Sunteți pe pagina 1din 33

cmyk

COLOR

nr.11 aprilie 2004 DACIA


magazin

IN MEMORIAM
VALENTIN PÃUNESCU
Începând de joi, 1 aprilie Bucureºti, dedicându-se
2004, comunitatea jurna- pânã în ultimele clipe de
liºtilor români estecu unul viaþã unei lungi ºi presti-
dintre cei mai de seamã gioase cariere jurnalistice la
membri ai sãi mai sãracã, importante publicaþii din
iar noi toþi, cei de la „Dacia þarã ºi strãinãtate ale vremii:
Revival International Soci- „Steagul Roºu“, „Sportul“,
ety“, avem un Mare Prie- „Libertatea“, „Scânteia“,
ten mai puþin. Ilustrul om „Adevãrul“, „Sport Zu-
de presã, jurnalistul împã- rich“, „Nep Sport“, „Naro-
timit care a parcurs într-o den Sport“, „Curierul Naþi-
carierã de aproape o onal“. A fost membru
jumãtate de secol toate executiv al Federaþiei
treptele acestui gen literar Internaþionale a Editorilor
– de la reporter ºi core- de Ziare, membru fondator
spondent în þarã ºi în al Congresului mondial al
strãinãtate pânã la redactor, directorilor de ziare,
editor ºi director general de membru de onoare al
cotidian – omul de o rarã Societãþii Interamericane a
nobleþe sufleteascã, Presei ºi al Clubului „Pri-
VALENTIN PÃUNESCU, mera Plana“ din Mexic. A
directorul general al fost decorat cu una dintre
„Curierului Naþional“, s-a cele mai mari distincþii rierul Naþional“. Cu o largã merite excepþionale, pãs-
stins din viaþã dupã o lungã braziliene, „Ordinul Rio deschidere ºi cu convin- trãm o luminoasã amintire
ºi nemeritatã suferinþã, Branco“. Nu în ultimul rând, gere, ziarul al cãrui pãstor personalitãþii sale ºi de-
rãpus de o boalã necru- a fost ºi un constant susþi- priceput a fost Valentin plângem împreunã cu fa-
þãtoare. Nãscut la 21 august nãtor ºi sponsor al acþiunilor Pãunescu s-a dovedit a fi milia îndoliatã dispariþia sa
1933 pe melegurile Gor- din România ale Societãþii de-a lungul anilor o gazdã ireparabilã.
jului, în comuna Valea cu „Renaºterea Daciei“, ale ireproºabilã a tot ceea ce au Dumnezeu sã-l odihneas-
Apã, a absolvit în 1955 cãrei Congrese de Daco- însemnat cele patru con- cã în rândul celor drepþi!
Facultatea de Litere ºi logie ºi-au gãsit ecoul în grese de dacologie. „Dacia Revival Inter-
Filosofie a Universitãþii paginile ziarului sãu, „Cu- Pentru toate aceste national Society“

Sumar
Noi nu suntem urmaºii ªtefan cel Mare în viziu- Spiritualitate geto-dacicã în Sfinþii Ioan Casian ºi
romei – Semnele ancestrale din nea lui Eminescu-Anul ªtefan izvoarele antichitãþii - O privire Dionisie cel mic - Douã nume
spaþiul Carpato-Danubian pãs- cel Mare debuteazã în DACIA de referinþã ale spiritualitãþii
trate de-a lungul timpului în MAGAZIN cu o radiografie a retrospectivã a principalelor româneºti din þinuturile daco-
tradiþia popularã stau mãrturie puternicei impresii lãsate de mãrturii scrise în antichitate româneºti cu adînci implicaþii în
continuitãþii autohtone. marele voievod Luceafãrului referitoare la ceea ce a însemnat rãspândirea ºi consolidarea
Dr. Napoleon Sãvescu românesc. cu adevãrat spiritualitatea creºtinismului european.
Prof. Maria Cârlescu autohtonã. Dr.Eugen Moraru
Dr. Adriana Pescaru

Pagina: 2 Pagina: 11 Pagina: 15 Pagina: 25

1
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

Istoria neºtiutã a românilor

NOI NU SUNTEM URMAªII ROMEI


14.SIMBOLISTICA LA PELASGI Este considerat uneori ca o umbrã, puncte cardinale, întruchipând astfel
Cercul simplu pe care-1 o aluzie la procreaþie. litera „ TAU “. Când Biblia ne
gãsim ºi azi sculptat pe Când linia este verticalã, povesteºte de Noe ºi de potop uneori
poarta de la intrarea ogrãzii cercul simbolizeazã ne vine greu sã credem cã se va
þãranului român ori pe sub corniºele separarea sexelor (a se descoperi aceeaºi istorie la Caldeeni,
caselor, desenat ºi multiplicat... ce vedea aceastã semnificaþie în de aceastã datã cu câteva sute de
o fi însemnând? Ce însemnãtate lucrãrile lui Brâncuºi). ani înaintea iudaismului, avându-1 ca
avea el acum cinci, ºase milenii? Lucrurile încep sã se erou pe XISUTHRUS... Dar iatã cã ºi
Cercul, în general, simbolizeazã complice când punctul cen- ei, caldeenii, au luat aceastã poveste
unitatea divinã, de unde totul tral se extinde în patru de la arieni; în alegoria lui Vaiva
porneºte ºi se reîntoarce. Este puncte cardinale dând naºtere 1a Swata Manu se vorbeºte despre
universul fãrã limite, este energia aºa-numita ºi controversata CRUCE potop ºi de aventurile eroului princi-
emanatã de zeul suprem, Gebeleizis; A LUMII - MUNDANE CROSS. pal. Cum sã nu-i credem acum pe
circumferinþa lui este uneori Ea simbolizeazã purul panteism, fenicieni, care-i acuzau pe caldeeni,
interpretatã ca liniºtea mentalã a doctrina care considerã Zeul Suprem pe egipteni ºi pe israeliþi cã-ºi
fiinþei umane. Când faþa discului este nimic altceva decât forþele ºi legile construiau cultura pe cea a
albã, fundul negru ar reprezenta Universului acestuia, fiind mai mult misterioºilor pelasgi?
marea respiraþie, miºcarea continuã o „credinþ㓠ateistã. Avem oare de Când T AU coboarã
a Universului în sens nelimitat. a face aici cu o simbolisticã veche ajungând tangent la polul sudic
Cercul cu un punct în de milenii? Nici nu ne vine a crede! al cercului regãsim Emblema
mijloc - în credinþa arienilor ªi azi bunicile noastre la þarã Vieþii, cum de altfel o vom gãsi mai
din Rig-Veda - reprezintã deseneazã acest simbol pe colaci ºi târziu la vechii egipteni.
prima diferenþiere a manifestãrilor cozonaci, având însã un înþeles Crucea Lumii, Mundane
periodice ºi eterne în naturã, schimbat; la creºtinii mistici el este Cross, coborând parþial în afara
asexuale ºi... infinite. simbolul „unirii dintre spini ºi cruce“, cercului o va simboliza pe Ve-
Aºa îl considerau strãmoºii noºtri coroana din spini de trandafiri uscaþi nus (Isis) la vechii greci.
acum mai bine de cinci milenii. pusã pe capul Domnului Iisus Ciocanul lui Thor sau
Ce uºor le-a fost „filozofilor“ Hristos: „The Union of the Rose and Crucea Jaina sau, simplu,
greci ai antichitãþii s㠄transfere“ Cross“ ori „Rosi Cruciati“ („Rose Zvastica într-un cerc ne dã
aceastã culturã ºi s-o traducã în... Cross“). ceea ce se numeºte Crucea
greceºte! Cercul cu punctul în mijloc Când cercul dispare, Hermetica. Când este separatã de
mai reprezintã în cultura arienilor ºi simbolul îºi schimbã ºi el cerc are ºi un înþeles „phallic“: ea
spaþiul potenþial în contact cu spaþiul sensul; unii, tilutenii, reprezintã cea mai filozoficã ºtiinþã
abstract. considerã acest tip de cerc un a simbolurilor, fiind cea mai
Tot el înseamnã ºi redeºteptarea simbol al apariþiei celei de-a patra complexã formã a muncii de creaþie
naturii, trezirea Universului, fiind un rase... Dar crucea, necircumscrisã, ºi evoluþie, a renaºterii, fiind ascunsã
semn universal pe care-1 gãsim ºi devine uneori simbol „phallic“. în religiile oricãrei vechi civilizaþii.
în KABALA. Târziu în istorie când va apãrea La caldeeni în Cartea
Cercul în care punctul creºtinismul, ea va deveni un simbol Numerelor cât ºi în Cartea
central se transformã reprezentativ al acestuia. Misterelor Ascunse se vorbeºte
extinzându-se într-un Dar, surprizã, punctul despre ciocanul lui Thor ca despre
diametru simbolizeazã, se pare, central uneori se o armã magicã folositã de pitici în
DIVINA IMACULATA, MAMA NATURA . rãspândeºte numai în trei lupta împotriva giganþilor ori

2
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin
împotriva forþelor titanice pre- lea Constructor al „Universului de apare persistent pe portalurile
cosmice ale naturii. Ciocanul mai jos“, al „Universului fizic“. caselor þãranilor daci, ori pe
Creaþiei, cu cele patru braþe îndoite El îi reprezintã pe cei ºapte covoare, ori pe fote ºi þesãturi,
în unghiuri drepte, sugereazã constructori ai lumii avându-l în arãtând cã respectivii sunt aleºii fii
miºcarea continuã, revoluþia centru pe conducãtorul lor, pe ai lui DAKSHA, ai lui Dacia - pe care
Cosmosului invizibil ºi a forþelor lui; Daksha, reprezentând ºi cele 7 chiar dacã aparent ei 1-au uitat, el
cele douã linii din mijloc reprezintã perioade ale creaþiei. ªi nu ne mirã încã continuã sã-i protejeze pe ei,
spiritul ºi materia, în timp ce braþele când autorul lui Qabbalah remarcã, pe noi, fiii lui iubiþi, primii fii ai
îndoite (unul în sus -reprezentând cu sute de ani înaintea creºtinis- genezei lumii.
Cosmosul, iar altul în jos - Pãmântul) mului, cã lumea era dominatã de Spirala dacicã este poate
sunt legate între ele prin spirit ºi religia NOASTRÃ, RELIGIA ÎNÞELEPCIUNII, cel mai caracteristic, dar ºi
materie. Semnul zvasticii, nãscut în religie pe care ei, vedicii, carpato- cel mai ermetic simbol al
concepþia misticã a arienilor timpurii dunãrenii, au purtat-o prin Asia poporului nostru:
(pelasgilor), dupã Blavatsky, ºi Centralã, Persia, India ºi Meso- - simplã, dublã ºi în special triplã,
considerat de ei ca semn al potamia, de la Ur ºi Haran pânã în ea probabil reprezintã viaþa veºnicã
Eternitãþii, îl gãsim pe capul lui Palestina. ce ne-a hãrãzit-o el, DAKSHA, zeul
Ananta, este Alpha ºi Omega al Fiii ALESI ai marelui zeu DAKSHA, suprem ºi zãmislitor - creator al
forþelor creative ale Universului, de dacii carpato-dunãreni, ºi-au poporului DAC. Este semnul nemuririi
la forþa purã spiritualã la cea revãrsat cultura nu numai asupra naþiei noastre, al rãspândirii noastre
materialã, este cheia ciclului Egiptului, dar ºi a Chinei ºi în spe- în spiralã, spre infinit, fãrã a ne uita
ªtiinþific, Divin ºi Uman. Semnul va cial a Indiei. Când cu multe mii de niciodatã originea dacã, este semn
fi reluat ºi de Marii Maeºtri ai Lojilor ani mai târziu se nãºtea creºtinismul, al poporului ales de el, DAKSHA, zeu
Masonice. el, Iisus Hristos, în cei 17 ani ai al genezei care sã-1 reprezinte aici
Când Schliemann, sãpând în dispariþiei lui, nu a fãcut altceva pe pãmânt, este semnul nemuririi
ruinele vechii Troia, a scos la luminã decât sã cãlãtoreascã pe urmele fiilor lui; spirala are ºi sens de
obiecte cu ornamente ciudate ºi noastre, ale vedicilor, ºi ca un bun blestem, pentru cei ce-ºi uitã limba,
„fãrã sens“, el de fapt scotea la elev sã înveþe aceastã religie a neamul.
luminã, reînviind tradiþia pelasgicã înþelepciunii, ºi ca un adevãrat vedic, Pentagrama magicã,
carpato-dunãreanã a celor mai nãscut de douã ori, sã se întoarcã ºi dacicã, dupã Pr. Dumitru
vechi arieni, simboluri vechi de peste sã o propovãduiascã. Bãlaºa, face parte din
50 de secole, despre care ºi Nicolae Unul dintre tezaurul de culturã dacicã fiind
Densuºianu aminteºte în 1884 în a cele mai vechi identificatã în Peºtera de la Chindia,
sa Dacia Preistoricã. În legãturã simboluri este cel ce era tatuat pe din jud. Mehedinþi, de Vasile
cu semnul zvasticii, Densuºianu capul marelui zeu al creaþiei, al Boroneanþ, fiind prezentatã ºi în
vorbeºte despre Pasãrea Phoenix genezei lumii, al celui ce ºi-a aºezat revista Arhitectura, de Silvia Pãun,
care venea din nordul Egiptului sã pe primii 10.000 de fii - „pe poporul ca un însemn dacic vechi cu mii de
moarã în Munþii Cernei, pentru a ales“- pe cele mai frumoase plaiuri ani înainte de Pitagora; acesta o va
renaºte din propria-i cenuºã. Ea ale lumii. Acest semn se gãseºte pe studia mai târziu împreunã cu alþi
purta în cioc acest semn al vieþii capul zeului „DACIA“ (DAKSHA) - fiind ucenici greci în universitatea
veºnice ºi al eternitãþii. Cea mai ºi un simbol al apei, al potopului ºi al zalmoxianã, ducând acest semn
veche zvasticã a fost gãsitã la noi materiei. Îl gãsim ºi astãzi pe tot pânã în Atena ºi fãcându-l cunoscut
acasã, la sud de Dunãre (6000 cuprinsul vechii Dacii - þara pe care sub numele de „Diagrama lui
î.d.H.) ºi a fost prezentatã la el, marele zeu al genezei lumii, a Pitagora“. Aceastã pentagramã
Conferinþa de Tracologie, 15 - 17 iubit-o aºa de mult -„Þara Zeilor“. magicã, gãsitã ºi pe o cãrãmidã la
Mai, 1998, Bulgaria. Dar nu numai la noi, ci ºi peste biserica fostei mãnãstiri Stãneºti de
Întretãierea triunghiului tot în lume, îl vom gãsi mai târziu, lângã Drãgãºani, este numitã de
este un semn sacru care în ca în vechiul alfabet hieroglific arhitectul Andrei Pãnoiu „semn de
preistorie simboliza pe al 7- egiptean, având înþeles de apã. El mare meºter“. Pentagrama, dupã

3
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004
credinþa daco-geþilor era aºezatã în Din vremuri strãvechi aceastã legendã nu poartã vreo banalã
faþa templului zalmoxian pentru a poziþie a Muntelui Istriþa, prezentând denumire de... gãinã, pui sau cloºcã
împiedica intrarea strigoiului sau a evident avantaj strategic, avea sã fie (deºi îndepãrtatul Maramureº, din
oricãrui duh malefic. Ea se va folositã drept punct de observaþie de nordul Transilvaniei, se mândreºte
transforma în decursul timpului cãtre întreaga populaþie carpato- cu-al sãu Munte Gãina, locul unde
într-un simbol esoteric, cel a lui Kali dunãreanã (fie ea vedica, pelasgicã, se desfãºoarã, anual, „Sâmbra
Yugo, steaua în cinci puncte tracicã sau dacicã, în speþã înaintaºii Oilor“, populara sãrbãtoare a
inversatã; este un semn magic de aceleiaºi naþiuni, ai poporului botezat ciobanilor din regiune).
folosire a puterii primitã de la un „Român“ în „modernitate“). ªi totuºi aici, în anul de graþie
spirit rãu, în bine. Când cele douã Reputatul istoric ºi cercetãtor în 1837, doi þãrani din comuna
picioare de sus sunt îndreptate spre sfera timpurie a devenirii neamului Pietroasele, Ion Lemnaru ºi socrul
rai - este ºi un semn ocult folosit de nostru, profesorul Nicolae acestuia, Stan Avram, aveau a face
multe ori în ceremonii magice. Densuºianu, aratã, printre altele, cã o descoperire senzaþionalã ºi totodatã
Majoritatea simbolurilor descrise prin anul 1847 încã se mai putea zãri de un interes arheologic primordial.
aici sunt întâlnite astãzi peste tot în pe cel mai înalt ºi semeþ pisc al Lucrând pe coastele amintitului
România, sculptate pe porþile caselor, amintitului masiv muntos un soi de Munte Istriþa, spre a extrage pietrele
aºezate cuminþi ºi tãcute sub val circular având diametrul de 6,32 necesare construcþiei unui pod,
corniºele caselor, pe vase ºi pe m ºi care purta straniul nume „ªura aceºtia descoperã, sub un bolovan
covoare, înþelesul lor fiindu-ne de de Aur“. aflat la micã adâncime, o
cele mai multe ori necunoscut. Totodatã, o altã stâncã aflatã pe impresionantã colecþie de podoabe
Vor rãmâne ele în continuare acelaºi munte prezintã simbolica din aur, însumând nu mai puþin de 22
niºte taine?... Sau noi le vom cãuta formã a unui armãsar, fãcându-i pe de obiecte, vase ºi ornamente. Firi
ºi interpreta acum?! Ele nu trebuie localnici a denumi locul „Piscul simple, „pragmatice“, þãranii s-au
sã rãmân㠄floricele ornamentale“, Calului Alb“. Fie sculptatã de mâini grãbit sã ascundã însã tezaurul ivit
câtã vreme sunt simboluri ale culturii omeneºti ori rezultat al eroziunilor la luminã din negurile istoriei noastre
noastre spirituale de peste 50 de naturale, stânca respectivã este pentru a plãnui ulterioara ºi pripita
secole. Sã le cãutãm... Sã le consideratã de prof. Densuºianu sa comercializare, pe un preþ „de
înþelegem... Sã le respectãm... drept un monument votiv consacrat nimic“, unui albanez numit Anastase
vechii Divinitãþi supreme Solare, Verussi. Negustorul respectiv se va
15. Blestemul Uraniene. În fapt, cercetând dovedi ºi mai „inventiv“ decât
„Pãsãrii Phoenix“ mitologia anticã daco-româneascã, descoperitorii comorii, apucându-se
(Tezaurul de la Pietroasa) este vorba aici despre o nouã sã spargã o mare parte din
Undeva, departe, în inima dovadã a cultului zeului solar trac, nepreþuitele obiecte cu dalta ºi
Europei Centrale, tocmai prin Gebeleizis, sau poate al vreunei ºi ciocanul, sperând întru evitarea
þinuturile unde legendele spun cã mai vechi divinitãþi vedice. În plus, hoþeascã, în acest fel, a intrãrii
„Baba Dochia“ (Mama Mare, alte douã stânci prezente pe Muntele tezaurului sub jurisdicþia legilor
Cybele ori Doamna Neaga, cum îi Istriþa, înfruntând veacurile, poartã specifice ale þãrii.
mai zic localnicii) obiºnuia a cãlãri denumirea de „Piatra ªoimului“, ºi ªi-a trebuit sã mai treacã, astfel,
pe un leu feroce, avându-l la dreapta nu departe de acestea se înalþã, un an întreg pânã când, în 1838,
ei pe falnicul Caloian (Attis, fiul lui semeþ, piscul botezat „Cuibul guvernul Þ ãrii Româneºti sã capete
Calaus), exact în zona unde Arcul Corbului“, din care þâºneºte apa ceva informaþii despre existenþa
Carpatic tinde a se recurba cãtre limpede precum cleºtarul a unui acestei comori (la propriu ºi la
miazãnoapte, se înalþã mândru ºi izvor zis „Fântâna Vulturului“. Apele figurat) ºi sã încerce a salva ceea
enigmatic Muntele Istriþa (din sale se adunã într-o imediatã ce mai putea fi salvat. Ca urmare,
judeþul Buzãu), în timp ce pe un mic apropiere formând, la rândul lor, pe la sfârºitul anului 1842 sunt
platou aflat la poalele sale, un ochi „Lacul Vulturului“. depuse la Muzeul Naþional din
atent va descoperi comuna Dupã cum se vede, nici unul din Bucureºti un numãr de 12 piese
Pietroasele. reperele acestor locuri „bântuite“ de aparþinând tezaurului de la Pietroasa,

