Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
magazin
Director fondator: Dr. Napoleon Sãvescu Nr. 3- aprilie 2003
c i
!Download "Geneza Poporului Dac" (mp3)
!Download "Imnul Dacilor" (mp3)
!Download "Imnul Tinerilor Vlahi" (mp3)
•The II-nd International
Congress of Dacology
a
•The I-st International
Congress of Dacology
w
Director PR
Tiberiu Fraþilã
ww !CODEX ROHONCZY
!Originea rasei umane
!Onoare memoriei lui Nicolae Densusianu
Tehnoredactare computerizatã
Adrian Cristea
Victor Cristescu
Colaboratori
Prof Mihaela Albu «Columbia University»
Ing.Luminiþa Sava
Prof. Adrian Bucurescu
Prof. Augustin Deac
Prof. Gh. D. Iscru
Prof. Dan Oltean
Fotoreporter
!Carolus Lundius "Zamolxis Primus Radu Brilinsky
!Monument to Burebista
Dr. Mircea Golimbu
Dr. Sorin Lancea
Dr. Napoleon Sãvescu
!LINKS
Dr. Nick Stoian
Redacþia
Com Oraºtioara de Sus
Gradiºtea de Munte nr.147
Tel/fax 0040254 223853
© Dacia Revival International Society - New York e-mail - nunub@mail.recep.ro
www.dacia.org
President and Founder: Dr. Napoleon Savescu Tiparul executat la
Tipografia de Sud
ISSN 153-5316
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
DACIA REVIVAL
DORIÞI SÃ PRIMIÞI ACASÃ CU INTERNATIONAL
SOCIETY
REGULARITATE PUBLICAÞIA NOASTRÃ ? Dr. NAPOLEON SÃVESCU
Fondator, Preºedinte
Pr. THEODOR DAMIAN
NIMIC MAI SIMPLU ! Director
Poet GELU DORIAN
Pentru a vã abona la publicaþia DACIA MAGAZIN, trimiteþi prin mandat Director
Ing. MARIUS SPRINCEANÃ
poºtal suma de 180.000 lei pe adresa Daniela Gridan 2600 Orãºtie Piaþa Director Tehnic
Victoriei nr. 20 cu menþiunea abonament Dacia Magazin. Astfel veþi primi Dr. NICK STOIAN
Director Relaþii Publice
la adresa indicatã pe mandatul poºtal în spaþiul destinat corespondenþei 12 Jud. TUDOR PANÞIRU
numere din Dacia Magazin. Fost Ambasador al Moldovei la
U.N., International Legal
Counceler
ADEZIUNE Ing. ANDREI VARTIC
Director, Fondatorul Institutului
Civilizaþiei Dacice - Chisinãu
Data: Gen. NICOLAE SPIROIU
Prim Consilier
Dr. LUCIAN DAJDEA
Numele: Consilier, Relaþii cu Comunitãþile
Daco-Româneºti
Prenumele: Lt.Cmnd.TIBERIU FRAÞILÃ
Consilier, Relaþii Publice
Adresa: PhD. MARIA MARINESCU
Secretar General
Tel./Fax.: Av. DAN DIMA
Consilier Legal
E-Mail: Dr. VICTOR SUCIU
Consilier Financiar
Nãscut(ã)în: PATRONI-2002
Dr. DAN CIMPONERIU
la data: Dr. ªtiinþe Economice
GEORGE PÃUNESCU
Profesia: Dr. MIHAIL RUDEANU
Ing. LUMINIÞA SAVA
Am luat cunoºtinþã de prevederile statutului Societãþii ºi doresc sã devin membru al acesteia. Dr. NICK STOIAN
Declar cã nu voi angaja oficial Societatea din iniþiativa proprie. Ing. ELIAS WEXLER
1
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
NOI NU SUNTEM
URMAªII ROMEI
Dr. NAPOLEON SÃVESCU
(Continuare)
Rãspândirea pelasgilor antic (orb!) Homer, urmaþi 300- Apariþia romanilor a condus in-
(a traco-geto-dacilor) 400 de ani mai târziu de dorieni direct la unificarea acestor pelasgi,
care-i subjugã pe primii, iar apoi traci, iliri, daci, geþi, tibali ºi odrii în
Herodot arãta cã: ... dupã de triburile aeoliene ºi ionice. Toþi lupta lor împotriva cotropitorilor.
indieni, neamul tracilor este cel mai aceºtia îºi gãsesc casa idealã la Marea majoritate a popoarelor
numeros dintre toate popoarele. noi în Peninsula Balcanicã, barbare care ne atacã sau ne
Sã ne oprim puþin asupra acestui împingându-ne spre Nord-Vestul ei traverseazã sunt în numãr mic, fiind
aspect: dupã localizarea lor ºi numindu-ne mai târziu macedoni, respinse ori absorbite fãrã a lãsa
geograficã încep sã se desprindã iliri, geþi, daci, sciþi, dupã locurile în influenþe deosebite pânã în secolul
geto-dacii prin primul mileniu î.Hr. care trãiam, în ciuda limbii comune al VI-lea d.Hr. când sosesc slavii,
la nord de Istru (Dunãre), ilirii (zona vorbite. Odatã pãtrunºi în spaþiul popor barbar, crud ºi nemilos, care
Albaniei de astãzi), sciþii (Dobro- Balcanic, invadatorii greci, aflaþi la dupã insuccesul de la Nordul
gea), etc. Ne rãspândim treptat în începutul stadiului de civilizaþie, se Dunãrii se aºeazã în Sudul acesteia
toatã Europa, cât ºi în toatã Penin- impun cu duritate asupra populaþiei ºi în felul acesta ne vor despãrþi
sula Balcanicã, pe care o stãpânim locale, distrug aºezãrile egeene, pentru totdeauna printr-un coridor
pentru sute ºi sute de ani. În zona pentru ca mai târziu sã absoarbã slav de fraþii noºtri de la sudul
Mãrii Egee, a insulelor ei, cum este majoritatea culturii locale. Ei Dunãrii care se vor gãsi ca într-un
Creta, cât ºi a Asiei Minor (Turcia împrumutã mult din cultura fel de sandwich între greci ºi slavi.
de astãzi), apar culturi ca cele egeenilor, a mino-micenienilor ºi a Mai existãm ºi astãzi prin aceste
mino-miceniene. Grecii prietenii egiptenilor, întemeindu-ºi o culturã locuri: istro-români (foarte puþini la
noºtri heleni de mai târziu, cam le proprie, cea greceascã, care se va numãr) prin aria iugoslavo-croatã,
place sã-ºi spunã, sosesc în Europa rãspândi în Europa. Nu numai megleno-românii, sub bulgari ºi
cultura au împrumutat-o, dar ºi aromânii (încã în numãr mare) sub
scrierea, alfabetul: dacã Linear greci. Dupã încercãri nereuºite de
Script A, incomplet descifrat, încã asimilare forþatã, ºi astãzi, dupã
mai pãstreazã caracterul hieroglific, aproape 1500 de ani de ocupaþie,
Linear Script B reprezintã un dia- macedonenii nu ºi-au schimbat nici
lect arhaic grec, pentru ca 700 de limba, nici portul, iar limba sau
ani mai târziu sã gãsim cea mai dialectul cum îl numesc ei însiºi,
timpurie scriere clasicã greceas- nu-l pot înþelege nici grecii, nici
cã!... Astãzi nici un grec nu ar bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi,
recunoaºte meritul egiptenilor, cum românii. De ce?... Aproape toþi
din zona esticã a Mãrii Caspice în de altfel mai târziu ruºii, care, cu avem prieteni ori cunoscuþi
jurul anilor 1900-1600 î.Hr., fiind ajutorul celor doi greci cu nume macedoneni ºi dacã nu i-aþi întrebat,
iniþial o populaþie tribalã nomadã. slave, Chiril ºi Metodiu, vor o puteþi face acum: întrebaþi-i de
Sosesc în grupuri mici, înalþi, transforma alfabetul elenic în dialect ºi veþi rãmâne uimiþi de
blonzi cum îi descrie marele poet chirilic. similaritatea lui cu limba românã.
