 200 pa-
geni, nu gasesti o o punctualie cum se cade Da, da,
va replica : talentul nu vrea sa se incurce virgule.
tragica este ca ne indoim de constiintiositatea culturii
Petru Carmen se scrie cum noi.
D. Petru Manoliu pune C armen secularae". Nu e o greseala de
tipar diftongului in titlul latinesc al scriitor
al tinere, ci, simplu, daca nu o
crasa ignorant& o desgustatoare de a cauta in dictionariu o
asupra nu edificat. Sa astea ; ches-
Acusa i-am facut-o, ales pentru d. Petru
Manoliu nu romaneste. Nu se spune însusi pareea de
(p. 76), ci de Apoi inventivitatea
D. Manoliu impresia ca nu are simlul
Indrazneala in cele din obliga
pe cetitorul contiincios un sau
de temperament. D. Petru afirma oare-
care nu mai enervea7ä, ci amusa. F'oate fi
una, si Lasam la o parte faptul
intalnind o fata cum se cade la baie, o seduce pur simplu,
asa, hodoronc-tronc, pe malul Interesant este jocul
la acest act final. Se de-a vede corpul fetei,
ei ventral, liniile care se pierd triunghiul
mereu ochii deschisi pe supt burta de
de supt eroul pune rau bacalaureate.
ca de scoici scumpe se plirnba ochii des-
pe funduri de ape ca pe strada. Cu toate astea, vedeli ce
e in stare sa faca eroul din Tesaurul ? De sigur ni
s'a debitat din partea d-lui Petru Manoliu o enormitate pe care
un ponderat de literatura nu o poate
ceva. Autorul vorbeste de un amor al säu cu Lidia cea
de ani. Evitäm comentarea fapt. Probabil un mal
entendu, nu o perversitate. In cas, era de
claritate a autorului.
E drept d. Petru se cam de accidentele
sexuale. Cartea d sale chiar prin ceva.
sexuale se continua... asta se vre-o mare ?
Nu credem. Mai ales aproape toata literatura postbelica s'a
pe impreunarilor de carne, sa nu se uite se
mai asteapta un altfel de literaturd. S'a pisat se destul
cu sexuale. fim
Mateescu, in Ramuri de la

Pentru un grup de pe romdneste : meus

in romdneste mieu prin diftongare forma moldoveneascd)
supt vine nu din sub, ci din suptus. N. I.

www.dacoromanica.ro
 scrisoare a lui Duiliu Zamfirescu
d. Brätescu-Voine0i
prietene, Roma, lanuarie 1895.
Cu nutnarul anul '95, Convorbírile", trecute sub
noua dau o singura sonetul dumítale. L-am cetit
ca pe tot ce cu cea mai mare
Vrei sa vorbirn putin despre sonet
ca este endecasilabic, patru strofe : 4-4 = 3-3,
urmare 14 versuri, patru rime alternante, se poate,
sa cuprínda idei de sine statatoare.
límbile neolatine, cea francesä, (pe
care le cunoastem) ni dau de sonete. Sa lasam pe cea
francesa, a carli prosodie aspirata nu se poate asamana
a noastre sa pastram, daca vrem, regulele lui
Boileau, aplicate la metrica noastra.
In limba italiana, sonetele sunt nenurnarate, multe foarte fru-
rnoase, unele (cum este, oara, sonetul 34 din Petrarca
in morte di Madonna Laura", rímele : era, terra, serra, altera,
spera, erra, guerra, sera), unele sonete de Belli, de d'Annun7io,
etc. Dín nenorocire nu s'au oprít la un tip clasic,
fiíndca sonetele luí Petrarca au lucruri invariabile :
strofele (4), silabele si celor doua quartete, care
sunt totdeauna astfel :

a a
b b
1-a strofa 2-a strofa b
b
a a
pe cand sunt :
a) rime alternante (son. Morte Laura):
sdegno canto
tanto 2 tertet
legno pianto
b) trei rime, in quarta (Sonet 34)
umano mano
tertet amasti 2 tertet casti
velo cielo
Belli $ d'Annunzio rimeaza toate felurile, intre altele cum
ai rimat $ dumneata Sonetul din Convorbirl".

www.dacoromanica.ro
354 CUGE.T CLAR

Ceía ce ins& mai nu se poate in versul italian

endecasilabic Divina Commedia, intre altele), este cadenta,
ei nu au, ca silabe lungi scurte, emis-
tihuri, ci au doua accente pe vers. Iacd, un vers
tipic de sonet (35, Morte Madonna L.):
Amor che mco al buon tempo ti
noastra, el se imparte astfel :
Amor che buon tempo ti stavi.
:

.A-mor che-me-eal buon-tem-po

1
Iamb Amfibracbiu Dactil
cu alte :

S'a fal-ni-cei
Dar quartetul in Petrarca este acesta :
Amor che meco al buon tempo ti stavi
Fra queste rive a' pensier nostri amiche
E per saldar le ragion nostre -antiche
Meco e col ragionando andavi.
Aici, ultirnul vers incepe cu o : Me-co, astfel
de este endecasilabic, nu mai are celorlalte.
Eu vreau stabilesc la noi cadenta este neapArat trebui-
toare. Noi n'am putea niciodaM zicem sonet
Piere viata falnicei
pe prima la noi, in sonetele bune,
totdeauna, spre deosebire de cele italiene, bine
rele Astfel, in romdneste, versul sonetului are doua
emistihuri, unul de doua silabe :
S'a-stins
altul tot de picioare, dar silabe :
fal-ni-cei
ceia ce face frumuseta versului astfel alcdtuit este tocmai
dreapta a cuvintelor, versuale. In so-
netul dumitale, tehnica ar cere imparti cuvintele in doua :
emistih)
ti-te-se (al doilea
astfel pui accente pe aceíasi lucru inadmisihil
in Din sonetul nu bune
versurile urmätoare:
in tdcere,...
Amorul care...
umär...

www.dacoromanica.ro
 NOUL 355

cer voie citez, ca forma, din sonetele mele (aceasta

nu am alte romanesti la indemina).
E noapte calda Stele le usoare
Clipesc din gene line,
Pe iazul morii I apa nu mai bate;
Pe dealuri I din moare
Privind pe ceruri caile stelate
Adorm in lumea fermecatoare.
Din sonetele mele,- cele vechi (cum este Anienul,
pacatuiesc cam prin de perfeclie a accentelor, dar
nu a rimelor.
Acum, punctul de vedere al combinaril socot
niciun te de forma a
leau, consacrata in romaneste de Eminescu, de
a - sonetul la noi a ramas mai pulin usat celelale forme
b Lumea o sup titlul de sonet ;
b dar aceste sunt ce se pe 14 16 silabe.
a Belli, d'Annunzio chiar Petrarca externe-in-
b terne, dar o fac ni istorisese povesti lungi in so--
a nete : spre a monotonia.
a Noi spusul nostru intr'un sigur sonet, nu
pentru ce I-am varia.
c E vorba, in cele din de a birui o greutate ; nu
d de ce am alege forma aceasta, am putea spune
frurnoase in forme mai usoare. din mornentul ce e vorba
d de a invinge o dificultate, atunci trebuie acela ce ni se
c jar nu pe aceía ce ni-o alegem noi, putem fi
d ni-am ales greutatea mai dumneata al
rimele clasice :

a b
b a c
a b d c
b a c d
Pentru ? cele mai frumoase ? Nu.
Dar mai usoare? Da, mai tertetele.
mai usor a cherna rime una alta, a face
sase in terta rima. ca o rasbunare a formei asupra
fondului, ideile exprimate in versuri sunt totdeauna
vulgare cele alternante.
Cam lung Pardon.
Cu bine prietenie
Z.

www.dacoromanica.ro
356 CUGET CLAR

PAINE
din cari
Au stat prini la plug
trag cum se opintesc in jug,
Crestând cu brazde-ogoarele

pe largul marilor de grâne,

s'aprinde-un rug
Când peste tot al snopilor
Záduful crunt al e...

in de praf batoza
$i-aduna lacom aurul din
'n fete flacai

cu 'n de
de prin s'aud
Au din cari
G. Tutoveanu.

DRUM BASARABEAN

Drum de greu de glod

ochiuri apa sabia
st culcat pe de plopi.
'n Basarabia...

Un mural de
ciubotele suduie...
de pe dealuri
duduie...

Din toamna
iscodeascd :
Se 'n un balahur
la
D.

www.dacoromanica.ro
NOUL 357

Pentru cartea

Continuându-si interesanta asupra anarhismului po-

etic", d. Const. Emilian preciseazà, in capitolul V, originea
individualisrnului, in acea frenesie de libertate care
nu vrea mai cunoascä nicio caracteristicä
derne", stäri sufietesti pe care le la Fr. Jammes, Dosto-
ievschi, Gide, Proust.
Apoi, turburarea sufleteascä adusä de marele rázboiu,
ravagiile bol$evismului", care a fost confundat cu libertatea ne-
märgenitä", toate domeniile. fine, atâtea curente filosofice
ale timpurilor nouä : in intuitionismul bergsonian, care a detronat
din drepturile ei", volitionismul nietzschenian extre-
mist anarhisant, psihanalitica doctorului evreu Sigm. Freud,
influenta a doctrinelor asiatice haotice disolvante,
care se infiltreazä se amplificä prin metafisica bol-
destrame cohesiunea europeand
notiunea de personalitate fine rolul activ pe
care l-a avut elementul semit declan$area amplificarea cu-
rentului anarhic, ca stabilirea relatiilor de solidaritate
nucleele moderniste existente".
cât ne prive$te, se : lipsa unei traditii culturale
puternice, care calmeze impulsiunile furtunoase tendintile
anarhice".
cu toatá obiectivitatea toate causele intrinseci
extrinseci, generale locale, care au contribuit la anarhisarea
literaturii europene nationale.
Este partea teoreticá a studiului d-lui Const. Emilian, care
constituie, in limba cel mai bun indrumátor aceastä
chestiune. Norocul nostru lucrurile au fost sesisate
la timp, prin urmare :
literatura (la noi), excesele sale, e doar o excres-
isolatä, parasitarP.
fárá sä fi ajuns :
la o grefare profundá".
De aici conclusia cercetátorului de care ne ocupäm :
Eliminarea ei e posibilä".
De aici rostul acestei campanii, al acestui Cuget care,
dând semnalul de trezire, pe de o parte, pe-
nele de päun de pe spatele literaturii anarhice, pe de alta, re-
comande cu timidele ale scrisului sánátos.
Studiul de care ne-am ocupat asupra vom reveni
ce prive$te partea practicä) ni d. Const. Emilian un vajnic
al
Paul I. Papadopol.

www.dacoromanica.ro
358 CUGET CLAR

Problema literaturii
- la Brwv
(Urmare).
Novembre 1936) -
de N.
Doamnelor Domnilor, noi oameni treatori ;
sântem, ; nimeni nu ni marginile vietii, dar va
un timp când din lurnea aceasta de simpatia d'inaintea mea
nu va trái nimeni ; va li un timp din tot ceia ce a fost
lisicä nu se vor alege deat elementele coborâte
in Dar când se la societatea care
o de vreme, doreste ca societate sä fie
favorabil de alte societäti care vor veni. stärn
ne gândim, oriat am fi de legati de un anume mo-
ment, nu ni-ar conveni privirn posibilitatea ca societate
mai bunä sä se spuie : ce colectie de de era
Tara Rornáneascä la cutare vreme Dorinta noasträ e fireste
aceia ca pe au despre rosturile societatii noas-
tre cât se poate de favorabil. Nu cred existe cineva
cäruia indiferent cum va fi judecatä cândva societatea din
care face parte.
De unde o sä urma0 din cutare vreme cum a
societatea ? din Monitorul Oficiar, domnul
cutare a lost numit cutare functie ; functia o ce este, dar
nu ce este domnul cutare de a lost numit
va sau ba acelei functiuni ;
de aceasta nu ni se spune nimic. De unde o se cum a
societatea ? se iea cärtile de chimie,
? Ele se transmit tot dintr'o generatie alta.
: de unde o urmasii nostri, a cäror pärere
despre noi tinem se poate de cum am noi?
anumite discursuri parlamentare ? Dar parcä noi,
facem discursurile parlamentare, stare de spirit
de tot ce se spune acolo sä corespundä realitätii,
sau le interese care pot fi foarte
alte interese care pot fi foarte joase? De unde ne
asupra valorii adevärate a unei ? Din literaturá.
eu am la Paris, rând, arät ce a socie-
tatea din secolul al luând operele literare
dramatice de atunci i presintand pe Sadoveanu,
Gârleanu, pe deosebitii drarnaturgi poeti, chiar pe foarte
influentatul de sträinätate Haralamb Leca, mai ales pe
Zamfirescu in domeniul romanului : am vrut explic astfel socie-
tatea de la 1870. Este deci päcat ca literaturá rea lásám
urmasilor impresia o societate a rea, mai
ales este päcat ca in acea societate nu se gäseascä oameni
de curaj cari spunä : literatura aceasta este a d-lui Arghezi
sau a d-lui Lovinescu, dar nu este literatura poporului român.
acuma vin cu corpurile delicatului. Când se un pro-
ces, este o unde asezate de de topoare, de

www.dacoromanica.ro
NOUL 359

care a gâtuit cineva, de de

de acestea formeazä corpul delictului
asupra juratilor. Aici, d-voasträ sânteti juratii, eu procurorul,
dar din fericire nu este advocat al de eu
ca d. clime un nebun ca apere aceastä
poesie ; l-ati lua apoi automobil l-ati duce la casa de
tate de la Sibiiu.
literatura care ni se s'o ca ne
de dânsa ca facem noi, voim, tot asa. Un
trimite de la Sibiiu, de la militarä, unde este
discipling, niste versuri ca le public. Le-am publicat, dar
ca influentä a d-lui Arghezi :
Vântul a cetini
Basm de searä peste iedere
Cu ape multe.
Se ? Este o ?
In Bucovina este un grup de tineri care se intituleazd Iconari".
De ? Iconarii fac chipuri de dar te la
toate dräcoveniile presintate de un de domni pe cari-i
Popescu, Popovici, a. m. d., dar cari d. ex.
Drumur sau Mircea Streinul ? te Dumnezeu sä te
atingi de ei, cad toate icoanele cap, dar icoanele
de slabe capetele noastre de resistente, nu ni
pricinuesc niciun neajuns.
d. Drumur :
Se spre zodii
ca spre moarte
$i stelele
se coboare in ape.
(Mare ilaritate.)
Eu pot prinde chip mecanic dv. pentru
a le putea comunica autorului acestor versuri. Aceasta este evident
nebunie, fiindd, dumneata faci un vers care nu este vers,
care nu are nici o pecete nu prinde nicio nu oglin-
deste logid, nu presintá nicio imagine care se desemneze,
atunci oricine poate De exemplu vine cineva zice :
pupitre, d. doamna stenografä,
Brasov, aceasta poate forma foarte bine un fragment dintr'o poesie
de acestea.
Un domn ce :

Totdeauna gata cad bratele lui Dumnezeu.

Totdeauna e gata bratele lui Dumnezeu...
Acestia pretinsi cari se Dumnezeu
ca d. Arghezi. De fapt, la cineva scriind despre d.
Arghezi a spus: 0 fi multe päcate, dar nu este nimeni

www.dacoromanica.ro
360 CUGET CLAR

societatea romäneascá care represinte de perfect Dumne-

zeiescul". Sä-mi dea cineva o explicare ce un care
represintä permanent Dumnezeiescul.
Altul :
Când dimineata scoate vinul
Din ca pe-o
Dar copilului toti dintii.
mai departe....
Acum venim la partea cealaltä, la partea de Explicatia
ce se este aceasta ; s'a schimbat s'a schimbat
lumea ca ratiune, ca armonie, ca ca realitate, trebuie
facem ceva nou. Ce s'a schimbat lume, trebuie se fi
schimbat dorneniul sufletese, ca fie nevoie de litera-
turä de De exemplu, când a cre$tinismul, s'a
schimbat literatura, pentru el, crestinismul, a fost un mare
fenomen sufletesc, atunci toatá lumea a cu alte idei, a
avut alte sentimente, a simtit legAturile Dumnezeu. Când
a fost Revolutia Francesä, ea a plecat de la filosofi",
ni$te cugetätori abstracti, cari nu mare lucru lite-
de aceia au avut foarte pro$ti. Dar acolo
au fost care lupta Europa, au tragedii
grozitoare, mii de capete au pe e$afod, toate stratele
ciale au fost rästurnate. De pe urnia epopeii o$tirilor francese,
a tuturor popoarelor luptä, de pe urma
vilor ca ale lui Cesar Alexandru-cel-Mare, ale lui
Napoleon toate au zguduite, atunci a iesit
o nouä literaturä, literatura romanticá. Cum mai vii
o mitologie moartá, niste cuvinte abstracte
sä presinti o literaturä artificialä care n'are contact sufletul
omenesc, sufletul era atunci de miserabil ?
Nu mai erau räzboaie, nu se mai fäceau minuni, lipsia omul-de
geniu : trebuia pus ceva atunci, lucrul acesta s'a mutat
literaturd.
(Va urma).

GANDULE...
Gdndule, ce departe, Sä-mi ad'uci din stele
hoinar, din soare dor
raze luminoase De pe Mare valuri,
inimii altar... De pe cdmpuri, alb descant...

Soarbe din nemärgenire $i-mi durerea

Harul Celui ce Ce o lume
pätrunde Mortii Vino, gändule, mai
Ce-ti va sta 'n Sa le punem pe
I.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOH 361

A D
Trup-rob aplecat Tu peste veac
Hid, pe lingura..., Si peste patima...
Gdnd-imparat, Doar catre
Crete, te 'nsingura !...
Temnita spargi-ne,
De-ani ma desbrac, zborului tau
Bolire Nu-i de margine....
Aron Cotru§.

NEAM AL
In nu-i all neam semene,
cu cremene,
Neam al mieu!
in candela ta pe veacuri a ars undelemnul,
Neam al mien!
La la, oricine, de ploi s'a sbicit,
i-un a pe-ogorul
Neam al mieu!
de vor
de datine,
al mieu,
Cu de osteneala
Invinge-vei pe pe
Neam mieu
Gh. Banu.

- Motiv popular -
A sosit peste muncel, norii suri
Cu argintul, vdrfuri de
aduse el Peste codrul cud,
cuci,
moarte, haiduci.

Mai badeo, cale 'ntoarsd,

doru-acasd,
Sus, pe colnic, vestile,
S'a pribeag voinic, cu povestile.
cu zbuciumul
tot cu buciumul, Hai, la para
De celena, 'ncet norocului ;
Pdn' vie moinele,
badeo, doinele.
Stelian Cucu.

www.dacoromanica.ro
362 CUGET CLAR

Un teoretician al modernismului: Lucian Boz"

Il.

Fireste lucrarea aceasta ar putea fi foarte :

de Cartea poeti" care se asupra a treizeci unu'

de mânuitori ai stihului, ea s'ar pierde putin tot atâtea
capitole, n'ar tinea socotealg de valoarea omului de
aprecierilor. Omul e un simplu ins care vrea se
afirme cu domeniul criticii
pare a fi mai comod, o face aici. Pärerile sânt simple afirmatii
(adesea : repetate), haina vocabular nebulos
Dar le pe rând.
Volumul (se putea ?) ...Tudor Arghezi, despre
care d-sa afirmä : ne a cucerit pe de-a 'ntregul", având : ca-
racter formal modernist, : noug, ideologice
subtile rafinate, inovatii de stil de *subiecte".
Natural pentru a aprecia capacitatea a acestui tângr
infumurat, putea opresc aici. Cum caracter for-
mal" : preocupgri ideologice subtile rafinate",
inovatii de subiecte" ? Dar o fac, din consideratii de
pentru o a inutilitate trebuieste
primejdia pe care o
Ca urmare a celor de mai sus, d. Tudor Arghezi este
mai modern poet român", superior lui Eminescu Baudelaire,
tocmai pentru : nici unul, nici altul nu au avut rodnicie
; pe d. T. A. se intempestiv viabil
sarcina demonstreze autenticitatea autohtonis-
mul inspiratiei, neinfluentatg, esential, de nimeni".
Nu la ce refer mai cu care dintre
solanele erori atât de e satisfgcutul L. B. de
erori. Dar, mai d-sa, care inghesuie, peste 250 de
pagini, fel de fel de specimene ale publicisticei romänesti, intitu-
lându-i, din locului, poeti, trebuia ni dovedeascg,
primul rând,d. T. A. este poet apoi e cel mai modern".
Eo scäpare din vedere, dar - se va recunoa$te - o
fundamentalg, care ni a acestei colectii de
critice.
apoi, fie nici Baudelaire, nici Eminescu n'au
fost rodnici urma$i", cum place d-sale sä se exprime ? Sânt
eresii prea elementare ca a le rgsturna.
dac' fi numai atât ! Dar d. L. B. se cu gluma.
Pentru d-sa, d. T. A. se incadreazä acelasi tablou... al vesniciei
al valorilor permanente" cu Fr. pentru : resumg
problematica (?) modernä... epuiseazg atitudinile tehnicile, struc-
turându-le unitate perfectg, un cosmos uman
emotiv".

www.dacoromanica.ro
NOUL 363

Astfel, fata acestui colos, d. L. Boz aduce aminte

necrutátor de cei cari väd lucrurile stigmatiseaz5 :
A face din d. Arghezi un poet al decadentei, pervers adorator
al dovedeste o neintelegere...".
In realitate, gustul estetic al Bozului socoteste violenta sen-
timent" ca un element care bucurä subjugä". ca sä fie
mai precis, reproduce bucata Rada", aceia :

$i-a desvelit, särind,

Bujorul negru fetia,
caraeterisând-o ca purtatä de o sensualitate curatä elementarä,
färä de necuviintä", cuprinzând o neprihänitä".
Iatä criteriul estetic al acestui Boz, care e stare sä jure cu
mâna pe cruce Flori de mucigaiu" este: un breviar de
dernitate umanitate, lämurite focurile purificatoare ale este-
ticului" autorul lui este visionarul unei väzute sub specie
pulchritudinis, unui pascalism permanent universal,
apropiat foarte de traditia ocultä a arte: cea numeralä
de-asupra mutatiei valorilor estetice", niciun cas, nu este
un cadru pentru viitorime, pentru cä recunoastem el poesia ce
poate fi de azi, dar de ieri de
In fata acestei atât de complete, ce putem face noi,
cari imaging contur claritate, cuvântului preci-
siunea proprietate ni pragul unde
cä,
pornografia, unde porne$te solicitarea simturilor inferioare, care
distrug emotia esteticä, arta ?
Ne ne socotim atM de inapoiati, mul-
tämim sä vedem d. L. Boz un agent nericulos al desmätului
grafic, un propagator al acelor idei primeidioase care urmäresc
indepärteze literatura de sufletul traditia a acestui popor,
slujitor, urrnare, al Intunecat, hidos per-
vers, un rationalist cu judecata obtusä, care vede literaturä nu
ce are, dar numai ce-i convine, un intrus vorbäret anarhic.
Paul I. Papadopol.

Amalfi din mare Ducând incdrcari bizantine

Cu turnul care Corabii de prin
Coräbii la
Cu zidul de tare, Ci numai arare ori
portul de
Norocu-ti acum s'a Porneste spre-un biet pescuit
nu mai vin tine câte-o luntre
N.

www.dacoromanica.ro
 CUGE.T CLAR

LORLA
(Lorelei)
de Frederic von
De pe stdnca
Cântul Lorelei ace pieptul sd-i
raze, 'n vraja-i
Buzele ei, melodie ; Cu acordurile-i
aud cum valul,' Las' voie arma
Dar putini le
glas de Cd se pierde 'n fund de valuri
sd-i alesul!".
pe-a api 'nvolburare $i adoarme dulce-acolo,
cu Supt pe ;
din Doarme
a sale...
e de visu-i
grozav se tot sand
Dar a basmului minune
term de-a Cu-al ei cântec se 'mpreund.
Trad. de Delabaia.

ASTFEL DORM VITEJII...

noapte cum trece
de pe
rece
Pentru vesnicii, Marele mister.
Pe unde Greierii, sihastrii
Mortii cei din veac Ca 'ntr'un vechiu Olimp,
Cu profunde, Cerceteazd astrii
Somnul fac. 'ncrusteazd
Nu e tropot Tálmdcesc
De rzboinic : Cu
Doar clopot zarea
,Sfintei Vesnicii,
dorm Cdnd mereu in noapte
in umile gropi;
fi vrejii,
Roua cade mortii vii.
Gh. V. Butnariu.
Ceteste Lbrelei, personagiu mitic german de sirenä (numitä
al legenda o pe coasta Rinului. se
atribuie prin cantecele sale, atrage pe corabieri in valuri.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 365

Teatru public : observatii juste.

Orice s'ar spune, teatrul romdnesc trece, in vremea noastr4,
printeo crisa. Nu vrem spunem prin aceasta
lipsesc de la represintatiile pieselor spectatorii, cari, chiar daca nu
numar destul de mare, cas tot se mai
sesc pasionati asiste la desfasurarea a unei lu-
dramatice.
Este drept publicul, in ma;oritatea cine-
matograful, in dauna teatrului ; nu este, insa, mai adevarat
se ai spectacolelor dramatice. nu
despre o a publicului iubitor de teatru poate fi vorba, ci
despre critic in care se productia ori-
oarecare se poate afirma ecranul a
rapit teatrului foarte dintre spectatori, aceasta trebuie fie
atribuit scaderilor de care s'a a se face
vinovata creatiunilor menite a fi representate pe
Cine de teatru sama
spectacolele cele mai multe un nivel destul
de scazut, care, chiar daca place unora, nu are cum atrage
pasiona o sensibilitate de structura.
In felul acesta, reusind un numar de spectatori infim
de acelora cari ar fi definitiv daca spec-
tacolul dramatic avea o demna, - teatrul
o scadere a sale semnificatii.
este destul de ciudata. Pentru a satisface un public de
cele mai adese ori cu inclinari spre vulgaritate trivial, autorii
de piese dramatice nesocotesc sensurile nobile ale teatrului,
numai. astfel se poate explica de ce, de la o vreme, scenele sunt
asaltate cu fel de fel de represintatiuni, care mai de care
de adevarata arts a dialogului.
Piese de cea punctate cu replici vulgare,
de fior care se comunica, prin minune,
spectatorulut care sufletesti, astfel
de piese incep faca din ce in ce mult
Este una din cele mai triste pe care le cunoaste cultura
noasträ, la indreptarea careia trebue luptam din toate puterile.
Am asistat, acum timp, la represintarea piesei Dumnezeu
sa-1 ierte", ce se la Teatrul Vesel. La vreme dupa
aceia, o alta la Teatrul National: Chestiuni familiare".
Marturisim de cronicari teatrali de a
vedea de la inceput la cele spectacole, spre a
putea astfel ne-a nu nu
indignati, cu de a fi pentru ultima cortina.
la un spectacol la celalalt, acelasi gen de piese, nido
structura de a fi

www.dacoromanica.ro
366 CUGET

Personagii fara psihologie care intereseze, ci

absolut in vederea unor de-a dreptul vulgare, supt pretextul
sunt replice grpsolane, cu pretentia de a spirituale,
nu piese teatrale, simple farse, pe gustul
de indoielnic al unei de spectator!.
Oare acestui de public are misiunea se adreseze teatrul ?
Raspunsul este prea simplu spre a-1 precisa.
De aceia se impune intoarcerea teatrului la strdvechiul
prestigiu la adevdratele sale scopuri, care nu pot fi
de a inobila a purifica viata".
(Din d. Mihiescu.)
artei francese.
Cu visite! in a maresalului rus Tuhacevschi,
revista Le irançais" cerut un interview, din care
extragem urmatoarea opinie, care, se vede, miroase a
rusesc a praf de : Ce desgust, civilisatiile latine
grece" I Consider Renasterea, la ca crestinismul, ca o neno-
pentru intreaga umanitate... Ele au restabilit divortul
finitiv si noastre materiale... Armonia
masura, ce distrugem
in momentul actual, fie, mea, lichideze
aceasta perimata, aceste idei
civilisalie in va fi bine pentru umanitate
se cartile, sa se ieie o baie in ízvorul proaspat al
ignorantei al instinctului. Va fi singurul miiloc de a salva urna-
nitatea, care a devenit sterila. Nu vom acolo
In cartierele artistice ale Parisului, in Montparnasse, de o
nudismul, cubismul, expresionismul celelalte curente similare
merg in cu propaganda extremist& In opera
se face o se promoveaza anume principii
tendentioase. Nu s'a ivit pana acum inovatorul care fie
legat de francesa. Arta a un al
propagandei politice, iar propagande in
joritatea cazurilor meteci.
Camille Mauclair face o deosebire intre cari aspira
catre artei francese, se adapteaza trecutului
deci, eel cari in numai pentru plasa pro-
duclia artistica de calitate, devenind agenti ai propagandei
bolsevice. Camille Mauclair, dupa cum se vede, crede puterea
de absorbtie a spiritului frances chiar ca in limita
posibilitaillor strain!! sa participe la acest proces de artistica.
Alta data, Marinetti predica daramarea museelor, idolatria ma-
dinamica masinismului, despretuirea bibliotecilor, curentul
futurist avea sale, daca ne la faptul in
Italia era prea asupritoare, de prea des-
voltat. In Franta, este totul alta. spiritul liberal a
fost mai pronuntat de aceía n'a fost pentru o teroare a

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR" 367

paseismului. de aceía crede Camille Mauclair in Italia

futurismul s'a putut adapta, iar in Franta devine periculos.
la arhitectura actuala, se orientarea acestor
arte merge totul spre economice utilitare.
data piatra, dadeau o decorativa
arte ; din pricina cimentului armat, care a devenit
un simplu rapid de s'a ruinat complet acea
conceptie artistica, si o industrie, a moderne
americanisate, s'a aratat in locul Revista L'Esprit Nouveau",
care ar trebui represinte artel noi, publica un
fest, din care extragem urmatoarele : casa este o de lo-
strada o de scaunul o
pentru a
este frumuseta... frances, un fel de exotism
ca arta negrilor. A arde Museul Louvre, a sfida
de locuinte".
(Din

La monstruositätilor :

verde ca spicele ierbii,

tristeta din pleoape, cerbil.
trupul de planta
Pe creanga mea aspra...
mugurii visului
In palma unui
Nu mai cherna
Seara'n cerdacuri supt
Apropie-ti fruntea de buzele
Ca culegi crinii...
glesnele albe in soare
cum seceta noua te doare....
(Din Ramuri" de la de George Fonea.)

de versuri.
CITANIE.
S'a tacerea'n
Ca o 'ntr'o chilie.
Melodios, din noapte visul vine
Pe'ntinse aripi de melancolie,
De din
pasare de s'ar abate
De sufletu-mi, o
In care vietii

www.dacoromanica.ro
368 CLAR

In urma ta cad frunze 'nsangerate,

peste mort,
tu, te pierzi in mate
Ca un catarg ce pleaca port.

rupte toate coardele

Uitarea rece'n nopti ne-o saruta,
cum se trandafirli
frunzele cum cad in ta
Dar de poet, d. Ion Molea :
PASTEL
Se risipese in zarile desarte
de-acum treizeci de ani,
vezi plutind departe,
indemnare de Mani (sic).
Aripile in soare (sic),
Amurgul e de (sic),
Miroase a sí uitare (sic)
In toamna en de
cum se in freamatul de raza
'n zborul ingandurat
portativul (sic)
Un funebru, stins indepartat...
doar peste
in toate ca'n povesti :
Cu te de mine
in sufletul cresti (sic).
(Romanfä).
:
usoare
Duce-argint pe
de promis la fiecare
de 'ntunerec.
(Eject de lund).
Iar am vrut ancorez trecutul
In brase, cazut ca un popas (sic)
de lung a fost sarutul
c'un craniu'n am (sic)"
Se potriveste?
Frumos, XI, 5, numar inehinat tragediene Agata
Barsescu, se ce a luat din
Oxenstiern se recunoaste, de d. valoarea studiilor
d-lui cu la poetul care supt niciun raport de
dragul metode nu trebuie scäzut. N.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE EMINESCU

Eminescu cel rânduiaiä

Legenda, iscoditä la intre
ca Gheorghe Panu, care aiurea decât calitatea
superioara a formei, cu ce
pe Eminescu, ni-a transmis, pentru Lovinestii
de figura, de compatimire, dar nu
o de ridicul, a unui Eminescu care, in
zilele cele bune, ar fi fost incapabil de a se conduce
in târând, spre desgustul unei fernei ca
Mite Kremnitz, un trup neingrijit, grosolan in
haine având ca cine ce nescu-
odaie pe care, ca in scena din Särmanul Dionis",
ar fi cu
Era de ajuns a ne la meticuloasa cu
care poetul pregâtia opera, ori la
rara armonioasa a sale, la cuviinta
care-si cuvânt, se pentru
vremile de in care el ca un nobil zeu
fruntea ochii limpezi calzi, aceasta
vedenie degradatä pe care au irnitat-o. viata
atâtia plagiatori erninesciani.
Dar Eminescu a fost un functionar model, un inspector
scolar de räspundere urmaririd de aproape pe cei
credintati lui, un bibliotecar care a ingriji tesaurul.
pe ce se darul d-lui Andrei
Ballo din cut d-lui C. Stefänescu, vice-
' scrisoarea de intovárasire :
Cernau0, 4 Septcmbre
Stimate Domnule Administrator,
Rascolind printre hárttiile de la tatal mieu, am gasit manuscrise
ale poetului M. Eminescu, din care se poate con tata ca, contrar datelor bio-
grafice, a fost inzestrat cu oarecare insusiri economice.
Manuscrisele din arhiva Prirnei Casse de Economie din Urbea
unde mieu a in ultimul timp director.
amintirea bun:lor raporturi de prietenie ce au intre dv.
vá rog aceste documente, care sper ca in posesia dv. vor o
apreciere.
Primiti, va rog, Domnule Administrator, incredintarea deosebitului mieu respect.
Andrei Ballo".

www.dacoromanica.ro
370 CLAR

guvernator al Nationale, care ni l-a transmis

domenii de pe care numai
neonestii le pot socoti inferioare, aceiasi ingrijire
de sine in orisicare rost :
I.
7 876.
Domnule Preedinte,
Subsemnatul retrage suma de una lei
noi, cuprinsä recepisele Nrii 359 299, de la
lunie 876.
Priiniti v rog Pre§edinte asigurarea deosebitei
M. Eminescu.
D-Sale
Domnului Prqedinte al primei societäti de economie din urbea

Domnule Preedinte,
Subsemnatul declarä, cä retrage suma de douázeci i cinci lei
noi, depusä la prima societate de economie din urbea i
anume cu de la lulie 1876, precum i dobânda
de patru lei i cinci bani, mie pe anul 875/76.
Primiti Domnule Preedinte, asigurarea deosebitei mele con-
sideratii
M. Eminescu.
Sumele suscerute le-am
M. Eminescu. 9 August 876.
D-Sale
Domnului Preedinte primei economie din urbea Ii.

S'a
Un col( de ciocnit
De strmosi din
stau in de granit
Ca din Singuratect
In esul bun de boil
Pzesc,
Se las o caldá,
lumea asta pastorald,
'n pacea ei
Cu mirosul ei tomnatec,
un corn
N.

www.dacoromanica.ro
ITOUL 371

PALATUL NOSTRU
Din slava
Din cuib de ramuri pururea
Plutind ca niste ostenite,
S'astern pe frunzele... mor...
basme dor,
nopti de implinite
Le volnic toamna,
Sd 'n codru jalea
Acum, palatul nostru e-o ruind...
trist e-al dragostii popas
Prin care niciun zvon nu mai
Dar, 'n bolti un strop de soare,
prin : n'a
vre-un de privighetoare....
G. oveanu.

MO5.
Se seara pe cale
mä intreb de ce nu ;
cade in
Ce se opresc pe Ream
strävezti.
Legenda ta, ca niciodatä,
Se pierde tn melancolii,
E bradul de vatä
Cu te-asteaptä
nu mai vii....
Pe Intinse
Luminile se zbat mai vii,
Apoi, pe rdnd, se sting
In se vise....
tärzii....
Opreste-te pe la mine,
In serile pustii
credinfa 'n tine,
Intoarce zilele senine,
De mä mai
Mariana Simionescu.

www.dacoromanica.ro
 CUGE.T CLAD

Despre obscen
toate chestia n'a
putut fi deplin. Greutatea vine din de a nu
dar din faptul constatat acest nu are sens,
toate limbile".
o orientare. la 1863, se socotia
este obscenitate, daca publicatia astfel are ca obiect de
a deprava de a conrupe pe al spirit e sznsibil la
aceste chipuri de in ar putea
o de acest fel".
o incercare de a no-
abstracta, pe care Littré Larousse cauta s'o echivaleze
prin lapidara qui blaisse la pudeur", in
spinare o alta tot de : pudeur,
mai nelinistitoare, se ei dupé timp,
taré, imprejurari. Neindolos pudoarea Negrilor este
alta a noastré, a alta a oamenilor normali,
a femeilor alta a nenorocitelor se
Un crescut intr'o atmosferé ordonaté astfel senti-
mentul acela al e proorietarul unui local
de noapte sau a cérui are foarte Astfel
lucrurile, nu se poate vorbi de o pudoare universalé. Fap-
tele amintlte ne sfatuiese sé ne mai degraba la o
doare normalé. r intra, in felul acesta, sfera
chete lexice tot ceía ce sirntul comun, tot ceia ce ne
tot cela ce nu se poate spune in public in anu-
mite de ansamblu - dupé d. Candrea - tot ceia
ce e porcos, murdar, desfranat", tot
ce, Larousse (cf. est contraire la décence,
la bienséance".
De o intorsaturé obscenul un do-
meniu larg. acest sens, juristul Paul Nourrisson, in a sa
etude sur la repression des outrages aux bonnes moeurs", in-
coronaté de Academia de tlinte morale politice" din Paris,
vorbind de privitoare la combaterea cere fie
loviti de o potrivé toll fac pe faté, sau clandestin,
toti fabricanlii, editorii, tipografii, colportorii,
un de realisare scrierilor,
sau, ceía ce e nou, a tvturor acelor .obiecte obscene de
naturé a desfraul, obiecte a descriere e imposibilé,
dar care ajung la o monstruoasé perfectie de executare".
indoialé, o lérgire interesanté, de care ar trebui cont
aibé de morala Intru
aceasté incercare de ingrédire a obscenului nu presinté ga-
usoare practica scrierile de
acestea ne interesém in deosebi) pot fi in grupe :
1. Cea mai mare, a celor integral imorale;
2. modesté, a celor fragmentar obscene ; in fine :
3. Cea a cérlilor curate.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 373

In toata literara care n'are

scop, continut, nici elemente de realisare, ingrijite. Aici se
gramadesc toti pescuitorii in condeiului,
leprelor stilistice, reforrnatorii, blasta-
matii, profitorii, toate sufletele sarbede, care,
traind prin taverne pe maidane si interlope,
au turnat tot gunolul, putreziciunea a
societali in descompunere, tot ce e mai infect, mai
mai inurnan mai scabros.
In cea de-a doua intra, fara indoiala, destule opere de valoare,
romane nuvele, piese, in care elementul artistic este tul-
burat, ici de unele fapte tad, de scene alese pe
impuse acolo (asa de gust pu-
care, pe unele parfumuri suave, ar simti
unor variatii de clocite sau de mere putrede.
turand toate acele scene licentioase, cartea poate intra
cu fruntea sus in grupa urmatoare. E casul cu multe volume
de valoare chiar ale romanesc. Ma deosebi,
la tined prosatori : T. C. Stan, B. Atanasiu,
din ale surprinzAtoare talente au iesit romane de o
seta uimitoare, minus cele pagini care s'au
sa depaseasca lirnitele unei anumite es-
tetice. Ne in deosebi, la Adelina" acestuia din urmä,
o carte de de cu un fond de curat
de suav, de mult regret ca, din causa pagini
cautate, nu pot striga in gura mare : o carte complet
Din pacate nu pot spune despre fundamental
imorale, deci inexistente, ca Balduca" Cimitirul Buna Vestire",
ca Flori de mucigaiu" Zogar" (I. Pogan), ca Fecioara
(Zaharia ca Tapul"
altele de F. Aderca, care se inglobeazd de in
prima categorie.
In ultima intra scrierile ingrijite, acelea singure pe care, cu
dreptatea obiectivitatea, le-am putea numi bune. Carac-
teristica fundamentald este bunatatea, iubirea de oa-
meni, caror nu ascunse, dar vanturate in
ochii sufar sau se au un Dum-
neu o chemare, se se sacrifica, lubesc natura
in tot ce au mai nobil mai curat. Idea* incorigibili, ei
o cea mai larga
in implinirea
E cartea de veche de lumea, carte catre care
tindem, pe care am s'o oferirn celor multi buni,
ca ofranda din partea celor cartea de
a omenirii, care s'a putut numi, timpuri, Biblia, sau
Divina Commedia" sau »Don Quijote de la Mancha"
sau Poveatea copilului pierdut", Menuetul" sau Mamina", cartea
suflete0 $ a artistice.
Paul I. Papadopol.

www.dacoromanica.ro
374 CLAR

venise pe neasteptate, intre munti.

de se asterneau pe calcaramul alb pe care,
rar, aluneca, rdpede ca o vreo sanie.
Era catre dimineata, geamurile toate pastrau un strat opalin
de
intr'o de lunga
mare, se oprise la un de
Ninsoarea albise era rosie, pielea
ca pergamentul, de cute nenumarate in toate direc-
tiile. Ochii negri ardeau in Tremura
nu era frig, ba, din contra, de de
o moleseala. de unde pornise ea,
nu dormise undeva vre-un gang intunecos sau supt vreo
mare, fie de zapezii I
Se auziau inviorand aerul. un om trecea
scuturand din in haina de tusind,
in se lipise de zid. Acolo nu ajungea zapada.
mare proteja o de imprejurul casei.
Un copil, iesit dinteo curte, daduse buzna, :
Da-te la o parte, babo, te fac praf
nu scoase o vorba. Cineva ar fi zis a
parete. nu aude nu vede nimic. Totul impre-
jurul era insemndtate. nici de zapada,
nu mai incetau, nu-1 tulburau nemiscarea.
Infrigurat negru ca un drac, trecuse, pe partea a
drumului, un hornar. inadins, pe de-asupra luí
un de Cu atentie mare abia s'ar fi observat
la o tresärire.
S'a pornit un un subtire
A incetat o a pornit apoi staruitor, mai tare, de
supt casei a o care, dupa ce a zburat
putin, a cdzut in drum
Ochii ai au des, des de supt haina
o suptire, degetele ca bete, a a gestul
de chemare. Un a fluturat pe fata cu grab&
a drumului ca pasdrica
inghetaM. Aceasta speriata, ultime a de
ori a zburat inapoi supt strasina ocrotitoare.
a ascuns a privit
de ori in care a din nou
Cirip-cirip
Trilurile au inceput s'a
pomenit un mototol In pumnul a ridicat corpul
- bine, mai
vorbi. ca
vietate
era lovita la o de care inchegat.

www.dacoromanica.ro
NOUL 375

tie cine o 1 Poate copilul care cu putin

trecuse ca o pe ea.
Ultase frigul ei, uitase mereu
trupul lacrimi pe obrajil palizi. Facu
apoi pe ziduri pe pe drum,
sus, ninsoarea care nu mai Toate ferestrele erau
aburite ori inghetate. un se auziau zgomote. In
dreptul unel auzise cineva
mai intarziind, ascultase
de patefon voci de oarneni cari petreceau.
Plecase mai departe duios, in pumnul cald,
o deschisa, pe care se o doua
perne albe ca Fugitiv un chip de
a suptire oftat ein
- a

glas moale.
te
pe fereasta.
te 1, i-a urat
ochii s'au umplut de lacrimi care inghetau
de-alungul obrajilor.
a pornit susul pierdut in
soarea care incepuse tare.
In urma o a aruncat departe
parte, in mijlocul drumului, pe unde trec in goanä
Elisabeta iu.

Se noaotea 'nseildnd
Pe cer de stele,
din tremurdnd,
Alean clurerii mele.
Se noaptea pe
i 'n se
in t,
i-s
Adesea sar deschid
C'un de iubire,
Dar in vid
mea iubire

Te simt de-aproape!
De ce lasi sii te
Cu supt pleoape?
Cc board peste chin
A toamnei rece,
Se duc pasi vin,-
Doar pasul nu trece,
Lelia Dimítrovici

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

EPIGRAME
Unui mare

Ai scris
spui cd slova de foc:
tivite
nu le-ai potrivit de

$i prosa
un de pe
pare c'am cetit-o:
Mai bine-o

In Florae de mucegaiu"
Ai pus putregaiu...
Cirnitirul" cu
te bage 'n balamuc....
G. C.

DIN LITERATURA

DE
de Paul Lippen.

se de se
Sus, pe lucesc, Spre purpura de sus,
Cdnd In ceas de
ceresc. Prda

El darnic sa de negre
De-asupra de vdnt de foc s'a ivit :
sp me cd viata-i Vin regi s'
mila-i pe Din de la
Ca vis luminos se se preling pe fata
de foc, ce s'au
Purcede din noaplea de veacuri Din se
Divin de noroc. Hosana ! ce-ai venit.
de I. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL 377

Problema líteraturíí
- tinutá la
(Urmare
(1-iu Novembre 1936) -
de N.
Dar s'a ceva pe timpul Marelui Räzboiu, sau
Mare le ? notati literatura aceasta n'a
imediat dupá Marele ci dupä mai multi ani. Marele Ráz-
boiu n'a lost ca celelalte. In celelalte vedeti pe
Napoleon, redingota lui, tricornul lui, legenda lui. Acuma, noi am
serhàtorit pe unii dintre comandantii Marelui ; au venit
la noi Foch de acesta maresalul
ba s'a intâmplat cä uu bárbat politic de la noi, când a venit
maresalul Joffre, era de emotionat, i-a spus : Niciunul
dintre comandantii armatelor francese n'a fost ca Foch". Noi
am serbätorit pe maresalii acestia de Franta,
in intregirea noastrá nationalä, dar nu o a
lui Foch sau a lui a lost se caute acel care sim-
boliseazä in toate s'a recurs la eroul necunoscut,
un soldat care nu cum care poate fi erou
sau nu, dar nu ne intereseazá persoana, nici nu de ce na-
tiune este. Tineretul nostru antisemit a vrut aprindá flacära la
mormântul soldatului necunoscut de la Bucuresti, dar acesta se
poate sä fi fost de la Podul lloaii sau de la
Frumos. Prin urmare nu eroul personal in acest
Prin ce se duce ? Prin arme perfectionate, prin combi-
natii de Eroi au lost totii dar nu poti des-
face pe unul creezi prin poesie legenda jurul lui.
boiul se poartá apoi nu atât nu numai prin luptätori, ci
prin de când acei cari nu luptau au pierdut räbdarea,
s'a mers la arrnistitiu, ca armata fie
puteau prin tária celor de câstige räzboiul, iar
invingátorii prin lipsa de crez a celor de acasá
Dar ? Au oare expeditii ca timpul rázboaielor napo-
leonice, când cumnatul lui Napoleon, loachim Murat, cálária pe
mai frumos cal, un dolman care flutura vânt, pä-
pene, ca la circ ? Ar fi lumea
rele de asa ceva. eroismul celor de acasá a stat
aceia au mai putin, de unt adevárat au
trebuit la tot felul de fabricatii, este oare Marele
boiu de schimbe sufletul ? nu.
apoi, de la Marele ce a resultat? Câteva creatiuni
toriale improvisatii politice, unele geniale, altele geniu,
ba cutare pe cale de a se cum sânt ale noastre, in
se aduce o simplicitate apostolicá; iar superioritatea nu
deck niste ceva mai un gest ca
ne sperie pe toti, dar nu ne sperie de Gânditi-vä la oro-
rile räzboiului din Spania, unde au ajuns sä se lupte
armata de Moscova, un de aliatä a De sigur
intentia lui Franco a lui Mola este dar amänuntele

www.dacoromanica.ro
378 CIJGET CLAR

boiului de o grozävie Bietul

Madrid, care pe de o parte pe de alta
asupra lui bombele ghiulelele celorlalti De aici poate
vre-o ? Credeti opera nationalistä va fi,
de sigur, pentru linistea omeneascä o asigurare, o nouä artá
o poesie spaniolä vor de pe urma victoriei natio-
nale ? Nu.
Dar ce am fácut noi mare de la ? Am mers
stratosferä, putern auzi ce se la Roma, Paris, Londra, ceia
ce este o mare minune. Evident este foarte frumos umbli
automobilul sute de chilometri pe ceas fi, ia-
foarte asculti, am ascultat noi, acum
seri splendida cuvântare a Regelui de la Praga; dar toate
aceste tehnice nu sufletul omenesc. Sufletul rä-
mâne era, ba dese ori sufletul omenesc se se tul-
burä de aceste triumfuri care sânt numai in ordinea materialk
ordinea nu li corespunde nirnic. Musicá mai
ca pentru sufleteascii, este
un luau ; sporturile olimpice permit unui negru
pe toti albii lumii care se pu-
tinta cum un luptätor cu pumnul nasul altuia.
Unde vedeti marea schimbare moralá care
Eu n'o
Noi un popor, putem s'o spunem ne
prea mult, bine inzestrat de la dar nu facem totdeauna ce
se cuvine din inzestrare, ca natura
adavge restul, pe când natura o zestre, dar d-ta trebuie
unde s'o plasezi ce venitul de la zestrea pe
care ti-o natura. De sigur nu sântem cea din urmá natie
de pe lume, cum nu putem fi cea dintre toate celelalte,
dar pentru moment sânt natii care au creat ceia ce n'am putut
noi crea ceia ce a la noi posibilitate, la ei a ajuns
realitate.
Celelalte natiuni, sä vedem ce poesie au - de
roman nu vorbesc: romanul este in cele mai multe casuri sau
o de amintiri valoare, sau o de
ciuni de care habar nu are acel care l-a in romanul de
tipurile sânt de cele mai multe ori valoare, intriga
adesea copiláreascä.
Este vorba deci mai ales de poesie. Poesia aceasta cum se
la natiunile mari acum ?
In Franta sânt trei mari poeti in momentul de dintre cari
pe doi cunosc personal. Unul din ei este fost minis-
tru laponia Statele Unite. E un de
lume. Un spirit bizar dar bizareria lui curatä nu are
nimic a face arghezismul.
Celälalt este un de o modestie d. Paul Valéry.
Pe d. Valéry I-am väzut rând la o conferintä presidatä
de un din Paris. discutia, l-au intrebat : Cum

www.dacoromanica.ro
NOUL 379

faci dumneata poesia d-tale?". lumea astepta poate o

filosofie, dar scriitorul o chiar matematic5, a
ráspuns: eu o asa, fiindcä vine, iar in de aceasta
n'am nicio teorie rog scusati nu vin ceia ce
se de la mine". Este contra valorii exceptionale atribuite
istoriei, a scris o contra istoriei istorismului ;
dar teoria o are pentru asemenea consideratii, nu pentru poesie.
Am ascultat andva o auditie publicá pe un domn care
la de pe vremea lui Caragiale :
favorite negre, burghes de provincie. Era d.
Jammes. Dar d. Jammes pe Virgil in ceia ce poate fi mai
simplu mai normal.
Aceasta este poesia francesä.
Dacá ne ducem aiurea, Germania, poesia germaná a trecut
prin pe care d. Nichifor Crainic, poet alunecând
de o vreme cätre modernism, dar al nostru lupta
contra arghezismului. Dar eu cetesc jurnalele din
deal am o poesie a unui din Ardeal care se
dupä poetii germani de acum. Spune ce emotionat este
la sfârsitul atunci când brazii negri se religiosi, când
apusul se de lucruri pe' care le vedern le
noi.
Aceasta este poesia
Din poesia citez »Note pentru (fascist) 14", din
Giornale di politica e di letteratura. Este de ajuns acest titlu ca
este vorba de poesie fascistä. Se te-
ranii cari cer cari arme asteptarea
Brate se in bratele acestea vibrante instru-
mente de rnuncá. Ai pe muncitorii cari vin creeze ogorul
nou. Aceasta este o poesie care o societate
la creatie care corespunde la ceia ce spunea noasträ,
acum cinci säptämâni, d. Mussolini, vorbind membrilor Congresu-
lui de Studii Bizantine : când duceti acasá, spuneti aceasta
nu este o de ci una unde bratele acestea scormonim
in pámántului ca gäsim societate
se simte mândrá de opera indeplinitä scriitorii au
de a o glorifica imnuri cum va trái
opera lui.
Dar avem popoare mai Grecia este de
un poet, Costis Palamas, de de ant
care la ocasie mare este adus comemoratie.
Poesia lui, de o deosebitä, se
tile vremii.
Gäsesc de o de d Lambros Porphyris, poet de
acorn: Ce spune ? Aude ploaia de toamnä; i se
fátiseazä o a hainä se tese din neguri.
Isprävind, sä vá sernnalez confusii pe care acesti
caraghiosi de la noi, caraghiosi inofensivi sau infec-
tanti de speta Arghezi, le fac. de rázboiu räzboiu

www.dacoromanica.ro
380 CUGET CLAR

s'a aiurea o poesie pe care eu o cunosc de

In America e poesia lui Walt Whitman, despre care am vorbit
acum vre-o patruzeci de ani. Este o poesie
de un poet popular pentru massa muncitoreascä de acolo, care
este o adunare de oameni o literaturä corespunzätoare
cu ce e viata ei. Poesia aceasta este un la
mund creatiune astfel, o poesie curatá. Continuatori de-ai
lui scriu in Nu este o poesie care
la perversiuni care spurce.
In aceiasi Amerid s'a ivit o poesie de comparatii. Se
poate se nemereasca comparatii foarte frumoase.
Unul din miei, face versuri frumoase a trimes ga-
zetei mele un foileton care, la vorbeste de ceia ce au
realisat Germanii ; spune ce mare este puterea acestui avânt,
apoi se Oare suptire a aliantelor noastre va
putea resiste atingere ascutita margene a blocului masiv
al Germaniei?". Aceasta este o comparatie se pune o
asemenea comparatie poesie, merge, dar, trei
comparatii divergente vers, nu mai place. De alminteri,
poesia comparatid a murit de mult in America.
Poesia lui este o poesie de suggestie de indicatie.
se spun cuvintele ce vrei. Sânt niste sunete initiale
provocätoare, d-ta creezi musica Dar poesia arghezianä
nu este asa: ea se rostogolesc toate realitätile unele peste altele
din iese o insanitate care se pre-
face de la sine insanitate moralä, cum insanitate moralá
creiazä la rândul o insanitate intelectualä.
oamenii nu pot deck Eu la sänätate,
impotriva acestei mode ridicole, societatea románeascä, pe care
eu sirnt de a moral in margenile unei
depline.

Pe-a vrea
Un din cerul de-ametist :
Sd simti cdnd mi-i
Sd sorb addncul
Pe vrea sd
stea 'nfloritä din
Pe luciul de
Legend' scriu...
Cdnd valurile se 'nvräjbesc,
Un suflu sfdnt vrea,
tmbldnzesc pornirea-fi rea
in md topesc....
Adelina I.
Exemple in cartea mea America Romdnii din America.

www.dacoromanica.ro
NOUL 381

de meserie ;
oDíana.» - Astfel se roman al d-lui E. Lo-
care va fi peste zile in vitrinele Pentru
de literatura o carte a nostru critic
mancier (autorul romanelor Mite" Baläuca" care in
pe Emínescu; N. R.), constítuie un prilej de minunate
intelectuale un popas in
de ce noul roman al d-lui E. Lovinescu cu
aceiasi nerabdare care s'au asteptat totdeauna
d-sale".
(din ,Dimineata".)
Trebuie fie arta ?

Se Erasm" din numerele trecute ale ziarului

Credinta".
E iaräsi problema artei moralei, care, cu resol-
varea ei definitivä", de la procesul lui Baudelaire la acela al lui
Hasdeu, sä preocupe spiritele ale acelora cari se
ingrozesc ce pornografli se scriu supt scusa arta e
de moralä, dar ale acelora care dau sama libertate
inspiratiei nu poate fi
Räspunsul nu era dat in foiletonul pomenit, de altfel nu e greu
de gâcit rdspunsul pe care i-ar da Erasm" ; d-sa nu
lämurit punctul de in Tintar"-ul Credintii".
Dar, fond, nu räspunsul intereseazä, ci argumentarea. D-sa,
ca sä preciseze sensul cuvântului când e vorba de
de manifestarea unui popor, exemplul, cunoscut de altfel de
toatä lumea, nu se sfieste spunä lucrurilor
pe num.e. Nu e tocmai asa. Teranul spune pe numele unor
lucruri pentru care noi, oräsenii, ca zic asa,
perifrase sau eufem'sme. Teranul poate da drumul unei inju-
räturi triviale unor fete sau femei. Dar nu va numi
sexuale pe numele populare
femeilor. Vorbind general, bine
In ceia ce priveste cele douä obiceiuri : noaptea
mama fetei, sau lipsa acesteia o babä din sat, asistä la scena
când fata devine femeie ca iea cämasa dovada fecioriei, s'o
nuntasilor, sau din Muntenia e obiceiul ca
fata, logodnä, contact sexual cu logodnicul prin
cämasa care-i fecioria dar posibilitatea aprecieze
virilitatea viitorului sot, - pe care le citeazä ca la con-
clusia din moment ce ele sânt practicate cerc mai
sânt morale, vom spune dacä practicate, oricum,
pe o prea redusä de popor (probabil sânt
; R.

www.dacoromanica.ro
382 CUGET CLAR

Imprumutate de la popoarele ; Lipovenii au o de

obiceiuri asämänätoare) tocmai prin asta nu de
concludente.
teranilor li-au versurile prosa d-lui Arghezi ? Din
punct de vedere artistic asta nu dovedeste nimic. Li-ar fi pläcut,
la fel, un basm de Ispirescu, sau chiar prosa d-lui
Stänoiu, a fost pus pe pärtile pornografice.
Si, ca sä venim la exemple. D-sa eitead poesia d-lui Arghezi,
care cuprinde versurile :
$i-a desvelit särind
Bujorul negru fetia
Para s'a deschis cutia
Unui giuvaier de sânge :
pune gura
Dacä douä versuri caste ca un nud de marmurä
va sustind cineva ultimele, care e vorba nici mai mult,
nici mai putin, de o pornire perversä, pot sta (cum din päcate
stau) carte care trece prin tuturor, supt motiv cä
opere de artä" ?
revenim la D-sa socoate cä e moral ceia ce
neste consensul unui grup, mai mult, sau mai putin numeros.
Iatä, homosexualii pärti, destul de In
multe nici nu sânt pedepsiti.
presupunem acum cä un poet genial, dintre
iubitul (sau iubita !) cum cântä d. Arghezi bujorul
negru fetia Va gusta d-sa versurile care e preamärit
...posteriorul iubitului ? Va socoti liber e autorul sä le publice
volum care sä fie räspândit cum sânt räspândite
de obste volumele literare ?
Nu! Arta nu trebuie sä fie sens educativ. Ci
cä artistului propria constiintä, educatia sa, gustul säu
impun o mäsurä, sä depäseasa anume margeni, depäsire
care ar däuna nu numai ci operei. .

Daa artistul simte nevoie sä dea expresie irnaginilor

care ar depäsi aceastä mäsurä, cine opreste s'o facä ? Dar sä
pästreze poesia, tabloul sau statuia pentru el pentru cercul
(Titus »Gazeta

ale criticei culte.

$i d-lui Perpessicius, cuvântul de
pentru umbrä firavä nevinovatä" a poesiei lui Alecsandri,
se laude ce trec mäsurä pentru versurile d-lui Camil
Baltazar, adeväratul poet", la care d. Perpessicius gäseste timbrul
personalitätii poetice", acea atmosferä de incantatie eteratä" :
de pe lira lui se acorduri de o de de

N. R.

www.dacoromanica.ro
NOUL 383

timbru cä te simti descântecul astral (?) al poemelor lui ca

alunecarea dulce gravä a de orgä" (Mentiuni Critice,
vol pp. 135-136, Editura a Casei
Dupg aceastä ametitoare betie de cuvinte, profesorul de
ca sä dovedeasa descântecul astral" al d-lui
Camil Baltazar.
culegem câteva :

Manile de ce ? de ce se sbat?
De ce le ne$tire ?"

Ba nu, zäu, de ce le-o mai fi ? Nu-i de

ajuns ?
Dacä mai sä taci,
Dad mai cânta,
Vei veni
Prin urmare, ca sä plângi, trebuie douä lucruri: sä
poti Pentru d. Perpessicius aceste sânt
o infinitä suavitate".
alte frägezirni picturale":
peste ochi volu sufla
de vorbe are sd-i
- de vorbe domoale..."
peste ochi,
!...
kevista Fundatiilor Regale, de la 1-iu Octombrie, 1936, publia o
tälmäcire a d-lui Camil Baltazar Rainer Maria Rilke. Cetesc
aceste versuri ale poetului... de incantatie eteratä".
$i e sotie.
Este ca Noemiei. ca Ruth.
Ea ziva 'mprejmuie grämada ta de snopi.
Precum o ce rosturi slujege".

Te a »Imprejmui grämada de snopi" e de

ce rosturi sluje$te ? Rilke a tiefe Dienste", adea
umile servicii".
apoi ce $i e sotie este ca
Noemiei..."? Cum poate fie o ca un ca un
ca o ? Rilke a :

Und meine Seele ist ein Weib, vor dir.

Und ist wie der Noemi Schnur, wie
Aded:
Si sufletul mieu e femeie ta, e ca nora Noemiei".
Schnur e dar mai nord. Cine a cetit Biblia
Cartea Ruth - $tie Ruth era nora Noemiei, firä niciun
Universul", de T.

www.dacoromanica.ro
384 CLAR

Despre Eminescu cei scriu despre el.

Opera lui a preocupat in mare pe oamenii
de prin genialitatea ei prin vastitatea de
dire. Daca acesta este adevarul, vedern preocu-
tuturor acestora au adus o de constructie la funda-
mentele literare. centrul de gravitate
al ultimelor decenii a fost pentru literatura Eminescu. Lucrarile
care s'au in aceasM directie astazi foarte numeroase
variate prin felul de a vedea al celor ce s'au la
foarte grea duke ce se o
are pregatirirea necesara,
resultatele dernne de relevat. Dar, se ca
in spirituala a cercetarilor existe o sau o
perfidie de interpretativ, atunci de sama aceste
inefabile o repugnare totala. Nu
o lucrare in totul are menite
restul o rasturnare de o de interpretari,
duse la absurd, lucruri pasabile nu
salveze de la naufragiu o
In raza de observatiuni o de asupra
lui stun care incercau aureola marelui
poet, poate nu din credinta o vor face, mai ales din
sufletesti. nu oricine, cu o
structura de cea româneasca, poate se
greze eminesciene. vrea sä o faca pentru
a se ridica pe el, scade mult ar fi se va
releva. Rare potrivirile de simtiminte intre doi de
Mere, si, se ne aflam in fata opere
de marl si definitive
In deceniu, bibliotecile publice au asaltate de un
de cercetatori" ce dupa noi asupra lui Emi-
nescu. Nu mai vorbim de personagiu de opereta de prost
gust care a fost Octav Minar. Ne vom opri doar la
Scoatem din discutie a dmirabila trilogie : Luceafdrul-Nirvana-
Carmen Saeculare a d-lui Cesar Petrescu, care se pe o
culme de visiune literarg. Ne vom opri doar la oameni de
fruntasi ai scrisului. Ei E. Lovinescu G.
Calinescu. Primul, de o inspiratie a
romane din viata lui aceste romane ar fost
doar evocari epice, apasarea cuvantului asupra ce au
fost auzite din de rnahala, de sigur nu
ar fi fost. Dar, de ce ne-am in
recului sufletese fisic, departe de noi o astfel de ! Re-
sultatele s'au vazut, caci s'au ridicat s'au declansat
care numai nu i-au adus Lovinescu. Asupra acestora
s'au pronuntat de mare
(C. Dan Pantazescu ill Noasträ".)

www.dacoromanica.ro
 Eminescu din
DE CE EMINESCU AVEM NEVOIE ?

Anii din urmä au fost foarte bogati in ce priveste

contributiile la cunoasterea cu de-amänuntul a unui
Eminescu pe il il trimetem la
izvoarele lui, dar care, in cea mare parte a operei
sale, inchis tot in caietele de la Academia Ro-
intr'o vreme editorii pun bätaie averi ca
sä inchipuirile supt de roman" ale
turor oamenilor, de ambe sexe, cari cred au. ceva de
povestit despre altli atunci când nu cunosc pe ei
Putem spune, atâtea studii muncite de
cum se face in Germania cu privire la
clasici, despre Eminescu : viata lui
cele mai mici mai triviale amanunte,
pe care le-a cetit, potrivirile cu
atâtor cari n'au avut a face nimic cu dânsul.
Dar mi-e nu-1 strivim cu atâta eruditie
care in ea cea mai mare
Pen tru Eminescu viu mi se pare
prea putin.
Pe acesta .ni-1 impietatea autorilor de
istorie altele, päcatul
de a. crede mintea este stare aceia
ce a fost Eminescu in momentul celor mai
al celor mai nobile simtiri.
Generatia mea a cunoscut un zeu Eminescu, prin a
au trecut apoi rnijloace de
autopsie.
ne gândim la intregul pe care l-am
forfecat une ori, odios profanat.
N.
(Din Mihail Eminescua.)

www.dacoromanica.ro
386 ET CLAR

ASCULT AND PE MIGNON

Ca 'n vis ma chemi,
Liman cu din soare
'n veci de munti cu nimb de
cu vesmântul alb, de mirt floare...

Spre tine-alearga stoluri

cânte vesnic raiul de
'ncins cu scânteietoare
ochii umezi, dornici de
Tu cer, supt care s'a Petrarca
Florentinul purtat cu barca
In spre aprigul Carducci
Leopardi care trist duce
Pe-al iubirea zbuciumatä...
Tu cer nenvins, am te ?...

G. Tutoveanu.

PORT.
port marinatii
Cu ocMi spre mare,
mutt
luna de aur, de-odatd,
Din valuri
Un vuiet de ape
Mereu
mame cu tdmple albik
Supt candele vechi,
Se fierbinte.

Semnal de plecare.»
port
Cu
vasul supt
Departe pe mare....
Const. Goran.

www.dacoromanica.ro
NOUL

Acusäm
de mare autoritatea de notorie in-
drumatorului care conduce lupta Cuget jar
celor impotriva e de im-
portant, de la zi la zi, in avem
impresia ne in forul unui tribunal public.
pragul acestei instante, pentru azi, o acusalie.
scriitori nu pot concepe nu pot porno-
ar face, felul s'au si au
credinciosii miasmelor din mo-
cirlele in care nicio impotrivire. Nu
mai in contra protest al
prea putine exceplii, nu merge la sfidare.
bucurosi scrie normal si ex-
terioriseze o lume echilibrata de in expresii cu care este
obisnuit bunul sims al oricrui orn. chiar vai,
manuscrisul, intre autor si public, are de strabatut prisma de
terese a editorului.
literatura au o pre-
: se recunoasca dreptul de a fi socotiti bun!
ai pulsului" public. acest marfa ma-
care se ofere editorului, e necesar existe
o idenlitate de structura si nivel, spun editorii.
societate, neurastenisata de sexualisata
prin tendinta de a proclama instinctelor in complexul
actelor are nevoie, sustin editorii, de o literatura
forte, ascutit
Convingerea aceasta a ajuns, pentru editori, o obsesie. Ori de
ori o carte nu se vinde, editorul este imediat
ficat" asupra causei. Cartea e prea cand nu mai
pot face cuprinsului asupra copertei ei. Un
desemn pe o situatia.
in intelegere a vremii, chiar un prea-
labil acord, procedeaza plan: nu mai spre
editare nicio carte pe care public, asa
ar Unei i se o carte
Manuscrsele cu de continut se Se re-
cu o se in

De ce scriitorii dau sama de acceptie a

artei, pot adevarate evanghelii, smulse harul
sufletului de ce acesti scriitori, au fost obligati
prostituie opera, ieau positie contra
noi impotriva acestor siluiri? de
e un non-sens elemente de pornografie,
intro de existenta unor elemente isolate inteo de

www.dacoromanica.ro
 CUGET

nici nu poate fi vorba. din moment ce contopite

tregul operei, ele pierd caracterul aparte concureaza la pro-
ducerea- careía ii spune frumos".
Dar de adausurile care nu au lucrare pe
care le-a facut, aceasta a fost condilia princi-
pala pusa de editor, nu ni permit scriltorii sa ne ocupam ?
ele parte integranta din conceptia a artistului?
Ele represinta cel mult autorului de
fica opera. in de a-i avea langa noi, din aceasta causa
avem impotriva noastra ?
Acusam pe de promovarea pornografice. Cu
atat mai gray, cu unii nu comis-voiajori.
tiindu-se deci ca, in aceasta luam contact aceía
au un rol important viata publica a acusam ca de
de ant au patronat cu sange-rece asasinarea lenM a
sufletului acestui neam.
Nu tejgheaua pe care o patroneaza ipocrisia culturala
intereseaza pe noi, ci comoara de sanatate pe o
pot creste la generatiile in succesiunea
Oricare ar fi puterile ostenitorului in domeniul publice,
va constata nu se poate nimic maret, nimic generos
un suflet ruinat de virusul toxinelor pornografiei literare.
in vrerile noastre. Ele pornesc din
profunda grija pentru ceía ce avem astazi de indeplinit.
Cerem retragerea de buna voie din a porno-
Editorii o care e aceia, o scriitorii. Sa ni faga-
solemn. Palimentul institutiei, daca s'ar produce din
nu ne intereseazd. El ar fi consecinta a
comi8e impotriva neamului.
In casul se va vre-o diversiune, ocupatia
apasa. Editurile, public, vor avea prilejul
asiste la desfasurarea procesului, cu toate dramaticele lui fase.
Asteptare care nu nici
de a lasa lucrul la jumatate. forma, in care vom
reveni, va fi de natura... decorativa. Vom publica portretul
brilor consiliilor de ale editurilor aflate
in Drept chenar, vom reproduce textele pornografice din
lucrarile a caror editare au permis-o.
Avem certitudinea totusi eel mai dintre unii
aproape de apusul vietii, se vor scutura, ca dintr'un vis urit,
vor auzi, supt forme, gemetele unui neam care din causa
nu-si poate adevaratul drum ca, gest de mare
revenire, vor darui scrierile care insenineze atmosfera
sa sufletele, inviorandu-le indrumandu-le spre zarile
pure ale necesarelor idealuri. C. Dinu,
profesor la liceul Viteazul
din

www.dacoromanica.ro
NOUL

La Interatoare
de Joan Ciocirlan.

Sälasul nostru e un cuib de verdeatä in miresme.

Poienita larg deschisä, nemäsurat bielsug de ierburi,
sträjuitä pe de margeni de molifti ceteni pletoase, nu
departe, jur imprejur, crestele muntilor se grijá
de adäpost.
Un singur avem : golul spre táriile de sus.
o strävezie se 'ntinde dintr'un
altul de stânci. Ocrotitorul cer al muntilor, aci máret
de aci tainic, stropit puzderie de luminite,
spre lumi necunoscute.
Câte-odatä, noapte, zi, el toane de mânie...
lumea lui pune atunci hotar de náprasnici,
pe cari ferecä numai räbufneli träsnet. Dar
ni-i drag nimeni nu se de toane. Se
stie doar bine c'au treack precum au trecut decurs
de vremuri.
Undeva, nu departe, umbra de intunerec a codrilor, ni este
vecinä lumea cea a sus albas-
trul inältimilor neamul vulturesc, de
incálcarea hotarelor.
$i'n cuprinsul acesta, unde viata aci s'aratä domoalá,
aci de primejdii, ni duceam viata noi, oarnenii,
poporul al turmelor de oi. Soare mi l-a tot
vreme, acum m'a adus aici cunosc aievea
el.
- Vezi, nepoate, aid traiul e cum l-a läsat Dumneze
De-ti place, poti stai cu noi vrea, spunea
adesea, mai slábiau treburile, ingáduindu-i sä mai steie
de vorbá.
Petrecuse pe aceste meleaguri o bucuria ce
i-o háráziserä atâta podoabele el n'o Impär-
tásise deck doar ceilalti ciobani, nedespärtiti
tovaräsi.
Cum paza turmelor nu dädea rágaz acestora
reascä tot Soare singur
mai norocos. Deosebit de asta, el, ca mostenitor
al unei vite de oameni de samä din partea in
mare cuiburi de minuni ale frumusetii, dar in acelasi
timp nepätrunse cer
De aceste locuri táinuite au adäpostit atâtea sute ani
hrisoavele vechi ale mosnenilor, hrisoave care-i däruiserä domni-
din vremuri care ei dovediau
nimeni a meleagurilor muntoase ce
Cäile i potecile ce duceau in acele nu trebuiau
noscute ducat doar de mai de al

www.dacoromanica.ro
390

aceasta numai atunci vechiul stäpAnitor al tainei al hri-

soavelor se simtia spre vietii. Cum
Soare nu avea feciori, eu, ca din aceleasi tulpini ale
muntenilor, la curn spunea el, pusese
in gând ca prin mine mai de vreme firul rupt al
vietii neamului lar acurn cäuta prilejul nemerit ca prin graiu
destäinuiascä legenda plaiurilor a mosnenilor prin
despre ape munti, dar mai ales aräte potecile
de peste toate meleagurile cuprinse in hrisoave.
fiecare zi gäsia ceva nou de povestit ori alte
frumuseti de-ale pe care le desväluiascä, punându-mi-le
de a dreptul ori pânä in inimii
prin graiul säu ales. lar din cäldura care povestia, precum
din strälucirea privirilor inrourate care cäuta spre
doabá ce Durnnezeu acelor plaiuri muntoase, oricine ar
fi putut Soare nu uumai le pretuia precum
se cuvenia, dar le iubia din tot sufletul.
astfel, dirnineata sorocitä inceputului de drumetie, mosul,
care de bunä cä nu prea inchisese ochii noaptea aceia,
trezeste pe mine, slat despre toate planurile
ce
Cum de adormisem târziu, cäci trebuise neapärat
stau cu ochii pe cer ca deprind numirile ale tuturor
de stele, mie era sornn, trebuie fi
mult la
Dar, toate cä numai de nu-mi ardea, totusi n'a mai
chip dau geanä, cáci bátrânul, simtia cä ar sta
somnul, mä putere :
- D'apoi nu ni-a vorba, nepoate. Ai ai
sä te tare, n'ai te dai cu una, cu biruit de greul
vietii de munte. acum te mai somnoros ca un
- Da' de unde somnoros ?, sar eu vorba, timp ce
ridicáiu din cald de Stäteam doar ochii mari
stelele ce mi le-ai acum nu se
mai
- Päi se mai acelea? Cea mai mare parte din
ele s'au scufundat adâncurile cerului, gonite de lumina soa-
relui, care nu-i pe departe clrumul de la Räsärit, cele mai
arätoase, care nu se prea de apropierea faptului de zi, s'au
rotit au apus cum apune soarele. laca de asta
nu mai vezi pe cer decât 'stele, la singurii crai-
nici ai soarelui : luéeafárul cele trei Când acestea or
apoi zorile stau sä s'arate. Dar atunci noi sä
departe de ca sä facem drumul pe avem
mult pe ziva de azi. ce toti muutii,
toate apele pe unde avearn sä trecem, te
pomenesti c'om face chiar azi pluta, drum pe ape cátre
Stiam de pe coastele muntilor se spre ne-

www.dacoromanica.ro
NOUL

numárate pâraie, dar ele, tot biel§ugul de ape ce aduceau

din pricina colturilor de printre care se strecurau,
nu-mi puteani închipui ni-ar häräzi undele pe care
lätorim pluta. Imi dincolo de creasta
s'ascund alte lumi alte pe care putini ochi au
avut norocul le cerceteze. Unele dintre acestea erau:
teratoarea toate lighioanele sälbatece care vin se adape
din apele lui, mai departe, peste alt adäpost de munti gola§i, alt
lac mai mare, Buratecul, prin care se scurg apele Soimului, dând
pläcut prilej de alergat pluta supt coasta Ciobánaului.
fata acestuia, dincolo de adâncul präpästios al väii, se
lor", sträjuit de o horä
de Inchis acestea se gäse§te Lacul Fermecat", pe
care puteam sä-1 vedem chiar seara acelei zile, ori mult a
doua zi.
acolo drumului odatä la
pas de noapte, aveam una ducea de-a dreptul, dar
trecea pe poteci prea scobora stânci präpástioase,
nu putea s'o oriOcine, alta, care
mare pe cursul Limpejoarei era singura de ales de data asta,
trebuia fiu eu la colinda prin munti.
pentru ca nu inspäimânte chiar de la inceput
viata aceia de mult a muntilor, mo§ul avuse
gri de toate Inlesnirile ce se puteau infiripa.
in tot timpul celor câteva zile ce mi-au fost sorocite mie
spre odihnä târla de la stâná, mo Soare cei câtiva cio-
bani ce nu erau de lipsá vremea, zi noapte, la
päzitul oilor, au trecut de multe ori dincolo peste crestele mun-
tilor au tocmit toate precum stäpânul a crezut e bine
astfel, când zorile numai se gâciau dincolo de munti in
spre ie.sirám din am ândoi, urmati de un de ajutor.
Soare, apucä la dreapta pe poteca ce
puia apus pe sub ceteni, eu cât colea dupä el, ciobanul
dupä mine, printre noi se vânzolia in mers
de neastâmpär duläul
sprinten, numai in bondita de miel su-
scurt la cele prinse curele ce se petre-
ceau de-o parte plosca vin, de ceialaltä in tovä-
rá§ia tolbei de vânat, la pas cale,
ceialaltä ducea alt baston cu mult lung otelit la
capetele.
Sprinten din având in picioare opinci suptiri moi,
cute din piele de mistret, toatä la care ajunsese, depána
cales ca un
Cotind parte, pe trunchiuri azute se uniau
de-a curmeziul cale, alta, pe poteca erpuia prin
urcuuri mai domoale, se strecura o
adesea din
lar, atunci se trunchiuri mari de brazi

www.dacoromanica.ro
392 ZUGET CLAR

calea totul, mosul, sprijinindu-se

tesug, când toiag, o
de ceia parte, strigând la noi In
- Hop, ca !

- Hop, hop, strigam noi; de särit

nici chip era L..
E drept pentru drumul acesta pe mine läsase destul de
sprinten, nicio greutate alta decât aceia a unei haine groase
ce o ca ; dar, cu usurinta acelorasi opinci
cu care înzestrase, nu puteam folosi picioarele la
acelea pe care le Soare.
(Va urma).

CRONICARUL
faci :
tihnit leatopisetul
Tocmit cu mare

grea, de
Vel Vornic, care 'n numele credintii,
cum au
urmdrim pe cronicar, -
Pornit prín codri de munte,
Spre de neam culmi de cremeni,
Din care-au izvorit popoare gemeni.
pe
pornim pe drum, tot
Cu inteleapta lui 'n

Din zciri ninsoarea cerne 'n valuri,

din cerului,
de s'ascunde pe supt
'ncremeneascd
Dar ia mai departe,
De-o duce spre apelor,
S'o cearnd 'n
Peste adormit satelor.
zare de lumind
A in zbuciumul
ca de veacuri, std
lar copilasul, in bdtaia
A 'ncremenit cu
Privind mirat
C.

www.dacoromanica.ro
NOUL 393

De ce o de 'mprumut inchipuiri
Ce 'n se De crezi este-un pe lume
De ce cuvântul biruie c'un
Poruncile eternei

in gdndul nebun, Te stingher :

din la fie de n'ajung
poesie face drumul
tot ce-a De n'ar zbura 'ntregul stol.
N.

1).

de Heine.
Nu ce 'nsemne-aceasta Pieptenele e de aur
Cd de mâhnit, poarta cântând,
poveste veche 'n mintea-mi 'nfioratd
necontenit : ape
E rdcoare, pe 'nserate, E cuprins de lnntrasul
Rinul curge de e rdpus,
pe-un de 'n drumul lui n'o vede,
Soarele in ; se uitd 'n ;

Colo sus o Cred cd, de atunci in

Cu chip mândru, minunat, Luntras, luntre s'au pierdut :
$i acestea,
Auriu-i pdr bogat ; Ei, Lorela le-a

von Eichendorf
e se frig, - Ce std pe mândrul cal
Ce-mi umbli 'n oare-asa târzii? Al zinei trup neintrecut...
Esti in codru-adânc, Ma (ie Domnu 'n paza lui,
Mireasd Te-oiu ! Esti Lörelei, te-am cunoscut !
- Bdrbati-s de viclesug, - Md Din de 'n Rin
De jale mi-e frânt ; Se oglindeste-al mieu castel ;
A sun' un corn, E frig, târziu codru-adânc
fugi Tu nu tii cine sânt. nu mai pori iesi din el.
Trad. de I. Const.-Del'abaia.

Privitor la legenda Lorlei (Lôrelai) a se vedea noti 23 al acestel reviste,

pag. 364,

www.dacoromanica.ro
394 CUGET CLAR

GLASURI DE PROFESORI:

ocrotitori ai graiului

Mi-a in o la Ateneul din

in seara de 26 Mart 1905, de profesorul
doctor A. Demosthene, subiectul : Starea
(patima) a limbii ce vorbim. Formele prin care se
causele, prognosticul
are ca tema, cum spunea cuvantätorul,
jinirea a causei limbii in care ne-am pe
care o aratate pentru
lecuirea de care suferia graiul nostru de atunci.
frumosului au fost ;
nografi pocitori ca n'au fost niciodata. Acurn patru
decenii frantuzomania, sau francesopatia, - zicea
profesorul Dernosthene, - jar mai de mult a slavopatia,
poi grecopatia pe vremea domnitorilor dascalilor greci ; apoi
francesopatia ; s'a intrezärit de la orizont anglopatia, care
nu prea a prins in fata pornografiei, - mai bine a
care se bine multi pocitori, stalcitori
batjocuritori ai romanesti.
In ziva de 25 Novembre 1890, Ionescu-Gion a rostit, tot la
Ateneul Roman, o in care orator& se
treba : ...Ce este romanesc 7". Se
vorbia, se vede, acum o de veac, mai ales in
de sus, o de tot felul de cuvinte :

turcesti, frantuzesti, etc.

frantuzopatia la noi, acum cinci-sase
profesorul german Virchow, care venise
la noi ca oaspe al Regelui Carol auzise franluzeasca
vorbindu-se in climaterice de pe valea Prahovei, s'a
rostit : 1, die nicht ihre Muttersprache
- das mir nicht 1". (Ah nu pretuiesc limba
- asta nu-mi place, - asta nu-mi place" »
Erau deci vremuri cand se multi, foarte
de a curata rornâneasca.
Profesorul A. D. Xenopol astfel lui Gion, rostirea
sus amintitei : ...Sant de modul cum se
biata aproape pretutindeni unde e
: in Parlament, in pledoarii, in ce apar in
mai ales, in saloanele noastre, in convorbirile acelea in care
mai se vorbeste se spune ceva" 1
B. P. Hasdeu el luí aceiasi con-
urmatoarele : - A furisarea
este ea se printr'o
cand ne o atunci or-
ganismul sufere : este un cas patologic, o

www.dacoromanica.ro
NOUL 395

Nici Al. I. Odobescu n'a de a pune in cumpana pretioasa

lui parere, privind tema conferintii lui Gion,
ce este de sama, cugetam
scriem vorbim. Intocmirea fraselor se faca in
míntea noastra dupa logica limbii jar nu
taxe straine", etc.
trecere de paisprezece ani de la primul strigat de alarma
de catre lonescu-Gion, George Ranetti, adevarat al gra-
romanesc, a publicat mai multe articole in Epoca",
in contra cotropitoare desnationalisatoare a
strabune.
spunea : ...Sarmana limba romaneasca, - ce
cu ea 1 nu este frumusela de care
sa nu impodobeasca limba de insisi
au faurit-o.
Ea este ca suspinul aspra vigu-
ca un ; ea impreuna, dupa se-
melia a bardului dierea feciorelnica a :
pe romaneste sa bias-
sa urasti tot de bine, tot de frumos,
tot asa de sau de subtil ca in limba de
pe lumea asta..."
mai departe spune ...Noi ca in limba
cugetatorii nostri gandurile,
simtimintele, visurile, fantesiile cu o maiestrie care arata ce
aluat de calitate superioara este limba, in care pot
monumente horbote delicate fine ca bo-
rangicul
Un alt aparator a fost Al. Ciurcu.
a dus pentru infrumusetarea limbli
a fi schimonositä euvintelor in
graiul romänesc.
Elisabeta, a luat parte cu
sufletul la din vremea ; a indemnat pe
poarte portul euvinteze in
marele Inteleptul rege Carol
. s'a rostit astfel in
a Academiei in ziva de 2 1905 :
Mea este se stavila valului de nepasare pen-
tru graiul tot odata buruienile
care limba au intr'adevar
proprie, care se desvolta niste reguli statornice,
scriltorilor de frunte a academiitor asupra acestei
este de asemenea
De ce sa ne ferirn de locutiunile vechi, cu de
rata aceia a a care macar
arhaisme nu de oare ce le in 'limba Bisericii a
porului Mult de temut aceste neologisme sterpe,
forma pocite, care nu aduc ideie ci
nesc numai cuvinte curat spre le cu altele

www.dacoromanica.ro
396 CUGET

strdine .cu absolut identic, ca, spre : avansare",

de inaintare, votai", in de calatorie, etc. Aceste cuvinte,
parasite rautdcioase, snt : creste pe zi ce merge,
va fi schilodirea limbii Asa grala Marele Rege
Carol in Academia acum treizeci de
D. Nicolae marele al neamului, vorbia acurn
treizeci de ani, : Lupta pentru limba (Bucuresti,
1906) : ...Limba pe care o vorbim acum nu este limba
romaneasca de astazi : ea este fiinta vie care vine din timpu-
rile cele mai depdrtate ale trecutului nostru, ea este cea mai
scumpa mostenire a cari au lucrat, generatie de ge-
la elaborarea acestui suprem product sufletesc.
nostri au muncit au asudat, astazi nu mai putem
vorbi ei, ni putem ce au fost ei, de toate,
din aceasta romaneasca, in care coborit
care traieste pentru ca generatie generatie au
spre a o trimete mai mai curata
celor vor veni ele"
vorbia marele acum trei ;
simte
Dar, pocitoril romanesc s'au
grozav. Pornografia (porcomania, cum zicem) clocoteste in
multora, carl, - in nazuinta de desface pe taraba o
pu - produc mult, mai mult, dar de
proasta calitate. de a noasträ sä
aceste tarabe otrava sufleteasca
N. D. P.-Zoita,
(Din Epoca"). Inspector general

REVEDERE
sat nimic nu s'a schimbat
din mica am plecat :
cer senin peste
pluguri robotind pe lunci ;

Acela§i viers de
se 'ntorc seara de la munci
valea clocotind de glas de prunci
de joc nevinovat.

Doar eu nu-s tot acela care-am :

'ncovoiara anii lungi grei,
de-acas' aiurea fac

Eu am un solemn
din veac de miei
Ce dorm in deal, supt crucile de lemn.
(Din CuvAntul Satelor", Lugoj, 1936.) Partenie

www.dacoromanica.ro
CR ON
Pe cand la rubrica revistelor se un certificat de virtute
se
germane, Tzigara-Samurcas, Blajul, supt semnatura d-lui
N. protesta in numele Arghezi, :
cuminte, unei in care aratam ce usor se distribuie
certificatele literareacolo. Apoi eu vorbe groase, care nu se
potrivesc cu tot ce este intre mine oricare se cere
un crez nou, dar noi nu facem cerem
la drumul drept".
Putem continua discutia, daca se serveste
mele un nou transport de ca unui mahalagiu" ce sant.

Tot despre al d-lui I. Emilian

Constantinescu.
,,Acesta este titlul unui bine documentat critic, datorit
mieu fost coleg, profesorul Emilian L Constantinescu
(editura Bucovina", 1932). Am cetit recetit acest interesant
pe care il recomand staruitor tuturor, ales
d-lui Pisani.
altele, distinsul critic, aproape
modernisti adopta, principial, o atitudine absolut de
poesia Tot ce a literatura universala sau
la ei nu merita nicio pretuire, ea cuprinde
mai platitudini, locuri clisee arhicunoscute, - zic poetii
de moda noua.
din anul 1922, d. T. Arghezi (Literatura noud, in Cugetul
tomänesc) valorile anterioare, in poesia
atitudinea, concentrarea, parasirea substratului din tactica
che, care se naste ca o artificie, o se stinge".
Manifestul activist" catre tinerime revista Contim-
poranul" (Maiu 1923) astfel : ...jos arta, s'a prostituat. Poesia
nu e un tease de stors glanda a fetelor de
Teatrul o pentru melancolia negustorilor de con-
serve. Literatura un räsuflat. Dramaturgia un borcan
fetusi fardati. Luna o fereastra bordel la care bat
banului poposesc flamânzii din furgoanele artel. Vrem rninunea
nou de sine ; expresia plastica,
a aparatelor Morse Vrern teatru de pura emotivitate, teatru
de de cliseele ale vietii burghese, de
obsesia a orientarilor. Vrem plastice libere
de sentimentalism, de literatura anecdote, expresie a formelor
colorilor pure in raport ele (sic) aparat fotografic
pictura de acum sensibilitatea
Sa desgustulut propagat, stafitle care
de Sa ni 1 teorillor argheziene

www.dacoromanica.ro
398 CUGET CLAR

inmultlt uimitoare de oare ce poesia sistem

Morse", nu cere
de cap, sau prea adâncime, efecte pentru
donjuanii bulevardisti, cari muta monoclul de pe un ochiu pe
altul, cum au tras ochiul intr'o parte sau alta
Ce se petrece poesia, se petrece literature genere.
Un rdspopit crede face mare roman
roman terfelind tagma din care a fdcut parte. A fost de--
ajuns lepede ca se ca un
tihnita din care nu scoate ce
convine spre a fi pe placul
teatru se la ; place tot ce este
teatru de emotivitate", picturd-fotografie
cari au proclamat literature de ieri ca pe un
de pregdtesc tine-
retului, apoi destui cari vorn acest al
condeiului.
Editurilor care hârtiile cu asemenea
Herz dorim, mai la usi,
judecdtorul de instructie.
de literaturii bolnave de infecta poesie in-
in anarhismul poetic", Educatiei Nationale a
trimes tuturor scolilor secundare o - la timp
venitd, - prin care se recomandd mai atentie poesid,
element educativ de prim ordin pentru formarea sufle-
tulul, a a gustului pentru S'a constatat cu
foarte la bacalaureat nu
in stare reproducd nicio strofa, chiar niciun vers Eminescu,
Alecsandri din Cosbuc. bolnavd,
tern extremist, modernist, cubist, expresionist, presenteist,
sionist ;sau cum Dumnezeu mai este, de
catre tineretul care, face dimineata, ceteste ga-
zeta sporturilor, peste revistele de cinema tot cortegiul
stelelor", iar seara, - asa ca incheiere,-o poesie sistem
smulgem din acestui tineret literature
pornografica', trebuitoare, cartea sfdtuitoare,
Avem nevoie de un tineret la trup la minte. Din
aceasta a pornit
poesia literature
spre literature - este o poruncd.
anarhismul poetic desgustul pentru
devenind Ministeriul Nationale,
intelege dea rolului ca factor
educativ mult de instructie.
Semnalul a fost dat. Grija pentrue a tinere-
trebuieste stea plan. Pe ce se
educatie se poate trainic adevdrata instructie
Una alta nu este N. D.
inspector general
(Din ziarul Epoca.")

www.dacoromanica.ro
NOUL 399

d. Tizigara-Samurcas...
Primim, cu rugimintea de a publica, urmätoarea scrisoare :
Domnule director,
Cu onoare venim a vä ruga sä binevoiti a dispune se
sereze pretiosul d-voasträ ziar, cele de mai :

Fatá de atitudinea nedemnä pe care d. prof. M. Tzigara-Samurca$,

directorul Convorbirii literare", a avut-o ultimul timp,
subsemnatii membri ai comitetului de conducere al amin itei reviste
ne retragem deplin atâta timp vechea onorabila
publicatie va mai sub conducerea actualului ei
director.
Ca urmare a retragerii noastre, vom publica o brosurä-program,
prin care sä se aräte drumul pe care I-am sträbätut
sä-1 de aci cadrul Convorbirilor Literare".
Tot odatä, vom grupa jurul unei noi reviste, care va urma
sä aparä mai curând, care sä ni continugm activitatea
pe aceia$i linie de spiritualitate nationalä.
(ss) Nicolae Rosu, Radu Anton Constantin-Stelian
Augustin Z. Popescu.
(Din Universur).

din cei cerberi ai criticii noastre literare.

Familia" pe Septembre-Octombre a. aprut
zäbavä revista se cu marl Octav
despre marelui Arghezi :
Se poate socoti Cimitirul Buna Vestire drept una din cele
realisri ale Arghezi una dintre cele mai
bune ale literaturii
Partea din opera argheziana - incontestabil
care-ti la propriu -e totusi perfect esletic
de aceia nu este
general, ceia ce e mare Buna Vestire" este
atmosfera de pestilential de tragic care se impleteste tri
de plasticitate a continutului... Cartea e ca o zguduire care ne
'n Pe desgustati uluiti, ne trezim
la cu un gest de deprimare".
Criticul citeaz pasagil din carte. S noi? Ni e
de cetitori. Din cele de mai sus ins, poate, credem, oricine
s aprecieze calitatea crtii ca a ce i se face.
Dar tot acolo, in Familia :
Cuget (Noul Smnator"). romnesc in epoca
aceasta de dup rzbolu, morala mai s'a uitat turpi-
tudinea a atins treapt de primat, cam rtAcit drumul. Nu
stiu ce ocult ii tot calea coteste cu predilectie spre
haznale de insorita pant care pe pe care se
turnul de al artei.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

o de in romanesc. Se traseaza
sobra, a din care se va
opera neperitoare a geniului nostru. Talente tinere rasar din toate
partile fecunditatea adauga zi de zi material valoros
moniului cultural neamului acestuia de dotat.
un diriguitor pervers pe undeva, care pe
Mturalnica a mode care bagateliseasa valorosul, justul,
mosul, pentru a da inesteticului, scabrosului, patologicului.
Priviti in paginile opere frumoase nu strecurate
numai numai ca sa moderne, ca sa nu etichetate
de o critica in
Poesia se zbate supt povara ermetism care nu e
bolovanul lipsei de talent. gangavire poetica nu
este inspirare de vorbe desparechiate, goale de inteles
de ritmica de musicalitate.. de cuvinte, ca
de- pietricele din care copiii, schiteze case,
realise doar in intentia lor.
cu scatologie nu este cum, din
carnatiei luí Venus cea nascuta din spuma are
predilectie pentru in care se incuibeaza
Nu.
-
pentru drurnul pe care-I parcurg
pentru cari
massa a cetitorilor - era nevoia de un diriguitor.
de torta ai
urmeaza - marea
intreg la
cap, sanatos la corp la sa
arate ratacirea spre care au fost ajute
gaseasca drumul
D. N. era desemnat pentru aceasta. Poate era singurul.
n'a pregetat. Scriitorasi metamorfosati peste noapte, din
de cimbru in epubrete de clanuri
masonice, de generatie" sau de neispräviti asociati, au inceput
fie din intreaga podoaba, a ramas din
ei ceía ce de pravalie, sau
va cetitorli se vor feri de cei
vor paginile romanesc va
ramanea pur, sanatos, nu scabros, numai cu eroi
schilavi.
rostul Cuget Ca nu trebuie punem sta-
vilar e sincera, ca nu trebuie sa
orizontul fata facem cruce-
in interior ne prosternam smeriti la o rugaciune-,
am aprins cuvenita fata Ca nu con-
literatura evocarea Ingerilor a serafimilor, sau
cu stelele bunica de acord. tre-
buie dinamism care da.
in cui mult fluid din acesta dinamic di-
namisant ca d-lui N.
cu drag revista Cuget dintre pu--
aid, intentia indrumarea.
M. S. Sarnarineanu, dar
alta directie D. L. B.

www.dacoromanica.ro
 PIRANDELLO
Italia a pierdut pe unul din cei mai de scriitori
ei, dar nu dintre aceia cari mai bine spi-
ritul italian, in care traiesc insusirile sufletesti pe care
niciodata nu le-au pierdut, nici in cele mai vremuri,
urmasii vechii Rome.
Pirandello era de toate un Sicilian,
nearnul de acolo are vinele sale elemente care vin
din vechea doiala din obisnuinta sofisticä a
jocului cu ideile, din aplecarea de a considera
drept ilusii mai mult ilusiile drept pe
aceasta, tendinta de a despica tru
de a se pierde in lumea lucrurilor infinit de
De tot extraordinarul dintr'un teatru care nu
cu celelalte, ca unul care
a consecintilor unei bizare inchipuiri
dincolo de hotarele decente pentru
a un cas interesant de psihologie.
S'ar zice : un al lui Bernard Shaw. Dar Irlan-
desul, Celtul acesta, cu de rautate
de despret, acest profanator. al mortilor pen tru a
face scapere a satanismului apar-
tine altei rase, mai ales nu are in el, in ce priveste
forma, de disciplind care n'a lipsit Italianului.
Pe cu buna
romanä lature, cea mai putin cunoscutä, dar
mai din opera lui: povestirile.
Acolo e un farmec de simplicitate
une ori duioasa, ori dacä e vorba de dure-
roasä a livezii de ori o
in somn ori profesorul inchis in
sale, de nu mai dormi, iea paläriile plouate
de pe drept ascultätorii cärora peroreazä.
Cu acesta ne cunoastem, ne recunoastem numai
N.

www.dacoromanica.ro
402

CUVÂNT DE SUS.
'n brazda
cu hdrnicie,
zi care se pierde
i-o vesnicia

Priveste 'n
:
In
tinereta-i

De 'nfdpluirea dreptei tale

Se tire.
! Soare'e
Pierzdnd din si strdlucire !...
J. U. Soricu.

CÄTRE PACE
Monarhul credintii eterne, Maiestrul cer
Vorbeste 'n de a celui mai slab muritor
cere meargä 'n pe drumul cel drept, suitor
marea care
Va duce, ceasul din glas de otel tunätor,
buna -o vesnic
'n câmpul El
- Popoare, 'n ! Popoare, 'n gând
pacea, prin va smulge din de
Toti barbare ura ce 'n !
'n fire, popoare, lupul e tare ;
Satana din iar sufletul vostru-i !

'n popoare ! tel,

ziva din e-aproape räzboiul de-apoi!
Satana e puternic se 'ntre voi
Amarnic aprins de si dornic de
ispita e dulce, turma de oi,
E moarte, pe suflet noroi.
Alegeti virtutii, urmati-mâ 'n toate 'n tot,
florile Mele apele râului
Vor pune o vesnicä En mai sälbatec pustiu
'n templul mare arhanghelii, noul chivot.
Deschideti urechile, oam2ni, renasteti nu e
ceasul din nu sufletul nu e 'n sicriu
I. Dobrescu-Bughea.

www.dacoromanica.ro
NOUL OR" 403

Goana vocabular
scriitorii noi nu cad in pornografie, alte caracteristici nu
Lipsa de claritate e cea d'intäiu. increderea
textul, vers sau cetesti, cetesti de zor, chinuiesti rnintea
bucata toate felurile, o mai cetesti a doua
sau a oarä, insä se proiecteze ceva pe ecranul
ca fie vedea sau
auzi ceva din probabilul zbucium sufletesc care va fi veghiat
la operei. E una din träsaturile cele mai primejdioase
ale unui anumit Ea porneste din dorinta de a epata cu
pret, din acea infurnurare grotescä, de
totdeauna, celor pentru marea celor netalentati.
In graiul celor ce-o numitä profunzime are
ideia cä poesia e apanagiul celor pulini, de opere
de profunzime au fost create, de atkea ori,
tocmai de cei multi. Intru ne priveste, numim apu-
: obscuritate de a-i alte explicatii, ne aducem
aminte de eternul Boileau:
Selon que notre idée est plus on moins obscure,
L'expression la suit, ou nette, ou plus pure.
Ce que l'on bien clairement,
les mots pour la dire arrivent aisément
Lucrul e, prin urmare, cert : obscuritatea, contrariul e
scriitorilor cari, spre a-si da les
sombres pensées" un nuage épais", el, :

Le jour de la raison ne le saurait percer.

totusi se comite pe o acelasi entu-
siasm patimä de o mai Prin elimi-
de cuvinte indispensabile de vorbe rare, mai
totdeauna lipsite de sens nepotrivite atmosfera poesiei, acesti
nu pot fi deck de o tinereta) bat frenesie
apa a unei lexicale excesive. Amenin-
larea aceluia.si Boileau:
Sans la en un mot, l'auteur le plus divin
Est toujours, quoi qu'il fasse, un méchant écrivain
Se pare a nu-i preocupa, a nu-i pune pe prea
spre a socotealä de de meschinarii. Räzvrätirea
e prea integralä spre a putea deosebi complexul ei mäcar
cunoasterea marilor spirite conducätoare ale literaturii.
Ingrijorätor e reteaua a acestei
cad unii de unii profesionisti, ba unii
cari fie obscuritatea, cultivand-o desin-
fie o teoretisand-o prefäcut entusiasm, jus-
gäsindu-i terneiuri.
Un cas presinta, la noi, in cea directie, volumul
poesii": Tdlcuirea lui Har. care, chiar pe
complecta de claritate, ingemänatä

www.dacoromanica.ro
404 CUGET CLAW

goana vocabule originale de imagini baroce.

la p. :

Din impäturite leattiri vie

ochi albastri, pe corhand.
Susul, cavaler, inbie
tärnei binecuvântatä
Must de nea, buiaa tineretd.
de la p. :
zilei acätärei...
la p. 6:
Copacule anul ista
de ne 'ntinatä suptire,
la ce-ti slavoslovirea 'n trista
pämantului nemernicY
la p. :
Numai le vie burtosilor o suck
ceara fiori pe räscrucii,
gura mocnite din dar rázleteste
'n fund de-i plesneste cum 'n bulbucii.
Vii gogonici, fumburuce topite laturi tresaltä
clinchetul nobilei sticle 'n ocolul de lespez ca
albe cirese, bomboane de fasole de-olaltä
pe treceri;
la p. :
In puhava 'nfoiere din scuturul din
s'a limpezi, glodosul obiceiu,
toliricul alb de
alte tentative la fel de a poesia de a
gloria marilor
Intru ne nevoiti
vileag astfel de Har. care printre degete,
de imagini :
de peste vale trenul a chiuit de nuntä,
:
Negura pätrunde peste toti;
impingand-o para mai afund,
nu are voie ierte-mi-se, numai astfel trebuie0e
strofa aceasta de la p. :

Promorocit asudä, lucrul se

sulimanul fetei l-a jos,
ci plozilor lt-i dulce ca de ghiatä
de raze pop caraghios,..
Represinta aceste versuri un de ?
propunere practica: de versuri au
numai nevoie de un auxiliar : notele, explicatia de cuvinte,
comentariile sau, mai bine, singure le-ar putea face
marelui public.
ele amenintate o peire prematurä.
Paul Papadopol.

www.dacoromanica.ro
NOUL 405

institutie adevarat

$coala de icoane din Välenii-de-Munte.

Nu unei simple datorim pe Grigorescu, nu dinteun
capriciu al soartei sufletul s'a realisat plastic in arta
de etnica a lui Grigorescu. dupa cum literar su-
fletul romanesc, pastrat in seninatatea traca, nu se putea realisa
prin Mioritei", plastic un singur drum se
aspiratiilor noastre catre frumos icoana. Grigorescu,
fiu al satelor nu e un iconar care,
cadrul bisericii, n'a facut exterioriseze, - cu mijloacele
perfectionate ale unei tehnice ce nu l-a putut smulge din
sale icoane ale sufletului popular in care
toata icoanelor noastre in fata te reculege
ca fata catapetesmei de la Zamfira.
Secole aspiraliile neamului nostru catre frumos
prin plastica nu se prin arta, de
modesta, a icoanelor, arta care, in camerele
bizantine, popular nu numai ca de mult hieraticul rigid
al acestora, dar, mai totul de valorile se
in zimbetul cald al durerilor ce
pe care nu le puteau in rigdlitatea aspra a
De s'a o locala, care, daca ar putea fi
bizantine, se in modestia
ei de tot ceia ce am putea cere aceleia, dandu-ni, toate
reduse, dovada frumosului chiar cele
mai modeste rnanastiri de la
Icoana, modesta icoana de pe ca in Ardeal sau pe
lemn ca la noi, care pe vremuri irnpodobia colorile ei vii,
ce rivalisau fotele terancelor nedeile de pe langa
sau praznicele sfintilor populari, ni-a dat,-asa cum colindele
azi prin arta lui Dragoi cele unde etnice creatoare
de valori autentice musicale - pe Grigorescu
romaneasca.
Din pacate, numai arta a Eiconarului prahovean,
care aducea el caldura sufleteasca a celui ce de copil
printre din icoane, a fost parasita, dar, ceia ce e
izvorul, marele artistic ce putea din aceasta
a icoanei a fost, nu parasit, dar si brutal acoperit
de uitarii, astupat de comerciala a hârtiei
lorate, cine ce
Copierea unor forme de vial& in numele civilisaliei
in despretul tuturor capitulurilor etnice a insemnat in acest do-
nu numai parasirea unor proprii, nu numai arun-
carea formelor noastre oficiale pe drumurile unor realisdri
de nostru care erau astfel de la inceput condamnate
dar, mai a distrugerea inca a unui

www.dacoromanica.ro
406 CUGE T CLAR

- -
In acette imprejurari, ce au fost pentru trecuta
posibilitate de realisare plastica a
in ele au inflorit in trecut bucuriile
nostri, mijloacele modeste
au putut cuceri transforma formalismul bizantin spre a-1
in caldura sufletului ce bogalie, ce a putut
izvori din ele in genialitatea lui Grigorescu, mai ales la
tar& in case, in biserici chiar, la orase in scoald, ne
cutremuram in fata litografiilor ce nu mai nici curiositate,
dar 7, 7, in
nu m in magazine, de neamul
de credinta icoane care fie sufle-
just ce de icoane din
Valenii-de-Munte, care nu se poate naste acolo unde
e, nu o incercare temerard, ci visul curat al unor noi
ce vor vina.
Scoala de icoane nu se putea naste la Valeni,
din acta a trecutului numai din forta cre--
atoare trage spor motivare din cele profunde ca--
ractere etnice, creatoare de vremuri noi, viata d-lui
profesor N. Numai la Vdleni, atmosfera a dea-
rotunjite, in tremurul cald al celei mai joase atmosfere,
supt cerului ce acopere de vorbitoare
sufletului ca printre dealurile serpentine, acolo unde se
ale romanesti, numai acolo
se putea noua
firul unei activitati romdnesti daduse trecut de
paterilor sale.
La intre culturale, la de icoane,
modesta elemente ce izvordsc tot din lumea
desvätate mai de tot ce li-a dat
oficiale, adesea de etnic, se pune la
cale o mare revolutie : intoarcerea la simplicitatea
care poate fi creatoare de
energii etnice. de aceasta, de un din
gatul al institutiilor din tinde
realiseze si ea mereu desteptarea a acestui neam, care
nu se poate face pe drumurile ale etnicului care
o putem spune : va veni. Anton

DE
noapte de
pe firea
Durerea, de-al toamnei
pe suflet
durerea 'n al scrum,
dora-mi din 'ngroape...
atdt de departe acum,
Jar de aproape
Emilia Popovici.

www.dacoromanica.ro
NOUL 407

ca traducator...
carte poate fi printeo presintare de-
sinteresata sau printr'o grosolana, critica intere-
sau prin negligenta editor lucrare straina
ajunge la acelasi resultat pe alte lucrurile se
petrec la noi, mai cu mai mare roman al (don
Quijote) din care, abia anul acesta, s'a oferit o corn-
devenise la noi, mai mai pulin o sar-
carte pentru : capitolele principale erau barbar reduse
schingluite, astfel nici mersul general al nu
putea fi in fasele lui principale. Ni s'au dat in acesta
doua-trei edilii (ilustrate, spre a mai scump), in care
nu se nimic din genialului prosator care a
sa intocmeasca, in timp, o lucrare nationala
versala, un roman satiric, care, cu o intuilie se inchide
omenire nurnai in doua tipuri psihologice.
maniera a fost comprornisa, prin traducatori
evrei, Inca una din de capetenie ale omenirii cea
mai bogata mai ízbutita de nuvele Decarneronul4
marelui Boccaccio a fost transformat, prin metocla diabolica a aces-
tor atentatori la viala rnarilor capodopere, carte
in care precumpaneste pornografic
De asta norma de a interesul
autorului. Traducatorul a fost de-a dreptul ingrat
A ales a scurtat astfel Boccaccio nu s'ar
recunoaste in unele romanesti de care, in fine, ne-a
scapat prepasa traducere completa a Al. Marcu, din
care au abia volume ingrijite.
Dar o de promitere a bunelor
proasta talmacire, redarea nenorocita barbara a
conlinutului imbracarea intr'un stil frivol, incadrarea
lui in cea mai revolutionara ortografie sau punctuatie.
E casul cunoscutei nordice Cartea de la San-Michele",
din care internationalistul agitator pornograf F. Aderca, furictionar
public, bine plant ocrotit, a facut o adevarata bat-
jocura.
La p. 114 cetim : ca colita sa in legatura ;
la p. : aceste paste... pe cari le pun ; la : de
aceia noi, intinderile de zapada care
mantul..." ; la 131 : Si azi laponii pe din
nu e stare sa faca slujba...". :
Cainele a pierdut darul vorbirii omul...";
toate dobitoacele precurn copacii,
pietrele, toate, zarnislite de Dumnezeu"...;
La p. 149 gasim expresia : nici la alteineva"...;
la 161 : ca loviti de-un traznet".
alte nazdravanii. E o atitudine care pe fata nu
o nepricepere, nu nurnai o completa a

www.dacoromanica.ro
408 ET CLAR

limbi in care se pretinde scriitor, nu numai cea mai

negare a artistic (Aderca este autorul unui Mic tratat
de estetica"), dar mai ales acea caracteristica
exploatatorilor de valori universale, care pe
tocmaí casul acestui
inintelectuaH.
F. Aderca, al tuturor falitilor intelectuali, colabo-
rator asiduu al raposatului Cuvant i, mai ieri, al
guvernamentale, care, ca scriitor original, persevereaza
in a confectiona pornografie prost stilisata, iar, ca traducator,
nu vulgarisarea scrierilor tendentioase, reduce la
propria-i capodoperele umanitätii.
Cum ajunge la acest resultat, de greu precisam.
Fapt e aceste traduced, dau pe
o grosolana ne fac ne la näcdjitii
elevi de cad, supt presiunea notei, schilodesc texte
spre a din ele bruma de sens poate scoate minte
de grabit. prea ízbitoare intre
traducere literarä acele transcrieri nu cu ce
pe editorii astfel de
hibride.
consideratii care ne-au dus la acestui
al nearnului al literaturi universale.
Paul I. Papadopol.

PORNIND LA
Slab mi-e trupul fata mi-este suptä
bietul suflet pe care l-ai dat
'ndeamnä n plec eu la luptä,
ce pe e drept e
Nu sä lancea
Du$manul e puternic, puterile
i-a,sa precum David
mea intreagä o pun numai In tine.
! a putere
pot zdrobi In
ca rabd de-acuma a ränilor durere,
Precum Tu pe cruce durere ai räbdat.
Nu trupul cu scutul de :
vor strapunge pieptul inveninate,
Dar bine de ele nu mi-e
pentru 'nvierea credintilor uitate.
Nu mi-e 'n 'nveninatä
Voiu fi jertfä supt arma celui
supt vrea cu mine-odatä
Invins gândul e al

www.dacoromanica.ro
DIN LITERATURA 409

FECIORUL
lebede de rzboiu:
Pe la arme ! e 'n
ograd rsar
Feciorii se-adun,
Nu-i vreme de sfaturi, nici de povestit:
unul, pornit.
-Tu mieu mire-al ineu frate-al mieu
eu rostul vi-1
grij v'avem, robotind.
Logodnica de drum pregtind,
sora din grajd 'nsuat,
-
lar
vii, al
pcarta
mire-al
a dat.
frate-al ?

- ni te
glia apele
din
fi,
pustiu?

-De ce nu mai vine

Atuncea veni-voiu, nu voiu
libere apa acum,

-S'uram penoi s mergem drum?

soarele-apune iar
li-i tot
Ci pe drum
Un cal vine 'n goan, dar
prind de
- Cum de ni vii ? Ne prinde-un !
pierdut
Vii al mieu mire-al mieu frate-al mieu ?
- Pe al mien
Pe cel verde
Pe mine s'apuc
vestea cea v'aduc.
Trei lebede zboar antecul stins
caute-o groap pe ampul
mortal drag s'au
la cap sora lui,
-
Mireasa la logodnicului:
tustrele orfane-am
durerilor glas?
Doar soarele razele
- Cu voi voiu eu jalea
zile de stau
de
doliul o
De plage sora ani au trecut,
'ns doliul
pe ea o puse 'n mf,rmânt.
(Dupa versiunea a lui A. CHAMISSO.) I. Delabaia,

www.dacoromanica.ro
410 CUGET

Piscui zânelor
-La Interatoare
de I. Ciocklan.
(Urmare).

de trupurile uriasilor asternuti

tului, sprijiniam pe cioturile ce le
putregaiul apoi dincolo,
uitandu-mä ciudá la bastonul care pe mine mai mult
aburcusul peste piedeci ce ni cale.
Mosul, la unele ca acestea, abia intorcând capul,
in cum strigi la copii cari abia se'n-
la mers :
- Hop asa..., popusor voinice
- Popusor tot in picioare, sä ai räspundeam
eu de colo, care nu arare ori ridicam din ca
depärtarea ce ne despártia, alergam
In urma mea, nici ciobanul nu se prea aräta de sprinten
la särit, o vedeam eu bine, care spionam priviri aruncate
din mers ; dar el avea putin clreptate, era mai
dintre noi. Pe colacul de de
ce-1 purta petrecut pe dupä de cealaltá parte a
avea gluga cele de-ale
pentru mai multe zile, avea sä drumul nostru prin munte.
asijderea nu-i erau slobode, ducea, schimband
cealaltä, de otel, de verigile cárora le-
noduri, aveam ne folosim in ori
de creste goale stancoase.
De inceteneala ciobanului in mers era spre norocul
mieu, nu vedeam alerg mosul sprin-
ten. stau de ajutor, ba ici, ba colo,
bucuros pentru sä fiu nevoit dau de rusine
popasuri pentru ca sä astepte tineretul
din urmä.
Bun cum era Soare numai atunci, la inceputul drumu-
lui, s'a n'ar zábavá mers ; mai chid
soarele s'a ridicat sus pe muntilor, el se domoli. Cu
sprijinitä mai mult pe crestet pe pe'ndelete,
bätut, dar plin de soare, pentru ca,
prin de-a dreptul, ne putem folosi de umbra
de
De una alta, in vremea aceia a
mare, noi fäcusem clestul pe coasta muntelui, dupä
cum spunea ciobanul, eram departe de
popas al tuturor celor ce dincolo spre Piscul Zanelor". Nu
departe noastrá muntii se apropiau de
páreau cä se nu numai calea oamenilor, dar
pe ceia a sivoaielor de ape ce clocotiau jos
slärarnate. Brazii cu staturá se

www.dacoromanica.ro
NOUL

din ce ce, mai mult pentru jnepi pajisti ier-

dese, printre care sträluciau minunate amestec. Unele,
inflorite mai din timp, stäteau ochii osteniti, altele,
abia desfäcandu-si cdutau, sfioase ori de
jur imprejur.
Bujorii de munte, prin de aprins, chemau privirile
spre care se urcau spre creste, iar pe ici pe colo
rasáriau, ca de covor minunat, dungile de albastru
ale cupelor" ce tot mai floare. Nici nu se
trecuse. Mirosul lui, in arnestec acela al cimbrisorului,
adierea vantului, cobora noi, cari, prin lui
Soare, rämdsesem nerniscati. un de-o ostenealä
tot printre jnepii de roade brune din anul trecut
ori verzi din anut acesta, pentru ca aceia sä ne apropiem
de luminisul de soare al apelor din lacul Intärcätoarea.
preajma unui de brazi cäläuzul se
in crengi arma ; jur tot ce i se
este Asta era semn aveam facem popasul mult
asteptat. clipe, de privirile zambitoare
mosului, ne cuibärim noi in juru-i prin palcurile de ce
gäsi.
- Pe se vede, ati ostenit, voinicil
Ciobanul sudoarea de pe
de la cämasä, de colo, ca m'arát vrednic
ridic picioare, gräind trufas:
- Ba nici de cum; dar m'a ispitit umbra minunat
de verdeatd.
- Bun, nepoate, e cum spui nu cum eu. De
bine te-ai ridicat. De aici din picioare vei vedea
alti ochi minunätiile muntilor din partea locului.
De jos, o auziam numai vuiet de ape
zäriam crestele de munti plesuvi nurnai dintr'o
Din preajma lui Soare, de pe un de ce se
ridica mai la o parte, muntii se arätau in de crestete surii
ce sfredeliau cerul. Pe de-asupra plutiau nourasi albi ca puful,
pe ici pe colo, albastrul curat al era de zbo-
rul linistit al vulturilor. De la jurndtatea coastelor spre väi
borau de ierburi pe trepte stancoase. In amestec
de alb rosu ca ori albastru siniliu, se
ele cätre apa Limpejoarei, care clocotia dedesupt.
Ca la o de dedesuptul nostru, apele din
stramtoarea se linistiau adunandu-se lacul
toarea. Mai lung acolo surii
cari se ciepärtau puttn, mai apoi se apropie fatá
aräta ochilor fata verzuie, sträpunsä ici colo de
ce nu se de
- Vezi, tine rotocolul acesta de munti plesuvi, nu se
Izvoarele, sfredelind pe dedesupt, abia
aici, pe vezi.

www.dacoromanica.ro
412 CUGET CLAR

Din pricina asta, toate, le-a läsat Dumnezeu

partea asta a muntilor, aici s'adunä de s'adapä, ori se
de oaspetii nepläcuti diu Vin caprele negre, vin tapii
ciutele, furnicarii ursii suri, ba câte odatá mistretii, când se
-- Vin pe se adunä toate laolaltä ca 'n
spre
precurn
codrilor de häituieli.
este tocrnit sorocul
nu a rare ori se se
ca neamul caprelor
cu cela al ursilor. atunci nu-si fac caprele
puii in josul adäpátorii, ursii se ránduiesc partea de din sus.
De se se vre-o de lupi, atunci caprele,
simtindu-i din vreme, ca nälucile spre creste de stânci,
ursii, cari nici se sinchisesc. Mormhiesc
ca sä de veste cä sânt ei pe acolo,
Când or mirosi se apropie de lac vre-un de mistreti,
uu numai dar o la sánátoasa, scuturându-si
mele in salturile ce le fac printre stânci ascunzisuri. De
lupi nici nu mai vorbesc. La apropierea porcilor se mistuie de
nici n'au mai fost.
Vezi sama tine minte, cum e viata pe aici in munte, pe
unde-ti vei face tu vacul.
Ti le spun, vor fi de
Acum tot aici, de unde prindem cu privirea fata lacului
a ce se scurge din el, vorh masa de
Vom ceva din merinde, dar in acelasi timp vom vedea
se lighioile. De-ar sta pe ori de s'ar aduna
mai multe neamuri laolaltä, ce vom vedea tot are placä.
Pánä la vremea asta nu au venit la tiu sorocul.
La un semn de ciobanul aduce gluga in preajma
aseazä merindele pe un pe la
apoi, cu o de cascaval, se la
de unde se ridicase.
numai in lui care
dreapta supt cetina am pe indelete,
grijä mai de cele ce aveau se preajma
lacului.
dupá vrerne, Cáltun, care stätuse linistit, se
se aseazä pe labele de dinapoi privind luare aminte
lac, pune
dupá cap iar pe labe, spre li-
niste. porunca, de parc'ar fi un cuminte, nu are
ochii cercetätori.
- A simtit apropierea lighioilor, Soare. Sä
luare aminte
Spre coada cá coboare caprele.
S'au arätat mai sprintene cäpritile negre cu cornitile
toarse pe spate. Din luare aminte pentru veci-
se pe margenea apei. Gustând-o, nu uitau cer-
ceteze. Pe ele unda limpede

www.dacoromanica.ro
NOUL 413

Puii nu cunosc acurn apei,

dar vei vedea cum s'o bea, pregätindu-i pentru
aceia, din parte a muntelui Impádurit
se arate ciutele puii.
Cei d'intäiu iese spre apá tapi. Cer-
ceteazá capetele ridicate apoi muget slab
iedutii. Se pe uncle pot, printre
turile de stâncä Beau mamele, puii, cari nu
supseserä de samá de mult, la ugere dupá lapte. Ma-
mele din picioare bat cu capetele. ledutii, doi câte
doi, de o parte de alta a caprelor, se o pentru
ca nu dupá multá vreme
(Va urma.)

POMPEII.
Mormântul vechiu s'a deschis, cei cu de-acum
Iesit-au din la lumind Se uimiti la aceia
ca in haind Din cari plecat-a scânteia,
lucruri oameni. Ca 'n vis mai nainte la drum.

Se 'ntinde parada intr'o de sfârld

Cu temple ce nu au mijlocul rdsare
Cu casele La câte un de cdrare
Pe vechea ei Un cap de
N.

RONDELUL PICA TURILOR DE ROUA.

Cine-a zori peste
Cu gene umezite de vegheri
din mers, spre
Atdtea

Sau vii au pldns as' noapte stele

Din zarea de
Cine-a trecut in peste
zvon de 'nmiresmate

Povara 'n amforele grele,

Sclipind zori de
E tainic de nemdngdieri,
Sau dar de pietre scumpe 'n cele.

Cine-a trecut in peste

Al. Stroneanu-Balaf.

www.dacoromanica.ro
414 CUGET

Ce se azi Franta.
Din revista Synthèse" :
Am avut in vremea din urma o revarsare de
E foarte remarcat de nicio n'a fost
manifest in semnul lui imediat. Traim pentru ceasul
de fata, pentru minutul care trece, un fel de curioasa.
Mica a noastre abia timida, zile.
Nu cutezam ne angajam de asupra viitorului.
Totul, absolut totul in noastra este inchinat actualului. Ei
bine, toate acestea nu de trecut. Povestiri
legende de vieti romanlate si autentice, documente
desgropate, comentarii asupra acestor documente, descoperiri
aproape tot ce editorii nostri. Romane,
aproape de Publicului nu-i mai place romanul. De ce? Nu
stiu, Poate nici nu mare lucru. Poate
Francesii au pierdut imaginatiei. Fapt este din
de ce am pe masa mea, saisprezece consa-
crate trecutului".
Autorul acestei notile, d. Francis de Miomandre, apoi
de si este prieten al romanului, se vede obligat a semnala
marea valoare a volumelor de ale d-nei Elisabeth de
Gramont, intre care: La heure" Les trois soeurs
de Jacques Bonhomme", adevarate capodopere, in care se
deste ca intr'un minunat caleidoscop intreaga literara,
artistica, politica, de moravuri de sport, a lumii de
D.

Ceva mai bine...

E-o pace ca 'n
Sub
$i 'n zbor fugar clipele
Para aripele.»"
Sau
Sub cer de fum
Se sbat drum
Copacii goi,
lar dedesupt:
Covor de foi
Din ramuri rupt
De vânt ploi»."
Vesnicia, moartea
In mine le cuprind pe amândou5,
C5ci port in constiinta mortii
'n trupu-mi mort, un de
Emil de

www.dacoromanica.ro
NOUL 415

Galeria nebunilor.
ANI
Ne-am regasit prolix amintiri,
curcubeie in ;
pe de nevediri.
Destinul n'a mai ars in stea -
a fost de in amintire -
era tuci in
Ulcioarele au
din anii ;
a 'ngenunchiat de in.
Rusu,in Eu Europa".)

VIN PE FLUIER PE STELE.

Prieteni, mieu fierbe 'n soare,
minecu voi,
despart zAri in depärtare
toate nu-s cum am vrea noi.
bem vin pe stele,
ne vrea,
lumea de rele
cade ca o stea.
n'are drum
vinul e 'n fluer de cioban,
pe buze stä la noi acum,
beti pentru eel säraci cari n'au ban.
(Ion Pei, Eu Europa".)

DARUL NOPTILOR SI
Eu darul noptilor apei,
Duh de soare päcat,
involburarea miilor de stele
E'n lutul ca joe infiorat.
M'au tulburat luceferii de
au din mine,
Ca'n ochi sä se revarse cu
senine.
de de dragoste
Sträfulgerat de 'nvolburarea
mine 'treg destinul se cuprinde,
din
(C. Anderco, Eu Europe.)

www.dacoromanica.ro
416 CUGET CLAR

lucruri foarte cuminvi in Iconal".

din 3, II, 1936 :
Astazi, Tara tresare la glasul inspirat al unui stejar
borit din arborosene, scriitorul trebuie asculte.
va simti ce a fi adevarat
va pe masura nu pe-a trupului, cum au
rai. Ni trebuie o literatura de stele, de slavi
de dragoste. creionul nostru reinvie codril lui
fan-cel-Mare, sa abureasca lui Mihai Viteazul,
pamantului, amplu, cuprinzator, binecuvantat. nu
la critice. E timpul cream. muncim zi i noapte. Sa
fim ca la ridicarea catedrale, daca dusmanii nostri ne
vor lua in e prostilor, n'avem timp
N'avem timp macar sa-i scuipam (de
nu raspundem la intrigi calomnii). Eu de acurna biserica,
la care nu vom avea hodina n'o vom
asemenea
Dar d. Mircea Streinul se am fost
d-sa la Brasov. Nedelicat" e cine pune alaturi pe un Eminescu
de un Arghezi. Arata si ce ar fi present. Putea sa faca
d-sa o conferinta. daca ar fi fost vorba de o protestare
din sala, sala are
ai talent, dar te joci cu cuvintele...
TARA.
Urci pridvorul Ora,
drum doinit de turme in leaturi pastorale.
Cu vii pe codri subsuoara
S'aduci de la hotare zvon piscurilor tale.
creste 'n azurul taramului de
neuitate indemn.
In nopti de basm glasuiesc la vatra ;
de asteapta doar un semn.
amurguri slove poveste(»,
Raspantii de lumina te-asteapta la popas
in tulnic, descalecat pe creste
de si in glas
Pe de cetini incropite,
Fruntarli in suflete 'n glie (sic),
Stau indreptar in ispite
veac de truda ii predoslovie
in aripi zboruri de tinere elanuri
vii mai odinioara,
In freamat de padure 'n unduiri de lanuri,
Cu zori de noua ne cumineci,
M. I. Tudor.
' Ce vers frumos
De frumuseta, dar rostogolirea de cuvinte rost de mai sus....
L

www.dacoromanica.ro
 Cartea unui critic
Râvna d-lui Perpessicius, un de un
vechiu profesor, grija cu care ceteste-ceteste in
mai tot ce se sinceritatea cu care-si
forma de revolutionard, in care
se rosteste merita lauda stima
nepärtenitor.
Dar d-sa e atins de boala timpului.
Atins e imposibil prin tot
care prin legaturile sociale pe care
le nu e de cafenea, capul tulbure,-
prin clatoria sa de prin tot ce-i poate da
de responsabilitate legat de dânsa, nu
osebirea, care e instinctivA, ca aceia dintr'o
de câmp sau un fum de de o parte,
izurile de spital sau putorile descompunerii, li-
teratura cea care nu poate fi Vorbeste
une ori de cea d'intaiu o lauda. lauda cu logica in
care mintea
Dar impotriva acestei normale a spiritului
se demonul unei mode absurde, face
proclame neexistente estetice sprijinite pe aberatii mo-
rale.
D. profesor Panaitescu-Perpessicius, un bun Român,
un un matur, crede literatura
e autonomä nu sufere la crinii ei apa
bage de samä: noi nu a o aservi
la niciun scop ceilalti o aservesc doctrinelor de
rästurnare perversitatilor sexuale. pastram crinii
d-lui critic, dar il miroase apa de la
crin se cade udat, e ca
se dea pe sine in spectacol
RAsfoiesc frumosul volum III din Mentiuni critice : d-sa
pe d. Strihan, cu vulpi albastre prin hornuri
cu iarna care confetiseazA gratii de curtesanä
vie" nu e din mai absurzi), inaintea

www.dacoromanica.ro
 CLAR

d-lui Balthazar-nici una, nid alta, o Mane, techel,

fares carnea iubitei mocnia jar
dungat prin ochii de numeste aceasta, in
stil: perla suplimentarâ a finale"; tre-
de d. Voronca -
nici Voronca - sufere de trepidante -
ploaia märgelelor" plutesc berzele
revenirii peste aburul irosit din azirna somnului". Inaintea
Sfäntului .Arghezi, arnicul lui Durnnezeu poet, criticul
píos bate se lui pe
pustii numele profetului materie de critia,
d. Aderca delecteaa Dar place de Al. Philip-
pide, de Sabina Claudian, de Otilia Casimir -
chiar de
E casul spunem: Balan lume
de sarlatani de nebuni, domnul coleg, de
de e numai - un
descânt aici cu stinsi in cu
luat de la dobitoacele pe care le
N.

