Sunteți pe pagina 1din 5

1

,,Regula de aur este si-i ajutdm pe cei iubili si scape de noi'"


Friedrich von Hugel
t Tirrcul cu o constitugie masivi, campion de box la categoria grea,
lru prea poate fi invinuit ci, in vreme ce se plimba pe o stradi din
I lamburg avAnd-o la bra! pe mama lui, nu a bigat de seami cd eta
rrrmirit de un biiat numai piele ;i os, purtdnd un pardesiu negru'
Marele Melik, numele sub care il;tiau admiratorii din cartier, era
rrr-r bdrbat uriaq, cu un aer silbatic, destul de neingrijit, dar mereu

irrnabil, cu un zAmbet firesc pAni la urechi, purtAndu-;i pirul negru


de dezinvolt
;i lung intr-o coadi de cal ;i avand un mers cat se poate
(,u care, chiar qi fdri mama lui alituri, ocupa jumitate din ligimea
trotuarului. La vArsta de douizeci de ani, devenise o celebritate in
lrrmea lui restranqi, iar asta nu doar pentru curajul dovedit in rin-
gul de bOx: fusese ales reprezentant al tineretului din cadrul clubului
islarnic de sport din care {icea parte, fiind de trei ori vicecampion in
proba de fluture a campionatelor nagionale germane de natagie ;i,
, a ;i cum aceasta nu ar fi fost de ajuns, portar aproape imbatabil al
cchipei de fotbal in care juca in fiecare duminici'
Ca mai toli oamenii cu staturi impozantd, era obiqnuit mai
r:urand si fle privit decat si priveascd el insuqi, ceea ce reprezinti
inci un motiv pentru care biiatul cel slibinog care il urmarea a
scipat nedepistat vreme de trei zile ;i trei nopf la rAnd'
Cei doi s-au vezut ochi in ochi atunci cAnd Melik 9i mama lui,
Leyla, au ieqit din agengia de turism aJ-IJmma, imediat dupi ce
r:umpdraseri bilete de avion pentru amerge la nunta surorii lui Melik,
irceasta urmAnd si aibi loc in satul lor natal din *propiere de Ankara.
Melik a sim,tit privirea cuiva agintiti asupra lui, s'a uitat in jur 9i a
aiuns fali in fagi cu un biiat inalt, inspiimantdtor de slibinog, cam
8 JOHN LE CARRE CEL MAI VANAT OM DIN LUME 9

