Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ES1A
INSTITUTUL DE %STORM
ISTORIE AUDIT
VOL. III
EDITURA ACAOFhtlEI,
REPiSBLI:..*TY POPULARE R.OMINE
www.dacoromanica.ro
STUDII SI MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
REDACTOR RESPONSAIKL
BARBU T. CAMPINA
VOL. III
1959
STUDII $1 MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
"Vol. III
1959
SUMAR
STUDII
Pag.
DAN SIMONESCU, Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai Viteazul In raport
cu cronic le interne contemporane
ST. OLTEANU, Mestesugurile din Moldova In secolul al XVII-lea
101
SERBAN PAPACOSTEA, Contributie la problema relatiilor agrare In Tara Romineascd In prima jumAtate a veacului al XVIII-lea
S. DRAGCMIR, Romtnii din Transilvania i unirea cu biserica Romci .
233
323
MISCELLANEA
AL. BARCACILA, Dacia i Dania In Istoriografia i cartografia medievald . .
H. CHIRCA 1 C. BALAN, 0 inscriptie din 1397-1398 privitoare la stApinirea
311
turceascA de la Turnu
R. PAVA, Criptograma din Psaltirea Scheiana
N. STOIGESCU, Constructori ruli de iazuri in secolul al XVII-lea in Tara Romi-
359
365
neascA si Moldova
373
379
BARBU T. CAMP NA I
385
www.dacoromanica.ro
ETUDES ET MATERIAUX
D'HISTOIRE MEDIEVALE
Ille vol.
1959
SOMMAIRE
Page
8 TUDES
7
101
233
323
Rome
MISCELLANEA
a dans l'historiographie et la cartographie
,
du moyen age
H. CHIRCA et C. BALAN, Une inscription de 1397-1398 relative a l'occupation
turque de Turnu
B. PAVA, Le cryptogramme du psautier connu sous le nom de Psaltirea Scheiana )
N. STOICESCU, La presence en Valachie et en Moldavie, au XVIle siecle, d'artisans russes constructeurs d'abees de moulms
C. SERBAN, Un mmoire de la fin du XVIlle siecle consacre a la Valachie . .
BARBU T. CAMPINA I
311
359
365
373
379
385
www.dacoromanica.ro
OLIEPKH H MATEPHATIbI
110
CPETIFIEfi HCTOPHH
Tom III
1959
COAEP7KAHHE
TPYghl
OrP.
AAH CHMOHECIW, Xpoinnta BaRbTaaapa BansTepa o Mllxanne Xpa6pom u cparniennn c coBpemenummn pymbnrcrumr xpoinniamm . . .
ILITEOAH OJITHIIY, Pemecna B Monrkartrai XVII Beim
IHEPBAH HAIIAKOCTH, H Borrpocy o6 arpapnmx omomennnx B Banamin
B nepBon IIOJI0B14110 XVIII Beim
7
101
233
81
o6semmenne c pumcHoll
nepnoBblo
323
PA3HOE
A. B3PK3III43I3, )13.1111S1 ii Jicamin B cpeTureBetcoBort ncTopmorpa@in n Hapro-
rpa4m4
X. KI4PIta 11 H. BaThAH, Hagnucr, 1397-1398 roAoB B CBH811 c Typentum
magmqemom B Typny
359
365
341
HAPO,HHODI
www.dacoromanica.ro
373
379
385
PECHYBJIHHI4
DAN SIMONESGU
p. 22.
Cf. K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IX, ed. rusk p. 373 si urm. ; ibidem, vol. XVI,
2 Nbscut la 1552, snort la 1612, Rudolf a fost Impbratul Germaniei (1576-1612), regale
Boerniei (1575 1609) si regele Ungariei (1572 1608).
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
in latinete de Baltasar Walther, inceputa la Tirgovite, in 1597, 0 imprimata la Giirlitz, in Silezia, in 1599 6 : Scurt
Dupa cum se stie, in Liga sftntd au intrat Austria, Spania, statul papal, statele de
Nord ale Hanel (Parma, Modena, Toscana), Muntenia, Moldova (sub domniile lui Aron Voda
si Stefan RAzvan), Ungaria i principatul Transilvaniei.
2 Dintre aceste materiale amintese numai volumele compacte : Documente priviloare la
isioria romtnilor, (colectia Hurmuzaki), vol. III (ambele pArti), vol. IV (ambele pArti), vol. XI,
XII, vol. XVI douA parti, vol. I din Suplementul I si vol. III din Suplemeatul II (editori
F. Harmuzaki, C. Esarcu, N. Iorga si I. Bogdan) ; Documente privitoare la istoria Ardealului,
Moldovei si Tdrii Romtnesli, publicate de dr. Andrei Veress (vol. IV, V, VI), Buc., 1932-1933 ;
P.P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Miliai Viteazul, Buc., 1938. In ceea ce priveste
limitele de clasa ale politicii externe si interne a lui Mihai Viteazul, vezi, de pildS, N. Billcescu, Opere, vol. II, Ed. Academiei R.P.R., 1953, p. 262-264 ; St. Stefanescu, .Elemente
comune de civilizofie feudald tn fd ile romtne si In Rusia: Procesul legdrii de glie a iciranilor la slt,situl secolului al XV I-lea, In Studii, an. XII (1959), nr. 2, p. 87-102 ; P.P. Panaitescu, Proble ma unit icdrii politice a fdrilor romtne In epoca leudald, in Studii si relerate
privind Unirea Principatelor (in curs de aparitie).
3 0 bibliografie bogatA a lor, s-a alcatuit pentru opera clasicA a lui N. BAlrescu, Istoria
romtnilor sub Mihai Vodd V iteazul (1847-1851). Vezi N. Balcescu, Opere, vol. II, Buc. Ed.
Acad. R.P.R., 1953, p. 351-361.
4 N. Cartojan, 0 drama populard italiand a luf Giulio Cesare Croce despre Sinan Pasa si
vilejiite romtnesti, In I, roiflor Alexandru si Ion I. Lapedatu (volum omagial), Buc., 1936, p. 221
www.dacoromanica.ro
B. Walther mai marturiseste ca, opera a fost obtinuta. prin mijlocirea emi-
ducerea, nu i textul latin, care Irma poate fi verificat In coloana paralel a editiei de fats.
2 Ibidem, p. 59.
3 Al. Rosetti, Istoria limbii romtne, VI, Buc., 1946, P. 77, admite cd s-a serfs romlneste
fn veacul al XV-lea".
4 N. Iorga, Cronicele muntene. Intliul znemoriu. Cronicele din secolul al XV I l-lea, Buc.,
1899, P. 10-11. Voi prescurta Cronic. munt. N. Iorga, Istoria literaturii romtnesti, ed. a II-a,
www.dacoromanica.ro
10
DAN SIMONESCU
istoricul literar N. Cartojan care afirma ca, ambele cronici, in schema lor,
se suprapun una peste alta" 3. Neputind ins nega deosebirile dintre cele
Pentru cel ce priveste mai adinc in continutul izvoarelor contemporane, atentia se indreapta In mod deosebit asupra celor doua rapoarte
pe care insusi Mihai Viteazul le-a scris si adresat aliatului sau, imparatul
Rudolf al II-lea. Rapoartele lui Mihai Viteazul sint dezvoltate, au proportiile unor memorii amanuntite asupra faptelor savirsite de el,
incepind cn incredintarea domniei de cdtre turci si terminind en nesfirsitele intrigi si cn perfidele uneltiri puse la cale impotriva lui si
a Imparatului insusi, de ardeleni", cum numeste el o grupa, tradatoare de nobili unguri, secui si nemti, incurajati In planurile lor de
G. Basta si Sig. Bthory.
Primul memoriu a fost compus de Mihai Viteazul in romineste si
1 N. Iorga, Cronic. munt., p. 10-11 si In Istoria literaturii romtnesti, ed. a II-a, Buc.,
1925. p. 164-166.
2 N. Iorga, Cronic. munt., p. 10.
3 N. Cartojan, Istoria literaturii romtne vechi, vol. I, Buc., 1940, p. 88.
4 Poemul lui Stavrinos, intitulat traduc titlul grecesc : Vitejiile prea evlaviosului si
prea viteazului Mihail voevod", publicat Iran la Venetia pe la 1638, a fost tradus IP romtneste
de T. M. Eliat (1835) si de I. C. Massim (1862). Pentru bibliografia problemei, vezi D. Russo,
Poeme grecesti tram slava lui Mihai Vileazul, In D. Russo, Studii istorice greco-romtne.Opere
postume, vol. I, Buc., 1939, p. 114-121.
5 D. Russo, op. cit., p. 145-151.
6 P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Buc., 1936, p. 192-194. Acelasi, Istoria Poloniei.
Curs tinut la Universitatea din Bucuresti, 1937, p. 355-356 (litografiat).
www.dacoromanica.ro
11
Punind fata, in fata memorial lui Mihai en referintele despre Mihai transmise de Petra Grigorovici Armeanul cronicarului ardelean tefan Szamoskzy, care le-a folosit in ale sale Insemnari" unguresti 4, I. Craciun
ajunge la urmatoarea concluzie : Cum la Armeanul tirile sint insemnate
aproape intotdeauna ping la cele mai mici amanunte, iar in Memoriu"
aceleasi stiri sint expuse uneori ceva mai perifrastic fara a fi lipsite de
preciziuni
, se pare ca memorial lui Mihai e rezamat dupa materialul
Armeanului" 5. Dar aceasta opinie este amplificata
i intr-o mica' masura chiar alterata de o alta opinie ipotetica, ce tine seama si de opinia
lui Iorga, care socoteste memorial drept thctatul" insusi in romineste al
lai Mihai ; iata cuvintele lui I. Craciun : De altfel, memorial intreg a
putut fi scris de Armeanul sub ochiitlomnului Mihai, dupa parerea enrenta, flu canostea limbile apusene
si deci n-a putut scrie el, direct
care i dicta in anamite locuri unele intimplari" . Comparatia memoriului domnese trebuie extinsa si la alto izvoare narative contemporane
referitoare la domnia lui Mihai, scrise 1)0 teritoriul nostru 7. Cream ca
numai u,11. astfel de examen critic al izvoarelor interne unele datorite
chiar strainilor va putea aduce lumina asupra inrudirii dintre ele ji
prin aceasta i asupra continutului cronicii oficiale a lui Teodosie Rudeanu, piercluta azi.
Mai putin important pentru problema urmarita de noi este al doilea
memoriu al domnitorului, din 17 ianuarie 1601, in orice caz posterior memorialui precedent. De acesta se deosebeste prin aceea ca staruie mai malt
asupra treburilor ardelene, deci asupra unei parti care nu este comuna
cronicii lui Walther, in timp ce primal memoriu al lui Mihai staruie asupra
luptelor purtate cu turcii i tatarii pe teritoriul Tarii Rominesti si al Bulgariei, lupte care fac obiectul principal al naratiunii istorice a lui Walther.
Angelo Pernice, Un episodio del valore toscano nelle guerre di Valacchia, alla line del
secolo XV I, In Archivio storico italiano, 1925, p. 282-297 (textul memoriului), p. 249-275
(studiul introductiv) i p. 276-281 (notek de caldtorie in Valachia si Transilvania ale lui Silvio
Piccolomini, cunoscutul comandant al celor vreo sut ostasi italieni care au luptet la asediul
cetatii Giurgiu, noiembrie 1595). In romineste s-a tradus, Luptele lui Mihai Viteazul povestite
de el tnsusi, Sibiu, 1926 (Nr. 137 din Biblioteca popular a Asociatiunii").
2 N. Iorga, 0 istorie a lui Mihai V iteazul de el Insusi, Buc., 1925.
$ Ioachim CrAciun, Cronicarul Szamoskzg si Insernndrile lui privitoare la romtni 1566
1608, Cluj, 1928, p. 20-36.
Sub titlul : Intimplari din vremea lui Mihai voda" si In notS marginalI 1594 et
sequentibus" din traditia lui Petru Armeanul ; vezi I. Craciun, op. cit., p. 98 110 ; ultimele tiri
date de Petru Armeanul se opresc la intimpl5ri din anul 1598.
5 I. CrAciun, op. cit., p. 34.
6 Ibidem, p. 35, nota 6.
7 I. Crciun, op. cit., p. 77-89 a fdcut un examen comparativ lntre cronicile lui Walther,
Szamoskiizy i Radu Popescu (la dinsul CApitanul" Filipescu), dar numai pentru putinele
rinduri referitoare la originea lui Mihai Viteazul.
www.dacoromanica.ro
12
DAN SIMONESCU
intinderea lor, prin maxturisirea liric i sineera a autoru,lui, prin tonul lor
narativ, se departeaza de formularul diplomatic obisnuit, apropiindu-se
de tipul cronicilor istorice. De altfel, aceasta, particularitate a naratiunii
ample istorice o au mai toate lungile rapoarte diplomatice scrise de strainii
care se perindau neincetat pe cimpul de lupta si la curtea lui Mihai Viteazul,
mai ales in primii ani ai domniei lui. Ei participau la evenimente ca ostasi
luptatori, soli, agenti politici i spioni, scriitori i cronicari ai evenimentelor
despre care erau obligati a referi. *tim aceasta si din marturiile lui B. Walther, facute la inceputul cronicii sale ; sosit Ia TIrgoviste, el afla, din mai
multe scrieri ale unor ba'rbati si militari vestiti" despre victoriile stralueite
ale lui Mihai, in luptele lui cu turcii i tatarii. Dona, observatii adauga
Walther fata de aceasta prea bogata literatura, de referinte : 111th, ca nu
care au stimulat o literatura, informativa foarte bogat i uneori senzationala pentru Occidentul caruia o adresau, In jurul faptelor savirsite de
voievodul romin ; Filippo Pigafetta, autorul mai multor memorii 3, scrise
la virsta de 62 ani, pe baza celor vazute de el personal si a informatiilor
luate de la combatanti. Silvio Pieeolontini, comandantul ostasilor toscani
trimisi de Ferdinand Medici, cam 100 la numar, scrie despre luptele din
noiembrie 1595, date In jurul cetatii Giurgiu 4. Sintion Genga, secretarul
de limba italiang al principelui Sigismund. Bthory, scrie fratelui su
Ioan Baptista ,Genga, ambasadorul lui Sigismund Bthory la Roma, referinte despre luptele cu tatarii 5. Caluggrul franciscan Giuseppe Piseullo
da Malfi semneaza intre altele u.n memoriu referitor la fortificatiile oraselor
Tirgoviste, Bucuresti si Giurgiu 6. Carlo Magno, agent imperial, informa
Munte, 1925, P. 240-259. Hurmuzaki, Documente, vol. IV, p. 230 237, nr. 195. N. lorga,
Istaria lui Mihai Vileazul, vol. II, Buc., 1935, p. 120-122 (analiza lui).
2 B. Walther, Scurld descriere, p. 59.
3 Dr. Andrei Veress, Campania crestinilor In contra lui Sinai? Pap din 1595, Buc., 1924,
p. 37-44, 51-53, 55-64, 66-75, cinci rnemorii dintre 18 oct. 6 dec. 1595, scrise in Tirgoviste,
Brasov, Sibiu si Alba-Iulia.
4 Ibidem, p. 44-51, 53-55, 64 66, patru memorii dintre 19 oct. 14 noiembrie 1595.
Pentru actele diplomatice i militare ale tuturor acestor scriitori, vezi sub numele respectiv
www.dacoromanica.ro
13
Cert este insa ca acest mediu scriitoricesc din jurul lui Mihai Viteazul a
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
14
sultat. Acest izvor este de mare valoare istoricg, nu numai pentru cg, se
relor epoch, el Insusi editorul i comentatorul celor mai multe si mai bune dintre aceste izvoare ;
acesta scria c cronica lui B. Walther ar putea fi revAzut de cineva care ar face astfel din
aceastS cronicii o lectura foarte plcutd i pentru vremea de astbzi". (N. Iorga, lstoria literaturii
romtnesti. Introducere sintelicd, Buc., 1929, p. 60, nota 1).
2 N. BAlcescu, Opere, vol. II, Istoria Romtnilor sub Mihat-vodd Viteazul, Buc., Ed. Acad..
www.dacoromanica.ro
15
a-
pe vremea lui Petru Cercel 1 Baltasar era silezian, dar nu, a venit la curtea
251.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
16
10
Ibidem, p. 94.
7 0. Halecki, LaPologne de 963 a 1918, Paris, 1933, p. 174 175 ; cancelarul Ioan Zamoyski
reprop adesea regelui Sigismund al III-lea (1586-1632) cd 1ntretine prea bune relatii cu habsburgh.
8
I. Corfus, Mihai Viteazul si polonii. Cu documente inedite si anexe, Buc., 1938, p. 30-32.
www.dacoromanica.ro
11
17
primele stiri aflate acolo este aceea despre sfirsitul tragic al lui Alexandra,
zis cel ran", domnul Tani Romineti inainte de Mihai. Acest Alexandra,
moldovean de origine" 1, era un pericol pentru tronul Moldovei, ocupat
atunci de Ieremia Movll. Acesta, prin agentii lui, reuseste s5,-1 rdpeascd
din propria-i locuintd din Constantinopol, unde sta in mare lux. Din ordinal
sultanului este spinzurat in durainica Floriilor, anal 1597 2
TJn alt pretendent domnese la tronul ambelor tdri romine din vremea
aceea, despre care scrie Walther, este Bogdan, fiul lui Iancu < Sasu>,
domnul Moldovei, cdruia, dupd cum se stie din cronici, i s-a tdiat capul
Ia Liov din regiunea nitenilor, din porunca regelui Stefan" 3. Soarta emigratului Bogdan este urmdritd cu interes de autor ; adus la Rusciuc de
oastea lui Ahmet pasa, trebuia s ia local lui Mihai pe tronul Tarii Rominesti 4, dar este infrint, hicit Bogdan abia scapd cu fuga 6 (ian. 1595).
Se vede ci pretendentul ii luase nddejdea ocupdrii tronului lui Mihai ;
astfel, afldm prin Walther cd mai tirziu intrigle i le indreaptd impotriva
lui Ieremia Movil, punind la cale chiar uciderea domnitorului moldovean
si ocuparea tronului Moldovei. Stdruintele le face chiar pe lingd solul polon
St. Golski, de la care Walther detine tirile, atit de precise. Insa. agentii
lui Ieremia lucreazd cu mai mult succes i obtin arestarea lui Bogdan.
Acesta trebuie sa' aleagd intre lepAdarea credintei cretine sau sugrumare ;
calitdidle lui fizice alese 11 salveazd, fiind scos din inchisoare si primit
printre tovardsii intimi (inter intimos eubieularios) 6 ai paii Ibrahim,
cumnatul si vizirul sultanului, totodatd Ingrijitorul" petrecerilor mi desfrinate 7. In aceste conditii noi, favorabile lui Bogdan, Walther ii face
nu malt dupd aceasta, agentii lui Ieremia Movild obtin rdpirea lui pe pretul
de 4000 dueati unguresti si-1 spinzard, arunclndu-i trupul in apele Bosforului. Dar Walther ne asigurd desi nu prea precis 9 cd trupul vdzut,
1
B. \Vallher, op. cit., p. 60. Papiu Ilarian, In Tezaur, I, 55-56 arath just cA Walther
n-a gresit atribuindu-i aceast origine : Alexandru era fiul lui Bogdan LApusneanu. C. C. Giu-
rescu, Istoria romtnilor, vol. III, part. I, ed. a III-a, Buc., 1940, p. 231.
2 B. Walther, Scurld descriere, P. 62.
3 Ibidem, I, P. 68. Cronicile folosite de Walther shit, desigur, cele polone, care InfiltiseazA
pc larg pricinile pentru care regele polon, Stefan B athory a ordonat executarea lui lancu Sasu ;
vezi P. P. Panaitescu, Sf trsitul lui lancu vodd Sasul, In Revista istoricd, X (1924), P. 169-178.
5 Ibidem, P. 70.
Ibidem, P. 71.
7 N. Iorga, Istoria lui Mihai Vileazul, vol.
Barton, care pentru bani, oferea unele servicii pretendentior, care aduceau venituri Insemnate
si
9 Din cauza nepreciziei stilistice, MOO istoricii Gebhardi i Bblcescu au Inteles gresit,
c Instill Bogdan fusese spInzurat In 1597. Vezi corectarea ce o face A. Papiu Ilarian In Tezaur,
I, 68-69. Credem Ca Bogdan din cronica lui Walther este una si aceeasi persoand cu Ionasco
Bogdan, pretendentul la tronul lui Aron Vodb, amintit de Gr. Ureche (Letopiseful Tdrii Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Buc., E.S.P.L.A, 1955, P. 206), cu Stefan Bogdan, cel discutat de A.
Papiu Ilarian (Tezaur, I, 69-72), cu Stefan amintit de St. Szamoskzy In cronica sa (ed. lui
I. Craciun, op. cit., P. 103, nota 3) si cu loan Bogdan cel discutat de N. lorga (Reltdcirile In
Apus ale unui pretendent romtn, Joan Bogdan, In sec. XV I-lea, Buc., 1928). Vezi si I. Botez ,
Odiseia unui print moldovean, In Viafa romtneascd, an VIII (1913), p. 279-284.
2
0-2026
www.dacoromanica.ro
18
DAN SIMONESCU
12
in apele mgrii nu era al lui Bogdan, ci al unui alt cubicular" din suita 114
Ibrahim. Agentii lui Ieremia se pgcgliserg, pentru cg trupul argtat nu era
decit o dovadg formalg, In vedere (ad oculum), cum spune autorul.
Walther se afla la Constantinopol i prin noiembrie 1597, pentru c.
ne povesteste Ca in acest an, pe la Sin Mihai, a stat de citeva ori la masa
solului polon St. Golski, impreung cu alt prctendent la tronul lui Mihai,
anume Stefan. Acesta venca cu capul acoperit cu un turban, adicg en o
invelitoare turex aseg" 1. Dupg pgrerea noastrg acest Stefan este Stefan
Polonia prin Moldova, prin noiembrie 1597, ldsind pe Walther la Constantinopol. Aceste stiri autobiografice nu aduc un aport principal cu privire
la viata autorului, pentru c sint prea putine si se limiteazg numai la evenimente din anu11597 ; in schimb, ele au un interes deosebit pentru cg constituie primul strat de ftiri personale, adgugate la cronica romineascg a
lui Teodosie, pe care, dupg afirmatia autorului, a tradus-o i amplificat-o.
Acest prim fond de stiri care const din amintiri din timpul sederii lui in
Tara RomIneasc i Constantinopol, ne 16mureste c rostul venirii lu,i
Walther in solia polong a lui St. Golski era de a media o destindere si o
intelegere intre Mihai i turd 3.
Este necesar insg s pgtrundem mai adinc in continutul cronicii,
pentru a distinge i alte sari noi care s-au adgugat la acelea ale cronicii
interne.
parte din ea, datatg 1599, este scrisg la Grlitz, in preajma predgrii manu-
dar acestea sint scrise la Tirgoviste, in preajma lui 29 iunie 1597 (Tezaur,
I, p. 49-51) 5. A doua parte corespunde paginilor 7-48, r. 13 din Tezaur
si se compune, la rindul ei, din doug stratuti de fapte : unul cuprinde stiri
Imprumutate din cronica interng, oficialg a lui Mihai Viteazul si al doilea
cuprinde multe stiri personale ale autorului 6.
Izvorul principal al cronicii este letopisetul oficial scris romineste,
la cancelaria domnitorului Mihai. Letopisetul acesta a fost la indemina
lui Walther in lunile iunieiulie 1597, cind 1-a tradns, prin intermediar
www.dacoromanica.ro
13
19
tenilor lui, patroni tipografi din Grlitz, ca s5.-i tipareasca opera (opuseulum)
asa neimbunatatita : mai bine asa, necompleta, decit s5 astept timp mai
indelungat i poate, din cauza altor ocupatii, sS o las in parasire"
(textul, p. 59).
ritoare la Mihai incepe cu aratarea situatiei rele a tarii sub domnia lui
Alexandru eel Rau, deci cu anul 1592 si se termina Cu expunerea tratati-
aceste tratative sint datate mai bath (p. 92) ea petrecute, in anul 1597,
dupa nasterea mintuitorului nostru", deci prin decembrie 1597, pentru
ea apoi (p. 93-94) sa aflam cS, ele incepusera Inca din iulie.
In cadrul perioadei 1592-1597 autorul strecoara alaturi de fondul
cronicii romine oficiale, traduse, numeroase alte stiri adunate" de la militari
demni de incredere, romini, dar mai ales straini i toat aceasta compozitie,
scrie el, o Ineonjurai cu imprejufarile adunate" (exquisitis vestiebam,
eireumstantiis) de la alti osteni.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
20
14
quasdam causas) 3. Astfel, dupd Walther, intrarea lui Mihai in Liga sfintet
s-a Mart mai greu, i numai in urma argumentelor numeroase i convingaloare ale lui Sigismund Bathory : obrdznicia crescindd a turcilor,invaziile
I, Nu analizez opiniile lui B. Walther despre originea lui Mihai, despre strillucirea pArin-
tilor si a nasterii "sale (textul, p. 61), pentru c In aceasti chestiune autorul are opinii cunoscute si din alte izvoare : Mihai este fiul lui PAtrascu vod si al Teodorei ; pe aceasta insA nu o
cunoaste, dar scrie (textul, p. 61) c'd lane, fost ban al Craiovei, care cu pungile sale cele pline
se bucura la Poart de mult trecere, era fratele mamei" sale. Intre altele, vezi I. C. Filitti,
Mama ?i sofia lui Mihai Viteazul, ed. revazutA, Buc., 1934 (sustine filiatia nelegitimg din
Patrascu cel Bun). Aceeasi pArere are N. Iorga, Istorict lui Mihai Viteazul, 1935, p. 24-40.
P. P. Panaitescu, Mihai Vileasul,1936, p. 14-20, combate descendenta lui din Pritraseu vocIS.
Pilrerea lui P. P. Panaitescu este cea general admisd azi.
2 B. Walther, Scurtti descriere, p. 61.
3 Ibidem, p. C3.
4 Ibidem, p. 63-64.
6 Istoriia Tdrii Romtne4i (Mag. ist., IV, 278) amintote numai de Bogdan. Memoriul
lui Mihai (citat mai sus, p. 11 nota 1), p. 12 a traducerii romtne aminteste de Bogdan, iar la
p. 285 a editiei din Archivio, adauga i pe Stefan (citez ed. Archivio, pentru eA in ed. romlneascii
este omis pasajul despre pretendentul Stefan). Stavrinos (Doi ctntitrefi greci ai lui Mihai V iteazul :
Stavrinos $i Palamed, reeditare de N. I. Simache si Tr. Cristescu <f. 1.), 1913, p. 22) aminteste
pe Bogdan, iar la p. 26 pe Mihnea Turcitul (nu pe Stefan), iar Palamed numai pe Bogdan (loc.
cit., p. 63).
www.dacoromanica.ro
15
21
noiembrie 1594 (la Walther 1593), Walther face loc in cronica sa unui lung
episod 4 despre venirea la Bucureti a unui emir, unul din cei trei cadileskeri
Walther la p. 81 : Sigismund Bthory In fruntea unei ostiri de 15000 oameni, pleacd dupd
ziva sf. Mihai (8 noiembrie 1595) spre Tfrgoviste ; se Intilneste cu Mihai, care asteptase ajutorul
5 Expresia vrea sd spuie cd emirul-cadilesker fdeea parte din Inaltul cler mahomedan.
6 Luplele lui Mihai Viteazul povestite de el tnsu.,i, Sibiu, 1926. p. 8 ; Intocmai ca Walther,
Mihal spune de emir cd i s-ar putea zice vlddicA" ; dar, spre deosebire de Walther, spune cd
emirul si suita lui de ieniceri si spahii 1-au insotit de la Stambul pind In Bucuresti, instalIndu-1
In domnie. Nimic despre macel.
7 Ioachim CrAciun, Cronicarul Szamoskzy, p. 27, 101-102.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
22
16
ea palatul uncle gazduise emirul era casa de lemn a lui Dan vistierul".
Luptele victorioase ale lui Mihai si Kiraly purtate intre dec. 1594
aug. 1595 (inainte de Calugareni) sint povestite cu amanunte ; stilul retorie
nu este strain nici ajutorul cre0inului nostru imparat" < Rudolf > . Coroana
stralucitoare vor fi triumfurile siralueite ale atitor tari aliate ea sa, distruga
gari, probabil neplatiti la timp de Mihai 6, a pornit din Vidin i s-a terminat
1 Stavrinos, ed. cit., p. 26-27.
Mihai cu Injurbturi si ameninthri de moarte" pentru neplata lefurilor (A. Veress, Documenle,
vol. V, p. 76-82, raportul lui H. LasEola chtre Impbrat, din 31 iulie 1597). Comparh cu B.
Walther, op. cit., p. 93, care Ins nu aminteste nimic despre rAscoal.
www.dacoromanica.ro
17
23
cu prg,darea Craiovei, scaunul bniei. Aici, se pare cg, banul Manta s-a
argta tolerant fatg, de rAsculatil. o formg, de manifestare a nemultamirii
ostasilor lui Mihai a fost i dezertarea lor de pe cimpul de bgtaie. Walther
rclateaz cii o parte dintre ostasii moldoveni an trecut din Tara Romineascg, in Moldova, cu prilejul instal:Aril lui Ieremia Movilg, de catre Ion
Zamoy-ski, ca domn, la Iasi (1595) 2.
In preZentarea luptei de la Caluggreni (gresit datata in anul 1594 3,
recte 13/23 august 1595), cronicarul silezian aduce elemente noi, unice ,
deci inf ormatii ale lui personale. Limitindu-mg, numai la acestea, relev
tare
din lumea anirnald, de obicei din lumea pasgrilor. Voi da un singur exemplu
referitor la Sigismund Bthory, celilalt erou al aceleiasi campanii sfinte"
N. Iorga, Istoria lui Miliai Viteazul, I, Buc., 1935, p. 164, consider6, cred gresit,
B. Walther, op. cit., p. 76. Andrei Veress, Campania crestinilor fn contra lui Sinan
Pasa, din 1595 (cu 12 relatiuni italiene inedite), Buc., 1924, p. 14 11 considera genovez, iar
N. Billcescu, Opere, II, Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1953, P. 78-79, arnAut (albanez).
5 Ibidem, p. 77.
6 Ibidem, p. 79.
7 Compara cu A. Veress, loc. cit.
6 B. Walther, op. cit., p. 79.
9 Ibidem, p. 80.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
24
18
ca baza. Dar sint si pri adaugate din informatiile personale ale autorului.
Astfel, sint cele trei pasaje in care vorbeste despre ostasii secui, cazaci,
teutoni, silezieni i poloni, despre viteazul lor comandant Ioan Wiher 4.
1 Vezi literatura Intreaga a acestei povestiri minunate la N. Bdicescu, Opere, vol. II,
Istoria romtnilor sub Mihai yodel V iteazul, Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1953, P. 104-105 (nota 1) ;
Andrei Veress, Campania crestinilor fn contra lui Sinan Pasa din 1595, Buc., 1924, p. 22 (dupd
8 Recte 2 noiembrie 1595 (cf. A. Veress, op. cit., p. 29. Veress dovedeste cd la 21.XI
Sigismund era deja la Sibiu, de unde ajuta pe Stefan Fifizvan Impotriva lui Ieremia Movild ;
op. cit., p. 30).
4 In documente, numit Ioan Wayer. Vezi B. Walther, op. cit., p. 84 In lupta de la Giurgiu,
p. 85 terminarea misiunii lui Wiher, care probabil este aceeasi persoand cu Joan Wayer, rdzboinic
polonez, comandant al unui corp de cazaci caldreti (cf. A. Veress, Campania crestinilor tn contra
www.dacoromanica.ro
19
25
Orasul avea case bune, pe cele mai bune le ocupau turcii. Mihai
locuia Intr-un palat din apropierea noii mgnstiri de lingg ora, elddit
fdrd intdrituri si fard ziduri la malul Dimbovitei 2.
Plod, ora deschis" la Dungre, fiind Vara intdrituri ; turcii din Dobrogea 11 pradg trecind Dundrea inghetat", dar, dupd opinia lui gresitg,
cetatea de Floci este situatd Intre Rusciuc si Nicopole, cale de o zi"
Mihai
de la fieeare 3.
Bretila, Brallow", Brachillowa" ; i se fixeazd exact situatia geograBeg, spre hotarele Moldovei... aproape de Dundre" ; bogatg, pentru cd este
Nicopole, eel mai mare oras dintre cele deserise de Walther, este al:drat
2 Este vorba de biscrica Mihai Vod (azi In curtea Arhivelor Statului), ctitoria lui Mihai
Vitcazul, care a ridicat-o lnainte de oct. 1592, pe and era banul Craiovei (George D. Florescu,
Din vechiul Bucuresti. . Buc., 1935, p. 17).
3 B. Walther, op. cit., p. 67. Cetatea de Floci era situatd la varsarea Ialomitei In Dungre.
4 Ibidern, p. 67.
5 Ibidem, p. 75.
6 Ibidem, p. 61.
7 C. C. Giurescu, Contriburiuni ta studiul marilor dregatorii, tn secolele XIV i XV, In Bul
Corn. Ist. a .Romtniei, vol. V, Buc., 1927, p. 59-66. Insd derivarca numelui de ban, explicat6
de Walther din bando, quod a banderio deducitur et idem quod Flammularis est" ((exit)
p. 61) nu poate fi admisA.
8 Textul, p. 75.
9 B. Walther, op. cit., p. 75-76.
Ci Ibidem, p. 76 si 91.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
26
20
(lugoslavia de azi). Spre aceeasi localizare duce si afirmatia din acelasi loc
al textului (p. 91) ca dup luarea Agriei < -,_ Eger, oras in pusta ungara,
eucerit de crestini> Ii urmeaza drumul spre Poartg, sau curtea Constantinopolului, pe la Scopia sau Sofia".
.Ruinele cetdtii A.pa cea neagrit" <lIng Stoienesti raion Mused>,
cetate pe atunci in mine din cauza turcilor, care au stricat-o ; este vorba
de cetatea atribuita in traditiile istorice lui Negru vod, situata in cheile
muntilor (in montium quasi fauces), intr-un loc de rdragere atit de potrivit 1
Autorul a socotit gresit pe vocla" din Ncgru voda", drept slavicul voda"
= apg, (arcis Negravoda latine .Nigra aqua dictae).
rirgov4te, oras mare, dar fara ziduri i fara fortareata, aproape
de riul Ialomkta (prope fluvivm lalownicem), care din cauza secetii ia infatisarea unui pirau, iar acum se revarsa cu putere in chip de torent foarte
mare si periculos". Mirat cum am mad spus c orasele interioare ale
tarii n-au intarituri, autorul cla acum explicatia faptului pentru c printr-o
porunca perpetua a sultanului este oprit a se ridica fortarcte" 2. Autorul
a vazut orasul dupa 2 ani de la bombardarea lui : 40 biserici culcate la
pamint, iar celor ramase cu ziduri li se Meuse invelisuri 3.
Giurgiu, Dziurdzow", situat <la Dunare> cale de aici < de la Tirgoviste > ca de doua zile, pentru cei ce merg iute dupa obiceiul stafctelor" 4.
toemai din cauza intariturilor ei, ferindu-se, dupit tactica lor de lupta,
de cimpul dcschis 7.
www.dacoromanica.ro
21
27
pentru toti locuitorii de atunci ai tarii, pcntru tot poporul, luat in totalitatea lui. Nu sint aratate alte cauze ale nenorocirii lor, deck lipsa libertatii
nationale, jafurile turcilor i tatarilor, risipirea lor pnin pesterile muntilor
din cauza incursiunilor dusmane (p. 85), arunearea in robie a mii si mii
de oameni (la p. 69 : 7000 robi ridicati de tatari ; la p. 85 : 20 000 robi
ridicati de turci), precum i destrinarile violente i umilitoare la care turcii
sileau pe copii i femei, de multe on chiar in fata parintilor i a barbatilor (p. 60 si 66).
Starea morala' a poporului robit de turci ii asuprit crunt de domnul
tarii Akxandru cel Rau, ajunsese atit de nenorocita, Melt el le luase celor
supusi cu forta once sperantl de a-si mai recistiga libertatea de odinioara"
(p. 60). In momentele acestea de deznadejde a poporului apare Mihai
Viteazul, ca parinte i mintuitor ad patriei 4. De la inceput, autorul subliniaz virtutile eroului naratiunii sale, in raport cu oanicnii, en societatea : Mihai se purta en bunAvoint6 fata, de cei deopotriva, cu el", cu
/) omenie
www.dacoromanica.ro
25
DAN SIMONESCU
22
dar substantial, acest plan (procedeu neobisnuit in. cronicile noastre contemporane) : Voievodul ...cheama de prin pesterile muntilor <inapoi >
in cimpia tarii pe locuitorii ra'masi < in tara > jalnic risipiti, reface colibele
distruse in tot local i terenurile devastate ale mosiilor si imparte semintele
necesare cultivarii pamintului, in masura in care putea fi cultivat. Cdci
toate grinarele fusesera pradate, bucatele si vinul ridicate si risipite de
dusmanii ce cutreerau cea mai mare parte a tarii, iar toate cele necesare
hranei si semAnaturilor, aduse din locurile de munte si din Transilvania
vecing, se vindeau cu preturi destul de scumpe. i chiar Moldova insasi
stoarsa de razboaiele sale nu-si acoperea niei nevoile sale. Pe linga toate
acestea, comertul obisnuit cu Turcia fusese parasit cu totul, din cauza
inlauntrul Orli, spre a-I doborl prin viclenii i urzcli grozave, atitind la
ea i pe romini" 3. Mai sint amintiti, dar favorabil, boierii Manta (ban)
si Farca (aga), primul credincios supus al lui Mihai si primit in favoarea"
domnitorului, al doilea capitan de oaste bine intentionat in actiunile lui
vitejesti, dar tradat de doua straji romine" platite in bani bu,ni (despre
amindoi vezi tExtul, p. 75 si 76).
Aceste putine stiri si aprecieri despre boierime, sint explicabile
pentru un croniear strain, independent de interesele de clasa ale feudalilor
romini ; tfrile sint luate de Walther din informatii si izvoare interne, care
amintese i despre tradarea batrinilor boieri si despre infringerea lui
Farcas la Vidin 4.
op. cit., p. 72, nota 2, identified pe acest Dumitru cu Dumitru Dudescu. Vezi argument nou In
sprijinul id entificdrii, la I. C. Filitti, Recenzii si note critice la lucrarile altora, Buc., 1937, p. 57.
a Ibidem, p. 86.
3 Ibidem, p. 74-75. Cum se vede din citat, Walther nu spune nimic cu privire la
www.dacoromanica.ro
23
29
Propriu lui Walther mai este modul retoric si bombastic de exprimare a acestor opinii, insusiri stilistiee obisnuite in cronieile strgine.
Gindirea sociaTh i politicg a autorului pgtrunde mai adine in eauzele
faptelor povestite ; prin aceastg particularitate cronica li Walther se infdtiseazg nu ca o insirare cronologicg, de fapte, ci ca o lucrare pusg in slujba
unei idei : solidaritatea popoarelor crestine impotriva invaziunii turcesti.
Ideea aceasta nu este insg, singura care indrumeazg pe autor, ci ea este sustinutg de o explicatie de ordin economic.
La sfirsitul secolului al XVI-lea turcii ajunseserg In stgpinirea unor
intinse posesiuni din Africa, Asia si Europa. Boggtiile imense ale tgrilor
faptelor istorice din vremea lui Mihai Viteazul iese in evidentg in cronica
lui Walther ; acesta exp1ic astfel cauza pentru care sultanul Murad al
III-lea a pornit rgzboi impotriva razvfatitilor Mihai, Sigismund 0 Aron :
sultanul, deci hotgri, spre a preveni i alte pagube mai mari pentru impgratie, 0, nu le mai sufere nicidecum mai departe i supgrindu-se ru ca,
au lipsit chiar aproviziongrile alimentare din Transilvania si din grinarul
celor doug tgri rominesti, < aproviziongri> atit de folositoare, dar i absolut
eg, Poarta pierdea pe an, numai de la Mihai, cam o tong, de aur, 20 000 de
oi, 2000 de cai, 10 000 de masuri mari de griu, tot atita orz, i pe lingg
acestea, mult unt, miere si nu < dgdeau> mai putin i cei doi voievozi vecini
< Sigismund si Aron, de care acum sultanul> era lipsit". Aceeasi pgrere o
repetg cronicarul i cu alt prilej : incetarea pltii tributurilor din partea
Tgrii Rominesti, Moldovei i Transilvaniei impiedica pe turci la ducerea
mai departe a ralzboiului impotriva ungurilor i germanilor" i repag apoi
si cealaltg, piedieg provenia din lipsa grinarelor de aprovizionare 3.
Importanta pe care o acordg autorul problemelor economice se mai
constafg si din frecventa stirilor pe care le dg, despre tirgovetii oraselor 41
1 Istoria modernd, vol. I, 1640-1789. Sub redactia prof. B. F. Porsnev, S. D. Skazkin
si V. V. Biriucovici, Buc., 1954, P. 439. Vezi si mai sus, p. 7, n. 1.
2 B. Walther, op. cit., p. 70.
3 Ibidem, p. 68 i 76.
4 Vezi mai sus, p. 24 27 : Informatii de ordin geografic...".
www.dacoromanica.ro
30
DAN SIMONESCU
24
1597 a scris eea mai mare parte a ei (vezi p. 18, pentru paginile acestei pdrti)
sub influenta rolului sau oficial de membru al soliei polone, de intermediar
pentru o pace intre Mihai i turci. In aceasta parte, Walther ne arata, cum
am vazut, buna lui primire in cercurile turcesti la Constantinopol si insista
asupra tratativelor de pace dintre Mihai i turei, duse intre lunile iunie
decembrie ale anului 1597. Dar, pentru a nu, se descoperi ca atasat al
cauzei polone, el inregistreaza, dupa izvoarele interne, sirul de lupte
vitejesti purtate de Mihai impotriva turcilor pina pe la sfirsitul anului 1596.
Cealalta pal te a cronicii (p. 58-60 eu introducerea catre nobilii silezieni care 1-au ajutat la imprimarea operei, i p. 94-95 cu cele 27 rinduri
de incheiere) a fost scris In primele zile ale lui noic mbrie 1599 (autorul dateaza in chiar ziva sfintului Mihail"), dud hotarise sA clea la tipar eronica sa.
in acest pasaj integrarea in. Liga sfintd, prin trimisul reverend papal
Cornelius de Nona, a lui Sigismund Bthory si a lui Aron Voda. Cind.
www.dacoromanica.ro
25
31
conditii mwteriale, sociale i intelectuale decit acelea ale Orli noastre din
secolul al XVI-lea, oglindeste o mentalitate i o pozitie distinef&de ceea ce
3 Ibidem.
4 Ibidem, p. 94.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
32
26
drept, dar cu o virtute ea a focului" (textul, p. 74). Aceastg putin obisnuitg comparatie este inspiratg autorului dintr-un pasaj al bestiariilor
medievale (care, dupg cum se stie, decurg in cea mai mare masurg din
physiologus), uncle se sustine c leul neinvins se teme totusi de cintecul
cocosului si de puterea focului. In bestiarii se dg explicatia crt cocosul
participg la virtutea focului p de aceea poate invinge pe cel mai tare
dintre animale.
Analiza interna, a cronicii, intreprinsg ping acum, ne duce la urmgtoarele concluzii : la putinele sari of iciale (brevem quendam . ..approbatum
contextum) primite In sons de la logofgtul cancelariei domnesti (Teodosie
www.dacoromanica.ro
27
33
folosit mai tirziu ca scriitor de curte, redactor in limbi strAine (in special
in latineste), la cancelaria atit de activa' a iui Mihai. Documentele vremii
ni-1 arat apoi ca sol priceput al domnitorulu.i Mihai la impgratul Rudoli 1,
la arhiducele Maximilian 2 Nu trebuie sg punem la indoiald a P. Armeanu,1
99, W 61).
5) Primele lupte ale lui Mihai cii tatarii au loc la erpatesti (Walther ;
....
c, 2920
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
34
28
1.
Mihai (W 62).
Dach Albert Kiraly l ai lui ar fi stat alilturi de Mihai" i ar fi luptat, n-ar mai fi
fost nevoie ca Sigismund s treacd multi/
la noi ; fortele lui Mihai i Kirly ar fi
fost suficiente pentru Infringerea turcilor
(A 104).
5.
Comparind cele doud eronici Intre ele, mai rezult i alte constatdri.
B. Walther face o prezentare mai ampld a evenimentelor decit Petru Arwww.dacoromanica.ro
29
35
.-
(ff 63 61).
2) Prin dec. 1594, ian. febr. 1595, pe cind Mihai se intorsese la,
Bucuresti, atacurile impotriva tuxcilor sint conduse de Albert Kirly,
care, en osti maghiare, romine i c6z6cesti, arde cet6tile Sistov (Wistowa),
Farcas, la Vidin, din canza tradarii a doi romini care 1-an am6git CI turcii
18) Vicleana propunere de pace cu. turcii, din partea hanului tatarese
Gherei, in schimbul a citorva mii de galbeni dati lui de Mihai si en conditia
1 Personaj identificat istoricote de Andrei Veress (Campania crolinilor in contra Ira
Sinan .Pa$a din 1595, Buc., 1924, p. 19), Ioan Wayer, aventurier rdzboinic, conducea vrea 3 000
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
36
sint luate de Walther din cronica oficiala interna, celelalte sint 'mice
tli ele fac ca cronica lui Walther sa capete o importanta i mai mare.
In schimb, i notele lui Petru Armeanul folosite de Szamoskzy
dau citeva tiri care nu se gasesc in cronica lui Walther :
1) Intimidarea calaulu,i beat, in momentele premergatoare executarii
lui Mihai ; boierii roaga pe Alexandru cel Rau 85, ierte pe Mihai (A 99)1.
2) In drum spre Tarigrad, pentru a lua tronul tarii, Mihai ascunde
pe sotia lui intre femei de la tail, iar pe Patracu, fiul sail,. Intre tigani
(A 99).
lui Mihai, rachierita mama lui Mihai i despre tatal lui Mihai, Patracu
voda' (A 100-101) 2.
6) Mihai promite 70 000 galbeni sultanului, dar nu-i da, (A 101).
7) Emirul, mijlocitor al pacii intre turci i Mihai, este gazduit in
casa lui Dan vistierul (A 101).
8) Sultanul propune lui Mihai sa cucereasca Transilvania cu ajutorul
armat al turcilor (A 102).
9) Ferhat pap dus cu, vorba de Mihai i pedepsirea lui de sultan
prin sugrumare (A 103-104).
justifice purtarea lui fata de Aron voda i Moldova, iulie 1596 (A 106-107).
www.dacoromanica.ro
31
37
cd-
(W 64 65).
3. Primul atac Impotriva turcilor aflati In
Tara Romineasca este asa de fulgerator
crud, ca-i ucide Mud la unul" (W 65).
4. Relatarea larga asupra victoritlor lui
Mihai Impotriva tatarilor, la Serpatesti Bi
Stanesti (NV 69-70).
5. Insist sus-numilii comandanti < turci >
Incercaserd puterea eroicei trupe a domnului
<Mihai>" (W 70).
6. Largil relatare despre luptele de la Rusciuc, Incercarile nereusite ale lui Bogdan, ca
Romlnesti (W 74).
Luptele lui Mihai V iteazul povestite de el Insusi, Sibiu, 1926 (Biblioteca poporala a Asociatiunii",
P. 7-26 ; dupa aceasta pagina raportul continua cu stiri pentru anii 1598-1600, care nu mai
corespund cronicii lui Walther).
2 Raportul, ed. cit., p. 13 are o lacuna de clteva rinduri, care se gasese !ma In ed. italiana
din Archivio storico italiano, 1925, p. 285 Quasi nell'isstesso... di turchi .".
www.dacoromanica.ro
38
DAN SIMONESCU
32
pe seurt i romInete de Teodosie Rudeanu. Walther a mai folosit i inf ormatii de la Petru Grigorovici Armeanul, ceea ce s-a demonstrat in para-
vite, s-a inceput scrierea unei cronici despre luptele purtate de Mihai
cd, in plus de ce afirmd Crciun, Intre cele cloud expuneri istorice slut numeroase analogii
identitilti de exprimare; Crdciun le-a reprodus cursive (vezi p. 27-33).
www.dacoromanica.ro
si
33
31
scrisg, in. limba roming, de logotkul culla < Teodosie Rudeanu >, citit apoi
de domnitorul insusi, care o aproba" ca cronicg, oficialg,.
3. Cronica s-a scris In etape, paralel cu desfsurarea evenimentelor.
Din analiza interng, a celor trei izvoare (A, R, W) i din studiul lor cornparativ, reiese cg, prima redactare a cronicii se oprea la evenimentele de la
sfirsitul amilui 1597 (continuate i la inceputul anului 1598): propunerile
de pace fgeute de turd lui Mihai Viteazul. In aceasth redactie a cunoscut
cronica B. Walther in a doua jumatate a anului 1597.
5. Nu avem informatii docurnentare cu privire la continuarea redactarii cronicii oficiale, Inceputg, de Teodosie, i pentru evenimentele anilor
1599 1601 (8 august, data uciderii eroului Mihai). Este ins6 cert cg, raportul
lui Mihai cg,tre ducele toscan Cosimo, pentru tiri1e oct. 1598 sfirsitul
anului 1600, nu mai prezintg, analogii, necum identiati, cu, insemngaile
lui Petru Armeanul, asa cum au intrat ele in cronica lui Szamoskzy 2
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
40
34
Mihai, raport
Walther
(1597 1599)
(1600)
P. Grigorovici Armeanul
(1597, 1600)
W. Bethlen
(c. 1584-1600)
N. Istvnfy
(1622)
Mihai Vodd]. Dupd cum se tie 3, ea este scrisd in 1312 versuri. Autorul
marturisete in ultimele versuri ale poemei sale, & a compus-o in Transilvania, hi cetatea Bistriii, unde stam inchis i scriam noaptea la lumina
stelelor" 4. S-a ardtat c afirmatia autorului, cd a compus-o in zilele de
1 Pannoni Historiarum de rebus Ungaricis libri, Kln (Colonia), 1622 si alte ed. ulterioare
2 Transulvaniae .Historiarum Pannonico-Dacicarum libri, Keresd, <1664-1690> 0 alte
ediiii ulterioare.
3 D. Russo, Poema lui Stavrinos, in Studii istorice greco-rorntne, vol. I, Buc., 1939,
p. 114 121 (cu bibliografia respectiva).
4 Doi cintarefi greci ai lui Mihai V iteazul : Stavrinos si Palamed. Traduceri republicate
adnotate de N. I.Simache si Tr. Cristescu (f. 1) 1943, P. 50 ; folgsind aceast ediie, trom cita-o
prescurtat Stavrinos (trad. din 1862 a lui I. C. Massim) i Palamed (trad. lui 0. Tafrali, din 1906).
91
www.dacoromanica.ro
35
41
pre toti" (Stavrinos, 20, 23) ; turcii inotau in tina, la Calugareni, ea niste
porci" (Stavrinos, 25). Dupg metoda istoriografilor antici greci si romani,
Stavrinos inventa discursuri si dialoguri intregi puse in gu,ra capeteniilor :
discursul nobililor eroi greei (ibidem, 23), al sultanului catre Sinan pasa
(ibidem, 24), dialogurile dintre Mohamed-bei si Mihnea Tureitul (ibidem, 26),
Dan vistierul si Kirdly Albert (ibidem, 26, 27), Mihai si Sigismund (ibidem, 28),
sultanul Mohamet si pasa Ibrahim (ibidem, 31-32) etc. Asemenea procedee stilistice nu se gasese in cronica lui B. Walther.
Comparind continutul poemei lui Stavrinos cu acela al cronicii
lui Walther, gasim de asemenea multe deosebiri. Tatarii, cam 80 000 ostasi,
au fost biruiti <in iarna 1594-1595 > crunt, dar nu de Mihai, ci de 300
flaei" greci, care s-au aprins de vitejie din amintirea vechiului eroism
elin si de ambitia sa nu fie rusinati de romini (Stavrinos, 23).
Stavrinos (p. 26) infatiseaza tradarea lui Dan vistierul in timpul
luptei de la Calugareni, ca un indemn din partea lui Mihnea Turcitul,
fostul domnitor (1585-1591), adneindu-1 in seena ca lin al treilea pretendent
in vreme ce Walther aminteste numai pe Bogdan si tefan
3,
(Surdul).
4.
1 D. Russo, op. cit., p. 101-156, cap. Poeme grecesti lntru slava lui Mihai Viteazul"2 Stavrinos, 23, Palamed, 60.
3 Docuntente despre intentiile lui Mihnea de a-si recdpdta tronul, vezi Hurznuzaki-Iorga,
XIV1, p. 101 i urm.
4 Cu privire la precizarea locului citez urmatoarele : Cetatea MAldistea cdtre rdsdrit
de comuna Stoienesti, cldditd In valuri de pdmint ce se disting bine pe un platou al piscului
Busnitei, a fost o cetate de aprare, ridicatd in septembrie 1595 de voievodul Mihai" (Ghid
istoric al orasului Cimpulung, manuscris la Muzeul raional Chnpulung-Muscel).
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
-42
36
Despre wi atac miselesc al lui Ha-viz pap, dupg ce acesta Ii propusese pacea in numele sultanului, c ei doi autori scriu complet deosebit
(rezum) :
Staurinos, 30 : Afis pap are tabara la Nicopole : 16.000 ostasi si 32 tunuri. Propune pace
lui Mihai, dar acesta cunosclndu-i gindul
Walther, 91 : Sangeacul Nicopolei, prin nolembrie 1596, trimite daruri scumpe (vesminte
de matase l samur, 10 cai cu ei de argint)
*Stavrinos (rezum) :
Aceleasi cauze
i necinstirea silnica a femeilor lipsite de aparare, violentele exercitate
Idem (W 83 84).
Ahmed pap tmpreunacu Caraiman pasa, dar omile Write despre propunerile de pace. Hafiz abia
-scapa, jar Caraiman este ucis (Luptele lui Mihai Viteazul povestite de el Insult, p. 22-23). Petru
Armeanul (prin Szamoskzy, ed. cit., 111-112) se apropie de povestirea lui Mihai lnsusi : uciderea lui Caraiman, omiterea stirilor despre pace, miscari de eliberare ale crestinilor din Balcani,
dar cunoaste si pe conducatorul lor, aga Leca ; de asemenea, In plus, nu fixeaza ca an al faptelor
1598. Relatiunea lui Petru Armeanul, confruntata cu alte izvoare, este cea mai veridica
Iorga, Istoria lui Mihai Vileazul, vol. I, Buc., 1935, p. 276-280).
.(N.
www.dacoromanica.ro
-37
Darurile poruncite lui Ibrahim pasa de sultan, pentru Mihai, chid Ii propune Incheierea
pAcii : 20 caftane In fir de aur, 3 cai impArAtesti, sabie, surguci In aur (Stavrinos, 32-33).
43
La 20 iulie <1597> ceausul Hali Masar propune lui Mihai conditiile pAcii i daruri : 1 cal
cu strAlucit aparat (tachn), sabie i buzdugan
(W 93-94).
c0A6p.ouc
[Istoria oiprinzind toate faptele, vitejiile i r/zboaiele prea strhicitului Mihai vod], pe cind se afla slujitor la curtea cneazuhii din Ostrog
(regiune din Ucraina), Constantin Vasile ; isi dateazA, opera ca terminatA
la 15 dec. 1607. Desi contemporan cu Mihai Viteazul, Palamed nu a locuit
in Tara RomineascA, n-a fost la curtea domnitorului romin. El a trebuit,
deci, sa-si ia informatiile cu privire la faptele de arme ale lui Mihai Viteazul
din alte surse. S-a dovedit ca, aceastA surs5, a fost poema lui Stavrinos ;
din poema acestuia a imprumutat nu numai fondul i succesiunea eveni-
liii Palamed. Ultimele cercetki care au adincit legAturile lui Mihai Viteazul
cu Polonia 2 clan, posibilitatea s remarcgm citeva aspecte noi privitoare
la izvoarele narative de care ne ocupgm.
Palamed a fost in slujba nobilului ortodox din Ostrog, cneazul Constantin Vasile ; probabil, era secretarul i interpretul de limbi strine la
curtea acestui feudal de pe teritoriul regatului Poloniei. Traditia ortodox/
a sustinut-o cneazul Vasile in mijlocul catolicismului polon in mod permanent si sub diferite forme. Astfel, el este sustingtorul unei culturi orto-
doxe la curtea sa, al c/rei rod concret a fost imprimarea bibliei in limba
slav/, in 1581, care a servit apoi ca model tip/riturilor bibliei ulterioare
1 D. Russo, op. cit., p. 149, unde se citeazA i versurile respective ; pentru toate datele
bio-bibliografice referitoare la Palamed l poema sa, vezi p. 145-151.
2 P. P. Parriaitescu, Mihai V iteazul, Buc., 1936. Idem, Documente privitoare la istoria
Mihai V iteazul, Buc., 1938.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
44
38
tarul, biblia cneazului Vasile din 1581 este folosit5 i citata astfel : de aceasta carte a legii vechi
noi rumlnii foarte sintem lipsiti ; drept acia, alAturind izvodul slovenesc, carele au fost tiparit
In Rusiia cea MicA, in cetatea Ostrovului..." (Ms. 4389 din Biblioteca Academia R.P.R., f. lv,
r. 5-8).
2 P. P. Panaitescu, DocuMente privitoare Ia ist. lui Mihai Viteazul, p. 14 27, doe. dintre
15 iulie 1595-25 aug. 1596 altre fruntasi poloni, prin care Mihai Ii cheamd la lupta 1mpotriva
turcilor i tAtarilor. Vezi si coleala Hurmuzaki, supl. II i a cu documente polono-romine publicate
de Ion Bogdan. I. Corfus, Mihai Viteazul ;i polonii. Cu documente inedite ;i anexe, Buc., 1938,
p. 114-130 (legAturile lui Mihai cu lumea ortodoxa), dar In special p. 119-125 (legaturile cu.
Constantin din Ostrog).
5 Stavrinos, 23, P. P. Panaitescu, op. cit., p. 52 si urm. arath cA Dimitrie Rally, mitropolitul Tirnavei i unul din cApetenlile crestinilor rasculati din Balcani, a ajuns pind la curtea
cneazului Vasile din Ostrog. Despre D. Rally si alti rbsculati din sudul Duri5rii, vezi N. lorga,
Istoria lui Mihai Viteazul, vol. I Buc., 1935 p. 240-241 ; acelasi, Byzance apres Byzance, Buc.,
1935, p. 148-151.
6 Palamed, 62.
7 lbidem.
8 Ibidem, 65
66.
www.dacoromanica.ro
39
45
Istoria lui Mihai vothi, iiiul lui Piltraseo vodii" este independent
de eroniea lui Walther. Problema raportului dintre cronica lui Walther
si fragmentul intitulat De aicea se incpe istoria lui Mihai vodg, fiiul
lui Pgtrasco vodg, carele au fgcut multe rzboaie cu, turcii pentru crestingtate, precum de aicea inainte se arata" 3 fragment intercalat in
opera anonimg atribuit lui Stoica Ludeseu Tstoria Tgrii Rominesti de
cind au descglecat rominii" 4 este deosebit de importantg. Studiul cornparativ care urmeazg va trebui s hotgrascg intre urmgtoarele teze emise
ping acum : nu existg intre cele doug lucthri (cronica domneascg" a lui
Mihai Viteazul i fragmentul respectiv din anonimul cantacuzinesc"
n. n.) altg asemanare decit a subiectului" i teza opusg : Cronica domniei lui Mihai Viteazul, intercalatg in compilatia lui Stoica Ludescu, este
dar dupg cum se pare o copie alterath dupg cronica scrisg la curtea
lui Mihai Viteazul" 6 Trebuie sg atrag atentia, insg, c ambii savanti
1 Doi cintdreti greci ai lui Mihai Viteazul: Stavrinos i Palamed, 1943, p. 76, nota 2 a
editorilor N. I. Simache i Tr. Cristescu, care au i aratat In notele editiei informatiile In plus
ale lui Palamed, fata de Stavrinos.
2 Palamed, 74 75.
3 Magazin istoric pentru Dacia, IV (1847), p. 277-301 ; dar, din aceste pagini, cornune
cu Intinderea cronicii lui Walther sInt numai p. 277-288. Voi prescurta : Magazin.
4 Folosim editia lui N. Balcescu din 1847. Inst. de istorie al Acad. R.P.R. are sub tipar
editia critica a acestei cronici.
5 N. Iorga, Cronicele muntene. Intliul rnemoriu. Cronicele din secolul al XV II-lea, Buc.,
1899, p. 10. Daca Walther nu seamana cu fragmentul din anonimul cantacuzinesc este logic ca
acesta sa nu semene nici cu naratiunile Inrudite cu Walther, adica nici cu Insemnarile lui Petru
Armeanul i nici cu raportul lui Mihai Viteazul din 1600.
8 N. Cartojan, Istoria literaturii routine vechi, vol. I, Buc., 1940, p. 88.
www.dacoromanica.ro
46
DAN SIMONESCU
40,
romini citai, cind vorbese cii atita siguranta de continutul eronicii ofi-
eiale a domniei lui Mikai Viteazul, fac o confuzie, pentru ca," ei vorbese in
realitate de cronica lui Walther. Am aratat mai sus (p. 14-32), ca, cronica
3. Mihai este fiul lui Patrascu voda (Magazin, IV, 277, in titlu
W 61, cii amanunte, in text).
istoriografic.
2 Magazin, IV, 277 ; o singurti grupa de manuscrise dintre numeroasele care au transmis
asa-zisul letopiset cantacuzinesc, omite din titlu ideea sacrificiului pentru crestindtate : De
aicea incepem a scrie istoria de vitejiile lui Mihail voievod cel Viteaz" ; la fel In titlurile poemelor-
grecesti. Grupa respectiva de manuscrise ( =0) este compusa din urmatoarele numere: 269,
1322, 1713, 2631, 4649 (din Bibl.Acad. R.P.R.) ; ms. Gh. Kirileanu (Piatra Neamt), ms. din Muzeul
regional Turnu Severin, ms. II, 25 din Bibl. centrald M. Eminescu a Universittitii Alex. Ioan
Cuza" din Iasi. Dintre ele s-a publicat nr. 4649 de Stoica Nicolaescu, in Revista pentru istorie,
arclzeologie si lilologie, XI (1910), partea I, p. 97 186, part ea II, p. 347 355 ; fragmentul despre
Mihai Viteazul, la p. 125-136.
Pentru studiul manuscriselor care au transmis letopisetul anonirnului cantacuzinese
si siglele familiilor respective, am folosit rezultatul cercetarilor intreprinse de colectivul Cronici"
al Institutului de ist. al Acad. R.P.R. cu privire la aceasta opera.
3 Vezi mai sus, p. 41, nota 4.
www.dacoromanica.ro
41
47
toat tare si hotarlril s scape tam de asuprirea turcilor, prin ridicarea sabiei (277).
Rad,
1 N. Billcescu transcrie dupd manuscris gresit Bator Sigmon" In loc de Batlir Jicmon".
N. Iorga, Cronici muntene, p. 11, bazat pe aceasta greseald, trage concluzia cd autorul fragmen-
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
48
si
280).
42
Exclude : moartea lui Mustafa si arderea cetiltilor. In plus : Bogdan abia scapa insotlt de
100 oameni (dupa altii 20) ; multe amanunte
despre viata desfrfnata la Tarigrad a lui Bogdan Sasul ; Incercarile spionilor lui Ieremia Movihi de a-I pierde pe Bogdan Sasul (W 70-72).
Trupe maghiare, romine i cazaci sub co-
Lipseste.
(282
283).
www.dacoromanica.ro
43
49
se
fntoarce In tam lui, hilnd 50 tunuri ; despartirea de Mihai In buni termeni. 0 data cu el
pleaca si viteazul Ion Wiher, cu caldretii lui
silezieni. Bilantul razboiului : tara pradata si
20 000 robi ridicati de turd din rIndul crestinilor (W 84 85).
Lipseste.
Lipseste.
Tirgovistei
1596) (284
285).
18. Lupte sIngeroase /titre unguri (Sigismund) si Mari, la Timisoara, triumffnd Si-
Lipseste.
gismund (285).
Lipseste.
Lipseste.
Lipseste.
Lipseste.
se retrag (287-288).
23. Prin mijlocirea Sangeacului Nicopolei,
4 c. 2926
www.dacoromanica.ro
50
DAN SIMONESCU
44
Rudeanu. Aceasta, cum am aratat mai sus (p. 39) a fost mai mult o
Autorul Istoriei lui Mihai vod, fiinl lui Patrasco Voda". Cereetarea
comparativa a izvoarelor narative referitoare la domnia lui Mihai Viteazul
este In masura sa aduca unele precizari cu privire si la problema autorului
emis pina acum doua pareri : una, a istoriei literare, sustinuta, de N. eartojan, care socoteste ca cronica datoreste ceva si lui Teodosie Rudeanu,
www.dacoromanica.ro
45
51
faptelor si ca si-a scris naratiunea curind dupa' moartea lui Mihai Viteazul.
(Magazin, IV, 279) ; Mihai voila deaca prinse de veste < de arestarea liii
Aron Vocid> foarte se intristd" (p. 281) ; in vadul Cdlugdrenilor si fu
razboi foarte mare, la avgust 13, de dimineata pin-in seara si mult singe
se vdrsd cit si apa era amestecata cu singe" (p. 282) ; retragerea la Stole-
nesti fu hotarita preste noapte", prin svat cu toti boiarii" (p. 283) ;
aga Farca trece Dundrea pre la Zdegla" (p. 285) ; in lupta de pe sesul
Vidinului, oastea lui Mihai e infrinta, de-abia scapara citi furl cdlari
printr-insii, insd putinei, iar pedestrasii pierird cu totul" (p. 286) etc.
Fapta este cunoscuta, dar in cronicd se atribuie gresit liii Preda, in loc
de Stroe Buzescu. Insi inscriptia mormintului lui Stroe, scrisa de vaduva
Sima stolniceasa, adevereste cd, sotul ei se rani la obraz i preste 3 sdptdmini se timpld moartea, in luna lui octomvrie 2 zile, leat 7110 si nu fu
pe voia ciinilor de tatari" 3.
1 V MN lui Mihai V iteazul povestild de un om din acele limpuri, Vdlenii de Munte, 1908
(Bibl. Ligii Gulturale nr. 1). La sfirsit (p. 70), editorul scrie Aceast povestire a Ricut-o un
credincios al fratilor Buzesti, al cdrui nume nu se s tie". Din f aptele strdbunilor. Povestiri ale cro-
nicarilor, ed. a Il-a, Buc., 1923, P. 140-171, cu mentiunea : Din cronica Buzestilor".
2 Magazin, IV, p. 304.
8 N. Iorga, Inscripfii din bisericile Bomtniei, vol. I, 13uc., 1905, p. 169-171. Greseala cronicii romlne, cu Preda In loc de Stroe, s-a transmis la Filstich (traducdtorul In nemteste al corpusului de cronici romlnesti In sec. al XVIII-Iea) ; de la acesta a trecut la Engel si de aici la Sincai. Gr.
Tocilescu, V iafa lui Preda, Battu i Stroe Buzescu,InFoaia Socildfii Romtnismul, I (1870), p. 410.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
52
46
(p. 302) 3.
www.dacoromanica.ro
47
53
invoca motival c cei doi boieri au ocupat, pe rind, aceste dregatorii, pentru c ele sint dregatorii mici, pe care le-au ocupat numai la
inceputul carierii lor politice : Radu a fost comis intre 1585-1593, deci
inaintea domniei lui Mihai 3, in timp ce boieria lui importanta, ultima
(1594-1600), in care a fost socotit si prim sfetnic al lui Mihai, a fost
de clucer 4. De asemenea Preda, trebuia numit consecvent cu dregatoria
lui cea mare de vel-postelnic 6, iar nu ca stolnic 6 si spatar 7. Marii boieri
1 Stirea nr. 15 face parte din domnia lui Simion MovilS, iar nu din cronica domniei lui
Mihai Viteazul.
2 Ciro Spontoni, Ilistoria della Transilvania, Venetia, 1638, p. 209, descriind lupta cnnceniI dintre tiltar i Stroe Buzescu (1602), scrie despre acesta i neamul lui lo Stroia lin de
Principali Boiari Valachi, avido e disioso di gloria".
