Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEMORIILE
SECTIUNII ISTORICE
SERIA III, TOMUL XIX
www.digibuc.ro
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III Lei
G-ral R. ROSETTI. Faptuirea razboiului dela moartea lui Stefan cel Mare
. 20.-
la acea a lui Matei Basarab. V. Strategia 70.
N. IORGA. Din vieata sociala a Brailei subt Turci . . . . 0.-
N. IORGA. Un observator englez asupra Romanilor din epoca lui Tudor
Vladimirescu 20.-
N. IORGA. Un om de severn munca si apriga autoritate: D. A. Sturdza . 5.
Guruslau din 3 August 1601 . . ........ .
CONST. I. KARADJA. Steagurile cucerite de Mihai Viteazul in lupta dela
. .
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMA' NA
MEMORITLE
SECTIUNII ISTORICE
SERIA III, TOMUL XIX
www.digibuc.ro
CUPRINSUL Pag.
www.digibuc.ro
UN UITAT
GENERALUL ION EM. FLORESCU
DE
www.digibuc.ro
2 G-RAL RADU ROSETTI 2
www.digibuc.ro
3 UN U1TAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 3
www.digibuc.ro
4 G-RAL RADU ROSETTI 4
Fach 1). Studiile 0 le-a fa:cut la colegiul Sft. Sava, unde-1 gasim
inscris in 1832 2). Sarguinta lui la carte i-a fost tisplatit cu
premii in 1832 3), in 1833 la aritmeticl 4), la geometrie, algebra
0 dreptul comercial in 1835 5) 0 in 1836 la retorica 0 aritme-
tick' 6). Din anii lui de Foga' avem 0 mai multe traduceri,
ca aceea a piesei de teatru de Florian : Gemenii din Bergam7)
si cele publicate in Muzeu National 8). Tot in acesti ani
29 August 1834 pentru intiia oarA Florescu a jucat impreunl
cu colegi de ai sai o pies de teatru 9).
In 1835 fu inaintat la gradul de praporcic (sublocotenent) 10).
In 1836 este trimis la Paris 11), unde studiaza patru ani la
liceul Saint Louis 19 0 doi ani la *coala de Stat-Major 13).
www.digibuc.ro
5 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 5
www.digibuc.ro
6 G-RAL RADU ROSETTI 6
www.digibuc.ro
7 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 7
www.digibuc.ro
8 G-RAL RADU ROSETTI 8
www.digibuc.ro
9 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 9
www.digibuc.ro
I0 G-RAL RADU ROSETT1 1o
unirea celor doua tari surori 1). Atat in divanul ad-hoc, cat
si in adunarea electiva, din care a facut parte, si la desba-
terile carora a luat mereu parte 2), a aratat in deobste un spirit
impaciuitor 3). In ziva de 23 Ianuarie (4 Fevruarie) 1859, in
casa lui, avu loc intrunirea membrilor din dreapta a adunarii
ce era sa aleaga, a doua zi, pe Domnitor. La propunerea sa
de a se face un vot preliminar se vazu ca voturile dreptei
se imparteau intre G. Bibescu si B. tirbey. Acest rezultat
arata neputinta reusitei vreunuia din fostii domnitori caci
toata stanga era hotarit sa aleaga pe Cuza si atunci fiul
lui Bibescu, Grigore Bibescu Brancoveanu, propuse, in nu-
mele tatalui &au, sa se voteze a doua zi pentru Cuza, ceea ce
fu primit de toti cei aflati de fata 4).
Rostul lui I. Em. Florescu in toate negocierile premerga-
toare si in votul de a doua zi trebue s fi fost destul de insemnat,
deoarece corespondentul din Bucuresti al ziarului Steaoa Du-
ndrei arata ca dup proclamarea alegerii lui Cuza, I. Bratianu
a imbratisat pe Florescu 5).
Patimile fusesera insa adanc rascolite si Florescu avu si el
partea lui de barfeli si ponegriri. Dar daca pana mercenarl
a unui Valentineanu merge pan a-1 acuza de necinste 6), Bo-
lintineanu zice numai ca nu va fi un mare general dar ea sub
un guvern bun va putea fi un destoinic functionar 7). In schimb
contele austriac Alfons von Wimpffen, care studiase tara, in
vremea ocupatiei austriace din 1854-1856, il socotia ca un
om cu o bogata experienta, energic, muncitor, foarte corect
in viata familiara si socotit ca cea mai bung capacitate din
1) Intr'o scrisoare din 3/Is Iulie 1858 ctre Domnii Sturdza ai Vrnav din Mol-
dova, scrisoare aflati in posesiunea familiei Florescu, zice: 7 Mais esprons surtout,
que la reunion des Principauts, qui gagne chaque jour du terrain, finira par triom-
pher, et que nous nous trouvions ainsi runis dans la meme capitale s.
4) Dirile de seami publicate in ziarul oficial muntenesc din 13 Fevruarie 1859
(P- 49), i6 Fevruarie 1859 (P. 55), 20 Martie 1859 0 25 Mai 1858, etc.
4) Acte # documente relative la istoria renascerei Romdniei, IV, p. 176; VIII,
p. 583.
4) C. G. Mano, Documente din secolele al XVI-leaXIX-lea, privitoare la fa-
milia Mono, pp. 579, 580.
5) Acte # documente relative la istoria renascerei Romdniei, VIII, pp. 6o9,
611.
4) Biografia oamenilot mari scrisd de un om micu, PP. 54, 55. Paris, 1859.
7) L'Autriche, la Turquie et les Moldo-Valaques par M. B*5. Paris, 1856.
www.digibuc.ro
II UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU ii
www.digibuc.ro
12 G-RAL RADU ROSETTI 12
www.digibuc.ro
13 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU i3
www.digibuc.ro
14 G-RAL RADU ROSETTI 14
www.digibuc.ro
15 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU is
www.digibuc.ro
x6 G-RAL RADU ROSETTI 16
www.digibuc.ro
17 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU x7
www.digibuc.ro
x8 G-RAL RADU ROSETTI Ig
www.digibuc.ro
19 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU x9
www.digibuc.ro
20 G-RAL RADU ROSETTI L 20
www.digibuc.ro
21 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 21
www.digibuc.ro
22 G-RAL RADU ROSETTI 22
www.digibuc.ro
23 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 23
www.digibuc.ro
24 G-RAL RADU ROSETTI 24
ANEXE
www.digibuc.ro
25 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 25
II
Armata Romdnd in 1876
Am scris adesea ca armata Romang merge progresand din an in an,
si organisatia el devine mai soli& de cat cum a fost ea cunoscutg 'naintea
anului 1870.
In acest interval de cinci anl impliniti, ag veclueo toti Romanil bine
esercitata, bine equipata si forte bine disciplinatg: dovadg sunt mane-
vrele din acest interval flea nici un accident si admirate de toti streinii
cari au venit expres a asista la ele si ale admira. Cul trebue der s se
arate recunoscinta si cui trebue sg se atribue acestg capacitate si si-
ll*, clack' nu respectabilului meg camarad d'arme si cap al ei ?
D-nu general de divisie I. E. Florescu.
Inca din copilgrie, de la anul 1830, de la reinfiintarea armatel natio-
nale am fost in front cu pusca, iar in dulcil anl aI tineretilor mele, m'am
aflat ca of icier in rendurile armatel, si am servit sub drapelele ei in tOte
evenimentele la cari ea a fost chigmatg. Asa la Dunare, In mijlocul
celor mai teribile epidemil, asa prin ()rase contra resculatorilor c facato-
rilor de rele, precum. si chiar in seriOasa inclerare din anul 1848 cu
ostirea Otomang, unde ea a dat cele mai maxi dovesli despre bravura
si devotament catre patrie.
Am fost atasat impreung cu mal multi alti pe langa capil diferitelor
armate strgine cu d-nu general Florescu ca colonel, cu repausatul ge-
neral Solomon, ca major, cu Andronescu, Arion, colonel Stoica, colonel N.
Haralambe, repausatul colonel Barcanescu, general Zefchari ca capitani,
general Vladoianu ca colonel, si alI multi al caror nume versta le-a cters
din memoria mea. Am fost alaturaci pe lenga armatele Turco-Ruse
si Austriace, am fost recompensatl cu ordine si multumiri; c sciti pentru
ce am fost dati de tell in serviciul lor ? Pentru ca sg pgslim buna ar-
monie intre densele si compatriotil nostri. Am mers si mal departe
cu devotamentul servicielor nOstre: am intrat chiar in focul i incie-
www.digibuc.ro
26 G-RAL RADU ROSETTI 26
rarea lor cu inamicul comun. Atunci s'ad vslut din acqt1 oficeri de
ordonant la Oltenita, la TimeI, la gura Ialomitei, la Maglavitul, la
Calafat, pentru serviciile aduse de ei atat in avantagiul Ord cat si al
armatelor a ad meritat de la Patrie inaintari, iar de la acele armate
decoratiuni. Prin urmare sfidez cu tta batranetea mea pe orI cine
ar cuteda s sustina ca acele ordine sunt puse in van pe pepturile acelor
oficerI, cad gratie lor, noi am rmas tot Romani 0 Ora tot a nstra.
Ba Inca am fost fericiti ci am trecut prin scOla unor brave armate, 0
lectiunile cu earl ne ad adapat, asli le desvolt oficieril nivri cei in-
genio1 0 le admit% lumea straina.
De 1 sint batr an in urma until. servicid de 28 de anl, totu1 m'am
terat tot-d'a-una pe la locurile pe unde octirea Rom anesc, ccoala mea,
era chiamata sa manevreze.
Aceeaci vechie iubire m'a indemnat 0 er1, la 8 aprilie, diva aniver-
sara a nascerei iubitului nostru Domnitor, sa in6 thasc 0 ed in baston
pe langa patrontasul 0 ranita soldatului, 'Ana am sosit acolo unde
dinteun unghid cu totul isolat am observat de la carligul ranitel sol-
datuluI 'Ana la calul artileriei 0 am admirat, ca unul care am servit
necontenit in front, tta esactitatea 0 echipamentul, repundand celor
carl ma intrebau: Bine, d'o mie de or! bine 1* Marciala vedere a oa-
menilor, perfectia amunitie, admirabila curatenie 0 organisatie, ad
atras lauda 0 stima din partea tuturor cunosatorilor de armate, d-lui
general de divisie I. E. Florescu, precum 0 celor-l-alti d-ni oficerl
superiori carl cu indoitele d-lor silinte au facut a inflori armata Ro-
mani'. Entusiasmul publicului nu se putea infrena, v6slend acel nobil
corp acum organisat, escadronul de militianl. Facl domnul, ca din
acel ingenios corp de fil al magnatior sa c4tige octirea in viitor pe cei
mal bravi comandanti al el 1
Artileria. Nu pot trece cu tacerea 0 peste acest frumOsa ramura
in care se gasesc totl capil ei bine instruitl 0 cu perfecta organisatie.
Dreptul d'a avea tera artilerie, cunscem toll. Ca '1 perduse parka la
anul domniel luI George Bibescu. Si scitI cine ni 1-a c4tigat ? Numal
generalul I. Florescu, atunci clpitan 0 adjutant al acelui domn. In
dorinta d'a'si desvolta in patria lui invetaturile cu carl se adapase in
strainatate, 0 cu ocasia mergerel la Constantinopole a disului Domn
pentru investitura, ruga, starui pentru a cere de la Sultanul recuncis-
cerea acestui drept al tereI. Suzeranul primi, 0 dlrui chiar 6 tunurl
carl fuel aduse in Romania 0 intrate cu mare solemnitate in capitall
in misllocul regimentului No. 2 de link in care servim 0 eu, comandat
de ingeniosul colonel Enghel.
Bine, dar acele gurl de tunurl nu putu fulgera multimea de ceta-
ten1 care la x i Iunid intra cu stindardele in Palatul suveranului terel ?
Pe acel suveran nu putea oare adjutantul 0 ginerele sau al indemne
a nu subscrie Constitutiunea ceruta cu atata violent ? Ori-care altul
dintre calomniatoril sal ar fi flcut-o, el insa n',a voit, pentru ca in t6te
imprejurarile acest bun oficer s'a purtat cu eea mg mare intelepciune
www.digibuc.ro
27 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 27
III
Rdspunsul generalului Florescu la referatul ministrului de Rdsboiu Cu
No. 4176 din 25 Mai, inserat in Monitorul Oficial de la 3 lunie
NO. 120.
www.digibuc.ro
28 G-RAL RADU ROSETTI 28
Voig esamina acum dacl inculparile ce mi se fac sunt drepte saa nu.
D. ministru incepe prin a declara in referatul sri ed tOtI armata
permanent ai cea teritorial se aflA inzestrat cu efectele de imbeded-
minte i Inca, ca oamenii din armata permanent au mai multe gar-
nituri; aceasta este o satisfactiune pentru mine. Domnia sa insA adaogA
cI se mai afl in deposite 10.163 mantale si 19.666 eaciuli pentru doro-
banti, si el acestea nu pot incepe a fi puse in serviciil mal nainte de
anul 1879. Dar cnd s'ar chema sub arme rezervele armatef teritoriale
care sunt peste 12.000 dorobanti, ce s'ar face atunci ?
Ea ca unul ce m'am crezut responsabil la o asemenea eventualitate,
am fost i sunt de pArere el ele urmeazA pururea a fi complecte i pas-
trate in deposite i and s'ar pune dintr'nsele in serviciu aceasta
se poate face cu scop de a le improspata, iar nici odat spre sleirea lor,
ceea ce se presupune din referatul d-lui ministru.
Ca sA termin cu chestiunea efectelor de imbrAcaminte rAspund si
la neputinta care se declarA prin acelasi referat de a se pstra aceste
efecte din cauza molielor care au i deteriorat pe unele dintr'Ansele.
Dacl acesta ar fi serios, atunci ar trebui ca depozitele de imbrAcI-
minte sA nu mai esiste in nici o armatA, ceea ce o declar de mai nainte
ca o absolutA imposibilitate. Ar fi mai bine ca d. ministru id vaslA
in minister &el chestiunea molielor nu m'a preocupat i pe mine,
dacA nu se gasesc instructiuni foarte conatiintioase ai clack acelea n'ar fi
de ajuns sa ia si d-sa altele pe care le-ar crede mai nemerite. Daed cu
toate aceste precautiuni acele insecte ar surprinde orice priveghere,
aceasta se poate intampla in ori-care tail, dar nimeni nu s'a gandit
Inca Ora acum cA se pot condamna pentru acesta depositele militare
de imbrAcAminte.
In privinta echipamentului se zice in acelaal referat ei esist in de-
posite 124.000 cartuiere i 35.518 centuroane i cl ele ar fi de ajuns
armatei pAnA la anul 1900.
SA esaminAm aceasta ca sl vedem clack' am cugetat a angaja viitorul
cartuaierelor in armat pe 24 de ani.
SA-mi dau dar seamA de motivele cari m'au indemnat a face apro-
visionarea acelor cartuiere, adaogand cA acest efect de equipament
este din cele mai absolut necesarii unui soldat.
Am aprovizionat in diferite rfinduri 190.000 -de cartusiere: acestea
dupi modelul aprobat de o comisiune special ai dupA ce mai intiiu
a'au experimentat puindu-se chiar in serviciu in batalioanele de vi-
nAtori.
Quantitatea lor sl justified precum urmeazA:
190.000 cartuiere represint ate dou de om echipamentul a 95.000
oameni din care:
I4.670:infanteria de lithe
14.000 rezerva ei
30.890 dorobanti cu cadrele permanente
www.digibuc.ro
29 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 29
www.digibuc.ro
30 G-RAL RADU ROSETTI 30
crezut-o tot d'a-una din cele mai folositoare Orli mele i areia am con-
sacrat toate silintele i devotamentul meu.
DacI guvernul actual are alte idei economice relative la armat si
crede c poate preintampina nevoile ei, inteun moment dat, lark' a avea
in depositele sale toate efectele necesarii, poate lua asuprn r6spun-
derea unei inovatiuni necunoscut Inca in tarile unde esist armate
precum a luat pe aceea d'a da publicitei situatiunea actual a depo-
sitelor noastre cari, chiar daa ar fi fost din cele maI satisfAcItoare,
nu se cuvinea a fi cunoscuti.
I6n Em. Florescu
(Din ziarul # Timpul *, No. 49 din io Iunie 1876)
IV
1878 Fevruarie 8120 Bucurefti1)
Scumpe Alecsandri
Scrisoarea ce mi-ai adresat este pentru mine singura i cea mai mare
satisfactie ce mi se putea da in urrna atitor deceptiuni ce am cercat.
Ea va rarnanea pentru copii mei un document precios i o scump amin-
tire pentru cea ce am putut face pentru desvoltarea armatei n6stre.
In interesul acestei Institutii care a mai rAmas in picioare in ne-
norocita mist/A Tera, tu vii si aduci un omagiu credintei jurate. Fii
sigur, scumpe Alecsandri, c5. aceste cuvinte pronuntate de tine, vor
gAsi un echou in inimile oficerilor notri, care, precum au tiut sI sufere
si s rabde positiunea cumplit ce li s'au fcut in Bulgaria, vor ti ase-
menea s resiste la culpabilele uneltiri ce se fac in jurul lor de aceia
ce ai tiut s stigmatisesi aa de bine prin cuvintele de hidoasd pociturd.
Vei fi aflat prin cele din urma share, modul cu care s'a trimis la ca-
lendele grece alegerea lui Maiorescu. Vom vedea ce se va face 0 cu
alegerea mea; pretin0 liberali sint in largul lor, cAci sint scutiti de or
ce control de vreme ce, i chiar in fundul prApastiei M. S. va continua
de a striga: u sint constitutional 1 r
Cunoti, scumpe Alecsandri, modul cum s'a retras acusarea mini-
trilor. Elu a fost tot atit de infamu ca i acusarea Dar ce WO mai
vorbesc de asemenea miserie, and suntem in ajun de a perde Basa-
rabia, sau mai bine and am perdut'o Inca de la Livadia !
Mult sims trebuinta de a te vedea; spunemi, ce ai de gand s faci,
0 ping and te pociu gag la Mirceti, unde ai veni cu cea mai mare
plAcere si stAm irnpreuna vre'o dou'l chile.