2
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
Limba lor este cea mai veche ºi mai biserici române ºi ºcoli cu predare macedoneanã în comparaþie cu
bine pãstratã, fiind de fapt limba în limba românã. limba daco-românã. Pentru aceasta
pelasgicã, tracicã sau dacicã, dupã Sã nu uitãm cã în Grecia în am ales un cântec vechi aromân,
cum vreþi sã o numiþi ºi care este perioada antebelicã, în Macedonia, compus cu mult înainte ca
ºi... limba noastrã. ªi dacã ne mai existau biserici ºi ºcoli româneºti Bolintineanu sã publice Muma lui
amintim cã în urmã cu 2000 de ani care mai târziu au fost arse ºi ªtefan cel Mare:
Alexandru I al Macedoniei era distruse iar populaþia localã
respins la Jocurile Olimpice pe (aromânii - cum se numesc ei înºiºi, Dialect Aromân-Macedonean
motiv cã nu era grec, declaraþiile valahi cum grecii îi numesc cu
greceºti din prezent precum cã dispreþ) a fost persecutatã, chinuitã, Cari-ni bati, noaptea
Macedonia este egal Grecia ne chiar omorâtã, unii reuºind sã scape La firida mea, moi?
surprinde. De ce oare regele Filip fugind în România, alþii chiar în Io huia, msata Marioara
al Macedoniei îi va aduce tânãrului America, unde-ºi povestesc ºi Nu-ni tiaspirea, moi
de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel astãzi necazurile trecutului. Scoal aprindi lampa
(care era grec dupã tatã ºi Sã fim ºi noi oare, descendenþi
S-ti vedua fata ta,
macedon dupã mamã) ca sã-l direcþi ai poporului pelasgic, trac,
Fata ta tea alb-arosi
înveþe limba civilizaþiei de atunci un popor blestemat?... ªi astãzi
Ca trandafila.
elena, dacã aºa cum spun azi grecii ucrainienii ºi ruºii vor sã ne facã sã
ei macedonenii sunt greci? De ce uitãm cine suntem, acolo la noi
au trebuit sã treacã 2000 de ani de acasã, în Bucovina, Þara Herþei, Traducere în Româneºte
la moartea lui Alexandru Macedon Basarabia ºi Buceag, unde
ca acesta sã fie recunoscut ca grec românilor li se spune cã nu sunt Cine-mi bate noaptea
ºi pus în Pantheon ? români, ci o naþie slavã, vorbind La fereastra mea, mãi?
Aceastã pãrere asupra originii o limbã slavã, moldoveneascã!... Eu sunt, frumoasa Mãrioara
ºi locului macedonenilor ºi mai ales Când oare ne vom dezdoi genunchii Nu te speria, mãi.
asupra adjudecãrii lor de cãtre alte ºi vom sta în picioare, drepþi, noi Scoalde-aprinde lampa
naþii este împãrtãºitã ºi de alþi românii din România, Basarabia, Sã-þi vãd faþa ta
istorici. De exemplu Raymond Bucovina, Þinutul Herþei, Banatul Faþa ta cea albã-roºie
Bonner, care în The New York Sârbesc, Buceag, Cadrilater, din Ca de trandafir.
Times publicã un articol despre Pocuþia ºi Ungaria, din toatã
Macedonia, pãmânt care nu poate Macedonia, pentru a ne proteja
Volumul Noi nu suntem urmaºii
avea un nume, acesta fiind drepturile?... Romei ediþia a doua apãrut la editura AXA
adjudecat de cãtre bulgari, greci ºi Sã vedem cum aratã limba din Botoºani
sârbi. Bonner spunea despre
Alexandru Macedon cã orice ar fi
fost, numai grec nu...
Paradoxal, singurii care nu s-au
implicat în adjudecarea Macedoniei
au fost fraþii lor din nord, adicã
noi românii, care, în plus, aproape
întotdeauna i-am neglijat ºi
abandonat. ªi totuºi, în 1995, o
delegaþie românã care a vizitat Al-
bania a decis de comun acord cu
guvernul albanez sã deschidã pentru
populaþia macedoneanã localã
3
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
Dau aces
acestt joc de suf le
sufle tul lui Ion,
letul
de suf
suflele tul lui Gheor
letul ghe!
Gheorghe!
de Viorel Patrichi
9
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
ISTORIOGRAFIA ÎN DIMENSIUNEA
ADEVĂRULUI DESPRE ROMÂNI
de Prof. Marin Radan
Românii ºi vechea Europã Dunãre. Istoria care ne furnizeazã
P
date despre viaþa unei colectivitãþi
ãmântul pe care este
aºezatã azi România, a umane, trebuie sã înfãþiºeze totalul
fost locuit de îndatã ce aspectelor evoluþiei sale de la
condiþiile climatice au permis originea cea mai îndepãrtatã, pânã
existenþa umanã. Continuitatea azi, pentru cã ea este expresia
existenþei umane în acest spaþiu se fondului ereditar ºi a factorilor care
poate urmãrii din epoca paleoliticã au influenþat-o în decursul timpului.
fãrã întrerupere dupã cum aratã Etnogeneza se cere analizatã
descoperirile fãcute pânã azi. chiar ºi dupã criterii antropo-
Presupunerile unor specialiºti în biologice. Trecutul explicã
arheologie încã la începutul prezentul ºi prognozeazã viitorul.
secolului trecut cã în fundul Trebuie avut în vedere aportul cu ale vieþii ºtiinþifice ºi culturale,
munþilor trebuie sã se gãseascã caracter istoric al tuturor elemen- români ºi strãini au adus elemente
resturi umane încã din paleolitic, telor din care s-a constituit o de noutate privind perioada
când vârfurile Carpaþilor vor fi avut colectivitate umanã, ale cãrei preistoricã, fãcând referiri la istoria
zãpezi eterne, s-au confirmat în trãsãturi distincte sunt rezultatul veche a poporului român.
1942 prin descoperirea în grota de firesc al acestei sinteze rãvãºite într-un În unele reviste ºi tratate,
la Cioclovina a omului de tip anumit spaþiu ºi timp. Trebuie o cunoscuþi specialiºti în domeniu, au
Neanderthal cu 125 000 de ani studiere multidisciplinarã a fãcut invitaþii pertinente pentru
î.e.n.? populaþiei umane bazate mai ales studiul perioadei vechi a istoriei
Tracii prezenþi în Dacia au pe probele antropobiologice, poporului român. Gabriel Gheor-
participat la substratul etnic al mai lingvistice ºi etnologice. Etnia se ghe în Studii de culturã ºi civilizaþie
multor naþiuni. Acest neam ocupã constituie prin viaþa în comun într-un româneascã, Fundaþia Gândirea
þinuturile Daciei cu 1 800 ani î.e.n. anumit spaþiu geografic prin Bucureºti, 2001-pag. 7 aratã:
Era un popor numeros care se omogeneza lingvisticã ºi culturalã. Datele fundamentale care definesc
întindea din Asia Mica ºi Marea Dacã ne referim la trecutul ºi marcheazã prezenþa românilor în
de Azov, pânã la Marea Egee, Geto-Dac, respectiv al poporului lume sunt învãluite în ceaþã pânã
mergând în Nord pânã la Pripet, român, din acest punct de vedere acolo încât se poate spune cã,
în Europa Centralã pânã în platoul despre prezenþa factorului uman istoria românilor, mai ales pentru
Boemiei ºi în Rãsãrit dincolo de autohton pe aceste pãmânturi din epoca veche n-a început sã fie
Nistru. vremuri imemoriale, þinem sã scrisã
Dupã Strabon la 20-7 î.e.n., subliniem justeþea principalã potrivit Este regretabil cã atâþia
Dacii erau peste 2 mil. pe o cãreia oricâte popoare ar fi trecut diplomaþi ai facultãþilor de istorie din
suprafaþã de 500 000 km pãtraþi, peste pãmântul românesc, ele nu i-au care unii deveniþi profesioniºti
adicã de peste 2 ori cât teritoriul putut suprima pe autohtoni. erudiþi au ignorat fundamentele
României de azi. Se învecinau cu În luna iunie (22-23) 2002, la istoriei ºi spiritualitãþii românilor
germanii ºi slavii la Nord, cu Bucureºti s-au desfãºurat lucrãrile deºi, acestea sunt ºi cele primor-
germanii ºi celþii la Apus, cu sciþii celui de al III-lea Congres de diale ale Europei.
