1

,,Regula de aur este si-i ajutdm pe cei iubili si scape de noi'"

Friedrich von Hugel
t Tirrcul cu o constitugie masivi, campion de box la categoria grea,
lru prea poate fi invinuit ci, in vreme ce se plimba pe o stradi din
I lamburg avAnd-o la bra! pe mama lui, nu a bigat de seami cd eta
rrrmirit de un biiat numai piele ;i os, purtdnd un pardesiu negru'
Marele Melik, numele sub care il;tiau admiratorii din cartier, era
rrr-r bdrbat uriaq, cu un aer silbatic, destul de neingrijit, dar mereu

irrnabil, cu un zAmbet firesc pAni la urechi, purtAndu-;i pirul negru

de dezinvolt
;i lung intr-o coadi de cal ;i avand un mers cat se poate
(,u care, chiar qi fdri mama lui alituri, ocupa jumitate din ligimea
trotuarului. La vArsta de douizeci de ani, devenise o celebritate in
lrrmea lui restranqi, iar asta nu doar pentru curajul dovedit in rin-
gul de bOx: fusese ales reprezentant al tineretului din cadrul clubului
islarnic de sport din care {icea parte, fiind de trei ori vicecampion in
proba de fluture a campionatelor nagionale germane de natagie ;i,
, a ;i cum aceasta nu ar fi fost de ajuns, portar aproape imbatabil al
cchipei de fotbal in care juca in fiecare duminici'
Ca mai toli oamenii cu staturi impozantd, era obiqnuit mai
r:urand si fle privit decat si priveascd el insuqi, ceea ce reprezinti
inci un motiv pentru care biiatul cel slibinog care il urmarea a
scipat nedepistat vreme de trei zile ;i trei nopf la rAnd'
Cei doi s-au vezut ochi in ochi atunci cAnd Melik 9i mama lui,
Leyla, au ieqit din agengia de turism aJ-IJmma, imediat dupi ce
r:umpdraseri bilete de avion pentru amerge la nunta surorii lui Melik,
irceasta urmAnd si aibi loc in satul lor natal din *propiere de Ankara.
Melik a sim,tit privirea cuiva agintiti asupra lui, s'a uitat in jur 9i a
aiuns fali in fagi cu un biiat inalt, inspiimantdtor de slibinog, cam
8 JOHN LE CARRE
de aceeagi inilgime, avAnd o barbi rari, ochii inro;igi si adAncigi in
orbite ;i un pardesiu lung de culoare neagr5., in care s-ar fi putut
ascunde cu qurinli trei magicieni. La gAt avea in{Squrat un kef,gehj
alb cu negru gi pe un umir ii atArna o desagi din piele de cimili,
precum acelea folosite de turiqti. L-a gintuit cu privirea pe Melik, apoi
qi-a mutat ciutitura spre Leyla. Dup5. care a revenit la Melik, firi si
clipeasci, dar implorAndu-l cu ochii lui intenqi, scufundagi in orbite.
Cu toate acestea, aerul disperat al tAnirului nu ar fi trebuit sdl
tulbure prea mult pe Melik, intrucAt agenlia de turism era situati. la
marginea piegei din preajma gdrii principale a oraqului, unde puteai
gdsi tot soiul de suflete pierdute * vagabonzi de origine german5.,
asiatici, arabi, afficani sau turci ca gi el, dar mai lipsigi de noroc, care
i;i lEceau veacul pe-acolo, frrd" a mu vorbi de invalizi in cS.rucioare
electrice, plasatori de droguri si clientii acestora, cerqetori insogigi.de
cAini gi un cowboy in vArsti de gaptezeci de ani, purtAnd o pilirie
de rigoare si pantaloni de cdlirie din piele cu ginte argintii. Pufni
aveau un loc de munci, iar unii dintre ei nu aveau nici mdcar dreptul
de a trii pe pimAnt german, in cel mai bun caz fiind tolerati, in
baza unei politici deliberate de acceptare a nenorocirii, dupi care,
de obicei in zoi., urma deportarea lor frri piea multi discugie.
Numai proaspS,t sosilii ori indiritnicii inriili riscau si aparl acolo.