0 salutare amicall din partea intregei mele familii. 0 scerg care m'a
impresionat a fost acea, and dupi citirea scrisorei ce mi ai adresat,
1) Scrisoarea originali in arhiva familiei Florescu.
www.digibuc.ro
31 UN UITAT, GENERALUL ION EM. FLORESCU 31
www.digibuc.ro
*TIM NOT DESPRE SFARSITUL
SECOLULUI AL XVI-lea ROMANESC
DE
NICOLAE IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
I
DANIILE ROMANESTI LA MANASTIREA MAICII
DOMNULUI DIN PATMOS SI GENEALOGIA LUI
PETRU-VODA SCHIOPUL
Nu se poate lauda in deajuns cercetarea pe care o face in
toate partile Rsaritului cineva care nu e un istoric, ci, scriitor
insarcinat cu functiuni consulare, arata un asa de mare interes
pentru un trecut romnesc de care inaintasii sai romni din
Macedonia s'au impartasit prea putin. D. Marcu Beza ni-a
adus si acum doul saptamni unele stiri de folos din partile
unde a strabatut, luAnd pretutindeni, pe sama sa, excelente
fotografii, si ni-a presintat, promitndu-ni si posesiunea ei,
asa de frumoasa pecete de argint pe care se Arad chipul lui
Mihnea menit turcirii si al acelei Doamne regente Ecaterina a
carii figura s'a desemnat tot mai clar, ca bung si stradalnica sta-
pnitoare si ca ocrotitoare de sfintele lacasuri, in deceniile din
urma: o importanta opera a mesterilor nostri giuvaergii.
Dintr'una din aceste calatorii, d. Beza a mai adus si patru
fotografii de documente din insula scrierii Apocalipsului, cu asa
de venerata manastire a Sfntului Ioan, Patmos, si a avut
bunatatea sa mi le incredinteze spre publicare.
3 A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XIX.
www.digibuc.ro
2 NICOLAE IORGA 34
www.digibuc.ro
35 STIR! NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 3
z"
www.digibuc.ro
4 NICOLAE IORGA 36
www.digibuc.ro
37 STIR! NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA RONIANESC 5
www.digibuc.ro
6 NICOLAE IORGA 38
www.digibuc.ro
39 STIR! NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 7
II
0 HARTA SI 0 DESCRIERE ITALIANA A TARILOR
ROMANESTI LA 1595
La vechiul meu anticvariat de langa frumoasa biserica San-
Zaccaria din Venetia, unde am vazut un sir intreg de negustori
de carti vechi, cu cari se pot discuta prieteneste preturile
pana ajung la nivelul unei pungi mai suptiri, un ceas cu noroc
www.digibuc.ro
8 NICOLAE IORGA 40
www.digibuc.ro
41 STIR! NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 9.
www.digibuc.ro
lo NICOLAE IORGA 42
www.digibuc.ro
43 $TIR1 NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 1i
www.digibuc.ro
12 NICOLAE IORGA 44
III
Cu prilejul Congresului de studii bizantine la Roma, cole-
gul mieu Silvio Mercati, caruia-i datorim cu totii asa de mult
pentru asa de greaua organizare a acestei adunari stiintifice,
mi-a facut placuta surprindere, pentru care-i multarnesc cal-
duros si astfel, de a-mi darui, intre alte amintiri, nu numai
un mare numar de portrete halcografiate, dar si un important
stoc de harti.
Ele sunt, afara de una, evident mai veche, din a doua jurna-
tate a secolului al XVII-lea.
') P. 107.
3) P. io8.
3) Ibid.
4) Ibid., pp. 308 9.
www.digibuc.ro
45 STIRI NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 13
www.digibuc.ro
Nicolae Iorga. th1 noi despre sfdrfitul secolului al XVI-lea romdnesc. Pl. I
tri r..
I
4777`
I
-;x
"t4rS ,
.410 ilri
.
. QAt g di JANA '..;v- rp,.....,,,,
,t.;
a ..4k
,
("'1A/1"
r
1..
/f,f ,..,
,.:...
1
^ -s'4^
-
-
.-
rr.
^
f...
4.......1...,.t.......i......n.
r.....
&r. ' H.71, ir
....
4
oav
.,
n 14 ,go n 1
,
. v.., ,(44 " 6./ "
1:LW
-
;'. 1 , 4., "'a.. ......... i
:
te ..5...141, :In '1.'1.1.
... .
.... ne
.
,ot Zsen,A 71eita.,:i ..
:71.
7..-. 7 . . . . .... s
. - ... ....
rl
. .. ..-,_ . .
tr.-.:- 1-;1--'-".'"
.1". '4 "."'" ".Cf.'' ',.. ":-.1^ "4- ".'.7i " '1". 1r" ,'"1"f!!'" r".; ""I., ""
, I
4,14 M ,., rt. - III, Y .^,'-^f1;Nst"
' rr,'. % ;...../..ZIrri 4., :16,, ti !1,,,-
". .1114.11(1),
4.1
-
1 1, al, M:61
,.,
Trp,.. In }.1. 11-ner4 4ny, , ye^
?`"it n rel A.", IA ..., 1,
""" , .-. '..i ."1..,........ %
Vo-,N 'IP' 7r1:".iF ..
..a.
.; , .i,1,..4.-:-....4y.'" ..#
7...lit, -r 11, 'el
,
A
. . - .7 .
.- .
1,." . 0,4
.,
4.: tn.., ..
a.. f.
,
:,,,'!,ii,...., --4.-.,,. ...etA.. 0:r...... I..e Inn.",
,f It or,
.;.4n.., Iv, '1 .
g .. 1 -- , , Y'
r.,
1/,
www.digibuc.ro
Nicolae lorga. $tiri noi despre sfdrfitul secolului al XV I-lea romdnesc. Pl. 11
,A
A v,
.u. '
k , - R
,v
ft
:r
, .. .i
..! .4-,..-c-- .c-ram:7,. -t,,,,; 1...,-s Pli-i..-- F- -e-'4,.:-' - oc).... - --*- -
,...z.........,. .1.-a _1.1 r"r;:'-',::::47.-'1_. -. ' :,..17..' . :,- tr'''...W. r:
u '-. .2k,' 7 7:
.. ...er LI t - -..1. itt..ti -` ''r- .'" ...'e . a el- / ni
. . ,...
r.-- ....ii.5:....e.-r,--....5,. h. .. ......,.... . :::.:...,,,,,-",,,..1 .....tz, :_,,r,. e ',',
,, . n...4....0,77,,,..-4,_:....,......,..-,,,,,,,-:..,,,,,....e.,.r.,.. V. 44 ,s,.r...1.11...,....4..
. . . ) i ' as n , : N. -- : . 7 ,s.4 r 1 a 4.1..e.:7:141... . [... . ;I',
:-.4 ."-151.??..:':Adiv.,346-47
. .5'.." ^ -- f t c'4,r7.,,... ;ZZ17:4;;;;;..7,-..77:7;r: ,,,,,.. '.. Ti.;;.'n..... 1.... re...J. .
- L.:. ,,,..,- ,,,...-, y..,2.,,,,i,...__,,A,i, ,,-,:.r.,,c,,--: .,....7,.....44.1.ts::.;:sr,...,i: -.17....
. , -..,, .....,.....,: I. -,,f7.., --: 4: -..,--i'Mr.41,...41-........,,,../.f -,-.4, --- ..-- ,...4,4,,...,441.4,4,,-,a.
,.....t. ,),_ . ' .-.,
..,.c.,... ......... -,-,...,-,,,,A......,k,..,,,,.? -_,......7..._ .,-- 4,0 , 1,-A AA . ---.
; ;2 a ne,,,A4Igin
,,,,;77r.-".1: =.::7- ,-.A-...:-.11,.....rq.' .- -,1,1-7LZIP.; -Tt.4-71.41-
:-
';';'..."A:,-; 6i. 4 .:.1_14-.,. 47 c.:.;):' 71 1.A,t."..11/.....;mort - r;44\:-7211. Ir., ....plCr,":'
K. _.-.-.i... ,,,,, "..t . :..Q.. .-1-- .r..,..ipq...r.,..44;.,.......47: .., .- ;1-r-.. --co-f,.., ,47.
-F,' -
- PT ....
''
---1
'''2,,
.
' 5,
---4
'
4 ; ..:
'"
' r;
'
.1:: :41 .1". ;M.:, a ,..i.r.s,
7....: f. no:'044o 1404:
... 1' tt : 74 , .74, a...../;t
4
,,
,,-:
. ai,..7.7:"...irti 1 f ., ; ,....
...,-nr,:ni,...,s,.,...1,-V.
.: ' ....,--- irt,"0 1 A.:. ,,,,A.11VNAJ -..... i44.01;4 ;1516 .61,...:
7.37,1;:,,i7...V.......174.17.4:1,4...ri..:.:. Pena f f I , -........r 1-,.,.iIr . 0.1l160 !II,* .
ZI'lic,:;-3.J....="'.7:'.-* ....-ir.. ' InA44-14, 5 ,"!.itilL
1.1.1rt..7,
k r '.
7.,:i '
'4%.'.." ''''
: - -,..,
ill %
- ....
A'
( :-. ': i
".17
[I' n
. 47'41:J4g/14k'
www.digibuc.ro
Nicolae Iorga. tiri noi despre sfdrfitul secolului al XVI-lea romdnesc. PI. III
. ,--..yrfrPr-
' . :1
.
....: ..
'. . .
.
'
. "
P.
II
' ?"'
t
. .
.
.
. .
,, , ,t0
4,..,itt,tiOrrt.k
..! , ..-i!' , ' ..',...r .1 1 jr4 ,..
^
I**
r+0 .
t4,104 0 C A tt 14 ih l' " I ,,.t ' "46 ...
1
a'If"
, '1CP
-.
I
1, .0,:.; ...x.
, 1 ...., e-, ,,,,
4
= .., ' 7 .. -- --N -
itn rtzttse..00l netv . .3e,ro ,1rdeitS11.1 ,z,l, g:111.7.. G 2.,:io:S."; ea-. HATGI.ta .,,.,tilI, CIfrlIAII.1 c ermf Tato 1,0....,,,
:
HT ..,....11
.0t4;p7: a a trru:ocm T:711Q;_; rol i- 7/..r0 n'ef An' 4;ra ft .:Is. L;.; ii, n,"(7'.
-
;.--;;:c.tf. :
47.,,tot ....4;,e,s.:;
e., ,..,;- ";
CV t , '', ern Cr" e7i, ,' ,... ...
, f. _.ni..:Inac
-
yir4AIS,... ,11.40,a.iv
Ok
AM' t., i':::(t bt,... 'al.m, ,di,..4rf;7 Muni 171,; t..1nsi` nu el.tmig lei. Itti. Vent. f-.1)c.., .
4j9s..it.t: rcia nnt.B., OA S 4171, nun , ,17767 c_i, vlue.iJc... ...,/,ntA cl' 47.. ...2s f691iifik1., .11,14-CrnIt4 g.I.;:l.. rt.. .
,"'
T.:I. CA-',"kfuti.t:r14 i 4.6 cith -callsett7 h. Irriaa riMiast t6c4141c.41 Aicl-citor,t;',1) sS:::,.,, rciAagirt'..temmA.N.rm
-- f ... I -"'
:
I. ...s.e.,.. .4, MA , .72,,,,,, 0.,c,tyye , 71E4 Y1f/X, ad71) rionty Utn it . 11) TO" S IUHrns.. ..p.ottraNa ,lcu....
f
11;r At
.14( .7. c91.111(A1111 , C C.J(K CO wisp .tilt . 9c,ismoGitirs la _66...orta C
.1 , ,, , s. e'r" '
A in ms., :MI Si( 711[2.4.1 I Z..;
. .k.t..i'tI tiLril'ii 0 .1-"'
. at 6 ,. rnit, .... tA n Ill ham e sa 71(6
,i ,,,, rsfT r7(7711,..(ts(
' -4 16 (32.7satsg.
-..i. ,
1 '
n4mTninc:KtOose.o. 71.64
.,- .
.4 ..7 I , ._..-- ' <v.,. ...x.,,,,
. (,.. r: 6rotel.,.. Colt trIm.:n', 1 c..7 Soio . ril:341A to. f r.c,1.7t . 3411., itt[.; gt,a4.:',7^1....71,3[...1 01.'" trC: ,,:i L....f.," .
, ., ,- .. .
'nisr;14.414.... ,irrar ,..14. 4., -- . 1 t ..
eilc .7a..,..<*, (3407,i 7;1,ta
. -'- 1
n0,14 limn Am:A 0,A, I, fl t -' Cl.' nrr,c(7.,
cl.t.A.,...,1 ' ..." .csyt.I.,,,
" "'"". ,,i a r.t.,
n,;'' . , ,L.D
`.7 '4
az' ..-
'
lie4,1".4. 1:21 nit(Yli et CIT.; MT i . 71.4314.1 Am.; firtscii c137 c3i 7:543.4 ne.tp., TT,:s 11,aiAZ7,14,at.,,
; .4.. y e 4i.r.411..
l,
......'
'VI Va.
:
...
''',14 ,"" l'''.?"'-',,-4
' 1....'13111144....Z
'., 9
.**.V."( '
, P.
a i c..,gp,.., . 71(261' .s lrei.; ti 47 7' It 0 I'
'
.0i
71 Ow s 62(aZ `.6.77...-t.to
447717e1.1/14+10atfvf Amos g.ftc Trti%
. .r.
c..i.firinit
.. 7L,01 HowT71.1';UfT Eit+
I
Lis
0.tefenvii
%.
0 . t rletya. ' "7.: , A ,r Ow 6,,,, , ?IVA,OA n if "
HAMV:1 M710,t,.t462 tz.)
1
,,, .......
4 v. .....r. I gv.ft,,' nA,z,
4Arn ....:., a 04.01; alit .s<rt,Z ; 71a 746 Teat ; 434WI 6011 nun a Zli
... 4141A It r r...", V.: .. ' ..1-...,,,,,,
.. . , rt.: . A .11....or' Tit I.. rkirrt;
: n
if,, "NI', ..111',V. .1%-' t I
Ault
In( '
.... '..In 4
.
co etnrc-I4co'i
.) .
,
r '' _ 1.-1.1.6,,,,..1.,..,
.... ...i.......
44.
f, ,
www.digibuc.ro
Nicolae Iorga. tiri noi despre sfdrfitul secolului al XV I-lea romdnesc. Pl. IV
iYr,
I
(
,)/ ,y t*.la,
Tryl,
71...1.1.1. P.,..4,4,,,,. AM. Fato. for;
%Lona 3.01.L.:A1), . ,t ..1
;17:"'.
r 41 rlf "sant len h p.n.s"
'
1.1i
.
rb
'ii
......
, I - ..^.. V17*^.4;74.F., 0.,..T
4........... , '
511:
.- ....,..cf. f:,nA.,/ , ?i
' -7*-7* r 4 ...9...k,,,
, t.....rer.,...:,.. ....),,41:..y.
fi,,
1,4 ., .1.7,.-- .1,
7.1
Jr' L. AM .4. % aiatt as
. :..-.)
A . Go.
kt-'"'
'Aerie fem.a.. was lirnia
, ' ..i ..
--1'-'" et.. ..., .C)
re. "'MN
'-,.;
"
(..
.
a' 7.? ._ q.
-c .7r- ' V
, 6
"711'
,
sunntwordworns
. ,
a-
tr.,.
r 1.:2-sia'at
.2' ('1 n, gr, .
,
:
4, ,,
1"*". crr ,.
1-A"-CP.n A!*'" Ina
I
lh
V --- "T ,
,. f r:f. "1;1 J
f
nn
,.*)"'""1"
,. rn 4. Al.
1
111,
aaret.
1...1.0.171
.;..i:..,4i-:
.1
,...L-
.,,...
.4 r tI.O.
--, .
- , an Annin .14S w
r.t'n ro 1431,- Re Pp!. a .
k"
..1., . ,...... . 1.;')
rriz: t 41.'1 .-.1.`, ITTI.,-;fgl
....., ...nnti irtIth.,.. ma,
,3 -';'
twat 1 en I r
"7. "1/ ......4%,....) ' 7 _
Ay; es nats. It. .4
'1'.)
S" (:)1 "*"...","**' 7. I ...Ia. I C7.1 ' ,i.dscno r., .,.,,,,..,,,,,
71 *
r,- .f -Tr
!
na -1-11-
"II" I." "-rr
tr. --nI' P7-7tx."'.f..'-t,t74,1;
IC" rtf- . r_. r ,....,.
), )
" I.
or.
ta m12 '" .,... .:,,,... k;,..4.,:
,(!..71
In".. s
" -
c...,...r., Iln. ,...p.,
,....,
A... -14'........r.
-.....
n-tt .
IV'..I.:
e.:
. ...., .
.4
Documentul lui Grigore-Vodd Ghica pentru mndstirea din Patmos < 0
ott4
www.digibuc.ro
_
01 AVI
- 'C ANA(
P TE A co
et4")
COICO NIEDII R. o
srcirlA
c RODEO
F S IA gassA 11. AT AK A.
0 VAT CH ZoViik .444
.1' V I ni G 0 Atit 421.,
7v a oht A. joIAL-szlwitim
t"C
41/
44&"4
www.digibuc.ro
a CODYCIL CVL I RAN CP
P4ODOC:IPAIII.174:721 -
4
IS 1ST 1C LA. 1i_..
R. V. BOSSY
.Fedinta dela 18 Decenwrie 1936
I
ALTA REPLICA A PORTRETULUI LUI MIHAI
VITEAZUL
In anul 1892, D. A. Sturdza a semnalat prezenta in galeria
de pictura din Viena (Kaiserliche Gemilde-Galerie) a tabloului
alegoric (< Cresus aratandu-si bogatiile lui Solon , atribuit pic-
torului flamand Frans Francken II si reprezentand de fapt
personagii din curtea dela Praga a imparatului Rudolf II,
printre cari si pe Mihai Viteazul 1), al carui portret este con-
temporan cu cel gravat in i6oi de Aegidius Sadder. D-1 pro-
fesor N. Iorga a reprodus tabloul 2), insotindu-1 de lamuriri 3).
Rezumand iconografia marelui domnitor 4), d-1 Al. Busuio-
ceanu a ajuns la concluzia ca tabloul in chestiune este opera
nu a lui Frans Francken II, ci a tatalui ski Frans Francken I.
Acesta ar fi dus cu sine la Anvers o replica, dupa care ar fi
facut ulterior civil Frans Francken II i Ambrosius Francken.
1) Analele A. R., t. XV (1892-1893), p. 27.
2) Col. Hurmuzachi, vol. XII.
3) N. Iorga, Basta # Mihai Viteazul, p. 19, nota 3. Alte comentarii au fost a-
cute apoi de d-nii Const. V. Obedeanu (Portretele lui Mihai Viteazul, 5906) si Loan
C. Beicili (Portretele lui Mihai Viteazul, Ilustratia s, Martie 1922, si Sibiu, Aso-
ciatiunea, 1926, p. 22).
4) AI. Busuioceanu, Cdteva portrete noui ale lui Mihai Viteazul, A. R., Memo-
riile Sect. Istorice, seria III, t. V, mem. 3, 1925.
www.digibuc.ro
2 R. V. BOSSY 48
www.digibuc.ro
49 URME ROMANESTI LA MIAZA-NOAPTE 3
II
CHEIA CETATII HOTINULUI
D-1 Feldmaresal baron Carl-Gustaf Mannerheim, fost ef
de Stat al Finlandei, care, in timpul marelui razboiu, a co-
mandat o divizie rus pe frontul roman, poseda in casa sa
din Helsinki (Helsingfors) o chee a cetatii Hotinului.