Lectorului.
Din tragica 'nddrjire-a grele
A
Din de vifor
Am sdrg de aur
zvdrcoliri de ani ani,
Ca pe rug, mi-ardea vii
Magia unei lumi necunoscute,
Ce prin
'n
credea el
Sup' scorpii de venin viermi
Cu pe sus,
Am din
Am fu gere'n
Ci-arn preschimbat din gdndui
Podoabe ce-mi cresteau cuget,
Gabriel
* la volumul de de aur (1929-1936), supt presi.

www.dacoromanica.ro
 419

Sfaturi mai vechi despre carte, la Voltaire.

Cele ce departe de a constitui un lucru
care urmäresc confirme o la noi abia
dar arate tuturor cum vedem noi 11-
teratura a fost totdeauna, de cele mai alese
spirite ale omenirii. Nu vrem ne facem din aceasta un
de dar, traind in umbra celor ne sa
ducem mai departe opera, sa propovaduim popularisAm
niste idei pe care trecutului celor de as-
nu le-au ingOduit, nu le-au gasit salutare, nici
discutabile. S'a cum se de obiceiu :
posteritatea, o anumitä posteritate interesata egoist& s'a raliat
impotriva care i incurca socotelile. Pentru putea
plasa o anurnita literatura, care-si rosturile urmäria
victimele, ei au trecut supt uitare mantuitoarele vorbe ale
marilor inaintasi.
ei, cari, prin bine ticluite, chircesc sufletele, le
le descuraieazä, cari contribuie la iniosirea omenlrii, cum puteau
duce mai departe nernuritoarele vorbe pe care clasicul Voltaire
le adresa amicului Rousseau : Les lettres nour-
rissent l'âme, la rectifient, la consolent ?
Cum puteau ei, infumuratii egoistii, de propria
micime sufleteascd, cum puteau ei, marelui trecut
terar, recunoascd, impreuna cu trebuiesc cetite mai
ales cartne, care, de vreme, au fost alese de public a
reputatie nu este de echivoce.
Sant pupne", adauga Voltaire, dar se din cetirea
considerabil mai toate relele de care

de de mu vreme aceste crude adevaruri

totusi se de mult actuala stare de lucruri de la
noi, parca fi azi, de unul dintre glasurile
de durerea nacazurilor
Dar :

Autorii buni au trebuie ; nu-I nici-

odata", pe vreme eel la noi)
panä nu mai vorbesc enigme; nimic nu e simplu la ;
totul e prefäcut ; se cu totul de natura ; au nenoro-
cirea de a voi bine maestril
Sant de de pe care Vol-
taire le adreseazä unei domnisoare care il intreaba ce sä

Cea mai este un vitiu", zice,

dreptate, marele scriitor, : nostri
intrebuinteazA totdeauna proprii".
sintetisate, de simplu concis, toate unei
literaturi : simplicitate, claritate, sinceritate ;
chiate de multilateral Voltaire, toate trOsäturile literaturit

www.dacoromanica.ro
420 CLAR

proaste, de care nefericire, scrisul romanesc actual :

obscuritatea, prefacatoria, infumurarea, despretul pentru trecut,
goana dupa improprii. de
precursorl, au trait intens in literatura vremilor, orienteze
toate timpurile ai Glasul lui Voltaire
o pärere autorisatd, dar un avis pentru conducdtorii
ai popoarelor.
Paul I. Papadopol.

casei noastre, pe alei,

Ca gemeni doi
Cu ramurile
vii
pe ascun$ umbra
se
adieri de
ca 'nsuflefit de
lar florile, geloase, iritate,
asupra Thfiorate,
Prin li s'aninau, parc'ar fi vrut
S'asculte
pe 'nserat, se culce,
Ei le 'mbiau cu-a dulce
$i pe
Ca mamei pruncul ambitor.
De ori, senine,
auziam : !... Cine vine ,

ce
Pe ramurile se
Ca $rengar, spre
Ce vrea strice-un cuib de
$i-o stea, venind in de yard,
Lucia tremurdtor prin frunza
ce li prevestia, misterks,
De cd era prea serks,
Cd recea ei splendoare,
Pleca pe gänditoare.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR"

frumosii
ei.

Dar, zi, náprasnic

Asuprd-li desrädäcineazd

Pe dintre ei, drag

'n umbra
5i-acum vezi sälbateca pornire
A omului lacoma lui fire

Cum vin din patru cotropitori,

Sä-1 sAie de ramuri de

Cum n'a rämas din el

un trunchiu inform cu la

Dar celälalt ? Stingher vânt ploaie,

Cu desperare se 'ncovoaie

pe desastrul celui präbusit

frunzisul

Privindu-I se zbate se frânge,

Am de mila lui voiu mai
Am trist aplecat,
Mai pe cel rämas ca plecat.

De-atunci al lui freamät mi se pare

C'aud suspine, de chemare,

De-atunci pe nendurat,
Nici luna, nicio stea n'a mai zburat
nkio numai cearcä
La cuibu-i se

Doar singur el, pe groapa ce-a

cerne floarea cu-al frunzei glas,

rugáciune vânt:
pe el de la
Nicolae

www.dacoromanica.ro
422

Piscul-Zânelor
- La -
de loan Ciocárlan.
(urmare
In vremea aceasta ciutele gurile de rupte dintie
in muget duios, mestecând merindea apro-
pierea boturilor rugätoare ce li se Ciugulesc din ce li se
pentru o apoi iar tot asa, dau de gustul
mâncárii celei noi. Tot la ademenese la pe care, in
cele din de a pleca, o sug de incercare. Un alt
al lui altun, cealaltá parte a deschizäturilor de
se furnicarii negri guler alb, din
ce se in parte a lacului. Erau
pärechi pui. Nu mult ei, särind greoiu peste stânci,
o de ursi mari, de patru pui. La
vederea acestora, nu prea simtiam bine. Rämas incremenit,
cu pânea spre priviiu spre mosul, intrebând

--
:
noi zäbovim aici ?
cäci nu-i nido primejdie. ne vaclá, nu
au cum, sântem la adäpost. De auzit nici atâta, ursii
sânt tari de urechi, iar, cum bate de la ei spre noi, nici
mirosul nu ne pot adulmeca. dar pe pace
Ursii cei mari - de cei gulerati, nici nu mai vor-
bim - primejdiosi numai atunci te ei
fatä'n fatä. nu esti cutezAtor cutitul
atunci fiara se ridia douä labe, apoi esti !

Te brate, te strânge te te ucide. Cine

nu i vânätor incercat, cuminte lucru face dacä se aruncá fata la
pämânt se face mort. Ursul se apropie, miroase,
dea sama de mai ori ba.
Inchipuindu-si omul e mort,
du-se ca de cale. odatä, din potrivä, se
buturugi ori de stânci labe, pe care le de-asu-
pra presupusei mortáciuni. dar care a dat ochii
Martin, de nu se s'o ia picior, de s'a mort,
se poate porneni buturugi ori stânci peste el.
Ce stai pânea tot drum spre ? Nu
ori ti-i ? Asa-i la munte, dragul mosului. tot tine minte
ursii au apa, sä-si de
obiceiu. Uite-i cum se spatele ce li ajunge
apa la s'au incredintat au scäpat de purici, de fur-
nici ori de viespi, cum sânt furnicarii, atunci se mai putin
capul afund. lese apoi de se pe la soare, ca
usuce blänile, pe care le netezese limba ori le
labele.
Soare, care la mine uitase de-ale mâncArii, se por-
nise povesteascg de-a fir a viata
ursii, prinse fir vorb capre.

www.dacoromanica.ro
NOUL 423

- Le vezi, cum Dumnezeu le-a

cu pricepere. li-ai cunoaste viata de-aproape,
te-ai minuna
acum prin venitul la adäpatoare pregatese pentru
Peste o se mai multe bote,
de colt de munte, multi
de Acolo când iezii mai dau návalä spre
uger, alerge in goana mare, mereu in jurul copacului
ales. Puii, ei ca la arie,
ziu, ametiti, cad de unde nu se pot scula multä vreme.
In aceasta mamele se depárteazá in aseun-
zisuri pentru adápostul zilelor ce trebuie urmeze
Când se desmetecesc iedutii, se mai multi laolaltä,
jalnic mamele care i au
Incetul cu ciugulind ori de munte, se
deprind mâncarea cea singurei in se duc
de se pe unde deprinsi de mai In tot cursul
acestor câteva saptämâni, caprele stau tot pe aproape,

mai
-
pentru ca vreme de primejdie
i, atunci, de se intâlnesc iezii,
sugä ?
li
mai
de ajutor.
mamele, nu
- Cum nu se cunoasca?... Dar, de mai cearcá la supt,
capra se de puilor li trece dorul de
prele negre, caprele de spunem noi, au alte
minunätii viata Vezi, ele, capre tapi, au câte cor-
nite spre spate. Când se
de de se coboará dintre stânci se razletese
una una prin codru ca li se urma. când, in
calea mai ales de dau peste brazi, din
mestesug se cetini,
cornitele de crengi. stau nemiscate, ca cârlig
de ce simt a trecut primejdia.
Atunci se salt desprinzând cornitele din
cad la ori pe tot picioare, gata de
ceva din viata acestor despre care nu de

Ia aminte, nepoate, trebuie toate acestea, vrei

te numesti de la munte.
i, aceste vorbe, mosul adus aminte
mai putintel. de-aláturi, de data asta
un de
Soare o iar
Acesta a zbughit-o goanä spre o
ce se nu departe de noi.
ce sá la mosul se de

-
jos, având grijä
gile colacul de
indemne:
Din felul cum
tu, Räducane, nu uita
mine, nepoate,
am o
primejdie oarecare era aproape de

www.dacoromanica.ro
424 ET

Cu toatá din câteva ajunseiu cio-

banul noi, ne luaräm pe urma care se cocotase
putuse pe de nude
Soare, cangea frânghiei in creasta
stâncei, s'a urcat räpede sus, unde ne-a tras pe pe noi.
Ajunsi de-asupra, tot lätratul cânelui, din josul väii se auzia
grohäit de porci sälbateci. Mai de cum ne-am fi asteptat
s'au pe margenea lacului dedesupt, supt
ce ne adäpostia.
Popor márunt de purcei gräsuni, scroafe mari cu ugere
de lapte vieri uriciosi, mari
albiau fälci.
In nävala s'au oprit o clipá preajma masa
Au morfolit ce era de ca ;

ba, pe se bujenita de cäprioarä a pe plac,

se bäteau pe ea. au gätit merindele uscate, au
ceput de curelele vin,
ce putea in burduRielul acela de lemn.
Straiele n'au niciunul nescuturat, pusca la a fost
raturile peste copcile stancilor care erau dedesupt.
In cocosul i s'a lost lovit de colturi tari,
in gol puternicul Märun-
tisul porcese a atunci la spre lac, scroafele s'au
lucat in de ca la o ca aceia,
din vieri au dat spre poalele ne de
unde lätra intäratat. Mosul la el,
timp ce eu uitam grijá sä de nu se
- dat la timp de
nile fioroase spre noi.
pe pace, nepoate Din mila Celui de sus
la
a

- Dar uite cum grohäiesc de infuriati, aruncându-se spre noi.

- N'ai nicio cáci dour nu ursi ori capre negre. Au
se or sä-si de dupá
-
cercarea
noi.
va fi,
de a scurma
ce urmáriarn
la
privirea
ca s'o
leascä dusmani tot.
Când incredintat de zklärnicia pornit-o
ei lac.
Ursii caprele nu mai eran acum ci sus colti de
de unde priviau de jos.
Se mirau nu de neamului porcesc ce
duse in crestet de munte, cleosebi de noi, voinicii,
cari cocotati sus, mai sus.
Inteun mosul s'a cä nu mai e nicio
primejdie preajm, a ajutor al
prinse cangea de de piaträ. ce am
la noi, cei am pornit totii, nu
cäutarea straielor a tuturor celorlalte hicruri
spre margenea lacului.

www.dacoromanica.ro
NOUL 425

Când ne iaräsi gata echipati cu ce mai rämäsese ne-

sfârtccat râtul porcesc, Soare plosca in sus,
- Bine cä bäuturica.
Noroc, drum tot primejdii ca ista care
apoi plosca mie, ciar de data asta nu i-am
ost
Mie deosebi trecuse foame sete.

DE NOAPTE
Miez de noapte...
Peste luna a se ascunde
gramezi de umbra se tot lasa unde-unde.
Din noroadele de stele ce pe
una se desprinde. Doar buratecii balta
de-acum in noapte, tacere-adinca
Cu-al

e pretutindeni; intunerec pe la
Doarme firea linistitâ ; dorm frunze, dorm

Cad a' mele Somnul dulce ma cuprinde. .

frumos, dinainte-mi se desprinde....

Const. George-Munteanul.

Când a sunat in
in zeghca grea de
Tinând tot matca la vale,
miei Fagarasul.

Ei, coborând in muntenesc,

calduzindu-i
Statornici, in cu ginta,
Un vechiu popor de sânge românesc,

prin seculari,
S'au tot luptat cu zimbrii
nomade

Dar, credino 'n Dumnezeu,

biruit pe ai miei
Domnul ajuta greu,
G. C. Barsan.

www.dacoromanica.ro
426 CUGET

Venetia de
de un

ultimii mai mai

sântem in fine singuri: Venetia ni arata din fata
ei : curata, fara sulimanuri Toata a sa a noas-
Pe drumuri si pe nu se aude vorbind vene-
; cafenele, pe vaporete, hingul trotuarului nu se
cunoscute, nu se mai aude flecariri
de goldoniana. Cu ajutorul lui Dumnezeu sesonul
s'a nu se se mai vre-un Engles ruskinian
peste atent la recunoasterea pietrelor din Venetia",
sau vre-un pribeag din ce boreale, la noi de
o dragoste care nu cunoaste sesoane care fata
de o si
Acesti discreti stria singuratatea noastra
nici nu scumpa liniste, regasita in
* *

Decorul de a cazut ; serenadele pe

de luni desfiintate uitate. Unica trista
a chermesei este vre-o orchestra supravietuitoare,
care Barbiere, Rigoletto, Tosca, pentru
visitatori cafenele. pe se
adesea brobodele negre de din lana, marl, dese grele,
care n'au fost parasite niciodata de femelle din cartierele
lare, in tirnp ce de dispar an. in galerii
vre-un de de castane si de alune
americane reconstruiesc chioscurile : patru
duri la de vânt in rnijloc un cuptor rosietec,
din care un nour usor, mirositor calduros,
ne la munte.
zarzavagiilor, nemiscate un pod sau un debarcader,
incarcate mari de verde de
; vánzatoarelor de fructe pe cascade
de portocale de cepe in rosa ;
carciumelor de ligheanul verde
de Sfânta Margareta in Strada
baldi, n'a inca ferneia-colos", s'a instalat
tarul de friptura, el cuptorul lui, ca un preot pe trepied,
de un nor mistic de vapori
San Polo, de inghetata,
nu mai rninunatele din limp
din seson, sumele de oleografie alegoricd trofeiele
ruginite, incuietori chei incuietori. Aproape
pretutindeni se de pere coapte si calde,
de de rosie, lucitoare.
Cui nu traieste aici, nu-i este ce
este sa Venetia lui Giacinto Gallina a Gol-

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNATOR" 427

acelela,
false, a otelierilor a literatilor
Ni se pare in posesiunea casei noastre, de mult
timp de o de oaspeti (foarte aproape
este adevarat, dar...) contactul simplele si
sanatoasele ale vietii din fiecare zi, iesind carna-
val prea lung. Venetia, astfe e numai a noastra. Nimeni
nu se s'o exploateze ca pe un scenariu cinematograftc;
nu ni-o ca de desfatare sau refugiu de
; pentru ca... Pentru ca se e frig cum este
toata valea Padului; aici, poate putin mai mult ca la
Milano sau Bologna. de la nu ceva vesel.
putere apa peste
apa canalelor adormite, aierul se umple de un zgomot
confus, care patrunde in suflete le
trernure de ger de tristeta.
In acest timp temeliile lovite de
salbatece Drumurile intunecoase, de
furioase, fac zgomot ca gura unui Vin
momente de pausa picaturilor din nourit nu
de se scurgerea ulucilor in
lui. Apa canalurilor a reluat somnul : de ace, presarata
ochiuri, doarme voace, ca Totul pare mort,
este ca o amintire obositoare a unei bucurii
pentru totdeauna. fi un peisagiu
punct oarecare nu s'ar aprinde felinarele.
Atunci in oglinda eo o
de fulgere. Atunci cine s'ar in lui
Marco, vede Procuratiile Vechi transformandu-se
de revarsate pe umbra
a pietei care se umple ca prin de
brante reflecte de aur. in sa multumeste si binecuvin-
ploaia : ploaia
Negura e alta melancolie, alt farmec. aiti neguri
aurite ale care pun pe caselor de abia o
lucire tremuratoare a astfel rnalurile departate par ramuri
incarcate de prune galbene violete, din cauqa umi-
negurile argintii, care intind un val de
departare fabuloasa, intre ochii lucrurile de toate zilele, de
toate oarele : Fundamentul de peste clopotnita care taie de dupa
arborele intotdeauna verde, care infrunzeste,
pe zidul rosu, se par o visiune a morgane,
puirea delicata a unui vrajitor, putin literar, putin decadent, care
nu iubeste desemnul coloarea tare si simte nevoia de a le
nuanta a le confunda intr'un necunoscut nedeslusit". este
negura grea care ziva vata
ei cenusie cotiturile canalului, disolvand in umbra intunecoasa
piatra strigatul slab al
urletul trist al vaporului care nu drumul ca
iasa din port. Seara, felinarele, in propriul

www.dacoromanica.ro
428 CUGET CLAR

luminos, par suflete in chin, condarnnate la cea mai trista singuratate.

Dar sant aici zile frumoase : de frumoase ca de odatä
se uita toata plictiseala in
fericirea de a in mai fericit oras din lume. Nu e de fapt
seson care mai bine ca lama arate adevarata a Venetiei,
care s'o a se vedea de aproape, ochi umbra.
aierul soarele un ca o incropeala de
care indulceste lucirea ca de piatra a apelor,
albeata strdlucitoare a pietrelor, colorilor, tencuielilor
petelor negricioase ale Nimic mai nedefinit sau mai
in numai o intunecare care atenueaza a
ascunde inflacareze. Venetia, supt o astfel de
lumina, e ea mimai ; in goliCiune curata, in fericire
ca din maicii. te pe plute ime-
diat dupa este o bucurie de nespus. Azurul canalului
al cerului o moliciune, in care
galbene rosii se ca maluri
cu sutele fug Totul e o
sar Lumea,
vazuta de acolo, in cele momente, pare un lucru
imaterial, o un sau o mare minge de aur, asamanatoare
aceleia care putin acolo sus, in
e soare, ne in ne ducem
la Lido. Piazzetta, Palazzo Ducale, la Riva degli Schiavoni,
Giardini, Sant' Elena, se in
urma perspectiva lucitoare, a unui cer
de un azur lucitor de Marele scenariu are acum o
in amanunte care
Mirati, vrea spun, mirati vad ei cari
toate zilele privesc aceste lucruri ; rapit care in orasul
zilnic recunoaste, mai bine ca inchipuit in
copilarie. Nu exista poate alt care dura la o astfel
de lumina invernalä, sa nimic din färmecul misterios,
se de La Lido e : arborii goi,
gardurile despoiate pdlidele albe, gradinile
micile gradini verzi, arse de
tare, uscat, al lungilor alei al potecilor

Otelurile inchise par mai vaste au un de tristeta

o impunatoare frumuseta, acum zgomotoasd le-a parasit
pe malul desert de liber respira acum Marea
retelele de fier care frumoasa
plaja portiuni, au Corturile retras
alaturate, in un
de mort, ca un treator Pompeii de lemn de
Marea, in zidul ei, tot
dragostea voacea micilor
unde
Diego (Trad. de d-ra Odoni.)

1 ca model de Ntrundere, de gralie de adevär. N.

www.dacoromanica.ro
 Pe striga 'n bucium,
La vale tremura 'n
Pe brazdä plavanii
'n
sau lucrâtori ai viei,
ai pânii pe ogor,
cantece
Le 'n ritmul muncii
Ca de pe albina,
Din vraja eu focul
Cu noud
Md cânt
cum albina 'n fagur
fragedelor
ritmul
Eu cânt fiori
L U. Soricu.

SUFLETE CURATE.

A trecut acum pe
auzit pasii usori
rdsuflarea pe obraji
supt pleoape...
Cine a de aproape
?

Nu i-am ochii, dar privirea m'a desmierdat

Ce a s'a
N'avea de amintire,
de
Depärtarea-i md 'ngenunchiu
mä 'nchin
nu mi-e 'n port un bine...
sufletul singur a trecut pe mine.
(In »Gazeta Coca Farago.

www.dacoromanica.ro
 Sentinte din public.
Lupta impotriva literaturii pornografice, impotriva celor ce
limba de periferie a triumfat.
Violenta care s'a deslantuit reactiunea contra pocitorilor de
contra scriitorilor a fost de bine
simbriasii pierclut terenul au dat poi.
In mare parte scriitorii de curente
revenit, s'au indreptat au apucat calea cea burin.
o desorientare in : fiecare
noirna, nicio de a realisa ceva fru-
mos, artistic moral.
Pe scriltorii de astazi - de acea de
nisti talent rost in literaturd - nu-1
stilul sau ideile ci anumite interese meschine,
teriale sau credinta proasta, in talentul pe care nu-1 au.
Acesti pigmei ai literaturii moderne au stricat de mult
scrisului pe care 1-au conrupt, im-
pestritat o serie de cuvinte expresii barbare ridicole, dar
intr'o au literaturil noastre.
Epoca aceasta, a scrisului murdar, va fi totdeauna un mijloc
de comparatie, un jalon de productia
Am putea spune literatura a atins limita productiei
inferioare, a celei mai proaste literaturi care s'a produs
acuma. avem limita a ; acest
scriitorii vor vor vedea
o scriere e fie
sau nu data la
Nu mai putin folositoare este proasta,
a cetitorilor cari vor putea aprecieze
o lucrare de una proasta.
Acest este oarecurn destul de folositor pentru
sarea literaturli bune productiei proaste.
De sigur trebuie mai departe, pentru a se alege
neghina de
Lupta energie talent de marele profesor d.
a tins o parte din scopul Literatura a fost
din din biblioteci, din cetitorilor naivi
din presa, reviste chiar din mintea unor
tori pe acest drum al literare.
»Dar trebuie aceiasi nicio
crutare, pentru a in mod definitiv care se abatuse cu
consecinti funeste pentru literele
luptei contra literare contra
de revista Cuget supt d-lui profsor N.
este de dtrectie care a brazdat drumul cel ade-
värat arta, llteraturd
Dupa cum, in toate detractarile
insultele care s'au adus, a trasat spirit in

www.dacoromanica.ro
 tot asa, toate cu
indiferenla rnascaM pe care vor s'o arate trepadusii
sului criticii improvisali, revista ,,Cuget va forma
si adzvarata si va in istoria
ca o miscare de menire, de luminare de aducere
pe drumul drept al literaturii ratacite de menirea sa de sau.
Pe allii s'au muncit ani de zile curente lite-
rare, d. profesor N. lorga in trei de zile a format un curent
care a rasturnat putreziciunea scrisului a aratat
drumul sanatos, pe care urmeze o literatura care nu
vrea se (G. Damian [Gheorghe Selten],
pkatului.
(sic) literar" (adnotat de noi).
Intr'un carnet", inchinat, acum zile, d-lui Perpessicius,
relevam, in prea la care este
libera buna de o sama de Torguemada erijali
in culturali.
D. Ion Zamfirescu, excelentul colaborator al Adevarului", a
publicat, ieri - relativ la aceíasi tot in pagina-,
un articol, pe de pe de alarmant. din
care reiese prigoana potriva câtorva din mai de
scriitori ai nostri 2 se Se continua, adeca, supt
tul cu concursul efectiv asezamintelor de Stat.
ei de ei, de ai culturii
att scos, desperati, fluierele . de la centiron
ajutoare
Alutoare, care - - vin de acolo de unde luminati
s'ar fi asteptat mai pulin : de la Ministeriul Instructiunii De par-
tamentul acesta a procedat, pasa-mi-te, abil.
Nu a indicat numele scriitorilor decretali ciumati, pentru a fi
din lecturile A procedat - crede el - mai fin.
Mai A trimes, dar, o circulard tuturor liceelor, cir-
cari trebuiesc cetiti. Din
acestor nume fireste, eel vízati de sergentii cul-
turali. In Lovinescu Tudor
Adecd un mare critic, supt privirile cdruia s'a desvoltat
tatea contingentelor literare de dupd (sic), un mare
poet, de creator de noi de la care
tinere au avut de
Deocamdata, cei din manualele din lectura
elevilor de liceu ni se pare, doar doi.
prestigit (sic), dot pilastri 5 ai moderne. e,
de sigur, se vor produce alte matii, alte impotriva altor
de sama, dar nu con vin nu mai cultural".
' I
a ales.
Ca nu e rau; dar nu se
Care e dator incurajeze scrintelele.

www.dacoromanica.ro
432

Ministeriul Instructiunii va fi obligat din manuale o

de artisti autentici. ce nu va mai ramânea, in
de tin singur mime de poet de prosator veritabil.
Si, atunci, se pune intrbarea : unde vom acest
sistem ? De când oficialitatea se face instrumentul pornirilor vin-
dicative, artei a ? circulara
e inoperanta.
pe elevii, ajunsi la un grad de
maturitate intelectuala', se de chipul limpede al
Si, apoi, de ce ne : bune nu pot fi ucise
printr'un ordin pe
nici nu mai pot fi, fericire,
pe rug...
Sântem, daca nu ne in al XX-lea secol
Eugen Jebeleanu."
literatura escelenta pe care nu trebuie s'o :

Sántem o garaM spartä

o Mra glas
un chef terminat cu o
un supt
(Cartea cu vise.)
miei, di,
noapte zi
vreau de fier
umplu de cer", - (Goana.)
vom face
in grajdul
spre
cum tree
ochi de aier
din sufletul mieu
vä voiu da
Di miei, di,
in mereu
vreau geana
luí
asta e Dumnezeu.
Sufletul e
un o
vreau,
sau lung pe o - (Strada
George Popescu (in revista
de no. 9.)
fi chiar - N.
Grozava... Te 'nfiori.
Mai ales.
Dupa asemenea ne putem

www.dacoromanica.ro
 DESPRE EMINESCU

De vorbá cu d. Krasser

D. Krasser e un de la Sibiiu, care a

publicat la Academia din München o dare de
despre conferinta d-lui San-Giorgiu cu privire la
Eminescu, i-a neajunsuri d.
routiu, membru de onoare al Academiei din
nu i-a sale conferinta docent
de la ersitatea cineva, in Curentul, traducand
pe d. Krasser, de critic
Ceia ce nu critic care nu raspunde. D.
routiu va va avea ce raspunde, ca un foarte
bun cunoscator literaturii germane ca un spirit
pabil de a recunoaste in Eminescu tot ce e nou original
geniul lui. atunci d. loan San-Georgiu va putea, la
se d-sa de
un critic cu räspundere".
Dar ce pe mine nu e ce a scris d. Joan
San-Georgiu, care crede profesor de limba ger-
e dator recunoascA Germanilor toate meritele
reale inchipuite in sufleteasca a poporului
Au mai tot vorbiau la Berlin
ideile vorbitorului skit in functiune de interesele
ascultatorilor, a-i aduce
aminte vorbitorului trebuie fie, de
toate, se cam
nu de omagiul d-lui loan San-Georgiu
de poporul german, ca d-sa ar fi profesor
de popor german, ci de bucuria d-lui Krasser de la Sibiiu,
critic rAspundere".
Mai ales un lucru-i place acestui de
d. San-Georgiu a descoperit trei lucruri
pe care, Germani, a s'ar fi vorbit
de simplul mosier Eminovici de Raluca sa, Eminescu

www.dacoromanica.ro
nu le-ar fi avut. $i anume : independeno spiritualä,
eclectismul rafinat alegerea izvoarelor puterea de
asimilare care merge la complecta consumare a
izvorului literar".
in aceasta e o jignire a neamului din care vine
Eminescu, neam de spontaneitate, de ales spirit
de o putere de asimilare uimitoare - deci toate trei -,
de aceasta nu-i d-lui Krasser. Dar imi pasä mie.
putea pese, cred eu, $ altui cuiva, care ar fi
apreciat de Germani $ a-i
N.

MUNTI
noaptea din pädarilor...
Pe profil
sidefurile norilor
Intunerecul se
se din codri
De mii de ani...

Pe de zare, -
Crucea" brodatá lampioane -
brate
De

Gândurile tnfrâtite
ghirlande -
violetul noptii
Apoteose

A
-
odihna viorie

Adâncuri vinete, tndanteläri de umbre

horbote-argintate ca de valuri,
A mintesc de secole,
Supt retageri de maluri...
Violet pe hlamidele noptii,
Violete cape mistere...
Violetul din umbra de codri
Perleaza peste gânduri himere...
in munti freamätä miezul noptii
Spre de sfere..
1936. (Agatha Grigorescu-Bacovia, in

www.dacoromanica.ro
 DE

La Manästirea
Era zaduf mare am plecat din Neamtului spre
nästire, trasurile hodorogite din partea ca pe vremea
lui Nichifor Cotcariul, singura deosrbire de pe
capra este departe de a fi mehenghiu ca eroul lui
Creanga.
Trecern printeo padure care ne
mai face zaduful apoi se vad
turnurile zidurile de clopotnitelor
parfumatd de padurile cu bra det.
Unii vin aici de departe cu scumpe,
nu pentru ce anume, poate in
pot cunoaste Manastirii
Multe ai de vazut intre zidurile ei, povara
secole din Moldovei acela de
care umbre de de odinioard.
Dupa ce frumuseta de a bisericii dom-
nesti, admosferd mistica de poesie, in turn te
teapta micul museu ticsit mitre arhieresti, vesrninte
cusaturi de aur icoane de valoare.
Neamtului o bogata gina din trecutul
nostru cultural. Tiparnitile sale au pretutindeni
sfinte, jar astazi se prefaca intr'o
cetate cultural& oranduielilor insuflate de Mitropolitul
Nicodim, fost, stare' al Acum se in
tipografie modern& de supt teascurija--careia
multe de crestineasca. Inteo cerdac se
afla Manastirii, unde cuviosul parinte Gam-liil Pavdloiu,
harnic publicist bisericese, vinde cdrticele, Scripturi, icoane, tot
de tiparituri crestinesti iconite, medalioane. Parintele Ga-
cu arnaraciune nu prea se ingramadese
spunea
visitatorii sa incurajeze libraria
pu/in
- mai
Printre frumos asezate in rafturi am gasit lucrarea d-lui
profesor Manastirea tiparita la mandstire in
1925, careia de trecut are
un miscator concentrat istoric al sfantului lacas.
este de toate sacrificiu
de sine, dar nu mal munca grea, cum vedea la
unde nu sta degeaba. Ca intr'un stup de albine,
fiecare are de indeplinit slujba incepând de la cea mai umila,
astazi mandstirea averi insemnate, din care
traga foloase pentru binele obstesc.
in sala de bibliotecd, zidurile ei groase ca de cetate,
adapostind dulapurile cu carp, care se gasesc exemplare
prepase. Parintele bibliotecar, ne primeste,

www.dacoromanica.ro
436 CLAR

volumele cele mai insemnate. Soarele

greu in cartilor parintele cojocelul
spate, de la ardea greu Soarele Cuptor ; zidurile
groase de tari puterea caldurii.
Acolo, intre mullimea cartilor pastratoare ale intelepciunii
ornenesti, trebuie dai sama de rolul insemnat pe care l-au
avut asupra viitorului crestine acele asiluri venerate
care pentru zile bune tradipile literare
manuscripte ale Un mare istoric frances, Guizot, a spus
drept au fost destelinatorii europei ; ei au
destelenit-o totul, agricultura predica". Pe tot
continentul, ei sânt cari au instruit omenirea, prin
Apusulul, ruga mergea in cu munca grea,
intelepte alte indeletniciri binefacatoare omenirii.
La noi, ca in pus, tot zidurile manastiresti ni s'a pastrat
limba, acolo a ramas pastrata pietate amintirea voevozilor
La fel din Apus, de la Neamt pregatesc
leacuri din plante ; acolo gas! mai bun din
de Farmacia parintélui sa arunce
Domnului peste leacurile nascocite de Un prea-cinstit
parinte se sculptura, bune icoane de lernn, artistic
cioplite de mester, zilei in modestul lui
Pretutindeni tacere, ruga parfum de brad. Poesia
prin partea locului de prin nenumaratele ei izvoare :
oriunde te intorci, ea ridica spre ceruri imnurile slavite.
Carturarii moldoveni isi cauta odihna de vara in
de glasul clopotelor al mai pa-
ca acolo. Multe pagini din literatura s'au
pe cararuile din Neamtului.

S'a mai potolit dogoreala soarelui, plecat spre

drilor. de a lua iarasi drurneliei, trecem in biserica
domneascd, ca sa niai vestita facdtoare de minuni
a Domnului, de veacuri pe
din imparatului Paleologul din catre Alexandru-
eel-Bun. Privirea Fecioarei, omeneasca, o vei purta
rurea in suflet, desprinsa de pe din biserica
Inaltarea Dom veche domneasca.
Multe carari rdcoroase p'ine de farmec de strabatut
Un drumeag printre fanul cosit, te
duce la schitul Vovidenia. La pas! de cetate rasare din
pamant o clad:re chili! casute,
padurea, care se pare inmiresmata nu brad, ci
busuioc.
Maria Sa bradul te obladuieste te odihneste in jurul
ajungi la Izvorul bun de lecuit
metehnele caci acelea se pot la Neamt.
urel G. Stino.

www.dacoromanica.ro
NOUL 437

Care e adevä'rata literatura?

de C. lea.
Literatura clasica, represintanti vor in istoria
artelor noastre pare, in mornentul de ca
este data anumiti scriitori, convertiti sau, mai
bine zis, infiuentati trecator de anumite vor sa ,creeze"
sau faca casuri tipice la noi, special
razboiu, ca este asupra acestui fapt.
Ceia ce vrem sa scoatem in este marea,
prea marea care se acestor de
literare, de momente noi de calmi ale gdndului
nite tara Se judeca se exprima in lega-
judecata.
Intoarcerea la la forma de
frumosului r dragostea pentru in-
spírat al lui Mihail Alecsandri, George Copuc,
ca nu amintim de cam de
cubism", dadaism" sau ultrasensibilism".
Catre de vers, acesti manuitori de
sa se indrepte generatia creatoare a tineretului,
de Istoria va cuprinde in paginlle ei,
jar peste convoiul literatilor din va depune
pulberea unui regret ca au stricat limb& Atm.
In revista, N. scria trecut*
relativ la scriitori la care
era parerea d-sale :
Ivirea talentelor e un lucru misterios, eu nu nici
nu a fi, un vrajitor. multamesc a
vechi prieteni pe cari-i desgusta de mult o moda abjecta
recunosc mijiri de talent la aceía trimet versurile,
povestirile sau de critica".
Aceasta era dogma vechiului
Momentul de fata cere cu multa necesitate intoarcerea la
clasicism, la modele de frumuseti, pentru care arta inseamna
arta nici de de imprumutate
din straine.
Poporul are cei
adevarata dragoste de frumos, pot multa mare
dere, lui vor cu siguranta, inmarmuriti
de minunate nedate la
este revenirea la formele
legate de romanesc de truda a
nostru. Din restaurarea aceasta va lua nWere literatura
varata, de credinta specific nostru national.
Pana la o realisare a lupta metodele
inspiratia deschisa.

* neinfelegere, Cuget No. 20, p. 305.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

GENIU
Pe departe 'n strdlucitoare,
Plutege-un vultur cdi infiorate
$i de sbate,
Cu glasu-i trist, 'n taina de izvoare...
Stdpdn pe albastra lui
Scdldat in purpura de soare,
De ce..., de ce-ar fi mai oare
Acest monarh din lumi nemai visate...
Acolo, sus, magica poveste
Pe care-o 'naltele seninuri,
Pe unde nu-s nici nici chinuri
nu niciun strop de
doare cd viata este
Din veci legata pururi de
G. Tutoveanu.

GER SOARE.
Care desparte Vai
Frate al mortii, Frageda Care, ca tine,
Paznic al parte
de per, A lumii de Ei peste mine!
Ci
se Ultime oare
soare
Ghiara-ti Dumnezeiesc!
N. Jorga.

NIMI C.
Soare am vrut 'n suflet
noroc la fiecare pas,
Dar, 'nvins umblet,
Am la margeni de popas.
Visuri multe-am vrut creased 'n
Sd nu simt cd zilele dor,
anii, ape goale 'n vale,
Mi-au sudoarea pe ogor.
Stele multe-am vrut ploaie 'n mine,
Ca pot cânta bucuria,
Dar s'au ruine,
eu m'am cu
A. G.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNATOR" 439

Resultatele luptei de purificare

- la (15 Decernbre 1936) -
de N. Iorga.

ascultatori, vad este mai tineret, dar aceasta nu

ci, din face o
lucrurile pe care am de le spun mai potrivite
pentru tineret, care era in prada curentului
Impotriva acum luni, am inceput lupta. eu
ca fac un de raport privire la isprava ce a
putut indeplinita de la 15 lie, a aparut aceasta,
Cuget putea pretui dv. daca merita sau nu sa
fie avuta in vedere deschide perspective bune pentru
viitor resultatul la care am ajuns.
De ce am socotit de care
neau care cer de acum de zile,
a reveni la ce cu de in la
nu anumite scopuri sociale, politice sau
morale indemnau neaparat la aceasta. foarte bine se
spune curn ca miscarea aceasta este in de literatura. Dom-
- cu pe care nu este le presint,
dar unele produse mai recente tot trebuie
aceasta va forma partea distractiva a acestei conferinte - spun
scopuri de noi,
in de literatura, care este o arta, urmarirea
estetice a scop estetic, care poate permite toate
poate trata vrea, cum cere ternperamentul
am fi represintand punctul de vedere opus
Mori de morale sau sociale, le-am fi avut in vedere
de toate.
spun de la inceput niciodata n'am
sa incep o care cere care a provocat a-
are momente de dar momente
de de desgust, niciodata nu incep
a face un crez etic. Crezul etic
nu vine din in el este nedeslipit de literatura
care este literatura in
ce cerut noi n'a fost robirea unui scop care
nu este literar, ci liberarea de un scop care
nu este nu este estetic. se
cauta care se pot ca formeze singunil
material de care povestitorul sau poetul, care se opreste
la aceste aceasta se datoreste de a se
singularisa, de a exploata ceia ce se pare n'a fost exploatat
indestul ste si o de a o
lume care nu multe lucruri pe care le noi
tocmai de aceia nu vem nevoie le vedern lumea
aceasta face tot felul de inchipuiri privire la iumea
aceia pe care n'o cunoaste se cineva

www.dacoromanica.ro
440 CUGET

lucrurile acestea, este foarte recunosatoare de

mistere odaM ce a vazut citeva, la ocasie se de
lui si-1 daca nu mai are un mister de desvaluit,
pe langa cele cunoscute atunci.
Eu din mea nu un predicator. Am confe-
gramadite de multe intr'o de o
la in care am luptat impotriva punctului de vedere
acelora cari voiau intrebuinteze literatura pentru anumite
scopuri de moralisare. Predicatorul care, vorbind pe
niste ca de amvon pe i
Bisericii pentru a aduce lumea pe calea cea nu
de cu mine. Este de ajuns vada cineva,
vorbind vre-o pagini din
multele ce am ca nu fac parte din
categorie. N'am cerut amvon, n'am pe nimeni la canoane
etice, n'am adus pe la judecata a fost rau
crescut sau, find bine crescut, a crezut ca poate arunca peste
buna crestere pentru a pe placul acelora cari cauta
ciudatenii literare mai sau mai putin inedite.
Nu acesta a fost scopul daca ar fi fost acesta scopul
mieu, eu n'as fi putut intrebuintez pe cari nu le am,
temperamentul mien se refusa la aceasta
operatie plicticoasa, neplacuta care este predica, de
caracter fi predica.
Ne-am inteles, urmare, in ce priveste punctul de plecare,
care este motivul pentru care am inceput
cam nie.
Ceia ce am raspins de la inceput a fost caracterul neestetic
din aceasta catre un scop din care am cautat,
foarte mare am si reusit, liberez literatura
curenta.
Foaia a inceput apoi, fara niciun de de a scoate
din buzunar unul un geniu acesta
era la foarte multe cenaculuri la foarte multe reviste
cineva, un profesor sau un alta meserie, sau nicio
avea undeva o colectie de genii literare care trebuiau
presintate pentru a le presinta a trebuit sa faca o revista
din in mai anunta publicului un geniu : astazi
unul, altul tot va continua toata vremea.
Revista aceasta nu presinta o de scriitori un ex-
traordinar talent, iar scriitorii fi avut eu
fi tras saltarul sa sara din saltarul acesta
pentru face literatura.
Veti vedea dv. ca partea aceasta de presintare a literaturii a
venit, dar a venit de la sine, nu fiindca o aveam eu d'inainte, nu
dispuneam de dánsa la mieu trebuiau sa
ori un certificat de geniu pentru
dintre Au venit pentru ca, in din locul unde
erau au iesit oameni cari pana atunci nu aveau

www.dacoromanica.ro
NOUL 441

unde nu mai aveau in ei, cari,

incapabili de a da o literaturd curenta, inchideau
de critice saltar. Prin urmare o pentru
liberarea literaturi ingenunchiate inaintea unor
bile pe de parte, posibilitatea, pentru cineva care este
capabil de a face o literaturd, de a inaintea public
care a ajuns incetul cunoasca va cunoaste
din ce in ce mai mult in in care ii va ceti.
sa ni aducem aminte un lucru. am luat eu
manatorul", care a trecut de la altii la mine - aceasta
de azi nu este pccetea onoratului Ministeriu", ci este una de
absoluta libertate, care se sprijina putintel pe sacrificiile noastre
in cea mare parte, pe increderea iubirea publicului -,
Sarnanatorul" pornise oarecum oficial dupa aceasta trecuse la
un clan de cari au de la o bucata de vreme
pe talent mai trebue o autoritate care vine vremea,
atunci s'au adresat la mine. Au crezut eu dau
autoritatii, a sa guvernez induntru, dar pe urma
dat sama ca e periculos sa ma la cineva pentru
firma, dorind alba o firma, se ;
firma se poate schimba, e greu dinauntru.
-a de multa -a spus o imensa
s'a intins asupra Era oarecare
nare ; dar s'au dus, caracatita a prin pre-
senta ei a oarecare pentru literatura.
Dar in momentul acesta publicul avea incredere in
nume, cativa de doudzeci, de
de zile, si atat. La ei adaus pe toti ace! cari
tuturor, cari noi literaturii : un Sado-
veanu, un un si este foarte Multi dintre
colaboratori au ramas, altii au si ei momentele ; dar ei au
fost impusi publicului. Nirneni nu atunci sa
spuna sirul de mari de odinioard, vine alt de
de masura.
Se poate ca generatia de astazi nu dea
tori de aceiasi valoare, dar se poate astfel de
din locul unde stau ascunsi, inspäirnantati desgustati, atunci
avea placerea constat am publicului un
de scrlitori.
putin este o poesie inteleasa, pe gandul in
graiul nostru, ceia ce represintd ceva superior care
persevereaza acurn in anumite unghiuri de intunerec, din care
imi voiu permite bucáti, a trece pe
la alte la resultatele la care s'a ajuns.
De exemplu, un foarte din Banat, se chiama
P. P. Bellu, care are oarecare talent, dar, daca se
vor lauda astfel de versuri, unde va ?

www.dacoromanica.ro
442 CLAR

Apusul mope beat tura,

Sughia tare, cade 'n
I-e haina de vin in
Lut Hristos oasele
Un Mot cu jale,
spre el se suie.»
la un altul, tot din Banat, fella" de care se ocupa
de d. Arghezi, e, se are ceva virginal inteinsul.
Un al d-lui pe care fella", dar
o transportd din domeniul antropologic in domeniul botanic : este
o fetie a
a pamantului
Este ca un graunte de cleqtar,
Noaptea obrazul roua,
o susuitul
cerne cu lumina $ 'ntunerec ploua.
Omul are talent, din nenorocire este indreptat pe astfel de
drumuri.
A o undeva
frunza ca un drob de aur.
De chilograme drobul", care e o
in '?
aceasta pe altul, nu cum

Podul era unghiul spart in infinit

Ca in faustiana pentagrama.
otelul cerului, in
'n cuiburi, nins, lunarul menestrel de
Indragostit in sornn, purtarn vibrapile.
ud, cu zale.
Rinocer podul, de
C'un colib-i ce-i pigulia viermu§ori de gand.
Melcii podului imi cresc pe timpane...
mucegaiul alb din chei de bo.p.
nu se lasa un de leit-motiv al acestei
simfonii wagneriene. Melcii acestia nu se nu se strecoard,
zgomot, sant turbulenli :
aud cum huma la de
Si-s pe
In piscuri de erodii.
o poesie de...
dorintile acestor totul extraordinare, de
exemplu :
bolovani sa 'nghit, in sturzi...
d-voastrk cu astfel de oameni am pornit
(Va

www.dacoromanica.ro
NOUL 443

MARCU CRAI$ORUL
- Poem epic popular (in -
Era Sta la masi trece granita ;

Cu sta la masa, Ne oprim arunci la han, 1' Angaja

Gusta vinul pe pag ospita acolo,
Ca si ude fript in Marcu trece
ris de-odatá izbucneste han se opreste, pagul
intreabá : 'n han, luind cu el iubita,
De ce tu, ? Bea cu pofti ; draga vin toarna.
fiindci vinul bun e Cine vine cal ? E Muja.
mielutul fript in vin se scaldi ? De pe calu-i alb in grabi
Ori poate, fiul mieu tntri 'n han vine 'ntins la Marcu
Ci de maica ? prieteneste-i di
- Da' de unde, draga mea - Dragá frate Marcu, fiu de rege,
Trebuie si rid caut' aici iubita scumpi ?
te ci nu pot - Nu mi 'ntreba, Mujo, gránicere,
Si mai scap de datorii odati Vreau si-mi aicea nevestica
Datoria multi mi apasá, si-mi datoria,
dator la Turci in toati Dar tu, ? doar n'ai s'o cumperi
Unde vin am tot biut intr'una ; - Marcule, fi eu,
Nu glumesc de Dar cu tine cine mai face ?
Am la de Cind ai crede ci ai fácut tirgul,
Poate mii de pungi la : Tu indati luat de samá.
Duce-te-oiu in cea turceasci, $i pe cal se Muja
Si te cu bun lati vine Tancovici Osmanul.
Ca si scap de odatá. De pe cal descaleci
Dar bátrina izbucneste 'n lacrimi. Drept in han vine in spre Marcu,
- Fiule, de ce vinzi ? Bun ii di, prieteneste ;
usor o alti - Marcule, dar duci iubita ?
Dar o fiul mieu, prea-scumpe, - Nu 'ntreba, Tancovici Osmane,
Nu o alti tu in lume, Vreau si aici la Turci pe draga,
Cum se lumina afar' de ziui, Ca si scap odat' de
Marcu la el Dar pasi ? Dear n'o cumperi !
- Ripede, driguti, te - Ei, fi eu poate,
si te fac Turcilor Dar tine cine se 'ntelege ?
Ca si scap de multa Abia vinzi ceva pare.
Lacrimile ; - Pleciciune ! de drum vede
- Marcule, tu, dragostea mea lati Bojicic Halil ci se-opreste
Asta iubirea ? la hart se di jos de pe roibu-i.
Nu se poate ! Cum o si te rabde - voinic, iubite ?
la Turci si mi dai pradi ? Dar aici ?
Ochii spre iubita ; - Nu mi 'ntreba, Bojicic Halile,
-Te in joc capul f Vreau si-mi aici la voi iubita,
ea pleacá, alta ce si faci ? Ca de si scap odati,
Calul pag -Hm.. ? De bani eu nu
Sare 'n cu sprinteni Dar cu tine cine si ?
pe prag iubita Tu ai vrea si ai,
in goani din cetate. de drumu-i dinsul
Soarele luceste de Marcu vede ci nu-i rost aicea
izvorul Petrovici din nou incaleci pe
de Marcu draga lui se roagi ; iubit'o urci iar la spate,
- si mi cobor o sore Miazizi porneste.
Cici de sete sufletul arde, o iese in
Lasi-mi si sorb micar o Doui iepe-arabe trag trisura :
pe pag si se adape, In
Dar lui nu-i pasi de rugi ; De capr'un cavaler din Spania
- Las' pe pag la s'ajungi, Mini iepele grabá mare.
Nu mai beie el atita api, - Doarnne-ajuti, Marcule, dar ce ?
Cu rachiu vin setea, duct aicea
* o

www.dacoromanica.ro
 444 CUGET CLAR

- Nu mai bine-amice, apoi in

Am fost la granita turceascá, la drum in liniste
bägat in o mie, lati ci Rojicic :

Mai ales la Turd, tot pe la cärciurni : - la stai, SpanYolule, nu i grabi, :

Caut ca cuiva iubita, N'ai si-mi prietena de-aicea,
Ca scap de datorii ; Mai unul din noi cade,
Nimeni sa o cumpere la roibul.
Nici tu, Spaniole, n'ai s'o Spaniolul sare de pe capra,
- Crezi poate vrea eu s'o De pe roib pe Bojicic trage
? mi-i minile la spate
Dar tu nu esti negustor, amice, burduf 1-arunci in
Abia ceva zici : nu merge spre Spania din porneste.
- Nu minti, mi-o cu capul ! Fir' se 'napoiazi caii;
Spaniolul sare de pe Se opresc la cea
$i goleste-un sac intreg de galbeni. Marcu golind
- banii, Marcu, Vede caii ce s'au intors singuri
numeri de nu se-ajunge, din han se ripide,
Pot mai dau ceva de-asupra. pe cal se-arunci intr'o clipi.
Marce intinde atunci mantaua, - Pagule, tu mea
Si-i Spaniolul. Draga mea e vorba jar s'o capit,
Marcu Spaniolul ajungem,
Spaniolului Ori ne pe-amindoi !

Spanklul, In pe Spaniol
bice iepelor de departe : - !

la granitä se 'ntoarce, Di-mi napoi iubita credincioasä,

hangiti-i de departe Ori cu capul tu mi-o pliti-vei !
Umple in tu, Angajo, racnind, :

Cu ducati * am buzunare, - Marcule, tu, Craiu suflet,

plätesc datoria veche N'am cu ?
Cu ducati ce mi-a dat Spaniolul. Crezi ci poti de mine joc si-ti bati ?
pe chef se Cráisorul. Mai curind tu mi-o plitesti cu capul !
Dar pe cal alb cine vine ? Muja, - Vorbe goale ! 'napoi iubita,
- Spune-mi : de -ti-ai nevasta ? impusc una din iepe.
- eu imbiat ti-o am tie. - Daci imi impusti iapa arabi,
Tu de ce nu te-ai s'o curnperi? Bine ; am si pun in locu-i pagul.
Muja calului alb pinteni. Marcu-arunci lancea
Spaniol o in ; $i stripunge iapa din dreapta.
el Tancovici Osmanul, Se 'ndat' mortii,
Bojicic, asemeni, din
Muja Mustafi ajunge : Marcu de pe sare
- Stai, Spaniole, ghiaure ! se 'ncing la
N'ai ai tu parte de frumoasa tine 'nciierare,
Din unul si cadi ! Biruie in Spaniolul,
ripide calul la La pe
Dar Spaniolul sare sprinten, la spate le
Prinde calului cu Pe pag la
iea cu mina Pe arunci in
jos pe verde Spania acuma mini.
la spate, ajunge
de drum vede SpanYolul. La castelu-i alb cu scara 'nalti,
Dar Tancovici Osmanul : trei in arunci,
- Spaniolule, nu-mi scapi tu mie, Dar pe-a
N'ai pleci frumoasa aduce in camera
cade 'n terni ! apoi mama lui
la murgul. la fecior
Spanklul pierde, Maica mea
din Adá-mi acum cana vin rosu,
prinde opreste murgul, Ci de obosealá ;
Cu cealalti mini Marcu, Criisorul
mi-i leagi la spate, Nevestica ast'
* Ducali, bani de aur, galbeni.

www.dacoromanica.ro
 445

De la venit-au Turcii ur cine di, acela o are.

Si mi biruie si mi-o fure : Poftá aveau multi, dar banii nu toti,
Nu li-a izbutit maicuo, Marcu atunce fata
-a venit Marcu apoi insusi : Cavalerul sare sus din locu-i.
grea eu m'am luptat dinsul Di porunci din temniti si
Pin' nevasta mi-a ramas tot mie. Pe trei 'n sali aduce ;
Abia isprivi feciorul vorba de trei ori apuse
izbucni cu tremur : Soarele, tot mai cheful.
bun bun crestine, Cind din nou se zorii,
Cavaler de Spania, asculti : de la Spanfolul,
Cu femeia la lubire-ajuns-ai ? Porunci si 'nhame la
- Nu, o jur pe ochi- ! Cai arabi de cea mai buni rasi,
- nu tu ci femeia' aceasta In o comoari 'ntreagi,
Este sora ta ? pe Marcu :

Amindoi aceiasi ; - Inapoi la in

Cind Turcii Spania au pustiit-o : duci nevasta, dragi
pe sora-ta ei au furat-o Dar si n'o mai vinzi de-alt' dati
era fata, Ci nu-i s'o bine,
Toati prada ei vi-au Cavaler de Spania, altul,
Dar pe ea putut s'o De i-o vinzi, a lui o si
Au atunci prin tari Marcu-acum la se intoarse
(Douizeci de zile au tinut-o). Cu
o de Dar intre era mai scumpi
Spanioli mindri, cum nu-i alta ; Draga lui credincioasi.
Cit pot duce trei in spate,
Trad. de I. Const.-Delabaia.

DIN LITERATUR A TURCÄ.

VERSIUNEA FRANCESA)

SINGURA TECUL
de Faruc Nafiz.
Cetate a e-acest sat:
un glas de fluier dintre s'a ridicat.
Peste argintie pare
$i de de valuri e privirea mea
unde soare trandafirii nu
nici sprintene peste valuri nu plutesc
Mai cerul este Mare :
cea de i ziva cea de azi ni pare.
frumoase noaptea ai diminetii zori,
Trec prin ' ziduri ai pustiului fiori.
acum ca cel de
doar umbra pe-a mea
singurateca cetate in al sat,
Nu-mi voiu potoli durerea visului ce am visat.
de G. Stino.

www.dacoromanica.ro
446

Cuviinta
Prirnim, observatie:
Stimate Domnule Profesor,
Relativ la conferinta d-voasträ de la : pe
din noi nu-1 Popescu sau Popovici. Numele mieu a fost
purtat cinste de mieu, preotul Streinul, care, in
tot timpul lui, a sä bun ceía ce nu poate
fi vorba la oameni, de d. Papadopol al
Cugetului Eu ma la Daca socotili
fi cuviintä, e al care dau
leclii de Va rog, scrieti ce
place despre poesia mea despre mine, insä läsati-mi numele
in pace. De voiu fi dau crezare celor ce spun
place pe cadavre. Tatäl mieu e mort de a
fost poate chiar mal bun d-voasträ, a fost
repetite moartea, pe d-voastrd.... Cu tot regretul.
Mircea Strein uP.

Seria

Prin rupturile de
Soarele-0 arata
Arborii in
Cu coarne gri de reni,
lar orizonturile rumega
In toamna bate cu frunzare
linge brazilor urdoril 1,
Bea din bdltoacele murdare -
Abia, nu mai are,
2
Se ! aur,
vrea faca
Dar ciunta,
E carunta,
Nu-i arde de nunta 4
e c'a
E soarele acum un cap -
De taur....
-
Genial... Le-ar linge d. Arghezi...
Produsul se trimete la aceiaqi destinatie.
Atentat la bunele moravuri....
Natural....

www.dacoromanica.ro
NOUL 4.47

DE
Codrul 'mbracat de
Cu piele de vitel -
Printre de frunze galbloare,
De pare ar fi in cafea 1,
Se de-a
Uite popa - Nu e"...
E de glume
cerbii
face cu asta vre-un renume.
cumparat automata
Sa .'mpuste Luna 'n
Dar, obosit, acuma sta stingher...
Ingrijorat, un palton blana
desperat, priveste in spre :

- Se duc cocorii... Vine

Cad, rasaritul
E un ce dinteo rana"....
(P. P. Bellu, de tare.)
unun
zice : Drum", Se la Rosiorii--de-Vede
se literar, social, politic" (in primul :
literar).
Ca nu se poate nu intervie glasul lui autorisat in
problema la ordinea zilei : Arta morala". pe acest drum
mergatorul este d. Petre Ulrnu, care se crede obligat intervie
in lupta dintre o de scriitori d-lui profescr
N. lorga". Marele dornn Ulmu vorbeste in numele Drumului"
(sau a d spune cu modestie : ,,Este suficient
amintim d. Arghezi Eminescu, ca
mai de al aceasta este
a
D. Ulmu zice apoi, vorbind in drum, : atacul d-lui pro-
fesor impotriva Arghezi nu e organisat
atdt mai putin, argurnenta/".i mai departe : Atitudinea de
a d-lui lorga ni se pare mai curdnd o reactiune a
sale sau unei sociale intelectuale al
este". (Foarte argumentat d. Ulmu mai ales
foarte modest.)
da apoi nu con--
damni pe Arghezi ca imoral Rada
bujorul negru fetia", care este cel mai frumos poem
de la Eminescu incoace". d. Ulmu : va
Cu lapte...
Cine 'n e poetul.

www.dacoromanica.ro
 CtJGET

trebui d. profesor a recunoa,ste arta nu

poate fi imorala vreme este arta".
in a recunoaste" d. Ulmu a apucat pe un
drupe'
D. L. B.
Distrugatorii pe tineri...
Dar d. Teodoreanu a fost cuprins subit de o verticala,
foarte la D-sa a inceput represinte
faca profesie. Cu argumente, o de probe corn-
avantajoase, patetism turburator, a fel de fel
de romane in care se desbat procese de se
virtutile ale unei de
A inceput faca o profesie din adesea
forma aceasta de revistelor de cinema, in care
se aminteste, cu turburatoare banalitate, de de nemul-
erotice, de alcoolului, etc.
Literatura sa este una de curte cu juri, de conservator sau de
restaurant. Este ceva de cabotin suburbie, sentimente me-
najate, a tot indulgente, cu atitudine
superioara, ireparabil de - in literatura aceasta de clomn
romantios, spirit de elementara obiectivitate este jignit
de ridicolul unei interpretari de languroasa de Este
in positie, in gravitatea, insinuarea de sporit mister
de proxenet o maseä atM de rneticulos am
presia asist la toate contorsiunile vocale ale unui diseur de
local de cartier, care, accentuand regret dramatic deliciile
erotice de pe aveau floare tremurau din
organe nepermise - sintetic absolut un care
dovedeste artistica. Pretutindeni doamnele isi
Alte
goale -
Dorm - pe-o de frunze - stelele ;
M'au rostogolit, precum inelele,
In prapastia dragostei, bratele-ti, albe punti.
Serile estivale, pe apele calme,
in care nu cunostearn cerul ta,
Nu le mai pot uita,
Chiar daca viata-ti m'ar numai sudalme.
Vad, pe mal, forma pantofului sprinten,
Aud - furat de - fosnetul amurg violet,
unui get,
Croind panza luciului al lotcii pinten.
Acum cand dorm stelele, frunti langa frunti,
Din dragostei, rostogolit de tale,
- Albe
Grea de frumusete
Eu te pe
-
nestematele
din Octav Sargetiu.
dinteo foaie bun& Nafionaluh)

www.dacoromanica.ro
 Critici criticuti
Se vorbeste de români, li se dau numele, li se
socoate numärul se vorbeste de o asociatie a
contra dusman, de contra
periculos literaturii, care dusman - nu
Se face chiar o distinctie feluri de critici
unii autorisati." - ca ghizii la Venetia -, nu
autorisati", cei d'intäiu, cari au uitat ni
cine si ce i-a autorisat, oameni sau lucruri - fireste
proprii, de o mare valoare, care nu fie
presia de o zi, ci se adauge la tesaurul, care trebuie
necontenit crescut, al culturii nu
admit, nici supt ei sau in apropiere, pe criticii
Nu ce este ca lucru serios dosul unei simple
reclame personale ; chiar poate fi ceva
serios minti de a se afirma pe sine, care cred
pot afirma sau desfiinta, plac, pe altii. Dar pe
vremea mea -a celor de saptezeci" de ; de-ati
purta cei treizeci-patruzeci de ani cum port eu,
din generatia mea, pe cei saptezeci"!,- critica era
represintatä de oameni cari, cu o superioari,
cu darul de a deosebi frumosul de urit ceia
ce e de prelingerile bolnave cu aptitudini
de scriitori ei - e surdul care
musica porniau la drum incet cu
in sprijin un crez ca scop servirea literaturii
rate. De la ei au rämas studii istorii, studii care
o gândire o istorii
care oamenii judecati in legaturile dintre ei
parte dintr'o desvoltare organici
acestia criticii.
Criticutul e altceva.
E un produs al câtorva de literatura Univer-
sitate, mai ales al unor anume anume

www.dacoromanica.ro
450 CUGET

Au primit un de simplu formalism, cu

finitii, etichete. Au pornit la drum cu atâta
zestre. au crezut - oameni crez - atâta
ajunge. Deprini cu care crede
se atinge, indiscutabilul, ei taie sau
din cadelnite in genunchi.
Con5tiinta unei misiuni, - ! Simtul unei räspun-
- Doamne !
Fac poate ? Unor scriitori de inte-
poate. Dar câti din desorientati au talent ?
Publicului ? Dar publicul nu-i cete§te.
publicul nu se decât prin
talente nu se simte asigurat deca prin
N.

OMUL DE PE DRUM.

Un metgea pe drumul mare. Nid ceafd nu-i, nici praf nu este :

Cu 'n sta de Cristal e atmosfera
Cu ghete fine, : El cd nu-i
Un iesit la soare. 'n razele aceste.

li place, frunze aurite iatd fruntea c'o

Sd-i sune supt piciorul greu, $i lui libereazd
tot mai pasul De supt fularul ce-1
Cu std spafiul sd-I invite. pasul îndoit.

El merge... Cend sus care 'n zori de zi

E de azur, nour Sta trist cu lui
porumbei albi cari par Cu care-o
Cd 'n zbor s'au dus. ce vesel poate fi.

$i-un soare vesel ce Nu c'a noroc

in prima zi de frig, nu vede Pe drama! mare la
Dec& cest zbor ce se Ci partea lui acum are
stând sd-I apuce. ce-i
Marie-Henriette
de N. I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 451

In jurul unui comunicat

.Din presa aflu de un comunicat al S. S. R., in chestiunea
nografiei. Nu intru in acestuia :
rdspunderea faptelor sale. Daca las urrneze aceste
o fac spre a in primul rand, faptul cam
aceleasi persoane protesteaza, supt diferite embleme, impotriva
luptei de a scrisului, urmare, glasurile favorabile
se resuma un numar restrans, la aceiasi de-
de condeie paginile anumite prese, prin
reviste, la Radio, publice, in nurnele celor
sapte sau la S. S. R., acelasi protest inutil plicticos, pro-
ideia scriitorului de a exploata cele mai josnice
motive in operele sale. lucrurile, protestul S. S. R. e
tot ce poate fi mai firesc. Arghezi, Lovinescu, Aderca,
Balthazar, Pogan, Calinescu altii, constituiti in asociatie de
exploatare a pornografiei, au recurs la acest ultim de
timidare a publice.
lucrurile, S. S. nu putea ajunge la alta hotarire,
de ce: se dintre cei mai vajnici adversari ai
grafic este d. Coast. actualul secretar general
al Ministeriului Educatiei, care, articole, conferir
personale, a in la impiedecarea
unor disgratioase. bine, pedeapsa i-a venit rapede :
d. Const. Kir autor a numeroase volume de valoare supe-
productiei multora din prea primitor pentru unii al
S. S. R., n'a fost admis ca membru al Aceasta
gratie unui alt pornograf Mircea scriitor
apartament mobilat spatele
atunci ne-am fi putut astepta ca societate,
pusa din direct interesati de rdspingerea unui
confrate talentat, dea de comunicate, ca societate
dea dreplate profesorului tuturor acelora 1-au
secundat ?
Ar fi sa se contrazicd.
o contrazicere este : intre semnataril comunicatulul
pe de parte, membri marcanti ai ace-
lelasi asocialii, in frunte N. I. Al. Bratescu-Voinesti,
O. Goga, Adamescu, Nichifor Crainic, cari cu totul
de alta intre nemullamiti tot de
Gr. I. Agarbiceanu, Radu D. Rosetti. Dar conflictul
ni se pare mai gray : el S. S. R. in posilie de
ministrul Culturii Regele Terii, cari,
care an, ziva au preamarit numai o anumita :
literatura
Sau toate aceste conflicte, pe care le-am putut lumina
citate, nu interescazd ?
Eo intrebare, la care s'ar putea al
cornunicat. Paul L Papadopol.

www.dacoromanica.ro
452

VISUL ALB
vale-ora§ul, niste jucarii,
Priveste trist, cu ochii de
de pe de-asupra lui
Un stol de aripele-argintii...
Acolo, jos, pe strade lungi, pustii,
Supt ulmi de praf, mai vinci
Din basmul sfânt, o de
lubirea mea, 'ntre stihii...
Arare ori, din margeni de
Sosesc pe taina glasului de vânt :
suspine...
Pe deal, aici, mereu tot mai aproape
De cer, coboar' amurgu-i 'ngroape...
alb... din alte vremi... cu mine ...
G. Tutoveanu.

DOMNITA

S'a 'ntors Domnita de cununie,

'n hainä de
Mai ca Madona bizantinä,
Mai ca floarea de
Nici darurile scumpe ce
IVici musica, nici dantul ce privea,
Nu au putut s'o pre ea,
niciun zimbet drag nu-i inflorise.
A pldns soarta ei
Cum n'a mai pldns nicicdnd domnesc vlästar,
C'a sot barbar,
Ce o va duce 'n tara lui
Dar, cdnd ceasul
A pldns lacrime de foc:
S'a 'ngälbenit de-atdta nenoroc
a purces pe drumul pätimirii.
Cu gol, cu sufletul zbucium,
Vasile-Vod' a mai
spre-a lui Domnitä ca spre-o
Pdn' a 'ngropat-o zarea 'n cdnt de bucium.
Venetia, 6 Novembre 1936. Adelina I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 453

PRIVELISTI DE

Vräji de la Agapia
Sfanta manastire Agapia este un potir de aur al sufletului
manese. Dumnezeu a binecuvantat codrii muntii din jur, iar
oamenii au ridicat peste care trecutul
cu vremurile de
Biserica cea mare din Agapia a fost cladita de fratele lui
Vasile Lupu, Hatmanul Gavril, solia liana, cam pe la 1644.
In decursul veacurilor tot a ajuns sa nu mai
mai nimic din ce-a Hatmanul jupaneasa cu nume
de primavaratec.
De ori am visat frumuseta a
m'am la acea liana care a acum veacuri
zbuciumata, dar traditionala ctitora pe care,
peste veacuri, din cele mai genii ale
romanesc, pictorul N. Grigorescu, a venit s'o
din
pictura mai Maica
Domnului cu Pruncul icoana Gheorghe de la
Intrarea in Ierusalim. Sf. Fecioara te copleseste
ei, in care bunatatea se cu dumnezeirea,
umbra rnarelui zugrav ai vrea s'o vezi printr'un
colt,
Optsprezece ani avea Grigorescu a acele slavite
dumnezeiesti ; ucenicia lui a fost :
Pictura bisericii nu pretutindeni valoarea celor icoane
amintite, dar pentru ele au insemnatate,
puturile artei luí Grigorescu, cel de aur. Putini
ca artistul s'a slujit in lucrarea sa tot de modele vii, de chipuri
aievea, intalnite prin partea tinere fete
dintr'o famine 0-au pe veci chipurile curate
nevinovate in pe Sf. Arhargheli, apoi un preot
din o picturala, artistului figura
luí Isus. Maica Domnului Pruncul la au
unei frumoase cucernice terance din sat ale fiului ale caror
chipuri le-a nemurit pictorul.
Museul picturi de Grigorescu,
apoi odoare nationale de prin multe
in fata de la Agapia, te simli ca straveche
staretie din Apus, cu acele monumente din de piatra, in care
mai maestri ai lumii au sfinti madone.
Biserica este de un de cu arcade largi,
stralucind de albeata zidurilor ; te pierzi privind
cerdacurile de sus, te-ai crede curtea vre unui palat clin
in care din Apus au asezat monahi biblioteci
insufletita de poesia locului, ocroteste
albele verzi-albastre. Maicile dar
La Agapia se munceste din greu. atelier de

www.dacoromanica.ro
454 CUGET CLAN

supt comlucerea maestre,

nunate covoare, pretuite departate. Pretutindeni tacerea
e tulburata doar de miscarile unei de
a Liniste si peste
Maica este o albina harnica, de copil cre-
dinciosi, pentru micutii din
Tot de pioasa, pe luminata, am in munca ei de
ce ar trebui fie in viata
credintii apoi, mai multa.
In jur, vraja padurii, a acelei paduri in lung in
lat de veniti vara se odihneasca in farmecul nein-
trecutului moldovenesc. Dincolo de manastire, casele mai-
se curate cu de
Geor;e

RUGÁCIUNE
Tu, care din nimica tot ce este,
Ce porti mnteaga lume pe
Tu, care Inceputuri nu ai, nici
Tu In veci !
Tu, ce durerea mai bine ca oricine,
Ce-ai pldns de la tine,
Tu, ce-ai pe cruce durerea cea mai mare,
Tu esti, Hristoase, si iertare !
Tu, care esti ce-a la Inceput,
Ce pe strige 'n pustie i-ai
Tu ce-ai dreapta
Doar u vesnica !
Treime de-o 'n veci
'n asta cea smeritä
Pe care fruntea 'n o rostesc,
Tu indurarea ce mi-o
ca mien de
ce e din
spre Tine 'n veci ca
voia Ta cea 'ncerce s'o
Tu la 'mplinire mea
n'aduc nimännia
dan celcr ce un pic de
De-ar fi ca s coste durerea cea mai mare.
$i-apoi, de suferinte cupa-mi fi-va
Cu In Vesnica-Ti
Tu marea iubire
$1 se
Mihail

www.dacoromanica.ro
NOUL 455

i ...
totusi - in ciuda tuturor comunicatelor asociatiunilor
ingrijorate - lupta impotriva rele cu
ducem - popor cu cultura nesigurd, -
mai mult, nu se lasa mal pe jos cele mai
tate neamuri europene.
- am in admtrabila Etude sur la répression des
aux bonnes moeurs" a lui Paul Nourrisson, distins
jurist frances, lucrare incoronatd de Academia de morale
politice" premiul Saintour, inca din Decembre 1904. 0
rdsfoiesc cu infrigurare nu ce cred :
de lupta antipornografica chiar Franta tuturor
libertatilor ?
faptul e fapt : acolo e fost identificat inamicul,
acolo s'a ajuns la represiuni drastice - de : mult dras-
tice la noi, unde se pare nu avem curajul apucam
taurul de coarne '.
Pentru voiu ofer cetitorilor conclusiunea
judicioase :
Asa dar la concursul tuturor energiilor sociale
apelam spre a combate molima ; raul este prea mare,
ravagiile sale prea grozave pentru ca ni fie
vre una din aceste energii neintrebuintate, mai purn
de a le paralisa pe acelea care ar putea fi puse
Dar, credem fi daca rolul principal in re-
primarea bunelor moravuri apartine Statului,
in mod vegheze la pastrarea sociale, reali-
tatea faptelor Statul nu se sau se prost de
indatorire care-i ca el un
tator in simplii au de asemeni de indeplinit rolul,
pentru i$ au lucrului public partea
de raspundere. de ce preconisam ca leac esential al
care preocupa cu bun& dreptate pe tosi oamenii de
particularilor, actiunea particularilor
prin mijlocul n-iai practic, asociatiunea, - pe care
am vroi-o drepturi trebuincioase pentru a garanta
Statul nu poate raspinge acest concurs, vom
zice chiar nu are macar acest drept. Daca interventia parti-
cularilor este inteadevar legitima, ori de ori e vorba de a
veghia la ordinea de care nu trebuie se desintereseze,
se pare mai firesc e vorba de lupta impotriva
pornografiel. In felul acesta, reformele sociale
care ar trebui care cele mai bune reforme le-
gislative n'ar putea produce un prea slab resultat, am
determinat responsabilitatile de lucrurl. Am constatat
inactiunea ministeriului public $ a puterilor publice era
in mare parte aceasta datora nepedepsirea
' Ne tragem de maturi - 1,

www.dacoromanica.ro
456 CLAR

orbirii opinlei publice. Opinia publica nu poate fi modificata

particulari, ca particularii de cele
mai multe ori, responsabili de orbire.
resulta particularilor, cetatenilor, de
responsabilitatii morale, li revine repararea,
individuala colectiva, a de care ei pri-
mul vinovati. dar interventia se justifica in totul,
e vorba de urmarirea
De asemeni, pcate ea sa produca rodnice resultate :
invite pe cei preocupati de moral al a se
uni spre a combate molima care existenta
tinerelor generatii, si sa intereseze la o opera comuna pe oamenii
tuturor confesiunilor religioase tuturor opiniilor, lucreze la
apropiarea tuturor oamenilor un teren patriotic.
In felul acesta, daca se felul de a vedea
rile ce priveste represiv asociatiilor, vom putea con-
tribui a introduce in moravurile noastre dreptul de asociatie
pentru a face din acesta cel mai puternic resort al initiativei
particulare din de vedere al interesului general".
Fragmentul reprodus e prea limpede spre a mai avea
de cornentarii.
Propunerea nu ni se pare irealisabila. Ea ar putea fi la noi
realísata succes.
Cartea, aparuta in 1905, editura parisiana, e prea
grozav de spre a ne spicuire.
Ea ni dovedeste pericolul pornografic e o dureroasa rea-
litate, un pe care, oricum s'ar vedea lucrurile de G. C. L.
R., sau S. S. R., trebuie desfiintam mila.
Paul I. Papadopol.

sus, pe de-abis.
salt
incremenit spre
de vis.
Milenil dorm de
Larg, md
Umile, rodnicele md
In vifor, md

spre
prigoana gerului.
foc furtunile rebele -
Dar fulgerele eu le
si pe mieu plâng
nemuritoarele stele....
(Din volumul-manuscris: Carnetul Voevidca

www.dacoromanica.ro
NOUL 457

Resultatele luptei de purificare

- linuta la Culturala" (15 Decernbre 1936) -
(urmare.) de N.
Epoca aceasta a noastra, in momentul la care a ajuns desvol-
tarea romanesti, este foarte bogatä in talente,
in in oameni de - nu vreau
expresia : pe dar
necontenit. Generatia mea nu cunostea carora nu
se mai poate doar o universitard, la care evident
se simt chemati. Pentru aceasta trebuie se introducd o
modificare in felul de a al tineretului, pentru tineretul
ce acumuleze un numar de
sd le prelucreze in minte de acolo creatii
noi, se dea un rost oficial ; de unde ideia de
a face o Universitate la si alta la Craiova : fiecare pro-
vincie cere Universitatea.
Dar foarte mult. eu, care am
de a rasfoi, de a ceti oarecum ici colo carte mi
se dese ori de acestor
cunostinti care merita stima pe aceste cunostinte se sprijina
foarte dese ori originale noi. pe linie in
momentul de cu natiuni mult mai inaintate a
care au adesea un fond sufletesc mai pe care
poate nicio descoperire, ci este un dar de la
darul acesta avem.
de parte, oameni de talent, pe nu cum
sa-i mai ales asa de multi nu din gramada
aceía pe care sa-1 alegi pentru a-I lauda in Limba
s'a format: mari maestri au elaborat-o, este acum la inde-
oricui. era pe vremea lui Eminescu, intre-
buinta cuvinte de frumoase moldovenesti, ca pe sa-i
Eliad o lectie de gramatica. Sau cineva mai
Pompiliu Eliad, care a socotit ca, de Eminescu,
sa este sa-1 de din pentru greseli
care pe vremea aceía erau firesti.
Avem oameni de cunostinte, avem elaboratori de idei, avem
spirite critice, talente in povestirii, in domeniul
poesiei ; avem o care este la dispositia oricui a trecut prin
scoli. Pot ca profesor, eu dese ori de tesele
care mi se dau la Universitate la Academia de
oameni o cugetare proprie, care se vede ca au cetit serios
au bine. Cutare elevi miei imi aduc de care
folosesc, pe care le intrebuintez, natural
mult, in litere de tipar. Pentru mine este de sigur o foarte
mare satisfactie noastre pot duce la astfel de resultate.
adaugi, pentru aici tined, profesori ici si colo,
este un mare neajuns acela ca, pe de bine se pe de
prost se coala este potrivitd acum in elevii
sa raspunda la intrebarea precisa care se pune. Dar

www.dacoromanica.ro
458

cand dai un subiect, sa adune in

jurul chestiunit pe care pus-o, sa subiectul cu tot ceia
ce este in legátura gaseasca cuvinte potrivite
subtectul frumos de care este sä nu intrebuinteze
un ca acela din conversatia obisnuita, aceasta nu se poate.
De doudzeci, treizeci de ani, n'am la examinele mele,
pe cineva care desvolte
Aceasta este din causa liceulut, care paraliseaza.
Daca, deci, in momentul de fata,
pot, foarte de talent in
literatura, nu este pacat ca acestia sa fie lasall sa alu-
nece pe un ca acela pe care au ajuns
parte ale caror versuri vi le-am cetit?
Este índiferent epoca in care scriitorit foarte
foarte slabi n'are cineva gloante in pusca, poate
trage in vrea, praf, dar, gloante
unde merge glontele, sa te uiti la scopul pe
ai in vedere nu provoci vre-o nenoroctre.
de alta parte, lumea ceteste mult mult Din
fericire cartea este foarte scumpa, toate mijloacele intre-
buintate, ca sucursala Hachette, de ex., vor
sau mai putin, dar ornul se indreapta catre cartea romaneasca.
un rol din ce in ce mare
literaturil. recomandarea din partea de In-
structie Publíca de a se introduce mai multa poesie in
care poate sa faca din absolventi alceva niste
curn sunt absolventii noastre,
se pricep perfect la mecanica in afara de catre
descoperiri in domeniul aeroplanelor sau al masinilor de
sufletul nu vibreaza, pentru ca n'a fost pregatit pentru ceva.
nu numai scrittori, este un public, cand
publicul acesta este serios, doritor de a ceti, e o neaparata
ca pe acest public, mai ales pe sa-1 feresti de influenta
literaturi care este totul inferioara supt
raportul celor elementare cerinte ale esteticei.
lata explicatia scopului ce am avut in vedere, pe de alta
parte, ceia ce m'a indemnat incep lupta Se
putea ca foaía nu n'o ceteasca
eu tot as continuat. Intre calitatile sau defectele mele, dupa
punctul de vedere pe care-1 are cineva, este o formídabild
indaratnicie, am pornit intr'o merg
la Acorn, este mult bine aceasta
este de un curent in public& dar se putea
nu fie : nu m'ar impiedecat.
Care resultatele s'a un proces de
Scrittoril cari au inceput se intrebe
n'ar putea sa altfel. cari aveau pretentia
trebuie tot ce era greu de inghitit in
tot ceia ce aduceau buzunar din provistile suspecte cu

www.dacoromanica.ro
NOUL 459

care literatura, au
incerce altfel. Natural nu vor declara de la
si-au schimbat directía. Chiar astäzi in Neamul Romdnesc" d.
N. Georgescu, directorul foil, pot multdrni in de ajuns
pentru sprijinul pe care spiritul energia sa tine-
releva casul unui domn de la Blaj.
Blajul este un de canonici, de ; decenta cea mai
stäpaneste la Blaj. cu urechea la clopotele
care sund acolo la catedralä, autoritatea mitropolitului este in
stare sä recheme pe fiecare datoria de cea
Acolo este o revistä, in care se lucruri
cam modelul pe care l-ati vdzut, si atunci eu mi-am
permis relevez casuri de acestea. Am relevat intre
tele faptul dintre elevii canonicilor, toti
elevii profesori cari canonici, unul dintre pro-
calitatea mare scritor" a d-lui Arghezi atunci am
aceasta: se Blajul. d. Arghezi,
de onorabil cetdtean al in de faptul este
o glorie a literaturii, a fdcut parte din clerul ortodox, ceia ce
este de ajuns ca nu simpatie la Blab care repre-
impotriva confesiunii rivale. Dar este fost
lerodiacon, ceía ce se numeste rdspopit, aceasta
pentru rdspopit m'a fäcut presint o in a-
rdspopitul conrupe Blajul De aici, supdrare
un patru, pagini, mie de ce
d. Arghezi este tnare scriitor", deci autorul acestel notite are
dreptate mai spune : ne-ai maltratat, pentru
noi d-ta ; pe d. Arghezi".
in este o adrniratie pentru d. Tzigara-Samur-
cas. Notati este un mare centru nationalist stu-
de acolo au suit sus tricolorul cu primejdta vietii
nu ca, pe vremea ocupatiei nemtesti, d. prefect de
politie de la Bucuresti, Tzigara-Samurcas, fi actul de
energie de a ridica steagul pe d-lui Mackensen,
inaintea se pleca profund, cum se inteo
care a fost in revista literard a ocupaliei,
a uita acul dat de Imparatul Wilhelm.
Prin urmare e drag d. Arghezi, care este mare scriitor",
de d. Arghezi e in conflict etic cu de la Blab e drag
d. Samurcas, de s'a ridicat acolo un steag
d. prefect al politiei in alt steag, nu stiu
la Bucuresti voie fluture steagul supt care
luptau armatele noastre in Moldova.
vrea azi, dea inapoi, dar este ambitia
vrea fie cu noi, dar, in acelasi timp,
se deszicd. asigur daca se bine vreme,
uit cele certificate si inscriu in oamenilor de
de cari am nevoie in tineretul de simpatic care se acum.
Dar nu este numai casul acesta. Am vorbit inteo
de la Brasov de miscarea din Bucovina, care scoate o

www.dacoromanica.ro
460 CLAR

konar, d. Mircea Streinu, d. Drumur, si mi-am permis a spune

este titlul aceasta de iconar" numele de neutru
plural al d-lui Drumur, intrebat de ce spune
Streinu, eu ca este un indigen foarte : de
se face ca sa ma sperie pe mine ? Nationalismul tineri-
de la este admirabil ; el este in legatura extrema
dreaptä, marturisind ca apartine acestei extreme drepte,
pe care n'arn s'o cu ce defecte poate sa
Dar unul dintre de acolo protesta impotriva
ca eu am discutat in public titlu, nume si versuri.
Nu avea in care sa spuna des-
pre mine ce vrea : fiecare este liber sa aiba sale. In a-
timp, cum spun viitor din Cuget
de au o usa. Dar articolasul acesta este de
recunoastere pentru sinceritatea nationale, este de indig-
nare impotriva literaturii care, este vorba de Bucovina, unde
in de : murdar, se rice : parsiv, este o literaturä parsiva. i el
ca tot tineretul trebuie sa mearga indemnet de
ale trecutului nostru, trebuie sa caute pe eroii de odinioarä. n'o
cer numai ; de spre partea mea se poate vorbi de oricine.
lea, in Istoria englese 1, am avut cele mai
pentru curentul asa-numitilor lakisti de la sfársitul
secolului al XVIII-lea inceputul secolului XIX-lea : Words-
worth, Coleridge, Wilson. acestia au pornit un manifest
in care : este materie poetica, conditie : fie
tratata poetic. Deci parerea lui Wordsworth, la 1790, raspunde
luptei de : nimeni nu are a face subiectul, numai daca
subiectul nu e tratat nu este poesie. In subiectele cele mai
inferioare este o lature care permite Aceasta este in puterea
poetului, nu in a subiectului : subiectul nu zboarä, ci, cand ii prinde
cineva aripi, se potrivit aripile care l-a cuprins.
urmare oameni cari incep a Sant ce au fost,
nu tagOduiesc nimic, si se supara dacá observatia, dar
a se intelege cá : in fond noi oameni de dreapta,
dar nu vrem a fi de dreapta".
Dar nu numai tineri incep o cu
totul de cea de odinioará, ci marele maestru,
poetul genial, creatorul noii literaturi, lui Eminescu,
el a incercat de ori arate poate fi
aduceti aminte d. Minulescu a de o colectie de
in care ni spune este de cum il credea
lumea, mi-a trimes-o si mie, ce e un semn
multe se pe lumea aceasta. S'a mai
unul mi-a trimes niste versuri trásnite räu, o dedicatie in
care : de si eu cred o treceti la nebuni...". i
atunci trecut la nebuni si am adaus acolo :
cererea autorului". Dar, vedeti dv., cä
numai aceste publicandu-le, mi-a trimes totusi volu-
mul, arata acolo mijeste de
' V. romanice, Ill.

www.dacoromanica.ro
WOUL 461

Dar ne intoarcem la d. Arghezi insusi. El, in timpul

a avut Una dintre ele este compusa
publicate in Revista Regale". Ce este acolo ? Este,
ritm, un element de banalitate confusa : poate
doamna, dar nu va nirnic. Oricum, nu este ne-
Nu eu, mai putin va intelege cetitorul
ceva, daca nu este inzestrat un instinct arghezian cu totul
particular. Dar nu e.
Dupä ce fiinta sa fisica, are pe
talpi, poarta opinci, cä obisnuieste a pe o corabie si
are din vinturi aripi", ca este infasurat un care
stelele se prind in pomi, pomii trebuie se de
ce categorie : chiparoase",- natural, cum la
itorul nostru partea este lucrul de cdpetenie, trecut
pe tot la feminin ; dupä ce-1 cunoastem deci cum apare
se in modestia sa poetul este spiritul insusi
al lumii, alta forma a lui Dumnezeu, poate superioara celeilalte,
fiindca este mai fiinda publicä la Fundatiile Regale, pe
vechiul noul Testament fac parte din literatura, foarte
invechita, a primului Dumnezeu.
i, aiurea, se poetul chiar fata luí Dumnezeu,
ce a niste fete cu fotele intoarse peste fete svelte,
pe Rodica in odaia d-lui Arghezi...
li spune foarte frumos : bund fetelor Mai trece
vreme apare Dumnezeu, Dumnezeu vrea sä fie la
nivelul d-lui Arghezi, care este un de dar
Pläcut la dar de cum 1-am
la odatä la redactia mea. Dumnezeu d.
Arghezi e mic pentru aceasta s'a ca sä fie la ni-
velul poetului. L-a pe pe d. Arghezi. 1-ar
fi o de mosneag, de bärbat vä
inchipui d-lui Arghezi aceasta nu-i pläcere,
de aceia Dumnezeu, care pe fiecare,
lui femeiasce. ca se opreste
puteti inchipui 1-ar fi femininisat pe Dumnezeu intreg,
cum dumnealui, la ce teribil resultat am fi
Dumnezeu Tatäl poetul poate avea astfel de relatii
familiare, puteti ce este Isus Hristos. Mantuitorul
nostru este tratat mai de aproape Bänuiesc in casul
acesta, in sä astepte ca Mantuitorul sä-1 batä pe spate,
poetul ar fi fost gata a face o face mai
posed& un cuiu de la rästignirea lui Isus un ghimpe
din cununa lui. In evul se multi bani ceva,
dar in timpurile noastre cine posed& as fel de tesaure, se
poate destul de bine pentru avantagiile sale sociale.
Dar este oare ceva necuviincios
Toatä necuviinta este doar de logica, dar fat& de
etice se poate duce la Pärintele Patriarh, va declara
n'a nimic, dar nu este necuviinta.
(Va urma).

www.dacoromanica.ro
462 CUGET CLAR

CRONIC
De la d. Papadopol, cetim :
Dar 19,36 pentru literatura o data
momentul in care d. profesor N. lorga, dureros
presionat, ca un arhanghel, a intreprins mult asteptata
rificare a scrisulul contemporan.
lucrul a fost dese ori remarcat - in literatura
toate molimele putreziciunii. Pe acel desprel al
de care am vorbit s'a addugat conlinutului -
care, pe de o parte, utilisa jena pornografia
obscene, pe de alta, arunca in figurile lurninoase ale
marilor Legati dar anarhisrnul formal de o imagi-
natie bolndvicioasd, de o pornire injositoare aveti o imagine
a in care scriitori cu renume aduseserd biata
: pentru scriitorii tineri, exemplu
nenorocit pentru bielii cetitori, impinsi la desfrau de
condeiului.
Aceastä stare de - cu dureroasele el urmdri, -a pus
pe ca indignarea
o forma corectd.
In fala primejdiei s'a ridicat vijelios profesorul N. cu
aceiasi care, acum treizeci de ani, apara lirnba
neascd. Si, astfel, prin conferinti articole, prin interventil
proteste lucrurile au fost vinovatii pusi la
zid lucrdrile tintuite, pacagiile date in vazul lumii, -
fapte care au avut ca urmare tot de proteste, -
tot atâtea dovezi de desteptare a spiritului public. lucrurile nu
s'au oprit alci : Ministeriul a la
literatura a in galantare,
autorii ei, propria s'au hotarät
schimbe scrisul, revie la matca a ingrijite,
incerce a contribui la ridicarea a celor
Se resimte, in felul acesta, in ultimele luni, o
a scrisului contemporan avem nadejdea energia
proverbial& a profesorului ca lucrurile nu se aci.
Faptul e mai imbucurdtor, cu literaturn
era un inainte-merggtor, un sol abil deghisat al
care, astfel, pe nesimtite, se pregatia pentru
de ce, - vorbind despre literatura anului expirat, putem
trece cu vederea noua fasa, care, - calauzit de biigheta
magica a N. trece scrisul artistic romanesc,
nu ni putern reline bucuria, de in directie,
provocata de faptul - in fine, - s'a gasit cineva care, o
patrioticeasca grijä, faca pe scriitori pe cetitori asupra
primejdii ce ne : instrainarea literaturii
pärtarea el de adevaratul tel, spre a o face un minpc funest de
indobitocire sufleteasca

www.dacoromanica.ro
NOUL 463

E mai mare dar pe care ni l-a adus atat de vijeliosul

1936 -, in care, nu se ulte, greu pacatul unele
edituri care se specialisasera in lansarea literaturii necurate.
literatura -
nu se uite : acestea s'au intarnplat in 1936, care - pentru
un an in fericit.
Paul I. Papadopol".

Panopticul nebunilor.
Sa$a (nici nici nici Sasa"):
intoarcere in peisagiul prieten
Supt a cercuri
Gandul se in fosnetu-i de cositor
neglasuit pe supt podul Siretului.

privire cuprinde plecarile ezitArile toate

sens tezaurul
Fiecare ciob de amintire e germenele
Oscileazd balanta la
sita
Nelamurite ca o adiere de heliotrop.
In care parte fugi e o lac&
Oriunde o oglinda te inapoiaza
secret ascultare
Cuvintelor

de filtrat in tacere
In sipet prins de
Obosit te distrami ca baloturile de
te regasesti foarte aproape in poem
In poemul a e visul
Stup bizare.

lui

Sabin Vasia (nici nici Vasia):

domnípare ca ca jimblele,
De le privesc felinarele lumina zambilelor
- Ma 'n suflet o foame de vorba din
domnisoarelor.

Un
-
am retinut doar o banca 'n
de creion
- ca pot dormi,
cutia asta de chibrituri
- goal& - pe care :

www.dacoromanica.ro
464

Azi.
Vreau o femeie,
frunza pe care s'o se
de ciocolascA.
insfac femeía 'n pat, ca pe
satur cu frunza, ca vaca din imas
sä cotrobaiesc in panere,
fur compoturi, mere,
Cui o cere n'o cere.
Sabin Vasia.
Alexandru Assan, nuvelist student (Meridian"):
in privirea Ernei ceva neguros greu de definit, o
bratie puternicA o care provenia, poate,
din adancurile milenare ale rasei sale. Ma cuprindea o crispare
vorbind, trebuia sä suport priveasca, un penibil tremur
interior asudau obrajii esuam in totdeauna la-
mentabil Ma durea eu o acuitate paralisatoare, neintelegerea
(ea care pricepea efort nuantele cele mai rafinate ale
dului), ei la mea, evadarea brusca
justificata din contactul nostru sufletesc, pentru
chinuisem.
Descoperiam une ori ceva, sau in mine un hohot,
sau simliam trebuie comunic stare de
dar imbucuratoare, alergam nerabdator
sfredelesc limpezirea prind in creier o con-
torsie, un mental cu o conclusie de inseninare sufleteascA.
gasiam atunci binevoitoare, imi
in cartilagiul com.prehensiunii plasmuiam contactul era
cald bine, se intorcea de-odata mine desar-
ticula cu umbletul al ochilor ei negri,
cum, eliberati de presenta mea, de intimi-
tatea evanescenta la care Nu pot spune
devenia atunci dar sirntiarn tot ceia ce
credeam povestesc cu prospetime, cu pitoresc original contur,
se destrama, se estompa, devenia uscat, plictisitor, cenusiu. Fa-
ceam cele mai disperate eforturi s'o s'o imblanzesc,
un o imagine, un resortul acela
strain adversiv care se declansa subit impotriva-mi. Dar ma
intepenia o pe care nu mi-o puteam domina, o
teroare nedescriptibila, care intuneca facultatile de
improvisare, care imi anihila inventivitatea pluriformA a
opac debusolat si
revenire.
Din toti din toate fibrele invada sudoarea. Ma
depersonalisam (resimpam atunci o voluptate amara care
compensa oarecurn in mele jignite) acerb".
Cu pe pustil

www.dacoromanica.ro
 Eruditie de bacalaureati
Candidatul de bacalaureat ori de stie ori de nu stie,
ori de a mistuit ceva din ce-a de a lungul anilor
invataturii sale, ori de poate el un chip personal
de a privi lucrurile ori daca vede ca nu-1 va avea
niciodata, ori de poate vorbi despre lucrurile care i-au
in cap ori i-au zburat nurnai, de la o ureche la
alta, trebuie sa arate onoratei cornisiuni ca atunci.
ce i se pune o intrebare la care nu s'a
niciodata, el
Fluxul cuvintelor cu inteles fara inteles porneste
nu-1 poate opri nimeni. Se cauta tot expresii alese
mai multe nurne proprii sa inoate in aceste
pornite ape tulburi.
Aceasta e eruditia de bacalaureat
...A celor cari nu vor mai fi numai dar si a
tora cari-si pastreaza pentru o viata intreaga aceste
pucaturi.
scriitori Scriitori din ge-
neratia reformatoare, a ambitie e sa lase in urma
numai ruine cu ciolane de mosnegi, iar in zare sa-si
pustiul peste care joaca neobosita fata morgana.
Ei nu vorbesc ca toata ca noi, bietii, cu cartea
mai veche. Tot ce poate filosofia sociologia
filosofia astrologia se amesteca limbagiul de
cugetatori critici. Ba ce!, poesia insasi,
intelectuala" si ermetica" - o, Hermes Trismegistos
Cabala ! -, trebuie sa salte din culmi in culmi, de pe
Sinai pe Ararat. Fiecare fiecare vers trebuie sa
arate o superioritate a mintii nimeni altii, in epoci
mai intunecate, n'au putut o avea. La moment
se pune o piedeca, savantul ca ai dat cazi.
Publicul intelege asa de putin nu ceteste nimic.
Dar mai spune, ca mine : daca
in adevar ceva, scrie asa.
N.

www.dacoromanica.ro
466

Poveste orientalá
- localisati din turceste -
de Elvira Georgescu.

A fost odatä un vestit tarä indepärtatä, acolo

unde cerul dispar spre a läsa intinderii nemärginite a
apelor toatä splendoarea ca sä primeasca ele cele
nunate pe ce toate coloreazä, fiintä orbitoarea
lui strälucire eterna lui revenire de : Soarele.
impäratul din Tara de unde Soarele räsare era vestit pentru
intelepciunea ca npäsarea lui.
Ling-Fu - asa-i era numele - träia palat de clestar, de
unde vedea rpind viatä jurul säu, färä sä clatine
din sprancene, färä sä färä sä ca un ade-
värat intelept.
Cäci bucuria durerea ar fi cerut manifestäri, pe care
lepciunea marelui Ling-Fu nu le-ar fi niciodatä.
totu$i prea-inteleptul Ling-Fu ingäduise jurul palatului säu
cu odäi de clestar sä zburde tinereta, nu a fiilor säi,
cari erau ei acum, ci a nepotilor, stränepotilor
piilor boschetele minunate räsunau strigAtele voioase ale
copiilor, jocurde vesele nechibzuitele porniri ale ale iubirii.
lar Ling-Fu avea apropierea castelului säu
de cle$tar pe doritori de ca pe mini$trii säi,
cari, cu ochii pe jumätate vedeau totul chipul plecat,
vorbiau marelui Stäpanitor.
cä, in vremea lanurile gerneau de rod fructele
däduserä tot ce au fägäduit crengile bogate primävarä
florile a$ternuserä covoarele multicolore calea Soarelui, iar
coltele de opium de ceaiu de orez intrecuserä
muritori de un sträin de departe ceru sä fie
adus prea-luminatului Ling-Fu.
- Ce vrea ?",
- Write Stäpane", spuse prea-plecat ministrul säue un
mare vräjitor, cunoaste viitorul tine sä spunä Luminätiei Tale
o deosebitä, pe care nu vru s'o oricui."
- Vorbeste, vräjitorule", gräi Ling-Fu, ochii du$i pard
dincolo de margenile Ce ne ?"
- Ceva grozav", zise vräjitorul.
- Foamete, nu e posibil, cäci hambarele ; nici räzboaie,
oamenii ; dar pot fi amenintätoare", zise Ling-Fu.
- Nu, nimic dintre astea", räspunse vräjitorul, ci va fi ceva
mai grozav."
- Potopul sä fie oare ?", Ling-Fu.
- Mai grozav moartea, deck oricare nenorocire care
sä fi venit peste oameni acum.
Va fi un potop, nu va dura, pare de
grozävia cea mare e cä ce va gusta din picäturile de potop
va nimeni nu pare sä poatä fi

www.dacoromanica.ro
 467

Ingenunchind, vräjitorul ie$i ca o arätare, ca o spaimä a

viitorului unde bielsugul stäpânise din
Ling-Fu nu se dar maele säu ministru
cremeni. Prea-luminatul Ling-Fu dädu poruna sä se construiascä
reservoare de apä bunä, se adune din vase cu
tindeni orândui supu$ilor curtenilor sä nu guste nicio
turn din apa potopului ce va veni.
abia indeplinite ordinele prea-Inteleptului Ling-Fu,
sä se o noapte vesnicä tot cerul.
oamenii, se strânserä pâlcuri, pâlcuri
adäposturile pregAtite de cu apa cea salvatoare.
Incetaserä de boschetele vesele de altä
copiii nici nu mai reflectau ochii bucuria soarelui
care räsare, a ecului care amenintä
ploaia zi noapte amenintau
bietele omenesti supt amenintärile
nu mai nimic. Dar se tinurä bine. nu gustaserä din
apa cea grozavä a potopului, când iatä cä scurt timp nenoro-
cirea cea mare se
Mai poporul mult prost nu avu apä, setea
$i-o potoli din bältoacele potopului care nu mai
schimonositä, scoase, ochii ca de
buni ce erau, desculti sau mai adesea goi, sträbäteau urlând prin
tara prea-inteleptului Ling-Fu gesticulând päreau mai fiorosi
nebunii din alte vremuri.
dintre bogati, copii necopti la minte, bäurä din
curiositate, apucarä pe drumurile cele mari, inebunind
odatä ce apucaserä a gusta din apa Dar nici potopul
nu ci tot mai tare pätrundea palatul de clestar unde
erau butile cele apä bunä, nobilimea prostimea laolaltä
furä nevoiti se adape din apa potopului ; i se strânserä toti ca
niste adevärati jurul palatului de clestar al
tului prea-luminatului Ling-Fu, care pästrase mintea Intreagä.
astfel linistitii säi ochi abia deschisi, ca viata lui de mare
intelept, furä turburati de vedeniile de afarä care, strâmbânduli
figurile zvarcolindu-se pärul vâlvoiu, veniau tot mai numerosi,
ca niste strigoi ; nobili popor de-a rândul urlau zile
nopti supt ferestrele palatului minunat al marelui Ling-Fu.
atunci sufletul prea-Inteleptului Ling-Fu cunoscu durerea färä
margeni, suferinta färä de Copiii lui, nepotii lui, stränepotii
lui copiii tot norodul lui de apa blästämatä, miscarä
sufletul prea-luminatului Ling-Fu, se
clipä de apa cea sorbi din pumni pidturile bogate
ale potopului asemenea cu numerosi ai lui, se zice
cä prea-luminatului Ling-Fu trecu de margenile pämân-
te,ti spre a se face tot una inceputul färä de al apelor
Tara Soarelui care räsare.
Berlin, 1930.

www.dacoromanica.ro
468

PENTRU CARTEA

Const. Emilian
la studierea directe ale modernismului, d. Const.
Emilian :

1. care, altele, a adus o tendintä aprigä de

libertate".
2. Simbolismul, ale cärui exageräri au fost selectionate
cultivate" ale cärui extravagante devenit manierä statornicä"
la anarhici ;
3. Incercärile lui exagerate pänä la maximum.
4. Miscarea lui Marinetti, punctul de plecare al celor mai
xistice inovatii materie formala, un fel de catehism revolutionar".
5. Lirica mai germanä, englesä, arnericanä.
6. Noile manifestäri autohtone (St. Peticä, Iuliu Sävescu) ale
liricii decadente.
7. Spiritul de frondä" al poetului Macedonsky, care a pro-
vocat mentinut o stare de endemicä.
Lirica nouä a fost infi prin reviste ca : Linia dreaptd (V.
Demetrius), noud (O. Densusianu), Revista celorlalti
Minulescu), flesperidelor (Al. Stamatiad) etc.
8. Concursul dat de celelalte arte, musica, pictura, sculptura ;
apoi inventiile teoriile $tiintifice.
si-acum cari representantii anarhismului poetic"? D. Const.
Emilian imparte : extremisti moderati. Cei d'intOiu se mani-
festä prin revistele urmätoare : Contimporanul, Integral,
75 P; Unu -, al cgrii manifest descifrOm :
timpon
avion
t. f. - radio
marinetti vinea
arghezi
uraaaaa uraaaa
a. et p. n.
10 Kgr.
sau sobolanii...

verb
a b. c. d. e. f. g. j. 1. m. n...
arta neprevdzut granit guttemberg reinoit".
Se cu protagoni$tii mi$cOrii anarhice
doctrinarul a cärui imaginatie prolifica
preocupäri de ar putea duce spre productiuni cu elemente

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 469

decorative care.... ar insemna.... o amusantä

derivatie". cum e, cu nesocotirea gramaticli, sfidarea logicii
bunului simt, productiunile sale sânt subvalorificate.
In aceiasi situatiune se aflä d. B. Fundoianu, care numai
un de plasticisare a unei simtiri, dar s'a simtit obligat
diformeze scrisul, va putea cota pe piata
literarä la hausse".
I. Vinea, cel mai talentat, un virtuos la care intentia artistid
germinärile spontane ale creatiunii".
D-sa are o o fa-
cilitate de combinatii lexicale, care nu se pot topi
emotivä".
Ceva mai mult :
Structura conceptionalä a productiilor sale e lipsitä de
o ideatiune organisatä de o plasticisare conturatä".
Tristan Tzara, creatorul dadaismului, care, la
de un simt al musicalitätii", a ajuns la capricioase
prin acea frângere a relatiilor normale dintre gindire
expresiune, mergând pänä la disolutiunea lor".
In general, nu s'a putut ajunge decât la rernarcarea
artistice, productii isolate, de-ale
celor patru fruntasi ai poesiei moderniste.
Incolo : brutala asociatie de termini vehementi abrupta juxta-
punere de imagini siluite. Disolvarea lexicului a sintaxei, anu-
larea logicei a simtirii, departe de a reliefa substratul incon-
stient al sufletului oinenesc, au dovedit doar inconstienta autorilor,
latä cum a pecetluit d. Const. Emilian productia
modernisti, insuficienti pretinsa artä, inovatori cu de-a sila
desordonati. Ce päcat dorinta de a se afisa ca reformatori cu
a avut darul sä-i elimine din domeniul adeväratei poesii
sä-i aseze definitiv acela al simplelor in-ductiuni versificate.
Paul Papadopol.

R.
e genii peste sat,
Ucide floarea ca un
luna la fereastrd
C'un zimbet
supt pasul
de frig:
Socot voi strig,
Mi s'ar opri aier glasul.
te simtesti departe
De tot ce e
Spre de moarte.
N.

www.dacoromanica.ro
470 CUGET

SPITAL.

sala de un alb imaculat,

Par suferinzii de
mila Domnului cadä
Pe chipul de vii
Un capelä a sunat...
in sala de un alb imaculat,
Par suferinzii ingeri de zpadel..
S'aud pe stradä...
e in soare
Moartea sala
Un grozav pe toti i-a sägetat :
Anul-Nou, din ei, o mai
Adelina I.
Ospedale °vile, Venelia, 25 Decembre

NTULUI
(fragment)
In cartea sa, magul
'n addnc se va
se va despica
va mormántul,
lar va incepe-o
Cuvântul magului s'a implinit:
E vuiet e e
izbesc turtunos,
e pe mare
cerul, o de plumb
se zgaduie din
lar se de-o de :
Se falnici in de
Se total groaznicul joc.
Sar ape din de veacuri croite
'n torente
Vulcanii firebinte...
Pustiul moartea pe glob s'au intins...
De-atunci Atlas in
Pe gârbovi un vesnic
de care se naste
Mereu pe-acelasi
Marius Ralian.

www.dacoromanica.ro
NOUL 471

Resultatele luptei de purificare

- la Liga (15 Decembre 1936) -
de N. lorga.
(Urmare

Dar eu cetit ceva foarte frumos de d. Arghezi. este

fara un carula nu-i lipseste talentul, dar I-a
degradat pentru a avea aplause de la critici,
oameni de talent, cari scriu cari pot aprecia literatura
ca d. Perpessicius. Este vrednica de luare aminte truda
care acesta ceteste de care vorbeste : este un profesor
bune literare, de pagini frumoase, dar
cum se poate ca acelasi sa alature ce este mai bun
ce este mai urit in literatura, aceasta n'o pot intelege : de
lauda pe Otilia Cazimir, pe Sabina Claudian de la Craiova.
cum are cuvinte induiosate pentru Vlahuta si o
pentru mine... Eu sensibil deci recunoscator de
ori observa presenta mea pe fata pamantului.
Dar acesta dovedeste ceva : oamenii se gasesc intr'o
problema de constiinta.
Revin la ce spune d. Arghezi. i-a dat bani sa umble
prin Dobrooea. Dobrogea este vestita prin acelea care
lecuiese de dar nu la Techirghiol sau la
Mamaia, care este un eminamente femenin s'ar fi
dus, ci tames o carte despre DoCrogea. A
toata Dobrogea intr'o revista dobrogeana, a dat un
de trei coloane, foarte inchipuie nimeni
n'a despre Dobrogea, sau eel nu scris acurn
niste de date, jar acum vine d-sa ceia ce se
misterios de-asupra tuturor lucrurilor, care se se
aceasta este poesia. Daca va fi scrisa cartea ca aceste
trei coloane, nu vom avea de decât ates-
cuvenit d-lui Arghezi.
dv. dupa ce 1-am temnita materiala,
gata scot din temnita in care s'a bagat
Este, un mare avantagiu acest proces de care
s'a deschis. Acesta este avantagiu.
de acest prim avantagiu este : o
facuta societatii, in timpurile acestea nu se chiar
cietatile cele mai bine intemeiate ce soarta pot unde
se poate astepta mai putin o tragedie chiar acolo
unde sentimente foarte frumoase, este de a-si
de cum au generatiile precedente.
Este pe care unii oameni, in fi,
de a face sufletele acestea nu
vremuri ca acelea de odinioara in care puteai sa spui : este
un sistem de sistemul acesta cuprinde o
perfecta : a intrat in va merge din in

www.dacoromanica.ro
472 GET

deci nu poate aluneca nici in dreapta, in ; el nu

poate in urrnd, impingem, nici in präpastie,
retinem. Tot felul de idei revolutioare la ordinea
echilibrul in care s'a format generatia mea si generatiile
urmatoare, generatii dupa a mea, datä lungimea,
mult sau mai putin nu mai exista
a vielii
in mornentul de care era un mare temeiu pe
acesta in cea mai mare parte a
Viata e, de altfel, foarte grea, pärintii nu in chemati
aiurea, de a educa nu mai este acum de mare
ca Pe de parte, profesori sisteme
pedagogice care se necontenit; autoritatea profesorului
nu se poate asdmana autorita ea profesoralä din vremurile
noastre. atunci faca ? El cauta o indreptare,
indreptarea o cere in literatura. Dar nu trebuie sa unde
ajung foarte multi dintre inaintea tribunalelor, de
sau de farniliile
Azi chiar am aflat la Brasov este un club de tinlri
cari trimet »oracole" de pe urma mai rnultor oracole"
s'a intamplat lucrul acesta un dupa ce a un chef
extraordinar icre si vechiu, poftind pe preparator, s'a
sinucis. Astfel de ar trebui la griji pe oricine pe
inspectorii sai pe de famine.
Dar n'a fost in aceastä a noastra, aceasta
o dovedeste o serie de ministeriale, ca scri
sorile primite necontenit de la pärinti, cari cauta in noi un fel
de duhovnici, pentru ca foarte bine nu bu
curosi ajunga la un moment, unul cazan
altul alt cazan. Ca o de precautie se cineva
la sfAtuitori de literari.

Era
proape sigur
uit pe d. Lovinescu. Dsa anuntä un roman.
acest roman va trata subiecte mai putin scabroase.
a
Dsa si o a literaturil romanesti. Cu chibzu
laudele sale 1 Este un pasagiu care
pe mine. Cavaler, d. Lovinescu, - de voie, mai de dar
cavaler gäseste o multime de calitati pe care eu nu
leam putut descoperi acum.
puteti inchipui: unul care, mai, mai, incepe a urnbla
mainte.
urmare : pe o parte, crisa de pe de
parte, ingrijorarea de aceastä literaturd.

Dar mai este ceva, aceasta termin. Am tot! acei

erau pana acum, neadmisi, neldudati, luati in bat
jocurä, pariasii literaturii, pentru ca noi,
aveau respect pentru anumite nu
sd dintre generatiile care Idsate anume pentru

www.dacoromanica.ro
 SAMANATOH 473

a se completa, pentru a se indrepta, sa fie o prapastie intre

oamenii lese la iveala.
Nu dar ace! scriitori, profund desgustati, cari ar
fi jurat nu mai fac parte din literatura care se asa,
scriitorii pe cari tabara presinta ca pe niste
despre care s'ar fi crezut ca, rasarind din mormintele
trebuie fie numai de carne inteo
stare de foarte : este o cineva
de d. Cuza, care are optzeci de ani
care a dat trei poesii pentru Cuget A aparut d.
Tutovearm de la foarte represintant al
romanesti de 1890.
Dar nu nurnai dumnealor : altii au venit catre
noi. D. a cäutat prin saltarele a
o scrisoare a lui Zamftrescu, cu o teorie a sonetu-
in care se poate vedea grija se facea
teratura odinioara. Nu poesia din franturi, din
petece de ori se pare poetului este totusi, undeva,
o musicalitate, se este in cea mai mare parte
musica, si de nu se poate explica, pentru
elementul musical cercetarii. S'a facut o incercare de
Coculescu, care Pius Servien, la Paris, intr'o publi-
catie in limba francesa, de a explica musicalitatea aceasta a
literaturii, in unele puncte se poate ajunge la
a acestei misterioase.
din toate partile catre noi oameni pentru
de fapt, ei nu erau niste executati : au putut fi con-
damnati, dar aceasta nu-i impiedecd pastreze puterea
de
Dar, de aceasta, in asemenea publice, toti
scriitorii Samanatorului" s'au infatisat pentru a face
in sens, contra acestei literaturi
de scormonire a patimilor pentru scopuri de reclama sau de
cum ati vazut, unii dintre au ajuns din nou la
o productie de de coloare si de suflet.
nu vä pot recomanda in de ajuns o bucata a
fost invatator, urmä institutor in Putna, asezat acurn
la Lon Ciocarlan, de care : ce
literaturd e si a lui, cu terani presintati Aceasta este :
teranii ai lui teranii
terani reali, vazuti in presinta altfel este
una din nedreptatile facute Samánatorului". de d.
Ciocarlan, in ce vom tipari chiar acurna la Cuget
scene de vanatoare ce pot fi puse ceia ce este mai
frumos in povestirile lui Turgheniev. acestia, in fiecare
moment vin, o repet, acum aveau nicio
putintä de a se manifesta.
In numerele din revista mea in care presint monstruozitátile
in numere si
poetilor de vorbiam.

www.dacoromanica.ro
474 CLAR

Auzim lirica a d-lui Tutoveanu...

De ce mor acum cand cine

Ce farmec ce dor, ce nebunie
Vor mai clocotul
Ca'n vremea de a tineretit...

Sau iatä contemporanä" a poetului ardelean Cotrus,

care nu este modern", ci, de de influente venite din
literatura literatura ungureascd, se :

...intors de pe drumuri, dintre ziduri

Cu stors,
Cu gol.

negru viforniia grea

Cu crengi voinice
Cu fulgere mi le
lar muntele eu arunca,
Prin besna misea,
Ca dupa un dupa mine.

Cred aceasta nu este pe care s'o guvernan-

tele, in pentru fete de patrusprezece ani. Este o poesie
o poesie de energie, o poesie de de simtire
de moderna.
poeta din Bucovina care acum in casa
de la Venetia, ei, care este pictor sculptor,
Adelina :

fund de zari argintul se arginteaza...

Sau un necunoscut Dragan, ce frumos tam

legenden ?
Cu astfel de colaboratori pe care nu-i momesc nu-i
tesc nimic, cu curent de opinie care
neste a a cu tot ceia ce
imi de mai multe veacuri a literaturii cu
tot ceia ce vine din literatura apuseanä, la o de
de de eu fac räzboiu.
precum de peste de ani din Franta, in mo-
se credea este pierdut, Bretonul indaratnic
care a cerut cu sicriul in picioare, cum a fost
coborit in in satul Clemenceau, räspundea tuturor
fricosilor tuturor un singur : je fais la
guerre", eu spun : fac räzboiu1".

www.dacoromanica.ro
 L OR" 475

Un teoretician al modernismului: Lucian Boz

ideologia" criticului" Boz, la

pitolul inchinat idol al Ion Vinea, a
:
carte este periculoasa", ametitor de bine Veti fi
poate :

Incepe prin trezirea creatid, prin alt act erotic : in-

cendierea a
E vorba de un roman, Paradisul suspinelor", al erou,
face un fel de memorial de la pubertate, la
gerea ultimului ecou".
D. L. Boz nu remarce un episod, de rivalitate
pentru care, ca acel al servitoarei, in
de avort, cu succinte".
Fireste am pretui cugetarea a acestui
inchipuit, care, o caracteristica,
de putem prea mult. Represintant agent
al pornografic, d-sa merite acolo unde
nu o biografia erotice a lui
Dade este un (poetic, evident...) de
pentru psinologia aid, ni se aratä:
nu nurnal nelamuritele in dar
acel inevitabil corelativ, pe scara al puber,
erotica sufletesc"....
alte merite, alte aspecte ale sexualismului nu sub-
cu entusiasm d. Boz, in cartea amintitului autor :
neintelesele fosnete ; procedura a
avort 2 al Lid, unui eros Ascet,
senil, si ale Lid, frenetica, compromisurile cedarea
ei marinarilor ; un inspector de la moravuri, care prompt
fata vorba, de la post,
ce se straduise in
din amanuntele picante ale romanului d-lui I.
Vinea pe care priceperea ascutiM gustul rafinat ale acestui
ternationalist nu le poate trece vederea. E singura
prin care poate mai usor bietilor cetitori.
Vinea L. Boz doi dibaci : unul cu marfa, celalalt
reclama. Scopul : desmembrarea sufletului romanesc.
NeMgaduit pentru un astfel de , un alt erou al
nostru, Simion Botez, nu poate fi unul
poeti cari format un vocabulariu, o
s'a
dintru inceput melodie
represintand mai mult, nici mai putin me-
sagiul unei care se putea marilor poeti ai rnoder-
nismului (in amintesc surprisa pe
Acordul e autorului.
Cum, adecd, avortul procedeazâ enigmatic

www.dacoromanica.ro
476 CUGET CLAR

care mi-a facut-o apreciarea de marii poeti ai mo-

dernismului romanesc" nu inca).acum,
ce fel de citate isi Boz ditirambele la
Simion Stolnicu :

V'a lapidat inscriptii un copil

timpului se 'ntelege
Prin voia Dumnezeu rege
'nscrieti ca 'n floare un pistil".
:

moartea 'n ca
Si prin tot nisipul norului
noi lumi
Pe fulgerul unei coase veci
Si, daca tot nu convins de talentul lui S. S. de price-
perea critia a Bozului, :

Grungi ardeau pe iezere

La nenuferi
In luminile noi se vedeau
pentru trecere,
sau, in fine :
Ormuz, oastea prin Izornurile
S'alunge suiasii de care
La ceruri noi, prunelele din
la un Saturn, de la crotali
pe basa caror nestemate L. Boz,
baiguiala luí S. S. Botez. acelasi se extasiaza fata co-
religionarului Camil Baltazar, care devine un fenomen cultural",
tocmai din causa aceluíasi sensualism (scormoneste in
sensualitatea carnald").
dovezi, din cele alese de nästrusnicul critic :
Ai putea luneci, urci sau te isti
fie ca un glas
dar preferi abia gene te isti
dispari pleoapele
Fiindu-ti esti lemnul casa
care te 'nalti te
mie doar tremur
din care a doua neisbutit am te sui.
tot atâtea dovezi definitive care ne dau pe lipsa de
pregatire acestor ai literaturii, cari s'ar
priceput de minune sau de ghete.
Paul I. Papadopol

' De ce nu

www.dacoromanica.ro
NOUL 477

AHAS
de Carmen Sylva.

Cine cu acolo speculeazd,

Tot pivniti aur
Ce avarul?
De de-otel
Degetele-i, scurm',
Este Dumnezeu aur? Nu, ci
Aurul, el Dumnezeu e,
Naintea lui Ahasver se
usa,
Singura o gäseste;
Dintr'un duce
Cu lumin' acolo se
In de sunet nu pâtrunde,
ce acolo stau
Tainic, nu ei lumea
Ce e? De odat' o zguduire ;
se 'ncuie;
Duduit. âcere-apoi, ca 'n
Bate 'n degetele 'nfige,
Printre vrând pâtrundö,
ajutor, rdspunsul
Nu-i ecoul ce rösbate.
Pe treme a lui
lui spirit care-I
'n lumina
Vede un sac se rupe, iese
Ca un sânge se curge,
mai tot mai e
se foamea-i :
Roade-un sac unul, roade
:
Eu ! Vesnic noapte foame!...
(Din poemul Iehova"). Trad. de D.

FLORI...
de ! ce uitate
toamna rece pustie in pustii,
chip de Cu voi doar, singurdtate,
Un de brumä visele

Arar, când razele de scare Eu privesc adese ori

'ntre in taind-mi spune
Voi pe voi, sarmane
Sarmane stinghere va rdpune....
George Breazu-Ulmu.

www.dacoromanica.ro
 LAR

RecunoaSerile.
Au apärut pánä astäzi de din Cuget
revista de directie literarg, artistid a d-lui
profesor lorga. Este de admirat vioiciunea sufleteasa a pro-
fesorului, care, ciuda tuturor ocupatiilor despretul tuturor
loviturilor piezi$e ce s'au a se da, stä de vorbä odatä
pe säptämânä cu iubitorii de literaturä curatä, arätându-li calea
cea bunä pe care societatea româneascä e datoare sä meargä
toate manifestärile ei.
Omagiem aici, odatä, toatä aceastä actiune spiritualä
avem credinta cä brazda trasä cu atâta vigoare de d. Nicolae
va fi de toti cei cred necesitatea unei arte
oneste curate. Pentru cä, dacä n'am avea aceastä credintä, ar
trebui sä nu mai credem nici In calitätile curätenia sufleteascä
a acestei natii. asta n'o putem face
de la

Un spirit se la orizont, dar, energic, de

vigoarea sträbuná, gata pentru sacrificiu Neamului
a ideii de un destin mai bun romänesc. Tineretul cel putin,
indiferent dacä e studentesc, täränesc sau muncitoresc. se mani-
festä acest sens ceia ce i mai imbucurätor, creste
ie$te, zi de zi, aceastä rede$teptare" eroicä.
Tendinta aceasta se nu numai viata
ci manifestärile literare ale acestui tineret.
Scriitori, cu reale profunde literare, impotriva cärora,
din causa atitudinii intransigente pe positia nationalismului,
nu numai politicA, ci creatia literarä, s'a pästrat cea mai
diabolica sau s'a dus mai campanie de
defäimare, impun azi spiritualitatea romäneascä
adânc cre$tinä.
E un semn acesta, prevestitor, cä coalitia spiritelor rele sträine
sä se spargä; sub presiunea instinctului a dorintii
hotärâte de rupere cu trecutul contopirea existentä nouä
de regäsire a specificului national.
0 tráire renäscutä din luminile traditiei constructive, de
elan cre$tin, cu o mare dragoste de tot ce a avut acest
Neam, ca pisc istorie, ce va trebui sä
ru$inea desertori de la adeväratele destine realitäti
nationale.
V.
(Din Colt

www.dacoromanica.ro
 479

Cei ce
privintä, samä de constatarea cä
talente poetice, atunci când s'au manifestat, au stârnit intotdeauna
impotriviri dârze, ba chiar scandaluri, care constituie tot atâtea
pagini sumbre ale istoriei literare".
(D. Al. Rosetti).

Opreli$tea, cum se vine din stäruinta unor

impun birourilor resentimentele, du$mäniile,
sau lipsä de gust estetic ca legi. Estetice$te, träim dar
sub tirania bunului plac : pentru nu trebuie sä se creadä cä e
la numai o literarä, ci mai mult o räsbunare
venitä din alte domenii, adecä nu e vorba de poesiile Cuvintelor
potrivite" devenite clasice, ci paginile pamfletare din Cimitirul
Buna Vestire". Acesta e adevärul nu existä scriitori cari sä
nu-1
(D. critic literar Lovinescu).

Galeria nebunilor.
Din »Meridian":

In zare nu m'a$teaptä nici un

Trecutul meu bine n'a fost,
Aici, oricine, poate sä 'ngroape...

sufletul mieu nu mai

Umbra arinilor ;
Nu mai scoate
Anii risipiti prin ceata minilor ;
Amintirile mi-au departe,
Ca ni$te hamuri pustii...
Sahara iubirii mai arde,
Focuri de nomade...
peste toate aceste zädarnicii de lut,
Eu mä aplec bolnav täcut ;
intoarcere spre
Färä de care n'am cä
Toamnä, bunä a viorilor de cearä...
patul unui bolnav,
A sapat o
ta, de Inceafär palid...
Toamnä, a tuturor,
E$ti tot mai mult a unui singur
E$ti drumul mieu pe care voiu pleca,
suvenir, läditä 'nehisä...

www.dacoromanica.ro
480

In zare nu m'a$teaptä niciun

Trecutul meu bine cä n'a fost,
Aici, oricine, poate sä mä 'ngroape.
Emil
Alt nebun,
d. Corneanu, ziarul Dimineata"
Ogarii alearga piciorul,
cerul prin izvoare adunä.
noastra se
te iubesc cu seara fiecare
Caleascä odaie la fereastrA cai
ta, mai albA, la ceai.
te joci, pe clape cu degete amare,
intâlnesc pornii tristetii
Amurgul ca o tara rosii
Din arbore desface un cunoaste
Arcusul i adoarme feti-frumosii,
Si-o salcie pletoasa din naste.
Robot in volumul Somnul

In bíciului...
Un domn George Popa de la trimete pe N. lorga la studii
istorice la catedrä, cautAnd, pärinte$te, a-1 smulge de la lite-
raturä, care e ridicol de o naivitate uimitoare".
Cine o fi obraznicul care judecä pe tatä-sau de la
ametitoarea a sale ?
care, vorbind de literatura seraficA" de in-
-
Dupä scrisul
alte vitii ascunse
tualä, o rästurnare a imaginii
cere o incandescentä spiri-
angrenaj (!) declinat interior (!),
resonanta ; zunete") emotie", e din ceata bietilor pre-
tentiosi ignari cari se joacä de-a cuvintele mari.
Tot mai bine cu mentalitatea doctä" a câtorva profesori cu-
minti ce au mai rämas prin Media$.
De altfel publica curäticä, Lanuri,
care, dupä astfel de grosolane jigniri, cere schimbul noi...
zäpAcealä a unui tineret orientare !
Un domn N. Ladmi"-Andreescu vorbeste de elementul fluctual".
Mai e pe acolo un Mihail Axente, campion al celor mai fru-
moase evolutii care se suparä ca o revistä din Deva
imbräti$eaza foarte dragästos pe d. lorga", scriitorul
vorbind de buricul destiului", pe când nu pare a fi departe
de pe delincvent unde-i e tinereta".
Unul e director, altul redactor. se pe hârtie bung,
de trei ani de zile...
N.

www.dacoromanica.ro
 Un interpret al graiului
Câtiva prieteni, mai mult Ardeleni, au serbätorit, la
implinirea de de ani, pe d. Sextil Puscariu,
In de o dincolo de care s'a putut
avea in vedere pentru aceasta, s'a adus un meritat
omagiu unuia dintre filologii nostri de frunte.
Dar filologii sânt de multe feluri, cei mai multi,
din principiu, de istorie, n'au, din mai
mult decât din decisiune, nicio relatie cu literatura.
cercetatori de
de sufixe pot sä un onorabil in margenile
restrânse ale ocupa exclusive. a dânsii se adre-
cine are nevoie de anume ldmuriri, dar ei nu
cercul de atentie al opiniei publice.
Brasoveanul care patru decenii de activitate,
cu tot ce trebuie ca energie incredere pentru a merge
mult timp mai departe, este, de la un
scriitor prin opera lui de intreruptä de o
grea, dar este printr'o dispositie de temperament,
care se simte iese azi din condeiul
De aici vine, afará de aceastä presin-
tare a resultatelor sale, sufletului omenesc,
care 1-a dus la atâtea resultate dar de
toate nu 1-a de viata moralä a natiei sale. De
aici, alte manifestäri, evadarea
dintre zidurile specialitätii sale. De aici o de
temperament, care poate duce la greseli la ne-
pe care o au totdeauna acei cari, peste
au fost au rämas niste literari.

