Almanach Argus 1925 PDF

www.dacoromanica.
ro
ALMANRCH ,ARGUS
SOC1ETATE
CAPITAL LEI 000

SEDIUL CENTRAL
BUCURE$TI. STR. UPSCANI, 17
0
TARA IN STREINATATE
4ILA, 4NT 1, C TANTINOP OLE,

J,
0 0
BANCI AFILIATE
I S, Chrissoveloni & , 58 Avenue
Montaigne
VI EN A, Chrissoveloni Bisteghi & Co
5 Canovagasse
Face once fmanciare de
pubhce
- Vnzn de efecte
actium - Comptun corente,
Emisium de Cecun de Credit
pentru stremtate
I
www.dacoromanica.ro
2 RRGLS
BANCA
CAPITAL SOCIAL LEI 000,-

REZERVE LEI 260,46
SEDIUL CENTRAL
BUCUREVI. - Str. SMRDAN, 3
SUCUR SALE
BRAILA,
BAZARGIC, CONSTANTA, CRAIOYA i
ADMINISTRATIE.
BRNCOVEANU
CAMILLE BLONDEL
D-nh P M P CHEYSSON,
J N CHRISSOVELONI, JEAN R
HALFON, A MoCSONI, S MORUSZI, AL
OTTULESCU, P I VASSALOPULO, RENE
VILLARS ED WIENEtt
FACE TOT FELUL DE OPERATIUNI DE BANCA

ADRESA TELEGRAFICA COMRO
www.dacoromanica.ro
3
u
I
66
DE CREDIT ECONOMII, S A
TIMI*OARA
FONDATA IN ANUL 1885
\ IL TIMI$OARA 2
CAPITAL SOCIAL 000 Lei
CAPITAL AT Lez
FOND de 000 000 Lei
DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE peste 130.000 000 Lei
h
SUCURSALE Str General Dragalina No 3

IN
Bulevardul Berthelot No 21
No 3
iBuzias, Detta,
bolia, Periam
IN PROVINCIE Vinga, Sannicolaul Mare
Banca Granitei S ,
de Eco-
Banca de Credit
Economn,
AFILIATE
Banca Berzava S A,
Banca de Credit Comercial& Ro-
mana, Fget
Pallas', Soc Comercial&
s p a,
de SA a
icotage , 7 a
7 a
INTREPRINDERI B 7
1" ciald a
AFILIATE de 7 1, a
a
Laploatai ea
FACE TOATE OPERATIUNILE DE RELATIUNI CU
STRXINTATEA SECTIUNE PENTRU AMERICA
de D General
Dr AUREL COSMA OPREA

Comer'
Menistru) a
511,
510 - 18 18
depo-
18
www.dacoromanica.ro
4 ,RRGUS'
Capital deplin vrsat : Lire Sterline : 300.000.-

00
SEDIUL PRINCIPAL SUCURS LA
LONDRA E C 3 BUCURETI
16, Gracechurch Street Victoriei, 11
--,
COM1TETUL CENTRAL
General the Sir H. A. Lawrence, B
E. W. H. Esq.
Lord Oranmore and Browne, K. P., P C.
C de CERJAT, Esq
Lieut.-Col. Sir Stern K. B. E., M. G.
BANCHERI LONDRA
BANK ENGLAND,
Glyn, Mills & Co
DIRECTOR GENERAL D-nul HERBERT LOCKE

DIRECTORI LA BUCURE*TI
D-nul ALEX LUCASIEWICZ, Director
H R. SALTMARSH M FRANKEL, Directori adjoint
D-nii AL FRIEDMANN E
39G
www.dacoromanica.ro
ARGUS 5
PRIMA ROMN de i MOTOARE

SOCIETATE ANONIMA
DIRECTIUNEA
Adresa telegrafic Adresa
VAGONASTRA" VAGONASTRe
Str Lascdr Catargiu, 11
Uzine D
o
A VAGOANE .
Ori-ce de vagoane de persoane, de
de lux, vagoane cisterne de spirt,
vechicule industriale,
D forestiere agricole, constructiuni de fier,
stlpi suporti nituite, piese de ma5ini
sdrobitori de poduri, piese
O de metal de fier, burlane de
sondaj, cazane, rezervoare pentru
spirt, petrol de once
marime
Piese de pentru vagoane
normale vagoane cisterne
SECTIA MOTOARE
Autobuze, camioane tone
cisterne, automobile, 350 litri o
capacitate, automobile cu de in
cendiu, automobile stropitoare, strunguri O
de de 1 000, 1 200 1 600 ,
prese cu excentric, grupuri electrogene, o
ma5ini de de 15 35 , motoare
cu benzina, locomobile, ferestrae cu motor
de
OFERTE DEI L CERERE
www.dacoromanica.ro
6
L NACHT IN NUME
BUCUREVTI
B : Str C A. ROSETTI, 7
: Str. L A B I R N T, 80
U 26 20 2929
Regele Ferdinand, 22
Str 35
Str Memorandului, 2
Bulevardul Carol, 4
Strada Dogariei, 43
Schelhnggasse, 6
P Rue du Temple
TELEGRAM METALNACHT
METALE, FERARIE
EN GROS
www.dacoromanica.ro
7
BANCA ROMANEASC
SOCIETATE IN ANUL 1911
CAPITAL FOND DE REZERVA 395 000 000
SEDIUL CENTRALEI
SUCURSALE
Arad, Bazargic, Brasov, Cetatea-
Chisin5u, Club Constanta, Craiova,
Galati, Ismail, Oradia-Mare, Satu-Mare, Sibiu,
Soroca, Tighma, Tulcea
AFILIATE
Banca Almajului, Banca Economului,
Banca Bacului, Banca IasiIor,
Campulungul Moldove- Banca Maramuresank
-I ung in t) mahei
Banca de Credit & Indu- Banca Mehedinfului, I -
strie,
Banca Comercial & Banca Petrodava, P
dustrial \ - Banca
Banca Rdutdor,
Banca Corvineank I Banca
Banca a Ba-
Banca Creditul Dobrogei, natului, I
Banca a
Banca Creditul Prahovei, rientului,
Banca Sebesank
Banca
Banca tefan-ceI-Mare,
Banca Durostorului,
St! Banca Suceveana,
FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA

sCRVICIU SPECIAL PENTRU RELATIUNI cu
593
www.dacoromanica.ro
8
CREDITUL EXTERN
Capital 60.000 000 Lei. Prima einisiune 000 Lei
COMPLECT
Str C A 37 p 41116
I
EXECUTA ORICE OPERATIUNI DE BANCA
:
Furnizeaza din depozitele sale dela fabri

ce reprezinta
Materiale de cale normale Mate-
nale pentru atelierele de de locomotive
vagoane Fier de beton armat Traverse I, Fier
lat, rotund supenoare Meta le de
once format dimensiuni Ma$ini scule pentru
ateliere mecanice Ma$ini pentru industna
complecte ma$ini pentru fabncarea
mizilor Explosibile capse fitil pentru industrille
miniere Komnick" Aparate pentru
apei sistem Neckar" Aparate telefonice, centrale
telefonice automate Instalatii de laboratoare Produse
chimice Instrumente pentru dentisticd
-----.....-.....--ab..--.
DL
PRODUSFLE LLI I
'LA IF
VINDE CEREALE
POSEDA
de I de , de OC KS
INTREPOZITE MAGAZINE PUBLICE BUCUREVI

GARA DEALUL
- TELEFON 41 79 -
www.dacoromanica.ro
CAPITAL SOCIAL LEI 000
REZERVE LEI 67
ADRESA BANCANAT
MEMBRII CONSILIULUI GENERAL

D nul M Oromolu, Guvernator
T. Cpaanovici, Vice Guvernator
CI Director
Oscar Kmacescu,
Stroescu,
Saligny, Pre5ed Consil de Cenzori
N. Bllnescu, Cenzor
C
G Georgescu,
Leon Sculy Cenzor
Gr. A Eremie, Cenzor
Zeuceanu,
D Gheorghlu, Secretar General

provizorm Comisar al Guvernulm
Cs
SUCURSALE CRAIOVA, GALATI, IA$I
Arad, Bazargic, Botosani, Brasov,

Cetatea Caracal,
Constants, Ismail, Focsani,
Giurgiu, Husi, Lugoj, Mare, Platra-Neamt,
R R Roman, Satu-Mare, Sibiu, Silistra,
Sighisoara, Slatma,
govite, Tg -Jiu, Tg -Mures, Tecuci, Timisoara, Tulcea, Turnu-
Mdgurele, Turnu-Severin,
15063
www.dacoromanica.ro
o RLMANRCH
ASTRA
SOCI ETATE ANONI MA
CAPITAL LEI 450000.000
LAMPANT,
ULEIURI MINERALE DE
PRIMA CALITATE
Pentru comenzi in interioruI a se adresa

SOCIETATII ANONIME
PEN TRU
DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI

BUCUREVI, GENERAL BUDIVEANU, 11 bis
Pentru destinate exportului

a se adresa :
SOCIETATE ONIMA
BUCURETI, Strada PARIS No.10
www.dacoromanica.ro
ALMRNRCH ,RRGUS 11
0000( 000000
COMERTUL 8
SOCIETATE IN NUME COLECTIV 8
PROPRIETARI
B SONNENTHAL & OFICIUL ECONOMIC AL ROMANIEI
BUCURESTI - BULEVARDUL CAROL No 7
MARE DEPOZIT DE MASINI, UNELTE SCULE

REPREZENTANTA GENERAL a URMTOARELOR CASE
Sachsische Werkzeu maschinenfabrik Strungun de precizie
Chemnitz Ma*ini de rabotat
BERNHARD ER de
Strungun revolver
AKO VerkaufsgememschaSlat
Auerbachwerke in Dresda Masmi de frezat
Masini de
AUG MEISSELBACH ca Filiere universale
Maschinen-
BISCHOF fabrik in Mawi de
Wurtembergen speciale
WILHELM SCHWERTFEGER automate

Werkzeugmaschinenfabnk, Wiesbaden
8
IOHAN KRALL electr Ma*ini electnce de
gurit
Apparate, Wien
BOLEY & Ma*ini pentru me-
fin
Maschinenfabnk, Esslingen
JOH. BURGSTALLER Ventilatoare, Forje,
etc
Maschmenfabrik, Wien
M. H. Macarale, Vinciun,
etc 8
Gm bH Hebezeugfabnk, Hannover
Berliner Prci- de filetat mici,
FLECK & Co sions Werkzeug frezere,alezoare,bur-
& Maschinenfabr Berlin-Charlottenburg ghiuri p ghevint, etc
Schmirgelwerk Pietre de polizor
KARL HINNE htz Ehrenberg
& Instrumente de
Messwerkzeugfabr Aschaffenburg a M msurat
www.dacoromanica.ro
12 LMRNRCH
GENERALA"
SOCIETATE ROMN GENERALE
CAPITAL SOCIAL DEPLIN VRSAT LEI 000
0 -
de la finele anului 1923 53

Daune de la Societln 31
Daune pltde In 1923
Asigurn asupra vigoare la 1923
102
591 -
44
0
SEDIUL BUCUREETI - UNIVERSITATII TELEF 12 23
REPREZENTANTA IN BUCURESTI
No 4 - Telef 5 13
REPREZENTANTA IN BUCURESTI
No 31 -Telef 54 56
in toate din vechml
Pentru BIROUL TECHNIC IN CLUJ
No 3 Proprie)
Nicolae
Fluvial
contra daunelor de Transport Mantim
Terestru
AsigurNrile de transport In mod special de cutre
Central Transport" din Brda, Str Traian No 8,
Palatul Generales de Sucursala Central
Str Paris No
de dup
combmatiumle cele mai avantajoase
Asigur5n bonificare de 3% asupra primelor
de caz de moarte mixte st.utirea de plata primelor
caz de invaliditate Astgur8ri de Rente etc
Pentru folosirea largi a muncitormui Generala" a
trodus Populare, exammarea medical
de accidente
Individuate restituirea primelor, ,
de pentru industriale pentru de
automobile, precurn contra de obiecte proprietatea
contra stricaciundor accidentale ale automobilelor
includerea furtului, incendiului a exploziei
de furt
La gospodgru, casse de
contra jefutru (curlers), etc
Asigurn de geamun
Vitrine, firme pe etc
Prospecte once la cerere
www.dacoromanica.ro
13
IN COMANDIT
::.:.:
FERERIE, MAINI,
: ARTICOLE TECHNICE :
EN GROS EN DETAIL
88
Telefon Acir IROCO
- STR No 141
527
30000000000000000000000000000000 0000000C
www.dacoromanica.ro
14
SOCIETATE
SEDIUL IN
BUCURE I Strada PARIS No 4
Adresa telegrafica BLANKBANCA"
CAPITAL SOCIAL
DEPLIN LEI 125 000 000
REZERVE LEI 000
LEI
SUCURSALE
IN IN
I, PARIS Place 20
42, COIVSTANTINOPOL,
Sf Anton Han,
(Gura Oborulut) Stambul
ARAD, NEW K, Broadway,
No 33
CERNAU CONS TA, WIENA
GALA Ismail, ALBERT BLANK Co
Mare, 6, Nr 6
Mure
OPERATIUNI DE BANCA
SCRISORI DE CREDIT
C URI COMERCIANT1LOR SI
SAFE, etc
592
www.dacoromanica.ro
41 A
,f ' -4
.7 %
A
A
aw
'! .
www.dacoromanica.ro
16 ,ARGUS
CAPITAL LEI 000

INSTITUT DE ARTE
DIDACTICE ROMANE STRAIIVE, REGISTRE
FURNITURI DE BIROU,
LITOGRAFIE, TURNATORIE DE LITERE CARTONAGE
DE
Atehere speciale pentru fotografie

DEPARTAMENTUL GALANTERIEI
Arhcole de vomj Truse, de piele pentru Doamne, Bronzun,
Statuete Cnstalun Portelanun
SECTIE DE
DIRECTIUNEA Edgar 4
BUCURESTI
INSTITUTE TIPO-LITOGRAFICE ARTE GRAFICE

CONFECTIUN1 DE
Soseaua Bonaparte, 68-72
BUCURESTI Bulevardul 3-5
Strada Paris, 16,
I Calea Mo 2- (Sfetea)
CL UJ No 14 16
Strada Tepes-Vod No 2
DE DESFACERE
Bulevardul 3- 5
BUCURESTI Calea MosiIor, 62-64
Strada 12 (Libr Joanitiu)
No 7
TIMISOARA Strada Eugen de Savoya No 7
SOCIETATI AFILIATE
din VALEA
REPREZENTANTE
38S
.
www.dacoromanica.ro
,ARGUS 17
VEDE
TOT TOT
CONTROL-PATRUNDERE-CLARITATE
COMERT INFORMATIUNI
INDUSTRIE STATISTICI
ANTE ANCHETE
AGRIFULTURA TUDII
ARGUS" ARGUS"
SINGURUL ZIAR ECONOMIC
DIN TARA
EDITIA FRANCEZA
APARE ZILNIC ORGAN ECONOMIC ROMAN
IN 6, 8 PAGINI
APARE FIECARE
CU ARTICOLE SEMNATE
DE CEI MAI FINANCIARI
SI ECONOMIST! ROMANI CEA MAI DOCUMENTARE
ZILNIC CELE MAI EXACTE INFORMATIUNI

rezul Poli
de
a DARI DE COMPLECTE
probate Cesium Ga PRECISE ASUP RA
ECONOMIC E
Acte de
Acte dotale
popriri Firme REDACTATA DE CEI MAI DISTINSI
comanda strate AI ROMA
DISPUNAND E MATERIALUL
mente
Arenddri INFORMATIV AL U UI
ratorn etc
etc A R G U S"
CONVOCARI REZULTATE EDITIA FRANCEZA A R G U S"
DE $1 CONSILII
ESTE
BURSELE STRAINE 51 DIN TAR A
COMERCIANT 51 INDUSTRIAS DIN
STRAINATATE CU INTERESE
TARGUL EFECTELOR
AL DEVIZELOR ROMANIA
A RGUS" DE
ORICARUI CIAN
APROAPE V I AT A $1
INDUSTRIALS ROMAN CU
INTERESE
ULTIMELE EVEN IMENTE
INTERNE $1 EXTERNE STRAINATATE
www.dacoromanica.ro
18
IN
care strlucesc deasupra capelelor Nebuloasele ce,
asemenea unor fulgi de apar projunzimile siderale,
ce desffoara pe cer, su lummos sunt
pe care ochiul omenesc nu se poate stura s le admire
Dar dincolo de cer In ale
fnc alte stele
dele fr ca
Nebuloaseie - Calea laptelui - Meteorn

Nebuloasele -
seruhe vedern pe cer, ici
noptile foaite ca regele
colo ca o stia, pi
noun fulgi de ce a m -- mica ne
bia se fondul mai ca msectele- nu e it un im-
luneta fulgi pel ceptibil de pi
avem unoi Acolo spatiul
multicolore, pietie sa ca
cele mai teem E lupta
unele contia fugului tel tic
par smule ce cupiunde tot putin
marele br al le conduce
tea sunt Nebul9asele Ce ele Milmane de
hunt ele ca sora era e, Ca nostru t parri
lea laptelul, compuse tile supuse
de stele at it de pentru m
ne tiimet decat o slaba decadenta, tea
Sau dupi L legea
sunt lumi
nu a fost
in formatie9 T
giatioase ,
- ale Sf Lau-
matemiale
a-
Calea ent nu sunt stele
a ului, lucesc deasupia capetelot noastic,
toate tirnpuille oa , de
menuloi nu de topa7 sunt son
zeiloi , condu sunt 51,
pe la palatul Le e sti ibat a, inz indu-
genda de ti contactul pot parcui
e t Junona laptand pe la 400 km i
le, copilul a muycat din ne
laptele incepu aceste fugitive o
in e una -
cea mai dintie o de mii de -
La e mi- nar ice un
stele at de a
inc it ni se p toi- De unde stelele ito e9
mea76 o lunimo re colt al ce miste-
Soarele nostiu, cu tot unnersului actral9
asteroin rule ele sunt
din (le lumiloi apuse acum in
compun Calea laptelai cam Drum ui
apioape in planul al al cometelor sunt
nebuloase, e a- osemmte ale clecedati
www.dacoromanica.ro
UN MUSAFIR AL SPATIULUI
Apropierea planetei Marte de a fost, 1924, pentru

lumea un mare palpitant eveniment Din milioanele de
astre, care populeaza imensitatea infinita, nu se prezinta,
slabilor mai bune pentru a fi observat,
ca roiatica planet zeu
Marte pmntul
Planeta Marte globun ale
Mute de altul a o
de dL mimai 000 km -
Oibita este tai e ne
e
diumunle suntem de
se de acuste jmul
A fost un
icelmasi
fost
ele
de attactie,
distanta
constantd 1800,
ast
nu fusese
-
pentru
de
sunt eliptsce Wute de
descne o Soarelm h 2000 - obsene
h 228 000 000 km studieze de h o mica
limp de un 321 de zde, aceast a spa-
iproape de al no$tii tiulm care,
la 149 500 000 km
exact an, se avizi ese
a
Mute, de lume
Despie avem
Conjunctie euuWnite dect e
Cand Pmantul,
in lime
ele
- nusterul,
savanat
- se zice a e
Somele) observatmul isy, de
- se de cmcizeci de am,
cea a lor lume Totut
Somele, de o
mntul
- Mute
se
zice
lime Cnd,
copul se lunnneazd
semne
fhelinle
observato
Soarele) vede
gsesc, mtea contmen
cea mai aproma- te, , canale
Aceasta s'a tenoase polaie
h 23 August tiecut, albe, tonun rosntice, manifestAn
www.dacoromanica.ro
captivante ale unet vieti de secunda
Se auolo, o se 686 zile, 23 o
lume a 30 41 secunde Ast-
Anotimputile de fel avea
lungi deck pe Tot 50 de ant, ce nu
anti succestunea atea 94 Pe
a e apioape aceea5, este
cu a
24 37 minute, 23 65 la 15
sau
Pentin toate se pentru
ceste fapte obselvate sunt depozitele de sau ghiata
ale planetate ea 15-20 ide centi
intense Aceast viat, uu nitat
fi ea, e
Nu e o viat aueasta
totul alta fizice tule sunt foatte
lin fund totul de centuate Diferenta tempe-
ile Pmantulm, vie- a tiebuie s
s totul atmga 100
de cele pe le Este un medm nesufent
du-se sub
de ce fel de funte au
acolo cuit aceste
astionomi spun pe s'ar o
ceast la starea de facultate de adaptaie
de viata se un mediu e
ge de cand viata
nostru supenoate cul
du un putm a displut,
apioape pe
Puna, se atotpu-
poate, la 120 sub mc
Ce trebue credem
nu - pete
ca ute e multe tunecoase s de
lapte
e
s
dou calote
me
nu s'au
de
-
ca cule apioape fixe, su-
mntulm e solidg, nu li-
ghiata acestea, este,
fu tatiunile Acete fapte,
u indu se a se, la atmosfete
planeter, slab
sau a sunt
Cole- piteltucc ne-at
de alt ca poate
www.dacoromanica.ro
21
Imaginatia sborul
h deslegmea acestei Rdzbolul
sionante emgme de te
curiontlte ne El a
ce se pe acest glob
destal de nmlta noastia
ne mtugheze, atat de atat
dai difent s ne 1 duc
o pioba de vanetatea astrul
a pioduselor dep iazele
se In des-
ne dea rezultatele observa- perm ea nu le
sale, imaginatm, schimb, un de
a multe
pus pe a
seama planete, ales eu P
aplopieln de
fi
de este peditie
e cunt se pie- sa
lode funte la
au ajuns olutia de daca
pun o
stint tot atat de de idee, sa vedem
ce
se sema asteptat 23 Au
te, 1101, un moment gust
ne semne
de mdioane do ei sa
o comumcale f sa ne
telegi optul, un- Id
dele sau pun alt meste- sau de
de noi
Incercdri neisbutite
sa
pentiu eu
acestoi
spatmlm ce
tot din Aceste
mita pun o vie
F, din muntelut
sau puse De ce
puteinice tiebumu facnte
le Cand e
au plini
situa se
o coast Iungfiqu,
o totul
ar
spre lume de favoiabil
sunt unul de altul 90
Mmpi de de
puteie Un crescut globul nos
de
www.dacoromanica.ro
22 ALMRNRCH ,RRGUS'
Cate' a a Mai tiem ful pe plim-

Apoi, de male M se
de inghet
e
e nt se banunsea
S'a deprtat n'a spus mmic
Cu
te de
\ pe u itat lemezulta o planeta
tin (le km
lui Mutt ue sa
ap e ice ista cue kilometiu
ut putm pe t
un 23 August A f
u o dust de osi e tie a
200 fiumoase
lu depai-
a obseii t sa
P
inetii de - fi
de a
Doi prooroci, - doi satehti

inul 1877 lun
Lui op lanete mull in
( man e cat
maint &cat
dlept, fo
pl tinte Ce Cu infei
a omeg
M in
Deimos mi pc p
60 15 Plecand
km 51 stiabatut
meta un 20 0110 leghe
km u 6000 km planet M
E daca ne gandim lun
din
000
toute tnt
(1( doua
"11(1111
itt
otet sci \
u ele
El a ,
ift o ea sa
et la L te
1720 mult (le
te
www.dacoromanica.ro
ROMANII AMERICA
cinci am egii ea neamulm, din
America d fie tot mai mutt in
se dea locul La
a
nu numat
c mn
ca De%tul
Unite,
a
Canada, au do-
pe alta paite ea
Statele Liute ce de
Tara dolarilor"
La noi exista cred nta tiona'a in in mile generatiuni
ca imigrantul roman castiga cea de Romani-Americani obhgati
mai mare mari bogatii pen- sa mearga la de stat ei in-
t' u are ferictrea a trat tara vata mu te aproape
dolarilor legenda a ca- despre tara
te-va
pe
romaneti
au
a decamagit
spre
Cei
teptat un gi up
- e
de mare se
de
cu mari numarul ctimeloi gasesc fosti romani care
a fi departe de a intimida ait ajuns sa dispuna defru-
unora castigate diferite
Pentru ca sa poata castiga un intreprinderi comere de
roman trebue munceasca schimb de voiaj marchidanie
din greu noapte fie in valvoarea brutaril, restaurante
dogoritoare a de fier etc Putini msa favorizati
ori in acesta de soarta impre-
cal mai feria t caz o
automata Moartea it pandeste la tot
multi sunt carora le-a Romnii din Canada
fost deajuns o miscare ta
a sau ispasi cu viata In Canada nunarul Romanulor
singur moment de nebagare-de seama stariti e comparatrv mare, in spe-
Tarana depaite cet cial printre care noroc
pamant - =time obtina
provincille manoase ate
regiunile
Do-
schimbul
cestor murci istovitoare primesc nitre minion Brutanic care au fost colo-
23 si 35 dolari pe saptamana nizate abia inceputut secolului pre-
privattuni - De lu- zent acestia greu
cruri sa se bpseasca ar mai putea de
ca din sa tralasca in cand
sa se trunita sa se repatrieze Dar
jutoare fami'iei de acasa sa mai pierduti ca ceta-
caute sa-si agoniseasca pentru a-si tent loi tot romani
lasate urma dar au ramas
bogatasu care au Desi o anumita
peste 50 de din le oferea ocupatiunt bine cuunoscute
merica Cu bann acestor muncitori se numarul
intretin azi mai buie de 15 scoli mai se Statele
manesti in curs de Unite Explicatiunea acestui fapt e des-
bare In tul de sunpla cand gandim ca
;acantetor li se preda de Ro- proape expatrierea
man parinteasca, i grantului era temporara pen-
Numai pe tru a gast de lucru de pe urma
aceasta se poate constunta na- sa-51 poat intretine familia, plat da
www.dacoromanica.ro
economist o suma care ca numarul mare de
apol inighebeze o gospodarie grant s se statele
Ori in acest scop Statele- dustriale din Rasaritul
Unite oase republici Enumrand statele
condituni in ordinea nume-
cifre - Asttel, dupa unele rice a romanesti, gasim ca
statistici urmeaza in Canada ar il ocupa statut
gsi cam 15 de Romani 80 000 care se gasesc 9 gieco-orto-
de doxe 7 greco-catolice in
(Evrei, Ruteni, Austriaci orase Cleveland, oungstown
), cand Unite Canton, Akron, Cincinati Day-
nurnarul Romanilor ar ridica la pas- ton, Lorain
te 000 celorlalte Newark mai sunt
din Romania la 93,000 (in ordinea Mansfield, Toledo In
importantet Evrei, Unguri, Sasi impremrimile 5 orasa se ga-
Svabi Ruteni, ) Deocamdata nu sesc un numar de ferma lucrate de
e putinta sa se care exacte Romani In statul Pennsylvania au
din cauza cum s au facut biserici ortodoxe 4 gr in
censamintele cum datorita colonolor din a,
gresite ale din
apartinand innoritatilor port, Scalplevel Emigraiti
-
nilor din Canada, dupa curn am men-
mai gasese in Pittsburgh,
se
tonat sus, se ocupa agricultu- alte localitati mai importante

ra cre5terea Aproape In Ah-hugan exista o colome mare
matate din ei sunt stabilit pro- in Detroit
vincia Mai mult de trei Hugh/and Park Majoritatea lucreaza
mil se in Ontario, main Ford cum
yoritatea sunt lucrtori in mine in alte de aitomobite al cror
Colonist stapanesc centru e acea regiune Michigan
moase ferme in provine Alberta sunt dou ortodoxe, in
- prima la lar Detroit colonie importanta e in o-
cea din urma la Saskatche- rasul Chvago din statul
Romani' din statut
$coala - In toata Ca- diana au 6 biserici in localitatile
nada se gasesc numat Harbor, East
romanest 7 Ortodoxe 2 Baptiste Chicago, Gary Terre Haute Gru-
Sambotearia fost cladite puri mai sta-
sunt intretnute de care tele New-York o in
platesc pe preot nu au ffallo coloiii in
mai multe nu e atat datorita chester Middlewton,
sinteresarei credinciosilor ci ca o biserica in orasul St
prin insasi ocupatiunea Paul, in New-Jersey, cu o bise-
tu la rica in Trenton colonu in
mari Din cauza neputan- Perth Amboy Jersey City Hoboken,
du-se aduna la Newark o bi-
serbari , et n ai sa for- serica in Ohania Centre stint
meze intretine n societat de San Francisco, Los
sau cultura au facut frati (toate tret in Ca'ifornia) Bal-
din Statele-Umte timore (Maryland), t (Con-
Boston (Massachussetts),
necticut),
din Statele-Unite Portland (Oregon) (Montana),
In de pribe- Jacksonville
souri)
(Florida) St Louis (Mis-
in Richmond
gie din Statele Unite n au avut de Emigrant romani se
tmpinat la mceput de greu- (Virginia)
sesc in foarte multe ora)e
desi acolo locali-
care au reusit s la o situa- din Statele Unite in numar
tune frumoasa e redusa pentru a se putea zice ca
curand dupa debarcare au gasit de formeaza o colonie
intreprinderile industriale ra- Evren-Romni - cred ca e lo-
in acetas ocupatiune pe tot cut a amint ca in Statele-Unite se
acolo E firesc deci gasesc peste 50 000 de
www.dacoromanica.ro
ARGUS
din Romania Meseriasi ocupandu-secu propnetatea unora din aceste scc etati
comertul s au stabibt in In asemenea localun tin confennte
tre americarie ni special orasul maca dansun nationale
New-York, unde sunt numar de a plese romanesti manifestan care au
proape 30 000 facut ca mci chiar
e interesant cu deveniti
prime la acesti romani cetateni americam sa nu se instrai-
e faptul
desi aproape toti se naturahzeaza neze de lar colo-
cetteni continua pas- sa la un
treze pentru Romania - tara de uncle Mai mult inca societati
au plecat - cele frumose senti- jina publicarea romanestt
mente Multi din se bucura de fru- din Statele Unite Nu voi toate
moase situatiuni ca de exemplu doc- ziarele care au aparut pentru tulip
farmacisti profeson avccati oare-care in acea tara ele pot ft
functionan, functiuni politice artisti clasate drept simple incercan in-
etc mai totusi dintre sa apare zilnic la Cletelaqd
Romani s au ndicat in America pro- ce al 19-lea an de
de seama existenta iar
odata pe saptamana a , Romanul
de ajutor de Ca societati de binefacere amtor
scopul este in rand a a-
juta membrit farnilule in
Dar a vorbi de Romanii din Sta- cum curand dupa incetarea
tele-Unite fara a organizatiu rasborului, aceste orgalizatium roma-
nile de ajutor cultura ar au rezistat vremunlor
semna a vederea cea mai prin care emi-
importanta manifestare nationala a granti munsera in Statele Unite
Plugarul nostru imigrant a avut plahrea constiincioa,a a marelm nu-
nergia disciplina necesara de a for- mar de beneficii ce se acumulasera
ma in wele departate fara sleise fondunle societatilor deci t
jutorul nimanul, cea mai puternica ale ,Uniunei Odata acest
ganizatiune de peste hotare trecut pentru a preintamp na o
Societatilor de Cultura din tire , Uniunea s a incorporat
o ce form legilor americane azi desi
za peste de soctetati fondate mai unele societati functionand
functionand toate colonule roma- in mod e de asteptat ca
din Statele Unite socie- nu vor intarzia de a adera la
au fost Injghebate atat pentru a aceasta puternica tememica orga-
lumina pe emigrait mentine nizatie
lui flacara conshintei nationale On-cat de imperfecta ar descne
cat scopul de ajutora pe el, rea de fata aceste putine informatiuni
sau sa de acasa in caz de vor convinge pe tor ca din
cident moarte majontate
se poate spune ca in adevar ele dela tara desi muncind din
si-au indeplinat prisosinta pe mic au dat totusi de
fundca putme sunt chiar societatfe atatea calitati sentimente frumoase
asociatiumle din Tara care sa patnotice Romanismul se
cladinle frumoase, sable incapatoa poate unele pri-
re cuibunle de lectura ce constituie vinte - lua pilda
". 11,
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
REFORMATORII
sau o
etc e un se
de revoluponarul distrugtor prin
din cand revoluponarul o
a pune o pe a lui reformaton aduc
considerabile considerap ca
luponari
REFORMATORII RELIGIILOR
Cea mai se
ele pe mat se Tot Ro_
mai
qtiumului
pe ele 3 Zo ( adapta toate cul
o u efoi luand pe Moloch si
pet sana oblig t e si thigulei Isis,
cet call pastieze is si Apis pe
ultul sa lc tes Gahm impodobind Puitheonul
le sa qceste de
subsisti
Judusmul a aint atoll
platonicium pantheismul
ingemos si au expli
pe acela de h mitologia pre-
t micn e mitologice o o le
pe adoi Libanul f ula s sensul
pi lu nului, west
un la Moise efacu cultul o Mahomet, a si
anclui emonnle institui 1)1 00111 pe chiai din disci
tonda poln plofetului
cum t fost Astfel se oduse du
edic e si
toi m pi in is filosofica
mulm, p la Isus din net sont at du osi fi
ase de cutit toll, mai
moditic Mitologia ne
:: PAUL
- GALATZ -
EXPORT CEREALE
528
www.dacoromanica.ro
RRGUS
Prima Iun 31 zile
1 lanuane 15 lanuarie
7 Rt 7 m
Apu oi Apu lb
PROTESTANT NOTITE
Non
\ 2
3 P t I)
Botezului d
L 5 (P S Mort
6
M7 Sf loan Botezitorul
8 Ito
I
I iton P el
Dim dupa Botez 1 D1
I 1 ti t
t S Ion ut bot o it
S
1'
L I
17 I
Dumm 10 2 Epif D 2
1 Ci ut
M 2( I I S
M 21 t
2 Sf at
( P
24 Srbitoare p
Dumuuca Zacheu 3 D3
1 26 -f up
M 27 ) in vin
M din nc
n tot
to
I
t
\
REFORMATORII OMENIRII
fin al ii at is
RAM dici ti in XV
at isnu e t
anti se
inuse t
t t
t so
eni
t
t oil
s
ea
inbil
in nata p e coral
lie
tie do I in
sgomol ieligius
i it
www.dacoromanica.ro
IANUARIE
LUCRARILE AGRICOLE
J 1
2 IANUARIE
S 3 Plug
Punci
- 01
4 51 u 01111 C
L
imp I)
-
I
le
1111
M 7
J 8
0
I it
10
[1110 ele 1111 1
vale
L de
12
le - Se I
M 13 In
- Se p cite
M
17
D 18 CONT CURENT
L
VENITURI CHELTUELI
M 21
J 22
24
L 26
M 27
J
30
S 31
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
doua FEBRUARIE 28 zile
Februane 15 Februane
itul oie 16 7 ore 19 m
Apilsul 17 e m Apusul ore 41
OR CATOLIC PROTESTANT NOTITE
1 - Dumuuca Hanamench Dum 4 D4

2 Intampinarea Doninului t
3 Blasiu
4 Polu
5 Sf Dorotheia Dorotheia
6 St I I ta Agatha
7 Sf 1 t Ricard
8 Duminica Septuagesima Septuagesima
M Apolonia
10 Sf S ta
Sf M fa Fulalia sovei
12 Melehe
13 Sf into tun
Sf St \
la Duminica risipitor Sexagesuna Sexagesima
16 Sf ma
17 Teodoi Gertruda
18 SL P 1 Rom
19 Sf Arhip
20 Sf P eon tu uclueriu
21 Muitilur ta leouot t
1) 22 Dum Lsatului de carne ,