Cheia este de bronz aurit si poarta urmatoarea inscriptiune:
pe una din fete:
XOTHHEKOR KIMIIOCTIf
(Cetatea Hotinului),
jar pe cealalt fata:
r.1 WHIM% Boporb
(Intrarea mare).
Pare a fi mai mult o chee simbolica, in genul acelora cari
se remiteau suveranilor sau comandantilor de ostiri.
Datoresc bunavointei d-lui Maresal Mannerheim de a putea
reproduce aci alaturat fotografia celor doua fete ale cheii.
4.
www.digibuc.ro
.
-
R. A.
:. ,-14. 0
_ ;`'
. .
I
leo
".
A r,
4, . , =,
,. k ,,-
,
to .
, ...._
....
u y
...
.,..... .4:4r .) ."
o ror
Frans Francken I.
www.digibuc.ro
Cresus i Solon (Muzeul Ermitaj) cu portretul lui Miliai Viteazu
R. V. Bossy. Urme romlittegi hi miazd-noapte. Mama II
0.
www.digibuc.ro
OPERA ECONOMICA A LUI ION GHICA
DE
VICTOR SLAVESCU
MEMI3RU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 VICTOR SLAVES CU 52
www.digibuc.ro
53 OPERA ECONOMICA A Lin ION GHICA 3
www.digibuc.ro
4 VICTOR SLAVESCU 54
www.digibuc.ro
39 OPERA ECONOMICA A LW ION GHICA 4
www.digibuc.ro
6 VICTOR SLAVESCU 56
www.digibuc.ro
57 OPERA ECONOMICA A LUI ION GHICA 7
www.digibuc.ro
-
8 VICTOR SIAVRSCU 58
www.digibuc.ro
59 OPERA ECONOMICA A LUI ION GHICA 9
www.digibuc.ro
io WCTOR SLAVESCU 6o
www.digibuc.ro
61 OPERA ECONOMICA A LUI ION GHICA Ix
www.digibuc.ro
12 VICTOR SLAVES CU 6*
www.digibuc.ro
163 OPERA ECONOMICA A LW ION GHICA 13
www.digibuc.ro
14 VICTOR SLAVESCU 64
www.digibuc.ro
65 OPERA ECONOMICA A LUI ION GHICA 15
www.digibuc.ro
26 VICTOR SLAVESCIT .66
www.digibuc.ro
67 OPERA ECONOMICA A LUI ION GHICA 11
www.digibuc.ro
18 VICTOR SLAVESCU 68
www.digibuc.ro
69 OPERA ECONOMICA A Mil ION GHICA 19
www.digibuc.ro
20 VICTOR SLAVESCU 70
www.digibuc.ro
71 OPERA ECONOMIGA A LUI ION GHICA 21
www.digibuc.ro
22 VICTOR SLAVESCU 72
www.digibuc.ro
73 OPERA ECONOMICA A LUI ION GHICA 23
www.digibuc.ro
STEAGUL ROMANESC AL LUI
ISTRATIE DABIJA VOEVOD
(PIERDUT IN ANUL 1664, REDOBANDIT IN ANUL 1937)
DE
CONSTANTIN I. KARADJA
www.digibuc.ro
2 CONSTANTIN I. KARADJA 76
www.digibuc.ro
'77 STEAGUL ROMANESC AL Lin ISTRATIE DABIJA VOEVOD 3
www.digibuc.ro
4 CONSTANTIN I. KARADJA 78
www.digibuc.ro
'79 STEAM, ROMANESC AL LUI ISTRATIE DABIJA VOEVOD 5
1) V. de ex.: Urkundenbuclz zur Chronik der Stadt Ploen, Pln, 1890 p. 9/ ; L'art
de vertfier les dates, ed. Paris 1787. Vol. III, p. 480 0 Euch. Gottlieb Rink: Leopolds
des Grossen Leben und Tlzaten. Leipzig 1708. Vol. II, p. 71.
5) Cf. v. Zwiedineck-Siidenhorst: Die Schlacht von St. Gotthard, in Mittei-
lungen des Instituts fur Oesterreichische Geschichtsforschung X, ,Innsbruck 1889, p.
444 i Gualdo-Priorato: Historia di Leopoldo Cesare, Viena 167o, vol. II, pp. 417
437 i 438. Duce le de Holstein avea atunci gradul de Sargente Generale di batta-
glia e comandante all'hora alle truppe di Brandemburg s (sic). Cf. i Theatrum Euro-
paeum, Frankf. a. M. 1699, vol. IX, pp. 1144 qi 1146; Christl Boethius: Kriegs-Helm.,
www.digibuc.ro
6 CONSTANTIN I. KARADJA 8o
www.digibuc.ro
8/ STEAGUL ROMANESC AL LUI ISTRATIE DABIJA VOEVOD 7
www.digibuc.ro
CONSTANTIN I. KARADJA 82
www.digibuc.ro
RAPORTUL GENERALULUI CONTE DE SOUCHES ADRESAT
IMPARATULUI LEOPOLD I, A DOUA ZI DUPA BATALIA
DELA LEVENTZ 1)
www.digibuc.ro
io CONSTANTIN I. KARADJA 84
www.digibuc.ro
8s STEAGUL ROMANESC AL LUI ISTRATIE DABIJA VOEVOD ii
in den Busch an einen andern Pasz zur rechten Seiten verborgen hielte,
knte widerstehen. Ms nun der Feind aus diesem Walde den rechten
Fliigel in dem Rucken, oder in die Flanchen zu kommen vermeinet
hat das Heisterische Regiment, und die Chur-Pfaltzische Compagnie
ihn wohl empfangen, und repousiret, zugleich fielen die beste Jani-
tscharen, und die wackerste Tiirckische Reuterey so auf die Caprarische
commandirte Esquadronen losz kommen. Und weil ich gesehen, dasz
die Gefahr an diesem Ort am grossesten ware, habe mich dahin selbst
gewendet, und den Feind mit mannhaffter Resolution erwartet. Den
ersten Angriff hat diese Esquadron mit grossen Valor abgeschlagen.
Weilen aber der Feind um mehr als 4000. Mann starker war, ha ter
sich in etwas mssen zurtickziehen, bis an eine kleine Embuscada,
allwo der Brandenburgis. Obrist-Lieut. Glock mit 15o Tragonern sich
verstecket hielt. Dieser hat eine solche Salve, und so wol a propos
geben, dasz der Feind sich hat trennen, und zurukziehen mussen,
wordurch dann dem Caprara, und denen mit ihm commandirten
Officirern, Lufft ge macht wurde, ihre Leute, welche anfiengen zu
weichen, wieder zu samrnlen. Von diesen sind auch einige, so ihre
Ehre wenig betrachtet, zur Bagage kommen, und haben geschworen,
die gantze Armee ware schon geschlagen, und darum sind auch etliche
Wagen, von etlichen leichtsinnigen Leuten, geplundert worden.
Wie nun diese Trouppen wieder zusammen gezogen, und mit 3.
Squadronen vom linken Fliigel secundiret worden, hat sich auch der
Feind mit frischem Volk verstarket, und sich rechnen wollen. Habe
aber einige Infanterie, nebst 4. kleinen Stcken von dem linken Flugel
avanciren lassen, so ihn statlich empfangen, dasz er mit Hinterlassung
einer grossen Anzahl Todten und mehr Beschadigten hat weichen mssen.
Als nun die Gefahr an diesem Ort geringer worden, und mich um soviel
mehr auf die z. Squadronen Fusz-Volks und 4. Stcken, welche
hinter einem Gestrausz gesetzet, und auf desz Feindes Fliigel gerichtet
hatte, habe verlassen knnen, habe ich das Caprarische Regiment,
und die 4. Brandenburgische Compagnien zu Pferd, und andere
Squadronen von dem zweyten Gefechte nehmen mssen, wobey der
Obrist Caprara sich nebst andern commandirten Officirern vor sein
Regiment gestellet, und insgesarnt mit dem Obrist-Wachtmeister
Marwitz, und dessen 3. Compagnien Tragonern, gegen mehr als 8000.
Tartarn und Moldauern mit guter resolution und rhmlicher Tapfer-
keit gefochten. Und waren die Unsrige zwar auf diesem Ort pousiret
und repousiret worden, durch die Schsischen und Brandenburgischen1)
wie auch commandirte Mannschafft von der Infanterie aber, und die 6.
kleine Stuck habe sie wieder sustiniret, und den Feind abgewendet.
Indessen liesz ich den Gener. Wachtrneister Kniege in der Mitten,
allwo der Feind auch mit grosser Furie angesetzet, diesen aber hat
www.digibuc.ro
12 CONSTANTIN I. KARADJA 86
www.digibuc.ro
87 STEAGUL ROMANESC AL LUI ISTRATIE DABIJA VOEVOD 13
www.digibuc.ro
Constantin I. Karadja. Steagul rorndnesc al lui Istratie Dabija Voevod. PI. I.
h-
4RtT
1E111-0 Mil 5:
.,:CONE Ilw
r 3141-:
7,..1
t
-oriesc,,,,
L5-
www.digibuc.ro
Constantin I. Karadja. Steagul rotadnesc al hi Istratie Dabija Voevod. Pl. II.
",
.
fit
4,_wa--17.czcee,--'1'1'
4-q
4'4_4
korti
At-44.1
or
tleti 254'
estif Ciikg-iPts
164
IVA44-4-1.
www.digibuc.ro
I
1
. .r
..1
....-
_........,..
_
...---. .....-._ ,i,
. 4141kiil! 44-1 i
libli-::: ...Li
.
, .0601.1 41)4
1," .00 , , I S
ea ,
-11243t.r
.
AR' 1:*
.
"47"' '1" , .:, .
'44 .
'9 9tats two' - --Ag_4442-J:A
4. t x-D
f14, 441
A.%
.'
-..._
'V SC 111-404140441 A 1 if:
.,,..1k---- . ...
...._..,-._ .
1.
1
.`-
.......z-
"AcI4,.. AA 1. A-
:410,
,--
qa------.....-----:---------
.. -
.1
1
7..;
r:14
rk;.4.441"
f-41 -V ___A_ .
._.-..
i
c,
,
Moat.; , %' -6P
,..r.:
z
Al.e.ornie.iiasSellixoBASaffleng
5owitf4twArn yermairrc.
. t. it ,
0
ct
iollienornoteAat... 4,0er.l.
C., an ,Elit vorSattStferl"
aural-tem toutMolilauerL
d,,Fiq ;yr luaus, 4'
cr.
Hers pTDfL4. L
olttCaprara,14.04:1e1%,41. .
BAti.tenbury./4-C14 he.
. _
E.! unf 44. &trim inkapit. - 6-c+ . 017.
Ihtalia. dela Leentz, dupa Neue Ungarische und Siehenbrgische Chronick. Frankfurt a M. 1664 (Apponyi No. 914).
Exemolare la Ac. Rom. si la Grumaze ti.
www.digibuc.ro
dsrin...n- %dung. G. g:;rthronagAGrral:
B. air ki. esnfia:ft Pai 31trr, traf
P...: .
C it ,IACZ ;7 pc "thr'.; 4
D Marafr.
kOneclit;
az
.
g die 1...statr. L. 4rrEr7 41. a
imulittr... r.. absen cowl,- Ark.
.30,-.44..z., -
::,,-,,,-;...jt
. .. .
_4.
--
''''.41:14 ' .4.1 Nii4"4,
''' -...t .
a
^ 5,;.,-- -. ...Qr.- ,,,J; 41... ...-- ,....... . --- - - -.., a
77,,C,,Y. ----
.
-.4-."'....* -,.':- ; ;J' ' " -i: -7 ...7.--711;',-;,,,,-..s.;;,-L._,,--; - ,4 1-4
. 4, r,2,:-.1.-;:f4.1. .- .4..
1
t 'r
- )'
.4-4:,-"' 7:;.4,"....4.,!;"' '..., ..,-":.. -,R.; .,... ...- --::,'"-R-"!".7:1*-.7-*'?"'-'' 7.-::4:4.-'33
ft:Ne ik ifi :."'c e,,,dv,,,,,,,,}
1
4- ,
. .
'-te,tt . .
_
H OrN;i: Pi,. At
1.1.tionL,:-.Rir;
lk. /4 ;? i A-4 --.. pw. :.,..-- -- _,, L )
n
ri
.." ')1
a
V%^2 4r(lYL".
Gr Sogch..s.;F:sel
-
4
''
J , '" Fri
-7 X13..
. .
viz ,
(rU 'VONA
lb
F16
, :,:.;vs ^-
r.?
1-4
14Ae age 1.
. :A bhil1un.7 ha rh-ri tri;, bry lervrtzt-z., :nth drn TurrArn drtz,-6 7+,1! I 04. .
_
Batalia dela Leventz, dup Ortelius RediviN us et Continuatus, Frankfurt A. M. 1665. Exemplare la Acad. Rom. i la Grumazeti.
www.digibuc.ro
L. &magi.. weep di Lauca2 data del G...nit Cisme core la
UlpElE)1 11.191.1U4SUOD
Sotwima control'unid:Tariest Asamak Visas& cal I. rime Ka* le
Loral& Urnsaaa cCila Tana= daft Apia a vedi y 4 1-#2.
A Alorpol.priir ..... a. 5...,N......i.... rom1 nom ik bfertesk.
....1..... Woo. ... Sastplia twary.....41.
B.L. 11...eie _Ammo, .4 6. a/dm Asr-so CLIA.ra.
C.Lter lottbero ..,pan pea G... 11.1.41,0
fra.
4.7,4 T MAJ.{
veledu.
a. ,
AWL,.
'1.02
C =Oat,. gk
/r
G
$ --,..P.r..,tr_43..:,if,j,
-a. "Pp, Is ,
ApPilved.,Nitillq
,, tt %;;1;:ky,,,,k 1';
A 0.,*10AI
Batlia dela Lexent7, dupa Gualdo-Priorato II, 167o. Exemplar la Grun a7e ti.
www.digibuc.ro
bbifbtittli bell greens snub enffetning $cr Statt Len ns, bard) 3bro it-ai,i6erWilStaij: gums General
:grizonarkf6L1 beniten Oinois R aiwig Sourttes, In& bat Ci;rtat 141 kitten: acihkrent en 2.1e im JitaSaikr matt .
6 egyhret f664 .
.r;
1.140aK
c 447=105..
1.Q
47.
ff..' 4.4
01143.-,
s...:
e
- . ',-;..,,,,.
4_4_ ,
40:-
**...f. 's
... -Tar', t.
Att.
,41. t. 1+
4_ A. tt, .
www.digibuc.ro
Constantin I. Karadja. Steagul ronuinesc al lui Istratie Dabija Voevod. Pl. VII.
;! A- ' '.0.1'
11qo '77
ar ft
tv.d.
4. -.. ; Eq!.., 1
; . ..-4 .
7 i 1 J, T , .
-':v-vP
:.....,i''.
1 r4`4
. E ,N,
Iii,
1
!II.; .
. 'A 1, ,,
ri .re
'' " cii
Ti
''.,-- - 1 I L-,
NIA.
,
1, i 1 ,
% 0
4
p , ,'14'-n. i,I.
' lir [1' 1, -41! , 4 .
94 r , a 'I, '+` iv
^LI- . '.1 ' , 4 '
I. i_ at , A1
www.digibuc.ro
COMEMORAREA LUI GIACOMO LEOPARDI
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 N. I ORGA go
www.digibuc.ro
9t COMEMORAREA LUI GIACOMO LEOPARDI 3
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 92
www.digibuc.ro
93 COMEMORAREA LUI GIACOMO LEOPARDI 5
II
Dar de sigur nu pentru aceasta osanda aruncata existentei,
pentru acest refus de a colabora la zadarnicia intrinsed a
oricarii fapte, a oricarii ilusii de indreptare a lucrurilor,
a fost comemorat Leopardi, la o suta de ani de la moartea
lui urita i obscura, in chinurile holerei de la Neapole nu 1
www.digibuc.ro
6 N. I ORGA 94
www.digibuc.ro
95 COMEMORAREA LUI GIACOMO LEOPARDI 7
III
Dar, in singuratatea lui cantata si iubita cu fanatism, ca un
suprem gest de sfidare, el arunca, in contemplarea supre-
melor revelatii ale gandului si in suirea culmelor spre care el
se poate avanta, melancolia pe care superficiala privire a
naturii si a vietii poate s'o inspire.
0 marturiseste el insusi:
( Cel ce comunica putin cu oamenii e rare ori misantrop.
Adevaratii misantropi nu se gsesc in singuratate, ci in lume.
Pentru ca intrebuintarea practica a vietii si nu filosofia e
ceea ce face a se uri oamenii. Si, dad' vre unul care e astfel,
se retrage din societate, pierde in retragere misantropia # 1).
Sau aiurea, vorbind, de felul cum poate si trebuie sa se
formeze reputatia scriitorului, marturisitor de adevar si urma-
ritor de idealuri:
(( Neputand in tovarasia cu oamenii s te bucuri de oHce
beneficiu al gloriei tale, cel mai mare folos ce-1 vei trage va
fi sl te intorci in sufletul tau si sa te complaci cu tine insuti
in singuratatea ta, land indemn si mangaiere pentru oste-
neli noi si facandu-ti temeiu de noi sperante # 2).
Spre o poesie de lupta, care trezeste amintirile, biciuind
pacatele vremii moderne, fail' a se induiosa de miseriile ei, care-1
desgusta, ferindu-se de oHce atingere cu lumea incunjura-
toare, il impingea de la inceput acel contact, pe care-1 cautase
1) Cugetarea LXXIX.
s) Capitolul X din II. Parini ovvero della storia.
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 96
www.digibuc.ro
97 COMEMORAREA LUI GIACOMO LEOPARDI 9
www.digibuc.ro
EXISTA 0 TRADITIE LITERARA
ROMANEASCA ?
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 N. IORGA zoo
www.digibuc.ro
ioi EXISTA 0 TRADITIE LITERARA ROMANEASCA? 3
www.digibuc.ro
4 N. I ORGA 102
www.digibuc.ro
103 EXISTA 0 TRADITIE LITERARA ROMANEASCA/ 5
www.digibuc.ro
6 N. IORGA r 04.
www.digibuc.ro
105 EXISTA 0 TRADITIE LITERARA ROMANEASCA ? 7
www.digibuc.ro
8 N. IORGA io6
www.digibuc.ro
107 EXISTA 0 TRADITIE LITERARA ROMANEASCA ? 9
www.digibuc.ro
Io N. IORGA I 08
www.digibuc.ro
0 RELATIUNE NEOBSERVATA
DESPRE MOLDOVA SUB DOMNIA
LUI ANTONIE-VODA RUSET (1676)
DE
FRANZ BABINGER
www.digibuc.ro
2 FRANZ BASINGER o
1) Este just cl eau tiparit cfiteva pasaje din Mmoires de N. Iorg a, Acte fi
Fragmente cu privire la Istoria Romdnilor, vol. I (Bucuresti, 1895), pp. 151-152.
