Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
I
','
,
1
"
,
www.dacoromanica.ro
VIETA
1 ACTIVITATEA
LuI
ANTONU PANK
Cu NOTIUNI DESPRE ISTORICULt MUSICEI ORIENTALE
V DESPRE SgRDARULE DIONISIE FOTINO
DE
TEODORESCU G. DEM.,
Licentiat in litere de la Paris, profesorzi Us liceulii Mateia-Easarabil".
PARTEA I
I
-sr^-7V---.,....
1-69
1893
BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GOBL
23. STRADA DOAMNE1. 25.
www.dacoromanica.ro
b'
www.dacoromanica.ro
PRECUVENTARE.
In prima-vdra anului 1891, cu tala multimea qi
insemnaatea ocupatiunilor, amii pututit scale la
lumina partea II a unor inuestigari incepute de
acum unit' patrarii, de secula (1868).
In acea recensiune bibliografica, intitulata 0 perele
lui Anton(' Panni,aretamit cd , indata ce voi dobandi
informa(iuni neindoise despre cate-va fase ale
prin relatiuni scrise, mi-aft procuratic date si lamuriri despre Vidta si actiuitatea lui Antonii Pannx,,
omului carepentru talentelel multiple, pentru spiritu'i crsimilabil i intreprincletorit, pentru munca'i fertileimerita s ocupe una loca In istoria lite.ralurii nationale,spre a fi cunoscutu posteritapi.
Imo. 1893.
G. Dem. Teodorescu
www.dacoromanica.ro
VOA
(1794-1854)
Tench* diplomatieT ruse de a'si intinde influinta si puterea in peninsula balcanica, sub
motivrt ca tinea se libereze de sub jugulti Turcilor tOte popOrele slave si ortodoxe, ce locuiag
intfensa, incepu se lia tradusa in fapte de impratesa Ecaterina a TI-a. La 1769, acesta autocrata respandi a cele faimUse manifeste, prin care
chiama la arme tOte nationalitatile crestine supuse islarnismulul, promitendu-le deplina libertate politica si religiOsa. Romanii, de i ajunsi
in stare de raiele, prin regimulti beilor fanarioti,
www.dacoromanica.ro
TEODORESCU G. DEM.
www.dacoromanica.ro
derula, inaintza spre Galati si coprinda Bucurescit. Dup ua luna, ostilitatile din ambele
parti. respandesca desolatiunea.
In deserta una armistitiu se inchiai la 24
Augusta 1807 in Slobozia, prin intervenirea
hit Napoleon I ; in deserta Ia. Februariu 1809
www.dacoromanica.ro
TEODORESCU G. DF.M.
iernI cumplite, epidernii provocate prin neingroparea la limp a mil de cadavre, crescerea
impositelor si marl chieltuieli ocasionate cu repararea cetlilor de pe trmii DundriI.
In acst epocd de revolutiuni i frdrnntare,
de lupte continue si suferinte cumplite, se ndscu
IN BASARABIA. (1806
dete numele de Antona. Cate trei copiii, cre1. Cf. 4Un ednthretil uitatil, in Transactiuni literave i sciintifice, No. 2 din 1872, pag. 42.
2. Slivin sal Slivden.
www.dacoromanica.ro
dintre 1806-1809.
Catesi trei tinerii, cu vduva lor muma, fura
1uat,1 in Rusia, ca multi altil, mai antaiti find('
ca li-se promitea ua sOrta mal buna, ala douilea
www.dacoromanica.ro
10
TEODORESCU G. DEBI.
una anti si jurnetate, in Martiti 1809, sub comanila generalului Kaminsky, se luptara imprejurula Brailei (pe care-o apara nazirulti Ahmet
1811, faima se respandise prin tOta Rusia despre ua colosala pregatire nu numal in contra
Turcilor, der si in contra lul Napoleon Bonaparte, care nainta triumfatorti spre vechia capitala a Tarilor. Atuncl Tomaida, care doui ani
de cjile cercetase in zadarti despre cel doui fil
mat in etate, care de la Kiinti trecuse la Lapusna si d'acolo la Leova, de tema ca nu cum-va
1. A se ved partea II, Operele lui Antonii Palm, pag. 54-57-
www.dacoromanica.ro
VIETA
11
Romanesce scia de la tat-sti si de la nu1. De aceia Antond Pann tot-d-una sl-a manifested ura
in contra Ruilor, care, dicea d'ensuld, il 'maser& cu familia
*PI tamiseser6 fratil la mrte. La 1856, cu ocasiunea resbelute din Crimea, doria victoria puterilor aliate, ceia-ce s'a realisatd, spre marea'l bucurid.
www.dacoromanica.ro
12
TEODORESCU G. DEM.
merosiI RomdnI din Slivin, mumb.-sa nu invetase limba grecesca ; in satula natalt1 vorbise
m5.n5. 1.
www.dacoromanica.ro
V IETA
13
Prima musica, orientala a luatti ca has& vechiele moduri dorianti, lidian, frigianti si milesiana, cu alte patru intermediare, derivate
dintr'nsele.
mare desvoltare modurilor i semnelor de pen'atunci, din care caus trece drepttl fundatoril
alti musicei eclesiastice orientate. Elevulti lui,
sf. IOnti Damascenulti, limita varietatea melo1. Cu aceste semne se aflad tonisate multe versuri eroice.
