REVISTA PERIODICA

I 011: I II: I KC B. .011131 .810 .

_BIBllo {Ca ROITIRNEMSC1

.Y 'I
.F1
Nwigno.:30%
V
..y

,I \:-
I

kw
.s- Jo=
......trt,..,
eso, ...
-A
MIHAIL KOGALNICEANU
Desrobirea tiganilor. Stergerea priiilegiilor
boieregi. Emanciparea Wank!. 7
CL: 0 PHECUVINTARE DE VASILE M. KOGALNICEANU
COSTIH-',
! Ic"

,1 \ 1'1

11 IBIWARI:41114IBIWA :
EMI. cult. (auto!, roman! clasicl)
illa
25 30
*T4
m
AVISZia,...
i,N-ritire,NIOA,
1/1111111117.711TEWM11111101`
'ir.- yaif "4:0A. .V.
BANI

www.dacoromanica.ro
A se vedea pe contrapaginA pretul a bonatnentuIul
 A ROMANEASCA
,EDICA "soCEC- :1-
J... 34 .6 2_
cb . (t
ABONAMENTULUI ,
A

- -

Pc- un an (96 nurnerc) : I ci 94 -;

6 luni (48 nurncre) . . 19 :`
, 3 (,24 nurnere) . 6
. .
Revista se trimite trance la ilomiciliu in teal tara
."
Abonamentele incep dela numerile 1, 25, 49 si 73

Redactia si Administratia la tibrAria SORER'', Bucuresti.

DIN *-

t:1, BIBLIOTECA JUBILIARA SOCEC

au apdrut: .

No. ICarmen Sylva, Povestile Pelesului .

No 2 Mircew hosdli., Nuvele

1-1 No. 3 .-t/e.i.frmtpi I". Poesii popul. ale Rom. vol. 1

No. 4 ;r .
11 7. II
No25 Cons,. Neyrut.zi, 1?4'catele Tineretilor .

No. (') A/vivo/dr/ 1-4;U'eSii alese. :=

5g . Fiecare volum 95. bani .
1111

www.dacoromanica.ro
- t
IMuirciMan-adr.1 4Riq -7; "='
 -
itrl

BIBLIOTECA ROMANEASCA
ENCICLOPEDICA SOCEC"

No. 25 i-

1
MIHAIL KOGALNICEANU r \

Desrobirea tiganilor
tergerea privilegiilor boieregi
Emanciparea taranilor
DISCURS ROSTIT iN ACADEMIA ROMANA
, .8edinfa solemn. dela 1 (13) Aprilie 1891
. , .--

.-
J CU 0 PRECUVINTARE
,..
.", I.
1

,
DE

VASILE M. KOGALNICEANU
51 DOUA PORTRETE /

;
r I

BUCURETI ,
Editura Librariei SOCEC & Co., Socletate Anoninfa
1908
-k www.dacoromanica.ro
- N,

,
 MIHAIL KOGALNICEANU
(1817-1891)
DttpX un portret flout la Imi, 24 Deceatvrie 1845.
. .

www.dacoromanica.ro
 "-1,11.1q3J,' a]; '

lowua aaerLuumn_

MIHAIL KOGALNICEANU
0817-1890
DupX un portret in creion, din 1877.

www.dacoromanica.ro
,
NOTITA CRITICA

Discursul ce publicam in aceasta brosura

se datoreste lui Mihail Kogeilniceanu (1817
1891), unul din cei mai mari barbati de Stat
ai nostri i cel 'mai stralucit, mai puternic
si mai amplu talent oratoric din epoca Re-
nasterii noastre politice si literare.
Inteligenta vast i bogata, inima mare si
generoasa, vointa indrznea i pornita spre
fapte mari, Mihail Kogeilniceanu a fost con-
ducatorul generatiei care a infaptuit Unfree
si a democratizat asezamintele tarn; intarind
puterea Statului Roman, prin tergerea privi-
legiilor boereqi, secularizarea averilor minks-
tireti i improprietarirea taranimii. Elocventa
lui fireasca, hranita de inviltatura soli& ce o
dobindise cu deosebire la Berlin, a fost tot-
deauna la inaltimea marilor evenimente la cari
a luat parte i s'a eristalizat in cele mai vaste,
mai instructive i mai trumoase monumente
oratorice ce Osim in trecutul nostru.
Aceste modle de elocventa romaneasca, shit .

vrednice de a fi aduse rind pe rind la cunos-

tinta publicului nostru mare, cu atit mai mult,
www.dacoromanica.ro
,r;r3
 41. `.
4

cu cit, sgudnirea social, prin care ani tre-

cut mai anii trecuti, ne-a pregatit sufletul, ca
,
sl pricepem in adincul lor marile gindiri po-
litice .intrupate intr'insele.
Mai inainte insa de a publica unele din
aceste discursuri politice, am crezut nemerit,
avind i ajutorul d-lui Vasile M. Kogalni-
ceanu, credinciosul, fin al marelui om, s re-
publicam aceast a. cuvintare academia auto-
biografla in. care, la virsta de 74 de ani i
chiar in anul mortii sale, Mihail Kogeil-
niceanu, cu prilejul jubileului de 25 de.ani
al Academiei romane, i in fata MM. LL.
Regele i Regina Romaniei i a intregei Aca- .

demii, i-a povestit, ou maiestatea atit de na-

tumid, a verbului sau, eu o mare tiinta in
orfnduirea ideilor i in desvoltarea lot, .1 cu
' un extraordihar simt de cuviintanu numai
viata sa ping, ce a intrat in viata politica,
dar i trei mari momente politice, menite a
pune in cea mai frumoasa lumina insuirile
de mare barbat de Stat, atit ale sale, cit i
ale lui -Alexandru Cuza, marele Domn, al
carui mare ministru a fost.
Interesul si frumusetea acestei cuvintari sta
mai intli in arta corapozitiunii.
Cuvintarea are cinci parti. in partea intii,
partea propriu zis autobiografica, oratorul are
arta, pe deoparte, de a introduce povestirea vie-
. tii sale intr un mod ala, de firese, aratind cunt
www.dacoromanica.ro
 5

- dupa unele publicatii 1 ar fi eel mai ba-

trin 'membru al Academiei; iar, pe de alta;
si mai eu seama prin simtul cu care
stie sa aleaga din intimplrile tifieretii sale,
pe acelea ,cari sint menite s explice faptele
,
sale politice de mai tirziu... educatia sa n mij
local aceldi mediu german berlinez, in care
domnea patriotismul eel mai inacarat si de-
mocratismul eel mai lnminat. .

Odata ce cunoastem omul i aspiratiunile

lui, intelegem marele rol ce trebuia s pace
in cele trei fapte mari istorico-sociale de eari
vrea s vorbeasea: intelegem, i lupta lui pen-
'.
tru Desrobirea iqanilor, si pentru k*rge-
rea privilegiilor,- cari fac partea a doua si a
treia a retivintarii, i, mai eu seama, ornerica
lui lupta -pentru Improprieteirirea pranilor
.

' ce nu s'a putut infaptul. deeit eu ajutorul

unei lovituri de Stat, ai earei prineipali a-
genti a fost Veda Ouza i el, si care for-
meaza obieetul partii a patra i cea mai mis-
ckoare a intregei cuvintari. in fine, in cea
din urma parte, a cincea, vedem marea au-
toritate 4i neintreentul tact al oratorulni, dud,
, pentru au ineheia discursul, se adreseaza in
mod atit de sineer, .eald i n'atural Majestatilor
Lor, i Para cea mai mica umbra de lingusire,
scoate in relief atit inaltele insusiri de mare*,
conducere ale M. S. Regelui cit i darurile
scumpe ale talentului i inimei M. S. Reginei.
www.dacoromanica.ro
 ,

6 1

In al doilea rind% interesul i frumusetea

acestei cuvinari st5, in ealitatile stilului:
- acea amploare nzajestoas i totusi atit de
simplei 0 *eased, este un model neperitor
pentru or'cine stie cas, arta suprema stA in
ordonarea ideilor si in naturalul expresiei,
iar nu in intortocherile cautate ale limbii
si in sarkia mai mult sau mai putin aco-
perita" prin artificii, a, ideilor.
In al treilea rind, aceasta cuvintare ne in- ;
tereseazg i ne misca prin avintul ei generos,
1
ale de bine accentuat prin minunatele eitate
din actele vremilor acelora, cum e bunioath
citatul 'din petitia t'aranilor in Divanul adhoc
corn pus5, de Anastasie Panu, sau proclamatia,
lui Vocid Cuza, compusg desigur de Kogeilni-
ceanu insusi, cu ocazia impropriethririi,
precum i prin datele istorice pretioase, asa
de bine alese si grupate, privitoare la aeele
memorabile evenimente.
Rare pilde se pot ga's1 in literatura univer-
sal de euvintri, in care cineva s vorbeascli
cu lauda" despre sine insusi i totusi nu mimai
sa, nu jieneascsa pe auditori sau cititori, dar s.
le producg entusiasni si s'a' le inalte sufletele
prin sentimente de dragoste i admiratie! Rare.
Oi cit de rare ar fi insk una dintre acestea, si
unica in felul ei in literatura noastrk este si
cuvintarea de fate.
I.
www.dacoromanica.ro
 PRECUViNTARE
,
Rugat ea s pun la indemina editurilor ei
Bibliotecilor Romanesti , scrierile istorice, li-
terare i politice ale parintelui meu i sa con-
simt la publicarea kr, o fac bipuros.
0 fac pentru mai mike motive.
dintr'un simtamint de pietate fihial
pe care or'eine o va intelege;
Al doilea, pentru a servi, cel putin, ci atita
marea cauza a culturii si a democratei ro-
mneti.
Avintul pe care 1-a lent, anii din tirma,
publicisfica de tot felul n tara trebnie
s. umple de bucurie inima oricarui roman.
Popoarele in ziva de azi nu pot propasi faxa,
de o online& raspindita in toate straturile nea-
mului. Superioritatea eulturii inseainna si
suRerioritatea de fapt.
In vreini. din urn* am inaintat pe calea
culturii. Suat semne de netagaduit i mani-
festati hotaritoare ce invedereaza aceasta.
incetul cu incetul se ormeaza un public ci-
titor, avid de cultura,,lacom de still* si pa-
sionat i ales de literatura. Publieul acesta
creste I incetare, sporit en generatiunile
noi de scolari i cu numartil din ce in ce
mai niare al stiutorilor de carte.
Influenta acestei multimi avide de carte
www.dacoromanica.ro
 ,
8, -

asupra desvoltarii editurilor, bibliotecilor, zia-

relor i, n general, a intregei publicitati ro-
minesti, este batatoare la ochi. De unde cu
ani in urma, rarele biblioteci populare ce se
intemeiasera lucrau in deficit, iar editurile erau
silite .s se margineasca," nuinai la serviciul
de libthrie, azi avem edituri i biblioteci po-
pulare in nUmar indestulator, iar editiile ce
apar gasesc ih tath mu i mii de cumparkori.
,'Mate acestea a;rata ca, in directiunea cul-
turei, sintem pe drumul cel bun. Incepem a
intra in civilizaiune. Aceasta ne deschide
perspective frumoase pentru viitor. Cultura
va da nastere unei opiniuni publice. Astazi,
nu avem opinie publicL Avem altceva, un
ce pe care nu e ad locul sa-I denumesc mai
de aproape. Cind vom avea o opinie .publica,
- multe din cele ce se ,Intimpla azi nu vor mai ,
putea sa se intimple, i multe din cele ce nu
se pot face azi se vor face. Vom fi o tat% .

civilizath.
La aceasta vor fi contribuit mult i carti-
celele eftine, , purfa'toare de idei inalte, de
ginclUri adinci si de simtaminte frumoase, pe
caH le scot editurile ce mi-au solicitat con-
sirutamIntul la pubticgrea lucrarilor lui Mi-
hail Kogalniceanu. Carticelele aceste, cari pa-
trund in multime i fac s rasune glasul
onmenilor, al thror nume a ramas in istorie,
au un rof mare. Ele due in popor cultura,
ii deschid orizontuii noi, ii imbogatesc min-
www.dacoromanica.ro
I
 9

tea i-i innobileaz sufletul. Ele 11 pregatesc

ca sa fie primitor de idealuri. Ii fac sg vaza
ca, in afara de cercul strimt al intereselor
materiale, sint interesele superioare ale nea-
mului si ale omenirii.
Bibliotecele noastre sint ro tneozWi. Direetia
culturii pe care o raspindesc este nafionala.
Multg vreme trecutul nostru literar a fost sub
oboroc. Nu numai oamenii notri mari, dar i
scrierile lor au fost necunoscute publicului
romanesc.
Avenn clasicii notrii, poate nu aa de mari
ea acei cari ilustreazg literatura altor popoare,
dar sint ai noftri. Clasicii notri ne sint scumpi,
fiindca ei au dat fiinta literaturii nationale,
ei au creat elocinta parlamentara romana i
ei au fost fauritorii Romniei moderne. Scrii-
torii notri din vremea Renaterii nationale
nu au: fost numai oameni ai condeiului; ei
au fost totul, au fost literati, oameni politici.
istorici, diplomati.
A-i face cunoscuti publicului nostru cititor,
este o opera nationala care merita laude.
Vreme de decenii, ei au fost dati uitarii. Un
serviciu de reclama, dibaciu condus, a scos
inainte figuri ce n'ar fi trebuit sa ocupe decit .

locuri de al doilea rind i-a pus in umbra

personalitatile puternice, can au fost cei dintii
semanatori de civilizatie i de patriotism in
tara aceasta.
Vremilewww.dacoromanica.ro
noi incep ins sa se iveasca. Ge- .

,
 10

neratiunile noi vor s, ennoasea trecutul i

pe oamenii lor mari, pe cei maxi cu adevarat.
AP

Aceasta m'a fcut s primesc bueuros

invitatinnea editurii de fat.
Publicind discursul rostit de Mihail Kogal-
niceanu la, jubileul de 25 ani al Academiei
Romne, cu privire la emanciparea tiganilor,
y la oborirea privilegillor boeresti si la iMpro-
prietarirea thranilor, credem a fi facut un
servicin real cititorilor.
Discursul acesta arata en cite greut4ti au
avut de lu,ptat batrinii tarii pina au reusit
s. intrupeze ideile lor.
Sint unii cari cred c. lumea incepe du ei
i eiti reformele mari dateaza din ziva- eind
si-au pus isealitura in josul citorva articole
de lee, injghebate in .graba.
Carticica de fata. va .clovedi ca in trecut au
avut de deslegat probleme de alta insemnatate
ca cele cu can ne framintam noi, epigonii.
Emanciparea tiganflor, oborirea privilegiilor
boeresti, impropnetarirea thranilor : Mihail
Kogalniceanu si-a ales aceste trei fapte de
seam& din viata ki politick bogata i, uneOri,
incoronata de succes, pentru a le reaminti
contimporanilor sai i a le arta cit inceputul
Romniei moderne n'a fost presarat nici eu
ion i nici scutit de greutati.
Cite stari de lucruri sint cuprinse numai
_in aceste trei reforme: emanci pare& tiganilor,
www.dacoromanica.ro
0:
 11'

,' ,-
oborirea privilegiilor hoereqti, i legea de im-
propriethrire a -*armor! Numai daca ne in-
toarcem cu mintea inapoi i vedem . tara in
plin evu-niediu, de o parte cu robia neagrei
i pe de alta eu robia alba cum numea
Mihail Kogalniceanir sclavia tiganilor i men- .
tinerea taranilor in starea de rumeinie,
numai daca ne intoareem indarat, putem tt
ne dam seama ce au fost acele trei reforme
mari de cari a vorbit autorul1or la adunarea
jubilara a Academiei Romaine.
Nu intra fireqte, in eaderea mea sa laud
pe Mihail Kogalniceann. Dar mi se va ierta
totui cele citevarinduri cari urmeaza, fiindca
or'cine va intelege 4i aprecia sentimentul care
le-a dietat.
,Mihail Kogalniceaau nu e in deajuns de
,cunoscut in tara, la a carei inchiegare si, ma-
Tire .a,luerat, el, cel mai mutt, intiparind
pretutindeni dupa exprimarea unui scriitor
roman signatura sa de uriae.
Nascut in 1817, dupa, cum spune in auto- .'
, biografia ce se gaseqte la inceputul discurvlui
sau, el a aratat din tinerete ca intreaga por-
nire a firei sale este indreptata spre demo-
crape. El singur o spune: a fost totdeauna
um -patriot i un democtat. 'Iubirea de tara
era desavirqita de iubirea sincera, calda i
luminata a poporului. El, boer de vita, a
www.dacoromanica.ro
facia loyitura de stat dela 2 Mai pentru a
 12

- (L

putea impropietgri pe Omni, tot el a luptat

in mod aprig pentru inlturarea privilegiilor
boeresti si pentru desrobirea tiganilor. 0 viata
intreag, ping, la mormint, a rmas credin-
cios . principiilor sale politice i sociale. in
discursul care o urmeaza: o mArturisete, st-
ruie si se raleste cu aceasta. Firul viefei mele-
spune el, a fost democratid".
, La virsta abia de 19' ani, a scos o carte
in lindba francezA despre emanciparea tiga-
nilor. ingrozitoarea Viatg de robie a acestora,
ii atinsese dureros si el, inert betandru dar
.

de pe atunci om de gindire i actiune, vibra

de pasiune umanitarg. Prefata lucfrii lui
asupra tiganilor, se incheie cu aceste vorbe:
Europa formeaz4 societati filantropice pen-
tru abolirea sclavagiului in America, pe cind
in sinul continentului, in Europa, sint patru
- sute de mii de tigani sclavi i 200000 altii,
acoperiti de intunericul ignorantei si al bar-
bariei. i nimeni nu-si c14. osteneala de a ci-
viliza 1111 popor intreg".
Apelul ace la a fost tiprit, dulia cum am
spus, la virsta de 19 ani, la Berlin, in Au-
. gust 1837.
'Ael o mica reininiscenca. Discursul care ur-
.

imam) a lost scris de dine, sub dicteul pArinte-

lui men. intr'o singurg zi a ispravit en dietarea ;
intro sifitir zi a'reusit saeoi ainintease tot,
atitea name i fapte, atitea amilnunte i. date,
si totui sit se concentreze, s iniature ches-
www.dacoromanica.ro
 13 .
- .

secundare i sh se prezinte cu o ex-

punere limpede, bine inchiegatA, frumos scrisg.
Avea atunci 74 'de ani. Inteligenta ti rAmA-
sese tot aa de vie ca in anii cei mai blini ai
maturitAtii. Era bAtrin, dar putea sA dea inainte
or'cui i n or'ce directie.
Pe cind reliant, ti puneam diferite intrebAri
cu privire la numele fotilor tiani emani-
. pati si intraV n viata social a Orli. 'EAs-
punsurile le-am notat pe thanuscris in parantez.
Manuscrisul cu nume cu tot, cari ine inteles
n'au fost citite in public, se aflA la Academie.
Am stat o noapte intro..% de am transcris ,

notele dictate de fatal men, fiind-ca a dona

zi trebuia sA-i rosteascA discursul in fata A-
cademiei. Dimineata discursul a fost gata i,
citit in edinta solemn, a avut succesul pe
care acei cari au acum prilejul sA ia curios-
tintA de dinsul II yor intelege.
in acest discurs, 1ihai1 KogAlniceanu la-
, murete crezul lui politic.
La 19 ani c scris despre emanciparea tigani-
bor. La aceiai yirstA a inceput s se intereseze *.