4 Ibidem, VI, 196, 200, 202, 207, 213, 232-232, 246, 291, 356, 378 (intre anii 1595-1600).
5 Ibidern, VI, 159, 176-177, 179, 182, 184, 186, 188, 193 -194, 196, 198-200, 202-205
www.dacoromanica.ro
DAN S I MONESCU
54
48
rii mart, si mici si s sf cituird cum vor face sa-si izbaveasca, Vara din miinile piginilor. i daca, vazura c intr-alt chip nu <se > va putea mintu,i da ei, zisera numai cu barbatiia saradice sabie asupra vrasmasilor. Deci socoti Mihai vod5, ..."
Prin urmare exista' in traditia unora din manuscrise 3 i versiunea c Mitiativa primei hotariri de a merge imp otriva turcilor i pentru, crestinatate a
avut-o Mihai, iar nu boierii ; Mihai i-a convocat pe acestia in sfat, asa cum
spune i cronica oficiala, a lui Teodosie Rudeanu i dup5, ea, Walther.
Istoriia lui Mihai voda, fiiul lui Patrasco voda" intercalata in leto-
3 Ms. 91 Cluj este o copie de la inceputul sec. al XVIII-lea (o nota de la f. 46 este datatA
1747) dup un ms. rnai vechi ; face parte din familia de msse G, care omite Viata lui Nifon"
din letopiset. Cuprinde f. 2-46, anonimul cantacuzinesc, fragment de la descrierea bisericii
din Ctmpulung Oita inclusiv sflritul domniei lui Alexandru Ilia ; f. 46 v-240 v, Istoriile de
Radu Popescu, fragment de la domnia lui Leon vodd pind la sfintirea bisericii VAcdreti (1724).
www.dacoromanica.ro
49
55
vania a supra faptelor de arme ale lui Mihai. De aceea autorii straini au
amintit deseori in naratiunile Mr, ca eroi in lupte, cu precadere, comandanti de osti straini. Walther, de ex. citeaza pe Kiraly Albert (maghiar),
Cocea (cazac), Ioan Wiher (silezian). Faptele acestora sint scoase in relief
foarte des, in timp ce trece sub tacere numele comandantilor de osti romini.
lui Kiraly Albert si Horvath Mihai, ca si de ale Buzestilor, Radu CaM< m > fi-
lui se rasfring toate cu bucurie, dupg izbinda, sau cn tristete, dupa necazuri. Marile eforturi ale domnitorului sint urmate de citeva zile de odihna,
la curtea lui din Tirgoviste, clipe pe care domnitorul si le acorda cu. economic. Toate aceste momente sint evidentiate de autorul cronicii, ea unul
care a participat la ele i le-a insemnat paralel cu desfkurarea bor.
EDITHLE CRONICH LUI BALTASAR WALTHER
autorului ca, razboiul sfint" (1592-1606) s-a dus sub dominarea materiall
si militara a impaiatului german Mihai Viteazul, Sigismund Bthory,
i altii fiind numai executanti.
In GOrlitz existau preocupari cu privire la popoarele mici din sudestul euxopean i expansiunea militara otomana era privita ca un pericol
apropiat si de partile mai nordice : Polonia, Silezia. Asa de exemplu,
chiar in 1599, anu,l tiprinii cronicii despre Mihai, domnul Tarii Rominesti, se imprima tot la Grlitz lucrarea Index chronologicus, alcatuita
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
56
50
p. 1 52 (textul latin i traducerea lui in romineste), p. 53-54 (reproducerea notelor marginale ale cronicii), p. 55 74 (notele editorului
si Tara Romineasca.
2 Despre Reusner, vezi mai jos, nota 7.
3 Vezi titlul Intreg al operei mai jos, p. 58.
4 A. Papiu Ilarian, op. cit., p. XIV XV, desi Iran spune Ca nimeni pin-acurn nu ne
stiu spune" ceva despre viata lui Walther, totusi imediat dupa aceasta inforrnatie, urmeaza
ipoteza ca este cunoscutul chimist si doctor In medicina, nascut la Gross-Glogau (Silezia) si
mort la Paris ; face din Walther un prieten si adept al teozofului mistic german Jacob Bhme
(1575-1624) si gaseste ca chiar i In opera sa despre Mihai se afla vorbe i fraze ce ar putea
slI para cuiva a fi bohmistice". Noi n-am Implirtasit nimic din aceasta ipoteza, ci ne-am limilat
la analiza elementelor autobiografice din cronica (vezi mai sus, p. 14 18).
5 Descrie rara editie din GOrlitz astfel : in 40, cu litera i hirtie destul de bune, erori de
tipar de ajuns, fara paginatiune, are foi 20. Pre foaia titulara <de titlu> se afld o stampa TA:Hata
In lemn, fSrS vreun merit de arta". Apoi aratd ea In editie a respectat greselile de tipar ale origi-
a procurat In anul 1958 o fotocopie dupa un exemplar complet din Viena, care ne-a folosit mult
7 Niiscut la Lemberg In 1545, snort la Jena, 1602. Jurisconsult si profesor de drept la Augsburg, Strassburg si Jena. A publicat In 1593 un volum de poezii religioase i politice. In legatura
cu turcii, N. Reusner a publicat : De bello turcico selectissimae et consultationes variorum
nopoli usque ad hanc aetatem nostram bello militiaq<ue> gestarum. Exegeses sive narrationes illustres
www.dacoromanica.ro
51
57
tat : Brevis rerum a Michaele Moldaviael Transalpinae sive Walachiae Palatino Michaele gestarum descriptio, auctore Baldassare Walthero.
Comparind cele doug ediii, observam c editorul Reusner a inlaturat
2.
. . (Francfurt). Biblioteca Institutului de istorie al Academiei R.P.R. are o editie cu titlu,l aceleia din
www.dacoromanica.ro
Prea strAlucitul, prea mAritul i prea viteazul conducAtor de oaste, Impotriva dustnanilor patriei sale si ai crestinAtAti.
AclunatA Intocmai la curtea lui din Tirgoviste, prin munca i strAduinta lui Baltazar
Walther cel tin5r silezianul.
GORLITZ. Tipografia lui loan Rhamba, 1599.
SORAV SI M. BART0LOMEU.50LTUZUL
PREA VESTITUL MATEMATICIAN, PREA
VREDNICILOR CONSILIERI AI CETATII
Prudentiss. Viri, Patroni observandi, tot tantisque evictis, divina adjutus tutela, periculis,
afflictissimarn Walachiam turn Musulmannorum libidini injuriisque impune prostitutam,
turn Tatarorum subinde transeuntium rapinis
expositam. Michael Palatinus avitae restituere libertati, et sacrum simul juvare bellum
Nobili, prea luminati i prea Intelepti barbati, patroni respectati, am aflat din mai multe
scrieri ale unor bArbati 1i militari vestiti cu ce
InflAcArare de inimd neinfrInta voievodul
Inlocuim In traducere cuvintele originalului :Moldaviae Transalpinae", care, dupa obiceiul polon, lnsemna Tara Romlneasea". Vezi i titlul de la pagina 60.
www.dacoromanica.ro
59
si vrednici
de crezare. Inainte
de tipografii). Si invocitnd slabiciunea <talentului meu> doream <s aflu> un scriitor mai
presuS de altii pentru descrierea unor virtuti
0 fapte atit de mari. Nici nu socoteam ca
lucrarea
sd fie data la tipar, decit la Intoarcerea mea, cu ajutorul lui Hristos, la sus zisii
mareti i straluciti patroni, <lntoarcere> la
care ma gindeam si care era necesard pentru
anumite cuvinte, i dupa ce voi fi cules si
voi fi adaugat faptele mai Insemnate sSvlrlite pina atunci. Dar prietenii mei socotind
i prea
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
60
54
SCURTA. DESCRIERE
a faptelor savIrsite de
Mihai, domnul Tarii Rominesti, prea strAlu citul i prea viteazul conducillor de osti impo
triva dusmanilor crestinStatii.
eft era ea
chica dleitur 1
cutezanta i continuau In voic filra a fi pcdepsill de cineva. In chipul acesta el le luase celor
supusi cu forta orice sperantl de a-si mai redstiga libertatea de odinioara. Decit doar pentru
acest fapt, care este conditia intImpl5rilor
omenesti, ca unor oarneni i chiar unor tari
www.dacoromanica.ro
55
61
si
gatire dinainte, ii iesea din gura blind i lutelept. Latindu-se faima lui precum i superioritatea virtutilor sale, si mostenite i proprii,
care acestea au ajuns de mai multe ori la ure-
ipsa natura dispositi dotes, suavem item prudentemque sine praemeditatione, quoties opus
1 Tara Romlneasca.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCIJ
62
5&
Wane
Mellitus
lachiae sive Moldawiae Transalpinae Pa taints 2 magnificis inauguratur ceremoniis : et oppressa penitusque
prostrata, imo vix aegerrime spirans Provinciae quondam florentissimae Respublica
latur 1
<Ioan> ar fi prenumele.
2 Corect : Palatinus.
www.dacoromanica.ro
57
63
Putin dupa aceasta, s-a Intimplat ca reverenclul Cornelius de Nona, canonic de Udria
si arhidiacon al d. Ieronim de Ripata la
Roma, trimis ca sol de papa Clement al
VIII-lea, la marele duce al Moscovei, sa' se
abata la Intoarcere pe la principele Transil-
nului comun i sa Incerce a-i convinge prin aducerea celor mai puternice argurnente ca i ei,
referret, eosdernque ratione Christianae professionis ex istis Tyrae sive Nestri, et Danubii
flurninum partibus sua adjungere auxilia gravissimis adductis rationibus, et quod praeter
alias gentes vIcinum Poloniae regnum idem
meditetur, persuadere conaretur : Ad ipsum
vero Walachiae Palatinum Michaelem propter
certas quasdarn causas non perveniret ; Quem
tamen praefatus Transylvaniae Dux iisdem
ferme rationibus sibi devincire, quibus ipse
erat perrnotus, annititur. Universa enim dubia
quae ad iustam tardius assentiendi haesitationern facere videbantur, variis modis gravissirne diluuntur : augescens in dies Turcarum
www.dacoromanica.ro
.4
DAN SIMONESCU
58
despre acestea cu boierii tarii sale si cu prietenii <siii>. S. In tr-adev5r, era nevoie sA i
privintele ;
facile posse, ut ex alia Ungariae parte Imperator Christianorum sua bella minus impeditus
rezista cu mai bine de 20 000 ostasi prAdaciunilor tatarilor navAlitori i atacurilor imen-
parte, <adeca> a Ungariei, imp5ratul crestinilor <sa fie> mai pupa stingherit In continuarea cu mai multa putere a rAzboiului, ca sa
fie In stare sa-1 incheie cu mai mult noroc si,
In sfirsit, sit aducA mai degrabA lumii intregi
pacea cea mult doritA. In timp ce se poart5
In taina asemenea deliberAri In sus si in jos,
<ner5mase> totusi necunoscute turcilor, in anul
1593, Sinan pasa, aproape cel mai vestit comandant de oaste, dar mai putin fericit In luptele cu crestinii, Inainta cu o armatA foarte
mare tinInd drumul drept <spre Ungaria>,
pe chid hanul hoardei tAtare din Perecop,adunindu-si mii de ostasi tatari din Chersonesul
Crimeei si din regiunile vecine, Mainta prin
Valahia <Moldova> si de aci pe linga hotarele
www.dacoromanica.ro
59
65
sueta gaudentibus... praefato anno 1593. Idibus Novembris, ad unum (mines trucidat.
Emiris cdsus 3.
3 fnlimplarea emirului.
21.
5.c. 2926
www.dacoromanica.ro
66
DAN S IMONESCU
in castris, ut aufugientes forte Turcas intercipiant, expectare, haudquaquam prius erumpere mandat : cum aulicis et aliis militibus
in valle clam congregatis, ne somniantibus
quidem talia Turcis adventat, diversoria
eingit, et nefariis expositam praedis urbern,
imbellis sexus ereptam violenter pudicitiam,
vimque subditis illatam iuste ulturus, in
quinque locis succenso igni hostes urget,
fortiterque instando et pugnando enecare nititur. liii viriliter sese defendere, vi perrumpere
60
www.dacoromanica.ro
61
quanquam igni multi perierint, milites assequuntur : Inter alios, Palatinus, Cosacos, bulgas duas connexas, quas Taistri sive turban
illi vocant, aureis nummis plenas perticaeque
appensas pottantes conspicatus proportionis
ac aequitatis admonet, parteque sibi reservata,
phloes1
67
ffigS-
laltt soldati si aduclnd multumiri lui dumnezeu pentru victoria ce-i fusese druita, se
odihnete putin cu ai sai.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
69
wodae hand minus annuatim solvissent, defecisse, aegerrime ferens, Achmath Basscham et
Genizar Agam, qui Ianuae militum pedestrium
praefectus est et interdum regia dignus Affinitate iudicatur, cum multorum millium exer-
billion Bogdan 2
62
numit si Silistra, unde este resedinta sangiacului, ruda beglerbegului Rumeliei, devenit
ameninttor prin intdriturile sale, <oras>
mare, renumit prin negot <si> destul de frumos, <pe care>, dupd cistigarea unei memorabile lupte i arzind de minie, I-au nimicit
cu tunurile, dupd ce au mdceldrit pe cei mai
multi din locuitori.
fi
www.dacoromanica.ro
63
el,
Giurgiului situat pe malul rominesc
hanul tAtarilor, sA treacd Dundrea pe furis
Vro8czukl
Din 8.
69
searpatest 4.
5 Stnesti.
glas tare si cu deplind incredere numele mintuitor al lui Iisus. TAtarii, increzAtori In
numArul mare al oastei <lor>, n-au luat seama
cu sufletul <lor> barbar la strigatul dusmanului
apropiat, In timp ce cei 6 000 de turci, printre
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
70
64
care erau amestecati 300 de ieniceri, I-au observat deodata i, Incaleclnd caii, In Intunerecul
chid dis-de-
se
www.dacoromanica.ro
65
71
dani in Palatinatu substitutione ferias interim agente, partim eximii exercitus freti potentia, partim desperati casus necessitate adacti de vita victoriaque ; simul pugnandum iudicant : Sanctissimi tamen nominis IESU vigore adjuti
degentium negotiorum gestorum metu delitescens, et nihilominus clandestina, de occupando, non sine magno apud Turcicos Graecosque fautores contracto aere, patriae Palatinatu agitans consilia, Anni demum 1597. Mense
mamii si a altor greci. Dar, din cauza vioiciunii spiritului si a altor daruri naturale,
tiniirul <Bogdan> ajunge din zi In zi tot mai
plAcut pasei, fund primit printre cAmArasii
sAi intimi, pentru cA talente de acest fel desfatd
mai ales <pe turci>. Dar Intre timp <Ibrahim>
pasa este declarat in divan adicA in adunarea imperialA In mod public, mazilit,
adica lipsit de slujbA, rang si cinste, dupa
obiceiul urmat in tam osmanilor, din cauzA
cA de frica sultanei mame, ce-i era si soacrA,
alung pe
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
72
rim
66
nicae Domui familiari in Divano sive Praetorio regio publice declaratur. Qui rebus suis
pro tempore et fato dispositis, antequam urbe
Scutarum in Asiatico Bosphori littore situm
oppid um, ubi regium fere extruxerat palatium,
www.dacoromanica.ro
67
Obloczfera
73
sAi.
nes tempore, satis misere, prout in commemoratae Legationis Polonicae transitu Anno
1597. Mense Augusto vidimus, vastat.
Nonne magnum illum, et fere potentissimum, sicut seipsum iactitat, Padischach mundive principem terribilemque suorum regnorum defensorem Amurathen, tot in pacificas
omniumque rerum copia affluentes ditiones,
impressiones, totque felices hactenus victorias,
illata ignominiosa iniuria, maioris atque provinciarum aliquot regnorum potentis cuiusdem regis bello avulsarum jactura ducenda,
sive vi, sive insidiis capiendo, trucidandove
exquisite consultasse, quilibet haec, vix summa
reruns vestigia delibante adnotata stylo perlegens, facile animadvertet ? Nonne magnam
exercitus vim, contra tam exiguarum virium
hostem adeo fauste intolerabilius Padischaehi
regumve Regis viribus reluctantem, emittenKiraly Albert.
2 *inov.
3 Rahova.
1
4 Cernavoda.
6 Rozgrad.
6 Babadag.
7 Oblucita.
8 Chilia.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
74
dam, et detestandi,
execrandique
lissimis fortissimisque Ducibus atque militibus, nec firmioribus terrae nunc Turcicae arci-
cruentis et detestandis evertere armis, celeberrimam ac universo orbi notissimarn contaminare annihilareque gloriam, tam praecelsam
totque regnorum et provinciarurn diadematis
splendescentem, tot victoriarum triumphis
radiantem, in pulverem Christianissimi Imperatoris nostri auxilio detrudere, pedumque si
posset, plantis substernere coronarn non vereatur. Principiis profecto omnibus modis obstandum, et urticarum messern in gramine extirpandam, proximum esse consilium, si humano
consilio praevisa divinae poenae flagella avertere liceat, quisque arbitrabitur. Feliciore
itaque sidere magnus ille terribilisque orientis
leo stolidus infaustusque invicti de tribu Iuda
Leonis Christi contemptor, contra pauci qui_
dem roboris, at ignei vigoris gallum assurgere,
denuo spem concipit : altera vice Capidzi
Basscham et Derstor olim Silistrae praefec_
tum, cum multis Turcarum, ScySillstra Derstor
tharum atque Genizarorum copiis Palatinurn adoriri, extirpare, et Stephanum (quern
Anno 1597 circa festum S. Michaelis Illust<rissimi> Poloniae Legati mensae aliquoties Tulbando sive in volucro capitis Turcico redimiturn assidere conspecisimus, et ex propriis emus-
68
'
www.dacoromanica.ro
69
czuk situm, arceque carens se convertit, eius incolas cum plurirnis pagorurn agricolis Diti trans-
75
de o 'Me, care, pierzlnd mice nAdejde, deschiseserA portile ca unii ce se supun i, taindu-i
si
1 Turtucaia.
2 Braila.
3 Crai ova.
foarte mare si foarte bogat tn tot felul de marfurl i alte lucruri, dincolo de DunAre, aparat
de o fortAreatA foarte tare, la o depArtare de
trei zile de Rusciuc 0 d.e cinci de Sofia, acum
1 trigesimo Februarii.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
76
70
Scopia 1, capitala de azi a Macedoniei, e atacata cu toata puterea, incendiata in mai multe
locuri i pina in cele din urma mistuita In flacrile uriase ale acestui foc.
la infricosata expeditie a lui Sinan pasa pornita in partile noastre pentru a distruge pe
crestini, dar infrInta i zadarnicitt multurnitii
ocrotirii lui dumnezeu, pazitor al hotarelor.
Acel mare si Mos razboinic Sinan pasa, fiul
unui pescar din orasul Sorento, linga Neapole,
aspirind la locul de beglerbeg al Rumeliei ti
numit comandant general al oastei dusmane,
dupt ce aruncase cu trufie multe promisiuni
cu privire la viitoarea subjugare a ghiaurilor,
cind a vazut ea Aaron si Mihai, pe atunci domni
ai ambelor tari romine, retrag dupa noua pilda
folosita de principele Transilvaniei si pericu-
www.dacoromanica.ro
26.
71
Anno itaque 1594 proprii capitis nisi id efficiat, hypothecata salute eximiis aliquot comi-
77
In cenuse de cAtre domn, iar <apoi>, dupA refacerea cetAtii, pazit "Atria In clipa aceea de straji
fortarete si a insulei asezate In mijlocul fluviului. Domnul <care> mai inainte de sosirea
dusmanului Isi trimisese sopa, copiii si odoarele
mai scumpe In cetatea sibiianA din Transitvania, esind din Bucuresti cu opt mii de soldati pind la satul Magureni, la doua mile departare, a hotarlt sa tralasca In tabara 2 <spre
neque Nieznowiecz septo, tres pontes transgressus subsistit, duobusque a Palatini castris
milliaribus papiliones in convenienti et tutiore
loco crigit. Tempos id aut fugam aut praelium
Praelitun rum SIexclusa morn flagitare heros nosBasschis cornter widens, fidenti pectore pro
inksum 1
paLriae Reique publicae Christianae salute
armis experiundum viriliter, quam fugiendum
turpiter suis persuadet. Sequenti XIII. Augusti
ante diluculum, sub sanctissimae crucis tutela
2 Sub corturi.
www.dacoromanica.ro
78
DAN SIMONESCU
72
ei
Imping indrdt cam o pAtrime de mild pe dusmanii crestini i captureazA unsprezece tunuri.
spre cimpul deschis, in siruri dese, In formatiunea unui unghi, pentru ca sA nu fie Meer-
tentis amplitudo nondum unius milliaris quadrantem aequaret. Iamque Turcis crebro
machinarum fulmine et strenuo armorurn usu
violentius in.stantibus,
pusillumque Christi
mintuitorului, a smuls o secure sau sulip ostaseasca i pdtrunzind el insusi In sirurile sdlbat.ce ale dusmanilor, strdpunge pe un stegar al
armatei <turcesti>, taie in bucAti cu sabia o
alt cdpetenie militar <dusmanA> i luptInd
barbateste se Intoarce neviltdmat <la ai sai>.
doque Turcarum copias, a tergo ac latere Palatino viriliter cum reliquis instante ita confun-
perfringit. Quem Genizari suis resarcire sclopetis frustra conantur Quod e vestigio ducenti Ungari, totidemque Cosaci cum Koscza
praefecto, pedestres furenti animo irruentes
www.dacoromanica.ro
73
fugae simili tumultu, Sinan Basscha ad castrorum frontem fluminis Nieznow, ponte decidens, binosque elidens dentes, vitam pro lucro
apparatu recte informatur, qui itidem Christianorum qualicunque audito numero, si Turcae id hodie nossent, vel equis tuos milites
contrivissent, refert et servatus in Transylvaniam mittitur. Eiusmodi circumtantiis cognitis Palatinus, haud omnibus diebus eosdem
felicium astrorum aspectus affulgere memor,
horrendaeque multitudinis hostes abiuratos,
coeptis haudquaquam absistere ratus, ne una
cum suis fraude vel stratagematis circumventus, apertavevi oppressus, priori felicitate,
libertate, vitaque simul privetur, retro novenda
79
ores censent.
decit dusmanului.
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
80
74
fuisse, nec bombardarum fragorem, nec tormentorum tonitrua exhoruisse, sed erectos
duobus insistentes pedibus, ad illorum explosiones paululum respexisse, commemoratae
denique cum Sinan Basscha commissae sub
Kalvierim pugnae constanter praeter animalis
huius morem adfuisse : Ubi alterutro forte fortuna interemto, alter moeroris impatientia in
sylvas se abdidit 1. Et quis, obsecro, in tam
hurnani tamque felicis Duds castris militare
detrectaverit ? cuius fortissimae dextrae fugaces etiam cervi assistentes, communem prae-
lalown Ice
www.dacoromanica.ro
numitd pe lati-
75
deant hortatur ; Nihilominus tamen duo milliaria remotius, in montium quasi fauces, ubi
munitae olim arcis Negrawoda,
Negnswods aril
Laline Nigra aqua dictae et a Turcis olim demolitae apparent rudera, se recipit.
Eo loco receptui aptissimo Walachis plerisque, quorum plures erant Moldawi et eodern
tempore Ieremia Mogila Palatino ab exercitus
Regni Poloniae supremo Capitaneo D<omi>n<o>
Ioanc Zamoiscio, investito, tam uxorum
remiltit ; sed vicini Transylvaniae Ducis desiderans auxilia, hostem Targowistae circa
muratum Palatium (arces enim aedificare
Tyranni perpetuo interdicto cautum est)
crassum admodum inter longos ex utroque
latere terrac intrusos, arborum instar palos
81
6c. 2926
www.dacoromanica.ro
82
DAN SIMONESCU
tis equitibus Silesiacis cum arcubusis, ut vocantur, aliisque telis armatis per Ungariam
accelerantibus, instructo vix quindecim millium exercitu post S. Michaelis festum Targowisten sex milliaria tenditur. Michael Palatinus
cum Germanis, Ungaris, Cosacis aliisque pedi-
76
celelalte pasale si cu cei mai alesi dintre cdpitanii sSi, suflind foc i fulgere, Ii pierde n-
aseazd dinspre sesul catre Bucuresti, dimpreund cu secuii, cu alti ostasi si cu citeva
machinis bellicis, nec non aliis omnibus requisitis et rebus ad victum conducentibus triennio
sufficientibus relictis, tremebundus aufugit, ac
civitatem pluribus subiecto igni locis succendit.
Nemine itaque in campis praeter quatuor Tur-
cas, tardius cum praedis, rerum omnium ignaros revertentes, statimque jugulatos, reperto, et nihilominus callidi potentisque hostis
machinationibus caute attentis, Christianis,
quid factu sit opus ? consultatur, instructo
partim solo aequata, pleraque restantia, novisque subito refecta tectis ibidem reperiuntur)
1 Recucerirea Tirgovistei.
www.dacoromanica.ro
77
muftis clam per januarn, elabentibus, necessariis tarnen subsidiis extraneis destitutis,
83
Dundrea cu cei mai buni soldati care-1 Intovdrdsiserd, cu tezaurul i munitia de rilzboi pe
podul i vasele pdstrate In acest scop. Domnul
Mihai atacind multimea mare a arrnatei dusmane rdmasd pe mal, o loveste, o Impinge,
o ineaciu, o asterne la pdmInt cu tunurile i o
nirniceste aproape toad. Ba chiar desface In
bucdti si distruge cit poate mai iute prin
ghiulelele tunurilor podul Indreptat spre insula
cum am amintit mai sus ; de asemenea, aruncd la fund doud mild mai mari,
strdpunglndu-le cu ghiulelele, In timp ce alte
rominesc
DzIarzowa 1
cipuis comitibus, militibus, thesauro et munitione in reservatis ad hunc usurn ponte atque
navigiis Danubiurn trajiciebat. Restantem
itaque hostium copiosam in ripa multitudinem
opprimens Palatinus praeliando, urgendo, submergendo, tormentis sternendo, pene universam conficit. Quin pontem ad fluminis insulam directum, et inde ad Walachiarn ripam,
ut antea meminimus, extensum, quam
poterat celerrime machinarum globis disjicitt
Saeviente hoc Christianorum durante impetu, hostium ira extremis haerebat fortuna,
et ut residuorum postea quidam fatebantur,
octodecirn minium intercludebatur fatum ; ut
in exundante uno saltem fluminis sub civitatem
1 Giurgiu.
www.dacoromanica.ro
81
DAN SIMONESCU
78
culcati la pamint, iar dteva sute ce mai ramasesera slut alungati i ei, In sfirsit, spre luntrea
lui Charon. Insa afara de pusti si de alte arme
mai usoare caci toate celelalte le trecusera
<turcii> peste fluviu, nu au fost gasite la mal
decit trei tunuri, trase fiecare de cite trei cai
si parasite de inamic, care nu se astepta la o
asa mare graba din partea crestinilor. Totusi
soldatit de rind, dupa silvirsirea actiunii, scoteau cu prajinile i cu alte instrumente de felul
acesta, din locurile mai putin adinci ale flu-
asemanatoare.
A doua zi, miercuri, comandantii razboiului
Intorcindu-se la Bucurestii goliti si de locuitori
si de dusmani, captureaza doua tunuri imense
pe care dusmanul le lasase din cauza fugii lui
precipitate si dupa ce isi refac fortele, timp dc
1 Rlul Neajlov.
www.dacoromanica.ro
79
Palatinus, Duce Sigismundo digresso Targowisten decem milliaria distantem repetit, ubi
hyemem ac magnam aestatis partem transigens,
residuos misere dispersos incolas ex montium
cavernis in terrae planitiem revocat ; destructas
85
Turcia fusese pArAsit cu totul din cauza pericolelor mai amenintAtoare ca niciodatfi. Nu
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
86
a bonnis omnibus merito applauditur. Benignissima enim tutantis Dei favente miserieordia,
proditoria Cancellarii Kiessar, noProditlo oversa. 2
minati, machinatione, et conflatis curn Turcis,
in devotum pro patriae subditorumque salute,
80
CamplDobrueensee
de la Perecop.
Uniti cu acesti tatari; trei mii de turci trec
1 Anul 1595.
Traclarea descoperita.
3 CImpiile Dobrogei.
2
Mu i toate tunurile Impreuna cu prazile bogate, tacit cei ramasi in viatd, Invinsi i risipiti,
www.dacoromanica.ro
81
87
lupte> cu armele.
Tyras sau
Mihai>.
lestis consiliis conciliandae gratia, per Moldawiae Palatinum Ieremiam latentis fraud
piscium eadem diligentius tractat, duosque
liii primarios Tataros mittit obsides : Palatinus Michael nihil magis quam durabilem
desiderans pacem, suos similiter ad Chamum sive Tauricae Chersonesi viciniaeque
illius praesidem mittit nuncios, de dublis
soane grave, dacA-i consideri dupA lnfatisare, care Impreuna cu ziii turci, sA rosteascA
jurAmintul de pace i s-o IntAreasa prin serisori ; el indemna pe Mihai sA slobozeascA
oastea, foarte pdgubitoare pentru Tara Roml-
www.dacoromanica.ro
88
DAN S IMONESCU
taretur persuadere : et gratitudinis ergo, aliquot millenos aureos pro tantis in se susceptis
negocii gravissimi laborib<us> poscere. Quibus
vatum capturus, sibique apud regem paraturus gratiam invadit, planitiem circa Busovvam, Brahillovvam, Bukeresten, aliasque
sicut in maiori Polonia et plerisque Germaniae provinciis villae, omnis generis frugum,
vinique abundantia ditissirnae, rarissimas inter-
dum casas et destructa murata templa, pieraque ruinosa saltem loca, hortos, aedificiaque olim continentia, peregrinantibus non
sine suspiriis, et ne idem aliis vicinis eveniat
terris, concipientibus vctis, objiciant. Neque
tamen ob icta pacis foedera tarn securum, tam
credulum reconciliatis hostibus Palatinum
quisquam, ut disponendarum custodiarum soli-
82
domnitorul Mihai, lipsit de oaste, prin vicleana-i stratagema i a-si cfstiga favoarea sultanului ; pradeaza sesul din jurul Buzilului,
Brailei, Bucurestilor iar alte cetati, parte
www.dacoromanica.ro
83
89
i abia 40 se reintorc
avind groaza de numele si pedepsele de tra(Mori.
Oare eroul nostru, care a eistigat vitejeste
atitea lupte, care a ocolit cu prudenta atitea
curse Indreptate <Impotriva> vietii, inselat
<acuma> cu atIta miselie dintr-o singura
data de cei doi <pretinsi> prieteni ce se prefiltatarii i cazacii
cerm cu <atita > nelegiuire
< =tatari>. Dar eft de mare era viclenia acestora <este ca>, desi <Mihai> purcedea cu toata
silinta sa-i prinda pe dusmani umblind risipiti
si
totusi parea ca si cum ar face o munca zadarnica. Pentru ca ei, fie ca hoinareau gramada
In ceata de doua, trei sau mai multe mil, fie
cd se desprindeau In numar mai mic din tabere
sau dintr-o ceata mai mare, ce nu era departe,
astfel ca, In felul acesta, Intotdeauna aveau
o retragere neprimejduit. Asadar a Incercat
www.dacoromanica.ro
so
DAN SIMONESCU
84
non Agriam tantum, sed et Viennam, auxiliantibus Scythis eodem anno debellare frustra
praesumcnti, subsidio venire neglexit eaque
de caussa gravissimam indignationem quali
Palatinum eximere se posse jactitaverat, in-
Poloniae Regis, tanquam futurus Vasallus, frustra imploraret, omni post habito
ciis
tamque perfido dolo, nullis posthac istiusmodi hostium sive tractationibus sive, promissionibus, sive litteris juramentisve plenam
adhibiturum se fidem conclusit, et illatae sibi
suisque injuriae atque damni vindicandi caussa
turd, dincolo de DunAre, pentru a rAzbuna vatamarile i pagubele aduse lui i poporului sat'.
1 Anul 1596.
www.dacoromanica.ro
85
NIeopolisi
ribus, vestibus nimirurn sericis, auro intertextis, aliisque Zebellinis, decem item generosissimis equis Turcicis, cum nitidis ephippiis
omnique apparatu argenteo missis, ut tolerabilibus initis conditionibus pacifice discedat, rogatur : neve Regem capta iam Agria viam versus Scopiam aut Sophiam, amplissimam, populosissimamque Macedoniae civitatem, quinque
\i
91
estita sa fortAreatA, atacA <orasul> la 20 ocombrie si dupd ce taie pe turd, il face una cu
Amintul, dArimd In tdritura de sub fortAreatA,
<acum> din cauza crimelor nemdsurate si nenumArate infAptuite, nu numai cd s-ar imblinzi,
districtus passim affligentes, multas comburentes, haud procul abesse coacti affirmant :
iis heros sex stipatus amicis alacris occurrit,
solus in eos irruens quatuordecim manu sua
1 Nicopole.
eroul inconjurat de cei sase prieteni si repezindu-se singur impotriva lor, cubed vitejeste la
la Tirgoviste, std linistit pind cind <multumild faptului cA> la PoartA se vlaturau felu-
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
92
interimit, reliquos aufugere cogit, et Targowisten reversus quiescit : donee variis ipsius
caussa ventilatis in Porta consiliis, callideque
subornatis et perniciose machinatis intercessionibus a Mehemete III. huius nominis, et
XV. Domus Osmannicae Padischaeho sive
Wassehicza 2
Cladow
86
luna iunie abia trecutd ndvdliserd, ca din pornirea lor, totusi nu Mil stirea i sfatul domnitorului, asupra cetatii intdrite Vasita si asupra
www.dacoromanica.ro
87
93
Stipendlorom man-
tio Caesarea 1
truant InIttura
Sultano injuncturn significat ; quod ipse quoque Cham sive Scytharurn Princeps familiarissime scriptis literis paulo post ratum
facere nitebatur.
XIII. Calend<as> Augusti alius Zaus et qui-
i chiar un deosebit
de Insemnat barbat Infatiseazd <lui Mihai>
scrisori de la sultan cu un cuprins mult mai
1 Lustratorum (A. Bartal, Glossarium mediae
et inlimae latinitatis Regal flungariae, p. 394 ;
lustrator, qui lush-at exercitum <cavaleria>).
www.dacoromanica.ro
94
DAN SIMONESCU
88
Palatinaturn Bahno Mihaeli filioque Petro decimum tertium aetatis annum turn agenti ad vitae
Palatlontus Dn.
tempora sine ullis impedimentis pro
Itkhaell et
Ito
solitae pensionis annuae licet hactePetro eonDirmatura
nus nunquam solutae medietate conferentes et
confirmantes exhibet, equum item cum splendi-
consfintit, calul <de domnie> prea strdlucit Impodobit, sabia si buzduganul, senmul
puterii si al guverthirii militare. Dupti aceea
<ceausul> trece prin Moldova la Gherei han-
Ungariam intacta utraque Walachia festinandi, frameam bullawamque Principatus insignia tradantur, gravissime denunciat, quas
se poate
www.dacoromanica.ro
89
95
ajutorul lui dumnezeu <si> sa afle i alte evenimente, cu toate Imprejurarile lor.
contextum
EP I GRAMA
DEDICATUM :
SI
INCHINATA DE AUTOR
LA TIRGOVISTE
de tradare.
De la tine este toatA mintuirea ; i asa cum
le ajuti pe toate numai dupA voia ta, adesea ;
Doamne, uitA-te cu drag la cauza izbinditoare.
ELE GIA
SCRIPTA ET EXHIBITA.
ANUUS assuetum quando Natalis honorem
Posceret, et promptas ad pia festa manus :
Flore caput viridi veteres ornare solebant,
Et dare thuricremis annua liba focis.
Suavisonis tenues mulcebant cantibus auras,
Fundebantque ; suas ore favente preces :
Coepta juvarentur felicibus omnia fatis :
Et superum firma protegerentur ope.
Vana celebrabant devotae Numina gentes,
Dum fuit a vero mens aliena Deo.
ELEGIE
LA ANIVERSAREA NA5TERII DOMNULUI DE BUN NEAM 51 DE FIRE ALEASA
DOMNUL PETRU, VLASTAR DOMNESC
DIN DOMNUL TARII ROMINESTI, SCRISA 51 INFATI5ATA CHIAR LA SARBATOAREA SFINTILOR PETRU 51 PAVEL,
LA TIRGOVISTE, IN ANUL 1597.
Cei vechi, chid se sarbatorea ziva de nastere
dui:a cinstea cuvenita i cu pregatiri ca pentru
si sa
www.dacoromanica.ro
DAN SIMONESCU
96
90
primit numele In apele mintuitoare <ale botezului>, In care sfintul slujitor <al lui dumnezeu> te-a binecuvIntat In bratele sale deschise, unind In murmurul profetic rugaciuni
cu urari de bine.
Sa traiesti, copil fraged, nascut sub o stea
fericita.
pc cei flamlnzi.
MIntuitorul spune cu glas tare ca Insusi lui
i se aduc unele ea acestea. Revarsa rugaciuni
cu suflet i buze cucernice, ca aniversarea
sii-ti revina de nenumarate ori, tot mai fericita ; ca sa crest fericit In virtutea parinteasca,
spre a savIrsi fapte marete ; <si> mostenitor
www.dacoromanica.ro
91
97
XOTH eteo winsiomarttgecHam MILCCHH He yga.nacb, Bee /He ee 110J1071SHTeRblibIM pe3yabTaTOM 61.1,310 cocramgeHme He6oabitioft XpOH111{11 06 OTBa/H-
111,IX It no6egonocnbix 6nrsax Mitxamaa Xpa6poro c rypeutormm aaxuartiHHamm. Dra xpointHa, o3ar.riaimenHam Brevis et vera descriptio rerum ab...
1592
1599
rogy. Ottammeer guoitHoe miagepHe: HBJUleTCH Hcropmgectutm nmcbmethimm
HaM5lT1THISOM ii 6ampyercH Ha xponnie, HanHcaHHoti no pymmHcHm Teo;wore Pygmiy, aoroclwrom (nepshim tipmguopHbim 60npmHom TOPO spemeum).
Tax Halt xpoHmHa Teogoario PygiiHy yrepinta, H Hacrommem mcc.ne-
www.dacoromanica.ro
98
DAN SIMONESCU
92
horopme sumer, napag.nenbHo c panarrnem co6hrrnii. 143 artaan3a nHyrpenHero cogepgiaHHH xpoHnEn caegyeT, nro ee Heabaff npinurcaTE, gafipam
By 3eurrn.
nccaegoBaHmo nprularaercH Hann-WE TeHCT xporansn B. BanbTepa
(n3gamin 1599 roga) i ee nepeHog ua pymbincrauI H3Lni. B nonom nepeHoge
mcrrpangenia HeAOCTaTial i ynynleinur wraporo nepeHoga Danny 14aapnalla,
OnyarIBISOBalin0110 B CoRpotammnire XICTONPleCIOIX IlaMATBJIISOB, 1 (1862).
entre Michel le Brave et les Tures, et c'est dans ce dessein que Walther
visita galement en novembre 1597, les milieux politiques dirigeants
de Constantinople.
Si eette mission diplomatique n'aboutit point, elle nous valut du
moins une breve ehronique des combats vietorieux de Michel le Brave
contre l'envahisseur turc. La chronique de Walther, intitule Brevis et
vent descriptio rerum ab . . . Michaele. . .TV alachiae .P alatino gestarum et
imprime en 1599 a Goerlitz (Silesie), relate les vnements de 1592 a
la fin de Panne 1597. Elle offre un double intert, autant comme source
historique, que du fait qu'elle s'inspire d'une chronique rdige en roumain
par Teodosie Rudeanu, qui remplissait a eette epoque la charge de chancelier a la Cour du prince valaque.
La chronique de Teodosie Rudeanu ayant 60 perdue, l'auteur de
Petude que nous rsumons ici s'est applique a faire le depart entre l'apport
propre de Walther et les renseignements qu'il a pais& dans la chronique
roumaine. Ii soumet a cet effct a une analyse critique la contribution
personnelle de Walther faite d'lments autobiographiques, d'indications
relatives aux eirconstances qui entourerent l'apparition de la chronique,
de renseignements geographiques et militaires, de considerations sur la
maniere dont il tira parti de la chronique de Teodosie Rudeanu, de ralexions sur rid& cliretienne, d'opinions sur les causes conomiqu,es de la
guerre, ainsi que sur les aspirations du peuple roumain decide a recouvrer
son indpendance. Les autres vnements rapport& par Walther, tels que
les combats de Michel le Brave contre les Tures et les Tatars, les efforts
des Tures pour traiter avec le voivode valaque, la suspension des hostiwww.dacoromanica.ro
93
99
voivode (8 aoilt 1601), d'apres des notes prises au fur et a mesure des
vnements. L'analyse de eette chronique ne permet pas de l'attribuer
aux boyards de la famille Buzescu.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
T. OLTEANU
de natura politica sau religioasa, unele din ele lipsite chiar de interes
www.dacoromanica.ro
102
STEFAN OLTEANU
Dupa 23 August 1944, aplicarea invataturii marxist-leniniste, singura cu adevarat stiintificg in domeniul istoriei, a Matt ca efortul cercetgtorilor sa se concentreze tot mai mult asupra studierii problemelor esentiale
ale productiei mestesugaresti, a caror cunoastere se dovedeste necesara
www.dacoromanica.ro
103
metale diferite apartinind secolului XVII. Analizele de laborator (metalografica i spectroscopicd) a unor obiecte din fier, arama sau argint au
observa limpede deosebirile existente din acest punct de vedere intre diferite etape din cursul secolulu,i, lucru care a inlesnit compararea situatiei
de la inceputul secolutui XVII cu situatia din a doua treime a secolului
(in special sfirsitul ei). Numai procedind asa, am putut constata o sensibila
cu tarile vecine (Transilvania, Rusia etc.). Acolo unde a fost cazul, s-a
incercat o comparare a situatiei din Moldova cu situatia din Tara Romineasca, Transilvania, Rusia ori Bulgaria.
Indeplinirea acestor sarcini a intimpinat greutati numeroase ;
amintim in primul rind natura materialelor documentare. Actele emise
asezarile satesti.
In al doilea rind, inexistenta unor dictionare ale limbii slavone, care
sa' raspunda cerintelor actu,ale, a ingreuiat lamurirea unor termeni slavoni
din documentele noastre. In citeva cazuri, am incercat explicarea unora
dintre ei prin analogia cu termeni similari, intilniti la popoarele vecine.
Cu toate greutatile intimpinate in efectuarea unei astfel de lucrari,
am cautat totusi s cuprindem pe cit posibil, toate aspectele esentiale
1 Mentlonam c aceast comparatie a fost posibila numai In ceea ce privWe moteugurile
or4enelti. Lipsa unui material documentar abundent ne-a linpiedicat sl efectuilm o astfel de
comparatie, atit pentru sat clt i pen tru domeniu.
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANu
104
trei parti :
din Moldova.
Problemele in legatura CU productia mestesugareasea de la orase, sate
si de pe domeniu au fost tratate eomparativ in eadrul fiecarui capitolin acest
mod, deosebirile de dezvoltare intre aceste trei fehtri de asezari ies mai
limpede in evidenta decit atunci cind. ele ar fi format capitole separate.
I. TEHNOLOGIA $1 NIVELUL EI DE DEZVOLTMIE
1. Metalurgia
Indeletnicirea prelucrarii metalelor ea de altfel si a colorlalte mestesuguri este cu mult mai veche decit mentionarea in
primele izvoare scrise, care cuprind relatari despre aceasta, preocupare.
Descoperirile arheologice de pe intreg cuprinsul patriei noastre atesta
preluerarea metalelor din cele mai vechi timpuri, In 1egtur en necesitatile
zilnice ale populatiei. Metalurgistii au fost, de altminteri, primii specialisti
care s-au diferentiat in sinul colectivitatii, o data, cn cresterea diviziunii
sociale a muncii, metalurgia fiind considerata principala ramura de activitate mestesugareasca. Importanta ce i se acorda Ii gaseste justificarea
in faptul ca ea sta la baza dezvoltarii tuturor mestesugurilor. In docurnente
2 st. Olteanu, Cu privire la istoria metalurgiei extractive din Moldova ;i Tara .lionitneascti
www.dacoromanica.ro
10 5
1 SCIV, 1955, nr. 3-4, p. 760 (Raportul stiintific de s'apilturi de la santierul arheologic
Suceava).
sed ob Turcicam tyrannidaem, venno de iis quiequam tentem audet" (Codex Bandinus, ed. V.
A. Urechia, In Anal. Acad. Rom., XVI, 1895, p. 240).
9 P. Poni, op. cit., II, p. 21 si urm. ; In urma analizelor efectuate de specialisti la sfirsitul
secolului al XIX-lea, s-a constatat c minereul de la Brosteni i Negrisoara contine 82% oxid
fcric sau aproape 60 % fier metalic de o calitate exceptionald. (Legea minelor din 1899 In Consti-
www.dacoromanica.ro
106
STEFAN OLTEANU
poieni in hotarul Grozestilor pe pieaul Dragova, Lupul Mias 7. Atit Grozestii cit si alte localitati din apropiere Ca, de exemplu, Calul, Iapa ori
Cleja si Parincea de ling Baedu, sint cunoscute ca localitati miniere bogate
in magnetita" de fier, sare, c'arbune etc. 8 Asa dar Miesii apar mentionati
in localitati in susbsolul carora exista rezerve miniere diferite, inch indeletnicirea lor in eadrul industriei miniere apare neindoie1nic6..
Asadar, din documentarea prezentatg, reiese in mod limpede existenta unor preocupdri de exploatare miniera, (fier, arama) in secolul XVII
pe teritoriul Moldovei.
Tehnica extragerii minereului de fier sau, arama nu este aratata", in
nici un izvor scris care s'a se refere la Moldova. Exista ins6 informatii cu
privire la tehnica extragerii minereului de ararna, in Tara Romineasc6 in
timpul domniei lui Matei Basarab. Este de presupus ea' nivelul tehnic era
acelasi si in Moldova. Procedeele extragerii minereului shit cunoseute din
relatArile lui Paul de Alep, care, la jumdtatea sec. XVII a insotit pe patriarhul Macarie intr-o Caratorie in Rusia. Vizitind renumita mina de la
Baia de Aroma', Paul de Alep relateazA, & dislocarea pturilor de aramil,
care se gAsesc la adincimi mari, se face prin -Were, ziva si noaptea la lumina
1 Aceasta descoperire s-a fcut cu ocazia unor cercetri de suprafata efectuate pe teritoriul actualei comune Porcoti situat la cca 30 km. sud-est de satul Negoesti (Neamt) ai caror
locuitori se ocupau in sec. XV cu comercializarea fierului pe piata internA (Doc. prim ist. .Rom.,
A, XIV, XV, vol. I, p. 342-343 ; cf. I. Bogdan, Documentele lui .5tefan cel Mare, vol. I, p. 96).
www.dacoromanica.ro
-7
107
Tehnica reducerii oxizilor de fier e cunoscuta din descoperirile arheologice. Am vdzut mai sus ca, in diferite localitati unde s-au efectuat sapaturi arheologice, s-au, gsit in straturile de cultura din sec. XVII bucati
de zgura de fier, rezultate din reducerea oxizilor cii ajutorul cuptorului.
Dupa datele obtiamte pina acum i prin comparatie cii cuptoarele descoperite in alte parti 1, unele cuptoare de redus erau de dimensiuni miei, de
(WO cum am vazut mai sus, se pare ea este in legatura tocmai eu o astfel
de intreprindere organizata de domnie, iar termenul de baias este foarto
posibil sa se refere la o specializare a muncii, respectiv la extractie. Ar
fi vorba prin urmare de o separare a celor doua operatiuni extractia si
reducerea. Alta era situatia acolo unde exploatarea minereurilor nu, era
organizata de domnie, ci se facea de catre sateni in functie de nevoile lor,
ea in cazul locuitorilor din Negoesti 4. Pe linga faptul c mijlocul folosit,
respectiv cuptorul de redus, era mai rudimentar si cu in randament mai
scazut, cele doul operatiuni, extragerea i reducerea, erau inseparabile ;
x E vorba de analogia cu cuptoarele descoperite In Rusia veche (B. Rlbakov, Pezuecno
gpehueil Pycu, Moscova, 1948, cap. VII, p. 544-547).
2 Paul de Alep, op. cit., p. 183.
3 Doc. prim ist. ,Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 228.
4 Veal nota 1 de la p. 106. In Bulgaria secolelor XVI XVIII exista o exploatare privat
a minelor, apartinind fie proprietarilor industriali, fie asociatlilor de mineri. Dup caracterul
muncii lor, se disting dou categorii de proprietari : varki" denumiti i rentieri i vatruzi",
proprietari ai furnalelor de redus oxizii. Ei suportau In schimb un sever control din partea autoritatilor fiscale (B. Nicolaev, XapaHTepT Ha Anrimirre pima nps'rn H peuinTsT pygop-
ClaIn TpylA B naulaTa aeigu npeg XV, XVII, XVIII b. Sofia, 1954, p. 203).
www.dacoromanica.ro
108
STEFAN OLTEANU
Banat la inceputul sec. XVIII, uncle minerii din localitatile Simon si Iuda
erau scutiti de robot 3.
Dar problema procurarii materiei prime necesare industriei prelucra-
necesar nevoilor manastirii 5. Pe piata, fierul era adus spre vinzare fie de
catre oamenii care-I extrageau si-1 reduceau 6, fie de dare negustori din
orasele transilvanene, cum e de pilda cazul unor negustori din Bistrita
care aduceau, la inceputul secolului XVII, fier spre vinzare la Suceava 7.
1 E vorba de cuptorul de redus minereul de fier descoperit in s5paturile arheologice de
la Hlincea (Iasi), datind din sec. XIIIXIV.
2 Acad. R.P.R., XLIII/67, orig. rom. ; In Transilvania turniitorii de cositor din Brasov
obtin In 1380 din partea obltfl sasilor un privilegiu, In legStura' cu vinderea produselor lor (St.
Pascu, Meslesugurile din Transilvania ptnei tn sec. XVI, I3uc., 1956, p. 175).
3 V. Birou, Exploatarea miniera in munhil Crd.Fani tn sec. XVIII, In Sludii i articole
de istorie, II (1957), p. 175.
4 Acest fapt s-a constatat In urma analizelor metalografice ale bucalilor de zgurti de
fier, efectuate la Institutul de cercetilri miniere din Bucuresti.
5 I. Bogdan, Sthnile inandstirilor de lard dirt Moldova pe anal 1742 (B. C. Ist., 1915,
p. 237-239).
6 o situatie asemnAtoare se IntlIneste In Rusia veche (vz. Rlbakov, op. cit., cap. VIII,
p. 595), In Tara RomineascA si In Transilvania.
7 Ilurnuzzaki, vol. XV, partea 2, p. 186.
www.dacoromanica.ro
109
Bistritei s I se dea pentru niste yin vreo doug, trei plase de hier" 3.
Exist apoi numeroase cereri pentru cuie i laturi de indrilli, necesare
lucrarilor de refacere a zidurilor cetatii Suceava 4. Toate acestea impreuna
cu monumentele pastrate constituie marturia unei activitati constructive
intense in a doua treime a secolului XVII, activitate care a dus la o sporire
a nevoilor de fier.
Ajungind la capatul discutiilor cu privire la problema asigurarii
bazei necesare industriei prelucratoare i, In urma constatarilor flicute
pinl aci, consideram necesar s analizam mai fall nivelul de dezvoltare
a tehnicii prelueratii metalelor i apoi multiplele ramuri mestesugaresti
din cadrul metalurgiei prelueratoare de la orase, de pe domeniu si de la sate.
7 Unul din clPligele analizate e L1cut din fier sudat, avind structura format din graunti
de ferit cu incluziuni de zgura.
www.dacoromanica.ro
110
$TEFAN OLTEANU
10,
mesteri diferiti 7. In industria prelucratoare aceasta subdividere a operatiunilor e mult mai accentuata, mai evidenta. Materialul de informare din
secolul XVII ne permite s intocmim o lista intreaga de mestesuguri din
1 S-a observat in structura unor cuie cA, printre incluziunile de zgurd, slut i bobile de
fier topit ; se realizase, prin urmare, temperatura necesard topirii ficrului.
2 Mentionifin c s-au gAsit In stipAturile efectuate la Suceava doud linguri marl de fier
pentru turnat ; una de formA circulard, alta pdtratd. Analiza spectrald a reziduurilor pdstrate
a precizat cd ele contin 60% cupru, de uncle presupunerea CA lingurile au servit la turnarca
aramei In forme.
3 Se stie cd otelul nu este altceva decit o varietate a fierului. El se obtine prin absorbtia
In pasta metalied a fierului a unui procent de carbon. Inmagazinind o proportle de 1,7% carbon,.
se obtine un otel cu calitati deosebite : flexibilitate, tdrie, usoarA sudabilitate.
4 Cementarea este operatia de obtinere a otelului prin mijloace termochimice (diferite
substante cbimice, aplicate pe lama metalicd fierbinte).
5 K. Marx, Capitalul, vol. III, p. 60.
V. I. Lenin, Dezvoltarea capitalismului In Rusia, tn Opere, vol. 3, Buc., Ed. P.M.R.,.
1951, p. 19.
7 Astfel de operatiuni slnt : extragerea minereului din mind, spAlarea lui, reducerea oxizilor. In ceea cc priveste operatiile de extragere i reducere, cel putin In cazul exploatdrit organizatd de domnie (se pare cd i pe uncle domenii feudale) acestea shit separate.
www.dacoromanica.ro
11
111
de dajdie al orasului, din 1683 cu un ughi si 4 potronici 3. Cele mai numeroase mentiuni se raporteazA la mesterii potcovari. In special in Iasi, eel
mai puternic centru mestesugaresc i comercial din aceasta, vreme din
Moldova, potcovarii sint foarte numerosi. Cunoastem cca 18 unitgti de
ce se desfsura In cadrul lor nevoile specifice atit oraselor cit si ale satelor
din imprejurime. Trei (Entre ele sint mentionate pin'a cAtre 1630. Intro
1630 si 1660 sint mentionate 11 potcov5xii, iar restul, dupA aceast5, dat'a.
Din aceast5, situatie reiese inmultirea relativ brusca, a mentiunilor documentare despre mesterii potcovari in a doua treime a sec. XVII 4. Indicatiile cuprinse in documente ne oferA posibilitatea 85, urmArimdiferite
2 Arh. St. Iasi, CCCXXXIX/p. 783, trad. rom ; e foarte posibil ca acest Sima hierar"
s5 fie unul i acelasi cu eel pomenit In catastihul breslei blAnarilor i cojocarilor din Suceava
Intarit la 1 ianuarie 1673, ca locuind pe ulita lui Pone din Suceava. (Catastihul e publicat In
Imregime de E. Pavlescu in op.cit., p. 503-513. Originalul se afl la Acad. R.P.R. sub cota
ms. 670, f. 3 si urmAtoarele).
3 N. Iorga, Studii si documente, vol. XVI, p. 224.
4 Faptul c dup 1660 se Intilnese doar patru mentiuni de potcovari se datoreste consultArii,
numai In parte, a actelor interne, de dupil 1670 (au fost consultate numai cele publicate in diverse
colectii).
www.dacoromanica.ro
$TEFAN OLTEANU
112
19
1680, data, la care se vinde lui Ali potcovarul o casa pe podul vechi in
mahalaua Potcovarilor" linga biserica Barboi. Ca martor e mentionat
Pavel staroste de poteovaril. .Acest cartier mai poart i denumirea de
I/ Potcovarie". La 24 aprilie 1686 egumenul manastirii Barboi cumpara
Un loc situat intre casa lui Mustafa potcovar domnesc, dughenile manastirii i marginea podului vechi in Potcovarie" 2. S-a observat ci majoritatea martorilor care participa la vinzarea i cumpararea diferitelor case
sau locuri de casa din aceasta mahala sint potcovari. Asa, de pilda, intre
martorii participanti la vinzarea unei case manastirii Barboi de catre
Mustafa potcovar, sint mentionati : Au potcovar, Paval staroste (de
potcovari), Istrate potcovar i Dumitru potcovar 3 .
Am staruit asupra localizarilor de mai sus, deoarece am socotit et
prezinta o importanta care merit reliefata. In urma localizarilor geografice
efectuate 4, s-a ajuns la urmatoarea constatare : cele mai populate ulite
din Iasi ca : ulita Mare, ulita Ruseasca, Tirgul Vechi etc., sint lipsite de
de altfel atit de firesc, mai ales atunei cind e vorba de metalurgie. Stiri
indirecte in aceasta privinta aflam intr-un act din 13 martie 1618, prin
care se intareste lui Anastasie Crimea, fost mitropolit, doi robi tigani
daruiti de Atanasie episcopul Bistritei, in imprejurari ce merita a fi amin7 loan Neculce, V (1925), fasc. 5, p. 176.
2 Ibidern.
3 Ibidern, p. 177-181.
4 Pentru aceasta, ne-am servit de schita Iasului din sec. XVII, intocmit de E. Pavlescu
In op. cit., p. 278 (vezi plansa XII).
5 Cornelio Magni, care viziteazil Moldova pe timpul lui Vaslie Lupu, relateazil In leg5tura
cu Iaul, ca cea mai mare parte din case sint fikute din lemn. Cele mai umblate ulite shit acoperite cu trunchiuri de arbori asezati in chip regulat. asa ca unul sb atinga pe cel5lalt (Relatia lui,
traducere efectuat5 la Inst. de Ist., Buc.) ; cf. loan Neculce, X (1930), fasc. 8, P. 187. Confirmarea
celor spuse de ciil5torul amintit, se gAseste intr-o serie de documente ca de pild5 la 3 august
1669, cind se pomeneste o casA de birne gata" in Iasi, Magri zidul rn-rii Trei Ierarhi (Arh. St.
Buc., condica rn-rii Trei lerarhi, ins. 679, f. 8, v-9).
6 Acelasi lucru se observii si in Rusia veche. La Novgorod, de pildd, fierarii se stabilese
la marginea orasului (A. Pronstein, Organizarea rneseriilor din Novgorod tn sec. XV 1,4n HeTopu-
R.P.R., CV/77, orig. rom., Arh. St. Iasi, CCCXXX/5 orig. rom ; 11 noienabrie 1649).
www.dacoromanica.ro
13
113
cit
exista ucenicia ea institutie organizata pe linga mesteri, carora li se plateste. In privinta 1ocaIitii undo Ghetu a invatat mestesugul fiefariei,
actul nu ne elarifica pe deplin. Se presupune insa' a fi orasul Suceava unde
rezida de fapt Crimea, si unde se aflau Med indoiala mesteri cu o calificare
superioara.
FI pastoreste pind In 1617, pe timpul lui Radu Mihnea, clnd e pomenit In actele divanului
ca arhiepiscop i mitropolit Sucevei", fiind apoi lnlocuit pentru scurt timp de Teofan (P. Partenie, Mitropolitul Anastasie Crimea od Moldovei..., Buc., 1907, p. 20-22).
2 Mtu1CT34 KORALUCTKO" In orig. (Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. IV, p. 239).
3 Arh. St. Iasi, CCCXXX/5, orig. rom. ; Arh. St. Iasi, Anaforale, nr. 1487, f. 34v-35.
c.
02a
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
114
14
6 1bidem, p. 378.
7 K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevei, descrisA pe temeiul propriilor cercetAri fAcute Intre
1895-1904, p. 86. Se stie cA In aliajul destinat turnArii clopotelor se pune i o cantitate de argint
www.dacoromanica.ro
15
115
lucrate la strung. Observatiile fAcute in legatura cu grafia de pe ele, (caracterele fiind chirilice), ne fac s presupunem c ele au fost confectionate
in Moldova.
tiri numeroase se intilnesc i despre mestesugul cirmurciritului din
care s-a desprins o serie de alte mestesuguri In legatura cu confectionarea
care pune zlog o teaca' de sabie, probabil o sabie 9. Dintr-o altA insemnare
din jurul anului 1625 afF6,m c s-a dat pentru lucrul unei sail. 4 taleri
i N. forga, Studii Si documente, vol. VII, p. 105. (Pe schita Iaului Intocmit de E. Paylescu In op.cit., p. 278, apare indicatia Ardiria").
2 Doc. prio. ist. .Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 179-180.
3 Cu ocazia trecerii sale prin Moldova, consulul Caffei 1-a rugat pe *tefan cel Mare s-si
exprime o dorinii, pentru ca negustorii s-i poat face un dar dup placul sAu; stefan a cerut
sl i se dea o sabie fElcutil dupS felul rominesc" .una spada a la facione velachesca (N. Iorga,
Acte si fragmente, vol. III, p. 42-43).
a Vezi actele : Acad. R.P.R., CLV/178, orig. rom. ; Arh. St. Buc., rn-rea Galata, XIV/2
(23 februarie 1645); XIV/19, orig. rom. (2 martie 1645) etc.
5 Arh. St. Iasi, CCCXXIII/54, orig. rorn. ; Arh. St. Buc., m-rea Ion Zlataust, WI orig.
rorn., etc.
6 Acad. R.P.R., Iasi, fond Spiridonie, VIII/12, orig. slay.
7 Ihidem, VIII/10, orig. rom.
8 Acad. Rom., Cresterea colecfiilor, an. 1906, p. 99.
9 Q. Turcu, Catastihul de datorii al unei dughene din lasi la 1679, In Studii i cercetri
stiinfif ice, Iasi, 1955, nr. 3-4, p. 176, 179.
10 Gh. Ghilminescu, Ispisoace si zapise, Iasi, 1906, vol. I, partea 2, p. 121.
www.dacoromanica.ro
116
6TEFAN OLTEANU
16
1 In Rusia veche e cunoscut sistemul importului de lame care se montau In regiunea Niprului mijlociu (111bakov, op.cit., cap.III, p. 229). E posibil ca aceeasi practich sA se fi utilizat si la noi.
6 I. Neculce, Letopiseful Tdrit Moldovei i 0 searnd de cavinte, ed. Iordan, 1955, p. 115 ;
cf. Gh. Bals, Bisericile i nulndstirile moldovenesti din sec. XV IIXV III, p. 585. La Suceava
s-au gasit In siipaturi 3 dm2 de tablii de plumb, apoi bucati de plumb de cca. 30 cm Ritime Ii
53 cm lungime, cu o greutate de 40 kg.
6 Hurmuzaki, XII, p. 378.
www.dacoromanica.ro
17
117
Cantemir 6.
TJn rol deosebit in dezvoltarea metalurgiei a revenit domniei, in legg-
1946, p. 562.
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
118
18
Pentru accesul unei midi cantitati de aer necesar arderii, se lasau citeva
deschideri. In acest fel o parte din lemn ardea obtinindu-se o temperatur5,
necesar5, carbonizArii lemnului. In partea superioara" se lAsau de asemenea
acesta s5 poat vinde la aceast data', 9 fauri tigani cu sadasele lor, lui
Duca voievod 2.
www.dacoromanica.ro
19
119
rgmine insg mult in urmg fatg de oras in ceea ce priveste gradul de specializare in cadrul mestesugului de bazg.
1 Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III, p. 402-407, orig. rom.
2 Acad. R.P.R., CV/77, orig. rom ; Arh. St. Ia0, CCCXXX/5, orig. rom.
Arh. St. Buc., ep. Husi, XXXIX/2, orig. slay.
4 Arh. St. Ia0, GXL I/1, orig. slay ; 611TH SA noTrkst; tvploia4M rOCI1OACTUA111 in orig.
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
120
20,
6 Acad. R.P.R., VIII/6, orig. rom. (2 aprilie 1644). LXVII/4, orig. rem. Fste vorb:probabil de o exploatare a silitrei IntreprinsA de domnie.
7 Arh. St. Buc., m-rea Neamf, LXX/3, copie rom.
8 Plansele IXXI.
www.dacoromanica.ro
21
12 I
de la o etapa la alta.
Tehnica folosita atit in industria extractiva cit si in industria prelucratoare in dezvoltarea careia domnia a avut un rol deosebit, se afla in
secolul XVII la un nivel destul de ridicat. Obiectele de fier confectionate
de mesterii oraseni constituie marturia unui bogat cerc de cunostinte
profesionale pe care le posedau mesterii respectivi.
2. Construe liile (piatra-lemn)
In legatura, cu activitatea constructiva, in special de la orase, s-a dezvoltat mestesugul pietrdritului si al ziddritului. Piatra constituie unul din
materialele de baza necesare diferitelor constructii religioase, civile sau militare. Manastirile cu zidurile lor de protectie, cetdtile cu pinzele lor de ziduri
prevazute cu bastioane patrate sau semicirculare, curtile domnesti sau boleI esti, unele locuinte orkenesti prevazute cu pivnite din piatra, toate utilizau
ca material de constructie piatra de gresie sau granit, care se gasea din abundenta In podisul si muntii Moldovei. Ca localitati de unde s-a scos piatra
din vechime, se pot cita : Suceava 1, dealul Paunului din apropierea Iasu lui,
2 Rascanu, Lefurile si veniturile boierilor Moldovei, Ia0, 1887, p. 15. Locuitorii din satcle
vecine au continuat pfna In secolLI nostru scoaterea pietrei de constructie (G. I. Lahovari, Marele.
dicjionar geogralic al ,Romlniei, vol. IV, p. 665).
3 D. Ciurea,
Edel, 9n Sludii Si cerceldri stiinfil ice, Iasi, 1955, nr. 1-2, p. 57.
www.dacoromanica.ro
*TEFAN OLTEANU
122
22
niste pietre curioase care serveau pentru pastrarea jAratecului din altar,
numite in slavoneste jarovnia". Ele sint de obicei de form a. octogonall
pe bazA ptrat i sint scobite in partea superioarA. 0 asemenea piatra
din sec. XVII se pastreazA la biserica Sf. Nicolae din Suceava, cu urmAtoarea inscriptie : AceastA piatrA a fAcut-o Bursuc i TAnasie in anul
7124 (1616)"4. Din aceasta inscriptie nu stim in ce masued acesti Bursuc
1
de Scaun din Suceava. S-au descoperit ateliere de pietrari Inca din sec. XV, cu multe
deseuri de la prelucrarea pietrei, SCIV, an. 1955, nr. 3-4, p. 758, 760.
2 Arh. St. Suceava, doc. 1, pach. 339, p. 891.
3 Gh. Bals In lucrarea Bisericile lui .tejan cel Mare, Buc., 1926, p. 216 sustine c pentru
sec. XV majoritatea semnelor lapidare shit identice cu cele ale confraternitAtilor din Strass-
burg sau Colonia. De aici concluzia (p. 216) a semnele lapidare confirmA originea goticA
a mesterilor pietrari care au lucrat la noi i ne aratA cA erau dintre acei care au lucrat In toate
tsrile apusene vecine". ti pAstreazd insA rezerve asupra directiei de unde veneau, Transilvania
sau Galitia. DacA totusi pentru sec. XV, mesterii pietrari care au lucrat In Moldova stilt de originA
pArere care implicA o serloasA rezervA deoarece, cum remarcA Insusi autorul, In afarA
strAind
de sAnnele geometrice caracteristice unor scoli strAine, se mai gAsesc i alte semne uneori simple
initiate pentru sec. XVII, semnele lapidare sift In majoritatea lor initiale, monograme cbirilice
ale mesterilor redate sub forma foarte des obisnuitd In formularul cancelariei moldovenesti,
de ligaturi. Gh. Bals recunoaste cA aceste semne nu mai prezintA vreun interes pentru cAutarea
origin ei (strAine) mesterilor cum ar fi pentru semnele din veacul XV si din al XVI-lea (Bisericile
moldovenesti din veacul XVII XV III, p. 509). Acest lucru ne dA sA Intelegem cA se petrece o
schimbare In gituatia de pInA atunci i anume o inversare a raportului dintre mesterii strAini
si locali, o precumpAnire a celor bAstinasi. Aceasta reiese de altfel si din actele epocii, pe care
o sA le vedem mai jos si care permit sa se vorbeascA de o adevAratd scoald moldoveneascd" In
aceasta privintA.
4 Gh. Bals, Bisericile si mdnastirile moldovenesti din sec. XV II XV III, p. 535.
www.dacoromanica.ro
23
123
diferite forme pentru turnat metalele, cum sint de pilda tiparele pentru
turnat crueiulite. Asemenea tipare de piatra au fost gasite in sapaturile
arheologice de la Suceava.
Este probabil de asemenea sa fi existat i mesteri care lucrau pietrele
de moara. Despre ei insa, n-avem niciun fel de stiri.