la Rãsãrit ºi cu iliricii la Sud de Dacologie. Personalitãþi marcante Constantin C. Giurãscu, Dinu
10
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
Giurãscu în Istoria românilor din istoriografia româneascã, deºi sprijinul acestei teze argumente
cele mai vechi timpuri pânã azi- apare relativ târziu (în veacul al XV- ºtiinþifice. Unul din aceste argumente
ed. Albatros pag. 79 aratã: A lea), cu scrieri în slavonã, prin este ºi faptul cã teritoriul european
preciza aºadar, care a fost rolul reprezentanþii sãi: Grigore Ureche, este un spaþiu care chiar în vremurile
dacilor în formarea poporului Miron Costin, C. Cantacuzino ºi îndepãrtate a constituit condiþii
român ce datorãm noi acestor cei care i-au urmat în veacurile prielnice pentru populaþiile primi-
strãmoºi, este una din chestiunile urmãtoare susþin cã De la Râm ne tive, cãci ele s-au bucurat de con-
cele mai grele ale istoriei naþionale. tragem (Grigore Ureche), ºi sunt diþiile climatice prielnice, de bogãþia
ªtim foarte puþin despre limba promotori ai unei origini romane, a solului ºi subsolului în primul rând
acestor strãmoºi, nu cunoaºtem poporului moldovean, valah ºi sarea, absolut necesarã în alimen-
taþia oamenilor ºi animalelor. În al
decât o parte a toponomiei ºi transilvan, ceea ce în ultimul timp
doilea rând primele ocupaþii ale
onomasticii lor, nu suntem informaþii noua istoriografie încearcã sã in-
populaþiei, culesul ºi vânãtoarea
asupra vieþii lor materiale ºi firme bazându-se pe documente ºi
au fost înlocuite de cultivarea
spirituale. Totuºi problema trebuie scrieri ale unor consacraþi oameni plantelor ºi creºterea animalelor,
pusã ºi un rãspuns, chiar imperfect, de ºtiinþã ºi culturã (N. Densuºianu, populaþia devenind sedentarã cu
trebuie încercat. Îl vor preciza ºi Carol Lundius, Marija Giumbutaºi, ocupaþii strâns legate una de
completa cercetãtorii viitori, pe B.P. Haºdeu, G. Cãlinescu, etc.). cealaltã.
baza descoperirilor ce se vor face Manualele de istorie lasã cu greu Un alt factor favorizant a fost
de aici înainte. spaþiu elementelor de noutate, cursul inferior ºi mijlociu al Dunãrii.
Trecând la concretizãri de fond, privind istoria veche a românilor, Dacã marile civilizaþii ale lumii antice
privind originea ºi limba vorbitã cãci istoria ca ºtiinþã se clãdeºte s-au dezvoltat de-a lungul unor mari
de poporul român în cuvântul sãu întotdeauna cu materialul adunat cursuri de apã (fluvii), Dunãrea nu
de deschidere la cel de al III lea pânã atunci, dar considerãm noi cã putea sã facã excepþie. Aºa se face
Congres de dacologie, Bucureºti, nu este greºit, ca formatorii
cã grupul de popoare nipro-
22-23 iunie 2002, domnul dr. N. adevãratei gândiri istorice sã
carpato-adrio-pontice, era format
Sãvescu, Preºedintele Dacia anticipeze calitatea informaþiei prin
din traco-iliro-geto ºi greco-italici.
Revival Internaþional Society aratã elementele sale de noutate ºi
De aceea harta întocmitã de
cã :un grup de cercetãtori români deschidere spre cunoaºtere,
Marija Giumbutaº, referitor la
dar ºi strãini din domeniul istoriei, îmbogãþind patrimoniul ºtiinþific,
Neolitic (mileniul V î.e.n.), este cât
arheologiei, filologiei, etnologiei, respectiv al ºtiinþei istorice.
etc., recunoscuþi pentru strãdania În aceeaºi idee pe baza unor se poate de grãitoare: acum 6-
lor ºtiinþificã, referindu-se la studii, savanþi români ºi strãini 7000 de ani, numai spaþiul Carpatic
originea ºi etnogeneza poporului demonstreazã cã în neolitic, în ºi unele zone pericarpatice prezintã
român Carpato-Danubian, susþin cã Europa s-au format douã civilizaþii urme de locuire de cãtre om. Restul
acesta este cel mai vechi din locale care au influienþat centrul ºi Europei este o imensã patã albã.
Europa ºi contrar unor susþinãtori vestul Europei: una mediteraneeanã Deci sarea, a fost criteriu pentru
ai romanizãrii aratã cã în 165 de greco-romanã ºi alta nord-carpa- rãspândirea populaþiei în Spaþiul
ani trupele romane nu ar fi fost în ticã geto-dacã, mult mai veche Carpatic, aici gãsindu-se peste 300
stare sã impunã limba latinã pânã decât prima. masive de sare pe ambele versante
la completa dispariþie a celei locale, Cele mai vechi populaþii indo- ale Carpaþilor. În momentul de faþã
Dacia fiind cuceritã în proporþie de europene ºi-au avut leagãnul în sud- se cunosc aproximativ 30.000
numai 14 % (din teritoriu), de cãtre estul ºi vestul Europei. Pentru o mai sculpturi miniaturale din lut,
romani ºi cu niºte soldaþi care bunã clarificare a originii popoarelor marmurã, os, cupru dintr-un total
vorbeau orice limbã, numai limba indo-europene care s-au format în de 3 000 ºantiere arheologice ale
latinã nu. spaþiul european, cercetãtor dr. erei neolitice ºi calcolitice din sud-
Opus acestei noi concepþii, Michaela Al. Orãscu, prezintã în estul Europei.
11
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
TERITORIILE GETO
DACILOR ÎNTRE NIPRU ªI
ELVEÞIA
12
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
13
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
totul altele decât la populaþiile de pe imaginare neargumentate ºtiinþific, descoperirile arheologice, toate aratã
teritoriile Spaniei, Franþei sau Britaniei, preluate de la scriitori strãini, contrazise plenar dãinuirea poporului dac în þara
care au devenit neolatine. de felul argumentat cum prezintã în lui stãpânitã de Roma biruitoare. Deci,
acest tratat poporul geto-dac, în parte realitatea este cã în cursul celor douã
DACIA, PREZENÞÃ supus dominaþiei romane ºi cel liber rãzboaie de cucerire ºi dupã anexarea
VIE DE-A LUNGUL din afara graniþelor vremelnice ale unei mari pãrþi din Dacia la Imperiu,
ISTORIEI imperiului care, subliniazã autorii locuitorii bãºtinaºi nu au fost
noului tratat, ºi-a pãstrat, ºi sub exterminaþi ori alungaþi peste noile
Aici, în Dacia, exista un popor, dominaþie romanã, toate trãsãturile frontiere ci au continuat sã existe ca
poporul geto-dac, unitar, format de sale, tradiþiile ºi obiceiurile, inclusiv populaþie supusã, majoritarã
(vol.
milenii, cu organizaþii politice statale limba maternã, cu influenþele de II p.139).