Imigrangii ilegali care aveau mai multi minte se fereau cAt puteau de
vecindtatea gdrii.
Un alt motiv intemeiat pentru a-l ignora pe tAner era muzica
clasici pe care autoritigile girii o difuzau la volum maxim in acea
porgiune a piefei prin cAteva difuzoare bine direcgionare. Departe de
a rispAndi sentimente de pace;i de bunistare in rAndul ascultdtorilor,
scopul acestora era de a-i alunga cAt mai departe.
in ciuda acestor impedimente, trisiturili fetei tAnirului scheletic
s-au imprimat in corytiinfa lui Melik gi, pre! de o clipi, s-a simgit
ruginat de propria stare de fericire. $i de ce si nu se simti astfel?
Tocmai se petrecuse ceva minunat, ;i abia aqtepta s5-i telefoneze
surorii lui ca si o anunfe cd.mama ei, Leyla, dupi qase luni in care iqi
I Acoperimdnt de cap purtat de bdrbagii musulmani pentru
a se apira de soare
sau de praf. (n.tr.)
CEL MAI VANAT OM DIN LUME 9
ingrijise birbatul grav bolnav;i dupi un an in decursul ciruia iijelise
pierderea, deborda de incAntare la gAndul cd va participa la nunta
fiicei sale ;i se agita deja in legituri cu hainele pe care ulma s6le
poarte la eveniment, vrAnd si ;tie daci zestrea era suficient de mare
gi daci mirele ardta atdt de atrigitor pe cAt suslineau toii cei care il
vIzuserd, inclusiv sora lui Melik.
Aqadaq de ce sd nu-;i continue Melik flecireala cu mama lui? -
lucru pe care l-a ;i {bcut, ba chiar cu entuziasm, tot drumul spre
casi. Mai tArziu, a socotit ci tilcerea impietriti a biiatului slibinog
ii atrisese atenfia. Ridurite ce trddau bdtrAnelea pe o fali la fel de
tdndr.d ca a lui. Aspectul iernatic intr-o zi frumoasi de primivari.
Asta s-a intAmplat joi.
Iar vineri seari, cAnd Melik ;i Leyla au ie;it impreuni din
moschee., acelaqi biiat le-a apS.rut din nou in fa9i, purtAnd acelaqi
ktfrttk qi" acelaqi pardesiu imens, ghemuit in semiintunericul unui
intrAnd mizer. De aceast6.'datd", Melik a observat ci trupul costeliv
al biiatului stitea oarecum aplecat intr-o parte, ca ;i cum cineva l-ar
fi dezechilibrat din pozigia fireasci, iar el rimisese astfel pdni cAnd
cineva i-ar fi'spus ci se putea indrepta. Iar privirea sa intensi ardea
chiar niai puternic decAt in ziua precedenti. Melik i-a intilnit-o direct,
qi-b dorit imediat si nu fi ficut asta, dup[ care qi-a indreptat ochii in
alti parte.
Iar aceaa doua intAlnire a fost cu mult mai pulin probabili, pen-
tru ci Leyla;i Melik se duceau extrem de rar la moschee, ocolindu'le
chiar qi pe acelea de limbd turc6;i promovAnd o atitudine moderati.
Dupd atentatul din 1 I septembrie, moscheile din Hamburg deveniseri
locuri periculoase. Cel care frecventa moscheea nepotriviti, sau
pe cea potriviti, dar avAnd un imam radical, se putea trezi pentru
tot restul vielii, atAt el, cAt qi familia sa, pe lista de supraveghere
a poliliei. Nimeni nu se indoia ci, practic' fiecare astfel de loc de
rugiciune avea cel pugin un informator care, turnAnd, se punea bine
cu autoritigile. Pugin probabil ca oamenii, fie ei musulmani, spioni ai
poligiei sau ;i una, gi alta, si uite u;or ci oraqul-stat care este Hamburg
gizduise {Eri de voie trei dintre terori;tii care deturnaseri avioanele
10 .JOHN LE CARRE
pe 1l septembrie, firi a-i mai aduce i4 discugie pe tovar5gii cu care
complotaseri in cadrul celulelor secrete ;i {Xri a mai mentiona faptul
ci Mohammed Atta, cel care indreptase primul avion spre Turnurile
Gemene, isi venerase Dumnezeul rizbunitor intr-o umili moschee
din Hamburg.
