Filothei sin Agai Jipei - Prima Psaltichie Romaneasca

Domnia lui Constantin Brancoveanu a costituit o epoca de renastere culturala si artistica a Tarii Romanesti care devine un important centru cultural nu numai politic pentru sud-estul Europei si Orientul ortodox aflat sub dominatia musulmana. Inconjurat de mari carturari straini si pamanteni stolnicul Constantin

Cantacu!ino mitropolitul "ntim Ivireanul

episcopii #itrofan si Damasc$in de la

Bu!au %ilot$ei &ipa si altii Brancoveanu a initiat un plan vast de inflorire a culturii romanesti reusind sa faca din epoca sa punctul culminant al evolutiei culturale incepute in tara cu mai bine de doua secole. In vremea acestuia se tiparesc !eci de carti atat bisericesti cat si laice nu numai pentru nevoile romanesti dar si pentru lumea 'reaca si orientala. (rin multele carti tiparite in limba romana epoca lui Brancoveanu a contribuit pe de o parte la desavarsirea introducerii limbii romane in biserica iar pe de alta la si mai trainica fixare a limbii romane literare. (ana in vremea lui Brancoveanu in biserica romanilor ortodocsi slujbele se faceau in limba 'reaca si slavona participantii si c$iar preotii neintele'and nimic. Tiparirea Evan'$eliei in limba romana la )*+, a Evan'$eliei bilin've-'reco-romane. din )*/0 si romanesti din )*/1 -2na'ov. a revolutionat servicul de cult slavonismul primind astfel o noua lovitura. Constantin Brancoveanu a contribuit la romanirea cantarii psaltice infiintind scoli speciale in care sa se invete aceasta arta pe note si in limba romana. In procesul creator de cultura initiat de umanistii romani si straini sub protectia domnitorului s-a incadrat si %ilot$ei sin "'ai &ipei un veritabil om al renasterii prin talentele multiple cu care a fost in!estrat3 protopsalt autor de cantari ori'inale teolo' filolo' cali'raf si poate miniaturist in manuscriul sau mu!ical aflandu-se- pe lan'a foarte frumoase ornamente- unul dintre cele mai reusite portrete ale lui Brancoveanu.

2coala brancoveneasca de mu!ica era repre!entata mai ales de catre %ilot$ei sin "'ai &ipei protopsalt al #itrolpoliei a carei lucrare fundamentala Psaltichia rumaneasca marc$ea!a un moment esential in mu!ica noastra ea atestand cantarea in romaneste si existenta unei scoli or'ani!ate de mu!ica in limba romana. %ilot$ei sin "'ai &ipei este primul care a incercat si a reusit sa faca o carte de psaltic$ie in limba romana adaptand textele romanesti- luate fie din manuscrise existente fie din traducerile facute de el personal- la melodiile traditionale bi!antine si invers. " inlatura limba sacra intr-o epoca de dominare neo'receasca a ec$ivalat cu un 'est de neloialitate si lipsa de respect pentru trecut pentru cantarea bisericeasca. %aptul ca acesta ii inc$ina lucrarea lui Brancoveanu care era ruda apropiata- si ca apelea!a mereu la numele domnitorului poate insemna- ca in acest fel isi asi'ura ocrotirea. In plus el era si 4ucenic5 al mitropolitului T$eodosie din 42fanta #itropolie5 care va sprijini si incuraja aceasta intreprindere dificila si de lun'a durata a ucenicului sau inceputa cu multi ani inainte de moartea staretului si protectorului sau. "sadar prima carte cu neume musicale psaltice in limba romana, descoperita pana acum este manuscrisul de sub cota nr.61 de la Biblioteca "cademiei Romane autorul lui fiind %ilot$ei "'ai &ipei psalt la #itropolia 6n'rovla$iei ucenic al parintelui Teodosie din acea #itropolie cum sin'ur spune la sfarsitul prefatei acestei carti. (entru stabilirea autorului manuscrisului nu intampinam nici o dificultate. 7umele sau il 'asim scris mai intai la sfarsitul pa'inii de titlu unde dupa ce enunta pe scurt continutul !ice3 4De smeritul intru Ieromona$i %ilot$ei sin "'ai &ipei5. 8a sfarsitul prefatei acestui manuscris autorul se semnea!a din nou3 4 %ilot$ei Ieromona$ ucenic al parintelui Teodosie din 2fanta #itropolie. 6ltima data numele auto'raf al autorului il aflam la sfarsitul manuscrisului care se inc$eie cu 3 4ru'aciunea robului lui Dumne!eu vlahomusichii Filothei ieromonahul sinthesitoriul acestii catra (rea 2fanta 7ascatoare de Dumne!eu pentru prea luminatul