Mestesugul zideiritului s-a bucurat de o pretuire deosebita marturie
tatea lor din piatra 2 In 1643 Vasile Lupu construia in Suceava niste
case de piatra den temelie" 3. Aportul mesterilor zidari strdini continua
si in sec. XVII. La Sf. Sava din Iasi arhitectul pare a fi un constantino-
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
124
24
ori numai sa fie aici i s dea indrumari si la ai nostri si chiar daca n-ar
lucra nimic, noi o sa-1 rasplatim" 7. Lutul bun, de calitate superioar,
ce se gaseste in uncle locuri din Moldova, permitea din On aceste indeletniciri. In hotarnica manastirii Cosula din tinutul Hirlan, de pild5, se pome-
2 La zidirea manastirii Cetatuia in 1669, lucrau mesteri armeni (B.C.M. Ist., 1913,.
p. 146). La Dragomirna, mesterul care a zidit-o avea si cunostinte de arta Caucazului.
3 Cornelio Magni care a fost la Iasi in 1672, scrie cii i s-a spus ca printre mesterii care au
zidit minastirea Golia au fost i italieni chiar din Roma (relatia lui, traducere efectuata la Instit.
de istorie, Bucuresti).
4 Paul de Alep remarca In Iasi In timpul lui Vasile Lupu, ca apartamentele In care locuiesc
beiul j doamna slat zidite din carimida si clan e". (Paul de Alep, Cildoriile patriarhului
logice de la Suceava. Ele shit de forma conica cu virful In jos si au dimensiuni foarte marl (Maleriale si cercetdri arheologice, IV (1957), p. 246-247).
www.dacoromanica.ro
25
125
Pe lingA vArniceri strAini, cum sint cei veniti de la Bistrita ardeleanA1, sint
mentionati in acte si vArari localnici, ea, de exemplu, Alexandru vArariul 2
Pe domeniile feudale, operatiunile de prelucrare a pietrei s-au desfAurat in legaturA cu ridicarea si intretinerea constructiilor din piatrA de la
curtea feudalului laic, ori la mAnAstire mai ales, adevArate puncte fortificate. Acest lucru presupune existenta in cadrul domeniului a unor mesteri
pietrari i zidari afectati nevoilor in legaturA cu constructiile ca de pildA :
cioplirea i slefuirea pietrei, ornamentarea ei, facerea crmizilor, ridicarea
nucleului principal, construirea diferitelor anexe din piatrA, ridicarea zidului de incint etc., precum i intretinerea lor. Cu toate acestea, in raport cu
feudal. Erau folositi mai mult mesterii strAini sau unii dintre meterii
orAseni cu bogate cunostinte in ceea ce priveste constructiile mai ales
atunci cind urma sa se ridice un monument de arta ea, de pildA, o bisericA.
Mesterul care a zidit mAnAstirea Dragomirna, la inceputul secolului XVII,
despre curte cu casa de birne gata". (Arh. St. Buc., cond. Trei lerarhi, ms. 579 f. 8 v-9) ; la
20 iulie 1642, Vasile Lupu trimite inapoi la Bistrita pe mesterii ce i-au Matt la edificiul ce cladea
certi fornaces", usi i ferestre. Acum gata fiMd boltile cladirii de jos casa de sus o voi face din
lemn, cum am Intcles Ca se fac case si In alte parti" (N. Iorga, Documente romtnesti din Arhivele
Bistri(ei, P. I, p. XCIX). Calatorul Cornelio Magni spune despre Iai ca cea mai mare parte din
case slut facute din lemn (relatia lui, traducere efectuata la Inst. de ist., Buc.).
www.dacoromanica.ro
126
6TEFAN OLTEANU
26.
materialul de uz casnic.
Acest lucru a contribuit la aparitia in crap, Inca, de timpuriu, in
cadrul acestei preocupgri, a me0eugarilor specializati in anumite ramuri
ale industriei lemnului. PerfectionArile produse In tehnica lemnaritului,.
a adincit procesul de diviziune socia1 6 a muncii prin desprinderea unui
numgr tot mai mare de specialiti ca : teslari, strungari, indrilari, bdrdiari
sau bgrda0, puntali, me0eri de poduri, sculptor! in lemn 5, butnari, blidari 8. Ei foloseau o serie intreag6 de unelte pentru prelucrarea lemnului,
scoase la iveal5, cu ocazia s6pturi1or arheologice. La Suceava, de pildA,
s-au descoperit numeroase asemenea obiecte, care dovedese o tehnicA,
destul de dezvoltat6 a prelucfarii lemnului. Pe ling5, topoarele de dimensiuni
diferite, o largA intrebuintare au avut-o : tesla, barda, fiera'strgul de mina,,.
dalta pentru sculptat, cutitoaia etc. Cu tesla se lucra la coveti, luntri etc..
Pentru obiectele mai midi se utilizau dliile. Pentru netezirea lemnului
se intrebuinta cutitoaia, care se prezinta ca o scoabI cu un ascut4 i douI
minere. Perforarea lemnului se fdcea cu ajutorul sfredelului. Un lucru
putin obipuit il constituie prezenta in sgpsaturi a compasului, format
din doua, ghiare metalice unite la un capat printr-un nit care le permitea
mobilitatea. Cu el se desenau pe lemn rozetele, arcele, cercurile etc., care
urmau sa., fie apoi sgpate. In sec. XVII, apare documentat strungul In lemn,
care, cu toata primitivitatea lui, constituie un indice de dezvoltare a tehnicii i a productiei pentru piata.
dulgheritul 7, ca ramura, de productie
Metepgul tesldritului s
Acelasi Cornelio Magni ne relateazd cA cele mai umblate uliti din Iasi shit acoperite
cu trunchiuri de arbori, asezati In chip regulat, asa ca unul sS atingd pe celMalt (loc. cit.).
2 Gh. Bals, Bisericile i mndstirile moldovenesti din sec. XV II XV III, p. 586 ; aici
se aratA cA rn-rea Miron Barnovschi din Iasi care fusese acoperit cu lemn a fost Invelita in metal
de Vasile Lupu.
3 La Inceputul sec. XVII, Dumitrasco vornicul de Suceava trimite pe Bogdan negustorul
la Bistrita sA cumpere cuie de sindril sfi fie de treabA, s acoperim curtile mariet dumisale
domnu nostru In uras la Suceava" (N. Iorga, Documente romtnesti din arhivele Bistrifei, partea 1,
P. 23-24. La ziduri se foloseau tiranti din lemn pentru a-i da acestuia stabilitatea i orizontalitatea necesarA.
4 In 1636 se construieste un pod pe apa Vasluiului la CantillAresti (Melchisedec, Notife
istorice si arheologice, Buc., 1885, P. 135 ; cf. Tocilescu, Manual de ist. rom., ed. a II-a, Buc.,
1900, P. 211).
6 Ii mentiondm aici pentru a scoate in evidentA procesul de specializare In cadrul meltesugului de baza ; acest mestesug va fi tratat insA la capitolul mestesuguri artistice.
6 Desi butnarii i blidarii nu slut legati direct de mestesugul de constructie, pentru a
scoate In evidentA principiul diviziunii muncii, mestesugul lor va fi tratat In ultima parte a prelucrSrii lemnului.
7 Vezi N. Iorga, Negoful si mestesugurile tn trecutul rominesc, Buc., 1906 (In Istoria ,Romf-
www.dacoromanica.ro
27
127
mai tirzie, intre Clement Laydet, superiorul bisericii catolice din Iai, i
Manolache teslarul, se poate vedea in ce consta meteugul teslaritului.
Manolache teslarul se indatorete sa faca nite dugheni, specificind
pardoselile, fereti, paturi, lavie, hiara", prispa pe dinaintea dughenilor
insemnare din 15 noiembrie 1673 se arata cit a costat materialul din lemn
necesar ridicrii unei case ca : birne, grinzi, podele, uiori de u
i ferestre,
talpi, precum i lucrul teslarilor de cladit casa" 2
3 Melchisedec, Cronica Husilor, I, p. 69 ; Arh. St. Buc., cond. ep. Husi, rm. 543, f. 58 59,_
www.dacoromanica.ro
8TEFAN OLTEANU
128
28
garie, era in proprietatea Canelei Frontino ramasa de la fratele ei Eristodul5. Dogaria se afla pe ulita Mare linga rn-rea Trei Ierarhi din casa
Ghiorghiasei pina in a lui Gheorghe tircovnicul, imprenna cu barbieria
si dogaria" cum specifica actul. Intregul loc rnentionat, plus pray:Mille",
adica barbieria i dogaria, sint daruite raanastirii Dealul Mare.
Prin urmare, atelierul constituia in acelasi timp i loc de desfacere a
produselor de dogarie. Avem stirea ca la unele dughene printre marfurile
comercializate existau i putini aduse de mesteri. Maui Stavar care facea
polobolce, rdrninea sa i se plateasca 5 potronici pentru marfa adusa, unei
dughene din Iasi 6 Tot in Iasi Gugea butnariul" vindea o casa pe ulita
Ciobotareasca la jumatatea secolului XVII 7. Din alte acte aflarn c acesti
www.dacoromanica.ro
29
12 )
Ie butnari, anume Vasile. Cella lti opt membri care subscriu dupd Vasile,
vor fi avut desigur rosturi administrative corespunzkoare. Avem asadar
dateaz, asa cum am vdzut mai sus, din a doua jumdtate a sec. XVII.
Intr-un zapis de vinzare a unei case in Iasi, sint mentionati 2 vdtafi de
butnari anume : G-avril vataf de butnari si Ion vtaf de butnari" 3. La
Suceava, Dumitru butnar care locuia pe ulita lui Manea, figura in catastihul frkiei bldnarilor si cojocarilor din acel ora 4. Probabil cd i in alte
orase existau astfel de organizatii ale butnarilor.
Aldturi de vasele de lut, se utilizau pe o scar/ destul de intinsd vasele
de lemn sau blidele. Ele erau folosite nu numai de tdrani sau orsenii strati,
pentru cei de rang mijlociu erau vase de lut curat si poleite (sindltuite),
iar pentru cei din urmd talere si blide de lemn 5. La moartea mitropolitului Varlaam, se enumerau printre alte obiecte ce alckuiau inventarul
mitropoliei si blide de plumb si talgere si cite vase de lemn"6. Toate
aceste vase de lemn erau confectionate de o categoric de mestesugari in
lemn numiti blidari sau safari 7. Pe la 1680 exista un Iftimie scdfariul
in apropiere de Iasi care lucra la strung. Acele poieni unde lucra Iftimie
s-au numit de atunci Poienile blidarilor". La 3 ianuarie 1694, Apostol
blidarul, fiul lui Iftimie blidarul, vinde aceast poiand pe care o mostese de la tatd1 sdu, mAndstirii Socola de lingd Iasi, in prezenta a doi mar-
tori blidari 8 Faptul c acesti blidari sau scdfari lucrau la strung con1 A. Pronstein, Organizarea rneseriilor din Novgorod, In sec. XVI (din HeTopprecHIse
aanlictus, vol. 36 (1951) ; aici se arat c la Novgorod locuitorii unei strazi posecl In comun
prvSlii si alte ciSdiri pentru comert, precum i : gradini, teren arabil, livezi etc.).
de lemn denumit In diverse regiuni ale tarn, In chipuri diferite. Asa de pildS in nordul Moldovei,
scar' se spune diusului de lemn care servote la luarea malaiului sau Mind din ladd sau sac.
8 N. Iorga, Studii si documente, vol. VT, p. 62, nr. 28. ConsiderAm cS acesti mesteri erau
C. 2923
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
130
30
vilarele domneti care se faceau din lemn. La 11 mai 1660, satul Hlincea e
druit manastirii Hlincea. Cu aceasta ocazie locuitorii satului sint scutiti
de toate darile i slujbele catre domnie aratindu-se printre altele ca aceti
www.dacoromanica.ro
31
131
treburi legate de mestesugul lor, ea de pild'a la facutul cazilor pentru silitra. La 31 mai 1626 episeopul de Roman se plingea lui Miron Barnovschi,
domnul Moldovei, ca slugile domnesti silesc pe mesterii episcopiei din satul
Poslusnici sk, mearga la lucru 1 In slobozia unui boier din Ciumalesti se
aflau doi butnari, Toader si Ion 2. Pfintre oamenii aceleiasi slobozii, se mai
anal]. i un Stefan blidar, care Mcea blide pentru nevoile consatenilor ski.
act de la sfirsitul secolului XVII 13. La strung se lucra i o bung parte din
mobilierul de lemn al bisericilor, ori al unor case apartinind elementelor
instarite din cadrul satului.
1 Acad. R.P.R., LXI/30, orig. rom.
2 Arh. St. Buc., m-rea Precista Rdducan, XVI/1, orig. rom.
3 Ibidem, nr. 629, f. 255, copie slava.
4 Ibidem, Mitrop. Moldovei, CXLI/10, trad. rom.
5 La 7 iulie 1602 se vindea In satul Albeni tinutul Bacau, o vie cu crama i cazi (Doc.
prim ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 54).
6 Arh. St. Buc., Pecefi, nr. 253, orig. slay (EOTItipH In orig.). Reiese de aci existenta
unci proprietati colective, lucru ce se pare ea e In legatura tocmai cu un sistem de organizare
a acestor mestougari.
7 Acad. R.P.R., DCCXXXV/36, orig. rom. (3 aprilie 1623).
8 Ibidem, XXI/77, orig. rom. (7 martie 1621).
9 Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. I, p. 36 (18 martie 1602).
10 Acad. R.P.R., XXI/77, orig. rom.
11 Ibidem, LXXX/5, orig. rom. (8 septembrie 1647).
12 Ibidem, CXLII/71, orig. rom.
13 N. Iorga, Studii si documente, vol. VI.
www.dacoromanica.ro
132
STEFAN OLTEANU
32
Alte mentiuni se refer/ la mesterii covatari, care se intilnesc in doeumente in aceasta vreme 1.
3. Preluerarea pieilor
www.dacoromanica.ro
33
133
ulita lui Manea, ulita Podgoriei, ulita Fruntea, ulita Sf. Vineri, ulita Mitropoliei, ulita sf. Nicolae, ulita lui Pone, ulita Sf. Teodor etc., impreuna
cu ali oraseni de diferite profesii. Intilnim toate categoriile de mestesugari
ce preluereaza pielea : blanari, cizmari, cojocari, ciubotari, talplari,
curelari, soronari etc.
La Roman, blanarii i cojocarii sint destul de numerosi pentru a se
organiza in 1641 in breasla, dupa cum reiese din reinnoirea catastihului de
breasla din 17241.
Procesul tehnologic de prelucrare a pieilor foloseste ca materie
prima pieile brute de animale domestice (boi vaci, oi, eapre, vitei) si
animale salbatice (lup, vulpe, ris, jder etc.). Moldova se bucura in evul
inediu de bogate surse de materie prima pentru au dezvolta un mestesug
local al pielaritului, deoarece cresterea vitelor era una din ocupatiile principale ale locuitorilor. Pina in a doua jumatate a secolului al XV-lea,
materia prima pieile brute era cumparata de pe piata moldoveneasca,
de catre negustorii lioveni in special 2 Progresul intern din ultima treime a
secolului al XV-lea a facut ea domnia sa manifeste o atitudine de protectionism fata de orasenii-mestesugari locali 3. Instaurarea dominatiei otomane in Moldova a frinat desfasurarea mai departe a progresului intern
observat. Darurile in blanuri de animale oferite sultanului, si, mai ales,
diferitelor persoane influente de la curtea acestuia, constituiau o povara
destul de grea 4. Care sfirsitul secolului al XVI-lea i Inceputul secolului
al XVII-lea, se constata o invadare" a pictii ardelene de catre negustori
moldoveni pentru cumpararea de piei de animale salbatice in special. La
7 iulie 1596, Ieremia vistier i Bogza logofat seriu din Suceava bistritenilor
pentru niste piei de cerb vopsite frumos 5. La 2 iunie 1608, *tefan Kendy
scria bistritenilor despre oprirea unor bani si a unor blanuri piei de salbticiuni de la un moldovean 6. Tot la aceeasi data, niste cojocari din
localitatea Tad din Ardeal silesc pe negustorul Mihail Pascale sa le vinda
5200 blani de vulpe pe care acesta intentiona s le aduca in Moldova 7.
La 7 iulie 1608, tot in Ardeal e ucis un alt negustor, Pada, de la care ramin
1 Acad. R.P.R., ms. 944, f. 3, verso si urmtoarele.
672 ;
2 M. CostAchescu, Documente moldovenesti tnainte de lefart cel Mare, vol. II, p. 635,
I. Bogdan, Documentele lui ,tefan cel Mare, vol. II, Buc., 1913, p. 278.
3 Pentru aceasta vezi 13. Cfmpina, Dezvoltarea economiei feudale tn Moldova si Tara
Romtneascd si lupta pentru centralizarea statului In a doua fumdtate a secolului XV, comunicare
4 CCi ase cai trimisi In 1550 slut giisiti de rezidentul imperial foarte uriti ; in schimb, blii-
nurile de samur sint gasite frumoase (Hurmuzaki, III, nr. CCXXXII, p. 257) ; Mihai Viteazul,
la 20 mai 1597, cerea lui Zamoyski bilet de liberil treccre pentru un negustor caci, spunea el, am
mare nevoie de bhini de samur pentru c trebuie sti plAtesc tributul i s trimit citeva bIkini
de samur impAratului Turciei" (Hurmuzaki, Supl. 2, I, p. 419) ; la 1694 se thideau urm Atoarele
bhinuri : noua spinAri de samur a cite 1 000 taleri, una de ris a 500 si 14 picioare de samur (M.
Berza, .Peschesurile, rns. la Inst. de ist. al Acad. R.P.R.) ; la 1718 Ahmet II se adresa voievozilor
Valahiei sil dati bani, pielicele i alte lucruri vizirului Mustafa-pasa, gloriosul meu sfiltuitor"
(M. Berza, op. cit.).
5 Hurmuzaki, vol. XII, p. 265-266 ; cf. V. Neamtu, Comerful cu piei si prelucrarea
lor In Moldova In sec. XV XV III, In Studil i cerceldri stiinfifice, Iasi, 1951, nr. 1-2, p. 543.
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
134
34
la Bistrita 80 piei de bou si 50 florini del aur. . La 30 aprilie 1618, se scoteau pe drumul Rodnei spre Moldova mari cantitati de aur, argint i piei
de animale salbatice 2.
Iat dar, pina la aceasta, ultima data, o crestere a volumului de piei
importate cu riscuri foarte serioase, de pe piata ardeleana.
In perioada urmatoare se observa o micsorare a volumului de piei
importate 3. Pe de alt parte, se constata primele semne ale exportului
moldovean pe piata ardeleana, nu numai a pieilor brute, dar chiar a celor
prelucrate in Moldova. Astfel, la 18 februarie 1630 Francisk Liszty, avind
nevoie de 100 de blanuri de jder, se adreseaza bistritenilor daca nu cumva
au venit la Bistrita din Moldova, negustori de jderi" 4. In aprilie 1650
se trimeteau din Moldova si din Tara Romineasca, importante cantitati
de piei, lucrate (talpa) i nelucrate in Transilvania 3, iar la 12 martie 1672,
Lucaci Armeanul din Suceava ducea in Ardeal bldnuri, peste sarat i
altele " 6 Interesant e sa se stie carui fapt se datorau aceste fenomene.
Cercetarile facute in aceasta, privinta in perioada de care ne ocupam,
au dus la unele observatii demne de retinut. Se constata anume ca, la o
data ce s-ar parea c marcheaza un moment de cotitura in privinta importului i exportului de piei in actele domnesti de scutire apare o noua
obligatie catre domnie denumita, pie1rit. Astfel, la 25 august 1633, domnul
Moldovei Moise Movila intareste manastirii Adormirea Maicii Domnului
din Iasi stapinirea asupra satului Toporauti, pe care-1 scuteste de oi i
nici camana de bautura sau bezman sau piei sa, nu aiba, a da ...".
La 27 noiembrie 1662 Dabija vocla innoiete aceast scutire u, amintind
printre altele nici piei" 0, nu dea 12 si nici camana pentru bautura sau
bezmen sau piei". 0 indicatie, pe care n-o gasim in documentul anterior,
www.dacoromanica.ro
35
135
o intilnim mai jos, unde se arat/ cl am iertat domnia mea o camnl mare
i un bllnar 1 sl fie in pace de camlnl mare i mica 0 de bezmeni, 0, fie
pentru luminari ii tmlie la sfinta bisericl". Un lucru este limpede : cuvintele nici piei sa nu dea catre domnia mea" se refera la o obligatie in
natura, in cazul nostru in piei de animale neprelucrate, pe care locuitorii
satului trebuiau sa le dea domniei. A.ctul specific/ destul de limpede c'a sint
scutiti de aceasta dare fat/ de domnie acel sat i acei poslupici" prin
oastei etc., precum i diferitele daruri in bldnuri ce se fficeau sultanilor cu diverse ocazii.
D. Cautemir ne informeazd cd, In momentul inscdundrii domnului se oferd trimisului care-i aducea
insignele de Investire, printre altele, un caftan cdptusit cu bland de samur, iar In afarti de tributul anual, domnul mai &idea pesches opt bldnuri, plus altele slujbasilor. (D. Cantemir, Deserierea Moldovei, ed. G. Pascu, 1936, p. 108 si 194).
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
136
36.
Venetia si Raguza, care duc de aici de obicei ceara si piei crude de bou" 1
(sublinierea noastra St. 0.). Interesanta este de asemenea informatia pe
care ne-o da, tot D. Cantemir cind, vorbind despre vindtorile domnului arata
c animalele curate sint bune de mincat (e vorba de cele vinate
n. n.)
cele necurate vulpi, lupi, 111*, mite salbatice, hilaces (risi) i alte vietati
de acest fel care se gasesc in muntii Moldovei, se dau la peichi (paici) adica
la servitorii domnului, care din pielea lor nu putin cistig isi procura" 2..
Se intelege c acest cistig al servitorilor domnului provenea din vinzarea
pieilor de animale meseriailor specialisti in prelucrarea blanilor de lux
precum i diversilor negustori straini sau localnici.
Despre operatiile tehnologice propriu-zise de prelucrare a pieilor nu_
din terci, tarite, sau coaje de salcie (Cernov, Curs de tehnologie a pielii, partea 1, trad. din 1. rusa,
p. 242).
5 In acest stadiu se gasesc pieile denumite de document piei prelucrate". Daca documentele s-ar referi la obiectele confectionate din piele nu le-ar mai denumi pier, ci cu numele
obiectelor respective : cizme, ghete, opinci, ciubote, talpd etc.
6 Gh. Ghibanescu, Biserica Tdlpdlari, Iasi, 1934, p. 9. In Rusia veche aceste fintlni
se numesc zactitori si Mut facute din lenm (RIbakov, op. cit., cap. III, p. 400-403).
7 Acesti coloranti naturali se foloseau phut de curInd In industria casnica. Pentru aceasta,
vezi lucrarea lui Tudor Pamfile, Industria casnicei la romini, trecutul si starea ei de astazi, Buc.,
1910, p. 38-52.
www.dacoromanica.ro
37
137
sint cunoscute, decit in masura in care ele au iesit la iveala cu. ocazia
cercetarilor arheologice de la Suceava. S-a descoperit bunaoara, in stratul
vremii s-o inregistreze 4. De altfel, vom vedea ceva mai jos ca procesul
tehnologic al prelucrarii pieilor insumeaza numeroase operatii de la pielea
cruda pina la obiectul finit, incit ar fi cu neputinta ca o singura categorie
de rnestesugari, care lucreaza pentru piata sa le efectueze.
Cea dintii veriga in procesul de productie al industriei pielariei,
tadeitat, sau tabeiciiritul incepe sa fie mai des mentionat, in a doua jumgtate a secolului al XVII-lea. Termenul slavon sub care-i gasim mentionati
pe tabacari este acela de Scmap" corespunzator celui rusesc de
79
legat de celelalte
4 Pentru secolele XV XVI slut mentiuni sporadice de curelari, selari, cojocari, ciobotari.
5 Acad. R.P.R., XXXII/100, orig. slay. In Lexiconul liii Mardarie, p. 269, oS3m4p
e tradus prin termenul thbrIcar. In actele romlnesti termenul e acela de t5b5car.
6 A. Pronstein, Organizarea meseriilor din Novgorod In sec. X V/ (din I/ICT. (3 aruictrire
1951, vol. 36).
7 Nu stim In ce masuril termenul latinesc tntilnit In documentele transilvSnene din sec.
al XV-lea ce se refer5 la asa-zisii t5b5cari din Moldova si Tara Romlneascd priveste mestesuguI
t5biic5ritului propriu-zis, sau mai de grabs pe un negustor-mestesugar ce Intrunea functiuni
multiple de prelucrare a pielii.
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
138
38
1766, cind aflam ca mai inainte, din inceput, fiind unita breasla lor (a
ciobotarilor n. n.) cu a talpalarilor au avut tot un catastih aceste dona
bresle" 9.
sahaidae, care in limba tatara are semnificatia de arc 1. Pupa cum reiese
din documentele de la jumatatea secolului al XVIII-lea ei mai aveau si
alte preocupari, ca de pilda tapitatul in piele. In izvodul de cheltuieli de
orig. slay).
4 E. Pavlescu, op. cit., p. 279 (vezi harta Iaului din sec. XVII intocmita dupa documente,
p. 278) ; cf. planp XII.
5 Biserica Tfilpalari din Iai a fost zidita In 1640 (Gh. Ghibanescu, Biserica Talpdlari,
Ia0, 1934).
8 Ibidem, p. 9.
7 E. Pavlescu, op. cit., p. 279.
8 Hurmuzaki, XV, 2, p. 1181.
9 Din Intarirea mitropolitului Gavriil data breslei ciobotarilor din lai la 9 noiembrie
1766 (E. Pavlescu, Economia breslelor In Moldova, p. 153).
10 N. Iorga, Negolul i mestesugurile In trecutul romtnesc, p. 173.
www.dacoromanica.ro
39
139
sint trecute 6 parale la salfaidacari de au imbraeat racla" 1 Prima mentiune despre mesterii salfaidlicari o intilnim la Iasi la jumatatea secolului
al XVII-lea, cind apare un Bejan sahMddcarul", martor la o vinzare pe
ulita Ruseasca 2.
Bleineiria i cojoceiria sint doug, categorii de mestesuguri, intre care
nu exista deosebiri prea marl. In prima treime a secolului al XVII-lea
constatam documentar ca nu exista o demarcatie hotarita in ceea ee priveste obiectul muncii in mestesugul blanaritului i cel al cojocaritului.
Astfel, in actul din 11 mai 1629 3, Miron Barnovschi voievod intareste
stpinirea asupra unei parti de ocina din satul Lungani, tinutul Cirligatura,
unui oarecare Dima din Iasi a earui profesie era inc5, confuza in mintea
celui ce redacta actul ; e numit cind cojocar 4, cind blanar 5. La 31 octombrie in acelasi an 8, apare ca martor acelasi Dima cu denumirea profesiei
de blanar. La 1 decembrie 1629, noul domn, Alexandru voievod, intareste
tot lui Dima ocinele sale din Lungani. In acest act el apare de trei ori numai
cu denumirea de blanar 7. In sfirsit, la 7 aprilie 1631 8 si la 9 iulie 1632 8,
tOt cu oeazia Intnirii ocinilor sale din Lungani, Dima apare cojocar
6 Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava, Iasi, XLV/1, orig. slay.
7 Acad. R.P.R., CLVI/40, orig. slay. Ci1K114p, In orig.
www.dacoromanica.ro
140
STEFAN OLTEANU
4( >
nese in diferite orae ca : Iai, Suceava, Galati, Roman, Hui etc. Am vdzut
ella Iai ulite intregi capt'a denumiri de : ulita Ciubotdreasca, "2 (in apropierea m-rii Trei Ierarhi), Ciubotaria" 3 pe ulita Finei, sau Cismaria" 4 in
Tirgul lui Barnovschi. La Roman este mentionatA ulita lui Bor 3, pe care
se aezasefa eiubotarii 6 Ca i branarii i cojoearii, ei se intilnese pe toate
ulitele impreun'a' cu alti meseriai 7.
In decursul secolului al XVII-lea i in eel urm'ator, gradul de speeializare al acestor meseriai crete. Dei operatiunile de preluerare sint comune ambelor categorii, se pot distinge totui deosebiri in ealitatea materialului pe care-I luereazg, ceea ce deterrainA i cele doll& categorii sociale
pentru care erau destinate obiectele confectionate. Aa de pill*
de
2 Acad. R.P.R., LX/112, copie rom. (1611, aprilie 15) ; N. Iorga, Studii si documente
V, p. 84 (1652 mai 6) ; Uricariul, vol. VII, p. 10 (1666 august 15) ; loan Neculce, 1930, fasc. 8,
www.dacoromanica.ro
41
141
iminii".
2 Enumerarea breslelor din 1776, pe timpul lui Gr. Ghica (R5scanu, Lef ile si veniturile
boierilor Moldovei In 1776, Iasi, 1887, P. 16).
3 Astfel, la 3 iunie 1649, apare Intr-un act de vInzare In calitate de cumpariltor de case
In tlrgul Iai, pe ulita StrImbd, Gheorghe cismarul cel domnesc" (Acad. R.P.R., LXXXI/24,
orig. rom.) ; la 30 aug. 1666, Andronic tiganul vinde o cas pe care o cump5rase de la Neniul
cizmarul domnesc" (loan Neculce, 1925, p. 171).
4 St. Pascu, Mestesugnrile din Transilvania Mud In sec. XV I, Due., Ed. Acad. R.13,11.,
1954, p. 128 ; aid se aratd cA, pe masura cresterii luxului nobilimii, mestesugul confectionarii
Inc5lt5mintei devine mai complex adincindu-se diviziunea muncii. Unii conlectionau numai
articole de lux pentru or5senii bogati i nobilime, iar altii satisfaceau nevoile populatiei modeste,
silmicimea oraselor.
5 Aceastil separare din punct de vedere al organiz5rii In bresle apare la Inceputul secolului
al XVIII-lea. PInS atunci ei formeazil o singurS breashl. Prima menliune a unui staroste de ciz-
marl dateazd din 20 mai 1631 chid apare Bejan staroste de cizmari pe ulita Tdrbujeneascii din
Iasi (Arh. St. Buc., rn-rea Sf. Ion ZIalaust, IV/3, orig. rom.).
XVII-lea.
www.dacoromanica.ro
142
$TEFAN OLTEANU
42
Moldovei, p. 153). La curtile boieresti existau de asemenea aceste cerinte, pentru a face fati
necesitatilor de ordin militar i nevoilor zilnice In special In transporturi (Arh. St. Buc., Peceli,.
nr. 197, orig. slav.).
6 M. Costchescu, op. cit., vol. II, p. 635 (1408, oct. 8), p. 672 (1434, martie 8) ;.
I. Bogdan, op. cit., vol. II, p. 278 (1460, iulie 3).
7 Joan Neculce, 1925, p. 174 ; aici apar ca martori la o vinzare la 7 august 1676, AgopseZaharia soronar si Pavel soronar.
8 Vasile soronar e primit ca mester In breasla ciubotarilor din Botosani. Pavlescu In
lucrarea sa (p. 271) ti socoteste negustori de pielrie. Cuvintul soronar" deriva' de la ruteanul
sorb (hamuri) sau rusescul sonnik (selar) (August Scriban, Dicjionarul limbii romine, Iai, 1939,.
sub voce).
www.dacoromanica.ro
43
143.
motivind domnul c6, sfinta episcopie fitra unii ea acetia nu poate tear 2.
Rezult de aei c pe lined rezolvarea nevoilor stricte din cadrul mnstirii
mesterii amintiti realizau un plus de productie pe care episcopia 11 aducea
pe piata.
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANIJ
141
44
Din punct de vedere al procesului de specializare din cadrul mestesugului de bazd, satul rmine in urma orasului, i chiar a domeniului feudal.
4 Nacul cojocarul din Schiopeni, martor pentru satul Contesti (Acad. R.P.R. CLX/108. orig.
ram.) ;Dr5gan cojocarul, martor pentru Jorciinesti (Acad. R.P.R., CX XXV II/217, or:g.rom.) ; etc.
5 Marco cojocar daruieste o parte din satul Porciseni (Acad. R.P.R., ms. rom. 3412, f. 36v).
6 Arh- St. Buc., cond. mitrop. Moldovei, nr. 541, f. 36v-38v. copie rom.
7 Ibidem, cond. m-rea Rtintlitoasa, nr. 573. f. 176, copie rom., Arh. St. Buc., mitrop.
Doc. prim ist. Rom., A, XVII. vol. II, p. 219 (Nicoar selar din Orbuscani).
Acad. R.P.R, ms. 670, f. 7 si urm.
22 Relatia anonimil din 1687 la I nst. de istor:e (traducere efectuat dup5 textul italian
publicat de I. Filitti In lucrarea Din Artziva Vaticanului, vol. II, Buc., 1914, P. 43 44).
a
II
www.dacoromanica.ro
45
145
dulame calugAresti, iar din cea albk haine ordinare. intr-o altk aceeptiune, abaua inseamna, si haing Varkneasck 2 Printre mkrfurile dughenei
din Iasi la71679 se mentioneaza, si abioara, o teskturk de link, in genul postavului 3 pentru care Ionasco famine dator cu un leu bun 4. Mesterii
alidger, PAtrasco abkger, Dumitrasco abAger, Iordache abager i o abagerit a lui Pan". Mai departe urmeazk insemnarea cg, i s-au dat 2 zloti
buni lui Costantin pagubk postavului negru" pe care acesta 11 adusese
la dugheank spre vinzare. Despre existenta unor pfavklii de aba numite
abagerii, ne vorbeste i cronicarul Muste, care spune despre Duca vodk ck
,,de copil mic viindu aicea in tark, in zilele lui Vasilie vodg, au fostu la dugheank la abggerie" 8.
Despre altk categorie de mesteri in legaturk cu mestesugul confectionkrii teskturilor ne informeazk un act din aprilie 1603in care apare ca martor
la o tranzactie Ilea boiangiu (KpACHOKHHK) din cetatea Suceva 9. tntr-un
alt act din 1634 se intkreste lui Vasile fiul lui Constantin
ocink
in satul Dragomiresti cumpkratk de la Ionasco pe care documentul il numeste crasnicel16 (KpacHistun). RA'dkeina cuvintului slav icpac" indica
1 Arh. St. Buc., rn-rea Galata, XIV/4, orig. rom.
2 L. zlineanu, Influenfa orientald asupra limbii si culturii rorntne, Buc., 1900, sub voce.
3 Ibidem.
c, 2926
www.dacoromanica.ro
146
8TEFAN OLTEANU
48
insd a se fi separat ca operatii aparte in cadrul mestesugului de baz. Aceastd diviziune sociald complexd se va concretiza in sec. al XVIII-lea, cind sfera preocupdrilor se valdrgi tot mai mult tinzindu-se cdtre o separare tot mai
pronuntafd in ceea ce priveste domeniul de activitate. Mentiunile de pinzari, abdgeri, boiangii, din sec. al XVII-lea, scot In evident pe de o parte
existenta unei industrii locale de teskturi la orase iar pe de alta parte pro-
Croitorii apar in acte in diferite situatii fie ea vinzdtori sau cumpdrdtori de ocine i in special de ease, prviiJii, locuri de casd, vii, livezi in
diferite orase cum e de pildd, cazul lui MihiI Floca croitor din tirgul Iasi,
posesor a mai multor proprietdti in Iasi 4, ori Vasile Fuglea croitor 3, fie
in diverse litigii, in special cu mandstirile care cautd s acapareze cit mai
multe dughene si case cu pivnite in inima tirgului. Asa spre exemplu e
procesul care se poartd intre miindstirea Sf. Sava din Iasi si DAnild croitor
din aceeasi localitate, pentru niste locuri de casd, din mijlocul tirgului 6.
Aceeasi mandstire Ii revendicd, la 19 noiembrie 1669, dreptul asupra im1 In Rusia veche, acesti meseriasi, boiangii sau vopsitorii, poarth denumirea de crasilniti.
www.dacoromanica.ro
47
14 7
pare, ea membri ad unui fel de sfat al ulitei respective 4. Termenul sub eare-i
gasim mentionati e cel rominese de croitor ori, in cazuri rare, eel slay de
cravet, 5 (Kpatie4). Apar si femei in aceasta meserie. Astfel la 1681 februarie 2, participa ea martorg la un proces Maria croitorita 6 Ca si in
ramura pielritului sau a preluerarii metalelor, se intilnese i in ramura
croitoriei mesteri afeetati nevoilor curtii domnesti, croitori ai domnului
ori ai marilor slujbasi de la curtea domneasca, cum ar fi hatmanul de pilda.
Sint mentionati un Gheorghe i Mihi1 Floca in calitate de croitori domnesti 7, ori un Ursul croitorul hatmanului 8. Ei lucrau la comanda
aveau o situatie mult mai bung, in comparatie cu mesterii de pe domeniul
feudal (boieresc ori manastirese). Croitori de eurte se intilnese nu numai la
noi. Relatia anonimg, din 1652 povestind nunta lui Timus Hmielnitki
in Iasi spune c o caret fu trimisa dupg cusgtorese i croitorese care
Ins n-au fost ggsite la gazdele lor, ci la chervasara, adica la carciuma
uncle merseserg dupa rachiu" 9.
Cum Ii procurau croitorii care lucrau pentru piata postavul necesar, e
usor de presupus. Am vazut mai sus ca existau dughene aprovizionate cu o
aide intreagg de tesaturi de Rua, bumbac, mgtase, productie locala si de
pentru piatd.
Dezvoltarea centrelor orasenesti din Moldova ea centre mestesuggresti i comerciale a atras in sfera intereselor lor economice i mesteri din
satele din imprejurimi. Semnifieativ in aceasta privinta e cazul unui croitor
domenial care luera la curtea lui Enache postelnicul din tinutul
Din actul din 14 septembrie 1635, afram, c Vasile Fuglea, croitorul lui
Enache, slujise la curtea acestuia din copilgrie ping ce s-au sgvirsit acel
www.dacoromanica.ro
148
STEFAN OLTEANu
48
babil venise.
Pentru a-si asigura interesele economice, croitorii se organizeaza ine5,
de timpuriu in asociatii mestesugaresti. La 1610 1611, apare pentru prima
oara in acte mentiunea despre o capetenie a acestei asociatii a croitorilor
din Iasi, anume Dumitru staroste de croitori 4. Peste 5 ani e mentionat tot
in Iasi un alt staroste de croitori, Gheorghe 5. La 23 septembrie 1661, la o
vinzare din Iasi, participa in calitate de martor, Tanase staroste de croi-
cei mai numerosi, ulita Fruntea, Sf. Vineri etc.8. Vor mai fi existat asociatii
1 Acad. R.P.R., XXXVII/95, orig. rom.
2 Arh. St. Buc., mitrop. Moldovei, GXV/1, orig. rom.
3 Acad. R.P.R., Fil. Iai, fond Spiridonie, VI/192, orig. slay. ; VI/191, orig. rom.
4 Arh. St. Buc., ms. 628, f. 563, V. copie rom.
5 Doc. priv. ist. .Rom., A, XVII, vol. III, p. 201 (tilrdzibala" In orig.).
8 Arh. St. Buc., m-rea Barnovschi, 645, f. 19, copie rom.
7 loan Neculce, an. 1928 (fasc. 7), p. 135-136.
8 Acad. R.P.R., ms. 670, f. 7 i urmatoarele; cf. E. Pavlescu, op. cit., p. 503-513.
www.dacoromanica.ro
49
149
aJ-
turi de marii boieri, Dumitrasco *tef an mare logorat, Savin mare spAtar,
Ptraseo Basot5.. logoft, Gheorghe Basot5, vistier i altii, a unor croitori
cum e de pilda, cazul lui Iordache i Nichif or 2, in vederea depunerii de
mrturii, dovedeste pretuirea de care se bucurau acesti mestesugari.
Ca si In alte ramuri de productie mestesugAreaseg, i aici, exista, o
progresiv diviziune social a muncii, o speeializare In cadrul croitoriei.
Acum se desprind ramuri noi care confectioneaz6 anumite feluri de imbr5,eaminte : baibarace, ceapraze, poturi, fote, contke etc.
Bclibtirdcarii erau mestesugarii care prelucrau baibaracul, o stofaC
orienta15,, din care se fAceau haine boieresti3. Miron. Costin le spune b5,ibaracelor, haine rosii 4. Cuvintul e luat de la tatari, de unde trece si la
poloni 5. /ntr-o alt ac.ceptiune, baibaracul mai are semnificatia si de haing,
11 C. Negruzzi, Scrierile lui..., vol. I, p. 301. Pe schila aceluiasi oras din sec. XVII, ea
apare cu numele de ulita baibilrAcSriei. E. Pavlescu, op. cit., p. 278 (vezi schita).
www.dacoromanica.ro
*TEFAN OLTEANU
150
50
1 A. Papiu Harlan, Tezaurul de monumente istorice pentru Romtnia, tom. III, Buc., 1804,
p. 181 (Ant. Veranciu dalmatinu din Sebenicu despre starea Transilvaniei, Moldaviei si Tierei
Romanesci).
www.dacoromanica.ro
51
151
c).
2 Este posibil s fi existat sate fntregi care aveau astfel de preocupAri, cum e de pildA
satul Torcoti, mentionat In harta lui D. Cantemir, sub numele de Torcatory.
3 N. Iorga, Studii si docummte, vol. XVI, P. 333, nr. 102. In Rusia veche, masina de tors
e documentatA arheologic fn secolele al X IV-lea al XV-lea (Rtbakov, op. cit., cap. VIII, p. 677,
nota 237). Dacd termenul de torcAtorie de MIA" IntlInit In actele moldovenesti din sec. al XV-lea
(Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I, p. 229) se referA la o instalatie de tors, atunci si la noi
www.dacoromanica.ro
$TEFAN OLTEANU
152
52
25 galbeni 3.
la 1696, se enumera printre altele : un tambar agravanu de postav subtire cu hulpi, sucna mohorit de tafta cu ape, o camasa noi cu matasa",
o velinta, albastra turceasca, postav verde turcesc, adamasca, precum si
tesaturi locale 4.
In legatura cu preluerarea tesaturilor s-a dezvoltat i la sate mestesugul croitoriei. Mentiunile despre croitorii satesti sint relativ numeroase.
1 Vezi mai sus, p. 147-148.
2 Doc. priy. ist. Rom., A, XVII, vol. IV, p. 321 ; Arh. St. Buc., ms. nr. 543, f. 11, orig.
slay ; Arh. St. Buc., ms. 543, I, 65, orig. slay.
3 Acad.. R.P.R., Fil. Iasi, fond Spiridonie, XXX/31, orig. rom.
4 N. Iorga, Studii si documente, vol. VII, P. 213.
www.dacoromanica.ro
53
153
simi 7. Tin alt misionar, anume Pietro Deodato, observd ca in Iai vin
multi negustori streini ce aduc fructe mediteraneene : portocale, lamb,
mdsline, dar toate se vind scump mai ales untdelemnul. Alte lucruri, ca
4 La 1 martie 1627, Miron Barnovschi Inthreste lui Lupul Pr5jescu ocine cu loc de moard
si prisadi cumpArate de la Budil croitor (Acad. R.P.R., Pecefi, 125, orig. slay.). La 24 aprilie
1646 Vasile Lupu intAreste lui Iordachi mare vistier ocine In Borkti-Vaslui, cumpArate de la
Stefan croitor (Acad. R.P.R., Fil. Iasi, fond Spiridonie, VI/190, ' orig. slay). La 18 mai 1696,
Vasile Lupu Intiireste de asemenea lui Iordachi vistier ocine In acelasi BorStl, cumpiirate de
la Mardarie croitor (Acad. R.P.R., Fil. Iasi, fond Spiridonie VI/192, orig. slav.).
5 Arh. St. Buc., A. N. XCl/34 ; 37, orig. rom. (1661 ianuarie, 28 ; martie 5).
8 Vezi discutia de la p. 54. Un caz asemAn Ator se petrece cu Mardarie croitor care, stabilit
In Iasi, III vinde proprietatile din satul Borkti tinutul Vaslui (Acad. R.P.R., Fil. lasi, fond Spiridonie, VI/92, orig. slay).
www.dacoromanica.ro
154
*TEFAN OLTEANU
54
Prin importanta sa, mordritul ocupg un loc de frunte in cadrul mesteugului alimentar orgsenesc. El s-a dezvoltat mai ales in acele orase care
erau arzate pe cursul vreunui riu, deoarece morile erau puse in miscare
in majoritatea lor, de forta apei. In ceea ce priveste aspectul tehnic al morgritului, s-au fgcut unele observatiuni in mgsurg sg ne dea o imagine aproximativg a modului de functionare a morilor. Astfel, toate morile care sint
mentionate in documente, sint puse In miscare cu ajutorul apei 1 De aceea
ele se instaleazg in apropierea vreunui curs de apg. Piesele principale ale
unei mori erau roata cu axul, care puneau In functiune pietrele de moarg
i sitele. Roata era din lemn si era legatg cu fier pentru a-i da rezistentg.
Era prevgzutg cu cupe sau cu palete care fiMd lovite de forta apei prin
cgdere, miscau roata. De obicei roata era pusg in miscare prin cgderea
apei, care era adusg de riu sau din iaz prin scocuri. Este posibil s fi existat
mori asa-zise gonace" adicg instalate pe suprafata apei pe un pod plutitor ; in acest caz roata era miscatg de apg prin scurgerea ei orizontalg.
Roata era fixatg pe un ax de lemn, care prin invirtire punea in miscare
pietrele de moara prinse in hiare" 2. Montarea acestor piese cgdea in
sarcina morarilor, care locuiau de obiceiu la moarg. Tot ei se ocupau i de
stabilirea locului de arzare a morii si cu cumpanirea" apei, adicg ingllama morii pentru a nu fi Inecatg, de o altd moarg asezat mai in josul
riului. La 28 aprilie 1637 Vasile Lupu judeeg o pricing intre Cujbg vornicul
i Costandin Nebojatco, pricing datoritg faptului c iazul lui Nebojatco
ineacg moan, lui Cujbg. Mesterii care sint trimisi de domn sa, curnpgneascg" apa, ridicg moara liii Cujbg cu o paling si doug degete mai sus"
s'a poatg umbla si moara lui 3.
Mult mai greu de rezolvat 'Amine problema capacitgtii de productie a
unei mori. In secolul al XIX-lea, uncle documente mentioneazg aceasta capacitate ; dar ea nu poate fi aceeasi si pentru secolul al XVII-lea, intrucit, prin
2 La 5 decembrie 1625 se vindea un vad de nioard cu piatrd filr fiare in satul BrAten
pentru 205 taleri (Arh. St. Buc., ep. Hu;si, XXXIX/2, orig. slay) ; la 6 august 1626 se mentionau
printre alte lucruri din averea lui Pavel 2 heare de moard" (Acad. R.P.R., CV/77, orig. rom.).
www.dacoromanica.ro
55
155
cu pivnit
1645 6 0 pitarita, Anita, se intilneste pe la 1673 tot in Iasi pe ulita MAjilor 7 ; iar locul unde a fost pitarie domneasca", 11 gsim pomenit la 20
septembrie 1669 8 ; aceasta pitarie satisfacea desigur nevoile de alimentare
eu pline ale slujitorilor curtii domnesti din Iasi. La ea lucra probabil Anita
4 Lscim la o parte preocuparea casnica a fiecrei gospodine de a face pfine, necesar consumului familiar. E vorba de metougul propriu-zis ale cdrui produse se adresau unei mase marl
de consumatori.
5 Pietro Deodato amintelte c pe pietele IaTului Intre alte produse locale, se gasqte
i-pline care nu e rea mai ales cea pe care o fac ungurii" (Pietro Deodato, loc. cit.).
6 Arh. St. Buc., m-rea SI. Sava-IaTi, XIV/1, orig. rom.
7 Joan Neculce, 1925 (1673, martie 17), p. 174.
8 Arh. St. Buc., zn-rea Galata, XIV/41, orig. rom.
9 Ibidem, XIV/21, orig. rom.
www.dacoromanica.ro
156
STEFAN OLTEANU
56
Hi lip.
din Afara cu ocazia vinzarii unei case, e mentionat Gligoras meserciul 5..
Gheorghita Rugina meserciul 6, Costandin meserciul 7 si Mihalachie meserciul 8, semneaz i ei in calitate de martori la diverse acte de vinzarecumparare din Iasi.
La Suceava, un alt centru orasenesc important, Duca voda daruia
mitropoliei 7 circiumi mari in Suceava si doua scaune de taiat came" 3_
Dintr-un act de la jumatatea sec. al XVIII-lea, care pomeneste de stari de
lucruri mai vechi, aflam ca, tot in acest oras exista locul numit al mesarnitalor, unde se taie vitele inspre < apa> Suceava" 1 Sint apoi mentionate
www.dacoromanica.ro
57
157
Mariuta, martora la donarea unui loc de casa, in Iasi pe ulita din Afara 3.
Interesate in venitul unor astfel de intreprinderi erau manastirile, care obtin
de la domnie dreptul de a avea berarii, slatnite ori poverne in orase. E
-cazul manastirii Hangul, care obtine de la domnie incuviintarea de a avea
o berarie in Tg. Neamt cu drept de monopol exprimat prin cuvintele si
nimene din lacuitorii de acolo ce vor fi sa, nu aiba a fierbi beri in acea
unui ture din Iasi care facea dulceti domnesti" 9 i de asemenea pleteintarii" 10 .
1 Arh. St. Buc., rn-rea Galata, XIV/6 ; ibidern, XIV/7, orig. rom.
2 Paul de Alep, Cdltoriile patriarhului Macarie de Antiohia In Tarile Romine, p. 21.
3 loan Neculce, 1925, P. 123.
4 Arh. St. Iasi, Analorale, nr. 148, f. 344 345. Rez. rom. din 1855.
5 loan Neculce, I (1921), p. 95.
6 Manastirii Trei Ierarhi i se Intareste In 1670, august 4, o velnita ce este ling mnastire,
(lin vale despre Bahlui, i elite cdldari vor pune s lucreze nimeni Intru nimica sa nu Invaluiasca
velnita" (Arh. St. Buc., cond. Trei lerarhi, ms. 578, f. 75, copie rom.).
7 Acad. R.P.R., CXLVII/214, orig. rom.
8 Arh. St. Buc., cond. Trei lerarhi, rns. 579, f. 8 v-9, orig. rom. (3 august 1669).
9 Didern, Propr. Stat. Mold., XXIX/7, orig. rom. (28 noiembrie 1662).
10 Ibidem, m-rea Cetdfuia, XV/1, orig. rom.
'1 Astfel de mori existau pe pirdul Buhalnita, proprietatea manastirii Neamt (Arh. St.
Buc., rn-rea Neamt, L III/2, orig. slay) ; In tinutul Falciu (ibidem XXX/13, orig.
rom.) ; In hotarul tlrgului Hirlau, de asemenea proprietatea manastirii Neamt (Doc. priv.
ist. Rom., A, XVII, vol. II, P. 30) ; In satul VInatori al manastiril Secul (Arh. St. Buc., m-rea
Neam(, CXL/11, orig. slay) ; pe Bohotin, proprietatea lui Dumitru vistier (Acad. R.P.R.,
CDXXV/7, trad. rom.) etc.
12 Este stiut faptul cd In sec. al XVII-lea, In privinta evolutiei celor trei feluri de renta feudala, tendinta este de crestere continua a rezervei feudale cultivabile. AM din dijma clt mai ales.
www.dacoromanica.ro
158
$TEFAN OLTEANU
58
din rezerva cultivat prin clac5 rezulta o cantitate mare de cereale, in special de grin!. 0 parte
din acest griu lua calea exportului, cealaltil parte era destinatil consumului din interior. La rindul
ei din aceasta parte, care se transforma in Mina cu ajutorul morilor, o cantitate anumita servea
consumului curtii feudale, restul era destinat pietii. Cresterea acestei parti se datoreste cresterii
cerintelor pietii. Multimea mentiunilor documentare despre mori, credem c constituie un indiciu
In acest sens. Pe de and parte, cresterea interesului indndstirilor in special fatil de problema
comertului cu cereale sau Mind, lucru manifestat prin scutirea de cdtre domnie a unor morari
manristiresti din uncle orase, de toate obligaiile WA de domnic, constituie de asemenea un
indiciu in ce priveste tendinta de crestere a comercializdrii cerealclor pe piata ordseneasc5.
1 Acad. R.P.R., LXXXII/12, orig. rom.
2 Arh. St. Buc., A. N. XCI152, orig. rom.
3 Ibidem, m-rea Nicorifd, IV/2. orig. rom.
4 La 8 ianuarie 1667 Alexandru Ilias domnul Moldovei, scria slugilor sale din tinutul
FAlciu sd lase in pace pe un mester morar ce iaste la morile sfintei m5n5stiri a Neamtului la
Jijia" (Arh. St. Buc., In-rea Nearnf, XXX/13, orig. rom.). La 24 aprilie 1606, Ieremia Movihl
poruncea dregiltorilor din Hirlau sA lase In pace pe un om care este morar i berar al mAndstirii
Neamt (Doc. priv. ist. .Rom., A, XVII, vol. II, p. 30).
5 Arh. St. Buc., ep. Husi, ms.. 543, f. 7, orig. slay, f.15, 32, 35 etc.
6 Ibidem, ms. 543, f. 11, orig. slay.
7 Acad. R.P.R., LXI/77, orig. rom.
8 Arh. St. Buc., cond. mitrop. Moldovei, ms. 527, f. 67, v. (30 august 1669).
9 Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. III, p. 45, 60, 76.
1 Arh. St. Buc., A. N. XXXVIII/51, orig. slay.
www.dacoromanica.ro
59
159.
La sate morkitul a constituit unul dintre cele mai dezvoltate mestesuguri din cadrul industriei alimentare. Morarii satesti slut foarte des men-
mester care este un nume generic ce se acord i altor mestesugari, fie sub
denumirea de morar, care este traducerea termenului slavonese MMIIHK",
din documentele slavone 1. Se mai intilneste i termenul de mistru"
probabil o influenta polona 2.
Pe linga preoeuparile lor pur tehnice legate de instalarea i intretinerea morilor, aces-Li mesteri erau foarte des folositi in litigiile in legaturl
cu morile care impuneau operatiunea de cumpanire" a apelor. Ei mai sint
de oeine cum sint de pilda mesterii Anghel i Irimia din Cofesti, Tanasie
din Mateani, Nicoar i Gavril din Calugareni etc., denumiti mesterii
(girlei) Putnei"3 ; ori cei din tinutul OIr1igturii 4, din regiunea flusilor
din nordul Moldovei 6 etc.
In strinsa legatura eu morkitul sint mesterii de iazuri sau helestee
servind ea rezervoare de apa' pentru a pune in miscare moara si de asemenea ea locuri pentru pescuit 7. Ei luerau de obicei in colective de cite
6-7 mesteri datorita conditiilor de lueru, tocmindu-se pe bani i bucate.
0 astfel de toemeala e mentionata la 1644 intre mai multi oameni din
satul Vestelesti i neste rusi ce le-au ezit un helesteu la sat la Serbanesti
pe apa Bogdanii, rusi mesteri anume : Ivan, Barba, Ungurul, Ivan, Ionasco
ci Ionaseo Iancu, pentru 60 zloti 70 mierte de griu i peste i brinz i unt
si 2 poloboac6 de braga si came a 2 vaei i un mascur si o piele de vael
pentru opinci si 2 care en 8 boi de-au ezit 7 saptamini" 8.
Dintre mest e sugarii satesti din cadrul industrici alimentare int ilnite la sate mai mentionam pe mesterii berari 2, miedari 10 1 j probabil In
satele mai dezvoltate din punet de vedere economic, mcieelarii 11.
1 Idealitatea semnificapei celor doi termeni, mester i morar am stabilit-o cu ajutoru1
documentelor In care unul si acelasi individ apare sub cele dou5. denumiri. Desi termenul demester e un nume generic cc se acord i altor mestesugari, el se refera In special la mesterli
morari (Arh. St. Buc., m-rea Neam(, LXIX/21, orig. slav ; ibidem, LXIX/25, orig. slay ; Acad.
R.P.R., XIX/28, a b, orig. rom ; ibidem, CXXXVIII/76, orig. rom., ibidem, XL III, 19,
orig. rom.).
2 Samson mistru" din Bolotesti (Arh. St. Buc., m-rea Bogdana, XVI/2, orig. nom.
3 Arh. St. Buc., rn-rea Nearnf, LXIX/25, orig. rom. ; ibidern, LXIX, orig. slay ; ibidem,
XXIX/22, orig. rom. ; ibidem, LXIX/28, orig. rom. ; cf. N. Iorga, Sludii $i documenle, vol. VII,
p. 364 etc.
4 Doc. priv. is!. Rom., A, XVII, vol. III, p. 164.
5 Arh. St. Buc., ep. Husi, XLVII/6, orig. rom.
Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. II, p. 144.
7 Desi acest mestesug nu este un mestesug din domeniul industriei alimentare, 41 amintim
www.dacoromanica.ro
160
STEFAN OLTEANU
fl
6. Me0eugurile de artfi
Am cgutat sg grupgm sub aceastg denumire toate mestesugurile care
n-au o leggturg directg cu nivelul de dezvoltare al fortelor de productie,
dezvoltarea lor fiind determinatg numai in ultima instanta de dezvoltarea
bazei economice a societgtii. Fiind fenomene de arta, aceste mestesuguri ca :
deria etc., stau sub inriurirea a tot felul de forme ideologice, in special sub
influenta religiei. Rezultg de aici cg gradul de dezvoltare a acestor mestesuguri artistice, riu este direct proportional cu gradul de dezvoltare a f or-
curat" 1. G-iovani Botero afirmg la 1587 cg Moldova are riuri care duc
aur i nu-i lipsesc mine de aur i argint, dar de teama turcilor nu-si dau
silinta" 2 (sg le exploateze). Anonimul italian din 1587 mentioneazg cg
in muntii vecini cu Transilvania sint citeva mine de aur, dar sint prea
putin exploatate de principii tgrii de teamg sg nu dea turcilor prilej sg
cearg tribut mai mare" 3.Relatia anonimg bating' din a doua jumgtate
a sec. al XVI-lea, ne informeazg despre munca necontenitg pentru extragerea aurului, aducgtoare din zi in zi a unui cistig tot mai mare4.
Relatia lui, traducere efectuata la Inst. de istorie, Buc.
a G. Botero, traducere efectu.atd dup editia din Bergamo : La relationi universali di
.Giovanni Bolero Benese, I, p. 162 si urmatoarele (traducerea este efectuat la Inst. de istorie,
Buc.).
a Trad. dup textul italian publicat de I. Filitti, Din arhiva Valicanului, vol. II, Buc.,
1914, p. 43.
4 Traducere efectuat dup textul publicat de I. Bogdan In Arhiva din lasi , vol. IX
(1898), p. 117-120.
www.dacoromanica.ro
61
161
In ceea ce priveste culegerea aurului din apele aurifere ori extragerea lui din mine, date mai ample lipsesc, mai ales atunci cind e vorba
de identificarea regimului de exploatare. Culegerea din apele bogate in
nisipuri aurifere constituia operatia cu precadere a tiganilor aurari care
capatau de la domnie confirmarea acestei misiuni in schimbul unei cantitali de aur data anual. Dimitrie Cantemir ne informeaza e acesti tigani
atita aur adund, ineit pot sa plateasea sotiei domnului in fiecare an ca
tribut si 4 oca de aur care fac 1600 drahme" 1. Demidoff, care trece prin
tara noastra in sec. al XIX-lea, explica tehnica utilizata de tiganii romini
minerala, este Irvin urmare, o proprietate de stat" un monopol ad domniei, nicidecum particular* exploatata cu mina de lucru platita, domnia intervenind fie prin trimiterea unui administrator" (Toma auricampsor) fie prin participarea la o cota parte, pe care aurarii o datorau
fiscului.
Pe linga folosirea rezervelor de aur i argint din subsolul Moldovei,
4 In prima jumatate a sec. XVII, se multumea Brasovului pentru argintul trimis, care
se prelucra In tarS (N. Iorga, Studii si documente, vol. X, p. 92).
5 Doc. priv. ist. Rom., A, XVIII, vol. III, p. 189-190.
a Acad. R.P.R., LXI/35, orig. slay.
11 - C. 2026
www.dacoromanica.ro
162
STEFAN OLTEANU
62
evanghelie, MaiirrEp ASnovrpt3 Elt avkv 43-10-1 (maistru Dumitru in anul 7188
3 N. Iorga, Studii si documente, vol. VII, p. 183-186 (inventarul averii lui Vasilie, mare
sp5tar, la anul 1686, februarie 14). /n catastihul de datorii al dughenii din 1679 din Iasi, datornicii 1i las ca amanet la dugheana : inele de aur i argint, pahare i cupe de argint (C. Turcu,.
op. cit., In Studii si cercetdri Viinfilice, Iasi (1955), nr. 3-4, p. 178-179).
de Poutna, p. 26).
a Analele Acad., XXXVI, p. 464.
www.dacoromanica.ro
63
163
pdrat aceasta cruce cu 10 galbeni. Pe de alta parte firele de sirma, galbena", obtinute prin trefilare, se intrebuintau la decorarea diverselor obi-
Notam din exemplele citate ping aci, existenta la orae a unor meteri
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
164
64
depune marturie intr-un litigiu la Iai un anume Chiriac staroste de zltali" de pe ulita Ruseasca, in calitate de ulicean vecin" 1.
Cu mestesugul baterii monedei, se ocupau tot zratarii i anume acei
ce se specializasera in directia aceasta. Ei se mai numeau ti beinari 2 sau
heregari 3. In acte se specifica intotdeauna cind e vorba de aceasta indeletnicire. Asa, de pildrt, la 15 noiembrie 1664 Gheorghe zlatariul", tatal
lui Enache zlatariul" ivreo 30 de chezasi, depun marturie pentru Enachi
zlatariul beinai" care era bagat de Dabija voda la temnita, pentru suma do
1000 taleri. Reusind s fuga la Risnov, chezasii Ii vind argintul, hainele
i viile de la Sorogari 4. In ce priveste imprejurarile in care a ramas dator
Enachi banarul la Dabija voda, cu 1 000 taleri, nu putem decit presupune
el ar fi in legatura cu concesionarea mestesugului monetar, practica ce
Ii are traditia inch,' din sec. al XV-lea 5. Mentiuni despre mesteri banari se
intilnese in tot cursul sec. al XVII-lea. Un document din 11 septembrie
1622 mentioneaza pe un Bogza tigan care batea bani de arama 6 La Baia
exista o piatra de mormint datind din 1652 cu inscriptia Lupul banarul"7.
Aceste indieaii ne fac s presupunem existenta unor astfel de preo-
cupari si in prima jumatate a sec. al XVII-lea, fapt care ar exclude parerea impartasita de K. A. Romstorfer 8 ca intro 1574 si 1662 dreptul de
a bate moneda fusese ridicat de poarta otomang.
In timpul domniei lui Dabija voda, despre care cronicarul Nicolae
Costin spune ca Facut-au Dabija voda i banarie de bani de arama la
Suceava" , apar in acte un Mitrea, fiul popii, bAnar din Iasi 10 ji Enachi
zlatarul, banar pe care 1-am intilnit mai sus. In monetaria lui Eustratie
Dabija de la Suceava se bateau bani mici de arama numiti salai n cu valoare
circulatorie interna 12. Baterea de moneda divizionara este in strinsa leg-tura cu dezvoltarea generala economica ce se observa in aceasta perioada
2 Ibidem, 1/5, orig. rom. ; B.C.M.I., II (1909), p. 61 (Al. Lapedatu Antichildfile de la Baia).
Costea plrcalabul ; dar nerealizInd ceea ce-si pusese In gind, iar banii cheltuindu-i, Costea e despagubit prin satul de la Vaslui si casele din mahalaua Sucevei, proprietatile lui Gheorghe here--
12 In cronica sa, Muste vorbeste despre o hi-Marie In cetatea Sucevei care era de la Dabija
voda i facea salai de aramd care numai aicea In ar umbla, 4 sahli la un leu bun" (Muste, II,
www.dacoromanica.ro
65
165
indiciu de crepere a comertului marunt. La Suceava au fost descoperite cu ocazia sapaturilor arheologice, o cantitate foarte mare de monede precum i numeroase resturi din foita de arama pe care erau imprimate tipare de monede, fara s fi fost Insa scoase, fie din cauza ca.
tabla prezenta defecte (era frinta) fie din cauza c operatia de imprimare
nu reusise. Se Intilnesc adesea fipi lungi de tabla cu diverse imprimari
monetare, pe care se descifreaza numele sau monogramul regilor Suediei
p Poloniei : Carol, Gustav, Cristine, Ioan Casimir etc.
Ani vazut mai sus Ca, In anii de domnie ai liii Eustratie Dabija
(1661 -1665) se Intilnesc In acte 2 meperi monetari moldoveni din Iap
o monetarie la Suceava In cetate 1, atestat'a de cronicari. Este posibil
www.dacoromanica.ro
166
$TEFAN OLTEANU
66
francez, care imi pare ea era casatorit. El era salariat de &are domn pentru
serviciul sau. Imi povesti c o duce destul de bine, caci serviciul sau Ii
aduce un venit de aproape un scud pe zi, pe linga multi altii care Ii picau
foarte des" 1 Credem ca e vorba de acelasi Ivan ceasornicarul, pomenit
in actele cancelariei moldovenesti. Venitul de aproape un scud pe zi, pe
linga multi altii care ii picau foarte des" datorit meseriei sale, 1-a facut
etc. 3. Pisaniile diferitelor monumente laice ori religioase, pietrele de mormint ori alte diferite inscriptii pe piatra, dovedesc nivelul cultural al meste-
www.dacoromanica.ro
C7
167
gi
2 in <1415> Alexandra cel Bun ddruia cloud sate, Crainicestii i Leucusestii lui Nichita
Dobre, zugravi, cu Indatorirea de a zugrdvi pentru acestea, cloud biserici, una din Tlrgul
de Jos si alta care va fi voia noastrd, afard de bisericile de la Rdclauti, sau 0 casd sau un pridvor"
s Alexandru Ldpusneanu trimite in Polonia pentru procurarea de culori necesare melterilor zugravi din Moldova (Hurmuzaki, XV, p. 666, nr. MCXXXI).
4 Pentru zugrvirea mnistirii Slatina se trimite dupd pictori la Venetia (N. Iorga,
Istoria industriilor la romini, p. 68, dupd un doc. publicat de C. Esarcu In Revista pentru istorie,
arheologie $1 filologie).
XVII, Buc., 1912, p. 17-27. Pietro Deodato, misionar in tdrile noastre pe la 1641, descriind Iasul stdruie asupra bisericii Trei Ierarhi, despre care spune ca induntru e zugriivita
cu diferite chipuri de sfinti i o pictau acum mesteri adusi din Polonia si din Rusia (traducere
-efectuat la Inst. de istorie, Bucuresti, dupa textul italian publicat de Gh. Vinulescu In Diplomatarium Italicum, IV, p. 104 si urm.).
7 N. Iorga, Studii si documenle, XV, p. 161 ; cf. Bals, Bisericile i
p. 168
www.dacoromanica.ro
168
$TEFAN OLTEANU
68
domniei lui Vasile Lupu e mentionat in Tai un Ncculai zugravul in calitatea de martor la o vinzare uncle se incepe ulita unde se vende faninam,
iar mai tirziu tot el, vinde niste dugheni egumenului de la manastirea,
Aron Voda 2. 17n Mihai zugravul e mentionat in dou5, situatii deosebite :
la 14 februarie 1686, eu ocazia mortii lui Vasile mare spatar, cind ramine
sa i sa plateasca 61 lei 3 i in 1689, eind cumpara niste mori pe lei si
mierti piine" 4. In 1682, Stefan zugravul cumpara in Iasi de la Alexandra.
zugravita, un loc de casa in pupuru la curalari" 5. Alexandra zugravita sau cum Ii spune actul Alexandra cea batrina zugravita", e fe-
meia lui Neculai zugravul celui batrin den Iasi". Ea vinde o casa care-i
situata linga casa Anitei, femeia lui Stefan zugravul. Tot in Iasi mai este
amintit Ionascu zugrav pe ulita Strimba martor la o vinzare 6.
La Tg. Ocna apar ca martori, la 1692, Dima zugrav i Gheorghe
zugrav adevarat istoriograf deoarece zugravea pomelnice pe peretii
altarului. Gheorghe zugravul a lucrat la biserica cea noug din Tg. Ocna 8.