de aceeagi inilgime, avAnd o barbi rari, ochii inro;igi si adAncigi in ingrijise birbatul grav bolnav;i dupi un an in decursul ciruia iijelise
orbite ;i un pardesiu lung de culoare neagr5., in care s-ar fi putut pierderea, deborda de incAntare la gAndul cd va participa la nunta
ascunde cu qurinli trei magicieni. La gAt avea in{Squrat un kef,gehj fiicei sale ;i se agita deja in legituri cu hainele pe care ulma s6le
alb cu negru gi pe un umir ii atArna o desagi din piele de cimili, poarte la eveniment, vrAnd si ;tie daci zestrea era suficient de mare
precum acelea folosite de turiqti. L-a gintuit cu privirea pe Melik, apoi gi daci mirele ardta atdt de atrigitor pe cAt suslineau toii cei care il
qi-a mutat ciutitura spre Leyla. Dup5. care a revenit la Melik, firi si vIzuserd, inclusiv sora lui Melik.
clipeasci, dar implorAndu-l cu ochii lui intenqi, scufundagi in orbite. Aqadaq de ce sd nu-;i continue Melik flecireala cu mama lui? -
Cu toate acestea, aerul disperat al tAnirului nu ar fi trebuit sdl lucru pe care l-a ;i {bcut, ba chiar cu entuziasm, tot drumul spre
tulbure prea mult pe Melik, intrucAt agenlia de turism era situati. la casi. Mai tArziu, a socotit ci tilcerea impietriti a biiatului slibinog
marginea piegei din preajma gdrii principale a oraqului, unde puteai ii atrisese atenfia. Ridurite ce trddau bdtrAnelea pe o fali la fel de
gdsi tot soiul de suflete pierdute * vagabonzi de origine german5., tdndr.d ca a lui. Aspectul iernatic intr-o zi frumoasi de primivari.
asiatici, arabi, afficani sau turci ca gi el, dar mai lipsigi de noroc, care
i;i lEceau veacul pe-acolo, frrd" a mu vorbi de invalizi in cS.rucioare Asta s-a intAmplat joi.
electrice, plasatori de droguri si clientii acestora, cerqetori insogigi.de Iar vineri seari, cAnd Melik ;i Leyla au ie;it impreuni din
cAini gi un cowboy in vArsti de gaptezeci de ani, purtAnd o pilirie moschee., acelaqi biiat le-a apS.rut din nou in fa9i, purtAnd acelaqi
de rigoare si pantaloni de cdlirie din piele cu ginte argintii. Pufni ktfrttk qi" acelaqi pardesiu imens, ghemuit in semiintunericul unui
aveau un loc de munci, iar unii dintre ei nu aveau nici mdcar dreptul intrAnd mizer. De aceast6.'datd", Melik a observat ci trupul costeliv
de a trii pe pimAnt german, in cel mai bun caz fiind tolerati, in al biiatului stitea oarecum aplecat intr-o parte, ca ;i cum cineva l-ar
baza unei politici deliberate de acceptare a nenorocirii, dupi care, fi dezechilibrat din pozigia fireasci, iar el rimisese astfel pdni cAnd
de obicei in zoi., urma deportarea lor frri piea multi discugie. cineva i-ar fi'spus ci se putea indrepta. Iar privirea sa intensi ardea
Numai proaspS,t sosilii ori indiritnicii inriili riscau si aparl acolo. chiar niai puternic decAt in ziua precedenti. Melik i-a intilnit-o direct,
Imigrangii ilegali care aveau mai multi minte se fereau cAt puteau de qi-b dorit imediat si nu fi ficut asta, dup[ care qi-a indreptat ochii in
vecindtatea gdrii. alti parte.
Un alt motiv intemeiat pentru a-l ignora pe tAner era muzica Iar aceaa doua intAlnire a fost cu mult mai pulin probabili, pen-
clasici pe care autoritigile girii o difuzau la volum maxim in acea tru ci Leyla;i Melik se duceau extrem de rar la moschee, ocolindu'le
porgiune a piefei prin cAteva difuzoare bine direcgionare. Departe de
chiar qi pe acelea de limbd turc6;i promovAnd o atitudine moderati.
a rispAndi sentimente de pace;i de bunistare in rAndul ascultdtorilor,
Dupd atentatul din 1 I septembrie, moscheile din Hamburg deveniseri
scopul acestora era de a-i alunga cAt mai departe.
locuri periculoase. Cel care frecventa moscheea nepotriviti, sau
in ciuda acestor impedimente, trisiturili fetei tAnirului scheletic pe cea potriviti, dar avAnd un imam radical, se putea trezi pentru
s-au imprimat in corytiinfa lui Melik gi, pre! de o clipi, s-a simgit
tot restul vielii, atAt el, cAt qi familia sa, pe lista de supraveghere
ruginat de propria stare de fericire. $i de ce si nu se simti astfel?
a poliliei. Nimeni nu se indoia ci, practic' fiecare astfel de loc de
Tocmai se petrecuse ceva minunat, ;i abia aqtepta s5-i telefoneze
rugiciune avea cel pugin un informator care, turnAnd, se punea bine
surorii lui ca si o anunfe cd.mama ei, Leyla, dupi qase luni in care iqi
cu autoritigile. Pugin probabil ca oamenii, fie ei musulmani, spioni ai
I Acoperimdnt de cap purtat de bdrbagii musulmani pentru
a se apira de soare poligiei sau ;i una, gi alta, si uite u;or ci oraqul-stat care este Hamburg
sau de praf. (n.tr.) gizduise {Eri de voie trei dintre terori;tii care deturnaseri avioanele
10 .JOHN LE CARRE CEL MAI VANAT OM DIN LUME 11

