\

Eleanor Catton

LUMINATORII
Ti'aducere din limba englezi si note
de Irina Negrea
Arthur; pentru Caroline Dawnay, Olivia Hunr,Jessica Craig, Linda Sh-
rughnessy, Sarah Thickert, Zoe Ross si Sophie Scard; gi, desigua
CupnrNs
pentru
Emma Borges-Scott,Justin Torres, EvanJames, Karie Parry;i Thomas
Fox Parry, a ciror prietenie ;i companie au fost o multipli sursL de inspi-
ratie penffu aceaste carre. Sincere multumiri, de asemenea, lui XuChong
Judy Guan, care a transpus fonetic in canronezl porgiuni din *.easti
carte; Iui Chrisrine Lo, Sarah Bance, IlonaJasiewicz qi Anne Meadows,
care au ajutar la redacrarea manuscrisului; Barbarei Hilliam, care a de-
senar diagramele atAt de frumos; lui Philip Catton, care mi-a explicat
stelele, planetele si sectiunea de aur; gi luiJoan Oakles, care mi-a trimis
gtirile de navigatie peste miri si giri.
La sfArsit si mai presus de toare, ii mulgumesc lui Steven'Ioussaint,
care a fost lingi mine pentru fiecare conjuncgie, ffecare opozitie si fiecare Juurun iN sAc8rAroR.......................... .......'... 5 I

rlsirit; care a fost Exterioritate gi Interioritate; car€ a ayut credinrl in

corelatie gi a implrtfuit acea creiinti cu mine. Nu gisesc.t"lo.r p.rrt.o
influenga ta. igi multumesc - Eu-fie.

SoeRBr,n lN cepnrcoRN 205

SarunN iN nereNri. .394

SoenuB iN prsrr........ .....496 SconproN, cuvERNAT DE MARTE.... ....................720
Racur & ruNa......

Exar,rer iN nrnsrc ......... .........612

\Ari.uenr,e

SoeRErE iN scoRproN ............760

 PARTEAINTAT
O srrnA iNAuNrnuL UNEI sFERE
27 rnnnuenrn 1866
42043' 0" SuD l70o 58'0" Esr
 MrncuR iN si.cnriron

in care un str,iin sosqte in Hokhika; o consfrtuire seyehi este

deranjat i; Walter Moody t iinuie;te cele mai prods?ete amin_
tiri; Si Tbornas Balfour tncepe *i spun,i o poueste.

Cei doisprezece blrbati inuunigi in fumoarul Hotelului Coroana

Iisau impresia unui grup adunat acolo din intAmplare.
Judecand dupi di-
versitarea comportamentului a vestimentagiei lor redingore,
;i - fracuri,
vestoane cu nasturi de corn, haine din moleschin galben, Jhembrici
gi
dril -, ar ff putut si fie doisprezece striini intr-un v"agon de tren, ffe.are
avand drept destinagie cate un cartier separat dintr-ui o.ag cu suffciente
neguri si maree pentru a-i despi.rgi; intr-adevrr, izolarea studiati a fieci-
ruia dintre ei, unul citind concentrat ziarul, alml aplecat in fagl pentru
a scurura scrumul tn gemineu oriun altul proptindu-gi mana cu degetele
risfirate pe postavul mesei de biliard penr.La izbi birele, pllsmui"a acer
gen de lin{te fi zicd. ce apare seara tirziu, inr.-or, .o-p*rriLent de tren,
inibqiti aici nu de mormiitul si zinginitul vago*.lor, ci de ropotui
puternic al ploii.
Aceasta era perceptia domnului Ifalter Moody din locul unde ri-
misese la intrare, cu manape rocul ugii deschise. Nu avea de unde
si stie
ci, prin prezenga lui, deranjase o inrrunire privati, deoarece vorbitorii
amu$seri cAnd auziseri pagii lui pe coridor; a9a cI, pAni sI deschidi
el
usa, ffecare dintre cei doisprezece birbagi igi reluase rnielemicirea (cam la
nimereali., in ceea ce ii privea pe jucetorii de biliard, care uitaseri
ce loc*ri
ocupaserl inainte), afigand o asemenea meticuloasi concentrare, incat
nimeni nici micar nu a ridicat privirea cxnd nou-venitul a cilcat in salon.
Strictegea gi uniformirarea cu care birbagii il ignorau ar fi putut
si_i
trezeasci inreresul domnului Moody. dacr rupqie gi sufletegte ar
fi fost
in apele lui. Acum lnsi ii era grea;I gi ,. ,i*g.* boiu.rsat.
$tiuse ci, in
cazul cel mai riu,.voiajul pani in \7est_Canterbury putea ,i fi. frrilp.
o fi*,re riscoliti de hula nesfrrgiti a talazurilor inspumate,
r. ,fer- .*.
geau la cimidrui epavelor de pe bancul de nisip din
Hokitika, insi nu se
aqteptase la grozrviile suanii ale cllitoriei, despre care era inci incapabil
si vorbeasci, nici mlcar cu el insugi. Moody era din fire intransig..r,
.r,
orice deficiengi a propriei persoane frica gi boala deopotrivr iifb..".,
-
si se inchidr in sine -, or acesta era moril,ui penffu care, in mod foarre