In biblioteca din Alesandria esista despre dnsele und Tractatii
de musictl. arsd in incendiuld acesteI bibliotece de care Saracinl, dup. ordinuld califuluI Omard.
2. Cosma fusese cumpAratd ca sclavd, dupl resbeluld ce im.
www.dacoromanica.ro
14
TEODORESCII G. DEM.
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
TEODORESCU G. DEM.
pa, vu, ga, di, ke, zo, ni, pa, ZIA a le inlocui
cu do, re, mi, fa, sol, la, si, do. Dupa ce se
intOrse la Constantinopole,
incepu a preda
rasi Bizantiulii, veni in Bucurescl ca se'sl respandesca metoda musical. cu notatiune alfabelied si muri la 1815.
Dupa ce Grigorie Protopsaltula, Hurmuz Chartofilax si Chrisanti" (devenitil mitropolitil ali"
www.dacoromanica.ro
VItiTA
17
fosta protopsalta al mitropoliel, dupa calugerirea lul sub numele de monachula Pangratie.
In ordine cronologica mai intelnima pe urmatorii compositori : Vasilache cantaretula, de
la care ail remasa diferite Heruvice, Kinonice si alte scrieri musicale in limba romana ;
apoi Ianuarie Pro topsaltula, care pe la 1821
compusese in romanesce unit frumosa Anastasiniatar
i una Doxasticara demna de
www.dacoromanica.ro
18
TEODORESCU G. DEM.
www.dacoromanica.ro
1-eoreticanuM, A nastasimalarul4
19
Irmologhion argon,
critic etc.
Ete cu cata entusiasma se esprim elevuli
recunoscetora Antona Pann despre meritosulti
si admiratu'l maiestru:
POn'aci arn vorbitri pentru scriitorii music!, pe
1. .De unil altii, totd luandu-se isvde din amendoue felurile de tipare, pe care le fcuse Petru (Efesiula , lesne si cu
mai putine cbieltuiell ad pututil se'lti tome, in catil Mal inteacehl anti s'ag vedutO. cdrti tiparite in deosebite locurl;
care vei,lendO, Petru se d'iesgustase de tipOrirea cartilor,
nea-
vendu la cine se le petrcO. Ba anc6 si lepedase semnele acestea cu totula i incepuse se inlrebuinteze alfabetuld lul Agapie,
cu ere-care schimbhri, pe care, luanduld de mal bunti, multi
ssolaii i1 dob5.ndise, der, i multi impotrivindu-se, a silitti salt,
lase '0 se se apuce ir4I de acesta, pe care o Isase. Antorn1
Pann, in Introclucerect la Basula teoreticil, fi practicil etc.,
pag. XXXV.
www.dacoromanica.ro
20
TEODORESCU G. DEM.
1. ITcaatiL-11,:c7.p.
www.dacoromanica.ro
pC
VI 1..:TA
2l
La 1840 ierodiaconula Nectarie din monastirea Nmtula tipari, in tipografia acelel monastirl, ua Antologhiet su Heruvico-kinonicaret ", in care imita fOrte bine modelurile
grece2. In acelas1 timp parintele Kesarie Maxinnula terminase diferite cantarT traduse romanesce Si destinate tiparirii.
eAfarI dintr'acestia, i al0 multi s'aii incercatu la
tAlm5,cirea canarilor bisericesci, dr n'aU facutu de
catil all rAdicatif silabple qicerilor strrtine 0. in loculn
lor au a5e4atil silabele qicerilor romanescl sp.
In fine, diferite cantarI, regulate in limba romana dupa vechia sistema musicala, s'atl.gasita
i prcwtici l. ald
ostenelile ce a cercatd, sciindd c totil inceputuld nu este desever0tO,. Antond Pann, Introducere la Basutti teoreticii etc.
pag. XXXV.
www.dacoromanica.ro
22
TEODORESCU G. DEM.
de dornnI se imbrAtiz5.
www.dacoromanica.ro
23
Intl,.
Ast-felu erea prin pe timpulta hit Petru Moraitulti, care parasi calea cea vechia ca s introduca noui modutatiunt. Succesorit acestuia,
esageranda inovatiunea, gasira cantrile bisericescl de pn'aci gret,cise si p1icticOse, ded
in tra
cantarea bisericesca 2
1. Macarie Ieromonachuth, Prefata de la Irmologhion (Viena,
182:1) pag. IX
X.
www.dacoromanica.ro
24
TEODORESCU G. DEM.
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
TEODORESCII G. DEM.