pe 1l septembrie, firi a-i mai aduce i4 discugie pe tovar5gii cu care VizAndu-I, Melik, a cirui reguli jurati de viali era si iubeasci
complotaseri in cadrul celulelor secrete ;i {Xri a mai mentiona faptul iutreaga omenire in mod egal, a fost cuprins de o aversiune neindu-
ci Mohammed Atta, cel care indreptase primul avion spre Turnurile lirtoare. A avut senzagia ci biiatul il acuza de ceva, iar acest lucru ii
Gemene, isi venerase Dumnezeul rizbunitor intr-o umili moschee <lisplicea cumplit lui Melik. Ba mai riu: in ciuda stirii lui mizerabile,
din Hamburg. tiinirul pirea si aibi un aer de superioritate. Oare ce-gi inchipuia ci
Pe de alti parte, dupd moanea sotului, Leyla gi fiul ei incetaseri va obline apdrAnd mereu cu pardesiul acela negm qi ridicol? Credea
s[ fie la fel de credinciosi ca inainte. Da, bineinleles cd bitrAnul r:ii el il {icea cumva invizibit? Ori incerca si sugereze cd era atAt de
fusese musulman, si incd unul laic. Dar era un susginitor militant striin de obiceiurile occidentale, incAt nu-qi didea seama ce imagine
al drepturilor muncitorilor, motiv pentru care se vdzuse alungat din ludia in jurul lui?
patria lui. Singurul motiv pentru bare se duseseri la moschee e1a ci, ln orice caz, Melik a decis sd scape de respectiva prezenli' De
in temperamentul ei impulsiv, Leyla simlise nevoia de a se ruga. Era aoeea, in loc si se apropie de el qi s6-l intrebe dacd avea nevoie de aju-
fericiti. Povara suferingei se ridica de pe umerii ei. Cu toate acestea, tor ori daci era bolnav, lucru pe care l-ar fi Iicut in alte circumstanfe,
'se
apropia data comemoririi unui an de la moartea solului. Trebuia ru pornit spre casi cu paqi mari gi hotirAgi, incredinlat ci biiatul cel