Pe de alti parte, dupd moanea sotului, Leyla gi fiul ei incetaseri
s[ fie la fel de credinciosi ca inainte. Da, bineinleles cd bitrAnul
fusese musulman, si incd unul laic. Dar era un susginitor militant
al drepturilor muncitorilor, motiv pentru care se vdzuse alungat din
patria lui. Singurul motiv pentru bare se duseseri la moschee e1a ci,
in temperamentul ei impulsiv, Leyla simlise nevoia de a se ruga. Era
fericiti. Povara suferingei se ridica de pe umerii ei. Cu toate acestea,
'se
apropia data comemoririi unui an de la moartea solului. Trebuia
sd poarte o discufie cu el gi si-i anunfe vestea cea buni. Pierduseri,
deja rugiciunea principali de vineri ;i ar fi putut la fel de bine si se
roage ;i acasd. insi capriciile ei erau lege. SuslinAnd, in mod corect,
ci invocagiile personale au ;anse sporite de a fi ascultate dac5. sunt
indlgate seara, ea insistase si meargi la ultima ori de rugiciune a
zilei, ceea ce, intAmplS.toq insemna ci moscheea qra aproape pustie.
Agadar, este evident ci, la fel ca ;i prima, aceasti a doua intAlnire
dintre Melik qi biiatul costeliv a fost rodul purului hazard. Ce altceva
putea sd fie, la o adici? Cel pu$n, in gAndirea lui simplisti qi sincerd.,
aqa a socotit inimosul Melik.
Cum a doua zi era sAmbdti, Melik a luat un autobuz pentru a
traversa oraryul ca si-;i iziteze unchiul cel instirit din partea tatilui,
care avea o fabrici de lumAndri. Relatiile dintre unchi si tatdl lui
fuseserd cAteodati incordate, dar, dupi moartea tatilui siu, Melik
ajunsese si gind la prietenia unchiului siu. Iar cAnd a slrit in autobuz,
pe cine avilzut el, dac5. nu pe biiatul cel slibinog stAnd in adipostul
din sticli aI refugiului, urmirinduJ cum se indepirteazi? Iar sase ore
mai tArziu, cind s-a intors la aceea;i stagie de autobuz, biiatul se afla
inci acolo, inve;mAntat cu lceflyeh-ul qi cu pardesiul lui de magician,
ghemuit in acelaqi colf;or aJ adiposnrlui, aEteptAnd.
CEL MAI VANAT OM DIN LUME 11
VizAndu-I, Melik, a cirui reguli jurati de viali era si iubeasci
iutreaga omenire in mod egal, a fost cuprins de o aversiune neindu-
lirtoare. A avut senzagia ci biiatul il acuza de ceva, iar acest lucru ii
<lisplicea cumplit lui Melik. Ba mai riu: in ciuda stirii lui mizerabile,
tiinirul pirea si aibi un aer de superioritate. Oare ce-gi inchipuia ci
va obline apdrAnd mereu cu pardesiul acela negm qi ridicol? Credea
r:ii el il {icea cumva invizibit? Ori incerca si sugereze cd era atAt de
striin de obiceiurile occidentale, incAt nu-qi didea seama ce imagine
ludia in jurul lui?
ln orice caz, Melik a decis sd scape de respectiva prezenli' De
aoeea, in loc si se apropie de el qi s6-l intrebe dacd avea nevoie de aju-
tor ori daci era bolnav, lucru pe care l-ar fi Iicut in alte circumstanfe,
ru pornit spre casi cu paqi mari gi hotirAgi, incredinlat ci biiatul cel
r:osteliv nu va avea nici o gansl de a se gine dupi el.