de secole, aflându-se într-un stadiu de rigoare; ceea ce se apropie de acea
stat centralizat cu puternice structuri realitate istoricã susþinutã pertinent de O TEORIE LÃMURITÃ,
politico-administrative ºi militare având marii enciclopediºti români, Bogdan CONTINUITATEA
monede, steaguri ºi steme distincte, Petriceicu Haºdeu, Mihai Eminescu,
cu o culturã materialã ºi spiritualã Nicolae Densuºianu, dr. Nicolae La pagina 143 din acelaºi volum
proprie, caracteristice lui. Un popor, Lupu, Prãtescu Voineºti, Nicolae se precizeazã: ,,Rezultatele obþinute de
într-un stadiu avansat de dezvoltare, Iorga, Simion Mehedinþi, Emil cercetarea arheologicã, mai ales în
cu o limbã unitarã de neam latin, latina Racoviþã, Mihail Sadoveanu, Lucian ultimii 50-60 de ani, demonstreazã fãrã
dunãreanã, forjatã de milenii, din ale Blaga, generalul Portocalã, George echivoc continuitatea masivã a geto-
cãrei numeroase cuvinte sunt amintite Cãlinescu, Dimitrie Gusti ºi dacilor în Dacia romanã. În spaþiul ºi
de Homer ºi Pitagora, limbã în care a nenumãratele Fundaþii ºi Asociaþii în timpul provinciei s-a constatat
scris ºi poetul latin Ovidiu, cu un nonguvernamentale ca ,,Noi Tracii, dãinuirea de aºezãri rurale ºi cimitire,
alfabet propriu. Un popor, cu puternice ,,Getica, ,,Renaºterea Daciei, obiceiuri ºi rituri funerare, persistenþa
sentimente naþionale de libertate ºi ,,Academia Dacoromânã, etc., a numeroase elemente de culturã
neatârnare care a dus chiar ºi sub precum ºi ,,Reînvierea Daciei din materialã ºi spiritualã din timpul Daciei
dominaþia romanã aproape 100 de ani, New York este patriotul dr. Napoleon independente, deosebite de noile
lupte, rãzboaie pentru eliberarea sa Sãvescu, prin strãduinþa cãruia s-au forme de civilizaþie aduse de romani.
naþionalã care, în ultimele douã organizat pânã acum, la Bucureºti, 3 ªi asemenea concluzii, care niciodatã
decenii, înaintea pãrãsirii forþate de Congrese Internaþionale de Dacologie nu se gãseau în lucrãrile de istorie
cãtre romani a pãmântului Daciei þinute la Hotel Intercontinental, cu mari româneascã se aflã prezentate pe larg
nord-dunãrene, a ºi reuºit sã se rezonanþe interne ºi externe. în noul tratat de Istorie a Românilor.
descotoroseascã de armata ºi Astfel, spre deosebire de ceea ce Pe teritoriul rural al provinciei se
administraþia romanã. Cu un se scria în tratatele anterioare în lucrãri cunosc acum mai multe morminte ale
asemenea popor cinstit, viteaz ºi ºi tratate de istorie, cã noi români populaþiei autohtone majoritatea
rãzboinic, putea, sub dominaþia suntem o plãmadã etnicã a romanilor covârºitoare
Studiul ritualelor
romanã, sã înveþe ºi limba romanã, ºi coloniºtilor lor. Autorii volumului II funerare la geto-daci aratã cã aceºtia,
adicã latina cultã, dar în nici un caz, la din tratatul de istorie a românilor ca ºi alte populaþii din imperiu, ºi-au
stadiul la care se afla, nu este de subliniazã cã ,,s-a dovedit cã izvoarele menþinut sub romani principalele
închipuit cã ºi-a uitat limba, tradiþiile, narative, reliefurile Columnei lui Traian forme de înmormântare ºi anumite
obiceiurile ancestrale, ci a dãinuit prin (ºi ale lui Decebal, adãugãm noi), ºtirile credinþe religioase din epoca Daciei
afirmarea în istorie cu acelaºi nume epigrafice referitoare la trupele independente.(Vol.II, p. 146)
de daci, de Dacia, dar ºi cu altele, auxiliare formate din daci recrutaþi pe Asemenea aprecieri sunt fãcute ºi
printre care ºi vlahi, rumâni ºi, mai teritoriul provinciei în sec. II-III, pentru teritoriile geto-dacice
apoi de români. numele de persoane traco-dace din neocupate de romani. Astfel, la p.404
Toate teoriile ºi tezele autorului inscripþii, elemente de toponimie ºi a aceluiaºi vol.II se remarcã:
noului tratat de Istorie a Românilor cu hidronimie majorã, anumite tezaure de ,,Continuitatea tradiþiilor dacice este
privire la romanizare sunt presupusuri monede romane ºi, mai cu seamã caracteristice tuturor regiunilor
14
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
neocupate de romani ºi ele se târzie, atestã nu numai legãturile cu nou
nici datele istoriei nici datele
manifestã deopotrivã în ocupaþiile ºi provincia Dacia ci ºi dãinuirea dacilor istoriei, nici examenul etnologic nu
activitãþile economice, în modul de în secolul al VI-lea(II, p. 447) confirmã tinereþea noastrã. Noi
organizare ºi în arhitectura aºezãrilor Prin aceste concluzii este suntem, în fond, geþi ºi daci, geto-dacii
precum ºi în unele produse de artã. recunoscutã ºi de cãtre Academia reprezintã unul din cele mai vechi
Despre populaþia liberã din Românã continuitatea neîntreruptã popoare autohtone ale Europei.
Moldova se relateazã: ,,Toate multimilenarã a unui brav popor, unul Acelaºi incontestabil adevãr îl sublinia
informaþiile pe care arheologia a reuºit dintre cele mai vechi popoare ale ºi reputatul om de ºtiinþã, Simion
sã le ofere, pânã acum aratã o Europei, precum ºi autohtonitatea Mehedinþi, când declara: ,,Noi românii
etnicã a poporului român. suntem locuitorii cei mai vechi ai
Pãcat, însã, cã aceste rezultate n-au acestui pãmânt al Daciei ºi anume
fost întãrite cu opinii pertinente ale unor unul dintre cele mai vechi popoare ale
istorici ºi filologi români de talie întregului continent
europeanã ca ºi cu ale unor mari ,,Departe de a fi un popor tânãr,
personalitãþi ºtiinþifice de peste hotare început cu rãzboiul dacic, neamul
care s-au impus nu numai prin românesc îºi are originile sale cu mult
mãiestria concluziilor lor, ci ºi prin în trecut.
noutatea acestora. Cãci, iatã ce scria Marele nostru scriitor Mihail
marele nostru istoric Nicolae Iorga: Sadoveanu se declara pe deplin con-
,,Originea neamului românesc trebuie vins cã descindea din stirpa geto-
cãutatã în traci care au trãit aici cu dacicã.