de chestia; taraneasca. La 1848, clad a scris

programnl partidei nationale mohloveneti, dea
dinrii grip. a lui a fost sA cearA improprie-
tArirea tAranilor. Dela 1848 i pink la 1864,
.a luptat frit incetare pentru acest ideal. In
imprejurarile cele mai vitrege, el n'a transi-
jat, n'a cedat i n'a renuntnt. Avea inaintea
ochilor un scop i, cind a putut, 1-a adus la
www.dacoromanica.ro
,
 14

indeplinire. Legea rurala din 1864 este eel

mai mare act al vietei sale. Facing pe tarani
liberi i stapini pe pamintul ce, de altmin-
trelea, era al lor din vechi;Alihail Kogalni-
ceanu a creat Romania modern& Ca sa putem
aprecia, dupa' adevarata ei valoare i insemna-
tate lovitura de stat 'dela 2 Maiu 1864, ar
trebui s cunoateih imprejurarile de pe a-
tunci. PartidMe politice de guvernamint re-
fuzau improprietarirea pe temeiul proiectelor
democratice ale lui Mihail Kogalniceanu. Nu
nuinai atita, Camera de pe vremuri votase o
lege cu .desaviqire reactionara i protivnica,
intereselor taranimii. Momentul era hothritor. I
Darn Mihail Kciglniceanu nu ar fi avut atunci
' curajul pe care oamenii de stat trebuie sa-1 aiba
neaparat in vremile mari, in loc marmite
barbatete vijelia, s'ar fi retras dela cirma,
.urmarile ar fi fost incalculabile. Tara ar fi
cazut in anarhie, reforma rurala s'ar fi aminat
sau poate s'ar fi pus in aplicare legea cea
reactionara care scotea pc . tarani de pe locu-
curile lor, i urmarea ar fi fost fart indoiala
o rascoala agrara generala. Curajul lui Mihail
- Kliga1niceanu a seapat total. Legea de im-
proprietaHre a procurat trii 40 de ani de
liniste din partea satelor i a ingaduit acelor
cari i-au urmat la guvern s11 arate talentul
i cunotintele in mod aa de stralucit heft,
flea' s banuiasca ceva, sa se lase a fi sur-
prini i buimaciti de evenimentele din 1907.
www.dacoromanica.ro
 15

Pe cind altii, intre care fie-mi permis a mg

numkra i eu urmatorii ideilor lui Mihail
Koglniceanu, nu conteneau de a studia ches-
tiunea rIT1easC i a atrage atentiunea asupra
primejdiilor ei, cei,crora le incumba rgspun-
derea, se ocupau de altele sau fkceau ucenicie
politick i social pe spinarea tranilor cu tot
soiul de experiente i legi nestudiate, ping cind
a venit catastrofa. Aeeigei, cali n'au stiut nimic
si n'au prevhzut nimic, .mt s'au sfiiit totusi
ca, vorbind de legea din 1864, s'o numeasck
schiloada". Schiloadh pe semne fiindcg ea
a deslegat in chip fericit si 8pre multumirea
tuturor o problemk care era la temelia inssi
a vietei statului romnesc... Schiloadgfiindcg
n'a pricinuit nici o varsare de singe si n'a teem
nici o victimg. Schiloadgfiindcg a dat prnint
la peste o j m ktate trillion de familii tkranesti !...
Figura lui Mihail Kogglniceanu se impune
insg, mare si puternicii, deasupra tuturor a-
cestor mizerii postume, dupg cum a iesit Mare
'silnininoas deasupra mizeriilor ce a avut LZ

sk indure in timpul vietei.

Cc Mihail Kogglniceanu, nu este numai
omul improprietkririi tgranilor, a loViturit
de stat, a desrobirii tiganilor si a oboririi
boeresti. El este, in acelas timp,
omul Unirii, al .secularizrii averilor Mink-
stiresti si 'al altor matte acte maxi. i legi,fun-
damentale. Mihail kogallniceanu a mai luptat
intreaga lui Vial& pentru doug marl idei: ale
www.dacoromanica.ro
16
. - . /
s

libertatilor publice i ale nationalitatii, cari

an inaltat in tinipurile noastre i dinaintea
ochilor nostri, neamul romanesc". intreaga is-
torie a tkii, dela 1840 si ping la 1880, este
legata de numele lui. Toate faptele marl sa-
virite in aceasta perioada de famine a (Aril
gi neamului roinnesc, au fost savirite de el . -
sau prin el sau cu sprijinul lui. -
Prin ruperea Conventiunei deli Paris (din
7/19 August 1858), i prin Uniunea tarilor
surori (5/24 Ianuarie 1858) Mihail Itogal-
niceanu a pus temelia Independentei Romniei,
consacrath apoi ' de rasboiul din 1877.
Prin emanciparea tiganilor (1844) piin o-
borirea privilegiilor boeresti, prin seculari-
zarea averilor minastire0i (7 Decemvrie 1863)
msura conditionath.- de improprietarirea ta-
ranilor, Impropriethririle s fac i pink' azi
din pminturile secularizate atunci. Prin legea
rural din 1864, Mihail Kogalniceanu a des-
flintat or'ce urma de feudalism in Virile ro-
maneti, a introdus egalitatea tuturor inaintea
legilor, a eliberat pe (Irani i i-a statornicit
cetateni liberi pe paminturile pe cari le lucrau
din strand*. Cu aceste legi, Mihail Kogal-
niceanu a democratizat tara, a adus-o in fa-
gaul civilizatiunii europene i i-a creat con- ,

diiuniie fireti de propkire cuitura1 i eco-

nomipa. De atunci dateaza Romania' modern.
Voind insa a pune pe o temelie si mai pu-
ternica opera sa de liberalism sincer, el a in- -
www.dacoromanica.ro 1

. 1..,
 17

trolls, (vitt( universal. Aezamintul lui electo-

ral nu cunostea impartirea rominilor in trei
colegii i scoaterea din viata politic& a sute de
mii de ceateni rornlni.
Aeeste legi, cari ar fi ajuns sk' imortalizeze .

pe or'ce om politic, n'an ajuns insg activi-

fatif uluitoare a lui Mihail Koglnieeanu.
Foarte citit, preg&tit ca nealtul prin cunos-
tintele sale intinse a6upra economiei politiee,
1

11
sOciologiei, istoriei, dreptului, administratiei
ete., el era sapin pe intreaga materie de legi
moderne de cari avea nevoie pe atunci tara.
'.
Nu era chestiune, de or'ce domeniu politic,
care s-i fi fost str&inA i pe care s& nu o fi
studiat. Aceasta explica de ce a putut, numai in
timpul celor apte luni cit a tinut guvernamin-
' tul lui, s doteze tara cu atitea legi fundamen-
tale, pe temeiul enrol, s'au desvoliat i au
prosperat diferitele noastre aez&niinte publice.
IatA cari au fost legile redactate i puse in
aplicare de Mihail Kogginiceanu, sub guvernul
lui (in afar& de cele inirate mai sus).
infiintarea celor doge Universitati : din Iai
(1860) si din Bucureti (1864).
Legea instructiunii publice (5 Dec. 1864).
inv&tmintul primar obligator i gratuit.
Legea pentru infiintarea Curtii de ComptiAri
(24 Ianuarie 1864). Legea pentru infiintarea
unui Consiliu de Stat (11 Feb. 1864). Legea
comunal (31 Martie 1864). Legea pentru in-
fiintarea consiliilor judetene (31 Martie 1864).
www.dacoromanica.ro
1828i , 2
 IS

Legea organica asupra corn ptabilitatii gene-

rale a Statului (14 Aug. 1864). Legea pentru
adoptarea sistemului metric de masuri i greu-
tati (30 Sept. 1864). Legea pentru infiintarea
camerelor de comertiu (30 Sept. 1864). Legea
de expropriatiuni pentru eauza de utilitate pu-
blica (17 Oct. 1864). Legea pentru instituirea
unei case de depuneri i consemnatiuni (26
Noy. 1864). Legea pentrn constituirea corpului
, de advocati (4 Dee. 1864). Legea pentru or-
ganizarea puterii armate a Romaniei, (27 Nov.
1864). Legea pentru introducerea monopotului
tutunului (5 Dec. 1864). Legea telegrafo-po-
stala (5 Dec. 1864). Legea pentru recrutarea
armatei (5 Dec. 1864). Emanciparea bisericei
romaneti de sub epitropia patriarchului din
Constantinopol. Codicele civil, penal,. corner-
cial (6 Dec. 1864). Legea pentru infiintarea
Ourtei de Casatie (19 Aug. 1864). Desfiintarea
pedepsei en moartea i a bathiei. Lege pentru
chile ferate de peste Milcov (21 Feb. 1864).
Decret peptru luarea carciumelor +dela sate din
miinile proprietarilor. Legea pentru rascum-
pararea embaticurilor. Decret pentru biblio-
tecile publice. Acest decret obliga toate co-
munele de a avea cite o biblioteca publica.
Cottservatorul de muzich. infiintarea actelor
de stare civil, ,ete., etc. i alte legi .de mai
mica insemnatate.
Toate aceste au fost legile organice pe baza
earora s'a desvoltat tara. Multe din ele au fost
www.dacoromanica.ro
 19

sehimbate in missal vremei, dupk' arAtgrile ex-

perientei sau pe pretextul experientei. Allele
ins& nu au fost puse in aplicare. Omul care
le coia'cepuse i care, de era lasat sk" le aplice,
schimba fata trii; fiind-4 el avea i vointg
energie i 4tia ce vrea, omul acesta cu mintea
larga, cu inima generoag i cu privirea de-
paite vggtoare, nu a mai fost lasat St lucreze.
Caracterele nu plae.
Dar m5, oprese aci. 1

Intentiunea mea nu a fost ad s fac o bio-

grafie a lui Mihail Kogalniceanu. Ceeace am
spus lush in aceastk" prctivintare, aw spus-o -

cu gindul curat.
impArta,sesc in tool ideile politice si sociale
ale Ini Mihail KogAlniceanu,- vi eind vorbesc
in public despre i pentru dinsul nu pot sit,
nu-mi exprim parerea de rn cit tara nu 3'tt
putut folosi indeajuns de experienta si de
inteligenta lui. A 'fost o pierdere pentru tart,
ckci Mihail Kogalniceanu putea A, mai dea,
din belug, peste ceeace a dat.
Dar nici cit a dat, pentru neamul .i tara
lui, nu este cunoscut in deajuns. Rindbrile de
mai sus vor arta intru citva ce a facut Mi-
hail Kogalniceanu, iar diseursul lui va pre-
ciza trei fapte mari din Istoria Renaterii
,

Rominiei.
Vasile M. Kogalniceanu.
Bucurefti, 19 IsToenorri,, 1908.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 :

DISCURS =
ROSTIT IN ACADEMIA ROMANA
DE
MIHAIL KOGALNICEANU

Sire!
Prea grqioctea. Doamna fi Regina!
Alteta Regalei!
-." Doamnelor i Domnilor!
Colegii mei mi-au incredintat misiunea de
a lua i eu cuvintul in enema), mare i fru-
'mask' zi, in care .serbni jubileul de 25 de .

ani al fondrii Academiei Romne. Aceast

onoare o datoresc virstei mele inaintate..
In adevar, cu exceptiunea venerabililor no- .

tri colegi d-nii N. Kretzulescu i G. Baritiu,

,

eu sint, dintre toti ceilalti academiciani, cel

mai in virst. i, daca' ar fi exact anul naterii
mele, ce mi-I dau nu numai biografii strini
dar i literatorii romani cari au binevoit a -

se ocupa cu scrierea vietei mele, eu a. fi mai

Inaimat in batrinete decit chiar Nestorii mai
sus cumuli ai Academiei Romolne. Dona Lexi-
conul- de conversatiune al lui Meyer (Meyer's
Konversations-Lexikon) eu a fi ifascut la 1806;
www.dacoromanica.ro
 n).

.a.
2! Mihail Koglniceanu

i nu thai de mult decit sint citeva sgpa-

mini, Rometnia literctrei mi-a dat aeeeasi virst;
astfel a numara 85 de toamne, n'am pre-
tentiunea de a zice primgveri. S5,-mi fie per-
mis a rectifica aceast5, data. Eu sint ngscut
in Iasi la 6 Septembrie 1817, &JO, cum re- ;

zulta din insemnarea originala serisa de tUral

men in Ceaslovul nafterilor i mortilor fa-
miliei Koglniceanu, o carte care, sint Inca
citiva ani, ca un adevarat registru al stark
civile, se obisnuia a se 'Astra. din tata in fiu
mai in toate familiile noastre.
'Fatal meu a fost Vornicul Ilie Kogli-
ceanu; maica mea Catinca, nascent' Stavilla,
era coboritoare dintr'o familie genoveza, sta-
bilita de secole in vechia colonie. genoveza,
Cetatea-Alba (Ackerman), de unde apoi s'a fost
raspindit in toata Basarabia, unde i astzi sint
multi proprietari purtind numele de Stavilla.
.

Exprimindu-mi-se dorinta ea, cu ocaziunea

acestei zile ceremoniale, sa cites &item fapte
din istoria contemporan, petiecute sub ochii
mei, ori savirsite cu micul meu concurs, Ka;-
iestatile Voastre, sa binevoiasca gratios ami
www.dacoromanica.ro
 Introducere autobiografica - 23

invoi de a proieda lucrarea mea cu citeva it-

vinte cari se rapoarta la zilele tineretelor mele.
Batrinii iubese a puvestI despre cele nttm- '
plate in' junetea lor; i ea nu pot rgmnea
strain de aceastg slbiciune a virstei mele.

Naul meu, adeca acela care m'a luminat

cu sfintul botez, intrebuintez stilul bgtrinesc,
a fost Domnita Marghioala Calimach, sotia'
logofatului Grigorie Sturdza, tatal repauza-
tului Mihail Sturdza, fostul Domn al Mol-
dovei. Domnita Marghioala iubea foarte mult
pe maick.-mea. care, copila tinkr, a fost rA-
mas orfang de tatk i de mama i incredin-
tata epitropiei logofktului Grigorie Sturdza,
bunul meu despre mama medelnicerul Stavilla
avind mo0a sa vecina cu mo0ile. din ,Basa-
rabia ale familiei Sturdze0i, astzi proprie -
tati ale Princesei Maria Gorciacoff, fiica fos-
tului Domn ab Moldovei. Domnita Maria Ca-
limach vorbea nuniai grece0e; ea ma iubea
mult de mic copil i, cind ma lua in brate, 4!

ea imi exprima dragostea intr'a ma desmierda

cu bataie de palmite ping rind lginam de
plins, i intovr4ite aceste cu toate numirile
,
,
www.dacoromanica.ro .
 '
24 Mihail KogAlniceanu :

- 1
'

, desmierdittoare greceti ce se intrebuinteazA

- la copii.
,
La sgvirirea ei din Gaff., Domnita Mar,
ghioala ma recomanda iubirii i ingrijirii
fiului sau Mihail Sturdza, carele deja in ti-
nerete luase primul loc intre cei mai inva-
tali i talentati boeri tineri ai Moldovei. Acestei
misiuni,
, lsate 'cu limbh de moarte, Mihail
Sturdza a fost eredincios ; acestei misiuni da-
torese c Michail Sturdza, ajuns Domn al Mol-
dovei in 1834, in acela an, impreun cu fiii
sai, Dimitrie i Grigorie, m'a trimes la inva-
tatur5, in Francia i anume la Lunville, unde
fueam incredintati ingrijirii abatelui Lhomm,
preot catolie, carele, din eauza marei revolu-
tiuni france.ze, ea multi alti emigrati fran-
eezi, se refugiase in Principatele romne. Aba-
tele Lhomm, retras in Iasi, a fost dirijat edu-
catiunea i instructiunea tinarului Mihail
Sturdza, i dar acesta, ajuns Domn, nu putea
s incredinteze creterea i ingrijirea copiilor
stai i a mea decit aceluia care Meuse din el
eel mai invatat boer de Pe timpurile lui. Noi
gasiram pe abatele Lhomm, deI octogenar,
I
Inca in plina vigoare qi profesor de retorica,
www.dacoromanica.ro
 Introducere autobiografICA 25
0^

de llinba i literatura latinh", la colegiul din

Lunville, colegiu comunal care se bucura de
o mare reputatiune prin capacitatea profeso-
.

rilor i care a produs mai multi brbati in-

semnati ai Franciei. in case plrinteascl nu
am fi putut fi mai bine tractati decit in sisal
familiei Lhomm, sub privighierea ativl a
abatelui. Eram cei intii din clasele noastre.
Dar dupa' un an pOlitica se amesteci i in ,

afacerea colegianilor romni din Lunville.