Zhn era neobiqnuit de cilduroasi pentru acea perioadi a pri-
rrriverii, iar razele soarelui inundaseri trotuarele aglomerate. Cu
toate acestea, biiatul cel slab a izbutit, printr-un soi de miracol, si
lini pasul cu Melik, ;chiopitAnd 9i gAihind, guierAnd qi transpirAnd,
lril chiar sirind in sus de cAteva ori, ca gi cum ar fi al'ut dureri insupor-
t;rbile, ;i totqi reuqind si ajungi alituri de el la trecerile de pietoni'
Iar cAnd a inirat in cele din urmi in cdsula din cirimidl. cate,
rlupi decenii de economil ficute de intreaga familie, ajunsese sd fie
rleEinuti de mama lui aproape frrd datori, Melik a avut de aqteptat
rloar cAt si risufle de cAteva ori pAni si audi soneria de la uqi
sr:o1And triluri multitonale. Iar cAnd a revenit la parter, l-a vizut pe
lririatul costeliv stAnd in prag, avAnd desaga pe umir ;i ochii atzitnd'
rlc Ia efortul'impus de mersul fo4at, cu sudoarea curgAndu-i pe fali
ca o ploaie de vari qi ginAnd in mAna tremur[toare o bucati cafe-
nie de carton pe care scria in turce;te: ,,Sunt musulman, student la
rnedicinS. Sunt ostenit;i a; dori si locuiesc in casa ta. Issa". $i, ca qi
(:um ar fi vrut si transmitd. mai apisat acel mesaj, avea la incheietura
rrrAinii o briprl fini de aur;i, atArnAnd de ea, o replici miniatural[,
iruriti, a Coranului.
fnsl Melik era deja cuprins de o mAnie de nedescris. De acord,
rru fusese cel mai inteligent elev din ;coala pe care o urmase, dar
 CEL MAI VANAT OM DIN LUME 13
72 JOHN LE CARRE
r{eveniseimprevizibili qi se lisa indrumati exclusiv de simgiminte'
nu avea nici un chel si triiasci sentimente de vinovdgie gi de infe-
Cei pe care socotea ci meriti si-i iubeascd nu erau in stare de nici un
rioritate, ;i nici si fie urmirit qi terorizat de prezenfi unui cer;etor
riu pe lume. Purtarea blAndd a lui Issa, timiditatea lui qi izbucnirile
indrdzne!. Atunci cAnd ii murise tatil, Melik i;i asumase cu multi min-
neaqteptate de fericire incipienti il Idceau numaidecAt un membru al
drie rolul de stipin al casei qi de protector al mamei qi, ca afirmare
;rcelei companii alese.
suplimentari a autoritifii sale, fbcuse ceea ce tatil lui nu reuqise pAnX
Luni, ;i apoi mar,h, Issa nu prea a fbcut nimic in afari de a dormi,
murise: ca rezident german la a doua generagie, pornise, impreuni
de a se ruga ;i de a se imbiia. Ca si comunice, vorbea pocit turceqte,
cu mama, pe drumul lung;i anevoios de a obgine cetigenia, situagie
r:u un accent aparte, gutural, parcd ho!e;te' in scurte rafale, ca ;i cum
in care orice aspect al stilului de viagi personal ;i familial era pus sub
vorbitul ar fi fost interzis, insi, intr-un mod greu de inleles, cuvintele
lentila microscopului, iar opt ani de comportament {iri de greqeali
ii sunau oarecum didactic lui Melik. in rest, Issa mAnca' Oare unde
reprezentau o ceringi esenliali. Astfel ci ultimul lucru de care el ;i
naiba vAra in el atAta mAncare? La orice ori din zi, cdnd intra in
mama lui aveau nevoie era prezen{a unui vagabond cu minteaiazna
bucitirie, Melik il gisea pe Issa aplecat deasupra unui castron de
care si pretindi a fi student la medicin[ ;i sd vini la cer;it pAni in
miel cu orez ;i legume, mi;cAnd tot timpul lingura ;i furiqAnd ochii
pragul casei lor.