Domn a toata 6n'rovla$ia Ioan Constantin B.Basarab 9oievod5.

Continuand stradania marilor carturari inaintasi Coresi 9arlaam Dosoftei "ntim Ivireanul si altii de a introduce limba romana in Biserica %ilot$ei sin "'ai &ipei nu s-a limitat la traducerea textului ce a adaptat pentru prima data in limba romana textul poetic la cel mu!ical aratand in (refata motivul pentru care face acest lucru3 4(entru aceasta si eu :;: va!and cum ca in fiestecare !i;sa canta catavasiile ea sa-l intele' foarte de putintei cat numai viersul sunt ascultand iar nu si intelesul celor ce canta talamacit-am //pre a noastra de tara si de obste limba, toate catavasiile, cu troparele Cartea a fost dedicata domnitorului Constantin Brancoveanu- in timpul caruia mu!ica psaltica a fost intens cultivata de psalti renumiti auto$toni sau adusi de catre domnitor din Constantinopol si "t$os pe care %ilot$ei in (refata il elo'ia!a comparandu-l cu 4alt nou "lexandru sau (tolemeu intre aceste vremi.5 2i din (refata manuscrisului atat de consistenta si de judicios intocmita se poate vedea din plin talentul si eruditia cu care era in!estrat autorul manuscrisului. In ceea ce priveste ori'inea etnica a lui %ilot$ei sin "'ai &ipei nu mai exista dubii ca acesta era roman neaos din #irsa- Ilfov limba5cum spune in (refata. 8ocul scrierii manuscrisului este spus lapidar si precis de catre autor insusi in pa'ina de titlu si anume 3 4in 2fanta #itropolie5-a 6n'rovla$iei.. 7ici in ceea ce priveste data scrierii nu este nici o dificultate intrucat pe pa'ina de titlu %ilot$ei spune ca a scris (saltic$ia3 4in !ilele prea luminatului si :;:inaltatului Domn Ioan Costandin. Basarab 9oievoda la al ,<-le an al :;:domniei #ariei sale;5 8a sfarsitul manuscrisului din nou autorul specifica 48eat 1,,, dec=embrie> ,?5 deci )1)0 decembrie ,?. Cu privire la perioada de timp in care si-a scris %ilot$ei opera mu!icala nu avem nici o informatie in afara de cea indicata la inceputul si la sfarsitul manuscrisului3 decembrie ,? 1,,,@ )1)0. dupa tata si din Dra'$inestiTeleorman dupa mama scriind (saltic$ia 4pre a noastra de tara si de obste

