Anton Pann i romnizarea muzicii bisericeti

Biografii luminoase diac. Ioni Apostolache Joi, 14 mai 2009 !999"# email

Anton Pann s-a nscut n 1796, n trgul Sliven, o localitate prosper aezat pe versantul su ic al !alcanilor, n !ulgaria" #a 16 ani, s-a stabilit mpreun cu mama sa n !ucureti, un e avea s-i ctige pinea, la nceput cntn pe la biserici i n lec$ii e muzic oriental prin iverse mnstiri" %in 1&19 s-a nscris la noua coal n'iin$at e Petru ('esiul" )nainte e toate, maestrul Pann a 'ost cntre$ e stran" *area lui ragoste i marea lui mn rie a 'ost ntot eauna muzica, nti cea bisericeasc, n slu+ba creia a stat nu mai pu$in e patruzeci i patru e ani" %espre personalitatea i opera sa au scris mari oameni ai neamului nostru, precum, *i-ai (minescu, .icolae /orga, 0asile Alecsan ri, %imitrie !olintineanu, #ucian !laga, 1eorge 2linescu, *arin Sorescu i al$ii" $iu al cldrarului rom%n &antoleon &etro' (i al grecoaicei )homaida, Anton &ann s*a nscut +n 1,9-, +n t%rgul .li'en, o localitate prosper a(e/at pe 'ersantul sudic al Balcanilor, +n Bulgaria. 0up moartea nea(teptat a tatlui, )homaida +mpreun cu cei trei fii ai si, Antonache fiind cel mai mic, trec la nord de 0unre, sta1ilindu*se +n 2hi(nu. $raii mai mari se +nrolea/ +n armata turceasc, murind +n 1tlia de la asediul Brilei, +n anul 1309. .ingura 1ucurie a )homaidei era me/inul, care fu anga4at corist la 1iserica cea mare din 2hi(inu, a'%nd o 'oce frumos tim1rat. 5n anul 1312, pe c%nd a'ea doar 1- ani, se sta1ile(te +mpreun cu mama sa +n Bucure(ti, unde a'ea s*(i c%(tige p%inea, la +nceput c%nt%nd pe la 1iserici (i d%nd lecii de mu/ic oriental pe la di'erse mnstiri. .tp%nea foarte 1ine mu/ica 'ocal (i instrumental (i lim1ile6 greac, turc, rus (i rom%n. 3cenic al marelui compozitor Petru ('esiu 5n perioada 131-*1313, t%nrul c%ntre de stran urmea/ cursurile (colii de psaltichie +nfiinate de eruditul scriitor (i compo/itor 0ionisie $otino, un foarte 1un cunosctor al mu/icii orientale din 'remea aceea. 0in 1319, Antonache prse(te (coala lui 0ionsie $otino, pentru a se +nscrie la noua (coal +nfiinat de &etru 7fesiul. 8coala +nfiinat de marele compo/itor a'ea spri4inul domnitorului 2aragea (i funciona la Biserica 9.f%ntul :icolae; * 8elari, din Bucure(ti. Aici +(i 'a des'%r(i pregtirea de psalt, se 'a deprinde cu noul sistem de notare hrisantic (i 'a +n'a arta tipografiei mu/icale. 2ert este c, graie acestei temeinice pregtiri, Anton &ann a'ea s de'in 9nu numai un c%ntre 'estit (i iu1it at%t +n stran c%t, mai ales, la petrecerile laice, ci (i un profesor de mu/ic, cu

