ek05-101g

RgAAN1
r4

ANTON PANN

CULEGERE DE
PROVERBURI
SAU

POVESTEA VORBEI
DE PRIN LUME ADUNATE
51 IARASI LA LUME DATE

,t
VOLUMUL II.

r.]

A, B0
,
to"It

EDITutIttx_
,
WAANEAS Xsr 0.4

9788. - 926 www.dacoromanica.ro

PRETUL LEI 65.-
A aprut :
C. Golescu
Insemnare a calatoriei mete. Lei 30
Aceasi, editie de lux pe hrtie veliti 40
E una din cele mai minunate c'arti din literatura noas-
trd. Nu cuprinde numai insemnarile boierului
de neam vechiu, de la inceputul veacului al
XIX-lea din drumu-i lung prin Europa cen-
tra15, ci mai ales e insemnata prin accentele
de duioas dragoste pentru tdrani, la fiecare
pagind arAtand starea lor de plans fat de ceia
ce vede in strdinatati

www.dacoromanica.ro
 ANTON PANN

CULEGERE DE PROVERBURI
SAU

POVESTEA VORBEI
DE PRIN LUME ADUNATE
*I IARASI LA LUNIE DATE

CU INTRODUCERE, BIOGRAFIE, NOTE, INDICE CI ROM

de
al. ADAMESCU
Profesor, Membru corespondent ..... -_
al Academiei . Roman.

VOLUMUL II

BUCURESTI
ED1TURA CARTEA ROMANEASCA"
8.7113.-926

www.dacoromanica.ro
 XXIV.

DESPRE NEGOT SI TOVAROSIE

S'au intalnit doi raticiti
Si-au hotarit a se duce'
Drumul incotro-i va duce
Si
S'a 'ntovarasit rdiosul
Cu chelul i paduchiosul,
Dar,
Negotul nu vrea pduchi
Ci tot Vai batuti pe muchi,
Ca
Banul face banii si paduchea paduchii.
Totdeauna
Banul bani uncle zareste
Colo se rostogoleste.
De aceea
Numai cu o floare nu se face primavara.
Si
C'o ceapa si c'o radiche nu se face gradina.
Ca
Ce folos s aibi minte, si bani sa' n'ai!
Sau
Ce poti face dac ai bani si n'ai minte?
Zice cineva:
Banii pe om ii invat
Ce sa' faca in viata

www.dacoromanica.ro
 Si
and vei aved 'n pung8 banul,
El iti face in cap planul.
Si
Cu bani poate omul face
Or si ce lucru ii place.
In adev8r
Multi tovarosi totdeauna
Fac mai mutt de cat o mana.
Dar
Cine are cal ticlos
Jumatate umbla.pe jos
Si
Cine are tovaros" nerod,
Ajunge din pod in glod,
Ca
In loc s te scoata'n uncl,
La mai adanc te afund8.
De aceea zice:
Unde sant moase mai multe
Rmane bietul baiat
Cu buricul netaiat
Ca
Unde sant doua cumnate
Casele-s nematurate.
Si
Unde carita cocosi multi, acolo intarzie a se face ziva.
Corabia cu doi cdrrnaci, se inneaca.
Vorba aluia:
Doi insi una nu ziced,
Unul: his!" si altul , cea!".
Si
Unul taie si croeste
S'altul st8 i potriveste
Si pe urm,
Praful nu se alege de amandoi.

www.dacoromanica.ro
 5

50. PONT EST EA VOR BII

Doi insi se 'ntovarosird cu 'nvoire intr'un an
$i merghnd.inchiriard 'n oras cdrciumd cu han,
Ins d. unul c'osteneald la vnzare-a strui,
S'altul puind capitalul vin, rachiu a thrgui.
Deci acel cu capitalul incoaci inolo umbldnd,
Pe la dealuri i poverne, yin, rachiuri cumprdnd,
Pretul la fieste care mai incarcat 11 spunea
$i castigu 'ncdrcdturii intr'altd punga-1 puned.
Cel din han iar, ca i ddnsul, alte'n folosu-i fac0
El baga cu doniti apd in Marfa ce i-o aduced,
$i pentru acel adaos din vdrizare bani trged
Si'ntr'o osebitd pungd ii bag i ii stranged.
Dar pentru aceasta faptd ii veni a se gAndi
Ca nu prin vre-o intdmplare taina a se dovedi,
Si avdnd in han la soare o butie de otet,
In care tot turnd apd i vindea, incet, incet,
Aruncd pe vrana butii banii ce ii tinuia
S'apoi d'aci innainte tot mereu puned in ea.
Cel cu capitalul iardsi se tot gndi ne'ncetat
In ce loc s puie banii castigati din incArcat,
Tovarosul sa nu-i simta uneltitul mestesug
Si sa i se dea pe fata tainicul sdu. viclesug.
Intr'aceasta vazdnd butea cea cu otet, zisd sus,
Socoti ca nu se poate alt loc mai sigur de pus,
$i scotand prin taind banii intr'insa ii slobozi,
Unde si celalt tovairos punea in fiece zi;
Apoi d'aci inainte amandoi ce cdstiga,
Pe ascuns unul de altul tot smereu in ea MO.
Deci implinindu-se anul, au luat, s'au socotit
S'aindndoi ca sa mai fie tovarosi nu s'a 'nvoit:
Marfa- nu le ramasese, nici mai Mult nici mai pittin
Decat butea cu otetul si o bute iar cu yin.

www.dacoromanica.ro
6

La 'mpartire fiecare butea cu otet cerea

Si pe cea cu vin nici unul in partea lui iu o vrea,
Desi costa mai mult vinul, dupa cum I-au pretuit,
Dar in butea cu otetul erh. cate s'au hotit.
Daca vad si \fad ei cum ca. cu certuri nu se impac
$i pe oameni d'acest lucru ca sa se mire ii fac,
Incepura intre dansii oarecum a banui,
Si nu puteh unul altui gandul a-si destainui.
Unul ziceh intru sine: poate tovarosul mieu
file vazut cumva veodata cand aruncam banii eul"
Celalt ash zicea iatasi: Poate ca'n ea cand am pus
M'o fi vazut oarecine si ducandu-se 1-a spus!"
Si ca sa se inteleaga intre dnii prin cuvant,
Se pun si unul pe altul, se intreb cu juramant,
Cum Ca: ce este pricina intre dansii de se cert
$i'n partea sa fiecare cere butea cu otet?
La 'ntrebarile acestea socotind ca s'au simtit,
Isi spusera unui altui cum i ce fel s'a hotit,
Si cum banii tot in butea cea cu otet ii lash,
Socotind fiestecare sa o ia in partea sa.
Dar de vreme ce secretul intre ei s'a dovedit,
Acea bute cu otetul s'o sparga a trebuit.
Asa dar prin invoire acea bute ei spargand
Si unul i altul parte deopatriva luand,
Pusera banii 'n chimire i s'au despartit pe loc,
$i sa-si caute, plecara, norocirea intr'alt loc.

Unul dar plecand sa mearga la un oras osebit,

Fiind yard i caldura foarte de nesuferit
Cand veni un ru sa treaca, care era foarte lat
Si se vedea apa intr'insul ca cristalul cel curat,
El poftind ca sa se scalde, sa rasufle de zaduf,
Descalecand lega calul la umbra a unui stuf,
Se dezbraca pan' la una, cantand bucurat nespus
Si d'asupra peste haine chinifrul cu bani 1-a pus.

www.dacoromanica.ro
 7

Cand infra ca sa se scalde i ncepir a innota

Ii veni fl gand sa se nbarca spre halm a se uita,
Cand iaca un vultur mare in zbor pc aci trecand,
$i zarind chimirul rosu ca e vr'o carne crezand,
Se repezi daodata cu un zbor grabnic nespus
Si rapinclu-1 intre ghiare se inalta iar in sus:
El zarind ingrab' din apa alerga dupa el gol,
Strigancl, zbierand, racnind tare, slobozind i un pistol.
Vulturul de spaima 'ndata arma, glas cand auzi,
Chimirul care ii luase drept in rau ii slobozi,
Care a saltat prin unde ceva, unde a cazut
$i ii petreca cu ochii pana cand nu s'a vazut.
El atunci clatincl cu capul i privind pe cer in sus,
Zise: Din apd venira si. iar in apa s'au dus".
Celalt, si el plecand iarsi la un oras departat,
Uncle trebuia sa mearga pe apd si pe uscat,
Daca ajunse la mare, cu un vas se ithbarca,
Si cu totii impreuna spr2 acea parte pleca.
Ca lea fiind foarte lunga, el in oare-care ceas
In corabie d'o Parte in singurit loc s'a tras,
Si isi descinse chirnirul in care banii era,
Ii scoase, ii turna'n poala i 'ncepCi a-i numara.
0 maimuta capitanul corabiei ce-o avea,
Si din catarg de sus tocrna cum sta si la el privia,
Ii vedea toata miscarea in acel ceas ce-o facea,
Si galbenii in chimiru-i carii frurnos stralucia;
Se cobori jos hoteste si de departe pandi,
Pana cand aduna banii, in chimir ii gramadi,
S'alaturea langa sine dupa Ce ii lasa jos
Ca sa-si potriveasca trupul, sa-I incinga mai frumos,
I-1 rapi din ochi odata si fugind pe catarg sus
Cu chirnirul impreuna tocmai in varfu-i s'a pus,
Si acolo cleschizandu-1 incepuia] scoate din el
Galbenii care-i vazuse si a face 'ntr'acest.fel;

www.dacoromanica.ro
 C'o mana tiind chimirul, alla cu galbeni umpka,
Si privindu-i, cate unul in mare ii asvarlia,
Rar, numai din cloi, trei unul i in parte-i arunca,
Card sta cu privighet'e sa-i adune cum pica.
Astfel tot fknd maimuta pana cand a ispravit,
In cele mai de pe urma chimirul i-a asvarlit.
El vazandu-se saracul, fara veste 'ntracest rau.,
Si numarand ce adunase, oftand zise'n gandul sau:
Bann cati cu nedreptate, castigati carii i-am pus,
Dupa cum \haram venira astfel si haram s'au dus!"

Astfel e omul,
Oupia ce rstoarria carul, atuncea vede drumul cel bun,
Ca.
Dob Arida mult rupe ciochinele.1
Dar insa,
Cinci degete sant la o mana si unul cu altul nu se p;otrivesc.
Roatele se gonesc una pe alta si nu se ajung niciGdata.
Und e marfA i paguba.
S'apoi
Butile goale mai mult sunet fac,
Si
Vinovatul mai mare gura face.
AdicA:
A mancat aprida parintii
Si si-a strepezit copiii dintii.
A iinancat urcla cu usturoiu i cere sa-i miroasa gura a lapte.
Tovaros numai la castig, la paguba pune carlig.
AlargAritarul sta in fundul marii i mortaciunea pluteste pe d'a-
supra apel.
Ci mai bine
Dacd-ti este casa mare

1) Ciochine cArlige dP earl so atarl1 ii. diforite ohiecte.

www.dacoromanica.ro
 9

Baga'n ea un mracine,
Decat pe fieste-cine.
Ca
Cine are strein, are in casa spin.
Dar *i,
Daca vom socoti noi
cat intra'n placinta foi, niciodata nu mancm.
Omul insa:
I*i incearca gandul sau, ori pe bine, ori pe rau.
Carmaciul .cu ingrijire blina
Scapa corabia de furtuna.
Totdeauna
Socoteala deasa e fratie aleasa.
Ca
Din graunte marunte se fac gramezi mai multe,
Pentruea
In oala acoperita nimenea nu *tie ce fierbe..
Si
Omul de treaba nu ese din casa cu mana goala.
Multi zic ca:
Omului de ce-i place d'aia se ingra*e.
Ins
Nici odata de tot pomul
Nu se poate 'ngra*a omul.

51. POVESTEA VOREM

Nici o fiinta in lume
Nu e plapnda Ca omul,
El poarta mai mare nuine,
Si 21 etocma ca oul,
Care le rnimai caci *ade
th putin timp se cloce*te
Si se sparge jos .de cade
Sau de alt de se ciocne*te.
Omul este ca o floare
Ce de umbra ve*tejege
Si de sta la prea mult .soare
Se arde *i se parle*te;

www.dacoromanica.ro
De ii da mai mult apa
Incet-incet putrezeste,
Si daca iar n'o adapa
Se usucd, nu mai creste.
Multi zic: Omul de ce-i place
De aceea se ingrase"
S'acest proverb pe multi face
A cadea 'n vieti patimase.
Tanarul lesne se 'nsala
De asemenea cuvinte,
Pe care el din gresala
Le judeca ca-s cuminte;
Caci multor le place dulce,
Dar intrebati, cati mananca
FolDs ceva de aduce,
Ori ii mai vatarna Inca?
La un ce-i place betia
Vedeti, se 'ngrase el oare?
Ca pe langa avutia
Ii pierde si viata, moare.
La cati nu place frumsetea?
Ai cui ochi ea nu 'ndulceste?
Dar intrebati tineretea
Cu ce ea ii foloseste?
Ingrase ea pe vreunul?
Ii da zile seninate?
On ii darapana bunul
Si scumpa lui sanatate?
1) Privinfii: privira
www.dacoromanica.ro
Dup proverbul ce zice:
Dama frumoasa si vinul
Pot pe cine-va sa-1 strice
Ca otrava i veninul",
Precum de pilda ne este
Un tanar ce voiu a spun(
Care le-a urmat aceste
La furia lui de june:
El indragi o fiinta
Ce altul si-o alesese,
Cand la nunta-i spre privinta 1
Ca prieten se dusese.
Dantuind ca c'o mireasa
Se rani de dansa foarte,
Si d'aci spre acea cas
Incepii amor sa poarte.
Vrand sa-si incerce norocul
Dragostea sa-si dobndeasca
Cu 'ncatul ii crescii focul,
Neputand sa isbuteasca
Tanara nevinovata
LAM sa se amageasca
Si-i zambi clte odata
Cand se'ntampla s'o 'ntalneasca.
Barbatu-i vazand aceasta
A putut s banueasca,
Si de aci pe nevasta
Jncepci sa o pazeasca.

bar child ajunge nestine
Nevasta ca sa-si pandeasca,
Epurii din crng mai bine
Sa apuce sa-i pazeasca.
Socotind el ca ea poate
S'o fi inteles cu dansul,
Ofta in zilele toate,
Pedepsindu-se intr'insul.
S'asa de-oparte barbatul
Patimia s'o dovedeasca,
Si cle ceealalta altul
Patimia sa-si izbuteasca.
Cer-o fi urrnat nu se stie,
Decat n'au mai trait bine,
Si el de filotimie
Muri tacandu-o'n sine,
Ca doua oaua cnd s'alearga
Si a *se ciocni arnica
Un 'din ei o sa se sparga
Si trebue sa se duca.
Deci vaduvind tinerica
Parintii ei o luara,
Si tocmai ca pasdrica
'N colivie o bagar.
0 pazia cu strasnicie
Nicairea a nu merge,
www.dacoromanica.ro
11
Vrnd ei iar in caznicie
Cu cineva sa o lege.
Amorezul ei acuma
Neputand sa o'ntalneasca
Lipsindu-i cu dansa gluma,
Incep sa se lopeascd.
Caei cand nu vor fi mijloace,
Durerea se indoeste,
In piept mereu rana coace
Si patima mai mult creste.
$i neputand altfel face
0 lua cu cununie,
Dar nu stim de au ei pace
Intr'ast'a lor casnicie.
Decat tanarul se vede
Area apropiat de groapa,
Si daca vom putea crede
Curand ii va canta popa.
Asa dar s'ast tanar moare
Si nevasta tot traeste,
Nici nicbiri nu o doare,
La altul acurn gndeste.
Iata amorul ce face,
Iata-i binele i dorul,
Iata de ceea ce-i place
Ce fel se ingrase omul.
12

DESPHE NEGOT TARA1

Putin folos de cel,
Pravalic cu Rhine, i marfa in datorile.
Ca stapanul
Cere sa-i dai la .soroc
Paeta te pune pe foc.
Si
Daca n'ai, din umeri dai.
Ii vezi ca'ncepe s zica:
Negustor mare de piei de closci.
Negustor greu ca fulgul pe apa.
Cu un, ;ulcior de braga negustorie intreaga.
Rn Warn castigat, estirnp am pagubit, la anul trag nadejde.
Trei lulele in doua zimbileJ
Cumpara cvo para doua si le da la o lescaie nou.
Nu se alege castigul din paguba.
De azi pana maine numai pentr'o paine, ca sa-i zica doar: ji pane.
Multi zic:
Decal sluga mare, mai bine stapan mic.
Dar
Omul e ndscut ca sa umble si pasarea ea sa sboare.
Chiria desteapta pe chirigiu i drumul pe calator.
Insa
Drumul soroc n'are, nici pe jos nici calare,
Baba ealatoare n'are sarbatoare.
Mult umbli, multe inveti; mult traesti, multe vezi.
Gaina care cloceste niciodata nu e grasa.
Dar si
Piatra care se rostogoleste din loc in loc, nu prinde muschiu.
Ga
Cine schimba stapanii, sluga imbatraneste.
Lac sa fie, broaste multe.

1) In text,: zambile. Probahil: evoare de tipar.

www.dacoromanica.ro
 13

&Apar" nu poti ajunge, dar slug cand ei vrea.

Dar insa
Cine pazeste sofraual mananca ciorbaua2.
Iar
Negustorul fricos nici nu castiga nici nu pagubeste.
La multe eine gandeste, nici una nu ispravestc.
Cine alearga dupa doi epuri, nici unul nu prinde.
Omul vrednic se face munte3 i punte i trebue sa iasa la liman;
Din piatra seaca scoate banul.
Iar
Ornul nevoias se inneaca pe uscat.
Tiganul, c5nd a ajuns la mal, atunci s'a innecat.
Decat sa dai CU rnainile i sa alergi cu picioarele, mai bine sa te
Ulti cu ochii la .marfa.
C,a
Fa bine sa-ti auzi ran.
Mai bine
Pesingea pe epangea."
Decat
Cu toptanul i banii la anul,
Te tocmeste dusmaneste si plateste omeneste.
Iar nu
Buna invoiala, "rea tocrneala.
Ci
Pune aici, baga aici.
Decat pe urrna
Prinde orbul, scoate-i ochii.
Gaina, cand ii vine, atuncea oua.
Daca se risipeste meiul, anevoie ii aduni.
Versi cu pumnul si culegi cate unul.

1) Sofre, = masei. (Nola autoralui).

2) Ciorbaua peniru ciorba, formil mai apropiata do ureeteficiorbci).
3) la alte co1ee0i luntre, care pare mai potrivit. In colecpa liii Zanne
se vede : mune.
3) Epangui sau ipingeet: manta 42:roasii.. Avi insemneazt s faci plata
indat5. (pep'n).

www.dacoromanica.ro
14

Din bun sanatos te faci bolnav.

Te gaseste boala galbindrii i frigurile pungiii
Ti-a trecut baba cu colaci.
Si
Daca cade omul, anevoe se indrepteaza.
S'apoi
La copaciul cazut toti alerg sa taie crangi.
0 boala daca vine la orn striga catre celelalte: Sariti ca 1-am
prins.
Cu toate aceste, coraj,
Barba lasa s se duca, capul sa traiasca.
Greu la deal, ram la. vale.
Dar
Nu mi-a nins ca sa nu-mi degere, nici mi-a plouat ca sa nu Ma ud.
Cine are mult, de multe ori vine vremea sa n'aiba nicidecum.
Unde a mers mia, mearga si suta.
Orzul 11 ara boii si-1 mananca caii.
Lupul mananca si din oile numarate.
Unde e marfa trebue sa fie si paguba.
Marfa gata bani asteapta.
Si
Apa trebue s vie la matca ei, si omul la teapa lui.
La toate urma alege.
Stie Dumnezeu al cui e sacul cu faina, i podul cu slanina.
De cate ori se bolnaveste, omul nu moare.
Ce-am avut si ce-am pierdut.
Gol m'am nascut, gol o sa ma duc.
Cine nu e dator e destul de bogat.
Insa
Nu e dupa cum va omul, ci dupa cum va Domnul,
Necazurile sant pentru oameni i oamenii pentru necazuri.
Cu nadejdea omul nu moare.
Daca datornicul zice:
Slava lui Dumnezeu, am sa dau, n'am sa iair,

1) Boa la galbineirii: boala lipsei de galbeni.

www.dacoromanica.ro
 Eu
NIu o sa ma omor singur, ca Iuda.
Capul sa traiasca, belelele curg.
Saracia la om e stana dQ piatra.
Decat bogat bi bolnav, mai bine sarac 5i sanatos.
Cu un rac tot sarac, cu un lucru mic tot nimic.
Daea
Ciung nu sant, olog nu sant,
Cap, maini 5i picioare am,
Munca e comoara.

52. POVESTEA VOR BEI

Unul cand a fost s moara, fiii si toti intr'un ceas
Viind patu-i inconjoara 5i-1 intreaba de ramas.
Zicand: Tata, esti, slab foarte 5i diatal- caci nu-ti faci
sa te apuce moartea i nirnic nu ne spui, taci!
Noi mai intaiu de ertare am venit s te rugam,
Si asa (si pentru stare indrdznirn sa te 'ntrebam.
Caci pe langed aste toabe Cate ti-a dat cel de sus,
Sa n'aibi i strans nu se poate de-o parte undeva pus,
Fiind-ca aici prin casa 5tim prea bine ca nu sant
Si e pacat sa se lase sa ramale in pamant.
Noi, tata, 'nu-ti cobirri moarte, ci pe Dumnezeu rugam
Sanatos sa 'te mai poarte, s traesti ne bucuram,
Dar a omului viata, dup cum singur spuneai,
Se tine 'ntr'un fir de ata si se rupe gand cand n'ai,
Cat mai vartos cand e'n boala i se poate proroci
Ca or moare or se scoal, nimeni nu poate ghici.
De ti-e MCA a ne spune nadajduind sa traesti,
Ca s scrie incai pune, aceea ce tainuesti.
Nu poti zice c n'ai stare, ci iim c sarac till c5ti,

1) Di14----testanwrd,

www.dacoromanica.ro
16

Poate dovedi orcare de-i vrea sa tagacluesti.

Vestea e in Ora sfoara Ca esti putred de bogat
Si ca ai gasit comoara o povestesc toti din sat,
Ei Inca numar i anii cand n'aveai par de ac,
Si 'acum te joci cu banii, turnandu-i din sac in sac.
Dar or si cum nu ne pasa, zia lurnea ce o vrea,
Fie-care 'ntr'a sa casa zice si buna si rea.
Noi stim un bun parinte copiii nu-si va uri
Sa-i lase fara de minte, saraci a se amari".
Copiii miei, el raspunse, bogat e numai cel sfant
C'are mii comori ascunse pe fata astui pamant,
Si cel ce innacluseste tot intr'una cautand
Acel negresit gaseste cu sarguinta sapand.
Multi nerozi gauresc pamantul comori ih el cautand,
Dar nestiind cum, pasc vantul, surda si'n desert umbland.
Cornoara nu se gaseste cand ici, cand colea sapand,
Ci lesne se nemereste and iei pamantul de rand.
Si'n adanc nu e bagata pe om mult a-I obosi,
Ci de-o palma e 'ngropat ca sa o poata gasi.
De aceea, de va place ca sa va imbogatiti,
Cum 'am facut eu, yeti face, s'ascultati sa auziti:
Eu vrand sa caut comoara si'n desert sa nu muncesc,
Cumprai o mosioara, dorinta s-rni izbandesc.
$i o apucai d'alungul sa caut comoara 'n ea,
Cand cu sapa, and cu plugul, o sapai cum trebuia,
S'adevarat asta treaba ma osteni 'n acel an,
Dar si nu mi-a fost degeaba ca tot gasii un borcan.
Apoi cumparai bucate si locul cat ii sapai,
/I semanai jumatate si 'ncolo vita bagai.
Facnd .tarina si via am luat gran, orz si yin,
$i suta a adus mia sau un bprcan cu \Tail plin.
$i acum acea comoara farra nici tin scazamant,
0 'am tot pc mosioara ingropata in parhant.
De voiu muri, impreuna yeti merge s'o cautati,
Sapand cu 'ngrijire buna, mosia sa nu stricati;

www.dacoromanica.ro
 17

Ci faceti, zic, cum e bine, adeca derand sapati,

Ca sa puteti ca si mine rod dintr'insa sa luati".

Abia pan' aci el zise i ostenind. incet

Adorrni, inchise si nu se mai destepta.

Feciorii mi s'apucara (dupa ce 1-au ingropat),

Pretutindenea zcatara, loc n'au lasat nesdpat,
Dupa ce se necjira c nicLun borcan n'au scos,
Locul cel sapat pornira si.-1 semanara frumos,
Din care cu 'mbelsugare in acel an rod luand
Facura o suma inure, cu pret bun toate vanzand.
Le-a venit intelepciune, i zise unul zambind:
Vedeti, fratilor, comoara de care tato a zis?
Borcanul e rnosioara i banii, cum ne-a descris..
Adica: lucrand pmantul, .scoatem comoara din el.
De munca i-a fost cuvantul, iar nu cum gandiam altfel".

Munca e comoara mare ce st 'ngropata 'n pamnt,

Care sfarsit nu mai are din porunca celui sfant,
Si daca nevoitorul cu nadejde va sap&
El ii va dobandi dorul comoara a desgropa.
Munca pe om niciodata nu-1 lasa a flamanzi,
Cand cu firea 'mbrbatata noaptea o va face zi.
Asa dar, d'aci 'nainte sa nu sedem lenevosi,
Ci, cum ne-a dat tata minte, s muncim mai ininlosi".

Palm, 1'uvesti.a Vol Lei \

www.dacoromanica.ro
DESPRE AMOR SAU DRAGOSTE SI URA
Mai bine varza acra cu 'nvoia16,
De cat zahar dulce cu carteala.
Si
Mai bine leguma putina si dragoste multd.
Iar nu
Mi-e.drag ca taciunele la nas.
Si
D e drag ce mi-e, 1-as baga de par in san.
Si
Se uita la el ca dracu la popa.
Si
Ii sta ca un gunoiu in ochi.
Zicand:
Of! imi vine rau de tine.
Si
Ma mir ce parte ai avut, barbate,
Ca toti s'au inecat si tu ai scapat.
Si
0 iubeste ca sarea in ochi.
Si ea
Ii iubeste ca ghiata in san,
Si
Doua, trei coade de topor curg din dragoste.
Caci
Iubirea mojiceasca c ca glum caineasca.

www.dacoromanica.ro
 19

Si,
Face chef de curca beata.
Despre care e o zicala:
Dintr'o scantee se atata focal.
Si
I-a cazut la inima tronc,
Ca closca pe oaua clonc,
S'apoi
Dr agostele pre'noite
Ca bucatele 'ncalZite.
Este si dragoste:
Eu ein, mor pentru tine,
Si tu habar n'ai de mine.

53. POV ESTEA VO RBEI

Un strein prost, intr'o vreme, in Romania viind

Si doua, trei romaneste ca sa invete dorind,
Cata si ii tocmi sluga din sate pe un roman
De calul lui s 'ngrijeasca, fiind el tare batran
$i 'ntr'o zi sluga vazandu-1 neincetand de oftat,
Pentru ce oftezi, stapane!" indraznind, 1-a intrebat.
Streinul oftand, raspunse: Ah! nu stii tu, be, Ivan,
Era sa spunem la tine de mult, e! inca de an.
Este una Allariuta dincolo de Vadulat.
Eu mult iubeste la dansa si me ranit na ficat".
Dar ea te iubeste oare?" 1-a 'ntrebaf sluga cel prost.
El oftand iar, ii raspunse: Ama cu 'ncolo n'a fost;
Tavarps a spus la mine cd este pre mult frumos,
Eu n'am vasut, dar vaz poate, daca este sanatos".

www.dacoromanica.ro
20

DESPRE AMOR 41
,
TUk TABAI
Le lea joaca pana'n noapte,
Iar barbatu-i e pe rnoarte.
Si
De focul barbatului
Joaca'n capul satului.
Si
Le lea joaca, dntueste,
Iar barbatu-i patimeste.
Si,
Cumetrei barbatu-i zace
Si ea face ce ii place.
Zicand:
Daca m'am casatorit,
Nu m'am i calugarit.
Ea
De drag ce ii vede
Din ochi parca-1 pierde.
Si
Pan'a nu-i muri barbatul,
Ea a dat maim cu altul.
Si
In focul lui c'a murit
Ingrab: s'a casatorit.
Dar
A dat peste dracu.
CA
Pe dracul a cautat, pe dracul a gasit.
$i acum
Buna noastra gazda
Se dete pe brazda.
Ca calusaua,
Se do incoaci incolo, se loveste de tOnjeal, s'apoi vine singura
[la ham.

www.dacoromanica.ro
 '21

$i
Trage ca calul la graunte,
Ca
Toate isi au leacul.
Si
Artagul isi gaseste partagul.

54. POVESTEA VORBEI

0 vaduva'n varsta, batrana, zbarcita,
Cu doi dinti in gura, barba ascutita,
Nas cat patlageaua, la vorba'ntepata,
Cu othii ciacara, gura labartata,
Fruntea-i cucuiata, fata mohorita,
Peste tot negoasa si posomorita,
Umbla'ntunecata si tot innorata,
Nu o vedea nimeni sa raza vr'odata,
N'o puteai cunoaste cand e multamita.
Ca ea'n toata vremea era necjita;
(Canta-ti lele, cantecul ca rni-e drag ca sufletul;
Neaga-Neaga reaua, sparge mahalaua).
Nu putea ei nimeni sa-i intre in voie,
Din zi pana'n noapte zbiera ca strigoae;
Cu nimenea'n lume nu se avea bine,
Se certa cu sine, cand n'avea cu eine;
Slugi, caine, pisica, batea cu sudalme
Si pentru o musca isi da'n obraz palme.
In scurt, nu ajunge omului viata
Ca sa-i spuie toate din fir pana'n ata;
De ar fi (cum zice lumea o zical)
Cerul tot Itartie i marea cerneala,
Ca sa se descrie ar fi putintele
Toata istoria astei muieri rele.
Dar de si in astfel era cum ziseram

www.dacoromanica.ro
2).)

Si cele mai multe nu i le scriserim,

Tot S2 maritase parl'aci odata
Si sa se rnarite iar era rugata,
Ca era vestita si in stamba data
De vaduva grasa, putreda bogata,
$i pentru avere tocma ca nebunii
Se'mbulzia s'o ceara vaduvii si junii:
Nu-i cauta chipul, nu-i cauta anii,
Toata frumusetea ii era ei banii.

0 vaduva insa cand va dupa lege,

Cu a cloud nunta capul sau sa-si lege,
Ea atuncea zice cum ca se insoara,
Iar nu se marita pentru-a doua oara,
Si cauta'n lume barbat sa gaseasca
Ca pe o muiere sa-1 imbrobodeasca.
Ea sa fie mare, ce o vrea sa faca,
Barbatu-i la toate ca mutul sa taca;
Si daca gaseste vre un la-ma-mama,
Nu vede, n'aude si nu-i baga seama,
De parere buna pe care'ntalneste
Ii lauda casa si se fericeste,
Ca ea barbat are bun peste masura
Ca painea a buna (cu pruna in gura),
Si astfel de vorbe vorbincl intre ele,
Zmintesc i stric casa unei tinerele;
0 fac sa-si urasca indata barbatul
Si sa indrigeasca in locu-i p 2 altul,
Pentru cii barbatul un amorez nu e
Tot dupa plicerea-i la minciuni sa .spuie
Si tot s'o mngaie, sa o giugiuleasca,
Cheful si dorinta pan' sa-si ispriveasca;
Ci el ii vorbeste serios la toate,
Ca tot chef sa alb" omul nu se poate;
Griile vietii care il apasd

www.dacoromanica.ro
 23

La placeri si chefuri rare on II lash,

Si ea dach vede ea altu-i zambeste,-
Urnbla dupa dansa si o curteneste,
Ii face bizele, versuri ii citeste,
0 inalta in slan, zana o numeste,
Socateste cumca'n toat'a lui viata
Din gura-i nu curge decat tot dulceata
Si se'nebuneste, dupa el sa rnearga,
Lash copii, casa, la altul alearga,
Si vazand'c'acela i-a vorbit ei bune,
Tot cu draga, drags& pan'a o supune;
Lasa-1 si pe dansul, la alt barbat du-te,
Ca vinul cel stricat din bute in bute
Pn ramane

Nici cu fetele la hora, nici cu nevestele la biserica.

Povestea cantecului:
Fost-ai lele child ai lost,
Dar acurn esti lucru prost.
Ai fost floare trandafir,
Dar acum esti bors cu stir.
Ti-a mers vestea cand ti-a mers,
D'acurn letcaia-ti s'a sters.
Geaba cochetarii faci,
Ca la ninieni nu mai phci.
Te-au lasat toti, s'ai ramas
Ca un odorog de vas.
Cat sa te dregi la obraz
Te-ai trecut, nu mai ai haz.
Gandiai c chipu-ti frurnos
0 sa stea tot abanOs.
ileum poate sa platesti
Frumoasa sa te numesti.

A.sa i aceast vaduva bogata

Fiind peniru zestre de prea multi rugata,
Cand venia'n petite cineva s'o ceara
Ca sa se marite sa-si ia barbat iara,
Ea la acei oameni barbati sau neveste
Cu mandrie pare propunea aceste,
Zicand: Mergeti, spuneti celui ce ma cere
Ca am sh-i dau zestre d'estula avere,

www.dacoromanica.ro
24

Bani, casa, mosie cum si stie poate,

Scule, diamanturi in fiinta toate,
Dar pe langa astea am si din natura
Un artag, o pala, de cam cert din gur
Si nu totdeauna acestea imi vine,
Ci numai de fata cand e oare Cir12,
Sau cand stau de vorba la vr'o adunare,
Din ceva atuncea tandara im sare,
Si incep indata ca sa-mi cert barbatul,
Sa-1 fac de oeara rata cu tot satul.
Iar el la necazu-mi ii voesc sa tack
Sa-mi sufere toate, nimic.sanu-mi faca;
Ii cer dinainte conditia asta,
De ma priiineste, eu ii sant nevasta.
Cati auzia d'astea fugia ca de ciuma
Li se taia pofta. de astfel de glurne.

Mai pe urma insa isi gasi ea imul,

Cam lovit cu leuca, facand pe nebunul.
Si-i trimite vorba ca o priimeste
In felul ce zice, si cum ea voeste;
Dar ii da sa stie ca, din intamplare,
Si el fara voia-:i un partag mic are,
Care in an numai odata ii vine
Si, ca si ,in praznic, intr'o zi ii tine.
Si, el cum se leaga sa-i rabde artagul,
Si ea sa se lege sa-i rabde partagul.
Spuindu-i aceste, zise ea 'ntru sine:
au ca nu se poate din as mai bine!
Nu e lucru mare intr'un an odata
Un partag, cum zice, si. lui sa-i abate.
5i cu chipul ash, daca se legara
Amandoi indata se si cununara.
Mireasa acurna gasindu-si norocul
De parere Nina nu o'ncapea.locul:.

www.dacoromanica.ro
 )5

Isi pierduse cumpatul

Ca gaina umbletul...
Si luand la masa de coada purceaua,
Cum era strans satul faca si safteaua,
Vr'o .cate-va vorbe tranti dupa lege,
D'ale nodoroase, ca niste ciomege.
Ginerele l'astea trebuia sa taca,
C'ash .se legase, n'avea ce s faca.
Facand ea safteaua, ii Orb mult bine,
Vazand ca barbatu-i legatura-si tine.
A doua urrna obiceiul,
A treia zi Inca si mai cu temeiul,
Tar el la nici una chef ul nefrangandu-i,
Le sufere toate, in gandu-si zicandu-i:

Lasa sa taie dracului bureti.

Lasa sh se scalde in apele ei.
Lash sa-si alerge calul cat o vrea.
Lasa sa latre ca catelele la lun.
Rcum e la largul ei i la strarntul mieu,
Pana mi-o veni i mie palele nebune.
Ii taiu eu de unghisoara.
Eu ii sant doftorul ei.
Cum isi asterne asa va dormi.
Muierea, poale lungi, minte scurta.
La baliga moale putintica apa trebue.
Cu vreme si, cu paie musmulelei sa rnoaie.
O sa-i iasa toate pe nas.
I s'a urit cu binele.
Deci
A patra zi dimineata, pe loc cum se scoala
Incepe sa geama ca un prins de boald,
1) Alunzuld (mai aproape de forma turceasa) sau momoaM Si 111(4
moana: un fruct.

www.dacoromanica.ro
211

Zicand: E! nevasta, azi .te-a calcat focul,

1.13/1'a gasit partagul, i-a venit sorocul".
Si zicand aceasta o cam ia de coada,
Si pe dupa 'nand frumos mi-o inoada
Si'ncepe sa-i care mai in jos de spate,
Cam pe piele goala garbace 'ndesate.
Ea ii zicea: Frate! bine, ce e asia?"
El rspundea dandu-i: E partag, hevasta":
Pana cand te tine?" eaii zise iara.
El, dandu-i, raspunde: Numai pana'n seara.
Si rabda nevasta, cum iti rabd en tie,
C'astfel n'-e legatul i mult n'o s tie".
Ma rog, harbatele? mai stai! contenege!
Stai sa ne'ntelegem, putin odihneste!
Eu imi intorc vorba, puiu lacat la gura,
Daca e pricina pentru legatur".
Nu, draga nevasta, naravul din fire
Lesne nu se poate s'aiba lecuire".
Ma rog, brbatele, da putin cu mila,
Ca nu $tiu bataia de mica copila.
Aoleo, ajunge! aoleo, ma lasa!
Vaz eu Ca cu zapis nu se tine cask
iMa leg, ma jur tie, ca d'azi inainte
Nu-ti voiu mai raspunde nici doua cuvinte".
Ei bine, el zise, daca-ti Iasi artagul,
Iaca $i eu clara imi opresc partagul.
Numai iti paze$te cum zici juramantul,
C'apoi iar imi vine (sa pazea6ca sfntul)"

Asa ei d'atuncea cu pace traira,

Si singuri aceasta o $i povestira.

Asa am cumparat-o, a$A o vanz.

Ei mai ziceau Ca:

www.dacoromanica.ro
 27

Toata pasarea pe limba ei piere

Si ca.
Invatut ii dezbara batul,
Pentru ca
Galceava fara 'ncaierare nici Un haz nu are
51
Eu fac, eu trag, p'altu'n belea nu bag.
De aceea
Matele in om se cearta, dar om en om!
Lasa-i sa-si scoata ochii, ca ei o da seam&
Cine ce face, lui isi face.
Nu-ti piffle obrazul pentru altul,
S nu te pomenesti cu un Doainne-ajuta pe spinare.
Ei se cearta, ei se iarta,
Zicand ca
Cateva coade de topor curg din dragoste,
Insa
Lesne a ierta, dar anevoie a Oa.

55. POVESTEA VORBEI

Un batran odinioara de nouazeci ani trecut,

Care astepta sa moara In orce ceas si minut,
Intr'o zi cu pipa'n gura, cam pe ganduri el sezand,
Scoase o resuflatura lung din inipia oftand.
Feciorut sau cel mai mare auzindii-1 1-a 'ntrebat:
De ce, tata, asa tare si desirat ai oftat?"
Iar tatal sail nu ascunse ce inima ii rode&
Ci catre dansul raspunse, spuind ceea ce gandia:

Ma gandii la varsta-mi fraga, c eu cand m'am insurat,

N'am gasit pe ma-ta 'ntreaga si d'aceea am oftat.
Te vaz, ii zise el, tata, cd ai minti copilare-ti,

www.dacoromanica.ro
28

Dacd ce-au trecut odata stai s le mai socote5ti.

Si ce-a e5it .dinteaceasta? ce .paguba ai aVut?
Nu rumva ti-a fost nevasth cu vr'un madular pierdut?
Cusurul mami-1 tii minte, 11 zici i il pomenesti,
Dar tu oare mai 'nainte, puteai slant sa te nume5ti?'
Batranul, tragand din pipa, 5i la clansul ascuItand,
Cum tdi tot intr'o clipd, ii zise iara5i oftand:
Nu mi-e, fatul mieu, athta de ceea ce s'a 'ntarnplat,
Cat mi-e inima-amarata de ceea ce-a mai urmat.
Caci ea se jura pe soare cu cel mai stra5nic cuvant
Cum ca este qa o floare neatinsa nici de vant,
Si dupa ce fu saraca; zestre mai nimic avand,
0 facura alti sa-mi placa laudand-o 5i zicand
Ca: Tu daca e5ti in stare, o lath saraca ia,
Ca intaiu, precum ne pare, iti faci pomana cu ea,
S'al doilea iei de sotie sa-ti dea cinste la clivant
Si credincioasa sa-ti fie pan' va intra in mormant".
Intr'acestea oare cine ducandu-se pe la ea,
Si pomenind pentru mine de va de sot sa ma ia,
Ea inaltand ochii 'n graba, ca vede cerul gandind.
S'a intors catre oglinda 5'a zis asupra-si privind:
Ali! nu sant eu norocita sa iau astfel de barbat,
Ca m'a5 tinea fericita 5i la el m'a5 fi 'nchinat".
Crezand-o dar eu aceasta, ca e cum am auzit
0 i luai de nevastd, la altele n'am gandit,
Si dupa nunta in graba am inghitit acel nod,
N'am vrut pentru a5a treabd sa fim de ras la norod,
Ci gandind ca fac cuminte uiland toate, o iubii,
Ii facui imbracdminte, frumos o impodobii.
Astfel ea mergand odata 5i 'n oglinda eau-Land,
VOzandu-se 'ntotonata o auz p'ascuns zicand:
Ah! acum ma cimosossbine! acum vaz cine sant eu!
Acest barbat ce ma tine nu e de obrazul mien"
$i 'ncepii d'aci 'nainte de tot a se desfrana,
In urmri i in cuvinte a om nu mai semana.

www.dacoromanica.ro
 29

Pan cand ea din cinstita past si 'n drurnul urit,

Fu d lume povestith si eu vesnic amarit".
Cat pentru aceasta, tata, Ii zice feciorul iar,
De ai avea judecat, nu te-ai necaji 'n zadar,
Caci cu o astfel de fapta legea ea de a calcat,
Raspltirea o asteapta yentru-acest al ei pace..
Ea singura va da seama, rtu tu, or altul, or eu;
Ea trebue sa se tearna de fata lui Dumnezeu,
Care cunt li va asterne asa se va i culca,
Pe pamant gol, sau pe perne, capul su isi va pleca".

Iata omul cel cuminte, iat cum cel intelept

Se sileste prin euvinte eca sa faca strambul drept.
Fistfel cineva impacd la rnanie p'un obraz,
Jar nu Inca sa-1 mai faca sa turbeze de necaz.

www.dacoromanica.ro
 X X VI.

DESPRE CASATORIE
MUMA t FATA
FATA
Mama, barbat iti cer si voiu sa mi-1 dai acum,
Ca orzul in copt a dat
Si trebue secerat
Si s vaz ca:
La toata casa bate coasa, numai la mine n'are cine
S'apoi
In loc sa planga fetele
Se vaita nevestele,
Care au avut luati
Utz doi si trei barbati.
MUMA

-- De! ca te-om marita

Si
Nu te uit chiondorus la mine,
Ca inc5
Nu stii sa torci nici sa tesi,
Numai la flora te'ndesi.
Nu stii ca
Calul bun din grajd se vinde
$i mai bun pret pe el prinde.
Tar tu

www.dacoromanica.ro
 31

Pazesti casa .cu prastia

$i
Una, doua Ia Marica,
Mucii tot la ea ii pica
Si paeca
Santeti cloud rudisoare,
C'ati uscat rufe la un soare
Si
Te-ai facut cu dansa ruda
Dupa mamliga cruda
Si
Arnanaoua mancati dintr'un ciob.
FATA i)
Puiul pene daca face
Tot ca sa zboare ii place,
Ca
Stiu 5i traiul de acasa
Si
Nu-mi plang copiii de foame
Si
Pe cine ii doare sa-i pese.
Eu it# Izier
Or da-mi barbat, or ca p1ec
Sa ma due sa ma innec,
Unde-o fi lacul mai sec,
Ca astazi se lasa sec.
MUMA

0 sa-ti vie rnintea, mama,

Cand mi-o creste par in palm.
Tu esti aceea
Plete lungi i minte scull&

1) Din eroare autorul a pus aci munia". S'a indreptat.

www.dacoromanica.ro
32

Ca
Gandesti c e mritisul papuse.
Ca una cum a zis:
Barbatu-1 gandiam papuse
Si el nu'ncape pe use
Si nu stii ca
Maritisul te leaga de maini si de picioare,
Ca.
Pana la anul si gavanul.
Si pe urrna nu poti zice:
Duca-se, n'am tors pe el
Si
lui Satana
Plocon de pomana,
Ca
Sant satula de asa scula,
Ci
Dacd te prinzi in bora trebue sa tragi dantul.
Si
Cine intra in cusca trebue sa cante cocoseste.
De aceea e mai bine
Nici drac sa-ti iasa 'nainte
Nici sa stai sa-i dai plcinte,
Ca Inca esti mica si
Nu stii pe uncle se ['Ida] gaina
Si
Cate sboara de sus inca
Toate-ti par ea se mananca
Si
Pe cati ii vezi cu nadragi
Toti iti sant frumosi i dragi,
Ca si acela
Or unde vede muiere
Pared II Iipeti cu miere,
De aceca

www.dacoromanica.ro
 33

Nu grabi cu Pastile,
Ca
Nici un parinte nu-si ineaca copiii.
lar de nu vei asculta,
Poama bunk porcii o mananca,
Ca
Fiscultarea e viata, iar ne-asculthrea moarte
Si
Blagoslovenia parintilor
Intareste casele fiilor.

DESPRE CASATORIE IARAJ

TATAL I Fall,

Raul mieu
Ornul o nevasta si o pisica trebue sa aiba in cask
Ca
Toate sant pana la o vreme
Si
Daca inima iti cere,
Te'nsoara si-ti ia muiere,
Ca
Sa-ti car la nunta apa cu ciurul (zapada).

Scumpul m ieu Mid !

Omului cu sila poti sa-i iei, dar sa-i dai nu poti,

Ca
Lesne e a se 'nsura
greu a se dessura
De cat sa zic pe urma: vai de noi, mai bine sa zic vai de mine
A. Pann.Poveetea vorbei" Vol. II

www.dacoromanica.ro
 44

Ca
Nevasta nu e carpa s o descosi si s o l2pezi.
De unde stid omul ce noroc va nemeri!
Ca pe multi ii vaz:
Dumineca cununie
Si Luni la Mitropolie.2
In adevar
Nevasta cu minte bun
E barbatului cununa.
Dar
Ca sa te fac cu noroc,
Cum a zis unul:
Fa-ma, de poti, prooroc
Ca sa te fac cu noroc,
Ca
Ce e frumos la toti place,
Dar nu stie'n el ce zace,
Ca te uiti
Din afara mar frumos
$i 'nlauntru gaunos
Si
De departe trandafir,
De aproape bors cu stir
Si
De departe calu-ti bate,
De aproape ochi-ti scoate
$i atunci
Cu lautari i cu masa
Aduci pe dracul in casa,
Ca'
Pang nu pui cu omul in plug

2) La Mitropolie, adica la dit:orf... l'e atunci divorturile se pronuntau

de autorittile biserieesti..

www.dacoromanica.ro
 35

Nu-i stii boii cum trag la jug

Pana nu incaleci calul
Nu-i poti cunoaste naravul
Sau cum a zis unul:
Cu lauta i cu toaba
Fidusei in casa gloaba
Si
Am gandit c iau pe Stana
S'am fost luat de Satana,
Ca
E mica si a dracului,
Sare'n capul brbatului,
Ca
Alauta zice din strun:
0, ce frumusica juna!
far toba zice: Lasa, lasa,
Ca s'o vedem i mireasa.
$'apoi
Viespea, miere dupa ce nu face
Sare si te impunge cu ace
Si
Vai de mine, de urit
Sant satul pana in gat!