Consulii rui, pe atuncea prea puternici in
Bucuresti si in Iasi, flicura, Domnului Mihail
Sturdza respedoase observAri pentru trimete-
rea in Francia,a fiilor si i a altor citiva fii de
boeri, cgci afara de mine mai erau trimei i doi
fii ai logoratului Lupu Bals i un altul Nicu
Cassu. Educatiunea francezg se prea marelui
nostril protector, Imp`aratul Nicolae I, prea
revolutionarA; furAm dar luati din Lunville
i condui la Berlin la sfirsitul anului 1835.
Berlinul de pe atuncea ii dobindise numele
de Atena Germaniei; i prin patriotismul, in-
teligenta i marea micare nationali ce domnea
in toate clasele nobile .1 burgheze ale capi-
talei Prusiei, de pe atuncea se prevedea rolul
www.dacoromanica.ro
a
 26 Mihail Kogalnieanu

cel mare ce, 35 de ani in urma, Prusia avea

s joace in istoria omenirii, ajungind apoi
la egemonia intregei Germanie, la reinvierea
imperiului lui Barbarossa.
Noi, tinerii romani furam, alezati intr'o fa-
milie privata, i anume in casa pastorului
Souchon, parochul bisericei coloniei franceze,
refugiatg in Berlin clupfa revocatiunea edic-
` tului de Nantes, innitamita protectiunii lu-
minate a marelui Elector de Brandenburg, -

Frederic Wilhelm .(1640-1688), bunul lui

Frederic cel Mare. Aceasta colonie a pstrat
ptn5, astt zi* liberatile ce i s'au dat de acest.
mare Principe; ea are biserica sa, spitalul sau,
gimnaziul sau, biblioteca sa; in toate aceste
limba franceza este predoininant i astazi.
Membrii sai actuali sint toti deveniti buni
germani qi multi din ei, pastrind numele lor
de familie franceza, reprezinta oaineni in-
semnati caH i-au facut in istoria Germaniei
un nume cunoscut in tiinte, in arte, in ar-
, math, in diplomatie; dar niciodata n'au uitat

originea bor. Ei e data pe an se adun In-

.tr'un banchet iratesc in care reinnoiesc adu-
' eerile lor aminte de Francia, de prigonirile
www.dacoromanica.ro
 Introducere autobiograficti 27
I
,f
falcate religiunii lor de Regele Ludovie al
XIV i de 'Latina de Maintenon, prigoniri
caH an silit pe printii lor de a-si pArgsi
patria. Tot atunci, i cu pahare. pline, ei eu .
inimele ardente, realta nesfirite toaste in me-
moria Marelui Elector, care le-a dat un ge-
neros refugiu, libertatea cultului lor i o noufi.
patrie. Tinr de optsprezece ani, am luat
parte la aceste agape, si inima mea s'a infier-
bintat in fata "acestor Varbati de bine, cari
trimeteau o netearsk aducere aminte vechii
lor patrii, dar totdeodatg aveau constiinta de
cc: datorau patriei total.
Dupa" un an, am fost stramutati in casa i
sub priveghierea unui alt om distins, pastorul
Ionas, discipohil favorit al marelui teolog
Schleiermacher i editorul operelor acestui
spirit inalt al bisericei protestante. Pastorul
Ionas era un icarbat distins; el avea deja un
name bine Vgzut si era incuscrit cu familia
lui Huffeland, autorul Maerobioticei sau arta
de a tria mult, i cu familia comitelui Schwe- ,
rin, urmas al marelui Feldmareal al lui Fre-
deric cel Mare. in casa ,sa se aduna societa-
tea cea mai aleas4, i din noblete, si din bur-
. -
www.dacoromanica.ro
, 28 Mihail KogAlniceanu

ghezime, care de pe atuncea luase un loc in-

semnat in Germania, punindu-se in fruntea
ideilor nationale si a reformelor sociale eari
se easpindise in toat'a Germania. Steagul lor
era inainte de toate Unirea patriei germane.'
Consilierul de stat Alexandru Sturdza, co-
leg al lui Capodistria, cu carele lucrase mult
la Petersburg pentru emanciparea Eladei, rudh
a lui Mihail Sturdza si diva as &Anna reco-
mandatiune noi brIm incredintati pastorului
Ionas, in timpul petrecerii sale in Bevlin,
si aceasta era mai neintreruptg, -- era unul
din vizitatorii cei mai desi ai casei pastorului.
El priveghia de aproape stndiile noastre, ba
devenea chiar profesorul nOstru de religiune.
Sub dictarea lui am scris in limba franeezh'
Etudes historiques, ehrtiennes et morales",
pe cari le-am tipgrit apoi in Iasi i s'au tra-
dus si in limbele roma,* greac i rus.
Acestei societfiti datoresc desvoltarea micii
mele inteligente 6 amorul pentru tot ce este
frumos i mare in viata omului. 1
. .

Intrat apoi student la nniversitate, am avut

de mari dasegli pe Gans, profesor de dreptul
www.dacoromanica.ro
:
 Introducere autobiograficA , 29

7 natural, care era de o elocuenta atit de mare,

1 de un liberalism in idi atit de larg, incit
din toate *tile Germaniei, i Ajar din alte
tari, alergau cu miile studentii ca AA as-
eulte vorbirea i eloeuenta sa duke ca.o me-
lodie; astfel incit au trebuit a se abate pa-
retii la doua roll pentru a largi sala unde el
predica ;;;tiinta tinerei generatiuni germane.
Am avut de dascal pe Leopold de Ranke
(1795-1886), marele istoric, caruia, cu ocazi-
,unea jubileului sau de 60 de ani de profesorat,
ajuns la adinci batrinete, am avut i eu onoarea
, ,
a-i. adresa acum citiva ani, 20 Februarie
1877, felicitarile mele, felicitarile intiiului s.0
, -Indent roman dela Universitatea din Berlin.
Am avut fericirea de a avea de dascal pe ma-
rele Savigny, celebrul profesor de dreptul ro-
-.
man, celebrul ministru de justitie 0,unul din fiii
cei mai distinsi ai coloniei franceze din Berlin.
in saloanele d-lui de Savigny am fost pre-
zentat i lui Alexandru Humboldt (1769-1859),
carele imi arata in general un deosebit inte-
res pentru tarile romane, atit de necunoscute
pe atunci, incit nici numele de ROmani nu
se tia. De aceasta in adevar nu trebuie sk.,ne
www.dacoromanica.ro
 30 Mihail Kogalniceanu

mirror], cind insusi in Moldova si, in 'Munte- -c7

nia numele de Romein nu era intrebuintat, in-
locuit fiind prin nUmele provincial de Moldo-
vean i Ilitntean. Batrinul Asachi, tract viata
lui, n'a putut gasi potrivita teiminatiune frau-
emit* la cuvintul Romein, vorbind i seriind les
Roumounis". Sa-mi fie permis a-mi face un me-
rit, afirmind ca eu eel intiiu am intrebuintat
in limba franceza cuvintele de Roumain i de
Roumanie. La Berlin, pe timpul petrecerii
mele, i chiar in saloanelc culte, mai tot aa,
de putin cunoscut era si numele de Moldauer
san Wallache. Mie mi se zicea der schware
Grieche, pentru c aveam parul negru si pc
atuncea Berlinul era Inca un oras eu totul gi
- exclusiv al Germatiei de Nord, uncle pred-
ininau mai cu deoiebire figurile .blonde.
Alexandru Humboldt, spirit eminamente cer-
cetator, mi aria o deossebita dorinta de a cu- .

noaste in ce consta literatura noastre qi in deo-

-sebi m'a intrebat despre soartea si caracteristica
tiganilor nostri. Spre a-i satisface curiozitatea
eu am scris in limba germane o soured. privire
asupra micii noastre literaturi de pe atuncea,
pe care am publicat-o in Lehmann's Magazin
www.dacoromanica.ro
 Introducere autobiografIcA 31

',Pa. die Litteratur des Auslandes. Tot pentru

Humboldt, am publicat apoi o brosurg in limba
francezg, Esquisse "sur l'histoi're, les mceurs et
la langue des Qigains (Berlin, Behr, 1837),
in prefata cgreia chemam luarea aminte a f-
lantropilor asuwa acestui nenorocit popor sclav
in tara mea, in sinul Europi. civilizate, i
traetat ea lucru prin insesi legile Wei noastre.
Vacantele le petreceam ordinar in Pome-
rania la Schwienemiinde, pe atuncea un mic
orel pe tarmurile mrii, sau la Hehring-
sdorf, sat mic tot pe Ormul mgrii i recoman-
dat mai intii de Wilibald Alexis (1798-1871),
celebrul romancier, i care, dei eu_nu ,aveam
decit dougzeci de ani, rug, lug in strinsg. ami-
citie. Heringsdorf astgzi este devenit ormul
balnear mare si eel mai frecuentat al Ger-
maniei de Nord. Cu Wilibald Alexis, am vi- -

zitat pe jos insula Rilgen, castelul Putbus al .

familiei princiare Malte-Putbus, pdurile mis-

terioase ale vechii zeita,ti vende Hertha i ci
tatea de (Arrant Arkona, punetul eel mai sep- ;

tentrional al Germaniei, care seam'anii mult

cu cetalile noastre de pgrnint, movila %Wei
Cetatea dela Adjud i atitea altele. ,
www.dacoromanica.ro
 . .

32 Mihail Koglniceanu

Wilibald Alexis, in plimbarile noastre, mg'

initia la marea lucrare Ce se opera pe atunci
in- Germania, atit in priVinta unitatii poli-
' flee, cit i in privinta aspiratiilor i sforta-
rilor burghezimii de a intra in viata politica,
care ping atunci apartinea mai cu deosebire
nobilimii: El mai intii imi da amanuntimi
asupra marei reforme care se Meuse in Pru-
sia, Mira emanciparea i improprietarirea 0-
ranilor prusieni, operata in timpul Regelui
Frederic Wilhelm III (1797-1840) de catre
marii sai miriistri, Stein (1757-1831) si Har-
denberg (1750-1822), reforma care a insu-
fletit qi a imbarbatit natiunea prusiang spre
a scutura jugul francez, care, dupa batalia
dela Iena (1806), apasa grumazii poporulu
german Pastorul Ionas complecta invacatura
mea in privinta marei reforme; el puse in
minile mole insesi actele marilor leginiri
proclarnatiilor i reformelor lui Frederic Wil-
/ helm III i cu deosebire edictul din 14 Sep-
t, teMbrie 1811, care s'a aplicat pe toad), su-
.1
prafata statului Prusiei, desfiintind claca i
or'ce alte servicii catre stapinii de mosii i
prefficind in proprietate absoluta in mina ta"--
www.dacoromanica.ro
 Introducere autobiograficil 33

ranilor ogoarele taraneqti, cu despagubire in

bani odata raspunO, sau prin rent perpetua,
ori prin inapoiarea liner Iraqi de pamint. Pas-
torul Ionas ma fad' eunoscut i cu memo- ',
riul compus de Principe le lIardenberg la Riga
in 1812. Prin acest act important marele mi-
nistru arata Regelui necesitatea prefacerii
chiar din temelie a Organizatiei de atunci a
Statului prusian, pentru a-i da o noua Viata
prin inlaturarea a tot ce era slab in el i
prin deteptarea de puteri noua.
Iata cum el intelege aceasta reforma: '
,,Statul care s'ar noroci a intelege adeva-
ratul spirit al timpului i, prin intelepciunea
guvernului sau, ar lua parte la acel plan uni-
versal, fara sa aiba'nevoie de comotiuni vio-
lente, ar avea neaparat ,mari p'referinte, 4i
rnembrii sai ar trebui sa binecuvinteze ingri-
jirea care ar lucra pentru dinii intr'un chip
atit de binefacator. Fara putere au fost toate
acele piedeci cart s'au Opus torentului revo-
lutiunii, pentruca sleibiciunea, interesul egoist
si ideile neintemeiate le-au dirijat fara nicio
chibzuiala. Gindirea nebuneasca ea chipul cel
mai bun de a combate revolutiunea ar fi de
1828f www.dacoromanica.ro 3
 34 Mihail Kogainiceanu
., '
a se tinea de cele vechi qi de a prigoni cu
toatit asprimea principiile i ideile izvorite
din ea, n'a avut alt rezultat decit c6'. a des-
voltat revolutiunea i i-a dat o intindere din
ce n ce mai mare. 0 revolutiune n bunul
simt, o revolutiune .care ar avea de scop ma-
rec& civilizare a omenirii Meta), prin intelep-
ciunea guvernului i nu prin impulsiuni vio-
.' lente, cii atit mai mult sr trebul s'a fie pri-
vitg ca tinea i ca principii povsatuitoare. Prin- 11

:
apt democratice intr'un guvern monarhic
se par a fi pentru Prusia formele cete mai
potrivite".
Mai jos Hardenberg recomand5; pentru or-
ganizatiunea dinnguntru cea mai mare liber-
tate i egalitate de drepturi intre membrii
Stattlui, regulate dup5." principiul intelept ale
unui. Stat monarhic, i fiecare post in Stat,
farts exceptiune, 's'a nu se mai pastreze es-
ta'rei sau cuthrei clase, ci s se descbia. nu-
mai meritului din or'ce clash.
Mai apoi sfirete: .

,Clasa cea mai numeroas5., cea mai impor-

4
tana, acea care pina, acura s'a neglijat i s'a
impilat mai mult, Sr trebui cu preferinta srt
www.dacoromanica.ro
 Introducere autobiografic 35

fie un obiect al neadormitei ingrijiri a ocir-

muirii, si a se desfiinta prin o lege scurtii,
buna,' i grabnic, Oath servitudinea". ;
Si ca solution se propune:
Concesiunea i statornicia p5minturi1or tii-
rneti ca libeth proprietate a t4ranilor, cu
despggubirea stApinilor de moii, i aa a se
ajunge la desfiintarea legAmintelor -intre stg-
pinii de mosii i intre tgrani!"
in una din vacantele de vara comitele Schwe-
rin imi dada ospitalitatea in Schwerinsburg,
vechiul castel al strAmoului sgu Feldmare-
salul lui Frederic ciel Mare, comitele Schwe-
,rin. Acolo sub ochii mei vzui .aplicarea le-
gii de emancipatiune fcutA en 25 de ani
inainte. Am vazut paminturile emancipate,
unele ramase in st6,pinirea vechilor proprie-'
tari de mosii, altele Semite vechilor servi dc-
, veniti proprietari. Am vazut satul vechiu al
fostilor clacai, Alt-Schwerin, i satul nou cli-
dit dup5, emancipare, Neu-SchWerin.
Straniu lueru Legea proprietatii din Pru-
I

sia avea mare' asemnire cu conditiunile pro-

prietatii rurale din trile romine. Principiul
ce se ga'sete in vechia noastrg, legislatiune,

www.dacoromanica.ro
.... ...... :ro
r
: I
.
. 7 , ..k2 ... ri:. .`+:47:13c:'
36 Mihail Kogalniceanu

pentru a..se da tarannlui spre cultivare pina

la dou'a treimi din- intinderea nioii1or, iar o
treime se rezerva in seama stapinului-," exista
si in Prusia.

Aici am de adaogit c acest comite Schwe-

rin, care imi (Muse Ospitalitatea in eastelul sau,
deveni mai tirziu si in mai multe rinduri un
membru important in partidia liberal i chiar
ministru de mai multe ori, in anii de mare
lupta pentru Germania, intre 1848-1862. ",
Tot in .timpul petrecerii mele in Berlin,
.

prin eamaradni men de studii, fiul ctinoscu-

tului istoric Kohlrausch, am fost prezentat
ducesei de Cumberland, sora i Egeria Re-
gelui Frederic Wilhelm III, si curind ajun-
sei in intimitatea Principelni Gheorghe, fiul
Dueelui' de Cumberland, carele, dupa suirea
pe tron a bkrinului Duce de Cumberland,
deveni prircipe regal, mai tirziu insusi rege
de Hanovra sub nuinele de Gheorghe V i in
fine detronat de dare insusi varul sail, -Wil-
helm I (1866).

Itultamita contactului men cu atitia bar-

bati insemnati ai Germaniei i primit in cer-

www.dacoromanica.ro
 ,

Introducere autobiografic4 37
I
4,
curile politice din Berlin, am avut fericita
ocaziune i putinta de a-mi iinbogati mintea
-
cu ideile reformatrice ce atunci inspirau inal-
, tele intligente ale Germaniei. Da, Universi-
tatii din Berlin, a dona mea inumar Univer-
sitatii Fredericia Wilhelma; da, exempla] ce
mi-a dat amorul pentru patria german i pe
care 1-am gaisit in toate paturile societatii
germane,- fie nobilime, fie burgbeza, datoresc
eu amorul pentru patria romn i spiritul
liberal care m'a insufletit in toate actele vietei
mle.
.., in lungile mele lupte i lucrari, in prigo-
nirile inversunate, cari nu o data s'au incereat
de a ma sdrobl, pururea am avut inaintea
ochilor mei acele frumoase euvinte pe cari,
in memoriul sau catre rege, le area Princi-
pele Hardenberg ea putefnicul mijloc. de a
realta caracterul si barbatia poporului ger
man pentru desrobirea sa de jugul strain, pen-, .

tru ridicarea si marimea Germaniei Prin;

'cipii dernocratice intr'un guvern monarhie!"
.

Binevoitorii mei ascultatori nu creada cum .1

c aceste cuvinte cari le zic sint complimente

www.dacoromanica.ro -.
 38 ,. ," Mihail Kogrilniceanu
. . .

de curtezan adresate unui Hohenzollern, astazi

Rege al Rominiei. ,

' Toata viata mea, i tinar, si in virsta coapt, ,

am marturisit in mai multe rinduri, 'ea cul-
turii germane, ca Universitatii din Berlin;
c5, societAtii germane, barbatilor i marilor
-patrioti can au operat realtarea i unitatea
Germaniei, datoresc in mare parte tot ce am
devenit in tara mea, i ca la focul patriotis-
mului german sa aprins faelia patriotismului
meu roman! .

in anti! 1864, cind toti Romanii erau de-

parte Inca de a gindi la chiemarea tinrului,
Principe german, Carol de Hohenzollern, pe
tronul Romaniei; in mijlocul luptelor noastre
penttu reformele politice i sociale ce se ope- 4-4
rau atunci, cind Romania era framintata prin
greaua cestiune rurala, in sedinta Camerei
din. 1 Iunie 1864, eu am reprodus o parte din
cele mai sus expuse privitoare la reformele
agrare operate in Prusia in anii 1807-1812 ;
pe aceste date m'am Intemeiat spre a ras-
punde primului ministru al Romniei-Unite,
oarele combatea cu un talent demn de o cauza

www.dacoromanica.ro
I
 Introducere autobiografica 39

Mai dreapei, proiectul liberalilor pentru eman- ,

ciparea i impropriefarirea, tAranilor.
Aducindu-mi pururea aminte cuvintele Prin-
cipelni Hardenberg monarhia intemeiatl pe
-
institutiuni democratice", m'am reintors n
-taxa% la 1838 cu angajamentul, i 1--am inut
en intreaga mea generatiune, de a face din
taxa mei o monarhie intemeiad, pe baze de-
mocratice, lucrind la desfiintarea robiei tiga-
nilor, la proclamarea egalitatii de drepturi
' i indatoriri pentru toate clasele intregei na-
tiuni romne, la emanciparea chicailor i la .
deplina lor impropriefarire pe p5,minturile
stapinite de tranl in seculi intregi, stropite
cu sudoarea qi singele lor. i Dumnezeu, bun
i milostiv, mi-a 'prelungit viata mea in des-
tul ca sg pot ori asista, ori impreunA hem.
la Savirirea acestor trei marl reforme, .i as-
tzi a rn bucura, la btrinete, de rodul s-
mintei depusa de noi in tineretele noastre in
ingnosul pmint al mumei patrie! ,
.

Rog pe Maiesatile Voastre, rog pe ascul-

Velma sa-rni ierte aceste prolegomena, aceast
digresiune 'ce am flcut-o inainte de a intra
'1
www.dacoromanica.ro
,
'

"1'11
 !,
,

40 . Mihail Koglniceanu

- in materie: Ratrinii iubesci o mai zic, a spune

fapte din tineretea: lor!
Intrind in materie, voiu desfkura trei date
mari din istoria contemporan g. a renalterii
Romniei, trei reforme radicale Avirite sub
oehii nostri et quorum pars, parva fui.
Aceste sint: .

; I. Desrobirea .figanilor ; ;
H. Oborirea yronomiilor i privilegiilor de
nastere i de casta i proclamarea egalitatii
politice i. civile pentru. tofi flu Romaniei;
.III. Emanciparea taranilor. . .

e '
.ete,,,.-.,
-

. ,
. -aa.

N;
\'

,:7%
)
I
- A.

e.
1' 'I

www.dacoromanica.ro
a .

e- ,
 . t S.

f" r;
', .
r r

r.
'1

f ,

0
":

11 !t Desrobirea tiganilor
Contemporanii mei Ii aduc aminte, i .aci
am ca martor pe. mai junele meu contem-
poran, pe colegal 'meu Alexandru Papadopol-
Calimach, ii aduc aminte ce erau Tiganii,
. sint acum 50 de ani, chiar atunci chid ra-
zele civilizatiunii moderne imblinzise mora-
vurile in toate societ4ile Europei si chid scla-
via nu mai avea domiciliu decit n Rusia i
.; din nenorocire i in Romania:
Legea rii tracta pe tigani de lucru, vindut
' i cump6rat da lucru, de1 prin deriziun nu-
-105,rul sau individul se califica de =flit; Am
atitea suflete de" figani, am vindut si am cum-
pgrat atitea suflete de figani; in realitate,
. mai ales sta.pinii cari aveau putini tigani, ii
tractau mai rgu chiar decit prescriptiunile
legii. '
,
www.dacoromanica.ro .