<:And spre stAnga, cdnd spre dreapta, de parci s-ar fi temut si nu-i
- Pleaci naibii de aici, s-a ristit el aspru in turcette la biiatul cos- lure cineva mincarea de sub nas. Dupd ce ,isprivea, ;tergea bine
teliv, dominAnduJ prin staturi in faga ugii. Du-te de aici! Nu ne mai
c:astronaqul cu o bucati de pAine, o mAnca ;i pe aceasta ;i, mur-
urmiri, qi si nu te mai prind prin zoni!
murAnd un ,,Mul,tumescu-9i Fe, Allah" qi purtAnd un zAmbet vag pe
NeobservAnd vreo alti reaclie pe faga uscigivi in afari de o tre-
I'ayd, ca;i cum ar fi deginut un secret prea mare pentru aJ impirtd;i
sirire, ca qi cum ar fi fost plesnit, Melik ;i-a repetat spusele in germani.
altora, ducea vasul la chiuveti ;i il spila, un lucru pe care Leyla nu
insi cAnd a dat si ii trAnteasci tAndrului uqa in nas, a descoperit-o
l-ar fi ingiduit niciodat6 fiului sau sofului, chiar dacd luna ar fi fost
pe Leyla stAnd pe trepte in spatele lui, uitAndu-$e peste umirul sXu
alcituiti doai din'duminici. Bucitiria era mo;ia ei exclusivd. Birba$i
la biiat ;i la inscriplia de pe cartonul care tremura incontrolabil in
nu aveau ce ciuta acolo.
mina lui. "'* Bun, qi cAnd crezi cd. vei putea si incepi studiul medicinei,
$i atunci Melik a vdzut clmama sa avea lacrimi de mili in ochi' lssa? l-a intrebat Melik pe un ton oarecum nepdsdtoq in prezenla
mamei lui.
Duminica a trecut, iar luni dimineagi Melik qi-a gisit o scuzX
pentru a evita si apari la magazinul de legume din cartierul - Daci Allah va voi, asta se va intAmpla curAnd. Trebuie sd fiu
tare. Nu trebuie si arit ca un cersetor.
Wellingsbiittel, care apa4inea vdrului siu. Trebuia si rimAni acasi I V.i u.f nevoie de up.obur. du rezidengi, si qtii. P/as o legitimagie
pentru a se antrena in vederea participirii la Campionatele Open de
de student. Ca si nu mai vorbim de ceva de genul a o suti de mii de
Box Amatoq aqa i-a spus mamei. Trebuia si se pregiteasci la sali ;i
euro pentru masi ;i cazare. $i de o ma;inufd isteald cu doud locuri,
la bazinul olimpic. ln realitate insi, socotise ci nu era bine ca mama
cu care sd-ji scogi prietena la plimbare.
s5 rimAni singuri cu un psihopat degirat cu accese de grandomanie,
*Allah este atoateiertitor. CAnd n-o si mai fiu cergetor, El are
care, cAnd nu se ruga sau nu stitea cu privirea ginti la perete, umbla
si-mi dea de toate.
de aiurea prin toati casa, atingAnd iubitor orice obiect, ca qi cum
Dupi pirerea lui Melik, o asemenea sigurangi de sine trecea cu
qi l-ar fi amintit dupl ce nu il vizuse multi vreme. Dupi judecata
mult dincolo de simpla credinli in Allah.
fiului, Leyla era o femeie de neprefuit, dar, dupi moartea sofului,
14 JOHN LE CARRE
- Mami, ;ederea lui aici ne costi o gtoazl" de bani, a spus el
apdsat, dAnd buzna in bucitirie pe cAnd Issa se afla departe, tocmai
in mansardi. Mai ales dacd 9ii seama cAt mdnAncn. $i de cAte ori
se spali.
- Nu costi mai mult decAt tine, Melik.
- Poate, dar eu sunt eu, nu? Nici nu gtim cine este.
* Issa e oaspetele nostru. Dup[ ce se inzdrdvenette, cu' ajutorul
lui Allah, ne vom gAndi gi la viitorul lui, i-a rispuns mama) cu un
aer afectat.
Eforturile neverosimile ale lui Issa de a rimAne cAt mai n;ult in
umbri nu-l {Eceau decAt si devini mai bititor la ochi penffu Melik.
TrecAnd intr-o dungi pe coridorul ingust ori pregitindu-se si urce
scara spre mansardi, unde Leyla ii aranjase dormitorul, recurgea la
ceea ce Melik socotea o circumspecgie exagerati, ciutind si obgini
ingiduingi cu ochii sii ca de ciprioari speriati gi lipindu-se una'cu
peretele cAnd Melik sau Leyla treceau pe lAngi el.
- Issa a stat in inchisoare, l-a anunfat Leyla cu glas afectuos intr-o
dimineagi.
Melik a rimas stupefiat.