mii de ani înaintea altor popoare ºi
aceasta ne dã dreptul de a ne MIHAIL SADOVEANU
considera pe noi, românii, singurii ºi BêTINAª
adevãraþii moºtenitori ai acestori AL DACIEI
Dacã cu trei copii locuri, relevând cã ,,Este vorba de
societate a dacilor liberi care un popor care, prin strãmoºii sãi îºi ,,Filologii autohtoni, chiar la
promoveazã în teritoriile de la est de are rãdãcini de patru ori milenare. începutul întemeierii statului nostru
Carpaþi vechile tradiþii ale civilizaþiei În contrast cu acei ,,ºtiinþifici, care independent s-au gândit sã afirme
dacice cunoscute din perioada preamãreau ocupaþia romanã a lui printr-un dicþionar latinitatea noastrã
anterioare cuceriri romane
Traian, de când s-ar fi ,,nãscut, ,,for- romanã, deci nobleþea noastrã, deci
Diferitele categorii de unelte ºi obiecte mat, chipurile, poporul român ºi de dreptul de a ajunge un mare ºi
de uz casnic, accesoriile vestimentare, când considerau cã începe istoria lui, puternic popor. Mãrturisesc cã nu
podoabele ºi vasele de lut se înscriu Iorga sublinia: ,,Se va porni nu de la înþeleg tot mai bine de ce e nevoie sã
în tipologia generalã a inventarului Traian, colonizatorul în Dacia, ci de la se dovedeascã latinitatea noastrã
culturii dacilor liberi, menþionându-se cele mai vechi popoare din care venim (romanã) exclusivã, deci nobleþea
aici neamurile dacice ale costobocilor de la acea rasã iliro-tracicã, întâia noastrã de la Roma, ca sã devenim
ºi carpilor, precum ºi un rege al cultivatoare a pãmântului, întâia un mare popor. Aº înclina sã mã
costobocilor pe nume Pieporus. creatoare de ordine politicã de la bucur mai mult de o origine geto-
(Idem, p.430-440). Cât priveºte pe Carpaþi-pânã la Arhipelag. Susþinând dacicã, întrucât aceºti vechi
dacii liberi din partea vesticã, în tratat multimilenara existenþã a poporului pãmânteni, geto-dacii, se bucurau de
se recunoaºte cã: Vestigiile român, ilustrul filolog George o reputaþie excelentã în lumea anticã,
arheologice din sudul Criºanei, ca cele Cãlinescu, în discordanþã cu cei ce pe când despre romani nu se poate
de la Arad ºi Cicir, de pe Valea abordau începutul istoriei românilor cu vorbi numai de laude. În sfârºit în ceea
Mureºului
Sântana-Arad ºi împãratul Traian, remarca: ,,Prin ce mã priveºte, mã simt onorat de a fi
Chiºineu-Criº, din bazinul Criºului Alb, penetraþia românã nu s-a nãscut un coborâtor din bãºtinaºii care erau sub
constând din cuptoare de ars popor nou, ci un popor foarte vechi s-a oblãduirea vechiului nostru rege-
ceramicã, olãrie de facturã romanã modificat prin înrâurirea altuia mai Burebista.
15
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
POLEMICI
Cu cîþiva ani în urmã trezindu-
ne puºi la zid de condeiul unui
stimabil istoric purtãtor de fustã,
am încercat sã ne apãrãm
trimiþând un drept la replica
ziarului în care au apãrut acuzele
cu pricina. Cum însã în România
noþiunea de Drept la Replicã este
doar o jalnicã sintagmã aplicabilã
dupã cum vor toanele sau
interesele unora demersurile
noastre repetate au fost în zadar.
Nu ni s-a publicat ºi nici nu ni s-a
rãspuns nimic. A fi bãlãcãrit ºi
jignit în presa româneascã fãrã a
avea elementarul drept la
apãrare este o practicã frecventã
a unor ziare ºi unor
contemporani condeieri de
seamã. Astãzi dupã atîta timp
avem ocazia sã-i rãspundem
public.
Ironia ºi cinismul cu care
«ilustra» ºi-a picantat zvârlirea în
mocirlã a istoriei noastre ne-a
fãcut ca dreptul la replicã sã fie
unul dur. Pudicilor nu le
recomandãm lecturarea acestui
rãspuns.
REVOLTA MINCIUNII împotriva unor pagini din istoria istoricã, de ce nu va-þi ridicat, cu
ISTORICE SAU OASELE acestui popor cu care noi românii demnitate împotriva comuniºtilor
NU ÞIN DE FOAME
ne mândrim; mã refer la daci. atunci, când îi ridicaþi în slãvi?
Tovarãºã profesoarã M-am gândit care sã fie cauza sau Nu a-þi fost d-voastrã aceea
Zoo Petre Kakarakis cauzele acestei refulãri istorice, a care din Tovarãºe a-þi devenit
acestei uri care nu o mai puteþi Doamna Consilierã principalã a
Vã cer scuze dacã nu ºtiu exact stãpâni, urã împotriva istoriei preºedintelui României ºi aþi
numele d-voastrã, fanariot, de neamului nostru, a neamului care v-a promovat o istorie odioasã, în care
fatã
mare, dar cum au trecut hrãnit în ultimii 70 de ani, al neamului Bucovina, Þara Herþei, sudul
secole de când a-þi fost într-o care v-a lãsat sã ocupaþi poziþii Basarabiei, Moldova, Insula
asemenea posturã , nu cred cã o universitare atât în timpul ªerpilor au reprezentat în mintea
sã vã supere prea mult. comunismului cât ºi dupã, a dumneavoastrã bolnãvicioasã,
Am citit articolul compus, de neamului care v-a lãsat sã ajungeþi trãdãtoare, teritorii strãine
geniul d-voastrã istoric, apãrut în pe cele mai mari culmi politice, cã României, ºi cu o simplã iscãliturã
Observatorul cultural din sã-l dispreþuiþi. le-aþi dat altora, aºa cum fanarioþii,
28.08.01 ºi trebuie sã recunosc cã Dacã într-adevãr nu a-þi fost o rudele d-voastrã de sânge, au mai
de mult nu am mai vãzut aºa o urã oportunistã în cariera d-voastrã fãcut-o în istoria noastrã?
17
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
Nu a-þi fost d-voastrã Tovarãºa trecutului ºi refuzul agresiv al ruºinea nu este parte a apanajului
care, prin cunoºtinþele istorice democraþiei. A vorbi despre de simþãminte a tovarãºei istorice.
deþinute a-þi participat, nu de mult, trecutul frumos al poporului nostrum -Tovarãºea îºi mãrturiseºte
la adunarea de la Mãrãºeºti unde descoperim cã înseamnã misticism, sentimentele
.ostile ce i le
naþiunea românã a fost batjocoritã înseamnã o piedicã împotriva trezeºte chiar ºi cuvântul de statul
spunându-i-se cã Oasele nu þin de democraþiei! Asemenea prostii nu dac centralizat...Ce cauþi
foame? Unde jertfa eroilor naþiunii poþi sã le auzi decât citind articolul dumneata în România tovarãºea,
noastre a fost pângãritã, ridiculizatã tovarãºei profesoare de istorie a dacã acestea îþi sunt sentimentele?
tocmai de aleºii naþiei? sãracilor români, ex-consilierã a Ce doreºti, de la noi, sã ne uitãm
Tovarãºa istoricã, cum de nu vã României, cea care ºi-a adus aportul istoria, sã ne fie ruºine cã am avut
este fricã sã umblaþi pe stradã, între la distrugerea acestei þãri cum nici un rege mândru ºi viteaz ca
românii pe care-i dispreþuiþi aºa de un alt fanariot nu a îndrãznit s-o facã Burebista? Cu fanarioþii vrei sã ne
mult? Chiar credeþi cã vârsta, cu înainte. mândrim, tovarãºea istoricã?
stigmatele ei sã vã fi schimbat aºa -Tovarãºea aude
..ºi ºtiþi de -Tovarãºea este alergicã
la
de mult fizionomia încât sã fiþi de unde
din presã, despre faptul cã s-a ridicat, în România, la
nerecunoscut? Congresul de Dacologie
Orãºtie, o statuie de bronz, de 4
A-þi vândut un sfert de þarã la -Tovarãºea vede
.la TV1 metri înãlþime, lui Burebista. Nu
strãini, a-þi intoxicat cu minciuni emisiunea despre acest eveniment, poate sã priceapã de ce s-a ridicat
creierele tinerilor care au crezut în ºi
. se revoltã de nu-i vine sã-ºi aceastã statuie unui mort de mai
românca lor, profesoarã de istorie creadã ochilor cã cineva bine de 2050 de ani. Nu a fãcut
a neamului, ºi tot nu vã liniºtiþi. îndrãzneºte sã vorbeascã frumos acest lucru nimeni înainte. Da este
Dar sã ne întoarcem la rândurile despre trecutul acestui popor daco- adevãrat cã aceasta este prima
profanatoare, scrise de D-voastrã român chiar în
România, în þara statuie ridicatã regelui dac
Tovarãºa Kakarakis Petre Zoo: unde Ea încã mai controleazã Burebista, în þara lui în care s-au
- Burebista, contemporanul opinia unor oameni de culturã. ridicat statui la toþi cotropitorii de
nostrum, un titlu care ne face sã Emisiunea este interzisã. Un tânãr moment, numai lui nu. Cu istorici
credem cã cineva intenþioneazã sã cinstit ca prezentatorul Eugen ca tovarãºea, care cred ca Oasele
ne prezinte ceva interesant despre Ovidiu Chirovici este umilit, speriat nu þin de foame am ajuns sã
trecutul glorios al înaintaºilor noºtri. de prietenii tovarãºei. Norocul nu ridicãm statui la niºte cotropitori
Dar, ne înºelãm ºi descoperim un i-a surâs, cel puþin în cazul romani (lui Traian), la niºte fanarioþi,
articol de batjocorã la adresa prezentatorului, Tovarãºei ex- la niste beþivi (vezi statuia lui
acestui trecut. Autoarea în loc sã consilierã a poporului român. Suborov, care s-a înecat într-un râu
facã un atac la idée se rezumã la un -Tovarãºea mãrturiseºte
. adânc de 5 centimetri!), la niºte
atac la persoanã. Tovarãºa cã se ocupã doar de un deceniu, genii ai rãului (Lenin ºi Stalin).