CAN TANI LITURGICE (1819). COLABORARFA'T TIPOGRAFICA (1820 . TRADUCEREA CANTARILOR GRECE IN ROMANESCE (1820).
pagina 7.
www.dacoromanica.ro
VIP.TA
27
noua metoda in scOla lui Petru Efesiultl, Antont]. Pann fu asociala la traducerea cantarilor
in limba national:
Atund far a. zabava ama fostd chiamatd i ed de
conlucratord la talmacirea cantarilor in romanesce
pentru facerea mmi tiparti spre tiparirea lor, dandu-nede ajutorti i pe pa,rintele Pangratie monachuld 4.
www.dacoromanica.ro
28
TEODORESCU G. DEM.
scrierea, predarea lectielor si intrebuintarea lor in bisericele de prin politil i kinovil) mt-a datd pricind
so le prefacd mat de multe orl. Amu bgatd-de-semd
cd unele cntgri in melodia papadich i stihiraricd,
veniad forte lung-I si ereamd silitti, pe cndti le cantamd, sO le scurtezit si sO le taid de-ud-data la locurt nepotrivite, unde melodia trebuia sO rOmAid atarnatd i ciontitd fdrd gusta. i asa, fiindd indemnatd
irPouvr.X. (1827).
HA-
XXXVHI.
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
SO
TEODORESCU U. DIM
cg ea pe altu-a voitd
si
N 1 cu mine cununath.,
ti ea indatg se duse
si ierasi se osebi.
Judecata ier mi-a dat-o,
ea asemeni ir fugi :
mii de orT a'nfricosat-o.
der nu me putu 'ndrAgi.
Dca vede'n cea din urmg
cti vrea a se
omori,
Zamiira s'a remaritatg c'una vAraril din Bucuresci (suburbea Tabaci), a asistatil in 1854
la imorrnentarea lui Antoml Pann si, strarnutindu-se in urma. la u rud din comuna Slobozia, judeiulti lalomita, a -tra.itil One la 1889.
Caw despre Lazara, in desertil fusese inscrisil la seminartt, cad parasise scOla; in deserla fuse data se invete ua. meseria., cad si
1. A se ved Operele mI Antonti .Pann (Bueurescl.
paginele 81-82.
www.dacoromanica.ro
1891),
31
Agurezanti,.
D'aceia, ca unit protivnica
si ca una vrajma,01 feciora,
flu desfiinteza pravilnica
si nula lasa mostenitord.
i ca un', ce'rni ruga mOrte
*CO gice
injurilndu-m grezavil
'avea bucuria forte
cndil aucYa ca'sa bolnava,
www.dacoromanica.ro
32
TEODORESCU G. DEM.
se aiba amestecare
nici se fad, prigoniri ;
de catd sT i a sa parte,
La 1850, Lazar(' alrg cu rugciunI umilite si Anton(' Pann cedza, ca off-ce parinte:
dupa intervenirea lul pe l'anga chiriarctl, fugarula din seminar( e hirotonitti ca diaconti, apol
facuta preota la biserica Sf. Visariong. In ultimu'I testament(' din 1854, dupd ce areta cu.
de-a-menuntula din ce i-se compunea tipografia,
care H(i costase ca la ua mii'a de galbenI, An-
82-84.
www.dacoromanica.ro
3a
In anulti 1827 fu trAmisa ca dascala domnescti, adicA platitit de statti, la seminarula din
ROmniculti-Valcel, unde, printre aIii, avu ca
elevfi si pe monachulti Nifontr, economulti episcopiel, devenita mai tarcliu mitropolit primatti
alti tri1 1. Cu acea ocasiune i-se propuse, pi
densulti primi bucurosti, a da lectiunT de musicd, cu esercitie practice, maicelor tinere si su-
duittr in cea mai curat chilia a staritei Platonida si, timpti de IA sept'ernnd, uimi intr6ga
chinovi, de la octogenare pen la fetitele suprin rniastria cu care 'pi conducea glasultt. De aci 'nainte, visitele la mOnastire devenir intermitente pen canda, fart', de voial,
www.dacoromanica.ro
34
TEODORESCU G. DEM.
canda Ii spuse ca e frumOsa, c ochil el intrecil albastruhl cerului din MaiU, ca pru'l
i mtasosil aril sta mai bine sub
u. pelaria de catifea de catt'l sub culionuhl
calugherescil, atunci sglobia de 16 ani, care
audise nurnai clopote, utrenil i vecernii, se
credu u din din poveste si, ca tOte dingle,
menitit pentru lucruri mai mullti de cat(' estraauriu, 1ungi
Ivindu-se, vine
aprpe de mine
i imi ciripesce
de m6 'nebunesce.
Cand s'o apucti, sbrg ;
cantl star], se cobra :
nici va sr; se clued,
nici nu se apucg.