' er:4." f
 . t f A
v .

1 1

-1 ' .-
42 ..* Mihail Kogalniceanu ,

Chiar pe ulitele orasului Iai, in tineretele

mele, am vazut fiinte omenesti purtind lan-
turi la mini sau la picioare, ba unii ehiar
coarne de fier aninate de frunte i legate prin
colane imprejurul gitului. Mai crude, osin-
diri la foame si la fuin, inchidere in inchi-
sori particulare, aruncati goi in z'Apada san
in Jinni inghetate: iatb, soarta nenorocitilor
tigani Apoi dispretul pentru sfintenia qi le-
i ggturile de familie. Fem'eia lut dela Far-
bat, fata Apia dela parinti, copiii rupti dela
sinul niiscatorilor lor i rasleti, i despartiti
unii de altii, si irinduti ea vitele la deosebiti
cumpa' ratori in cele patru eolturi ale Roma,-
niei. Nici timanitatea, nici religiunea, nici legea
civila nu aveau ocrotire, pentru aceste neno-
, roeite fiinte; era un spectaeol grozav, striga-
tor la cer. De aceea, povgtuiti de spiritul se-
colului, de legile omenirii, un numar de boeri
batrini i tineri an intreprins .de a sphla patria
lor de rusinea sclaviei.
inainte ca cestiunea desrobirii Tiganilor sa,
fie intrat in consiliile, in planurile de reformg
ale ocirmuitorilor, ea a inceput a se agita
prin inski initiativa partial a stapinilor de
I
www.dacoromanica.ro
,
.. t. '4:
 ,s1
'

Desrobirea tiganilor 43

tigani. Multi din acestia, i numhrul lor din

zi in zi spotea, on in viath ori mai ales la
moarte, isi desrobeau, ti iertau. tiganii. in-
.r
, trebuintez cuvintul de ertgre, pe care ii g-
t sna in toate actele de desrobire ; dar reforma
era prea grea, ea jicnea prea 'multe interese
ca s e poara opera cu inlesnire. .
,

Bran tiganii domneti i foarte multi; aces-

,' tia constituiau un venit mare in budgetul Sta-
tu1ui; erau iqanii minstirefti i ai quit-
mintelor publice ale chrora servicii intrau in
,trebuintele zilnice ale acestor comunitAti; erau,
in fine, tiganii .particulari, figanii boeresti,
cari constituiau personal ul de servitori in cuttile
boeresti, buegtari, vizitii, rindasi, feciori in -
cash, slujnice, bue'at4rese, custorite. Boerii
cei bogati aveau chiar capele de muzici sau
tarafe de lautari. Toate aceste fanctiuni se
exercitau de ..tigani; desrobirea lor era dar
comblitufg, de trebuintele zilnice si casnice ale
vietei familiilor; de aceea einanciparea nu s'a
putut face decit treptat si sub dour], domnii,.
atit in Moldova cit i In Muntenia. ,

Intlia lovire care s'a dat sclaviei a fost

www.dacoromanica.ro t r
 ,

44 Mihail Kaglniceanu .

legea einancipArii tiganilor Statului si a .nii-

n'astirilor. Desrobirea s'a Matt 'mai intii in
Moldova de dare Domnul Mihail Sturdza prin
dousa, legi din 31 Tanuarie 1844, iar in Tara
Roin'aneasc5. de bairn Domnul. Alexandru Ghica
I prin o lege din 1845. : - .

Aceast emancipare, desi partial', era ho-

tAritoareT i pentru emanciparea tiganilor par-
ticulari rmai Inca in sclavie. Toate minttle
prevzkoare au inteles Ca ora stergerii scla-
viei de ,pe pmIntul sosise i cA dies-
robirea tiganilor particulari nu mai era, decit
o cestiune de timp. Un strigAt de bucurie a
izbuenit in initha tuturor onmehilor luminati.
Ochii atit ai emancipatilor cit i ai acelora
retinuti 'Inca in fiarele sclaviei, dar insufle-
titi de o dreapt sperant, au varsat siroaie
de lacrimi, i numele emancipatorilor Mihail
Sturdza si Alexandru Ghica multi ani au ,I

resunat sub bolta cereasc. Noi, tinerii din

Moldova, vorbese -nuinai de acei cu cari r:
impreunA am lucrat, uitaram in acea zi
lupta inversunatii ce faceam guvernului lui
, Mihail Sturdza, pentru abtizurile sale,, pentru
lipsa mai ales, de or'ce justitie in tar5,; ne-am
.

www.dacoromanica.ro
S.
 Desrobirea tiganildr 45

adunat plini de entusiasm, hoth'rind si hag-

riti de a argta Pomnului ca in fata unui act
mare, junimea roman stia gindi i lucra
Malt si bine! 0 deputatiune de tineri, intre
caH se aflau Costache -Negri, Vasile Aleesandri,
Costache Rolla, D. Rallet, P. Mavrogheni si
alti atiti si a carei orator fusei ales, eu, se
prezentA Domnului spre a-i exprima recu-
nostinta tinerei generatiuni. Mihail Sturdza in
, acea zi tiva adus aininte c si el a fosi Rale
si ek era oinul cel mai luminat al t5xii; el ne
exprimA, recunostinta sa, declarind ca in noi
vedea viitorul toni, c north' apartinea de a
. face din Moldova si Valahia o targ eivilizata

. si o societate europeana, i crt stgruintele

. liii erau de a ne pregati acest viitor. Foaia
ftiinific i literara, redactatA de mine, ti paid
nil Dumas extraordinar din 0 Fevruarie 1844, -

in coloare verde, coloarea sperantei, in care,

in proz6 si in versuri, se cilia marea reformA.

Tiganii particulari, en toatg lovirea . data

sclaviei, au mai urmat purta lanturile,
des; mult usurate prin ideile noi si prin im-
blinzirea moravurilor, ping. la ca.derea Dom-
www.dacoromanica.ro
,
 I

46 Mihail KogAlniceanu

nilor reglementari in 1848. In Bucuresti, prin

marea proclamatiune revolutionara din 11 *,

Iunie 1848, tiganii auzira cuvintul armonios

al libertatii; ei deveneau cetateni liberi ; iata
ce se zicea in acea proclamatiune: PoPorul
roman leapada de pe sine neomemia i rulinea
de a tinea robi, i declara libertatea tiganilor
particulari. Cei ce au suferit pine, acum ru-
Oinga. pacatului de a avea robi sint iertati de
, Poporul rOman; iar Patria, ca o muma buna',
din vistieria sa va deSpagubi pe or'cine va
reclama ca a avut paguba din aceasta ,fapta
cretineasca".
Dar eurind revolutiunea, Mareata revolu- ,
Orme, toate marile reforme, fura calcate ei
sdrobite prin potcoavele cailor armatelor co-
tropitoare, i nenorocitii emancipati fura din
: nou lantuiti; dar satninta era aruncata i
curind ea trebui s4-ei poarte roadele , sale.
'Mara generatiune a Moldovei nu inceta a
cere desrobirea robilor particulari, atit in tara kt

cit i prin felurite brosuri ce le publica in

strainatate; aa de exemplu, intre altii, Alexan-
dru Papadopol-Caliinach scria, la 1855, pen-
tru emanciparea tiganilor articolele sale, pu-
www.dacoromanica.ro
 Desrobirea tiganilor 47

blicate
,-
in Iasi, in Foiletonul Zimbrului, din
Februarie 1856. Un popor care pastreaza.
robia, scrie el, merifA A, fie asezat in rindul
popoarelor .oSindite I"
Domnul Grigore Ghica al Moldovei, inainte
de a depune frinele guvernului, dupa dispo- _

zitiunile tractatului dela Paris, vrol Sit-si in-

coroneze domnia prin acte mari, Inter acestea
figura si ultima lovire data sclaviei, desro-
birea tiganilor particulari. Consilierii tfonului,
miniutrii, eran luati dintre tineri, din pleiada
acelor cari din Unire .si democratizarea ta-
rilor routine facasera programa vietei bor. Mi-
nistru cie finante era Petra Mavrogheni; el
ui eu furam insarcina(i de, Domn cu redac-
tiunea- proiectului de lege; el fu votat, putem
zice, in unanimitate i cu entusiaSm de dare
Divanul ad-hoc, care, pe atunci, in urma trac
tatului nefast dela Balta-Liman, devenise -si- '
mulacrul Adunarilor leginitoare desfiintate
in 1848.
Entusiasmul Divanului ad-hoc era numai
inainte mergatorul entusiasinulai general ce
pe atunci insufla toata Romania pentru vii-
toarea sa renastere. Dovada seek de pro-.
www.dacoromanica.ro
 ,

48 ' Mihail Koglnicearin

prietari caH au respins or'ce despAgubire

acordat'a lor de legiuirea emancipatoare. Nu-
' mele acestora au fost publicate i apartine
iubitului nostru oleg, zelosul nostru cerce-
fator i colectionator, d. Pimitrie Sturdza,
ssa, ne inprospateze memoriei i istoriei con-
timporane numele acelora caH, prin o gene-
roas5, renuniare, au expiat pacatele lor si ale
Pgrintilor lor de a fi fost ani lungi stapini
pe suflete de tigani.
Cu o rnic mindrie de moldovean, s5.-mi fie
permis de a spune ca, atit legea privitoare la
emanciparea tiganilor rninOstirgti i ai Sta-
tului, cit i acea privitoare la ;ernanciparea
tiganilor particulari, s'a votat mai lath in
Moldova; i anume cea dintii in Iasi in 31
lanuarie 1844, iar in Bucureoi in 1847; cea
de a dona in Iai la 10 Decembrie 1855 si /
in Bucureti la 8 Februarie 1856.
Reforma emancipatrice. a avut in curind
efectele sale salutare: afar de tiganii WO,
cari Inca IrAiesc in parte sub antra, si "afara
de ursari, cari fae Inca meseria de a domes-
ticl fiarele salbatice, dar totui se dau lucrului
pgmintului, mai toti astazi din celelalte clase
,

www.dacoromanica.ro
-
 Desrobirea tiganilor 49
-

de tigani s'au contopit in massa natiunii, i

ei nu se mai cunose cleat prin fata lor smo-
1it i asiatic i prin vivacitatea imagina- 1

,
tiunii lor; altmintrelea noi Ii gasim in toate -
clasele societatii noastre.
Deql. dela proclamarea emancipatiunii nu
sint inca, indepliniti 50 de ani, iganii ne-au
dat industriasi, artisti, ofiteri distini, buni
. administratori, medici i chiar oratori parla-
, mentari. .., ;
Ma opresc aci. -

Sint sigur e parintii ntri, daea, s'ar

seula din mormint, vazind progresele ce an
facut sufletele tiganOti emancipate de dinsii,
nu s'ar cal de reforma umanitara proclamata
de ei. .4
-

1828i
www.dacoromanica.ro
 . ,

II
. .

Oborirea pronomiilor i privilegiilor de

nastere i de casta i proclamarea
egalitatii politice i civile pentru
toti fiii Romniei

, Sclavia neagra 'a desfiintat este acum a-

proape de jumatate de secol, sclavia alb\d
insti a mai durat Inca zecimi de ani; ea nu
a luat sfirsit decit la 1864. )

Dar, inainte de a desvll contemporanilor

mei luptele i impotrivirile la cari a luat
parte generatiunea mea, pIn ce prin taierea
nodului gordian am putut, in fine, intemeia
si in Romania brace libere i proprietate ii-
berg, sa-mi fie iertat de a ma ocupa de o
alta data nu ,mai putin memorahil, de o ro-
;
www.dacoromanica.ro
 Stergerea privilegiilor boieresti 51

forma nu mai putin insemnata tn istoria ci-

vilizatiunii Romaniei ; voiesc a va vorbl de
ziva din 29 Octombre, cind, de asemenea cu
ziva din 4 August 1789, zi memorabila in ,-

istoria Franciei, am proclamat in Romania

desfiintarea privilegiilor de nastere si de casta,
desfiintarea ijronumiilor .boeresti i inlocuirea
lor prin egalitate politica si civila a tuturor
Romanilor.
Sintem prea aproape de epoca marei re-
forme, pentru ea chiar tinara generatinne de
,
astazi s'a nu cunoasca, cel putin in trasgturi
generale constitutiune de privilegiuri si deo-
sebirea de clase care functiona in Romania
,
inaintea anului 1857.

Dup5, legea vechie a tarii, in adevar, fiecare

1. Roman putea deven1 boer, dar incet Meet se
crea in farile romne un patriciat, o aristo-
cratie sui generis, care ii With, din ce in
ce mai mult asimilakea cu nobilimea din
tkrile vecine, Ungaria i Polonia. Ocirmuirea
tarii se incredinta, pot zice, numai unui nu-
mar restrins de familii boeresti, cari, ori se
tragean din persoane ce purtau rangurile de
www.dacoromanica.ro
52 Mihail Koglniceanu

protipendadd, oH nii erau investiti cu a-

ceste ranguri.
.Sub nume de Protipendadei se intelegea
eele intii cinci ranguri din Arhondologia
boereascei, adea: Marele Ban, Marele Logo-
fat, Marele Vornic, Marele Vistiar, i Marele
SPAtar, in. Munteniec; Marele Logof5,t, Marele
Vornic, Marele Vistiar, Marele Hatman i
Marele Postelnic, in Moldova. Acestia cons-
tituiau consiliul ocirmuitor; ei avea apoi fie-
care departamental sgu, deosebit mai corn-
punea apoi i divanul judeciitor in ultima
instantg. Celelalte trepte boeresti compunean
boerii de starea a dorm; acestia acupau 'ser-
Merge de a doua mina, dar rareori puteau si
ajunga la treapta de consilieri ai Domnirlui
sgu de judecatori divanisti.
Regularnentul. organic desfiintase de jure
aceast deosebire, insg de tapt ea tot se men-
Orin, si mai ales in Moldova.

Boerii mari i mici erau apoi scutiti de

plata tuturor darilor, atit pentru persoana
lor cit i pentru imnbilele lor; mai aveau
dreptul de a iiit de &rile publice un nu-
www.dacoromanica.ro
 $tergerea privilegiilor boiere$ti 53

m5,r de contribuabili, .acestia sub nume de

scutelnici", poslusnici", chrisovoliti", etc. '
Privilegiile lor nu se opreau el: multi din
ei aveau dreptul de a primi .dela ociele Sta-
tului cantitgli mari de sare, altii aveau drep-
turi de a scuti de plata vgrnii obieetele ce '
aduceau din strainatate pentru trebuinta bor.
M'as intinde prea departe dad, a enumera
en deamnuntul toate privilegiile, favorurile,
scutirile, de cari se bucurau clasele boeresti.
Rareori un plebeian putea s strabatg zi-
durile cetatii in care sta inchis. boerimea
Moldovei i a Tarii RomAnesti. In Muntenia
o singtul data un Vilara, fiu de pimplu ,ne-
gustor,-- a putut str5,bate incinta de fer a
aristoeratiei si a ajunge Vistiar Mare; in
MOldova cu greu aui putea gsI un al doilea
caz; each in fapt, mai mult decit in drept,
puterea boerimii era mai mare in Moldova..
Un om din popor, un negustor, or' cit de bogat
ar fi fost, cu greu s'ar fi putut pune in fata 1,:
until boer, chiar cu ocaziunea darilor in li-
citatie a veniturilor Statului sau a bunurilor
minastireti.
in Domnia lui Mikail Sturdza, in tine-
www.dacoromanica.ro
,
 '

54 Mihail Kogainiceanu,

'retele mele, am vazut la mai .multe licita-

tiuni cum 'boerii irnp5,rtiti pe judete luau,
fgrg concur6ntg, moii1e minstiresti i apoi
en preluri iridoite le subarendau la acei cari
din agriculturg ii aceau meseria vietei lor.
Mi se. pare eh' si in Tara RomneascA kern-
rile se petreceau cam tot asa; cel putin si asthzi
se citeaz numele citarva boeri, cari, chiar
pe timpul Domnil6r Alexandru Mica si Bi-
bescu, isi asiguraserA monopolal lugrii in a-
rend& a mosiilor Statului si a -mingstirilor.
Aceasta era banda neagrei boereased, care,
cind privilegiile boeresti au fost oborite, a
fost inlocuitA, prin banda neagrei- plebeiand,
flea concursUl careia, mai ping in zilele noas-
. tre, la licitatiile publice nu se putea lua o
singura mosie in arena,. ,

-
Dupg, ce tinerimea romasuti incepn a se
adpa de ideile egalitare i eivilimtrice ale
marei revolutinni franceze.. aceast5; stare de
lucruri nu mai petit dura. Cind in Bucuresti
revolutinnea dela 1848 puse sfirsit domniei
lui G. Bibescu, Until: din hrticolii manifes-
tului guvernului provizoriu declara: Ega-
www.dacoromanica.ro
 *tergereo privilegiilor boiereVi . 55
A

litatea drepturilor politice i contributiunea

general6 la &Mile i sarcinile Statului," pre-
cum tot acest mare act declara emanciparea
, clkasilor, fcui proprietari prin despAgu-
bire, i desrobirea Tiganilor iarki prin des-
pggubire. Dar marea reforma fu innklusiet
odat cu inn'adusirea revolutiunii, i regimul
l' de privilegii, de scutiri, de favoruri redeveni
o stare legal& in Principate odata cu orin-
duirea Domnilor timpurari, numiti de/Poartl :
si de Rusia, in conformitate u conventiunea
dela. Balta-Liman.
. inch aCest arbor secular al privilegiilor fi :

primise o lovitur5, de inoarte dupa care du >.

se mai plan indrepta. Arborele desrdAcinat

trebuia sh" cad, si el i cz priu votul dat
de Adnnarea-mtung in ziva de ,29 Octomvrie
1857, care apoi a ratificat de Europa in-
treagit prin art.. 46 al Conventiunii dela
' Paris. Votul din 29 Octomvrie 1857 are o
prea mare' important6 in isteria civilizatiunii
moderne a Rominiei, zitia in care s'a dat
acest vot oeup'a un boo prea mare in viata
batrinei generatiuni care a *count bazele ,
a3

renasterii Romniei, pentru ca sa, nu am

www.dacoromanica.ro a

,
 56 Mihail Kogalniceanu J",

de platuth datorie de a improspta tinerei

generatiuni niemorabilul vot dat in unani-
mitate i cuprinzind pe Inii reprezentantii
regimului privilegiilor, vot care a democra-
tizat deapururea soeietatea roman5..
Si aieea, eitera cuvinte spre a explica cum
aeest vot s'a dat de Adunarea-muna din Iasi
. si nn de acea din Bucuresti.
Congresul din Paris, Puterile, dupg pro- 9

punerile Lordului Clarendon, a boat* ca,"

' populatiunile din Principatele Romne vor fl
eonsultate asupra viitoarei organizatiuni a ..
patriei lor. Un volum intreg n'ar ajiinge spre
a descrie toate imprejurArile, greutatile
conflictele prin cari am trebut pentru. ca s'a,
ajungem la alegerea i convocarea Adung-
rilor-mume din Iasi i din Bucuresti. Nu voiu
indeplini aceasea sarcinA astAzi; ea n'ar. intra
in rnrginile strimte ale unei conferinte voiu
nota numai c Adunarile-mume, de abia in-
trunite au dat o directiline cu toll] opusa
activittii lor. .