sd poarte o discufie cu el gi si-i anunfe vestea cea buni. Pierduseri, r:osteliv nu va avea nici o gansl de a se gine dupi el.
deja rugiciunea principali de vineri ;i ar fi putut la fel de bine si se Zhn era neobiqnuit de cilduroasi pentru acea perioadi a pri-
roage ;i acasd. insi capriciile ei erau lege. SuslinAnd, in mod corect, rrriverii, iar razele soarelui inundaseri trotuarele aglomerate. Cu
ci invocagiile personale au ;anse sporite de a fi ascultate dac5. sunt toate acestea, biiatul cel slab a izbutit, printr-un soi de miracol, si
indlgate seara, ea insistase si meargi la ultima ori de rugiciune a lini pasul cu Melik, ;chiopitAnd 9i gAihind, guierAnd qi transpirAnd,
lril chiar sirind in sus de cAteva ori, ca gi cum ar fi al'ut dureri insupor-
zilei, ceea ce, intAmplS.toq insemna ci moscheea qra aproape pustie.
t;rbile, ;i totqi reuqind si ajungi alituri de el la trecerile de pietoni'
Agadar, este evident ci, la fel ca ;i prima, aceasti a doua intAlnire
Iar cAnd a inirat in cele din urmi in cdsula din cirimidl. cate,
dintre Melik qi biiatul costeliv a fost rodul purului hazard. Ce altceva
rlupi decenii de economil ficute de intreaga familie, ajunsese sd fie
putea sd fie, la o adici? Cel pu$n, in gAndirea lui simplisti qi sincerd.,
rleEinuti de mama lui aproape frrd datori, Melik a avut de aqteptat
aqa a socotit inimosul Melik.
rloar cAt si risufle de cAteva ori pAni si audi soneria de la uqi
sr:o1And triluri multitonale. Iar cAnd a revenit la parter, l-a vizut pe
Cum a doua zi era sAmbdti, Melik a luat un autobuz pentru a
lririatul costeliv stAnd in prag, avAnd desaga pe umir ;i ochii atzitnd'
traversa oraryul ca si-;i iziteze unchiul cel instirit din partea tatilui, rlc Ia efortul'impus de mersul fo4at, cu sudoarea curgAndu-i pe fali
care avea o fabrici de lumAndri. Relatiile dintre unchi si tatdl lui
ca o ploaie de vari qi ginAnd in mAna tremur[toare o bucati cafe-
fuseserd cAteodati incordate, dar, dupi moartea tatilui siu, Melik
nie de carton pe care scria in turce;te: ,,Sunt musulman, student la
ajunsese si gind la prietenia unchiului siu. Iar cAnd a slrit in autobuz,
rnedicinS. Sunt ostenit;i a; dori si locuiesc in casa ta. Issa". $i, ca qi
pe cine avilzut el, dac5. nu pe biiatul cel slibinog stAnd in adipostul (:um ar fi vrut si transmitd. mai apisat acel mesaj, avea la incheietura
din sticli aI refugiului, urmirinduJ cum se indepirteazi? Iar sase ore rrrAinii o briprl fini de aur;i, atArnAnd de ea, o replici miniatural[,
mai tArziu, cind s-a intors la aceea;i stagie de autobuz, biiatul se afla iruriti, a Coranului.
inci acolo, inve;mAntat cu lceflyeh-ul qi cu pardesiul lui de magician, fnsl Melik era deja cuprins de o mAnie de nedescris. De acord,
ghemuit in acelaqi colf;or aJ adiposnrlui, aEteptAnd. rru fusese cel mai inteligent elev din ;coala pe care o urmase, dar
CEL MAI VANAT OM DIN LUME 13
72 JOHN LE CARRE
r{eveniseimprevizibili qi se lisa indrumati exclusiv de simgiminte'
nu avea nici un chel si triiasci sentimente de vinovdgie gi de infe-
Cei pe care socotea ci meriti si-i iubeascd nu erau in stare de nici un
rioritate, ;i nici si fie urmirit qi terorizat de prezenfi unui cer;etor
riu pe lume. Purtarea blAndd a lui Issa, timiditatea lui qi izbucnirile
indrdzne!. Atunci cAnd ii murise tatil, Melik i;i asumase cu multi min-
neaqteptate de fericire incipienti il Idceau numaidecAt un membru al
drie rolul de stipin al casei qi de protector al mamei qi, ca afirmare
;rcelei companii alese.
suplimentari a autoritifii sale, fbcuse ceea ce tatil lui nu reuqise pAnX
Luni, ;i apoi mar,h, Issa nu prea a fbcut nimic in afari de a dormi,
murise: ca rezident german la a doua generagie, pornise, impreuni
de a se ruga ;i de a se imbiia. Ca si comunice, vorbea pocit turceqte,
cu mama, pe drumul lung;i anevoios de a obgine cetigenia, situagie
r:u un accent aparte, gutural, parcd ho!e;te' in scurte rafale, ca ;i cum
in care orice aspect al stilului de viagi personal ;i familial era pus sub
vorbitul ar fi fost interzis, insi, intr-un mod greu de inleles, cuvintele
lentila microscopului, iar opt ani de comportament {iri de greqeali
ii sunau oarecum didactic lui Melik. in rest, Issa mAnca' Oare unde
reprezentau o ceringi esenliali. Astfel ci ultimul lucru de care el ;i
naiba vAra in el atAta mAncare? La orice ori din zi, cdnd intra in
mama lui aveau nevoie era prezen{a unui vagabond cu minteaiazna
bucitirie, Melik il gisea pe Issa aplecat deasupra unui castron de
care si pretindi a fi student la medicin[ ;i sd vini la cer;it pAni in
miel cu orez ;i legume, mi;cAnd tot timpul lingura ;i furiqAnd ochii
pragul casei lor.
<:And spre stAnga, cdnd spre dreapta, de parci s-ar fi temut si nu-i
- Pleaci naibii de aici, s-a ristit el aspru in turcette la biiatul cos- lure cineva mincarea de sub nas. Dupd ce ,isprivea, ;tergea bine
teliv, dominAnduJ prin staturi in faga ugii. Du-te de aici! Nu ne mai
c:astronaqul cu o bucati de pAine, o mAnca ;i pe aceasta ;i, mur-
urmiri, qi si nu te mai prind prin zoni!
murAnd un ,,Mul,tumescu-9i Fe, Allah" qi purtAnd un zAmbet vag pe
NeobservAnd vreo alti reaclie pe faga uscigivi in afari de o tre-
I'ayd, ca;i cum ar fi deginut un secret prea mare pentru aJ impirtd;i
sirire, ca qi cum ar fi fost plesnit, Melik ;i-a repetat spusele in germani.
altora, ducea vasul la chiuveti ;i il spila, un lucru pe care Leyla nu
insi cAnd a dat si ii trAnteasci tAndrului uqa in nas, a descoperit-o
l-ar fi ingiduit niciodat6 fiului sau sofului, chiar dacd luna ar fi fost
pe Leyla stAnd pe trepte in spatele lui, uitAndu-$e peste umirul sXu
alcituiti doai din'duminici. Bucitiria era mo;ia ei exclusivd. Birba$i
la biiat ;i la inscriplia de pe cartonul care tremura incontrolabil in
nu aveau ce ciuta acolo.
mina lui. "'* Bun, qi cAnd crezi cd. vei putea si incepi studiul medicinei,
$i atunci Melik a vdzut clmama sa avea lacrimi de mili in ochi' lssa? l-a intrebat Melik pe un ton oarecum nepdsdtoq in prezenla
mamei lui.
Duminica a trecut, iar luni dimineagi Melik qi-a gisit o scuzX
pentru a evita si apari la magazinul de legume din cartierul - Daci Allah va voi, asta se va intAmpla curAnd. Trebuie sd fiu
tare. Nu trebuie si arit ca un cersetor.
Wellingsbiittel, care apa4inea vdrului siu. Trebuia si rimAni acasi I V.i u.f nevoie de up.obur. du rezidengi, si qtii. P/as o legitimagie
pentru a se antrena in vederea participirii la Campionatele Open de
de student. Ca si nu mai vorbim de ceva de genul a o suti de mii de
Box Amatoq aqa i-a spus mamei. Trebuia si se pregiteasci la sali ;i
euro pentru masi ;i cazare. $i de o ma;inufd isteald cu doud locuri,
la bazinul olimpic. ln realitate insi, socotise ci nu era bine ca mama
cu care sd-ji scogi prietena la plimbare.
s5 rimAni singuri cu un psihopat degirat cu accese de grandomanie,
*Allah este atoateiertitor. CAnd n-o si mai fiu cergetor, El are
care, cAnd nu se ruga sau nu stitea cu privirea ginti la perete, umbla
si-mi dea de toate.
de aiurea prin toati casa, atingAnd iubitor orice obiect, ca qi cum
Dupi pirerea lui Melik, o asemenea sigurangi de sine trecea cu
qi l-ar fi amintit dupl ce nu il vizuse multi vreme. Dupi judecata
mult dincolo de simpla credinli in Allah.
fiului, Leyla era o femeie de neprefuit, dar, dupi moartea sofului,
14 JOHN LE CARRE CEL MAI VANAT OM DIN LUME 15