56. POVESTEA ALMA

N'a mai ramas, fratioare,
Cineva ca sa se 'nsoare,
Ca precum castig nu este
De vom lu i neveste,
Pas' apoi de mai traeste
Or in lume pribegeste.
Ca ele nu te intreaba

www.dacoromanica.ro
36

D'ai negustorie slab,

Ci: adu, cheltueste,
La mode mereu croieste,
D bani pentru pdldrie,
De n'ai, ia pe datorie.
Ele privesc la cocoane,
Si la alte mari perSoane
Ce in toatd saptmdna
Sd-si croiascd le dd maim;
Astfel si ele se 'mbrac,
Nu lasd modd s treacS,
Tot iti cer, tot te frAmnta
13Snd vdd Ca cucu-ti ednta,
Apoi atunci or te lasd,
Or de tine nu-i mai pass,
Cat trdesti nu mai vezi pace,
Casa 'n iad ti se preface;
De ocri si de blesteme
ImbStrAnesti far vreme;
Perii in cap iti albeste
Si obrazu-ti increteste,
Ur Asti lumen, urasti viats
Si nu-ti mai veselesti .fata;
Amrit iti privesti groapa
Si mangaierea-ti e popa,

E! E! caul mieu!
Cine cauta nevastd fara cusur, neinsurat ramdne
Si
Alege, alege pnd culege
Si atunci
Dacd n'are frumos, pupa si mucos.
Ca preeum
Barbat bun si usturoiu dulce nu se poste

www.dacoromanica.ro
 37

Asa si nu se poate
Lanoasa, si laptoasa 5i grasa
SA vie 5i devreme acasa,
Ca nu se poate iar
Moarte Vara banuiala
Si nunta lr caiala.
Si vine vremea sa zica:
Din pricina lui Nicolai urii i pe sfantul Nicolai.
Dar rinsa
Rau este cu rau, dar e mai rau fara rau,
Ca
Ceeace savar5este muierea, nimenea nu poate svarsi
$i prin urmare
Cine 'ncaleca magarul
Sai sufere i naravul,
Ca
Unde sant oi, acolo-s 5i foi,
C:
Cu Dumnezeu inainte,
Si
Cum ti-o fi partea
Ca
Ce e scr4s eiiiului trebu2 sa patimeasca,
F.6 si tu ce faL ta lumea
Si
Or te insoara, or te l ostas, or fa-te calugar.

57. POVESTEA ALUIA

Multi doresc singuratatea, dar eu de ea sant satut.

I-am cunoscut bunatat( a, mi-a venit acr, destul.
Un om singur ir 'o casa , le ca un surd 5i rout,
Manama lard de masa, do:irrne f4ra a5ternut;

www.dacoromanica.ro
38

Cand pleaca din cas'afara drumu-i e fara soroc,

Umbra- ca un pierde-vara, zabovind din loc in loc.
Pranzeste unde-i foam, man:Inca Ce o afla,
Unde insereaza doarme, Werne ce s'o 'ntampla.
In case familiare cu vaz bun nu-1 priimesc,
E gretos la fiecare, de $i'n fata Ii cinstesc.
De s'ar purta cat de bine $i d'ar umbla ca un sfant,
Tot il defaima oricine $i ii zice: paste-vant,
Fie$te care ii teme nevasta, fata, de el,
Si se sfieste sa-1 cherne sa petreaca in vr'un fel.
El cat de mult sa posteasca. $i sa umble nemancat,
Mate le sa-i chioraiasca, tot ii zic c e 'mbuibat.
De se duce la vr'o treaba mai des unde sant femei,
Curtezan Iliac in graba, si-si rad de el intre ei.
De se duce la plimbare umbla singur ca un cuc,
Si prive$te cu jind mare la cati de bratet se duc.
Uncle vede vr'o figura, vr'o tanara, vr'un pantof,
Sta, se uita, casca gura, $i se alege cu of!
Acasa iar daca vine traeste cu totul prost,
Rareori mananca bine, mai mult uscaturi si post.
and e bolnav n:are cine un pahar de-apd sa-i dea.
Moare pana cand ii vine un cunoscut a-I vedea.
De are bani tot gaseste cate un mai doritor
$i vine de-1 linguseste sa-1 lase mostenitor;
Jar de este srac, moare cu zile din necatat,
IDe patru, Vara plansoare, in groapa e aruncat
Si se pierde de pe lume ca o pulbere in vant,
Neamul su i al sau nume merge cu el in morrnant.
Nu-i ramane in viata pomenire c'a trait,
Traeste fara dulceata, se duce cum a venit.
Iata dar singuratatea, pe care multi o slavesc,
Asta e, zic, bunatatea traiului filosofesc.
fie, daruita dintru tot sufletul mieu,
"Fie,
Aiba-o cui e dorita, mai mult nu o voesc en.
Cu Dgruneutt inainte irni inn inima in dinti,

www.dacoromanica.ro
 39

IVUI 'nsor, cununa parinte, i zica-mi toti ea n'am rninti;

Cunoscut i tiut este c'am mai fost casatorit,
Am tinut cloud neveste i nici una n'a murit,
Una ma lash' pe mine, pe una o lasai eu,
De am trait rau sau bine sa ne ierte Dumnezeu.
Sapte ani traii cu una si mereu m'am judecat,
Gara, mara, totdeauna, dar insfarsit am scapat.
Cu a doua facul casa si la al zecelea an
Vrand sa se faca mai grasa, ma uri si-mi fu dusman.
Sarace fusera toate, sraca i acum iau,
Cu doar, cu-o fi, si cu poate peste mai bine sa.dau,
Dar ins de loc nu-mi pasa or si cum de-oiu nemeri,
Unde o esi sa iasa, sant deprins a suferi.
Ca un soldat ce'n razboaie mai,de mune ori a fost,
N'are frica si nevoe ca acel recrut si prost,
Cine n'a umblat cu arma e frica 'n maini sa o ia,
In ochi ii e ca o spaima, II mananc cainii cu ea.
Iar cel invatat, indata, o ia si-o are de joc,
Se aprinde si sta gata sa intre cu ea in foc,
Ii vezi cu fruntea semeata peste armati Mara,
Pe moarte or pe viata, nu-i pasa, e hotarit.
Asa 5i cel ce se 'nsoara si-a tras dantul casnicesc,
L'a dOua s'a treia oara, frici, spaime nu-1 ingrozesc,
Gara, mara nu-1 sfieste, canteclia i.se par,
Cand se'nvata si-i lipseste, duce dorul l'al-lor car 1.
Omului de orke bine ii vine imbuibaturi,
De dulceturi, greata-i vine, doreste i acrituri.
Pelinul amar ca fierea ca o doctorie-1 ia
Si mai cu gust de cat mierea pe nemancate ii bea.
Mangaierea, asa iara, satura, des cand o vezi
Si'ncepe a fi amara, de n'o fi i ceva sfezi,
Ca uncle sant iubiri multe, skit 5i multe 'ntristaciuni,
Ca plansurile la nunte 5i rasul la 'ngropaciuni.

1) fn textul din 1853 este aci vorha par. Ed. Minerva a pus car.

www.dacoromanica.ro
40

De cand lumea, astfel toate au lost si vor fi cum sant,

Nici s'a putut, nici se poate impotriva,le cuvant;
Cui dar pielea se'nfurnica nevasta'n casa sa-si ia,
S'o lase cui nu e fried sa traga dantul cu ea; 2
Dar nici ne'nsurat, in urm sa umble prin sat harbar,
Ca-si gaseste de ii curma drumul din sat vreun par,
Pentru ca'n sfanta scriptura e 'nvederat i citim,
Unde da invttura in lume cum sa traim,
Ca una din trei la numar, sa-si aleaga cinevas:
Or insurat, or calugr, or sa se faca ostas.
Iubite tat !
Mate fomfoloagele
Isi astept noroacele
Si
Magarul se vinde tot in oborul armasarilor
S'acolo
Si pentru calul schiop se gaseste surugiu.
Dar
Cioara in loc de privighetoare nu se poate vinde,
ai
Unuia ii place popa, altuia preoteasa, si altuia fata. popii
Si
Gustul dispota n'are.
De aceea zice:
Carta muiere sa-ti placa tie, iar nu altora
Si
Cu funia altuia nu te rasa in put,
Ca
Nu e frumos ce e frumos, ci e frumos ce mi-e frumos.
Nu este bun ce este bun, ci este bun ce-mi place mie,

2) Adid: .1ce1a cdruia i-e frith sd-i ia nevastei s'o lase altuia cdruia
flu i-e fria

www.dacoromanica.ro
 41

Dar insa
Ce mi-e drag fuge de mine,
Si uritul calea-mi tine
S'apoi
Cine cade de sine
S planga i-e ruine,
Ca
Nebunul pe mai marele sdu nu-1 cunoa5te.
Tara piere de Tatari si ea bea cu lutari
Si
otdeauna gara mara, si traiu cu vatraiu.
Nu crede, barbate, ce vezi cu ochii, ci crede ce-ti spniu eu.
Muierea
Iti judeca pe dracul i ti-1 scoate i dator
Si
Atunci iti iei ale trei fuiere i lumea in cap
Si
Te duci opt cu a branzii
Sau
Te duci unde a dus mutul iapa i tiganul carlanul,
Ca
Muierea a'mbatranit pe dracu.

58. POVESTEA VORBEI

Un om de mult, de and vacu

Se invecinia cu dracu':
El avea o mosioara
\Si dracu' o fa5ioara,
Ins'a omului lucrata
Ca o gradina curat,
Iar a dracului baltoasa,
Glodoroasa i ghimpoasi.

www.dacoromanica.ro
12

Si asa dram', ca dracu',

Wand sa-si mai largeasca lacu',
Pazeste cand nu e omul,
Ii smulge din margini pomul,
Caste putin, putin spa.
Cade pamantul in apl.

Vine omul in livede

Tot raul facut il vede.
Intreaba, raspunde diacal
Ca pan'aici i-a fost lacul
$i Ca ad e hotarul
Unde si-a batut el parul.
Bietul om iarasi il lasa,
Merge necajit acasa;
Dracul iarasi muta parul,
Si-si mai largeste hotarul.
Vine omul, iar se cearta,
Ii arata si pe harta
Ca i-a imputinat pamantul
Si ca-si are tot cuvantul.
Intr'aceste zise dracul:
Ce tot cearta in tot vacul?
Or tu sa pierzi o mosie,
Or lacul al tau sa fie;
Ai sa facem invoire
Cu zapis, cu intarire,
Ca sa fiu fara simbrie
Sa-ti slujesc acasa tie,
Dar insa numai atat,
Pe o vreme hotarita,
In care sa-ti fac tot treaba
Una dupa alta'ngraba,
Iar cat n'ai avea porunca
Ca sa ma pui la vre-o munca,

www.dacoromanica.ro
 43

Si la mijIoc timp va trece

Pari and s numr zece,
Atuncea a ta mosie
Cu totul a mea s fie;
Iar pe cdt vei avea treaba
Poruncit tot in graba,
Atunci si a mea fsie,
S'o iei drept a ta mosie".
Zise el: CR despre asta
M'oia sfatui cu nevasta,
Stgi aici pnd m'oiu duce
Si rAspuns iti voiu aduce".

Se duce dar si vorbeste,

Cu nevasta sfatueste,
Ce mestesuguri sa puie
Pe dracul ca sa-1 supuie,
Sa-1 faca'n necaz s crape
$i de galceava" sa scape.
Socotindu-se nevasta
Ii zise: 'N pricina asta
Fd zapisul, te'nvoeste,
Tocmai dupa cum vocste,
Ca stiu eu s-i dau lui muncd
Odat dintr'o poruncI,
Numai nu uit, ci scrie.
$i mie supus sa-mi fie".

Astfel d.acd sfatueste

Si cu dtacu se'ntAlneste.
Facii zapis, in el scrise
Toate cele mai sus zise.
S'acas daca-1 aduse
sa-i argateasca ii puse.
Dracul iar la tot cuvntul

www.dacoromanica.ro
44

Se pornia iute ca vantul

Si indata 'n mare pripa
Facea lucrul ca 'ntr'o clipa;
Si isprvind venia 'n graba
Zicand:Mai da-mi s'alta treaba.
S'atat facea ori ce iute,
In cat cand ii zicea: Du-te",
El raspuncka: Este gata,
Porunceste-mi acum alta".
Omul alta-i da sii faca,
Neavand timp nici s tach,
Ca cum ii zicea din gura
II facea 'ntr'o invartitura!
Omul tremura de fricd
Nestiind ce sa mai zica,
Si cat pe aci, saracul,
r sa-1 incurce dracul;
Iar ferneia lui, cum ye'
Vreme fara a mai pierde
Merse 'n pripa, se ascunse,
Un par de supsiori srnulse,
Esi, i-1 dete in mana
Si-i porunci ca "stapaLa,
Zicand: Apuca 'ndrepteaza
Ficest par intins sa wa7'
Ori cum stii mi-I desco
Dar de-1 rupi dai de nevoie".

Dracul luand pru 'n graba

"Zise 'n gandu-si: te mai treabd!"
$i 'ncepit sa-1 netezeasca,
Sa-1 intinza, sa-1 suceasca,
II baga 'n gura, ii moaie,
El mai rail se incovoaie;
Il mai ia iar, 11 mai linge,

www.dacoromanica.ro
 45

Mereu in gurA-1 intinge,

Ii ia 'n deste-1 netezeste,
SA-1 intinza se munceste;
Dar geaba, nu se 'ndrepteaza,
Mai mull se 'ncarlionteaza;
Se necajeste, se zburda,
Dar toate-i era de surda,
Parca ii venia sa crape,
Gandind mosia sa-si scape.
Fierbea "n el de ciuda fierea
Cum A-1 ramaie muierea'

Se facil in acea zi sear&

Maine il apuca iara,
S'a treia zi insereaza
$i el tot nu-1 indrepleaza
Trecu sapt6mana, luna,
CAsnindu-se tot inteuna.
Femeia tot il zoreste
Strigand: De, de! isprAveste
$i du-te de ado apa,
CA fierea in mine crapa
D'atata multa zabava
Fara sa faci vr'o isprava!"
El merge apa s'aduca
$i iar de par se apuca;
Ea iarsi il mai striga:
Hai de-mi fa o mamalign!"
El s'aceasta ispraveste,
$i iar parul netezeste;
Ea il striga iar sa saie
Ceva lemne sa mai taie;
S'abia iar ia pru 'n mana,
Ea la aliceva 11 mana;
El, neavand cuvant, tace,
Cand una, c'and alta face;

www.dacoromanica.ro
4( t

Vai de el dracul, sirmanul,

Caznind Ii trecir i anul!
Al doilea an porneste
Tot cu parul se rnunceste,
De necaz sa se innece
Ca si al treilea an trece;
Mil trecea sir ca lantul
Si muierea-1 juca dantul,
T6t mereu sa-i imputeze
Parul ca sa-1 indrepteze;
S'atat se necajia dracul
Cu pustiul par, saracul,
Cat incepii sa-i alheasca
Parul i s 'mbatraneasca,
Ba si cocosat ramase,
Neviindu-i sa se lase
0 muiere sa-I supuie,
Si mosia sa-si rapuie;
Dar in cele de pe urma,
Moartea care toate curtna,
Scapa si de dansii dracul
Si iar isi stapani lacul.
Dar cocoasa din spinare
Si barba crescuta mare
I-au ramas ca mostenire,
Spre vesnica pomenire:
Ca muierea de cand vacul
A irnbatranit pe dracul.

De-aceea zice proverbul:

Cine n'a vazut pe dracuj, s se uite la tine
SI
Esti dracul impelitat.
D ar si
Copiii oamenilor sant dragi goi.

www.dacoromanica.ro
 47

Pentru care zice:

Nici dracului nu-i da in gand sa o faca asta.
Unii zic:
Dracul ma invata s'o fac asta.
Dar
Si dracul poarta ponos.

59. POVESTEA VORBE1

Un sgarcit odata cand era sa moard,

Se tari cu 'ncetul la stransa-si comoara,
Si 'nceph cu galbeni gatul sa-si indoape,
Ca, murind, cu dansii in el, sa-1 ingroape.
Cand facea aceasta vine, fara veste
Un nepot sa-1 vaza, ce fel ii mai este,
Si privind la dansul cu mirare mare
Cum inghitia aur ca pe o mancare,
Invepii a zice si cruce a face:
Uciga-te toaca, ce ii inveti drace!"
Iar dracul raspunsul nevazut ii dete:
Ba, uciga-1 toaca pe unchiu-ti, baiete,
Ca nici chiar eu insu-mi, de-mi zic drac anume,
Si aceasta inta n'am vazut-o 'n lume".

Prin urmare dar

Pe om la mai mari dracii ii taie capul.
Insa
Gunoiul din ochiul altuia i vedem i barna din ochiul nostru n'o
vedem
S'apoi
,I,.a unii unele 5i la altii altele.
1) &alight' lie (Nola autorului).

www.dacoromanica.ro
48

Zice cineva ca.

Muierea necertat a. e ca moara neferecat, nu macina bine.
Dar
Toate ca toate, numai dragoste cu sila nu se poate.
Allele sant iar:
Barbatul sa aduca cu sacul, muierea sa scoata cu acul, tot se
ispraveste,
Pentruca
Omul de hotul din cas nu se poate feri
S'apoi vii la povestea cantecului:
Punga plina pftna-mi fuse
Mandra pe [liana ma puse,
Cand veni la jumatate
Mandra ma dete la spate,
Cand de loc nu mai sunara,
Ma dete pe us' afara.

60. POVESTEA VOBBEI

Un tans& din intamplare ramaind la ochiu beteag,
Se 'nsurd ca fiecare cu placere si cu drag;
Ii lua de nevestica p'o fata care-1 voi;
Pentru c'avea staricica prea lesne se invoi.
El d'a doua zi de nunta pana'n sase, sapte ani,
Cu 'ngrijirea lui cea mult, pana cand avii i bani,
Oricand pleca de acasa, i 'napoi se intorcea
Toate cele pentru masa cu brat plin le aducea,
Si nevasta lui cea dulce de grab' la scara zbura,
Si de cele ce aduce mai curand 11 usura.
Rana fu asa barbatul nu avea mei un cuSur,
Cu adusul i caratul fu frumps ca un rasur;
Cand n'avit si'nteo zi numa cu maim goala veni,
Nevasta lui i acuma cand iesi si-I intalni,

www.dacoromanica.ro
 49

Vazand cen mini nimic n'are de cele ce o'ngraa,

II privi 'n ochi cu mirare, zicand catre el as:
Dar ce ai OW, barbate? Ochiul cine ti 1-a scos?
Uite pocitura, frate! Ti-ai slutit ochiul frumos!"
El privindu-i vreme lunga ochii ei cei dragastosi,
CunoscU ca pentru punga i-a fost cautat rni1osi,1
Si leganand capul zise: Dar ce, drags, pareacum
Ti-au fost vederile inchise de nu vedeai nici de cum?
Sapte ani trail cu tine, cu acel slut ochiu al niieu,
S'acurn stai, te miri de mine, ca cand nu-s tot acel eu?
Nu cumva avui perdele in ochi-mi de nu catai,
Ci tot in mainele mel'e si in punga te uitai?"
Zise ea: Cu de ace4a nu poti sa te indreptezi,
Aceea ce zic eu este, vedeai, dar acum nu vezi;
Ca dintru intaia-si data de erai cum esti acum,
Chiar sa fi 'mbatranit fat& nu te luam nici de cum".

Barbatul scarbit in sine de un astfel de cuvant,

Mai vartos cunoscand bine ca banii sant unde sant,
Pleaca pentru vreme lunga, fuge, lumea in cap ia
Ca iar cand i-o su.na 'n punga, atunci sa vie la ea.

Fatul mien!
Ariciul cu mestesug se prinde i vrabia cu meiu
Si
Copilul cu leaganul se amageste si tace,
Ca
Verdarea 3 cearca copaciul, si mai slab unde gases-Le, acolo do-
caneste
Si
Calul cunoaste ce om 11 incateca, pe fie-cine nu tranteste.
Daca ii vede ca este
1) Adica: cautase (privise) la el cu:nzilli (milosi).
3) Verdarea : un fel de ghionoaie sau ciocanitoare.
A. Fano, .Povestea verbei., Vol II

www.dacoromanica.ro
bO

La-ma, mama, ti4 pa mine ca azi este ta.mbatP,

Atunci
Ii imbrobodeste ca pe o muiere
Si
Ii punc testul in cap, si-1 intoarce ca'n dulap.
Ba Inca
Ii baga supt pat si-1 pune sa cante cocoseste.
Iar
Cine e vrednic sooate si imbucatura din gura omului
Si
Stie ca lumea sa traiasca,
Ca
Muierea este vas slab, de nimic se necajeste, i cu- nimic se
imblnzeste
Si
Te joci cu ea ca cu o papuse
Si
0 faci de joaca innainte-ti pe taler,
Ca
Cu binele de nu mi putea, iar cu raul nu faci nimica.

Iubite tata!
Bani de-as .avea, m'as insura.
Cum a zis unul:
Cu pusca seaca la vanat s nu pleci,
Ca
Osul gol nici cainele nu-1 roade
Si
La copaciul fara poame nimenea nu arunca piatra.
Cum a zis altul:
De ce nu te 'nsori? N'am bani. De oe nu castigi?
N'am noroc. De ce nu mori? Daca nu-mi vine moartea!

4) Ti=-0 (vorbire pe1tic5).

5) TambittrY.---Siimbatii.

www.dacoromanica.ro
 61

S iau zestre, mi-ar zice:

Se scalda in zestrea muierii,
Ins
Gaina nu se poate cu doua: cu pui 5i cu oaua,
Ca
Cinc se bucura la avere, el ia fara plcere
S'apoi vine la vorba aluia:

.Zestrea imi sade in lacrat Ma facui, pentru bani multi,

Si eu cu sluta pe vatra Olacar 2 de cai statuti
Si Si
De dorul bogatului Pentru bani luai batran
Luai fata dracului Si ma bagai la stpan.
Si

61. PON' EST EA V ORBEI

Intr'o dirnineata, pe ceatd, pe fum,

O cadana p'alta intalnind pe drum,
O intreaba: Soro! or pati$i cevasi?
Astfel pana'n ziva incotro pleca$i?"
Ba, lele, raspunse n'am vreun alt zor
Decat silesc iute s'ajung la obor,
Sa gasesc sa-mi cumpar un magar si eu,
D'o veni vre unul in norocul mieu".
Ce sa faci cu dansul?" o intreba iar.
MCA, ea raspunse, ca sa-1 am sa car
Cand lemne, cand apa, cand alt-ceva greu,
S'am adica 'n curte ajutor i eu".
O doamne! ii zise, prietina ei,
De ce-ti trebueste magar sa-ti mai iei?
1) Lacrd = ladd (Nota autorului).
2) Oldcar = ingrijitor de cai de pc05.

www.dacoromanica.ro
52

Alai bine 'ngrijeste sa-ti iei un barbat,

Si fa si tu c'alte ce s'a maritat;
Ca magarul numai apa-ti va cara,
Lemne, s'alte cate le vei cumpara,
Iar barbatu'n vreme hamal o sa-I ai
Din zi pana'n noapte, bani fara sa dai;
Incepi, sapun, sare s'alte-i poruncesti
Pan' la lumanare cerand ii spetesti".
Si asa cadana d'obor s'a lasat
Si fara zabava si-a luat barbat.
Astfel dar saracul e ca un hamal,
Cara'n zi i noapte, cara ca un cal,
Ca de nu aduce este vai de traiu,
Nu poate sa tie casa cu vatraiu,
Ci sa se .gandeasca cand se va'nsura
Ca sa nu inceapa 'n urm'a fluera,
Ca nu este numai s te'nsori "sa pupi,
Ci-s mai multe care cer sa le astupi.

Astfel dar
Cei mai multi astazi se bucura la zestre
Si
Cand vor fi la mijloc banii
Nu se mai intreaba anii,
Zicand:
Gaina batrana face zeama buna,
Fiindca
Are in palma sa-i scuipe,
La ochisori d'ai de vulpe2
Si
Fie ca o naiba,
Numai bani sa alba,

2) Ochipri de vulpe ---= goTheni. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 63

Pentru ca
Mille si sutele
Marna pe slutele,
Ca
Zestrea toate le astupa,
Ea i pe dracu ii pupa
Si asa nu ramane
Nici mkgea neinsirata,
Nici fata nemaritata.
Dar insa la firea mea
De cat sa mananc mamaligat cu unt, i sa ma uit in pamant, mai
bine paine cu fare si sa ma uit la, el ca la soare,
Pentru ea
Totdeauna fetisoara
Marita pe fetisoara,
De si
La vreme de nevoe fiece latura stinge focul,
Dar si rail impute locul.
Ci
Mai bine un dram de nuritel
Decat un car de frumusete,
Ca
Mai multi se uita la mireasa decal la ginere.
Iar
rarbatul sa fie putintel mai frumos deck dracul,
('urn a zis un bhiat:
Mai multi intreaba de mama deck de tat.
Fie care zice:
Ce folos de multa albete, dacd Ware un vino'ncoace?
Ca
Piperul e negru si-1 pun deasupra pilatului
Si
Zapada alba o ucla cainii,

1) Nurite (de la wuri) farmeo, ratie atr'ag6toare.

www.dacoromanica.ro
 54

Ca
venit sulemenita
Si se duce terfelita
Si iar:
Ce folos de chip frumos, daca nu e lipicios?
Ca
Are chip frumos cu dar
Si i-e vorba de vacar.
N'am ochi sa-1 vaz
Si
Fie macar aurit,
Nu-1 voiu,.nu-mi este dorit.

62. POVESTEA AUTL\

Amorul nu poartCn lume Dar amorul lumea'ntrcacja

Ca norocul mare nume,
Dar de noroc nu duc dorul,
Mai bun gasesc pe amorul.
Bun ar fi fost i norocul
D'ar fi c'amoru'n tot locul;
Dar el la rare parti vine
Nu c'amorul la oricine.
Norocului Ii e sila
De cei ce plang si-i cer mila.
Dar amorul in tot vacul
Mangaie si pe saracul.
Ca pe noroc cati ii chiarna
N'aude, nu-i baga'n seama,
Dar amoru'n orce vreme
Vine si lr sa-1 cheme.
Norocul din intamplare
Ajuta pe oarecare.
0 uneste si o leaga.
Noroc chiar i sa nu fie
Lumea poate sa se tie,
Dar amorul sa lipseasca
Toti pot sa se prapdeasca.
Norocul unde se duce
Posacia cu el duce,
Dar amorul inzambeste
Or pe unde se ive,ste,
Caci norocul la cati vine,
Da i griji pe langa bine,
Ii baga in neodihna
De nu l'e nimic in tihna,
Le cid ganduri in tot ceasul,
Se tern, tremur in tot pasul,
Sa nu-si supere norocul
Si sa-si intoarca cojocul;

www.dacoromanica.ro

Ca el de loc nu e dornic
Si tot intr'un loc statornic.
Pe loc binele isi stoarce,
Si fuge nu se intoarce.
Dar amorul la cati trece
Pan'la mormant ii petrece,
Si nici atuncea nu-i lasa,.
Ca norocul ce nu-i pasa,
Ci si pe ale lor oase
Varsa lacrimi dureroase,
Le radica monumente,
Cele mai tari elemente,
Le zideste chimitire
Spre vesnica pomenire,
Iar daca din vreo parte,
Inca traind se desparte,
E'n amestec si norocul,
Si nu i-a fost intreg focul,
Ca nu-1 tratez cum se cade,
D'aceea fuge, nu sade,
Caci cei mai multi prin tot locul
Mai mult cinstesc pe norocul.
Pentru bogatii s'avere,
P'amorul tree cu vedere,
Ba ii i dau cu piciorul
Si pe urma ii duc dorul.
D'aceea in asa locuri,
Uncle il iau in batjocuri,
E numai umbra-i cea rece,
Cu intregimea-i nu trece,
Si in mai mult timp nu tine,
Ci minuturi prea putine,
Ca'n a sa prietenie
Nu-i place fatarnicie,
Diplomatica ure$te,
www.dacoromanica.ro
55
Viclenia n'o voieste,
El slaveste in viatii
Un adevar cu dulceata,
Si o dreptate cinsteste,
Rceasta ii multameste.
La neam, l'averi nu se'nchina
(Lumea de pilde e plina)
La el saracul e una
Cu cel ce poarta cununa.
Inteleptul i nebunul
La el amandoi sant unul.
Mandru de loc nu se tine,
Petrece cu fiecine.
Pe nimeni nu osibeste
La toti d'arandul zambeste;
D'aceea uneori mintea
Ii apard de el cinstea,
Ii ia'n rs, nerod il face,
Zicand: de una nu-i place,
Ca e copilaros foarte,
Si nu stie sa se poarte,
Jucaria prea e draga,
Rdesea la ochi se leaga
Si la hori, la nunti se duce
D'a mijele sa apace,
Bun cu nebun sa'mpreune,
Prost cu 'ntelept sa adune,
Dantul casnicesc sa traga.
Fara sa se inteleaga,
Tot cu gar, mar sa traiasca,
Vesnic s se amrasca.
Bine, zice, asa este,
Amorul face aceste.
Ia chemati zic inainte
Pe prea inteleapta minte
 56

Si ii faceti intrebare Ci azi vezi cumca la unii

D'a norocului purtare,
Cum umbla el? ce lucreaza?
Ce face el? si sa vaza
Au nu, si el tot orbeste,
Alearga si se roteste?
Si drumuri drepte nu tine,
Ci merge pe unde-i vine,
Si la 'ntelepti nu alege,
De simtitori nu 'ntelege,
Ci'n fuga lui se izbeste
De or si ce intalneste
S'aci numai pe brand cade
Peste busteni si stanci sade,
Carii nu 5tiu sa traiasca
Nici pe alti sa foloseasca.
Prea bine zice taranul,
N'are gresala sirmanul!
Ca norocu-i un prost mare,
Stiinta de nimic n'are,
Cu harca. cu totul goals,
Ca un netrecut prin scoala.
Ce n'a'nvatat socoteala,
Ca sa stie imparteala,
Sa judece cand imparte,
S faca tuturor parte,
Fa tul inieu !
Am lungit vorba,
Ca
Unde e dragost2 multa, e si uriciune multa.
Cotoiul daca 'mbtraneste soareci mititei iubeste
Si
BtrAnul iubeste pentru tanar, iar tanarul pentru bani
Da nerozeste cu purnnii,
Umple lada pe3te lada
Si clae peste gramada,
Iar pe alti sraci Ii lasa
De n'au nici paine in casa.
Pe langa aste cuvinte
Mai intrebati iar pe minte
De noroca sa v spuie:
Au el than cumplit nu e?
At I. nu de el firea sbiara
Ca de o cumplita hiara?
De Cin2 a fost el dornic?
In ce loc a fost statornic?
Au nu joaca el o lume
Ca cu jucarii de glurne?
Ad sa'nalte, sa suie,
In slava pe tron s'o puie,
Ad iar jos s'o pogoare,
S'o rastoarne supt picioare?
Au nu din om in om trece,
Child un, cand alt lsand rece
Si binele tot isi muta,
Vremelnic Ii imprumuta?
De aceea nu-i duc dorul
Mai bun gasesc pe amorul.

www.dacoromanica.ro
 57

Si asa
Te pupa in bot si-ti ia din pungit tot.
Insa
Ne-am deprtat cu povestea,
Ci
S'o lsam incurcata
Si
SA venim iar la prochimen.1
AB e omul:
El altuia d povatA
Si pe sine nu se'nvata,
Ca
Cine e muscat de sarpe, se pazeste si de sopArld.
Ins
Cine cade in Odd, de ploaie nu se mai fereste.
Omului
Nirnenea nu poate sd-i dea minte i noroc.
De si a zis oarecine
FA-ma, mama, cu noroc si ma arunca 'n gunoiu,
Dar
Nu e vorba aia, sau aie e vorba.
E stint cA
La o fata mare si un magar sbiard la up,
Insa
Si stapanul scump 1 [isi invatal sluga hoatd.
De aceea zice:
Saruta pe oarba, dar ii mita si in ()chi.
Ci cAnd vrei sd-ti iei nevastA
Uitd-te la mumd-sa si cunoaste pe fie-sa
Si mai vartos
Precum Ii este firea
Asa si naravirea.

1) La prochimen = la lapt.
1) Scamp= sgtircit.

www.dacoromanica.ro
58

S'apoi
Cea din toate mai vestita
Cere sa-i zica cinstita.
Stie ea"
Cinsted e mai scumpa decal toate.
Dar
Cateaua pana nu pleaca prin mahala,
Cainii nu se iau dupa ea.

Umbla intratand cinii prin mahala,

Intreband:
Vecinica surioara, barbatul mieu e la moat*
Nu $tiu daca o sa vie, ori sa-mi iau alta sotie.

Una gand.4te i alta vorbeste.

Dar ele sant:
Din gura, fugi la nevoi,
Din inima, yin, ca voiu
Si atunci
Decal sd-0 pazeasca cineva nevasta, mai bine crangul cu epurii,
Ca ea e
Ca pisica, spa i invelete.
Insa
Dumnezeu nu sparge doua case,
Ca
Ii nemerege sacul petecul
Si
Vine ranced langa muced
Si
Ii gasete tingirea capacul.
Cine-i vede zice:
Si ea i el, amandoi,
Vai de ei, cloud nevoi
Si
Traiesc impreun a

www.dacoromanica.ro
 50

Ca painea a buna.
Toti zic cd:
Doua muieri inteun loc
Nu traiesc, se cert de foe.
Dar e vorba
Adria nu ne potrivim
Amandoi nu ne'ncuscrim,
Cad
Prostul cu prost and traeste
Lesne se Ingclueste
$i atunci
Par'ca i-a facut un tata si o mum.
Si
Paeca a tunat si i-a adunat.

63. POVESTEA VORBEI

Oare unde lard barbati si neveste

Au mers sa peteasa, obiceiu cum este.
Privira, vazur, vorbira de lath.
$i se invoira cu muma, cu thta.
Acuma ramase sa bea aldamasul
D'alde cuscru, socru si de alde nasul.
Asa el si zise: Draga tatei fata,
Du-mi-te de scoate nitel vin indata".

Ea luand o oal, o spar& o sthrse

$i 'ngraba cu dansa in pivnita merse.
Daca vaza tat-sau c prea zaboveste
PAumi-sii indata, zicnd, porunceste:
Du-te curand, draga, durnneata de scoate
Ca pe cum bag smug cc'pil 1111 pate",

www.dacoromanica.ro
60

Mergand ea gaseste in plans pe copila

Si privind la clansa, i s'atata mila,
Se sperie, 'ntreaba: Ce ai, dragulita?
Ia spune-mi i mie, .spune-mi maiculit".
Atunci fata 'ncepe i ii zice: Mama!
Acum cum vezi bine, ma marit se chiama,
Asa sa zic dark o si facui asta,
S'am Camas grea'ndat ca toata nevasta.
Am facut acuma, sa zic, i pruncutu'
$i II puse nasu' numele Vladutu,
Il vezi gras la fata, frumos ca un soare,
Creste, se inalta, merge si'n picioare,
Umbla si alearga, se joaca prin curte
Cu izmene albe 5i cu haine scurte,
Incalec batul, sare taetorul,
Se duce indata, apuca toporul,
Abia ii ridica, pe umar ii pune,
Toporul greu foarte puterea-i supune,
Neputand sa-1 duck cade, ii doboara,
Ii rateaza gatul si aci-1 omoara".

Aceasta cand zise incep sa strige:

Of! Vladutu mamii! moartea ta ma frige,
Inima-mi raneste, viata imi scurteaza,
CA n'o sa mai poata mama sa te vaza".

Muma cum aude plansul fiicei sale

$i ea se porneste sa tipe cu jale:
Of! vail Dutu mamii! of! drag, nepotele!
Prea avusi in lume zile putintele!"

Tatal logoditei, vazand ca acuma

Cu yin nu mai vine nici fata, nici muma.
Pleaca clupa ele 'n pivnita se duce
SA vazA ce este, yin c12. cc n'acluce?

www.dacoromanica.ro
 it.

Si daca le vede plangand p'amandoua

Incepa sa'ntrebe: Ce lid este voila?
De ce va e plansul? spuneti-mi 5i mie?
Minunea ta, Doamne, asta ce-o sa fie!".
Atuncea 5i muma 5i fata se puse
Si ii povestira, cele de sus souse.
Aceste cuvinte auzind 5i dansul
Cu ele 'mpreuna porni 5i el plansul:
Of! of! vai de mine! cum ne calca focul!
Of! cum, nepotele, te omori jocul!
Facut, crescut gata, scos din tot necazul,
Cum nu trai5i Inca sa-ti mai vaz obrazul!"

A5a ei gramada ramaind sa planga

Facur pe oaspeti la ei sa se stranga.
Daca ii intreaba 5i le spun pricina,
Dau raspuns cu totii: A voastra e vina,
Caci lasati toporul incolo, incoace,
Ca s-1 i a copilul, cu el s se joace;
Daca taieti lemne, nu-1 bagati in casa;
Plangeti dar acuma, noua nu ne pasa".
Iar unul dintr'in5ii vrand sa-i mai mangaie,
Lasati, zise, frate plansul sa ramaie,
Casa nu va-i sparta, c'a murit baiatul.
Santeti Inca tineri 5'o sa faceti altul".

Un vecin l'aceste ce prin gard privise

Si auzind toate, catre dan5ii zise:
Uncle a tunat de v'a adunat!"

Dar insa,
Nu trebue sa radem de zidirea ltd. Dumnezcu,
Ca
Cine a facut pe bunul

www.dacoromanica.ro
62

A facut i pe nebunul.
Si
Cine a facut pe bogatul,
A facut i pe saracul.
De aceea sa nu zicern:
Urit tan" 1-a facut (sau a avut)
Si
Dup ce e prost, ii chiama i Vladu
Si
Dupa ce e urit, bea si tutun
Si
Parcii e lovit peste obraz cu leuca
Si
L-0 bagat murna-sa in lada si 1-a mancat moliile,
Ca adesea
Mai multa intelepciune gasesti in fetele cele urite deat in cele
frumoase.
De aceea
Nu te uita'n pocitura-i,
Ci vezi ce ese din gura-i.
Dar .

Unde e minte multa, e i nebunie multa.

64. POVESTEA VORBEI

Au plecat odata unii sa peteasca,

$'au niers la o fata ca sa o priveasca.
Daca se uitara ei in batatura
Si pe fata 'n spate daca o vazura,
Fara sa vorbeasca cu toti impreuna
Navalind d'odata i-au dat ziva buna.
Fata, fr veste vazandu-i gramada
Cu necaz in sine, zise 'n vant Cli sfada:

www.dacoromanica.ro
 cs

O fir'ar pustie casa fra toace.

Ei o intrebard: Maica-ta ce face?"
Fata le raspunse: Sade'n dos i tace
Si din dou'a rele face una buna".
-- Dar tata-tau unde-i?" S'a dus ca sa vie".
Vine curand oare?" Eu nu tiu, el .5tie!
De va da d'a dreptul o sa zaboveasca,
De va da d'ocolul 'ngrab o ,sa soseascd".
Dar lelea-ta unde-i?" Ea' rdspunse iarA
- I5i plange'n camara rasul d'asta vara".

Auzind acestea ceia ce venise,

Fara sa'nteleaga fata ce le zise,
Pe muma-i catand-u de dansa dadura,
Stand carpind supt umbra la o vechitura.
Ii dau buna ziva, ii spun pentru fata,
Cum c la raspunsuri le parii ciudata,
Si ca nu putura vorba-i sa'nteleaga,
Ce raspuns le dete nu pot sa-i aleaga.
Muma ei raspunse: O tiu, aa face,
Ei tot cam in pilde s vorbeasca-i place".
Deci ei o rugara sa le talmaceascd:
Vorbele copilei ce-o sa'nchipuiasca?
Muma fetii zise: Dacd v'e mirare,
De a vi le spune nu e lucru mare.
Casa MCA toaca, copila ce zise
E ca n'avem caine, care trebuise
SA latre, sa spuie din poarta, d'afara,
SA ne dea de tire ca streini intrara.
De tatal sau iard, v'a zis ea pe semne
Fiindca dus este cu carul 'la lemne,
Si d'o da de-a dreptul, e un noroiu mare,
S'o sa zaboveasca aci, prin urmare,
Iar ocolind drutnul, atuncea se 5tie
ca n'are zabav5, curand o s5 vie.

www.dacoromanica.ro
M

Ceea ce va zise de soru-sa iara,

Ca-si plange 'n camard rasul d'asta vara,
E ca, ca mireasa din ras si din glume,
Se pomeni groasa, ca toate din lume,
S'acum vrand sa nasca, c i-a sosit ceasul,
Plange si se vaita si isi sufla nasul.
De vorba iar care v'a zis pentru mine,
Ma caznesc aicea, precum vedeti bine,
Din aceste cloud camasi rupte, rele,
SA fac una buna, d'oiu putea din ele".

Asa dar acelor din aste cuvinte

Mu lt le placii fata cai este cu minte
$i fara zabava ii si pomenira,
Cum ca ei pe dansa s'o ceara venira.
Atunci muma fetii lucru din maini lasa,
Sa le thca cinste ii pofteste'n casa.
Apoi si indata pe fata o mana,
Cum e obiceiul, sa sarute mana.
Mergand dar copila, pe loc cum se pleaca,
Sa sarute maim, matanii sa faca,
Un'ce creodata sun, din gresala,
Din care indata esi miroseala.
Muma-i de rusine'ngrab scotand servete
Tutulor prin man cate unul dete,
Zicand: Iertati, oameni, greseala facuta
Ponos nu ne puneti, faceti-o tacuta".
Fata stand de fata s'aceasta cum vede
Cu o suparare pe loc se repede,
Le zmulge din mand servetele toate
Si fara sa-i pese, aste vorbe scoate:
E! voila va-i lesne ca gata Ira vine,
Dar ia sa ma 'ntrebe cinevasi pe mine,
Cate greseli d'astea, mari si mititele,
Am scapat eu pana le tesui pe ele!"

www.dacoromanica.ro
 65

Esind ei pe poarta, cum le-a luat darul,

S'a 'ntalnit cu tat-sau ce venia cu cam],
Si ii povestira din fir pana'n ata
Pentru ce venira ei de climineata.
El vazand in june ce prostie zace,
Nu-si mai spuse gandul, sa zica nu-i place,
Ci'ncepti de fata multe sa vOrbeasca.
Si rele si bune, vrand ca sa-i goneasca,
Zicand:
Nu crez c'o fi Stana noastra
Cum o cereti dunmeavoastra,
Ca
Umbl noaptea ca liliecil
Si
E nebun, lunatica,1
Umbla ca o zanatica
Si
De rea, campii nu o 'neap,
Ii ia poalele in cap.
Iar lelea-sa
A mancat asta \Tara prea multa miere
Si acuma are la inimh durere
Si
Eri se judi intre ,fete
S'astazi sade 'ntre neveste
Si
Acum plange in camara
Rasul ei de asta vara,
CA
A poftit Ia ardeiu prajit
Si negusthnd s'a starpit.
Incat despre dumneavoastra
De gata toate sant gata

1) Selinist (Nota lui Pann) de la cuv. grec Selene (oeX4iwri) 1E1115,

A. Pima. Povestea VorbiLVc 1, Il 5.

www.dacoromanica.ro
 Gf;

Numai nu voieste fata.

Se vede ea
Nu i-a venit ceasul poate,
Dar se fac prea lesne toate,
Ca
Vaca rastoarna galeata dupd ce o umple cu lapte.
lar
Daca o fi de la Durnnezeu
Si-o vrea fata i muma, voiu i eu.
Ca
Nu e pentru cine se gateste
Ci pentru cine se nimereste.
De aceea
Deceit in fata ariei, mai bine in capul locului,
Cil
Decat sa porti pe omul cu vorba, spune-i mai bine ca nu se poaie
Sau
Cui voin plcea sa ma ia, cui nu, sa ma lase.
I-Idica:
Bate samarul sa priceapd magarul
Si
Intaiu sa se gandeasca si apoi sa o croiasca.
Sa n'ajunga treaba
Singur cu paraua sa-mi gasesc beleau3
Si sa se planga:
Casa rni-e in trei pereti i cu utsa prin pod
Si
Sa se faca de poveste'n tara, si din om ne-om.

65. POVESTEA ALMA

Un Mar., voinic, in varst, in anii inflacarati,

Cand mergea la adunare intre oameni insurati
$i cand le da blind ziva, ei de mult ce le pracea,

www.dacoromanica.ro
 67

Iti multamim, imparate, toti d'arandul ii ziceb.

June le ne'nsurat, e ca Ufl imparat,

Ca
Umb Ia cu floarea 1a urechi
Si
N'are copii sd-i planga de foarne
Si
N'are catel, n'are parcel.

Asa tanarul se 'nsoara dupa cum si trebuia,

Si o nevasta prea buna, sotie in casa-si ia.
Dupa aceea el iarasi mergand intre adunati
Si dandu-le bun ziva, raspundea cei insurati:
Iti multumim dumitale, om ca oamenii de rand,
Pus in catastihul nostru ca insurat decurand.

Ca asa zic i astazi la insurati:

Esti in catastihul nostru
Si
Te-am scric in randul babarilor.
Te-a strans in chingi bietele opinci
Si
Ti s'a scurtat potectle,
Ca
Ce ai vanat, ai prins
Si
Ai dat un ban sa te prinzi in dant
Si nu poti scapa sa dai un sfant.
Tanarul dar, multamirea vazand Ca i-a micsorat,
Parandu-i rau pan' la suflet, se cal ca s'a 'nsurat:
Din imparat om sa-1 Med derand cu alti nu-i veni,
Si cu vina, fara vind, mergand nevasta-si goni.
Apoi iar, ca pan'acuma, ducandu-se 'ntre barbati

www.dacoromanica.ro
68

Si dandu-le buna ziva, i-au raspuns cei insurati:

Iti multarnim dumitale din om in neom ajuns;
Care pe dansul acestea ca sageata 1-a impuns.
A cunoscut ca pe talpa putreda a fost calcat
Si ducandu-se indata cu nevasta s'a 'mpacat.

Ca el
A juclecat numai fata, iar nu si inima.
Asa dar, fatul meu!
Am vorbit i verzi i uscate.
Dar insa
. S'a vorbit cc e de vorbit.
Eu sant acum batran:
An scuipam in iarba
Si estim[p] in Nita
and este luna veche
Nu auz de o ureche
Si
and este luna noua
Nu auz de amandoua
S.i .