ele'i numero(i, cu lucrri teoretice de care era m%ndru;. 5n 1319 maestrul su +l 'a anga4a diriguitor al tipografiei care funciona l%ng Biserica 9.f%ntul :icolae;. Anton &ann afirma c el rspunde de 9toate rosturile ce se impun +n tipografie;. 7ste momentul +n care t%nrul ucenic tipre(te primul su A<ion, care, din nefericire, nu s*a pstrat +n nici un e<emplar. =a numai 2" de ani este numit de mitropolitul 0ionisie =upu +n comisia pentru traducerea c%ntrilor 1iserice(ti din grece(te +n rom%ne(te, folosindu*se de noua semiografie hrisantic. 5nc de pe acum, t%nrul &ann de'ine un nume cunoscut +n mu/ica 1isericeasc a epocii sale. 4%e prin lume a unate5 6i iari la lume ate7 5n timpul >e'oluiei lui )udor ?ladimirescu trece munii la Bra(o', unde rm%ne un an de /ile, +nc%ntat fiind de mediul cultural cu totul deose1it pe care*l descoper aici. 2u acest prile4 +l cunoa(te pe Ioan Barac, cu care leag o str%ns prietenie. 0up ce re'ine +n 2apital, se cstore(te cu @amfira Agure/eanu, 9fiin de suflet; pe care o +ndrge(te foarte mult. =a masa ce a urmat dup cununie a stat (i mama sa, )homaida. Aaria4ul cu @amfira nu durea/ mult din cau/a unor ne+nelegeri, Anton &ann confes%ndu*se mai t%r/iu6 9Bici de foc muierea mea,B Cna 'oi eu, (*alta ea;. )ot acum compune o serie de lucrri mu/icale, inspirate din folclorul naional, pe care le 'a tipri mai t%r/iu +n tipografia proprie. 5n anul 132- se sta1ile(te la >%mnic, fiind numit profesor de mu/ic la episcopie (i c%ntre la Biserica 9Buna ?estire;. ?i/itea/ de mai multe ori Anstirea 0intr*un =emn, +ndrgostindu*se de Anica, nepoata stareei &latonida. 5mpreun cu aceasta merge din nou la Bra(o', unde este c%ntre la Biserica 9.f%ntul :icolae; din 8chei. >e+ntos +n 2apital, se desparte de frumoasa Anica, care nu se poate adapta la noua 'ia, dedic%ndu*se +n totalitate operei sale. Acum apare lucrarea ?ersuri mu/ice(ti ce se c%nt la :a(terea A%ntuitorului nostru Iisus Dristos. 5n anul 13"1 'd lumina tiparului, +nainte cu dou decenii de &oe/iile populare ale lui ?asile Alecsandri, &oe/ii deose1ite sau 2%ntece de lume. 0in cele peste 200 de melodii diferite ale culegerii, unele sunt compuse de el, altele luate din mu/ica lutreasc a timpului, o parte de influen oriental, iar altele de influen apusean. 0intre toate acestea doar 2E pot fi socotite melodii populare# cele mai multe de dragoste (i de dor, trei c%ntece haiduce(ti, printre care (i 1inecunoscuta sa pies Augur*mugurel. =a aceast 1ogat colecie se 'a aduga, +n 194,, (i 2olecia de pro'er1uri sau &o'estea ?or1ei, carte ce purta sugesti'ul motto6 90e prin lume adunateB 8i iar(i la lume date;. 4Scriin cte ceva, mi se pare c-mi petrec vremea 'oarte ulce7 5nainte de toate, maestrul &ann a fost c%ntre de stran. A +nceput a scrie literatur pentru ca s*(i treac 'remea, a(a cum el +nsu(i mrturisea6 9scriind c%te ce'a, mi se pare c*mi petrec 'remea foarte dulce;. Astfel de lucrri, calendare, c%ntece de lume, po'e(ti +n 'ersuri, i se preau o nimica toat, lucruri mici6 9li se ddea a(a de puin +nsemntate, nu din dispre pentru sine, ci din dispre pentru literatura u(oar a ori(icui, +nc%t, pu1lic%nd

.pitalul amorului, el n*a +nsemnat totdeauna su1t felurite poe/ii numele alctuitorului, 4udec%nd c, pe un astfel de teren, totuna e dac poporul sau mahalaua, sau un poet 'echi, sau el +nsu(i, sau altul din /ilele lui a aruncat +n lume c%ntecul de dragoste;, spunea :icolae Iorga. Aarea lui dragoste (i marea lui m%ndrie a fost +ntotdeauna mu/ica, +nt%i cea 1isericeasc, +n slu41a creia a stat nu mai puin de patru/eci (i patru de ani, c%nt%nd*o din copilrie, iar mai apoi consacr%ndu*i numeroasele sale pu1licaii teoretice, lucrate personal (i pu1licate +n tiprituri de specialitate, +n maga/ine, analogii, gramatici (i principii. 0e(i nu a a'ut niciodat parte de mi4loace conforta1ile pentru a studia tainele psaltichiei, pri1eagul fecior de cldrar a fcut tot posi1ilul pentru a fi mereu alturi de prima sa dragoste, mu/ica 1isericeasc. &lec%nd de 4os, maestrul Anton &antaleon &etro'anu, a(a cum se semnase pe o psaltichie scris +n 132", 'a a4unge s fie promotorul rom%ni/rii mu/icii noastre 1iserice(ti. 5n esen, marele maestru urmrea 9perfecta concordan dintre accentele tonice ale cu'intelor (i cele ale melodiei;, dup cum el +nsu(i mrturise(te +n prefaa Deru'ico* 2hinonicarului su, pu1licat +n 1341. !azul teoretic i practic, o lucrare e re'erin$ n teoria muzicii bisericeti =a 2, iunie 1342 este numit profesor de mu/ic la .eminarul Aitropoliei. 5n 134", Anton &ann de'ine proprietarul unei tipografii la care poate tipri inclusi' mu/ic 1isericeasc. 5n 134E editea/, la propria*i tipografie, Ba/ul teoretic (i practic al mu/icii 1iserice(ti sau Framatica melodic, o adaptare dup un manual grecesc alctuit de Drisant de Aoditos (i tiprit la ?iena. 2onsiderat cel mai complet (i cel mai de/'oltat manual de teorie a mu/icii 1i/antine +n lim1a rom%n, dep(ind )heoreticonul lui Aacarie, Ba/ul lui Anton &ann constituie o carte de referin pentru aceea epoc (i chiar pentru epoca actual. 7ste alctuit din (ase mari pri, +n care autorul e<plic +ntreaga teorie a mu/icii 1iserice(ti su1 form de +ntre1ri (i rspunsuri. 7ste precedat de o prefa adresat mitropolitului :eofit (i de o alta 9ctre iu1itorii de muse;. )ot +n partea introducti', maestrul &ann face o incursiune +n istoria semiografiei 1i/antine, de la &tolemeu $iladelful, la 2osma Aelodul, de la Ioan 0amaschinul (i Ioan 2ucu/el, p%n la Aanuel &rotopsaltul (i &etru ?i/antie. 0e asemenea, autorul +ntocme(te (i o list a compo/itorilor (i protopsalilor care au 'ieuit pe pm%ntul rii noastre6 Aihalache Aoldo'eanul, ?asilache 2%ntreul, Ianuarie &rotosinghelul, Aacarie Ieromonahul, &etru 7fesiu (i :ectarie Ierodiaconul. 5ntre 134- (i 1343, harnicul tipograf, scriitor (i compo/itor, compune (i editea/ mai multe lucrri precum6 &oe/ii populare, 7pitaful sau .lu41a +nmorm%ntrii 0omnului (i A%ntuitorului nostru Iisus Dristos, Irmologhionul sau 2ata'asierul, 2ulegere de pro'er1uri sau &o'estea ?or1ei Gcapodopera scrierilor sale, reeditat +ntre 13E2 (i 13E" +n trei 'olumeH, &rescurtare din Ba/ul mu/icii 1iserice(ti, >%nduiala sfintei (i dumne/eie(tii =iturghii, &aremisierul, Aemoria1ilul focului mare.