Sfat
23 Sf Mue Lp Daini n
21 ip St Io ,Marlea Gabriel la au
T Miercur la stint de
26 p ua a
27 Sf stomacul
in n
REFORMATORII
a
A a opta a
Dupa ce a muntele
de a olnenne t s
a insa de a sa
El despre sufletul
despie lui de nustic
Corpul e pentol
e tuplu
o sutlet 81
se t el atinge
p r e
ininat p e se corpulut el cade
Pentru a la perfectiuno trebue
este intelepelunet trebue te
la funta di' e e
a g de re
du b
don in lupta
cultul in
al n
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE
LUGRARILE AGRICOLE
L din
2
- Se de
stint pie
M
rite - Se grad
M pamantul e - Se
pentru seman de
J solul nu e prea umed -
se mai
6
-de prim graului
bobului
- Se- Se e5te ianetele
de
p de
- In - Pepinieristu
se
- Se
aleg
altoml
ea,
si - u
med - Se
- Se
de legume -
-
'mete
'nil ele igele
gulie - se seam t
de
gr mai
piltiunjel
L 16
M 17
M CONT CURENT
J 19
20
VENITURI CHELTUELI
D 20
23
26
27
28
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
A treia 31 zile
Martie 15 Martie
So 6 ore 33 m
2m USU1 18 ore
ORTOJOX CATOLIC NOTITE
1) 1 de
2 1 Ludo"
3 Cunebund
M t Sf asim Quatember
) Luebiu F
S M S
7 roma
8 T Ia Reminiscere Reminiscere
9 S M S ta udeutiu
M 10 bf Matt M
M 11Sf St Eulogio
J 12 Sf ( ie c
V 13 M 9 ta F
14 S ta M
2 a Postului t Ocuh
L in t
17 P
18 St Pat (
J 19 St lo if Po
V 20 S M din t
S 21 P lacov p Benedict
D 22 3 a Postulul T Lactare Lactare
2.1 "icon h
24 Sfat
Duna Veshre Vestire
J 26 u tu 1
b
27 M t mai
S 28 ion Godson metro lumea,
m u
D 29 4a t
L u 'rut
M 11 Sf M Lp
HERMES (Trimegist) pu
Egiptulni
tr no e
fost
Lgipt le de
Thot telm
Orient
care du
le au lu p
e a fi fo5t
dotiulm
pal )
de es dialog Trimegist
ea to dogme
un
tune la marele lupteloi teologiee
www.dacoromanica.ro
MARTIE
LUCRARILE
MARTIE
L 2 Plugria - seman
bob de
canepa in rapita de intalala -
M
a doua eartofi - Se
J
cele -
- Se po
7 Se gr pacnnele se
oaele -
8 lele de
Via - Dezgropatul copenul
L natal - 1 epinietistul coil
9
ea - Se fac plautatil
M 10 de ponn - Se pomn In
- Se sapa - Se
st se sea
J
11 butasi
-
12 GrAdina legume - Se se
S
13
Se
in iamduitti ilda
eti
pe stratuil caldmele
se mai
-
gele mete vinutele -
se continuA semanaturile de
post
Se pune
L 16
M 17
M 18
19
CONT CURENT
20 VENITURI
21
D 22
M 24
J 26
27
31
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
APRILIE 30 zile
Aprine 15 Aprilie
So 6 5 ore 36
18 ore 40 18 oie
ORTODOX CATOLIC PROTESTANT NOTITE

M Egipt d) alerm
J 2 Titu de P
3 Par ( d) ud
dun o
D5 t Floriilor
Sf P
Sf Lp I
Ap t hodion, Lpipte Maria Lbipt.
Sf Joi
M irt Viderea I
S
t (s ) Dumm
L t ternon d
M I )
M d uo
J S ti ) ta
M Vinere (s )
S 18 In Rudolf
t Quammodo Quasimodo
0 t
2 t
M2 -
J M Gheorghe ( Sfat
4 Sf t
u
t Dominica Misere a
fi I Anastasiu tabagismul,
Ap Robert ea
Mart d came
J SI de
ORPHEU
la
de
indulcire
a
se
-o
este o de pantheism pronuntutu

doctrma vntoaro
eu de idole profesato atunci in Tracia
Grecia doctrine uoarta
urmele
apa
Principit fundamentale ale Origma lumurilor in
uuirea I ranos cu case nuiced toate fliutele Ha
osul informa o mofunzime nepatruns
precum a este
insemna el o este dar o
pentiu delietele peutru paeatele
ticacti prin alte corpuri
parcurga alto destinate mod gradat
lui orbeyte
sus
www.dacoromanica.ro
ARGUS
APRI
MEMENTO LUCRARILE
M
APRILIE
J 2
3 - Se continud semanAturile
de primavar a a a
cartoful
umb
D plivegte
prima
L 6
la i - Se la vie lu
M 7 luna precedentd face
sapa mare stroueste solutie de
M 8 cand bine
dezvoltati
plantele
omizi - Se
- In pepinierd
se
tutorn
de
10 rile - Se dati din ochn
de legume - Se aelisese
D 12 rhsadnitele calde caldicele -
straturile Se recolta
L
a ridichilor salatei
13 Se lac de
M 1%
liber So timpurie
conopida d
M
incepem mete
J 11
18
CONT CURENT
D
VENITURI
L 21
M 21
M
J
21
D 26
L 27
M 28
M
J 30
Numele Numele
Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 31 zile
Maiu 15
Soarelut 10 4 ore 52 m
Apusul m Apusul 19 33
1 Profet ernia Filip lacov

Ad M M Sf
t Dominica T Jubilate Jubilate
S ta M
4
M 5 S ta Mart S ta
M6 P Latta t Dietrich
S
8 t St Ap Ev
0 Piolet Gag
t Cantate Cantate
Sf Mochte Numert Marnert
St Pancrilm
tI
Marin S Christian
Sf c Mire
P bi
T Dominica t Rogate Regate
M And u Venant (Rog )
Mart P ) Ai nold
Sf M Anastasio
21 tS Constantin Elena t Donmul Domnului
2 Mai tir
23 Sf P M
21 t t
Aflarea c I it Sf Filip tre
M ert Edmond vegetate, ci
M2 Sf M Tetapont Ep Weds co se
28 t ta oodo
Eroilor se gasesc ho
S 30 I
D t S t
e fondatorul
ZOROASTRU epoca nasterei sale
ieformatorul Patna
stint tot de necunobcute
e once el apartine celei mal vechi
antichit itt Este poate anterior biahmanismultu Poemele primitive
de Zoroastru se in orginal Erau
cea cunoscut4 Ele contineau tra
ditiunl dogme liturgia institutule politice
Ceeace a din aceste poeme deli amestecate
da principalele ale acestes
mutice ieligii a focului Cultul consista care se
loroastru era
din sa Despotismul era stabilit principiu
dcspotul eia ernamuntului totdeauna
upe de seprezenta cei astri
ciclunlor primitive Legsle morale ca principale dispozitii
irtutille domestice Casta era intelepteste oiganizatli
aproape
www.dacoromanica.ro
MAIU
MEMENTO LUCRARILE AGRICOLE
1
MAIIJ
2
de
- Si fac
porumb
3 et pi - Seboabe -
porumbulut bemanat
da de
L
M 5
4
niet e
- puma la
lccoltea7a ra
Se
M 6
- Se fac
nei
J 7 face ila
I rod
8 cilor tra
di
1)
9
10
- face in
La se de isos
L
cupru -
be si
M 12
13 de legume - a
ceasta t sunt udatul pi
J 14 continua
15 continua
p mete cono
16 etc Se
17
L 18
CONT CURENT
M 19
M 20 CHELTUELI
J 21
22
D 24
2a
27
1 28
D 31
le Numele
Adresa Adresa
Teletonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 17
eeasea
IUNIE 30 zile
lume
re m
Apusul ore m ee
ORTODOX CATOLIC NOTITE
M
1
2 P Pair
t Lunn
I M
3 Martir t Quatember
J ohn
6
t T Trenne
t Treime Med
M
Va t Verde oltmot
Egtpt t
tin"
t t 2d d Tr
Pr Amon I
lt
manuel, kilt
M ta Sul'
Apostol lud I) ta lulu e
Sf M
1) t 2ad 3d 2d Tr
Sf M Pmlin Sfat
M
24 t Ion t N S' Ion Baez it tare, it
ta M
2 P Fee sf de turbut
Sampson I lui
d 4d 3d Tr nor' os
shb este bun peutru
L t Ap Pavel tS Ap P Pav Ap Pavel du
M 30 color
REFORMATORII
legislator Bi ahina tat gentilui
M AN U autor al celebru cod de legi
din cele hi care se cunosc Intitulat Manava Sastra
leg, L in
cod o lui
La eisul era cufundat LI
era durata disolutlel
Brahma lume eu cele
ale celelalte plincipil adica des
keel pe poato hotbrand
in gandul substanta diferite crea
produce inns apele care
eni un ou aurul
sub forma lui Dupa
ou an lui Brahma echivalcaia cu
110 400 000 000 prin
pal paiti din cerul
la cele opt si
iezervorul permanent al apeloi In codul Mann e zeul
rand creator al El
isuu El nu
aceasta
www.dacoromanica.ro
MEMENTO LUCRARILE AGRICOLE
M 2
M 3 -
nu s a Se
J umbului a culorlalte
5 Se
a
i- a II a
orzulut
coasa la
se borceagul
D 7 fanetele artiliciale
coltea78. urea -
L 8
de lapita de i
M 9 la pomil - a al
doulea al a
M contra La se
leag i
poinli
dati din - Se
J fac
12
do zarravat -
13 mtens udatul pi plivitul -
continul I gsudirile s
D din luna legu
timpurn mu tofu
L
M 16
M 17
J 18
CONT CURENT
19
20 VENITURI CH
D 21
L 22
J
26
S 27
D 28
L
M 30
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
A*eaptea IULIE 31 zile
lulie 15 lulie
Somolui 4 or 36 m Soarelu 4 oro 46 m
20 3m Ap m

M Cosma Teobald
J 2 Cornehu
Martir I mint Ulrich
I St Andrei Cretanul Numermn
t 4ad T 5d 4 d St Tr
6 S Prof I
Torna din Mateo
8 Lp
9 Luiza
Sf Maitu ta Felicia
S ta Filip B 7 Fiaki
D Dumuuca d Rusalu t 6d 5d Tr
L1 Soborul Sf Pius Papa
M i Ap Bonaventura a
M S M
J M Lp
1 C
S 18 Sf I mil i
D t 6 a d Rusalii t Dum 7 d 6 d St Tr
L
M 21
t Ilse
ti loan
of
M2 ta Maria Magdalena ta M Magd i Magd
nariu Sfat
20 Sf ta Chi
Adormirea S i Ana astmatmi
D t 7ad Dum 8 d d St Tr loi al
cool de ahmente
L f Ap
M
Nicanor
Pantelirnon Berthold so iepede
P cafeaua
St t ta
S Ap Sil Beatrice
) 1g de (
e fiu do rogo S a
BUDRA-GAUTAMA sau SAKYAMUNI care sfar
situl secoluluI VIII a Ch la India Din copi
so vadA destin Cand
dormta de a atinge perfectiunea pa
litul se rutrase in stagier a duce o
de ascot a medita elabora doctrina sa
Sakyamuni so bazeazA admisE lumea
esto intr o schimbare moartoa succedand viotol
inlocuind moartea CS omul tot I se In
In etern al trecand toate
de elementare la cele poi
Locul care omul ocupA vasta a funtelor depinde
de actelor care le In lumea aceasta Sporanta
care o aduce Sak3amuni e posibilitatea de a do legua
transmigratiunilor
El mopAvAdueste necesitatea de a libera de
lume pentiu a duce la salvare In hurvana pontru
i face intro lumen imaterialA undo se confunda
Budha - ratiunea
www.dacoromanica.ro
IULIE
LUCRARILE AGRICOLE
M
J 2
3 zului graului
- Se or
I
ratul graulni
- -
mingtele - Se eon
tre
D
Se se
le
poiumbul
-
L cositul stransul f maim de
f naturale artificialu
M 7 trifmul dan a II a coan
lopata rapita eeicalule
M - La
J patul undo nu s a teimiwit tr itamentul
contia boalelor eriptogiunice La se
10
lacomi eel
triunuhmlui Se pomn
se nevoe
pun e o paite
D 12 Iructe
In de legume - se
pra$este -
L
M 11
ei
felul do legume spie vanzaiu -
- us
tot
din pl intele cultivate in
M
16
17
S 18
CONT CURENT
L VENITURI GHELTUELI
M
21
L 27
M 28
M 29
J
It
Numele
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
A opta lun 31 zile
1 August 15 August
a 2 ni a ore m
19 ore 22 m
ORTODOX CATOLIC NOTITE
Ci Ciprian M
2 a d D d Tr
3 Sf
M 4 Sf 7 Tinoti Dominic
M5 M utir
J
i
t Schimbatea la t Schimbar la Schimb la
I
into I in I ui
9 t 9ad Euin 10 d D9d Tr
L St. Laurentie
M Sf
M 12 M S ta
J 13 Sf Pir
14 Sf I
S
D it t
t 10 a d
Ad
11 d
Ad M
D 10 Si Tr
L 17 S Martin atu
M M S len
M Sebald
20 Profet Samuel
21 Apostol S loan'
S 22 Matto
t 11 a t 12 d d Tr
L 24 Sf Mai tolomeu
Sfat
M M trin tolomeu I Ludo' I ersoanele
M Sf Mart to In negru stint
J 27 Pimen Coz cand e in
28 SI la o temporaturA
S t C Ion Cap B C I
de ori mat
30 t 12 a d t 13 d D 12 d Tr it
L 31 Sr r
s a n3scut lu.
PYTHAGORA Ch A caltorit Babilonia
a Cietona in o noua un
institut moral polittc o
cipoli sale
la moartea sulletul tiece unni
animal sa a lost in al
a font pur
yth igola arata in in
Dumnezeu em toologico stint
amesteo
chaldeian ita
cultivan toate
stitntele atribue
patratul a
sunetelor ale filo7of
a demonstrat in
do au
au e de
de
www.dacoromanica.ro
AUGUST
AGRICOLE
D 2
L 3 calelor
-prim ce
tre
M 4
eratul - - fa
tae
porumbul se usuca se
la murat - Se scot cartoln timpu
Se a III a coasa la tri
I dacai cultma e in conditu -
a face provisla de
7 tru Se japita - Se pre
8 de
017 grau
Via pomil -
tul - In
se fac
L
de cupru con
11
se in
- In
M 12
In gratlina de legume -
J 13 udatul Se
pentiu de
11
1,
D 16
L 17
M 18 CONT CURENT
11 19
20 CHELTUELI
21
22
L 24
M
J 27
.
28
29
30
L 11
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul
www.dacoromanica.ro
noua lun SEPTEMBRIE 30 zile
Septembne 15 Septembne
5 ore 38 a ore 56
Apusul 18 m Apusul 18 ore 27
PROTESTANT NOTITE
oteu
M Mart
M M I ea
V ta Mo so
S t
j Dumuuca 13 a d Rusald 14 d D 13 d Tr
Sf M
t Nasterea Doom
t ta M t
do
S M Teodha Pi t
M uido
t Dum SI Cruel 15 d D 14 d St Tr
Crum (post) Crucd
Nicol" ( t
ta M t Quatember loan
ambeit
18 P F1
Sf Ap
D 20 t Dununna Cruce 16 d D 15 d Tr
21 Sf
22 Foca M
M Lam loan
Sh Tech Andochte ard Sfat
Eufrosma
S I mtele bru
D t Duminna 16 a d 17 d D 16 d Tr
este de su
2 P ence las it
M Mihad blonde
JO cop
REFORMATORII OMENIRH
Luiopa sub numele
KONG-FU-CEU Confucius b a anul a Ch
Lu astzi Confucius avea grue spunS
o mofesa nu era o poseda tra
Sunt care a
mbit caie a totul pentru a apro
cunoetintele Reloirna coutine
r politice ale gui se pe
te pe tint
t trecut modelele
tutea sa n a coutiibuit pentru
spintul acestul
a
de plecare al
este
a este alta as!
nu e speculatix nu origina n are
in ea Confucius e un un filozof
care
biblia e pentru
www.dacoromanica.ro
SEPTEMBRIE
I
i11
SEPTEMBRIE
AGRICOLE
J
2
3 gricol t
- e n
4 autophigni Se se
toamn i de
S 5 orz de de Somanta
bine trntnti co
de se
m in tie ea
vanhat
plantule -
L
recolteaii
ile de
- re
acem
M 8 ogoare cile t
M 9 -E epoen care emelge

1 e nu mat VIC
J Incepein timpuril In
speiml a (le
11 Ia i ecolt le
scoatem att
S 12 pentru a not
D
znizavntul
de
I
- e
L de apa t
la
- se sapa
parech
celele
penttu
libere
i praz
J 17
CONT CURENT
20 CHELTUELI
L 21
M 23
J 24
D 27
M 29
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
A zecea
OCTOMBRIE 31 zile
Octombne 15 Octombne
m Soarelu b
17 oro 58 m 17 ore m
ORTODOX PROTESTANT NOTITE

1 Apo" Auama
2 ul
3 Anton"
I) 4 t 17 a d Dum 18 D 17 d Tr
5 Pl
M6
7 ta M t Sergio
J 8 Ap 'cob ta
9 M
11
11 t Sf Pruiti Dum D 18 d Sf Tr
13 SI M p iduud ud
M Paraschiva t
I M
Sf M
17 tote! lui
I) lb t 19 a d 20 d Rusalu D 19 d Tr
19 d
M 20 'pro," Cap' a
21 1 or II u eel Lr
22 I at Cordula
Ap fiat ion Sfat
23
t Dominica 20 a d Rus Dum 21 d D 20 d Sf Tr
La 40
M
t Dimitrie Autaudu omul atinge
u
M si sale Dola 60
S ta scada
30 M Lucaum Lucamu
kp
REFORMATORH OMENIRII
I sub I
MENG-TSE ni celebru
al Chinni dupa Confucius a nascut in
a IV a I If sa a o
cutruerand A Sin
o oper in sa al
este a
baue dieptul regilor
de a de a
Acela
spune el esto nunui At
un este un
de a se al
ace' a lut
sa mai Bmile
public a lui
la muncei la fo
once economist ele
pentru
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
CTOMBRIE
O AGRICOLE
2 - Se
de toamna de cereale - Se
porumbul Se se
D
ca ogor pentin
4
Se scot sfeclele de
cartofn se In
L perite pae pamant la phstrare -
supravegheaza cerealule in
M 6
nu sunt dau la
M 7 La 51
estu in
- aceasth
tiebue ha fie
ou
J 8 curate afumate - Crama
supraveLheaia vasele in care
9 fieibe - In de de pomi se
Se se
- gropi pun
D
in
gunoesc
de
noile plantatii
- pentru
de legume - Se scoate
L 12 vatul de morcovn
patrunjelul prazul ridi
M 13 chile - recolteazd varza conopida
gulnle - Se pun uncle zar7avaturl
M se vor timpuriu arpa
patiuniel Se gu
J noesc se parcelele libere -
la at
16 boidee silozuri de
S 17
D 18
CONT CURENT
L
M 20 VENITURI
M 21
J 22
23
S 24
L 26
M 27
M
J
30
S 31
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 11-a 30
NOEMBRIE
Noembrie 15 Noembrie
b m R 7 ore 12 m
3m 16 49 m
ORTODOX CATOLIC NO TITE

t V dela Luca f Duin 22 21 d Tr
M Achindin
M 3 Sf Mart Achepsima Hubert Sidonu
M 4 P M Sf Carol Boromeu
J Matt. Galaction
P Pavel Leonard Leonard
S 33 m din dm ii
t Arh Gavril t 23 d 22 d Sf Tr
Sf Onisifor Claudtu
M 11 Ap Martin
M Mina Mai tin Papa Cumbei t
P loan mi ostivul Rene Lugemu
1 G Aur Loon
S Ap Filip (L ) Sf I
D t 23 d t 24 d 23 d Tr
L Apost. Matein Edmond Ottomai
M P Clement
tir S Auda
J Sf olet S Elisabeta lisaveta
21 Grigone Sf Felix de V Amos
S 21 t I &area T In in
D 24 d t Dam 25 d d Tr
Sf at
Sf Ep Sf Clement P Clement
M2 Clement P ipa ta Loth
M M Ecaterina S ta Nu d dot
J S Papa Coni ad cilor alcool il Iran
21 M Perm! Mauin Seth smit, suga
2 M col Sosthene Alcoolul e
D t 25 d Rusalii t Dam Dam Advent noimala
cop
a
L Andi ei
REFORMATORII
scrntor evrcu de sa la Alexan
PHILON (Egipt) pe a Ch A multo opere
dintre care un tiatat despre De opificio La Philon
caractere e adept al teorulor gre
cesti asupra asupra Ehndtrei e
onsusindu a
din
orientate Philon so imparte ceeace
gandeste el despre despre
Stint lumuri sale e dualist ca Platon apoi
pantheist acea umtatea univers
line e adept al teormi emanatlei Philon a impreunat idem de Dum
nezeu cu acea a mwarei el produce
focul arde cum zapada inghiat ca efect al sale
lesnic In do a durat 711e creatiunea duplt cum
Biblia Philon ea de totdeauna sa
va continua in are credinta Dumnezeu nu
numai in a creatiunei cauze generale
dar prezent ele individ e o lume nu
e decat o omul natura nu sau fac parte din
nu se face din a sit ii
toate au natuin e re
al unei alexandrine care a
de ant precedand preparandu i filozofia
www.dacoromanica.ro
NOEMBRIE
FHMEMENTO LUCRARILE AGRICOLE
D NOEMBRIE
L 2 pamantul nu a
- se pot
Inca do
M 3 sfuululor - o
elu peutru
tatlalule
a unergic
J
6
p -
f tuutule natu
mu
buruentle
D
S
b
la
- -destundatul pentru
Se In ce
lu Li
L 9 fie
ce scad
M
atul opilor plan
M tali! Su e
legaud JUL imprujurul
J 12 ce
it t du g
fructelu are
In gradina de legume -
L
continua Se aco
D un stint
fr
L
splu a
M 17
M CONT CURENT
20
CHELTUELI
S 21
27
I)
30
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
A 12-a
DECEMBRIE 31 zile
Decembrie 15 Decembne
Rusaritul m 7 ore 46 m
Apusul 16 ore 36 in Xpusul 16 ore 35 m
ORTODOX CATOLIC PROTESTANT
Sf Naurn 5f
M 2 Sf Profet Avacum Silvia
Sofonia Francise Cassian
4 Sf Varvaia ta Varvara Barbara
ta
6 Nicolae t 2 2 Advent
7 Cuvioasa Fdofteea Ambrosio
M8 P Patapie t Conc. ICornelia
M9 Sf Ana ta Leocadia
J Muc Mina Cublcularul ta ludita
11 P Danul Camasin Waldemar
S 12 Parinte pimachu
D T Sf t 3 Adventul 3 Advent
L sr Nicasiu I utroptu
M 15 Sf Elefterie usebin lsraef
M 16 Sf Profet
J 17 Profet Lazar
18 Martir Sevasti in Gaetan ) ristoph
S Sf M irtii Bonifacio Nomesiu
20 T St Dam 4 4 Advent
L 21 Toma Tonia
M Honoratu Isaac Sf at
23 10 ta Victoria Ignat
J Eugenia Delfina Fva
t
tt
2 de
S 26 t Sob P C
7 t Archid t dN loan Evangh
multe
Cele
28 10 M din ucisi Copiu din prea mn

M 14 de Trolirn ire
M 30 Sf ta Martira David sanatatea
J 11 ta Melani Silvestru
mai celebru dintre refor
este
MIRZA-AL1-MOHAMED moderni S a In
Persia 1843 A nnsiunea religioasa
oarte nu ea 19 ani Doctrina numele
sa foarte repede In Persia Belucistan In par
tea a Arabia
este 81 etern al aegilor cele conceptit ale
divine este distanta ce psibologia religioasd a ra
selor arlene de aceea a Pentru aceasta din
Dumnezeu este o persoand energia cu
totul totdeauna lumen pe care a o fund
a "rut funded a babist nu poate
conceput decat trdind funded el unitatea
primitiva care rdspandese viata vreo
sau o fractionare IndividualitAtile create aunt supuse la o loge a
numerele 19 fund consider In doctrina ba
a se diferite nu
acem a puterei magme a creator Dumne
zeul babist este filozofiet Chaldoene al
un orientah, dun toate epocile
www.dacoromanica.ro
50' RLMRNRCH
DECEMBRIE
LUCRARILE AGRICOLE
M
DECEMBRIE
M 2
J 3
vremea e bund
- -
4 Se fac lu
la - be pune
S 5 anterioard se adund uneltele
se curt se se ung
D 6 se pun la a le
gata in - Se fac
L 7 Se inchee socotehle se bi
lantul
M 8
Via - Se desfundatul
9 pentru ha supravegheaza
vasele
J 10 grdina se se
pomu de de de
11 de
S 12 In grAdina de legume - Veghem
nu zarzavatul
D 13 gerul e tare pae Tot
de pae frunze la
L de la
arpagic ca nu
- Ingrihm sculele - Facem socotehle
16
17
18
19 CONT CURENT
20
VENITURI
L 21
22
M
24
s 26
D 27
L 28
M 29
Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul
www.dacoromanica.ro
ARGUS' 51
ANUL ROMAN
roman este de biserica Romann
par4 cu ajutorul Calendolor
(Calendae), al Idolor (Idus) Nonelor se
retrogradare AstIel, 27 Martie era a 6-a zi de Calendele lui Puma
zi a se Calendae
lanuarle, August, Februarte

Octombrie (31 zile) Decembrie (31 zile) Noem brie (30 zile) (28 29
Calende Calende
2 VI IV IV
3 V III Nonelor Nonelos III Nonelor
4 1V Ajunut Nonelor Nonelor
5 III None None None
6 VIII VIII
7 None VII VII VII
8 VIII VI Inaintea VI VI
9 VII V Idelor V V
10 IV
11 V Idelor III
12 IV Idelor Ajunul
13 Ido Ide
Ajunul XIX XVIII XVI
15 Ide XVIII XVII XV de
16 XVII XVII XIV
la la la la la
27 VI VI V III
28 V Calendelot V IV
29 IV IV (In anti
30 a de
31 Ajunul Calendelor Calendelor Calendelor doua
ANUL EVREESC
568o a inceput
Dummica 20 Sept 5685 5686 I Anul 5686
Sambata Sept )
5685 1925
5 eveth 1
Inceputul 26 hnuarie
Hamisa User . Lum 9 Febru
4 Inceputul Lunei 25 Februarie
Postul Estherel 9
44 . Purim
Susan
10 Martin
Mercuri Martie
-
I Nissin Inceputul 26 Martin
8 Aprihe
(Pesach) 9
16 Pastile, II-a Vineri Aprihe
17-20 III-a I-a Sambata Marti
21 Mercuri o Aprilie
22 Pastile, VIII-a Toi 16 Aprilie
1 Yjat Inceputul Lunei 26 Aprdie
A 33-a zi a (Lag B'Omer) Marti 12
4 Inceputul 24
5 Ajunul Rusalulor Jot 28
Rusahile (Savuot) Vineri 29
7 Ruslhile, II-a Sambata 30 Maiu
Inceptitul Marti 23 lume
Daramarea Ternplului 9
Av Inceputul Lunei . 22
9 Arderea Be Av) 30 lube
Inceputul Lune Vmeri 21 August
29 , Nou . Vmeri 18 Septemvrie
Urmeazd)
www.dacoromanica.ro
5686
(Bus in t) t
2 Anul Noti, Dunumca 20
I 21
pac 28
\ 2 Octonwrie
( s tu / I
( Octomvric
17-20 i a- 8
( 11- rit
( ustilor S 10
arbato it t
18
tutu t 8 12
\ 18
a dt t
3760 de linstos
200 (1 I din
d este pe lum-solm de
3 711e comuni se o luna de 711e
386 evreilor
t , dupa e inceputul
revme teem epoca sol
ANUL MUSULMAN
1343 1343-1344 1925
Gemandi lot I inuarie
N )
20 men I trie
I 26
4 Noapte amelor
Profettilin I
profetnliti 22
I Lunet e ruars
27
1) 11 M
16 este 12
1 postulut eel ni 26 Marbe
4 t Dununica nil
17 tut S Aprils
27 No iptea ot-Puternu 21
10 eel 24 Aprilu
it mare (Curb 2)
urimul 26 Aprils
uramul mare, Ill- 27
8 Moarte t imbata 2 M
18 t t Muntele ( 12
I 24
Mire t 28
1nceputul I 23
8 rat Dumnert
10 imul 2
20 Dominica 42
,arbatoirea Pacu Miercun 15
Julie
www.dacoromanica.ro
1344
nut t 22
inert 21
Tr lot inert 18
1n-el-
8 Medina ir 1
inta 28 it.
12 \ irte t
Therrurt
I- inceputul
Gemadi el Aver 17
/ut Marti
( 17
Gemadr el Ahir
\
I
2
Anul tu lea
comun do 1j4 incope 192d so Marti
d ita
SARBATORILE RELIGIOASE
ANUL CIVIL
NATIONALE
PENTRU SERVICIILE PUBLICE
(Stabilite prin Consiliului de No 471 17 1921)
I
lithe
7 loan twist fateI)
ru ea (1dm
8 Domn
ph ea
23 n)
21 ( onstanten 8 m
28 M t 40 21 (lith ea
8 )-27 at
batot r
I it t Mitt usti ,
- t
e
parada
Ill
a
t pi istst
I
- t
e t
ea
10 (1877 in
i rs 1881)
28
I LEGA LE
it
bue sa toata t
In afara de urmato botar
ire instututtuntle p
oie (1 I
lanu
24 ea 28 M
August)
f (26
(23 mete
www.dacoromanica.ro
ANUL 1925
Are 365 zile, 52
INCEPUTUL SEZOANELOR
Ilenusferul Ilemisferul
21 la ore 12 ni Toamna Toamna Sept la 13 ore 43

Vara 21 la 22 ore m lama 22 Dec la 8 ore 37 Vara
cele lungi ale Anului

Durata 7ma Solara
Apusul Crepuscululut
21 3 ni 8
cele ale
it i
Duran /ma Solara
I tasar Crepusculului
22 7 44 ni s 80
Vom avea dou eclipse de soare dou de

ECLIPSELE SOARE
luna total In parte)
Cele doua eclipse de nu vor fi in Romania hr din eclipsele
de luna va fi vinbila cea din noaptea deh 8 spre 9 Februarie hta ei
Intrarea in penumbra h 8 h 20 b
Intrarea in umbra 8 22 8 7
echp (Fiza nnxima) 8 23
Fsirea din umbra 2
din penumbra 2
FEMNIFICATIA ZILELOR
derma dela dies = 71 dominica= Lst tut
inseamna Domnului
Lunae dies = Lunei
Mars sau Mai dies = lui Marte
= Mercur
in it Jupiter
Vinen htmeste dies in = lui emis
Acest dela S ibbat-ul numeau
lui Siturn
www.dacoromanica.ro
55
DE REBUS MARIS I
1STORIA NAUTICE. - VAS PLUTITOR -