4
cmyk COLOR

nr.11 aprilie 2004 DACIA


magazin
urmând a fi ulterior cunoscute sub anticilor cu aspectul aºa-numitei felurite pietre preþioase ori
numele impropriu de Cloºca cu puii „Cloºti“ din Tezaurul de la Pietroasa. semipreþioase roºii, verzi, albastre ºi
de aur. Vom începe cu rândurile ce i le-a galbene. Deasupra, în creºtet,
În realitate, antichitatea nu a dedicat celebrul istoric grec „Cloºca“ prezenta un imens granat
produs nici o valoare artisticã Herodot: „Este o pasãre cu unele roºu, tot din pietre roºii fiindu-i ºi
(statuie, tablou, bijuterie etc.) care pene de culoare aurie ºi altele roºii, ochii, în timp ce coada i se termina
sã nu reprezinte, în acelaºi timp, ºi iar dupã formã ºi mãrime în nenumãrate lãnþiºoare
un simbol metafizic, iar dacã unele asemãnãtoare cu acvila. Ea pleacã suspendate, din aurul cel mai fin.
voci autorizate considerã azi cã din Arabia, transportând în gheare Scriitorul român Alexandru
pãsãrile de aur ar reprezenta, în fapt, un ou din smirnã, pentru a se duce Odobescu, cel care avea a-ºi însuma
simboluri ale vechilor divinitãþi în Templul Soarelui ºi a renaºte“. anii dedicaþi studierii pasionate a
tracice ori geto-dacice (cãrora li se Dupã Pliniu cel Bãtrân, „...cea mai respectivului tezaur într-o
mai spunea ºi „Bukolion“, sau nobilã pasãre o reprezintã Phoenixul monumentalã lucrare publicatã la
„Vukalan“), poate cã nu se înºalã originar din Arabia, având mãrimea Paris, Le Trésor de Petrosa, „uita“
defel. Comoara despre care vorbim unei acvile ºi gâtul ca aurul, parte a însã a o mai numi „Cloºca“ pentru a
a fost gãsitã în vecinãtatea acelui corpului roºie, iar coada albastrã, se referi, în schimb, la „gâtul
ansamblu natural ce include „Piatra însã ºi aceasta întreþesutã cu pene Vulturului“, care îi apãrea încadrat
ºoimului“, „Cuibul Corbului“, roºii. Phoenixul îºi transportã cuibul cu granate având forma unor
„Fântâna“ ºi „Lacul Vulturului“. Se din Arabia tocmai pânã în apropiere inimioare cu vârful în jos (în
naºte întrebarea: de unde, oare, se de Panchea, în oraºul Soarelui“. fotografii, eu le-am vãzut totuºi cu
va fi nãscut ideea acordãrii denumirii ªi, conform cercetãrilor geo- vârful în sus!). ªi tot el, Odobescu,
de „Cloºcã“?! grafului Mela, „Panchea“ se afla vorbeºte în detaliu despre „ciocul ºi
Aplecându-ne asupra tocmai în apropierea Munþilor ceafa Vulturului“, de asemenea or-
strãvechilor legende ºi tradiþii, vom Ceraunici, adicã Munþii „Cernei“ de nate cu granate de o mãrime
constata cã suprema ºi totodatã cea astãzi. Textele marelui poet roman apreciabilã. ªi întrucât la strãvechiul
mai nobilã ºi fenomenalã zburãtoare exilat Ovidiu considerau cã popor carpato-dunãrean, cu
menþionatã în cadrul acestora a fost Phoenixul ar fi vieþuit pe o colinã deosebire în cadrul cultului religios,
aºa-numita „Pasãre Phoenix“. Con- aparþinând celor mai frumoase toate îºi aveau formele ºi canoanele
form teologiei antice, aceasta ar fi meleaguri ale Elizeului, de fapt una lor tipice, se poate sintetiza, afirmând
fost un unicat pe întregul mapamond ºi aceeaºi regiune geograficã a în consecinþã cã avem de-a face cu
(cu alte cuvinte singura „Semper timpurilor preistorice cu Valea figura celebrei Pãsãri, cãreia un ar-
Avis“). Ea constituia o zeitate solarã Jaleºului din România modernã, care tist anonim îi va fi dat „viaþa“ dupã
consacratã astrului zilei, care trãia începe din sus de Arcani. Ar rezulta, un model strict tradiþional! De altfel,
perpetuu în cicluri vitale estimate, aºadar, cã cea mai faimoasã atunci când, în anul 1885, prof. N.
dupã unii, la 700 de ani, iar dupã alþii înaripatã a religiei pre-creºtine poate Densuºianu lucra la a sa Dacie
la „doar“ 509. Periodic, la fi localizatã concret într-o legendarã Preistoricã, el nu uita sã menþioneze
apropierea sfârºitului unui ciclu al regiune a emisferei nordice, aflatã Octoihul Slavonesc tipãrit la 1575,
lungii sale vieþi, aceasta îºi construia sub orizontul cel pur ºi senin al în care Pasãrea Phoenix este
un fel de cuib din ramuri alese ºi Istrului (fluviu numit ulterior descrisã printr-un detaliu supli-
plante frumos mirositoare, în care „Dunãre“), din apropierea sus- mentar, acela cã þine în cioc o cruce
îºi încheia astfel existenþa. Ulterior, numiþilor Munþi Ceraunici. încârligatã de forma vechii zvastici
„cuibul“ se metamorfoza într-un ou, Iatã, prin comparaþie, cum se pelasgice, un foarte vechi simbol al
simbol al Genezei primordiale, prezint㠄Cloºca“ noastrã de la Soarelui „renãscut“ odatã cu apariþia
conþinând cenuºa Pãsãrii Phoenix, Pietroasa: fibula reprezintã imaginea primãverii. ªi tot astfel apare ea ºi
din care aceasta avea a renaºte de- unei pãsãri sacre, cam de mãrimea în Psaltirea Slavo-Româneascã
a pururi. unui ºoim; întreaga suprafaþã a din 1577.
Dar sã comparãm acum acestei zburãtoare, modelatã în aur Mai târziu vom gãsi Phoenixul ca
descrierile „Pãsãrii“ în viziunea masiv, fusese iniþial decoratã cu pasãre heraldicã în emblemele Þãrii

5
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

Româneºti, fiind reprezentatã exact constau manifestãrile unui similar loviturã de stat bolºevicã ce
în momentul depunerii cuibului blestem învãluind Tezaurul instaureazã un sistem social negând
deasupra unor flãcãri regeneratoare, descoperit la Pietroasa, blestem existenþa oricãrei divinitãþi, întreaga
având deasupra-i Soarele, Luna ºi menit a-i afecta letal, la propriu ºi la familie imperialã a þarului Nicolae
Ursa Mare (constelaþia „Carul figurat, pe toþi acei ce i-au încercat al II-lea Romanov, autoritate
Mare“ de azi, compusã din 7 stele), sau îi vor încerca înstrãinarea de supremã în momentul acelei
deci în total 9 aºtri „veghetori“ ai urmaºii vechilor pelasgi, „preluãri“ a tezaurului, o sfârºeºte
eternitãþii sale, iar în cioc þinând carpatodanubieni, stãpânitorii sãi violent - fiind executatã ºi izbucneºte
acum tradiþionala cruce creºtinã ce eterni de fapt ºi de drept. rãzboiul civil; mai târziu, milioane de
avea a înlocui primordiala zvasticã Straniu este cã nu doar Lemnaru, ruºi pier atunci când Germania atacã
(vezi Pravila tipãritã la Govora în Avram ºi Verussi aveau sã moarã U.R.S.S., ºi încã ºi mai mulþi din
1640). la scurt timp dupã ilegalitãþile comise cauza genocidului ordonat de Stalin,
Dar ºi „istoricii“ ceva mai asupra tezaurului dat la luminã, dar din pricina ororilor sistemului
nechemaþi în domeniu au un drept ºi tãinuitorii obiectelor ce n-au mai comunist în general.
al opiniei personale; iar aceºtia, fãrã putut fi recuperate de Guvern urma În plus, mai toþi conducãtorii
a cerceta prea mult covârºitoarea a o sfârºi la fel de repede ºi straniu, României care fie n-au reuºit (cazul
semnificaþie din substratul acestei de obicei în mod violent. lui Antonescu), fie nici mãcar n-au
descoperiri, s-au grãbit în a cataloga În iarna anului 1875, comoara dorit recuperarea „Pãsãrii Phoenix“
prima reprezentare mondialã este furatã din muzeu, pe o noapte din locurile strãine „cuibului“ ei
autenticã a legendarei Pãsãri Phoe- cu viscol grozav, de cãtre un fost (cazurile Dej ºi Ceauºescu) urma sã
nix drept o „amãrât㓠de „Cloºcã seminarist pe nume Pantazescu. Iute sfârºeascã de moarte nãpraznicã,
cu pui“! Când, de fapt, „puii“ prins ºi închis, acesta va fi împuºcat deseori întocmai lui Pantazescu,
sugereazã simbolic tocmai eterna într-o impulsivã încercare de Odobescu sau þarului Nicolae al II-
renaºtere a Phoenixului din propria-i evadare. Însuºi scriitorul Alexandru lea!
cenuºã, ca mici duplicate menite a Odobescu, autorul celebrului Tezaurul de la Pietroasa poartã
reface, iarãºi ºi iarãºi, divinitatea Pseudo-Kynegheticos (Fals Tra- într-adevãr un teribil blestem,
originarã! Dar aºa-ziºii „istorici“ ai tat de Vânãtoare), se sinucide în încrustat într-o verigã, iar sensurile
noºtri de ieri ºi de azi nu se opresc mod bizar, la scurt timp dupã ce sale se dezvãluie doar ochiului atent
aici. Foarte recent vede lumina „îndrãzneºte“ a publica Le Trésor ºi minþii cultivate: de la stânga la
tiparului la Bucureºti volumul de Petrosa tocmai la Paris, deci nu dreapta, inscripþia tracicã înfãþiºeazã
Heraldica României; scrisã ºi în România, þara sa de origine. trinitatea HUTEN IAREN EIVEN , în
redactatã de Maria Dogaru; cartea La începutul veacului nostru, traducere: „Casa (Neamul) în pace
mi-a plãcut pe ansamblu, dar vãzând „inteligentul“ guvern român din sã-þi fie“, dar, cititã pe dos, cuvintele
cum sunt omise, deliberat, lãsate „pe timpul primului rãzboi mondial face devin NEVIEN ERAI NETUH , adicã:
linie moart㓠nenumãrate informaþii o greºealã istoricã: evacueaz㠄Blestemat sã fie rãufãcãtorul
ºi raþionamente considerate, tezaurul þãrii, inclusiv „Cloºca cu puii (hoþul)“.
probabil, „neconfortabile politic“... de aur“, la Moscova, spre a-l salva Poate cã ar fi mai bine sã le
cum este crucea pelasgicã, sigur ca de armatele Puterilor Centrale, spunem ºi ruºilor adevãrul, poate vor
m-am simtit jenat pentru „uitând“, probabil, vechea zicalã ºi ei, ceva mai multã liniºte în þarã...
nerespectarea adevãrului. dupã care... „ce ia muscalul e bun Dupã cum locul „Inelului
Dar, aºa cum comorile luat“! Însã, de îndatã ce Phoenixul Nibelungului“ nu poate fi decât în
Faraonilor egipteni ºi-au dovedit pelasgic „se trezeºte“ reþinut abuziv apele Rinului, „Casa“ Pãsãrii Phoe-
malefica influenþã asupra tuturor la Kremlin, pe cuprinsul uriaºei Rusii nix trebuie sã redevinã, cât mai
descoperitorilor lacomi, cât ºi a încep sã se petreacã uriaºe curând, România.
profitorilor ce le-au râvnit ulterior, nenorociri (vezi ºi Dacia Secretã de
putem spune ºi dezvolta în ce Adrian Bucurescu): are loc o •
6
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin

Al V-lea CONGRES INTERNAÞIONAL DE DACOLOGIE


CIVILIZAÞIA DUNÃREANÃ - RÃDÃCINI
25-26 IUNIE 2004
ORGANIZATOR: FUNDAÞIA DACIA
REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY OF NEW YORK
21-26 BROADWAY, NEW YORK, 1106.USA
Telefon: 0017182677965, 0017189321700, Fax: 0017187287635
E-MAIL: congres@dr-savescu.com, Web: http://www.dacia.org/congres

DRAGI PRIETENI, instituþia cu care este afiliat, adresa completã, numãrul


Sunteþi invitaþi sã participaþi la cel de-al V-lea Congres de telefon/ FAX, e-mail, confirmarea unui text care nu
Internaþional de Dacologie: „Civilizaþia Dunãreanã- trebuie sã depãºeascã la citit 20 de minute ºi completarea
Rãdãcini“, care va avea loc în zilele de 25 – 26 iunie formei A-V/Computer.
2004, la Hotel Intercontinental Bucureºti, România, având 3. Prezentarea trebuie sã fie dactilografiatã cu spaþiu
ca sponsor Compania Hotelierã Intercontinental Bucureºti. dublu, nu trebuie sã conþinã mai mult de 300 de cuvinte,
Programul din acest an cuprinde mai multe secþii despre ºi trebuie sã indice clar conþinutul tezei, metodologia ºi
culturã si civilizaþia dacicã, ºi nu numai. Secþiunile aprobate concluziile.
de comitetul ºtiinþific pentru cel de Al V-lea Congres 4. Prezentarea în douã copii, via e-mail sau pe
Internaþional de Dacologie sunt : dischete/ CD, trebuie sã, fie trimisã pânã pe 15 aprilie
2004 la adresa indicatã mai sus sau la d-l Tiberiu Frãþilã,
PRIMA SECÞIUNE:Civilizaþia Dunãreanã- Rãdãcini str. Teiul Doamnei nr. 17 bl. 38, sc. A, ap. 13, sect. 2,
BUCUREªTI cod 023573. E-mail – tiberiu62@yahoo.com
A DOUA SECÞIUNE: - Legende, mituri, credinþe, Lucrãrile trimise pot ocupa un spaþiu de 10-15 pagini,
tradiþii ºi obiceiuri religioase la Daci. pentru publicare, însã prezentarea lor nu trebuie sã
depãºeascã 29 de minute. Preºedintele secþiunii va limita
A TREIA SECÞIUNE: - Impactul spiritual ºi cul- timpul de prezentare la strict cele 20 de minute.
tural Dacic asupra culturii ºi artei Europene. NOTÃ: Trimiterea prezentãrii va fi consideratã ca un
Vã rugãm sã trimiteþi confirmarea participãrii angajament din partea autorului ei de a participa la
dumneavoastrã, împreunã cu un rezumat al prezentãrii, Congres, în cazul în care va fi acceptatã de comisia
pe o dischetã, la unul dintre organizatorii congresului pânã ºtiinþificã.
la data de 15 aprilie 2004. Rezumatul prezentãrii trebuie Dacã aveþi nelãmuriri cu privire la cel de Al V-lea
sã adere la regulile stabilite de organizatori: Congres Internaþional de Dacologie: „Civilizaþia
1. Lucrãrile trimise trebuie sã fie în esenþã noi ºi Dunãreanã- Rãdãcini“, vã rugãm sã ne contactaþi, fie di-
nepublicate. rect sau via E-Mail, FAX, U.S. Mail, sau telefon.
2. Trebuie completatã o „Forma de participare“ ºi Vom fi onoraþi sã vã avem alãturi de noi la acest
trimisã împreunã cu rezumatul prezentãrii. Vã rugãm sã Congres ºi sã împãrtãºim cu dumneavoastrã impresiile ºi
includeþi urmãtoarele informaþii : numele autorului, concluziile academice care îl vor urma.

Cu cele mai bune urãri,


Dr. Napoleon Sãvescu
President and Founder of Dacia Revival International Society

7
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

JURNALUL SENTIMENTAL AL UNEI SÃPTÃMÎNI DE IUNIE


• VIOREL PATRACHI
Marco Merlini: „Cultura Daciei, „Fenomenul Tãrtãria este real ºi conduse de împãratul Traian, au
bazã a culturii europene“ trebuie mãcar sã ne întrebãm ce-i cu cucerit un teritoriu din sud-estul
Cu prilejul Congresului al IV-lea el, din moment ce s-a întâmplat pe Europei, numit Dacia. Timp de 150
de dacologie, dedicat tãbliþelor de la teritoriul nostru“. Pe propria de ani, soldaþii romani au trãit cu
Tãrtãria, a venit de la Roma la cheltuialã, doctorul Napoleon femeile dace, producând, conform
Bucureºti profesorul Marco Merlini. Sãvescu a ridicat un monument din teoreticienilor istorici români, o rasã
„Cultura Vincia-Turdaº, care a dat granit, dedicat acestor tãbliþe stranii. latinã care a rãmas purã din punct de
scrisul de pe tãbliþele de la Tãrtãria, Marco Merlini a sugerat cã în acel vedere rasial pânã în zilele noastre.
nu este un fenomen unic, mi-a spus sat sãrac din Alba ar trebui ridicat un În realitate, romanii au fost doar
Marco Merlini. Cãlãtorind prin muzeu al scrisului, unicat în Europa: primul din numeroasele valuri de
România, am gãsit peste 2000 de „Voi interveni pe lângã marile muzee invadatori care au trecut prin zonã ºi
obiecte care atestã acelaºi scris. ªi ale Europei ºi veþi fi ajutaþi“. George s-au amestecat cu locuitorii acesteia.
pe un teritoriu mult mai vast, care se Constantin Pãunescu a promis cã «O sutã cincizeci de ani nu reprezintã
întinde spre Bulgaria, Ucraina, finanþeazã proiectul. decât o fãrâmã de timp, i-a spus lui
Basarabia, Ungaria.“ Acelaºi Merlini a precizat cã Kaplan profesorul Adrian Poruciuc de
L-am vãzut în ziua de Sânziene scrierea de la Tãrtãria, dezvoltatã de la Univeristatea A.I. Cuza din Iaºi.
printre ruinele de la Sarmisegetuza, Cultura Vincia-Turdaº, nu a dispãrut, Legiunile romane au stat în Bretania
de la Costeºti ºi Blidaru, mirându- cum s-a crezut. El a fost continuat mai mult timp decât au stat în
se cã românii adunã florile care cu scrierea liniarã A, cu scrierea România. ªi totuºi, ce urme rasiale ºi
poartã numele vechii zeiþe Diana. liniarã B ºi, mai târziu, cu scrierea lingvistice au lãsat în Anglia? Aproape
Italienii le numesc „artemigia“, florile greceascã ºi cu alfabetul latin. nici una. Dar uitã-te la noi. De aceea
lui Artemis. Prin urmare, se confirmã Au rãmas referiri celebre la cred cã în rasa noastrã existã un ele-
aceeaºi identitate a celor douã zeiþe. scrierea dacilor. Mult mai târziu, Cato ment latin, în afarã de cel adus de
Pãrea uluit de ruinele pe care le-a lãsat cel Bãtrân spune cã dacii îºi scriau romani, un element pe care nu-l
pe la noi „Traian cel drept“, cum cântecele ºi le acompaniau la flaut. cunoaºtem încã»». („Fantomele
spune cântecul. Carolus Lundius vorbeºte despre Balcanilor“, pagina 100).
Aflu cã Balatonul se numea legile lui Zalmoxis (Codex Belagines). Reamintim apoi referirile lui
Herculanius, cã ungurii s-au speriat În ce limbã au fost scrise dacã s-au Virgiliu la orginea hiperboreeanã a lui
când au gãsit castele dacice pe rãspândit cu uºurinþã la nordici ºi în Eneas, fondatorul Romei.
teritoriul lor: au primit ordin sã Imperiul Roman? Aici nu mai avem Din cauza unor istorici, motivaþi
opreascã sãpãturile. surse, dar Napoleon Sãvescu este de vecini puternici, care au tot repetat
Marco Merlini vine cu o idee mai convins cã le va gãsi în Biblioteca cã am venit din sudul Dunãrii dupã
aparte: „Cultura Daciei este mama Vaticanului. Pânã acum, s-au scos de- anihilarea dacilor de cãtre romani, am
culturii europene ºi s-a dezvoltat în acolo doar referiri medievale la noi. acceptat necritic ideea politicã a ªcolii
absenþa unui stat centralizat.“ Ardelene, conform cãreia ne tragem
Desigur, faptul este posibil, dar Un element latin pre-roman! exclusiv din romani. Nu am reþinut
existenþa unor sacerdoþi, cum este cel Doctorul de la New York nu este nimic de la Hasdeu, de la Nicolae
care a fost înmormântat la Tãrtãria, un caz unic. Robert D. Kaplan, un Densuºianu, Ion Iosif Rusu, Romulus
aratã cã aceastã culturã era creaþia cercetãtor american, foarte curtat la Vulcãnescu ºi mulþi alþii. Cum sã
unei caste de iniþiaþi. Putem presupune Casa Albã, dar ºi la Palatul Victoria înþelegem astãzi o sugestie a lui
cã aceºtia deþineau ºi puterea politico- din Bucureþti, ne oferã o perspectivã Eminescu – „La noi totul trebuie
adminsitrativã, aºa cum se va pe care mulþi români nu sunt pregãtiþi dacizat“?
întâmpla mult mai târziu, în epoca s-o accepte, datoritã unei educaþii
Deceneilor. strâmbe. Mai vechi decât Sumerul
«Românii se considerã un popor „Într-o bunã zi, ni se va spune cã
Continuitatea scrisului latin, care vorbeºte o limbã latinã, istoria noastrã începe din 1918, când
Prezent la congresul dedicat aruncat într-un ocean zbuciumat de am înregistrat România pe harta
scrisului de la Tãrtãria, academicianul slavi ºi uitat de restul lumii latine. Europei, se necãjeºte doctorul
Constantin Bãlãceanu -Stolnici a Pentru români, istoria începe în anul Sãvescu. ªi astfel, pierdem istoria ºi
subliniat cã studiul trebuie continuat: 101 d.Ch., când legiunile romane, nu avem cu ce sã ne mândrim.
8
cmyk