Mai vine vorba de Sieur de La Croix intea sa Istoria Romdnilor prin cdldtori,
ed. II, vol. II (Bucuresti, 1928), pp. 57-6o si 63. Dar nicAieri nu s'a referit la Re-
lation.
2) Cel putin ass afirmi J. M. Qurar d, La France littraire, vol. VII (Paris,
1836), p. 85.
a) Jean-Baptiste Co 1 b er t (1619-1683), ca protector al Co mpaniei
Indiei Oriental e, manifesta un interes deosebit pentru rsiirit i trimise
acolo mai multe expeditiuni tiinifice. Vezi minunata lucrare a lui Henri Omon t,
Les missions archolologiques en Orient aux XVII-e et XVIII-e siecles (Paris, 19o3).
') Despre Francois 13 t i s, Sieur de La Cr oi x, cf. in afari de J.-M.
Qurar d, bc. cit., vol. VII, p. 85, si Nouvelle Biographie Gnrale vol. XXXIX
(Paris, 1862); col. 7o4 a., unde se trimite la Cl.-Pierre Go uje t, Mmoires histo-
riques et littraires sur le College Royal de France (Paris, 1758). In ceea ce priveste
cei trei orientalisti Ptis de La Croix, expunerea lui Goujet a fost completati, in
urml, dar frA vreo oarecare important, de istoria acestei institutii a lui Abel L e-
f r a n c, Histoire du College de France (Paris, 1892). Dimpotrivi, v. Paul C a s a-
n o v a, L'Enseignement de l'arabe au College de France. Lecons des 22 avril et 6 di-
cembre 1909. (Paris, 1910).
www.digibuc.ro
III 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 3
zo
www.digibuc.ro
4 FRANZ BABINGER 112
www.digibuc.ro
113 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 5
www.digibuc.ro
6 FRANZ BABINGER 114
www.digibuc.ro
I 15 0 RELATIUNE NEOSSERVATA DESPRE MOLDOVA 7
www.digibuc.ro
FRANZ BASINGER r i6
www.digibuc.ro
117 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 9
www.digibuc.ro
10 FRANZ BABINGER is8
www.digibuc.ro
119 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA I2
www.digibuc.ro
12 FRANZ BABINGER 120
www.digibuc.ro
121 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 13
4.214 . a/. ,
As,
1) Ca vor fi fast Inca la Tarigrad si alti Rusetesti in vremurile mai noi, dintre
cari unii vor fi emigrat In tarile romne, reese -din faptul, cl in catagrafia boerilor
munteni dela 1829 (v. I. C. Filitt i, Catagrafie oficiald de to(i boerii fdrii Ro-
mdnegi la 1829 in Revista Arhivelor, nr. V [anul 1928], p. 294) se afl un
Alexandru Roset, n. Tarigrad, 70 de ani, spitar de Moldova
sade in Bucuresti, in mahalaoa Bradului ein casele mete*
vb. pseaoa de galben nr. 717. Acest Alexandru Roset cred, nu
este altul cleat plrintele lui Constantin A. Rosetti (1816-1885).
2) Se pot dovedi patru rarnuri ale familiei Rosetti, in Pr i ncipa t e, respectiv
in Regatul Romfiniei, care, incl, nu pot dovedi, panii acum, nicio inrudire intre ele.
3) Pentru aceasta v. mai ales Radu Rose tti (1853-1927), Note genealogice #
biografice despre familiile Buhuf # Rosetd, in Analele Academiei Romdne, seria II,
torn. XXVIII, Memoriile Sect. Istorice (Bucuresti, 1906), repetate, in parte, intr'ale
sale Amintiri, vol. I (Iasi, WA an).
www.digibuc.ro
APEND ICE
MEMOIRES DU SIEUR DE LA CROIX,
www.digibuc.ro
123 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 15
www.digibuc.ro
z6 FRANZ BARINGER 124
www.digibuc.ro
125 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 17
www.digibuc.ro
18 FRANZ BABINGER 126
www.digibuc.ro
/27 0 RELATIUNE NEOBSERVATA. DESPRE MOLDOVA 19
www.digibuc.ro
20 FRANZ BABINGER 128
Description de
[P. 1871 la Ville d' Yaz La ville d'Yaz Capita le de Moldavie, n'a rien de con-
Capita le de
siderable que sa situation qui est fort agreable, a cause
Moldavie. du voisinage d'une petite riviere qui coule le long de
ses murailles. Les maisons sont basties de bois, enduites
de chaux, & couvertes en pointe de planches en guise
d'ardoise, dont la disposition est assez jolie. Les rues
que la boa rend presque impraticables l'Hyver, sont
tellement remplies de poussiere l'Este que l'on n'y voit
goute, celles que l'on frequente le plus, sont couvertes
de troncs & de racines d'arbres, rangez l'un apres l'autre,
en forme de pave pour les rendre accessibles.
Ii y a plusieurs Eglises assez jolies, entr'autres deux
desservies par des Caloyers, dont la plus ancienne qui
est aupres le Palais du Prince, est toute revestue de marbre
avec des feiiillages fort bien travaillez, & peinte par dedans.
L'autre est bastie d'une tres-belle pierre avec des voutes
& des tours fort elevees, enrichie de colonnes, & de ga-
leries, son fondateur fut le fameux Vayvode Basile qui
fit venir des Maitres d'Italie & de Rome pour le b Ati-
[p. 188] ment, lequel quoy qu'il soit d'une Architecture confuse,
ne laisse pas de marquer par sa masse, & sa construction,
que ce Prince n'y a rien espargne; l'on y voit son tableau,
& ceux de sa femme, & de ses enfans.
Le Palais du Le Serail du Prince, lequel devroit estre un Palais
Prince de Mol- magnifique, consiste en une grande basse-court, tout a
davie.
l'entour de laquelle il y a des corps-de-garde. La seconde
court communique a l'appartement du Prince, en en-
trant l'on voit la salle du Divan fort grande, & fort en-
fumee, au bout de laquelle ii y a un fauteuil de velours
pose sur un marche-pied a deux degrez avec une es-
pece de dais qui compose le trne, cette salle est accom-
pagnee de deux chambres simplement ornees a l'usage
du pais.
L'appartement de la Princesse, Domna, est derriere
celuy-la, elle y habite avec ses Esclaves, & les portes
sont gardees par une espece de keislar Aga qui est un
vieillard qu'ils appellent en Grec Vorniko, lequel porte
un baston rouge a la main pour marquer sa fonction, il
y a outre cela un corps-de-garde a la porte de vingt-cinq
[P. 189] ou trente Lanciers. Les Officiers de la maison du Prince
ont leurs appartemens separez, & n'ont aucune com-
munication avec les femmes.
Garde du 11 y a tofijours deux cens Fuseliers de garde au Palais,
Prince de llfol- & une Compagnie de Lanciers, lesquels vont a pied,
davie.
lorsque le Prince ne sort point de la ville & a cheval,
quand il va en campagne. Cette garde dure une se maine,
www.digibuc.ro
129 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 21
www.digibuc.ro
22 FRANZ BABINGER 130
www.digibuc.ro
131 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 23
www.digibuc.ro
24 FRANZ BABINGER 132
www.digibuc.ro
133 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 25
www.digibuc.ro
26 FRANZ BABINGER 134
www.digibuc.ro
135 0 RELATIUNE NEOBSERVATA DESPRE MOLDOVA 27
www.digibuc.ro
28 FRANZ BABINGER 136
www.digibuc.ro
INRUDIRILE PRIMILOR RUSET (ROSETTI) DIN TARILE ROMANE DUPA IZVOARE
IZVOARE
F kl
I
Dintitrie loan Foca Constantin Muni! hi Serb. Paid, In mist. sLioeosoeo ji arta romdnd s,
0, 5553 .1 dual snot = Gheorghe Cantacmino-M000rst n. 1566 50 0570 - Rhalli din Paleologu Paleologat
4) an. XII (5901), PP. 306 309.
aP76in1 in 5593 la Pomo& pe Mthth Hui lui Anomie Cantadmino-Monoret Coda era In C-pole Is 1563-641 nepot 151 Mihail Saltanoglu
Vitesusul; se afla la Vlena la sae, 5) fuge la safari dupe 15641 trine Is s96. .4. HURMUZAKI, D a., XIV, 5 p. 217.
m's 7 .575 55. AUREL V. SAVA. Documents prithfoars la ldrual # {Mu.
= 1575 Inna fake hi Era nepot lui Mind Saiumoglu 1)
lamv Rhalli = fora lui Antonia Ldpupei (Boo. 1937), PP. zoo, 733.
Cantacusino-Monoret
\
1
1 I I
Mandan
1
Diann-le Maria
Ton. lordaehe Imache Cons antin Teodosia Mkail Meanie Bella 5) Dionnie Alexandra Constantin Paleolosth = Ramadan
aaezat In Moldova ages.. in Moldova rs. cc. 1592, 7 1663 m 1630 In Moldova agesat in Moldova: :Hen) in Crimea . ce 5395 Rhalh Paleologu Paleologu triia la Galata
asezat In Moldova I. = cc. 1610 Min-op.'. de Timmer sol al Sultanulth si al negustor si boer in Moldova; la 5 75 numit in Moldova si
0630; vet rinks' 1634 divanul ui Rada Mihn. cu Daraban ye) posrelnic Jazz Chisiti Damitrache
1621; mei postelnic 1603; Voevod: ooli-ioliartissol Lancer Rosser.", hanalui tatiresc in executor testament. al Id
vel sluger 1628 35; vel salter .644-451 4597 Paleologus
t Mainte de 1665 vel postelnic .633-63 scheanfilax s6r3 7) Germania Zotu Taigam ginenle hi mare postelnic .60P,
vel tholnic 5637-464 Avea nepot Pe cop.. ads la Snagovr Minnat 10 M-rm mare logonit al petriorhiei.) Is 1598-99 Mireea-Vodi Ciobanuli le
mei 0051160 1645-59:
Constantin Rn eet la 166z 2) Mfirgineni 5609, 5645 1593
era cur.. cu Simeon
Minacam .666 Vodi Movill ')
= Ecaterina Backe = Elena H. lui Radu Era t la also.
t +866 = Alexandra, film hi Serban Voevod
hagropat la Golia ea Masa Gheorghe Cataratos
Asko moot GavritiPI Matekt. n. .62o 7 .686 Earl scolsoritori
Constantin R use t la 2662 ') Es era coda. la 1665
= Enron, fica lui
Miron Ciolnan
=- Ana, hid hi Voruntar
Prljescu
1 I
1 1 1
Lascarache loan Nicolae Constantin's)
CANTACUZINII I DrAphici 8mban Con an. Matei Iordache Durnaraku Constantin Antonia Mandl Ramadan
Aosslotil Eceterina Stefan
vel Pabarnic 1668 dM Moldova zin sp... Damn al Munteriei nolnicul spithrul Voevod Ruset Ruse t Muselim Muse an Muselins
5646
Ramadan
in eonsitul patriarhisi la 1646 annex
sn loan Racovil =cVoseltioo
Coatin = Vasika, fiica PASCANU si DELEANU 7 .667
precum gi cei din Roma -= PM. Discu
.679 88
It 1688
t 726
= Salta Buhus
7 2686
= BIlasa
7 5691
Mans
lost negustor Is C-pole;
vel vithier in Muntenia 1623;
cup. In Muntenia 1627')
lin M Hoax in domain lui
namit Chirial Draco insists de
domnie In Moldova la .662 .7)
1647 565
vet earths In Muntenia Asti;
bai Gavril Paladi Vasile Lupu. THUs mcii la fost negus or la Constar, mopole 'I), postelnk au vistier In Moldova el50-58
. din Bavaria Buicescu = Maria, fika hi Druganescu Flscaganu Dorms in Moldova: 5673-75, 16119-85;
Skoe Leurdeams Era mdl cu Antonie-Vodl Ruses") 5662 la Constantinopo e, fund maple... al Moldova 1661 65;
(di arca i) Elena amintit ea nepot id foal I r Era ru4 cu Damara, u Vodil
va Mans I ka hi = Alexandra Potowska Cantacuinii Tome qi lorda he") Cantamismo 1 pi cu Alexandra Ramadan
Ches.. Rustea - Asanina Scud. so Pskologu ash Donut na Moldova 0675-78
10 Com ant nopoIe cc. 168o
Zoe ") (Ramad n ?)
I 1
\
Pk. Constantin") Toron 1 ROSETTI 1 Victoria
i
I an Andrei
I
Ski= I ROSETTI I Z. ja Rusandra ROSETTI 1
Dunutra be
Ramadan
st mmd 0. ca, 1720 t 1743 n cc. 1714 I. Ina:ante BALANE$T1 Ruset Ruset Ruset Ruset RADUCANU Ruses vel postelric si
7 175. = Anim Ras se t de 1775 = Pill01 Cantacusino stolme vornic 1006090 he Canta nano 13 PICA eel spina 2719-30
= Vidona Roast = Maria Fierea stolnicul f x731 5739 Ecatenna ROSETTI beiaade, ni In 8erhan = Maria
fnb to, hada he vel Bremiam = Plana Sturdza TETCANI Vodo d,u Muntenia
lash r Ruses Film scar
Ea t la 5783
I CAN ACUZINI1 I ICANTACUZINII Constantin
IRORa.7,1,11..2gra I
I
www.digibuc.ro
ORIGINEA LUI VASILE LUPU
DE
FRANZ BA BINGER
www.digibuc.ro
2 FRANZ BABINGER 3E38
AdicA in rominwe :
Aceastd nebedernitd a fdcut-o Dumnealui Lupu, hatman ci
piircdlab al Sucevii, fiul lui Cocii, cu solia lui Tudosca, fi au
dat-o la Episcopia din tdrgul Hufi la anul 7138 ( = 1629-30) >>.
CelAlalt obiect, un potir de argint suflat cu aur (fig. z),
poartA in jurul paharului pe 3 rnduri, o inscriptie gravat
iargi cu text i caractere slavone i care in original este
urmAtoarea :
t rkH HOTHil . rkTROpH . A8H8A . Koqi. 114 . ,A,KOPHTEL . 11 liWk1111*. Fro.
TOMCIA H MM . I1. Ich. 10KOK tm
. TV1-13 . KtICASIO , 13C[k] . CT .
MITOX . AWIIACTH(Ifil . 381114E8A8H . Ao . c[itelra . ropia . t H AENCE . ECT .
VAAA . CIEEMAPO . KFAHKOMSHFFIHKA . rIMIPTE . g . A[*]TO. x311 . A,O, .
Va sl zicA in romAnete
u Acest potir l-a focut Lupu Cod vel-vornic cu jupdneasa
lui Tudosca i l-a dat bisericii de ldngd tdrgul Vaslui, metoc
al meindstirii Zugrafului din Sfdntul Munte, unde este hramul
sf dntului marelui mucenic Gheorglze , in anul 7139 (= 1630-31 ) 3)>>
Inscriptia acestui potir este de mult cunoscutA ceea ce
a scApat din vedere Sfintiei Sale, fiind publicat de d-1
N. I o rga in vol. XVI dintr'ale sale Studii fiDocumente 4),
in slavonqte si romineste. Ea meritA sl fie luat putin in
seaml.
1) Correxi loco um[cicoDuff.
2) Loco urrk TpArd OWN.
3) Fotografiile ambelor obiecte le datoresc amabilit4ii d-lor Par. Aurel V.
Ur sic escu (Huj)i Arh. $tef an Bale (Bucureeti). Pe aceasta cale le ex-
prim sincerele mele multumiri.
4) V. N. Iorg a, Studii >i Documente, vol. XVI (Bucureeti, 1909), P. 420 s.
Pentru aceasta vezi i loan C. Filitt i, in ziarul Miscarea, anul XXVIII,
Nr. x661 din 26.XI.1936, p. 2 : Iargi Vasile Lupu Cod.
www.digibuc.ro
/39 ORIGINEA LUI VASILE LUPtl 3
se
www.digibuc.ro
4 FRANZ BABIN GER 540
www.digibuc.ro
141 ORIGINEA LUI VASILE LUPU 5
www.digibuc.ro
6 FRANZ BABINGER 742
www.digibuc.ro
143 ORIGINEA LUI VASILE LUPU 7
fiul lui Co ciii Aici isi poate face loc doar o singura
presupunere. In ambele pomelnice al caror cuprins 1-am
examinat, in parte, altadata I), figureaza un Coste a, res-
pectiv Cons t anti n, printre cei morti. Poate ca acest
Constantin a fost bunicul lui Vasile Lupu si poate la el se
refera Cocii din inscriptii 2). In orice caz, insa, nu trebue
vazut inteaceasta un nume de fa mili e, care nu va fi
existat de loc pe atunci, cel putin in cercurile din care se
tragea Vasile Lupu 3). Asa dar, daca vrem s fim prevazatori,
nu putem scoate o concluzie privitor la originea lui Vasile
Lupu, din acest nume, asa cum a facut-o Sfintia-Sa
Parintele Aurel V. Ur sa c esc u, cum ea numele de fami-
lie Coci ne aratd destul de ldmurit cd el a fost de origind Aromdn
fi nu Grec. tiinta serioasl trebue sa se fereasca de deductiuni
pripite, pentru care lucru suritem siliti sl incheiem adhuc
sub judice lis est.
www.digibuc.ro
APEND ICE
CARIERA LUI VASILE LUPU INAINTE DE DOMNIA SA
IN MOLDOVA
I). Si astAzi mai sunt de parere ca. Vasile Lupu a venit pe lume in 1597, desi, in
interesantul ski raport din 2o.VIII.1643 Vom Moldauischen Wayuoda Lupulo (v.
Hur mu za k i, Documente, IV, I, p. 872, Bucuresti, 1882), Residentul imperial
Johann Rudolf v. Sc hmidt 11 caracterizeadt ca o lange ansehnliche Persohn, auch
starckher Natur, i ii clA 50 de ani. Joh. Rud. v. Schmidt 11 vAzuse pe Vasile
Lupu in Stambul, dar pretuirea vfirstei nu poate fi cleat aproximativA. V. si I. T a-
noviceanu, Resturnarea lui Vasile Lupu, in Analele Academiei Romdne, seria II,
tom. 24, Memoriile Sect. Istorice (Bucuresti, 1902), p. 128, nota 3.
2) Cf. Ion C. Filitt i, Un document despre Leca spdtarul ucis In anul x6r6,
in Arhivele Olteniei, anul XII (Craiova, 1933), P. 477, retipArit in colectia Cercetdri
# Documente privitoare la Istoria Principatelor Romdne (Bucuresti, 1935), pp. /5-16.
a) V. Gh. Ghibanescu, Divanurile domnefti dm Moldova fi Muntenia in
sec. XVII in Arhiva, vol. XXVI (Iasi, 191516), P. 165 (1620).