Kakarakis Zoo Petre nu ne spune de 10 ani, de acest subiect, dacii -Tovarãºa mãrturiseºte cã i se
de ce, din punct de vedere ºtiinþific citindu-i doar pe greci. Ce o fi lezã
.opþiunea care-i
este greºit sã ne mândrim cu Dacii împiedicat-o sã se ocupe mai mult? afecteazã ºi stiinþa ºi politica, în
ca strãmoºi dar îi amestecã pe daci Lupta ei împotriva comunismului? momentul în care aude vorbindu-
cu comuniºtii cu fasciºtii ºi face o Lupta ei în amputarea graniþelor se de daci, de Burebista.
peltea veninoasã, paranoicã de nu þãri? Când nu de mult i-a -Tovarãºea Kakarakis Zoo
ºtii ce sã crezi. Nu uitã sã-l caracterizat pe basarabeni Petre, crezi cã te-am putea auzit
menþioneze, aºa, în treacãt, chiar ºi românofoni (iubitori de români) spunând vreodatã: Sunt mândrã sã
pe Hitler , cã numai niºte antisemiþi nu s-a aºteptat ca aceºtea sã-i fiu româncã?
se pot gândi la daci, ne sugereazã, riposteze cu mândrie: Tovarãºe Nu-i aºa cã e de râs? Sau poate
ºtiinþifica istoricã. consilierã, Noi suntem Români, nu de plâns.
- Mistice revelaþii asupra strãini iubitori de români. Dar MALUS DACUS
18
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
Împlerea Parlamentului ºi a funcþiilor cu noi fanarioþi de provenienþã proaspãtã, falsificarea
vieþii intelectuale ºi politice a poporului prin capete de formaþiune hibridã, incapabile de o activitate
intelectualã, toate acestea se impun vederii; autohtonul simte cã nici limba, nici înclinãrile, nici
maniera lui de-a vedea nu pot fi reprezentate de cranii c-un dram de creier, supus la ramolisment.
Studii craniscopice comparative ar fi de folos, ºi tineretul Facultãþii de Medicinã ºi-ar câºtiga un
merit comparând încãperea cubicã a unui craniu în adevãr daco-romanic cu strâmtoarea acelor
scorburi gãunoase în cari rezidã sterilitatea intelectualã ºi perfidia partidului roºu.
Mihail EMINESCU
BUREBISTA
Contemporanul nostru
Misticele revelaþii asupra trecutului ºi refuzul
agresiv al democraþiei
îi pot fi atribuite lui Burebista, ar
trebui sã mã bucur. Ar trebui sã
depãºesc reflexele ostile pe care mi
le suscitã încã orice iniþiativã care
aduce cât de cât cu celebrarea a
2050 de ani de la întemeierea
statului dac centralizat si
independent din 1980. Aº putea-o
face de dragul lui Burebista, care a
fost, sunt convinsã, un mare rege,
poate nu chiar de 4 metri dar
oricum
Numai cã aceleaºi mo-
tive care îmi stârneau alergia în
1980 mi-o stârnesc ºi azi, cu
T circumstanþa agravantã cã atunci
indicaþiile de partid erau
constrângãtoare ºi imperative, în
Picturã inspiratã de un articol din Adevãrul al lui C.T. vreme ce acum e vorba de liberul
Popescu. Nici o referinþã din partea noastrã la tovarãºa. consimþãmânt al unei opþiuni care
afecteazã ºi ºtiinþa ºi politica, într-
Am aflat din presã cã Bucureºtiul acordã altcuiva decât fostei un mod cu care mã aflu într-un
au gãzduit al doilea Congres nomenclaturi, dar care acum se profund dezacord.
Internaþional de Dacologie ºi cã adresa, de nu-mi venea sã cred Mai întâi, despre ºtiinþã. Temele
acest congres s-a încheiat cu ochilor, unui brav român de dincolo susþinute la congresele obiºnuite, fie
dezvelirea unei statui înalte de 4 de Ocean, dr. Napoleon Sãvescu, ele de istorie sau de chimie
metrii, închinate marelui rege get. iniþiatorul congreselor succesive de molecularã, sunt, de regulã, teme,
Am vãzut ºi o parte din dacologie. noi, care propun spre omologare,
emisiunea pe care postul public de Ca una care mã ocup de mai ipoteze inedite în câmpul ºtiinþific
televiziune România 1, postul cu bine de un deceniu, printre alte propriu congresului respectiv.
cea mai mare audienþã, a teme, ºi de analiza izvoarelor Congresul care s-a desfãºurat
consacrat-o acest eveniment, greceºti referitoare la geþi ºi daci, recent sub auspiciile celui mai mare
cãruia i-a acordat la o orã de vârf, ºi care am ºi scris un text, pe care dintre regii Traciei, are, dimpotrivã,
tot creditul ºi onorurile pe care nu-l neg nicicum, despre importanþa particularitatea de a reânvia
Eugen Ovidiu Chirovici rareori le reformelor politice ºi militare care exclusiv teme ºi argumente
19
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
aparþinând preistoriei: nu preistoriei Acest avocat ardelean dintr-o de competenþa mea sã decid, dar
Daciei, cum s-ar putea crede, ci familie în care studiul istoriei ºi al rezultatul final al acestei enorme
preistoriei ºtiinþei istorice înseºi. lingvisticii era expresia fervorii întreprinderi savante este absolut
Pentru cã, fãrã excepþie, ce s-a patriotice, o tradiþie pe care nepotul ameþitor.