MERSUL CU AJUTORUL RAMELOR NAVIGATIA CU
1 NAVIOATIA CU VAPORI
de CONST C TONEGARU
Captlan -Avocatta R
Arta
teordle cele mat apropaate de in excentricitatea orbitei
adevr, sistemul solar s a din de marmi
format dintr o nebuloasd cauza fenornene, a avut
o viul un document nu ne poate
din soare, a se preciziune cauzat
la suprafat format di- de torentiale provenite din
verse transformatiuni gazoase o condensarea vaporilor, stagnau dea-
solid, ce s a concen- supra regiundor malte
trat spre centrul sau blia ne descrie creatiunea Cu
primelor isbucnin vulcani- toate deliuviul este
ce avem descris de nostri nu
sau plutonice compuse din roce ne de
cristaline, grand profir, roce pe de incredere, totusi
hpsite de urmele Da- am putea cAte-va din des
apelor avem terenurde platitar, cuum
tare, suprapuse ca se construia acea de oarece
stratificate ca sa ca nava
cand ar fi paginate dupa varsta contimporand
In weste roce s au gsit urmele ce spune Biblia
precursorului omulm, antropopitecul aise lui Noe FA ti un chi-
terenul quaternar pe scena super- vot din lernn de eu
balm teatru naturel omul face vet face vel lipt pre din
apantla eel mai important pre din bitume
zis omul din epoca Madelame, Si-1 vet face lungimea clavotulm
in care va fi de trei sute de Ferestrele
s a gsit fosila lui, sub luminoase vei
a necesitatilor, se pre- chivotului, de un
qateste de a cale spre cot, d asupra, lar
perfectiune aceast s au chivotului o vet pune in coaste U
incrustate pe de vet face de
pe coarne de ren, pe madreperle jos, la $1 al
pe de silex difente desenun, treilea CA iat Eu vol aduce
reprezentau scene din viata pri- pre pmnt' etc
mitiva IntorcAndu-ne partea
Din de vom vedea in timpul cataclismelor
ren omoplate de mamut, , unele dela reconsolidarea cowl,
reprezint instrumente de pescuit cat terestre, martor ocular, refugiat
oameni in cons- pe solulul primeste cele
truit din scobit cu dintai de privire la
foc Or cum primitiv corpurile plutitoare
lumea rea-
subiectele artistiee Trunchiul arborelua gros de to-
la, la abstractiuni, rente fund subiectul de admira-
aceste documente ne servesc la tie, asigurat de a
celui mai punct, de vasul
incepe se istona In epoca de tranzitle dela quater-
artel nautice nar la epoca pe care o
meste hiatus, se
In vremea potopulw treste mai malt din aduce
epoca quaternard o vana- frumoase trunchiului de
in intensitatea radierei solare pac scobit foc
www.dacoromanica.ro
56 ALMANACH ARGUS
In epoca omul face un rile de pe tarmunle
pas mare barca cu prova mar in cele din nordul Europei s a
pupa rotunpta mai gsit margeanul particular
adanc aparate auxi- Mediterane
bare a fost metal, care
Cel dintai instrument cel prin culoarea a atras
mat a fost pruna sau can- atentia preistoric dontor
gea, care sprinnita de fund sau de sionat podoabe cosi-
dadea vasului directiunea volta tond serveau un real tre-
Mersul se facea pe inaintea.
un fund acela la edec aproape fierului care n a fost cunoscut
ce era de pe decat in stare de minereu
malunle care se cani
Aceasta a cea problema 900 mainte de era afir-
nautica, primul rand din prologul ma fierul a fost descopent dupa
dreptelor de fata careia arama cositor ca stramosu
creerul at omului primitiv a lui bronzul, iar
trebuit mult sa se trudeasca pana fierul
cand impins de spintul de observatie Dupa era neolitica primitiv
a nascocit ramele a sa instrumentele
carma, lar mai ndicand catar- grosolane de lemn acelea de metal
a desfasurat vela de fasonat, sub de ciocan
Intreaga epoca in care
La de meta'elor a o desvoltare
Omul din epoca neolitica, e cunoscuta sub denumirea de varsta
rat de a impartita in
ambitioneaza mcepe lupte odata doua man epoci
pornit pe aceasta putem urman Cateva descopenn interesante apar-
pas pas tinand fierului au fost facute
La ideta c fund izolat apa va in turbrule dela Slesvig studiata de
la adapost de fiarele salbatice Enghelhardt, custodele muzeului din
sau de tribunle dusmane Flensburg
s a hotant cladeasca locuinta Una dintre aceste descopenn e de
pe pan sanun de pe o mare ceeace
sau lacun evolutia vasulut
Aceste locumte cunoscute sub denu- In 1862 s a gasit o corabie mare de
mirea de sate lacustre, corespunzana 70 picioare hingirne 9 picioare
s au s au de 3 adancime la
timp Scaful a fost construit din scan-
vine in minte atat locuitorului de stejar imbucate una intralta
nostru cat acelora din legate intre ele prin cue de sarma
celelalte Avem de sate lacustre de avand postun pentru 16
atat Europa cat Australia rame Printre alte multe instrumente
din aceiasi epoca matenale de atretatura s au gsit
La noi s au gasit urme de topoare de fier difente carlige
in Dobroqea pe malunle Dunaru de preistonc incepnd a
propnetatile metalelor mestesugul
Dela aceasta epoca arta nautica inde fasona treptat le a
tra in a doua faza de perfectiune introdus acolo unde con-
primitiv structiuunilor din se parea du-
Avand un vas mal usor, precum bioasa
miPoacele de a-1 transporta dupa
omul, dela neolit ce,
cepe a se aventura atat pe cat
pe in scop de a face
schimbun comercia1e In terenunle
dimentare din Franta a
gasit din
ORGAN ECONOMIC
ZIARUL ARGUS FINANTE
INDUSTRIE, AGRICULTURA
STATISTICX JUDICIARE etc
www.dacoromanica.ro
57
Perfecfionarea muloacelor de
Perfectiunea plutitor s a fa- Un important document eqiptian e
cut meet dar progresiv care reprezinta cele vase
cronologicd a propulsoralui, care principesa Hait-sho-pon
nautice se poate imparti lui Tutmes le a tnmes pe la anul
in trei capitole 1800 golful Persic ca sa caute par-
I Mersul ramelor fumuri insemnatate mai
sunt basoreliefunle care reprezinta 9
Navigatia vele vase lungi, patru egiptiene
III Navigatia vapon care Ramzes le-a sculp
IV Navigatia motoare tat in amintirea unei victorn reputata
in Marea Indiana la 2450 a C
Herodot istonseste ca - Basorehefunle de mormantul lui
scoborau din lacetatea a Merab regelui Kefu, a IV-a
Babilonului pe Eufrat Din cauza dinastie, care a
puternic nu mai sa XV a , reprezinta barci
se ajutorul Nil inzestrate tot armamentut
ramelor trase de pe Va-
sele erau construite in
ma orculara din groasa
vand coastele din de rachita care
sub elasticitatea intindeau p
ce le acoperea Nu se disUngea
prova pupa Dupa ce asezau
fund incarcau marfa care consta
ales din phne vin facut
din astfel incarcate
tul le ducea la vale fund
oameni stateau picioare
cand unul tragea inauntru parul cela- In timpul Filopatar
impingea afara Se (222-204 a C) sa construit o galera
difente vase mai mai de 130 metn cinci etaje,
cele mai erau de 5000 de ta-
lanti fiecare vas luau cate un ma- care avand cate 40 de bancun
gar viu, iar pe cele mat mat lixene povesteste, ca o
lunga de 120 metn
de 40 ban-
larga
multi cand in
de 19 lar lungimea ramelor
Babilonia dupa toata rea de 10 metri ca sa contrabalan-
marfa, demontau barcile, asezand laba la e.xtremitatza manerului
tele (crevaceele) in legatun, iar pietle sezepunea plumb sau alta greutate
le intocmeau uncle peste altele le
pe magan porneau pe uscat Vasele egiptiene erau construite
la tar de acolo, dupa ce recon- o deosebita la ele vedem
vasele ele pentru prima multe din instru-
din nou mentele auxiliare ce s au permdat se-
Din epoca rame au uzul
dela Egiptieni multe Punerea miscare a vaselor
cumente Pe monumentele sunt sa- ramelor a tinut timp,
pate difente tipun de barci, cu prova na cand observandu-se influenta van
asupra corpunlor au
subtire pupa ceeace pro- panza la catarg iar nevoia i-a
beaza ca constructia spriune catargul sartun
nu era de aproape de invatat
starea lui ca a trebuit sa Vasele cu pnze
se fi timp primul vas
rudimentar lucrat din scorburi de ajutorul panzelor spre
sau din piei arcun de manevrarea carora nu se cerea a-
tata incordare cat pen-
tru sa putea stra-
bate distante
dat de cand incep a se
aventura cu panzelor
putem recunoaste inceputut
zise Neavand alt moloc
www.dacoromanica.ro
58 ,RRGUS
onentare cer mare, ce se intinde NE

supus atmosferice spre S W Liban Mare
un punct de reper ce au ocupat tot locul dimprewrul
nese, sub impulsuunea gruel de Carmel Oronte, se
pune in a cautat rau in Intreprinderi comerciale
in terestre au ajuns Medi-
cat in ale terane susfin fe-
rului au ajuns pana Marea Bal-
Prime le vase egipfiene au tica cat despre numeroasele colonu

coverta un singur cornerciale ce au infuntat pe coasta
de bancun un catarg la de Nord a avem date precise
inuoc Paramele se confectionau din Sydonul centrele
fire de sau lar velele lar Cartaginea Tripoli
de Vase le pentru greu cursalele respective
de se
model
la care
crevaceele dese, lar ser-
intrebumfate, aveau
Primul naval
numin speciale, de exemplu se Fenicienui o destul de
numeau bans care se trans- mare intreprinzaton, au
portau din domnitoare, fost chemati popoarelor
olka se numeau care serveau un inceput Nekao II
materialelor grele, acele suirea pe tronul Egiptului
care aveau multe randuri de (611 a ) construi o
bancun se bireme, po- marinan Cu
Vase le de erau u- mai mainte de sa pe tron,
soare lungi, astfel puteau o de atace
manevrate agenme La inceput a- coastele Eglptulum a fost de
veau acopente prova pupa navele feniciene din serviciul Ram-
iar timpul a acopent restul, ses Basoreliefunte dela Medi-
inltandu-se chiar punti pstreaza amintirea acestem
Daca deveniser con- lupte care unii e con-
structon navali se creada ei ca primul naval
au cet bunt at In scop
Rceasta onoare se mercial, egiptienii au descopent
cuvine faunos popor sulele Canare au dat
care pe la 1300 a C a venit din gol- peste ce au studlat prin
ful sa pe limba de repetite suflarea mussonilor
www.dacoromanica.ro
ARGUS
periodice in soarta In general

Indian toate cordbule feniciene se cunosteau
Inteuna din lungile expeditu au intre dansele dupa capul de
parte 100 nave care tat lemn care se termina
de au plecat dela Misohrones tremitatea
port la Marea Rosie spre Toprobana sculptura din
din de au Schancherile din Kugunpk (700 a )
proape de de o reprezintd asemenea vas de lupta
de parfumurt In marina trecutului vedem na-
tioase panze s a desvoltat treptat
In Nekao din a XVI-a popoarele desprtite
nastie, au din Marea de puternicul stavilar al lgnorantei,
dupa trei s au intors patrie pe comunicand trsura de mire a
la coloanele Hercul (Gibraltar) comerciului fenician s au pus In lega-
Cand mcepea sezonul turi amicale sau in desacorduri raz-
trageau vasele pe uscat ce
culegea recolta iar largul
Gloria comerciald a fenacienilor
caricul bogat al au atatat la Cam timp, feniclenii
navele piratere$ti coastele Egiptienit
fenictenu la randul traversand Nilul lung
corsari. dibaci hipelag a sa
Herodot istoriseste ca odat brionul Elade
fund (in la uscat Danao a fost
s au asezat sa vnza mrfurile dintai care trecuse din Elada in
cinci sau dela Egipt o nava de 100 metri,
sirea au vandut aproape tot ca in 1500 (a )
mare nurnar de la Lasand la oparte bogata lmaginatte
ca printre ele se afla fata din Argonautilor, putem
care se numea Jo, pe retinem din aceasta frumoasa epopee
care au dat green In timpul multe date interesante
cand aceste alegeau din ce Batranul rege
gustul aproape de lui Giasone de a lua pielea de
marinam aur, pe care Friso o sacrifiza lui
se pe se arunc la un Zeus, protectorul fugarilor, atdrnand-o
dat asupra in sacr din pe
Cea mai mare parte din ele sca- al Euxin, sub
para fugind ms Jo, fu unui balaur destept
rapit impreuna t ce Giasone construi o
imbarcard desfasurara nava de pini, al catarg de ste-
se indreptard Egipt stejar din padurea
Dodona, o la
Cum se naviga d-o numele constructorului Ar
navigau ziva soare Cinzeci
noaptea steaua polara gelut s au imbarcat pe aceast
rut secret sfanta, a carma o tinea
Intro cltorie intreprinsd o pilota Orfeu cu
Africei navigat avand soarele lira cantecul Improspta cura-
la pranz in partea dreapt Orientan- intreprinzatorilor amici
du-se mersul aparent al soa- Ilcos ce au
care yuns la Lemnos, au lo-
equinoxurr direc- mai de Lemniesele care toate
dreptei ce trece steaua st-au omorat necredinciosn lar br
au trasat cele patru puncte car- prin Helespont au la
le determinand zico regele Dolintlar care vorbira
Socoteau pmntul a fi plan se mai departe furtuna
terneau de furtunile din apus, unde toarse la nemat
credeau e lumei dar
Vasele fenlciene ereau armate regele Cizico
mateloti sub conducerea cazu De durere se
ce avea dreptul de moarte de viata sa pe care de pdure
asupra iar secundul dirija mane- au Din a
vra pnzelor de care, de multe ori o au fost la Salmideseu
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
din Tracia, unde locuia rinan ai Eladei navtgau
ne-o care le dete asupra rotunde de cate 50 de rame atat
drumului ce mai aveau de urmat in cu drag din Tartesso
special asupra trecatoarei Simplega- cherna sa locutaa acolo
unde stand se se indreptard spre Occident fondara
includeau alternativ cu orasul Marsiha care a devenit
incat ar putut in doua once Etruscilor Cartagi-
corabie, astfel ca o parte sa
afara iar de Dupa marina Eladei s a ndicat
expeditia ne po- rina Romana care s a cele
vesteste despre Eneea dela Troia (ce- trei razboaie punice
tatea atacata incendiata la 3080 a In golfunle pline de ale
C ) Scdpat de foc to- ninsulei sa de
Eneea fugi o ca- modelaj a a armamentului
latone pe mare ajunse la velaturei
brului Catio care erea regele acestel ca culele matemahce determi-
ce se numea Latiu, prinu
pe sosit dete de sotie pe fuca
Lavinia
pe tot regatul
La Troiei au luat parte peste
200 vase dintre 50 puteau im-
barca 120 de luptatori aveau
de pe Scion i pe
Agamemnone Lacedemomenn pe
nelau pe
ce se linistira
interne au fondat nume- nandu-se coeficientul suprafetei pan
roase pe coastele vecine zelor in raport forta vantulut
in peninsula Taranto greutatea exercitn indelun-
Brindizi erau Re- ggate castigandu-se practica manevre
prin observatu dese aflandu-se
secretul mecanicei universului marina
trecutului intra intr o noua faza
Descopenrea proprietalu acului mag-
inventia amenajarea
ceasornic de une porto-
astrobalul apoi
farunle, semafoarele desfa-
plane regulamente de drum
inlesnind mersul pe mare, au accelerat
desvoltarea artet nautice
Corabule care au croit drumunle
pe le strabatem azi cu
mare siquranta dispar una
cate una fie inghitite de valun, fie
scoase din pe cand in locul
ggio Partenoppe erau se ridica gigantice bastimente
iar in Siracuza era din ce in ce mai ma
au cei bravi ma-
www.dacoromanica.ro
ARGUS 61
TARIFUL VAMAL
1924
Taxele pe produsele de import
cursul anulut 1924 tanful nostru spalata 120 dela 50 la lana
vamal a sufent can, tenata 160 let 80 lana
sa fie radicale, au totust o sita 600 lei in de 300 la suta de r
apreciabila pnvesc atat Mai greu a fost impusa lana
import, cat pe cele tificial 600 la suta de kgr,
export de 100 lei Taxele la tortunle de
d ministru de a preau sponte dela 1000 lei la
zentat la 18 1924 un lung 1200 51 dela 1800 la 3600 lei la
rat consiliului de prin care de kgr, , schimbandu-se nomencla
sponrea taxelor tura
de import mo- Tesatunle de erau
aceasta ocazie fi- puse dela 40 la 250 lei la kgr
xate anul 1921 Palanile clopotele de im-
D muustru de finante motiva puse la taxe ce vanau dela
sta urcare pe consideratia ca de 25 40 let de , au impuse
1921 la 1924 productia industriala la taxe ce vanaza, dupa calutate,
a mai spont se o 30 la 160 let pe kr
proteguire a industrillor noastre fata De asemenea a fost 30
concurenta industrulor din la 120 lei taxa pe kr, la articolele
strematate par de
Consilml de mini$tri a aprobat LA TEXTILELE VEGETALE
d-lui ministru DUSTRIILE DERIVATE Au
fmante, M S Regele a rite mai accentuat pe ca-
19 decretul regal No 500 nepa cum pe tortunle de canepa
care au fost taxe
de import, a caror percepere Taxele pe tortunle de bumbac au
inceput la August 1924 fost mentinute can tanful din 1921
decret a ci La arttcolele franghene sa pre-
taxele astfel cum au fost fixate sa vazut o usoara sponre de taxe
fie percepute lei aur rostmdu-se Sa taxa de 15 lei
vremelmc ca unui leu aur e de kgr de sfoara de Manila in con-
de 30 lei sideratie ca produsul e necesar
Noul tanf stabulut e considerat cultonlor
minimal aphcabil tuturor marfunlor Cand e importata pentru alte
provenind din mar- se percepe o usor
funlor noastre tanful jorata Taxele pe panzetunle de ca-
tratamentul natinnei celei f Lyon- nepa, in, bumbac au fost spo-
zate rite dela 700 lei la suta de
Pentru tnle nu aplica kgr pentru cele de pana la
noastre tanful minimal, 6000 let la suta de kgr pentru cele
alt de cdt al de in 51 albite, fata de 550
celei mai favonzate, se aplica 4000 lei, cat erau dela 1921
maximal, care este de trei De asemenea au fost majorate
urcat de cat xele pe de bumbac impor-
Regimul de de taxe tate
de lux se aplica 19 LA HARTIE Pe hartia de
a ramas m vigoare impachetat taxa a fost dela
ce constau moduficanle 200 la iar pe cea de
troduse tariful vamal, pentru mar- dela 500 la 600 lei kgr
futile de import, din Confectiunile de hartie au
19 1924 dela 400 la 1500 lei dela 1000
LA LANA, PAR LUCRARI la 4 000 lei, 1 la 5 000 lei
La 15 la dela la 000 lei pe de
de kgr de 10 La dupa felul calitatea
www.dacoromanica.ro
62
LA PRODUSE MINIERE, METALE LA CULORI LACURI Au

Minereurile, fon- prevazute de taxe pentru
ta brut din prima arama, mantunle colorate negru de
cul, plumbul, ferul brut os, lacun, preparate in
au fost lasate impuse tot la taxele din etc
1921, in consideratia sunt LA PRODUSE ANIMALE ALI-
prime ce se deajuns MENTE Conservele de carne au lost
in impuse la 800 400 lei suta de
Ferul laminat sau in kgr, , branzeturite la 1800
a fost =pus la 100 suta untul artificial la in de
de kgr, de 40 lei 1000 conservele de peste la 1500,
Toate celelalte calatti de fier au 600 lei
fost supuse majorarei de taxe, afara LA PIELARIE, CURELARIE
de ce nu se fabnca CALTAMINTE
Taxele au rmas
Pe produsele de de felul piede crude Au fost sponte schimb
cart se taxele au fost dela 1 500 la suta de kg
urcate 60, 90, 120 300 lei pentru intrebuintate la
cat erau in tanful dela 1921, la 200, curate, dela la 000 les
250, 280 500 la suta de kgr pentru de vite mar' De-
Lucrnle de fer lammat lost au fost sponte taxele
puse a 300 500 lei suta de kgr, articolele de e, ca
dela 150 100 lei
De au sponte usor LA MATASURI -
taxele uneltele agncole tortunle de urmand tesa-
Au fost taxele 90, 100 turtle confectiumle de matase taxele
120 lei pe suta de kgr, , la 250 au fost mult sponte, ca
500 750 lei pe de mai cat mat mult productia na-
ce pot fabricate si importul sa redus
tara cat mult posibil
Pentru grele ce nu se pot fost numat taxa
in au fost mentutute vede de
chile taxe LA CEREALE, PASTE FAINOASE,
agncole ce se LEGUME VEGETALE USCATE -
au fost impuse 250 fost sponte ales taxele pe pro-.
120 dusele patisene De-asmenea
Pe masimle taxa a fost conservele de legume, credinta
prevAzuta greutate, de'a 300- industria respectiv not va a-
1000 lei la suta de de junge chiar exporte produsele
100-200 LA FRUCTE, ZAHARI-
LA VEHICULE fost usor CALE - Taxa cacao in boabe a
taxa la vagoane ve- fost (25 lei suta de kgr }
chea pe automobile motociclete, Cacao a la 1 800 let
etc suta de kg 600 lei, mocolata la
LA PRODUSE CHIMICE Taxele au 500 500
majorate 50 120 la La rafinat a
300 500 pe suta de kgr, , de taxa de 300 lei la suta de kg
dela 120 In schimb au fost taxele de
250 lei suta de kgr, de carbid, 300 la 500 lei pentru suta
60 la 400 lei la cloratul po- kgr
tasiu, Taxele halva au fost usor
De-asemenea la toate celelalte pro sponte, cele bomboane
duse fost prevAzute sporun dublate Au mai sponte taxele
de taxe, de fosfatele artificiale mobilele taptsate si netapisate, tar ta-
la can taxele au fost reduse dela xele mment au urcate 35
20 5 la de kgr la 60 lei suta de kgr4
Taxele pe produsele de export
acum aduse ta- blicat la 11 Ianuane au stabilite
vamal de export cursul anu- nom taxe vamale de export la urm-
- 1924
regal No 101
toarele
25 000
de mrfun
sau 28 lire sterlinge la
www.dacoromanica.ro
63
vagonul de famoas, pesmeti, 000 lei la bucata pentru vagoana

turt de calaton,
15 000 lei, sau 15 lire 16 sihng 20 let de kgr pantru piale brute
la vagonul de crude
5 lei suta de kr elemente gal- 30 lei pentru cele vrate lei
batern pentru lampi de kgr cele uscate,
scobiton de acestea 35 lei de kr pentru superroare
intrat vigoare la 14 Ianuane ca merinos,
- Prin regal No 1204 25 lei de kgr lanun
blicat la Fiprilie, taxa de export noare ca
la fama de grau a fost redusa Toate aceste taxe au intrat
la 0000 000 lei
la vagon re la Julie, iar respec-
Taxa se percepe in engleze, cate tive au fost scutite de taxele de co-
28 de fiecare mision
No 1617 publi- - Cu mcepere dela 3 taxele
cat la 30 Mai au fost stabilite de export pentru grau au fost majo-
toarele taxe vamale de export rate la 45 000 lei de taxe
1 500 lei pentru fiecare viu, se percep lire engleze, cate
35 de kgr grasimea de lire de
porc, - Prin regal No
15 lei de kgr pentru la 30 au mai fost fixate
25 kgr pasanle urmtoarele taxe de export
16 000 lei de cap pentru de rasa,
25 lei de kgr pentru 8 000 lei de cap pentru can de
2 lei de kgr pentru 1 000 lei de pentru carbunn
Un leu de kgr pentru msectele de lemn (mangal) ,
dicinale, parfumun ,pudr, de pr, 5 lei suta de kgr articolele
de de de celulord, miere de albine esent
50 de kgr pentru apa da de ofet,
1 000 lei de pentru materu
kgr tot felul de izolatoare carton gudronat sau asfal
zetun tat
de kgr laptele Un leu de kgr pentru Aceton
sat pulvenzat, mrfun au fost scutite de
30 lei de kgr conservele de taxe de
peste, de pestele Toate - La 29 Septemvne a fost dat un
ceste mrfun supuse nouilor taxe va- ordin circular prin care au
male de export au fost scutite de incunostuntate taxa de export pen-
mierea de este de
-
xele de comision
cat la 10
decretal reg No 2318 la kilogram, lar
au fost fixate now taxe grame,
la suta de kilo-
aim se comunicase la 30
de export la urmatoarele gust.
de - Cu mcepere dela 15 Octomvne
50
au
la kgr pentru confectiunila export,fost taxe de
din once fel in baza decretulur regal No
covoare de 3384 din 11 Octombne
lucrate tara, chiar a- Un leu de kgr pentru conservele
care pe onentale, de legume lamele de ras,
10 lei de kgr 5 de kgr pentru
stofele de agncole din lemn pen-
5 lei la de kgr pentru obiecte de lemn,
de cmematograf aparatele electnce, 500 lei de
de decimale, 200 lei de
bascule bascule, 5 lei la suta de kgr pro-
15 lei de kgr de
lucrn de (hamun, geaman- cetat de plumb, alcool propilic
tane, ) cum pentru acid lactic,
de tot felul crupoane caprilic clorhidrc, eloroform, colo-
10 let de kgr pentru curele de sulfat de sulfut
misiune de aluminium potasiu de zinc
000 de pentru amidon sulfat de cupru,
scrobeald, pap 30 lei de kgr pentru lana
5 lei suta de kgr de minerale spanc merinos,
www.dacoromanica.ro
64 RRGUS
25 de kgr firele din a- Toate aceste marfun a fost scutite

ceste felun de de taxele de
20 let de kgr lana Taxele de export pe semintele de
nata floarea decorticite stint per-
15 de kgr firele din a- cepute cate 63 lire
ceste felun de
20 lei de kgr pentru lana
nata barsina rucat ca
-
de fiecare vagon
urma
ordin s a mai
15 de kgr pentru firele din supenoare vamale au fost luate acPste

ceasta lana 50 bani de kgr pentru hotaran Obiectele de impletitun
de par de lana sau de bumbac
uleiul extras din export, fie taxate la
borhotul de ca tesaturile de sau
1 000 lei de bucata paitru camioane bumbac taxi de 10 un kgr
automobile autocisterne 2) Obiectele
autobuze asemanate
os sa fie
cele de celuloid
000 lei de vagon pentru xate la export 5 lei suta de kgr
de floarea 3) Bomboanele, de once fel, sa fie
Un leu de kgr pentru asimilate cu chocholada impuse i
de 5 lei la suta de kgr pen- export 3 la suta advalorem 2
casele de la suta taxa de comision
MARE INVENTIE ROMNEASCA

- DIRIJABILUL VAUGEAN AV 2 -
Cercunle din Rpus le pun in functiune in acest scop,
teapta interes rezultatul de aer, produc un vid
expenentelor intreprinse de anginerul relativ Pentru coborare,
Vaugean inventatorul unui nou tip de piratoare, lucrand in sens contrar
dinuab 1 Inginerul Vaugean originar compresoare, nucsoreaza vi-
din Romania, fost pe vremun profesor apel la aerul exterior
universitar in tara a Utilizarea in aparatul Vau-
sprijmul guvernului francez pentru rea- gean hangarele catar-
hzarea sale Spre deosebire gurile de atenzare, aceste greutati
de dinjabilele cunoscute pana au constitmt obstacole serloase des-
aparatul Vaugean nu cuprinde gaze prin
mf amabile motoarele functionean Aparatul Vaugean atenzat
ulei in benzin, tar forta de presoarele continua activitatea
ascensiune obtinut producandu-se ingramadirea inluntrul
intre peretii un dinjabilul devme ce
zid vanabil voe In felul acesta in ce mai greu, rainane pe
aparatul are de mant hangar fara catargun
diere o economie sensibil la chel- Constructia dirijiabilului Vaugean
tuiehle de e, fabncarea este aproape terminata In curand, se
hidrogenului este inca de cosh- va vedea intrucat node sperante le-
gate de aceasta sunt
pentru ascensiune aparatul zate in practic va
Vaugean procedeaza la rarefierea na un pas in
dintre peretii aeronauticei
CITITI ZIARUL
COTITIAN
APARE 8,10, 20, P161111
ORGAN ECONOMIC
COMERT, INDUSTR1E,
JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
MASUR REUTATI
St Unite, qrcli) 3 i 16
(p 68
Ton=1016 kgr -20 4 (1/8 =85
ters 28 1476 metri
kgr 802 gr =(siu eight
gr 593 pfund)
32 lots = 409 gr 512
gr 349
= 373 gr 242 lot = 3 = 12 gr
=
once 31 gr 103 = 0, gr 044
=1 gr 55 40 Inre 16 kgr 380
mile= 1760 = 1609 m 315=5280 fuss
220 yards=201 164 500 = 78
Pole 5 ni 29
= 2 134
2 829 = 711
yard 914 verchok = = 0, 044
Foot = vud= 305 pic englez 305
inch = = 0 025 ni = 109 25
acre 71
= edros = 491 947
Rood=1210 =1011 6775
= 12 litr 299
rod 30 = 25 293
= 1 1 537
= 8361
crouchka = 230 1
= 0,0929
Tcharka lit 123
= 0,006 (I' cereile)
Fathoms = 6m3 116 Tchetvert 209 litri 902
252 - 1149 = 104 950
= gill = 290 1 7
i
= 26 1 237
bard = 63 = 163 i
=31 280
buschel (p =8 e) China
de Wincesier St Tschang 10 tschi i 10
35 litr 237 sching 10 110 = 10,31 litri
sack = 24 g Mons = 109 litri Pikul 100 itties = 60,45 kg
quarter (p 64 gil=290 1 -7
gallon Impen 1 543 St Japonia
3 1 785 10 = 3
quart 1/4 133 Koku 10 10 = 180 4
pinte = 1 Lill = 0, litri 568 1000 3 75 hgr
gill - g ill - 0 litri 142 g)
= 42
= nod 1 855 km arcchu = 94 nl
= 7
b abassi 20 = 37 kgr
Bazar maund = 37 kg 1 251 Siam
33 kg
Sicca (p 51 = 6 4 =1
candy = 20 50 45 1
cubit 45 cent 1
biggah = 1347
= 66 83 = 56
ardeb 4
34 kgr
cantar = 56
oka = 1 283 j)
= 564 gr pick - 1
drachme 3 kuba = 1 02 litri
arschin 75 7 unze 4
www.dacoromanica.ro
1919 99 3 000 2
52.9
000 h 11 054 000

1923 DOD -
31
109 000
3 0 00 0 0 0
8130 000 000
02.7-000000
7-11 000
I300 21 ODODOD
000
3
3

6
7-50
1920 1922..1923
231
minim 57-
333
86 203 201 0
16'13 197-I
130
1921 - 1515
805 866 - 309
2.59
,, 11 300
29
1650 1959
1922. 462
1923 n.
5 16 00 000
000 0
000 00 000
165 7-65 000

92.9
000 000
000 1 2.
000
t
3 000
W% 10 2.50 000 r
3 62.1 000
- 000
2 0 7-6
3 000 000
000
19
www.dacoromanica.ro
68
ANTREPRIZA DE
STR 31
EXECUT ORI-CE
INDUSTRIALE, (beton armat),

URBANE
CONSTRUCTIUNI IN
FUNDAMENTE DE MOTOARE,
TURNURI DE APA, etc, etc
---..--,,---- --ww---e
LUCRARI IN TOATA TARA

0 C
REFERINTE DE PRIMUL ORDIN
581
www.dacoromanica.ro
DREPTUL INTERNATIONAL
EXISTENTA MISIUNEA LUI
DE PROF N DA5COVICI
relahv tnrii, In comparatie celelalte

ale jundice, dreplul international nu se de prea
credit ochu fie este vorba de marea multime
chiar avem In oameni cu
oarecare culturA dormci de a pncepe problemele ale
vietu civihzatiei umane
Pentru din marea credintet 51 lumet

principtile drept
normele
ternational apar prea complexe, Cu asemenea formule simple, ne-
cand sunt inteleseapar de cesare pentru conducerea sugesti-
fara aplicatiune practaca
Osebit de aceasta ideea de
in sensul rigid
onarea
decat un
n
foarte
eqte evident ca nu se poate impaca
-
pomen t
clusivist agresiv care nu admite Dieptul international exact vor-

control sau limitatiune din afaia de bind ase-
ordine pentru problema menea torn isle
sau de cara:ter intern im concepe
tubue cea larga sa
intunece intelesul dreptulut interna- Din moment ce este totul
tional multima sa-i faca a scop prin el insusi
pacatiunea in aparenta voe air mat avea fiecare individ in
parte multimea alcatuita din ceta-
tenu Stat lao'alta de un
Dincolo presus de Statui Drept international9 Ce nu-s
de puterea nemarginita sanctiunile Drep-
nu exista nu poate nu trebue sa tulut nationa' ofente de
nimic pun autontatea exercitata
scop suprem in conflictele ieciproca dintre ei la
el insu5i Jar eetateanut respectiv revoe chiar pun unor
a in limitattunt pe care
ecestut Stat singur
Numat prin patrunderea tuturor ce- impune in simplii
despre etern
solut al po- Dovada c raspunsul este afirmativ
litico-scciale poate fi puternic conceptit din
sigur de lui administrativ german potrivit carora
pe teoria curenta regulamentele de pilda, nu constituese
despre monoloage ale executive
toate ameninta reobligatorn pentru ea, in raportunle
fiinta desvo'tarea pentru particulan
ca multimea nu poate ft dreptulut
stapanita decat prin formule s mple
si definitive ca toate adevarunle in cnze istonce
terne supra-omenesti
De formula Deutschland Dar ca sa nu ne de
Deutschland uber alles din cantecul lima a sublectulut nostru
german nu era numat o sim- lasam deoparte neintelegerea multi-
a national din met spre a la
cetatenilor germam nilor culti despre existenta
adevar absolut unea Dreptulut international
ce trebuia impus la In rand, acestia contesta, cu
www.dacoromanica.ro
70 ,RRGUS
argumente istorice foarte putertuce, mondial

once valoare de practica Dreptului international
international se refera Dar lipsa de prin
la din istona urmare Ineficacitatea Dreptului inter-
ca la conflictele armate de caracter national, a fost totdeauna subiect de
locat spre a dove& denegare ochu
totdeauna forta a rostit ca pentru culti
vant raportunte Internationale, ca aceast disciplind
a facut desfacut totul, pe mondial
cand oncat era de evident, s a la 1914 a insemnat lovitura decisiv
mereu nesocoht
Ce dovada mai stratucit nesocotirea tu-
acestor triste afirmatium despre viata regulmlor elementare de umani-
internationala decat conti- tate ce preau definitiv pana
mia a unor State reahzand atunci, mar ales formidabila ma-
anexium forta arme- destructivd n de
impotriva State vecine mai general fost tot
slabe care totusi aveau dreptul atatea elemente now care au
dreptatea de mat neincrederea de totdeauna fata
prelung dureros at de international
opnmate timp de peste De pretutindem a rsunat atunci,
un veac in cuprinsur Europei, ar con- 1914 ca n ana urmaton, strigaul
dovada cea evidenta s'a , Dreptut international
cunoscuta despre inexastenta sau oarece lui constructie ce
ficacaatea unui Drept international apruse de impozanta, in special
sensm disciplinelor jundice sane- dupa cele doua ale paca
tionate din Dreptulur intern al Haga se dovedise ancapabila sa
fiecanu Stat inlture Isbucnirea rasboi de
De pana la gluma curenta grozav
puntre ca Drep- Violentaneinduplecarea pe
tul international mi decat pen- pe moarte dmtre cele doua
profesoru respectivi nu rmane tabere dusmane n au facut decat
intareasca multiplice strigatur
decat un pas care a fost facut despre
S a spus, aparente de ca
armele diplomatu pentni
abilitatea cremt Protestrile ambele
istona popoarelor pe care cramelecnmele umanitatii, a-
Dreptul international o pelunle la universala la
justifica mdecata au fost tot atatea
Faptele fund odata elemente sponnd ecoul despre
forta abilitatea diplomatica, p
sarcina sa conso- Sema exceptionale
lideze apere in Drep- supusilor
tului international ceeace a facutmice de catre beligerant,
Sau cu cuvinte d fapta, nesocotirea a stravechi
pe urma dreptul, - acesta ar fi ca- pareau definitiv consacrate, pri-
proprlu vire persoanei
Fara sa ne perdern in spi- private, intrucat este
a precedentet
drept - , forta
sa retmem chiar din
-
fata de o lupta dela Stat
sa
mereu
Stat, au
argumentarea c2lor cart
prabusirea
de mai sus al Dreptului international
dreptului pentru pastrarea consa- aceasta de
crarea faptutui a zpacr prin
sunt busirea normelor
sa recunoasca al fundamentale pe care se
conservarea staralor de a
fapt creiate de ei dea amns la paroxism
nu de ca
poate acoper niciodata abuzul represalo - isbucnirea
nedreptatea fata ,rasbomlui de poporuha
istonce german - care a de
www.dacoromanica.ro
71
Germant declararea rasboutlui de la opinua neutrilor la

sub-manne constnnta unlversala, in numele
Era, adevdr, emotionant pentru international nu erau toc-
civalizatla omemrn momentul o despre necesitatea
acesta cand se prabuseau generale obligatoru pentru toate
timele metre din temeha edificrului Statele n
tunan celor din cand ele s ar afla stare de
norme de Drept international, acelea proclamarea prabu5i-
pnvitoare la dintre fortele international ca
armate ale Statelor respectarea pentru
populatlel civile a femeilor potrivd-i, constituiau tocmai afirma-
batrni'or acum info- rea puternicd a nevoiet lui
metarea prin comunitatea
Potrivit latin inter arma ca o dovada despre exastenta
s leges, necesitatea nu mat mismnea suprema a dis-
-
nostea mci o lege,
proclama-
sera sub form savant teoreticiami
ciphne jundice pe deasupra Statelor
In scop de propaganda
beligerant
germani necesar - ternic apeleze la
mat se opreasc fata international a spon, inlauntru
unet de credinta luptatorilor respectivi in
Totul parea permis pentru obtinerea dreptatea cauzei nationale - pe care
blruintel, tar formula n o mai sustine exis-
interzise cand nu duc direct la tenta national, - cum,
- distrugerea armate in apelul acesta
inamice - era ca un ana- aprobarea
nedemn de ras- streine pentru cauza prin
ultra-modern sale
Protestn exagerate a
Stat se
de f totui, de
numele dreptului I ca de streinatate, de
Dar aceste ipe emotionante spre a un
tona omeninti pe care le-am trait scop el
totii, fund de mutt trecute, putem ju- egoist, dominator
deca, astazi faptele sange rece, toi crescut
le putem aprecia la justa va- meor, inceta de a ce fusese
loare totdeauna sau prea ca fusese, pentru
In despre a o simpla personalltate
prabu5irea Dreptului international ra guvernata de
era exagerat supreme ale drept
E destul sa ne gandun acele national ce se dar care
momente se prbuseau totu5i ca in
a d popoare ale omenint rdstignite
respectul tratatelor La ce se reduce ,violarea"
tremura din temeln insusi o- rasbolulul
pentru a une-
diat de ce Dreptul internatio- de sco-
nal nechntit res- al protestanlor,
pectat de bele numele dreptulut
iase Era de puternica zgudx- national, vedem la ce redue
rea ce rasturnase lumen in- in fond inssi ,crimele impotriva
cat din creatiunile omene5h, gilor rasbonalui in la
international nu putea s ar reduce
international, la
Dar la o parte aceste cum ele
deratium, caracte- conferinte dela Haga
scopul despre dela Londra -la mai mci
rea umanitatil data de nu se prefinde pentru aceasta
deosebire disciplana n a mteles niciodata
s supnme s-1
dintr o parte ca din cea- g'ementeze, sa din el un duel
www.dacoromanica.ro
72
civilizat in luptei de salbateci saln prin interzicerea comertului