Adunarea din Bucuresti s'a mArginit nu-

mai a se rosti, in priVinta organizatiunii po-
litica a Orilor romane, Zicind ea principiu,
www.dacoromanica.ro
. e
 (. I

^ tergerea privilegiilor boierWi 57

i poate ca",, avea cuyiat, ca de )7eme ce Ea

ropa deja recunoscuse tarilor romine deplina
autonomie, apoi Europa nu avea misiune de
a interveni in organilatiunea dinnauntru a.
statelor romnt. A dunarea din fincuresti pro-
dumb numai bazele organizatiunii politice,
I adeca. cunoscutele pe atunci patru sau einci
. puncte: . -
.4r

a) Autonomia Principatelor,
, b) Unirea lor, .

c) Un Principe strain in capul noului Stat,

d) Neutralitatea tar4 i
oe) Un guvern reprezentativ constitutional.
Aceste puncte odata recunoscute de EuropU,
apartinea natiuni romine, din nou convocate, .

a se rosti asupra.tuturor cestiunilor privitoare

la organizatiunea dinnauntru.
Adunarea-muma din Ta4i lila urmat tot 3.
aa. Noi, reprezentantii moldoveni, 1i1 pri-
vinta dorintelor noastre pentru organizati-
unea politica a statului roman, am urmar
pe fratii notri reprezentantii Munteniei : i
noi am cerut recunoaterea autonomiei .tarii,
unirea lor sub tin, Principe, strain, neutra
litatea i regimul constitutional parlamentar;

www.dacoromanica.ro
I

8 r
 5$ Mihail Kogtlniceauu ^.

'

dar n'arn voit a ne -opri aci. nand rezervele

noastre in privinta dreptului ce voia Europa
a-i insu1, adech de a interveni in organi-
zatiunea dinnhuntru a unei tari a carei auto- ,

nomie nu se pune in indoiala, de nici o pu-

tere europeanh, totusi am. crezut ca era bine
i astazi reeunosc ca bine am &Put s
exprimam Europei i chipul nostru de ve-
dere in privinta reformelor dinnhuntru, adeca
cum intelegem noi s facem din patria noastra
un Stat european, o societate europeada i
democratia.
Dela intiiele noastre edinte, Adunarea din
tai a facut un program despre deosebitele
cestiuni asupra carer intelegeam a ne rosti.
Acest program cuprinde un plan intreg de
reforme: orgdnizatiunea politica, administra-
'.
tiva', financial* drepturile i indatoririle ce-
tatenilor, reforma clerului, desfiintarea, clacii
i emanciparea proprietatii, i toate celelalte
reforme cari bateau la ua'.
Noi ne ziceam, cu drept puvint, ca a argta
Europei dorintele noastre de a ne europeniza
patria era a, atrage simpatiile i sprijinul
marilor pnteri i a insai opiniei publice din
www.dacoromanica.ro
 : tergerea privilegiilor boiereti - 39

strainatate. Credeam c'am nemerit's urinind

acest drum.
Comisiunea internatibnala eompusa, din re-
prezentantii marilor, Puteri, pi intrimita in
Bucuresti si-a insusit mai toate dorintele ex- _-
primate de Adunarea ad-hoc a Moldovei, si
pe acestea si-a interneiat raportul situ dare
Congres. Pe dorintele Moldovei s'a intemeiat
si Europa in elaborarea pi ineheierea Gon-
ventiunii dela Paris, care, cupriniind'soluti-
unile rostite de noi Moldovenii, ne-a Tost
.

octroiata, i a i fost primit de noi ea o ade-

varata Constitutiune pina la inlocuirea . ei
prin Statutul ain 2 Mai 18P4 prin Cons-
titutiunea noastra .nationala din 1866.
In Adunarea, noastr ad-hoc punetele prin-
cipale ale reformelor fora incredintate ppre
studiare la deosebite comisiuni rinduite din
sinul Adunkii. Statornicirea drepturifor po-
litice ale. RomnilOr fu incredintati- unei co-
misiuni coin pusa din Mihail koglniceanu,
Vasile Malineseu, Costache Rolla, D. Mielesen,
I. Fotea, D. Cozklini, i I. Chrisanti. Ra- ;
1'
, portor era numit repauzatul Vasile Malineseu.
in ziut, de 29 Oetomvrie 1857, Vasile Ma- .

www.dacoromanica.ro
 ,

60 Mihail 'Koglilniceanu
,

linescu ceti raportul situ asupra pnnetulbi

VII, atinghtor de egalitatea inaintea legii;
accesibilitatea tuturor Romnilor la toate func-
tiunile Sfatului, asezarea dreapta i general
a contributiunilor, supunerea- tuturor la con-
.
scriptiunea militant.
Proiectul de ineheiere a fost modificat prin
citeva amendamente in considerante propuse
de Dimitrie Rallet; aPoi Adunarea, prin scu-
lare si Sedere, a adoptat in unanimitate,si. CU
aclamatie desfiintarea privilegiilor de clase..
.Vice-Presedintele Constantin Negri, felici-
tind adunarea pentru yotul ei, a adogat cit
abnegatia vechilor clase priVilegiate. antra'
;:-
patriotismul care insufla adunarea, cacti era
un act ce avea a. fi pretuit, u numai delta-
, tie, dar si de Europa si de istorie. ,
Actul votat, care aMtea un arbore secular,
este . prea important spre a nu-1 reproduce
impreunh cu subscrierile cetAtenilor. cari an
dat Orli organizatiunea democratica de azi.
reprodue aci intreg precum el este publi-
in No. 7 al Buletinului sedintelor Aduneirii
ad-hoc a Moldovei:.
Asfazi, anul una mie opt sute cin'Cizeci

www.dacoromanica.ro
,
. ( . -.
 /-
Stergerea privilegiilor boiereti 61

sapte, luna Octomvrie hi douh'zedi si nouA

r zile:
Luind aminte cg, legile unui Stat sint su-
fletul situ, cit dela principiile cari predorn
nese la alcatuirea legilor atirnA viata, pu-
. terea i prO*irea natiilor;,
Luind aminte cit singurul mijloc de a
Vindeca rAnile, de cari p'atimeSte astazi tara,
este asezarea unor legiairi intelepte, imbi-'
nind datinele vechi, trebuintele de feta i ce-
1

rerile veaeulni; ,
Luind arninte cIt respectul ca,tre legi este
cea nti conditie a trainiciei lor;
PA o lege atunci poate fi mai reSpectata,
clad, iesita din sinul natiei, va avea de o p0-
triv6 pentru toti aceeasi 'mASura;
' Cit dreptatea cere dar ca toti A, fie e-
gali dinaintea legii;
Luind aminte cit cea mai sfinfa, datorie
a fiecarui este de a contribui la sustinerea
statului;
Oit dupg datinele vechi nimeni nu era
scutit dela nici o indatorire catre stat,
Ca boerimea abea la 1737, prin crisovul :

Domnului Mavrocordat, pentru tntia oarna

www.dacoromanica.ro
 62 Mihail KogMniceanu

s'a scutit de dajdie i alte dgri Mitre vis-

terie, .
C5, in tieing, sprijinind sarcinile statului
mai mutt numai asupra unor clase, s'a f5.-
cut impovAritoare pentru ele;
Luind aminte, c5, dela dreapta cumpAnith, .

aezare i repartitie a contribuOilor atirnii, nu

numai pi.osperitatea material& a unei tri,
.dar in parte chiar i .propkirea ei moral&
i intelectualg, . -

CA cu dreptul este, ca in mAsur5, cum ga-

ranteaz& statul la toti 'deopotriv& toate fo-
. ldasele i indeminrile, deasemenea cu totii sit
se supuie (Bailor in proportia averii lor f4rit
,
deosebire;
Luind aminte ea, darea oamenilor la oaste
este o indatorire pentru paza rii, i sigu-
ranta fiecgruia cettean;
C5,, precum oastea este menit& a apra .

patria comma, datori sint cu totii deopo-

triv5, i frog deosebire, A. se supuie la con- .

scriptia militarg;
1. Luind aminte iari c eficacitatea legilor
:alma dela stricta lor punere in lucrare,
C5, meritul singur fr5, nici un fel de altit

www.dacoromanica.ro
 tergerea privilegiilor boiereti . , 63

consideratie sau distinctie, trebuie n viitor sit'

fie un titlu indesturator pentru a putea ajunge
la toate functiile statului, .

Ca aceasta putinta trebuie a se recunoaste

.

fiecaruia,
Ca numai prin legiuiri'intelepte i drepte,
natia romana poate inainta pe calea proph-
sirii ;
Luind n privire, in sfirsit, ca privilegiile
de clase trebuie a fi desfiintate;
Adunarea ad-hoe a Moldovei doreste a se
adopta la viitoarea reorganizatie ca principii
fundamentale:
I. Privilegiile de , clase vor fi desfiintate
in Romania,
II. Egalitatea tuturor Romanilor inaintea
legei,
III. Asezarea dreapta si gene, gig a eon-
tributiilor in proportie cu averea -earuia
, fara deosebire,
, . IV. Supunerea tuturor la conscriptia mi,
litar,
V. Accesibilitatea pentru toti Romanii la
f uncti u ni le Statulni.
Voteaza pentru saptezeci i trei membri,
www.dacoromanica.ro
 64 Mihail Kogalniceanu

ianume DD: P. Sf. Sa Episcopul Nectarie

Hermeziu, P. Sf. Sa Episcopul Filaret Seri-
ban, P. Sf. Sa Episcopul Ca link Miclescu,
Preacuviosia Sa Archimandritul Neofit Seri-
ban, Preacuviosia ,Sa Archimandritul Melchi-
sedec, Sf. Sa Economul Dimitrie Mamas', Di-
mitrie Mielescu, Constantin Bkargu, Dgni
Balan, Dr. A. Patu, Dimitrie Cozadin, Ba-
sile Majinescu, Mihail Kogglniceanu, Iancu
, Docan, Gheorghe Masian, Dr. C. Virnav, Di-
mitrie Savin, Niculae Canang,u, $tefan Cahn,
Simion Stanciu, Sebastian Cana* Alecu Jianu,
,
Constantin Mortun, Gheorghe Virlan, Teo-
dor sin Pavel, Dimitrie Grigoriu, Grigorie
Bals, Mihail Jora, Constantin Ostahi, Dimitrie
Gheorghiadi, Gheorghe Sturdza, Constantin
Sturdza, Gregorie Virnav, Iancu Levarda, Con-
stantin Roset, Dimitrie Krakte, Ion.a Babei,
Petru Braescu, Ion Roat, Vasile ,Sturdza,
Alecu Teriachiu, Ioriit,a Hrisanti, Vasile Ba-
lais, Constantin Iacovaki, Lascar Catargiu,
Iancu Fotea, .R5,ducanu Sava, Alecu Cuza,
Grigorie Sup, Manolaki Costaki, Vasile Stan,
Dr. Costin, Niculae Carp, Constanfin Sturdza
(Vaslui), Ion Olariu, Dimitrie Ghidionescu,
www.dacoromanica.ro
I
1.
I
 '

tergerea priVilegiiiO boiereti 65

N. Catargiu, Niculae Bosie, Pandelachi Croi-

toxin, Nicolae Iamandi, Lazar Galiardijancu .

Cantacuzin, Grigorie Costaki, Constantin Stiun,

' ion Roca, Timofti Sacalov, Dimitrie Rallet,

Constantin Hurmuzaki, Petru Mavrogheni,
Anastasie Panu, Constantin Rolla i Constan-
tin Negri.
Iar ,contra nu a fost nimeni. S'au abtinut
de a vota d. Dimitrie Romov. N'au fost faca
la votare inalt Prea-sfintia Sa Mitropolitul
i DD. lordachi Pruncu, Vasile Nicolau,
.,. Conform 79 din Regulamentul Adungrii,
d. Vice-Prezidentul declarA ea. Adunarea a,
incuviintat".
Sanctiunea acestui vot a dato Epropa mai
cu deosebire prin articolul 46 al Conventiunii
- din Paris.
.
Natiunea intreag g. a acceptat marea re-
form, i fiecare, foti domni, boeri marl,
boeri mici, trepte privilegiate, au primit re-
forma egalitarg, lepa'clind chiar fgra. legi sPe-
eiale tot ce deriva din vechiul regim, tot ce
semna chiar cu vechiul regim.. Aa, fr
chiar lege specialii, boerii s'au deSbrcat de
titlurile bizantine, cari forrnau Arhondo-
.

18284 www.dacoromanica.ro 5
 66' Mihail KogAlniceatia

logia romn i s'au su pus la dkrile generale

cadre Stat.
Pentru istorie voiu aminti c numai doi
boeri, fosti privilegiati, s'au argtat impotri-
vitori marei reforme: in Moldova, repauzatul
Vornic Iordache Beldiman s'a refuzat de a
plkti contributiunea personalk, lksind de a i
se implini eaciula pentru acoperirea acestei
dari; in Tara Romaneasch., singur repauzatul
Ioan Mann a iirmat a subscrie pink la MOP rtea
. sa. Joan Manu, Mare Vornic".

I.

www.dacoromanica.ro
,
 ,

III
Emancipafea tdranilor
Vin acura la ultima i marea reform ope-
rata de generatiunea mea: Desfiintarea c16-
ell, emanciparea bratelor i deplina impro-
prietarire a Varanilor pe pAminturile muncite
de ei.
A face istoricul cestiunii rurale in Voile
romane este a scrie mnsi istoria a trei se-
cule de impirari facute poporului roman. To-
intiri intregi ar trebui spre a arata cum Domnii
romani veniti din-Mararnure4 i din Fgra
spre a funda statele rouging Moldova i Mun-
tenia, au gasit aceste ii n pustiuri ei lo-
cuite de populatiuni sdravene, mocnace i li-
bere; cum acestea in cursul veacurilor i sub
Domnii cei mai valoroi, drept rAsplath. a
www.dacoromanica.ro
.
I
68 Mihail Kogalniceanu
. \

lungilor lupte ce au sustinut pentru apararea

si marirea marei moii, Patria, au fost pre-
Multi in robi, lipiti pamintului sub nume
de runtani si de vecini. Ca Omni blinzi i
rabdatori, acestia au rabdat munca i iobagia, .

dar pururea, la ivirea or'earei inimi de Domn

mai bune, necontenit au sperat si au cerut
dreptate.
Eruditul nostru coleg, bunul meu amic
V

Alexandru Papadopol-Calimach, a descris doua

zile din istoria secolului din uiliaa, cari, in
bolta neagra a tiraniei si a cruzimei, stra-
lucese ea singure doua stele, ea singure doua
puncte luminoase,' zilele din 3 August 1746 -

si 6 Aprilie 1749 cind in Bucuresti si in . 4

Iasi, sub un Domn fanaHot, adunarile cu
soboi au desfiintat runzania i vecincitatea.
Desrobirea de jure a taranilor romani s'a
procldthat prin aceste doug acte memorabile.
,Insa rurniii i vecinii. au continuat de a mai
fi priviti ea tiganii, de a mai fi vinduti ca
tiganii, taal la unul, mama la altul, fiul la ,

un al treilea i fiica la un al patrulea eym-

parator ; dar 4raiii, des1 decretati slobozi,
tot au ramas lipiti pamintului, continuind
www.dacoromanica.ro ,
 Emanciparea Oranilor , . 69
r

a munci tot anul .firg rnil5; i crutare mo0i1e

boeresti i rnin5stire0i. .

in tot secOlal al XVIII-lea, Statul, luind

in pri vire ch .numai tgrAnimea pltea dhri,
c numai tgiatirnea purta toate sareinile pu-:
bliee; vgzind sgrAcia i apoi chiar fugirea
peste hotare a populatiunii rurale, se ineeareg
a regula aceastg, munch, a ..pune cap nesa-
tului proprietarilor de mosii. .

0 literature.. intreagA formeaia' urbariile,

ponturile i megminturile pentru determinarea . -.
muncii, dar vreo prefacere mare nu se opera
cu tooth protectiunea Domnilor i ingrijirea ,
visternicilor de a irnbungtati soarta materiei
impozabile, singura care, era chiematA a um-
plea lada visteriei. Porta lucrurilor era mai
puterniA cleat ehiar legiuirile dotnne0i.
TAranul era singurul factor, singurul venit
al boerului; si nu trebuie s ne mirhm de
aceasta, dad, chiar dup6 promulgarea art. 46
din Conventiunea dela ." Paris, care rostea ca.
"se va proceda fern intirziere la reviziunea
legii care .reguleag re1aii1e dintre proprietarii
de mosii i cultivatorii de .pgminfi in ,vedere
de a imbunAt641 soarta acestor .din , amen,
www.dacoromanica.ro
_
 70 Mihail Kogalniceanu
,

in anul 1862, in plin parlament, intiiul Prim-

Ministru al RonAniei-Unite proclama tristul '
si durerosul adevr c bratelefaranului con-
stituiau capitalul ,proprietarilor.
. Ce reform, ce usurare se pntea face cind
Domnii aveau dinaintea lor pilda mortii sil-
r '
nice a btrinaluiGiigore Ghica Moldoveanul,
azut victim5, nu atit a protestului s'au pa-
triotic contra luArii Bucovinei, cit a plinge-
rilor i intrigilor boerilor catre Poart, pentru
. e Domnul patriot usuras conditiunea mun-
citorilor de pAinint, regulind si inarginind
munca lor ia 12 zile in cursul unui an.
insk este cit neputinca de a ni a. intinde
asupra cestiunii rurale in trecut; voiu atinge
numai faptele petrecute in timpurile genera-
tiunii mele, acele fapte la cari am asistat sail
ea spectator sau ea .Impreung faptuitor.
Ideile de emanciparea taranilor romni nu
le-am avut numai eu, culese in timpul vietei
mele de student la Universitatea _din Berlin;
le-au avut toti junii mei contempnrani, fie-
ca. ei s'au ad'apat la .sorgintea civilizatiunii
gdrmane, fie-ca ei s'au nutrit de civilizatiunea
francez. Toti citi ne-am tutors in tara din ,
:
www.dacoromanica.ro
2 .
 , Emanciparea taranilor . '71
-

*dile straine, ne-am dat de misiune: desro-

birea taranilor de lanturile iobagiei, a pon- .

tului si a clacii; constituirea proprietatii

man i mici ea proprietate liber i absoluta,
ea proprietatea occidentala. De aceea, dr' cind
in tara sau in strainatate junimea romang,
in adunrile sale, a fost chiemata a se rostl
despre reformele cari trebuiau a .se introduce ,

ih Romania, India reforrna, care prima pe

toate celelalte, era emanciparea taxanilor. .
La 1840, tinerii romani din Paris tinura o
intrunire, in care -Costache Negri proclama
necesitatea improprietaririi taranilor, ea o re- ,
, forma de care atirna insusi viitorul Statului

roman. in 1846, Nicolae BalceScu a publicat

in Alagazinul istoric" lucrarea sa asupra starii .