4) V. N. Iorg a, Vasile Lupu ca urmdtor al impdrafilor de rdsdrit, etc., in Ana-
lele Academiei Romdne, torn. XXXVI (Bucuresti, 1914), P. 209 i Gh. Ghib
ne sc u, Divanurile domnefti etc., p. 168, in care, in 1623, Lupu afare ca
treti logoffit.
6) Cf. Gh. Ghibanesc u, Ispisoace fi Zapise, vol. I (Iasi, 1907), partea II,
pp. 187 i 794. Ca aici nu pcate fi vorba decat de Vasile Lupu, aceasta reiese lfimurit
din cuvintele Lupul cupariul cu Pattie sdu Gavril. Docurnentele sunt datate 25
Mai 1627 si 6 Martie i628. In acest timp, prin urmare aproape un an, Vasile Lupu
trebue sAL fi fost cupar. Mai vezi i Gh. Ghibanesc u, Surete i Izvoade, XXI
(Iai, 1929), pp. 18 0. 59.
www.digibuc.ro
145 ORIGINEA LUI VASILE LUPU 9
www.digibuc.ro
1o FRANZ DAB INGER 546
Aprilie 1631; totu0, trebue s fi durat numai scurt timp. Caci, atunci and
Ale x a n dru a I VI-lea I 1 i a obtinu, pentru a doua oark domnia
in Moldova (Noemvrie, 1631), Lupu nu mai era in functiune, ci se afla intr'o
seaml de boieri cari protestau impotriva numirii acestui Domn, ducandu-se
la Tarigrad spre ali face tanguirea lor (cf. Letopisete, I, p. 263). Vasile Lupu
insk trebue sl fi ajuns dup5. aceea din nou in Moldova, deoarece cnd, la 2
Iulie 1633, M o is e Mo v ill-V o d a smulse din nou domnia Mol-
dovei, vru s puna mfina pe rivalul su primejdios; dar Lupu trecea Du-
nlrea 0 sapa la Tarigrad. Acolo se bucura de deosebita gratie a Vizirului
Ab aza-P a ii. a 1) (executat la 24 August 1634), pe care probabil I-a in-
sotit in Moldova, in Decemvrie 1633, in campania lui impotriva Poloniei
0 care, in cele din urrnk 1-a numit in scaunul Moldovei in locul lui Mo ise
Mo v il a -Vo d 6, maziit in Aprilie 1634.
.1,,
www.digibuc.ro
Franz Babinger, Originea lui Vasile Lupu Plana I.
N
-7
q
www.digibuc.ro
1.6
A. R. Memo,* le Secriunii Istorire. Seria III. Tom XIX.
,iazuma zuvm
?b
?s
-I --- r 1 4 4 A 4 ; wn 0 HT
,4i :':41 1
d" LI J (,'
, di t 1-7,/frrif e it 1 r /.1 vr
'
, 1
.
;( ri.da.frrrrY /P. ,..,
I
- on d ?TT tr.
Ti.
76-4- 4- r.tos rrz-
.--,
-, ---i--A ,. JLI
..,-, e, ;1' / / :>
-----)
A'
v.
; . .
Iiin41/71-11,4,1 r!ri t
r v
. ^ ), I ri -D. Ali Aikrz.V Veinal/TS Alf
1.11 fJ f."1 -alki 4-'1.41-41T7C2':
''') J. x 0 .. 7(7. .21L,117rT. irrr'-71 0
:',..
' ,
ii,4J 2 -'17714;:i-rizY17:
7 fl aijaed ,; (e. : pfrzel7.1 Pi
F.' /If n r 4 177-rg el.un 't t'41 ,e1 ';:r-')
--7160 rota. ..;""") i --,..,
11 jid,... I #
rtri ..tu H.44 n /71,40144u-1H rill//
"-f- Al
(/ ,
.7" -tr 66. - Orr et .
t siA 1 c vel ntlo e9 . 2/./ VIA I r-t ten 711041L1Mitri
,
'4:7.-41.:
rz r0,01 Ili>
2.
r
;,)
!") ,.., ,,_,.. -
,
.
.. I
441 Itfro:, 17 trixti Tarte -Lai 7.7 1/ 7Z127). r,
,...,
I-. ....-, 1 C"-nT45"
V.
--!-----177-7-7td ,-, ..1,:).
I',"" ,2 lar cA
>4 1/ 1.1
7 :
A
v, Jr
-_:,.tfl,
Iscaliturile i peceOle celor doi mari vornici Lupu. (Doc. 6I1XLII Academiei Rot-name)
-
www.digibuc.ro
NEAMUL LIM VASILE LUPU
Constantin (Cocii)?
= Ecaterina
Neculai
vel-agli
in Muntenia,
ingropat in bis. Stelea din TArgoviste
= Irina
..
I [ [ I I
Gheorghe Marga Lupu (Vasile-VodS) Maricuta Gavril
hatmanul t C-1301. n. cc. 1597 la ArbAnasi (Bulgaria) t C-pol hatmanul
t Oradea Mare, in robie, = Dumitrascu t IV.1661 la C-pol. = Ileana
in inchisoare Iara li = I. x618, Tudosca Bucioc
= I. Maria, t 18.X.1648 vel c ucer t 1638
IngropatA Bozieni-Bals = II. x639, Ecaterina (cercheza)
. (Roman)
= IL Anita
I I I I [ I I i [ I I
Maricuta Anita Ilinca Zoita Ioan Maria Ruxandra $tefan Stefan FiicA Radu Neculai
= Neculai [Basotli ?] = Alexandru = Gheorkhe Voevod t 1686 la Neamt
t 5. I 1661 (1667?) Voevod t holtei, otrAvit de = Andreias t holtei, otrAvit de Ablza
vamesul Ruset beizade Ursachi t XI. x 64o la Liov, ingropati in
= x.IX.1652 n. 1640 Gheorghe Stefan-Vodli vel medelnicer Gheorghe Stefan-VodA = ( ?)
vel vistiernic la C-pol. biserica Sf. Treime Timus Hmelnicki t 29.IX.1661 Caterina
din Stuck t 16.X.1653 la la Luceni Cantacuzino,
= 5.11.1645 Suceava fiica lui Toderascu
1 cu Cneazul vel Spitar.
Zoita Janusz/1!
Radziwill
(t 31.XII.1655 la
Tykocin)
www.digibuc.ro
0 CRONICA MUNTEANA IN GRECE*TE
PENTRU SECOLUL AL XV-LEA
DE
NICOLAE IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 NICOLAE IORGA 148
www.digibuc.ro
149 0 CRONICA MUNTEANA IN GRECESTE PENTRU SECOLUL AL XV-LEA 3
1) P. 159.
.1.30
www.digibuc.ro
4 NICOLAE IORGA z 50
www.digibuc.ro
I51 0 CRONI CA MUNTEANA IN GRECESTE PENTRU SECOLUL AL XV-LEA s
www.digibuc.ro
ROGERIU IOSIF BOSCOVICH *I MOLDOVA
- CU PRILEJUL COMEMORARII LUI
DE
NI COLAE I ORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 NICOLAE IORGA 154
I
In ce priveste sangele, nu e nicio indoiala ca fiul teranului
din Hertegovina si purttorul unui nume asa de neted slay
apartinea natiei sarbesti in ramura ei dela Marea Adriatica,
desi neamul mamei sale era italian 1).
Nascut insa in Ragusa, careia i se zice astazi politiceste
Dubrovnik, el represinta inainte de toate mediul, de un
caracter pe atat de complex, pe cat de superior, al acestui
minunat oras care e al Adriaticei, cu toate intinsele ei lega-
turi, cu mult mai mult cleat al Peninsulei Balcanice, cu
atatea indreptari deosebite, pe al aril pamant ea se afla.
Stramosii lui Boscovich n'au fost Iliri si Romani decat pen-
tm partea de ilirism si de romanism care a ramas la toti
locuitorii din aceast parte apuseana a ceia ce numim Bal-
canii, dar Ragusa nu e decat ce spuneam, acuma cativa ani,
in niste conferinte la Paris care s'au publicat in Buletinul
nostru frances: # o cetate romang #, in sensul romanic ,
t devenit slava *. Primind slavona, in locul vechii limbi
romanice, de un caracter deosebit, care, moarta astazi, se
vorbia curent acolo Inca la inceputul secolului al XVI-lea,
avand si un caracter oficial, ea nu si-a putut schimba firea
intima, n'a putut parlsi acea asa de veche si de simpatica
nota iliro-latinl care se simte si astazi in straturile adanci
ale unei populatii, care e fara indoiala iugo-slava, adeca sal--
beasca. Impreung cu stravechiul nume ragusan, care vine
de la cei mai indepartati stramosi iliri, orasul a pastrat si
anumite insusiri sufletesti, un tip psihologic desavarsit care
se simte si. pink' la atit de distinsa manifestatie literara
a unui poet ca Voinovid.
- Este o mandrie ragusana, un sentiment de inalta demnitate
www.digibuc.ro
155 ROGERIU IOSIF BOSCOVICH $1 MOLDOVA 3
www.digibuc.ro
4 NICOLAE IORGA 156
www.digibuc.ro
157 ROGERIU IOSIF BOSCOV1CH SI MOLDOVA s
H
Calltorul infra pe la Macin, unde e o cearta cu 4 harabagiii
(arabagisti), cari trebuiau sa dila pana la acest port, ce
incepea sa alba' o oarecare insemntate : lite atrocissima,
spune speriat acela pe care nu-1 umpleau de groaza micarile
astrelor. La Braila, unde se ajunge pe o buck' mare, asemenea
cu felzele venetiane, pe care nu le uita, el afla # un mare port
turcesc, destul de cercetat de bard, unele destul de mari,
precum 0 de seice, care fac obiqnuit negotul de grine cu
1) V. articolul citat mai sus.
1) V. si buna biografie data de Apollin Briquet, in Nouvelle biographic gairale,
VI, pp. 768-70.
www.digibuc.ro
6 NICOLAE IORGA 158
www.digibuc.ro
x 59 ROGERIU IOSIF BOSCOVICH $1 MOLDOVA 7
www.digibuc.ro
8 NICOLAR IORGA 16o
www.digibuc.ro
6x ROGERIU IOSIF BOSCOVICH $1 MOLDOVA 9
www.digibuc.ro
i0 NICOLAE IOR GA / 62
www.digibuc.ro
163 ROGERIU IOSIP BOSCOVICH $1 MOLDOVA 1i
www.digibuc.ro
12 NICOLAB IORGA 164
www.digibuc.ro
x 65 ROGERIU IOSIF BOSCOVICH $1 MOLDOVA 13
www.digibuc.ro
CUM A EVOLUAT CLACA DELA INCEPUTUL
INFIINTARII EI *I PANA AZI
DE
PROF. G. TWA
MEMBRU CORESPONDENr AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 PROF. G. TAKA r68
www.digibuc.ro
169 CUM A EVOLUAT CLACA DELA iNCEPUTUL INFIINTARiI EI PANA AZI 3
Ls
www.digibuc.ro
4 PROF. G. TWA 170
www.digibuc.ro
x 71 CUM A EVOLUAT CLACA DELA INCEPUTUL INFIINTARII EI PANA AZI s
www.digibuc.ro
6 PROF. G. TWA 172
www.digibuc.ro
773 CUM A EVOLUAT CLACA DELA INCEPUTUL INFIINTARII Et PA/4 AZI 7
www.digibuc.ro
8 PROF. G. TA$CA 174
www.digibuc.ro
175 CUM A EVOLUAT CLACA DELA INCEPUTUL INFIINTARII El PANA AZI 9
www.digibuc.ro
I0 PROP. G. TWA 176
www.digibuc.ro
177 CUM A EVOLUAT CLACA DELA NCEPUTUL INFIINTARII EI PANA AZI II
www.digibuc.ro
12 PROF. G. TWA 178
www.digibuc.ro
179 CUM A EVOLUAT CLACA DELA INCEPUTUL iNFIINTARII EI PANA AZI 13
www.digibuc.ro
14 PROF. G. TA$CA 18o
www.digibuc.ro
zfii CUM A EVOLUAT CLACA DELA INCEPUTUL INFIINTARII El FANA AZI 15
www.digibuc.ro
16 PROF. G. TWA i8z
www.digibuc.ro
---- -
i83 CUM A EVOLUAT CLACA DELA INCEPUTUL INFIINTARII El PANA AZT 17
www.digibuc.ro
i8 PROF. G. TWA 18 4.
www.digibuc.ro
..
185 CUM A EVOLUAT CLACA DELA IIICEPUTUL INFIINTARII El PANA AZI 19
www.digibuc.ro
20 PROF. G. TWA 186
www.digibuc.ro
187 CUM A EVOLUAT CLACA DELA INCEPUTUL tNFIINTARII EI PANA AZI 21
www.digibuc.ro
NOI DESCOPERIRI PRIVITOARE LA ISTORIA
ROMANILOR
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI POMANE
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 190
www.digibuc.ro
191 NOI DESCOPERIRI PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 3
r7
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 192
www.digibuc.ro
193 NOI DESCOPERIRI PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 5
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 194
www.digibuc.ro
APENDICE
Ser Franc. Mocenigo. Die XVII aprilis [1435].
Ser Zacharias Donato.
Ser Geronimus Baduarius. Deliberavimus in nomine Yhesu
Ser Andreas Be mbo. Christi facere provisionem ut mercatores
Ser Laur. Lauredanus. et cives r ostri in loco Maurocastri pos-
Sapientes ordinum: sint facere mercaturam et singulis annis
ad illum locum mittcre instituimus unam
ex nostris galeis viagii Romanie. Volumus ergo Ct vobis cum nostro
Consilio Rogatorum mandamus quod de hac nostra intentione detis
noticiam domino Maurocastri et aut per litei as aut per nuncium pro-
prium, sicut vobis melius videbitur posse adimplere nostram intentio-
nem, debeatis vos intelligere cum domino predicto et habere ab eo
irr munitatem, franchisias, libertates et alias commoditates galeis, navi-
bus ac mercatoribus nostris illuc mercatorio more accedentibus et con-
versantibus, que esse possint utilia et fructuosa.
Et c mimic sit aptum quod una ix tribus galeis viagii Romanie
que hoc anro armfbuntur vadat ad Maurocastrum illo ordine qui per
hoc consilium dabitur.
de parte 148.
de non 5.
non sinceri 3.
sine consilio.
Iusuper pro infoim tione materie suprFscripte vobis deck ramus quod
ncbilis vir ser Marinus Zane, precessor vester, nostro dcminio deno-
tavit quod, dum et-set baiulus Constantinopors, pater illius qui do-
minatur Maurocastro, qui caloie rus est, fuit ad eum in secrefo et sibi
dixit et instetit ut vellet apud nostrum dominium intercedere ut aliqua
t x galeis v'agii ncstri Romanic ad Maurocastrum accederet, quoniam
filius suus, dorninus dicti loci facer, t mercatoribus Ct civibus rostris
galeis ac navibus ncstris illas commocrtates et exemptiones circa datia
et gabellas que erunt boneste et rk-.t: onabiles, et not tri merito poterunt
cot tentari ibique stare ac mercari, Quare de huiusmodi intent' one da-
bitis noticiam illi nuncio quem ad Maurocrstrum mittetis ut sit cum
illo caloiero, prrte dicti domini ut maeria meliorem execufonem
habere possit.
datt m die XXVII, Aprilis presentis
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 196
II
die XV martii
ser Azzo de Priolis,
sapiens ordinum.
Cum ad locum Maurocastri propter galeam que anno preterito
missa fuit multi nostri mercatores, sicut ratior abiliter est credendum,
se reducent ad mercandum, et bonum sit quod in dicto loco consti-
tuatur aliquis roster Venitus pro viceconsule, qui tam pro franchisiis
imp,trandis quam pro ali:s commodis mcrcatorum illuc declinantium
vIgilare et attender e pcssit, vcdit pars qr-od prudens frost r civis Fi an-
ciscus Duodo, qui illuc w.dit staturus ibi ad rrercardum auctoritrte
huius consiiii constituztur viceconsul foster in Maurocastro ad bene-
placitum nostri dominii.
www.digibuc.ro
/97 NOI DESCOPERIRI PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANILOR 9
II
In ziarul Universul de acum cateva zile a aparut, cu o
notit a d-lui Stoica Nicolaescu, care a facut descoperirea
in cursul unei calatorii la Muntele Athos, portretul de la
manastirea Ivirului, necunoscut, de si pomenit in descrierea
manstirilor de acolo 1), al lui Mihnea-Voda, care mai tarziu
s'a turcit, si a micutului ski fiu, Radu. D. Nicolaescu a bine-
voit sa-mi puie la dispozitie insasi fotografia luata pentru
d-sa, pe care, astfel, o putem reproduce aici.
E o contributie esentiala la iconografia Domnilor nostri.
Intr'o foarte frumoas forma apare un Domn tanr cu ple-
tele taiate scurt, cu ochii mari supt sprincene groase, cu
mustata suptire si ingrijita barba rotunda. Tratata sumar,
mantia de brocard acopere un vesmant pe dedesupt legat
cu un brill impodobit. Un mic guler alb strange grumazul.
Incununat, tiind crucea dubla, de tip oarecum rusesc, Mihnea,
pe care calugrii din Tesalia il intitulau basileus, rege-Impa-
rat 2), apare in adevar ca urmasul Imparatilor incununati
de Dumnezeu ai Bizantului.
Langa el se vede, purtand o caciula rotunda, cu margenea
brodata, frumuselul cocon Radu, avand supt mantia abia
schitat o haina care ar parea stropit cu margaritare, dar
e vorba numai de o tesatura cu fir. Si el poart in dreapta
aceiasi cruce.
Inscriptiile spun : /co Wxyag Boeflaag si 6 ' Pci6ovA Borflaag.
Data s'ar putea fixa nu numai dupa aierul, de mare tine-
ret, al lui Mihnea, dar si dupa presenta alaturi de aceste
chipuri a categumenului Gavril, 6 teed-tang xceanyotigevog x6g
rapen)A, zugravul de alaturi, intitulat de trei ori fericitul
(waft tog), # Marcu Ivirul, zugrav (Mciexoc 6 '113ne mai Ccoyedqv)
si presintat cu aureola, nefiind un contemporan.
Dar hotaraste vrasta copilului. Nu e primul Radu, al
Neagai, ci al doilea, bastardul, menit unei stralucite carierei
fiul jupanesei Visa, acela care a fost pentru contemporan,
un Radu cel Mare .
1) V. Iorga, Documente greceEti (In col. Hurmuzaki), la inceput.
2) V. ultima mentiune in Iorga, Ospiti romeni in Venezia, Bucureati, 1931.
www.digibuc.ro
zo N. IORGA 198
www.digibuc.ro
;".
Moneda din nou descoperiti la Cetatea-Alba
f eres1150
,10,11.111t-P
').1
r I "f\fri:c ArciltS-
A
p
;14e!II: lariat" -
-o np1.14 n) t C:o-ArtnIttt .
2V3i 1,0.30 eigl III TO 1 , 4-
filr.fr'
j'Y' am C. WI' 4
tiro f;;;.