*
- Mami, ;ederea lui aici ne costi o gtoazl" de bani, a spus el
apdsat, dAnd buzna in bucitirie pe cAnd Issa se afla departe, tocmai Issa venea din Cecenia.

in mansardi. Mai ales dacd 9ii seama cAt mdnAncn. $i de cAte ori Au izbutit in cele din urmi si afle acest lucru in cea de-a treia
se spali. s<rari, cAnd Leyla a reuqit si-i uimeasci pe amAndoi rostind, ca pe
run tril, cAteva propozigii in ceceni, ceva ce Melik nu auzise pAni
- Nu costi mai mult decAt tine, Melik.
- Poate, dar eu sunt eu, nu? Nici nu gtim cine este. ttunci din gura ei. Fap smochinit[ a lui Issa s-a luminat indati de
* Issa e oaspetele nostru. Dup[ ce se inzdrdvenette, cu' ajutorul un zAmbet mirat, care s-a tters la fel de iute, iar dupi aceea el a
lui Allah, ne vom gAndi gi la viitorul lui, i-a rispuns mama) cu un 1>irut amufit pe.deplin. Cu toate acestea, explicalia dati de Leyla
aer afectat. prMnd aptitudinile ei lingvistice s-a dovedit extrem de simpl6' CAnd
Eforturile neverosimile ale lui Issa de a rimAne cAt mai n;ult in r:ra mic5, in Turcia, avusese prilejul si se joace cu copii ceceni din
umbri nu-l {Eceau decAt si devini mai bititor la ochi penffu Melik. satul ei qi deprinsese cAteva crAmpeie din limba acestora' Ea binuise
TrecAnd intr-o dungi pe coridorul ingust ori pregitindu-se si urce r:5 Issa.era cecen inci de cAnd ii apiruse in fa\a ochilor' dar socotise