de ritim Germania - ceeace sa che-
bine constatam mat mai tarziu rasboml de infome-
gilor a fost tare' de catre la care
nu chiar inexistenta iar protestarile acestia au raspuns printr un rasboi ne-
beligerantilor deseori exagerate crutator de sub-marne
cand nu pe deamtregul inventate vitios al legijor
violatiumle ce le serveau drept pre- a crescut mereu
text s a agravat, represalii
a incalcare contra-represalni,fara ca violarea
se erau uneori, Dreptului international sa ne apara
adesea chiar inexistente punct de de categorica de
vedere
Intr admise S'a schimbat caracterul
Haga, in confermtele dmtre State
1907, privitoare la reguhle rasboiului Dar de
n au fost ratificate de Dar atingerea persoanelor bu-
participante asupra unora din
puncte Franta Germania, Rusia sau Evident acestea sunt grave
facusera, rezervele privim in mod abstract
exprese prin pnsma legilor clasice ale ras-
Osebit de aceasta , clauza soli- sa de tran-
darrtate care stabilise ca prmcipnle sformanle modern
cuprinse in conventli Haga tiansformarea modern a
nu se vor considera drept armatelor
decat ratificarea Intr adevr prin generalizarea ser-
de toti beligeranta a care a arma-
din primul moment opera savarsita la tele de profesmne mar-
de paoe mate cat prin multzplicitatea
Declaralia Londia din 1909, trumentelor techruce necesare arma-
in privuita desi a telor in modern
mai euprins clauza de solidaritate Stat la Stat a o
a fost de pe moarte dintre
represalii respective
trucat n au respectat-o toti behgerantti problema
conform principmlui de reciprocitate przntre cauzele
Intr adevar Germania a rikipit mine
plutitoare in Marea Nor- este evid2nt ca rasboiul modern nu
mai poate considerat ca altadata,
prin calcarea din conven- o simpla Stat la in
admise intr adoua conferinta de care particularn nu joaâ rol
Haga (1907) care permitea pune- In de front sta
rea de mine fixe, explozibile adevarata rezerva de eiergie re-
automatic la contact dar care tre-
buiau sa fie astfei preparate incat sa tru a materia'amai morala
lesne un
iar pen-
nu mat exploadeze de ce
de atingerea frontului
pand legatura de fixare, deveniausim- este nevoe
mine phittoare Este drept ca civil
Germania facuse rezerve asupra ait 2 In cazul special al anfometarn era
stabilind regula de mai sus, dar oare sigur ahmentele aduse pentru
care acceptase ar putut populatia germana n aveau fie re-
mi o drept lege a chizitionate tnmese
rasboiului maritim Ca sanct une, gu- cum englez toata
englez a din cauza aparenta lut excesiva apare
germane, blocu,ul in complexul conditiumlor
Nordului, la 4 Noembre 1914 modern'
Germania a raspuns Cat despre atingerea persoanelor
cu maritim al. bunuralor mamice prim ex-
sa de suficiente forte navale ceptionale ale seches-
a exercita un blocus real ele se Tustifica de
care punctul de schimbat at luptei moderne
vedere al legilor rsbomlui maribm dintre State, cat starea
trebue fie respectat de neutri de care este
a raspuns drept repre- de atingen chiar pentru persoa-
www.dacoromanica.ro
73
na bunurile nationalilor prin Preturile tind la un ni-

nutarea preset cuvantu- vet uniform in ciuda barierilor
a dreptului de circulatie prin le artificiale pentru ca econo-
chizitn, preturi maximaè, nuca a intregi productia ca
etc tind sa se desvolte sa
supus inamic putand fi ele- se orgamzeze dup legi naturale iden-
ment in vreme de rasbm, Principtul munce a-
beligerant est2 perfect indrep- plicat de moderna toc-
virtutea sau de mat accentuue solidaritatea
aparare recunoscut in terdependenta dintre diferitele State
dreptul international, sa-si membre comunitatea guvernata de
masurile ce le va crede necesare dreptul
Rasboiul fund o stare exce- Tesatura complexa de tra-
lent d2 ca o tate Internationale
revolutie o epidemie grozava sau g'ementand o infinita ches-
mare cutremur necesita masuri tiuni fara consideratie la
ceptionale pana la un punct, jus- dintre State sau la nationalita-
tifica in requ- tea ne sta inc dinaintea
dreptului sau interna mondial ca dovada incon-
care sunt aproape numat testabila despre mistunea
vederea normale drept international mai presus
Dreptul international vremurile deIndreptul fiecarut Stat in parte
materie de d p
normale - Insuticienta dreptuluz reglementarea pe
pentru raporturile - ca noastia
Internationale - sau stramtori avand
Cu la par- caracter - ca Bosforul
tea cea interesanta din -sa totdeauna pe
nostru iul unor de drept
vazut este dommand impunand prin
chiar in vederea lui a sta- prinsul sau de-
bilirea unor a1e curgand din dreptul local
Dar in viata moderna a omeniiii a fost mainte dela
starea de pace este regu a jar cea astazi, curentul a-esta
de exceptia Dreptul interna- in materie de
tional care s a preocupat de transit apare mai accentuat
mentarea se ocupa mai hotararee generale de
de relatiunile dintre popoare pace precum celorlalte confe-
In acest cadru al natio- rinte specia'e organe aparte cre-
nale din fiecare Stat nu sunt in start. iate prin pe langa
sa sat toate necesitatile vietit tatea
In materie de ferate posta te-
acesta elementar nu telefon telegrafie fir
are nevoe de o argumentare navigatie automo-
Pe de alta parte solidaritatea circulatie monetara
interdependenta Statelor se accentuia- prin cek scrisoarea de schimb etc
za tot mat pa fiecare tot atatea forme variate de
boml, care un moment paruse ca va municatie raporturi Internationale
rupe toata tesatura legaturilor - avem conventit Internationale
nationale pentru multa vrem2, n a fa- nerale impunand nu-
cut decat sa sa dreptulut
nevola acestor prin dis- norme e dreptulut national lo-
trugerile de tot a caror remedierc cal din fiecare Stat
nu mai este a fiecarui Stat prin lucru
mijloacele lui nitare veterinare pentru
rea ma adiilor la ori la an
Omemrea un tot armonic male pentru interzucerea comertului de
in cadrul sclavi carne vie pentru masuri
Dar lasand deoparte greutati pentru apararea proprietatii
mediate a'e rasbomlui interna- literare artustice a proprietatu
tionala in genere desvolta de mult dustriale (marcule de fabrica) a awn-
ca unut intreg solidar protectia co-
unitar precum pentru reglementarea
www.dacoromanica.ro
4
sociale a in- dintre in

formalitatile de pasapoarte sa de organe cu autoritate, capabile
etc, etc - Pretutindent unde de a sanctiona infractiunile unora la
privim, vanate nenumrate de caracter international
menu activitate umana, inrea va avea s suporte durerile
mereu din ce in ce tot multe imense ale crize istonce
de ordin international din 1914-1918 a fost una
potrivit principulor de drept din aceste crize ate umane,
tional se subordoneaza nor- tea mai mare cate a
sau regulde de drept astazi dar din care neta-
enumera toate acordunle gaduit organizarea comuruttu
tionale restabdite dupa gene- ternationate a esit cu un
sau acum incheiate din nou ar progres
fi prea obositor ne-ar lua prea Sa ne amintim mereu once pro-
sa dovedim mai mu't gres cere progresul
cat am vazut din fugara expunere ma, isbanda de nationah-
cuta
Dreptul international vom conchide
urmare ca exista
tate ca
de Societatea
n a incetat ganizata contractual avand
-
cadrului uni-
niciodata de a exista - chiar tati in sanul et pentru difentele

mentele cand vorbea despre , telegen eventuate - a
busirea dar se protesta vehement ciente pentru ca rezultatul
impotriva ,crimelor ne- sa fie destul de apreciabil
socotirea legilor Internationale In acest sens vom termina
In ce priveste misamea este tatarea dreptul international a exis-
vident ca dreptul international tat exista, tar ultimele rezul-
sa cadrul general de tate ale pacii generale a facut un
armonic, unitara solidara pentru mare pas spre
intreaga omenire indiferent de gra- sale in
nitele politice sau deosebirde de
In acest cadru general omenirea
fiecare Stat membru al
nitata Internationale va trebui sa ROTHENBERG
comporte potrivit drepturdor
toridor uniform stabilite penhu tot ,
indiferent de puterea sau bogatia
pectivulm cum in cuprinsul MANUFACTURA
telor se hucura de existenta
unui regim de egalitate sane-
tionata, indiferent de origina sau
Evident la
ideal indepartat mai sunt multe sfor-
de facut Evident ca in stadiul
actual pur contrectual care ra-
o o o
FABRICELE DE
LEON EBNER
STRADA COLONIALELOR No 5
FABRICA DE CONSERVE VICTORIA"

GALATI, STRADA TRAIAN No 69
www.dacoromanica.ro
ARGUS
AVIATIUNEA ROMANA
DE PROF ING ST N MIREA
Revista anului
Nu pot loi aviatice Italia, Fianta
s arat cele mai mipoitante
mente aNiatice tala de informatium
au avut natate a A S Carol
in este acum Inspectorul general
se vizita pe care A S R al Aeronauticei 51 caie o un vechiu
Principele a o 'Wept al aviatiumi, a intaiit mai
A S R PRINCIPELE CAROL dup din zborurde

1924
www.dacoromanica.ro
76
care o pune ordme de meis,

Alteta Sa piospentatea a (uplindea gieutatea a. 940
noastre, este chemati a 100
fie deopaite
caminunloi deas a ecedat
de unul ins ziva de
mijloace de sy a atensat a
(a sa, a doua sosi_
ViLlta pe care ne a facut o ie fie din cauza
nul aviatoi francez, d teienulut desfundat al aeloporlului
iterizand aeropoitul nu putut
langa seal pana 071, statului, suma
de 24 Api in cade 2-3 milioane lei ca s se aran-
este un aveitisment de o teienul dandu-se scuigele,
Tara noasti u t, apelm
se poate sau se (depiestunea)
Bneasa, e noi dul tului, u
sub ca inca acum 3 se
cornunicatnlor, intocmise Comunicatii-
Genetalul Valleanu loi de mi5calea
o do 110 , instq am anul
modune cant se gast o discieta
a fi apt oape de mite suma pentiu
tianspoite ( B tneqs s ea
la Bucumsti pe cliestiunel
de a este tiebuic fie
Cmd ne gandim poi dela
aeioportul Le git, desei
e situat o nu pi etentiunea de
3 on maie de par- sa se dieltueli
nu e cele pentiu civila
cand ne Ciedem insa ca mici
on desei- b se pot f tieptat
Londra, e situat la o distanta anual Climitul nostiu e ingrat,
tot de mate cand ne gandim ca in Suedia
Praga , au socotim c
indepai tate od consti uit tiebuie lasat
de 01 un tie asne ti ca o
ces lime de cale sustinem
opoi t ca Bucui lea se B
Pelletier a ales aetopoitul neasa 2-3 de
Baneasa, ca toemat cue ise
aeroport ionul acuene tot
Doisy, din d lui 2-3 de
guet tip militai me aeropoit
in de p de pe o asemenea
a unei parti din fuselaj Condus luit din sigur c t la
(le un motoi Loirame lunei se
avionul 2,5 tone in in a d lui ectoi al
W
S ,
( m un colt pa-
la aerodiomul Pipeta,
un sol uscat
B a pe distmsul
la uima a tie_
la Bucuie5ti tienul
Vice m a
cu plinul de a
o lime de
prin
Pelletier Doisy cal e t lege ondi a cu Cal-
www.dacoromanica.ro
77
principal -Baneasa
renul
de aterisare
1
Aeroportal Bneasa
cuta din ce in mat bune a
tai a noasti in faptul a scoate
de navigatiune din subsolul bennna
ne a ficut o Vice mare5alul dan dand ast
anckei se pi ennta de o fel un debuseu dnect acestor produ
capitala, ales sub punctul se piecum faptul poitunle u-
vedeie al naNigatiuni aenene nei mantime, sau
ternalionale Bucm eqn, prin situ sunt, cum a spus
sunt destinati mann o tar&
nodul celoi mai man hnii pe ba7a celui
de mentar cd e o
datoi sd
mat de na
Pentru asta
dela ge-
nelatiunea tiebuie
lie a
care gestul
Lug spie a da o
Bomanie caie sa
de in
iene
caie e mai
ca noi, a pus circulatiune
tiate L ce
fiumos st tai ulm deschide
Fokkei care face
in Occident c de
este aetobusul al Comparnei
convinge na
a
Aeioclubul nostiu
LI
devie un Mecena al
latiunn md
Brancker
www.dacoromanica.ro
78
Ammtesc, In fine, la acest capi_ vut meetingul de aviatiune dela

succesul 1-a cuci, caie a dovedit
munca pe care o depun
aenem sdracia dotatiei,
iezultat cal a demonstrat
tie militare este, calambur
indltunea sa, pentru o
tni noastre au de ce
se
In fme,
poitant al anulu este maugurarea
de aviatiune aela
(are a avut
Aero CiAciunului
Fabrica nationall romn de avioane

Anul 1924 o Ai nediept lua
istona noastre pe calea eel calcul o neata-
iului acest an au pietinde pe
put studu mai serioase pentru rnsti- za acestel socoteh, o fabrica natio
a fabnci constluctinnea aeroplanelor
le motoale constitui o afaceie pio-
Nu este, desigui, de a arata priu zis, nu vieau intru
act repartizarea avica fimdca
nelor noastre tea asernenea fabnci depmde
pievedenle pentru fund de foarte multe consideiente in
aceasta o chestmne de ul ma5imlor din aie
care apartme, cum se do_ ceeace tre_
,secret, confidential Pu buie ietmut este faptul
totus, din nefericne, cate ar statului
cat va lume tru
bia zeului Marte, patronul ele vor financial sub
lui toate tnle trebuie sa se g cifia sumelor de care suntern
la loi ales tan de
la Lumen nu
se astampard, efervescenta e- se acestoi
nu se poate ca Romania, ca faptul prin creiarea in tail
e este de tn ce plivesc a fabrici de am
ochn zbai succesele obtme emancipalea de
noastie, nu se poate Roma unei aproviziondn conti-
ma nu se gandeascd a- nue, facilitate de tiansfoi-
in multe sute de reparatu de
avioane militare de recunoasteie, a
bombardament, Du- atat de
un calcul in cunoscuta in caz numal
,Aeronautzca in toata amploaiea
nul oficial al aeionauticei din tanta acelei
asupra unei comande nediept de asemenea, daca
1000 avioane executate In ai n societatea Astia din
o economie de cel ea oiganizatd la
tate fatA de o comandi de fiancezi
luciu care se Westinghouse din a
brevet, astdzi
exagei at al fabriciloi ti an e de are din
sport, tiansport pe apq, un amplasament
diverse, diferenta de cost fund aproape de fiontiei A,
la materiale, mana de luciu, mismni un utilaj msuficient fa
nu este exclus ca acest brica de aie
hard se odat asupra mare
bugetului an al pe care le a-
www.dacoromanica.ro
79
din public, le face pentru

nul concepe se Intemeieze mstitunea unei de dnijeabile,
dovedesc indeajuns utilitatea loi
al soc Astra al e
cietatu natibnale de Ci edit mdustnal pun avem
al casei engleze Armstiong', ce conduc pe
stalind, pe baza unui capital de 120 materie de aviatiune (avion
aceast duljabil scoatem conclu
5ov, asa fel ca fabrica trebuie s ne
o capacitate de 250 avioane pe an, M glipm din de unoi
se specifice nationale de stat
se vor constim fi tip metalic metalic de
sau usoare) atat mai
iolul acestei cat rnmeieul nu
tiebuie fie pm infoimativ,
simt obhgat con se o
tram punct de vedeie al de
la baza o industne
pledoaiie pentru avioanele de caie opeia
tahce o gdsim va categoila acelor
din 17 Oct 1024, caie iepioduc de e au
pasagm dit totdeauna at it
,Este viata Astdzi inamrile navale au
ste foarte tiei, patru sute oie s untie
de zbor mult cand, din tiebuie ne
care spinteca la ieformi se impune
Se mai avioanele nu se pot la a
Ostia mult din re senozitatea
sub actiunea aerului tauiul coaine, nu ne ui
mosfeiic, masina chi la cbeltueli caie
Se in fine, aNioancle puterile noastie, nu sunt
de lemn sunt cele mai sensibile u functinne decat noastrg
lucru de impoitant se cele o
la o
eventual mobihzare nu ne putem De asemenea, repioducem tot du
de stoc, adic pe a_ ziaiul Neamul Romnese
vioane pstate lzi a cai e con
lit toate e de a_ tia capitalulm in
vioane alu puma de mane
sau este a5a, intrebrn
iezistentd, ceeace au fgcut pentiu ce se meieu
succes chiai In timpul avioane
fapt ce a permis se cost este un bagatel, ce
sensibil dmata de zboi insemneazd trei sau patiu sute
strare a avioaneloi Geimani, lei cand e In pe de o paite
nostri aliati au pe de altd pute
sti avioane rnetalue cand, pe cale, va putea e
Spun toate acestea no vita confhcte
fericire, la noi fost multe asemenea conflicte la
pentru auionul de lemn sub avioanelm
avem materialul pentru ce
paratiurnle se pot face mai asi intaizie mstitutiunea
sub dommatiunea (are ne dun
avem in aviatiune multi un colaboratort
peiseveiand mai cu
gieseala ar face o din proble-
un de poduii 51 ma se face o
ai mimai poduii anglo-roman
pentru motne de unu, sau franco
Dar a de altn
ceie c'ne se ce
construiesc tot cui Pepelea aviatiunea
abaje Efmturile cui e sub formk
www.dacoromanica.ro
80 RRGUS
de apoit a 10-20 milioane lei unet Piecum se discutiunea e des-

de ea avioa- Noui, putm, ne place
(Casa Armstiong, N so Prima de avioane
md nevrand, im- ta o pur romdneascd
pune sale de la
tiebuie re Asti a aero
de einul plane constuite pioiectele
are deviza , morulut aviatoi Piotopopescu, mo
mtat unde lume un sti Suva 180
geniu inesc putea da Hp mai mult
i pun inginein spe- noastie phis, fabrica
at de va o
culoasa de sectiune constiuit baloane
Aviatiun ea civsl
In piogramul de ma ie7ultateleobtinute, e sunt
tiunA a infiin- foarte imbucui
e e destul
anul 1921 Ministeiul de un accident de
Comunicatillol c'ne acum ton, luau ce
Ministaului a pie- tanta subNentiune de Sta-
a se pune in tul nostru acelei Compan
nationale de navigatiune Dar chestmnea aviatinnn civile
care pentru vi and- noasti o
tiebuiau dea maie Repioducem pasa-
cum dat dau asta71 gil din No 7-8 al Bibliotecn
de cale al relativ la
care ma si le suporte Statul politica care ebuie o
S a plecommt mai intai dnectiune
ea Dela nu ne putem
mai Bucuie5ti-Galati- spunem,
Cetatea In acest scop, Bucuiestu in special, pun situatlu
tiunea aviatlel un nea lui este destmat
blou foarte sugestiv pentru ieclama joace unul din cele io-
acestm nou mod de transpoit lun
una din nu s a pu_ cate une5te Pansul Bu-
tut pune din motne se prin Calm
fmanciaie a anul ta la Singaput,
1921, un te pas Compama Roma se pie
fianco de navigatiune lunge5te pani la Peking,
a instalat un hangar ateheie cate une5te Dantzigul
aeloportul delai a Bucuie5tml, se prelunge5te valea
ceput
ga iena -
Constantmopol
ea
- Nilului Aceasta
e destmat
dentul Europa
lege
Onentul Asia
Bu-
deprtate mai bogate

avioane de gium ale
monomotoare (Blenot) Pentiu a un de
on 51 plea- rictivutate, este destul ne g
la desvoltarea mare ne care a lua-
spie Constantinopol Imbu- t-o navigatiunea
aduse aelopoitulut pentru suntan la o
mat cu ceeace raspantie impoitanta
pentru de lia aviatiuna mondiale, a
noapte, se cuisa se tese meteaua mteinationala
1'aris-Bucuie5ti din fuele mnzibile se
aenene, nu
Cum am ft dont alt dium dec acela cale
un al la piogi es, un pas
niet Franco do ne-ar eni fatal
anul 1924 datele ne pot lua
nu ne au sosit gand tiaficul pe
nu putem ele, mai ne im
www.dacoromanica.ro
,FIRGUS 81
fi plea am risca rata

primmi lui Jupitei Ce intate printie care Lea din
fac9 Am dat a ca-
tora exploatau s a mceput
Tiebue de situatiune 14 Noernbne sub ausmcnle
ial nu Franco-Romand de navi
urmg care ca un ade-
Dai aceasta, tiebue sa de emisai a dus
punern o mare, consi romane Rusia
ca un adevirat crez natlo-
ideea, Romania trebue de 9
placa a ae Termin acest pasagm
nene 1830 c au debutat xapoarele
aibg oase aelopoiclxi- cu un englez Dr
le mzesti parte
de spunea o
tot cere o exploataie mo
deing, sistematice de , In ce prmectul
hangaie sonde , nuntat de de a
pentru comuni o de la New-York la
carea cu zbm, , opnre, aceasta consti-
lope pentru prevederea tue un mare pentru
instalatium samtare, pen e cu o la
u carantine ajutor medical, ate- erpool la
here de cu acestea in 1830 vapo_
politienesti, etc Gueat Western la,
Mai exista oare chiai ce din
printre mai de succesul 22 zile oprire
apromat al latiunei 9 Ce a
I aviatic
Anul 1924 a azut In in anul 1924
o ce Axia mania colile sale
tmne infimt Cotiocem o ce 29 catedie plus din cele
pentiu aviatou 22 confennte ca
inauguralea tedie
a asistat M Regele, la toate acestea a3
un boratoare aerodinamice a Bi
Este o la Dantiig la
de de pilmi vedea ce formidabilg
de Tecuci de de meca aermlauti
mci la Medias va putea da bu ne mai
ne rezultate de succesele Avidtice ale
nu este Tie Geimanim cand aces-
bue s ne ta e medat de ofeson ca Foeppl,
chestiunea Parsival, Ebeihardt, Di
tului mult de den etc
in superim o Noi de ce nu am spunc, sufe
aeronautica care rim de o in aliatiune
e inginen la d prea consideram ca un
tine un curs aviatiune pur militai
d savant tele ternice asa de lit
politic care de e ca din cauzg
sa care se vntoare nu ne
este unul din aviatiunel te nu tiebuie
oretice a tinut un curs foarte e un instrument de
plect anul tiecut despie a
baloanelm Cursul d lui
la al d-lui Spergm anul 1925 va vedea
Strasburg complecteaza An nscand Romania un
cursun mant supenor al Aviatiunei care
ne la Universigtile sale, dar tara ca dea
re tine un grat record este politecmce aeronauti tot
www.dacoromanica.ro
ARGLS
de ca din de fond al
de pe utorul 4
podun etc 1924 paagiu final
ne ca genei a marcheaza inceputul
noasti e dea istona
o de tebnicwiu a popoarelor
aeionauti politecmIce de astzi datona
instatutele sitare acest participa la acest
sens nu face universal pentru
apel In ept ca aloi ificarea oltarea unei
neze c it de cui du e legat tot ogre
atat sul
ermin repro Et
LINIELE AERIENE
I SERVICIU ,
dra
- od
b) ST UNITE)
Toulouse Casablai cago (40 Sin
C
Alicante, in, DE SUD)
,
bes-Ancoo Poi es-Praga
Prins -Bucmesti Buenos-Aires
stantinopol a kFRICA)
Berim be
Danzig )
nenburg, - Moscova -
imbuig Berhn Stettin D Pe
zig Memel , king-Tien-Ts n,
a , Londi Peith
Lo -
dra-Bi Coloma
Rotte -
oadi Man PROECTATE PENTRU 1925
Londia Toulouse
Toulouse Buenos es,
Cristirima ga-Va la
Petrogi ga Sofia - Const intrnopol Pans
Cosice, - Petrograd
Moscova Mai silia
Odesa, Alger, etc etc
cursul NUMAI ZIARUL

s cunoastefi
V intereseaz Bu
liber
ARGUS
MARELE ORGAN ECONOMIC
situatta DIN A MARE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
84 RLMRNRCH ,RRGUS
FRATH SCHIEL
REPREZENTANTA S A DE ELECTRICITATE GANZ"
3
(.3
G\9 Str BREZOIANU 7 Telef No 48/12
ADR TELEGRAFICA SCHIELS"
I PROECTRI $1 CONSTRUCTIUN1 DE
ci LC "RICE o
INAL 7
I
la o
L
AL
de
1
TALA-
t
/ , I
L\
DESFACEREA FABRICATELOR GANZ", PRECUM
TOARL LRIAL de
7
de de
1111
PALA JOAA
o M4 7 TRAM-
I LOCOMO E LLECTRICL
PROECTE DEVIZE la CERERE PLAT
www.dacoromanica.ro
85
I OBICEIURI MORAVURI
HARA-KIR1 - BUCATRIA
Hara-Kin - nul so ietiage dupa un in pen
ale japoneam a pi onunta ci.
sub in sala acuyatul
haia-kui, consist spinte_
area pantecelui De multe a Foarte se ca un nobil
715 un fel de duel L totiil ondamnat la sinucidere,
nu se bat te mai
se
au
de
pe
tocmesc asasim
sunt
ea acestui act
Buctria -
spune
ml
cand onoarea nu poate fi spus un gastionorn nlosof
de cat pun In China pisica nu
and a imei la anumi-
ictime s le mese, ci se la
teat actului de t caine Camele
insultate Daca, de eemplu ju do e o specie de came lup
decatoi nu acmdi, are tot ceinl guru dc
n se cuvin, el neagia Pisica dest
familia pnetem e
de eie cu 0107 nu
ile sale nu mai sunt in sunt
unei astfel mancati oaspeti sau Cies
el p este o industile
fata un
toate chipmile se fiipte intai apoi tocate
cel care a cauza sunt in c
cand nu A-
aceasta un fel de desea, la mesele ofictale de
de la 30-40 de
Haia kin mai adesea, obi5nuit acestei
pedeapsa nu se ce se
de poate se faca vinoiat un sunt, u chinezi o mancare tot
nobil pacatuit contra 'it it de ca
castei sale sau cand e secte astrono
Actul acesta e mul Lalande foa
de o mare solemni vii aiea la
late Inti o constituda dansul o
Introduce acu7atul cu Vieimele de mtase
judecatoni se fac atat pentru gum
(at in el a5eaza, it pentru industne
un covor alb boidat rosu desbiacate de furnizcai os
In lui un persona], im_ petelor, se nce
un costum au gustul de castane Se inca
aie rmsiunea i- dai numai timp de foamc
pul n te Ceeace face, un regal obi5
avea puna, singur cairit nuit e oul clocut
Instrumentul de e les acela) un puisor gata
moment, du Trebue
un paravan E un cutit lung cu le de salangane, mancare chmezea
avand un manor os a reputatie
de
care este locul potmit undo Dm nenorocire nu s au
vare intregmme multumn, totdeauna, numm a
pentru a lovitura ceste bucate opofagma
pierde aproape a eustat, fostul
neu intr un nu
ce faptul a fost In a in romane ce_
www.dacoromanica.ro
83
se de de
ne de de de came de ca oamenn s nu
de Meigand la in
luhu la semneaz un rosu
de 4 sau suue de du cand ornoar Nieun bea
sangele
m mcau u de D te
scobor epoca Toate aceste fapte sunt
met, de la 851 877 a e de de
se gasesc Chi- compuse sub domi
na de clesmu sub
e anul 1274, Polo spu
ne Se lu
TABLOUL CORPUR1LOR SIMPLE

I )mlc I I
2 111 IL. 0
27 1 iden 0
2 6
9 on 20
A 0 7
0 94
\ 04
4 ( )igco
191
I i 0
5 P 'd 5
11 11 0 31 0
4 8
0 9
40 1 Pot 391 5
( 0 Pi 140 5
( ennui e 0 I) 225
45 0
( o 0 4
upru Ti 63 6 7
i 0 i 150
er e c 44 1
I 0 len, 2
d 0 4
roi 51 i 0
0
Ile 0 0
1 008
114 163
1 85 6
0 160
81 9
i 9 5
7 03 ihn 48 1
33 184
0
mai eficace se
face
cea
ARGUS
www.dacoromanica.ro
RRGUS 87
COMERTUL DE ACUM
CEL DE ODINIOARA
DE GR L
Spre afacerilor
Intie comenul de si co indu se apreciatiuzu a
mertul de acum sunt deosebin fun modeine in afaccii
damentale deosebni se da dot fiancezi Jules Lepin
loresc pe de o procedeeloi ne spun
pioductie, de ilta pane ce client este un maniac Impoitan
industnale pe de alta tul este a discei
portunlor At it in pi n este partea a ch-
comertul intein cat si ceea ce entului slu, de a son dada
comeitul international condi (um spun Acest maniac
tiunile in can se face sunt este de o Cea
dasificate pune pe tie
au bue cu
comertul si in tirnu,
2) Conditille au din idede sale bizaie,
si din stiecon a un anodin
e,tei ea acestoi oi in numai putin cornprometant destul de
integiitate ulajator pentiu ca sa
3) Conditule specifice ci in lui
pentru - Concu-
- In uima ienta ca sa se dea
comeitulafacenle pretului de cost Pen
general sunt considerate o ade aceasta se sis
caie lui Leine, la specializare la concen
(a care cele ca Nici un muloc nu este
ele, am multi de studu apiofun pentiu captai ea pieteloi In
de paciente ae \,ederea at a ieftenirei
aplicatiuni metodice Mai in cat a pieteloi
ma actuale se acum in
se bizue dc dneise ca Standardizare,
Nord unde au fost da se acum pentiu co
n au cel putin au pus meitul nostiu de
in princupule de se
stnntrfice ale comertului, intai pe cu intloduce sistemul Dumping care
caracterului definitiunea Clemente] este
ceea ce se ansamb'u de ca
logia afacen, de du sau indirecte,
practica in mai scump decat
clasome masme tu caie au de scop rumeze
de scns de calculat stonogiafe ca industinle ente dir
e a te Nu tiebue ne facem iluzn Ef
so etc etc) de Dumping o
Clientul maniac - In cale nu este
tea psichologica de despgu-
este de specialisti bin
Balzac asa ,La Mai Pentru realizalea a
Nucingen a studiat profun introdus atat in mdustre cat in
cunoasteret sufletului ismul
in amencane Cambon ce este tallonsmul a ob
modul de prezentare a mo a compaia a reflecta, a cal
duselor arta de a de a a aceasta este
mde etc Ca de voi munca necesara pentru
www.dacoromanica.ro
88
a taylonia o ou cat e Prima burs a

de mare poate dus la casa
unde sub impiesiunea
familia
Somettile mome nr abatele
Intre
mertul de corneitul spune rnoaitea celui drept, un
acum mai sunt din martu de piobitate
punctul de edere al subiectului tu lui Ce7u Biroteau
diept lovit de
societatile nume nilot cu de
'cum 'Wen mare
din zi in 71 societatea conceptnie
locul de astzi ale
fie e a fi
capitalun ma fie din du speciahtate ecaie,
rata unei intiepimden este mai de a lucra
decat a de a face de a
vieti o sunt opeie astepta zile pennu a fi
de
cale intiec o fiuntea unei afacen, era newie ca
Cand reflectam asupla locul de pioductie
sociale in se intie- furiloi onditnle
prindeule acum de de anspou t,
vedem o atat tanfele pentru ca
de ale cotaboiatouloi de cost un
comerciantulm ore de mai maie dec concurentul
de pentiu a reu numai
este de capacitate, nici
Lovitunle de acum. de alt de
Nu metodele in ast pi edomind, este punnta
desvoltarea afacenloi cat esti
de actuala putin competent o
despre conditule cue putm scinpul
morale In care sa cat este cu
la se t ieusesti mai mult de
astzi In literatura fiancezd se de ce o
vem clasicul dat de Bil7ac s comertul nostru,
in opera sa ,Grandem et sunt
ce Cesar Bnoteau n au cu
acel mic negustol paifumuii Vedem meseriasi
care stare e falunent ocupandu-se comeitul
care ca sull,
ca se de ghete, nicu o
Balzac putut a total ldsat la
redea, pagnu cal e se mtamplaie, totul nefund diujat
toate de comert, emotia lui it imbogrtiri
Cesai Bnoteau cand procu o ochne asupra
al se iedeaono vom de
area spune D loi nu ochire o
reda lui Bnoteau numai om face-o trei 1) pen
ea dar diepturile de cale a fost a stabili in breasla
face o nu era
tie. spectacole sunt 2) pentru a care
la dv nu ne pu cia in comerciala, pentru
impiedica de a aiata Biro a stabili in imui
teau c o asemenea pur o speciaatate
Breasla n egustorillor
In luciarea D Z urnica a exemple se
supra istoricului comeiciului la de fetele de boer
vedem i boen neguston la 1678, Asian
Mihul stefan M ne se fata
face comert Dragomir voi Andronache Cermca ne
nicul Calugrul face co se e5te Puna
inert intre 1482-1492 Apoi din lui
www.dacoromanica.ro
Coste Tigara se Pi cont
laschiva, 01 decat
halache la inceputul
In specralitate lui tiecut conti
In portietul cate de dot co
numita lui p ce, mod abusrv
Constantm Pop, sa tiansfoimit in
Petcu, se t orn am nu se putea
de care face one' a ciant nu
ucenrcia din mestesugul
era cunoscut cesti
la toti mention im
de din Sibiu a
celoi Negustorul satul
din dela jud Pi a, aflat
Nlcolache Mihaliche din
nu la boernasul eel din de Bucuresti', poi
Merchenus n bestet Sf
anul 1790 se adre ce p
cuvintele , bei uhmtei putul al
Handelsman afia erau nurniti neguston De atunci cet
negustonloi ca comertul
doi Tudotachu a fost eiau sau ni
lup in Tudoiache, caie pe Iles Muntenia pe
negustor in Bucuiesti la sfirsutul secolulut e
servit lui o
pricepeie pe pitul de unoscutI sub denumn ea de ,
te, jupanul la secolul
Ion icr a de
la cisl de co in
ge Ion din ge tufet al
, and ca
Compopulo, care deschile la 1839 pe in/
de a fost la a a
Athanisiu Tot supusi tunloi
Domn impie
Socec, Stancu inul
ru fost de a se stabili pe
Comerman de acum
de elino5tinte in tit, este un orn se
a unei din caie nu pentru ce su el
neguston Compalatu lipsi de nu si
sohdantate negustoir face ea lucrun conti-
atatla se in nue9 Nas-
negustonloi tul imp al comerciale
u caie a de altn, decat de cart
negustorn au specrtlutatea
veti vedea in tiecut sunt atatea Jam spune intr a sa
lucrun de at de suntem obositi de
luat pentru se e lurnu, putem
in care Din cauza gisim in chiai un
lipseu de contiol, din cauia de in de azi
solidantate s au ecur in comert datom de o
nom fice nostru, prin
confuzia oamem biblioteci seama
riches foi suntem r_
de a pi o
spune Claude I es suntem de a forma ti
mes a rile ne dea elementele nece
um, dar pentru ce
pot spue la toata prin ceasta nu se decat
eneugie prin bratele oameni
prin mintea
www.dacoromanica.ro
90
nu este p pe care
de a da in ameninta distrugerea,
tea exernmenteloi de se face un cult o-
ciala este de a alta se am aur
pim ca fie, se
de sfatun negusto spune,
comeiciale etc De mainte de se
majoiitate a comerciantilol ivnea dai moravunle e
gamzati in ca se putea considera
mele Da talentul,
aveau sindicate puternice d munca, pievederea Acuna,
fost de sigul co_ este arta
nu s at iti necuiate mtoitochiate
de sigur o de caie ajungi a desbraca pe
pentiu oapele printi o
ciantiloi s fi sociale sunt
Cu ba7i taigueli numeste
in cl isa te Cat despie senti-
in toati societatea o mente morale sociale, lu
de mt o bps de entu7i ism mea bate joc sau se
o delasaie care me din ce ce De altmintielea, tipul omulm
mai intieba noi, pe care imite, care
cu eireio imagmatia, este al spe_
Discouis souids daca axa eulantului bogat de milioanele
mantulm s a cleplasat, daca luate asupla miienel sufeimte_
sul se discolcA, a omenesti Insolenta cu
in delu eneio un iestam ant de
nu se mt este noapte este numit sic
mai simplu tiagica respectuosi,
intia eteniul tiecut legule lu idete nu
comune ale aboaiele este un pieconizeaz
ra fac, intocrnai ca liacul la o
dmea pace% din mai pieco_
nostiu acest pamant creatmnea unei elite active
In de astan cartea lui Jean des Vignes
in aud tipetele smisti e spune In deve
rasul Multimea de niti Tonul e dat ac
e un specta- tualmente de antrenea-
col ignobil spune un autm tara descompuneie
ale corpui iloi Pentiu le a o
sufleteloi saimd sub combmatie voibesc de sus dai
ai dui sau nu sunt reilitate
bide nu stie anume sunt valeti
catastrofa inca Tu au mstalat In casele
nunle, mitiaheiele tcut stap pe murdaiesc
mistelioasele de destructie, orgule
subtilul ,Dinu P tiebue din
al nu tre-
Spenati oa bue euste decat elemente
politici, sine ucenicie ieputatie
fenomenul tui
de lene o dai
ductiel, spun dai aceste formule nu o putem decAt
nu snabanda do pi un ant de de edu-
pe oamem cas- cUlune nu se poate decat
tige satisfacA egoismul, la straturile adanci
formele cele mai unte acestui
echile ale sufletului,
care consolau sau idealizau ITIT I
'iota, consideiate ca
pul este un ge ARGUS
www.dacoromanica.ro
t
www.dacoromanica.ro
92 ,ARGUS"
&
SOCIETATE IN NUME
25.000.000
BUNA-VESTIRE No 26
DAGE
I PARTICIPATIE I
I ATELIER MECANIC LA MORENI I
APARATELE CELE MAI MODERNE