La Focsani luereaza Mihai zugravul la 16989, iar la Tg. Trotusului, pe o
mult insa0 viata trii. Prin semnarea operei mesterul face dovada unei
conceptii individuale a munch lui, ceea ce face sa se deosebeasca de
5 Anal. Acad. Rom., XXXV, p. 345 346 ; cf. N. Iorga, Scrisori i zapise de mesteri, Buc.,
1926, p. 6-7. Este posibil ca Alexandra zugravita sA fi exercitat chiar meseria de zugrav. Asemenea cazuri de femei melteri in domeniul artei zugrAvitului se intilnesc in Tara RomineascA
In calitate de colaboratoare ale cunoscutului zugrav Pirvul Mutul (T. Voinescu, Plrout Mutat
si scoala sa, in Studii i cerceldri de istoria artei, 1955, nr. 3-4, p. 23).
6 Arh. St. Buc., m-rea Neamf, LXXX/3, orig. rom.
www.dacoromanica.ro
69
169
spune : S-a scris 0 s-a legat aceast1 tetraevanghelie, cu gindul bun Fi.
cu osirdie fat de dumnezeu, fratia zugravilor" (EpwreTtio ssrp4ciol)1.
subiecte religioase, tesute in fir de aur pe catifea kii care ramin opere de o
permanent5, valoare artistia. Broderiile 0 teaturile au jucat un rol important atit in decorarea monumentelor laice 0 religioase cit 0 ca piese componente ale complicatelor i fastuoaselor costume de la curtea domneascA.
Productia local a broderiilor s-a dezvoltat in conditii prielnice, create
incg, din cele mai vechi timpuri de cus'aturile 0 tesAturile populare.
*
La curtile boiere0i 0 mai ales la niangstiri, me0eugurile artistice
s-au bucurat de o larga, apreciere. Luxul care ptrunsese i la reedintele
feudale intr-o m'asura, destul de mare, a contribuit la specializarea unor
meteri de la curte sau mAn6stire in arta prelucrgrii aurului 0 argintului.
Ei confectionau o buna, parte din obiectele de podoabg sau obiecte de uz
religios necesare oficierii serviciului divin 2 Me0erii zlatari de la curtea.
feudalului erau recrutati de obicei din rindul tiganilor robi. Dumitrapu
Prgjescu avea la curtea sa destui zlgtari spre a putea vinde la 1669 lui
de pe piata straina ori erau confectionate la comanda de mesterii ordseni locali, asa cum am v5zut
mai sus.
3 Arh. St. Buc., m-rea sf. Sava-1asi, XXVII/7, orig. rom.
6 Arh. St. Buc., cond. m-rii .Reichiloasa, nr. 572, f. 164 v, copie rom.
7 Din averea mAnAstirit Galata faceau parte : chivote de argint, cgdelnite de argint,
potire cu disc cu stea, linguri de argint, sfesnice, panaghiar, talgere de argint, tipsii, cupe, ibrice
poleite etc. ; parte din ele erau facute probabil de mesterii calugari.
8 In lucrarea sa Geografia jud. Neamt", Buc., 1904, p. 282, I. Gheorghiu citeste CARA,
in loc de ipKa, socotind c numele mesterului e Sava, ceea ce s-a dovedit a fi gresit, in urma
recitirii textului.
www.dacoromanica.ro
$TEFAN OLTEANU
170
70
vete pentru biserica Naterea maicli domnului din Cimpulung 7. La sfiritul sec. al XVII-lea, la manastirea Sucevita, innoia o icoana, ieromonahul
Ion zugravul 3.
1 Melchisedec, Notife istorice si arheologice adunate de pe la 48 mandstiri i biserici anlice din Moldova, 1885, p. 34 ; cf. Tocilescu, Inscripfii bisericesti, Acad. R.P.R., ms. 5142, f. 288.
www.dacoromanica.ro
-71
171
In 1egatur5, cu broderiile i tesaturile in fir se pot face aceleasi observatii ca la cele orasenesti. La 20 august .1611 Mitrofana sotia lui Ureehe
mare vornic termina i daruia rn-rii Seoul un val liturgic de matase, brodat
cu fir de aur 1. Omoforul de matase de la Putna, datind de la 1653, brodat
cu fir de aur i argint, poarta pe el inscriptia care cuprinde la sfirsit indicatia mesterului care 1-a lucrat. Cuvintele Prin mina lui . . . a fost Mcut" 2,
arata ea la asemenea opere artistice lucrau i barbatii.
Cu deosebire la mandstiri existau adevarate centre de miniaturisti
si caligrafi unde lucrau elernente din rindul obstei ealugresti. Ca astfel de
scoala poate fi citata cea de la inceputul see. al XVII-lea de la manastirea
Dragomirna, in fruntea careia se afla Anastasie Crimea. Din miinile acestor
artisti au iesit opere cu adevarat nemuritoare, facind dovada puterii do
creatie a poporului nostru.
7. Alte metemuri
In acest subcapitol am grupat trei categorii de mestesuguri.
0 categorie cuprinde mestesugurile care, parte din ele, continua A,
se intilneasca% in toate cele trei feluri de asezari (oras, sat, domeniu) ; uncle
www.dacoromanica.ro
*TEFAN OLTEANU
172
72
Din prima categorie not5m mai intii mestesugul olaxitutui, una dintre
cele mai vechi indeletniciri ale omului. Prin evolutia ei tehnica, productia
pe etape i chiar pe regiuni. Asa, de pilda, in regiunea Suceava, din cercetarile efectuate pe materialul ceramic descoperit in sapaturile arheologice,
ies in evident-a deosebiri dare din punct de vedere tehnic (in ceea ce pHveste executia vaselor) intre ceramica de ping, la jumatatea secolului al
XV-lea i cea din epoca urmatoare
Podul Vechi 5.
secolul al XVII-lea.
Tjneori sint invitati de catre domnul Moldovei sa lucreze in Moldova,
olari ardeleni, in special de la Bistrita. Vasile Lupu cerea de citeva ori
de la Bistrita olari pentru a lucra la curtea mariei sale" 7, on numai sA=
Ed. P.C.R., 1945, p. 15-16, transformare care s-a petrecut i pe teritoriul patriei noastre (B. T.
Campina, Dezvoltarea economiei feudale tn Moldova si Tara Romtneascd..., comunicare tinut5.
In cadrul Sesiunii generale stiintifice din 2-12 iunie 1950).
2 N. Iorga, Documenle romtnesti, din arlzivele Bistrifei, I, p. LXVIII (caci avem lut
foarte bun de fdcut cArAmizi In tirgul nostru Baia").
8 D. Ciurea, 1iri istorice relative la Moldova In jurnalul inedit al botanistului Julius Ed41,
In Studii si cercetdri stiinfif ice, Iai, 1955, nr. 1 2, p. 57.
4 Acad. R.P.R., ms. 670, f. 7 si urmatoarele ; cf. Pavlescu, op. cit., p. 503-513.
8 Ibidem, p. 74-75.
www.dacoromanica.ro
73
173
enusie sau rosie. Pentru ca lutul s facg, prizA mai bun'a", se puneau in pasta
2 Plansa VIII.
s B. Slatineanu, Ceramica rominease, p. 74.
4 Solia lui Ioan Gninski palatin de Gulm, vizitlnd curtea domneascil din Iasi, aminteste
,de patrate marl albastre modelate In forma teracotei olandeze" (P. P. Panaitescu, CdIalort
poloni, p. 49). Vezi, la sflrsit, plansa VII.
www.dacoromanica.ro
WEFAN OLTEANU
174
74
tionau vase de lut : oale, borcane, strachini, pahare, dupe, tigai cu picioare,
plosci, cahle de soba etc., cu atit de larga intrebuintare casnica. Parte din
farfuriile de lut serveau ca obiecte de ornamentare a diferitelor incaperi..
In sapaturile arheologice de la manastirea Putna s-au descoperit numeroase
fragmente de farfurii frumos smaltuite, cu indicii dare ca se intrebuintau
ea ornament 3. Autorii acestei ceramici erau mesterii poslusnici care locuiau
de ardere a vaselor. Acest lucru reflecta o tehnica inferioara celei crapnesti in modul de constructie a cuptoarelor. Deosebirea mai consta i in
faptul ca aici se confectionau si se ardeau de &Are acelasi mester, mai multe
tipuri si forme de ceramica precum i ceramica decoratiVa 5. Ele se aflau
in afara incintei manastirii. Desi n-avem indicatii directe, se poate presupune ca olarii de la curtea feudalului confectionau, pe linga ceramica .
strict necesara personalului de la curte, i pentru piata.
K. A. Romstorfer, op. cit., plansele V, VI, VII.
2 La Suceava s-a descoperit un cuptor de ars vase de lut din sec. XV. Interesant e faptul
c toatil ceramica gdsita' n acest cuptor apartinea unui tip de vase ; aici se executau numai
tipsii smaltuite i sgrafitate. Prin urmare exista o specializare in acest domeniu Inca din sec. XV.
3 Pe unele fragmente s-au observat orificiile prin care se introducea sfoara sau sirma
cu care se prindeau de perete (vezi raportul de sapilturi de la Putna 1955, ms. la Inst. de arheo1
logie, Buc.).
4 Arh. St. Buc., ms. 543, f. 26, nr. 16, orig. slay ; Acad. R.P.R., LXI/28, orig. rom.
5 Raportul stiintific de sdpilturi arheologice de la santierul Bicaz din anul 1957 195
(nis. la Inst. de arheologie, Buc.).
www.dacoromanica.ro
75
175,
scrie.
ins5, extrem de mare de fragmente ceramice descoperite in Opaturile arheologice acolo unde ele s-au fcut 2, ori cu ocazia cercetbirilor de suprafata, 3,
Ca
nu existau sate care sa nu aib olari printre locuitorii lor. In ceea ce priveste
1618 cind e mentionat la Vaslui, Iosif sapunar 5 j alt1 stire dateazA, din 22
martie 1645, cind Vasile Lupu, voievodul Moldovei, intareste lui Ionascu
Rusul fost vornie i pire6lab de Orhei, dughene in Iai pe ulita Ituseasca
si doua, case pe ulita Tdrbujeneasc, pe care le-a cumparat de la Gligorie
din Vaslui 8 etc. In orasele ardelene, acest mestesug s-a dezvoltat mai de
timpuriu 9. De acolo li procurau domnii Moldovei cantitatea de spun
I
martor la o vInzare de vie (Arh. St. Buc., m-rea Neam(, XCVI/2 orig. rom.).
2 SGIV, 1954, nr. 1-2, P. 245 (raportul de s'apatur de la Hlincea).
3 Fragmente ceramice din sec. XVII au fost glisite In regiunea Iai pe teritoriul satelor
Valea Ursului, Cud, Bdbusca, Bdcesti, BSIuseti, Atreiaparte, TibSneti, Dumesti, Negresti,.
Buhaesti, GhlviMestii Vechi, Plesani, PoporAsti etc. (Analele stiin(if ice ale Unto, A. I. Gaza",
www.dacoromanica.ro
$TEFAN OLTEANU
1 76
76
vorbind despre Chilia, cA cetatea nu cste asa de mare, dar este o piatd
foarte vestitd, frecventatd de toate corAbiile, nu numai ale cetatilor mari-
time dimprejur, dar gide ale celor mai indepdrtate care yin din Egipt, Venetia i Raguza, care duo de aici, de obiceiu, ceara (sublinierea noastr
t. 0.)
si piei crude de bou" 4. Iasul era un centru important si in aceastd privintd.
a lumindrilor, a fdcliilor din ceard sau din seul care uneori se importa din
Ardeal 5. Acest cartier e pomenit in actul din 8 aprilie 1657 cu ocazia yinderii unui loc de dughiand, ce iaste intro dughianele lor (ale mdndstirilor
Pingdrati si Barnovschi), la FAcliari" 6 El se afla In apropierea mdndstirii
Barnovschi. Inc5, din 1652 erau mentionati in Iasi Nicula, i Gavriil faclieri,
ca vecini cu locul ddruit mAndstirii Barnovschi 7. Mai sint mentionati,
Andrei fdelier, care iscdleste un zapis de vinzare pe ulita Armeneascd din
Iasi 8, Ursul si Gligoras fdclieri lingd mAndstirea Bdrboiul 9, Panaite si
Paladie, fAclieri depunind mArturie pentru vinzarea unor case pre ulita
Ruseascd, In tirgul cel mare pe ulita Ituseascd"1. Care sfirsitul veacului,
In prima jumatate a sec. XVII, Dumitrasco logofat i pircdlab de Suceava, trimetea
la Bistrita pentru a cump5ra printre altele i o cantitate de sapun (N. Iorga, Documente romtnesti
din arkivele Bistrifei, I, p. 23, doe. nr. XXIX).
10
www.dacoromanica.ro
77
177
se vindea in' Iasi, in tirgul Finii, un loc situat dupa, cum mentioneaza actul
Cit prive0e domeniul, mai ales mangstirile, aveau faclieri chiar din rindul
obstei calugresti.
Mestesugul Mrbieritului avea in secolul al XVII-lea pe linga preocupari
niste oameni din Todiresti au spart capul unui tovaras de al bor. Egumenul
manastirii Galata care a judecat fapta, i-a obligat s plateasca barbierului
1, - C. 2926
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
178
7&
torii la moartea lui" 5, jar in Iai pe ulita Mare apare ca martor intr-un
act IVIihalco spicerul" 6.
mai inalte functii in organizarea municipala, cum e cazul lui Vasile G-insca,
8 Bujoreanu, Pravile, glava 14, punctul 7 si glava 249, zac. 7, p. 32 si 239 (termenul devraci este un termen generic ce se acordd celor ce au preocupAri medicate).
9 C. C. Giurescu, Istoria .Romtnilor, vol. III, partea 2, p. 581.
10 Arh. St. Buc., cond. ep. Husi, ms. 543, f. 80, orig. rom.
11 Muzeul de istorie a Partidului, 11/2, orig. slay ; ibidem, XXIV/12, orig. rom.
www.dacoromanica.ro
79
179
analoghion inflorat de la manastirea Humor inscriptia scrisa cu alb, pomeneste pe Toma fintinaru i sotia sa care daruiser analoghionul in septembrie
care participa la vinzarea unei vii in Copou, figureaza, popa Rosca steclar" 7
iar mai tirziu tot in Iasi, este mentionat Ionasco steclariu" 8. In secolul
urmator sint mentionate char fabrici de stela' i cristal la Bacau, Tfirlau,
Suceava etc. La Suceava de pilda, se fixeaza sticlarilor locul lor in tirgul
Sucevei pentru a-si desface marfa 9.
Materia prima, principala folosita in sticlarie era cenusa de potasa,
in legatura cu care s-a dezvoltat metesugul potitsriei. Prin arderea lemnului se obtinea cenusa de potasiu. Calcinarea cenusei de potasa ducea la
2 Arh. St. Buc., cond. ep. Husi, ms. 543, f. 61, orig: rom.
3 Ibidem, m-rea sf. Sava-Iasi, XXVIII/13, orig. rom. ; Acad. R.P.R., CXXXIX/87 ; etc.
4 Ibidern, m-rea sf. Sava-Iasi, XXVII/7, orig. rom. ; Acad. R.P.R., CVI/14, orig.
slay. etc.
5 Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. II, p. 65.
6 Acad. R.P.R., LXXVII/148, orig. rom. ; Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. II, p. 150.
7 Ibidem, CLXXXVII/192, orig. rom.
Basil Lupu, Buc., 1936, p. 46-47 ; cf. C. Serban, 5tirt despre o sticldrie tn linutul .Romanului
la sfirsitul secolului XV III, in Studii si materiale de istorie medie, vol. 1, p. 356.
12 Ilurmuzaki, vol. III, supl. 2, p. 185-229.
www.dacoromanica.ro
180
8TEFAN OLTEANU
80
www.dacoromanica.ro
81
181
*
Asa cum argtam mai sus, in a doua categorie grupgm unele mestesuguri legate de exploatarea unor boggtii minerale, care constituiau un
monopol domnesc si de pe urma cgrora domnii scoteau venituri Insemnate 2 Aceste mestesuguri sint cele In legaturg cu exploatarea sdrii si a
pgcurei.
5.
Dintr-un act din 4 august 1670, afram cg se mai exploata sare si din
dealurile HIrlulni i ale Cerngutului, de cgtre locuitorii din satele ipo-
tele si Toporg'utii, ale mangstirii Barnovschi din Iasi. Aceste sate sint
scutite de sgrgrie (plata sgrii) de cgtre Duca-voievod 6.
Robert Bargrave aminteste de mine de sare impietritg" in imprejurimile satului Ibgnesti (jud. Dorohoi). El spune cd de pe aceste dealuri
1 Accasta cu atit mai mult cu cit In secolul XVIII, pe llng boieri i m5nAstiri se constatd
existenta unor tArani liberi, r5zesi, care produceau cenusil de potasil (G. Serban, op. cit., p. 358).
2 Despre exploatarea celorlalte bogAtii subp5mintene cu caracter de asemenea de monopol
domnese ca de pilds exploatarea metalelor (fier, aram, aur) si a silitrei, s-a vorbit in cap.
Metalurgia.
$ .Revista istoric, 1930, p. 5.
4 Traducere efectuat5 la Inst. de istorie, Bucuresti, dupil textul italian publicat de Gh.
Vinulescu In Diplomatariurn Italicurn, IV, p. 104 si urm.
5 N. Iorga, Studil i documente, vol. XI, p. 281 ; cf. acelasi In Anal. Acad. Born.,
XXXVII, p. 248.
6 Arh. St. Buc., rn-rea Barnovschi, 1/4, orig. slay.
www.dacoromanica.ro
8TEFAN OLTEANO
182
82
sarea se taie sub pamint in bucati mari i groase, cubice si se scot afara
cu ajutorul unor roti trase de eai. Stirile de mai tirziu, ins, ne ajuta at
reconstituim tabloul tehnie al exploatarii Orli 4.
Mai intii se sapa o groapg de obicei rotunda, cu un diametru de
faptg de a lor
Locuitorii sint obligati sa lucreze la saline, sa dea cai
pe rind cu care sa, se scoata sarea si s, aduca lemne cind se fac despartituri
in saling ca sg nu cull pamintul de sus "6. Bandini ne d informatii mai
complete in legatura cu mina de lucru din saline. Vorbind despre Trotus,
Fr. Babinger, op. cit., p. 48 i urm. (trad. efectuatil la Inst. de istorie, Buc.).
2 La 1632 Alexandru Ilia scrie slugilor domnesti din tinutul Neamt s lase In pace de
soldrii satele Brailuti i Vaschuti cdci ei cumpgil sare de la ocna" (Arh. St. Buc., m-rea I.
Sava-Iasi, XXXIV bisf13 orig. rom.
3 Pentru Tara Romineascil, vezi A. Ilie, $tiri in legturd cu exploatarea sarii in Tara
.Romineascd pind in veacul al XVIII-lea, in Studii si materiale de istorie medie, vol. I, p. 163
i urin.
4 Datele de ordin tehnic shit cuprinse In lucrarea lui M. Stamatiu, Istoricul metodelor de
1
www.dacoromanica.ro
'83
183
munte. La poale e un sat ai cgrui locuitori (300 case) nu plgtese bir i sint
scutiti de alt muncg, decit odatg pe s'aptgming sg scoatg pentru principe
40 de bolovani mari de sare, sau tatgl familiei sau vreun lucrgtor tocmit
de acesta. Mai sint i alte doug sate care fac aceastg muncg". Tot el ne dg
unele date cu privire la remuneratia lucrgtorilor. Pentru fiecare bolovan
de sare, spune Bandini, ii se dg (lucrgtorilor) cite un nummus de argint
adicg cite doi bani lesesti (solidi polonici), iar cind se schimbg cgmgrasul,
se dau minerilor, dupg starea fiecgruia, 2 sau 3 care de sare. In fiecare zi,
fiecare are dreptul s ia cit poate duce in paner 1 Alte indicatii se referg,
la adincimea ocnei (100 orgi) la exportul sgrii in diferite ni i la calitatea acesteia 2.
In afarg de tgietorii de sare propriu-zisi, mai exist o categoric de
-cit
Pgcura se scurgea in niste canaluri facute de oameni 7. Printre poslusnicii episcopiei de Roman, sint mentionati la 23 ianuarie 1634, pgcornicerii 8 care se ocupau cu scoaterea pgcurei necesarg nevoilor episcopiei.
Din documentele de care dispunem, nu reiese in mod clar caracterul
Codex Bandinus, Memoriu asupra scrierii lui Bandinus de la 1646, ed. V. A. Urechia
In Anal. Acad. Rom., Seria II, tom. XVI, p. 211.
2 Sarea este alba, iar alte bucati negre, dar pisata devine alba ca zapada (ibidem). Aceea0
apreciere asupra caIititii sarii o Intilnim si la Paul de Alep, op. cit., p. 169.
3 Arh. St. Buc., rn-rea Celdtuia, XI/5, orig. rom.
4 E. Pavlescu, op. cit., p. 278. Pentru alte problerne In legaturd cu exploatarea srii vorn
6 N. Iorga, Studii si documente, vol. VII, p. 288 ; alte mentiuni : ibidem, p. 289 290, 291 ;
VI, p. 294.
7 Codex Bandinus, op. cit., p. LVII.
8 Acad. R.P.R., LXI/49, orig. rom.
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
184
F4
de monopol domnesc al acestui mineral. Atit timp cit 'Acura n-a constituit
o sursg de venit, n-a constituit un object de schimb, exploatarea ei n-a,
avut un caracter de monopol. De abia In secolul al XVIII-lea exploatarea
pcurei va lua un caracter de monopol domnesc.
Meteugul tiparului ocupg 1111 loc insemnat in rindul factorilor care
Epoca lui Vasile Lupu este o epoeg de Inflorire i din acest punct de vedere 1.
amindoug felurile, iar in partea a III-a numai cele mici. Elementul de corativ,
dintre ele poartg semngtura gravorului, anurne Iliia, in alte locuri fiind
insemnat i anul aXm4 (1641)" 4. Au mai fost i alte tipgrituri care au
imbogkit rodnica activitate culturalg din aceasta, treime de veac. Aa,
de pildg, la 1645 se tipgrete cartea, Traspunsurile mitropolitului Varlaam
la catehismul calvinesc", despre care *incai credea cg-i tipgritg la Suceava
apoi in anul urmAtor Pravile Impgrgteti" tipgritg, la Iai etc. 5.
4 Ibidem, p. 137.
5 Ibidem, p. 150.
6 De remarcat ca* i In Tara Romlneascil si In Ardeal se semnaleaz5 de asemenea o Intrerupere a acestei activitilti cam In aceeasi vreme.
7 Bianu i Hodes, op. cit., p. 222.
8 Ibidem, p. 225.
www.dacoromanica.ro
85
185
Bisericanil. In 1681 tiparitu-s-au in casa sfintei mitropolii in Iasi", Molitvenie de intales", mesterul tiparelor fiind smerenii eromonah Mitrofan,
de la sfinta manastire de Besericani. Tiparnici T.Jrsul i Niculai", iar la
f. 155 se arata : Ionasco Bilevici ce-au pusu nevointa de-au adusu tipare
de Moscu cu priinta" 2 Tot cu ajutorul Moscovei s-a tiparit si Viata
petrecerea sfintilor", in 1682, in care se spune c s-a facut in tiparnita
halcograful era de alta limba si care nu stie carte greceasca" 9. Se pare ca.
a existat 0i o tipografie cu litere armenesti la Suceava, unde dup relatdrile
a doi eruditi armeni, s-a tipdrit in 1649 o evanghelie armeneasca la tipografia mitropolitana" din acest oras 111.
Ceea ce trebuie sa retinem din cele spuse cu privire la mestesugul
www.dacoromanica.ro
186
STEFAN OLTEANU
86
eadrul mestesugului se observa* diferentierea operatiunilor tehnice, preocupgri diferite ale mesterilor gravori sau mesteri de tipare", halcografi,
corectori sau indreptgtori", culeggtori de litere sau zetari si cei ce trggeau
la teasc, operatie pe care o fgceau de obicei ucenicii. Se cade de asemenea
sit subliniem cg intreaga activitate tipograficg din aceasth vreme se desfasoath sub impulsul credintei ortodoxe, de uncle i caracterul religios al
primelor tipgrituri. Desi mgngstirile reprezintg centrul acestei activithti,
ele se integreazg deplin In viata orgseneascg. De pildg, mitropolia ieeand,
care are o importantg activitate, antreneazg elemente othseneti cum este
"87
187
www.dacoromanica.ro
188
STEFAN OLTEANU
80
www.dacoromanica.ro
189
era prea mare, cuprinzind cca 1-2 persoane (aceasta e de altfel forma
cea mai caracteristica). Pentru luerarile mai mari, unde era nevoie de
brate de munca, mai numeroase, se intilnesc un fel de asociatii de intovarasiri mestesugaresti, cum e de pilda activitatea in comun a mesterilor
rusi, Ivan, Barba, Ungurul, Ivan, Ionasco i Ionasco Ianco, pentru iezirea
helesteelor in schimbul unei sume de bani i alimente (mierte de grin si
peste, brinza, unt, brag* came etc). 3. Ridicarea marilor construetii necesita de asemenea o activitate comuna a mai multor mesteri. In aceste doua
din urma cazuri avem de a face cu un sistem de munca angajatd, folosit
in special pentru mesterii straini. Mai ales Vasile Lupu foloseste mesterii
postelnic din Stornoti (Acad. R.P.R., XXXVII/95, orig. rom.). Asupra acestei chestiuni vom
reveni atunci clnd va fi vorba de mestesugurile domeniale.
www.dacoromanica.ro
130
STEFAN OLTEANU
9(,
la;i, XIV/1, orig. rom. (croitor domnesc) ; Arh. St. Buc., rn-rea Soveja, VII/1, orig. rom. (bhInar
domnese) ; Acad. R.P.R., LXXXI/24, orig. rom. (cizmar domnesc) etc.
www.dacoromanica.ro
91
191
marime apreciabila.
In mod coucret, procesul schimbului se efectua la orme in anumite
locuri publice din cadrul orau1ui, unde existau o serie intreaga de amenajari pentru depozitarea marfurilor : dughene (pravalii), pivnite, hambare
etc. Aceste cindiri comerciale schimba caracterul temporar al pietii intr-unul
lingd, casa Mariei barbieritei, unde se incepe ulita, unde se vende famine 4.
Sint apoi mentionate chervasariile". La 29 decembrie se intareau mandstirii Barnovschi nite dughene cu pivnith pe ulita Ruseasca in I4 la chervasria domneasc/' " 5. Cu un an mai inainte se amintea de un loc pe unde
1 V. I. Lenin, Cu privire la asa zisa problernd a piefelor, in Opere, voL , Ed. P.M.R.,.
1950, p. 91.
2 Relafia lui Cornelio Magni, traducere efectuata la Inst. de istorie, Buc. Aceasta activi
tate febrila comerciala 1i reline atentia i lui Pietro Deodato (op. cit.).
www.dacoromanica.ro
192
STEFAN OLTEANU
92
instalate numeroase cldiri cu rosturi comerciale : dughene, pivnite, pravlii etc. Ele serveau procesului de desfacere a produselor orene0i 4.
La 31 octombrie 1606, Simion Movil dkuiete lui Nicula dascal un loc
E cazul lui Mih6i16 Floca croitor din Ia0, proprietarul a mai multor case,
locuri de cas5,, pea,v5lii etc., in Iaqi 7. C aceste dughene serveau pentru
desfacerea produselor meteugAreti, ne-o dovedete clauza cuprina in
statutul breslei blanarilor i cojocarilor din Suceava reinnoit la 1 ianuarie
1673, care prevede ca starostele breslei sa", ia cite 2 orti pe an de dughian< 6> de blanari, cojocari etc." 8. .Acest impozit de 2 orti pe an de
dugheang vddete activitatea comercial5, a unora dintre me0eogari, in
ceea ce prive0e desfacerea produselor muncii bor. Mai clar apare acest
lucru cind, cu ocazia despktirii breslelor cojocarilor i blAnarilor din Iasi,
1 Arh. St. Buc., m-rea St. Ion Zlataust, 11/6, orig. rom.
2 Acad. R.P.R., XXII/129, orig. slav.
3 Arh. St. Buc., cond. mitrop. Mold., ms. 527, f. 67 v.
4 Ibidem, rn-rea Galata, XIV/18 ; Arh. St. Buc., m-rea Barnousclzi, V/6, orig.
rom. etc.
5 Doc. prim ist. Rom., A, XVII, vol. II, p. 71.
6 Citdm unele documente din care s reiasd acest lucru. Asa de pildS, la 1 martie 1658
se vInd 4 dughene In tirgul lui Barnovschi In Iasi la cismdrie", dughene care apartinuserd lui
Drosea blanarul (Arh. St. Buc., m-rea Galata, XIV/18, orig. rom.) ; iar la 1669 octombrie 27,
Chira cojocariul din acelasi oras vinde de asemenea niste dughene (Arh. St. Buc., m-rea Celd(uia,
XII/6, orig. rom.). Dughenele erau construite din lemn. Despre acest lucru ne informeazd
actul din 1669 iulie 29, prin care Cristea vamesul, reclamindu-si drepturile asupra unor
elughene din Iasi, /ntoarce celui ce le poseda suma de bani pe care acesta o ddduse la cum-
pdrarea lor ; In plus, Cristea li mai da 50 Id, care reprezentau cheltuiala blrnelor ce au fost sec's
Paraschiva cdminarul sii faca dughene" (Arh. St. Buc., m-rea Sf. Ion Zlataust, 11/6, orig. rom.).
Ca suprafatil afldm ca o dugheand cu camari si cu loc are 9 coti si jumatate, prin urmare
aproximativ 8 metri lungime (N. Iorga, Studii si documente, vol. V, p. 90). Casele cu locul respec-
tiv aveau suprafata de cc a 30 x 40 m (Arh. St. Buc., rn-rea Galata, X IV/39, orig. rom.).
Pivnitele erau In majoritatea lor din piatril (Arh. St. Buc., cond. Trei Ierarlii, nr. 579.
f. 1 v-3 v). Astfel de pivnite au fost descoperite In sapaturile arheologice de la Suceava, din
{was, de pe ulita Armeneascd. Ele apartin sec. XVII si au dimensiunile 2,50 x 6 m (vezi raportul
cercetdrilor de la Suceava pe anul 1955 (ms). Existau si pivnite din lemn (Arh. St. Buc.,
www.dacoromanica.ro
93
193
catolica din Iasi, sg, zideasca pe un loc al domnului de Maga curtea domneasca, 10 pravalii de la care va scoate un venit de 5-6 taleri, se intelege,
prin inchiriere 4.
Din stirile de mai sus reiese limpede c mestesugarii produceau
al mai multor dughene In Iasi. Cazuri de acest gen slut foarte numeroase (Acad. R.P.R.,
I.XXVII/8, orig. rom.).
3 N. Iorga, Studii si documente, vol V, p. 90.
4 Codex Bandinus, op. cit. p. 134.
5 Arh. St. Buc., m-rea Sf. Sava-Iasi, XXXV/57, orig. rom.
6 Ibidem, cond. Barnovschi, ms. 645, f. 19, copie rom.
7 Ibidem.
C. 2923
www.dacoromanica.ro
194
STEFAN OLTEANU
94
zinta dupg parerea noastra fenomenul de trecere de la productia la comanda, la productia pentru pia, trecere care are loc treptat, la inceput
sub forma de experienta, apoi se vind produsele ramase intimplator in
mina producatorului sau sint produse In timpul liber 2.
Din analiza materialului prezentat mai sus, reiese limpede c mestesugarul e in acelasi timp i vinzator, vinzind direct consumatonilui obiectele confectionate cu propriile sale miini, fenomen caracteristic epocilor
conditiile necesare adincirii procesului de separare a productiei de circulatie, la afirmarea unorelemente negustoresti care se interpun intre producator i consumator. Aceste elemente indeplinese oficiul pe care, pina
atunci producatorii lnii erau obligati sa-1 facd, fie aehizitionind materia,
prima de pe alte pieti, fie revinzind produsele mestesugaresti, in dugheni
proprii pe care le cumparau sau le inchiriau in pietele oraselor. In prima.
jumatate a sec. XVII, de pilda, se cunoaste din acte un negustor de pit4
din Moldova anume Mihai Pascale caruia i se cumpara fortat In localitatea,
Iad din Ardeal, o cantitate de 5 200 piei de vulpe 4. Ii intilnirn apoi in
Iasi in calitate de mare negustor in anii 41 si 47 ai veacului 5. In acelasi
timp un alt negustor, anume Pana, e ucis in Ardeal, de la el rgmInind 80
di nu se poate lua In considerare a doua acceptiune a cuvIntului, anume lucru prost, ceea ce se
leapgda, deoarece e vorba de o marfil care e push' spre vInzare.
2 V. I. Lenin, Opere, vol. III, Buc., Ed. P.M.R., 1951, p. 287-288.
3 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IV, Buc., Ed. politic5, 1958, p. 42. Desigur cS forme
incipiente ale procesului de separare a productiei de circulatie se Intilnesc mai de vreme de sec.
XVII ; acum Insd e vorba de una din caracteristicile principale ale economiei de milrfuri. Generalizarea acestui proces a dus la formarea unei clase bine Inchegate a negustorilor (intermediari)
spre deosebire de epocile anterioare dud acest proces era foarte. putin relief at.
4 Iturmuzaki, vol. XV, 2, p. 835-836.
5 Acad. R.P.R., CLVI/41, orig. slay ; Arh. St. Buc., A. N. CCXI/1, orig. rom.
6 Hurmuzaki, XV, 2, p. 837-838.
7 Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. II, p. 167, 230. Cantitiltile mari de materie primi
pe care negustorii de mai sus le scoteau de pe pietele strSine exclud ipoteza c tot ei le si
prelucrau, deoarece un singur atelier medieval nu avea posibilitatea sit le prelucreze. Pentru
acest lucru ar fi fost necesare depozite suplimentare, mina de lucru salariatS etc., pentru a se
evita deteriorarea pieilor In rdstimpul diverselor operatii.
8 C. Turcu, op. cit., p. 175-176.
www.dacoromanica.ro
95
195
oarecare Asian negustorul, care facea parte din breasla negustorilor din
Iasi si care indeplinea si functiunea de camaras. Aslan avea o dugheana
la care servea ca ucenie un. oarecare Andronic. Insusindu-si banii din
dugheana (total 1200 lei), Andronic e bagat la inchisoare. Neavind sa restituie banii caci i-au stracat" (ii cheltuise), starostia negustorilor hotaraste
sa se ia casele surorii sale Carstina, care-1 luase pe garantie 2 Aceasta
libertate a starostelui de a hotari In diversele litigii dintre membrii breslei
si oamenii straini delbreasl, nu e altceva decit manifestarea pozitiei sociale
pe care o detinea, efect al unei puteri economice capatata in urma cornertului practicat. Qoana" negustorilor dup achizitionarea de cladiri cornerciale (dughene, pivnite etc.) in pietele oraselor 3, precum si faptul ca printre
1 C Turcu, op. cit., p. 175-176
2 loan Neculce, 1931, partea 1 p. 129.
3 N. Iorga, Studii i documente, vol. V, p. 90 ; Arh. St. Buc., in-tea sf. Ion ZIalaust, II/1,
orig, rom. ; Arh. St. Buc., m-rea Celdfaia, XVI/5, orig. rom. ibidem rn-rea Galata, XIV/30,
orig. rom. ; Acad. R.P.R., XXX II/100, orig. slay ; Arh. St. Due., rn-rea sl. Ion Zlataust,1116, orig.
rom, ; loan Neculce, 1930, fasc. 8, p. 62 (1670, dec. 22).
www.dacoromanica.ro
6TEFAN OLTEANU
196
96
varietate de mestesuguri, unele legate de specificul domeniului, corespunzatoare caracterului autarhic (de indestulare cu mijloace proprii) al gospodariei respective.
In acelasi timp insa, documentele ne arata c gospodaria feuda15, nu
se putea dispensa de piata. Parte din materia prima necesara mestesugului
de la curte, ca de pilda metalele (fier, arama) erau procurate de pe piata
oraseneasca (in masura in care pe domeniul respectiv nu existau, sau existau
intr-o cantitate insuficienta). Tot de pe piata oraseneasca erau procurate
www.dacoromanica.ro
97
197
Barnovschi 1, rnangstirea lui Aron Voda 2, manastirea din Cetatea Neamtului 3, manastirea Solca 4, ra-rea Secul 4 etc. Dintre boieri amintim pe
Ptrascu Ciogolea logoMt 6 Vasilasco Ureche 7, Dumitrasco tefan vornic 8, Ghinea medelnicer 9 etc.
pivnite in care isi vindeau vinul ; acest oficiu il faceau oamenii manastirilor,
luau pentru care ei erau scutiti de dari fata de domnien. Aa se si explica
tele". Dintre produsele agricole, Mina in special, era adusa i comercializata in Iasi in tirgul Fainei, uncle se incepe ulita unde se vende fanina"
cum glasuiete actul din 17 noiembrie 1645 12. Amintim de asemenea
macelariile pe care unele manastiri le aveau in diverse orme si care constituiau o sursa de venit prin desfacerea carnii pe piata ormului. Feudalii
poarta o grija deosebit fata de unii dintre mesteugarii de la curte, manifestata prin scutirea acestora de daH fata de domnie, precum si apararea
lor fata de abuzurile dregatorilor domnesti. Pretuirea acestor meteugari
se arata intr-un act din 23 ianuarie 1634, eind Moise Movila, domnul
Moldovei, scria slugilor sale sa lase in pace pe poslusnicii ineseriasi ai
episcopiei de Roman specificind ci i sfinta episcupie Cara de unii ea
acestia nu poate sa fie" 13.
1 Inst. de istorie, Buc. (1664 decembrie 8). Avea dughene in tfrgul unde se vindeau
ciubotele.
2 Ibidem (1663 aprilie 9). E posesoarea a 14 prilvillii pe ulita Mare In Iasi.
3 Arh. St. Buc., rn-rea Neamf, LIII/8, orig. rom. (case cu pivnite si loc de dughene fn
Tg. Nearnt).
Suceava).
5 Arh. St. Buc., m-rea Nearrtf, CII/8, orig. slay (dughene In mijlocul tfrgului Orhei).
www.dacoromanica.ro
198
STEFAN OLTEANU
98
productie mestesugdreascd, se intilnesc mestesugari din domenii de activitate mestesugreascd diferite 3. Urindrind in documente problema repartizrii teritoriale a mestesugarilor in cadrul unor orase, se observd ca. pe
unele ulite predomind numeric elementele mestesugdresti, in raport cu
populatia nemestesugdreascd. In Iasi, de pild5,, in Tirgul Vechi, din 42
mentiuni care apar in documente in perioada dintre anii 1615-1650, 32
sint de mestesugari ; restul mentiunilor se refera, la elemente din cadrul
populatiei nemestesuggresti : preoti, negustori, mici boiernasi 4. Din aceastd
constatare mai reiese un lucru i anume c in aceastd etapd de dezvoltare
1 E. Pavlescu, op. cit., p. 278 (harta).
2 Acad. R.P.R., LXXIX/4, orig. rom. (Ulita Nou'd) ; Arh. St. Buc., m-rea Galata, XIV/4,
orig. rom., (ulita Still-11U) Arh. St. Buc., rn-rea Galata, XIV/14, orig. rom. (Tirgul Vechi) ;
Arh. St. Buc., m-rea Cetluia, XI/9, orig. rom. (ulita RuseascS).
8 In cartierul Curalarilor din Iasi, locuieste Stefan zugravul Ursul i Alexandru fitclieri
(Anal. Acad. Rom., XXXV p.345-346 ; cf. Pavlescu, op.cit., p.128) ;Iar In mahalaua Thlpalarilor
Isi avea casa Miiriuta SAvoaei fricl'arita (loan Neculce, vol. IV (1924), p. 121 ; cf. E. Pavlescu, op.
cit., p. 127) ; in 1652 mai 6, Gugea butnariul din Iasi vinde o casA pe ulita Ciobotoreasca (Iorga,
Studii si documente, vol. V, p. 84). La Suceava, un alt centru ortIOnesc important, IntlInim
aceeasi situatie ; pe ulita Crimea, apar i zlAtari i croitori ; pe ulita Sf. Toader, apar croitori,
ciobotari, cizmari ; pe ulita Fruntea, apar abagii, croitori, cizmari etc. (Acad. Rom. ms. 670,
f. 7 si urm. ; cf. E. Pavlescu, op. cit., p. 503-513).
4 Desi nu toti locuitorii ulitei apar In documentele cercetate, socotiln totusi Ca numCirul
de 42 de capi de familie se apropie de cel real (avem In vedere i faptul ca TIrgul Vechi este unul
din centrele cele mai populate). Aceast cifr constituie media desimii populatiei de pe strfizile
Clujului din sec. XVI (S. Ardeleanu, Orasul Cluj, centru mestesugdresc tn sec. XVI, In Studii si
ref crate privind istoria Rorntniei, partea 1, p. 731-732).
www.dacoromanica.ro
99
199
auxiliare 0. de multe ori meteri care nu sint legati din punct de vedere al
productiei cu meteugarii profesiei de baza. Incep chiar sa, se infiltreze i
elemente din populatia nemeteugareasca, cum sint de pilda negustorii.
In acest stadiu de dezvoltare socia1-economic se &eau ormele din
Moldova in secolul XVII.
Era firesc ca, in aceste conditii de dezvoltare a productiei i a schimbului, sa se fi produs inegalitati de avere in rindul meteugarilor. Este
.tiut faptul c productia de marfuri, prin actiunea legii valorii, legata de
posibilitatea unui schimb pe o piata Jnai indepartata, generalizeaza inegalitatea de avere In sinul producdtorilor. Aceasta diferentiere sociala se
manifesta in chip practic, prin putinta unora dintre meteugari de a acapara numeroase case, dughene, pivnite, vii, livezi, prisaci, vaduri de moara
.i in foarte rare cazuri teren agricol. Aa de pilda Dima blanar din tirgul
Iai are ocine, prisaci, gradini i vii in satul Lungani, tinutul Cirligatura 3.
Cirstea blanarul din ace1a0 ora are la dispozitie 120 galbeni cu care cumpara un loc de casa in Iai 4. Aceasta suma este foarte mare daca o cornparam cu cei cca 20 de bani pe care-i citiga, pe zi un meter de iazuri din
aceeai epoca. TJn altul, Drosea blanarul, cumpara in numeroase rinduri
vii 6, pivnite, dughene 6 La 2 august 1662, Ivan ceasornicarul cumpard
ease in Iai 71 iar Bolea zlatarul e proprietar de case pe ulita Mitropoliei
din Suceava i de vii la Cotnari 8. Datorita acestei poziii economice, unii
dintre ei reuesc s ocupe diverse functiuni in aparatul administrativ al
puterii centrale. Intilnim de exemplu pe un Zaharia armaqul ciobotarul
7/
1 Acest lucru se constat In istoria orasului din Europa occidentala precum i fn oraele
din Rusia secolului XVI (A. Pronstein, Organizarea meseriilor din Novgorod in sec. XVI, din
HcTopngeenne aannenue, vol. 36, 1951).
2 Tn exemplul de mai sus, din cele 32 mentiuni de mestesugari, 9 sfnt de blanari ; restul,
-variind fntre 1-4 mentiuni, se referri la moteri din alte ramuri de productie.
3 Acad. R.P.R., XLIX/96, orig. slay; Acad. R.P.R., CLVI/40, orig. slay ; Acad. R.P.R.,
Pecefi, nr. 92, orig. slay.
4 Arh. St. Buc., m-rea Celdfuia, XI/4, orig. rom.
5 Ibidem, rn-rea sf. Sava-Iasi XXXV/57, orig. rom. ; Ibidem, rn-rea Barnooschi, rns. 645,
1. 19. Copie rom.
6 Ibidem, m-rea Galata, XIV/18, orig. rorn.
7 Ibidem, Prop. Slat Mold., XXIX/6, orig. rom.
www.dacoromanica.ro
200
$TEFAN OLTEANU
100
vremii. Asa de pilda In pravila lui Vasile Lupu (care a fost apoi integrata in
Indreptarea legii") la capitolul A treisprezecea vin pentru care micoreaza judecatorul pedeapsa i certarea" se arata ea : judecatorul se
indeamna sa mai micsoreze certarea celui vinovat, pentru iscusirea i
2/
putin instariti sau ehiar sraci. De pilda lui Iacob cismarul din Iasi, i se
ia drept despagubire casa cu loc cu tot, pe care acesta o avea 6 deoarece
furase niste lucruri si bani de aur din biserica Trei Ierarhi. Faptul c i se
confisca casa si nu alte proprietati, ea de pi1d5, vii, livezi, dughene, teren
arabil etc., care se preferau, ne face sa conchidem c Iacob cismarul nu
avea decit o casa unde isi avea probabil atelierul de eismarie. Mai semnifi-
cativ e cazul lui Mihul croitorul care ii vinde cu anumite conditii casa
unde locuia, singura lui proprietate, lui G-heorghe croitorul domnesc ;
acesta se angajeaza a-I primi pe Mihul s stea in casa cu el si ce om avea
bucateale sa avem a prinzi cu toti la un loc ea un parinte" 7.
Izvorul acestei inegalitati de avere se afla in procesul de productie.
Pentru producerea aceleiai mrfi diferiti meteugari cheltuiesc cantitati
de munca deosebite, in functie de uneltele de munca, de forta, indeminarea
marfa ; ea are acelasi pret. De aceea producatorii de marfuri care au chel1 Acad. Rom., rns. 670, fol. 16 ; cf. E. Pavlescu, op. cit., p. 69.
2 Vasile Ginsc bilrbier apare Intr-un act din 30 iunie 1637 In calitate de martor Impreun6
cu alti mestesugari (Arh. St. Buc., rn-rea Celdluia, XI/4, orig. rom. In functia de soltuz apare Irk
actul din 2 martie 1645 (Arh. St. Buc., m-rea Galata, XIV/9, orig. rom ; cf. pentru identificarea
actul din 1646 august 3 (Arh. St. Buc., m-rea Galata, XIV/7, orig. rom.).
3 Acad. R.P.R., IV/149, orig. slay.
4 Arh. St. Buc., rn-rea sf. Sava-Iasi, XVII/15 29.
5 Indreptarea legiei. . . Pravila, ed. N. Blaremberg, glava CCCLXVIII, zac. 1-2, p. 403.
6 Arh. St. Buc., rn-rea Galata, XIV/14, orig. rom.
7 Ibidem, m-rea SI. Sava-MO, XIV/I,orig. rom.
www.dacoromanica.ro
101
201
aanagsmite Esporthi, XIIIXV BeitoB, IzcI. AN. S.S.S.R. Moscova, 1952, P. 118 si in
Analele romino-sovietice, seria Istorie, 1956, nr. 2, p. 168.
2 La 1649, iunie 3, Gheorghe cismariul cel domnesc" cumprd un loc de cash' in Iasi
pe uli ta Striinba. Printre vecinii care participd la tocmeard, se gdseste si Ursul croitorul hatmanului (Acad. R.P.R., LXXXI/24, orig. rom.). Se mai pot mentiona : Enache cojocarul domnesc
si alt Enache bdrbier domnesc (Arh. St. Buc., m-rea Btrnova, XII/5, orig. rom.) ; Gligorie potcovariul cel domnesc" (Arh. St. Iasi, CCXV/1, orig. rom.) ; MihSilS Floca i Gheorghe croitori
domnesti (Arh. St. Buc., tn-rea Galata, XIV/19, orig. rom.) ; Ursan faclier domnesc (N. Iorga,.
Stadii si documente, vol. V, p. 94)..
3 Muzeul de istorie a Partidului, 1/184, orig. rom. ; pentru alti mestesugari domnesti,
vezi Acad. R.P.R. Fil. Iasi, fond. Spiridonie, XXXVI/30, orig. rom.
4 Asa e cazul lui Vasile Fuglea croitor din Iasi care vinde ocina sa, jumtltate de sat
din Hirlgesti (probabil mostenire de la sotia sa,) iar donatiile sale dela Stornesti shit schimbati
pentru o vie la Iasi si 60 galbeni (Acad. R.P.R., XXIV/94, orig. slay ; Acad. R.P.P
XXXVIII/95, orig. rom).
5 Arh. St. Buc., m-rea sf. Sava-Iasi, XXXVIII/8, orig. rom.
www.dacoromanica.ro
202
$TEFAN OLTEANU
102
gorii sau tefan blanar din Patna, stabiliti In Suceava 1, ci cMar mesteri
din alte orase mai putin dezvoltate2. Se mai intilneste o categorie de oameni
Orasenii nu silt
www.dacoromanica.ro
103
203
in Husi. Asijderea crisma sg, fie in pace de cam'anA mare si mica, si de bezmen si cojocariul sa" hie in pace de camA,n6" 2 Sint apoi mentionate datul
seului, al cerii, caii de olac 3, datul pieilor 4, banii mezelgiului, banii nap-s-
tilor etc.
tiri directe despre impunerea mestesugarilor gasim in catastihul
de dajdie al Galatiului din 1683, in care Dima herariu" figureazg cu. 1 ughi
24
KONCH...
www.dacoromanica.ro
r11010
204
STEFAN OLTEANU
104
uneia din formele luptei de clas, anume fuga de la plata cislei. Printr-un
zapis din 19 ianuarie 1683, tirgovetii din Galati vind locul i dugheana lui
Mihail cofariul, care nepltindu-si dajde birului i banii seului i band
mezelgiului i banii nOpOstilor" 1, fugise. In secolul urmOtor, documentele
mentioneaa, mult mai frecvent acest fenomen.
Unul dintre cele mai importante fenomene de suprastructur din
cadrul orasului ii constituie procesul de pAtrundere in rindul mestesugarilor
i negustorilor a stiintei de carte.
Se stie c procesul de dezvoltare a culturii medievale este legat de
progresul oraselor. Intensificarea schimbului de mrfuri a eontribuit lu
mare mOsurg la rOspindirea pe o sear d. tot mai largO a stiintei de carte
in rindurile mestesugarilor i negustorilor, datorit necesitatii folosirii
acesteia in relatiile marfare. Cercetrile de pinO acum au dovedit ca Inc
din sec. XV si XVI unii mestesugari stiau sa scrie 2 In rstimpul a cloud
secole, stiinta de carte patrunde tot mai mult in rindurile acestora. Numeroasele inscriptii sgpate pe pietrele de mormint, inscrippile de pe diferite
obiecte cn indicatia mesterului care le-a fcut, insemngrile in fir de pe
diferite tesaturi, pisaniile, zugrvelile etc., toate fac dovada unei ludabile
opere culturale pe Rugg, cea artistic. La acestea se mai adaugO semnaturile pe care unii mestesugari le depun pe diferite acte de vinzare-cumparare. Asa de pilda la 8 martie 1632, Gheorghe bArbierul iscleste o tran-
care scrie un zapis de vinzare 7 etc. Am vazut ca la Tg. Ocna exista dupl.
1652 un Gheorghe zugrav, considerat istoriograf in legatura eu scrierea,
pomelnicilor pe diferiti pereti ai bisericii 8. Copiii acestor mestesugari au
mai multe posibilit4i sa invete carte. In 1667, Ion feciorul lui Duca blanar
pare sa se mindrease incheind actul pe care-I scrisese, in felul urmator :
Eu Ion feciorul lui Duca blanar am scris" 9. Copiii celor mai instariti
case care au fost la ulita Ciubotareasca unde acum pe acel locu este scoala,
si feredeul aproape de helesteul Bahluiului, care le-au fAcut Vasile voevod,
iar dupa aceia, acele case unde sint acuma scoala i feredeul, le-au daruit
1 N. Iorga, Sludii i documente, vol. III, p. 83 ;
nilor, vol. III, partea 2, P. 660.
cf.
2 In sdpaturile arheologice de la Suceava si mAnAstirea Putna, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice smiiltuite si nesm41tuite, care purtau pc suprafata exterioard diferite
Insemn5ri cu privire la mesterul care le-a fcut, indicind anul, luna i chiar ziva confectionarii ;
acestea dovedesc c mesterul rcspectiv cunostea scris-cetitul (Maleriale gi cerceldri arheologirP,
www.dacoromanica.ro
105
205
Mai existau apoi la Focsani, la Galati, Cotnari, undo apar diversi das-
tariul, vecin din satul Docolina, proprietatea lui Nicolae Buhus, fugc
din sat 6.
In cazul mestesugarilor din satele domnesti, unde procesul de separare
a mestesugurilor de agriculturO este foarte slab, obligatiile lor fata de
domnie nu difereau fatO de cele ale restului locuitorilor. In cazul unor sate
specializate intr-un mestesug de utilitate larga, domnia cerea dupa necesiatile palatului domnesc, anumite produse mestesugAresti.
1 Arh. St. Buc., Condica m-rii Trei lerarhi, ms. 578, f. 105 v-6 ; ibidem, 579, f. 12-13.
2 C. C. Giurescu, op. cit., p. 916, 920.
3 Arh. St. Buc., cond. nr. 26, f. 47 ; Cf. E. Pavlescu, op. cit., p. 128.
4 Raportul de siipdturi de la rn-rea Putna, In Materiale 6i cerceldri arheologice, vol. IV,
p. 273.
5 Acad. R.P.R., CXXXIX/87, orig. rorn.
Gh. Ghibiinescu (Docolina, Schifa istoricd, p. 11).
www.dacoromanica.ro
5TEFAN OLTEANU
206
10G
Problema organizarii mestesugarilor in asociatii mestesugaresti reprezinta unul dintre cele mai dificile capitole din istoria mestesugurilor romi-
4 N. Iorga, Istoria rominilor prin caldlori, vol. I, Buc., 1928 1929, p. 105 ; Istoria indus-
www.dacoromanica.ro
107
207
nevoia de inedperi comune pentru piata, intr-o perioadd in care mestesugarul era in acelasi timp i negutator, cresterea concurentei din partea
serbilor fugari, care se scurgeau in orasele ce infloreau, orinduirea feudald
din intreaga tard, toate acestea au dat nastere breslelor. . . " 1. Ca si obstile
sdtesti, breslele erau si ele o urmare fireascd a productiei lirnitate mai
:-
www.dacoromanica.ro
208
5TEFAN OLTEANU
108
i cd, initial ele au luat fiintd pe lingd unele biserici sau nfandstiri ca de pildd
la mAndstirea Putna 1.
1430, Alexandru cel Bun, intdrind manastirii Neanit. mai multe ocine, orinduieste ca douil zile pe
saptamina sa se dea fratilor la trapezd cite o cupd de vin (Doc. priv. ist. Rom., A, XIV, XV, vol. I,
P. 90 ; Ad Cia AAUP spamfam% Ii TpallEat ; M. Costachescu, Documente moldoveneW tnainte de $lef an cel Mare, vol. I, p. 308). E neindoielnic faptul ci e vorba aici de personalul rnanlis Orli,
de-asa numitii fratt. Este posibil Insd ca la aceste ospete sa fi participat i alte elemente dinafara mandstirii, printre care si mestesugari. In aceasta privinta sint foarte interesan te insemnarile
pe diferite fragmente ceramice din sec. XV, gasite in sapriturile arheologice de la manastirea
Patna. Aceste fragmente provin din vase de lut cu toarta, lucrate foarte ingrijit. Ele slot smaltuite cu un smalt de culoare verde Inchis, cu diverse ornamente. Cercetarea detaliilor acestor
fragmente ne face s credem cii aceste vase au fost ddruite de mesterii olari acestui oficiu al
trapezei. La aceasta Incheiere ne conduc insemnarile de pe toarta vaselor. Pe toarta unuia
urmatoarea Insemnare in slavoneste : TOMES; iar jos iscalitura mesterului CTE45/111 ; Pa
and toarta se citeste Tpc111134131A cu iscilitura acelui asi mester cr4ail (S-au gdsit i alte
fragmente cu alte indicatiuni ca de pilda eine a fa'cut vasul sau eine 1-a scris, anul in care 1-a facut
etc. (Materiale si cereetdri arheologice, vol. IV, p. 273 si rns. la Inst. de arheologie). Mesterii
olari erau probabil ai mandstirii. Cert este ca sIntem in fata unor donatiuni de vase fie ca orna-
ment, fie spre intrebuintare, cu o destinatie precisa, stabilita Inca din rnomentul executiei
vasului. (Acest lucru s-a putut stabili, cleoarece scrierea s-a facut inaintea operatiei de ardere
a vaselor). Dupa cum o arata 1nsemnarile, ele erau destinate tocmai acestor mese comune de
rugaciuni, acestor ospete. Aceasta specificare a daniei, ne face sa credem ca ospatul era un
eveniment important nu numai In viata fratilor din mandstire, ci i In viata mesterului respectiv,
fapt pentru care a fost consemnat ca atare In acest mod. Un lucru comun pentru mester ar fi
trecut neobservat, dupa cum nici o altd Insemnare din cele existente nu se refera la vreun alt
eveniment religios ori laic. Numai participarea mesterului olar la astfel de evenimente 1-a putut
determina sii facd In cinstea trapezei donatiile respective. Dar participarea presupunea existenta
tare participanti a unor relatii cu un puternic caracter religios cum era si natural de altfel,
indiferent de natura preocuparilor lor. Aceste asociatli organizate initial pe llngii o minastire
erau destul de firave la inceput, fard o organizare interna reliefata. Slabele posibilitii materiale
ale acestor asociatii In aceasta etapa timpurie a frritiei, nu le-au permis sa cladeasca biserici proprii, asa cum IntlInim mai tirziu. Protectorul lor era sfintul al carui hram 11 avea biserica pe
linga care luasera fiinii; In cinstea lui se tineau praznicele. Tot ca un indiciu al acestor forme
de organizare trebuie considerata si cererea de catre orasenii din Suceava la 1472, a unei dovezi
de la orasenii din Bistrita prin care se recunostea cii un cetatean din Suceava Invatase mestesugul
www.dacoromanica.ro
109
209
XVI. Avem acum informatiuni mult mai dare cu privire la aceste asociatii,
tiri valabile si pentru timpurile mai vechi, deoarece ee consfintesc o stare
de lucruri deja existenta. Din insemnarea de pe o tetraevanghelie zugra" vita,
de la mitropolia din Suceava, pomenita mai sus, rezulta existenta la 1570
a unei fratii a zugravilor 2 (GparCTHO ssrp4ciof), organizata probabil pe
Hugh', noua mitropolie (un indiciu fiind donatia evangheliei respective).
I In Apus acest lucru era consemnat In statutele organizatillor. Intr-un astfel de statut
din 1431 din Ungaria, se prevedea ca atelierele olarilor, membri ai organizatiei, sa imprime
pe produsele lor o marcd. (Budapest Rgisgei a Budapesti trtineti muzeum vknyve XVI szerkeszli, Gerevichi Lash), Budapesta, 1955, p. 193).
2 Asupra acestei Insemnalri s-au facut aprecieri diferite. Iatimirski, crede ca e vorba
p. 291). W. Podlacha e de parere Ca este o fratie alipita pe IMO/ o bresla, In sensul celor
apusene, Malowidla scienne w cerkwiach Bukowiny [ Stiinta zugravitului in bisericile din Buco-
vina], p. 200. Ambele pared slat comentate de E. Pavlescu, op. cit., p. 85 87.
3 Statutul initial al acestei fratii nu ni s-a pastrat cleat Insumat In prevederile statutului
breslei blanarilor si cojocarilor din Suceava, Intarit la 1 ianuarie 1673, data la care fratia luase
caracterul unei bresle. Data aparitiei statutului fratiei clt i alte probleme au fost studiate ama-
6 Cu privire la aceste pomelnice, remarcam unele amanunte care yin sa confirme pilrerea
lui Pavlescu ca redactarea pomelnicelor ft:106 s-a facut la sfirsitul sec. XVI. Nume de persoane,
mesteri, preoti etc., care figureazil In pomelnicul statutului breslei blanarilor si cojocarilor din
Suceava, Intarit la 1673, se Intlinesc In documentele de la Inceputul sec. XVII. Asa de pilda
e cazul lui Grigore Bursuc pietrarul de pe ulita Fruntea din Suceava, care In 1616 /mpreuna
cu un alt tovaras anume Tanasie, execut din piatra o cristelnit pe care o doneaza unei biserici
din Suceava. In 1637 aprilie 20, Gligorie Bursuc mester de pietrari", din Suceava cumpara
ocind cu 200 galbeni. Indicatia mester de pietrari" se refera credem la o calificare superioara
a lui In domeniul mestesugului respectiv, calificare capatata dupa Mscrierea lui In pomelnic.
Printre martorii acestui act de cumparare apar nume de tlrgoveti care se Intllnesc si In pomelnicul
fratiei, ca de pilda Frumusete <Eremia >, Iulas cupet etc. Interesanta este mentiunea printre
I. I
- C. 2926
www.dacoromanica.ro
210
5TEFAN OLTEANU
110
martori a unui Gheorghe BarbAlatA negutator, pe care-1 presupunem rudA de aproape cu Enache
BarbillatA ; el a avut un rol de frunte In organizarea frAtiei, dupil cum reiese din IntArirea statu-
3 Amintim In aceasta privinth faptul CA mestesugarii din unele ramuri de productie lsi
Intemeiazd biscrici cu fonduri proprii cum e de pild5 cazul tiilplariior i curelarilor din Iasi,
care 1i ridicil la mijlocul sec. XVII biserici patronale : biserica TalpAlari i biserica Curelari.
4 Acad. R.P.R., ms. 944, f. 3 si urmAtoarele.
5 thidem, rm. 670, f. 3.
www.dacoromanica.ro
111
211
acela0 loc se mai prevede : care ucenic va Oi bine a lucra, el, mistru 1
sg-i dea cite 12 aspri pe s'aptgming,". Aceastg situatie e probabil sg
erau angajati in baza unui contract inchdat intre pgrti. Cit privete sec.
XVIII, acest contract e atestat documentar.
Institutia calfiei apare documentar In statutul breslei meteugarilor
din Roman reinoit la 1724, unde in pomelnic sint trecuti Vasile barbier
calfg, i Kiriac bgrbier calfg 2 Sint de altminteri singurele mentiuni
documentare despre aceastg, institutie ping la data respectivg 3.
Se tie cg, pentru ca cineva sg, deving calfg, trebuia s fi trecut prin
coala ueeniciei, in urma cgreia i se elibera un certificat de ucenicie 4. Pe
baza acestui certificat, calfa putea apoi s se angajeze la orice mester
din branp respectivg, in orice ora, in schimbul unei remuneratii. In
statutul breslei cojocarilor i blgnarilor din Suceava, existg un pasagiu
care se referg la cei ce vor veni sg se angajeze la meterii breslei. Printre
altele se arat cg eine va veni singur de bung voie la alti mistri ca sa, se
inscrie la noi, el este dator i din venit sg dea". Cei ce vor veni sg se inscrie
nu pot fi nici ucenici i niei simbriai. Mistri" nu pot fi, deoarece sint
subordonati acestora. Ei sint apdar oameni care posedg o meserie i
vin sg, se angajeze la meteri. Sint prin urmare calfe. Aceastg stare de
p, 280). Ca cizmaritul era dezvoltat, nu Incape Indoiala ; dar despre existenta In sec. XV a
unei organizari Inchegate, In bresle, n-avem stiri documentare. Calfele modovene si muntene
Intilnite In Sibiu au facut cunollinta cu institutia calfiei la Sibiu.
www.dacoromanica.ro
STEFAN OLTEANU
212
112
calfele de catre mesteri, raul tratament, au provocat, Mfg 1ndoia1, nemultumiri in rindul unora dintre acestia. Documentele din sec. XVIII, indica
o generalizare a uneia dintre formele inferioare luptei de clasa : fuga ucenicilor de la mesteri. Asa se explica de ce in aceasta vreme in statutele breslelor se includ prevederi ca de pilda bataia cu 50 toiage a ucenicului care
fuge de la mester 1
care se refera la o calificare mai inalta decit a mesterului propriuzis. Se intilnese de asemenea mentiuni despre mesterii batrini, in
1 egatura cu practica i experienta pe care acestia o aveau in meseria
r espectiva 7.
www.dacoromanica.ro
113
213
si globit cu mare gloaba, eertarea aceluia sa-i fie 100 toiage si gloaba
5 lei". Uneori se mergea pinA la excluderea din breasla a vinovatului. In
statutul breslei bldnarilor si cojocarilor din Suceava, gloaba era de 12
zloti 8 Toate diferendele ivite in sinul breslei erau judecate de staroste cu
sfatul breslei. Nimeni n-avea voie sa se adreseze giudetului mirenescu".
Parcalabii sau alti giudeti mirenesti" n-aveau voie sa se amestece in judecata starostelui, ca sa strice obiceiurile breslii".
Daca starostele gresea fata de membrii breslei, acestia n-aveau voie
a-1 certa ei singuri sau a-1 globi, nici a intreba la giudetul mirenescu",
ci numai episcopul Ii judeca, dupg gravitatea vinei. Apararea intereselor
breslasllor de catre organul de conducere a breslei iese in relief cu ocazia
diferendelor ivite intro un membru al breslei i un nebreslas. Am vzut
1
GuvIntul IntIlnit in docurnente e cel de CTilpOCTe; Intr-un singur caz apare termenul
de influentil orientahl terdzibap" (Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. II, P. 201). De abia
In sec. XVIII, influentele orientale In aceastll directie se fac puternic simtite.
2 N. Iorga, Studii si docurnente, vol. V, p. 90.
www.dacoromanica.ro
214
STEFAN OLTEANU
114
mai sus (p. 101) cum la 20 noiembrie 1693, starostele breslei de negustori
......
de bresla. Vinderea unei parti din averea imobila a breslei (cazul butnarilor
dupii eel de staroste. Nu stim lush' atributiile acestui vice staroste". Cind
apare singur in conducerea breslei, e de la sine inteles ca are aceleasi atributii ca i starostele. lJneori anumite bresle au la conducere doi vatafi.
in conducerea breslei, fiind inferior starostelui, iar cind apare singur are
aceleasi atributii ca i starostele.
Averea breslei consta din fonduri bnesti realizate din diversele
taxe pe care breasla le incasa in folosul ei, ca de pilda taxa perceputa la
intrarea ucenicului (berbinta), la angajarea lucratorilor (calfe) de eatre
1 loan Neculce, 1931, partea 1, p. 129.
2 Acad. R.P.R., ms. 670, f. 3.
3 Arh. St. Buc., m-rea Bisericani, XII/57, orig. rom.
4 Statutul breslei meseriilor unite din Roman (Acad. R.P.R., ins. 914).
5 HATIWORH In orig. slay.
6 T. Godrescu, Uricariul, XVIII, p. 267.
7 loan Neculce, vol. II (1922), p. 79.
8 I. N. Angelescu, Histoire economique des Bournains, p. 277.
9 E. Pavlescu, op. cit., p. 247.
www.dacoromanica.ro
115
215
0 povara deosebita o constituie obligatia breslei de a face oameni de oaste". Pentru a face fata acestei sarcini, breslele trebuiau sa-si vinda o parte din averea lor imobila. In vremuri deosebit de grele,
Vasile Lupu i Gheorghe Stefan din 1653, Paul de Alep care se afla in acel
moment in Iasi ne informeaza ca toti negustorii (intelegind prin aceasta
toate elementele orasenesti care se ocupau cu negotul, inclusiv mestesugarii) wind nevrind fura minati i ei la razboi" 3.
Breslasii mai plateau si alte dari. La inceputul sec. XVIII, de pilda,
breasla cojocarilor i blanarilor din Iasi se plingea de greutatea camnei"
la care erau impusi membrii breslei 4. Scutiri speciale acordate breslelor de
mestesugari nu se intilnesc (in actele cercetate), cu exceptia scutirii acor-
1 Arh. St. Buc., m-rea Bisericani, XII/57, orig. rom. (1665 mai 6).
3 Paul de Alep, Cdldtoriile patriarhului Macarie de Antiohia In fdrile romtne, Buc., 1900,
p. 48,62.
4 Sig. Prager, Bldndria hi trecutul fdritor romtnesti, Buc., 1936, p. 45; cf. E. Pavlescu,
op. cit., p. 361-365.
6 Acad. R.P.R., XXX/86, orig. slay.
6 T. Codrescu, Uricariul, vol. II, p. 35.
www.dacoromanica.ro
216
STEFAN OLTEANU
116
*
Incheind studiul nostru despre produetia mestesugareasca, din Moldova in sec. XVII, ne permitem sa tragem citeva eoncluzii.
Cercetarea izvoarelor de informare din sec. XVII, ne ingaduie s .
constatam in aceasta vreme in Moldova, pe de o parte, o serie intreaga de
mestesuguri, in orase, pe domeniul feudal, si in sate ; pe de alta parte
constatam, ea, aceste mestesuguri cunose o dezvoltare deosebita in a doua
treime a secolului XVII ; acest lucru este documentat insa, nurnai in cadrul
orasului.