Uit imbucatura
De la mana pan' la gura
Curn am zice:
Am venit in doaga copilariei
Si
Umblu cu coliva in piept
5i
Ca maine o sa-mi manance coliva
Si
Astept in tot vacul
Ca mortul coIacul.
De aceea zice:
Daca incepe sa iasa barba fiului tau, rade Pe a ta

www.dacoromanica.ro
 69

Si tu dar
Nu esti copil fard dinti,
S te ia omul de minti,
Ci
Esti om in toga firea.
Iti zic ins
Insoard-te pn nu-ti trece vremea,
Ch
Toata pashrea isi are odihna in cuibul ei
Si de vei sh tresti bine,
Totdauna la colt de tara sh-ti faci casa
Si sh-ti alegi loc la mijloc de mash,
Ca almintrelea
Unul te lash de ostenit
Si. altul te ia de odihnit.
Zichnd:
Ranh vei odihni s ardicam al gard.
Nu cauth ch
Nu vine vorba la cadelnith 1
Ci
S'o lovi nu s'o Jovi, iach el biet ti-o vorbi.
Insh
Omul sade langh un gard 5i tot maturfi imprejur.
Dar
Sh venim tar la vorba noastr.
Tu vezi bine eh
Unul trage sh moar
S'altul joach, se insoarh.
Dar
Insuratoarea de tar* e ca gustarea de dimineath
Si
NIhncarea de dimineath e ca' 'nsuratoarea de thrihr,

1) Cadelni(d e intrebuintat aici nu in sensul de obiect bisericesc, ci

pentru a fi pus in legAtura cu verbul a cddea (adid: ce se cade).

www.dacoromanica.ro
70

Ca
Ce e mntiu, nu e De urma.
Cum a zis unul:
Daca aduci intaiu terciul
Pe urma aduci de stirda
Oaspetelui oau si urda
Pitunci vine vorba:
Dupa ce nu era tineri
Se logodira i Vineri
Si
Duo ce Waters in cercuri,1
Si nunta o avem Miercuri
Si
Toate lucrurile ne sant pe dos.
Ca
Unul gust& zice: dulce; a1tul gusta, zice: acru!

66. POVESrMA ALUIA

Povegtesc ca unui nevasta murind

Si plin de 'ntristare vaduv ramaind,
Se insura iarasi ca tin om sarac,
Socotind Ia jalea-i sa-si gaseasca leac;
tua o fetica care ii p1acii
Si ca cu intala casa ii facit.
Ei traia prea bine, ca ea il iubia;
Si el pentru clansa prea mult se robia;
De cat despre alte cate ii facea
De-1 multdmia una, alta nu-i p1acea,
Mai cu seama lapte dulce cand manca
De loc, nici odata el nu se 'mpaca,
Ci oftand adesea in sunet vorbia:
I) In cereuri=in invurleli (Nola aulorttlui.

www.dacoromanica.ro
 71

Nu stlu raposata ce fel il fierbeh

Ca de cand, sarmana, o am_ ingropat
Lapte fiert odata cu gust n'am mancat!"
Biata lui nevasta, astfel de cuvant
Auzind adesea rasunaml in vant,
Se mira, saraca, cu ce ingrijiri
Sa-1 fiarba mai bine s'aiba multamiri!
Spala, freca vasul, punea, ii fierbea,
Pazind sa n'afume si 'n foc sa nu dea;
Dar giaba, barbatu-i, la gust nu-i venib,
Tot pe raposata, oftlind, pomenia.

Asa dar nevasta, vazand i vazand

Ca pe plac nu-i este or si cum facand,
.

In cele din urma II puse pe foc

Si-1 napusti'n vatra, ne'ngrijind de loc.
Laptele dar singur fierband 1-a uitat,
Daca-1 bath fumul si in foc a dat,
Turnand ii aduse, si el cum sorbi
Plin de multamire catre ea vorbi:
Ah! draga mea! astazi m'ai indatorat
Cu laptele duke, de cand te-am luat,
Ca uite intocma acest gust aveffi
Biata raposata orcand . ii fierbea.
Dar cum facusi, draga? ce ai uneltit?
Si asa de bine astazi 1-ai brodit?
Vezi dar tine minte tot asa sa-1 faci
Apoi totdauna sa stii ea ma'mpaci".

Auzind nevasta zicandu-i astfel

Apoi, barbatele, zise catre el,
Eu dupa parerea-mi am gresit acum,
Ca nu purtai grija sa nu ti-1 afuni,
Fiind-ca cu treaba pe foc 1-am uitat
Si gustnd in urma ii vaz afumat;

www.dacoromanica.ro
72

Ba lini era Inca ca o sa ma certi

Si vream de grescal sa cer s ma ierti".
Barbatu-i raspunse: Nu stiu ce-ai facut,
De cat stiu atata ca azi mi-a plcut;
Si cu aste vorbe ma faci natarau
Ca la ce mi-e gustul sa zici ca e rau;
Nu voiu nici odata sa m'aibi de nebun.
Ci Ce zic ca-mi p1ce, zi si tu: e bun,
Si nu-mi spune mie c'ai facut greseli,
Ca cu asa vorbe nu poti .sa ma'nseli:
Gandu-ti nici odata nu l-oiu sfinti eu,
Ca sa nu-mi fierbi laj3te dupa chieful mieu;
Asa il voiu tocma cum fuse acum,
$i curs in foc fie i, cum zici, cu funr".
Biata lui nevasta pe lac o sfecli,
Gandirid ca cu pumnii o va nava:
De cat cu tacerea car2 o fad.,
Ii aduse 'stare si el de tacri,
Zicand:
Las s ninga, sa ploua, numai vreme rea s nu se faca.

Dar tu, copilul mieu

Sa-ti iei nevasta de casa,
Nici urita, nici frumoasa,
Ca
N'o sa o pui cadra'n perete,
Nici
N'o sa o atarni cerceI la ureche,
Nici
N'o sa o scoti in targ de vanzare,
Ci
Sa-ti iei nevasta de pot'. iva ta.
Precum am mai zis adica:
Cum e sacul, si peticul

www.dacoromanica.ro
 73

Si
Cum e tingirea, si capacul,
Ca
Ce nu-ti este de potriv
Iti va fl tot improtivA.
Nici
Dupa gustul atora s nuji alegi nici materie nici nevast,
Ci
E destul sa-ti placA tie.
Iar nu ca acela:
In hatarul dumneavoastrd
Tad m'arunc pe fereastra.
Ca figanul care:
In hatarul prietenului sdu s'a spanzurat.
Cum a zis unul:
CA a gresit croitorul
S'a spanzurat spoitorul.
Ci tu
Esti stpan pe capul tau,
Or pe bine or pe rAu,
Ca
Voia este la tine
Ca sA faci cum iti e bine.
Cum zice vorba:
Mie nici nu-mi infra in pungA nici nu-mi ese.
Eu stiu cA
Silita casAtorie e frigura de IMO-.
Numai
Nu face din capul tau calendat.
Ci cand vei sa te 'nsori
De esti vita de jos, s nu iei neam de sus, ca ,sa nu-ti zic
scoal' tu, sA sez eu
Si

1) I ivie Nuri d*Ilrira ibia).

www.dacoromanica.ro
71

De n'ai bani, a lua cu zest's. ca s nr-ti zica: Tac4 to, s

vorbesc eu
Si
Ia-ti nevasta saraca ca sa-ti zica: Fa ce stii tu
Si atunei
Nu va scoateti ochii unul altuia.
Traesti ca in san de rain... Dupa

67. POVESTEA ALurA

Feric j iar ferice! Canta si se desfateaza,

0 mie de ori pociu zice,
De vieata taraneasca
Care este prea fireasca;
El intr'adevar traeste,
Ca orcum se multumeste.
El pe langa de mancare
$i haina qimpl de are,
Ii face pe pamant raiul,
Nimenea nu-i are traiul.
El n'are grije in lume
gramadeasca bani sume,
dr vre-un lux sa implineasca
Si vr'o, moda sa-i crgiasca.
La mult iar ca sa castige
Niciodata nu se 'nfige,
$i pe cat s'agoniseasca
Dajdia C3 sh-si pIateasca
Grija-i e numai sa-si faca
Oranduita liii clad,
Sa-si dea dijrna cuvenita
Si sa-si cump2re vr'o viti.
Daca 12-a Licut a,ceste,
Lumea seninata-i este,
Fata i se lumineaza
Umbla sanatos ca fierul,
Nu-1 infior2aza gerul,
Pe viscol, pe vant, pe ploae
Nu simte nici o nevoie.
Se ingrase mancand ceapa
Si se imbata band apa.
El cand vrea sa-si ia sotie,
Nu cauta bogatie,
Ci de vrednicie 'ntreaba
Cum si sa fie de treaba;
Daca o aduc2 'n casa
Apoi de haine nu-i pasa,
Ea peste tot il imbraca
Ingrijind si ci sa-si faca;
Iarna toarce, coase, tese,
Vara cu el la camp ese.
Cu dansul si ea munceste,
La -bate 11 insoteste.
Copil daca dobandeste
Cu lucru 'n mana ii creste,
leagana cu piciorul
$i din brau toarce fuiorul,

www.dacoromanica.ro

Cu o mana Ii da tala,
Cu alta focal .atata.
Cand vine barbatu'n casa
Si fiertura e pe masa,
Sed, mananca, cu gust mare,
Fara nici o suparare;
Ei de nimic nu se cearta
Cred unui alt si se iarta.
Se inteleg in cuvinte,
Se unesc in duh si 'n minte.
Voia unui alt nu-si strica
Cu 'mpotrivire sa-si zica.
Iubirea intre ei dornneste,
Si fericea stralth_este;
Iata intr'adevar viata
Si 'nsotire cu dulceata.
far noi oraseni nas,uti
Si civilizati crescuti,
Ce mancam nu ne hraneste,
Ce bern nu ne foloseste,
Caldura ne bolnaveste,
Frigul cel mic ne receste,
Umbletul ne oboseste,
Sederea ne rnoleseste;
Or cum, neted nu ne vine,
De or si ce nu ne-e bine.
In zadar santern pe lume,
Trairn numai cu un nume,
Fel de patimi ne'mpresoara,
Si mii de griji ne omoara,
Nimic nu ne multameste,
Luxul pe toti stapaneste,
Traind in filotimie
Dam cu neiconomie;
www.dacoromanica.ro
75
Cdnd ne vedem cu parale,
Azi mancarn zaharicale,
Si and ne cautarn maine,
N'avem cu ce lua paine.
Ne irnbracarn in matase.
Facern mobile in case.
Croim mode peste mode,
Iar saracia ne roade.
N'avem la nimic masura,
Nici la haMe, nici la gura.
Mica-ne agoniseala
0 intrece cheltuiala.
Un ban pe zi de ne vine
Cheltuim cinci si mai bine.
Pe unde nu se ajunge,
Stim si cu vorbe a unge.
Ne facem la multi drum neted
Si luam orce in credet,
Facem datorii gramada
Si ne 'mbracam de parada.
Nu ne catam neaverii
Ci ne 'mbracam ca boerii,
Carii or cum sa le placa
Le da mana ca sa-si faca;
Or cat sa dea le ajunga
Si le rarnane si 'n punga,
Nu-si scurg ca cel ce nu poate
Buzunarasele toate,
Cum ne-e proverbul dovada:
Ce e pe no! si in ladd,
Cand umblam dupa 'nsurare,
Cautam cu zestre mare.
Gandind c'o sa ne ajunga
Zestrea spre traiu vreme lunga
76
$i ea d'ar fi cat de multa
0 cheltuim chiar la nunta,
Cumparand lucruri galante
Ca si 02i de trepte 'nalte
Tocmim pe loc jupanese,
Slugi, slujnici, bucanrese,
Si nu lasam pe stapana
La nimic s puie mana;
Punem alte s'o gateasca,
S'o 'nibrace, s'o papuseasca,
Iar ea alt sa.nu lucreze,
Decat sa se oglindeze.
Dupd ce o gatim bine
Si drosca de birjal- vine,
Pleaca dupd vizitare
Galanta cu infocare,
De nu stii ca ce persoana,
Ce doarnna si ce cocoana!
Si ea 'n orce s se puie
Si orice haine sa puie
Tot o cunoaste orcare,
Ca e de treapta cutare,
Si nu-i adaoga cinstea
Drosca si imbracamintea.
Pe jos iar cum o sa mearga
Cu haina podul sa stearga?
Caci jurnalele de mode,
Sant lungi, la spate cu coade;
/I se tari sant croite,
Pentru trasuri potrivite;
Asa dar cu trasuri toate,
Ca in alt chip nu se poate.
11 Drwa de birja = trdsura de p'oti.
I luft de pixale = Tara parale.
2) Clupltri = cluburi.
www.dacoromanica.ro
E! bine, dar vezi ca iaca
Punga din zi in zi seaca,
$i mergand din sus la vale
Ramanem iuftl- de parale,
Ca banul, cum vedem bine,
Asudam pana ne vine,
Cam cu greu se dobandeste
$i usor se cheltueste
Dar d'astea nu va sa stie
Iubita noastra sotie.
Copil daca dobandeste,
Si o doica-i trebueste,
Ca ea ce fel o sa-1 creasca?
Haina cu el sa-si Inanjeasca?
$i mai vartos cum sa lase
Jurnalele de matase,
Si corsetul ce o strange
Sa-i scoata in obraz sange
Si mi!locul sa-i subtle
Mai delicat sa fie?
Si cum sa seaza in casa,
La petreceri sa nu iasa?..
Copilu"n casa o leaga
Toc nai cand i-e lumea draga
Si Cand inima ii cere
Sa guste orce placere;
Ca de se casatoreste
Nu se si calugareste
De la clupuri, sa lipseasca,
Sa seaza sa jinduiasca,
Si mai vartos pilda are,
 77

Pe cutare, si cutare; Vase sa spele nu-i place,

Ca iu e vre-o neroada,
Ci vede cum e la moda.
In zadar ei ii vei spune
Aste s'aste nu sant bune,
C'a luat ea bine seama
Ca asa facea si mama,
Si cu tata trage danturi
Ca s numere la sfanturi.
Deci fiind ea invatata
Sa traiasca rasfatata,
In belsug si veselie
D'altele fara sa stie,
Cand ajungem in rea stare
Si in vre o scapatare,
(Cum se intarnpla adese,
Cand un' cand alt la cfit ese'.
Si slujnicile din casa
Negonite fug, ne lasa.
Atunci numai cu neveste
Vai i amar de nai este!
Ca ea nu stie sa' toarca,
Rule nu poate si stoarca,
Bucate nu stie face,
Copilul nu stie creste,
Decat st si se jeleste:
Vai de ea, nenorocita!
Arsa, fripta i parlita
Ca i-a fost tristile sparte
Si n'avut de barbat parte!
D'alde aceste i alte
Insira cu glasuri 'nalte,
Zi i noapte nu mai tace,
Un minut nu gustam pace.
Apoi iata orsanul
Cum ofticeaza sirmanul!
lar cumva de ii cla mana,
Si il cam sgarceste \Tana,
NefacAndu-i pe placcre,
Orce dupa cum ea cere,
Atuncea ea ofticeaza
Si zilele ii scurteaza.
De aceea dar pociu zice:
Ferice si lar ferice!
De viata taraneasca,
De si-i zicem mojiceasca.

3 La cult ee = Ajange i sfir,it prin palm' c Propriu cfit = aehi-

tare. Intreginn eliziuiiik, versul s'ar &Ind unul cein(1 altul la cfil ese.
4) TrfFtilP: euvant rar intrebuirAal : tri.;;te s mart.

www.dacoromanica.ro
 XXVII.
DtSPKt NEUNINE SI NE1NTELEGERE

Boii uniti la pasune

Lupul nu-i poate rapune
Si
0 nuia in mana lesne se 'ncovoaie,
Dar cand sant mai multe, se frang anevoe
Si
Oaia retrasa din turma
Lupii ,o iau dupa urma
Si
Vai de acea insotire
Unde nu este unirel
Ca
Nu poate fi 'nalbitorul
Tovaras cu vapsitorul.
Nici care
Va s'o 'negreasca din alba.
Va si maini albe sa aiba
Si
De va fi sa nu voiasca
Aluierea sa plamadeasca,
Sade, cerne pana maine
Si tot nu framant paine
Si
Se muncege, s'arnreste,

www.dacoromanica.ro
 79

Si nimica nu-i sporeste

Si
Ii joaca cu viclenie
In ciur fara vaclie.1
Zicand:
0 amaritii de noi
Nu ne unim amandoi!
Ca
Eu zic tunsa si el rasa,
Nu stiu la ce o sa iasa
Si
Eu strig in cat capul mi se descleeste
$i barbatu 'n lene abia mormaeste.
Unul zice:
Nu ne putem intelege,
Un fel nu ni se alege.
MIN]:
11/1.'a inzabalat muierea
Si ma joaca cum i-e vrerea
Si
Ma fierbe in oala spaca,
Zi, noapte nu va s taca.
Of!
Ma ciocaneste ca covaciul2
$i ca ghionoaia copaciul.
and se necajeste
Striga i ipa ca din gura de sarpe,
De ma iau fiori din crestet pana'n talp2
Si
Zbiard tocrnai ca o proasta,
Parca-i pune sula 'n coasta.
Blestemand:

1) Veicalie (ercevea sau ramil a ciurului.

2) Cowan ---= fierar.

www.dacoromanica.ro
sO

Doainne ia-mi moartea, i zilele barbatului rnieu,

Ca.
Nu pociu scapa de el ca de dracul.
Si eu nu-i zic decat:
Ci mai zi, zice-ti-ar popa la cap
Si ori unde ma duc:
Se tine dupa mine (n'ar fi sa mai zic)
Intocma ca dracul dupa copilul mic.
S'a lipit de mine ca scaiul de caine
Si
De prea mult ce ma iubete
Ca cocowl ma chiorete.
Ma chiore5te parca va sa ma impuce.
Cum zice vorba:
Nici nu te lasa sa te prapadWi,
Nici nu te lasa ca toti sa traesti,
Ca
M'a imbatranit, mi-a scos peri albl.
Si ea
Sade tot abanos, tapan i vartos,
Ca
Dracul cat trae$te nu imbatranete
Si
Drac mort n'a vazut nimenea. vrodata.
Se vede ca
Are nQua suflete ca pisica.
Iar mie
Ziva i noaptea imi roaga moartea.
Iaca
Ni!le zile amarite,
Necajite i tarite.
Dar intr'o zi
Era sa lepede potcoavele
Si
I-a avut Dumnezeu de tire

www.dacoromanica.ro
 81

$i putintica norocire,
Ca
A zis hopa i a sadt groapa,
Dar de mult era sa-i cante popa
si,
A dat mana cu moartea.
Dar
N'a dat zapis cu Dumnezeu.
Eu stiu ins
Daca mare nevasta mea, se duce lumea jumatate.
Daca mor i eu se isprveste lumea.
De aceea
Raba inima i taci, ca n'ai alta ce sa faci.

68. POVESTEA CANTECULUI

0 rabdare sfanta, baz1 mantuitor,

Liman de scapare tu esti tutulor!
Din copilarie tu ma 'mbratisasi,
La toata nevoia lupta-ti protejasi.
D'or ce imprejurare tu ma izbavisi
$'or ce veninare tu mi-o indulcisi
Multele-mi necazuri a ti le descri
Iti sant cunoscute, nu ma parasi.
Tu si la 'nsurarea-mi cu mine venisi
Si multele valuri mi le stavilisi.
Rauri de necazuri, ce vrea-a ma 'neca
Le pusesi hotare a nu ma calca.
Furtuni cand batura ma adapostisi,
Vrajmasi se sculara i ii rasipisi;

1) Baz bare/. Ii gasiin si in titlul c5rtii lui,Pann: Bazul teuretla

i practic al rnuzicei. 1843.
A pann. PoveNtea vorboi" Vo). Ii

www.dacoromanica.ro
82

Mai trimis cu gandu'n veacul batranesc

Ca sa-1 iau de pilda, sa ma racoresc:
Mi-ai pus de icoana pe cati te-au urmat,
Cati te 'mbrati$ara si au triumfat:
Scorpii, serpi, balauri ei au biruit,
Tu le-ai dat putere $i s'au izbavit.
Rabdare! Rabdare! zid sprijinitor,
Vino, fii-mi razim, stalp sprijinitor.
Imi cunosti tconsoarta, vezi ca imi d chin,
Vino $i'ma scapa de cumplit suspin,
Nu'mi zugravi plata, desfatari ceresti,
Nu pociu sa mai sufer zile tirane$ti.
Pentru ne'ntelegeri amarit traesc,
Ah! viata-mi scurta rau o cheltuesc!
Vezi daca se poate stavila sa pui,
Sa-mi radici nevoia, ca 'ndreptare nu-i.
Soarta-mi Impileaza viata la pamant,
N'am traiu, n'am odihna, n'am nici crezamant.
0 rabdare sfanta! da-mi a imita
S'a Ilia de pilda chiar numirea ta.
Solomoane drepte, tu pilda ne-ai scris,
Tu cu 'ntelepciunea ai cantat $i-ai zis:
Leii $i balaurii tot se imblanzesc,
Iau de 'nvatatura, se domesnicesc,
Iar a releit boala n'are nici un leac,
N'are iniblanzire, ea e cruda 'n veac,
Ca vierme ce roade pomi verzi si copaci,
Ca rugina fierul, si n'ai ce sa-i faci.
De consoarta buna cati sant norociti,
Le sant cununi scumpe, viezt linistiti.
Eroa2 rabdare, da-mi un bun raspuns
Ft A"relei boola: boala feineii rele.
1) Viez viazd = frelese.
2) Erod, r.erninintdo Ia erdu. Forma neintrebuint,atii..

www.dacoromanica.ro
 83

Nu-mi curma viata, vezi cum am ajuns!

Nu mai am putcre, viata nu-mi r5pi
Si pefez., de petec nu mi-o tot carpi.
Stie cel puternic cat d'amrit sant,
Care soarte 'mparte la toti pre pamant.
Stic ce consoarta e pe capul mieu,
Care irni raspunde ca un Dumn2zeu:
Prin rabdare, zice, v yeti mantui,
Despre Cate rele va yeti bantui.

Vino dar, Rabdare, vino, nu 'nceta,

Vino, ca prin tine voiu inainta.
Trista mea viata tu o sprijinesti,
De orice ispite tu ma mantuesti,
Tu 'mi-ai fost i coala, tu invatator,
Te-am avut in patimi ca un protector.
Ale tale sfaturi mi-a fost de folos,
Mi-ai dat mangatere'n timpul dureros.
Tu pe cati te-asculta asa-i imbunezi,
Le dai cercsti daruri si-i incununezi,
Nu'n flori impletite ce se vestejesc
Si putrezitoare, lucru pamantesc,
'Ci de raze sfinte luminand mereu,
Drept rasplata buna dela Dumnezeu.

0 maica Rabdare! nu ma parasi,

Tu hut esti sperarea sprijin a-mi gasi,
Sant perit atuncea cand ma vet lasa,
Fii-mi mie razim j nu-mi va pasa.
Voiu sa mor cu tine, sa ma 'ncununez,
Cu tine'n brat viata-mi voiu sa o'ncetez.

A e amid,
El de board. patimeste

www.dacoromanica.ro
84

Si p'alti de leac sfatueste,

Lisa
Gaina 'ntr'un loc cotcorogeste
$i'ntr'alt loc oul se gdseste
Si
El intr'un fel o ursia,
$'alt fel esi la vapsea,
Caci
Ursii c'ursul ursaresc
In danturi nu se lovesc.
Vorba e cA
Joci cu tichia chelului,
Ajungi i tu'n felul lui,
Mica:
Cu oil ales, ales caei fi, si Ica cel indartnic te vet indaratnicP.

1) Psatutul /ui Davi /. (Not:a autorului).

www.dacoromanica.ro
 PROVERBURI T1JfCTI2
Ceeace semeni, seceri; ceeace faci, gasesti.
Picand, picand, balta se face.
Cine se mandreste, ramane scapatat.
Din lucru de nu-ti prisPseste, din dinti mai opreste.
Cine intreaba, munti sare.
Cine este linistit se odihneste.
Putin sapa, neted sapa, clupa statu-ti sapa!
Putina milostenie de multe nevoi scapa.
Cap fara de griji la bostan creste.
Limba fara oase, oase sframa.
Din aguricla miere se face. Cu ce? Cu rabdarea.
Rabdarea e mantuire.
Paine cu sare e gata mancare.
Oaspetele nu mananca C2 gandeste, ci mananca ce gaseste.
De n'ai treaba, fa-te martor; de ai bani multi, fa-te chezas.
Din frunza de dud atlas se face.
Otetul de geaba e mai dulce decat mierea.
Boului coarne, pasarii aripi povara nu sant.
Caine pe caine nu mAnanca.
Nu Oka sarpele care doarme.
Cine nu-si poate citi scrisparea lui, magarului se aseamana.
Doi carmaci o corabie o ineaca.
Cine bea in cinste ori in dator, se imbata de cloud ori.
2) In editia de la 1853 aceste Proverburi se publick avnd in fatil
teNtul turoese. Am socolit de prisos sS. reproducein vorbele turce0

www.dacoromanica.ro
Cererea chiorului ce este? (dol. ocbi).
La maseaua care doare, lirnba atinge (totdeauna ).
Cine scuipa in vant, in obrazul su scuipa.
Vrajmasul intelept e mai bun decat prietenul far8 minte.
Carnea i pielea omului nu sant bune de nirnic.
Celuia ce intelege, un iantar ii e trambita, celuia ce tin intelege:
tobe, surle, sant putine.

www.dacoromanica.ro
 XXVIII.
DESPRE VIZITE SAU CERCETARI

Vizitele mai placute Tot la anui ne 'ntalnim,

Sant cele mai rar facute. Sa stii insa c
ililu Iti zic: Astea sant numai niste vorbe.
Mai sezi, ca nu sezi pe ghimpi! De vreme ce
Ce te grabesti ca 'n alti timpi? Ill Lai rara vedere
Ca Este mai cu miere
Omul dintr'un copaciu cade Si
Si vr'o trei zile tot sade Rara intalnire
Si a E mai cu iubire.
De iubit ce ne iubim

69. POVESTEA VORBEL

Soacra unuia intrand

Pe usa zambi, zicand:
Buna ziva, fatul mieu
Ia vezi cum te iubesc eu!
Ca tot des te cercetez!"
Raspunse el: Vaz si crez.
Dar de vei in felul mieu
Ca s te iubesc si eu,
Mai rar sa ma cercetezi,
Ca prea mult ma 'ndatorezi".

www.dacoromanica.ro
88

Altul iar trind rAu a zis

SoacrA, soacr poamd acrA
De te-ai coace cat te-ai coace
PoamA dulce nu te-ai face.
De aceea dar
RArisor s cercetezi
Si mai putintel sA sezl.
SA n'ajungd vremea s-ti zicA:
it casiinat ca baba la mormAnt
Si
Parch 1-a tintuit de scaun
Sau
Parcd-1 tiu in spinare
Si
ParcA cas, mas n'are
Si
De nu 1-as vedek parca as mai trAi,
Ca
N'ai sA te intorci din pricina lui
Si pard e
Vatse1 de mahala,
It plecat a colincla.
ZicAnd ca
Lupul imprejurul lui nu stria
Si
Sade ca lupu 'n raspAntie
Si
Unde skit doi cu el se f ace 1 trei.
Adicit
Martie din post nu lipseste
Ii intrebi:
De unde vii? D'acas Unde te dud? kas.
Geaba vii, geaba te duci,

1) Se ram =se fac. partieularilate a vorhirii bucureqLetie.

www.dacoromanica.ro
 ea

Geaba spargi niste papuci.

A plecat prin mahalale,
S umble cu haimanale,1
Adaognd. ci
Daca sade el de geaba
Gandeste ca toti n'au treaba
Si
I se uraste sezand,
Nici o treaba neavand.

70. VOVESTEA VORBki.

Un Oran mergand odata 'n casa unuia poet

(Ca ingrijitor al viei s'al livedei cu pomet)
Si cu carti, hMtii gasindu-1, Domnule, ii zise el:
Eu ma mir cum totdeauna poti sedea tot singorell"
Iar poetul ii raspunse: Eu sant singur num'acum,
Ca cu tine sez de vorba, insa numai QU tiu cum".
* *
Vizita sau cercetarea unuia nepedepsit2
Este mare greutate 'n casa celui procopsit
Sau
Numai atunci este singur cel ce este procopsit.
Cand sta de vorba in casa cu omul nepedepsit.
De aceza a zis unul:
De frate, frate sa-mi fii,
Dar la noi mai rar s vii,
Ca
Cti merg mai des sa se vaza,
Cinstea li se imputineaza.
Cum a zis un prost:
1 liainianale = vagabonzi (1N .ta autorului).
. 2) Nepedepsit--- neinuatat, sells arha;c.

www.dacoromanica.ro
90

De cate ori la biseric'am mers

Papa salcie mi-a dat,
Daca am inceput sa merg mai des,
La mine nu s'a uitat,
Fiindca el
La biserica a mers
Prea de multe ori si des,
Din Florica in Pastica,
Ca
Ii era frica sa nu-1 ia sfintii la goana.

www.dacoromanica.ro
 XXIX.
DESPRE CONVERSATII
SAU PETRECER1 $1 GLU/v\E
Vreme e a rade, vreme e a plange 1
Cand se vorbege de ras, nu se spune pentru plans
Si cand se spune de plans, nu se vorbege de ras.
Iar nu
Ras amestecat cu plans.
Cum a zis una:
Barbatul mieu zace mort in casa i ma .fdeui de rasei.
Cu toate ca
Moarte fara ras i nunt fara plans, nu se poate.
Dar ins
Glumele nevinovate
Sant ca sarea in bucdte,
ca
Cu rasul i cu glumele
Se culeg toamna prunele
Si rachiu-1 bea zapciul.
Iar nu
Inima-mi crapa de foc
Si lui ii arde de joc
S/
Inima mea plange i el rade,
1 Autorld no4eaz5, cii. e din Zcitsinst, nna din citi1e Yechiului
Testament,

www.dacoromanica.ro
92

Ci cum am zis:
Toate isi au vremea lor
Si cand glumesti
Glumeste numai cu gura,
Iar nu si cu 'rnbrancitura,
Ca
Cand joc magarii 'mpreun
Se strica vremea cea Nina
Si
Pe multi prieteni in lume
Ii facem dusmani prin glume,
Ca
Unul ardica la gluma
S'altul te 'njura de muma
Si atunci
$i .de e glum& dar nu e bund.
In adevar
L'adunare cine tace
El la niminea nu place,
Dar si
Cine tot mereu vorbeste,
El la multe si greseste.
Ins
De multe ori fa 'ntrebar-.).
Si tacerea raspuns are.
De aceea zice un intelept:
Or zi ceva mai bun decat tacerea, or taci,
Ca sa nu-ti zica:
Rana acuma a vorbit, iar acuma a tusit.
0 vorbi pe negandite
Si iesi cam pe brodite
Si
Par'ca o scoase din buzunar
Si
N'a deslegat sacul Inca,

www.dacoromanica.ro
 9

Dar sa vezi. vorba adanca.

Tot ce este
Nu vorbi peste masura,
Ci pune-ti lacat la gura.
Dintre toate
Vorba de rau mai lesne se crede
$i pe urma
Dintr'o vorba iti aprinzi paie in cap,
Ci mai bine sa-ti zica:
Este gradina de om
Si
De vorba lul nu te saturi
Decat sa-ti zicai
Este cam dupa pranz
Si
Are samanta de vorba.
Iar
Cand la adunare multa
Spui ceva si nu te-asculta,
Da-le pace tutulora
$i iti zi ca esti la moara.
Ca atunci
Pared garaesc gasteIe
Si sbarnaesc mustele.
Mai vartos
Cand pornesc toti sa vorbeasca
Parca-i lavra evreiasc.

71. POVESTEA VORBEI

Un surd caprele pazind Nici o capra n'a vazut

$i la umbra adormind, Si crezU ca le-a, pierdut:
Dupa ce s'a desteptat A le cauta plecand.
Si irnprejur s'a uitat $i din loc in loc =bland,

www.dacoromanica.ro
94
Zari p'un plugar cioplind
$i la un gard impletinth
Se duse a-1 intreba
De i le-au vazut au ba?
El iarasi tot surd fiind
$i ce zice nestiind
Socoti ca I-a 'ntrebat
De mai are de lucrat
$i nasu 'n sus ardicand
Arata ou el zicand:
lath mai am putintel
Pan' la acel copacel,
Apoi ispravesc, ma duc
D'amiaza ceva sa 'mbuc".
Asa dar el a plecat
Spre unde i-a aratat,
Socotind ca i-ar fi spus
Ca p'aci turma-i s'a dus
Zicand: De le voiu gasi
Si tu te vei folosi,
Ca e in ele un tap,
Cu cornul drept frant in cap,
P'acel iti fagaduesc
Ca pe loc ti-1 daruesc".
Deci acel loc ocolind
Si turma in crang gasind
S'a 'ntors catre lucratot,
Zicand in chip zambitor:
Iata ma tiu de cuvant,
Ia tapul cu cornul frant".
Plugarul cum s'a uitat
Ii raspunse suparat:
Sa fereasca Dumnezeu!
Nu, nu i-am frant cornul eu".
www.dacoromanica.ro
:Ciobanul ii zise iar:
Te necajesti in zadar,
Nu-ti 011 altul sanatos,
Dar p'acesta bucuros".
Plugarul tapu'npingand
Se uita urit zicand:
Ma! o, omule natang
Cum eram cornul sa-i frang?
Cand eu nici nu I-am vazut.
Nici sa ma uit am sezut".
Fiind acestea acum
La marginea unui drum,
Vad pe o fata trecand
Si la canepa torcand.
O opresc, o chem pe loc,
O aduc aci 'n mijloc,
Si unul si altul se pun,
Si cearta 'ntre ei isi spun.
Ea intamplandu-se iar
Surda, ca i dansii chiar,
Gandi cit o 'ntreb pe ea
Pe cine-i place sa ia,
$i le zise: De vreti voi
Eu iau pe unul din doi,
Apoi fii tu, fie el,
MN-mi placeti tot un fel".
Pe cand acestea spunea
Iata s'un popa venit,
De batran se cocosia
Si calare far' de sea.
Ei pe loc cum 1-au zarit
Si pe dansul 1-au oprit,
Si ca sa-i spuie s'au pus
 95

Toti, cum ziseram mai sus. Ca nu-1 incapea deloc.

Preotul surd fiind iar Surzii gramacla intrand,
Si ce zic ne-avand habar,
Fara a-si atepta rand,
Cand la unul ascult,
Toti de-odata s'au pornit,
Cand la altul se uita, Ii spun la ce au venit,
Si sarind jos dupa cal Dc parea ca urla lupi,
Zise: De e al tau, na-1, Si albinele la stupi.
Ca la treaba mea mergand PlugaruI jura pe sfant
II gasii cola. pascand,
Ca el cornu nu i-a frant;
Si pe el m'am aruncat Ciobanul striga Malt,
Sa ma duc pan' la al sat". Ast tap ii dau, nu-i dau alt!"
Fata ardta i ea
Deci ei cum s'o fi 'nteles, Ca pe unul din doi ia;
Nu pot sa va spun ales, Preotul spunea de cal,
Ca cu totii au plecat Aratandu-5i al sau hal,
S'au mers la zapciu in sat, Cum ca el nu 1-a furat
Sa-i impace la un fel, Ci numai 1-a 'ncalecat.
Ca doar n'o fi surd si el.
Zapciul in acea zi, Zapciul privind uimit
Cand a vrut a-i auzi, La lucru nepomenit,
S'a 'ntamplat a-1 nerneri Find si suparat foc
Cand nu-i putea suferi De curd O. de cojoc,
Si vorba cand nu-i placea, Se desbraca 'n acel ceas
Fiind ca cura facea, $i zise stramband din nas:
Si umblase cam zarif 1 Sa n'am parte d'ast cojoc,
Si era putin zaif.2 (Si il arunca in foc),
Venise atunci la el Sa se prefaca'n carbuni,
S'un mester c'un cojocel De nu santeti voi nebuni!"
*
Si se necajise foe * *
L'asa oameni patimasi
Poate \crede cineva0,
Cand ii taie vr'un cuvant
Si-i ramane vorba 'n vant,-
Dar ti-e ciuda foarte mult,
Cand aud i nu ascult.
1) Zaili elegant.
2) Zug' = 1p)laau.

www.dacoromanica.ro
DESPRE 1UTEALA, MAME 51 POSAC1E

El chiar singur a stricat

Si iar el s'a mhniat
Si apoi
Da si cu coasa i cu gresia.
Nu judech:
Unde o il s iash,
Or ca tunsh, or ch rash,
Ca
Focul cand se incinge
Anevoe se stinge.
Insti
Cine se iuteste, curhnd osteneste
Si
One se oteteste, sh bea opt sh-i treaca,
ca
Cela ce se pripeste adesea se poticneste.
De aceea
SA nu te pripesti, eh o gresesti.
Totdeauna
Masoarh de multe on i croeste odath.
Insh
&int firi intre firi de nu stii cum sa te miri.
Unul
5ade posac si Malt

www.dacoromanica.ro
 97

Par'ca este surd i mut.

Par'cd i-am fript 5erpi pe burta.
Par'ca i s'a innecat corabille.
Par'ca toata lumea ii e datoare.
Par'cd mi-a tors 5i nu i-am .platit.
Par'ca i-a murit curca cu oul in cuib.
Par'ca tot ii ploua 5i-i ninge.
Par'ca i s'a taiat lefeaua 1
Par'd i-am luat apa dela rnoara.
Par'ca i-am taiat i apa dela gard.
Par'ca i5i jelege parintii.
Cand rade, soarele rsare,
Cand se necaje5te, tuna 5i fulgera.
I5i pierde 5i cumpatul 5i umbletul.

72. POVESTEA VOtBEI

Unul trecand un rau mare cand vru carul a-si suci,

Cu 'ntamplare deodata rupe oi5tea aci.
El necajit sta, se uita, fluerand 5i injurand,
I5i d palrne, bate boll, da'n car 5i'n toate de rand;
Dup'aceea ca s'o lege, o funie de teiu ia
Si incepe sa o scuipe s'o poata ceva muia;
Dar din contra 51 l'aceasta injura, se necajia,
Ca cum vrea el sa o moaie scuipatul nu-i ajungea,
lar un om ce sta d'oparte 5i la dansul se uit
Incepb de el sa raza, zicand: Vai de mintea ta!
Ma omule, dar nebun e5ti?... Moaie funia in rau,
Ce tot stai 5i scuipi din gura cand ti-e apa pan' la brau?"
Da, sine zici, el raspunde, ca. mai 5tiu ce fac 5i eu!
Par'ca-mi lipse5te o doaga acum la necazul mieu".
* *

1) Lefeaua (forma familiara) = teufa.

A. Pann ,,Povestea Vorbei" Vol. II

www.dacoromanica.ro
eM

Unii de necaz cand clau

Pierd i mintea ce o au;
Iar alti de el nu mai scap
Si tot au simtiri in cap.

DESPRE TUTEALA. i MANIE IARASI

Omul indaratnic toate d'andaratele le face.

Tu umbli s-1 imblanzesti
Si mai rau ii indracesti.
El
Pentru o musca isi da palme
Si
Pentru un purice isi arde plapoma.
Pentru un soarece
Lasa sa arza i moara
Numai soarecii sa moara.
De aceea zice:
Raul ce si-1 face omul singur, nimenea altul n'ar putea sa i-1 faca,
Ca
Otetul tare vasul sari si-1 strica'.
Omul indaratnic
Ce apuca se usuca
Si
Toate d'andaratelele ii merg.
AdicA:
Dupa ploaie, chepeneag 1
Si
Dupa moarte cal de ginere.
El nu tie ca
Toata graba strica treaba.

1) Chepeneag = manta en. glugcl.

www.dacoromanica.ro
 Si
Cine se grabeste curand osteneste.
Iar
Incet, incet, departe ajungi,
Ca
Lucrul bun anevoie se dobandeste
Si
Cu incetul se face otetul
Si
Copaciul mare dintr'o aschie nu se. taie.
De aceea
Nu te grabi ca fata mare la argea i ca vacluva la maritat,
Ci
Cu rabdare i cu taoene
Se face agurida rniere,
Ca nici odata
Doua pietri tari nu pot macina bine.
Iar
Cine se iuteste La manie pentru orice fie, e dobitocie
De aceea
Nu fii iute ca piperul in toed vremea
*Si
Nu umbla cu tifna in nas.
Nu fii ca
Vacarul care s'a rriniat pe nevasta si nasul si-a Mat.

73. POVESTEA VORMI

Un vacar adesea tot se mania

De care satenii nimic nu stia.
Asit el odata iar s'a maniat
$i o zi Intreaga nimic n'a mance.
Seara daca vine la nevasta sa,

www.dacoromanica.ro
100

Cu parere'n capu-i ca lumi-i pasa,

0 'ntreaba zicandu-i: Ce zicea prin At?
Le 'Asa de dansul ca el n'a mancat?
Nevasta lui care era ca si el,
Prea cu minte mare ca de copacel,1
Ii Zise: Zau nu stiu, ei nu mi-a vorbit,
Poate i pe mine s'o fi necajit
Ca orcati cu carul pe la noi trecea,
Asupra-mi nici ochii nu si-4 intorcea,
Ci-si biciuia caii, boii isi !Atha,
Ca cand de la dansii necazu-si scotch".
Fie,- el [ii] zise, tot nu ma impac,
Nu mananc nici maine, ca sa vezi ce fac".

Asa el se duse ca un sec i prost.

Si tinit saracul s'a doua zi post.
Seara iar intreaba'. ce au zis de el?
Si ea ii raspunde tot in acel fel.
El iar se antarata cum o auzi,
Si: Nu mananc,zise, nici a treia zi".
Dar razbindu-1 foamea n'a mai intrebat,
Ci ii parea miere codrul cel uscat.

Prin urmare dar

S'a maniat rau pe sat
Si trei zile n'a mancat
Si
Le-a facut-o pe piele,
Ca
Nu mai putea de dansul.
Irma
Omul indrtnic i pisma,s, ca racul isi mananca carnea smgur.

1) Cox Icel.: copil mic.

www.dacoromanica.ro
 101

Il auzi strigand:
Nu ma plec, d'as $ti ca m'a$ tari cu inima pe pamant.
Omul rautacios i necajicios
De nu poate strica altui, ii strica
Ca
Ursul, cand n'are de mancare, isi =sea din labe.
Muierea rea singura .10 da palme $i-si bate capul de pereti.
De vreme ce pe
Muierea inteleapta o bate cineva $i-i e ru$ine sa planga, iar
muierea rea numai dintr'o vorba ardica mahalaua 'n cap.
Tip ca cand o belest2 cineva de vie
Si
Ca cand ii frige cineva r p i pe inima
Si
In necaz ca i-a zis neroada, $i-a -Cafe din radacina coada.

74. POVESTEA VORBEI

Unuia stean odata muierea i s'a 'necat,

Cand la un rau impreuna cu altele s'a scaldat,
El cu o prajina 'n mana in varfu-i cu carlig pus
Se ducea tot cautand-o, pe cursul apei In sus
Altul trecand ii intreaba, ce tot umbla cautand?
El spuindu-i tot odata Ii ceru $i sfat zicand:
Mi s'a 'necat, fratioare, rievast a. colea mai jos.
Si cum sa o gasesc nu stiu ca emit fara folos".
Bine, acela raspunse, ce cauti pe rau in sus?
Ca apa incolo la vale trebue sa o fi dus",
Nu crez, irate, el li zise, sa fi mers pe apa 'n jos?
Ca ea cat trai in viata toate le facea pe dos,
Si socotesc ca si moartil d'andaratele s'a dus;
$i trebue prin urrnare s'o caut pe ap6'n sus"

www.dacoromanica.ro
 DESPRE AMICIE SAU PRIETENIE
Timpul trece cu azi cu maim,
Iar vecinul rau tot ramane.
Lisa
Cine a aflat in lume prieten adevarat
El o cornoara bogata 'n viata sa a castigat,
Caci
Pe cati ii credem de prieteni
Ne sant ca niste cunoscuti,
Numai din vedere vazuti;
Iar
Pe cati ii numim cunoscuti
Ne pot fi vrajmasi nevazuti.
Cei mai multi sant
Prieteni ai mesii, iar nu ai nevoiei.
Care zice:
II cunosc ca pe un cal alb,
S'alearga sa te-ajute 'ngrab,
Iar nu carii
Se raspandesc ca potarnichile,
Zicand:
De-1 voiu mai vedea odata se face- de doua ori.
Zice un proverb:
Cuiul cel nou scoate pe cel vechiu afara.
Insa
Nici oclata pentru un prieten nou castigat, nu lepada pe cel vechiu.
Ca
Prietenul vechiu este ca vinul, care pe cM se invecheste p'atat
mai cu gust se bea.

www.dacoromanica.ro
 1,03

rieten adevarat este acela, care te sfatueste spre biRe, jar. It LI

care ii lauda nebuniile.
Precum zice alt proverb:
Dacd din nenorocire 1 ai prieten nerocl, tu fii intelept.
Iar de este
Bun, ca painea a bunk ii iei imbucatura din gura.
Zice alt proverb:
Daca prietenul lau este miere, tu nu umbla sa-1 mananci tot.
Cum a zis unul:
Tu zici ca-mi voesti binele i ma 'nghimpi ca albinele.
Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste.

75. POVESTEA VORBEI

Doi prieteni impreuna pe un drum calatorind,

Un urs le iesi 'nainte, cu groaza spre ei viind.
Unul dinteinsii de frica, vazand ursul furios,
Se sui si se ascunse, sus intr'un copaciu stufos;
Celalt intr'acest pericol singur dad s'a vazut,
S'a 'ntins la pamant indat i in mort s'a prefcut.
Ursul dar, tot-deodatd asupra lui cum sosi,
Pe la nas; pe la ureche se pleca a-I mirosi;
lar el isi tin suflarea sd nu-1 simta ca e viu,
Ca ursul mort nu mdrianca, dupa cum zic cei ce stiu.
Si asa de mort gandindu-1, cum sta nesufland lungit,
Nici de cum neatingandu-I, 1-a lasat si a fugit;
lar prietenul sail care sta in copaciul stufos,
Dupa ce se duse ursul, 1-a 'ntrebat clandu-se jos:
Ia spune-mi, niai fratioare, ursul ce lucru-ti sopti,
Cand se puse la urechia-ti?" (si 'ncepU a hohoti.)
Mi-a poruncit, el raspunse, sa tiu minte s pazesc
Si c'un prieten ca tine sa nu mai citlatoresc".

1) In text gre,ala de tipar : norocire.

www.dacoromanica.ro
 XXXII.
DESPRE PIZMA, N/RAJMASIE SI URA

Am mai zis ca,

Mai bun e un vrAjma, inteiept, decat un prieten nerod,
Cu
La casa aprins 5i vecinut vrajma5 aleargA sa o sting.
De aceea,
Nu da nitnunuia loc
S te blesteme cu foc
Si
Nu te luA cu nimenea 'n pizma,
CA pizma scoate bici
Ca picioarele de opinci.
Totdauna
Cine va umblA cu pizma
Ii va sparg2 singur cizma
Si
Cu pizma nu o scoate nimen2a la cApatniu.
De aceea,
Nu te juca cu coada ursului.
CA
Intre o mie de prieteni un vrjma5 de vei aveA, e destul ca va-ti
ffica pe toti 'vrjma5i
$i apoi
Zece gA5te cAnd se pornesc
Pe un cAine-1 biruesc.

www.dacoromanica.ro
 106

Si
Zece martigi pot duce pe un arrnasar,
Iar tin armasar nu poate
Ca sa le duca pe toate.
Ci te ferege si
Nu da ciomag cui nu egi drag,
Sa .nu ti-1 intoarca in cap
Si
Nu da sabie in mana celui vrajmn
Ca pe alt dupa ce taie
Si asupra-ti o sa saie
,Si vii la proverbul;
Vino, lupe, de ma mananca de gata.
Insa
De pizrna i vrajmaia atarna i zavistia
'di ,thnci
Carii och ' mai bine?... Ai zavistnicului,
Ca
Ochii zavistnicilui vad i cele ce nu sant.
Zavistnicul
Are vaz de lup i auz de vulpe.
El
Este ca un caine de u$i multe,
Ca
Pe cati nu-i poate musca, ii latra.
Dar
Insa pe unde II tie
Nu-i d meii 1 sa mai vie,
Ca
De multe ori unde nu ajunge pielea de leu, irnplinete cu pielea
vulpei.