-
f 14, ' 6.14.!*
reirstrS+r:
,41.-4ru;...' et. (3,.4(.0;1^
clia -wins '
!or, w r;
",11. 11 '14 ,a301ca..)4' -,,,(16
1,
,,
41.,
1-
trie
,
'^'Vivi 7 rpc sy
*Anat001.4. (
.'
t%?i, li.74,111111
.
r,"frry
-To manic- =
l
7/0,14;14 ISC; 41/1;'nrfir
A InciaS" 40- 1/777,3 pollr "-wt.
ork- ainy60,
e
'fS'I1t3G11I' t'retronc 1n4-
li0
turcge 44 'Via; rieOCO a 17161.; 41, e.:. ..r111111.4h5 y1IJ111.,..s M,,,,tec.,;),1 ;0 .,1,,.1
/ f
,t/Ignia 41 tel.
cwt.:Jr. ims ,L.I.c. lc-cont. mo...r ArdN,s4".., q .16.; /retrtirj) cll.?,
r ) .. ' role 'Vrdps ,z frup,orA, . .
-er r Pr rApt, 64 "rvt4 ,tx rt t 6 i.",;1dr11.: ,J, 059 10...14titr Tit- ,.,Ire trio A:: r 'ql ,,Mr ../.,14/1- , . ,,,...(7,,,,-,
No -07'..+1111= ,),,.', 4- i,,.- 1116711 )54190,a
lsr run-- I -1;
.1%- nem r%
www.digibuc.ro
?4,
t "0."7-.4.",--577IFSW.:11'17.7".7 0
alno""dltr vengele47.-4-"-- --747}.F.rre",e3F11:. fttre-1.9filio .
aa
,-.7-:_i-
, .
advoipyq 4yacjo3sap pN
40. trtiso-jrh- N1:171. ov., 0. uir- iK'rffin -.46 ;;;,.1,'0
..., Lst.: CI, .6..b..h c.434.-Heut;i;1- 7r,ory. mei 21,4,' Ibl,sittilll?':1J-.7411/0erl' Rio
. .
qut C.sieteuer ofi--pue-alcu;
Yu "flaw Mot- No4f,t-1/141 ;Err;/ )41 ti.i; ../r4;474- "v4--ditet., ev Vicic N.1454( 41:1 3er74-'
ri fh-rev. n.
Iliac 41120:\ ltirry; el cyr.fltrtortec reUat Lin .7.541,entic ere-Mont- ionefk. 4 .7.;;,)104: he- Pitt ,--cate 1.0truUtt-
- 4fTmOt71 ,
'
(hue 4c m,./411121 CL,sulfe-A.-1:44,1441,.\1 4nrCileto1it-.114111c "44%-ii.:"1 slit flimcat crie-sAS crylwrovarr,,,
A Itttlic. "Vt.- pr Li, ilia C4101,20 1./1 rk-- Al 0,11 "NO- ///./-/A. Mc:107C CY Calf t "lc 34tV:c- frart:
. ;3
744
.
F' r"c "1:1ni ,
..toptinmoy nyols:
'N '11011 7:7 4: . ) (, -
Th Nu- 3)42t1)
. .
;Jr.; -\:), AN ic,A": ,I)nvi lomat) .14.7 snle;Ocitsc.,':;0 ?At f.s. ',mitt 4):( .1,7e;elleMete 11,40-10141/Ili 444,
177.-..
24"1 r)11. ;ge,1,t; F.,(---10161-'1".j17 &7:0' 401 414/ht4iff 4111S mbn't-7, ^Nirvi ce:),),"\olcrtArsid-
w'
-
4-m plo
Frnch,fv., ,,rerutHSts- :,-1: r ahle ;stolt5. ..-rocdem., tn... XVI, fie ..1151tire-..,1 rif terill.:- point- 7.\-14.4..... ,,,
Tc ...er 1...:K-;" :,-.:' er1141 c:".4114.1pU.S.4.11,141.11 t)ISS Alt(' Valid- 14-nrazo lin 4 ;241/11, 4:4;41,1/.414P1.1 joipi.m.
,
icrflhL . 1-1.' //I 4/4uroc49-.:o AS 14,r1n.,:,. .;171 Smi . : ',
. '
www.digibuc.ro
N. Iorga. Noi descoperiri privitoare la istoria Romdnilor. Pl. III
-
.111Y-
bid diett TA' roc OHMIC 6 Tptc 011319Ey
(30064. IC fgt. ' Pl9
rl ,
:o
li
I 4 ;"
www.digibuc.ro
DESPRE CIVILIZATIA ROMANEASCA LA 1870
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 N. I ORGA 200
www.digibuc.ro
20n DESPRE CIVILIZATIA ROMANEASCA LA 187o 3
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 202
www.digibuc.ro
203 DESPRE CIVILIZATJA ROMANEASCA IA 1870 5
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 204
care s'a bucurat si s'a resimtit toat vieata si unul din colegii
pe cari i-am stimat si iubit mai mult in aceasta Academie,
Gheorghe Bals.
Acestor oameni, a caror reservl i-a facut dese ori sa nu se
amestece in de ajuns in politica, sa nu dea in literatura ceea
ce far indoiala ar fi fost capabili s produca prin cunostintile
si prin talentul lor, nu era deci nevoie s li se predice de nimeni
acea disciplina din care se face p Ana astazi meritul de cape-
tenie al clubului dela Iasi. Cci, sa ne intelegem, una este
un critic Isi alta este un pion, una este omul care osebefte cu
discretie fi cu iubire binele de rdu si alta, spiritul acru, veplic
nemultumit, ddrz de .,stiinta ce si-a putut cfistiga, care nu face
altceva decdt, potrivit cu traditiile cele mai urite pedagogice,
so pfindeascd in jurul sdu <4 greselile , asupra cdrora se aruncd
apoi cu adevdratil voluptate, crezdnd ca este ndscut pe lume
pentru a indeplini aceastd functiune, iar ceilalti fund victime
designate ale acestui pdtrunzdtor spirit de observatie si de in-
dreptare.
Cum se vede, o deosebire de 5; coald si o deosebire de clasd.
Acelasi lucru se poate spune si despre ceea ce numim in
aceasta expunere clasicii din Ardeal. *i p Ana astazi se pas-
treaza la generatia mai veche de acolo, la oamenii cari au
saizeci de ani, sau mai mult decht atAta, o traditie din cele
mai respectabile in ce priveste tinuta personald, ca si felul de a
glindi si formele exterioare. Cred ea' nu sunt singurul care sa
fi observat deosebirea cea mare ce exista in manifestatii
publice, in cuvntri la festivitati, intre cei cari au acest
vechiu spirit ardelenesc, cntarindu-si fiecare cuvnt, (land
o inalta demnitate, une ori o adevarata maiestate, felului de
expresie, si intre usurinta cu care chipul nostru mai lesnicios
de a vorbi obisnueste s ias la iveala in aceleasi ocazii. Este
de sigur, fie si printr'o transmisie iesuit si prin influenta
scolilor straine pe care le-au frecventat, dar in care traia
asa de puternic clasicitatea, ceva care vine din Roma, din ceea ce
Roma a avut mai nobil fi mai impresionant.
Am vorbit de un Ion Ghica, format la inceput in coala
greaca de clasicitate, desi pe urma a trecut sub influenta unor
anumite curente de scoal din Apus. Sa observarn in ce
www.digibuc.ro
205 DESPRE CIV1LIZATIA ROMANEASCA LA 1870 7
www.digibuc.ro
8 N. IORGA .zo6
www.digibuc.ro
207 DESPRB CIVILIZATIA ROMANEASCA I A 1870 9
www.digibuc.ro
10 N. IORGA 20S
www.digibuc.ro
209 DESPRE CWILIZATIA ROMANEASCA LA 1870 II
www.digibuc.ro
12 N. ICRGA 210
www.digibuc.ro
BISEXARCHUS, UN GRAD NECUNOSCUT IN
ARMATA PRE-BYZANTINA
DE
P. NICORESCU
www.digibuc.ro
2 P. NICORESCU 212
a. b. C.
Titianus Maxi(m . . . Abbas
Valentinus Castri(ciani) Herodes
Ursicinus Valen(s?) Abbas
Ianuarius lovin (us) Ad(a?)viu(s)
Circit( ores) Iuliu(s ) Bersum( es? )
Ursinus Dardan ) , Barsam(es? )
Concordius E quite ( s) Theote(ouus? )
s Anatoli(us)
d. e.
Bisexarchi Quar
. . .(a? )siri. . . Carinus Mar . . . .
. . .oabens(i) . Barbatio Puti. . .
. .scupsa. . . . Diogsnianus Bon. . . .
www.digibuc.ro
213 BISEXARCHUS, UN GRAD NECUNOSCUT IN ARMATA PRE-BIZANTINA 3
I9*
www.digibuc.ro
4 P. NI CORES CU 214
www.digibuc.ro
RESUME
BISEXARCHUS, UN GRADE INCONNU DANS
L'ARMEE PRE-BYZANTINE
Tocilescu a publie, tout d'abord, dans 4 Archologisch-
Epigraphische Mitteilungen , puis dans # Fouilles et Re-
cherches Archeologiques en Roumanie (1900, p. 209) quatre
plaques avec inscriptions, en les faisant accompagner du
bref commentaire suivant :
# C'est la liste d'un corps de cavalerie ou d'un college,
comme celui des agentes in rebus, organise militairement.
Les plaques conservees mentionnent les circitores, les ca-
strenses et les equites. La plaque c ne contient que des noms
orientaux, comme Abbas, Herodes, Adavius, Bersum, Bar-
sames, etc. Le monument, dont nous n'avons qu'une partie
date probablement du IV-erne siecle de notre ere .
Ces inscriptions ont ete egalement publiees dans C.I.L.
III, 14, 214,24.
Dans le courant de Fete de 1927, ayant fait des recherches
en Dobrogea, j'ai decouvert dans le village de Congaz, a
is kilometres au Nord-Est de Babadag, une autre plaque
avec inscription, provenant du mme monument que les
autres quatre plaques.
L'inscription sur notre plaque ayant une importance toute
particuliere j'ai examine minutieusement et j'ai etudie les
inscriptions des cinque plaques.
Les quatre plaques qu'avait publiees Tocilescu, se trou-
vent au Musee National d'Antiquites de Bucarest, oil sera
aussi deposee notre cinquieme plaque. Etant donne que Toci-
lescu n'avait pas publie de photographies, puisqu'il s'est
contente de transcrire les inscriptions, nous presentons ici
aussi les photographies et les dessins de ces plaques.
www.digibuc.ro
6 P. NICORESCU 216
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Bisexarchus, un grad necunoscut in armata pre-byzantind. 1
a.
."...
1 .eti
L. -1
-0
ci 1IS
C
C. d.
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Bisexarchus, un grad necunoscut in armata pre-byzantind. II
1:.)
r's
ri ) -
Ai
a
46..
e.
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Bisexarchus, un grad necunoscut in armata pre-byzantind. III
i MAXI 7
IANI
7 11 MEV VS CAST R
VRSICIN ,VS MCP\
IAN VARP S KAM
/CIRCIT 1/11V
VRSINIII s DAN
COO-4R Ilk/SECA/IT
a.. .
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Bisexarchus, un grad nccunoscut in armata pre-byzantind. IV
0.1
t coas___ 4- 0 50 1-
A f? A g4Q--; I
I
I
4
, it
i;u"."Q"'!!!
Ot
-1E P-- 0 DirES
PARE NI)),
/IV Ic P 51)
VM E
A NI P,PA
fr
0/BAK3A1s1 M EOM,
TT E Cfl4- 7-
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Bisexarchus, un grad necunoscut In arntata pre-byzantind. V
0.58-- _ 131-
ISEXARCH1 WAR
CARINVS MAR I
BARBATIO PuTi 1
D1OCSNIANVS B ON t
EXARCI-II CIRcrr
DKEBALV7 PARA I
FAV5T1NV ,,u7) I
www.digibuc.ro
GARNIZOANA ROMANA IN SUDUL
BASARABIEI
DE
P. NICORESCU
Sedinfa dela 22 Mai 1936
www.digibuc.ro
2 P. NICORESCU 2I8
www.digibuc.ro
219 GARNIZOANA ROMANA IN SUDUL BASARABIEI 3
ao*
www.digibuc.ro
4 P. N1CORESCU 220
www.digibuc.ro
221 GARNIZOANA ROMANA IN SUDUL BASARABIEI 5
www.digibuc.ro
6 P. NICORESCU 222
www.digibuc.ro
RESUME
LA GARNISON ROMAINE DE LA BESSARABIE
MERIDIONALE
Pendant la domination russe on n'a pas effectue a Tyras
de recherches et de fouilles archeologiques systematiques.
Les professeurs von Stern et W arneke de l'Universite d'Odessa
ont seulement fait quelques sondages lesquels n'ont pas
donne de grands resultats.
Etant donne que cette localite a ete habitee presque sans
interruption, depuis le VII-eme siecle ay. J.-C. jusqu' nos
jours, les diffrentes couches de ruines superposees sont
tres melangees, de sorte que les fouilles systernatiques y sont
des plus difficiles.
Nous avons entrepris les premieres fouilles systematiques
dans le courant de l'ete de 1919 : depuis lors, nous les avons
poursuivies autant qu'il nous a ete possible de le faire.
Les resultats obtenus a la suite de ces fouilles ont ete
consignes par nous dans deux memoires ; 0 Scavi e scoperti
a Tyras , dans (( Ephemeris Dacoromana #, vol, II (1924),
pp. 378-415, et Fouilles a Tyras , dans la revue Dacia ,
vol. III-iv (1927-1932), pp. 557-601 .
Des 1919, nous avons fonde a Cetatea-Alb5 un Musee
d'Antiquites, contenant le materiel archeologique decou-
vert. Ce musee n'a pas cesse de s'enrichir d'annee en armee,
et c'est aujourd'hui le plus important musee d'antiquites de
toute la Bessarabie.
Dans le present memoire, nous presentons les inscrip-
tions recemment decouvertes, qui nous fournissent des indi-
cations sur la composition de la garnison romaine dans la
Bessarabie mridionale.
www.digibuc.ro
8 P. NICORESCU 224
www.digibuc.ro
225 GARNIZOANA ROMANA IN SUDUL BASARABIEI 9
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Garnizoana rornand in sudul Basarabiei.
Fig. 1.
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Garnizoana ronzan n sudul Basarabiei. II
"TT 1 W7: -9
_
r,a,1
o -""
P ..,
_4,
A 4
-N-re-
4.
0
vl),"
1f44
:.
c4s.
7. ,,,
A fl '.1 . . ^
, .
Fig. 2
.4*71A 74P/i/e
://41:
N7717/17777771/7/0Wiiii/J/7
0 F a II!n
\z
,j.,
LJ N
F ff
0'
(I
nA rilg
_-
i -".* 1.)--
-,- .-------
.
----,--. -----,-----------------
Fig. 4.
www.digibuc.ro
1,/1 II
Mit
,
11;t1111111
p
I
/7.
l//1'
/11.
(
d
=7
fie
v
tO/
fir
II, bio/p/iti.
Iiii(p (fp
,
/, uj
/7//7// Nutt
gni
II
ll. /7-- K"
IlA
- - - ..R.140
0 035
Fig. 2 b.
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Garnizoana romand in sudul Basarabiei. IV
4
.1: 4
...-
.;
'
r: , 1:.
.. V
,
....' I. 0
PAT
.,-:.,..v,. ,--,:',.,,..-
L-...._-
7- ...::, LI
.... L,..
,t1v
4i ].k, 7.
'0 -2 , , ......,,, .... ,...,
444 0
^IC "
*.?
ki," _
-t . e*Vol
-
."?'!1/4.
k41 'a
..;,-abilliNIEV.S1414.1115.,,a1"511C11111.1.11.
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Garnizoana romand in sudul Basarabiei. V
.:
Fig 5
t
*
, 3,
T.101.
30N I)
... r) S-0,..!: 4'-.
?
. 04 -.40
Fig. 6.
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Garhizoana romand in sudul Basarabiei. VI
. 6.
.101
7
i;
f" -yr
4;4
tr..;
. ,..
fr A
.
ret:' >I
.
Fig. 7.
www.digibuc.ro
P. Nicorescu. Garnizoana romand in sudul Basarabiei. Pl. VII
VA cP
_ 0 Z63
A
MIN:\10P-
I IIADIANoy
LEOTAAA&
CORM LivS-VIA
I_
AMBT e EWA.
BP
Fig. 8.
www.digibuc.ro
UN MEMORIU POLITIC CATRE CUZA-VODA
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 228
1) Exemplarul mi-a fost daruit de nepoata mea de vat* fiica Elenei Iorga,
mAritatA ButA, d-na Maria Gervescu.
www.digibuc.ro
229 UN MEMORIU POLITIC CATRE CUZA-VODA 3
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 230
Ca activitate,
muncitorii de pdmdnt au adus tot folosul, au tinut pe Stat, au tinut
pe particularnici, au tinut toate nevoile ndvdlirilor de afard fi greutdtile
extraordinare, ce cad une ori pe o lard.
Ce au avut acestia drept rasplatire de pe la guvernuri i alti particu-
larnici ? Au fost tratati ca nifte dufmani ai societdtii: apdsati, tiranisati,
instrdmbdtdtiti, batjocoriti fi'nfelati in tot felul, iatd starea clasei ce face
puterea Ord noastre in ce std fi chiar acurn n.
Cu boierii e aspru:
4 0, cat as fi de fericit sa pot spune c ei n'au facut nici bine, nici
eau, dar nu-i asa. Dumnealor au facut, din potriva, mult rau, i iata
cum: Au pdcdtuit mai intdiu in contra clasei ce-i tine fi cu a cdrora mij-
loace fi-au cdftigat lumina ftiintii ; au fost indiferenti de binele tarii si
foarte aprinsi de a aduce la peire la tot prilejul, au introdus modele,
lu.rul, cu toate ale lui mari defdrtdciuni fi nenorociri pentru o card,
mai ales ca a noastrd, cdci tot banul ce iese din roada pdmdntului prin
numai singura sudoarea tdranului, 11 alungd indatd pdn tdri streine ca sd
aducd de acolo petici, lemne fi seminturi de tot soiul de coruptii pentru un
popul simplu.#
www.digibuc.ro
231 UN MEMORIU POLITIC CATRE CUZA-VODA 5
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 232
www.digibuc.ro
233 UN MEMORIU POLITIC CXTRE CUZA-VODA 7
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 234
www.digibuc.ro
235 UN MEMORIU POLITIC CATRE CUZA-VODA 9
www.digibuc.ro
To N. IORGA 236
www.digibuc.ro
COSTACHI ROSETTI-TETCANU 1814-1879
DE
GENERALUL R. ROSETTI
MEMBRD AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 GENERALUL R. ROSETTI 238
1) Arhiva Statului Iai, Transport 1765, opis 2014, dosar 99, filele 61, 273, 274;
Buletinul Oficial al Moldovei, 7 Iunie 1842, p. 192 si 13 Aprilie 1844, p. x19.