nr.11 aprilie 2004 DACIA


magazin
Congresul de dacologie «Tãrtãria metri, ceea ce va afecta continentul spus cã tãbliþele au fost puse la
2003» ºi-a propus sã arate tuturor nostru. Lacul de apã dulce, Marea Tãrtãria chiar de cãtre arheologul
celor care vor sã audã cã pentru Neagrã, unde exista o populaþie Nicolae Vlasa „din motive
prima oarã în lume s-a scris pe acest civilizatã pentru acea perioadã, a naþionaliste“. Pur ºi simplu am amuþit:
teritoriu carpato-danubiano-pontic. dispãrut. Mediterana se revarsã peste aveam în faþã un om care-i învaþã pe
S-a scris ºi pe teritoriul Bulgariei Marea Neagrã, care se extinde spre studenþii noºtri istoria românilor.
ºi al Serbiei de azi, unde exista aceeaºi nord. Populaþia din jur a migrat ºi va Fusese format la ºcoala profesorului
civilizaþie sau culturã, denumitã duce cultura, limba ºi memoria acestui Piso...
Vincia-Turdaº. M-am întrebat de eveniment catastrofal. Cei doi Vechimea tãbliþelor este evaluatã
multe ori de ce strãinii trebuie sã vorbesc despre Cultura Hamangia, de unii la 4000-4500 de ani Î.H. Chiar
vorbeascã frecvent cu foarte mult Cultura Vincia, care pleacã din ºi aºa, sunt mai vechi decât scrisul
interes despre scrisul nostru vechi, aceastã zonã, despre proto-europeni sumerian. Francezii încearcã sã
unic în istoria lumii, iar noi tãcem. care se despart în douã ramuri: una demonstreze cã au ºi ei scriere veche,
La Congresul de la Bruxelles, þinut de nord-esticã (arienii) ºi alta nord- chinezii au ºi ei un scris pe o cara-
Hartmann, s-a spus cã în Europa, în vesticã. În sudul Mãrii Negre se pace de broascã þestoasã. Un student
acest spaþiu, a existat un scris mai desprind alte trei ramuri: predinasticii de la Facultatea Pittsburg din
vechi cu douã mii de ani decât cel egipteni, semiticii, cultura Udair. Ei au Pensylvania a scris c㠄atunci când
din Sumer.“ folosit ºi imagini obþinute prin satelit nimeni nu citea, la Tãrtãria se scria“.
John Halloran, un sumerolog deasupra Mãrii Negre, cu sonografie,
american, se întreba ce explicaþie se cu scanere, s-au fãcut sondãri ca sã Mizilul ºi armata lui Decebal
poate da faptului cã într-o regiune din demonstreze cã fundul Mãrii Negre a Doctorul Sãvescu rãmâne
vestul României, înconjuratã de oraºe fost un lac cu apã dulce. consecvent, indiferent de frontul
cu nume sumeriene (Orãºtie, Sime- deschis absurd contra lui.
ria, Cugir), s-au gãsit trei tãbliþe de Un fals! - Cum explicaþi repulsia unor
lut local, cu pictograme «sumeriene, În 1961, arheologul Nicolae Vlasa specialiºti faþã de dacologie?
dar mai vechi cu cel puþin o mie de descoperea lângã Cluj, la Tãrtãria, trei - Este vorba de educaþia pe care
ani». La toate facultãþile de istorie ºi tãbliþe, cu un scris pictografic, pe care o primesc. Depinde mult de profesorii
arheologie din lume, când se vorbeºte l-a datat 2500 Î.H. El a fost datat ul- pe care i-au avut în ºcoalã, de presã.
de apariþia civilizaþiei în Europa, terior 5000-5500 Î.H. În 1965, Cunoºtinþele primite în copilãrie ne
spaþiul carpato-danubiano-pontic este sumerologul rus Titov conchide cã urmãresc toatã viaþa. Când copilul aflã
prezentat la originea autohtonilor scrisul primitiv îºi are originea în cã am fost niºte bastarzi, ce poate sã
europeni (7000-3500, Î.H.). spaþiul nostru. În 1966, în SUA, spunã mai târziu? Nu trebuie negatã
Maria Djimbutas, la Los Angeles, a cultura statului roman. Imperiul Ro-
Legenda Atlantidei se confirmã scris despre apariþia scrisului în man a exploatat însã sclavia, s-a
Legenda potopului o gãsim în cadrul Culturii Vincia-Turdaº. Unul dezvoltat prin furt. Nu au venit sã ne
toate poveºtile vechi: Biblia, Poemul din doctoranzii ei face un studiu despre civilizeze. Scopul romanilor a fost
lui Ghilgameº, Righ Veda. De curând, tãbliþe. Sofia Turmã de la Orãºtie, la jaful. Nu a þinut niciodatã în istorie o
doi geofizicieni americani au un congres þinut la Berlin, sub petrecere timp de 123 de zile, cum
reconfirmat un eveniment catastrofal, conducerea lui Henrich Schliemann, s-a întâmplat dupã cucerirea Daciei.
care s-a produs în zonã ºi a modificat cel care a descoperit Troia, arãta în Oare de ce? Istoricul Dogaru spunea
istoria Europei de-atunci: un potop de 1875 cã a descoperit la Turdaº tãbliþe cã dacii aveau vreo 40000 de oameni.
acum 7600 de ani pe locul unde avem cu acest scris. În 1968, „The Cam cât Mizilul! Atunci de ce le-au
azi Marea Neagrã. William Ryan ºi Scientifical American Journal“ trebuit romanilor 150000 de soldaþi,
Walter Pittman demonstreazã acest prezintã tãbliþele de la Tãrtãria. La 150000 de auxiliari? Ca sã cucereascã
lucru în anul 2000 ºi primesc pentru început, unii cercetãtori români le-au doar câþiva kilometri din Dacia! Avem
asta de la Columbia University cea negat, considerându-le cã ar fi un fals. dreptul sã gândim toþi.
mai frumoasã medalie pentru studiul Ruºii au insistat primii, le-au ºi datat, Au venit romanii ºi ne-au învãþat
cel mai serios realizat în acel an. Ei afirmând cã ºi lutul din care sunt hora, ne-au învãþat sã facem ii, adicã
spun cã Eurasia ºi aproape toatã fãcute este din pãmântul local. Pasul exact ce nu au ei acolo la ei acasã.
Canada erau acoperite de o calotã urmãtor: tãbliþele ar fi fost pierdute Am organizat patru congrese de
glaciarã, acum 12500 de ani. pe-aici de niºte negustori sumerieni. dacologie, am publicat cãrþi rare
Datoritã schimbãrii bruºte a climei, Naþionalistul Vlasa le-a pus acolo! despre daci, am scos revista „Dacia
calota s-a topit brusc. Apele mãrilor Am cunoscut un tânãr profesor Magazin“, unde poate publica oricine,
ºi oceanelor vor creºte cu 90-110 de istorie din Bucureºti, care mi-a avem o televiziune la New York,
9
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004
Dacia TV, avem un site Dacia.org. alegorie pentru zeul suprem ar fi nimeni nu-i vede, chiar dacã repre-
Eu nu reprezint un guvern, sunt o interesantã. Nu ºtiu încã unde este zintã 80% din populaþie, vorbesc
singurã persoanã. Pentru mine este Kogaion. Existã continuitate în limba lor, care nu e scrisã nicãieri. O
un hobby care mã costã foarte mult, spiritualitatea noastrã, cum spune ºi formã a limbii indigene este keciua.
vã asigur. Noi, românii, trebuie sã profesorul Iscru. Dacã o cunoºti, te descurci peste tot.
primim totul din afarã, de parcã noi - În contextul globalizãrii, când Nu au reuºit inchiziþia, cultura
nu putem afirma ceva. Despre forma- „cosmocratorii“ ne îndeamnã spre spaniolã, mass-media de azi s-o
rea limbii ºi a poporului român nu se mondializare, spre uitarea specificului distrugã. Cum oare dacii au uitat ºi
mai vorbeºte în Istoria scoasã de naþional, dumneavoastrã vã întoarceþi limbã, ºi port, ºi obicei? Nu are sens
Academie. Dacia a fost prima þarã spre rãdãcini. De ce? sã rãspundem la toate aberaþiile.
pãrãsitã de romani, dupã ce a cucerit- - Vin din Statele Unite, unde
o ultima ºi doar parþial. globalizarea este un fenomen real. „Lucruri faine o fo...“
Toþi îºi continuã cultura, civilizaþia. Mulþi au încercat sã desciferze
„Ãsta are un interes!“ Când la New York ies românii pe mesajul pelasgilor noºtri de la Tãrtãria.
- Vreþi sã restauraþi Castelul din stradã cu steaguri româneºti, cântând Unii cred cã sacerdotul a fost
Carpaþi (Cetatea Colþului)? cântece româneºti, blocheazã câteva sacrificat de urmaºii lui, ritual
- Costã câteva milioane de dolari strãzi, unde se mânãncã mici, fripturi, confirmat mai târziu. Pe una din tãbliþe
ºi eu sunt doar un om. Statul român sarmale ºi toþi americanii vin sã vadã este desenatã o caprã, animal magic
nu s-a arãtat interesat în nici un ce au românii specific. Când evreii pentru daci. Unul dintre „semne“ este
proiect, exceptând judeþele Hunedoara ies cu steagurile lor pe stradã în alt㠄scãriþa“ de astãzi din „capetele“
ºi Alba. Nu ºtiam cu cine sã vorbesc zi, cu ce au specific, unde m-am dus mortului...
când m-am dus la Tãrtãria. „Ãsta are sã vãd hora noastrã româneascã ºi ei Cãldurã mare la Tãrtãria. Dealurile
un interes, acolo este ceva!“ Am zic cã este a lor - îþi face plãcere. Nu arse de secetã au ajuns cãrãmizi. Ca
cumpãrat un bolovan de andezit, am trebuie sã distrugem ce aveam mai þãranii veniþi sã vad㠄sãrbãtoarea
fãcut tãbliþele din marmurã. Dar preþios. Globalizarea înseamnã cã toþi tablelor vechi“, cum îmi spune
bolovanul a cãzut din macara ºi s-a ne împãrtãþim cultura, fãrã sã se mãtuºa Raveca Zaharia din Tãrtãria.
spart. Eram disperaþi. Unde mai distrugã nimic. Scoate primarul niºte panglici, dar
gãsesc altã stâncã? Tãrtãria nu este - Profesorul Mircea Dogaru nu-l ascult: mi-e dragã mãtuºa Raveca.
un eveniment minor. Civilizaþia de-aici vorbea despre cetãþeanul român liber Este frumoasã ºi tare mândrã la cei
avea case cu unul ºi douã etaje. ca despre americanul de azi, care se 86 de ani. Costumul ei are 60 de ani.
- Profesorul Marco Merlini de la simte acasã peste tot, un om care-ºi „M-am îmbrãcat sã vãd ce-i acolo.
Roma susþine cã aceastã zonã a avut arogã drepturi prin ceea ce face, fãrã Cã io l-am cusut cu mânuþa me.
o dezvoltare spiritualã deosebitã, fãrã determinãri istorice. Ãsta-i peptar, asta-i ie, cu cusãturã
sã existe aici un stat. E posibil? - Existã legi la care trebuie sã te în ciocãnele. Pe cap am batic, am
- Este dificil de susþinut. Cultura supui. Poþi sã spui cã urãºti un popor, costunguri (catrinþã) din jolj simplu.
Vincia-Turdaº, care a dat scrisul de deci îþi exprimi o opinie, dar, dacã Costumu-i din pliuþ. Haine vechi!
la Tãrtãria, nu este un fenomen unic. urãºti un individ, te poate da în Le-mbrac cã poate mâni-poimâni
- Încet-încet, începeþi sã-i convin- judecatã. Romanii nu au încercat sã-ºi mor... La sãrbãtori! Aici îi spune Valea
geþi pe mulþi istorici din România cã impunã limba. Malta a stat sub romani Rea, nu Tãrtãria. Se-ntâmplau multe
fenomenul culturii vechi de la noi este 1088 de ani, iar maltezii nu vorbesc nenorociri, erau bandiþi cu cai, ieºeau
real. Ce proiecte aveþi pentru populari- latina. Grecii au stat sub romani peste în cale ºi jefuiau când eram eu fatã.
zarea informaþiilor? 600 de ani. Anglia a stat sub romani Acu-i zice Sãliºte la comunã, da
- Nu eu îi conving, majoritatea 450 de ani ºi englezii nu vorbesc latina. nainte-i zicea Cioara. S-o întâmplat
ºtiau, iar cei care nu ºtiu deschid niºte Egiptenii au stat peste 300 de ani, lucruri urâte la noi... Mama dracului
cãrþi actuale ºi pot vedea cã ideile evreii au fost stãpâniþi 325 de ani. de unde veneau, erau unguri. Îi bãte
nu-mi aparþin în totalitate. Eu nu fac Numai noi ne-am uitat limba! di-i snope, cã nu dãdea nime-n tribu-
decât sã le indic sursele, aduc ºi cãrþi. - Cum vor vorbi þãranii din nal. N-avem nici un ungur la noi acu.
Urmãtorul Congres va fi dedicat Cul- Grãdiºtea limba englezã a Uniunii Pãmântul a fost al boierului Bârceanu.
turii danubiene, conform ideii lansate Europene ºi a Statelor Unite? Când o fost revoluþia, le-o dãrâmat
de Marco Merlini. Globalizarea nu - Este o limbã de comunicare, cãºile ºi-or fugit în Ungaria.
înseamnã distrugerea naþionalului. care niciodatã nu va fi limba maternã Când eram fatã, era fain: lucruri
- Veþi face un monument pentru a românilor. În America de Sud, se frumoasã o fo...“. La sfârºit, românii
Zalmoxis? vorbesc spaniola ºi portugheza. ªi veniþi din America au jucat hora cu
- Încã nu m-am gândit, dar o totuºi, urmaºii indigenilor, pe care oamenii din Tãrtãria.

10
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin

ªtefan cel Mare


în viziunea lui Eminescu
Prof. Maria Cârlescu

„Trecutul e în mine ºi eu sunt în trecut,/ Precum


trãieºte cerul în marea ce-l respirã“, nota Eminescu
într-un manuscris din tinereþe, aserþiune ce va fi
concretizatã în întreaga sa creaþie.
În concepþia tânãrului Eminescu, conºtiinþa
româneascã modernã se bazeazã pe spiritul naþional
care includea dimensiuni esenþiale ca paradisul dacic,
mitul românesc, natura, folclorul, cultura ºi civilizaþia
evului mediu autohton, reprezentat de Moldova lui
Alexandru cel Bun ºi a lui ªtefan cel Mare.
Evoluþia lirismului sãu, publicistica ºi scrierile cu
caracter istoric sau politic evidenþiazã faptul cã poetul
a cercetat, a judecat ºi a apreciat istoria, pentru ca mai
apoi sã-i devinã o importantã sursã de inspiraþie.
Prin activitatea sa, Mihai Eminescu confirmã
pãrerea lui Mircea Eliade, care considera cã paradoxul
oricãrui mare scriitor este „necesitatea de a fi în Timp
ºi împotriva Timpului“, iar artistul adevãrat „nu poate fi
absent din momentul sãu istoric, iar pe de altã parte el
nu poate fi permanent prezent în acest moment“.
Pentru Eminescu, istoria parcurge trei vârste:
prima este cea a Daciei mitice evocate în Memento
Mori, a doua este vârsta eroicã a statului natural
din Scrisoarea III sau din poemele postume ºi
încercãrile dramatice închinate lui ªtefan cel
Mare. Poetul considerã cã aceste perioade George Cãlinescu aprecia c㠄Toate temele lui
istorice sunt prin excelenþã creatoare, sunt modele ies din tradiþia româneascã ... ºi descoperim la el
adevãrate, în opoziþie cu cea de-a treia, intenþia de a trata, pe urmele lui Asachi ºi
contemporanã, pe care o criticã permanent, Bolintineanu, în mari poeme epice ori dramatice,
îndeosebi în articolele din ziarul „Timpul“, fiindcã mitologia autohtonã“, nemulþumindu-se, în
o resimte ca pe un timp de crizã, de îndepãrtare tinereþe, cu lucrãri simple, dovadã fiind
ºi de ignorare a valorilor autentice ale trecutului. „dodecameronul dramatic“, din care notase zece
El atribuie istoriei un sens izbãvitor, de aceea titluri, douã cu referire la ªtefan cel Mare: ªtefan
strãduinþa ºi perseverenþa sa de a reda conºtiinþei ºi Ilie. Sarmis (al doilea titlu al proiectului), iar al
înstrãinate sentimentul patriei printr-o revenire treilea – ªtefan cel Mare. El însuºi.
permanentã, fie spre vârsta miticã, fie spre vârsta „Proiectele de poeme ºi drame istorice ale lui
eroicã, reies pregnant din întreaga sa creaþie. În Eminescu aduc un amestec de adevãr ºi eroare, a cãror
concepþia lui, întoarcerea spre trecut nu era un proporþie e schimbatã dupã cum poetul are sau nu
scop în sine, ci era prilej de analizã a prezentului momentan la îndemânã cãrþile trebuitoare ... abaterile
pentru a proiecta viitorul þãrii, dovedind un acut cronologice nu pot fi generate de «neºtiinþã», ci pot fi
simþ al fenomenului integral de istorie ºi culturã, socotite «licenþe literare»“. Acceptând pãrerile lui
reprezentat de poporul român. George Cãlinescu, dar privind în ansamblu creaþia