1) N u-i da mr*i = nu poafe.

www.dacoromanica.ro
 XXXIII.
DESPRE CEARTA $I NEINVOIRE

Lupii se cert pe unde vin

Pentru dobitoc strein
Si
Vrabiile se galcevesc
Pentru meiul omenesc,
Ca
Oamenii prosti se cert ca tiganii si se bat ca orbii
Stau intre nicovala si ciocan.
S'a pomenit ca
L-a traznit ca din senin.
Vai de ei!
Traesc ca Cahill cu porcii,
Ca
Se cearta de-si mananca capetele.
Ornul galcevitor
Cauta galceava cu lumanarea.
El este:
Tu-i dai buna dimineata
Si el de par te inhata
Si
Tu-i ceri sa-ti numere toate
$i el dator te mai scoate
S'apoi
Nu se'mpaca cand se'ncurch

www.dacoromanica.ro
 107

SA-i dai i urdd de cured.

Dar
Isi gseste uneltioard
Sa-i taie din unghisoard,
Ca
II dete afara indatd
Ca pe o mdsea stricat
Sau
Il lu pe loc de bete (brdu)
S'afard pe us6-1 dete
Si
De btdi i lovituri
Scapa printre picaturi
Si
Scapa ca din ghiarele ursului cu pdrul vlvoiu
Si
I-a dat pdn' s'a sturat
S'atunci 1-a fcut scapat,
Ca cdinele
Se pomeneste din cale
De coadd tocrna in vale
S'apoi
S'a spart pricina in sobor
Tot iarsi in capul lor,
Fiindcd a fost
Cu invdtul altuia si cu panil sau,
Ca
Altui ce-i pasd de pdsul tau.
El zice:
N'o s cAnte cocosul mieu pe gardul lui.
De i
Duna nor i ploaie rdsare si Soare.
De aceea
Tine minte in tot vacul
Si nu-ti bagh in card cu dracul.

www.dacoromanica.ro
108

Ci
Lasd-I sd-si impartd pijrul
Cu furca (bdtut ca mdrul)
Si
Pe cine-I mandnan spin.
Lasd-1 sa-i dea scArpinare
Si
LasA-1 s-i ia pArul foc,
Ca nesupusului
Mai bine odat, na!
Decdt tot: stdi cd ti-oiu da
$i decdt
Ti-o fac tie, tine minte
Si
Ti-o coc eu tie, stdi md
S'apoi
Dumnezeu sd te fereascd
De bdtaia cea orbeascd
Si picioranga schiopeascd.
Povestea tiganului:
Care cum venid
Tot Udrea-I chemd.
Zicdnd:
Lasd-I s-I mosesc eu.
Altul
Lasd-1 pe seama mea, eu snt nasul lui.
Si altul iar:
Lasd si eu sd-1 ating,
Spateie sa-i mai incing.
Bunioard,
Au venit sdlbatecii
S 'mpace domestnicii.
Insd
Cine are mintea 'ntreagd
In cearta altor nu se bagd.

www.dacoromanica.ro
 109

76. POVESTEA VORBEI

Doi ostasi odinioara stand cu sabii la duel,

Un taran prost cum ii vede se \Tara, 'ntre ei, si el,
Strigandu-le: Stati mai frate, ia stati pentru Durnnezeu,
Nu va omoriti cu zile, ascultati cuvantul mieu!"
Dar ei vrand sa se loveasca, sabia unuia pica
Drept in capul taranului i 'n cloud i-1 despica.
Comisia luand stire cu doftor a alergat
Ca sa vaza pe saracul de este de vindecat;
Intr'aceasta comisarul cand zise: Ia va uitati
Daca creerii in capu-i sant de sabie stricati".
Taranul: la lasati, zise, ca eu, creeri de aveam,
Nu In'amestecam in cearta, ci drumul imi cautam".

www.dacoromanica.ro
 XXXIV.
DESPRE PRICINI DE JUDECATI

Judecata .e in capul omului.

De aceea zice:
Pune-ti caciula inainte i te judeca singur,
Ca
judecatorul cand ti-e protivnic, cu cin2 o sa te judeci?
Daca va si
Face hatarul corbului c4 sa invinovateasca porumbul
Si
Cine plange inaintea judecatii ii pierde lacramile.
Ca de e vinovat,
Ii intinde ca pe o opined scurta
Si
Ii poarta pe la icoane
Sau
II poarta de nas pe unde ii place,
Ca
Schiopatura oilor e bucuria lupilor,
Pentruca
Lupii totdeauna se bucura_ in timp de furtuna,
Ca
Doua oau cand se tot ciocnesc, unul trebue sa se sparga.
Insa
Gardul cu proptele bune
Nu cade 'n timp de furtune.

www.dacoromanica.ro
 111

Si
Cine da din maini nu se inneach,
Ca
Darea trece marea
Si
Aurul deschide raiul
Si
Sabia de aur taie mai mult deck cea de fier.
Ci
Bate-te cu sageti de argint, de voesti sa biruesti.
Ca
Banul e ciocoiu de usi multe,
Are trecere'n orice curte,
De aceea
Or s fii cu miere 'n gura, or u mana 'n buzunar,
Ca totdeauna
Bogatul greseste si saracul cere iertaciune,
De g
Dreptatea iese ca untdelemnul d'asupra apei,
Dar
Mai bine o invoiala stramba deck o judecata dreapta,
Caci
Dreptul totdeauna umbra cu capul spart
S'apoi
Cine ti-,a scos ochii?Frate-meu.---D'aceea ti i-a scos asa adanc!
Povestea aluia:
Tiganui cand a ajuns imparat
Intaiu pe tath-sau a spanzurat,
Ca
Prietesugul judeckorului e pe genuche,
Dar insa"
Corb la corb nu scoate ochii
Si
Dac vei s nu scartie carul, unge osia,
Ca

www.dacoromanica.ro
112

Daca o ungi, merge mai bine.

Cum a zis unul:
Carte nu tie, dar calca popeste..
Cum a zis altul:
S.tie bine vlddica
Pe cine ia de chica,
Ca
Daca pui untdelenm in candela, iti va lumina
Si
Cand pui piemni- mai mult se face rnarnaliga mai mare,
Pentruca"
Boul nu treera cu gura legata,

Cine slujeste altarul, din altar, mananca

$i
Cine va sa se roage sfantului, duce lumanare i tamaie
Si atunci
Olarului unde-i place acolo pune manusa,
Ca rareori
Buturuga mica rastoarna carul mare.
Ci mai bine
Fa-te cu dramf tovaros pana treci puntea
$i
Zi ca e laptele negru.
Decat sa strigi:
Cu judecata, nu cu lopata.
Adevarat
E stiuta ca pricina nu ajuta.
Dar
In tam orbilor cel cu un ochiu este imparat.
De multe ori
Ramai batut, ocarit si cu banii dati.

1) Piemn.=.--- m7aiu nuleinat tiros.

7 Din aAposlols (Nola. autorului).

www.dacoromanica.ro
 113

77. POVESTEA VORBEI

Primavara intr'un nuc

Stand i cucuind un cue.
Doi prosti cum il asculta
Pornira a se certa,
Pe unu-1 chema Palmus
Si pe celalalt Ciomagus.
Plmus privind la cuc sus
vazandu-1 spre el pus,
Zise: Or vazusi tu, ma
Ca cucu mie-mi canta?"
Ciorhagus zise: Minti tu,
Ca cucu'n nue cum stath
La mine 'ntaiu se uita
S'apoi atunci canta".
Dar nu vezi, Palmus a zis,
Cu ciocu 'n cotro e 'ntins?
Daca tie ti-ar canth
La tine s'ar si uita."
Ciomagus se 'ntdrata
Si bata Ii arata,
Zicandu-i: Nu-mi tot vraji
Ca de ma voiu necaji
Cu asta in cap te pocnesc,
Ai auzit ce-ti vorbesc?
Ti-am spus ea cand a cantat
Intaiu in ochi mi-a cautat
"Ce e? tu sa ma bati, zici?
Tu pe mine?... Na dar, plici!"
Ce dai tu in mine, ma?
(Si ciomagus intrema).
Na, poc!ma plici, sap! na buf"
Rollo! stai ma uf,
A Pam -,,Povestea vorbei", Vol. 11

www.dacoromanica.ro
 Ho, ho, ce aveti de gaud?"
Striga Bunea alergand,.
S'apucand, ii descalci,
Pe un, pe alt irnbranci,
Pe amandoi ocarand,
Judecandu-i i zicancl:
Fire-ati porci-de caini sa fiti.
V'ati pornit sa va slutiti!"
Palmus, aprins grozav foc,
Merge la zapciu pe loc,
Si spuind cum s'a certat,
1-a dat bani i I-a rugat,
Ca, cand ii va infatisa
S zica ca el asa,
Ca cucul lui i-a cantat
Si sa certe pe celalt.
Ciomagus p'ascuns si el
Mergand in acela5i fel
Pe zapciu unse pe bot,
Dand cat aveh in punga tot,
Si isa 'zica 1-a rugat
Ca cucu lui i-a cantat.
Deci cand i-a infatisat
Si jalba le-a ascultat,
Zapciul putin miscand
Si genunchiul ardicand
Supt saltea le-a aratat
Banii ce i-a fost ei dat,
Zicand: Si un' s'alt mintiti
Si ca nebuni va sfaditi,
Ca cucul, sa stiti. curat,
Numai mie mi-a cantat;
$i, voi, zic, va impacati.
Sa n'auz ca v certati,

www.dacoromanica.ro
 115

C'apoi iau garbaciul mieu

Si Ira impac cum stiu eu".
Vezi asa
Cine face ca mine, ca mine sa pata.
Capul face, capul trage.
Unde nu e cap, vai de picioare.
Multi zic ca.
Banul e ochiul dracului
Si ca
Banul te baga afund, banul te scoate in und1.
Dar
Cu lca-te pe urechea aia
Si
Ei fi bun cat ei fi,
Caci
Bolnavul multe zice si sanatosul face ce stie,
Ca
A MO man in miere si ai. nu-ti linge degetele, nu se poate.

78. POVESTEA VORBII

Dou pisici dintr'o casa, surori, frati vei sa le zici,

In &Tiara dupa masa intrand ca niste pisici,
Mirosira, cotilira din taler in taleras
S'intre altele gasira si o felie de cas.
Sar amandou d'odata, asupra-i se gramadesc,
Pentru el vor s se bath, fac gura, se galcevesc.
Si una si alta rele, marai si miuia,
Sa-1 imparta intre ele nici de cum nu se'nvoia,
Si ca sa nu sa mai certe, merg la cotoiu, cor la el
Ca prin clreapta judecata sa le'mpace la un fel,

Und --=-- unda.

www.dacoromanica.ro
I 16

Cotoiul ca un cuminte, Ie-a zis: Nu v mai certati!

Ce folos mii de cuvinte? eu tiu cum va impacati.
Care le impacd toate e cumpana pre parnant,
$i impotriva-i nu poate nimeni sa zica cuvant".

Zicand aceste, apuca i cumpenele pe loc,

Cera casul sa-i aduca, il rupe drept prin mijloc,
Pune intCo parte 'alta cawl cel in doua frant.
Ina Ita cu mana 'ndata cumpana de la pamant.
Daca vede ca intr'o parte atarna mai greu nitel,
Ia din ceealalta parte i muca ceva din -el.
Il pune iar, iar radica, acum dincoaci greu vazand,
Muwa i d'aci nitica ca sa potriveasca vrand.
Apoi iar, i iiar i iara, cand aci cand colea greu,
Vrand lor rau sa nut le par.& el a muscat tot mereu,
Pan' se satura pe side i Fasa partile mici,
Atunci le potrivi bine i le dete la pisici.

Ele dar silite fura astfel a se multami,

Daca minte nu avura singure a-I imparti.

www.dacoromanica.ro
 X X XX .

DESPRE RUSINAKE SI NERUSINAKE

De oameni cine nu se rusineaza;

Nici de Dumnezeu nu se'nfricoseaza,
Insd
S aibd cineva ru$ine
Pana unde se cuvine.
Adica:
S aiba omul ru$ine
Mid face rail, iar nu bine
Si catre neru$inosi a zice:
Parca mi-e rusine mie,
Ca nu ti-e ru$ine tie
Si
Imi crapd obrazul de rusine.
Mi se pare de rusine
Ca cade cerul pe mine.
Dar nici sa fii de aceia
Parca n'are nas sa ne dea obraz,
Caci
Omul cu rugne piere,
ta
Nimeni nu da pan' n'di cere
Si
Toate-s cu timp si soroc
Si rugnea l'al ei loc.

www.dacoromanica.ro
118

Foarnea i rusinea
Nu se pot de loc uni
Inteun loc a locul.
Sant rusinosi i d'aceia care
S'a invatat desbracat
Si i--e rusine 'mbracat
Sau
Ii este rusine sa manance bine.
Insa
A mama nu e rusine,
(Cand mananci cum se cuvine),
Caci
Omul la masa cand sade;
S manance cum se cade.
Iar nu cum zice:
Si-a plecat gura i nasul
Ca cand o sa 'mbuce vasul.
Nici iar
Nu sta ca un nemernic,
Dadi te cunosti vrednic.
Mica:
Nu sta departe ca sa nu fii uitat,
Nici te vari ca sa nu fii pe branci dat,
Cad.
Obraznicul are ceas eand sa ia rusinea'n nas
Si
Cine are adunare cu cei fa,ra rusinare, e tot intr'o defaimare.
Indata ii zic:
Cioara langa cioara trage,
Rite paseri nu-i sant drage.
S'a vazut ea
Celui fara rusinare
De-i dai ceva obraz, sare
Sa ti se urce 'n spinare.
El

www.dacoromanica.ro
 119

De certare nu se rusineaza,
De.bataie nu se infricoseazd.
Dar insa
Isi gaseste fall vote
Lungul nasului sa-i moaie.
Zicand:
I se moaie nitel nasal cel de otei.
Si
Gast om me5tesugos a-i ciopli obrazul gros.

www.dacoromanica.ro
 XxxvI.
DESPRE OBRAZNICIE SI CALICIE

Ce-mi este moiicul, Ca porcul da navala.

Ce-mi este calicul? Dar si
Unul s'alt obraznic Duce la tavaleala.
Si in zi de praznic, De multe ori:
Ca Ca oala de mana
Omul calic i obraznic Ajunge dupa use.
Merge nepoftit la prazilic. Obraznicul este:
El Lasa-ma sub pat, lasa-ma in pat.

TU POVESTEA VORBEI

Un calator intr'o vreme langa un sat inserand

Trase aci la o casa, femeii salas cerand.
Femeia insa raspunse, zicand: Nu pociu, dragul mieu!
Ca barbatu' mi-e la moara si-s singura numai eu".
Si ce vatama, el zise, sa priimesti un drumas,
Care le nu-ti cere .alta de cat numai un salas?"
Adevarat, ea raspunse, asa e aupa cum zici,
Ca te-oiu primi in casa nimica nu o sa-mi
De cat iu e cu cadere unei tmete femei
Sa doarma cu altu 'n casa caad e dus barbatul ei".
Nu, nu draga, el ii zise, nu cer cu tine qitr'un loc,
Ma multamesc aci 'n tinda si la ziva plec pe loc".

www.dacoromanica.ro
 121

Se indupleca femeia, auzind acest cuvAnt,

$i zise: Asa se poate, tot esti l'addpost de vAnt".
El asezAndu-se 'n tinda, ca un foarte multmit,
Ea se inchise in cask si mai mult nu i-a vorbit.
Pe la rniezul noptii Insa. el nellnistit de gand,
Se scula, bAtfr in use: Le le! lele, 'ncet strigand,
Fa bine si imi deschide, te rog pentru Dumnezeu,
Ca vantul bate prea rece si mor tremurAnd mereu,
Ci lasa-ma dupa use, ca tot e 'n casd orcum.
Nu-ti face pacat cu mine sa mA duc bolnav p2 drum".

Femeia fiind miloasa deschizAnd, ii prihni,

Ca aci, precum ceruse, dupa usa a dormi.
Nu trecir douA minute i incepb iar a strigA,
Zicand: Le le! lele, dragd! indrAznesc a te raga,
Ca tot ti-ai facut poman k. si in casa m'ai bagat,
Fa bine 'ncai de 11 la lasa sa viu acolo supt pat,
Ca prin crApatura usii vine vAnt sagetator
Si m'a inghetat en totul de tremur par-cd sa mor".

Femeia cea induratoare iarasi se rnilostivi

Si sub patul ei sa doarma nu i se impotrivi.
Treednd irlSd putin Inca iar ii auzi strigand:
Le le lelisoara draga! si aci mor tremurnd,
Ca vine vArt si mai rece din peretele crapat,
Ci fa bine de ma lasa intr'un coltisor in pat".

PAn' aci vazand femeia ca. i-a vorbit tot cinstit

Si iritr'un colt aci in patu-i sa doarma l'a 'ngAduit,
Dar ii neastAmparatul in pat daza a trecut
$i vazind-o ca ea toate vointele i-a facut,
Isi lungi nasul i zise: Draga 102! tot mi-e frig,
A;ci ir 'a mad rau tremmr, uita-te cum ma 'ncovrig,
Ci f^f i tacut pomana, te rog fa-o 'ncai deplin
Si ma lasa langa tine sa ma incalzesc putin".

www.dacoromanica.ro
1'12

Omule! femeia zise, dar prea obraznic al fost

Intai cerusi numa 'n tinda sa' te las la adapost,
Apoi cerusi dupa use, si de acolo supt pat,
Parra in cea dupa urma cerand 'n pat te-ai urcat;
Eu iar ti le 'mplinii toate gandind c e.sti om cinstit,
Dar tu, c ti-am facut bine, de proasta m'ai socotit.
Si in loc de multamire ca un om nerusinos
Te 'ntinzi cat nu ti se cade cu obrazul tau cel gros".

Zicand ast-fel esi 'ndata, striga sa vie Grivei,

Ii arata pe streinul cel lungit in patul ei,
Si surnutandu-1 asupra-i si el iar cum il zari,
Ii faca 'ngrab' sa nu stie usa cum a nemerl;
Auzindu-i latratura i. fratii lui din vecini,
Sarind i ei desteptara catel, purcel i gaini;
Si asa toll cu parada, cu muzica de latrat,
Cu subtiri i groase glasuri ii petrecura din sat.

Obraznicului ins&
Orce o fi nu-i pasa,
Unde o iesi sa iasa,
Ca
Porcului ad ii dai bice
Si el se intoarce i zice:
Antert ma bated p'aicea.
Omul obraznic
Cineva "or de-1 cinsteste
Or cu vorbe-1 ocaraste,
El una le pretueste.
Ii veai numai:
Iti sta inainte cu cracii,
Ga ursu 'n spinarea vacii
Si
Nu-ti rnai cauta in obraz

www.dacoromanica.ro
 153

Iti cla cu liuleaua 'n nas

Si
Ingroase obrazul..
Ia rusinea in nas in fie ce ceas,
Ca este
Cu obraz gros i semet
$i cu guta de orbet.
Insa
Or i ce obraznicie
Curge tot din mojicie
Si
Tot cam dupa neam merg toate.
Din ce este nu-1 poti scoate,
Caci
Calicul imparat s ajunga,
Cat de multi bani punga,
El pana cand nu va cere
Nu mananca cu placere.

80. POVESTEA YORBEI

Auzirn din alte veacuri, ca un fecior de 'mparat

Preumblandu-se prin tara imbracat in port schimbat
A vazut cu 'nthmplare 'n rbarginea unui oras
0 prea frumusica jun cu chip ca de ingeras.
Care inteatat de dansa inima i s'a ranit,
Cat asupra-i de odata gandul i s'a pironit
S'astfel, desavarsire la amorul ei cazand,
Incpi sa patimeasca, somnul, linistea pierzand;
Se anti in toata vrernieE fel si chip a.se gandi
Cum' si ce mijloc se fad, el spre a o dobandil
$i de neatnu-i vrancl stt stie a trimis cercetator,
Care i-a i spus ca este fath unui cersetor:

www.dacoromanica.ro
124

Fie, zise el, nu strica, slobod este la sultani

Ca sa-5i ia sotii chiar roabe, cumparandu-le cu bath;
Legea vaz cd nu ne'nvata ca sa cautam la neam,
Daca toata lumea 'ntreaga este de la un Adam".

Astfel el, dupa ce zise, o aduse in saraiu1

Unde ca o 'mparateasa trai ca in san de raiu;
Dar insa acele bunuri nu o multmia pe ea,
Ii parea ca cu cer5utul cu mult mai bine traia.
Ace le mancari luxoase nu o putea impaca:
and le manca, ii parea Ca dupa umeri arunca.
Mai de multe ori ea Inca la masa daca 5edea
Se Kula mai mult flamanda, de dansa nu se prindea;
Dar insa i nemancata vre-odat nu umbla,
Ci dupa masa in urma se 'ndopa cand se scula,
Ca mergea pe la dulapuri, se ducea pe la camari,
Unde se afla in vremuri feluritele mancari,
Si 'nchizandu-se inauntru mama la ele '-ntindea,
Zicand: Faceti-va mila!" 5i cer5ea ca cand sa-i dea;
Si-apoi lu rama5ite d'ale mesei 5i manca,
Nita se satura bine, 5i astfel se impaca.

1) Saraiu =, paiat (Nota,:aulonaw..).

www.dacoromanica.ro
 XXXVIL
DESPRE MOJIC1E

Mojicul e tot mojic chiar si in ziva de Pasti,

E un bogat si calic, si un dobitoc sa-1 pasti,
CA
Fie 'n zarpale de aur
Nu este de cat un taur
Si
Pe mAgar cat sa-1 impodobesti,
FirmAsar tot nu poti sa-1 numesti,
CA
Pe mojic il cunosti dupd ochi
Ca pe magarul dupd urechi.
E ca un borcan
Din afard zmaltuit
Si din lAuntru manjit
Si
Atm de treab a. ce este
Numai jujeu ii lipseste,
Ca
Tu obrazul iti intorci
Si el dosul ca la porci,
Pentru cA
Porcul or incotro face
Lui tot noroiul li place,
Din ce e nu-I poti preface.

www.dacoromanica.ro
 120

Ca
Gardurilor da ocol
Si se tranteste 'n nornol.
Adica:
Zi cu un cuvant, num rau,
Zgarios ca un herastrau;
Ca
Dac'a fost mojic intaiu,
E i pan' la capataiu.
In zadar
Salcia cat sa caznesti
Porn nu poti s'o altuesti
Si
Cioarei cat sa-i canti macar
Ea tot iti va zice: gar!

81. POVESTEA VORBEI

Spun d'un nobil oare-care, Arnandoi stand la disputa,

Ce avea coprinsuri, stare,
Insurandu-se, ia fata
Nobila, iar j bogata;
Si traind ei irnpreuna
In iubirea cea mai !mina,
Durnnezeu voind le dete
Vreo cati-va prunci tot fete.
Si dintr'aceste 'ncepura
Certe intre ei i ura,
El facandu-o .cu vina
Cum cd ea e de pricina
Pintre fete s nu nasca
$i o parte brbteasca.
Ea iar netcnd ca muta,
El in cele dupa urma
Vorba hotarita-i cured,
Ca cu dansa n'ar.e pace,
Un fecior de nu-i va face.
Si fiind ea 'ngreunata,
Zise: Iar de-i face fata,
Zic o vorba ca o rnie
Ca nu-mi vei mai fi sotie".
Auzind ea cu 'ntristare
Hotaritu-i de lasare,
Plange si se amaraste,
Nestiind iar ce va naste.
Se gandea tot cum va face

www.dacoromanica.ro

Pe brbatul sau sa'mpace,
Si se ruga c'umilinta
Celui oe i-a dat Finn&
Ca 'ntr'un chip s'o lumineze
Si ispre bine s'o 'ndrepteze.
Trebuind dar s soseascd
Ziva, ceasul, ea sd nasca,
El ii ia tovarasie
Si se duce la mosie
Ca sd facd vandtoare
Pe la mur4i, de cdprioare,
La plecarea sa ziedndu-i
S'acel tot cuvnt ldsdridu-i
Ca de-o face iar4i fatd,
Sa stie ca e lsatd,
Iar fecior de ii va face
Toat'n berlantlo s'o 'mbrace.
Deci dup a lui plecare
Ea hind la intristare,
Zise cdtrd moasd: Mama!,
Foarte mull imi este teamd
Nu curnva sa fac iar fatd,
Ca "sd mor mai bine 'ndata".
Moasa ei prin cercetare
Ruzind'a sa 'ntristare,
Zise: Lasd, fii in pace,
Supdrare nu-ti mai face,
S te vz eu usuratd,
Fie chiar macar i fatd,
Cd avern noi meserie
S'o facem fecior sd fie,
Cd aseard p'o sirmand
1) Berlant: forma pop. pentru brilitml.
www.dacoromanica.ro
'127
Arn mosit-o de poniand,
S'a fdcut un bdiat care
E frumps de sat nu are.
BArbatelul ei, sdracul
Este slugd in tot vacul
La o proastd meserie,
tidied la olarie,
Care d'astdzi pand maine
Biet munceste pentr'o paine,
N'a putut la ea sa. vie,
Nici ce a ndscut s tie.
Si usor cu ea vom face
Cum vorn vrea si cum ne place; ,
De voi vedea c nasti fata,
Ma repez la dansa 'ndata
Fac schimb, le ladm feciorul
Si ne implinim tot dorul."
Ast-fel moasa cea cuminte
Mangaind-o cu cuvinte,
Fu cocoana usurat
Cu 'ntampare iar c'o fatd.
Moasa, cum o vede, pleacd
Tocmai la aceg. sdracd,
Duce fata, se 'nvoeste,
Cu ceva o darueste,
Si cu elocventa limbd
0 induplecd i schimbd.
Cum fdcii aceasta. treabd
Ia bdiatul rnai ingrabd,
alearga cu cl, se duce
Si ja nobila il duce;
Care toate intr'o noapte,
 128
Se facura numa 'n 5oapte
Intre moasd i lduza,
Altul fr s auzd
Si cuvant fard s iasa
Nici la sluga cea din casa.
Dimineata se aude
Prin vecini, prin rieamuri, rude
$i se rdsipi cuvantul
Pretutindenea ca vantul,
Ca cutare nascb june,
Cu frumsete de minune,
$i stafeta gata fuse,
La bdrbatul ei se duse;
(Pentru cd el cdnd plecase
Vorbd care alt lasese
Ca indat sa-1 vesteasca
Or ce s'o 'ntampla ,sa nasca.)
E citind scrisoarea 'ndatd,
Cu inima bucurata
D apicilor o mas
$i se 'ntoarce in grab acasa,
Pe doritul prunc ii vede
$i mai bine se increde,
Astfel dar a lor sfadire
Se preface 'mpaciuire
Carii 5i cu vorbd bund
Sfatuindu-se 'mpreuria,
Cum 5i mow cea isteata
Trebuind s fie fat,
Cu noblete o rugara'
Si o si indatorara,
Ca vre-o doica s gdseasca
1 Illehe.che = *data.
www.dacoromanica.ro
Pruncul cel iubit sa-1 creased',
Sa o caute sa tie
Cum cunoaste ea i tie.
Moasa ce era 'nteleasd
Ca o mehenche2 aleasd,
Bucuros", zicand se duse,
Chiar la care il nascuse;
S'a facut c'o cerceteaza,
S'a venit numai s'o vaza.
Ea cum vede mow 'n grabd,
Ce face bdiatu'? 'ntreabd,
Dar batrana cea cu dracul
Pe Ice ii gasi capacul
Si ii zise: Mamusoard
Fie-i tarana usoara,
C'a murit si-1 ingropara
Inca de alalta-seara.
Zau! tu esti de fericire!
Ti-avut Dumnezeu de stire,
Caci cum lipsa te apasa
De-ti mured si el in casa,
Tu ai fi avut re pune
Ca sd-i faci ingropaciune?
Stie Dumnezeu ce face:
El mangaie pe sdrace.
Tu dar ca o norocitd
Esti cu doud folositd,
Una cd ai 5 i fetica
S'al doilea ai i tita,
Care d'aci inainte
0 sd te adued'n cinste,
Cd eu ca o moasd lard
Am mosit chiar si aseard

P'o cucoana prea bogata
Si de dansa sant rugata,
Cu barbatu-i impreuna,
Sa-i gasesc o doica bun&
Si plecasem a ma duce
Spre a le o si aduce,
Dar mi-a fost in gand de tine
Ca sa-ti fac acest mult bine,
Sao te duc la asa casa
Sa traiesti ca o craiasa".
Mama! zise ea, sant gata,
Merg, dar nu ma 'ndur de fat,
Ca i chiar barbatu-mi zise,
Pe la mine cand venise:
Dupa ce vei naste, draga,
Mergi vre-o doica de te bage,
De cat nu ma lasa mila
Ca sa departez copila".
Moasa care vrea chiar asta
raspuns catre nevasta:
Si de fata fii in pace,
Ca vom face ce vom face;
Sant femei sarace rnulte,
Care chiar aci in curte
Vom putea aduce una
Cu putin platind pe luna,
S'astfel o sa aibi prin mine
Si copila langa tine;
O sa zic ca-mi esti nepoata.
Si ce vrem o sa se poata".
Moasa dar cu cate-i spuse
La prochimen1 o aduse,
1) La prochimen; Ia fapt; adio o convinse.
A. Pann, Povestea vorbei", Vol. 11.
www.dacoromanica.ro
129
Si o duse sa doiceasca,
Chiar copilul ei sa-1 creasca,
Cu iconomii c'aceste,
Far'a 5ti ca al sail este,
Sa se afle i fetita
Tot pe langa coconita.
Deci crescand biatul mare,
SPntaiu i dupa 'ntarcare,
Si de cand umbla ca broasca
incepu sd se cuiloasca:
Ca este o floricicA
Nasul care iti basica;
C'alta e mirosul floarei
S'alta este al putoarei;
Alt !Trims cla floraria
$'alt miros (la balaria.
Astfel dar si copilasul,
Ce-1 numia toti coconasul,
S'a vazut de varsta mica
Co sa iasa o urzica,
Sau o florice de laur,
De si cheltui ei aur,
Dandu-1 sa invete carte
S'a urma stiinti inalte
Ii era de surda toate,
Nu puteb la cale scoate;
Ca prostia din nascare
Niciodata leac nu are;
Nu putea nimic sa'nvete
Nici din vorba, nici din bete:
Dar naravurilor rele
Era eminent la ele,
9
 130

Miseliile din lume 0 sa fie de mirare,

Le stia el toate-anume; Nu o depart din curte,
El stia sa'njure bine De si avea fete multe,
Si cantece de rusine Ci la 'nvataturi o dete
Invatase si la fluier, Ca .si p'ale sale fete;
Inca si din buze suier; Doica iar rdmase in cash
A se tavali 'n gunoaie A sluji ca jupaneasa.
S'a se juca cu noroaie.
Fata dar invdtatura
D'alte aste s'alte multe Cartea cum si cusatura,
Si mai mari si mai marunte. Prin silinta ei cea multd
Nobilei, fiind vazute, Le trecir in vrerne scurf&
Nu i se pdrea placute; Si se procopsi in toate
Se amara, ofta 'n sine: Dupa cat natura poate.
Neamul lui stiindu-1 bine, Care si cu osebire
Insa ce era s faca? Se facir mai de iubire.
Taina trebui s'o taca. Muma-i cea adevdrata,
Dar and isi vedea copila, Ca pe insasi a ei fatd,
Ii rania ficatii mila, O purta 'mbracata. bine
Caci fiind c'a doicii fat S'o avea tot langa sine,
Mai prost era si tratatd; Caci pre celelalte fete
Ins& oricum, trandafirul, Pe la casa lor le dete;
De si Ii cuprinde stirul, Cum si nobilul ei tata
Fata-i tot se osibeste O iubia chiar c'a sa fat,
Si frumos tot miroseste. Pentru-a ei intelepciune
Inteacest chip si fetita Si urmarea 'n purtari bune.
Ii ardta chipul, vita,
Toat'a ei delicateta Din potriva pe bdiatul
Ii adeveria nobleta. 11 mustra tot cu certatu/
Mai varbs intelepciunea Se mira cu ce cuvinte
Spiritul i isteciunea Sd-i mai bage in cap minte
0 faced la toti iubit Si se necdjia in sine
Si cu dragoste privitd. Cum sa faca rdul bine;
Nobilul chiar din cuvinte Dar toate-i erau de geaba,
Cunoscandu-o cu minte, Nu-1 putea face de treabi.
Si ca, cand s'o face mare- Rhin pan' se fa& mare

www.dacoromanica.ro

Trecfi 5co1i1e primare.
Carel 'n cele de pe urmd
Toat 'nvAtatura cum.&
Si rAmne prost in lume,
PurtAnd de procopsit nume,
De la cei ce ii vAzuse
CA de mic prin 5co1i crescuse.
Deci acest fecior 5i fat&
Cu doica, mum i tata
inteo zi de var bunA
Se duser impreuna
La mo5ie s se primble
Aerul ca sAli mai schimbe.
Satenii toti cum aflar6
Cu mari cu mici alergar,
SA se planga fiecare
Spuind pAsul sAu ce-1 are,
CerAnd dreptti a le face
Si 'ntre dAn5ii sd-i impace
De pagube, de ispasuri,
De pierderi 5i de pripasuri.
Intre alti vine de fat
Si un biet cioban c'o cata,2
Cu un satean din mo5ie .
Care avea a sa vie,
Si oile 'n ea intrase
Peste tot de o stricase;
Pentru carele sAteanul
Apucase pe ciobanul
Paguba s-i implineascd
1) Care: acesta (constructie athalc',1).
2) 0 card: un ciomag.
3) Fdtaciunea: mieii ftitati inteun an
www.dacoromanica.ro
131
Si tot rodul sA-i plAteascA.
Nobilul l'acea pricind
Socotind cui sa dea vind,
Fiul sdu rdspunse 'ndat
FAcAndu-le judecatd,
Si hotdrarea le curm
Ca sa.-i ia steanul turma
Pentru via cea pAscutA
Si pdgubirea fAcutd;
Care auzind ciobanul,
Incepu-a plange, sdrmanul,
S'a se vAita c rAmAne
Stins, sarac, MCA de paine!
Dar fata fiind copila
Nu-5i putit stApAni mila,
Ci cu mintea sa pAtrunse
Si intr'acest chip raspunse:
Cum CA nu este cu cale
Ca sa-i ia oile sale,
Cad ele alt nu stricard
Ci numai rodul mAncarA;
Prin urmare i ciobanul
Rodul sA-1 dea la sateanul;
AdicA: cu ftAciunea
S plateascd stricaciunea;
lar turma s nu-i atingd
Pe bietul cioban sa-1 stinga..
La aceast judecata
AscultAnd nobilul tat&
Se coprinse de mirare
Pentru mintea ei cea mare,
Si hottiri judecata
 132

Dupa cum o facu fata. A. trai in casnicie.

Sfarsind nobilul aceasta,
Dup' aceasta 'n multe randuri Zise catre el nevasta:
Pentru dansa stand pe gancluri Noi astor copii acuma
Zise catre a sa sotie: Le santem tata i muma,
Drag& cum iti pare tie? Si fara de osebire
Fata asta mult imi place. Ti avem la o iubire,
Nu vom putea pare face Or fata asta crescuta,
SA o 'nsotim cu tot rostul De va fi de noi nascuta,
Cu feciorul nostru, prostul? Or ca in locu-i feciorul,
Ca precurth e ea cu minte, Cate ne-a implinit dorul,
In purtare till cuvinte, Acuma tot atata face
Si pe el capul nu-1 taie, S'a facut, nu se desface.
La doi boi sti'mparta paie, De cat fata, sa tii bine
Ea o sa-1 chiverniseasca Ca e nascuta de mine,
In lume cum sa traiasca: Jar hiatului e mum
Ca de-1 vom uni cu alta Doica ce-o avern 5'acuma,
De o vita mai inalta, Care insa$i ea nu ,tie
Pacat cu dansa vom face Aceasta iconom:e".
ca n'o sa traiasca 'n pace. Zicand aceasta se puse
Si toate pe larg ii spuse
Sotia sa, cum tim bine
Ca pasta secretu'n sine, Ascultand el cu mirare
Zise: Fa cum e cu cale sotiei sale-urmare,
Ca eu ma plec voii tale' . lneepi cu vorba mica
Astfel dupa ce vorbira. Pentru baiatul sa 2ica
Pe loc ii i insotira, Nobilei sale neveste
Cu nunta, cu cununie Proverburile acestc,
Mica
Nici salcia porn, nici mojicul orn
Si
Nici taloa casci cue de bute
Nici mojicul boier de frunte,
Ca
Rata salbatcca nu be domesnic, -te
Si
Pe pore nu-1 faci s bea apd din fedeles.

www.dacoromanica.ro
 133

DESPRE MOJICIE IARASI

Pasarea dup ce se cunoaste ? Dupa cantec.
$i
Mojicul dupd ce se cunoaste? Dup vorba.
Ca
E politicos ca gardul, iti jupoaie obrazul.
M ojicul
Nu-si cunoaste lungul nasului,
Ca
De unde stie ciobanul, ce lucru e sofranul?
Ca
Omul neslujit e ca lemnul necioplit.
Te pomenesti ca
Iti tranteste vorba, ca ciornagul,
Zicand:
Nu cauta ce am fost, ci te uita acum Ce sant.
Nu cauta la cojoc, ci te uita ce e sub cojoc.
De aceea
Nu te baga in tkate, c te mananca porcii.
Insa
Durnnezeu sa te pazeasca de tiganul turcit si de mojicul grecit.
Si
Durnnezeu sa Ic fereasca de bataia cereasca, de urgia 'mparateaca
si de Ora mojiceasca.

891 POVESTEA VORBEI

Un imparat prea cuminte, rugile cand isi facea

Pe langh alte cuvinte i aceste el zicea;
Dumnezeu slant sa pazeasca
Toata firea crestineasca
De bataia cca c21 easca,

www.dacoromanica.ro
134

De urgia 'mparateasca,
Si de para mojiceasca.
Fiul su ce totdauna la rugi cu el pus era,
Toate le zicea, dar una nu-i placea, 11 supara;
Nu-i venia sa se smereascA sa zica acest cuvant:
Si de para mojiceasca sa-1 pazeascA Cel-prea-sfant".
Zicand: Ce putere are un mojic, prost, ntru,
Unuia imparat mare prin pare sd-i faca rati?"

Impratul dacA vede ca nu ii poate muia

S5-1 faca pe el a crede ceea ce-1 povatuia,
Gandindu-se, fAcii planul, zicAnd: Voiu sa-1 pedepsesc!"
Si chema 'ngrab' pe tiganul, potcovaru 'mparatesc,
Caruia din intamplare atunei dintr'un foisor,
amuse si ii murise copilul sau cel micsor:
Ii porunceste in taina ca, cu cardul tiganesc
SA se scoale s dea jalbA de fiul imparatesc,
.Cu dovezi s'aduca para or cum vor sti mai urit
Ca el de sus imbrancindu-1 cu zile 1-a omorit.
Deci ingropand pe copilul potcovaru 'mparatesc,
Radica dovezi, aduce tot salasul tiganesc,
Dau jalba catre 'mparatul, cii juraminte parasc,
Ca i-a imbrancit copilul feciorul imparatesc.
Imparatu 'nfatiseaza pe fiul sau in divan
Dovezile-1 fac sa creazd ca a 'inbrancit pe tigan,
Pentru care imparatul chiar singur a hotarit,
Sa-1 dea s-1 aibA tiganul in loc celui omorit.

Asa dara fra vole feciorul de imparat

A trebuit sa se duca tatal sau precum 1-a dat.
Si'n deosebi imparatul pe potcovarul chemand
Ii (l strasnica poruncA pentru fiul sail 'zicand:
Iti poruncesc ca indat cum te vei duce cu el,
Sa-1 imbraci in haine rupte, sa nu-i faci haffir vr'un fel,
Si sA-1 pui la foi s sufle tocmai ca pe un tigan!

www.dacoromanica.ro
 135

and vezi ca nu te asculta ingrozeste-1 din ciocan,

Si eu prafterita uda mai adesea sa-1 lovesti,
Da in el, numai pdzeste unde-va sa nu-1 slutesti;
Ca voiu pentru o greseala in astfel sa-1 pedepsesc,
De cat cum zic, tu asculta cele ce iti poruncesc".

Deci ducandu-se tiganul cu portinca inarmat,

Le-a urmat toate intocmai cu fecierul de 'mparat;
II imbraca 'n niste sdrente ca p'o sluga de tigan,
Negre 'n carbuni tavalite, de nu facea nici un ban;
Ii puse la Doi sa sufle si cu barosul s dea.
De nu putea, vai de dansul! cu prafterita-1 lovia.
De cate ori stropia focul cu dansa ii atingea
obrazuI, nasul, gura ii umpleb si ii manjia.

Pedepsele aste toate trebuind sa ia sfarsit,

Dupa trei zile 'mparatul ierta pe fiul gresit;
Si trimetand Ii aduse iar cu cinste la palat,
Spalat i imbracat bine ca un fecior de 'mparat.
Apoi seara imparatul mergand sa se roage iar,
A rostit ca mai 'nainte aceleasi cuvinte chiar.
Fiul su, ce impreuna sta 'ngenuchiat pre pamant,
Zise: Tata! )mai va Inca sa zicf i acest cuvant:
Dumnezeu sfantul sa te pazeasca
$i de prafterita tiganeasca".
Atunci imparatu 'n sine de vorbele lui razand
Si ispravind rugaciunea pleca in iatac, zicand:
Omul pana nu patimeste nu se invata
Si
Pitn nu da cu capul de pragul de sus, nu vede pe cel de jos
Si tocma
Cand ii da cutitul de os.

www.dacoromanica.ro
 XXXVIII
DESPRE fR1CA I V1TEJIE

In vremea rdzboiului e mai scump fierul de cat aurul

Si
Cine e viteaz, in urma razboiului se cunoaste,
Ca
Dupa razboiu se vede capul viteazului 5i urma fricosului.
Lupului de i-ar fi frica d ploaie, ar math ipangea
$i
Leoaica numai un puiu face, si bun
Si
Omul voinic nu se sperie de toate mustele.
Multi se lauda, zicnd:
Deslega-voiu sacul, vedea-vei pe dracul.
0 sa cauti in gaural de sarpe sa te ascunzi
Si o sa strigi:
Iesiti, morti, sa intram noi, c'd e vremea de apoi.
Dar
Dupa razboiu multi viteji se gsesc.
De cei
Cu coraj de gaina moarta
S'apoi
Nu ti-e necaz cand te izbeste vre'un armsar, ci cand te
trntest:.. un magar.
Dar
Cand geme mortul, si dracul moare de necaz.

www.dacoromanica.ro
 137

Insa
Vulpea nu se sperie de al de se laucla seara, ci de 81 de rnananc8
Klimineata.
Sant multi:
La placinte inainte si la razboiu inapoi
Sau
La rzboiu in coada si la fuga in frunte,
Zicand:
Fuga e rusinoasa, dar e sanatoas6
Si
Ii face spaima singur, ca calul de vant
Si
Fuge ca dracul de tamaie.
Strigand:
AproPie-te, crang, departeaza-te, camp
Si
Fuge ca cand ii goneste cu biciu de foc
Si
Sta pitit ca iepurele i ciuleste urechile.
I se face 'n cap parul maciuca
Si
Tremura de parca-1 gsesc toate nabarlaile
Si
Parca i-a dat cineva m8traguna
Si
I se face fata ca turta de ceara,
Ca
Omul fricos umbla cu ghiata 'n san.
El
Se sperie de toate burienile
Si
Parul in cam i se zbrleste
De frica cand povesteste
Si
N'are 'mprejur biet nimica

www.dacoromanica.ro
138

De unde sa-si lege frica.

Zicand:
De MCA inima'n mine
Se las in jos pe vine
Si
Se sperie de umbra lui
Si se uita 'n urma lut.
Fricosului
De o ganganie mica
Paru'n cap i sei ardicaj
Si pielea i se 'nfurnica.
Cand vede groaza,
Fuge ca cainele cu coada 'ntre picioare,
Ca
De o umbra, d'o nalucd
Frigurile ii apuca.
Numai cancl
Este la largul lui si la stramtul altuia,
Ca numai
Babe le ci sange batran
Se spelie si-si scuipd 'n san.
Iar cand
II iei la trei parate,
Atunci,
Bea nitica apa rece
De sperieturd a-i trece.
alta data ca soarecii .cand canta jucand hora:
Sus de /nand, jos de viand' si mai aproape de gaura.
Cu toate acestea
Frica pazeste pepenii
Si
Cainii sant paza oilor.
Cd
Mai ru se sperie cineva din auzit, decat din vazut.

www.dacoromanica.ro
 139

83. POVESTEA VORBE1

0 vulpe odinioare (povestia stramosii miei)

Merge& sear a sa vaneze, dupa obiceiul ei
Si mai cu seama adese se ducee la moara 'n sat,
Unde gasia gaste, rate si gaini pentru vanat.
Asa si un cotoiu Med venia pe range tarasi,
Ca gsie sa prinza soareci i man i mititei, gra0.
Aci vulpea ca pisoiul intalnire des avarid
Amandoi se'ndregulir, unul altuia placand.
Intrara si in tocmeald de, a se lua amandoi,
A trai in cesnicie s'a se mangai 'n .nevoi.
Aci facura i nunta, puindt masa de vanat,
Mancand, se inveselira si s joace s'au sculat.
Pisoiul ii drese struna si rasuna grosul bas.
far vulpea canta cu vorbe, slobozind ascutit glas:
Bine este doi cu doi
Si noi, neica, amandoi,
Bine era mai derault,
Dar noi, neica, n'am stiut...,"
Cand era ea sa mai zica, un caine ii auzi
Si'ndate i el la nunta pe MO se repezi,
Dorind si el sa se prinze cu acesti tineri la dant,
Si sa joace vreo polca, vr'un vals, sau vr'un cotrodant,i
Dar cotoiul pierclU cheful indata cum 1-a zerit.
Vulpea tacu cantecelul, 11 Is neisprevit.
$i croindu-o la fuga spre pustie amandoi
Tormai in crang se oprira, a se uita inapoi.
Ocarand aci pe caine, vulpea cu glas intepat
Nu vrea nici de cum oa-1 ierte (de si el era in sat),
Zicnd: Ai vazut mojicul cu obraz gros necioplit?
Cum venia fuga la nunta, fare bilet, nepoftit".

1) Cotrodan( : cornpfiune din fr. contredance (=cadril, fr. eputdritle).

www.dacoromanica.ro
140

Ce? Te-ai speriat, brbatele?" Raspunse el: Rs! niinic.