13
atipic, nu fusese in stare si sesizeze ambianga reali a inciperii in care
tocmai intrase.
Chipul lui Moody sugera indeobqte agerime gi atengie. Ochii, cenugii
;i mari, clipeau rar, iar gura, cu buze moi;i copihregti, pistra de obicei
o expresie de curtenitoare solicitudine. Din na;tere, avea pirul foarte
cre!; purtase plete cu zulufi pAnI la umeri in tinerege, dar acum era tuns
scurt, cu cirare pe o pafie gi pieptinat lins gralie unei pomezi cu miros
dulceag, care ii inchidea nuanga aurie a pirului pAni la un saten unsuros.
Fruntea gi obrajii aveau linii colturoase, nasul era drept gi tenul neted.
Nu implinise inci douizeci gi opt de ani, era iute 9i precis in mfciri,
vldind acel gen de vigoare gmecheroasi nedenaturatl, care nu sugereazi
naivitate, dar nici viclenie. Avea o aluri de majordom discret gi ager la
minte, drept urmare, devenea adesea conffdentul birbagilor taciturni sau
era poftit si medieze relagii dintre oameni pe care abia ii cunoscuse. Pe
scurt, avea o infhEigare care trida foarte puEin din personalitatea lui gi in
care, totodati, algii erau inclinali si se increadi imediat.
Moody era congdent de avantajul pe care i-l conferea farmecul lui
enigmatic. Aidoma majoritigii persoanelor deosebit de frumoase, iqi
studiase minugios reflecgia din oglindi gi, intr-un fel, se cunogtea cel
mai bine vizut dinafarl; era mereu intr-un loca; al mingii de unde se
percepea din exterior. Petrecuse nenumlrate ceasuri in alcovul garde-
robei personale, unde oglinda ii tripla imaginea aritAndul din profil,
semiproftl gi din fagi: Carol I Stuart pictat de Van Dyck, dar cu mult
mai frapant. Acesta era un obicei de-al lui, pe'care oricum l-ar fi tigi-
duit probabil - cici intr-atAt de severi este infierarea pe care profegii
morali ai epocii noastre o aruncl asupra examinirii de sine! Ca gi cum
sinele nu ar avea nici o legituri cu sinele, iar oamenii nu s-ar uita ln
oglindn decAt pentru acilp\taconfirmarea propriei lor arogange; ca
9i cum actul de a se stima pe sine nu ar fi la fel de subtil, vulnerabil si
nestatornic ca orice atasament dinre doui suflete pereche. in fascinagia
lui, Moody nu urmirea neaplrat si i9i elogieze propria-i frumusege, cAt
mai degrabl si o stipAneasci. Desigur, ori de cAte ori se zirea oglindit
in vitrina unei privilii sau in geamul vreunei ferestre dupi hsarea nop-
gii, fremita de sadsfac{je - dar la fel cum ar simgi, probabil, un inginer
cAnd, intAlnind din intAmplare vr€un mecanism inventat de el, constati
c5. aratd. splendid ;i strilucitor, flind bine gresat gi funcgionAnd exact
cum prevlzuse el ci trebuia si o facl.
Se putea vedea pe sine aculn, asa cum stitea ferm in pragul ugii des-
chise a fumoarului, gi gtia ci prin alura lui lisa impresia unui om de un
calm desivirqit. Dar aproape ci remura de oboseali; groaza ii rimisese
1.4
in stomac ca un bolovan greu; se simgea urmlrir, chiar hiituit; intrase
spaima in el. Inspecta salonul cu un aer de detagare politicoasi gi res-
pect. Inciperea semina cu un loc reconstruit din memorie la capitul
unei lungi perioade de dmp, cAnd multe lucruri au fost uitate (suportu-
rile pentru lemnele din vatri, draperiile, placa propriu-zisi ce imbrlca