11
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

eminescianã, se observã cã implicarea sa în variate ºi codrul, ªtefan era chemat de popor, prin vocea
domenii, multitudinea scrierilor, originalitatea stilului ºi poetului, sã trezeascã lumea veche, „adormitã“
concepþiile expuse dovedesc ataºamentul lui Eminescu pentru a salva prezentul.
faþã de istoria ºi cultura naþionalã, deoarece „puþini Pragmatic, dar la fel de pios, în capitolul Veacul
oameni au iubit vreodatã mai sincer, mai adânc ºi mai al ºaisprezecelea din volumul Opere politice,
dezinteresat România politicã ºi România naþionalã Eminescu afirmã c㠄Puterea în istorie e relativã
decât Mihai Eminescu“, nota N. Iorga. ... Acelaºi ªtefan-Vodã cãruia turcii (pe atunci cea
Admiraþia constantã a poetului pentru ªtefan dintâi putere militarã în Europa) îi iau Chilia ºi
cel Mare este sentimentul predominant al unor Cetatea Albã, acelaºi ªtefan bate de-l stânge mai
poeme apãrute postum, precum: ªtefan cel Mare târziu pe regele Albert în Codrii Cosminului, încât
(Schiþe de imn), Închinare lui ªtefan-Vodã sau poemul rãmâne proverb în þara leºeascã «în zilele lui
deplinei maturitãþi, Doina, proiectele dramatice Albert au pierit ºleahta»“.
Mira, ªtefan ºi Ilie. Sarmis, ªtefan cel Mare. El însuºi. „În 1504, ªtefan Vodã se coborî în mormânt
ªi în poemul Epigonii, construit pe antiteza trecut- gârbovit de greutãþi ºi de vârstã,… iar poporul i-a
prezent, exprimându-ºi dezamãgirea faþã de zis în urmã cu dragã inimã ºi Bun ºi Mare ºi Sfânt,
contemporani, Eminescu invocã un timp-cascadã, cãci aºa Domn nici n-avusese pânã atunci, nici
„zilele de-aur a scripturilor române“, care-i poate cã va mai avea de acum ºi pururi“. Punând
provoac㠄visãri dulci ºi senine“, iar în strofa a pe seama poporului, cu care se identificã deseori,
XI-a se explicã unul din motivele întoarcerii în aceste epitete ºi anticipând controversa de peste
timp: „Visul apelor adânce ºi a stâncelor cãrunte,/ un secol ºi ceva, stârnitã cu prilejul canonizãrii
Visul selbelor bãtrâne de pe umerii de deal,/ El domnitorului, în proiectele dramatice ªtefan ºi Ilie.
deºteaptã-n sânul nostru dorul þãrii cei strãbune,/ Sarmis, ªtefan cel Mare. El însuºi, Eminescu este
El revoacã-n dulci icoane a istoriei minune,/ tranºant: îl intereseazã domnitorul ºi faptele lui,
Vremea lui ªtefan cel Mare, Zimbrul sobru ºi re- nu omul cu pãcatele sale. Alãturarea sintagmei
gal“. Rolul acestei metafore este de a exprima ºi „El însuºi“ este semn al admiraþiei pentru ªtefan
prin sonoritate forþa, mãreþia ºi sobrietatea lui „domnul“, ale cãrui fapte istorice nu se pot
ªtefan, în ipostaza de voievod al Moldovei, care dedubla în „fapte umane“, pentru cã el este însãºi
va fi des întâlnitã ºi în publicistica lui Eminescu istoria. De aceea fapta lui, pentru poet, nu este
ori în diverse însemnãri ºi comentarii istorice. dramã, ci este odã, dupã cum reiese ºi din
Eminescu îl considerã pe ªtefan mai important decât versurile poeziei Închinare lui ªtefan-Vodã:
Mircea cel Bãtrân ºi Mihai Viteazul, deoarece în istorie „Virtutea româneascã, virtutea strãlucitã / De
trebuie „sã constatãm valoarea termenilor. Pentru a patrie ºi lege, aici în sanctuar / Se ºtie-
mãsura rezistenþa unui popor ºi meritele conducãtorului nmormântatã. O dalbã zi–i soritã, / Poporul stã-n
trebuie sã ºtim ce putere reprezintã acel atac sau acea genunche s-o-nveþe la altar / ... / Stã jos l-a lui
tentativã de cucerire. „… ªtefan Vodã e mare“ pentru picioare mormântul umilit / Al omului, în care un
cã a luptat împotriva unor oºti ce reprezentau popoare snop de oseminte / E-o mânã de cenuºã, odor
puternice în acel moment, în opoziþie cu Mihai Viteazul, nepreþuit“.
care a luptat contra turcilor aflaþi în decadenþã. Aceastã poezie a apãrut, mai întâi, pe foi volante, în
Concluzia acestei reflecþii eminesciene este cã august 1871, la serbarea naþionalã de la Putna, aflatã
victoria ºi mãreþia ei sunt direct proporþionale cu pe atunci în Imperiul Austro-Ungar, manifestare
valoarea adversarului, de aceea poetul l-a invocat dedicatã memoriei lui ªtefan, cel care ctitorise
ca pildã de eroism, simbol al independenþei: mãnãstirea cu 400 de ani în urmã.
„ªtefan, ªtefan, Domn viteaz / Cum de nu mai vii Ca secretar al Societãþii „România Jun㓠din Viena,
tu azi?“ sau în forma definitivã a Doinei: „ªtefane, poetul s-a implicat încã din 1870, când, în „Convorbiri
Mãria Ta, / Tu la Putna nu mai sta /… Tu te-nalþã literare“ publica articolul „Notiþã asupra proiectatei
din mormânt / Sã te-aud din corn sunând / ªi întruniri la mormântul lui ªtefan cel Mare la Putna“, în
Moldova adunând ...“. Versurile din aceastã strofã care, printre altele, îºi exprima speranþa în solidaritatea
a Doinei sunt sugestive pentru raportul misterios tineretului ºi încrederea în viitor: „Serbarea la mormântul
între marele voievod ºi poporul sãu, chiar ºi dupã lui ªtefan cel Mare… pornitã mai mult dintr-un senti-
moarte. În momente de cumpãnã, ca ºi Decebal, ment de pietate cãtre trecutul nostru, pe cât de glorios,
a cãrui revenire era aºteptatã de codru în Muºatin pe atâta nefericit“, ar putea constitui un bun prilej „sã
12
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin
ne gândim mai serios asupra problemelor ce viitorul ni ªtefan cel Mare n-a fost un personaj dramatic
le impune cu atâta necesitate“. decât înaintea morþii, când neputinþa omului îl
N. Iorga a elogiat preocuparea tânãrului Eminescu, putea pune în situaþia de a nu mai fi domnul, dar
considerând c㠄 ... la îndemnul lui, românii din toate consideraþia poetului este fãrã echivoc: „O,
pãrþile pun la cale, înaintea mormântului din Putna al lui ªtefan! Tu eºti mare ºi la mormântul tãu!“
ªtefan cel Mare – cea dintâi serbare a sufletului, a (Închinare lui ªtefan-Vodã).
tradiþiilor, a gloriei româneºti“, Eminescu fiind Poetul, intenþionat sau nu, exemplificã în ce
„întruparea literarã a conºtiinþei româneºti“, care a au constat consecinþele existenþei acestei figuri
sperat cã în faþa mormântului lui ªtefan cel Mare, sub emblematice, ªtefan Vodã, în drama de sorginte
vraja acestuia, tineretul ar deveni solidar. Iorga îi atribuie romanticã Mira. Deºi ªtefan cel Mare nu apare ca
poetului chiar ºi Programul general din „Convorbiri personaj, totuºi el dominã, în spaþiul „trecutului
literare“, deºi era iscãlit doar „E“, bazându-se, probabil, rege“, „ca un soare mândru cu inima de jar / Ce
pe interesul dovedit pentru acea serbare ce avea ca þel soarbe nori de aur din marea de amar“, iar umbra
ºi întãrirea unitãþii culturale a românilor, despãrþiþi, în sa glorioasã îl copleºeºte ºi-l înfrânge pe ªtefãniþã
acea perioadã, de graniþe artificiale. (subiect preluat ºi dezvoltat de Delavrancea, în
În alte însemnãri cu caracter istorico-filosofic, Viforul).
Mihai Eminescu afirmã cã, în întunericul secolelor, Construitã pe antiteza obiºnuitã în opera lui
ªtefan este „soarele“ (idee preluatã, mai târziu, Eminescu, între trecut-prezent, bãtrâni-tineri, care
de Delavrancea, în drama Apus de soare) la apusul reprezintã cele douã vârste ale spiritului: bãtrânii,
cãruia „se pare cã cerul e-un palat de Imperator, apostoli ai credinþei, sunt reprezentaþi în piesã de
Deºert pustiu – cãci Dumnezeu e mort“. hatmanul Luca Arbore, „înþeleptul“, „carte veche“, ce
Tot „un soare prin nouri“ e considerat ªtefan în una supravieþuieºte exemplar din perioada lui ªtefan cel
din variantele schiþei de imn, pregãtite pentru dezvelirea Mare ºi tinerii, prin ªtefãniþã Vodã, urmaºul nedemn
statuii din Iaºi: „ªi lipsiþi suntem de focul ºi de razele „bãtrân de tânãr“, obsedat de faima înaintaºului sãu,
ideei / Azi coboarã în mormântu-i Domnul nostru: Um- care devine tot mai apãsãtoare din cauza prezenþei
bra Dei“. Idee izvorâtã din eternitate, „umbrã a zeului“ bãtrânului Arbore.
din mitul românesc, ªtefan este, deci, eroul „fãrã de Tânãrul ºi neexperimentatul ªtefãniþã, în calitate de
moarte“ din istoria Moldovei – „el însuºi“, cum spune domn, voia sã facã istoria nu atât din raþiuni de stat, cât
poetul – ideea în care este cuprins întregul ca istorie, din pornirile sale demonice, de o patimã fãrã limite, care-
reîntrupându-se ca gând în nemurirea Daciei „cetatea l face sã nu mai suporte prezenþa lui Arbore, fiindcã-i
de codri a zânei Dochia“. amintea de strãlucitul sãu înaintaº.
Natura de excepþie a lui ªtefan se regãseºte ºi În viziunea lui Arbore, care este aici o voce a poetului,
în poemele postume Muºat ºi ursitorile, Muºatin ºi trecutul este un simbol al „luminii magice“ din care
codrul, unde Eminescu face aluzie la momentul urmaºii ar trebui sã înveþe, sã se raporteze mereu la
naºterii pruncului ªtefan, când poziþia constelaþiei valorile lui.
Orion ºi a planetei Neptun prevestea un destin Tensiunea permanentã între cei doi
aparte celui care, devenind un tânãr plãcut, ce protagoniºti este confruntarea între douã idei care
semãna cu un cavaler medieval, i se va închina l-au preocupat permanent pe Eminescu, partea a
întreaga naturã, codrul fiind cel care încearcã sã-l III-a din Icoane vechi ºi icoane nouã („Timpul“,
reþinã, pentru a nu pãrãsi lumea lui miticã: „Tu sã dec. 1877) purtând chiar titlul „Bãtrânii ºi tinerii“.
ºtii, iubite frate, / Cã nu-s codru, ci cetate …“. Prin prezenþa lui Arbore, Mihai Eminescu face din
Interferenþa temelor ºi a motivelor eminesciene ªtefan cel Mare un simbol ºi un personaj cu o forþã
e din nou vizibilã, natur㠗> om —> istorie —> uriaºã, deoarece bãtrânul hatman „e sufletul rãmas încã
om —> naturã, chiar dacã eul liric aparþine, pe pe pãmânt al lui ªtefan cel Mare, e suvenirea lui vie, e
rând, fiecãrui exponent. omul ce l-a vãzut pe leul murind, i-a strâns mâna eroului
Marele voievod, care descinde din obârºii în rãzboi – e ca un sfânt, care-n visul tinereþelor lui a
supranaturale, „el însuºi“ fiind, personificã o istorie în vãzut pe asprul ºi bãtrânul Dumnezeu“.
care fapta umanã îºi pierde valoarea particularã, este Scena a V-a este elocventã pentru a ilustra tensiunea
anihilatã de importanþa acþiunilor conducãtorului, ale dintre ambiþia de om mic a lui ªtefãniþã, urmaº
celui învestit cu responsabilitate faþã de semenii sãi. dezabuzat, aparþinând „piticilor de azi“, „epigon“ al lui
Din consemnãrile eminesciene, reiese cã ªtefan cel Mare ºi apãsãtoarea amintire a marelui
13
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004
domnitor care s-a implicat total ºi eficient în viaþa critica, deschidea calea unor polemici cu
EPISCOPUL WULFILA, O RECONSIDERARE
poporului sãu. Pentru cã ªtefãniþã nu înþelege sensul
adânc al trecutului, hatmanul Arbore, voce a lui ªtefan,
politicienii contemporani, dar se raporta la
voievodul care îi oferea exemple concludente de
dar ºi a poetului, îi dã o replicã exemplarã: „ ... ªi eu-s viaþã ºi de istorie adevãratã, lipsite de subtilitãþi
o carte veche, ce Dumnezeu a scris / De ªtefan tâlcuitã inutile, de formalisme ºi demagogie.
cum el m-a înþeles / Când ca un soare mândru cu inima În Opere, XIII, Publicistica, volum editat de
de jar / Ce soarbe nori de aur din marea de amar / El Academia Românã în 1985, numele lui ªtefan cel
m-a-nãlþat pe mine din mare, din popor / La rangurile Mare apare de aproximativ 30 de ori, fapt rele-
mãrirei, la tronu-i lucitor“. Veºnicul conflict între vant pentru preocuparea permanentã a poetului
generaþii, antagonismul concepþiilor ºi lipsa de pentru marele voievod. Astfel, în „Timpul“, din
responsabilitate a tânãrului care dispreþuieºte pe cei care mai 1882, publicã articolul intitulat [„«Pseudo-
perpetuau ideile lui ªtefan, numindu-i „oºtirea cea românul» ne cere …“], în care face conexiuni
bãtrânã“, „sfetnicii cei veºtezi“ sugereazã neseriozitatea numeroase cu epoca lui ªtefan cel Mare, pentru
generaþiei al cãrei exponent este ªtefãniþã, preocupat a critica demagogia, consideratã de Eminescu rãul
de o viaþã uºoarã, nu de destinele þãrii ºi exprimã esenþial care ameninþã vitalitatea poporului
convingerea poetului cã personalitatea lui ªtefan e nostru. Foloseºte ca exemplu pe ªtefan, care „din
inconfundabilã, inimitabilã, aflatã parcã într-o Purice a fãcut Movilã ºi Movileºti, dar pentru un
permanentã rezonanþã cu superioritatea divinã, merit oarecare, cãci românul nu dorea sã poatã
aparþinând realitãþii eterne, unei lumi transcedentale. ajunge la ceva fãrã muncã, fãrã merit“.
Zoe Dumitrescu-Buºulenga apreciazã cã poetul „a În alt articol, din 4 noiembrie 1882, Eminescu
ºtiut sã abandoneze la timp eventualul portret în mãrime susþinea c㠄epoca de aur din þãrile noastre… a început
naturalã a domnitorului“, intuind „dificultãþile“ ºi cu Mircea ºi s-a încheiat cu ªtefan cel Mare“.
„pericolele ce ameninþau pe acela care ar fi adus în Dezvelirea statuii lui ªtefan cel Mare la Iaºi, în iunie
prim-plan un astfel de personaj de lumini orbitoare“. 1883, i-a oferit, ca delegat al cotidianului conservator,
Într-adevãr, proiectele literare n-au fost prilejul de a critica autoritãþile, de a ironiza discursurile
finalizate, dar acest fapt nu înseamnã cã Eminescu lor lipsite de consistenþã ºi de adevãr.
a abandonat epoca lui ªtefan cel Mare, figura Nemulþumirea sa a fost generatã de absenþa
exemplarã a acestuia. Revoltat ºi indignat de poporului, „a celor care l-au venerat ºi-l poartã în suflet“,
societatea contemporanã, în vol. al II-lea din Ope- dar ºi de faptul cã numele domnitorului e fost „exploatat“
re politice (1997, Iaºi, Ed. Timpul), în partea a V-a, politic. Într-o serie de articole, invocã retoric numele
Din abecedarul economic, Eminescu invocã din nou lui ªtefan punând faptele acestuia în contradicþie
domnia acestuia, prezentând-o realist, cu bune ºi flagrantã cu discursurile false ale lui C. A. Rosetti, P.
rele, aºa cum a decurs viaþa lui ªtefan – omul ºi Grãdiºteanu, faþã de care e chiar sarcastic. Invocaþiile
domnul: pline de revoltã evidenþiazã, de fapt, opinia lui Eminescu
„Bietul ªtefan Voievod! El ºtia sã facã fãrâme faþã de ªtefan, „scutul Creºtinãtãþii ºi cetatea Crucii“:
pe turci, tãtari, leºi ºi unguri, ºtia niþic㠄Tu ale cãrui raze ajung pânã la noi ca ºi acelea ale
slavoneascã, avusese mai multe rânduri de unui soare ce de mult s-a stins, dar a cãrui luminã
neveste, bea bine la vin vechi de Cotnari ºi, din cãlãtoreºte încã mii de ani prin univers dupã stingerea
când în când, tãia capul vreunui boier sau nasul lui; tu, care, însuþi nemuritor ai crezut în nemurire ºi,
vreunui prinþ tãtãresc. Apoi descãleca târguri de-a luminã din luminã, ai crezut în Dumnezeul luminii“ sunt
lungul râurilor, dãruia panþirilor ºi dãrãbanilor cuvintele pline de sensibilitate, de lirism ºi de admiraþie
locuri bune pentru pãºunarea hergheliilor de cai ale gazetarului-poet faþã de luminatul voievod al istoriei
moldoveneºti, a turmelor de oi ºi de vite albe, româneºti.
fãcea mãnãstiri ºi biserici, ºi apoi iar bãtea turcii, Peste secole, admiraþia pentru Eminescu-POETUL
ºi iar descãleca târguri ºi iar se-nsura, pânã ce ºi pentru ªtefan cel Mare-DOMNUL s-a transformat
ºi-au închis ochii în cetate la Suceava ºi l-au în cult, impresionant prin proporþii mereu amplificate ºi
îngropat cu cinste la mãnãstirea Putnei. Ce-ºi forme continuu diversificate, aceste personalitãþi fiind
bãtea el capul cu idei cum le au d-alde gazetari proiectate mitic în întreaga culturã româneascã.
de-ai noºtri, ce ºtia el de subþietura de minte din
vremea de astãzi?“.
Aici, marele gazetar Mihai Eminescu elogia, •
14
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin

SPIRITUALITATE GETO-DACICÃ ÎN IZVOARELE ANTICHITÃÞII


Aceasta este o privire retrospectivã asupra scrierilor antichitãþii, în care sunt menþionate
importante momente ºi aspecte ale spiritualitãþii geto-dacice. Autori mai mult sau mai
puþin cunoscuþi ai lumii ºi-au abãtut atenþia asupra a ceea ce reprezenta în acele momente
una dintre cele mai solide culturi ºi civilizaþii precreºtine.

• Dr. Adriana Pescaru

Herodot, Istorii
Cunoscut ca pãrinte al istoriei, Herodot s-a nãscut cãlãtorii ºi cercetãri. Astfel devine primul istoric
în Asia Micã, la Halicarnas, în sec.V î.e.n.(484), grec care furnizeazã în lucrarea „Istorii“ ºtiri despre
Herodot a trãit o perioadã în Samos, apoi la Atena. þinuturile tracilor, sciþilor, cît ºi despre traiul ºi
Pentru a scrie opera sa a întreprins o serie de obiceiurile acestora.

15
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004
Cartea IV. Cap. 93. Înainte de-a ajunge la Istru, Cartea IV.Cap. 96. În privinþa lui Zalmoxis ºi a
birui mai întâi pe geþi, care se cred nemuritori. locuinþei sale subpãmîntene, nici eu nu resping cele
spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult; mi se pare,
Cartea IV.Cap. 94. Iatã cum se cred nemuritori însã, cã el a trãit cu mulþi ani înainte de Pitagora. Fie
geþii: ei cred cã nu mor ºi cã acel care dispare din lumea Zamolxis om ori vreo divinitate de-a bãºtinaºilor, sã ne
noastrã se duce la Zeul Zalmoxis. Unii din ei îi mai mulþumim cu cele înfãþiºate. Aceºti [geþi], a cãror fire
spun ºi Gebeleizis. era astfel, dupã ce au fost supuºi de perºi, urmarã restul
Tot la al cincilea an, ei trimit la Zalmoxis un sol, armatei.
tras la sorþi, cu poruncã sã-i spunã lucrurile de care, de
fiecare datã, au nevoie. Hellanicos, Obiceiuri barbare
Iatã cum îl trimit pe sol. A trãit în prima jumãtate a sec. al V-lea î.e.n.
Unii dintre ei primesc poruncã sã þinã trei suliþe (cu Hellanicos a adunat mituri ºi legende, pe care le-a
vârful în sus), iar alþii, apucând de mâini ºi picioare pe redat în mai multe scrieri. Un loc deosebit îl are
cel ce urmeazã sã fie trimis la Zalmoxis ºi ridicându-l opera sa Obiceiuri barbare, în care prezintã date
în sus, îl azvârle în suliþe. Dacã - strãpuns de suliþe - despre traiul populaþiilor negreceºti.
acesta moare, geþii socot cã zeul le este binevoitor.
Iar dacã nu moare, aduc învinuiri solului, zicând cã (Zamolxis) a fost un grec care a arãtat geþilor din
e un om ticãlos ºi dupã învinuirile aduse, trimit un altul, Tracia ritul iniþierii religioase. El le spunea cã nici el ºi
cãruia îi dau însãrcinãri încã fiind în viaþã. nici cei din tovãrãºia lui nu vor muri, ci vor avea parte
Aceiaºi traci, când tunã ºi fulgerã, trag cu sãgeþile de toate bunurile.
în sus spre cer ºi ameninþã divinitatea (care provoacã În vreme ce spunea acestea, ºi-a construit o casã
aceste fenomene), deoarece ei cred cã nu existã un alt sub pãmânt, apoi - dispãrând pe neaºteptate din ochii
zeu în afarã de al lor. tracilor - a trãit într-însa. Iar geþii îi duceau dorul. În al
patrulea an a reapãrut ºi tracii credeau tot ce le spunea.
Cartea IV.Cap. 95. Aºa cum am aflat eu de la Povestesc unii cã Zamolxis a fost .... la Pitagora, fiul
elenii care locuiesc pe tãrâmurile Helespontului ºi ale lui Mnesarchos din Samos. Eliberat, a nãscocit aceste
Pontului Euxin, Zalmoxis... fiind doar un muritor - e lucruri. Dar mi se pare cã Zamolxis a trãit cu mult
fost rob în Samos, ºi anume al lui Pitagora, care era fiul înaintea lui Pitagora. Cred în nemurire ºi terizii ºi
lui Mnesarchos. crobyzii.
Dupã aceea, ajungând liber, strânse bogãþii mari ºi, Ei spun cã toþi cei morþi pleacã la Zamolxis ºi cã se
dupã ce se îmbogãþi, se întoarse în patria lui întrucât vor reîntoarce. Din totdeauna ei au crezut cã aceste
tracii erau foarte nevoiaºi ºi sãraci cu duhul. lucruri sunt adevãrate. Aduc jertfe ºi benchetuiesc ca
Zalmoxis acesta - cunoscãtor al felului de viaþã ionian ºi când mortul se va întoarce.
ºi al unor deprinderi mai cumpãnite decât cele trace
întrucât avusese legãturi cu grecii ºi cu Pitagora, ... a Platon, Carmide
clãdit o casã pentru adunãrile bãrbaþilor, în care (se Filozof ºi scriitor, Platon S-a nãscut ºi a trãit la
spune) ºi primea, ºi îi punea sã benchetuiascã pe Atena între anii 427 - 347 î.e.n. Platon a studiat
fruntaºii þãrii, învãþându-i cã nici el, nici oaspeþii sãi ºi operele filosofilor ºi ºi-a însuºit multe date ale
nici unul dintre urmaºii acestora nu vor trãi pururi ºi vor ºtiinþelor; Este întemeietorul ºcolii filozofice numite
avea parte de toate bunãtãþile. În vreme ce sãvârºea Academia.
cele amintite ºi spunea lucruri de felul acesta, el a A scris 42 de dialoguri ºi 13 scrisori. În opera
poruncit sã i se clãdeascã o locuinþã subpãmânteanã. sa gãsim informaþii privitoare la societatea greacã
Când a fost gata, Zalmoxis a dispãrut din mijlocul ºi raporturile ei cu populaþiile negreceºti.
tracilor ºi, coborând în locuinþa lui de sub pãmânt, a
trãit acolo vreme de trei ani. 156.d. Tot aºa stau lucrurile, Carmide, ºi cu acest
Tracii doreau mult sã-l aibã jelindu-l ca pe un mort. descântec. Eu [Socrate] l-am învãþat acolo la oaste,
în al patrulea an, el le-a apãrut ºi, astfel, Zalmoxis fãcu de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre
vrednice de crezare învãþãturile lui. Iatã ce se care se zice cã îi fac pe oameni nemuritori.
povesteºte despre înfãptuirile lui. Spunea tracul acesta cã [medicii] greci aveau
16
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin
dreptate sã cuvânteze aºa cum v-am arãtat adineauri. Diodor a cãlãtorit vreme de mai multe decenii,
Dar Zalmoxis, adãuga el, regele nostru, care este un pregãtindu-ºi marea sa operã Biblioteca. Aceasta
zeu, ne spune: cuprinde istoria lumii de la origini pânã la rãzboiul lui
Cezar din Galia.
156.e. Cã dupã cum nu trebuie sã încercãm a îngriji Din ea ni s-au pãstrat cãrþile I-V, fragmente din
fãrã sã þinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit cãrþile VI-X, cãrþile XI-XX.
neþinându-se seamã de corp, tot astfel trebuie sã-i dãm Diodor totuºi rãmâne o sursã importantã
îngrijire trupului dimpreunã cu sufletul ºi iatã pentru ce pentru evenimentele dintre anii 480 - 301 î.e.n.
medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli: (anume)
pentru cã ei nu cunosc întregul pe care-l au de îngrijit. I, 94, 2. Într-adevãr, se povesteºte cã la ariani
Dacã acest întreg este bolnav, partea nu poate fi Zathrausthes a fãcut sã se creadã cã o zeitate bunã i-a
sãnãtoasã. dat legile întocmite de el. La aºa-numiþii geþi, care se
Cãci, zicea el, toate lucrurile bune ºi rele - pentru cred nemuritori, Zamolxis susþinea ºi el cã a intrat în
corp ºi pentru om în întregul sãu - vin de la suflet ºi de legãturã cu zeiþa Hestia, iar - la iudei - Moise, cu
acolo curg (ca dintr-un izvor) ca de la cap la ochi. divinitatea cãreia i se spune Iahve.

157.a. Trebuie deci, - mai ales ºi în primul rând - sã Vergiliu, Eneida


tãmãduim izvorul râului, ca sã se poatã bucura de Autor al uneia dintre cele mai importante scrieri ale
sãnãtate capul ºi tot restul trupului ... antichitãþii,Vergiliu este nãscut în anul 70 î.e.n. în
Nordul Italiei. În epopeea sa oglindesc natura þãrii
157. b. Când mã învãþa leacul ºi descântecele, sale dar ºi concepþia de viaþã a geþilor.
spunea: Sã nu te înduplece nimeni sã-i tãmãduieºti capul
cu acest leac dacã nu-ºi încredinþeazã mai întâi sufletul, III, 34 - 35 Cu sufletul rãscolit de multe gânduri
ca sã i-l tãmãduieºti cu ajutorul descântecului. mã rugam nimfelor câmpeneºti ºi bãtrânului Mars
Iar acum - zicea el - aceasta e cea mai mare greºealã Grodives care ocroteºte ogoarele geþilor.
a oamenilor ca unii medici sã caute în chip deosebit o
vindecare sau cealaltã ( a sufletului sau a trupului). ªi Strabon, Geografia
mã povãþuia foarte stãruitor sã nu mã las înduplecat de Nãscut în anul 63 î.e.n. în Amaseia din Pont, folosind
nimeni - oricât de bogat, dintr-un neam ales sau oricât numeroase izvoare literare, descrie evenimente din sec.
de frumos ar fi - sã fac astfel. Deci eu, II-I î.e.n. În scrierea sa Geografia prezintã numeroase
informaþii asupra strãmoºilor noºtri.
157. c. pentru cã i-am jurat ºi sunt nevoit sã-i dau
ascultare, îi voi da într-adevãr ascultare. ªi dacã pentru VII, 3, 5. Se spune cã un get cu numele Zamolxis
a-l vrãji cu descântecele tracului, îºi voi da ºi leacul ar fi sclavul lui Pitagora ºi ar fi deprins de la acesta
pentru cap. Dacã nu, nu-ºi pot ajuta cu nimic, scumpe unele cunoºtinþe astronomice, iar o altã parte ar fi
Carmide. deprins-o de la egipteni, cãci cutreierãrile sale l-ar fi
dus pânã acolo.
Mnaseas ªi întorcându-se la el în þarã, s-ar fi bucurat de o
Originar din Patrai, Mnaseas a trãit în prima mare trecere la conducãtori ºi la popor - întrucât,
jumãtate a sec.al II-lea î.e.n întemeiat pe semnele cereºti, el fãcea prorociri. În cele
A scris un Periplus ºi câteva Periegeseis pãstrate din urmã, l-a convins pe rege sã-l facã pãrtaº la domnie,
fragmentar ºi care înfãþiºeazã diverse întâmplãri din o spunându-i cã este în stare sã-i vesteascã voinþa zeilor.
serie de þinuturi. Mai întâi (Zamolxis) s-ar fi fãcut preot al zeului cel
mai slãvit la ei, iar dupã aceea a primit ºi numele de zeu
În lexiconul lui Photios „Zamolxis“ ....., Mnaseas (C.298) petrecându-ºi viaþa într-o peºterã, pe care a
(spune cã) geþii cinstesc pe Cronos, numindu-l Zamolxis. ocupat-o el, ºi unde ceilalþi nu puteau intra. Se întâlnea
rar cu cei din afarã, cu excepþia regelui ºi a slujitorilor
Diodor din Sicilia, Biblioteca Istoricã acestuia. Regele lucra în înþelegere cu el, fiindcã vedea
S-a nãscut în Sicilia ºi a trãit pânã dupã anul 21 î.e.n cã oamenii ajunseserã (datoritã lui) mult mai ascultãtori
17
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004
decât înainte. credinþelor lor deosebite; unii cred cã sufletele celor
Cãci supuºii lui credeau cã (regele) dã poruncile care mor se vor întoarce pe pãmânt, iar alþii socotesc
sfãtuit de zei. Obiceiul acesta a continuat pânã în zilele cã, deºi nu se vor mai întoarce, ele totuºi nu se sting, ci
noastre, pentru cã mereu se gãsea cineva gata sã-l merg în locuri mai fericite; alþii cred cã sufletele mor
sfãtuiascã pe rege - ºi acelui om geþii îi spuneau zeu. negreºit, însã cã e mai bine aºa decât sã trãiascã.
Muntele (unde se afla peºtera) a fost socotit sfânt ºi s-a De aceea, la unii sunt deplânse naºterile ºi jeliþi nou-
numit aºa. I se zicea Cogaionon ºi la fel a fost ºi numele nãscuþii; dar dimpotrivã, înmormântãrile sunt prilej de
râului care curgea pe lângã el. Pe când domnea asupra sãrbãtoare ºi le cinstesc ca pe niºte lucruri sfinte, prin
geþilor Burebista - împotriva cãruia s-a pregãtit sã cânt ºi joc.
porneascã divinul Caesar, - cinstirea mai sus amintitã o
avea Decaineos. Iosephus Flavius, Antichitãþi indoice
A dãinuit la geþi obiceiul pitagoreic, adus lor de S-a nãscut la Ierusalim în anul 37 e.n. Din operele
Zamolxis, de a nu se atinge de carnea animalelor. scrise la Roma s-au pãstrat 4 lucrãri.