Este cunoscut faptul ca data aparitiei unui manuscris sau a unei tiparituri indicate pe coperta pe pa'ina de titlu dupa prefata sau c$iar la sfarsitul cartii -ca in ca!ul celei a lui %ilot$ei-nu repre!inta timpul intre' in care a fost alcatuita lucrarea respective ci numai data la care aceasta a fost terminata. Tinand seama de marele numar de cantari din acest manuscris-/*1 cu note musicale si ,,* cu text numai. de 'reutatea si dificultatea actiunii intreprinsetraduce prelucrea!a adaptea!a prescurtea!a si compune-ca si de faptul ca la data cand a terminat de scris (saltic$ia %ilot$ei trecuse de 1A de ani putem conc$ide ca el a inceput opera de romanire a cantarilor eclesiastice cu multi ani inainte de anul )1)0 si anume incepand din ultimul sau poate c$iar penultimul deceniu al secolului al B9II-lea. Din (refata vedem ca %ilot$ei a talmacit 4pre a noastra de tara si de obste limba5- aceasta carte de cantari 4la indemnul mitropolitului "ntim Ivireanu cu voia si cererea a toata boierimea si a tot norodul5 ceea ce inseamna ca acest ctitor de cultura si constiinta nationala ce a avut sentimentul acut al istoriei a inteles pe deplin starea de spirit a romanilor care toti vroiau sa auda cantandu-se in biserica5pre limba lor5 si nu numai ca a inteles dar a si purces la reali!area acestui mare si vec$i de!iderat.In plus el spune ca a fost indemnat de catre "ntim Ivireanul dar nu !ice cum se obisnuia 4den5sau 4din porunca5 autoritatii bisericesti ci la indemnul ceea ce ar putea sa insemne mai de'raba ca "ntim Ivireanu- care desi strain de neam s-a identificat cu aspiratiile romanilor- nu i-a poruncit si nu i-a dat binecuvantarea cand era mitropolit-)1A+-)1)*.al 6n'rovla$iei sau episcop al Ramnicului-)1A<-)1A+. ci l-a indemnat atunci cand avea acelasi 'rad in ierar$ia mona$ala ca si %ilot$ei si anume cand era ieromona$ intre anii )*+/-)1A<. Ce fel de mu!ica contine primul manuscris de mu!ica psaltica in limba romana din tara noastra arata c$iar autorul lui in (refata cand !ice 3 4talmacit-am-;.pre a noastra de tara si de obste limba toate catavasiile cu troparele-;."nastasima Octoi$ului cu (ropedia si cu tot mestesu'ul cat iaste in cea 'receasca-;.."ntolo'$ionul 2ti$irar cel 'recesc.5 Cand adresea!a in versuri

cantaretilor 4acestii 9la$o-music$ii5 cum isi numeste el colectia de cantari arata din nou ce fel de mu!ica contine manuscrisul sau 3 - 4ca iata s-au talmacit spre al vostru folos care cu nevointa din 'recie s-au scos prin cuvintele rumanesti si prin 'lasuri 'recesti.5 "ctiunea intreprinsa de %ilot$ei a fost complexa 35care cu nevointa din 'recie s-au scos5. Credincios traditiei bi!antine nu accepta mu!ica 're'oriana ruseasca si laica cunoscuta la noi pe vremea lui Brancoveanu declarand in (refata ca a alcatuit cantarile sale 3 4nu dupa mestesu'uri latinesti si rusasci ci pre acelasi music$ii ale dascalilor Bisericii noastre a Rasaritului5.(reci!area este extreme de valoroasa intrucat tradea!a influentele care se exercitau asupra mu!icii psaltice stilul si teoria desprinse din cantarea 're'oriana cantarea orala. Cu nimic nu putea fi de acord in afara traditiei si stilului bi!antin.2in'ura alternativa potrivit conceptiei lui %ilot$ei era continuarea traditiei auto$tone orientale pe fa'asul limbii romane. 7otatia mu!icala a acestui manuscris este cea bi!antina mai precis deosebit de complicata si