sociale a muncitorului plugar in statele ro-

mane, in care fiecare fraza este un .strigat la 1
cer in favoarea. nenorocitilor asupriti. Astazi
Inca aceasta lucrare este pledoierul eel mai
elocuent si eel mai veridie in favoarea .marii
reforme, care de abia s'a putut savirsi in v

1864. Cuvintele lui Balcescu in curind, aveau

sa pupa cestiunea la ordinea,zilei.. Toate api-
ritele luminate, toate inimile fierbinti ii in-
,
, www.dacoromanica.ro
,
.
 1

-' 72 Mihail Kogalnicennu ,

' /
. susira solutiunea cestiunii ca un tel nobil al
activithtii vietei bor.
Doi ani in urma; in 1848, revolutiunea din
Bucuresti;. prin proclamatia sa, adresa urma-
toarele frumoase cuvinte in favoarea t'Arg
,

nimii romane: .
Poporul roman Itnparte dreptatea de o
potriva la toti, i dreptatea o da pentru toti
si mai virtos pentru cei saraci. Sracii, satenii,
,
plugarii, hranitorii oraselor, fill patriei cei
adevarati, ce au font defaimati atit indelung
cu numele glorios de Runietn, ce au purtat
toate greutatile Orli prin munca lor de atitea
veacUri, au lucrat mosiile i le-au imbung-
, tatit, au hrnit pe stra'mosii proprietarilor, pe
mosii lor, pe parintii lor, pe acesti proprietari
tnii, si an drept inaintea generozitatei pro-
prietarilor, inaintea dreptatii patriei, i cer
o particica de pamint indented, pentru hrana
. familiei i vitelor sale, particica rscumparata,
de atitea veacuri cu sudorile lor. Ei o cer i
Patria le-o d, i Patria mama ca o mama
bunk i dreapta va despagubi .pe fiecare pro-
prietar de mica particica ce o va da sara-
cului ce 'nu are parnintul sau, dupa strigarea
www.dacoromanica.ro
-.4t
,
 , , Emanciparea Oranilor 73

dreptfitii;dupil glasul Evangheliei, dupg inima

cea frurnoasg a Romnilor, in care au aflat
parte strainii in totdeanna necurn fratii lor,
hrnitorii lor, aria lor cea adevitratg. Claca .

dar i acea infamg iobagie se desfiinteazAi

lucrarea la lucrul drumurilor se desflinteazil; ,
,
-
sgteanul flea pgmint se face proprietar si
arie neinving celor mai avuti in folosul tu-
turor si in paguba nimului; visteria va des-
pgnbi pe toti !" . .4

in Moldova, junimea refugiatl la CernAuti

formula qi ea programul situ politic, economic
si social sub tidal de Dorintele. partidului
national din Moldova". Redactiunearini-a fost
incredintath, nie, carele am si publicat .acest
act intr'o brosur tipAria in Cerngutiat
,punctul privitor la cestiunea rneasc, cum
se zicea pe atunci: Art. V. A se obori boe-
reseul si a se face proprietari pre toti gas-
'
podarii sgteni, dindu-se mns o dreapfg.despa:
gubire vechilor st'apini a pArnintulni; aceasa
despagubire i modal. ei se vor hotari de cea
intiia obsteasca adunare...." Pe Lima urrueazh', '
dupg acest punct, o laugh' ..expunere a moti-
valor legale si ale necesitfitilor economice cari
www.dacoromanica.ro
,
4.;t,
 .

74 . Mihail Kog.Alni ceanu

, . .

reclamau aceasta, reformg..Aceasth reform& a -

rmas numai ea o profesiune de credinth a
viitorului pentru partidul national; realizarea
reformei a fost Plea statornic urmhrith de
propuitorii ei in toate ocaziunile si in curs
de 16 ani pinh la 1864.
,
Nu a fost tot ass, in Tara Romineasea.
,
indath dopa proclamarea guvernului pro-
vizoriu s'a orinduit o eomisiune compus 5. de
, reprezentanti ai proprietarilor man i de de- ,
putati .sAteni ea sa, desbath amk'nuntele refor-
,. mei i despggubirea cnvenith proprietarilor;
vice-presedinte acestei conlisiuni era btrinul
Ioan lonescu, fratele iubitului nostru coleg
Nicolae Ionescu, si care astbi isipetrece adin-
cile sale bAtrinete la, proprietatea sa Bradul
din judetul Roman. .1.
Desbaterile acestei comisiuni publicate in
Pruncul Romin" sint foarte instructive, si
sint dator a recuntate c partea frumoash
I
serioash' a desbaterilor nu nu Ideut-o pro-
prietarii reprezentati prin d-nii Lens, Robeseu
' si Lahovari (nu li se spun pronumele in pro-
tocoale). Preotul Neagu, deputatii sAteni Bada,
Ene Cojocaru i Scurtulescu, se deosibesc din
www.dacoromanica.ro
 s' 4

Emanciparea tAranilor 75
,

contra prin seriozitatea cuvintului, temeinicia

argumentelor i chiar elocinta cu care au apa-
rat calm tgrgneascg. Un singur cuvint n'a 1,t
fost rostit .propuind luarea pg,minturilor hi-
crate de tarani fara o deplina despagubire.
La intrebarea fgcutg de reprezentantii pro-
prietarilor : CU ce tgranii, .sgraci cum sint,
vor putea despggubi pe proprietari ?--depu-
tatii tarani, ridicind bratele lor innegrite de
arsita soare4ii si pline de ranile nauncei sil-
nice, le-au rgspuns: Cu aceste brate robite,
noi am Muncit veacuri i am purtat toate
.

chieltuelile stgpinilor de mosii; libere, bratele

noastre vor munci indoit i fiti siguri a nu
vg vom Idea pggubai de ce dreptatea tgrii
va hotari sg vg. platim". Acest limbagiu in t-
gura taranilor, in loc de a liniti, Maria
reactiunea. Strigatele lor din zi in zi se'ridicau
mai tare, ele ti ggsirg un vinovat rasunet in
tabgra dusmanilor miScgrii nationale, incu-
rajati i prin stirea cg armatele turceasca i.
ruseasca se apropie de hotarele Romniei. .

Locotenenta Domneascg slaM inaintea aces-

tei reactiuni i, prin decretul sgu purtind nu-
mele lui Tell, Eliad i N. Goleseu, cu data
-

www.dacoromanica.ro
 76 Mihail Kogalniceanu

de. 19 August 1848, ea suspendi edintele co-

misiunii sau, mai drept vorbind, desfiintg
inssi comisiunea. Locotenenta merse mai de-
: parte ea ordonl chiar pe cale executivh in-
datorirea stenilor de a face arturile de .

toamng!
Negresit c uremia masursa, era de natura
a agita populatiunile rurale i a le face a-si
perde increderea in hoaririle Locetenentei
Donineti, hotAriri cari purtau tittul de Drep-
tate fi Freitie i erau Monte In numele popo- :

rului roman. Locotenentii princiari se silirA

a linisti spiritele prin o noua proclamatiune
ce o am sub ochi. Ea este datatg. din 6 Sep7 ,
tembrie 1848, si se sileste a g'asi o scuen a
mgsuraor silnice decretate mai inainte in con-
tra proclamatiunii din -11 Iunie, luind ea
pretext ea cele 'mai multe mosii din Tara
Romneascg, fiind date en arena, contracciii
ar incerca pagube i ar alerga 'la pretentii
neprecurmate: Acestea fiind cuvintele, zice de-
cretul, ce au silit pe govern la luarea m'asu-
rilor poruncite ping asthzi, Locotene,nta soco-
teste insist de netraggduita datorie a sa de a
da in cunotItinta Orli, cti. Inca dela 11 lunie
www.dacoromanica.ro
x
 Emanciparea tAranilor 77

articolul 13 al prOclamatiei este consfintit si

clAcasii vor fi scutiti i liberi de clad, de
iohagie, .de ziva de plug si de carul de lemne,
rail a mai putea nici o silit a mai ,intoarce
la aceste indatoriri asupritoare. . .
Dumnezeu s aleagg din aceste decrete con-
traziatoare !
Guvernul provizoriu din Bucurestirecula di-
naintea invasiunii armatelor turcesti i ru-,
sesti.
Revolutiunea a fost inngbutasi, icu dinsa
inngbusite au fost toate reformele proiectate.
Numai generosul singe al pompierilor.eroi
vArsat in dealul Spirei, -a salvat onoarea .Pa-
triei n doliu. Dup6 aceea, jugul secular s'a .

reintemeiat mai tare si mai crud asupra gru-

mazilor bietilor th'rani, i aceasta, sub protec-
tiunea baionetelor strgine. r

_ Se subscrise Conventiunea dela Baltadaiman.

Adun'arile legiuitoare se snspendara,' i, in
locul Doranilor alesi de targ i pe viath, se
numir5, in Constantinopol, cu aprobatiunea
Rusiei, doi Domni numai pe seapte ani,
Barbu Stirbei In Bucuresti si,Grigorie Ghica
www.dacoromanica.ro
Asi
 78 Mihail Koglilniceanu

in Iasi. In acele zile de restriste, Providenta

dada insk *nor o mingfiere prin calitAtile
Domnilor noir numiti. Barbu Stirbei era un
bun i intelept administrator i Grigorie Ghica
era un bun patriot, o inim generoask aprinsk
de iubirea poporului sku.
Dupg, dispozitiunile luate. de Gurtile suze: .
rana i protectrice, precum se zicea pe atunci,
Domnii numirk doug comisinni inskrcinate'de
a elabora north proiecte de reformare a rela-
tiunilor dintre proprietarii de mosli i dintre
cultivatorii de pAmint. Aceste proiecte, Odatk
fleute, ele furk intkrite printr'un hatiserif al
Sultanului i publicate apoi de dare Domni .

in ambele Principate.
Noile leginiri se resimtira de agitatiunea
t5alneasck.
in Tara Romneasck autorii micrii na-
tionale proclamaser 5. emanciparea fkranilor
prin desfiintarea clcii i improprietkirea lor;
, aceastk proclamatie devenise pentru tkanii
munteni o evanghelie, o legendk. Proprietarii,
1 de alta parte, fagAduiau tkanilor or'ce drept
asupra moiiIor. VodA $tirbei, mare proprie-
tar, introduse dar in legiuirea sa west din
r
www.dacoromanica.ro
.
 Emanciparea taranilor ; 79

urm' ordin de idei : *Ada th,ranului a or'ce

, drept asupra pamintului, chiar a acelor drep-
- turi cari le erau recunoscute de secoli, recu-
noscute, in cele din urm, chiar deSodul
1
Caragea. .
,
' Taranii flail clasificati in noua legiuire de
simpli chiria0. La fiecare sapte ani, stapinii
' aveau- drept de a izgoni de pe mosie prisosul
populatiunii, Para despagubire ehiar pentru
casele si sadirile lor; mai ran decit in Tur-
i cia, cleat in Dobrogea, unde, la intrarea lor,
,
Rominii au gasit legea otomana recunoseind ea
proprietate ?walk, adeca proprietate absoluta,
casa si sadirile taranilor, fie musulmani, fie
\
crestini.
Irma apliearea acestei legi a gasit o impo-
trivire hotarita, absoluta, din partea taranilor
in toata Muntenia. Oameni de Ordine ea tot-
d'auna, nerevoltindu-se nicaiurea, precum yea-
curi a limit si parintii lor, taranii rezignati,
. dar sperind timpuri mai bune, drept singura
1.. impotrivire au stat cu bratele incrucisate in
. , loc de a le pune la munch'. .
Aceasta atitudine fermi'', a dat de &dire
' si Domnului Todd tirbei, bun administrator
www.dacoromanica.ro
.-
 z

80 Mihail KoVilniceanu '

i mare gospodar; el intelese toath, gravitatea

situatiunii, el Fag .dar sg, se realizeze acea ce
inski regiuirea sa zice, ch' legiuirea avea de
scop numai ajungerea la.A.virire de alatuire
sau tocmeli agricble de bunN, voie s'avirite
intre proprietarii de moii i intre'cfiltivatorii
de, pgmint. i aqa se i intimpla: mai nic5,eri
noua legiuire nu fu push in luerare; proprie-
. tarii se mu1tumir s li se dea de chore tg-
rani dijma din sem`inhturile acute de ei, s6",
li se luereze citeva pogoane cartfet i sg
li se dea cite una sau duog podvezi, .iar moia
intragI ramase in, folosul faranilor.
lieeastA reforma era departe de principiul
cregrii micii proprietati, proprietatii absolute
'i individuale urmArith, de generatiunea pro-
gresista. liegea lui Voda tirbei.' crea un fel
de comunisni, care a ingreuiat mult aplicarea
legii rurale din 1864.

N'a fost tot aa, cu noua legiuire din

Moldova.
Grigorie Ghica de abia instalat Domn ti
formA noul sau minister din barbati luati din
partidul national sau partizani ai noilor
www.dacoromanica.ro
 .s Emanciparea tranilor : - 81

reforme i anume: Alexandru Sturdza, prese-

dinte de consiliu i ministru de interne, bar-
bat carele, in calitate de vistier, sub domnia
,lui Mihail Sturdza, s'a aratat pururea cu
mare ingrijire pentru tgxani ea materie impo-
zabila; el lua de director pe Costache Rolla;
Printul Gheorghe Sutu la departamentul de
finante, avind ca director pe Ioan Si lion;
Alexandr u Costache Sturdza, repauzatul nostru
consul general la Salonic, a fost numit pos- ;1\
telnic, secretar de Stat; la departamentul
justitiei, Petru Rosset-Balgneseu, parintele lui ;^
Neculae Rosset-Balneacu, ministrul de externe
sub Cuza-Yoda si carele m'a ajutat mult la
inlaturarea piedicilor i intrigilor in contra
decreilrii si aplicrii legii rurale din 1864;
Director al ministerului Justitiei a fost numit
Dimitrie Rallet, acela carele in 184 a scris
o intreaga literatura in contra regimului lui
Mihail Sturdza i in deosebi Plutarchul
. Moldovei" : la hatmanie sau ministerul de
razboiu a fost numit Teodor Bal, zis tingrul,
si viitorul caimacan, dupa retragerea din
domnie a lui Grigorie Ghica, la inceputul
eizboiului turco-rusesc din 1854; la vor-
18284
www.dacoromanica.ro 6
I s ,

82 Mihail Kogalniceanu

nicia bisericeasa si epitropia invhtturii pu-

blice, intr'alte cuvinte la Ministerul cultelor
i instructiunii publice, a fost chemat Nicu
Ghica Comaneteanu, vAr al Domnului, patriot
inflcgrat, spirit inalt, partizan infocat al
reformelor sociale si care tntrunea in el toate
calitAtile bune, frail un. singur defect, ale
Ghiculestilor; sef politiei capitalei a fost
nurnit Petru Mavrogheni, viitorul i. cel mai
capabil barbat de finante al RomnieL
. Cu un asemenea Domn ca Grigore .Ghica
Vod i cu aa.minitrii, noua lege rurala
nu putea A' fie deeit o lege de progres, deeit
o lege b1tad printeasea pentru tarani. Noua
legiuire cofisfintea drepturile seculare ale t5,-
, .
ranilor,
- hothri ea ogoarele taranesti srt fie
alese i stilpite, th'ranii s'a nu poata fi stra'-
inutati in ele; se desfiinca dijma i toate
angariile lor. Munca datoria ctre sfapinii
de mosii era bine determinat. Aceast lege
era inainte mergAtoare i preggtitdare legii
' , rurale din 1864. Dana ea n'a produs efectele
salutare caH se asteptau de bunul Domnitor,
,/ cauza trebuie cantata- in a-tot-puternicia pro-
prietarilor, in srabiciunea guvernului, care,
,

www.dacoromanica.ro
 ,
Emanciparea tAranilor 83

prin insi instituirea sa, era provizorin i

prin urmare, ffirfi putere.
lath', in ce stare se phone sajunsfi cestiunea
rural, cind Tractatul de Paris decretfi c5,
populatiunile din Virile romne vor fi consul-
tate, si cind in Adunkile-mume; Wand,
pontasii, c1caii, iobagii, venirfi de luarfi
loc alturea eu fotji Domni, eu boerii stfipini
de mosii, en Episcopii 1 cu Egumenii dela
minfistiri (si apestia erau stfipini de mosii i
adesea mai impilatori pentru tkani decit
chiar boerii inskcinati en datorii i cii nume-
roach farnilie). ,
in Adunarea din. Iasi, eu deosebire de cea
din Bucuresti, cum am arkat mai sus, intre
alte reforme,de organiiatie dinnfiuntru, a venit
la ordinea zilei i ehestia legii rnrale.
Deputatii (Amid, in numk de 14, an venit
in mijloeul nostru slabi, purtind pe fruntea
lor stigmatele muncii silite, si pot zice ehiar
goli. De pudoare pentru strAini Si. pentru
Adunarea in care ei intrau ca reprezentanti
a mai mult de un milion de impilati, Unio-
nistii s'au grabit a le inlesni cumpkarea de
haine noi. ..
www.dacoromanica.ro
 ,.

84 Mihail Kogalniceamil

TAranii moldoveni, n desbaterileCamerei

ea si fiii kr in cimpi51e Bulgariei, au dovedit
eg, in vinele lor curge Inca singele Romanilor
cueeritorii lumii. Respeetuchi, dar lark* injo-
sire dare nobilii lor colegi i sfapini, ins5.
linhtiti si fermi ei s'au aiatat pururea demni,
chiar cind in fatg li se tAgduiau dreptarile,
chiar cind li se imputa lenea ea eauzg, a
sgraciei kr; ei1 in curind, prin atitudinea lor,
au ajuns a impune stimA chiar asupritorilor
lor. Cu drept cuvint dar ii s'a aplieat nu-
mirea de talpa casei, numire care eu am
scris-o sub fotografia reprezentind pe deputatii
pontai i pe care am trimis-o lui C. A.
Rosetti. (Un exemplar din aceasea fotografie
se din, inca astki expusg in sala de confe-
rinte a Camerei noastre de deputati).
In marea lupt5. pentru Unire, deputatii
carani au rezistat la toate ineeregrile de co-
ruptiune i iiromisiuni ale separathtilor; ei au
stat eredincioi alturea cu unibnitii. i clad,
,in ziva de 7 Octombrie 1857, in a aptea
pain* Adunarea ad-hoc a votat, afoot de
doug voturi, al logoratului Alecu Bale i al
,
locotiitorului Episeopului de Roman Hermeziu,
, www.dacoromanica.ro
ir 2

Emanciparea taranilor . 85

propunerea pentru Uniunea Principatelor pre-

, zentat de mine si cind votul s'a proclamat
de Presedinte, Ioan Roatg, deputatul tgrani-
lor din judetul Putna, a exclamat in gura
Mare in numele celorlalti deputati chic*:
noi nu ftim a ure dar Dumnezeu ftie a se
indura.
in ziva de 9 Noembrie 1857, in a, 16-a
edint'a a AdunArii, repauzatul Anastasie
Panu, a dat cetire propunerii locuitorilor
pontasi exprimind dorintele carAnimii. Aceast
propunere este una din pledoariile cele mai
elocinte in favoarea tAranilor; ea descrie cu
litere de foe suferintele seculare ale munci-
torilor;'altmintrelea nu contesa nici un drept,
nu cere ramie gratuit dela proprietari decit
liberarea bratelor prin rAscumpkarea boerescu-
lui (cracii), qi, prin urmare, a earainea in mina
lor ca proprietate absoluth. pAmintul cultivat
de ei in puterea legilor de pe atunci.
Acest act, o adevArath plingere a unui
intreg popor, ar trebul s'a fie citit i repro-
dus in intregirnea lui ; totusi, in vederea scur-
tului timp ce-mi este dat, inset voiu mArgint a
cid concluziunea lui; iat-o:
www.dacoromanica.ro
.