VII, 3, 11 ...Spre a þine în ascultare poporul, el ºi-a XVIII, 1, 5, 22 ...Nu trãiesc aceºtia într-un fel
luat ajutor pe Deceneu, un ºarlatan care rãtãcise multã deosebit de al celorlalþi oameni, ci traiul lor seamãnã cu
vreme prin Egipt, învãþând acolo multe semne de al aºa numiþilor polistai de la daci.
prorocire, mulþumitã cãrora susþinea cã tãlmãceºte
voinþa zeilor. Ba încã de un timp fusese socotit ºi zeu, Criton, Geticele
aºa cum am arãtat când am vorbit despre Zamolxis. Nãscut în Macedonia, fost medic militar l-a însoþit
Ca o dovadã pentru ascultarea ce i-o dãdeau (geþii) pe împãratul Traian în Dacia în 101 - 106 e.n. în vremea
este ºi faptul cã ei s-au lãsat înduplecaþi sã taie viþa-de-vie rãzboaielor daco-romane. Din pãcate, opera sa
ºi sã trãiascã fãrã vin. referitoare le aceste evenimente a dispãrut.

XVI, 2, 39 ...ªi profeþii erau cinstiþi, încât erau 7, 2. Prin înºelãciune ºi magie, regii geþilor impun
socotiþi vrednici de domnie, ....Orfeu, Musaios ºi zeul supuºilor lor teama de zei ºi buna înþelegere ºi dobândesc
la geþi, în vechime Zamolxis, un pitagoreu, iar în vremea lucruri mari.
noastrã Decaineos care proroceºte lui Burebista......
Apollonias din Tyana, Regelui sciþilor
Ovidiu, Tristele A trãit în secolul I - II e.n.
S-a nãscut în anul 43 î.e.n., în Samnium. În anul 8 Zamolxis era un om bun ºi filosof, dat fiind cã a fost
e.n. a fost exilat la Tomis, unde poetul ºi-a scris ultimele discipolul lui Pythagora, ºi dacã în acea vreme Romanul
opere, în care desluºim date despre Dobrogea anticã. ar fi fost aºa (ca astãzi) de bunã voie i-ar fi devenit
prieten. Dar dacã se considerã cã trebuie luptã ºi
V, 3, 21-22 Tu n-ai rãmas în patrie, ci ai venit pânã suferinþã pentru libertate, dobândeºte faimã de filosof
la Strimonul plin de zãpadã. adicã de om liber.
ªi la getul care se închinã lui Marte.
Apuleius, Apologia
Pomponius Mela, Descrierea Pãmântului Nãscut în jurul anului 125 e.n. la Madaura, în Afri-
S-a nãscut în Spania ºi a trãit în prima jumãtate a ca. Din operele sale, scrise în urma cãlãtoriilor prin
sec. I e.n. în alcãtuirea Descrierii pãmântului a folosit Africa, Italia ºi Orient, s-au pãstrat unele discursuri ºi
material existent, în izvoarele literare, privitor la declamaþii cât ºi un roman satiric.
descrierea unor locuri, dar ºi obiceiurile popoarelor res-
pective. 26. Acelaºi Platon ne-a lãsat scris urmãtoarele, într-
un alt dialog despre un oarecare Zamolxis, de neam
II, 2, 18. Tracia este locuitã de un singur neam de trac, dar un bãrbat (care se ocupa) cu aceeaºi ºtiinþã;
oameni, tracii, având însã fiecare alt nume ºi alte „Iar vorbele frumoase sunt (ca niºte) descântece“.
obiceiuri. Unii sunt sãlbatici ºi cu totul gata sã înfrunte Dar dacã lucrurile stau aºa, de ce sã nu-mi fie îngãduit
moartea, mai ales geþii. Acest lucru se datoreº te sã cunosc fie bunele cuvinte ale lui Zamolxis, fie
18
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin
ceremoniile preoþeºti ale lui Zoroastru? în vãzduh.
Lucian, Scitul sau Oaspetele Clemens din Alexandria, Covoarele
Nãscut în Samosata în anul 125 e.n., a cunoscut o S-a nãscut în anul 150 la Atena. S-a stabilit ºi a
mare parte a lumii mediteraneene de atunci. Opera sa, trãit la Alexandria pânã în anul 216, unde a
intensã ºi originalã, are o valoare documentarã ºi sprijinit creºtinismul. A scris o lucrare de educaþie
literarã. Pedagogul ºi tratatul de introducere filosoficã în
creºtinism Covoarele.
1. Nu Anacharsis a venit primul la Atena din Sciþia,
dornic a se instrui în cultura greacã, ci înaintea lui a I, 15. Este limpede cã barbarii cinstesc cu deosebire
venit Toxaris, un bãrbat înþelept ºi iubitor de frumos, pe legiuitorii ºi dascãlii lor, numindu-i zei... îmi pare cã
care nãzuia sã cunoascã cele mai bune rânduieli. ei au simþit binefacerile mari ale bãrbaþilor înþelepþi ºi i-au
Cât priveºte obârºia lui, nu se trãgea din vreun neam cinstit. La rândul lor, aceºti bãrbaþi au arãtat cã
regesc, nici nu se numãra printre purtãtorii de pileus, ci înþelepciunea lor este în folosul obºtii; (aºa sunt) toþi
era unul din sciþii cei mulþi ºi din popor, aºa cum sunt la brahmanii, odrisii ºi geþii.
ei aºa-numiþii «cei cu opt picioare», adicã sã fie stãpân
pe doi boi ºi o cãruþã. Acest Toxaris nu s-a mai întors IV, 8 Geþii, un neam de barbar care a gustat ºi el din
în Sciþia, ci a murit la Atena ºi nu dupã multã vreme a filosofie, aleg în fiecare an un sol (spre a-l trimite)
fost trecut în rândul semizeilor, iar atenienii îi jertfesc: semizeului Zamolxis. Zamolxis a fost unul dintre
»Medicului strãin». Acest nume l-a dobândit (Toxaris) apropiaþii lui Pitagora.
dupã ce ajunsese semizeu. Poate cã n-ar strica sã Aºadar este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic
lãmuresc care este pricina denumirii ºi pentru ce motiv dintre cei ce se îndeletnicesc cu filosofia. Cei care nu
a fost socotit în rândul semizeilor, fiind considerat ca sunt aleºi se mâhnesc amarnic spunând cã au fost lipsiþi
unul dintre urmaºii lui Asclepios, (ºi acesta) ca sã vã de un prilej fericit.
daþi seama ºi voi cã nu numai la sciþi existã datina de a-i
face pe oameni nemuritori ºi de a-i trimite lui Zamolxis Origene, Împotriva lui Celsus
soli, ci ºi atenienii au dreptul sã-i zeifice pe sciþi în Grecia. S-a nãscut la Alexandria în anul 185 ºi a numit în
255 e.n. la Tir, fiind unul dintre importanþii scriitori
Zeul Tragedion bisericeºti. A scris o serie de opere ce conþin idei
42. ...S-au fãcut multe încurcãturi ºi fiecare are altã originale.
credinþã. Sciþi jertfesc unui paloº, tracii lui Zamolxis
care este un sclav din Samos venit la dânºii, frigienii II, 55, [429] Dupã aceea iudeul grãi cãtre
(jertfesc) Lunii, etiopienii Zilei.... concetãþenii sãi care credeau în Iisus: «Hai, sã admitem
cã vi s-au prorocit toate acestea».
Câþi alþii însã spun astfel de minunãþii, ca sã convingã
Herodian, Despre ortografie pe cel care ascultã prosteºte ºi sã tragã foloase din
Autorul s-a nãscut la Alexandria ºi a trãit la Roma rãtãcirea lor? Aºa se zice cã a fãcut ºi Zamolxis, sclavul
în vremea lui Marcu Aurelius (161-180 e.n.). lui Pitagora, la sciþi ºi chiar Pitagora în Italia.. ªi Orfeu
la Odrisi....
II, 514, 25. Zamolxis: se mai numeºte ºi Zalmoxis
ºi Salmoxis. III, 34, [469] …Apoi, fiindcã cinstim pe cel prins
ºi mort, cum spune Celsus, el crede «cã noi am fãcut la
Paradoxograful lui Robde fel ca geþii care cinstesc pe Zamolxis...»
Este o compilaþie anonimã ce cuprinde scrieri
anterioare sec. III e.n. Textul s-a pãstrat într-un codice III, 54, [483] ...Oare ºi noi trebuie sã învinuim pe
din sec. XV ºi a fost editat de Erwin Rohde, de unde ºi filosofi cã au îndemnat sclavi la virtute, pe Pitagora cã
numele. a îndemnat pe Zamolxis, pe Zenon cã a îndemnat pe
Persaios ºi pe cei care nu demult au îndemnat pe Epictet
42. Se spune cã geþii întâmpinã cu lovituri de tobã sã se îndeletniceascã cu filosofia?
tunetele lui Zeus ºi îl ameninþã pe zeu trãgând cu arcul (Continuare în pagina 30)
19
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

Pãtratele Magice • Adrian Bucurescu


Am vãzut cum Geto-Dacii au thaceae, numitã mãtrunã sau talpa- zis. Legãtura dintre aceste douã
imaginat un triunghi dreptunghic ursului (Acanthus longifolius), cu culori, sacre pentru tânãrul rãzboinic
isoscel care traverseazã Munþii frunze mari ºi flori albe trandafirii, get, ºi culorile Mãrþiºorului româ-
Carpaþi. Nu este singurul exemplu care creºte la marginea pãdurilor ºi nesc este evidentã. De astfel,
în privinþa uimitoarelor cunoºtinþe în locuri însorite. Frunzele ei deco- supranumele Celor Doi Zalmoxis,
matematice pe care le stãpâneau rative au fost luate ca model în APOLLON ºi ARTEMIS, se tãl-
vechii noºtri preoþi ºi alþi învãþaþi. sculptura anticã ºi caracterizeazã mãcesc prin „Albul“ ºi „Roºia“, iar
Astfel, în sanctuarul de la Po- coloanele corintice. De ea se leagã laturile ºi diagonalele pãtratului
peºti a fost descoperitã o vatrã de ºi o strãveche practicã româneascã suprafeþei formeazã doi de Z, iniþiala
cult ce reprezintã un pãtrat ale cãrei împotriva ciumei. În Banat, bãrbaþii zeilor. Acest tânãr get a fost cu
diagonale formeazã patru triunghiuri purtau în ºerpar sau buzunar rãdãci- siguranþã trimis ca sol la Zalmoxis.
dreptunghice isoscele. Din fiecare na plantei, mai ales cãtanele când El nu era doar foarte viteaz, ci ºi
laturã a pãtratului pornesc câte cinci se duceau la rãzboi, iar femeile o foarte instruit, cãci iatã ce scrie
acante. Cele douãzeci de frunze purtau la brâu, în credinþa cã le Clemens din Alexandria: „Aºadar,
decorative sugereazã celebrul pãtrat fereºte de toate relele. este înjunghiat cel socotit a fi cel mai
mat magic, atestat într-un manuscris Ca un argument cã voievozii vrednic dintre cei ce se îndeletnicesc
românesc de la 1777 ca rãvaº români erau iniþiaþi în tainele zalmo- cu filosofia. Cei care nu sunt aleºi
împotriva turbãrii, iar într-un alt xiene este supranumele lui Radu I se mâhnesc amarnic, spunând cã au
manuscris, de la 1784, ca rãvaº de Basarab, PAN-CRAT, ce se tãlmã- fost lipsiþi de un prilej fericit“. La
friguri. Textul este un palindrom, ceºte prin „Cinci cuvinte (formule) rândul lui, Eneas din Gaza scrie:
adicã din orice parte l-ar privi vrãjite“, de unde avem ºi a pângãri, „Geþii sugrumã pe cei mai frumoºi
cineva, de la dreapta spre stânga, care în vechime va fi însemnat a ºi mai buni dintre ei ºi îi fac astfel
de la stânga la dreapta, de sus în vrãji, a fermeca, a blestema. Înrudit nemuritori, dupã pãrerea lor“. Prin
jos, de jos în sus, obþine aceleaºi cu PANCRAT este ºi numele satului urmare, pãtratul în alb ºi roºu din
cuvinte: Pângãraþi, din judeþul Neamþ. La mormântul de la Fântânele dã de
SATOR Fântânele, judeþul Teleorman, a fost înþeles cã tânãrul fusese iniþiat în
AREPO descoperit mormântul principal al ºtiinþa divinã a matematicii.
TENET unui tumul ce a avut o încãpere Cele ºapte vârfuri de lance
OPERA funerarã de lemn, cu latura lungã sugereazã numãrul sfânt 7, adicã
ROTAS orientatã pe direcþia Nord-Sud. În mãsura unei catete a unui triunghi
Traducerea: Prea Curata L-a colþul de Nord-Vest al camerei dreptunghic ºi isoscel, care, dupã
înãlþat (înviat) din pãmânt (din funerare s-au descoperit osemintele aºa-zisa „teoremã a lui Pythagoras“,
moarte) pe Cel Pribeag. unui tânãr get împreunã cu ºapte de fapt a lui Zalmoxis, duce la o
Acest pãtrat magic, care era vârfuri de lance ºi douã mãrgele de ipotenuzã mãsurând radical din 98.
mãrturisirea de credinþã a zamol- lut ºi ocru. Baza mormântului a fost La rândul sãu, numãrul 98 este P la
xienilor, transpare ºi din numele unui lipitã cu lut, iar în centrul lui o puterea a patra. Benzile care taie
Get, PAR-S-PAN-ACOS. „Patru suprafaþã patrulaterã, puþin înãlþatã, triunghiurile, la Fântânele, trimit la
ori (de) Cinci Litere (Încrustaþii); de forma unui cub cu laturile de aºa-zisa „teoremã a lui Thales“,
Pãtratul cu Cinci Slove“. Din PAR- aproximativ 40 cm, a fost pictatã cu dupã care o paralelã la una dintre
SPANACOS provine rom. bãrbã- ALB ºi ROªU. Sunt figurate în laturile unui triunghi determinã pe
noc – plantã cu frunze întotdeauna culoare trei pãtrate înscrise unul în celelalte douã laturi segmente
verzi, cu flori albastre sau violet. altul, tãiate de douã diagonale ce omologe proporþionale. În enciclo-
Aceastã plantã împodobeºte steagul unesc colþurile opuse, creându-se pedii se specificã întotdeauna cã
de nuntã ºi se împleteºte în cununile astfel patru triunghiuri isoscele de aceastã teoremã este atribuitã
de mire ºi de mireasã. Tot din PAR 90, ce-ºi unesc vârfurile în centrul grecului Thales din Milet. Dar, dupã
PARSPANACOS provine ºi rom. pãtratului. Douã dintre triunghiurile cum ne informeazã autorul antic
praznic. De la frunzele de acant din cu vârfurile opuse sunt pictate în Porphyrius, Geto-Dacii îl mai
vatra de la Popeºti, simbol al literelor ALB, iar celelalte în ROªU. Banda numeau pe Zalmoxis ºi THALES.
sacre, se mai leagã ºi o plantã de la baza fiecãrui triunghi este de Iatã dar cine este adevãratul autor
perenã frumoasã, din familia Acan- culoare opusã triunghiului propriu- al celor douã teoreme celebre!
20
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin

Piatra din Cer DACIA DE AZI


• Adrian Bucurescu
Piramidele egiptene stârnesc ºi demonstrându-le teoria celor din cer. Vârful unui unghi de 450 se
astãzi uimirea nu numai prin strania douãsprezece semne ale Zodiacului, aflã la Piscu Crãsanilor, celãlalt
lor frumuseþe, ci ºi pentru le-a arãtat mersul planetelor ºi toate – la noul Argedavon, în Harghita.
cunoºtinþele matematice care au fost secretele astronomice ºi cum creºte „ªapte Capete“ însemnau ºi
necesare la construcþia lor. ºi scade orbita Lunii ºi cu cât globul „ªapte Hotare; ªapte Mãsuri“,
Templele ºi Sfinxul întregesc de foc al Soarelui întrece mãsura de aceea este clar cã fiecare
impresia de mãreþie a civilizaþiei globului pãmântesc ºi le-a expus sub catetã are aceastã lungime.
egiptene. ce nume ºi sub ce semne cele trei Dup㠄Teorema lui Pythagoras“,
În aparenþã, în afarã de KOG- sute patruzeci ºi ºase de stele trec suma pãtratelor catetelor este
A-ION „Capul lui Ion“, zis ºi în drumul lor cel repede de la Rãsãrit egalã cu pãtratul ipotenuzei.
„Sfânxul Românesc“, „Babele“ ºi pânã la Apus spre a se apropia sau Aºadar: 7 2 +7 2 =49+49=98.
apoi Sanctuarele de la depãrta de polul ceresc“. Cã 98 era mãsura misticã dintre
Sarmizegetusa, Geto-Dacii nu au Aºadar, cu mai bine de un cele douã cetãþi omonime ne-o
lãsat urme culturale prea mileniu înaintea savanþilor demonstreazã numele tracice,
spectaculoase. Renaºterii. Deceneus ºi ucenicii lui atestate, NA-SI-TATU ºi NU-
Dar dacã s-ar demonstra cã ei ºtiau cã Soarele e rotund, Pãmântul SA-TITA, care înseamn㠄Nouã
ne-au lãsat ca amintire un triunghi aºijderea ºi cã primul e mult mai ºi Opt“ (cf.rom. nouã ºi alb. tetë
dreptunghic cu un vârf în judeþul mare decât al doilea! „opt“). Aceleaºi nume puteau fi
Argeº, cu unul în judeþul Ialomiþa ºi Dar sã revenim la triunghiul care înþelese ºi ca NA-SITATU,
cu altul în judeþul Harghita? ªi dacã traverseazã Munþii Carpaþi, sugerat respectiv NU-SATITA, adicã
s-ar mai demonstra cã în acelaºi de hãrþile înscrise pe câte o faþã a „Noua Învãþãturã (Religie)“, ºi
triunghi este încorporatã aºa-zisa pietrei cereºti de la Corbi. Cum am se referã la marea reformã
„Teoremã a lui Pythagora“, în vãzut, întâia hartã înfãþiºeazã vechea religioasã înfãptuitã de
realitate – a lui Zalmoxis, ºi cã capitalã Argedavon a imperiului lui Buerebuistas ºi Decaineus la
ipotenuza triunghiului simbolizeazã Buerebuistas, aflatã la Piscu anul 666 de la naºterea Celor Doi
numãrul P? Crãsanilor. Cealaltã reprezintã noul Zalmoxis (cf. rom. citi, citit,
Spre a preîntâmpina eventualele Argedavon, înãlþat în interiorul zodie). Dar NA-SITATU ºi NU-
acuzaþii de „protocronism“, sã curburii Carpaþilor. De la sensurile SATITA însemnau ºi „Noua
vedem ce scrie Jordanes în „Getica“ de „ªapte Capete (Vârfuri, Cetate“ (cf. germ. Stadt „oraº“;
lui: „Singurul gând al Geþilor era sã Hotare)“ provin ononimul Harghita rom. Cetate; sat) ºi aceasta
ducã la îndeplinire, pe orice cale, ºi vechea stemã a Transilvaniei – o poate fi o explicaþie a înãlþãrii
ceea ce îi învãþa folositor sfãtuitorul cetate cu ºapte tunuri. Pe harta de unei noi capitale, mult mai
lor, Decaineus (…). la Corbi, cetatea are ºapte laturi, apãratã decât în câmpul la Piscu
Iar el, observând înclinarea lor deci e limpede cã este vorba de Crãsanilor.
de a-l asculta în toate, ºi cã ei sunt ARGE-DAVON. Revenind la numãrul 98,
din fire inteligenþi, i-a instruit aproape De la acelaºi toponim vine ºi observãm cã acesta este misticul
în toate ramurile filosofiei, cãci era numele oraºului Sfântul Gheorghe, numãr P la puterea a patra!
un maestru priceput în acest tot din curbura Carpaþilor, dupã De acum, pentru topografi ºi
domeniu. El i-a învãþat etica, aceeaºi etimologie popularã ce a arheologi pare destul de simplu de a
dezvãþându-i de obiceiurile lor dus la satul omonim de lângã Piscu gãsi urmele cetãþii Argedavon din
barbare, i-a instruit în ºtiinþele fizicii, Crãsanilor. Ardeal, mergând în unghi drept de
fãcându-i sã trãiascã potrivit legilor Locul noii capitale a Imperiului la Corbi, pe aceeaºi distanþã ca
naturii: transcriind aceste legi, ele se Getic nu a fost ales întâmplãtor, ci a aceea dintre Corbi ºi Piscu
pãstreazã pânã astãzi, sub numele fost calculat dupã acele Belagines, Crãsanilor! Este aproape sigur cã
de Belagines; i-a învãþat logica, legile divine pomenite de Jordanes. ea se afla pe locul sau în
fãcându-i superiori celorlaltor Astfel, unghiul drept al triunghiului împrejurimile municipiului
popoare, în privinþa minþii; dându-le este la Corbi, fiindcã acolo trebuie Miercurea-Ciuc.
un exemplu practic, i-a îndemnat sã sã fi fost un templu, un important
petreacã viaþa în fapte bune; templu ce adãpostea piatra cãzut㠕
21
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

Trecerea de la Zalmoxianism la Creºtinism.