Cel mai bun omagiu ce s'ar fi putut aduce d-lui

Sextil ar fi fost alegerea retipärirea acelor
pagini de luminoasä cugetare de rostire
care n'au a face nici cu dictionarele, nici cu atât de
pretioasele lingvistice, N.

www.dacoromanica.ro
482

INTERIOR.
Coboara amurgul de la munte
lege snopi de raze prin
in vapaie
$i-aprinde icoanelor pe frunte...
Cum std la vatra... pletele-i
alb... sclipesc
ea, nepoata-i bucdlaie
trudnic boabele marunte...
umbre tainice la geamuri...
Prin ulmii goi vântu 'n ramuri...
cum e gata somnul s'o
Copila 'n brate molcom i se suie:
Bunico..., ochi, vicleana...
Mai spune basmu' cu
G. Tutoveanu.
MORMINTE
Morminte vechi glorîoase, Armata lui Mihai Viteazul, -
Cu voevozi cari de granit hotare...
Privind hotare...,
Eu salut morminte sfinte... Morminte veclzi glortoase,
cu bratele de Voi trâmbiti de alarmä
domnitori cuvinte - Ce noastrd...
dub a noasträ Un glas de foc din voi
sufletele ni
viforul de la fruntarii...
Când vijelia vrea sä sfarme lui 5tefan-cel-Mare
Mosia miruitä Sosesc biruintii
Cu sträbuni, de aur, Supt flamurile zdrentuite,
Atunci, din racle, räsare ai terii credintii....
Const. Goran.
LA
La voi acuma fulgi-au :
In alba simfonie
Au pe geamuri minuni de de
cântece de Nord aduce 'n vântul....
mea hainä de herminä,
noaptea stele colind...
5i amintiri duioase .ca fulgii se desprind
zimbet de
Aievea le Doamne, pe mama pe voi
$i-un dor färä de margeni de mä
de n'ar fi aicea plânge...
de-albasträ Marea... toiu...
Adelina
www.dacoromanica.ro
NOUL

In Ajun
- Ce-i cu el tatal, in un val de
frig, de Ddduse
- Arde ca jarul, vorbeste intr'aiurea", rdspunse:mama,
de la patul bolnavului.
Ingrijorat, se de pat. Atinse un deget
fruntea copilului. Era ochii gura intredeschisd. Buzele
erau scortoase, arse, la alb, de friguri.
- N'a avut noroc, ce zise el.
- N'a avut minte mama. De avea, mergea
el la colindat.
- Ei, vorbesti si tu nu I Unde s'a mai vazut minte la
un
-
era abia
de
nu-i minte,
?
fie ascultare de
patru
cuminte !
spus destul nu mai
pe afard, vrea la colindat. Ba 1-am pus
in pat. Dar avut cine vorbi ? ce plecam trebi,

-
o si pornia
avea
prietenul lui,
la vecinul.
el Avea de
- Dar putea veni aid, a venit ieri
se intuneca. Focul din vatra incepu
in casa. Oala mare forfotia de jar. Peste
sat colindelor, de
Copilul se trezi, se cot.
-A venit 7, intunerec.
- N'a venit. vremea, tatäl.
clipa urmätoare el pe ochii.

Dar
-
o melodie. Nu se putea cunoaste ce-i.
Nu
nu-i deschise.
Asta !, de-odatd.
Mama veni un muiat in rece bine stors.
- Trebuie schimb spuse ea. A trecut un
ceas de nu i-am schimbat-o". se incinge ca
cuptor.
descoperi incepu desvaluie de de
care era peste stergarul in
Copilul apa rece tipe. Nu era
-- Eí, de
tu ferneie, chinui
capete vre-o aprindere De
tu I, tatäl.
tot
in rece il nu
tipa tot mai se in jurul
rului su de peste apa proaspätä. Mama il puse pe
bine totul.

- o vreme se
nu e azi ajunul,

www.dacoromanica.ro
484 UGET CLAR

- Ajunul? Ce-ti trece prin cap la te faci tu bine,

numai sa sa nu mai zbieri pun apa rece.
- Da' ca nu e azi
Cafi spus mama-sa
Numai sa nu mearga cu la
- N'ai grija. Cu altul nu colinda, tine.
singur nu poate de fel.
- Nu incepe, pe urma poate Niculita. ochii
un rastimp.
- Asta ni-a trebuit de sarbatori naduf. Toate
zise mama
le-am pe apucate nu vor la
lipiile. nu s'a ridicat de jumatate. Cum
in lege cuptorul, mereu in casa sa de ?

- Lasa ca toate vor fi bune. Numai sa-i treaca lui

ingrijorat.
- De trecut, trece, ? A mai fost el in
tot apa rece 1-am
- Da' ce face el vor incepe a
I-ai spus nu-i azi ajtmul.
- Para mai stie el ce spus I
incepu colinde cu
Colo jos mai in jos
Este-un strat de busuioc
Cu ararea prin
Se apoi, se ridia intr'un cot, se pe
apoi se din nou.
portitä din colindatori. Se la fereastra ce da
spre curte glasurile :
Pe coasta
Sampetru-i oile,
Zur-zur-zur zurele,
Cerurile au tunat,
s'au speriat.
un apoi se línistí. Nevasta pe
omul cinsti un vin.
dormía Patru de colindatori se mai pe-
el nu se trezi.
- Semn bun", zise mama, de mult n'a dormit inteo
ruptoare. Se
Rasufla mai Alt semn !

- Doarme tu, Safto, cum te pricepi Parca doc-

Femeia din glas nu o batjocoreste. Se
din glasul luí i-a o de pe o
deci, un de vin, ea primi
Alti in copílul

www.dacoromanica.ro
 485

nu se trezi : din când in mama tatal.se aproplau de pat

ascultau Era tot regulata.
Se miezul acum prin
Colindatorii se
curte. Omul cobori in pívníta mai aduse o vadra de vin. Luase
putin la era vesel
: i se bine copilul. lasa
Durnnezeu la intristare in sarbatoare asa de mare I
intinse cu ochii inchisi
Unde ?
de colindator o in pat, langa el, de se
bolnavise.
- Am adunat zece colâcei", zise el, tot cu ochii inchisi.
Femeia o pe apoi rapede alerga in
mara si aduse o de II puse pe in straita
copilulut.
incepu cu Un i se zugravi
pe
- N'a vrut meru mai departe. Adunam
Am capatat cinci lei, de la pärintele, de la nanasul, de
Maica-sa semn rapede bArbatului. Acela se in
scoase vre-o zece ii ii puse in palma copi-
lului. din pe-o ochii. Ochii
lui dar erau aprinsi
in adormi.
Omul se vesel la femeie :
- Doamne, tu Safta, bine e ai o rnuiere cuminte la casa.
i bäurä un pahar de inchinand :

Nasterea lui
ni fie de
dormi alte patru se trezi, lampa
era la masa. Colindätori, mai rar,
acum.
asculta colinda, apoi
din traista. Nu stia ce sa De a fost el
la colindat Ionut. Vede toate casele in care au intrat. Vede
pipaie Scoate until in
Dar a plecat ? s'a intors ? Cum s'a urcat ?
Cine i-a tras cizmele ? Nu-si amintia
ochii Nu le cunostea,
tare frumoase. sä le invete odatä el cu
cu traista langa el, colAcelul banii in adormi
din nou. Trecuse peste crisä.
Nu se putu durniri niciodatA daca in noaptea aceia de Ajun
a fost ori nu la colindat. i se simtia putin rusinat de ori
se la intamplare. nu au mai adus vorba despre
poaptea aceia de Ajun.
I. AgArbiceanu,

www.dacoromanica.ro
486 CLAR

Arta de a traduce
6 d. Papadopol scrie o carte
poate fi proasta,
barbara, 'un stil frivol, inteo ortografie punctuatie revolu-
de data aceasta d. Papadopol are perfecta drep-
tate. Problema traducerii a fost comparativ foarte putin
in literatura noastra. Recensiile traducerilor s'au referit
mai mult la fond, de sigur laude traducerea ex-
celentele de traducator ale Toate acestea
intr'o si superficiala. De ? Pentru nu
am avut inca niciun mare traducator opera mare din
literatura universala tradusa asa fel ca sa rivaliseze originalul.
Traducerea nu este numai un simplu inchipuie
sa descifr,ze pagini dinteo limba straina ;
traducerea este o traducatorul El crelaza o forma
noua unui Nu toate capodoperele universale s'au
tradus: ar fi fost mai bine sa nu se Traducatorului i se
cere cam multe traducere egala originalul
cere atatea pentru ca o opera literara sau
tifica sa se posta traduce dinteo in alta, prima e
ca amandoua sa se gaseasca intr'un grad de desvoltare
egal, adeca in care se traduce alba notiunile din
care se traduce.
Traducatorul trebuie in perfectie limba straina
tot atât de perfect lui materna. Prin perfectie se intelege
sä tie nu numai sa ceteasca o in acea dar sa
s'o'vorbeasca, s'o El trebuie fi aprofundate
referitoare la partea a sa cunoasca structura
adeca gramatica, morfologia, sintaxa, ortografia, stilul,
sa poseada literatura respectiva, sociala,
acelui popor, geografia ; trebule sa fi trait in
porului din care tradbce ; sa in
acea si sa traiasca spiritul cunostinte se
cer din partea limbii materne. chiar a ajuns cineva
toate aceste formale de tot nu
poate sa faca inca o traducere buna : el trebuie sa fie
cuprinsul, adeca trebuie specialist, cunoscator
De exemplu, se traduce un roman, trebuie sa
romanului; o nuvela, a nuvelei ; o poesie, a poesiei ; o
drama, a dramei. se traduce din literatura traduca-
torul trebuie sa fie orn de lucrare de chimie,
matica, inginerie nu o va putea traduce bine tot un fisician,
matematician sau inginer. la fel toate celelalte dis-
cipline spirituale : agricultura, comert, industrie, teologie, drept,
medicina, farmacie, etc. poate oricine ce traducere ar
face un literat, daca incerca traduca opera mare
cian sau fisicianul pe Dante, Goethe sau Shakespeare.
Dar, pe langa aceste formale si materiale, se mai
cere traducatorului artistic, poate avea

www.dacoromanica.ro
NOUL 487

nu poafe oricine. vine fara sa de unde.

Este acea divina care lumineaza nurnai calea celor
de Providenta. De aceia nu vem nici multe din
celelalte popoare bune. Pentru ca a traduce este o
artistul se naste, nu se De aceia traducerile noastre -
foarte exceptii - literalmente proaste.
Putem afirma in deplina ca nu avem nicio traducere
perfecta in limba din literatura straina. Care este
cea mai buna traducere din ? Din Virgiliu,
Dante, Shakespeare, Goethe Nu avem. Cele existente slabe,
au de refaced, de prelucrari. Dar acelasi il constatam
la unii Francesi, Englesi, Germani, etc. Niel Germania nu are
o Odisee, un Dante modern, un Shakespeare
etc. Pentru ca foarte rari pot
toate enumerate de noi mai sus. i, daca este asa,
atunci d. Papadopol nu trebuie sa se mire ca d. F. Aderca
a tradus traduce de miserabil din Oare
stie d-sa vre-o limba :

Sau face fac tosi traducatorii de meserie: asteapM se

traduce limba francesa de acolo o traduc in limba
daca Francesul a schimonosit originalul odata, acum vine
traducatorului al doilea, sa-1 schimonoseasca el la
lui, din francesa.
francesa este foarte ; ne
este destul de grea, vrei faci o literara sau
mai ales va putea traduca oare cineva o
medie sau o tragedie din secolul al XVII-lea, daca
habar n'are de limba francesa din acea vreme, de tehnica
de cuvintelor de attmci de lucru se
va petrece ce va cauta sa traduca in límba noastra pe
Shakespeare, pe Goethe, etc. In urrna celor enumerate reiese
a traduce nu este de usor ; de aceía traducerile
bune rare. problema a traducerii trebui
mai de aproape. Noi am incercat spunem ceva vom mai
V.

Minunea nu arborii
Nu arbori ce poartä pe culmea stele,
Nici frunza cade, nici crácile grele :
Minunea pädurii e
E taina profundä ce 'n noapte,
E taina ce-o prinde cu din
E de neguri taina de zori :
E spune povestea
este avântul de care e
'n zvonul furtunii supt vuind,
$i 'n care spre ceruri se :
el zeii eterni se
Sinaía, 1917. N.

www.dacoromanica.ro
488 DESCALECAREA TERII-ROMÂNE$T1
- -
E povestea dar $i, pentru-a cruta pe sarmanii
padurea le-ati ;
spune codrul in doina In traista-comoara le-ati pus, ca de
S'aude pe plaiuri Moastele pacat.
Carpatii, povestea o pe de rost : Maghiarii n'or indrazni ca sa vina
Ea cura pe in jos, si-or aduce aminte,
Ajunge la spune ce-a In groapa : cu
Odata pe Cu alta securea fierbinte...
umbrele clatin lungiprapuri de-amurg, La poale de munte, ;
Un cuprinde acesta ni-i :
cu caii de se scurg : Sa treaca in graba intreaga armia,
pe umeri securea. S'ajungem in zori de cea parte !
Muntenii, ai zice de la Acum scumpii sa-i ducern
Ici colo o impletita, In mai bune,
Dar crunta-i privirea Sa trecem Carpatii. tacuti, pe
Pe fata de 5i-o cruce la cap li vom pune.
de-avalma de lntoarce-ne-om cu greu juramânt ;
Reptila se suie :

---
De stramosi-s ;
Pornit e din vale, pornit e din : Simti-vor pad an Sf
pe culme sta 'n lntrat-a 'n meleaguri de Scitr.
Cu semn face, poiana cuprinde se 'ndreapta cu faclele-aprinse,
Intreaga armie de gloate ; de munti-panorama
Pe-alocuri de torte s'aprinde Se clatina 'n verzui de abise.
trec capitanii de-o parte.
un corn de
umbra pe fugar.
E Voda ; un murmur ;
Ostenii cu Voda capitanii
supt 'naltul S'apleaca la fiece cruee ;
pe-o povestea ce-o 'ntuneca anii,
capitanii la spate. Aminte i-aduce.
Nu-i nu-i zumzet, nu e nici :
Se noaptea tacerii Oricare vede pe scumpu-i
cei negri de vultur, c'o roata, In cu crud;
Cuprinde ostirea durerii. Colea paltini... ca iarna, un
Mai deapan'un mit din
Maret este Voda cu zaua de-argint, c'odata trei sute de-arcasi
C'o la coapsa pe spada, Trei zile, trei ;
Cu in val serpuind, Ca n'a o de ani in
C'o alta la frunte, sa Un Ungur de
sa vorbeasca, el face un semn,
Dar calul se zbate pe ;
Dar pe de zoreste
Un pumn formidabil, de liniste 'ndernn, oaste de ;
frumosul fugar, Pe cer. dau iures, lumina ;
Sagetile cad la pamant...
Sa-mi dati un alt cal", s'aude-o turbata se
Acesta cam slab fu de teasta ; caste de ;
Pe cal 'n voace furioasa ;
Pe il 'n E ziva cea neagra
Venit-ati cu ? Nu-i nimeni in urma ? 0 voi ce cautati oare
Voi pentru ce ? Sa goale ?
Poporul de umbre pornit ca o turma Avea-veti sarmanii noroc mult supt soare
Ajuns-a cu mine ici sus. De fiece cruce-un
Intreg - Tu, Voda Negru-ti va zice, doar
$i din Abrud Venit-ai cu de moarte ;
din Severinul Trecut-ai cu crucea pe-al nostru botar :
Fugit-ati de crud. De cruce-asa dar sa ai parte
acasa, ...mosia-va Ostasi-si lasara lopata
Pastreaza de strabuni, din cruce un scut,
Maghiarul, in Au arunce de strigoi,
Cu turanic Huni. Tintind un

www.dacoromanica.ro
NOUL 489

Valahi 'ndârjiti scot poi, un mare, s'a cladit ;

rup arcuri in Botezul i-a fost Thrg al ;
'n cruci se rup tremurand, Ramase pe veacuri un Voda-Cernit
Sau cad pironite 'n 'ntamplarii acestii
Se lupta dar n'au niciun spor. Povestea ce curge pe in jos,
Zadara truda cea grea :
- O fi vre-o minune". cei ce
Pe Jiiu pe catre Mare,
moartea din gluma-i rea... S'aude in doina de codru duios,
pe stramta carare.
Din oastea valaha, de-acolo niciunul cu in o ascult,
Sa scape, n'a fost cu ;
Urechea o pun la pamant
lui Negrul nu-i scris macar unul S'auda cum oasele-aduse mult
Sa moara acea !
Vorbesc printr'o zdreanta de
Laur Preda.
AHASVER
de Carmen Sylva.
Cine sdnt aceia ce de
Nu decdt cer ;a
alurile le tot
Lumea Noud, unde liber.
catarg
'n apa care 'n veci
in zädar o biciuie furtuna,
infuriate valuri
Care cad iar se
undo 'n 'ncrefire.
Cade 'n ap' un l'inghite valul,
Ca n'ar fi
se de
'n mare,
In $i numai
Lumea de nädejdi
Pe-al o
Ei gäsesc acolo strälucire;
Unei de se ;
e rege-acolo. Ca un vis e
Tar'aceia care pe el alege,
Pe el care-ata de
n'a Jost altu', -
Lumii-aduce pace, fiumusete-avere
Numai el intunecat :- 'n lume,
Ca un Dumnezeu, vreau s'alung
in se ;
Ceia ce pe unu-I
i-aduce.
De-as fericesc pe !
Credeam va fi mai tare,
Dupä cdte am
Sd 'ncerca-voiu
opera-i a !
(Din poernul Iehova".) Trad. de Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
490 CUGET CLAR

Piscul-Zânelor
- Vinitoare de mistreti pe negindite -
de Ciocarlan.

-
beai,
nu-mi esti bun
erai ca un nepot,
la bäutura, räu nu faci: daca
acuma, de-mi ploschita numai
pe sama mea, esti ca doi, Soare, ducând a doua
plosca la gura.
Când a crezut este indestul, i-a petrecut pe dupä
umär, asezând-o la drept, unde o poartä de obiceiu, pentru
ca apoi iea la pusca. mâni o priveste cu
de-arnänuntul, sä se de a meteahnä din
rostogolirea ce-i peste Aflând era bunä
stare, o desface scoate cartwle descärcate.
- Uite, prApädite zädar...; presti tintasi
porcii istia... Din douä focuri n'au nemerit niciun godac mäcar,
dintr'o turmä erau, puscasul ca pentru el.
- Eu tremur de teamä sä iea mistrefii de samä sä se
toarcä spre noi dumneata mosule, faci glume cu
prea mare. Hai mai bine siom la picior mai este vreme
-
de scäpare !
n'ai nicio grijä, nepoate. Eu, ca acel
oamenilor, dar a lui Dumnezeu, oiu fi purtând
raspundere
mare de
pielea ; dar nu e aceia de-a nepotului. Cu ajutorul
lui Dumnezeu el trebuieste crufat, la vreme potrivitä apoi
asezat munfi ca paznic al hotarelor, dar al hrisoavelor.
dar numai va peri vei avea grijä singur de
ce o port din mila Celui de Sus.
- Frumoase vorbe ai, mosule draga..., dar grozav de urâte-s
lighioanele prilejuiesti sä le drumul acesta de
- Nu de fioroase.
- Dar, ai dreptate; fioroase deosebi primejdioase. uite,
pentru asta eu ruga sä ränduiesti restul drumului fel
ca sä nu mai däm ochii mistrefii, vorba aceia, ni este de
ajuns de a fost...
- De, mieu, ce putea räspund la ce-mi
faci? Noi am pornit la un drum cu nädejdea Domnul pentru
pazä ajutor. dar mergem ce va rândui El,
aceia se va petrece. Eu socot, ba mai mult chiar, cred din toatä
puterea sufletului mieu dacä va fi sä jertfeasca pe mine
cumva drum ca acesta, oricum, pe nepot va
mosul se descopere, la cer face
semnul
- Vezi, el, vorbiiu acestea, rugäiu, nu pentru
bänui vre-o altä primejdie mai mare cale, dar pentru
urmasului care catä sä la fel
atunci va fi bine de el.

www.dacoromanica.ro
NOUL 491

acum, socotind mi-a dat räspunsul nemerit, spunând tot

ce avea pe suflet, sä migäleascä la alegerea cartuselor cu
gloante mari ce trebuiau asezate
Dupä oarecare arma fu pusä de-a spatele, mosul,
cele douä bete mânä, era gata sä dea semnul pornirii la drum.
In aceia Cältun dädea semne de liniste... Bufnia
lätrat se jos cätre poala pädurii.
Mosul stä o clipä nemiscat ascultá cu luare aminte... Noi cu
urechile nu prindeam niciun zvon. le totusi lätra din ce ce
mai intärâtat cum iesi din margenea brädetului, o zbughi
goanä spre adApostul abia päräsit. Stäpanul, apucând pusca
stângä, ni face dreapta s'o luäm dupä
rämânând singur urmä, ca pentru cas de
primejdie.
Ajunsi limanul de la piscul de stâncä ce ni stätea
cale, ciobanul aruncä frânghia cange dä sä urce
d'intäiu. Bänuind primejdia, având ochilor numai
ale vierilor, m'am mânile de nodurile
frânghiei, clipä, deprins cu primejdiile vietii
de munte, am fost sus.
Dupä mine a fäcut la fel Tudoran ciobanul, care purta spate
pe Cältun, ce se cu labele de gâtul omului, cum s'ara tinea un
copil, la urmä a sosit mosul.
Când ne väzuräm iar sus, nemiscati, uitându-ne unii
la altii oarecare nedumerire. zâmbia, ciobanul parcä
la fel; eu de bunä samä numai zâmbet nu aveam
Dupä o clipä, mosul se cioban,
- Ei, ce Tudorane ?
- Ce pot sä eu? Stäpânul hotäräste.
- Ba, pe väd eu, mai hotäräsc porcii. E rândul
täzi. Decât numai : mai mare peste aceste sálbätäciuni
e de. Sus. Dacä El li va porunci sä pace, se vor
- Deocamdatä, pänä se va vestea ce ni-a dat-o cânele,
noi ne vom aseza la un popas.
scoate pusca plosca, dându-le ciobanului sä le
punä undeva aläturi pe masa de stâncä. Tot acolo au fost ase-
toate celelalte scule" de ajutor munte, pe care le
nostru. Mosul, simtindu-se atunci mai sprinten,
sä-si desfacä straiele pe sá vadä de-a mai rämas ceva
teafär ele. rupturile pe se cereau zäbavä
de lucru, el le una peste alta clätinând capul bätrân
a
- ca pentru sine :
bade Soare, mai fä-o pe carpaciul aici
de stâncä. lar apoi mai tare gräi pentru noi :
- Au porcii, bäieti, ce ispravä fäcut läsându-ni
numai petece din straie... De aceia ne la popas ca sä le
cârpim. Päcat cä nu am tolbä ace.

www.dacoromanica.ro
492 CUGEr CLAR

noi sântem trei toti fel de imbräcämintea, numai

doi vor mesteri cu cârpind pe al treilea. lar, ca sä nu
stea careva din noi trean, lipsa acului, de-al
va mânui pusca. dar tragem sorti sä vedem care din cei doi
fläcäi va fi sortit sä iea pusca sä coboare
spre codri ni aducä vesti de sânt departe ori nu mistretii...
privind pe supt sprincene, când la mine, când la cioban,
-- Eu care tremuram
ce ziceti, voinicii ?
varf de stâncä, unde
acolo,
siam, mite sä scobor, fäcând-o pe cercetasul, zäboviiu cu räs-
punsul, läsând lui Tudoran tot timpul sä gäseascä el ceva de spus.
cä prin lui mä va scäpa de primejdie.
ciobanul, care mä privise mereu cercetätor cu
zimbet fao, rupse vorba :
- Ce mai sortii : socot eu mai deprins
cu pusca deck acul. dar felul acesta ne vom afla
câtesi trei treabä.
- Bine, Tudorane, numai nu tine cumva nepotul
boare arma spre codri.
- Voiu face eu ispravä, Soare ; dar ceva mai
ziu, când m'oiu deprinde viata de munte.
- Ai dreptate, acum esti cam crudut.
- Atunci, de precum spuseserä, uite ce ai
de fäcut, Tudore, mieu. pusca, grijind sä nu strici din
cartuse deck la mare nu avem nici la noi, nici
la cobori sä iscodesti. Te tot pe la margenea de din
sus a codrului umbli ca o pisicä, sä nu te simtä ori te mi-
roase. Catä asijderi sä ai cale tot cari sä te poti
räpede, când or sta sä te inteles-ai toate

- Am ajutorul lui Dumnezeu poate mä

voiu cu pielea teafärä pusca tot gräi ciobanul,
timp ce-si agäta arma la
Cercetând apoi sumäiasul pe care-I desbräcase, mi-1
demnând :
- Sä-1 pe al mieu, fârtate ; cine poate oiu mai
avea lipsä de el noapte.
Säri apoi cele ckeva copci de piaträ pänä la
pe ea jos. De la piciorul fäcând semne cu
gräi :
- Nu uita trage frânghia sus, ca sä nu s'agate vre-un mistret
de ea sä te pomenesti cu la straie.
Vorbele ciobanului ni descretirä o clipä fruntile, Indemnându-ne
spre voie bunä.
auzisi, nepoate ? El c'a pornit cale de pri-
mejdii, dar nu se pierde cu firea... pus in Dumnezeu
crede omul e mai dibaciu mai tare deck
fiarä. Dacä n'ar crede, ar tremura de fricä, sortit ar fi peirii

www.dacoromanica.ro
NOUL 493

acurn ori mai tgrziu. Vezi, de la cei ai de

ceva...
vremea asta, cât mosul gräirg, spre mea,
ciobanul se tot pe dupä stâncile ce ca sämänate
cale, ce se pierdu pädure.
(Va

CREZ
Cred mele
E-un dar ceresc, un dar
Cum nu li-a dat
el
Contra oricui zile grele !
Cred trecutul nostru-i mare,
Mai al
El sperante'n
tara asta e dator
ni-1 fiecare!
Cred neamul mien sdnt
Puteri daruri nu sdnt
niciun alt neam pe
ele cred ca'n Domnul Sfdnt
Ce pe
Cred intr' o Lege
Ce ni-a
vremuri vechi, de la
De pe lume s'a

Cred limba
o
Pot s-yi mintii
Sau tot amarul suferintii
cei ce scriu cei ce
Cred zi
In care cei ce vre-odat'
Poporul l-au
L-au l-au
Sau l-au jignit, au !
cred in ziva 'n care,
Dreptatea biruind
fi neamul mieu
Din neamuri Dumnezeu,
Cu mila lui, supt soare
Mihail

www.dacoromanica.ro
494 CUGET

Ofensiva culturalä a d-lui Nicolae

Atitudinea fermä pe care pästreaa cu
vehemenQ atât ziarul Neamul Pomânesc, revista Cuget
de supi conducerea d-lui profesor Nicolae lorga, dove-
desc de o temeiul necesitäti urgente de purifi care a
literaturii contimporane.'
Ofensiva unei de autoritate era, de de mult
teptatä, ei ar fi avut mari repercusiuni asupra
mersului al educatiei culturii noastre românesti. Reac-
fiunea serioasä, deci, a venit la timp.
Asupra acestui fenomen distructiv al modernismului agramat
grotesc s'au dus, acum, numai lupte isolate
ecou masa cetitorilor, fiinda nu era o de
contrapondere care impresioneze opinia publia.
Aceastä fortä s'a declansat in persoana d-lui "profesor Ni-
colae Se de räzboiu, de la peri-
oada pur româneascä a semänätorismului, d-sa era stejarul culturii
noastre tradifionaliste populare care - prin Noul
ca subtitlu al revistei Cuget revine la vechea de
nationalisare a basa etnicului nostru românesc.
Färä crufe curente sau autori, mari sau mici de
câteva reserve pe care le avem de fäcut
redactionalä excesivitatea d-sale temperamentalä), literatura
se simte mod serios de o forte sigurä.
D. este arenä ironiei sarcasmului
päcat ofensiva nu se reviste ziare
mai multe, pentru a repune culturalä drepturile ei.
la un punct aceastä este explicabilä. Comandamun-
tele pe care noul sarmänätor" le vizeaa au fost de mult
ocupate de vegetafia luxuriantä a modernismului, care, neavând o
platosä serioasä de culturalg, se simte mai feritä de
la umbra intunerecului täcerii. Apoi riscul ar fi mai mare
luptä un adversar de proporliile d-lui lorga, care pe
de-asupra positiile cele mai invulnerabile.
Modernismul strecurat hofeste grädina literaturii noastre
dupä räzboiu se simte vinovat neputincios fata tri-
bunalului critic. Pornografia cu nimic justificatä, nici
genialitatea unei celule, sau infirmitatea unei patologii a
titorului, nu poate resista desgolitä, fata logicului,
de apärare.
Cel mult o de sau un interes diabolic
international de oträvire moralä spiritualä a publice
vederea anurnitor lovituri" se poate justifica. Aceasta nu
se potriveste scriitorului adevgrat, care mai
gere pentru opera lui decât sä-si vândä astigului ieftin
la editurile

www.dacoromanica.ro
NOUL 495

Impotriva mentalitätii acesteia dubioase nepotrivite literaturii

noastre fragede ne-am ridicat intotdeauna coloanele acestui
ziar prin lupta de d. Nicolae sä se
partä apele cele de cele rnurdare. Cuget este pe
drumul cel bun ceia ce priveste laturea polemicä, asteptäm
roadele.
Cine este desinteresat cinstit sufleteste nu poate fi deck
pentru ofensiva culturalä a d-lui N. pe care o dorim
la capät la
Molea, NouV).
poate fi cineva cuminte nebun.
Ni se trimete.
Nebun: Cuminte :
FINAL. PLUMB DE
Atunci, va rasuna lar cM pumn de vata,
lutul se va desprins din coama
pudrat Se 'nvolbura 'n
straie noi, destramat,
vrea ca sarac pe din gradina
zaca s'a lasat.
pe perne mot.. Dar e
tremurand,
albi poarte intr'o 'n tina.
si-acolo, risipit gol, Ce de mina
sa doarma dus...
De-asupra lui sa cada de sus Sufletul mieu se
cerul tot inchizandu-se 'n
in de-amintiri ca nu tipe...
sa 'ngenunche de-asupra mea,
alearga 'n
ros de
vrea musc din infinit ungher
pantecele bolnav gandurile stau de veghe.
sparg... N. Istriteanu.
Colo, destinul a
cruel, Doamne,
putred, de brad.
N. Istriteanu.
carte
Volumul de nuvele schite al d-lui Ion :
Cartea Romäneascä, Bucuresti 1936, e o carte calitäti
de puternic robust talent de prosator.
Când specia literarä a nuvelei a schitei a ajuns in ultimii zece
ani de contributia d-lui Ion Talpä, care pe numele
adevärat e d-rul Titus lonescu, vine ca o dovadä de inviorare
reabilitare.

www.dacoromanica.ro
496

le de viat5 zugrävite de autor sânt prinse jurul unor

eroi eroine, cu adânci sufletesti desnodáminte
tragice, caracteristice, de unde generalisarea titlului : Fiorii
sfârsitului". Niciun artificiu autare de efecte. Totul e o
prindere a unor evenimente simple totusi impresionante.
se deschide volumul, Nebuna Rosie, Poetul
se vor situa prin valoarea rândul nuvelelor clasice
ale literaturii noastre.
simt artistic cu variate mlädieri de expresii
stilului d-lui Titus o de argint viu.
Paginile muncite, cinstite curate ale acestui identifica,
chip neindoios, maturitatea unui talent a cärui a
vibrat suflul creatiei literare.
D.
La panopticul :

Mihail Ghenescu, Craiova :

prin vis roua,
Crinul subtiri se spre luna noua,
Mugurii infloriau numai in
Vraja visului o ferecal in cuvinte.
Florile se limpezeau in izvoare,
Peste umerii rotunzi fluturau bucle de soare,
In a trupului tau cais,
Ogrurile nebrumate erau fulguiri de vis.
felinare,
Ceara subtiri se topeste in chemare,
Mugurii moi a bob de mura,
Duhul tarzii coclit 'n gura.
ochilor s'au de petale,
Peste uscati basmale
In a trupului tau mlada caisul s'a desfrunzit,
ce trist se-apleaca toamna peste suflet putrezit L..
Constantin Nisipeanu:
Sömnul se apleaca guste
Din o stea
Serpii inca mai asmut
latre in artere.
Ai iubit deopotriva
De femeía de portelan
Dar te-ai flaut pentru
Fetita parul de
I-ai inflorit supt pleoapc o lacrima
In te sa Nicule,
te-ai ascuns in tarana
ters burete toate visele.
Tot in revista .Meridian".

www.dacoromanica.ro
 Nu ne
Savantii cari vin ne invete ce e mai elemen tar in
domeniul criticii al esteticei, ba chiar al unui bun
care nu se la teoriilor care
sufletele alese ale acestor domni profesori de liceu,
servesc, mai mult sau mai putin politicos, marea
teorie arta, din care face parte - de sigur ! literatura,
e n'am dreptul impun a fi
Am inteo
intre oameni de rea se vre-un
spirit onest, acuma, mai pe indelete.
cred dator cu mai mult, cu de
publicul care ne ceteste ne acum de
un in filosofie de la Iasi, minte
imi trimete un intreg tratat de
literard, cu dorinta de vedea publicat, care, läu-
initiativa, a-mi dovedi morala n'are
ce
Morala ? Dar contra acestei idei, chiar la Iasi, in aula
Vechii Universitati, eram de
cugetator, am de un elegant cavaler,
cu cilindru impecabil, care era d. A. C. Cuza, am
zic, cea din conferintile mele. Da, arta nu
sau, mai bine, artistul-scriitor, e convins de anu-
mite adevaruri etice, nu se poate impiedeca de a le servi
cu puterea talentului - superior, e Milton
din Paradisul Pierdut, geniul lui Dante din Divina
Commedia, care indeamna, ca Virgil, Eneida
tratatul pentru agricultori, Georgicele ; sau cu un
talent inferior, cum e Klopstock Mesiada -, dar
nirea a artei nu e aceia de a predica.
arta-si poate reclama dreptul de a-ii alege
ce subject vrea - de ex. digestiunii sau ale
scärpinatului - artistul poate a se manifesta
cum este, dar si, aláturi, societatea poate primi sau
cum convine, potrivit cu scopurile ei.
E asa, ori ?

www.dacoromanica.ro
 ET CLAR

Dar filosofia e pentru a salva ni.ste

de drept
Cáci subiectul, toate lui Eminescu nu e
cerut de natura insasi a scriitorului, deprins a a4a, ca
a unui Verlaine care cade beat pe strada bate pe
sa, ci e o ca obscuritatea de
rnisticisrnul de seminariu cu obiceiuri ascunse. E o
un trafic.
acestei porodite de terfelitori bâigui-
tori e un burghes asezat, cu familie, cu proprietate, cu
de poame de literaturä, un ca d-ta sa
zicem: ca mine, in ce priveste felul de a Nu se
la nci pe strada, nu pe piele
si insectele cämasa, nu lumea cu de
nebun : e un convenabil care sä
adânci complimente supremei puteri in Stat pentru o
nemuneratie" ca in Caragiale.
Contra aservirii literaturii la poftele contra
afrodisiacului pseudo-estetic contra ipocrisiei
m'arn ridicat eu, N. Georgescu, toti cari
nu se terfelesc pe bani nu fac pe nebunii misticii
pentru succes.
Acuma ne ?
nu, s'o de la
N.

CADRA VECHE...
La termul tuspumate, calea aprigului
Se o pe-un ultim de
ziduri, biciuite de valul crâncen, furtunos,
Le vepic de jos sus, de sus jos...

Din pe de stacä,
Fire de din adâncime..., mai jos, spre
larba de mare covorul
Pe care se-odihne$te-o lui, valul spumos...
marea zi i noapte, la poalele vechi,
Talazuri se
sfärâmându-se de ziduri, dantelata salbä
Ce se de pe lung de
Marius

www.dacoromanica.ro
NOUL 499

De câte ori nu te-am nebund,

'n fiecare noapte-mi geam
strigi tocmai când nu md.
Pornesc cu tine iar, prin codri, lund...
prinse 'n vraja basmelor, s'adund
La glasul tdu, sub ramuri, de neam,
Precum din anii le
tot adâncul rasunä...
De mic md por0 mereu cu tine
Pe drumul alb din senine
lumi de dai cuvânt...
Când voiu pleca 'n eterna pribegie,
vii o
De-asupra pietrei mele de mormânt,..
G. Tutoveanu.

CASE TREC ANIL

Case moarte, Tree fulgi albi de ,

Cu 'n cu se 'ntrec ;
Cine a stat intre voi Trec anii ca mor(ii pe
Se intoarce ca oamenii trec.

Bate praguri putrezite, Trec

'n ziduri Tresare vioaie :

cari Trdieste in timp doar o

cade, 'n

Tinde pustii Tree anii astazi"

Spre fantome alburii Se 'ngroapa ca ieri" in a
rechiama din afund anii nu mai
Nume care nu un nimic" rost.

vraja se stinge anii, albi de

lumina 'nvinge, 'n goana se 'ntrec,
Ea 'ntre ruine anii ca pe
lacrimei fulgii ca oamenii
N. Emil Hanganu.

www.dacoromanica.ro
 masca!
- In jurul unui contract -
febrilä necesitate de a ceti inebunise, acum doi ani, publicul
coridoarelor de de universitate, al cancelariilor birou-
rilor, al präväliilor atelierelor, al seratelor five-o'cloakurilor, al
foyerelor al amvoanelor. Când o editud a lansat, dupä o
labilä reclamä, pe Amantul d-nei Chaterley", nevrosa
se räspandise, ca o bântuitoare cercul eleVilor
elevelor de cari, gäsind romanul pe mäsuta
räsfoiau, cetiau povestiau, redând multä exac-
titate scenele mai

Actiunea Amantului d-nei este neverosimilä.

torul s'a inspirat din zbuciumul actelor fisiologice, derivate, prin
perversiune, de la finalitatea naturalä. fiindcä, ase-
menea operä, prejudedtile ipocrisia n'au ce duta, se spune
acolo, pe bunä limbä romäneascä, numele instrumentelor operatorii.
Bestia virilä este utilisatä de victimä mocirla care
alunecase din care nu i-au putut deslipi goni nici rafalele
unei torentiale.
E acest roman, aranjatä cu perfidie, o bogatä tombolä a
tuturor obscenitätilor, cu toate numerele

Romanul, scris englezeste, a fost cumpärat de o mare editurä

din ordinul dreia a fost tradus româneste.
Deci editura a ce scrie el. dat sama cä aceia ce
el este de o exceptionalä nerusinare. Ca bun nationalist
care era care vrea cornpromitä pe un Evreu aräte
lipsit de patriotism, editorul bucurestean, a cedat dreptul
de tipärire altei edituri evreiesti, care a dat la ivealä pe Amantul
d-nei Chaterley", timp inregistrând un mare
Cedarea nu s'a supt forma vânzärii definitive, ci supt
chipul doar al inchirierii provisorii.
Contractul I-am väzut eu. El nu poate fi negat. Proprietar a
tot editorul
Nedumerirea care se naste este: de ce editura primä, care tinea
pästreze proprietatea opere, nu a tipärit-o ; iar, a
indepärtat-o de la sine, de ce tine sä-si mai pästreze dreptul de
ao când va crede de cuviintä.

in aceastä suspectä afacere ceva din procedeul de

prostitutie. Când unei patroane cade o marfä bnnä,
e cinstitä, o inchiriazä a'tora mai putin decenti, dar
vinde definitiv, fiindd pe viitor sau va veni gust sä tread
peste cinste.a casei s'o exploateze personal, sau se va multami
s'o inchirieze ca mai

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOW

Consiliul de al acestei de ce este

vorba. Ni-ar sä s'a procedat peste opinia i
vointa membri din acest Consiliu, cari acum sânt rugati
respectuos ni : ce stadiu se mai contractul
ce intentioneazä prin päsirarea dreptului de proprietate asupra
Amantului d-nei Chaterley", opera care a stimulat de mult
gustul de in masse românesti.
C. Dinu.
Profesor la Mihai Viteazul", Bucuresti.

MEA.
- formä de veche -
mea-i o pasäre
Ce nu cuib pentru
lubirea mea-i väpaie
Ce n'o a
mea-i o
Din care n'o sorb eu
mea-i pädure
in care nicio zglobie,
nu popose$te niciodatä...
lubirea mea-i nebunie....
mea-i corabie
Ca niciodat' la nu
mea-i
Pe care lumea o
mea-i o
Care nici nu-i catä
mea e ca care
Sortit e sä se piardä pustie
niciun strop sä nu 'n mare...
lubirea mea-i nebunie....
lubirea mea e un boboc de floare
Ce Ware
lubirea mea e ca mare
'n veci sä fie
mea-i o nestematä
Ce nu pretuire.
lubirea mea.... Curata mea
e de-a soartei vitregie
fie vis ce n'are
mea-i nebunie....
mea! Privirea ta
biata-mi poesie...
De nu
mea-i nebunie....
Mihail

www.dacoromanica.ro
502 DE LA ALTII
N. lorga literature post-belicA. Const. George-Munteanul.
La de de-a lungul vieti, de
profesor N. in slujba culturii
d-sa la acest de an o : strdlucita
lupta de purificare a acelei literaturi de
pe care scriitori de ni-o
opinie publica constienta
dr. C. Angelescu, ministrul Educatiei
probitate in conducerea departamentului sau
-de largadeintelegre
represintata de autoritatea d-lui
o adanca
a bunei pana la modest dinteun indepärtat
de ingrijorat de educatla fragedelor sale vlastare trimese
la invatatura in noastre orase, nu poate intampina
cu curmarea creind in locu-i o atmosfera
unei temeinice opere educative, de care de
dupa razboiu au nevoie fruntea d. s'a
asezat aceiasi tinereasca de acuma treizeci de ani.
lupta aceasta, pe care o mai grabnic hotaritoare,
spre a se lichida astfel o epoca literara de buruiana
otravitoare, care constituie un capitol pentru stradania
de frumos, in aceasta lupta, d. sa fie
dintat a avut din moment pe acei oarneni
de ornenie din aceasta se la ziva de
adeca tocmai atunci generatie,
o astfel de literatura, va fi chemata sa destinele
vedeti resultatele acestei literaturi de desmat, care pe
patrunsese pana in de aprobate de co-
misiuni grase diurne, chiar acolo spiritul
ratacind mintea unei generatii este
o solida chiurasa moral& ? Atunci, este in de ajuns cercetati,
pe de o parte, cinematografele filme sensationale, de
bolnavicios sensualism, filme subiecte criminale, de abun-
dente la stadioanele brutalelor sporturi, unde se dau lupte
zile pentru un bilet de intrare, bulevardele mari din cen-
trele noastre universitare, unde asista supt cerul liber la
scene de un erotism revoltator, pe de alta, teatrele, opera,
museele, ateneele, ne vom incredinta, fara nicio
tagada, depravare s'a asezat in acest tineret, scapat cu voie sau
voie din unor de nevoile zilnice
teriale, sau ei de curentul murdare de astazi
vedea acest tineret, incatusat de un sufletesc
trupesc, exprirnat pudoare ochilor mirati ai unora
ai altora. gasi pretutindeni, pe strazi in locale,
la oara, fete femei, la acte
pe care celor ce au trecut de patruzeci de ani nu le-au
cunoscut, pe care in niciun cas n'ar fi indraznit sa le fap-
tuiasca, nu de altor vremuri, cari nu s'ar fi putut
asemenea odrasle, ci nici in fata celui mai umil
cunoscut. ziarele, care consacra pagini intregi sporturilor
brutale, cetite de acest tineret crescut in

www.dacoromanica.ro
NOUL 503

pumnului, rapit biblotecii, sporturi care in ultimul timp

au patruns in randurile ostirii, in paguba tirnpului,
redus, pentru adevarata de razboiu.
Privind toate acestea, pentru asemenea
editurile nu pot pre.sinta in o astfel de in
care cea mai grosolanie este
prin slova la rangul de poesie.
pe editori-negustori, pe de o parte, complici constienti la
copiilor nostri cu o literatura din care la
maladia pornografia cea mai revoltätoare, jar,
pe de alta, jaluindu-se, in bine ticluite, de
torilor. toate acestea, nu ne mai putem
mira cum autori cu lucrari care li-au rapit ani de nu pot
un editor. Explicalia e foarte : asemenea lucrari nu
teazä. Curiose doua edituri de sama din Capitala care de
n'au primit, supt acest negustoresc, o lucrare
ritorie, prefata a invatati.
Interventia d-lui profesor lorga a venit astfel la vreme, ca o
mustrare pentru toti acesti complici - sau in-
dar si ca o aspra impotriva
acelor scriitori scrisul, sau impotriva acelora
au atunci nu ai talent, fi socotit scriitor
cu multa pornografie, pentru ca
astfel sa-si asigura - acest de editori scriitori - iz-
materiala. Restul : otravirea sufletelor
tineret care de la noi indrumarea
lupta aceasta de purificare a noastre postbelice - cas
evident patologic - nu era altul mai indicat sä o duca viguros
cu ca d. N. al trecut este o pagina de
pe care se desprinde o perrnanenta grijä pentru viala
Temperament neatarnat, uria inclinat nu
asculte.de nicio alta deck aceia a intereselor natiei noastre,
sä se asigure o acest al
nostru nu a compromisul, ci
a chiar peste 'devotamente prietenii personale clipa
a simtit autoritatea colaborarea sa trebuitoare
fapte de interes moral in lupta,
profesorul de autentica sensibilitate larg
al tuturor problemelor de civilisatie de de
la noi, era chemat invie, prin Cuget acea opera de
indrumare de la de odinioara.
La acest inceput de an, pe cäruia se tot mai
grei, constientä se catre acest minunat animator
de totdeauna al natieí noastre, incredintat din
sau, in care se impletesc cruda, dar dreapta,
intr'un puternic si personal literar,
vom desprinde, ca altä data, cea a infaptuirilor
mar!, pe care ceasurile de veghe o cer.
Cu aceste neclatinate, noi uram d-lui profesor N.
de de (Din Progresul".)

www.dacoromanica.ro
504
CUGET

DIVANUL.
- Ce pe astdzi, logofete?
-$i de-un omorTa, dee vorba
Sd sMm,
de-o
dragul unei
e ni std
E de neam strdvechiu, cinstit ;
Dar nu l-a
El a despodobit-o-atunci de

- i se taie capul, i pe
este
!

Dar, sufletul de
Sd fapta blesternatcr.

prinde fruntea 'n palme Voevodul .

E os din os de domn de ;
Dar a trebuie
Sd drept bund norodul !
(Mihai in ziarul

COLINDUL CERBULUI.
muge-un cerb codru, cerb cd s'a luat.
muge de cu dor, sus jos,
De cad frunzele mor, de urma cerbului :
muge de cu cerbul odihnind ;
De cd codru-mi piere. Tinde sd-I
'n lume nu-1 aude,
o
- Ho, ho, ho, nu md
De pe-o de fereastd. Cd nu-s eu ce tu,
l'ascultat, Dar de :
La a alergat: De n'am ascultat
m'a :
Thältate fiara codrilor,
ce-oiu spune zile.»
muge-un cerb codru,
de cu dor, la sat m'oiu
De cad frunzele mor, Biserici oiu descuia,
muge de jele, Fe mici i-oiu boteza
De cd codrul piere". Pe mari cununa,
ddruiri le-oiu da".
s'a La
din cuiu i-a luat, Cd-i mai bund !
(Cules din corn, Cormaz, jud. Cetatea-Alba.)
(Din Moldovenese.)

www.dacoromanica.ro
 505

- de mistreti pe
(Urmare
de loan

eu mä aflam tot nedumerit de rostul celui plecat,

indräzniiu sä :
- De rândul acesta, la ce a mai codri,
Soare ?
- La ce? Ai sä afli Acuma, pentru ca nu ni fie
sfatul de la lucru, vom rândui mai care ce avem
de drpit. Eu, mai deprins indeletnicire, voiu lua
jocelele, iar nepotul sumäiesele. Uite ac atä, dar grije$te
pungi numai nu degetele..., vorba ceia..., nu de
alta, da' sä nu te plângi te-ai ales cu pielea duruitä de
la drumul ce fäcusi munte...
Mo$ul gräi, spre mine, sä de ori nu de
$agä. Am zimbit eu la rându-mi, ingânând ca nu
omul
- Din partea aceia sä nu porti grijä,
am fost crescut ca un Jecior de cum spui
-
adesea dumneata.
lar acum
vedea, om vedea ; urma alege.
ai afli de ce trimeseiu pe Tudoran sä coboare
codri.
Vezi, aid, vârf de sta mult
bine, chiar zile la Dacä porcii ar fi gäsit
de ale nu din jurul nostru ce
simt ei pielea primejdie.
Ciobanul va trebui sä se apropie de ei sä cerceteze, când

-
va sosi cu
- Ba se poate, numai
vom chibzui ce putem face.
el nu se aflä prirnejdie,
e
simt porcii pe aproape.
care se pierde firea
nu näravurile fiarelor. priceput cä nu tre-
buie sä se busna râtul porcilor. Merge pe
partea care aduce spre lighioane, ascultä cu luare
aminte. Când simte nu sânt pe departe, cerceteaz5 privirea
la nevoie se copac. de va fi sä auz
ruitul prelung, semnal de ba poate de luptä, ce-1 dau
atunci omul nu mai astepte preajmä. S'o ka rapede
la de are cale ori se sus.
la o ca asta, atunci, când sä fug de-a
pacostea de ce fricos nedeprins, mi se
impleticia printre picioare, ingreuindu-mi alergatul. Noroc de un
molift crengile pänä pämânt, care ni-a iesit cale. Am
cat räpede cânele peste m'am printre cetini. Când
abia ca la un stat de porcii sosiserä de desupt
sus. Dar Sfântului eu scäpasem ; cânele
tot foindu-se când parte, alta ca latre,

www.dacoromanica.ro
506 CUGET CLAR

sdpat a cäzut jos coltii vierilor. ai n'a

mas nimic din el.
Intr'un târzior, ca sä depärtez lighioanele, am la rând,
de acolo de sus, doi mistreti din cei mai mari, cari se trudiau
zädarnic sä desrädäcineze moliftul. Ceilalti, simtind primejdia, au
guruit a luptä, s'au mai bulucat când parte,
alta, apoi s'au tot dus. de acolo dintre cetini,
pustii incärcate de iznoavä, abia atre searä, când
m'arn cä nu mai era nicio primejdie.
Când ar fi sä ti se una ca asta, ce-ai face, nepoate?
Ai trage cu arma: sä chitesti färä gres?
- Stiu, sä nu...
- Cum ferneile fricoase, ori ca voinicii ?
- De, ce sä spun? am fi vut o armä mai mult, fi
proba la prilej hotärâtor...
- Ei, vezi, asta a fost o mare lipsä pregätirea drumetiei
noastre. Dacä aveam arme de fiecare de ajuns,
nu mai stätearn cum aici, crestet de cârpind strae
ca babele. la mea, cä tot trebuie sä mai :

la drum munte se cere ca fiestece sä aibä armä, dacä

s'o foloseasa Dintr'ai miei, sä ca
voinicii, la drum, fie cât de greu, tine cu mine Am
de era ; ca sä-i prindä bine la vreme de nevoie.
Mosul, din vreme vreme, aducea vorba despre
cä mi-i dragä
voiu iesi din cuvânt
-nädejdea insurätorii, de care vorbise chiar
dreptate eu, viitorul ginere, nu-i
voiu da osteneala sä ajung cât mai
grabä un adevärat de munte.
Doamne, era dragä fata nici de mosul nu aveam ce zice,
dar prea fioroase lighioanele codrilor pentru ca nu tremur
ori sä nu ingälbenesc ! asta, sä nu fie
pricinä de vre-un mieu.
In clipa aceia Cältun ne scoase iaräsi din noasträ de
: lätrând furios, se räpezi pänä spre margenea care
cäta spre poala codrului pe unde se furisase mai ciobanul.
Ne intoarseräm noi fetele .priviräm luare
aminte, sä vedem ori sä ceva In auz. Intr'un cum
stäteam mereu cu ochii tintä spre locul cu pricina, pe
coborând dintr'un molift depärtat furisându-se, nu dupä
mult alergat, se vârful unei stânci. de data asta
ornul putea fi väzut bine, arätäiu lui Soare.
Cätând mosul gräi:
- E Tudoran ; dar, de se tot adäposte$te când copaci,
când pe de stânci, nu face drum spre noi, asta e
semn cä porcii se tin tot aproape dupä el.
Privind apoi pe cer spre Apus, se läsase soarele
cu oarecare amäräciune:
- Te pornenesti cä ni va fi dat sä facem popasul de noapte
aici, creasta stâncii unde ne afläm. Dacä la vremea asta s'au

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 507

apropiat spuraciunile preajma noasträ, apoi ni s'au

cärärile. Dar vedem pe ce vreme poate omul
la noi. gräind, se asezä cu coatele pe
terezele de ce ni stäteau fatä. FAcuiu la fel, acum nu
mai pierdeam din ochi pe cioban.
släbindu-1, se vede, coltilor fugarul stätea
sprijinit pe povârnisul altei aproape de noi, la o bätaie de
Acum se vedeau porcii cari rnisunau dedesubt, iar cei
de prin codru poieni trirneteau zvon de-1 prindeam noi cu auzul.
- Ei, e hotärât lucru cä räbdam de foame de sete
-- Dacä nu mai mult,
aici unde ne afläm, spuse mosul.
asta ?
negre$it.
cânele se mai linisti. Cocotat el de-a stânga
stäpanului, cäta cu luare aminte in parte, unde stânca pe
care se afla ciobanul sä fie de negura inserärii.
Nu peste rnultä vreme, din depärtarea cercetatä cu grijä,
sama se desprinde chip de Tudoran cu arma purtatä cum-
alerga spre noi goanä de spaimä. Dupä el, la oarecare
depärtare, se sälbatecä mistretii, cari sirntiserä
a cobora.
- Haiti, s'a cu ciobanul!, izbucneste mosul speriat.
- De tine sä la noi, porcii din
! - mai adaugä apoi, ca vinä ajutor, se
- picioare fäcandu-i semne mânile,
te, urcä-te, Tudorane, cä te-apucä
Dar de bunä samä cä omul numai la semne
poate :
!

mai lua sama,

auz ce mai putea prindä, când lângä noi cânele lätra
urla, juru-i se apropia tot mai mult grohäiala näprasnicä a
celei din urmä stânci ce-i mai stätea cale
s'ajungä. la noi, vedem c'aruncä pusca spate se catärä spre
adäpost. Fata de piaträ era, se vede, prea netedá, cäci
la o copcä, de un stat de ceva, l-a fäcut greu numai
a scäpat. erau numai
mai jos de picloarele lui ; deck neputintä de-a fi
primejdioase. Cum de bunä samä cä era ostenit, s'a asezat mai
bine cu spatele räzimat de stâncä, luând arma mânä.
- Cu ajutorul lui Dumnezeu, scäpará de rândul acesta din
mare prirnejdie!, gräi mosul, ca usurat de groaza ce-1 stäpânise.
apoi adäugä:
- L-am crescut de când era de-o i mai aici
Mi-a fost nelipsit toate drumurile mele, deprins tot
mestesugul drumetiei grele de munte. Dar istet din fire :
prinde la vreme de prirnejdie, numai clipa cea mântuitoare.
Se agatä de ea ajutorul lui Dumnezeu scapä, väzusi.
Tn vremea aceasta scroafe s'au dede-
supt pänä spre noi, altii musluiau imprejurul jnepilor, unde
mai peste zi prânzul nemai pornenit cu cascaval

www.dacoromanica.ro
508 CUGET CLAR

bujänitä de cäprioarg..Nädäjduiau poate li-am altä mash

la fel. Dincolo, la piciorul stâncii lui Tucloran, väzându-1
de jos, tot nädäjduiau apuca Guruiau prelung
a spaimh, rnestecau din falci de li curgeau cläbuci se aruncau
salturi räpezite, ridicându-se cu picioarele de d'inainte
pe päretele stâncos. Doar cu câteva palme era mai sus omul, dar
naveau ce-i face. El stätea arma gata sä fulgere la nevoie.
Ne$tiind de cum putea sä fie gând cu
pentru crutarea cartu$elor, cäta spre noi, spre
jivine. Cum Inserarea se limpezise luna plinä vederea
aproape ca ziva, face semne cu mânile
- Trage la frunte ori la inimä !
Tucloran a semnele, ori a prins auz,
vedem ochind. fulgerare scurtä, un bubuit prelung porcul
care stätea cu picioarele cätärate pe sare sus de
de data aceasta pe aceia$i clipä se prävä-
le$te la pämânt, pentru ca apoi sä mai facä alte salturi,
pänä când cele din urmä sä rämânä hordieli ce
le-auziam
- L-a nemerit bine,
de ispravä. Dar sä vezi cä lighioile nu se astâmpärä una cu douä.
adevär omul cunoscAtor avea dreptate. La auzul detunäturii,
toatä turma a dat nävalä spre noi, nde cânele cherna cu
lätratul, dincolo horcäitul tovarä$ului. De data aceasta, mo$ul
fäcu iar semne de 'mpu$cat. A doua scäpärare urmatä de
bubuit räsunätor nu altä sälbätäciune se deslipi de
ciobanului. Säri sus ca cellalt, se de mai multe
ori, dând busna printre cäzu aproape de jnepii unde se
ospätase mai devreme.
Turma rärnasä a cercetat cu pe rând pe cei
a mai grohäit o bunä bucatä de vrerne jurul stâncilor
noastre, pänä când, ca la tin semn dat, au luat-o
salturi foc, iar apoi spre codrilor.
Dupä câtva timp, nostru de munte se tocmise
liniste deplinä.
Sus, seninul curat, strälucia ochiul de lunä plinä, iar dedesupt,
muntilor, lacul pusderii de lumini. Dincolo, de
ceia parte, undeva, de samä cä se apropiau spre alte fiare,
mai linistite, timp ce dincoace, pe de stäteam
noi, oamenii, a$teptarea loan Ciocirlan.

ALBINA.
de Lessing.
Zeul dragostei, wremi de aur, Prin asta,
de-arnoruri pastorale, Cel minte,
Alergdnd pe inflorite, un nou de :
albin' 'n foi de rose, Stä la pándá 'n rose
miere, de vine-o faM sä iea floarea,
pe micul prädalnic. ca albinä, fnteapä.
Trad. de L C. D.

www.dacoromanica.ro
 meritate :
Opul d-lui Mircea Damian este primul un roman slab.
ca subiect ca tratare. Dar, ca scriitor modern care
inäreste cu nesat sensationalul, d. Damian s'a simtit obligat sä
introducä trivialul, pornografia, abjectä, pentru a fi tonul
arghezian pentru a pläcea din magazinele de pe
Lipscani.
Eroul romanului e un om" banal, o figurä care
pretinde o desmetia niciun rost
scop viatä. Aceastä fatä, Ioana Catrina, nu ce e iubirea
nici morala stä agätatä pärintii sânt inexistenti. Pleacä
de-acasä când vrea, vine când vrea, la trei, patru ;
dacä vrea, vine peste câteva zile : nimeni nu o de
Omul" d. arhitect Tudor Zamfir, träie$te supt obsesia
tätii zi se pomene$te, asa, hodoronc-tronc, cu loana
Catrina, care nu-1 inbia, la el casä ; pe scaunul de la
biurou, apoi pe canapea un de de la sosire....
Catrina d-lui Damian este un fenomen patologic.
N'o atunci niciun bkbat, simturile ei erau cu
totusi numai dupä cinsprezece-dougzeci de
minute de la primul contact sexual cu un bärbat devine cea mai
femeie....
Aceastä complectä ignorantä a autorului in ce
fisiologia umanä rivaliseazA cu lipsa de fantesie, fäcând din
säu un tip inferior, iar din cartea sa bulevardierä, la
Marton Hertz.
Eroul d-lui M. Damiau avea un prieten ziarist..., Ion Dobre,
care-i povesteste cum surprins nevasta.
Trebuie sä pkintele omului" märturiseste cä a scris
aceastä operä" varä (1936), adecä o poate tocrnai
cea mai cälduroasä, mai dogoritoare mai turburätoare pentru
infierbântat de lubricitätii din vre-o a nu-
distilor nudistelor".
Cu o literaturä scrisä la 46 grade la umbrä de oameni
talentul prin mocirla bordelelor, voiesc editurile sä
facä educatia tineretului nostru ?"
(NiCHIFOR LASCU in Ogorul".)
Lipsa de alegere.
Reproducem din Neamul Românesc aceste de frumoase
ale d-lui N. Georgescu :
Pe ulitile pustii se strecoarä o care infioarä. Spectrul
ce mai pästreazA chip de chip de spectru, e un poet

www.dacoromanica.ro
510 CUGET

de valoare, un cântäret cu lira sparta... Artur Ena$escu. In nefe-

ricirea lui e discret, decent. Nu face nu mâna.
A versuri foarte frumoase ; a avut desilusii, care dus
in lumea nebuniei mustrare vie permanenta ramâne
singuratecul care-$i duce umbra hainele caricaturale pe strazile
de lux luminä. mustrare pentru literatii" de arghezului,
pentru toti farsorii scrisului, cäruia i s'ar putea spune romänesc"
numai derisie... cravasare pe atâtia obraji de critici
cari pe umeri aclamä, ca vodeviluri, masalale edilitare,
pe desmembratii, halucinatii profitorii ai tolerantei grafice...
Artur Enäsescu nu frucrificat obloaneie speltmcilor
talentul de porcograf. Nu s'a de scandal,
goliciuni de toate categoriile, ca:altii, - vitrine
foiletoane dictate de editori....
Nu pervertit scrisul nu inchipuirea.
Artur Enäsescu a cântat el o Rita". prapastie
de la ea, la Rada cea bujorul fetia, la Tinca, c...va dulce
de Maiu."
strofä din Rita" de :

E Rita, fecioara ochii sprintari,

Cu sâni ca de piatra,
'n alaiul a zece cobzari,
de
Zglobie ca fulgul, cutreierä väi
negre poiene,
lar ochii ei 'n väpai
Pe urnede
Cum se ei.
Paralel cu activitatea desfäsuratá revistele publicatiile de
din d. Voronca (! N. R.) a cautat constiinta
publicului cetitor de poesie din Franta. Astfel el a scos
volume de poesii limba francesä. cu Ulysse", trecând
apoi la volumul Poèmes parmi les hommes" la culegerea de
poeme La poésie commune", poetul (sic) apare de asta data
cu o carte, suggestiv intitulatä Bucuria este pentru
(La joie est pour Phomme) ed. ,,Les cahiers du Sud" Marseille.
Aceste câteva din opera poetului (sic) s'au bu-
curat de atentia literare francese. numär recent
din hebdomadarul Vendredi" d. Paul câteva apre-
de entusiasm despre continutul ultimului volum de poeme
al d-lui Voronca.
Criticul frances observä dominanta a acestei cärti
este o mare bucurie, elan vital, tendintä cätre comuniune
a umanitätii.
Bucuria aceasta märturisitä direct este, - spune criticul frances, -
un dar al poetului o ofrandä adusä publicului. Aceastä bucurie,
d. Paul este functie de visiunea caracteristicä

www.dacoromanica.ro
NOUL 511

a poetului, cäruia lumea i se presintä transparentä.

Poesia lui Voronca se degajä din spectacolul träieste
timpuri nedefinite, atmosferä de
frances cä d. päcatul
räul, o bunätate caracteristicä cu
totul ca o fereasträ deschisä care lurnea interioarä cea
exterioarä se
criticul frances aprecierile cu aceastä observatie :
Puternicile masse verbale din poesia d-lui Voronca actioneazä,
prin impresurare, asupra lectorului. Haosul aparent (sic) al acestei
poesii aduce poesiei noastre (francese) o calitate de grandoare
care lipsia". (Din Adevarul".)
Ce zice d. ?

La panopticul ;

Emil Botta :
se apropie tiptil
la räda'cina brazilor.
e neinchipuit de aproape,
ei muza.
n'am uit aceastä noapte,
de semne, de de glasuri.
luna care a pogorit din careta
s'a impiedecat in trenele
Multurnesc mi-ai oferit o :
E placut sa fumezi intre
dintii albi,
moartea
himere dulci
In prada unei fara cu ochii sticlosi
Voiu fi deportat spre Euforiei.
Copacule, daca nu sa sbori,
Nu urma ; sa cumpatul, sa nu
sä nu mod.
G. G. Rödulescu :
livada unii Intetind intunecimea vie.
cai din ciuturile lunii. Plante de carne de
Altii (se vede sant vanatori) apleaca prea
Se'ntorc cu vulpii,vii ca niste Cu ochii de lacrimi,
crude se cu stele Le arginteaza floarea foaia.
In oglinzile apelor grele. E un ceas fara respiratie
livada ierburi lucii In care numai
Adorm mestecenii si Pana la dqteptare,
A o stea 'ntr'o palarie otravite de ape lunare.

www.dacoromanica.ro
 CÜGET

Altul care sufere : C. S. Anderco.

supun din vremea viselor sfidat,
Cu soarelui in buza mea ;
De de ori, plesnea in leat,
ars coclea in
Am fost sortit zamisliri in veac :
Ochi mari, 'n
Din florile rodirii, din soare si din
Crescut-am duh de in fire.

Eu darul de mans de rod,

Spiralul trecerii-mi prin dospit.
Cu jocu 'n lut al cantatoarelor norod
de floare, de cer a zamislit.
valul apelor in crestetul de munte,
Cu leatul in brase
Ca seva 'ntreaga, vie, vinele
Azi mustuieste in jertfa mea
e din Viala in )

La : Valentin-Al. Georgescu.
Noaptea lumina toate tainice-ale lucrurilor
'n vazduh.
Cerul se ridica vertiginos de de-asupra capetelor,
eterul privim dincolo de orizonturi.
In parc, banca ultimei nava brase de luna,
ancorase cu povora de ispite.
Am stat trup trup, creier creier, suflet suflet.
Am ultat noaptea-a ucis-o lumina becurilor electrice ; cerul
dintru 'nceputul veacurilor imobil ; parcul are pavilion de
ronduri de care in culori :
bine-ati venit".
In banca alba-a ultimei alei, cu brase de
ancorase povara de ispite.
Cerul se vertiginos de de-asupra capetelor,
eterul dincolo de orizonturi.

Noaptea toate lucrurilor

'n

www.dacoromanica.ro
 OMAGIU LUI EMINESCU

Seninei tale frunti se cuvine

Cununa cea de laud stejar...
Acum când ceasul
Pe-a' ruine,
se tâu altar.

la arme !" ti-ai chemat poporul,

Care gemea in lanturi, umilit...
azi, el, biruitorul,
Ce ti-a urmat cu zborul
Spre idealul

Un veac de
Il
Sântem pe Tisa pe Istru,
Ceremus, pe pe Nistru,
Un neam, un neam de frati.

dar slavit, poet al

Poet al idealului
Tu, ce dus pe calea mantuirii,
A noastre
Poet, cu laud azi incununat.
A. C. Cuza.

Rostit cu incoronarli unui bust al marelui poet, pe scena Teatrului

din pentru cornemorarea aniversdrii de cinzeci de de la
rnoartea poetulni, in ziva de 16/29 lunie 1919.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Vasile Bogrea
S'au zece de la moartea lui Vasile Bogrea
la radio cuvântarea d-lui profesor D. Munteanu-Râmnic,
ocasia comemorärii priete.nului iubit, m'a näpädit noianul adu-
cerilor aminte, lumina cärora se anii apusi ai adoles-
centei, plini de zbucium izbeliste, dar dârji
Era la Iasi, primele zile de Septembre, and, din
bârlogul familiei de la Vasluiu, supt apäsätorul regret al spulbe-
ratei vacante, urcam alene trotuarul presärat frunzele
de brumä ale castanilor desgoliti, pe Strada Carol" spre Strada
40 de Sfinti", la locuinta mele, Marie Hinna. De-odatä
väd cä se strecoarä pe mine, pasi märunti räpeziti,
umärul drept mai aplecat, un omusor de staturä micä, zgribulit
redingotä lungä, capul mititel coplesit de-o
bordurile largi.
acestei arätäri neobisnuite in partea locului, instinctiv
m'a fäcut märesc pasii s'o urmäresc din ochi, ce
o pierduiu strecuratä valma multimii, care urca cobora tro-
tuarul spre Copou".
Nu micä mi-a fost surprisa când, ajungând la locuinta
mele, pe lângä cei obisnuiti ai casei, am dat cu ochii de omusorul
acela zgribulit de pe stradä. fatä micä, palidä,
fruntea largä, bombatä, sträjuind ni$te orbite adânci care rotiau
doi ochi cercetätori scânteietori, a cäror privire pätrunzätoare
se a rnonisa de bine nelipsitul zâmbet mereu adumbrit de
o ironie blândä
Era noul preparator al verilor miei, recomandat de fostul
preparator, d. Alex. Valeriu, care urma sä päräseasc5 numit
profesor la un liceu din provincie.
Venind mereu pe la verii miei se nemeria, cam totdeauna
timpul oarelor de preparatie, am legat o prietenie
VasilicA", cum spuneam mai tärziu, prietenie ce ne-a dus la
hotärarea de a ne muta camerä din Strada Florilor,
lângä botanicä de odinioarä a doctorului Fätu.
noasträ, o bätrânä venerabilä, blândä o mamá,
cucoana Adela Iskescu, a unui fost la
C. F. R., rämäsese moartea acestuia o de câteva
zeci de lei pe lunä o proprietate din patru rân-
duri de case, un de chitimii, care se gäsiau vre-o douä-
sprezece cämärute. pe care le la studenti, elevi functio-
dintre färä dare de mânä.
Cuibarul acesta de locatari nevoiasi avea faima lui, i era bine
cunoscut supt denumirea de Republica cucoanei Adela".
Erau acolo de diferite ocupatii variate, for-
mând o comunitate, mijlocul fiecare se simtia multämit
fericit. Din privatiile suferintile comune - s'ar o ano-

www.dacoromanica.ro
 515

malie - izvora veselia, gluma, râvna la muncä, buna

camaraderie un stimulent neintrecut.
Bogrea cu mine ocupam o a singurä
Strada Florilor, anume spre care urca dealul
Päcurarilor, avea drept mobilier douä paturi simple moldove-
ne$ti, - cu aVernutul de ele la fereastä, care era
la nivelul strazii, o de lemn, lângä ea un scaun speteazä,
altul färä spate, ce servia drept lavabou.
Camera serviciul ni reveniau la doisprezece lei pe lunä, care
pret unui lapte al unei feliute de fran-
zelä, ce ni se serviau diminedta. Masa o ora$, puterea
pungii, mai rar prin familie, se mai odatä ne
culcam cu gustarea de dimineatä. Cu toate acestea, veselia voia
ni mai mult ghes la discutii aprinse pline de
care tineau treceau, une ori, de miezul noptii.
Grija cea mai mare o aveam Toamna friguroasá
ploioasA, iarna asprä timpurie ni mult de lucru,
toate cä Bogrea cápätase timp o bursa de la Universitate,
eu preparatii, ce-mi aduceau cam treizeci de lei pe
dispuneam de mai multe mijloace pentru a face fatä nevoilor.
In toamna urmätoare, Bogi ea numit pedagog la
Internat din având acolo intretinerea locuinta, a trebuit,
cu toate pärerile de ale amândurora, sä ne despärtim,
aceiasi strânsä de prietenie am pästrat-o tot timpul
derii noastre la
lunie 1905, terminând siudiile numit la
Bucuresti, am Iasul de atunci, drumurile noastre nu s'au
mai Vitrege imprejuräri vicisitudinile vietii au häräzit
aceastä despärtire pentru totdeauna. Am dus o bucatä de vreme
o corespondentä regulatä, care, timpul plecarea lui la
Berlin pentru luarea doctoratului, s'a din ce ce mai mult,
dupä ce el fusese numit profesor la Universitatea din Cluj,
eu strämutasem ocupatiile Nordul Moldovei,
ceava, astäzi judetul Baia, mai cäpätam stiri unul prin
legaura ce o aveam d. profesor N. Minovici, care fäcea cursuri
la Universitatea din Bucuresti mai venia
din când când sä mä vadä. Tot de la cl. profesor N. Minovici
am aflat despre moartea lui de timpurie.
Pentru cine va voi odatä odatä sa-i eterniseze memoria, adu-
nând tot materialul care va fi rämas de urma sale li-
terare profesionale, ingäduiu, pe va ajuta memoria,
sä mai dau unele informatii.
Era originar din târgusorul Herta, judetul Dorohoiu, unde tatäl
de origine greacä, o din partea
cului, era un negustor. A crescut mediu
venesc, petrecânduli prima primii ani de supt
ocrotirea supravegherea mamei sale, pe care a pierdut-o foarte
de timpuriu. Dupä terminarea cursului primar, a fost la
ceul din un institut particular, intemeiat de Marele Hatman

www.dacoromanica.ro
 516 CUGET

Anastasie având director pe Samson Bodnärescu, un

mare Roniân mare cArturar.
Se cade spun ateva cuvinte despre acesta : Terminând
diile liceale la Cernäuti, el s'a refugiat la Iasi, unde le-a urmat pe
cele universitare, el a devenit un colaborator important al Con-
vorbirilor Literare". Cu ajutorul societätii Junimea" a fost trimes
Germania, de luat doctoratul filosofie. din strä-
inkate, a fost un timp bibliotecar al Universitätii, apoi câtiva ani
profesor la numit director al liceului
a functionat calitate färä din anul
anul 1902. Despre scrierile lui, Maiorescu a vorbit
foarte elogios.
descoperind copilul firav gälbejit, -a cärui
constitutie nu se prea acomoda cu regimul cam aspru al interna-
tului, -o vioiciune deosebitä a inteligentei, s'a atasat de el,
luat casa lui 1-a crescut ca pe copilul säu, ce
minat liceul s'a la Universitatea din
In toatä scurgerea celor ani cât a durat liceul, el n'a
cunoscut altä lume n'a päräsit Pomârla locul natal, ce
a venit la care, pe acea vrerne, un animat de
o viatä intelectualá in floare, a fost pentru el o ade-
väratä revelatie. Dar revelatie a fost pentru toatä lurnea inteligenta
sclipitoare bagajul de cunostinti ale acestui adolescent, venit
din codrilor Hertei.
Mätusa mea, o femeie care fäcuse studiile sträinä-
tate vorbia perfectie câteva limbi, rämânea dupä
pe care le avea cu Bogrea diferite chestii, fie fran-
tuze$te, fie pentru el vorbia aceste limbi per-
fectie, folosind cuvinte expresii putin obi$nuite limbagiul
curent. Poseda la fel limbile clasice greaca latina, din care fäcea
cu o o stäpânire a gramaticei, proprie numai
unui lingvist. câteva cursuri convorbiri cu profesorul
Xenofon Gheorghiu, acesta i-a spus zi textual : Dumneata
n'ai ce mai inveti de la mine".
aceasta o apätase timpul sale casa lui
Bodnärescu. Acesta avea o bibliotecd literará, cu cärti
romäne$ti, frantuzesti mai ales, nemtesti, foarte
foarte variatä. Orânduirea ei läsatä lui
Bogrea, el petrecea timpul liber, cercetând studiind tot ce-i
venia la indemânä. cum isturisia, nu-i rämäsese niciun
volum, manuscris sau de reviste literare, pe care nu le
fi fi cercetat amänuntime.
se face cá, pe cuno$tintile ce le din ceia ce
se preda institut, pe lângä indrumärile date de Bodnärescu
oarele lui libere, când o pläcere stea la sfat cu aceastä
biblioteeä-vie", el format o culturä generalä din cetitul
tinuu, çare era pentru el cea mai mare fericire.
Conversatiile el protectorul se fâceau romäneste,
frantuzeste mai ales nemteste, Bucovinean

www.dacoromanica.ro
NOUL SA 517

närescu vorbia germana la perfectie o folosia mai

Bogrea avea pentru ea o predispositie deosebitd.
Asimilarea rapidá a tot cädea supt ochi era
nu numai inteligentei remarcabile, era inzestrat, dar
memoriei prodigioase r5peziciunii cu care
o cetia din câteva arundturi de ochi, o putea reproducea pe
din afar5.
darul vorbirii avea o dispositie deosebitä pentru
acesta. Vorbirea la el era curentä, concisä convingAtoare, de o
claritate remarcabil5. schimb, scrisul plictisia. Totusi am cre-
dinta discursurile, prelegerile, publicatiile tot ce a
rämas prin caietele lui táinuite s'ar putea aduna, ordona
chiar aceastá trecere de zece ani de la moartea lui,
ele ar forma o literará.
E de necrezut ca de pe urma acestui talentat drturar nu
fi rämas niciun manuscris. Putinele publicatii variate
menite de d. D. Munteanu-Râmnic conferinta dintre care
pe unele le cunosteam, represintá o parte restrânsä din ce
bänuiesc cä fi trebuit de la el.
Pe vremea când convietuiam odáita aceia din Republica
Cucoanei Adela", el avea caiete, destul de pline
cu poesii epigrame mâzgâlite de corecturi de stersäturi, pe
care le tinea ascunse supt cheie cufärului. Câte odat5.
mea, ceda cetia din ele, eu stam ascullam,
impresionat de melancolia ce se degajau din fiecare
din fiecare Cu deosebire avea o predilectie pentru
stilul epigramatic, aceasta se datora temperamentului lui poetic,
ce oscila un sentimentalism melancolic o ironie
dureroasä.
o poesie, pe care o am scrisä album care adunam
amintiri de la prieteni:
POVESTE.
Copilárie, - visuri sfinte
Din vraja lumilor de
De fluturi privighetori,
Ce dulce-mi picurai
Când nu cá si morminte
Sânt..., cä de ninsori
S'astern näprasnic peste ;
Când nu credeam, cá visul
Nevinovate nebune
Vise urzit-am printre lunci, -
Dar timpul sä-si räsbune...
Ce-a fost nu mai este...
- E-asa de-atunci ! -
Azi..., pare o poveste.
17 Novembre 1902. B. Bogrea."

www.dacoromanica.ro
518 CUGEX

Pe vremea aceia semna Basil Bogrea.

Sentimentalismul lui era sämänätorist" se face cä, din
lui, grijä sfialä, am trimes eu niste incercäri
Sämänátorului" am avut norocul au fost publicate
câteva numere. trimeatä el câte ceva la
Sämänätorul", mai ales reusita mea, dar toate stäruintile
rugämintile mele rämâneau zädarnice. Pentru mine, publicarea
trimese a lost un mare stimulent,
pentru le-am continuat, mult mai tärziu, anul 1925, le-am
dat la volumul de versuri Promoroacä". Scrisoarea
de la el acest prilej care anumite märturisiri
asupra lui sufletesti zdruncinate de boalä o redau mai jos
numai pe consideratia cä va putea servi câtva ocasia
biografiei sale :
Cluj, 22 Septembre 1925.

Promoroaca" ta m'a emotionat. Când ai o bucatä de drum

comun - ce drum comun noi, anii infloriti ai ado-
! amintirea uneste mereu cärärile, pe care soarta le des-
pkteste, cei deprinsi sä meargä pe acelasi drum au
sentimentul adevär sânt aläturi...
Câtiva ani mai mult, câteva ilusii mai putin; dar fondul rämâne
pururea acelasi.
De aceia, Alexandre fidel corepublican de la Cucoana
Adela, vei usor câtä bucurie mi-au fäcut rândunelele"
tale promoroacr pe aripioare, - ca pärul nostru
al amândurora, - vei crede cä nu implinesc o simplä formä de
cuviintä, multämindu-ti pentru atentia ta prieteneascä.
afectuoasä de la
V. Bogrea"
A fost un bun Român. Ideile lui politice se curentul
national-traditionalist democrat-progresist, räspändite prin
Sämänätorul" Neamul Romänesc" de cei doi precursori
ai vremii, d. profesor A. C. Cuza profesor N. lorga, ambii
lucrând pe acea vreme Avea special o admiratie o
veneratie pentru d. profesor care, la rândul tiu
apreciat iubit.
A fost un pe care inzestrase cu cele
mai alese; i-a fost dat multä nedreptate
räutate a plecat din nostru de vreme.
A.

www.dacoromanica.ro
NOUL 519

A
D-lui profesor N. Iorga.

in umbra chiliei, Sui vom calvarul durerii,

Dorintile 'n piept le-a strivit, Primind rdstignirea lui
Ca 'n din C'un zimbet vijelia
Spre ceruri un drum insorit. Destinului celui mai trist.
a 'nteles firea Ca dus la
stru S'aleargd 'ntre :

Dar dorul o adesea Cea asprd, cdtre ine,

Cu zvon din lind, .spre dulci
Trec anii... viata, in juru-i, De ce ni numai vra a
adesea clipite, minuni
In care seninele numai glas de postoli
Tresaltd, fericite. Lumina de-apoi o ?

La geamu-i, un fluture bate, te cutremurd

floare de jar, Cd totul aici !
pe-o 'nfloritd, Pe drumul durerilor, fruntea,
Din aripi tot mai Trezit ca din vis, ridici.
Din undul trecute imprejurul tdu
In vin, 'n piept tot ,

$i 'n neagra chilie Mai inima-0 bate,

Tristeta in norocul.
Doamne I, de intri in ceruri, Te prinde un diabolic,
Dorintile 'n piept nimicind, Te-arunci in j ca urtuna,
De ce nu Te 'mbatd mireasma
Sd tindem spre ea erind ? 'ntr'una.
De ce, in i fuga oarbd,
tuturor, Nimic nu mai vezi imprejur:
ochii ni-i tulburi cu vra ja Arar, apar din
Acestui trecdtor ? instelate de-azur.
Cum, oare, treci printr'o talazul te-arunca
Cu 'n April, Pe de lut,
ori,sice creangd-ti voace te amarnic :
floare, un lutur, un tril ? Ce cu mine-ai .

cum te 'nchini d fie chiar glasul du; Doamne ?

glasuri te in Sd fie a' Tale
lar raiul din tirii Cd omul, in se urce,
in ochii ce ? Coboard pe ?

De este o lume eternd, De este 'ncercare

In care noi ne vom duce, Cu rose i soare de Maiu,
Doamne, o ! o clipd perdeaua
supt o cruce, 'n raiu

www.dacoromanica.ro
520 CUGET

Oricine puterea, smulse din somnul de veacuri,

de ii scuturi, Veni-vor popoarele roi,
auritele lanuri
zarea o umpli de
pe tori la un
singur, in Pe unii
Cu cu marea un vifor de foc.
Se in goluri albastre
Pe osia lui rost vor avea, dup'aceia,
Eterna gheenei
Dar, adesea $i-Arbanghelii de-a pururi
pe lespezi La a raiului ?
Gândirea de-a pururi se :
Spre care ne duci ? noastre
Sânt de
suna-vor, De ce ni dai apriga sete
Vestind judecata de-apoi, spargem un zid
Grigore Sälceanu.

UN
zi m'am
Mi se cd mai malt m'apropii,
Cu greoi, plecat gd bovit,
De intunecime-a gropii
Impovarat de ani de suferinti,
slab, de md
Eram unor
'n mea deschis
Nu mai aveam nimic
De si nimic nu mi se implinise,
Mergeam
In haos de vise.
mine muriau pe
Intrezariri, avânturi de-altd
vedeam pe mine tremurând,
n'o mai bald.
de veci
Cu nesimtire
lar ochii miei, lacrimi reci,
Se ca la

Azi ca un
zori de zi
In desmerdäri de soare de April,
ciripiri de
Emil Hanganu.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 521

Un teoretician modernismului : Lucian Boz

acum, dupa ce am atitudinea Boz

fata de grangurii moderniste, vedem ce poeti pe ce
base estetice ni mai recomanda acest entusiast propagandist al
literar.
:
vorba de Eugen Jebeleanu, din redactia Adevarului",
care canta luna astfel :
afurisitd rotuld 'n brume...,
o poesie (indrazneala merge de departe)
un vocabular, o tematica un timbru personal". tot ce putea
aceasta minte perversa, care merge la a compara
pe jebeleanu cu bietul Eminescu, insinuand ideía supe-
celui d'intaiu. Nu stiu de ce, dar vin in minte
ratoarele vorbe ale elev al lui Eminescu :
depärtare, Doamne, de la vierme pdn' la astru
de la vesnicul Eminescu la aceste
care, din vor
Horia Stamatu este un alt gladiator modernist, ale poeme"
(atentiune la still) furnica de definitii ingenioase, unele de lapi-
daritate aforistica, altele ca o de pietre dure ciocnite".
Ceva mai mult :
Poesia lui este produsul unei asupra ei
pe sensibile cele mai usoare fulguratiuni ale unei
imagini valenta poetica".
acum citatele pe basa carora face Lucian Boz din acest
xistent Horia Stamatu un semizeu al poesiei un
fragment care foloseste fertilitatea magica a in timpul
visului" :
somnul opac care Oedip masca de gips
sfdsietoare
cari plâng supt ploaie
Doamna care numele
In si frunzá de
cozile jurul negru
Ca o
soarbe sagele care-i curge, nestävilit din
un fragment care se exemplifica de
rninune acea belie de pe care marele Maiorescu a lovit-o
de moarte, dar in fata opacitatea interesanta a
Boz se :
Frumuseta ciudatenia poemelor (?) d-lui Horia Stamatu

www.dacoromanica.ro
522 CUGET CLAR

resida de buna in structura hibrida simultana

lansare pe cele doua piscuri opuse ale remorce de
a fosforescente a imaginilor de natura
oniricr.
Virgil Gheorghiu este (dupa cinic) un care-0 des-
chide in autentice" (cum o fi
lucru care poate fi verificat in aceasta strofa :
meu e fetitelor damnate,
Mansarda de genii spdnzurate,
mieu se alcool estrade cu
prietenii barului cochete sperietori.
Nu cum, dar aceasta tampa zugravire a imi aduce
aminte acea pe nedrept Capitala" a poetului-erou M. Sau-
lescu, pe care acest L Boz are tot interesul cunoasca,
tot cum fosforescenta" lui Stamate mi-1 trezia in pe
cel mai sclipitor poet pe din
H. Bonciu este un creator care satisface programul liricil
L. Boz, mai ales prin ca acestea :
cel prelins din piscul alb spre lac
De Domnul dus pe sur va
Goni leac
Cu sex ce numai sexu-1 cere : cur
dupa care caracterisarea :
...o poveste de dragoste, o de game suflete0i, strabatand
patul, al doring al remuscarii, alternand
mai :

...un ciudat patetic joc intre Pan Ead, so-

mediteranee, sensuala decorul de suflet
tadin pe in dosul peisagiului
fauni
ca pilda, se :

De Pan stare nu e
Sd mai naiu'n
El doarme soarele-1
mari pe chip
Prin vis
Ce-i cd din el cherna un
femeiesc, ce'n .s'a dat
In supt pofta unui faun.
Conclusie :
Poemele Ead... au drept la o lubire
- prin poesia originalului, prin poesia care este
De e vorba de o traducere.

www.dacoromanica.ro
NOUL 523

o recreare de o de o cum o
rafínata".
din volumul de nu putea traducerea
Bonciu, laudele prin care se tot interesul pentru
a strecura in sufletul cetitorilor accentele bolnavicioase ale lui
Anton Wildgans. Era o e aceasta,
trebuie se inscrie noi un model viu pentru
un de rdtdcíre a massei cetítoare. de ce am :
Lucian Boz e un primejdios agent al
Paul PapadopoL

de Lenau.
In cea de Florar, Pe o a,sezat,
de misteruri, Std se
Sus std crucea Domnului,
-;
Nourasii argintii
Lin plutiau ceruri. 'n jale.
Dormilau livezi Postaonul de odat'
Pe drum Caii
Luna cum indurerat
Cu senina-i ; Crucea o :
- Trebuie aici s'opresc
adierii, s'ar petrece,
ca pe copii zace-un camarad
Lumea ; rece ;
Ca prin tainice Un de
Treceau cu mare,
murmur de izvor Cum suna din el
miresmi de floare. Nimeni nu-i stare ;
Dar Totdeauna
Tot pocnia din bice m'abat
din corn mereu suna, din corn fratelui
Pacea o Care 'n zace".
lar cei patru cai voinici spre cimitir suna,
Sunau din Ständ oprit cale,
mândrul camaradul lui
Cu inflorite. de jale.
treceau al cornului ecou
Abia Venia de departe
Ca vis se Wirau
sate. Lua el parte.
un Mai departe am
In drum ni apare, Pe
la mi-a sunat auz
; de pe
Trad., in metrul originalului, de I. Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
524 ET CLAR

Câteva pareri
In haosul zise literare, de azi, e neinchipuit de
greu sä reusesti a indruma sanatos lectura tineretului.
Deprinsi a vedea in opera literara o de
nobile izvor de generoase e aproape
putintä sa-Ii turburarea, aceasta
porniri bolnave, uluitoare, prin obscuritatea ideilor,
forma ce mai atente
Dar ceía ce e mai direct este ei de a micsora
valorile reale ale zdruncinand astfel increderea in ade-
varatul tesaur moral al neamului.
De aceía cu la unui pentru
tineretul din timpul lui, - de covarsitoarea
a epoch, - la dramaticul lui apel pentru trezirea dorului de
sanatoasd.
Dar, azi, primejdiile de tot mai numeroase
!

atunci intreb : de ce valori tinere se pierd in

goana -, bolnave, nu
de-a dreptul vinovate, - indrepte nazuintile spre
sanatos vesnic, spre adevarata poesie!
n'ar avea de invätat de la inaintasi, pentru
cari scrisul era pe care cu o de vind" ii
in !

ca nu mergem prea departe, spre a nu

un singur exemplu, s'ar putea o la un poet pe
drept prea rapede - la P. Cerna.
Ar intrupatä in opera lui o de
ce inobileaza sufletul scuturand zgura egoismului
de care s'a facut
In
abus.
ce inalla el
cortegiul tuturor podoabelor ei.
ar - bogat -
curata sincera, inchinata intregii optimismul
generos, aprigul de de calda infiorare
a mile! mai ales acea pentru ideal care
tot farmecul ar si cele mai suflete.
Intr'o pavaza lesuta astfel de jurul sufletelor
fragede, zadarnic chiar cele mai brutale porniri ale
de azi.
in lupte rodnice, generatiile
muncii jertfei si-ar rostul,
cand, dupa poetului :
...fiecare
Cd faurim o lume ce-o vor ca dar
Acei ce nu inca,
Maria Dorcescu.

www.dacoromanica.ro
NOUL SA 525

Primim : 26 lanuar, 1937.

Stimate domnule profesor
Ati inceput o de a literaturii de
indreptare a ei pe drumul bun curat.
De la incoace, literatura noasträ a o
epoca de inflorire : mai romancieri numerosi
au apärut pe ogorul literelor noastre.
Dar operele nu la
ele scoboard. In in sentimentele nobile
ale aceste opere pun in tot ce e
josnic in biata trecdtoare. Dar ceía ce trebuie
de-a pururea, nu se poate din ceia ce este
trecdtor. Este o literaturd peste care viitorul istoric
va trece cu putine cuvinte.
Totusi nu trebuie sä ne descurajdm, pentru nu
nostri arta pornografica drept adevarata
pentru reactiunea a puternicd, condusa de d-voastrd,
care un incercat asemenea lupte.
Cdci mai dus o pentru drepturile
poate mai grea cea de biruit.
Sant semne birui si

Cicerone Teodorescu (poesii).

Cum se
Ca o singulara literatura romdneasca, prin
volumelor, poetul C. Teodorescu un total
de intelegerea celor poesia
ca urmare a subtilului proces de intelectualisare a sale,
ceia ce priveste fondul, adecä tematica
a de expresie, aldturat din acest punct de
vedere unor poeti : 1. Cam!! Petrescu, T. Arghezi, etc.
Constient de actul C. T. versurile cerebrale,
le voluntar intr'un structuralism pronuntat, continuu
ordonat, o precistune de-a dreptul uluitoare (Zau... N. I)
a conturului interior.
Poesia sa este o unde cuvintele
se rup si se intregesc plastic in frasa de cristal, incolonatd peste
mai multe versuri sau strofe.
Uric, ca temperament, a fi extraordinar de bogat in efusiuni
sentimentale, o strälucire prin
ritatea - complect logic realisata in simboluri.
Ca exemplificare poesia Soimul" a de
impresioneazd :

www.dacoromanica.ro
526 CUGET

*oimul tresare in zbor ratacit,

Prima oara pe singuratate,
Cuib frunze aprinse 'n spate
cade -
Cerand intoarcere in rotogoale
cald apus,
Silnic se in sus
$oimul cel mic peste
Fard sau dibuiri inutile - poetul cunoaste din cer-
titudinea intelectuald. cade dur, cert, inusicalitate
se inchiaga efort : logic, ritmic plastic.
Nimic din toate-si
Cuvinte pe
poate
a
poate semne
Destin - pe o de
(*ovaire.)
Iata exprimata se poate de plastic, tulee in
barba intr'un ritm care nu se
sintactice cer indoiala poetului asupra destinului
Tot ca o realisare din punct de vedere al plastid-
Ai o rnärgea :
Inima rosie rece,
mieu lin petrece
prin ea".
de femeie.)
Si apoi - resultatul
de redare a profundului - cu o gramaticald vreli
prelungita ;

a ape curg in ochii cu prunduri

De-asupra caror, palid, arare ori trece
Pe punti de soare, trist rece
Al zimbetului care, aici va muri
Strofa e dinteo - precisata atributiv
completiv, a cu ceva melodia perfect Totusi,
din causa acestui efort intelectual de precisare
sau alte or! printeo diformare a forme! sintactice supt
argheziand, o intunecare a necesitand pentru a fi
inteligibild o logica :

Tu ca o
in frunze orbitoare
I le-ai intors, ca o oglinda,
Un pumn de raze, ce-ar lupta in soare".

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 527

poetul va pastreze continua

precisiunea care ii este caracteristica, la
invershmi obositoare sau alte diformari sintactice, - astfel
de influentele nefaste une ori inerente - un conlinut
echilibrat moral - poetul se va putea realisa definitiv, substantial
autentic.
G. S. Gracian."
Care e alignit din ?

Cel mai mare scriitor român."

Revista parisiana Vu" ne surprinde publicand in sau
un lung reportaj asupra celui mai mare
cine este acest scriitor care este cel mai mare" ?
cine este acest prosator, acest poet, acest orn de Mere, acest artist
care a ízbutit sa cucereasca admiralia - de greu de
-aAcesta esteparisiene.
d. Petre
Se pare acest domn este un de Knut Hamsun balcanic,
un de Maxim Gorki bucure0ean. ni spune
multa convingere mult entusiasm reportagiul revistei Vu".
Aceasta generositate critica, care revista se
de literele romane0i, ni face onoare in principiu, dar ne
surprinde putin prin laude.
noi cunoastem pe d. Bellu, dar trebuie marturisim
ne indoim de valoarea sa El este, dupa
autorul unui roman nenorocit, fel de melodrama copilaroasa,
retorica, care vrea sa de prost gust de o
titudine care intrece mult pe Georges
acestui gen.
O fara niciun scrupul a ajutat, acum ani,
mare greutate a acestei nenorocite de ca se epuiseze
edilii a 15 lei exernplarul, ce a fost
un indoit de succes de ieftinatate.
Dar o reclama de neru0nata, de fara de tri-
cum a fost, poate sa se dar in niciun cas
nu poate sa creeze o valoare artistica, acolo unde nu este. In
mai putin de doi d. Bellu cazuse indiferenta generala
cartea sa se intr'o indreptatita
Dar din descoperit", de data la Paris.
Ce s'a intamplat ca invieze i ca devie mai mult,
cel mare ?
S'a ceve destul de D. Bellu a fost eroul unei
aventuri greloase, pentru a nu intrebuinta alt El a furat
o suma de in conditiuni care au ramas de
ascunse, ceia ce i-a zile de inchisoare un inceput
de celebritate europeana. Frumos subiect de reportaj, nu este ?
mai mare pentru furt de bani. Exista
ceva dostoievschian" ceva mai ? Un
Rascolnicov vitt, un Rascolnicov artist, boem, genial

www.dacoromanica.ro
 Toate aceste de stupide, nu crezi o
francesa a putut sä mearga" o de mare
Povestea pare mai mult decat ridicula. Franta nu
se aproape nimic din ceía ce se face noi. noastre
nu se cetesc, nu se traduc, revistele noastre nu sant cunoscute ;
piesele noastre de teatru nu se joaca. Avem scriitori
da, scrlitori adevarat a opera va zi o
-
surprisa pentru strainul care nu le cunoaste, - dar aceasta nu
este de ajuns. probabil un scandal,
ceva sensational, o istorie gangsteri, pentru ca presa literara
sa vrea mai aminteasca de noi. Dar pana atunci
ea copleseste elogille sale."
(Trad. din roumaine".)

Ce s'ar cere...
:

Stimate domnule profesor,

La lupta pentru curatirea literatudi de influente de
neo-moderniste" de infiltrarea nesanatoase,
este de datoria noastra, a tineretului, sa raspunclem: present.
mai : ne apasa pe noi aceasta care n'are
sufletul nostru, care ni-a adus otravirilor :
nismul, care duce spre materie, spre
in prapastia cu fata catre departe de
apropiere cu Durnnezeirea.
Cultura romaneasca de este napadita de
din vina celor ce au crezut ca apropierea Apus sa fie totala,
chiar cu pretul zugrumarii spiritului cugetului romanesc.
De aceia ceasul la cronicari credem noi ca a venit.
Trebuie intretinut cultul pentru daltuitori de adevarata
de curata pana romaneasca, trebuie actualisata" opera lui Ureche,
a lui Costin, a Stolnicului a tuturor fauritorilor limbii
In special acel Ion Neculce ar in sufletele ti-
neretului care, - in noastre secundare, -
plictisitor", preferand un Sergiu Dan, Baltazar, Mihail
Sebastian pretinsi culturalisatori.
De limba melodioasa a moldovean a devenit
plictisitoare" pentru tineretul grabit al liceelor, de litera-
tura celor de mai sus si a multor altora a devenit evanghelie
pentru ?
Domnia aveti lupte. De
depinde descatusarea limbil in lespede
a operelor acelor conrupatori de suflete.
Istoria va fi a poporului a romanesti
a
Cu victoria curate
C.

www.dacoromanica.ro
 Maiorescu intim
e figura pe care ni-o zugraveste despre sine obiectivul,
olimpianul, masuratul, frigidul Maiorescu, in Memoriile sale,
blicatecu pietate de d. 1. Radulescu-Pogoneanu.
Tanar de cinsprezece ani, arata extraordinare lecturi
I a fost, in 1845, la la
de o asa de romana morala de o de
conceptie dar totusi credincios al Austriei si al germa-
nismului. De acolo din vremea absolutianului, de
favorabil La Brasov priveste jucandu-se
In Bucuresti, a vazut la teatru de zile".
atunci era amestecat in peripepile mlscarii
la alcatuirea unui mare Stat liber. De la 1851, e asezat la Viena,
unde loan Maiorescu, pribeag, un rost, totul deosebit
de al profesorului din Craiova, cum fusese ani.
gratie unica, la vestitul Institut There-
sianum, pentru nobili, pentru aristocrati chiar,
a
istorie
va
Teresei.
filosofie, dar, de toate, de
mostenire a studiilor, o
-
de latineste, greceste, nemteste, ceva
ce-i
intreag& E un harnic
elev, cu la ce-i poate raporta ca note harnicia ; aspru cu
legat de colegi, afara de unul. Face impo-
sibilul ca se distinga.
Afara de englezeste, frantuzeste, ceva
Frecventeazd teatrele, merge la concerte. joc la
cinsprezece ani (se exerciteaza la o extraordinara
dere in Face grandioase: germane,
Mitternacht : Ach, auf der weiten Strassen bin ich so
einsam und verlassen (un intreg), nocturne, epigrame, tra-
ducer!, piese de teatru, pe care vrea represintate la Viena
chiar (Die Blödsinnige), traduced literatura
deste a trata in Gazeta Transilvaniei chestiuni, chiar ca pentru
un adolescent, ca fetelor sau lipsa de in literatura
schite din Viena. o Istorie a Romanilor
o Istorie Universal&
Copiaza memorii pentru tata, - daca mä cearta, nu-mi
-, de care nu prea vorbeste. 11 plictiseste mama de
inzestrata o rea parere despre femei in general,
nu a se magulire i-ar pe cutare
fat& al flirt grosolan il descrie. Lume romaneasca nu
: doar evreica, a lui Vincentiu Babes.
Cauta de jur imprejurul lui, la o numai
spontaneitate de sine, de a se pierde
altul, in Umbla pana la Dumnezeu, pe

www.dacoromanica.ro
530 CLAR

crede real, o dar raspingand toate forrnele

Totul despre el, pana la cele mai amanunte ; viala
d'imprejur, afara din ce trage la sine, nu-1 intereseaza. el vrea
sa se presinte inteo (Salomon de Niciun spectacol
exterior nu se strecoara in acest monolog cu el In
de Cum o se mire ce are sa din
Titus ista. Pentru glorie ar fi gata sa se ucida... Ar
ceva". Friguri de adolescent gata a inebuni
pentru nu se convinge de existenta Durnnezeu. aspru
Goethe stricat", pe traduce. De afci va
fi timp - lipsa de interes a insemnarilor.
Romaneste scrie, se in hexametri E
ca ortografie se declara, pentru nu ce conflict al tatalui,
contra lui aguna.
lntoarcerea in Ardeal. Simple insemnari ale oarecare
emolie la : o dragoste de la zece ani. Dar viala
din Viena reincepe, an 1857. colegii pe
cari i-a intrecut. Filosofia il atrage, traduce pe Her-
bart. Dar chinul dumnezeirea pare neserioasa.
a de sine a crescut: sant incunjurat de oameni pe cad,
crescand, i-am pe pe pe toll ii pot face
zica da sau nu, voiu vrea (p. 94). toll ii
condamna.
Scurt drum nou in Ardeal. La intors, familia Krern-
Cunoaste fetele ca de obiceiu, da note. Una, Clara,
trei ani mai mare, careia-i de francesa, ii va fi prima
; dar ii place, de la inceput, a doua, Lecturi, din
franluzeste, condamnarea lui Voltaire, pentru ca e negativ.
o lista doctoratul in filosofie de la Giessen, in drept
de la Paris (1860)-
Pe in 1866, pe ale crise de egoism,
am zice : mistic, le-am vazut, asezat la profesor, insurat, la
douazeci cinci de an!, o societate intreaga. Amestecat in
lumea mare, dominand, cum visase, presidand la Junimea,
pregatind primele Auto-inspeclia, intrebarea de
sine au disparut. Se simte tare, a voit, puterea.
La cei din jur li note : D. A. Sturdza, apoi de
e caracterisat serios ; ii place foarte
mult. Scurte note politice anti-cuzism anul La
toate acestea, eu Calatorie Germania.

alta intrerupere, note din 1870, pentru o noua distribulie

de certificate. socoteli politice de partid ; unele usoare, -
toate trebuind controlate. Sturdza e un bizantin
nazuros", dupa parerea lui Teodor Rosetti (p. 132). Pentru :
Leon Negruzzi, cam a
frumoase nuvele...), Pop Florantin, rau profesor Poni,
- Maiorescu era unit -, Xenopol, Inca

www.dacoromanica.ro
NOUL

un alienat"...), Pogor, Jacob Negruzzi, purtare ordinara",

Slavici : oare cinstit ?", bun institutor, popular".
Candidat de de Instructie, vrea : internakele
la licee, de la Socola, Facultatea de filosofie, cea de
cea de drept, Consilille de la Ministeriu (p. 138). Face a
se eliminarea sa din (pentru afacere,
Nivelul notelor politice e cum le-ar fi putut
scrie politician Ce cadere de la preocupaiiile
ale din Viena vorbäria" lui Carol in care
Maiorescu nu crede de rnult (p. 169). la
care vrea reforma de
In 1872 auto-elogiul sale in Camera, cu toate orna-
(pp. 186-8): de olimpic". Ger-
mania, cu note de artä. aforisme, de familie.
Apoi note de lectura anecdote, unele de caracter istoric.
La 1874, Maiorescu e ministru. Note de in
in La Mitropolia veche din vrea adauge
(p. 255)... Vede o de smalt
(p. 26). Note ca aceasta : am un pepene galben
(ibid.). Apoi tristete de familie, ducând la
despärtire, care crutate memorli respectabile.
teresante, notele despre visita la Berlin, in Maiu 1876 (portrete
rautacioase).
In 1877, tot ce vrea dar nimic despre de
Il faceau liberalii.... inscriseserä la... garda
Restul, de iatac. La in 1880 de a
scrie Istoria Romanilor ca opera a '.
prea mult. Maiorescu merita de sigur fie crutat de
el
N.

FRUNZE MOARTE
Std castelul in ruine:
Din de
Din lupte-acum
frunza 'n drum.

Sdnt de
De-o
Trece-un din
frunza 'n drum.
N.

La nota a : Papazolii din n'au a face

cu Popazu, care poate de Macedonean.

www.dacoromanica.ro
 ARE
Motiv popular : Arde lumina pe
Cine drag ;
Arde luminita bine,
Cine mi-e nu mai vine

Se guri
stelele clipesc mor
niciun nu
pe urma bor.

geam imi arde

ochi de foc 'n prag
Din noapte 'ncet se
frumos drag.

nu vine, sd se
Lumina de pe
nou de jale
satul nostru o
I. U. Soricu.

SCRIIT L

Luna iatac se-abate, mai presus de fire

de senin 'n scrie....
Uimire-i pen tru omenire
Le lin. e o taina
De unde-i de
Pacea vis de aur toarce.... Ce arde c'o vie.
Eu :
Sufletul mieu se intoarce mai presus de fire
De la Dumnezeu. 'n vemicie scrie....
De ?
de multa cine-o cine
'n de ?
Preajma toata urce clintr'un pumn de glie
mai sus de fire !...
George Voevidca. Adelina I.
16 Novembre 1936.

www.dacoromanica.ro
NOUL 533

-
Pe inserate.
Peste câteva
tare, greu..., greu....
glas, mai mai jalnic:
- Greeeeu...., tare greeeu...
opresc.
In urma mea, pe trotuarul umed de ploaia deasä a
zilei de toamnä vine un batrân spätos, Malt, cu plete
albe supt cäciula neagrä, tuguiatä, peste ochi cu mânile
mânecile sumanului.
ajunge dreptul mieu,
- Dar de ce-i de greu, ?
Nu se la mine; para nici n'am fi numai noi de-a lungul
stradei.
- Cum nu fie greu ? acuma ies de la tribunal,
trebuie sä mä duc, pe jos, cale de
- Dar unde te duci, ?
- He, he..., tocmai la Tätärusi.
In adevär, calea-i lungá Tätärusi.
Are de sträbätut, mosneagul, väi dealuri multe, dacä-i
la picior, ar trece de miezul pánä ar ajunge acasá,
fárá popas.
Aläturea cu el, ne de halä.
- De ani ?
cucoane.
- Cam ?
- Apoi, am bätut trei peste optzeci.
- Multi
Multämesc.
Färä mai :
- Pe räzboiului cu Turcii, am fäcut armata aici,
cu schimbul, cum era pe atunci. Am avut sublocotenent
pe Musteatä. Cred cä acuma a fi colonel.
- Ba a ajuns general, Vei fi auzit dumneata de
isprävile ce a fäcut generalul Musteatä, Bulgaria, la 1913, când
se näpustise cálärimea lui ca un vifor. A murit, acti trei ani.
- Dumnezeu ierte.
- Dacä ai avut sublocotenent pe Musteatä, musai cä 1-ai avut
-
locotenent pe Ciurea.
acuma.
Ciurea !... Da, säracul ; bun a fost. A fi el colonel,

-De unde nu se
- Ba-i pe lumea cealaltä.
ierte.
uita la mine, când vorbia, de-odatä se
opreste privindu-mä un fel de neincredere, mä
- Da' mata ai apucat pe pe Ciurea ?
Intrebarea mosneagului - ce spun ? - mi-a pläcut : va sä
el nu bänuieste câti ani voiu fi având crede mai

www.dacoromanica.ro
534 CUGET

- cunoscut, mosule. lt au mai petrecut

noasträ. Eu cram copil, dar tin minte.
ei casa

-A fi, cum zici.

fixându-mä drept ochi :
- Dar pe colontlul ?
Voia sä
- Cum sä ? L-am cunoscut. Era cam aspru.
din cap, mosneagul.
- aspru..., dar era drept.
Asa-i, cum spunea mosneagul.
Dänescu era un omulet nalt de douä ori cât cizmele lui,
puteai te : cum de-i hi trup, o de
mare, pe care trebuie sä o fi avut el. Era sever, ofiterii lui,
venia vorba de slujbä, dar, daca frate li-ar fi fost, n'ar fi
avut ei un povätuitor mai prielnic.
firul amintirilor din tinereta lui, fiindcä
tocmai atunci iesise de Ja Tribunal, unde fusese martur, am
i se gândirei, când m'a intrebat:
- Da', era, pe atunci, un avocat Singurov. Mai ?
-A murit, de mult, mosule. A avut un fecior, care a fost tot
avocat; a murit el.
- Da' mai era un avocat, Petrachi Gorovei.
De data aceasta, am Intârziat eu cu rispunsul.
-A murit.
fi voit sä-1 cum de tine minte numele avocatilor
din vremuri depärtate, ce imprejuräri i-a cunoscut. Nu
ce m'a sä-i spun :
- Acela a fost tatäl mieu.
-
Drept
Se vede
räspuns,
!
a zis, cu atâta indiferentä :
obsedau amintirile avocatilor.
Poate va fi lost, pe vremea lui, mare buclucas mosneagul
acesta, de a colindat el atâtia avocati, pe cari nu-i uitä.
m'a :
- Da', mai era un avocat, Lemnariu.
Am trecut amândoi pe trotuar, mai pe care nu
aläturea, am eu
- Cum ai zis cä-1 pe avocat?
- Lemnariu.
N'a fost niciun avocat Lemnariu. Nu cumva erai sä :
Filipeanu ?
Mosneagul nu räspunde.
Intorc capul.
Moneagul nu-i mea.
Il zäresc la câtiva pasi urmä : cârciuma halei.
Artur Gorovei.

www.dacoromanica.ro
NOUL 535

Pentru cartea : Const. Emilian

V.
Trecând la studiul moderafilor, d. Emilian se ocupä,
de lirica minorä, representatä prin scriitori ca : F.
Aderca, Claudia Al. Philippide, Luca I. Caragiale,
Baltazar, Valerian, I. Barbu, cari, de s'au desvoltat
mosfera de desträmare spiritualä, de care am vorbit", nu s'au
contaminat complet, din causä cä au fost inzestrati cu anumitä
interioarä.
Fireste e vorba de Aderca de pänä 1930, de acela care
prin imagini fortate, efectul total din Danturi",$i se re-
prin nota de violent sensualism", comunä d-nei Milian.
Al. Philipide se eliminä din sfera frumosului, tocmai prin no-
tele care-I fac modernist, din lirica lui Camil Ballazar vor
rärnânea câteva rare imagini aspiratia spre spiritualisare".
I. Valerian rämâne doar un poet, pseudofilosof, retoric
tificios", inspiratia lui atinsä de un sexualism care
apare mai mult ca o obsesie morbidä, suggereaz4 unele note
de pervertire", e lipsitä de emotivitate.
Lirica de virtuositate este represintatä prin de
valoare, ca:
G. Bacovia, precursorul extremismului, ale cärui versuri, prin
continut, caracteriseazä nu numai o personalitate literarä, dar un
curent al liricii noastre" ; prin expresiune
afarä de marea artä.
Blaga, prin manierismul imaginilor prin lipsa
de unitate organicä, prin simularea cugetärii isolarea ei de
undä emotivä", rämâne doar un ideolog, ce-si pulveriseazä
imagini sensationale decorative".
N. Davidescu, având o poesie variatä nestatornic5", as-
pect mala.div excentric", dar färä suficientä plasticä, pentru
a zugrävi elanul panteist cu o atitudine strict intelectualistä".
Adrian Maniu, pänä atunci, cu o capodoperä:
o realisare unitarä ca un bloc natural".
Tudor a cärui poesie nu are decât fragmentare atri-
bute de artä se valorificä mai mult psihologic decât
estetic", färä a putea fi pusä prin nimic aläturi de a lui
Eminescu.
N'am gäsit", zice, acest sens, d. Const. Emilian, nici varie-
tatea materialului, nici profunzimea infinitä a senti-
mentelor, nici gradare, nici splendoarea ima-
nici avânturile fantesiei, nici divina modulare a armoniei,
supt a cärui vrajä nostru se transfigurat".
Este tot ce am putut spicui din lucrarea d-lui Const. Emilian,
care cea d'intäiu incercare generoasä autorisatä de a des-
curca de noii poesii romänesti, de a
pezi apele atât de adânc turburate de o samä de scriitori cari,

www.dacoromanica.ro
536 CUGET

din alunecare alunecare, au impins-o pe o atât de pri-

mejdioasä.
Negresit astfel de nu putem decât
salutând cu entusiasm autorul acestei substantiale sintese pe
unul din cei mai ai cärtii bune, ca un continuator
totalisator al fericite pe care profesorul Adamescu
le profesa prin Curente moderniste literaturP, de care ne-am
ocupat la timp.
prin urmare, cä nu singur d. N. forga, ce-I
secundeazä, sânt impotriva literaturii insalubre. Nemultämirea e
mai veche mai adânc5; indârjirea de care au dat
ideilor nefaste insuccesul celor ce le-au combätut
au dat nastere acestei lupte de purificare de ale cärii roade am
ne bucuräm.
Dar lucrurile nu se opresc nici Numerosi sprijinitori ai
cärtii bune unit glasurile ale celor cuminti.
Despre ei va fi vorba datä.
Paul Papadopol.

1NMORMANTARE
La cheiu gondola 'ndoria
Pe-aceia ce-o va duce 'n cdnt de val
Pe drumuri moi, de cristal,
lumea mortiler sd treaptd...
Un soare dulce
Ce 'n de gondol'
de doi
Cu albe ce fac semne
S'apropie cortegiul coboard
Sicrial alb, de
fulgerare infinit...
sufletului
A 'ncremenit o
a pe chei:
lacrime din ochi
preajm' a grea aripd.
soare... albastrd-i Marea,
Cd pared seninul a sorbit
Din din gad, din sufletul
Sd fie mai
Pornesc e grele gondole
valurilor de sidef
'n profund din cupole...
Pe-allasul in relief
Ca ni5te 'ndoliale gladiole....
Adelina

www.dacoromanica.ro
NOUL 537

Literatura care ni trebuie

Unirea tuturor Romdnilor, unire dupa razboiul mare,
a facut se considere idealul terii indeplinit. A fost vorba
numai de idealul istoric, caci abia de atunci incolo trebuia
unei frumoase, spirituale, organice,
constructive.
Prin constructivismul acesta care era \imperativ vremilor
de dupa trebule participarea
pe calea a faptei intru propasirea Terii. calea
constructivismul se manifesta, - prin altele, literar.
Literatura unei epoce trebuie are datoria
presia a in se naste
nearnului, nazuintile poporului. traditia
datinele moravurile unei au determinat
literare insemnate. La cronicarli un model vesnic
pildultor ; asemenea scoala chiar curentul latinist.
Grigore Ureche, kron Costin, Ion Neculce, Stolnicul Cons-
tantin Cantacvzino au pentru epoca cât,
mai ales, pentru epoca in care dibulesc unii literari
de respectul pentru traditie, pentru romanesc
de lupta, o
far& sintactice subtile,
neintelese de popular, de masa teranilor nostri.
In vremea se o luptd pe pe moarte intre
literatura pe care o impun interesatii creatori, chiar dupa
declaratlile de Apus, cei ce vor restaurarea artistice,
culturale si literare, pe care unor de frunte o
impun. lupta aceasta este mare grea.
De o parte, o literatura de productie dubioasa,
inteles, dar multe ; de alta, o
de recreatie, de intelectuala....
ne intoarcern la cronicari....
de cea care lese de pe bäncile
secundare cea care toceste, studiind, coatele in laboratorii
de cursuri este o generatie usor in-
de acea : roman sensational-fascicular sau
poesie conrupatoare a unor initiati arta
Tineretul are datoria intoarcerii la literatura sufletului caci
slovele buchile au facut aceasta mare,
nu influentele straine de neam, care mai contribuie la
asezarilor noastre spirituale.
o izvor in tradifie; literatura care in-
manuncheze scene, fragmentz sau fresce din trecutul istoric al
neamuluí,
aproape de neegalat in alte literaturi.
Forma in care trebuie slova scriitorului de
astazi fie forma a xpunerilor clare, nu un modernism
putin estetic in sufletul

www.dacoromanica.ro
538

o expresie strainisme (neologisme", barbarisme", etc.)

fie icoana in vers in
Lupta pentru o astfel de literatura este mare grea. A ajuns
ne-am läsat lesne dupa razboiu mai ales,
de superficialitatea culturi pe care au írnpus-o
de literare". Mislunea celor ce pentru
graiu, pentru cugetarea limpede romaneasca, este
literelor artelor incepe se apropie. C. lea.

Din vorbesc
nostri bravi buni.
Cu prea
In viafa ne ;
in viafa au sävdrsit minuni
Strärnosii mari bravi buni.
Cuvdntul rostit li-a
gura nu a
s'au dus doarmä in rnormdnt.
Pe 'ntinsul
Tot bine au au :
Prea-sfântä gura nu a minfit.
de neam n'a ridicat
Mai sus de ce-au avut.
Supt steagul s'au
La umbra steagului ei au jurat
Sä au
Mai sus de gdndurile ce-au avut.
Pe vremea vremea s'a dus,
'n care azi
Era mai micä, dar cu fruntea
ce-a nu s'a supus.
strigä noi fericim
Tard 'n care noi
De au in rdzboiu
Sau de-au murit sat pe
Sau de-au de vdnt ploi,
Ei au anume pentru
li-ascultdm
Strämosii nu
tafa e tuturor
Copiilor aceluiasi popor :
De peste ne :
nu minfesc.

www.dacoromanica.ro
NOUL 539

NEAMUL ASRA. SECET A

de Heine. (fragment)

minunata de gemete, rugi suspine

A Sultanului trecea fierbinte de jos
In amurg pe la mii de priviri se de vine
Care juca; Prin lndurarea cerescului Duh...
Zilnic
La pe 'nserat, De-o lund nu ploud, de-o land
Privincl apele 'n de soare
at. land aldura
lbastru de-o land e mut...
seard princesa
Se opri in drumul sdu: Cireada staul se muge
- Vreau aflu al de foame, de chin.
Pe cer, fuge,
Patria neamul soarele arde ceru-i senin...
- Eu Mohammed
din Multimea 'ngrozild iesit-a 'n ogoare
Zise el, caprins de fior, rugi calde cerescului Duh,
md trag din acei Asra mii de voci cersind indurarea,
Ce pentru-o iubire mor. Se fierbinte de jos vdzduh....
Trad de I. Const. Delabai a. Marius Ralian.

MOARTEA

Se codrul din basme Pe patul de Cosinzeana,

ramuri vrajite zbat: Cu ochii de vis, adormi(i ;
in freamat de jale: stau piticii
Triste(a domneste 'n palat. Supt fulgerul

cu ochi din legende Dar noaptea se din zare

In lupta cu zmeii s'a dus, Pe fermecat :
Si-acuma, de moarte, Pe chipul frumoasei
leagana gându 'n Apus. Dour razele lunii

cu de aur Cad grelele porri de arama,

Cu chip de grea ros, 'n inchid ca 'n
In glori 'amurgului tainic
zdrobit, codrul sfânt.
Const. Goran.

www.dacoromanica.ro
540 ET

CRONIC
Primim :
Mult iubite domnule
sonetul de aceasta din Cuget s'a strecurat'
la masina de scris, o gresealä pe care n'o pot :
a fost... sä rimeze de douä ori, ce nu se poate...
nu mi-i de alta, dar cá... Petrarca se va räsuci'n
mormânt... pentru Duiliu Zainfirescu, vä numai ce
säpunealä mi-ar trage ; mai deck pe care i-a ser-
vit-o lui Brätescu-Voinesti, pentru abateri" cu rnult mai usoare.
rog dar dispuneti sä se publice la o eratä" strofa
cum o veti primi cu aceste 1
Devotatul domniei voastre
G.
2 Februar, 1937.

Primim :
Bucuresti, 3 Februar 1937.
Prea-stimate domnule profesor,
Am cetit, dupä rindurile d-voasträ privitoare
la conferinta mea despre Eminescu, la Berlin.
Am stat mult la putea räspunde la chipul, de
aspru, care d-voasträ judecati pe cineva care, timp de
zece ani colaboratorul d-voastra intim, n'a putut de la fostul
profesor [deck] douä lucruri esentiale : probitate stiintificä
demnitate contactul
Când cred nedreptätit, dator sä räspund, chiar
randurile mele nu asteptate chiar eu nu am
fost deck un pretext pentru ca d. Krasser sä fie
dojenit.
Mai pasagiul citat de d. Krasser, desprins din lantul de idei
exemplificäri, al conferintei mele, poate läsa impresia eu
iau lui Eminescu ce constituie caracterul esential al geniului
säu: independenta spiritualä, eclectismul rafinat alegerea izvoa-
puterea de asimilare care merge la complecta consu-
mare a izvorului literar". Din potrivä, acestor Eminescu
datoreste putinta de a fi oricärii
cultura germanä n'a fäcut deck sä le stimuleze prin primejdia ce
o pentru originalitatea poetului. Niciodatä
scrisul mieu n'am exagerat rolul pe care cultura gerrnanä vut
desvoltarea spiritualä a lui Eminescu. in aceastä privintä
totul pärerea d-voasträ. dovada interpretarea mea nu
se deosebeste de a d-voasträ o puteti textul german al
conferintii mele de la Berlin : pag. 9 urm. ; pag. 12,
urm.; pag. 16, rândul 12 urm.; pag. urm.
Se va publica.

www.dacoromanica.ro
NOUL 541

pag. 18, rândul 17 urm. ; pag. 20, rândul 7 ; etc. Dar

mai ales finalul conferintei (pag. 22, rândul 25 urm.) preciseazA
punctul mieu de vedere, atunci expunerea
mea : O singurä conclusie se poate trage din aceste cer-
cetäri comparative : totala independentä spiritualä a lui Eminescu
(subliniat original). Poetul n'a fost nicio clipä sclavul culturii
germane. Niciun gânditor niciun poet nu
släbeascä puterea creatiei sale originate".
De de publicate ziarele din Berlin adoptä
conclusia mea privitoare independenta de spirit
terea de asimilare de sine stätätoare a lui Eminescu.
ce priveste chipul cum eu sä lingusesc pe Germani,
gäsi o mosträ revista Klingsor, No. 2,
Februar 1936, unde, scrisoare deschisä d-lui Petri,
fäceam o demarcatie precisä intre cum Germanii purtat
Romänia supt ocupatie, când eu mä gäsiam linia a
frontului, atitudinea care trebuie s'o am ca
atunci când mä sträduiesc sä stabilesc climatul necesar unei
culturale.
Nädäjduind cä aceste rânduri vor ceia ce n'a fost
o trecätoare, vä rog primiti asigurarea deosebitei
consideratiuni.
Ion Sin-Giorgiu"

Culegerile din popor.

In Gândul nostru", foaie a din judetul Baia, d.
Artur Gorovei semneazä o luminoasä chemare
acelui ca sä reia firul de folositoarei indeletniciri :
adunarea din toate satele a acelei a poporului care se nu-
meste folklore".
D. Gorovei aminteste o adunare, Decembre al anului
a Mihail Lupescu, la din Busteni,
care a avut ca urmare scoaterea minunatei reviste Sezätoarea",
pe care d. Gorovei a condus-o timp de treizeci de ani,
alatuindu-se douäzeci cinci de volume, ce cuprind o adeväratä
de culegeri din popor.
Sezätoarea" a fost mult de cei mai de folkloristi,
nu numai de la noi, ci din alte Gustav Weigand a introdus
aceastä revistä volumele alcätuite, drept carte de lecturä
Seminariul de limba românä de pe lângä Universitatea din
Lipsca, iar, la congresul international de folklore din Chicago,
directorul revistei Sezätoarea" a fost ales vice-presedinte al acelui
congres.
Cärturarii nostri contimporani au relevat dese ori activitatea
rodnicä a *ezätorii". B. P. Hasdeu i-a adus elogii, Dela-
vrancea i-a d-lui Gorovei : convins d-voasträ
actul unei Uniri binecuväntate, unirea tuturor
prin strângerea laolaltä a creatiunilor tor".
Adresându-se din tinutul d. Gorovei spune :

www.dacoromanica.ro
542 CUGET CLAR

Ar notate obiceiurile legate de viata omului, de

la nastere pänä la rnoarte, toate superstithle care
intervin la fiecare pas al existentii omului de la Pruncia,
copiläria, tinereta, bärbatia se manifesteazä prin
obiceiuri care, toate, se cuvine fie cunoscute. Obiceiurile
de la nuntä, in special, sânt de mare pentru
garea unor anumite chestiuni din etnografia neamului nostru.
Poporul de la are o a lui proprie cântecele, stri-
cimiliturile, la proverbele, povestile,
câte altele sânt un izvor nesecat de frumuseti,
specifice poporului romänesc, pe care nu ar trebui sä le lasäm
sä se piardä.
Poporul cunoaste o medicinä specialä a lui, pentru vindecarea
tuturor bolilor la oameni la animale. Trebuie sä se adune
numele acestor leacurile Diferite doftorii, din ce
cum se fac, cum se administreazä pacientilor, ca descântecele,
trebuie adunate.
Arta noasträ nationalä ne deosebeste, bine, de celelalte
poare. De la impunsätura pe firele pentru altite, care
se fetele, pänä la sculptura obiectelor usuale, a stranelor
usilor de altare bisericesti ; de la impiestritul ouälor de Pasti,
päna la zugrävitul icoanelor pe sticla, e un numär de
chipuri in care se vädeste iscusinta a sätenilor nostri,
toate acestea este necesar sä date la ivealä.
Avem o musicä romäneascä, de care se intereseaz4
toti cunoscätorii acestei arte, din toate pärtile lumii, de care
se cuvine sä ne interesarn noi mai presus de altii.
Toate acestea nu le poate adLna nimeni altul mai bine deck
de la sat.
De sigur, dificultäti de Nu-i destul sä aibä cineva
bunävointä ca sä reuseascä, este adevärat aceasta. cercetäri
pe care nu le poate face un care nu are nicio pricepere
desemneze exact un lucru de insemnätate, aparentä, ca
de la cerdacul unei case, ori un desemn de pe o
straching, de pe un ou impiestrit, sau sä noteze o melodie, dacä
nu are suficiente musicale. Acestea ar rämânea, poate,
sarcina unor specialisti. insä, alte manifestäri ale folklorului,
pentru culegerea ajunge buna vointä a unei minti luminate,
precum este aceia a unui
Intre mai harnici priceputi culegátori de folklore din tinutul
Bäii se Alexandru Vasiliu din satul
Tätärusi, care a fost dintre cei d'intäiu colaboratori ai d-lui
rovei la SezAtoarea".
Acesta a cules, din gura bätrânilor, graiul un mare numär
de cântece, balade, uräturi, bocete a., pe care le-a publicat
Academia In un raport elogios al lui
Maiorescu.
Tot (Suceava de a adunat Oh. T.
Kirileanu o adeväratä de literaturä popularä.
D. L. B.

www.dacoromanica.ro
NOUL 543

Poetii admirati...
D. Virgil Carianopol:
M'au amintirile m'au bátut
Mi-au crescut spate ca iarba nevoile,
M'am uscat boierule de când de sus
Ti-a trimis Dumnezeu aripi te-ai dus,
Nu mä mai cunosc nici doinele, nici munfii,
Nu mai särutä nimeni apele frunfii,
Nu mä mai nimeni drumuri,
Când umple toamna cu fumuri.
Cocoana s'a de alt boier,
toate vifele oile altui oier
mie gura
De dimineafa luna custura .
Ia-mä pe mine, boierule, la cer
dai slugä acolo altui boier...
mätur prin sä de praf soarele
sä vä späl rufele picioarele,
pe mine, am rijä de duduca
Cu ochii cu mânile ca
Sä-i aduc stele, sä-i fac
Sä mä pitul seara ca altä datä dupä u$i,
spun,Ppovesti despre 40 de hofi
de-aici, prea mä huiduiesc tofi."
Un critic relevä sinceritate"....
Poetul George Fonea:
Fata mea din slavä
Cu ochi umezi de tristefe.
prin fânefe
Din nelinisti
Te-ai din spice grele,
Din regi palizi, morfi humä.
Cine oare fi-o fi mumä,
fi-o face temenele ?
Ce nebun ceas de
Ti-o suna din
lui necunoscutä
Din sulcinä secarä ?...
verde de otavä,
Care zodie de cheamä
Când treci dincolo de
Neväzutä 'n sbor si slavä ?...