Astg pgsOrica,
ce linistea'mi strica',
alt-fela nu se prinde
de catti 14 a'l tinde 1.
www.dacoromanica.ro
VIETA f
3r)
frand pe rnestesuguld psaltichiel i ald versurilor, der nu si pe inimd. Unde maT puT ca
tinerilor poet1 le zirnbesre tot-de-una ideia d'a
seversi fapte mai gogonate de cdtil muritorit
prosaici! Se hotri deci s'o cra in casatoria,
conformd preceptulut ce adresase tuturora:
Dca inima
15 cere,
bAiete, brtiete,
te'ns6rt
i6 muiere,
bthete, baiete ! 1
nume de canonti.
Aceste pedicT neasceptate acitara maT cu pu-
www.dacoromanica.ro
Cs
TEODORESCD G. DEM.
Lunita luminatre
si stele stralucitre,
luminati maT cu taria
scumpa mea calseloria.
DaV luniin inlbcata
prin cararea'ntunecata,
Antona Parm facu mare cast' d'acesta imprejurare. Arnbitiunea i-se simti atinsa, si nu esita
de a's1 da singura satisfactiunea ce credea c
i-se cuvine. Pe d'alta parte sora in calugheria
pare-se a fi fosta mal multa una mica diavola,
cant. I, pagina 3.
www.dacoromanica.ro
\If:TA
I ACTIVITATEA
1.111
ANTON(' PANN.
37
ciile se respandi vestea ct nisce caraust flu yekluser dincolo de Campulungq, pe drumula
BrasovuluT, ense nicI cu sor, nicI cu maicaca1ugher4a, ci intovarasitil d'untl Matti frumuselti i veselq. Cu alte vorbe, pAserica
consimtise a se strvesti baietesce, er simandicosula psaltil a pribegi ca fugariT prin locurile poetice, der prapastiOse ale Carpacilor, ferindu-se de privirile trecetorilor, neabatendu-se
pe la conacele i mOnastirile unde putea fi cunoscuta. Acestel strengariT se datoresca urmatOrele versurl. devenite populare i pe care le
inspiraser dificultatea drurnului, frica, lipsa de
mkjlOce
nu uita0 cu ce nevoI
am b6ut apit din voI.
Mierlite, privighiatori,
pas6rI, dulci glasuitorI,
'
www.dacoromanica.ro
38
TEODORESCU G. DEM.
lare, strabatenda potecile muntilor pen la granita, dupa aceia pene la Cronstadt. i pentrul
unde un conferentiara va vent se destainuiesca publica ca, in liner*, fusese un DoaJuan si jumetate gravula moralista i autora
alu Sclet moravurilor, Fabulelor 0 istori.relor, Secletoril, la terd, respectabila fata bisericesca, care cu atata entusiasma a cornpusa
cantarile sublime ale bisericil nationale.
Ua singura mangaiere ila compensase d'atatea necazuri. Carausil si caletorii de spre Transilvania, intelnindul, se opriaa si ii opriaa in
cale, Ii priviaa curiosi sl cliceaa In telula lor:
qm5, ca mandru ii ficiorula, draga domnule,.
se lila traiesca ditmnecleu si se tila tunie, ca
par'c'ara fi u baietica ! i densula, indreptandul ochiri semnificative, ridea pe sub mustata i spunea unora cal e fiiu, altora Pal e,
nepota sea frate, der fruntea ise noura la ideia
Ca baiatula tota semna a baietica!
Canda ajunge la Brasova, poetula uita chinula, focula i nevoiele trudituluI sea mersa_
Prin magia iubirii, totula se preface in sicuranta
.
fericire:
'amndoui ne nAngdiem :.
foe
www.dacoromanica.ro
Airt
30
luna a strIlucit
c la anula 1810, aflandu-se intre sopranil armoniei eclesiastice din Basarabia, cantase rusesce acela Winne mi1uiesce, pe care'lt insera Ia pagina 53, adauga:
4...er la anula 1828 s'a reformatii in grabnica,,
allAndu-ni6 cantora in Brapvt, la biserica cea mare
din Schel...
www.dacoromanica.ro
40
TEODORESCU G. DFIG
u placuta irnpresiune alaturi cu glasula puternicii al maiestrulia Si mat ciudatfl erea Ca haiatelulti se facea nevedutil inainte de terminarea servieiulul, er Antonti Pann pleca printre
www.dacoromanica.ro
YJETA
41
i fu
imor-
www.dacoromanica.ro
42
TEODORESCII G. DE31.
Ab ! ce ran5,, ce durere,
o minut neasceptat;
o cs, plin de tanguire,
veseliai in ori-ce cs !
Nu ng.clOjduiam in vita".
nici c puteam s Onclesc
rOge pe durnnecled 2.
www.dacoromanica.ro
43.
ca funOonari de diferite specialithti, ocupa locurl onorabile in societate2. La 1868 se despdrti de barbatti, din causa unor intrigi familiare si, dupd 18 ani de casnicid, se rerndritd,
cu unit doinnti Statescu, cu care trdi dned 5
ani. Cu 8 anl inainte de mumd-sa Anica, ea muri,
www.dacoromanica.ro
44
TEODORFSCU G. DEM.
btrainiI
s'atat se me departezi
cat nu Nei uiel se me veql.