In privinta mestesugurilor metalurgice, este documentata existenta
117
917
si ucenicii.
cetat in tot cursul sec. XVII. In orase existau locuri publice amenajate
rilor, sau chiar mestesugarilor Inii in care ei isi vindeau propriile lor
produse direct consumatorilor ; in acest fel mestesugarul indeplinea pe
linga rolul de producator i pe acela de negustor.
Documentele mentioneaza insa existenta unor elemente negustoresti
care se interpun intre producator i consumator. Acesti negustori achizitioneaza materia prima de pe diferite piete de desfacere, vinzind-o apoi
mestesugarilor ; totodata ei cumpara produsele mestesugarilor pentru a le
vinde consumatorilor. Avem de-aface, prin urmare, cu adincirea procesului
de separare a productiei de circulatie.
Aceste fenomene economice din cadrul orasului, au stimulat dezvol-
ei ocupa diverse functiuni in aparatul administrativ central sau in conducerea municipala. Cei mai multi dintre ei 1310,, sint lipsiti de astfel de
posibilitgti.
218
$TEFAN OLTEANU
118
xapawrepitayemaR 6o.nee paamTilmit cpetwrBarof npoitaBot(cTBa (RaR nanplimep, ycoBepmeucTBoBaulte py)oo6HutraTeamioi1 tregY1).
Am" 06pa5aTEIBaiothelI nporsunhaetutocTit xapaRTepRo iiamPute MHO-
www.dacoromanica.ro
21I8110112W
6T1
NIG VA0G1OW NI
'MS
IIAX
6TZ
ea- XXII
`uirnaJ.o. `grnua,on
RODUIA X
-du
TIOH3OhIcHX0I nm-ihoai
iqo
ytoaair,L. aLudunnu
anhzcrru
xun.Lcd
xanottodos
uoaatiodn
www.dacoromanica.ro
*TEFAN OLTEANU
220
120.,
OBWICHEMIE PVICYHI-0B
Ta6miga I.
Ta6auga II
Ta6auga IVV.
L'tude des sources de renseignements du XVIIe sicle rvle l'existence en Moldavie, lo cette poque, de toute une srie de metiers, aussi
bien dans les villes et les villages, que sur les domaines fodaux.
Pour l'industrie extractive, notamment pour celle des mtaux (fer
et cuivre), on y voit appliquer, pendant le deuxime tiers du XVIIe sicle,
outre le syst eine d'exploitation dit populaire , un autre systme aux_
moyens plus volus (perfectionnement du four de reduction du minerai,
par exemple), consequence de l'intervention de l'Etat dans l'organisation
de l'exploitation des metaux.
121
221
1 'Etat ou de la vine.
Peu d'artisans urbains par contre taient proprietaires de terrains
agricoles, ce qui s'explique du fait d'un processus de separation de plus
cn plus accentu entre les metiers et l'agriculture.
Les charges fiscales des artisans ne diffraient gure de celles des
autres categories sociales. La multitude et le poids de ces charges susciterent
Planche I.
Planche II et III.
Suceava.
www.dacoromanica.ro
222
PLANA I.
1-2: gape 151 sapfdigi; 3: partea metalicit a hlrletului; 4: fragment de coast': 5: secerl.
www.dacoromanica.ro
,
,I
EI' .
5
14674
1
PLANA II.
1:
.-11 `11.41'
1 I
www.dacoromanica.ro
:224
Ar.';
VtitzfeMfn5,00/-1-
10
' kw
:'.4
iyipvtti '-
Alf
11
14
12
7 9:
www.dacoromanica.ro
cutitoae
97,6U 1)-5I
etl'7"A
141
PLANA IV.
www.dacoromanica.ro
226
2--
13
cc
www.dacoromanica.ro
227
-gagtscaccfmcmicy.....
-4011111151174'
14"14111.1.1.1111P
tiOnfitMelaWeausesSEPIOPPINIPmvmeg
'1"P"mmimegt1Mt=,0-
tommtgiminmo-
PLAN5A V I.
www.dacoromanica.ro
228
PLANA VII.
www.dacoromanica.ro
229
Plapul cuptoru/a
/,
.0.
./
../
./
..,
....
es Opat
ii
s.
/dr
Al/
.41074..
,1
Sant
. modeer,
.
(pt cab& )
901
11/..
141111101'
val,
f Rolla
Problul A-B
1
Arsura"
trpilura
6
p
47e..n.r.FiE4t."
a
1
p- parnintga/ben
r = gamin t ars polemic
llllllllllllm
PLAN.5A V III. Planul $i prof ilul cuptoarelor de ars ceramica din sec. XV, descoperil
la Suceava.
www.dacoromanica.ro
110014b1
Meer)
frAbA_TALIA.
3tmAtatAD TUC IKLIX ofiyAuu Fr 1)y-A
hfweloT4E1
no 15-1)
TI
ncy
15-r
a
oAA
Me
to to ol II to Jo
BMOIAWAI Ci a aco
TAbAW 14A
BEIREI;t 11 6 MO&LIABCKLIX CIV,,E1,1-103L'KOBbIX
i
61
01
35
env,
.4% 2
111 ?
63
56
aI
4
26
EA1/1111,.
er
62
Cji
h-,
50
ts
75
10)
155
V)
oi
4211 1173
63
12
26
C 11
li
CI
,.._.
2 it
CD 16
--,
tb
81
10
27
PLAN$ A X. Armament si obiecte de uz casnic. din sec. XVII descoperite In seiistea Poiana (R.S.S.M.).
www.dacoromanica.ro
Itt
rie
obfeete
.erze.
,p444701.1
sec,
Oil
cgcs.,lic
www.dacoromanica.ro
65
IZZ:4
Ktlk
4zttir
3,
44*kt
21
kit
C/1
C4
blA7
1103.611(0B
I
60
II
C44.
/I
: S4 7 C/Z
I oi/or
;ALB/NET
.5
:-;
--,
....
..
B is. Sf :41-anasve
E=39 1667
cc/ Si r.erc /-
tit)
Papa
clic)
d'Ir
d;c14
1660 a
lllll
S'
ohensh
.4,;.(s/:///e)
cljs!'
redo.1665
1654'
/I
or), DI s.
SA
=Ta/fiak,
ocu
/Saila
/oan din M
Bi.3.S4Dumih-tt
Ea
to
ITG
Al-reaps:7e
Cx
81s./1/b
CO 07a.
freredelli
Vas/
L
*r.
[E3D
oor
/ Tildra
1"....t....----<11.rea.Ha7tm.ea
ea
/11c1.174-9\
1'4
_61
-.-
Barba'
Ul4i
.7 .7-she
Iles:"...c.ii /6r
iv
SATC/L
11
7
M-reg Barnov.se
911
%I 7472 RAS/
_:,..,7-6,
..*-"'liiisiAR
1
__,
-
->
-.L -
Legenda
Mesercii (mace/0(.)
2. Nnari
3. Potcovari
4 Potca pier/
5. Brahari
6. Cizmari-ciubotari
7 Negustori
8. Cure/ari
0 Barbierie
1621
Bis.defre
PoatAir
s'
herydsart2/.
Do
d 4<ros cd.j
(K2
rejc/
G.
in slips
0111A%
-cs
1s.
ffff 4111i11
C.
/11111.0011NEASCA
S6
I.
ttto,00111
*rolls
.cherv
Poarla
Ste'
."Z:.
MAN. BR OSTEN/
PLAN$A XILSchifa orasului Jasi publicat de E. Pauleseu si completatii duper doeumente inedite (in rop).
www.dacoromanica.ro
C. 292,6
c-
#..,
-..,
141,
--
ar
r...
pielorojoodei
.9
Doge.rie
'1.
.""iettill;C
1.
Croitori
10.Tibicari
Ro,Fca
1669
C 4 CA% NEn
tit
E9
AlA
NOU
Voevozi
1541
1690 (
3(\ \,161'13
,cy'u
Laila Go//el
I. olP
oft
ED /645
,A(
c-)
FAINAR/E/
B Ls.Vovide
B BD
1-"."117
S TI/L R vA-E N
r2 /IAN.
M A H . Pi1C1/ RANI
UL I T A BROOV
EN
,
ft
rucci/o.-:,
TO. DE SUS
or"
cl
PI A 11 . IWIN TEA/1/11E7
31.5.Sr Nectar,/
...7
/.
.:.
a/
u
(1. i\---IP:;driecd4e:,:ea//mraa/e.); pellin re/fr/ape
SERBAN PARAGOSTEA
INTRODUCEBE
a unei mari pa* din VgAlnime : a taranilor dinlauntrul Orli dintr-un sat
intr-altul, a taranilor aezati In zonele de frontiera dintr-o tara intr-alta.
Fuga, mai ales atunci cind lua proportii de masa, ceea ce se intimpla
tot mai des in. cursul veacului al XVIII-lea, lovea insa direct interesele
1 Vezi B. F. Pornev, Formele si cile luptei fdrdnimii tmpotriva exploatdrii leudale, In
Studii, an. IV (1951), nr. 3, p. 106 i urm ; idem, Esenfa statului feudal, In Studii, an. IV (1051),
nr. 1, p. 118.
www.dacoromanica.ro
231
SERBAN PAPACOSTEA
progres in raport cu epoca anterioara. Aparitia mult mai frecventa in izvoarele vremii a stirilor referitoare la exportul de grine, dovedeste ea singura,
www.dacoromanica.ro
235
p. 177-178.
Asupra genezei marii productii agricole bazate pe c1ac, vezi. S. D. Skazkin, Problemele
f undarnentale ale asa-numitei a doua iobdgii" In Europa centrald si rdsdriteand, In Anal. rom.-sov.,
Istorie, 1955, nr. 1-2, p. 111 i urm. A. Otetea, Le second asservissement des paysans roumains
(1746 1821), In Nouvelles etudes d' histoire presentees au Xe Congres des sciences historigues,
www.dacoromanica.ro
23
$ERBAN PAPACOSTEA
fost silita acum sa ataceinsasi cauza care provoca fuga i, in masura posibilului, sa o inlature : din aceasta necesitate s-a nascut politica de reforme.
Pentru a reforma sistemul fiscal in vigoare, domnia nu avea nevoie
sa inoveze prea mult ; necesitatea, devenit acuta la sfirsitul veacului al
(Muse nastere unei institutii fiscale care avea sa cunoasca o larga aplicare
in cursul acestor veacuri : rupta. Rupta era privilegiul prin care domnia
excepta anumite categorii ale populatiei de la obligatiile fiscale ale contribuabililor de rind, impunindu-le o suma fixa, prealabil stabilit, in functie
de capacitatea lor si nu de nevoile domniei. Transformarea privilegiului in
regirn fiscal general avea s fie modalitatea primei ref orme fiscale infAptuite
www.dacoromanica.ro
233
puternice concurente. Fenomenul, constatat de istorici si in epoca anterioafa, ia mari proportii in veacul XVIII si capdta, forme de o violent6
neinti1nit5, in trecut, mai ales in momentele in care imprejurki deosebite
ofereau conditii avantajoase pentru productia agricol5, (cazul Olteniei in
perioada ocupatiei austriace 1718-1739, cind productia agricola a fost
stimulatA de ieirea provizorie a provinciei de sub regimul monopolului
otoman) ; c) efortul de sporire a obligatiilor de muncli ale tdranilor liberi ;
stApinii pgmintului au incercat sg sporeasca" cuantumul munch prestate
de tAranii liberi nu numai prin ruminirea lor dar, atunci eind aceasta nu se
putea realiza, i prin inmultirea zilelor de c1ac6. Dar indiferent de modalitti, sporirea bratelor de munc6 i folosirea mai intensa, a celor existente,
scopul urm6rit de stApinii de moii era 0, dispun6 de mai mula munc6.
Tendinta de a impune tranilor mai multa, muncA s-a lovit, cum
era de asteptat, de rezistenta acestora si a constituit, dup fiscalitate, al
doilea factor provoeator al fugii. E ceea ce a silit puterea centralI sa.
intervinA tot mai des i nu numai in cazuri individuale, ca in trecut, ci prin
reg1ement6ri generale, in relatiile dintre tarani si stApinii mosiilor. Fixarea
obligatiilor Oranilor si uniformizarea lor pe tot intinsul taxii au constituit
principala cauzg a aparitiei reglement6rilor urbariale in cursul veacului al
XVIII-lea. Cum ins, institutia ruminiei mentinea o mare deosebire in rindurile tAfanimii dependente (rumini i oameni cu invoial6), lupta ruminilor
pentru a seapa din conditia care le era impus5, si care se agrava necontenit
(ping, la confundarea ruminiei i a veciniei cu robia) lua i ea in majoritatea
p. 177 178.
Asupra genezei marii produetli agricole bazate pe clac, vezi. S. D. Skazkin, Problemele
f undamentale ale asa-numitei a doua iobagii" in Europa centrald si rdsariteand, In Anal. rom.-sov.,
Istorie, 1955, nr. 1-2, p. 111 i urm. A. Otetea, Le second asservissement des paysans roumains
(1746 1821), In Nouvelles etudes d' histoire presentCes au Xe Congres des sciences historiques,
www.dacoromanica.ro
236
$ERBAN PAPACOSTEA
in timpul celei de-a doua domnii in aceast/ tar/ (1741-1743), aratd cd,
chiar de ar fi Lost inzestrat cu mai man l. insusiri politice, domnul Inc/
n-ar fi fost in stare a impdca aceste doua lucruri inconciliabile : o dare
fixd, ca sferturile sale, si o cerere nemdrginitd, ca aceia ce-i venea de la
VI, p. 582-583.
www.dacoromanica.ro
237
vechi dintre care -allele, chiar cind se dovedesc juste, se sprijina, totusi pe o
baza documentara insuficientd. Pe de alt parte un contact cit de sumar cu
a lui V. A. Urechia.
www.dacoromanica.ro
SERBAN PAPACOSTEA
238
6.
aratat ca originile procesului trebuie cautate chiar mai inainte de inceputul veacului al XVII-lea, anume in cursul veacului XVI ; dezvoltarea.
producVei i a exportului de grille, repede acaparat de imperiul otoman
sub forma monopolului, a avut consecinte sociale insemnate, a contribuit
la transformarea domeniilor feudale in intreprinderi producatoare de marfuri, la legarea taranilor de glie i la alte transformari economice i sociale" 4 . 0 intensificare a acestui proces se constata la sfiritul veacului al
politice deosebite din aceasta perioada, in primul rind rzboaiele turcoaustriace, care au impus tarilor romine un mare efort pentru satisfacerea,
exigentelor de aprovizionare ale ambelor tabere, se adaugau tendintei
constante de sporire a productiei i a exportului de grine.
Desigur, locul eel mai insemnat in exportul de grine al tarilor noastre
a continuat sa-1 ocupe imperiul otoman, spre care se indrepta cea mai
mare parte a surplusului de produse, in cadrul regimului de monopol 5..
Turcii impuneau acum Tarii Rominesti livrarea in cantitati mari a produselor agricole, nu numai a celor obipuite, neeesare aprovizionarii Constan-
1 Pen tru ansamblul situatici tilr5nimii In regiunea de la rilsilrit de Elba, vezi S.D. Skazkin,
1 2, p. 93-117.
2 A. V. Gfdei, Contribufiuni pentru istoria sociald a fdrdnimii noastre si pentru istoriaraporturilor economice dintre fdrani Si proprietari 'And la 1864, Buc., 1904, p. 7-8.
3 Gh. Panu, Cercetdri asupra stdrei fdranilor In veacurile trecute, I I, Buc., 1910, p. 192-194.
p. 121 148.
www.dacoromanica.ro
239
Radu Popescu, era cd livrase produse stricate pentru aprovizionarea Camenitei : Au zis de
zahariaoa ce s-au dus la Camenitd, precum ar fi rea ; i ori bund ori rea de au fost a dedese boiarii
si rudele lui ; iar el numai Hrizii Vistier 11 gdsia vind". Istoriile domnilor Tarii Rominc#i, ed.
N. lorga, Buc., 1902, p. 199.
www.dacoromanica.ro
240
URBAN PAPACOSTEA
domnului Tarii Rominesti dreptul de a importa 2 000 galeti de griu. Mspunsul e cit se poate de instructiv pentru cunoasterea practicii vremii In
privinta negotului de grine, i a locului pe care il ocupa Tara Romineasca
in timpul lui Brincoveanu in aprovizionarea cu grine a regiunilor invecinate ; domnul comunica sfatului brasovean d a hotarit, impreun cu
divanul tarii, sa interzicg, cu totul exportul de gine si ca a dat ordine la
-toate punetele de vam5,, sa, fie painea oprita, sa nu fie slobod a se trece
pa'ine den tara intr-alta parte, de vrme ce vedemu c, estimpu sa arata
samanaturile de faine foarte proaste aici in tara noastra i deaca nu s'a
vor face estimpu pinile i nici paine vche sa nu fie, iata dar ca va fi o
lipsa i o flaminzie mare in pgmintul acesta. Ceici nu numai spre partea
dumneavoastrd o tray; ce mai multi i despretara turceascd ii despre Moldova
cautei set o tray& Pentru acla s-au socotit de s-au oprit ca nici despre o
parte sa nu fie nimeni slobod s o trag6". In schimb domnul anunta ca
famine liber exportul orzului si al meiului i c va ridica i interdictia de
exportare a griului, dad in decurs de o lun5, perspectivele recoltei se von
ameliora : atunce i griul s va slobozi i eine oft va vrea s treacei va fi
1 Radu Grecianu, V iala lui Constantin V odd, p. 73 ; livrilrile de grIne chtre turci se reflect5
xi In Condica de venituri si c1ztluieti a vistieriei publicath de' Aricescu, .Revista istoricei a Arhivelor
Romtniei, 1873.
2 Hordeum, farinam sine numero petunt". C. Giurescu, Material pentru istoria Oltenia
sub austriaci, I, p. 3 ; In alt raport acelasi informator relata : ...alla fine di Febraro dovranno
partire dalla Vallachia 248 carri carichi di farina alla volta di Hotin... Che ii resto della farina,
,consistente ancora in mille cubuli di Turchia, sarrh condotto a Ghiorghiovo, e d'indi piii sopra".
Ibidem, p. 5 6 ; livrarea produselor agricole In toiul iernii, In cantitati marl, confirmd presupunerea eh domnit formau mari rezerve In asteptarea cererilor turcesti neprevazute.
3 P. P. Panaitescu, cap. Agricultura din vol. Viafa leudalei in Tara ,RomtneascS si Mol-
4 N. Iorga, Studii si documente, V, p. 364 ; textul In limba greadi al tarifului din 1705
in Studii si documente, XII, p. 12-16 si Hurmuzaki, XIV, 2, p. 759 760 ; tariful vamal de la
VIlcea, In vigoare In momentul anexhrii Olteniei de Care austriaci prevedea : ab unius equi
.oneris tritico turcico fl. 15" ; C. Giurescu, op. cit., I, p. 136-137.
www.dacoromanica.ro
241
2 Hurmuzaki, XIV, 1, p. 610-611 ; dupit cum se constata din cele dou5 documente
citate, exportul grinelor nu era liber, ci supus aprobrii domnului.
3 Hurmuzaki, V, I, p. 308.
Studii si documente, XX, p. 81 ; probabil din pricina refuzului lui Brincoveanu de a raspunde
favorabil acestei solicitSri, s-a hotarit actiunea militar conjugatit a unor unitti de la Duna're
si a altora din Transilvania, per cosi stringere quella provincia da due lati ad accordare ii
bisogno e viveri a quella militia" (ibidem, p. 103-104 si 106-108).
6 Aus der Wallachei Getraidt zu bekomben und zu Karansebes ein Haubt Magazin
anzulegen..." (C. Giurescu si N. Dobrescu, Documente si regeste privitoare la Constantin Brittcoveanu, Buc., 1907, p. 61).
6
16
Ibidem, p. 62 si 65-66.
C. 2926
www.dacoromanica.ro
242
$ERBAN PAPACOSTEA
10
aflau depozitate la Rimnic de unde erau apoi transportate spre Transilvania. Raportul se incheie Ina cu constatarea c dei se poate spera obtinerea in continuare a ajutoarelor din Tara Romineasca, grine cu greu vor
mai putea fi achizitionate in cantitti mari, data fiind imposibilitatea de
a se peistra secretul acestor operatiuni i primejdia la care se expunea domnut
austriac s-a strduit s'a obtin6 o parte din proviziile necesare, din Tara
Romineasca ; campaniile ,i stationarea trupelor austriace in tara urm'areau
pe 1ing6 scopuri direct militare i obtinerea provizillor necesare trupelor.
ville prevedea livrarea a 10 000 clble (cubuli) gdu, 10 500 cible orz si 5 560 crirute fin ; Hurmuzaki, VI, p. 170 ; concomitent trupele austriace au ridicat mari cantitati de cereale din Oltenia ;
C. Giurescu, Material, I, p. 274 ; II, p. 384-385.
5 Aus Foxan hat man Nachricht, dass der Juon Vojda dem Mauthner von Kimpina Bcfetch gegeben, ktinflig kein Getraydt mehr aus der Provinz herauss passiren zu lassen, welehes
von einem gewiessen Kaufmann erzehlet wird, dass er diesen Verbot selbst gehtiret" (C. Giurescu, Material, 1, p.292).
www.dacoromanica.ro
11
243
austrieci, macar a unui bob de griu, orz sau a altor produse alimentare
din Valahia. Vei impune deci o interdietie tota15, acestui negot, vei inchide
locurile prin care se exporta' grinele in acea directie i vei bap de seama
sa nu contravii poruncilor mele" 1.
in vreme ce in Muntenia regimul monopolului otoman se agrava si
reducea posibilitile exportului de grine in Transilvania, limitindu-1 la
practica contrabandei, Oltenia, integrata politiceste in imperiul habsburgie,
ai
tare gran quan tit a di grano, orzo e miglio, ne fanno poi raccolte abondanziosissime e per le fatighe
delti rustici non spendono denaro alcuno, onde Li raccolli loro, non solo sono suf ficienti per it
loro mantenimento, ma di pia sopravanzano migliaia di misure di grano, orzo e miglio e Ii vendono,
e di pia fanno falcarc gran quantita di fieni e si utilitano anche con questi et il simile fanno
www.dacoromanica.ro
244
URBAN PAPACOSTEA
12
acesta va putea dispune populatia de sumele necesare achitkii contributiei 1 In februane urmdtor se produce o a doua interventie In acelasi
sells 2. Dar daca masurile prohibitive reciproce ale celor doua imperil au
pus capat sau in once caz au Ingreunat exportul de grine, izvoarele arata
ci produsele agriculturii oltene se Indreptau acum si In alte directii. La
22 noiembrie 1728, presedintele administratiei oltene raspundea afirmativ
cererii de vinzare a unei cantitki de griu in Banat, intrucit recolta fusese
abundenta, dar refuza in acelasi timp exportul orzului, produs in cantitki
Insuficiente chiar i numai pentru consumul intern ; acelasi raport arata ca
Inca mai dinainte sosisera in provineie un functionar din Orsova, Insarcinat
cu procurarea grinelor (officialis annonarius Orsoviensis) i cltiva slujbasi
camerali, care cumparasera si in parte transportasera atit griu cit i orz
Doar in anii cu recolt slaba era suspendat exportul ; in 1731, administratia, tinind seama de insuficienta recoltei din pricina secetei, cerea
directorului suprem sa interzica exportul de grine atit in alte provincii
ale imperiului habsburgic, cit si in imperiul otoman 5.
Intretinerea unitdtilor militare austriace stationate In Oltenia se
realiza cu ajutorul prestatiilor in natura la care era supusa provincia, alatun de contributia In bani ; deosebirea simtitoare intre preturile la care
erau acceptate de catre autoritatile habsburgice aceste prestatii i preturile
curente in Oltenia, a dat boierimii prilej de insemnate i fructuoase speculatii ; in locul produselor in natura grine si fin stapinii de pamint
impuneau tkanilor plata in bani, la pretul oficial i livrau apoi autoritatilor
militare austriace cantitatile prevazute, fie din rezervele proprii, fie din
marfuri cumparate pe piata la preturi mult mai mici, realizind astfel
Insemnate cistiguri, din diferenta de preturi 6 Decretul imperial de reorganizare administrativ a Olteniei, din 27 aprilie 1729, incerca sa puna
capat acestui abuz i interzicea boierilor, manastirilor i slujbasilor admi1 Kanzleiprotokoll, Brukenthal-Sibiu, copie la Bibl. Acad. R.P.R., Arhiva Hurmuzaki, VIII.
2 Tritici vero, pabuli ac foeni ad partes turcicas distractio est prohibita, qua de re ut
tam in his quam illis in partibus vicinis dum ea in copia reperiuntur victualia,vendendi licentiam
habeamus..." (ibidem, cf. N. Iorga, Studii qi documente, V, p. 136).
5 "Instamus atque omni debito respectu apud Excellentiam Vestram ut nobis assensum
resolutionemque suam praebere dignetur, quatenus... nihil ex dictis frumenti speciebus in
vicinas sive turcicas sive etiam caesareas partes atque regiones evehere liceat "(Kanzleiprotokoll,
Copie Acad. R.P.R., Ark. .Hurmuzaki VIII) ; rezultd din acest document a boierimea olteami
reusise sd obtinti anularea interdictiei impuse In anii precedenti asupra exportului de grille
In imperiul otoman ; un alt document din aceeasi colectie aratS preturile foarte ridicate ale grinelor In acest an.
6 C. Giurescu, Material, II, p. 78 ; pentru deosebirea Intre preturile curente si
cele la care erau achizitionate produsele agricole de catre autoritAtile habsburgice, ibidem,
p. 252-253.
www.dacoromanica.ro
13
245
natura 1.
Dupd declararea rdzboiului turco-austriac 1737-1739 0 chiar inainte,
in vederea pregtirii acestuia, tot excedentul de produse agricole al provinciei a fost achizitionat de autorithti pentru aprovizionarea trupelor
austriace ; la 30 mai 1736 consiliul de rdzboi din Viena anunta trimiterea
unui functionar cameral in Oltenia, insdrcinat s cumpere toate disponibilitdtile de orz i ovdz ale provinciei i sd le trimith la Belgrad ; in ace1a0
timp se interzicea exportul grinelor i se dddeau ordine in conformitate
la toate punctele vamale 2. Rezervele de grine i nutret ale boierilor ci
mAndstirilor au fost conscrise i s-a fixat pretul la care urmau s fie achizitionate 3. Operatiile de colectare a grinelor 0 a nutretului au luat forme
piinii i pretul ei, dupd, calitatea fdinii din care era confectionatd. Un
C. Giurescu, 31ateria1, II, p. 334 si Hurmuzaki, VI, p. 403 ; abuzurile stAptnilor de
pmlnt In aceastil privintii au continuat i dupl emiterea decretului, dup cum rezultd din
instructlile trimise de consiliul de riizboi lui Wallis, directorul suprem al provinciei, la 8 martie
1730 ; C. Giurescu, Material, II, p. 364.
2 C. Giurescu, Material, III, p. 83.
3 Ibidem, p. 92.
4 Ibidem, p. 158 si 294.
5 Hurmuzaki, VI, p. 478 ; Cf.-A. D. Xenopol, Istoria romtnitor, vol. III, ed. a III-a, p. 67.
www.dacoromanica.ro
216
URBAN PAPACOSTEA
ii
Vei de grine 4.
Directia principala a exportului de grille continua, sa fie cea impusa
8 Kanzleiprotokoll, copie Acad. R.P.R., Arhiva Hurmuzaki, VIII ; un izvor insemnat pentru
cunoasterea locului ocupat de comertul de grille In viata economicA a tarii i in general pentru
istoria economicri a Trail Rominesti, in perioada 1739-1742 Il reprezint Condica de socoletile mdndstirilor tnchinate din Tara Romineascd (Arh. Stat. Buc., ms. 377), echivalentul vbnailor
miindstirilor moldovenesti din 1741-1742, publicate de I. Bogdan.
4 A. Otetea, Le second asservissement des paysans roumains 1746 1821, In Nouvelles
audes d'histoire. . Buc., 1955, p. 300.
www.dacoromanica.ro
-15
247
gradul de exploatare fiscala era determinat in primul rind de eererile otoinane, apoi de rapacitatea domnilor, siliti s faca fata obligaii1or oficiale
fata de Poarta, sa-si menajeze bunavointa persoanelor influente din cercurile conducatoare otomane i s adune cit mai multe averi pina In clipa in
care erau destituiti din domnie. Dar desi perioadele de maxima incorclare
erau intrerupte de momente de usurare fiscal, tendinta generala a procesului s-a mentinut ascendent/ si a atins punctul culminant In cursul veacului
al XVIII-lea.
Daca sistemul fiscal era in permanenta apasator, el depkea en mult
capacitatea economica a tarilor romine in perioadele de rzboi. Eforturile
militare din Europa ale imperiului otoman, in cursul veacurilor al XVII-lea
si al XVIII-lea, s-au rezemat tot mai mult pe resursele economice ale farilor
romine ; izvoarele semnaleaza, in perioadele de rzboi, sosirea la scurte inter-
cit mai repede i cit mai mult i cu abuzurile aparatulni fiscal, poruncile
otomane creau o situatie insuportabila pentru taranime, singurul izvor
din care erau satisMcute toate aceste cern*. 0 aseynenea situatie a fost
creata de razboaiele turco-austriace din epoca de care ne ocup/m.
Sistemul fiscal a devenit extrem de apasator la sfirsitul veacului al
XVII-lea ; razboiul turco-austriac i respectiv turco-polon, care s-a incheiat
1 Studiul de fata nu Ili propune sa cerceteze sistematic evolutia fiscalitatii In veacul al
XVIII-lea, ci numai sa evidentieze Imprejurarile care au determinat aparitia politicii de reforma
fiscala i principalele momente ale acestei politici. Dat fiind locul insemnat, daca nu chiar covirsitor, ocupat de fiscalitate In viata interna a tarilor romlne In veacul al XVIII-lea, problema
va forma fara indoiala obiectul unei cercetari deosebite In cadrul colectivului Descompunerea
feudalismului". Studiile de care dispunem asupra acestei chestiuni, fie slut simple compilatii :
C. Galmuschi, Principalele ddri ale Moldovei si Terei Romanesci mai ales tn secolul al XV III-lea,
Vaslui, 1891, fie shit prea sumare i uneori depasite de materialul documentar aparut ulterior :
Leonida Colescu, Geschichte des rumdnischen Steuerwesens In der Epoche der Fanarioten (1711
1821), Munchen, 1897, fie nu se refera cleat la sfirsitul veacului al XVIII-lea. A. D. Xenopol,
Finanfele In epoca fanariold, In Revista pentru istorie, archeologie si filologie, 1 (1883), p. 45-73.
www.dacoromanica.ro
SERBAN PAPACOSTEA
248
16
in Studii, XI (1958), nr. 2, p. 59-70. Inmultirea ddrilor din pricina exigentelor otomane, In
ultimul deceniu al veacului XVII analizatd de H. Chiral, V eniturile vistieriei lui C. Brincoveanu
dupd Condica Vistieriei, In Studii si materiale de istorie medie (1956), p. 228.
www.dacoromanica.ro
17
219'
manul si mai rau 1-ai facut, c ti-am ga sit pre urma-ti sume de lei
stabilite si strictul necesar pentru intretinerea lor, fiind siliti, in caz contrar,
sa restituie tot ceea ce obtinusera prin abuz 2 Dar precautia s-a dovedit
www.dacoromanica.ro
SERBAN PAPACOSTEA
250
18
in slujbA, iar dupa citeva luni aparea in trasura cu cai, imbracat in haine
luxoase, ca si cum s-ar fi nAscut un mare domn" 1
Dupg cum se stie, in fata agentilor necrutatori ai fiscului, taranii nu
aveau deseori decit un singur mijloc de scApare : fuga. Pe masura intensificarii exploatarii fiscale fuga a luat proportii tot mai mari, transformindu-se la sfirsitul veacului al XVII-lea si in cursul veacului al XVIII-lea
intr-un fenomen de mari proportii ; fuga masiva a trnimii a devenit
una din constantele vietii interne a Tani Rominesti in veacul al XVIII-lea
si una dintre preocuparile predominante ale conducerii tarii. Din pricina
fiscalitatii excesive, care ii silea pe t'Arani, atunci cind nu mai puteau face
fata cererilor nelimitate ale fiscului, sa-si caute scaparea in fuga 5. Tratatul
de frontiera moldo-muntean ineheiat in 1706, contine un articol referitor
la oamenii ce vor fi fugiti ori vor fugi de acmu inainte pentru greul
dajdiilor" 6.
Rapoartele intocmite de functionarii habsburgici din Oltenia in inter-
cifrele date de Baksie, ca de altminteri toate datele statistice" din perioada de care ne ocupiim,
nu pot fi acceptate decit ca indicatie relativA a sensului si a proportiilor proceselor demografice,
iiu ca informatii precise.
www.dacoromanica.ro
19
251
puteau aeorda mari uprAri fiscale (vz. mai jos). In general se constatl
el ori de cite ori aplrea un sat eu situatie fiseall mai avantajoasl, spre
acesta se indreptau in numar mare taranii, fie pentru a se aeza definitiv
aici, fie numai pentru a se ada'posti in perioadele in care unlblau zapeii
prin tarl 6.
Dar tAranii, mai ales cei din satele mezate in apropierea granitelor,
fugeau deseori 0 in Varile invecinate ; e ceea ce a determinat autoritltile
sg, aplice un regim fiscal mai blajin in aceste sate. Instructive pentru
eunomterea practieii fiseale a epocii sint instructiunile date de adminisHurmuzaki, VI, p. 310; Nicolae De Porta constata acelasi lucru In 1726 : Plebs
male morata, rustici in sedibus instabiles, sed de loco uno in cilium fugibundi ne gravaminibus
sint obnoxii" (C. Giurescu, Material, II, p. 113).
2 Radu Popescu, Cronica Terii Rominesti, In Magazin istoric, IV, p. 176.
3 F. G. de Bauer, Mernoires historigues et gograplzigues sur la Valachte, Francfort, 1788,
p. 19-20.
www.dacoromanica.ro
252
$ERBAN PAPACOSTEA
20v
tionului" ; in aceste instructii se prevedea c atit timp cit Oltul i Dun Area
erau inghetate i deci posibiliatile de fuga" ale taranilor erau mari, derile,
in satele de granit6, sa," fie strinse foarte pe incet i spre voia lor, cu b1Mdeate s se ceara, banii, iar pe satele din la'untru mai cu Varie sA se apuce
de bani, ca sA se facg banii ; iar stricindu-se ghiata sl se apuce unii ca i
despre fuga taranilor peste hotare devin tot mai numeroase pe ma'sura
trecerii timpului 3.
Proportiile tot mai mari luate de fuga' au silit autoritatea central5,
ale c5,rei interese fiscale erau gray compromise, sa. adopte masuri de sta"vilire a fenomenului. Del Chiaro a ar6tat strdnicia cu care era pedepsit
oricine incerca sa fugh" in afara taxii, in vremea lui Brincoveanu 4. Intensificarea fugii explicA i dezvoltarea aparatului de impiedicare a ei ;.
in 1718 boierii olteni cereau autoritAtilor habsburgice crearea, in Oltenia,
a unui corp de trup5, format din localnici, care printre altele ar fi avut
menirea s impiedice fuga tranilor. In 1731 s-a hothrit chiar instalarea
unor unitati militare austriace in vecinatatea satelor ai c'aror locuitori
dAduserA semne c intentioneaz5, 86, fug5, 5. i in Muntenia mdsurile de
paz'a la granit5, se intensificA ; vecinAtatea Olteniei i politica de incurajare
a imigratiei adoptat5, de autoritatile habsburgice, explicA intdrirea unitatilor de supraveghere de-a lungul Oltului. Dar cu toate aceste m6suri
tranii treeeau in numdr mare Oltul mai ales cind apele riului erau
www.dacoromanica.ro
"21
253
i ei dincolo de Olt 1. In
iunie 1733 martologi inarmati veniti din Muntenia au trecut cu sila
domnului (Nicolae Mavrocordat) se refugiaz
Protocollum correspondantiarum,
.Hurmuzaki.
fugari care se pregateau sa treaca Dunarea ; Acad. R.P.R., ms. grec. 1069, f. 86-86 v ; In noiem-
brie acelasi an, C. Mavrocordat poruncea marelui capitan de Soroca sa atraga cit mai multi
locuitori in Moldova ; lorga, Studii si documente, VI, p. 401 ; cf. N. Corivan, Aplicarea asezdmintului fiscal al lui C. Mavrocordat cu privire la perceperea birului ( 1741 1743), extras din Studii
4i cercetdri stiinfif ice, Iasi, VI (1955), p. 21.
4 Hurmuzaki, VI, p. 324.
5 Kanzleiprotokoll, copie, Acad. R.P.R., Arhiva Hurmuzaki, III.
Ibidem, III.
7 Ibidem, VIII.
8 Mittantur hussarones in omnes districtus, qui latitantes in silvis et montibus homines
educant..." (ibidem, VIII).
6
www.dacoromanica.ro
254
$ERBAN PAPACOSTEA
291
fugiti inlauntrul Orli i readucerea lor in satele din care fugisera 1 Desi
tendinta austriacilor era sa desfiinteze ruminia, stapinii satelor erau
autorizati sa-si readuca ruminii fugiti 2
In sfirsit, In irul masurilor de stavilire a fugii trebuie amintite
incercarile de readucere a taranilor fugiti peste hotare, prin intelegere cu
autoritatile regiunilor respective. La 8 mai 1695 Constantin Brincoveanu
anunta marelui judet al Brasovului ea s-a conformat dorintei lui de ad
restitui satenii din Tohan si Zarnesti, fugiti in Tara Romineasca, dar cerea
in acelasi timp ea brasovenii sa restituie pe locuitorii din schelele Rucar
si Dragoslavele, fugiti in Transilvania ; domnul arata ca desi mai nainte
obiciu n-au fost ca sa, se dea oamenii dentr-o tara intr-alta ...", data
fiind insa functia deosebita pe care o indeplineau fugarii, aceasta abatere
de la normele vechi i se parea admisibila 3. Daca informatia istorica a
domnului se dovedeste defectuoasa, intrucit asemenea restituiri de fugari
mai avusesera loc in trecutul tarii, nu e mai putin adevarat ea preocuparea
aceasta pare sa fi cistigat In intensitate in perioada de care ne ocupam 4.
Corespondenta lui C. Brincoveanu si a boierilor Tarii Rominesti cu autoritatile brasovene, dovedesc eforturile lor de a obtine restituirea taranilor
fugari 5. Mai puternic se resimte aceasta tendinta in Oltenia, dupa ce
provincia a devenit parte integranta a imperiului habsburgic in 1718 ;
boierimea olteana s-a straduit sa beneficieze de legislatia in vigoare in
imperiu cu privire la restituirea taranilor fugiti dintr-o provincie
intr-alta 6. La 20 iunie 1720 boierii olteni anuntau comandamentului
habsburgic sosirea in provincie a unor nobili din Transilvania, veniti st-si
mute iobagiifugiti ; boierii cer dezlegare din partea autoritatilor habsburgice, conditionind insa restituirea iobagilor de recuperarea propriilor lor
rumini i tigani fugiti in Transilvania7. Deoarece nobilii transilvaneni ince-
In vremea lui Matei Basarab, Studii si documente, X, p. 122-123, 125-126, 128 ; un moment
Insemnat In dezvoltarea politicii de restituire reciprocd a tdranilor fugari Intre Tara Roinineascil i Transilvania, 11 reprezinld Invoirea data de Antonie vodd In 1669 autoritiltilor transilvane, de a ridica din Tara Romineascd pc toti fugarii din Transilvania, pre cei ce ar fi fugit
de foanie sau de obdgie sau mdcar de ce breasld ar fi... sa-i ddm de pretutindenile dupa pohta
clumnealor". Domnul Psi rezerva dreptul de reciprocitate In aceastd privin5, pentru cii aceasta
iaste semnul direptiltii si unirea veciniit5Iii neInsehltoare...", N. Iorga, Mosiite familiei Beldg
din Tara Romtneascd, Buc., 1925, p. 15 (extras din Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., seria II I,
tom. IV).
5 N. Iorga, Studii si documente, X, p. 133-136 i 141-143.
6 Fuga rnasiva a tdranimii din regiunile supuse coroanei habsburgice impusese tried din
veacul precedent necesitatea unei Intelegeri Intre autoritatile provinciale pentru restituirea fugarilor ; mai tirziu s-a ajuns chiar la Incheierea unor conventii cu alte state (de ex. Polonia), care
prevedeau reslituirea reciprocil a tdranilor fugari. Fuga tiirdnimii a fost astfel un factor de promovare a relatiilor inter-provinciale si internationale ; Karl Grilnberg, Die Bauernbefreiung
und die Au f lisung des gutsIzerrlich-bduerlichen Verhiiltnisses in Bihmen Miihren und Schlesicn,
www.dacoromanica.ro
23
255.
www.dacoromanica.ro
256
$ERBAN PAPACOSTEA
24
amestecati in rindul dajdiilor cu alta tar", dar unii dintre domnii tarii
nesocotisera privilegiul 0 le impusesera obligatiile fiscale ob4nuite, de
au tras In rindu cu satele birnice din judetu, tragind multe nevoi i neputind sa, mai biruiasca, ei s-au spart i s-au fasipit din sil*ea lor i au fugit
astfel pustiit, domnul acorda, din nou fugarilor regimul de ruptoare, pentru
ce au cazut de catre Imparatie asupra tarii ii s-au fost stricat si lor ruptoarea..." at spargindu-se acest ora i fugind i facindu-se vistieriei paguba pentru dajdia ce da ei", domnul le
acordase din nou regim de ruptoare, pierdut din nou la mazilirea acestuia, loan Mavrocordat
le confirma orasenilor regimul fixat de Brincoveanu ; I. Rautescu, Cimpulung-Muscel, Monogralie
istoricd, Cimpulung, 1943, p. 19-20 si 26-27. Functie similari lndeplinea rupta In Moldova ;
la 27 oct. 1681, Duca-voda acorda rupta locuitorilor din satul Piscani al rn-rii Dealul Mare,
care se Imprilstiasera pentru bogate revoi". Domnul le comunica fugarilor sa viniti sa vii
asedzati iaras la sat la Piscani... ; Intr-un an nimanui nemica nu viti da. Sa va apucati de
pamint si de agonisita. Iar dupa ce Ii sa va Inplini cisla earth, ti vorn tocmi domnia mea de vor
.da cu rupta mai pentru usorul lor" ; (N. Iorga, Studii si docurnente, V, p. 45).
www.dacoromanica.ro
25
257
cA fiind ei fugiti i rAsipiti, ca sb; sA" poatA stringe In-am railostivit domnia
mea de i-am ertat de aceste de toate", urmind ca dup-A scurgerea termenului
de scutire totala, ruminii s vinA la vistierie pentru a li se fixa obligatiile,
cuantumului obligatiilor lor fiscale ; astfel, la 10 ianuarie 1695 C. Brincoveanu acorda egumenului ra-rii Cozia dreptul de a aduee pe moia CArArenii din judetul Ialomita oameni strAini, sirbi, greci, arbAnai, moldoveni", care dupA" citeva luni de scutire fiscalA totala, pentru intemeierea
gospodAriei, urmau s'A villa, la vistierie spre a-i lua ruptoare 2 CA ruptoarea caracteriza situatia fiscal'A a strAinilor colonizati in tarA, se vede
din actul prin care Grigore Ghica confirm-A la 24 aprilie 1672, satului
rn-rii Tismana despre care a fost vorba mai sus, privilegiul acordat de
Antonio vod, amintind cg, pe vremea acestuia, stenii au fost lua truptoare de la vistierie cu striinii" 3.
Ruptoarea era deci i un instrument al politicii de populare a tArii
cu elemente strAine, cu bratele de lucru pe care le reclama Onaintul
necultivat al Orli ; in definitia pe care o dA ruptei, Nieolae de Porta,
bun cunoschtor al institutillor TArii Romineti la sfiritul veacului al
XVII-lea i inceputul veacului al XVIII-lea, arat, intr-un instructiv
raport inaintat consiliului de rdzboi din Viena, c populatia preferA acest
sistem de impunere, pentru c Ii ofer linite i posibilitatea de a se ocupa
de imbunAt'Atirea gospod'Ariei i eA domnii 1-au folosit tot mai mult pentru
atragerea locuitorilor din fcirile vecine 4.
In sfirit, pentru a uura intelegerea ref ormei introduse de Constantin
urma sA fie achitatA suma impusl 5. Acelai regim Ii cer i 11 obtin in 1700
Acad. RP.R., CCCLXIX/27.
2 Arh. Stat. Buc., ms. 209 (Condica rn-rii Cozia), f. 246.
3 Ibidem, m-rea Tismana, XCl/20.
4 Hoc genus contributionis fuit et magis usitatum et magis magisque acceptum tempore
Vajvodarum, quod ipsi Vajvodae non solum boeronibus impertiri solebant, verum etiam et illis
erga quos vel favore ferebantur, vel quos volebant (in text gresit nolebant n.n.) ad inhabitandam
c. 2926
www.dacoromanica.ro
SERBAN PAPACOSTEA
258
26
din toate fdrile a izvori si a vini eines la locul sdu si /a mosia sa". Efeetele
fiseale si care a durat atit timp cit si ref orma Insi, e amintita de cronicar
ea o epoeg, fericitg, : Tare sg, bucurasg, oamenii atunce si de pace si de chi-
vernisala ce bung a lui Antiohii vodg. i incepurg boierii a-si face curti
si a iezi iazuri pre la salisti ii cu toate s sine" 2.
Daca in Moldova schimbarea rapida a domnilor nu a inggduit urmarirea consecventa a acestei politici, domnia de lungg durata a lui Brincoveanu a putut oferi conditii favorabile aplicgrii, cu mai multa continuitate i succes a programului demografic, al carui instrument era reforma
fiscalg.
Caracteristica esentiala a reformei lui C. Brineoveanu a fost generalizarea, la intreaga populatie a tg,rii, a ruptoarei. Cronica oficiala a domniei lui Brincoveanu expune imprejurgrile in care s-a hotarit introducerea
reformei si in acelasi timp esenta ei : Dupg, aceasta sezind mania sa in
scaun, fgeut-au soeoteal i s-au sfatuit cu toata boierimea pentru dajdile
si nevoile tdrii cum si in ce fel s-ar putea afla mijloc ca acela cit i biata
1 N. Iorga, Studii si documente, V, p. 349.
2 Ion Neculce, Letopiseful Tdrii Moldovei, Buc., 1955, p. 216. 91 au r5mas tara noastril
pliml de oameni la acest domn" (Letopiseful Torii Moldovei de la Istratie Dabija..., Buc., 1913,
p. 92).
www.dacoromanica.ro
27
25 9
1ar6, & mai fasufle i de reale sa, se mai upreze. i aa cu inalta i inteleapta
oameni din cei 15 000 pe care ii revendica Poarta (fie Ca numarul revendicat
era superior celui real, fie ca ceilalti au fost tainuiti prin sate) 2. Ca politica
www.dacoromanica.ro
SERBAN PAPAcOSTEA
260
28
in Vara in vremea sa 3, dar e neindoielnic ca politica fiscal: a lui Brincoveanu a reuit sa dea tarii o populatie incomparabil mai numeroasa decit
avusese in trecut i aceasta situatie, la rindul ei, explica sumele exceptional
de mari pe care le putea ridica din tara domnul, nu numai pentru a satisface exigentele nelimitate ale turcilor dar i pentru a-si crea o avere fabuloasa i a-si citiga porecla de Altin-Bey (beiul de aur") 4.
ale politicii lui i, in cele din urma, aveau sa impuna ca unic remediu,
reluarea politicii de reforma.
Razboiul turco-venetian i campania in Moreea, pentru efectuarea
carei Tara Romineasca a fost din nou supusa unui mare efort 3, dar mai ales
4 ScurtS caracterizare a politicii fiscale a lui BrIncoveanu la N. Iorga, Documente priviloare la Constantin Vodd Brtncoveanu, la domnia si sfirsitul lui, Buc., 1901, p. XIXXXIII;
sporul simtitor de populatie realizat dupa reforma fiscala din 1701 si In legritur cu aceasta,
semnalat si de C. Giurescu si N. Dobrescu, Documente si regeste, p. XXX si XLI.
5 Rada Popescu, Cronica Tdrii Romtnesti, In Magazin istoric, IV, p. 34 ; Del Chiaro, op.
cit., p. 185.
www.dacoromanica.ro
29
261
de domn..." 2.
care dupd ce se vor aeza vor beneficia timp de citeva luni de scutire de
toate darile, iar dupa aceea vor primi ruptoare i 'alezamint de-4i vor
da djdiile foarte pe uor du pe putinta lor" 3. Doi ani mai tirziu domnul
acorda aceleiai manastiri dreptul de a-si readuce ruminii fugiti la sudul
Dundrii, pe care ii scutea de toate darile obilnuite 4. Privilegiu similar
a acordat domnul in anul 1721 rn-rii Vadreti 5.
Dar de indata ce imprejudrile an ingaduit-o, Nicolae Mavrocordat
a trecut de la concesiile fiscale in cazuri particulare in favoarea imigrantilor, la reforma fiscala general (1723). Nona reforma reproducea in
tradturile ei generale prevederile reformei anterioare a mi C. Brincoveanu
reprezenta de fapt o reluare a acesteia : desfiintarea numeroaselor dari
lunare, care ii refacused aparitia 6, j inlocuirea lor printr-o suma glo-
readucerea la cdminurile lor a tdranilor fugiti e lesne de Inteles. Ea explicd interventia In repetate
rinduri a autoritiltilor otomane pentru a impune domnilor romlni o politicd de populare a Orli,
atunci and acestia nu o practicau din proprie initiativS. Cunoscind aceastd preocupare otomand,
Constantin Duca, dupd ce stricase aseziimintul fiscal al lui Antioh Cantemir si a constatat cd
tara se risipeste sd spri cd ai-a pune capul i feci si el legaturd i scrisa carti pc la margine
de mild". Neculce, Letopiseful, P. 222. Interventia otomand, provocata de aceea0 preocupare,
va Incleplini functia de factor precipitant si in privinta reformei lui Constantin Mavrocordat
din 1744-1746.
2 Acad. R.P.R. Acte si documente turcesti, DLXXXI, pach. III, doc. 199.
3 Arh. Stat. Buc., m-rea St. loan-Bucuresti, V131.
4 Ibidem, V/32.
5 .Flurmuzaki, XIV, 2, P. 872-875.
www.dacoromanica.ro
URBAN PAPACOSTEA
262
30
trecut iar toti in tara lor i pentru aceea s-au impArtit hirtii de haracin
putintele" 2.
3 Proportlile Intinse ale devastarii provocate de rdzboi stilt semnalate de izvoare. Tatarii
nu nurnai au ars sate Intregi, dar au dus in robie un mare numdr de locuitori din Oltenia si Banat ;
martori oculari afirma ca la Vidin i Nicopole s-au numarat peste 130 000 de robi adusi din aceste
cloud provincii ; Schwanz von Springfels, Beschreibung der Oesterreichischen Wallachey, lii Ungrisches Magazin, III (1783), p. 184 si Hurmuzaki, IX, 1, p. 644. Citiva ani dupa incheierea pacii
situatia demografica a Olteniei continua s fie critica. Harta Intocmita de ofiterul austriac
Schwanz, intre 1720-1722, cu indicarea satelor locuite si a celor pustii (pagi desolati) arata
proportiile pustiirii. Dintr-un total de 977 sate semnalate, 776 erau locuite si 201 parasite. Pe
judete situatia era urmatoarea : Mehedinti 166 sate locuite si 77 parasite ; Dolj 102 sate locuite
si 43 sate parasite ; Romanati 97 sate locuite si 35 sate parasite ; Vilcea 206 sate locuitc si 33
parasite ; Gorj 205 sate locuite si 13 sate parasite ; loan G. Bancild, Oltenia sub austriaci,
1718 1739. Un document carlograf ic, in Arhivele 011eniei, III (1924), nr. 12, p. 115-118 si
nr. 13, p. 233-238 ; cf. I. Donat, Despre toponimia slava din Oltenia, Craiova, 1947, p. 47. Dar In
afara satelor total pustiite mai erau altele care pierdusera o parte mai mica sau mai mare,
din locuitorii lor.
www.dacoromanica.ro
31
263
www.dacoromanica.ro
264
32
Pe baza unei cit mai precise evidente a numgrului populatiei, stabilit prin conscriptie (recensmint), guvernul habsburgic fixa suma totalg
a contributiei, pe care o comunica apoi administratiei. Aceasta la rindul
ei, tinind seama de deosebirile de situatie materiala si de populatie Mee%
repartitia totalului intre cele cinci districte (judete) ale provinciei. Rezultatele acestei operatii erau comunicate vornicilor care se aflau in fruntea
judetelor, iar acestia la rindul lor imparteau, pe baza acelorasi criterii,
suma care le fusese repartizata intre cele patru plasi ale fiecarui judet,
in fruntea carora se aflau ispravnicii. In sfirsit, prin intermediul acestora,
pircalabii satelor aflau suma la care fuseserg impuse satele lor si faceau
repartitia intre familiile contribuabile, dupg sistemul cislei. Dupa acceasi
metodg si proportional cu obligatiile in bani se repartizau i prestatiile
in naturg pentru intretinerea trupelor habsburgice stationate in provincie 1.
Dominata de conceptia c avutia principala a unei OH este populatia taranimea era definith tezaurul viu (vivum aerarium) al statului 2
www.dacoromanica.ro
33
265
Olteniei, din 22 febr. 1719 I-. i adoptarea noului sistena fiscal avea printre
VI (1927), P. 450.
2 C. Giurescu, Material, I, p. 351 ; cf. Jacubenz, op. cit., p. 25.
3
. Sich zu befleissen, wie sie ex altera parte Danubii, territorio nempe turcico, einige
Unterthanen, sub apromissis certis exemptionis annis, hertiber zu treten". (G. Giurescu, Material,.
I, p. 365).
4 Hurmuzaki, VI, p. 330.
5 Ibidem, p. 311.
6 Protocollum correspondentiarum, Brukenthal ; Copie la Bibl. Acad. R.P.R., Arhica.
Hurmuzaki.
7 Ibidem, III.
8 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
"2 MI
$ERBAN PAPACOSTEA
34
tiriIe referitoare la imigratia taranilor sint numeroase ; pentru intervalul 1722-1726 se stie, dup datele administratiei, ca 7 000 familii se
a,ezasera In Oltenia (cifra, recunoscuta de administratie, reprezinta uu
minimum, interesul acesteia fiind s minimalizeze realitatea pentru a evita
majorarea eontributiei impuse de austriaci, provinciei) 1
Fara a intra in detaliile politicii fiscale austriace in Oltenia si a
curentelor demografice pe care le-a provocat, se poate afirma ca aceasta
politica era nemijlocit legata de programul de fixare a taranimii inlauntrul
tarii si de atragere a locuitorilor din regiunile invecinate, singura modalit ate de ridicare a nivelului economic si a capacittii fiscale a provinciei.
Ea urmarea deci acelasi scop ca i masurile sirnilare ale domnilor T6rii
Rorninesti si se integreaza in sirul de reforme ale veacului al XVIII-lea.
Lupin pentru munell
Interesul fiscal al domniei a fost unul din mobilele politicii de rerii, dar aceasta raspundea in acelasi timp nevoii tot mai mari
de brate de munch' pentru agricultura. Resimtita permanent in trecutul
tarilor noastre, lipsa bratelor de munca a constituit un factor de frinare
a dezvoltdrii agriculturii, mai ales atunci cind imprejurarile generale
cereau o sporit productie agnicol i deci extinderea zonei de pamint
cultivate. Intr-o descriere anonima a Tara Rominesti din veacul al
XVIII-lea, scrisa de un bun cunoscator al imprejurarilor locale, se arata
consecintele nefaste pentru economia tarii a insuficientei populatiei :
Inca vremile cumplite fiindu, <pamintul> este lipsit de multime. Desi
populare a
nu sa, lucreaza pamintu cea mai mare parte a locului, iar cind ar fi multimea
cea mai Insemnata parte a teritoriului Varii raminea necultivata, dar chiar
si ca deseori terenuri cultivate erau parasite de trani, siliti sa-si abandoneze
vetrele din pricina necrutatoarei exploatari fiscale si a altor imprejurdri.
In aceasta privinta un moment culminant 1-a reprezentat in istoria tarilor
www.dacoromanica.ro
35
267
create afecta in chip direct interesele stapinilor de pamint, ale caror moii
isi pierdeau mare parte din forta de lucru necesara, cind nu se pustiau
aceia a vestitei Ungro-Vlahii multe rele i unul dupa altul, pe care le tim
toti...", averea manastirii s-a risipit,
tot aa i ruminii i tiganii
rn-rii, de atitea rele au fugit undeau dat cu ochii. Deci manastirea aceia
au ramas aproape cu totul pustie" 1. Relele care risipisera pe ruminii si
tiganii m-rii Polovragi se abtusera insa asupra intregii ri, provocind
pretutindeni ace1ea0 rezultate ; stapinii moiilor se straduiau sa, obtina
din partea domnului concesii fiscale in favoarea fugarilor Mr, spre a-i
1 Hurmuzaki, XIV, 1, p. 291 ; dat fiind protectia deosebit de care se bucura na-rea
Hurezul din partea lui G. Brin.coveanu, se Intelege de ce preluarea ca metoh a rn-rii Polovragi
4 Cf. K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XV, ed. rusii, p. 639. Vezi si K. Marx, Capitalul,
www.dacoromanica.ro
SERBAN PAPACOSTEA
268
36
sl constituie o insemnata
si
p. 204
cursul veacului al XVII-lea rundnia Isi pierde rallunea de a exista, ca urmare a aparitiei obligatiilor
de clacd pentru oamenii liberi, asezati cu Invoiala pe moiilo boierilor si ale manastirilor, substitut al fortei de munca furnizate anterior de rumini. Indiciul procesului ar fi Imputinarea cazurilor de vInzare ca rumini a taranilor, o data cu instrainarea pamIntului lor. I. C. Filitti, dupa
ce initial a acceptat acest punct de vedere, Despre ref orma fiscald a lui Constantin Vodd Maurocordat, Buc., 1928, p. 12, a revenit mai tirziu si a aratat Ca daca sunt numeroase atunci (in
veacul XVII) actele de iertare de rumlnie, continua a fi foarte numeroase i Inchinarile de rundni".
Proprietalea solului In Principatele Romine ptnd la 1864, Buc. [f. a.], p. 170. De fapt principalul izvor al rurnIniei si al veciniei In aceasta perioada nu mai este vInzarea, care Intr-adevar
apare mai rar In documentele epocii, ci simpla sedere un numar de ani a taranilor pe pamIntul
rnanastirilor si al boierilor, dupd care acestia Ii ashnilau ruminilor sau vecinilor ; e ceea ce docu-
Sub di ti seu jobagiones praeter Zingaros in Vallachia nulli dantur ; si quis vero nobilimn
tales se habere praetendat, jus acquisitum scripto producet", raspundea Virmond, la 13 dec.
1721, boierilor, la ccrerea acestora ca rumInilor sa li se impund regimul de munca al iobagilor
din Transilvania ; C. Giurescu, Material, I, p. 498.
4 Nicolae Costin, Letopiseful Tarei Moldovei, la M. Kogalniceanu, Cronicele Rornaniei,
II, ed. a II-a, p. 41. Tendinta se reflecta si In documentele epocii. La Inceputul sec. al XVIII-lea
taranii din jurul Racaciunilor se [Ming Impotriva marelui logofat Ilie Catargi care id vecinea pe
nedrept ; Intrebat de domn pe ce temei Ii revendica ca vecini pe tarani, acesta o dovada alta
n-au aratat fara decit cu atita pricina cum ca de multil vreme s-aru fi <aflat> In Racaciuni, aratind
si izvod anurni care de chid sa afla sezatoriu Intr-acel sat" (P. P. Panaitescu, 0 reclamafie fa
www.dacoromanica.ro
37
269
3 Arh. Stat. Buc., in-rea Hurezi, 1/20 ; aceeasi constatare si aceeasi formula In actul einis
In favoarea sittenilor din Rovinele si Romanii, jud. VIIcea, care Isi vindusera partile de ocina
in-rii Hurez, la 22 oct. 1713 ; Arh. Stat. Buc., ms. 705 (Condica logofetiei lui C-tin BrIncoveanu),
f. 590-590 v. La 1 iulie 1693 C. BrIncoveanu dd carte unor megiasi stujitori din SIrsca, judetul
Mehedinti. Parintii acestora Ii pierdusera pamintul pentru ale Ora ddjdi i nevoi" si se mutasera In satul Iubintii din acelasi judet, ca oameni slobozi. Acum Insd, Despina, fata spatarului
Radu Tomeanul, au apucat pe acesti oameni ce scriu mai sus vrInd ca sa-i rumlneasca In sild".
Judecata divanului dii Insa dreptate satenilor i impune Despinei sd le dea un zapis ca sa fie
de acum inainte In pace si slobozi de ruminie" ; Arh. Stat. Buc., ins. 705, f. 18-18 v. La 18 febr.
1694 se cid carte de aparare unui grup de trani inruditi intre ei, pe care incerca sa-i rumlneased
egumenul Atanasie al rn-rii Tismana. Intrucit ins in divan se constat c pretentiile egumenului
nu erau intemeiate i cii acesta, umbla numai cu gura ca sa-i rumlneascd", divanul hotardste
In favoarea taranilor ; este insa semnificativa pentru politica domniei si interesele care o determinau clauza, care apare si In alte documente sirnilare : Ansa den sat sd nu fie volnici a ei
ce sii sazd sa-si dea dajdiile...", ibidem, f. 19-19 v. In acelasi an, domnul cid o alta carte de apdrare In favoarea a doi tarani, impotriva Incerdirilor de ruminire din partea mostenitorilor lui
Tudor I3ibescu. Constatind cii acestia din urind umbla fdr-de lucru, i-am scos domniia mea
cu scirbd din divan..." ; ibidem, f. 36-38. Cartea domneasca din 11 dec. 1698 apard de ruminie
pe Hrizan si Dima, fiii lui Dumitru aprodul, fosti rumini, eliberati In timpul domniei lui Grigore
Ghica, amenintati acum sa fie din nou ruminiti ; ibidem, f. 175 v-176. La 24 martie 1704 C. Brincoveanu apard Impotriva Incercdrii de runilnire din partea neamului lui Constantin capita-
www.dacoromanica.ro
270
$ERBAN PAPACOSTEA
38'
Ingadui IS pentru Ca nici manastirea s-ti Sava niciun folos de catre dinsii n-avea, fiind tot fugari
In Tara turceasca..." ; ibidem, f. 367-368 v. La 28 ian. 1712, se da carte de aparare unor tarani,
oameni streini strbi, veniti aici In tail mai denainte vreme", pc care egurnenul rn-rii Rfricaciov
Incercase sa-i rumIneasca In vremea lui Matei Basarab si care erau acum, In vremea lui C. BrIncoveanu, victimele unei Incercari similare ; ibidem, f. 501-502. La 7 iunie 1713, domnul dadea
carte de aparare lui Oprea i Radu, pe care jupineasa Maria Albeasca Incerca sa-i rumlneasca
In sila ; ibidem, f. 572-573 v. Cazuri similare mai vechi, de la mijlocul veacului al XVII-lea
la C. Giurescu, Studii de istorie sociald, p. 26 si 121. In Moldova vecinirea taranilor a continuat pfna In ajunul desfiintarii veciniei de care C. Mavrocordat. AsezamIntul din 1743 prevedea ;.
Oamenii strain! ce vor veni sa se asaza pe mosii mantistiresti sau boeresti, oricit vor vra
pe acele mosii, sd nu se vecineasca, afard de cei ce vor fi vechi vecini" (Anal. Acad. Rom.,
Mem. Sect. 1st., seria III, torn. XXIX (1946-1947), P. 448).
1 ... uia, dum liberi sunt rustici, nolunt fieri iobbagiones". Kanzleiprotokoll, copie
Bibl. Acad. R.P.R., Arhiva Hurmuzaki, IL
a Arh. Stat. Buc., m-rea Dintr-un Lenin, X/20.
3 Interdicatur insuper ne quiscunque aut Bojaronurn aut Monasteriorum advenas
invitos ad sua territoria uti hactenus compellere praesurnat. Haec ipsa enim violentia plures.
ad partes Caesareas transire familias deterruit, apprehendentes ne post trium aut quatuor annorum
spatium in bonis nob ilium aut monasteriorum detenti, pro mancipiis aut subditis dein habeantur.
lalibus nihilominus reputari velint, quod ipsum a Caesarea Valachia non saltern pluriornos deterret,.
set ad fugam etiam extra provinciam commovet" (C. Giurescu, Material, I, p. 538-539). Sirnpla
constatare a existentei acestei tendinte, independent de mdsura In care s-a realizat, dovedesteca rurninia continua Inca la aceasta data sa Indeplineasca o Insemnata functie In relatiile agrare-
www.dacoromanica.ro
39
271'
vecinii robi nu sint" 1. In Tara Romineasca, in ajunul reformei lui Constantin Mavrocordat, egumenul ra-rii Mislea explica intr-o jalba inaintat
domnului ea in trecut ruminii de la Sineti, jud. Prahova, nu (Mclean dijmit
din produse pentru c fiind rumini ai manastirii pururea slujia i luera
manastirii la toate trebile tocmai ca n4te tigani" 2. De altfel confundarea
celor doua categorii incepuse mai de mult ; un strain care descria institutiile Tarii Rornineti In vremea lui *erban Cantacuzino, arata c boierii
Ii cumparau i 1i vindeau pe rumini dupa bunul lor plac 3. Rurninii erau
acum mutati de pe o raoie pe alta, dupa interesele stapinului mosiei 4.
De asemenea ei puteau fi zalogiti de &are stapinii lor 5. Dar alte aspecte
97
m-rii Tismana, prin care cel dintii dadea in schimbul ruminului ra-rii,
I Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., peria III, torn. XXIX, p. 458 459 ; Cf. Gldci, Contribultuni...,p. 25 si N. Corivan, Contribufii la obligaliile fdranilor din Moldova In prima jumdtate a
secolului al XV III-lea; extras din Studii si cercetri stiinlif ice, istorie (Iasi), VIII(1957), 1, p. 1.
si a vecinilor de pe o mosie pe alta, in functie de interesele stdpinului mosiei, devenise fapt curent ;
la 13 ian. 1693, C. Brincoveanu anunta pe vdtaful de plat Neaclu, din jud. Muscel sd nu se mai
lege de ruminii rn-rii Arges, originari din Corbi, pentru cd fiind ei rumini ai sfintei mdthistiri,
le-am fost fdcut domnia mea cartea domniei mele Inca mai denainte vrerne ca sS aibd voe egumenul sA-i clued In sat la Fldrnlnzesti ..." ; Arh. Stat. Buc., ep. Arges, II/30 ; vezi si C. Giurescu,
Studii de istorie social& p. 166-167.
Material, I, p. 351. Deosebirea de situatie Intre cele cloud categorii de tdrani Vara ptirnint se poate
constata si din sanctiunile care Ii loveau In cazul in care nu se supuneau obligatiilor lor de muncd.
Pentru oamenii liberi sanctiunea era alungarea de pe mosie. Stefan Cantacuzino anunta slujitorilor i birnicilor de pe mosia rn-ru MSxineni CS impotriva cclor care nu voiau sA lucreze am
dat voe egumenului sA-I scoatd dupe rnosiia m-rii afar, fdr de voia lui...". Acad. R.P.R., Doc.
CXXVI/179 ; alte cazuri C. Giurescu, op. cit., p. 203-204. Alta era sanetiunea care li astepta
pe rumlnii refractari din satele Celei i Potel ale m-rii Bistrita, cdrora C. Brincoveanu, informat
de nesupunerea lor, le comunicd : De care lucru mojdci rSi ce sinteti nu vS iaste fried cS voi
trirnite domniia mea un armas de vd va tdia urechile tot den cap i vS va purta toate satele, to L
bhlIndu-va despuiati" (Arh. Stat. Buc., rn-rea Bistrifa, LXII/185).
www.dacoromanica.ro
272
*ERBAN PAPACOSTEA
40
bishero ware dieszfalls hierinne gleich wie in villen anderen Dingen keine Ordnung eingeftihrt,
sondern der terrestris dominus triebe seine Bauern nach eigener Willkiir in die arbeit, so olt und
wie lange es demselben beliebte. . ." (Hurmuzaki, VI, p. 316). In unele cazuri insa ruminii cunosteau
euantumul obligatillor lor. Iatir de pildb care erau indatoririle ruminilor din Bfidesti (26 la numAr)
ai rn-rii Gimpulung, dupb cum rezultA din zapisul inminat de ei egumenului rn-rii, la 23 febr.