Nu se prea sperie lesne o inima de voinic;
Dar n'am vrut s faq galceavd la nUnta mea cu-un netot
Ca ti-1 fceam sa se Thigh' de cinci-gheara mea pe bot;
Si repezindu-m 'n grabA mA suiam in vre un loc,
Stam aci fara sd-mi pese ai-mi bteam de dansul joc;
Dar imi era pentru tine, cA din mana te pierdeam
Si-atunci, cu inima frantd rdmaind, ma prpAdearn".
/11ireasa l'aceste vorbe negresit Ca ar fi plans.
Dar nu-i putea veni jalea, de gadilituri i strans,
Ci cu hohote i rasuri, fiind departe de caini
Ca s piarla supArarea ii Iu iaras de mhini,
$i cu el hora sarita vizunia 'ncunjurand,
Rasuna cu glas din gull acest cantecel, zicand:
Barbatelul mieu
Voinicelul mieu,
Mu lt e inimos,
Mu lt e nefricos.
De si am feat
Dar am nemerit;
Luai puiu de drac
Tocmai dupd plac.
N'am frica de fel
De nimeni cu el".
CumAtrul lup, care 'n vreme umbla -ca un vtsel,
Trecand p'aci cu 'ntamplare s'auzind joc, cantecel,
Cu raport despre aceasta degrab in fuga s'a dus
Si la leul, imparatul dobitoacelor, 1-a dus.
Leul, cum citi raportul, pe lupul a intrebat:
Dar n'ai aflat tu ,pe cine a luat ea de bArbat?"
Nu tiu, ii raspunse lupul, ca in casa n'am intrat,
Dar, Vara s vAz, imi pare cA pe dracu a luat".
Cum asa! zise 'mpAratul, dupa ce ai cunoscut?"
Dupa cantec, el rspunse, ca cam nu prea mi-a placut".

www.dacoromanica.ro
 141

Cand vorbia acestea, i aca cuviosul urs veni

Si cu smerenia loath 'nainte-i se ploconi.
Blistretul grof dupa dansul indata intra si el,
Gras, gros, umflat ca cu teava, si se inchina la fel.
Porunci leul indata sa le dea cate un jet,
Puind pe ursul in dreapta si'n stanga porcul mistret.
Apoi le citi raportul de rand in jos si in sus,
Pentru maritisul vulpei, care lupul 1-a adus.
Se uitard toti la dansul si cruci i curmezis
Si se zbarlira de groaza al acestui mantis,
Zicand: D'o fi luat vulpea chiar pe dracul de barbat
Ne-a facut pe tot papal* santem pieriti, ne-a mancat;
Dar, dupa povestea vorbei, nici un lucru sa nu crezi
Asa din auzit numai, cu ochii pand nu vezi;
Insa altfel nu se poate deck un pranz sa gatim
Si pe vulpea cu barbatu-i la masa sa o poftim;
Si de va fi chiar i dracu, cum santem noi gramaditi,
Luptandu-ne impreuna, tot putem fi mantuiti,
De cat cate unul-unul, prin paduri a ne afla,
Si cu noi prea cu 'nlesnire pantecele a-si utnfla;
Iar de nu va fi barbatu-i drac, dupa cum auzim
Atunci ii facem prieten i impreuna pranzim".
Zise leul: Prea bun este acest sfat care mi-1 dati,
Dar si asa ciudat vine ca sa fim .asigurati;
Caci pe dracul vre odata din noi cine 1-a vazut?
Si ca sa-1 putem cunoaste este prea de necrezut,
De uncle stim alb e, negru, galben, rosu, or alt fel
Si cum 1-om zari indata sa zicem cd este el?
Noi auzim ea's orase, prin acest mare prnant
Ar fi multe dobitoace i nu le stim ce fel sant,
Ca noi la ele nu mergeni, nici ele la noi nu yin,
Nu ne-am vazut unii p'altii chiar odata cel putin,
Asemenea si de dracu numai doar cat auzim
Ca ar fi cea mai rea fiara, s'ar fi facand mari cruiimi,
Dar pana 'ntr'acest ceas sfantul ne-a ferit ca sa-1 vedem.

www.dacoromanica.ro
'142

Fie de ast loc departe, d'a-1 vedeil lipszi n'avern.

Dar daca vrajmasa vulpe legea cum. va a -calcat
Ca numai ru is6 ne faca cu dracu s'o fi 'ncurcat,
Trebue cu chibzuire sa facem toti vre un plan
Ca s ne fesim de raul acestui cumplit dusman;
Cu toate aceste lupul sa se duca a-i pofti
Si ingraba sa se 'ntoarca cu raspuri a ne vesti,
Apoi vom vedea ce-om face, atuncea vom hotari,
Vom gAsi fiqte-care loc capul a ne yarn

Dupa ce se sfatuira in felul de mai sus zis,

Gatind masa, fu indata vatase1u1 lup trimis,
Ca sa pofteasca pe vulpe la pranzul imparatesc
Cu sotul ei dimpreuna, s vie, ca ii doresc.
Se repezi lupu 'nclata ca un grabnic curier,
Ardicand pulbere 'n urma-i ca norii pana la cer.
$i tocma drept vizunia tinerilor cand veni
Incepifncet s pasasca, corajul ii conteni;
Nici nu indrazni sa intre, ci tacerea-si deslega
Si cu sfiala d'afara, din departure striga:
Cumatral... Cumatra vulpe!..." Cine e?" ea a raspuns.
Ia poftim pana afara," ii zise el stand ascuns.
Dar ce vrei?" intreaba vulpea, pana la usa tested.
Sant trimis, raspunse lupul, de prin stuf capul ivind,
Pi auzit imparatul cum ca te-ai casatorit
Si prea mult ii pare bine ca sot bim ti-ai nemerit
De aceea Ira pofteste ca sa veniti mai apoi,
Fiindca azi are masa, sa pranziti i amandoi".
Zise ea: cat pentru masa din parte-mi bucuros eu,
Dar s 'ntreb s vaz voeste sa mearga barbatul mieu?
Auzi barbate! ne chiama, spune-mi ce raspuns sa dau.
Mergi la masa'mparateasca?..." Raspunse el: Maramiau!"
Maramiau" auzind lupul, i s'a parut prea ciudat,
$i dete inapoi fuga cu totul inspaimantat.
Ajungand la imparatul si de frica tremurand,

www.dacoromanica.ro
 143

Ostenit cu limba scoasa sufla si spunea zicand:

Imparatel nu e bine, sa stiti ca ne-am prapadit."
II intreabaleul:. Spune-mi ce ti-a facut? Ce-ai OW?
El d'as fi statuf, el zise, ce stii ce mi se'ntampla,
Crez ea ma invata minte curier a mai umble.
EL bine, ii zise leul, 1-ai vazut? ce fet era?"
Nu 1-am vazut, el raspunse, dar glasu-i ma 'nfioria,
Vorbi o limb pocita, pentru care eu ma leg
Si ma prinz pe capu-mi cutn-ca numai dracii o 'nteleg,
Decat ea bucuros prinse, dai nu stiu de vor vent,
Si mai bine ar fi daca barbatu-i nu va voi".

Auzind leul aceste, ceru de la ceilalti sfat,

Zicand: Sptmeti ce sa facem? ea nu e de amanat,
Ci trebue mai in grabd vr'un fel a ne folosi,
Ca ei o fi pleCat poate si indata vor sosi;
Eu gasesc de cnviinta Ca aici sa nu sedem,
Ci mergand sa ne ascundem care pe unde putetn
Si pe ascuns cu ochianul in drumul lor sa privim,
Ca din cale departata uitandu-ne sa-i zarim
Si de va fi cum se zice, barbatul vulpei vr'un drac,
S nu faceti vr'o miscare, ci sa tacati si sa tac,
Ca ei negasind pie nimeni o s seaza ce-o sedea
Si o sa piece acasa de treaba lor a-si vedea".

Astc vorbindu-le leul toti zisera 'ntr'un cuvant:

Cate le-ai zis, imparate, toate intelepte sant".
Daca e asa, el zise, faceti-va toti in parti,
Ca eu m'ascupz dup'o stannca pe marginea astei balti".
Eu iar, ii raspunse ursul, sus in ast copaciu ma suiu
Si prin frunza lui cea deasa or ce voiu vedea va spuiu".
Porcul zise: Si eu iarasi jos in frunzet ma 'nvelesc,
Sa scot o ureche numai ca sa-i auz ce vorbesc".
Lupu-si gasi si el locul, varanduzSe intr'un stuf,
Ca si poata fugi lesne cand v vedea vr'un, zaduf,

www.dacoromanica.ro
Vulpea daca intra 'n casa i cotoiului i-a spu$,
Zise el: Draga nevasta! Eu pan'acum nu m'am dus
S vaz imparatul cum e precum i pe mine el,
Nu ne slim unii pe altii, cum santem $i in ce fel;
Ba nici nu $tiu inaintea-i cum sa ma infatisez,
Nici cum sa mananc la masa, nici pe scaunu-i sa $ez,
Ci ia sa $edem mai bin2 in cascioara-ne aici
Si de va fi vre-o intrebare, doar vei $ti tu ce sa zici.
Cineva cu o minciuna scapa de alte nevoi.
Dar Inca de la o masa sa nu putem scapa noi?"
Ii zise ea: Ba, bArbate, ai sa mergem sa mancarn,
Ca se manic 'mparatul hatarul daca-i stricam;
Chiar $i politica cere s mergem sa-1 salutam,
Sa-i facern inchinaciune $i mana sa-i sdrutam,
Necum sa fim poftiti inca i sa urinam in alt fel
Sa ne purtAm mojiceste $i sa nu mergem la el!"
Daca e a,a, raspunse barbatul ei, bine da'r,
iipuca de te gates-le, $terge-ti al cojoc murdar".
3e scula vulpea indata si, in cel mai grabnic pas,
Se scutura de tarana, se linse pe bot, pe nas.
Cotoiul iar ca i dansa, scuipa in laba pe loc
Si la cap se netezeste, la coad i intr'alt loc;

Apoi luandu-si nevasta de bratet ca un barbat

Plecar pe potecuta sa se duca la palat.
El insa sglobiu la fire tot in jocuri se duce&
SAHA $i glumia cu dansa, mii de comedii facea,
Leul cum sta dupa stanca tot adesea intreba
Pe urs zicand: Cuvioase, vecle-se ceva au ba?"
Ursul raspunse ca vede cu vulpea un ce viind
Cu mult mai mic decal dansa $i ca un drac tot sarind.
Ii zise liii imparatul: Poate iti pare asa,
Unde ii vezi de departe, ,clar nu te infricoa;
Intinde ochianul bine si te uita mai frurnos,
Tine-I tot spre acea parte, nu-1 Itisa din mana jos,

www.dacoromanica.ro
 145

Ca nu cumva far de veste cu ei sa ne pomenirn

Cum vorbim sa ne auza i c2va sa patimim".
Coraj! Coraj! SA n'ai fried, striga porcul catre leu.
Caci cand vor veni aprospe, pasii lor ii auz eu".

Deci, precum am zis, mataiul cu vulpea pe drum viind

Si inteo parte si 'ntr'alta facand zglobii i sarind,
Vaza pe o cotofana sus intr'un copaciu cantand
Si se opri aci 'ndata catre rnireasa zicand:
Nevasta! Iaca ploconul, ingadueste nitel,
Su ti-1 prinz ca sa ne ducem la imparatul. cu el".
Aceasta zicand indata se urea in copaciu sus
Si 'ntr'o clipa cu iuteal ghiara pe dansa a pus.
Ursul, care aste toate cu ochianul le-a vazut,
Ca ar fi chiar necuratul desavarsit a crezut,
Si de spaima cu cut-emur zise 'mparatului Leu:
Santern pieriti ioti, stapane, dupa cele ce vaz eu;
Daca el o zburatoare o prinse din varf de sus,
De m'o vedea si pe mine, apoi ait! atunci m'am dus;
A avut dreptate lupul intr'atat de s'a speriat,
Dar si-i! stati in tacere c iaca s'apropiat".

Stand ei astfel in tacere i ascunsi, cum am zis, toti,

Ajunsera si intrara in casa tinerii soti;
Carii vazand masa'ntinsa i pe nimenea aci
Fu pricina ca sa ias la usa d'a se sudi
$i a privi cand de-oparte, cand de alta ne'ncetat,
Ca doar vor veclea sa vie marele lor imparat;
Dar sezand cu amanare pe verdeata s'adastand,
Un tantar din intamplare dintr'un loc in alt zburand,
Viind s'a pus pe urechea a mistretului ascuns
$i fra ceva sa-i pese infigand batul 1-a 'mpuns.
El tot scutura urechea sa fuga a nu-1 pisca,
Pana cand zari pisoiul frunzele care misca,
$i gandind c wareci umbla' de odat s'a sculat,
A eaim:, Puvestea vorbei", Vul II 10

www.dacoromanica.ro
146

Zicand catre vulpe: Drag! o sa mai prinz un vane,

Sa te uiti acuma numai cum ti-1 mananc viu, nefript".
Si in loc sarind cu ghiara dinti'n urechea-i si-a'nfipt.
Mistretul ingrozit foarte, gandind ca n'o mai scapa,
In rau ca nebun and fuga, din puteri strigand, tipa:
Fugiti! Fugiti! va mananca, pe mine m'a si rapus!"
Cotoiul de spaima sare sa scape in copaciu sus,
Ursul, parandu-i ca vine 5i pe el a-1 nimici,
Din copaciu jos se arunca si se lungefste aci,
Far'a putea alt sa zica decat numai: Mor! Mor! Mor!
Lupul cum auzi iarasi alerga la Leu ca'n zbor,
Strigand: Ce stai, imparate, ca manca pan'acum doi
Si acum indata vine sa ne piarza si pe noir
Leul, auzind pe lupul, clandu-i astfel de raport,
Zise: Decal viu in ghiara-i, mai bine in al-A mort".
Si inchizand ochii'ndata in valuri s'a aruncat.
Lupul si el dupa dansul asemenea a urmat.

Cotoiul in acea clipa pe ursul sus cand vaza

De spaima sarind indata ca o minge jos cazu,
Si se 'nfipse in tandara unui copaciu rupt de vant,
Care era ca o teapa ardicata din pamant.
Valpea iar in acea groaza de spaima fierea-i plesni,
Somnul c21 lung o cuprins2 si nu se mai pomeni.

www.dacoromanica.ro
 XXXIX
DESPRE VICLENIE

In fata una-ti vorbe5te

Si in dos alta-ti croe5te
Si
In ochi cu gura te unge
Si 'n dos cu ac te impunge
Si
In fata dinti iti albete
$i inirna ii negrete
Si
In fat te netezete
Si in spate te cioplege.
El este
C'albina in gura cu miere
Si'n coada cu ac i here.
Vicleanul
Fatae coada ca vulpea in toate partile.
Ii vezi numai
Buna ziva, toata ziva, i din cap, la toti, mereu mot
Si
Te mangae cu ghimpi
Si
Te atinge cu bumbac.
Pe vicleanul,
Cat sa umbli s-1 pipite0i

www.dacoromanica.ro
 148

Nici in piva nu-1 nemere$ti,

Cum a zis unul:
De scund este scund
Dar nu-i dai de fund.
Cu un cuvant:
Este taler cu cloud fete.

84. POVESTEA VORBET

Oarecare me5tera5 Pune-le aici," a zis.

A trimis un baeta5
Cu un taler rudaresc
Cu doua fete, prostesc,
Ca sa ia dela Mean
Icre ro5ii de un ban.
Ii mai dete 5i alti doi
Sk ia icre negre moi.
Baiatul cam prosticel,
Cerand icre de un fel,
Le-a pus pe taler aci
Si altele porunci.
Bacanul daca i-a dat,
Uncle le pui?" 1-a 'ntrebat.
El talerul intorcand
Si icrele rasturrfand
S'a mers d'unde 1-a trimis.
Acolo cnd s'aratat
Stapi.inul ski 1-a 'ntrebat:
Celelalte unde sant?
Or nu 'ntelegi de cuvnl?"
Copilul iar intorcand,
Si iacata-le," zicand,
Cazura 5'acele jos,
Nimica fiind din dos.
Stapanul sau necajit
Indata 1-a palmuit,
Zicand: Vezi minte sa tii
Si paze5te sa nu fii
Cu cloud fete 5i tu,
C'ast taler ce te bath"

www.dacoromanica.ro
DESPRE IPOCRIZIE SAU fATARNICIE.,

Mandl-led sfinti i scuipa draci

Si
Cu trupul in bisericd si cu gandul la dracul.
Fatarnicul
Este o floricica, cine-1 miroase nasu-i pica,
Ca
Nici dracul mai intaiu
Nu ii d de capatdiu,
Ca
Aildna care n'o poate musca, o saruta.
El este
Ca carbuneIe stins care te manjeste
Si ca cel aprins care te parleste.
Ochii porcului cautd tot la pdmsant,
Geme ne bolind si cauta ne pierzand.
Dar
Boa la lui e sandtatea noastrd.
Ipocritul este
MAO bldndd, zgdrie rau
$i
attune cu cenuse acoperit.
Ca e
La unii mumd si la altii ciuma.
Umbra
In gura cu Dumnezeu, si in inimd cu dracu
$i

www.dacoromanica.ro
 154)
Ziva fuge de bivol i noaptea apuca pe dracu de coarne.
In cuibul zmeritului locueste dracul.
El
Cu lingura Ii clA dulceatd si cu coada iti scoate ochii.
Lup imbrAcat in piele de oaie.
Umbla s sperie lupul cu pielea oii.
85. POVESTEA VORBEI
Un impArat oare care
&And un cal bdtrAn tare,
Care picioarele sale
Abia le Vara pe cale,
S'abia puteA roade nnul,
Ca si cojile bAtrnul;
Dar pentru c Ii iubise,
Si de bine Ii slujise
$1-1 scApase in rdzboaie
De oare care nevoie,
Se milostivi 'mpAratul
SA-si slobozeascA soldatul,
Ca s umble 'n bun pace
Singur pe uncle i-o place.
Si ca sd-1 cunoascd bine
CAnq ii va vedeA or cine,
CA'n slujba imparateascA
A fost s'a .luat ostafcA,2
Ii facii o haind'n spate
Cu petici, fete schimbate.
Albastre, verzi, galbeni, rosii
(Cum se imbr ac comicosii ).
1) Ostafelt : sfdrtul servics il.4i Jail dar.
www.dacoromanica.ro
S'asa dupa ce-i imbraca
Porunci ca sa-i mai facA,
Si potcoave in picioare
De otel (scAnteietoare),
Ca mai multi ani s triasca,
Pietre sa nu le toceascd.
FAcAnclu-se aste toate
Porunceste de il scoate
Afara 'n camp ca s pasca
S'unde-o vrea sA lAcuiasca.
UmblAnd dar in ast fel calul
(Precum ii spuserAm halul,)
Cand coborA pe o vale
Se 'ntlni cu el in cale
Un leu, care in viata
Nu vAzuse de cal fatA.
Pe loc el cum ii zareste
Se spimAnt, se 'ngrozeste,
Si de frica 'ntr'o suflare
Se intoarce 'n fuga mare
StrigAnd: Fugiti, fugiti toate,

Hiare, care'n cotro poate,
Ca vine fail zabava,
0 jiganie grozava,
Si de-i vom intra in ghiare
Vom pieri cu mic cu mare".
Un lup care-1 auzise
Si C11 totul se 'ngrozise,
Vine la dAnsul ingraba
Si tremurand ii intreaba:
Ce e? C2 strigi? 0 minune'
Cine te goneste?... Spune!"
Leul abia se opreste
$i raspunzand, ii vorbeste:
Lupule, nu este bine,
Vine peste noi ce vine,
Nu stiu sa o spui p'.anume,
Ca n'am mai vazut pe lume".
Ce fel e? Intreaba lupul.
Cum 5i in ce chip e trupul?"
Leul incepa s zica:
Iti spuiu pe scurt, ch. mi-e frica
Zabovind cu vorbd lunga
Nu cumva sa ne ajuega;
Nu departe colea'n vale,
Tocnia'n potecile tale,
Este o namila mare
Tot pestritA pe spinare;
Capu-i este lung, si botul,
Gura-i te 'nghite cu totul,
Pielea-i e impestritata,
Pand la coada bhltata.
Nu mai bagai seama .1'alte,
Dar picioare are 'nalte,
Multi se sperie de nimica,
S'apoi si.'n 14i baga frica;
www.dacoromanica.ro
141
Si din ele falger scoatt
In pasurile lui toate;
C'un cuvka e 0 naluca,
S'o vezi, gruaza te apuca".
Lupul zise: Fii in pace
Nimica nu ne va face,
Lucru de spaima nu este,
ca namile de aceste
Multe in zilele mele
qm petrecut prin masele".
Te 'nseli, lupule, el zise,
Tie-ti pare cd spuiu vise,
Dar vei vedea tu acuma
Cum oti-se'nfundeaza gluma".
O doarnne! ii zise Input,
Nu-i pociu vedea d'aci trupul!"
(Si se'nalta din picioare
Sa vaza-1 va zari oare?)
Leul zise: Vin la mine
SA te'nalt ca sa-1 vezi bine".
Si ardicandu-1 in brate .
Il stranse'n ghiare de mate.
Luptll avand urdinare
II treca, biet, de strans tare.
Leul aceasta vzandu-i
Ii tranti'ndata zicAndu-i:
Tu nici nu il vazusi bine
$i 'ncepu sa den din tine!"
Dar de il vedeai ca mine?...
Atunci muriai vai de tine!"
Zicand acestea, II lasa
Si fuge 'n padurati deasa.
152

Te miri de ce-si fac naluca

Si frigurile ii apuca".
Ast-fel de oameni in lume
Au n'ascocit spaime sume:
Strigoi, stafie, Murgil,
Miaza-noapte i Zorild,
S'alte multe de aceste,
Care nici au fost, nici este.

www.dacoromanica.ro
 XLI
DESPRE LACOt1II I NE1CONOMIE

S'a ospAtat *fa crpat

Si
A lins pnd a pus vasu cu fundu'n sus
Si
Pestele din elegiut
Umbl sa-1 inghita viu
Si
St, imbucd lacomeste
Ca un lup cand se pripeste,
Zicand:
Snt de unde n'are marul coaje i cireasa sambure
Si
El manncsa un purcel
S'altui d un puricel.
S'apoi cere
$i din co grkinte
Si din postava2 tarate.
Ins'a
Closca care cuprinde oau multe, nici tin puin nu scoate.
CH
Mierea in gura e pldcere
1) Elegiu euv. necurmseut; poate o grejeala de tipar pentru ele(eu
modificat In ele$tiu.
2) Poslatui: copaie in care curge. Mina ceipistere,

www.dacoromanica.ro
15-1

Dar la inima durere.

Lacomul
La gustare cat cal mare
Si la pranz nici cat un minz.
Neiconomul este
Ca fecioryl lui bani gate
Rasipeste cu lopata
Si
Banii din mana ii scapa
Ca ciurul cum tine apa
Si
Azi intinde pan'o rape, Mine n'are s'o astupe,
Ca
A imbracat pe dansul haine noi
S'a tinut de Joi pana mai apoi.
Si pe urma
Ajunge din cal magar,
Si cat& din armasar.
De aceea a zis cineva:
Cumpana, nepoate,
E build la toate
Si
OheltuesW, routine,
Si vezi ce-ti mai ramaue,
Caci
Caine le de este dine
Si tot opreste pe maine.
Iar
Cine se birueste
De or si ce pofte6te
Dobitoc se nuinesip,
Pentru ci
Cu cele putine
Acel ntult se tine.
Teleiduna

www.dacoromanica.ro
 155

Or la unul or la trei, tot o lumfanare arde,

Ca
Celui cu iconomie
Suta ii este lui mie.
Poate zice:
Sant bogat, de cat
Pe cat am, p'atat.
Iar
Cine isi mananca samanta. de in, isi mananca camasa.

www.dacoromanica.ro
 X LII

DESPRE ICONONE

cat ti-e pAtura atat te intinde,

CAci
Cum if vei asterne, asa vi dormi
Si
Cine cheltueste peste ceeace castiga n'are 'n casa mamaliga.
Cum e tara, i obiceiul.
Cum e sfantul, si tamAia.
SA ne cArpim, ca nu putem tot sd ne innoim.
Spartura pana e mica trebue carpita.
Omul nu ese cu dosul la oamieni, ci cu obrazul.
Dar insd
Hainele nu fac pe om mai de treabA.
Branza buna in hurduf de caine.
Margaritar atArnat d2 gatul porcului.
Sau
Belciug de aur atArnat de ratul porcului,
CA
Alta e floarea de gradind si alta e floarea de camp,
CA
Obrazul subtire cu multa cheltuiara se tine.
Fiecare isi stic pasul
Tot obrazul isi are necazul.
Fiecare singur stie uncle ii strange opinca.
Cot abla mate, i ra1uri mart o bat.

www.dacoromanica.ro
 157

De aceea
Nu te masura cu cei mari,
Ca
Cine are piper mult baga si in terciu
Si
Dupa ce e carnea grasa, mai pune si seu.
Dar
Invatul are si' dezvat,
Ca
Nu e totdauna Pastile
Si
Cui nu-i place sa traiasca ca gaina la moaraI
Insa
Nevoia Ii invata sa traiasca ca vitelul la oras,
Ca
Nu e dupa cum va omul, ci dupa cum va Domnul.
Si mosului ii plac toate, dar s le roaza nu poate.
Rau la vale, rau la deal.
E anevoie cand ajungi sa cumperi orz dela gage.
Strange mi.sinal de cu vrerhe.
Gunoiul de vara e piper de iarna.
Omul intelept isi cumpara vara sanie si iarna car
Si
Leagd sacul pana e *rotund, nit cand ajunge la fund,
Ca
De unde tot iei si nu pui, curand se isprhveste.
Banul e facut rotund, lesne se rostogoleste.
Anevoe se castiga si lesne se cheltueste.
Iei ate until si dai cu pumnul
Si
Nu rasipi meiul, ca anevoie se aduna,
Ca
Soarele, si iar nu poate s le incalzeasca toate.
1) ,111-)inc.. giatriada (de graun(e .Sad dc alte luctuii de acest:fel)
pi ovizie.

www.dacoromanica.ro
158

Ci
Cand inseteaza curtea ta, apa 'n drum nu lepada
Si
Apa limpede pana nu vei vedeh,
Cea turbure n'o lepada
Si
Pana nu vei vedea pe cel bun, nu lepada pe cel prost,
Si
Ii gasesc frigurile pungii
Si apoi
Nu e mai grea board de cat punga goala,
Ca
Omnl fara de bani e -ca pasarea fara aripi, cand da s zboart
cade jos si !ware.
De aceea
Nici s te imboinavesti, nici sa ai trebuinta de doftor,
Ca
Cine traeste nadajduindu-se, moare jinduindu-sc,
Ruda omululi e punga cu bani 5i sacul cu malaiul.
Satul la flamand nu crede.
PAM vine cheful bogatului iese sufletul saracului,
In nadejdea tati moare mama.
Nu e nimic ca sanatatea 5i banii,
Ca
Sanatatea face banii i banii sntatea.
and ai bani, trebue sa ai dusmani.
Dar si
Omul fara dusmani nu-i plateste pielea nici un ban.
Banul muncit nu se prapadeste.
Omul face banii si banii pe om.
De aceea
Strange bani albi pentru zile negre.
Cand iti infra' paraua in mana, leag'oh in noua noduri.
Sci ma iei cAnd ma gasesc,
Sa ma dibi 'cand iti lipsesc,

www.dacoromanica.ro
 159

Fiece nebun she sa c4tige bani, dar nu $tie sa-i pastreze.

Cine nu cruth paraua, nici de galbeni nu i-e mild.

86. POVESTEA VORBEI

Un sultan odata, umbland prin cetate

Pe jos cu vizirul in haine schimbate,
Vaza inaintea-i o pard scapatd,
Si o ridica singur plecandu-se 'ndata.

Vizirul aceasta urmare vazandu-i

Si pazindu-i vreme, 1-a 'ntrebat zicandu-i:
Ma iarta, stapane, pentru indraznire
Ca imi sta in cuget o nedomirire:
Mi-a fost de mirare c o para mica,
Care i nimica poate sa se zicA,
Un sultan ca tine, bogat cu haznale,
SA te pleci la dansa s o iei din cale I"

Sultanul raspunse: Reel ce din fire

Va lua paraua in despretuire,
Din putin se 'nvata intre nepastrare
Ca sA nu se uite nici la hanul mare;
Omul care stie a trai cu pastru
Paraua o are la galben capastru.
Zisei cd paraua nu e lucru mare,
Dar cat de greu este omul cand n'o are:
Paraua e mica, dar loc mare prinde
Ca cand iti lipseste painea nu ti-o vinde.
D'aceea paraua omul cel cu minte,
Trebi4i ca pe galben s'o alba 'nainte,
a joe cine-i bete si-i da cu picioral,

www.dacoromanica.ro
160

Cu vreme ajunge ca sa-i clued dorul,

Eu nu zic ca ornul cumplit sa se faca
Si 'Ana 'nteatata argintul sa-i placa,
Incat sa .ajungd la el sa se 'nchine
Si sa ingrijeasca numai pentru sine;
Ci zic ca la pastru firea sa-$i deprinza
Si child da, sa vaz banul loc sa prinza,
Ca sa stranga s'aiba atat pentru sine
Cat sa poata face $i altuia bine.
De ce pentru sine?... Pentru vremuri grele,
Pentru niscai boale, pentru 'ntamplari rele,
Cand se cheltue$te $i ca$tig nu este,
Pentru neputinte $'alte ca aceste.
Iar pentru alti cum?... Ca mila sa-i fie,
S4 aiba sa scape oarneni din robie,
SA-$i dea pentru suflet, $i bine a face,
Scapatati s'ajute, sarmani sa imbrace,
Pe cati prada focul, pe cati apa 'neaca,
Pe cap ii las hotii in stare saraca,
Vazand, sa nu-i lase'n lacrarni sa ramaie,
Ci sa aiba'n mana cu ce sa-i mangae.

Imi aduc aminte despre o poveste,

Care ca o pilda pentru pastru este".

87. POYESTIA iMPARATULU

liu plecat odata cativa dupa mila

Ca sa stranga zestre pentru o copila,
Care prea saraca era $i sarmana
Si sa o marite ii facea pomana.

Umbland dar ei astfel prin case a cere

La oameni mai nobili si mai cu avere,

www.dacoromanica.ro
 161

Intrara'nteo curte, unde nemerira

Ocari, cearta, gura, ',n care auzira
Ca stapanul casei un banut pierduse
Si slugile toate erau de el puse:
Unii asternutul scuturd din case,
filth cerneau praful care-I maturase,
Altii iar prin curtea cea mare ea hanul,
Ciuruia gunoiul sa-i gaseasca banul.
Vatand ei aceasta, prea mult se mirard,
Si-au zis intru sine ca'n zadar intrara,
Si neagra sau alba' fard sa-i vorbeasca
Detera sa piece l'alti sa nazuiasca.
Dar el cum ii vede c'ndarat pornira
Chema sa-i intrebe pentru ce yenira?
Ei sta 'n chibzuire cum sa-i pomeneasca,
(Vazandu-i scumpetea sa nu-i ocareasca).
Dar el tot zorindu-i i-au spus cam de sila
Ca strdng sa 'nzestreze p'o fata cu
El cum ii aude nu-i lasa sa iasa.
Ii chiama indata cu cinste in casa,
Intra'n cercetare, ce-au strans pan'acuma?
Cat mai trebueste sa'mplineasca suma?
Si spuindu-i scoase punga lui indat
Si'nzestra pe fata cu suma'nsemnata.
Zicand:.-- Nu va para lucru de mirare
Ca fac pentru un ban atdta catare;
De n'as fi fost astfel cu bund 'ngrijire
Sa-mi pastrez averea cu nerasipire,
N'as fi avut astazi nici chiar pentru mine,
Necum s'am prisosuri s fac cuiva bine".

Ei plecdnd pe poarta, destul se mirara

De asa vedere ciudata i raft.
De si unul zise, din minte putind
Ca scump la tiircife, ieltin la pita
A. Pann, Poveetea vorbei", Vol. 11. 1

www.dacoromanica.ro
 XL111

OESPRE CUMPLITATE SAU ZGARCLN1E

Ornul nu trebue sa fie nici prea prea, nici foarte foarte.

Nici carnea s arza, nici frigarea.
Mica
Nici prea iconom, nici prea galantorn,
Ca
Cine strange, nu mananca.
Banii strangatorului in mana cheltuitorului.
Lopata gramadeste i sapa rasipeste.
Bogatia ramane la nebun,
Care
Nici pe sine nu se procopseste, nici pe altul nu foloseste.
Nu stie cum se castiga paraua,
Pentru ca
Cine dumica stie, eine mananca nu stie.
Dar si
Dac'o socoti cineva cate foi intra in placinta, nici odata nu mananca.
Omul cumplit, de tot e clevetit
Si
Cand nu tace o gura, nu tace o lume intreaga,
Zicandu-i Frige linte.
Ii mananc de subt talpi (d: sulk ungnii).
Pentru o para isi pune streangul de gat.
Pentru bani isi vinde sufletul.
Ii trernura mana de milostenie (care nu o face).

www.dacoromanica.ro
 163

Ar da tamaie lui Dumnezeu si nu se'ndura sa dea parale.

Punga-i mare si gura n'are.
Ins el zice:
A cui e punga mai mare? A cui se vede.
Scumpului nici odata sa nu-i zici: Da-mi" ci totdeauna: Na".
Zgarcitul, numai stanga are (care ia ), dreapta-i este uscata (care da ).
Scumpul cu inselatorul lesne se'nvoesc.
Ii fagadueste marea cu sarea si-i da ce nu curge pe apa.
Vulpea in padure si el ii vinde pielea 'n targ.
Il face sa umble dupa potcoave de cai morti.
Si-a gsit icoana sa se 'nchine.
Scumpul cumpara stafide 51 cere sa.-i adaoge piper.
Pune brnza 'n strachina si 'ntinge p'alaturea.
Umbra sa scoata doua piei dupa o oaie.
Dar totdeauna
Scumpul mai mult pagubeste si lenesul mai mult alearga.

S. POVESTEA VORBEI

Un Ovreiu odata in negot umbland

Si'n Constantinopol la marfa mergand,
Mai mult decat toate ce ii trebui
La cesti si filgene intaiu targui;
Si'ntr'un zimbil mare dupa ce le-a pus,
Umplandu-1 gramada cu varf Oita sus,
Chema sa i-1 duca un hamtil la han,
Si ii cerfi plata de opt lei un ban.
Chemand el pe altul si mai mult cerit,
Or pe cati aduse nici unul nu vru.

Vazand dar Ovreiul, stand se socoti

Cu inselaciune dulap a 'nvarti.
Apuca si zice unui alt hamal:

www.dacoromanica.ro
164

Voinice, mi-e mila ca esti in ast hal!

Dar de imi vei duce last cos pan' la han,
Fara sa-mi ceri plata de dus nici un ban,
Numai trei cuvinte sa te'nvat sa tii
'Si-ti ajunge'n viata procopsit sa fii".

Auzind hamalul pe Ovreiu zicand

C'o sa-1 procopseasca asa de curand,
Zise intru sine: o fi, ce stiu eu!
Ai sa fac s'o slujba in norocul mieu"...
S'ardicand indata zimbilul cel greu,
Ai, ardica-I, zise, pe umrul mieu".
Se cocosa, duse pan' la un soroc
Si sa odihneasca puind la un loc,
Jupane! ii zise, ia spune-mi acum".
Hai la han, raspunse, nu pociu aci'n drum".
Spune'ncai d vorba, hamalul a zis,
Ca sa merg gandind-o pe drumul intins".
Deci vazand Ovreiul ca in loc sedea
Si pan' nu i-o spune sa plece nu vrea,
Asa, ii raspunse, sa-ti spun una dar,
Si o tine minte sa nu ma 'ntrebi iar!
Cine iti va zice Ca e mai bine calare de cat in caruta, sa tii
sa nu crezi.
Asta este zisa de un intelept,
Si 'n adevar, bravo! a vorbit prea drept"

Auzind hamalul, iarasi se scula

Cu zimbilu'n umar i drumu-si urrna.
Merse, iari, merse, pe drum cat putii
Si sa odihneasca la un loc stitn.
Jupane! iar zise, una imi spusesi
Si de procopseal, vaz, ma ump1use1,
In Imi spune Inca unic macar

www.dacoromanica.ro
 165

Sa merg cu ea 'n gurA procetind'ol iar".

VAzand* iar ovreiul c nu vrea altf21
Si a doua este, zise cAtre el:
Cine ti-o zice cA e mat bine pe jos de cat calare,iarsi sa nu crezi.
Tine-a i pe asta 'n minte ca'n scris,
Ca iar de un mare intelept s'a zis".

Cu aceste vorb.e intrual ski gand,

Plecd iar hamalul i ceva mergand,
Iar s odihneascA puse la pamant
Si 'ntrebA s-i spuie si cel-alt cuvant.
Cam carmi Ovreiul, dar chiar Si nevrand
Trebuia s-i spuie, si urma zicand:
Si cine ti-o zide c e mai bine sluga de cat stapan, sa 'nu
crezi iar nici odat.
Fii mai auzit tu astfel de cuvant?
Cine 1-a zis, bravo! a fost un om sfant".

Irk:and dar hamalul c 1-a inselat,

Ardicand zimbilul iarsi a plecat,
Si mergand cu clansul acolo la han,
II tranti odata de un bolovan,
Si-i zise: Jupane, i tu, chiar sA vezi
Ca-s aci filgene, eu zic s nu crezi".

Scumpul cu galantomul sant doi vrasmasi rieimpacati

Si
Bumbacarul nu se uita cu ochi buni la cainele alb.
Zgarcitul, nici el nu mananca, nici pe altul nu va sa vaza man-
and.
Insa
Cine se culca nemancat, se Koala Vera vreme.
Stpanul vinde 5i telalul nu se 'ndura sa-1 dee.

1) Proceflnd repetncl.

www.dacoromanica.ro
 56

Caine le osul nu-1 roade i nici pe altul nu lasa sa-1 roaza.

Scumpul nu e stapan pe banii lui, ci banii ii stapanesc pe el.
Tot el la masa altuia si la masa lui nimeni.
Adica:
Orbul dela toti si dela orb nimenea.
Cauta tot sa rapeasca,
Zicand:
Nici lupul flmand, nici oaia cu doi miei.
Va s ia i lana si pielea.
Bucatele de la masa altuia sant mai cu gust.
Gaina vecinului e mai grasa.
Punga altuia e mai mare.
In sfarsit
Mai bine traeste un sarac lipit, clecat un bogat sgarcit.

SO. POVESTE.1. VOIME[

A fost un zgarcit odata care mereu gramadia,

Zi i noapte, totclauna pe bani dormia si sedea
Si de cumplitate multa- traia singur, singurel
Nu tinea'n casa nici sluga nici pisica, nici Cate].
Nu putea sa se indure sa cheltuiasca un ban,
SA manance si el bine macar odata'ntr'un an;
Ci traia tot caliceste, mancari proaste cumparand,
Privind cu jind cele bune, qa si un sarac de rand.

Asa el la o zi mare cand la peW des1V2g,

Vazand ca fieste care la pescarii alerga,
Se duse si el sa vaza d'o gasi vr'un cosacel
Sa-si cumpere, sa mai-lance, ca sa se spurce si el.
Ajungand la pescarie incepa a se plimba
De la un loc parela aiiul si de preturi a'ntreba.
Unjbl vr'o clou4, trei ceasuri pretutindenea cercand.

www.dacoromanica.ro
 167

Si nu-i venia sa-si cumpere, mai ieftior cautand.

Deci cand sta in doua ganduri, ca sa ia or sa nu ia,
Si cand scumpetea cu pofta in el nu se invoia,
Vede viind un fin al sau, carele dulgher era,
Cu bani castigati din munca vrand peste a-si cumpara;
Si fara sa zaboveasca or sa intrebe de pret,
Alese un peste mare si-i tranti banul semet.
D'acolo trece indat alaturea l'alt pescar,
Rlege alt neam de peste si Ii pune la cantar.
Scumpul privind cu mirare la finul_cumparator,
Care ii targui peste ca fiece negustor,
Cand pleca ca sa se duck dupa dansul s'a luat,
S'ajungandu-1 dupa urma. Ce faci, fine? 1-a intrebat.
Cum vaz ti-ai cumparat peste?..." Dar, ii zise, am luat".
L-a intrebat iar: Pentru tine, or altui 1-ai cumparat?"
Ba, pentru mine,- el zise, i pentru casa mea chiar,
Dar ce o sa faci cu atat mult?" Scumpul 1-a intrebat iar.
O doamne, nasule! zise, pentru mancare te miri?
Pe langa copii, nevasta, se gasesc i musafiri,
Si la o zi ca aceasta mai dai si la un vecin,
Ce nu i-a dat mana sa-si ia, or si l'alt sarac strein.
Dar dumneata-ti luasi peste, or esti la altii poftit?"
Ba, nu sunt poftit, ii zise, d'aceea am si venit;
Si eram si eu sa-mi cumpar, dar iarasi am judecat
Ca, cine sa mi-1 gateasch!... $i asa nici n'am luat".
Ri dar la noi, finul zise, impreuna sa serbam,
De si nu avem gatire pe un nas sa ospatam;
Si vei avea sa vezi astazi cum traesc niste mojici,
Dar ne vei ierta cusurul ca la niste fini mai mici".

Finul vorbe d'alde aste si altele indrugand\

$i cu nasul impreuna la casa sa ajungand,
Cu destula bucurie pe oaspet au priimit,
Pana una, alta, fuse si pranzu 'ridata gatit.

www.dacoromanica.ro
168

Rsezandia-se dar masa si bucate aducand

Sezura, o 'mprejurara, puind i plosca in rand,
S'apucar s mat-lance, vorbe vesele spuind.
Si cu inzarnbite fete- unii la altii privind.
Plosca incunjura masa de la un la alt mergand
Si 'ndemna sA se mangaie pe toti in guri sarutand,
Ii indupleca indata pe ea a oasculta,
Si ca sa-i facA pe voie incepura a canta:
Unu in coarda suptire, altul bazoiul tinea,
Mic si mare ii da glasul, la care cum ii venia.
ZgArcilul care 'n tacere' era 'nvatat a manca
Si carele cu placere la acesti gura cAsca,
Prea mult minunata plosca sarut5ndu-1 tot des, des,
Si la coraj indemnandu-1, fara nici un interes,
II aduse i pe dansul in stare d'o asculta
Si 'ncepii si el cu totii impreuna a canta.
Si 'nteatat se simti vesel, si'ntr'atat s'a mangaiat,
Incat toatA zgarcenia indata i s'a muiat;
Si 'ncepa s zica: Fine, tu vaz ca tii sa traesti,
Tu dar voesc i pe mine ca sa ma chivernisesti,
Toata a mea bogAtie, dela mosi, stramosi miras,
Cata o fi o dau tie, astazi chiar din acest ceas.
Na cheile, mergi acasa si in pivnita intrand
Vei vedea stand zece chiupuri tot de galbeni pusi in rand;
Si cu dasagi, sac, or traistA, cu ce tii i cu ce poti
CarA-i aicea la tine pana deseara pe toti:
F tu ce vei vrea cu dansii, fii si iconomul mieu,
Cheltueste cum iti place, nici sa'ntrebi, nici sa vaz eu;
Ca mosii mei si parintii sA traiasca n'au stiut,
Nici vr'odata in viata asa chef ei n'au facut;
Ci s'au chinuit s stranga si sa gramadeasca bani.'
Cand au murit imi lasara noua chiupuri sau borcani,
Sfatuindu-mA'n diatA ca sa urmez lor si eu,
Iar de nu sa m'ajunga blestemul lui Dumnezeu;
Adica: din noua chiupuri zece la rand sa le fac,

www.dacoromanica.ro
 169

Seam trait ca vai de mine, mai rau decat un parac;

Umblai pe uscat, pe ape, m'am caznit ca un tiran,
Am rabdat foame i sete, inchinandu-ma la ban;
Nu m'arn indurat odata un sarac sa rniluesc,
Numai i numai bordanul sa-1 umplu, sa-1 varfuesc;
Ast rau mi s'a facut fire, nu pociu alt sa ma prefac,
Nu-mi vine sa dau paraua, nici mie un pranz sa-mi fac.
De aceea dar acuma du-te unde te-am trimis,
In traista, sac, or ce-ti place si fa dupa cum ti-am zis".

Bietul fin cu bucurie pe loc desagii luand,

Filerga tot intr'un suflet, si in pivnita intrand,
Cum s'apropie de chiupuri mainele a-si implanta,
Fiuzi un glas deodat, d'aiurea a-1 spaimanta,
Strigandu-i: Nu te atinge, teme-te a nu gresi,
C'apoi de aicea sdravan sa tii ca nu vei esi".
Raspunse el catre glasul care il infricosa:
Apoi nasul ma trimise, n'am venit singur asa".
Glasul ii racni d'odata atat de infricosat,
In cat pivnita si casa .par'ca s'au cutrerhurat,
Strigand: Iesi, zic, ma'ntelege, n'astepta i alt cuvant,
N'are treaba (el aicea, acesti bani ai lui nu sant,
Ci ai diaconului Badea., el e pe dansii stapan".

Bietul om fugi afara, speriat, scuipandu-si in san,

Nierse la nasul sa-i spuie cum s'a'ntamplat i ce fel
Si cum ca diaconul Badea este stapan, iar nu el.
Nasul sau cum ii aude se necajeste pe loc,
Plosca-1 atata mai tare de se Mat numai foc,
Ca ea are multe darurii aci face pe om bun,
Si aci Ii intarata de-1 preface in nebun.
Se scoald tot deodat i racneste ca un leu:
Dar cum se poate, el zise, s nu fiu stapan pe-al inieu?
Cine e diaconul Badea, si ce treaba are el
Cu banii miei, pentru carii m'am trudit de mititel,
Stai mal.. SA vaz acuma daca eu stapan nu sant!"

www.dacoromanica.ro
170

Si pleca acasa iute inspulberat ca un vant,

Intra'n pivnita indata, se uita, ii da in gand,
Si, spre negot, o gramada pive de cires avand,
Baga aurul prin ele i cu alt lemn le'ndopa,
Pana catra miezul noptii l'acestea se ocupa;
Si pe dinaintea portii Hind un rau spumegat
Arunca pivele toate si a mers de s'a culcat.
Si-astfel el din bogat putred a saracit de s'a stins,
Ii vindeca curnplitatea i zgarcenia-i s'a 'ntins.
Iar pivele, toata nmptea, dupa ce au innotat,
S'au oprit intr'o vultoare la marginea unui sat.
Uncle avea locuinta un s1ujbas bisericesc,
Anume diaconul Badea, om cu totul sufletesc.

Aceasta prea dimineata totdeauna se scula

Si 'n marginea acei ape se 'nchina si se spalh.
Asa 'n acea dimineata ca si alte dati mergnd
$i pivele in vultoare invartindu-se vazand,
Le-a tras cate una, una, parta cand toate le-a scos
Si vazandu-le 'ndopate si prea grele mai vartos,
Se apuca cu toporul despica una pe loc
$i ca sa vaza 'n ea ce e si ca sa puie pe foe,
Dar cata mirare fuse, cat s'a bucurat vazand
Acea multime de galbeni cu stralucire curgand!

Va las sa judecati singurrce i s'a mai intamplat,

Si din celelalte pive aural cand 1-a aflat!
De cat sa va spun acuma ce fel a 'ntrebuintat
Acea avutie mult si cu dansa ce-a lucrat;
Cati saraci stia in satu-i cate unu i-a chemat,
Si prin taina fiecarui a dat si 1-a ajutat;
Unuia-i cumpara vaca, altuia-i darui boi,
P'alt Scapa de datorie si p'alt de alte nevoi;
Apoi zidi un han mare, de saraci priirnitor,
Si gazduia fara plata pe fiece clator;

www.dacoromanica.ro
 171

Incat ducandu-se vestea prin cei mangaiati in plans

A putut ca s atria si zgarcitul ce i-a strans
Cum a un diaconul Badea, 'acel nurne c'un cuvant
Ce i 1-a fost strigat glasul c acei bani ai lui sant.
Care si plea indatd ca sd se ducd la el
Cu o tristioard 'n umar si 'n mand cu'n toiesel,
Din sat in sat, cu 'ntrebarea si hrand cersind mergand,
$i sfarsit 1-acel diacon cu incetul ajungand,
Ceea ce-1 facii pe dansul mai tare de se 'ncrezb
Fu o piva ce drept treapta 'n usa-i care-o vazia.
Stand si lung privind la dansa si din cap tot leganand,
A esit diaconul Badea i Ii intrebd ziand:
Esti un strein cum se vede i cauti sa-ti dau sAlas?"
Asa este, el raspunse, sant un strein si drumas;
Dar ma uit la piva asta, si-mi cdesc capul cel prost
CA cu altele 'mpreuna ea'n pivnita mea a fost,
Care 'ntr'o zi, beat, pe toate cu 'galbeni le indopai
$i gandind c fac rau altui tot in rau le aruncai".