_Me mir cum te-af indurat
d'al med dor inflacarat,
www.dacoromanica.ro
45.
de mine nu fa desparte ?
Pte cg nu esti cresting
de me uresci fge de ving 1.
en dragoste la tote,
brbat, slugg i rob prost,
se te fact vencletre ?
Ah, Judo si Dalidt
de interes orbitg.
vat, aniar sema vet da.
aspidg otrgvitil 4 !
www.dacoromanica.ro
46
TEODORESCU G. DEM.
se
.Antonfi Pann arti fi trebuitti se se sirnta ferice, candti rmase veduva pentru a doua Ora.
N'avusese norocU cu antaia socia legi tirna, care'lti
www.dacoromanica.ro
Femeiele nu te'ntrebd.
d'ai negustorid slabd,
ci a ado, dd., cheltuiesce,
47
Totil atund fericia casnicia i vita modest de la tr, critict'incla pe cele din orase,
unde uxuIi, cheltuielile esagerate i pretinsa
civilisare punti veninula in locula dulcetii. Dup5,
u lura (Iuniu 1838), gindindu-se la conditiunile in care se facti casatoriele, cere fetelor de
mAritata huna-crescere, blandete, constanta. de
simtirninte :
Udiatd, d'ar fi ndscutd
catd de frurn(hd milcard
si n'ar fi bine-cre,cutd,
tte'i sunt intr'un zadar.
De geba va purta nume
unuia chip lil'idatd,
dca nu va sci in lume
s6 trateze und bdrbatd.
Neputnd s se'nt,.legd,
in vc nu se mai impac :
ajung judec4i sO tragd,
de basrnu'n lume se fac !
ce ca un gre'l pdrea,
www.dacoromanica.ro
48
TEODORESCU G. DEM.
Versificatorula vorbia din esperient, cu autoritatea unul Stantl-patitulli, cad cam asa i-se
intemplase si cu Zamfira d'antaiti, si cu Anica
d'a doua.
In tOrnna, betrana Tomaida mdre, er veduvulil poetti i-erriftne singuril-cucti. Cinci lunt
din 1838 si trei din 1839 le daruiesce petreceriIor de tota felulil, kefurilor pe infundate,
in camere retrase, cu 2-3 amid de incredere,
adesea cu Cate una preotti, egumena sea archierea cu dare-de-mana. Erea ua deosebita
desfetare societatea acestui tipti cu fata espresiva, cu inima tenera si vesela. Unora le placeaii cuvintelel de spirita, anecdotele sarate,
alusiunile muscatore cu care'l captiva ; altil preferiaa voceal dulce si cu arte potrivita cantarilor duicise ce intona, insotindu-le cu acordulii
chitarel ; multi doriati seal auda vorbindu, self"'
yed notandiI, cugetandii si improvisanda. Nu
voiii da multe esemple, der imi va fi permisti,
credti, se cited' doue casurt de inspirarf si cornpunerl cu ocasiunea kefurilor.
Plecandil cu intimul amicil, reposatulti Tudorache Sfetescu, la n viiea de king Grca,.
aprOpe de Oltenita, se oprescil la Valea-Dragului spre a manca din gustosii rad, renumiti in
partea loculul. Pe candii sedeati la mesa, An-
www.dacoromanica.ro
IrIETA
49
Pupa cap-va anT, ace14 amid' se pomenesce cu daschlulg hisericil Olteni aducendul
unti crap enormil, insotitil de urmatrele versurf (ca alocutiune din partea pesceluT), care nu
numal c ne arta felula petrecerilor din acea
epoca, dr suntil i inedite. Le citezft dupa
autografuld poetului 3 :
Domnule Sfetescu
Priimesce-me cu cinste,
ca celd-ce via mal nainte,
i in pivnitg me pune ;
ense nimului nu spune,
pene vont( veni la tine
cei-ce m'ati trimis pe mine,
cg un minut cu dulctg
mult plgtesce in viitg.
Antonii Pann 4.
1842. Maid 13.
www.dacoromanica.ro
so
TEODORESCU G. DEM.
vinuld i pebnuld ;
flinda ca, in fine, chiara la 1852 scrise TriumfulA betiei seu Diata ce o lasa unti beIivll pocalla fliulul set13, pentru aceste motive s'a
jist, si multi ail creguta, Ca Antona Pann arfl
fi fostii unit betivii de frunte.
In ce privesce laudele vinulul, ele II suntil
sugerate de operele poelilor lirici grecT, maT cu
serna de clasicula Anacreonte. In celti privesce
www.dacoromanica.ro
VIPTA
ACTIVITATEA.
cur
ANTONO PANN.