1710. Dat fiind interesul pe care ii prezintfi
e singurul document de acest fel gAsit pind acum
i pentru ca. indicil ambnuntit Indatoririle ruminilor, reproIn materialul de arhivA cercetat
ducem fragmentul In care sint Insirate acestea : Intii ne-am tocmit sil aducem buti de yin 8 de
la deal si sit aducem sare de la Ocnitil carA 8, si la fin sa avem a cosirea de om cite zile 4, sill
mari In 4 zile si cind ne va porunci sa sfirim la culesul viilor sa avem a darea de casa <un>
om i cind s-ar Intimpla a fugi apa de la moard sit avem a o darea noi i cind va strica
curtea i grAdina metohului sit avem a o facerea noi precum le-am facut ; si la vremea araturii
sit avern a clAcui intr-o zi cu plugurile, pentru cit asa ne-am tocmit de blind voia noastra
sa lucrarn aceste lucruri manastirii, afara din lAtureni..." ; Arh. Stat. Buc., ms. 709 (Condica
rn-rii Ctrnpulung), I. 492-492 v.
4 C. Giurescu, Material, I, p. 495.
www.dacoromanica.ro
41
273
mandstirii cu moie en tot, s-ar cddea sd lucreze meindstirii mai mutt decit
allii oameni venetici" 2.
Aceasta deosebire de regim i exploatarea nelimitata la care era supusg,
fie inlauntrul tarn, pe mosiile altor boieri sau manastiri, fie dincolo de
hotare. Ruminii din satul Islaz al lui C. Brincoveanu, pe atunci doar al
doilea logofat, se reintore In tug', In vremea lui Duca-voda, dupa ce fugisera
dincolo de Dimare. Documentul emis de domn cu prilejul judecatii urmate
18
C. 2026
urmdtor rurninii, retntorg In tard, descoperiti de egumen i In urma unei judecAti in fata divanului erau readu$i In satul din care fugiser ; Arh. Stat. Buc., ms. .705 (Condica logolegei),
f. 101 v-102 v.
www.dacoromanica.ro
274
$ERBAN PAPACOSTEA
42
pe la alte manastiri" 1
Lupta impotriva ruminiei era deci in primul rind o lupta impotriva
obligatiilor de munca apasatoare legate de aceasta conditie juridica i
care se puteau agrava nelimitat. Lupta aceasta a constituit una dintreprincipalele framintari care, la mijlocul veacului al XVIII-lea, au irnpus.
reforma lui Constantin Mavrocordat.
afla in sat, nu unul azi altul mtine, ci cu toti 1ntr-o zi eiti sintu insurati cu
case . . . " 3. La 19 mai 1714 tefan Cantacuzino reamintea oamenilor aezati
pe rno0a manastirii Maxineni obligatiile pe care i le asumasera fata de egumen, printre altele aceea de a presta trei zile de clad, ; domnul le poruncea sa
indeplineasca zilele de claca convenite, in cazul contrar sanctiunea fiind
alungarea de pe mo0e 4. De0 nu exista un regim unic, pornit de la o reglementare oficiala din partea domniei, invoielile incheiate intre stapinii paanin-
egumenului In operatia repartitiei ddrilor si claca. CA obligatia de lucru pentru oamenii liberi,
In cursul veacului XVII, trebuie sA fi fost In general de 3 zile pe an, se constat si din Invoiala.
Incheiatd In 1668 Intre egumenul m-rll Radu VodA i locuitorii uneia dintre stApInirile sale ,
acestia se angajeaza cum cati sadent pre locul mAnAstirii sA avem a lucra Intr-un an trei zile.
iar carele nu va putea lucra s aibd a da bani 45 altu nimic..." (Bibl. Acad. R.P.R., ms. 4985
f. 77-77 v ; cf. C. Giurescu, op. cit., p. 204).
3 Arh. Stat. Buc., m-rea Cotroceni, XXVIII/2.
a Bibl. Acad. R.P.R., ms. CXXCl/179.
www.dacoromanica.ro
43
275
sensibila la inceputul veacului al XVIII-lea. Chiar 0 in privinta ruminilor, ale caror obligaii erau mult mai apasatoare, dup l. cum s-a aratat,
se constata uneori tendinta domniei de a se opune incercarilor stapinilor
de mosii de a spori nelimitat munca prestata de acestia 1 Interesul domniei In aceasta privinta era evident si uneori chiar marturisit ; in cazul
mai sus citat al taranilor liberi pe care egumenul rn-rii Segarcea incerca
sn-i rumineasca, impunindu-le in acelasi timp obligatii de munca sporite,
Brincoveanu porunceste egumenului sa nu-i asupreasca cu lucrul deoarece nu voi sa s risipeasca, ci tot acolo s azd" 2 Interesul fiscal al
sa cunoastem mai bine procesele sociale din Tara Romineasca si face chiar
posibile uncle aprecieri retrospective.
in Bolunen, Mdhren and Schlesien, 1II, Leipzig, 1893-1894 ; pentru dezvoltarea statului
habsburgic si a conceptiei de stat In aceasta perioada Karl Uhlirz, Handbuch der Geschichte
Osterreichs und seiner Nachbarldndern Bitlunen und Ungarn, 1, Viena, 1927, p. 280-304 ; situatia
taranirnii si politica puterii centrale fatii de ea, vol. II, 1, 1930, po 369-370.
www.dacoromanica.ro
URBAN PAPACOSTEA
276
44
centrala din Viena, cit i cea locala de la Sibiu, erau categorice. Inca din
primele texte of iciale proiecte si rezolutii referitoare la organizarea
Olteniei, se anima necesitatea sprijinirii taranimii impotriva stdpinilor
pamintului. Proiectul de organizare a Olteniei redactat de Eugeniu de
Savoia, fixeaza sarcinile viitoarei administratli a provinciei, printre care
se afla i ocrotirea populatiei impotriva cruzimii i apaskii nobilimii
www.dacoromanica.ro
45
277
www.dacoromanica.ro
278
$ERBAN PAPACOSTEA
46
de iarng o zi" 3.
notrirea nu avea s'a rAming Insg mult timp in vigoare ; boierimea
olteang a considerat insuficiente, pentru exploatarea mosiilor ei, zilele
1 Subditi seu jobagiones praeter Zingaros in Vallachia nulli dantur, si quis vero nobillurn
tales se habere praetendat, jus acquisitum scripto producet" (C. Giurescu, Material, I, p. 498).
2 Ibidem, p. 507.
... Sufficiat dominis terrestribus sive in hyeme sive in aestate dies arta per septimanam,
in qua quivis subditus quidcunque sibi assignatum, absque laboris distinctione, sive curru sive
junctura boum sive mann, laboret
Praeterita absque labore praestito septimana, non teneatur
subditus diem omissi laboris in sequenti septimana supplere..." (G. Giurescu, Material, I,
p. 536-537). Procedeul concentrArii zilelor de clacA in perioadele In care muncile agricole necesitau un efort mai mare, e constatat de functionarii habsburgici, care observ c stSptnii pamIntului profitil Intotdeauna de vrernea favorabild, ceea ce Ii ImpiedicS pe Omni de a-si Ingriji loturile
lor (Hurmuzaki, VI, p. 316) ; date fiind marile eforturi depuse de stiipinii rnoiiIor pentru a
obtine cuantumul de muncA necesar, e putin probabil Ca interzicerea concentrArii zilelor de claca
sS fi fost respectatA.
www.dacoromanica.ro
47
279
catre autoritati (se intelege ca' partea lor avea sa fie suportata de restul
satului); cei doi scutelnici" astfel degrevati de toate obligatiile publice,
aveau sa fie exclusiv la dispozitia manastirii 1 Fixarea regimului de 52 de
zile de data pe an nu avea valoare decit pentru acei stapini de mosii care
reuseau sa' -si populeze suficient satele si care puteau exploata direct rnosiile ;
manastirile rnai ales, a caror gospodarie e in plin declin in veacul al XVIII-lea
moia m-rii era nelucrata, totusi satenii nu o foloseau decit pentru pascutul
vitelor, dar in acelasi timp ei arau pe alte mosii : -- ...si era ca sa ne inparta
prin alte sate si s aduca intr-aceasta rnosie alti oameni din alte sate". In
fata acestei amenintari, satenii se angajeaza ca in locul suhatului pe care
Ii datorau s presteze anurnite munci : ...s1, avem a clacui cu plugul,
de un plug de prirnavara aratuth 14 stinjeni, si de toarnna iar aratura 14
< stinjeni> , i s avem noi a secera aceste bucate si a le cam in gropi si la
arie i s inchidem si aria sfintei manastiri i s ne darn dijrna din tot ce sa
va ara pe movie. i sa dam si din fin si sa cosirn cu coasa doao zile, de dimineap pind seara i sI-1 stringa tiganii, iar de-1 vorn stringe.noi s avern a
cosi numai o zi". Pentru eventualitatea c5 vreunul dintre ei ar mai fi fost
ispitit sa are pe alte mosii se prevedea gloaba pe intreg satul 100 zloti,
iar in caz de nerespectare a zapisului, sanctiunea avea sa fie mutarea
taranilor in alte sate 3. R3zulta atit din inlocuirea prin claca a suhatului,
cit si din conditia ca ziva de rnunca sa fie integral efectuata de catre
1 Acad. R.P.R., Doc. CMLXXVI, f. 25.
2 Arh. Stat. Buc., m-rea Bistrifa, LXIII/237.
3 Ibidem, ms. 209, f. 108 109.
www.dacoromanica.ro
280
SERBAN PAPACOSTEA
48
araturi de politica fiscal6 a boierimii din administratie dup6 cum vom vedea
fuga in mari proportii a tgranilor in interiorul provinciei i interventia auto-
ritatilor habsburgice pentru a pune cap'at deplasarii populatiei, care stinjenea in mare masurii operatiile fiscale ; fixarea precis5, a obligatiilor de
dijrn i clad era considerafa una dintre conditiile necesare restabilirii
ordinii in provincie, de dare secretarul administratiei, Nicolae de Porta
si de dtre diver0 funetionari habsburgici 3.
Rezistenta trAnimii impotriva regimului cicii amintit mai sus a,
rasat numeroase urme in documentele vremii ; in primul rind in poruneile
emise de administratia olteana" ; astfel, la 17 noiembrie 1728 s'atenii din
Costeti, sat al m-rii Bistrita, erau avertizati c dac6 vor continua sa,' nu
dea ascultare egumenului, conform hotririi in vigoare, vor fi constrin*i
de organele administratiei s5, se supun`a 4. Din jalba inaintatA administratiei
de Climent, egumenul Bistritei, la 15 ianuarie 1735, se constat C nesupu-
m6nastire, nici uncle din satele manstirii nu-mi dau nici un feliu de ascult are . .." 5. In noiembrie 1731 administratia raporta fostului ban Gheorghe
1 Si alte documente ale acestei perioade pun In evidenta procesul de extindere a terenului destinat agriculturii, uneori chiar lmpotriva vointei stapinilor mosiei ; In cartea din 11 iunie
1731 prin care administratia poruncea satenilor din Polovragi sa-si indeplineasca obligatille fata
de manastire, slat enumerate abaterile de la ascultarea euvenita. Taranilor li se imputa, printre
altele, i faptul cil uncle au fost livezile cu fin ale manastirii le-ati arat cu plugurile voastre ...".
Arh. Stat. Buc., schitul Polovragi, XVI15 ; la 15 ian. 1735 egumenul Bistritei se plIngea administratiei impotriva locuitorilor de pe mosiile minastirii ; despre cei din satul Furnicarul se spune
ca au tiliat padurea de au facut-o mai toata amp". Arh. Stat. Buc., ms. 193, f. 105 v-106.
2 Fixe stabiliatur ac limitetur modus decimas laboresque praestandos dominis terrestribus" (G. Giurescu, Material, II, p. 75).
3 Ibidem, p. 278.
4 Arh. Stat. Buc., ms. 193, p. 105-105 v ; ordin similar adresat satenilor din Polovragi,
Arh. Stat. Buc., schitul Polovragi, XV/15.
5 Ibidem, ins. 193, f. 105 v.-106 ; alte cazuri m-rea Zlitari, VII/19 i ms. 209, f. 44 v.
6 Ego praeses qua generalis ac commendans ante hac iam expressos ab altefati clomini
comilis de Wallis excellentia obtinueram ordines ut praeattactos inobedientes homines ad paritionem adigerarn mediante militari brachio" ; Kanzleiprotokoll-Brukenthal, copie Acad. R.P.B.,
Arhiva .Hurmuzaki, VIII. Pentru ilustrarea situatiei taranilor In Oltenia sub austriaci si mai
ales a raporturilor lor cu stapinii pamIntului, reproducem datele principale ale conscriptiei domeniului fiscal Ghia, singura de acest fel publicata (C. Giurescu, Material, II, p. 32-38). Conscript ia
indica numarul i situatia familiilor asezate pe domeniu i obligatiile lor fatil de arendasul inosici.
Descoperirea i publicarea altor conscriptii de acest fel, intocmite de austriaci, va oferi un lnsenmat
cu elemente aduse din sudul Dunarii si de dincolo de Olt, pe baza unei scutiri de dari pe ter-
www.dacoromanica.ro
49
28I
1739. In vreme ce
Regimu1 clileli In Muntenia in intervalul 1718
in Oltenia se introdusese prima reglementare generala a rentei in mune&
pe mosiile boierilor si ale mAnAstirilor, in judetele de dincoace de Olt se
mentinea vechiul regim al obiceiului; in felul acesta se crea o dualitate
de situatii care incuraja in mare m'asufa" fuga dintr-o provincie intr-alta.
Informatia pe care o ofera' documentele interne singurul izvor de care
dispunem sint poruncile domnesti cu formule stereotipe malt mai
sa'aiicAcioasa, decit cea referitoare la Oltenia in acelasi interval, nu ne Ingduie decit constatarea continugrii vechilor practici. La 21 oct. 1719 Nicolae
Mavrocordat poruncea oamenilor de pe moii1e m'angstirii Nucet sa" clAcuiascg dupg obiceiu, precum clAcuesc si alti oameni care sdd pe alte mosii
calugresti si boieresti", reglementarea precis a muncilor pe care aveau
s6 le presteze urmind sa. se facA printr-o invoialA cu. egumenul 1. Porunca,
similarg d'adea domnul la 15 iulie 1724 in favoarea egumenului m-rii Radu
Voda" pentru oamenii asezati pe mosia Cheselet 2 Pe uncle mosii claca era.
riiscump6rat in bani ; fapt semnificativ si care contrasteaz1 cu situatia,
men de trei ani. In anul 1723 arenda anualii a fost fixat la 600 florini, dar intrucit informatille
primite de administratie indicau c veniturile arendasului erau foarte mari i c arenda putea
deci fi simtitor sporitit, in 1726 s-a ordonat cercetarea situatiei domeniului i aleAtuirea unei
conscriptii. Datele culese cu acest prilej se referA la anul 1725 i reprezintA doar un minimum,
avantajele oblinute de arendas din exploatarea dorneniului fiind mult superioare, dupil cunt
rezultd din conflictele i reclamatille care au precedat si au urmat alcAtuirii conscriptiei.
Locuitorii domeniului: 177 familii dintre care :
112 familii contribuabile impartite pe categorii, dupd avere : 6 in categoria intlia
26 familii neimpuse incti, fie pentru err crau recent imigrate, fie tineri de curind cAsA,
toriti (InsurAtei), care nu ii intemeiaserA Inca gospodArie proprie.
39 familii complet sArace i vAduve, total scutite.
aproxirnativ 200 obroace cereale.
Produgia domeniului:
14 zile efective la cdrAturi (Lira* a pune la socotealA locul de unde se efectua incSrcarea), anume : transportarea lemnului de foc si a dijmei rezultate din folosinta morii.
4 zile transportul lemnelor si al nuielelor necesare reparapilor efectuate la moara
arendasului.
in afara acestor munci constante tAranii au mai executat In cursul anilor diverse lucrAri
In favoarea arendasului : plantatii de vii, sAparea unui iaz, construire sau reparatii de case
(alit pe domeniul de la Ghia cit si la Craiova), iar In cazurile In care lucrarile agricole i-au impie-
www.dacoromanica.ro
$ERBAN PAPACOSTEA
-2 8 2
50
din 17 mai 1734, in favoarea m-rii Radu Voda, prin care poruncea oamenilor
de pe mosia Paraipani, jud. Vlasca, s dea adetul mosiei dupa obicei
presteze fiecare i obicimiita claca trei zile pe anu..." 2. Acelasi numar
in general e mai mult vorba de dijma, iar din secolul al XVIII-lea incoace
cestiunea cea mai mult desbatuta intre sateni i proprietari este aceea a
clacii" 7.
1 Arh. Stat. Buc., ep. Buzau, LXXIII/6.
2 lbidem, rns. 256, f. 706-706 v ; referitor la aceea0 movie, noud ani mai ttrziu,
Mihai Racovitd emand o poruncd In care stint repetate tntocmai prevederile hotArtrii anterioare,
cu modificarea tnsd a obligatiilor de clacd : de la 3 la 6 zile ; ibidem, f. 706 V.
3 Porunca lui C. Mavrocordat din 20 iunie 1736, Acad. R.P.R., doc. CXXVI/180.
www.dacoromanica.ro
51
283
prin care ii acorda dreptul de a aduce pe mo0a Tirnava din jud. Vlava
patru oameni straini, crora le fixa regim fiscal de ruptu, dar cu adAugirea
venientelor nenumrate care decurgeau pentru domnie din strAmutarea tArAnimii, s-au lovit
de rezistenta unora dintre marii boieri. Neculce explicd rostul acestei rezistente : GA la acei
boieri sA strInsese multi oameni prin satele lor 0 can sta impiedicare aceti boieri ca sA strIce
aceastA socoteal dar nu pot isprdvi nemicA" (Letopiseful Tarii Moldovei, ed. cit., p. 401).
www.dacoromanica.ro
284
$ERBAN PAPACOSTEA
52L
de ari, ci iai i alti oameni de acolea ce mai sint, de-i duci iar pe mo0a ta
de ara," 1.
S-a expus mai sus politica demograficg, a autoritatilor habsburgice,
politic a'. al carei scop era repopularea provinciei i punerea in valoare a.
bogatelor ei resurse ; dar golul de populatie lsat de razboiul austro-ture
(Muse caracter atit de acut lipsei permanente de brave de munca, inch
in ciuda puternicului curent de irnigrare care se constatl in aceast6 perioad,
mari intinderi din pAmintul provinciei famineau necultivate. De aceea,
paralel cu actiunea de colonizare din partea autorit4ilor, se constatg acum
aduc prin mijloace proprii brave de munc5, din regiunile invecinate. Astfel
de pild6, to-ti locuitorii domeniului fiscal Girla fusesera, adu0 din regiunile
de dincolo do Dun'are i de Olt de c5,tre arendmul domeniului, i cazurile
similare erau frecvente ; in 1725, intr-o plingere inaintata camerei aulice
boierul Joan Mihalcea ar5,ta c i-au fost rapiti tranii din satele Zanoaga.
i Ro0eni, pe care si-i procurase cu mari eforturi de departe 2. Doi ani mai
tirziu episcopul de Nicopole cerea administratiei anurnite scutiri fiseale
pentru cele 200 familii de Omni pe care intentiona s5, le adue5, din regiunile
de sub dominatie otoman5, in satele pe care le stapinea in Oltenia 3.
Imigrarea in Oltenia a fost masivA, mai ales in prirnii ani dupa, incheierea pacii ; dar deseori bejenarii, de indata" ce treceau Dun5,rea sau Oltul,
erau indrumati cu sila spre mo0ile boierilor sau ale rn5m5stirilor ; ei erau
pinditi la vadurile de trecere ale riului de c5,tre oarneni inarmati cu bite si
ciomege (fustibus et baculis), care li duceau apoi spre mo0ile celor in slujba
www.dacoromanica.ro
53
285
..
lupta purtata intro state, pentru captarea populatiilor straine, se desMpara, la un nivel inferior, lupta stapinilor de pamint pentru a-si asigura
la nevoie in detrimentul altora capitalul uman indispensabil valorificarii
intinselor lor domenii ; asistam acum la o lupta acerbil pentru oameni,
purtata de la movie la movie, lupta in care victoria, e lesne de inteles, va fi
de partea boierilor cu pozitie oficiala in administratie vi care dispuneau
deci de mijloacele necesare pentru a-si impune interesele.
Inca din anul 1719, in cadrul masurilor de avezare i fixare a populatiei in comune organizate, se adoptasera hotariri menite sa impiedice
fuga taranilor de pe o movie pe alta i concurenta stapinilor care o incurajau 3. Dar preocuparea tot mai insistenta a autoritatilor habsburgice de
a pune capat deplasrii in interior a populatiei, textele tot mai numeroase,
Te masura scurgerii timpului, care se refera la gravitatea situatiei create
prin aceste deplasari, dezvaluie evecul total al politicii adoptate de austriaci ;
si nici nu putea fi altfel atit timp cit cei interesati sa-vi procure mina de
Ganze fiscalische TOrffer haben sie <boierii> depopulirt" (C. Giurescu, Material,
, p. 600).
www.dacoromanica.ro
256
SERBAN PAPACOSTEA
54
de citiva ani imense avantagii materiale. Inca din primii ani ai ocupatiei
austriace ii face aparitia sistemul care in izvoarele contemporane poart/
numele de protectie" (protectio, patrocinium ; ansamblul avantagiilor
acordate de boierii administratiei, taranilor care li se inchinau"). Extinderea In proportii tot mai mari a acestei practici, care stinjenea interesele
1 ...Weilen keine Teutschen darzu mit employrt werden sollen, keine andere Methode
auszufinden war, als ihnen Landts Bojern diese allein cum repartitione in provinciam et subrepartitione in 5 districtus zu concreditiren, ob man zwar sub manu so vil sich thuen last, ihre
conduit disfalls wirdt observieren lassen" (C. Giurescu, Material, I, p. 474).
2 Didem, p. 474 si Hurmuzaki, VI, p. 352.
4 Pentru locul ocupat de mosneni in Oltenia in epoca ocupattei austriace vezi I. Donat.
Asezdrile omenesli din Tara Romtneascd lii secolele XIV XV I, In Studii, an IX (1956), nr. 6, p. 87.
www.dacoromanica.ro
55
287
astfel malt erariului". Acesta era principalul aspect al protectiei" ; practicind evaziunea pe scard, mare, tainuind un mare numar de tarani de pe
moiile lor, boierii protectori" le puteau oferi acestora simtitoare usurari
fiscale. Cu cit suma totala impusa unui sat era mai redus i cu cit se repartiza la mai multe unitati contribuabile, cu atit era mai redusa cota pe care
urma s-o pldteasca fiecare familie in parte ; dublarea numarului locuitorilor
unui sat prin tainuire sau prin noi asezari (nesemnalate insa In registrele
conscriptiei), insemna de fapt reducerea la jumatate a contributiei fiecarui
satean. Dar, cum arata, izvoarele, sumele sustrase pe aceasta cale fiscului
depaseau deseori mult acest nivel.
Metodele de sustragere de la contributie erau foarte variate ; princi-
pala, cum s-a vazut, era tainuirea unei parti dintre locuitorii satelor,
nascondendo ii giusto numero ii pia potenti nelli suoi villaggi, devono per paura di non esser
scoperti della frode che usano, permettere anche a i men potenti far il medesimo a'i loro villaggi ;
e con questo vengono non solo a vantaggiare ii proprii in teressi, ma anche a giustificare le loro
querclle, con far il paese deserto e affermare che non pub soportare la contribuzione ..." (C. Giu-
districtu ad alterum transire... et quidem hoc solo motivo ad evitandam scilicet conscriptionera
www.dacoromanica.ro
288
$ERBAN PAPACOSTEA
56
1
...Nee liceat plurimis familiis unam eandemque domum, minuendae contributi oni
segue sublevandi causa vafre inhabitare" (C. Giurescu, Material, II, p. 74).
2 Ibidem.
3 In 1727 nurruirul infirmilor si al britrinilor concentrati In satele boierilor din administra tie era de 4000, ceea ce raportat la totalul de 22 000 familii contribuabile reprezinta un procent
enorm ; vilzute prin prizma registrelor conscriptiei, Mtocmite de boierii dregatori, moiile acestora
www.dacoromanica.ro
57
289
si pIrcalabii satelor intruniti laolaltil, ceea ce constituia o oarecare garantie pentru echitatea ope-
ratillor (se diminua astfel posibilitatea repartitiilor inechitabile Intrucit pIrcalabii cunosteau
bine nu nurnal situatia satelor lor dar si pe cea a satelor vecine). Pentru a elimina aceasta piedica
In aplicarea regimului protectiei, vornicii si ispravnicii au Inceput s stabileasca cotele, prin
r 2020
www.dacoromanica.ro
*ERBAN PAPACOSTEA
290
58
administratiei fata de aceste sate era exact inversul celei aplicate satelor
protejate.
In conditiile acestea afluxul masiv al Varanilor spre mosiile boierilor
cu dregatorii, devenite insule privilegiate in mijlocul unei mase supuse
asupririi fiscale, apare un fenomen firesc. Uneori autoritacile habsburgice
reuseau sa-i impiedice pe tarani de a fugi, dar aceasta doar in mod exceptional si izvoarele dau ample informatii asupra procesului de regrupare
a masei rurale, in curs de desfasurare. Prime le stiri de care dispunem se
refera la domeniile fiscale, supuse unei apasari fiscale atit de mari inch se
pustiau cu totul ; la 19 iunie 1723 Uhlein raporta ca satul Branet din
Romanati, dat in posesiune unui capitan al armatei habsburgice, fusese
complet parasit de numerosii tarani care 11 locuiau, din cauza asupririi
fiscale, si avertiza ca. aceiasi soarta era sezervata celorlalte sate fiscale 2.
In anii urmatori fuga taranilor spre satele privilegiate ale boierilor dregatori ia proportii tot mai mari ; In 1728 autoritatile habsburgice hotardsc
efectuarea unei anchete in judetul Jiul de Sus spre care taranii fug in
cete (catervatim) din toate partile provinciei, In satele consilierilor Dositei
Brailoiul, Ilie tirbei, Constantin Strimbeanul si ale altor puternici" 3.
In primele luni ale aceluiasi an doar din judetul Mehedinti se sparsesera
36 sate din pricina apasarii fiscale insuportabile, iar locuitorii lor se indreptau spre satele consilierilor in care puteau beneficia de un regim
fiscal mult mai favorabil 4. Ingramadirea taranilor pe moii1e acestora era
uneori atit de mare, incit pamintul pina atunci In mare parte nelucrat
devenea acum insuficient pentru a da de lucru atitor brave i atunci taranii
fie uzurpau teritoriul satelor invecinate, fie continuau migratia in alte
direetii. Astfel de pilda, pe unele dintre moiile caluggrului Dositei Brai
loiul, consilier al administratiei i printre principalii beneficiari ai noit
nassi Ii villani ..." (C. Giurescu, Material, II, p. 188) ; ...ihrer selbst eigenen Unterthanen
Schaff, Binnen, s. v. Schwein etc. unter die ihrige zehlen, und also das Aerarium recht eludiren..."
dessem Innwohnern hat man Nachricht, dass sie jetzo meistens in dem, dem Calugero Dosophteu
Brailoiul gewesenen Deputations-Rath zugehbrigen Dorff Lipow sich nieder gelassen" (In Anuarul
www.dacoromanica.ro
59
291
Quest agevolezza che provano ii rustici nelli villaggi favoriti (cioe de consiglieri, vornici,
etc.) 6 l'unica causa, che ii rustici abbandonino ii villaggi delli altri e si ritirino nelli villaggi de
consiglieri vornici etc., i villaggi delli quail! abbondano in tal modo di coloni, che non bastando
ii territorio di tali villaggi, coltivano ii altrui villaggi si abbondanti di coloni per esser, come abbiamo detto, favoriti nella porzione della contribuzione con pagare solo la meta di quello pagano
Ii altri, et anche meno ; vengono dalli Boiari lora Padroni obligati a collivare Ii terreni e vigne. . ."
(G. Giurescu, Material, II, p. 184).
3 Kanzleiprotokoll, Brukenthal, Copie Acad. R.P.R., Arhiva Hurmuzaki, II.
www.dacoromanica.ro
2P2
ERBAN P APACOSTEA
60
mosiile lor, la muncile agricole (arat, culegerea recoltei, cositul finului etc.)
pe taranii satelor din districtele i plasile puse sub autoritatea lor 3 .
www.dacoromanica.ro
61
293
asezau pe moiile lor, distribuirea de Care administratie a tkanilor imigrai din regiunile de sub dominatie otomana, pentru a impiedica concurenta intre boieri i manastiri i interzicerea migratiei interne a taranilor
dupa alckuirea conscriptiei. Raportul arata c'd cea mai insemnata, dar si
cea mai dificil, conditie a reorganizarii provinciei era efectuarea unui
recensmint valabil, care sa reflecte fidel situatia demografica a provinciei 2.
www.dacoromanica.ro
2(11-
SERBAN PAPACOSTEA
62
dovezii facute ca," tin evidenta riguroasa, fie direct, fie prin pircalabii satelor
favoarea ispravnicului lor, Matei Padeanul, care fusese intemnitat la Craiova sub acuzatia ea a provocat mari tulburari in plasa si cd, din pricina
fusese numit cu titlul de presedinte al administratici generalul Schramm (G. Giurescu, Material,
II, p. 107) ; dar mai ales din anul 1729 componenta organelor administratiei a inceput s se modilice in favoarea elementului german si In dauna boierimii oltene, fapt care a agravat ostilitatea
acesteia Impotriva ooupatici austriace.
www.dacoromanica.ro
63
295
2 ... Von denen Bojaren die ohne aller Remission so nachtrucklich verordnete Fassionen
welche sie respectu ihrer DOrfer auf allmgliche Weis zu decliniren noch Ulmer tentirt haben"
www.dacoromanica.ro
URBAN PAPACOSTEA
296
6I
satele libere sau megieseti si megieii, care formeaza cea mai insemnata
categorie de contribuabili, au fost ruinati cu totul" 3. El arata im amAnunt
tehnica folosita de boierimea olteana pentru realizarea acestui obiectiv.
In districtele respective au fost numiti slujbai dintre cei mai apropiati
prieteni sau oameni in dependenta consilierilor administratiei ; cota de
Von der Konservation der Medziasesti dependiret grossentheils die mehr oder weniger
Contributions-Praestation, dann ein Medziasi oder Freybaur muss fast dis Helfte in Contributione rnehr als ein Birnicus oder ein herrschftlicher Unterthan zahlen..." (C. Giurescu,.
Material, II, p. 275).
8 lbidem, p. 272.
2
4 Marc Bloch, La societ feodale. La formation des liens de dependance, Paris, 1939, p. 375.
5
. Sotto ii colorito pretesto di aver comprato ii terreni e con questa frodi Ii hannolevato dalla contribuzione di medziesesti e ii fanno pagare come birnici". (C. Giurescu, Material,
II, p. 185).
www.dacoromanica.ro
65
297
de duraa.
a eeast6
conscriptie sint indicate toate satele celor cinci judete ale Olteniei,
grupate in patru categorii : sate manastireti (inclusiv satele episcopiei),
sate boiereti, sate fiscale i sate mosnenesti. Rezultatele anchetei In pri-
vinta acestora din urma Ant revelatoare. Pe judete situatia era urmtoarea : Vilcea : din 85 sate mosnenesti, 33 erau ocupate de boierii protectori" (anume : 8 de consilierul Ilie tirbei, 11 de consilierul Vlasto
7 de consilierul Dosoftei Brailoiul, 2 de ispravnicul Barbu Oteteleanu,
2 de ispravnicul Badea Purianul i 3 de diferiti altii ; Romanati : din 23
sate megiesesti, 8 erau ocupate : 2 de Ilie *tirbei i de marele portar erban
tirbei, 2 de Vlasto, 1 de consilierul Strimbeanul, iar celelalte se aflau sub
protectia pre edintelui administratiei, Schramm ; Gorj : din 135 sate moneneti, 47 erau sub protectie : 13 ocupate de Dositei Brailoiul, 4 de *tefan
Matei Brailoiul, 14 de consilierul Staico Bengescu, 6 de consilierul Strim1 C. Giurcscu, Material, II, p. 185 186.
2 Ibidem.
3
Hin gegen mtissen die Leuth im Dorff entweder ein Mhl zuerbauen gestalten,.
oder ein Weinschank tiberlassen, oder jhrlich ihme Robotten praestiren" (C. Giurescu, Material,
II, p. 273).
4 Conscriptia Intocmitb in vremea lui Virmond era incompletil ; Nicolae de Porta a adaugat,.
In rnernorialul Inaintat lui Koch, la cererea acestuia, satele omise In 1722 si indic situatia fie-
www.dacoromanica.ro
SERBAN PAPACOSTEA
298
6(1
se aflau sub protectie", cea mai mare parte sub protectia a citorva consilieri : 25 sub protectia lui Dositei Brdiloiul, 17 sub protectia lui Ilie
Stirbei, 14 sub protectia lui Staico Bengescu, 8 sub protectia lui Strimbeanu
Dar in afara satelor en situatia mai sus indicara, apar altele in care
procesul trecuse de faza protectiei ; ele sint inregistrate la rubrica satelor
boieresti, cu mentiunea Ca au fost in trecut mosnenesti 1. Altele se goliserA
do locuitori, care sau se refugiaserA pe moiiIe boierilor protectori sau
fugiserg, in alte directii 2 Situatie aparte, si prin faptul ea e unicui caz,
are un sat din Jiul Superior despre care se spune : Petrestii de Sus, al
lui Staico Bengescul ; acest sat a fost megiesesc, ocupat de Staico Bengescul, iar de 3 luni s-a eliberat de sub dependent". Din nefericire nu
avem am6nunte asupra ImprejmArilor in care s-a produs iesirea de sub
protectie a acestui sat, dar unicitatea cazului aratA cg, ldsate la propriile
lor mijloace, satele mosnenesti erau condamnate s'a se piardg, definitiv in
masa propriet4ii boieresti.
in raportul amintit Koch considera csa una din conditiile indispensabile normaliaxii vietii provinciei i asigurArii incasrilor regulate era
restaurarea libertatii satelor mosnenesti ocupate de boieri ; el recornanda
ciirora se MIS mentiunea : Questi due villaggi furono medziasesti et avendoli occupato da molti
anni ii detto consigliere Monaco (Dositei Brailoiul) passano adesso sotto suo nome, come erediAceasta era etapa finalil a protectiei (C. Giurescu, Material, II, p. 307).
www.dacoromanica.ro
37
299
mare de sate din judetul Gorj au mentiunea : fost sub protectia boie-
rului . . .", arata ea, in buna parte sistemul protectiei fusese lichidat. Readu-
boierimii oltene (N. Dobrescu, Istoria bisericii romine In Oltenia, p. 49, 51, 88, 201-204 si
213
214).
www.dacoromanica.ro
300
URBAN PAPACOSTEA
6&
tare de mai mari proportii 1. Inaintea trupelor straine care se dedau la jafuri,.
incendieri sau chiar robin de oameni 2, populatia se refugia in munti si paduri. Inca din primul an al razboiului fuga masiva, a taranimii oltene care
lsase recolta neadunata, pe cimpuri, a creat o grava problem de aproviziopare pentru comandamentul habsburgic 3. De indata ce prin retragerea trupelor austriace de pe linia Dunarii s-au usurat incursiunile otomane, populatia satelor de linga granit s-a pustiit 4 ; apoi golul s-a intins tot mai mult
in interiorul provinciei.
Cererile turcesti au inceput s devina din nou foarte apasatoare ; atunci
eind depaseau cu totul capacitatea trii, Constantin Mavrocordat insusi era
silit s interving la Poarta pentru a obtine usurarea lor si a evita astfel consecintele grave pe care le aveau In tara. La 17 aprilie 1739 domnul trimetea
la Adrianopol o delegatie compusa din episcopul de Buzau i citiva marl
boieri, pentru a inainta marelui vizir o cerere de reducere a sarcinilor mult
prea grele care apasau asupra tarii 6. In sfirsit, corolar nelipsit al imprejurarilor de acest fel, epidemiile de ciuma au secerat in mare masura populatia
si altminteri redusa a tarii ; doar in intervalul iunie-octombrie 1738 pierisera' in tail de ciuma, dupa datele cunoscute la Bucuresti, 10 000 de oameni7.
Dar neajunsurile care provocasera fuga taranilor i pustiirea a nume-
roase sate aveau radakini si mai adinci si mai vechi decit imprejurarile
create de razboi. Textul hrisovului din 7 februarie 1740 prin care C. Mavro-
cordat reforma unele institutii ale Orli expune pe larg urmarile nefaste
ale darilor numeroase i mult prea apasatoare in raport cu capacitatea
8 Textul original a fost publicat prima oard In chip defectuos de P. Teulescu, Documente
istorice (Arhiva Romana). Seria tnteiu, Buc., 1860, p. 64 77 ; traducerea francezd publicata
In 1742 In Mercure de France si republicata de Emile Legrand In prefata cronicei lui C. Dapontes,
Ephmrides Daces, II, p. L LXI, nu corespunde Intocmai originalului, care se afla la Arh. Stat.
In Tara Romineasca. Si cu acest prilej se vede preocuparea domniei de a usura imigratia locuitorilor din tinuturile Invecinate : .. care obicei fiind pricina de multd paguba tarii si de saracie
pamIntenilor si de zdlicnire a multor tnstrdinali si streini de a nu veni sd se aseze si sd locuiascd
pre pdmintul idrii. . ." (P. Teulescu, Documente istorice, p. 60-63).
www.dacoromanica.ro
439
301
www.dacoromanica.ro
302
SERBAN PAPACOSTEA
70,
1
...Venisse recenter e Principatu informationes perhibentes principem Valachiae so
transmigrantibus exemptionem ac immunitatem ab omnibus oneribus, quartieriis et praesta-
tionibus per triennium proclamari ac publicari curasse, eoque in Transylvania audito, multos e plebe
tributaria cum suis familiis ad transitum se clam parare. . ." (C. Giurescu, Material,III, p. 385).
2 Ibidem, p. 391 ; alte m'asuri de Impiedicare a emigratiei tranilor romini din Transil-
4 Detaliile si aplicarea reformei pot fi urmiirite mult mai bine In Moldova, datoritA Condicei domnesti, publicate de N. Iorga, Studii $i documente, VI. Textul asezmIntului fiscal arattl
cS populatia Moldovei cersind si pohtind asezAmIntul d'ajdilor ce s-au hicut TArii RomInesti"
a solicitat domniei aplicarea reformei fiscale. Rostul reformei reiese foarte limpede din Insusi
textul asezAmIntului, care lmbina concesiile fiscale cu amenintArile : Nici un om dintr-un sat
Intr-altul de acum Inainte sb nu s0.1) mai mute, ca' unul ca acela ce va Imbla mutindu-s(a) sS va
globi i sb va pedepsi" (N. Iorga, Studii $i documente, VI, p. 217).
www.dacoromanica.ro
71
303'
din nou s5, se risipeasca, sa fuga dintr-un sat intr-altul 0i s5, emigreze
dincolo de hotare. tirile date in. aceasta privinta de Mihai Cantacuzino,
care afirma ca numai din Oltenia au trecut Dunarea peste 15 000 de familii
i ea numarul fugarilor din celelalte judete era i mai mare 1, sint confirmate
inch aproximativ 5000 de oameni au fost impu0 de doua ori. In. ciuda acestei
mult de 10 000 pecetluiri in Muntenia 0 15 000 in Oltenia 3. In lipsa contribuabililor autentici organele fiscului impuneau pecetluirile copiilor ; sumele
impuse erau revendicate integral 0 imediat, fara aminare. Aceluia care nu
putea achita i se luau vitele i i se vindeau. Neputindu-se sustrage inlaun-
2 Bibl. Acad. R.P.R., ms. grec. 1069 ; datorez traducerea fragmentelor folosite In lucrarea
de fatS, editoarei acestui text, A. Cioranu. Publicarea acestui manuscris va pune la dispozitia
cercetStorilor un lnsemnat izvor, cu bogate informatii privitoare la viata internS a Tarii Romilneti In anii de adInci framintilri sociale care au precedat reforma lui C. Mavrocordat
3 Ibidern, f. 81 V.
4 Ibidem, f. 86-86 v.
www.dacoromanica.ro
304
8ERBAN PAPACOSTEA
72
decit jafurile fara precedent la care s-a dedat (estorsioni e violenze uniche)1.
4 Existenta unei initiative otomane In problema readucerii fugarilor era cunoscuta din
referintele carpi Obstestii Adunari din 1 martie 1746, In preambulul careia se indica hatiseriful
prea puternicii Itmparatii". Textul original si traducerea In limba franceza a firmanului se afla
la Bibl. Acad. R.P.R., sectia manuscrise, Doc. turcesti, DLXXXI, pach. III, doc. 183 b. Textul
nu a fost folosit pina acurn de istoricii reformei lui C. Mavrocordat. El se Incadreaza de altfel
Intr-un sir de interventii otomane, menite sa determine pe domnii romini sa aplice o politica
de repopulare a tarii atunci chid proportiile fugii periclitau gray interesele Portii. Diverse momente ale acestor interventii otomane au fost semnalate In cursul lucrdrii.
www.dacoromanica.ro
73
303
ti-ar sta Impotriv i hu ti-ar da ascultare, ori de cite ori vei voi sA executi
poruncile noastre suverane". Se bite lege cd opozitia la care se astepta
Mavrocordat i pentru a ckei infringere avea nevoie de asentimentul
Portii, era cea a boierimii 1.
Izvoarele acestei domnii a lui C. Mavrocordat sint prea putine si prea
1 E neindoielnic c5 politica lui C. Mavrocordat s-a lovit de rezistenta boierimii, mai ales
pe terenul relatillor acesteia cu trAnimea. Dintre informatiile neutilizate de cercetdtorii acestei
problerne, trebuie seinnalate cloud mai Insemnate : a) Rapoartele capuchehaielor inforrneazd
ca in luna mai 1742 unii dintre boicrii tdrii intentionau sS trimit mahzaruri la PoartA In favoarea
lui Mihai Racovit (la data aceea domn al Orin si ostile lui C. Mavrocordat. Pentru a solidariza
In aceastA actiune principalele personalitAi politice i eclesiastice ale t5rii, ciii indemn au pe egumenii m-rilor sail aminteasca cum In timpul lui Constantin VodA <Mavrocordat> nu aveau
-putere ca egumeni (referire la epitropra impusa m-rilor n.n.), iar boierilor le aminteau cd nu
puteau da nici macar o palmd unui mojic, cd acestia ii calcau In picioare pe boieri si cd o stare mai
rea dectt aceasta nu se poate" (ms. grec. 1069, f. 117) ; b) Sulzer, In partea inedit5, referitoare la
istoria politica a t5rilor romine, a lucrdrii sale, expune, probabil dupd un izvor intern astilzi
pierdut, Imprejurdrile In care a impus Mavrocordat eliberarea rumfnilor 1 cu acest prilej dA
unele informatii asupra atituclinii lui Mavrocordat In problema relatiilor dintre boieri i tarani :
In afarti de aceasta el era si un apdrator al taranilor Impotriva asupririlor boierilor ; pins
intr-atit Melt cind unul dintre acesti sArmani oameni ii aducea o jalbd impotriva vreunui
boier, el ii amenda pe boier lard a-i da milcar ascultare. Ba chiar el a mers atit de departe cu
aceastil justitie fard Indoiald exageratA, Melt Ii silea sd plitteasca taranilor In schimbul de ex. a
50 taleri <pe care Ii luaserd de la ei> 100 de taleri si tot atit de mult marelui armas care are misiunea
de a Incasa aceste datorii si de a le retine din simbriile lor. Nu odatA au avut ei <boierii> curajul
s5-1 acuze Rips de nedreptate. Dar el le rdspundea cli dacS pentru odata boierul trebuie sa
plateascd o mica sumd pe nedrept, cu alte prilejuri el Meuse <tdranului> de zece ori mai
mare nedreptate i ca <deci> nu trebuie sIt se plingd Impotriva unei atit de mici Indreptdri".
(Franz-Joseph Sulzer, Geschiclzte des transalpinischen Daziens, Acad. R.P.R., ins. german 35,
www.dacoromanica.ro
306
SERBAN PAPACOSTEA
74
mintele domnesti si, atunci cind nu se putea altfel, al fugii. Domnia a fost
silit s intervina tot mai des prin reglementari generale in raporturile
ale arhivelor din tara, continutul unora dintre ele poate fi reconstituit
datorita numeroaselor porunci emanate de caneelaria domneasca In.
favoarea boierilor si a manstirilor, porunci in care se reaminteau, pentru
fiecare mosie in parte, prevederile aseamintelor cu caracter general.
Reglementarile urbariale nu au anulat obiceiurile" diferite de la o
movie la alta, ele Iiisa erau menite s ofere eadrele inlauntrul Carora urmau
sa fie fixate obligatiile taranilor fata de stapinii mosiilor i in felul acesta
www.dacoromanica.ro
75
307
vede Mmurit din cazul satenilor de pe moia Paraipani, jud. Vlaca, a rn-rii
Radu Vocla ; in 1734 cind in Tara Romineasca era Inca in vigoare vechiul
et toti cei care nu vor sa presteze claca in favoarea boierilor sa fie silii
sa faca claca, pentru domnie, pentru ca in felul acesta sa nu se mai mute" 6.
Informatia e deosebit de insemnata, in primul rind pentru ca releva existenta
elaca i fuga taranilor de pe moiile unde ob1igaiile erau mai mari pe cele
unde claea era mai uoara ; in al doilea rind, pentru c dezvaluie rostul
interventiei donmului, la cererea marii boierimi, anume impiedicarea
deplasarii taranilor inlauntrul tarii prin anularea avantajelor care Ii atrageau pe moiile unde regimul obligatiilor de mina, era mai uor.
www.dacoromanica.ro
URBAN PAPACOSTEA
308
76
acea c1ac
www.dacoromanica.ro
77
309
ele urmau sa fie prestate la patru vremi, primavara zile trei, vara zile
trei, toamna zile trei si iarna zile trei" ; astfel incerca domnul sa impiedice
practica general constatata in aceasta perioada, nu numai in tarile noastre,
a concentrarii zilelor de claca in sezonul in care muncile agricole necesitau
un efort mai mare. in sfirsit, o ultima inovatie, in poruncile domnesti din
acesti ani se constatd c boierii fi meindstirile obtinuserd din partea domnului
dreptul de a accepta sau de a refuza reiscumpdrarea n bani a zilelor de clad"'
si cd aceasta modificare fusese incluse'," 'in asezdmintul fdcut de domn la
inceputul domniei. La 21 iunie 1745, porunca lui ci. Mavrocordat pentru
si manastiresti sa nu fie lipsite de mina de Meru necesara, in eventualitatea pe care politica domnului o va transforma curind In realitate.
Aplicarea acestui nou asezamint s-a lovit de impotrivirea taranimii ;
numeroasele jalbe inaintate de egumeni i boieri i formularul poruncilor
domnesti reflecta aceasta rezistenta, care pare a fi fost un fenomen de mari
proportii. Astfel, in martie 1745, la interval de o zi, domnul emitea doud
porunci in favoarea m-rilor Cotroceni i Nucet ; egumenul celei dintii
manastiri se plinsese c5 oamenii de pe mosia manastirii nu voiau sa-i
c1cuiasc
i invoca sprijinul domniei. Domnul poruncea la 24 martie
ispravnicului de Ilfov sA-i constringa pe oamenii m-rii la efectuarea celor
12 zile orinduite, iar in cazul continuarii din partea acestora a refuzulni
de a se supune dumneata ispravnice al acelui jude s trimiti s aduea
oamenii de la acel sat si unora ea acelora sa le faci certare ca sa se supuna
poruncii si hotdririi ce am facut domnia mea" 3. Acelasi era continutul
poruncii adresate de domn ispravnicului de Muscel, pentru constringerea
la elaca a taranilor de pe mosia Topoloveni a m-rii Nucet ; egumenul
Dionisie ardtase in jalba inaintatd domnului c satenii nu vor sa, se supue
1 Arb. Stat. Buc., rn-rea Arnota, XVIII/106.
www.dacoromanica.ro
$ERBAN PAPACOSTEA
310
78
p. 21-22.
www.dacoromanica.ro
79
311
boierilor : instrainatii care se vor intoarce in tara vor avea dreptul sa, se
aseze oriunde vor voi i vor beneficia de o scutire fiscala totala, de vase luni,
localnicii, supusi unor obligatii mai grele si colectiv solidari pentru impli-
nirea acestora, cartea domneasca hotara : si ori citi vor veni de multi,
precedent nu se mai aplica taranilor reintorsi, care armau sti presteze numai
6 zile de clacd, cu dreptul de a rdscumpara u bani aceaski obligatie (ambele
www.dacoromanica.ro
5ERBAN PAPACOSTEA
312
80,
1 Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., Seria III, torn. XXIX, p. 452-454.
2 Arh. Stat. Buc., m-rea Bistrifa,
3 Acad. R.P.R., XI/32 ; In dec. 1745 biv vel stolnicul Pirvu Cantacuzino Ing5duia rurni-
nilor s5i ohavnici" de la Edera (Prahova), s se riscumpere cu 1 000 tl., firS parnint;
I. C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Buc., 1919, p. 98. La 5 mai 1745 egurnenul m-rif
Cimpulung, la Indemnul soborului, elibera pe doi frati rurnIni, dati de r5posatul Negru Veda".
Pentru Imprejurarile In care s-a realizat reforma lui C. Mavrocordat, e eft se poate de instructivi
justificarea data de soborul rn-rii, hotierii de eliberare a celor 2 rurnIni : noi cu totii un euvint
am raspuns ci mulfi rumini are nuindstirea lugili aicea in lard si in alle fort si nu are maniistirm
nici un lobos de la dinsii..." ; Arh. Stat. Due., rn-rea Cimpulung, LXII/121 ; la 9 mai 1746 toti
www.dacoromanica.ro
81
313:
rno0e 2 se
MONOPOLURILE
Un capitol deosebit de insemnat in viata satelor romine0i 11 constituie monopolurile senioriale ; monopolul morii i monopolul vinzarii bauturilor, yin i rachiu. Intrucit aceste monopoluri au aparut cu mult inainte
nu ne vom ocupa de problema originii lor, ci vom cduta doar sa stabilim
acestor informatii trebuie rectificata afirmatia lui C. Giurescu, op. cit., p. 205, ca actul din
august 1746, prin care se acorda rumtnilot dreptul de a se riscumpara, ar fi avut mai mult
valoare teoretica, Intructt rumtnia atunci aproape nu mai exista" ; concluzia, Intemeiata pe
piirerea cii rumlnia dispare imediat fard ca sa. cunoastem pina acurn macar un singur caz de
rascumparare", se explica prin insuficienta documentatiei referitoare la evolutia rumtniei In
veacul al XVIII-lea de care a dispus autorul. I. C. Filitti, Proprietatea solului, p. 214 215,.
observd cu blind dreptate ca hotarirea obstestii adunari a fost adoptata sub sild", ceea ce nu
s-ar explica dacil staptnii de pdmInt nu ar fi avut de aparat dectt titluri juridice lipsite de valoare
practica.
I Anal. Acad. Rom., Mein. Sect. Ist., Seria III, tom. XXIX, p. 455.
2 Tn aceastd privinta hotartrea din 5 august 1746 nu face cleat sS dea aplicatie generala
unei prevederi care apate in aceeasi forma In cea mai mare parte a actelor de rascumparare sau
a liberare de rurnlnie de la sfirsitul veacului al XVII-Iea i de la Inceputul veacului al XVI II-lea..
www.dacoromanica.ro
314
SERBAN PAPACOSTEA
82
menului manastirii Hurez care li ceruse sa, schimbe satul Craiovita al domnului en satele Cojesti i Belciugata ale manastirii : Noi de la acel sat,
de la Craiovita, avem mult venit i nimic nu se potriveste Belciugata si
Cojesti cu Craiovita ; c Craiovita are fi rumini i mori, de numai de la
morile acelea ne venea cite 300 de obroace de piine pe an, iar aici la Belchigata nu este nici un venit nimic" 1 In aceste mori se macinau nu numai,
obligatoriu, produsele mosiei respective dar uneori i cele ale pdminturilor
invecinate care erau lipsite de mori.
Locuitorii satelor erau obligati sa presteze munca, in afara clacii
obisnuite, la lucrarile de intretinere a morilor de pe mosii ; in hotarirea
domneasca, referitoare la conflictul dintre satenii de pe mosia Slobozia
lui Ianache i egumenul manastirii se hotardste Iar pentru mori, cind
se vor strica, s aibe a le direage stenii si a le lucra precum le-au lucrat
si mai inainte vreme"2. Conscriptia veniturilor mosiei Girla, alcatuita, in
1726 in vremea ocupatiei austriace a Olteniei pomeneste zilele de lucru
fectuate de locuitorii satului la repararea morii construite de arendasul
domeniului si in care erau si1ii sa-si macine toate produsele 3. Cit de adu-
in epoca de care ne ocupdm, cu toate trasaturile sale caracteristice. Deoarece modalitatile lui au fost variate vom incerca sa, le expunem sumar.
In primul rind e interdictia totald a vinzarii vinurilor de catre locuitorii satelor ; ea apare In poruncile domnesti i. In actele de Invoiala Incheiate intre stapinii pamintului i tarani. La 26 mai 1702 megiesii asezati
pe mosia Facaianii din Ialomita, a mangstirii Cotroceni, se angajau prin
zapis (pe linga prestarea obligatiilor de clad, i dijma fata de manastire) :
1 N. Iorga, Stadii qi documente, XIV, p. 11.
2 Ibidem, V, p. 364.
3 C. Giurescu, Material, II, p. 36.
4 Ibidem, p. 273.
www.dacoromanica.ro
S3
315
totalul sumei pe care trebuiau s-o acopere satenii era superior cotei de
www.dacoromanica.ro
SERBAN PAPACOSTEA
316
R4
T5nase biv vel letrar, st5pin al mosiei D5r5ti; ibidem mitropolia T. Rom., XXV/4
6 Ibidem, tns. 329, f. 86 v-87.
www.dacoromanica.ro
317
regimul monopolului 1.
INCIIEIERE
1700-1718
1718-1739
1721
1722
1722 1739
1740
1744
1744
1716
de animale.
52 zile de claca.
6 zile de claca.
12 zile de claca.
www.dacoromanica.ro
URBAN PAPACOSTEA
318
8G
duble exploatari : cea fiscala a domniei (in care trebuie inglobate cererile
otomane i foloasele unei parti din boierime care facea parte din aparatul
fiscal) si cea a stdpinilor de pamint. Un functionar habsburgic in Oltenia
cop.stata cu buna, dreptate c pentru a putea folosi in mai mare masura,
In interes personal, capacitatea de munca a taranilor, boierii trebuiau sd-i
sustraga in mare parte de la obligatiile lor publice (fatA de stat)1.Un adevar
tot atit de evident rezult insa, din rasturnarea termenilor observatiei de
mai sus. Pentru a putea incasa in mod normal veniturile, domnia trebuia
sa elimine factorii care provocau fuga taranimii. Eliminarea principalului
factor a dat nastere politicii de reforma fiscala, ; pentru cel de-al doilea,
remediul era limitarea i uniformizarea obligatiilor de munca, ale taranilor
fat de stapinii pamintului 2.
Politica uniformizatoare a austriacilor In Oltenia, dacA nu a reusit
punerii feudalismului In fdrile romine, in Studii si ref crate privind istoria Romtniet, partea I,
Buc., Ed. Academiei T1.P.R., 1954, p. 801-840 ; Gh. Georgescu-Buzilu, Descompunerea feudalismului si Inceputurile capitalismului In Tara RomIneascd i Moldova, Buc., 1950, 46 p.
www.dacoromanica.ro
311I1V131 2aiir8ov NI
Lg
varq.apioo
vasreouluma
Ma
33S IHAX
.61g
ROLIO2OI TB1,11
vaume
}I ADOcILIOEI
HOHIVd31 HVIHVIRdaVOD
'
`BIOH
elf igttado
eaIoduo9
h1I8
umsaconinda
TOLT
v3.1011
uovidodpad
PHILLHeocal-To31
9011'09
'llallaIro
r -amp
acuaeh oaIoquaIernalla
www.dacoromanica.ro
320
$ERBAN PAPACOSTEA
88
113 coaganinerocn gaff nnx I-maw-Henna; Han H B nponmom, oma gopb6a irpIlIJHMaJIa, ATIBBHLIM o6pa3on, oDopmy no6eros. Tengellgrin H canaHnio o6e1tx
nameropnii 6e33emeounmx Hpeembym, H Hnne.imponanmo peninma mpygomax
nonnuuocmeii, i1ro6},I Taunm o6pa3om ycmpannmb BTopori
Top, BblabIBBB11111ii no6ern, nanocnuwe cmoab 31/BLII4TeJlbHEI1 ylnep6 c CDIICHaablIdi TOqHII
Le XVIIIe sicle est marqu, dans l'histoire sociale des Pays Roumains, par une recrudescence du dguerpissement paysan, effet d'une
exploitation fiscale accrue et de la tendance des propritaires fonciers a
multiplier les obligations imposes aux paysans de leurs domaines.
L'excessive fiscalit de cette poque eut pour cause premiere l'aggravation des exigences turques, en temps de guerre notamment, oil le gros
de l'effort militaire de Pempire ottoman se basait sur les ressources conomiques des Pays Roumains. A ces exigences venaient s'ajouter la rapacite de certains princes rgnants et les abus de Pappareil fiscal, recrut
surtout parmi les boyards.
www.dacoromanica.ro
89
321
mthodes traditionnelles fondes sur la contrainte. Une politique de rformes fut l'expression de cette ncessit.
Les rformes fiscales tendaient a 61iminer la -cause principale du
dguerpissement des paysans. A dfaut d'tudes approfondies sur le regime
fiscal au XVIII6 sicle, tche qui demeure encore h, remplir par les historiens rournains, il est du moins possible de se rendre compte que les moments essentiels de cette politique sont illustrs, dans la premiere moiti
du sicle, par la reforme de Constantin Brancovan (1701), par les rformes
21
c. 2920
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
S. DRAGOMIR
mop propriu. Biruinta maselor populare a intors din nou inspre rasgrit
fata istoriei noastre.
Problemele puse de cercetarea istoricg in ceea ce privete fr5,mintarea inaintailor notri in lunga perioad5, a robiei religioase au fost
relativ putin studiate de istoricii romini. Nici una din bisericile romineti
n-a reuit s5, pstreze in arhivele ei materialul 15anuritor. Cercet5,toru1
www.dacoromanica.ro
324
S. DRAGOMIR
Arhiva cancelariei mince a Transilvaniei ne-a dat informatii foarte pretioase, dar iniprejurari felurite ne-au silit s ne restringem atunci cercetarea i s ne multumim cu materialul cubes intr-o vizita destul de scurta.
Acum insa conditiile de recoltare a materialului istoric sint mult
mai prielnice. Datorita staruintelor depuse de Academia R.P.R. documentele privitoare la problema noastra stau la dispozitia oricarui cercetator, In foarte bune fotocopii. S-au cercetat i s-au reprodus nu numai
actele cancelariei aulice, ci si cele din arhivele guvernului" i ale camerei", autoritatea stiprema fiscala din Transilvania, precum i actele
mai importante din colectiile iezuitilor Hevenessi i Kaprinay..S-au luat
citeva fotocopii i dupa documentele aflatoare in arhiva arhiepiscopului
primat din Strigoniu. La acest pretios material urmeaza s adaugam
bogatul fond de documente care se pastreaza in arhiva Filialei din Cluj a
Academiei R.P.R., provenite de la fosta mitropolie a Blajului, precum gi
materialul apartinator arhivei camerale din Zlatna, care a devenit un
principal izvor de informatie pentru evenimentele ce s-au desfasurat in
regiunea Muntilor Apuseni.
Aflat in posesia unei asemenea comori de documente, cercetatorul
trebuie s constate cu &piing satisfactie c informatia privind aceasta
perioada a secolului al XVIII-lea a crescut In asap masura, incit se impune
In chip firese reluarea subiectului. Materialul nou largeste orizontul, intregeste lacunele lasate de cercetarea anterioara, descopera oameni necunoscuti, ale caror nume merita a fie Inregistrate de istorie, patrunde
mai adinc in viltoarea luptelor i ne d posibilitate sa intelegem mult
mai bine nu numai fenomenul religios, ci i pe cel social, care are un
rol precumpanitor in toate aceste evenimente. Daca la obirsia actului
religios, prin care se desfiinteaza vechea organizatie bisericeasca a rominilor din Transilvania, nu se intimpina ca factori hotaritori &oft un vladica speriat de amenintarie stapinirii i citiva reprezentanti ai autoritatii de stat, in deceniile urmatoare factorul de capetenie 'Amine poporul
insugi, masele populare i reprezentantii lor autentici, umili preoti de sate
si tarani razvratiti impotriva apasa'rii habsburgice. Actiunea lor s-a indreptat atit In contra despotismului austriac, cit i Impotriva clerului,
care cu toate cd gi-a tradat propriul popor, nu a reusit sa Otrunda inlauntrul constitutiei feudale, desi a continuat s serveasca drept pilon al
stapinirii streine, una din. cele mai reactionare puteri din Europa.
Noul material e bogat mai ales in ce priveste miscarea protestatara
a paturii de jos a poporului nostru. Actiunea maselor desfasurata intro
anii 1744 i 1762 apare acum intr-o lumina mai deplina. Taranimea din
toata regiunea meridionall a Transilvaniei se ridica impotriva popilor
uniti i a autoritatii de stat care-i sustine. Curtea din Viena dispune insa"
de suficienta autoritate pentru a reprima miscarea i a mentine ierarhia
bisericii unite. Reprezentantii taranimii, leganindu-se in iluzia despre
bunul imparat", nu ezita s ia drumul Vienei i s bata la portile palatului impa'ratesc. Ei se abat pentru Int lia data pe la ministrul puternicului
imperiu moscovit din capitala austriaca, uncle cauta sfat i ajutor, ca si
pe la mitropolitul sirbesc din Carlovit. De acum ei nu se mai simt cu deBav mire izolati. De aceea insistentele lor sporesc In anii imediat urm'e",www.dacoromanica.ro
325
tori, memoriile ce le indreapta, catre autoritati sint tot mai hotarite, iar
miscarile si protestele energice devin tot mai frecvente de-a lungul satelor
ardelene. Popii Cozma din Deal, Ioan din Aciliu, loan din Sadu si mai
ales taranul din Sa liste, Oprea Miclaus, vor determina cancelaria aulica'
sa, intocmeasca dosare vaste si s urmareasca cu deosebita, vigilent'a toate
miscarile taranimfi romine Deosebit de impresionante sint dosarele
miscarii lui Sofronie, cuprinse in sapte pachete mari. Acestea contin nu
numai corespondenta autoritatilor si actele comisarului special, a generalului Buccow, insarcinat a reprima rascoala rominilor, ci i hirtille pastrate de la capetenii, manifesto, porunci, decrete i nenumarate fituici"
scrise in pripa de conducatorul rascoalei sau de ajutoarele sale. Abia acum,
prins radacini in sinul poporului i ca, de aceea a fost inlaturata prin actinnea violenta a maselor populare, ca un element strain, strins unit cu intoresole cotropitorior. Studiind cu deplina intelegere mai ales amanuntele
de organizare a rascoalei lui Sofronie, trebuie s, ne dam seama c fara
proportiile ce le-a luat aceasta din urma intr-o perioada de timp foarte scurt.
Pe de alta parte, preotimea unita, care s-a identificat cu stapinitorii tiranici ai rii, s-a dovedit ulterior inselata in mare masura in
El s-a desprins de masa celor exploatati ajungind in conflict cu poporul. Prin aderarea la unire clerul a dobindit, de drept, o anumita si-
www.dacoromanica.ro
326
S. DRAGOMIR
www.dacoromanica.ro
327
Acura cincl exist'a un asemenea material, rezultatul analizei critice ne dotermin, s schimb6m o parte din incheierile stabilite atunci. Experienta
ce am citigat-o in cimpul cercetaxii istorice ne face acum de asemenea
mai putin increzAtori in sfintenia literii scrise 0 mai severi in aprecierea
documentului suspect.
Reluind deci discutia asupra intregii epoci a unirii, ne oprim deocamdatA la declaratia cuprins'a in bine cunoscutul act de la 7 octombrie
1698. Analiza noasteg, criticA, pe care o infatisam aici, intemeiat& pe o
cercetare mai atentg, a documentelor, formeazg un prim capitol dintr-o
lucrare mai mare. Dar acest capitol constituie punctul de plecare al problemei ce ne preocupl.
In primAvara anului 1698 biserica rominilor din Transilvania ii
alegea un nou mitropolit. DupA ce a fost hirotonit la Bucuresti, vladica
Atanasie s-a intors in tara ocupata, de austrieci. Numirea i-a facut-o guvernatorul Banffi, tinind seamg, dupA, obiceiul vechi, de recomandatia
superintendentului calvin. Dar tinArul mitropolit va fi intimpinat de indata', de ca,tre emisarii propagandei catolice. Opera de convertire si-au
se vor impaxt60 i ei de privilegiile clerului catolic daca recunosc pe pontificele roman. La 2 iunie 1698 cardinalul Kolonich invita de asemenea pe
preotii romini s primeasca,unirea cu catolicii, in schimbul privilegiilor promise de imparat 0 a protectiei oferite de dinsul. Manifestul cardinalului
cere ins'a viitorior convertiti sa marturiseasca i sg, cread'a tot ce invata
biserica catolica si in deosebi cele patru puncte deosebitoare.
Prin urmare, daca, s-ar uni cu biserica Romei preotii romini ar scapa
de jugul iobagiei 0 do indatoririle grele fatA de feudali. In schimbul liberttilor si scutirilor nu li se cerea decit o mica, declaratie : cd, recunose do
pold I. Hermannstadt, 1882. In limba romind aceeasi lucrare a ap5rut In Programa institulului pedagogic-leologic, Sibiu, anul 1886-87 cu titlul Adaus la istoria unafiei bisericesti a
Rominilor din Transilvania sub tmpdratul Leopold I. Nicolae Densuianu, care a cercetat
eel dintii actele din colectia Hevenessi (Analele Academiei Romine, Seria II, 1879-80,
Buc., 1881) s-a ocupat de actul de la 7 octombrie 1698 In studiul : Independenfa bisericeased a mitropoliei romtne de Alba lulia, Brasov, 1893. Scriitorii uniti au rdspuns cu o
contracritica vehementd. Al. Grama si a. : Cestiuni din dreptul i istoria bisericii romt-
www.dacoromanica.ro
328
S. DRAGOMIR
dintr-o foaie indoita, au rAmas intr-una (p. 1-4), iar a treia fila a fost
adaugata i lipita de celelalte In continuare, la p. 5-6. Pagina intlia cuprinde declaratia de unire scrisa cu caractere cirilice i inzestrata cu sigiliul mitropoliei. Pe pagina a 2-a se &este o declaratie asemanatoare,
redactata in limba latina, fara semnaturg i Fara sigiliu. Semngturile protopopilor sint aplicate pe paginile 3, 4 si 5.
a documentului pe care s-a aplicat mult mai jos decit ne-am astepta, anume
in coltul de jos, din dreapta, sigiliul mitropoliei. Numai dupa ce s-a aplicat
si sigiliul s-au adaugat Inca 13 rinduri, ce incep imediat sub textul declaratiei, scrise mai marunt i indesat, evident ca sg incapg totul pe aceeasi
paging. Sigiliul, care e incontestabil acela al mitropoliei, a fost aplicat sigur
mai inainte de a fi scrise cele 13 rinduri, deoarece scriitorul scurteaza cele
nesti unite. Studiu apologetic din incidentul invectivelor Gazetei Transilvaniei $i a d-lui N. Densu-
$ianu asupra mitropolitului Vancea $i a bisericii unite, Blaj, vol. III, I. a. Gercetarea criticA a
fost mai pe urmA reluatA i completat de George Popoviciu : Uniunea rominilor din Transilvania cu biserica ramano-catolicd sub trupdratul Leopold I, Lugoj, 1911.
Istoriografia burghezA a secolului nostru a continuat sb culeaga o mai bogatA informatie
cu privire la uniune, stAruind unii In atitudinea critica adoptata de Densu0anu i Popovici,
altii urmind pe istoricul iezuit N. Nilles care a publicat intreg materialul privitor la acest
important epizod istoric : In Symbolae ad illustrandam historiam ecclesiae orientalis in lerris
coronae s. Stephani, vol. I, Oeniponte, 1885. In mare parte materialul din Nilles se afid In colectiile iezuitilor Hevenessi i Kaprinai, precum i In arhivele bisericoti ale catolicilor.