neobi!antina sau cucu!eliana cum preci!ea!a si autorul in prefata 3 4ase!andu-le toate cu mestesu'ul psaltic$iei pre 'lasurile cele 'recesti5 preci!and 4pentru mai multa dulceata si cuviinta a viersuirilor5-melodiilor.. (entru reali!area operei sale mu!icale %ilot$ei foloseste cele mai curate i!voare ale vremii astfel incat putem afirma cu certitudine ca opera sa are radacini adanci in tot secolul al B9II-lea din care ne-a ramas un numar de aproximativ ,? manuscrise cu notatie cucu!eliana. Cercetandu-le am aflat o parte din i!voarele de care s-a folosit autorul in alcatuirea psaltic$iei sale. "firmatia facuta cu privire la 4Toata suflarea laudelor5- 4unii !ic a fi Cucu!el altii a lui Coroni5ca si cea facuta la inceputul sti$irei 4"sta!i 2imeon5 din , februarieC - 46nii !ic a fi a lui "natolie iar altii a lui "ndrei Crit-eanul.5 - constituie dovada si'ura ca %ilot$ei a avut la indemana multe manuscrise cu notatie cucu!eliana si cu text 'recesc dupa care a 4romanit5 cantarea eclesiastica.

#anuscrisul contine in total ))/0 de cantari-plus *, care sunt adau'ate ulterior. in care sunt incluse si repetarile ce se fac de obicei in alte e$uri sau care difera clar ca melodii dintre care /<1 - plus *, . sunt scrise cu note de psaltic$ie iar ,,* fara note numai text. 6nele cantari au la inceput indicata sursa 'receasca sau slavoneasca a textului printr-un scurt incipit de cateva cuvinte repre!entand inceputul cantarii respective. "stfel un numar de ,0A de cantari au incipit 'recesc iar un numar mai mic de cantari au incipit slavon. Cele mai multe cantari nu au mentionat la inceput numele autorului. 6n numar restrans de )*A de compo!itii au indicat autorii mu!icii sau textului 3 "ndrei Criteanul "natolie imno'raful Ioan Cucu!el Drisafi cel 7ou Ioan Damasc$in E$ermanos 7eon (atron 2tefan "'$iopolitul 2imion 2tuditul 9i!antie Balasie preotul. %ilot$ei semnea!a ca autor un numar restrans de cantari 3 ,+ de tropare care alcatuiesc Canonul 2talparilor si Ru'aciunea pentru Constantin Brancoveanu. "cesta a compus si alte cantari din manuscrisul sau pe care insa cu modestia lui caracteristica nu le-a semnat. #ajoritatea cantarilor sunt insa selectii traduceri adaptari prelucrari si prescurtari ale lui %ilot$ei din vastul repertoriu eclesiastic bi!antin creat de numerosi imno'rafi printre care si cei amintiti mai sus. Psaltichia rumaneasca repre!inta o piatra de $otar in istoria mu!icii noastre atat prin sinte!a pe care o reali!ea!a prin incercarile de a-i imprima un caracter auto$ton mu!icii cat si prin vastele ori!onturi pe care le desc$ide urmasilor. %ilot$ei este primul mu!ician de anver'ura care contribuie la triumful limbii romane in mu!ica eclesiastica. In (refata (saltic$iei rumanesti acesta demonstrea!a convin'ator ca 'raiul poporului trebuie introdus in mu!ica proprie cantarilor de strana. "stfel %ilot$ei afirma 4 in contextual slavo-bi!antino-neo'recesc cu infiltratii latine coordonatul auto$ton prin ase!area cantarilor pe structura limbii romane. Cu toate ca opera lui %ilot$ei nu vi!ea!a decat anumite aspecte ale problemei mu!ica ramanand in buna parte cea preexistenta totusi contributia sa apare in istorie ca extrem de insemnata aceasta marcand in scris -cu note mu!icale. prima mare etapa a romanirii cantarilor avand cosecinte fundamentale pentru etapele urmatoare.

Cu toate ca nu se cunosc destule date din bio'rafia sa fi'ura lui %ilot$ei ofera profunda revelatie a unui scriitor de presti'iu un sinteti!ator de epoca si precursor in lupta pentru afirmarea limbii romane in mu!ica bi!antina.