PENTRU
I ORICE SISTEM I
ORICE TEREN
I
ORICE
I
I
www.dacoromanica.ro
,RRGUS 93
I SOCIETATEA ROMN DE AUTOMOBILE
I C UNITE
- Capital de comert - Desvoltarea
ireprinderez - Sztuatia financial - de
- sedm sale
de automobile Consiliul de Admmistratie

Romania a fost aproape necunos- Principele G V BIBESCU,
cut in Romania pana in anul 1907, dinte
cand decedatul Leon Leornda impreu- Dr I COSTINESCU,
na Mitica Darvan, Ninel dinte
alit sportsmarn romani infunteaza C LEONIDR ING PENESCU
in Erma & , KERTSCH,
cietate comandita pentru Consibul de administrape al socie-
de automobile a^cesoni, sediul tat% se compune din
Bucuresti
Inceputul facut de firma Leonida D D Bragadiru,
& , intreprmderei, Ed de de 11
1911 un numar de capita- M Berceanu
fnmte Inginer Quantescu Ing N
Ion Protopopescu, Ana I G Duca
altn sa puna bazele Ro- Gr
mane de cu un capital de D
000 lei Ing
Urmand exemplul acesteia P
ma, firma Leonida & Co, se trans-
ea in 1911 in sometate ano-
nuna, cu capital de 1 500 000 lei Obiectul de comert
Rceste doua societati pentru Societatea are obiect,
de automobile au de automobile
separat pana cand Efortunle societatii au lost
1918 la a am tate in rand in sensul de a
da de automobile ac-
belor intreprinden simdare cesorn un aspect senos
Fuzaunea in 1919 du- astfel ca acest sa fie scos
pa mtoarcerea celor doua fame de sub influenta negustonlor de
la Bucuresti cane
Noua s a constituit sub o In acest scop societatea a
lrgire cat mare a campului
firma de ei de activitate, la maximum
& Co cifra de afacen, a reduce
capital social de 000 lei, de- schimb mrfunlor la
mmum de profit
capital a fost repartizat Pentru realizarea acestui sa dat
intreprniderei o de
000 la purtator, valoare tur, cat chentul gseste tot
de lei 500 pe scimma sau
www.dacoromanica.ro
ARGUS
tin de care are nevow, toate acceso atehere, fabrici
nile dependente de
cest de locomotrune, Societatea poseda mat
sport de la necesar multe garaw elegante confortabite
sau carosenei, pana la ochela- celor mai moderne
a din stramatate
sportsmanului Garajele soc din sos, Jianu, stint
De asemenea, propnetarul automo- dintre cele ce se cu-

bilultu poate masina lui Pentru a ilustra putern
proprule garaje ale societatn, spune ca renumitul garaj Saint
amenajate puncte dier de la Paris, este jumatate
ale capitalei, dupa cuvant al de mare, ca soc, din
technicei moderne, se poate aprovi- Jianu
ziona ulei, la depozi- societatIt ale chentilor
tele societatii in fine isi poate adapostite aceste garaw
para in atelierele acesteia, praveghiate de un per-
instalate conditium technice irepro- sonal special expenmentat,
sabile asigurate in potnva riscunlor in-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
cendmlui Atekerele mecanice ale Astfel are
cietatn, foarte bine utilate ocupa un
de 15 000 m , din care C IDILL4C
6000 m p, Dispune de 110 grandloas, pentru marele
forta motnce 200-250 tot conforM spe-
lucraton Ele on-ce piese de tunsm care
schimb cial trasunlor man moderne
complectarea confectiona- In categone
rea acestor atehere, socretatea a infun-
tat o de pentru LLD
a fi aceasta directie, cat ma masma de 12 hp
putin tributara
Acumu fabricati in atelierele
cietatii, sunt pe piatanoas- mici
tra sub denumirea de Leonida Auto Renauld de 6 10
concurand in calitate cele mai
renumite produse similare Pretunle acestor automobile variaz
natate astazi intre 750 000 180 000 lei
Se fabnca tipur d2 Accesorule

mulaton cat cele necesare
telor poster, telegrafulu In ce de
FR soni, S R , Leonida & Co
rite, si-a asigurat reprezentanta
Automobilele din cele mai renumite Eu-
Principalul de comert al ropa magnetouri, bougiun
este vanzarea de automobile zentanta de Automobile Este repie-
Bosch din
Prezinta depozitele ei un mare gardt
de masini de la mai De asemenea pentru farun
scumpe pdna la cele huloane alte accesoni secun-
gilor mai modeste dare de automobile societatea are
msa fie scump2 fie asigurata reprezentanta celor mai bure
tine societatea case din strainatate
celor mat bune ireprosabile Soc poseda mai mare depozit
marci din de accesoni din tara
www.dacoromanica.ro
96
Situatia treprinden romanesti explica situa-

tia ei pe plata
Cate-va care extrase din btlanturile a deverut fumizorul
acestei societati ultunii am dup important de accesorn ppentru
rasbot arata ectivitatea desvolta-
rea ei serloasa
Rstfel, 1920, valoarea marfunlor comphmentare
vandute a ridicat 34,370,727 lei
Societatea are sediul in calea
In 1921 la 26,282,690 let tonei 53 unde se marele
In 1922 la 684,063 lei elegantul sau de automobile
In 1923 la 59 442,629 lei accesoni
Serviciul technic, arata in 1920, sucursale urma-
in valoare de 682551 localitati
in 1922, lei 5,929 522 1923 repara- Rlexandna Buzau, Bacau
tiuni in valoare de let 11 411 833 Brasov, Craiova, Cluj Chisinau Ora-
Beneficn In 1920 benenciut Mare Sibiu Teml5oara

a fost de lei 640248 In 1922, bene- T -Magurele
ficiul net a fost de lei 3 628 197 Poseda garaje moderne,
1923 a fost de 915 lei fortabile in str I C Bratianu, str
Cifra de afacen in 1920 a fost de Luterana, Jianu din capitila
circa 46 lei, in 1922 a fost mecanice sunt situate in
de aprox 65 , nulioane Bucuresti Jianu No 16-18
1923, cifra de afacen a spont pAn la Societatea nu este mscnsa in cota
106 imlioane lei bursei Capitalul activul sunt
care dovedesc desvoltarea grevate de nici fel de imprumut
tisfkatoare a acestei importante in- sau in tara sau shatnatate
www.dacoromanica.ro
97
MOMENTE CULMINANTE
PENTRU
$1
LONDRA GENEVA
Pain Aprthe-Mai 1921 s au fixat, spune , vom cat vom
sensul dispoziturillor tmtatului de fe', dela inceput, lichidarea capitolulut
sumele ce Germania avea despre reparatunt din tratatul de pace
plant total aliattlor de se de care cele
creanta speciala a B-elgtei, in grave o parte vointa
precum modalitatea de a once pret o reducere
a total.e, din
vingerea ca invinsul era decis sa se
Aranjamentul dela Londra dela indephnirea obligatium-
din 1921 Cntica formulata impotnva pace! de
in alte amanunte, Versailles fie regula-
ca, primul moment ment de trecutului, un compt
publica germana a considerat scurt precis revenirea la sta-
dela Londra pen- de pace, fusese un proect
plata reparatunilor, de regument, se adevena
au semnat avand de a pe tema reparatunilor
Rezistenta Germa moratorille
in foarte vreme, pe Rhin in totalul anuitatilor,
sa ca Franta, principala echitarea pnn bonuri
se nepubinta
chiar cele in comptul Dar polibca de ,
Germania nu putea sau au Francezu, fat de
nu vroia sa plateascd, rezultatui era mania, n a dus la rezultate Au-
din de vedere al realiza- gust 1922 incetat on-ce
-nlor pentru francez plat in numerar s au numai
pare a fost pro- acelea care se
dupa secretaru- in mod
de Stat, dr Schroder, publicate in Po Liza a ger-
, Manchester Guardian Commercial (28 man descoperute au va-
Sept 922) dela Mai 1922
lie 1922 Germania ar apropiata a marcei harbe
miharde 692 , mroi
Wirth, in fata
ce era totusi, sub cota anuitatilor de a luatela
a
Londra financiare
termen, din cele opt interne, cere de data
ale an, capacrtatea de nil de scubrea de ratele
simtitor reduse din enuitatea
de rea sau de tainice incura.- moratonu lung,
aceasta crestea Iran- la 1924
In Mm 1922,
de an, Divergenta anglo-franceza
cere de ceea-ce criza aliatilor
in chip larg, re
tota'e dela 3 la 2 In Comisiumt reparatumlor
170 Ceva deosebiree punctelor vedere
din aceste numal 720 mil englez, cu atitudinea
numerar de se acceituiazd,
semau se admite Germania anulin o
armatelor de ocupa- care a sa se vorbeasca
7
www.dacoromanica.ro
98
despre , criza care, dupa la

delegatului englez in acea ris
sir Bradbury, coincidand dela un Cele comunicate ofctak, curte-
timp cu manifestarile pro-germane, in dar exprimau doua
vremee de pace, puncte de vedere deosebite de
publicistulln englez Maynard Key-
nes, opima ca ofietailttatea fran- Pentru Anglia, esentialul era se
au sfarsit vedea in nein- schimbulua german,
deplinirea Germaniet o cat a Germa-
rea Londra spre
aplanata germana care agrava
un moment mediatiunea Belgiea, englez, - schmib
scadentei de urteresul simplu era doban-
a 1923 direa sumelor cuvenite drept repara-
prin dintre cet spre acopen o parte din
premien, Law jertfe de
Franta aplicarea sanctundor -Repercusiunile
din Ruhr
de vedere guvernulut clusiv competent instituit de tratatul
o alta ,ga- de Versailles este Comisiunea spe-
productive , a ramas aceasta a trebuit accepte ide-
constatand insarcineze un comitet ad-hoc
neindeplintrea obligatiunilor din par- de studierea problemei
Germantei a justificat pentru Fran- La 9 1924 cele rapoar-
dadeau dreptul te ale expertilor denumite pre-
tratatului de Versalilles comismnilor speciale es
sfarsitul lus Innuane, trupele Kenna - ambit amencani -
franco-belgiene, adeziunea tacita a au fost prezentate spre exammare
german spre
a gaol productiv Concluzule expertilor restabi-
Pnmele prin
de de lesc armonia mteraliat
dezorganizarea productiunai de Primul raport Dawes se ocupa de
Berlin, se in intreaga moloacele pentru echilibrarea budge-
contmentala Ridicarea se ob- tulut Germaniei, cum de masunle
concomitent pia- potrivite pentru izarea monedei
vertiginoasa a germane germane, al domlea, Mac Kenna este
imediat bine privitor evaluarea ger-
pe urma acestui Cehoslova mane evadate
cia, a Industrie in- la mijloacele potnvite pen-
semnate beneficit disparitia mo- k face s in German a
mentana a din In. rezumat, rapoartele expertilor
Ruhr propunand o sene de pentru
, Btlia Ruhr dintre refacerea a Gen-
Germania, cum a spus de printr un imprumut
sugestiv in concomitent cu echilibrarea bud-
german, a dominat scena evenimente- reducerea spo-
europene in tot decursul 1923 nrea sarcinelor fiscale la limita
Recursul la stremi din invingatoare,
ge concluna pot
politici platite Dupa un
sfarsitul al, unei pentru inceputul refacerti, vendurile
de cailor ferate germane reorganizate,.
americana - lansata finale monopolul alcoolului
1922 - constitutt exclu- impozitele
siv din noui, totul zaharulut vor constitul prancipalele
politicet, pentru a rea- isvoare de destinate repara-
Germaniet a spune ea
nu sau nu vrea sa plateasca, Comisiamea reparattunilor a
opinia Cum unanimitate o ra-
organul ex- poartele expertilor
www.dacoromanica.ro
primul pas pentru francez, d Poincare, ceea ce nu pu-
rea divergentei analo-franceza, pe tusera premien englezi
chestia era le generale franceze au
prezidat de d Macdo- cidat preocuparile
nald obtinea din partea premierului trezite de planul experttlor
Acordurile dela Londra : cel tratat cu
rat de pace"
Cu noul guvern Frantei, mania, semneze la Ver-
de d Hernot, a sailles a semnat de data aceasta de
intre Londra Paris sub cele mat buna-voie desbatera contradic-
bure auspica Prmia confennta inter- toni semnatura pe acord
ahata, convocata Londra spre a a angajamentul moral inde-
discuta accepta plineascd
cat a convent la oare-care E de puternic acest anga-
reducere a sarcinelor germane, jament odata asentimentul liber
zultau din plan, a inchetat consimtit a fireasca
tr un acord general obligatie de a cum trebue la
doua parte a de'a increderea ce a aratat
dra s a desfsurat dupa invitarea de catre fostii dupa ce avu-
care, ea trebuia dea sesera atatea motive de
la Desigur concurenta de ordin eco-
au fost momentele cele nomic difentele putert partici-
interesante dela pacea generala pante acordul dela Londra va con-
Germania au fost bine tinua, firesc, dar ea
li-s dat sa ce nu va agravat votor de pasiunea
li-se adica s a po'aica de inveninau
o conferinla cu adevarat intreaga atmosfera europeana Rstfel,
intre State suverane, pe cand la Ver- expertu oamem straim po-
sa semneze hticei, vor contribuit efechv
fara discute opera de restaurare pacificare euro-
Doua dificulttt preau vor peana
vota insuccesul conferintei prima,
de evacuarea Ruhr-uhu Dup hchidarea
a se putea restabili unitatea econo- pace prin dezarmare
mica a Germaniet adoua imprumutul Odat hmpezit atmosfera de repara-
international de a garantare acordul Londra, se
Germanil, lipsa de incredere departe
psihologie politica, vromu sa la realizarea din pactul
adeziunea la planul experti- care acum
- ceeace in fond condus sese litera
la amestec al banchenlor E despre strvechea
nationali lucrarile Dar a universale asiguratd
au mlaturate prin buna- zarmarea genera a care art 8 din
aratata din partile spre pact a prevazut-o printrun text des-
a se final tul de elastic prevazdtor
Succesul acesta a fost subliniat prin englez, Macdonald,
cuvantan istonce rostite de Mac- dincios idealunlor socia'iste, s a gra-
donald, Hernot dr Marx in bit faca pasul urmtor menit
celor state principal complecteze, la Geneva adu-
resate narea a cincea. a Societta
In rezumat, acordul dela Londra, pe tutor, opera savarsita la Londra
chestia a fost denumit Imprejurarea se con-
cel tratat de pace ultimele un
de stanga, prezidat de d Hernot
Atenuarea pasiunilor pohtice era foarte favorabil pia-
Este incontestabil pasiunea nunlor de dezarmare
tei polifice pe tema a- Nu-i intram in amnunte
tat intre cat de Germania, facem
a fost nu de neagresmne sau al trata-
in once simtitor suc- telor de ca prefata dezar-
dela Londra
www.dacoromanica.ro
100 ALMANACH ,ARGUS"
Sfortrile pentru dezarmare

numai ca dezar- - fapt care a justificat din
se tratatele pacii partea altor guveme hotararea de a
generale, dezarmarea da o deosebrte atentiune a
8 din pact stabtka cadrul general a Societatu Nahunilor
pentru invingaton, dupa prealabile sa mtram amenunte, vom
siguranta desfasurarea extraordinara de
A din 1922 a ta'ent celor
maufestase o dmaintea f ecare expunand
oarecare pentru art 8 din pact de vedere perfect justificet al
invitase Consikul, prmtro rezolu- ce repreztnta,
sa masurile necesare intru insufletiti de nobila de
alizarea dezarmani pace
pusa astfel in discutia Teza englez cea francez
Consiliu'ui a dinaintea Adu-
patra din 1923, sub forma privinta
de ajutor mutual dintre Macdonald, in numele Angbei insu-
de pact de garantie asupra adapostul
dupa propunerea s a
gsit argumente convanga-
vale
decis sa se ceara preaabil al toare impotriva inarmrilor
tuturor guvernelor din Statele membre fost admirabil secondat de
SN inspirata a Parmoor
In u'timul an raspunsunle In rezumat, jundica a
ferite'or asupra proelulut au Ststelor, dintre
inceput sa soseasca la secretanatut ge- oncat ar fi de tare
neral, aducand o anfinitate de obiec- de des proclamat, ramane o simpla
observattunt sugestiunt asupra poveste atata timp cat for-
mutual privit lurmna telor militare egemonia
din art 8 fata de
Observatiunile engleze asupra Dar expenenta istorica Frantel
pactului de garantie les urma dela 1914, a
Dintre raspunsuri, cel gsit argumente mat conVingatoare
portant a fost acela al e dove&
care
in special asupra este o arnposibibtate ca
pur simplu ca un putea un act
ceput pentru realizarea art 8 suge- de smucidere din partea celor
rand difente formule complamentaie de de pace da-
locul colechve mutuale ca sar printr o dezarmare
sa msoteasca spre garantu, discretia dumandor pacu
mare Despre dezermare nu se vorbi
senos decat ea este , generala
Importanta a cincea recunostea rezolutia
dela Geneva din 1922
In asemenea ofensiv o crim deter-
Londra de hotararea mmarea agresorulm
de a obtine un
al a In proectul de garantie intoc-
cincea Nabutulor a fost mit considernd razbowl ofensiv ca
usteptata curiontate o , crima internationala ar putea
de publica mondiala pas spre viatoarea
aparea atat zarmare armatele puternice
senzational prenuerul ofensive, intretinute de
enuntase ca va merge personal State ar cheltwala
a Geneva, spre a sustine de din cand ofen-
vedere in art 8 din sty interzis, conform d
pact, premie- ar trebui sa
franoez se astepte la
Cei brbati conducaton in Deternunarea agresoruhu sta-
chiar cazul isbucmni
,.astfel sa sustma la rasboi marea difacultate
doua puncte de vedere ce se mijloacelor de
www.dacoromanica.ro
genere isbucnt e intre popoare cu
face foarte grea, practicd, de
stabilirea agresor Dar pasnica, ras-
Dificultatea insd, a fost transata pe cale de este posi-
formula pe necesara Formula ame-
pact privitoare la ricana, acceptata de Hernot
pe cale de a concretizata in de
tutu r flictelor stabileste ca va socot t
Supnmarea conflictelor vinovat de rasboiu-
sire, pentru a asigura armonia lui Statul care, la caz de conflict
ar o copilane ase- refuza sa prtmerca arb sau,
conflicte isbuenesc in dupa arbi-
mtre soti de va retuza se acestet
- cum nar mai
A obligator, pas spre dezarmare
Englezi,
propusa foarte aproapo
pro- mm malt un deziderat pacific decat
-
ectulut de mutuala, s a awns o ob icat prec
la protoco ul obligator ca on-ce de aprec ere
pnn extmderea cuprinsulut initial sa fie inlaturata vom am
pactulut Societdtil Nat under mm spus, asupra pre-
Intr adevr, art 13 din pact nu precise, rezul-
decat facultativ, tand din art 12 consta in da-
posibilitatea prtile in conflict partilor de a nu
recurga sau la dupa decat dupa trecerca unor anumite ter-
aprecierea - sau la mene de linistire de gandire
procedure de a tret luni
S , dupa sau ut Pana la
Este drept din redacta- tinerea aceste rezultate fi-
rea art. 12 al rezulta o xate ca punct de reper
ligatte precisa pentru State'e-membre libertat de a declara
in conflict de a nu recurge la mai de drept termene,
trecerea unor un rastimp care sa se poata
termene numat sub con- rosti a
ditiunea formelor de re- pentnt sau
curs la mi)loacele de soco cand
arbitrajul oercetarea impa- fost el cerc,tarea d
ciuitoare a de una de
Se ca fund un toate
yudecatorese de aplanare a vedea de pacificare
rarea arbitrald insemneaza ccnstatam ca el ar fi de
reia partde trebue s supuna, 9 de recurs
indiferent daca le convine sau ui care decla-
tararee a fost, este va ft tot- ratta de rsbo ca
forta sa nesocotirea obli-
obliqatorte isvoraste de Societatea
mentul prealabil al care, tiumlor
ceracterul, au prima sa se supuna ne cararter
arbitrilor deci au luat al organismq w pacific dela Genova
dele inceput de a exe- dea
cute hotrarea, ar ea apoi
Dimpotrivd, recursul procedura de rece al Senatulu amencan
Consiliulut nu are ace- Societatea Nat n a avut
consecinte Partile rman hbere put de impied ca rasbotul in mod
sa se nu recomandatiundor de desavarsire
tormu'ete de Consdiu, care ele au prin care Stat
o valoare dupa cum 151 urmresè rea izarea dreptunlor,
au fost date punlor sa t sa'e, prin
unammitatea din Con tiune nevoe sn
Natimulor 15) gur forta
Sar ca valoarea dispo- fost os prea
din pact (art 12) este a emenoa fata
www.dacoromanica.ro
102
mijloacele reale de care In strict dezarmarea

aceea, s au mul- prin arbitraj obligator
tumit sa de pacificare proectul pactului garantie
de gandire, pe expus proclama ofensiv drept
sus, adica rastimpul necesar par- crima anternetionala, s a transformat
in conflict, infierbantate ca sa dupa 1924 dala Geneva
savarseasca din prima nesoco- intr un protocol de obligator
tinta de a care pe vutor
La Geneva, in a
in cazuritc,
rasboatelor recursul judecata arbitrala
introductiva la dezarma-
reluata sub forma pactulut de garan- re,Caorbitrajul obligator ni-se pare o
care considera drept , crima institute internationala caci
nationa'a ofensiv am vazut f interns, incetand
aim a ajuns la formu'a. mai servi vntor drept cale sigura
obligator pentru realizarea scopunlor
State,
Dela arbitrajul facultativ la cel interes, nu vor avea
ca in trecut, de a face milita-
obligator rism intretmerea unor forte
Daca ofensiv o crim mate
daca va fi pe vutor Intr armata este scutut
primata prin sanctunile prevazute rant dar timp
pact (art 16) s ar da servi ca instrument de expan-
rol larg arbdrajulut din afar Daca in
facultativ, obligator nere este primejcha externa
Tratate permanente arbitraj State dispare ea nevoia
gator intre State au existat de intretineree puternice aparan
de 1914, dupa cum exista ustazi natona e Implicit, deci, rezult
sub forma de contracte in cate doui inutilitatea manlor armate ca instru-
De ce putea o forma colectiva mente de expensiune
asemenea tratate cadrul Societatil De dezarmarea o nece-
supunand la obli- fireasca logica a sca-
gator, unor organe dinainte cons- pa Statele de imensa fmanciara
pe toote con- intretneru armatelor pa
flictele Ce s ar de jertfa celor mai frumosi at
acesta simplu dar de tineretei energiel
nu decat o conditiune adenunea Ca ideal pacifist umanitarist
Statelor membre Societatea Natuni- se poate ceva mat
Trecerea dela arbitrajul In realitatea viefii
ob'agator permanent sau pe
termen, este foarte dac arbitrajul prezint
Statele convin la obligativitatea a dificultAti
recurge la judecata arbitrala Realitatea a vietai ne arata
conflictele ce ivi, prin- visurile Geneva, din 1914,
tre semnatarl sunt inca de realizare
fara sa intram in sa gasim judecatorit
Curti permanente de jus- bine pregatiti, edevaratt supra-oa
title vom ca Rdu- can, calea arbitrajului, sa
narea cmcia ajuns adoptarea poeta dreptatea intre
protocol de arbitraj obkgator general, impacand revendicarile,
toate chestumile exceptia sau interesele de variate
celor prevazute in al VIII art 15 din de deosebite mai ales de opuse
pact, care se refera la intre ele
veranitti interne sau compet nta Caci dreptatea d ntr o parte apare
clusiva a Statelor cealalta in
procese'e dintre ra-
la o mane o parte
pe care care aproape totdeauna
evclustid a se crede nedreptatita tot t cu
Consawl atat mu't in procesele
dar sa recomande vre-o tionale State aceasta va fi
) gula
www.dacoromanica.ro
103
Sentinta judiciara intre simphi indi- noastem ca protocolul Geneva

vizi este investita formula executo- chiar va insemna, alaturi de
rie aplicarea garantata forta acordul dela Londra, in
a Cine va asigura auto- nulut expertilor un al domlea mo-
ritatea identica sentintelor arbitrale cLn ment istoric in Europei a
tre State, toate ce se lumei
1924, prin cele
Dar chiar dificultatea aceasta de a Londra Geneva, s a inscris
de se va
se pune chestiunea
State le mai
in
State -
finitiv in astoria omenirit
totdeauna Londra prin sfortarea
cele puternice cisiva de pacificare refacere a
pentru
primi renunte la libertatea ropei, Geneva prin cea mai

absoluta in afara, la suveranitatea incercare de a starpi
spre a se lega pentru din viata internationala ai
totdeauna, un arbitraj obligator, succes, momentan nu trebue sa
respectul unor hotarart arbitrale in reze un cas de
multiolele vitale ce le pot paca umversale
teresa pe care le
primul moment entusiasmul istoria pana astazi, pentru
ul dela Geneva a fost paca unaversale dela
16 State anume Belgia, Geneva seri-
Biaziha Bulgaria Cehoslovacia Chi- ce s a facut vreodata ca atare
le Estonia Grecia Lettonia ea va constitut o pagina nestears in
Paraguay, Polonia Portugalia Rega- omeniril OBS
tut Sarbo-Croato Spania
Uruguay s au grabit sa adere la actul
istoric intocmit la Geneva
Dar alegerile Anglia schim-
de guvern au temperat, deodata,
entusidsmul general
cabinet englez a cerut rgaz
spre a studia mat serios mainte de BRAN
ratificare, chestiunea
bligator consecinta a SOCIETATE IN COLECTIV
obtinut ca in din Decembrie
1924 Roma, CASA IN ANUL 1869
Natiunilor sa scoata de pe ordinea
de zi discutia dela Gene-
va Amanarea aceasta pro- DE
vocata de un Stat de amportanta
intr o chesttune de deli- TABACABIE,
cata in care numal entuslasmul
mulw moment poate realiza ceva con-
cret nu-i, evident, bun augur Ea CIVILA, i
msemna chiar se de
pe ecurn ca insemneazd inlaturarea UNA
de obligator de
catre ce va avea drept
caderea lut fala de cele-
SFCTIE SPECIALA
State DE BOCSURI
Totusi la Geneva s a
un act de valoare GALATI
sar desfasura chestiunea STRADA LIB ERTTEI, 8
in indiferent de soarta 535
erbitrajului obligator trebue sa recu-
CITITI ZILNIC
APARE iN 6, 8
ARGUS ZIAR COTIDIAN
PAGINI
www.dacoromanica.ro
104
SOCI ETAT EA
FORAJ LEMOINE"
-
luerai in Ibmi 1922
sondi sonde sunt
In I a fond t ' tpit
COO 000 a facut un 12
(Internation pe it
sarei) G de P
ste 12 stint pl t u
dreptul di puntru sondi da
Inern Din 12
6 4 It ,
e CO tri
hicrardor
It compluet inst a
icest societ it conti tot
20%) Soc
sonda Rot h.
Ituncu Soc conti tot Soc t

sonda fost mont ita s pit
di Soc Lonomi
Liuge, f to de
punk cele moth de Rotary" md
motor co fr
emomi
po "it
Soc ,Columln t
sa o u ardor ,
or 110 000 000,

du echu in u o ,
o catre Soc din rs, tate
e ita uprindut isca
loci t t ti in Mod'
ntru prmde dupa nostri, pot
emit et lu icestei
nu du continu
loduni acel or tari o ri
troldi du
la
,p fact" contr
infirm
www.dacoromanica.ro
.
0I
www.dacoromanica.ro
106
PETROL-BLOCK
SOCIETATE ANONIMA ROMNA
C LEI 600 000
-5, Strada N 5
EXPLOATRI DE PETROL BRUT LA.
I BORDEN!, I
RUNCU, etc.
I
BUCURE5TI,
I I
VANZARE
DE PETROL DERIVATE
I
EXPEDITIUNI
I TANK-STEAMERS I
ADRESA TELEGRAFICA PETROBLOCK

TELEFON 66, 72, 29 58
www.dacoromanica.ro
107
SAREA MARINA DE EUGENIU N GIURGEA
este unul dintre condimentele cele importante In all

mentatiunea a animalelor de Exploatarea trebue dar ne
preocupe cat se de mult suntem din acest punct de
vedere o deoarece subsolul nostru se imense
de sare lucru care altor
Dar pe din mai mare parte a
se Regat trebue mal tinem
Tn alte provincli cum este Basarabia Dobrogea de limanuri
cu Marea din s
cantitati foarte mari de sare
despre aceste exploatatiuni din vom ne
date din precum din publicatiunea Lacurile Sa
rate din Sudul Basarabiel de T Porucic Bucureati 1924 pe cele din
Anuarele Statistice ale pe diverse particulare ce se vor
indica In text
mare a
Lacunle Srate dem, I S -
al for-
ielor tipul
de de apus zise
toati
multe
im de geologicA - a
o foarte eu ceste de apa,
s'au sunt mult sau
mat in geologilor
M N Soicolv, nu
vechl se dccat
(Innen, t Pontice,
port timpn
stint destul de Negre Apele
constrtue cea mare a main,
umle se formate, s'a
pot anu enor- sub al
de In
Numele ba5a- se Egee pria
stint mul Meditera-
Budachi, umplut
cul Cunduc idle din Caspica din
Forma lot este cea iwue alte a au nvht
sau cleasemeni pe
cele sunt al Maier
toTte
welea, ie de
cu ea tip, con
hpul en
www.dacoromanica.ro
108
Extragerea - Ou tmnea apet devme mai Da-

formatmnea geologick asemenea lac este eon-
za evaporatiumi puternice atunci
de sohr, apa aces- apele tree concentreaz
se ce sare apele lqcului In
ce mai mult, cantita- cnd nu cu
tea de devine din ce lacul, atunm concentialea se face
de obtinut pe cale mfiltrarea
cial In tot cazul pentru diferite-
lacmi de sare prezm- despaite obicei lacurile
ea stA. din aceasta
in pe de o paite eu din impiejurare
apelor acelui pe de some este mai mare
alta faptul, lacul a
sau pe se depune de la sine pe
Pe cantitatea ei este
paite, ct lac can- foirte
titatea de dulce, ce se vais, ei se apieciabil mai
este mai att
Compozifia
se pin" numai
saiea zisA,cu dnsa. sunt alte
chnnice mineralogice (T
Lacurile Srate din Basarabia, 1924 )
MMFTP I I
Transparent! sau alb!