48inul Pepelei7 cel 4iste$ ca un proverb7 5n timpul mi(crii re'oluionare din 1343, maestru &ann tipre(te un ghid de con'ersaie6 0ialog +n trei lim1i6 ruse(te, rom%ne(te (i turce(te. :u a fost lipsit nici de la ceremonia de sfinire a stindardelor li1ertii naionale, organi/at cu mare fast la >%mnicu ?%lcea. Acum este momentul c%nd re'oluionarii 'or c%nta mar(ul re'oluionar 0e(teapt*te rom%ne, pe 'ersuri de Andrei Aure(an (i mu/ic de Anton &ann, o adaptare dup melodia c%ntecului 0in s%nul maicii mele. 7ra pentru prima dat c%nd se c%nta 'iitorul imn de stat al >om%niei. )ot +n acest an tipre(te +n tipografia proprie un 'olum de mu/ic 1isericeasc6 &ri'ighier. 0e'ine proprietarul unei case +n mahalaua =ucaci, cumprat pe numele soiei sale, 2atinca, unde 'a locui p%n la moarte. Anul 13E2 aduce marelui compo/itor satisfacia pu1licrii unui alt 'olum de melodii 9de prin lume adunate;, .pitalul Amorului. 2%ntecul de lume, culti'at de maestrul Anton &ann +n crile sale, 'a sta la 1a/a romanei de mai t%r/iu. )ot acum 'ede lumina tiparului (i :/dr'niile lui :astratin Dogea. 0up ce +(i permite +n sf%r(it s*(i achi/iione/e pentru tipografia sa mult r%'nitele 9note europiene;, reu(ind s mai tipreasc c%te'a cri de mu/ic 1isericeasc GAica Framatic Au/ical, :oul Anastasimatar, =a sf%nta =iturghie a marelui ?asilie, =a sf%nta =iturghie a lui Ioan Fur de AurH, Anton &ann moare pe nea(teptate, la 2 noiem1rie 13E4, +n casa sa de pe strada ce ast/i +i poart numele. 0up o tumultoas (i 1ogat 'ia pus +n slu41a Bisericii (i a culturii neamului rom%nesc, trecea la cele 'e(nice cel ce fusese profesor de psaltichie, compo/itor de mu/ic 1isericeasc, ne+ntrecut tipograf, editorul (i difu/orul crilor sale, autor de calendare, cri populare, cri 1iserice(ti (i de rugciuni, strlucit tlmcitor (i prelucrtor, ne+ntrecut compo/itor de 'ersuri, dar mai ales unul dintre cei mai mari psali ai Bisericii noastre, acest 9fin al &epelei; (i 9iste ca un pro'er1; * a(a cum +l numea Aihai 7minescu * rm%n%nd permanent 'iu +n con(tiina Bisericii (i a neamului nostru prin opera pe care ne*a lsat*o.