Operele acestea constituie i pentru noi un Punct de plecare, cu toate c multe din sustinerile critice, care pAreau probabile acum o jumAtate de veac, au fost depA0te de rezultatele
obtinute prin cercetdrile istorice ale ultimelor decenii. Totti0, Gri0anu,Densu0anu i Popovici
au meritul de a fi IntrevAzut adevArul i de a fi intemeiat la noi directia criticA.
Exemplul lor I-a urmat prof. Stefan Lupa, Intr-o serie de studii, strInse in publicatia
Biserica ardeleand si unirea", In anii 1697 1701, Bucure0i, 1949. Analiza sa the intemeiaz5
prof. Lupa pe o mare bogAtie de informatii, ajungind aproape la acelea0 Incheieri, ca i Inaintalii sAi. Deosebirile de amAnunte slut fireti.
Intemeindu-se pe Incheierile puse de ace*ti premergatori, studiul de fath cautA sA aducA
intregirile i indreptarile impuse de materialul documentar de curnd recoltat.
1 Actul de la 7 octombrie 1698 a fost publicat mai Intli de Nilles, op. cit., p. 203
205. Facsimilul textului rominesc tot aid, p. 208, iar al celui latin la p. 209. Ultima paginA a
semnAturilor, ImpreunA cu codicilul, la p. 211. Noi avem In fotocopie Intreg actul.
www.dacoromanica.ro
329
www.dacoromanica.ro
330
S. DRAGOMIR
din soboarele protopopeti, care se numesc soboare mici". De aceea, formula noi vladica, protopopii i popii bisericilor ruminesti", fara termenul
)7 sobor", nu reprezinta formula consacrata, ci pe cea adoptata de iezuiti,
care o intrebuinteaza in aproape toate actele lor (1697 : nos Theofilus . .
.
. .
episcopus, archidiaconi
vechi ; vladica Atanasie sa fie Igsat in fruntea bisericii, iar dupg moartea
lui sa stea in voia soborului, pre eine ar alege sa fie vladica", cel ales sa
T. Cipariu, Acte i fragmente, Blasiu, 1855, p. 145, 153. Actele soborului de la 1701 le
avem In fotocopie, dup originalul din colectia lievenessi.
www.dacoromanica.ro
331
tirziu, ceea ce reiese din imprejurarea ca, ea acopera doua litere din rindul
penultim. Semnatura insa nu exista, cu toate ca N. Densusianu a vazut
in figurile geometrice de la sfirsitul irului penultim un fel de parafa. Dar
asemenea figuri sint curente la scriitorii din aceasta epoca : ele se pot
identifica si la alto multe semnaturi. De aceea sintem indreptatiti a afirma
ca mitropolitul romin nu a dat nici o semnatura, ci a tinut sa-si spuna doar
parerea cu privire la divergenta care exista intre cei ce discutau formula
de unire. Interventia sa pare, sa fi fost hotaritoare. De aceea i s-a dat o
redactare mai dezvoltata, introducindu-se in spatiul liber ce a ramas intre
declaratia ca cei care se unesc, se marturisesc a fi madularele sfintei catolicesti biserici a Romei", desi vladicul se straduia a lega de anumite conditii
www.dacoromanica.ro
332
S. DRAGOMIR
10
Atanasie sint opera lui Barany. Tot lui atribuim si formula prin care se
prevede confirmarea alegerii noului vladiel de c/tre papa si de cltre implratul si sfintirea lui de &are patriarhul atTAtor in cuprinsul monarhiei.
In aceastA epod Rolonich spera s converteascl la catolicism pe patriarhul sirbesc, unicul ierarh, care intrebuinta acest titlu.
Faptul c declaratia romineascl nu traduce din cuvint in cuvint
textul latin dovedeste c6 au existat divergente in ce priveste formula de
unire si anume divergente bine cunoscute de toga, lumea, i c Atanasie
si oamenii si au persistat ping la sfirsit asupra punctului lor de vedere..
Date hind aceste constatgri, sintem indrepatiti a ne intreba la ce
anume si-au dat adeziunea protopopii prin iscaliturile lor, intgrite cu peceti? Din analiza textului rominese al actului de la. 7 octombrie 1698 se
poate deduce di erau inclinati a primi in principiu unirea, dar ezitau s accepte formula propusA de Barany. MArturisirile unor dintre protopopi
confirml o asemenea explicatie. 0 confirm./ i interventia mitropolitului
Atanasie, precum si adlugirea postscriptului. Faptul c vldica nu si-a
pus semnitura allturea de protopopi, dovedeste el nu s-a ajuns la o intelegere deplin'a, sau poate, nu s-a ajuns la nici o intelegere. Cazul din urma,
www.dacoromanica.ro
11
333
loc de Gorgny, Binda in loc de Lepindea ; Szeni in loc de Sieut ; Selewasz in loc de Silvas, Rakovita in loc de Vint sau Alvincz). Lipsa aceasta
de cunostinte geografice cu privire la Transilvania dovedeste ca transcrierea lor s-a facut mai tirziu si nu la Alba Julia, uncle ar fi putut sa ()Mina
informatii exacte, daca nu de la protopopi, cel putin de la secretarii mitropoliei romine. Transcrierile acestea au fost facute de un iezuit polon, pe
care il tradeaza ortografia ce o intrebuinteaza : sunetul $ 11 scrie dupa
regula ortografiei polone, cu sz ; numele rominesti Casei, Saoras le transcrie Kaszey si Sowarisz, Lapus Laposz, Fagaras Fagarasz, Silva
Selewasz
Sieut Szeni, de uncle se vede el se orienteaza dupa numele rominesc. Dupa regula ortografica polona scrie pe v consecvent cu
www.dacoromanica.ro
S. DRAGOMIR
334
12
episcopus professionis valachicae una cum arhipresbiteris ejusdem in Traysilvania" (sau : Athanasius ecelesiae catolicae unitae graeci ritus episcopus,
archidiaconi ac religuus clerus) 2, dar insu0 aceasta iscalitura dovedete
ca scrisorie au fost concepute i scrise de iezuiti. Mitropolitul nu tia lati-
ne0e decit foarte putin, atit cit va fi rewit sa prinda in clasele inferioare
ale ktcolii din Aiud. Titulatura aceasta e conceputa in conformitate cu yederile iezuitilor, care nu riacunosc arhiereului romin titlul de mitropolit.
Continutul scrisorilor se dovedeste diametral opus parerii exprimate (1,3
www.dacoromanica.ro
sAu.
13
335
De fapt stim si din alto acte, ca in locul semnaturii vladicii din Balgrad
intrebuintau monograma. In cancelarille domnesti monogramele le aplicau
logofetii. A mitropolitului Teofil pare intocmit de el insusi, daca luam
in considerare liniile nesigure, bgtrinesti. Monogramele pastrate in serisorile lui Atanasie slut primitive, nicidecum ale unui scrib priceput. Pot fi
Doug' din cele patru scrisori, una &are imparatul, cealalta &atm
Kolonich, s-ar afla in arhiva arhiepiscopiei din Strigoniu, unde insa noi
nu am reusit a le da de urma. In ambele se vorbeste de marturisirea de credinta primita dupa formula catolica, in sinodul general", adica, in soborul
mare. Marturisirea s-ar fi facut in prezenta preotului Barany, insarcinat
a o transmite arhiepiscopului primat. Nici despre aceasta pretins declaratie de la 24 octombrie nu se gaseste nicgieri vreo pomenire. De aceea
ele ramin suspecte in cea mai mare masurd, pina la ggsirea originalelor
in arhiva mai sus mentionata. Scrisorile adresate nuntiului papal i contelui
Kinski nu contin nici o informatie privitoare la felul in care s-a injghebat
declaratia de unire a bisericii rominesti. Ciornele sau copiile lor, scrise de
Barany, figureaza in colectia lui Kaprinay, verificind doar faptul in sine,
et Atanasie se considera unit cu biserica Romei. Ele au fost concepute sub
pretextul de a face legatura cu reprezentantii autoritatilor, de la care mitropolitul spell s obtina privilegii i protectii in favorul bisericii sale.
Ambele scrisori ramin insa suspecte, nu numai pentru faptul c sint copiat 4 de Barany, ci mai ales pentru e titlul ce si-1 da Atanasie e cu totul
strain. Scrisoarea catre Kinski contine i semnatura mitropolitului, scrisa
1
sediunii islorice
ale Acad. Rom., Feria III, tom. XIII, p. 6). Aici i facsimilul scrisorii. Scrisoarea e scris5 de
unul din secretarii lui Atanasie sau, mai probabil, de iezuiti. Monograma nu-i desenat nici de
Atanasie, nici de secretarii sSi, ceea ce reiese, dactl o compardm cu alte trei monograme pAstrate
de la acest mitropolit. Toate isci1ituriIe i monogramele se vor publica In studiul nostru mai
amplu.
www.dacoromanica.ro
336
S. DRAGOMIR
14
tot de Barany. Iezuitul Mlles, care le-a publicat, sustine cg, ambele scrisori sint inzestrate cu semnatura i pecetea lui Atanasie. Le considerg deci
www.dacoromanica.ro
15
337
operatie, cele doug foi nu au mai putut fi asezate una intr-alta, in forma,
de caiet, ci una algturi de cealaltg, ceea co ins6 era cu totul neobisnuit
s'i chiar suspect. De aceea a Vadat foaia in doug, iar jumatatea cu ultirnelo
semaaturi a lipit-o de celelalto (ca pagina a 5-a scrisg si pagina a 6-a alba).
Dad, admitern ca, somngturile protopopilor confirm6 o declaratie oarecare,
in acost caz declaratia trebuia sa, fi fost scrisg pe a treia foaie care forina
initial coperta actului si anume pe pagina a doua, lgsind prima paging' a
caietului alba'', cum se obisnuia. Dar o asemenea presupunere e putin
probabila, fiindca, pe prima paging, unde incep semngturile, se vede clar
semnul invocatiei simbolice, care se pune in fruntea actelor. Observgm
cg dupg intoarcerea de la Viena a lui Atanasie (1701) cancelaria vlgdiciei
ramine la discretia teologului" iezuit, pentru care redactarea si introd.ucerea textului rominesc, precum si aplicarea sigiliului nu mai prozint6 nici o
dificultate.
22 - C. 2926
www.dacoromanica.ro
s 21twoov8a
8E
91
OHDH
ualovariaoauthaa -o,Lou
'avaadu 'HUIHOMEMEUHOLI 0Ih oHnon11as90 HI0h `niaw/Cd odu ximavaina a 'Ffunuaairmouvdd, o gonowud opiaolldoh aaormudaaoa wyrauvu90
`woilu a xuiiaoiroA isuiraoun A :vdoddaa. (mai ono an omilo.icu ou109kra
undox a ottodun H SwoIou orrig onnoa,Loauuowa ononudIoX Innuanttodun
HPH0Ohlfd
,LMIXBE -
EIOHIM
9HH011[1441
.onudvd
ouw
oon 'Om-owl/fad
Owilig011
'14-100HHairavduea
011'1130
VOIEED
nOnqlf0111000,LIM
Sari
WHIMS,
SNIITIAMOU tIG
allsivArus.vraI
110110OhHifOlUHHIH'e
ix frHooh H
`HU dH01,1111
la Kcasjoava
y asIrlDjirl Ha alkoll
UWIISUI1
www.dacoromanica.ro
17
339
terreur, par la fraude et la duplicit ; elle n'a jamais pris ra eine au sein
du peuple et c'est pourquoi elle a t dfaite par l'action violente des
masses populaires, car c'tait un element tranger, servant les intrets
des envahisseurs.
Le mouvement de resistance et la lutte des masses populaires contre
cot te union ont eu un substratum antifodal marque, &ant dirigs contre
sont aver& n'tre qu'un leurre. Devant un soulvement paysan important, a une priode oii ils avaient retire leurs troupes de Transylvanie, les
imperiaux perdent la tte, essayent toute sorte de subterfuges pour temporiser et, pour finir, reConnaissant leur dCfaite, accordent aux masses populaires la tolerance religieuse et enfin l'autorisation de creer une hirarchie
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
AL. BARCACILA
Pe dani Ii gasim mentionati cu rturnele de daci pina tirziu In secolul al XVI-lea, cind
Henric al VIII-lea al Angliei (2 martie 1517) si Carol I al Spaniei (19 mai 1517), adresIndu-se
regelui Cristian al II-lea al Danemarcei, 11 numesc Dei gratia Dade, Norvagie, Sclavorum, GoIlzorurn Rex..." 2.
1 lordanes, De Gelarum sive Gothorum origine et rebus gestis: Recognovit Aug. Gloss,
Stuttgart, 1861, cap. III, p. 19 : Finnimitissimi... necnon et pares eorum Vinlvi lot, Suetidi
cogniti in hoc genie reliquis corpore eminentiores, quamvis et Dani, ex ipsorum stirpe progressi,
Ileru los propriis sedidus expulerunt". Reproducem pasagiul pentru ca editii anterioare (ca Nisar,
1849) dau Cogeni (ca nume propriu), alterare din cogniti.
www.dacoromanica.ro
342
AL. BARCACILA
Cu textele In care Dania si danii poarta numele de Dacia si daci I se poate construi istoria
epoch eroice si de stralucire a acestui popor, redus azi la parte din mica peninsula cu insulele
din extrema de vest a Marii Baltice, Impreuna cu posesiunea Groenlandei, Islandei i insulelor
Fertie, dar car, o data, izolat i trnpreuna cu ceilalti normanzi 2, a adus spaima i prapad pc
acest pamInt, timp de 230 de ani, cum se exprima In prima jumatate a veacului al XII-lea,
In a sa Historia Anglorum, arhidiaconul Henricus Huntingdoniensis 3. Dupa prapadul dezlantuit de ei, au urmat Insa asezari i creatiuni dintre care unele de durata normanzii din Emilia,
regatul norniand al Siciliei, o Intinsa tara a danilor In Anglia, Danelaw", i altele.
Geograf ul anonim din Rauena, de pe la Inceputul secolului al VIII-lea, descriind Northomanorum Patria, que et Dania ab antiquis dicitur", spune ea aceasta Ora da oameni neasemanat
mai iuti decit mice alt neam de pe lume 4.
Expansiunea normanzilor, violent manifestata In pragul veacului al IX-lea, s-a facut
pe cai cunoscute de ei din vremuri stravechi 5.
Un preot din Bremen spune In 1448, In a sa cronicd a Holsteinului : in vechime lara
.Daciei avusese atlta popor ca nu mai Incapea In ea; si au aruncat pe tot pamintul a zecca parte
din oamenii lor, care In multe Orli ale lumii multe prapaduri au facut 6...
Analele din Lundi, din sud-estul Suediei, scrise In veacul al XIII-lea, povestesc cum
In vechime ...pe vremea lui David ...aceste part1 (ale Danemarcei propriu-zise) ...nu se
numeau Dania sau Dacia... ci tineau de regii Suediei, de la Upsala". Ele dau apoi seria
primilor regi legendari, originari din Suedia, IncepInd cu Dan, pe care mai marii tarii, chemati
de el, 11 saluta astfel : Rege, In veci sa traiesti, tu esti regele Danus. Tara ta Dania sau Dacia
se va chema". Dupa Dan urmeaza fiul sAu, Ro, dupa a carui moarte cei doi fii ai lui Ii Impart
stapinirea, asa ca unul sa ia uscatul, celalalt marea. Acesta, numit Haelghi, june rege maritim,
lsi aduna multi raufacatori ; cu razboi naval se face stapin pe multe tari ; pe unele se spune
si vazInd fidelifatea primilor, de aci inainte In cea mai mare cinste a tinut pe angli, nu
mai putin ca pe daci" 8.
1 Pentru exemplele ce urmeaza, ne linaitam la parte din izvoarele publicate In Monumenla
Germaniae Historica, Scriptores .Rerum Longobardarum et Italicarum, t. I XXX1.2, Hannovra,
1826-1934 (prescurtat MGH).
2 Normannl id est aquilonares popull", cum lamureste Hugo In cronica sa scrisa Intre
anii 1090-1102 (MGH, VIII, p. 353). Si Einhardt, biograful lui Carol eel Mare, (la pc dani ca pe
una din ramurile normanzilor : Lltimum contra Nortmannos, qui Dant voeantur... helium
suseeptum est" (a Karolo Magno, MGH, II, P. 450).
3 Anno .. .786 apparuit signum crucis in vestibus. Factumne fuit . ..ad correctionem
gentium ne platiam Daeorum que proxima secuta est incorrecti perferrent. . . Immisit Dominus. . .
velut examina opium genies crudelissimas.. . Dacos cum Gothis, Norvagenses cum Sustenthendis,
Vandalos cum Frisis, qui .. . ducentis triginta annis terram hanc desolaverunt. .." (MGH, XIII,
p. 149).
4
. . . Dania que. . . super omnes nationes velocissimos prolert homines" ; ...si Laudabatur Parsus in arcu dum non venerat Gothus. Sed o, ubi est Danus? (Ravennatis anonymi cosmographia, I, p. 11, IV, p. 13. Textul geografului (IA In loc de in arcu, Marcu, desigur alterare de
www.dacoromanica.ro
343
primus. . . Danorum rex, Dan, a quo Dani et Dania nomen habuit", intercaleaz importantul
adaos ca : Dania <nunc> Dacia dicitur", notind i traditia ca aulius Caesar primo. . . earn
Daciam appellasse"
Aceasta energie primitiv si-a faurit i armele proprii prin care Intrecea pe tot" vecinii.
Intre acestea, fara a mai vorbi de neintrecuta lor flota, care lipsea 'Ana i marelui imperiu faurit
de Carol cel Mare, aveau i acea Daca securis" sau Dacha bipennis", de care vorbeste In
opera sa, scrisa pe la 1220, Willelmus Brittonis sive Armoricus 2. Tot asa gsirn dacisca lingua",
vorbita In dacisca regio", despre care ne vorbeste canonicul Dudo pe la Inceputul veacului al
Stiri fragmentare despre situatia geografica a acestei tari Dacia, care nu este declt Dania,
aflam si In alte izvoare. Dam citeva din ele, Incepind cu cele referitoare la locul de origine
al acestor daci, care a fost capatul sudic al Scandinaviei, stapfnit de ei pina la 1658. Nu vom
omite nici acele foarte rare texte care ne dau pe adevaratii dad din Dacia Traiana i pe getii
de la Dunarea de Jos.
Istoricul medieval Adamus, magister scolarum Bremensis, care, dare 1075, Ii termini"'
istoria pontificilor de Hamburg, spune atlta stiu despre golf ul bailie, de care n-am auzit sa
fi pomenit vreun alt Invatat In afara de Einhardt : cred ca cei vechi au numit aceasta mare paludes
Scithicas vet Meolicas, sive deserta Getarum aut litus Schithicum" ; mai spune cS Martianus Capella
(sec. V) arata c acest tinut era plin de felurit multime de barbari
Gelhae, Daci, Sarmatae
(Neutri), Alani, Geloni, Antropofagi, Troglodite" 4. Este evident Insa cA ad profesorul din 13rema
..
citati Intre sari-nap, longobarzi, heruli, de o parte, marcomani, goti, nordmani, sclavi, de
alta parte 5.
Annales Byenses, In MGH, XVI, p. 392.
Chronicon Hugonis, scris pe la 1090-1102, da pe dani ca originari din Dacia, se Intelege
cea nord-dunareana : Europa habet ab oriente Alanian, unde Alani, in medio Daelam, unde
Deal, ubl et Gothia, unde Gothi; deinde Germania" (MGH, p. 305).
Gervasius din Tylbury, catre anul 1183, lamureste expresia Dacia ubi et Gothia" In sensul
www.dacoromanica.ro
AL. BARCACILA
344
Este prea cunoscutA i confuzia facutA de scriitorii medievali Intre gel i i golf, care face
In secolul al VI-lea pe Iordanes sA introducd In Getica sa Intreaga istorie a geto-dacilor, considerIndu-1 i pe ei ca goli. Nu e deci de mirare dacA i aceasta confuzie s-a perpetuat In Intregul
Ev Mediu. Asa, In De origine Gothorum, Badulf us de Dicetto (circa 1120-1203) spune : Gothi,
qui el Getae, Scantiam Scitiae insulam primi incoluerunt" ; de aci, emigrInd sub al cincilea rege
al lor, Filemer, InainteazA pinA la malul nordic al DunArii, cutreierA Dacia si Moesia i ucid pc-
prin Gota, Brunsvich, peste Elba, de unde curre tn Daciam" 5, adica In Danemarca.
Geografia medievali e departe de a continua opera antichitAtii clasice, de a adopta principiul sfericitAtii i rotatiunii pAmIntului, precum i normele matematico-astronomice In deter-
minarea pozitlei locurilor, cum le stabilise pe la anul 100 e.n. Marin din Tyr, adevaratul
Intemeietor al geografiei matematice, norme aplicate de Ptolorneu (sec. II), In a sa Cdhiiuzd
geogralica, mai tlrziu ilustratA l cu hArti. Nici cAlugarul franciscan Rogerius Bacon (1214 129 I),
care trateaza probleme de geografie, matematica 0 hoick-rims/ gases-Le declt mai 1.47.1u urmas,.
pe aceastA cale.
2 Sunt plurima. . . regna. . . <quae> sicut ipsae genies incerta prodierunt origine, ita neecertas sedes vet regni limites habuere, videlicet, Gollii, Dani, Duel, .Rugi, Heruli, Gepidue, Hunt,
qui et Avares, Alani, Wanduli, Sarmathae, Longobardae.
quae omnes de insula. . . Scanzia
feruntur emersisse" (Theodorici Aeditui Tuitensis summa Chronicorum de regnis barbaris, In
MGH, XIV, p. 572). Ex . . .Scanzia insula . . . yelut e vagina nationum, diversae nationes egressae
sunt, Duni, Duel, Heruli, .Rugi. . ." (Ekkardi, Chronicon (iniversale, <de la finele sec. al X I-Iea
Inceputul sec. al XII-lea>, ibidem, p. 119-121).
3 MGH, I, p. 425.
4 Herbordi, V ita Ottonis, episcopi Bamberburgensis, In MGH, XII, p. 775.
5 Annales Stadenses, In MGH, XVI, p. 335-340. Auterul, Albertus, nAscut la finele sec.
al XII-lea In Germania nordicA, moare la anul 1261.
www.dacoromanica.ro
345,
iesind din ocean spre a se reintoarce apoi in el, Isi revarsd lumina simultan pe toata fata ei si,
deopotriva, de la rasritul Old la apusul lui 1.
Se paraseste astfel interesul cu care caliitorii antichitatii negustori, militari, dregatori
politici i oameni de stiinta cutreierind prile i marile, lnsemnau locurile pe unde treceau,
raporturile dintre ele i toate particularitattle lor de seama.
Unul din acestia a fost, In ultimele decenii ale secolului al IV-lea I. e. n., acel grec, pasionat
calator i om de stiinta, Pytheas din Marsilia, care, ocolind pe la rasarit Britania
calcata de
o expeditie armata romana abia cu prilejul cuceririi Galiei de catre Caesar ajunge latarmurile
Islandei, legendara Thule ; de acolo, Intorcindu-se pe la apus de Marea Britanie, strabate Canalul
MInecii i Inainteaza spre rasarit pe dupa tarmurile i printre insulele Danemarcei, pfna aprOape
de extrema nordica a Marii Baltice.
Constiinciosul istoric Polybiu, far dupd el geograful Strabo, grec i acesta din Cappadocia,
multa vreme trilind la Roma sub August si Tiberiu, 11 califica pe Pytheas de mincinos. Va fi
reabilitat abia in vremurile noastre, dupd o amdnuntita reexaminare a operei lui, Intre altii,
cu o savanta lucrare de ansamblu, de care Gaston E. Broche 2.
Ca si Pytheas, va mai fi calificat de mincinos i sarlatan anonimul cosmograf dirt .Ravena,
probabil calugar, din prima jumatate a veacului al VIII-lea, simplu si naiv pentru noi, si totusi
invatat, pe cit putea fi dupa cunostintele vremii lui. Acest neobosit si constiincios compilator
ne-a lasat geografia medievala cea mai bogata In date, si mai vechi, dar si mai apropiate de
vremurile lui, av1nd multe si pretioase informatii cu privire la Dacia de la nord pe Dunare,
precum i mult mai putine, totusi si ele pretioase, cu privire la Dania. Vorn reveni asupra lui.
Multe lucrari medievale, cu bogate materiale din domeniul geografiei ti cartografiei,
sint pierdute pentru totdeauna. Asa este marea harta lucrata pentru Carol cel Mare, pe o
masa de argint 3, ca si planiglobul incizat pe o enorma tabla de argint, grea de 150 kilograme,
facuta pentru Rogerius al II-lea al Siciliei (1129-1154), de Invatatul arab naturalist, dar mai
ales geograf, Idrisi 4. In opera acestuia se gasesc pretioase informatii cu privire la urmasii dacilor
dunareni, poporul romin, atit de tlrziu si de rar amintit In izvoarele istorice medievale 5.
1 Bavennatis anonymi cosrnographia, I, p. 4 : Quando, In prima hora diei, sol quasi super
Indorum respicere supputatur patriarn, per universum nitescit mundum, non solum in prima hora,
sed et per totas duodecem horas diei ; sed el, quando in duodecima hora diei sol quasi super Scolorum
aestimatur esse patria. .. trans totum orbem sol quod respicit credendum est. . .".
2 Gaston E. Broche, Pytheas le Massaliote (ed. abrege), Paris, 1936. Totusi, pentru
eine n-a putut cunoaste determinarile lui Broche, Thule a lui Pytheas n-ar fi Islanda, ci Daneinarca, cum gasim la Agnes Rothery, Le Danemark dans le monde, P. 225, 260. Dar si Ferd. Lot,
In Les invasions barbares, Paris, 1937, p. 119, Inclind a crede ca insula Thule a lui Pytheas este
mai curind Norvegia decit Islanda, caci locuitorii cultivii cereale.
De fapt, orizontul geografic asupra regiunilor nord-europene si nord-atlantice nu se va
largi decit IncepInd cu sec. al IX-lea, mai ales prin calugarul irlandez Dicuil si prin regele Angliei
www.dacoromanica.ro
346
AL. 13112CACILA
cum era pe hdrtile antice 4, Ci sus, poate spre a se da locul de imediatd i clard vedere a
paradisului. La fel este si orientarea In harla de la alby, din secolul al VIII-lea, de care vom vorbi
3 0 a treia copie citatd de Marinelli, mai sdracd In date dar mai Ingrijit executatd
decit cea de la Turin, este harta aflatd Intr-un manuscris din sec. XII la British Museum
historigues, XI XV II-siecles
al geografului portughez Santaren (1790-1856).
4 Ca pe hSrtile lui Anaximandru (sec. VI I.e.n.) i Eratosthene (sec. III L e.n.)
i ca la Ptolomeu, K. Kretschmer,
reconstituite, prima de A. Hermann, a doua de Kiepert
art. Karten In Pauly-Wisowa, gAseste arbitrard pdrerea lui K. Miller cd harta lui Agripa ar fi
avut rdsdritul sus.
(nr. 11.695) si publicatd In Atlas de mappemondes et de cartes.
www.dacoromanica.ro
--....4-1'
(-)
sO
e?
-,1 t
r'
1`
p 1 e ,i
.-,
et.
V.Zi.q.''Yt
,e-,1,,,eir777''
"; ;
\---
'-
"*...
IV)].
.4,
..._,
,....
:.
Its
T,
,,s.
....
elk t
6W,00
CO
.(4
',vs ----.,
t'
p..*,, ...Lawn. .
,
Cfooil",,,TItetAiaul,ne94 r .4.
Allat11*
6,1
rielii4
..,.._..
t :11
evkat,Aer' /4
fia,,/i:
--
P. ..,e))
,---
IC.
.1 , -
,,,,
-,-:
_....
1040,
'
...
7,-
\v" 4,1\4.
2 '.--,
s*
,;::::47,
'
Ctt 0
lit,
, "**";-,<!:- -lir/
At.
y:-
=t4 .2t......
.,
:::.1.,0
fin
..........,^.-7*
011
---6
..
n ,,,
/,
''
)1
Pr..1
e..;. AAA
" r7:
..,...,
74:
.4
4Cg2I ;
.1 :1
41.
%/alto
44,44.
a 10 eabes.-st
6.
re
,----------y,
www.dacoromanica.ro
C4
Fig. 1.
10
'llt7.)
t l'711 6
1.
r4017:4,,,
.
1.14.1.11.9d1.,
.s....grea,... I
v
-, -
',.,----
\,
vssf:i
'
0,41Zvi;,' ...1--
,......g>
1.
7
,
i
1 .....
4S
smalwel
.-7f ta+.11.1
c4".
- etv
- -
qr:f
:!.
4-
;ist r a-Alt
4P
11.V.
'I
1\ $ \ :,-
-A)
4.1.1.4..
III
<copy su
..Z....... q....
4)44,f
1
:;3:71::.
it.
J.%
4,e Ue.
)..C.
--. Et-
-:fl-7-
11
w"
I -...'
.,
1,-
-0-7 -- ,
-le... ta ,
,p
a A.
N.
X 4'7'
scy ,, 3..
s"
t
---
1trr
)77"'
, ,4surs
-,-,--..,
04+
-.a.,
-- ',
..-7.--,
--% ;
i kfee.' _
'"
r-
pilinan?
".
'
:70
e,....
It, 14114"
4e'ot,
05+1041ii.:5( :..';17;:--,
, -. ----
.....,,
\ ts,, , \641-1-'''
\\ 4.I. s,,,,, ,..4k...121.i.:i.-------t:
.- .7._ '
tbAl
. vo f. S.
c`A.-
74.7.-...-
It.;,,A.
,,,05014,.p..z.,,,
''
1:*"I
4"N
e,
t.,......:
-----..-.
2141)\
'
,,,,
-Ili.?
..,,,....
'I.
122-
--
it-----...
',...,,.... :
t....
Itil It'
io.i.
'
\AN.
....._
_ rjzi.
,-,-_-.i,; ---"e...74
-..--
..,,_ ,
r.....
-.
=--
-74. ..X.''
..i-,...44
..--
..\\.^P
V-
at:
=;../--!;-7.71--...s _L-.-
._,1 '
v..
.:
411,20411...
-.,:' t- r.,,,i,
,./
,...
-,...lre'S' 1.,
-.,"
,::j---";:'t'
-215;-----;---.:--,.:
IN tQLXP, Ctl
,-------,.. -.. ---
, l'
,44,
;.X
.1
E.#
its 5 V
L Xt.
Peet
.sdINIM14'ANV
"
-774.4r,,4.:-
;;;;ZI
p
\r
i Cr-
4v,
L,,s1.1,4,No"
- Harta lumli de la miinitstirea Saint Sever. Sec. XI (la B.blioteca NationalA d'n Paris)
^II
0-4
I
'. -1;1
I;
117
W1E7'
www.dacoromanica.ro
Fig 2.
see.
XII.
347
Este evident ed autorii hdrtilor considerate ca derivind din Beatus n-au fost simpli desenatori, ci, ca oHce compilator cu oarecare personalitate, si-au luat libertatea de a suprima sau
de a introduce si modifica ceea ce gdseau necesar pentru scopurile urmdrite de ei i mai In
concordantd cu situatia i cu cunostintele din vremea lor.
Alit Beatus clt i copistii care 1-au folosit, fiind occidentali, cunosteau foarte putin si
vag pArtile Hisdritene ale Europei, pe care In genere le redau asa cum le primiserd de la izvoare
mai vechi. De aceasta trebuie sd se tind searna In interpretarea datelor ce cuprind.
Cele cloud hArti mai sus amintite, derivate din Beatus, pun la rdsdritul Europei mai
Intl! : Hic caput Europe, la Don, cum face si celdlalt spaniol Orosius, discipolul Sf. Augustin,
mort dupd anul 418 si care spune : ( Europa) incipit a montibus Ripheis ac flumine Tanai Maeolidieque paludibus. . . ; ab oriente Alania est, in medio Dacia ubi et Gothia, deinde Germania, ubi
plurimam partem Suebi tenent ; quorum omnium sunt genies LIV" 1 Tot Orosius, povestind apoi
prApAdul fAcut de diferite ramuri ale neamului germanic In cuprinsul imperiului roman, cam cu
un veac i jumatate Inainte de moartea sa, povesteste cum : Germani, Alpibus Raetia totaque
Italia penelrata, Ravennam usque perveniunt; Alemani Gallias pervagantes etiam in Haltom
transeunt; Graecia, Macedonia, Pontus, Asia Gothorum inundatione delentur ; nam Dacia trans
Danubium (sita) in perpetuum aufertur ; Quadi et Sarmatae Pannonias depopulantur.. ." 2.
Am reprodus In Intregime acest pasaj spre a cbuta adevdratul sens al pArtii cu privire
la Dacia. Groit, credem, cd se interpreteazd dacd se ia aufertur cu sensul de translertur. Cu
aceastd interpretare, Orosius ar indica crearea Daciei sud-dundrene pe teritoriul Moesiei superioare, unde, IncepInd cu ImpAratul Aurelian, iau fiin si se organizeazA treptat Dacia Ripensis
si Dacia Mediterranea 3. Orosius, care stie si de aceastd and Dade, nu face ad dedt sA accentueze
pierderea pe vecie a Daciei transdundrene" ; adicA a aceleia de la nord de Dundre. Alta era situatia
tuturor celorlalte teritorii romane nApAdite de invaziile germane : de pArdsirea lor nu putea fi
vorba, ele mai putInd fi apArate i mentinute. Pentru Orosius, Dacia nord-dundreand rAmIne
deci ca populatie cum a fost, se Intelege cu cea mai mare parte din vechii ei locuitori, la care
s-au mai addugat noii venii, lulnd locul romanilor ca stdpinitori ai aceluiasi teritoriu 4.
Textul lui Orosius se precizeazd, subintelegindu-se pe 1Ingd aufertur" nu a romano imperatore",
ci ab eisdem Gothis quorum inundatione Graecia, Asia deletur". Avem deci : Dacia de la ford
de Dundre pe veci ne este luatd", dureroasd exclamatie a lui Orosius pentru pierderea unui teritoriu
imbelsugat tn atit de variate produse : aur, sare, miere, grlu, turme i cirezi de vite, paduri,
cu o populatie de bilstinasi care mai bine de un veac i jumdtate de administratie romand muncise
nu numai pentru satisfacerea trebuintelor provinciei, dar In largd mdsurd pentru Italia si alte
tinuturi, Intro care cele Invecinate din Peninsula Balcanied 5. La sud de Dundre n-a putut fi
transportatd o (lath cu armata i cu aparatul adrninistrativ roman si acea parte din populatie a
si pe
1 Pauly Orosii, Historiarum adversus paganos libri V II, recognovit Carolus Zangenmeister,
www.dacoromanica.ro
348
AL. BARCACILA
8,
epoca lui Beatus : vuandulii" (pe care-i are si Tabula Peutingeriand, deasupra cursului superior
al Dundrii si in acelasi spatiu cu marcomanii) ; dupd vuanduli" urmeazd spre vest, tot la ocean,
Europa, mai aproape de ocean si cbtre muntii din carp izvordsc ant primul afluent
estic al Dundrii, cit i cele trei riuri ce se vars In Euxin Pontus, muntl care in Evul
Mediu poartd denumirea generald de Riphaei, obirsie a tuturor apelor de la nordul Mrii Negre,.
inglobind, In atari harp sumare, i Carpat.ii, ca ramuril vesticri a lor 1. Ne putem insd Intreba
dacd autorul acestei hdrti, scriind numele Daciei, nu s-a gindit si la cealalt Dacie oceanica,
Dania alit de cunoscutd sub aceast denumire in epoca lui.
De aceeasi formil si tot cu pronuntat caracter religios este Izarta merovingiand de la Alby
(fig. 3), alcdtuit la anul 730 2, anexat la manuscrisul lui Orosius. Tot alit de sumard i nepre-
cisa ca cea de la Turin si la fel orientatd cu rhsaritul sus, ea are forma de potcoavd, cu
Mediterana, golfurile i insulele ei, in golul de mijloc. Din vinturi este notat numai Zephirus ;
in Deserta Arabia e desenat triunghiul divin, avind In mijlocul lui numele muntelui Sinai. Babi-
Ionia este marcatd cu o rozeta cu 11-13 petale. Ca orase nu are (leen Iherusalem, Alexadria,.
Cartago, Ravenna, Athenae ; ti lipsesc Roma si Constantinopole. Tarile shit despdrtite in sectoare
prin linii drepte i curbe, nu se indicd limitele celor (loud coritinente ; riurile slut indicate prin
linil drepte sau putin serpuite : Rodanus, Renus, Tigris, Bison, N ilum, Ganges fluvius ; acesta
insd este pus cu izvorul la est de <mare> .Rubrum, curgind spre vest ciitre Etiopia i apoi continuindu-se cu linia ce desparte Libia de Africa.
De la Marea Caspicd, spre apus, i Old la Rin, intro ocean, Marea Neagrd i deasupra
fdr a se indica Dundrea se dau numai douii tint : prima Barbari,
Traciei i Macedoniei
fare partea de ocean numitd. Cymericum mare i Caspicum <mare> ; indat la apus de ea, are
Goths, de la care denumire nti incape indoiald cd lipseste prima parte, Dacia ubi et, aa cum
apare in attlea alte harti i texte medievale. Din aceeasi denumire, cum am vdzut, autorul
hArtii de la St. Sever suprimd ultima parte, ubi et Gonda lsind numai Dacia, situatfk in acelasi
larg spatiu extins
dupa vederile In ceatii nu numai ale medievalilor dar si ale predecesorilor
lor Intre Marea Neagrd, cotul panonic al Dundrii si ocean 3.
Harta de la Alby este importanth In acest sector si pentru clarificarea acelui text din
geograful anonim din Ravena, in care ni se descrie marea tard numitd de el Dardania. Ea este
o mare Ord, cu multime de orase si ape, extinsd de la Marea de Azov spre vest si cuprinzind alit
sectorul nordic al Scythiei Minor (Dobrogea), cit i o importantii fisie din estul i nordul Dacici,
cu un insemnat numdr de statiuni, Intre care Porollissum i Certie din nordul Transilvaniei.
Tlzomaschek 4 explic denumirea Dardania ca provenind din aceea a tribului aborigen
de la nord de Caucaz, dandarii. Acestia Insii, aflati nu la vest ci la est de Marea de Azov,.
1 Cf. Anuarul Inst. de ist. naf. Cluj, VII (1936-1939), p. 97 si urm.
2 G. Marinelli, op. cit., p. 67-81 ; W. Wolkenhauer, Leilladen der Geschichte der Geographic, Breslau, 1895.
3 Asa geograful anonim din Ravena citise in izvoarele sale ca in rdzboiul pe care 1-a
purlat imphratul Traian litus totum Oceanum ambulavit, quando et Dacorum regem devicit".
www.dacoromanica.ro
'9
349
su fost acoperiti si supusi, Inainte de dominatia romanA, de sarmatl, iar In Evul Mediu de
invaziile huno-bulgare.
Nu acesti dandari au putut s dea numele vastei regiuni extinse de la Marea de Azov
c el putin pint la Tisa si care, In atitea texte, este cunoscutS sub denumirile de Barbaric= sau
00,1m7.1,322
s4
"4"44211,433""ls
Th
vbe
ckni
(vin
sri
P11,11K
AKZiiIA
t Ruro
,,<"
1r
tic
CARTS
40
0Joqr
CO06,
Nonlv ;Spa
naUlkil",1,41),
L1LIA.Ntta)
Fig. 3.
qmvotmmtcr
Barbaria. In analele ordselului Hanonia din Gallia belgicS, scrise pe la 1350 de un cAlug5r
din ordinul Minoritilor, lacobus de Guisia, se reproduce 1 din cartea a XV-a a marelui compilator
flirt Evul Mediu Isidorus din Sevilla (570-636)2, urmatorul pasaj : Primul final al Europei
este &ilia Inferior, care, lncepind de la lacurile Meolide, se (Mimic (fire Dundre g Oceanul Nordic
2 Originum sive Elliymologicarum libri XX, unde Isidor concentreazI toat stiinta contemporanS. Ed. W. M. Lindsay, Oxford, 1911.
www.dacoromanica.ro
350
AL. BARCACILA
1-0
Old la Germania. Aceasld lard, din pricina neamurilor barbare, este numitd In deosebi Barbaria".
Adauga apoi, citind ca izvor pe Orosius : si shit In total .54 de neamuri, !titre care prima este
Alania aldluri de lacurile Meotide, apoi Gothia, dupd ea Dada si tn urmd Germania ; urmeazd
Gallia si insula Britania" . Citatul nu corespunde ad literam lui Orosius care, cum am vazut,
ne da : Europa Incepe de la munlii Riphei si Hui Tanais si lacurile Meolide. . . ; de la rdsdrit
este Alania, la mijloc Dacia, unde <este> si Gothia, apoi Germania, uncle cea mai mare parte o
au suebii ; neamurile tuturor acestora sint 54. Acum voi trece la tot ce Dundrea desparte de linutul
Barbaric (a Barbaftico"), cdtre Marea Noastrd" (Mediterana) si da : Moesia, Tracia, Macedonia,
Achaia, Dalmatia, Panonia, Noricus si Raetia 1.
Aceasta denumire de Barbaria i Solum Barbaricum din textele antice 1 medievale se
transpune pc harp ; harla de la Alby ne da Barbari, In regiunea de la Marea Caspica spre
vest pina la Gothia. Si Ravenatul In izvorul sau de capetenie pentru Dardania" avea de fapt
o Barbaria, extinsa la nord de Marea Neagra WS la Dacia, cuprinzlnd lnsii i o parte din spatiul
estic i nordic al acesteia. Prin alterare grafica, atit de frecventa In cosmografia Ravenatului,
Barbaria se transforma Its Dardania 2.
In harM anglo-saxond din sec. X (fig. 4), aflatd la nord de Tracia si de un mare riu
firS nume, ni se da Dania ubi et Gothia". Este evident ca autorul, care cunostea pe dani si
cu celillalt nume de daci, scrie aci Dania In loc de Dacia : rar caz, fata de sinonimia contrara
La nord de cursul inferior al Dunarii i pind la ocean, Intre Scythia si Dania ubi et
Gothia", mai are o tara Balgum 3. Acelasi nume, In forma de Balak, apare ca tara necunoscutd
la geograful arab Idrisi (sec. XII), In care unii yid numele medieval al poporului romln valach 4
termen folosit mai Intli de germani, de la care II Imprumuti slavii.
Berlin, 1860). Problema izvoarelor Ravenatului, atit de obscura, nu o putem aborda aci ; notam
numai cii pentru aceasta Dardania indica acelasi izvor de bazil ca la Tracia i la Macedonia,
pe Libanius ; iar pentru Dacia ca i pentru Sarmatia, pe Sardonius. Acesta este omonimul
acelui Sardonius, cipetenie a sacilor, trib sarmatic care lupta alaturi de Decebal Impotriva
romanilor. Numele ni-1 da si Aurelius Victor, De Caesaribus, cap. XIII : ... Traianus . . vires
romanas trans Istrum propagavit, domitis in provinciam Dacorum pileatis sacisque nationibus,
Decibalo rege ac Sardonio".
3 Ultima silabil e neprecis scrisa putindu-se citi poate si am, dar mai curInd utn, ceen
ce nu schimba interpretarea ce dam acestei denumiri.
4 13alak-valah ; vezi Annuarul Inst. de ist. naf. Cluj, VII (1936-1939), p. 6 si urm.,
35, 95, unde se conchide : Apare clar ca lumina zilei ca tara aceea necunoscutil zisa Balak
numai a valahilor, adica a romlnilor, poate fi" (Cf. D. J. Siruni, Istoricii armeni si vechimea
poporului valah, Buc., 1941, p. 4).
www.dacoromanica.ro
11
351
Udi Li:WA
Fig. 4.
www.dacoromanica.ro
AL. BARCACILA
352
12
maghiare vechi aceasta denumire apare In formele de : blaci, blast, blachi, valahi, vlah, volah.
2 Anuarul Inst. de ist. nal. Cluj, VII (1936-1939), P. 100 ; Kedrenos, ed. Bonn, II, p. 435.
Vezi si I. Nistor, Originea romtnilor din Balcani si Vlahiile din Tessalia Si Epir, In Anal. Acad.
Rom., 1944, p. 21, 22 (In extras). Ad aulorul, luind din. sinodicul tarului I3oriIS Insemnarea
ca la numele nepotului lui Joan Asan este aclaugat atribatul Belgun, 11 traduce cu manta albd"
(Bel : alb, gund = manta), apropiindu-1 de Belovlahii (vlahii albi), cum s-au numit cei din grupul
balcanic, In opozitie cu Caraguni (cei cu manta neagra) sau Maurovlahii (vlahii negri) cum
s-au numit cei din grupul dinaric.
Dar, in acel sinodic avem Belgum, flu Belgun, iar ca designare a nationalitatii nepotului
lui loan. Asan, mai verosimild ni se pare cea generica pentru vlahii din Peninsula Balcanica
din acea vreme. Belgum = Vlahul. decilt specificarea ca ar fi dintre vlahii albi, iar nu dintre
vlahii negri. Am avea deci i aci, pe IMO Terra Blacti din Gervasius, aceeasi denumire ca pentru
romtnii nord-dunareni din harta anglo-saxona, In aceasta Balgurn, In sinodic Belgum.
3 Gervasii Tilleburiensis otia imperialia: . . . A Tanay fluvio prima Europe regio Scithia
inferior nominally., que. . . usque ad Germaniam porrigitur ; cuius . . .prima pars Alania, post
earn Dacia et Gothia, sane ex diverso Daeie, Versus Septemtrionem est Scatenavia, Oceani insula
. Danubius . . .surgens .in Suevia ab Alpibus, descendit per Bavariam el lune per Austriam,
bine per Huniam, a qua Alpes descendens grande facit precipitium ; ex hinc terram Grahati
<Croatiam> similiter pertransit, divisionem capiens apud Brandiz <= Branicevo> super Danubium.
Illic versus Septemtrionem sant Cumani, adorantes quiquid tilts primo mane occurit. Illic Gaete
et Coralli. A divisione Danubii usque Constantinopolis.. . prime occurit desertum Bulgarle, quod
est terra Blaeti, ubi vicus Ravena <= Ravanice> et vicus Nif a <= N. ssa, Naissos>. In line deserti
est civitas Stralis < Serdica>", (MGH, XXVII, p. 370-371). Blacti eft i Blacei (cum la acelasi
text) are Codex Parisiensis : stilt alterari de transcriere ale formei blachi, genetivul latin al grecului blahos.
4 Asa relateaza cronicarul Ansbert, cleric austriac, care a Intovarasit pe Frederic Barbarosa In drumul spre Ierusalim. Prin Grecia, Ansbert, ca i alti occidentali, Intelege Imperiul
bizantin, In opozitie cu celalalt Imperiu roman reconstituit In Apus de Carol cel Mare.
www.dacoromanica.ro
13
3E3
Potrivit cu scopul urmarit de autor i cu spatiul redus, harta are foarte putine indicatii
si In apusul Europei, la insulele britanice si la Italia ; In Intregul spatiu al Frantei i Germaniei
de azi nu dd decit Sudbritas (-- Bretagne). Cu toate deformdrile ei fl cu unele surprinzatoare
deplasAri de numiri s aceasta harta este superioard ca realizare cartografica celor exarninate
phial aci, prin Incercarea de a se da pamintului o forma mai putin schematica, maiapropiatii
de realitate. Are aceeasi orientare cu risdritul In sus, acelasi pronuntat caracter religios ; Arca
lui Noe pa muniii Arrneniei, neamul legendar biblic Gog si Magog 4, parte din triburile fiilor
lui Iacob si ai lui Iosif (Ruben, Levi, Isahar, Jabulon, Dan, Naftali, Asser, Manase, Ejraim)
precum i indicarea a parte din centrele de seamd religioase contemporane. Se deseneazd muntii
ca In Tabula Peutengiriand i, tot dupd norma de acolo, se noteazd fenornene i partictilaritAti
ale naturii : hic dicitur esse mons semper ardens", hic abundant leones", desentndu-se i un leu.
Dar a trebuit sa treaca Inca multa vreme Ord sa putem avea pe hArti, pentru partea
de risdrit i miazdnoapte a Europei, stiri mai precise si mai corespunzatoare vremurilor lor.
Harta lui Guido (1119), mult mai sumard ca cea anglo-saxond rotunda i cu risAritul sus'
clupd ce indica doar Tanais Fl(umen) Meotida palus, nu (IA la nord de Marea Neagrd si de
Dundre pinii la ocean dectt Gothia et Dacia, si la apus de ea Germania.
Am Want si mai sus cum, si In mijlocul veacului al XIV-lea, analele din Hanonia se
mArginesc, pentru aceste tinuturi, sa reproducd texte din Orosius i Isidor dirt Sevilla, punind
tn aceeasi ordine, la est de lacurile Meotide, Gothia i apoi Dacia, cum le dAduse si Guido.
1 Alfred cel Mare, In descrierea Europei, ne cid : Datia unde odinioarti fur Gofii", fdrii
sii spund Insti cine o locuia pe vremea sa. Cf. Anuarul Inst. de ist. nal. Cluj, VII (1936-1939),
P. 72. Dar se stie cum, pind si In veacul al XVI-Iea, apusenii numeau pe romtni daci.
2 Forma Watch, echivalentA cu Balg din hartA, s-a fixat Indeosebi la denumirea populatiei
neo-latine, multii vreme persistentil In regiunile nord-alpine, si de la care, In Bavaria, la risdrit
de Inn si mai spre sud, ca i In pdrtile de apus ale Austriei, au rAmas Ord azi denumiri ca :
Walchengau, Walchenberg, Walchsee, Hof Watch s.a., In afard de cele pierdute azi, pastrate
Insil In documente medievale (Vezi Iulius lung, Rtimer und .Romanen in den Donaultindern,
Innsbruck, 1887, P. 261 si urm).
3 Pe ltngii cele relevate mai sus, notdm i numele celebrei trecatoare alpine Stelpie, scris
in tre Dundre si ocean, spre apus de peninsula Danemarcel i atit de departe de Alpi, frumos
4 La Ezechiel (c. 38, 39) Gog este capetenia tArii Magog ; In Apocalipsul Sf. Joan (c. 7)
Gog si Magog stnt neamuri numeroase ca nisipul mdrii, asezate In cele patru unghiuri ale pamtntului. In mapamondul cronicei de la St. Denis (1364-1372), frumos Impodobit cu clAdiri, desi
cxtrem de sumar, nu lipsesc totusi, la apus de paradis, Gog si Magog. In harta anglo-saxona sint
numele de Gothi, numili de cei vechi Getae". Arabii din Spania, speriati de pirateriile i invaziile
normanzilor, Ii considerd pe acestia ca oamenii lui Magog" (Ferd. Lot, Les invasions barbares,
C. 2920
www.dacoromanica.ro
354
AL BARCACILA
14
Nu vom OA mai mult 0, mai ales, mai clar pentru aceste regiuni, nici In harta de la
Ebstor f 1, cea mai mare 0 bogata pe care ne-a l'Asat-o Evul Mediu (10 m2), lucratd In nordul
Germaniei dupd 1250. AceastA hartA are un caracter pronuntat religios, cu centrul pAmIntului
la Ierusalim ; harta InsA0 este sustinutA de Domnul Hristos, al cArui cap este figurat sus, mfinile
lateral, picioarele jos. Este bogata In figuratii i nomenclaturA topograficd, avInd i o seamS de
notice de istorie, geografie i 0iinte naturale. Aid, se noteaza, la partea ce ne intereseazA :
hic olim Avares, qui et Huni, habitarunt", hie olim terra Hunorum fuit" ; Pannonia inferior
quae nunc.. ." (lacunS). Este vAditd preocuparea autorului de a corespunde, pe milsura izvoarelor
gi informatiilor sale, situatiei din timpul sAu. Are Dacia Regio quae et Gotia orientalis ; Alan(,
Scythae et Daci, Amaxobii, Trogloditae", Intre ocean 1i Dundre ; osebit Quadi Getae et qui antiquitus dicuntur Calipodi" 2. AlAturi de Moesia Regio, Thracia, Sarmatia, terra bulgarorum,
Moravia", se dau XIII-gentes Shavorum Barbarorum" (fig. 5).
AceastA hartA, foarte Ingrijit lucrata 0 nu fail talent artistic, ne infdt*azA 0 ea orientul
european cu parte din date i nomenclatura In majoritate din primele veacuri ale Evului Mediu,
iar uncle i mai vechi.
Ca firesc adaos la aceastA expunere, este locul sa reexaminam i cloud texte din analistul
cronicarul franc Einhard, din veacul al IX-lea :
a) In analele lui, la anul 824, la adunarea generald de la Aix-la-Chapelle, convocata de
Imparatul Ludovic Piosul (814-840), participA Intre alti delegati i aceia ai tribului slay abodriti,numiti Indeob0e praedenecenti, care locuiesc In Dacia de (a Dundre Invecinati cu bulgarii".
Cronicarul Itimurote ad regiunea In care locuiesc acoti abodriti, numai spre a nu se Intelege
cit ar fi vorba de ceilalti abodriti de la Marea Baltica, la rasarit de Elba. Acotia, In 822, parti-
(Hanovra, 1891). Este desenatA pe 30 foi de pergament, formInd un patrulater In care este
Inscris pamIntul perfect rotund, Inconjurat de ocean ; cele patru colturi ale patrulaterului shit
acoperite cu inscriptii lamuritoare, extrase In mare parte din Isidor din Sevilla (sec. VII). A avut
si izvoare informative recente, provenite intre altele de la cAlAtorii din oroele hanseatice. Multele
lacune shit urmari ale degradsrilor suferite de hartd (vezi atlasul hArtii redate de Sommerbrodt
In 25 mari plane) si K. Miller, Die Ebetorfer Earle, Stuttgart, 1900.
:...
hiemare statuisset, pro feetus est. Quo cum venisset, allaturn est ei quod legati regis Bulgarorum
essent in Baioaria ; quibus obviam mittens, ipsos quidem usque ad tempers congruum ibidem fecit
operiri. Ceterum legatos Abodritonim, qui outgo Praedeneeenti vocantur, et contermint Bulgaria
Daelam Danubio adjaeentem Ineolunt qui et ipsi adventari nuntiabantur, ilico venire permisit".
4 Ibidem, la anul 822 ... In quo conventu (minium orientalium sclavorum, id est Abodritorum, Soraborum, W iltzorum, Beheimorum, Marvanorum, Praedeneeentenorum et in Pannonia
residentium Avarum legationes cum muneribus ad se direclas audivit".
5 Ibidem, la anul 818 ... Erant ibi <aquis-grani> et aliorum nationum legati, Abodritorum
ac Bornae, ducis Guduscanorum et Timocianorum, qui nuper a Bulgarorum societate desciverant
el ad nostros fines se contulerant".
In 821 moare Borna Dux Dalmatiae atque Liburniae". In aceastA regiune se plaseaza
Guduscanii.
www.dacoromanica.ro
tuud OOP".
oaf aortall.114
rieugWatillOot
"4-th
F-P
A(.14-1W41-,,
i4o1
it
L'
4
.4.1.
.141tecr,
7.
44.4
1
1;
7
11U tint tio.e.o; 444Lat...eltr,..itaiwitra_rti*,4,01o-..et,urner,;nir-itsbist 11
y.41.1,1t1; ..1%,1
r eIrtseg4,4114:ler"P Cwt.
no,
iy,a1;44iu,,,,..4q;11,
12'4'1 m1
m:nam v.....tinslor..6.*
444.11N-1:7114.4F,
cglien,44
;;A2'.
11
`144
ihor'ir,
t.
,
.71
E
45,14
. '-',411174174
a'46.
"
.I
447,
..
,4
144.
,4,4244T
-0exf,
4.*
$6
:'1
(444.14Irw.../E,1
4,44.444...araw
044
4,444412G4f14141,
4.-44
www.dacoromanica.ro
Zfaild461'ir
eig.43
15
355
In lucrarea noastrA Dacia de la Dundre In analele france din sec. IX am expus asupra
acestei probleme parerile istoricilor mai de demult si mai recenti, incepind cu Zeuss si Safarik
care folosesc si datele geografului bavarez, la amindol in Intregime reprodus.
Pe temeiul indicatiilor lui Einhardt si ale geografului bavarez, in primul rind, si apoi al datelor filologice denumiri de ape, localitAti, ca Bodrog, afluent pe cursul superior al Tisei si comitat
In sudul pustei dintre Tisa si Dundre I am ajuns la incheierea ca abodriti nu pot fi localizati decit
in Banat, de la Tisa spre rdsdrit si In cuprinsul Banatului Severinului 2, in partea lui de apus.
Dar expresia analistului franc mai are Inca un alt sens Dacia de la Dundre", sans pe
care il relevdm acum. Este exclus ca Einhardt sii fi cilutat a face aci distinctia intre cele cloud
Dacii sud-dundrene, Dacia .Ripensis si Dacia Mediteranneea, cea de interior. Gum la adundrile
generale participau prin delegati alit abodritii sudicl qui Daciam Danubio adjacenlem incolunt",
ctt si abodritii nordici, qui (subintelege Einhardt) contermini erant Daniae, caller Dacia appellata", este clar cd, numai spre a face deosebirea intre cele (lona triburi slave omonime, Einhardt
himureste, and e vorba de cel sudic, ca locuieste in Dacia Danubio adjacens".
Din acest text din Einhardt aflam ca, mcii In prima jumatate a veacului al IX-lea, Dania se
numea curent si Dacia. Astfel, cea mai veche stire despre aceasta sinonimie o aflam prin Einhardt.
Tot Einhardt, In Via/a lui Carol cel Mare, InsirInd parte din cuceririle acestuia, pune
dupa Saxonia ambeie Panonit si Dacia de pe celdtalt mat al Dundrii" 3. i ad este clar ca
Einhardt pune aceasta Dacie In raport cu Panordile, larnurind ca ea se and' nu pe acelasi mal
al Dundrii, ci pe celalalt. Aci Einhardt da intregul teritoriu cucerit de avari dupa defiriitiva
or Infringere in 796, la ringul din pusta dintre Dunare si Tisa 4. Fireste, este vorba In acest
1 *afarik (Slavische Altertumer, II, Leipzig, 1944, p. 208, 587-88) deduce numele lor
de la acela al unei capetenii de trib Bodr, radacina slava Bind Bodr sau Bedr, cu sensul de vigil,
strenuus ; Niederle (Manuel de I' antiquit slave, I, p. 146-147) arata ca numele abodriti, obodriti
(acesta la geograful bavarez) este de origine obscura, derivind probabil dintr-un patronimic
Obrod ; Praedenecenti s-a pus in legaturd cu Branicevo (fostul Viminacium) (Zeuss, Die Deutschent
und die Nachbarstdmme, Gattingen, 1876, p. 615 ; Safarik, op. cit., p. 207-210). Dar in tinuturile
noastre gasim denumiri cu aceeasi radacina, In regiuni atit de departate : Bodruz, deal In fostull
jud. Iasi ; Bodron, deal si Oran in fostul jud. Dorohoi ; Budrea, catun, deal si Orin in fostul jud.
II. Sarat ; mune de persoane : Budricd la Calafat si in Plenita, Bedreag etc.
2 Al. Barcacila, op. cit., p. 22. A se vedea si harta anexatii, cu unele determindri con-
Imperatorem habere permisit". Este exclus a se intelege aci cucerirea Daciei Bipensis, cum te
arata In Anuarul Inst. de ist. nal. Cluj, VII (1936-1939), p. 556, impotriva interpretdrii juste
a lui Konrad Schuenemann (Die Deutschen in Ungarn Us zum XII-ten Jahr., Berlin-Leipzig,
1923, p. 133).
Cf. Hugonis Floriacensis .Historia Ecclesiastica ; . . .totam praeterea Saxoniam... et
utramque Pannoniam et in altera Danubii ripa appositam Daciam. Omnesque praeterea barbaras
nationes quae inter Blzenum et Wiseram fluvium oceanumque atque Danubium positae sunt, lingua
quidem pene similes, sed habitu, moribus valde dissimiles, ita perdomuit ut eas sibi tributarias
faceret (MGH, IX, p. 361). Lucrarea este salsa In 1109-1110.
4 Vezi In Pertz, Monumenta Gerrnaniae historica, scriptores I ; Chronicon Moesiacensis ;
Einhardti, Fuldensis Annales; Annales Lauriensis si Einhardti Annales la anii 795 si 796.
Citam din Chronicon Moesiacensis, la anul 796 : Carol a trimis in tam avarilor pe fiul sau Pipin...
care, trecind Dunarea, a ajuns cu armata sa la locul unde isi aveau sediul regii avarilor cu cape-
teniile lor, numit si In limba noastra Rinno. 5i de aci a ridicat multime de tezaure si le-a
trimis tatalui ; si apoi si el, cu armata si cu mari tezaure ale avarilor, a sosit In Francia" (Vezi
si Al. Barcacila, Aurul Ardealului In prada avaricd a lui Carol cel Mare, in Apullum, I (1939
www.dacoromanica.ro
AL. BARCACILA
351
16
text, nu de mai restrinsul teritoriu al Daciei Traiane, ci de acea Dade a lui Burebista din
veacul I. e.n., extinsa pin la Dunrea Panonica, si In a carei parte de la apus de Tisa,
In veacul I e.n., s-au stramutat sarmatli iazygi, dar care, prin aceasta, nu si-a pierdut atitea
veacuri in urma vechiul nume.
Cam cu un veac Inainte de desfiintarea stapinirii avare, anonimul geograf din Ravena
In textul ajuns la noi pe alocuri atit de confuz i totusi descifrabil transcriind, se vede, dupa
o harta, pune earn la ora patru de noapte, ...tara normanzilor, din vechime numita si Dania ;
In fata ei ...tara Alpis, din vechime numita a maurunganilor (marcomanii, In Cehoslovacia de
azi), In fata acesteia Delia Minor, iar mai deasupra i alaturi de ea, magna et spatiosa Datia,
care, mai de curind, se numeste Gepidia. In ea se stie acum ca se afla neamul hunilor (avarii) ;
vine apoi Illyricul extins pina la provincia Dalmatia" 1.
Einhardt i alte izvoare ne mai dau pe daci In aceeasi regiune, aratind cum Carol cel
Mare, dupa o campanie victorioasii condusa de el Insusi, s-a Inters In Francia triumfator,
trecInd pe la daci, iazigi, moravi" B.
Insumind rezultatele expunerii noastre, constatam cii cei mai multi istoriografi i cartografi medievali, necunoscind realitatile etnice contemporane lor pentru vastul teritoriu de
la est de Dunarea panonica pina la nordul Marii Negre, reproduc stereotip, unul (WO altul,
lie termenul generic de Barbaria sau Barbaricum, fie acea situatie oficial stabilita In ultimul
siert al veacului al III-lea pentru parte din acel teritoriu : Dacia ubi el Gothia" ; In schimb,
Insa, altii, mai bine informati, ne-au transmis, din realitatile contemporane lor, stiri pretioase.
Uncle din acestea au ramas pfnii acum nefolosite In istoriografia noastra, iar altele, desi cunoscute,
Dacia ubi el Gothia", pe and cea de la St. Sever sub Sarmatica, in Intregul spatiu dintre
Marea Neagri si cotul panonic al Dunarii, pune numai Dacia, suprimind pe ubi et Gothia".
Harta de la Alby (anul 730) da intre Caspicurn" <mare> si partea de ocean numitil
Cgmericum mare", deasupra Traciei i Macedoniei,1 pia la Rin, numai dotia tart Barbari,
iar la apus de acestia, osebit de ei, Gothia; pe daci Ii lasa Inglobati in Barbari.
Tot despartit1 ii da pe dad si pe goti Adamus din Bremen (anul 1075), numindu-i
Insa pe acestia din urma Getae, confuzie care se perpetueaza In evul mediu.
Ca Barbari au ramas pentru romani i locuitorii Daciei dupa ce au pierdut-o. La Ammian
Marcellin (circa 330-390), Valens In a treia campanie a sa din 369 Impotriva regelui vizigot
2 Pray, Res gestae Avarum, la anul 790 : Carolus ...per Dacos, Iaziges, Marahenses in
Francium ovans rediit".
Cf. Bonfinius, Rerum Hungaricarum decades IV ...Colonia Agrippina, 1680, p. 142,
143 Mox <Carolus> per Sirmiurn retro castra retulit el, trajecto prope llanublo, per Dachau
et Iaziges Metanastas, ad insularn cum classe rediit, quo maximum Ungarorurn <= Avarum>
partem ...confugisse retulimus. Hanc ...defectis praesidiis quae castellis imposita fuerant, occupavit
.Lustratis igitur pacatisque Pannoniis .natale solum, cui nunc Franconiae nomen est,
visere decernit".
5i Bonfinius inregistreaza
www.dacoromanica.ro
17
357
Cosmograful anonim din Ravenna dd pe daci Impartiti la dou tart : la Dacia qi la Dardania. In aceast din urm denumire descoperim astfel alterarea, din eroarea de transcriere a
copistilor, a denumirii Barbaria.
$i harta anglo-saxonA (sec. X) ne dA la nord de Tracia si de un mare rlu fara nume
(Dunrea), Dania ubi el Gothia", Imprumutind Daciei numele de Dania.
Importanta acestei hArti tn istoriografia noastr stb Insb Indeosebi In indicarea tArii
Balgum la nord de cursul inferior al Dui-Orli, Intre Dania ubi et Gothia" i Scythia. Cam cu
douA veacuri mai In urma, geograful Idrisi (1099 cdtre 1180) ne dA In aceeasi regiune, ca
fard necunoscutd, Balgum.
Harta de la Ebstorf ne arata Intre ocean si Dunare Dacia regio quae et Gotia Orientalis,
Alani, Scytae et Daci, Amaxobii, Trogloditae".
Cronicarut franc Einhardt ne-a deschis calea de a descoperi ca, Inca de pe vremea lui,
danii se numeau i daci. Invaziile acestor daci" au amArit ultimele zile ale lui Carol cel Mare.
AlAturind t aceastd stire la toate cele de mai sus, ni se traseazA spatiul In care au
sAhisluit in tot decursul Evului Mediu si pia in veacul al XIII-lea, ant la nord cit si la
sud de DunAre, urmasii fostilor daci, traci, iliri romanizati, absorbind nu putine elemente de
la atitea neamuri cite ii s-au suprapus Ina' de la sfirsitul veacului al III-lea.
PutinAtatea acestor stiri nu este ceva greu de Inteles. Ea se explicA In primul rind i In
cea mai mare parte, prin situatia autohtonilor de supusi ai atitor succesivi i variati stAptnitori. Numai numele acestora s-a consemnat In actele oficiale si In relatArile cronicarilor, pe
cind al autohtonilor, atita vreme i acolo unde au fost supusi, n-a apArut declt accidental.
La aceastd situatie, pentru tinuturile nord-dunArene din aceasta regiune, s-a mai adAugat
putin5 tatea, dadi nu lipsa totalA de raporturi comerciale cu occidentul. 0 stire, rara avis, o
avem la anul 892, cind regele francilor cere tarului bulgarilor sa. nu tngAduie exportul de sare
la moravi. Este vorba de sarea din Ardeal care fAcea concurentA exportului de sare din Salzkammergut. Pentru acest export din Ardeal era acum nevoie de autorizarea bulgarilor care
Isi extinseserA In pusta panonicA dominatia lor de scurtA duratA ; cAci, la aceeasi data si In
acelasi text al analelor, se vorbeste de expeditia ungurilor ca aliati ai regelui franc tmpotriva
moravilor 1.
www.dacoromanica.ro
AL. BARCACILA
358
18
OBILFICHEHI4E PI4CYHROB
PHC. 3. Kapra mnpa VIII Beim 14B ARIAN, npnnontemian it pyxonucn Opocnyca.
Anrao-canconcnag HapTa X Beim, Baxownganca 13 Bpwrancnom myaee B
PHC. 4.
HoBence rpammarneTa Hpucquanyca, HO 6ea 13CHHO1 CBH3H c nocneguilm.
Pnc. 5IV JIHCT HaprEa E6cTop(Da XIII B. ABA Tencra cm. 3p IICT C a mmep Gpogr, EinT. pa6. It K. Miller, Die Ebstorferkarte, Stuttgart-Wien, 1900.
L'auteur traite de la confusion que les chroniqueurs et les cartographes du moyen Age
font entre Dania (le Danemark) et Dacia (la Dade), tant A cause de leur ignorance des ralits
II e la region du Danube et de la mer Noire, que de la ressemblance de ces deux noms.