2 Sarea proprm zis I
I 2 II ) )
1 ( (1 I 20
2 2 It 20 (ele mai adese galbena
K (1 3 II
u 2
8 2
2
10 ( H 20
Mg 7 20
Mir u 2
n 2 (
s K2
) T 9 k2 Mg
20
17 I 9 k2 11 20
18 2
2 20
20 2 21120
it k2 2 Transparenta sau alba.
Toate aceste diferit con-

la 25 sau 26 Beaumne, a apet lacului se
aceasta merge pn 28 grade, atunci
se de cale ne pe
www.dacoromanica.ro
RRGUS
de economic mdustual In caz meige mai depaite

concentiatiunea eNapoiale atunci se fenomenul de depu-
a iale mai propuu zise
lacurilor exploatarea
Majontatea din Basaiabiei se poate de mail att
dup lucrarea d Porucic, situa-
acestoi lunanun de apit dulce srat fi mmatoarea,
de V Clei, iaina anulm 1918-1919,
cnd apele foaite
SUPRAATA VOLUMUL
Lacun
a) 1089 8 000 - --
b)
c)
10314
1400
000
000
5-1
) -- 2
-- -
d)
e)
f)
71 - -- --
g)
ilpuh
11 802 000 -- 1-
- - -
I
41 802 000
100 000 000
400 000 000
)-1 )
3-2
-- -- --
1000W 0 -
2 Lacun sArate
k) 000 O 3-I - -
000 - -- -
n)
o) 000 000 - 10
- 8--
6
q)
Buinis
9 it 9 200 0 - 17
Tot 40 270 0 - -
140 270 1 7j1 1 000 3-1 -
pun ocupd o
sumafat daca ele ar exploatate, mcl
sistematica, mci prin de sare, ar ar
mne de o itate
Basarabia Cu toate din fericue nu se petrece astfel,
este orba de lacmile srate exploatatiunea s'a facut
se face de cele mai mate mod
totul rudimentar Nu em fcute mod sistematizat basinu-
de In miele cum este de pild, pe gnarginea la
pe tnnpul calde ale verei evaporatnmea fund
foarte se depune de sine ea astfel
locuiton
www.dacoromanica.ro
110 ,ARGUS
s ar exploatatiuni de nu s
putea face dect unele ale anume
apele sunt evapolatiunea pioduce mar
mult imediat efect de pentru
nas s'ar putea face
paatea sa de nord, unde cteva exploatatium,
pioduceau mai mult de de produc-
tiune, pe alte se mai faptului,
vechi. aceste mar cue a piovenit
din niste isvoare asezate pe fundul
In ceea ce pescuitul acestor lacmi tiebue de men-
tionat, dmtre pesti, chefalul este acela care
exploatat 'oarecale
La cum este de depozitul care se
depune, care se exploateazA poate caii.
la 10 sau 15 cm La este lacul cale este
mai mare acest stiat de sare, care se depune
de mvaziunea de pun
poiatiune, nu este mai de 3-7 Astfel de deponte se
mai deosebire acea
laculm, care de satul Zolocaii
In la Budachi, la acest hc aceste
din regium un de care confine
care se poate utiliza la destmate combaterea sciofulozer,
etc
In ceeace nu se comph
pe o de sare, din ele pentin motivul,
apioape de iegiunea mundabilA a apele acestui
timpub cnd ele vin mari aceste
apa mai mult dulce,
evapoiatiunea neputnd de puternicA, se usuce o maie
parte din masa de se poate depune mod continun
la determinate, de oarece nu este
Exploatarea ne (a 10 000 kg vagonul) Mai
Din ce s'a cunoscut e- 1878 guvernul ins a
lacmile Basara- tat dea atentiune
chiar de pe timpul atunci
al au evapo-
put a face apioape aceeasi ratiunu de a ice in unele
care se cari
ce apelor mai
In timpul' dommatiunn iusesti Cu
o regiune la aceste ale guveinu-
caie ea lui rus, sarAinle din Basaiabia nu
supiaveghelea de sa- putut impune
genere extiactiune piodus, taigmilm in-
de paiticulair, eau sesti, din concmentu produ-
vindeau relativ selor similare ce proveneau
ca cunlor sai ate
date d anul 1826, gubernule Kerson
cantitate pentru Am statisticele
stat pentru a difentele de
hre, se la 600 s
www.dacoromanica.ro
1900 la 1922 din timpul ievolu-
toate Basambiei, am din 1918, pe de alta micso-
obtmut cifie
Cantittile de sare exploatate cauza mnel de
a lipsei de capital
ANII TONE TONE
Deranjarnentele
s'an produs din cauza schimbrei
1900 835 1911 614 radicale de regim 1918
1901 439 1912 au adus foarte
1902 1 238 1913 7 a
1903 1914
Basarabiel,
1904 014 1915 puteau lase ne-
1905 5 909 1916 Nu s a
schimbate de e
1906 214 1917 quantumul de productie
1907 209 1918 095 oigamzatiunea loi La
1908 6 4o8 1919 Nu s a exploatat 1917, depozitele, ce mai
1909 1920 sese din 164
1921 4 100
1915, precum din productia
Cifiele din acest tablou ne ara- 1918 an fuiate de
eantittile de exploa- tie soldati ai
au fost se poate de a IX-a caie se ietisese deban-
dela un an, de pe fiontul romn
iatiune, a stat legatur, la 1918
en mai sau mai de ales nu-
de mundatiune ce mai pioductia
eonstatat a fi venit incontesta-
diversele Pentiu a- a constitmt o a
1916, 1917 1919, inundatiunde consecinte iepeicutat
fost de nu s a asupia exploatatiunilor
putut face o exploatatmne In
genere se constat, c ann de Activitatea care a
rsboi, exploatatiunile au fost toate aceste exploatatiuni
odus putin, se poate edea din cifrele
nainte, faptul se datoieste pe de mai jos tot din sus men-
o paite multoi tionata
No
EXPLOATA-
II I /ILE
TIUNILOR
IIL
I)
1900 2 2
1901 2 439 1 069
1902 4 238 820
1903 4 '3
19 499 108 13
10 774 7 086 100
1906 b 978 176 729 1
1907 10 10 131 2 406 1 3 91

1908 20 715 311 2 2H 118
1909 12 17 365 )
1910 02o 376 778 112
1911 614 390 3 490 893 116
1912 2 '3 000
1913 7 264 617 647 1 713 4 '360 95
1914 8 3 1 231 ) 826 62
1915 1 935 370 339 729
1916 1917 cate nu au lucrit
1918 7 746 827 127 81
www.dacoromanica.ro
112 ARGUS"
Aceste date de ruseas- cele de ce

aiat, c intenzitatea concentiatiunea s'a se tiece
a apa concentrat, ca ea s se eva-
dela 1904-1911, care definitiv, ea se
s'a
micsoiat anul Toate aceste exploatatium sah-
1922 nu Basarabia lere, dupA cum sus, e-
dect o exploatatiune pe lacul au hate in de care
o pe Mahala tuculati, dela stat In contiactele
chiai anilor 1904- de se pievedeau obh-
mstalatiumlor a va- anurnite cantitAti
nat dela un la ceeace pe exploatator tiebuia
mu nor- sA le anual Din diverse
iusesti nu a cauze (defecte de exploataie
o a special) cei multi
totul se fAcea ocazional contractantit exploataton nu au
o contmuitate de actiune, putut aplica textual contractele
ceeace trebue constitue loi
unei ne de anul 1912 ei
De asemem, tot o de au fost obligati a da o productie
ite sis- de de 7043 tone, pe cnd
a instalatiumlor putem realltate nu au piodus decat
ca em de lu- 900 de tone
Tot de in ann
cinsul difentilor ani de 1915 la 1918 ei tiebutau da
pe cnd 1905, la un total de tone, reahtate ei nu au
10 au fost piodus nimic ann 1916 1917
7086 de 1911, la 21 de Contiactele nu se reziliau pe
acest motiv, pentru de
s'a redus la 4893 supiaveghetoi ul
1912-1914 umbol de stat, pun
bal piezenta a
tua s'a exploatato- martori paiticulan arAta, cA
nlor de desti- Centratiunea apei din lac s'a
mdustin, putut Lice, sau, s'a fcut mod
la un punct aceasta a fost
a micsoiat parte SA ne la - DacA
de luciaton Cu vntor se va lua
astfel de s'a putut ob- consideiatiune exploatai ea
tine mai usor ca sA
deosebne in productia de sare a trn noastre,
In can fie exploatarea se va face de
constituesccAtre particulari sub controlul
le de aproape statului, fie ea se ya
lipsesc, extiagerea se mai cAtre
face pun basine, de a mganiza-
fehui de concentiare tiuni a atat mai
Foima acestm basine este trebue sA ne
avem in un litoral de
cele de se a de 850 000 de metri o zo-
tiunde apa din lac ca nA utihzabull mod
poratiunea fie inlesnit, pentru astfel de exploatattuni
qpei mai de 3200 de hectare
www.dacoromanica.ro
113
VITICULTURA POMILOR FRUCTIFERI

N BASARABIA
TIMPURI MAI VECHI ASTAZI
Un isvor de bogtie Cultura si cu seama 1906 1908 Pierde-

-productiunea vitet de vie a pomilor rea atat la cat
fructifen a constituit in toate timpu- la mai nord, cum
rile pentru aceast provincle o Soroca, se datore$te de
foarte nnportant de cele multe puternic
can au fost dela nord, care vine totdeauna
Basarablei, care poate
pre- chiar din
cum prim aceea a difentelor sectil luna a trem a pnmvern
viticole pe au cautat Vule toate
pe toate cile, ca sa dea pe viticultura le
mare desvoltare culturn de vie Basarabia ea se mentine, poate
care a trecut ar necesar, ca se dea mult
de se atentrune din partea
regiunile de nord moloc pentru ca
provinciei cultun pe suprafete parte de vie fructi-
de de vie arbon fructifera nu
datele statistace, rusesti, din le cu plante agricole
anul 1913 intinderea ce ocupau yule Ceeace s a cutat a se distruge
in Basarabla era mult mare decat mutt Basarabia mod voluntar in
pe cand la 1919/1920 anu din au fost yule
se pe suprafatd de 39977 romanesti, acolo, unde s a facut
Ha ca la 1913 ele plantare s a a se pune
se intindeau , cart mericana datele, ce le detinem,
aproiumativ, 480/o ce repre- yule pe rod ar
zintau yule filoxerate ne ceast o de 15797
termen 115000 , adica 5000 ha yule americane pe rod una de
, mull decat am avea astzi 9069 ha rod can sunt
Revolutia si temperature - De pe proportie de amencane
aceste 5000 de ha vii una 15110 ha
ele arborn fructifen, stau In total o intindere de 39977 ha
direct& au fost taiate fie mtindere de 39977 ha, in
timpul revolutiet rusesti dela 1917/ realitate este ceva mai de
918, s au distrus mai mare trebue socoteald de
parte manlor fie pe le au deosebire
revolutiune, au am reduce
tat a inlocut cultunle de vie de la suprafata ideala, facand abstractie
cele de cereale pe de toate aceste am
aceste din urma ca rentabile din plantele una alta
punct de vedere financiar la pro-
Pe de parte s a observat, au o suprafata de 23805
ha
din urm 1911 1915
peratura ambiant a favonzat Congrese Expozitil - Rusu
ceva putin desvoltarea foarte adesea
ca dupa socotehle facute de congrese expozitiunt viticole regio-
acest de timp s a pierdut cam nale stenu sau cultiva-
productia de vin tar aveau a-si expune
rodul micsorase, aproximahv cultunlor
Dintre un umbold foarte puternic, care
acel, care a pierdut ca in sfera de activitate
de 1911, a fost mal sa cugete an la cultun din
www.dacoromanica.ro
114 ALMRNRCH ,ARGUS
ce frumoase la selectionare mane inch is fara si
de vite din ce ce producdtoare de productoru caut ca se
de vin curand am
expozitiuni s'au valoarea acestor ce se gsesc
putut popularize diversele de vie de provincia noastra
adusa din Prut Nistru deca
act pe lei am munge la concluzia, dispu-
multe dmtre culturi de vie din nem de o echivalent de lei
Basarabia spete pe 000 lei
nu le poate pe pro- - Dar tocmal din ca-
din Regat ecestor cantitti man valoarea
Zemstvele rusesti erau cari nulut acolo este decat
aceste expontii regionale, cea Regat sau Transilva-
de cele mat multe din fondunle in acest caz cifra glo-
se puteau difentele pavilioane, bal se reduce
cart se expuneau difentele produse Cand legaturile cu Rusia se vor
sau de pro vom avea un
prietan Se acordau pre= de foarte mare pentru exportul
ferite categorn san se de stru de vin mai cu
cahtate superioard celor bum consumatori de pe
pozanti, pe le cultive ami o parte, de alta nu
introducandu-se sor- actualmente de podgorn
de struguri, pe can, am zice ciente, satisfacd nevoile
gsim yule din Regat ale Ei dispun de yule
destul de rar pe can sunt adevr de
htate mai superioard din cauza dim
Product la - Toate aceste basa- cele basarabene, dar
rabene au dat anual nu pot satisfacd nevoile
o productie de care intre comisardor poporulut
5 000 000 la 9 000 000 de deca rus necum ale celetlalte
Consumattunea este foarte mare
provincie ea nu poate Cand legatunle de
de anual produc- male mtre Basarabia
totala urmare, o can- vin se exportau
titate de respectabild pentru a de act cantittt foarte man de stru-
fi peste frontierd sau in majontate care
ale noastre In special Kiev Odessa Petrograd
Bucovina Moldovei stint In termen mediu putem spune, dupa
regiunile, can sa consume mai arat statisticile rusesti ca
mult vin basarabean fund niste anual se din
tun, unde vita de vie chiar se tre viticole ale provinciei noastre, ca-
de multe din cauza tre nordul cam la 1000
peraturet in timpul toatnnei de vagoane pe an, in anti
nu poate ajunge la matuntate bogat Cand productiunea era
In din cu ceva mat atunci cantitatev
dela 1919 mcoace, productrunea de vin de export scadea la 650 sau 700
a Basarabiet a avut s sufere mult din de vagoame In tot era
cauza lipsei de export de rz- ultima Imprejurare o cantdate
boi Marea Rusie procura de de respectabild
enorme de vin mungeau Din cauza acestui export care se
pana la 3 jum sau 4 multoane de deca cea in fiecare an de centrele
pe an, in productivi din
nu putem sa zicem nu au doreau a
fost productivi meat s a sele copioase fructe
merat depozitele manlor de pentru acest motiv
tori sau angrosish de din Basa- s a perfectionat in aceast provincie a
rabia cantitati foarte sisternul de conservare a stru-
momentul favorabol, ca si genere a tuturor catego-
s exportate putea calcula rnlor de fructe Sistemele de conser-
proximativ totalul Reneralul at depo- vare trebue stint mai
zitelor de vin basarabean, bune decat acelea
tre 12-15 000 000 deca Rcesta, na- putem in aceast
tural, un capital care avem un de industne aparte, pe
www.dacoromanica.ro
115
care va trebut s o introducem Pretutmdem, mamte de

celelalte viticole ale noa- ca de arbo-
stre rilor fructiferi, se da aten-
vie,
- In
totdeauna
cu vita de ttunea punct de vedere al culturh
productiu-
avem fructiferi Basarabia, nea a fost destul de
cart mste date provizorn Se putea conta in genere pe o
1923 ar fi in total de 10 1511 170 productiune de 1000-1100 vagoane,
de Din acest total prunif ar nual
reprezmta o de tar meca strugurn, cu
ru de Restul este format din fructele se petrecea sub rust
te celelalte categoru de arbon anume, se
feri, printre can predomin in cantttti foarte
marl, rusesti, cum erau
Cantittile felul fructelor exportate anual

'SELF Mere Pere Piersici Prune
Kg Kg Kg Kg Kg
2
Petrograd
Moscova -
000
000
245 000
000
000
- 000
000
1 228 000
000
000
196 500
000
000
o
Kiev
-
000 000
000 - 000 000
000
000
000
6
7
Odesa 819 000
- 1 000
000 -
6o 000 000
000
491 000
000
il 000 000 000 000 500
Cifrele de mai sus ne

mare cea mai mare de
fructe basarabene o facea Odesa FABRICA DE
nu trebue se creada
ceast cantitate se consuma numat MEZELURI, SALAM
catre acest o parte
dansele erau transportate 88
poarele alte De multe CONSERVE DECARNE
portatoru man, angrosistii 8
grad nu aduceau fructele trenul, un-
de se stncau din drum
pe uscat din cauza prea 88 KOULPY
de a le imbarca FONDAT IN ANUL 1882
alte
mrfun la Odesa se indreptau
catre Petrograd sau alte orase nordice
ale fostulm imperm in care de ase- Strada MORILOR No 2
se simtia nevoia de strugun
fructe 88 0
de ve-
din INSTALATIE MODERNA,
dere al viticulturu al pomiculturu 88
FRIGORIFERE
putem chiar din acest
punct de vedere Basarabia frun- 88
tea tuturor noastre
manesti consideratie 88
MAGAZINE PRII
importanta tuturor acestor produse din DE DESFACERE
de vedere economic cred
este de a noastr datone, ca pe toate PIATA
a a desvolta
national STR TRAIAN)
G
www.dacoromanica.ro
116 ARGUS
PREJMAR PENTRU INDUSTRIA LNEI

Capital deplm vArsat lei 30 000 000
FABRICA POSEDA UTILAJUL MODERN COMPLECT PENTRU
FABRICAREA POSTAVULUI, EXECUTA STOFE DE
TOATE CALITATILE IN MAJORITATE STOFE
DE CALITATE MBLOCIE
CAPACITATEA de PRODUCTIE ESTE de

000 METRI ANUAL
social la BANCA
BIROURILE
IN COMUNA PREJMER, JUDETUL BRASOV
PE INSTALATIUNILE NECESARE FABRICATIEI,
LOCUINTE PENTRU FUNCTIONARI $1 LUCRATORI $1 UN TEREN MARE
ASIGUR AREA ROMANEASCA

SOCIETATE ROMN DE ASIOURARI GENERALE
CAPITAL SOCIAL 12 000 000
BUCURE*TI -STRADA LUTERANA No 4
Recomendm tuturor
ASIGURARILE SALE POPULARE,
eau a organicat intiodus In Ora, pun un de for
sau poate ca asigulaia, sa se
dupa plata prime' late prin trigerile de lunare a
populara, sau mai la de 10 sau
4stfel, ta dc 12 s au amortizat 53 populace,
men
Densemenea nsigur
I 000
Incendlu, examinare
Transport mantim fluvial
Accidente, Furt,
Asigurarea pune la dispozItla publlculul moderne
tarife conform cerintelor de dup
In de a la osperarea nationale,
a pus exploatare
ASIGURARI CONTRA MORTALITATII VITELOR
cu preinu In bam, asiguratilor ce vor Ingrip an
se ridica la
I 000
Publicatla ESTITORUL scopul
se trimite gratis la cerere
Se pretutindem unde Socictatea nu este reprezentata la
la orase GENERALA
www.dacoromanica.ro
RLMANACH ARGUS 117
I COMERTUL NOSTRU EXTERIOR

DIRECT1VELE GENERALE
LA ANULUI 1924
Latura cea maz zmportantd a comerfut

de zmport-export, este starea de
zboz 6 pacea prmti un
protzzorat o cate constrtuesc o
In complexul masurilor poi sa se perpetueze de ce

de tot felul pe cart le-au pre sa capitolele budgetu-
razboml starea de respectiv
zitie, - peste rapida exammare a regimului
optimiste dela inceput - acelea pri- directivelor comerfului nostru exterior
vitoare la activatatea la perioada post-belica va confirma
comercial dintre State au observatiunile de mai sus dupa cum
fectele puternice mai va evidentia lipsa unut plan economic
de asemenea unitar materie de export-import
tania desvoltarea economica fie- curioasa tendinta de izolare econo-
care prin fiscala a intregite, dupa ant
decurgand din- dela restabilirea
ti un excesiv tInd a-
Efectele isbuc nirei rdzboiului
Desigur ca mainte de intervenfia incuraja exportul ne-am indreptat
noastra mondial situatia treptat-treptat spre regimul mterzice
geografica a Romaniei al permiselor
a impus, chiar
a direetivelor
1914, o
exterior de
-
mtamplase la not de peste o
nu se
atunct tate de veac, taxarea exportulin, lasat
Exportul a cel dintai prin liber chiar
masurile restrictive de situatia pentru stirnularea
creiata isbucrnrea mon- nationale - revenia acum cu
dial luand forme mai
Pe deoparte valoarea exceptionala a complexe ca trecut
cerea'elor petroluhu ca pro- Intreaga economie particulara, acti-
duse foarte importante pentru pute- vitatea producatorilor
rile centrale blocarea de ca- la maximum de beneficai conjonc-
tre pe de alta nevoile tura economica a evemmentelor
de armament munitium pen- mondiale - totul era pus in dis-
tru apararea vederea
dela care Romania nu se gea sa contestat el Stat
cutie
prun
care intele-
putea abfine la sfarsit - recte diferenta de benefica
tul a contribuit la
materie de export ce ar rezultat pe urma evenimen-
In locul taxelor aproape de telor Mai chiar decat
stahsticd, de aprut taxele politica de la export
de export din ce mari per- Statul infelegea se foloseasca de
cepute de Stat din pro- productiei
ducatorilor, partea mal prin sfortarile particularalor spre a
locul libertfti absolute de export schimb armamentul
chiar a tendinfelor oficiale de a sau alte mrfuri de care avea
www.dacoromanica.ro
118 ,RRGUS
el nevoe pe nu le-ar fi putut stra rasboi a provocat caducitatea

obtme pe alta cale tuturor tratatelor sau conventulor
Mobillzarea economic5 - Mobili- merciale dupa le avusesem
ce
Statele
remproce
zarea intregel economn nationale matena comertulut
mobilizarea a
mainte de intrarea ei in ras- terior ca anterior
cursul evemmentelor
opera de nunicire
pozitia geografica si-
grupunle a acelor tratate sau
tuatia politica,
beligerante
raport
impuneau aceast
sura de prevedere ca un act de
Izolarea de
ranmmentele de comerf
- despre
aparare devemt maplicabile din cauza
Oncat de odioasa ne apare astazi larn noastre prun frontunle de
perioada neutralitatit cu permisele trecerea andor de rasboi le-a
contrabandele traficurile de apropiat pe cele mai multe de expi-
tot excrescente propni rarea formala Chiar prelungirea
nostru -nu putem convenfule acestea, d p
necesdatea subordonant ,n au putut inlatura
exterior de atunci Romania sa
mtereselor a se izolata din punctul de vedere
comercial de
Cu atat mai mult vom avea ca de
o de facut impotriva Situatie oarecum fireasca
rilor din sta ca un exempla intreaga
rea prin situatie a Europm momentul
generale trebuta facut din nou
Caducitatea men- restabilirea de
tiona treacat ca noa- comerciale State
Dup pace a
ne vedem in primu am 11 1919 confirmate
pacea legea din 23 1921, careia
directivele exterior din mat numeroase ale consiliului
noada neutralitatti a rasbouului, jus- de sau completand
hficate agravate efectul lista marfunlor sau produselor ce pot
distrugerilor lipsurilor variate prin importate dmtre cele anterior pro-
urgentele de refacere abmen- hibite Legea din 1921 a autonzat
tare cat vemul ca pnn mrnale ale
tumarea schimbului monetar de propunenle
la atatea elemente o noua nisterului de industne sa
conshtutie economica a la zi potrivit nevoilor curente
dobandirea puternice lista mrfunlor la export
tentonale de peste ,permiselor" - Ce-a
vea tabloul aproapecom- din acest regim anormal in perma-
plet al in pri- da de tranzitle se
vinta direetivelor ce trebuesc date Dansul permiselor de import sau de
nostru exterior export a continuat ca vremea neu-
de tranzltie - Astfel tralitatei de
matena e.xportului ca o continuare a tot de intermedian pentru obti-
regimulut leget din 8 Martie 1916, nerea acestor permise au
decretul-lege pentru reglementarea mai urat istona
exportului 18 1920 legea timpun ale intregiru Romamei
confirmarea lui din an, Contmgentarea - Regimul zis
o sene de mmale ale con- al permiselor de import sau de ex-
de mini5tri can, ulterior, au port s a complicat prin acel
norme sau le-au modi zis potnvitca-
pe cele exportatoni aveau s garanteze
de cereale vite pentru nevoile consumului intern pe
ahmentare in genere, petrol pretunle maximale fixate furnizarea
vate
tena
Reglementarea
avem
- regle-
cantitati de produse egale ace-
aprobate la export.
aproape pe care
mentare din 30 Mar- guvernantli matene de
www.dacoromanica.ro
119
sistemul permiselor sau cat putem exagerare ca

contingentnlor pentru a asigura ne- astzi produselor romanesti
voile consumattunit este apsat taxe tot de
primarea a durat de numeroase ca importul
zdoptarea taxelor de export incasanle ce rezult pentru bugetul
In matena importului, regsim ace- mult venitunle
formulat contingen- zultate din taxele vamale de import
tarea cantittilor reciproce maxime de De unde, producfia
mrfun admise la reciproc fie
conventia comerczald incheiata cu de
la 1920 care ne-a actuate, este
diplomatice cu alla- taxele de export
Insusi talul acesteia era Conven- ale
refentoare la cotele de export este la pnn
incheiat intre etc de import
traficurtle de permise Reqim contradictoriu directive
fie la export fie la import au con- diametral opuse aceast concluzia ca-
dus mod necesar la abandonarea re se
chiar se prezentau sub for- Cci daca taxele de import ocrotesc
ma contingentani nationald lovesc
consumatorul in schimb
Comprimarea pretunlor -In schimb port limiteazd putermc de
tanful taxelor de export a in
duchei pentru unele mrfun de ale
proportie impozant la
pe plata
diferentelor de pe noastre spre
rezultand a favonza pe
valutare tre interm din-
pentru produsele de export al singunt interesati denim
interior trebuta ocrotit - de west aptor al
acest tanf a extins aproape la primarea pretunlor
sute de
interioare sunt
de
toate categonde de produse blici cu de mizene
la lungimea tarifului vamal pretunlor pen-
de import Intr adevr lista enume- tru consumatia interioard la produsele
rativa a produselor noastre cuprinzand nationale realizata succesiv
aratarea taxelor vamale de comision terzicerile de export permisele
esire mentinerea de export acoperirea cotei interne
prinde peste 8 pagini format dublu (contmgentarea) in
-cat paginile almanachului Argus, taxe de export - desi in
buletinul de industne parenta urmareste mentinerea eftinit-
intitulat Corespondenfa relative a din Romania in
fond venitun
Dlstrugerea - Astfel Statului
Directive clare contraziceri practice
Dar cu aceasta n am terminat expu- plica tanful minimal pro-
complex a directi-
velor reglementana I a import - In generale, regi-
mertm exterior al importului este dominant
la 1924 1) de principial inter-
Pentru a complecta tablou zicerea unor anume marfun
trebue sa stmetrice, de a intra care sunt
exportulm care prune
comertul exterior 2) de principial admiteru
-al fun pe baza avizului
In timpuri normale tariful de comisiumi industriale, enume-
import taxele specificate pentru rate in
hecare categone de constitue 3) de
unportului de import,
nu de mrfun cuprinse mtro a treia
de peste el, se pentru mrfurile ce
speciale de in aceste se
me cele de suprataxare pentru lux vamal
sau de majorare, inteles nu majorattuntle
pentru Statele care n ar a- de taxele minimale
www.dacoromanica.ro
120
tarif, prin reciprocitate pentru Sta a mai vorbi de posibilitatea

tele care ar aplica tratament abuzurilor ce se las
La export - Avem de asemem turalmce capricuilul guvernamentalt
regim un tarif general de taxe provizorat anormal a dat o mereu
care se complecteaza tabela arti
colelor Cercul vitios Explicatia situatlei
prolubtle la oficialitatea noi o toarte
2) mod promor, ea denva din instabil tatea mo
3) Arttcolele cu spectal pen netei noastre a
rale ce o mentine criza monetara in.
tru care dela cas la cas, este care ne sbatem dupa rasbot
de o autorizare speciala
Tabelele Dar vom obiecta imediat
regimului de import ca ale acest cadru al regimului
de export nu sunt fixe variabile exterior stabilit de Stat, constdue un
aprecierea guvemului, care poate element de agravare prelungire
trece dintr o tabel alta uncle pro crizei rnonetare, pe celelalte ele
duse, prohibitiuni anterioare mente despre care nu avem ne o
sau stabilind altele now pentru pro Instabilitatea nesiguran-
dusele ce libere mai generale variatia
la export la import male in materie de import export al-
Mentionez toate aceste instabilitatea mo
tru a evidentia instabditatea d n care ne sba-
guranta ce domnese regimul comer zadarnic ca sa putem
tului nostru exterior, profund dauna Calcularea taxelor aur dupa
toare atat productiunu ex coeficient raportat la cursul fata
portului cat comert de im de aur, este primul pas spre
port sau industrulor puternice din tara stabihzarea in regimul co-
intregita mertulut exterior
erciale
Dar acest pas este prea timid cia in art 7 dezideratul
el nu vadeste hotararea de a ur inlaturani acestei exceptn,
energic stabihzarea necesara
In regimul nostru ahniatul final revme pentru a
conventional de alte State clude dela
devedeste afirmatia de sus lavorizate
Numal Inteadev5r cute compensattune
bol nu avem decat Cu conventie comer
numai comermale de neratificata, a in-
Ce Ungaria tra
hoslovacia, dar regulate nu tativelor pentru lichidarea tuturor ches
atat din grija economim nationale cat hunilor decurgdnd din tratatul
mai ca o a altantelor Trianon
de ordin contractate Statele In sfarsit acorduri
respective de regretatul Take Ionescu male provizorn -numai
Evident clauza celei mai sclumb de note diplomatice care
favonzat, toate conventiu se pot denunta preavis de tret
comerciale a a
Franta Italia , Sue-
cestea admiterea obhgatiuntlor de lurn,
decurgand conventia inter dia, Austria Grecia Spania, toate
nationala dela Barcelona acelora din mternmate pe clauza
statutul favonzate
Dar atat nimic mai mult din urma doua State au sta-
din conventule tarifare fixe, obisnuite succes, pentru
de conventii comerciale pe baza tarafara
Dimpotriva chiar , 4 7 fixa
din conventule respective cu Polonia Cat priveste fostele State inamice,
Cehoslovacia, toa Germania raportunle noastre
hbertatea, decurgand din comerciale reglementate de dis-
rnle exceptionale, de a mentlne fie- pozittile de Versailles
care restrictiuntle prolubitiwule de pun, in favoarea
import sau export in za mai favortzate
proc Numai conventla Cehoslova de 5
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH 121
altora izolarea noastr

Rtitudinea izolare comer nilor guvernamentale matene de
de in materia port export uneon contradictord in re-
comertului exterior se prin zultate aceasta ar putea
cauzele valutare prin titui un argument pentru
budgetara decurgand criza stabil in nostru extern
tara Produsele noastre sunt demur
ne gandim un Stat foarte pe
nou, Cehoslovacia, isbutind s un bine fixat pro
lizeze moneta a co ductia Romanim
merciale definitive aproape toate riscam sa mstalati
State le principale din Europa in str in cele piete, pe con
foarte bine Intarzierea vechi
pe calea comertulut exte de vedere al politicei
nor a putere, in stabilirea unor
plexul international comerciale tememice afara,
Oncat ne am in putenle ar sfarsit risipeasca
noastre am pretinde avem sunt sau sa le immedice, even
nevoie de au nevoe de de a se
produsele ca de piata noastra de tendintelor noastre vntoare - dupa
desfacere, mtarzierea aceasta nu ne pentru nevoile noastre mediate
este favorabila Daca n ar ar putea sa asigure un spripn
instabilitatea capriemasa a dispozittu mai mai efectiv
Lipsa unui orga n centralizator
La toate aceste deztderate de ordin ocrott organul ministerului de
general principial adauga industrie se desa
unul de caracter imediat nesocotit
satisfacere nu poate sufen Imechat rasboi luase
o intarziere directie a tratatelor conventidor co
despre ce este vorba merciale care aduna centraliza tot
Pentru stabilirea unor norme unitare materialul pnvitor la comertul
avand continuitate in comertul ex exterior Din nenorocire pentru mo
tenor ne lipseste organul centraliza tive ce nu le vom discuta aci ea a
tor acordunle fost Lipsa asemenea
noastre comermale se de mi organ este se resimte
nisterul afacenlor streine, o colabo
rare oarecare din partea celui de fi N a sosit oare momentul ca organul
nante, dar participarea celui de acesta central, pentru tot ce
comert exterior, sa
asemenea situatie, numai latura conditium mai bune
diplomatica pe o baza mai
avute vedere la Intrebarea ne o sugereiza
incheerea comerciale, pe eronle sau contrazicenle ev
cand elemental important al economici dente din ultimul tanf de im
nationale care trebue port
MARTIN FROMM
PRINCIPALE STR PRIN CAROL, 11
RZ PENTRU BERE Telefon No 272
Teleg FROMMCEREALE
STABILIMENT PENTRU
CURTIT TOATE FELURILE DE
ARTICOLE de
www.dacoromanica.ro
122 ,ARGUS
ARTICOLE DE
SOLIDE, ELEGANTE CONVENABILE
A
GEAMANTANE DIN NELE,
CUFERE, GARDEROBE, TIROIR,

PLATTE, CU CERCURI DE
AUTOMOBIL, etc
COSURI CAPITONATE, C UTII DE

, TRUSE
MAROQUINERIE
P FEUILLES, P VISITES, GENTI de DAM,

TOILETTE, etc etc., SERVIETE, etc etc etc
AI LA
DIMITRIE MARCULESCU
- Str DAR No 12
DE ADEVERUL
SE PRIMESC
COMENZI REPARATIUNI
MONTARI DE
www.dacoromanica.ro
,
www.dacoromanica.ro
124
SOC,IETTILE PE I
DIN ROMANIA MARE
PE EXERCIT1UL 1923 24
de Dr I TEODORESCU
In care urmeaza acestei der care nu au putut din diferne

troduceri, Almanachulm motive, ca mehida
gus vor gasi toate societatile pe ac- ceste societati pe stint trecute
care azi tabele capitalul, obiectul
repartizate dupa exploatarei, sediul cu data
pe capitalul
provincii, tdra
de care dispun conturile Nu sunt cuprinse
importante din pasw pe straine, a-
acestor se refera cele care au
1923, pentru cele care-si au natate iar capitalul in moneda
incheiet la 31 Decembrie strama
1923 in la anul 1924 pentru
Pentru a vedea mat bine
societatt au inchetat societatilor pe evolu-
perioada dela tie capitalulut dela 1919 pana
la 30 Septembrie 1924 fmele anulut 1924, pe acest din
eceste sunt in urma cifrele fund numal 1-
urmeaza cele care s au
finntet in decursul 1923 1924,
1919 erau 929 societ cap de 982

1920 1154 5 158 242 889
1921 , 8 095 429 063
1922 1650 12 162 027 638
1923 1942 091 869
1924 2085 154 869
Dupa cum vedem dupa de In acest interval de timp

boi s manifestat un spirit foarte capitaluhu s a mzecit
tens de caracterizat de ele au
now infimtdri de co- crescut de le 929 cate erau a-
merciale, industriale financiare, sub 1919 2085 1924,
forma de societatt pe Pe de mat mu't
a mers treptat
ele mod treptat, din o in an, la alta
prea brusce
facand
a trece dela paritatea numm 1921 1923, d
valuta de rsboi cresterea mregistreaza mai mart
se urcarea capi- se cifreaza 5 mi-
pe care de de
la suma de 982 084 376 lei din In dot em (1923 1924)
1919 se le 869 grupand societttle pe fe-
lei 1294, adica in limp avem urmatoarea
1923 1924
B . 4 253 482 449 5 552 832 849
Societ 874 11 934 834 098 941 098
comerc 277 139 308 1 589 867 139
diverse 35 205 078 180 237678 1FO
Total 1942 091 869 2085 869
www.dacoromanica.ro
Urmarind acum repartizarea societtilor actiuni dupa provinci avem in 1923
urmtoarea
Veciul Regat 982 soc cu 14 544 794 lei capital
Transilvania 025
Banatul 227 636
31 012
17 4C0
Total 1942 soc 810 091 869 lei capital
Cele multe pe rile de societatibunaoara, daca
dar Vechiul sunt malt
gat care Transilvania uniform raspandite peste intreaga
celelalte provincii eel ra, societAtile industriale se gasesc
mare de societati din Vechml mai acolo unde sunt centre
gat se mal prin ca o propru dezvoltrei Exploatdrile
de sometati, in special industriale stint asezate in mod
adnunistrativ in in regiumle industriale ale a-
Capita exploatarea te- colo materia combusti-
ritoru, statistica finand seama bilul stint mai in apromere
de administrativ le trece la ju- Din motive ele nu pot
defu1 Ilfov pandite peste
repartitia a- Pe baza bilanturilor incheiate
-nomme pe judete, ca 30 Septembrie 1924 vom pe
nu este uniforma pentru felu- fel de sometti, in general
N LE
Pana la Septembrie 1924 1923/24 prin urmare in
si-au intreaga tara chetat un bilant despre activitatea
756 de banci un capital de lei
253 482 de Pe provincli sunt
insemneazd a functionat in exerci- partizate
Vechiul Regat 293 706 lei capital
Transilvania 324 327
Banatul . 119 002
Bucovina 10 012
Basarabia 10 400
Total 7a6 cu 4 253 482 449 lei capital
vedem cele in bilant de 14 851 975 Un al
banci sunt Transilvania, ca- din activ este acela al
pitalul mat mare il cele din etectelor care
func- valorile mobillare din casa
82 din cele sunt
rare la un reprezInta circa cont bilanf ca suma
din capital al bancdor din de 612 lei Aceste
turi impreuna ac-
general al tiv realizabil in timp
se incheie pasty suma tuturor de cre-
de 38 nubarde dit La acestea se
In avem urmdtoarele conturi unele
care inglobea- de de
etat scontate cat pe cele dintat era bilant, la fi-
reescontate, este bilant perioadet de care ne
respectebila sum de 8 125 361 suma de 888 698 781 lei, al
carente reprezen- lea 253
tand pe debitoru bAncilor au un sold toate conturile, care
www.dacoromanica.ro
123 ,RRGUS
plasamentul numeranul trebuincios,

c total amportanta redus, ales cand
de 27 329 161 521 lei Pe langa se face la Banca
.acest realizabd b5ncile mai dis. loarea la finele
pun de peste de care ne era de 4
disponibil uncle la altele 374
mijloacele care au lucrat Tot in pasiv avem de
bancile in 1923/24 fost Efecte de ce reprezinta
de circa 30 lei tele ele care bi-
In pertea pasivulut, de ca- figurau de 601 477
zis al in
de 4 253 482 449 lei avem de pentru
contun amportante b5ncile, de millard
Depunenle spre carora 072 alte diverse
nu h se bonific decat dobanzi duri fac 1 334 995 928,
in cele peroepute re la total al
la se ndic suma cilor ne un procent de circa 31
de 018 le ceeace constitue o ga-
carente creditoare care a
prezint datorule ele,
inregistrau la exereitlului suma Ca rezultat al tuturor
de 603 cilor pe 1923/24 inregistrarn
reprezint un net de 851,
cfectelor de care raportat la capital ne un
reescontete fie la National, fie cent de peste 22 ojo drept rentabilitate
la alte Prin reescon- a fat de din anul
de credit procur precedent
INDUSTRIALE
Numarul industriele care cietti, capital de 7
care au putut in 549 070 670 din anul precedent
chee pe era
de 874, avand un capital de 11 Pe provincu
harde 934 834 098 lei, de 720 sunt repartizate
Vechiul Regat 500 cu 10 242 137 858 lei cap
Transilvania 274 790
Banatul 79 303 361 450
19 120 320 000
Basarabia 5 000
Total 874 cu 098 ,
ca carora h se
nu difente
corespunde fabncate pe credit
din mantle dn te- matenale, re-
ritoni, sedaul adnumstrativ la mrfunle fabricate aflate
Bucurestl, sunt trecute la Vechtul in magazii la anului, al doi-
prime care
Dup general al intreprin- aceste
denlor alcatuat pe baza
separate ale fiecarei so- de 442527
in parte avem pentru
1923 1924 in activulm
toarele importante societatilor la alte
/mobile ambele trecut
conturl reprezint un de 10 de 1 261 440 480
harde 028 lei, Din se
Divers' contun importante, de
un sold de 120 repre-
zint intrepimderilor indus- creditors, intreprin-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 127
andustnale le datoresc suma de Ca de

lei 641, ne ocupm, industriale
ase neachitate anregistrat un net de
la anului inregistreazd nubarde 698 765 844 lei Raportand
de 1 587 975 107 lei beneficiu la capitalul total
de 11 934 834 098 lei evem pro-
fac lei. 526 cent de fet de din a-
care ambele in nut precedent
bilant
SOCI LE COM ERCIALE
acestor societatt merciale, un capital de 1 416 697
este mat lei 218 asemenea so-
celorlalte grape de societtt pe eu 641 662 lei din
descnse mat sus La finele precedent
de care ne Pe urmdtoarea re-
intreaga 277 societatA co- partitie
Regat 160 soc 048 lei capital
ansilvania 82 908
Banatul 984 183
Bucov 5 9 500 000
Basarabia 2
Total 277 1 416 697 139 lei capital
La acest capital s a inregistrat pen- ne procent de
trecut un beneficm net in comparatle 8 din anul pre-
de 164 373 696 lei, care raportat la ca- cedent
SOCI DIVERSE
In aceasta categorie de de procent de din pre-
tra toate intreprinden care cedent
exploateazd nu pot Ca incheere, in urma constatnlor
sate in una din de ce em pe baza bilanturalor
sus acestor trage concluziunea
este foarte societAtile pe actiuni din intreaga
In anul am nurnat 35 ase- care o
menea intreaga dot r ezultate bune, pe tre-
capital de 205 087 180, jar ca cut, multe din ele
al am in registrat ectivatatea sub putin favora-
un net de 53 474 037, sau bile consohdandu-si situatiunea, fata
asupra capitalului total, de cnza care trecern
FABRICA
92
8 I
www.dacoromanica.ro
128
BILANTURILE A 756 INSTITUTII DE CREDIT, PE ANUL 1924