iiemineul), dar micile detalii persistl: un tablou al rlposatului Pring
Consort, bunioarl, decupat dintr-o revisti;i fixat cu tinte pe peretele
dinspre curte; urma imbinirii de pe mijlocul mesei de biliard, care fusese
tiiati in doul cu fieristriul pe cheiul din Sydney penrru a rezista mai
bine pe timpul traverslrii pe mare; teancul de ziare vechi de pe secreter,
cu paginile subgiate gi gterse de la atingerea atator mXini. Cele doul fe-
restruici plasate de o parte gi de cealalti a ciminului dideau spre curtea
clin dos a hotelului, o bucatl de teren mocirlos ingesat de llzi;l butoaie
ruginite, despirgit de lourile tnvecinate doar prin nigte petice de tufiguri
qi ferigi pitice, iar, spre nord, printr-un gir de cuibare, toate cu languri la
u;i conra hogilor. Dincolo de aceasti yagi periferie, vedeai rufe atArnate
pe frAnghii ingirate incolo gi incoace in spatele caselor, pe un cvartal
inspre est, stive de scAnduri asezatein zig-zag, cotele, mormane de fier
vechi ;i table, jgheaburi sparte gi uluce * totul plriginit sau oarecum
stricat. Ceasul bituse acea ori tirzie aasffngitului, cAnd toate culorile
par si-qi piardi brusc intensitatea, iar afari ploua tare; prin geamul parci
jivrat de stropi, curtea pirea splliciti gi pierdutl in umbri. inluntru,
lirnpile cu gaz nu invinseserl incl lumina albistruie a zilei muribunde
qi, prin insi;i paloarea lor, pireau si accentueze lipsa generali de veselie
n decorului inciperii.
Pentru un om deprins cu clubul siu din Edinburgh, unde totul era
iluminat in nuange de ro;u gi auriu, iar canapelele din piele ornate cu
bumbi sclipeau in rotunjimi la unison cu corpolenga gendemenilor de pe
cle; unde, cAnd intrai, primeai o jachetl moale mirosind plicut a anason
sau a menti, apoi, o simpli zvAcnire din deget inspre snurul clopotelului
cra de ajuns penffu a face si apari o sticli de vin ro;u pe o tavi de ar-
gint - perspectiva era duri. insi Moody nu era genul de om penffu care
nigte standarde ofensatoare puteau fi un modv de supirare: simplitatea
grosolani a locului nu-l fhcea declt si se inchidi in el insugi, a;a cum un
bogitag se di iute intr-o parte, cu un aer opac, atunci cAnd lntAlnqte un
ccrfetor pe stradl. Amabilitatea intiplriti pe faga lui a rimas neclintiti gi
ltunci cAndprivirea ainconjurat camera, insl in interiorul lui, fiecare nou
iunlnunt - gAlma de cearl murdari de sub o lumAnare, mizga de prafdin
jurul unui geam - il ficea sI se retragi ;i mai mult in carapacea lui qi si-gi
oqeleasci trupul si mai tare contra acelei scene.
15
 Aceasti repliere, degi ficuti in mod incongtient, nu se datora atXt
prejudecigilor specifice celor instirigi - de fapr, Moody avea o ayere
modestl si adesea le didea cigiva gologani celor nevoiagi, degi (trebuie
si recunoastem) niciodad fbri un mic val de plicere liunrrici la gAndul
mlrinimiei lui -, cAt mai degrabi dezechilibrului personal pe care se
suiduia in prezent, nevizut de nimeni, si-l infrangi. in fond, se afla
inr-un oras al ciutitorilor de aur, recenr consrruir intre jungli gi tala-
zuri, in marginea cea mai sudici a lumii civiizate, iar el nu se asteptase
la vreun lux.
Adevlrul era ci, in urmi cu nici gase ceasuri, la bordul barcului care