Zalmoxianismul – parte componentã a dreptei
credinþe la români
Conf.dr.G.D.Iscru

Revenim la Zalmoxianism, izvoare, l-a numit „Christ al lumii timpul lui Diocleþian (284-305 d.Hs.),
aproape complet ca doctrinã vechi“ (3/370). Iar lui Orfeu, pentru - un traco-geto-dac; continuarea
teologicã (i-a lipsit doar Fiul lui legendara lui moarte martiricã, fãrã persecuþiei sub Galeriu cel Bãtrân
Dumnezeu, trimis prin Duhul vinã, pentru atâtea câte a fãcut spre (305-311 d.Hs.) – ºi el un geto-dac!
Sfânt pentru mântuirea binele oamenilor, ca om de înaltã -, fostul Cezar al acestuia pentru
pãmântenilor), prima ºi cea mai culturã, autor al multor opere de partea de Rãsãrit a Imperiului, chiar
completã doctrinã teologicã a învãþãturã ºi simbol al lirismului, dacã Galeriu, în ultimul an de domnie
Strãvechimii ºi a Antichitãþii, cãlãuzitor al Argonauþilor spre (311), a permis existenþa
temelia dreptei credinþe (orto- locurile de origine ale strãmoºilor, creºtinismului; reluarea persecuþiei
doxia) a acestor epoci, un capi- model de fidelitate în familie, inclusiv creºtinilor sub urmaºul acestuia,
tol dintre cele mai interesante faþã de memoria soþiei sale, lui Galeriu cel Tânãr (311-313 d.Hs. –
ºi mai instructive, care ne Orfeu, gnosticii i-au închipuit o tot un geto-dac!), ambii dorind
subliniazã o datã în plus – ºi moarte christicã, pe cruce. restaurarea unui Imperiu dac în
subliniazã fundamental! – În al doilea rând, poate în locul celui roman, pe care-l urau -,
autohtonia ºi continuitatea în „euforia“ romanizãrii, obiºnuindu-ne concomitent – evident! – cu
Spaþiul carpato-danubiano- prea mult cu expresia cã: „poporul restaurare a zamolxianismului, toate
balcanic (faþã de care ingerinþele român s-a nãscut creºtin“, cu aceste evenimente au influenþat
ulterioare au fost ºi sunt sensul cã geneza lui s-ar fi petrecut menþinerea zamolxianismului, iar
blasfemii ºi necuviinþe politice!). în perioada afirmãrii ºi a biruinþei primii Apostoli creºtini au putut
Urmãtoarea etapã în evoluþia lui creºtinismului în epoca „roman㓠ºi pãtrunde în Spaþiul dacic abia în sec.
este aceea a acceptãrii postromanã a Daciei ºi supralicitând IV, învãþând, desigur, limba
Creºtinismului. Iar creºtinismul trecerea „uºoarã“, fãr㠄probleme“, localnicilor – pentru eficientizarea
se constituie ca o a doua etapã în a traco-geto-dacilor/românilor, de la acþiunii lor! – ºi traducând Scripturile
istoria dreptei credinþe a naþiunii zalmoxianism la creºtinism, în limba maternã a acestora (90/
române. comparativ cu toþi ceilalþi vecini ai 67). De asemenea, rãspândirea
În primul rând, zalmoxianismul, noºtri, s-a trecut cu uºurinþã peste cultului zeului Mithra în Imperiul
dacã îl „urcãm“ în timp, în epoca lui izvoarele care atestã nu doar o roman târziu – în fond, o zeitate
Saturn, are doi mari martiri „simbioz㓠îndelungatã, ci chiar traco-geto-dacã, nu iranianã, even-
întruchipând ideea sacrificiului convulsii în procesul de creºtinare, tual „readus㓠de soldaþii romani din
pentru binele oamenilor: Promoteu unele legate de frãmântãrile din Persia, cum s-a spus! -, ca ºi cultul
ºi Orfeu, ambii localizaþi ab initio cadrul Imperiului de Rãsãrit, care a Cavalerilor danubieni, a reprezentat,
în acest spaþiu, chiar dacã ulterior avut mulþi împãraþi de origine traco- practic, o reactivare a
au fost „preluaþi“ ºi de spaþii geto-dacã, altele legate de misiunile zalmoxianismului în Imperiu, la scarã
spirituale. Pe cel dintâi, care aparþine de creºtinare ale Apostolilor ºi ale largã, cu atât mai mult în Dacia.
Titanilor „Epocii de Aur“, în Spaþiul ucenicilor lor creºtinaþi. În sec. IV ºi mai ales în secolele
Carpatic, ferecat de o Coloanã a Eliberarea, în fapt, a pãmântului urmãtoare, când se dezvoltã
Cerului din Bucegi sau din Parâng, Daciei romane nord-dunãrene de puternic Episcopia Tomisului ºi se
pe Prometeu, pentru sacrificiul cãtre Regalianus, un strãnepot al lui intensificã efortul de creºtinare în
îndurat pentru binele oamenilor, Decebal (vezi mai departe) (258- rândul geþilor dobrogeni, are loc
nedreptãþiþi de Joe, biruitorul lui Sa- 270 d.Hs.); persecutarea cruntã a „concilierea final㓠între
turn, am vãzut cum N. Densuºianu, creºtinilor, în Imperiu, în timpul mai zalmoxianism ºi creºtinism. Traco-
descriindu-i pe larg martiriul, dupã multor împãraþi, cu deosebire în geto-dacii/românii îl primesc pe Iisus

22
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin
Hristos, fiul Divinitãþii Supreme – o au ajuns acum ca niºte oi ºi sub Preot al geto-dacilor participând,
esenþã divinã, deci ceea ce lipsea îndrumarea ta cãtre sfârºitul sec. al IV-lea, la
în zalmoxianism! – ºi bogatele se îmbulzesc spre locaºul pãcii. misiunea de creºtinare. Se
învãþãturi ale acestuia transmise prin Grumazurile pe care, mereu produsese, oare, „marea
Apostoli, care se suprapuneau ori se neînfrânþi de rãzboi, conciliere“? Greu de spus, pentru cã
întregeau fericit cu cele zalmoxiene, Au respins sã le supunã sclaviei, „disputa“ zalmoxianism-creºtinism
dându-le o mai mare forþã, ca Le pun acum cu bucurie sub va continua în jurul sãrbãtorilor ºi a
învãþãturi trimise de Divinitatea Jugul adevãratului stãpân. ritualului. Este ºtiut cã Biserica
Supremã, prin însuºi Fiul Sãu, acum Acum bessul mai bogat prin creºtinã, pentru reuºita misiunii sale
întrupat pe Pãmânt pentru valoarea muncii sale a dus o „politic㓠înþeleaptã, chiar
mântuirea oamenilor. Fireºte, Se înalþã; aurul pe care-l cãuta abilã ºi perseverentã pentru
Apostolii ºi-au împlinit opera Înainte cu mâna în pãmânt, suprapunerea ºi fixarea sãrbãtorilor
misionarã, în Dacia remarcându-se îi culege acuma cu mâna din cer. sale peste cele zalmoxiene, cu
Sf. Apostol Andrei, Sf. Apostol O, ce schimbare a lucrurilor! Ce acceptarea pânã la „…uitare“ a
Pavel, Sf. Apostol Filip ºi Nicetas înfãþiºare bine rânduitã! celor strãvechi ºi „fixarea“ celor
din Rhemesiana, dar opera de Munþii inaccesibili mai înainte ºi creºtine. Acum, când prof. Etnolog
creºtinare s-a intensificat de la om sãlbatici Ion Ghinoiu a publicat Calendarul
la om, prin ucenicii creºtinaþi. Unora ocrotesc acum tâlharii prefãcuþi þãranului român, ar fi interesant de
li s-au pãstrat Actele martirice, în monahi, fii ai pãcii. fãcut o „corespondenþ㓠între cele
foarte bine prezentate ºi analizate … Toate þinuturile de la douã categorii de sãrbãtori. Cu
de prof.dr. Mihail Diaconescu miazãnoapte îþi zic tatã, timpul, s-a putut vedea, multe
(v.nr.4/434 ºi urm.). La cuvintele tale scitul se sãrbãtori zalmoxiene au fost „uitate“
Lui Nicetas din Rhemesiana îi îmblânzeºte, iar peste ele s-au fixat cele creºtine,
aduce laude Paulinus din Nola se desprinde din el însuºi ºi sub la aceastã fixare contribuind însã
pentru misiunea de creºtinare în îndrumarea ta îndãtinarea celor vechi, care s-au
þinuturile geto-dacilor din Balcani îºi pãrãseºte gândurile sãlbatice. celebrat în paralel, pânã ce au fost
pânã în Carpaþi. Pentru importantele Aleargã geþii ºi dacii în cele dou㠄uitate“… La fel stau lucrurile ºi în
date ºi aprecieri cuprinse în poem þinuturi; ce priveºte diversele ritualuri la
redãm fragmentul de mai jos: cel care lucreazã pãmântul din sãrbãtori sau marile momente ale
„Vei merge departe pânã la dacii þinutul de la mijloc sau vieþii.
de la miazãnoapte… cel cu cãciulã ºi boi mulþi, locuitor Este foarte curios – ºi este
… Ca odinioarã lui Tobias printre al þãrmului îmbelºugat“. negativ, datã fiind necesitatea, pentru
mezi, aºa sã-l însoþeascã (Paulinus din Nola, Despre ortodoxia româneascã cel puþin, a
ºi sã-i fie cãlãuzã pânã la daci întoarcerea lui Nicetas sau despre acceptãrii zalmoxianismului, atât
chiar îngerul. Dacia, 17-252-cf. 112/II, 177-181). ca filosofie teologicã, cât ºi în ce
…Vei învãþa neamurile spre a-ºi Dintr-un poem al Sfântului priveºte sãrbãtorile ºi ritualurile sale
supune. Grigore I de Nazians, episcop de ca parte componentã a unei
Sãlbaticele grumazuri blândului Constantinopol între anii 379-381 – drepte credinþe de multe ori
Hristos! poemul Carmen, II -, unul din cei milenare în Spaþiul carpatic.
Acolo unde Boreas în þinuturile mai importanþi Pãrinþi ºi scriitori Deºi Biserica ortodoxã, timp de
ripheice (carpatice, n.n.) bisericeºti, rezultã participarea câteva secole, a acceptat tacit, din
Înþepeneºte fluviile cu gheþuri directã a unor înalþi ierarhi traco- motivele arãtate, sãrbãtori ºi ritualuri
dese, geto-daci, convertiþi întru misiunea zalmoxiene, se pare cã, de la o
Tu vei dezgheþa cu focul de creºtinare: vreme, mai cu „blândeþe“, mai cu
«credinþei» „ªi getul Zalmoxis, aruncând fermitate, cu „cuvânt de ordine“
minþile înþepenite de gheaþa de sãgeþi prin mulþime, îndumnezeia cãtre preoþi ºi ierarhi, a început sã
deasupra. pe fiecare credincios“ (4/63 s.n.). respingã sãrbãtorile ºi ritualurile
Cãci iatã bessi «din Haemus, Era un get convertit, cu acest zalmoxiene, numite „pãgâne“, cu
n.n.», nãpraznici prin pãmânturile nume? Mai degrabã putem vedea sensul pejorativ al cuvântului -, adicã
ºi sufletele lor ºi mai aspri ca în acesta, într-o figurã de stil a „necredincios“, venind de la
zãpezile, episcopului-poet, pe însuºi Marele „necredincioºi“ -, sens pe care
23
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

creºtinismul l-a dat „barbarilor“ în (cu care s-a ridicat la Cer); 15. “renaºtere“ a luminii, iar Iisus este,
epoca marilor migraþii, iar ulterior Carul lui Pepelea; 16. Carul lui pentru creºtini, lumina.
celor de altã credinþã (islamici etc.); Crãciun; 17. Carul Anului Nou; Or, cea mai veche menþiune
or, cuvântul „pãgân“ vine de la 18. Carul Ilenei Cosânzene sau al scrisã a întrupãrii lui Iisus Hristos
pagus = sat (alãturi de „vicus“ – în Sânzienei (75/181). este din sec. IV d.Hs.
latinã) – ºi ar fi cel mult o dovadã a Tot un argument extraordinar de Biserica creºtinã a suprapus
creºtinãrii mai cu greu a sãtenilor strãvechime, autohtonie ºi peste aceastã strãveche sãrbãtoare
(“paganilor“). continuitate este ºi cel referitor la zalmoxianã a Crãciunului
Observând atent bolta cereascã, mitologicul prim rege al Spaþiului sãrbãtoarea întrupãrii Domnului, cu
cu denumirile populare/þãrãneºti ale carpatic, regele Ioan, în creºtinism ºanse sigure de a o statornici.
constelaþiilor (v.p. 100 – cf. nr.75), celebrat ca Sfânt, Ion – Sânt – Ion, Biserica Apusului a stabilit aceastã
constatãm cã ea însãºi ni se prezintã urcat la Dumnezeu ca purtãtor de zi de 25 decembrie în anul 354, iar
tocmai prin întrepãtrunderea mesaj al autohtonilor ºi purtând, în anul 386 a hotãrât-o ºi Biserica
zalmoxianism-creºtinism, ca un ar- deopotrivã, grija lor, trimis de Rãsãritului (57f./107).
gument major de strãvechime, Dumnezeu sã mãsoare pãmântul, Dar acþiunea de creºtinare, deloc
autonomie ºi continuitate în Spaþiul „Pãmântul cu umbletul ºi Cerul cu uºoarã la multe popoare, s-a
carpatic. cugetul“, cum spune un cântec prelungit pânã în sec. X-XI; în
Un „detaliu“ în plus în acest sens, popular cules de N. Densuºianu în funcþie de aceasta, desigur, ºi
sesizat de etnologul Ion Drãgoescu 1892 (75/181). acceptarea la 25 decembrie ca zi a
ºi preluat de d-na Silvia Pãun, este Un exemplu de amiabil㠄cãdere Naºterii Domnului. În timp ce la alte
„multiplicarea“ carelor pe Boltã, în la pace“ între zalmoxianism ºi popoare era o zi ce se stabilea de
afara celor bine cunoscute (Carul creºtinism este menþinerea marii Bisericã, dupã acceptarea
mare ºi Carul mic), numãrul lor sãrbãtori zalmoxiene a Crãciunului, creºtinãrii, pentru sãrbãtoarea
ajungând la 18, dupã cum urmeazã peste care s-a suprapus una din cele Naºterii Domnului, la români era o
(la unele se dau explicaþii foarte mai mari sãrbãtori ale creºtinismului strãveche sãrbãtoare a creºterii
interesante): 1. Ursa Mare – – naºterea (corect, întruparea) luminii, a Soarelui care „creºte“ (Sol
Carul Mare al lui Traian, cu care a Domnului nostru Iisus Hristos. invictus), a zeului Mithra (ºi el un
dus învinºii, în robie; 2. Ursa Micã Despre aceastã chestiune, foarte zeu carpatic, zeu al luminii care
– Carul Mic al lui Traian, cu care a importantã, dl. Gheorghe Gabriel a creºte), a bãtrânului Saturn/Moº
dus bogãþiile din Dacia; 3. Auriga – publicat, recent, un studiu de Crãciun.
Carul lui Dumnezeu sau Trãsura; „punere la punct“ (57 f.). Cuvântul Crãciun este un
4. Perseu – Carul Dracului, ca ºi În Spaþiul carpatic, Crãciunul cuvânt strãvechi al limbii române.
Cãpãþâna ori Barda; 5. Carul este mult prea vechi, strãvechi, Preluarea lui în alte limbi nu s-a putut
Îngerilor; 6. Carul lui Sfântul Ilie, Bãtrânul Crãciun fiind asimilat lui face decât din românã, direct sau
ce aleargã dracii; 7. Carul lui Sfântul Saturn din „Epoca de aur“ (istoria indirect. Dar ºi pentru el DEX-ul
Toader cu 9 cai ce mânã soarele mitologicã). Saturn a fost preluat cu „ºtiinþificilor“ trimite la un cuvânt
spre miazã-zi; 8. Carul lui Sfântul acest nume de Roma Peninsulei latin! De altfel pentru autorii acestui
Nicolae sau Nicoarã ce întoarce Italice (la greci – Cronos), care la dicþionar de referinþã nici un cuvânt
soarele spre miazã-noapte; 9. Carul 25 decembrie sãrbãtorea din limba românã nu este autohton!
fraþilor de pe lunã, cu care încarcã Saturnaliile, în cinstea lui Saturn, ªi totuºi, chiar Biserica Ortodoxã
grânele; 10. Carul Domnului, cu „Zeul Daciei“ (Deus Daciae – de Românã, pânã de curând, în textele
care transportã paiele ce au fost reþinut!). Era solstiþiul de iarnã ºi calendarele sale, n-a menþionat,
împrãºtiate de cãtre draci pe Calea dupã calendarul iulian, când ziua/lu- la 25 decembrie, Crãciunul, deºi,
Lactee (sau Calea Laptelui); 11. mina începea sã creascã, puþin câte popular, el se sãrbãtorea amplu, cu
Carul Sfântului Petru (tras de puþin, pe seama nopþii. atâtea cântece ºi ritualuri tradi-
lunã); 12. Carul de recunoºtinþã a Zalmoxianismul ºi teologiile derivate/ þionale! Dar în cele din urmã l-a
lui Dumnezeu ºi al Sfântului Petru inspirate din aceastã sãrbãtoare, la acceptat, menþionându-l ºi în textele
(pentru femeia nevoiaºã care le-a 25 decembrie, celebrau Ziua sale, ca ºi în calendare.
oferit adãpost); 13. Carul Mare al creºterii luminii, care biruie forþele
lui Iov (cu care ºi-a dus comorile la întunericului (57f./104). Metaforic,
îngropat); 14. Carul Mic al lui Iov se putea înþelege ºi o „naºtere“/ •
24
cmyk color
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin

SFINÞII IOAN CASIAN ªI DIONISIE CEL MIC


• Dr. Eugen Moraru

A fost crescut în dragostea de daco-roman al Sciþiei Mici,


neam ºi legea strãmoºeascã experienþele vieþii cãlugãreºti
primind o aleasã educaþie. Pe rãsãritene, devenind astfel pãrintele
lângã cunoºtinþele sale teologice, monahismului apusean. Lucrãrile ºi
cunoºtea din operele marilor înfãptuirile sale în acest domeniu au
clasici ai antichitãþii. Citea din avut o influenþã mare asupra lui
Virgiliu, Horaþiu, Cicero. Benedict de Nursia, reprezentant de
Impresionat de viaþa cãlugãreascã, seamã al vieþii monastice apusene.
cunoscând desigur viaþa monahilor Aici în Marsilia, purtând grijã de
din grotele ºi mãnãstirile dobrogene, rânduiala vieþii din mãnãstirile înte-
împreunã cu sora sa ºi cu prietenul meiate de el (unde probabil s-au
sãu Gherman, Sfântul Ioan Casian aºezat sora ºi prietenul sãu) ºi-a trãit
face o cãlãtorie la locurile sfinte, Sfântul Ioan Casian ultimii ani ai vieþii
aºezându-se apoi într-o mãnãstire de sale pânã în jurul anului 435, când a
lângã Betleem. adormit în Domnul. Biserica Ortodoxã
De aici, în douã rânduri, prin anii îi prãznuieºte amintirea vieþii sale la
358 ºi 394, au mers în Egipt, patria 29 februarie. Mistuit de dorul dupã
clasicã a vieþii cãlugãreºti în care au desãvârºire, s-a nevoit cu ostenealã
Ioan Casianul ºi Dionisie cel Mic strãlucit Sf. Pahomie cel Mare, Sf. în lupta cea bunã a dreptei credinþe ºi
(sau cel smerit) sunt douã nume Antonie cel Mare ºi alþi cãlugãri a alesei vieþuiri, fiind legat sufleteºte
reprezentative ale spiritualitãþii îmbunãtãþiþi. Au cunoscut multe de mediul creºtin dobrogean ºi de
româneºti din þinuturile daco-romane aºezãri monastice ºi au luat legãtura vrednicii locuitori ai acestor þinuturi
dunãrene ºi pontice în secolele IV- cu vestiþi pãrinþi ai deºertului, între strãromâne.
VI. Sãmânþa Evangheliei lui Hristos, care: Avva Cheremon, Nesteros, Lucrãrile rãmase de la el, scrise
semãnatã în aceste locuri încã din Moise, Apolon, Pafnutie º.a. în limba latinã (traduse ulterior ºi în
primul veac creºtin de Sf. Ap. Andrei Urmând mai departe firul ºtirilor greceºte), dezvoltã cu predilecþie
ºi de ucenicii Sf. Ap. Pavel, a rodit despre viaþa Sfântului Ioan Casian, teme duhovniceºti ºi teologice,
binecuvântat. Caracterizatã de aflãm cã ajunge ºi la Constantinopol, fãcând cunoscutã în Apus bogãþia
timpuriu printr-o puternicã organizare unde petrece câþiva ani în preajma Sf. gândirii ºi vieþii creºtine rãsãritene.
a vieþii sale bisericeºti ºi monahale, Ioan Gurã de Aur, vestitul ierarh din Astfel în jurul anului 420, la dorinþa
cu o veche episcopie la Tomis, cu capitala Bizanþului. Este hirotonit episcopului Castor din Galia, Sfântul
episcopi participanþi la sinoadele diacon, ºi în ascultare ºi smerenie Ioan Casian scrie: „Despre
ecumenice ale Bisericii, cu teologi rãmâne aici pânã în anul 404, când aºezãmintele mãnãstirilor de obºte ºi
care au strãlucit prin viaþa, cultura ºi va pleca la Roma (probabil cu sora ºi
scrisul lor, provincia Sciþia Micã prietenul sãu), insistând acolo pe
(Scythia Minor, Dobrogea de astãzi) lângã papa Inocenþie I ca acesta sã
a constituit o adevãratã punte de intervinã în favoarea vrednicului
legãturã între Rãsãrit ºi Apus, patriarh de Constantinopol, care era
vehiculând în tot spaþiul creºtin silit acum sã plece în al doilea exil,
mediteranean valori nepieritoare ale dupã judecãþile nedrepte ce i s-au
vieþii ºi culturii bisericeºti ortodoxe. fãcut.
1.Nãscut în jurul anilor 360-365 Din capitala vechilor cezari, dupã
în Sciþia Micã, numit de vechii câþiva ani, trece în sudul Galiei
istorici „Casian cel de neam scit“, (Franþa de azi), în oraºul Marsilia,
Sfântul Ioan Casian ºi-a petrecut unde se pare cã a fost hirotonit preot.
copilãria în þinuturile strãbune În aceste þinuturi a întemeiat în jurul
dobrogene ale podiºului ºi vãii anului 415 douã mãnãstiri, una de
Casimcei, cunoscând pe viu viaþa cãlugãri ºi alta de cãlugãriþe,
locuitorilor de aici ºi dreapta lor semãnând departe de locurile sale
credinþã în Hristos - Domnul. natale spiritul evanghelic ºi patristic