scara spre mansardi, unde Leyla ii aranjase dormitorul, recurgea la a fi mai inlelept si se arate rezewatd., deoarece niciodati nu ;tiai cum

ceea ce Melik socotea o circumspecgie exagerati, ciutind si obgini sd te po4i cu cecenii.

ingiduingi cu ochii sii ca de ciprioari speriati gi lipindu-se una'cu Aqadar, Issa venea dir{ Cecenia, iar mama lui murise, ;i tot ce-i
peretele cAnd Melik sau Leyla treceau pe lAngi el. mai amiltea de ea era br\ara de aur de care era prins Coranul
rninuscul, pe care chiar ea i-o prinsese la incheieturi inainte de a
- Issa a stat in inchisoare, l-a anunfat Leyla cu glas afectuos intr-o
dimineagi. muri. tnsd momentul qi felul in care murise aceasta, precum ;i vArsta
Melik a rimas stupefiat. pe care o avea el atunci cAnd mo;tenise brigara rimAneau intrebdri
pe care Issa fie nu le pricepea, fie nu voia si le priceapi.
- $tii sigur asta? Cum, adipostim un infractor? Poligia gtie asta?
El gi.a spus? - Cecenii sunt detestali pretutindeni, i-a explicat Leyla lui Melik,
* Mi-a zis cd in inchisorile din Istanbul deginugii primesc doar o in"yreme ce Issa, cu capul plecat, continua si minAnce. Dar noi nu-i
bucati de pAine ;i un bol de orez pe zi, aprccizat Leyla;i, inainte ca urAm. Melik, auzi ce vorbesc eu?
Melik si poati protesta, a addugat una dintre spusele preferate ale - Bineingeles ci te aud, mami!
sogului ei: Trebuie si-i respectdm pe oaspelii noqtri 9i sd-i ajutim pe - in afard de noi, toli ii persecutd pe ceceni, a continuat ea. Este
cei aflaf la ananghie. Orice fapti buni va fi r[splititi in paradis, a ceva normal pentm Rusia qi restul lumii. Nu e vorba doar de ceceni,
rostit ea cu glas cdntat. Melik, gtii bine cE"tatdl tiu a {icut inchisoare ci de musulr-nanii din Rusia, de oriunde ar fi ei. Putin ii persecutd, iar
in Turcia. Nu togi cei care sunt inchiqi sunt;i infractori' Pentru oameni domnul Bush il incurajeazi. AtAta weme cAt numeEte asta rizboiul
ca Issa qi ca tatil tiu, inchisoarea reprezinti un semn de onoare. lui impotriva terorismului, Putin le poate face cecenilor orice dorqte,
irrrj m"ru gtia ci mama lui avea alte ginduri nemlrturisite, pe qi nimeni nu-l va impiedica. Nu e adevdrat, Issa?

care ena prea pugin dispusi si le dezviluie. Allah rispunsese rugilor insi, pentru Issa, evanescentul moment al plicerii zburase de
ei. ti trimisese un a"l doilea fiu ca sd compenseze lipsa sogului pe care mult. Umbrele reveniserd pe fap lui zdrobitd, scAnteia suferinfei se
il pierduse. Faptul ci tinirul era un imigrant ilegal, un fost pqciria; intorsese in ochii ca de ciprioari, iar degetele uscigive se inclegtaseri
pe jumitate dement, care avea niluciri in privinla propriei persoane, protector peste brdgari. ,,Vorbeqte odat5, l-a indemnat Melik, simgiri-
nu prezenta nici o importanfi pentru ea. du-se cuprins de indignare, dar rostind cuvintele doar in gAnd. Daci