il adusese de la Port Chalmers pe aceasti frgie salbadcl a Coastei de Vesr,
Moody intimplare atAt de neobignuiti;i de impresionanti,
asistase la o
incAr toate celelake realitigi erau puse sub semnul indoielii. Scena ii ri-
misese vie, ca si cum o ugi se intredeschisese inr-un colq al mingii lui, li-
sind sI se vadi o dungi de lumini cenusie, iar acum nu-si mai putea dori
si fie din nou intuneric. Cu prepl unui mare eforr, izbutea si impiedice
acea usi si nu se caste gi mai mult. ln aceasti situagie fragili, orice fel de
neprincipialitate sau inconvenienti era un afront personal. Avea senza[ia
cI" toatl acea sceni sumbri din faga lui era un ecou complet al grelelor
incerciri la care fusese supus atAt de recent, iar el se retrigea iniunrrul lui
pentru ca mintea si nu urmeze aceasti conexiune si sI nu se intoarci. in
trecut. Dispregul era util. ii didea un simg stabil al proporgiilor, o justege
interioari la care si poatl apela in deplini sigurangi.
A conchis ci era o sali nereugiti, sirlcicioasi;i jalnici - gi, asdel
pregitit liuntric pentru a infrunta decorul, si-a indreptar arenlia spre
cei doisprezece membri ai adunlrii. Un panteon inversat, si-a zis el, si
din nou s-a simgit un pic mai sigur pe sine, fiindci isi permisese risfrgul
de a fi spiritual.
Birbaqii erau arsi de soare gi zbicigi de vAnt, ca orice pionieri aven-
turieri, cu buzele albicioase gi cripate, cu o rinuri denotAnd privaduni
gi adversitigi. Doi dinrre ei erau chinezi, imbricagi identic cu tArlici de
cirpi gi haine cenusii din bumbac; in spatele lor stltea un aborigen
maori, cu tatuaje pe frgir, ca niste virtejuri verzui-albi.srrii. Cfu despre
ceilalgi, Moody nu le putea ghici originea. Nu intelegea deocamdati cum
de munca pe terenurile aurifere putea imbitrAni un om doar in ci.teva
luni; rotindu-gi privirile prin sali, a presupus cL el era cel mai tAnir dintre
cei prezenqi acolo, cAnd in realitate citiva erau mai mici decAt el sau de
vArsta lui. Ardoarea tineretii pilise din ochii lor. Aveau si rlmAni pentru
totdeauna ursuzi, nelinigtigi, repezigi, pimintii, scuipAnd praf in palmeie
brizdate de linii cafenii. Lui Moody i se pireau grosolani, insolid chiar;
1.6
ii considera niste oameni cu prea putini influenqi; nu se mira de cc crlu
rrtit de ticugi. Voia un coniac si un loc unde sI srea jos, cu ochii inchigi.
A rimas la intrare cAteva momente dupi ce pisise iniunrru, agrep-
rlnd si fie primit, dar cAnd nimeni nu a schitat niciun gest de bun
vcr.rit sau de respingere, a mai flcur un pas inainte si a tras binisor usa
in spatele lui, inchizAnd-o. A f5.cut o pleciciune vagl in direcgia ferestrei
si oalta in direcgia ciminului, in chip de prezentare globali apersoanei
Iui, apoi s-a indreptat spre masa laterali;i s-a apucat si" isi prepare o
biruturl, turnAndu-si din carafele plasate acoio in r.op. $ia ales
"..rt
rrn rabuc si l-a ciuntit lavirf; punAndu-si-l intre dinti, s-a risucit inapoi
spre cameri si a scrutat figurile inci o datl Nimeni nu pirea cAtusi de
pugin afecrat de prezenqa lui. Asra ii convenea. S-a asezat in singurul
liltoliu disponibil, 9l-a aprins trabucul si s-a rezemat de spLtar, oftAnd
,rlXnc, ca un om care consideri ci des{btirile confortului zilnic sunt, de