25
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

despre cele opt pãcate principale“. În strãbune ºi ale zestrei spirituale a ocupat ºi de unele vieþi de sfinþi:
aceastã lucrare, ce cuprinde 12 cãrþi, strãmoºilor noºtri. Descoperirea capului Sfântului Ioan
autorul trateazã despre disciplina ºi 2. Dionisie cel Mic (sau cel Botezãtorul, Pocãinþa Sfintei Thaisia,
regulele vieþii cãlugãreºti, despre smerit, dupã cum pe bunã dreptate Viaþa Sfântului Pahomie º.a. Cunoºtea
virtuþile care trebuie sã împodobeascã poate fi numit) s-a nãscut tot în Sciþia foarte bine controversele hristologice
chipul adevãratului monah, despre Micã, la un veac dupã Sfântul Ioan din veacul V ale nestorienilor ºi
lupta ºi biruinþa asupra pãcatului, Casian, în jurul anului 470. „Având monofiziþilor, legate de persoana ºi
despre asprele nevoinþe ale vieþii mereu înaintea ochilor minþii râvna lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos.
duhovniceºti în urcuºul dobândirii sfântã pentru hranã duhovniceasc㓠Nici în timpul sãu acestea nu
dragostei, care, dupã cuvântul – cum însuºi mãrturiseºte -, a încetaserã. Dionisie cel Mic are
Apostolului Pavel, „nu va cãdea îmbrãþiºat de tânãr viaþa cãlugãreascã. legãturi cu „cãlugãrii sciþi“,
niciodat㓠(I Cor. 13, 8). Pentru viaþa Ne-a lãsat în scrierile sale ºi câteva amestecaþi ºi ei în discuþiile teologice.
monahalã apuseanã, aceastã lucrare ºtiri preþioase despre locurile ºi Pentru a-i întãri în dreapta credinþã,
a avut o mare însemnãtate, tot aºa oamenii þinuturile sale de baºtinã. traduce cele 12 anatematisme ale Sf.
cum au avut în Rãsãrit vestitele Sciþia – zice el – „era îngrozitoare prin Ciril, preþuind mult ortodoxia acestui
Reguli (mari ºi mici) ale Sf. Vasile frig ºi prin barbari, dar are oameni sfânt pãrinte alexandrin.
cel Mare. plini de cãldurã ºi minunaþi prin Preocupãrile de astronomie ºi
O altã lucrare a acestui teolog blândeþea purtãrii“. Despre sine, ne cronologie ale lui Dionisie cel Mic au
rãsãritean pe meleagurile noastre se spune cã: „de mic am fost renãscut fãcut ca de numele lui sã fie legatã
intituleaz㠄Convorbiri cu Pãrinþii“, prin haina botezului, ºi am fost întemeierea erei creºtine. Cu o micã
în 24 de capitole, cuprinzând o parte învrednicit sã vãd viaþa cereascã eroare de calcul (aprox. 4-5 ani) el a
dintre discuþiile duhovniceºti avute cu (adicã monahalã, n.n.) a fericiþilor stabilit o nouã numãrãtoare a anilor,
cei mai vestiþi pustnici ai Egiptului la pãrinþi cu care aceastã regiune se nu dupã olimpiadele greceºti ºi nici
sfârºitul secolului al IV-lea. Varietatea slãveºte ca de o roditoare dupã anii de la zidirea Romei, ci de la
temelor abordate, cugetãrile pline de duhovniceascã“. Naºterea Mântuitorului Iisus Hristos
bogate învãþãturi, chipul moral al Cunoscând mãnãstirile „pentru ca astfel sã fie tuturor
marilor pãrinþi au fãcut din ele cele dobrogene, fiind iubitor de carte ºi cunoscut începutul mântuirii noastre
mai vechi ºi mai apreciate pagini ale de ºtiinþã, agonisindu-ºi o bogatã ºi sã aparã mai clarã cauza
Patericului. culturã teologicã, dornic sã se rãscumpãrãrii neamului omenesc“ –
La îndemnul lui Leon, viitorul împãrtãºeascã ºi din viaþa altor aºezãri dupã cum zicea el însuºi.
episcop al Romei, Sfântul Ioan monahale, ajunge în pãrþile Orientului, Prin spiritul echilibrat al unui
Casian – Scitul scrie, pe la anul 430 apoi la Constantinopol ºi la Roma. erudit teolog, prin traducerile sale
un tratat teologic, în ºapte cãrþi: Aici se stabileºte într-o mãnãstire de patristice ºi canonice care au circulat
„Despre Întruparea Cuvântului “, în la poalele Palatinului, probabil Sf. în Apus. Dionisie cel Mic a consolidat
care cu un bogat material biblic ºi Anastasia, spre sfârºitul anului 496. unitatea Bisericii, a spiritualitãþii ºi
patristic afirmã dumnezeirea Cuvân- ªi-a desfãºurat activitatea sub zece culturii creºtine în general. Chiar dacã
tului întrupat, Hristos–Mântuitorul papi pânã în jurul anilor 545-550, a activat mulþi ani la Roma, a purtat
fiind Dumnezeu adevãrat ºi Om când s-a mutat la cereºtile locaºuri. cu cinste zestrea pãrinteascã, fiind
adevãrat, iar Fecioara Maria Nãscã- Cãlugãr învãþat, dar plin de legat de fraþii sãi dintre Dunãre ºi
toare de Dumnezeu, combãtând astfel smerenie, blând ca paginile Mare, despre care spunea atât de
rãtãcirea ereticului Nestorie ºi Evangheliei, cu vorbã puþinã ºi frumos c㠄þin cu tãrie dogmele
apãrând ortodoxia învãþãturii de cumpãtatã, ataºat rânduielilor dreptei credinþe“ ºi îi recomanda
credinþã a Bisericii. pãrinteºti în care s-a nãscut, Dionisie tuturor ca „pildã de viaþã ºi
Activitatea sa desfãºuratã pe trei cel Mic – dar cu suflet mare, a ostenit sinceritate“.
continente, larga circulaþie pe care a ani în ºir traducând în limba latinã Pilduitoarea lor viaþã, nevoinþele
avut-o opera sa în toatã lumea însemnate pagini din lucrãrile lor încrestate pe un caracter chibzuit
creºtinã a acelor timpuri, legãturile Pãrinþilor din Rãsãrit: Sf. Atanasie cel modelat, cultura vastã pe care au
sale cu oameni de seamã ai Bisericii, Mare, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie avut-o, scrisul lor în care au lãsat sã
aportul adus la organizarea vieþii de Nazianz, Sf. Grigore de Nyssa, Sf. picure ceva din seva moºtenirii
monahale în Apus, dupã modelul ºi Ciril al Alexandriei etc., necunoscute strãbune daco-romane fac din Sfântul
tipicul rãsãritean, chipul sãu de prea mult, pânã atunci, în Apus. Ioan Casian-Scitul ºi Dionisie cel Mic
cãlugãr ºi bun creºtin, contureazã ºi A tradus, de asemenea, hotãrârile doi bãrbaþi de seamã pe care i-au dãruit
o trãsãturã ecumenistã a personalitãþii ºi canoanele sinoadelor ecumenice, culturii patristice ortodoxe ºi vieþii
acestui teolog care a fãcut cunoscut contribuind astfel la cunoaºterea ºi Bisericii din primele veacuri þinuturile
pânã departe aspecte ale vieþii creºtine receptarea lor în lumea creºtinã. S-a noastre strãbune româneºti.
26
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin
Dacia de azi

O ASPIRAÞIE APROAPE DACICÃ:


ROMÂNIA, MEMBRU NATO CU DREPTURI DEPLINE
• Ing. Niculae Spiroiu
„Aºezatã în calea tuturor rãutãþilor“ – cum scria drepturi depline în Alinþa Nord-Atlanticã, marcatã prin
Nicolae Iorga – România modernã de dupã 1859, ca ºi depunerea instrumentelor de ratificare a Legii de aderare
principatele carpato-dunãrene româneºti rezultate din la NATO de cãtre primul-ministru al României la
scindarea medievalã a regatului antic al geto-dacilor – Departamentul de stat al SUA, ºi de ceremonia aferentã
iniþial independente, apoi aflate veacuri de-a rândul sub de la Casa Albã; 2 aprilie 2004, ceremonia ridicãrii pe
dominaþia temporarã a populaþiilor de migratori, iar ulte- catargul din faþa sediului NATO din Bruxelles a drapelului
rior unele sub suzeranitate otomanã pe bazã de capitulaþii, de stat al României, alãturi de cele ale celorlalte 25 naþiuni
altele anexate de imperiile hrãpãreþe vecine - a tânjit timp membre ale alianþei.
de douã milenii, dupã realizarea unui spaþiu de securitate Aceste date astrale au fost precedate de alte paliere de
stabil, prin alianþe care sã le sporeascã forþa de acþiune aºteptare, de acþiune ºi de speranþe: Bruxelles, 26 ianuarie
împotriva ameninþãrilor la adresa integritãþii teritoriale, 1994, semnarea de cãtre România a Parteneriatului pentru
suveranitãþii ºi independenþei. Pace cu NATO; Praga, 21 noiembrie 2002, momentul
Istoria modernã ºi contemporanã a României este de invitãrii României de a adera la Alianþã, urmat de vizita la
fapt istoria acestei lupte pentru stabilitate ºi securitate, Bucureºti a preºedintelui Bush, care a confirmat sub
dusã cînd cu „armele“ dreptului ºi ale diplomaþiei –care auspiciile unui curcubeu rãsãrit ca o speranþã dintre norii
au dat naºtere unui Titulescu sau Gafencu - când cu suferinþelor nostre milenare susþinerea României pe
baionetele pe teatrele de operaþii ºi câmpurile de luptã din drumul rãmas de parcurs pânã la statutul de membru
Balcani, de la Mãrãºti, Mãrãºeºti sau Oituz, de la est ºi de NATO cu drepturi depline, care ne va elibera de primejdia
la vest pentru reîntregirea teritoriului naþional supus ameninþãrilor ancestrale care-i fãcea pe strãmoºi – încã
rapturilor teritoriale pe bazã de dictate ºi pacte imperialiste de pe vremea geto-daclor - sã are cu sabia lângã plug.
din anul 1940, care au sfârtecat trupul þãrii, din care au Dar, ceea ce nu ne-a spus atunci preºedintele
fost anexate provincii istorice reprezentând vetre milenare american, subliniez eu acum: ne va elibera ºi de ceea ce
de culturã ºi civilizaþie româneasc㠖 Ardealul de Nord, am putea numi propriul nostru jug. Jugul lipsei sau al
Bucovina de Nord cu Þinutul Herþei ºi Moldova de Rãsãrit ignorãrii valorilor democratice veritabile din societatea
– dintre Prut, gurile Dunãrii ºi Nistru – unele fiind rãni româneascã în tranziþie, de naturã sã asigure – între altele
neînchise încã în sufletele românilor. O istorie tristã, - drepturile ºi libertãþile cetãþeanului. Adicã eliberarea de
care a aruncat România de dupã rãzboi în spaþiul controlat acele mentalitãþi ºi practici care compromit democraþia
de comunismul sovietic ºi în aºa-zisa alianþã de la Varºovia, ºi ideea de capitalism elevat, înlocuindu-le cu bunul plac
croitã pe principiii totalitare, care reprezenta mai de grabã ºi cu falsul capitalism, mai nociv pentru cetãþean decât
o ameninþare pentru proprii membri decât o pavãz㠖 însãºi socialismul. Pentru cã membrii alianþei în care
vezi Primãvara de la Praga din 1968, înãbuºitã în sânge tocmai am intrat împãrtãºesc aceleaºi valori morale ºi de
de trupele „Tratatului“ ºi care a demonstrat cã numai o civilizaþie democratã, aparþinând atât spaþiului comun de
alianþã politico-militarã puternicã, întemeiatã pe securitate, cât ºi unui spaþiu comun de valori în care
comunitatea de valori democratice, pe liberul respectul pentru fiinþa umanã ºi drepturile acesteia sunt
consimþãmânt al membrilor, poate constitui temelia aºa cum trebuie, adicã sfinte.
construcþiei unei societãþi în care drepturile ºi libertãþile Desigur, lucrurile nu se vor schimba peste noapte.
fundamentale ale omului sã fie la adãpost. Aceasta este ºi Momentul intrãrii de jure în NATO este un nou început
explicaþia pentru qusiunanimitatea cu care, în condiþiile pentru ceea ce se numeºte perioada de integrare totalã,
eliberãrii de totalitarism, forþele politice ºi cetãþenii politicã ºi militarã, în alianþã. În cazul Spaniei, care a aderat
României a susþinut consecvent ºi sistematic ideea aderãrii în 1982, aceastã perioadã a fost de aproape 18 ani. Noi
la Alianþa Nord Atlanticã, neprecupeþind nici un efort în am avut însã Planurile Anuale de Aderare, iar istoria are
îndeplinirea criteriilor din Planurile Anuale de Aderare, alt ritm acum faþã de 1982. Integrarea noastrã va fi mult
criterii ce au inclus ºi importante mãsuri din domeniul mai scurtã, deci ºi þinta creãrii condiþiilor pentru
drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale Românilor. respectarea drepturilor omului la standarde comune cu
Am fãcut aceastã succintã evocare pentru a putea cele din marile democraþii tradiþionale din cadrul alianþei,
avea reprezentarea exactã a dimensiunii excepþionale a mult mai apropiatã.
evenimentelor ce au înscris o paginã de istorie recentã ºi Cu gândul la aceste frumoase perspective, ne asociem
o explicaþie plauzibilã a entuziasmului firesc cu care au urãrii fãcute de partenerii noºtri la Washington ºi la
fost întâmpinate: 29 martie 2004, admiterea României cu Bruxelles: Bun venit în NATO, România!
27
cmyk COLOR

DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

Rãscoala de la 1784 privitã dintr-o altã perspectivã


Visul lui Horea
• Prof. Augustin Deac
desigur, nãpãdit de materie inflamabilã
în acest timp. Nu se poate tãgãdui nici
o interdependenþã sufleteascã a celor
obijduiþi, dar nimeni nu poate spune cã
declanºarea din munþii noºtri ar fi avut
vreo afinitate doctrinarã cu dogmele
liberatoare din Apus.
Totuºi, enoriaºii popei Criºan în
conspiraþia lor, acolo în biserica de lemn
din Mesteacãn, când au pus jurãmântul
la poalele unui primitiv Crist bizantin,
au accentuat credinþe ºi lozinci pe care
peste un deceniu numai le-au pus în
circulaþie catechismele jacobine. De
aceea, într-un examen riguros care ar
avea în vedere evoluþia de gândire a
bãtrânei Europe, - în universala
Existã încã în Istoria Românilor o maghiarã. Cã Horea a conceput ºi primenire inauguratã de veacul al XVIII-
seamã de momente extrem de înfãptuit o „adevãratã revoluþie lea, þãranul din Albac îºi are locul lui
importante, care nu sunt tratate, dupã româneasc㓠rezultã ºi dintr-o gravurã bine stabilit, loc de luminat precursor,
pãrerea noastrã, la adevãrata lor contemporanã, în care s-a înscris în a cãrui viziune însângeratã, poate fãrã
semnificaþie istoricã. Astfel, de exemplu, strigãtul lui din momentul în care cãlãul sã ºtie el, s-au proiectat aspecte
memorabilul eveniment de la 1784, în a început strivirea, martirica strivire cu avansate din viforul cotropitor al
multe lucrãri de istorie, chiar academice, roata: „Mor pentru naþiune!“ El este umanitãþii“.
în muzeele centrale ºi locale este crãiºorul românilor, Rex Daciae. Autorul primei monografii româneºti
prezentat, cu excepþia doar a douã Luptând pentru o rãsturnare a de cercetare istoricã profundã, în care
lucrãri, ca o rãscoalã þãrãneascã, pentru stãrilor social-politice nedrepte din s-a scris despre evenimentul istoric
cucerirea unor revendicãri sociale, Marele Principat românesc al care a rãscolit Europa, Nicolae
pentru ameliorarea înrobitoarei situaþii Transilvaniei, dupã cum îl numise Densuºianu, recunoaºte cã
a iobagilor români, când, în realitate, ea împãrãteasa Maria Tereza, încorporat „revoluþiunea se nãscuse ce e drept sub
a fost o adevãratã REVOLUÞIE Imperiului Habsburgic, românii, sub asprimea regimului feudal ºi politic
NAÞIONALÃ A ROMÂNILOR, pentru conducerea lui Horea, se dovedesc a fi din Transilvania ºi ea þintea, între
rãsturnarea sistemului social-politic aris- ºi în anul 1784, ca de atâtea ori în istoria altele, la desfiinþarea privilegiilor
tocratic din Transilvania, pentru lor multimilenarã, înainte mergãtorii nobiliare. Dar adevãrata tendinþã a
înlãturarea dominaþiei grofilor ºi conºtienþi ai luptei pentru obþinerea revoluþiunii – remarca el – era lupta
baronilor unguri asupra românilor. Nu libertãþii naþionale ºi sociale în Europa, supusului în contra cuceritorului,
s-a þinut cont de punctele înscrise în ale cãror principii se vor afirma apoi ºi lupta pentru recucerirea libertãþii
ultimatumul lui Horea, care reflectã ºi în Programul marii revoluþii franceze, naþionale“ a românilor. „În linia a
precizeazã clar acest obiectiv vizând desfãºuratã la numai cinci ani dupã doua, revoluþiunea român㠖 zice
înlãturarea vechilor privilegii aceasta. În acest sens, meritã sã repro- Densuºianu – ca toate revoluþiile fãcute
aristocratice ungureºti, ºi ducem aprecierile poetului naþional de popor, avea ºi un caracter social“.
reintroducerea administraþiei româneºti, Octavian Goga, care, rãspunzând acelor Iar într-un alt loc al lucrãrii sale, N.
de transformare a Transilvaniei ºi din strãini care minimalizau pânã la ºter- Densuºianu sublinia: „La 1784, ideile
punct de vedere politic, într-o adevãratã gerea din catistifele istoriei a contribuþiei erau mult mai radicale ºi mai
þarã româneascã. Ba mai mult. Prin românilor carpatini, care în anumite progresiste. Þãranul român lupta de
trimiterea de emisari speciali – dupã cum împrejurãri au jucat rolul de primã vioarã astã datã pentru douã lucruri: pentru
se consemneazã în unele documente – europeanã în lupta pentru întronarea libertate ºi naþionalitate; pentru
la fraþii lui din Þara Româneascã a principiilor de drept profund demo- eliberarea din jugul sclaviei feudale;
Munteniei ºi în Þara Moldovei, Horea cratice: „Ciudatã desþelenire de pasiune pentru naþionalitate, în contra sclaviei
viza refacerea Daciei strãbune. vindicativã a celor de jos, la 1784, politice“.
Horea a luptat ºi s-a jertfit în numele avansând marea Revoluþie care atunci În acest sens, în Ultimatumul
românilor obidiþi ºi subjugaþi pe propriul pe malurile Senei, în mod teoretic, numai românilor rãsculaþi, conduºi de Horea,
lor pãmânt strãmoºesc de cãtre grofimea îºi ascuþea sãgeþile. Continentul era, Cloºca ºi Criºan, se preciza cu claritate:
28
cmyk COLOR