Dupa ce zise aceasta, saracul zgarcit s'a pus,

Si cu amaruntul toate cum sa intamplat i-a spus.
Ascultand diaconul Badea la povestea lui tdcut,
De loc a nu-i intelege vorbele s'a prefAcut,
Dar in inima sa foarte mult 1-a cdit si 1-a pl'ans
CA s'a pedepsit atata in cumplitate d'a strans;
Si fiindu-i de el mila, ii raspunse: FAtul mieu!
Eu am indestula stare, dar mi-e de la Dumnezeu
Si fac pomanA cu dansa, eu dracului nu o dau,
Ajut cu iconomie pe cati ii cunosc Ca n'au
Prin urmare i tu darA de te plangi c sdrac esti,
Rmai in curte la mine hrana sA-ti agonisesti;
Nu ai sd-mi faci nici o treabd, ci de urit, s nu sezi,
SA 'ngrijesti de una alta, de argati i slugi s vezi".
Cuvantul bun si blandetea Astui diacon cuvios
Indupleca pe zgarcitul si priimi bucuros.

www.dacoromanica.ro
172

Ramaind, cum zic, in curtea-i era ca si un stapan,

Fiindca diaconul Badea era de varsta batran;
El sta pentru fiecare socotelile sa. dea,
In care cu prisosinta zgarcenia-i se vedea;
Dreptul dela unul s'alltul tot sa rupa ii placea
$i fara sa cheltuiasca,. iar stransoare isi facea.

Diaconul Badea vazandu-1 facand acestea de rost,

S'a 'ncrezut fara 'ndoiala ca banii ai lui au fost,
Si gandindu-se 'ntru sine de cugetul ce-1 mustra
Ca cel ce-1 imbogatise acum sluga ii era,
Socoti sa-1 departeze cu oare-care mijloc,
Supt ascuns ceva bani dandu-i sa traiasca intr'alt loc;
$i 'ntr'o zi porunci 'n casa sa faca cate-va paini,
Insa de Mina neagra si alba, de doua maini;
Si coaca painilor albe cu un cutit despicand,
A bagat in taina galbeni Cate-o surna numarand;
Si-ast-fel dupa ce le coapse si le scoase din cuptor,
11 chema ca sa-1 trimita la un sat mai departsor,
Zicandu-i: Ia si insala calul cel iubit al mieu,
Cu care din saracie m'a ridicat Dumnezeu;
Insa cu ale lui toate, de si nu sant asa noi,
Dar poate din norocirea-i sa-ti vie banii 'napoi
Si na aste trei paini albe sa le mananci tu po drum
Na de prisos s'una neagra c nu strica or si cum",
El dar cum insela calul, dupa cum i-a poruncit
Si a plecat sa se duca la satul cel randuit,
Daca merse o bucata, aproape de un alt sat,
S'a rupt chinga fiind veche, si saua-i s'a rasturnat:
El zgarcit fiind din fire, sa nu dea din mna-i ban,
A luat o paine alba s'o dete unui satean,
Cerand sa-i dea 'pentru dansa o chilga vochisoara iar,
Care si'ndata ii dete, bucurandu-se de dar;
De aci 'ncalecand iarasi si la drumul sau plecand,

www.dacoromanica.ro
 17'3

I s'a rupt pofilu'ndatd, pe o cale coborAnd.

Cu destulA greutate ajungand iar la un sat,
SA cumpere dela hanuri .cu bani nu s'a indurat,
Ci luA iar altA paine din albe care avea
Si unui sAtean o dete un pofil mai vechiu sA-i dea.
De acolo plecAnd iarsi si mergand pan' la un rAu
I s'a rupt in bucatele si putregaiul de frau;
Acum scoase din desaga i acele cloud pini,
Una neagrA s'alta albA i stAnd le privid in mAini,
Zicand: Oe voiu da pe neagra ca sA cer un frAu cuiva
Nepretuind-o atAta, pentru dansa nu-mi v.a da,
Dar dAndu-i aceasta alba stiu cd prinde bucuros".
Si mergAncl o dete 'ndatd pentru un frAu ruginos
SAtenii aceia insd pAinele albe luAnd
Si de ele fiecare intru sine judecAnd,
Cel dintAi zise in gAndu-si: Ce jimblA, ca cozonac!
Cine stie din ce parte o ava acel sArac!
E bund sA o mAnAnce binefAcAtorul mieu
CA ce folosesc c'o Ohm, sA stau sA o mananc eu?"
ZicAnd el aceasta 'ndatA pe un cAlusel s'a pus
Si la mos-diaconul Badea, sA o dea plocon s'a dus.
Al doilea sAtean iarAs la painea alba privind,
Zise si el intru sine, ca i cel dintAiu gandind,
Si mergand in grab se duse cu painea de cdpAtat
Tot la mos diaconul Badea carele I-a ajutat.
Al treilea astfel iarAsi in gAndu-si a hotArit
Si lui mos diaconul Badea o duse numai decAt.
Care cAte una, una, aceste trei albe pAini,
Dupa cum le-a dat intocmai viindu-i iarAsi in mAini
S'a mirat diaconul Badea, zicAnd: Una gAndiam eu
Si altele in protivA vaz CA face Dumnezeu!"

DupA trei zile zgArcitul cAnd s'a 'ntors din acel sat,
ChernAndu-I diaconul Badea painele i-a arAtat,
Spuindu-i cum si in ce chip sAtenii i k-au adus,

www.dacoromanica.ro
174

Si iata (despicand painea) galbenii care i-am pus.

Aa dar nu-s ai ti banii ce zici c i-am gsit eu,
Ci poti mrturisi singur c mi-a trimis Dumnezeu".

DESPRE CUMPLITATE IARAI

Va sa desbrace un sfnt s imbrace pe altul
Si
Cu coliva omeneascal va mortii sa-i pomeneasca.
Face pomana lard voia lui.

90. POVESTEA VORBET

Un tigan cam pe la munte,
Vrand sa treacsa pe o punte,
Din intamplare ii scapa
Caciula din cap in aph,
Si neputand sa se 'ntinza
Cu iuteala s'a o prinza,
Se uita la ea cu jale
Cum saita pe r8u la vale,
Zicand: Du-te dar mai tare,
Ca tot aveam gand imi pare
Ca s'a dau tatei o cand
$'o cAciuld de poman".

/2ia facem i noi poate,

De unde nu putern scoate,
Zicem vorba cea obgeasca:
Dumnezeu sa priimeasca.

De la zgArcit,
Nici dracul nu fura tamaie de la el.
I Onzeneasca=de la streini.

www.dacoromanica.ro
 17')

Ca
Tremurd dupa un nap
Ca de ochii sai din cap
Si
Saracului in toe sa-i dea
Inchide ochi a nu-1 vedea,
Ca
Punga i-a facut paiajen la gura
Si
In casa-i piemni nu gasesti
Un soarece s orbesti
Si
Rabda parca e de fier
Si-i crapa ochii de ger,
Ca:
Se 'nveleste cu ipangeaua
Si se scarpiaa cu surceaua.
Ins
Cine-si tine hainele neimbracate
Ale lui sant numai pe jumatate,
Ca ale sgarcitului,
Cele drepte sant jumatate ale dracului, iar cele nedrepte cu stapan
cu tot
$i
In casele zgarcitului nici soarecii nu se duc,
Cad, el daca nu mananca, nici ei nimic nu apuc,
Ca
Caine le sade pe fan .

$i
Nici ma/land, nici va sa lase
Calul macar sa-1 miroase.
De aceea
Sa n'ai indurare de omul calare cand vezi ca-i atarna picioarele
la vale.

1) Pit mu/ m:0:flu

www.dacoromanica.ro
176

De la bogatul calic
Nu poti apuca nimic.
El
Se plange ca n'are dinti
S'apoi roade la cojiti,
Caci
Lupului i-e necaz Inca
Chiar i singur ce mananca.
Dar
Porcul tot strange, se 'ngrae bine,
Dar pentru altii, nu pentru sine
Si
Magarul ma pentru altii povara.
Dar insa
Porcul tocmai dupa ce moare
Pe toti satura de unsoare
Si atunci
Unii sapa i plivesc,
Alta beau i chiuesc.

91. POVESTEA VORBEI

Picioarele ostenite
Si mainile obosite
Stand, pe pantece certa
Zicand: Tu pantece crude,
Nu tii munca, nu tii trude,
De cat a te desfata.

In lene i 'n trandavie

Atepti d'a gata sa-ti vie,
Noi sa-ti dam sa te hranirn.
Tu nu cruti nici tinerete,

www.dacoromanica.ro
 177

Tiran eti pe batranete,

Nu 1ai s ne odihnim.

Ziva 'ndata cum se face

Incept sa nu ne dai pac2,
SA ceri si mananci, sa bei,
Ne mai pe noroiu, pe ploaie,
Pe ger, vant, viscol, nevoaie,
Noi s muncim, tu sa iei.

Dar stai, d'acum inainte,

Vom face noi mai cuminte
Si nu-ti vom mai da mertic,
Precurn iata i iti spunem
Ca d'azi hotarire punem
Si de loc nu-ti dam nimic".

La aceste rase, tunse

Pantecele le raspunse,
Sfatuindu-i cu cuvant,
Zicand: Frati, va rog Cu bine,
Nu va maniati pe mine
Ca eu vinovat nu sant.

Voi a5a sunteti ursite

Chiar de cand santeti croite
De vesnicul ziditor,
S'alergati pe vai, pe munte
Peste mari sa faceti punte
S'aripi prin vant i prin nor,

Sh munciti pe rau, pe bine,

S'agonisiti pentru mine,
Sa-mi dati sa.mananc, sa beau,
Si geaba 'mi ziceti auste

A. Peon Poveetea Vorbei" Vol. II 1.8

www.dacoromanica.ro
178

Ca .iara$i pentru voi este

Ficeea ce eu va iau.

Pentru ca voi far' de mine

Nu yeti putea fi in bine,
Eu va imputernicesc.
Far' de mine ati fi moarte,
N'ar fi eine sa va poarte,
Eu pe voi va carmuesc".

Maine le iar necajite,

Suparate, inclarjite,
Pantecelui au raspuns:
D'aste vorbe d'ale tale,
Gogosele, trancanale,
Santo]] satui de ajuns.

Nu-ti bate capul de geaba

Ca nu mai faci cu noi treaba,
Ti-am spus-o dintru'nceput;
Ca-ti vorbe$ti la interesuri
Si-ti faci ale tale dresuri,
Avem cap de priceput.

Noi hotarit iti mai spunem

Ca picioarele'n prag punern
Si vorba nu ne schimbam,
Nici un cuvant nu mai poate
Din pepeni a ne mai scoate
Supunere ca sa-ti dam.

Ia-ti dar pra$tia i hamul,

Pune-ti in cumpana dramul,
Si masurile iti ia.
Du-te $i tu de munceSte,

www.dacoromanica.ro
 179

Castiga si te hraneste,
Cu vorbe nu 'ntarzia.

Nu sta sa ne dai povata,

Ca nici cat un fir de ata
Nu-ti darn prin gura sa tragi,
De tine nu ne mai pasa,
Unde o iesi sa iasa,
Macar in tun sa ne bagi".

Cu asemenea cuvinte
Si judecati -Fara minte
Pe pantecele certand,
Indata il parasira.
Si la treaba lor pornira,
De necaz tot ocarind.

Deci astfel daca umblara

Si'ncoace, incolo miscara,
Fara a 'ngriji de el,
Incepura sa se moaie,
De lesin sa se 'ncovoaie
Si sa rnisce 'ncetinel.

,Intr'acea zi se tarira,
Dupa cum si hotarira,
Cu vai, cu chiu si abia,
A doua zi opintira
Si iar se mai bizuira
Cu a muri -si-a'nvia.

A treia zi cand vazura

a de loc nu mai putura
A umbla si a misca,
Cunoscura ca-s gresite,
12

www.dacoromanica.ro
180

$i de tot ticalosite,
De nu i se vor pleca.
Si lepadand acea ura,
Cu dragoste incepura
A-i da iara merticel.
S'acum de multe ori Inca
Ii dau mai mult de mananca,
Pana cand da si din el.

Ii indeasa, varf ii face

Numai ca sa aiba pace
Si a 'nu-1 mai necaji,
Oasele lor parca-s coapte,
Kluncind din zi pana'n noapte,
De dansul a ingriiji,

Zicand: Asa e cuvantul,

De cand lumea si pamantul,
Ca omu'n fiece zi
Traeste cu bautura
Si cu ce baga in gura,
Si noi dar 11 vom pazi".

Mai zice o vorba Inca:

Cine strange nu mananca,
Gramadeste pentru alti,
Ca daca mor strangatorii
Si raman risipitorii
Ei stiu sa fie galanti".
Nu gramadi dar, crestine,
Ci muncind, traeste bine,
Ca cu bani n'o sa te'ngropi.
Nu-ti trebue sa-ti ramaie

www.dacoromanica.ro
 181

Decat numai de tamaie,

De trei scanduri si de popi.
Parra traesti fd-ti pornana,
Nu zgarci mana-ti dusmana,
Intinde-o la sarac;
Ca singur ce dai de sine,
Rceea vine cu .tine,
Nu altii ceea ce-ti fac.

Pregateste-ti pe placere
Si sufletul cum iti cere
Sa gasesti unde te duci,
Ca precum iti vei asterne
Si curn iti vei pune perne
Asa o sa te si culci.
Pazeste-te si de rele
Ca sa nu dai de belele
Si de vre un necaz greu!
Legea, pravila cinsteste,
Urmeaza si le pazeste,
Ca asa va Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
 X.LIV

DESPRE LACOMIE IARASI SI

NEMULTUM1RE

Lacomia de multe ori strica omenia,

Ca
D'aia n'are ursul coada".
Ochii omului sant din mare ca se bucura tot la mare.
Dar ce folos de o fi
Lacom la bogOtie i sarac la minte,
Ca
Musca pentru putina dulceata isi rapune viata
Si
Soarecele nu'ncape pe gaud si si-a legat s'o tigva de coada.
De multe ori,
Ctie imbratiseaza multe, putine aduna,
Cad
Doi pepeni intr'o alarm nu se pot tinea.
De si,
Ochii vad, inima cere, dar e rau cand n'ai putere
Si
Ti-e drag cu doi pesti in oala si cu coadele afard.
Lacomului cat sd"-i dai, el nu zice ba.
MOnaned pana d din el.
Dela cinci paini miezul si dela noua colaci coaja.
Se inehinO pantecelui
Zicand:

www.dacoromanica.ro
 183

Doua batai strica, dar cloud mancari nu strica.

Lacomul de putin nu se multmeste
Dar
Cine nu se multameste de putin pierde \si cel mult.
De aceea
Cel nemultmit traeste nefericit.
El
Nu se multameste nici in car, nici in caruta, nici in sanie,
nici in telegut.
De multe ori insa
Vrand sa aiba armasar, ajunge din cal la magar4

92. 1)0V HST Ea VO R-13

Unul avand pond sa mearga la tara

Dupa trebuinta intr'o zi de vara,
Ducandu-se'ndata la un oarecare
Ceti, armasarul, stiindu-1 ca are.
Acel ii raspunse: Frate, rau imi pare,
C'ati sluji l'aceasta nu-s acum in stare,
Ca nici trei minute nu sant Inca bine
De cand 1-am dat altui prieten ca tine".
El il ruga iara, zicand: Da-mi dar calul".
E! frate, raspunse, chid i-as spune halul
De mila i-ai plange si nu mi 1-ai cere,
Ca sta'n grajd sracul numa'n trei picere".
El il ruga iarasi: Da-mi incai magarul".
Apoi 1-am dat, zise, tot cu armasarul".

Cand zise aceasta, in grajd dobitocul

A zbierat indata, viindu-i sorocul,
El auzind zise: Cum nu e aice?
Uita-te, el singur ca e in grajd zice".

www.dacoromanica.ro
184

Frate ii raspunse, n'am cinste la tine,

Daca crezi magarul mai mult decat mine!
Tu nu tii ca'n lume e zicala asta:
Ca sa nu-ti dai altui calul si nevasth
Si pe langa asta mai e'o poveste:
Frate, or nefrate, branza pe bani eSte".

Asa dar,
Omul la nevoe miroase i ce nu-i voia.
De dorul fragilor mananca frunzele
Sau
Inghite la rabdari prajite,
Caci
Lucrul strein nu tine de cald,
Ca
Tocma cand iti pasa, fara clansul te lasa,
Si
Daca nu ti se trece vorba, nu-ti mai raci gura,
Ca
Daca nu esti vrednic la o treaba,
Nu-ti bate capul de geaba,
Precu.m zice:
Nu-ti este puterea cat iti este vrerea.

93. POVESTEA VORBEI

Un Turc care n'a mai fost

Intru nici un tel de post,
Ducandu-se a cerut
Un post care i-a placut.
Cadiul 1-a cercetat
Dupa jalba ce a dat

www.dacoromanica.ro
 185

Si vazandu-1 tinerel,
Neavand par alb de fel,
Cunoscandu-1 5i cam prost,
Nevrednic de acel post,
Ii zise lui: Fatul mieu!
Voia ti-as implini eu,
Dar de postul ce-1 voe5t1
Inca foarte tanar e5ti,
Ci un altul sa-ti alegi,
Dupa ale noastre legi,
Iar in acel post poti fi
Barba cand iti va albi".
Insa prea mult dorind el
A-1 orandui 'n acel,
Cu mintea lui cea de prune
Raspunse marelui turc;
Efendim, sant ihtiar,1
Barba-mi este alba, var,
Dar drept sa-ti marturisesc,
Eu o canesc 'negresc;
Iar de cere acel post
Ca sa fiu alb cum am fost,
Pot -Fara sa zabovesc
Sa o spal 5i s'o albesc".

Deci dar astfel el mintind,.

(Ca o va albi gandind),
Voia daca si-a luat
Dupa leacuri a plecat;
Si'ncoaci incolo umbland,
Pe unii alti 'ntreband,
Cati ii auzia, radea
1) Efendim = Efencli este titlu ce se d., in turceste, civililor cu
oarecare situatie. lhtiar cuv. turcesc balrn.

www.dacoromanica.ro
186

Si c e nebun credea.
Dar el seama nu baga,
Vrea sa se faca ag.
Si umbland din usi in usi,
Intreba babe, matu.si,
Cu fagadueli de bani,
Sa-1 Med de mai multi am.
Si asa cand obosi
0 sarlatana gasi,
Care i-a fagaduit
Ca-1 va albi negresit,
Numa'ntaiu sa-i puie ei
In maini cinci sute de lei,
Si ii va face de grab'
Ca colilia de alb.
El auzind, buctfros
Puse banii 'ndata jos,
$i spre a o multami
Inca o mai darui.
Matusa banii luand
II opri act, zicand:
Sezi pana sa targuesc
Ace le ce imi lipsesc".
$i mergand in acel C2as
Ii aduse intr'un vas
0 apa ce a vrut ea,
Numai banii ca sa-i ica,
Si 'ncepU a-I invata
Cum a o 'ntrebuinta,
Zicand: Iaca! (vai de el!)
Si sa faci inWace.)t fel:
Acasa acum niergInd
Si asta apa luand,
Sa torni intr'un vas din ea
Si 'ncepi bartm a-ti mida

www.dacoromanica.ro
 187

Frumos de jur imprejur

Sa nu ramaie cusur,
Si in trei zile de rand
Tot asa curn zic facand,
0 sa te vezi cum albesti
Tocma dupa cum doresti".

Asa dar el ascultdnd

Si la casa sa mergand
Cu-acea apa a dat,
Dupa cum 1-a invatat,
Si 'n loc barba a-i albi
Incepb a napdrli,
Inca intr'un siert de ceas
A Camas ca de briciu ras
S'atunci curmscii c'a lost
Nevrednic de acel post.
Prin urmare
Camila vrand sa dobandeasca coarne si-a pierdut si urechile.
Ornul -nemultumit fuge de bine si da peste mdracine.
Sare din lac in put
Si
Ajunge dela moara la rasnita.

www.dacoromanica.ro
 XLV.,

DESPRE LAUDE

Vede binisor in punga,

Are ochii ce sa-ti unga,
Ca
A dat cu mainile in fo-c
Si
E gros la ceafa, are de ros.
Are chiag la inima (chirnirul)
Si
E ca un stup neretezat
Si
Traeste din seul sail.
Are de moara, nu-i e frica sa moara.
Dar.
La prul laudat cu sacul mare sa nu te duci.
Cand esti poftit la vr'o masa, pleaca satul de acasa.
Dar
Nepoftitul scaun n'are
Si
Gaina care canta seara, dimineata rf'are oaua.
Lauda de sine pute,
Ca
Cine se laud singur, se ocareste pe sine,
Ci
Lumea sa te laude, cainii lasa sa te latre.

www.dacoromanica.ro
 189

Vorba Aluia
Pe mine cati caini m'au ltrat, toti au turbat.
Insd
Cine are vecini rai, se laudd singur.
&Ant:
Ia-1 dupd mine cA-1 omor
Si
LaudA-te gurA, cA pumnii curA.
Cum se laudA:
CAnd eram la mama si eu stiam sA cos, cA mama impunge si
eu trAgeam acuL
Tot tiganul Ii laudA ciocanul.

94. PO VESTEA VORBEI

MergAnd la'bAlciu un Tigan SA-i fie lAudAtor.

Se'ntAlni cu un tAran
Si stand se rugA de el,
ZicAndu-i: MAi RomAnel!
Tot mergi la Al balciu in deal,
De ce nu-mi lauzi Ast cal!
FA-1 tAndr, fA-1 manzulet,
Ca sA-1 pociu vinde cu pret;
FA-mi Ast bine, RomAnel,
CA ti-oiu drege vr'un ciurel
Or ti-oiu pune vr'un potlog
LaudA-1, asa ma rog!"
TAranul fiind iar un
D'Ai de palavre cam bun
$'alth treaba neavand,
Cu Tiganu'n balciu mergand,
Stahl cu el in obor
Si zabovind ei cAtvas,
IacA vine s'un giambas
Care era iar Tigan,
Geambas farA nici un ban.
Privi calul colea, ici,
Ii dA de incerc un biciu
$i la dinti dacA-1 cAtA:
Ce imi ceri, ii intrebA,
P'astd mArtoagA de cal,
Ca sA-1 arunc dupA mal?"
RomAnul ce aci sta
Si la dAnsul asculta,
Ce! jupAne, zise el,
Nu te uith ca-i astfel,
Uite, zboarA ca un zmeu,
N'am bani cA 1-as lua eu.
Intrece pe armasarul,

www.dacoromanica.ro
 190
N'are ce-i face ogarul.
SA-ti spun drept, pacat ca-1 vinde
Dar nici cu dansul nu-I prinde
Ca nu i tie merchezul
Si sA-i pipAie lui miezul.
El e stpan, cum vezi bine,
Si nu il stie ca mine:
1VIergi cu el la vanAtoare
Si uit'te iti fac prinsoare,
Iepurile 'n parliturA,
Dai cu el pan'arAturA
Si in fuga lui a mare
Ii prinzi cu mana cAlare".
Tiganul ce 1-a adus
Si sA-1 laude 1-a pus
Cum cAsca gura la el
Si ii auzi astfel,
Zise: nu! uite aici,
D'ar fi calul mieu cum zici,
Ca e armAsar si manz,
Pre legea mea nu-1 mai vanz"
Dar geambasul, neao hot,
Deprins la asa negot,
Stai, zise, sA-1 incerc eu,
SA-mi dau si cuvantul mieu".
Si cum 1-a incalecat
Drept la Giurgiu a plecat.
Ei au Camas asteptand
Cine stie panA cand,
(Ludrosul razand
5i vanzAtorul plangand).
www.dacoromanica.ro
Si sAracul pAgubas
Tot cautand pe geambas,
Ii gAsi dupd un an
In carciuma untfi han,
Si ducandu-1 in obezi
La ispravnic cu dovezi
Pentru calul cel furat,
Ispravnicul 1-a 'ntrebat:
Ce esti Tigane?" Geambas".
Dar calul cum 11 furasi?"
SA ma bata Dumnezeu
D'oiu fi furat calul eu!
Calul, zAu, e vinovat,
El pe mine m'a furat".
Ruzi, auzi, cal misel!
Cum te-a putut fura el?"
Coconasule! sa-ti spuiu
Eu vrand pe el s ma puiu,
S fac imprejur un cerc,
Sa vaz cum e, sa-1 incerc,
El, cum 1-am incAlecat,
Spre Giurgiu a apucat,
$i fugi! fugi! pogoarA, urci!
Ca sci ma vanza la Turd.
Cand la Giurgiu ne-am vazut,
El turceste n'a stiut,
Ci cat stiam eu nitel,
Ciat, pat, 1-am vandut pe el".
Dar banii ce i-ai facut,
DacA zici ca 1-ai vandut?"
PAA temui de niscai hoti
Si-i baui de loc pe toti".
 XLVI.
DESPRE I/APRUMUTARE 51, PLATA

Cine bate la poarta altuia, o sa bata si altul la poarta lui

Si
Cine cumpara in dator, plateste de doua ori.
De si unii zic:
Scrie pe lumanare pentru neuitare
Sau
Scrie pe ghiata pana dimineata
S'apoi
In loc de plata, spatele ti-arata.
Ai carte? ai parte; n'ai carte? n'ai ,parte.
Nici usturoiu am mancat, nici gura-mi pute.
Sau
Nici n'am mancat miere, nici la inima n'am durere,
Ca
Dai, n'ai,
Si
Lesne e a da si-anevoe a lua,
Ca
Cand ii dai, ii fata iapa; si cand ii ceri, ii moare rnanzul,
Si
TU umbli dupa el cu mila
Si el dupa tine cu pila
cs;

Fa bine, sa gasesti ram.

www.dacoromanica.ro
192

Povestea aluia:
Ai dat un cazan mare s'ai luat ,o caldare
Sau
Dedesi i luasi din secure toporas.
Insa
()data vede nasul buricul finului.
De aceea:
De cat sa-ti dau sa ne sfadim,
Mai bine tot prieteni sa fim,
Ca
De frate imi esti frate, dar branza e pe bani,
Ca
S'a bagat branza in putina
Si
A'ntarcat Murgana.
S'a ispravit de moara.
Am vazut in targ de vanzare,
Ca
Mira imi e si de tine ,dar de mine mi se rupe inima,
Cmasa e mai aproape de piele,
Ca
Pe altul eine plange, ochii lui isi scurge
Si
Cainele imbatraneste de drum, iar nebunul de grija altora.
Cum zice un proverb turcesc:
Eu dator i tu grije duci?
Adica:
Ar-de lumilarn noastra
Pentru socoteala voastra,
Ci
Cu rudele sa mananci, sa bei,
Daravera sa nu aibi cu ei,
Ca
Imprumuti pentru dobanda si pierzi capetele.
Adica:

www.dacoromanica.ro
 WI

Pentru un cuiu pierzi potcoava.

E mai bine cand
Iei c'o mAna i dai cu alta.
Iar
Cine n'ar cal, sa" urc2 pe jos la deal.
Si
Daca n'ai treaba, fa-te martor; iar daca ai bani, fa-te chezas!
Dar ins'a
Datoria nu moare nici odata,
Ca
Te imprumuti nuele, gardul se prapddeste, datoria nu putrueste
Si
0 ceri rasa s'afanatA,
0 dai cu varf srndesatsa.
Tagarta rupta te 'mprumut, si cere fa soroc ca-i dai sac nou in loc.
Zicand:
Cum era, buna rea, imi faceam treaba cu ea
Si
Sacul finului e tot nou.

05, POVESTEA VORBFA

Unul se imprumutase dela finul salt un sac

Rupt, prapadit, plin de petici, ca al unuia sArac.
Dupa ce-si ispravi treaba inapoi nu i 1-a dat,
Ci ca pe o treanta veche intr'un colt 1-a aruncat.

Dupa ce a trecut vreme, finul sau la el mergand,

/I cerut ca sa-i dea sacul, cam cu rusine zicand:
Nasule, nu cumva mai tii acea rupturd de sac,
Ca uneori i cu damsul ateo trebsoara fac?"
Nasul care nu'ngrijise de un astfel de sac rau,
Cautnd si negasindu-1 zise catre finul sau:
A. Punn. ,Povestea vorbel", Vol. 11 la

www.dacoromanica.ro
101

E-ei! fine, cine tie unde o fi aruncat!

Ca pana mai deunazi il vedeam colea supt pat".
Finul pe loc schimba vorba, zicand: Ce fel?... Ei sarac!
S'a pierdut!... Si era, uit'te, o bunatate de sac!"

De aceea dar
Cine are barba sa"-i. cumpere i pieptene,
Caci
De la un rau platnic i cu cenua depe vatra sau un sac de paie
sa te multumeti.

www.dacoromanica.ro
 X INIT.

DESPRE CEI CE PLANG DE CQPII

Decat sa fii bogat (de copii) si s n'ai ce manca, mai bine sa
fii sarac i sa ai bani multi
Sau
SA fii cat de sardc, numai Sa aibi bani multi.
De copii, de barbd si de coate goale sa nu k plangi nici odata.
Decat s zici: Vai de noi!" mai bine: Vai de mine!"
Decat orb si Ware, mai bine schiop si pe jos.
Chelului ce-i lipseste? Tichie de mar& itar.
Zamfirica toate le avea, numai topil liii psia.
Dar
De copii case sparte nu s'au vazut.
Creste pui de sarpe, sa te muste.

96. POV ESTEA VORB

Un batran odinioara sfarsitul san cunoscand,

Si vazand ca o sa moara, bani, avere nelasand,
Chema sa vie la sine pe fiul san cel iubit,
Si cu cuvinte putine in ast fel 1-a sfatuit:
Fatul mien, eu mor acuma si alt nimica nu-ti las,
Decat trei cuvinte numai in cel mai din urma ceas.

1) Topi panglia in coada.

www.dacoromanica.ro
196

Care ca p'o bogatie sa ti le pastrez de mic,

Si le aibi la batranete, aceste ce ti le zic:
P'al tau stapan sau mai mare cu dreptate sa-1 slujesti,
Dar bani sau vre-o 'mprumutare sa nu-i dai, sa te pazesti.
Pe nevasta ta in viata din inima s'o iubesti,
Dar nici cat un fir de ata, taina-ti sa nu-i desvalesti.
Pe copiii ti, fireste, o sa-i iubesti de-or trai,
Dar fiu de suflet nu creste, ca 'n urma te vei cai".

Aste ale lui cuvinte ca o diata Hind,

Le tina fiul sau rninte, ce 'nchipuesc nestiind.
Omul insa din natura este facut curios,
Cat sa-i dai invatatura ii este far' de folos;
Caci el pang nu incearca or si ce _va auzi,
Neted liii nu-i vine par'ca odihnit a le pazi.
Sa-i spui c'o sa patirneasca, sa-i spui ca se va jertfi,
El va sa le pipaeasca, sa vaza asa vor fi?
De aceea dar ferice de cel ce va priimi
Ceea ce lui i se zice parra a nu patimi!

Aa 'acest, prin urmare, langa un stapan fiind,

Si cu buna sa purtare mai multa vreme slujind
Cresca, veni'n barbatie, fu .cuminte, bani fca,
Se intura, lua sotie o fata care-i
Se iubia cu osebire, unu p'alt se mangai;
Si'n cea mai mare unire in viata lor traia;
Ii venia in multe rnduri sa-i spuie cate ceva,
Dar se opria, stand. pe ganduri, sa nu greseasca cumva.
Intr'aceste vine vreme, fara el a cugeta,
Ca stapanul su sa-1 cheme sa cear' a-I imprumuta.
Zicand ca-i trebui acuma o mie de lei sa-i dea,
Ca sa implineasca suma pentru graba ce-o avea
Si ca, dela oare unde niste bani cum i-o veni,
Indata ii va raspunde, fara a mai pomeni.
El isi iubia pe stapanul, cum si pe loc a gandit
Cum ca tatl su btranul sa nu dea 1-a sfatuit

www.dacoromanica.ro
 197

Dar socoti iar in sine ca, poate, n'o fi nirnic.

Ia sa-i dau eu lui mai bine, ca batranii multe zio".
Dupa ce-i da, st, se uita, sa-i raspunzd banii dati,
Stapanul sau.iara$i uita ca bani are 'mprumutati.
Daca vede ca tacere de banii lui s'a facut,
Merge intr'o zi si-i cere sa-i dea acel imprumut.
Stapanul sau auzindu-1 bani imprumutati cerand
II ocari izgonindu-1 cu injuraturi zicand:
Ce bani sant zu dator tiz?... Om viclean i prefacut!
De-unde ai tu bogatie sa-mi dai mie imprumut?
Nu-rni esti tu, tu sluga mie de atatia. ani trecuti?
Eu 41 dau tie simbrie, s'apoi tu sa ma 'mprumuti?."
Ti-am dat, saracul de mine!-dar se vede c'ai uitat,
Ia adu-ti aminte bine si nu intra in pacat".
Auzi! auzi! viclesuguri! s nu stiu eu ce lucrez!
Ia vezi cu ce mestesuguri va s ma faca s crez!
Iesi afara de ma lasa, nu ma face sa turbez,
Si sa nu'mi mai calci in casa Ca ma puiu de te pisgz.
Esti un hot, un porc de caine, nu voiu sa te vaz mai mult.
Nu esti vrednic d'a rnza paine, fugi, piei dintr'acest minut!"
Iesi bietul om indata necajit si amarit,
Sa nu sara sa-1 i bata, ca destul 1-a ocarit.
Pe drum zicand intru sine: Ina una s'a 'mplinit.
Din cele trei ce pe mine tatal mieu m'a sfatuit".

Trecand ceva dup'aceasta si copiii lui murind

Lua un sirman, nevasta sa-1 creasca c'al ei dofind;
Vrand si el ca sa nu planga.pentru carii i-a nascut,
Nu vru voia sa-i infranga, o lasa si 1-a crescut.
Dupa ce faci aceasta, cugetul tot il muncia:
Acest copil i nevasta, ce 'mi-o face, el zicea
Nu o fi degeaba zisul si sfatul cel parintesc.
Voiu insa 'ngrab sa'mi vaz visul, s'apoi sa ma odihnesc".

Asa 'nteasta cugetare fura el un copilas

D'ai stapanului, pe care 11 duce in alt oras.

www.dacoromanica.ro
198

Apoi dupa ce ii lasa, o camasuf a lui ia,

0 sangereaza, s'acas se'ntoarce in grab cu ea.
Zicand: Draga nevestica! o taina sa-ti spuiu as vrea,
Dar mult ma sfiesc de frica ca nu vei putea tinea".
Raspunse ea: Vai de mine!.. De astfel ma socotesti?
Asa cinste am la tine? Si'nteatata te feresti?"
MA iarta dar, el ii zise, tu stii Ca stpanul ruieu
and i-a trebuit trimise de 1-am imprumutat eu,
Si in loc s mi-i plteasca m'a 'njurat, m'a necinstit,
Ca p'o albie porceasca m'a facut si m'a gonit;
D'acel necaz si eu dara sambetele i-am purtat
Si toemai in asta seara cum am vrut mi-am rasbunat,
Ca 'ntalnind din intamplare pe al sau copil urit
Ii momii si'n departare ducandu-1, 1-am omorit;
Numai asta camasuta avand pe el 0 luai,
Ca sa prinz vr'o paraluta, cu dansa nu-1 ingropai.
Dar sa taci, draga nevasta, sa nu-ti iasa vre-un cuvant.
C'apoi ait! din lumea asta cum vei spune, pierdut sant".
Nevasta incepft s zica: Vai! cum pot eu sa cracnesc?
Nu vezi ca tremur de fried numai unde ma gandesc?
Ba sa tacem, zau, ea zidul, ca nu-i lucrul sa-1 vorbim;
De se va afla ucidul, cu totii ne prapdim".

Lasandu-o dar brbatul in fagaduiala ei

Astepta sa vaza sfatul de va avea vr'un temeiu.
Stapanul sau prin tat locul copilul isi cauta,
Muma-sa-1 jelia cu focul si'n destul se vaita.
Inteaceste ucigasul ca sa zic acum astfel,
Ce omori copilasul, cum a spus nevestei el,
Nu stiu pentru ce pricina cu nevasta s'a certat,
Si la acea a ei vina cate-va palme i-a dat.
Ea pe loc iesind afara inima'n gura ii ia,
$i tipa, racneste, zbiara: Ao leo si vai de ea,
Sariti, ma junghe barbatul, hotul, talharul de crang.
Cum omori si baiatul stapanilor sai, ce-1 plang".

www.dacoromanica.ro
 1 99

Oamenii cum auzira, au alergat de I-a spus,

Si indata straji venira de il dusera pe sus.
Ducandu-1 la judecata dupa cum a fost parit,.
Fara prelungire indata la moarte fu hotarit.
Care, vazand vinovatul se rug'a-1 ingadui
Ca diata, sau legatul pe scurt a-s-i-orandui
$i 'ncepa 'n vileag sa zica: Eu am itreizeci mii de lei,
Dragii mele nevestica ii las zece mii din ei;
Cinci mii lei las la baiatul ce-1 crescui neavand prunci
Si ceilalti ii las la qadea, ce m'o agat a. de furci".
Auzind baiatul suma ce gadei o hotara,
llit mila, ca si muma, si sari a-1 spanzura;
Ii arunca streangu 'ndata zicand: Gale ma fac eu,
Am drept l'aceasta diata, ca la a tatalui rnieu".

Deci dupa ce 'n paza mare pe vinavatul 1-au dus

La locul cel de pierzare i 11 inaltara 'n sus;
$i cand tocmai se suise gadea cu streangul de gat,
Atunci gura isi deschise cel de moarte hotarit
Si'ncepa o cuvantare la auzul tuturor
Pe care o striga tare in chipul cel urmator:
Stati, crestini, nu ma rapuneti s'ascultati al mieu cuvant,
L'alta pedeaps ma puneti, c'atht vinovat nu sant.
Dau stapanului mieu veste si-1 rog sa-mi fie milos,
Ca copilul mort nu este, ci e viu 5i sanatos;
El este in deprtare dat de mine 'n pansion,
$i'n prea buna cautare se afla ca un cocon.
De cat asta a mea fapta numai cercare a fost,
Pentru povata'nteleapta tatalui mieu celui prost,
Care mi-a zis s iu minte sfatul sau cel parintesc
Si aceste trei cuvinte cat traesc s le pazesc,
Mica: p'al tau mai mare sau sthpan flu 'mprumuta,
Taina iti pazeste tare de catre nevasta ta
Si sa nu iei in viata copil de suflet sa crest.
Pazeste a mea povata, de vrei sa nu te cdesti",

www.dacoromanica.ro
oO

Dar eu nu m'arn putut teme c'oiu patimi vre un eau,

Ci le 'neercai dupa vreme ca un prost si natarau!
Mi-a zis tatl mieu, batranul, si eu nu I-am ascultat,
Imprumutai pe stApanul i ur mi-am castigat.
Spusei in urm nevestei o tain ce o facui,
Si dupd para acestii, lath, viata imi rapui,
Crescui copil, uite-1, Ode: el imi e spanzurtor,
Lumea plane si el rkle ca 11 las mostenitor".

www.dacoromanica.ro
 Lvili.
DESPRE FAGADUELI I DARLIRI

Ce e'n maim nu e minciuria.

De cat o mie de vrabii pe gard, mai bine una in mana.
De cat la anul un bou, mai bine azi un ou,
Ca
La anul or armasarul, or samarul.
De cat doi ti-oiu da", mai bine un na".
Tragi nadejde ca spanul de barba.
Cum a zis o fata:
Pana nu m'oiu vedea cununata, nu ma tiu ca sant maritat,
Ca
Eu de fagadueli am o lada indesata cu genuchele.
E o vorba:
Caprelor, mugurul ala. voi o sa-1 mancati
Si
Traeste, murgule, la Pasti iarba verde sa pasti.
De cat in fata ariei, mai bine in capul locului.
Ca
Fagaduiala data e datorie curata.
De aceea
Nu fagadui ce nu poti infplini,
Ca
,Pe uncle iese cuvantul iese i sufletul.
Sfi nu lie vorba aia:
Un intelept fagadtete i un nebun trage ntidejde,
Ca

www.dacoromanica.ro
202

Un nebun arunca o piatra in gr1 i o mie d intelepti nu pot

sa o swat:a.
Numai miere zicand, gura nu se indulceste.
Vorba asta e de child cu mosii putrezi.
Dar la dar merge si cinstea imprumut.
Ce tie nu-ti place, altuia nu face.
Ins
1.1YVagarul de dar nu se cauta pe dinti.
Iar
Darul nemultumitului se ia.

97. POVESTEA VORBEI

Spun ca. un 'sultan odata care des tiptil umbla,
Iesind la marginea marii, spre a se mai preumbia,
A vazut aci pe unul sezand si peste undind,
Si de curiozitate aproape de el viind,
Incepu sa-si faca vorba i ceva a-1 intreba,
Zicand: Prietene, prins-ai vre, tin pestisor au ba?"
Raspunse el: Slaba viata, tarta, parta, mai nimic,
Vr'o cateva fatisoare, dupa proverbul ce zic:
Oaspetele nu mananca ce gandeste, ci mananca ce gaseste
Si
Cine n'are frumos pupa i mucos.
In pofida fragilor mananca frunzele.
Mananca ghiorghinele si ingana maslinele".
Vazandu-1 sultanul golan i cu coraj raspunzand,
li paid, sa mai vorbeasca si ii intreba zicand:
SULTAN'JL
De unde esti?
PESCARUL
De unde mi-e nevasta.
.SULTANUL
Din ce tard? Care ti-e patria?

www.dacoromanica.ro
 '203

P ESCARUL
Patria omului este acolo wide i-e bine.
SULTANUL
hi copii?
PESCARUL
Unul in poale si altul in foale.
SULTANUL
Ai vr'o stare?
PESCARUL
Proverbul imi e dovada:
Ce e pe mine si'n lada.
SULTANUL
De ce esti sarac?
PESCARUL
Sant sarac pentru ca nu sant bogat.
suLTANUL
Cum traesti?
PESCARUL
Te uita in fata si ma 'ntreaba de viata.
SULTANUL
Esti nenorocit?
l'ESCARUL
Norocul se tine dupa :nine ca pulberea dupa Caine.
SULTANUL
Mai ai acasa vre-un ajutor?
PESCARUL
Numai eu sant topor de oase.
SULTANUL
Sarac esti de fel, or scapatat?
PESCARUL
Daca tatal mieu a fost domn si eu nu sant om, ce folos!
SULTANUL
Te vaz scapatat si nu te plangi.
PESCARUL
Cine cade de sine, nu plange.
Omul singur ceea ce-si face nimeni nu-i poate desface.

www.dacoromanica.ro
204

SULTANTT L
Copilul prima uu plange, Inmua tuta nu-i -C1N .

I 'M.:A RIM
Pana vine cheful bogatului, iese sufletul saracului,
Ca
Satul la flamand nu crede.
Atuncia zambind sultanul 5i haz de dansul faCand,
Scoase din san portofeiul i scriind, i-a dat zicand:
Na acest bilet i du-te la vizirul mai curand,
Ca sa-ti dea lei una ride 5i nu sta vrerne pierznd".

Luand pescarul biletul, atuncza el a vazut

Ca a vorbit cu sultanul 5i nu 1-a fost cuno'scut.
Sarmanul de bucurie, ramaind in loc uimit,
Tarziu 5i-a adus aminte ca nici nu i-a multamit.
Deci alearga intr'un suflet inima in el saltand,
Numai decat la vizirul a ajuns nepricepand,
Infra, Ii dete biletul 5i vizirul II citi
Si numarand lei cinci sute ca sa si-i ia ii pofti,
Ca
Cine imparte parte-5i face.
Din gura lupului anevoie scoti intreg.
Sj
Vazariel ca nu-i da pe toti ii zise: Apoi ce fel?
Nu scrie sa-mi dai o mie? D2 ce-mi dai mai putintel?"
Vizirul cu necaz zise: Si,ce, nu te multame5ti?
I-ai dat cu imprumutare 5i nu vei sa-i priimegi?"
$i porunci sa-I impinga pe 115e cum a venit,
Zicand: Nu-ti dau nici pe a5tia daca nu te-ai nudtarnit".
Si cu cata bucurie cand venia a alergat,
Cu atata intristare la casa lui a plecat,
Intaiu ii prea ca zboara 5i de. pamant n'atinge.,
S'acum parca-1 incarcase cu plumb asa'ncet mergea.
Se ducea 5i drurnul par'ca tot rneret) i se lungi

www.dacoromanica.ro
 205

Ca cand cineva de spate-i se atarna si-I tragea.

Daca ajunse acasa; se tranti, sezU oftand
Si nevestei sale spuse toed 'ntamplarea de rand.
Ea cum auzi indata asupra-i s'a. necjit
$i'ncepfi sa-1 ocarasca la gura cum i-a venit,
Zicand: O, om far'de minte! o om ticalos i proAt!
Cum lasasi darul din mana, macar or cat sa fi fost?
Nu vezi ca n'ai cinci parale la copii paine sa iei,
Si n'ai avut multamire ca-ti da cinci sute de lei?"
Nevasta! lasa-ma, zise, mi-ajunge necazul mieu,
De-mi va ajuta norocul acei bani tot ii iau eu".
\ EVASTA
Departe griva (nume de caine) de iepure.
11 zburat odata de la mana, s'a dus.
Tragi nadejde ca spanul de barba.
Saracul, de ce e sarac? ea n'are minte in cap.
PEscAum,
Nevasta! taci sa tac.
La coptorul cald putine lemne trebuesc.
Nu atata foc peste foc,
Ca
Imi ajunge mie necazul care il am.
Nu-mi tot indruga la verzi i uscate.
Ce tot tai dracului bureti?
Hor, hor, hor, pentru o coada de topor.
Joaca ursul la cumatru, vezi sa nu vie si la noi.
Vezi-ti de furca si de calti.
Nu-mi aprinde paie in cap,
, Ca
Omul zice i ispraveste.
Iar nu
Toed ziva clanta-clanta din gura'.
Ce-am avut i ce-am pierdut?
Din vant a venit, in vant s'a dus.
Cu toate aceste

www.dacoromanica.ro
206

Am nadejde la Dumnezeu.
Dumnezeu nu lasa pe om,
Dupa intristare vine bucurie.
Dupa ploaie trebue sa rasara soare.
Necazul e de la dracu..
Pescarul d'alde aceste dupa ce multe a spus
doua zi dimineata iar sa undeasca s'a dus.
Deci cand treca vreme multa si cand toate s'a uitat,
Tata dar tiptil sultanul a esit.la preumblat.
Care vazand pe pescarul si zicandu-i: Merhaba!"1-
Iarasi ca si mai 'nainte incep a-I intreba:
SULTANUL
Ai prins, prietene, ceva?.
PESCARUL
Pe cati i-am prins nu-i am, pe cati nu i-am prins ii am. (El
vorbia de paduchi).
SULTANUL
Ce ai zis?
PESCARUL
Pentru o baba surda papa nu toaca de doua ori.
SULTANUL
Scump esti la vorba.
PESCARUL
Vorba putina si mancarea putina nici odata nu strica la om,
Ca
De multe ori tacerea e mai buna deck raspunsul.
SULTANUL
Socotiam ca-i fi murit.
PESCARUL
Banul rosu nu se pierde lesne
Si
Caine le de starvuri nu moare.
SULTANUL
11/1A cunosti?

1) illerbalm cuv. turc.=_Sii hinevenit !

www.dacoromanica.ro
 907

PES CA RUE,

Nu e numai tin caine scurt de coada.