Eu sânt firavul crueiat de

zale foc

www.dacoromanica.ro
144 ET

Ce drumuri prin
niciodatä nu-$i
Tristeta mea o port ca pe-o armurä
De cavaler neconsolat sub stea
CAci scutieri care
M'au logodit, färä ea..
Azi dimineatä se ape vii la rästoace
Cerul din iaz era cerul din coace...,
Anima asta bunä era prierului
ciuguliau soare din palma cerului.
Inteun tärziu s'a trezit din visare un cue
Cu fluerul scurt, repetat de haiduc.
fost dimineata olteanä de aproape
Aici cer, lângä lângä ape.
Criticul versul se mulcom (sic), ca
dinteun caier de bumbac"....
:
Durerile mele le scald
$i'n zäpada le arunc.
asta plânge
Ca un
fabrici vin ve$ti intristätoare.
cu ochi muiati
stea cäläuzitoare
Spre altä lume noua.
Atlanticul se 'ntälnesc mine.
Näpustite popoare zac sub zäbrele.
Astäzi cine se 'ngrije$te de ?
Intind lui Ady peste supuse,
cuprinzând
Pe câmpul biruintei ghilotine-s puse,
$uierá...,
Tristeta tonmatica 'n neerindar,
o duce satul de azi atrânul gropar,
Nazuinti mari ascultä clopotul descátu$Arii,
care durerile
pas cu veacul despicat
vremea 'napoi spre alt sat
A$teptat doinit de fluier ciobänesc,
Sat ce ne na$te mânen ieslea cugetului romänesc".
Criticul d. Ilea e poet proletar", dar cu talent cre-
dintä nesträmutatä".
N,

www.dacoromanica.ro
 Noi, ignorantii...
In de pe care moldoveneasca
a d-lui M. Sadoveanu le se desire,
serie, fiecare profet al artei
venind cu vasilca" sa de in
a tineri cari au
ajuns profesori sau ce Dumnezeu vor mai fi pe
lume, cu examene luate in cu coroana
de a unui Seminariu de nu ce literaturä,
intitulati, acesti oameni de bine, nu cu
totul lipsiti de talent, - un Sebastian sau
Pompiliu Constantinescu oarecare -, primitivi ignoranti,
bieti intunecati.
era, pe vremuri, la Iasi, anii 1900,
student in anul de drept, care mergea
seminariu" socialist, privia cu
pe burghesul" care, viata lui, ar fi numai
economie politica.
cu noi, Se pare totusi am cetit, unii
noi - a zice : chiar eu -,
intregul pachet al marilor critici
suie pe copiläria sufleteascä. in
limbi pe care nu cunosc inovatori, nedespär-
titi de scatologia confusia a noii literaturi,
tot trebuie ni fi oarecare urme. cum in viata
am trecut - noi - unele acesti
in cu examenele de capacitate pot socoti
Providenta ni-a dat oarecare
trebuie ca deosebesti un
cult, care e de toate bine crescut res-
pectuos, de fleacurile obraznice care vorbesc de
dovedind la fiecare ocasie nurnai
nimicnicie intelectualä, pe care, de membru
al Academiei, nu li-o poate da, cu carul de nici
chiar d. Sadoveanu.
N.

www.dacoromanica.ro
546 CUGET

MARTIOR
Miros de brazde rdsturnate, duhul
Mijiri de muguri Pe-a
A albe respirare firea 'ntrematd
un chip de ghiocei. cântec

vin bdjenarii soarelui

Cu sufletul cuprins de dor, Aseaz' al mir
de urgia Pe vesnicia 'ncremenitd
Se la cuiburile in din amitir
L U. Soricu.

DO A.
Tara-i mare, tara $1 pe plaiuri pe
Greu tara rodeste. De cumplit amar te 'mpresuri.
Tara de raiu Din bordeie la palate
Tara-i Numai de
- Aur sapele. se Intinde
Duc apele. gând n'o cuprinde,
Aur ogoarele. Din hotare hotare
Nasc izvoarele. Ca ce leac nu are...
Mir
Chiot lung zorile. Dare-ar Dumnezeu dea,
Cdntec potecile. Tara mea,
balsam cern Detunând faci
Cetele Oarda
soare Ce te vinde
poienelor $i te 'mpinge
Basmul
Dar ce-s holdele de aur, Din cei ce te bat ca :
Al adâncului tesaur, se 'nvie haiducul
Cei al Pentru cari-ti sucul ;
Praf pulbere
Ce e ce e
De la mare la munte dai moarte spinilor,
Desndejdi se Moarte
De la la mare Glas dai zorilor
Lacrimile amare. florilor
nevoile, 'n cuvânt te
Rele curg ca ploile.
pe pe plaiuri
tntunecate graiuri.
Colt de
te binecuvânt
- slavd
:
-
George Voevidca.
Din manuscript.

www.dacoromanica.ro
NOUL 547

In de noutate...

Un scriitor format are de sine insusi datoria de

a se mentinea cum s'a organisat. El nu poate cere
modelor ce trec elemente de sa, numai
pentru ca in juru-i nu se facä un E pentru el
o scädere ca mândrie niciun pentru o populari-
tate care se poate alte mijloace
schimbarea de atitudine a celor cari incep a fi priviti
ca vechi chiar, une ori, ca indesirabili.
unui scriitor nu se face schimbarea felu-
lui säu propriu, resultat al unei structuri moste-
nite, unei familiarisäri cu anume mediu, unui contact
neintrerupt cu o anume societate, unei de
cu insesi manifestärile sale. Ci aspectele, nu
noi, dar vesnic vii tinere, pleacä de la descoperirea
altor subíecte, de la studiarea ínterpretarea bor. asu-
pra acestora se revarsä aceleasi influente fundamentale.
scriitorul conduce, nu urmeazd, cum face
de gust al publicului.

M'am acestea, cetind ultimul roman al d-lui

M. Sadoveanu.
viguros, pe o forma admirabila,
acest mare scriitor a dovedit o adâncä a
naturii, un fel de continuu sincronism intre ea sufle-
tul omului, o a rosturilor
tainelor Un tip de solid Moldovean la moral ca
la fisic.
Dar noul roman, ca câteva altele, e scris intr'o
formä de zeflemea. durerile cele mai adânci
luate intr'un fel de care nu are de care
capabili cei chernati pentru aceasta. Totul in
biciului, cu un de tristä a vietii in fund.
discutiile teoretice, tendinta de a filosofa se arnestecä.
puternicul povestitor obiectiv apare necontenit
eNu se vaperdea pentru a spune :
d.
numai
Sadoveanu de aceste
mele".

oneste asupra sale de a fi altfel.

N.

www.dacoromanica.ro
548 CUGET CLAR

cu avionul
Prejudecata cá avionul ar fi un de calátorie mai
culos decât autornobilul sau trenul dä un moment de emotie
când sirena aeroportului de la sosirea din Sofia
a de aluminiu ce avea ne ducä, douá oare
mätate, in de treisprezece, cât faci acceleratul, la Cernäuti.
Pasagerii putini : doar trei pentru zece locuri, dar in jurul apa-
ratului de zburat curiosii sânt numerosi impresiile;
- Eu, domle, nu sui cosciugul boieresc nici
m'ar face subsecretar de
- Eh! Eu am o o de o sutá
zeci de ani, s'a suit avion
- Para aia mai unde s'a dus!"
Si copii am väzut
- Copilul..., ce copilul
Si
- te träsneste
Mata nu vezi sârmele de pe
Are paratoner
? !"
avionului ?

de aceste autorisate, am urcat in cosciugul

boieresc" al companiei Lot".
Când n'ai väzut de aproape un aeroplan, ci zärit doar
ca o gälägios ca un bondar, vine sä
crezi e atât de mare : zece însirate spate spate, pe
rânduri, drum între ele, u ferestre ca de vapor,
la înältimea ochiului ; fund o uscioará care se strecoarä
in cutia radiotelegrafistul. gearnul usii
de fel de ceasornice manivele ce-ti impun respect sigu-
Portretul Pilsudski, incununat cu
cam batjocuritor spre pasageri. din coada avionului
se azvârl geamantane, saci pachete, de te unde
mai toate. un avion e ca un pantof de
mare pe dinäuntru, pe din afará.
Un functionar amabil îti oferä... te infunzi
ea pentru ca zgomotul motorului fie atenuat
diferenta de altitudine timpanul. Te mai
te legi de scaun pentru e mai prudent
la pornire aterisare" !
politicoasá invitare te te face
stai cuminte pe scaunul dc care refusi te lege.
In fata ta, legat de speteaza scaunului din e un cosulet in care
o unde impermeabilä de unui
de Usul acestui acestui gâcesti cetind
urmátoarele recomandatii in limba francesä:
Nu te gândi cä poti bolnav. Nu te teme de
Nu privi aripile se parte
Dacä simti vine räu, la guler geamul
pentru un
pe acelasi sac impermeabil, mai

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR" 549

Dupä ce ai utilisat sacul, jos, la picioarele tale. E in-

terzis a arunca sacul pe
'Noroc aceste recomandatii nu sânt scrise in
ceia ce nu Polonii sânt nepoliticosi, ci mimai
Românul este imun la räul de bun cu räul de mare".
La oarele doudsprezece un motorul incepe
asurzitor, avionul pe zguduindu-te ca un
tramvaiu iesit din copacii din margenea câmpului de aviatie
incep defileze cu tot mai mare !ata ta de-odatä,
vezi se in pämânt, avionul nu te zguduie,
torul urla, dar tu stai pe vezi cum, lin de tat. ori-
zontul se tot -

Te spre mirare constati poti privi

in jos arnetealá, n'ai de impresia vidului, ci capeti o
sensatie de absolutä.
Elicea se atât de prin ea, ca printr'un
suptire, poti privi fata ta. De oare ce nu ai, tren, in
drumul telegraf, cantoane, puncte de reper,
nu poti dai sama zbori sensatia de imobilitate abso-
te nedumerit. Doar roata de cauciuc a avionului,
boccie, strâmb, mai se agate.
Tot mai se de la orizont peisagiul jurul tau.
Dubla lacuri ce de la Bucurestii,
lásati la coada avionului se apropie. ca niste pete negre
ca märgenite de o verde. Dincolo de hora lacu-
rilor, câmpiei se coloreazä in nuante.
rile s'au fäcut una pämântul, pata se
cunjurind lanurile, peticite multicolor ca un covor teränesc. Umbra
desemneaza pe mai neinchipuite siluete de
balauri, printre care se strecoará umbra a avionului nostru.
Iti dai sama urci numai a orizon-
tului pocniturile ce le simti tirnpan. Oamenii
au dispärut, puncte negre, o de ac! de
sus, n'au ci numai acoperisuri, ai zice corturile unui
Ceia ce vezi mai limpede, e fir alb in-
tins pe câmpului, la in satele, unde,
ici, colo, sclipeste tinicheaua a unui acoperis. Spre tine,
care mereu stai pe vine serpuitura a lalomitei
cu intortocheri la cu sute de ce spre
in joack s'o
peisagiul dispare ca vräjit: ai intrat unui
nor alb numai, norul a supt tine,
speriat, vezi E de o de cutiute
rotunde, bine aliniate, unele argintii, altele cafenii, ca niste cutii
de Coty sau Guerlain. reservoarele de petrol de la
Ploesti. Tocmai atunci un nor alb, rotund, atinge usor avionul.
S'ar zice de jos, cocoana multiplele cutiute de pudrä
ni-ar fi aruncat in obraz un de Te la ochi
vrei, vezi Esti la margenea

www.dacoromanica.ro
550 ET CLAR

Nu vezi casele, drumuri albe pornind toate

directiile : intortochiate se despart, se unesc, printre
acoperisuri cutii de Coty, mai vezi
multe ate negre paralele, un ghem de ate negre, din care
ocolesc. liniile ferate, ici colo
cu puf alb probabil
un nor alb te face privesti din nou sus. Norii
aruncati, mingi de strälucitoare, pe un cer nespus de
albastru. Peste aceste pachete de plutitoare, pachete tot mai
groase mai compacte, avionul norul e
jos. Acest de-a capra norii incepe te
gaciiie la stomac, te face la säculetul impermeabil.
Noroc inscriptia nu e románeste. Totusi stai cuminte la
locul täu nu te mai plimbi de la un geam la altul
Observi atunci in dreptul scaun, iesind dintr'un tub
nichelat lipit de tavan, este o de metal pe
care o poti suci in sus sau in jos, astfel ca sá-ti viná de
aierul curat. Respiri nesat aierul prea rece, simti ti-e mai
bine, dar incepi de teama guturaiului, renunti la
cura de pocnituri discrete urechi
urci mereu. Frigul devine supáritor, la picioare mai ales. Un
printre se deschide o neinchipuit de pri-
veliste te : zbori pe de-asupra Teleajenului, dincolo
de Välenii spre Apus, urci peste muntii Buzáului, precum
preciseazá harta, dar poti da sama de-asupra
unui imens masiv muntos, pentru s'a unificat : totul
pare accidentele de teren multimea
serpuirea mai a drurnurilor, poienele
durilor intinse peste regiunea supt tine. Numai
in zare vezi silueta muntilor, desemnandu-se vaporos in albastru.
in apropierea ta, n'a indräznit pe un
albastru: muntele Ciucas, iar pe dreapta, unul mai ce se
el, te priveascä obraznic: Penteleul.
Dar iarási avionul se afundá te aHi
sus de-asupra norilor, un ocean de orbitor de luminosi,
ai pluti peste un imens incendiu. privesti in jos, ti
se pare norii ridici ochii, te acopere cerul un
albastru frumos nu poti esti jos,
pe Din in imensitatea stratului de se
brusc o präpastie, prin care záresti o pámantul.
Numai atunci iti dai sama de gros poate fi un nor, care de
jos o supt cer ca vál opac
peste o frumoasá.
ce o simti din pentru avionul
se brusc câte un gol de aier, dai sama de o
pilotul scape din marea de fárá a se de
munti.
Dinteodatä, dupá o prin ni-au ascuns
supt tine, departe spre Apus, se intincle din

www.dacoromanica.ro
NOUL 551

täiat in de peticele ale tarinilor bine cul-

cultivate. de-asuprasecuiesc.
Pentru am de pentru te simti bine,
vine chef de dar asurzitoare a
conversatie, de tare ai tipa.
Conversatia ce o totusi cu vecinul mieu, cam :

- Mergeti la
- duc la Cernäuti
- A Credeam mergeti la Cernäuti
Dar din se apropie norii de noi pachet, pachet, ca
tot mai aproape de Urcám din spre munti,
un drum paralel Oltul. muntii Ciucului.
Acum, la nivelul piscurilor, vezi varfurile golase
din toate pártile, tot mai albastre, mai
apar de mai departe.
Ce conceptie ni despre munti atunci nu-i
vedeam deck de la fereastra trenului, la Busteni, de
un pärete aproape drept, dincolo de care fie Acum,
te afli la dai sama de mult se intind
in muntii, sute mii de serpuiesc printre
nenumäratele ramificatii ale muntilor, spre mai
mare a Trotusului.
Fie muntii avionul se fereste
niste negri ce ni vin din dreapta, dar zboarä
foarte jos, pentru cä distingi bine foarte
de par o moale, un covor de muschiu pe care teai intinde
nesat.
Prin elice apare, drept un munte ce vrea
drumul. Se apropie, infricosátor, Ceahläul. Zgomotul moto-
rului, de uniform atunci, o notá mai o
aripá a avionului se spre de supt
tine, cu tot, se ridicá de-oclatä in picioare, punandu-se
zid fata geamurilor, la ti se face rece : se
un simplu viraj, pentru a inältime, ocolind Ceahläul,
din avionul pluteste lin de-asupra Bistritii.
De-odatä, In fata nostri a apärut un curcubeu, dar
de o märime frumusetä. Nu era de arc,
ci un complect, un cerc de o minunätie de
colori, In jurul avionului, un vaporos, ca un nimb de ;
dar un nimb urias, unind laolaltä, in acest punct de gra-
nitä, Bucovina, Ardealul,
impresionat de minunata vedenie, ca un simbol privim
cursuri de valea Moldovei
a Sucevei, trecem de-asupra Rädäutilor abia putem numära
satele, bisericile, cáci rápecle orizontul se micsoreazä,
se In jurul avionului ce, usor ca un fluture,
de atinge pâmantul.
Eram la
H. Stahl.

www.dacoromanica.ro
552 CLAR

loan
S'au o sutä de ani de când, care se poate
vedea astäziHumulestii Târgul-Neamtului, a väzut
lumina zilei loan Creangä. Tatäl lui se numia Petrea Ciobotariu,
iar numele de Creangä l-a luat de la mama sa, fata säteanului
Creangä din feciorul Smarandei al lui Petrea Ciobo-
tariu a fost häräzit de soartä sä fie unul din cele mai vii mai
curate ale geniului românesc.
Crescut la vatra pärinteascä, incunjurat de dragostea
gerea marnei, Smaranda, copilul a fost numai ochi de väzut
urechi de auzit, supt vraja vietii patriarhale din casa de la
Humulesti, näsbâtiile pe care
toate taclalele, cläcile, sezätorile
a sä le povesteascá apoi fel sä le una cu
adeväratul suflet românesc.
Dumnezeu a picurat ativa stropi de nemurire mintea
din Humulesti, brazdä ruptä din ogorul färä al terii,
stropii de soare ai senin prefäcut apoi minu-
natele Amintiri din copilärie", povestea lui Nichifor
Cotcariul" in acele pagini din care cel mai
frumos graiu al pläiesului moldovean, povestind la lumina unei
vetre uriase: aceia a Românismului
Scrisul lui loan Creangä desväluie putintile de artä la
care se poate ridica sufletul poporului nostru. Opera acestui mare
prosator este aceiasi strälucitá din care s'a pläsmuirMio-
noasträ poesie popularä.
Träiesc acest secole de gândire viatä româneascä,
cuprinzând o pätrundere a lucrurilor supt
zâmbete glume.
pe loan Creangä aievea, hoinärind visând susul
Ozanei sau pe ulitile Târgului-Neamt, ori la de
atunci s'au schimbat atâtea, la Folticeni, a carte
de pe Rädäseni, apoi
lasului, cätre care-I aduse, tot la harabaua lui Luca.
Une ori, hoinärind prin Folticenii-Vechi, lângä biserica spre
verdele potolit al livezilor, vine minte poernul scurt, dar
minos, al Smäränditii, fata Pärintelui, multämitä dreia'era ceva
pentru loan ; iar, de treci mai departe,
ajungi degrabä, dupä o cale voioasä, strävechiul sat-al Rädä-
$enilor, unde luminau odatä ochii sägalnici ai fata
Vornicului.
opera lui poesia, -cum aceastä
poesie locurile unde i-au cälcat picioarele, pe valea Ozanei,
a Bistritei, la Folticeni sau la
Poesia träieste prin poesie, paginile de vrajä ale scriitorului
de la Humulesti o aratä cu prisosintä. plinä de
luminä. Creangä n'a fost de vatra sträbunä,
sä se asuora prefacerilor, amestecului vuietului
jur. pentru ce limba amintirilor sale cris

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 553

talinä ca mai curat izvor de munte. Întelepciunea unui neam

canonit de vremuri pâlpke peste dumbrävile potecile scrisului
adeväruri rupte din viata poporului.
sutä de ani de la nasterea Ion ar trebui fie
prilejul unei serbätori a graiului sufletului românesc, dacä lumea
de azi n'ar avea alte preocupgri. Dar oamenii mari, aceia pe cari
cautä sn-i uite de obiceiu urmasii, poate din cä nu-i pot
pricepe, se biruind anii timpurile. Cärticica lui Ion
Creang6 pretuieste mai decât chipurile de marmorä bronz,
ridicate de cätre tovaräsii politici ai atâtor oameni cu merite
Ne-am depärtat de sufletul lui Creangä, am
hainä, frid de morala oglinzilor. Ne-am scuturat de acel
trecut, despre care scriitorul spunea : Stau câte odatä aduc
aminte ce vremi ce oameni mai erau pärtile noastre".
Am schimbat cojocelul biciusca lui Nichifor podoa-
ieftene ale timpului. Dar, ciuda uitärii a izbelistii,
ciuda insträinärii sufletelor, Ion rämâne viu
nostru, degetul ridicat pentru dojanä, dar blând surâzätor,
amintindu-ni pururea päcatul de a fi päräsit cäsuta prispä,
modestä, dar a noasträ a alor nostri, pentru casa trufasä care
sträini.
Cred unii cá se poate schimba felul de a al unui popor,
dar natiile singur fel, de vrea cineva sä vadä
sässimtä cum teranul adeväratul träind
glie pätimasa iubire de Dtimnezeu, n'are decât sä-1 ceteascä pe
Ion Creangä.
la împlinirea celor o sutä de de la moartea lui, poate
cä tot se vor unii ca amintirea sfätosului mestesugar al
graiului românesc sä fie cinstitä cum se cuvine.
G. Stino.

Spre vremi aplec

Sd copacii,
uit visurile
mor
Aici, norocul nu mai $ie
De soare de :
Aici nu-s nici bucurie,
Ci foame amar din greu.
Spre altor
cdte-o
Dar n'am cui
C' aicea nu este mild.
A. G.

www.dacoromanica.ro
554 CUGET

A. V. CHAMISSO.

Legenda-i 'n Alsacia: castel

pe-o cuib era in el
De Cu vremea a fost ras
muntele dânsul. n'a
se pe local din povegi:
Niel nici cuibul azi n'ai sa mai gse,sti.

Plimbdndu-se bogat,
de pe la vale a
vad e lumen pe inverzitul
Cu pasii ei giganeci strbtu
ea valea o
Vedea 'n zare
lume ce atincea o
51 privia j-ru-i ei
Pe un zrit-a la
zise, lucru rar !"
'n soare lucia plugul,- un de-amnar -
Drgutd jucrie ! Te mine
ea bucuroas. mai fcdnd un pas,
o ndfram 'ncet ea
plug tot ce de plug
Apoi, cum fac de
Se rpezi fuga cea mare la castel.
-la ce lucru am
o jucrie n'avem aicea !
Btrdnul sta la mas, din vechiu
Ea vine scpnind.
- Dar ce minune-adus-ai? Ce mi te-a
la desfaci batista, s ce ai
Ea puse jos basmaua 'ncet un plug
un alturi la jug,
c'un semn al :
Ce adus jucrie nu-i ;
De luat, le napoi
Teranul e joac! Ce
Deci, fr s'asculti porunca mea,
de n'ar teranul, noi n'am avea.
'n Alsacia: castel
pe-o cuib era in el
De urteli. Cu vremea castelul a fost ras
supt
Trad. de I. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
NOUL 555

De la Vatra Dornei la
- simple note de excursie -
de Britulescu.

Dupä ce ai trecut de Dorne$ti, trenul a urca spre

cica, apoi prinde a gonind pe coame, printre päduri
de brad printre fânete inflorite supt biciuirea de foc a soarelui
de Julie. Rarile din locului par mai mult case de
adápost durate pentru arcasii de demult, pe cari
coboare de pe culmile vremile care träim.
La Vama, pânä sä trenul nostru Vatra Moldovitei,
avem tot timpul sä cercetäm biserica de ridicatä de me$teri
la 1783. Iscusita incheiere a capetelor de grinzi, afar&
märe$te frumuseta bisericii, iar stranele de tisä, cu numele celor
cari au plätit, amintesc modelele de la Vatra Moldovitei din vremea
lui Petru Rare$. Pomelnicul, scris de mâna unui me$ter, cuprinde
numele binefäcätorilor ctitoriei din Vama.
In cu trenul la Vatra Moldovitei. anevoie
pe apa Moldovitei pe marginea printre gospo-
däriile satelor de pe aici.
Cu voie ajungem la sfânta mänästire a lui Petru Rare$,
tinta pentru ziva aceasta, unde ni-a fost masul. Mai-
cile ne-au primit cu multä au ni$te
pentru masa de o ciorn usoarä, smântânä lapte bun
din biel$ug, apoi ne-au rânduit la fiecare locul de dormit. In
patul moale cald de la Moldovita, gândind la vremile crâncene
ale lui al chip frumos e zugrävit bisericä, am adormit
visând la voevozii vremurilor.
Cu o schirnbare de tren pornim la Vatra-Dornei. nespusä
frumusetä a locurilor : coaste prelungi, cu fân imbräcate,
culmi brad mult. La Câmpulung, din Intâmplare, e
säptämânal: lume destulá, zarvä, costume albe bucovinene, apor,
biserica veche, mândrä la ; cam
dupá moda foastei austriace.
la Mestecäni$, prin tunelul cel lung, iatä Vatra
Dornei. Aci descoperim un singur Român: Dumitru Nanu, prä-
la centru.
Cu un tren ceva mai acel de la Vatra Moldo
se merge la schitul Cosna, pe apa Dornei, sus. Tot
intrebând noi de schit, däm de ce
avem noroc.
Dupä ce trecem Rosu, Cândreni o oprim la
apoi ne la Schit.
Buna primire, voia bunä a párintelui a pärintelui
bucurä ne timp.
Bine ingrijitä, biserica e stil cam pronuntat rusesc, ce
prive$te sânurile.
Incunjurimile amintesc plaiul Lovi$tei din Arge$. Un lant de
culmi spre Räsärit, pe supt care curge agale apa Dorni$oarei. Drept
se deschide o vale pe care, fund, o taie culmea Im-

www.dacoromanica.ro
556 CLAR

päduritä. Ceva mai la spre Nord, muntele Ousorul e

barometrul localnicilor: dacä e cuprins neguri, va ploua tot
timpul ; dacä e senin, timpul va fi bun.
Spre Apus culmile sânt domoale ; spre Sud altele
cresc, inchizându-se fund cu catapeteasmä cu vârfurile
curând slujba de miezul dar cä din dosul
brazilor din de pe culme, se pe nesimfite luna. E
de senin noaptea la Cona, ca ziva. Cu vremea
a se o foarte de argint pentru ca
mai pe urmä sä se indeseascä park cä din cer curge o
pulbere de luminä. cu beteala de argint a lunii
tot mai abia se mai vede din culmea cu
brazi din
Pornim spre Dornisoara. De la Poiana Stampei se printre
brazi, pe malul Dornisoarei, a aril vale se tot ingusteazä dincolo.
Pe valea gustà, cu gâturi lungi douä berze (doi
ci negri), singurele de acest fel, vin in varä.
Haitul e lucrätorii pietrari cautä adäpost pe supt
stâncile din coastä.
Vârful verde-albicios era, in ziva aceia, o

Din sfdnta vin zei

a ei,
Prin ea totul piere,
In täcere.

Te prinde al lumii vditej mdnios:

Culege dintrInsul
Dar nu te profana :
trebuie

ce zvonul ziva s'a dus,

Priveste in noapte la cerul de sus,
'ndreptare din stele-o

simti nepdtrunsul
Ce'n tine s'ascunde sdnt tot la fel
fac un necunoscut
Imens
N. lorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL 557

UNIRE A.
Pe verzi din Bucovina Ci au trdsnit ca din foc
'n zarea spre Bug La Tisa $ la Nistru i la
tri au aprins lumina
Cu dor din de plug. veacuri ei, au
pe
Furtunile de neguri pierzare Ca munpi stävilari au stat de straje
N'au supt oboroc, ni-au

TI-AM S
m scris De-aldta cale
- De mull - S'o fi
Utz vers stingher, Ori poate visurile 'n
de lumin, S'au de aur
de cer, s'au pierdut senine 'n gol.
larg de zare Ti-am scris
- De mull -
sä-(i spunä fluturare
din melodia De vers stingher,
Ce-am Cu dor ascuns...
in douä
Ti-am scris
- De mull - La care nu
Un vers Mariana Simionescu.

Viersul popular.
CRONIC A.
In revista Synthese", d. George Chepfer publica un remarcabil
Cantecul popular in Lorena".
de cea mai mare parte a or4enilor", scrie d. Chepfer,
cantecul popular s'a la Ora. Acolo pulin el are
sa vorbeasca. Graiul lui totdeauna deschis, une ori aspru,
adesea nefasonat, nu supara urechea nimanui. Nu rade
de Din potriva, e e cautat, e bun pentru
de serbatori pentru zilele de lucru.
Cu o el se schimbe dupa
dupa imprejurare. In campurilor, pentru a
singuratatea pastorului sau a paznicului de vite, el se catre
cerurl, mai ciocarlia. Pe drum merge cura-
gios, pasul al fetelor. in serile de vara,
pe prispa casei, lama langa tot cantecul, une
ori de greierului, spune cu haz despre certurilor
despre fetelor ale
ori se abate in lumea trecutului, pentru a povesti cu
glas cate-o legenda eroica, ori micatoare.

www.dacoromanica.ro
558

Este vorba placa copiilor? gratie nu atunci!

Naiv curat ca viersul devine :

el mai numele florilor, dragostea de

de a visa gustul
Acest singur lucru ar sa fie de ca avem
o luare aminte deosebita -pentru zana minunata care este
popular".
Autorul articolului un de scriitori musicanti
lebri cari n'au nesocotit zina : Montaigne, La
Fontaine, Rousseau, Chateaubriand, Victor Hugo, Mistral, Shakes-
peare, Goethe, Wagner, Bizet, etc., cari s'au inspirat de la
musica populara pentru a crea opere nemuritoare.
Franta, autorul, s'a pornit de la o pentru
aducerea la locul de a poetice populare,
a satelor care este ca o fata crescuta in libertatea campurilor,
voioasa.
Lorena, cea culegere de colinde din
diferite ale provinciei s'a publicat de catre Societatea de
Arheologie", dupa care au urmat alte din
Metzului, din din regiunea Meusei. truda pentru adu-
narea acestor continua acolo, recolta xnereu
cu rodul de culegatori pasionati, cari
vre-un al Statului din
pe personala.
Articolul din luarea aminte asupra
neobosite a iertfelor ce fac vecinii de la
Bulgaril, in primul pentru culegerea a cantecului
popular ma daca in lara unde editurile acaparate
de arta arghezo-baltazariana, nu s'ar cuveni o pentru
curatirea ce ne sufoca, mireasma invioratoare a florilor
de camp ale poesiei populare.
I. Const. Delabaia.
In de räspuns :
anterior al Cuget a fost publicata
o scrisoare a poetului bucovinean Mircea Streinul, in care este
pus la bunul al ce semneaza aceste
Ca raspuns, produc finalul cronici
(care, nu vina mea, n'a putut fi publicata cum a
fost acum atunci cand d. Mircea Streinul m'a
onorat volumul d-sale.
:

De acela$ hermetism, dublat de un adevarat eflux de imagini,

pare a fi d. Mircea Streinul, care, Tarot sau
Omului", ni da un adevarat poem filosofic. E, fara indoiala,
o contributie in evolutia care,
daca se vrea de tiparele clasice, nu are dreptul
nici prea departe de cal. aceasta mai mult,
e vorba de poeli ca d. Mircea Streinul, care pare a
convins ca abaterile de la traditionalista nu pot fi
utile celor ce o servesc. lucrul e

www.dacoromanica.ro
NOUL 559

mai pe o aleasa,
ni-au din poemul d-sale fragmente lutninoase.
care contrasteaza dureros atmosfera a opere,
Personal le-am cules cu pasiune de la 10, 11 (toata), 16,
17, 23, 24, 28, 29, 30, 32, 46, 47, alte boabe de in
impezimea carora se vede profunzimea acestui suflet ales.
nesimtit, printre acestea, se firul nesigur al
care, din in se ca acestea
Nu uitare;
putinä sbatere, se ;
restul, Ingandurare
pentr'un film ce nu ruleaa
:
stele
ai avea, Mete,
nu crede In ele.
arma cea mai bunä
este
speciale fragmentele de la paginile 90-93 96-97,
care pe care
acest poet armonios, de o la
cea din nemuritoarea Miorita", de de
daruri pe care le recunoastem placere, dar, cum am
mai spus, cerem ele puse in evident& de un
mai de o omeneasca
E tot ce am putut in sinceritatea.
Paul L Papadopol.
Reviste
de a se sau indemna elevii unor secundare
nu-si literare in caiet se va
la ei spiritul autocritic trebuitor) poate da la con-
troversate.
In tot caul elevilor au datorla vegheze ca
autori" nu apuce pe se invete cât de
da sama ce scriu mai a se deprinde de la inceput
se in de tot ce se poate necinste,
nu se poate un lucru mai necinstit mai plagiatul.
In revista elevilor unei superioare de Comert"
de profesorii acelei un elev din cl. a -a
o poesie : de vre-o
(care poesia face parte din versurile ale d-lui
Radu Rosetti.
profesori supraveghiaza revista n'au aceasta ?
Se !

D. L. B.

In de la Oradea, al director In cronica"

ce trebuie ca prelungi viata impotriva
Volumul e impodobit cu interesante in linoleum, care dau pe
talentul d-lui Rudolf Rybicky.

www.dacoromanica.ro
560 CUGET CLAR

hidrei cared peirea", d. Octav din

divinisatori ai argheziene, revine cu frase ditiram-
bice la minunea definitive" a poesiilor
lui Eminescu.
Criticul se vede in fata colosulul: Nu voiu putea analisa
expune poesia lui Tudor Arghezi in cadrul scurte
cronici, de oare ce ea necesiM spre a fi un volum poate
multe". nu vor fi prea multe studlile asupra
acestei poesii care muts din limba sensibilitatea
Criticul se in fata faptului un poet
din forma a poesiilor sale".
s'a din condeiu
criticului in cronica de care e vorba :
In :

$1 din icate singur, eu,

Nu 'ndrAznese prind de
$i c'un In
SA o sprijin la
a fost forma a acestei strofe, a In defini-
forma :

Numai vorbele nu pot

spuie de tot.
Numai meu
Spune pe

alta, - in :

$i trupul tAu drag,

Semn sfánt, trandafiriu.
drag
pentru ce nu
a devenit in editia :

FAptura
chin bucurie
Nu trebuie sA-mi fie
De ce sA-mi lie 7",

Marturisim ne de in fata acestei

definitive".
d. :
Subliniind din nou marea serbatoare a acestei definitive
aparitiei a formei in care apare se
datoresc inteo priceperii deosebite a profesorului
Al. Rosetti aducem pe cale un omagiu discret, care
nu e o pentru felul curagios cum a
suporte acopere persoana dumisale actul temerar al
lui Arghezi".
N'avem nimic de adaugat....
I. D.

www.dacoromanica.ro
 In jurul lui
socoteala d-lui profesor erban
lescu, in Revista fundatiilor regale, eu un calomniator,
un neintelegätor al lui Credeam
numai al marelui poet Arghezi.
Criticul de la Adevärul" de la
pentru romantic" (gray lucru pentru
numai eticul" pentru cá,
se trec acestea codul penal ?...),
in un care scrie spontaneu, sincer, in
intrebuinteze dresele alifiile argheziene pe care bu-
d-lui Cioculescu le recunoate
torului Povqtilor.
Am mai auzit de acestea acuma vre-o treizeci de
ani, and, adevärat, lucrurile se spuneau mai putin savant.
Aveam vre-o douäzeci de ani am scris despre
Convorbiri Literare, un studiu pe care nu
l-a cetit nici d. Cioculescu, nici d. Cälinescu, care a
publicat ceva mai ponderat despre dar in fond
cu : de a supt teran" un de
cu me§teuguri.
au in sprijin scriitori cari ca
Weigand, material de ori, ca d. Boutire,
sational folkloric romänesc.
De fapt, cu a cu a cetit,
cu putina curiositate ce a avut in viata sa de semina-
rist, de preot de nu putea fi altfel
foarte interesantä a teranului moldovean din
de supt munte ale Nearntului. are ho-
tare ; ale lui au fost acestea.
A-i merite, ar fi un ; a face din
el un geniu un la nivelul timpului, o
exagerare.
a pe mine e - numai o prostie....
N.

www.dacoromanica.ro
 CtJGET

Ii pornind, doi de pe creste,

Cu ochi de jar zborul de furtuni,
Spre rara unde iadul de veste
'n cer genuni...
Din de veacuri, jertfa crucii este
doar de cei
Dar modrtea preface-se 'n poveste
ei in de strabuni...
i glasuri vor
nostru 'n vremi
Nu mai cu ochii marame
nu-i mai dir
voi nu'i mai mame....
Ei de-acum ai no§tri-ai tuturors...
G. Tutoveanu.

PRIMA ARA.
decet aut nitidum caput
terrae quem ferunt ;
HORATIUS 4.

ca aurul, spre
zarea pare 'n
vrea pun
Din verde myrt de
livada
Ce de venirea serii se
vrea pot culege oard
A f loare mult
Atunci, privind a minune,
Purta-voiu peste strune :
Te voiu incet versuri
a iubirii
am simt, de tine,
umbrele vestesc venirea
Mihai

www.dacoromanica.ro
NOUL

Dubio§ii
Intr'una conferintile d-sale lupta impotriva
pornografiei, d. profesor lorga a arätat casul unor seminaristi
cari, de noua Indrumare pe care Noul
s'o imprime literaturii romänesti, märturisesc admiratia
pentru unii dintre represintantii imoral. E una din
dovezile greutatii care pätrund, unele suflete, rigorile noii
orientäri. Dd. Lovinescu Arghezi, de dovediti autori
ai desmätului moral, sä se mentie anumite suflete pe
care tottisi campania d-lui nu le-a putut läsa indiferente. E
un indiciu indubitabil la toti acestia n'a fost cuceritä cea
d'intäiu treaptä, cä noua ideie a aceste
cari se din lumina mäntuitoare.
Dar lucrurile nu se opresc aid. pentru ni$te bieti
naristi faptul e explicabil, el sä ingrijoreze, descoperitä la
persoanele mature. stare de devine
la scriitorii cari jertfesc pe amândouä altarele, la cari,
spre a se pune bine cu toti, vorbesc tot de elogios de
unele de celelalte la criticii cari, posând apärätori
ai unei literaturi, se cu pentru apärarea liber-
tätii scrisului, la editorii cari, pe câteva scrieri bune, dau
drumul Intregului literar, ba la cutare membru al Aca-
demiei Române, care se declarä de_räspicat pentru literatura
dar sustine candidaturile tocmai ale acelora cari, toatä viata
s'au arätat cei mai tocmai ai acelei literaturi.
Un ultim exemplu oferä d. profesor Gr. M. Cotlaru de la
care, prin interesanta Revista Vremii", se declarä Impotriva
literaturii rele, dar nu vrea renunte la ideia Tudor Arghezi e un
mare poet" nu poate socoti naufragiatr pe niste oameni de
valoarea lui Eugen Lovinescu Tudor Arghezi, consacrati de
domeniul care ca elemente de prim
De aici dorinta d-sale de a combate literatura imoralä, a
ne atinge de cei represintanti autorisati ai ei, pärere care ni
aduce aminte de aceia, ceva celebrä, a lui Farfuridi : Din
una... ori se revisuiascd, primesc !, dar nu se schimbe
; ori nu se revisuiascd, primesc !, dar atunci se schimbe,
pe ici pe colo... punctele... esentiale. Din aceastä
nu puteti Am zis
E un cas pretios care lämureste deplin deliata chestiune a...
or.
Nu Cotlaru va fi cetit cu toatä opera
scriitorilor Incriminati, nici unui fost scriitor
de valoare batä de talent sä presinte
supt defavorabilä pe literaturii nationale. Am fi
totu$i dacä d-sa se aratä de entusiast pentru
cei doi oameni de valoare", cari sânt ceilalti, cultivatorii scrisului
imoral romänesc, cari-s pornografii pe cari sântem datori
märim färä ?
Se poate ? Paul I.

www.dacoromanica.ro
564

sträbate anevoie câmpia verde ca sä se

apele Moldovei.
De o parte de alta, holde, apropiere,
dupä cotiturä, se väd câteva gospodärii. De multi ani mä furau
pasii nu numai pentru care dädea para semne
se gândeste, dar ce mä prietenie era un copac
bätrân, nu de neam mare. Un copac dintre aceia cärora oamenii
li arund decât priviri chiorâse, pentru cä n'are lemn bun: o
; dar nu a o rächitä de toate zilele. Trunchiul mergea
in sus ca un stejar, cam douä, staturi de orn,
apoi se de-odatä chip de buzdugan din mäciuca uriasä
porniau brate vânjoase, väzute departe din drumul mare. Trunchiul,
gros cât o butie de cele mari, purta din zbirciturile vremii,
nepäsätor anilor strajä credincioasä apei unde se oglindia
sau necazurile câmpului.
cea bätrânä de pe malul nu stätea niciodatä sin-
gurä. de trunchiul ei, ciobanul zicea din fluier dorul,
oile se adunau supt stufoase ale rä'chitei, gurese
dädeau târcoale mai mult pe lângä trunchiu, apoi tot acolo popo-
fetele drumul cätre satul vecin nevesfele
deau pânza peste verdele proaspät.
Era acolo un totdeauna umblat vara, de
sägalnice sau voroave sfätoase.
In fiecare an din vârful buzduganului,
du-se apoi räpede craca groasä pumnul. In fiecare
rätäciam de-a lungul câmpiei, rächita nu da semne de oste-
nealä. jurul ei aceiasi zarvä gospodäreasa, femei ori
gälägioase, aplecate peste valurile de cu un
fläcäu färä In susul pârâului, vre-o nevastä scormonia
cu când ocolia, câteva pästäi argintii se zbäteau
scäpare, Inghesuite pe urmä ulcicä de la
- Tu, Ileanä, spune-i lui frate-täu sä vie la rächitä",
räsuna un glas necäjit de nevastä, restul vorbelor mânioase se
pierdurä freamätul din ce ce mai tare al vântului care
sä pârâie ale copacului. La rächitä era doar un
bine cunoscut de lumea patru sate din jur. De sigur
veniau pe acolo cari nu aveau mutrele de acre ca
femeia pânza. Imi amintesc de fata cu ochii gâtul
acoperit tot de märgele, zgribulitä la sânul trunchiului de rächitä,
vreme ce fläcäul cuteator se juca râzând märgelele ei.
Copacul ospitalier de sigur pästreze tainele
ale mâniosilor celor patru sate.
Fata märgele fläcäul s'au gospodärit acum dincolo
de cotul ; au casä cu cerdac ferestre mari, curte
scot capul gherghinele. cä tot rächita norocul
codana fetei märgele de odinioarä asteaptä poate

www.dacoromanica.ro
NOUL 565

ea rândul supt ocrotirea trunchiului gros sä-1

oameni- cu mânile.
Când m'am dus spre zi Dumineca
Mare, vântoasa vijelioasä de:cu o zi rächita de
la Trunchiul scorburos, de putea un
picioare, zacea bratele peste jur, cofe
de fainä de putregain tändäri Era scorburoasä, dar
verzi luminoase tineretä. Acum totul se
Loveste moartea stejarul mândru, dar mite o
In ziva ceia pustiul domnia peste câmpie ; nici de
niciun glas. Legat de pripon, un biet mânz se chinuia sä
iarba mai bung.
Zburase sufletul rämas singuratec, un prie-
tenos de demult, era tulbure furtunä,
ducând departe sfarâmaturile rächitei.
Am päräsit câmpul, cu strânsä, ca omul care
dinteo unde i-a murit un prieten.
Toamna, pe uncle träise o rächitä.
crurile se schimbasera mult. lume de albe
umplea albe se uscau räsfätându-se soarelui de
Septembre, vorba sau a femeilor mergea
departe, dusä de vântul cäldicel.
Acolo uncle se copacul, o acum
omul, iesise din cioturile rächitei nimicite de
Peste rächita are sä ocroteasca
va da loOde ciobanului.
atunci, mai cresc cci cari se molcorn pe
pajiste, ori privesc cu capul pierdut
prea mare.
G. Stino.

CIOBANE.

Te cunosc izvoarele,
vdnturi te-au ades ;
Basmul depärtat pe tine te-a ales
mdni aripa mioarele/
impletesc cununa cosinzenele,
Din jirele 'n vie...
$i pat de läcrimioare, seam, tie
ca

In sat, de-o vreme,

- ate 'n cu privirea ca zarea...
aleanu-i depärtarea -
oitele !.
Gh.

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

André Gide arta Sovietelor

André Gide .a fost un vehement al Sovietelor.
discurs in fata studentilor rusi Moscova, el spunea
se trage, din nenorocire, din burghesime, dar azi despretuiesc
burghesime dacá este ceva bun in mine, se ridicá
puternic impotriva acestei burghesimi". Curios fanatic pentru
abstractii, a venit in Rusia sá marea eliberarea
:

omului de
A aclmirat instalatiile americane, pe care le-a care
contrastau cu miseria primitivi a populatiei. De nu putea aprecia
rentabilitatea masinilor, o conclusie tot a tras anume: etatisarea
fabricilor a dat nastere la un produs de calitate Un
produce in patru de ore ceia ce fa-
bric& particular& fi putut lucra in cinci. Gide
priveste un deposit de stofe destinat de
inferioritatea márfii. - Totusi", ii spune un azi stám
mai bine ca altá Spre a evita comparatia cu alte de
aiurea, Lenin ieri, Stalin azi, au inchis Camaradul sovietic
sá alt produs decât pe rusesc. Lumea -
pentru Rus - se cuprinde in satul lui, in orasul lui, cum,
pentru ptisonieri, universul se inchide intre André
Gide observá la fel, aceiasi cu aceiasi uni-
form& Rusii par inteo
Dar ceia ce-1 izbeste pe Gide este uniformisarea cul-
turii a artei. cultura se difuseazi prin gazeta
Pravda", care zilnic ce ce
Programul zilei este dat de centru. Toti trebuie execute.
este personalitatea artistica, care trebuie
fie original& unicá, este cu totul Rusul este complect
abrutisat. El este un dinteo turmá,
Arta cu aripile se incet pe
celor mai teribile dictaturi. Pe un era scris, zice Gide, se
va produce un mare geniu al vioarei, de patrusprezece
ani. A asistat la productie musical& care a fost un adevárat
desastru. Rusii aplaudau pe capete. E o tendentioasä,
de comandi Arta este individualisare, unicitate, pe
Sovietele cer tocmai uniforrnisare. Arta cere libertate de cugetare
inspiratie, Rusia a strangeat cugetarea
spontanä. Rusia nu admite alte teme de cele doc-
trinare : marxism, ura impotriva Bisericii, familiei, etc.
De aceía : cine este artist, din Rusia; cine nu
este artist.
Arta care se supune ortodoxii, fie a celei mai
doctrine, este Ea se pierde in conformism. ce revo-
poate trebuie dea artistului este
de toate libertatea. ea, arta pierde semnificatia valoarea,
scrie André Gide.
Arta in Rusia este sufocatä, de conforrnismul

www.dacoromanica.ro
NOUL 567

nei marxiste. Arta este in serviciul Statului proletar, dar

prin aceasta titlul de Utopia marxistä, por-
nind de la o premisä gresitä, poti egalisa societatea omeneascä,
socoate sufletul de complicat, se poate
plifica prin ordonante dictatoriale. Poti transforma o in ateliere
mecanice câmp de experiente dar, vrei
schimbi sufletul, natia se Cine care va fi soarta Rusiei
máne ? Rusia pare a fi o suflet, acesta este exponen-
tul cel mai autentic al sufletului unui popor.
a artei, la un popor cu marl artistice, a deceptionat definitiv
pe André Gide, care vede in Soviete al artei, al
elementare, al sufletului omenesc.
Dacä ne-am la inceput, e mai bine a recunoaste, mai
sau mai tärziu, eroarea, eu sânt de acei
pe cari i-ar eroare. Experienta n'a reusit
modifice sufletul omenesc nici coboare raiul pe
Azi, André Gide, ieri Panait Istrate, ai U. R.
S. S., se deceptionati, dinteo in care omul
e abrutisat prin uniformisarea ca pe patul lui Procrust
anihilat prin teroare Rusia poate ridica palate ca
piramidele Egiptului, fabrici uriase, dar in
zidurile este ingropatä simtirea unui popor Dumnezeu,
de patrie, multämirea siguranta
nobleta artei.
C. Gerota.

VODA-$TEFAN.

Pe drum de veac s'aude cel domnesc,

Cu fulgere piezise potcoava,
in apele cu lund slava
Moldova 'nsdngeratd de palo

cum ii vântul o margine de haind,

Ca o trece cu de :

Moldova 'n miez de noapte, glas de bucium

cere mântuitoarea

nu iadul s'a in
Sau haitele hoitul in ;
aurora, e pace pe mal.
Std singur, când

Pe drum trece un zbor de cal fugar ;

Se 'ntoarce cu steaua lui pe frunte
$i chiuie Moldova din Nistru pdn' la munte :
la

www.dacoromanica.ro
568 CUGET

Piscul-Zânelor
- noapte pe un de -
de loan
N'a trecut preajma precum codrii ce
se spre nu se mai auzia nicio zvoanä de bänat.
era insemnatä doar din de chiuitul
al huhurezilor, ori mai pe-aproape de buháitul rar al
bufnitelor care se vestiau
Coltun asemeni se grijä; dar, mereu, ne
trägea cu dintii de straie, pe pe altul.
-- Chiar acesta
s'ar cere dat
vrerea, nepoate?
este graiuL bun
-
cu el, de, esti mai usurel ca mosul.
'ncerc; numai de nu l-oiu scäpa sä se ducä de-a rosto-
golul din colt colt de
- N'ai nido : cum te-o vedea ai de scobori,
el se cu labele pe se ca un
cuminte. Da' vezi, mie nu mi-i de Coltun, cáci el e deprins cu
rostogolitul peste n'are niciun habar, nu-1
jos de porci Eu mai degran la
oarecare nu deie de-a rostogolul. lui
i-o päsa, cáci nu prea e deprins ceva.
- N'ai nicio eu vorba; apoi, dupá ce
Coltun mi se in spate, labele pe
am ajutandu-mä de nodurile franghiei ce
jos. Spusesem eu cu sä nu aibä mosul
dar m'am vázut pe eram un
purice. Cu ajutorul lui Dumnezeu am pe asta.
Cum am pus picioarele pe a
spre margenea care s'a 'nfundat spre cercetare. Cre-
sarcina pregAtiam pentru urcus,
aud glas cu :
- Nu te gräbi spre de Poate n'o trece
Coltun, de ce-o prin codri, s'o cere suit la
adäpost...
- Cum, de porci ?, eu speriat.
- Nu spun asta ; dar ce nu se poate pe
de munte?... omul otelit la Cum
in asta nu se aude, la Tudoran
spre noi, poate mai avem de el, mai ales de
La auzul indemnului, o nemiscat, cu spatele
de Nu ce räs-
pund ce ar fi trebuit fac.
- Hai, hai, e bunä. Ce
mai stai I Coltun nu se aude, porcii cari stau
pe-aproape de au de nu te
mai pot alerga. Fugusoara in unul acolo, fugusoara doi
la 'ntoarcere, s'a

www.dacoromanica.ro
NOUL 569

N'am mai alt goana mare am pornit-o

spre stanca unde mai devreme zärisem pe Tudoran
cu pusca'n porci. In cale m'am ciobanul care
pornise spre noi. In pornisem
ce lätratul lui nu de ca acelea
de mai ci ca un de ca aceia a
nacilor de Tudoran se opri s'asculte. La eu,
usurat.
-A dat, se vede, peste porcul
spre lac, acum ne
- Asta n'a mai mirosit a primejdie, ciobanul,
pornind mai departe.
In vremea asta de sus Soare, iesindu ni
in cale.
- Auziti? Coltun ne spre tufisul de mergem
vedem ce este.
- Va mistretul cu din foc,

-
Tudoran.
de la
de unde... Acela
Ce va fi, vom vedea. Deck,
aproape de
una alta, fim

- Ai cartuse in
-E ; dar, cum bine, alice, nu cu
- La nevoie le folosi arma la mine,
pe acelea.
r voi scoateti jungherele, ca pentru
Soare la mijloc, noi pe de margeni, tre-
pe mistretul de care pomenise ciobanul un
mers bunicel spre lac, ne cherna ne pomeniram
de scurmatä mai peste tot de porci...
ni iesi o clipä cale, pentru ca apoi s'o iea
spre tulisul de jnepi de unde pornise.
Ne-am apropiat cu de dar Coltun,
de scheuna bucuros trAgea mereu
dintii de urechile destul de ce ne-
miscat
- Ce-o mai acesta, la care ne
e cazut din focurile de la
? Te pomenesti
pusca a rostogolita de porci peste - mosul; iar
-
apoi adause :
scoateti-I la
desisul de spinoase, godacul de
picioare in in fata naosului. Acesta,
pantecele la ne :
- Porcii n'au precum crezusem, buni chitaci, au
arma Coltii vierilor de vantor, ne-
gäsindu-1 pe acela in cale, in groaza mortii, au
chiar din präsila ce s'o ocroteascä. ei
tare, vor fi tinut ni plocon ceva
fragedä

www.dacoromanica.ro
570 CLAR

pe la adäpost, cáci, la noapte

ne facem pot la alti poftitori
mai
astfel godacul fu dus la franghiei, a
ridicat de-asupra, timp ce alaiu cu
de bucurie.
Tot sus, dar cu multe opinteli, am ridicat toti trei pe din
mistretii cei mari. Celälalt, potrivit mo§ului, trebuia
jos.
ce ca fie de dar
mai aproape buna bátaie de ne aciuem
noi a doua zi sus, la adápost.
Când Soare
- Pe fläcái, in asta Dumnezeu
ni o zi rar am vut in Ce ni va fi noaptea,
-
va trebui
cel
indurarea Lui.
bunul mieu ;
ce ziceti?V'a pläcut ?
de va zice tot la
- La Tudorane, mi-i mieu putea
spun uite skit din

- ;
pe Dumnezeu
de
poate chiar pe badea
ai spus. Ce vei mai
de climineatä, vom auzi atunci..., mo§ul.
apoi de cioban, pe pärinte§te
Ei, acum, iar slat cu tine, cel mai vechiu mai de-a-
proape ce mi-ai lost. Ce facern noaptea asta, cum ni
- treburile ?
buriul mieu
rânduiala asta ar trebui
cere
: Eu plec
apoi eu socot
mai
peste munti: la carlanilor din Buratec.
Ajung la miezul noptii ; iau un cioban trei mägari pentru
in zori sântem aici. are mai porun-
-
ceaseä
nu pleci singur, ci
vom face totul de istov.
e de cuminte, Tudorane. Numai
lui Coltun, cáci ni-o
la§i Nu s'aduci ceva Dacä va
fi sosit in Buratec sotia mea precum fusese vorba, iei
merindele ce-ti vor da ele. Nu uiti cânele, ci-1 luati voi,
cele douä pu§ti ce mai acolo le aduceti cu
trebuitoare. cum dupä o zi ca aceia care o ca
aceia care va veni, fire§te tot mai veghere somn mai
putin, se cuvine ca s'avem ceva bäuturicä, din care'i
mai pentru la ori vor adus
din sat, - ei, ce zici, nu vei uita ceva din cele le avem
aici?
Am uitat vre-odata, ca sä ceva ? Mai
putin n'aduc ; mai mult negre§it da.
- Atunci, cale bunk

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 571

Ciobanul sumäiesul, cercetä jungherul de

bunä-seara, de pe
lui care se aräta bucuros tare de
- Tine Tudorane, la vreme de noapte,
lumina ce nu e cuminte s'apuci in josul Limpegioarei
prin codri. Urcä spre golasä, pe
dincolo vale tot prin pe unde n'aveti ce
vulturii dorm pe-asa vreme.
Pentru slaturile ajungean din fläcául cu
de bun in mers se printre
stâncile pe care. ceva mai devreme cercase pot
ori ba.
(Va

Md zbucium pe aspre, md pe
Md pe drumuri de tremur ca de
frageda vie(ii grödind, cernerea crude,
pierde par floarea.... s'aude
Acolo pe de spre care pornesc sd-mi
Albastrul speran(e, - an.are
A privire rupe din !
Md ca firul de pe de$ertelor creste,
pe triste pe cdile tari,
Ca strdpuns de a asprime nu este
A sale, ci de scorpii juneste,
durerilor mute din valea pe care n'o ari,
aceiasi coroand, ca 'n biblice raze btrdne,
ura moartea fapta
Din pdcatelor nefaste,
Md luceafdr,
A se trage din cerul caste,
toarne miresme dafini de-a cdrnpiilor vaste,
secoli de trdsnetul anilor grei.
Md cere umed 'n urm nimic
legea nu cerne
martor necazul cd lume, robindu-md
pe ce sund ierburi frunze,
puntea 'ndoielii se mi$cd lovitd de apa durerii...
noapte..., mi-i groazd... 'n perird
Salveazd, o viad, suflet, un orn,
Cd-s neguri pe ziva de ispite !
zbucium limanul... te caut,
Dobrescu-Bughea.

www.dacoromanica.ro
572 CUGET CLAR

PROMETEU
de Goethe.
Acopere-ti cerul, o Zeus, lmpotriva semetiei f
Cu norilor ; Cine de moarte,
e De ?
Pe crestele de N'al tu
E-al mieu
mie ; $1 mistuinch-te,
coliba Strigai de
Ce nu tu ai ce dormia colo sus...
vatra pentru al
tu porti te ? ?
Alinat-ai durerile
Nu cunosc nimica celui obijduit ?
Mai supt soare lacrimile
pe voi, ! celui ?
Din daruri de Nu m'au purit pe mine, ca
de atotputernic
$i
Maiestatea. ?
Rdbdare-ati de foame Ai vrut oare
De n'ar fi
cersetorii
lesne Fiinda nu visele
$i-au rodul
eram
de modelez oameni
privirea chipul
soare. care ca mine,
Era vre-o
? guste, se bucure
ca a mea, nu-i pese de tine,
se 'ndure de cel Ca mie!
Cine trad. de I. C. D.

Din necuprins se pe
usor, tdinuitoarea noapte,
In de
Mirosu de coapte.
Luceafdrul stingher a
'n zare s'au un de care,
De scitice ce au
Cu In
O. Moldovanu.

www.dacoromanica.ro
 Un ultim cu lupta revistei
Cuget
Domnului Orig. Cotlaru,
profesor, director al Revistei Vremii", Galati.
Domnule Cotlaru,
Recurg la aceastä cale, ceva mai rapidä, spre comunica aceste
ultime gândiri de :
Ce te ascunzi deget ? $tiam, din capul locului, cä d-ta
acel M. fat una aceia$i persoanä. De astä data, te-ai
dar d-tale mä adresez pe d-ta mai ales, condu-
revistei, te fac de atitudinea
nu de-a dreptul pe care o iei de o luptä soco-
titä chiar de d-ta necesarä, numai e dusä de un care
nu simpatic.
Declari categoric :
Am recunoscut... necesitatea unei opere de profilaxie, pentru
buruiana rodul bun al decenii".
i :
nu pot contesta dreptatea
Ceva mai mult, adaugi :
std lipsa de pregdtire, care ne opreste de la
priceputd selectionare a materialului de
Pänä aici am fi de perfect acord, ai fi avut grija sä-mi
explici ce ai vrut posesivul noasträ". E vorba
de profesorii de literaturä nationalä, a cäror competenta d-ta,
calitate de coleg de nespecialist, nu ai (afarä numai dacä
nu vrei s'o negi, sau, poate, de marele public ?
Indârjit cu sä ai dreptate, te
sä adaugi :
Intrebarea este d. lorga Cuget pot face
operd de purificare a literaturii despre care, pe drept
recuno$ti nu poate fi
De ce aceastä ? Pentru - si cari ti-ar putea
spune nu ai dreptate -, d. lorga s'a certat (sic?) nu cine,
patru numere n'ai gäsit nimic sä
prime o (dar articolele conferintile d-lui au
avut onoarea de a fi cetite de d-ta ?) asa cum
d-sa, impresia nu sincer acest lucru"
(pentru d-ta, care nu-1 !).
din causa omului, d-ta zeflemise$ti o
: pe care
o socotesc mantuitoare eu, care, aproape treizeci de ani, bat
cu stäruintä pe acest drum, de halul care geniile
d-sale, consacratii d-sale, au adus literatura
Nu am intentia clintesc vorbindu-ti aici, eu care
nu fac niciun fel de politica, eu care privesc lucrurile culturale
literare, despre impunatoarea personalitate a

www.dacoromanica.ro
574 CUGET CLAR

Orerea d-sale singur Cred

cä aluneci pe un tärâm periculos, când, de patimä, negi
autoritatea sinceritatea, când pe de-asupra cauti sä-ti
dai aiere de estetician.
Nu vreau sä te jignesc, dar ai putea un cunoscut
proverb latinesc...
acum, bine. Paul Papadopol.

Doamne, o cash
Spre o zare de väzduh,
Cdt un cuib de
Supt o de

$i-o o
Ca pose cu
Sd-mi toamna calmä
Printre de aglici.
Au pe lumea asta unii
splendoare de grädini,
unde cresc päunii,
vecini

conace mari de
Care
Mie o
'mprejurul mieu
Pe genunchi sd-i tin arid
Miazänoapte la feresti,
Pe din
Sund vremea de povesti
privirea seninä
Sd md facd a visa
Cd din grädind
I-am mutat la vatra mea,
tie lumea toatä
mi-e viata - lucru rar -
ca un
cash grädinar
Stelian Cucu.

Fereascä Dumnezeu (N.

www.dacoromanica.ro
 575

CR
,,Drum".
Despre publicatie provinciala (Rosiorii-de-Vede), am
mai vorbit cu alt prilej. Bune intentii. Unele articole,
eseuri" literare (foaia se intituleaza : politici)
nu se lasä cu nimic mai pe jos deck acelea ale ziarelor revis-
telor bucurestene. Poate de aceia materialul poetic propriu-zis:
versurile, sä rivaliseze acela al unor anumite
reviste :

Sbor alb aruncat peste

Trec albe legiuni de gâuduri -
Nicio stea, nicio statuie de sare,
'n trecut curânduri.

Alergam, aur, platani suri,

Ceas desteptätor pentru fluture
ne mahmuri
Dumnezeu e bun ca un
L C. Pena.)

Mai strofe, pe care, eunucie

näucie, cred de prisos sä le mai reproduc.
Alta :
Cenusi visului azi
In ciobul vietii aprind 'n räsinä de brazi
Cu flacära 'n mai tind, spre candela boltii,
'n huma zguritä, de-apururi trag cu talpa silä.

Când semne adânci stau, goale de vrac

Supt zodii pierdute in neguri de ornicul buimac
Pe slova plecat mai cat deslegare drum,
In mâni toiag de luceferi, albastrul de fum".
Andrei Cristea.)

aici mai patru strofe. Dar la ce le mai ?

Vorba d-lui Cristea : Culesul e acelasi e cantecul".
Va sä zica, e cu ceasul altul ornicul
buimac". Pentru Dumnezeu e ca un eunuc, pentru
candela boltii (luna) e Acesta din

www.dacoromanica.ro
 576 CUGET CLAR

toiag de luceferi" .stä ,,plecat pe slova ; se aflä

mai presus de tärie...
mä gândesc la bundle intenfii, la truda sacrificiile celor
doi redactori ai Drumului", de colaboratori pe asemenea
de rätäcire.
D. L. B.

cei
D. Victor Eftimiu, poet, nuvelist, autor dramatic, romancier, face
In aceastä din urmä ipostasä pune lira cuiu, se
la flanet iatä :

CANTECUL TARA NILOR.

S'au ridicat vin färanii

vremea celor acum:
se tofi dusmanii
läturi, läturi din drum !

Vesmântul alb de serbätoare

Voios de-acum va flutura
noi singuri ce ne doare
dreptate da

Muncitor cu slova ciocanul

vii aläturea de noi,
Frate bun fi-a fost mereu Pranul,
vom !

refrenul acestui :

Venim, venim puhoiu de munte

mnainte frafilor mereu
Vai amar cui o vrea sä ne 'nfrunte :
'Nainte cu Dumnezeu!

Dumnezeu este fäcut al ridicärii färanilor" ca

sä-si dea singuri dreptate", aläturea cu slova, ciocanul cu
marelui poet.
Cântecul 1-am gäsit gazetä .din Secuime, unde trebuie sä
se samene pace armonie, iar. nu urgia gogomänia poeticä.
D. L. B.

www.dacoromanica.ro
 Joc de-a
Daca analiseaza cineva de buruieni prin care
se ratâceste floare, pe care
e literatura de azi, descopere ca, in de cuvinte
pentru rima sau de termini rari, ciudati, adesea groso-
lani, scosi ca uimeasca pe prosti sperie
pe fricosi, este, de toate, o navalire de
care se impleticesc.
Nu e un fenomen L-a avut literatura
unde un poet cu trecere pe vremea sa e adus
ca exemplu al acestei din care nu lipseste
nici. ingeniositatea, nici un oarecare gust. in America-
de-Nord, de simplicitati voite, a cazut asupra
unei idei minuscule asupra unui sentiment de nimica
o de târând tot ce a putut
prinde in cale, de stânca bucati putrede ale
ascensionistilor pierduti. pe lumea
a cerut fie crutata s'a refugiat in acea simplicitate,
care se pare de usoara, dar e culmea a artei.
bucata lirica e un un organism.
Ea nu poate fi repetarea element al
positiei care e comparatia, - care, mai la urma urmei,
nici nu e prea grea, caci ce nu samana in aceasta lume
de unitate ascunsa ? Ci dominanta, ca piesa
de compusa, trebuie sa se
adauge, nu pentru a fi cules in deosebi, pentru a
pune in valoare acea nota, contribuind la efectul final.
Un barbar cu toate hainele juvaierele pe e
mult mai putin impodobit" de fapt un efeb sau
o fecioara din vechea Elada cu armoniosi ai
unui singur suptire de in alb. N.

atunci nu
Cnd un nernsemnat, -
lar 'n fruntea
adunat.
(Pe un castel din Silesia.) Trad. de N. I.

www.dacoromanica.ro
578 ET CLAR

ASCUNS
Departe 'n neguri, doar
Pc zarea sentinele
De-a cdii unde se 'mpletesc
anii dusi ai visurilor
peste dealul unde cresc
din vremuri grele,
'n vale este-un sat domnesc
Ascuns lunci sträjuit de stele...

Md pornind, cu la
Din zorii fulgerd pe lac
prin vdzduh imi o ciocdrlie:

Pe roibul mieu, in iure. de buiestre,

Alerg la casa cu cerdac
deschisd.. una din
G. Tutoveanu.

PORTRETUL DOMNITEL

Din cadrul poleit, precum o floare,

Obrazu-i 'n sumbrul fond;
blond .

de de cicoare...

albastru de satin
Surdde peste vremea care trece.,.
Pe
lar mdna-i un crin.

'n iatacului de
In a discret,
Povestea 'ncel:

Cu din cripta
pldnsul ei... de 'n
C'a fost nu mire.
Adelina I.
3 Mart 1937.

www.dacoromanica.ro
NOUL

carte bunä despre un om

- Al. de I.

Semnele redesteptärii se Marele crainic al duhului

romänesc a chemat pe toti buciumasii" laturilor", pe toti cä-
pitanii plaiurilor", prin Cuget sä se adune cetele", sä se
ostile cele adevärate, impotriva arlechinadei", a
circului de care amenintau, la un ceas de neatentie
sau de obosealä, sä transforme o farsä" biruintä
Dar lupta a Fumul de artificii se pa-
ele", fardate spre ascunzisuri, greu apärate de
platosele de carton de chiverele de coloratä, nestiind ce
sä facä din säbiile de tinichea panasele de imprumut.
In ! Dupä cum acest pämânt, de patru ori milenar, celor
astäzi, dupä cum acest neam, o mostenire ce se
vedeste mai veche de mii de ani, nu pot fi terenuri de
experientä sträinä, la lui nu poate fi lasat nici
de respect a celor ce nu pot sä-1 aibä, nici vanitätii egoiste
a celor cari graiu romänesc au la sânul maicii dar pe
uitä despretuesc, schimonosindu-I, de dragul urrei
personate. Glorie, al träclarii !
vedeai pe improvisatii patroni post-belici ai
române, stipendiatori stipendiati, incununându-si ciracii laurii
merite imaginare ; când asistai la pocirea lirnbii romänesti
la rangul de artä; când te simularea, stearpa goanä
inovatoare, lipsa legaturii cu sufletul mare al neamului,
unei a unei arte cosmopolite, iti venia sä spui, ca
Popa Duhu, inteleptul erou al lui Creangä
- Cdnd vei vedea ariciunea pustiirti stdnd local nu
se cade sa ca este sfdlitul, a zis Hristos",
sa strigi ca Eminescu : Prea limba, de
strabuni, de obiceiu-.
Vedeai - poate se mai vede Doanme fereste ! - cinema-
tografe ochii o viata straina si imposihila,
dorinti irealisabile contribuind la nenorocirea
selor ; acestor masse invadate de de
caitier ale metropolelor cosmopolite, romante ce intretineau
de sensatie impiedecau ridicarea sufletului lumina curata,
albä a simtirii ; pe teatrelor, räsfatau stralucirea falsa
ori visiunea a piesele bulevardiere" in sfâr$it
literatura fatal sufl-t otrava sentimente straine,
fumul atâtor confusiuni. Te mirat : Doamite, ce
ce veac träim ?"
Dar treptat, ni-am dat sama cä am cazut pe mâna unor
impostori. Prima reactiune a fost retragerea supt streasina sufle-
tului, surdina versului nostru bard :

www.dacoromanica.ro
 Tu la toate rece :
De te 'ndeamnä, de te chiamä;
»Ce e val, ca valul trece...
Apoi ni-am dat sama nostru de odihnä, cetatea
de apärare, vremea de a sufletului romänesc, e perso-
nalitatea opera atot cuprinzatoare a d-lui N. lorga.
am vazut avem scriitori onesti, ca Cesar
Petrescu, s'a deschis mai fecundä vâna de a sufletului
unui Lascarov-Moldovanu, frumoasele lui romane : Ma-
mina", Romanul Furnicii" acum de curând : tntoarcerea lui
Andrei Patrascu", am cu bucurie dovada genul
sobru schitei nuvelei are publicul nostru,
succesul volumului Flori din gradina d lui
C. Kiritescu. am mai putea nume opere, spre a se
vedea randurile ,,genei s'au reintocmit.
Dar de toate am avem un tesaur de nes-
temate, pe care vremea nu mai poate pentru
este literatura clasica" ale cärii hotare s'au largit,
epoca Am fost ca niste de
aur cari, uitând cetatea de pe piscul spre care ne
aveam aur argint lämurat" In curata a atâtor suflete
generoase, am purtat multä vreme, pe drumul nostru greu, povara
sacilor de nisip cari speram gäsim câteva de aur.
Dar astäzi am aruncat sacii netrebnici cu pasi usori, ne
sä redobandim ce e al nostru poate mai mule.

Dar sä oprim multe pe care ni le-a

lucrarea d-lui I. Gr. : A. Omul.
E o lucrare de meritata apologie a vietii aceluia care cres-
cut aripi de al neamului jertfa zi de zi, din
narea pentru apärarea sufletului românesc, pentru
intärirea temeliei noastre nationale :
vom aceastä carte de evlavie
de iubire pioasä, scrisä cum nu se poate mai frumos mai
stit, sä alunece, cu un mäcar, spre oboseala,
relele ce intr'un mod fatal, legate de o
mdnt", sä-$i nimic din biografiei criticei
caricaturisante" din ziva de azi.
defileazä pe d'inaintea ochilor o asezare räzäseascd, un sat
dealurile câmpurile blajine ale Moldovei-de-jos, o iubire
de o tineretä de de o
de adevär, de iubire creatoare", de dreptate inflexibilä, o
intr'un cuvânt, prefäcutá stäruitor cult al sentimente
un suflet, prin devotiune sacrä luminatä nea-
devenit altar al patriotismului al celor multi, buni, umili
färä apärare.
Cartea d-lui I. Oprisan, pe unei reusite evo-

www.dacoromanica.ro
NOUL S OR" 581

pe farmecul stilului care povesteste, are o mare

valoare cred un bun ferment pentru cresterea
fletului tineretului, pentru
sufletul generos" -
al
autorul a sä puna in luminä
a acestui
Iatä un exemplu, luat din corespondenta :
-
- Frate lorga, de când sânt, n'am cerut nimänui nimic,
nici chiar ce mi s'a oferit n'am vrut sä primesc. Astäzi fac
eu o rugäminte, cea d'intäiu cea de pe urmä. vrea sä
mä duc sate, bântuite de sä le apere,
ochii miei ce s'a petrecut acolo las mäcar o vorbä
bunä, o mângâiere de incredere, de care atâta nevoie
au oamenii aceia, de nenorociti päräsiti. Spune, te rog,
d-lui Brätianu, dea, pentru vre-o un automobil,
- din care, deocamdatä, fac decât sä stârneascä praful
pe ulitile mä leg, schimb, scriu, despre starea
sufletul de azi, un raport amänuntit, care nu-i va fi
de desbaterea marilor probleme ce pe ne preocupä.
crezi cä cererea asta a mea n'ar fi
leasä, cum o d-ta, care cunosti, te rog n'o
urnesti mai departe.
Voiu cäuta mä duc cum voiu putea, la nevoie pe jos.
de trebuie duc" (p. 240).
de mult te simti miscat când afli, mai ales stii ca
vor afla cetitorii tineri ai acestei dreptul a nutrit
prietenie o mare admiratie d-lui N.
Prietenia profesorul exponentul epopei, i-a
fost vremea aceasta razim. Avea pentru el o admiratie
margeni, o prietenie neclintit5 o incredere färä Neamul
Românesc" era un de pâne mai ales durero-
sul armistitiu pacea de la Buftea. de
spunea neamul care a avut pe Eminescu, pe Kogälniceanu
pe nu poate peri" (pp.
Cartea d-lui I. Oprisan constituie o punte de legäturä
nostru literar atât de apropiat, dar atât de nedrept
uitat. Cum este de cinstit de frumos, nu
stii ce pasagiu alegi ca aräti ca exemplu de stil asezat,
dar totusi cald, de dragoste, cartea trebuie sä
fie, pe cari o asteptau, o mustrare pentru
ceilalti cari, tot estetisând" sincronisând", au departe
de sufletului românesc.
Avem dreptul, indemnându-i aceastä
carte, spunem nu-i nu se poate altfel,
ei au veacul de al ro-
mâne", ar fi o mare biruintä pentru ei revenirea la organica
noasträ traditie culturalä.
Credern in parabola fiului risipitor !
Stelian Cucu,

www.dacoromanica.ro
582 CLAR

Din Alger la
prima zi a ce a trecut, ne-am de cu
noapte, iar la oarele patru dimineatä ne instalam, somnorosi,
confortabilul autocar ce face cursa la Biskra, oasa cea mai
din nordul Saharei, prin bananele pe care le
toatä lumea. vre-o de chilometri de am
muntii Atlas.
Niste munti foarte curiosi, cu vegetatie numeroase
care nu pot sluji ca trecMori. Ma drumul urca
de la zero metri in serpentine panä o mie o de metri
vârful muntelui apoi coboar5, spre a din nou urcu$ul.
Sträbatem astfel o cinzeci de chilometri pe un
imens platou, la de metri care se
le hautplateau.
E ca un an imens, vegetatie, peste care drumul
se ca o bandä de gumA, pe care autocarul
färä pese, cu nou5zeci de chilometri pe oara. Monotonia
e de munti isolati, ce par cläditi de
omeneasc5 pentru a mai pe cälätori. Steiuri de piaträ, de
forme bizare, acoperite pe ici colo cu p5mânt negru. v5zut
un asemenea bloc de piaträ de aproape douä de metri
singuratec din p5mânt pe o de vre-o zece
chilometri, având unei piramide egiptene, de o regu-
laritate cusur, cu suprafete perfect triunghiulare
cu unghiurile ca de un maestru
Mai departe, un alt bloc un castel medieval,
o sumedenie de turnuri, care stânci rotunjite, isolat
pe coama muntelui. acesti de piatr5, imensitatea
lipsitä de vegetatie, din depärtare, par umbre magice, pro-
iectate de un operator invisibil pe un ecran ideal, care e de
un albastru ireal.
Din când când, caravane de câte cinci-sase
Arabi a cäror abia se de supt gluga pelerinelor albe.
Mai des Arabi, cäläri pe mägari, cu picioarele
zurând aproape de pamânt, posa din cartea de
religie care represinta pe Isus intrând lerusalim.
Mägarii, aici, au o cäutare o foarte mare, slujind
la cälärie, la cäräusie chiar la facerea Mici, pasul
de dantaloare ingenu5, urechile aripi de aeroplan, miri
suporlä pe spinarea cogeamite orn, cu
färia lui, ori coburi grei, de abia un Cu !

aierul lui ridicol, supus stângaciu, mägarul pare un resemnat,

duce povara, sä genunchi. ori vine
bate de oameni, cum nu a fäcut-o nicio
ironie omeneasc5.
Autocarul tocmai se angajase pe un pod lung, când, din
capät, apare un un Arab spate. MIgarul
rnereu stânga, de Arabul bätea cu o peste bot, ca

www.dacoromanica.ro
NOUL 583

meargä pe dreapta. La un moment dat, autocarul opri. Mägarul se

opri el se drept de-a curmezisul, fel nu se
putea face niciun ocol cu automobilul.
tragä de gâtar, dar mägarul ordin
perseverentä. timp apare o altä masinä din sens contrar,
care ea trebui opreascä. Arabul inebunise de necaz ; lovia
brutal cu varga picioarele, dar mägarul impasibil acolo
unde se Apäru a masinä.
Claxoanele urlau, Arabul se agita, mägarul de coadä :
degeaba ! Au patru oameni, cari au luat mägarul pe sus.
Numai 1-au hotärât sä descurce drumul.
Cred sine el, un simplu mägar, tinuse
un de oarä cine ce de penttu care o minutä
de putea o pierdere de milioane.
Dupä o sutä de chilometri fäcuti pe platou, de al doilea
lant al muntilor Atlas, lantul saharian, chiar nisipuri.
uniformitatea vecinätatea muntilor, apare
tinta cälätoriei noastre, o insulä de verdeatä, Bou-Saada, arabä,
adecä perlä a fericirii". E un oräsel arab de mii de locuitori,
dintre cari numai o sutá treizeci unul sânt Europeni. Totul aici
e primitiv ; de statie cäutatä de turisti locul de predilectie
al multor pictori celebri, modernismul s'a sfiit a atinge aceastä
perlä a fericirii", cäreia cei zece mii de palmieri, cari o
cunjoarä.
Casele mici clädite din pämânt piaträ, färä ferestre ;
usile minuscule, din lemn de palmier, au incuietorile cheile din
de tuya. Acoperisurile plate pe ele petrec viata
singuratecä arabe. acelasi stil clädite cele cinci
aici nu vei afla contrastele arhitectonice de la
Ulitile niste ganguri cu un forfot de Arabi,
care te Nu poti fi niciodatä singur : putin zece
copii arabi te escorteaa scandând ca o litanie : Bonjour Monsieur,
sordi? Sordi inseamnä: dai un ? Aici nimeni nu lucreazä,
cäci n'au ce. Vite nu pot creste, nu este Femeile
doar, sä treacä de tese panzä, stau la soare joacä
domino, timp ce copiii, de la trei la zece ani, cer un ban lturistilor.
Pädurea de palmieri dä atâtea banane, asigurä a toti nu
numai hrana, ci insemnate
Dupä ce am visitat toate gangurile câteva interioruri de
adevärate grajduri räu intretinute, un ghid a dus fel de
sa'on, de covoare mesute mici, pe care ni s'a servit tra-
ditionalul ceaiu de al Arabilor, cari ziva beau cafea noaptea
ceaiu. Un Arab cânta melodii arhaice, altul bätea ritmul
a
La un semnal apärurä fernei cu goale, pielee
arämie, destul de bine fäcute. dantul burtii, mar
atractie visitatori : un fel de spasm inestetic, de femeie gray
intoxicatä. Orientalismul ansamblului era totusi impresionant.

www.dacoromanica.ro
584

Femeile arabe prostituate nu ca la noi. Ele se pot

reabilita pdn cu conditia, de Coran, de a sta
timp de trei luni absolutä, de a traiul cu
sotul legitim. Femeia este, dupä lege, sclava bärbatului,
iesi din casä spre a merge la baie, sau la cimitir.
La märitis, femeile nu aduc niciun fel de zestre bärbatului ; din
potrivä, bärbatul fata de la ei. Un bärbat poate
avea patru neveste: el poate divorta oricând, chiar niclun
motiv. Copiii pänä la ani pe mama ;
aceastä ei revin bärbatului.
Când moare un membru al familiei, de doliu, Arabii che-
fuiesc patruzeci de zile, cu mâncäri danturi, ca la nuntä.
e sac alb dus de patru oameni pe o scândurä.
Nimeni nu plânge. Cimitirul e pe câmp, oriunde, neImprejmuit,
färä nicio floare.
Pe mormânt se pune o piaträ la cap una la picioare, dacä e
; una la dacä e o femeie. Capul se aseazä
totdeauna spre Meca. Pe mormânt nu se pune nicio inscriptie.
Dar, pentru ca familia recunoaste mormäntul, se
pe una din pietre un obiect oarecare : fesul decedatului, o furcu-
litä, o ; am chiar o de noapte, sparta.
Cimitirul arab aratá ca o de gunoiu, plinä cu pietre
cioburi.
Pe Arabi viata intereseazä, aceasta numai dacä ea li
prilej de negustorie. In aceastä ei intrec chiar pe Evrei.
De Europenii cari au a face cu ei negocieze
de zi de a cumpära un object de câtiva
franci.
A doua zi de am fäcut o plimbare pe in dune.
Dupä ce am privit din unei de nisip desert,
muntii ce se estompau in zare si pädurea de palmieri din
jurul oasei Bou-SaAda, am luat-o
CAtre searä, la intoarcere, am contemplat cel mai neuitat apus
de soare.
Cele mai ireale culori apkeau spatiu de
câteva minute. parte a cerului apunea ziva, venia
noaptea.
intunerecul pe cer infricosätor.
Peste o jumMate de eram toiul noptii.
Mircea

CUGETARI.
mergi in cele märgenite in toate colturile cercetkii, sá pri-
cepi ce e de cercetat la fenomenul primar, dar modest
respecti ce nu se poate cerceta, - aceasta-i datoria. (Goethe.)

in natura vie nu se nimic cea mai

cu intregul,

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 585

LA SAN-MARCO.

Albiti ca douä la mergdnd

poartä pasul prin de palate...
Din cdnd cdnd priviri
de vrdstä clipesc discret...

Aceiasi ciocane ciselate,

Bat oare moarte 'n infiordnd regret...
ca la mergdnd
printre lume, prin lantul de palate...
Adelina I.
Venetia, 14 Decembre 193 .

GOETH

Zile de aur, de-albine

ati nectar ;
Dealu
adiere,
Susur
rdul Zumzet miros
Apele
lar
lui
Bun
Vraja dispare
Vine de sus, lute 'n
Pestii
Aripi ;
Dar ea revine
la sin;
pestrite Muselor,
'n Sprijin pgdn
Glasuri de
räsfrdng;
De ieri, spuneti
Ce s'a
Din minunatul Dragi surioare,
dar a
Trad. de I. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
586 CUGET

Literatura rea unui epigramist

vorba de ultimul al d-lui I. C. Popescu-Polyclet,
in care productia actualá e câteva mani-
ei morbide.
catrenele respective: e vorba, in prirnul de
Mircea Damian : Doug C.
Polyclet, dreptate, spune, tocmai pentru e un
:

Cine acele
chiar azi nu am aflat,
e Mircea
Am ghicit lätrat.
al doilea, dedicat cl-lui Al. Teodoreanu, autorul
Vin acest continut :
vin
ce am:
volumul, ca vinul,
Ai vinzi clzilogram.
Unui epigramist talent care Traian, cl. Polyclet
spune räspicat :
Ca nume la fel
Cu veclziul at
Dar ca tu
Columna marelui Roman !
la Liviu Rebreanu, cu cea mai
a sa, romanul care, acestui epigramist,
a mult :

M'am ca sä citesc
Volumul dar 'nfior.
de la
M'am ars cu el Ingrozitor.
Necrutätor e d-sa cu unei plachete:
Ti-am 'ntreagä...
ce-mi place
Socotesc c' cum este
Nu-i ci... placlzie.
Niel un N. D. Cocea nu din acestui vechiu
epigramist, care de catrenul, declicat roma-
nului Nea astfel :
carte-ar putea scrie
nea
nu putem reproduce tot ce ar interesa
clirectie. Ne-am cu cele mai interesante. Fapt sigur e
lupta revistei Cuget prinde. o este
participare a vechiu scriitor, care nu se sfieste

www.dacoromanica.ro
NOUL 587

partenerii, care e de morbiditatea unui

scabros lipsit de ideal. lucrurile merg foarte departe : nu
crutati nici scriitori de talia unui Rebreanu, Teodoreanu, ha
nici acel faimos al ultim roman, Cimitirul
Vestire", epigramei urmkoare :
la Vestire"
Zace-Arghezi ;
Cu romanul
Singur el s'a
o clovad aceastá trebuie
la final, care nu poate fi deck
aceasta: retragerea de pe pia(a a volumelor, editorilor
autorilor blästämati.
timpul se apropie.
Paul 1.

CRONICARUL.
scunda i chilie 'n adânca,
foi,
din mai inca
pana alearga opot vioi.
Hrisoave, bucoavne
Cu graiu melancolic povest,a spun :
Porunci ispravnici
vaicr oamcni porniti in
Domnite 'n castele,
'n schituri,
buzdugane si-aduna
Cand horde strainc se

icoane file
Rasar din de demult
sa recheme pierdutcle
fa care viara tumult.
Ci ate curniatu-i-au anii
Supt piatra. doar
fac pomenire in ti luanii
Dc-atatea traite 'n zadar.
biet cronicarul
Se scoala din de
- Cu-aceiasi
sarmane
Gh. Butnariu.

www.dacoromanica.ro
588 ET CLA.R

- Intr'o noapte pe un de stânca -

de I. Ciocarlan.
(Urmare).

Pe celei mari, noaptea de lun

plink rämásesem acum numai noi eu mine.
fäcuse ciobanul, ispitia pun
totii; cum nu ce putea ni
cale un de noapte, am täcut.
ciobanului, ca curn mi-ar fi
Soare
- Nu cumva ai pleci Tudoran ?
- Numai el fi de mosul, poate
era bine. Ajungeam mai de vreme la un de
- Ori poate de ape..., unde
mai dea nimeni de Cine-i deprins viata de munte, se
poate noaptea la drum. care abia primii
pasi pe poteci se cuvine drumul numai la
vreme de zi. apoi chiar de am fi mult pe incunjurate,
cale färá primejdii, tot nu era urma noastrá
Crestele golase, multe cuiburi de vulturi, trebuie
le drumul ce-1 vom face am plänuit
trebuie de timp va fi la
- N'am spus temeiu de e
nepotul de ascultare.
- Cel care a pornit ceva, de ascultare se cuvine
spusesi, nepoate Márinas. lar acum, cum ne
vedem ce facem foamea, pentru sete vom
treba la desprinde-i cureaua din de piaträ
cerceteazä de mai ceva doage.
La prietenesc ce-mi bätrânul,
spre plosca ce stätea pe coama la tot tärhatul
celälalt. in clätind-o spre bucuria mea, dar mai ales
a mosului, prinseiu auz vinului. El tot mai
- Sunk sunk ori e gol pustiu pantecele ei ca
ale noastre?
- Gol de tot nu, mosule; dar va fi se va vedea numai
atunci vor pune-o la gurile insetate.
- Dupá ostenealä pe foame, de putintel ar fi,
tot bine va prinde ; ad'o la mosul s'o judece.
Dupá ce-i intinseiu plosca, o ca se incredinteze
vin mai are apoi o duse la gurk Bäu, o mai
mi-o mie:
- la de ce a mai apoi
s'o umplem noapte cine de nu ni se
toarce foamea sete.
eu putinul vin ce mai apoi :

- E departe izvorul de unde va trebui luám

www.dacoromanica.ro
NOUL 589

- Aproape lac; dar n'ai mergem impreunä.

apoi de porci s'au tot dus. De acesta, vom
avea de poate numai cu ursii. gräind, incepu
Eu, n'avuiu ce face
groaza ajunseiu pe ca cum nu m'ar
fi speriat destul amintirea unei noi cu fiarele, mä
pe
unna mea jungherul
apoi pusca ocolind pe putea
tufisurile ; mai aproape urmä, nu
pe unde cerceteazä ochii mosului, pri-
viam indärät. rnersul ni era tare greu, toate poienitele se
aflau desfunclate de porci. Se vedea fata nu
parte, lacul apele cäruia se ridicau intunecate colturi de
de-asupra in timpul zilei ursii sorindu-se.
Dar oare pe vremea asta, in linistea noptii colturile
de nu ne asteptau aceleasi cocotate ?
numai asudam; de pe
lac, din fiecare colt de mi se se numai ursii.
Soare, lui n'avea nicio çle mine, sim-
tindu-nlä aproape cum de izvor, se opri
plosca. Eu, ochii unda lacului, loviiu
pieptis, gata sä-1 dau jos in mieu tot
pricina, gräi :

- Pe väd, ai vrea te scalzi lac.

Pe vreme n'ar strica sä te räcoresti putintel ;
nu te-o speria Martin. Am ; iar,
ce-a umplut plosca, am cercetat fata locului tot
de totusi din apele lui iesiau ce urcau spre munte
doar ursi din cei gulerati. mosul se
plink eu de arätäiu lighioile,
scuturau de
- Lasä-i pace, nepoate, cäci uite ne-au simtit ei,
pornit-o spre facem noi la la
adäpostul nostru.
gráind niciun semn de grijä, pea-
ceiasi pe unde Din timp in timp se opria
cerceta cu privire irnprejurimile insemnate tot mai dese
de jnepi. Pe la jumátatea drumului, credeam ne apro-
piem de unde mistretul tras poienitä,
se opri, ridicand spre mine,
fac la fel. o clipä, ceia ce mie mi s'a pärut nespus de
mult, abäturám din cale incunjur, in mers gräbit
pe am ajuns la pe partea de unde plecasem.
La un semn al mieu, apuc mantuitoare mai
grabá de cum inchipuit oricine am lost sus. Din
- m'a

Ei,
mosul, care
din
eu pe voinicosul,
tot pe
sä-ti
:
spaimä.
vorha tot

www.dacoromanica.ro
590 CUGET CLAB

incetisor. Furnicarii dincolo de lac, pornind-o tot in

sus spre munte.
- Da' pe Martin, care târcoale mistretului, nu ?
- Nu, dar, te-ai oprit ai apucat cale de 'ncunjur,
am e ceva.
- Mai bine n'ai dat cu ochii de el, poate
trebuia te mai port spate ca nu calce vre-o
Dar de aici de sus ai vrea vezi cum face
ni lure ráspunsul,
trase de in spre meterezele ce sträjuiau poienita
lásasern pusca coatele de mar-
genea cerceteze dedesuptul. nici-
un la toate acestea mistretul
läsasem de vreme. furase nimeni nu niciun
Martin, care sä isprava asta chiar mai Bänuind
c'a vrut numai mä sperie,
-
- Unde-ti este ursul ?
tot nu ? Asta nu-i semn bun. De s'o
tot asa, de nu'i vedea, apoi ursii, cari teor :

de ce nu-ti pui ochelari când pleci in munte? in umbra

jnepilor, am stat la masá noi porcii, a
mistretul. mereu prin se pe bot.
turi de la ospetele oamenilor n'or mai rämas ?
A gäsit de din scurs din
potrivitä mistretului drept in
timp ce eu namila
de urs, care acum se ridicase in douä cer-
cetând care s'a
ar sta prada ce adulmeca, s'a läsat in patru labe
a pornit
spre largul poienitii. Ajuns in mistretului, 1-a pe
departe, privind grijä in toate
s'a ar sta fie vre-o
dusmanä, ori vre-un s'a apropiat de-a binelea de
mirosindu-1 cercetându 1, c'o alta. Nu
multá de se mult de-asupra
natului de d'inainte, intoarce
picioarele sus.
- Haiti, porcul porneste el,
ingrijorare. din pustii
de-i mai vine vre-un in ajutor, präpädit porc urs.
se vedea, fiara punea de plecare.
porcul, a dat se vede botul de rana care mustia de
s'a pus pe morsocat, de s'auzia la noi.
cum se ospäteazä baba". place prospätura, dar
nu cuteazä, cäci teme blana. Da' vezi,
cum ai ti-o acusi chiar
ca pentru sine.
tärzior, când mai astampärat foamea, s'a adeverit
presupunerea (Va urmà.)

www.dacoromanica.ro
NOUL 591

Pentru o mare
Cetesc ziarul nationalist Ogorul" (No. apre-
despre romanul Om" de Mircea Damian :
Opul d-lui Mircea este - un roman
slab. ca ca tratare. Dar, ca scriitor modern
care urmAre$te sensationalul, d. s'a simtit obligat
sa introducA trivialul ; pornografia abjectä pentru a fi
tonul arghezian, a placea vänzatorilor din magazinul de pe
Lipscani".
mai jos :
Completa a autorului ce prive$te psihologia umanä
de fantesie, din Omul" un tip
inferior, iar din cartea sa - bulevardierä la Marton
incheierea, tot de :

Cu o asemenea literaturä la 46 grade la de

meni ce-$i talentul prin mocirla bordelelor, voiesc editurile
educatia tineietului nostru ?".
: totul e luminat prin destule citate caracterisAri prea
bine alese, dea dreptatea d-lui Nichifor Lascu,
care-I semneaza.
ne prive$te, nu vom avea de adäogat multe. se
asterne activitatea literarA" a acestui al fondurilor oficiale,
ieri condamnat pentru - nu e de mirat
la pornograficA a mai adaugat un volum.
ingrijorarea autorului acestei recensii :
Cu astfel de literaturi... voiesc editurile educatia tine-
retului nostru ?".
E intrebarea care ne face sa
nu mi se editurile urmaresc, in primul
astigul. E singura a editurilor neromänesti. Hertz a
norocit generatii. institutie tre-
buie sa nu fie totul lipsitä de idealism. impuie anumite
opere, sä pe scriitorii netrebnici, chiar dacä s'ar ex-
pune la insultele trebuie un suflet,
cug te, vadä primejdia sä vie ajutorul celor ce vor s'o
fad, pe fapta fapta româneasca.
Sau ce s'a Omul" lui Mircea Damian ?
acum, se cea crâncenä feluri de
literatura, tocmai acum profesorul lorga autoritatea mo-
mântuirii, tocmai acuma una din cele
rioase Cartea RomâneascA", publicá .0 carte neizbutitä,
desastroasä, venind mijloace'e ei de difusare
potriva celui mare cárturar ?
E aceasta româneascA, domnilor?

www.dacoromanica.ro
592 ET CLAR

Dar cum se atitudine

curat al profesorului I. Simionescu, care presideazä Consiliul aces-
tei edituri ? apoi cum se armoniseazä ea cu atât
de transante ale vajnicilor apärätori ai literaturii sänätoase, d-nii
I. Al. Brätescu-Voinesti Gh. Adamescu ? poate primi ve-
chiul editor bun Roman Ioanitiu de scandal
supt obläduirea numelui editurii careia consacrat energia ?
? ? Curn ?
E aceasta o sirnplä scäpare din vedere sau, te pomenesti, Car-
tea luat grija literaturii de care dis-
paritia lui ne-a ?
simple care asteaptä un singur räspuns : alätu-
rarea de directiva a profezorului lorga, boicotul
scriitoritor abusivi. inceputul eroic 1-ar putea face retragerea
de pe a gunoiului editat de Cartea Româneasca".
Paul I. Papadopol.
*
Primim :
azi o invasie de turpitudini pe care profanatorii scrisului
românesc, de indulgenta lipsa de a unor
case de editurä o expune pe piata de desfacere supt titlul de
opere literare, opere de cu tendinta de a servi ca
mare educativä pentru tineret, de realitate sânt niste abe-
ratiuni mintale care ar trebui neaparat ä facä unor
studii speciale din partea medicilor nostri psihiatri.
Este straniu cum s'a putut da pentru
unui Tudor Arghezi. asemenea ar mai
Nicu Metz, ar putea fi premiat el marele premiu.
.:.Spre a se evita asemenea erori, se impune se modifice
sistemul de acordare a acestui premiu sensul ca el sä se inti-
tulese : premiu pentru literaturä artä" se
acorde an acelor scriitori cari au activat distinctie in
d omeniul positive : finante, economie politica, sociologie;
alt an pentru de medicina, apoi, succesiv, pentru opere
de istorie, filosofie, psihologie, sculptura,
literaturä.
Cu acest premiului pentru i-ar veni rândul
odatä la zece-cinsprezece acest interval se poate spera
ca pe orizontul României sä scriitori de talentul lui
Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Cosbuc, Goga, Cerna, St.
O. losif. astfel acest premiu va putea fi distribuit mod
ritoriu la iitori adevärati, nu la profanatori ai la
condeiului". *
Socrate Georgescu.
nu e un cartea d-lui Grigore
Zidul pldugerilor (1937), presintate,
crud, stári din Banatul de azi.

www.dacoromanica.ro
 premiatä: d-na Farago

ce Fundatiile Regale onoare unui

ghezi, model de de de
de a adevaratului frumos,
ca pe un glorios clasic, pe
aceia pe care o meritä, ce aruncase
publicul care habar n'are de toate scrântelile neinte-
ligibile minti saci intregi de versuri
- sans rime ni raison, premiul care con-
sacra un nume o s'a dat, din
Regelui, d-nei Elena Farago.
E vorba de o care n'a vrut fie dar a
fost fireste dea,o expresie
unor sentimente care n'au intrecut
ceia ce 'se femeii. Din cetirile sale - e una
din cele mai bune traducatoare -, din melancolia unei
care n'a cunoscut din ce poate da decât
iubirea de de unde literatura a
o scriitoare, din curentul al literaturi
mintea societatii catre care se indrepta,
a acea opera poetica a presintare, de
premiu, frageda vie, in stare
trezeasca interes emotioneze.
Deci, in vremea d. Lovinescu, fortându-se catre
un talent care-i e refusat din natura acoperind cu
laude nulitatea sa literara, se zbate ca sa se dove-
viu numai prin cerneala proaspata decerne
coroane de spanac primaväratec, decretand moartea sa-
recunoasterea regala atinge in poeta
de la Craiova pe una din cele mai
sintante ale unei literare de
Premiarea azi e, pentru cine intelege, o
N.

www.dacoromanica.ro
594

PLUTIM.
S'arunca din se zbate,
zapada 'n geamuri pe sub stresini, vântul...
noi, la gura sobei, genele plecate,
Plutim din zare 'n zare, 'n larg
Din singurateci värfurile 'n soare
la albastre senine,
Nu creste o 'n in izvoare,
Sa nu ridice-zin ii-o ruga pentru tine...
lama salbatecele i strofe
Prin ulmii de la poarta, sub cerul stele,
Când flacarile toate-s mänunchiuri de garofe,
ochii pii de viorele....
G. Tutoveanu.

MAI S.
Pe arsi de
netezifi supt coasa
Frumosul munte 'n cer se
Stropit de ploaia veseliei.
Spre umbra lui se popoare
$i se ucid pe etern
'n praf 'n rosie sudoare :
Aceiasi bate.
Te tu 'n grozava
ce
Ajungi pe culmea ce 'n fire,
Cu 'n vesnicie.
Credeai sorbi aici o
din fructul tale,
Dar anii plete
te-a a cale.
Te pumnu piept strigi Nainte!"
In ta
Calci mai upr, cuminte:
Din vale-fi face semn mormantul!
1936, Decembre.
Mihail I. Pricopie.

www.dacoromanica.ro
NOUL 595

NOTE DE DRUM.

La Manästirea
(Fragment)

Arhondária este o greoaie, mult de la

cu zidurile foarte groase, pe-alocuri aproape de un metru.
direa aceasta trainici, infrunte vijeliile vremea,
vorbeste räspicat de lucrul intreg totdeauna bine durat ce iesia
din harnice pricepute ale nostri. n'ar
avea ferestrele de mari pridvorul din larg deschis in
toate laturile, ar mai mult cu o culá din plaiurile Gorjului.
Jos, se vád ferestrele de la beciurile mari rdcoroase in care
se strângeau bucatele vinurile alese, menite si indestuleze pof-
tele - niciodati stinse - ale greci,
a stat mai ales veniturile ;

Barbu, ca multe alte mánästiri din fusese in vechime inchi-

nati Sfintului Munte. Sus, de-asupra beciurilor, camere
mari, luminoase, curat frumos mobilate. din aceste camere,
in care staruia un miros de cu
cernic al busuiocului de pe la icoane, ni fu
peste noapte, spre deplina multamire.
Cinstea o fácu maica Olimpia, mándstirii, cu
o din de cicoare, preparata dupá tot
ei foarte minunatá la gust.
ce luaräm cina, tot cu ajutorul Maicii
mai de a ne duce la culcare, totii in prid-
arhondáriei, unde ne pe niste bánci.
Noaptea se de-a binelea. Cerul era albastru; de un albastru
intunecat metalic. Norodul nenumärat al stelelor puncta cu
lumini tremuritoare ametistul nemárgenit al Aierul, ce im-
prumutase de asemeni coloarea albästrie a de de-asupra
noastra, plutia in patrunzator reavan.
Tacerea noptii - mai in preajma manastirilor - se revársase
valuri grele din negrul codrilor potopind tot cuprin-
sul. incunjurätoare ni cuprinsese sufletele,
robindu-ni-le. Simtiam ca ne desfacem de noi insine ne
pierdem contopindu-ne in frumuseta a clipei ce
in jurul nostru.
de-odata tacerea incepu sa cinte.
Murmure, la inceput sfioase intretiiate parcá, apoi din
ce in ce mai inchegate, mai pline mai svelte, veniau misterios
ca dintr'o lume inchipuita de vis. .
Apoi murmurele se prefácurá odihnitor.
tot nu ni veni ni credem urechilor. Dar
tea, se infiripa din intunerecul noptii, tot mai stäruitor
dreptul la fiintare. se trage inapoi in fata
tecului, ca intunerecul din fata luminii, fácând biruitoarei melodii

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

de-acurn este pe 'ntinsul

cu mai putere voacea in care se
binau sunetele duioase ale violoncelului cu
al pianinei concert. nu erau patru in
mände dibace a tinere surori, ce deprinsesera mestesugul
toacei de la
Din din ce in ce mai rapezi mai patrunzätoare ale
ciocanaselor, cu o dibacie cu un mestesug uimitor, se
inchega o melodie care era, o ruga mirosi-
toare câtre cer, o chemare staruitoare certatoare
oamenii mai credinciosi de un de
clocotitoare ce poate chinuia din inirnile ale
tinerelor surori Niciodata o nici cel
mai reusit concert, nu m'a cucerit mai m'a
mai deplin ca acest smerit joc de ciocanele iesit din
celor fete.
acestea fermecate petrecute la Barbu mi-au
pentru totdeauna intiparite minte, ele
pentru mine punctul cel mai luminos mai al intregii
D. Ionescu-Cranguri.

SULLY PRUDHOM ME.

mai aduci prea-tnältate cer,

Copil, cdnd vream ridic la tine,
Sd cuceresc din boltilor :
Tu nu schimbai nimica din sever.

'neca un aier pier

ndzuind limanuri mai noi mai
Md atuncea spre divine,
C'un zbor de !

Si-acum, sled de te socot

Prea lung sufletul mieu tot,
in slaba mea de ce lovesti mereu ?

ce gelos arhanghel cu-apucdturi trufase

Mi-a asezat pe umeri uriase,
Sd bat mereu din ele md mai greu ?
Nicolae Timira.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 597

Un romancier : Atanasiu
cärti de simtire, romane care fac, oarecum,
exceptie de la o anumitä linie a romanului românesc actual, ne
sä aceste rânduri tardive scriitor
Atanasiu, care, locuind centru mai putin cultural,
misoara, are posibilitatea se fereasa de ispitele prea
ingrijitor de ieftene de trecätoare ale unui scris bolngvicios.
Dar lugm lucrurile pe rand :
In Adelina", ecou indepärtat, destäinuire tainicä Adela",
eroina... d-lui d-sa ni se supt cele mai
frumoase auspicii : prin excelentä, sentimental la exces
duios pänä la lacrimi, reuseste sä ni fixeze minte unei
curate, care, minus câteva pagini care sensualismul este
destulä pret cetitä.
Se va zice, poate, o carte tesä, dar o tesä atât de purä
de discret subliniatä, pericolul este inexistent. Ceva
mai mult: atmosfera de romantism care se desfäsoarä
din relatarea acestei iubiri desinteresate naturii
de poesie a moldovenese, ne ne
'nteatat, impresia statornicg, a unui vis
frumos, mijlocul unei toväräsii alese, multä vreme ce
am cartea, ne dureros al unei despäitiri
prietenesti, Ce mai spun de contributia pe care,
oglindire a vietii, amintirea, tot farmecul ei, de locul larg pe
care-I detin figurile copilariei, de atmosfera apäsätoare
pe care ni-o strecoarg in suflete destäinuirile eroului, simplul
timidul descendent al tarinei, pentru care Adelina, fiinta iubitä, pare
o a trecutului, o care, zice el, väd, ca
pe un ecran, cum se mea
Ne gäsim, felul acesta, fata jurnal intim, in care
intimitatea nu merge rare ori prea departe, unor
spovedanii abrupte, mäsurä dea pe tragedia unei
de sufletul zbuciumat al cäreia se o luptá
pasiune.
adauge un element onorabil : imensa, uriasa, uluitoarea
dragoste de naturä, care, fäcând din d. Atanasiu un adevärat
artist, m'ar reproduc numeroase pagini. Se
felul acesta, in Adelina" tot farmecul unei iubiri curate acea
incântätoare pe care d-sa o moldovenesc,
muntilor, pädurii, salinei, de
care principalele etape ale acestei fericiri
umbrite. Ce päcat i din de vedere formal, d-sa nu
poate suprapune luminosului fond deck o limbä,
de nesigurä de greoaie
Al doilea roman, Desmostenitii", presintä o superioritate.
In primul pentru cä e mai roman povestea
talä a Alelinei. Apoi prin acea originalitate individualiseazg,
detaseazä din preajma oricärii alcMuiri similare. In fine, de
s'ar mai putea i alte consideratii, prin teme

www.dacoromanica.ro
598 CUGET CLAR

nesolicitateliteratura noasträ. E vorba despre surdo-

muti, acesti ai soartei, peste cari o falsä ideologie
popularä pare sä fi aruncat näpasta unui izvor de nenorociri.
totusi ce suflete curate au desmostenitii d-lui Atanasiu! Bine
intentionati, inteligenti, muncitori, curati la vorbä la faptä, ei
duc greu, dar duc, povara atâtor päcate pärintesti
se retrag la momentul oportun din calea fericirii chiar cu
pretul de scump al propriei infrângeri.
latä väd eu frumuseta acestor suflete necäjite, care, prin
ar putea sä serveasa drept
atâtor puternici cu soarta a fost de däruitoare. lar d.
Atanasiu, care izbuteste ne facä sä träim frumuseta acestor
fericite tocmai prin infrângerile care ne face sä simtim
ce este adeväratul altruism unde pot fi cäutate sufletele mari,
e un talent real, de la care sântem sä
lucrári mai sigure.
Interesul acestei lucräri stä zugrävirea mediului sätesc, cu
acea opinie publia atât de usuratecä condamnäri,
ca acea priceputä presintare a unui institut model, care
desmostenitii de felul lui Mitu sau Gheorghe pot deveni
folositoare societätii.
Sânt lucruri de care cultura generalä a fiecaruia dintre noi are
nevoie dau pe interesul documentar care se
fäli aceastä carte bunä, actiune dibaciu con-
dusä, cu final oarecum melodramatic, care scandalul este
turat destulä dibäcie, väditä grijä de a nu jigni, in care
lucrurile care par cam dranjate, de lupta sufleteasa e urmäritä
ca aceste rânduri :
Voi nu cä fiecare a voasträ
nu de umilintä. doare nesocotinta voasträ pentru du-
rerea untii orn. putea din cale, vä pe
rând sä vä sting bätaie. Dar n'o fac. Voi nu sânteti vino-
Vä pot face Veniti priviti in ochii miei,
mile mele, ca vedeti ce durerea mea."
Ce päcat cä nici de data aceasta, limba, ajutatä de
ortografice de un tipar vrajmas, nu ajunge la desävârsirea
dului sau a atâtor calitäti stilistice, care, pe aceastä cale, dau
pe fatä maturitatea noului fericitului romancier a cärui
bunä (rândurile de fatä au dovedit-o) avem destulä
credere. Paul I. Papadopol.

NOAPTE DE TOAMNA.
Tes umbre 'n de odaie marea negurii privesc,
Pdianjenii nascuti din noapte; la fereastra, in tacere :
'n 'n stropi de ploaie Doi de se ivesc
indoaie geam 'n jos se prelungesc
Cu suspin stinse Ca doud lacrimi de durere...
Poesia Nellu Cristescu

www.dacoromanica.ro
NOUL 599

nAcäji¡i
- numai
casa lui Simion domneste mare neliniste. Femeia, cu cei trei
copii marunti dupa ea, de ht bucatarie la grajd, se duce
de vede de Joiana, care li viata cu laptele ei,
este ultima cand va mai merge sa o mulga
cu plin de lapte spumos cald, din care sa bea cu
copiii din o ulcica mare de Nu-i este de Va !

träi cu ce o mai da Dumnezeu, dar cu ce va foa-

mea celor trei care de cum se face ziva ?
Omul umbla de colo colo prin sat. S'a dus la
primar de rugat sa puna o vorba buna pe clomnul
perceptor, ca sa-1 cu plata impositului pe

Azi, se M'oiu duce la lucru, oiu face ce

ma va de Sus ca sa mi pot plati numai
nu-mi vaca singura mea pentru traiul destul
de greu.
Imi vor muri copiii de foame ! Nu ? s'a lungit
mereu, iar de lucru acum nu poate fi vorba
Primarul a dat din cap, spunandu.i doar
- Dacä este legea, bre Simioane, eu ce-ti pot face ?
Treci pe la taica pärintele vezi, poate te-o dumnealui
ceva, este mai mai De, eu autoritate
in sat nu pot amesteca in de
Omul a luat-o incet spre biserica, unde, apropiere,
parintele ; dar parca erau cu totii, sau din
caci niciunul nu-i putu ghici focul durerii care il rnistuia.
Simion tot nu isprävise cu rugaminti pe la toti
mai satului, ca sa puna o sau ajute cu un sfat
in necazul care dase peste Pentru una mie lei la Stat
la imposit o vaca lui care ii casal...
Tot se in jurul lui, ca ar fi fost o
jucarie, el mergea izbindu-se cu pumnil in piept, s'ar
fi luptat cu sine
In o astepta nemiscata totusi lui i se
Se apropié, facu cruce trecu pe alaturea,
un Piei, drace
- ,,Eu Simioane!", se auzi glasul ferneii, care
astepta ca ce-a cu de

- Nimic, Mario ! o sa ni vanda nemernicii cornoara!

vinzi tu o de lapte. Or sa bani
pe ea, i-or trece la datorii, iar noi copiii foamea!".
In zori femeia a luat s'a dus la Joiana, care,
ea, de ar fi inteles a dat parca mai
lapte ca de obiceiu. Dupa ce din ugerul stors n'a mai picurat
strop, särutat vita pe bot, pe ochi apoi, cu

www.dacoromanica.ro
600 tUGET CLAR

incolacite peste grumazul animalului, a in

hohote.
Omul s'a sculat dar n'are niciun Vorbeste
ii lui nacazul, apoi cele
care prin
In fata se opreste o din ea sare sprinten perceptorul.
- Hai, Simioane, scoate vaca o de Mai
bre, e departe orasul - n'o ajungem la spartul
gului
Dar cum omul dea tare cei trei copii s'au sculat
desculti goi il de n'o lase pe Joiana
ca s'o la s'o ?
Omul, tare, din sprincene, trage peste ochi
ca nu mai peste urechi ca sä nu mai nu se
ca cum este celor cari il acum
singurul sprijin.
Perceptorul 1-a luat de mai mult fortat urcat in
- Hai, omule, ca vezi iau pe ea, nu cumva pe
mai aud vorbe te-am inselat
In urma trei copii puteau : Joiano
La perceptorul s'a tocmit, a luat banii pe vaca, i-a fácut
socoteala omului, dator plata
El, n'a putut scoate niciun doar, era
gata porneasca spre sat, omul s'a rugat pe el.
Nu nimic ziva, n'avea ban drumul era greu.
- Da, dar vei plati cáci nu caii miei
Simion a semn cu pleca, incet, ca
sculat o a luat-o cu pasi spre sat.
a ajuns la podul lung de peste s'a oprit cu
la Joiana, s'a uitat in fundul apei limpezi ca lacrima.
o la pe albastrul cerului, jucandu-se
in razele soarelui care se pregatia de apus.
In vázut chipul stors obosealä, apoi o
mare care, se soarele, cu se
mai bine.
Era chipul coborite in ca bea.
I-a semn cu a strigat-o. Ea nu s'a miscat de
acolo unde o fixase lui
A mai strigat-o apoi, mai ca
a peste margenea poclului, cu
Unde a corpul lui greu, apa a rotogoale in toate
cu zgomot prelung ca un apoi incet a revenit
la urmat drumul.
femeia, cu trei copii nepotoliti,
Elisabeta Hentiu.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNITOR" 601

Un teoretician al modernismului: Lucian Boz

V.
acum - pour bonne bouche - doi poeti
: i Geo Bogza.
Voronca
Din cel d'intäiu ni se oferä :
INVITATIE LA BAL.
Drum, dinam bandajat
se In de var
de iod acest amurg rädacini amnar
miresmele se
:
ELOROFORM.
In suburbie cinematograf
Geometria orasului; logarism stelar, vals
Pe fire electrice Europei tipand
Luntre pasare de-azur, vislune descuiatd.
latä :
,,INCANTATII".
Cu lebezi inserezi pe esarfe de
Cu fruntea marea
Din cavaler o
taur 'n paianjen se
In diamant un in vreme
viu de la päsune, cale,
Nisipul sparge lumina la term ca un
tau sau atinge gusa luceafar.
$i-acum caracterisarea :
Voronca este ca un megafon al tuturor vibratiilor din naturä.
Merge pe toate efluville devin versuri".
Ceva mai mult :
a creat in zece ani de activitate un arsenal de
deci :
este un al inspiratiei al imaginii".
Se putea altftl ? Putea sa nu se extasieze acest necopt
in fata unor de cuvinte, din care o minte normalä nu
ce sä inteleagä ?
acum un ultim popas : Geo Bogza, care, Jurnal de sex i

o obsesionala a sexualitätii, cosmarul unui ado-

lescent chinuit de eumenidele sexului".
E un care-I pe critic" - de une ori,
e de o obscenitate neingaduitä.
criticul citeaza rändurile" cele mai inocente ale vo!umului
poetului" Bogza, care, ca Arghezi :
inteationoazá o poesie de nevärsätoare energie exprimatä de
astä prin demonia sexului", Poemul adunä :
casuri de eroticá deturnatä (aläturi de) confesiunea propriilor
experiente"....

www.dacoromanica.ro
602 CLAR

el :
Poema (?) ultim5... ne pune curent ultima ipostasä a
eroticei autorului, o foarte cuminte relatie ancilar5".
Se pare de astä datä, nici Boz nu e prea de
acest poet, cäruia ii :
lipsa de plasticitate a visiunilor" un vocabular totul
desuet".
E o apreciere care dá pe fatä mai
-Bogza, impresionat de scandalul
- care, pentru d-sa, :
frica acestui critic,
ocat de cartea lui Geo
reactiunea contra femeii esentiala a poesiei o
trare biologie", un document pentru stäri de limitä".
totusi, - prin dubioase, imbracate stil pre-
tentios citate alese, sa destepte curiositatea
pentru o lucrare care, - dupä propria d-sule recunoastere, - n'are
nimic arta poetica.
In felul acesta am presintat celor de credintä pe
urml din vinovatii halului de decadere care a scrisul ro-
mänesc. Evreu de origine prin educatie, aspiratii interese,
Lucian Boz s'a strecurat tiptil-tiptil literatui si s'a proclamat
critic, de nu avea nimic justrfice aceasta calitate:
nici culturä, nici nici gust vai ! acel indispen-
sabil stil cäruia sä se poatä face atunci,
fata acestei absente totale, care contrasta cu apriga de a
se afi$a interesul pe care-1 avea de a sprijini o
subversivä, - d-sa strecurat, ici colo, parerile inveninate
spre a mai sigur de efectul miraculos, le-a adunat acest
volum destinat detroneze adevaratele valori, arate lu-
minä pe adeväratii poeti, sä pe Eminescu
aläturäri nedemne sä recomande cetitoare pe toti
falitii condeiului, pornografi agramati, de vorbe di-
chisite, - pe toti zguduind temeliile adeväratei poesii,
vor din lipsa de sinceritate, din confusie 9bscenitate
un cult.
Este cultul moderniste incercare obscur5,
ajutorul cäreia farä lege vor
târascä omenirea in vârtejul internationalismului.
atunci, daca lucrurile stau a$a, cei ce cu Lucian Boz
aceastä molimä nu pot fi socotiti
cei mai primejdiosi agenti ai nationale.
Paul I. Papadopol.

lac a lui Avem ades de-asupra

Supt cer posomorft tulburat : Viata ni-i ca stinghere :
apele o bat, Afund adâncul el o cere,
Dar chiparosii de bat nevoi, dar strajd
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 603

Piscul-Zânelor
- noapte pe un de
de I. CiocArlan.
(Urmare).

Aplecânclu-se porcul de
porneste mai ceia ce la mers.
Soare, ca sä-1 mai se aseze potrivit
pune degete la de prelung puternic.
Ursul, speriat, prada ridicandu-se in picioare, mor-
preajmä, ca cum ar fi vrut sä
stau dusmanii. s'a apropiat mai de noi,
a pus la ochi a tras. scurtä
bubuitul prelung, jos, dincolo de nourasul de ce
de la focul de zärim ursul la Asta
numai o oräcáind naprasnic, se trei picioare,
pentru ca mers caute Vanätorul
descarce doilea foc, dar, nu-i vine la
In vremea asta ursul sä tufe
de ienuperi, pe care ocolindu-le, se 'ndreaptä spre
Al doilea foc de acesta fiara, nerneritä
se 'ntoarce o razna chiar supt piciorul
s'a isprävit baba lui Martin. E pe se vede,
c'au supt-o puii, da' blana-i mare, ; numai
de n'o ni mosul, chemat de rägetul tovaräsei.
Atunci fi mai mare nu mai am cartuse
gloante ne cum se pot mistui pe in codru
urs porc ; ori ne el o sta urce
sus la noi. atunci, bade Soare, bate-i din ciur ca
ursarii, sau ingrijat.
lar apoi, ca cum fi adus aminte de ceva uitat de
- palma peste frunte,
ia frate,
ascunse din alte vremuri
asta n'o sä se intample. Eu aveam
chilia pusnicului, cartuse
poste mari. Praful poate fie timezit ; dar numai
plumbii de-i pun la cartusele proaspete ce le mai am.
jos peste colti de ce
se läsau spre fata lacului.
Ajuns in margenea unui de care
sus de-asupra a ridicat un perdelei
verzi ce lunii s'a strecurat pe ce
se drept spre nu-1 mai
pentru ca nu dupä vreme se urce de-asupra. Ase-
cum venia mai bine suvacul ce-1
folosia la luleaua, a pornit fultuiala cartuse
pentru ca schimbul ce pusese la cale.
In vremea asta, eu, temeam sä nu se implineasch
proorocia cu de fiare, cercetam mereu luminisul
din fata unde acum se odihniau cele lighioarie.

www.dacoromanica.ro
604 CUGET CLAR

Asteptarea nu mi-a de Din spre poala

rnormäit de mânie, sus, venia in mers alt urs
ce mi se párea cu mult mai mare.
Ca impins de o putere spre de

--
al mosului potrivit regulei de
bade,
o fi,
mai mare !
mila Domnului prin
ii :

dar e mai
--
mare, ti se pare. Ursii pe aici pe la noi toti is mari amarnici de
numai
nu-mi
vezi.
arma nici nu
Mai bine fá câteva la
pentru ? Acu-i vreme de scoborit, gräbiiu
- mine!
mäi,
Te-ai
din
ce mai cruce de
te trimet
fu dat sä am
lui Martin,

- mä ierti mata,
sele prefäcute s'ar putea sä nu ia
arma nunici
?
cuteza. Cartu-
- Si-atunci apuci arma de dai voiniceste
ori, Martin se ridid in picioare ca te
tiseze a dragoste, jungherul i-I drept in
Auzind graiul care ridica ochii la
toemeala tremuram ce de

-ce are
suguitului. Dar,
se
eu, nepoate, nu
de nu-mi
mine.
de-a
vorbei
numai de-a
am po-
menit de nu te speriai. Peste o ai te
tragi sus, iar nu scobori pe ea.
Auzind s'a vorbei, care hispäimântase,
-- S'ar fi
am dat fuga
ar fi
;
ce s'ar fi
pe ea vre-un puiu de urs,
la intoarcere
tot.
:

- Acurna te-ascultäiu, nu mai e nicio primejdie.

- De, cine poate De-i fiara usor mimai,
patru labele tefere, se poate pe
stânci de-a dreptul, nu pe franghii, ca flädii. lar, cum adapostul
nostru pe o parte e acoperit sus, ne
putem astepta la o prin partea ursu-i näprasnic,
când mort ori ränesti.
Vestea asta 'nspdimântä din nou. Noaptea in care intrasem
-
se aräta
aici
fie mai de pominä ca zina care trecuse.
treabä, bine te mai
de ursi,
vezi ce face ursul
cuprins
mare pe care zici ...
Mosul avea dreptate; eu cam uitasem de
oaspetele care s'apropiase mult.
fuga spre crestetul de piaträ de unde prindeam toatá
prejurimea, zäriiu fiara care mers vijelios se spre
stânca ursoaica mormäia,

www.dacoromanica.ro
NOUL 605

cerceteze precum : mi inchipuiam, se

douä picioare dea ocol
porneste de
cu bun de urcat. Ca pot pornesc
eu pe sus acelasi ocol strigând, mosului cu glas tare :

- Sai ursul dä
-
mosul de
adäpostului
pusca noasträ nu mai este
S'a
nici ca ciomag,
un pe nu se
mai otelele. Eu, cu ochii, la care mereu
cu ghiarele de când la spaimä
pusca 'n cum rämäsese apucând o
cange 'n fuga spre margenea unde-i ursul

e
- de cangea
mai jos, de n'o putem ajunge, eu voiu aduna
toporisca, boala"
de
stânci pentru prävälit cale-i.
Dupá o 'ntorseiu, ursul, se
de buctilor mari de spor la urcus.
Era la calea jumätate. Cum tot nu-1 puteam ajunge ca sä-1
cu cängile, adun de pe unde gäsiam
de la intrecere cu tovaräsul de le spre
care, urlând, mereu spor. Pietrele noastre mai mari,
de potrivite de sus ca cele
mai multe, din izbiturile ce pe cale, pe de-asupra
dusmanului ori ocoliau. Mai bine cu cele pe care
puteam le de-a dreptul
Loviturile acestea erau Ursul, ränit la cap infuriat,
se apropiase spre noastre, cu care
impungem, ori däm lovituri. toiul luptei, când credeam
vom desprinde rostogoli de pe ursul, tot
du-se, c'o labä, cu alta, face ce de prinde cangea
lui Soare, pe care smuncinandu-i-o, era gata sä-1 arunce jos,
de nu-i drumul la vreme.
Simtind tovarásul lupta-i aproape pierdutä, iea cangea
din mâni, strigandu-mi printre grele :
- Fugi de iea pusca ce poti, iar apoi strecoara-te
stâncii de supt iedere.
Eu mai härtuiesc fiara cred c'ai de nu
m'o ajunge din urmä, voiu la
Asudat numai o abia de
am dat de am numai pusca plosca, ce erau
aproape, m'am strecurat cum spusese mosul cu oarecare
tate de ce gol putea se
dedesupt, mai stätuiu cu de margenile de sus
cutez a-mi da drumul. In aceia de de-asupra mosul
drumul jos, prinde ursul
de pe stâncilor gol
pomeniiu picioarele morman de muschiu.
peste mine, mai cäzu mosul, care
nemiscat abia (Va urmA.)