spus acolo, cel puþin aºa cum sãu de frate, Ovidiu Densuºianu, o Teza care organizeazã aceastã
rezultã din relatãrile presei, face va ilustra cu distincþie, se va stabili, giganticã întreprindere este aceea
parte dintr-un trecut metodologic dupã studii juridice la Sibiu, în cã patria de origine a civilizaþiei
pe care am fi avut dreptul sã-l Vechiul Regat, aducând importante europene se aflã în aripa carpato-
considerãm apus mãcar din 1927, servicii istoriografiei critice dunãreanã, inima unui imperiu
anul de apariþie al monumentalei româneºti în curs de cristalizare: preistoric al pelasgilor, care s-ar fi
sinteze Getica. O protoistorie a lucreazã ani buni în arhivele din întins pânã la Oceanul Atlantic, în
Daciei, cea mai importantã operã Viena ºi Budapesta, precum ºi Italia Egipt ºi Asia Anterioarã, în Balcani
a lui Vasile Pârvan. ºi Croaþia, aducând în þarã docu- ºi în Peninsula Italicã, poate chiar
Cum ar primi oare opinia mente majore ºi elaborând o în America. Câteva postulate îi
publicã din România un congres monografie despre rãscoala lui îngãduieºte sã concentreze
despre flogistic, sau despre Horea pe care Iorga o preþuia nenumãrate dovezi în jurul acestei
perpetuum mobile? Fãrã îndoialã, superlativ, ºi care i-a adus premiul fantaste ipoteze, pe care o
oricine a trecut cât de cât prin vre- Academiei Române, al cãrei mem- profesoarã de-a lungul celor 1200
o ºcoalã ar zâmbi cu indulgenþã, în bru corespondent era. Dincolo însã de pagini fãrã cea mai micã ºovãire:
vreme ce o televiziune mai alertã de orice arhivã, de orice document mai întâi un euhemerism absolut,
decât celelalte i-ar menþiona autentic sau autentificabil. care îl face sã creadã cã orice
lucrãrile la ªtirile pe scurt, între Densuºianu a nutrit o vreme de nume de erou legendar, de
anecdota cu personajul care ºi-a decenii o pasiune secretã pentru divinitate sau chiar de monstru este
fãcut înmormântare de viu ºi Dacia Preistoricã, consacrându-i numele istoric al unei fiinþe umane
recordul internaþional la bãut tot mai mult din energia ºi care a trãit cu adevãrat, a fãptuit
limonadã. Dar, fiindcã e vorba de cercetãrile sale. Rodul acestei lucruri însemnate si a ajuns astfel
strãmoºii noºtri daci, ºtirea a împãtimite reconstituiri avea sã fie sã fie nemurit de urmaºi, aºa încât
devenit brusc solemnã, subiect de tomul de 1200 de pagini, tipãrit Osiris ºi Prometeu, ciclopii,
talk-show ºi de comentarii aproape în întregime în 1912, când hiperboreii sau Dochia sunt
elogioase. autorul lui se stingea din viaþã. înzestraþi cu o istoricitate niciodatã
Istoria acestui flogistic aparte Pentru acest opus magnum, pusã sub semnul întrebãrii: în al
care e teoria despre Dacia multã vreme tãinuit, autorul a citit, doilea rând, cã numele antic al
pelasgicã-din care descind aproape fãrã nici un dubiu, tot ce se putea Dunãrii era Okeanos, ceea ce îi
toate argumentele în jurul cãrora s-a citi la finele secolului XlX, ºi încã permite sã strãmute în preajma
organizat Congresul domnului mult deasupra: texte antice Istrului nenumãrate fapte ºi încã ºi
Sãvescu, e destul de lungã ºi chiar medievale, lucrãri de arheologie ºi mai multe legende din sursele
interesantã, din perspectiva unui paleontologie, dicþionare ºi tratate antice: în al treilea rând, cã tot ce
studiu despre construirea dar ºi cele 21 de enorme dosare tradiþia greacã le atribuie pelasgilor,
mitologiilor istorice. Ea e de tradiþii folclorice culese în urma ca ºi tot ce tradiþia târzie ºi anticã
prefiguratã în generaþia lui unui chestionar pe care îl adresase le atribuie goþilor, se referã la geþi
Eminescu, el însuºi inventator, cu tuturor comunitãþiilor rurale ºi la daci: în fine, dar nu ºi în ultimul
romanticã fervoare, al câtorva teme româneºti din Vechiul Regat, din rând, cã etimologia se poate baza
care vor face carierã, cu deosebire provinciile austro-ungare, din pe orice fel de asonanþã, drept care
în sensul unei viziuni dacice aparte Balcani ºi Basarabia. Abundenþa Meduza ar fi varianta greacã a
a morþii, ºi cu studiile lui Hasdeu, rãspunsurilor se datora mai ales pelasgo-daco-românescul Mãtuºa,
amestec de intuiþii fulgurante ºi de entuziasmului cu care învãþãtorii de Titanii ar însemna Taþii, ca ºi
extrapolãri inacceptabile. Dar la sate au reacþionat la solicitarea Tartaros, care e de fapt acelaºi
adevãratul ei erou rãmâne, în lui. În ce mãsurã chestionarul însuºi, cuvânt puþin schimbat. Delos vine
generaþia urmãtoare, Nicolae pe de-o parte, zelul nestãvilit al de la românescul deal, ºi tot aºa:
Densuºianu. respondenþilor ºcoliþi, pe de alta, e pe acest înºelãtor temei Iovan
20
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
Iorgovan este o ipostazã a lui Her- I.C. Drãgan, sã devinã zeloþi a Punctul de pornire al oricãrui
cule Iovius, Toma Alimoº e un acestei revelaþii mistice, al cãrei delir sistematic despre un trecut
moº eroizat, rând pe rând titanii ºi crez este istoricitatea imperiului încãrcat de glorii este de sigur, o
ciclopi, chalzbi ºi arimaspi, geþi ºi pelasgo-dacic, transcede cu mult enormã frustrare; dar odatã ce
dacii devin doar ipostaze ale benignele obsesii ale diletanþilor, cãrþilor compensatorii li s-a
strãmoºilor. Desigur, noi le suntem care descifreazã fantast inscripþii de substituit agresiunea compensatorie,
cei mai direcþi ºi mai legitimi nedescifrat pentru cã este un pregul de toleranþã abstractã faþã
moºtenitori, dar, aflaþi la sursa manifest politic. Intermitent acest
de abstracþiuni ºi idei este irevocabil
tuturor faptelor de civilizaþie de pe manifest a fost instituþionalizat, nu
depãºit. Orice idee în numele cãreia
continentul european, de la doar, cu un umor involuntar de
cioplirea pietrei la astronomie ºi cãtre Institutul de Istoria P.C.R. ci a curs nu numai cernealã ci ºi sânge
filozofie, ei devin ºi precursorii ºi mai de mult, atunci când, inocent trebuie sã fie tratatã politic
tuturor neamurilor ºi civilizaþiilor proaspãt rector legionar al nu academic de aceea ce îi era
europene. Abia târziu, grecii ºi-au Universitãþii din Bucureºti P.P. eventual îngãduit lui Densuºianu,
mai construit o identitate culturalã Panaitescu îi telegrafia omagial lui asupra cãruia doar recenzile sau
din membra disiecta ale marii tradiþii Hitler pentru al asigura pentru cã în comentariile ironice ale comunitãþii
pelasgice: abia ºi mai târziu romanii fine, România s-a dezbãrat de academice (vezi reflecþia lui Iorga
au pornit dinspre vest spre soare- ataºamentul sãu tradiþional faþã de despre multele ipoteze ,,curioase
rãsare ca sã refacã în sens invers Roma decadentã ºi-ºi aflã energiile ale Daciei preistorice) puteau
drumul regal al marelui imperiu la izvorul proaspãt al tradiþiei exercita o cenzurã de altminteri
pelasgic pornit din Carpaþi. Orice tracice. Când Dr. Sãvescu, publicã postumã, nu trebuie sã le fie îngãduit
profesionist al istoriei antice e o carte ,,Nu suntem Urmaºii contemporanilor noºtri. Cine
cuprins de sfârºealã citind acest Romei sã înþelegem oare altceva? încearcã sã substituie mitologii exal-
text. Obiect al unei revelaþii mult Bietul Densuºianu era un biet tante unei evaluãri critice cumpãnite
mai mult decât al unei cercetãri produs tardiv al ªcolii Ardelene, ale a trecutului le induce românilor o
chiar dacã împrumutã aparatul cãrei opere majore le descoperise
falsã conºtiinþã naþionalã ºi istoricã.