31
In versurT curgetOre espune cum ornulk nein_suratil locuiesce in cash ca until surd si muta,
mananca singurk d6rme cum pOte; se intOrce
www.dacoromanica.ro
52
TEODORESCII U. DEM.
www.dacoromanica.ro
se decide. JI face semnula crucil, invOcd Cerulti i, mat 'nainte d'a porni la cununi, es:
clamA si mrturisesce
Cu dumneded inainte !
gara-mara tot-d-un a,
Cu a doua fgcul ms
si la al decilea an.
\Trend se se facg mai grasg,
me uri i'ml fu dusman.
i acum iati
s.rac
ca s s5. la Crucea-de- para., locuinta intimulul Teodortl Sfetescu, se afla u LenOr6., Ecaterina, cam de 18 ani, mangaiata sub
trecea
1. cSingurtatea i asatoriav, scrisa. la 1839 iu Poesii po_pulare, bro:Fura I (Bucurescl. 1846). Ve(11 Operele ha A. Palm,
pagina 45.
www.dacoromanica.ro
54
TEODORESCU G. DEM.
mind orfanA de ambil prinl, acst. costeEva. se adapostise la vCrula ei Simionit Stoica,.
'frumuse0
'alte daruri, cRe. suntd,
Isteciune,
'nOlepciune
www.dacoromanica.ro
VIETA
65
Narnai una
ai cununa
fireT tote pre plinntt;
CicI orT-care
spre'ndreptare
te-areta; cu jurament:
Ala fire
cu'mplinire
cum si cele dou tomuri din Nouta doxastarei dup. fostu'l daschla Dionisie Fotino. In
prefata celor d'ant'aill, citinati Cate-va rn'arturi-
sirl care interesza pe biografil, ctcI art puterea de initiativ, instruirea personal& si dorinta de munc a acestul barbatil :
Qin aniT cnu4imii mele, de ar
fi fosti
scolT
ca
si la tine adunate.
Ah, clOr cat esti de frunuisd,
de al fi i credincisg,
www.dacoromanica.ro
50
TEODORESDU G. DEM.
osteriell
cele pofiti-
1. Operele l
www.dacoromanica.ro
VIETA
57
VII
ACTIVITATEA LU ANTONCY PANE (1842-1849). Panuff TE8TAMENTe (1849
TIPIEIHILE METRE 1849 -1854. MORTEA, IMORMENTAREA, DORINT ELE
foi FIGURA LUZ ANTONCI PANE. CONCLUBZUNE.
www.dacoromanica.ro
58
TEGDORESCII G. DE3f.
incepu a funda ua mica tipografia, a careI instalare II absorbi i ua parte din anula urmatorti.
esprim ast-fela:
Tth, starea mea este ug. tipografig numal, care
www.dacoromanica.ro
5c.t
stiri, incepend'o de la wild 1843, eu ineetulii-incetuffl abia ainti adus'o in starea (in) care -se af15, astgqi,
de
somnil 2 Kalofonicallt, Irmolog ion sett Catavasierat, Teoreticon, Epitatutu sM, Proho(lulu i alte scrieri, pe care le tipari in 1846..
Precuvntarile porta. data anului 1844 si, intr'a
Prohodului, eitienn:
4Fiindo or6nduitil de inaltO pr6-sfu4ia v6strri, proTesork de musicri bisericscA in seminarulti sfintei mitropoli i fiticendil trebuinta a preda internilor, (epi-
www.dacoromanica.ro
TEODORESCII G. DEL
450
descrise prin brosura intitulal Mentoria focului mare 2 , cu acea ocasiune perdu bite
cartile lsate in deposita pe la librariele din capital& si din judete3. AtuncI se mutd, cu tipografia i locuinta, In casele ce construise, pe
numele socieI de a treia, in strada TauruluI
No. 12, strad& cAreia de multi], dr in desertiX
www.dacoromanica.ro
61
LICEDLO MATEIU-BASARABO
No. 317.
Domnule prinzarii.
41)e la fncrucisarea stradelor Lucacl 1i Mircea-Voda (coldrea.
rulul, constituie oil anomalig, nefiindit justificatg nicl prin vechime, nic1 prin traditiune.
Se scie cd Antond Pann (dupg ce locuise pe strada si la
biserica Wen% in urma incendiutul de la 1847 'sl-a cumpgratil
casa din actuala stradg a TauruluT No. 12, care esistg pe'r16.
astg41. Acolo 's1-a strdmutatd tipografia, din ale card tscurl ad
eitd, in cursil de 8 anl, numersele'l producerT de musica eclesiasticg i profand, de poesig Erich, didactica i popularg.
Elit a cantata gratuitd i a fostd trecutd intro clitoril bisericiT
Lucacl din apropiere, unde a si fostd imormentat la 1,54..
Operele lul Antond Pann, in spatiu de :33 aril', ad contribuitd
cu putere la rsphndirea culturiT, la desvoltarea gustulul citiril
in popord, la reforma societAtil romane.