.rcca daci, pe deplin merirace.
Satisfacgia lui a fost de scurti durari. Nici nu apucase bine si-qi lun-
geasci picioarele si si-si incruciseze gleznele (sarea de pe pantaloni se
rrscase, foarre agasanr, cu urme albe ca ni;te vilurele), ci birbatul asezat
irnediat in dreapta lui se 9i apleci tn fagl, impungAnd aerul cu ciotul de
trabuc dintre degete, gi zise:
- Ia ascultl - ai vreo treabi aici, la Coroana?
intrebarea fusese formul ate cam brutal, insi expresia lui Moody
nu inregistrase nici o reacti€. incline politicos din cap si rispunse ci,
intr-adevi.r, avea rezervari o cameri la eraj 9i ci sosise in orag chiar in
acea seari.
- Direct de pe barci., adicl?
Moody inclini capul din nou si affrmi ci exact asra vrusese si spuni.
$i,pentru ca omul si nuJ creadi laconic, mai adiugl fapul ci venea din
l)ort Chalmers, cu intenqia de a-si incerca mina si.pAnd dupi aur.
- Asta-i bine, zise birbatul. Asta-i bine. CicI sunt noi filoane in sus
pe plajn, e doldorape-acolo. Nisipuri negre: ista-i strigltul pe care o siJ
:ruzi; nisipuri negre inspre Charlesron, asta-i la nord de-aici, bineinteles,
(lharlesron adici. Deqi vei vedea ci inci mai scogi ceva gi prin defileu. Ai
vreun amic sau ai venit singur?
Nu, sunt doar eu, zise Moody.
- FIrl asociagi! spuse omul.
- Ei bine, zise Moody, surprins din nou
de felul in care berbarul
-
sc exprimase. Am de gand si mi imbogitesc pe conr propriu, atera rot.
FirI asociagi, repetS. omul. Si fhri treabl; n-ai nici o treabl aici,
-
lii Coroana?
17
 Era o impertinengi sI solicigi aceeasi informagie de doui ori, dar Moody isi incrucisi gleznele din nou. Nu avea dispozigia potriviri
tipul plrea jovial, chiar zipicit, bitXnd darabana cu degetele pe reverul pctrtru a-i rispunde tipului cu aceea;i energie, insl cipi.rase o educagie
vestei. Gindindu-se cl, poate, el nu fusese suficient de explicit, Moody prcr rigidl pentru a se incumeta la vreo impolitege. Ar ff putut, pur si
spuse: sirnplu, sI se scuze penuu lipsalui de orientare gi si admiti ci avea o srare
Tleaba mea la acest hotel este doar sI mi odihnesc. in urmitoarele rlc riu general - tipul pirea destul de intelegltor, cu felul lui de a bate
-
zile, voi face invesdgagii pe terenurile miniere - care rAuri sunt produc- .litrtbana cu degetele si cu risul lui gAlgAit -, dar Moody nu era deprins
tive, care vli sunt sterpe - ;i mi voi acomoda cu viaga de clutitor de aur, sri vorbeasci deschis cu striinii gi, cu atAr mai pugin, si mirturiseasci
cum s-ar spune. Intengionez si stau aici la Coroana o siptimanl, iar dupi vlcun betesug in fata altei persoane. Scuturindu-se lS.untric, rosti pe un
aceea si-mi vid de drum spre centrul girii. (on rnai senin:
ingeleg ci n-ai mai sipat pini acum. domnule? Avegi o situagie bunl aici, nu-i aga?
- Nu, - SiO,dumneavoastri,
da, rispunse celilalt. Agengia Maririmi Balfour. Ne-ai vizut,
- N-ai domnule. niciodati culoarea?
-
probabil, imediat dupl oborul pentru vite, o pozitie excelentS., sI stii, pe
- Doarvizutla bijuder * pe vreun ceas sau pe vreo catarami; niciodati rtrac{a\Vharf. Balfour, ista sunt eu. Thomas este numele meu de botez.
-
in stare puri. Ai nevoie de un nume de botez pe terenurile aurifere: niminui nu i se