nr.11 aprilie 2004 DACIA


magazin
„…Solia sus-scrisului conducãtor al Letske, când la Palos, când la M. ºi alte multe. Când murea vreun iobag
lor numit Horea ºi a poporului sãu de Vásárhely (Tg. Mureº), unde, când o cu oarecare stare, vãduva era închisã
rând e acesta: sãptãmânã, când trei, când patru pentru a mãrturisi averea rãmasã, care
1. Ca nobilul comitat ºi toþi posesorii sãptãmâni, au trebuit apoi câte douã- apoi, era luatã, iar ea, împreunã cu copiii,
sãi sã depunã jurãmânt pe cruce, cu trei zile au îngãduit (ºi) iar ne-a dat de lãsatã pe drumuri sã-ºi câºtige pâinea
toate odraslele lor. lucru. A da seama slujbii nu ºtim, atâta de toate zilele cum va putea ºi unde va
2. Ca nobilimea mai mult sã nu fie, ci ne mânã. Fãrã de aceasta, o gãinã, 3 ouã, putea“.
fiecare unde poate primi o slujbã 5 fonþi de fine dãm; iarãºi 5 fonþi de lânã Datoritã acestor cumplite obligaþii
crãiascã, din aceea sã trãiascã. torc, pe care I-am þesut-o pe rând, gata iobãgeºti ºi a altor numeroase abuzuri,
3. Ca nobilii posesori sã pãrãseascã înãlbitã în piuã o dãm înlãuntru, care nu þãranii, în multele lor jalbe, arãtau cã
pentru totdeauna moºiile nobiliare. se socoteºte la rândul slujbei…“ „pentru muncile proprii nu le mai rãmâne
4. Ca ºi ei sã fie plãtitori de dare tot Centralizându-se obligaþiile timp, cã femeile nu se pot îngriji de
aºa ca ºi poporul contribuabil de rând. iobãgeºti pe un singur an ale þãranilor treburile casei, de copii, de soþi,
5. Ca pãmânturile nobiliare sã se din satele aparþinând comunei Periceu deoarece sunt reþinute întreaga
împartã între poporul de rând potrivit (jud. Sãlaj), acestea se ridicau la „56.660 sãptãmânã la «curte», unde spalã lânã
poruncii împãratului, ce va urma. de ouã, 659 gãini, 1.334 fonþi de fir tors, ºi cânepã, îngrijesc de pãsãri, fac fuioare
6. Dacã mãria ta ºi onorata nobilã în afarã de daturi, none ºi zeciuieli“, plus ºi þesãturi“ etc. etc., încheind jalnica lor
Tablã împreunã cu nobilii posesori ar 4 zile pe sãptãmânã lucrate gratis pe plângere cu exclamarea „nu mai avem
sta pe acestea, fãgãduiesc pace, în moºia nobilului. timp nici pentru mântuirea sufletelor“.
semnul cãreia cer sã se ridice atât pe Un alt exemplu, deosebit de Starea iobagilor transilvãneni, ce
cetate, cât ºi pe capetele oraºului ºi pe edificator pentru situaþia grea a iobãgimii apãreau în ochii contemporanilor în
alte locuri, pe prãjini cât mai lungi, este cel privitor la cele 22 de sate din culorile cele mai negre, a fost descrisã
steaguri albe“. judeþul Alba, care, conform aceloraºi de numeroºi cãlãtori strãini. Astfel, un
Se ºtie foarte bine, cã în Principatul 53.982 de zile de lucru cu atelajele de 2 german nota în impresiile sale: „În gene-
transilvan, puterea politicã ºi economicã sau 4 boi ºi 184.546 zile de lucru cu ral, þãranul nesupus sau iobagul
era preponderent în mâinile grofilor ºi palma, ceea ce echivaleazã cu 510 ani transilvan, în ceea ce priveºte starea
baronilor unguri venetici, care-i þineau de robotã cu palma ºi 148 de ani cu carul. lui e cel mai nenorocit þãran ce se
pe românii bãºtinaºi într-o grea situaþie În plus, iobagii mai erau datori sã poate afla oriunde pe lume… Un
social-politicã. plãteascã fiscului obligaþiile bãneºti, adevãrat sclav al domnului sãu…
Realitatea crudã a acestei groaznice proviziile pentru întreþinerea armatei Trebuie sã se istoveascã ca o vitã…
exploatãri feudale rezultã din austriece, desele încartiruiri militare, apoi Împovãrarea ºi apãsarea acestor
conscripþiile urbariale întreprinse pe tot a noua parte din produse pentru biserica supuºi din partea domnilor sunt
teritoriul Transilvaniei, începând din claselor dominante; cãrãuºia, lucrul la nesfârºite ºi excesele sãvârºite contra
toamna anului 1785. „Noi, iobagii drumuri ºi cetãþi, precum ºi abuzurile lor de necrezut“. „Ei, nobilii – aprecia
grofului Bethlen Gergely (din comuna nenumãrate ale funcþionarilor strãini. istoricul saº Johann Tröster – stãpânii
Criºeni, judeþul Sãlaº) – se menþiona Asemenea abuzuri ºi silnicii, pãmântului, stãpâneau ºi pe iobagii
într-un astfel de recensãmânt – slujba poverile ºi asupririle sãvârºite de nobilii români din neam în neam, din copii în
de an fãrã de rupturã facem, aºa cum cã unguri faþã de iobagii români ardeleni, copii, ca pe o proprietate particularã,
de am face seama la toatã sãptãmâna ar au fost înfãþiºate în mod impresionant într-un mod semipãgân, semibarbar,
ieºi patru zile de slujbã ºi fãrã de aceasta de cãtre unul din conducãtorii revoluþiei putându-i sã-i vândã cu nevastã ºi
dãm: zece ouã, o gãinã ºi torceam patru române de la 1784, Criºan, atunci când copii, oricui voiau“.
fonþi de cânepã, care slujbã ºi datorie a fost interogat cu privire la cauzele care Pânã ºi împãratul imperiului
s-au adus înlãuntru de când suntem sub au determinat þãrãnimea românã sã se habsburgic, Iosif al II-lea, dupã o vizitã
mâna grofului…“ ridice la luptã: „Domnii (grofii ºi baronii fãcutã în Transilvania, este nevoit sã
Iobagii din comuna Mesesenii de unguri) ne-au împovãrat cu slujbe tot înfiereze purtarea barbarã, diabolicã a
Sus (jud. Sãlaj) de pe feuda vãduvei mai grele: unii au luat de la noi tot grâul grofilor ºi baronilor unguri faþã de
Szentmarjai László, unde rânduielile ºi alte bucate ºi pe lângã aceea dijma de românii asupriþi: „Aceºti bieþi supuºi
iobãgeºti nu se stabiliserã concret la toþi, încât numai apa nu avem sã o valachi, care incontestabil sunt cei
declarau: „… Iarna, în toatã sãptãmâna, plãtim“. Colacii, vedrele de vin, gãinile, mai vechi ºi cei mai numeroºi locuitori
acar (atât) cu boii, acar cu palme, trei porcii, cofele cu unt ºi altele erau din Transilvania, sunt, totuºi, aºa de
zile slujesc, dar vara câte trei-patru ºi pretinse þãranilor de douã ori pe an, la chinuiþi ºi copleºiþi de nedreptãþi din
cinci zile o slujesc într-o sãptãmânã, iarã Crãciun ºi la Paºti. „Mai departe trebuie partea tuturor, fie unguri, fie saºi, încât
atâta ne mânã (obligã); încã cu patru sã facem pe fiecare sãptãmânã câte 4 trebuie sã recunoaºtem cã soarta lor
boi pe vremea aratului ºi de purtatului zile de lucru: domnii ne sileau sã le este cu totul vrednicã de milã ºi este
cu doi oameni (ne) mânã; care n-are ce aducem lemne chiar ºi la sfânta noastrã de mirare cã mai existã atâþia oameni
merge cu doi oameni, au cu muiere lui zi de Crãciun, zicând cã ce le pasã lor de dintre aceºtia ºi cã nu au fugit…
merge, au cu bani cautã sã-ºi bage sãrbãtorile noastre. Femeile ºi copiii iobagul este un sclav al domnului
soldoº (zilier). Unde ºi drumurile fãcute, erau siliþi sã facã slujbe la curte: sã sãu… el trebuie sã serveascã dupã
când cu boii, când cu calul, când la toarcã, sã þese, sã îngrijeascã animalele plac… unde ºi cum vrea stãpânul sãu“.
29
DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004

(Continuare din pagina 19) neoplatoniciene despre demoni, exercitând o


puternicã influenþã atât asupra Academiei
Diogenes Laertios, Vieþile, doctrinele ºi neoplatoniciene de la Florenþa, cât ºi asupra
cugetãrile filozofilor noºtri. ocultismului modern.
A trãit în prima jumãtate a sec. III e.n. ºi a scris
o colecþie de epigrame ºi o istorie a filozofilor de XXX, (173) Cãci Zamolxis, de origine trac, fost
seamã, în care pomeneºte ºi nume de filozofi sclav ºi discipol al lui Pitagora, dupã ce a fost eliberat
originari din cetãþile pontice, Callatis. s-a întors la geþi, le-a întocmit legile cum am arãtat la
început ºi a îndemnat la barbaþie??? prin concetãþenii
I, I, 1. Unii autori afirmã cã studiul filozofiei a sãi, convingându-i cã sufletul este nemuritor.
început la popoarele strãine. Chiar ºi acum gelatii??? toþi ºi talii??? ªi mulþi dintre
Ei susþin cã perºii au avut magi, babilonienii ºi barbari învaþã pe copiii lor cã nu este cu putinþã ca
asirienii pe chaldei ºi indienii pe gimnosofiþi, iar celþii ºi sufletul sã piarã, ci cã el continuã sã existe; ºi cã nu
gothii pe aºa-numiþii druizi sau semnotheos, dupã cum trebuie sã se teamã de moarte, ci sã se înfrunte cu
afirmã Aristotel în lucrarea Despre magie ºi Sotion în vitejie primejdiile. ªi pentru cã a învãþat pe geþi aceste
cartea a douãzeci ºi treia a scrierii sale Succesiunile lucruri ºi le-a scris legile, este socotit la drept cel mai
filosofilor. mare dintre zei.
De asemenea, ei spun cã Mochos a fost fenician,
Zamolxis trac, iar Atlas libian. Egiptenii cred cã Enea din Gaza, Teofrast
Hefaistos a fost fiul lui Neilos, cã el a început filozofia, Enea din Gaza a trãit la sfârºitul sec. al V-lea ºi la
reprezentanþii ei de frunte fiind preoþii ºi profeþii. începutul sec. al VI-lea. De la el a rãmas un dialog
Porphyrios, Viaþa lui Pitagora intitulat Teofrast ºi 25 de scrisori adresate prietenilor ºi
A fost unul dintre cei mai învãþaþi filozofi ai vremii elevilor sãi.
sale.
El s-a nãscut în oraºul Tyr, a trãit un timp la Atena P.G.LXXXV, 940 Locuiesc în Tracia, pe lângã
ºi Roma (232-304) pentru ca sã se stabileascã în Sicilia. fluviul Istru, geþii, care socotesc ca unic zeu pe servitorul
Porphyrios a fost adept al lui Plotin ºi mare adversar al lui Pitagora (Zamolxis). Acesta a fost fugar ºi a profesat
creºtinismului. Din vasta lui operã s-a pãstrat puþin. filozofia stãpânului sãu.
Geþii sugrumã pe cei mai frumoºi ºi mai buni dintre
14. „[Pythagoras] mai avea ºi un alt adolescent, ei ºi îi fac astfel nemuritori, dupã pãrerea lor.
pe care-l dobândise în Tracia, numit Zamolxis, deoarece
- la naºtere - i se aruncase deasupra o piele de urs. Hesychios din Alexandria, Culegere alfabeticã
Tracii numesc pielea „zalmos“. de cuvinte de tot felul.
Îndrãgindu-l, Pythagoras l-a învãþat sã cerceteze A trãit probabil în sec. al V-lea ºi este autorul celui
fenomenele cereºti ºi [sã se priceapã] la sacrificii ºi la mai bogat Lexicon care ni s-a pãstrat din antichitate.
alte ceremonii în cinstea zeilor. Opera sa cuprinde, în ordine alfabeticã, termeni rari
Unii spun cã el este numit ºi Thales, iar barbarii îl ºi proverbe întrebuinþate de autorii clasici. Lexiconul
adorã ca pe Heracles. lui Hesychios are diferite glose etnice, printre care scitice
ºi trace.
15. Dionysophanes afirmã cã el a fost sclavul lui
Pythagoras, cã a cãzut în mâinile hoþilor ºi a fost tatuat Zamolxis. Despre acesta Herodot ne spune cã
când s-a fãcut rãscoala împotriva lui Pythagoras, care grecii care locuiesc în jurul Pontului afirmã cã a fost
a fugit, ºi cã ºi-a legat faþa din pricina tatuajului. sclavul lui Pitagora, cã apoi a fost eliberat ºi s-a înapoiat
Unii mai spun cã numele de Zamolxis înseamnã cu corabia în þinuturile sale de baºtinã, unde a propagat
„bãrbat strãin“. învãþãturi despre un trai mai înþelept decât cel al grecilor.
Iamblichos, Viaþa lui Pitagora A adus cu sine fruntaºi atenieni ºi i-a primit cât se
S-a nãscut pe la 283 la Chalcis ºi a murit pe la poate de bine, spunând cã nici el, nici discipolii sãi nu
anul 333. vor muri. Alþii susþin cã [Zamolxis] era consacrat lui
A fost principalul reprezentant al teoriei Cronos [nemuritor].
30
nr.11 aprilie 2004 DACIA
magazin
Iordanes, Getica pãstreazã pânã astãzi, sub numele de belagines; i-a
A trãit în sec. VI e.n. ºi este originar din Moesia. A învãþat logica, fãcându-i superiori celorlalte popoare, în
redactat douã lucrãri, Cronica universalã ºi Istoria privinþa minþii; dându-le un exemplu practic i-a îndemnat
goþilor, care conþine informaþii pentru istoria goþilor sã petreacã viaþa în fapte bune; demostrându-le teoria
(geþi), slavilor ºi populaþiei romanizate din sud-estul celor douãsprezece semne ale zodiacului.
Europei. Le-a arãtat mersul planetelor ºi toate secretele
astronomice ºi cum creºte ºi scade orbita lunii ºi cu cât
39. ...În cel de-al doilea lãcaº al lor, adicã în Dacia, globul de foc al soarelui întrece mãsura globului
Tracia ºi Moesia, goþii au avut drept rege pe Zamolxe, pãmântesc ºi le-a expus sub ce nume ºi sub ce semne
despre care cei mai mulþi scriitori de anale ne spun cã cele trei sute ºi patruzeci ºi ºase de stele trec în drumul
a fost un filozof cu o erudiþie de admirat. Cãci ºi mai lor cel repede de la rãsãrit pânã la apus spre a se apropia
înainte au avut pe învãþatul Zeuta, dupã aceea pe sau depãrta de polul ceresc.
Deceneu ºi în al treilea rând pe Zamolxe, despre care
am vorbit mai sus. Goþii n-au fost deci lipsiþi de oameni 70. Vezi ce mare plãcere, ca niºte oameni prea viteji
care sã-i înveþe filozofie. sã se îndeletniceascã cu doctrinele filozofice, când mai
aveau puþin timp liber dupã lupte.
40. De aceea, goþii au fost întotdeauna superiori Putem vedea pe unul cercetând poziþia cerului, pe
aproape tuturor barbarilor ºi aproape egali cu grecii, altul însuºirile ierburilor ºi ale fructelor, pe acesta studiind
dupã cum relateazã Dio, care a compus istoria ºi analele descreºterea ºi scãderea lunii, pe celãlalt observând
lor în limba greacã. El spune cã aceia dintre ei care eclipsele soarelui ºi cum, prin rotaþia cerului, (astrele)
erau de neam s-au numit la început tarabostes, iar apoi care se grãbesc sã atingã regiunea orientalã sunt duse
pilleati: dintre dânºii se alegeau regii ºi preoþii. înapoi spre regiunea occidentalã, odihnindu-se apoi dupã
ªi într-atât au fost de lãudaþi goþii, încât se spune cã o regulã prestabilitã.
la ei s-a nãscut Marte, pe care înþelepciunea poeþilor l-a
fãcut zeu al rãzboiului. 71. Comunicând acestea ºi alte multe goþilor cu
De aceea spune ºi Vergilius: „Neobositul pãrinte, mãiestrie, Deceneu a devenit în ochii lor o fiinþã
care stãpâneºte câmpiile geþilor“. miraculoasã, încât a condus nu numai pe oamenii de
rând, dar chiar ºi pe regi.
41. Pe acest Marte, goþii totdeauna l-au înduplecat Cãci atunci a ales dintre ei pe bãrbaþii cei mai de
printr-un cult sãlbatec (cãci victimele lui au fost seamã ºi mai înþelepþi pe care i-a învãþat teologia, i-a
prizonierii uciºi), socotind cã ºeful rãzboaielor trebuie sfãtuit sã cinsteascã anumite divinitãþi ºi sanctuare
împãcat prin vãrsare de sânge omenesc. fãcându-i preoþi ºi le-a dat numele de pileaþi, fiindcã,
Lui i se jertfeau primele prãzi, lui i se atârnau pe dupã cum cred, având capetele acoperite cu o tiarã, pe
triunghiurile arborilor prãzile de rãzboi cele dintâi ºi exista care o numim cu un alt nume pilleus, ei fãceau sacrificii;
un simþãmânt religios adânc în comparaþie cu ceilalþi
zei, deoarece se pãrea cã invocaþia spiritului sãu era ca 72. Restul poporului a dat ordin sã se numeascã
aceea adresatã unui pãrinte. capillati , nume pe care goþii îl reamintesc pânã astãzi
în cântecele lor, deoarece i-au dat o mare consideraþie.
69. Ei socoteau ca noroc ºi câºtig, drept unica lor
dorinþã, îndeplinirea în orice chip al lucrurilor pe care le 73. Iar dupã moartea lui Deceneu, ei au avut aproape
sfãtuia îndrumãtorul lor Deceneu, judecând cã este în aceaºi veneraþie pe Comosicus, fiindcã era tot aºa
folositor sã realizeze aceasta. de iscusit.
El, observând înclinarea lor de a-l asculta în toate ºi Acesta era considerat la ei ºi ca rege ºi ca preot
cã ei sunt din fire deºtepþi, i-a instruit în aproape toate suprem ºi ca judecãtor, datoritã priceperii sale, ºi
ramurile filozofiei; cãci era un maestru priceput în acest împãrþea poporului dreptate ca ultimã instanþã. Pãrãsind
domeniu. ºi acesta viaþa, s-a urcat pe tron, ca rege al goþilor,
El i-a învãþat etica, dezvãþându-i de obiceiurile lor Corilus care a condus timp de patruzeci de ani
barbare, i-a instruit în ºtiinþele fizicii, fãcându-i sã trãiascã popoarele sale în Dacia.
conform legilor naturii; transcriind aceste legi, ele se Agathias, Istorii
31
cmyk

DACIA
magazin nr.11 aprilie 2004
S-a nãscut în Myrina (Asia Micã), a fãcut studii fie de la tovarãºii lui Ahile.
juridice în Alexandria ºi Constantinopol ºi a
devenit avocat. A scris numeroase epigrame, ce Suidas, Lexicon
au constituit colecþia Anthologia Palatina, ºi o Sub acest nume, ni s-a pãstrat un dicþionar de
operã istoricã dedicatã evenimentelor dintre anii cuvinte ºi de materii alcãtuit în a doua jumãtate a
552-558. sec. al X-lea, care completeazã informaþiile rãmase
de la scriitorii antici.
Prefaþã, 3. Cãci, dupã pãrerea mea, nu pentru
coroanã de mãslin sau de pãtrunjel se dezbrãcau în II, 500. Zamolxis: a fost sclavul lui Pitagora, cum
arenã învingãtorii la jocurile olimpice...., ci pentru o glorie spune Herodot, în cartea a patra. Era scit. Întorcându-se
statornicã ºi nepieritoare, pe care nu era cu putinþã sã (acasã) învãþa cã sufletul este nemuritor. Mnaseas
o culeagã astfel, decât dacã istoria îi fãcea nemuritori, aratã cã la geþi Cronos era cinstit ºi numit Zamolxis.
dar nu ca regele Zamolxis ºi aiureala geticã, ci cu Helenicos în „Legiuirile barbare spune cã (Zamolxis) a
adevãrat, într-un chip divin ºi nemuritor ºi singurul în devenit grec ºi a arãtat geþilor din Tracia ceremonii de
care cele nemuritoare pot vieþui în veci. iniþiere în mistere ºi le-a mãrturisit cã el nu va muri ºi
nici cei care sunt cu dânsul, ci vor avea parte de toate
Leon Diaconul, Istoria bunãtãþile“.
Originar din Caloe, Asia Micã, a luat parte la Spunând acestea ºi-a construit o locuinþã sub
campania din anul 986 a împãratului Vasile al pãmânt. Apoi a dispãrut dintr-o datã din mijlocul tracilor
II-lea împotriva bulgarilor, a fost diacon ºi în jurul ºi îºi petrecea vremea în ea. Geþii îl doreau. În al patrulea
anului 992 a alcãtuit o operã istoricã, înfãþiºînd an a apãrut din nou, iar tracii au cãpãtat deplinã
evenimentele dintre anii 959 ºi 976, la care a fost încredere în el.
martor ocular. Unii susþin cã Zamolxis a fost sclavul lui Pitagora,
fiul lui Mnesarchos din Samos ºi, dupã ce a fost eliberat,
IX. 6... Dupã cãderea nopþii, pe o lunã plinã, ieºirã propãvãduia aceste învãþãturi. Dar se pare cã Zamolxis
în câmpie ºi îºi plânserã morþii, apoi îi strânserã în faþa a trãit cu mult înainte de Pitagora. Cred în nemurire ºi
împrejurimii ºi-i arserã pe ruguri, dupã ce jertfirã pentru terizii ºi crobyzii ºi socotesc cã cei morþi se duc, cum
ei, potrivit legii lor strãmoºeºti, o mulþime de prizonieri, spune Zamolxis, dar se vor întoarce din nou. Ei cred
bãrbaþi ºi femei. mereu cã acestea sunt adevãrate. Jertfesc ºi fac
Apoi organizarã ceremonii funebre ºi înecarã în Istru praznice, ca ºi cum mortul se va întoarce înapoi.
copii ºi cocoºi, scufundându-i în apele fluviului. Se zice
cã ei cunosc ºi orgiile (p. 150) elenice, iar celor care IV, 262. Pitagora din Samos....
mor le aduc, în felul elenilor, jertfe ºi libaþii; ºi le-au Acestuia i-a fost sclav Zamolxis, cãruia geþii îi aduc
deprins fie de la Anaharsis ºi la Zamolxis, înþelepþii lor, jertfe ca lui Cronos.

VIZIONAÞI !!!
PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE „DACIA TV“
PE CANALELE DE TELEVIZIUNE
QUEENS CANALUL 57 QPTv
– DUMINICà SEARà : 17-18 P.M.
– LUNI SEARA : 18.30 P.M.-19.30 P.M.
MANHATTAN CANALUL 34
– VINERI 11.00-1130.

Conþinutul acestui program este pe gustul tuturor vârstelor ºi preferinþelor: muzicã uºoarã, muzicã popularã,
momente vesele, informaþii politice ºi economice din þarã ºi comunitatea româno-americanã.
Informaþii la telefon: (718) 361- 6451, e-mail : stefancelmareorg@aol.com
Studioul de televiziune „DACIA TV“ stã la dispoziþia publicului pentru filmãri ºi editãri de casete video, la evenimente deosebite
cum ar fi nunþi, botezuri, aniversãri.

32