SEDIUL Contun cu
DENUMIREA PORTOFO-
LIUL rente spre rente DIVERSE BENEFICIUL
SOCIETATII toare f Fondun
B L B
i i 11 11 i Il
VECHIUL REGAT
Arge
Banca SA 2 000 000 -- 140 190 -- 513 - - 307 32 21 690 04 286 052 5
, Speranta SA
SA -- - -
50 45 819 40 - 2
458 270 -
3 ,
168.012 27 4 3
,Oarja , S A
4
5 , Ci editul Comercial ,
SA
SA 1 000 OLO -- 1 665 25
- 95
115
20000
95
-
1 524 40
28.368 50 -
60 4
5
6
7
,
din Pitesti S A -- 95
198.280 -
8.284
57
75
35
54 83
145 678 75
601
7
7
10
Comei cial, S
Comertulul
A
Viticol,
Industriei, S A.
S A -- -- 716.170 40
109
41
75
70
-
59
717 15 186 595 30 8
05 9
02 04 10
Judelul Bacu
11 Banca ,Oituzul , S A
SA
-- -- 783 1 05 22' 827 00 525 81 784
12
13 SA
Rcaciumlor , S A

-- - 11 427 070
4 955.030
11
90
1 305 087
701 55
231 668 312 32 41
15 Bacului, S A
COO 000
-- 779 082
15
1 55
348.798 35
107 238
11 557 295 3 848 330
7 072 57
516 2 344
16
17
18
de
de credit
Industrie, S
SA
SA
2 000 OCO
2 000 COO -- 544 35
2 644 529 15
-
772 30
1 832 141
376 50
-
10
631 117
710 7
012
236 765 25 780 885
353 434025
399 25 060 52 222 95 18

Judetul
19 Banca Poporului S A 2 000 -- 2 334 821 - 704 798 895 75 474 505 10 19 114 65 423 744 36 29
20
21
Roman3,, S A
Negustoreasc, S A
22 Botoqanu , Soc coop de
-- -
75 14 892 677 7
373
1
971
032 84
45
213 43
77 677 85
160 6
40 000
2 044 262 65
288 598 21
23 Banca Vntorul S A
24 Meserimilor, S A
ec
5 000
-- 1 728.084 50
-
35 21 365
378 50
067 25
831 90
50 147
000
1 921 505
122 016
90 125
775
22
23
393 1 537 520 55 456 2 24
Judeful Brila
25 Banca SA -- 95 846 007 17 95 628.387 284 40 704 15 25
27
Portului S ,
S -- 05
05
035 40 30 71 079 2 068 694 35 26
28 Sindicatului Agricol, S A 473
972.450
14 616 793 95 7
524
602 - 15 309 389
561 55
000
50 000
3 141 540 27
3 433 497 6 28
31
,,
Elmo
tneasca
Smdic propriet urb A
-- 423 025 -
- - 80
53 20o 846 85
655 91
065
48 783 903 91
15 9 (48.815
6 663 076
29
-
30
31
, 187 384 75 75
3 Banca SA -- 50 238 - 85 32
33
34
D
,
Co

--- - 073 52
929 75
5
05
62
459 537 25
43 132 50
101 011 40
228.515
240 COO
33
34
35
36
Mercur"
,Progresuhu
Creditul
COO
6
--
3 386 247 15 001 05
287 440 -
1 70
30
75
- 1 554 41 35
36
-- - -- - --
37 173.555 30 274 35 461 95 37
Plugarul Roman S A
SA - - 153
1 941 398 76
026 50
75
132
75
218 13 720 35
022
78 099 97
59 043 71
38
39
9
www.dacoromanica.ro
130 ARGUS
SEDIUL Conturi cu- Conturi cu

D ENUMIREA rente debt- spre rente cre- DIVERSE BENEFICIUL
LUL LIUL
S OCIETATII Comuna
toare ructif ware ditoare
Lei
Caliacra
40 Banca ,,Bazargic S A
Viitoi SA
-- 791 670 - 15
- -
55
- 692 15 40
41
42 Agncol Cahacra
S A p-tru
1,000 -- 75 550
15
05 484771 205485 60 65
- - 722 07
41
42
43
de md dobrogean S A
Cahaci a S A
000003 - 1 785
--
05 50
62 05
90
55
335
007 17
43
44
45
46
47
, Soc pe actium
Banca Dobrogea

-
4 586 COO
-
10
-
53 - -
25
00
45 - -
1 261 938 46
80 136
45
47
Constanta
Banca SA -
48
49 SA
editul Dobrogei
iota
000
000 000
295 020 75
--
128.986 87 1 476 239 91
814 25
358 986 71
544
326
802 508
20
50 49
50
51
52 Unirea
SA
SA -
4
2 522 924
85
-
70
60 - - 65
993 190 6 066 388
608 644
70
85 51
52
53
54
55
Banca Ga1atilor
Pi Societate
Progresul Soc coop de
000000
- 4
011
90
4 140
357 373
20 - --
5 291
164
- 035
058 386 85
000
2 709 05 53
364 367 30 54
55
56 Banca Beresta 1 063 163 - 25 45 983 go 50 56
57 Co editul SA - 25 65 65 598.887 51
58 - 705 994 25 64 467 07 661 97 58
Casa
SA
credit aplor
-- 07
843
59 Banca
60
61
Onentului
Soc coop cr ec

-
511
-
305 297
-
10
793 276 94
-40 295 000,-
500-
70
263
065 27
081 35 59
191 694 53 CO
44 000 61
Judetul Dmbovula
63
64
Banca de
de credit
industne
SA
51 industi S A
--- 1
2
--
50 45
65
26
234 35
361 840 94
736
208
762 500
25
91
COO
19 62
07 63
-64
65 SA 30 26 1 477 69 167 02 36 65
Vultui Soc coop de cred econ
66
67 din Dambov S A - -
50
02 -
25
000
795
684
80
25
397 662 96 66
68 67
Judetul
68 Banca Ci amva
SA )
-- 237 - - --
2.937 251 997 26 733 69 120 20 68
69
70 Poporului S A
de scont
- 4 867
- 35
1 675,421
45
65 269 865
485
835 968
69
70
71
72
Creditul SA
it
000
-
732
- 56
-
33
39
85
516 592
26 710 15
1 206 303 79
056
71
72
73
74
75
SA
Doljulut S A Calaf
a 5000
000 1 477 -- 65
58
35
580 54 7 670 309 458 82
276410 85
200 000
73
75
76
77
Creditul SA
Banca Oltemeu S A
000
515
- 207 75
17691
-
30
- -
851 601
28
20
60
49
959 10
688
2 329 095 80
921 192 16
090 11
76
77
SA
78
Banatulut S A
ea SpA Bath 100 COO
-- 231
115 750
40
-- 217551023 71
55
- - 26
75
647 45
04
2 328 367 71
000
78
222.295 48 79
928 02
www.dacoromanica.ro
132 ,ARGUS
SEDIUL cu-
DENUMIREA LUL LIUL
renta spre rente DIVERSE
BENEFICIUL
SOCIETATII Comuna
toare fructificare
81
83 Shvuta S A
t
15 COO
100 000
000
--- 42 997 373 65
590 75
020
024
78
74
04
21.406 533 43
65
93 05 81
03 82
SA 000 - 466 75 555 623 97
101 737 75
633 41 25
50 83
75 84
Dorohoi
Banca
SA 1 427 000 ---
17 623 384 40
3 927
-
7
032 486 20
643 296
1 678 503 30
670
1 55 85
47 000 10 86
87 SA 539 743 35 50 825 350 136 969 30
- 99 87
1
155 808 45 951 588 81 20 5 95 88

Judelul Durostor
B
, Delli-oz man
SA
--- 352 185
942.995
504
50 204
-
75 592 112 - 89
90
Sindic , pomicol 143 7 129 785 24 177 15
SA 000 - 456 140 - 91
93 ul S A 200 000 - 581

185 918
224
- 22 742 75
52
92
93
95
Banca SA
SA 5 COO 000 -
- 2 479
20
05
50
371 627
21 014 125 75
144 355
40
350 30
094 55
223 729
297 126 75
- 37 94
95
Judejul Flticeni
r
Banca , cel Mare 000 - - 50
- - 96
Pa5cani S A
Sucevei
800 000
5 000 000
-
- -
25 332
569 182 4C 25
596 771 55
214
25 000
75
97
98
Judelul Gorj
Banca
Novaci S A
a jului de ci - 50
- -- 00
77 337 979 88 - 99
Targu-J
cial industi 3 COO
000
-- 423.191
927 065
13.817 256 -- 25
9190 115 564
84
-- 102
Tinetimei S A 030 - 50
104 edrtu1 jan
PesteanaVulan
g 1 (100 000 830 - 1 676.778 232 85 151
103
55 104
Judeful
105
106
Banca C inu S A
SA
( alar 1 000
-- 989 10
685 293
275 52 228 62
644 664
990
259 47
7 179 01
91 083
791 41 105
107 Banca Uniunea

MoldoN a SA 000
- 27 315 035
25 933 71
117 31 32 140 850 794
89 -- 83
107
108
109 Dacm S A - 198 22 762 610 57 702 89
- 7
110
111
112
Comertului Moldovean
Puma Soc de

) -
74
--
75
65
71 374 415 7(
624
773.431
20 981 10
2.541.871 80
098 40
051 01
2.407 098 21 20 - -
www.dacoromanica.ro
134 RLMRNACH 135
SEDIUL Conturi cu Conturi cu-

D ENUMIREA LUL
PORTOFO-
LIUL
rente spre rent2 cre DIVERSE BENEFICIUL
S
toare fructificare ditoare
Comuna
13
14 Centiala din
i
SA
-- -
47
19404
188 4
99
526 45
232.102
928.971
3 146 128 55
1 000 101
114
61 113
Banca Amia S A - 40 611 - 350 53 983 79 878 115

15
16
17 Romaneasa S A 000-
- 50
92
673 11
316
932 29
38
1 261 75
562
274764
116
17 117
-
edit S A - - 1 2- 19
18
19
20
Soc
of Limited
Casa rancezilor S A
Banca de lombai d S A
-
-
-- 54 249440
54
70
166395 -
31 328.3- 04 885 44 417 67
082 50
1 429 118
11 938 864 20 119
21
22
23
Banque Belge poui tiangei S A
editul n Roman S A
-- 28
668 703
93
65
066 05
40
19
15
000
9 088 93
31 121
74 123
24 Banca Foi SA
SA
)) -- 40 34 _95 032 72 466.613 49 4 965 847 124
26 a
SA
( nit -- -
20 431 38
80
032 125
450 894 40
15 381 35 190590090
126
27
28
29
Anglo
SA
p-tiu
-- - -
67
831
82
369
68
70 82
127
30 teiainului S A
SA
0 -- -
15
45
0- 00
549 207 55 206 360 7 55
6- 01 33o
00
129
130
31
32
33
tab SA
erdele de sus S A
-- -- 21 801 83
557
147 250 -
4 43
4 797 157 30
890 95
077
65
49 529 96
079 838 132
061
133
131
34
35 Ci editul
igi icol Ilfov -- 74 69 799 75 522 238 69 211 797 77 134
36 B inca
Colentma
osch Blank & Co
--- 55
744 782 96 35 1 352 465.834 95
98 478.129
820 427 426 8
581 999 15
3 598 880 -
987.398
276183 710671 136
37
Ci n - - 65
43 407 330 95
87 1 471 070 548 200
142 265
552
221 011
39
40
41
editul Bucui
a
icol
SA O
--- - 05
28-
709 162 41
1 479 136
114 72- 7 055 04

2 168 038 3
695 376
376 623 842 37
31
314 809 97
855 18 597 55
431
SA
43 edit
foi estiei
)) 10000 -- --
05
7 244
762 642 45 2
65
352 037 92 472
443
44
45
46
Dichiu 030-
-- -- 641
587 079 85
10 35- 646 85
519 520 181 40 4 145 19
1 516 238 -
105 -
47
48
Romanesc
ului
132 - 1
594 75
8a3 95 2
930 424
037 15
65 146
95
49
50 de peti ol, mine 51
000000 -
--35 -
25 671
-
85
25
135 368 85
7 450 981
200 -
1 650 8- 67 30
2 890 75
000 921
5500
51 Pletii -
52
53
editul social
ci edit popuhr S A
000000 -
50
-
75
11
370 562 30
-
75 19- 9 572
1 462 564
3 456 939 9- 0 -
9- 23
757
381 639 15 152
867
54
53
Rom de ci din Piaga
cului centi cornei c md -- - 940 CO 619 05 798 323 5 357182 225379 79
---
4:0 45 6 155
56 edit rom in -
---
16 23 38- 3 83 215 o 44 867 156
Sind din Rom 59 1 493 450 963 356 220 000 - 24
depoz S'ilonic-Buc 427 25 768 40 1 940 I 38 262 85 158
Mine
CO Ci editul p ti u ice
-
- 4
911
82
- 200 561
27
961.209
11 12
77
Banca SA - 4.309 10 783 242 32 20 034.814 80 75 161
Cisele
Banca
ilegi de impi pe aman
SA
- 777 50 2 20 1 261 731 12 109336
Rom
SA
SA
30000 -- c07 35
-
410 87
417 92
831 566
308.013 127398
36
44
0
5000
510 515
11 523
4
02889024 5119496 8
983 26
163
www.dacoromanica.ro
36 ARGUS
SEDIUL PORTOFO- debi- D2puncri Contort

D ENUMIREA LUL LIUL
spre rente cre- DIVERSE BENEFICIUL
S OCIETATII toare fructif care ditoare
Comuna
i It
166 Banca a Onentului S A 4 COO 000 - 954 24 789 593 523

esdener Bank
Banca Intrepi de lucr
Elvetiana Romana
5
1
000 -
-
-
65
-
04
67 570
211
57 447 141 24
32
45- 6 518
972
188 102 78
31
46 1 326 75
849 125
-
14 024 215
27 167
169
de ci edit comercial -
170
171
172
petrohfei a Rom imei
comei
10
5 -- 55
408.379 75
760 692 15
69
626,735 17
937 798
723.549 151 36
811
66 93(
410 79
330
26
40 171
91 172
173 negustor a SA 13 - 82 671 57 173
174 de industne SA 10 -- 20.192
61 603
410 3 285
629
50
20 3S63C
175
176
177 Banca
Carpati1or
Cieditul Industinloi
20
2
77
-
-
- 52
75
40
o
1 304 171
531
01
57
67- 081 2(
967 307 2(
890 527 20
1 533 335 44
941 02
257
21
675 131 22 177
175
176
178 de comert 30 000 50 80 735 532 0 301 40 10

Rom 50 554 - 97 147 305 787 096 2 0- 00 - 40 179
182
ivita
Viticol a
Cerea1isti1or

45
50
--- 650 40
50
229 41
877 82 167
65 509 340
929 04
-
43 61 180
818 12 181
9 245 980 32 182
073.849
183 Agi onomilor 3 - 1
2 08 001 85 193 84 78 183
184 de scont a Rom 000 - 368.087 159 875 937 307 (2 67 194
de dep 30 - 399 464 17 21 387 3
186 Oltenita S A 9 000 31 762 787)40 279 0- 82 17 64
Transilvania Soc coop de av - - 070 55 335 000 - 65
Petru Rai S coop pe act 50 -
micilm intrepi ind S p A
ului al Transilvamei
200
-- -
750 82 446 55
232 LO 2- 72
7 58175
-
Banca Spoi ul
C Soc coop
S

6
-- -- 2
773 22
81-
674
41 749 80
1 245 637
683
207 587
97981
120
687 - -
01 190
50 191
193
194
ca , Pacific
100
-- - 856 60
140 237 032 79 3 557 877
- 61 2- 76 15 020348
19 103 193
Judetul Mehedinti
195
196
197
Banca ului
Dumbi SA
Viitorului S A
1 000 000 -
-
3 213 --- 763
837 50
675 433 -
206 188
372 835 -
225 0
690 100
471
20
21 195
196
11 197
1198 Mehedmtului - 828 85 76 01 3 997 977 91
Comerciala )000000 - - 75 20 5 33 71
200 comerciant mdusti - r0 40 477 354 40 75 200
201 Seveimului
Chicioai a Itilti
5 000
- - - 724 693
- 31 665 LO 33
-
074 94 201
- 202
Judeful
203
204
Banca Cai pati S A
SA
-T 000 -
- 1 936 453
232 582 371
- 50 400 COO - 203
340 375 52
Cercului md S A - - 411 945 66
ul S A 73 535 552
207 SA
SA

2
-
-
85
042
1 039 785
44
0
- 272.187 95 207
(,05
8 259 47 (404
Comei Raul Doamnei 200 000 291 415 - 637 CO 651 209
Neamf
21 Banca Negustoreascl P 500 000 25 687 778 - 1 078 496 12 208 288 425 000 - 210
211 Peti odava 000 25 984 574 028 .08 1 474 550 22 310 08 CO
www.dacoromanica.ro
,RRGUS ,RRGUS
Conturi
o D ENUMIREA SEDIUL PORTOFO- rent a debi spre rente cre DIVERSE BENEFICIUL
LUL LIUL Fonduri
S OCIETATII toare care ditoare
Comuna
i lt L It
211
213
Smdicatului
SA
3 000 000
000 00
137 808 80 211 7621- - -- 48 356 05 212
256 196 37 213
214
215 de edit S A
comei c SA 000
000
211 388 25
592 95
5 489 633 25
1 331 656 37
393 215 93
757 636 25
1 229 509 70
27 222 461 87
75
71
25
271 -
- 2 060 000
827
-215
Judetul
-
---
216
217
218 ai
agi
din
2.000
000
-
53
05 431
55
70
01
918 96
306
16
78
31 --
61 216
016 144 81
243 630 94
219
220 Oltului
agricol
-- -
55
93
15
1 428 308 67 07
51 - - 66 340 331
- 220
Prahova
221
222 Pi
ci edit S A -- 75 470 5C 1 000
229 3 341 838
341
012
271 372
398 865
21
222
223
224
Salvatoi ul S A
editul
unpin t
000(00 -
- 2.490
9 564 286 65
60
- 1
7
2
- 011
604 85
175 134 7
327 688 10 225 580
257
4 472 k21
Soc coop
--
225 902 - 136 243 461 84 45 685 452 23 23 693
226 SA 24 65 52 65 041 03 80
227 comei -
- 156 15 000 369
228
229
omertului S A
Sindic
Y de Munte
Plot
2 COO COO
1 500 COO -
2.221
.3 341 700
30
-- 421
402
23
15
50
1
850 3C
751 25
247 129 2
411 741 011
209512222981
230 Bann
231
S 00 000 -- 5 85
-
5 55 577 25 011 341
297 485 70 050 - 917 231
232 & Co - 30 75 35 158 75 729- .301 259 15 232
233 Vntorul SA 500 000 - - 724
234
235 SA
o 111 S A )
1 000 COO -
- 227 500
-
1 092 270 -
108 051
-
60 90
30
2 3C0 65
576
690 20 233
128 144
160
234
235
236 Putnei S A - 817 1 625 433 67 179 718 2 826 299 84 236
237
238
Podgoi ernlor
SA 003 -
- -
35
4 934 924 -
17,396
2 120
20
50 4
128.492
622 252 25 27
735 677 238
239
240
S A de cred si economie
a Milcov S A
I -- 40
2
60
823 57
788 188 63 3
1 882 50
872 22
530 35
028 55
156 465
1 08 238
240
SA - 24314 49 5 1 486 40 45 41
243
a Podgoi ia S A
SA ifutti
-
- -- 01
55
05
25 904 2
528 944
000
314 802
42
Roman
Banca ea SA -- 0 791 009 803 1 704 687 188 000 737 447
245 de industrie S A
de ci edit S A
- 25 341 1 586 668 1 677 492 151 046 75 1 025 - 45
- 910 781 06 101 11 964 246
247 Bomanului 2000 - 5
35 062 86 1 361 060 831 72 321 420 247
Judetul Romanati
248
Caiacal S. A
SA Amar de
ir
750000 -
- - 474 800
- 188 452
350 000
249
250
251 Coiabia S A
51
or
-- 25
- 959 005
691 1 405 -
34
1
987 215 3
93
1 800
417 572
252 , ( - 65 6 203 881 - 75 428 81 856
www.dacoromanica.ro
140 141
SEDIUL cu
DENUMIREA PORTOFO- debt- spre cre DIVERSE BENEFICIUL
LUL LIUL
SOCIETATII toare tructif care ditoare
z Comuna
i i i i II
R Sarat
253
254
Banca negustoresc
SA
000 OCO 707 667 449 750 324 242 50 473
-85- 861 -
923 62254
5 871 65 203 39 4 563 977 23 407 255 5
255 Soc Anon Rom Lconomta 8,716 713 79 654 684 46 3 763 959 85 671 128 3 258 03 55
256 Banca R SA 000 86 03 81 922 56
257 editui ean S 000
757 45
620 50 05 - 760 -
57
Judelul Tecum
SA
Casa
a
SA
398.428
3 000 COO
283 070
5 935 - -
70 950320
60 - 30 COO
677 853 3 58
s
260 Banca popm SA - 355 40
261
262 Banca ,
,
Tecucean S A
SA 3,0(0 000
000
--15 847 680
393 233
9
317 612
100
45
-
180
07
832
511
159 359 261
686 456 21 262
253 , Pre' edet ea S A 670 91 2 954 95 25 72 170 507 641 45 63
234 agricol S A 600 2,458 894 35 86 438 70 20 049 264
Judetul Teleorman
205 Banca 1 773 20 34 55 570 52 265
comerc industi
266 ,,
,, SA
000
000 OCO - -
77 227 207 20
092 23
309 531 67
789 267
Tulcea
268 Banca , negustol 000 064 100 - 25 929 950 - 160
269 1 ulcea 10 COO 000 2 -
150 781 570 - - 371
270 Dun 832 177 10 10 215 - 270
Tutoya
Banca el de II I 0 - 29.345 87 974 63 962 777 9 8 832 529 03 271
272 Banca Concot dia - 70 599 90 481 32 359 436 272
273 ladulut Soc an
SA
000 -
-
- 75 15 277 4 204 30 273
274
275 SA
))
-
-- -
- 5(
37
10
70
243 35
633 833
031 911 55 274
395 222 88 275
276
277
278
, Tache Protopopescu
c
000 COO -
-
86
15
466.310 3
1,355
-
1
35
5
- 350 36
221 7
507 42
272
489 72
3 068 03276
59 798
903 COO -277
278
-
279
poporulut S A
esc \
(00 -
--
813
283 350
05
- - 700
871 1 850
100 116
100 854
279
280
281
22 Casa de
Smdicat
edit S A
iticol

000
12
585 376
581
2 803.889 95
- 67
- 012 35
199 16
75 656 31
2 2C0.320 77
281
282
283
284
Banca
comerciala S A
SA
\
-
-
75
- -- 231 597
862 967 25
878 75 537
7C0 000 284
OCO 3 4243E0 -- 168 1 55 595 50 711
Di
R i COO
CO 6610
05
20
567,90
- 1 287.036 42
558 352 0
934 47 750 326
357 492 - 287
www.dacoromanica.ro
,ARGUS 143
SEDIUL Depuneri Conturi

D ENUMIREA PORTOFO- rent2 debi- spre rente cre- DIVERSE BENEFICIUL
LUL Fonduri
S OCIETATII toare ditoare
Comuna
Lei Lei II
R -\ Ice" 000000 - 544 759 235 02 406 263 636 - 28b

289 editul
Banca
anesc S A
SS
-- -
25
329 800 21
1
42 130
1
999 66 289
Bi ezom Soc de cred ec 150 000 - - 81 1 697
76
731 55
000
408 601 87 2C0
20 159 40 291
292 Banca lomanesc

293 SA
mari
OCO
000
- 25
901 25
606 82
50
9 691 11
1 530
65
46 792 55 292
117 102 293
IA
Alba de Jos
294 de pastr soc pe act 2 875 000 - 2 448 342 60 702 284 77 77 45 36 264 452 49 294
295 Casa de e soc actium t 000 - 149 456 - 63 598 808 237 877 40 38 992 89 295
296 de e 000 - 297 32 311 069 44 000 5 4- 27 24 570 296
297 de pasti are soc pa 100 000 - 46 124 -
298
cui
casi
industr si c
300 -- 70
20
222 091
080 58
2 464.357 97
1 528 652 91
697 06
262 109 63
1 043 632
859 26
1 300
759 61
7 297
09 298
857 23 299
de economie de 4 460 42 024 4.528 95 275 000 24 300
301 onul inst de
, Patna
oc s p a - - 378 74 4.589 320 25 058 83 106 185 95
200 000 -
238 349 53
000000 - 12 791 071 50 329 866 96 13
303
304
, ul ed
pe actiuni
spa L
t 000 -
000 -
73
871 941 50
20 426 458 51
555 83
23 469 728 04
593 981 73
38
572 695 71
- 767 285 - 303
73 304
305
306 de
econornie soc anon
din
- 1 50 308 197 22 1 349 528 232 - 701 303
t 000 - 86 74 22 81 27 306
07 Banca comerciali COO 000 - 723 55 090 45 47 83 228 52 307
, Viitorul inst de ci ed econornie 000 - 42 361 71 5 176 - 17 365187 308
Casa e - 85 812 894 IC 958 38 64 16 309
Arad
310
311
Codrul inst de cred
anon econom1ca
pa
t
-- 438 894
507
77 80
433 51
33
53 710 - 311
310
312 de 000 627 77 623 82 42 321 73 382 98 72 312
313 de e spa 000 416 170 625 38 1 053 56 91 313
314 Banca spa 1 250 000 50 195 629 76 516 - 85 314
--
315 Casa s an 000 1 765 535 - 868 1 371 654 98 168 71 161
316 crd 51 casa de past a an 250 000 401 180 2.303 789 27 316
317 de s p a 225 000 675 299 - 724 94 21 86 317
318 Banca Pesta 2 000 460 200 - 929 85 5 859 800 50 318
319 Casa de a jud Arad 000 15 33 37 25 687 52 896 243 4 32
Banca populai 000 46 681 21 1 7 320
centi de es p 000
322
323
Banca asociata s a
edit din sa 000
000
30
-
21
13
103 035 085
655
9
106 261
-
06
1 366 97
834 25
826.549 26
65 755
37
33
309 870 66 321
499 523 32 322
323
324 Victoi ia inst ed econ 000 50 36 67 306 62 13 420 20 21 324
32 Casa de
de
soc pe
e soc p a
adl 000 -- 37 85
687 9929451
503
3 325
- 326
327
28
Casa de
Banca Podgm
soc p
Ai ad soc
000
000
300 000
1 - 308
525 095 81
51
1 607 431 39
41
67
102.3- 70 10
100 --
117 54 327
328
272
329 Casa de p istr PLcica 400 000 50 540 834 - 501 9b 700500 131 87 329
Prima casa. de es 150 000 50 227 29 25 39 592 37 330
31 Banca eionomica rut 000 81 2 526 009 80 6 650 6- 36 97 704 17 ,331
www.dacoromanica.ro
1-14 ARGUS 145
SEDIUL Conturi u Depuneri Conturi

DENUMIREA LUL LIUL rente debi- spre rente DIVERSE BENEFICIUL
Fonduri
SOCIETATII Comuna
It Lei Lei Lei Lei
casa da pair Arad s a - 4 350 225 50 831 597 18 56 99 01 60
-- -
Circomscrip Ndlac s
soc pe
a 1
250 000 - 829 39
381 433 50
73
250 138 64 582 214 2b -- 124 -
-
- - --
735
61 826 0
97
6 942 74
3
Pecicana casa de
Banca de cump
es a
c de imob s a
Pecica-Magh
Ar id 500 000 -
802
2 386 705
70 041 98
024 92 - 385 16
- 2 874 199 46 40 375 317
331 91
49 33(
delul Bihor
337 Institut de edit
Banca Li -
1 881 570 - 64 26 81 - - 72
338
340
Union soc an
51 soc comercial
Oradea
750 000
500 000
--
500 000 875 560
09
--
02
25
40 652
341 -
11
19 -
38
60
- -- 97
- 101
44
471 81
341 Val de 250 000 50 44 76 29 341
ia ungai 4 000 000-
,
de pistrare
Oradea Mare
- 1 344 05
--
76 07 66 42
500 000 -
42 06 29
- - 44 30
---
--
1344 e t 45 16 97
ci edit 633
- 54 83 98
de
e
e
e din jurul Salaud 300 000 -- 071
15
33
961
47
21
05
35 - - 60
-
0
-
-
241
79 005 35
34(
-- --
61 18
Banca economicl
rare
casi de Mare
--
1 794 866 -
- 75
84
1 603 02 17
-
22
22
16 500
-
83
37
351
352
de credit
casa de econ fusionate s a
-- 39
497
-
05
05
70
61
76
27 - 14 351
Banca
de Scont Hipoteci
6 000 000 -
8 480 38
61
95
81
709 41
83
32
701
29
-
45 - --
181 40 1 450 312 13
41
35
35 Casa de pastrai e
a Banca de
Mace
Mare
700 000 -
--
86
82
13
1
-
62
92
-
31 15
46
25
381
54
06
- -
78
111
141
56
58 35t
351
eana inst
-- -
35
35 pt
econ
industrie
90 14
12 - 91
-
23
- 834
-- 47
com ung
de p re
Pesta sucui s
alonta Mare
--- 80
66
74
35
79
36 - 39
- 22
-
36(
361
362 Bqnca
Blnca
din Bilim
soc cornea din
Oradea Mare
Mare
Mare -- 432 000 -
45
279 46
27
353 755 74
46
831 04
52 - -
221.525
69
01
- -- 45 - 44
29
365 Alesdeana soc anonima
soc pe actium - -
50 50
03 841
50
93 - - 89
47
01 36(
Judetul
Banca Mercui"
edit
-- 522 611 32 33 72 -- 201 361
---
1 510 71 29 03 56
36 Casele de iterie_Unite 97 041 31 13 383
Leh spa 61 19
37
371 Speranta inst
agrari
de ed economn
soc connea c action
I
-
507387157
-
50
25
41
72
15
-
40 -
23 71 37(
-
371
37
374 Casa de pastr Thi-Borgoului

i
a
-- 90.500 -
66
28
192 632 91
10
317
44
2
-
77
47
- -- 42
2.500 -
47
37::
Banca s 250 000 -
-- -
37 74
--
78 82 29 39
Aurori actu
37
377 popoi al soc pe actii
3 333 277'-
50 - -
57 9
8C - 63
64 37(
98 371
10
www.dacoromanica.ro
146 ,ARGUS' 147
SEDIUL Conture Conturi

PORTOFO- rente debi- spre rente DIVERSE
8 BENEFICIUL
LUL LIUL toare Fonduri
o SOCIETATII Comuna
ditoare
o
i B i Lei B Lei 13 Lei B Lei Z
Judelul
37
37
Cetatea '
Banca img din
econom s Brasov 60 000 000
--- 32 872 - 37
73
14 61
- -- 33 2.354 378
5 000 000 1 156 850 11 815.341 7 58 - 379
de
Banca de scont
spa
sa Brasov
50 000
-- 489 428 5(
20 198 655 24
36 88
11 597 380 16
11
- - -
305 104
380
33
Asociatiune de anticipatium s p a
Reumune de credit soc pe
Codlea
Bod
2,500 000
100 000
--
57 687
1 775 400 - 03 58
10 318 526 09
- -- 187 535 75 381
382
Banca populaa spa Brasov
1 60
88
-
1 99 8.318 58 000
- 45.332 88 383
---
2 000 000 2 695 488 3 1.370 20 384
385 pt carculatia ilor s a
gener ung de cred. sucw s
corn s a
D

10 000 000
1
948000 -
041
-
66 161
45
84
33
10 - 01
- 385
386
de com. s a

000 000
543 000 -- 1 105 007
-
41
67
05
20
951
-
03
94
-
03
90
60387
-24 9088
390 Casa
pa
de pilstraie
, 5 000 000
1 0007 000 - 1
16 290 505 5(
30
48 29 56
17
69 512.306
391 ,Dita
392 , Banca
casa de
economie soc pe
soc an Ditrau
Giurgu
90 000 -- 1 049376 - 01 68
--- -- 17 91
393 Casa de
Puma
soc anomma ercurea
750 000
2 000 000 -- 2 409 276 -
5 179 932 -
61 196,491 12
12
87
-
53 - 03 92
50 93
39 Banca
; Banca Alecsi Bank soc
de soc. 000
000
--
2 744 651 -
556
778.309 91
59
0
5
60
44
88
83
28
-- --
26
71 80 95
67 96
394
39 Harghita soc pe 000 - 450 200 - 15 60 771 - 50 82 97