Dar ai visat-o, culoarea aurului pur! Ai visat-o... stAnd in gemrnchi ,lute domnule in defileu.
-
in api, cernind metalul din pietrig!
ei bine, nu, n-am visat-o, de fapt, spuse Moody.
- Atunci, inseamni ci trebuie sI exersez si.-mi folosesc numele in-
t rcg, spuse Moody. Mi cheami \Walter. \Talter Moody.
-StilulPresupun...
expansiv in care se exprima acest om era caln ciudat penru el:
in ciuda aparentei lui zipiceli, tipul vorbea infocat, ba chiar cu o energie
- Da, iar acolo lumea o si te strige oricum o fi, nurnai STalter nu,
.puse Balfour bitlndu-se cu palma pe genunchi. ,,Walter Scogianul",
aproape supiritoare. Moody se uitl in jur, sperAnd si schimbe o privire Doui-MAini-Drepte", eventual. ,Vally Pepiti". Ha!
1r,xrte. ,,\Valt
ingelegltoare cu unul dintre ceilalgi birbagi, insl nimeni nu ridicase ochii Porecla asta va trebui s-o capit pe merit.
-
spre el. Tqind, adilugir Balfour rise.
ce urmeazi dupl aceea, adici la Nu nevoie de nici un merit, spuse el. Am vizut eu n{te pepite
- Presupun ci am visat despre ceea
e
- pistol de dami. Ditamai pepitele de aur. Mari cit un pistol
ce te-ar putea conduce aurul, in ce s-ar putea preface. rrrrrri cAt un
Tipul plrea mulqumit de acest rispuns. tlc dami, dar, ascultl-mi pe mine, nici pe departe la fel de greu si pui
mie si numesc toati afacerea asta,
- Alchimie inversl, aga imi place
rniina pe ele.
adici prospec;iunile. Alchimie inversi. ingelegi, ffansformarea - ntt i.n Thomas Balfour era un birbat de vreo cincizeci de ani, indesat la
aur, ci din a.ur- trup;i robust. Aveaplrul complet inciruntit, pieptinatpe spate 9i lung
Este o ffguri de stil minunati, domnule, il intrerupse Moody, pini aproape de urechi. Purta o barbiJopati si avea tendinla si o ne-
-
dandu-gi seama abia mult mai tArziu ci aceasti idee semlna foarte bine tczcrsci. in jos cu ciugul palmei, atunci cAnd era arfirtzat de ceva - ceea
cu recenta lui imagine mentall despre un panteon inversat. . c fircea si acum, incAntat de propria-i glumi. Starea de prosperitate
$i investigaliile dumitale, zise birbatul m\cind viguros din cap, ii pria vizibil, constati Moody, recunoscind la interlocutorul lui acel
-
invesrigagiile dumitale... te vei interesa prin jur, presupun - ce fel de lo- scntiment confortabil al statutului indreprlgit, care vine arunci cAnd
peqi, ce fel de qaitrocJri, hirgi qi alte chesrii. optimismul de o viagi. intreagi se vede confirmar prin reusiti. Rimisese
Da, intocmai. Vreau si fac totul cum trebuie. tkr:rr in ci"masi; cravata lui, dqi de mS"tase gi splendid lucratl, era pitari
-
Tipul se azvirli inapoi inre bragele fotoliului, tn mod evident foarte e tr sos si prea larg petrecuti in jurul gAtului. Moody il catalogi drept

amuzat. un ()ln cu conceptii libertare - un ins inofensiv, recalcitrant ca spirit si

O siptimanl de cazare gi masl Hotelul Coroana, doar ca si pui
la vcscl in efuziunile lui.
- intrebiri!
niste exclami el cu un hohot de rAs. $i pe urmi o si stai doul - Vi rimin indatorat, domnule, spuse el. Aceasta este prima dintre
ttcttrturiratele cutume pe care nu le cunosc absolut deloc, sunt sigur,
siptimini in noroi, ca si strAngi la loc cAt ai cheltuit!
18 1.9