exterior al cercetãrii, ,,Dacia în parte el însuºi ºi nu nega impactul
Îndãrãtul misticelor revelaþii asupra
preistoricã este în mod evident, o civilizaþiei Imperiului asupra
creaþie din specia nutologiei istorice provinciei Dacia, încerca doar sã-i trecutului se ascunde invariabil
livreºti dar ºi a delirului sistematic. gãseascã precedente în impactul refuzul agresiv al democraþiei ºi al
Antichitatea, cu cât mai civilizaþiei pelasgo-getice asupra libertãþii. Cine le propune românilor
îndepãrtatã, cu atât mai misterioasã întregului continent. Dar, în anii statutul de victimã perpetuu
ºi mai ispititoare, a avut ºi va conti- zbuciumaþi de ascensiune a ignoratã, chiar persecutatã a
nua sã aibã parte de iluminaþi, unii extremei drepte elogiul barbariei ºi istoriei, cine le cultivã bovarismul
mai blânzi, alþii mai agresivi, care refuzul Romei decadente exprimã si autocompasiunea, îi îndeamnã de
râvnesc sã-i dezlege dintr-o datã în termeni istorici refuzul fapt sã se creadã nu egalii ci
toate tainele, de la discul de la democraþiei ºi exaltarea violenþei, superiorii ignoraþi al tuturor
Phaistos pânã la secretul aceastã perversiune a devenit parte celorlalte neamuri ºi sã presupunã
piramidelor. Pe de altã parte, stiinþa integrantã a tracomaniei. În timpul cã, de vreme ce în trecut ei i-au
secolului al XlX a fost obsedatã învãþat pe toþi, totul, nu mai au acum
dictaturii ceauºiste ºi în posteritatea
pretutindeni în Europa de tema de învãþat nimic. Nu mã îndoiesc
directã a acesteia, argumentul
patriei primitive a civilizaþiilor, cã Burebista a fost cel dintâi ºi cel
echivalent academic al Edenului, tracic, survine la apogeul naþional,
comunismului ºi trãdeazã imediat mai mare rege al tracilor cum îl
Iudeo-creºtin.
refuzul valorilor democratice numea un decret cam linguºitor de
Dar ceea ce a fãcut ca mulþi
europene, nombrilismul trufaº ºi altfel, dintr-o cetate greacã ce o
docþii, ºi mai ales semidocþi de la
Popescu Puþuri ºi Pavel Coruþ la agresiv care se exprimã nu doar aduse sub stãpânirea lui. Dar nu
cenaclul juriºtilor, Titu Maiorescu ºi prin exaltarea identitãþii proprii, ci cred cã atât e de ajuns nici mãcar
de la Doctor Sãvescu la Nicolae ºi ºi, sau mai ales, prin refuzul celuilalt pentru a-mi înþelege trecutul, cu atât
Ilie Ceauºescu, la C.V. Tudor ºi la ca identitate legitimã. mai puþin pentru a-mi hotãrâ viitorul.
21
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
25
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
Vorbim ºi scriem în limba lui Eminescu, în limba Vãcãreºtilor, în limba de-a pururi
a strãmoºilor DACI
26
nr.3 aprilie 2003 DACIA
magazin
Vorbim ºi scriem în limba lui Eminescu, în limba Vãcãreºtilor, în limba de-a pururi
a strãmoºilor DACI
De la Nipru pânã-ncoace
DOINA ADAPTATÃ Din Boemia-n Balcani
Peste miile de ani
De la Dunãre la Nipru Venea hoarda cea flãmânda. Din Tatra pânã la Cipru
Numai daci cu ochi de tigru. ªi mureau pe rând în goanã De la Dunãre la Nipru!
Din Boemia-n Carpaþi Din sãgeþi de daci, cu panã Cine crede cã o ºtie
Numai neamul celor daci Se-auzea din munþi strigând Ar fi bine sã o scrie
Înºutiþi ca florile Buciume rege chemând ªi-ar gãsi paºii ce-ºi fac
Când sãrutã zorile, Sensul mersului de dac
Din Carpaþi pânã în Tatra - Decebale, maiestate, Dus din Sarmisegetusa
Aºezându-ºi veºnic vatra Scoate-þi oastea din cetate Ca prin poezie muza.
Peste lume fãcând semn ªi împrãºti-o prin þara
Scris pe piatrã ºi pe lemn Toþi duºmanii ca sã-i piarã
În peceþi la Tartaria (dupã Doina
Ca sã afle omenirea De la Dunare la Nipru de Mihai Eminescu)
Cã am fost primii aici Din Boemia la Cipru
Ca în furnicar furnici. Din munþii crescuþi pe aur
Fugãrind din calea lor ªi-n câmpiile lui Faur ICOANA DACICÃ
Tot duºmanul migrator, Sã se ducã peste ape
Neam de dac pânã-n Dania Din câmpia de la Tapae Pe Daci, poþi sã-i cunoºti de pe
ªi de acolo pânã-n glia Pulbere ãi praf sã iasã Columnã,
Apelor mediterane Sabia când îi reteazã Mai bine, însã, în oricare stat.
Înspumate ºi tirane Corbii sã le ciuguleascã Acolo, oamenii în ei adunã poveºti
Nu din numele lui Remus Ochii sã nu mai priveascã ªi Os de Domn ne-ngenunchiat.
Ci din vãile din Hemus Cã nu i-ai chemat sã vinã
ªase stâlpi ai cerului În cetatea ta divinã Pe fruntea lor, ca matca unor râuri,
Ziditori misterului Lãsatã de Deceneu Prin cer ºi mare, ori prin mari castane,
ªase ape înspumate Sã nu se prãvale-n greu Cobori cu mânjii gândului, în frâuri,
Care ne sunt dace toate Cheamã-þi oastea ta din munþi Pe munþi primari ºi câmpii bãlane.
ªase munþi cu chip ca Omul Ai strãbunilor pãrinþi
Surianul, Kohainonul Sunã buciumul sã ºtie
Dave-n care -ºi face omul Cã-n cetate e urgie
Drumeagul þi se sprijinã de case
Steag de dac în chip de zeu Cã de vei muri, cetatea
Bineþe dând, cu glas de lemn, molcom.
Cel ales de Dumnezeu. Se va risipi cu moartea
Zãvozii intrã-n piele mieroase,
Stãpânind prin lege, geþii, ªi din þara ta-n pieire
Înfrãþiþi cu tirageþii Vor rãmâne cimitire Simþind aproape de bun om.
Ce-ºi aveau pe ape mersul Numai vorba ta ºoptitã
Sã cuprindã universul Va ramâne auzitã
Peste ei Zamolxe Bunul Peste veacurile toate În teascuri mari, de piatrã, prin ocoale
Stãpânind prin legi ca Unul Pânã dincolo de moarte Cu vorbele mustind prelung,
Dând pãmântului puterea Cã de-or sta aici strãinii Bãtrâni cu pletele de in, domoale,
Sã-ºi gãseascã învierea Vor lãtra la lunã câinii La taina boabelor, tiptil, ajung.
Împotriva morþii care
Nãpustea venind cãlare Veºnic Gaia sã-i ascundã
Cãlcind totul în picioare Pe cei ce-i primesc sub grindã Zeiþe simple, în cãmeºi prelungi,
Din hotare în hotare Pe strãinii, fii de Remus Acopãr apele cu cergi mâþoase.
În cetaþile lui Hemus, În cântec te-mpletesc, încât ajungi
De la Dunãre la Nipru Sã crezi cã-n ii or sã te coase.
Negura creºtea sinistru Îndrãgi-i-ar ciorile
ªi de-acolo înapoi ªi spânzurãtorile
Veneau hoardele ºuvoi Cã de vin vor sã rãmânã Pe deal ºi lunci, lin se prelinge
Sã se-aºeze pe la noi. Sã-þi facã dava pãgâna ªuvoiul turmei de mioare.
Cum veneau cãlari pe ºa Toatã Dacia s-o sfârme Blând, peste toate Ceru-ºi ninge
Toate-n cale spulbera Sub copite ºi în arme Azurul, razele de soare.
Pânã-n Alpii cei golaºi Sã îþi fure grânele
Sub copite de gonaºi Aurul ºi minele.
Mâncând carne sângerândã Dar istoria se-ntoarce Petriºor CIOROBEA
27
DACIA
magazin nr.3 aprilie 2003
Scrisori de la cititori
32
HOTEL INTERCONTINENTAL
BUCURESTI
Bucharests first international
În contextul descoperirilor de referinþã ale arheologiei mondiale, aceastã curbã a preistoriei spaþiului carpato-danubian
îºi defineºte fãrã tãgadã locul pe care vechea civilizaþie a strãmoºilor noºtrii îl ocupã în istoria lumii,