Era frate mai mare al lui Iancu (Enacache), a Caterinei casfitorita cu L. Venier
si al Ilenei, casatorita intai cu Enache Burchi (divortata) i apoi cu Matei Krupenski
(Arhiva Statului Iasi, Transport 1698, opis 1930, dosar 454; Transport 1765, opis
2014, dosar 99, filele 66, 273, 274; Buletinul Oficial al Moldovei, 23 Iantlarie 1844,
p. 26; 13 Aprilie 1844, p 119; 7 Fevruarie 1846, p. 64; 29 Aprilie 1845, p. 171;
2o Aprilie 1843, p. 163; practicaoa Divanului Nr. 84 din 8 Mai 1846 (copie in arhiva
din Tetcani); invoirea din 23 Ianuarie 1847 (arhiva din Tetcani).
2) In arhiva Rosetti din Tetcani se afla un pachet de par, cu insemnarea scrisa
de mfina lui Costachi Rosetti: paru mieu la 55 ani, 1869*. In aceeasi arhiva sunt
pastrate trei pasapoarte ale sale, care-i dau vArste deosebite: unul din 12/24 Sep-
temvrie 1852 a agai Cost. Rosetti, de 32 ani, pentru a merge la Paris (de unde s'a
intors la 18 Martie 1853 viza punctului Mihaileni); al doilea din x /13 lunie 1871
artandu-1 de 53 ani si al treilea din 11/23 Iunie 1872, aratandu-1 de 54 ani. So-
cotesc ca mai verosimill aratarea de pe pachetul de par, deoarece 11 gsim la 7 No-
emvrie 1845 (scrisoare adresati lui de o mtusa a sa, Ghika, in arhiva din Tetcani)
prezident al judecatoriei din Bacfiu, ceea ce nu s'ar fi putut daca ar fi fost minor,
cum nu s'ar fi putut nici s fie vechil (procurator) al mamei sale la 3! Decem-
vrie 1838 (arhiva din Tetcani). Mai tandr cleat in realitate, este aratat in listele
electorale pe 1863 (Mon. Of. din Ianuarie 1863), unde e trecut ca fiind de 41
ani. Inexactitatea acestor liste reiese si din faptul ci bunicul meu, logofatul Raclu-
canu Rosetti, este trecut pe ele ca fund de 40 de ani, pe and era de 50 de ani, fiind
nascut la 31 August 1813 (insenanare pe cartea de rugaciune a tatalui sau, aflata
in colectia mea).
3) Dupa zisele unor rude. Vorbea i scria frantuzeste i nemteste.
4) Buletinul Oficial al Moldovei, 28 Noemvrie 1848, p. 384; pasapoartele aratate
in nota 2 mai sus.
5) Informatie data mie de nora sa, Alice Rosetti Tetcanu, la 14 Aprilie 1934.
Chemarea Divanului apelativ, Nr. 1657 (Buletinul Oficial al Moldovei, x7 Aprilie
1858, p. i22).
6) Piatra de morrrant la Tetcani, in curtea bisericii.
7) Corespondenta lui C. Rosetti, in arhiva din Tetcani.
www.digibuc.ro
23 9 COSTACHI ROSETTI-TETCANU 1814-1879 3
92*
www.digibuc.ro
4 GENERALUI, R. ROSETTI 240
www.digibuc.ro
241 COSTACHI ROSETTI-TETCANU 1814-1879 s
www.digibuc.ro
6 GENERALUL R. ROSETTI 242
www.digibuc.ro
243 COSTACHI ROSETTI-TETCANU 1814-1879 7
1) Id., VII, pp. 388-397, 423. R. Rosetti, Pentru ce s'au rdsculat (dranii, pp
302-304, 317.
2) Acte 1i documente, VIII, p. 103.
8) Id., IX, p. 463.
4) Marie Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, p. 214, unde spune cl, in afarA de
(Costachi Rosetti) Tetcanu, mai erau pentru alegerea lui C. Negri: Vasile Alecsandri
(tatal autoarei), Manolache Epureanu i Lascar Rosetti Rfiducanu. Precum se stie,
C. Negri a refuzat.
Intr'o scrisoare din Tetcani, 26 Decemvrie 1861, C. Rosetti-Tetcanu spune lui
C. Negri a in al doilea Divan ad-hoc, el s'a condus nurnai dupA judecata sa si
cA credea ca' Negri ar fi fost cel mai bun de ales domn. (Arhiva din Tetcani).
5) Arhiva din Tetcani. Acelasi lucru reiese din brosura sa, Trecutulu relele (erei
fi lecuirea loru, despre care va fi vorba mai departe.
6) Monitorul Oficial al Tdrii Romdnesti, 4 Martie 1859, p. 81.
7) Buletinul Oficial al Moldovei, 26 Februarie 1859, p. 85; Monitorul Oficial al
Tdrii Romdnesti, i8 Mai 1862, P. 444.
8) Monitorul Oficial al Moldovei, x6 Decemvrie 1859, p. 129.
8) Ministerul din lAuntru al Moldovei cu Nr. 30.469 din 25 Noemvrie 1859,
face cunoscut lui C. Rosetti-Tetcanu ca a fost ales si intArit candidat municipal al
Baatului. (Arhiva din Tetcani). Si-a dat curAnd demisia (Monitorul Oficial al Mol-
dovei, 8 Martie 186o, p. 423).
1) 9 Iulie 1937, N. Iorga, Un memoriu politic cdtre Cuza-Vodd.
11) Acte si legiuiri privitoare la chestia (drdneascd, Seria I, tomul IV, P. 493. Desi
nu se aratA cine este editorul volumului, stiu eu cA a fost tata cAci 1-am vfizut
lucrfind la el.
18) Proprietatea solului in Principatele Romdne pdnd la anul 1864, p, 282-283.
www.digibuc.ro
8 GEdERALUL R. ROSETTI 244
www.digibuc.ro
245 COSTACIII ROSETTI-TETCANU 1814-187g 9
www.digibuc.ro
10 GENERALUL R. ROSETTI 246
www.digibuc.ro
247 COSTACHI ROSETTI-TETCANU 1814-1879 II
www.digibuc.ro
12 GENERALUL R. ROSE= 249
RESUME
Costachi Rosetti Telcanu (1814-1879)
Un des hommes de la generation de 1848 qui lutta pour
l'union des principautes roumaines et qui flit, surtout, un
des ft-6s peu nombreux hommes de sa classe et de sa gene-
ration qui se rendit compte de l'importance vitale de la so-
lution du probleme agraire, probleme qui le preocupa jus-
qu' la fin de ses jours.
www.digibuc.ro
CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS
IN 1854-56
DUPA UN MARTUR AUSTRIAC
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
I
Titlul e prea ingust. De fapt, e vorba de ce s'a petrecut
in timpul rzboiului Crimeii supt acea ocupatie austriacI si
in Moldova, dar o buna parte din lucrare prezintl conflictul
insusi, apAsAnd asupra ciocnirilor cu Turcii, foarte putin
bucurosi de acesti ocupanti, cari arItau ca voiesc sl rImiie,
23 A. R. Memoriik Segiunii Istorke. Seria III Torrt. XIX.
www.digibuc.ro
z NICOLAE IORGA 250
www.digibuc.ro
,^ ^ z
1) P. 28.
2) PP. 35-6.
3) Ibid.
4) P. 36.
23.
www.digibuc.ro
4 NICOLAE IORGA 252
www.digibuc.ro
253 CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS IN 1854-56 s
II
In ce priveste situatia la noi, Rusii pleac din Calafat
la 22 - 23 April, intr5. in Craiova la 26 si, cand o prAsesc,
cu ei se deslocuieste intreaga administratie, cu Glogoveanu
in frunte, in acelasi timp cind se dezarmeaz grAnicerii si
dorobantii, se desfiinteaz cordonul, se distrug podurile.
Locuitorii Intl in stare de panic : nu fmne o sesime din
populatia Craiovei. Intre 12 si 14 Mai nu mai erau Rusi
dincolo de Olt, la 16, nici in Slatina. Incercarea de a se or-
ganiza o guvernare provizorie nu izbuti.
Dar, desi plecaser spre Dunre inc5. dela 27 April, Turcii
erau la Craiova numai la 17 Mai, indemnand pe locuitori
la intoarcere (proclarnatie a lui Ismail-Pasa, comandant
general ; comanda era a lui Halim-Pap). Purtarea trupelor,
comandate 'Ana ieri de Ahmed-Pasa, format in Austria,
era exemplar.
Sarni-Pap, guvernator al Vidinului, renegat grec, ceru
adrninistratia asupra judetelor oltene. Wimpffen, mare dus-
man al emigratilor romni, il arat satuit de oamenii dela
1848, # Golestii, Tell, Magheru, Plesoianu si CernAtescu,
adugand CA, in Fevruar, Magheru desfsurase in aceste
regiuni tricolorul.
Rgzboiul in acest Timit se stange, ins, dup conflictul de
l'ang6 Brncoveni, cu moartea colonelului rus Caramzin 2).
La 6 Iunie Turcii lui Halim pleaca' si ei din partile oltene,
lsAnd doar 3.000 de oameni la Calafat, in acelasi timp cnd
Liprandi se misc5. de la Slatina la Pitesti. Numai basbuzuci
si hoti de drumul mare mai purtau acolo armele. Austriacul
pretinde 65 un Romanescu, un Marghiloman comandau pe
t( lifuitori />, cad ar fi fost opriti la Severin de starostele austriac
1) P. 65.
2) Pp. 64-67.
www.digibuc.ro
6 NICOLAE IORGA 254
www.digibuc.ro
255 CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS IN 1854-56 7
www.digibuc.ro
8 NICOLAE IORGA z56
1) Ibid.
2) Ibid.
8) P. 104.
www.digibuc.ro
257 CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS IN 1854-56 9
III
Fata de Romani Wimpffen nu e de loc dulce. Pentru
Ca au ovationat pe Omer-Pap, care-i scapase de Rusi, Bucu-
restenii sunt tratati de o populatie demoralizata 3). El
1) P. 109. Detalii pentru maw, p. zo8 i urm.
3) Pp. 108-9.
3) P. III.
4) Noile inie5ri de trupe, pp. 120-r.
5) P. zoo.
www.digibuc.ro
kJ NICOLAE IORGA 258
1) Pp. IOT 2.
2) P. io6.
3) P. zo8.
4) P. 115.
6) PP. 117-9.
www.digibuc.ro
ago CONFLICTUL MILdTAR 'AUSTRO-RUS IN 1854-56 ii
www.digibuc.ro
12 NICOLAE IORGA 26o
IV
Dervis-Pasa incepu indata sa adune plangerile,pe care
le stim intemeiate 3) , contra purtarii trupelor austriece.
Mazar-Pasa redacta o proclamatie prin care locuitorii Bu-
curestilor, o asa de crud incercati , erau scutiti de a da si
Turcilor lemne si lumina 4). Prin Dumont se adusera acestea
la cunostinta Internuntiului, care vorbi Portii. Se inlatura
deci Pasa englez, si se luar lui Dervis functiunile de co-
misar, dar cu dreptul de a mai ramanea. Vizitele la tirbei-
Voda avura loc in sfarsit. In astfel de conditii Coronini
putu sa mearga in Moldova 5), lasand la Bucuresti in locul
sal' pe feldmaresalul-locotenent baron Alemann.
1) Pp 139-40.
51 Iorge, Corespondenfa lui .tirbei-Vodd,
5) P. 141.
4) P. 142.
5) Asupra situatiei Rusilor acolo inainte de evacuare, p. 146 si urm. Ei spera-
seed 61 /lunge 'Ana in Siretiu. Gorceacov venise la Iasi la 5 Septemvre, si indat
trupele incepurl sI plece; p. 547. Incorporarea cu sila a militiei moldovenesti la
Podul-Iloaii, PP. 147-8. CApitanul Filipescu fu dus in Rusia, Hatmanul Mavro-
cordat destituit.
www.digibuc.ro
26 CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS IN 1834-56 3
1) PP. 148-9.
2) Primele mAsuri militare, p. 149 i urm.
3) Plecarea tfinrului Vogoridi, cu banii incasali; p. 150.
al Pp. 150I.
5) Pregkirile militare, pp. 15x --7.
www.digibuc.ro
14 NICOLAE IORGA 262
www.digibuc.ro
2 63 CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS IN 1854-56 /5
1) Pp. 572-3.
2) Pp. 175-6.
3) Pp. 579-81.
4) P. 183.
www.digibuc.ro
x6 NICOLAE IORGA 26 1.
www.digibuc.ro
265 CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS IN 1854-56 17
1) P. 294.
2) Pp. 195-6.
) P. 196 i urm.
www.digibuc.ro
z8 NICOLAE IORGA 266
1) P. 212.
2) Pp. 212-3.
3) P. 215.
www.digibuc.ro
z67 CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS IN 1854-56 19
1) Pp. 217-8.
2) Pp. 218-9.
www.digibuc.ro
20 NICOLAE IORGA 268
a) P. 222.
a) Pp. 222 3.
a) Pp. 224-5.
4) P. 225.
5) P. 227 i MM.
www.digibuc.ro
269 CONFLICTUL MIL1TAR AUSTRO-RUS IN 1854-56 21
www.digibuc.ro
_
www.digibuc.ro
271 CONFLICTUL MILITAR AUSTRO-RUS IN 1854-36 23
1) P. 255-
www.digibuc.ro
24 NICOLAE IORGA 272
www.digibuc.ro
PARERI NOUA ASUPRA LUI KEKAUMENOS
DE
PROF. N. BANESCU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMAINE
www.digibuc.ro
2 PROF. N. BINESCU 274
www.digibuc.ro
275 PXRERI NOUX ASUPRA LUI KEKAUMENOS 3
www.digibuc.ro
,
4 PROF. N. BANESCU 276
www.digibuc.ro
277 PARERI NOUA ASUPRA LUI KEKAUMENOS 5
www.digibuc.ro
6 PROF. N. BANESCU 278
www.digibuc.ro
279 PARERI NOW. ASUPRA LUI KEKAUMENOS 7
www.digibuc.ro
8 PROF. N. BANESCU 28o
www.digibuc.ro
281 PARER! NOUA ASUPRA LUI KEKAUMENOS 9
* *
www.digibuc.ro
10 PROF. N. BANESCU 282
C. 90.769.
PRETUL: LEI 5.
www.digibuc.ro
CEVA NOU ASUPRA LEGATURILOR
LUI SOBIESKI CU MOLDOVA
DE
G H. DUZINCHEVIC I
www.digibuc.ro
2 GH. DUZINCHEVICI 04
www.digibuc.ro
285 CEVA NOU ASUPRA LEGATUIULOR LUI SOBIESKI CU MOLDOVA 3
www.digibuc.ro
4 GH. DUZINCHEVICI 286
www.digibuc.ro
287 CEVA NOU ASUPRA LEGATURILOR LUI SOBIESKI CU MOLDOVA 5
pe care le dam in note, le-am capatat dela colegul nostru d-1 I. Moga. Ii multumim
calduros i pe aceasta cale). Pentru a masca tratativele cu Polonii, crede d-I Moga,
a fost trimis la Constantinopol, in primavarii, Miron Costin. ( o. c. pp. 342-143.
Vezi i nota 5 pp. 141-142). Vezi si N. Iorga, Socotelile Sibliului in An. Ac. Rom.
Seria II, T. XXI, 3898-1899, Mem. Sect. Ist., Bucuresti 3900, p. 294.
1) I. Huditfis o. c. pp. 296-297 Nr. 465.
2) N. Iorga, Studii fi documente cu privire la Istoria Rominilor XI, Bueuresti
3906, p. 163.
3) N. Iorga, Studii fi documente.... XI, p. 163. D-1 P. P. Panaitescu crede ca
s'ar fi incheiat la Sniatin un acord intre Jablonowski i Cantemir in 1686. Vezi:
Influenfa polond in opera fi personalitatea cronicarilor Grigore Creche i Miron Costin,
Bucuresti 3925, (Ac. Rom. Mem. Sect. Ist. Seria III, T. IV. Mem. 4), pp. 117-118
i nota 2 P. 118.
www.digibuc.ro
6 GH. DUZINCHEVICI 288
www.digibuc.ro
289 CEVA NOU ASUPRA LEGATURILOR LUI SOBIESKI CU MOLDOVA 7
www.digibuc.ro
8 GH. DUZINCHEVIC1 290
www.digibuc.ro
291 CEVA NOU ASUPRA LEGATURILOR LUI SOBIESKI CU MOLDOVA 9
www.digibuc.ro
xo GH. DUZINCHEVICI 292
2) Hurmuzaki, Supl. II. Vol. III, Fascic. I, Scrisorile lui Sobieski din 48
Martie # 2 Aprilie 1687, pp. 156-159.
2) Ibid., p. 162.
3) Ibid., p. 167.
4) Ioan Moga, o. c., p. 165.
5) Hurmuzaki, Supl. II, Vol. III. Fascic I, P. 168-170; pentru pradaciuni
Hurmuzaki XVI, P. 149.
www.digibuc.ro
293 CEVA NOU ASUPRA LEGATURILOR LUI SOBIESKI CU MOLDOVA xi
www.digibuc.ro
12 CH. DUZINCHEVICI 294
www.digibuc.ro
295 CEVA NOU ASUPRA LEGATURILOR LUI SOBIESKI CU MOLDOVA i3
www.digibuc.ro
14 GH. DUZINCFIEVICI 296
www.digibuc.ro
ANEXA I
Biblioteca Czartoryski, Cracovia, mss. 1164, f. 471.
List naiasnieyszego Iana III do Hospodara woloskiego.