SULTA NUL
Asa vorbesti cu un om de treaba?
P ES CA RUL
Gura mai lesne vorbeste adevarul decat mihciuna.
Numai cu un gainat de cioard marea nu se spurca.
SULTANUL
Nu tii minte ca am mai vorbit noi amandoi?
PESCARUL
Ochii ce nu se vad, se uita.
-,ULTANUL
Nu-mi druesti un peste?
I 'IDS'CA RUL

Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are;

Ins'a
Ceri la vaduva barbat si ea ii duce dorul.
SULTA NUL
Sa ti-1 duc acasa.
PESCARUL
Nu dan eu izmene pe calator.
Nu-mi spune la palavre de aste.
La gradinar crastaveti sa nu vinzi, c inima lui e acra de ei.
Tu unde aduni surcele, eu am taiat nuiele.
SULTANUL
MA faci dusman.
PESCARIIL
Ce mai jaf in ciuperei!
Ce?
0 sa-mi iei boll, sa ma lasi cu carul in drum?
$tiu Ca n'o sa beau braga cu tine
Si
N'o sa cante cocosul mien pe gardul tau.
SULTANUL
Poate s4 mod, de man tIngi dumart.

www.dacoromanica.ro
208

PESCARUL
Odata o sa mor, n'o sa mor de dou8 ori.
Si d'oiu muri n'o sa dea cu tunul pentru mine.
SULTANTJL
Nu-ti place s tresti?
1 'ESCARUL
Nici n'am la ce muri, nici la ce trai.
Mangaierea sracului e moartea.
SULTANUL
Omul cat de rau s traiasca, tot nu se indura sa moara,
Se harsieste cu necazurile
Si
Se invata ca viermele in hrean.
PESCARUL
La orasul ce se vede calauza nu trebue.
Mi-am vzut visul cu ochii.
Mi-a trecut faina prin traista.
Ce-a lost verde s'a uscat, ce-a 'nflorit s'a scuturat.
De acum inainte n'o sa mai fac boi baltati.
Tot alba (calusa) in doi bani.
Tot doua oale-mi fierb: una seaca s'a1ta goala.
Destul am fost topor de oase.
SULTANUL
Vrei sa te daruesc cu ceva?
PESCARUL
Intrebi pe bolnav: Vrei sa-ii dau perna?
Nuniai bolnavii se'ntreaba
Dar
E rau cand astepti dela mana 'altuia, I

Ca
Bogatul mai tare se plange decat saracul.
Rana a geme boil, scartae carul.
SULTANUL
NtirrMi un ceretor cje ar fi, toti cu zahar 1-ar hranj,

www.dacoromanica.ro
 209

In sfdr$it, vazand sultanul ci nu-1 cunoa$te de fel

Scrise un bilet $i iard$i clndu-1, a zis c8tre el:
Na aceast h.nrtiut, mergi la vizirul cu ea,
Si de la (Mitsui acuma lei tocma cloud nti ia".
Sracul pescar atuncea pe sultanul cunoscand
Cazfi, srutd pamntul, multe multdmiri zicand.'
Sultanul insd cu vorbe d'aste era 'ndestulat,
Si nici statU s-1 wiz& ci indatd a plecat.

Deci pleca iard$i pescarul biletu'n mank tiind;

Facdnd in capul sdu planuri $i intru sine vorbind;
Acum pe toti banii iard$ necrandu-i de voiu vedea,
0 sa'ncep cu rug8ciune sd-1 induplec s mi-i dea.
C'atunci i-am cerut cu zorul $i d'aia s'a supdrat".
Si gAndind la d'alde astea a si ajuns la palat.
Dand vizirului biletul, el Mid' iarasi din ei,
Si-i numard inainte numai o mie de lei.
El vdzAnd c8 ii opreste jumdtate banii iar,
Incepi ca sd se roage sa-i miii dea cvd mdcar,
S8-i facd Dumnezeu parte de orce se va ruga,
SA-i dea sndtate, zile, $i altele indruga.
Vizirul vorbe d'aceste nevrnd nici a auzi,
L-a dat de bete afara ca $i in cealalth zi,
Zicand: Pe sdrac d'aceea nugi vine sA-1 milue$ti,
Sa-1 scoti din noroiu afar8, ci Inca s-1 imbrancesti,
Ii dai lui banii cu pumnul $i nu poti sd-1 multme$ti,
Din pepenii tai te scoate de iti vine sa plesnesti".

Pescarul iard$, sdracul, vzndu-se izgonit,

Ii venia sd se omoare ca un desnddjduit.
Merse, spuse iar nevestei, ea lardsi a inceput
S6-1 certe, sd-1 ocarasca cii ate s'a priceput,
Nerod, ntrdu fcndu-1, nataflet, guguman, prQt
Si c vorba batraneascd adevarata a fost,
Iidicar
Cu putin eine nu se multdmege
Paitti rovrhtc.t vurbei" Vol. 11

www.dacoromanica.ro
210

Nici de mult nu se invredniceste.

Si
Nemultumitului i e ia darul.

Ii zise el: Nevasta! Nu ma calca pe coital islicului.

Cinste la cinste merge si darul imprumut.
0 mana spala pe alta si amandoua obrazul.
Imi zici barb, iti zic ciob.
Imi zici urita, iti zic sluta.
Tu nu tii pe unde se uda gaina.
Sfatul muierii, muierilor foloseste.
Klaimuta e tot maimuta, de i-ar fi sfattil aurit.
Am eu glagole1 in cap.
Nu ma 'nvata sa-mi innec copiii.
Inveti pe dracu sa dea cu pusca.
Toata ziva Ora, mara.
Esti un drac impelitat.
Dar
Asta e boala cu leac, am u de cojocul tau ac.
Deschide ochii, ch.
Cat sant de necajit, sa dau cu cutitul in mine, sange nu iese.
MUIEREA
Fierbe sangele in tine ca intr'o coaja de rac.
Bun de gur, rau de lucru.
Cu suflet viteaz si cu trup lenes.
Viermii te mananca de viu. Nu-ti vezi casa?
Cand malaiu are, sare n'are; cand sare are, malaiu n'are.
Iti chioraesc matele de foarne.
N'ai o para chioara si lenea te doboara.
Am ajuns de poveste 'n tara.
13AR13ATUL
Cine rade gura isi intinde.
Gura lumii numai parnantul o astupa.
1) Glagole= minte,

www.dacoromanica.ro
 211

Nu o sa indreptez eu lumea cu umarul.

De poale ridicate nu rade nimeni, ci de poale calcate.
-.11.7117,REA

Intreaba pe lene sa te invete minte.

Ti-ai intins vrejul. ca dovleacul 'ai umplut lumea de crastaveti.
B RBATTJL
Tronc Marico! (aa o chiema).
Lovete-ma, lele, in spate sa-ti dau un bulgare de iasca.
Se lovi ca nuca in perete, ca mireasa la meara i ca musca 'n lapte.
Unde dai i unde crapa!
Na2ti-o frAnta, ca ti-am dres-o.
Vorba sa fie, cla-mi o lulea d2 tutun, c balciu se face.
Ai vorbit de te-ai prapadit.
INIMEREA

Si eu acatare poama nu sAnt, dar nici fiece pasare nu ma mannca.

Soarele sa-ti fie bun, luna s'o manance varcolacii.
Cainele nu fuge de codru, ci de ciomag.
BARBATUL
Mi se aprind calcaiele de doru-ti.
De draga ce-mi eti, te-a baga de par in sen.
Lac sa fie, ca broate multe.
Muma i tata nu gasesc, dar muieri cate voesc.
Pe muiere toata viata s'o porti in spinare i o data s'o lai jos,
iar ea se vaieta c a ostenit.
Povestea aluia:
Cate belele, cate bube rele, tot pe capul nevestei mele.

Aceasta zicand indata undioara lui ii ia,

Si ca i pana acuma pleaca la mare cu ea
Zicand: Asta mi-a lost soarta, geaba umblu eu sa scalp.
Trebui sa traiasca omul cum i-o fi scrisa la cap!"
Aa undind totdeauna i vreme multa trecand,
Iei iar tiptil sultanul, i 'ncoaci i 'ncolo umbland

www.dacoromanica.ro
212

Zdri aci pe pescarul si iar veni 1.6110 el,

Stand: Colaighelet ii zise el: Colai se senda ghe1 !"2
suLTANUL
Au nu e lesne?
PESCARUL
L6ne, pune vita si bea yin
Sau
Ard, macina, mananca.
-,ULTANUL
Vrednic esti!
PESCARUL
Apa o beau pe picior ca o pasere din zbor.
Gandesti ca e floare la ureche
S
Cauti acul in carul cu fan.
Adevarat:
Lesne e a baga in urechile acului cand vezi.
:-,131,TANUL

Nu ne potrivim la vorba.
PESCARUL
Cei ce se potrivesc, lesn2 se imprietenesc.
SULTANUL
Mi se pare ca te cunosc.
PESCARUL
Mi se pare, poate, o fi i om vedea, sant toate sor cj ninciuna.
SULTANUL
De nu te cunosteam, nu veniarn la tine.
PEL-CARUL
Adevarat,
Fiecare uncle cunoaste, acolo trage.
Adicd:
Omul trage la om si dobitocul la dobitoc.
1, (o/ ,isi/a/e = losne vie -Nola aulortdui).
2 ) Daca e lesne vino si In (Nola aulorulni).

www.dacoromanica.ro
 213

SULTANUL
Iti sant prieten.
l'ESCARUL
Prietenul omului este punga cu bani si sacul CU maiaiul,
Povestea aluia:
Cu rudele s bei i sa' mananci, daraverh s n'aibi.
SULTANUL
Poate ca ai gandit ca o sa-ti cer vre un peste?
PESLARUL
Si pisicii ii place pestele, dar canci trece puntea inchide ochii.
SULTANUL
Sa n'ai grije, nu-mi place.
PESCARUL
Pisica unde n'hjunge, zice ca pute.
SULTANUL
Cum vaz, esti.sarac!
PESCARUL
Bani au si tiganii.
Dar si
Vasului gol toti ii dau cu piciorul
Si
Nu e mai grea boala deck punga goali.
SULTANUL
Eu iti sant voitor de bine
Si
Imi vorbesti una de la rasarit si alta de,la apus.
PESCARUL
Cunosc de care poama ma ingras eu.

Deci vazand iarasi sultanul ca necunoscut a fost,

$i ii vorbia dupa haine, cum si era 'mbracat prost;
I se facii iaras mila, vazand ca e tot golan,
Fara a sti ca vizirul nu i-a dat macar un ban;
Gandia in sine Ca poate o fi fost cumva dator,
Or a intampinat alte, ca Ufl sarac muncitor.

www.dacoromanica.ro
SI I

Socotind aceste scoase o hartie din sanet

Si scriind intr'insa zise: Na, iti mai dau un bilet,
Aici scriu catre vizirul ea sa-ti dea trei mii de lei,
Alearga acum indata si numai decat sa-i iei;
Dar sa nu te vaz s'alt-data trentaros ca pan'acum.
Ingrijeste de te 'mbraca c nu-ti mai dau nicidecum".
El vazand ea e sultanul, cazir iarasi la pamant,
Si i-a fost fried s zica de vizirul vr'un euvant,
Ci ducandu-se la dansul sa taca a hatarit,
Sa nu-i zica nici o vorba, de ii va da or 5i cat.
Intra, ii dete biletul, stath cautand smerit,
Vizirul li tia treaba, cd dupa ce 1-a citit
Ii opri ca 5i inainte iar jumatate din ei,
Si ii dete, adica nurriai o mie cinci sute lei.
Pescarul cu bucurie banii 'n eaciula tragand,
Incepit sa-i multameasca, vorbe multe indrugand.
Dar cand se gatia sa rasa, vizirul 1-a intors din drum,
Zicand: Vezi asa te 'nvata, iar nu ca pana acum;
0 para chiar sa-ti dea omul de pomana, esti dator
Sa o iei cu bucurie 5i sa fii multamitor.
cat scria 'ntaiu sa-ti dau tie?" El: Una mie de lei".
Vizirul: Cat al doilea?" El iar: Doua mii de lei".
Asa! Vizirul Ii zise, s'acum trei mii, sease fac,
Un capital cum se cade pentr'un om cat de sarac;
Na-ti-i pe toti, pan' la unul 5i du-te cu Dumnezeu,
Si nu fii prost, tine rninte invatul ce ti-am dat eu".

Land el bariii gramada i cu multamiri plecand

I se parea ca viseaza, catre casa lui mergand,
Tot ii pipaia cu mana, cu ne'ncrederi se uit,
Se ternea ca ii va pierde daca se va destepta.
Ajungand ca '11 sbor acasa si ca din simtiri iesit,
Ce fac eu, nevasta, zise, dorm or sant invalmasit!"
Vai de mine! ea ii zise, doar hu vei fi 'nebunit?
Vino-ti in simtiri, ce ai? Ce nevoi iar te-au gasit?"

www.dacoromanica.ro
 215

Uita-te la mine bine, catre ea vesel a zis,

Am scapat de saracie, de nu va fi cumva vis;
Ca de multe ori in somnu-mi cu bani in maini m'arn visat,
Si cand ma sculam la ziva ramaneam iar intristat;
De aceea tocmai maine o sa ma Vaz ce fel sant".
Zicancl aceasta indata turna banii pe pamant.
Nevasta cu bucurie repezindu-se ii ia,
Se'mbata de pareri bune, mai ca si dansul si ea,
Nu-i prinde somn toed noaptea tot $edea si-i numara,
Si cu grija sa nu vie vreun dusman a-i fura.
A doua zi dimineata, apucand din capataiu,
Merge la telal indata, se 'mbraca pe sine 'ntaiu;
Cumpara nevestii roche $i zmochine la copii.
Zicandu-i ea: Dar lor haine?" El ii zise: Tu nu stii,
Copilul numai ce mananca e halal, ce imbraca e harem,'
Lasa-ma in boii miei.
Asteapta intaiu s vedem alb in capistere.1-
Muma unde loveste carnea creste.
De cat sa plang eu, mai bine sa planga ei.
Cui i-e mila nuiaua sa nu-si franga, mai pe urma copilul o sa-si
planga.
Atata iti zic:
Cum iti cant asa trebue sa joci.
Ajunga un ciomag la un car de oale.
Dar
Surdului de geaba ii canti de jale.
Orbului de geaba ii spui ca s'a facut ziva".
Dupa ce pescarul nostru se 'mbraca curat de rand,
1$i mai ia s'o chesea3 buna, s'un cibucl mare zicand:
De cat toata vara cioara, mai bine intr'o zi soim.

1) Halal i haram vorbe turcesti=folositor, nefolositor,

2) Alb in capistere = faind in copaie.
3) Chesea=vas in care se tinea tutunul,
4) Cibtic p, ciubuc,

www.dacoromanica.ro
216

Boierul e tot boier, macar d'ar fi incins cu teiu.

Apa curge pietrele rman.
Cand vrea Dumnezeu cu ornul, vine $i dracu cu cokri".

Zicand d'alde astea plec catre mare

Cu cibucu 'n mana ca in. preumblare,
Uncle cu sultanul se tot inffilnise
Ca 'mbracat s-1 vaza, cum ii poruncise,
Si, cum sa-i vorbeasca cand el Medi planul
Tot intr'acea vreme iata $i sultanul.
El cade inaintea-i, se face jos broasca,
Sultanul nw poate acurn sa-1 cunoasca.
Se uita la dansul... Ce vrei?" ii intreaba.
Eu sant, eu, pescarul, raspunde ingraba.
Lupul pe unde a mancat magarul, tot da ocol ate odata.
Eu sant acela:
Da-mi, Doamne, ce n'arn gandit $i ma mir ce m'a gasit!
Caprii ii pica coad de raie si ea tot sus o tine",

Ii zise sultanul: Vezi asa se cade,

Ai vazut acuma ce bine iti $ade?
A$ vrea si tiu numai, cum ca tu de mine
Ai vr'o multarnire Ca ti-am facut bine?
PESCARUL
Gaina bea apa si se uita la Dumnezeu.
Sant gata in foe $i in apii sa ma arunc.
Nu sant vrednic sa multamesc.
A vrut norocul cu mine".
SULTANUL
Lasa aste vorbe, s'a ispravit gluma;
Cer $i eu o slujba la tine acuma.
Tu $tii mi se pare ostrovul cutare
Care un put are adanc foarte tare.
Set te duci indata acuma la dansul,
$4 te pui la gura-i j sa strigi intr'insul;

www.dacoromanica.ro
 917

Care e norocul sultanul ce-1 are?"

SI esind Ia vorba-ti sa faca 'ntrehare,
Tu s zici: Noroace, m:a trimis sullanul,
Sa-ti fac intrebare de ce-i esti dusmanul?
Ce te-ai pus in pizma si-i tot dai avere?
Se roagd prin mine si mii iti ceie
Sa-ti corrtenesti ura d'a-i da bogatie,
Ca loc nu mai are unde s o tie".

Pescarul indata in luntre se prise

$i drept la ostrovul acela se duse.
Gasind pe loc putul i strigand intr'insu
desi o fantoma indata la dansul,
Cu schiptru in mana ca o 'mpardteasa,
In chipu-i frumsete de cea. mai aleasa:
Hainele, porfira-i cu totul galante
Si impodobite numai cu berlante,
De pared ca este o raza soreasca,
Fistfel nu puted om la ea sa priveasca.
Aceasta fantoma, zic, sau nlucire,
Facir intrebare c'o dulce zambire,
Zicand: ce e vrerea? Pentru ce o chiarna
Pescarul, sarmanul tremurand de spaima,
Ii zise: Noroace m'a trimis sultanul,
Se roaga prin mine sa nu-i fii dusmanul;
Ce-i tot dai avere? Ca el sarac nu e,
Nici loc nu mai are uncle sa o puie".
Fantoma ii zise: Du-te de ii spune
Ca el dator este a mi se supune,
$i sa nu se 'ncerce a-mi da suparare
Cu asa cuvinte de ingretosare.
C ma pui in pizma Inca si mai tare
Si Ii mai dau inca de trei ori cat are".
Auzind pescarul asifel de cuvinte,
Speriat peste fire si iegt din mik.,e,

www.dacoromanica.ro
218

Se'ntoarce, se pune in luntre si pleaca,

Vre o intrebare fara sa-i mai faca.
Cand plutia pe mare ii veni 'n gandire
Nu intrebai, zise, d'a mea norocire?
Si cat mai in graba inapoi se 'ntoarce,
Merge la put, striga: Noroace! Noroace!
Care e norocul lui Udrea Pescarul,
Care pe sultanul fac sa-i dea darul?"
Si indata-i ese un negru c'arapul,
C'o tambura 'n mana i sarind ca tapul.
El cum il zareste, groaza ii apuca,
Se intuarce in fuga grabind sa se duca;
Iar norocul negru zorpaind tambura
Incepa de-odata la dansul cu gura,
Strigandu-i: Fugi! du-te! sa nu-ti vaz obrazul,
Ca nu mi se stinge nici acum necazul!
Ti-am slujit, sarace, tie mititelul,
Ca mi se rupsese la tarnbura telul,
Si-mi pierdui cu dansa atuncea eu ceasul,
De-i indreptai tonul si-i ascultai glasul;
Dar de n'aveam treaba, cum nu am cu anii,
Tu dela vizirul tot nu pupai banii,
Dar iti coc eu turta, nu te las in pace.
Am de furca Inca cu tine, sarace!"

$i fugind pescarul pe mare cu vasul

I ie parea inca ca-i aude glasul.
Saracul de mine, zicandu-si in soapte,
Mu It imi este frica ca-I visez la noapte!"
Cand gandia aceasta de spaima, sarmanul
Si era aproape s'ajunga limanul,
Iese tot odata o furtuna mare
$i-i impinge luntrea inapoi pe mare;
Valuri .mari cat muntii se ardic cu spume,
Se turbura cerul, nu mai vede lume.

www.dacoromanica.ro
 219

Luntrea lui ca paiul saltand peste valuri,

Cand se tragea 'n mare, cand se da de maluri;
Se legana omu"n biata 114i luntrita
Cum legeni copilul intr'o copaita;
Sta cand aci valuf in ea sa.' se toarne,
Band pe dincoaci altu'n mare s'o rstoarne.
El vazand ca este'n primejdie mare
Si de mantuire nadejde nu are,
Incepa cu jale peirea sa-i planga,
Sa se tanguiasca, rnainile sa-si frauga
$i cand el de groaza plangea, spuind multe,
Vine un val mare tocmai eat un munte,
Ii repede luntrea, o sparge de-o stia-nca
Si el se afunda in rnarea adanca.
Inghite la apa, 'ncepe sa se umfle,
Incat nu mai poate de loc sa rasufle
Si cand el cu luntrea in apa cea rece
Se afla in chinuri ea sa se innece,
Se desteapta 'ndata din aceste vise,
Si gandind la ele intru sine-si zise:
Dracu-i bate joc de om la batranete!"

www.dacoromanica.ro
 XLI X.

DESPRE SANATATE SI BOALA

E mai buna sanatatea

Decat toed bogatatea,
Ca
CAnd esti sanatos, barbat,
Esti indestul de bogat.
Dar si
Cand nu-ti suna 'n buzunare
Patirnesti de galbinare (galberii n'are)
Si de friguri grele'n punga
Cu scuturatura lunga,
Caci
Nu-i alta mai area boala
De cat este punga goald.
//tuna
Este bolnav foarte greu
Si ar manca mereu,
Ca
Cu toat'a lui gematura
Duce lingura la aura.
De aceea
Bolnavul credinta n'are
Cand geme cerand mancare.
Dar insa
Nu 'ntrebh pe om la boale:

www.dacoromanica.ro
 221

Voesti sa-ti dau perna moale?

Sau
Numai bolnavul se 'ntreaba:,
Vei sa-ti dau cutare treaba?
Cum a 'ntrebat tiganul pe fiul sau:
Ce-ai manca, tata? spune!
Of! cum as rnanca capsune!
Lungeste-i, Doamne, zilele
Pan'o creste capsunele!
Asta se potriveste cu
Traieste, murgule; pan la Pasti;
Ca sa-ti dau iarba sa pasti,
Caci
Toate la vremea lor date
Sant ca si o sanatate
Si
Lucrul la timp druit
Pretueste indoit,
Ca
Geaba binele cu sacul
Dupa ce moare saracul!
Precum zice el:
Dupa ce 'nchiz ferestrele
Joace-mi macar maiestreled-
Ca
Ce foloseste orbului obrazul frumos?
Ci
Cand mi-e foame sa-mi dai paine,
Iar nu-mi zice: vino maine".
$i cand mi-e sete, sa-mi dai apa,
Iar nu dupa ce fierea-mi crapa.
Unii insa zic:

1) Maiestrele Iiine inehipuite de eredintele saperstitioase ale pupa-

rulvti cai isiete.

www.dacoromanica.ro
222

Bolnavul zice o mie,

Doftorul face ce stie.
Iar babele
Nici nu-1 scoald dupa boala,
Nici nu-1 las ca sa moara.
Ele mai zic ca
Boa le sk dea Dumnezeu, ca leacttri sant destule.
. Elsa,
Leacul fie or nu fie,
Colacul babii se stie.
Si pe urma
R. murit ca i s'a ispravit zilele,
Ca
Camasa veche umbli sa o carpesti si mai rau o spargi.
De aceea la orce
Intreaba pe patimas,
Nu intreba pe drumas.
Insa
La or si ce bolnav greu
Doftorul e Dumnezeu.
Dar orcum
Nimenea n'o sa traiasca
Lumea sa o mosteneasca
Si
Nimeni n'a dat zapis cu Dumnezeu cat o sa traiasca,
Ca
Lumea e inselatoare,
Moartea hoata, rapitoare
Si
In desert sant toate
Daca este moarte,
Ca
Astazi cati mancana i bem
Si maine nu mai santem!
Si

www.dacoromanica.ro
 221

Vremea toate le mistueste!

Ca
Multi copaci pe dinafara se val. frumosi
,Si pe dinauntru sant putrezi, scorborosi
Si apoi
E mult de la mana. pan' la gura, dar de astazi 'Dana maine?
Rar gasesti
Orn tare de slant
Si cum zice vorba:
Are noua suflete ea pisica
Sau sa poti zice:
Mosul traiul si-a nimerit
Si ea vulturu' a 'ntinerit!
Si
S'a lungit firu-i de ata
Pentru putina viata
Si
Avu zile grmadite
Cat carul cu patru vite
$i
Era sa-i cante popa
.Dar a sarit groapa
Si
Tara's, grapis bietul mos
Sari afard din cos (cosciug)
Sau
Cam taras, cam grapis
Ajunse la suis,
Si
Picioarele ii impiedeca,
Dar sarind rupse piedeca
Si
A lost pana la calea intoars
ca
I-a avut Dumnezeu de stire

www.dacoromanica.ro
224

$i I-a pAzit de peire.

Dar mai multi sant car)
A umblat, tot a umblat
Pan cand pe branci a dat
Si
Cand a dat fuga, atunci s'a ispravit pamantul
Si
N'a zacut de geaba, de i rm muri in gran",
Ca
Nu i-a fost boala sanatoasa.
Curn a zis un Mat:
Nu-i este prea bine vacii,
(I-a trecut baba cu colach)
Ca vine tata imi pare
Cu pielea ei in spinare
Si
S'a ingroat gluma
C'o sa-i planga urma,
Ca
I-a cantat popa aghiosul.
In sfarit:
Nimic nu e ca sanatatea,
Ca
Boa la intra ca prin roata carului,
Si iese ca prin urechea acului
$1 atunci
Ce folosete bolnavului patul de aur!
Dar este
Parigorie de om bolnav,
Zicand ca
Omul i din necatare
Moue i zile cand are.

www.dacoromanica.ro

98. POVESTEA VORBEI
frigura tremurtoarea,
Lingoarea aprinzatoarea
$i Ciuma cea rea, cu ele,
Fiind surori catetrele
Plecara toate nalud
Prin ora5e sa se duca
Si pe drum intre vorbire
Neputand sta la 'nvoire
Ajunsera la galceava
Si la sfadire grozava,
Cerand drept fieste-care
Spre a se numi mai mare,
Si dupa atulte cuvinte:
Stati, zise cea mai cuminte,
Rau ne putem intelege
Alti de nu ne vor alege.
Aideti s curmarn din cale
$i sa mergem colea 'n vale
L'acel cioban ce se vede
Pascand turma in livede;
Dar insa nu toata ceata
Sa ne aratam d'odat,
Ci pe rand fiestz-care
Stand sa-i cerem de mancare,
SA vedem de cine-i pasa
Si cui da mai buna masa,
S'o ospateze cum cere
Cu mancari dupa placere?
Si de care prin urmare
Va avea frica mai mare,
Ea mare sa se numeasca
$i galceava sa lipseasca".
A. Fano, ,,Povestea vorbei", Vol. II
www.dacoromanica.ro
225
Deci dupa ce sfatuira
Si in astfel se 'nvoira,
Merse Frigura indata
In cer5etoare schimbata,
(Tragandu-se celelalte
Supt ni5te maguri inalte,
De departe stand s vazd
In ce chip se ospeteaza);
Si pe Mc daca se duse
La ciobanul ce-I vazuse,
Fara sa se milogeasca
Cern sa o gazduiasca
Nurnindu-se calatoare
$i pe aci trecatoare.
Ciobanul ca pe o baba
0 5i priimi in graba
Si cu placute cuvinte
Ii aduse inainte
0 gluga in Mc de masa
Si marnaliga ramasa,
Puindu-i i branzisoara,
Zise: Poftim, mamusoara,
De vei vrea, iti voiu aduce
Si putintel lapte dulce".
Frigura de masa data
Ii raspunse suparata:
Geab'a puse5i aci branza
Ca nu mi-o sufere ranza,
Si lasa, nu-mi mai aduce
Nici lapte acru, nici dulce,
Care pe, om nu-I hrane5te,
is
226
Ci mai vartos ii slabeste;
Un miel nu e lucru mare
S tai, sA-mi faci demancare!"
Ciobanul Ii zise: Le lel
Eu sant stapan p'ale mele,
Si alt cand imi porunceste
Necinstit se izgoneste...
$i ce esti tu? Ia imi spune,
De-mi ceri mie mancAri bune?"
Eu sant Frigura, rAspunse,
Si imi plac mancAri tot unse;
Nu fac haz nicidecum postul
.11 las sd-1 mktance prostul".
Zise ciobanul: EH draga!
Si cine in seama te baga?
Fii tu or slabA, or grasa,
Mie nicidecum nu-mi pasa;
Ci ia cara-te cu bine
Pan' nu 'ncarc cata pe ;tine"
Frigura 'nsalbAtAcita
Sare pe el necjita
Si indat se porneste
SA-1 scuture vrAsmAseste.
El iar fdra a se teme
De loc nu mai pierde vreme
S'arunca gol s o 'nnece
Supt un jghiab de apa rece.
Sezand muiat pan' la guse,
Band si cate-va cause,
Frigura Ii pierd rostul
Si 'ndata lasand pe prostul
Incep 'n fugd sa saie,
Ca un scapat din bittaie,
www.dacoromanica.ro
Prin crang, prin cam* lunga
Silind mai curand s'ajungA.
Nu vedeA nici marAcine
Uitandu-se dupA sine,
Frica intrase intr'insa
CA s'o lua dupd dansa
$'o goneste s'o apuce
In apd s'o mai arunce.
Fijungand la celelalte,
Supt mAgurile inalte,
Ele pe loc o 'ntrebarA?
Soro, cum te ospatara?"
Ea tot sufland ostenita
Le raspunde necajita:
De unde stie ciobanul,
Mojicul i bdaranul,
Ce fel sa te priimeasca,
Si ce fel sa te cinsteasca?"
Lingoarea incep s zica:
Cunoaste-te dar de mica;
Ia sift ma duc eu la dansul
Si sa vezi ce scot dintr'insul".
Zicand astfel, merse 'ndata
Intr'o batrana schimbath
Si cerA s'o gAzduiasca
In coliba-i ciobneasca.
El o priimi in graba,
Si pe dansa ca p'o baba,
S'aceeasi masa ii puse,
ticeleasi mancari ii duse.
Dar Lingoarea si ea iarA
ficepf.t alte sA cearA

Incep alte sA cearA
$i mai vArtos sA-i infiga
Un iedulet i sA-i frigA.
Ciobanul ii zise: Bine,
Dar ce rucla esti cu mine?
Or ce coconit mare
De-mi ceri astfel de mancare?"
Eu sant Lingoarea, ii zise.
Care vantul ma trimise
Sa dau boale grele foarte
Si sA chinuesc de moarte".
Si ce? urea el s zica,
Vrei sa te am eu de Irk&
Ca sa-ti dau orce-mi vei cere
Si masa dupa plAcere?
Ia car-te mai ingraba
DacA vrei s fii de treabA,
C'apoi ma vei intelege
Cu vre-o cate-va ciomege".
Lingoarea iar suparata
S'arunc' asupra-i indatA,
$i 'ncepand sa-1 biciuiasca
Aci moartea sA-1 gAseascA
In dureri, junghiuri bAgandu-1
S rasufle nelsandu-I.
El iars stiindu-si leacul
Aproape fiind i lacul,
Infra sub zgheabul cel rece
$i incepa sA se frece.
Fcand acestea ciobanul
Isi inspaimant dusmanul;
Ca ne mai putand Lingoarea
SA-i sufere racitoarea
Isi apuca 'ndata drumul
www.dacoromanica.ro
227
Si pieri 'n graba ca fumul.
Ajungand la celelalte
Sub. magurile inalte
Indata o intrebara:
Pe ea cum o osptara?
Lingoarea le zise: Geaba,
N'am gsit omul de treabA
Cine santem sa 'nteleagA,
$i umblAm sa ne. aleaga!
Cunoaste.el dobitocul
Cui de ce ii e cojocul?
Ia aideti voi mai 'nainte
La oameni zdraveni, cu rninte,
Prin cetAti si prin orase
SA vedeti case, salase,
SA vedeti asternut moale,
Iar nu fan i burieni goale;
SA vedeti acolo mese
Si mancAri bune, alese,
Iar nu post, paine cu apa.
Si in loc de bucate, ceapA.
Bal ba! santeti mititele,
Zise Ciuma cAtra ele,
Si de voi putin ii pas
Sa va cinsteascA cu masa,
Dar ia sa vedeti acuma
Cum tremur el de Ciuma".
ZicAnd aceasta indata
Care cioban se arata
Ca o baba furioasA
Tiind in manA o coma,
De se 'ngrozia om de dansa
Cand scotea vorba dintr'insa.
228
Carea vAzand-o ciobanul
Se cutremurA sirmanul
Si o 'ntrebA zicand: Mama!
Unde mergi si cum le chiamd?"
Ciuma-mi zic, zise, anume,
S'am plecat sa cosesc lume,
Numai, dragul mieu, fa bine
Pada odilinesc la tine
De-mi pune putinA masA
Si-mi Ia o friptura gras.
CA am foarte mare graba
S merg sa-mi caut de treabe
Ciobanul pe loc se duse
Si asternut ii aduse,
Zicand: Sezi, putintel, mama
SA-ti frig, sa-ti fac 5i o zeama"
Apoi Math aleargd
De hick tremurand varga,
Fault slugilor strigare
Fu si friptura 'n frigare.
Dai pe cand se frigea mielu
Si fierbea in oal felul,
Stand el cu neindrAzneala
Ii zise ei cu sfiala:
Mama! te rog de se poate,
Pand vor fi gata toate,
la deschide acea carte
SA vezi sant eu in vr'o parte
Scris anume, Ion Bucur
Ca s plang or s mA bucur?"
Indata, el cum ii zise,
Ea catalogu-si deschise
Si 'ncep-O pe toti din lume
www.dacoromanica.ro
SA-i spuie de rand anume;
Si sfarsind, zise: Nepoate!
Astea sant numete toate;
ji precum auzisi bine
l'u nu esti trecut la mine".
El vrand spre incredintare
SA Vaza de nu ii sare,
Ii zise ei iars: Mama!
Eu nu prea am bAgat de seamA;
Ia mai citeste odata
SA-mi stea inima 'mpacata".
Vrand ea sa-i faca p2 voie
ii citi iar foaie, foaie,
Si isprAvind zise: lath!
Nu esti scris, ti-am spus odatA".
Auzind, el, ia frigarea
Si-i arde cu ea spinarea.
Zicand: Scoal, boalA urita,
Ca sa nu-ti trag si vr'o bata.
Daca nu sant scris la tine
De ce ai venit la mine?
Du-te, cere de mancare
Linde de frica te are!"
Atunci ea inspaimlintata
Pleca 5i fugi indata.
De rusine ce ii fuse
Pe alte drumuri se duse,
Lasand d'atunci pe acele
Ca sa umble singurele
 229

Prin urmare dar

Omul boala singur si-o caut
S'apoi
0 boal cnd vine la om striga cdtre celetalte: Sriti cd 1-am
prins".
Insd
A dat Dumnezeu i boale, dar a lsat i leacuri.

www.dacoromanica.ro
 L.

DESPRE TIMP SI VARSTA

Frumusetea vegeje5te,
Dar intelepciunea crege,
Ca
Cand. n'aveam in gura. dinti
N'aveam atunci in cap minti,
Ca.
Nu se poate omul sa fie cu doui, i thnar i cu minte.
Dar insa
Este ianar intre tineri 5i batran intre btrani
Si
Cine n'are batran, sa-5i cumpere.

99. _POVESTEA VORBEI

Unul auzind aceasta prin pove5ti a se vorbi

0 gandia in toti de obge fara a mai osebi.
Pentruca nu auzise p'ast proverb zis de Romani:
CA sant tineri intre tineri 5i batrani intre batrani".
Inteaceast se insoar 5i cu intimplare ia
0 coptl prea de treaba 5i-orfada ca el 5i ea;

www.dacoromanica.ro
 231

Dar moralul 5i virtutea ce asupra-i se vedek

S'arata ca se silise. muma-i cregere sa-i dea;
Ca blandetea in cuvinte i unirea 'ntre baibat,
Era pIlda 'n alte case, 5i amorul neschimbat.
Totdeauna ea pe dansul intr'acest chip il trata,
Chiar ca 'n ziva cea de nunta, cand cu drag se manta.
El in toat'a ei purtare, multmirea ce-o simtia
Pe raposata ei muma 'n inirna sa o sfintea,
Zicand: Rhl cum n'avui parte soacra mea sh fi trait
SA ma 'nchin ei ca la sfanta 5i 'n suflet s'o fi iubitt
Care intea et viata acest inger mi-a nascut,
$i o astfel de consoarta pentru mine a crescut;
Dar or 5i cum chiar tot omul de familie stapan
Este bine ca sa aiba in casa sa un batran".
115a dar:
Multmit tanaru 'n sine
Ca traia tihnit 5i bine,
Doria s'aiba soacra numai,
S'o iubeasca ca pe muma-t:
Insa din reaua lui soarta
S'a 'ntamplat sa fie rnoarta.
Dar cnd vrea omul sa faca,
Lesne inima-5i impack
$i'n dragostea soatei sale
Puse indata la cale,
$i mergand dete arvuna
SA-i faca de ipsos una;
Care dupa ce fu gata,
El' cu fata bucurata
Ia 5en dulap o a5eaza,
Uncle mai des sh o vaza.

Deci intr'o zi cu 'ntamplare

'a casei cutremurare

www.dacoromanica.ro
232

Cade soacra, ii loveste

Si capul ii ameteste.
El atunci de usturime
Zise soacrei cu asprime:
Tu n'ai suflet si-mi spargi capul;
Nu te-a multumit dulapul?
Dar vail de erai si
Ce-mi faceai, Dumnezeu slier
In adevar,
Este batran sa te 'ntinzi
Cu patru maini, sa-1 coprinzi,
E si de care sa fugi,
Opt cu a branzii sa te duci.
Cum a zis unul:
Soacr a, soacra
Poama acra.
De te-ai coace
Cat te-ai coace,
Poama dulce
Nu te-ai face,
Ca
Umbland sa ma prinz in dant
nand un ban ihtrai in lant (hora)
Si de voie dau cinci, sase,
Ca sa scap si sa ma lase.
Babe le insa zic:
Ain ajuns sa ne ia copiii in picioare,
Zicand:
N'are dinti sa roaza paine si-i cere inima mere acre.
Si
Nu se lasa nici o baba
Cad e batrana si slaba,
Ci pentru ca ii zic: mama,
$i n'o mai baga in seama.

www.dacoromanica.ro
 .233

Si ca
Pruncul si .batranu 'n toate
Fara doica nu se poate
Si
Cand ai pisica batrana
Soarecii'n casa-ti fac stana,
Ca
Par'ca are orbul sainilor.
Dar
D'ar avea si baba ca oamenii barba
Atunci i-ar zice: Ce mai mos de treaba!"
Insa
Stiu d'aci 'nainte bine
Ca n'o sa fac doi din mine
Sau
D'acu. 'ncolo bine vezi
Ca n'o sa fac eu boi brezi
Si
Lasa sa latre 'n spatele mele
Ca catelele seara la stele,
Ca
Ursul de latratul cainilor nu se' sperie.
Ei nu stie ea
Ceasul umbra. i loveste,
Iar vremea se odihneste
Si
Trebue sa vie si ei
Ca maine la anti miei.

100. POVESTEA CANTECTILUI

Un timp c'unele1 se duce

Cate le-a adus cu el,

1) Eliziune fortat6 = cu unele.

www.dacoromanica.ro
284

S'alt timp altele educe,

Osebite i 'n alt fel

Unul vine si desf ace

Cate celalt a facut
5'altul vine, iar preface
Din placut in neplacut.

Totdeauna fiecare
E c'unelte incarcat
Si se afla in Jucr are
Zi si noapte ne'ncetat.

Noi dormitm si el vegheaza,

Si lucreaza cand sedem
Din zi 'n zi ne 'nfatiseaza
Cate-un ce non sa vedem:

Vezi p'un tanar in putere

Cu cuvant viu si cu ton,
Azi batran Fara vedere
Razimat p'al sau baston.

-Vezi pe unul ce in lume

Era 'n saracie stins,
Astazi intre alti cu mime
Cu mosii si cu coprins.

Vezi pe unul ce 'n marire

Era groaza celor mici,
Azi cazut din fericire,
Ocolit i de amici.

Deci dar toate sant desarte

Ale lumii c'un cuvant,

www.dacoromanica.ro
 2S6

Cate timpul le imparte

Unui s'altui pre pAmant.

Lumea este Ca o roata

Ce se 'ntoarce tot de rost,
Fara cineva sa poata
SA ramaie 'n ce a fost.

Frumusetea cea mai sfnta

Nu sta 'n punctul fericit,
Azi frurnoasa ce se 'ncanta
Maine vezi ca s'a zbarcit.

Multe lucruri trecatoarc,

Griji, necazuri de nimic,
Sant la om vatmatoare,
Frumusetea care-i stric.

Fistfel tu dar prin urmare

Cate-ti zic de nu le crezi,
Si fruinsetea-ti in ce stare
Va ajunge o sa vezi.

DESPRE TIM" SI VARSTA irnAi

De ani e mare si minte n'are.

De care
A invatat carte pana la glezne
Si e
Trecut prin ciur i prin dirmon.
Povestea Mina:
Mos Ion stie, el sa vie sa Ira spuie,
Ca

www.dacoromanica.ro
236

A fost odat la moara i de dpua ori la r4nit

Si
A invatat, altii ce a uitat.
De aceea
Din tigva amara in zadar ei samanta,
Ca
Nu cine traete mull tie multe, ci cine umbl mull Inv*
multe.
Iar nu
A lipsit de acasa doi ani i. s'a 'ntors cu doi bani,
Ca
Fierul care nu se 'ntrebuinteaza, rugineste.
Prin urmare i raul ramane
Om batran i cu minte de copil.
Adica:
Vrabia e totdauna puiu,
Ca
Copilul ce vede cu ochii cere.
El este:
Vino, tata, sa-ti arat pe mama
Si
Mintea lui nu platege o ceapa degerata,
Ca
Pomul daca 'mbatrane5te
Pune-i paie si-I parlqte
Si
Calul batran, un maestru
Nu-1 poate 'nvata in buestru
Si
Armasarul cand ImbatranWe
La ranita ajunge de ranete,
Ca
Si magarul e batran, dar ii incaleca copiii.
Insa

www.dacoromanica.ro
 237

Lupul cand imbatranete, totte javrele Ii latra,

Ca
Valea e tot aia, dar nu e poteca aia
Si
Daca la patruzeci n'am putut, la optzeci ce-o sa pociu?
D'aici inainte sapa i lopath
Si
Viata carpith cu ata,
Ca
Vorbete cu duii de pe lume.
Totdauria.
Sade, dormiteaza
Si detept, viseaza.
and il intrebi, iti raspunde:
Curand i de graba, a treia zi dupa infierbinteala,
aci.e
Cir un picior in groapa i cu altul afara
Si
N'a apucat sa-i iasa sufletul si-i da cu Dumnezeu sa-I ierte.
Ii chiama singur moartea:
Treci Zi, treci noapte, apropie-te, moarte!
Dar
Omul cat sa 'mbatraneasca, tot cere sa rnai traiasca.

101. POVESTEA VORBEI

Un sarac batran cu totul, cocoat, incovoiat,

Abia umbland pe picioare de moarte fiMd uitat,
Pleca odata 'n padure, sa-i adune uscatgri,
Varfuri de lemne taiete i de vant daramaturi;
Dupa ce cu osteneala alerga, ii aduna
Si, dupa ce in spinare cu dansele se 'ncrosna,1

1) Se !ncrosnei=se incArca.

www.dacoromanica.ro
23$

Cand a vrut sa se ardice, se pleca, se opinti,

Dar parandu-i-se grele pe spate jos se tranti;
Se mai opinti odata, s'inca de cate-va ori,
Si de geaba n'avea cine sa-I scoale de suptsiori.
El atuncea cu oftare incepa a 'se ruga,
Zicand: Moarte, moarte, vinol.." Cum si altele 'ndrugit.

Moartea nefiind departe, numele-si cum auzi,

Ca 'ntr'o clipa 'n acea oara la dansul se repezi.
Si il intreba spuie, pentru ce o a chemat?
Iar el vazand-o grozava, ii raspunse cu oftat,
Zicandu-i: Ma iarta, mama! si de-i vrea sa te supui,
Fa bine si ma ardica, mana d'ajutor sa-mi pui;
Ca cum vezi neam de orn nu e aici intr'acest ocbl
Ca sa vie sa-mi ajute cu lemnele sa ma scol!"

Asta e asta:
Stau sa-i pice potcoavele si tot cere sa mai traiasca.
Dar insa
Moartea nu vine la om atuncea cand o chiama,
Ci alearga la dansul de ea cand nu-i e teama.
De aceea
Cine sapa groapa altuia, intra el intaiu intr'insa,
Ca
Mai multe sant piei de miei de cat de oi batrane.
E stiut Ca
Tdt omul are moarte si viata,
Cum zice un proverb:
N'am omorit eu pe tata i pe mama, ci au murit ca n'au avut
zile
Si
Tot omul traeste pentru sine.
Cu toate acestea
Cinsteste pe batrani, cad si tu poti fi btrn

www.dacoromanica.ro
 23

Si
Berlin* le nu vin singure, ci cu multe nevoi.
In sfitr5it trebue a ti cd
Stiintele skit ui, iar cheile lor snt cercetarille
51
Omul la tinerete trebue s se pazeasca" de desframare; la bprbatie
de trandvie, i la batranete de filarghirie2.
Dup8 toate acestea:
Sftue$te-te cu cel mic i cel mai mare i pe urm hothrate
tu insuti.

SFAR$IT

1) Fiturghirie=inbire de argint. (Nota autorului).