Thindd numele acestul barbatd stradel in care a locuitti, unde
a lucratd si a muritd, primgria capitaleT ard indeplini und add
de recunoscintg, capabild a influinta asupra generatiunilor, cgcl
ard lega datele biografice ale scriitoruluT Antond Pann cu firuld
istoriel literare i cu populara '1 reputatiune, Intemeiata prin
opere atAttl de numerdse.
Conyinsil fiindd ca atatti d-vdstrg, did si onorb. consiliu comunal, yeti aprecia insemnAtatea propuneril ce 'm1 permitti a
face, profitd de ocasiune, domnule primal* spre a ye ruga sd.
bine-voitl a primi espresiunea simtimintelor inele de cea mat
distinsd consideratiune.
Directord, G. Dent. Teodorescu.
Secretard', C. D. Drugianu.
www.dacoromanica.ro
TEODORESCU G. DEM.
IS?,
mostenitOre o lask
ca pe ua sogil bunI
adie : mobile, scu:e,
ca si
www.dacoromanica.ro
VIkTA
de cael-va arhimandriel
si socieI mele datg
ca s6 fig pomenici.
63
de nelegiuite fapte
in viieg s'a pgzit.
La momelile strgine
inima'l nu s'a supus1 ;
secretti n'a inutL1 in sine,
indatg orl-ce mi,t spus 1
Tipografia, cu tOte,
s'o vOndg ir rOnduiescti
ca s m aibg aprOpe
,cand se va cg1ugh6ri ;
uncle, din starea'ml sgracg,
neavOnd alt de cat egret,
un stilp ca un monument
in pros.
1. Operele h4 Antonis Pann, paginile 79-81.
2. Ibidem, paginile 84-85.
www.dacoromanica.ro
CA
TE000RESCU G. DEM.
der cel0 putind totti atdtea, ast4 candu miqleIcele de instruire, de producere intelectuala si
de respandire a ideielor suntii cu neasemenare
mal numerelse si mai putinti costtOre? Si se
se noteze cd, in acea periOdd, fu singurula autorti de opere musicale (fid sacre, lid profane),
Pann II tipari ultima (diatd, avendit la in1. A se vecl partea II, Operele lui Antomi Pann.
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
TEODORESCU G. DE61.
de Mrbatu r6rnas.
www.dacoromanica.ro
VIETA
67
De si una e din 21 Februaria, alta din 20 Augusta, cu diferinta de 6 lunI, totusl pentru Antonti
Pann amendoue datele eread puncti qiva ani-versara a nasceril lul. Justificarea nu este dificila : poetulti tinea se alba u rim pentru
vorba caruntal,, si nu gasia alt espresiune
mat nernerita de cat(' puntt'D sea punclii*.
Der alt-undeva este nepotrivirea. Dca in adewelt implinise 53 de ant la 21 Februariti 1849,
apol dupa 5 ant si 6 lunt (pene la 20 Augusta.
1854) resultati 58 de ant si jurnetate, r nu
57 punctii. Dupa chronologia ultimel diate,
4simatarulii serdarulut Dionisie Fotino, Do4xastarulii d'impreuna cu Triodul i PenAticostarulii, Heruvico-kinonikaruM, Cata1. A se ved paginile 27 si 28 de mal sus.
www.dacoromanica.ro
68
TEODORESCII G. DEM.
peste 60 de ant la mOrte 2 Numat acesta calcula concorda cu imprejurarile prin care i-s'a
preamblata esistenta, cu lucrarile ce-a efectuata,
ba chiar cu proprielel marturisirt desinteresate,
adica anteriOre insuratorit d'a treia, anula
1840.
ardice la mormenta una monumenta de mar mora, dila de mica, si s sape pe densula
versurile urmatOre :
1. Cf. finele capitululuT VI de maI sus i Operele lu Antonii
2. UniT din bdtrniT care rad cunoscutd II dad chiar 64-65 anT.
www.dacoromanica.ro
69
1.
www.dacoromanica.ro
70
TEODORESCII Or
DEM.
mitrescu. Cu acesla al douilea barbatil, actual maiestru de musica eclesiastica la seminarulti ROmniculri-Valcel, dobandi indata u fatap
maI acum 3-4 anI, a infipit in zidulil esteriorti din stanga altarului, langa locula uncle
zacil Osele de la 1854, ua mica ptra in care
se vklii sapate versurile auto-epitafice din diata..
www.dacoromanica.ro
71
si nimenl nu i-a revendicata ua absoluta originalitate, ceia-ce e unulti amtt spus'o de acum
15 aril:
Millie din luergrile lui suntg traduceri, imitgrI
seg reproducerl testuale dup ali scriitort, in parte
romarii, der maT alesg straint, Erotocritii nu e de cgtii
www.dacoromanica.ro
TEGDOHESCU G. DEM.