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

De ce suferim noi.
Secundarul profesor tiberiu minuscule, la
la cap, ni de pe trepiedul catedrei sale :
Nu vreau spun d. N. lorga a fost artä lite-
un amator precipitat preferinte hilariante. Nici lipsite
de obiectivitate, uneori chiar de informatie, judecAtile sale
au deseori farmecul naivitätii supreme. obsedeazA lapi-
darele imprecatii adresate fulminant umanitätii care nu este
convinsä de literaturii lui Vasile Pop (fericise de
timp globul volumul de propria sa o poveste
de durere cu fecioare). Prea este impunAtor dinamismul activitätii
d4ui prea este contagioasä vehementa sa profetic5, ca sä-mi
libertatea de a insista pe jenanta sa lipsä de receptivitate,
esteticd. De cele mai multe ori o sensul infinit care
trebuia sä exprime o penibilä apreciere reusia sä surprindá
sä scuze prin formularea sa pateticä. D. lorga ultima
a demiurgului donchijotesc" nene profesore, cum
se scrie don Quixote sau place don chisot"), preparat din
din ambitie, din inspiratie din torenlul unui debit
verbal de eataclism apocaliptic.
Ceia ce este mai fascinant existenta pluralä a d-lui se
datoreste cred, mai ales atitudinii. atitudine atât de räscoalä,
nici de mai ales de indignare. Ca un adevArat cavaler
al cuminteniei populare, d-sa acceptä sä represinte toate ocasiile
A. preocupe pe d. lorga nu atât causele
forma acestei care este zdrobitoare prin agitatia
ei D. imi am publicat acest caiet o
poesie semnatä Vornic. D-sa o ca o monstruositate.
o reproduce d-sale monitor de literaturä
din Meridian".
Probitatea d-lui lorga am apreciat-o intotdeauna ca lealä. Vigi-
lenta d-sale fie exploatatä. Poesia care
serveste causa unei demonstratii atât de aclamatä, nu apartine
Meridianului. tocmai ea resolvase gladiatorilor
tiberiu iliescu, secondar".
...Unde-o apartinea" colege, vorba d-tale, tot rämâne.
lar d-ta ...D-ta un educator al tinerimii !... Ce-ar trebui te dea
afarä de la cu tot!
: inspectorul, politia doctorul nebuni, ca sä
ordine !
Galeria bolnavilor.
Din Meridianut minusculilor (ortografie speciala):
G. G. :

Pe fruntea scriai vâsle

istoria plearilor. Din fum

www.dacoromanica.ro
NOUL 607

se aucea oceanul de
stingând o sau un drum.
Emil :
straniu
s'a pe munte ca un craniu,
Diana distratä de la fereastra ei, la intervale,
serpii aduceau laude, ossanale.

Profesorul Virgil Teodorescu :

sunt grele oachese
CAramizile de muschiu de sânge
piane ale viitorului
Când amurgul care va märet
Bufnita pana atunci ascunsä märuntaiele noastre
Va contemplativ muiatä aur.

Ca piane de muschiu, de sânge

incärcate de finalitate ale muncitorului
Framânta odata pämântului amar
fluvioasa primavara
cgramizile vor :

Muschiuloase oachese

S. Cristian :
Cântä pescärusi de cer, noapte,
Peste linisti präfuite lângä veac,
Psalmii nesfArsitelor vecernii
le readucä ogeac.

Eugen Constant :
Pulsul supt tâmple bate rar simptomatic,
Roata lumii se tot mai fantomatic.
Pana mi-a cäzut din Peste albul celulozei
Se astern de umbre agoniile veiozei.
pe pustii !

Dd. Grigore Avakian I. G. Dimitriu dau o tra-

ducere a vestitului poem dramatic lui Puschin, Boris Godunov.
Nu s'ar putea represintarea ?
Cu privire la marele romantic se vor gäsi puncte de vedere noi
brosura Henri Grégoire Alexandre Eck, Le miracle de
Pouchkine, bine traduse (Bruxelles 1937).

www.dacoromanica.ro
608 ET CLAR

De la Arghezi cetire.
Marele, colosalul poet nu face versuri numai pentru d. profesor
Rosetti, ci pentru alti copii.
Iatä cum le intruchipeaza Cartea tipäritä de Cul-
tura Nationalä" (nu este acolo .d. Rosetti ?):
Cand a fost la
Nu era nimic facut,
Lumea era
Ca o ca o
Era noapte peste tot,
Ca 'n cutla cu compot.
Era
Ca 'n borcanul
Ca cu

Copiii pot forma notiuni de o veracitate surprinzkoare : oala

nu poate fi goalä ; cutia compot notiunea noptii,
mierea se pästreazä hârdaie, aceste dau notiunea
täcerii.

Apol, Dumnezeu,
Ar fi viut el, säracul,
asculte pitpalacul,
Ciocarlia,
cimpoiul,
Dar in noaptea asta
Nu era o

n'a putut s'asculte Dumnezeu, fiindcd 3ra noapte clzioard.

Mai lärziu:
Dumnezeu Vasile,
Lumea 'n ase
$1 dupa trei
Se pe
C'a isprävit."

Va sä zicä, zile s'a fäcut lurnea : zile, ori

trei ?
Cum a fost Adam ?
Adam era
scurt o de
Eva, cam
Nu putea
nici

lar Tudor Arghezi purcede doar de la Adam se iea la

cu Dumnezeu, el creator... versuri geniale.
D. L. B.

www.dacoromanica.ro
 Numai documente de viatá
Când va nävala romanelor pe care nu
cine le poate ceti doar pentru alt ceva deat ca afro-
sidiace pentru inmaturii din nenorocitele
turile care pe ca Fundatiile d-lui AL
Rosetti, vor termina fondurile, smulse budgetului
cu toba al unui Stat cu ataea
particularii cari sä fie cu pre; vor
goli pungile, ce va din productie
de povestiri in care autorii aduc cele mai
nate acte ale vietii ?
ar cuprinde, se prin Un
geniu creator ca al lui Balzac, in a minte era o
de informatii, trece la istoria
stilistic e de puterea de suggestie,
de magia sunetelor misterioase ale silabelor, de meste-
sugul cu totul personal de a rosti lucrurile cele mai
cunoscute decât domnul de pe
cere o o
in cheltuitä.
s'a creat forma unui Flaubert forma unui
Daudet : truda dureroasa, cu de
räspundere de sine de cetitorii ce se
vor urma.
?

se poate ca toate aceste pagini, cu

ori adevirate, ale unor colturi de interesante prin
ele insele numai ca documente de
Romanele nule ale d-lui Lovinescu, lipsite de
spirit de observatie, - nici
N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
610

Ca 'n miezul cdnd albine

mireasma'n stropi de
renasc veghere
Mdhniri de care 'ntregu-mi e.

Dar in trezirea e-o mângdiere.

Trecutal, mort pentru mine,
de 'nfrdngeri mai
Tesut straiu de
'n urdtul desleagä
De-orice nädejde-al cärii praf se cerne
Pe freamdlul aminte,

Simt tresärind
in mea
Dub prins Intre morminte.
Al. Iacobescu.

LA VADUL

La apei, vara, La vadul apei, Doamne,

Vin turmele de : trist singur vii,
seara de toamne
Cu moi. de melancolii,

S'aude 'n sat, aproape, Atunci

Al glas, drumul
Se lasci peste ape stea nu mai
Penumbre de atlas. Argintul

Din prime 'n noapte Doar trist, pe maluri goale,

harnic zvon Supt pustii,
De de de jale
Prelung ca un isn. Un de

Viseazá 'n mal suf let

noapte te ingropi : de amintiri,
Se vád in zarea lunii In vuietul de
Lungi sulile de prohodiri !
Cucu.

www.dacoromanica.ro
 Cu
Schiti
de I. Agirbiceanu.

A trebuit pe neasteptate, pentru câteva zile in sat. Era

pe la inceputul lui Mart drumurile desfundate. Nicio masinä
n'a voit nici pretul indoit. Un prieten, mosier,
mi-a dat-o pe a : era o antediluvianä.
rosu in vremea ei, acurn smaltul nu mai de-
in petece decolorate. Te urcai ea ca la etaj. Arcurile
perinelor la prin pielea ruginite,
toare, ca la divanurile aruncate la vechituri. trei
pentru a le face inofensive. Locul soferului era la dreapta.
Dihania fu doi din
- N'avem mai folosit-o de mult", spuse
- Benzini este oras. vie cumpere", zic eu.
Aveti vas ?
- Cum nu avem", zise sluga, care dejugase dusese
in grajd. astepta, cu
- te la benzinä ? trebuie, pe chilometru ?
ar fi mai bine soferul", zic eu prietenului mieu.
- Dar eu sânt domnule judecitor", sluga, unu'
pe nume. cunosteam de mutt.
nedumerirea, prietenul :

- Da, el e n'ai nicio se pricepe ! Numai nu

:

stiu toate mädularele la el spre

aceia. N'am mai folosit-o de doi
- E'n rânduialä, stpine, zise sluga. am pus-o la
nimic nu-i lipsia. Apoi, a voit s'o cumpere d. Weber,
rul lui a cercetat-o cu de-amänuntul. Nu lipsia niciun
numai de ce-i picur putin uleiu la roti.
Nici nu va intrece-o !
*Aduse de patru ori cu o burduhänoasa de tinichea.
- Inghite. sete tare !, zise
- Nu curge ?, nelinistit ca nu se mai umplea.
- Nu curge, dumneata s'a odatá, mer-
gem de nu ne mai oprim.
Mai uleiu roti, se de ori imprejurul
cercetând-o din toate pârtile, plecandu-se, ingenunchind,
uitându-se pe dedesupt. Apoi se deschise poarta.
- Urcati-vä, judecAtor. De-acum pornim". el
trase de-asupra ochilor.
mare Aveam sensatia de
sus
Cu opintealä motorul. a dat drumul
batose, bubuia. incepu sä se cutremure
sune sec. In larma ce intr'o curtea nu
mai auziam ce-mi spunea gazda. Vorbia semne.
tate Poate sä dea
! tunul tot nu-1 mai

www.dacoromanica.ro
 CLAR

ce bubui groaznic minute, aceia veche se

se se opri se temeam se va
desface din toate incheieturile.
Dar, nu! Trecu cu bine podul dinaintea portii, trecu,
salt, ocolit drum de apele primiverii ale desghetu-
lui, pe drum la vale.
anii se in gura rnortii, muscând din portite. Oamenii
iesirá in care cum apucase, se uitau ca la minune.
c'a izbucnit o prim-jdie: larma masinii
de prietenul mieu locuia margine.
De-am in deschis! ridicasem gulerul
imi eu pe ochi. Cred nime nu
putea cunoaste. Totusi, de-am iesi la larg! Poate nici masina
nu ne va asurzi
slugii mai tare. Dar el nu auzia. Imi
ingrijorat, se uita inereu la piedeci.
Din in motorului temeam nu
se opreascA. Dar, de unde ! In urmAtoare se ihfuria din nou
ne zguduia. Vre-o zece chilometri a mers neregulat : la
pasul boilor, in fuga trenului.
Acurn incepu batá regulat, mergea intins,
- nu mai ai grip, domnule judecAtor. De-acum merge ca
uns. i-e tura lui, de : nu crezi din pricina
vechimii. E ca un cal : e greu in
legea.
mergeam cu de chilometri... Totusi abia I-am
inteles pe din
la urechea lui, am urlat:
- Numai nu in !

Slusa intoarse capul spre mine, ;

- In ? Nu s'a pomenit! dumneata cum trage la

bivolul ?.Apoi trage mai pogan.
se pe lunecusul asta, am
de unde
Sluga era mereu cu ochii la Masina o larma
asurzitoare de veche. Credeai bat de-odata patru-cinci
batere de treierat.
Stropia cu noroiu departe, in rapezi de alice dese.
Drumul era drept acum. o cotiturä. Departe
un car, oprit la margenea drumului. de
coarne, inaintea din in intorcea capul
privia inapoi, din cotro veniam noi.
ziceam : poate i s'a stricat ceva la car s'a oprit
ajungem noi I-am spus slugii sa incetineze.
Omul din cap, un semn cu ca ar fi zis:
- N'are nimic!
pe car, omul ne privi cu incruntare,
de coarnele boilor. ni o el
impodobiti cu stropi de

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNATOR" 613

Abia acum imi sama cand am plecat din

curte, n'a sunat o
- De ce nu suni, un car in drum ?,
intrebaiu, la urechea lui.
- N'avem trimbita", el. S'a stricat. Dar nici nu este
de asemenea noi ne aud de departe."
! trebuia Abia acum de ce s'a oprit
omul cu carul noi cotiturá.
Am avut prilej sá conving numai Incepuram sá
un cu serpentine. Urcusul mai mult de patru chilometri.
de la cotiturá in dealului, mereu
in marginea drumului.
Cine de acolo, de nu dea masina
peste ! Se pare larma ei se auzia de departe.
erau vedeam bine cá asteptau ca pe spini
trecem
de injuraturi la noi, de masina nu mai
stropia : era un de dos drumul de
de
In värful dealului ne asteptau patru cu
Soferul mieu trase la o parte : rásuceasci
o Tot drumul aici masina cu in
lui.
cu se ne din incruntati cum
ne-au privit, se lumineze.
- Uite, corabia lui !

- Ba-i de-a !
- Trebuie te urci in ea cu scara !
- fecioras, nu ni-ai vinde asta ? galbeni
pe ?
- N'o vinde, frate, cum se de ? Da'
tot ar fi bine o : intre hotare
sá batá cu ghibolu', ar speria de pe toate lanurile.
de lei primesti, ?
$oferul slobozia fumuri groase pe nici nu-i
Poate-o vinde zise altul, acum de mine.
- Nu i a mea, oameni buni, o zic eu
ca imbun pe E cam veche, dar ! Ce alta
ar sträbate prin tina asta?"
- Nu-i o fi pentru dumneavoastrà, dar nu pentru
noi, pe cari ne de-o de ceas drum. Cine ni
paguba ?
Daci niste fricosi opriti de-un ceas de-a
o !", zice Culitä, urcindu-se volan.
- Auzi dumneata, tot noi fricosi ! Da' credeam i peste
noi, larma ce-o face, poate erati numai la poala
Stai !, fecioras, nu-i da drumul nu noi
Oamenii biciustile pornirá caii, vorbe
peste :

www.dacoromanica.ro
 - mai altora bucuria !
- vedeti nu cu duce cu
puterea la magazia lui de fier vechiu!
- Vezi s'o mai bine cu Tiganii gloaba!
Sluga suruburile de treaba lui.
- Se ei, ce le zise, ce le puse pe
gata de plecare. Masinile astea o pacoste pentru dru-
rnetii cu carul
unde nu-i drumul motorului, de credeam c'a
explosie !
Mai aveam vr'o patruzeci de chilometri, pe cari se
facä in ceasuri.
alocuri in drum.
la butuc, de nu se mai vedea nimic. Masina, plinä
toad de noroiu, un monstru iesit din mocirle antediluviene.
Mereu pe drum intepenite la margene priviri
de oameni
niste junici injugate la un car cu la tre-
in rásturnara carul.
Omul il acolo incepu alerge noi. Dar
de ii in pojarul.
- Pacat de bietul zic eu.
- Vezi bine Dar cine a dat driciilor astea sloboze-
nia alerge drumuri?", räspunse, cu glas inchis,
Drumul era desfundat de Nu-mi mai
oasele. De mult era lehamite am plecat cu pe
locuri. infundasem urechile cu imi
peste urechi, ridicasem gulerul al paltonului. !

Larma ma$inii imi toate märuntaiele, cum trecea

mereu prin mine ca un Numai de nu asurzi in
! Inapoi eram vin cu
bältoacele drumului nu se gropile de
Une ori ne infundam ne cu luntrea pe valuri.
Drumul se fâcea tot mai fi acum ca, la
hop, se masina in
drumului.
nu-mi mai pspundea la nicio intrebare. Era
concentrat tot asupra ma$inii. in bubuiturile ei des-
eu un glas nou, ca o
El vitesa. Poate mergeam cu peste treizeci de chilometri.
Rotile izbiau valuri mari de noroiu.
Dup' o se vedea satul. usurat.
Dar in capul satului motorul se infundat.
- Gata!, De-aici nu ne mai domnule
- Dar ce este ?
- Nebuna dracului nu s'a cu A
noroiu s'a inecat. o de zi s'o
- Dar nu e stricat ?

www.dacoromanica.ro
eWOUL

- ! Nimic Asta, s'o cu muchea nu se

De, ea une ori prea mult noroiu.
gändiiu trimet pe Culitä la rudenia mea
cu bivolii. Dar, uit spre sat, veniau spre noi o
de Români. dintre ei se duse
- Nu noi mieu ! De vr'o de
tot satul e in picioare. n'am mai pomenit. Pe
când s'a potolit, au zis nu-i a bun& mai tineri
au plecat ce-i. Dar bine s'a infundat aici ! Ce fâceati
fi in mijocul ?
Bivolii cu greu masina, mai oamemi.
venia acum in urma ei cu groasä
povestia despre vrednicia acelei
Toad o petrecu in curtea lui
: trosneascA acum, ei,
si-ar mai lua cu picioarele spinare !

POVESTE.
Din truzi din durerelm'am näscut
n'am avut nici soare, nici noroc,
Eu visutile nu le-am cunoscut
plâns cu toti un

fiecare am vrut soare,

Dar soarele mieu nu s'a
Când fluturii zburau din floare 'n floare,
Eu rätäciam stingher 'nsträinat.

vremile se deapänä 'nnainte

Cu anii mai mai pustii,
Ca ploaia care cade pe morminte,
sufletele färä bucurii.

merg pe drumuri negre_ca päcatul,

nimeni nu
Departe, mai departe satul,

A. G. Delafintânele.

www.dacoromanica.ro
 Prima
Vorbesc despre poetii noi. Eminescu s'a impus ca poet
al tuturor veacurilor, este tocmai pentru opera sa e completd,
tocmai pentru a început prin a prima : forma.
Pasii pe nisip ai acestei dibuim poesiile sale de
debut rgmase manuscrise. Eminescu mi se
mia cu prima demon revie,
manuscrisele, sä-si schimbe rimele, domoleasd ima-
ginile. Câtä casnä pe Eminescu se decidea publice
o bucatg, numai intimii lui de mult el sä nu i
se schimbe o iotä : era munci atente, care nu
permitea colaboratori indirecti, chiar acestia erau de
unui Maiorescu. Iatä mgrturie, acest sens :
Ca scriitor, Eminescu strica hârtie, cgci fäcea multe
corecturi, mai ales ceia ce privia alegerea vorbelor, sä
la tipografie manuscript curat Imprejurul mesei lui
de erau mereu rupte"... (I. Slavici, Amintiri).
De aceia operei lui Eminescu nu i se poate imputa nimic.
Fondul ales a fost ca un fagure de miere",
cum place lui sä spuie despre precursori. tot de
aceia Alexandrescu e mai mare träind veac
când nu era format stilul nu era curgfat, se resimte de
atmosfera a epocii pe care treizeci de ani vor fi in
mäsurä s'o limpezeascg.
Aceste adeväruri spuse astäzi au o deosebitä semnificatie. Ele
mi-au venit minte recentele stihuri (Frumusefa
Umbra platanilor) ale tânkului Virgil Treboniu, care, de a
publicat vre-o sute de pagini cu versuri, nu pare a
fi pätruns de elementar cä prima pieded, prima
de talent sä fie forma Las la o parte fondul
nebulos al unor astfel de formulki sibilice, pe care autorul
tine cu sä le sub-intituleze poeme", opresc la
exterior al acestui fond bizar insesisabil :
La riniele nenorocite (pribeag-drag ; unealtä-ciudatä; oase-vase ;
oarbä-tablä ; ard-smarald ; curge-ajunge ; ; noastre-glastre),
care nu mai doar stihurile poporului ; la formele
sintactice : Se mai sus ca lumina" ; s'au
mai sus ca strämosii", la infiorätoarele erori de toate :

toate au cerut In glas...

glas...
Toate ne sä ne de-a
SI rochia purtat..
Si doamne tinere un buchet...
Pe clapele de o orA
de mai pribeag...
la grosolanele acorduri :
Va tremura gene._

www.dacoromanica.ro
 SAMANKI

in se ascunde ochil
Pärea se
Luminile náscute...

la constructiuni dubioase : Ne despärtim pe unde nu

desc", la abnormitäti stilistice :

mick pleptul care-ti saltä

muced timp ca unealtá
va vedenle din daltä
Cu mâni curate, !

lubire, jeluit
Ele, neamuri dese,
supt sfântul soare,
Cu pas de veghe, trudit.
:
luna pe argint, din drum
Se urcá prin petale ;
$i'n ritm de mäsura e scrum
frunzele au albe zale...
la tot ceia ce se Iärä a putea fi satisfäcut, la
acestui care, autorului unor asemeni lipsuri
aceluia care : tristi nu-i poate aduce mângäierea
unei incurajäri.
Paul I. Papadopol.

LECONTE DE

MOARTEA SOARELUL

Un de toamn' aduce ecouri de pe

Accente de adio tainice suspine
grelele de rubine,
sdngereaz' un soare In

várteje alearga pe
Si'n de cdnd seara vine,
pe ramuri, de sornn, gene
Doar cuiburile goale purpura

Tu cazi, astru, strdlucire!

$i Gloria, de aur, e-un
De sdnge ce se scurge din marea ta iubire.
De mori, tu vei de-a-pururea
Dar cine-aprinde focal glasul reci,
Cdnd se stnge pentru
Nicolae Timiraq.

www.dacoromanica.ro
 8 CUGET

MOARTEA FRANCESCO FRANCIA.

de A. Chamisso
Francesco Francia in
A a
Giuvaergiu pictor cu renume.
La a ajuns
Roman neasamuit
Ce de a ajuns la
nu putuse nimic
Din operele lui, dar
Vorbe de amicitie
veste bund zi primi.
Ii scria : 0 indrept
Spre parintescul mieu amic. Singur
fi venit, dar prea prins aici ;
Pe Santa Cecilia o trimet,
Icoan' a mea pentru San-Giovanni
De i s'ar ceva pe drum,
Indrepte, maestre, penelul
Poate-o ori
cu drag icoana s'o asezi
La lumina ce i s'o potrivi
a mea
Al Rafael". din 'n
tabloul minunat,
privia $ nu-i
sta uimit, extasiat,
Vedea aieve ceía ce-a visat
nimicia
Mi-a
Doamne dat
in harul cel
De-acum sloboade robul in pace
in
vorba-i cea din
La 'ntrebarea nu mai
sufletu-si Francesco Francia.
Trad. de I. Const. Delabaia.

Francesc Raibolini.Francia, ginvaergiu pictor in Bologna (1450.1518).

2 Vestita a Sfintei Cecilia, terminati de Rafael in 1516 pentru Capela
din al Se Pinacoteca

www.dacoromanica.ro
NOUL 619

noapte pe un de
de L
(Urmare

acolo, gura unde ne pomenirätn pe negAndite in

lumina ce venia de sus din pe o deschiAturä,
vreme tácuti ne putem vedea bine
la latá unul pe Dar aceste clipe de liniste care
am mai lungi, ni-au lost räpite de rácnetele
sforäielile ursului pe de-asupra
coale Cum mosul stätea tot nemiscat, de
nu-1 auzia se pe de-asupra eu :

Ursul, Soare Uite ursul la !

- se clinteasch din
cum
ursul, ce ai
n'am,
el?
capul
doará :

ne pomenim
el aici in vizuina asta, unde ne aproape cu
goale... gráind de scoseiu jungherul
ceva mai la o parte ca nu-mi scoboare
de-a dreptul in
- De data asta, n'ai nicio e drept,
dar la noi nu mai poate pätrunde. ...Din celui de Sus, am
la bun...
lar apoi de jos, unde capul spre de
sus, adause :
Uite nici nu-i dar mite de hoit
ce poartá?... Acum n'o poatá alta decât sä sä
ne scuipe, ori ne pietre, n'am avea
cäpere de la o parte.
precum truda zädarnicá a ursului,
mi-a mai venit putintel sullet pornit, mai mult pe bâj-
cercetez incäperea ce ne temeam nu
mai fie alte deschizáturi mai decât cele prin care
Cum incercarea era stânjenitä mult de
Intunerec, mosul
Dacá descoperi toate ascunzisurile, cautá in
punguta din dreapta dai de-o lumânäricä, de
de de cremene, amnar.
timp ce eu loviam cremenea care improsca scántei,ursul,
putut de armá, s'a depártat
mormäieli Nu peste vreme,
aprinsesein lumina, auzim de-asupra cädere grea de stânc.
privirile spre ieirea de sus, ursul o
astupase c'o lespede grea ce ni cutremurase incäperea.
aceasta, unele dupá altele, mai multe de
piaträ... nedumerit lumânarea cum
pe Soare oarecare
- Parc'ai nepoate, ce are de de urs, aprins

www.dacoromanica.ro
620 CL.AR

lumina la vreme. de nu ne-o zidi aici in chilia Schimni-

cului, precum zidit mesterul Mario le sotia in zidurile de la
mänästirea Argesului.
- Si-adecä n'o putem da la o parte aschiile de stânci dupá
ce s'o ursul o la bärlogul din munte?
- Pe simti cutrernurul cäderilor, ursul n'a adus
-- Mâne au
poate, ci mari, pe care noi nici nu le-am fi putut urni.
atunci ce o ?
ciobanii, ei vor chibzui. De n'o fi
ursul plecat, judeca trebuie pentru ce ni-a
si-apoi, noi de jos ei de sus, vom scäpa de la
inchisoarea asta. Deck, aturici, noi poate tot vom mai
avea cu fiara. cum este, totusi e mare
iscusit când sä puie laba pe dusman. Aici sântem in
ei din neam neam toate stâncile
posturile cele mai Ni-a astupat iesirea de
sus nu peste vreme el va mirosi cä este alta pe unde
ar putea dar care trebuie destupatä.
ar fi s'adevereascá bánuiala pusca ni-ar
de mare am puteau-o desfunda.
- Ai adus-o in ?
- Se putea s'o ? Cu groaza tot
numai la mi-a Uite-o noi!
pusca. Mosul o semn
apropiiu lumina.
- Is iaca asta n'am acuma. Cartusul
fultuiala peste e drept cum e mai
s'a
greu; dar, de ne mai lása ursul rágaz, fi avut mäcar dinti
eu fi de tot buclucul numai
ce se la locul lui. Acuma, c'o desfäcuiu de tot din
lurriânarea la mine de tragi
dintii cartusul buclucas.
ce luiu frântura de armä mosul mai adause:
- Dacä prinzi cartusul dintii, bine, sä tragi,
ci numai suceste pe 'ncetul tevile.
Fácuiu precum sfätui am cu cartusul
Tovaräsul, care purta lumina când parte, când in alta, ca
ce ispravá avem facem, cele din
- Acii tot noi sântern mai tari ; numai dacá i-ar da
fiarei sä-si mai aräte capul pe undeva.
de pusca la ; când fu gata, o
aláturi de Ceru apoi cartusul pe care scose-
din tavá, ca primeneascä, potrivindu-1 din
timp ce eu tineam lumina, iar Soare scotea fultuiala
postele, mormit amestecat ce
veniau din spre deschizätura din
puse cartusul cu tot máruntisul in eu
la o parte, rämäserám nemiscati,

www.dacoromanica.ro
NOUL

Nu. ne de se misca, la
parte, iar deschizatura goalä ursul ghiara
botul de bale cerca se 'ncredinteze
de-1 intrarea. Soare prinse anna strecurându-se
printre putu ca Când
iar capul, puse arma la trase
bubuitul care se mistui golul prinseram
in auz fosnetul de iederä desprinsä, a ursului.
- In sfarsit, Domnul nu ne-a Ne-a cercat, dar ne-a
ajutat, iatä cä
oarecum usurat, scoase de samá capul
pe privi rnultisor toate apoi

-
dedesupt. se
Martin s'a
la piciorul stâncii
spre
ascultä-I cum
mai
; du-te de-1 vezi jos stânga
:

Ca pot la duseiu eu
Privind fiara cum abia mai misca, usurat.
'ntorseiu spre pesterä, pe lumânarea
de stâncii, plosca un ceva
merincle. Ridicând privirile spre mine, fata seninä ochii
strälucitori de bucurie, :
- Te-ai incredintat Martin s'a dus pe lumea ?
- Incredintat, doarä I-am bine.
- Ei, acum, dupá o zi o noapte de isprävi 'groazá, se
cuvine facem chef. Hai, aseazä-te mine pe moale
'n eu nu te prea gräbesti ;
numai vedea la vreme boabele de grâu präjite
bune de astâmparat foamea...
Se aici in chilie de de zile, uite tot de
ros. Unde nu am eu ca nepotul, cä mai I"
puse mânii drepte o de boabe
negre, pe care le in gurá.
eu la dar nu m'am lipsit
mai boabele nici nu-si pierdusera aroma de präjit.
oboseala, de nu-mi era foarne era de sete...
Si-am bäut eu mosul, tot
când se pe
se sculä atunci, se fata spre se

-
in tot timpul zilei
:
Doarnne, pentru
al noptii.
ni-ai prilejuit Tu,
lar apoi, indreptându-se spre pesterii, peste o clipii
veni sarici.
- Uite straiele acestea stan pentru vremuri grele
una de pentru putintica de noapte ce o
fi, somnul cred o ni se tare dulce...
Peste o fiecare pe de muschiu, cercám
vedeniilor, cufundându-ne pacea odihnei.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

nebuniei.
Ce poetul Radu Gyr despre cum s'a ajuns la dementa
de (Revista Dobrogeand, I, 7-9) :
Si acest ostrov s'a din 1916. Un grup
de tined goi de sentimentul
dar a cdror interzicea ideía de (1), desertand
din randurile ale tineretului care pe front, des-
la Zürich, farsa lipsa de scrupule.
La acest grup s'au ata§at, eel doi compatrioti" de
nostri cum i--ar nurni Lovinescu - Tristan Tzara (pe adevd-
ratul nume S. Marcel integral
sintanti spiritului iudaic. Tristan Tzara ajunge
d'impreund cu luí porne§te contra
literaturii adevdrate.
in timp ce omul tarä Tr. Tzara (vai, ironie a
acestui !) copiosul spirit negativ in
dele sale poeme", poetul M.
a nu interzicea ideia de rdzboiu", cade ciuruit
de pe frontul Predealului.
Dar Tristan Tzara de
inchide valisele cu manuscrise de avan-
garde la razboiului, frontiera. Centrala
se transferd la Paris, unde se simultan, atitudinile de
umanitarisrn internalionalism ale anumite
publicarea ultimului manifest : Dada souléve tout" (12
1921), grupul dadaist se desface, usurinta la
oricare miscare extremistä,
cepte noi formule, un nou crez" literar, o :
ca totul fie revolutionar", mai anarhic.
La noi, futurismul, dadaismul, suprarealismul, radicalisrnul, cons-
tructivismul (!), fusionand acceleratie de avangarda,
o de reviste frondare (Contimporanul", Unu", Integral",
75. H. P.", Punct" Radical"), in jurul roieste coplesi-
toarea majoritate a evrei: Voronca, Ben-
Fondane (B. Fundoianu), F. Brunea, M. Cosma, M. H.
Mary, loan Calugdru, Saga Marcel Brauner
Un I. Vinea, un Geo Bogza, poemele sale sexuale, sau un
Roll (G. Dinu), de in
anarhicul grup iudaic, negativism denuntdtor.
La filonul internationalist al avangardismului ro-
manesc" se tradeazd, presenta a
extremistilor in paginile publicatiilor de avangarda
la noi. pe Tristan Tzara, vagabond al tuturor
curentelor de avangarda din Apus, permanent agitator struc-
de Trotchi al pe Louis Aragon, suprareallstul
sub materialismului istoric, pe
Ph. Saupoult, pe Ribernont-Dessaignes sau pe Roger Vitrac, vir-
uosul imagia" suprarealiste, Pierre Reverdy, Claude Sernet...

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR"

Dar acestea nu clorotice exemple ale

in noastre. Imixtiunea
o constitute directivele, forrnulele principitle dialecticei extre
mismului literar de aiurea, transpuse direct devenite flamura
baricade in avangardismul romänesc" (?).
Sa vedem ce fel de programe-manifeste arboreaza curen
tele noastre" de avangarda, ce fel de formule" apar, dupa ce
noua arta" a trecut prin laboratorii eprubete.
cu lapidara a M. Cosma :
»Líttérature : le meilleur papier hygiénique du trecem la
efortul cerebral al luí Voronca, efort care numai, probabil,
dupa o noapte de grea insomnie a putut rotunji urmatorul giu
vaier : la represintarea sexuala a frumosului",
de la alt de grup, care 0ar fi
de sigur, confide* transformata in devisa estetica : pour
mettre de l'ordre dans ma sensualité".
Tentativele de directiva estelica critic5, - citate mai sus, -
violent de categoricele manifeste ale
de avangarda.
de un fragment din manifestul 75. H. P.",
din Octombre 1924 :
Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator pulseaza
vast maritim nu
artistul crtistul linia culoarea pe care n'o
in vibreaza secolul hipism ascensor dactilo
cinematograf INVENTEAZA INVENTEAZA. Arta surprisa gra
matica logica sentimentalismul ca de rufe", fragment
in care, cu ilaritatea ce produce, gasim elementele anar
hiel $ negativismului curentelor de avangarda.
Sau ce vom putea spune despre o arta Pictcpoesia",
pe care 0au propus s'o lanseze trasfiguratori de :
Voronca Victor Brauner, definindo astfel : Pictopoesia
nu e Pictopoesia nu e Pictopoesia e pictopoesie
subconpient simultanisrn arterioscleroza rítm armonie sonor
paralelfsm le trottoir goutapercha abstract vocabular
mecanism i'armoire joue par intervalles cerveau acetiléne"
Peste absurd peste se
destructiva, tentativa de sfaramare a
-e
valori,
-
ori
carui echilibru ; rasturnarile, negatiunea totala,
Supt aceiasi a anarhiei, cu incearca,
paradoxal, sa imprime aparenta de constructiviqm" literar - se
a§eaza manifestul revistei Unu", semnat Pana, in primul
numar din April 1928.
mostra finala: combina verb a bc de f
arta rítm neprevazut granit
guttemberg reinvil".
Anarhismului din programele manifestele curentelor de avan
garda s'a alaturat, in mod anarhismul poesii
Revista Unu", N-I 16, an. 1929.
in revista 75. H. P.s, Octombre 1924.

www.dacoromanica.ro
literajuri, bine cunoscute, din paginile publicatiilor care
uímire indignare, din mostrele pe care le reproduceau
unor reviste de bun pentru a divulga
.farsa cu tendinta de distructivism, in art&

Intregul proces negativist al curentelor de avangarda este,

ins, consumat, pe la anilor 1931-2.
de prin 1930, extremismul literar de la noi in
resimtindu-se - - de pe mina de anemie
in care cazuse extremismul apusean.
,ubredele creneluri de carton din dosul carora avangardismul
de la debilitat cu pulsul de sincope
cardiace, incerca sageteze literatura, se definitiv,
sub morrnane de dadaism suprarealism, in
anului 1932, an tragic pentru destinul
ai curentelor de avangarda.
Cu ursita de vremelnicie, de efemer, ca
de aderente spiritul neam care, singur,
expresia in arta, curentele de
transpuse pe taramul literaturii n'au putut o
ancorare statornica nici schimbe radical, cum, de
au näzuit, destinul poesiei noastre, indrep-
spre alte puncte cardinale.
o de o alta de efervescenta,
curentele de avangarda importate au trebuit cea
de-a fasa, fatal& in consumarea ei: declinul, moartea.
Sufletul creator de frumos, suflet de pur
de bogat in reservele luí subterane n'a infiltrarea
in celulelor sale: eliminat printr'un fenomen
de
nu poate fi redus la rosturi minore
de dependent& de servitute, tolerand, clorotic, transformarea
luí in suzursale ale din Occident sau accep-
tand rolul de palid hipnotisat poetic" al dialecticil materialismului
istoric, a comunis-
mului din
Dar, de ratate in fortele elementele ofensive, elimi-
nate, supt aspectele directe, din literatura de azi,
curentele de avangarda o serie de amprente
in fenomenul literar actual. Astfel, o parte literatura de azi,
supt magnetismul rnodernismului", fibre anarhice
negative, care nu fond - cu tot carnuflajul
formal - trecerii curentelor de avangarda
prin poesia arta noastra.
Dispositia spre trivial sensualitate a romanului, de
anarhia in sintaxa forma poesiei sau negativismul unor atitudini
pretins alteeva de ex-
tremismului literar. Urine care, fatal, vor disparea la
prin natura improprie sufletului estetic ro-
Radu Gyr."

www.dacoromanica.ro
 un molipsit d. Ludovic
La scara Academiei d. Ludovic Daus,
cu ninsori de in
astepta cu un volum pe care mi-1
vezi Doamne, nu puteam dânsul.
Carte de Adevarul", ziar care se supt
conducerea d-lui Mihail Sadoveanu, ce glorioase amin-
tiri nu trezeste acest nume pentru
Romanul se chiama de si cuprinde,
oriunde 1-am deschis, numai banale observatii de viata,
in care nu e nicio notatie niciun tip descoperit
de autor, totul inteo care corespunde
aceleia in care se scurge fluxul neoprit al elucubratiilor
d-lui Lovinescu, cel mai in dintre
oamenii complect lipsiti de talent de bun
de dreapta de fata de sine
de
lar, pentru ca biata ingaimeala afle cetitori,
se semnele sarcinii o
otel din cu o femeie careia se descriu pentru
informatia tineretului corpului care se
pentru ca oamenii sa nu se asemene
Autorul a cu versuri romantice,
in teatru aceleasi aplecari de spirit naive sentimentale.
N'a putut atrage atentia, dar erau, fara indoiala, in
literatura care se ceteste se uita sau... se
se fi cetit, sfortari oneste. acuma... Acuma
pornografie grosolana presintata macar un
element de ca paginile
despre amorurile lui Eminescu cu Veronica
stupidul roman al d-lui Lovinescu.
Infectia 1-a atins pe acest fost minor de
lucruri curate...

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

eu in Botosanii mele, unde am fost

chemat inteo de ca sa dau
unui copil am fost apoi dat pentru tesa
ce i-o fâcusem, nepotrivitá cu elevul mieu, a fost cre-
de profesor - acea familie de dis-
tinctia o femeie de nobila care...
Care ce ar zice ar ceti supt fiului ei
povestea cu fata cu dama otelului de
de la Viena ?
N.

EU CA TARA

Eu cd o Tard
Cu soare de creste,
Tard ca in poveste :
plugarii 4i ard
cel bogat
cum in lung in lat
Pdrintií trudind l-au arat
Cu din zori 'n sard.

Eu cd o Eu cd existd o Tard
prin Cu mândre fete
Cu steaguri viteze rupte, iubirea cu sete
de glas famfard Ca pe o ;
Suite in la cer, In Tara aceasta
Purtate cu de fier in Tara aceasta iubim,
de ger Tara aceasta murim :
'n iadul de vara. Ne-acopere usoard.

Eu tiu cd o Tard Eu cd existd o Tard

Pe care o cere care virtutea
S'o ardd in foc, in durere, La umbrd de steaguri
In geamdt sd Credino de legendard ;
Sd n'aibd de spus un Vitejii deschid,
sape mormânt Din piepturi Patriei zid,
in propriul ei negru dreapta 'n ucid,
umbra supt soare apere

www.dacoromanica.ro
NOUL 621

Privighetorile
Da, am privighetori grädina mea, un coltisor de codru la
capätul cäruia se ridicä alinatoare clopotnita bisericii Sfântului
Prooroc Päsarile oaspeti obisnuiti ai locului,
de pe când unul din Dragosesti, stramosii miei, durase, acum
mai bine de veac, din cerdacul privesc cerul cu
zburätoarele sai. Privighetorile mele sânt niste zâne
apärätoare rele casutä, lasate pazi de cari
de mult au päräsit aceastä lume, care era pe atunci,
bine rau. se intemeiase, ulitile de astäzi erau
livezi sau päpusoaie, dar privighetorile se cu inimä
asupra lui, venind din codri, nu de departe. casele ridi-
cate le-au gonit. Iscusitele cântarete nu iubesc goliciunea,
ci copacul Malt, care voios binete soarelui. La mine au rämas
destule, cred se simt bine supt acoperämäntul bätrân,
altfel n'ar cânta.
Când privighetoarea, trebuie omul, pentru
aude un imn Atotputernicului, un psalm de amin-
tindu-ni tot odatä frunios câtä chibzuintä a pus El la
oamenilor. Mare le scriitor frances Chateaubriand, un adevärat poet
al dumnezeirii al naturii, acea minunatä carte numitä Geniul
crestinismului" (Le du christianisme), acum un secol
treizeci patru de ani, cauta sa ni dovedeascä existenta lui
Dumnezeu prin maretele privelisti sau fapte din Dintre
toate cele väzute auzite cursul sale scriitorul scoate
la grija Domnului oameni, pe cari a cäutat facä
mai buni prin Cântecul päsarilor, acesti läutari ceresti ai
câmpurilor codrilor, pe imnuri Creator, sânt pentru
noi niste adevärate indemnuri la blândetä omenie. De la
a auzit omul primele cântäri, cele inceputuri ale emotiei
artistice, apoi s'a sä cânte dânsul laude unui Fdptuitor
Printre cei cari cântä lui Dumnezeu pe pämânt
prin väzduhuri, privighetoarea este regina reginelor.
Când slujba privighetoarea, tac toate celelalte slujbase
ale cerului; glasul ei nu se deci cu al niciunui graur, rândunea
sau prihor, ca al unui mare artist pe care n'ai sä-I vezi niciodatä
cântând cor. Iatä ce scrie Chateaubriand despre privighe-
toare, vestita lui carte :
Privighetoarea nu se ca voacea
simfoniilor : ea asteaptä ceasul reculegerii al odihnei, se
insärcineazä cu acea parte a scrbätoririi care trebuie sä se cele-
breze umbre.
Cänd cele d'intäiu ale noptii ultimele murmure ale zilei
se peste dealuri, codri prin väi,
când pädurile tac treptat, când nu se nicio frunzä, niciun
muschiu, când luna pluteste pe cer, urechea omului este
atentä, primul cântäret al Creatiunii intoneazd imnurile sale
Dumnezeu, cu strälucitoare accente de bucurie. Ea sare de la

www.dacoromanica.ro
628

gray la ascutit, de la la puternic ; face pause ;

este mai lent, apoi vioiu. De-odatä se pare cä glasul se
pasärea tace, dar din nou. de mult schimbate
accentele ! Când modulatii triste, o arie simplä, aproape
monotonä, ca aceia a vechilor romante francese, capodopere de
simplitate melancolie.
Cântecul este adesea tot atâta semnul tristetii, al bucuriei :
pasärea care pierdut puii mai repetând aria din
vremurile de ; mäiestrie a artei sale, musicanta nu
face sä schimbe cheia, cântul de pläcere se preface
tânguire de durere".
Dumnezeu i-a dat glas pasärii sale ca armonie
peste pämânt, sä-i facä pe oameni sä asculte graiul lui
dumnezeiesc, amintindu-li de toate grijile pe care El li-o poartä.
päsärile chiar când necrutarea omului le
coliviei. pentru Chateaubriand,
cultä de poruncile Celui de Sus, apoi suspinä pentru ele
sesi. Privighetoarea chiar când i se scot ochii : cu armonii
sublime, plânge ve$nicul intunerec.

douäzeci de ani de atunci. ruse$ti erau poposite prin

Tinutul Folticenilor, frunza iarba. Feodor, un cu barba
plugar la el acasä, prin Tinutul Chievului, cu
frica lui Dumnezeu, gäzduia dânsul cämärutä de lângä
hambarul casei noastre pe care impodobise cu fotografii de
acasá o icoanä. amurg de Maiu parfumat cu iasomie,
väd de departe grädinä, ascultând ceva sfintenie,
ceva cu ochii prin copacilor. Imi fäcu semn mâna sä
vin eu, apoi cu degetul pe buze fäcu semn sä nu fac zgo-
mot. albastri ai Rusului erau umezi, o duio$ie nespusä i se
vedea pe ; la un cuvânt pe care n'aveam
nevoie sä mi-1 traducä nimeni ; gâciam e vorba de privighe-
toare, ale melodii de templu se scurgeau fermecatoare din
vârful mälin. Din spre Bucovina din partea muntelui ve-
niau bubuiturile surde ale tunurilor, dar, privighetorile adápostite
jurul casei slävitele cântäri.
am tot ascultat, spre inserate, Feodor cân-
tecul privighetorilor; apoi el cäpätä slobozenie Dumnezeu
$tie ce o mai fi cu dânsul. fi s'o ducä bine bine acum,
iadul din tara lui, Cruce Hristos, acel iubitor de pri-
vighetori de copilärie.
Printr'o ciudätenie dintre cele multe, dupä plecarea Rusului
acasä, n'au mai cântat privighetorile o Cre-
deam poate s'or fi dus !

le aud astäzi tânguindu-se sau bucurându-se prin pe-

tecul mieu de codru din jurul casei, gândurile-mi zboarä spre
trecutul depärtat de acum o sutä de ani, ai miei ascultau
cu aceia$i patimä cere$tile melodii, ca prin vis, amintesc
chipul Rusului Feodor, aducea aminte el de ai lui, ascultând
glasul privighetorilor. G. Stino.

www.dacoromanica.ro
NOUL 629

CA NE ZUGRUMI.
Cobzar pribeag, cu barba
Cu plete lungi ochii de senin,
glasul se zbate-o nebunie...
fiecare e-un

ici, vie
Din fundul hrubei oala cu pelin,
spune-mi doina cea de
uit in rara mea, strain...
Din zori noapte, pururea pe cale,
Tu n'ai nici sat, nici
De unde-ai adunat jale,

Din ce noian adânc de suferinti,

ne zugrurni cu cântecele tale,
spulberi foc... prin pe
G. Tutoveanu.

CULEGATOAREA DE

de
Aleargd, printre brazi, in ;
umbra lumind
piscuri, sare pun(i...

Parfum de brazi aduce 'n straie E de

verzi aduce 'n ochi; Pe pe gurd pe ;
trece balaie, Dar e ca o :
Rdsina-i curge de pe rochi. S'o in pas.

Din de brazi A un
pe trunchiu, in jos, Dar nu s'a obosit de ;
Rdsare-o fatd E 'n stare sa colinde (am,
furd, dar o frumos. de noroc.

De ori aprind
Te vad, departe,
Dar de mare vina :
Mireasma-i mi te-aduce 'n
Cunst.

www.dacoromanica.ro
630 CUGET

CONSIDERATII LITERARE.
Leca Morariu: la noi"
- de Academia -
(Editia a V-a, revisuitA adaugita ; 1937)

Incincita editare a de povesti bucovinene De la , datä

la de d. proft sor Leca Morariu, accentuiazä reala valoare

artisticA a opere adâncul räsunet pe care gäsit
rândurite cetitorilor. Pentru Bucovineni, De la noi de cons-
tituie una din cele mai alese podoabe spirituale, ce aduce, ne-
prihänitä, lumina cele mai obidite Astfel
acestea, tâlcuitoare ale rostului simtirilor romänesti
pe lume, populare ce erau, pätrunzând casele
largit semnificativ circulatia Inteleapta criticá scrisä de d. N.
elogioasa presintare pentru premiu fäcutä Academiei
Române (1921) de lingvistul Sextil Puscariu 2, cum
a II-a (1919) la Arad, documentar binemeritata
de care se bucurä cuprinsul intregei
operele literare de aceia$i valoare ca De la noi, le-ai putea numära
pe degete ea acea poesie adeväratá pe care o
jinduiesc zädar unilateralii ai purismului estetic, cäutând-o
vagul suggestiilor surde, misticul imaginilor sau
alte aspecte de naturä voit De cercetezi bine supt
atitudinile de ale mai tuturor acestor mondeni barzi,
la pragul musei" (vorba lui Al. nu descoperi decât sarbäd
retorism, distrugätor de poesie.
Povestile din De la noi sânt imnuri de prosiävire
Viata, aceasta e marea zeitate cäreia i se omul sänätos.
Sä o de ani, o mie sau vesnic! Sânt visuri himerice
care-I urmäresc pe mäcar glumä. Capul logic, ce se fereste
de raza le gäseste, dupä metoda freudianä, refulate" sub-
constient. Sä sa poti toate, sä näzdrávan ! Acestea
gândurile deszise de jurul se
urzesc basmele universale. Poesia le atmosfera
dä expresie dorurilor, le carne le
poartä peste spatiului al timpului. De aceia eroli bas-
melor au posesiuni pe care noi doar nurnai ni le putem imagina
De aceia ei träiesc astäzi, dacä nu vor fi
Aici melancolia visului vag se asupra sensului traiului
experimentat. De ce ? Pentru nu ai noroc.
Ce scris, frunte pus" (37). ori te ajunge
ceasul Din strämosi sträbate care poesie este
perientä Necuratul numai su-1
necäjit sau chiar glumä) apoi nu te mai släbeste. De-ar
revista Drum Drept, X, 1915 no. repr in fr volumului
e la noi, ed. V, 5-8.
De la V, pp. 9-10.
d. prof N. de poate mai
sus multe volume literatura care ie5it public vuiet
(De la p. 8).

www.dacoromanica.ro
 631

omul s'ar dar de cele mai multe ori dä sama

vestea Noi Pentr'un ni se cade" (pp. 42-51) pre-
sintä tragedia oamenilor azuti cursä diavoleascä
nimiciti farä Dar, nu se räpit de
mie, când, samä de drepturile semenilor säi, träie$te
viata cumpätat, sufletul de e - atunci
prigoana ceasului räu, cAci Dumnezeu mijloace
putere se ispäseascä de asemenea casuri,
främântärile iau unui puternic dramatism, nepre-
väzutul izbucne$te accente de colcäitoare viatä, supranaturalul
se contureaz4 caracteristice träsäturi umane, omenescul se cris-
prin nobile gesturi care frumuseta se vede
sfintenia virtutii. ciocan (pp. eo
teietoare priveli$te a acestei lupte. Cornilä une ori chip
de nemernic, stoarLe de insu-
flandu-ti incredere, te ademeneste pe calea pierzärii. Eroul stä
nearätos, mai dintre frati, dar priceput
ca nimeni Cel mai mic, mai (52-64)
redä magistral peripetiile acestor odiseice,
ce fratii mai fripti la cuptor, mâncati de c5pcäunul de
diavol, viata se pieptul miezinului esti
verde, tot n'ai da una vietusoara asta
(p. 53), agere$te gândul infierbântä sä-$i
amarnic adversarul frumoasa. turmä de oi
de aur a acestuia.
Pentru a stràbate aceste grave ce le riutatea
omeneasa cea diavoleascä, trebuie sä urmezi sfatul oamenilor
sa samä de datini, sä asculti de pärinti nu uiti
de Dumnezeu. in$i iesiti din comun, nealtii,
supranaturali : de carte sau näzdrä'vani. e
rirea din tmpäratul Alb Impäratul (pp. 74-106).
Cinstirea se asamänä contemplarea astrelor din cer,
omul prefacä
Si le-au toate felurile de scrisoare, de scria cu
piciorul pe crugul cerului" (p. 75). Cu stiinta sa rarä, eroul, glumind,
amenintä spiritul dräcesc
carnat supt chip de Partea e dragostea
femeiascä natura, care la
orfeic infiorarea (cf. pp. 79.83).
Intelepciunea e lucrul mai de samä, ea fere$te pe
de räutate Umureste pretul vietii. zugrävire a
acestei râvnite se desprinde din vorba purtarea enig-
a fetei celei intelepte (pp. 6'5-73).
Femeia podoaba vietii câtä vreme nu se lasä roabä
ademenirilor necurate. Castitatea ei redä vedere orbilor. Dar
ferneie curatä numai aceia pe care dracul o päze$te de
(113), fiindcá, de altminteri, firea muiereascä e de fel,
Vezi o ad im irej in Anexe
la a de populare istroromdne Xi,
1936, p. 316).

www.dacoromanica.ro
632 CUGET CLAR

lesne cade pradä Inclinatiilor nevirtuoase. Orbul capätä

vederile cu ajutorul femeii cinstite, ochi, orbit de
credere dragoste, sä vadä el de ce pätrunde
rosturile femeiesti.
Härnicia gospodinei lumineaz4 casa, lenea viata. lar
une ori omul e ca ursul, pe care nu-I scoti din närav decât
bätaia, Frica-i din e bine când (11-23).
aceastä carte De la noi e o chintesentä aleasä a rela-
omului universul natura inconjurätoare, o
oglindire a sufletului a inimii romänesti, cu credinta, superstitiile,
obiceiurile, palpitatiile, hâtria mucäleala care curg din trecutul
strämosesc spre valurile vremii" viitoare. Dramaticul actiunii se
nu numai sprinteneala desfäsurarea dialogului
sclipetul gesturilor, dar rApezeciunea urzeala intregului basm.
Bogätia expresivä rotunzeste artistic cadrul feeric al zbaterilor ;
ingurzitura din obrazul necäjitului, amarul nenorocitului, viclenia
celui smerenia celui bun, milostivirea dumnezeiascä triumful
dreptätii al adevärului zvâcnesc caracteristic supt
Se concretiseazä sentirnentele notiunile abstracte. lar povestirea
se natural abundentä lexicalä ce lipsa
de a universului a sufletului, imagini puternic
de experientä grea chibzuialä verificatä. Proverbele locutiunile
ne duc intimitatea infinitä unei vieti presintate
estetic, a unei care vine din negura istoriei se duce
negura viitorului. Interventia versificatiei a formulelelor de miscare
a basmului sau a celor de evocare actiune a eroilor
opera atmosferä de solemnitate Dar observa-
tia, din rialitatea diversä, subliniazä adevärul acestor
de infinite sensuri. Graiu si suflet romänesc se
nefalsificate se tese etern supt cea mai formä a creatiei
umane : poesia. Frumosul toate, dä drept de viatä tuturora.
lar d. Leca Morariu are meritul de-a fi sä aleagä
tasii pe sprânceanä, caracterul represintativ dupä
temperamentul poetic, astäzi când opera literarä popularä se
zbate douä soiuri de falsificäri: introducerea de elemente
neautentic populare, sau 2. exagerarea colectärii fonogramice (ca
acea recomandatä de d. I. Diaconu) färä interventia
a controlului artistic. D. profesor Leca Morariu n'a strecurat urmá
de notä artificiald aceastä carte. Povestile, toate amänuntele
autentic populare. Taina o desväluie o minte ca aceia a
d-lui N. (De la noi, V, p. :
Dar nu se poate culege povestea. E o
operä, de gingasä, de armonisare de proportie, de purifi-
care restabilire, pe care numai el e stare a o face.
valoarea povestii se vede talentului säu."
Astfel colectia de povesti De la noi, realisatá de acest profund
cunoscätor de suflet graiu care este d. Leca Morariu,
e una dintre operele cele mai de samä mai tipice ale literaturii
rornâne. Petru

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÄTOR" 633

Din lumea necuvantätoarelor

- Mama -
se ger curnplit,
bucurie pe fete un gospodar la in
jurul unei vetre imparlitoare de
Urgia de afara furioasd, dar neputincioasa, la la feresti.
arde nu, flacara vetrei e mai : ea
limpede ca tainic ca intr'o pesterd.
desghioaca se florieele ori
dupa ce a fost in pe ;o trece din
in
Bun prilej de : cele spuse de vesele ca
o pe cele povestite de de
prind cumva din omului.

Vedeli : daca-li amintesti o intamplare petrecutd pe

aveai patru an!, daca se pare cd e
vorba de timpurile Potopului ori turnul Vavilonului... i nu era
pe la trecut... Era, pe atunci, o lege nes-
crisd - dea Domnul ca sd uitatd! - ca
din acelea ca de a doua, cum ar
ba chiar porcul, daca se
struguri ori alte roade, pdgubasul le ucidea färd altd
judecatd. daed ori atunci insusi
li de petrecanie.
*
*

toate, cd sosise primavara cea ; dard tata

era un : salta nutrelul nou, el mai avea sapte
cdpite meiu nevandute.
Totusi nu era chiar o necercetata de muster!! : in tot cursul
dintr'un care un din apro-
piere si care, la era de iepuri, cd fusese
lama grea care asternuse zapada veniau, bietii,
de meiu.
cd nu e voeba pentru cd ei
cinstit : zece de intinse la uscat mai nein-
doios zece lidule cd aceia ce se aflase in ele
masa noastrd, cu foi de dafin
boabe de mai un pdhar de vin, in toate
gospodaresti.
tata purta la intotdeauna pe coana Veta", te-
meinica levi, doud de ploaie" pe dedesupt o
cd era pe popas de dropii. el
avea o zicald tare ochiul : vaca",
cd fiecare zi da un ocol pe avea : cd o lua
pe jos, da prin dosul case!, intra in apoi iesia la
drum, unde il calul

www.dacoromanica.ro
634

In dimineata de care e vorba, prin

Sari un iepure, apoi altul ; toate peste
tot, ei acluceau gospodarului care avea de bune spice
de rneiu. Dar din ei nu fu unsprezecelea pe masa
caci tatei se nu trase : nu puteti
ce milos este vanatorul ii prost" ar
impusca pe cineva, ori da foc la o fanarie intreaga.
Dar se o pozna crezi ochilor : de la piciorul
o chiar Lisa noastra, ucise o
Un tunet, un chiau..., gata.
La ni spune intamplarea, mirandu-se cum de nu a
atunci se da" la : faptul ca lama
se aratase apriga la jivine nu-1 tulbura de
Copil! Cum am ispravit masa, m'arn dus ce?
nu mai era acolo ; cdutam din ochi aminte
fu prinsa de niste triste. Apropiindu-ma, la
piciorul capite opt inca tare
; in zadar mama.
doinnisorule, si la ailalta : acolo a
ea.
argatul, venia de la unde aruncase
pe Lisa, mai : au de-odata : ce se mai ba-
teau, nu dintr'o dinteo curte !... Bine mai
ca iar se curtea".
M'am apropiat de Costica (ba nu de ce zis Cos-
ca incurce la prietena" mea
de incepu cu niste ochi verzi de furie. M'am
tras dar nu am plecat.
orfanilor nelinistiau foarte mult pe
capul din ciulia urechile ; se ridica, se ducea,
isi lingea rostogolia se ei, of-
aproape ca un orn. Dar linistea nu mult. In cele din
urma s'a dus la ; cum ii mirosia putere, suflul
pe taca o : atunci ura
pe care o si de mine. N'am nu
aveam nici cuibul o
ca din sä fie puii ei. trebui
cerceteze pe orfani.
nedumerire si o nehotärare ei
de ofta si In cele din se
dea sä
ei nu s'a potolit nu i-a adunat pe laolaltä.
prea nu m'am nid inaltat ;
m'am mai sc la intamplare.
Trecuse poate o apäru Costieä prin curte,
patrusprezece ea. Cum izvorul laptelui
nu mai prididia lacome, se
Costica nu avea se aseze jog, pe se isca un
mai ca la Istovita, se ridica de o por-
in nestire : ea, parca erau insirati pe ;

www.dacoromanica.ro
NOUL 632

unul-doi mai viteji se de parca

Lupoalca de la Roma.
Se minuna tata, se minunau ni in curte.
gatul Ch povesti cum s'a petrecut pozna. auziiu pe
tata : Nu mai irnpusc de-ar fi
o
Mama cinsti familia" cu de lapte pe
era minunea curtii.
Stroe Stroescu.

NTUL.
La un petec de pentru datorii.

Mi te-au luat, pumdnt

altuia te-au dat,
eu iubit!
Tu ce din veac veac
drag
$1 pe bogat pe
Din Domnul ne-a creat
duhul ne-a
Ca tine 'n veci
vrednici ne
De mama a tuturor,
Dar noi spre tot
te p
nu de
Ci nu ne
drumuri de nebuni,

spre ceruri
Poftitoar, le priviri
Cu
de-aproape e
ce ne-apropie
Tot mai de
5i-al lui Dumnezdu.
Tu ce esti martor tuturor
Durerilor,
Te'i zilele
filele,
am pentru
Un de !
I. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
636 CUGET

seninä', odihnitoare, cuprinde sufletul, ori de câte

ori privirea mi se opreste pe o micä olteneascä, a$ezatä
chiar la
N'am stäruit niciodatä asupra acestei simtiri, ajunsä de
miliarä. Dar azi, viscolul se tot mai aprig
asupra pânzelor de zäpadä ce nu-si mai gäsesc odihnä, figurile
niestesugite ale covorului evocä atâtea imagini...
E varä. prin umbra räcoroasä a ce duce
de la spre Govora.
Ca sträjeri neclintiti, uria$i, coaja albä, lucioasä, cu
bogat des, sträjuiesc Din un
zace rästurnaf pe marginea drumului, rädäcinile
sus, goale. pämântul rävä$it adânc, ca o ranä deschisä.
Niciun fir de iarbä n'a indräznit sä-i turbure durerea.
Strânsä de verdele câmpului, albä a fuge gräbitä
spre fundul zärii. Aierul räcorit ni mângâie obrajii. Mä
recunoscätoare la Domnitorul muntean, e, mergând spre mänäs-
tirea Bistrita vadá de Cadeti, a dat poruncä sluji-
torilor ca mare grabä sä gäteascä sä sädeascá
minunatii copaci ce ne umbresc astäzi. Fapta lui
trecutul e viu. Mä desprind de mine, de de : nu mai
sânt decât un gând ce un alaiu domnesc printre dealuri
verzi väi räcoroase, pänä ce se afundä povârni$urile mun-
toase, oprindu-se fata portilor mänästirii. Trezitä din vis, le
Simt cä, dincolo de ele, unde nici cäldura nu
sä treacä, mä a$teaptä o altä viatä.
Pätrundem curtea largä, umbritä.
Ca desprinsä din pacea a läcasului sfânt, o mäicutä,
de o tineretä para incremenitä pe figura-i blajinä, te
pasi neauziti.
Cu vorbe domoale te sä visitezi expositia de covoare
lucruri de mânä.
Nu ce sä admiri mai fineta broderiilor inflorite,
tesäturile colori mäiestre sau râvna a maicilor, ce din
migala degetelor de zâne bune multimea orfa-
nilor adäpostiti
Atunci am cumpärat pe care acum privese
duiosatä.
Pornim mai departe mänästire, mult timp dupä
ce i-ai päsit pragul, te urmäreste para privirea incremenitä a sfin-
sclipirea luciri metalice a podoabelor acea mireasmä
unicä, monahalä, neuitatä.
De aici trecem curtea ínterioarä.
Färä evoci timpurile când va fi räsunat de voiosia, de
exercitiile tinerilor cadeti. Acum, din tot cuprinsul mänäs-
domneste aici. Nici jocurile potolite ale copiilor

www.dacoromanica.ro
 SÄMÄNÄTOR" 637

printre tufele de petremii, de unde te privesc ca bine-

nu ajung s'o turbure.
Abia te-ai depärtat putin pätrunzi strâmtul defileu al Bis-
tritei. Aici esti naturii... Admiri täcere, fiorul
frumusetii te stäpâneste tot mai mult. Esti ca vräjit! Oare sä fie
de naturii, de pacea a mänästirii, sau de ?
De aceia, când privesc covorul, prind juru-mi,
cadrul de vrajä al naturii acolo, duioasa poesie a trecutului
marea, senina bunätate a unor suflete umile, milostive, ca din alte
vremuri.
Maria Dorcescu.

te-or tdrzii de care,

lar te-or speria pusderii de strigoi pe drum,
rod
or trece arhangheli pe
tree vánturile toamnei pe acum.

Dar ari sear'

Sau zi ori cdnd o bate vdnt
Or pe idoli
seara, seara ceia-i mai
pe toamna primal ei
la care dropii s'addpau pe la chindie
Toamna de
albe, porumb...
Sau de dorul sau de
Ca schimbe rod de aur pentru pulbere plumb...

intr'un tdrziu, prin coaauri dobrogene

ce-or 'nopteze la vre-o scoc...
s'astepte vraciul noptii alene
Si pe cheme jur de foc,
vegheze ce se coc...

se intdmple, cdnd o vdnt de

Peste dropiile tale, peste 'ncremenit.
poate 'n ultimul de
- nu de porumb crud,-
Ci pe lung
Liuben Dumitru.
(Din »Revista Dobrogean" )

www.dacoromanica.ro
 CUGET CLAR

CRONIC
nebunilor (urmeaza).
Gherasim Luca :
uzina la 8 mai destrarnat ca
de praf pe donmi in
printre femei frumoase obosit mat
o imi umplea gura
doamna aceia ochise din automobil
eram eu destul de frumos scuipatul nu se vedea
ea purta Ondulat automobil
prezenta mea acolo de praf provoca o tremurare
sub ciorap
la apartamentulut ei luxos, automobilul a lunecat
...Parchetul

schimb, tot in acea a tuturor Meridian,

iatä ce scrie un cuminte curat, d. Paul :

afta a literaturii populare. Pentru

se cunoaste acum e mai extrem de putin, apoi ales
trunchiat, apoi (de multe ori) cautat dinteun alt interes al
Nu subliniem acest lucru,
care ni vine de la acei ai ai poe-
populare : neatinse, drumurile neumblate,
sufletele oamenilor zavorite, ; unele opere de
arM, condamnate nu tiparul, din causa ingradirilor
pe care publicul le pe le
in de poeti mad, cine dintre de
a asimilat frumuseta
Cine a vrut recunoasca ea suma de traditii sentimente
care pdn aceasta
istoria neamului autentic, cum o simte de azi
a sparga complicitatea care s'a instalat
in balade haiducesti de
Scriitorii tined, oräseni si intelectuali, nu pot fi
mantuitoare pentru aceasta, de stabili
cu cele
spiritualitatea : metoda de
de
fundamentale ale neamului
interpretare a
de sentimente
-cu
de atitudini
sociale - teränesti.
! Locurí care trebuie muncite de generalia
Locuri imense.
nu toate. Vom scrie in viitor despre
terea literaturii vecinilor despre departarea de cultura francesa,
tocmai acum ea devine expresia unor clarificari universale".
7 N. R.

www.dacoromanica.ro
 SAM 63

$coala... Carianopol"...
foiletonul unui ziar bucurestean, supt Cernea :
Dar d. Al. este, ca d. Const. Virgil Gheorghiu,
foarte apropiat de Virgil Carianopol. (Este interesant notám
ad Carianopol, prin nu ce intämplare, din
in zi mai proseliti).
,Frate placut
genunchi de la !

Prea le-ai luat car

Noaptea, supt cerul cu spice de jar.
Cand frunte.
Prea ai firul de
Pilit de la
De licurici I
Prea te luasesi pe hoinare,
Prea te-afundai din zare.
Prea placea peste vii
Ploaia din trasnetul pustii !
Prea drag fuse cu ogaril
cauti prin burnita sitarli,
Sá dormi focuri culcat pe spate!
Prea mult uitdsesi de lume de toate.
Este o poemä din Carianopol."

Ce copiii...
Noaptea pe cimentul ud
Trosil 'ngrijitoarelor se aud
Oamenii-i popasul
Nu-i zgomot, glasul
dimineata,
moartea ghiara!
revista de scolari.)
Doamne, Doamne!

Imitatorii.
Iatä acum cei cari versuri, crezând nu i-a
prins :
VALS TRIST.
Svbelius in
Cu de-un dor 'nceput.
valsul lui duios ca trecut,
Curg picurate
Cu despletit ritmuri
Supt palizi tremurand In
Vräjite'n dorul din struna,
Fecioare albe scriu stele.
Arcusul glasul,
Din coard 'nfrigurata fug vedenii
'n veacuri
Prin iarba pasul

www.dacoromanica.ro
640 CUGET

Cresc neguri volburate de acord,

Ca valuri de 'ntunerec ultare.
In funduri reci, topite 'n departare,
Tot bardului din Nord.
Horia.
ceva ?
Observatii.
Intr'o cronicá literarä de d. Ion Sin-Giorgiu Cu-
rentul", d-sa se aläturä cu totul pionierilor luptei impotriva scri-
sului porcos desmätat, pornitä de revista Cuget paralel
ziarul Neamul Romänesc".
Cronica are de sigur alte dar
puse incärcate, ni se pare, de prea multe variatiuni", care
se ciocnesc cam strident dânsele.
d. San-Giorgiu afirmä, pe de o parte, cä sämänätorisrnul"
apartine de istoriei literare, de alta, i se pare cä Saturn
mâncat (dacä acesti copii apartin istoriei...). Apoi se
Cugetului cusurul cä nu aduce de
oare ce d. ar fi astäzi mai singur ca oricând", având revistä
numai traducerile subsemnatului, pe care d. Sh-Giorgiu le consi-
aproximative" versurile oneste unor incepátori
necunoscuti".
In ce priveste versurile de incepätori", s'ar putea spune
sânt necunoscuti (dacä sânt Incepätori...). In
acestor versuri oneste", cum le numeste Sân-Giorgiu lipsa
colaboratorilor sträluciti", despre cari tot d-sa spune cä n'au
venit sä d. prof. lorga a dat suficiente, credem,
articolul O din 20 al revistei.
Apoi credem cä d. lorga nu se gäseste chiar singur- Cuget
cu colaborarea unor scriitori ca dd. A. C. Cuza, I.
ceanu, G. Tutoveanu, Gorovei, a.
In ce priveste aproximativitatea" traducerilor, problema tradu-
cerilor limba noastra, genere, a poesiei germane deo-
sebi, aceasta comportä o mai aceia a unor
note fugitive.
Cinstit vorbind, traducerile (poate mai prost :
toate mai mult sau putin aproximative. Copia, oricât de reusitä,
a unei pânze de Rubens, Rafael sau Murillo este totusi o copie.
Théophile Gautier-Fik, traducând limba lui Voltaire pe Wilhelm
Meister" a lui Goethe, spune s'a sträduit a se apropia
pe posibil de original. Goethe pune ca o conditie prin-
cipalä a traducerilor sä fie curg4toare.
La noi cercetari interesante asupra se pot face
tälmäcirile din poesia germanä ale contimporanilor : Pencioiu, A.
Tom, Cosbuc, losif de sigur, in tälmäcirile proprii ale d-lui
Sän-Giorgiu.
Aproximativitatea poate o traducere supt sau de-asupra
originalului, iar aprecierea este foarte variatä, cum variatä este
conceptia scriitorilor asupra adevärului frumosului artä.
I. D.

www.dacoromanica.ro
 Cu ce sântem datori
care trece supt ochii miei in ma-
nuscript tipar, de atâtea alte ocupatii, are
un scop bine definit, pe care lumea
cinstitä, nu unele clanuri scriitori cari
se fac a nu :

Acela de a de de logicd,
de armonie (in care de la sine morala), de poe-
sie, de poesie, acela de a semnala o literaturä
care trece de aceia am cules,
vom culege, din ce dau unele reviste, neobservate din
causa locului sau de aparitie.
Aceasta, atâta!
de prostia de pretentia
desgolim sarlatanii de hârtia de panglicile
culese gunoiu cu care se cersind atentia.
ne apropiem de nobilele suflete creatoare, care
curagios pe drumul bun al marilor
Dar mai e ceva.
Oferim un bine in care bun
curat murdar nu se invecineazd ca mai pretutindeni aiurea,
unor scriitori de renume carora
tuturor oräteniilor cautä acopere glasul.
deschidem portile notoriet4i meritate tinerilor
de talent cari respectd acest talent.
E ?
atunci de ce sare la noi foiletonul, cerându-ni
lectia de genii de valoarea autorului ?
N.

PRIMAV ARA...
razá bate 'n geam, 'n fiecare fir de
: Eo de-a trdi.
Se zbate viata 'n ram.
lume'-a tale :
din brebeneii.
Fugit-a 'n inunte Numai copii pe :
izvoarele-a E zeii
N.

www.dacoromanica.ro
642

A.
Destul... destul de când
Pe toatd zarea visurilor mele,
straiu de zori, tivit cu foc din stele,
pururea fecioarä...
Din codrii tineri, lumile 'nfioarä
Zvâcniri aprinse, cântece rebele,
spre cer 'ntreg cu ele
De cea din primävarä...
aud tumultul tineretii...
din vultoarea trudnic'a
Ca din adânc de mare zbuciumatä,
bratele spre tine...
Cd voiu muri cu gura
särutarea... care nu mai vine...
G. Tutoveanu.

Se brazii verzi Cum stau cu bratele

Pe pisc triumfdlor. Spr-e cerul cel
La i-a Parc'ar voi 'n
este bor. cheruvimi din zbor.
Spre ei Spre ei se 'n zbor
prea-mdresc
Pe fruntea se sprijineste cu hermina iernii albe
'ntregului zenit. Ca se 'mpodobesc.
'n fermecdte cu furtuna,
Ei mijlocul de ei cad,
Cu de
stelelor desprins. 'n fund de
I. U. Soricu.

BUNA...
ce cale El :
Drumetului lipsit de C'un pas mai sigur merge 'nainte:
Chiar bietul nu va fi c' aude jur cuvinte,
Primit spatiul razelor tale, El nu se simte tot singurel.
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 643

Alte
de Mihail I. Pricopie,

Primdvara anului aceluia fusese deosebire jar

timpul stropise putin mai in tot lungul ei. Dar, printre
aceste ploicele, timp destul se
ocupe termine muncile campului.
Prín granele erau mai puteau
greutatea spicelor. spuneau de de zile
nu apucaserd sloatä pe lumea lui Dumnezeu.
Gospodarul Ion din satul alcdtuit de
pe partea a de din satul
mai mare, in apropiere, dar pe partea
dreaptä a incepuserd treieratul din vreme, cei
opt pe puseser apucat
stoguri marl.
- Doamne, tu, !.. Oare ce face noi
?.. Gropile toate podul gerne, mai-mai sä
se därärne peste noi, ba in in chiler am mai turnat
ceva
Femeía torcea un de fusului
caier, furca pe prispa pe care stätuse, apoi se uitä lung in
ei de vialä, ca ar fi cercat
- Dal.. Cum crezi dumneata, !.. Da' eu zice
sä te zece la
- Chiar asa socotiam eu, femeie
Soarele sta se de Mägura
trimetea cele din raze ale lui. Codrul de
plopi de pe marginea Siretiului, doar la patru chilometri apropiere
de fulgera mil mii de pe frunzele tre-
murätoare ale pomilor. Cäsutele sat
livezile din lunca intre cele pitite supt
groase de paie, de de siuf, printre
ca ar fost pe de-a turnate aur
Din spre de limpede a
sat patru vaci trupul mare greu, dar
picioarele
Gospodina se repede.
- Sando Vezi de Mario
Pe casei una alta fete, una de
zece ani, alta de paisprezece.
obisnuitul tropot de gospoda-
o pletele
in
- Eu mä duc, fa, la hanul sä stau de cei
oameni, de n'or vrea Galati
Hanul era case mai Era

www.dacoromanica.ro
644 CUG8T

numai un de acoperit bine malurile

erau mese usoare, fdcute din des-
de stejar, lavili lungi, o tejghea peste care se
vedeau oale de lut in felurite foarte multe
bine curdtate albite multele in lesie pe care le
induraserd. drept In dosul tejghelei, se
dea gura a beciului care scobora mai
In iesia intra mereu, cu
agere, hangita o femeie de s'ar fi putut
lupta in legea mai mai belly.
- Bine te mai pe la
Ii zicea asa, ar fi mult insoare singurul
pe care-I avea ea, una dintre fetele gospodarutul
- Cu sAndtate, fa !".
Apoi se 'ntoarse ceata sdtenilor ce stdteau in
unei mese.
- Cu noroc, Da'
gura uscatd?.. scoate, fa Ioand, da' vin
de la nasipuri, fa..."
femeie in intunerecul se intoarse
de-acolo o cofa plind. Apoi umplu o o aduse la
dimpreund o curata.
-
- Cuscre, am fdcut
fdcut nevasta
bine o
o

mi-am tot inselat

Cu munca asta, n'a prea
te miri ce !...
Pune, fa, la cotlonl".
avea cotul increstat pe tejghea. trandafirii,
ii iesi ei in curte. vreme, puse pe
masa satenilor o de cele de aburi par-
fum foarte cornplicat intepátor. Mai puse aldturi o
ca un cozonac moale ca un mototol de
din

-
Dar
puse
nu vru
pe
Care-aveti o
se
?..
la
- Rupe-,o tu L. De mult socot eu o coso-
roabá de buzun r !", vorbi unul.
se intoarse care dar, nu
mai iese din pivnítd, rupse in o
oameni.
Cei de la luau de trandafir, le scuturau de car-
buni de spuzà, apoi le poftd.
la un vin bun cum era acela pe beau ei, se
din vorbe, chibzuind carele a doua zi pe
in curtea lui le incarce, jar, s'o
noaptea, piece la drum.
i chiar si intre scoartele
ale marilor care : late zbän-

www.dacoromanica.ro
NOUL 645

la 'ncheieturi late de un cot. dupa ce

se pentru nutres pentru vite,
sa-si aduca de la
Prin nu se vedeau de femeile care robotíau
prin batatura.

De-odata, un puternic strabatu zarea, un

nia .in trap bezmetec de spre satele de Galati.
- Dau Turcil !"...
gospodarí au in Ceilalti,
cu au trecut s'au ascuns prin
Fetele femeile, unele s'au dus dincolo, altele s'au ascuns pe
unde-au putut.
De spre Galati se vazu o de

-
dreptul celui
Omul
dintre gospodaril
: haracil"
sama. Scoase punga de la
descalecara.
cuprinsul
pe batatorit al drumului. dintre se pleca,
numara banií, trase de-o parte o gramagioara de parale,
care infatísau a zecea parte din tot. Dupa aceasta se scula
in picloare facu un pas Gospodarul puse el un
la numara apoi gramada mai
mare, o in punga se intoarse, o temenea. Acelasí
Turc ridica zecimea, o dasaga, apoi, cu toata ceata
el, trecu la ceilalti gospodari la fel.
cercetara casele care li se parura ar fi mai de
ar ascunde cine ce lucruri scum pe, dar, negasind nimic,
indraznira sa se pana la margenea Barladuluí
care ale caror capete se vedeau printre pomi :
- Haraciu !... Haraciu !"...
Dar nímeni nu fuse prost se arate. cum Turcii nu erau
prea de numal la deschis, trasera salve
puOle pistoalele, se pierdura pe drumul satelor de
in susul
Mai gospodarii, lar mai la chemarile
femelle. Viroaga lipsia fata mai Sanda.
prin prin podurí, prin cu pe la
de peste in zadar.
- Mi-au luat-o líftele !... Vai de mine se mama.
Dar lumea nu plecasera deck numal
cu desaga cu bani.
scotocitul tuturor al Han-
gitel, care alergase mult pentru ei, margenile
de la un care car nu sant
cum era regula suindu-se de-asupra, desveli grauntele.
Inauntru, un din rochia Sandei. i, el graul la
o parte, scoase la lumina trupul rece al
(Va

www.dacoromanica.ro
646 ET CLAR

Supra-productiune primejdioasä
E inca un semn al vrernii. Spre edificare reproduc din in-
teresanta :

Poetul Al. Negurä de la Arad revisuieste pentru tipar...";

2. Mircea Ovidiu Soare, poet banatean. Se pregateste
un nou de Mai are in manuscris un
roman...";
3. Ion Miuta, poet va publica in un
volum de sonete...";
4. este intítulat volumul de poesii d-lui Cicerone
Theodorescu... aparut..." ;
5. Gr. Popiti, cunoscutul poet asiduu la...";
6. Ada Crin, unui elegant volum de versuri
anul trecut, la un volum...";
7. Grigore Bugariu, fecundul vigurosul poet va
scoate un nou volum de versuri ..";
Acestea intr'un sigur numar de 1936). Din
:

Min Lerca in acest numar

musicalisate
2. Grigore Bugarin isi revisuieste volum de prosa...";
3. Sfetea, originar din Lipova, face drum literatura
din Banat prin ce le in ziare reviste...";
4. Mosoarcä este dintre debutantii tined ai
5. Duma, un cu putere de
a ramas in versurile sale un adept al tra-
6. Nicolae Badin..., care in dragostea lui netermurita pentru
ginta oferit inelul de pe Romei...,
a publicat un volum de poesii intitulat...".
: treisprezece prosatori anuntati de elogios
in numere ale unei singure reviste. Inmultiti numarul
cu acela al revistelor al ajunge la o conclusiune
ne mai nu ?
Personal propune o pensiune atragatoare
pentru aceía cari ar fi in stare fuga
artistico-literara.
Sa ea un semn ? Am semnalat-o cu bucurie
in basarabene. Din fericire, acolo
aceste notite de darnice laude, de care abunda Luceafarul".
unde eu o : in aceasta ploaie de

care dau pe fata o deosebita generositate din partea con-

revistelor care, voind sa incurajeze tinerele talente,
dincolo de sol.
dovada epitetele (tanarul, cunoscutul, fecundul, vigurosul,
Numai le ?
Ce-o fi asta

www.dacoromanica.ro
NOUL

unul dintre tineri, un cu putere de

prea prea lipsite de seriositate.
Alta : continutul poetic al Luceafarului", in cea mai mare
parte supt nivelul estetice, format sau din
sau din mult sau mai indecente.
Dar ne oprim la un cas concret, acela al fecundului
vigurosului poet Gr. care, in ambele numere, publica
: Cantarea poem sonete care entu--
siasmeaza pe nedrept pe redactorul
E o lucrare noua, dar care (vai !), mai ales partea se cere
mult corectata.
de imperfectiuni technice, de pdn incercarea
de a introduce prea ob4nuite, prin unele
imagini baroce, prin forme la tot pasul, ca prin
element indecent.
lata citate :
Din punte fac...
Ti-i gura 'ncremenita suris
Ca pe de lac
Eu cum tu cu-aaevarat
mea...
S'o umpli cu-a
bucurie dau nepletuit-o
strugurl copti
fluier te
CI-o 'n
Ne-om la foc aprins de-amor
cand din cer mid se
vii pe mici poenele
Cu albi dar...
In tine-o concrescut...,
sânii, muguriri de
Prinosul dragostei
Pe tava rara...
Cu bratele,
Cu pup de trandafir ?..
capul culc la tine 'n
In visul meu visarea ta s'o
prinde 'n plete floare de
floarea de soroc
Cu de folomfin de cicoare...
soarele sedus de
cate alte dovezi ca aceste Indemnäri de n'ar fi
publicate, decum recomandate, cum, intr'un
lesne de intcles, o face Luceafgrul" Rostul revistelor
de provincie, in deosebi al acelora de aceleía care ne
tereseaza este acela de a face educatie, nu numai a
dar chiar a tuturor tinerilor cari, daca simt in ei che-
marea artei, trebuie, in primul pe calea ade-
varata a
de ce o supraproductie, ales cea astfel lansata,
nu ne prea bucura.
Paul Papadopol.

www.dacoromanica.ro
648 CUGET CLAR

spovedanie Alfatar1
Rapede trecusem prin magasia apoi aiunsesem zac
curte, palated, in cort sanitar. Nu pansa
nu nimeni : zaceam margene de cort.
De nu cerusem atunci. Numai de baut. Mi
se dase putin ceaiu, dar mai rar. Pe urma, medicul
a pus apa, - se vede, ca n'o bem noi,
ne imbolnavim si din causa ei. un Bulgar mai
cum tot ceream eu s'a
cu apa... fierbinte, pe care dat-o, ca opareasca.
venise cu
de mea. Mi-a intins dar cana cu fiarta, dar el nu
eu nu pot aceasta s'a varsat peste
pe pe la prea putin in
Pe a-mi da putin lapte, dar de
- ce o de
tarziu nu s'a mai dat spuneau erau
de bunä mi-ar le-ar face se
obrinteasca.
Tot trecea un preot militar bulgar pe acolo. Era un
nalt, frumos, cu o barba neagra un chip ca al lui Mihai Vi-
teazul. vedeam mereu pe mine, dar el nu baga in
sama, cu toate gemeam destul ceream rnereu Mi-era
tare credeam pe Pentru era popa
acolo, hai impac Dumnezeu ! spun
nu vorba, dar, adunandu-mi in minte
toate cunostintile mele la universitate ce
irni parea nu prea mare atentie
- si, socoteala popa
c'a in seminariul lui bulgaresc vechea limbá
noi in colile noastre, - chibzuind
acestea, ticluit eu un verb la am
limba cea mai limbile slave,
infmitiv) spus :
- Ispovediti".
Preotul bulgar a intors mirat s'a apropiat de mine:
- Ispovediti", am repetat eu, preotul, de
slab, de m'a s'a intors peste
putin patrafirul la o carte in o
cruce. S'a asezat mieu a inceput
bulgäreste. Frantuzeste nemteste, el nu ;

turceste, eu nu stiam. Greu ne intelegem! multe

uitandu-se pe foaia mea de ränit, ne-am
Gheorghe. alte intrebäri tot
tot neintelese de mine. M'o fi intrebat - ca la spovedanie -
de cred eu, dar ce puteam eu spovedesc, nu

Fragment din Zile de Lazaret".

www.dacoromanica.ro
NOUL 649

a vazut vazut popa, mi-a pus patrafirur peste cap

a - canta frumos - ca de mort.
Atunci pentru daM, dupa timp de totalä,
de paralisie, un puternic m'a strabatut din crestet pana in
carnea s'a pe mine am avut nu
mai muri. trecusera lacrämile, popei
aminte de lucruri vechi prafuite, de
frumoasa, cum o la la noi Popa Dar
in acela$ timp mi-am spus malitios:
- M'ai tu, ca de mort, dar eu,
stil, n'am de gand mor".
Para anume ca ce
cutremurase, popa a :
- Parr?".
M'a asta am eu, nu era greu,
am parale, slujba.
Eu parale avusesem ceva, - n'avusem sa cheltuiesc
: aveam toata solda cum o de la regiment, dar de
mult mi le luase care cum volse se osteneasca a-mi scotoci
buzunarele, de Acum rau ade-
fi vrut desamagesc pe I-am
dar pe :
- N'am Am avut, dar le-au luat pe toate".
De popa nu a inteles el pe n'am, dupa
cum eu pe luat el ceaslovul crucea
s'a dus cam desamagit. Dar, pe trecea
in toate pe locul sa vada daca n'am
murit. El ma voios,- ii trecuse slujise plata -
ce mai fac (imi eu socoteala), eu
raspundeam
- Bine, n'am murit chiar n'am de
mor, pacalit, sluiindu-ma ca de mort".
Popa dadea cap prietene0e, in semn de - Bine, bine,
venia a doua zi jar.
i am plecat din Alfatar ne-am
Gh. Banea.

FLOAREA LAGUNELOR.
Sub ochiul cald al de desmierdatä,
cântecul de al valului-ndier
tulpina spre cer
Ca o minune in secole sculptatä...
In statuie o
In fiece un e
cadrele-aurite i-au croit
Cununile laur, frunfilor
Venetia, 26 Februar 1937.
Adelina

www.dacoromanica.ro
650 CUGET CLAR

Lupta Impotriva pornografiei

Academiei de la 26 Mart 1937.

PROCES-VERBAL
D. I. Al. : Atrag atentiunea Academiei asupra
mari primejdii de care este nu numai reputatiunea
literaturii dar intreaga alatuire
adevär, de vre-o vreme este
de un enorm de scrieri de o pornografie revoltätoare. Supt
pretext de romane se povestiri lipsite de valoare
literari, dar de scene care zugrävesc situatii atitudini ca
acelea pe care le represintä fotografiile ce se vând pe supt
cuns, in localurile de noapte, clientilor cu mintea de

Cui revine de a pune acestui

? Eu socotesc Academiei Române. Legea statutele ei, care
dau dreptul de a incununa operele de valoare, impun in
mod implicit indatorirea de a infiera pe cele
Este foarte campania pe care o duce in
recie d. lorga, prin conferinte, revista Cuget prin
Neamul Românesc", dar nu e de ajuns. rog nu se supere
voiu declara nu pot aproba modul cum
se duce campanie prin Neamul Românesc"
Nu sânt singurul care am foarte repro-
duse in coloanele acelui de cuviincios ziar crâmpeie
rätoare din scrierile criticate. este autorul
acelor critici are de a le aduna volum,
ruitor impiedece de a o face, pentru publicarea ase-
menea antologii a literaturii ar produce resultatul
diametral contrariu celui pe care-I Ar fi ca cum,
treprinzind infierarea de fotografii obscene, ai scrie o
carte, in care, pentru a dovedi oroarea acelor fotografii, le-ai
reproduce.
Socotind infierarea scrierei operelor pornografice
prin conferinte prin articole de nu este destul eficace,
ori cu talent ar fi aplicarea unor pedepse serioase
de justitie vinovatilor chiar rog Aca-
demia justitiei darea in a celor ce se
fac vinovati de acest delict, precis in codul penal.
Semnalez deocamdatä urmätoarele opere :
. Bagaj", roman de H. Bonciu (de. Alcalay).
2. Femeia mieu", roman de Mihail Celariu (ed. Socec)
3. Poemul invective, de "Geo Bogza (ed. Unu"),
Pe ce-i voiu descoperi, voiu pe vinovatii.
foarte numerosi. Unii din ei - mai multi
sânt Evrei, cari-si sernneazi operele cu nume
actiuni de depravare pe care o infamia de a
o atribui fiilor altui neam acela

s'ar de ce capabili scriitori ? - N. 1.

www.dacoromanica.ro
NOUL 651

Se pare cá ráspandirea unor asemenea scrieri, de

toare reputatiei literaturii nu numai din
speculärii setei de scandal a cetitorilor, ci din urmärirea sistematicä
a unui plan de zdruncinare, de a temeliilor pe care e
actuala alcatuire
Religie, familie, pudoare, toate frânele cu
de-a lungul veacuri, pentru infránarea indemnelor ins-
tinctelor noastre, trebuiesc nimicite, prefäcute in praf in
pentru ca sufletul bestial al celor practicau
un anumit cult a putere de de distrugere nu
era de nimic
D. Octavian Goga zice subiectul adus in de d.
coleg I. Brätescu-Voinesti trebuie examinat cu atentiunea
de Academia care are aceastá indatorire ca tribunal al
De vreme literatura
note de sufletul romanesc. Acest fenomen 1-am semnalat
scriere, zice d. O. Goga, pentru literatura maghiari,
de acum cinci de ani. Ungurii un popor rural
agricol ca al nostru. Literatura era náscutá acest mediu
rural. De vre-o patruzeci de ani literatura a fost
de o literaturi pornograficä, produs al unor elemente de
sufletul acelui popor. Ea a fost semitisata. La dupá mai multe
incerciri, acelasi neam de oameni au scos acum capul. Ii cu
totii au edituri, tipografii bani. Cu aceste mijloace
in obrazul nostru rusinoase. De unul dintre ei a
fost expulsat ce de ani de zile sufletul
nesc cu publicatii sensationale pornografice.
Acum acesti oameni dau un atac mai concentric. In atacul
au mers acolo cu indrázneala vre-o dintre ei au scos de
o carte in care vorbesc, mai mult sau mai putin, de ser-
viciile pe care le aduc ei limbii literaturii románesti.
D. Octavian Goga apoi nu e de pärere
prin la parchet impotriva acestor oarneni. Academia
trebuie intreprindä o actiune de lámurire a opiniei
publice asupra pornirii literaturii incriminate de a turbura sufletul
románesc. D. coleg N. a pornit prin revista ziarul d-sale
lupta in contra acestei literaturi, dar il rugäm aici, in Aca-
demie, cu prelegeri publice, in care denunte acest dureros
care a inceput prindá printre scriitorii
venind aproape o manierá de d. va veni
colegul nostru d. Britescu-Voinesti, voiu veni eu - adaugä d.
Goga -, aspecte in domeniul politic al acestei
literaturi destructive, exemplul literaturii ungare, care a pre-
ridicarea la un moment dat a lui Bela Kuhn in fruntea
Statului ungar. Actiunea de a va avea
ecou, productia literarä se va de räspunderea
sá mai persiste pe reaua cale
D. N. lorga cá mai literatura actualá e scrintita,
de de omeneasa E o patologie

www.dacoromanica.ro
652 CUGET CLAR

care in sá fie explicatä, la explicare e

chemat dea concursul d. coleg C. Rädulescu-Motru.
rirea publice s'ar putea face, dar nu in sedintile Academiei
din timpul zilei, ci prin conferinte serale, rostite, spre exemplu,
de la tribuna Fundatiei care este tot tribuna Academiei.
este de ca Biroul Academiei sá organiseze seria
conferintelor.
D. Goga zice oriunde s'ar conferintile, prin
ele va trebui sá se vadá noi avem indatorirea atitucline
in contra acestui fenomen literar venim a lua aceastá ati-
tudine in numele
D. I. Al. cá, precum avem indatorirea
de a conferi premii celor mai bune scrieri, implicit avem inda-
torirea de a infiera ticálosie De aceia d-sa
justitiei pe vinovati pentru a fi pedepsiti.
D. Goga crede o a sanctiunilor prin
trebuie urmeze, nu premeargA conferintilor pentru lumi-
narea publice.
D. Andrei arata denuntul nostru n'ar fi bine
dreptat, ar fi trimes parchetului. Noi trebuie ne adresám
direct d-lui ministru de Justitie, ca al Parchetelor, rugändu-1
sá iea pentru pedepsirea vinovatilor in toatá tara,
in acest scop toate parchetele.
D. Secretar General G. interventia la parchet,
cerutá de d. coleg I. Al. Brätescu-Voinesti, nu se poate face
dacä d. coleg Brátescu-Voinesti va adresa Academiei un raport
D. aratá va face raportul necesar.
D. Sextil Pufcariu, ce aratá s'ar putea semnala publi-
cului de literaturä pornograficá prin eliminarea din
blioteca Academiei, cartea, etc.

IN LARG.
Cu barca ultimei simt la cer, In duh,
larg de mare, Sd-mi aflu singura ;
duce sufletul spre arde
Ce n'au nici funduri, nici hotare. Domnia noilor altare...
Talazul bate Cu barca
viata 'n mi se'mparte... a visurilor cale,
refrenul din trecut curcubeul Celui sfnt,
plaiu de bucurii, departe. steaua lumilor astrale.
Amurgul zilelor ce vin ciuda de
Se 'n umbra umbrei sale Din aspra
stea, un spre Sud spre
pldns pe boreale. Ce n'au nici funduri, hotare.
Dobrescu-Bughea.

www.dacoromanica.ro
NOUL

BLASTAMUL CANTARETULUI.
de
A in vremuri vechi un castel,
Departe, 'n mare' albastri, mersese vestea despre el.
In jurul lui, infloritoare miresme
in colori de curcubeie bogat
Acolo sta un rege ce bogate
pe tronul lui de aur, dar trist 'ntunecat era.
Privirea-i 'n goana crunt' a
lui era ca biciul, era scrisul lui.
La curte-odati se doi in drumul
era unul dinteinsii blond era al lui fecior.
cu harpa pe-un cal impodobit.
Aliturea, cu pasii sprinteni, venia iubit.
- Fii gat' acum, zise bâtranul, feciorul lui
Din cintecele noastre-alegem cele ce inimile-aprind,
de dor de durere vesele
E vorba de a regelui o
iat' ajuns-au in sala din
Pe ne'nfricatul rege, regina el,
El in stralucire, - ca un amurg insingerat,
Ea, o a lunii, lucind in discu-i argintat.
harpa, coarda-i
cu voacea clari un inger ce cinta.
de dor, de de-un timp de aur fericit,
De libertate, de crezul neclintit ;
de tot ce vre odati 'n a
De tot ce omul i suflete a 'nfiorat ;
Curtenilor ce stiteau de glumi nu li mai ardea.
Pe-ai regelui vestiti un de cuprindea ;
Regina 'ntr'o simtire caldi, cu sufletul infiorat,
Un trandafir ce-avea la pieptu-i, spre l-a aruncat,
Dar regele, locu-i, de 'nebunit :
Voi, ce-ati prostit poporul, acum ?",
spada aruncind, ca fulger, el drept in inim' a lovit
val de singe din pieptu-i a
Se ca de un vifor intreg alaiul
lar dete duhul pe bratul bardului ;

In mantia-i pe cal il 'nlicrimat

mut de jale castelu-cela blistamat
Dar inaintea portii nalte, se-opreste trist, incremenit,
harpa lui o sfarmi ca inebunit
'n de in inciperi :

Vai cu bolta nalti ce-adapostiti haini!

Nici in voi si nu mai sune vre-un glas de vre un
Ci numai gemete, suspine pasi de sclavi
si nu mai in ale voastre vizuini
Pin' duhurile noptii negre vor preface in ruini ;
Vai parfumate !. Ca trupul ingalbenit
Al mortului ce duc cu mine, fie
Vai tie, blistamate rege, nelegiuite !

In van mereu s'adulmeci glorii cu sangerosul

Uitat si fie al nume, in noapte ve§nici 'nnecat,
fie-un din de nime 'n lume ascultat
Astfcl a blästimat bitrinul, glasu-i a fost auzit:
In praf se preficuri toate ; castelul 'ntreg s'a
'n jur, in de un pustiu,
niciun s'arunce niciun izvor de ricorit.
n'a insemnat nici vre-o carte niciun rege :
Pe numele lui acel a pus uitarea lumii 'ntrege.
Trad. de L Constantinescu-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
654 CUGET

Literatura pornograficá.
DacA s'ar face o statisticA a cetitorilor cari, in
timpul la cluburi sau cafenele, fac sigur, s'ar descoperi,
din acestia, saptezeci la elevi studenti. lar, s'ar
cerceta felul lecturii, sufleteasci, cu care se alimenteazA
acest tineret, se va descoperi nu se ceteste aproape
numai pornografica, care, de ani incoace, a invadat,
ajungând a cele mai tinere
Este de ajuns a scormoni printre ale elevilor de
pentru a de atâtea buruieni otrAvitoare cum colectia
celor cinsprezece lei", colectia amantelor celebre" altele
toare, in care condeie de descreierati descriu aventuri scene
amoroase, in impudicitatea menite a simturile a
mintea scolarilor chemati, ca a conduce destinele
Am fost uimit am auzit un student mai
marea a sa este de a ceti romane de aventuri arnoroase,
nu m'am mirat de mai multe ori mi-a fost dat cetesc
prin ziare articole in care se atrage atentia
asupra purtárii tineretului : unii prinsi in toiul chefurilor, pier-
toate bordelele, la femeilor
a fericite in schimbul unei sume de bani.
literaturi pornograficA, ce a inundat cu scopul
bine definit de a mintea tineretului nostru in schimbul
din greu de brate románesti, are mai multe usine
in unde se fabria ca de acolo porneascA la
deplinirea misiunii, in tineretului, care o savureazA,
procurAndu-si clipe fericite prin imaginea de

intreb va vre-odatä, pentru a

nu complect mintea tineretului, care, injectat de acest
narcotic, se apoi la
Cuget sánAtoasa de condusá
de marele Nicolae jurul s'au grupat o de
intelectuali, a da o indrumare tineretului,
din maculaturA de
Tineretul studios se apuce de lucruri serioase, pentru
numai astfel se poate vorbi de minte in corp
pentru ei chemati, ca a conduce tara pe cele mai
La o parte deci cu literatura pornograficA tineretul va reveni
pe drumul bun. nu vom mai asista
rusinoase din partea tineretului nostru studios.
Domnilor, ajunge din otrava ce o injectati prin maculatura
tineretului e timpul a schimba sau a pleca
din tara care prea mult va tolerat."
Lotreanu, in (olt de Tard".)

www.dacoromanica.ro
NOUL 655

Lupta d-lui N. contra pornografiei.

De câtva timp se o care va colora
epoca va insemna in cronica faptelor de la noi,
o deosebit de importantä. E vorba de lupta de d.
N. contra care disolutia anar-
supt pretextul esteticului pur, sufletul generatiei tinere,
cetitoare a ceia ce se actual.
evident se dau lovituri, se primesc, dar
ceia ce se desprinde luminos din declalul obiectiilor
celor vizati este demarcatia dintre etic estetic, in sensul de
contradictie, este un non-sens.
De sigur, un literat care pe planul reveriei visului estetic
nu poate nici nu trebuie anumite scopuri morale,
idealuri sociale. Ori de ori un scriitor a sfera
esteticului desinteresat - de mare talent ar fi fost el, -
opera sa a din punct de vedere artistic. Exemplul teatrului
unui geniu ca Voltaire, este edificator in
Dar este cu totul a nu preceptul moral ca scop
a imoralul, odiosul, animalicul instinctual in literaturä.
aici e tocmai sofisma la care recurg amatoriii de pornografie,
de la discriminarea dintre etic estetic notiuni
de sigur deosebite -, cad in extrema cealalti, in
imoralului, ca un principiu estetic. vers sau inteun
roman nu se o desgustätoare comparatie, o suggestie olfac-
puturoasi, o perversiune pare, - adepti,
creatori promotori ai acestui fel de literaturá modernä"
acel vers sau acel roman sânt defectuoase, tocmai acea
de sinceritate care ar da toatá savoarea operei de
de ce a lumina opinia a clarifica notiunile estetice,
a demonstra diferenta ce este intre predica - la care nimeni
nu in literaturä, imoralitatea anarhisantä a sufletului
devine o culturalä de ce nu se putea
ca de purificare lase indiferent pe d. N.
pásträtor a tot ceia ce este traditie curent
in societatea
el, - pe chestie - se vor toti cei ce
rosturile literare tiu deosebeascä frumuseta
artisticä de monstruositatile ce se cu necurate inteo
ca a
(Din

Academia s'a rostit.

In cu tot mai a literaturii noastre
din ultima vreme, personalitätile de care au slujit cu cre-
la temelia traditiei noastre nationale culturale s'au
sä intre in cu vehementa parte la profi-
laxia a pornografiei literare.

www.dacoromanica.ro
656 CUGET CLAR

Procesul acesta de criticism de opositie serioasà. inceput acum

câtva timp de emeritul al nostru
mánitorist, d. Nicolae s'a prelungit zilele acestea
la Academia Românä, care s'a sesisat cu
argumente extrem de serioase impotriva conruptiei literare,
voit pornografic, in mod interesat traficat de edituri scrii-
tori de cugetul sensibilitatea
Scriitorii adevárati au o deosebitä cinste culturii
literaturii neamului nostru, in calitate de academicieni, intre
cari pe dd. Nicolae lorga, Octavian, Goga, Al. Britescu-
Voinesti, C. Ridulescu-Motru, G. Murnu Andrei Ridulescu, s'au
ridicat au infierat intreaga din editura
rile tuturor intrusilor aventurierilor de glorie ban, din
noastrá.
La protestul legitim curat, pornit din revolta scriitorului
Românului ales, a d-lui Al. Brätescu-Voinesti, s'au rahat imediat
membrii presenti in Academiei Române a vorbit
in acelasi sens d. Octavian Goga, care a mers mai departe
chiar, sanctiuni severe, a chemat Academia in
la contra pornografiei conrupätorilor prin conferinte
la Bucuresti oriunde in
elogiile aduse d-lui Nicolae pentru
iniPativa luptei de purificare in revista Cuget -
Academia a urmátoarea :

Se ca Academia sá otganiseze conferinte

pentru demascarea scriitorilor periculosi, a editorilor
sau inconstienti, a criticilor cari nu implinesc elementarele con-
de obiectivitate elogieze infamiile
tipärite.
Cirtile cu texte sau versuri triviale, de scene desgustä-
toare scrise cu visibil de a pornografia pentru
câstig. scandal, sau organisat, vor fi recensate de un
academician ; cele care categoria de mai sus vor fi tri-
mise cu raport motivat, aprobat de Academia Ministe-
riului de Justitie.
De aici rapoartele vor lua cursul firesc, iar vinovatii, si-
nistri conrupätori de suflete, vor avea sufere rigorile noului cod
penal, - pentru atentatele continue sistematice impotriva
bunelor moravuri".
acest act de profilaxie culturalä, - cu
bucurie toate roadele consecinPle logice. Marele for
al Academiei s'a rostit, purificarea va fi pe de
pe va fi de chirurgicald,
cepând editurile terminand cu criticii de
posesorii de pseudonime.
Ion Molea.

www.dacoromanica.ro
 CUCUL VOINICUL
cucul, trece
Ardealul:
de la Tisa 'n
la e 'n
la Blaj
La Abrud el 'nvärtefte,
pe supt la
La Avrig vrea
cucul mdndru,
Oltul e al lui
Numai el spune cdti
Zac codrul vechiu de la
L-ati salbe
Fete lor frumoase din Säcele,
Trece peste munte la
A la Cheia 'n
ca un frate din psaltire.
Lasä pravilele, drac de
door de haiduc
pe Teleajen la vale
face cale
A hanul,
Taie ca sägeata Bäräganul.
la noapte 'n sä se
Cere de la dulce,
turbat
rachiu de prune cu pescarii.
- Bine ai venit la noi, voinice,
inimoasa pitulice,
Vrei la noi
Ce mai este nou prin
Bine, pace, m'a
C'am voia stdna,
$i-am venit de mai
iar prin tard rpäd,
Pentru sä gätesc cojoace,
Ca oastea ce 'mbrace,
gâtese ghiulele tun,
Pentru militari tutun!...
I. U. Soricu.

www.dacoromanica.ro
 amintire la o amintire"
Intr'o carte recent& care a trecut totul neobservata dupa
conferinti la radio putin ascultate, de cuprinde pretioase
istoria lteraturii noastre mai d. Octavian C.
uanu, care de sigur n'ar fi fost revista budapestana Lucea-
de pentru desteptarea simiului
luptAtor, in Ardeal, oricum, n'ar fi fost
se (p. 24, nota) e amintirea mea despre o in-
a cunoscutului filolog profesor la Universitatea din
Budapesta Gheorghe Alexics asupi a intemeierii meritoasei reviste.
se vre-odata dat o astfel
de care ar fi falsa, - o afirmatie neadevaratd, pe care un
talia d-lui lorga nu era ingaduit sa
Aceasta pentru Alexics, care era destul de inteligent", n'avea
cultura necesare pentru indrumarea unei reviste", - mai
insä e om de carte" apoi, zisul profesor -
de prin Banat, cu ceva amestec : -, era
un de neam", tinerii de la Luceafarul"
fi cetit mai de mult aceste
gata a privire la ce spune
o memorie care n'a inteo forma pe care tot
mai mult, a
Nu voiu folosi de ce recunoaste autorul tinerii de fa
stäteau de vorbä ele" (Alexics) - ei, ireden-
el trädätor" - au reusit a-i trezi cultiva
-
mentele care totusi in sutletul lui
siliti de imprejurdri, i-au publicat chiar
care, se recunoape,
unele

coIabo-atia d-lui la foaia de impacare" Poporul. Nu

legäturile autorului cu celebrul
teran inteligent de care ajutat in imprejurdri grele",
chiar Benedek, mai crunt dusrnan al
voiu povesti, precis, ce s'a cu Alexics
tinerii studenti, cu priejul visitei mele la Budapesta, pentru cer-
istorice, a doua zi publicarea literaturii
mänesti in secolul al exact, treizeci
de
Lucram in biblioteca Museului National" de De-odatä
mi s'a presintat un foarte el insusi, de peste
mea, care mi s'a presintat, mie, iredentist", care
scrisesem Istoria populara a lui Viteazul, de fapt o chemare
la arme, ca profesorul de Universitate Gheorghe Alexiciu.
vorbia de literaturii, ca de acea carte romäneascd din
care a tras mai multa semnala o din
vedere, la numele se oferia
la el la studentii Ini, - chiar: lui.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 659

Puteam sa-mi inchipuiu e trimes vacla ce fac eu, dar

aceasta nu tipul mi s'a interesant.
M'am dus la el, unde presintat-o pe sotia sa,
pe
al -
care era Gyuri pentru neamul mamei
pe sora sa, o
pentru

populare -- o mare epopee -

de strainatate. Mi-a aratat colectii de
mai tarziu, mi-a
trimes extrase din Archive cu privire la Românii din Macedonia,
in Ungaria, cu se pare se inrudia. Nimic din
tudinea sa nu impiedeca pe un de a vorbi dânsul ;
in suflet un biet ce
se lerte
Dar el m'a dus la Societatea studentilor Da, el. A
primit cetesc paginile cele mai aprinse din Mihai Viteazul"
al mieu. acolo vre-o zece tineri, atunci total necu-
noscuti mie. In fruntea d. Goga, pe care-I in
de aur a pletelor sale rornantice.
Era oare aceasta o dibace spionare ? Se poate. Dar el avea
bune la
lui, el i-a adus la profesorul din Bucuresti, el avea
sau un interes personal, de sfatuitor al e

Eu am de o a lui. Nu de o nu
de un ideal, nu de un program, nu de o directie, ci de o stare
de fapt.
rasping deci o pe care supt niciun raport n'o merit
caracterul" la radio, activitatea
politica, dar nu cred
nu ridic, ori de am dreptul ori de
sa-i raspund).
am, alte invinuiri.
-
destule se vor spune
despre mine nu mai sdnt !
N. Jorga.

I.
Din vremi strävechi, vesnicie,
Când oamenii au
Supt mii de forme
Distrugerea fost a ta
Nemärgenitä 'n lume prin putere,
Dar prin perfide,
domini din de piramide
Peste de avere.
nenvinsä !
Tu ades, oarba ta
nu prin räsbunare, ci iubire
'sus e cea mai
O. M. Moldovanu.

www.dacoromanica.ro
660 CUGET CLAR

Din scrisorile lui L Bogdan

Odessa, 14 August 1908.

Draga Marioaro,
lata-ma sanatos in Odessa, unde, dupa o splendida calatorie
pe Dunare pe Mare, m'am trezit miserabil otel in care
n'am macar nici perdea la fereastra, astfel tot! musafirli
ocupa odaile din spre curte, se uita la mine cum scriu
scrisoare oarele noua jumatate seara).
famine de Caucasieni negri ca tuciul, vre-o
mananca balcon de aproape de fereastra mea,
daca ar ca de la dupa n'am bagat nimic
mi-ar o bucata
Intre balcon fereastra mea scoate capul
tarul, ca sa-si racoreasca sufletul in destul de cald al
De are titlul pompos de Hotel Central" (Tentralnaia gostini(a)
de l-a recomandat d. Murgoci la Bucuresti un
al lui Romulus Voinescu de Ismail, ca bun nu e
bun, ieften. Are aspectul hanurilor vechi din satele de
prin Transilvania, o curte in mijloc, cu podini nevopsite la
peste care trebuie sa fi trecut eel
optzeci de dupa noastre de la Brasov,
cele de tata-mieu de la mosu-säu, pe care involuntar
le compar cele ce 'nconjoarä in odaia mea de aid. Patul
peste sta nefacut, un grilaj de fier un singur drug
bronzat de-asupra table o saltea in Asa se
doarme pe intreb pe chelner, sa-mi aduc
aminte de raposatul tata-mieu, cad va fi doar cinci
ani mai tanar de cum era el inaintea ; nu, boierule" (niet,
barin), zise ; daca poruncesti, asternut ; sa
testi de va sa o
douazeci, plus douazeci cinci.
De dimineala mai zece copeici pentru prosop,
pomenit, in mieu : ce e
la plecare a vrut
; dea un prosop eu nu luat.
Acum plateste, nene Iancule". Nu-i am o :
fi dat prosopul la spalat, mi-ar fi luat peste
de ba poate treizeci, caci e de ori mai gros
prosoapele rusesti de la Odessa... m'arn oprit din
mi-aduc aminte am all! in Ce-o
fi asta? Pe jos musama, tot prospereaza ! Norocul
nu-i
Intrerup din nou scrisoarea, lumanarea, o pe langa

D-na Maria Bogdan a scrisorile din România ale solului nu

un filolog istoric, dar, conducator, timp, al Convor-
bbilor un scriitor de o mare de formä de un talent
literar deosebit. Cu d-nei Bogdan, vom da cateva dintre ele.

www.dacoromanica.ro
 SAMANA 661

ce sa :o se lene0,
pat. patul aduc in ma plimb din cu
lumanarea, dar nu-i gasesc nicio m'qez la
masa, ca sa-si mai povestesc alte comedii. Puree!! s'au
nu mai supara. Clopotul bate zece, pentru
de ca plec la Akkerman, nu
voiu mai scrie mult.
Ca ascult de sfatul nu fac pe grozavul" prin
restaurantele de primul rang, am pe
aproape de Directorul pe
la acolo. lasasem vorba de
in se tot uitau la mine. Li pe ca : ce
asta intre noi, Am zece barbuni
proaspeli scosi mare prajili in undelemn nu tocmai
ced o de cu zarzavat, chip un de
am doua de bere o cafea cam ca cea
de la Gerbesdorf, am o cinsprezece copeici.
la am din unde am cetit am
rascetit cele patru pietre despre care am venind spre
un restaurant foarte frurnos, zice Marele restaurant
de Moscova" (Bolsaia Moscovscaia a) unde un cu
de costa ; cu
patru feluri, o Mi-am zis din : Bravo, nene lancule,
destept mai esti", de m'am sa nu
seara nimic, ales ma cam supara ; se vede ca
untdelemnul lasa se Ii otravesc
! cu o
de (pe care mi-o aduce acum care
sper aiba mare efect Martelul cu stele, cu care
la Astfel pune in : stomahul
votca vor barbunii, vor
un volurn rusesc pe care am dat cam m'ar fi costat o
cina modest restaurant european (una i
cincizeci de copeici).
va vrea sa zice -
lui care sa duca in patru ceasuri la Akkerman, - plec
; nu, voiu pleca cu un altul, al nume la
doua dupa casul acesta va dorm in Akkerman
si nu stiu daca a doua zi voiu la Odessa, ori
vor duce pe de
de pe spun acolo face mergi ca
le vezi. Interesanta lara curiosi oameni !
cum ii-o ? nu esti ca sa-li dai
sama personal de ea. De departe poate n'ai crezi.
Ce crezi invalat eu, din de astazi ? Am invatat
economia", ar ', e prost lucru pe lume....
cu.

i D-na Cristescu, cumnata.

Cristescu,

www.dacoromanica.ro
662 CUGET CLAR

m'am trezit de stele :

De'ntreg albastrul cerului senin,
De vraja a viselor rebele,
De scdldate'n de rubin...
De mun(i, de codri,
De tot ce-ascunde marea'ntr'un suspin
$i de povestea dragostilor mele,
De-atatea lumi care se duc
de tulnice de-aramd,
Ce din de veacuri
Dar o durere
ca pe jar, de ani md :
vrea spun despre tine,
vrea spun... vrea... dar nu 'ndräznesc...
G. Tutoveanu.

mine nu e ta,
Care- mi pe gdnd.
Pasii tree, dar eu nu-i
timpului eu nu-i aud nicicdnd.
simt doar
din mine vremea,
'ncerc s-mi de
A gdndului spre
Dar gdndul nu mai lua
Alt drum....
Aici nu e decdt deptirtarea ta
:

De cdnd in freamlul din mine

Tcdnd,
Fluturdndu-mi pe
ngropdnd
lu ce fac,
Tot ce gdndesc,
Tot ce
Tot....
Dintro craioveand.
Coca Farago.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 663

Inca un romanciér: B lordan

E din tinerii cari s'au impus atentiunii publice. Editat
grijä de din entusiastii ai cärtii românesti, de Ser-
gescu-Delafras, a reusit sä un IQC de simpatie
constiinta literarä. Va fi contribuit la atmosfera de
tineretä care se din volumele d-sale, vor fi colaborat
cu aceasta pagini strecurate intentionat ticluite
pentru un public cetitor, dar, presus de toate aceste
exterioare, am convingerea cä stä talentul acestui
vestitor cald de sinceritate adorabilä de un firese
fermecätor, care de bine sä-si
fericite din viatä, care reustste sä ne facä pe noi sä le reträim
aievea, sä ni reträim, odatä ele, copiläria, viatä de
carierä, cu primele desilusii primele amoroase.
Negresit, rândurile de privesc primele d-sale cele mai
bune) cärti:
Normal4tii, acea de o varietate a vietii de internat,
care autorul nu se opreste fata unor antipatii didactice
care sä sufere. E o lipsä a acestei - nu de alta,
dar literatura nu poate, nu trebuie fie un de
ci numai acela de ridicare sufleteascä. fi asteptat mai
la altceva : la o ridiculisare cadrul artei, la o pre-
sintare umoristia a nu la o biciuire care poate pune la
doialä bunäcredinta autorului. are toatä grija
se compenseze : sä apese, din când, pe cealalt5
: a simpatiei bunii profesori, ca Palade, pas-
de concis :
un simpatie robust, a cärui e lurninatä de
sensul infinit a priviri sincere",
sau ca :

cu care e o voluptate sä conversezi",

ca un :
profesor bonom, un aristocrat p!in de spirit, care
vorba ca o spad5. Cuvintele lui cele mai tari strune
de ; par muiate peltea -de caise".
Aceastä atmosferä de simpatie, rare ori mäsurä
sä ridice mediul, se asupra micilor nimicuri, se
fericirea care se de dincolo de zidurile internat care
läsa atât de de reuseste sä inobileze
tineret care nu diferä nimic de tineret pus
conditiuni. Imputäm, totusi, d-lui B. Iord:.n unele momente de
prea accentuat realism, nedibäcia primului de carte, care
d-sa greu drumul, unele reveniri inutile, cum
idile nu destul de sustinute prea putin mo-
care constituie, fr acestui volum intere-
sant, care, atât ca fond, ca formä, pe un indubitabil
talent de povestitor, care se zbate datele sigure ale
inspiratii robuste ale sensualismului

www.dacoromanica.ro
664 CUGET CLAR

neologismului. De aici clatoria autorului de a se precisa, de

contura deci superiorisa" talentul, care, acum, a reusit
sufragiile masei cetitoare. Incheiu regretul de a nu putea
cita nimic, mäcar acele frumoase pagini care circumscriu
atâta existentä a orfanului Brägaru Vasife, mai
episod Norma d-lui B. Iordan, care, odatä
scoala, zugraveascä viata de vacantä a necäjitului
erou, pe care, odatä din ghiarele acestui mediu hidos,
asteaptä ghiarele atâtor
E ceia ce ni se cealaltä carte a d-sale,
care, pe ne transportä meleagurile basarabene,
atât de putin ospitaliere prin pitorescul sumbru lipsit de
varietate, prin atroce locuitorilor politicianisati im-
becilisati de inculturä prin mijloacele de traiu reduse
la imposibil. Inteun astfel de sat ajunge eroul nostru, scäpat din
acea casarmg culturalä, frontoane masive ziduri rosii", din
acea using intelectualg", despre care a fost vorba volumul
anterior. Sânt pagini de durere fragmente de
umor invisibil, care ne ni descretesc fruntile, dân-
du-ni mäsura acestui talent, care, de
vadä de mai unitate maturitate.
Iatä câteva din datele :

Satul, cinsprezece bordeie, ascunse dosul unui de

visiuni. Niciun hämäit de câne, trâmbä de fum. Oamenii
muriserä parcg, groparii sä
In de atmosferg, nu se va mira cä nici nu
poate fi um e, o singurä trei bänci",
:

uit pe goi Pe jos, pärnânt. Material didactic

nimic. Inteun colt stä atä, o pätratä,
Trebuie sä fie tabla, mai urme de cretä".
eroului :
Vai de capul mieu, unde mi-a fost dat sä fac apostolat ! Aici
toate lucrurile impresia se la inceputul lumii".
la fel oamenii. Iatä, de ce spune un pärinte de copii :
- Nu-i Dati la el carte. Vrem facem la el.
mununce bine. facem la el ofiter. suduie. Eu merge la
amp, pentru cä eu prost la cap. Vrut face mare, dar
putut".
aceastä atmosferä de-o unitate uimitoare, care räutatea
oarnenilor face unison vitregia unei administratii vitrege a
unui personal de control incult inversat, ca o razä de
din soare cade acea de Libelulä, pentru presintarea
gäseste note de calde :
privese ovalul fetei. Are el chipurilor de
a fecioarelor rafaelice. E un oval perfect..., ochi mari
rotunzi, de soare buze carminii. Nasul e
lin, dar numai o intentie. Pärul aureoleazA capul ca un smoc

www.dacoromanica.ro
NOUL 665

de raze. Coboara, dantând, pe umeri are o particulara.

E fin ca mätasa lin scurgerea lui ca un mulaj".
i, când ne asupra acestei fiinte fragile, ca o
se vor näpusti vorbele banuielile atâtor confrati, ca
tima veci nepotolitä a eroului.
Dar nevoit sä fac cu regretul de a nu fi avut
necesar sä sau sä reproduc tot fi avut.
doare, deosebi, n'am putut sublinia, cum meritä, cele
mai frumoase pagini ale acelea care d. B.
chide, episodic, povestea, atât de a
riton, din a tahe n'a mai rämas, vai!, deck nobila
acoladä a peste care apasä cerul". E un
nunat suflet de crestin de Intreruperea e prea lungä,
cerea lui cartea de constituie un merit al romanului
pe atât de concis potrivit, d. B. Jordan l-a intitulat
Paul I. Papadopol,

VARA...

Prietenele mele, mari de

Cine Unde ascuns?
Vin din miazdziud de viatd:
Ca un junghiu al morti 'n mi-au
Std piece 'n iarna mie,
'n juru-mi dureros invie.
de - addnc md
Limpezimea a ceresti,
.Si cu md orbeste
celor
Floarea se deschide, iarba 'n :
Crud, 'n adâncuri, sufletul doare.

md doare argintiu
Cdnd surate la sfat, la izvor ;
Cu fiori de ghiatd md sögeat
Sprintena zburdare a copiilor...
Bine e a crede cd nu-i moarte
Lumea cdte sânt toate!
'ntoarceti grabnic pretenele mele,
cd se iar peste pdmânt!
Neclintit grele
cestui su sigilat mormânt.
Vine primdvara: m'a uilat pe mine!
Veronica

www.dacoromanica.ro
666 CUGET CLAR

Alte
de Mihail 1. Pricopie

veste strabatu fulgerator amändouä satele. Printre

eel d'intaiu la locul nenorocirli, fu parintele blagocin
Stefan, de la Manastirea Florii, a era in satul
- Si asta este de la Durnnezeu, femeie! blastami
El n'a vrut ca o fata unor diavoli de
Fata a murit pentru noastra! Ea a avut
fericirea unei de mucenica! Faca-ni Dumnezeu
parte de o moarte de !".
preot la rnoartei spuse ruga-
ciunile. glasul lui, arata e greu lui sä-si o durere
care-i clocotia in De-aceia rugä parintelui
blagocin sufletele celor
el. Tuturor curgeau lacrimile, dar nimeni nu a tulburat
dumnezeiestii macar printr'un singur suspin.
Dar, dupa ceasuri, pärintele s'a ridicat invent
cartea in patrafir, atunci de-abia izbucni durerea
- loane !... nu pierzi socoteala mintii tale de
toate trebuiesc la o impreiurare !... pe vor-
nicul Neculcea si cei de la el pentru
altfel, putea si-o la !... Asa e porunca de
la
In noaptea departe in lunca au rasunat
multele pe care le faceau la prive-
mai puteau mamei
Preotul facu dimineala alta
Pärinte! A vornicul satului ! Nu-i chip gasesc
- Cata-1, ca de la nu pot duce moarta la
cirnitir !"
umbla toata ziva dupa vornicul Neculcea, dar tot nu
putu sa dea peste el.
ingropaciunea pentru a doua zi, peste
noapte se va ivi de la chef, ori de la niscaiva
vornicul avea patima jucatului.
Dimineata, tot nu se nimic despre el.
Parinte, scoate dupa !"
!... Vornicul rau avan cu cu biserical...
sä nu pat ceva !"
- Dar e !...
Preotul statu vreme la cumpana.
- Dacd nu o veni in zic s'o pornim ! Fie ce-o fi !".
Patru fete au dus-o la locusorul vesniciei, pe care supt soarele
puternic al invedera o de pamAnt cele
lemne cloplite legate

www.dacoromanica.ro
 Dar, cand alaiul se de la cimitir, in capatul satului
astepta vornicul Neculcea.
- Dumneata inmormantari pri-
?"
- Daca dumneata, vornice, saptamanile de la
slujba!"...
- Nu-i treaba dumitale ce fac eu!... Nu s'o duci
la Sa o fi lasat acolo pana veniam eu. Ti-olu arata eu".
a umblat preot, ba la Tecuciu, ba la
la Roman la Iasi, ce a scapat de buclucul in care il
Neculcea. zdruncinul trupesc
tesc, se alesese cu ban! cheltuiti...
Ura vornicului se 'mputeri in neizbAnzi. nu mai
calca niciodata pe la biserica, jar, cand pe preot, il
umplea de
. Dar, luí vremea a ingamfari,
se semnele trupesti, ca de-asupra
luí apasa aspra a lui cauta prilej
sufletul de greseli. Ca atare, incepu sa bata calea bisericii.
fiecare cuvintel pe care-I rostia preotul vreme
era o care se in lui, stolurile dan-
gatelor de clopote care sunau vecernia zilelor coborau peste
ca o mustrare dumnezeiasca.
le de pentru ce facuse in trecut nu-i dadeau pace
nici se odihneasca noaptea pat.
Slabia zi de zi. din urrna cu
putintile ei, la pat nu se mai putu ridica. Cu il
duserä la de la apoi cei din lad, totul
fusese zadar. Zilnic cherna moartea ca o izbavitoare
dinteun mare chin, dar coasa necrutatoare se feria de el.
- M'a blastamat Dumnezeu sa nu pot muri", se plangea
el catre nevasta. M'a ajuns blastarnul parintelui tefan...
i-am facut".
Se facuse ca o irnbracata galbena.
- Smarando, du-te tu pana la Parintele tefan vezi daca
nu ar vrea ma Ca simt eu sa nu pot muri pana ce
nu va iertat".
lua in dinti si se duse de batu la
tului, care nu se lasa rugat luandu-si cartea i
numai la capatâiul bolnavului.
Vornicul buzele ca sa ceva, dar preotul
lasa, ci se pleca asupra lui, il saruta pe obrajii, spuse
sinceritate :
- Vornice, sa in fata lui Dumnezeu si a tuturor
oamenilor... Sa ierte si mine Mantuitorul pentru pacatele
mele, tot cu precum te iert eu acum pe dumneata".
Obrajii bolnavului se facura rosii la imprejurul
ochilor, se deschises,Era mult.

www.dacoromanica.ro
668 CLAR

Parintele puse patrafirul, patul

bolnavului ceti slujba. in trupul rece Vornicului
patrunsese o infiorare.
- Parinte tefane, mullamesc. e mi-ai
Dumnezeu te binecuvinteze. Aud lui Dum-
nezeu simt in suflet apropierea vepicei (Idihne. Dar te mai
rog ceva ai cheltuit, dumneata..., atunci
- Lasa, Vornice... Trecutul s'a ! Am
- Nu asa, parinte... Cu o mi-ai dat
alta lei acum ?
- Dar mare lucru, vornice... de
austrieci.
Vornicul intoarse privirile catre :

- Smaranda... Scoate treizeci de

tefan, aicea in fata mea.
se

MIRAM ARE
- Amintirea lui Maximilian a Carlotei -
Castelu-i ca 'n zilele vechi,
Il bate aceiasi albasträ,
aceiasi poveste 'n urechi
pini la fercasträ.
E la :
unul se duce, vezi vin.
Privesc la de morii ce nu-i :
nimic nu e viu.
Dar, noaptea cade peste toate,
Apar umbre
Ce vin mai aceia ce-a fast
In vremi seninul rost.

Frumos este omul cu barba :

este statura
Privirea-i e
;

un in bärbat.
de de
Dar frânge
numai atuncea când zorii se
Cu se duce de
Casierul se-aseazä biletc,
incepe din nou pe 'ndekte.
N.

www.dacoromanica.ro
 669

)A WINDEC
- LEGENDA -
de A. Chamisso.

- Opreste, ilere-arapul Cu gura soarbe

Care 'nspumat El vinul vechiu aromat ;
Spre Windec te atiage cerbul aprind mistuitoare
care-ai alemt, In pieptu-i insetat.

'n nurihir ochii ei, seninii,

Naintea portii De aur buclele sânt
Cu aprig bratele el si'mpreund
Cerbul cel ce-a dispdrut. Pentru al dragostei cuvânt.
'n jurul lui do:nneste, Dar ea cu mild priveste :
Arde soarele aprins, E gray, senin minunat
El usucd sudo d'innaintea lui dispare,
Ce pe frunte-i Tot cum s'ardtat.

- Acuma cine vine Din ceasu-acela cavalerul

Ca sd toarne 'n cornu-mi vin A tot rdmas
Din care beciul supt ruine De-ale castelului ruine,
E de samd ? desnddejdilor sortit.

de-abia 'naripatd Ca vis

De pe-a lui a Pdrea o umbrd din stafii ;
de dup' un zid de nu era in stare,
gospodina Nici sd trdiascd intre vii.
'ntr'o zi, spune legenda,
Splendidu-i alb Fecioara s'a ardtat :
Cu cheile la du apare, L-a sdrutat cu sdrutu-í,
Odihna dat.
Trad. de I. Const.-Delabaia.