Ian III Krol Polski etc. caly Tytut we trzech wierszach. Nizey zas
osobno a capite in medio. Iasnie wielmozniemu (NB. wzdluz Arkusza
piszqc) Hospodarowi y Woiewodzie Ziem Multanskich vprzeymie Nam
milemu. Iasnie Wielmozny uprzeymie Nom mily. Hoc a capite tandem
consequenter series Listu zaczynac sig powinna. Iako niewqpiemy ze
chrzescianskirn sercem y szczerem przedsigwzicciem do zrzucenia Iarzma
Poganskiego vprzeymosc wasza iestes do tego przywiedziony abys do
Nas mieniem swoim y Vrodzonych wielkich y Mnieyszych Boiarow
calego Duchowienstwa y Obywatelow Pospolstwa Ziem Moldawskich
wyprawil Poslanika vrodzonego Sawg Burkolaba y Kapitana Orheiows-
kiego ztym oswiradczeniem, ze wiernie y zyczliwie wprotectici opiekg
naszg krolewsk4 y Naiasnieyszych Sukcessorow naszych oddaiesz
vprzeymosc wasza osobg Dom swoy y Ziemie Moldawskie. Tak my
krolewskim y oycowskim sercem milosciwie przyimuiemy, to wszytko
w opiekg y zaszczyt Nasz Krolewski y za zblizeniem sic do tamecznych
Granic osoby y woysk naszych za odebraniem na ten czas dwoch nay-
przednieyszych Boiarow albo vprzeymosci waszey syna w zastaw y
zakiad stateczney wiernosci trzy Dyplomata albo Przywileie NIA naszq
krolewskq y Pieczcciq Koronn4 ztwierdzone ieden osobie y Domowi
Vprzeymosci Waszey shrzAcy. Drugi wiekszym y Mnieyszym Boiarom
Trzeci calemu Duchowienstwa na obwarowanie bespieczenstwa Praw
y Dobr milosciwie z Kancellariey Naszey nieomieszkanie wydac ros-
kazuiemy, aby Vprzeymosc Wasza y Caly Moldawski Narod vznal
wtym ze nic inszego nieszukami tylko pomnozenia chwaly Bozey,
wyzwolenia od cieszkiey y Tyranskiey Wladzy Chrzescian y porn-
nozenia wszelkiey szczesliwosci ktorey sic spodziewac mop ci co do
protectiey naszey krolewskiey zwykli sic udawac. 0 czym obszerniey
wypowie Vprzeymosci Waszey Vrodzony Poslanik a teraz zdrowia
dobrego od Pana Boga Vprzeymosci Waszey zyczemy. Dan Roku
Panskiego 1688 Panowania Naszego XIV Roku. PS. Poslanika vprzey-
mosci waszey, vrodzonego NN. zdalo sic-nam az po Seymie y dotych
czas zatrzymac abysmy byli wprzod rady nasze y woienne zamysly
tak postanowii ze za laskq Bozkq szczesliwych mozem sig w zawodach
naszych spodziewac skutkow.
www.digibuc.ro
16 GH. DUZINCHEVICI 298
TRADUCEREA
Scrisoarea sldvitului loan III cdtre Domnul moldovean.
Ioan III rege al Poloniei, etc. Intregul titlu in trei randuri. Dar mai
jos, separat a capite in medio. Excelentei sale (NB. scriind in lungul
coalei) Domnului c Voievodului Moldovei, scump noug cu adevarat.
Excelenta scumpa noua cu adevgrat. Hoc a capite tandem consequenter
series scrisorii trebue s se inceapl. Dup cum nu ne indoim ca cu
inima crwineasca c cu o hotarire sincerg, pentru aruncarea jugului
pagan, amabilitatea ta ecti hotarit la aceasta, pentru ca, Ifl numele
tau. 0 al nobililor boieri mari i mici, al intregului cler 0 al cetatenilor
0 al poporului Moldovei, s trimiti la noi un sol, pe nobilul Sava, par-
calab ci capitan de Orhei, cu aceasta decIaratie, ea amabilitatea ta, sin-
cer ci dornic pui sub protectia noastra regarg 0 a stralucitilor noctri
urmaci, persoana i casa ta 0 Moldova. Tot aca noi, cu inima regala
parinteasca primim toate acestea cu drag sub protectia ci onoarea
noastra regala i Ia apropierea persoanei (mele) 0 a armateIor noastre
de acele hotare (ale Moldovei) pentru primirea, atunci, a doi boieri
din cei mai de seama sau a fildui amabilittii tale ea ostatec i cheza
al credintei statornice, vom ordona cu bungtate s se dea fr zabava
din cancelaria noastra, trei documente sau privilegii, intarite cu mina
noastra regall i cu pecetea coroanei, pentru intarirea legilor 0 a bunu-
rilor : unul care sa fie de folos persoanei c casei amabilitatii tale; al
doilea, boierilor man i mici; al treilea intregului der, pentru ca ama-
bilitatea ta ci intregul popor moldovean, sa recunoasca in aceasta, cii
nu cautam altceva cleat marirea Iaudei Iui Dumnezeu, liberarea crq-
tinilor de stapanirea grea i tiranica ci marirea intregii fericiri la care
se pot atepta cei ce sunt ob4nuiti sg se punk' sub protectia noastra
regaIa. Despre care lucru, nobilul sol va povesti mai pe larg amabilitatii
tale; iar acum dorim amabilitatii tale, bung sinatate, dela Domnul
Dumnezeu. Dat in anul Domnului 1688 (0) in anul al XIV-lea al
domniei noastre. PS. Pe soluI amabilitatii tale, nobilul NN. 1), am crezut
de cuviinta, pang dupa seim ci pang acum sa-1 tinem, pentru ca mai
intaiu consiliile noastre c i cele de rzboiu, sa stabileasca in asa fel pla-
nurile, tuck, cu ajutorul lui Dumnezeu sii putem, in incercarile noastre,
sa ne ateptam la rezultate fericite.
ANEXA II
ibidem, f. 471 V. 473.
Przywiley Protectiey temuz Iasnie Wielmo. Woiewodzie
y Hospodarowi Woloskiemu.
Ian Trzeci z Bozey laski Krol Polski etc. Wszem wobecz y kazdemu
zosobna etc. amianowicie Wielmoznemu Kostantemu Woiewodzie y
1) Aici copistul trebuia sti pue numele solului.
www.digibuc.ro
299 CEVA NOU ASUPRA LEGATURILOR LUI SOBIESKI CU MOLDOVA 17
www.digibuc.ro
18 GH. DUZINCHEVICI 300
www.digibuc.ro
ECONOMI*TII STRAINI
iN ACADEMIA ROMANA
FRIEDRICH v KLEINVVACHTER i ANDREI ANDREADES
DE
ION RADUCANU
MEMBRU CORESP. AL ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
_
2 ION RADUCANU 302
* * *
www.digibuc.ro
303 ECONOM1$TII STRAIN! IN ACADEMIA ROMANA 3
www.digibuc.ro
4 ION RADUCANU 304
www.digibuc.ro
305 ECONOMI$TII STRAINI IN ACADEMIA ROMANA 5
www.digibuc.ro
6 ION RADUCANU 3c6
1) Vezi una din ultimele sale contributiuni publicate in Jahrbiicher fiir National-
Okonomie und Statistik, z i4 Band, III Folge, s 59 Band 1920: Die Lehre von Grenz-
nutzen und das sogennante Zurechnungsproblem der Wienernational Okonomische
Schule s. Aceasti contributie a fost scris in 1918 dar din cauza rlisboiului, nu a
putut fi publicatii deciit in 1920,
www.digibuc.ro
307 ECONOMISTII STRAINI IN ACADEMIA ROMANA 7
www.digibuc.ro
8 ION RADUCANU 308
www.digibuc.ro
309 ECONOMISTH STRAINI IN ACADEMIA ROMANA 9
* * *
www.digibuc.ro
xo ION RADUCANU 310
www.digibuc.ro
311 ECONOMISTH STRAINI iN ACADEMIA ROMANIA 11
www.digibuc.ro
12 ION RADUCANU 312
www.digibuc.ro
313 ECONOM1$TII STRAINI IN ACADEMIA ROMANA 13
www.digibuc.ro
14 ION RADUCANU 314
www.digibuc.ro
-
315 ECONOMISTII STRAIN! IN ACADEMIA ROMANA x5
www.digibuc.ro
26 ION RA DUCANU 316
www.digibuc.ro
317 ECONOMISTII STRAINI IN ACADEMIA ROMANA x7
www.digibuc.ro
INSEMNATATEA ISTORICA
A CADEREI PLEVNEI
(28 NOEMVRIE/io DECEMVRIE 1877)
DE
GENERALUL R. ROSETTI
MEMBRU AL. ACADEMIEI ROMANE
www.digibuc.ro
2 GENERALUL R. ROSETTE 320
www.digibuc.ro
321 1NSEMNATATEA ISTORICA A CADERE1 PLEVNEI 3
www.digibuc.ro
4 GENERALUL R. ROSETTI 322
www.digibuc.ro
323 INSEMNATATEA ISTORICA A CADEREI PLEVNEI 5
41) Drumul acesta era singurul pe care-1 puteau urma Turcii, pentru ca era cel
mai direct spre Viena, obiectivul Mr i avea in cale cele mai putine obstacole. Un
atac turcesc fie prin Othle romfinesti ci Transilvania, fie prin Bosnia, trebuia 0 gra-
batit regiuni muntoase, uncle rezisten/a era mai ucoara pentru adversari.
www.digibuc.ro
6 GENERALUL R. ROSETT1 324
www.digibuc.ro
325 INSEMNATATEA ISTORICA A CADEREI PLEVNEI 7
www.digibuc.ro
8 GENERALUL R. ROSETTI 326
www.digibuc.ro
327 INSEMNATATEA ISTORICA A CADEREI PLEVNEI 9
www.digibuc.ro
10 GENERALUL R. ROSETTI 323
www.digibuc.ro
329 INSEMNATATEA ISTORICA A CADEREI PLEVNEI /z
www.digibuc.ro
UN MARE GANDITOR ITALIAN DESPRE
LUPTELE DIN SUD-ESTUL EUROPEI :
GIAMBATTISTA VICO
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
I
In cercetarea operei, asa de noug, a genialului cugetAtor
Giambattista Vico, numai odat s'a gIsit cineva, Klein,
prelucrtorul Istoriei Ungariei * a lui Fessler, care sA se
opreascA, intre operele minore ale lui, asupra biografiei
generalului italian Antonio Caraffa.
Aceast lucrare, foarte intins, peste o sut de pagini de
tipar mArunt in editia ce o am inainte, e de o mare insem-
ntate, una de caracter general, pentru intelegerea operei
insesi a lui Vico, cealalt, in ce priveste partea din Europa
de care se tin si tarile noastre.
Pentru intaia consideratie, vedem cum intelege filosoful
istoriei a trata o biografie.
El o face indreptat spre cele mai largi orizonturi. Intre-
buintnd izvoare de intAia mana, toat corespondenta acestui
mare comandant de ostiri, el priveste in toate laturile si, pe
lngd aceasta, fi adnc in trecut, pentru ca sa ajungd la intele-
gerea mai deplind a realitdtilor contemporane.
Astfel il vom vedea cutnd explicatia succeselor otomane
in Europa, datorite sprijinului crestin, si nu prapriei puteri, ca
3o 4. R. Memorals Secliunii Istorice. Seria III. Tom. XIX.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 332
www.digibuc.ro
333 UN MARE GANDITOR ITALIAN DESPRE LUPTELE DIN SUD-ESTUL EUROPEI 3
II
Ns
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 334
www.digibuc.ro
335 UN MARE GANDITOR ITALIAN DESPRE LUPTELE DIN SUD-ESTUL EUROPE! 5
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 33 6
www.digibuc.ro
337 UN MARE GANDITOR ITALIAN DESPRE LUPTELE DIN SUD-ESTUL EUROPE! 7
III
Aici se intercaleazd un intreg capitol despre Ardeal.
E vechea Dacie a lui 0 Decembalus *, cu privire la lupteie
caruia cu Traian se citeaza strigAte de-ale legionarilor : Ubi
eras, Romanusia, ubi eras? Quantum abfuit ne Roma lugeret,
sed vivat Traianus. Providentia Augusti, vere pontificis, virtus
romana quid non domuit? Sub iugum ecce rapitur et Danubius.
I) Pentru Hogea-Ismail Nisangiul, ibid., p. 227.
2) Ibid., p. 228 (Ieghen-Csmam.
3) P. 73.
6) P. 76.
6) Pp. 82-83.
6) P. 85.
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 338
www.digibuc.ro
339 UN MARE GANDITOR ITALIAN DESPRE LUPTELE DIN SUD-ESTUL EUROPE! 9
www.digibuc.ro
TO N. IORGA -- 340
www.digibuc.ro
341 UN MARE GANDITOR ITALIAN DESPRE LUPTELE DIN SUD-ESTUL EUROPEI TI
1) Pp. 108-109.
4) P. io9.
3) Pp. iioiii. Cf. Iorga. 1. c., p. 230.
4) Ibid,
6) Pp. 116-117.
6) Pp. i2o.
7) P. 123.
www.digibuc.ro
/2 N. IORGA 342
www.digibuc.ro
3 43 UN MARE GANDITOR ITALIAN DESPRE LUPTELE DIN SUD-ESTUL EUROPEI 13
www.digibuc.ro
14 N. IORGA 344
www.digibuc.ro
CONSTITUTIUNEA POLONA
DIN 23 APRILIE 1935
DE
ANDREI RADULESCU
CONSILIER LA MALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
PROFESOR LA ACADEMIA DE COMERT
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
INTRODUCERE
www.digibuc.ro
2 ANDREI RADULESCU 346
* * *
www.digibuc.ro
347 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 3
3z*
www.digibuc.ro
4 ANDREI RADULESCU 348
www.digibuc.ro
349 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 5
www.digibuc.ro
6 ANDREI RADULESCU 350
CAP. I -
DISPOZITIUNI GENERALE
In cadrul acestei comunicari nu poate fi vorba de a intra
in amanunte sau de a cerceta toate problemele.
Ca si in comunicarea despre Constitutiunea Cehoslovaciei,
voiu expune cuprinsul, urrnand intr'o oarecare masura
2) Ibidem.
2) Constitution du 23 avril 5935. Potulicki o. c. p. 28.
www.digibuc.ro
351 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 7
www.digibuc.ro
8 ANDREI RADULESCD 3 52
www.digibuc.ro
353 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 9
CAP. II
www.digibuc.ro
10 ANDREI RADULESCU 354
www.digibuc.ro
355 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE ros II
www.digibuc.ro
X2 ANDREI RADULESCU 356
VM.
www.digibuc.ro
357 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 13
www.digibuc.ro
14 ANDREI RADULESCU 358
CAP. III
GUVERNUL.
Am vAzut a toate organele Statului sunt supuse autoritdtii
supreme a Presedintelui Republicii.
Voiu expune, pe scurt, situatia lor, in ordinea in care sunt
inscrise in Constitutie si care ne arata si insemnatatea data
de alcatuitorii acestui pact.
Primul loc dupa Presedinte il are Guvernul, care e format
din Prefedintele de Consiliu si miniftri.
Guvernul este nu numai o putere executiva ca aceea dela
noi sau din Constitutia anterioara a Poloniei, ci cu drepturi
mai mari. Art. 25 din Constitutie prevede ca Guvernul diri-
jeazd afacerile Statului care nu sunt rezervate celorlalte organe
ale Puterii. Aci e consacrata plenitudinea dreptului de a
conduce Statul. Celelalte organe au drepturi limitate pe cand
Guvernul are tot ceea ce nu intra in atributiile celorlalte.
Organizarea Guvernului este un atribut al Presedintelui
Republicii. El o fixeaza prin decret, el stabileste competinta
Presedintelui, a ministrilor si a Consiliului.
Cum exercitd Guvernul atributiile sale? Presedintele de
Consiliu are rolul cel mai important ; el reprezinta Guvernul,
dirijeaza lucrarile si determina pincipiile generale ale politicei
de Stat. In aceasta conceptie, Presedintele de Consiliu
are mai mult caracterul unui Cancelar al monarhiilor de
altadata.
Ministrii conduc diferitele grupe ale administratiunii
Statului sau indeplinesc sarcinile speciale care le sunt
date.
Ei sunt mai mult functionari ai Puterii executive.
Ministrii intruniti sub presedintia Primului-ministru alca-
tuesc Consiliul de Miniftri. Acesta are ca atributii sa rezolve
diferitele probleme care intereseaza intregul Guvern.
www.digibuc.ro
359 CONSTITUTIONEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 15
www.digibuc.ro
x6 ANDREI RADULESCU 3fo
www.digibuc.ro
36! CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 17
CAP. IV
CORPURILE LEGIUITOARE
www.digibuc.ro
r8 ANDREI RADULESCU 362
www.digibuc.ro
363 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 105 I9
www.digibuc.ro
20 ANDREI RADULESCU 364
www.digibuc.ro
365 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 2
www.digibuc.ro
22 ANDREI RADULESCU 366
www.digibuc.ro
367 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1933 23
www.digibuc.ro
24 ANDREI RADULESCU 368
www.digibuc.ro
369 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE i935 25
www.digibuc.ro
26 ANDREI RADULESCU 370
www.digibuc.ro
375 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 27
* * *
www.digibuc.ro
2a ANDREI RADULESCU 372
www.digibuc.ro
373 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 29
www.digibuc.ro
30 ANDREI RADULESCU 374
www.digibuc.ro
375 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE x935 31
www.digibuc.ro
32 ANDREI RADULESCU 376
www.digibuc.ro
377 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 33
www.digibuc.ro
34 ANDREI RADULESCU 378
www.digibuc.ro
379 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 35
www.digibuc.ro
36 ANDREI RADULESCU 380
www.digibuc.ro
381 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 37
INCHEIERE
Avem, in cele expuse, o schit a Constitutiei actuale a
Republicii polone. Oricat de simpla este, totusi sper ca vor fi
indestulatoare spre a face cunoscute ideile fundamentale si
partile caracteristice ale acestei Constitutii.
Concluzia la care ajunge un cercetator nepartinitor este ca
avem in fata o opera destul de interesanta.
Critici de sigur ea i se pot aduce. Care lucrare de acest fel
nu poate fi criticata, atat din punct de vedere al ideilor poli-
tice cat si al alcatuirii ? Si mai ales cand nu mergi pe drumul
batut, and cauti a te departa de modelele stiute ?
Si Constitutia polond din 1935 nu e din acelea ci este, in
mare parte, o serie de inovatii.
Astfel ca tehnica i se pot gasi unele defecte ; planul si
aranjarea materiei ar putea indreptati unele observatiuni
pentru cine le-ar voi altfel. S'au inscris uneori reguli si prin-
cipii prea cunoscute si admise in stiinta dreptului; alteori
norme intelese dela sine ca aceea dupa care un deputat nu
poate fi senator ; alteori randuieli al caror loc este mai mult
www.digibuc.ro
38 ANDREI RADULESCU 382
www.digibuc.ro
383 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1g33 39
www.digibuc.ro
40 ANDREI RADULES CU 3 84
www.digibuc.ro
385 CONSTITUTIUNEA POLONA DIN 23 APRILIE 1935 41
www.digibuc.ro
ALEX. LAPEDATU. Evreii in tarile noastre acum o suta de ani . . 20.-
N. IORGA. Wilhelm de Kotzebue si momentul de prefacere modern a
societatii moldovenesti 80.
N. IORGA. Memoriile unui vechiu dascM . . . . . . . . . x5.-
G-ral R. ROSETTI. Problema militara romaneasca alaltaieri-ieri-azi . . 12.-
TOMUL XVI, (1934-35): . 240.-
MAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor Romane
N. IORGA. Stiri despre Axintie Uricariul
5.
.5.
CONST. I. KARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes
de Thurocz 15.-
. .. . . . . . .
www.digibuc.ro
MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international , 20.
5.
. .
.
. ro.
R. V. BOSSY. Urme romaneti la miaza-noapte 1 0.
VICTOR SLAVESCU. Opera economica a lui Ion Ghica . r. . . .
C. 53.102.
www.digibuc.ro