- $tii sigur asta? Cum, adipostim un infractor? Poligia gtie asta?
El gi.a spus?
* Mi-a zis cd in inchisorile din Istanbul deginugii primesc doar o
bucati de pAine ;i un bol de orez pe zi, aprccizat Leyla;i, inainte ca
Melik si poati protesta, a addugat una dintre spusele preferate ale
sogului ei: Trebuie si-i respectdm pe oaspelii noqtri 9i sd-i ajutim pe
cei aflaf la ananghie. Orice fapti buni va fi r[splititi in paradis, a
rostit ea cu glas cdntat. Melik, gtii bine cE"tatdl tiu a {icut inchisoare
in Turcia. Nu togi cei care sunt inchiqi sunt;i infractori' Pentru oameni
ca Issa qi ca tatil tiu, inchisoarea reprezinti un semn de onoare.
irrrj m"ru gtia ci mama lui avea alte ginduri nemlrturisite, pe
care ena prea pugin dispusi si le dezviluie. Allah rispunsese rugilor
ei. ti trimisese un a"l doilea fiu ca sd compenseze lipsa sogului pe care
il pierduse. Faptul ci tinirul era un imigrant ilegal, un fost pqciria;
pe jumitate dement, care avea niluciri in privinla propriei persoane,
nu prezenta nici o importanfi pentru ea.
CEL MAI VANAT OM DIN LUME 15
*
Issa venea din Cecenia.
Au izbutit in cele din urmi si afle acest lucru in cea de-a treia
s<rari, cAnd Leyla a reuqit si-i uimeasci pe amAndoi rostind, ca pe
run tril, cAteva propozigii in ceceni, ceva ce Melik nu auzise pAni
ttunci din gura ei. Fap smochinit[ a lui Issa s-a luminat indati de
un zAmbet mirat, care s-a tters la fel de iute, iar dupi aceea el a
1>irut amufit pe.deplin. Cu toate acestea, explicalia dati de Leyla
prMnd aptitudinile ei lingvistice s-a dovedit extrem de simpl6' CAnd
r:ra mic5, in Turcia, avusese prilejul si se joace cu copii ceceni din
satul ei qi deprinsese cAteva crAmpeie din limba acestora' Ea binuise
r:5 Issa.era cecen inci de cAnd ii apiruse in fa\a ochilor' dar socotise
a fi mai inlelept si se arate rezewatd., deoarece niciodati nu ;tiai cum
sd te po4i cu cecenii.
Aqadar, Issa venea dir{ Cecenia, iar mama lui murise, ;i tot ce-i
mai amiltea de ea era br\ara de aur de care era prins Coranul
rninuscul, pe care chiar ea i-o prinsese la incheieturi inainte de a
muri. tnsd momentul qi felul in care murise aceasta, precum ;i vArsta
pe care o avea el atunci cAnd mo;tenise brigara rimAneau intrebdri
pe care Issa fie nu le pricepea, fie nu voia si le priceapi.
- Cecenii sunt detestali pretutindeni, i-a explicat Leyla lui Melik,
in"yreme ce Issa, cu capul plecat, continua si minAnce. Dar noi nu-i
urAm. Melik, auzi ce vorbesc eu?
- Bineingeles ci te aud, mami!
- in afard de noi, toli ii persecutd pe ceceni, a continuat ea. Este
ceva normal pentm Rusia qi restul lumii. Nu e vorba doar de ceceni,
ci de musulr-nanii din Rusia, de oriunde ar fi ei. Putin ii persecutd, iar
domnul Bush il incurajeazi. AtAta weme cAt numeEte asta rizboiul
lui impotriva terorismului, Putin le poate face cecenilor orice dorqte,
qi nimeni nu-l va impiedica. Nu e adevdrat, Issa?
insi, pentru Issa, evanescentul moment al plicerii zburase de
mult. Umbrele reveniserd pe fap lui zdrobitd, scAnteia suferinfei se
intorsese in ochii ca de ciprioari, iar degetele uscigive se inclegtaseri
protector peste brdgari. ,,Vorbeqte odat5, l-a indemnat Melik, simgiri-
du-se cuprins de indignare, dar rostind cuvintele doar in gAnd. Daci