CRONIC
Din Facia"
Au intrat fantasia, cu rima,
tot ceia ce, croind o lume noua, involuntar
racilele lumii
Cizme grele de noroiu se pregatesc astfel calce peste ima-
gini, peste metafore. de veche apar la pentru
a pune iubitorilor de adevar de
in arnurgul care se lass, lichele
cretini nu-si propun corecteze" darul proapelui pentru a-1
reduce nlvelul !"
indignatul....

www.dacoromanica.ro
670 CtJGET CLAR

Cum pretuiesc criticii de azi zäpacelile moderniste.

vista Urmuz", despre poetul Voronca :
Cioculescu, in
Voronca e inventatorul picto-poesiei".
Picto-poesia nu e poesie. nu e
Picto-poesia e ?)
(Voronca n'a nimic. Poesia de colori musicalitate e
ceva mai veche de 2.)

Perpessicius-Panaitescu, despre poetul nebotezat Camil Baltazar

zice : lirica lui Baltazar e pastel pe de sensualitate".
poemele de religioasd, e de diavo-
lesti. s'ar inspiralia lui ru realitatea plasticd.
(Dar poesia cina cea de taine e transformata
rimare a imoralului, care pentru Perpessicius
este inspiraVe
Al. Rosetti, profesor universitar, in colaborare un des-
pre Arghezi: creatie
(Dar scriitorul acesta a spurcat sale
rica, pe pe profesori, pe Cuza-Voda,
pe mitropolitul mai poate fi socotit de crealie
7")
I. Biberi, profesor, tot despre represinta virulenla
spiritul incisiv". Cimitirul Buna Vestire" e o rea-
pentru noi in lucruri gretoase".
Vladimir tot pentru cimitirul" arghezian: lirism
arghezian". (Socotim era mai bine: geniu pestilenlial".)
: Arghezi este cea mai a
spiritului creator de ; a dat cuvantului nostru
invelisul cel mal bogat räsunetul mai
(Noroc in lume, vola lui Dumnezeu resista
ar fi vai de bietul orn.)
Pentru tosi acesti sprijinitori ai literaturii desmalate,
apostol Pavel : Numele lui Dumnezeu prin voi se
popoare ".
Socotim au
al moralei.
Literatura valoreaza sufletul ei. i sufletul
literaturii valoreaza el preluiesc idealurile de
lionare el slujeste. Ce se rosteste John Ruskin :
Md sill sd frumuseta naturald de pe pdmânt",
pectru el tia cd tot ce e s'a creat de Dumnezeu
numai pentru orn5.
Volumul Ulisse.
N. Georgescu in Neamul Romnesc.
Volumul ldng glesne.
Romani, 2, 24.
Psalm 139, 14.

www.dacoromanica.ro
NOUL 671

Daca literatul fie de treaba, ca fi

apoi nu trebuie ei cu scaun la cap? Apoi
ce de la cap au nostri din punct de vedere
atrofiat si din de vedere
au un stil deplorabil : Se sufletele cititorilor cu poesia
- Poesia e Prin urmare :
de
din morals din epistola Sf. apostol Pavel
Romani a aproba faptele rele ale cuiva este culmea
Deci criticilor nostri este mai mare al autorilor,
fiindca, pe de o parte, autorii pentru pe de
parte, operele recomandate de critici, perver-
teste" sufletele, cum ar zice d. Perpessicius.
firea critici ar fi Dar ei slujesc
la un altar. Ce pun et la acest altar ? de frumos
turisirea lui Jacobi filosoful (t 1819): Cu inteligeMa
Chiar daca patima cugetarea te
dator urmezi din
natura ei este crestina.
Intr'un templu sculpturi asa de admira-
bile, legenda spune pictate de
pinii de el au lasat
; de vie e frumuseta acestor tablouri.
bine, literatura este o lucrare artistica, prin care se
frurnosul moral in splendoarea lui. Frumosul acesta atinge
sufletul fiindc frurnosul sufletul lumilor ceresti.
Când cineva de trivialul aiureala
de la sine se inlelege : ori criticul este bolnav, ori
opera e la rangul nemeritat de
Adevarata opera este ca opera din templul
lapones : lasa sboare sufletul in sferele senine lasa
pentru jertfele nevinovate pentru fericirile ajunse de

(Din revista Preotul A. C. Cosma.

Culmea artei.
Gusta, din nisipul zidului : e tot ce-a
ramas din meca noastra. ce drum lung ce suria.) La
plecare te-am sigilat in turnul volum pentru
turnul era tu nu-i rost din templul cu
de dromadere am furat, pentru caleidoscopul din garajul
gandurilor, vitraliile.
(Din ,Revista Dobrogeana".)

Auguste Comte, pentru sociologt.

Perpessicius citat de N. Rom

www.dacoromanica.ro
672

Arestarea pornografului Geo Bogza.

Vine criticilor
D. instructor Stanescu, al Cabinetului 7, a lansat ieri man-
dat de arestare contra lui Geo Bogza (George), din Str. Aviator
Muntenescu 31 bis, pentru atentat la bunele (art. 430
aliniat ultim din Codul penal Regele Carol al II-lea).
Inculpatul este
Poemul
a pus in
cea mai imuna
o -
de pornografice.
Cartea s'a s'a confiscat la d'impreuna
cu alte pseudo-literare semnate H.
in urma descinderilor organisate de organele judiciare
potrivit dispositiunilor luate in acest sens de d. procuror general
tefanescu.
Mandatul de arestare va fi supus tribunalului.
Ancheta continua.
In examenul magistratului instructor a intrat,
turile celuilalt pornograf.
Cercetarile se vor intinde, probabil, contra scribilor -
zisi critici din motive au ridicat in slavi
pe scriitorii acestor batiocuri ticalosli pervertitoare,
asmutite cu asupra sufletului tineretului in-
lesnind astfel (Din Universul".)
Boala misiunilor mistice.
De la Arghezi cetire, printeun
ni trimete aceste aiurari ale sale (ii
- talentat -, care
numele) :

ce au apus zärile
In negurä prolificA de 'ntunecimi sinistre
Si s'a spat, ca un glob de
apele red ale ?
De peste tot s'a intins
ca un monstru erorm,
fiori ?
De ce oare
Intr'un chiler
Lineva ?
Vecinii ce spun ?
pe prispa ce raspunde?
De ce salcia de
?
Nu !

pe mine!
Eu s credinctos al
Eu vitreg al i
care pust din chilerul
Eu care tac
tace (sic)
cerul se va peste mine,
soarelui va oibi;
trupul mleu se va vesteji
va preface!
' Haimovici.

www.dacoromanica.ro
 Caraghioasa demonstratie

Demascatii literaturii infecte smintite s'au adunat,

supt presidentia, din toate punctele de vedere
regretabila, a d-lui C. Rädulescu Motru, decan al Facul-
tátii de Litere de la d. decan, studentilor!)
al lui Titu Maiorescu (Olimpul pornografic
literatura astrala, pentru a-si serbatori
mediocrul poet a reputatie a numai
prin cutezantele sale scatalogice patologice, eminescul"
sau eminesculul" Arghezi.
Ce n'a acolo adunarea convocata de cercul
pus supt invocarea altui zeu, trecut acum la cele vesnice,
C. Stere!
D. Perpessicius-Panaitescu, care-si astfel tripla
: de de talent, de cult de profesor, a
poftit pe copiii grijei sufletesti sä-si
spurce sufletul cetind operele lui Arghezi.
Un al literare n'a
cu perfidie, s'o atace.
Un profesor de Universitate, sociolog, sterist de
derivatie, d. Ralea, un tip al incultului
savant, frecat cu sociologie la Paris, a declarat
libertinagiul" prigonirii lui.
De departe, divinitate invisibilä, poligraful
care e d. ridicat furios in numele
venghilor pe cari i-a däruit, de sigur din tesaurele
rientei sale, lui Eminescu Veronicäi ca strige
contra crimei de a se fi un moment scurnpa
libertate, producätoare de capodopere, a Bogza
(Geo= geôle, ?) Haimovici-Bonciu.
Toti toti educatori, toti formatori de caractere...
Jos, Arghezi trântind la cu picioarele in sus
(nota delicatului poet de azur...), Academia ordinea

www.dacoromanica.ro
674 CUGET CLAR

Sus, in Maiorescu, omul ordinii absolute,

cu buze de figura incruntatä de revolutionar
sälbatec a lui C. Stere.
Oamenii acestia, de o adeváratä
de o ordonatä, sprijinitä pe bunele lecturi, n'au
mäcar un elementar de se expun in
hidoasa nuditate fel de nocturn
al culturii de lupanare.
N.

DE
In spre 'ncet
Se scurge al credintii :
Femei cu tineret,
patriarhal
fete, strdnse 'ntr'un buchet,
Cu glasuri de cristal

Cu moarte pre moarte cálcdnd, al zilelor

A din Isus Chiar ades,
A Jost cdnd ; Noi gdndu-acesta-1 drag
Din tot ce-a fost, ceva s'a dus, addncim
Dar tot a mai un gdnd, inimile
Ce pe sus. De spre gdndu-ales.

Din morti a Da, a mai un

'n sate 'n Ce de Pasti, pe
e : rind,
El cre$te 'ntr'una. Cruce simt Domnul nu s'a dus
frumos se
el, ca 'n alte Pe-al nostru Domn, Isus

...Se 'ntorc cu-aprinse

care curat
Un gdnd ce 'n
De la biserica din sat.
Se cern de sus, din cer, cdntri:
a
Const.

www.dacoromanica.ro
NOUL SA 675

Bojdeuca
Când vorbe$ti de bojdeuca", nu poate fi vorba decat de una
anume accia a la Ion Creanga.
Oamenii mari se traiesc mor case Dum-
nezeu a läsat fie a$a. Cäsuta de la Humule$tii Neamtului, unde
s'a näscut acel ce avea sä Harap o de
jur vraja poesia. Acolo-i copilaria. La jurul
bojdeucei", simti de toate : amäräciune, taink trecut
urnbre de aur.
Prin Ia$ilor, ulicioare glodoase, märgenite cu gospodärii
dintre care multora nu li un aruncat megiesei. Un
amestec adesea curios de unele te miri cum mai
stau picioare dar multä prietenie voie
bunä, chiar un nu pa$nica,
vezi cä te lasä sä-ti cauti de treabä. ulitii,
gäinile atente, dau a sä fi boabe
de prin pulberea grea.
Drumul bojdeucä" trebuie sä-1 socote$ti drept un
nagiu. cä unul din ai scrisului romänesc,
acela care a fost a' lui al Petrei, de treabä
gospodar in urca pe vremuri acela$i drum, rume-
sine dintre acelea care scurteazä viata
sau plämädind lumini trainice pentru pagini häräzite ve$niciei.
Spre o läditä de zestre, Ion purtat
pa$ii lui grei, dar de ce boala care-i
guise trupul l-a in pämântul al
a$ezat peste o altä culme de deal.
Pa$ii drumetului tina colbul odatä de
bletul sfätosului prieten al lui Eminescu. Poesia de
ori de unde nu te astepti. sfinte$te locul, omul rupe
poesia din suflet din inimä, poleie$te dânsa locul, poleit
rämâne pentru vecii vecilor, cum Ion a suflat din
bielsug de nestimate peste un fundac din Ticäul-de-Sus.
Ochii se pierd, dreapta peste dealurile sämänate case,
dealuri peste care s'au läsat de atâtea ori privirile triste oste-
nite ale aceluia al cärui duh simti prin partea locului. In
:o de vale,
stradä; bojdeuca", de ani amintiri, se mai tine
picioare.
Cânii cari ne-au oprit poartä adeveresc vorba nu
prea ba cer se
räruia päsim in cerdacul din fatä, cerdacul unde visa
Creangä. n'au fost stare sä pastreze, eu prea
cheltuialä, bojdeuca" unde s'au a$ternut pe la luminä
tremurätoare de lumânare poate, amintirile pove$tile. Strângerea
de inimä, räsvrätirea stäpânese sufletul când in casä.
Colt de neingrijit, uitare nimicnicie. Acolo unde ar
sä fie murmur inchinäciune, Paraginii
zidurilor urmeazä, paragina sufleteasa

www.dacoromanica.ro
676

In o dând cerdac larg, frumoasä pri-

veliste spre verdele dealului din fatä. Intrarn din stânga,
de abia te poti roti. din colt stä se Pe
o cárli operele liii Creanga, carti cu nu prea de
serbätoare. Chipuri de-ale sale pe päretii apoi un
colectiv al comentatorilor sai. Ferestruile cu lumina
amintesc cum lumina era acolo, nu mai sä
din afara. din dreapta, cam la fel de mare
surata-i din este mai bogatä relicvii. La parete, laita
pe care odihnia unchiasul sfatos, o arat apoi cartea
ochelarii, desprinsi doua, ochelarii de
romänesc, cari i-au slujit adune lumina peste foaia de
unde-si asternuse scrisul färä cusur, de suflet romänesc.
lumânare, mai de grabä de lumânare, a incremenit
sfesnicul ei : parcä atunci i-a suflat cineva flacara. Ochelarii
lumânärile lui Lurninita aprinsä cu lui
cu suflarea ! De-asupra, o fotografie bine atrage
atentia pelerinului. Un cap cu o frunte minunatä, de
dintre acei pe cari nu-i poti uita niciodatä. Un petec din
vre-unui maestru italian zugravitor de cardinali, dogi, poeti
Afarä cerul de Mart strecura soarele särac. Traisem câteva clipe
unde au fost scrise basmele neintrecute,
parfumatele devenite bogätie nationalä. Am avutnalucirea
vie de a fi iesit dinteun pridvor de mänästire, de oameni
sä se irosasca.
scândurile cerdacului larg de din dos. Vederea
tine dealul de case la un capät. Vara,
covorul verde linisteste, iarna aminteste drumurile grele, seara
licuricii geamurilor trimet molcoma tresarire. Nu-i nevoie de
multä lui Creangä li pläcea sä stea
cerdacul din fund ; o noapte argintatä de luna a verii,
astrul misterului, cum o numeste Lamartine, i-a fost de sigur
prilej fericit de pribegie lumea capät a
se läsa calul nazdrävan cu Harap Alb,
In ostrovul florilor,
La
Minunea minunilor.

Lângä gardul din spre strada din fund, un prieten i-a

riclicat marelui scriitor o modestä. Fotografia de pe
coloanä a servit drept tintä pietrei unui copil : este astfel
nu mai indoiala. Alt prilej de pentru pelerin.
In coasta bojdeucii, la coltul cerdacului din se ridicä un
arbore uscat cojit, ca o vedenie. A fost verde plin de
ii umbria, adapostia poate masa odihna,
cernia prin ramurile sale, atunci când scruta zärile :
De la oare,
lunA luceferl,
Stele mândre,

www.dacoromanica.ro
NOUL SAM 677

Vântul aducea de departe ceva freamät din Ozana copilärieb

dar copacul cel uscat nu putea nici sä mai trernure.
Cum portita gardului bojdeucii", ultima ochire vale
simte iaräsi duhul tintuitor de vrajä, duh dojenitor
mici de astäzi, pe cari nu-i sä facä din casa lui
ceia ce fäcuse vrednica fatä a moneagului cuptor päräsit,
G. Stino.

vraci babe, mama se

Cu 'n tot ea,
Leacuri descdntate vine 0-mi love.Fte
Supt perini i 'n haine, doar vindeca.
Noaptea nu mai doarme, ziva n'are pace :
Cu metanii vräjile-ar desface.

Parc'o de neodihnitä
Tine post, la popi prescuri,
mereu speriatä, i 'ncretitä.
se poate, Doamne,
In durerea-mi nicio n'are:
Trimete-i, Stpdne, !

Las' poarte chinul fiica sa nebunä,

Care 'n el, ca 'n tine, cu drag s'a 'ncrezut...
De de
Azi, ca ieri, ca'n cdnd cunoscut :
din basme,
1-a deschis zare, cä-i de nemuire.

Cine este, nu Poate zburdtorul,

Care-ademenole pe fetele mari,
ca prea-cutezdtorul,
Ce-mi 'n gene albi
Port vina, eu port
ce bate 'n mine !

Leac nu-i, pentru mine, de la vraci

poarte
tu, un leac sä-i dai
fata chiar din prag de moarte,
o In de :
din negura spaimei
ginerele
Veronica

www.dacoromanica.ro
678 GET CLAB

Acei ce nu
nu aveau
cruzi :
moartea Lui de la Pilat cerurd...
Dumnezeiescul Miel jertfire
Rugatu-s'a: Doamne,
Ei de
Li Tu pornire.
nu ei ce fac a fie
Ce scris era 'n Scripturi se plineascd:
Cel bldnd cu pecelluiascd
cea de veci ce va vie,
Ca temelie
La marea
Maria Bot4-Cioban.

de Grillparzer.
Dar s'or intoarce. Eu
eu urma la de :
De ce-o veni, rusine va obosi,
goana
timpului. Am ajung din
'n goan, cap, mersul nu-i
pot abia ; Precum o crezu;
Se : vremea are
el Ci timpurile nu.
Trad de I. Const. Delabala.

greu ca o durere,
pe mi se
In mea nu
mea nu are
Mi spre cer
semn mi Tu
Cu stelele pe drumul drept,

De ani Te
risipesti din vina,
nu mai rabd de foame de
'n ochii miei
Doamne, eu bine
Ai
aripi de
'n slava Ta
A. G. Delafintânele.
Scrise acum o de ani, aceste versuri se potrivesc progresului mo-
dernist de azi.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 679

Din scrisorile lui I. Bogdan

Odessa, 152August 1908.

Marioaro,
Cum scriam azi desdedimineata era la Ak-
kerman un de drum, un din Ploc-sti
care face de cavalerie care a
cu mine de la la Odesa. in port, mi
s'a spus vaporul Turgheniev nu mai face curse de dimineata,
ci de cinci zile numai la
Va trebui si stau acolo o noapte, pe uscat ar costa
putin cinci ruble, pe vaporul costa numai o
cinzeci de copeici, apoi e un praf enorm pe drum. Pe aici
n'a plouat de mult e foarte cald... sta la 1, voi
merge la port faeton" voiu pe vapor.
Faetoanele" un de trasurici cu un cal, sprijin la
spate, se vede ca zbori usor din la de
drum. De aceia se vede i zice faetoane", in ele se
plimba la Greci zeul Apol ei ziceau Faeton,
lua soarele in spinare pleca de la iesind din Mare, in
goana cailor la Apus, unde se din nou Mare.
Cursa e tocmeala; eu o scot cu cite treizeci sau
de copeici ; la port e saptezeci-optzeci.
Nu cind voiu intoarce pe prinz mi-a
dat d. . . o. la ca . . . manuscrisele.
Cele trei documente pe care le-am nu se mai aici;
le-a el mi-a trimes fotografiile la Bucuresti.
E cam posac dar i s'a mai inveselit i-am
dat studiul mieu despre inscriptiile de la Akkerman. Se vede
nu auzise de mine niciodad. Se intorcea toctnai de la un curs
de arheologie din Iaroslav, al president a fost, unde mi-a
spus a pe o din cunoscutii miei. Mi-a spus
veniam lulie, nu pe niciunul pe la casele
erau la sau la Acum mai intors
in orase.
Drumul de la Galati la Odesa, cum vei fi din carta
lui 2, foarte bine. E de interesant,
sper mai fac cu tine. Am stat la
din noapte tot pe bord, ca termurile intrarea
ei in Mare, care e deosebit de interesanti : se lupti apa dulce
a care e cea a care
e limpede cum e cristalul.
Noaptea era am mers aproape singur pe bord de la
la 1, valurile cu ochiul la stele. E una
din cele mai frumoase privelisti ce le-am gustat in viata mea. Aveam
de pe capitanul von Berg, atasatul militar rus de la Bu-
'
Cristescu, curnnatul

www.dacoromanica.ro
680 CLAR

curesti, care venia de la Predeal, unde petrecuse luni ca

invete De la patru la am ajuns in
Odessa m'am suit pe bord in etajul de sus al apitanului, care
era foarte cult prevenitor.
la unde pesciriile cele mari ale de
la Dunäre, am fost compania d-lui Nic. Vas. Lemanov,
rectorul pescariilor rusesti de pe Marea prieten
cu Antipa fost membru al comisiunii care a stabilit conventia
pescuitului intre Rusia.
De la Ismail s'a pe noi de politie din
acest oras, polit-maisterul" cum zic Rusii, un vesel,
strasnic de Mi-a spus lulea pe Romulus
Voinescu, ia nu de mult o venind de la Tulcea.
Se cum se de in toate, el tine la
cu oricine.
Jignit in ambitia lui, Rusul dat vin sampanie,
dat gata, dovedindu-i politistii din Rusia mai
tari cei din
-E amator de mi-a are din
cele rusesti rare lui... are el unele Cred
are fie de Altfel ca nu voiu scrie Rusului
nimic din Bucuresti.
Episodul mai interesant ce mi s'a intamplat pe drum, a
fost la Rusi la voiu povesti la intoarcere ;
ai fi nelinistitä tot timpul absentei mele ar fi
Au inceput sune clopotele de la catedrala, care e aproape
de otel, ca bun crestin ce voiu merge ascult
foarte pompoasä, cáci e tocmai hramul bisericii.
Catedrala e pare fie modelul lui San
Paolo fuori le din Roma. Am ieri ni;te icoane, am
imarmurit de pietrele scumpe ce aveau pe ele.
Marioaro, vrei scrii ceva, cum ti-am
spus, la Moscova, poste restante. Poate de aici
la la Chiev am, cum se pare, opt de drum cu
expresul. voiu sta acolo nu ; in tot casul, de acolo
merg direct la Moscova.
Din Chiev vei primi de scrisoare ce voiu sosi.

P. S. e serbatoare inchise, n'am

la Am intr'unul din restaurantele
cele bune: o de vre-o 300 gr. un filet de
cu parmesan, ph's o cafea cu una
cinci copeici
tocmai de-asupra portului, Bulevardul unde
musica militara. spre Mare. Vremea
e nu se poate mai frumoasa, Peste un ceas la Akkerman,
lucrurile la otel.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 681

Arta
- Ce zice un filosof -
Problema raportului dintre arta morala este veche, caci ea
s'a pus pentru prima oara in la a caror
cultura era pur artistica.
Diferiti filosofi, esteticieni critici cu vechii
Eleni cu epoca de astazi, s'au ocupat de pro-
estetica.
La noi chestiunea a fost discutata pentru prima de Titu
Maiorescu C. Dobrogeanu-Gherea in ce s'a ivit
intre cei critici cu ocasia publicarli in Convorbiri Literare a
studiulut lui asupra Comediilor lui Caragiale.
Chestiunea a devenit de actualitate luptei rein-
cepute de profesor N. prin revista sa Cuget in
contra de care este cuprinsa literatura de astazi.
Credem nu este interes pentru publicul cetitor ex-
punem pe scurt datele acestei probleme estetice teoriile ce
s'au suslinut pentru solutionarea
Toate aceste teorii au fost in armonie cu ideile predominante
ale culturii din diferite epoci la diferite popoare. Ele se pot
reduce la importante :
a) care arta cu morala, pretinde ca
opera de arta sa conditiuni de rnoralitate.
b) Aceia care cere nurnai o atitudine din artis-
tului de opera sa de art&
care sustine absoluta a de morala.
examinam pe scurt din aceste apoi
vedem care din ele este cea aproape de adevar.

Pana la Kant arta a fost confundata morala aproape de

toti filosofii, cari s'au ocupat de chestiune.
problem& ca toate relelalte estetice,
discutate basä fie ca intregeasca un sistem
filosofic, fie ca adevereasca niste idei a priori", de la care
plecau in judecarea operelor de
La inceput arta a fost in serviciul moralei.
Dupa Platon frumosul exista in sine, este este
caracterisat perfectiune bunatate. ce frumos
trebuie fie etern, perfect si bun ca si lumea ideilor, la
care numai i artistii se pot
Morala, care este dupa Platon idealul politicii al educaliei,
serveste ca ideal artei.
Sistemul lui Platon a fost apoi desvoltat de Aristotele Plotin.
Putem resuma aceste idealiste in renumitul al
stoicului Chrysippos:
este de
Ce*a ce de de ;

ce este de lubit, este läudabil,

Ceia ce este laudabil, este frumos ;
dar este frumosul.

www.dacoromanica.ro
682 CUGET CLAR

La inceputul arta a fost serviclul religiel.

Nu numai literatura a continuat confusie arM si
dar arhitectura pictura.
marele romancier filosof rus, in opera sa Ce este
arta", sustine tarie arta predice
Daca admitern cä omenira progreseaza, admitem
in acelasi timp acest progres are o
este religia. stadiu de desvoltare a unei are o
anumiM ; aceía a timpului nostru consM in a
recunoaste fericirea spirituald, individuala
permanenM consM in fraternitatea tuturor oameni-
unirea pentru o comuna.
Din acest ideal se arta ; ea trebuie fie
deci prin crestina. admite o arM universala,
care ar evoca sentimentele simple ale omului, pentru a se putea
la tosi, dar numai intru aceasM arM nu vine in
crestinisrnul.
in arM s'a mai sama in
anume mai Mrie in literatura arta ce poate
predica o
In adevär in prefata sale Tartuffe, considera
ca o care Racine, in pre-
drama spune in niciuna din plesele sale virtutea
nu un mai mare rol ca in aceasta.
Schopenhauer, care afirmä arta ne inaltä in sfere
senine, vorbeste de efectul moral, ce-1 produc asupra
scenele tragediei.
aceasM ordine de vedem cum a ches-
tiunea arM de Titu Maiorescu si C. Dobrogeanu-
Gherea polemica dintre doi critici, despre care am amintit
mai sus.
Maiorescu sustine o ideie, care se pare are originea
scoala veche si mai ales in Aristotele.
Moralitatea consM dupa Maiorescu in faptul impersona-
litatea emotiunilor exclude egoismul, care este ízvorul
räu moral. este impersonal perceperea
personal in exprirnarea ei. estetia, de o
opera de arM, face ca omul de ea se inalte in lumea
fictiunii ideale. Daca izvorul a tot ce este moral este
mul, atunci o stare care el se - interesele
individuale uitate, - este o combatere a
prin urmare o
C. Dobrogeanu-Gherea de la cunoscuta teorie a
mediului asupra artistului, de arta este produsul
natural social ea poate o mare
moralisatoare supt anumite conditiuni.
Intru artistul se reproduce pe el in opera de arM,
ideile sentirnentele sale, ca el fie moral
pentru ca opera luí sä fie apoi el sä fie un
creator, s'a toate operele geniale nu au
de moral&

www.dacoromanica.ro
 SA MANATOR"

Schiller priveste problema moralei in arta mod cu

totul deosebit.
El pune arta in serviciul moralei, face din sentimentele estetice
o punte de trecere câtre sentimentele morale.
Pentru ca sufletul nostru sa fie de morale, el
fie pregatit de sentímentele estetice, adeca de
Frumosul face legatura intre cugetare, intre lumea
simturilor lurnea ideilor, intre lumea materiala cea ideal&
Aceasta stare a sufletului de
Schiller o numeste stare Trecerea de la starea estetica
cea morala se face cu mai multa trecerea de la
starea la cea estetica.
Schiller sustine trei stadli de desvoltare a
ca a speciei. Omul in sa este supus numai
aturale ; el scapa de aceasta forta in starea lui estetica o
in starea morala".
Dar arta nu inlesneste trecerea de la starea fisica la
starea morala: ea ínfluenteaza direct moralitatea.
influenta este pe de o parte in sensul
manifestarile salbatece ale
drumul moralitate, pe de alta parte, desteapta
n sufletul omenesc sentimente favorabile
In resurnat partisanii arta sustin daca artistii voiesc
ca societatea sa lina de operele ca arta sa
fie sa se conformeze cu modul ei de a fi de a
Daca nu sa contribuie la pronresul
fericirea omenirii, atunci straini de noi, ba ni de-a dreptul
vatamatori, operele stanjenese straduintile si munca noastra.
Arta trebuie aiba un rnoralisator educativ pentru a
avea o ratiune de a fi, conclusia partisanilor in arta.
Alaturi de aceasta veche a netemeinície o vom
arata al reviste, este o alta
noua, la judecarea de arta
de criticul G. Ibraileanu.
Teoria e3te in Nr. 2, anul al revistei
ar putea teoría atitudínli morale a
de opera sa, sau in arta.
(Va ) T. licentiat in filosofie

Mircea Damian a tip5rit romanul

Om", L. Daus, romanul Ju-
de
Unu-i Om", Jum'ate"...
Cum se frate,
C'amândoi de-s pusi aláturi
Nu-s un

www.dacoromanica.ro
684 CUGET

Un glas din Banat.

Nicolae i cultura
Ofensiva de catre swantul universal apreciatul de
Mere Nicolae impotriva literare romane§ti,
care ne-au delectat" o din romänesti" (!),
pe ale Siguranta a pus peceli, a fost de
intreaga romäneascä de oameni minte sändtoasä,
cum se cuvine tine! sortite problema
noastre.
Omenia i bunul sims ce se din paginile Cugetului
Noul d-lui e
data sufletul viciat de acea literaturd (!) a
escroci ai scrisului romanesc de acum. Din puzderia asta de
mane sexuale nu o pentru posteritate decdt docu-
gustului estetic al gencratiei de azi.
Maurice Decobra, Pitigrilli, Lawrence au putut
achisitioneze averi fabuloase madonele din tren, fecioare
de opt carate, doamnelor, orizontale verti-
cale, pentru ce din Bucurestii nostri iesit
din ca Peitz Racdciuni, Mihail Sebas-
o de despre cari vom mai pomeni aid) nu
s'ar pentru cleplina asigurare a ficatului de
de usturoiu pentru hrana de toate zilele, si-atunci,
profitand de liberalismul spiritual au in
petece de negreate otrava literaturii
Noul Testament" al Mantuitorului Isus nu poate sta
in biblioteca din de liceu. Cartea pen-
nu poate satisface gustul adolescentului, dar acele
rornane la poesii ultra-moderne ii o parte
timp la vrerne cultura
necesard. i aceste romane si ? un model
de de
d-lui Nicolae lorga e purificatoare
I s'au adus acusatii de anumili esteticieni" domnia
sa distruge opera de formare a publicului cetitor
lurnea sä nu ; nostri de astäzi nu
poi din cheltuiascd pretiosul
ca ori la ziare. D.
nu distruge literatura inlaturänd
literatura rea.
Cetiti revista Cuget (Noul pentru
orientare pentru literaturd sänätoas.a."
(Din revista Banatul Literar".)

www.dacoromanica.ro
NOUL 685

Ce crede lumea cuminte.

Pentru o literaturd
Dupa cum spuneam articol precedent, llteratura
neasca se gaseste la o raspantie critica : nu prin faptul ar
feri de sterilitate, ci prin maniera pe care au adaptat-o mai
multi de a ni toptanul opere anti-morale
dese ori chiar
Spuneam atunci putine de o valoare moral&
care pot fi raspandite in masa mare a
teamä de nefaste.
Precisam fi de din partea criticei, o mai mare
gríja de ceia ce se semnaland totdeauna prirneidia car-
tilor irnorale, - nu ridicandu-le slava cerului elogiile
astfel o atitudine pentru a determina
o revenire la bunul sims al artei scriitoricesti.
Ar fi de ca scrisul sa nu fie practicat ca o meserie -, cum
fac mai -, ci ízvorascd dintr'o necesitate : de

a pune la publicului scrieri valoroase

prin cuprinsul de a determina o inviorare o mo-
rala, stadiului actual.
cum e astazi, societatea romaneased are nevoie de o ast-
de inviorare, de ridicarea moralului a increderii in propriile
sale forte de creare.
Ni o a nationale,
neasca, care se poate face literaturd corespunza-
toare acestui scop.
Am ca putinii scriitori adevarat Romani porneasca
o mai accentuata ofensiva de salvare a scrisului aceasta
a neamului nostru, oträvit o literatura
moralei si sufletului romanesc.
Recunoastem acest lucru e foarte greu, este
directivele" le dau o de in
tura omoare de cons-
suflet romanesc ce ni-a mai De aceia se
numai in stilul care convine de mult nostri.
ceia ce e mai rau, masa mare a publicului cetitor, - cres-
cuta in acest spirit, ceteste aviditate astfel de literaturd, care
satisface curiosita tea de inventivitate a tot ce e
meschin pornografic.
de nu poate duce
tului moral si la distrugerea tinerimii care se alimenteaza o
astfel de Dovada ni-o dau faptele de
decadere ale bune parti din tineretul de astazi.
s'ar zice, aceste fapte nu isolate, ci ele
denota starea patologica a spiritului modern.
indreptarea va veni numai prin care a
adus aici : revenirea literaturii la moralitate, adoptarea
de care literaturd a etice naponale necesare
societap.

www.dacoromanica.ro
686 CUGET CLAR

Din istoria popoarelor vedem moartea

societatea a mers pe panta declinului, pänä la peirea complecta.
De asemenea, vedem ridicarea unui popor e
in morals la care a putut
se Dovada cea mai o avem Italia cu Ger-
mania, care nurnai renasterii
morale au putut se salveze de la o peire sigura.
Pe de parte, dovada contrara, cea mai dureroasä, -care
ni poate servi ca indreptar, - ni-o dau evenimentele din
oarecare nenorocirea se datoreste
scriitorului Miguel Unamuno, care, prin scrierile sale, a surpat
suport moral al constiintil tineretului, ducandu-1 pe calea
a distrugerii neamului sau. Ajuns asiste ne-
putincios la desastrului, el
despre tara : Nu mai cred tineret. Nu mai nimic
de la Groaza i-a fost ridicatä prin trecerea la cele
vesnice.
Pentru sä se : literatura e aceia care direc-
tioneazä sufletul spiritul neamurilor.
asta cu mai cu scriltorul .e un bun psiholog
a prins publicului cetitor, unde
daca unui sM in acest lucru, de ce nu
aceasta pentru salvarea ridicarea neamului ? Ca doar
avem destui cari ni sapa mormantul!
mai multa mai mult suflet
in slova de la ei mantuirea nea.nului,
nu lui.
*

Ne destul de ivirea la orizont a unor zori de

prefacerí $ caci nu se puteau deserteze de la aceasta
de
Zi de zi, asistam la o tot mai accentuata ce se duce
pentru salvarea scrisului romanesc.
in fruntea tuturor se acelasi de
slovä suflet romänesc, d. N. care, cu noul
- Cuget -a pornit lupta de indreptare a literelor
Faptul acesta ne nu ne de pentru
d. N. lorga a fost totdeauna care s'a sesisat de peri-
neamului. nu se putea ca tocmai aid, in
sului, care e de o importanM pentru viata
popor, nu care pericolul por-
lupta de indreptare.
- Cuget - incununarea suc-
ceselor sale a alege neghina din bun de pe ogoarele
aruncand-o in drum, spre a fi stri-
de
Am der! a cunoaste dintre Aceasta sä
dicteze conpinta proprie, ce a purta

www.dacoromanica.ro
NOUL 687

in pana scrisului, datori a ri-

dicarea nearnului. Se fapte cu adevarat romäne$ti de la
tosi sai.
Mai pentru sufletul rornanesc.
Se aude
(Din revista ,Orientari Noi": d.

Alt glas de cumintenie.

Literatura
Prin glasul autorisat al Academiei române s'a pornit o acfiune
contra literaturii pornografice. cu arestarea a doi
scriitori din generatie, pare a släbit din intensitate.
schimb s'au aprins discutiile, gazetele revistele consacrand
coloane controversei pe tema poate existe sau
pornografie in artä.
Ca unul care nu am comis niciodatA o poesie, un roman, o
nuvelä ca unul care nu am sä
cu penelul vre-o sau sä sculptez lemn, piaträ cine
ce chip, de simplu, a spune eu un
controversa de strigAtul de al Academiei
N'o sä fie nici savant, nici de subtilitäti.
acest ceva avantagiul : este al unuia care face parte

din marea din gloata care se la vitrina librAriilor

sau galeriile expositiilor sculpturA, etc. S'o pornim deci.
In primul fac o distinctie. Cei cari ridicat contra
pornografiei literatura figuri ilustre ale aces-
E de N. lorga oinesti.
Cine au ?! Mai toti se de
musca pe vre-o s'a rut
un interview, mäguliti pot ei o pärere"
sau Toti acestia au a pune
fundamental gresit problema. anume nu poate
fi vorba de pornografie arestarea este
simplu un sacrificiu de (InsistAm numai
tese, la o parte pe acela cu libertatea scrisului, a opiniilor,
etc.) Apollo este nimic obscen pentru fap-
till sculptorul antic frunza de nudurile
celebre nu de pornografice, nimeni negindindu-se a le da
de pe museelor nimeni nu s'a Biblia
pentru are capitole obscene, etc., etc.
conclusie, pe prigonitorii pornografiei cu tatele de
la hala", re, ajunse fata unui nud, cleveteascA
contra nerusinatului care a comis goliciune.
Comparatia este cum fortate argumentele

' Si - N. o fotografie a sub-ventrale

Dar s'ar In s'ar
cu N,

www.dacoromanica.ro
688 ET

prin care acestia spulbere celor contra se

indreaptä cruciata.
Pentru nu-i acusa pe cari au reactionat contra
ui de pornografie invadat rornânä, cu aceia ca
ignoreazA notiunea de asemenea tate de maha'a.
nu poti afirma literatura" de tosi acei pe
azi parchetul este este de Fereascä
Dumnezeu
Toate coperti suggestiv combinate inchizând ele
romanele", nuvelele" poesiile" acestora sant, socie-
tatea pentru simtimintele estetice morale ale acestei
societäti, niste stupefiante. lar pentru autori, pentru
bricanti de literaturä stupefiantä, romande, nuvelele poesiile
acestea sant o ca oricare alta, pe care o des-
pe un mai convenabil
De aceia, nu lipsesc reclamele stil modern, asemeni celor
pentru crema Elida", Nivea" sau Schmoll". Nu nici
ambalajul frase mai aträgätoare, ca : Femeia mieu".
Al doilea amant al Chatter ley", Armäsarul d-nei Cutare",
etc., etc.
Din respect pentru cetitorii ne abtinem de a le cita pe
Este adevärat cä literatura asta este inofensivä fatä
de noi, complect maturisati cari dispretuim elaboratul celor
cari, - Freud, - sânt sexualitate nesatisfäcutä.
Acesta nu-i un motiv de a nu prohibi comertul literatura
stupefiantä. Pentru stupefiantul acesta face ravagii lumea
copiilor adolescentilor, pervertindu-li sentimentele morale, estetice
din mugur
De aceia sântem de pärere ca acest comert cu literatura stupe-
fiantä sä fie prohibit, iar fabricantii sä fie tratati ca atari,
dreptându-i spre alte preocupäri aducätoare de venituri bänesti,
dar fie din ogorul literaturii romänesti.
Acesta-i cuvântul modest, färä pretentii, pe care am tinut sä
ni-1 spunem fatä de chestiune a literaturii pornogtafice.
nu putem termina sä nu asternem pe hârtie expresia de
revoltä a unui care a avut imprudenta cumpere, acum
câteva zile, o asemenea carte : E scandalos, d-le ! in 180 de pagini
am patru violuri impärecheri voite".
Amicul nostru ni-a cerut apoi referinte asupra autorului. I le-am
dat. Numele tipärit pe copertä era un pseudonim. Tipul..., un
sträin oarecare, care cunoaste bine limba rornäneascä, atât
Simptomatic, alarmant, elocvent.
(Vestul", V.

Cu care s'a näscut Eugeniu Herscovici sau Bonclu Lovinescu. -N.

2 Zic - N.
Aid e care ars taraba
De ce n'ar acWi profesori cu frecventare
condultä? -N. I.

www.dacoromanica.ro
 Inca condamnare

Nu ajungea adunarea filosoficä supt ocrotirea zeului

alb a zeului negru, a celui din Olimpul glacial a
celui din cu bulbuci de un porum-
bel sociologic aripi de-asupra scaunului
care cu in el marele preot
Trebuia condamnarea modestei noastre actiuni de
purificare prin soborul Scriitorilor
de pensii si alte ajutoare a
vorbit
zeci de oameni cari condeiul pentru a
trimete la tipar s'au luptat intre : un efeb
de la nu stiu ce unde politia nu
de sigur prefacerea cultului vacilor brahmane in vulgare
pe cineva care nu peste
religia culturilor literare inferioare, are simpatice
inteligent. pe un caeterum censeo
cu disparitia Cartagine.
Cu ce autoritate, rog, se dau ordine Acaderniei,
unde se cu alegerea, care
are dreptul de a eroticilor" nebunilor cartea in
obraz, parchetului care-si articolele din ?
Ce e Societate ? Acuma treizeci de ani, am
refusat fac parte din ea, cu o singurä indestula-
toare : Ce e un scriitor ?
Cine scrie, ar scrie ? Atunci de sigur cä,
du-se grade, ca la de dreapta
politica, prima ar cuprinde pe grafomanii din sana-
a doua pe pretentiune, cari-si dau
drumul jet continu, ca d. Eugeniu Lovinescu, hiena
trivialä a mortilor mari, tocmai la ar fi
unul cu schitisoare", s'a spus de d.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Ce-ar fi oare in domeniul ar sta

un Teodordscu Sion un pictor de trotuare ? Ori, in
cel politic, Averescu agentul electoral din
coloarea de Negru ?
Societate de comercianti de tipar, da, nu a
Scriitorilor, dar nici de Scriitori, ce ajunge, ca
intri, un condeiu intre trei degete oloage !
N.
itia=11i.
SONET.
clopotul de
Cu glasul lui evlavios sfdnt,
Ce se 'n valuri pe
Pe credinciosi la adune.
undeva s'aude
pe delicate strune:
basme spune
La ei
Cerescul Fiu iubirea
'n raze vii ca totdeauna,
ura minciuna.
firea
zvon al Sfintei Liturglzii
Ce se asterne peste vii.
Maria Botig-Cioban.

DE SOARE.
senin... valuri de jar
De-odaM peisagiul arde.
Sunndu-si lin,
In car de aur, voci de Infloresc,
sdngeros cocosii,
al noptii uranisc. crdngurile holiotesc -
Simti craiul zilei
Privirea-i pe pisc -
se boltesc In largi portaluri. Un turn zreste focu :
51 zbucnind,
Intinderile-addnc tresar: 'n cer psalmodiaz' aprins,
Se purpurii sufletu-mi ele cdna
George Voevidca.

www.dacoromanica.ro
 691

pentru o icoanä veche

De când mi-o aduc aminte, se mai cunostea ceva pe täblita de

lemn : o Luciu dar era deosebesti
ale chipului, mânile mici para se Un
ma mira : de ce oare icoana de lemn nu stä
iconostas, la lumina candelei, chiurile de busuioc
vasul albastru cu aghiasmä, care se ridica lumânarea de la
? Acolo icoanele toate erau märete, mici mari, acoperite
cu argint, cum se lucra pe Icoana cea umilitä
sfioasä stätea ungher de intunecoasä, departe de
celelalte.
Nu-i nimeni istcria cari s'au dus vesnicie au dus
povestea. A rämas casä, nici locul schimbat, de
multe s'au clätinat din jurul ei. Pe intrebarn de o fi
icoana, se rnultärnia sä-mi cä-i de mult numai boierii
cari au murit Tainä. Mai tärziu, mi-am dat bine sama de
ce de-o parte, la Nu trebuia nici mult de
Cum putea sä stea aläturi de sfintii bätuti argint, luminând parcä
odäita? sânt oamenii. Pretuiesc aur argint, une ori
chiar cele sfinte.
Dar veni vremea când crezuiu cä de i se fäcea o
nedreptate. Nimeni nu se ruga la ea. Atunci hotärâiu, nu toate
hotärärile copiläriei sânt usoare, sä mä rog eu ei, s'o
din uitare. fiecare zi, culegeam o floare treceam
panglica vestejitä care-o tinea cuiu. M'am mutat cu aceste rugi
ale mele odaia cea intunecoasä. Intr'un Maiu, i-am adus toate
din grädinä, pe o galbenä ardea ca
lumânarea linistitä, luminând capul sfintei. Nu care-i, dar
voiam sä fie Maica Domnului astfel o cheniam. Din ochii mari,
un izvor de se strecura afarä, dulce ca
o tufä de iasomie Infloritä.
Copiläria s'a mistuit, räzboiul furandu-i bunä parte din ce-i mai
rämäsese. Icoana n'o mai vedeam, odatä alte lucruri
perite. nu mai era, locul ei, gol, parcä lipsa
unui suflet. Se mistuise o din copilärie. aduceam acum
florile doar vis. Unde o fi fost icoana ? Cine-o luase?
este putinjä sä iea cineva o s'o fure ? am vie
ochilor, ca atunci când trimeteam rugile copiläriei.
Vremea ascunde, insä de multe ori scoate la ivealä. dulapul
greu, ticsit cu cärti severe la nimänuia nu i-ar fi venit
In minte sä caute iconita.
ce 1-au urnit, s'a arätat icoana, acoperitä cu praful
cräpatä acum. ani stase acolo surgun, datoritä
cine cärii intâmpläri, vremea i-a stors toatä Fata
de de-asupra, acea zugrävitä, cräpase azuse, cea mai mare
parte. Când am luat-o in credearn cä nici nu mai poate fi
numitä icoanä. Totusi nu se mistuie de usor o icoanä.

www.dacoromanica.ro
692

Chipul Sfintei rämase nestirbit, comoarä de bunätate curätenie,

aceia$i ochi duiosi, Se mai vedea o
mânä, cea dreaptä, o floare rätäcitä. Mi-am regäsit icoana,
iat'o la locul ei, ca pe vremurile bune.
ziva ceia, tot de Maiu, înflorise prima lalea. dus-o.
G.

SE
de Tudor

te 'nchini ca o
Lung rar cum se cuvine...
Puiu de fricos,
Cine pe
Sd te frumos?
Care mând Cine pus pe
Care degete uscate ca
Ti-au prins degetele fine in al TaMlui nume
le-a purtat un suspin,
Dupd semnele Cine le-a
fatd - aminr
de la
Ce te
La biserica din
Tu nu faci, cum fac, cochete,
Doamnele, sd nu se
Cruci märunte discrete...

Le faci mari, le faci Ruga prinos de floare,

Lung rar, cum se cavine... Trece dincolo de soare,
din buze Dincolo de raiu... mai sus...
Spui ceva stai pe tot înaltul drum
vrea tiu eu Care duce la
te rogi acum cerul de

micd,
Ce 'nchini ca o bunic1,
rar cum se cuvine...
de fricos,
Cine te-a pe tine
Sd te frumos?....
(Din foaia Straja Cadrilaterului".)

poesie admirabila. -N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 693

Arta moala
- Ce zice un filosof -

parerile sustinute de O. Densusianu, Lovinescu

si Marin 8imionescu-Ramniceanu, cari sustineau arta nu tre-
buie confundatd cu morala, expune
in revista al suflet era, tendentionismului arta.
este urmatoarea : artistul are
din lumea din afar& care deosebite de ale celorlalti oameni
din causa aparatului aperceptor. Aceste imagini produc o
reactiune in sufletul artistului, o stare afectiva, sentimentul. Pro-
ducerea tmaginilor reactiunea la care dau nastere
cele doua cause principale ale personalitatii artistului.
de fapt imaginile sale, felul particular de a repro-
duce natura lumea din afar felul special de a raspunde
la aceste cu alte cuvinte de a le precia,
este atitudinea artistului de opera sa. atitudine
sau apreciere a sale este ceia ce se chiama tendinta arta,
care nu tesismul. Dupa teorie,
este caci atitudine de opera
sa nu exista.
judecam o de trebuie ni sama de
atitudinea artistului de opera sa, de sa, de
sentimentele sale, de idealul sau.
atitudine a artistului trebuie fie de simpatie de
este vorba de eroi morali de fapte morale
din contra, atitudinea aceasta trebuie de antipatie de
ostilitate, este vorba de eroi imorali de fapte imorale.
vedem acum partisanilor artei pentru arM,
a acelora cari arta trebuie fie cu totul independenM
de teorie se sustine nu poate fi
predicator al morale! trezitor al sentimentelor estetice.
cele prin care ne supunem morale
deosebite de acelea prin care admiram o opera de
arM. Artistul ori e predicator al atunci nu mai face
face arM, si atunci trebuie lase la o parte preocupa-
rea
Arta este reproducerea, nu ci apoi carac-
teristic a realisata mijloace tehnice
fel de
urmare ceia ce ne intereseaza in opera de arta nu este
preocuparea a artistului atitudinea sa, ci
natura a fost redaM de artist in chip original, caracteristic
Poate opera artistului fie o morala, ne lasa
reci, nu produce sufletul nostru emotia nu
nimic ca opera de arM.
Arta este produs independent al omenesc.
a artei nu a putut fi cu

www.dacoromanica.ro
694 CUGET

atunci cancl estetica a o adevarata s'a

fixat ob ectul in ntelor estetice.
morale! in arM trebuie raspins pentru motivul
spontaneitatea adevar nicairi ca in
arta hbcrtatea nu un rol mai mare.
Opera de arM nu trebuie artificial,
si nesincer : trebuie in sufletul artistului,
incolteste in Daca vom pune
de-asupra clopotul de al morale!, arta se va din des-
voltarea ei fireasca.
Marele engles Carlyle face din sinceritate insusirea de
a artistul este un erou in dat de el
acestui
va putea fi poetul sincer, cum va exprima el
exact aceia ce simte, preocuparea in
?
artistul, nepreocupat de inspiratia sa, a creat
o opera cu oarecare ca el se fi
preocu pat anume de lucrul acesta ?
casul acesta. opera de arM nu va suferi, artistul a facut
arM din care se desprinde o ; opera
izbuteste ne miste, ni emotia estetica, si lucrul
acesta este de ajuns.
menirea artel este realisarea frurnosului, este
preocupare de acest scop stinghereste opera de arM.
Constiinta cánd o de este absor-
intr'o directie intervine preocuparea
emotia este micsorata.
Nu nurnai cd nu se poate impune un ideal moral,
dar el insusi nu-si poate impune un astfel de ideal 2
vom de ce.
Este stabilit artistul nu de la idei abstracte, de
la anurnite, pe care caute a le iritrupa in opera de
arM. artei in viata a tistului. Dar,
aceste represintari izvorul atunci fim
vern adevaratul
artist are acea aptitudine speciala de a alege din re-
presintarilor pe cele mai caracteristice de a ni da ele o
de arM.
apoi noi nu avem in creierul nostru represintdri exacte,
care in minte in claritatea primitiva, acestia
si in general oamenii de imaginatie.
Dar se poate spune : admitem artisti au
asemenea exacte ; aceasta nu presupune
ordonatoare, represintarile nu pot fi in
artistului apoi opera artistica un
caracter : unitatea.
' Dar, e nu se vede ; N. I.
2 Dar nu se poate mutila, Nu se zbura aier ;

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 695

Pentru a realisa unitate, artistul are un mai

plu, anume armonía.
Pe reduce fenomenele la abstracte, arta
individualitâti concrete. Obiectul artei in viata represin-
noastre aceasta ni explica multe
Imaginile noastre flied schimbatoare, pentru memoria le
necontenit, asa ni de ce
feluri de arM de ce acelasi object de arM este interpretat
nu in epod díferite, dar in epoca.
Sentimentul a infiorat musa artisti in
poeti
decursul veacurilor, mai continua va continua mereu
emotioneze sufletul artistilor.
Prin urm3re putem admite influente asupra ar-
tistului : a mediului natural social, a neamului din care face
parte ; toate influente vor determina felul represinMri-
influenta moralei trebuie InMturaM, ea
artel. Impresiunea numai prin puterea ei pe artist la
creatie, aceasta face ca el nu alt represinte
imaginea pe care o are.
Dar problema raportului dintre arM moraM ni se pare
este in adevarrata ei de a teorie o
vom expune in n-rul al acesteí reviste.
(Va $tefan T. licentiat in filosofie

....Un din
tinerefii ce-a apus...
'n cete heruvimi,
Comorile de din vechimi
altarele 'nchinate lui Isus.
Dormind 'n basmul ei,
Ca o 'n unda-i de parfum,
Pe seara
noaptea de-alabastru ghiocei
lumineze visul ei postum...

Trecutu-i prag
$i-i risipeste de veac,
Ca o foile de fag...
Din lume desfac
md pe cäile de vis
Sd-i tot rostul scris....
Venetia, Februar
Adelina I.

Nu a celui crinuntru, care e armoni frumusetá; N.

www.dacoromanica.ro
696 CUGET

MARGENEA UNEI LUPTE.

Este vre-o deosebire pretinde cutra,
Intre-Arghezi Dar, când scrie spurcäciune,
esti sincer, esti Ca erotic, pare-a spune
de nu, te-ai arghezit. C'a la Brahmaputra".

La Pentru stilul curgätor

care-i e natura ? Cel povestitor
pe nerodul Lovinescu-i de cotat:
Care e 'n conflict cu codul ? Doar el curge nencetat!

POESIA

DIN NAZIANZ
n-
Tie, Domnul Treime,
Monarhul de moarte, a lumii,
Dd-ni laude imnuri Viata cea neperitoare,
De mdrire sd-ti aducem, firea cea
ce imnuri cântare Firea mintii necuprinsd,
ingerilor coruri, Graiului taind,
ce veacul margeni hotare
Strdlucirea cea de soare, stdpdnitoare,
Cursul podoaba ochilor
'n ceruri lumineazd
a minune 'n intunecimi de-abisuri !
A 'mplinit, ce omul vrednic Fil spre mine,
pdn' la line Pdrinte-al lumii
Cu puterea cugetdrii. fi vrednic
le-ai urzit De smerita-mi
Rânduind pe fiecare, Relele uitd
Cu intelepciune Si de viclenia
Potrivindu-le limpezeste,
se cuvântul. Palme curate,
Dar Cuvdntul e Fiul, La Hristos sd-mi plec
Tine de-o In
cinste de-o Sd md pe mine!
ce toate le 'ntocmeste afla, Pörinte
preste ; Harul indurarea,
Duhul le cuprinde, i se
Le Harul inimii slava
In neadormitä Veacurilor rzumär !
Te voiu prea-mdri pe Tine,
Traducere de C, Predeanu.
(Migne, Patrologia graeca, II, 508-510.)

www.dacoromanica.ro
NOUL 697

Din scrisorile lui I. Bogdan

Odessa, 16 August 1908.

Drag Marioaro,
Am Odessa peste ceasuri plec acceleratul
deseara la Chiev. Se zice de drum.
Curn am plecat ieri la cu vaporul la Akkerrnan,
am ajuns acolo la seara si, mi-am odaie de
dormit, s'a Noaptea am pe politieí, ca
sä a doua cetatea. Negasiond
in miserabile ce 1-am
rugat proprietarul din ele sa-mi dea un de dormit
in lui. Am dormit destul de bine, pazit de un
in anticamera mea de antreu cu trepte ;
era o intr'o curte larga, de vre-o patru
Hangiul un din apropiere,
care pentru ruble s'a angajat iea la patru
dimineata in pe care spunea o
cunoaste de de de cänd era de scoalä
se pe ziduri cu
se cräpase de ziuä, patru Ovreiul
era fereastra mea, pe care o peste noapte,
nu puteam adorm odaie de cam
e Eu sculasern la patru. Am umblat
prin ruine la sase si sferturi, la un
eram pe vapor.
-leagän, nu mi-a fost räu de-
La doudsprezece am ajuns la Odessa. De
un de
marea era
vaporul se clâtina ca un
E de frumos pe Mare, fi stare acum stau
intregi pe bordul unui vapor sper, dragä Marioard,
vom sta anul viitor, mergem
cu tine in Crimeia. fi avut oarecare de
te-am läsat la Busteni, fi plecat pentru zile
de la Nicolaev, unde m'a invitat d. V. Berg,
militar rus de la Bucuresti.
Imi povestia acolo la e foarte
Dar sä firn vom vedea la anul pe vremea asta,
sau Septembre.
Ce-ai fi te-as fi luat cu mine acum ?
In Akkerman de Eu mie nu
mi-e de nimic. : intample-se ce se va
; de apärat, va ataca cineva,
e sä mor fel, tot o mor muri.
Dar gandurile negre la o parte ; purecii la
picioare, de stau pe ; cum dracul sä nu
astäzi pe la unul la otel (intre unul

www.dacoromanica.ro
698 CUGET

am am gasit odaia intocmai cum am läsat-o

de patul nefdcut, odaia nici macar apa de
spälat nepremenitd.
Ce-ai fi facut tu alci? Te in ce
curatenie la Busteni. Cu de birt nu impac
de de la otel mi-a venit
nu stiu, de peste sau dintr'un snitel
nisterial", o carne de vitel ca aceasta. Cu ce dracu'
o vor fi albit nu stiu. Astea voiajului
Rusia, presupus numai ale cu economii".
De almintrelea foarte multdmit de ce am vdzut aici. Nu
voiu uita optzeci de ani grandioasa
cetate, in care a Stefan-cel-Mare care s'a pastrat
rnirabil de bine. M'arn suit in mai turnurile si m'am
pe ziduri de spre uscat de spre mare. Stáncile pe care e
spre limanul Nistrului cad de-a dreptul in liman ; e lat
de opt, zece kilometri, putin la term.
E tot ce poate fi mai grandios ca positie constructie,
fi cetit zece fdcute altii, nu fi putut-o
de Daca avut vre-un aparat
mai fi stat o zi acolo, ca
am stat la cinci in museu, uncle
am studiat tot putut noastre.
se din nou, local.
Directorul, un N foarte posac, a fost de-o de poli-
fie e firea lui asa, fie era ocupat cu aran-
cea care trebuie fie gata la 15 Novembre.
Am avut un servitor stia toate obiectele
intereseazd si pe care cinstit bine la plecare. Ar
mai vin odat i, se cu tine.
In Odessa ai avea ce singura: ai sta ziva pe
vardul Ntcolae si privi la mare. Nu, s'ar banda de
de-ai nostri vrernea intr'un restaurant cu
mare port. foarte bine. Rusii gura cu
sutele la
Dar povestit destule. E apte un trebuie
fac bagajele la gara.
lancu.

VINA

Ce e viara cui vreau avânturi de zei,

lume s'o schimbe cu gindul
fapta - nu au
Noroc li vie au nicio
de spar:
De sus, ei spre raza nor
Ce 'n neguri Tot trece nu
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANXTOR" 699

Ceva despre conruperea cugetárii

de C.

Situatia literará cind pretinsi scriitori" mantuitori ai

condeiului un salt de generatie" impotriva valorilor
adevärate definitiv stabilite ale acestui neam, iar anume cultu-
ralisatori" arestati pentru pornografie, - cu toatá
buna - este putred care de la un
timp, sufletul cugetarea
Influente care nu gásesc temeiu in sufletul bun al
mului nostru au
de Cercetand starea
cea materialä, - se
-
literatura multora din tinerii generatiilor
cea spirituald,
conruperea a patru factori, dintre
mai din viata poporului nostru. Acesti patru factori
: literatura, critica plastice.
In cele ce urineazá vom incerca in ce s'a ajuns
la o conrupere a cugetärii acesti factori. Mai
este bine de stabilim criterii dupá care si
cum se cuvine situatia a noastre.
Se este inutil argumentat, ci poporul romanesc a avut.
in decursul vremurilor momente de groaznicä tulburare
Datoritá unei nepregátite organic mai ales,
datoritá lipsei de unitate aceastá tulburare s'a accentuat.
Adesea un raport de supunere de cite un neam sosit pe aici
a creat in intimitatea sufleteasci a o duiosie, care mai
tirziu avea si proverbiala. ospitalitatea,
:

Ei bine, prea mare ospitalitate avea si in

indeplinirea idealului nostru national, intreaga formatie
româneasca.
parte din a de introducä aici criterii
de norme apusene. De in unui cenaclu
sau unei literare se norme francese, in judecarea
unei seintrebuinteazá motive si se cerceteze
daci lucrarea respectivá se pe neamului, daci este in
conformitate cu specificul
Ajungem, la ceia ce numim specificul national.
popor, din toate colturile pámantului, poate contribui,
mai mult sau mai la desgroparea unor lucruri ne-
unor traditii pe le are, o-ganic, infipte in
ereditatea sa. In neamul nostru, cu toate
launtrice sau provenite din format un specific national.
Acest specific, in felul cum este in víata. in
in originalitatea creatoare a nea Eului respectiv,
Dar la noi, de aproape secole, se o adaptare care
nu are nimic comun cu specificul viata so:ialá im-
obiceiurile de pe vremea bonjouristilor, acum re-
cent ristemul de constructii al caselor americane. De la sine se
literatura cu leit-motiv cu motive datorite

www.dacoromanica.ro
700 CUGET CLAR

cetirii unor departe de realitatea care actuala

asezare.
S'a ridicat, incet, o lume noue, care nu vrea de de
pämântului acestuia, de freamätul cod rilor, de trecutul
istoric in cronici in hrisoave, de vers
baladei populare, de un admirabil folklore. Acum se face litera-
turd purd i modernism. Bunul caracteristic táranului român
a fácut desfrlului.
artele plastice aceiasi situatie. De la pictura frumoaselor
biserici bucovinene la anume de coloare pe
Dar problema conruperii cugetärii are o intindere
mai mare mi se va cu unele observatii.

PUTEREA CÂNTECULUL
Din SCHILLER
Un torent din fafa celui ce-a venit
Cu glas de tunet a irupt: Din lume,
Rostogole$te in calea-i std Incremenit,
Si-acopere sund,
Din drum Dispare i minciund.
Std ca ;
Aude torentul, din se smulge,
Nu de-unde a Cdnd cdntecul a
Tot astfel 4i Tot omul, spre sfere
Ca un izvor de taind, cdntul. Se- avdnt' acum, mnseninat
de ce 'n taind Cugoliciunea ei:
Ale fire torc, ce e pämdntesc el
Cine se apropie de ;
Cu vräjile-i ce lacrimi Mdhnirilor li pune
Ca zeu trimes din ceruri Cdnd sun' a cdntecului
Noi inimile-i le
'n lumea morfii el ne duce cum
'n cu ddnsul ne suim. lungi dorinfi renunfdri,
Ne sus i ne coboard La mama se arunc' un
Pe fin' a simfurilor din
Tot aduce
Cum, intr'un cerc de veselie, Pe-acel ce 'n lume a plecal,
Un musafir Din alte cu alte
Cu tainic pas de spre ce-a
s'a Ca glasul sd-I
Un lucru toatd larma, anduiala-i
Trad. de I. Const.-Delabaia,

www.dacoromanica.ro
SOUL

Presa caraghioasa demonstratie.

atmosferä asämänátoare a societätii Galilei" de la

Budapesta (ar fi bine, pentru foarte multe asämänäri ale vietii
noastre publiciste literare azi a Ungariei din epoca
1910-1918, fie cunoscutä la noi activitatea urmäri
incalculabile a acestei societäti buclapestane de stânga), s'a tinut
Duminecä la Fundatia Regele Carol o a cercului
C. pentru libertätii artei", - ca räspuns la
campania ce se duce prin contra artei pornografice, la
mäsurile luate de Academia Românä, de Ministeriul Educatiei de
Justitie contra acestui fel de literaturä la initiativa luatä de
Asociatia profesorilor de limba românä de a convoca contra
acestei literaturi un congres profesoral, ce ar urma se
indatä Pasti.
Sedinta a fost de d. profesor universitar Rädulescu-
Motru.
S'a remarcat asistenta era alcAtuitä cea mai mare parte
din tineri tinere ale c5ror trädau o altá nationalitate
decât a pledantilor de pe
a luat d. Suchianu, care s'a recomandat ca
cialist al campaniei contra literaturii genito-urinare scatologice"
a cerut justitiei sä nu se amestece literaturä, pentru cä face
din cultivatorii pornografiei martiri. Nu - a spus d-sa -
dacä e bine sau nu asa, dar e firea lucrurilor, pe care
n'am fäcut-o nici eu, nici d-voasträ, ci - poate - Dumnezeu".
A pledat apoi pentru libertatea artei d. Perpessicius, räfuindu-se
Academia Asociatia profesorilor de literaturä
- cele asociatii care pun stävilare libertätii
D. Ralea aratä pentru d-sa libertatea artei e o chestie
de evidentä. Nu aceastä se pune deci, ci problema
spirituale. Crisa libertätii spirituale se leagä de crisa
ceptului de individ de conceptului de civilisatie.
apusene, wide individualismul a fost dus la exces, la o
cätre stärile de masä. Asistäm apoi, obosite
de prea multä civilisatie, la o intoarcere preamärirea fortelor
inferioare, atre obscurantism. Noi n'am avut niciunul
dintre aceste excese : nici de libertate a individului, nici de supra-
civilisatie. Din potrivä, suferim de o insuficientä. La noi e mai
utilä chiar o libertate a dusä la libertinagiu decât o
infrânare a ei.

' Acolo ! -N.

www.dacoromanica.ro
 A la d. Arghezi, aplausele asistentei. Un
admirator aplaudä, strigând : ,,Bravo Porcofonie !". Consternare
; aplausele se brusc. D. Tudor Arghezi ceteste o
a criticii d-sale, spune cademiei Ro-
mâne Ministeriului Educatiei autoritatea in literaturä.
Ministeriul sä se ocupe mai degrabä de educarea Invatätorilor,
cari la examenul de inaintare la au scris Octavian
Goga a contribuit la injghebarea poporului român", oratorul e
intrerupt de un asistent cu observatia : sä nu ofenseze Invätäto-
rimea. Asistenta nervos : Afará el". Intervine d.
sor Rgdulescu-Motru.
Se ceteste la o scrisoare a d-lui E. Lovinescu, prin care
se Societatea scriitorilor români", penh-u nici mai
nici mai n'a luat apärarea lui Geo Bogza Bonciu, oricât
acestia n'ar fi membri ai Societätii scriitorilor. Apoi d. profesor
Rádulescu-Motru desbaterile" spunând cä a venit sä le
presideze pentru e al lui Titu Maiorescu iar vederile ce
s'au exprimat aici skit spiritul maiestrului säu. A spu-
se asteaptä sä vinä filosofilor ca sä fie atacati
cerând organisatorilor sä mai organiseze alte
menea desbateri.

caraghioasä exhibitie (a d-lui Lovinescu).

Grandomania ptofesor.
Ministeriul Educatiei Nationale a aprobat d-lui Eugen Lovinescu,
profesor de limba la liceul Mihai Viteazul" din Capitalä, un
concediu de un an, spre a-si cäuta boala de rinichi provocatä de...
atâta sfortare literarä.
$tiu cä aceastä stire nu intereseaz4 doar pe
elevii de liceu de cenaclu ai d-lui Lovinescu, totusi o public
aici, pentru modul cum a fost aprobat concediul a dat prilej
criticului literar sä ne distreze cu un foileton publicat, mai zilele
trecute, Adevärul" politic supt directia d-lui Mihail Sado-
veanu.
Supärat, la indignare, a fost chemat sä se presinte c a
profesor" comisiei medicale din Ministeriul Instructiei,
d. Lovinescu a prin ziarul citat mai sus, o scrisoare d-lui
ministru dr. Angelescu, prin care protesteazi cä un notoriu
cu constiinta tot de a fost sä execute for-
mele legale" pe care trebuie sä le nurnai muritorii
rând.

Cel de Justitie s'ar ea ocupa de procesul al numitulul

ghezi. - N. I.
2 Da, dar tocmai. Am asistat, ca comislune, la concursul
d. C. R. Motru d. P. P. Negulescu. Malorescu aproba continuu pe al
facea cele mai caracteristice gesturi de desaprobare pentru prima-N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 703

Dar mai bine sä-1 läsäm pe d. Lovinescu sä-si apere propria

lui causä, cum apärat-o ziarul democrat :
Cu toate cä era mai bine ca, crezut (sic) pe sä flu läsat
pace la treburile mele literare, singurele pe le puteam
din bibliotecä, a deci, execut formele legale", cä
ziva hotäritä m'am presintat la Ministeriul de Instructie,
nu de multi ani. Am fost poftit care
se aflau doi doctori.
- Desbräcati-vä, spuse, absent, profesional, doctorul mai
ochii nedeslipiti de paginile unui dosar.
ce vrea, stätuiu nemiscat.
- Desbräcati-vä, repetä el, la fel de absent, ochii tot
hârtii.
- Imi dati voie, mai domnule doctor, sä presint :
E. Lovinescu.
- 5tiu, räspunse el moale, binevoitor, dar distrat
nasul dosar. Nu face ; desbräcati-vä, rog.
- Dar de ce sä domnule doctor ?, minunäiu eu
Nu e casul. Nu v'am spus de ce sufär.
- Nici nu e nevoie. Trebuie sä vä desbräcati ínsistä el,
dar, ce e drept, cu o bunävointä distratä
fensivä.
Nu-1 puteam scoate din obiceiurile lui profesionale. Nu sä
mä cunoascä personal, ci, absent, voia doar sä mä
Intrat pe calea concesiunii de a mä fi presintat fata unei co-
misii medicale", de care ar fi fost de sä fiu pentru
vinte ce vä obstesti, nu-i puteam refusa o ce intra,
se vede, formele legale chiar sacrarnentale. Mi-am ridicat
cämasa sä mä de pildä, asupra mersului litera-
turii române, doctorul obedient profesional urechea la
piept.
- Cam mormäi el binevoitor.
---- Poftim
In
?
chilograme ?, mai adause, ca sä spunä probabil
cas, mai putine deck numärul mele 2,
bäniiu eu."
intrerupem pe d. E. Lovinescu sä protestäm noi
impotriva ignorantei literare a acestui medic care cere unui client
bolnav de renalä" sä se desbrace fata lui... Mai mult,
când d. E. Lovinescu, care a scris Lulu", Mite",
Pusy", Biju" alte bijitterii literare, ridicat
tându-si pântecele gol al zeului indian Budha, acest medic
profan, sä-1 de mersul literaturii române, aplicä
obedient urechea pe piept"... Ba mai naivitatea sä-1
' Scena e buná un roman scabros. D. Lovinescu, care a ridicat cä-
lui Eminescu acuma In pe a lui Maiorescu, era
o ridice pe a sa .tru o autobiografie ridicatä - N.
e nenoroclrea. e obet:itate, nu N. 1.

www.dacoromanica.ro
704 ET CLAR

trebe pe autorul Bäläucei" câte chilograme arte, când toatä lumea

Stie trupul al d-lui E. Lovinescu trage mai usor la
cântar decât trage toatä opera sa
bine a fäcut d. E. Lovinescu când i-a explicat doctorului :
Domnule, explicNiu eu strangulat de insultä, eu sânt un orn
notoriu de o constiintä tot de notorie.
-Dar doctorul nepásätor
vincie ?
unde esti domnule, din Capitalä ori din pro-
- Eu sânt E. Lovinescu, räspunseiu apäsat.
- Am de unde esti?
Eu sânt E. Lovinescu - mä sä-i igno-
ranta intolerabilä Ministeriu al Culturii !

Supra-ignorat ! - zicem noi. Auzi, sä nu acest medic

domnul E. Lovinescu e din Folticeni, unde a Bäläuca",
acel fairnos roman erninescian", de mult läudat de presa
democratä !
Nemai putând räbda ignoranta incäpätânarea acestui medic
d. E. Lovinescu s'a s'o termine odatä cu aceastä
comisie, o scurtä astfel :
casul acesta, domnule, nu mai am nimic de adäugat. Am
nevoie de odihnä am dreptul la ea. Atât. N'am venit la un
consult medical, täieiu eu, gata sä plec neincheiat la
Nici n'am când am ajuns jos stradä..., deprimat de câte
e dat unui sä sä audä 3"
d-lui E. Lovinescu toatä dreptatea a plecat supärat
a ajuns deprimat Doctorul nu trebuia sä-i sä
se desbrace, cäci buba e altä parte... A fost destul cä d.
vinescu scos
Nu ce o fi
zis d. doctor Angelescu cetind Adevärul"
scrisoarea d-lui profesor de limba latinä, d. E. Lovinescu.
Eu, dacä fi directorul liceului Mihai Viteazul", sfátui
pe ministrul Educatiei Nationale acorde d-lui Lovinescu un
concediu pânä la pensionare...
Ar fi un act de dreptate
Numai
de
d. E. Lovinescu ar avea timp sä-si
liniste - condeiul, romane eminesciane" sau vulgarisând
-
Istoria Literaturii Românesti".
La liceu n'are ce grandomania, mai ales când e
plicatä de
Al. Cazaban (in

In ar fi fost o nu se cine e d. E. Lovinescu.

protestanle noastre. doctorii, jos jos ministrul -
Literatura sa nu e in general; N. I.
Deprimat, dar, cum a vázut un condelu, s'a rApezit la ; N.
E crud. Cred nu era nevoie sa se aminteasca ilustrulni autor un lucru
de dureros. - N.

www.dacoromanica.ro
 BA

trece arcul pe
duhul lui
Cäci de pe fermecatele lui
Prind viers de foc cuvintele sträbune.

Descopere-te cântul:
El seva 'n
El ni-a adus lumina cäldura
Ca sä 'nfloreascd 'n vii colori natura.
El trece peste codri ca fiorul,
El 'n câmp deschis
El 'n albaitrele izvoare
bubuie tunetul

El cade peste
Ca câmpuri ploile de
Elan dor suflete
clziamä la 'ntrupare fapta bunä.
Ascultä...: astea-s clopote de
E gonind pe zmeu din
In de pädure Sfdnta Vineri,
plänge tineri....

ispäsiri de
mucenici
de steag biruitor
elan care mor.

Ascultä-l..., dsta-i
morti ce din morminte ni vorbesc,
Este chernare, rugäciune,
Cer bane.

Deschide cuprinde :
El sufletului aripi tinde,
'n zbor
'mproascä lasitatea despret..,.
I. U. Sorku.

www.dacoromanica.ro
706 Ct GET

Literaturá st nt

Da, literatura stridenta! Nu se p ate intrebuinta alt

termin pentru o anume poesie pe c inventat o farsa
unor de un talent care se pu ea impune pe
calea fireasca si sanatoasa, a ui o nene de atatea
veacuri pe care doar nu le vo intrece noi.
Poesie de simplu joe de in care dc de u5or
un tineret fara cultura, incap o ta bandire
si, ce e mai trist, lipsit de sentimentele sincer , care
a vietii.
Odata poesia era o e d arnonic. Armonie in
gândul care unitar, uni
tate insasi. Armonie in care unul singur
sufletia intregul poem, mare sau rmonie in forma
de o perfecta consec enta in sine. Armonie,
mai ales acolo, in neanalisabila usicala, prin
care se invedereaza ce este mai la poetul in
adevar chemat.
Armonie plecând suflet armonios contribuind
la armonisarea, peste toate ebi ile siluptele, a
insasi.
Revolutionarii ar2hezismului con agios, dar incurabil
numai pentru naturile incapable dc reactiune,
sau pentru compromisii scandalului, n mai nu
au ei insii armonia imperativa pent u productia
dar, când ea pana la aceste suflete goale sau
false, ei se trudesc s'o inlature.
mijlocul unei presintari care ar ca pana la
capat va fi normala ei 'ntroduc care sa
cheme asupra-si interesul, ce nu ca,tiga
al publicului.
Ce a ramas din ritm se rupe. Ce i p r ista ca logica
se frânge. Ce mai poate fi nan e
Ce samana inca a buna e lo e te sangeros prin
comparatia culeasa pe sp ircaciuni sau
prin absurditatea unui vocabula care s'ar luat
pe inteun ospiciu de ar fi
menea cu succesiunea mi terioasa a sil b vrajite, cu
musica, scrasneste invasie de silabe ce se bat intre
ele sau intr'o descurajata de sunete fara vlaga,

www.dacoromanica.ro
 NOUL

asemenea tânguitorul final de al melodiilor

negre pe care le la patefon sau la cinematograful
sonor America-de-Nord.
toate acestea in literatura stridentä
nu poate in nicio societate un public.

GONDOLA, GONDOLA...

Spre a lui gondola... - glasul

Glas in care de
Dar trece, a in
&wins...

A o Cine $ie
Poate unor vremnri mai
Cdnd purta'n doamnele bogate,
Peste ape moarte, dorului...

Poate de
De-a cu incruntat pe Mare?
Ori, ti face Moartea semne peste zare
adunä doruri, $i-aminte#e-un
Dar..., privind gondola o saltä
Apa infloritä murmurdnd pe
A 'nteles nu mai
Alta este vremea idealul...
Venelia, 1937. Adelina I.

PRIMÁVARÁ DE ORA5
gard o laid, una,
Se-avânti spre seninul cer, lucios ;
luminoasa E forfotd
cald' a tândrului soare ; Obisnuitele semnale
zid nicio floare.
Un câne-alene se La o o
in unei Cu de stor,
Cu cuprinde ; Privirea ei
Mira t de resemnare, (el
Mariana Simionescu.

www.dacoromanica.ro
708 CUGET

D. M. Sadoveanu contra musafirilor säi

de la Adevärul"
Academia atitudine in disciplina literara. Nimic mai
firesc. Mernbrii ei nu trebuie acolo fotolii de Che-
mati intre cei intr'un for superior al culturii, la epoca
ei trebuie se afirme prin opere, dar mai cu
prin activitate de indrumatori. prin premii ale Aca-
demiei au rostul de alminteri indeplineascd o parte din acest
oficiu in emulatia literara. Mare le dictionar in curs de publicare
va un gol pe care simte tot mai mult.
desbaterile ortografice vor fi reluate spre a fi duse
la un
Se duce in Academie o importanta pri-
vinci indrumarea a tinerei noastre cu
aceasta s'a vorbit din nou zilele acestea despre o contra
literaturii necuviincioaI. A impotriva pornografiei e cu mult
mai usor. In general, asemenea productie la talentul,
ci comertul. nu e nevoie ca judecátorul de Instructie
fie la capât Excrescentele acestea necurate cad de la
sine. Academia corpurile constituite cu caracter cultural au rol
bunul gust tineretului. Este o a
titorului, nu numai a ; mai poate e
pe cetitor: atunci cartea valoare va la
maculatura.
In de a Academiei, d. N. a pus problema
cu mult mai mai complect. Literatura aceasta romäneascá
e un organism viu se de organismelor ; ea
nu e numai a .mornentului ; e a trecutului, presentului viitorului
se impleteste cu destinele neamului. Scriitorul trebuie se
tegreze ; traditia nu e un van, mai ales in acest domeniu,
unde sufletul specificul un rol de
talentului geniului drepturile miscarea nu
poate limita a primejdia de a se des-
face in bolizi indoiala, cleci, problema scrisului
trebuie ansamblu al desvoltarii noastre
particulare.
0 literatura nu o colectie de scriitori", a spus cl. N.
0 literatura conceputa adevaratul ei sens, dincolo de
care nu poate existe numai confusie anarhie, este, ca
lucru care cuprinde la lui asupra
vietii, un organism. Un organism care-si des-
sale, legi din care nu se poate ceia ce
din actiunea de atunci, a generatiilor care au lucrat
in acest sens, ceia ce se numeste
Limba e un indreptar, d. Ea cuprinde ,,anu-
mite porunci de la care nu se poate indeparta nimeni. Limba
Nimeni nu poate impiedeca de a cu
ce au. - N. I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 709

aceasta poate poate cobori pe cineva. Ea poate impune

o natura, sau poate desbara de natura pe a avut-o
atunci". Lucrul acesta se la oamenii cari au scris mai
multe limbi.
Limba romäneasca impune anume margeni canoane.
confusii", preferä cuvinte de celor mai
frumoase cuvinte latine, aceasta expune la un sens dublu".
Aceasta a limbii contribuie a face din
scriitor ceia ce, el ar fi scris intr'o iubitoare de sens
dublu, iubitoare de cuvinte n'ar fi putut fie".
Foarte frumos spune d. santem de toate un
popor de o claritate de o Nu
faci apel la instincte josnice care s'a
curatä, care, intrebuintata in bisericä, a fost secole in
cu inchinarea pe care i-o aduceau lui Dumnezeu, care
are cum putine un caracter religios".
D. observatie: Am observat de
mai multe in cu istoria un lucru
care a atentiei celorlalti cercetatori ai trecutului
ganditori, asupra rostului popoarelor, asupra normelor Statului,
asupra ca un popor urmeze cutare drum un Stat
cutare Adaug am ridicat totdeauna
a :easta obiectie impotriva tentativelor, care s'au inmultit de
des in timpurile din de a da un nou constitu-
tional Statului pornind de la imitatii ale sau
de la inchipuiri ideologice personale".
observatie d. o cercetand caracterul gru-
pelor etnice care au dat manifestäri literare armonisate
cu felul de desvoltare : una e desvoltarea Munteniei alta a
Moldovei. Voevodatul muntean a din unirea conlucrarea
obOlor coborite wzate in apelor ; pe Moldova a
fost cu spada de nobilii maramurwni. Acestui fapt se
in Moldova o desvoltare superioard a
dirii fenomenului literar.
Un fapt a contribuit: consensul unanirn al generatiilor, ple-
biscitul neamului, pentru a stabili, succesive,
formele definitive ale poesiei nescrise. nu se supere
:aceasta e prima noasträ realisare democratica.) Aici mai
cu se pot observa acele elemente de claritate,
pe care d. cu drept le socotwe esentiale
acestui popor.
Prosa, desvoltatd mai de de la frasa
a trebuit urmeze aceiai lege, atunci s'au
produs,
nteo ascensiune destul de literatura
a ajuns la Eminescu. Acest genial poet constituie o definitivare.
Dincolo de Eminescu nu poate fi observatia unor
noi, cunotinta unor elemente de graiu vorbit care n'au

www.dacoromanica.ro
710 CUGET CLAR

iesit la pe care le pot introduce insesi

fericitei politice a neamuliii".
traditia are temeiurile ei. Din
au iesit literaturile apusene; dintr'o anume randuialá sufleteasca
a iesit literatura noastrá.
D. desface explia Scriitorii de talent au intuitia aces-
tui
Mihail Sadoveanu."

LITERATURA ENGLESA.
RUGA NEGRULUI
de
ce 'n tunet furtuni
vdrtejuri in
Ce-asculti rugämintea de oarneni viermi,
prea bun prea sfdnt,
Ce pe-albi i-ai creat pe negri la
Cu de drag,
Ai Africei tu scoate din jug
liber prag.
Cdnd albul m'a smuls de ce-mi era drag,
C'aveam doar sotie, copii,
'n a pus al mieu trup
Cdt n'am mai putut
De ruga-mi fierbinte la tine-a ajuns
Cdnd sufletu-mi ardea pe rug,
din
Sloboade pe negrul din jug.
de m'ai
Inchis pentru nu ce scop,
zile 'ntregi pldns-am nopti n'am
Cu ochi 'n al lacrimii strop,
zornetul lantului l-ai auzit,
Rosteste, ce toate le vezi
Destul De-acum liber sä
cdnd md vezi supt povara cea grea,
In de soare gemdnd,
vezi de Negri toti bat joc,
Otravä suflet
Doamne, ce mi-ai dat,
Cdnd dour libertate
lndurd-te, Doamne a stäpdn,
De zile mai am träiesc.
versiunea germana a lui O. Wolff.) Trad. de I. Coast. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
Ce scríu - ce nu

excursie la
In tinutul acesta ajuns seara.. dupä un consiliu de vre-o
minute, sä stationäm noapte aici. Supt poala
unui brad ca vremea, construiräm la un pat din
-
câteva cräci tinere. Intunerecul cuprinse jurul,
cert.
de totdeauna ai turistilor,
voi cândva o astfel de cântare ?
corul inaripatelor,
obi$nuitul con-
se aude
räsunând simtimântul de de veselie
sfântä. Aceasta e bucuria vietuitoarelor zburätoare. neobo-
sealä la acesti cântäreti câtä varietate cântare !
miezul noptii cântarea cea Ti se pare -
cu adevärat este -o priveghere o impreunare a
fiintilor nerationale lumea ingerilor cari ziva noaptea ves-
slava lui Dumnezeu. armonie, bucurie
multämire tuturor auzind acela minunat al
de care azduhul ecouri prelungite
peste vârful padurilor seculbre, ne face sä repetäm: Doamne,
mari minunate lucrurile tale". noaptea aceia de sin-
gurätate mister mi-a lasat suflet urme nesterse
sä de zidul impenetrabil al mortii lucruri care
ar trebui sä esenta pribegiei eterne acest
Peste noi un cer stele, la care, de pe acea
mi se pärea ajuug mâna la care am privit pänä când un
vis usor obositele pleoape, pentru
mä destept a doua aceiasi pläcutä armonie de tonuri
atmosferä ozonatä.
Drumul pe care apoi 1-am urmat, duce spre Runcul Ars, al
cärui fundal e Somesul. Ceia ce trebuie sä sä vadä
un amator naturii este izvorul râu. uriasä
friguroasä un aspect trist, greu de cercetat din causa präpas-
ce se la tot pasul. Din ei valuri mari ápä
cristalinä rece apar spirale ametitoare legänate de alte valuri
ce vin din directja opusä ca doi balauri amenintátori stau gata
sä pe oricine ar face un pas gresit semi-intunerecul
4rotei. Ele coboarä la vale, prin obi$nuitele cascade, ce dau apei
un aspect atât de
E dimineatä. Din Ars am luat-o spre Räsärit. In aier e
o räcoare dulce un miros sänätos de de pädure.
Niciun zgomot, nicio miscare, nicio adiere de vânt nu se simte.
Brazii cu frunza neclintitä par zugräviti.
de pämântul doarme lumina obscurä a
diminetii. Peste câtva timp vom fi indärätul nostru
zarea se lärgeste. spre Räsärit cerul se dogoreste ca de
Din Aurei Monografia-almanah a Crifanei, 1936.

www.dacoromanica.ro
712

bätaia unei flacäri. pulbere ca de aur se spatele

codrului ce-1 se sus, ca cum ar
sufla-o gura unui vulcan. zgrunfuifi ce plutesc
albastrul cerului a se rurneni pe margeni. De-odatä o
luminoasä strdbate printre ile ale brazilor.
Portile zilei se deschid, valuri mari, tot mai mari, curge
lumina peste väi. Pämântul tresare din vesel de viatá,
supt calda binecuvântare a soarelui. Pe culmea cea mai a
Scrânciobelor" ne oprim. largi, ferrnecätoare, ni se
toate Departe, departe de tot, albastru
fumuriu neregulate ale dealurilor päduroase.
Spre Miazdnoapte Apus, munfii, nour de pulbere
bastrd, onduleazä coama pe poala argintie a cerului. peste
toate e o moliciune, o pace dumnezeiascd, de sus. Din
Scrânciobi" parte se destac, felurite indoituri,
sdlbatice, uncle goale, plesuve, colfuroase, altele rotunde,
acoperite de päiuri mari, poate nesträbätute de
pas omenesc. Privelisti neasteptate, uimitoare, pururea altele, se
desfac la fiecare a drumului.
In fine, am ajuns Munul". zgomot se aude
noasträ. Par a fi urletele unei vijelii ndprasnice, amestecate
glasuri bubuituri de Ai crede cä-i peirea lumii. E zgo-
produs de izvorul Alunului, care se zbate
stânci uriase ce stau 'n lui clocotesc
främântate de bolovani aier albi curcubee
supfiri pulberea strävezie a stropilor bätufi de soare.
Simpaticul se smulge din brafele rnonstrilor pleacä
vesel vale. Apa lui limpede pare o oglind5.
tdcerea a codrului, biruitorul doarme, o de o
clipä, supt grija bätäliilor viitoare. Din când vin ajutoare :
pâraie din vägduni intunecoase, gonesc curmäturile
cautd, de departe. Alunul le aude, le
le absoarbe lacom undele lui, pentru ca tärziu sä fie el
de
Dupä ceas de vreme, pe valea aceasta, vedem
deschizându-se noasträ o frumoasä ce din respect
de ei poartä Soarele este acum la amiazd.
Codrii urmä ca o ploaie. Nesfârsit se desfdsurä
zarea incovoierile cu coamele
umbrite pe la
Nici nu mai unde privesti. Din toate pärtile te
privelisti care de care mai fantastice. De-odatä valea se
se intunecä. Doi munfi de apropie de-asupra noasträ
varfurile ele se deschide o poartä prin
care trece o una din cele mai frumoase locuri din
Apuseni, am dormit noaptea a cincea. de
munti se numeste Onceasa".
Se de Ciobanii pregdtesc gälefile pentru mul-
soare. Wile care se deschid parte de

www.dacoromanica.ro
NOUL 713

le, vârfurile muntilor parcä aier misterios.

margenea cerului spre Räsärit, albä a zorilor nourii
argintii prind a se rumeni pe margeni. Intr'acolo se limpe-
zeste par dogorite ca de bätaia unei flacäri.
geanä rosie se aprinde la ingemänarea pämântului cerul.
se ridicä soarele, rotund, mare scânteietor. Negurile la
vederea lui se risipesc. Plaiurile verzi, brobonite de rouä, par
bätute diamante.
Ceia ce te atrage altele in aceastä poianä Pestera
zrneilor". Ne pe brâie de piaträ, ce duc pe mar-
genea unei präpästii, pe unde abia puturgm trece. Intrarea pesterii e
Baciul care ne aprinde o ldmânare de ceará
noasträ. La slaba ce pe päretii umezi
vedem o multime de stalactite stalagmite, niste
colturi de de gata sä se altele
ce se ridia de jos sus, picäturi de apá cad cadentat
lac din mijlocul acestei intunecoase.
mai bine de o jumätate de ceas hrub5, ale cärii bolti räsunä
lugubru de pasii de glasurile noastre de pe ai cärii
par gata sä se tot felul de vedenii fantastice:
balauri pe stânci näruite, trunchiate, brate
intunerec mon$tri ce te amenintätori din jiviniile
negre, care i-au acest nume de Pestera zmeilor".
Din Onceasa, am spre Piatra E o stâncä
forma unui zgärienori" are acest nume semnificativ
vorbind fata ei, reproduce cuvintele
Dupá aproximativ patru oare de drum pe coama Muntelui celui
Mare", Vârful Cornului". Niciun copac nicio
n'am väzut atâta lurninä, atâta spatiu. De un sentiment de
ni se umple sufletele, ca
: supt farmecul acestei uimitaare privelisti timpul pare

a fi oprit din zbor. Toti täcem ca bisericä. Ne coborâräm

apoi spre Apus, pe plaiurile ce se se prelungesc
se printre munti $erpuirile
albe, argintii, se lämuresc satele
jurul Beiusului panor3mä, presärate pe supt
turi de codru. Soarele e umbrit din când de de
ce aiurea, un vultur se
departe, infinitatea väzduhului. Mai jos tälängi, glasuri
murmur de izvoare, secundate de din fluier. tot
e un farmec care ni spune am unei
alte lumi.
Pe nesimtite prin poienite, când ajun-
seräm Gura Lupoii". Un nour se opreste de-asupra noasträ din
cerului, soarele sparge, dar altii se
ridicä, tot mai posomoriti, de prin vägäunele muntilor. aier
se face frunzele stejarilor sä tremure, un pod
s'asterne väzduh câteva minute nu se mai aucle
decât fosnetul pädurii.

www.dacoromanica.ro
714 CUGET CLAR

De-odatä, ca un de foc se zvârcoleste cari se

dau imbulziti toate pärtile, un ingrozitor zguduie cu-
prinsul. toate pärtile : ploaia cade räpede,
väile se umplu de ropot. ne ajunge : fulger dupä fulger
spintecä täria. Din fericire apare o cohbä,
ne adäpostiräm.
Väile puhoaie: din ce ce tot mai tare se aud
grohoind bolovanii, desfäcuti din cade, cade vije-
lioasä, de crezi se präpädesc muntii.
Peste vre-un ceas se se pädurile
sä abureze. drumul spre ajuns
Galbena".
Cu sosirea noasträ Galbena se inserärii.
brazii abia se colea : tresar din
linistea la sosirea noastr.ä. Funclul poienilor se pierdea
fel de negurä semio-bscura.
Intunerecul cuprinse jurul din ce ce mai malt. Aceleasi
sensatii, cor cer stele. o gândi-
toare priveghia sus peste misterios. Raze argintii se des-
fac din bätaia ei. Toate vedeui lume fermecatä.
Noaptea trecu ca un vis. Dupä ce soarele se sus la ori-
zont, visitaräm Pestera din Galbena". Te ureP greu pânä la
ei sugrumatä. Abia fäcuräm vre-o douäzeci de pasi adân-
cimea ei, ne fata unei Din de
pe atârnau de stalactite, lucii strälucitoare: candelabre,
ciucuri mari dele, din hicretiturile cárora se preling cad
de pe crestetele stalagmitelor de jos, ce
forme.
De o parte se aude un zgomot asurzitor. Este produs de
toarea valurilor ce tisnesc din adâncimea pämântului peste care
plutesc câteva trunchiuri de brad, care preinchipuíesc o barcä
räpitä de valuri largul oceanului.
Dupä aceastä visitä ne spre Valea Galbenei".
retii cräpati stâncosi sânt de de räpezi, poteca
ducând spre ea e de firä sprijin, une ori te
opresti cu pe un coltisor de la mijlocul
pastiei, te uiti jos parcä ti se picioarele, când vezi cä
atâta adâncime e supt tine. In fund, pe trepte de valea
mari. Din când când te uíti i pare cä
muntii vin dupä tine. In sus, stânci uriase din
gata sä se präväleasa. Copacii schilozi iese prin cräpäturile de
Te crezi lume pustiitä urma unei mari catastrofe. Doar
glasul apei zbuciumate ca un blcet täcerea neclintirea
atâtor ruini. Cascade din cele mai se tin lant jos
spre Pietroasa, de unde am plecat.
Muntii din apropierea Beliului sânt codrul Mona, care se continuä
spre Moneasa (judetul Arad). Ace$ti munti sânt de frumuseti
naturale. Astfel un minunat, nurnit Bratcoala, este la o

www.dacoromanica.ro
NOUL 715

time de m., are un de circa 800 st. p5trati,

jurat de värfurile ale unde creste iarbá
unor gropi cari nu se umpleau apä,
de oare ce aceasta p5mânt. Täranii o cu sarlane"
legate de picior. Acest ests incunjurat de izvoare care
o minunat5. In vârful este
o apropierea cäreia se Tiga-
nului, re-e ca ghiata, ce iese dinteo
ce curge câtiva metri pe p5mânt, sa mai apard.
Un alt frurnos de excursii este Valea Urvisului, o linie
feratá Valea Clitului, care face o de
circa treizeci de metri.

NEGRU
- moldovenesc -
de A. S. Pu§chin.
Cu mintea wren
vad tristeta ma ca un val.
tdnar de sperante cram,
Cu patim' adânca Grecoaica
Fecioara, iubita, ma tot
Dar rdpede-ajuns-am la ziva
Atunci cu prietcni nid vescliam,
Un Jidov netrebnic, la :
Prietenii buni tine la
dar Grecoaica ta te-a 'nselat".
1-am dat, mult aur i-am dat
robul mien, cu mine-am
cu mine
Pe pragul Grecoakei am intrat
'ntrcaga putere, ca 'n vis, lasat
Patruns-am 'n odaie la ea...
Armeanul cu scumpa-mi in era.
Lumina perit-a : bangeru-a cdzut
Sdrutul sa-1 rupa, limp n'au mai avut.
limp calcat-am pe trupu-i
palid, priviam, buimacit.
Vad din trupuri curgea...
Grecoaica, peri dragostca.
pe luat
de ei
din deal se lasa,
In Dunare robul doi arunca.
De-atuncea, ochi eu nu
De-atuncea, petreceri eu mai
Cu pierdutd, meren
vad, md ica ca un
Traducere de Olga Varsapov
Anul Anghel

www.dacoromanica.ro
716 CUGET CLAR

Arta morala
- Ce zice un filosof -
(Urmare sfarsít.)
Am vazut Schiller pune arta in serviciul möralei. Frumosul
face se in sufletul nostru acea stare esteticä, care
forrnarea in sufletul nostru a sentimentelor morale.
Volkelt deväratul raport in care trebuie se
arta morala.
El arata care este starea cuprinsi
de sentimente morale; arata alte deosebirea intre
starea estetica si starea
Natura sau produsele nu au calitati, insusiri estetice in
ele insele, ci aceste nurnai in sufletul aceluía care
le Natura produsele artistice o
conditie a atitudinii estetice.
contempldm natura, sau artistic, ni se pare
acestea dotate ; dar
natura, produsele artistice nu pot vea suflet.
Noi, cari proiectam asupra sau a obiectelor
contemplate propriile noastre in
sufletesti, care in compunerea atitu-
dinii estetice, intuitia sentimentul. Aceste elemente nu se
produc pe simultan ; intre este o unitate
este de sentirnente, producandu-se ce
Volkelt numeste sau
Nu
- dar celelalte fenomene
In literatura scriitorii
sä fie pâtrunse de sentiment.
- represtn-
cuvinte
trezesc in sufletul nostru sentimente si cuvintele abstracte
ideile pur logice.
atitudine sufleteascä, pe care o de si
de lumea de sentiment,
este caracteristica artel ; nu o avern in nici in
in
urmare arta fie totul de
ca razele de ce le imprästie
soarele stralucitor al geniului, sau macar dar totusi
ale talentului direct in sufletul nostru,
mai prin prisma moralei, care le descompune,
si frumuseta.
Dar, pentru a toate privire la problema
moralei in amintim pe a lui Ruskin,
care sustine o de aceia a lui Schiller anume
morala ajutä arta : Trebuie starea moralä, pentru
a putea simtim arta".
De unde arta ni starea moralä unei na-
Pentru a fi un artist mai un
bun si moral.

www.dacoromanica.ro
NOUL 717

Arta, pentru a ajunge la sa la basa

sentimente sincere morale pentru aceasta fie
sincer sa fie insufletit de sentimente morale adevarate, nu simulate.
Parerea aceasta a lui Ruskin, de a arta cu morala
morala artei, nu unei analise mai
amanuntite. devaratul port intre arta morala este acela sta-
pe basa spiritualisarii sau a lui Volkelt :
complecta a uneía fata de cealalta.
Daca in teorie cercetatorii de astazi pro
in de acord in a sustinea complecta independenta intre
arta morala, cand este vorba de pus practica principiile,
lucrul este cu mult mai greu.
Se poate ca o opera de arta in adevaratul al
lui o oarecare ; nu vom condamna
opera de arta pentru acest cum ar face-o artei
pentru arta, in acest cas artistul a arta adevarata din
care se o oarecare tendinta
Daca artistul o opera care nu ne ca opera de
arta, dar are o tendinta morala, vom condamna opera ca
vom spune de o devarata opera de arta, ?
a la intrebare trebuie sa spunem
daca arta nu trebuie predice direct morala, ea nu trebuie
predice
Multi inchipuit ca morala trebuie indepärtata din
arta, nu imoralitatea
se pune chestiunea pe care arta trebuie
in societate.
in societate ca atare contribuie si
el la progresul sa lupte pentru idealurile ei presente sau mai
indepartate
Pentru opera artistica realmente la progresul
ca valoarea ei reala opera
fie de cele mai ale
Opera de prin urmare trebuie cerintile estetice
nu contrarieze pe cele
Nu putem termina mai bine aceasta expunere a pro-
blemei raportului intre arta cuvintele d-lui
profesor N. : Nu s'a nimeni sa litera-
turii este morala din o atmos-
fera moral& de armonie, de buna de
$tefan T. erban, licentiat in Filosofie

2 Dar
in -
Nu se poate impiedeca. Oare
nu e
N.
de nu
impiecleca
in
virtulite rädacinii
-N.
e adevärul. - N. I.
Aici e marea a prostilor marea a N.
Nu, dar societatea are voie potrivit cerinfile ei. -N. 1.
E bine fie nu necesar. - N.
atunci introduce o stride*. - N. 1.

www.dacoromanica.ro
718

CRON
Despre V. Bogrea.
S'au zece de la moartea profesorului Vasile Bogrea,
care a dat catedrei de filologie a Fac iltatii de Litere din
Cluj o strälucire exceptionalä.
avut fericirea audiez cursurile. Mi-am putut da
sama de valoarea acestui profesor dupa impresia pe care a
Ulterior am dat peste un studiu, -
sufletul studentilor
semanticä, dacä nu mä - revista Daco-Romania",
nat de Vasile Bogrea. Era un model de concentrare de logieä.
Inteligenta lui stabilia cuvinte nebänuite,
umplea golurile cu ipotese indräznete gäsia explicatii care te
fäceau sä-1 admiri la
Mi-aduc aminte cu câtä mi-a reprodus profesorul C.
Rudneanu, - pe atunci student de din Cluj, -
zguduitoarele versuri acestui print al inteligentei latifundiar
eruditiei:
Pämânt avar, pämânt avar :
E-a$a putin din tine 'n noi
curând ni ceri
Putinul
transfigurat de vis...
Regret nu-mi pot aminti acestei poesii care se
flectä dramatic miseria umanä, pe care Bogrea a gustat-o din
Era un slab, care nu träia decât pentru carte.
Mentionez cä ultimii ani ai vietii audia cursurile de matematici
spre a-$i tesaurul de Definitia profesorului
N. lorga: protesor este un student bätrân, student este pro-
fesorul care se formeazä", se potriveste de minune lui Vasile
Bogrea.
Profesorul I. Petrovici a fost bine când s'a sä
vorbeascä Sâmbätä la Radio despre Vasile Bogrea. Universitatea
româneascä strähate o care i-ar putea fi Profesorii
au devenit agenti electorali, studentii pun la cale atentate.
Cartea este neglijatä de unii de altii. A vorbi despre Vasile
Bogrea aceste clipe pentru viata universitarä
a da o pildä de ceia ce ar trebui sä fie profesorii studentii.
Regretäm cä profesorul Petrovici nu ni-a o conferintä
la conferintelor sale a omului pe care evocat.
perficialitatea de care s'a fäcut vinovat mai ales faptul o
treime din conferintei intrebuintat pentru a se läuda
a ni aräta ce impresie i-a fäcut ar constitui o impietate
dacä n'ar fi fost räscumpärate frumoasa ideie de a evoca
sonalitatea profesorului care cu Vasile Pârvan a sfintit
prin munca lui Facultatea de Litere din Cluj.

www.dacoromanica.ro
NOUL 71

fi o conferintä substantialä, care sä ni aräte de ce

fost mare Vasile Bogrea. Dar nu ni-a citat nimic
din opera regretâtului Bogrea, nenumärate
ziare manuscrise.
Pretindem din adune opera Vasile
Bogrea volum comemorativ. Ar fi mai frumos gest
de fatä activitatea stralucitä a primului profesor
al catedrei de filologie clasicä.
Incheiem acest omagiu adus regretatului Bogrea re-
producand pioase ale d-lui Nicolae cäruia
Bogrea i s'a atasat tot säu mare curat
S'a un cum poate aciodatä nu mai avea unul.
Natia noastra a pierdut o comoarä. Era mai dintre
era un neîntrecut r un päreche.
Era un caracter vrednic de vremile antice".
Slobodan
(din Vestul" de
* *

Ofensíva de epuratie a productiei noastre literare, desläntuitä

de d. N. a reusit, timp relativ scurt, sä mobiliseze
sä räscoleasca simtire romäneaseä. Ce proportii a putut
sä dea d. N. lorga acestei salutare de mult a
cat-o pe plan, arena luptelor noastre contemporane, o
putem întelege mai ales din sesisarea Inaltului for al Acade-
miei Române. La viguroasa alarmä a d-lui N. au aderat aca-
demicienii cei mai frunte Al. Brätescu-Voinesti
Octavian Goga. Campania inauguratä, de astä datä, mai samä
contra pornografice, promite a rämânea între cele
mai evenimente petrecute luptele literare romänesti
ale acestei epoci. Gravele acusatii ale nemuritorului Brätescu-Voi-
nesti formulate câtorva prosä versuri
cate pe piatä lansat oarecare lipsä de scrupul impotriva
bunului al poporului, a deschis, cum era de
tat, vechiul proces aderentii literaturii literatura
de import, tot cortegiul ei de aberatii. N'a
ziat sä fie readusä la ordinea zilei vechea
artä. Personalitäti räsunet prestantä
au tinut credinta eruditia pe aceastä Ni se
pare o diversiune. Mari somitäti ale esteticei, dintre care pe
unii i-am putut consulta noi, au la vreme, pe o pu-
nere la punct, adevrata de artä niciodatä nu poate fi
nu ? Dar sä ni se dovedeascä cä
de pornografie, apärute, de un timp, romäne$te, sânt
capodopere nu ni$te simple maculaturi. Pänä atunci
d-lui N. lorga, secundat de Brätescu-Voinesti Octavian Goga,
frumuseta ei moralä, aplaudatä de consimtimântul
unanim al
Teodor Muräkianu »Pagini

www.dacoromanica.ro
720 CUGET CLAR

Intre Pu$chin profetul Isaia.

Prietenul fostul mieu coleg de bancä de la liceul Laurian"
din Boto$ani, d. Bercu Leizerovici, azi Barbu LAzAreanu, condeier
harnic la Adevärul" Dimineata", cu prilejul unei proaspete
a Proorocului" de cu ajutorul profetului
blic Isaia, brodeazá un care ar putea fi - zicem cu
exageratä - spiritual", nu ar fi
Nu cunosc traducerea d-lui F. N. Costenco din Viata Basara-
biei4, dar, dupä citatele intercalate de d. Läzäreanu, pot afirma
e destul de : Nu respectä forma, nici ritmul original ; apoi
expresii antipoetice, care textul romänesc
de inältimea puschinian. De pildä : Profetic ochii s'au
holbat" ; inima s'o frigi oameni
Liber este deci d. Lazäreanu sä presupunä Serafimul,
l-a pe d. Costenco, probabil un täciune,
nu un de foc".
Traducerea mea, colaborare cu dr. Bortkiewicz, publicatä
Adevärul literar din 21 Octombre 1924,
fidel, - pe pentru un traducätor e posibil, - originalul,
privinta cuprinsului, cât formei : In treizeci de versuri,
atâtea are poesia lui Pu$chin, pe mäsurä ace-
ritni, am cäutat sä redäm limbä armonioas
subtilitätile originalului, färä ca versiunea romäneasc5 sä
fortatä, acea duritate nepläcutä, obisnuitä traducerilor versuri.
D. Läzäreanu, din Profetul Isaia unul din Serafimi
avea un de foc", pe luase cle$tele din altar,
articolul cu toatä sinonimia mistuitoare : aprin$i,
parä, nu simtim versul traducätorilor versului original".
rog- sä binevoiascä a observa cä noi am tradus din Pu$chin,
nu din Puschin spune :
Si pieptul mi-a spintecat spada, mi-a tremu-
mi-a pus pieptul cärbuni, cu
Pun traducerea noasträ pentru comparatie :
cu spada m'a sträpuns;
scoase
Si 'n pieptul mieu a pus
CArbunl cu
La Isaia, cärbunii de foc". Nu mai pot fi de
La Puschin, cärbunii ard cu fläcäri". e
bunii pot fi sau stansi", sau numai aprin$i", sau aprinsi,
cu fladri".
Dar, ca sä judeca o traducere din e de ajuns
sä ce a scris profetul ci, - mai ales, - ce a scris Puschin,
iatä cum, a cunoa$te textul la Pu$chin de dragul
de vorbe, - färä niciun temeiu - spiri-
tualä", d. Läzäreanu a gresit : adevärului,
triva dreptätii prieteniei, ceia ce - de sigur -
mai putin. Constantin

www.dacoromanica.ro
 .

Casa
-
Din casa mare, de zid, acoperitä cu nu mai rarnasese
o sperietoare. Cele patru camere oarbe pustii,
prin ferestrele fára geamuri, prin spárturile in care asezate
odatá Nu numai la la feresti zidurile
la ci pretutindeni tencuiala era máselele
erau roase. Pe unele locuri se facusera in páreti.
Din nu mai grinzi inegrite,
o pareche de se mai inaltau aláturi de
inegrit. sure, uscate, brázdau pe unde nu
tencuiala, se mai vedeau petece de var.
Se adunasera gunoaie aduse de infundate aici,
cu anii, in Mirosia a a
a moarte. Cu ránile zidurilor, ce de feresti
de usi, vesnic deschise, de ani, cum nu se aerisia acest adápost
al liliecilor al bufnitelor?
In jurul nu mai era nici de gard. Curtea, cu
dina, era pentru patru gospodárii. Crestea, puternicd
vegetatie, scaiul, cucuta, urzica, dar mai ales loboda
Acestea din erau arbusti.
Din grajdurile din fundul curtii, nu mai
piatrá din temelii, mai greu de dus. Se putea des-
anume, Curuenilor.
In niciun porn, nici dintre nici dintre cei
Spinii pretutindeni, din frunze grase,
luminau metalic soarele de
Se ridica, din vegetatia aceasta sálbatecá, o mireasmá tare, de
piscátoare, gata sa te
De nu era gard de nicio parte, nu se un purcel
pe aici, de pe la vecini.
Casa párásitá dormia, cu curtea, cu gradina, ca pustietate.
Aceastá de neam vestit era asezata intre ale sa-
tului. Oamenii Curte. cari locuisera aici au fost
un de boierinasi, coboritori dintr'un administrator strävechiu
al din sat.
ce am umblat de-a prin curte, prin
la soare pe o de moará, de
de la locul unde o odata.

www.dacoromanica.ro
722 CUGET

Rudenia mea, se mine. Porrtisem amândoi

prin sat, ce schimbari s'au mai de cinci
de ani. De amar de vreme n'am mai fost la vatra
la icul dintre cele m'am des-
orientat. Aici era casa domnului Gabor, sau mi-am uitat eu ? Am
indelung sperietoarea aceia, am voit merg mai departe.
Dar imi zise :
- totusi, nu te-ai Asta este casa lui Gabor.
muti, pe piatra de
de muschiu. Mireasma tare a buruienilor pâtrundea in mine ca
o tulbure Soarele dogoria in albastre-
alburii. Nu adia boare. Tufele mari de lobo& nu-si
miscau nicio La umbra se
picuri din roua diminetii. rar vre-o

in lumina orbitoare a zilei, simtiam umed, de

moarte, al casei amestecându-se cu aroma tare a
din curte. Mirosul acela de porneste
tr'un substrat imbibat de din care buruienile trage hrana.
La acesta vine ca o
- Nu-i de aici, zic eu, ridic.
de nu e, mieu, dar de ! Noroc
oamenii sânt la lucru, pustii, nu ne-a nime
aici.
- Dar, pentru ce?, intreb eu infiorat.
- de de ani, nu mai pus nirneni piciorul
ziva, mieu, dar, noaptea, lumea pe departe.
- Dar ce s'a intamplat?
- Lucru bun, nu, nici lucru curat. pustietatea aceasta
e
- S'au cu ?
- Se spune a mai feciorasul acela de sama dumitale,
care in filigoria din
- stefan ?
- mi se pare chema. Se spune pe
Siberia, ar fi o Rusoaica. Pe aici nu
nimeni mai rudenie, tot mai
locul. Poate se mai intoarce acela.
- Dar domnul Gabor ? Dar cele fete ?
- ! Dumneata nu ai mai fost pe de un veac de orn.
ne-ai Hm ! Pe fetele acelea si eu
bine. Poate dumneata mai le cherna ! poi, dom-
ele acelea au murit de
? Ana ?
cherna asa, apoi Ana au
mieu, Mi-aduc eu aminte petreceati senile de
in fete fratele noaptea
A fost voie in
Dar se vede de ce-i este nimeni nu

www.dacoromanica.ro
NOUL 723

Din glasul rudeniei mele am de ajuns ca pustie-

tatea de acum nu are un firesc... Dar ce s'a putut intampla?
Prietenul acela, imi fusese ca un frate. liceul,
ani la o Academie de Agriculturd, se movie.
Era de o : voia din mosie
trebuia dat zestre din ea surorilor sale. mosia
intreaga. s'a vreme de un veac ju-
care o agonisi, din lui din a
putut lua de la groful care Viena, avuse o
la Budapesta
sete de nepotolitä de o tuturor
urmasilor din linie pecete de foc, care adânc
pe toti, nu mai putu fi
De neamul lui sat ajunseserd
sarnene in multe cu Vorbiau toti mai bine
ungureste. Dar nu s'au incuscrit cu
satoriile le nurnai in familii unguresti.
Nu-i eu frumos in dar acela
era un arhanghel coborit pe cele surori
ale lui, dar nu ca el.
- Dar, bine, ce s'a petrecut aici ?
- ne ridiam Nu ne
ineva pe in pustietatea aceasta. aici, báditul mieu,
noaptea nu numai cucuveaua liliacul, ci umbla
- Ei, comedie! in toata cum poti crede tu ase-
menea povesti?
Eram in drum acum. Praf mare, acopere piciorul.
- fi povesti, bine ar fi, dar nu Se duhurile
celor morti, cari nu au
- Inchipuiri de ale oamenilor, Ctedinti
nostri nu se mai desbara de ele.
Ruclenia mea Inaintam prin praful
drumului. Pe la portite se jucau droaie de copii cu capul
in smolite. Altii ni in abia vázandu-se
in ceata prafului, in alergând nechezand. Pogâ.
niciul biciusca chiuia. de praf de ei ne
inecau ne ne
Ajunsi in curtea casei ne pe la
umbra celor
- nu scornesc nimic temeiu, incepu
ce ne asezaram. Am vazut eu stafia in
ferestrele sparte. Se nemiscate, in odatá se zice
se arata dar eu nu
- Da, ? Au avut vre-o moarte ?
- Nu se nimic, Vasilie ! a venit
Gabor fetele voit in Tara
cum era porunca Oamenii spun nu s'au indurat
lase averea au auzit nu crede
armata aici. Dar, au transeele
noastre in hotarul satului, inebunise de-odatd.
A inceput alerge prin

www.dacoromanica.ro
 24

s'a potolit a poruncit fetelor se de plecare. Dom-

nisoarele nu voiau. A trebuit le lege arunce
in Biciui trecu ca f ulgerul prin sat, de atunci
nimeni nu i-a mai carne oase. S'a auzit prin sat
Gabor a fost inrolat dus pe front, domnisoarele au rämas
niciun prin Tara Ungureascd. Nimeni nu le cunotea
acolo. Se zvonise ajunseserd una a murit
s'ar fi aruncat intr'o mare s'a inecat. De Gabor
se tie de a murit pe frontul italian... Au murit
cu totii, departe de vatra se vede
de aceia nu au odihna. Tare mai la vatra
nu-i venia Ungurului s'a apropiat armata
poate ar fi toti trei aici. mosia s'a
oamenilor, tot ei au luat ce-au putut de pe
S'au apucat pe de de ferestre, de acoperis.
despuiarä pe acesta. Dar, noapte, lonul a
dat cea din de s'a arkat
Gabor, cu Ornul a skit de pe acoperis,
atunci e Apoi stafia lui a mai altii.
vre-o doi ani au inceput se cele domnisoare.
- Vorbe de
- Hm!, rudenia mea, din umeri. Dumneata nu
crezi. Eu nu am ce-ti face. Dar s'a aici, cu
preoti, pentru alungarea duhurilor. noaptea, din casa aceasta
se cu treckori. a slujba
a vuit mereu pe dedesupt, in N'a fost de niciun :

noaptea urmdtoare o izbit in cap chiar pe notarul

Marcu. L-au dus pe De atunci, nimeni nu mai
trece noaptea pe aici.
- Vorbe !
- Fie vorbe. Dar cum dumneata in iarna
care a urmat ce iesise zvonul toti trei morti, s'au
uscat pomii din ? tot in iarna
s'au stafiile ?
- Va fi fost o mai
- Dar in alte la vecini, nu s'a uscat niciun porn. Nici
n'a fost tare.
- Cine ce !

- Apoi, da, tot intamplare e

! de ori bate
ghiata peste sat, foasta mosie a lui Gabor nu
s'au pe ea, vinde in toatä dar
nu au cui..
oameni slabi, le vor vinde !
se la mine nu-mi mai zise Se
incet se in
bine m'a Povestirea lui era se
intelege! Dar, cum imi inviará amintirile din
fetele, Gabor, cu petrecaniile ce acolo, povestirea
lui imi

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMAMTOR" 725

In vacante de multe dupä-amiezi nopti frumoase

am petrecut in din lui Gabor, cu cu Ana
cu prietene prieteni de ai
Erau jocuri nevinovate, danturi mai -la
lua vinului. In ciardasuri nu intram : fetele acelea
se dantau ca niste ; pletele negre grele
se in jurul capului, ori le grumajii ca niste
serpi. Amintirea imi era acum intunecatá de povestirea lui
Aveam ca o sensatie de inbolnävire, de nu credeam
ohmic din povestea cu stabile. soarta nenorociti.
se vor fi sigur era tatál m
ce nu au mai dat de atâtia ani semne de
Nu ar fi ei in Tara Ungureascä, mosia aici !
Eu fi supt nici nu mai tráia
in Siberia, nici intr'altä parte. S'ar intors, i
de pe acum, mai era viu!
ziva am in la umbra nucului.
: cum s'a un neam intreg de oameni !
cotituri viata!
mireasma tare a buruienilor din grädina aceia...
basme scornesc oamenii nenorocire ce vine asupra
altora! Seara era luminoasá. Am stat cu
El s'a dus apoi se culce cu fän, iar eu am
pe podmal. Nu-mi era somn. Dar sensatia de imi
trecuse. simtiam in putere, usor, limpede.
Din vatra satului se ridicau in vázduh de fete.
mai multe. erau cu vara, sezatorile
se pe la portite, unde odihniau trunchiuri de brazi adusi
de la munte.
M'am gändit le aud cântând mai de aproape. Mi-am luat
cârja am iesit in
Unde putea fi ? mai departe ? Eu credeam,
fie la capátul ulitii noastre.
Tot inaintand drumului luminat de
m'am oprit dau sama. inaintea casei !

Trebuia mai departe ; acum unde fetele, dar

am rämas intepenit
Luna valuri argintii de invaluind
neclintitá, peste toate.
povesti mai oamenii ! Dar in clipa un
atinse cu aripa de rece obrazul, o cucuvaie incepu
din Din trei pârti. Din invecinate,
ingherVoiiu intorc nu avuiu putere.
sânt
la o de fereasträ se miscä ceva, un chip de
femeie... era Ana. era erau amândouä.
Nu era nimic, de sigur, dar o rupseiu la fugá, incotro auziarn
din

www.dacoromanica.ro
726

Ce prostie ! in firea molipsesc !

Am stat de cu cari in junil fetelor.
Ei mirati din cotro vin. Nu mai alergam, se
%elege. Fetele nu ni aveau grija.
Ei din sat
de cu M'au
cu el pe la la birt.
cu totii urechile :
- lar urla!, zise unul.
ei fetele cruce, ele de tors
ei de poveste. Nu de fel obisnuiti cu
lucrurile peste fire. Eu
- nu te apropii noaptea de curtea nu au grija
dar curtea cu strásnicie, zise unul ca
la mea intrebatoare.
in firea nu-mi mai venia plec de
ei. s'au imprastiat, rn'am inapoiat cu trei
cari locuiau in pe cale
- Ce prostie! mi-am zis Dar instinctiv
semnat semnul crucii. Nu mai minte de când nu mi-am
mai cruce !
..,Dar nu va nirnic !

URGHIE.

Se florile pe ramuri
Ca dorwile 'n simfirii;
Ca abweala 'n luciul mat de geamuri
Se seva 'n soarele topirii.
pomii par polic.ndre
miliarde de aprinse,
Ce n.eandre
catedrala necuprinse.

slujesc proscomidia
vräbille 'n dau rdspunsul;
'n larguri
Psalmodiind imn spre

pretulindeni mireasmd.
Potire dulci
Cresc la icoane de catapeteasmd,
le sorb,
Marin Predescu,

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 727

Osebire de drepturi

cari pretind un regim de

prigonire, se vor vedea pe Bucurestilor in
vreme, dusi in de lanturi grele, tineri
pornografi, pentru intr'o se
pune talentului (?) care vrea se afirme,
in toate domeniile, fie o in
Spania, fie un acces de isterie in nu
pot face o deosebire care se impune oricärii inteligente
omenesti, chiar n'a trecut prin vre-o pregätire
culturala
Da, dreptul sa crea
are are talent
tot ce crede el de din acest
Din de vedere,
Poate cineva un volum in care alfabe-
tului se in ordinea pe care o voieste
nimeni nu poate impiedeca pe d. Lovinescu aräte
care a fost prima femeie pe care a cunoscut-o, unde
si cum.
Dar la acest drept se poate opune un drept al publicului.
Dumneata crezi ai talent; eu cred nu-1 ai, ti-o
spun, spun de la obraz, ii-o indignarea pe
care mi-o atentatului pe care l-ai comis
la gustul mieu. i eu am dreptul strig
niciile d-tale sexuale puteai te
mentii in functiunea de al lupanarelor in
de a vinde grosolaniile d-tale scolilor.
un treilea drept: acela al Statului. El se spri-
pe o anume a i-ar primejdui
existenta. El are legi care pedepse pentru anume
Cu ce drept aduci dumneata capriciile
dumitale, aprobarea unor anume cercuri teorii filo-
sofice care n'au a face cu codul ?
scriitorul face ce vrea, eu, din public,
am dreptul pälmuiesc literatura, Statul are el
dreptul
ceasta a ne unii pe
N.

www.dacoromanica.ro
728 CUGET

VALEA
Retragerea,

Pe valea Prahovei räsar päduri Nädejdi pornite cätre zori,

sonde negre se 'mpanzesc Pe drumurile gloriei, efemere.
spre stele.
Azi se abat arar pe-aci Tresare 'ntreg pämântul, se
doar duhurile rele. :

Cäci munca a 'mpietrit de Frenetic zbucium umple väile

'n neväzute Dar soarta
muntii furnicar, - tumult, trenuri albe, negre mai
pe pe departe,
Zglobii nädejdi la granite bariere,
Un foc a bariere Convoiuri lungi doliu durere
Pe drumurile toamnei, inglodate;
zile grele, blästämate, Tree zile mohorate,
'ncetare ploaia bate Zagazurile ploaiei vin puhoiu,
Peste päduri, prin tainite, välcele, inundä
case cufunclate 'n dese välurele; Cu furie tot ce cale
Zägazuri cenusii rupte Din crestele de munti 'n
Plesnesc vâjâie cäzând ca 'n spitale ;
lupte, Furtuna näruitä, undä 'n undà,
Venind furis, - furtuna valtoare-i, zi de-apoi,
cenu$ii,
Cad granitele rupte una câte una... Lungi zile reci,
mohorate.
Dar zilele numärate
Prin gärile, mai ieri serbMoare, Din muntii präbusiti de uragane
Sosesc greoiu lungi trenuri Se-abat pe pe
funerare, Prin furisate,
Convoiuri de cu supte,
De muribunzi, halucinati lupte,
pâlcuri adunate din desastre Peste drurneaguri, pe bälti,
Schilozi cioturi sängerii, Spre sate, gäri, orase 'ntunecate,
albastre, In coloanele du$mane
Cohorte de victorii In crâncena 'ncordare ostirea
Visiune 'ntunecatä, vaier, Tärii ;
De-a lungul Prahovei purtate cade urlä in torente,
Spre Bucuresti, a doliului cetate... Se 'n tunete,
bombardamente
Ce dens al zärii,
Se trenuri incernite ruine 'n jur, ruine
Cu trenuri de sperante, fumegânde,
Cu zborul tineretii spre frontiere, Särace cimitire, albe cruci :
Cu flamuri albe, strälucite, Grozavä-i moartea la ori$ice
räscruct.
(Din vol. 1917.) Alexandru Colorian.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANÁTOR" 729

Inca un pornograf: Isaia-Racaciuni

Ni-I d. Septimiu Sever Sfartnä-Piaträ", ca un
periculos cumulard al scrisului desuchiat : scriitor, critic, patron
censor al literaturii romänesti, din urmä calitate ca
subaltern al celebrului domn Al. Rosetti, care, la Fundatiile
Regale", taie haina fru-
moasele intentii ale Suveranului. E, fireste,
un al publicisticei. sä släbi-
stäpänilor sä se supt pielea potentatilor", el a
izbutit alcAtuiascä ocult un oficiu de propagandä personalá
cercul confratilor de rasä de litere". Negresit astfel
chiurasat, Isaia-Räckiuni nu are de ce sä se teamä. tot felul
de prostii, intineazá hârtia tot ce e mai imund mai inuman,
abuseazä toate chipurile de binefacerile inventiei lui Gutenberg,
avându-si asigurate critica :

...prietenii laud nestire prin toate colturile subsolurile

gazetelor".
acum câte ceva despre acestui impostor :
prima sa carte, Mâl", e vorba de niste aberatii sexuale
tävälite pe zeci de pagini... interminabile, cea mai
limbä romäneascä".
carte numai dar de-a dreptul proastä, care, de
nu trebuia sä lumina tiparului, a fost mult discutatá
de critica romäneascá, de cu altfel de ma-
nifestatii.
Cealaltá carte a sa, Paradisul uitat", represintd tipic literatura
distrugätoare, care face parte familie mare, pornitá
altereze cele mai adânci zone ale sufletului
Ceva mai mult: IsaiaRädciuni nu nici
tografieze corect. Utiliseazä expresii monstruoase o punctuatie
criminalä".
Cu un cuvânt: carte este o faptá de trá-
dare, care se mediocritätii iudaice"
care... devine o primejdie agresivä".
Negresit cá o astfel de. carte nu se cere analisatá, ci aruncatä
la... co$, iar autorul ei demascat ca un agent primejdios, luat de
urechi aruncat judecätorului de care
sä se ocupe, in fine, de delineventii, acum nestân-
ai desträmärii
Isaia-Rácäciuni e un pângáritor de suflete, care,
censureze literatura in bdrourile sumptuoase ale Fun-
Regale, trebuie de a se fi ames-
tecat unde nu se pricepe, vândä de
ghete.
Paul 1. Papadopol.

www.dacoromanica.ro
730 ET CLAR

D. Horatius Flaccus, doctrinar al poesiei

clasice latine
- Marginalii la traducerea d-lui David Popescu

Convingerea azi clasicismul se impune la noi ca o forta de

renastere spirltuald" impresia pe care mi-a produs-o lectura
Artei poetice a Horatiu, in traducerea d-lui D. Popescu, rea-
in conditiuni demne de relevat, mi-a suggerat ideia rându-
rilor ce vor urma.
In opera care in latineste se Liber de arte poeticea
sau Horatii ad Pisones de arte poetica, sau, une ori, De arte poe-
tica ad Pisones, sintetiseazd principiile unei estetici literare,
pentru cultura care surprinzator de
actuale, chiar in vremurile noastre.
De supt multimea celor mii de ani, azi glasul
poetului critic :
Tinta poetilor e sau si invete,
Sau tot si spuni ce-i bun pentru
Ce este Arta Poetice ? Ni propunem pe e
posibil articol succinct. Este, curn mai amintiam, o
care sintetiseazi principiile literare ale clasicismului latin.
mada ei genetica, lucrarea n'a fost fie literard, ci
a fost opera poetia
Supt epistolarä, curn mai gasim o serie la Horatiu,
ni se dau precepte relative la producerea operei poetice mai
ales a dramei.
referinte la unitatea ce existe
ce compun o ca aceasta :
Vrei sa 'ncepi o amfora ; roata se de ce iese
cuvant o fi, putin unitate sa
la subiectele, pe care poetii sa le puterile :

Cei cari scrieti sa luati subject pe voastre

sa cercati vreme multa ce pot nu pot sa suporte
Umerii. alege lucrarea pe cat e in stare,
ordonat va compune simetnc"

1 Arta traducere in metru original de David l'opescu, Bucuresti, Cartea

Româneasca"
2
Aut prodesse volunt, aut delectare poetae
Aut simul et et idonea dicere 333-4.
Amphora coepit
:currente rota cur urceus exit ?
Denique sit quidvis, simplex duntaxat et unum,
Sumite materiam qui scribitis, acquam
Viribus et versate diu, quid recusent
Quid valeant umeri. Cut lecta potenter res,
facundia deseret lucidus ordo.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 731

cu mai precisiun la pe care o gán-

direa aceasta se face vers, la cuvinte :
E permis va fi totdeauna
Ca un sa 'mprumute o noua pecete,
Cum schimba frunza, cu anul ce
Cade cea veche, tot astfel cuvintele mor de
tinereste 'nfloresc puteri 'ndata

Mai departe autorul face teoria diferitelor genuri literare,

versul care fiecáruia mai in de fond,
preconiseazá identificarea poetului cu actiunea din bucata res-
Ride cea care cu
lnfatisare ; de vrei 'nainte
Trebuie
ce preciseazá rolul corului in tragediile antice, evolutia
musicei, drama limbagiut ei, ce face o incur-
siune in timp, referind despre originea tragediei a comediel, dá
sfaturi poeti, apostrofând eroarea lui Democrit in ceia ce
priveste rolul exagerat pe talentul in producerea
operei de urmätoarele versuri :
In ratiune i izvorul norma de-a scrie
de au arate
Fundul, pe care cuvintele vin de la
ce atestá superioritatea literaturii grecesti, se opreste asupra
functiunii pe care o exercitá poesia, ilustrAnd lux de amdnunte,
pe functiunea ei esteticä, pe civilisatoare.
de pildá, el scopul poesiei :
poetilor e sa sau sa 'nvete,
Sau tot odata sa spuna ce-i frumos pentru
lar, mai departe sa stabileascá:
E premiat cel 'mbina cu folositorul,
De o potriva citstorul
Cum se presintá poesia supt aspectul de civilisatoare ?
Orfeu, divin profet, a intors de la viata
Cruda de-ucideri pe oameni cari in

Licuit semperque licebit

Signatum praesente nota producere
Ut silvae pronos mutantur in annos.
Prima cadunt ita verborum vetus aetas,
Et iuvenum ritu florent modo nota vigentque.
Ut ridentibus arrident, ita flentibus adsunt
Humani vultus si vis me dolendum est
Primum ipsi tibi.,..
Scribendi recte sapere est et principium et :
Rem tibi socraticae poterunt ostendere
Verbaque provisarn rem non invita sequentur.
4
Omne tulit punctum, qui miscuit utile dulce,
Lectorem delectando pariterque monendo. 343-4.
Silvestres sacer interpresque deorum
Caedibus et victu foedo deterruit Orpheus ; 391-2.

www.dacoromanica.ro
732 CUGET CLAR

Ca mai departe
despre intemeietorul orasului Teba, Arnphion,
Se povesteste cá 'n melodii rugátoare de lira
Pietrele le misca, cum
Cui se datoreste opera de Cine are intdietatea: talentul
munca ?
S'a discutat daca munca produce o buna poema
Sau inzestrarea fireasca. Eu nici artei nu-i vad
Fara o fertila, darului culturá :
Unul s'ajutá pe altul se
Am läsat opera ; mai elocvent aceasta n'ar
fi face nimeni.
de vers maiestos, cu precisiune cu adâncime in
pune, in aceste de
foarte importante. aici luptätorii pentru imoralitatea
in precum cei de fenomenele graiului de pro-
gresul lui, pentru cari el spune : E permis va fi totdeauna ca
un imprumute vremea o pecete".
Traducerea operei in româneste, de d. D. Popescu, se
intre cele mai bune.
E o lucrare de aspect cu o multime de note pretioase,
rnenite a face accesibild opera oricárui interesat in materie
in original nu i-ar fi accesibilä.
Prin traducere D. Popescu a facut invieze
româneascd o de mare valoare.
Nicolae Frecea.