-
11.
 . 86 Mihail KogAlniceanu
, .

. Suspinuly durerea noastrt de toate zilele

dorinta cea ,mai mare pentru care ne mean'
zi i noapte la 'Dumnezett sit se indure, este
criderea boerescului; de aceea vroiM srt rest
cumptrtm i toate acele cu ,cari sintem Im-
povra Calm boerii de .mosii. Vroim sit
scaptm, vroim s ne rtscumprtm de robia in
care sintem; woim s ne rtscumprtm . sit
nu. mai firn ai nimanui, st fim Unlash ai Orli
i st avem. i noi o tart; am ingenunchiat,
am imbrincit eu totii ;. cum sintem, nu o mai
putem duce indelung; nu voim sit jicnim
drepturile nirnitnui, dar nici al nostru sit nu
se intunece.
,Din. buni i strabuni, noi am avut dreptul
de a ne lucra ptmintul trebuitor pentru hrana
noastrt si a vitelor noastre, fart sit ne poata
nimeni alunga de pe dinsul
srt fie deci o adunare obteasc4 unde sit ...
avem i noi oamenii nostri; sit se cearnt i
st se desbata. drepturile boerilor i drepturile
noastre, si ceiuce o tart, va gtsi Ct sintem
datori, cu sudorile noastre vom plitti. Omul,
ca srt, scape din robie i sit fie sapin la casa,
/ !"''
www.dacoromanica.ro
L , .
" Emanciparea taranflor 87

vatra i ogorul su, cu tragere de inima va

lucra si se va rescumpara".
, Aceste euvinte, niminea azi n Romania nu le
va gasi revolutionare i comuniste, .pentruca
faptele au dovedit c realizarea cererilor ra-
nilor, faeuta in 1864, nu a sckut valoarea pro-
prietatilor, si din contra a inzecit-o, nici a fault
din Omni despoitori comunisti ai mosiilor
straine. Aceste cuvinte, repet, au stirnit in
1857 o fortune, in toafa Romania, bine inte-
les din partea stapinilor de rnosii ; eci taranii,
avind incredere si in dreptatea cauzei ior si
in curajur i sprijinul energic al aparatorilor
lor, sperind mai ales in dreptatea Europei,
care-si pleease auzul la strigatele de durere
ale unui intreg popor, se tinura, linistiti. De-
putatii lor ii sfirsira plingerea lor prin aceste
frumoase si nimitoare euvinte:
. Mintuirea noastra, &ilea Dumnezeu,
dela sfatul Puterilor o a$eptam ; ele ad 'kat
si tin sortii Romniei n puternica lor mina;
numai ele pot implini mareata fapta, de a
scoate un:popor din mormintul in care a
zacut ping acum. Biruintele cele mari, cisti-
gate se vor sterge de 'pe stilpii cei inalti pe
www.dacoromanica.ro
h,
 i: :. ,

88 Mihail KogAlniceanu

cari sint scse; petrele se vor preface iarasi

in nisip, dar invierea Romaniei, sapatiti adinc
in inimele tutulor Romnilor, trecind din str-
nepoti in stranepoti vor binecuvinta timpurilor
viitoare numele intemeigtorilor unui popor".
In toate judetele proprietarii se adunara,
forrnulara protesturi, jalbe, memorii, in ye-
,

dere de a sprijini proprietatea si de a argta

ca false atirmarile taranilor. Fura uncle pu-
blicate prin ziare, altele comunieate reprezen-
tantilor Puterilor straine.
: Propunerea taxanilor a fost trimeash' in
cercetarea comitetelor proprietarilOr mari i
proprietarilor mici ; ea a dat loc la discutiuni ,

infocate, la invinovatiri teribile in contra

tAranilor; i ce este mai trist si mai dureros
este ea acuzarile cele mai. violente, a refu-
zurile cele mai absolute de or'ce reform& in
favoarea taranilor n'au pornit din sinul comi-
tetului ,proprietarilor mari cit din sinul co-
mitetului proprietarilor mici, acei caH aveau
pe prtile lor de mosie cite 5, 10, mult 15
cite*. Acestia tipau mai tare decit acei
cari aveau miiEde raid i sute de pontasi ;
precum in faptg cei dintii, in saracia lor,
www.dacoromanica.ro
 Emanciparea tAranilor 89

tract.] pe clitcaqi mai ran (si intocmai ea

pe Tigani) dec:t boerii bogati, in inima ettrora
la multi se aflau simtiminte compgtimitoare
pentru soarta cacailor i dintre cari mnli
erau in .capul reformei emancipatrice. De
, aceea raporturile, si al eomitetnlui proprie-
tarilor marl si al proprietarilor mici, i majo-
ritatea i minoritatea, nu cuprind nici o so-
lutiune; deslegarea cestiei, nodului gordian,
se Lisa unei viitoare Adunri legislative, adieg ,

unui viitor tecunosent.

Cind, in zina de 18 Decemvrie, raporturile
comitetelor venira,' in discutiunea intregei Adu-
,
nAri-mume, ad-hoc, marea sala, a edintelor
-adunarii fu ineonjurat de mii de proprietari
alergati din toate unghiurile Moldovei qi chiar
din judetele invecinate ale Munteniei. Depu-
tatii cari erau pentru o solUtinne favorabila,'
cererii tAranilor flub; mai ales asediati i ame-
nintati de aleggtorii lor. Eu eram in Adu-
narea din 1857 reprezentant al proprietarilor
mari` din Dorohoiu. Trei zile am fost, pot
zice, rstignit de dare mosnasii din acel judet,
adusi anume ea sa-mi inchizA gura de a vorbl
qi s-mi lege mina de a aerie. *Mi se punea

www.dacoromanica.ro
- ,
 ,

r.
90 Mihail KogAlniceanu

inainte cit mandatul ce-mi dase nu *era ca sh"

desbat cestiunea *enema', ca s dau tare-
nilor moiile lor; ci ea sa intaresc i sit unese
inoia cea mare, Romania. Cu lacrami dar am
trebuit s m supun i s m abtin de or'ce
solutiune radicala; m'am, marginit a ma -uni
en propunerea prezentat de Dimitrie Rallet
i. sustinuta de Vasile Sturdza, Petru 1VIavro-
gheni i ali partizani ai einanciparii taxa-
nilor, care se marginea , a proclama in pin-
ci pin desfintarea rspl1irii prin lucru a
peinantului ce se clet locuitorilor dupe& afezel-
mintele .de asteizi i rezervarea .Ad.unarii le-
giuitoare viitoare de a vota *o lege careia sa
fie _supusi i locuitorii i proprietarii, qi care,
desvelind aceste principii, sit hotarasca aceasta
chestie atit de importanta i demnitaig pentru
Principatele Unite. . .

Aceasta socotinta, pe Hugh subscriitorii de .

mai sus, mai cuprinde si subserierile lui Di-
mitrie Miclescu, Mihail Jora si Alecu Te-
riachiu Inca in rime, si a lui Neculae Ca-
nanau, Manolache Costache, Iancu Fotea si
Costache Rolla,, treeuti in cealalta lume.
Adunarea ad-hoc --- pot zice asediata a ,
www.dacoromanica.ro
toti7
 Ernanciparea taranilor . 91

votat nu mai putin decit zece propuneri ; nici

una din, ele n'au obtinut majoritate, trimi- .

tindu-se definitiva hotarire la viitoarea Adu-

nare legislative,.
Reznitatul dar a fost neyativ; un rezultat
tusk s'a dobindit: despartirea partidelor pe t-
riuiiii chestiei rurale s'a efectuat, formindu-se
pentru India data atunci in mod definitiv .par-
tidul liberal si partidul conservator, cind mai
inainte lumea politica din Moldova era im-
I

parita numai pe tarimul politic, adica par-

tidul unionist si partidul separatist.

Cestiunea rural a mai venit apoi, in sinul

Comisiunii Centrale dela Focsani; ea a dat
loc la lungi i furtuno:Ise disCutiuni intre li-
berali Si conservatori ; majoritatea conserva-
toare a redactat, in fine, un proiect prin care
thranilor se libera bratele, dar li se smulgea
bucatica de pamint muncith..de ei sute de ani,
drept singura mingaiere locuin-
tele i citeva prkjini de islaz (ima)...Negreit
crt aeea solutiune' nu era ceeace astepta tara- -`1

nimea- dup atatia ani amari de gbdare,

negresit ca nu corespundea la prescriptiunile
www.dacoromanica.ro
 92 Mihail Kogalniceanu

articolului 46 al Conventiunii din Paris. TA-

, ranii 1ns, desi frAmintati de durere, rAma- ,
sera totusi linititi, dar de linistea care pre- ;
cede furtuna, i furtuna o intetie insa'si Co-
misia Central, care, fail stirea i aprobarea,
puterii executive, puse de se tipgr1 si se im-
pArti prin sate, in mii de exemplare, proiectul
nefast votat de ea.

indata chip& sAvirsirea Unirii, in luna lunie

1862, primul ministru al Rominiei Barbu
Catargiu, apiirgtorul infocat al proprietalii
absolute, in posesiunea exclusivA a marilor
proprietvi, infatish proiectul de lege votat
de Comisiunea Central. Discutiunea asupra
acestei legi, afath de timpul ce s'a intre-
buintat In sectiuni, n'a reclamat mai putin
decit seapte lungi sedinte, dela 25 Maiu ping
, la 6 Iunie, i edinta din 11 lunie, cind s'a
dat votul definitiv. . ,

Nu voin intra in amnuntimile acestor lungi

discutiuni, -penmen& unii, si din cei mai prin-
, cipali, sprijinitori sail impotrivitori ai proiec-
tidal de lege elaborat de Comisiunea Cen-
trail, sint in viata; i, cu moat& rezerva i
www.dacoromanica.ro
4

c :412, : L4
 .
Emanciparea tranilor 93

delicateta ce a intrebuinta-o, m'a teme sit

nu intru in personalitati. imi va fi ilia per-
mis a spune, i a ma mindri de aceasta, c
in doug lungi edinte, .1 anume in zilele de
25 Main i 1 Iunie 1862, am comMtut pro-
ieetul infatiat prin doua lungi diseursuri, earl,
fiecare in deosebi, n'au tinut mai putin dela
patru ping la cinci ore. Am avut de adversar
puternic, i prin marele sau talent i prin
autoritatea sa, de prim-ministru, pe Barbu
Catargiu, eel mai mare i mai convins orator
al conservatorilor. in vehementa sa, el califica
diseursul men de himera, o himera ciudata,
paradoxal, o himera eu capul de porum-
WO, fagaduind multa blindete, cu trunchiul
de aspic plin de venin i cu coada de opirla .
maglisitoare; invinuindu-ma class stigmatizat
proprietatea eu cele mai degradatoare ea-
loinnii, eu un cuvint am sanctificat princi- .

, piile lui Proudhon care zice c proprietatea

este o hotie; ca, in fine, am incheiat cerind
en multA umilinta a se da taranului, ca un :
fel de milostenie, pmintul ce-I cultiva astazi.
Cind asemenea cuvinte se rostese de entre
un prim ministru ea Barbu Catargiu i intr'o

www.dacoromanica.ro
/
 94 Mihail KoOlnicearm

adunare ea cea din 1862, in care erau con-

centrate toate fortele conservatorilor intruniti
, din amtndou ri1e, rezultatul nu putea s
fie decit acel prevazut.
in 11 Tunic, aniversarea revolutiei din 1848,
i donA zile numai dupa moartea funesta a
lui Barbu Catargiu, ucis la mile Parlamen-
tului prin o mina, criminala, din nenorocire
amen necunoscutA plug; astazi,majoritatea
adunarii, speriata i indigna4 de o crima
fara, exemplu Incn analele tarilor romine,
nu mai asculta glasul dreptat,ii, ci, Impinsa,
de lira' i 4e rasbunare entre rani, intru
nimie solidari Cu un asasinat, nici dorit, nici
pregAtit, nici savirit de ei, a votat *ter-
.gerea tuturor drepturilor thranilor, laiarea din
minile lor a ogoarelor muncite de ei, dindu-le
ins& drept mtngiere, ea pamint comunal, trei
. , , pogoane la mosii de cithp, cloak, pogoane la
moii de mijloe i un pogon qi jumatate- la
. moiile de munte, i aceasta Ina nu ca pro-
prietate absoluta, ci numai ea *Dint arendat
cm o chirie perpetua care urma mai tirziu a
se hotari de dare consiliul judetian.
";-.

www.dacoromanica.ro
 Emanciparea tranilor 95

Tata, tristul rezultat dobindit intr'un tiny

care n'a tinut mai putin decit 14 ani, dela
1848 si pima la 1862.
Discutata a fost cestiunea in mod contra- .
dictorin intre proprietari i intre tarani, .in
sinul Comisinnii Mixte din Bucuresti la 1848;
discutata a fost cestiunea in sinul Adunarii-
mumei ad-hoc din Iasi din 1857; diScutata a
fost ceStiunea in sinul Comisiunii Centrale
legislative din Focsani; discutata a fost ces-
tiunea in, prima sesinne a intiiului parlament
al Itornaniei-Unite; si masura emancipatrice,
desi inteleasa de chiar adversarii ei, desi stu-
diata, coapta prin atitea i atitea lungi i va-
riate discutiuni, tot se amina din comisiune
in comisiune, din camera in camera; si ta-
ranul roman tot a rams neclintit in speran-
tele sale, tot a rams supus, legilor in fiinta '

si a urmat a fi modelnl ordinei i legalitatii.

Ca legea votata de Camera in ziva de 11
Tunic, ca batjocura. a aniversarii zilei de 11
Iunie 1848, cind miscarea nationala din Bu-
curesti a decretat manila principii politice si
sociale reclamate de poporul roman; ca aeea
lege, zic, nu putea ,avea fiinta, nu putea fi
www.dacoromanica.ro
.\ ,
 . 96 '.. Mihail Koglniceanu .

aplicata; ca, era prin urmare moart n inski

ziva naterii sale ;au inteles-o inisi niiniqtrii
cari au urmat ministerului lui Barbu Ca-
targiu. insui bittrinul Arsachi, colegul i co-
religionarul repauzatului ministru i urmaul
sail in scaunul prezidentiali n'a cutezat s'o
supuie sanctiunii domneti. Tot aa a facut
si ministerul Kretzulescu, care a succedat la
putere ministerul Arsachi.
Cind, la 11 Octomvrie 1863, am fost chie-
mat in capul noului minister, am gasit pro-
iectul in starea in care el a fost tripes de
dare preedintele Camerei preidentiei Con-
siliului de minitri.
Negreh ca nu a fi cerut sanctiunea dom-
neasca la un proiect ale carui temelii en i
cu toti liberalii de or'ce nuante le-am corn-
I
batut cu toata energia intr'un ir de 16 alai
neintrerupti. ..
Dupa ce in sesiunea Camerei din 1863 i
1864 am prezentat proiectele de lege comu-
nale i judetiene, secularizarea minastirilor
inchinate i neinchinate i trecerea dare Stat
'. a tntulor moiilor minastireti, reprezentind
www.dacoromanica.ro
I

Ernanciparea taranilor 97
.

a patra parte din teritoriul ROmniei,--si am

obtinut votarea lor, pot _zice, in unanimitate
-(adecg si de Mitre conservatori si de dare li-
berali), i alte legi de reforme liberale; in .5

,Aprilie 1864 am infatisat, in fine, si proiectul

de lege ruralg, astfel precum partidul liberal
1-a fost prezentat in 1862 in opozitiune cu
proiectul de lege elaborat- de Comisiunea Cen-
trala ; dar de aci lucrurile s'au incurcat intr'un
nod gordian. Numai .pentrua proiectul de lege
a fost prezentat i eh' Manitorul a publicat in
aceeasi zi cuprinderea lui, am primit un vot
de blam. Publicatiunile ins eran necesare
' pentru a linisti populatiunile rurale agitate
de publicitatea data proiectului de lege al
' Comisiunii Centrale.
Ministerul i-a dat demisia. Domnul nu ,a
primit-o si Camera a fost proorogatg pentru
ziva de 2 Main. In aceasth zi Adunarea, din
momentul suirii la tribuna a binroului san,
a declarat di nu voieste a tracta cu _mine nici
cestiunea rural, nici reforma legii electorale
oetroiata de strgini prin conventiunea din
Paris..
Mg opresc aci.
. 182tS
www.dacoromanica.ro 7 I
 WO'

98 . Mihail Kpgalniceanu

Descrierea cauzelor caH au provocat lovirea

de Stat din 2 Maiu, precum i .consecintele
acestui act afar's', din lege nu pot forma obiectul
unei simple conferinte. i apoi descrierea eve-
nimentelor din 1864 ar constitui Inca o is-
tone de actualitate, i nu cred ca as face
bine daca m'as insarcina, cel putin acum, en
facerea acestei istorii.
.voiu margini numai a cita ca simple
fapte infatisarea acestui proiect in desbaterea
Consiliului de Stat i promulgarea sa in ziva
de 14 August 1864. ,
Desbaterea acestei legi a tinut mai multe
zile in Consiliul de Stat, prezidat de insusi
Domnul. i ad simt o datorie de a exprima F

i astazi recunostinta mea vice-presedintelui ,1

acelui corp investit atunei cu Puterile legiui- h

toare, Costache Bozianu, i membrilor sai A.