Il s'occupe galement de la maniere dont les territoires situs au Nord du Danube sont
representes sur les cartes de Turin, de St. Sverin et d'Alby, ainsi que sur la carte anglosaxonne et sur celle d'Ebstorf, reproduites en annexe.
Ces documents fournissent A l'auteur de nouvelles donnes relatives au moyen Age
roumain.
www.dacoromanica.ro
H. CHIRCA si C. BALAN
Intr-un articol puhlicat In. Revista istoricd romlnd, In 1945, Gr. Florescu analiza muttatele silpdturilor arheologice efectuate la Cetatea Turnu, llnga Turnu M5gurele 1 Acolo, printre
alte obiecte, s-a descoperit i o piatrd de calcar de dimensiuni mid (25/29 cm) cu o inscriptie In
limba slavd, care amintea de Innoirea unei cetali HolAvnic" In timpul lui Baiazit Ilderim si al
unni subas. Despre numele HolSvnic (care reprezintS o forma' slavizatd a cuvintului turcesc
cute" = turn), Instili autorul articolului citat mai Inainte a atras atentia cd el se refer5 la
Cetatea Turnu 2, bazIndu-se pe datele unei h5rti din prima jumiltate a secolului al XVI-lea.
0 s tire narativS, mai apropiat5 de evenimentele consemnate de pisanie, confirmS de ase-
menea aceastil identificare. loan Ocieski, sol al regelui poIon la PoartS, In raportul pe care
el 11 trimite din Nicopole la 19 martie 1531, aminteste si de ImprejurArile treceril Dun5rii. Cu
aceastil ocazie el vorbeste de cetatea, Turrim Thurcarum, Holewnyk, muro extructam ex opposito
Nicopolis 2
Textul pisaniei a fost redat In lectura i traducerea lui Damian P. Bogdan 4, inscriptia
hind datatil de acesta cu v5leatul 7001, adicd 1493, In ciuda faptului cd In cuprinsul ei existS
Indeajuns de vizibile i astAzi, elemente sigure pentru aprecierea timpului In care a fost alcAtuita. i anume este vorba de cognomenul Ilderim atribuit numai sultanului care a domnit
1 Gr. Florescu, Cetatea Turnu, In Revista istoricd romtn, an. XV (1945), p. 432-464.
2 Ibidem, p. 461.
3 Textul raportului editat de N. Iorga, In Literatura si arta romtml, IV (1899-1900),
p. 144 145.
www.dacoromanica.ro
360
H. CHIRCA si C. BALAN
Vom reda mai intli textul inscriptiei In lectura ce am filcut-o la fata locului :
Gagt101111C* cito
rpe,p, Xeurl&KHHKk
cam. .
WA; Kl%
A.
AT .
1 Pentru comparalle vezi V. Drighiceanu, Curtea domneascd din Arges, in Bul. Corn.
grafitul cu stirea mortii lui Basarab din
1352 ; p. 21, fig. 18 grafitul care aminteste numele Ievreica doamnadin secolul al XIV-lea ;
P. 32, fig. 19 grafitul cu numele lui Vlad voievod din secolul al XIV-lea ; P. 54, fig. 50
piatra de mormint a lui Voislav Basarab din veacul al XIV-lea.
www.dacoromanica.ro
361
Din exemplele pe care le cunoastem 1 constatam ca literele shit mai ales In relief, cu tendinta
de rotunjire a buclelor.
Alaturi de celelalte elemente de datare discutate Inainte, grafia ne obliga asadar sil admitem
acest izvor lapidar, cognomenul Ildtrlm atribuit sultanului datorita repeziciunii actiunilor
lui militare, ofera argumente suplimen tare. Acest titlu apare In izvoarele narative imediat dupa
rnoartea sa. Astfel In cartea lui Ruy Gonsalez de Clavijo, ambasador al Spaniei la Timur Lenk,
cuprinzind note despre anii 1403-1416, In capitolul 71 (p. 14-148), se spune despre Baiazit
Acel turc pc care 1-a !twins Timur beg, s-a numit Ajdare Bajazet", ceea ce Insemneaza Fulgerul Baiazit", cad In limba lor Ajdare" insemneaza fulger, iar numele Ii era Baiazit 2.
SIntem Indreptatiti s credem cii porecla de Ildirim care Insoteste numele sultanului,
fusese dobinditd de Baiazit dupa stralucita campanie de la Nicopole in care armatele Europei
suferisera o zguduitoare InfrIngere. De altfel este de subliniat faptul ca In ultimii ani ai veacului
al XIV-lea i In cei urmatori din secolul al XV-lea, in micul ristimp In care a mai trait, Baiazit.
parisind cu desavirsire preocuparile ostasesti pentru a lmbratisa o cu totul altd viata lipsita
de virtuti, nu ar mai fi meritat acest cognomen. Nici contemporanii dupil InfrIngerea umilitoare
suferita la Ankara, nu i-ar fi atribuit titiul de Fulgerul" fn lucrarile lor daca aceasta pored&
n-ar fi circulat Inca de mai lnainte vreme, fiindca decaderea morali din ultima parte a domniei
sultanului Baiazit, reprezenta exact contrariul atributelor militare ce le obtinuse pe calea armelor.
Rdmine prin urmare sa stabilim momentul In care cetatea Turnu putea sa fie Innoita
de turd In limita celor citiva ani de la sfirsitul secolului al XIV-lea, chid acestia si-au extins
stdpinirea la nord de Dunare i pitna la data chid avem din nou marturii certe ca Nicopolul
Mic era In posesia Tarii Romitnesti. Perioada aceasta ar putea fi Incadrata, pc baza izvoarelor
admise unanim de istorici si a celor prezentate pina aici, Intre 1394 sau 1395 si 1398.
Se stie cd prima cucerire turceasca a Turnului a avut loc dupa lupta de la Bovine, plasata
dupa unii istorici In 1394 octombrie sau In mai 1395, cum pare a reiesi din tezele altor
cercetatori ai problemei respective 3. Fapt este ca expeditia condusa de banul Stefan de Losoncz
In mai 1395. s-a Incheiat prin rezultatul consemnat de regele Sigismund In felul urmator :
Atunci, Valahia a fost pierduta i Dunarea a cazut In mina dusmanului". Se vede ca la aceasli
data si nu mai devreme Turnu a czut in puterea turcilor.
A doua expeditie condusa de Insusi regele Sigismund, in iulie 1395, reuseste sa cucereasca
cetatea, dupa bombardarea ei. Acum ea suferise grave avarii. Garnizoana ungureasca, cu castelanii ei 5, ramasa aici, va fi Incercat desigur repararea cetatii, dar nicidecum Innoirea ei, caci
situalia garnizoanei era destul de grea. Pe malul opus, la Nicopole, erau stapini turcii, iar in
Tara RomIneascil, Vlad, care Ili Intarise situatia politica dupa atacul surprinzator de la Posada
asupra armatelor regale. Problema ment.inerii garnizoanei unguresti la Turnu pina dupa lupta
A se vedea de pildd V. Drighiceanu, Ctteva note asupra bisericilor din Tirsor, In Bul.
Corn. Mon. 1st., XVII (1925), p. 74, pisania din 1461, iunie 24 ; sau Al. Lapedatu, Cornunicdri,
Inscripfia vechii clopotnife de la rndndstirea Dealu, In Bul. Corn. Mon. Isl., IV (1911), p. 147,
www.dacoromanica.ro
362
H. CHIRCA $1 C. BALAN
de la Nicopole nu este, dppa cite stim, infirmata de nici un izvor Existenta ei este atestata
si de Leunclavius Secundum haec profectus Nicopolim et Silistram sultanas Baiaziles urbem
utramque suo plene restituil Imperio, quod ultra Danubium sita .Nicopolis minor Valathiam versus,
in Ungarorum regis potestatem in hoc bello venisset 2. Indiferent de datarea absoluta a eveni-
mentelor la Leunclavius, care adopta cronologia haoticd a izvoarelor osmane, avem de retinut
faptul ca interventia sultanului este plasata dupa batlia de la Nicopole i Inainte de expeditla
pe care Baiazit a facut-o In Grecia centrala ; prin urmare cucerirea Nicopolului Mic din mina
garnizoanei maghiare ca si a Silistrei avusesera loc In 1397 In primavara, asa cum reiese din interpretarea tirii furnizata_ de Leunclavius.
Mentiunea ocuparii Turnului de care turd dupa campania de la Nicopole este confirmata
si de alte izvoare, mai ales ale cronicarilor osmani.
in vara anului 1397 sau a lui 1398 profitInd de stapinirea mai Indelungata asupra Nicopolului Mic, Baiazit a Innoit cetatea pentru a face fata noilor atacuri pe care Mircea le-ar fi
putut intreprinde In condipi cu mult mai avantajoase de vreme ce voievodul Vlad pierduse definitiv stapinirea asupra Tarii Rominesti. Acesta este prin urmare momentul In care a fost alcatuita pisania de la Turnu, de vreme ce In 1399 stim cU certitudine cii Mircea era iardsi In posesia
cetatii. De aid el trimite o scrisoare regelui Sigismund Instiintindu-1 de pregatirile militare ale
lui Baiazit 3.
Textul inscriptiei de pe micul bloc de calcar, sapat In limba slava si nu In limba tura,
limba cuceritorilor, ne face sa credem ea' subasa mentionat pc piatri, al carui nume nu se mai
poate citi, era un slujbas din tabara localnicilor care preferasera legatura cu sultanul. Sint semnalate cazuri In care crestinii slat asezati subasi in unele districte otomane chiar pe vremea lui
Baiazit Ilderim 4. Tabdra filoturca era departe de a da acestei legaturi sensul unei supuneri totale
si umilitoare ; este caracteristic 1nsni textul inscriptiei de care ne ocupam, unde, dupa cum am
amintit, sultanul este numit simplu, numai cu titlul de tar" (WO diplomatica bulgareasca,
Impamintenit cu siguranta dupd 1393 dud cucerind taratul bulgar, i s-a recunoscut i calitatea
vechilor conducatori ai acestuia.
Folosirea numai a termenului de tar pentru desemnarea capeteniei otomane si nu a altor
Whirl pompoase, atribuite de obicei lui Baiazit de cancelaria musulmana, Intr un moment,
in care expansiunea turceascd impusese atlta respect si,tearna fata de cuceritori ar fi de neconceput
in cuprinsul teritoriilor ocupate de acestia daca n-am incerca sa explicam faptul prin prisma
unei 6olabordri a sultanului cu o tabara filoturca.
1 Chestiunea daca putea Vlad sa tolereze prezenta unei garnizoane unguresti la Turnu
ar fi de luat In seama. Vlad se considera vasal al regelui Poloniei, asa cum reiese din lucrarea
citata a lui P. P. Panaitescu, P. 260. Pe turd ii privea favorabil, dar Isi dddea totusi seama
de primejdia ce o reprezentau pentru anA i chiar pentru el. De aceea credem ca admiterea
existentei castelanilor maghiari la Turnu reprezenta unica posibilitate pentru Vlad de a opunc
cotropitorilor i planurilor lor de expansiune rezistenp, Intr-unul din principalele puncte de
acces In Tara Romlneasca. Nici boierimea nu era prea favorabild turcilor. Dovada a sentimentelor
ei este atitudinea pe care o adopta cind Baiazit devine atotputernic aici dupa lupta de la Nico-
pole. Fortele interne slut acelea care nu mai sprijind pe Vlad i acesta este InfrInt de Stibor
voievodul Transilvaniei. Aceastd interpretare a fost data de B. T. Cdmpina, care a pregOtit
un studiu special asupra problemei.
2 Leunclavius, Historiae musulmanae Turcorum, Frankfurt, 1591, col. 325.
3 Scrisoarea lui Mircea este amintitd intr-o alta scrisoare a lui Sigismund. din 13 martie
1399, al carei text e redat de V. Motogna, op. cit., p. 42.
4 P. Wittek, lazijioglu Ali on the Christian Turks of the Dobruja, In Bulletin of the School
www.dacoromanica.ro
363
Cu aceeasi simplitate apare titlul lui Baiazit si In alte mArturii. Asa, In registrele coloniei
Pera la 1392 Insemnarea unui particular vorbeste de imperator turcorum" 1 (notiune corespunzAtoare celei de tar") fArA ca prin aceasta sA se arate raporturi de dependent5.
.;
04"
.
I.
3",
4.0
11
n.4' 40.1
Fig. 1.
www.dacoromanica.ro
H. CHIRCA st C. BALAN
364
CogepwaHHe Hagrmcn crumerenbcTnyer o Typermom unanwlecTne, pacripocipamil:linemen Ha linnonon-Mnx no Hpemena Cprrana Hagepnma BaHanga. BllumaTe.naHatii
aHanHa HatlepTaium Hagrincx, Han 14 isCTOIHI4HOB TI0JIHTIMCRI4X C0611Tilit, Hmenuntx MecTo
OBIFICHEHHE PVICYHHOB
Pile. 1.
Une inscription slave, dcouverte a la citadelle de Turnu au cours des fouilles archologigues qui y ont ete entreprises en 1944 aujourd'hui a l'Institut d'Archologie, Muse des
Antiquits , a fait l'objet d'un nouvel examen dela part des auteurs. Les rsultats de cette
reconsideration ont fourni de plus amples donnes au sujet du point de guet situe au Nord du
Danube, au cours des dernieres alludes du XIVe sieele.
La teneur de cette inscription atteste la domination ottomane sur la region de Nicopoli,
au temps du sultan Ildrim Bajazet. Un examen minutieux de la graphie et de la formulation
de l'inscription, aussi bien que des sources historiques au sujet des vnements politiques, eontemporains de la penetration des Turcs au Nord du Danube, permettent de dater cette inscription des annes 1397-1398.
La maniere dont le,texte a et concu et exprime, les termes simples en lesquels le noin
du sultan (sous le regne duquel la citadelle avait et inauguree) y est evoque, plaident en faveur
de l'existence de rapports dpourvus de servilit entre la population de la Valachie et les envahisseurs turcs du pays.
www.dacoromanica.ro
CE[EIANA
DE
RI PAVA
Putine texte au intrigat mai mult pe cereetatori ca faimoasa criptograma din Psaltirea
cheiana. Mai ales finalul, care in mod vizibil cuprinde o data, a fost centrul atentiei tuturor
si a fost interpretat In toate chipurile, uneori In mod de-a dreptul ridied
In ultima vreme, s-a renuntat definitiv la descifrarea acestui text rebarbativ i astazi
datarea primei traduced rominesti se face numai prin conjecturi. De aceea, nu ma Indoiese ca
multi vor considera indrazneata Incercarea de descifrare ce fac acum.
Ala cum se prezinta astazi, criptograma este un amestec In care domina slovele chirilice,
4, 1
) si mai multe
printre care Insa distingem si elteva Mere cu aspect vag apusean
swine fanteziste
7.11s ,
f. 4 . .
).
In genere, In criptografia medievala sint folosite trei sisteme distincte de formare a alfabetelor secrete.
a.
Se folosesc slovele obisnuite, carora li se interverteste sensul. Aproape Intotdeauna
alfabetul se obtine printr-o formula simpla : inversare,r_inlocuire reciproca, substituirea prin
litera urmatoare etc.
Se adopta un alfabet strain, necunoscut celor din jur. Astfel protopsaltul Evstatie
b.
de la Putna, In Irmologhionul sau cu criptograme 2, foloseste la un moment dat alfabetul glagolitic. Montfaucon citeaza un cifru grecesc din secolul al XI-lea, ce utilizeaza scrierea runica 3.
Se- cunosc si criptograme scrise cu caractere ebraice 4.
Aceste sisteme nu se combina Intre ele. Cel putm, In epoca Psaltirii Scheiene, prin partile
noastre nu s-au folosit alfabete mixte. Acestea apar mai tirziu, In secolul al XVII-Iea, In criptogramete cu caracter politic. Aspectul heteroclit al criptogramei din Psaltirea 5cheiana este suspect. Pe
de alta parte, modul sovaitor In care Oa trasate elementele straine euprinse ne sugereaza ideea
www.dacoromanica.ro
R. PAVA
366
Se stie c manuscrisul (actual) al Psaltirii cheiene este o copie'de mina a doua,sau poate
chiar de-a treia mInd a traducerii originale. Se pare cd copistul care ne-a transmis Insemnarea
I
./
, ""
p0A 4ic rmi t ore 1 re Lib-iyit Atli.
ric2arattigt , inn rruhAs- t; ICA.
nkus ft s tiMara n girTAAr
e-'
,te
4'
A-011411AWHICAh."-
",
IT,
+ t4,-91;
IIS
77C. LC-MA
4f
FA 7 : -.--'"'"
d4 6 to
-... c%
.1 . .
1c111 tAlmcm
0 vm, g
.A%-471-'14.611-Tke
, 4-;necienl"E
laimoVCcfrArf_AcisWisic...ii;'ciro i
4;.'."'
L-7,71Aat.: tr
v
,
.-ri MO risi orb ti)CM0-1 tfils c id
,
gilrrostaprke4A a 11CiiicA es
4---'
'I
Wti+ICIIJIAticrlyrne19 nArg
*
i
liti
ICI
ritcf+tinle
1644 ri f 1 .
_
Fig.
1.
e--
At
cInd a ajuns cu transcrierea la acest fragment neInteles, cu istetimea si InvdtAtura lui, nu-s-a
invrednicit s desluseascd aceste rInduri tainice, dar constiinciozitatea lui de scrib cinstit nu
i-a IngAduit nici srt treacd peste tie. 15e aceea s-a apucat sd imite Insemnarea literd cu literd
Dar aceastil imitatie masinald nu s-a fdcut fail groeli. Uncle slove au fost confundate
cu altele asemantitoare, sau le-a interpretat fantezist. Trasilturi subtiate de iuteala scrierii
nu au fost vdzute. In schimb, alte arabescuri inutile, rezultate din thirea involuntard a penei pe
hIrtie au fost materializate grosolan. Au fost combinate semne distincte, creindu-se astfel
www.dacoromanica.ro
367
In plus, existd si unele-dovezi cd fila pe care a fost scris arhetipul criptogramei, In momentul
copierii, era destul de deterioratd, stearsd si murdAritd, ceea ce a facilitat strecurarea erorilor.
Iar dacd mai tirziu aceastd copie deformatd a mai fost recopiatA si de un altul care si-a
adaugat greselile proprii, Intelegem de ce insemnarea aceasta n-a putut fi descifratd pind acum.
0 analizA atentA ne IngAduic totusi sd reconstituim forma initiald a mai multor slove.
De pildid, a doua literd din criptogramA (repetat si in- rindul IV), cu aspectul ei de A,
desigur cd in original, era un H. Se poate vedea chiar in facsimilul reprodus de noi cd, in scrisul
lui obisnuit, copistul niciodatd nu construieste pe 4 astfel. La el, Intotdeauna bara descendentA
este oblicA, nu verticald, iar bucla incepe chiar din partea de sus a barei. Este evident cd el n-a
avut intentia sii facd o variantd a lui 4, ci a imitat doar cu stingdcie o altd Merl cu un grafism
ueobisnuit. Probabil cd la construirea lui H, autorul arhetipului tira putin pana pc hirtie, unind
) Chid apoi trasa In partea su) ce da liteperioard si linia oblica caracteristica, Implinea un fel de bucl Inchisd ( DI
cu o linie ascendentd find cele cloud bare verticale (
(4
rii o asemanare cu un 4.
Slova S din rindul Mill a fost la origind un C, &drilla copistul i-a alipit un accent, care se
giisea in rindul inferior, probabil deasupra literei W. Rindurile din insemnarea primitivd erau
desigur mai dese, ceea ce a Inlesnit acest ligament. In textele noastre vechi se mai gAsesc asemenea
A Oirreptiittrt glil/f)T651111
esVik Ail fri747 ttAt : .....
it ,
ci
Fig. 2
Este evident cd hieroglifa bizari
7-
din rindul al treilea. Copistul a trasat corect bara verticald, dar cu ochil mai
lc.
mult pe modelul de pe care copia, decit pe propria lui hiirtie, In loc sa alipeasca semicercul in
dreapta, 1-a asezat dedesubt.
Cele trei bare verticale din rindul Mtn reprezinta vizibil un Ill, cdruia copistul a uitat
sa-i adauge linia orizontald din partea inferioard.
Analiza graficd aratd ca I din rIndul al doilea si V. din al treilea la origine au fost identice.
In sfirsit, in momentul copierii, fila cu arhetipul criptogramei era probabil uzata In partea
dreaptil, prin Intoarcerea filelor, sau fusese tdiata Chid se legase cartea. Criptograma nefiind
aliniatil cu restul textului, ultimele litere din rindulII si III au fost mutilate. Fidel, dar MIA discerndmint, copistul ne-a transmis aceste jumAtati de litere, care la origina erau respectiv H 010,
In mod asemindtor, probabil cd si ii de la capdtul primului rind pe original a lost tot
un If, care pierzindu-si prin Mere bara din dreapta, a fost intregit de copist ca I.
Aceasta partiald restabilire a textului original va facilita mult descifrarea.
Litera w, care de multe ori apare In pozitie finald, evident cd este un 8; sau eventual %,
ori K. AdmitInd echivalenta W .-= 5, la Inceputul ultimului rind se citeste cuvIntul SESA,
cu un '5 cam deformat de copist, dar totusi caracteristic.
cu eel. doi
Amintesc faptul ea' in Psaltirea Scheland se foloseste de preferinta forma 2 eu, In locul celei
amplificate Dunine2eu.
www.dacoromanica.ro
R. PAVA
3q3
Aceast prima identificare ne dd o foarte utild indicatie asupra unei particularitdp a cifrului : Unele litere se menfin neschimbate. Lucrul acesta nu constituie o originalitate. Multe din
sistemele medievale de cifrare folosesc acest procedeu.
Astfel In Irmologhionul protopsaltului Evstatie, contemporan cu Psaltirea 5cheianti,
stilt folosite $i cloud sisteme de cifrare, In care multe litere 1Ii pdstreazil valoarea initial. Unul
din aceste alfabete, irnitat dupd un vechi cifru grecesc, pdstreazd neschimbate slovele : a,
H, 43,
111,
tip W, 11, K,
*, ta,
10,
AN
IF,
IE.
Intr-un alt sistem de cifrare al lui Evstatie, cunoscut in literature de specialitate sub
numele de cheie tarabericd 1, rmin neschimbate toate vocalele, respectiv tI, E, 1, H, 0, Wp
Sp oy, 4, , ta, to, precum i consonantele 3, IV, 9 i S.
Cu mult lnaintea Psaltirii Scheiene, copistii din mAndstirile Apusului foloseau un sistem
In care dimpotrivil se pdstrau consonantele, iar vocalele erau inlocuite cu litera ce urma In alfabet
(a=b,e=f,i=k,o=psiu=x) 2.
Deci pentru descifrarea criptogramei, trebuie s tinem seama de aceste elernente, care
pind acum au fost neglijate :
Criptograma a fost mutilatd de copi$tii care ne-au transmis textul.
a.
Cifrul original se compunea numai din stove chirilice, abaterile constatate fiind numai
b.
deformilri introduse de copi$U.
In alfabetul folosit multe slove stilt folosite neschimbate, CU valoarea lor initial!.
c.
Mi-ar fi imposibil s redau tot procesul descifrrii, cu toate meandrele rationamenteior,
cu toate fncercdrile si ezitrile, cu nesftr$itele renuntdri i reveniri. In faza finald am stabilit
urmdtorul alfbet :
ii I i<
cifiv
cc
Kr
a Ar
Fig. 3
Pentru a fi mai usor de urmarit descifrarea, am redat echivalentele chiar In forma In care
apar In criptograma actuald, desi la origind alfabetul se compunea numai din slovele obipuite.
Cu ajutorul acestei chei, primele cloud cuvinte se citesc 4dic4rpuiET. Probabil cd prezenta lui g se datoreazd unei greseli de transcriere, cuvintul corect Hind sfdr$it".
Impreund cu sinonimul sdu In cumplittl, sau in cumplire locutiunea in sf drsit se gdse$te
la Inceputul unui mare numr de cIntdri ale Psaltirii 5cheiene, slujind ca indicatie liturgica $i
ca separatie Intre psalmi.
In criptogramd, acest tn sleirsit urmeazit chiar dupd ultimul psalm, servind astfel ca o
Incheiere a psaltirii propriu-zise.
In continuare, distingem frA nici o dificultate cunoscuta formd abreviatil a lunii octom-
brie (
La,
= OhtlabrI).
www.dacoromanica.ro
.5
369
CuvIntul urmator se citeste moApS. Nu trebuie sA ne lAsam fuse lati de forma aproape
latinA a lui d, care ar presupune o IndepArtata influenta umanist putin probabila. In realitate,
In textele contemporane, A are foarte multe variante. Chiar In Psaltirea Scheiana slova aceasta
spare uneori cu grafii de-a dreptul surprinzAtoare, cum shit glagoliticele
cni
07
In privinta aceasta, Indraznesc sa emit o ipoteza, care dacA e justa, ar explica simplu cIteva
din anomaliile constatate in acest rind al criptogramei. E posibil ca Mrtia arhetipului In momenctul copierii, sa fi fost rupta de-a lungul unei Indoituri orizontale care tdia baza citorva Mere :
ii.rjgrafulttuf4p414
Fig. 4
In felul acesta, s-ar lamuri transformarea lui c In S, pierderea barei orizontale a lui W
suprirnarea partii inferioare a lui A. Bineinteles cl interpretarea aceasta ramine o simplA
ipotezd.
0 particularitate des Intlinita in Psaltirea Scheiana este epenteza unui I dupA vocala
tonica 1, pe care o constatam si In acest cuvint. E drept ca In textul psaltirii aceasta intercalare se produce numai cind I ce urmeaza este lnsotit de o vocala palatala, ceea ce nu e cazu
acum. Poate Insa ca regula era mai elastica declt s-a putut deduce din exemplele intlinite.
S-ar putea totusi sa avem de-a face cu o simpla metateza accidentala a literelor I l p,
astfel cit lectura justa a cuvintului sa fie izvoritoritl.
Talmacirea acestui pasaj am facut-o fitrit nici o idee preconceputa, calauzindu-ma
numai dupa marunte rationamente de descifrare. Abia in urma mi-am dat seama cit Medru
este numele popular al Sfintului Dumitru, care are si epitetul izvorttorul de mir". Numele de
Medru izuoritoriu", care se formase aproape automat si urma dupa Octombrie, luna in care
cade aceasta sarbatoare, nu putea fi o coincidenta IntimplAtoare. Am avut deci confirmarea
ca lucrez pe o temelie sanatoasA.
In fragmentul urmator, copistul a legat Intre ei doi C, probabil foarte apropiati In manuscrisul primitiv i i-a redat sub forma unui Ws fiind desigur influentat de w -ul cc se gasea chiar
latin de la
deasupra lui, In rindul superior. Daca admitem ca forma aproximativa de
capatul rindulul este un H estropiat de o rupturA a arhetipului, fragmentul Intreg se citeste
<4tiTpS> ice CMIpHT%
nesigur este In realitate ZK, putem citi In continuare
In continuare, daca acel
41KATHPS. Avatir, sau mai corect Avakir, este un nume calugaresc obisnuit, pe care II &inn
O. 2926
www.dacoromanica.ro
370
R. PAVA
si In pomelnicul de la Bistrita. Avatiru cu t" ar putea fi o forma dialectald, desi e mai probabil
ca litera K sd fi avut o grafie care aducea la InfAtisare cu
76, ceea ce a facilitat
confuzia.
La capAtul rindolui IV se gdseste fr Indoiald o literd mutilatd, care dupd cele cloud
accente grave de deasupra ei este cu sigurantd o vocald, In spetA un to, care si-a pierdut pe 0.
4117'1110.
UrmeazA In rIndul de jos lectura gf84, pe care am filcut-o Inch de la Inceput. Acolada,
care de obicei este asezatfi In acest cuvint deasupra lui S a fost contopitd de copist cu litera,
rezultind un semn bizar, care Insd mai real destul de plastic aspectul slovei.
Nu este exclus ca aceste ultime cloud cuvinte sd fi fost legate prin verbul e, care a dispArut si el prin ruptura hIrtiei. Deci fragmentul probabil se citea Intdiu e zeal. Cum se vede,
avem de-a face cu un naiv i extrem de concis echivalent al unor expresii de laudd ca : Inraltu
spre toate Domnul I sau Domnul e tmpdratu I pe care le putem citi pe fiecare MA a psaltirii.
4,,04,91,7-5111671mac4F-tot-t.
7.61-9.Piaso4,QM:pf
7gTc.,-SL-076er 4.evart-.
Probabil cd Intr-o copie anterioard, k si-a pierdut Intli bara orizontalS, iar copistul
urmAtor a desAvIrsit transformarea thud literei forma unui
4:1
ef.ji scpcew
74.41,
inv
d'bet Kqw.epplz
se Cvii-nvt'Ac tv St k
: -fFig. 6 tncercare de reconstituire a arhetipului criptogramei.
E posibil ca lnsemnarea sd fi fost facutA In partea inferioard a paginii, acolo unde hIrtia
se uzeazA mai repede i literele erau poate pe jumdtate sterse.
Cele trei semne finale alcAtuiesc incontestabil un numdr, o data. Cifra miilor, initial 3
a fost confundatd de copist cu s, cu care seamAnd. Confuzia a fost Inlesnitd de prezenta altui s,
www.dacoromanica.ro
371
Se naste intrebarea logica, eine a Mut aceasta Insemnare? Personal, un timp am fost
inclinat sa cred ca rIndurile acestea au fost scrise de un obscur calugaras, fang nici un amestec
cu psaltirea, dar care, dupa un stravechi obicei Inca viu $ i in vremea noastri, a folosit
un spatiu alb al cart!! ca sti se recomande viitorimii.
Totusi exclarnatia in sfirsit !" cu care Incepe Insemnarea indica net, daca nu chiar pe
autorul traducerii, cel pupil pe un copist, care cu un oftat de usurare,
vazut munca ispravita la sorocul fixat, in ziva de praznic a sfintului martir Dimitrie, izvoritorul de mir.
Pozitia Insernnarii imediat dupa ultimul psalm al lui David, ar fi o indicatie ca la acea
data cartea se termina ad i ca deci celelalte clntari i Simbolul Atanasian ce urmeaza In manuscrisul actual, au fost adaugate In urma, dupa alte traduceri. Nu este exclus ca o analiza filologica
competenta sa gaseasca chiar deosebiri de limba intre psalmii propriu-zisi i aceste completari
ulterioare.
Din descifrare se evidentiaza faptul ca majoritatea slovelor Isi pastreaza valoarea nomi-
nala. La drept vorbind, In text nu gasim decit patru litere cu adevarat sens criptografic :
te = T, w
8, ic = i I = K. Daca admitem ca aceste litere se cifrau reciproc, asa cum
se obisnuia la cele mai multe alfabete din vremea aceea, numarul lor se dubleaza :
}K WKST 8
K
i alte litere care nu au aparut In textul acesta
. Putem sa presupunem ca
T 8 1% K )1(
1147 K 8
erau de asemenea intervertite. Dar chiar astfel, cifrul ramlne extrem de rudimentar. Indeosebi,
nedumereste absenta unei formule de cifrare, a unei simetrii, a unui mecanism, care nu lipseste
din nici un sistem de scriere secreta din aceasta epoca.
Se poate ca literele ce se schirnbau sa fi fost cuprinse Intr-un cuvint, un numet o data
o formula mistica, sau un nurnar magic, care constituia cheia alfabetului. Chiar daca a existat,
nu am izbutit sa identific o asemenca formula.
Aceasta saricie de elemente criptografice m-a facut la un moment dat sa cred ca intreaga
Insemnare nici n-a fost cifrata, fiind pur simplu un text In limbaj clar, deformata prin copieri
repetate pina ce a capatat aspectul de criptograma. In sensul acesta Imi parea plauzibila metamorfozarea grafica a lui 'kilo K si a lui g In Is, iar fortind asimilarea admitearn chiar transformarea lui T In 7.1c . Mai riminea !Asa echivalenta 8 = w, imposibil de sehimbat grafic, aa
1
www.dacoromanica.ro
R. PAVA
372
Dupd cele mai multe probabilitAti, insemnarea apartine unui copist. In cazul acesta,
data traduceril este anterioard acestui an, confirmindu-se astfel presupunerea lui I. Bianu,
care o situeazd in anii 1482-1485 1 Dacd e necesar sd admitem cd aceasta tdImdcire nu s-a putut
face decit in urma unui exemplu venit dinafard, atunci se impune ipoteza lui N. Iorga, care
a sustinut c traducerea cartilor sfinte s-a fAcut sub influenta propagandei husite.
S-a demonstrat insd cd la sfirlitul veacului al XV-lea husitismul fusese cu totul desfiintat
In Transilvania, in timp ce traditionalismul ortodox mai era indeajuns de puternic pentru a
impiedica inovatiile.
libertati necanonice. Numrul redus de traduceri cunoscute, printre care nu gdsim nici Tetravanghelul, carte de bazd, s-ar putea explica foarte logic prin prigoana la care au fost supuse Inca
de la inceput aceste talmilciri din partea oficialitii ecleziastice.
Dar indiferent de imprejurdri, care pot fi interpretate de oricine, dupd preferintz i imaginatle, in locul unor elastice i controversate presupuneri, de data aceasta apare o data concreta,
care nu purcede dintr-o teorie personald, ci este rezultatul unei analize tehnice strdine de orice
idee preconceputd.
en ralit qu'une deformation de l'criture, ceuvre d'un copiste. La lecture du texte denote
que cette copie remonte A l'anne 1514 (7023).
1
www.dacoromanica.ro
N. STOIGESCU
Este Indeobste cunoscut faptul cd In secolul al XVII-lea relatiile dintre trile romine si
popoarele de pe teritoriul U.R.S.S. shit In continua dezvoltare, pe tdrlm economic, politic si
cultural. Mesteri rusi tipografi slat trimisi de Petru Movild In tarile noastre 1 ; zugravi rusi
picteazd biserica Trei Ierarhi din Iasi 2 ; tot ad, la 1ai, exista, bleep Ind de pe la 1645, o ulita
ruseascd, locuitd de negustori si mestesugari 3 etc.
Citeva documente din secolul al XVII-lea ne fac cunoscutA activitatea rnai modestd a
altor lucrAtori rusi In tdrile noastre. Este vorba de sase documente dintre <1644> si 1677, In
care sInt mentionati lucrAtori rusi Intr-un document li se spune i mesteri care sapd helestaie
iazuri pentru mori.
Documentele amintite din care reproducem In anexd pArtfle cc se referd la lucriltorii
rusi
cuprind : doud socoteli de cheltuielile fArnite pentru construirea unor helestaie si iazuri
la BAjesti si Pitesti-Mov, lucrate de rusi (doc. nr. II si IV), o invoiald fAcutil de acesti lucrAtori
rusi pentru construirea unui iaz la FrAsinet pe Mostiste (doc. nr. VI), o Intdrire domneascd pentru
<loud helestaie lucrate de rust la Pitesti-Ilfov (doc. nr. III), iar alte cloud se referd la cercetdrile
fdcute sau care trebuiau sd se facd cu privire la neintelegerile ivite Intre proprietarii unor iazuri,
la Serbanesti pe Bogdana i Biljesti (doc. nr. I si V).
se tocmeste cu spdtarul Mihail Gantacuzino sd-i facd o biseric la StlIpu (Buzdu), urmlnd sd
primeasca pentru munca sa : 35 lei si 10 bani, 10 obroace de grit' si 5 de mei, 20 ocale de peste
si 20 de brinzd si 10 vedre de vin. Lemnul necesar pentru lucru trebuia sd-i fie furnizat de
10 toporasi" ai boierului (Acad. R.P.R., CXXVII/86, copie la Institutul de istorie al Acad.
R.P.R. din Bucuresti). Toate documentele nepublicate, ale cdror cote se indicd In note, se gdsesc
in copic In arhiva numitului institut.
3 Doc. din 1645 martie 22 (Acad. R.P.R., CLXVIII/2). Ulita este apoi foarte des mentionatd : la 1652 apr. 14 (Arh. St. Bac., m-rea Barnousclzi, 11/3), 1660 nov. 2 (Ibidem, m-rea
Cetaluia, XV I/5), 1664 ian. 2 (Ibidem, XI/17) etc.
www.dacoromanica.ro
374
N. STOICESCU
Dupa cum rezult din aceste documente, lucratorii rusi shit IntIlniti In locuri si la date
diferite, In Moldova (la Serbanesti, pe apa Bogdanei) i In Tara Romineasca (In Ilfov i Ialomita).
Unul dintre ei, Vasile, este angajat pe un an, la 1652, cu slmbrie", s pazeasc5 un helesteu la
Pitestl, pc Valea Pasarii (doe. nr. IV).
Dup nume (Ivan, Barba, Ungurul, Iona sco, lonase, lanco, Tnase, Vasile, Roman
etc.), acesti constructor/ 414 iazuri nu par a fi toti rusi. E posibil ca printre ei s se gaseasca si
vecini din Moldova, fugiti peste Nistru i reintorsi in sloboziile Orli ca rusi.
Existenta rusilor In sloboziile moldovene i muntene In secolul al XVII-lea ne e confirmat
de documentele vremii. Astfel, In aprilie 1619, domnul Moldovei, Gaspar Gratiani, scuteste de
dad satul Scumpia din jud. Iasi, al lui Ienachi postelnic, Intemeiat de acesta cu oameni rusneaci,
din Tara Leseasca si din acele margini" ; satul urma sa plateasca 100 taleri pe an. La 1 iulie
1645, Vasile Lupu scuteste de dari pe rusii" : Ioancea Larion, Graciun, Simion, Andrei, Gligorie,
Gavrilcea i Vasile, veniti din Tara Leseasca 1i asezati In slobozia Calinesti, a lui Tautu spatar 2.
In Tara Romtneasca shit de asemenea intllniti la 23 octombrie 1628, clnd Alexandru Ilias (IA
scutire satului Cetatele din jud. Ialomita, unde Enachi mare postelnic adusese moldoveni Ii
morili sf. manastiri iale nu pot macina ca n-au apa". Domnul trimite o sluga domneasca cu
mesteri si megiasi care, daca vor constata ca apa a fost abatuta de pe matca veche pre gide",
sa taie zagazurile celor doi (Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. IV, p. 351).
La 1666 octombrie 12, Gheorghe pitarul din Cindesti, care avea mosie la Maciucesti-Rm.
Sarat, vrInd sa-si faca moara i neavInd loc pe hotarul sail a da apa la moara", se roaga de
Draghici Cantacuzino spatarul sa-1 lase sa-si aduca apa, trecind peste mosia sa ; acesta se invoieste, iar Gheorghe pitarul taie o bucata de loc dupre mosiia dumisale, de i-am deschis ghlt,
de am pus al-A la moara mea" (Acad. R.P.R., ms. 2593, f. 107).
www.dacoromanica.ro
375
Pentru construirea iazurilor se sdpa o cantitate Insemnatd de pamint (In doc. nr. I se
spune ca s-a lucrat sapte saptdmtni i cd au ezet den pajeste") 1.
Apa care mina rotile morilor construite pe iazuri era strinsd In fate unor stvilare. Cele
sase documente ne dau stiri i cu privire la construirea acestor zagazuri ; ele se fdceau din pari
bdtutl In pamint (300 pari, In doc. nr. II), Intre care se puneau paie i pamlnt (140 care de paie
la zdgazul din doc. nr. I I) 3
Rotile minate de apa erau injungate" la pietrele de moara (doc. nr. IV) 3.
In helestaiele construite se punea peste adus de la balta (doc. nr. IV) 4.
In afara de construirea helestaielor, iazurilor i stavilarelor, constructorii rusi fticeau
5i lucrilri de reparatie i intretinere a acestora (doc. nr. IV).
Alaturi de acesti constructori de iazuri, care munceau cu plata, lucrau i ruminii proprietarului care faceau claca : aduceau paie, lemne etc. (doe. nr. II si IV) 5.
Cu privire la calitatea e mesteri" ce se da acestor constructori de iazuri In documentul
nr. I, probabil ca ea li se atribuie pentru faptul ca nu executau numai luerari simple de sapare
care puteau fi facute si de rumlnii proprietarului respectiv ci pentru cumpanirea apelor,
construirea zgazurilor, asezarea rotilor si a morii etc. 6. De altfel, mesterii de mori apar de obicei
In documentele vremii pomeniti doar cu numele simplu de mesteri7.
Cit priveste modul de plata al acestor lueratori, documentele ne arata cd erau platiti
cu bani i alimente. Sapatura se platea cu stinjenul (doi taleri de stinjen in doe. nr. VI). In
1 Cu mai bine de 70 de ani Inainte de data acestui document, la 1573 decernbrie
egumenul mandstirii Bistrita, facind socoteala cheltuielilor prilejuite desdparea iazului de moard
cle la Babeni, arata cal-a fdcut cu multd trud<d> si osteneala g am plata tot cu stinjinul, de au
sdpat prin tree ( I), de In apa Bistritei, de unde se incepe iazul" (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI,
2 Cam In acelasi fel erau construite i stdvilarele din regiunea Rlmnic, In dosul cdrora se
stringea praful de aur (Paul de Alep, op. cit., p. 168-169) .
Alteori, zdgazurile se construiau din pari, nuiele lmpletite si din maracini. Astfel, la 1698
martie 30, se repara un helesteu la Boldorogesti cu pari 4 cu nuiake> cu brazdi cu pai, pri cum
sa drig hilistiil<e>" (Arh. St. Buc., m-rea Plumbuita, XII/21), iar la 1677 iunie 13, Duca vodd
porunceste sdtenilor din Ciulnita sd nu mai strice zdgazurile morilor In-Hi Slobozia lui Ianache ;
se plinsese egumenul cd luau nuielile i maracinii de la zdgazul morilor mandstiri <i>" de le bagau
in foc i stricau zagazul (Arh. St. Buc., ms. 314, f. 118-118 v).
3 Vezi si descrierea morii de la Dobreni care avea sase roti si vase pietre de moard (Paul
de Alep, op. cit., p. 209).
4 Pentru numdrul mare de iazuri Ii helestale cu peste din Tara Romineased cf. Anton
Maria del Chiaro, Revolufiile Valahiei, trad. S. Cris Cristian, Iasi, 1929, p. 7, unde se spune :
Nu e domeniu boieresc care sd nu-si aibd helesteul sdu" ; aceeasi situatie era si in Moldova,
Inch din sec. al XV-lea (cf. V. Neamtu, Exploatarea pestelui tn Moldova In sec. al XV-lea, In
Studii si cercetdri stiintifice, Iasi, S. III (It. sociale), VI (1955), nr. 1-2, p. 31-33).
5 Lucrul la mori si zagazuri era printre obligatiile de seamd ale ruminilor. La 1671 noiembrie 18, Antonie vodti porunceste ruminilor din Dichiseni, sat al rn-rii Sf. Troitd, sd va sculati
cu cardle voastre si cu topoare, cu bucate, si sa veniti aici la manastire sa lucrati la morile manastirii O. la ztigazuri" (Arh. St. Buc., rn-rea Radu vothl, X/15) iar la 1697 mai 22, C-tin Brincoveanu porunceste satenilor din Slobozia lui Ianache : sa va sculati en totii, cu toate cardle ce
yeti avea, sa mergeti sa cdrati pddure sa faceti zdgazul, sa bateti parii ce vor trebui" (Arh. St.
Buc., ms. 314, f. 119).
6 Faptul cd la sdparea iaztirilor trebuia o oarecare pricepere, ce ciddea probabil dreptul
celor ce o fticeau sd se numeascd mesteri, ne este confirmat de un pasaj din Pravilniceasca condicd,
apdrutd In 1780, unde se spune cd cei ce vor vrea sa facd mori din pajiste, sa aleagd mesteri
iscusiti si cu pricepere, ca sa stie sd curnpaneascd apele bine, pentru ca sd nu sa Intimple sd se
strice mosiile vecinesti cu Indltarea apei sau sa se zaticne,ascd motile cele mai din sus" (ed.
1957, p. 150).
7 Cf. si M. Turbatu, Rolul mestesugarilor de la sate In dezvoltarea productiei de mdrluri In
prima jumdlate a secolutui al XV II-lea In Tara Romtneascd, in Sludii, 1955, nr. 3, p. 58.
www.dacoromanica.ro
N. STOICESCU
376
afarA de bani, se dadeau acestor mesteri i alimentele necesare traiului pe timpul lucrului (Mud,
came, ulei, yin etc.), uneori piele pentru opinci (doc. nr. I).
Gonditille de plata si de muncA se stabileau printr-o invoiald un fel de contract Intre
proprietarul locului i cei care urmau s execute lucrarea (doc. nr. VI). In aceastA invoiala sementionau pretul stinjenului de sapatura, dimensiunile iazului, cantitatile de alimente i timpul)
cind vor fi livrate acestea. Pentru garantarea reusitei lucrarii, intrau chezasi conducatorii echipei
de lucrAtori angajatA la efectuarea ei. Uneori, acestor conducatori ai cetei de lucratori li se spune,
dupa obiceiul timpului, vatafi (in doc. nr. II, Tanasie rusul vatah).
ANEXE 1
<1644>
Bejan Gheuca i Efrem, vornicei de Birlad, arata ca au venit la ei niste rAzesi din Vestetesti care au adus note rusi ce le-au ezitu un halesteu la sat la SerbAnesti, pre apa Bogdanii
rusi e mesterei anume : Ivan se Barba se Ungurul e aItu Ivan se Ionasco e Ionase Ianco".
S-au tocmit cu : 60 zloti, 70 merte de pline, peste, brinza, unt, doua poloboace de braha",
came a cloud vaci, un mascur, o piele de vacd pentru opinci, doua care cu opt boi (pentru lucru)..
Au lucrat sapte sAptAmini ; nu au lost mai denainte halAsteu, ce au ezet den pajeste".
Acad. R.P.R., CXCIX/22,
morn.
II
1646 aprilie 29
+ SA sa stie ci am cheltuit eu Stoica aprod din Baj<e>stii la hSletieu, eu i ci am datu.
banii i plinea i carnea :
Dat-am la rusei cei din intliu, cindu 1-am tocmit, dat-am bani gata talere 6, fac ug<hi> 4 ;
si Mina peste 2 i fumtate piatra cite ug<hi> 2, fac galben<i> ug<hi> 5.
Si am.datula trii sute di parii cu adusul din [in] padure f cu ba<tu>tul lu Dobrel i Radul
vornic f i fiul lui i Radul Dica si fratele lui Tatul ; tinutu-m-au parul ate ban<i> 5, fac band>
ug<hi> 7 fumeitate.
and am batut parii, dat-am la aldamas yin o vadra i fume:dale, fac ban<i> 60.
Iar sa sa stie aI doilea rusAi car<e> driesa halesteul : lu Tanasiia rus<ul> vatah dat-am.
banii gata ug<hi> 1 jumdtate; i faina 2 obroci, fac band> 100 ; si came gras<A> oc<a> 8, oca<ua >cite 12 band>, fac ban<i> 96.
Si cindu 1-am intocmit pre Tanasiia rusul, dat-am la adalmas vin 1 vadra, band> 40.
$i dat-am lu Marco rusul care au diresu hillestiu a tri<a> oarh, la cap, band> 80, Mina
obroci 3, fac ban<i> 150 ; i came gras<d> oc<a> 5 si brinza oc<a> 3, fac ban<i> 80.
Socotit-am peste tot ce am cheltuit, fac galbeni ug<hi> 21, costande 5, band> 4.
+ Si iar am facut eu, Stoian aprod, cu Draguest<i> dorobantii clac<A> si am dus o data
la halest<eu> cara di paie, 140 cara.
<Urmeaza sumele date de copartasi>.
Arh. St. Buc., mitrop. Tarii Rom., XVI/2, orig. rom.
Si
III
1651 octombrie 30
Matei voievod confirma lui Stoica logofiltul doud helestaie la Pitesti-Ilfov, unul pe Pasarea,
altul pe Pasaruica ; se spune ca acesta au dat rusilor atita bani i bucate pinA au facut amin1 Am folosit copiile documentelor respective, aflate in Inst. de istorie al Academiei R.P.Rdin Buc.
www.dacoromanica.ro
377
IV
1652 iulie 10
SA se stie cheltuiala ce au fAcut Stoica la helesteul ce au fAcut pre mosia lui din Pitesti.
fi de mincare griu piatra 1 ughi si mei piatra 1 ughi si de dulce ughi jumdtate, fac ughi 2
jurndlate.
ughi 4, costande 5.
Dat-am rusilor eft au lucrat la halesteu de cite ori mergeam la ei si de cite ori veneau
ei la mine, la Tirgoviste, sA le fie de bdut, ughi 2.
Dat-am and au facut clacA de au biltut pari la halesteu Mtn, pin! 100, ughi jumdtate 0
1 jung gonitori, ughi 1 jurtuitate 0 yin vedre 17, pe bani 45, fac bani 765, fac ughi 5, costande 6.
Dat-am iar la a doua clack chid am Mut pari la halesteu, OM 100 si 1 rimAtor, bani
200 si olovinA vedre 12, pe bani 14, fac bani 168, fac ughi 2, costande 7.
Dat-am iar la a treia cIaca la pari pin! 100, bani 100, olovinA vedre 12, bani 168, si berbec
1, bani 140, fac ughi 2, 1 cost<anda>.
Bagat-am peste la acest halesteu, care s-au adus de la balta ; cumparAtoarea pestelui IL
Aceasta cheltuiala facut-o-au Stoica logofatul, MrS clad si ISM munca lui, ce au facut
cu oamenii lui i cu dobitocul lui.
<UrmeazA imparlirea sumei cheltuite intre Stoica i Dumitru logofat si semnaturile
martorilor>.
Arh. St. Buc., Copii particulare, vol. III, f. 6 (dep. Elie Radu).
1671 iulie 11
Antonia vodA din Popesti porunceste lui Ghiorma din Botenl si lui MAinea cApitan sA
cerceteze pricina unui helesteu cu moara la BAjesti eine ce au cheltuit la rus<i>, la gunoiu, la
padure si la toate lucrurile morii si a zagazului" <este vorba de helesteul din doe. nr. II>.
Arh. St. Buc., mitrop. rdrii Rom., XVIp, orig. rom.
www.dacoromanica.ro
N. STOICESCU
378
VI
1677 martie 15
AdecA noi rus<ii>, anum<e> : Roman si Ion si Costea fi Danil si Vasilie fi Cozma i cu
alpi, dat-am zapisul nostru ca s<A> hie de bun<A> credintA la mina dumnealui paan Hriziii mare
vistiiar, cum sd s<A> stie c ne-am tocmit cu dumnealui, de a noastril bun<A> voe, ea s<A> facemi
dumnealui un helesteu intre apa Mostistei, la Frsinit. Si-am tocmit cu dumnealui st5njinul
cAte t<a>l<ere> 2 ; Insa iazul sA hie la pam5ntu de gros st5njini 8 si naltu s5 hie de stiinjini 4
iar deasupra sA hie lat de stAnjini 3 iumdtate.
Si
Mined> ob<roace> 1 si mJai ob<roace> jurndtate, 11'10 la oamini 20. Si s ne mai de<a> dumnealu,
rAmAtori 15 si peste cant<are> 10 si sare oc<a> 100 si brinzA oc<a> 250, InsA la \lark si yin vedre
50, InsA sA ni-1 de<a> dumnealui la toamnA, la vreme culesului.
Deci noi incati sA avem a fad dumnealui lucru bun si timeinic, ca s<5.> plac<A> dumnealui
AaJnieb pycemie pai5olme, 6parnuneca mamma:tam aa naav menallaymue Haaaam. 14anaraeTca aapaTue Texmma amianbmaana Tataix xaaaaoa FI BocTpothat munang. B npmo7Ren1414 yaaamaamTcH Aoicymeam, nacaionmecn ape6Lmaima pyccaux pa6otiax B pyidamCallX mimaecTaax.
temps quelques indications sommaires sur la technique de la construction des abees et des
moulins. Une annexe renferme les documents attestant la presence de ces ouvriers russes dans les
Principautes roumaines.
www.dacoromanica.ro
C. SERBAN
Acura 12 ani a fost publicata o culegere de Insemnri, scrisori, memorii i jurnale ale
caltorilor rusi care au trecut prin 'raffle Rom line, Incepind din secolul al XV-lea phi In secolul
al XX-lea 1. Cele 37 de mentiuni, lnsotite de amanuntite note bibliografice, au Imbog5lit astfel
fondul izvoarelor externe care stau la Indemina istoricilor in cercetarea trecutului poporului
romIn.
Prin aceastil culegere nu s-a epuizat 1110 Intregul fond al arhivelor si al publicatiilor de unde
au lost extrase asemenea materiale. Lista caliitorilor rusi prin Tari le Romine trebuie completat5
cu noi materiale obtinute prin stradania i perseverenta cercetiltorilor2.
In rindurile care urmeaza vom prezenta continutul unui memoriu cu privire la Tara
Romlneasca alciituit de unul din cAlritorii rusi care ne-a vizitat tam, la sfIrsitul secolului al
XVIII-lea.
Memoriul se intituleazfi Despre stereo Tarit Rominesti in perioada stdpintrii turcesti3. Datele
pe care le ofera acest material sInt In cea mai mare parte de natura economics i geografica.
El contine i uncle informatii privitoare la relatiile romlno-turce i romlno-ruse din acea perioada .
Despre venitul Tara Romtnesti se arata ca el se ridica la 2 250 000 lei noi, sum care
provenea In parte de pc urma exploatarii sArii si a taxelor puse pe oi, stupi de albine, porci,
vinuri etc. (toate acestea aduceau un venit de 600 000 lei noi) ; restul sumei se Incaseaz5 de la
iirani, nu numai f5rA discernamInt i rInduial, ci Inca prin constrIngere i obicia" 4.
Cit priveste cheltuielile Tarii Rominesti, ele se fac In mare masur In folosul turcilor.
Astfel, din Intregul venit monetar al Ora, o bund parte era destinata haraciului5si peschesuri1or5.
3 Acad. R.P.R., ms. 5244, f. 268-287, fond. Gr. Tocilescu ; In textul redactat In 1. rusa
Tara Romtneascd" este mentionata sub titlul Principatul Valahiei".
4 Ms. 5244, f. 268.
5 Vezi M. Berza, Haraciul Moldovei si Tdrii Rominesti in sec. XV Xl X, In Studit
si materiale de istorie medie, voL II, 1957, P. 7-47.
6 Vezi M. Berza, Varialiile exploaldrit Tdrii Romtnesti de cdtre Poarta otomand
I n sec. XV I XVIII, In Studii, 1958, nr. 2$ P. 59-71-
www.dacoromanica.ro
C. SERBAN
380
In afarA de acestea, Tara RomtaeascA avea obligatia sA vindA turcilor, la preturi mai scilzute
o mare parte din produsele sale naturale in special vite i cereale. IatA ce scrie autorul
LivrArile anuale de cereale slat de 35 mil chile 1 de grlu, fiecare sac In greutate de 720 funti 2,
cu plata efectuatd dura pretul stabilit de care turci. Pe MO acestea, in fiecare an vine vechilul
lui casap-basa adicd supraveghetorul principal al mAcelarilor
care, In Intelegere cu stdpinii
de acolo (adicA din Tara RomlneascA C. .5.), cumpArA, la un fact ceva mai scaut, pinA la
50 000 de oi i le mina la Constantinopol" 3.
In afarA de obligatia de a achita haraciul, pochesurile i livrarile obligatorii de cereale
si vite, staptnirea turceascA se fAcea simptA si In limitarea tot mai mult a autonomiel Trii
Rominesti. Populatia localA era adesea supusA la samavolnicii i jafuri, iar domnitorii erau
schimbati tot mai des. De asemenea, era interzisA tinerea unei armate nationale. Fatd de cei
20 000 de ostasi (eft erau la Inceputul secolului al XVIII-lea C. 5.), se aratA in memoriu,
astai <tara> abia poate intretine 6 000 oameni i aceasta nu pentru apArare ci numai pentru
nevoile taril i pentru functia de curieri " 4. Tot aici se amintote si de cei 1 500 panduri care
slujeau numai In Oltenia.
Autorul memoriului vede imbunAtairea situatiei Torii Rominesti numai cu ajutorul
Ftusiei. El aratA cA sub protectia acesteia se va sfirsi cu bejenia tAranilor, va fi restabilitA buna
orinduiald, linistea i siguranta generalA", se va reinfiinta armata nationala de 20 000 de oaineni,
vor spori veniturile statului si se va dezvolta comertul 5.
0 altA parte a memoriului contine o prezentare
din punct de vedere geografic si economic
a celor 17 judete ale Tali Romlnesti. Pentru fiecare jude t. se indica limitele, Intinderea
tlrgurile i produsele naturale specifice. Intii slut prezentate judetele de la DunAre.
In judetul Rtmnic se cultivA cereale (la sud), vii i zarzavaturi (la nord) ; el include si
raiaua Brandi care are o Intindere de sase ceasuri latime" i 12 ceasurl lungime" ; thgurile
sale sint Focsani i Rimnic.
Pentru judetul Ialoniifa, pe intinsul ses de la Dunare, este caracteristicA cultivarea exclusivA a cerealelor, cu care se face In mare parte negot ; aici se afla tirgul Urlati.
In judetul nfov, unde se afla capitala thiril, crawl Bucuresti, shit mentionate Intinsele
pAduri unde se exploateaza lemnul pentru constructia corAbillor si a clAdirilor.
Aceeasi caracteristica o are si judetul Wasca, uncle oamenii se ocupl mai ales cu negolit1
de lemn pentru constructii ; In regiunea Giurgiu slat mune grAdini, iar raiaua are o Intindere de
cloud ceasuri laime" i ase ceasuri lungime".
Judetul Teteorman are In partea de nord o regiune de picture, tar la sud o eimpie joasil,
unde se cultivA zarzavaturi ; aici se afla tirgul Rosii-de-Vede i Zimnicea.
Judetul Olt este mai mult ses, se cultivA cereale ; aid se MIA raiaua Turnu, mai mica,
dectt raiaua Giurgiu e.
Se trece apoi la judetele vecine cu Transilvania.
Despre judetul Buzdu se arata cA o treime este regiune muntoasA, iar restul de douA treilni
regiune de cImpie ; aici sInt multe livezi i vii, tirgul BuzAu i episcopia cu acelasi nume.
o
=---
1,272 kg.
al XVIII-lea scrisd ln limba turcd privind Tara Romtneascd, In Revista Arhivelor, Seria nouri,
1958, 2, p. 248-260.
4 Desigur ca autorul a inclus In aceast'A cifrA de 6 000 si pe toti functionarii administrativi (zapcii, vatafii, ispravnicii, vechilii, ceausii etc.).
5 Ms. 5244, p. 272.
0 Ibidem, p. 274.
www.dacoromanica.ro
'3
381
In schimb, judetul Saac este format din doua treimi regiune muntoasa i o treime ses.
3 Ibidem, f. 281-283.
4 Didem, f. 284.
www.dacoromanica.ro
C. SERBAN
382
In incheiere, se arata care sint produsele subsolului si se vorbeste de dezvoltarea productiei manufacturiere.
Despre sare se aratd ca anual se extrage o cantitate de 17 milioane ocale 1 Din aceasta
cantitate, 4-5 milioane ocale se vInd pe piata internd (cu cIte o copeica ocaua) iar restul In
Turcia (la un pret mai mare). Arendarea acestor ocne se face anual de negustori, tot asa cum se
arendeazd g incasarile vamale. Vamile gut arendate cu 90 000 lei, iar ocnele de sare cu 14 000
tel anual.
Exploatarea aurului se face din rfurile Argo, Olt si Topolog, In slaba msura2.
CIt priveste Intreprinderile manufacturiere, care functIoneaza, acestea stint manufactura
de postav gros (cu 3-4 ani mai Inainte functionase g o manufactura de postav subtire), manufactura de sticI i manufactura de Wile.
Se mentioneaza ca exista in tail : silitra, ape termale g un fel de larba din a carei cenuse
se face o vopsea pentru postav, folosita mult In Austria si Turcia 3.
In acest memoriu nu este indicata nici data g nici numele autorului. Dupd continut
tnsa, el a fost Intocmit desigur spre sfIrsitul secolului al XVIII-lea, In vremea rdzboaielor rusoturce. Iat cene face s credem aceasta :
a) Se afirma Intli cS armata rusa n-a trecut In Oltenia g aceasta s-a intimplat numai In
timpul celor doua razboaie ruso-turce din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Prima
oara armata rusa a trecut Oltul in 1807, In vremea razboiului ruso-turc din 1806-1812.
b) Se afirma apoi ca In armata rusa exista unitati de voluntari localnici ; asemenea unitati
au aparut In Tara Romineasca pentru prima data in 1769 g au continuat sa reapara si In rdzboa-
Tot In legtura cu datarea acestui memoriu, tinem sa adaugam ca, In manuscrisul 5244
de la Academia R.P.R., se mai and i un altul privitor la Moldova. in lucrarea Cdldtori rust in
Moldova si Muntenia, amintita mai sus, memoriul des-pre Moldova a fost prezentat, dupa o alta
copie prescurtata, ca apartinind probabil unui negustor rus" din 1739. In lucrarea Manuscrise
rusesti ale Acaderniei R.P.R., acelasi autor arata c In manuscrisul 5244, p. 252-287, s-ar afla
acelasi memoriu despre Moldova care, deg are mentionata ca data anul 1770, totusi ar fi Inceput
In 1739, fiind apoi reluat In 1769, cu ocazia noului razboi ruso-turc.
1 Vezi Aurora Wes, tiri In legdturd cu exploatarea sdrii In fare Romtneascd Mud
In veacul al XVIII-lea, In Studii i materiale de istorie medic, vol. I, 1956, p. 155-197.
2 Textul rus a fost tradus de E. Chisca, de.la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.
3 Vezi C. Serban, Contribufii la istoria mestesugurilor din Tara Roinineascd: Tiganii
www.dacoromanica.ro
383
Dat fiind cA cele dou6 memorii slat redactate dupA acelasi plan, In aceeasi limbA, stnt
cuprinse In aceeasi mapA din anul 1770 (care contine, pe linga acestea, scrisori, proclamatii si
petitii din anii 1769-1770) iar elementele interne inclinA a fi din aceastA vreme, socotim cA si
memoriul privind Moldova si acela privind Tara RomineascA stilt din vremea primului rAzboi
ruso-turc din 1769-1774, foarte probabil din 1770 asa cum de altfel este nrentionat de
Gr. Tocilescu pc marginea manuscrisulul.
In ceea ce priveste autorul anonirn pinA in prezent el trebuie sd fie un functionar
superior al Colegiului Comertului din Ftusia, insArcinat cu intocmirea unui astfeI de memoriu
pentru stabilirea unui consulat comercial In Odle romine. Autorul poseda informatii ample, de
naturA economicA, geograficA, istoricA i chiar militarA. El a insotit probabil armata rusA In
timpul operatiilor militare impotriva turcilor ; aceasta reiese din Impletirea informatiilor sale de
ordin economic i geografic cu acele probleme de ordin politic si militar care preocupau comanda-
locale pentru mArfurile importate a. In acelasi fel erau Intocmite i instructiunile adresate consulilor rusi de Colegiul de Externe 4.
Tintnd seama de cele de mai sus, credem cA ne aflAm In fata unui astfel de memoriul
care avea drept scop informarea guvernului rus despre perspectivele dezvoltArii relapilor comerciale cu regiunite din sud-estul Europei, printre care si cu 'raffle Romtne. In complexul unor
asemenea imprejurAri a fost posibilA i necesarA infiintarea consulatelor rusesti In Tara Romtneasca si Moldova 5, fapt care a ajutat tntr-o mAsurd deosebitA la trigrAdirea stApinirii turcesti
asupra tArii noastre..
Awrop npusoAwr coppwanile mentopaugyma, Racaromeroen Banaxon aperdea Typerinoro onagroreenta, comonentioro omrom ;la BEICIIIIM q111101311111{013 pyccicoVr K0mmepg-
aflaucererile i rAspunsurile deputatilor Tartlor Romtne prezentate guvernului rus, vez. N. Iorga,
Despre Cantacuzini. Bucuresti, 1902, p. 460 4C5, 468-479 ; E. I. Druj nina, Pmea de la
Kuciuc-Kainargi din anul 1774. Pregatirea si tnefleierea ei, Moscova, 1955, p. 122-123.
2 V. A. Ulianitki, Consulatele rusesti din strdindlate In sec. XVIII, Moscova, 1899,
p. 635 637.
3 Ibidem, p. 653.
4 Ibidem, p. 654.
5 C. erban, Infiintarea consulatelor ruse In Tara Romlneascd si Moldova, In Studii si
cercetdri de istorie medie, II (1951), nr. 1, p. 61-72.
www.dacoromanica.ro
384
C. URBAN
Aaagema PHP. 3anniotiaaanneca a IleM Amiable OTHOCHTCH K reorpasilatiecaomy anonomageotcomy nononterfluo Banaxau, a ,raante i pyraLmo-Typeinalm 51 pyccno-pymbnicama
o THOilleHMIM B aTOT nepaog. Memopaagyrd CJIyHtlIJI 14CTOMMIHOM ocaegoanemaa pyccnoro
L'auteur de l'article prsente un mmoire, intressant la Valachie a l'poque de la domination turque, redig en 1770 par un haut fonctionnaire du College du Commerce de Russie et
-dont une copie est conserve a l'Acadernie de la Republique Populaire Roumaine (Fonds Tocilescu). Le dit mmoire traite de la situation geographique et conomique de la Valachie, ainsi
-clue des relations roumano-turques et roumano-russes de l'epoque. Il a servi A informer le gouvernement imperial proccup d'assurer le dveloppement des relations commerciales de la
Russie avec les pays du Sud-Est europen, y compris la Valachie.
www.dacoromanica.ro
F
1
BARBU T. CAMPINAI
In ziva de 18 septembrie a.c., s-a stins din viaVa, dupit o lung sufeninth' suportata cu eroism, Barbu T. Campina, director adjunct al Institutului de Istorie al Academiei R.P.R. i conferentiar la Facultatea de
Istorie a Universitittii C. I. Parhon".
Nitscut la 25 aprilie 1923, Barbu Campina a desfrisurat In scurta sa
existenta una dintre cele mai bogate i rodnice activitki. Inzestrat cu o
inteligenta eXCel)i,io11al i o egala pasiune a muncii tiintifice, el a reuit
SA Innoiasc in puncte esentiale obiectul specialitatii sale, istoria medic a
Rominiei. Studiile sale privind feudalismul timpuriu, lupta popoiului
romin impotriva jugului otoman sau epoca lui Vlad epe i a lui $tefan
cel Mare Amin intre cele mai de seam& realizari ale istoriografiei noastre
marxiste.
www.dacoromanica.ro
386
NECROLOG
www.dacoromanica.ro
pat a ctaes 8.06.1959. Bun de tivar 25.10. 1959. Tiraf 1 300 ex.
fjffiie sentivelind 65 gm.2. Format 16/70 x100. CM editorials 36,i,
Col, de tipar 24,14 + 4 plan,e plicinte. A. 0439 1959.
Itaicele de clasificare pentru biblioteci mari: 9 (498)413 : 17, (082)
Indicele de clasificare venlru bibtio1ec4 mici: 9 (E) 413: 17, (082.)
Tiparul executat sub Cornanda nr. 2926 la Intreprinderea pollsraflea lir. 2, str. Brezoianu 23-26, Bucuret)ti, R.P.R.
www.dacoromanica.ro
rindul
Pag.
2
94
,,
,,
5 de jos
1 de sus
206
214
218
252
253
259
277
346
352
371
378
382
9,
14 de sus, col. 1
93
270, nota
71
2 de jos
2 de sus
12 de jos
3
17
ft
71
23 de sus
,
7 de jos
7
,,
71
Pawarqu antum
Ibrahim pasa
Puwar quantum
Ibrahim pasa Masul
Caesarea
Caesarea
Palat:uatus
Palatinatus
mestesugurilor
(p. 101)
la
martologii
martologi
mestesugarilor
(p. 195)
set
quantemis
sed
quatenus
Alby
vitelor la care
alby
cu aspectul
g tn il
4 de sus
facemi
In loc de nota 2 si 3 se va citi nota 3 si 2
383, nota 1
10 de jos
Pauin
C. 2526.
se va citi :
in loc de :
17 de jos, col. 1
60
71, nota
ERAT A
www.dacoromanica.ro
In
martalogii
martalogi
cu tot aspectul
IC in Is
faeem
Panin
sra
itz
11.1.t
CP
.4.1
14
www.dacoromanica.ro