DIN PALAMAS.

Nu pot de tine iarnd nu pot

nu te caut vara tot pe tine,
Ce mi-i Aprile cu floarea lui cu tot,
De n'aduci trundafirii lui
Tot vine,
In zi, noapte, 'n zori
Ingenunchiat la tine
Spre umbra-ti stau de
N.

Dictus et Amphion, Thebanae conditor urbis,

Saxa movere sono testudinis et prece blanda
Ducere, quo ;
Natura fieret laudabile carmen an arte,
Quaesitum : ego nec studium sine divite vena
quid video ingenium: alterius sic
res et coniurat amice ; 408-11.

www.dacoromanica.ro
NOUL

SONET
E neagrd
Dar numai pentru cei credintä ;
dibui-vor tristi
cea adeväratd

eterna, biruintd.
fratilor,
Cd va ceasul de
$i-atunci va fi pentru

desfätäri bunuri märire

vremelnice, amare,
moartea de tire.

E fericit atunci acela care

S'a stmene iubire :
El va culege mild iertare.
Maria Cioban.

NICOLA US LENAU.
E-o care ce a'
stejari ce nu vin sd-i doboare
peste Niagarei 'n fund de prdpastii i
Tunete nume
Pared valurile 'n spume Zilnic vin vapoarele gräbite
Ce 'n fiarei. Cu oträvite,
Care de doar parte;
popas la term Ni-aduce banda
Urmrind din Doar' 'n ;
pddurii, : scdparea ni-e 'n
Unul e
puternic care cu
Ceilalti ii feciorii. De la grab'
luntrea
La feciori btrdnul acum catd apoi le aruncard,
Cu privirea mai se
nourii de tärie, Un de nzoarte
Din ochi negri fulger se desprinde
- Träsnet care nourii aprinde - bubuiau,
izbucneste 'n se rostogoliau,
lunirea 'mpresoard
Blästdm pe-a albilor cei gonind, purtati de
pe apele ce se Cataracta 'n mersu-i triumfal
Peral val gräbit ni-i fund de
Trad. de I. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
734 CLAR

Academia curentele
Din raportul secretarului general.
alte trei colegi
Voine$ti Octavian Goga, irnplinind hotärärea Academiei Române,
au tinut câteva conferinte scopul de a lumina opinia publicä
de a determina o reactiune contra curentelor nesänMoase
care s'au ivit ultimii ani literatura noastra".

Cu pärere de räu, din de la

cum d. Ion :

Domnul Cioculescu ridicä d'intâiu pahar la

acesta stele, oara ecis. Mirele apArgtor al poesiei
roste$te cuvânt tânär rumen apärarea sustinerea versu-
lui tânär. realisärile unei generatii care, de asupritä de
vktii, de de nepäsarea de
toatä ura morali$tilor de de la toate
a reu$it totusi afirme un curent sänatos al ei, im-
-punându-se ca o biruintä pe care nicio a viitorului nu va
fi stare o $tirbeascä...
Toastul" domnului Cioculescu e un de cântec
frumos care merge la inimä mângâie luminos tuturor
domnilor poeti..."

ce versuri
Lbutit o stea ca un
Genii un
oaptea e :

lui mult un plop.

steaua aia
Ce aluneca pe-o
A un lup sau ag
Cu cu obraji de fag:
nu bate de-asupra pe cer..
de ger...

turme de
$1 capre de munti-var,
Le cad copitde pe amn r
moi de

pusnici de
$1 ciomtge lungi de raze-lunS,
In urmá aurul adunä
Supt pe gluga de

www.dacoromanica.ro
 S UW 735

Niel un pas n'a mai urcat de spre cer,

Cu de
Pe supt cetine plecate de
de ger.

Cuvinte drepte.
Opera de prin inspiratie elaborare, este totdeauna fructul
unei munci labo ioase. Creatiunea artistia strop cu strop
din sufletul artistului fiecare o strädanie
putin de cititorii indiferenti. poesie de Leopardi sau
Eminescu, ce a devenit de marmorä al posteritatii,
a fost o lunga sfâsietoare pentru sufletul poetului.
Literatura este scrisä anumite scopuri se
de obiceiu tineretului desorientat usor de ademenit. productiune
târcoale mereu teme ridicând la
normä de n'are nevoie de talent autorilor,
o afacere negustoreascä, foarte rentabilä, in
dauna sufletelor care a privi morala eternä drept
Nu mai vorbim de prostul gust al celor mai multe din
productiuni boltiävicioase, de compositia
sfortarile autorului de a lungi tabk,urile
; arata o literaturä ieftena, scrisa la masa de cafenea
o publica, un subject comandat
sa fie n ai tare" sensational.
Mentianând faptul pornografia literara face parte din oculta
prop gandei comuniste, nu se de Un roman poate
vreme, oficinele propagandisti actiunea
sa comoda, lipsita de ricuri.
Apoi, nu uitam, literatura trivialä corespunde cu
decadente ale popoarelor, caci literatura este oglinda a
din care a luat nastere. Nor, tocmai dupá su-
perba intregirii, decadenti ? Nu sântem noi,
vigoarea ni-am pastrat-o muntele
; câmpia
reserve de
ce e drept, dar nu mai putin reale. cautä
cu pret amestece de stepa dumbravile noastre
inflorite. f din de din lenevie mintalä, din nechemarea
in ale artei, sau s'irjba sinistrelor imperative ale orizontului
osu. rie se poate convinge laturea disolvanta a romanului
pro literare sovietice, adevárate orori
din care s'au lus, destule, romäneste, supt ochii
censuri generoase. (De pilda, unul din cele multe :
lewsky, Stradela cdinilor, edit. Cugetarea).
Litratura arnenin"ätoare sufletului nostru, de
modelele sovietice.
G.

nici ni-i

www.dacoromanica.ro
736 CUGET CLAB

Starpirea odioase".
urrna protestului general ridicat plenul Academiei Române
cu pornografia de d. BrätescuVoinesti,
d. Octavian d. N. lorga alti academicieni de march,
coalisarea a tuturor forurilor competente
teresate la aceastä purificare.
De exemplu läudabila initiativa a Asociatiei profesorilor de
limba din secundar.
lupta ca pedagogi fauritori norme
valori culturale sufletul tineretului, ei au ajuns realisarea
anumitor propuneri practice de cum
1. Stabilirea incompatibilitätii calitatea de functionar
tribuit de Stat, in deosebi profesor, activitatea de producator
literar, sau propagator al literaturii primejdioase, fie
scoalä, fie prin publicarea de
2. Scoaterea din manualele din biblioteci a scrierilor
prirnjedioase.
3. Denuntarea fata autoritätilor in drept fata justitiei
a autorilor unei astfel de literaturi.
4. Boicotarea editorilor cari räspandesc scrierile cu caracter
imoral disolvant.
5. Coordonarea acestei actiuni cu aceia a tuturor celorlalte
asociatii autoritati care in acelasi scop.
6. Convocarea, la 16 Maiu a. c., a profesorilor de limba
mânä tarä, pentru a desbate supt toate aspectele ei
marea a limbii literaturii nationale".
un program de luptä serioasä realisat pentru victoria
finalä a profilaxiei literare contemporane.
Prinsi atâtea de criticism obiectiv, porcofonistii", cum
numeste Neamul Romänesc", vor trebui caute alte pro-
fesii. Modernistii iudaici special, obisnuiti cu reclama ieftenä
a criticilor de profesie" din neam, editurile falsificate de
conruptia crescânda a literaturii de manualele didactice,
reviste, ziare - toate din acelasi spirit distructiv anar-
hic, au fost puse la punct.
Câtiva din ei au ajuns la parchet, de altfel, de exemplu Geo
Bogza faimosul Bonciu, care vor urma o serie
literari.
Incoltiti astfel din toate geniile" rätacite vor continua
scrierile pe inchisorilor, literatura de pe anu-
miti avea sursa inspiratiei.
Literatura se pe aceastä cale iarási la ea
dosul paravanelor, un ocol destul de scandalos
aranjat vitrine, expositii antologiile vremii.
Ciclul s'a cu cleficitul sufletului nostru, de aceia
cel putin cauterisarea fie mai radicalá tim-
credem, datoria bun de a semnala a lua
parte integrantä la insemnarea cu fierul rosu a viciului din literatura
(jara Ion Moldoveanu."

www.dacoromanica.ro
 I ii

chestie de editurá
sau ofensâtoare pentru moravurile
care nu se poate o societate - am väzut pe
cârti ale Bibliotecii Academiei cuvintele scan-
daloase dintr'un studiu de filologie insemnate
cu creionul, de cetitori studenti -, e ori de un
anume public, care nu poate gust pentru
ori iesitá din mintea a unor nenorociti cu
obsesiuni sexuale, ori, de editori
cari cred pot exploata o anume stare moralá a acelui
anumit public. .

Nu mai vorbesc de directori de cari nu

prinsi de un curent
de o sänätoasä, de o povestire convenabilä, pro-
dusul unor poeti de lupanar sau de balamuc. In acest
au cäzut oameni culti insufletiti de
sentimente. Ei nu-si dau de räspunderea ce
luat o publicatie periodicä.
Dar la noi in momentul de e
Suveranul a vrut ajute cultura nationalä. S'au cerut
Statului sume foarte mari pentru a se face ceia ce un
Ministeriu birocratic n'ar fi in stare a indeplini. Fireste
nu poate fi vorba, dat locul de unde
initiativa, de o a sufletului acestei natiuni.
S'a ales ca director un filolog ale
de au intâmpinat numai laude. Dar una e
filologia gustul literar sentimentul de res-
ponsabilitate.
Ce s'a dat supt pecetea e pentru public un
scandal, pentru Regele o de respect.
d. Alexandru Rosetti o destituire din partea
Suveranului care i-a acordat o de incredere?
Poate da. s'ar putea a o avea.
N.

www.dacoromanica.ro
738 CUGET CLAR

PRIN CATE
din lumi pe care nu le
nici vis nu le-am vre-odatä,
'n de i pustiu
Un amar, o doind
ani de-atunci... eram zglobiu...
'ntr'un amurg de
Mi-a stat la geam din un bidiviu...
prin o
Chemare de voinici
Spre noi, urmai netrebnici pitici,
De mii de ai
Prin câte mii de te-ai
Ca
De bucuria te-am cunoscut....
G. Tutoveanu.

RUGA MIERLEI.
Ciodinitoarea Unde-uritul o te 'mpresoare,
A 'nceput din unelte Am ca la
cucului cocie, or
Cd porneste 'n pribegie... Eu te voiu feri, nu te
mierla din ldstar : te lupta cu
- Cucule, tu pleci in lume Eu, ca Vidra, am leg brânetul.
dealuri, codri livezi par cd-s
Inflorind in cale ai vezi. pand 'n pdldrie,
Ai treci prin prin sate, pare cam greu,
Peste inspumate, te'rgdrel pe brául
tutindeni inoi-vei De te-or intreba 'n
tu duci cu tine Cine i de uncle anume,
Se va de tine Firea, Sd bagi :
Cd tu duci tine inoirea, - Asta-i mierla, sora mea
Arunci brazd' a ndde Asta-i mierla,
increderea 'n biruintd. haiduci in (ara
pe mine cu tine, Are cuib in de dusman,
Sd te in E sus pe
Unde tu vei insera pe cale, Asta-i mierla, sord,
Ti-oiu asterne pat de puf de cu aurord :
moale. Viersul ei vesteste
Unde-i o tind soare este al ei mire f
I. U. Soricu.

www.dacoromanica.ro
NOUL 739

Ispirescu fäcut
In Convorbiri Literare", numär jubilar, recent apärut (an. LXX
pe lanuar-Maiu 1937, p. 10), s'a dat un autograf al lui Ispirescu
pe lui Lucrurile se presintä astfel :
facsimile un autograf al lui Eminescu, anume o
poesie ocasionalä, d. Al. Tzigara-Samurca$ adaugä lämurirea, mai
departe, nu puteam sä nu dau ceva din slova nedespärti-
tului prieten al lui Eminescu, a lui al cärui scris märunt
curge tot de nesilit ca minunata sa prosä. Pagina aläturatä
facsimilul dat drept al lui Creangä), provenit din
sorginte nesecatä, va fi completatä prin publicatia ce-si reservä
fericitul posesor al tesaurului junimist, prin a cärui amabilitate am
obtinut aceste documente pretioase".
Cine este persoana care a incredintat acest manuscript directiei
Convorbirilor" ? Tesaurul junimist", despre care e vorba aici, e
albumul ferecat" ce se gäse$te present stäpanirea d-lui
general Mihai
Nu odatä noi am accentuat presä insemnätatea materialului
inedit posedä d. general Negruzzi de la prin urmare
nu noi vom fi aceia cari, väzând contributia frumoasä ce a dat
domnia sa numärului festiv din Convorbiri", vom spune vre-un
cuvânt räu despre fericitul posesor al tesaurului junimist".
Sântem datori a semnala eroarea gravá, ce s'a comis,
privinta asa-zisului manuscript al lui
latä cuprinsul autografului de d. general Negruzzi
facsimile Convorbiri" :
1883, lunie. Mare lucru este blagoslovenia Domnului.
Un teran sanchlu räutAcios la inimä, de care
nu se putea apropia nimeni färä sä fie infruntat cine
cu ce vorbä de aflándu-se la munca câmpului sämä-
nându-si se pomeni cu doi musafiri.
era Dumnezeu Sfântul Petru ce se cobo-
din ceruri chip de unchia,si ca sä cerceteze pe
muritori dea de ajutor unde vor vedea cere
trebuinta."
Aici textul facsimilat se opre$te, Convorbirile Literare" nu
ni spun altceva atunci când va iesi la luminä lucrarea
d-lui general Mihai Negruzzi, cu ineditele Junimii", vom
acestei povestiri populare.
La o publicatie ca aceasta, d. Negruzzi de patru ani,
precum ne (ibid., p. 51), unde märturise0e cu
tusiasm tânär fericit : Acum tot ce posed tot ce am
de gând sä fac... Dupä trecerea Jac (= lacob C. Negruzzi)
lumea dreptilor, am luat toate cele mai sus arätate sama
: hârtii vechi de la räsbunicul Vel Päharnicul Dinu Negruzzi,
apoi de la Vornicul Negruzzi, bunicul mieu, mai

www.dacoromanica.ro
740 CLAR

de la 1864, privitor la el, Jac", la Convorbiri Literare".

Toate de un interes - mea - remarcabil, pe care
de patru ani lucrez sä le clasific, urmând a le da publicitätii".
Prin urmare este d. general Negruzzi, posedând foarte
mult material convorbirist", a incredintat d-lui copia
ce ni se jubilar din Convorbite (p.
10) publicându-se manuscript pe numele lui
eroarea urme.azä sä se alte cercetgri,
cu pubHcatia pe care o d. general Negruzzi.
De aceia facem aici cuvenita indreptare arätäm de fapt,
e vorba de un manuscript al lui Petre Ispirescu, unchiasul
sfätos".
ce rândurile de a studiat amanuntime a
cunoscut bine toate manuscriptele rgmase de la Petre Ispirescu.
Povestirea aceasta : lucru este blagoslovenia Domnului",
dupä cum este (vezi facsimiiul din Convorbiri Literare"),
am recunoscut-o de la prima vedere apartine lui Ispirescu.
1883, lunie", ea est identicä, din punct de vedere gra-
fologic, manuscrise din acelasi an, ce mi-au trecut pe supt
ochi, ale lui Ispirescu.
Cetitorii cari vor se incredinteze personal despre adevarul
spuselor noastre, rugati recenta editie : P. Ispi-
rescu, alese, Cultura Româneascd", Bucuresti 1937, vol.
I, p. 288, supt ingrijirea d-lui Paul Papadopol, vor afla acolo
de asemenea un facsimile, o dinteo Crestomatie ma-
nuscript a lui Ispirescu, care acesta transcrie mâna sa titlul
cärtii Noul Testament", la Bucuresti 1703 de
smeritul Anthim Ivireanul".
Pe tipograful Ispirescu aträgea ca un magnet opera
grafului Antim Ivireanu. Avem in acest autograf vorbele :
cu blagoslovenia" a., care ar putea fi comparate - ca grafie -
vorbele din Convorbiri" : mare lucru este
goslovenia Domnului". Ca scris, ca sânt identice. Oricine
se poate incredinta, comparând aceste texte fotografice, dupä
cum este cu totul povestirii deosebi cele trei
cuvinte subliniate de : anrhiasi ne trimet
de-a dreptul la Petre Ispirescu. In povestirea Gazda norocului",
de acelasi Ispirescu (vezi ed. Papadopol, vol. II, p. 445)
lui lspirescu: pe când blagoslovenia Dornnului era pe
pämânt". fine, noi nici nu de aceste dovezi de
ordin secundar. Lucrul de cäpetenie este facsimilat:
el dovedeste cä e de mâna lui Ispirescu.
Atunci cum s'ar explica oare acest autograf a fost dat ca
al lui ?
Eu unul inchipuiu cä manuscriptul nu este iscälit acest
cas, d. general Negruzzi a fost indus lesne e vorba
de o povestire necunoscutä a lui Creangä. Era totul ferecat"
albumul Mosului Jac", ca sä fi putut pätrunde acolo privirea
vre-unui cunosator al scrisului, care evident ar fi stat in

www.dacoromanica.ro
 741

ajutorul d-lui Negruzzi la stabilirea Din acest punct de

vedere, sä sfMuiesc, pe aceastä cale, pe d.
Negruzzi sä-$i sprijine viitoarea publicatie pe o cunoastere per-
fectä a textelor. Nu sânt cunoscátori, asigur.
terialul domniei sale cea mai mare parte fragmentar, e
nevoie de cunoasterea scrisului diferitilor autori.
stäm cu prima ipotesä : cä d. Negruzzi are la dispositie
manuscriptul neisclit, : Mare lucru este blagoslovenia
Domnului".
Dar se poate fie a doua : povestirea fie
numele luí Ion Creangä, deci, domnia sa a comunicat lucrul
astfel, numärul festiv al Convorbirilor". Acest cas ar fi
de tot, cu adevärat vrednic de jubileul celor $aptezeci de
ani de viatä a Convorbirilor".
Ar fi un alt cas P. A. Calescu, venit din partea Bucurestenilor
frunte Hasdeu, care noi se afla, statornic,
modestul Ispirescu.
Ar fi casul unui P. A. Calescu", nereusit 1883, dar care a
stat ascuns, räbdätor sanchlu", printre hârtiile lui C.
Negruzzi a asteptat numärul jubilar (1-5, anul al 70-lea) din
Convorbiri Literare", ne-a fäcut vedem noi, ace$tia de azi,
cum, de Sf. Pasti 1937, Ispirescu se face pentru vre-o
câteva zile.
De nota aceasta hazlie a fost totdeauna proprie Junimii",
iar d. general M. Negruzzi nu-mi va lua nume de rândurile
de fatä, ci, din potria
8 Maiu 1937, Doroholu. Econ.

PSALM
S frâng vrea durerile, Stdone...
vitreg, le îndrum.
de
indemnul acum.

Pe ci de primvard, miruite,
pvternicia peste veac ;
de
haine de cu sete, s
de-acum durerea ce
vii eu vrea...

crdu,s spre stingerea din urm,

S am i eu casa Ta o stea.
Gheorghe Banu.

www.dacoromanica.ro
742 CUGET

Prietenii cärtii bune

zi de zi Unii mai apropiati, mai
ei vin, de pretutindeni, glasul la acela, salvator,
al profesorului N. lorga, care a mai adus un mare serviciu
scrisului romänesc.
ace$tia pare a fi colaboratorul anonim al revistei
Slovä olteneascr, care, supt emblema Fundatiei cul-
turale regale Principele Carol", atâtea i ineptii
literare ; de 7) se astfel la lupta
rului :

Pretuim regenerkii literare"...,

bine sä admitä aceasta trebuie prin
situatiei literare a lui Tudor Arghezi, care, d-sa,
e cineva poesie".
Drept räspuns, vom spicui câteva asupra acestui poet,
pe care ni comunica, prin Actiunea" (II, 95), un prieten ceva
mai devotat al alese, profesorul Nic. Munteanu, care pare
a fi mai in opera lui Arghezi, care a urmärit, mai
material apoi, numai, acea
tuându-se mai prejos decât autorii romanelor de doisprezece
cincisprezece lei, cari au prudenta sä nu atenteze la punga
cetitorilor cartile cu exorbitante.
Ceva mai mult: aceia$i autori au putin bunul simt de a nu
insulta desfac aiurelile, face
Arghezi cu titlul cartii »Tara de adecä : tara
cânilor ! Sau javrelor!
Procedeul scriitor este acela de a emotiona prin cinism
scandalos, nu printeo realä emotie estetica".
Din causä sale, färä exceptie, vor fi aruncate
din biblioteci".
De ce?
Pentru : o carte pe care o fatä de optsprezece
nu o poate ceti, nu e carte, ci hârtie valoare".
E ca un tratat boli venerice, pe care oamenii normali
nu au nevoie cunoascä".
$i, acum, un ultim prieten : profesorul St. Botez de la
Revista vremii" din care ni spune deschis :
Atitudinea a revistei Cuget triviali-
literaturii, noi o
Calmul, pe care cere d-sa, va veni cu stävilirea
acute, prin care trece de pornografie. despre confusia
pe care am face-o astfel de literaturä modernism, ea vine
din aceia cä majoritatea scriitorilor de azi, supt firma amagitoare
de literaturä modernistä, nu fac decât pornografie. Admitem
fel de literaturä cu o sä nu mar-
genile bunei cuviinte, sä nu apeleze leinstincte, nici la simturile

www.dacoromanica.ro
NOUL 743

inferioare, spre a provoca emotii de alti naturä deck

cele estetice ; sä ne suflete0e, nu sä scoboare
noroiul celei mai desmätate vieti.
lucru : modernism nu trivial", ci un nou
de a vedea viata i de a o reflecta opere de artä, färä
a atinge bunul Din nefericire, acest modernism e atât de
rar literatura romäneascä ; el a läsat de putine
ecouri, chip firesc, lupta rämâne sä fie dusä impotriva
acelora cari, supt titlu de modernism, golesc toate
hârdaiele necuräteniilor, incurcând Ingrijorätor itele literaturii,
curatei literaturi romäne$ti.
E explicatia care, apropiindu-ne de d. St. Bolez, justificä
mai bine pasiunea a profesorului N. lorga.
Paul I. Papadopol.

TARA.
de Grillparzer.
Cdnd vrea Dar cintez, priviglzetoare,
Cauld vre-o cdnd li vine dor
Numai cioarlia De 'n
trupul ea. Vre un pentru picior.
unde 'n lume
Sd-mi gdsesc un eu,
Ca pot bucur
Cu vre-un cântec de al mieu.
Germania-i
furtuna
Unii,
Cred cd 'n zbor ieau avdnt.
la noi e noapte-addncd, bufniti
catran: Stau scorburi
fac ramuri graur lira 'nstrund
ce cei ce
lar de jos, din de
Se miros greu;
Sun' de
Din noroiu de helesteu.
plutesc
cer :

Poate numai
Trad. de L Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
744 CUGET CLAR

Din scrisorile lui I. Bogdan

Iv.
Chiev, 17 August
Dragä Marioaro,
Plecând ieri seara la oarele nouä cu expresul din Odessa, am
ajuns astäzi la zece dimineata Chiev. nu s'a oprit deck
patru locuri timp de treisprezece ceasuri. Am luat bilet
direct la Moscova, cu dreptul de a mä opri patru zile aici (costä
cu totul vre-o cinci de ruble, clasa a II-a), adea
suprataxa de 200/0 introdusä de plaf-costul",
adea dreptul la un de In Rusia s'a introdus un
sistem nou de vagoane, care nu mai existä nicáiri: e des-
In douä inegale, prin pasagerii, la
dreapta divane, pentru persoane ziva ; din
ele noaptea se fac patru paturi, douä jos douä ; la stânga
douä pentru persoanä, din care noaptea se fac
paturi. prin urmare vase locuri de dormit, fiecare
numärul säu. Când iei biletul, vrei dormi sä nu te
dintr'un când se adaugä pasageri noi, trebuie
sä lei o plafc-artä", cu una rublä cincizeci, care dä
dreptul exclusiv la un anume Eu am avut no. 8 vagon,
sus la dreapta. Norocul a fäcut sä am de vecin un advocat din
Odesa, un Evreu, cu numele de S. B. näscut tocmai
Akkerman, are un prieten bun, tot advocat, K. Gassert.
Mi-a povestit lucruri interesante despre Akkerman, spunându-i
am sä merg odatä tine acolo, mi-a fägäduit
voiu d'inainte, va prietenului ne primeascä
la el casä. E stare are o locuinfä frumoasä. S'a mirat
am avut curajul sä merg am mers la Akkerman. L-ai
gäsit bune pe «polifmaistru» ; nu vedeai nimic". Mi-a
chiar cä va unui prieten al lui, care are niste fo-
tografii vechi de-ale fortärefei, sä mi le trimeatä la Bucuresti.
De Evreu, pärea sä fie de treabä vedem dacä se va
finea de
Dacä ar fi Rus, nu la nimic e Evreu,
sä-mi fotografiile fägiduite. Ajuns aici, am luat o
odaie mai ieftenä, in de l'Europe, destul de curatä
serviciu mai ; m'am spälat, am dejunat de vreme, adecä
la oarele douäsprezece jumätate, - pe se dejuneazA
douä se unsprezece sara
m'am adecä am afipit pentru o jumätate de ceas,
la am plecat sä fac visite.
Am gäsit pe prietenii miei de acum optsprezece ani : pe
bätrânul N. I. Petrov, directorul Museului, care acum are
el de mari, pe... bibliotecarul cel la care am stat vre-o douä
säptämâni la 1890, care tot de prost a pe pro-
fesorul T. D..., albit mine.

www.dacoromanica.ro
NOTJL 745

. . . Dormia la patru jumgtate, nevesti-si i-a fost

scoale (e a doua ; pe atunci era nu
i-a spus Petrov, care aceia$i nu s'a dus
destepte. Prima a lui a fost : ce e de ai
? ; doar erai acum optsprezece un de
cinci de ani". Asa e, cu dar ce de
? un patru de ani".
de patruzeci
i-am spus apoi scopul pentru care am venit, o
naivitate adorabilg, de care numai un Rus e capabil, mi-a is :
Ce dracul mai vrei cu manuscrisul acela ; copiat odatä ?
Apoi cum dracul nu dumneata esti stare
vii de la Bucuresti la Chiev pentru un fleac ca acesta.
Eu, nici nu deschid manuscrisele care din
bibliotecg".
Bine faci, le deschid altii. Ce mai bati capul cu !"
nevastg-sa pune ceaiul odaia de
mi-am luat am dat cu el pentru
la oarele jumätate. El voia la zece, dar
m'am eu mi-a acordat sä lucrez de la
la unul jumätate, oarele reglementare zece-unul. Eu
vrea stau mai mult de zece zile aici, poimâne
(Dumineca biblioteca e ; altfel pierd biletul pentru
Moscova. sper voiu termina totul zile.
Chiar am alt motiv serios de a o mai degrabä
din Chiev. Au izbucnit aici epidemii : tifosul
holera. De acum unsprezece, scrie gazeta
oficialä, - se zice a murit numai unul dar tot acolo s'a
fäcut un lazaret pentru o de persoane s'a dat po-
se pentru ca sä la 300 de persoane.
Prin s'a afisat o proclamatie sä ,nu se bea ;
la oamenii de tot se gratis; biblioteca se
tocmai _cartierul cel din vale, Nipru. De parte,
eo nesuferitg o mare e mai ca
oriicand. Un praf enorm acopere astfel otel nu
te stai cu fereastra deschisä. N'am putut umblu pe jos
nici cinci minute hainele cele groase, minute
m'am numai Stau odaie când m'am
acasä, am simtit o sete de mare internä,
am bäut patru ceaiuri, until altul, ce mi-am
setea. la oarele nouä nu voiu mai iesi din Noroc
am ce ceti. L-am pe Munsof ruseste voiu
searä. E extrem de interesant pentru cunoasterea si-
tuatiei politice din Rusia pentru cunoasterea din
Basarabia. Apropos, nu uita sä trimeti lui Bianu exemplarul fran-
tuzesc.
Nu o sä-ti mai scriu ceva aici, nu va
ploua, nu voiu din odaie nu voiu vedea nimic.
Miercuri dimineata voiu pleca la Moscova ; cu expresul
vase de oare. vom fi tot insi cupeu,

www.dacoromanica.ro
746 CUGET

apoi de mine, cu plat-carta", care s'o plätesc

din
trebuie sä te fericesc cä n'ai venit mine. Ai avut
noroc tu, i eu minte destulä nu te-am luat. blás-
támai zilele pe aici.

P. S. Nu uita sä trimeti la Poiana Tapu cartea lui Bianu.

Radu la Moscova, poste-restante. Dacá o fi cuminte,
o sä-i märci. cam ce märci ruse0 ar vrea aibä.
De asemenea te rog pästrezi toate scrisorile ce-mi vor sosi
mie, revistele sau mi uita nid Neamul Romänesc"
vezi dacä a lorga ceva despre memoriile mele. I-am trimes
o carte de la Odesa.
ANTICARUL
Din scaunul de veacuri colbit
anticar prive$e 'n zare
Spre ce trec $ vin pe Mare,

es aurele
Ca o dulce trecut
$i-aripa a
Fiorul de
Cu brafe un
Brocart de vechiu, 'n van
Patriclana 'n mersu-i suveran
trupul de ivoriu...
Biroul sumbrele saltare,
Cu ce-au ferecat secrete mari,
lumit Indurare,
nu-1 mai lase anticari...
Un evantaiu aripa
$i-a pe masa de mahon
$1 un pian clape
o sä-1 invie...
Tablouri biblice In rame grele,
Madone 'n i 'n mosaic...
ce Inchid In ele
A mintii ca un bob de spic...
Dar soarele 'n asfintit,
'n pustie
s'a trezit din reverie
Cu cel din dor netmplinit....
Venetia, 3 1937. Adelina L

' ma e.

www.dacoromanica.ro
 747

D.

Libertatea Artei
In semn de protestare contra Academiel Române, care a
ca, prin o serie de comunicäri, sä literatura scrântitä
pornografia spre a stânjeni actiune a Academiei,
un grup de intelectuali, apartinând intelectual C. Stere",
a de curând, la Fundatia Carol o ninteresanta, sub-
extrem de competenta desbatere", cum se
Dimineata", asupra libertátii artä.
Realitatea din care a räsärit atitudinea Academiei aceia a
cercului cultural C. Stere" este :
De la marele razboiu a literaturä un numär
de pretinsi literati, cari, speculând setea de scandal de obscen
a cetitorilor ajutati de editorii de au aruncat
a arunca pe adevärate grozävii. Poesii färä rimä,
färä ritm fgrä sens, ori de murdärii ca acelea care
se spre ziuä de Tigani, carciumele de periferie, clientilor
morti. Prosä cu personagii inventate, imposibil de situat nici
In timp, spatiu, sânt atribuite sau de o
absurditate apocaliptic5, sau de o neru$inare pe care numai cânii
nu ar desaproba-o.
sânt zeci de Igreci, ale ticälo$ii, tipärite frumos,
coperte ilustrate colorate, umplu vitrinele Fiecare
volum poartä o banderolä, pe care, cu litere spre a putea
fi cetite din stradä, se recomandä acea cadoperä, care nu
ce admiri mai frumuseta originalitatea sau
subtilitatea mäestrie cu care marele artist
un pe care nimeni nu a abordeze pänä acum".
Bine banderola este semnatä de ; romanul
marelui maestru Y, care stä de volumul marelui artist X,
poartä o banderolä similara, de acesta. pe basa aces-
reclame reciproce se vând ca pânea caldä. Le cum-
pärä, nu numai spre a le ce le-au fetelor
de mahala, le cumpärä elevii elevele de liceu, - le cumpärä
pe capete. Fapta de acesti pretin$i scriitori de editorii
constituie un delict preväzut de codul penal. Impotriva
Parchetul are dreptul sä actiune Dar procurorii,
de supravegherea cercetarea a de de alte
crime, delicte nu cercetarea acestui
de delicte. Se pentru ce. pentru nu se poate
pretinde procurorilor sä-$i procure ceteascä neroziile
care se publia $i apoi procurorii zic, cu drept cuvânt, cä
o literarä, care neapärat va semnala operele care
prin continutul In prevederile codului penal.
Dar critica tace Ba, mai mult, unii critici, fie
ademeniti de de editurä sä facä scrierilor editate
de ele, fie cä, complet desinteresati, dar de sä nu fie con-
siderati ca rämasi In urmä lipsiti de curaj, asemenea

www.dacoromanica.ro
748 CUGET CLAR

$i merg lucrurile când asemenea mâna

unor academiciani, cari, zicându-si de vreme ce au dreptul de a
distinge prin acordare de premii scrierile bune, implicit au datoria
de a pe cele rele, - semnaleazä aceastä stare de lucruri
Academiei cere la Ministeriul de Justitie ca sä
contra a doi scriitori bine precisati, Geo Bogza H.
Bonciu, a editorílor cari, pe de o parte, s'au fäcut vinovati de
delictul codul penal, iar, pe de altä parte, arund prin
fapta oprobriu asupra renumelui literaturii romänesti.
Academia admite propunerea ca, de aceastä
intervenire pe lângä Ministeriul de Justitie, printr'o serie de
fäcute publice sä intreprindä combaterea
literaturii scrântite pornografice. iatä un grup de intelec-
tuali scriitori se adunä pentru a protesta impotriva acestei atitudini
a Academiei Române pentru a o combate.
sustine scrierile pornografice care se adresead omu-
lui de la cingätoare jos se eliminä de la sine din zona literaturii
artei deci nu trebuie sä ne de ; porno-
grafiile sânt cu talent, nu trebuesc combätute".
Al doilea spune scrierile pornografice sânt acte de lasitate
comise de autorii ;cä demascarea este o a critici-
literari ; dar intervenirea justitiei aceastä materie, con-
damnarea autorilor editorilor, confiscarea exemplarelor aruncate
pe piatä interzicerea reeditärii ar spori numärul cetitorilor" !?
Al treilea, comitând nelegiuirea de a compara scrierile lui Cara-
giale versurile d-lui Geo Bogza prosa d-lui H. Bonciu,
afirmä o adeväratä oped de artä nu are nevoie de rechisi-
toriu, pentru substanta ei duce la conclusiile aprecierile ce
i se cuvin (!) cä Academia n'are dreptul sä se amestece
aceastä chestiune".
Al patrulea afirmä cä iuresul pornit de Academia Românä
potriva scriitorilor Geo Bogza H. Bonciu nu este deck dovada
de a ne libera situatie care
drumul nostru firesc spre mai sus"! !
Al cincilea declanând fiecare frasä a sa ropotele
de aplause ale sälii", faptele acelor cerberi cari au adus casul
discutia Academiei este un act de lasitate, iar actiunea
prind de Academie de Ministeriul de Justitie este o dovadä de
a adevärului nimic nimeni nu poate impiedeca
creatia artisticr.
Al sfârsit, :d'Titu Maiorescu, de
acum cincizeci de ani, a solutionat mod decisiv absolut
scriitorul sä tot ce vrea färä nicio reservä doilea,
pentru determinarea hotarului dintre" artä pornografie, se
cere o competentä esteticä, pe care magistratii nu pot niciun
chip s'o aibä" !)
Fiindd marele critic, care afirmä Titu Maiorescu ar fi
care trece prin nu aduce niciun citaf
Sund -N.

www.dacoromanica.ro
NOUL 749

pentru sprijinirea acestei afirmatiuni, - iatä noi, drept

dovadä a exactitätii afirmatiei sale, colectie a Convorbiri-
literare, din care se poate constata cä operele tuturor ilustrilor
scriitori cari au colaborat la aceastä revistä sânt de porno-
grafii de scdrnävii, ca acelea din scrierile d-lui Geo Bogza
H. Bonciu.
Incheierea la care au ajuns toti vorbitorii din cercului
cultural C. e cä Academia a comis o actiune de osândit
cä nu are dreptul sä intervie".
Aceastä interesantä, substantialà extrem de competentä
deliberare" s'a supt presidentia d-lui C. Rädulescu-Motru,
care a declarat a primit-o pentru cä totul
rerea absolutei libertäti a artei a absolutei ei deslegäri de
indatorirea vreunei preocupgri etice".
D. C. a fäcut parte din cercul de conducere
al Convorbirilor este astäzi membru al Academiei
Române profesor titular al catedrei de logia de la Facultatea
de filosofie din Bucuresti.
Pe onoarea mea! Cinc nu crede, se poate informa la
la Universitate.
(Din Universur.) I. Al.

DIN RARILE VERSURI ALE LUI ZOLA.

CE REAU EU....
dealul s'o cuprindä : vreau mea,
Cdnd luna Maiu ni va zdmbi, La de
In ca Un trandafir sd-mi 'n u
Atunci poatä a privi. Trei fire atdt vrea.
Un cuib pierdut supt ramuri, Jos doresc, cu-arome vii,
La care nu e niciun drum. buruieni mirositoare,
Veda nu nicidecum, ce nu-i mai mare
cdnd geamuri. Ca o de
Ce vreau fundul vreau in locul
jos, supt Ddnd la
Un smoc se : simt supt frunza ce se zbate
seam cdntul af Id rost.
Eu vreau un de Dar mai ales ce vreau s'o
apele fäcdndu-si asta le las peak,
calea norocul Ce vreau eu mai de
frunze verzi pe Regina-mi cu blonde
Acolo vechi pe glasu-i cdntec e cuprins,
fruntea argintie vis pe ei
sus ciorchinele de vie $1-un ce nu
Pe deal Nici muschiul care l-a atins.
Trad. de N.

www.dacoromanica.ro
750 CUGET CLAR

Cum se noua poesie de

»Am räsfoit din scoartä volumul de poesii Clestar"
al Cicerone Teodorescu. Trebuie sä märturisesc
recetit de ori, de o atentie tot mai
incordatä, o curiositate din ce mai ehinuitoare. A fost o
mund infinit de dellcatä, ceia ce este mai important, este
ni se cere o incordare a mintii, o descärcare de
energie, nu pentru o productie ci pentru o
fictiune pentru un ce eteric, neaevea.
Am la sä resum minte, putin idei
nerale, cuprinsul acestui volum. N'am reusit... Chiar dupä ce 1-am
cetit de trei ori, mintea mea era de unei
nopti
Nu mi-a putut rämânea nici ideia a autorului,
felul simtirii ce i-a sufletul atunci a a§ternut
pe hârtie versurile cuprinse volumul Cle§tar".
Nu mi-am putut da samä nici de preocupärile de dpetenie
ale autorului, nici nota predominantä a totului este
dintr'un suflet chinuit de o durere, de urmäriree tinte, sau
ea este plecatä din intensa fericire ce a poetul
clipele in care a exteriorisat-o.
aceastä neputintä de reculegere aceastä neputintä
de recapitula de fidel cuprinsul acestui volum am
nu numai atunci când am avut vedere lucrare,
dar chiar când am vrut sä-mi ideia sau
mentul autorului poesie.
Aceiasi obscuritate s'a mintii analisa ce
am facut fiecäreia din poesiile sale luate parte. Am observat
sânt formate din idei zvârlite la intâmplare une ori
din cuvinte rätäcite, care au fost invecinate altele prin-
tr'un capriciu al intâmplärii sau, mai bine zis, printeun capriciu
straniu al de confuse, a autorului.
Cetind oricare din poesiile d-lui Cicerone Teodorescu, constatäm
aproape din strofe une ori versurile ce le
independente ca ideie de altele. Capeti impresia
autorul a amestecat färä voiascä, atunci când a transcris, strofe
sau rânduri din poesii diferite.
Acelui ce se avântä lectura unei poesii, dupä ce gustä
unei rime sau a strofe mult mai rar frumuseta
unei cugetäri, mintea se opreste brusc nedumeritä,
surprind totul de o ideie neasteptatä care nu are nido
de sens aceia ce s'a anterior.
d-lui C. T. nu sânt resultatul unei singure cugetäri :
din acestea par un conglomerat inform de frânturi ale
unor idei de legäturä intre ele, de niciun sens.
Cu toatä libertatea ce are poetul de a-si da imagi-
sau fantesiei sale, vom fi de indulgenti, trebuie sä

www.dacoromanica.ro
NOUL 751

recunoastem Pegasului" d-lui Teodorescu s'a rupt

acest cal a luat-o nestire pe
sfârsit ale visurilor desordonate ale poetului. Sä nu nimänui
curios sä nu-mi socoteascä de de autor
dacä voiu permite spun acest ilustru cal, care a fost
simbol al poesiei din timpurile cele mai stravechi, fantasiei
suprafertile a poetului, s'a fäcând o adeväratä herghelie,
dar cu totul de specie de cai. Acestor cai poporul adânca
lui li-a dat o denumire proprie : cai verzi.
de severá a poesiilor causä aratá
autorul, supt impulsul unei desordonate inspiratii, n'a usat propriu-
zis nici de imaginatie, nici de fantasie. una din
aceste facultäti mintale se presupune ordine, de
realitate. aceste atât imaglnatia, cât fantasia pierd
caracterul devin facultäti bolnävicioase, pe care
le denumete delir, divaga fie, limbagiul
obisnuit bâiguire.
Din acest punct de vedere nu mä sfiesc câtusi de putin sä
afirm poesiile despre care este vorba nu se
propriu-zis fantasie sau imaginatie, ci idei
la intâmplare, care logica normalul, oricâtä bunä-
am pune. le nu le putem constata.
D. C. Teodorescu nu este cas exceptional, nici isolat. Face
parte din acea a modernistilor, oarecum extremisti.
care s'a influentat de simbolismul apusean,
asupra cäruia impresionismul german nu a exercite
funeste repercursiuni care este un amestec de acmeism, dadaism,
ateism cubism, imprumutând de la toate tocmai partea cea mai
proastä, este o splendidä ilustrare a ziatoarei : Din nimic, nimic rásare.
D. C. T. este un bun cu R. Boureanu Dem.
Tr. Tzara, St. Roll, B. Fundoianu, Vinea, Voronca, etc.
cartea sa Anarhismul poetic" d. Const. Emilian ni spune
care este originea : exaltarea ce nu vrea
mai cunoascä nicio limità", stári sufletesti intâlnite Fr. James,
Gide, Proust tulburarea de marele ; ravagiile
bolsevismului ; intuitionismul lui Bergson, care a detronat inteli-
din drepturile ; psihanalisa lui Freund ; volitionismul
nietzscheian, influenta nefastä a doctrinelor haotice
disolvante, care se infiltreazä se amplificA prin metafisica
germaná bolevismul cäutând sä destrame cohesiunea
rali europeand de personalitate
Acestea spuse, revenim acum d. Cicerone Teodo-
rescu la grija deose bitá pe care a pus-o d-sa pentru aflarea
rimelor aläturate sau disparate. De autorul a avut singurá
modul in care a cäutat le o calitate minus.
Domnia sa nu se sfieste se slujeascá de acea libertate de
rimare mod cu totul exceptional, anume de a separa
propositiile pentru ca acestor propositii
ce talent

www.dacoromanica.ro
752 CUGET

fie luat drept la rândul urmätor, fragmentäri desagreabile

pentru ureche artistic. Unele dintre rime, de nu sânt
formate din aceleasi sunete, d. C. T. le alegere,
aceasta aproape pretutindeni, ceia ce ni dä impresia cä versu-
rile d-sale niste nelngrijite strofe populare sau niste
cäri dibuite ale unui Incepätor nedotat cu o de fire poetica.
Astfel vedem rimând cuvintele Incercând" cu vânt" :
Asa logodnel sumbre In spirit Incercand
Atingerea - vioiul, aprinsul zbor saturi,
Dar usile deschise Ont....
De-asemeni in poesia Inseris pe lespede" gäsim
rânduri care rimei stângace, neusitatä de poetisägeatä" i
s'a ales partener cuvântul :

Si vremea arme tea gäsit

In se prinse ca
In semnul rosu ne 'neetat ochit,
Tinuta
Tot atât de copiläroasä färä nici cel mai elementar gust
poetic sânt rimele gälbuie" cu lui e", pästreazá" cu razä",
steag" cu vag", elegie" torturat" stat".
un exernplu de rime nenaturale, formate din frân-
turi de propositii:
Statuia simte focul
de la un timp
-
piatra,
Sederea 'n soclu, ?...
Apoi
cu izbutit
Contururile lzbutesc din greaua
pietrei, in spre steaua
Semn scurt de-asupra - care-a pierit.
Une ori poetul figuri de ce nu au niciun
sens care lucräri o notä de neseriositate tot
odatä de ridicol.
Inima rughiä", barba tristä", unghii atente". Dupä
cum se vede, poetul, superioare sau caractere
nefiresti unor pärti din corp, nu face alta sä imite
fidel pe acei tovarási ai cari au dat la un
inteligent", un nas gânditor", o sprinceanä humoristä", un deget
preväzätor" sau, ceia ce este mai caraghios, o care
cântr, un zgomot care tace" un vid care se vede".
infinita sa desconsiderare de cetitor, poetul recurge la
expresii care indecenta.
Astfel ,.stea rea din cusca a fost stare vinä sä-i
mânile.
Aceste expresiuni, care de altfel sânt destul de numeroase,
o lipsä complectä a educafiei artistice sociale, fapt des-
tul de regretabil pentru un poet al cärui rol de cäpetenie este
de a inobila gândirea noasträ.
(Din revista Revista Tinerimil Crud fillala Bazargic".) Elena

www.dacoromanica.ro
 Un laureat: poetul D. Nanu
E curios cum s'au putut uni atâtea voturi de scriitori
- n'a lipsit niciunul - nu numai pentru a da d-nei
Ottilia Casimir la care nu de ieri avea
pentru cea mai nobilä acelasi timp mai umana
poesie femeiascä, in stare a face din o
copodoperä de creatie de miscatä glumä, dar pentru
a incununa, fi contribuit partidul politic, coteria
sau prietenia, pe poetul Dimitrie Nanu.
superioard discretie a omului de
din tr'o crestere, l-a la o parte de
tot ce poate fi demagogie l-a impiedecat de
a face se releveze, in sale
merite. Popularitatea nu l-a interesat niciodatä n'a voit
deci contribuie prin nimic la cunoasterea operei sale.
Ea s'a adunat continuu de-a lungul anilor. La inceput
n'au fost nesigurante vreme când gustul
nu era de sigur, el gäsit indreptariul permanent
ce ignoreazd din nenorocire cei mai multi dintre
scriitorii de acum, e vorba de ingro-
pate pentru totdeauna : clasicii francesi. acestia i-a
iubit sincer i-a deplin, aducând la noi ceva
din potolita armonie.
pläcut a tradus mult. De din
simpatie peste oameni din alt
din alt veac. Dar d. Nanu a mai ceva :
truda de a reproduce asemenea e o mare
a voi se ca de idei
a putea exprime, cu firea sa de trubadur,
vre-o pasiune din acelea care smulg din suflet versurile
nemuritoare, el a cultivat cu cu un superior
al forrnei, un gen linistit, in care n'a rival.
Recunoasterea acestor vine de sigur foarte
dar e din
N.

Unget
www.dacoromanica.ro
754

MEREU TRIUMFATOARE.
'n senine ciocdrlid,
S'aud sosind de
luncile,
Se in
aprinse-si
nu : privighetori,
Sau in vesnicia...
uimit aripele zbori...
taind, farmec nume,
'n veci dincolo de lume,
Te cum mereu
Cum de-a vagabonde
nimb de cer de soare,
'namoratei Gioconde...
G. Tutoveanu.

OARB A. CANTECE
Din Lenau.
biserica din sat,
o Peste apa
genunchi s'a prosternat razele de
Colo, floarea
Lacrimi curg din ei, a trestiei
Lacrimi in Sus pe deal
Ochil de grei priviri in noapte :
nu ai vedere Zvon de-aripe 'ncet
Prin ca papte.
Dibuind pe la uluci, Ochii mi se 'n lacrimi ;
Cu vine alea care
Oarba 'n umbra sfintei crud, tine se
de suspine. Ca noapte-o
Ca ca 'n zori prin codru ceasul
in noapte...
Unii: ce-o mai fi Din adie 'n larguri
Se 'n oapta a
veni, mici, Fericit copacul prinde
or s'o 'ngroape Tainica vestire
Oarba simte
Domnu-i mai aproape Toate ramurileli
Const. Trad. de I.

www.dacoromanica.ro
 Piscul-Zânelor
- Chilia pustnicului Mihai -
de L Ciocárla.

va fi mai fost din noaptea cea de porninä,

ne-am culcat noi, nu ; asemeni nici am dormit: un
greu, de zbucium vAnzolealä tot de fiare
ce väzusem timpul zileinoaptea, pänä la culcare. Cu temeiu
de adevär, cä, desteptare, printeo luminä
murie, pe care nu-mi dadeam de ni-o trimete soarele ori
luna, cercând sä mä scol, abia am putut desprind dintre
stâncile pe unde asearä eu mosul ne strecuraseram de am
privit pe ferestruicä la ursul Pe aduceam aminte,
eu mä pe asternutul de muschiu, de mosul, la
pesterii. ce cäutam stânci ?
Odatä ridicat picioare, mä frecäiu la ochi priviiu grijä
spre gura pesterii. Nicio miscare nici räsuflu de care doarme.
lar, cum nu se arätau nici semne mosul ar sta fie totusi la
locul unde mä strigäiu destul de tare, ca
-- Ce este, ce-ai
omul speriat:
Soare, mosuleee !...
pätit, de ?, i s'auzi glasul, timp
ce se ridica de s.upt muschiul care s'afundase, ca acel ce nu
mai avea care sä-si culcusul.
Aici erai ?
vezi bine aici. Pielea fiindu-mi tare
ursul n'a avut ce face ea. Da' tu stai huhurez de pe margeni
printre stânci ? ai ajuns, mä rog, pe acolo ?
Asta nici eu nu Aseará nu m'am culcat d-ta ?
Negresit c'asa; da' ori s'a 'ntamplat ceva peste noapte ?
- Uite cum, nu dar acuma mä
-- Para,
ferestuicä.
teafär ? Acelasi cum te
- pipäindu-mä

pe meleaguri fläcäu frumos,

grijä pe ici, pe colo...
c'au cercat sä te f ure. Au prins de veste
nici una,
li-a
gata sä
te präpädim. Noroc, se vede, nu te-au putut scoate pe
prea Ele, batä-le Celui de sus, se strecoarä
prin urechea acului. nu.
mosul se sculä, scuturä sarica veni de se
uitä la mine,
- Da' ce acestea de care-mi ?
- Nu n'ai auzit nimic despre aceste minunate ale
?
- Oiu fi auzit, eram copil, dar am uitat. Ce, pot ele sä
fure oameni ?
- Cum sä nu, mai ales feciori frumosi, cari sä
cânte minunat din fluier. Ele-si petrec viata prin väzduh numai
joe de pentru asta cautä sä aibä
päreche.

www.dacoromanica.ro
756 ET

Aceste fiinte, care nu ce-i bätrâneta

moartea,
pe de pe
unde poartä ele hora ori brauletul, iarba usucä nu mai cre$te,
cunoscându-se multä vreme pe unde li-au cAlcat picioarele. Sälasul,
pentru vremuri de ele-s vietäti, au
pe cre$tete de munti, pe unde ochiu picior de nu poate
s'ajungä preajmä, au lacuri cu
izvoare de lapte dulce, cäldut, care se scaldä. Numai
pot pästra frurnuseta nemurirea.
Muntii sânt de cuiburi de care nu
pädit frumuseta dar de piscuri pe uncle ele, din pricina
cine c5ror de Domnul s'au pedepsit, prefäcându-le
stânci färä Povestile, ale unora ale altora, ai sä le afli,
dacä vei ajunge adevärat om al muntilor. pe urmele celor
impietrite, pe acolo pot ajunge unii din oameni, te vei
salda in unda lacurilor, care au fost odatä de lapte, acum
curatä, de pästrävi, ca toate apele de munte.
De stânca aceasta, care ne adäposteste, are povestea
ei zâne un pustnic numit Mihai. Pe ferestuica ce se vede,
de fata noasträ, nu arare ori s'au strecurat zânele
pentru ca isoiteascä pe schivnic prin frumuseta
Ori, cele mai multe ori, nopti lunä plinä, cum fuse aceia
care s'a dus, pänä 'n miez de noapte mereu coborau, una una,
pänä la fereastä, unde, ferind iedera la o parte, umpleau golul
cu chipurile frumoase, :

Ce stai, Mihai, aici in munte :

Mai bine sat devale du-te,
Cáci fete multem

Pustnicul fire* cä fugia golul de 'ntunerec al chiliei,

pe care ai s'o vezi, ori se fata,
rugandu-se lui izgoneascä mai departe,
ferindu-1 de ispite. lar, dupä multi ani de näcaz din parka acestor
fäpturi despoiate nerusinate, pustnicul n'a rugäciunile zi
noapte, pänä ce s'a de sufletul lui l-a
scäpat pentru totdeauna de nävala Odat5, in miez de noapte
lunä plinä, când o parte din ele se lacul din fatä,
altele purtau de tot preajma chiliei, bunul
a toate le-a blästämat se piaträ, toate din
tele acesta, care pe unde se aflau, incremenite au rämas,
chip zgrunturos de stâncä. Trupuri blästämate de zâne
sfärämäturile de piaträ ce se presärate pe fata lucie a
lacului, precum cele ce se tin lant mai din sus de pe
cärora s'a Tudoran ca sä scape de mistreti.
a trecut multä vreme de când s'au petrecut astea ?
- Or fi sute de la Chilia ai sä i-o vezi, cum
a läsat-o el, impodobitä numai icoane de piaträ, ai sä-i
povestea vietii ; dar asta mai Deocamdatä, cum

www.dacoromanica.ro
NOUL 757

afarä e ziva cea sä vedem de au venit ori nu ciobanii,

precum fusese vorba. In zori ei trebuiau sä fie aici.
-
aici,
graind, mosul se
Soarele stä urce
de scoase capul
chilie de piaträ..., gräieste mosul, mai
spre cercetare.
noi ne afläm tot ziditi
ca pentru sine ;
apol strigä poate :
- Tudorane mää-ä, Petrutule-e-e !
Codrii golul muntilor poartä o aceleasi chemäri
täcere, färä niciun räspuns.
- Poate cä n'or fi sosit acum. Pe am väzut, la
nu-i de mirare sä-ti iasä cale, oricând, intâmpläri zäbavä
cerc eu sä-mi dau pärerea.
Asta crede... mistretul din poienitä lipseste, la
unul din ursi, pe cari nu-mi inchipuiu sä-i fi räpit alte
vor fi sosit la timp, neputând mult, au
plecat se iar. Cä n'au dat de noi de-asupra
stâncii, fi inchipuit cä ne-am adäpostit ascunzi§, ferit de
primejdii, unde ne vor gäsi la cea de-a doua sosire. la
mijloc acest du-te mai va sä treaa vrerne vedem,
ori sä ne ei ca pe niste oameni fundul
precum sântem. De toate Intâmplärile acestea ni dau bun
prilej sä cercetäm cu de-amäruntul chilia pustnicului, sä täinim
despre viata lui, sä facem cruce fata mormântului
care-i moastele.
- Cum, a fost aici, ?
- S'a 'nmormantat singur, cäci altcineva nu avea cine ; dar nu
In chilie, ci a ceva mai la o parte.
- Se poate inmormânta un singur ?
- Fireste se poate, dacä voieste. pustnicul Mihai a voit
a multe minuni, ai sä afli, nu numai pe aceia
de-a se singur. Hai acurn, pánä la sosirea ciobanilor,
si-om cerceta tot ce-i vrednic de väzut in chilia asta, care pe
noi, voinicosii, ne-a un urs.
Gräind, scoase din torbä douä lumânäri, sculele de scäpärat
intunerecul din pântecele stâncii se feria tot mai
departe prin unghere.
- Asa, donä luminite, purtate una de fiistecare
noi, vom putea sä minunätie ce stä aici ascuinsä
de de ani. Uite,
du-i sâmburele de luminä tot pe unde se va cere, tine-te dupä mine.
Luäiu lumanarea ce mi-o porniiu când urmä,
aläturi de cäläuz.
- Sä de-odatä mijloc ridicând luminile mai
sus, sä ceram, putea, sä prindem vederea
zare ce-a fost adäpostit multe zeci de ani un suflet de orn.
(Va

www.dacoromanica.ro
758 CLAN

altora
totusi, de numai noi sântem incomozi - numai noi
tituim tinta jignirilor, - dar literatura
continuä sä fie pusä la zid de tot ce este bun simt
publicistica romäneascä. o acest sens
produce cele ce urmeazä.
vorba de pärerile d-lui (Jean Naum), apärute nr. 18
al revistei Tribuna economica culturalr. Obiectivul,
pe rând, cei doi maiestri pornografi :
d. T. Arghezi, autorul pretuit" al Cärtii romänesti", pe care,
declara d. mi-a fost cu neputintä mai cetesc,
cele 430 de foi imbâcsite de frase halandala ciopârtite
tuzisme, nu m'am putut betia de cuvinte
anapoda lipsa de culturä ingâmfarea".
aprecierile nu se opresc nici fata d-lui Al. Rosetti, care,
asämänând pe Arghezi cu Eminescu, färä dovedeste ori
nu cunoaste pe divinul Eminescu, ori e lipsit cumpäneala
cea a gändirii, ori de simtul frumosului gingasului".
acelasi e vorba despre celälalt pornograf, e. /ovinescu
(asa iscäleste d-sa), care fie tras la räspundere (d.
zice: fie trimes judecatä"), pentru cä:
Fiind profesor, adecä slefuitor, este tinut ca
din catedrei sä propov5duiascä adevärul frumosul.
D. lovinescu, mAsluind viata celui mai mare poet,
a o impotriva bunului renume al lui Eminescu al

2. gloria lui e gloria spurcându-i viata, a zvârlit

cu glod României, o mare necuviintä".
Conclusia drasticä: cerem darea judecatä a d-lui /ovinescu
osAndirea
o dovad spiritul public se desteaptä cä nu
singurii cari vedem lucrurile asa. o lectie care nu-i stricä
nici colegului M. Gr. Cotlaru, care nu mai poate de admiratie
fata opereí celor doi pornografi.
cât ne priveste, credern Rädulescu-
Motru Goga nu se vor sesisa de activitatea artisticA" Arghezi-
Rosetti, nici Ministeriul Instructiunii nu va da judecatä pe d.
e. /ovinescu.
Aceasta nu ce va fi.
Paul I. Papadopol.

PREVESTIRE.
oameni se zbate
De ce s'a zeilor
vreme minte Cu tot ce la ei poate fi,
ce n'a Divina eternitate.
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL

ELEGIA SACELELOR DE AZI.

C'un de crete 'n spate, supt chimir,
'n mai albe casul,
supt sprincenele de brazi, busuioc calomfir,
acuma cuiburi un tot
Din care vor zbura, nostalgic, azi
ultimele stoluri
HI.
sint tácuti, posomoriti
Azi plaiurile tot mai Toti tinerii se modi,
cardurile azi tot mai mici : pas toti nehotariti,
vremilor tarzii astfel mai comodi.
doar amintiri, licurici. In casele micute de-altadata
Mai o sau
Dar, supt motiv ci este democlati,
Acestei musici i s'a pus azi
zorii deschid ochii de Se tristul
Nu-i mai primiti cu de cuplet ce s'a lansat,
'n noptile de lama cu lar tinerii, in tactul de tang&
Nu se mai fac dimii, ca in fericiti ci 'n fine au dantat.
Nu mai auzi chindia din suveica In fata lumii azi par bogati
nici slinic ori din
Nu-ti mai o leici De n'aiposi admirare,
Azi nu mai nici de jale. Ajuns-aucredeslujeasci
ca din ei, argati,
Nu mai rasuna peste dealuri 'n casele cu cu
clopot cioaie, nici cavaluri, Privind tacuti cimar' aproape
Nici rnielusei cu glas de catif ea, Se cu mode ce-o 'nghit
Nici copilasi fetele de luxul ci-i boalá.
In zilele de noua primivará,
drumul luau spre munte,
Nu mai cum odinioara, IV.
Nid clopotul batalului din frunte.
N'ai mai vezi pe Voi dat oameni mari, destepti,
Ciobani dorul prins in ochi, Cari-au lucrat, au sus,
fetiscanele 'n urmi Dar din cuminti intelepti
si multe, de deochi. S'au rasucit pe-al vremurilor fus
prinsi in mreaja noilor puteri,
De voi, meleaguri sfinte
Toti au uitat usor, de mai ieri
aruncat din Voi creat românesti.
din azi, cucernicia Tot voi dat si creasca
Strabunilor, ce 'n románesti In vechea tot
N'au mai lumea negustoreasci
Din portul vostru, din nu v'a dat nimic.
N'a mai o amintire, Azi, din apusul vremilor trecute
amintire ne-a intristat Nu v'a rimas nimica pentru :
ni-a turnat in suflete Va 'nghite nepasarea, pe nevrute,
N'ai sa mai pe ulitile largi lar voi pireti doar umbre de strigoi.
Nici oarneni cu zabune inflorate
nici chimiruri, alti dragi, V.
Cusute colorate.
Cu cioareci din dimie blajini din vremile de ieri,
pe cap oi : Stramosi despicat necunoscutul,
Era in o
Si, 'n de ne azi cu trecutul !
Tudoran,
(Din

www.dacoromanica.ro
760 CUGET CLAR

cea mica
- Tyyni (Tuulia ')
talmacire A. G. Stino.

plimbare pe un drum cu miresmele primaverii.

tremurand mea; picioruse dragi care, mine,
urmele pe Pitigoi pe -
am venit
ascultam.
Mäna se desprinde dintr'a pasii mici o ieau
Gura cea incepe a vorbi cu
- Ziva pitigoiule! la mai o noi de aceia am
venit, te auzim !" incepu
infrigurata mea.
- Ah, ce fericire pentru mine pasare ar veni
sä se aseze aici, pe Eu sta linistit de tot, - apoi
incepe Vino incoace, !

Mi-ar fi mie ceva ; dar trebuie explic copilu-

lui sfioase, nu se apropie astfel
oameni.
C se pe sihastrilor
smeriti. Dar acestea de pe din Seurassaari
au mai utin curaj.
Copilul imi pune un de intrebari silesc räspund ;
dar cercul ganclirilor mele incepe se impresio-
de o apropiere : chiar in cea se
pe mea,
- Nu esti tu la ca pitigoiul, tu care ciripesti, tremuri, te
micut, de pe
? Voiu avea totdeauna puterea ascult ta
sie, ca nu-ti dorul de a ? de sigur,
continui este aceasta in firea ta ca
; a
iului. Mai vei da sama putin cu
cânti intr'una. Atunci ai zbori... Vai, nu te invinuiesc
de aceasta ; dar numai te de fiecare
Cu viata ai incepi departe de Nu
voiu putea asculta zi cele mai frumoase din
tale. acea mea, mele se vor feri s'o
Nu voiu mai putea fi increderea ta decât voiu
putea destul de Tu ia-ti zborul in voie
Autoarea acestui fragment, d-na Tyyni Tuulio, Tuulia numele
literar, este o scriitoare finlandesa, sotia prietenului nostru d. profesor
dr. O. J. Tuulio de la Facultatea de Litere din Helsinki. Fragmentul face parte
din volumul Ta Eeva" (Viata Eva"), 1932, a tradus in
de d. profesor Tuulio.
De remarcat calda expansiune a sentimentelor intr'o ocrotitoare, tova-
de toate zilele a omenesti, desvoltarilor lince ale
lentatei scriitoare finlandese zugraveste sufletul neamului sau, sufletul
unui popor mesteacanii lacramioarele. Literatura cl-nei
Tuulio, conducandu-ne fragmental de fati, ni-o inchipuim
mai frurnoase sentimente - A. G.

www.dacoromanica.ro
NOUL 761

incerca te opresc, de lega un fir de picioare, te-ai

libera de sigur mai vii mine.
toarcere din u firea unei fiinte departate, reci, aproape
necunoscut. Apoi absente de Dar acum
nu incá acolo, oh, nu ; in bucuria acestei vremi nu-
mai de duiosie aur, te am aid, pe
reste, tu nu de sfios : pot te putin in brate
te de ai suflet la
mame din lume care
pentru totdeauna Poate spre lumi mai bune, dar
prin ce ingheturi!
tu micul mieu nu porti tu, in
o pe umk, voioasa a ? Nu-ti dai soco-
de presenta de pentru tine.
va timp pe va lua zborul apoi. Are
se supt o sau alta. Las'o se apropie,
priveste-o saturd-te de presenta ei, dar sa n'o sperii niciodatä!
Lipsa ingrádiri alckuieste cel mai de pret din farmecele
sale. Are tine : Ce va fi ea oare ? Prietenie, iubire,
duiosie; bunitate. voie astfel, pururea demn de
dar nu crezi ti-i numai deck cuvenitä.
zi sosirea ei iti va vesti cele mai frumoase ale vietii
nu nicio
prea poate ca, apropiindu-se de tine, sa numele
de Ai asculti atunci cu toata srnerenia
ti-i vrerea sá-i statornicesti amintirea, tot ce vei avea de
este urmezi intocmai spusele acestui adaugi
nimk mestesugit.
Vei fi poate o minte in stare impui vointa. la o mar-
gene oarecare, aceasta va fi cu ce oamenii,
soarta, propriile tale mijloace ; dar niciodati n'ai s'o poti impune
unor lucruri care vor de inraurirea ta. va sta pe
nu la vointii tale. Venirea ei va fi de voie,
ziva va sosi.
tresare intr'a mea, gura cea tot vorbeste
6 prea cufundatä in Cerul
e de tot albastru; ; ce ?
Acum in ceasul !

IN
Ciripeste
Rdde cuibu 'n soare ; Sufletele ;
Ninse crengi vorbesc in Peste pluteste pace
izvoare... De altare
Const. Goran.

www.dacoromanica.ro
762 CUGET

Povestire simplä

le zile de prirnavara fusesera triste, de

si grei de cu si
ori, fulgi mari de zapada, de in cine ce
tainite ale cerului, se lasau in zbor peste case, peste
dinile infrigurate de lunga asteptare a soarelui care avea le
destepte din amortirea gerului. Apoi, acesti albi, in
marea coborau spre care viata
ce in fir de in fiece floare.
Copilul de la fereastra afumata - mult nu mai
avuse cine o trist la toanele vremil
durea nu pu tea fi el un fulg de zapada, o floare sau
un firicel de
- Peste srnerenia se o poate chiar
soarele, incalzindu-le, vanticelul o sä
povesti zmei, alintandu--le cum
el
Mai tarziu mai in vor ploile calde, care
vor umbra de jale. Toate se vor inveseli de re-
venirea : or sa mai frumoase,
din soare, vor pasarile,
paraiele.
Numai eu, asteptând pe tata de la tot
singur de intre päretii acestia afumati, pe cari n'a
mai avut cine cum am pe
mama in alti
§i-a fruntea mica de sticla rece a ferestrei,
ochii ca nu mai vada icoana
a care s'a coborit din ei in gandul
sufletul lui acum.
vede asa a de-a in toate primaverile
de se el mai mare, deretecand prin prin curte,
brazde pentru el de multe ori, mai
era vorba de trandafiri sau tras albastre
sau verzi peste albul pe zapada al
Acum curtea sta numai pete. Pretutindeni
Ar face singur brazde pentru dar
nu cum
Aproape intotdeauna o vedea o intreba :
cuto, de ce tu de frumos peste tot, chiar
De ce, 7". ea de bucuroasa spunea :
- Vin serbatorile Pastelui, si nu este frumos ne
Serbatoarea casa murdarä
Daca nu s'ar terne nu cum s'a intamplat
data a vrut vorbeasca, ar intreba-o,
acum, de ce nu vine mai
pe el.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANITOR" 763

aduce aminte ca ea de nu a mai dat pe acasa

foarte rar, doar
acoperind-o
In
-
lui. Pe ea au mutat-o
de atunci...
langa
in care ochil s'au urnplut de lacrimi, chipul dulce a
disparut, a ramas fruntea apropiatä de rece,
dindu-se mereu la dinsa la singuritatea lui.
*

Clopotele in deal se plangând, pe credin-

ciost sa ingenunche in fata mormantului Mantuitorului.
Era Vinerea patimilor, tot satul, mare, se
biserica in
Copilul a auzit trist al clopotului la chemarea lui,
dus de dorul ce-i lipsia pe care era sigur ca o
va gasi acolo, langa mormantul Isus al lui, a plecat
A ingenunchiat de-a icoana pe care, de
era de si ochii inchisi ai Celui pentru
bunatate credintä.
Fruntea-i a atins florile ce impodobiau mormantul
dupa aceia, ca i-ar fi fost de
s'au o s'a desprins de pe buze, ca o

Fumul gros al lumanarilor multe ce la

capul luí plutia in tot interiorul bisericii.
Copilul, privirea in negura d'inainte, a cum, de
odata, o raza de soare s'a furisat fereastra mica de langa
altar, multe in de furn, lar, pe de-asupra tuturor,
plutind usor, Credinta in chipul al lui
mai in urma, imaginea lui.
Era durerea sapase in cum mereu in
le-a intíns in sus, o atinga, pentru a o putea
proape, dar ea nu era pämânteanä. Furnul a purtat-o
pana de-,asupra unde i-a auzit glasul, spunându-i :

- Tu nu ca la capataiul meu nu arde nicio ;

floare nu sta peste lutul greu".
Un nour, de a trecut prin dreptul razei de soare,
carela drumul, el n'a mai putut nirnic in
fumul plutitor.
Cu de copil, dar grele, care-I
ca pe un orn a iesit biserica, a trecut pe la mor-
scump, de a aprins o ingenunchind, - a plecat.
A plecat peste dealvri, prin pädure, sa adune multe, pentru
a impodobi mormantul icoanele.
Dar in primavara rece, erau rare. Zapada mai dainuia
prin unele locuri.
gasit un ghiocel, colo o albastrica. frunza de feriga,

www.dacoromanica.ro
764 CLAR

din supt Mcea ca buchetul din in-

ghelatä -
al florilor l-au purtat seara
oprindu-1, necunoscut.
Singur buchetul pe care in in intu-
nerecul ce se de tot, pdrea mai mult o ademenire in
calea duhurilor
linistea pddurii a strabatut un
i s'a parut din intunerec se desprind umbre mari
negre, venind sa-1 inghitä.
L-a cuprins o precum nu cunoscuse atunci
- i, se
crengi azute. A alergat in
mult, a luat-o la fuga printre arbori
a simlit
i-a fugit de supt picioare, el s'a zboard.
Apoi o cadere abis, de nu s'a putut
Peste timp, in oamenii au dat peste
trupul care in florile sortite
un
Etisabeta

...

plecarile,
Din toate porturile din toate
Pe toate spre toate
Spre toate i
Spre margenile lumilor i ale gandului,
Spre margenile sufletului mieu, -

M'or in murmure 'necate, valurile ?

M'or in serbatoresti
M'or pe creste nevisate visurile ?
M'or m'or atrage adânc abisurile ?
Ce-mi mie unde md vor duce trenurile, navele,
dorintile-mi le fac - bolnavele !...

incotro li place zborurile,

Ca un stol neobosit de albe, !...
ceasurile cine-o vrea de scape-le !
Ale mele-s drumurile lumii toate, i apele.
umbrele-i, preajmâ-mi, infiripe-le.
deschide-ti pentru 'nalturi, pentru
i aripele !...
Din revista liceenilor de la Ploesti. Paul I.

www.dacoromanica.ro
NOUL 765

carte a d-lui Eugeniu Lovinescu, un al cärui con-

deiu e continuä vibratie pe care nimic n'o conduce care
crede cä literaturd face literaturä.
Alba a noului Socec, care nu e Socec decât e
critic d. Eugeniu Lovinescu, proclamä mari frumoase litere
o a Literaturii contemporane.
Trei niinciuni titlu unei care e nuniai minciunä.
Nu e istorie, cä istoria presupune o legatä,
organica, aici nu sânt decât cu pose de ambe sexe,
a lipsi aceia, masivä oarbä, a autorului.
Nu e literaturä, pentru fläcäiasii cari lucruri
logicä adesea rusine nu cu ce fac ei domeniul
literaturii.
nu e contemporanä, pentru de când vrea sä dis-
trugä autorul realitätile neatacabile ca sä puie in propria sa
pretentie imposturä.
Forma acestei succesiuni de foiletoane, capabile
pe oamenii cari nu pot gândi e determinatä de caracterele acestvi
intrus insolent domenii delicate care ar fi trebuit Interzise
imbulzirii sale brutale.
Ca absente : inteligenta, talentul, orientarea buna
Ca aporturi : o culturä cum se putea c5pMa liceele
versitätile noastre pe la 1900, când era lovinescianä, o
face sä se amestece bucätäria tuturor speciali-
mai ales o härnicie care s'ar fi putut märgeni la exercitii
fisice folositoare societätii.
De aici produse de-a dreptul monstruoase, ca lucrarea de
Va fi vorba de dânsa amänunte pentru ca din vädirea aces-
tei de a de a impune räsarä pentru oricine
ce este adevär onestitate.
Vom cäuta viitor sä cine e marele jude-
al bietului al nostru altora.
Va fi de ce cu N.

Menirea Academiei Române.

Astäzi se deschide sesiunea ordinarä anualä a Academiei Române.
Este un eveniment de generalä pentru
neascä, ce trebuie sä intereseze de o potrivä toate clasele intelec-
tuale, dar acelasi timp organisatiile noastre politice. Nu
numai pentru din nostri Stat membri ai
institutii, ci mai ales pentru cuvântul aici se
elita romänesti, prin care Tara
cärärile destinului afirmä geniul creator nobila concurentä
a popoarelor.
S'a crezut multä vreme la noi Academia este o
de lux pentru preocupati de probleme abstracte,

www.dacoromanica.ro
766

absorbiti de teorii nebuloase sau pasionati de lucruri moarte,

care expuse volume inaccesibile muritorilor de
nu pot fi de real pentru prosperitatea Statului. CAci
progresul unei nu-I vedeau câtusi de putin functie de
subtilitatea filosoficä a din republica stiintilor, ci mai
curând conditionat de indemânarea ambitioasä a temperamentelor
realiste, care, arena främântärilor cotidiane, izbutiau sä
atragä atentia prin practice la
ei imediate.
De aceia s'a infiripat la noi o stare de spirit, pe de rece
de supremul laboratoriu al pe de
päiatä pentru cupola ispititoare a Parlamentului politic.
unitätii nationale a venit corecteze acest
punct o mentalitate evident gresitä. Tara intregitä se väzu de-odatä
fatä o serie de probleme noi complicate, pe care nu le
mai putea deslega experienta conduatori,
ci se cerea spiritualismul menit prin
intuitia cunoasterii tainele ce le supt impe-
netrabil. Astfel a sä fie tot mai mult angajatä de
arta astäzi aproape nu se mai concepe nici la noi
lutionarea chestiuni social-economice a se consulta
prealabil datele de orientare servite partea specialistilor.
Este de sigur un mare acesta pentru buna desvoltare a
Statului, cäci ne scoate din fasa prea prelungitä a
satiilor, pe mai grele, dar mai ale
metodei a munch.
Dar, de la Unire Academia a
tivitatea celelalte domenii ale ei, dând o desvoltare viguroasä
cercetärilor, sporindu-si biblioteca colectiunile cu achisitii va-
loroase, valorile stiintifice care aparä acum
cele patru unghiuri ale Premiile anuale, din
ce ce mai numeroase, inmultirea din anul trecut a membrilor
cifrä insemnatä, atentä de noi de
cercetare, contactul permanent cu sufletului romänesc,
toate sânt probe elocvente ale tot mai ce
o are Academia pentru rosturile ei.
In adevär, trebuie sä recunoastem satisfactie idealurile
de civilisatie nationalä constituie o inaltä per-
manentä a glorioasei noastre institutii, pe care le cu
petintä inegalabilä perseverentä impresionantä.
Aceasta de toate acelui spirit
sitor care este d. Nicolae Iorga, inspiratorul direct al tuturor
atitudinilor bärbätesti ale acestei institutiuni, pe care cautä
o presinte sumbre ale anacronismului. se mai
datoreste impecabilului gentleman care este profesorul Alexandru I.
Lapedatu, care cu atâta tact, intelepciune, conduce
desbaterile dirijeazä, competentä indiscutabilä
autoritate activitatea Academiei Române.

www.dacoromanica.ro
 767

nu s'a formidabilä, care a zguduit opinia

de la noi, cu prilejul ultimului protest al tuturor somitä-
tilor academice cu nefasta a literaturii por-
nografice. lta sensibilitate moralä a d-lui profesor lorga, care
de atâtea ori s'a sesisat, coloanele ziarului säu, de perfida
primejdie a acestei literaturi distrugatoare a tuturor elanurilor
curate nobile din sufletul tineretului, a provocat una dintre cele
mai puternice rodnice campanii. Prin ea, Academia s'a afirmat
ca träind din nu numai sfera abstractä a preocupärilor
$tiintifice, dar miezul actualului, sä
resolve problemele vitale imperative ale presentului. nu e de
mirare : membrii infiorati de nelimitate ca doi
uria$i de cari am pomenit sus, Academia Românä e departe
de cea mai de bänuialä nu ar avea contact cu
främântärile cotidianulul. aceste vremuri de prefaced, cuvântul
säu cade greu autoritar, pe de-o parte pentru a salvgarda
prestigiul traditiei sänätoase, iar, pe de alta, pentru a imprima
tendintilor pecetia supremä a intereselor Neamului.
Românimea trimete omagiul veneratia sanctuariului
Culturii al demnitätii nationale, de stralucit represintat
prin tot ce ea a format plämädit mai domeniul
gândirii geniului romänesc. I. Mateie (in ,Natiunea Românä").
Contra unei estetice".
Spicuim unele controverse literare solicitate de un ziar din
pitalä cu geniul" pornografia". Articolul la care
ne referim este o intrebare pusä cunoscutului estetician, al
Titu Maiorescu, anume profesorul universitar de
esteticä din Bucuresti, d. Dragomirescu.
Distinctia fäcutä de d-sa scriitorul de talent, de virtualitate
de geniu, catalogând ceia ce este permis unuia sau altuia
din materialul de creatie, de sigur cade controversa destul
de serioasä atunci când este vorba de pornografie", unde trebuie
sä intervinä procurorul".
Punctul de plecare al controversei anume : ce este ce nu
este permis unui scriitor de geniu sau de talent, d-sa pre-
: cä numai scriitorului de geniu este permis scrie
acläugând : pornografia de a
fi abjectä, dupä cum de a mai fi pornografie anume
organe ale statuii antice".
Argumentul de sigur este concludent atunci când e vorba de
geniul" creator, dar niciodatä, credem, un geniu
sufletul inspiratia cu abjectiunile pornografice.
Aceasta ar fi o limitare impusá de estetica lui sufleteascä, de
credinta lui artisticA, de focul care-I arde duce pänä la sacrificiu.
Estetica diriguitoare de canoane a fixat scuse pentru toti când
s'a convins erau genii, numai dupä ce s'a väzut genialitatea
din alte opere cu adevärat profunde, serioase, unde spiritul
se ridid peste culmile obisnuitului.

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Fenomenoul literar, scäzut prin pornografie la abject

vulgaritate, inregistrat de opinia prin atitudine de
profilaxie" partea Academiei câteva mari per-
sonalitäti culturale contimporane, nu este un fenomen isolat
accidental, cuprins numai granitile terii noastre, ci un de-
ficit" moral intelectual mai generalisat.
Cause le acestei scAderi iminente de valori de preocupäri
rioase, de contact viu cu cetitorul select, cu cartea cea bunä con-
sumatä" produsä" dupä norme reale de imperative pur estetice,
s'au dovadit 'n alte de exemplu Franta, aceleasi
motive fatale : creatorului de la canoanele artistice din
causa comercialisärii talentului de atre editorii interesati".
Bolile de care sufere cartea", argurnentate printeun articol din
Revue hebdomadaire" de Georges Poupet, Franta actualä,
sânt aproape aceleasi ca la
Foarte multi autori", zice d. Georges Poupet, cred cä este drept
sä din pana societatea, spetä editorii, trebuie
sä punä la
credintä este justificatä pentru o tarä
nevoie traditie spiritualä. ar fi demn ideal
pentru creatiune.
Ce se ?
Scriitorul, ca artistul in genere, este uitat, oropsit, läsat la
miserie materialä, speculat, cumpärat, vândut, face
rocratism, pe apucate, toate aceste neajunsuri se traduc
opera lui.
Pentru cei mai multi, scrisul este o chestiune de biftec",
spune autorul pomenit, - vina o poartä, mare parte, editorii :
Ei n'au sä intretinä flacära sfântä a creatiunii sau s'o

Când a fost cerere mare, când se vindea editorii fäceau

comanda, autorul executa, ca un care preparä mâncare,
dupä gustul clientului."
Când mai fost cele bune, cetitorii väzut sä iea
cartea care se vinde. Politica, opere de vulgarisare de fel,
actualitatea, 'n special pornografia" li se päreau se vâad mai
usor operele de istorie sau de filosofie meditate.
latä pe scurt remarca d-lui Georges Paupet Revue heb-
domadaire".
La noi, obiectiunile, gäsim infinit mo-
tivate editurile sträinilor ni-au invadat piata literarg.
Ei editurile au ucis literatura, poesia, sufletul scriitorului,
au schimbat valorile au rästurnat gustul spiritului
culturii traditiei noastre.
Ofensiva e bine fie edificatä asupra rädäcinii
räului", pentru ca profilaxia fie mai eficace."
Ion Molea (in Universul")

www.dacoromanica.ro
 Douä discursuri
cliscursuri rostite de curând la Academia
pun fatá in fata feluri cu totul deosebite de a
vedea lucrurile permit judecâti pentru rostirea
se cere decât o
de curentele la : o mai larga initiere literara,
in timp, perspectivele pe care nu le poate da decât
o mai a sistemelor procedeelor.
D. Blaga a fost un poet din vremea când puteam
ce spune poesia puteam simti cu
acela care, simtise, scria. Am primit eu cu cea
mai mare bucurie sau volum de ale luminii,
de la care nimeni n'ar fi crezut autorul un
de simpatic va trece la de intunerec ale
mistice cu totul de sufletul nostru.
getare nobila se exprima cartea sa de aforisme. Apoi
acest suflet supus influentelor a primit pecetea Apusului
in de gândire de expresie. de aici au iesit
piese legâturä, in care dominä un lirism de
neasteptate de salturi dincolo de
meniul inteligibilului. A creat,'un un Avram
lancu absolut straini de realitate si chiar de o
puire in stäpânita. De aici s'a trecut la spatii
mioritice" la eoni" prin care cliplomatul incá
cum a spus sa dea de
noii generatii, care cuteaza a spune le
le intelege.
Când s'a aflat fiul de preot ardelean va vorbi
despre sat, am simtit d. Blaga, ales
al Academiei de a a fi trecut prin stadiu
intermediar, ni revine prin tot ce-i impodobia
de aceasta, filosoful abstrus a
de iubita a mecliului nostru rural lume
la ceia ce s'a calificat, cu un neadmisibil
barbarism, citadin", o lume care nu ne sufere pe noi,
cesti aiurea condamnati prin acest hasard
insusi al nasterii la o culturä majorä" de
prumut, pe când, din cultura peste noi se va

(Noul SAmaniitnr") www.dacoromanica.ro

770

face o alta -a a metaforelor ab-

surde?-, o lume antipatica, in care fiece sat osebit
de altul oarecum opus lui, taindu-se astfel pu-
tintä a necesarei sintese nationale, o lume
visiuni intunecate urâte, ca aceia a prunelor amare
crescute din putreziciunea omului Cu necontenite
repetitii cuvinte mari din scrisul obisnuit,
aceasta ni s'a spus, rece cu citatii ale operelor
proprii, un moment de un de
emotie intr'o zi de
D. Petrovici a Un junimist un
list, drepturile, de ale care
nu poate fi nicio cheie, nici indreptariu pentru
dar la care desperati, recunoscandu-i drepturi
pe care nu le poate pretinde rolul mai larg
se cuvine, ce fugând
tatea sufleteasca, improscându-ne cu imprecatii
absconse ermetice, iazmele sugatoare de ale
misticismului. Pare rechemati lumea acelei
care mintea-si satisfactia
poate normal. Tonul a fost acela
Academiile care s'a luat a la o
de amabilitatea de ocasie critici fun-
damentale, rostite cu zimbet elegant. S'a
gerea merite pe care cu totii le-am recunoscut atunci
ele dominau, crezuri tendinte inaintea
de tare ar fi ispita pentru unii din generatia
bunul nostru traditional, scumpa mostenire
a unor vremi care a numärat pe mai
represintanti ai ei, se cu hotarirea
de a nu li ceda nici pentru a nu ne osebi de aceia cari
se de vane de cuvinte mari.
Azi e o vreme in care, peste o colegialitate
pe care n'o totdeauna, peste recunoasteri de
pe care, pentru alte nu le retragem,
fiecare trebuie cu sinceritate ce crede, fireste
numai la situatii ca acelea care nu
in ele se vorbeste alt nume
decât al propriei constiinti.
E ce am prin aceste neseparand de
naivii ispititi pe talentatii ispititori. N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÁMÁNATOR" 771

PRIN CARE LUMI.

Ca ni§te sinuri albe, stau dealurile
soarele gurguielor aprinse..
Cd 'n zarea de farmec mister
pare-un trup ce doarme cu fata cer...
$i jar 'n glasul de stele
Povestea nume 'n vremi rebele...
Dar nu mai anume prin care lumi visezi,
Când soarele neatinselor zdpezi...
G. Tutoveanu.

LUMINA...
Lumind, limpede lumind, Când de
Eternul zimbet rupt din soare, risipesti peste
Tu e§ti puterea creatoare In dimineatd,
senind.
divind Te mereu, putere,
bine Cd tu esti prima bucurie
floare cea din mângâiere.
toatd slava se Dem.

Z OD
miei au plugari ascultam cum
Cu plugul foamei pe ogor ; Cavalul, buciumul cerul,
Purtau .opinci, purtau ori, 'n linistea aceia
i flämânziau cu munca Imi ca fierul.
Cu fruntea plind de sudoare Pe o cum spune
cu secerea pe lan, Povesti in noaptea de
Din in asfintit de soare, de
sufletul Pe firul vietii le

Porumbul il cu sapa Dar basmele dus... anii

strângeau ; Nu pot sd vie ;
Si trecea ca apa, S'au scuturat de mult castanii
Când vara peste visurile noroi.
Cu tata eram frate bun, miei au Jost
md lua 'n cu Cu sufletul legat de glie ;
nuiele de alun, Purtau opinci, purtau irari,
Supt cerul strâns ca un Dar eu lut
A. G. Delafântinele.

www.dacoromanica.ro
772 CUGET CLAR

Din scrisorile lui I. Bogdan

Chiev, 18 August 1908.

Nu-ti vorbi nici de tifos, nici de holera care cre$te, nici
chiar de lucrul mieu, de am fost foarte harnic. M'am sculat, ca
de obiceiu, la patru cand ni$te turbulenti din otel, dupä
o opulentä dupä o mai opulentä, veniau sä
se culce.
Am cetit pat la fiindcä p'aci la toatä
doarme, m'am prin gradina Clubului Comercial",
care e vis-a-vis de o grädinä foarte
foarte bine vederea asupra Niprului multelor
vapoare ce merg pe el m'am plimbat la opt. ducea
pe un alb la gura Niprului,
la Odessa, apoi pe mare pänä la gura Prutului, apoi pe
Dunärea noasträ, mai maiestoasä deck toate apele ruse$ti, pänä
la Galati, de-aci pe drumului de fier la Bu$teni;
märam ceasurile pe care le-am fäcut drum chilometrele,
mä gândiam pe timp eu stau singuratec prin aceste
täri sarmatice, tu faci dulcele somn de dimineatä, lini$tea
perfectä pe care o gu$ti de nu sânt eu acolo.
Aveam numai doi tovaräsi grädinä, cari florile; e
gräbiau sä nu-i apuce soarele, care e mai fierbinte aci la
Bucure$ti.
Dupä aceastä scurtä reverie, a urmat... Am luat cafeaua
de nouä jumätate curtea Academiei Duhovni-
ce$ti, incunjurat de studentti teologie pbpi tineri bätrâni
de o turmä de ccr$itori, cari se deosebesc de ai no$tri prin
aceia sânt foarte cer$ese cu multä demnitate. Para
vedearn miseria Rusii räbdarea ingereascä a
ei pe fetele acestor calici vagabonzi, veniti din toate
sä cearä sä se Punct noun bibliote-
carul a sosit, de la nouä jumätate la douä (I-am
tinut mai mult decât ar fi voit el) nu m'am de pe
scaun nu mi-am luat ochii de pe manuscris.
Mâne isprävesc partea ce ne prive$te pe noi, va voi
sä vinä dupä prânz, de la trei isprävesc tot. Poimâne
dimineatä trebuie sä plec : altfel hiletul.
Dar, voie, am sä-ti spun decât ce aveam de
povestesc. Vreau descriu cum se aci
Hôtel l'Europe". Te intereseazä e caracteristic pentru
Rusia. La Ru$i toate lucrurile sânt mari ca numai
oamenii putin pärtile acestea. Sträzile sânt lungi,
de enorm de late ; tramvaiele sânt
de doua ori mai mari decât ale noastre ; casele din centru parcä-s
palate ; din apartamente a saloane. Pe toate le
restaurantele, bine cele bune.
SAli imense, mese mari, serviciuri ca pentru uria5i. ai

www.dacoromanica.ro
NOUL 773

sä te poate n'ai crezi voiu spune. Dejunul

aci din feluri de mâncare, afará de mezelic sau zacuscá,
cum zic Rusii. vrei peste (eu am luat odatá zarzavat
odatä nisetru rece), un castron de de mare
ca vasul care fierbi tu iai trebuie.
mi-a adus un nisetru colosal, din care taie
iarási vrei (eu 1-am lásat pe chelner sä taie) ; ce m'a
tat a fost mi-a adus unul de mare, de curiositate
1-am cat trage ?". a fost : cincizeci de
aded douäzeci cinci de chilograme. N'am
cred cá mai vedea vre-odatá asa. ceri bere de butoiu,
aduce canä de cele ce noi pentru ;
eu am luat o sticlä micä, bere de Riga foarte bunä, cam ca
Pilsenul austriac. Dejunul m'a costat, eu tot,
ruble copeici, cam franci. E drept ieri sara
n'am mai nimic probabil cá tot voiu face ;
deci economicos.
Aci mâncarea e toate acestea parcá lesinat
simt slab. Poate de de e de
nu cutez les din odaie. Voiu merg
grädina clubului voiu lua o cafea sau un ceaiu. Se dau
concerte simfonice supt cerul liber, cincizeci copeici intrarea,
probabil frumoase.
Acum patru ceasuri ; ceas jumátate am dejunat
am ; somn n'am de puiu sä cetesc o
carte de istorie ruseascá, pe care am cumpärat-o ieri dimineatá
drum spre Academie.

BUGEAC.
Pe 'ntinsul dogorit de spice coapte
Se lasä 'n din soare...
In zarea de
Se sting : miscare, chiot, soapte...
Plutesc miresme
De cosit de livezi :
Trileazä 'n ierburi de noapte,
'n crânguri doina visätoare...
Prin ce se 'n depärtare,
Abia se movilele sihastre,
Cu inundate 'n raze...
'n linistea aceasta ce tresare
Bugeacul se cufundä 'n vise-albastre,
de cerul cu topaze.
(Din Bugeacul'.) Alfred

www.dacoromanica.ro
774 CUGEl CLAN

tot
E vorba despre Mentiunile (seria a ale profeso-
rului D. Perpessicius, cäruia, Gändirea" (XVI, 3), un alt
cronicar face aspre observatii, reprosându-i gravele greseli
de anume : A luat brate pe acel libidinos versi-
ficator care e Camil Baltazar, acum, din fericire, epuisat poeti-
ceste, ca o hotärâtoare dovadä a artificialitätii sale, räbdându-i
pästoriau pe un ciopor
grozävii de limbä ca aceasta
cald de mare o turmä de otel", sau confusia specific evreiascä
i penibila rimä : decretându-i
strigärile trupesti lângä celelalte drept fusiune
de substantg contur (p. 22). A vorbit foarte senin de felul cum
se aseazä prosa de folklore evreiesc a lui Ion fatä de
traditia epicä" a de scrisul ce urcä pänä la cronicari",
ca o valoare decisivä a actualitätii literare (p. 318). A drapat
sonalitatea de scriitor simplul talent de reporter cultural
ale lui Felix Aderca termini uluitor de elogiosi ca :
De mult n'am mai avut pläcerea sä scrim (?) despre d. F. Aderca,
poetul romancierul, esseistul criticul, polemistul dramatur-
giul, la fel de interesanti fel de pretuiti
la modesta
Intelegere. vina este, de bunä samä, a noasträ" (pp. 116-7).
Sant câteva din päcatele la cer pe care d. Ovidiu
Papadima, profesor critic literar, le cärtii d-lui
Perpe
Noi avem de adä'ogat nimic. Ne numai sä notäm
la räbojul vremii cä principalii publicisti, odatä cu ei opinia
publia, au deschis ochii au sä vadä cä, de o
care nu are nimic de o poesie care e contra-
dictia flagrantä a poesiei, a o aromitoare, care
toate limitele, bunul simt comun este biciuit
prin de poleiala
neologism elor dichisite.
Din nefericire, ni vine greu s'o spunem, d. Perpessicius
cade, une aceastä boltä I-o spune d. Papa-
dima, care n'are nimic comun cu d. profesor N. dar care,
ca acesta, e inmärmurit de resultatele desastroase la Scare a
dus aceastä criticä.
Paul L Papadopol.

PE PIATRA POETULUI ANTIC.

pe poet, A un a
1-au chemat A fost un a
Ce adauge la
Pe platra-i? A
in clara de
Acela care s'a sfdr$it Prin farmecul eternei arte
N'a Jost nici mare, bogat:
N.

www.dacoromanica.ro
NOUL SÄMÄNÄTOR" 775

istorie a literaturii conternporane

de ce, ca a d-lui Euge-

niu Lovinescu, tot felul de personale,
care se caricaturari
o de literare, fiecare cu definitia
posa sa, e necesar se din ce suflet din
ce viatä porneste. cum autorul, a cärui vanitate
margeni se cere in toate domeniile supt
toate formele, un scriitor de Memorii, de ve-
ninoase adeväruri despre altii, ales despre mortii
cari nu pot räspunde, amintiri personale ale ajung
pentru a-1 fixa.
E vremea de la Miscarea de a
prins, la toate elementele li-
terare de valoare. Un absolvent de Universitate
tine, sä se fi distins prin scrieri, li se adauge.
Imi trimete deci o imposibil de descriere a unei
pe Constantinopol, cu ce a in minte
din mitologie, ca agrernent. Merge, cum era natural, la
cos. Dar tânärul nu se El se vrea acolo la
Trimete o veche dare de spaniolä, a scrisorilor lui
Codru Publicabilä nu e nici aceasta. Dar el
se rânduri, pentru a figura.
I-am : mai putin de o de E
Eugeniu Lovinescu.
In acelasi timp sarguinciosul elev al d-lui D. Evol-
ceanu se ocupa cu stridanie de conjuctia cum. Era firesc
dedice cercetarea profesorului la care lucrase. Nu,
vrea stabileascä o personalä cu mine.
Primesc brosura cu o dedicatie. Obiceiul cere ca omul
onorat cu asemenea omagiu fie intrebat. Nu
mi s'a vorbit nimic. De teama a unui refus. Eram
deci conducätorul unei pretioase reviste, initiatorul unui
.curent folositor un distins filolog, inaintea cäruia fac
plecaciuni... conjunctiile.
Dar iatä cä debutantul are crisa de pe drumul-Damas-
cului. Damascul säu e pe acolo, pe la Folticeni, de unde
vine, dintr'o regiune pentru cultura fructelor.

www.dacoromanica.ro
776 CUGET CLAR'

ne-am din nou, eu fostul mieu student,

la Folticeni. La iarmaroc.
Spectatorul eram eu, Lovinescu cu
spectacolul. M'a oprit politieneste, ca dau traducerea
din Pausanias a lui Odobescu, pe care vrea s'o publice.
auzit niciodata de traducere, care nici n'a-
vea de ce intereseze. mieu staruia
o am, ca o ascund, poate vreau
losesc de dânsa. A trebuit fac necuviinta..
De atunci nu ne-am mai in Dar
fletul Pa.i de nisip a Se mea
a toate injuriiile. Mania pornise. aveau,
din aceiasi invidie de oameni altii,
la organul literar al unui club politic
din Iasi. Nu m'am mirat de acest nou sunet de
in poarta revistei conduse de mine. Erau atâtea
sunete potcovite ! Nici n'am Nici atunci, nici
vre-o alta opria Codru conjunctia
Vremea a trecut. Fostul student de la Bucuresti a
mers la Paris, a luat un titlu cu o carte de pripa,
fondul de care s'ar fi cerut. De la
cum la francesi in Grecia e drum, chiar
e condus cineva de naiadele din vechea bucata
sentimentali.. De acolo a revenit impresionist capricios
suveran. Lernaitre ca fond, Faguet ca
pretentie.
Salonul lui Maiorescu
dernagogiei literare cu tineri de ambe sexe.
astfel din a amatorilor de
lebritate s'a creat un criticul care se
siona de fapt pe sine singur asupra sale.
batat de propria sa persoana, a devenit apoi romancier,
la pretiosul fond sufletesc cu al unui
Sadoveanu sau Rebreanu. Anume curente politice l-au
adoptat ca auxiliar, deschizändu-i subsolurile foileto-
nului
suit pe un munte de maculatura,
legii pentru noua literatura vedem neadevar
viclenie se ascund in ele. N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANÄTOR 777

Ruinea lui Alexe

(din ciclul

E Durnineeä amiazà. Soarele de August este grozav de

mânios 'n lui coace iarba de pe câmpuri preface
pämântul care se ridicä chip de nourasi
la fiece
In maidanul care desparte un sat de altul, i fetele din
s'au strâns la horä. Un scripear, un cobzar unul
cu soiu de trâmbitä de tustrei in jachete
rupte murdare, cântä strident cele mai noi danturi.
de un imens nor de praf, tinerii joacä
care silesc ochii bätrânilor se de la ei. Trupuri
chircite, obraji scofâlciti, ochi adânciti orbite
tulburi, privind când pe supt sprincene, când crucis, par apar-
unor copilandri pe cari te miri, nu-i vezi curtea
spital.
ce ascunde aceste schiloade ! Pan-
taloni largi ca niste haine scurte strânse pe
batiste de larg räsfrânte la buzunarul pieptului, de
stambä färä guler färä cravata, pantofi de lac.
fetele nu mai a cätärii cu fetele asprite de unsori
de farduri de calitate. Ele sânt toate tunse cea
din modá imbräcate fosnitoare rochii de mätasä,
mototolite la spate, unele prea lungi largi, cäzând falduri,
altele prea scurte strâmte, par o
pe trup.
ele par niste copile prea devreme coapte.
Läutarii au o horä, dar o de tineri se räpäd
-
furiati cätre :
Tiganii
Barabat !... Pastile
mai
Dumnezeul... Zi-i un tangu !"
din instrumente, dar schimb
räcnesc pe cât in baierele inimii fierbinti :
Supt ceru' Dargentinii..."
Piepturile se turtesc de cele osoase ale bäietanilor, iar
picioarele se care de-abia se mai poate
ghici norul de praf ce se ridicä de jos.
De cealaltä parte a horei, se un zvon de murmure, peste
care o voace puternicä :
- Barabat !... Maicii Domnului... Zi un foctrot
Ceata adversä ea, de se
fug, bäietanii se Câtiva gospodari se
ca sä-i despartä sä lucrurile, dar dintre a
din buzunar un revolver automat a descärcat pieptul
celui d'intäiu care i-a iesit nu mai putin decât gloante.
La scena asta, fulgerätor de priveste Alexe
CudAlgheanu, un albe läsate pe umerii trasi
voiniceste, fruntea sus cu privirea agerä. face

www.dacoromanica.ro
778 CUGET

cruce, näcaz se gande$te apoi la tinereta lui

pärtatg.
Mare domnule !", spune el atre un sträin,
haine de oras. Mare ru$ine !... Un copil o potcä sä dea
cu livorveru' nouä gloante sä ucigä un gospodar o casä
plinä de copii... Da' sä vezi dumneata nu pate nimical... Are
sä taicA-säu cinciiese hectare de din cele pe care
i le-a dat are sä tocmeascä un de avocat
cei cari fac politicä au trecere la boierii de la trebonal,
scapä !... are sä mai dea cu livorveru' ! Dacä ar fi al mieu...,
cum mai pune 'n la !...
cere acolo sá-i putrezeascä oasele la ocnä !... Cä, de nu, oare unde
o sä ajungä lumea copiilor
doi se depärteazO pe ulita satului. urmeazä
melancolie :
- »S'au stricat vremile !... Parcä eu n'am fost fläcgu ?... Da',
când de sama istora, priviam numai de departe la horä! Dacä
mä apropiam prea mult, mä zburät5iau cu pietre !... Dar
lasä nici nu sä mä apropiiu. pentru mi-era !

N'aveam altä afarä de un de in, lung

la ! Pe la optsprezece ani mi-a fäcut mama izmene, iar,
dacä am trecut de cinci, s'a dus la Galati
mi-a cumpärat de acolo pantaloni jâletcä de Viana.
$i s'au sfMuit pärintii cä ar fi fost vremea sä mä scoatä
pe mine la horä. au chemat, Sâmbätä sara, pe staros-
tele fläcáilor i-au spus dorinta
- Dä, cam micu$or el, dar... sä-1 primim !"
$tefane!...
A doua zi m'am dus la d'intäiu am
din urm5, ca sä mä spovedesc mä Dupä masä,
la horä, am dat un icosar pentru starostele mi-a adus
la scrânciob pe fata pe care o doriam !

Dupä spartul horii, starostele de samä fläcäi au fost

poftiti de tata, care injunghiase doi berbeci gra$i scosese o
balercutä de vin, nu de aista american, ci de vechiu, mol-
dovenesc.
.Cinci ani mai pe urmä, eu staroste de trebuia
sä paralele pentru plata lä'utarilor.
De-aceia, mai de adunam pe toti flädii la
mine acasä.
- Mäi, care dä patru galbeni ca sä fie la colinal"
FlOcäii de mult socotiserä ei sä capete aceastä cinste
cum ei pot scoate de pe la rudele cu-
noscutii licitau rândul la zece galbeni, odatä.
Apoi venia doi tot la plugul de la Sfântul
Vasile !
Tata se uita
- Mete, d'apoi cum
te pricepi sä scoti cofe de
la mine :
tu cu gura uscatä ?... Nu

www.dacoromanica.ro
NOUL 779

Scoteam vinul trecând pe la cuhnie, trägeam de pe cuptor

douä-trei pâni de casä.
treceau din 'n mânä.
- Mäi !, care-aveti o ciacâie sä pânea ?"
La peste de nu se vârf de cosor mäcar
la buzunar
Da' vezi-i ?... La fiecare câte douä-trei livorvere !
Doamne!... Oare unde ajunge noi?... mi-i rusine sä
mai sat cu ei!..."
pänä la poarta gospodäriei lui, Alexe Cualgheanu nu
mai gäsi nimic de spus.
Noroc pe mine n'oiu mai avea mult
pänä departe !"
Mihail 1. Pricopie

MÄRII
Pu.Fchin.
cu bine, liber element...
fatd-mi, pentru cea din
Joel valuri acest moment,
Lucind 'nseninare 'nsinguratd!
acum spre cea din
Chemarea cea a valului,
Ca pe-un prieten ce
Cu cea mai de pe rug' a !

Cu ce infometare te-am
'n lungi de 'nsingurare
Pe n'am
Supt unei

ce-mi mereu s'ascult :

vuietul trist de-afund,
mi te-adoarme
tale profund.

Modesta pdnz' a bietului pescar,

vrei s'o rabzi, o la
Dar, nu, e totul :
Mii le ca pe-o nimica, pared...

De tine n'am plecat vre-odatd

a-ti jertfi o de foc.
cu
La muntii rasi pe

www.dacoromanica.ro
780

Tu m'asteptai... Simtiam chemarea

Legata-mi se trudia scape,
Dar vesnic tot pe termul sta
se uita patirnd pe ape.

Zddarnic sd mai acuma!

Nu pot legatu-mi pas.
Departe 'n zarea o
Un mic ce 'n a römas...

S'a spulberat in el, supt somn mortal,

Ocean de amintire
Napoleon fatal
Durerii ce-i infinitd.

a ca o furtund...
Nemuritorul gdndului:
de libertatea cea mai
El lumii i-a coroana !

Infurie-te, mai
Mugeste in tund:
Acesta-i Byron,
Jertfit de-a libertdfilor furtund.

Prin ta se zänzislise,
Jost ca tine-adanc linistit.
chipul pe frunte-si zugrdvise
nenfricat ca tine a trait.

In veci desarte lumi... Mare...

Regret de
frumuseta ta neperitoare
din linistite seri...

Cu suflet de amintirea ta,

In a
Eu muntil fluizi ti voiu purta
valurilor

Trad. de Mihail I. Pricopie,

www.dacoromanica.ro
NOUL 781

BOBOCUL DE TRANDAFIR
metrul - A. Chamisso.
De de frunze, scoti miresmei
Ca de o refea Din
Nu floarea
despure potirul. Purpurie
Dorului Aurora,
Coace aurul miresmei potirul
In ascunderea De pe-at frunzelor ton verde,
Coace putere,
Ce se ascunde. Fericit cui
Mutt închisa ta
- Trandafire, vine vremea Sorbind aurul miresmei
desfaci Incet bobocul, Din de delicii.
Trad. de L.Const.-Delabaia.
O

Un mare scriitor care nu poate osebi.

Vorbeste D. Liviu Rebreanu, are unele päcate pe
- Cele ce s'au petrecut timpul din urmä ni-au arätat
adevärata ei proportie lasitatea celor mäsurä de a lua o atitudine.
Literatura ? Literatura pornografia ? Este o stare de
lucruri pe care eu o consider färä piecedent evolutiei
noastre de popor pentru care minti lurninate s'au jertfit ca sä-1
spre culturä civilisatie contra cärora se pun azi
minti impätimite suflete negre. Literatura trebuie läsatä
urmeze desvoltarea ei naturalä, normalä, care
au provocat-o oricât s'ar spune cä literatura influenteazA
publicul, literatura nu este deck o oglindä care acest public
poate oglindeascä chipul sufletul care se poate vedea
toatä goliciunea sau defectelor sale. S'au fäcut
arestäri. Academia Românä a dat tonul. Tocmai ea, a cärii menire
este a proteguirii atelor. Academia care,
observatia spre alte ar avea ce sä indrepte.
Azi au fost doi scriitori mâne pot fi arestati doi
bätrâni, oricare 2. Este o luptä oameni, nu
Vor sä facä sä disparä literatura pornograficA ? Ceia ce va fi sä
disparä, lipsit de talent, va dispärea, dupä cum ceia ce va
fi sä rämâne contra tuturor noastre de a nu
rämânea. strigä mereu : Elevii ! Sufletul elevilor in primejdie !

e de retinut. -N. R.
De aceiai calitate. -N. R.

www.dacoromanica.ro
782 CUGET

Sä nu li se dea elevilor literatura tuturor Scriitorii nu scriu pentru

elevii de sau de Sä nu se aceastä
de Scriem pentru oamenii maturi, cari-si dau sama
de viatä.
De când am sä scriu, mine s'au främântat multe
preocupäri etice. Asta nu m'a putut opri sä redau viata
toatä tulburä'toarea ei desfäsurare, ceia ce este, definitiv,
menirea scriitorului.... Dar, atunci când am cärti porno-
grafia scrisä de dragul pornografiei, mi-a repugnat4. Mä
asemenea pentru autorii am mai mare
Acelasi despret sigur, are fiecare cetitor cäruia-i cade
asemenea carte A doua carte de acelasi autor nu va
mai fi Este o carte intentiile ei...
Dacä se scriu asemenea cärti, se numai gânduri comerciale.
Ele nu literaturä nici nu vor rämânea ca atare. mai
bun judecätor al este timpul 6 Avem o are cine sä
condamne sau absolve. Tribunalul nu se poate pronunta
acest domeniu. Literatura nu se poate desvolta dupä retetele prescrise
de moralisti, dupä cum nu poate fi influentatä represintatä de
jongleriile mâsgälitori de hârtie.
Lipsa de atitudine a fata unei de purificare
care se aratá ca un o amenintare gravá a existentei
a evolutiei literaturii romänesti spre formele depäsite denotá
lasitate inexistenta unui spirit camaraderesc, care sä facä front
fata atacurilor de oriunde ar veni. Societatea Scriitorilor
ar trebui sä aibä rolul de for oficial dezideratelor
revoltelor (Din Adevarul").
poet de poetandrilor.
Vorbeste d. Radu :
Sexualismul brut, presintat stare a fi fost
de putin transfigurat estetic, are, mult, valoare de afrodisiac.
Consecintile trecerii anarhismului prin fenomenul literar modern
nu se limiteaz5 numai la obsesia poesie roman.
altä amprentä este, de sigur, abusul de pretins hermetism
poetic, tot cortegiul de insurectii formale sintetice.
Sä ne oprirn putin asupra acestui reflex anarhic.
In hermetismului poetic actual se unele elemente
de infiltratie, ce se confundä urmele extremismului literar flu-
turat pe la noi.
poetic, de avându-si genesa absconsul notional
emotional al lui Mallarmé rafinamentul simbolic clausiral
al lui Paul Valéry, precum umbrele de ivärele de
singurä. - N. R.
Ba -N. R.
-N. R.
Din potrivä -N. R.
Dar ? - N. R.
Cum e asta ? -N. R.
8 -N. R.

www.dacoromanica.ro
NOUL

safir ale poesiei lui Stefan George, descopere, in tânära

pe umerii candorilor pe care vrea sä le apropie de zäpezile
eterne, urmele särutärilor ro$ii ale anarhismului curentelor de
avangardä.
Abusul de hermetism, prin structura lui, amenintä elementul
prim al liricii : emotivitatea. Isolarea claustral, centrifugarea spre
o arhitectonicä pur formalä, intelectualisarea rece, geometrisarea
poesiei scufundarea ei supt banchisele unei lumi interne glaciale,
exagerate standardisate la maximum de poesia noasträ tânärä,
$i-au apropriat, plus, unele metode de externä care nu
ale hermetismului initial, ci, mai degrabä, decupäri transfe-
räri din exhibitionismul unei poesii insipide ce se voia revoltä
totalä la anarhie
Aceste elemente de anarhicA, transfusionate abusul
de hermetism poetic actual, ar :
a. Excesul de notionalä, care merge pänä la desordinea
sensului, la dislocarea valorilor notiunii la insurectia totalä a
elementelor formei : imagine, stil, lexic :
b. Excesul de a sintaxei,
c. Dispositia de-a luneca comod de la o de hermetism
a grimasele clowneriile poetice de dadaistä, futuristä
sau supra realistä".
colidamnare.
timpurile noastre, dupä räzboiu, a luat däinue$te de
aproape de ani o nemaipomenitä halima. Morala, religia,
arta, literatura notiuni relative, cu nemärgenit de
vaste mai ales nemärgenit de independente. Pretin$ii moralisti
de astäzi propoväduiesc distrugerea a tot ce mai ieri a fost
sfânt, popii räspopiti aruncä cu potcapul pictorii mâzgälesc
pânzele, expunând apoi fel de fel de ghicitori, scriitorii au scornit
un fel de a scrie de nu-i mai nimeni. Scriu ce träsne$te
cap, fond, färä formä, färä gust, färä mai ales
färä bun simt ; mai däunäzi a apärut Adevärul literar" o poesie (?)
care autoarea, o (?), cânta bretelele de la pantalonii
de sport ai iubitului. Ptiu, ducä-se pe pustii !
Iatä pentru ce ne fata marelui cärturar adevärat
apostol al neamului N. Iorga, care prin Cuget a dat
nalul a lupta pentru tuturor turbatilor din
literatura (Din

D. Aron face apara, supt titlul o culegere

de frumoase in obipuitul stil s'drumicat, de
cu noi. Se de a
scoate la lumina rolul care pentru un rost
pentru dreptate. fel nu a face,
stralucitoare prin pitorescul ei, adevarate pledoarii politice
sociale, in care anumite care se de favoarea
Sept manifestcs Dada.

www.dacoromanica.ro
784

ar putea recunoascd o glorificare a bor.- Cum nu

dintre cari cerem o poesie de rosturile
ci tocmai din potrivd, nu aceasta ca o a
estetice a acestei dovezi de puternic talent.
Ce zic medicii.
D. I. Popescu-Sibiu are (Pornografia
Sibiiu 1934) :
literaturii de pornografie brutalä nu vedem o
evolutiei spiritului nostru, nu vedem acea frätnântare"
din care vor forme noi de ci expresia unui oportu-
nism literar. Nu credem, astfel, se poate vorbi de o
spontanä a scrisului celor doi orientatori (prea bine
cunoscuti) ai ereatiunii noastre literare - spre criteriul exclusiv al
biologicului. nu ne-au influentat, de oare ce nu avem nevoie
de orientarea la ei : a celui ca o modalitate
ratatä a marinettismului, orientarea celui de al doilea
ca o reactie consecutivä puritanismului moravurilor englese.
deci directive literare din psihologice spe-
cifice stärii sociale de acolo, sisteme estetice justificate astfel
structura etnia ce se tesuse acolo la un moment dat".
o condamnare.
D. Vasile Letea, Jar (Târgul Muräsului) :
Literatura nu poate fi un simplu reflex al unor stäri de suflet
personale ; scriitorul nu poate fi un fotograf permanent al stärilor
sale de ; el nu e un singuratec, un isolat.
Suflet din sufletul neamului" se socotia scriitorul Cosbuc.
Literatura, oricât s'ar ridica sfera abstractelor
trebuie sä fie un ecou al unor sau aspiratii omenesti
nerale, variind, ca originalitate, de la popor la popor, in
mod permanent legate de conceptia de viatä a poporului
din sânul apare.
Momentul actual cere literaturii române, adeväratei literaturi
române, scrise de Români, acest proces de constiintä.
S'a crezut o imediat räzboiu, cä scriitorul ar putea
renunta la rolul lui de luptätor national social, pentru a se
transforma soiu de al unor motive de
natiunii.
S'au väzut scriitori cari murdärit condeiul preamärind cele
mai abjecte instincte desfrânari ale çontribuind astfel la
crearea unei atmosfere däungoare vietii noastre nationale.
Literatura pornograficä a invadat astäzi pervertind
gustul de cetit slujind curentele distrugAtoare pentru
crestinä pentru neam.
a devenit
mânä de scriitori, dintre cei de frunte, unii academicieni
mai tineri, au dat alarma.

www.dacoromanica.ro
 poetice

S'a vorbit in din de licente poetice,

multi dintre comercialisatorii pornografici ai unei lite-
raturi prea vreme control ar
fi bucurosi iea atâta. Au avut ei oarecare
vor continua fireste le aiba, dar de atâta
e vorba, ei o a scrisului
sau, cum spunea un aceia cari o
de secol vor fi recunoscuti drept represintanti
ai unei literaturi ascensiune,
de ce-o mai fi din vremea de inferioritate a
sämändtorismului", când, prosti inculti, romantici
sentimentali, nu fäceam costum
national, pe scânduri opinca.
Acusatia indreptatd acestor conrupdtori e mult
mai gesturile de invitatie la lupanar pe care
le fac cea mai argheziand, portiunea
de afrodisiace pe care o intind tineretului nu sânt decât o
parte din multele pacate. Ruperea logicei,
amestecul visiunilor a unor
comparatii absurde, care se bat cap cap, aruncarea
nestire a cuvintelor, bacalaureati trecuti la
cari, cu ajutorul unor termini de furat, vreau
drept profunzi cugetatori revolutionari, pre-
facerea intr'o orâncluire arbitrard a unor cuvinte
care nu se unul altul, - lunga a
exceselor la care se dedau toti acesti neispräviti.
e vorba de ce priveste
nu poate vorba de Lucrul n'are a face cu
poesia cu literatura, ci cu bunele moravuri, care
Stat de alcdtuire se cer rdsbunate.
Licentele poetice privesc forma. ele represintä aceastá
numai pe de normele admise

Cuget

www.dacoromanica.ro
786 LICEt

e vorba de alte norme, ele trebuie

rostul läudându-se pe sine, un
Arghezi din turma literarä a d-lui Al. Rosetti ni vor-
beste de sale vechi" confusia nu
nu balamucul are premeneascä curente ale
Licentele sânt ingäcluinte", pe care scriitorul
le rare ori, cerând scuse publicului.
De aceste a avut Eminescu a
aspru criticat pentru ele. Le-a avut prin el se
forma limba Le-a avut o puternicä ideie,
un sentiment covârsitor trebuiau se exprime, chiar
graiul. Dar, când ignorarea sau diformarea
lui e regula, atunci de sigur, supt raportul
literar, scriitori licentiosi, dar nu se mai poate vorbi de
talente autentice, ici colo amestecate cu câte o
N.

NOI

Vin la mine mirezmele grädinii,

simfonie care se 'naltä care cer,
In celebrarea sacr'a imensului mister
Stau a randä,pinii.

Da, se viata Oameni mici

Cu truda nespusä se catärä pe calmi,
Un vdnt usor se poartä prin frunzele ulmi :
Ce-mi sdnt aceste a' I

Un intreaga viermuire
De interese patimi ce-or muri :
Etern spre alte sfere se va tot preamri
ce a noasträ omenire.

Solemn, trece pe sfdntul soare :

de la ddnsul e tot ce 'n noi
Atunci nu ne prinde al clipelor
Ci ne de cele ce nemuritoare.
N.

www.dacoromanica.ro
 787

PRIMA VARA
Esti tdu e vijelie,
ochii ard de-o dogoare,
Obrajii in foc de soare,
'n suflet se zbate-o

La pragul stoluri
Sosesc mereu cântând de cununie...
prin paduri, prin crânguri, pe câmpie,
Se 'nalp 'n cer miresmele de floare...
pe lanuri albe de
Rasuna 'n lozii de sarututi,
vezi... in vale se 'nvârteste hora...

viara din adânc, nepoate,

Ca lumea este-a tuturora,
Dar fiecare-si iea din ea...
G. Tutoveanu.

SONET
PENTRU PRIMAVARA NOUA Ducea un un pachet
te-ai la noi, Supt un micsicriuca päpW;
Nici nici preot.
Cu visuri s'amägeqti pe visätori, incet.
Cu sä-ibucuri
Pe de
ai privit spre cer N'aupicuratnicilacrimi,nicibuchet
de pe tiranul ger, De nu aruncarä, ci discret
ti-aitrimis väi Mu o razä
i cdnte-au
Au räsärit, albastre,
noul Mu vemdnt Pe groapa luna lui
L-ai däruit Din adormitii
inaltä mila
Pe 'ntreaga care se pe fraged peristil
Emil Papazissu. Un roqu mac, sfinte zori,
(Din Tinerimii Crucii Din mica lui de copil.
filiala Bazargic.) Ecaterina Pitiq.

www.dacoromanica.ro
788 ET CLAR

Literatura din epigramei

Este vorba de epigramist d. Const. Manolescu, care,
copios volum, tipärit de Universul", foarte multe
catrene usturätoare desmätului literar de astäzi, represintat prin :
romancieri, esseisti, poeti, critici, etc., prin tot de ratati ai
care se cere, de vreme, desinfectat cu ncherlina
caustice.
pe din acesti ilustri represintanti ai noii literaturi :
: Mál", roman :

Cartea care luat

tot continentul,
e, pentru c' autorul
Si-a in ea taleniul.
H. Bonciu, autorul romanului Bagaj":
Conclusia ce o degaj
Din cartea-ti de detalii,
E romanu-a fost: Bagaj",
lar cetltori-au fost
celebrul triolet : M. Damian-Dan Petrasincu-Damian
Stänoiu, autori ai unor volume pe cât de vinovate, pe de inutile :
M. : De-a-curmezisul"
Mciun eveniment ;
cu bine vechiul an,
Daca Damian
Nu s'ar fi pus De-a-curmezis".
Dan Petrasincu : Sángele", roman psihologic:
inteun roman
Pe-un Cred c'ar fi mai bine,
petrasincian,
te analisezi pe tine.
Darnian : Pe Capitalei", roman :
De n'ar fi fut un idiot,
Destinul ti-ar fi scris,
str?da" 'n s'o fi
() acum, cu !

Färä cä nu puteau sä färä ecou suferintile lui

Eminescu, pe care setea de dorinta de a înjosi ale unor
romancieri moderni l-au redus la rangul de de.... lupanar.
de viguros e d. E. Lovinescu pe aceastä temä :
Invidiind lui Eminescu
Durata g!oriei postume.
Romancierul Lovinescu
volume.
D. Const. Manoles:u nu ni va lua unele care le fac
mai adevArate.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR 789

sau :
cA primul volum
N'a reusit s'o dea la fund,
E. Lovinescu, furibund,
mai pocnit-o cu'n volum.
ori :
E. Lovineasca
Nu vrea ne mai lase 'n pace
Nefericirea ta o scrie,
Nefericirea noastr'o face.
cea mai nerniloasä :

N'avem o
Pentru-acesti profanatori
De catedre literare?
activitatea d-lui E. Lovinescu e multiplä, celelalte
laturi ale acesteia nu scapä. Astfel pentru romanul Firu'n patru"
iatä ce explicatie ni se :

Cu de
'n pArdcele,
Ca acopere ele
Chelia lui
In fine cu bun simi i se strigä indignat :
ostile
toti de talent :
nemilos Zoile,
Cu tine doar esti
Cate - atâtea adeväruri !
un glas de care se manifestä, de bunul
simt general de d. N. lorga, contra literaturii de scandal.
E din motivele pentru care recomand pläcere epigra-
mele d-lui Manolescu, din care spiritul nu lipseste, buna
dispositie se degajeazä usurintä la fiecare pas. Ele
talent onestitate literarä. Paul I. Papadopol.