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR
In acest glosar s'au trecut : 11 arhaismele ce se gAsesc in Povestea
Vorbei, 2) sensurile arhaice ale unor cuvinte ce se intrebuinteaz si
azi, 3) provincialismele de oarecare interes, 4) cuvintele cu deosebiri
f on etice fat de formele literare, 51 unele neologisme interesante de
relevat fatS de tonul popular al operei, 6) forme gramaticale dispArute
sau rare astSzi, 7) cuvinte streine intrebuintate de autor fail a le explica.
La cuvintele cari se gAsesc explicate in note sub paginS n'am pus
aici, in genere, din nou explicarea.
N'am trecut nici cuvintele provinciale puse in anecdota No. 26 spre
a imita pe Ardeleni; dar le-afn explicat in nota./
Asemenea n'am notat unele forme gramaticale ce se repetS des :
persoana treia pluralS la verbe de conj. I la fel cu persoana 1 singulard
(in loc s'S fie, cum e regulat) la fel cu a 3-a sin gularS Ex.: ei ptsez=
piseazd I 27; pers. 3-a plur. la imperfect la fel cu a 3-a singulara (ei erd) u. a
NOTA.-Cifrele latine indica volumul, cele arabe indica pagina.
A.
abanos, II, 78. hal, I, 149.
acatare=deosebit, distins, II, 209. bdlauri, II, 80.
acei=acelei, II, 168. bdrbatii=muncitoare adj., I, 199.
ad, ado=adu, I, 112, II, 43. baros=ciocan mare, II, 133.
adaos, II, 3 basnu, I, 150.
agd, agdle, II, 184, I, 180. baz=bazg, I, 168, 169.
aghios= cntec, II, 222. Vizotat=partea de bas a unui
aibi (s6), (sa n'), II, lg 13. cor, II, 166.
ajunga (indicativ)=ajunge, II, 73. bele*, belit=a jupui, I, 69, II, 99.
alauta i litutd, II, 33. berlant=briliant, II, 125.
alcidmas, II, 57. bia4=hainS lungS, 1, 107.
almintrelea, II, 67. bizele=sSrutdri, II, 21.
altuesc=altoesc, I, 4, II,- 124. blagoslovenie, II, 31,
amicie, II, 100. blestemat, I, 110.
ardicd= ridica, I, 105, 166, 173, bogdseresti, adj.-de bogasieri,ne-
II, 99. gustori de manufacturS,
argea=partea din casS destinatS I, 190.
femeii, II, 97. bogdlate, II, 218
ar(ag, II, 19. bogdaproste, I, 94.
antert=acum trei ani, II, 120. haltd=.-prAvAlie, I, 135, 191, 206.
borcani, II, 166.
braniqte=-pAdure. I, 116.
brat=brate, I, 150, II, 81.
babari=oameni in vArstS, spre bratet, II, 36, 142.
bStrinete, II, 65., buca=gurS, I, 159.
A. Pomo, ,,Povestea vorbei", Vol. 11 16

www.dacoromanica.ro
212
bucium=butuc de vie, I, 99.
bute, II, 3.
buzdu.---cu buza lt, bozurn-
flat, I, 25.
buzundri I, 16.
cdci=pentruca, 1, 119, II, 13.
radelniN = ceeace se cade, se
cuvine. II, 67.
cadiu=judecator (turc.). II, 12.
cadrd, II, 70.
calfie, I, 162.
calpi=falsi, I, 206.
cdluseaua, II, 18.
cdmas, cdmase. I, 57, 133.
canom=pedeapsa, I, 70.
capot.---roche veche, 1, 118.
carii (articulat), 11, 54, II, 5.
cdrpdtor=taler de lemn, 1. 50.
casnicesc=casa+nic+esc, II, 53.
cdsunat (verb.: a casuna), II, 86.
catalog, II, 226.
catastih, II, 65.
cata=bt, ciomag, 11, 129. 224.
cavalarie=decoratie, 1, 40, 42, 43.
cendrald=centralk 1, 167.
cersutal=cersitul, 11, 122.
cesmea, 1, 103.
cfit, II, 75.
chesea, II, 213.
chichirezi, I, 111.
chimitir, II, 53.
chiondorus, 11, 28.
chiostece=butuee, I, 90.
chirie, chit igiu, II, 10.
chisdlitd=zearnS de fructe, I, Ma.
chiulat=caciul, I, 188.
chiup, chiupuri=oala mare, I, 59,
II, 166.
chivcrnisesc, II, 130.
ciaciird=avand fiecare ochiu o
coloare, II, 19.
ciacint=pantaloni largi, I, 42.
ciat pat=aci: putin cite putin
II, 188.
ciblic, II, 214.
cioarect=pantalcmi, I, 92.
cioclzind=earlig,, II, 6.
ciocoiu, II, 109.
ciorba=ciorba, II, 11.
citeste, citeasca, I, 146, 153.
ciutd=--sbarlita, I, 110.
rivilizat, 11, 73.
www.dacoromanica.ro
claca, 11, 72.
clironom="mostenitor, I, 191..
cloran=colt de stanca, I, 139.
clupuri (sing. clup)=cluly, II, 74.
coacd=coca, II, 170.
cochetdrie, II, 21.
cociorbd=vatraiu de lenin, 1, 3.
cocos, II, 2. .
cocoa, II, 197.
comedii, II, 142.
comicosii (sing. comicos)=comici
II, 148.
comunitate, I, 167.
conditie, II, 22. .
ronsoartd, II, 81, 229.
contovarosie, I. 11.
copaciu, II, 77, I, 78.
copticel=copil, II, 98.
coptor, II, 203, I, 163.
coraj, I. 168, II, 140, 143, 166.
cotcorogesc, II, 82, I. 190.
cotilird (a cotili)=a cerceta ama-
nuntit, 11, 113.
rotrodant, II, 137.
covaciu=fierar, II, 77.
rrastavetisi crastavefil, 30, 11, 205.
crdime = adunare de crai, des-
franati, I, 61.
credel I, 58, 139, II, 73.
cumplitate=sgircenie, II, 160, 164
cumvasi, I, 85.
curatura=rest de la grau cernut,
I, 116.
curler, I, 42, II. 140.
curteneste, II, 21.
cusur=rest II, 185.
cute (0 felii), 1, 112.
dajdia, II, 72.
dant, II, 65.
dar=cla, II, 165.
daraverd, II, 190, 211.
ddrloaga, I, 90.
dascdlga, I, 117.
dator : in dator = pe datorie,
I, 100, 11, 83, 159.
decdt=numai, I, 113, 161.
departor=deparcior, II, 170.
descojat, I, 190.
desfrOu=frd frau, I, 152.
desert (a)=-a descrie, II, 79.
daslega (a)waa perm ite ll 164.
 248

dessura (a sel, 11, 31. fai, II, 35.

de7te, de#ul, = degete, degetul,
I, 22, 11, 43, I, 97, 116.
diata = testament, II, 13, 166,
194, 197.
dijmd, dijmari, II, 72, I, 145.
dimie, I, 107.
diplomatica=diplomatie, II, 53.
dirmon, II, 233.
dispotd, disputa, II, 38, 124.
divan=adunare, II, 13 .
doau=dott.
doftor, II, 23, 107, 156, 220, I, 179.
domestnic, domesnicesc, II,
106.
doroban( = agent de executare,
jandarm, I, 91.
dresuri II, 176.
droscd de birjd, II, 74.
drumas=drumet, II, 118, 169, 220.
dulap=sernciob, 11, 161.
dumineed, 1, 121.
z II, 200.
e endim, ll, 183.
elemente, II, 53.
etocventd, II, 125.
eminent, II, 127.
epdnged vezi ipcingea, II, 11.
erod= fern. de la erou, II, 80.
expune (va), II, 166.
lama= fairng, I, 167.
fase=fese, I, 135.
fameie=femeie I, 24.
fecior=fiu, I, 193.
ferestri, I, 178.
ferke adj. si subst. I, 169, 181,
II, 73
fetie, am fetit, 1, 142, II, 138.
ficat irezi rdnit.
filotimie, II, 9,73.
filgene (sing. filgean) cesci, II,
161, 163.
filosof, I, 40, 110, 153
firoscosironic), iscusit, I, 20
Ileac (de ceva)=--lucru neinsemnat
1, 16.
Floriett, Paslica = Florii, Pasti,
II, 88.
foile=suliman 1, 148.
fomfoloage=toante, II, 38.
/rums* si ffumusete, I, 147,
149, II, 8, 233.
frunzet, 11, 141.
fuiere=fuioare, II, 39.
galante, II, 215.
galantom, II, 163.
80, galbinare, II, 12.
gavan, I, 144.
gdde=calAti, 11, 197.
gasac, I, 62.
giira-mdra,---neintelegere, II, 35.
gelat----ealau, I, 45.
gematurd, II, 218.
genuche, I, 54.
ghionoaie, II, 77.
ghiorghine = fructe de mces,
giaba, II, 86.
gianzbas, II, 187.
glagole=rninte, II, 208.
glod=noroiu, II, 2.
glugd (de facut brinza), II, 223.
grab=grabnic, I, 199.
grecit, 11, 131.
greple, I, 123.
grije, I, 58, 162.
grof=nobil, II, 139.
gurguiatd=cu vArf, I, 187.
haimanale, expl. de Pann prin va-
gabonzi, II, 87.
halal = folositor, binecuvintat,
II, 213.
haram=nefolositor, II, 6, 213.
hartd=plan, II, 40.
haznale=gramezi de bani I, 14,
II, 157.
halt, I, 135.
Ithrbar=murdar, II, 38.
herdstrdu, II, 124.
herturd, hiartd, I, 13, 16.
hiard, II, 54.
hoMrItulmclucrul hothrit, hoth-
rhea, 1, 180, II, 124.

www.dacoromanica.ro
244
iconom, II, 166.
iconomie=punere la cale, 11, 130.
Mar, cuv. turc=bAtrAn, II, 183.
int=tot, II, 170.
itnita, I, 165.
intaesuri, II, 176.
ipfingea=ipingea,I 61, II, 134, 173.
iqlic=caciula boiereascA, II, 208.
ispasuri (ispas)=plata pagubei,
II, 129.
ispovedeascd (s5) I, 68.
isoravnic, II, 188.
istorie, I, 4.
hilt (de parale)=1ipsit, II, 74.
Imbarcd (se) II, 5
impelitat=intrupat, II, 44.
Imprumutd, su'ust.=lucru dat cu
imprumut, I, 67.
imputeze (sA) II, 44,
incai--=cel putin, 1, 120.
Inctirligd (se) = se indoeste de
frig, I, 118.
incerc (subst) --=-Incercare, II, 187.
inchelbezi=imprechezi, I, 29.
incoruna=a incorona, I, 6.
Incrosnd (se), II, 325.
incunjurdnd, II, 138.
indator=pe datorie, vezi : dator
indragulira (se) II, 137.
infurnicd (1 se-pielea) II, 38.
Ingrae, II, 7.
intotonat, II, 26.
invdE (subst. masc.) 11, 212.
inverigeind--=a pune verigA, 1, 122.
Inzdbalat, cu zabala, II, 77.
Inztimbeste, II, 52.
juctirele, I, 158.
jucciria=jocul, 11, 53.
jujeu=un fel de jug la porci, 11,123
june, I, 140.
'uptin = negustor, 1, 10, 27, 162
I.
a la ; un Id-md manid=prost, I, 87,
II, 20.
lacat, I, 3.
www.dacoromanica.ro
lacrd=ladg, 11, 49.
lacrami, I, 123; II, 158.
Iae=neagra, I, 77.
lavrd, II, 91.
ldturA (sing) 11, 51.
lduntru, II, 123.
lectie i legi, I, 147, 149, 155.
Iegat=mostenire, I, 194.
Iegi=neamuri, 1, 66.
Ieguma=mAncare gAtit, II, 16.
lelea, I, 117.
lenee, I, 134.
lenevos, I, 95, 1,I, 15.
lenoasd, I, 198
lescaie i le(caie, II, 21, 10.
limbutesc (verb) I, 122.
liulea, I, 161, 162.
livie (de) = (friguri) de Africa,
II, 71.
loazd imbdieratd, 1, 90.
loc (deloc)--,Indata, II, 188.
locuesc i lacuesc, f, 56, 11, 148.
logoditi (ochi)==ametiti, I, 111.
lunatica, II, 63.
11
maestri:, II, 234.
magar i mAgar, I, 81, 82.
malaiu, I, 133
maniera, I, 168, 169.
rnarar, 1, 106.
.mascard=paiata, I, 192.
macini4, I, 191.
mddular, II, 26.
miinecd, I, 202.
mdndrita, I, 166.
milrfogi, II. 103.
mdfoiul, II, 143.
mehenche=$ireala, II, 126.
memorabil, 1, 169.
merchez=dibacie, 11, 188.
merhabd, cuv. turc.= fii bine-
venit ! II, 204.
mertic, I, 95, II, 175, 178.
mei=paptici, II, 103.
mestequgos, II, 117.
metod, I, 133.
mezelic (de pastrama) =-- bucatA,
I, 16.
midi (a) I, 167.
mijile (d'a) II, 53.
mt. jos=oclii pe jumAtate Inchisi,
I, 42.
 245

minatercet, 1, 106. oaspet si -oaspete p. oaspe I, 196,

minuturi, II, 53.
miras=motenire, II, 166.
miroseste=miroase, II, 128.
mi.Felgsarac, I, 68.
misind = gralmada" de gram*,
11, 155.
mitt ind (verb: a mitil) I, 197.
mode i moadd, I, 137, 170.
awlifta, 1, 60.
mos parosi, 1, 8.
multamesc, multamit, etc. I, 45,
122, 179, 11, 122, 229.
azunci=chinuri, I, 69.
musafiri, II. 165.
musmule, II, 23.
II, 84, 165.
oaspeti p. ospete, 1, 106.
card p. oare= paseri I, 199.
obideze (sm I, 180.
ol.iortrg, 11, 49.
obraz=persoana, II. 27.
obricarita = portie d e mancare..
I, 144.
ociireascii, II, 159.
ograda (mo.d.) 1, 80.
olac, olticer, 1, 41, II, 49.
omenesc=strein, 11, 104.
orbeascd (orbesc) adj. II, 106.
ostafce=finele servicmlui mihtar
II, 148.

pala, pale = furie, 11, 22, 23.

pansion, II, 197.
papara, 1, 100.
naratnza, 1, 104. pard, II, 10.
nature, I, 160. paseri, paserile, 1, 110, II 116.
naduh, I, 106. patlagele, 1, 109.
nalbitor, II, 76. patron, I, 107.
nasip, 1, 74. paduchea, (feminin dela phdu-
natarau, 11, 70. chele), II, 1.
necajita, I, 107. pagdnie, I, 177.
ntdomirire, 11, 157. pepusascatsa) = a tinea ca pe o
negoasa=cu negi, II, 19. papt4a, II, 74.
Itticonomie, II, 73. pertineze(sa) = a partini, I, 109.
nemerit si nitnerit. II. 32, 221. pas (n'am) = nu-mi pasa, 1, 105.
'lanai, I, 99, 111. pastru = piistrare, 11, 157, 158.
nenoroc, I, 194. pece ficat, I, 75.
nepas==nepasare, I, 182. pedanti = copharo$i (?) I, 8.
neploare; I, 125. perechi,. pereche, I, 51, 69, 84,,138. -

nerusine, 1, 111. pereti, 11, 64, 1, 131.

nerusinosi, II, 115. pefit, U, 81.
nestine, I, 7. piut piatS", I, 14.
Nicolei, II, 33. picere, II, 181.
nimunuia, 11, 102. piciorangti, II, 106.
niscai, 11, 158. piemn = malai macinat mare, II,
nomet, I, 200. 110, 173, I. 133.
noptos=de noapte, 1, 121. pietri=pietre. II, 97.
nor=nora, I, 3. piud, pive, II, 169, 168.
numa, I, (39, 11, 46. plapomii, II, 96.
nurite tnurh=gratii II, 51. plineste, I. 161.
plocon, I, 94.
poama strugure, II, 86, 230."
0 pocitt = pot, II, 72. I, 11, 107, 121.
podvbada = muncS impus, I, 98.
oau p. oatfa=ott, I, 63, 200, II, pofida (in pofida) in loc de,
108. 11, :00.

www.dacoromanica.ro
240

poled, II, 137. ricliche, II. 1.

pomeni(se) = se destepta, II, 144. rdmas (substantiv), I, 194; II 13.
ponevos= cu privirea crucish, I, 3. rdni (a se)=.--a se inamora II, 7, 17.
porjirtz, II, 215. riinzd, 1, 30, II, 223.
posdcia, II, 52. rdsur, I, 4.
poslusased(sA) = sh slujeasca, rdzima, I, 54, 198, II, 232.
I, 154. recrut, II, 37.
.postavd, H, 151. repejune, I, 141.
postnic = de post, I, 106. repetea, I, 191.
potlog = tall* 11, 187. rezon, I, 107.
potrivd, II, 70. ritera Ia) 1, 149.
nrafloritii = cu care se stropeste ritor, I, 108.
fierul ars, II, 133. roue, I, 4.
pre =-- pe, I, 31, 40, 167, II, 114, ruginos = ruginit, II, 171.
183, 188, insa si pe. rumeneli= suliman, I, 148
premie = 1, 166.
prerumpe(a) =- a Incepe, I, 6.
presddi(a) 1, 126.
pre, 1, 135. sabii, II, 107.
pretutindinea, I, 115. sacrific =sfintesc, I, 169.
pridvor, I, 184. safteana, II, 23.
prietin, II. 49. sahu, II, 132.
priimi (a) I, 10, 77, II, 118, 224. samar, 1, 82, Il, 199.
prima, I, 167. sameni, I, 134.
prinzbla (a se) II, 129. same = conducator, I, 188.
prin urmare dar, II, 45. Sanchi-edin, cuv. turc. 1, 113.
pripasuri, 11, Z 29. sdnet = aici cu sens de: porto-
privintd = privire, II, 8. foliu, II, 212.
problemd, I, 106. saraiu = palat 11, 122.
procetind = repetind, II, 103. scaeti. I, 3.
prochimen = fapt, II, 55, 127. scilrba=suparare, I, 150.
proclet= blestemat, I, 00. scarnav, I, 122.
procopsi (a si a se) verbul si der-- schiopeasca, adj. II, 106.
vatele (procopseala, etc.) schiptru, II. .215.
a ) a deveni invatat, 1, 151. scrisd = ce este scris, II, 209.
128 si negativul
152, II, scale = giuvaeruri, II, 22.
neproropsit, I, 152; b) a-si scump=avar, II, 55, 161.
face situatie materiala, srumpie = un arbust, 1, 187.
I, 121. seurtd = puling, I. 13.
projesori, I, 150. seard, I, 156.
prooroc, II, 32. secure, I, 82.
proprietate, I, 188. secret, I, 163.
propunere, 1, 193. secunde (glasuri), I, 22.
protivd (In) = in contra, II, 171. sentiment, I, 14,
provedinta, I, 169. sermeri, I, 204.
pnblicat, publiceze (sa),publicuesc, servicea = serviciu, I, 167.
I, 178, 31. stant, sfanturi, II; 65, 75.
aumnicel, I, 201. sgarios, II, 124.
puscdrii, (explicat de autor prin: simbrie, 1, 194.
temnite), I, 63. simticiune, I, 168.
sirman, II, 44, 54, 125, 226.
sloboade, I, 150.
report, 1, 105. soale, I, 136.
radicd, rAdiei, I, 62 ; II, 53, 114, 80. snorter, I, 142.

www.dacoromanica.ro
 247

obor adunare, I, 111. trislile, II, 75.

ofrana= masa, II, 11. tulumbd=pompa, I. 47.
sopran, I, 22. tumbd, I. 198.
sor, = sora, I, 125. turii (nadragilorl, 1. 112.
soresc, adj. 11, 215. tutulora, 11, 91.
soroc, = termen, I, 162, II, 10, 24.
sotie = sot in genere, tovaras,
11, 05, 56.
sovai, 1, 63.
stamba (data in) = publicata, II 20. Ondara, II, 144.
.sterpoase, I, 182. rest, II, 48.
stolnic, I, 154. Mid, II, 97.
stransd, subst ceva adunat, i(a, II, 126.
I, 118. 'opi, II, 193.
strein, 1, 25 119, II, 7.
shit:0, I. 150.
Aura= stiut, lucru stiut, 11, 110.
supsiort i suptsiori, II, 42, 236.
sudalme = ocari, 11, 19. acis (m'am) = m'am lovit, I, 119.
sumutd (a) 1, 192, 11, 120. ucidul, uciderea, IL 196.
sunet (in sunet) = incet, II, 68, ulcior, II, 10.
surda degeaba, 11, 14. und= undS, II, 113.
uneltioara, II, 105.
undind, sd undeasca= a da cu
undita, Ii, 200, 204.
unicii (de la unal, II, 162.
laga, I, 168. uraste, 11, 87.
taM, I, 32. scricroare = uscaturi, I, 81.
tamburd, 11, 216
tarasi= piloti' II, 137.
V
Tatar, 1, 40, 42.
tagarta, II. 191.
tnjeala. II, 18. vac =veac, II, 39, 52, 66, 125,
teapa, II, 12. I, .175.
fetal = vanzdtor de haine vechi, vals, I, 149, II, 137.
II, 103, 213. vdedlie, II, 77.
telegurd= cartita mica, II, 181. rapsea, vapsi, vapsitor, I, 49. 70,
terchea-berchea = amestecat, du- II, 76, 82.
bios. I, 134. vrstd, II, 19, I, 194.
terciu, II. 68, 155. vei=vrei, va vrea, II, 12, 191,
tigva, I, 135, 4, II, 180, 234. 198.
tiranestt adj. tirdneste. (se) verb. verdare = un fel de ghionoaie
I, 167. sau ciocanitoare, II, 47.
firiac, 1, 106. verdul= verdele, I, 106.
toaba= I, 30, II, 33. I, 175. vetreld, I, 115.
tocma, 11, 105. viazd = trdeste, I, 167.
toptan, II, 11. vizunie, I, 76, II, 138.
tovaros, tovarosic, I, 11, )1, 1, voiaj, I, 41.
2, 110.
tratez, trateze (sa) I, 150, II. 53,
229.
trilmbitar, I, 160.
trebuita (sant), 1, 108. zahar, 11, 16, I, 125.
trenteros, 1, 35. zui/= boInav, 11, 93.

www.dacoromanica.ro
418

zapciu, I. 94, II, 112. zdduf, II, 4, 141.

zapis, II, 24. zglobii, subst. II, 143.
zarif, turc = elegant, II, 93. zicald, I, 12, II, 19.
zavistie, zavistnic, 1, 180, 11, 103. zimboasa, I, 203.
zarpale = haine scumpe, II, 123. zisal= zisa, II, 195.
Observare. In vol. I. pag. 11, 25, 41, 45, 58, 63, 81, 82, 86, 94, 99,
103, 106, 115, 124, 131, 133, 135, 143, 150, 162, 167, 171, 198, 200, 205
se gasesc unele cuvinte cu forme proprii ale lui Pann schimbate
dupd limba literara. Rog a se consider w cum se afla notate in
glosar, adia: pociu, tovarosi, contovarosie, sirman, nadrag, multami,
credet, ipdngea, magar, securea, premeni, bordusi, vldstdri, ardicd,
marar, oaute, vultbare, tovaros, mataiu, oaua, salas, receascii, soptd,
uraste, coptor, cendrald, rsipit, malurd, noaud, sirman, galbinare.

www.dacoromanica.ro
 INDICE ALFABETIC AL GRUPELOR
DE PROVERI3E
Arnicie, vol. II, pag: 100.
Amor, vol. II, pag. 16,18
Belie, vol. I, pag. 96.
oa le, vol. II, pag. 218.
Ca tide, vol. II, pag. 118.
Ccisedorie, vol. II, pag. 28.
Cearta, vol. 11, pag. 104.
Cerceteiri, vol. II, pag. 85.
Conversafii, vol. II, pag. 80.
Copii, vol. Il, pag. 193.
Copt (droll, vol. I, pag. 8.
Cumplitate, vol. II, pag. 160.
Cusururi, vol. II, pag. 3.
Daruri, vol, II, pag. 199.
Dragoste, vol. II, pag. 16.
Dumnezeu, vol. I, pag. 65.
Feigeidueli, vol. II, pag. 199.
Faple rele, vol. I, pag. 170.
Fel/amide, vol. II, pag. 147.
Fledirii, vol. I, pag. 29.
Fried, vol. II, pag. 134.
Frica de Dumnezeu, vol. I, pag. 65.
Glume, vol. II, pag. 89.
Ipocrizie, vol. II, pag: 147.
Iufeald, vol. II, pag. 94, 96.
Imprumuturi, 'vol. II, pag. 189.
Invdfaturd, vol. I, pag. 146.
Judeciili, vol. II, pag. 108.
Ldcomie, vol. II, pag. 151, 180.
Laude, vol. II, pag. 186.
Lenesi, vol., II, pag. 93.
Lucrare, vol. I, pag. 128.
Mtincare, vol. 1, pag. 112.
Meinie, vol. II, pag. 94, 96.
Minciuni, vol. I, pag. 29.
Moficie, vol. II, pag. 123.
Neiravuri rele, vol. I, pag. 56.
Negoi,vol. II,pag. 1, 10; vol.1,pag. 202.
www.dacoromanica.ro
Neiconotni( , vol. II, pag. 151.
Neinfelegere, vol. II, pag. 76.
Neinvoire, vol. II, pag. 104.
Nemulfurnire, vol. II, pag. 180.
Nenorocire, vol.-I, pag. 121.
Nerozie, vol. 1, pug. 80.
Nerusinare, vol. II, pag. 115.
Neunire, vol. II, 76.
Nevoiasi, vol. I, pag. 90.
ObrOznicie, vol: II, pag. 118.
Pedanli,*vol. I, pag. 8.
Petreceri, vol. 11, pag. 89.
Pizmei, vol. II, pag. 102.
Plata, vol. II, pag. 189.
Poseicie, vol. II, pag. 94.
Prietenie, vol. II, pag. 100.
Prostie, vol. I, pag. 73.
Itusinare, vol. II, pag. 115.
&imitate, vol. II, pag. 218.
Sarelcie, vol. I, pag. 115.
Stiracul miindru, vol. I, pag. 138.
Mugu", vol. I, pag. 184.
StOdn, vol. L pag. 176.
Stapdn la negof, vol. 1, pag. 181.
Supus, vol. I, pag. 176, 184.
Supus ki negof, vol. I, pag. 181.
Timp, vol. II, pag. 228.
Tovtireisie, vol. II, pag. I.
Urei, vol. II, pag, 16, 18, 102.
Uriciuni, vol. I, pag. 3.
Icirstet, vol. II, pag. 228.
Viclenie, vol. II, pag. 145.
Virtute, vol. I, pag. 164.
Vitejie, vol. II, pag. 134.
Vifiuri, vol. I, pag. 170.
Vizile, vol. II, pag. 85.
Vcrbire, vol. I, pa.g. 13.
Vrdsrniisic, vol. 11, pag. 102.
Zgorcenie, ol. II, pag. 160.
250

IN DICE ALFABETIC AL ANECDOTELOR

(dup titlurile date in aceast colectiune).

1. Adevar, dar cu masura vol. 1, pag. 27

2. Adevarata cucernicie . . vol I, pag. 118
3. Altul spus la mine . . . . . . vol 11, pag. 17
4. Amorul si norocul vol. II, pag. 52
5. Artagul si partagul . . . N ol. H, pag. 19
6. Ast cantec imi place vol. I, pag. 14
7. A tunat si i-a adunat vol. II, pag. 57

8. Banii sunt unde sunt. vol. II, pag. 46

9. Banii zgarcitului ai altuia sunt vol. II, pag. 164
lo. Batfanul si moartea vol. II, pag. 235
11. Betivul si magarul vol. T, pag. 103

12. Cartea e tovarasa vol. 11, pag. 87

13. Caseatul umbl din uni in oni \ 01. I, PO4 89
14. Care ralidare \ 1. Ily Pag. 79
15. Ce Invata dracul . ..
16. Cei doi caldtori si ursul
\ 01. 1, pag.
ol. 11, pag
175
101
17. Cei mai lenesi din lume \ 01. I, pag. 95
18. Cei trei pungasi vol. 1, pag 37
19. Cele trei sfaturi vol. 11, pag 193
20. Cine se aseatnaml se aduna . . vol. 1, pag. 9
21. Ciungul, ologul, orhul si golanul Nol. I, pag. 99
22. Cocosat esti, drace \ ol. il, pag. 39
23. Comoara
21. Cotodul judeator
25. Cui a cantat cucul
.......
.. N ol. 11, pag.
Nol. 11, pag.
\ 01. 11, pag.
13
113
111
26. Cum se coc lulele 01. 1, Pag. 161

27. Daca n'ai putere, nu intarttit galceav i voll. I, pag. 198

28. Dinteun rail altul mai gran vol. 1, pag. 177
29. Doi mineinosi vol. 1, pag. 30
30. Doamne fereste de mai rau vol. I, pag. 180
31. Dracul si 1)01 vol. 1, paw 50
32. Dragostea de limn vol. 11, pug. 15
33. Dubin] 5i javra \ ol. I, wig. 85

34. Educatia feciorului de imparat vol. 1. pag. 152

35. Eu 11 lau 5i el se rade ol. I. pag. 86
36. Eu mare, tu mare, eine n traga evolielel
'1:-.4 ol. I, pag. 190

vol. II, pag.

37. Femeia indaratnica
38. Fiecare Isi plateste pacatul
39. Prate, Irate, branza pe bald
. ...... 01. II, pag. 25
vol. II, pag. 181
99

40. Frigura, lingoareu ki ciunia ...

. . .
vol. II, pag.. 223

www.dacoromanica.ro
 2o1

41. Hamill din Tarigrad vol. I, pag. 113

42. Haram a venit, haram s'a dus vol. II, pag. 3

43. In loc de dobanda, te pomeneste cu osandd . vol. I, pag. 72

44. In We de sureele, adun floricele vol. I, pag. 78
45. Invatatura pretuieste mai mult de cat frurnuset.ea vol. I, pag. 147
46. In nAdejdea slugii, dai de fundul pungii . . . vol. I, pag. 183

47. Laptele afumat vol. II, pag. 68

48. LasA-ma sub pat, lasa-rna in pal vol. II, pag. 118
49. Leul, lupul si calul bAtran vol. II, pag. 148
50. Lucreazd pe mult si pe putin, vol. 1, pag. 131

51. Magarul si barbatul vol. II, pag. 47

52. Magarul sburator . . . . . vol. I, pag. 81
53. Mai rara vedere e inai cu plAcere . . . . -, vol. II, pag. 85
54. Minciunile ghicitorilor vol. I, pag. 30

55. Naravul din fire n'are lecuire vol. I, pag 186

56. Necazurile cAsAtoriei vol. II, pag. 33
57. Nevasta lenesA vol. I, pag. 134
58. Nevoiasul la toate zice cA nu poate vol. I, pag. 92
59. Nici salcia porn, nici mojieul oin
60. Nu fii mandro . . .
61. Nu se poate trandafiri fAril spini
. .... vol. II, pag.
vol. I, pag.
vol. I, pag.
124
188
1
62. Nu te amesteca in cearta altora . . vol. II,.pag. 107

63. Omul la necaz vol. II, pag. 95

64. Omul nu se poate cunoaste pe sine vol. 1, pag. 6
65. Omul sa-si l'acA singur treaba vol. I. pag. 140
66. Omul se 'ngrase de ce-i place vol. II, pag. 7
67. Omul trage la teapa vol. II, pag. 121
68. Osandirea strugmelui vol. I. pag. 104

69. Para mojiceasca vol. II, pag. 131

70. Petitorii vol. II, pag. 60
71. Pisica nasdravanl vol. I, pag. 193
72. Pomana Tiganului vol. II. pag. 172
73. Povestea imparatului vol. II, pag. 158

71. R Abdarea vol. I, pag. 126

75. Sacul finului e tot nou vol. II, pag. 101

76. Sare din lac In put vol. II, pag. 182
77. Sza supArat vacarul pe sat vol. II, pag. 97
78. SA fii la rand cu oarnenii vol. II, pag. 64
79. Scump si eftin vol. I, pag. 204
80. Scumpul mai molt pagubeste vol. II, pag. 161
81. Singuratatea si c5s5toria vol. II, pag. 35
82. Spairna fiarelor vol. Il, pag. 137
83. Stomacul si membrele . vol. 11, pag. 174
84. Sultanul 51 pescarul vol. II, pag. 200

www.dacoromanica.ro
252

85. Sultanul si vizirul vol. II, pag. 157

86. Surzii vol. H, pag. 91

87. Talerul cu dotia fete vol. II, pag. 146

88. Toate sunt treciltoare vol. II, pag. 231
89. Trebuie sil fie in casil un liAtan . vol. II, pag. 228
90 Trei neghiobi
91. Triumful virlutii . ...... vol. I, pag. 76
vol. I, pag. 166
92. Tiganul giemba5 vol. II, pag. 187
93. Tiganul hot de gAste vol. I, pag. 49
94. Tiganul la ceapA . vol. I, pag. 49
95. Tiganul pocilit vol. I, pag. 68
96, Tiganul Imes vol. I, pag. 94

97. Ungureanul le vie . vol. I, pag. 100

99. Vorbire iscusiti

100. Vulpea si luptil
......... .
98. Vinde music si cump5r5 sanie
,
vol. I, pag.
vol. I, pag.
vol. 1, pag.
203
24
63
101. Viata tardneascil si cca or5scneasca vol. II, pag. 72

INDICE ALE1ABETIC AL ANECDOTELOR

(dup primul vers)

1. A fm.st o 'nsotire cc Win 'n iubire vol. I, pag. 50

2. A lost un sgarcit odatii, caste mercu vol. II, pag. 164
3. Alt Tigan odal5 vol. I, pag. 49
4. Amorul nu poarill 'n Ionic ca norocul . vol. II, pag. 52
5. AscultS. mamS Marghioala vol. I, pag. 147
6. Au plecat odat.s cativa dupe mile vol. II, pag. 158
7. Au pleeat ()data unii si"i peteasca . . vol. IT, pag. 60
8. Auzim din cite veacuri vol. II, pag. 121

9. Bogatia, Desfatarea, Virtutea vol. I, pag. 166

10. Caldura dup ce treee vol. I, peg. 94

11. Cand a lost odata pe pAnia'n1. aleasa vol. I, pag. 104
12. Ciungul, orogul, orhul 5i golanul vol. I, pag. 99

13: Doi calaori intr'o vremc

14. Doi cu picioare oloage
15. Doi insi fAcalori de rele
..... . . . . .
.
.
vol. I, pag.
vol. I, pag.
vol. I, pag.
24
72
180
16. Doi insi se 'ntovSra.sira
17. Doi ostasi odinioara . .
.

.. ......
18 Doi precupeti tineri se 'ntovaresira.
.
. .
.
. . .

.
.

.
,

.
.

.
.

.
vol. II, pag.
vol. II, pag.
vol. I, pag.
3
107
9
19. Doi prieteni impreuna la un drum calatorind vol. II, pag 101

www.dacoromanica.ro
 253

20. Doi tarani cnd \Turd la lucru sa piece

21. Dou5 pisici inteo cash' , . .... . . .
.
.
.
. vol. I, pag.
vol. II, pag.
131
113

22. Ferice si iar ferice vol. II, pag. 72

23. Frigura trenauratoare si lingoarea vol. II, pag. 223

24. In TarigTad este un han vol. I, pag. 113

25. Intr'o dimineata, pe ceat5, pe funi . . . . vol. II, pag. 49
26. Intr'un oras oarecare vol. I, pag. 14

27. Lupul flihnand lesinat vol. I, pag. 85

28. Mai demult din vremea veche vol. I, pag. 193
29. Merg5nd la Mehl un tigan . . . vol. II, pag. 187
30. Multi dacii and cuvinte din scriplura vol. 1, pag. 68
31. Multi doresc singuriltatea vol. II, pag. 35

32. N'a mai riimas, fr5tioare, cineva vol. II, pug. 33

33. Nicio fiinta 'n lume nu e vol. II, pag. 7

3-1. Oarecare mesteras a trimis un baielas vol. Il, pag. 146

35. Oare unde iarasi barbati si neveste vol. II, pag. 57
36. Odata in Constantinopol un tanar . . . . . vol. I, pag. 161
37. 0 ferneie saracutil c'o roche pe ea capot . vol. I, pag. 118
38. 0 rabdare sfAnt5, baz mantuitor vol. II, pag. 79
49. 0 sloga flecara . . . . . . . . ..
40. 0 vilduvil '41 viIrsta, batranii zbarcit,' . .
vol. I, pag.
vol. II, pag.
27
19
31. 0 vulpe odinioara vol. II, pag. 137
42. 0 vulpe r'au stricatoare vol. I, pag. 63

43. P'a virtutilor livede vol. I, pag. 126

44. Picioarele osteuite si mdinile vol. II, pag. 174
45. Povestesc ca intr'o vreme, dar nu se stie . vol. I, pag. 57
16. Povestesc ca unuia nevasLa murind vol. II, pag. 70
47. Prim avara intSia a rozele vol. I, pag. 4
18. PrimAvara inteun nue vol. II, pag. 111
19. Puind pe sateni la claca -vol. I, pug. 92
50. Pupaza molatii vol. 1, pag. 186

51. Se zice ca oare unde un imparat vol. I, pag. 95

52. Soacra unuia intrand pe Lifi vol. II, pag. 85
53. Spun batrnii decand vacul . . vol. I. pag. 175
51. Spun c'a fost odata un craiu oarecare vol. I. pag. 6
55. Spun ca 'n vremea paganici vol. I, pag. 177
56. Spun ca un sultan odat5 vol. II, pag. 200
57. Spun d'un.nohil oarecare vol. II, pag. 124

58. Tata, zise un halal_ vol. I, pag. 904

59. Trei neghiobi rnergAn1 pe o vale vol. I, pag. 76

60. Un batrAn odinioar de nouazeci ani . . . vol. II, pag 25

61. Un\hatran odinioara sf5rsitul s5u cunoschnd . vol. II, pag 193
62. Un calafor Inteo vreme lnga un sat . . . s ol II, pag. 118.

www.dacoromanica.ro
254

63. (In chirigiu cu tocineala vol. I, pag. 86

64. Un copacin batran cazu e vol. I, pag. 188
65. Un Grec oarecare din sate plugar, No]. I, pag. 103
66. Un Imparat mare care rdsarit vol. 1, pag. 30
67. Un imparat oarecare avand nn cal batran . . vol. II, pag. 148
68. Un imparat oarecare neavand vol. I, pag. 132
69. Un imparat prea cuminte vol. II, pag. 131
70. Un june intr'o vreme ruga p'oarecine . . vol. I, pag. 140
71. Un mincinos stand Oath' vol. I, pag. 30
72. Un neghiob co -loth 'n vremea mai de molt . vol. I, pag. 78
73. Un nerod odinioard cu mintea lui cca usoara vol. I, pag. 81
71. (In ner,od sa zic sau prost vol. I, pag. 89
75. Un orn de mult, de cand vacul . . xol. II, pag. 39
76. Un Ovrei odata In negot umbland , vol. II, pag. 101
77. Un slirac biltran cu totol vol. II, pag. 235
78. Un stapfin avand oi multe vol. I, pag. 181
79. Un strein prost Inteo vreme vol. If, pag. 17
80. Un sultan odatii umbland prin cetate vol. II, pag. 157
81. Un surd caprele pazind vol. II, pag. 91
82. Un tartar din intamplare ramaind vol. II, pag. 46
83. Un tartar voinic In varsta vol. 11, pag. 64
84. Un Oran mergand odata in Casa vol. II, pag. 81
85. Un Oran viind odath cu treaba la Bucure.ti . vol. I, pag. 190
86. Un tigan cam pe la munte vol. II, pag. 172
87. Un Tigan odata a intrat sa lure vol. I, pag. 19
88. Un timp c'unele se duce vol. II, pag. 211
89. Un Turc care n'a mai fost . . . . . vol. II, pag. 182
90. Unuia satean odat:1 muierea . . . . vol. II, pag. 99
91. Unul auzind aceaita prin poves1 vol. II, wt.:. 928
92. Unul avand o mosie vol. I, pag. 203
93. Unul avand polta sa mearga la lara vol. II, pag. 181
94. Unul aveh o nevasta lenese vol. I. pag. 131
95. Until cand a fost s moara vol. H. pag. 13
96. Unul se imprumutase dela finul shut vol. II, pag. 191
97. Unul totdeauna nevasta si certh vol. I, pag. 198
98. Unul trecand un rAu mare vol. II, pag. 95
99. Un Ungurean oarecare . . . . . . . vol. I, pag. 100
100. Un vdcar adesea sn tot mania vol. II, pag. 97
101. Un zgarcit odatei cand era sa moath vol. II, pag. 45

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL VOLUMULUI If.
XX.IV. Despre negot 1 toviir551e..
Pag.
Proverbe 1
50. Hamm a vend, haram s'a dus (Doi nisi se 'ntovrAsirfi) 3
Proverbe 6
51. ()mut se 'ngra0 de ce-i place (Niels) fiintd in lume)
Proverbe (Despre negot iar5si) 10
52. Comoara (Until and a fost sa moarA) 13
XXV. Despre amor sau dragosto 51 urii.
Proverbe 16
53. Altul spus he mine (Ca strein prost intr'o vreme) . . . 17
Proverbe (Despre amor i Lira iarAsi) . . . . . 18

Proverbe ........ .
54. Arlagul ;i pcirfagul (0 v5duvii 'n vArstA, bAtranA I
. . . . . . . . . .
55. Fiecareli plciteqte pacatul (Un bAtrAn odinioarii) .
.

. . .
.
. .
19
24
25
XXVI. Despre eAsAtorle.
Proverbe. Mama si fata 28
Proverbe (Despre cAsAtorie iarAsi) Tat Al i fiul . 31
56. Necazurile cdsdloriet (N'a mai rAmas, frAtioare) 33
Proverbe 34
57. Singuratalea qi cdstoria (Multi dorese singurAtatea) . 35
Proverbe. Fiul care tan 38
58. Coco;a1 e;ti Drace I (Un oin de mult de and vaea') 39
Proverbe. 44
59. Dragostea de bani (Un z;Areil, odata and era) 45
Proverbe 45
60. Banii sunt unde sunt (Un tAWir din IntAinp tare) 46
Proverbe Tatal atre fin 47
61. Magarul qi bdrbatul (Intr'o d,imineati pe ceall) 49
Proverbe 50
62. Amorul si Norocul (Amoral nu poarLA 'a lume) 52
Proverbe. Tat Al atre fin 51
63. A tuna! i i-a adunat . (Oareunde iara bArbati si ne este) 57
Proverbe
64. Pet/lora (Au piecet odatA will s peteaseA)
Proverbe
. . ..... 59
60
63

www.dacoromanica.ro
6156

Pag.
65. SO Jti la r.ind cu onmenii I (Un tniir voinic Iii vArstil) . . 64
Proverb e 66
66. Laptele alum& (Povestesc cii tunda nevastq) 68
Proverbe. Tatal care Du 70
67. Viala fiiraneascd i cea oreqeneasca (Felice 5i iar fericeJ . 72
XXVII. Despre neuntre si nelutelegere.
Proverb e 76
68, Ciitre rahdare (0 radare sfkintA) 79
Provertie tureeti.
Proverbe 83
XXVIII. Despre vizite sau eervelftri.
Proverbe 83
69. Mai rara vedere e mai eu plOcere (Soacra unuia intrand) . . . 83
Proverbe 86
70. Cartea e tovaraqii (Un Viran mergand odatil) 87
Proverbe 87
XXIX. Despre eouversalll sau petreeeri I IIIume.
Proverbe 91
71. Surzii. (Un surd caprele piizind) 93
XXX. Despre manie si pokaele.
Proverbe
72. ()mut la necaz (Unul treciin 1 on rim mare)
Proverbe (Despre iWal4 51 minie iara5i)
...... , 94
95
96
73. S'a suparat vricarul pe sat (Un vacar adesea tot se mania) 17
Proverbe 98
74. Femeta IncidrOdnicCt (Unuia sitean odati...) . . . 9!,

XXXI. Despre amide san prietenie

Proverhe tOO
75. Cei doi caldtori $i nrsul. (Doi prieteni impreonii la un drum) . 101

XXXII. Deepre plzmd, vrajnasIe .si ura.

Proverbe 102

XXXII!. Iteqpre eearti 51 neInvoire.

Proverbe 104
76. Nu te arresteca in cearta allora (Doi osta5i odinioqri...) . . 107
XXXIV. Despre prtelni de judecall.
Proverbe . . 108
77. Cut a cthital rural? (Prilnivara intr'un nue) 111
Prov erbe 113
8. Colotul judecator (Dood pisici intr'o casA) 113

www.dacoromanica.ro
 267

Pag.
XXXV. Despre rusthare I nerutanare.
Proverbe 115
XXXV I. Despre obrfizniele I ealiele.
Proverbe 118
79. Lasd-mu sub pal, lasd-md In pal (Un cantor intr'o vreme lng5 sin sat) 118
Proverbe 120
80. Omul trage la leapd (Auzim din alte veacuri ea un) . . 121
XXXVII. Despre mojlele.
Proverbe 123
81. Nici salcia porn, nici mojicut om. (Spun ci un nobil oaiecare) 124
Proverbe . 130
Proverbe (Despre mojicie iarsi) . . . . . . 131
82. Pdra mnliceased (Un imparat prea cuminte) . . 134

XXXVIII. Despre idea sl vitejle.

Proverb e 134
33. Spatma f iarelor. (0 vulpe odinioark povestea) 137
XXX IX. Despre vielenle.
Proverbe 145
84. Talerul cu cloud efe (Oarecare mesteras) 146

XL. Despre Ipoerlzle sau ifililrnlele.

Proverbe 147
85. Leal, lupul si rain! hatrdn. (Un impArat oarecare, avAnd un
cal batrAn) 148

XL I. nevre bleonile sl neleonomie.

Proverbe 151

XLII. Despre leonowle.

Prov erDe 154
86. Sultanul i vizirul (Un sultan oclatii umbland...) 157
87. Povestea linpdratului (Au plecat odat cAtiva dupd mil) 158
X I. III. Despre eumplitale eau zgareenk.
Proverbe . 160
88. Scumpul mai mull pagubete (Un Ovreiu odata in negot 161
Proverbe 163
89. Banit sqdrcitului ai altuia sunt (A fost on sgareit odatai 164
Proverbe (Despre complitate iarb5i) 172
90. Pomona Ti pinata( (Un figan cam pe Ia munte) 172
Proverbe 173
91. Sinmacul si niembrele (Picioarele ostenite si rndinile obosite) 174
AntonPann.--Poveetea Vorbel" Vol. II.

www.dacoromanica.ro
258

Pag.
XLIV. Deepre Meow le 114 neutuattuulre.
Proverbe 180
92. Frale, Irate, brdnza pe bani (Unul avilud poft s5 meargA) . 181
Proverbe 182
93. Sore din lac in pal (Un Tore care n'a mai lost) 182
Proverbe 18'1

Despre !nude
Proverbe 186
94. Tiganul giamba (MergAnd In bfIlciu Un l'i.;an) 187

XLVI. Despre inaprumulare 9 plata.

Pro\ erbe 189
95. Saud f imam c lot in u. (Until se impruniutase thli finul sail) . 101

XLVII. 11e,pre eel ce pltuIl4J de eopii.

Proverbe 193
36. Cele trei slaturi (tin batran odinioara s1ar5itul sou) 193

XL \ III. Despre fj5duieIl i dam!.

Proverb e 1 1)
97. Sultana( si r escarul ',pun ea tin sultan a 1 t cue , 200

XLIX. Despre ciinitIate I boale.

Proverbe 218
)8. Frigura.. Lin joarea ci Chin (1 -igura trenuir acme . 22:

Despre tkup .71 xnrsU

Proverb e 228
99. Trebuie sa fie in c isa u, btra Ln I t /in t cestei rin poN iSt. 22S
Proverbe 230
100. Lowe sunt trecdto ire (t-it tin p c'unile cc luse 231
Proverbe (Despre thrw i besta 933
101. B-dr Inn! si rnoarfe Uii sarte bqtrAn eu to t 1 21-
Proverbe 266

GLOSAR 239
Indice . Ifabetic al grupelor de pro \ erbe 247
Indice alfibetie al aneedot (dor dupa titlw de date In a( easlA
colectie . . 249
Indit e alfabetic al anecdotelor dup5 primul vers. . . . 251

Cuprinsul volum dui 11 255

www.dacoromanica.ro
 Din clasicii nostri.
Editati de < CAR TEA ROMANEASCA>
Asachi Gli. Navele Istorice 40 lei
Bolintineanu Ulu-dor-II Vol. I 40 lei
Caleitorii Vol. II 30 lei
Prozei
Creanga I. Opere complecte
Filimon N. Ciocoi vecki i noi
... ... . 60 lei
35 lei
4 0 lei

Ghica I. Opere complecte Vol. IV 40 lei

Cuprinde : Scrisori atre V. Alexandri, Amintiri
din Pribegie. Academice, Prnintul i ornul.
Kogalniceanu M. Scrisori: 1834-1849 30 lei
0 dobescu Al. Opere complecte.
60 lei
o

Sion G. Proza
Prozu Vol. I
Prozd Vol. II
. . .
... .....
. ........ . .
.

.
75 lei
40 lei

www.dacoromanica.ro
 A aparut : A apiirut: -

P. DULFU FLORIAN CRISTESCU

ION SARACUL FIRICEL VOINICUL

Lei 25 Lei 28

A apiirut : A apiirut:
V. ALECSANDRI P. DULFU
POEZII POYESTEA till Filling
Lei.... Lei 42

A apiirut : A apiirut :
I. TEODOREANU M. SADOVEANU
LA MEDELNI
MORMAIIIIIL UDI COPIL
Roman
Lei...: Lei....

Cartile din Editura Cartea Rornaneasca se gasesc la orice

librarie sau se pot capata deadreptul trimetind costul prin
mandat postal De adresa :
CARTEA ROMANEASCA"
B-d. Academiei 3. Bucure#i

www.dacoromanica.ro