Cretescu, G. Vernescu, A. Papadopol-Cali-
mach, P. Orbescu, D. holintineanu, G. Apos-
toleanu i citorva altor spirite luminate, cari
m'au ajutat in greua intreprindere.
Proiectul meu s'a modificat in bine, dar am
gasit o impotrivire la propunerea mea de a ,1

www.dacoromanica.ro
 - , ,

Emanciparea tdranilor 99

se aplica legea de indat, adecg dela viitorul

23 Aprilie 1865.
Majoritatea Consiliului de Stat, en care
s'a unit si Domnul, n'a primit imediata
aplicare, ci a aminat-8 dup5, trei ani. 0 ase-
menea legiuire, o legiuire social, aminat in
apliearea ei dup5, trei ani, Monet cind tara
I .
intreag5., proprietari, arendasi si mai ales car
ranii, toti in picioare, asteptau cu nerAbdare
o solutiune definitivg i imediatA; o aseme-
nea aminare, zic, Insemna inssi condamnarea
si sfurimarea legii.
Imediat data votul Consiliului de Stat,
eu am depus demisiunea mea in minile Dom-
nitorului, declarind c6, in calitate de Mi-
nistru de interne, eu nu puteam rspunde, de
ordinea public, a nu avearn indestule mij-
.1oace de executiune pentru ca, odath, ce se
va lti Buna-Vestire a desfiintilrei clcii, a
libergrii bratelor i a emancipgrii ogoarelor
lor de or'ce sarcinA i angarie dare stgpinii
de mosii, s's.' pot indatora pe tarani trei veri
dearindul a mai face claca sari boerescul,
in dosul fiecrui elKcas mi-ar trebui cite'
un jandarm, zisei Donmului; i clack' Maria,

www.dacoromanica.ro
1ir0 , Mihail Itogalnieeanu

Ta ai avea atiti jandarmi cii sint tranii, Si

tnc nu Te-as satui sit faci de ei o aseme-
nea, intrebuintare, i nici cit ordinele Mariei
Tale ar fi ascultate, peiontruca i jandarmii (pe
atunci se zicea calrasilor",.. dorobami) sint
elkasi sau Iii de cPacasi".
Vorba francezului la nuit porte conseil"
s'a indeplinit spre fericirea itrii, spre gloria
Domnului..
Cuza-Vocta, mai bine avizat i dupil o ma-
tura sfatuire cu el insusi, a cumphnit temeiu-
rile importante ale apliearii imediate a ma-
rei reforme. Mi-a .inapoiat dar demisiunea,
si rn'a imputernicit sit pledez inaintea Consi-
liului de Stat necesitatea de a reveni 1 ime-
diata aplicare a acestei legi. Consiliul de Stat
si Ministerul am convenit ca legea s'a% se puie
in lucrare dela 23 APrilie 1865, imputernicit
find ins& Gruvernul de a inainta pinit atunei
.
luerArile pregkitoare de cOnkatare si de mar-
care sprevilzute prin noui asezamint.
PrimeasCA aci recunostintdmea, fostul men
coleg la acel ministeriu'si adualul men coleg
in Academie, A. N. Kretzuleszu; nu mai pu-
tin confund aceastg, recunostintrt Onorabilului
www.dacoromanica.ro 1r
 , _

, Emanciparea taranilor 101

-

d-nn G. Vernescu i ,colegului men in Acar:

demie, d. Alexandru Papadopol-Cali mach,'
supravetnitori, cu d. Orbescu din acel lu-
minat Consiliu de Stat, carele, puindu-se mai
pe sus de toate consideratinnile i dificultatile
politice de pe atunci, au impreuna lucrat 1
puternic contribuit la seivirirea unei reforme
care a schimbat fata economic& a Ronzciniei.

Legea s'a promulgat i publicat in ziva

de 14 August, si pine in ziva de 15, ea a ,

fost irnprastiata mai in toate satele

si in sunetnl clopotelor editS i binecuvinfata
in bisericile bor.
Legea a fost precedata de o proclamatiune
a Domnului Ca'tre locuitorii seitefti. Aceasta
proclamatie este testamentul politic al lui
Cuza-Voda.
1

,
Mari greseli el' a facut, dar aceastii pro-
.

clarnatie nu va peri nici din inima taranilor,

nici din istoria Rornaniei. _ .

Sa-rni fie permis a.da cetire proelamatiunii :

'Seitenilor !
. ,0! al ,

Indelungata voastr. asteptare, Inarea. fit-

www.dacoromanica.ro
 102 Mihail KogAlniceanu ,

,
-gaduintg, data voutt de Inaltele Puteri ale
Europei prin art. 46 al Conventiunii, inte-
resul Patriei, asigurarea proprietAtii fonciare
ai dorinta Mea cea mai vie s'a implinir.
Claca (boerescul) este desfiintata pentru .
pur urea, vi de astAzi voi sinteti proprie-
2 tari liberi pe locurile supuse st'pinirei voastre,
in intinderea hothria prin legile in fiint.
Mergeti dar, mai inainte de toate, la poalele
Altarului, i cu genunchiele plecate, multu-
miti A-Tot-Puternicului Dumnezeu, pentruc, V.

prin ajutorul su, in sfirvit, ati ajuns a vedea

aceast i frumoasit pentru voi, scumpg, ini mei
Me le i mare pentru viitorul Romaniei !
De astAzi voi sinteti st'apini pe bratele
.

Toastre; voi aveti o pgrticicg de Famint, pro-

' prietate vi movie a voastrA; de astAzi voi a-
yeti o Patrie de iubit vi de aparat.
,
4 acum, dup`a ce cu bratul Celui de sus,
am putut gilt* o asemenea mare faptg, M.
intorc cater voi, spre a v5, da un sfat de
Domn vi de Printe, spre a vg nate, calea
pe care trebuie s o urmati, de voiti sg, a-
jungeti la adevArata iinbunatatire a soartei .

voastre i a copiilor vovtri.

www.dacoromanica.ro
 Emanciparea taranilor 103

dlaca si toate celelalte legaturi silite

intre voi i ntre stgpinii vostri de mosii,
sint desfiintate prin plata unei drepte des-
pAgubiri. ,
L
De actual inainte, voi nu yeti mai fi cu dinsii
1.
in alte legaturi decit acelea ce vor iszvori din
interesul i buna primire a unora si altora.
Aceste legaturi lash vor fi pururea neapitrate
' pentru ambele parti. Faceti dar ,ca ele SA fie
intemeiate pe iubire i incredere. Multi si
1 si fodrte multi din proprietari au dorit im-
- , bunttirea soartei voastre. Multi din ei au
lucrat cu toata inima ea ssa ajungeti la aceastg
frumoasa zi, pe care voi astral o serbati.
Parintii vostri si voi ati vazut dela multi
stapini de mosii ajutor la nevoile i trebu-
intele voastre. Uitati dar zilele negre prin
care ati trecut; uitati toat5, nra i toata
vrajba; fiti surzi la glasul acelora cari v
vor intarita in contra stapinilor de mosli, i
in legAturile de bunk voie ce yeti mai avea
de act incolo eu proprietarii, nu vedeti in
.

ei decit pe vechii vostri sprijinitori i pe

viitorii vostri amid i buni vecini. Au nu
sinteti toti flu ai aceleiasi cari? Au pamintul
www.dacoromanica.ro
 104 Mihail Kogalniceanu

Romaniei nu este muma care Ira liraneste

pe toti?
Stapini liberi pe bratele i pe ogoarele
voastre, nu nitati mai inainte de toate ea
sinteti plugari, ,ca sinteti muncitori de pa-
mint. Nu parasiti aceasta frumoaki meserie,
care face bogatia trii, i dovediti i in Ro-
mania, ea pretutindenea, c munca libera
produce indoit decit lacuna dust. Departe de
a v5, deda trindaviei, sporiti Inca harnicia
voastra, i ogoarele voastre indoit sa fie mai
bine literate, caci de acum aceste ogoare stilt
averea voastra si moia copiilor votri.
ingrijiti-va asemenea de vetrele satelor
.

voastre, cari de astazi devin comune neatir-

nate si locasuri statornicite ale voastre, din
cari nimeni nu v mai poate izgonl. Siliti-ut
dar a le imbogati si a le infrumuseta; fa-
ceti-va case bane si indestulatoare; inconju-
rati7le en gradini- si cu pomi roditori. inzes-
trati-va satele en asezaminte folositoare voila
si urmasilor vostri. Statorniciti mai ales si
pretutindenea scoale, unde copiii vostri 's5,
dobindease5, eunostintele trebuitoare pefitru
a fi buni plugari i buni cetateni.
www.dacoromanica.ro
-. 4.
 4.

Emanciparea Viranilor 105

Actul din 2 'Mai v'a dat la toti drePturi ;

Invktati dar pe copiii votri a le pretul si a
le bine intrebuinta.
Si mai pre sus de toate, fiti si in viitor
ceea ce ati fost i pink acum, i chiar in-
timpurile, cele mai rele, fiti barbell de pace
si de bunk rinduialk ; aveti incredere in Dorn-
nut vostru, care vk doreste tot binele; dati,
ca i pink acum, pilda .supunerii &titre legile
tkrii voastre, la a choler acere aveti i voi
de acum a lua parte; i, in tomb', intimplarea,
iubiti Romania, care, de astai, este dreaptk
pentru toti fiji Ai.
i acum, itibitilor mei skteni, bucurati-vk t

i.- pa'iti la munca de bunk voie, care Malta

i lmbogAtete; i: Dumnezeul pkintilor nostri
sa binecuvinteze Atlanta ce yeti arunca pe
cea intii brazdk liberk a ogoarelor voastre".

Citeva euvinte i voiu afire.

Aplicarea legii rurale a dat Joe alocurea,
si mai ales :in Tara Roman** la dureroase .

strimhatMi.
In Moldova, ogoarele riieti fiind alese
Ina prin legea lui Grigore Ghica din 1850,
www.dacoromanica.ro
 106 : Mihail Koglniceanu
,

strOmutarea posesiunii nu s'a facut in ge-

nere, decit in urma necesitAtilor de 'commas-
sare.
Nu a fost tot asa in Muntenia. Asa mai
:
toate mo6ile erau lucrate numai de tOrani,
si pe toatO intinderea, schimbindu-se ogoarele
mai anual dupg, necesitatile agriculturii ; a
trebuit mai intii dar a se aplica legea lui
*tirbei-Vodg, adea a se determina pe pa:
mint intinderea ogoarelor cuvenite tgranilor,
si de aci multe nedreptati. i, eu toate aceste,
in tenth intinderea Romaniei, o singurO stri-
gare de nernultuniire n'a izbucnit din gura
tgrauilor, un singur brat nu s'a ridicat pentru
silnice fapte sau rsbunOri.
. in Austria', in Rusia, aplicarea legii ru-
rale a dat loc la mii de acte de crude re-
l... presalii, mii de case ale proprietarilor au
fost date pradO ilacrilor, i sute de proprie-
tari au cazut victime sub topoarele tOrani-
lor, transformati in flare sAlbatice.
in Romania, o liniqte perfect; intr'o sOr-
btorire generalO, aplicarea legii emancipa-
trice s'a facut lath' a se preface in cenuqfi.
o singur cask' din ale fotilor ,sth.pini, farg
www.dacoromanica.ro
 I.
Emanciparea %Aran ilor 107

ea sg se smulgg un singur fir de par din ale

, marilor proprietari.

I Cind, 14 ani in urtng, la apelul viteazului

, lor Domn ii Cgpitan, taranul roman, soldat de
_
sau dorobant ori clams, dupg doug
I

sute de ani de umilintg, in cimpiile Bulgariei

qi in fata tgriilor- Plevnei, a dat piept dus-
manului, tgranul roman, zic, prin vitejia
sa, prin infruntarea mortii, a dovedit ea asta-
- data el avea o patrie de iubit i de aparat
qia in spatele lui, ,dincoace de Dungre, el
' avea pentru dinsul i pentru familia sa, o
prticieg .de pamint, proprietate si movie a
a lui i a eopiilor ski.
1.

Sire, ' h

, In timpul lui Voda-Cuza s'a desnintat clans

qi s'au improprietarit satenii. Aceasta a fost
omare imbungtatire a stgrii lor materiale.
In timpul Domniei Maiestatei Tale. s'a
&cut mai mult. Opera ineeputg s'a con-
tinuat.
Insurateii din 1864 au ekplitat pgminturile
ce li se acordau de lege i alti sgteni au fost
www.dacoromanica.ro
108 Mihail Kogainiceanu

improprietariti. Dar ceeace s'a limit mai Mu It

a fost c i s'a dat tranului, pe ling. pitmint
i sap, pusca, ca situ apere tara. A tunci
am v'azut cu totii cum pasnicul Oran a
devenit *eau voinie, Wean yitehz, care se
uita la moarte cu dispret si care a reinviat, pe
eimpul de .13hthlie, gloria strhmosilor nostri.
Aceasta e mult, foarte mult, dar nu e des-
tul. Trebuie s mergem inainte. Trebuie sa
facem ea la viitorul jubilen, s4 vedem pe,
taranul roman ajuns In pozitivmea in care
gIorioii ineinbr ai casei de Hohenzollern a
adus .pe taranii din Prusia Trebuie ea prin
eulturit sit ridicin pe taranul nostru, ea
el sa alba constiinta, profunda i energia de
drepturile i de datoriile lui, ea el s inte-
leag6 pe deplin ct trebuie s-si punh vieata
pentru tz-p imam tara i neamul. . .

,
'poaninei,
. .

Maiestatca VoastrA ati cetit o frumoasg

poezie prin care ati incintat pe toi citi am
avut .fericirea a .asista la: aceasta serbare.
Dunmezeu. Ana, incununat en cununa .neperil
www.dacoromanica.ro
 Emanciparea taranilor 109 ,

-
toare a poeziei, in cit purtati doua, coroane
glorioase: una a Regatului i alta a Poeziei.
Poezia ce ati cetit o cunoastem acum oti,
Sa-mi fie permis insa a destainui o poezie
inca necunoscuta a Maiestatei Voastre.
in and trecut sta la Mircesti multimea
plina de intristare si in dolin imprejurul tru-
pului neinsufletit al iubitului nostru poet
,Vasile Alecsandri. Deodata se vede inaintind
in rind ostasesc iiii mic corp de zece oameni,
intristati, dar mindri. Erau cei &loud din
Vaslui i en sergentul zece," cari veneau sa,
pazeasea sicriul celui care i-a cintat cu atita
rasunet. Dupa ultima binecuvintare a bise-
ricei se auzi comanda inilitara: Nona din
Vaslui i cu sergentul zece ! inainte Ridicati !"
I

Atunci cei zece an plecat steagul cel sdren-

tuit de glonturi pe sicriul marelui barbat care
a cintat cc putere vitejia ostasilor romani,
si ridicindu-1, 1-au coborit cu minile lOr in
ingustul mormint. Aceasta inspiratiune poetica
venea dela Maiestatea Voastra si 'este una din
cele mai frumoase si mai patriol ice poeme. Era
ultima salutare ce trimetea tara, armata
1 Maiestatea Voastra celui inbit i plins de top.

www.dacoromanica.ro
;
110 , Mihail Koglniceanu

Sire,
Ai condus tara in grele timpuri la izbinda;
i-ati faurit independenta si din cele doua tari-
ware ati format tinarul Regat Roman, glorios
si respectat. Aceasta nu s'a putut dobindl
decit prin mare staruinta si mare intelepciune.
Ele apartin Maiestatii Voastre, care ati fost
in capul natiunii.
S traiti Maiestatea Voastra lungi ani inca,
ea en, aceeasi intelepciune s conduceti tara;
iar Mostenitorul Vostru ia invaTtuea, ea
sa or linac si el en aceeasi staruinta i nte-
lepciune lucrarea cea mare a redesteptarii et
a inaltarii Neamului Roinnesc I

I.4

www.dacoromanica.ro
vl...:aet-111i
 ,

r1

ADAOS LAMURITOR

. Pag.
Egeria Regelui = Inspiratoarea Re- _
. gelui 36
Rea lfa caracterul = Reinglta carac-
terul 37
De jure = De drept 68
Pledoierul = Frantuzism. Noi zicem :
.pledoarie 71
Rec. ulindFrantuzism: a da innapoi 77
La pag. 40 Koglniceanu- Inlocugte
in zieatoarea: et quorum pars magna
fui" (ceiace insealunii: in care am avut
un mare rol) pe magna prin parva =
rnic, din modestie.
r-

. 1.

www.dacoromanica.ro
 CUPR/Nsta.

. pe
..7--....
tIt 8
PPeco pin t4pe 7
'.
Oesvobitea
'reit : -.1.
.
t-184111102.
.
.
,21
41
05'teper
4,4r (.31 0 f ..
boiere-ti 50
tk5. : 67
1.eiapea r.1.41211o.I. . .
w4os latop . . . . .11.1

www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ROMANEASCA
_
ENCICLOPEDICA SOCEC

va cuprinde:
1. Toi autorii romani vechi i noi in editii, i prescur-
.
tate i complete, cu studii biografice i orifice.
2. Toate capodoperele iteraturilor strAine, vechi i
moderne, traduse din original, de unii din cei
mai insemnati scriitori contimporani.
3. Culegeri din literatura poporana i frumoasa, romfi-
neascA i airline.
4. Carp distractive de pe toate terenurile.
5. Carp de literatura. tiinta i arta pentru tinerime.
6. Mici tratate despre deosebite indeletniciri omeneti.
7. Mici tratate, frumos cerise, in care se va sintetiza
cunostintele despre cestiunile mai insemnate din
qtintS, art qi istorie. -

Toate operele literare sint insotite de

analize explicative gi rev5zute de oa-
menii competenti, aqa c5, din acest punct
de vedere, aceast5 publicatiune se deo-
sibeqte de toate celelalte publicatiuni de
pang! acum. =-!
Pretul 30 bani num5rul simplu
Of

If
`"
80
I leu
.
55 90 I
IN

1,
-I
dublu
triplu
cadrublu

,,Biblioteca Romaneascd Enciclopedicd Socec"

se geise;te de vnzare la toate Xibrdriile xi
depozitarii de ziare din ford. '
www.dacoromanica.ro
DIN
BIBLIOTECA ROMANEASCA
ENCICLOPEDICA SOCEC
au apdrut urmdtoarele numere:
No.1. 1877, Nuvele din linzbolu, de lim. GThle(mu.
, 2. Poezille Vacarestilor, cu Un tudiu de A/. Odo-
besot i cu alte studii biografice i critice.
No. 3. Morarita. roman umoristic de Alarcon, tradus
de :Vico/de I. Basilescu...-.
.

No. 4..Facerea lumii, povestire de I. Dragosloo.

No. 5. Poezii de Corneliu Moldooanu. .

No. 6. Antigona de Soflible, trail usii, de Mihail Dm-

yomireSeu.
No. 7. Halima sau 0 mie si mie de I)ovestiri
. arabe, editia loan Barac, revitzutit de
Em. Gdrleanu.
No, 8. Nuvele de Cehov. -traducere din ruseite de
N. Dunareanu.
No. 10. Povestirile lui Mihail Eminescu, cu studii
critice si biografice.
No. 11-12, Nevestele artictilor de Alphonse Daudet
tradus de Em. Gdrleanu.
Mo, 13. Pentru sceptru de Francois Coppee, trad.
, . in versuri de D. Nanu G. Orleum4, i

No: 11. Teatru scoter pentru bei de Eufrosina 1.

Adam.
No. 15. Piatra-Corbului. Soveja de Al Russo. -
No. 16. Motu! lul Mos-Turcu, nuvele de Al. Cazaban.
No. 17-18. Mincinoasa carte de vanatoarie, de Al. I.
Odobescu.
No. 19. Teatru colar pentru fete, 'de Eurrosina Ion
Adam. .
No. 20. Istoria lui tefan Voda eel Mare si eel Bun
de P. Ispirescu
No. 21 24 Calendarul literar si artistic pe 1909.
Biblioteca csinaneascd .enciclopedicd Socec"
apare cel putin un nuthdr nou In fiecare Sam-
bald, si se gdsefte de veln.zaTe la toate Xibrd-
www.dacoromanica.ro
rifle ,si depozitarii de ziare din ford.
. .

-
www.dacoromanica.ro