A A.
Din lacrimi mi-am un cult, Acolo 'n cer la Dumnezeu
Dar tot n'am inteles nimic. E cald, frumos : o fi mai bine.
ai plecat de vin :
m'ai aMt de Mi-e frig
te prag, spui, descuie
dojeniai dulci cuvinte de smarald,
strdngeai la piept drag: In mea, 'n cuie,
Copilul mieu, cuminte" La sdnul Mu mi-o fi mai cald.
G. C. ',
' A se indrepta la alte

www.dacoromanica.ro
790 CUGET CLAR

istorie a literaturii contemporane

D. Eugeniu Lovinescu adevärat e cum descris. Un alt

Eugeniu Lovinescu pentru pentru adercile
ciupercile care-i fac in Adevárul" temenele, d-sa, cu discretie
de literar, adunä pietate de sine tot
praful ce s'a desfäcut de pe papucii arestor inchinätori ai idolului säu.
S'ar putea mdnifesta prin acele al rand va veni
aici, ca sä se vadä neadevär patent,
care nu trebuie confundat caricatura spiritualä, nici cu onestul
atac contra unor apucäturi jignitoare, se cuprinde in acele
volume de prosä, care o elegantä de coafor ascunde prea putin
de brutalitate al unui spirit care nu s'a prin
studiile lecturile sale, sä caute un mediu superior
care formeze, a creat el un mcdiu pentru pe cari
a contribuit a-i diforma.
Au mai fost oameni cari s'au adorat. Maiorescu ni spune
amintirile sale cä a pornirea fanaticä de a pe
oricine. Dar el ni-a läçat pentru dupä moartea sa asemenea
lath, ca nemultämirea dejunul frugal pe care fäcut când,
odatä viatä, se rätäcise la tarä. niciodatä lauda de sine
proclamatä din unui templu, care poate fi pentru d. Eugeniu
Lovinescu, un simplu cort bätut de vântul patimilor.
nostru contemporan poate trece asupra sa
sintarea literaturii a vre-o patruzeci de mai noi. Mai la urmä,
se poate ceva, dar cu câtä discretie finetä, nu
legerea foiletonisticA a !de aceasta,
- judecati auto-portretul aureo latal celui miruit sfintit de el
pentru ca buzele curate pornografilor mai ales poz-
säi sä-i pupe pragul.
D. Lovinescu e pentru a sa sine eliberatorul conceptului
tetic de alte amestecuri" (p. 36), - dar conceptul estetic e
un amestec, atunci de ce ostenealä ? D-sa e
revistei Sburätorul, färä formulä forte mature
incercate", dar prudent selectionate, activAnd numai domeniul
esteticului pur" bäieti mai juni". Nicio revistä n'a
trezit atâtea energii noi, o bunä parte a literaturii, mai ales
modernistä, de räzboiu este creatiune exclusivä a Sburätorului"
(p. 54). aici vin numele de acolo, cu ilustratii literare
ca un Carnil Baltazar, un Voronca, un Aderca, un Celarianu,
creatorul fineta cu care o care-si
cu fiicii - descoperire ! -, un un
Simion Stolnicu, un Virgiliu Monda, un Al. Robot fortele lite-
raturii de Aceasta un pic de pudoare, afisându-si
numele de fatadä de din aceastä de tolerantä
a ceia ce pretinde a fi literatura romäneascä.
D--a e stimulatorul, care, netezind spinarea acestor
divii, face sä necheze la räsáritul soarelui, ca acei cai ai lui
Dariu a poveste d. Lovineseu, un admirator al clasicismului

www.dacoromanica.ro
NOUL 791

(o, de mult se vede !), o cunoaste de sigur. Dar pagini

explia prin Lovinescu pe Lovinescu. Vedem pe tânärul de for-
matie maiorescianä" cum ?), ba chiar mandat de la
guet, chiar de a-i fost elev la Sorbona" (pánä la moarte
vorbia, la ocasie, de al säu Lovinescu...), por-
nind la dar pentru aceasta se dojeneste singur - prea
sceptic". la räzboiu, care de sigur luptätoru1 avut
partea, de sceptic", d-sa nu e insä polemic", ci un elegant,
care se amusä cu un spiritual": cum avem portretul,
ni pe ante-belicul domn profesur dantând, nu ca un
ribant, ca un efeb din Atena. : pentru a fi
nernuritor, chiar pilotii afirmatiilor s'ar surpa" - d-sa ar
pluti de-asupra apelor. Cu vremea cu actiunea i se
tinde in spre (sic) o mai mare, expresia se stinge
nuanta de ironie". Inteleg : un fel de bleu-pâle
margenile rose, ca piesele de toaletä intimá ale unei baletiste.
Atentia contemporanilor" de confundd une ori".
Dar fond e un clasic echilibru temperamental", tradi-
tionalism moldovenesc", ceia ce, toate erorile de diagnostic ale
cutärui medic de la Ministeriul de Instructie, o lungä,
cu pläcute, despre sine altii.
Pe - vor fi pagini - se ce fel
fäcut saltul la social". Civilisatia moderná" e
in trei volume, ca un lucru revolutionar", adecá, mai (!),
sincronism" importatie integralä", din de
(o, pedantul de cuvinte !). I se pare autorului cá
o astfel de carte, lärä cunoasterea fondului, a fost violent con-
testate de traditionalisti", cari, nesigurantele durerile de
räzhoiu, aveau altceva de se asupra unor
astfel de elucubratii, de fapt inofensive.
De aici, cinci volume de Istoria literaturii contempo-
rane", sincronism", Occidentl diferentiere
fatá de ce a fost (nu Acuma productia are
dernnitatea unui el se chiamá mutatia valorilor
Mare lucru ideia, dar forma ! Ascultati-I numai : o
ordonant5 o lirnpiditate stilisticá", ambele re-
cunoscute genere", o expresie o spre portretura
(sic) moralá" (mai ales): iatä esentialul" ! Uitase, dar o adauge, ones-
titatea profesionalá". Lipsia doar frumuseta la musicä.
Dar d. Lovinescu-si mai reservá un capitol. E rcmancier. Un
Bourget un Faguet treacát ceva ibsenian" in dramä :
p. 290). aici massa impune zdrobeste : ele !

Bizu e Eminescu Eminescu e Bizu : moldoveneascä" (o,

Gane, Sadoveanu Cesar Petrescu!), fälticineanä", dar nu,
rit-a Sfântul !, sämánátoristä" ; deci nu ci problematic".
Nu liric", - dar totusi lirism vag, poesie", ,pitoresc
descriptiv" ce alte descopere domnul care se
zimbeste, gäsindu-se ferches. N'are apetenta vietii",
dar precaritate" labietate cosmicá", preparate
analitice discontinui", cu contemplativitate" desaxare", cu

www.dacoromanica.ro
792 CUGET CLAR

lipsä, la de epic6" aparente de ataraxie"

oarecare interferentä cu viata", nu pertinentä didacticä" (eu
altceva : o imensä... impertinentá cercetare
populo a tuturor organelor sale !). aceastä de mari
vorbe goale, Etninescu din Mite Bäläuca e un suflet candid
deslegat (sic) de apetentä" : dacä aceastä presintare n'a fost
de ca incununare a propriei sale visiuni,
fert de veac involuntar, dar
tenace serie deromane - popasurile unei ascensiuni literare
probabile", e din rea credintä sau simplä nepricepere" (pp. 290-3).
Da, lucruri care nu se pricep oameni cari, oricâte
volume ar grämädi, nu pricep. Pot sä fie cetitori harnici exce-
lenti profesori, dar aceasta nu-i impiedecä de a fi ceia ce Faguet,
pe care 1-am ascultat eu, era un Mongol stangaciu
vorbä, azi complect uitat, ar fi numit, ca Frances inteligent : un sot.
ar fi avut dreptate ! N. lorga.

AHASVER
de Carmen Sylva.

muselor artelor: Florenta, Dar ochiul lui

Unde e frumosztl bisericii, in
nobile strdlucitoare, De amurg, in tremurul de aur,
Impart cu 'mpodobite lauri ; Ca un o
Peste tot ateliere, capodoperi De o nevisata ;
in biserici, in palate Std ca in fericire
pe chipuri maiestoase, gratii, peste pruncli-i,
pretutindeni. Care duce
Printre toate ce cu drag i 'ntinde,
Prea-mciritul maestru, atot se privesc ochiu ochiu, Mama
cu mantia pe umeri, copilu 'n ;
Cu pe cdrlionti 'n capu-i Schimb de intre pruncul
se 'n valuri Fecioara, Maica
nimeni nu poate cuprinde.
Ahasverus se
c'un zimbet socoteste 'n sine : Fruntea-i se ochiul :
Sint acum pe urma-i voiu prinde ; strigd el, un
Dumnezeu e 'n 'n nimic
Intrupate 'n marmord 'n hurnd, Se 'ntoarce in atelier 'nfige
Suf let Chiar copiii Un intr'un tablou ;
Pot f la ce maestrul gdndit-a. Furios statuie-izbeste
Prin creier treceti, chipuri, prin lese apoi 'n lume...
bratu ;
miei, tu trup al mieu spirit de Alpi e o padure
Intraripat, eu vesnic, !
In ea Ahasver
gindul mieu... lume, te prinde! calde din ochi-i,
vreau te cunosc, te
La se-arunc' apoi gerne
eu sint ca 'n betie 'n durere.
lucrul supt cerul de I. Const. Delabaía.
Ca sd-i fruntea. (Din poemul
* Vezi n-le 30 31 din Cuget
' Tichie de catifea.
www.dacoromanica.ro
NOUL 793

$coala familia fata literaturii post-belice

de Const. George Munteanul.

Scriu aceste rânduri supt impresia sportive careia

ziarele noastre i-au acordat o ospitalitate, de sant de
pentru alte manifestatiuni, mai utile mai
osebire pentru acelea de ordin intelectual. Sportul ? mala-
die ce se de admiratii de zgomotos mar-
turisite, maladie de care s'a molipsit o parte ostirea noasträ,
asistärn la adevarate represintatii de dresati, ci-
foot-ball, box, etc., cu arbitri regisori, cu sume-
dcnie de ostasi purtati cu cheltuialä pe C. F. R., cu timp pierdut
zädarnic pentru institutie, dar de rodnic foloase personale
pentru exponentii Scriu cu revoltä, pentru mi se pare cä
uitäm astfel tot mai mult cinstim o meritä pe acei cari
de-a lungul vremurilor s'au trudit sä däruiasca omenirii rodul cea-
surilor de veghe trecute de-asupra mesei de sau labora-
ca sä däruiascä descoperirile utile pe
cari tineretul de astäzi nu-i cunosc nici dupä nume, dar de ale
dror opere, inconstienti, doar se
dv.? 40.000 de ; plätind preturi mari
un de adecä nu costä o lojä la mai
al natiei. ce material pe care
cred toate teatrele, un din Bucuresti, nu o pot realisa
de istovitoare activitate pusä slujba frumosului a
40.000 de spectatori, supt o ploaie torentialä,
pänä la delir la jocul asilor" piciorului pumnului, al urior oa-
meni obscuri, fäcuti clipä eroi, oameni cari de-abia
dacä trudä cele patru clase primare fata
minti pretentie de a fi stau extasiate. Nu vi se pare
este o stare maladivá, cäreia trebuieste sä i se punä
de stavilä, ei protagonistilor ?
aceste suflet pentru acest
tusiasm pasiune räu asezate, pe care le cheltuieste zädarnic,
gresit aleasä, acest tineret ce spatele
la manifestatiile de superioare creatii ale spiritualitätii neamului.
acest tineret, care-si pierde anii cei mai frumosi ce trebuie
vrea une ori, de la arenele sportive, deci
nu de la o bibliotecä sau salä de conferinte, ni arate apäsat"
nu conduce aceasta pe care au
cari nu au cunoscut alt cult pe acela al al dragostei
de ogorul strämosesc de oamenii mari ai ei, cari nu au biruit
nevoile lung de ani ridicarea sportului la acest rang
care l-au fericit astäzi, la care numai manitestafiile spirituale
pot trebuie sä aspire. Ce ironie !
Nu gäsim oare aceastä o pasivitate din partea
scolii familiei, singurele sä canaliseze entusiasmul
energia tinereasa atre actiuni constructive?

www.dacoromanica.ro
794 CUGET CLAR

vremelnice pe care le am cu ici colo am

urmärit atentiune indrumarea ce se dä de la copiilor
no$tri, am cercetat bibliotecile acestora. Constatarea ? Prea mult
timp acordat sportului, cäruia odinioarä i se spunea simplu
nasticä". Era doar o dexteritate, dar care ni-a pregätit
acea a generatiei care a adus ultimul räzboiu
care constituie o mândrie pentru zbuciumata istorie a poporului
romänesc. cu ce nu räspund hranei de care simte
nevoie posibilitätile de pricepere ale copilului, cu perdele
grele de a$ezate ferestre. Aceasta ar fi, resumat,
constatarea mea.
La o dintre acestea, - zi, - mi-a cäzut supt ochi
colectia unei reviste $coala de la Nov", titlu cu litere rosii
care ne lämureste pe copertá este revistä de luptä pentru
interesele pentru cultura
Colectia se catalogul bibliotecii poate
fi deci cetitá de oricine, evident prima linie de dascälii chemati
indrumeze pe copiii nostri cari pot culege de aici, din aceste
pagini, - pentru cultura pedagogicd päreri,
lutii, idei, propuneri, etc., greaua
La Cronica literarä", cartea Apörarea are a lui R
-
doilea roman,
de foarte curând a avut prilejul
are
ni un al
: - recensentul o gäseste
scrisä intr'un stil iposibil de mentinut de-a lungul unei
literare" totusi viata de bordel (cuvânt care
este repetat de câteva ori, o pläcere deosebitä, de recensent),
de bastarzi, de desträbäläri, de omoruri, etc., pentru ca
d. Victor Iliescu-Belciugatele (coala de la April-
1935) carte represintä alt strälucit
teratura contemporanä".
In nl. de pe Ianudr-Mart 1935, de un articol
literatura pornografice, rnultä simtire de atre
tätorul Marin Dumitru, revoltat impotriva acelor colegi cari
censeazá ca Popei" al d-lui Tudor Teodorescu-Braniste,
Aventurile din grädina a d-lui M. Sevastos, scârboasa carte a
lui Lawrence, Doamnei Noul amant al
doamnei Chatterley" supt un nume de de autorul este
F. Aderca,-gäsim recensia, fäcutä de un alt extasiat fata lite-
raturii d. Nicu Tudor-Bolintin, a de
trivialitate certä, Pentru un petec de a pornografului
N. D. (titlul a fost ulterior Andrei
Voia") care recensentul revistei o gäseste foarte ne-
vinovatä, - zice, - s'a crezut pe nedrept cá atacá
rala curentä, ca când de moralitate ar fi functiunea
carte, ca Rurnili V. Barnovschi, mi-a
ce fusese de o... de LitPre, care probabil a
de oare era adnotäri la scenele de
view. $ unor exemplar date de Facul-
se n vor reco-
mania asemenea nefngäduite pornografii.

www.dacoromanica.ro
NOUL 795

unui petec de ce nu fac femeile o duzinä

de ciorapi, pentru coti de pentru o
acest Andrei prinde cele din urmä amanta
lascivä", etc., totusi dracul nu este
de negru, pe se deci cartea nu este pornograficä,
chestie de apreciere a simturilor, de experienta personald (a
piilor ?). Fiecare percepe lucrunle din jur prin factura gândirii
personale prin prism vederilor proprii". nu recensentul
sä recomande aceastä carte care pentru
resele (reale ?) ale Acelasi domn veste$te
sumariul revistei pe 1935 recensia ceilalte
tipärite, Nea : cä recensia spre
gretul celor ce adästau d-lui Nicu Tudor.
Acela$i nl. pe Septembre-Octombre 1935 al
vistei citate, aläturi de recensia de frumoasä literarä
Luceafäral" de d. Cesar Petrescu recenseazä deschizäto-
rului de orizonturi noi (fireste domeniul pornografiei) in litera-
a autorului pornograficei cärti Bunei-Vestiri",
romanul Ochii Maicii D. Tudor anuntä cä ceia ce
face d-sa revistä nu este nici propriu-zisä"
i-o fi spus oare ceva ?) si atât mai putin cronicä, ci este
pur simplu o recensie informativä, interpretativä
câte odatá.... criticá" (multe, dar noi nu vedem atât mäcar)
dupá ce saptesprezece de ni define$te ce este o
(oare este o noutate ?), ni aratä cä se (totu$i)
ca recensia, fie ea informativá, criticä, explicativg sau interpretatjvä,
sä fie fäcutä de nechemati" (câtä modestie!): noi zicem cä
d-sa se printre acestia. Mai un recensent de la o
care se ocupá interesele precum
care gäseste cale sä-$i
aleagä din literaturä romäneascá operele lui Arghezi,
Aderca, Sevastos, Braniste (din cea sträinä) Lawrence, nu
poate fi spiritul revistei, care zice cä este impotriva pornogra-
; al doilea, vorba de un invätätor, chemat sä presinte
legilor posibilitatea de a-si preferintile pentru o carte,
el este, cum o face, un nechibzuit, un atentator la moralitatea
scolii, cäruia trebuie i se paginile revistei, iar
trul Educatiei Nationale mäsuri de scoate de la catedra
unde, atât la cercurile culturale (credem),
invätätorul face propagandä pentru acea literaturá categoric por-
nograficä, chiar de revista care dä ospitalitate rândurilor
ce nu fac decât apa piuä sau sä elogieze
de mult recunoscuti ca distrugätori" ai moralitätii. A
läuda ca Nea Naie", Pentru un petec de negreatá", cartea
Kuty" Ochii Maicii Domnului" Doamna Chatterley",
Carte care d. con cá d Petrescu a putut sä dea pe
Eminescu neam romänesc", etc. Il indrept atunci ro-
d-lui Lovinescu ; un asemenea gust nu vor
satisface acele cärfi, care vor tot odata o nouä recensie elo-
a pornografiei.

www.dacoromanica.ro
796 CUGET CLAR

care terfelite familia biserica care d. Tudor

este o simfonie spiritualä care tie, cetitorule (o fi
sigur ?), de la cele mai la cele mai mari puternice
emotii" (cele perverse fireste), Ochii Maicii Domnului"
deplineste care de samä trebuie se
aibá vedere la alcAtuirea unei opere de pe lângä
tesätura a acestui roman de un dramatism spiritual rar, cartea
se de un stil s )bru manierat, strecurat ironii sub-
tile transparente, numai d. Arghezi (nici nu ne
când este vorba de obsesii erotice de naturá curat pato-
de necuviinte de revärsare intrebuinteze
scrierile sale", pe care, - zice mai departe d. Tudor, invätätorul, -
cunosti imediat, cum sä sä gusti din farmecele
secrete... la toate oarele din zi din noapte.
»Dar d. Tudor, invätätorul, ni vorbeste senin revistä a
scolii despre betie..., alte acte irnorale".
Dar aceastä care zice se ocupa felul acesta
interesele pentru
prin pana altui extasiat fata literaturii a celor
pornografi Cocea Arghezi, - d. V. numärul
vistei citate pe Septembre-Octombre 1935, acordä celui d'intäiu
cinstea unor note biografice" schitäri a omului operei"
sale, aläturi de elogierea acelui maestru al versului, Gh. Cosbuc.
Nu gäsiti oare atitudinea acestei reviste o curioasä
alternând de la pline curätenie sänätate la acelea de
mäscäri vädite pornografii ?
totusi Ghetea (tot ?) este un admirator
al expresiilor birjäresti ale maestrului säu N. D. Cocea, vom
gäsi fäcâod un efort" ca sä ni redea ceva din ceia ce constituie
märetia acestui (? ! astfel au avut chiar o
tâlnire (nu i-a fost teamä ?), cäci el simpatiseazä mult tineretul"
o aceasta dintr'un proces vechiu, sincer. D. Ghetea,
revistä ni spune : Am vroit sä-1 de oare ce, »cum
supärat, gata a renuntat.
D. este supärat are cunostintä de intrigile
toate ocärile aruncate asupra romanelor lui, socotite pornografice,
care au fost scoase de pe listele serioase", zice : Aceasta
nu este o insultä o crimä. d-lui Cocea nu-s, ade-
värat, pentru copiii, dar n'au nimic pornografic", de oare ce tine
a cetit romanele lui N. D. Cocea a putut constata un singur
: acesta este pe nedrept mähnit". Care vra sä
opositie revistä impotriva d-lui
gelescu, care a biciul de foc, din porno-
grafia scrisä. Deci d-sa are
este suficient. Mä legitimä
rare : Copiii nostri pe calea frumosului a
sufletesti, li se pregäteste instructia spre a fi utili
de asemenea elogiatori ai pornografiei, difusori ai
excesive ai necuviintii räväsirii sexuale, ai

www.dacoromanica.ro
 NOUL 797

erotice de naturä curat ? acestea chiar revistele

care se totusi de ale intereselor
. pedagogice generate. uimit vine crezi.
Mai apare aceastä revistä ? Ce colectia ei bibliotecile
scolare ? Ace$ti ai sufletului copiilor la ca-
tedrele

LACRIMÁ
Sully-Prudhomme.
la ochi pui opale,
Cdrbunele sprinceana lungit;
Privirile sânt reci
Supt sepie când geana s'a 'negrit.
S'asterne o ca de
In falsa lâncezire fard
Supt pleoape
Privirile, nu mai ard!
plac, ochii ce ne
Când pleoapele se
e de
In ochi numai privirea e
Dar cine ar le
In suflet când nimic n'ar mai
C'o de l-ai plânge,
Un crin, un crin ar
de van e-al tineretii vis,
Cd-I totusi :
Un spre Paradis,
E-un de nail de !
Dar cine rece
Nu
Ce pe obraz vijelios ar trece
Ca lacrimile ochiului carat?
de sau de
E sarea cu apa de izvor,
lar din plângeri
tuturor.
te totdeauna,
pe Dumnezeu l-a
Frumoasa Magdalind, doar cu una,
Privirile
Nicolae Timiraq.

www.dacoromanica.ro
798 CUGET CLAR

CRONICA.
Prostia pe frantuzeste.
Santem la unui an literar care a fost turburat de
sunete polemice, scop era de a impune scriitorilor
un fel de severitate moralisatoare.
Intreaga noastrá productie era cu o
samán de imoralitate de primejdioasä
asupra sufletelor tinerilor cetitori.
Adeväratele valori, mai originale ale noii poesii
erau nu numai contestate - ce toatá lumea are dreptul de a
o face, nimeni nu este nici de a- nici de a
iubi poesia, - dar batjocoritá, insultata prin cele mai
grave injurii Au fost in mod brutal toate margenile unei
polemici literare ale unei dispute de idei Libertatea literaturii
era in pericol In numele unei literare, al trecut vene-
rabil nu poate fie pus dar care nu mai
o terminatá pentru totdeauna 4, vroia se
interzicá scriitorilor cu libertatea expresiei creia-
toare, a unei sensibilitati mai tinere, mai putin conformista, mai
de nedreaptá poate apara o astfel de
positiune ea n'a fost mai putin violentä, a recurs nu
numai la puterea cuvantului, dar ea cu totul altfel de argumente"
mai ascunse mai. putin intelectuale.
-
nu este exagerat afirm a existat una -
din fericire a luat prin interventia Regelui, care in discursul
de a elogiul al literaturii
moderne a afirmat cu o precisiune artistului".
(Din L'Indépendance Roumaine.)
Crezi d-ta asta a vrut spuie Regele ?

Impotriva scrisului trivial.

De multä vreme, prin articole de reviste ziare, prin confe-
rinte publice cursurile sale, marele al sufletului
romänesc, d. profesor N. Iorga, duce o campanie
triva inconstientei de a se considera drept de
murdärii a unor spurcaciuni care nu ce este aceia
telectualä. Bicisnici agramati, de faptul editori
de cronicari plätiti fac reclamä,
au piata cu tot de mäscari, pe care o serie
de le sustin numele de creatiune artistica. Am
indivizi cari n'au nimic comun cu literatura, cari n'au dat

Cu cine a intrebuintat tot ce e in fundul latrinelor lexicale. - N. I.

!Pornografia inocentà... martiri... - N.
! - N.
Nicio etapi" nu e terminata, ci continuarea e regula in mice organism. - N. I,

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANkTOR" 799

un ban pe o carte, cari n'au o de-o palmä pe care ar fi

vre-o brosurA, pronuntându-se materie
de artá dânclu-si aiere de competenti...
Ticalosia a infierat-o d. lorga de curând Academie. Se pare
cä Academia s'a cutremurat de tälhärescul asasinat impotriva
sufletului românese.
parentesä cu manifestarea unei nedumeriri. Oare nu s'au
gäsit acaciemicieni patrusprezece competentt" cari au dat
votul acelui Lovinesc al mäscariilor ? Oare
nu Academia a cu una lei pe ce a terfelit
pe nu Academia a dat premii %olumelor
care put infectia ce o ? A aparut la noi traducerea
intregime a lui Faust. Academia ceva despre acest lucru ?
Oare Academia nu membrii corespondenti gratie sugges-
tiilor din articolele-reclamä ale scatologiei ?...
apoi de ce lipsesc, ba chiar sânt de
la Luceafärul" d-lui Goga? De ce lipsesc colaboratorii de la
de la Drum drept" ai ?
parentesa, ni pärerea de bine gratie
actiunii d-lui s'a produs public un reviriment.
e un folos..." (Parlamentul RomAnesc.")

Teratologie líterará.
Ce e un print de zori" ni spune pseudonimul Simion Stolnicii"
(portretul la d. Lovinescu), aceastä pseudo-poesie :
Inchide stele printul Eugen viteazul,
Schimä 'n emai cosmare pe cadrane de uhni
fonta pacificelor armuri pe
Ajute-i ametistele topuzului cneazul !
Desgroapä heruvii din barzi de fiartä
Smulge creerul cerberilor visului
In säbii pure ca stradivarii -
'nfige stegulete 'n pe ;

Lumile-s bärdace de ghiocei rosiorilor ;

Vânätorile-au cornuri de mari filarrnonice
Plugurile dau euritmii sopârlelor,
In uimirea copiilor väzând coacäzii norilor.
Ciorile-aduc la oaste aezi ;
indigo se 'naltä nu steagurile
calul alb al printului, bea apä vie,
nu calce burateci, prin amiezi.

Tot de la poetul Radu Gyr.

In Potunca :
In artä aduce material, materie primä.... Totul
depinde de felul cum prelucrezi artisticeste acest material...

www.dacoromanica.ro
800

Cum topesti cuptoarele tale läuntrice, pentru ca din materie

brutä sä scoti contemplabilul estetic. In poesie, de pildä,
ce spui, ce nurnai cum spui,
cânti.
Lucru pe care, de sigur, Baudelaire, dar nu-1
Baltazar, Aderca sau Geo Bogza.
Pornografia, stare brutä, primarä, e simplä obscenitate de
lupanar, - ca fotografiile acelea de care pomeniam articol
din Porunca Vremii" -o simplä obsesie de patologic sexual.
Integrarea literatura universalä se poate face numai prin
specific etnic, transpus relevat esteticeste. Specificul etnic, ridicat
-
la cu eterne ale artei, trece -
circulatie universalä.
Literatura arta romäneascä vor trebui fie
numai acesta
expresia
arderii noastre interioare, a noastre spirituale. Arta,
ca cultura, e doar stilul de de träire pe plan sufletesc
al unui neam. acest stil propriu, tocmai prin ceia ce confine
el profund original, profund autentic, devine interesant valabil
pentru cultura Literatura rush, de pildä, a dus o anume
contributie, cu atât mai cu a fost coloratä specific,
cum arta Divina Comedie" poesia italianä sau
romanul frances räsfrâng sufletul etnic expresia sa
esteticä.
priveste exponentul nostru literatura universalä, el este
Eminescu, adecä mai autentic represintant artistic al clocotului
adânc din sufletul acestui neam. el ni arata limpede care
drumul misiunea artei literaturii noastre viitor".

Primim :
Iunie 1937.
Stimate Domnule Profesor,
Sá-mi permiteti rog a atrage atentia asupra unei regretabile
erori care s'a strecurat revista d-voasträ Cuget in no. 48
din 9 c. E vorba de o surprindere a bunei d-voasträ credinti.
Reproduceti Din revista liceenilor din cu titlul
de Paul I. Cetind-o am observat
stupoare aflu in fata unui plagiat de cea mai
aceasta poesie este scrisä exact cu
de trei de tipar) cu titlul de
marele nostru poet Aron publicata de acesta in
Versuri, apárut in Biblioteca din Arad, in
anul 1925. Cred spiritul d-voastra de cinste se va revolta
fata tristelor procedee ale tinerilor nostri liceeni de
va stigmatiseze, in unde a fost reprodusä poesia,
acest furt.
rog in deosebitele sentimente ce
peste toate ideile ce ne pot
O. ulutiu",

www.dacoromanica.ro
Cum se scria vremea tragediei noastre

RUGA CENTURIONULUI '

- 1 August 1916. -
Tu, Bunule, ce pdsurile-asculti, Vartejuri oarbe 'n unghiuri de
Auzi-mi ruga de : hotar.
E lacrima durerii celor multi,
Ce-mi fierbinte de pe Dar tu bine, bunule
un nu ni-ai trimis
Nu din e ni calea
Ci din päcatul nostru-al tuturora : lui, spintecator de-abis !
De-aceia viata
nu ni mai aurora! de
Am pe minciunii,
Ca prapastia
Trimisu-ni-ai de apoi, La de fulger a furtunii...
de :

Toti se boteaza'n sange,-numai noi

cu brate 'ncrucisate, Un semn un pas - si-i

candelele stinse 'n intuneric,

foc scrum, Sodoma Go-
Asemenea fNioarelor nebune, dibuim prin noapte
Pricepem prea
S'au
de himeric
!
- ! Uncle esti liman al
tuturora ?
Ni-i sufletul morman de frunze Ci 'n lipsa celui ce era vie,
moarte, 'n biruinti,
Desprinse dintr'un stejar, Tu, - singura 'n vijelie,
In care le 'mparte, celor de !

H.

INCHEIEREA PRIMULUI ARMISTITIU ; 1917.

Tine-am pus mea Ah, unde-i bunatatea Ta ?

! Doamne ! Pentru ce ne-ai
tot ce am crezut s'a ?

Centurionul in mintca autorului represinta conducator al

in fruntea

Curt (Noul 1937

www.dacoromanica.ro
 MUSTRAREA DOMNULU I
- Supt strSin. -

Din funduri de Nebun ce omoará :

Abia te -aud in sferele-mi senine : Va pierde ceia ce-a avut
'ntr'un bulgär A' tale scumpe dragi
Mai poate credinta 'n Mine. Pe unor ti-au !

trebuia toiag de nicäieri, de-acuma toatá urgisirea

pururea pe mine m'ai avut. Picatelor fruntea sä-ti inclini,
Tu sprijinul abia acum ceri ? Dar recunoaste-mi, poti,
Trimisu-ti-am profeti nu i-ai
vrut ! C'anume te-am

din groapa 'n care esti te-am sárac lipit,

ca toti umilirii, Cu bunul srnuls de hoti, din casa ta,
vezi ce scris-au slovele ceresti Eu am un dar nepretuit,
cartea neclintif a nemuririi. Din cele care nu se pot fura :

Tu rázboinic ai incins sufletul zdrobit e-o ursitoare,

cuceresti ce se cuvine, Putere ce 'n el :
n'ai cá trebuia 'nadins Un singur strop de e rupt
te fi cucerit pe tine. din soare
cerul.
Pe steagul tu :

pentru lege", Acum sá-1 pretuiesti, ca pe un semn

Sfruntand un De dragoste ce-ti dau in :

Cá nu-s in sá deslege Comorile pierdute-au fost

altor robi, - ci De desrobire.
pe-a
Un suflet vechiu pierdut-ai in
Voiai sá 'ntinzi un drept - Ipo-
crisie molatecá de ieri,
tu un drept, Un suflet ai
in robie: durerea
Tu singur ti-ai rupt zaua de la piept. E drum spre nesecatele puteri.

Te lámureste flacAra-i
La eroi, - i-ai mintit Ca 'nviezi din recii
Si-ai vrut cu ei, cu foamea des- groape,
bucurá-te, ca niciodatá
Un viitor de aur strálucit !" Acuma esti de Mine mai aproape !
D. Nanu.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 803

Ce spun librarii
Inaintea nebuniei, de multe ori perfid stricatoare de
suflet, care a se cherna o literaturd - nu
cine la ce se va zice cle-acuma
tate de veac; ce pacat nu ne putem intâlni atunci!
unii, despretuind-o fixandu-i o casa
intelectuale aceia a desfraului trupesc, aduc o
asemenea cu aceia prin care se un teatru
de nimica cu ceva cum spunea o Fran-
de productia a unui Portoriche,
ne-Frances: anume publicul cere ceva.
este un public care nu cere, dar pretinde, nu
nu e Doar am avut dovada
in studentul care sublinia articol de fitologie
tot ceia ce, alte limbi, at fi insemnat pe o
ni s'a denuntat casul in litere care,
pe cartea ei de tot scenele
scabroase. ceva se intâlneste in toate unde
pe mostenirea animalicä este nevrosa contempo-
de a exista literaturd nu
anumite nobile persoane feminine ca
la o literaturä tare" regretau ea nu e la
un anume nivel?
Dar raspunsurile de la noi, ca de
ale celor din Franta, cu ca nu
se cere cartea - adaug: cartea
a cäror este, e doar unui perfect
sistem de administratie, care acela pare a fi
meritul d-lui Al. Rosetti.
schimb se cer de teorie
ce preocupatii superioare la tineret, se cere istoria
romantatä se cere - istoria Mai ales se
scriitorilor nume.
nu publicul pe editorii lucrärilor sca-
broase sau absurde, ci o anurne categoric de editori seduce
o parte din public.
atunci, nu e de ce
domnii mai ales acela care nu puie
pe niciuna din aceste cdrti cifra regald, inaintea cdreia ne
descoperim?
N.

www.dacoromanica.ro
 a lui
- -
Cine va fi cunoscut pe numai din vedere, ar fi
tâtit omul care de trist, de ganditor, cu
privirea intr'aiurea, nu era in stare zimbeascd, o
Cu toate acestea, nu numai era vesel, dar se
cunosc, din viata lui, niste glume pe care nu ni-am putea
ar fi fost in stare le facá.
Una din glumele iui - am putea s'o numim celebre - mi-a
povestit-o prietenul rneu Bibi, complicele lui Vlahutá.
opt ani de avocaturä in Bucuresti, spune Bibi, am ajuns
judecator de pace la in judetul
tare cam poste de Capitala judetului.
Multe procese nu aveam de judecat: treceau zile intregi fárá
sá zäresti picior de impricinat pe la judecätorie, cea mai
parte din timp o petreceam
odihnitoare, ca nu : lene cu timpenia.
Trecuse un de când má isolasem de toti cunoscutii prie-
miei. obisnuisem. Nu mai doriam nimic, nu mai aveam
nicio aspiratie, gândiam voiu zilele
acolo, in pustietatea sufleteascä din care nu visam scap vre-odati.
zi, prin luna lui August, cetesc intr'o un prieten
al mieu, Nicu, judeator de pace ca mine, fusese mutat din
orasul lui la Plainesti, tot in judetul Râmnicul-Särat.
Stiind mutarea aceasta mult pe prietenul mieu,
fiindu-mi dor de dânsul, mi-am pus in gând duc
in exilul in aruncaserä
unor politicieni.
Nu era tocmai plácutá de la la
Cu o in care-ti trebuia oarecare curaj ca te urci, am
mers la de unde am luat trenul
statia Sihlea, de acolo, iarási am ajuns, cátrá seará,
la Plainesti.
Prietenul mieu, sosit de câteva zile, cu nevasta, la
locuia localul
putea exprim bucuria ce au simtit-o amândoi când
m'au ! Nu venia ochilor. erau niste copii.
- Bravo tie, Bibi Ce plâcere va avea farmacistul.
la el masa.
Farmacistul, insurat de curând, era foarte gentil,
sociabil, inteligent, era numai deck trebuia
fie iubitor de glume.
Mergem la farmacist.
vede, bate din palme :
- Bravo, am
Apoi, ca m'ar fi cunoscut de lumea,
- Domnule Bibi, vrei faci pe Buldogele ?
uit la el, nedumerit. bate joc de mine ? Nu-i cu mintea
fac pe

www.dacoromanica.ro
NOUL 805

Buldog este un soiu de Am eu fata rotunda, gras,

dar spuie, nitam cu buldog
Poate sä fie de farmacist, dar a trecut margenile
unei glume intre oameni bine crescuti.
- Ei, ce nu-i ai ni Buldoge,
in ?
Toti in jurul mieu in hohote de mutra ce eu.
tine minute in starea aceasta de
farmacistul imi despre ce este vorba.
facs o unui Grec proprietar din apropiere,
foarte cum se cade, unui de vre-o cinci
de ani, pe iubia ca un prost, ar fi vrut cu
o frumoasä, dar de neam bun. Grecul intreba
mereu pe farmacist nu cunoaste pe cineva pentru
timp, farmacistul i-a spus i-a pe fata...
Dogelui Venetiei.
Grecul, simplu, ebat cine-i acela Dogele ?
- Un de Rege, foarte bogat, are o foarte frumoasä,
i-a explicat farmacistul.
De atunci Grecul se de farmacist rostul,
noi" - spunea farmacistul noi" - i-am scriem
Dogelui recomandarn pe fiul
Grecul se tot de farmacist, de noi", nu i-a in
pace ce nu i-au spus au primit scrisoare de Buldogele
netiei, cerându-li referinte asupra din partea Dogelui.
Buldogele ?
Buldogele este un fel de vice-rege, care Venetia
are vie insusi el in pentru a se
interesa personal a de oare ce fiica Dogelui a auzit
vorbindu-se bine despre proprietarului de Plainesti.
Buldogele este asteptat soseascä, din zi in zi.
- ocasia dumneata pe Buldogele, imi zise farma-
Acuma in liniste, apoi mergem
- ? Cum mergem la ?
- Apoi ; doar in
- are primeascä facem farsa asta in casa lui ?
- De sigur ; e in complotul nostru.
omul cu figura de !

bine când am ajuns la casa poetului.

intunerec pretutindeni.
Farmacistul se in cerdac trage de clopotelului.
Se face in antret, se crapi un glas dogit intreabä:
Cine-i ?".
- Eu, maestre. A sosit Buldogele.
Vlahutä dispare, noi buluc in
N'am apucat fumez o imbricat in
redingota, de doui domnisoare, in toalete elegante.
Foarte ceremonios face cu mine, de puleai
eu sant

www.dacoromanica.ro
806 CUGET CLAR

Farmacistul s'a dus Grec.

L-a dormind. A särit ars din pat, i s'a spus ca
dogele Venetiei a sosit chiar acum la domnul
Emotionat, redingotä, sclivisit, apare
vede rästurnat in fotoliu ceilalti in
jurul mieu, prosternandu-se la fiecare ca inaintea
icoane, genunchi, dar i-am un semn
cu mâna, a cu ochii holbati la ochelarii miei.
cu redingota de sus de-a
lungul corpului, ploconindu-se mea, indoit de la mijloc,
cu de pä-r negru ca un steag, face :

serenissimo Buldoge Venezia...

Nu nimeni Eu vorbiam curent o
inventata, in care amestecam cuvinte frantuzesti chiar
latinesti, de care-mi mai aduceam aminte de pe vremea
mele. Vlahutä era interpretul.
Nu puteam stäpânesc de caraghioslâcurile ce
din gura lui de ceremonios rostia el cuvintele
signore... serenissimo... figlia... macheroni.
vorbele mele, spunându-i Dogele,
Suveranul Venetiei, m'a trimes pe mine, Buldogele Venetiei,
iau informatii despre fiul ani are, unde este, ce face
duc fotografia baiatului.
Bietul inebunise Inteun suflet s'a dus acasa
de i-a fotografia, pe care am admirat-o am exclamat,
entusiasmat :
- Che bello !...
i-a explicat ca-mi place foarte mult Romania,
ascult nationale, danturi populare.
Bätrânul, cu glasul ca din funclul polobocului, a cântat
de lume ; a jucat chindia, eu aplaudam
- Che bello... Che !

curgandu-i sudorile ca dintr'un s'a

de pärete,
era de el. Am declarat audienta terminatä.
Grecul s'a retras, vorbeascä de bine
despre fiul 1-a intrebat ar putea a doua zi.
incredinot Buldogele, care a venit cu suita lui, in
de automobile, in acea noapte chiar,
farsei a fost
A doua zi ne ducem la dejun la farmacist. Acolo pe
Grec. Vorbiau despre fericirea din ajun.
Prietenul mieu :

- Dä-mi voie, recomand pe colegul prietenul

mieu, domnul Bibi.
se lung la mine. Sfios, zice :
- Imi pare bine... domnul e judecator?... Unde ?...
mai pe arci ?.. Când venit ?..
- Am sosit azi Pentru prima in
!, el farmacistului, privindu-mä din
ce in ce mai

www.dacoromanica.ro
NOUL 807

glasul nu era al Buldogelui. Vorbisem cu glas prefacut.

In timpul dejunului, in toiul conversAiei, nu cum uit
Grecul este in mea spun : la
din cu ochii
- Va dumneata erai Buldogele... Nu vi-i rusine sa va
joc de un ca mine !...
printre suspine, cuvintele jalnice :
- domnul domnul !...
Artur Gorovei.

AHASVER
de Carmen Sylva.
V.
Veni atunci, de arme incarcat, Nimic nu era slab, urdt, nemernic,
Un aduse-un rod Care, rdpit de-a dragostei
De floare in impodobit potir ; nu i se infioreze firea.
Albine, fluturi, de ragaz, 0, Dumnezeul mieu, o Doamne,
Duceau din floare 'n Doamne !
Furnicile zburau, ca de logodna, Te-am cautat mereu pe 'ntreg pa-
dulci dialoguri
adunau toate pentru cuiburi. Te-am cautat renuntdri jertfe,
La culcat incet se opri una Cu nebunie, pismd
si-1 ciupi de-un pdr, ca sa ; Ca un ce cata mamei
Cu puii ei veni o cdprioard, ca un puiu pe urma cdprioarei !
in mers mladite din desisul Numai in lume indurat-am,
In care sta ingramddit Am bdut din
Larg deschideau potirul pentru bine m'am trudit. dornic
In care alte turnau polenul Te-am urmdrit, chiar in
'n minunata, calda adiere Prin 'n pustiu in mdrii
A primaverii, de-odat' sunara Pe Dumnezeu !
Tineri rdset, ca argintul 'n cdutat. cupa
De Apoi tot mai aproape Durerii doar mi s'a hrana
Veni un tdndr svelt, care-o Indoiala 'n veci mi-a jost, noapte
Cu usor o cuprindea. puse ziva-mi.
Apoi in deget Dar ochii miei acum
- Esti a mea dulce Cd Dumnezeu este in devenire,
Logodnicd, opti el, Tot ce devine, ce se El e !
- simt ca 'n , ce eu doresc ?
Raspunse ea din ochi. cu Lui Dumnezeu vreau sd 'nchin,
cuprinse se pierdurd bun e,
Sd 'nchid ochii sd-mi
Din locu-i Ahasver capul
Fata-i stralucia transfiguratd, in groipd, cdci pe Dumnezeu
Apoi in genunchi i larg intinse vdzut-am.
ca rugd, in extasa. Sd gust acum vreau volu ptatea mortii I
dragoste se hdrjoniau gdndacii, Vreau sd md trec, ca frunzele de
Se fugdriau cu doruri ; toamnd.
Se atingeau cu dripi de logodnici, Slavd Tie, lehova !
Chiar inpurpurat de raze, intre se ldsd, ca un vrej
dragoste semenul ; de dete.
Trad. de I. Const.-Delabaia.

www.dacoromanica.ro
 CUGEr CLAN

PARADIS PIERDUT.
voi pe câte
Supt cerul larg, am Jost
cum veniau supusii, mii de mii,
cânte 'n zori
Din codrul vechiu, cu glasuri de stihii,
Cu stresini grele, umbra
smei, bidivii,
Cosinzene 'n hora
cu ochi mari
Atâtea luni de basm erau a' mele
Când md pe de
de
noaptea, printre ramuri
cu mâna stele.
G. Tutoveanu.

ULTIMA
S'a strâns o de cenusä Arde câmpia
La pragul : De grâului,
De nu-i deschizi, din o Se rdzoarele
Ea cade 'n häu. Cu râului.
'ntrInsa scrumul de simtire Alunecä vântul,
de idei, spicele :
Ce päräsire Razele
anii Sunând ca bicele.
De sfielnic, milei Tale, Pe
Doamne sfânt, Se
Ca o zarea pe dealuri
Peste Pamânt, Se 'mbie cu plopii.
E pentru despärtire Secerátorii,
glie, Cu ochii de soare,
totul inträ amortire, Privesc
Domnu-i pe ogoare.
E ca n'o las risipitä, Când noaptea
In vânt, de Pe miristi, molatec,
Ci se tie nectititä par
De pasii Täi. de järatec
Const. Emil Zegreanu.

www.dacoromanica.ro
 809

istorie a literaturii contemporane

D. Eugeniu Lovinescu e un un zale,

coif cu la cizrne de care i se suie pänä la
nunchi. Ce mai e vorbä ? Un paladin. A purtat räzboiu, a cOlcat
supt picioarele sale pe toti dusmanii, cu devisa lui Maiorescu,
pe care, voia el, e dus, imperatoric, pe
scaunul de gloriei sale, de la inefabilul
Aderca la nationalul nostru - pOcat e atins de o
färä leac d. Cioculescu.
Victimele le spune acela care precede legiunea biruitoare,
push din T. Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, L. Rebreanu, I.
Barbu, etc." - ce-o mai fi acest caudal ! ciudatä
legäturä de nume ! Un n'ar mai fi putintä", bietul de
mine n'am nicio influentä" (nu ies nici la aceste alegeri...), IbrOileanu,
chiar de n'ar fi murit, e anacronic", d. M. Dragomirescu, cu ce
presintg, duce un strat mult prea greoiu", - pe când d.
vinescu e o cei noi se risipesc". despre sine,
mai ar vrea spuie e Maiorescu »a
trecut mine" (d. Lovinescu): a trecut" s'a pierdut.
Condamnarea aceasta bloc trebuia sä-si aibä capito-
lele. Pänä la arderea masä, ca, la Soviete acuma,
iatá cum i se face sama fieeäreia din
victimele adevOr cumplit, de care, am fost
ne-am temut acuma nu ni urmärim,
ca stafii, triumful.
lertându-se mai vechii culpabili, ca Al. Russo Kogälniceanu,
Eminescu, da Eminescu, - care se Veronica
mergea dânsa la Otel Vangheli ; e sträpuns
prin Cäci, da, de la el a venit la noi exaltarea
päturii rurale", expresia liricä pamfletarä", de la el sentimen-
talitatea" care ni se obraz de mai de mai sus,
de la el aceastä (cuvânt care vine de la zunet",
pe care unii pronuntä, gresit, sunet"), de la el idiologia"
(aceastä nu vine de la d. Lovinescu, ci de la ; dar se
potriveste).
In al doilea al celor pe câmpul de... bätaie -de joe
al marelui Eugeniu I Maiorescu If
G. Cosbuc, vinovati, la primul Särnänätor", de poporanism" (sic)
de didacticism moralisator" (d. profesor Eugeniu Lovinescu,
visitä la Ministeriul de e un didacticist
imoralisator").
Odatä, nationalismul urgisit era verbal euforic" (sic); acuma
a devenit cultural". $i se repetä stupida cä, al treilea
conducerea noua de la Sämänätorul" a jertfit frumosul
pentru : prostie se läuda, se striga
Träiaseä din o capodoperä, ca tovärä$ia

www.dacoromanica.ro
 CUGET GLAR

adolescentului Lovinescu naiadele antice pe Bosfor, era

refusdtä, pentru autorul nu venise nas väpsit tricolor (nu
era väpsit dar, schimb, ce nas !).
critatea am intronat-o noi, prin Sadoveanu, Gârleanu,
Sandu-Aldea, Cerna strälucita pleiadá, i se
opune Aderca, Robot, Simion Stolnicu studentul
care träieste iubita lui, cu mama, cu sora ei...
toatä crima aceasta am fäcut-o - de ? ne revoltau
formele sociale". Eram niste mae cari râvniarn la. mo$ii,
castele Ministere.
Dar, uite minunea, päcatul se : anirnatorul" (o, stampila
lui Ion Brätianu, care avea nevoie de calificativ de Imputinare,
pe care 1-au prins toti sulitarii scutarii invidiei trezeste
energii" literare, fireste tot mediocre". vinovat am
dus, dictatorul" oamenilor, pe
Simion, premergAtorul lui Sirnion Stolnicu, Mehedinti, care e,
neprihänita bocitoare de la sepulcrul Convorbirilor" junimiste.
Se poate spune dar cä actiunea nationalistä pornitä de
a pus stäpânire pe cea mai mare parte a publicisticei
literare a (p. 15).
Vezi dumneata ce poate face lipsa de talent de pricepere
literarä a mediocrilor" ! Li trebuie doar, ca sä supuie o lume,
o ideie e paseismul" (ceteste: trecutului)
teränismul" (ceteste : Intelegerea pentru originalitatea vietii
sufletului teranului).
Dupä acest cu explicatii care e d. Lovinescu, Sämänäto-
rismul" produce apoi mai grave : a nationalismului
integral sau a antisemitismului" unui A. C. Cuza - care exprimase
pärerile sale zece ani mäcar de Sämänätorul"-,
cealaltä consecintä externr, pe care geniul verbal al d-lui
vinescu nu cum s'o : a lui C. Popovici, -
care, contra nationalismului" nostru, a o conceptie a
rasei nobile", pe care a de-a dreptul de la Nietzsche
Houston Stuart Chamberlain, Rafael a un
genial pentru numele mamei sale aratä o germanä.
D-lui Cuza d. Lovinescu-i opune, ca unui epigramatist, o
deschide o singurä ideie toate lacätele resolvä
toate problemele", pe pentru toate problemele generosul
eclectic Lovinescu are un smoc de chei false.
Incoronarea: 13 Mart". Niste doamne" vreau sä
joace la Teatrul National. Autorul acestor rânduri face
o revolutie scopuri personale. Se a fi tribun, trebuie o
victorie asupra acestor persoane. a doua zi, zarle
steagul celui politic, ale
destine cad de cadrele de Ceia ce nu m'a
oprit, o recunoa$te de a scoate multe reviste,
cadrate ritmul literare", care Linia dreaptä (sic).
Reviste desaprobate permanent de adercii succesivi.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANATOR" 811

Trei puncte aici, o condoleanta. Dar cine ce a

fost, acela sama n'a murit nimeni,
vete pe d. Lovinescu, adevArul.
ne mai oprim asupra ulterioare, asupra lacrimilor
värsate pe precocele mieu datorit unei receptivitäti estetice
de !imitate", pe receptivitatea" masivului mieu adversar
tremurä ca o pe o sensitiva, aceastä atitudine
care-I face nectarul Stolnicilor Boncilor
de aproape de secol de Un lucru mai
ales pe critic mArgenirea : caut un punct de
sprijin, pe literatura, estetica nu-1 admite : ea este
lunecare cel e ccl care, el spre ce
o prinde In triumphe I" eu diformez
aceia prin necesitatea literare, subliniez,
care ar fi deosebirea cafenelei foiletonis-
tice pe care d. Lovinescu cauta a o substitui istoriei ceia
ce, vorbind de literaturd, are datoria de a fi literatura?
Marele critic uite formularea cuvinte el care
cuvintele ar fi, pentru oricine, ceia ce este pentru
mine : das reine Nichts, purul (de romane impurul) Nimic.
Dar, e vorba de o revisuire a unei de talsificare,
sä lucrurile pe fie a face din aceastä
lisä o
N.

LA CAPUL ACRA

Aid, umbra zidului de

A fost odat' o
Un Despot cu
Un popor de lege idolatrd.

Bielsugu-aduse
'n scurt soroc cetatea fu
Nici scrieri, nici inscriptii vechi,
Nu pomenesc de Despot

Tárziu de lot, pe vremea semilunii,

spun palruzeci de fete
De Turci, nevrând o des fete,
Se aruncard 'n mare, ca nebunfi...

Jar locul unde-atdtea vieti

E Poarta celor patruzeci de fete.
O. M. Moldovanu.

www.dacoromanica.ro
812 CUGET CLAR

Din lui I. Bogdan

VI.
19 August 1908, seara.
Drags Marioaro,
Am terminat astazi cu cronicile mele, lucrând de la 9 2 1/2
;o lucrare, care fi s'o fac am
fäcut-o numai de jumatate, cäci bibliotecarul n'a voit vie
dupä prânz. Mi-a prop us sä merg panä la 9, sau de la 10 1/2,
când trebuie sä merg la gara. Ce sä ?
sä nu pierd trenul, biletul, am renuntat la restul lucrärii.
Voiu visita Catedrala Sf. Sofii, ca
memorie cea mai veche bisericeascä din Rusia
la drum cu blagoslovenia acestei sfinte, care de multe
ori m'a ocrotit ; nu degeaba se intelepciune"
pe romäneste. am fost biserica, cea mai
mare cea mai ca din
Chiev; acum optsprezece ani, când am nu
era gata decât mosaicul din altarului (un Hristos colosal
de mare Maica Domnului cu in brate, de Varnetov). Am
stat un ceas bisericä, am admirat pictura mosaicurile,
m'am plimbat pe icoane ; la iesire, monete
la multimea cari incunjurä pe aici toate bisericile.
Iesind aproape pe inserate, capul plin de scene religioase,
presintate totul nouä in Biserica ortodoxä, m'am
dus sä Clubului Comerzial
gramul concertului de am luat un bilet de
am la 10 s'a tercninat a doua parte a con-
certului. Pe-a treia n'am mai ascultat-o, ci am trecut drumul spre
otel, ca scriu aceastä ultimä scrisoare din Chiev.
Dacä n'ai avea ochilor paltinul ce caracteriseazä
gradinile bulevardele rusesti, mahalagii zdrentärosi mujici
de oameni foarte bine imbrácati de tot felul de uniforme,
- mai mult de jumätate uniforme : de militari, de func-
tionari publici privati, de studenti, de gimnasi$ti, de
etc., etc. -, crede, transportdt
Riviera fata unui Casino, cum sânt cele din ... mai mici
ale acestui raiu atâtea de artistic
asezate de-alungul promenäzilor, fata statuetelor a scenei.
Eo de care o orchestra de cincizeci de
persoane; fata ei sânt a$ezate ca teatru wagne-
rian, fiecare visitator care a plätit cincizeci de copeici se
unde-i place (nu-s numerotate locurile).
Ceva mai departe, tot fata scenei, e o confiserie unde
de ceaiu cinsprezece copeici de kefir
zeci ; n'am cinat nimica nici am gustat din ambele
favorite ale am luat pe de-asupra doi pesmeti

www.dacoromanica.ro
ca acei de Karlsbad : aceasta de concert timpul an-
tractului" Am ascultat sfintenie.
Mai ales o simfonie a lui Cajkovski, compusä pe un
motiv de clarinet, un colorit de trist de melancolic,
mi se pärea petreceam pe cineva la groapä. Spre
un vals grandios un sau dans, mai vivace
mai allegro tempo.
Foarte frumos s'a executat uvertura din Meistersänger a lui
Wagner, un concertino de flaut o compositie, totul originalä
pentru mine, a unui artist finlandes (Libelius), fiindcä cuprindea
motive din poesia popularä finesä.
Rusii un popor iubitor cunoscAtor de : toti
cula tOcere ordine perfecta, de nu era niciun
care sä ordinea (cum e pe la Otetelesanu, etc.).
Am uitat, am ascultat, de de holerá de ; am
fost fericit pentru un ceas.

SECERI5
Holda 'n Svelte fete
coapte Maci plete
undind... i cicori prind.
seceri De pe vale
in intreceri Vin agale
sprintene sclipind. dragi doinind.

Spice Colo
Se aur
blond în snopi. rumeni muncitori...
Fe frunti brune Grele care
Perle-ai spune trec arare,
Cd-s fierbintii stropi.

Seceri In
Se Se
harnicul norod... Culmi asfintit :
Beat de soare, 'n
serbdtoare blondul soare
brazdei rod. carul oprit.

zâmbege
Domnul zilei blând,
pe copiii
bruni ai gliii
binecuvântând.
George

www.dacoromanica.ro
 CLAR

Nu e vorba deci la noi de un fenomen estetic, ci de unul de

sociologic literara. Sensualismul literar, cu corolariul lui, pornogra-
fia, nu este la noi o ramificatie a unei saturatii literare.
El ni se la o mai atentä cercetare, ca un cas de par-
venitism literar, fata capituleazä nepriceperea criticilor
literari graba poetilor de a fi actuali de a se impune atentiei
publicului. Avem a face, in casul de fatä, cu un fenomen de
decadentä literara, ale carui cause nu sant de läuntrice, ci pe
de-a'ntregul exterioare. De aceia le vorn gäsi
care s'a cristalisat cultura romäneasca ultirnii treizeci de ani.
Intäiul izvor al exhibitionismului literar este pamfletul pornografic,
care-si face drum ziaristica romaneascä de Intre
1910 1914 apar presa noasträ pamfletari, frun-
tea cärora se gäsia, fireste, Tudor Arghezi, handicapat de
de un tovaräs, mai turbulent mai literar, N. D. Cocea.
Scrisul romänesc a trecut atunci fasä revolutionarä, care
a atacat, nu atât sintaxa, vocabulariuI. Toate vulgaritätile, obsce-
gretariile au fost incetätenite publicistica romäneascä.
Nicio n'a fost evitatä, nicio n'a fost exclusä
din frasele care pocniau ca niste harapnice, nicio obscenitate
n'a fost crutatä de acesti cavaleri ai sudalmelor obsedati ai
injuriei porcoase.
A trecut un de secol doi pamfletari au päräsit flora
politicä, de unde au iesit de gloria pe care o lesne
agresivitatea cuvântului färä raspundere astäzi mai
cetiti oameni de litere români. Amândoi scriu romane pornografice,
care violul, sau mai multe chiar, locul de frunte, amândoi
au fäcut se fälesc cu roiuri de admiratori ;
mândoi au päräsit ziaristica, pentru unei
literaturi din care au alungat poesia, spre a face - cu talent
fireste - cotidianului lubric vulgar. Oricât se ascund acesti
vechi creatori ai pamfletului pornografic pielea
lustruitä a poesiei, urechile scandalagiilor se cale de o
Numai cine face agresivitatea a
tului politic de odinioara nudismul literar de astäzi al
de ce generatie tânärä de scriitori,
de o popularitate lesne se cu färä talent,
sä pe urmele maestrilor.
E cunoscut casul unui prosator din generatia mai
la un editor cu un roman cu onestitate
cuviintä, negustorul de hârtie i-a manuscrisul,
cele trei sute de pagini ale cärtii nu se petrece
nici un ...viol. Ion (in ,Curentul").
Un adevérat poet despre d. Arghezi.
Opera d-lui Arghezi se caracteriseaza prin negativul ei. Lipsa
de de gust, lipsa de constructie, lipsa de arhitectura,

www.dacoromanica.ro
NOUL

lipsa preocupári de culturä nenumkate lipsuri

singure, originalitatea unui mosaic care numai procedeul verbal,
canceros tumefiat puncte receptive ale lui, este,
la un moment, viu viabil. Societatea nu poate avea nimic
comun cu o atare operà, ci, amatorul de curiositäti
psihiatrice nemerite, câte odatä, forme de exprimare. D-sa,
prefata unei spune : n'a urmärit realiseze nici logia
nici succesiune, ci o carte de buzunar ghiozdan, citibilä
oricum, ori$iunde, final, putând acolo unde
vrea cititorul sä-i pue o zäloagä, o abandoneze sau sä o arunce".
E o märturisire sä prefateze nouä din zece ale
operei d-lui Arghezi, prin aceasta, mai important act de
intuitie al d-sale, de poet minor".
N. (Davidescu, in ,Vremea`.)
Despre discursul Blaga.
Cineva ni :

Mai o obiectie formalä. Discursul nu e academic.

ceti sä-i ar crede nu e de un scriitor. N'are
nici a euvintelor Blaga e dintre Ardelenii
care nu egal de bine romäneste.
Din lui unele idei pretioase, dar sä fi ne-
merit totdeauna forma cea mai proprie spiritului limbii noastre.
Arghezi. toate deficientele lui morale, e mult superior lui
Blaga. pinä la obosealä, discuis, a cuvântului sat,
dovedeste iremediabila lui care nu de când
este o virtute academici.
Apoi, satul sine. eu sânt, ca Blaga, fecior de preot de la
Ei bine, nu recunosc satul descriptia lui Blaga, satul pe care
am de la d-voasträ, eu altii, cum este.
trufia lui, - care ca Filosofia stilului, se
inchipuie profetul unei alte biserici, pe ruinele celei cre$tine, -
Blaga contact de orientare de la gânditorii no$tri.
In nu e niciunul pomenit - e... Frobenius, - cred ci
Blaga e unicul cas de intelectual român care n'a niciun prilej
ca invoce un nici chiar pe Eminescu. Satul pare cä
i-a servit ca mijloc de a arunca figurilor istorice superbia
ignorkii pe care o de ele, constant. E un de
junimist, - junimisiul voie.
Cu toatä fatada filosoficä, de la -n'a fost
lipsiti de un substrat politic läturalnic".
altii
Desprindern din ultima lucrare a dlui Eugeniu Lovinescu :
Y. Cristian, 1912, ni-a dat un volum de poesie eteratr.
Duh de Emil Gulian, n. 1907, o serie de
poeme destul de aspre ca facturä..."
Simion (n. 1905) a pornit de la un punct de plecare
poetic la care n'a mai
a$a, opiniile d-lui Eugeniu Lovinescu continui pe sute de

www.dacoromanica.ro
816 CUGET CLAR

pagini pose, dar d-sa nu ni nicAeri de ce poesia d-lui

V. Cristian e eteratä, de ce poemele d-lui lian sânt destul" de
aspre, de ce d. Simion Stolnicu n'a mai ajuns..." asta se
istorie emiti adiective pompoase sau nedrepte le
sustii. Totusi, intreaga evreiascA la absurd
pe d. Eugeniu Lovinescu. Motivul e simplu : aproape toti scriitori
israeliti sânt declarati geniali lucrarea dsale".
Da, conrupätor.
Ministeriul Eclucatiei Nationale a dat urmAtorul comunicat :
urma comunicArii fäcutä Universitätii din partea Ministeriului
Educatiei Nationale privinta literaturii pornografice a d-lui Mircea
Eliade, Senatul Universitar din Bucuresti, unire Decanul
facultätii de litere, au ca d. Mircea Eliade, care functiona
ca asistent onorific pe conferinta d-lui Nae sä nu
mai dreptul de a fi utilisat nici chiar calitate de asistent
onorific, In timp, Senatul a atras atentia Facultätilor cu
privire la persoanele pe care le ca presinte
de moralitate".
N'avem nimic de
d-lui Eliade nu intereseazA aici. Pornografia
e un fapt. o mai gäsim aiurea. Acest cäruia i
se certificatul de geniu e un conrupAtor.
Facultatea a dat un contra-comunicat, aceasta priveste Ministeriul.
dy, ciorapul reginelor.... N. I.
antecul se aude aproape zilnic aproape seral. Il vestesc pe
undele radiofoniei bieti spikeri cari nevoiti, pentru plata
ce primesc difuseze tot ce li se pune
Ady vin ciorapi la microfon, cu alte nume exotice,
ai altor cari se cu aceiasi comandatá
cu aceleasi modulatii in voce, ca onoratilor abonati.
n'ar fi de sigur nimic de :reclama e sufletul comertului"
institutia radiofonicä are nevoie de venitul ce aduce difusarea
comerciale.
Se face la radio reclama : reclama reclama
unor anumite opere" intrece Evident, vine d.
profesor Perpessicius sau alt critic, mai mult sau mai putin
cu cine ai a face te
ex oficio, când e vorba de recomandarea uneia din acele
elucubratli regretabile care autorii, sau
inchipuie artä noue sau, scandaloasele exhibitli grotesco-
pornografice in versuri ale autorilor din nenorocire pre-
ferati de anumite edituri.... Dar, e anonim, cui
ceri socoteala ?
sau numai pot plasa laudele in
coloanele atâtor ziare reviste. Acolo putin se
fie prea putin cetite. Dar difusarea la radio ? se recomancle
tot dinadinsul intregii lumi de de toate
care arta la nivelul caselor de Para n'ar fi
acesta rolul institutiei de Stat care este Radiofonia. I, D.

www.dacoromanica.ro
 E aceastá un împrumut?
Indreptätirea pentru desordinea a
literaturii tinere" e in felul acesta ea se integreaza
actuale in lumea apuseana, singura de care
poate vorba, nimeni, cu presenta
benilor intre noi, nu s'a gândit la un imprumut de la
Rusii cei noi, cari ei, de tributari ai Apu-
sului. scriu nostri de totdeauna,
trebuie noi. E o
scriem tot purcedem
de la altii. Faptul toate imitatille au ca, de
voie, de nevoie, tot la ale noastre ne-am intors, n'are
insemnatate. fim Arghezieni Lovinescieni,
de toate, sincronici".
cum o acesti demagogi ai publice
pentru lucruri nemai Prin suprimarea senti-
mentului, prin ideii, prin ruperea din realitate
polul Nord al Maiorescu, al Germanilor lui,
cum a dovedit G. Bogdan-Duicä, - jocul cu
; fireste sfidarea moralei curente, in locul
ni se una a sexuale perpetue, singur
rost al vietii, o a femeii ca la nuntile de
Dar niciunul din aceste elemente nu e sincronic.
trudesc de unde s'au putut lua aceste eresii
estetice, - truda e aceia ce
mai mult nu e morala, ci frumuseta! sco-
tocind cu acea pe care o clau numai
loasele cercetäri istorice, in care, nu o mare
iubire, mi-am o mare parte din
ce :

in ce priveste sentimentului - de
aici invinuirea generatia mea a fost una de
bocindu-se pe la usile oamenilor,
pe acum Stolnicii vremii, numai
suflete de care -, literatura poe-
occidentalä n'a fost mai inspiratä de lurnea sentimen-
; un Stephan George, un Rilke.
turarea ? Dar acei cari scriu lucruri absurde,

www.dacoromanica.ro
 CLAR

total neintelese, se considerä ei cu eruditii sa-

vantii" frunte, drept intelectuali", noi eram
niste bieti ciobani spatiul mioritic" al nostru.
Ce e oare scrisul poetic al unui Blaga ideie
apoi simplu surogat de ? nu poate fi
un incult cu mucuri de din cârciume
elvetiene, decât eminescul" Arghezi. lar in Apus ce e
ideologic poesia lui fost matematician ?
Ruperea din realitate ? Dar mag al contempo-
raneitatii din Franta, Paul Claudel, n'a scris un intreg
poem, frumos, mai frumos funigéii" obisnuitei
sale poesii, contra revolutiei din Spania ? Etic", dom-
etic" ; nenorocit de etic", - opus lui bezmetic",
cum sânteti dumneavoasträ !
Jocul cu imaginile ? Luati manual de
englesa, si ales americanä, va spune
câteva decenii de când, poesia (ca la James, in
Franta), jongleria cu bâ4icile de a incetat I
Sfidarea moralei curente ? Dar tot tineretul frances
actual e invadat de neo-catolicism de tomismul",
care-i la Toma de Aquino, din adâncul evului mediu.
obraznici ai lucrurilor pe care nu le inteleg
ei o socotealâ, peste care vom trece, in
mal n'au care de generos s'a Dar
publicul onest se va lumina. N.

VOEVODUL DE PUTN A.
pacea de
Din umbra de brad pin,
In sarcofagul de nemurire,
Cu sufletul pios ca o psaltire
doarme somnul gloriei deplin...
Supt de candele
glasul clopotelor sfdnt
Tree veacurile de cuvdnt,
De-i prind scdntei seculard,
In local pe pärndut...
veac de veac, la lui
Vor urmasi smeriti sd-I
'ntelepciune
Venetia, 6 April 1937. Adelina I.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNÁTOR" 819

Din scrisorile lui Alexandru atre sotia sa

Dimanche, 2 1870.
Ma Sacha,
avoir expédié ma longue lettre de ce matin, j'ai eu
soin de une brochure parmi mes livres ; mais, avant de
la trouver, je tombe par hasard sut une autre brochure qui est
précisément celle qui me manquait dans des Antiquai-
res du Nord et au sujet de laquelle je t'avais prié de faire des
recherches parmi nos livres Paris et, dans le cas vous ne
les trouveriez pas, de la demander Klincksick 2 Donc, il est inu-
tile de la chercher ou de la demander, puisque je l'ai. n'y a
plus que le p)rtrait de C. C. Raffon qui me manque dans cette
collection.
J'ai oublié de vous dire dans ma lettre que je n'ai pas encore
vu G. Manu Deux fois j'ai été chez lui pour le trouver et lui
n'a pas daigné encore monter chez moi. que nous nous
verrons l'un de ces jours; mais, en ce qui regarde les arrange-
ments de notre installation ici, je-voudrais d'abord bien
de vos décisions.
C'est donc ce que j'attends surtout, en temps que de
bonnes nouvelles sur votre toutes les deux.
je vous réembrasse et m'en vais déjeuner.
Tout toi,
Alex.

Paris, matin, le 2 14 décembre

Ma Sacha,
Ce matin, la fois que je recoucherais dans ma grande
chambre plusieurs mois de relvation dans le petit trou de
chambre sur la cour, qui est demi pleine de caisses non
ouvertes, ce matin, dis-je, j'ai reçu ta longue lettre de mercredi
dernier, écrite ta Bucarest. Ce que tu me dis de ma
subvention ne me rassure demi, d'autant plus que je n'ai
point reçu encore le télégramme dont tu me parles. y
a donc encore des Qu'est-ce que cela veut donc dire ?
De plus, j'ai reçu ce matin un. petit mot de Berge, me disant
qu'il est arrivé hier chez lui une lettre recomandée de Bucarest
mon adresse. Je vais aller la chercher Mais je soupçonne
que cela doit encore quelque missive insensée de ce drôle.
m'a joué le tour de la surprise toutes les fois m'a écrit
par des lettres fallait aller chercher au bureau
de poste, quand elles arrivaient lorsque j'étais sorti. Ainsi je
dis que ta lettre ne m'a encore aucune assurance. J'attends
D-na Sasa Odobescu, Pre:tbeanu. Scrisorile s'au cornunicat
d-net Eugen ndscutä Odobescu. N.
2
Fost de Consiliu.

www.dacoromanica.ro
 CLAB

fiévreusement des résultats plus décisifs et je ne voudrais pas avoir

de deceptions dans l'espoir que je nourris votre prochain retour,
la satisfaction qui sera donnée, je l'espére, mes demandes.
...Le gérant de la maison a le renouvellement du bail
pour trois mois, en faisant une reduction de 200 fr. par an et pro-
mettant davantage (de diminution) si nous restons encore aprés
avril... Je tâcherai de faire toute l'installation que je t'ai décrite
on y travaille djA, mais ce ne sera que degrossi. Pour les
j'attendrai que vous arriviez. ne peux te figurer le &dale, la
poussière et le tohu-bohu qu'il y a au milieu de ces meubles tout
poudreux, de ces housses toutes sales, de ces boiseries toutes
traquées, de ces caisses dont quelques-unes sont déballées,
de [sorte] qu'il y a de la paille, de la poussière, du papier d'emballage
et toutes sortes de de tout côté.
Avec nos gens, le concierge de la maison et un brave
fort adroit en tapisserie, nous nous débattons au milieu de tout
cela et nous tâcherons d'en étre bout la fin de la
maine. Je voudrais que vous soyiez ici le plus tôt possible, mais,
si vous devez tarder jusqu'au mardi qui suivra la reception de
cette lettre, c'est-A-dire de demain en huit, vous trouverez vos lits
et votre chambre et la maison provisoirement installée.
Tout cela va aller promptement s'il n'y a pas quelque nouvel arrrét.
Voici une petite lettre que ma m'envoie aujourd'hui pour
toi. Moi j'ai laissé passer sa sans m'en apercevoir. Je vois
par tes deux lettres que tu as été affligée au sujet de ton retard,
mais elle ne le disait pas en mauvaise part ; elle croyait seulement,
soit que nous avions un projet que nous lui cachions, soit que
toi tu poursuivais un but relativement Jeanne, et en ceci elle
t'approuvait en me disant de ne pas t'en vouloir si tu y mettais
plus d'insistance que moi. dans quel sens elle m'a écrit, et
pas autrement.
Maintenant elle m'annonce que ce n'est qu'aprés le jour de
l'an qu'elle pourra venir Paris et se loger avec nous. Du reste,
ce sera peine le temps de tout mettre en ordre n'y a plus
que seize jours d'ici au premier janvier, et n'y en aura plus que
onze quand tu recevras ces lignes Dragomiresti, ce que je ne
souhaite pas. C'est dommage que la petite laquelle Jeanne
tenait se cassée si vite ! Nos tapis en seront peut, plus
contents que notre grande fillette que je voudrais embrasser et
revoir dans notre logement, qui est dans un Paris qu'elle ne
connait pas, mais l'on vit trés agréablement lorsqu'on sait
s'arranger de fawn se suffire. Revenez donc vite, mes bien
Tout toi,
Alex.

Paris, mardi matin, 5/17 mars 1885.

Ma bien chre Sacha,
Je viens de lire ta seconde Comme ta parole, ma bonne
et douce amie, est consolante et méme au milieg des

www.dacoromanica.ro
NOUL 821

plus graves inquiétudes! En te lisant, semble que tout doive

aller vers le bien. Ta lettre m'a beaucoup de confiance et
beaucoup d'espoir. J'attendais cependant avec grande impatience
les trois jours de réflexion de nos jeunes gens. Dieu leur donne
d'heureuses inspirations et un heureux avenir ! C'est un point
important. Notre sort nous vient en second ; et, ce que
tu me dis, pourrait s'améliorer.
Je ne crois pas avoir mal fait de n'étre pas Bucarest
intriguer et briguer comme les autres. Si la situation financire
pouvait s'améliorer, nous pourrions encore passer paisible-
ment et agréablement quelque temps Paris, le temps de
finir mon travail 1, dont je continue m'occuper activement.
Les clichés sont de Copenhague ; ira tantôt les
chercher la douane. L'impression avance et moi je mon
pour commencer rédiger mon V-e chapitre: l'aiguire.
Mais revenons nos affaires. Si Alexandre est décidé de ne pas
loger dans l'hôtel de la faudrait lui infiltrer adroite-
ment l'idée de nous ce logement, sans autre paiement de
notre part que la suppression des 1000 francs que je reçois par
an, parce que le ministre ne pas me loger dans la
(c'est le règlement). Avec notre mobilier nous serons notre
aise tous les trois (je dis: trois, soit que ce soit Jeanne 2, ou ma
Reste encore trouver s'il ne faudra pas faire un partage de
notre Ici on a déblayé le salon sont installées les
caisses (12 present). Je ne sais pas quel point il
faut continuer l'emballage. Le fait est que les concierges m'ont
fait hier matin la crasse d'empecher les tapissiers de sortir les
tapis hors de la maison pour les nettoyer. Ils ont dit que cela
ne pouvait pas se faire avant que je me sois entendu avec le
représentant du propriétaire. On a nettoyé ta chambre et en ce
moment on en retire les tapis, les rideaux, etc.
Mitilineu est installé dans la Chancellerie, o je l'ai encore
vu hier. Mais je compte m'abstenir dorenavant d'y aller et je me
retranche dans mes travaux. Hier, lundi, y a eu les visites de
Cereplin ) et de M-me qui ont été tout étonnés
d'apprendre de nos gens que vous étiez parties. Du reste M-me
Frédérick est elle-méme assez voyageuse pour comprendre cela.
Moi je n'ai été nulle part, et je crois que je vais continuer
vivre Tes lettres me sont une grande distraction et un grand
plaisir. Tu me parles de beaucoup de monde, qui je te prie
de dire mille ma part.
Notre petit monde d'ici va bien. Lucie repose, mais
travaille beaucoup au nettoyage et l'arrangement du mobilier
en vue d'un déménagement. Mais Voila la grande question.
Quand ? Cela n'est pas douteux, car je tiens absolument
guerpir d'ici pour le 15 prochain, les vilenies des concierges.
Le Trésor de Pétroassy.
Fitca sa.
8 Caracas.

www.dacoromanica.ro
822 CUGET CLAR
Je vous embrasse mine et mille fois, mes chéries. On m'apporte
mon café que je vais prendre, car je déjeune maintenant avec du
café. Ma va bien ; je voudrais de méme pour
toi, car tu as l'air de beaucoup souffrir de migraines. Aujourd'hui
j'irai porter de vos nouvelles ma
Je vous embrasse.
Tout toi,
Alex.
)

A VISM1.
am venit cu lucratori in vie,
Supt vastul coviltir de cer
Cu rosturi vechi, la munca primaverii
nostalgii in sufletu-mi
Stan aud in corzi de
Cum prin mugurii
haragi rodeasca,
cu síruguri grei auriti.,..
Un trufas, ce cu de
boltd 'n soare azur topit
viclean cu ochi prada,
In lui zbor rostit,
pare un vultan mai sus de
md in chitonag,
poate tot privia din
dac, proptit baltag....
Si poate ca mine, pe atunci, Dacul
fi sorbit tot spatiul
Din Muntii Vrancii sinilii spre-Apus
'n geana sura de la Prut....
Cu doruri pribegie,
Din cu de cristal,
Un glas in mine
in
Din vremea
pe curs de ape din Ardeal,
Strabunii miei pe-aici dus veleatul
pe gli' acestui deal....
trudit, din tine am crescut,
lar hatul cu tufanii de
slove de izvod de dreptul,
Cu care neamul de raze0....
Gabriel Drägan.

voi. de aur, 1923-1936, supt tipar.

www.dacoromanica.ro
NOUL 823

Din poesia contemporana:

1. C. Dumitrescu, Scrisorí de ;

2. Roman Boca, cu cerul.

Nu-i zi de la in care cetitorilor
cronicarilor nu fie solicitatä de noi noi volume,
volumase, brosuri plachete cu versuri de o incredere
de o sperantä trandafirie un de cele mai multe
ori, problematic. E o adeväratá avalansá, care, mai aclesea, uluieste,
ici colo, nuclee de admiratori, persoane dubi-
oase, deci ofensive, din punct de vedere estetic. De
de a pasul cu cele modeste manifestari. Nu de alta, dar
numai astfel se va putea contribui la orientare a unui pu-
blic care nu cam are de unde care e normal al
lucrurilor.
Fireste de un singur fapt avem motive ne :

preopinentii ne-ar putea lipsiti de sinceritate sau numai

interesati sau Am regreta-o, dar el ar constitui do-
vada indiscutabila dacá publicului facem servicii,
tinerii stihuitori pe piezise deck
de pärerile unui apreciator care, o intreagá, n'a facut
sä picaturile de din
de nepatruns al unei productii care normalul.
de casul C. Dumitrescu, care, spre a fi
mai aproape de ne influenteze prin arti-
ficii: litera mare, oferind o dedicatie, un portret un fel
scrisoare, in care d-lui A. Basarabescu trun-
chiate intr'o prosa anostá, plus un motto care nu se
cam potriveste totdeauna.
intreb : de ce toate acestea ? Talentul se dovedeste altfel,
pentru are. Am fi preferat, un neinzorzonat.
L-am fi cetit Am fi ales cu multi bobul de
pe contin d-lui Dumitrescu, acea poesie
a unei copilarii simple, dar cu toate fibrele in rnijlocul unui
sat curat, simplu linistit. Evocativ descriptiv mai ales, adesea,
dur prosaic, un umor de o facturá care nu cadreazi
domnia sa reia la
care readuc literaturi o atmosferä de
desbárandu-se de toate acele cusururi care ii pot
ingreuia drumul, convingerea un talent autentic
poate chiar pe cuile cele mai cunoscute.
Cu d. Roman Boca faptul e mai gray. Domnia sa incepe
un... manifest, din care (ni se insinuiaza ideia) ca avem
de sträbätut... un drum nou de exploatare spiritualà...", care ne
duce... spre sensibilisare filosofie omeneasca", drumul
care lumea cerului a ca un fulger spre o
altele. o inchinare d-lui
D. Ciurezu, al emul se inscrie, din capul locului,
de drumul de mai In fine, cidurile, cu in-

www.dacoromanica.ro
824 CUGET CLAR

chinarea respectiva (primul la ultimul la zece persoane).

unde eu o gravá de seriositate.
Dar lucrurile pe indelete. R. Boca, de cu adânci
in atmosfera traditionalistä, cu se
adequeze. Nu vrea fie priveste. Nimeni poate obliga,
chiar i-ar dovedi aceasta ar fi calea mântuirii pentru un
crescu intr'un colt de veche
Negresit nici sa, cu toate certificatele
vinescu, Valerian, Jebeleanu, Maura Prigor, nu ne va putea
convinge Pribeag cu cerul" se aflá poesie. E o ideie pe care
ne grábim s'o justificam. Ne-am ne-am ne-am
concentrat sá punem pe acestei dar,
o spunem pe fatá, am iesit cu o mare suferintá cu profund
regret : cu suferinta talent care se iroseste de drumurile
adeväratei poesii cu regretul cá provincia nu se sfieste sá
groase snobilor unei Capitale infumurate. nu se
uite un lucru : d. R. B. e departe de a putea fi socotit un
lipsit de chemare. imperfecte, Spovedanie" Zvon
de primávará", Toamná" Aceiasi cerul", dovadá.
Domnia sa e obligat se in cadrul acestor
care cald, evocativ, duios, natural, linistit, curn
bine unui poet. nu va lua in serios acest fapt
va continua se in acest herrnetism, in cadrul acestor
imagini incuiate, irealisabile, cu de-a in atmosferä
de sensualism trivialitate, in linia acestei exagerki, daca
va continua sece de neologisme apoetice ca :
fluid, cosmar, bestia, pirostei (sic), cataracte telurice, vertebrele
luminilor, spectre curcubee, perturbäri astrale, arcuri, jalondri,
anodine, scripete, Steaua polará, etc., de vorbe tari (pe care, !,
un de pudoare ne opreste le putem cita), de expresiuni
prea tehnice a fi in sentimentale,
vreme va incerca talentul prin
contursiuni stilistice, prin frustriri gramaticale, lucrurile se vor
petrece jar uncle imagini bune se vor pierde in
cutezante care niciodatá n'au fost poesie. Paul I. Papadopol.

A EL
pe S'aude buciumul la
Si de cocoare vin, doinele peste
Truditu-mi suflet se Coboard 'n
Supt largul cerului senin. berzele pe
privirea, prind semne
pe ogor, zarea-i de iubire plind ;
Se soare amintirea pe lemne,
lacramile nu mai dor. celor obositi
A. G.

www.dacoromanica.ro
NOUL SAMÁNÁTOR" 825

GAUDIO EXULTANTIBUS.

azi bucurat! De ne-am biruifi,

E prea De turma näpädifi,
In spunem un cuvdnt,
Ni-am renega
Ce peste mosii nostri In rnormdnt
Cu noi n'afi terminal. Ar

Putefi cdt doar de-am pregeta,

pufini, dar ofelifi. Urmasii tofi ne-ar
Chiar de-am doi, Cd sufletul
Noi nu ne da 'napoi Noi
e nostru blästdmat
fi nebiruifi! La corbi arunca.
Nu-mi pare lucru de
Cd azi v'au ajutat: birui !
Ei, Olimpul senin, vefi tdngui.
Nu pot pricepe-amarul chin De v'ar susfine zeii
De care pieptul Mulfimea, de
Noi vom biciui!
5 Innie 1937. Mihail

V A R A. NOAPTE PE NISTRU.

Pe-a cerului netedd cale Amurgul se mai tainic aici

Pe punfi de argint opal La Nistru cu apele largi -
val.... Din valuri se un de voinici
agale. cailor

snopii de aur Comenzi ; ca Spatarii

nzunca i-a fost Cu ostile spre -
Pe de soare E lupta ; tâlharii
Zac boabele sfinte de mir doinele râd la poteci

ce Domnul dat rasare mai Bugeag

Celui ce pe drumuri
truda ce al proptit in baltag,
Pe suflet fine curat. Anca lui Costea.
Maria Bot4-Cioban. A. G.

www.dacoromanica.ro
826 CLAR

O istorie a literaturii contemporane

Iv.
D-lui Lovinescu place Chendi, un vioiu foiletonist agresiv. A
distrus mediocritätile", ce ar a fäcut praf sämä-
nätorismul, care, cum se tot mediocritäti" era format,
- dar Chendi era de la Sárnänätorul". Lauda e
retrasä: impresionistul talent Lovinescu atacä pe Chendi,
impresionist talent. Dacä-i o receptivitate esteticä" pe care
mai grad o are fireste d. Lovinescu afarä de
casul când face literaturä, schimb scuturä pentru cä n'are
fundamentul criticei" apoi, pamfletarul Lovinescu e jignit de
faptul cä Chendi era tot pamfletar.
Bietul e total distrus. Manierä detestabilä de
presie bombasticä, azi ilisibilä" »eminescolog de mult depäsit".
Dar Scurtu a fost un recensent onest, un cercetätor literar harnic,
un editor un mai de treabä decât moftangiii
ce scuipä pe mormantul unui respectabil care n'a
niciodatä de pleacä o lume noug.
Cum Tomescu la un spirit pätrunzätor, capabil
de solide expuner joctrinare, cale d-lui Lovinescu, e tratat
de o d. d-sa n'a declarat a fäcut
care
o gaurä cer - dar acest teribil cäläu, care-si cearcä cioarsa pe
toate gâturile vrea mai multe victime ; iatä acest de o
de aleasä modestie, nespus mai inteligent deck d. Lovinescu
cu toate examenele lecturile lui, e presintat ca un sämänätorist
blästämat plus, »regional" - d. Lovinescu de la Folticeni
are salon Bucuresti mai aduce, stä la toate
atmosferei (?) a (concordanfa, profesor;
scriu : »ale") cafenelii (ort6grafia, d-le profesor : norninativul plural
genetivul dativul singular sânt identice, spune äla din bancä,
supus notei d-tale). cafeneaua din Bucuresti e un
local de rea ; dar atunci ce zice d. Cioculescu,
filo-arghezian filo-lovinescian, a cärii mucoasä nasalä e de
deprinsä cu un astfel de fum vitial" ?
Un de o formidabilä eruditie, de o genialä dominare a
amänuntului, G. - o, de n'ar fi viu, ce masacru
ar face aceste doctorale prostii plämädite neagrä invidie de
inferior ! e trecut la
judecätorului säu - ; s'a mai rätäcit
-cu activitate minorä de
de chilogramele condensate ale
reviste sämänätoriste",
ceia ce se pare capital acestui critic. Probleme principale" n'a
atins - iatä-1 pe d. Lovinescu, faguetistul", devenit dogmatic,
creator de doctrinä bietele de samä" ale care
abia n'au nici visiune a totalului",
doar o capricioasä isolare de amänunte", - nu isolare", ci

www.dacoromanica.ro
NOUL 827

construire cinstitä, räbdätoare, prin acumularea de

culese d-ta, usoarele-ti monografii literare ! -, plus
comentarii strict care supärä pe acest obiectiv,
mai ales - aici cade ciocanul pe acest cap
nicio de sensibilitate esteticr.
Da, seasibilitate esteticA", asemenea aceia care face pe
sexagenarul Lovinescu, profesor, visita foaie de la
serviciul medical al Ministeriului de Instructie, sä se supere când
o zice dornnul la telefon, dar, când o
primeste o vede sprintenä ca un lujer" îi
recunoaste imediat un talent real, superior, când doamna,
sotie varsä o lacrimä, douä, mai multe cade
ghituri, criticul säi aceasta e cea mai mare
a äduintilor sale cercetarea lanterna de sen-
sibilitate estetica" a valor de ambe sexe, urinând ca
distinctia, toate urmärile sale, de de râs, sä se
pe urm5. Cine crede cä e un singur cuvânt inventat de mine sä
ceteascä deliciosul foileton sex-appeal din Adevärul" de acum
o !

Nu scapä, acel nici d. Sextil Puscariu. E vinovat de

a fi filologa de a fi fäcut atmosferä care
e capul de Turc al omului dama dar cu bupul ca un
lujer", capabilä de a misca
Alt capitol de executie: poporanismul".
ne de pândä tâlhäreascä
pentru valoare care trece punga
Cunoscätor perfect al literaturii ruse", d. Lovinescu nu vrea
la dânsa ca sa pe taica sus numitului
C. mort proaspät, a cärui cenusä iritä sensi-
bilitatea a istoricului" nostru. ajunge vorba
de un simplu profet", cheia misterului e de alt räposat de
ieri, lbräileanu, pe ispäsirile. Pentru Stere
sJpt raportul critic, : generos bombastic".
Dar deocamdatä, iatä-ne pe noi, sämänätoristii", datornici
nemärturisiti Evenimentului ai lui C. Vraja :
parte din ideile, etc. au prins corp (sic) rniscarea
Nu se poate un mai mare neadevär : Evenime a trecut
total neobservat coltul iesean. acusatia nu e la Ibräileanu,
orn de o inteligentä greoaie, dar sigurä sine urmärind sta-
tornic linia sa. lar noi avem Kogälniceanu Russo,
dar aceasta e traditia, le ei! Se
mai adaue ca, daeä ne deosebirn de Raicu-Rion viata mea
n'arn cetit un rând de ; cä atâta când
tam ca sä eu ceva! e pentru cä eram reactionari
junimisti"....
Dar nici poporamsmul" nu un ban. Intelegeti de ce:
confundä etnicul Formula persecutä
de mult pe acest simplu de spirit, de sigur

www.dacoromanica.ro
 828 CUGET CLAR

Tuhacevschi a fost d. Blum a cAzut, de sigur

Stravolca a fost executat de Tonegaru pentru toti acestia au
confundat etnicul cu esteticul", cum n'a confundat" d. Lovinescu
a reculoscut talentul doarnnei cu mijlocelul ca lujer"
duiosii ochi de sä-i säruti s'or usca !
Viata in care d. M. Rosetti a glorificat primele
scränteli poetice care d. Arghezi tipärit ce a vrut,
la ultimele solticärii injurioase contra cui i-au oasele de a
putrezi la e pentru cä - enorm neadevär ! - a
-
fost contra poesiei noi" !
ai d-ta minte are
sprijinind clasa cea mai
acolo e decretat de reactionar" (deci
liberalismul semi-socialist de
de acuma
pentru atunci ce d. Lovinescu sub-
solul Adevärului" ?). un din seria destul de a
manifestärilor reactionare dar un fiu al
$enilor Folticeuilor care steagul adecä al tuturor
libertätilor sensibilitate esteticä" !
Reluat la refec, Ibräileanu comite gâciti ce päcat ! V'o dau
mie. - confusia principialä a eticului etnicului cu esteticul".
E o periculoasä obsesie, care, priveste mai mult pe
nepoliticosul medic al Ministeriului. singurá observatie justä :
nesinceritatea nationalismului revistei de la care purcede
totul de la Ghere sau, prin Stere, de la modelele rusesti ale
Incolo, confusie, pänä la afirmarea, monstruoasä, a rolului
pasiv i mai mult critic al Moldovei procesul prefacerilor ce
ne scoatä din plin ev (stii d-ta ce e aceia,
ce va oare poate sä aibä ?) pe tärâmul vietii contemporane". Un
singur nume : Kogälniceanu, dacä nu vrea cineva un al doilea :
ca nu mergem pänä la Carp. Ca o ultimä condamnare
pentru : spirit partisan". ! El e insä, legat

de o credintä, infinit superior insolentei auto-divinisäri, ca la acest

domn care iea picioare pe toti cei ce-1 nesfârsit ! Se
mai vorbeste de vulgaritate", care, ca o mostenire a fratilor
Nädejde de la Contemporanul", poate sä fi existat, dar o
vulgaritate, provincialä, familiarr a formei vulgaritatea
intelectualä moralá a d-lui Lovinescu prefer, cu toatá hotärirea,
pe cea d'intäiu. Dar vä reserv, cetitorilor, pentru o
surprisä din ineditul sufletesc al d-lui Lovinescu : cei de la Iasi
mai au un defect: li lipseste sensibilitatea estetice... pentru
doamne'e ca un lujer" care päcat cä au glasul rägusit...
Cum i se pare autorului cä cl. Sanielevici, altä lecturä
soliditate, e un asociat contra sämänätnrismului", i se
o de premiant fäcutä toatä din hârtie poleitä es-
sensibilitate". Dar totusi ce päcat cä la acest
critic e nedeferentiarea e la gânditorului)
esteticului de chiar de etnic". Oare cercetärile de antro-
pologie ale d-lui Sanielevici, la care care se referä d. Lovinescu,
n'ar putea servi pentru a multele laturi interesante ale' a-

www.dacoromanica.ro
NOUL

cestei bizare care a scris adevärala Istorie a literaturii române

contemporane" ? Ar fi o contributie de la ce numeste
d. Lovinescu, de estetic", d-sale.
acuma, ceva la ureche : d. Lovinescu pe aceastä
nouä victimä a sa de o morbidä constiintä de sine". Ni s'a pärut,
din când când, mai sânt altii cari sufär de acest defect
condamnabil. Ar fi regretabil 1-ar fi doamna
ca un lujer" cu talent. Ar fi dispärut farmecul primei
toate perspectivele. e neadmisibil ca care au o
adeväratä sensibilitate prea mult bärbatii cu
o morbidä de sine" : atunci s'a dus amorul !
Câtiva, mai mici, bärbati, femei, verbali", sectari", avo-
cati". Non curat praetoi.
N.

CANTUL
de Goethe.
De zei se tea'na Sus, de pe
de oameni port
Din fund de prdpdstii
In Spre ei
Pot face Titanilor suflu
Oricum e placul. o boare
Ca miros jertfe.
Mai se
Pe cine !

stânci, de
ce-asteaptd La 'ntregi genera(ii
mese de ; ce nu vor
De naste o Sd 'n
Cad oaspe(ii, bie(ii, Chipul strabunilor
rusine Iubi(i
In noaptea de-addncuri,
$i-asteaptd
In iugre Aude 'n surghiunu-i
dreptate. In pesteri,
Ei o duc tot triste:
In ospeN Din cap
La mese de aur.
Trad. de I. Const. Delabaia.

www.dacoromanica.ro
 CUGET

CRONICA.
bor.
Pontiful Eugeniu Lovinescu iea primire clientii :
GEO BOGZA.
Nu am Poemul invectivä" : cand aVut in acum câtiva
ani, 1-am aruncat o de gust. Am supt ochi
Jurnal de ; aceiasi Nu este talent ? Este;
tendinta de a forta atentia publicului prin necuviinta.
De la aceste erori de tineretä d. Bogza, Moldovean de-ai
nu Evreu, cum se pare a crezut d. L Al. Brätescu-
Voinesti, a trecut reportagii publicate mai revista
Vremea" Cadrilaterului, a a Basarabiei, a muntilor
Bihorului. Pagini sclipitoare de talent, pitoresc, viojciune, umor.
vigoare descriptiva, scene de de Doresc
natiunii mele mai multi scriitori de talent egal, chiar
dacä ar trebui numarul doresc
Societatii Scriitorilor balante mai precise privinta
terminärii adevaratilor scriitori".
H. BONCIU.
Cele romane ale poetului atát de frenetic egotist, H. Bonciu,
Bagaj" Pensiunea doamnei Pipersberg", opere care
vointa de noutate, de situatii de expresie ; cum noutatea
dateazä de pe timpul azi mai deck
literatura cea mai Meritul al acestor romane
totusi de o demnitate de
de o acuratetä de finit artistic remarcabile 6 despre fond,
ca sä zicem asa, o sexuala, o obsesie multi-
plicatä serie de variatii erotice de mult patolo-
; arta scriitorului nu-i ascunde desolarea descompunerea.
Totul de la o sfortare esteticä ; omul nu crede
nimic alta deck destinul artei lui i."
Criticii pornografia.
Indignata campanie a d-lui N. impotriva destrabalärii li-
terare, ce sufletul acestei a pus in miscare Academia
pe de literaturä nationalá, asociati in acelasi
nobil scop. Dar a reactiunea unor foiletonisti cari
zic critici literari, de nicio lucrare a vre unuia dintre ei nu
dreptul la titlu pretentios. Criticu(ii acestia, cum nu-
meste cu admirabil despret d. N. se cred indreptätiti
apere libertatea artei". Nimeni n'a atacat artei, ci
libertatea pornografiei. A pornografia nurnele
artei este tot una cu a in numele libertatii omului.
Evident ornul e liber toate bune
dar, când räul, tocrnai libertatea lui, responsabili-
Ce ne doare -N.
2 De-ai d-tale. - N. R.
Facem. -
Sic.- N. R.
Mai ales. - N.-R.
Un N.-.R,
Nobil -N.
www.dacoromanica.ro
NOUL SAMANÁTOR"

tatea, atrage pedeapsa. Evident artistul e creeze dar,

e un instrument de degradare moral&
se impun in numele responsabilitati personale.
Arta, -o de sigur criticii - e individualä momentul
creatiei, dar devine prin publicitate. Din acest moment
ea se supune, nu numai ci mai ales ea nu
e un produs indiferent, ci unul care sufletul unei natii.
precum trupul unei natli nu se cu hoit puturos, tot
sufletul ei nu se poate cu pornografie numai atunci
vrei infectezi ucizi. Pornogratia e hoit
moral ei e uciderii morale a sufletului romanesc.
Stat de tip nou, care a iesit regenerat din cloaca demo-
cratic& duce o de ridicare a poporului una
de renastere a lui spiritual& a
imediat peste pe toti pornografii iudaici chiar
pe scriitorii germani infectati de Italia a sanctionat imediat
pe un nuvelist scabros. discutie. nu poate nicio
discutie e vorba aperi sufleteasca a neamului
au tinut congres pentru a libertatea
porcosi a distruge sufletul presidat...
d. profesor C. Radulescu-Motru, care li-a spus morala e traditie
arta e inovatie, pornografia e e inovatie...
E un singur lucru ce se impune :
Ministeriul Educatiei Nationale e obligat mäsuri impotriva
tuturor acestor cari din nenorocire, profesori. E
inadmisibil tolerám ca sufletul copiilor nostri fie in
porcariilor literare de asemenea educatori. D. Motru toate
aceste starpituri morale pot trece
dar eu nu admit ca odrasla mea la ca la un
tripou national." (Din Gândirea".)
Prostie demagogica pornograficä.
De la Lovinescu cetire :
Vâna comia nu apare romanul urmätor al unui domn Celarian,
Femeia rnieu, incidental câteva siluete, dar se
mentine cu o precisie de desen tot de definitivä. Timbrul
cärtii este altul, tot atât de neasteptat pentru un poet e-
terat ca umorul din Polca pe furate. Scriitorul se reveleazd un
mare poet al sensualitärii, al trupului al din care
nu e exclusä chiar un fel de lecnicitate la noi.
af fi de uluitor subiectul (un tânär la Paris träieste
timp cu sora, mama lui), romanul nu
e imoral; numai lipsa de talent e imoralä. In niciun moment nu
avem impresia unei exhibitii voite, a unei incitatii ;
scenele cele mai ca posesiunea chiar present:a
fetei, redate cu un fel de frenesie impersonalä, comicä, de
mare arM determinate de psihologice
fatalitäi inexorabile, par : prestigiul talentului ne
face ce primi.
Romanul, de altfel, e compus are pärti conventionale :
rAmâne tonal Inuit, gray, care transfigureazd o
E,

www.dacoromanica.ro
 Oameni cari se
Suveranul a terminat interesanta lapidara Sa cuvântare, care
rämâne un model de expunere, de conceptie artistid de
fectä intuire a fenomenului creator, cu inaripatele cuvinte ce salutau,
Lucian Blaga, pe literatii de astäzi ai Terii mele, cari, chiar
daca permit une ori licente arta sânt o generatie de
scriitori de talent".
Avem o plus cä M. S. Regele Carol al
judecata actiunile Sale de sustinätor culturii romAnesti,
este mai presus de cancanurile de pasiunile mici mari ce
främântä unele cercuri bisericute literare de la noi. Sântem
unui act de independentä de spiritualä, care
de la incununarea unor scriitori ca Tudor Arghezi, G. Bacovia
Gib Mihäiescu, - toti damnati, dar nu valori certe ale
literaturii contemporane la gestul de obläduire
a tuturor literatilor de ai Terii mele" unii superbi
agresivi prin temperamentul moralisator, vinovati
pentru nu au vrut mistifice adevärul sä falsifice
dar mai ales prin munca vointa cu care au mutat mai departe
i mai adânc orizonturile inspiratiei.
George Mihail-Zamfirescu. (Din Dimineata".)
In lucrurile sufletului instante care se numai
sine a unui intreg popor.
ea nu se exprimä la Dimineata" prin interpusul al
unor interese sträine.
Un poet falsii poeti.
Publicul e sätul de o artä de scrisä
ivoriu, care nu nimic din lava a marelui
suflet colectiv.
Poesia de azi va trebui sä fie romäneascä. Romäneascä, nu prin
decorativ, cadru extern perimate idealisäri. Nu prin romantisme
caduce, dar prin ei subteran. Prin aspiratii visiuni, prin
pe afarä, prin
metafisice ale unui alt destin. lar, prin aceasta, aripile de tânär
Zeu ale poesiei nu pot atinge curcubee zone de smaragd.
scriitorilor din ' va duce, fire$te, la un front literar,
exponent al spiritualitätii nationale.
Efervescenta unui nou suflet artistic va dar, vreme
ce anumite publicatii de verminä, libräriile evreie$ti
cärtile scriitorilor unii pretinsi publici$ti români
condeiul cumpärätorilor de cvget, cum, de
faimosul Eugen Lovinescu, baba libidinoasä a scrisului
conrupt, care, carte senilä, sä täväleascä, - cä
i-a ordonat Särindarul, - mla$tini canaluri pe arhanghelul
poesiei romänesti, pe Eminescu.
odatä : misiunea scriitorului de azi nu poate fi nici
boemele care au nici hermetisme stalactitare inutile
nici trivialitäti pornografie."
(Din Porunca Gyr,
Vai ce filde§. N.1.

www.dacoromanica.ro
CUGET
de directie literark artistici culturalä, de N. IORGA

TABLA DE MATERII
Pe anul I 1936-7
Agarbiceanu I., Scene din Bot4-Cioban Maria (Versuri) :
dealul de azi, 132, 148. 343. Vara, 825.
- Arta Mora la (fragmente din- nete : 343, 678, 690, 733.
tr'o la Cluj, I. AI., Liber-
Oradea Artei, 747.
327. Britulescu Victor, De la Vatra
- In Ajun, 483. Dornei la Dornisoara (note
- Cu masina 611. de excursie), 555.
- Casa (schiti), Breazu Ulmu G.,
Const., Apa trece, pie- (versuri), 477.
(epopeia Bugarin Gr., Dorm (ver-
mului románesc), fragment din 140.
Cartea : Izvoarele", ; Butnariu V. Oh. (versuri) :
fraginent din Cartea a II-a : creste, 90. de tine,
Durere, tec Joc", 115. Mai sus de
; fragment din Cartea a de cer, 210. vrea
III-a : Viltori", frag- 235. Cersesc vesniciei,
ment Cartea a : cu suflet bun, 322.
Vulturii", 216. dorm vitejii, 364.
- (Alte versuri :) Plopii, 156. nicarul, 587.
tecul copilânei,
I. Adelina (versuri):
C. G. (versuri): Toamna, 1. Visâtorilor, 39.
131. 178. Bistrita, Mama, 72. Peste 84.
236. Prieteni, 282. Conacul, 99. Inoptare, 151.
425. Mama, 789. Chemari, 164. Liniste, 171.
- (Epigrame :) mare In gol, 201. Nocturnä, 215.
376. 230. Lunii, 246.
Anton, institutie cu in nopti..., 298. Toamni
326. Gândule..., 360.
de icoane din 380. Domnita Ruxandra,
Munte, 405. 452. in spital, 470.
Banea spovedanie la La voi, 482. Scriitorul, 532.
fatar (fragment din romanul mormintare 536.
Zile de lazaret"), 648. Portretul Domnitei, 578.
Banu Oh. (versuri): Intoarcere, trânii la San-Marco, 585.
269. de poveste, 340. Floarea lagunelor, 649.
Neam al mieu, 361. Cio- tatea visului, 695. Gondola,
bane, 565. Psalm, 741. gondola..., 707. Anticarul, 746.

www.dacoromanica.ro
 "CUGET CLAR"

Voevodul de la Putna, 818. ; IV, 807. Adalbert von

Carol Rege al : Chamisso : Ruga ;

Cuvantarea la Univer- Morárita, ; Feciorul

sitatea N. lorga" duvei, ; ;
din Välenii-de-Munte, cu pri- Moartea lui Francesco Fran-
lejul visitei de la 13 August cia, ; Fecioara castelului
1936, 82. din Windeck, ; Bobocul
Chiriacescu Vasile, Azi de trandafir, 781. Von Eichen-
intors (versuri), 230. dorf : Lorelei, 393. E
CiocArlan loan, Piscul-Zinelor : Geibel toamná, 251. Goe-
L La 389, : spiritelor de-a-
410, ; II. de supra apelor, Pescarul, ;

mistreti pe negândite, 490, ; Lunii, ; Hotarele

; noapte pe omenirii, ; Prometeu, 572;
de 568, 588, 603, 5 ;

; Chilia pustnicului 829. : Pro-

Mihai, 755. gres, ; 743. Din
Coban V. Nicolae, Interior de Henric Heine : Lorelei, ;

(versuri), 26. ; Neamul Asra, 539.

Colorian Alex., Rahovei Lenau : In codru, ;
(Retragerea, 1916), (versuri), Legenda furtunii, ;

728. talionul, 523 ; trei

Aron (versuri): Prin munti, dieni, ; 754.
306. Tará, 340. 361. Lessing : Mercur Cupidon,
Cristescu Nelu, de toam- ; Albina, 508. Paul Lippen:
(versuri), 598. Legendá de 370. Fr.
Stelian, carte buná des- Nietzsche : Instráinat, 2 6 9.
pre un om 579. Frederic von Sallet : Lorelei,
(Versuri): Print pribeag, 204. 364. Fr. Schiller : Seara, 278 ;
Cáráruie, !, 278. Puterea cântecului, 700.
tec (motiv popular), Stieler trei, 194. hel-
sul unui 574. La :Ruga Negrului, 710.
vadul apei, 610. Uhland :
Cuza A. C., scrisoare tului, 653. losif Victor Wid-
N. lorga, 50. mann : Biruinta vietii, 332.
(Versuri): Eternul Cuac", 97. Delafântânele A. G. (versuri) :
Ultimul cuvânt, 145. Barbarii, de pe Nistru, 26.
257. Omagiu lui Eminescu, Cântec, 282. Nimic, 438.
513. 553. Poveste, 615.
- (Epigrame), 50. Litanie, 678. Izvod, 771. Pastel,
824. Noapte pe Nistru, 825.
Oelabaia C. (versuri) :
635. Marcu Dimitrovici Lelia, Asteptare (ver-
(adaptare din folclotul bos- suri), 375.
niac), 443. Dinu C., 387.
Din literatura ger- - Jos masca !, 500.
manä : Legenda 220. Dobrescu-Bughea (versuri) :
Carmen-Sylva : 43. Indernn e, 402.
Ahasver, I, ; II. ; Stápine!..., 571. In larg, 652.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE PE ANUL I: 1936-7

Dorcescu Maria : Câteva Grigorescu-Bacovia In

524. munti (versuri), 434.
- 636. Ion, Epigrami, 683.
Gabriel (versuri): Moartea Hanganu Emil (versuri): Trec
gutuiului. 73. In tara cu anii, 499. Un vis urit, 520.
legende, 152. Zoclie, 213. Hentiu Elisabeta,
418. Atavism, 822. 374. Oameni 599.
Eugeniu H. Gheorghe reco- Povestire 762.
mandatie 35. lacobescu AL, Sonet, 610.
Farago Coca (versuri): Crânguri D., La
Fragment, 662. tirea Barbu (fragment), 595.
D. : (versuri),
39. Noapte de 123. larni,
299. 392.
Florescu George : Curtea-de- Iordächescu Mircea, Din Alger
(versuri), 199. la Bou-Saâda, 582.
Frecea Nicolae : D. Horatius lorga N., Cuvinte de inceput, 1.
Flaccus, doctrinar al - Ziaristici (un articol
clasice latine, 730. uitat, de acurn treizeci de
Econom: scrisoare ani), 3.
a lui Vasile Alecsandri, 228. - Lupta mea contra prostiei
- Ispirescu 739. ferintâ la Liga Culturali"),
5, 22, 40, 53.
Georgescu Elvira : Poveste
(localisare din turceste),
- contemporane :
d. Lovinescu 9.
466 - Poesii bucovinene vechi
Gerota C., André Gide arta tusi 17.
Sovietelor, 566. - D. I. Bratescu-Voinesti
Gherghel Alexandru, Stepa (ver- noua sa carte), 33.
suri), 322. - Cu (documente de
Anghel negru morala timpului), 38.
(cântec moldovenesc, tradu- - Glas moldovenesc, 50.
cere din A. S. Puschin), 715. - Un savant", 52.
Goran Const. (versuri): Cântecul - Povesteste preotul loan Agir-
bunicilor, Scrisoare
nicii, 56. basmelor,
90. Plecare..., 99. Casa veche,
-0biceanu, 65.
literaturi, - de
(conferinta la 67.
ce 7

135. Elegie, 230. Bunicii, 265. - Lipsa de in vremea

Elegie, 326. port, 386. de deschidere
Morminte- glorioase, 482. a cursurilor de din
Moartea Cosinzenii, 539. In leni), 70.
761. - la M. S.
Artur : Gheorghe, Regelui la cursurile de vari
307 din (1936), 81.
- 533. - de (De
-0 a lui (Bul- sufletul Badea 83.
dogele Venetiei"), 804. - indreptare de ostasi

www.dacoromanica.ro
IV ,,CUGET

ofiterilor din - Problema literaturii

dela Sibiiu), 85, 100, 116. la Brasov), 344, 358,
- Romane, - dar ce e un ro- 377.
?, 98. - 0 scrisoare a lui Duiliu Zam-
- Doua literaturi aläturea, 113. firescu d. Brätescu-
intelectuali" in litera- 353.
130. - Pirandello, 401.
- Amintiri din Tara Oltului - Cartea unui critic, 417.
la 136, - Resultatele luptei de purificare
153, la Liga
- D. Arghezi 146. 439, 457, 471.
literare de I. Cena-
: - Critici criticuti, 449.
cule, 161 ; scrii- - Eruditie de bacalaureati, 465.
torului de el insusi, ; Un interpret al graiului, 481.
literatura, ; - Nu ne 497.
IV. Dornnul Director de - Maiorescu intim, 529.
; V. care - Noi, ignorantii, 545.
stie toate, VI. ; In de noutate, 547.
literare de 241 ; - In jurul lui 561.
Fabrica de scriitori, 273. - Joc de-a comparatiile, 577.
Ce datorim civilisatiei (confe- -0 : d-na Farago, 593.
la Radio), 183. - Numai documente de
Museul teratologic... - un molipsit d. Ludovic
arghezismul oarneni cari Daus, 625.
au talent), 212. - Cu ce datori, 641.
- Brátescu-Voinesti Eugen 0 amintire la o ,,amintire", 658.
Lovinescu (cu privire la Caraghioasa demonstratie, 673.
cutia artei pentru 226. - o condarnnare, 689.
- Traducerile din limba Literatura 706.
in literatura - Osebire de drepturi, 727.
248, 266.
la 231, -0 chestie de
- Un laureat : poetul D. Nanu,
737.

- Literatura 235. 753.

- .., 243. discursuri, 769.
- 0 carte despre 247. -0 a literaturii contem-
Cum se face un roman, 258. porane, 775, 790, 809, 826.
- Revenire la bunul simt in arta, - Licente poetice, 785.
289. Ce spun librarii, 803.
-0 305. -E literaturä mäcar un
- Despre Eminescu: I. Eminescu imprumut ?, 817.
in - (Versuri originale):
II. Rectificari pentru Emi- de istorie, 4. nor-
nescu, 341 ; III. Eminescu dic, 38. Fapte, 51.
rânduialä, 369 ; IV. barbarului, 66. La serbarile
Eminescu din De ce regelui Poloniei Sobieski,
Eminescu avem nevoie?, 385. Vienei, 84, Tie,
V. De cu d.Krasser, 433, Doamne...", 106. Pe drum,
- Un povestitor, 325. 115. Farmec, :35.
- Roma, 339. t, 185. Diminetii, 198.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII PE ANUL : 1936-7 V

Versurilor, 199. biserica, Lenguceanu N. :

Inaintea mumiei lui de la Valenii-de-Munte (pri-

242. Noii 121.
poesii, 259. Ce Liuben Dumitru: (versuri),
282. Term italian, 290. Feresti 637.
moarte, 330. Amalfi, 363. In
Latiu, 370. Infruntare, 393. Tudor : mica
Pompeii, 413. Ger soare, se inchina (versuri), 692.
438. Ger, 469. Minunea Manovici Dik. : Glasul
durii, 487. Case moarte, 499. tului (versuri), 242.
Frunze moarte, 531. Imn Moldovanu M. O. (versuri):
556. Insula chiparosilor, saj 572.
602. 659. La Capul Caliacra, 811.
642. Miramare (amin- Molea I., (versuri extrase din
tirea lui Maximilian a Car- Funigei"), 27.
668. Vina gandului, Munteanul Const. : N.
Prevestire, 758. Pe piatra literatura postbelica, 502.
poetului antic, 774. Peste - $coala familia in fata litera-
noi, 786. turii postbelice, 793.
- (Versuri traduse :) B. Berg- - Miez de noapte (versuri), 425.
mann : Bätrânii, 115. Scarlat Murgescu I. Costin : Parasitismul
A. Grues : Partenonul in luna literar, 214.
2. Marc :
162. : Nanu Al. D.: Pe de munti,
140. Jeanne 195.
Dori*, 120. Costin - Intre Bratescu-Voinesti Eugen
Palamas titlu), 732. Lovinescu la dis-
Piot : Omul cutia artei pentru 226.
de pe drum, 450. Maria - Anton Pann : Scrieri alese"
lyduri titlu), 220. A. (consideratii literare), 294.
Simiriotis: Sufletul - Versuri din vremea tragediei
lui, 106. Emil Zola: Ce vreau noastre nationale : Ruga
749. centurionului (1 August 1916).
- Poesie 114. II. Incheierea primului
(pe un castel din Silesia), mistitiu (1917). III. Mustrarea
577. Domnului (supt
Epigrarne : pp. 25, 73, 247, 262, 801.
279, 696. Oprescu Partenie: Revedere (ver-
- Proverbe (traduse) : 8, 104, 139, suri), 396.
182, 309, 342. Sanda : (versuri), 80.
Cugetdri (traduse) : 584.
losif Elena: Scrisoare (versuri), Papadopol I. Paul: Pentru cartea
243. : I. 163, II. 263, III.
D. (versuri): Peisaj basarabean, 357, IV. 468, V. 535.
131. 219. Drum - De ?, 179.
basarabean, 356. Un initiator : F. Aderca, 202.
lroaie Petru : Leca Morariu : De Tot despre 251.
la noi" (consideratii literare), - de bine in
630. 274.

www.dacoromanica.ro
 CUGET SAMANATOR")

- Pornograful F. Aderca, 291. Petrache P., cenusiu (de

- Un teoretician al modernis- Refik Halid ; traducere
mului Lucian Boz", 331, literatura turceascä de azi),
II. 362, 475, IV. 521, V. 279.
601. Pimodan (Contele de),
- Inamicul, 338. in (trad. de
- Despre obscen, d-ra P. Bratescu), 310.
- Goana vocabular, Ecaterina : Sonete. pp. 343,
- ca traducator..., 407. 787.
- mai vechi clespre carte, Popescu-Polyclet C., G. D.
la Voltaire, 419. Pencioiu (biografie), 260.
- In jurul unui cortunicat, 451. Epitaf : Tudor Arghezi,
- totusi..., 455. autorul romanului Buna,-
- Dubiosii, 563. Vestire", 98.
- Un ultirn in Popovici Emilia : Noapte de
lupta revistei Cuget (versuri), 406.
573. Preda Laur : Descalecarea Terii-
Literatura rea in unui in
epigramist, 586. 488.
- Un nou romancier : Ata- Predeanu V. Const.
nasiu, 597. din Sf. Grigore din Nazianz):
- Prima 616. Despre
- primejdi- nesti, p. 19.
646. Predescu I. Marin : Lit (ver-
- un romancier : B. suri), 726.
663. Pricopie Mihail : Alte vremi...,
- un pornograf : pp. 643, 666.
ciuni, 729. - Rusinea lui Alexe, 777.
- Prietenii bune, 742. - Mai sus... (versuri), 594.
- altora, 758. Márii (versuri, traducere din
- tot !, 774. 779.
- Literatura deschiata din nou
in epigramei, 788. Marius :

- Din poesia contemporanä, 823. (fragment),

veche, 498. Seceta
. Papatanasiu N., Osman Efendi (fragment), 539.
(versuri), 275. Const., (versuri):
Papazissu Emil : Litanie pentru toarea de 629. De
primavara (versuri), 787. Pasti, 674. Oarba, 754. Ultima
Pârlea C., Care e adevarata lite-
?, 437. Robeanu T. literatura
- Literatura care ni trebuie, 537. versuri),
- Ceva despre conruperea cuge-
699. (versuri): Critic
Dem., Lumina... (ver- poet, 337. 519.
suri), 771. Veronica : Pri-
Paul: plecarile... 665. Rugaciune, 677.
(versuri), 764. $cepchin A., Vasile Bogrea, 514.
I. Arta de a tra- Serban T. : Arta morala,
duce, 487. 681, 693,

www.dacoromanica.ro
TABLA DE PE ANUL I: 1936-7 VII

Simionescu Mariana (versuri) 617. Sully Prudhomme :

de toamnä, 269. Poetul, 596. 0 lacrirna, 797.
299. 371. Tripon : excursie la
Ti-am scris, 557. Padis, 711.
de oras, 707. Tudoran Victor : Elegia Sdcelelor
Soare : Splendid isolation de azi (versuri), 759.
(versuri), 167. Tutoveanu G. (versuri) :
Soricu I. U., (versuri) : 129. ani..., 258. Pribea-
bärbatul..., 57. Trei voinici 293. Cine
(din zilele noastre tra- Läutarul, 340. 356.
gedii), 348. de sus, latul nostru, 371. Ascultind
402. Cantecul, 429. pe Mignon, 386. Geniu, 438.
532. Martisor, 546. Brazii, visul alb, 452. Interior,
642. Cucul voinicul, 657. Lunii, 499. Strabuni,
705. Ruga 562. Ascuns in 578.
Mierlei, 738. Plutim, 594. ne zugrumi....
Mihai: Divanul (versuri), 629. 642,
504. Marnei, 662.
Stahl H., Bucuresti-Cernauti cu 73. triumfätoare, 754.
avionul, 548. Prin care lumi, 771. Prima-
Stino G. : Pe urmele lui 786. Paradis pierdut, 808.
244.
- Drumuri 323. Un Venetian (Diego Ve-
- La Nearntului, 435. netia de iarna (traducere de
de la Agapia, 453. d-ra Odoni), 426.
- loan Creanga, 552. Mihail (versuri): Por-
- Inviere, 564. nind la 408. Rugaciune,
- Privighetorile, 627. 454. Crez, 493. mea,
- Bojdeuca, 675. 501. 562.
- pentru o icoana veche, gaudio exultantibus, 825.
691. Varsapov Olga : negru (tra-
- cea (traducere ducere din Puschin), 715,
din 760. Vasilescu-Carmil N., Cei doi tei
- Singuratecul de Faruc (versuri), 420.
Nafiz; din literatura Vasiliu Cronicarul (ver-
tura), 445. suri), 392.
Al. : Voevidca George (versuri):
Strofe pentruCosinzeaná, 105. 456. Evlavie,
din deal, 140. Des- 532. 546. de
344. Rondelul soare, 690. Seceris, 813.
de 413. (ver-
Stroescu Stroe: Despre Badea suri) : De uita 'n
72. 230. 538.
- Din lumea necuvintätoarelor, 557.
633. Eu o 626.
Inserare
: Zegreanu Emil:
Bugeac (versuri), 773. (versuri), 808.
Nicolae (versuri traduse). Zoita-N. D., ai
Leconte de Lisle : Moartea Soa- graiului romänesc, 394.

www.dacoromanica.ro
VIII CUGET SAMANATOR")

VARIA
impotriva pornografici (Pro- Glas Moldovenesc"), 504.
cesul-verbal al Aca- Un nou scriitor in Banatul iugoslav
demiei Române de la 26 ale d-lui Liviu Jianu,
Mart 1937), 650. din Alibunar, in
Literatura... ne-bund (versuri paralele de la 181.
din Neamul Romanesc"), 27. Din scrisorile lui I. Bogdan, 1.
Din scriitorilor (ver- 660, II. 679, III. 697, IV. 744,
suri pe manuscris de tradu- V. 772, VI, 812.
cere din veacul al XVIII-lea), Din scrisorile lui Alexandru Odo-
34. bescu sosia sa,
neagrd, versuri 819-22.
albanese (din Cuget D. M. Sadoveanu contra musafirilor
123. de la Adevrul" (se re-
Colindul Cerbului, cules din corn. produce un articol al d-sale
Cormaz, Cetatea-Albä (din din Adeverull, 708.

Scrisoarea mame cu pri- tret. - Cuvinte intelepte. -

vire la morala unor didac- positia Lovinescu. - Ce zicem
de azi. - Adevärul rasbate... noi. - pentru
Ratacitii. - D. Lovinescu Arghezi. altii
susi se explica". - Din Spitalul Balduca" putin mare
literar. - Eminescu adevarat. romancier" Lovinescu. - un
- D. Bratescu-Voinesti despre spura-poesie. - Un altul.
minescu. - finlandesa d. Niscov..., 74-80.
la Bucuresti, 12-6. Spicuiri dintr'o scrisoare a d-lui
Creatiunea - A. C. Cuza. -0 a pro-
drazneala pornografilor. - Des- fesorului Paul I. Papadopol. -
duioase... - Cei ce bat câm- lui Cincinat Pavelescu
pii... - bolnav care vorbeste despre Tudor Arghezi. - Cuvinte
prin somn... - Tot de la Spitalul intelepte. - Prietenii. - Poetul Al.
literaturii..., 28-32. Philippide. - Idei cu false.
Spre - In de - Cimitirul Buna Vestire". - Un
un banchet, un panegiric... - Cu- Arghezi bine crescut", 91-6.
vinte drepte. - nebunilor. Incurajiri din Timisoara. -0
- un alt nebun. scrisoare a d-lui profesor Octav
Onicescu. - Revolta
altii Culmea - -
nebuniei. - Cineva care se exa- ghezismului. - Marturiile. -
mineaza... - semidocti. Curentul" se rosteste. - Despre
- Scrisori. - Pärintele literaturii d. Lascarov Moldoveanu. - Alt
plicatie
-0
pentru cl. profesor Paul
otravitor. - Analele scrintelii. -
fndemnuri, 107-12.
I. Papadopol. - in Basarabia..., Miscarea de creste...
58-64. - Porn ograf ul e. -
Reprobarea creste... - Un por- oamenilor onesti. - Alte glasuri

www.dacoromanica.ro
TABLA DE PE ANUL 1936-7 IX

cuminti. un biet - - a fost ? - Ce avem

Opinia din Blaj Maiorescu. - de pläns..., 270-2.
Din sate, 124-8. Vorbeste un inspector. - Un
mare primejdie. - Cum ju- monitor. - Nebuni prosti cari
cuminti. Maffia - Adeváratul Maiorescu.-
se - Oameni Incá un nebun. Räspunderea
maestrului de monstruosi- criticei. Scopurile literaturii. -
táti. - 0 judecatá (din Pentru publicul lecturilor sca-
foaia de la 141-4. broase. Un -0 reco-
altá glorie... - Elevii maes- mandatie in Adeverul-. - Ce
trului". - Alt nebun, 157-60. face pärintele Stanoiu. - Este-
Arghezismul in Ardeal, cu tism", intelectualism" cartea
oameni", iezi", pas de stea" de - Vorbeste d. I.
de - trovici. - Un Bucoyinean distru-
dusmane. - Judecata spurcátorilor. gätor...,
- Ce ni se semnaleazá. - Cum un glas de aprobare. -
se invatá - Un - Un
care activeazá". Problema d. Radu Boureanu. -
lipsit :
de 172-6. unul care s'a - Arhi-
Indreptätirea luptei noastre. - mandritul Scriban ex-monahul
Literaturi... - Bunul zi de zi. Stánoiu. - Procesiunea bolnavilor.
- Nebunii persevereaza. - Nu
intelegem.., 188-92.
- Inca un tänär molipsit. - D.
Emanoil Hagi Mosco despre
Nebunii se intrec. - Se lugärii porcosi respon-
altii... - Un profesor vorbeste... sabili. - unei opere mari
- D. Al. Philippide in se mutá... - Ce aduce pornogra-
deverul". - Tot de fia, 300-4.
- Un scrie, 205-8. de Banat
Cum altii nate Bellu). -
pe care orn le - Unul care se intrece
- Un harnic. - pe - Premiatii... - D. Radu
- Revenirea la bunul Gyr aproba... - Crestere bun
simt. - bat joc de lume..., simt!, 316-20.
221-4.
Cine va folosi, ce va fi ?
prostul de la -
- Presa lupta - Valoarea noii-literaturi. - Incá un
evaclat basmul" arghezian.
Alt fel de - Se deschid
- Ce se spune copiilor ?, altii descopár... - Ce
237-40. d. Lucian Predescu poate cul-
T. Maiorescu descris de el tiva publicul. - unde merge
susi. - Nou de la Caragiale. - otrava. - Recunoasteri. - Poesie
se - e asta?, 333-6.
Porcografii.- Semne de indrep-
sunete. Biserica vorbeste.
- Ce e genialitate ce e noutate. tare la teatru. - Despre d. Petru
- Biografiile 252-6. Manoliu, scriitor tänär, 349-52.
explicatie care nu e o Teatru public: observatii juste.
plicatie. - Un profesor de Uni- - artei francese. -
versitate. - 0 La galeria monstruositätilor. -
a artel. - Un simplu plagiat de de versuri. - Dar de acelasi

www.dacoromanica.ro
X CUGET CLAR"

poet, d. Ion Molea, 365-368. 557-60.

Laudátorii de - Tre- Drum". - báträni...,
buie sä fie arta ?- 575-6.
ale criticei culte. - Despre Emi-
nescu cari scriu despre el, scrisoare,
o mare -0
381-4. De ce noi. - Galeria
pentru Blajul". bolnavilor. - la Arghezi ce-
- Tot despre Anarhismul poetic" tire,
al d-lui I. Emilian Constantinescu. Originea nebuniei, 622,4.
- cl. Tzigara-Samurcas... - Galeria (urmeazä). -
din cerberi ai $coala... Carianopol"... - Ce
criticii noastre literare, 397-400. mira copiii... - - Ob-
se azi in - servatii, 638-40.
Ceva mai bine... - nebu- Literatura pornograficä. - Lupta
nilor. - foarte cu-. d-lui N. lorga contra pornografiei".
minti Iconar". - ai ta- - Academia s'a rostit,
lent, dar te joci cuvintele..., 654-6.
414-16. - Cum pretuiesc
Sentinte din public. - de azi moder-
päcatului, 430-2. niste. - Culmea artei. - Arestarea
Cuviinta - Seria monstruo- pornografului Geo Bogza. - Boala
- ! - Distru- misiunilor -mistice, 669-72.
Un glas din Banat. - Ce crede
tineri... - Alte
446-8. lumea cuminte. - Alt glas de
De la d. Papaclopol. - Panop- mintenie, 684-8.
ticul nebunilor, 462-4. Presacaraghioasa demonstratie.
Recunoasterile. - ce aplau- - caraghioasä exhibitie (a
nebunilor. d-lui Lovinescu), 701-4.
- Alt nebun. - In Despre V. Bogrea. - Recunoa-
lui»., 478-80. steri. - profetul
Ofensiva culturalä a d-lui Ni Isaia, 718-20.
colae - Cum poate fi Academia curentele
neva cuminte nebun. -0 - Cu de
carte - La panopticul Pamäntul" la
trilor, 494-6. - altii. - Cuvinte drepte. -
meritate. - Lipsa Stärpirea literaturii odioase",
alegere. - Cum se ei. - La 734-6.
panopticul Altul care Cum se noua poesie de
sufere. - La rând, 509-12. mintile 750-2.
Cicerone Teodorescu Clestar" carte - Menirea Aca-
(poesii). - Cel mai scriitor Române. - Contra
- Ce s'ar cere..., 525-8. estetice", 765-8.
Douá scrisori. - Culegerile din Un mare scriitor care nu poate
popor. - admirati..., 540-4. osebi. - Un poet fatá
Viersul popular. - In de de desmátul poetandrilor. -
- Reviste - condamnare. - Ce zic medicii. -

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII PE ANUL I: 1936-7 XI

o condamnare, 781-4. il - Da, conru-

Prostia pe frantuzete. - Impo- pätor. - Ady, ciorapul reginelor...,
triva scrisului trivial. - Teratologie 814-16.
literarä. - Tot de la poetul Radu In - Criticii i
Gyr, 798-800. pornografia. - Prostie demagogicä
- Un ade- i mâncärime pornograficä. -
värat poet despre d. Arghezi. - meni cari se - Un poet
Despre discursul d-lui Blaga. - despre falsii 830-2.

www.dacoromanica.ro
: 5 lei.

www.dacoromanica.ro