72
nu se datoresce nuniat i numai propriei side imaginari. Dr, in ace1a0 timpti, trebuie sO recunscemti
ea, mai pre sus de tote, fu inzestratd c'und puternicti
i. deosebitd talentd de a se inspira din geniuld poporulul, cu care tritise i pe care'ld studiase en atata
iubire. Pretutind ml, in scrierile lut, cliiard i in cele
www.dacoromanica.ro
VIEVA
73
Antond Pann fu celd d'antain care ne dete ug colectiune de proverbe, carti de ininuri religise, basme
povesti versificate, ghicitori 1, poesii poporare i.
descrieri de moravuri. Ug muncg atatd de frumsg.
www.dacoromanica.ro
'74
TEODORESCU G. DEM.
Cr sufletu'int se va cere
ii va da lutuluT lutuld,
i, Pa doua inviiere,
www.dacoromanica.ro
75
surl;
ca istoria
www.dacoromanica.ro
'7 6
TEODORESCU G. DEM.
nesc5, prin meritula d'a Li scrisil in stilultt vigurosil alg poporuluI, r nu in modil impestriinteua Iirnb pasersca.
atit
www.dacoromanica.ro
TABLA MATERIELOR
Pag.
Precuvntarea
r 7
t
I. AmintirT istorice: Ecatrna If RusteT. Resbelulti rusoaustro-turc (1787-1790). NIcolaff Mayrogheni. Pacea din
la.1 (1791). Rsboiulti dintre 180-6=1811. Tractatulit din
Bucurescl i rdpirea Basarabiel
II. Nascerea i copildria lul Antonil Pann (1194-1806).
4
Emigrarea'r in flasarabia (1806-181V. Fuga'T in Muntenia (1812). Cunoscintele'l poliglotice. Dionisie Fotino . . .
III. IstoriculO rnusiceT orientate. Cornpositorl in Romiinia:
Mich. Moldovnulti, Dimitrie Cantemirti, Agapie Paliermuld,
Petru Efesiulti, Vasilache Cantdre(ulti, lanuarie Protosinghelulti, Matache Cantdretulti, Macarie Ieromonachulti, Dionisie Fotino, Sinesie Iviritulti, Nectarie Ierodiaconuld, Citesarle Mxinnulti. Cdnthrell: erbanti i ConstantinO, Pant
11
26
V. Primal casatorid (182.0-1826. Desprtlenid si vOduvia. (1827). Copilu'l Laetrti preotulit (1827-1854 . Rtipirea
sorel Ana 0 fuga la BrasovO (1828). Traiula cu a doua
femeid (1828-16:37). Nlrlea unuT haiatg naturabi ;;i anscerea unel fete. Cantri i tipitrirT (1828-1837). Despdrtenia de a doua femeid
VI. A doua vOduvitt (1838 - 18:39). Cdsnicia din orase si
vi(a de la terd. Wrtea mumei sle (1838). Petrecerl si
improvisdrI. Laudele vinulul. Uraula de singurOtate. A
1854). Antond Pann ca autoril g)
treia cdstitorid (1840
98
autodidactil
VII. Activitatea lul Antonti Pann ca profesord de musicd
(1842) 0 ca tipografil (1847-1854). Primul testamentO
(1849). TiprtririleI dintre 1849-1854. MOrtea i imormntarea luT (1854). AdevOrata'l elate. Dorintele i figura Jul
46
"i7
www.dacoromanica.ro
"TIPOGRAFIA GUTENBERG"
JOSEPH GBL
23, Strada Ddmnel, 25
BTJCURESCI
www.dacoromanica.ro
ifrid
' Po
.
t.
i
Vo;
L
.?,
,1
cmAll,t
licalicg,,'1.1;
i)',Nlife,.41.14
W.,1,1,Ilti '
IR 63'4,0'1
1&10' I
''
c' t
F1
tI'S"'iS lc
0
1
1 In
NI.Sli
'.., if;,?...
,;
).'.
11'
t
, t,
,f,,,,,,,,
.
L.4
4,
IL',' : '
itli?)41)
'fti:',;,"7.
lo'Lfil i,
:.
Al.,^:
:,
Le. ,,,
46'.? "
... ,.,..1,:):
c ott,
r.rt,, ,
Il
1). 1.4,,
yiuti
keg ir
1A'All
,'
r'
lij
irt ..:'
oi,or
;Ln4
LYM
.4
Y13! XV
,'L'r '
.,I'lcIl'A3://,.
1 , ,,,.)
-'111
r;
l'',.w1t,7V.,
SI11-,'111..b1 gPIOCI,tt,t(1.10.10.ti
1114,0,11illi
".'1,.
;;;,...
.1 .1,0 ', ,: 1
,lf
,f.I.,,,1 41, ,
.,1,`
P;,,L.
I,,
isigA.
14;111hc.;!-1'0
:,
...1(gi
tt)
,A,;'..i'd
1"
11.) 4v,i
qr41
rie
'
'
411i
'
Ifit,4n1;11:?).
fir.)
N
Ali
tlIl
.
"
..1q,"1.;
r;j"
"
;"
I
www.dacoromanica.ro
f.
,j1.