Judefu1 Cojocna
398 Campiana Insfitut de Credit Economie s p 142 280 -- 541 240 34 -- -- --
89 - 398
Banca de scont
,,
schimb
sa
5 000 000
1 000 000 -
-
3 700 205
797 402 -
-
94
-
29
36
87 45
-
- -
399
400
401
402 ,, de sa
1
50000 -
- - -
84 853 63
60
9. - - 31 - 401
402
404
Pi
Carpatia,
Vatra
de pe amanet
soc de 500 000 -
-- 14 9C0 -
89
-
96
6
92 - 60
- - -- 92 403
404
405
406 Casa
Banca de agric
de cred economie
cetAteneasa p a
casa de economie

1 000 000
COO
5 000 000 -
1 563 240 5(
743 787
15 126 634
217
75
19
152
624 -
23
51
271 72
13
77
- -
- --
2:
08 6
07
408
409
Centralh p md
spa
sa 000 OCO -- 84 502 et 95 33 30 85 08
410 hipotec transiv ungai s a
Casa de Intel esul Public s a

2 150 000
-
000 000 -
973 585 61
- 17 542 15
15 02
32
- --
73
23 -
65 71
8 10
411
412 ,Coi
Banca Agrai
de ed econ s a 1 000000 -- 7 541 911
921 384 -
58
52
33
13
80
- 411
12
413
414 casa de sa

-- 9:
79
10
44
70 - 50
-
80
20
13
414
415
416
Institut de
Banca econom
edit soc
S Anom 2 OCO 000 -
--
198
15 347 702
- 89
07
53
80 551
34
75 -- 67
416
15
417
418
Casa de
lade is
banca de
inst de credit con s a
20
-
51 245 974
- - 41 83
48
83
19 -
02 417
11 418
419
42
Economul '
soc
de cred ec s a 000
--
7 157
20 015 2
477 64
12
7 170 59
40 -
2 646 449 98
- -- --
183 72
-
632 39 419
420
421
422 Beumunea de
423 Banca
economicA ArdeleanA
soc
a
economilor
Cluj
OCO
-
-
814 -
1
-
2
48
19
- - 16
55
85
78
12 - --
50 21
67 422
26 23
www.dacoromanica.ro
149
SEDIUL Conturi cu- Conturi cu

DENUMIREA LUL
debi spre rente DIVERSE BENEFICIUL
LIUL toare Fonduri
SOCIETATII Comuna
fructificare
11
Judetul
424 de d aa 390 49 21
425 urnica
Las de pastiaie soc pe
COO -
--
746
13 363 507 252 60 34 137 742
686 426 90
-
66 241 179 45 103 693 37
300 000 -
942 770 75 424
054
427
Porumbace
do econom s
casa de a
%lea de
Porumb de
Mare
200
200 000 -
689 288
1 328 191
634
50
355
2 823 306 75
11
52
34 -
30
41 508,-
75 21 100 5 426
430
de
economie
a
a Sinn
-
205 550 -
1
602 231
312
75
50
699 142 8
9e 57
12
04
5 305 95
61 577 97
429
42 530 38 430
431 de pastial e
s j a
cal - 245 548 82 4 000 216 314 37 3 409 65 562 - 98 431
432 de -
433 Umi ea inst
434 Tanthre3nu
cied econ s p a
soc a
de jus
125 COO -
- (371 765
715 555 16 041 67
48 270
525 274 68
1 813 22
000 -
13
2 200 91
20 46b 14
24 803 99 432
50 433
434
435 Venetiana inst ed er a Venetia de 20 000 - 725 702 50 3 000 053 24 91 435
436 Puma
437 , Ucea spa de sus
000 -
000 - 1
625
950
1 964 289
2 327 01 69
3 47
26
86
238 78
- 51 437
Sei cid spa - 2 989 731 30 106 70 621 52 27 457 52 110 438
439 industi s p a 1 871 147
440 Creditul inst de ci edit
441 spa
econom
I 1
80
000
-- 385 65
661 41
214 551 50
551 934 7
029
207 232
39
59
22
35 127
91 11
0 0 78 439
440
442
443 C
amceiul de econ s p a
de econ p Siren
Roman 21
000 -
297
570
97
92
04
-
172 48
300 -
- 94
15 442
443
Hunedoara
444 inst de
banca Lconormca soc
spa
iuni
500 -- 2 977 604 50 3 820 677 10 865 633 37 93 - 207 84 444
500 2 027 768 01 3 270 649 67 6 473 - 14] 84 445
Prima casa p Buried - 6 168
Casa de e
Hunedoara
1
50
-- 088
304 723 50
50
87
251
54
45
50
117 44
479 223 71
559 273 20
21
93
48 971 447
29 448
449 Voi eiem soc 2)0 000 - 70 11 345 704 505 73 58 001 170 26
450 Banca Bi 150 125 496 - 225 517 61 863 34 12 068
451
de
soc -- - 1
3b3 588 -
57 199 70 451
453
454
Lai
Casa de pasti
inst de
e
ed
s
t
a t
60
- 543 984
1 563 064 06
50
10 076186
2 IC
892 76
912 35
-
48 21
34 193 34
74
-
115 263 CO 452
CO 563
453
454
455 eqna isa de spa 135 000 - 33 204 345 57 909 896 32 3 455
456
457
Agi
, Ciedilul
soc economica
soc
Hunedoara
000
- 935 687 -
2 27 60
1 587 930 03
143 38
521 356
312 833
19 000
21
200 428 456
457
458 p soc anommi
45 de Brua
a
Pl
Baia de
a
000
212 500
000
01
10 351 057
4 884 493 99
15 451
335
75
99
703 114 14
329
- 50
54
673 697 27 58
71
59
461
mdusti
inst de ci ed
cul t
ei t 000
623 934 50
451 50 910 141 24 33
1 228 033
- 401 984 19 0
94 461
452
464 ,
inst de ci
de
s
pa
itcg
1
000
000
211
5 889 378 75
1 920 840 35
471
444 377 57
- 1 734 791 5(3
18 23
446 390 56
26
1 953 738 85
3 -
125 968 20
457 635
301 7
817 2C3 86 463
464
465 de uedit soc act Hunedoara 000 571 453 232 127 04 74 62 147 07 465
466 Binca Comei ciala soc p a 000 722 60 575 33 15 89 18

s 393 35 64 467
469 Si ir soc
E Maram
000
107 122 50
88 520 404 33 22 - 76 468
469 Casq de pOsti centi al soc
470 de p soc anon
de sus
000
758 54
82 343 15
240 66
6 557 95
222 200
34
267 25
31 - 01 469
470
www.dacoromanica.ro
0 51
SEDIUL Conturi Depuneri Conturi DIVERSE

D ENUMIREA PORTOFO- rente debi- spre rente cre-
Fonduri
BENEFICIUL
LUL LIUL toare tructdicare ditoare
S OCIETATII
Lei B Lei Lei B Lei B
471 Banca Marmatiei so

soc pe actium
Sigh Mann - 945 152 13 11 - 105 837 7 471
472
Maramuresana inst ci ec s p a
Banca Economic&
Sigh
de sus 000
-- 046 84
994
809
1 314.649
3 234 1
497 25
5
71
548
517 182
15 273 2
472
408 118 2 473
47 Banca Visului soc "de - 658
986 84 221 1 438 626 884 82 428 9 75
Mures-Turda
47 Casa de depuneri soc
Casa de econonue din
Beg
Tg
-- 6
222 64 012
741
670
780 673 5
621 561
400 577
731
76
77
47
47 Agi ar casa de economie soc
Banca de cred.
-- 80
0
57
71 158 33 473 037 4
487 237 791
31 318
332 743
479
Banca de scont din
Casa de credit
-- 37
30 12 597 561 1 715 142 085
481
483
Itoshasnu de
inst de cr
spa
ec s a
g
sat
-- 50 497 1 443 520
9
3
404 938
528
-
305
22 545 - 62482
85 83
481
484
485
de schimb ardelean& soc an
Cas de economie
1g
Reghinu
-- 50
- 10 955 385
45
9
6
951 551 2
7
1
-
181
53
-
07
486 Banca industrial& comercial&
and de
- 24
711
712 7 6 0 1 2 0 47
Odorhem
487
488 Soc
489
de a Odorh. s a
pt depun din Tehsoara
de pstiaie
Odorheiu
Bradut
Cristur
--- 01
-
073 594
3
8 678 697 4
1 072 741
7 327 453 42
368,60
11
226 648
19 174 71
7
179 682 17 489

490 de e sa - 19 143 165 76 1 223 233 34 490
Judetul Salagiu
491
492 ,
Economic& soc
Salagru Silvaniei
-- --- 37 0
3 869 770
87
85
741491
341492
493 Juiul soc pe actium Jibou - 1 5 63 50 768 29 66 733 35 493
494
495
Salageana de cred
Silvania inst de ed
econ
econom
-- 998.075 - 935 151 471 210 81 53 000 58 813 27
49
Casa de
soc pe
e a jud
Tasn'id -- -
61
50
1 282
667
1 759 698 4
260
005
7
547 6 314 586 11
03
23 303 -
--
450 495
355 476 08 496
497
49 de ca Asociatiune
Codi eana inst de cred
Banca Coroana soc
econmie Bascsti --- --
50 130 570
93 028 816 455
021
62
18 283
123.335
286 498
22 950 88 499
500
Banca comel
cornei i
-- -
50
411
324 799
84
1
3 320 8
129 455
20 000 198 501
502
503 - 535 206 476 974 1 610 860 - 503
50
50
comei
de pasture din jud Solnocul de sa /alau -- 72
-
74
215 056 65
29 225
6
9 338 705 03
17 21 430
505
Banca economic& 000 -
507
50 de
de
din
reg -- -
25
41
1
6
8 12
80 432
357
851
506
507
50 Banca comei soc anon
Cehul
- -
50
9 248
51
9
Judeful
51 de
de
a jud Sat Mai s a
b-ca econ s p a
Mare -- 615 32 12 839 468 3 957
3
450 000
705 000
1 261
584 805
510
512
513
, Casa Noasti
popoi de aiutoi
-- 7
145 72
630
950 49
2.203,232 7 385
651 466 9
47
93
340
250
935 753 12
643 531 51 513
www.dacoromanica.ro
152 133
SEDIUL Conturi Depuneri

DENUMIREA LUL
PORTOFO-
LIUL rent e spre cre- DIVERSE BENEFICIUL
Fonduri
SOCIETATII Comuna
toare fructit care ditoare
Lei
514
515
Banca
Banca de schimb
soc an
sa -
- -55 956 937
41
-
2 298 878 02
70 1 600 -- 514
41 515
Banca de edit
516
517
518
de credit
mdustr S A in 450
-
-- 731
509
18
6 84
497 80
24
057 69
201 74
374 34
1
77
204 333 86
78
-
93
591
150 235
516
517
518
Casa de
51 e
520 Satmareana inst cr ec s p a
eana bana comei c s pa
-- 05
06 3 097 432 67
84 084 88
014 28 151 841 30
- 264 770 - 519
520
521
522
523
Romana S A
,Ugoceana' inst de credit econ
500 000
250
-- 172 900 -
129 157
-- 898 090 24
248
81
41
365 868 21
014 35
41
-- --
11 000 -
08 .
521
556 204 77 522
523
SA
525
Banca
a5ului
unificata S A
Mare
II
375 COO -
-
- 1
135 001 25
003 - 657
7(10 013
16
81
-
918 06
13 565 457 75
1 385 333 50
91
32
000 - 524
525
526
Casa din Chioai s p a - -- 24 400 - 527
528 Chioi ana Inst de credit econ
Casa de pasti e reuniune
Mare 120
-
1 001 800 50
50 1
74
703 683 48
589 03
3 013 973 33 - -
54
959 528
52
530 Banca economica S A
531 Casa de pasti es p a
Turnul
i
100 000
000
-- 48
50
--
47
677 50
596 98
425 638 32 - - 2 000 22
39 000 - 35
529
530
532 Soc
533 Banca de agronomie
comei p -- 50
3 66
3 056 291 45
91
5
057 583 18
965 61
75
19 161 50
531
41 532
- 533
534 Banca de t -- - 30 71 7 073 339 32 81 52 321 534
- --
, delene 78 96 73 535
536 Albma - 23 071 10 268 044 70 536
comei c. ung din Pesta suc -
537
53
,
Creditul technic SA
-- -
32 30
37
66 57
12 31
537
538
53 Casa genei al de economie
general s p a

-- 620 -
70 114 900 97
24
847 43
098
32
80 - - 97 600 680 539
540
542 M
Poporul de
Inst
Inst de ci
ci
schhimb
econ
s
s
pa
p
a
a
P01011
500
- - 1 920
50
696 -
797 33 7
211
38
-
06
-
15
63
5 541
91 542
543
544
,
Cordrina Inst de cred
Casa de are soc actu
econ
Sebesul da 200 000
--
1 082 505 50
- 3 158 069 -
67
3 166 152 86
181 259 78
278 202
901 04
03
543
544
545
546 Mielul
Banca , Untenuald soc
de e
sasest 1 000
- 2 827 012 73
12 COO 66
20 106 581 69
584 91 1
25
03
60 482 66
63 31
545
547
549 ,
Institutul de Ci edit fonciai
Inst ci ec s p a
sases 1 000 000
000
--
659 174 37
- 21 993 573 14
92
15
24
34
11 88
117 50
31 72
-
50
321 547
548
549
550 Sebescana b-ca populai
551 Inst de ci
economie
soc p a
SA
skes 1 000 000
000 -- 1
1
464
765 564 -- 95
46 20 983
897 55
76 365 599
25
85
- 68 986 44
66
27
358 091 - 550
77 551
552
552
553 Peatra b-ca ec
,
cred s p a - 10
1
546 780 70
291 795 26
946 21
1 920 264 95 95 68 553
Solnoc
554 Banca de edit -- -- 30 25 32 -- 220 921 55 554
555
556 ,
de cied SA
-
-- - 67 616 890 56
09
23 39 101
55 - 555
556
557
559 Casa de
economie
cred 51 econ Somesana
are
Beck un
50 000 -
1
395 326 50
50 1
291
941 9651-
255 816 82
85 598 52
60
905 684 15
37
646 53 53 894
--
50 133 557
60 558
559
56(1 Casa de pasti e pe actiuni - -
84 19 560
561 Banca popoi
552 Concoi dia Inst
de agricult
cr
spa
spa
250 -- -
75
661 80
82
94
1
061
47
22
17
255 795 13
69 995 25
561
562
www.dacoromanica.ro
154 155
ALMANACH
SEDIUL Contun Contun cu- DIVERSE

rente debi- spre rente cre- BENEFICIUL
LUL LIUL
o SOCIETTII Comuna
B
Le Lei Lei B Le Z
563
564 Banca
de plstiaie
comercial
, Ileanda Mare
500 000
-- 46
37
38 45
35
25
97
63
64'
Opmca Reunrune de p&sti
de e
Riureana Inst de edit econ
cr
Ung
251 874 75
56 000 -- 765 201 30 267 449
28 934 -
704 962 84
273 594 19
92 746 27
83
10 677 30
84 838 -
32 751 6
12 574 2
65
568 Banca de
Mon 250 000
000 -
-- 1
75
-
62 213 478
73
541 802 64
- - -
147 167 5 99
-- 95 42 225 3
Minerva" Inst de credit econ

Banca pentru
150 000
500 000
--
1
5 639 799 15
25
- -I
397
5 -- -- 69
57
Casa de GherIa
Institut de cred
jur soc p a
econ Tibleana flatev
250 000
-- --
50 04
41 - 2
69
571
-
471,
574
575
Banca
Victoria
Lpusano Inst de cr
pe ac
ec S A
Gherla
100 000
500 -
1 039
2 346 763 39
- - 1 151 -
08
95
- - 41
-- 20
11 282
500
573
575
Judelul
57 SA 1 875 COO -- - - 85 - - 5 - -- 3 576
57
578
Banca
,, ,,Poporuluu SA
p md hipot s p a
1 000 -- 5 44
67
-
76
28 657 14 - --
580 ,
,
de economu
581 Inst de sci fonc a
credit ColnIrn
3
1 - 5 339
1 511 196
61
- 61
- - 75 - - 37 579
580
Economia de Imprumut
ardelene
pastrare s
soc pe
p a Cohalm
1
1 000 000 -- - -- 27 205 -

424 081 028 17 366 226
18
- - - 96
151
581
87 582
584
de
de pstrai e geneia15. s p act
585 AmtoruP Inst de ec s p
000
-- 11 555
50
1
11
009 851
764 106
1
241
29
56
000
5 953 617 10 -
7 35
267
619 52 583
23584
,,Tarnava
, Armoma
de pstrare S A
de econ soc pe ac
Seim Mare 000
-- -- 974 348 59 3
75
44
24 - 60 585
586
588 , Frgia Inst de cred
Tarraveana Inst cr ec s p a
ec pa
Mare
000
-- - ---
-
395 292 39
50
19 042378
- 82 587
588
-- - --
a 4 925 78 516 889 1 366 183 5 121 25 56589
590 Institut de credit economie 573 590
---
91 451
591 Institut de ci edit economie s p a
59 Industi ial soc pe actium
59 Institut de edit economie s p a
Agnita -- 50 837 986
07
801
661
177 000
- - 0
33
371 94591
89 592
31 593
de pIstraie credit S A - 82
621 35
32
1 786 422 3
71 93
15
594
Banca comercial mdust s p a 1 000 000 -- 810 - 90 6 666 276 1 204 64 -- 552 191 576 595
59
societate pe
economia S A 1 -- -
35
980 14
18 65
51 3 -- 7 596
7 597
de
economicA S A
Cas de pstiare S A
..
-- 057 108
96
25
- 23
63 - -- 2 598
1 599
601
60
, Vulturul Inst de cr
Banca Economia S A
spa Dicio-shmarhn
Ilususau
300 000
--
--
1 20
-
50
1 078 140 1
87
-- --
520 73
- --
1 600
601
602
603
Ci editul Comercial s p act 1
100 000
- 703
-
59
1 660
02
64
1 575 4 06
48 38
21
4
603
60 de e din Scaune -- -- 49 1
60
Casi de pstiai e
Casi de are
Trg
- 1
011 568
41
48
19 6 607
www.dacoromanica.ro
156 ,ARGUS 157
SEDIUL Contun
DENUMIREA LUL
RTOFO-
rente debi- sp re cre DIVERSE BENEFICIUL
LIUL Fonduri
SOCIETATII Comuna
toare fructo ditoare
It o t i o It
609 Casa
de
economie
soc anon
ajutoi S A
( -- 532150
50
350189
328 9 229
-
89
51 852
34 - 608
611
Casa de pasti
de
e
e soc
, SA
actium -- -- -
63 04
68 8
609
610
Judetul Turda
612 Casa de econ
613 Banca fu7ionath p
jud da
pastiai e
t 000 -
000 000 - 10 428 077 35
00 98 08
68
- - -- 437 577 14612
614 Banca Comerciald ,Leul
1
-- 99 11 90
-
841 71 613
581 17 47
- -- 55 614
Feld Razboieni
615 Casa phstiaieS A
-- - 29 13 615
616 Casa e
617 Doona soc an comei c 51 de ed
Lud
(
de Morel
10
- -
52
93
67
25 902 09
- 616
227 675 84617
BANAT
Cara-Severm
618
619
Banca Comei
casa de eSA tsto
I
Caransebes
1 000 000
--- 1 220 170 -
951 05
- - 07
6 535 021 42
47
2 992 07
63 78
230 845
411 172 38619
620 Lugojanh
Romaneasca a Banat S A -- 3 272 505 50
- 04
- 15 13 600 750 620
--
621 1 451 27 08 324 697 133 621
SA
622
623 Casa
Almajeana de
SA
(
200 000 -
- 78 43
-12 - - 76 7 500 263
58
622
55 623
624
Banca Almajulul S A
626 Noua de s p a
I
000 -
-- -
958 448 20
24
60
58
31
47
-
4
96
3 775 44
147 --
45 495 81 624
106 530 67 626

38625
Pelana de spa
---
92 222 -
627
628 Boc5ana Inst
Banca de
de
edit s p a
ci pa 420 -- 358 075
50
31 69
95 2
1 535
627
628
630
631
Casa
1 ogeteana'
strai
actii -
- -
50 37
96
61
17 1
331
7
50 60
203 023
191 578
629
632
633 ,
popoi
popoi
sp
ed
Resita
1 566 084 50
- -
3 075 620 -
411
08
50
44
1
5
885 95
45
31
576 9
0
87
48
29 760 36632
633
634 edotul Banatean S A I 000 000 - 1
422 738 95634
635
636
637 Puma
co edit
de p tsto
638 Prima c isa de p osto are
SA (aransebel
it
1 000 000 -
500
--
250 000 -
301 725 -
211
60
50
15
10
35 88
88
66
-- --840
93 63 -
28
107 333 93
196 690
38 667
961
637
638
639 ,
Banca
Inst
SA
ci spa 500 000
618 268
- 181 - 1 092 862 07
- 78
-
1 889 584 13
45 95
123 675 24
3 000 -
- 64 20639
640
641 , SA
casa de economie
bray -Montana -- 2 092 793 -
4 083 296 68 64
1 149 737 83 561 58
134 162 12 993
640
641
642
643 Casa de
644 Banca
SA
p actu
it t -
-
89
2 022 925 93
402 170 -
87
29 452
27
59 224 843 8
64
76
94
-
71
642
643
645 de
Inst
646 , Popoo ul ci
a pl Moldova Moldova noua -
000 -
50
743 072 66
382 015 65
681
67 33 556 2 52 23 452
647 Banca soc pe actiuni 250 000 -
2 50 51 26
-
52 646
647
-- --
95 97 34 3 161
648 Casa de p ostral e soc actil 250 000 - 987 523 50 39 66 43 6 7411844648
649 Dogneceana de are
spa
000
-
1
509 156 -
- - 305 59
83 765 95
5
223
649
650
651 Banatului Inst cr s p a 000,- 32 89 87 4 919
Torontal
652 Pnma
1653 Banca popoi
p
soc pe Guttenbrunn
150
250 - 1
555
081 789
81
809 -
50 67
05
44
000
668 03 2
647 653
www.dacoromanica.ro
158
ARGUS 159
SEDIUL CAPITA- PORTOFO- Conturi DIVERSE BENEFICIUL

rente debi- spre rente cre-
SOCIETTII Comun a
toare ructificare ditoare Fonduri
0
i IB Z
.
Cas de
de
soc actu
e soc pe actu
--- --- 17 10 -- -- -- - 588
. . Banca
Prima
economie soc
de pstrare S A
actu
Aradul
50 000
35 000 -- - - 525 29
- -
44 79
29
- - 50 05
263
: Victoria
Banca
soc pe ac
Sanpetru
-- -
12
13 7
-
48
-- 58
Casa de espa
spa
8 000 000
4 000 000
--
4 535 - -
01
- - 571 04
40 34
--
59
56
563
, spa
agricol s a
8 000 000
2 500 000
5 000 000 - -
358 595
26
59 --- --
45
35 678 925 73
34
61
--- --
1 654 197
2
Casa de
popular&
soc pe actium
onin
trias
000
400 000 -- - 000
- - - 2 020 225 - --
60 273
64
567 de edit
soc pe actliim
soc pe ac Tim Fabric
180 000
000 000 -- 316 55 800 949
0
281 965 9
616
537 450 8 17 000
-- -- 7
Banca
de arend
soc pe act
celai e S A
losefin 000 000
--
3 773
-- 50
- -914
- --
Popular& S A
Casa de pstrare
Mare 200 000 1
- - 071 7
--
635
57 Banca Imobiliar& constr s p a , 750 000
425 1
46 - - 94 1
14
--
18 71
72
---
actium
57 ,
,
soc
de credit hipotecar soc p ac
Haul 1 507
834
50 16 27
06
517
91
- -- - - 46673
674
57
576
, g-15. casa de schimb s p
Populai soc actn
-- --
381
4 085 352 743 624
--
2 809 158 1
-- - --
21 165 676
577
578
Populai
popi pt adul_nou
Besenova Haul 100
--
1 587 515
- 64
- - - 677
18678
--
nou 71
SA
, 182 650
- 43 46679
-- - --- -
de 58 45 68 40 26 602 680
Prima cash de eSA Gutienbrunn 100 459 51 76 681
Gloria s. an p md 255 45 682
58
de schimb S A
-- - 38
-- --
1
,
Ancoia Inst de cr econ s p a
1
-- 179 ,683
-- --
8 85
Banca poporal soc
Prima cas de
actium
e Ortiso ira
ger
-- 1 311
55
26 799 7 1
754 799
340 6
- - --
756
8 286 686
587
588
Casa de pstrare
Casa de psti are
Casa de pstrare
mare
i Mica
500 000 -
- 228 547 50
148
1 491
34
62
66
21
19
65
- - -
687
688
689
22
590 Societatea de credit 51 economia 200 000 04 38 75 68 690
Casa de pstiai 000 -
Inst de Credit economie 50 000 -
631 44
669 725 -
76
91
24
36 - 5
- -- 08
-- 575197 691
18692
593
594
Banca
Casa de pastiare S A Montsafeld
Non
-
000 - 1
338
50
36 - - 90
344 576 -- --- 19 885 -- 439 694
Casa de
Casa economie
e Deti
-
200 000
--
1 5 871 58 789
- -- -- 69696
- --
49
Inst de economie
Banca ea SA
credit s p, a Gr ibat
-- - 441--
700 000 - 806
-
3
- -- 74 538 697
94698
, popular
,Jibehana Inst de ci
comunal S A
spa -
000 -
- 18
43 51 331700
casa de pstrare
Inst de credit econ
,.
i
000 -
000
-
23 52 50 903 824 6
76
11
52
98
18
67
01
701
702
r03
Banca , Tlmisoarel' soc
spa
pa 20
--
000 13
80
95 121 49
18
63 34 - 3 703
- ---
21 23 50 8 705
de Scont s p
07
08
,
Prima S
Casa de economie
41 -- 5 50
46
50
281
18
79
471 706
708
89 95
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS ALMANACH ,ARGUS' 161
SEDILL Conturi Depuneri

DENUMIREA CAP
LUL
PORTOFO-
LIUL rente spre rente cre- DIVERSE
BENEFICIUL
SOCIETATII Comuna
toare fructificare
o
Lei Lei B Lei Lei Lei Z
de
Bann comecuala
e
Indust s an
Banca , Besenmeana veche s p a
p 're
15 -
400 -
-
433 255 -
- 70
354
65
100 000
--- -- - 71(
712 Prima casa
713 Casa de
714 Puma
715 de
e
e soc p act
de Istrale soc p act
soc pe act
N endort 000 -
--
-
2
406 564 -
-
62
607 447 50
6
90
43
05
10
91
390087 - --- 8 258
86711
711
717
718
de
soc pe
soc
B-cc
actn
(
500 000 -
500 COO -
75 000 -
1 339 - 12
9
4
64
55
491 34 -
- 2 71(
-
720 de
Banateana
soc pe act
Inst de ciedit econ
\ 37 -- 3 392 009 -
120
--
721
075 -
34
--
44
-- - -
4
-
721
722
,
de pasti e soc pe act - 60 1 998
723
724
de
Comerciala
Sanicolaul 000 -
400 000 -
2 87
372 64
18 - - 4 7Z
01
725 soc po - 1 073 565 -
50 8
10
-- --
5 7
-- ---
Mare 1
26 1
726 Casa de past Cenadul 240 000 - 3 053 699 -
B casa de SA
soc pe actium
Comlosul Banal
-- 98 7 529 098
7
8 296 757 -
20
82 063 41 342
728
729 Reuniunea de
casi de
aj s a
germ
- 222 197 65
50 266 20
13 -- -- - -- 01
730
731 de pastrare soc pe act
732 Prima casi de oSA
iermata
t 000
886 514 -
- 68 58 -- 73:
733 past pa Blumenthal 000 -
362 454 50
984 - -
25 33
-- --
234
734 Centiah soc coopeiat Beiffetsen
735 Banca g de ci tang
736 populai
SA
250 000
1 500 000 -
-
130 314 07
487 968 86
15
911 95
956 13
44
64
38
- 7
-
- -- -
98 5
2
8
BUCOVINA
Judetul
737 Banca C imp Lungul Moldovenesc
738 Muntemlor soc po act
000
000
692 -
783 270 - - -- 5 422 -
3
7 15 000 -
78
38 73
- 731
739 B inca Cornea

740 Cieditul in S A
000
000 000
2 792 737
483 083 -
7 91
7 631
787
28
-
1
378
7 74
741 Banca de Est 000 786 05 772 7 4.74
742
743
744
de deposite sucurs
ul icol
012 71
000
500 000
1 790 500
500
1 094 000
38 245 375 51
- 42 009
8
- -- --
626.559 0
167
791
74 3
744
2
Judetul
745 Binca , 500 000 223 200 - 737 - - 241 -74
Jud Suceava (Bucovina)
746 , soc p 500 000 856 - 940 41 74
www.dacoromanica.ro
162 163
SEDIUL PORTOFO- eu- DIVERSE

LUL LIUL
rente debi rente BENEFICIUL
SOCIETATII toare ditoare
o
Lei B Lei Le Le Z
BASARABIA
Judetul
r48
Banca popol
de credit
SA
d SA
1 -- 831
12.500
- - 1 -- - -- - - -
Cahul
,Cahul C 1 - 1 - - 75 50 - 360
Banca Basarabla 000 -- 051

- 7 12,75(
,
,
Centraa din Basarabla S A
jud
de md a Basarab
,,
,,
-- 1
1
1 008
50
1 101
0
1
- - 3 -
02
-
Ismail
Banca 3 000 000 - - 670 - 01
Soroca
Banca Nistrul Roman 1 208 400 - - - -
r56 , Soroca ' p md agricult 500 000 262 000 - 629 3 788 273 773 64
il 310 54 48 17 -
C
H. G. I I
- SOCIETATE IN COMANDITA
Unirei No 15 (casa proprie) SOC1ETATE
CAPITAL RELERVE LEI
- IASI
000
Face once operatium de banca SUCURSAL.E GALATI
Curente, Depuneri spie e,
ORDINE DE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA
COM ERTUL PETROLIFER"

SOCIETATE COMNADITA CITITI ZIARUL -
(Comandita H G Silberman
No 15 Etaj ZIAR
a vinde orice Produse Petrolifere APARE 8,10, 20, si
cisterne buto
Expeditia prompt ORGAN ECONOMIC
FINANTE, COMERT, INDUSTRIE,
AGRICULTURA, STATISTICA, JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
M
10....-
II
www.dacoromanica.ro
.
I
Tr.
00
000
www.dacoromanica.ro
,ARGUS 167
BILANTURILE 874 INDUSTRULE PE ANUL 1924

SEDIUL Mateni prime
DENUMIREA DEBITORI CREDITORI DIVERSE
BENEFICIUL
SOCIETATII Comuna
Materiale
a
Lei Lei B B i 13 Z
VECHIU REGAT
2
Testoria Soc Anon
roman& de butun gaz
Tmogr Liga Poporului S A
500 000
50000
08i 746 25
- 220 -
- 131 000
19
- - -- 09
68
60
38
36
-
65
1
5
Fabr Acquila S c de baut gaz
Societatea de electiicitate
000
000
600 000
48 065 75
6 737
72
30
75
-
351 25
70
- - 64
-
17
47
60
54
Judelul
6
7
Ti aian Soc anon p md lemn
Atlas Soc anon icau 000
000 4 528 923 85
2 156 866 45
05
35
20
50
20
90
45
90 - -- E
8 ,Mermos soc an p de tricot 5000 000 45 35 75 25 80
9
10
Bet cules
Doaga
de
an p md
soc an 000
000
4 250 91
175 212 66 40
99
40
33
50 - - 30
- --
Judetul
11 Soc an rom de navig pe Dunre 45 000 60 873 333 86 935 71 26 991 520 26 855 466 35 13 889 867 20 942 117 80 11
12 soc anon 000 10 183 957 35 260 65 70 95 35 50 12
1' Dacia Fabi
14
de
abr de uleiuri, vops
Santiei ul Rom mia
6 000 000
381 317 55
5 272 688 90
-
60
15
-
10 55
-
- -- 45
- -- 10 13
14
16 Maritima soc an de navig

6 000 000
o 000 000
491
2 583 526 05
5
-5 39 85
038 70 70
-
000 - - 15
16
17
18 Dunrea soc an de navig
19 Danubiul
5 000
15 000 000
512 000
19 193 454
'7 394 674 55
1 571 634 97
547 25
17
95
25 134 65
8 938 831
95
- 97
75
90
17
19
20
21
Inti eprindei ile mdustriale
ia Meteiul Manole ))
1 500 000
000
10 733 550
605 90
007
678 -0 6
577
05
85
14.577 102 10
614 15
3 679 090 60
- -
991 895 10 20
21
22 Nehoiasi 3 1675 700 30 - - 65 55 44
24
Nalejda
Societatea industi
anon uargic 3000 000
000
185 42
059 5 978 353
-- 463 196
541
- 1 167 865 70
18 476 142 30 -- -- -- ---
341 394 32 255 617 23
24
27
a soc anon
,Concoi dia soc anon
Progresul Balcicului soc anon
Bai
000
470 226
700 000
9 897 50
415 605
300
)1
264 054
60
-
90
1 307 339
167 000
-- - --
6 486 010 95
246
-- -- - - 25
26
27
Coastanta
28 , Industria Rom
Moara Victoria
soc an tuna 000 000 169 25 - - 80 - - - 28
- -- --
29 8000 000 356 20 35 334 154 80 461 95 226 142 627 50 29
10 anonun de ansport onst 748 500 3 579 233 86 80 15 643 68 30
Rom soc an. 4 120 73 10 55 68 31
12 Industria agi
Mmerala soc anon
soc an
soc an
5 000 000
1 000 000
3 221 482 30
1 356 538 90 - 60
- 74.100 -
65
-
60 50
20 - 45 32
33
3)
Dobrogeana
de arte graf S A
4 COO 000
300 000
4 358 231 55
240 847 20 101 767 )5
612 50
20 - - 56
'7
34
5
www.dacoromanica.ro
168 ARGUS
SEDIUL Materli prime DIVERSE

Mrfuri DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
Fonduri
SOCIETATII Comuna
Materiale
B B Lei B Lei
36
37
38
Moara Steaua Soc anon
Watson &
Fabr Un
soc an
& Moessner
Galati

20 000 000
6 000 000
5 000 000
---
37 902
1 107 994
7 823 624
32 24 279 822 80
689 712 90
14 392 114 24
17 657 535 90
235 10
53 920 013
20 926 275 40
546
89 650 -
972 876 40
997 544 07 36
i 195 628 70 37
778 267 50 38
40
Fleming ' fabr de uleluri
Apollo fabr de
Societ Anglo-Rom pentru md.
SA 000 000
000 000 ---
30 586 802 65
3 734
9 664 175
9 714.398 50
375 156 40
447
34 257 558
95 6 8163
00 -
885
i 042 699 90 39
1 - 40
41
42 Compama Soc anon
Nlvodul ' Soc anon rom

000000
i 001 750 --
7 959 211
i 386 933 14
316 764 75 22 385 181 30
i 153 971 4
25
39 1 950 -
2 204 559 25
42
43
44 Etna fab unite de uleluri, cue etc
Soc anon de expl a lummatului
3
000 000
-
6 794 991
3 470
248 05
173
666 242 20
i 956 474 40
709 910
299 184 30
003 20
3a
1 057 538 05 43
495 75 44
46 Aihimedes Fabr de ob de metal

Dundrea' s a p expl pr an.
9 493
2 200 000
42
--
597
1 750 000
- -- 5 693 004
4 784 40
830 715
56 827 25
664 975 02
66 803
45
45
47
48
49
Fabr de paste
Romanea.scd
Soc coop de productie consum 283 787 -- 304 867 98
- 923 528
2 592 245 48 1
712 109 50
891 50
520 -
189 149 77
218 964 30
921
87 739
58
265 401 50 47
159 254 15 48
15 49
51
Industinle ceranuce, soc anon
Concordia soc anon
Energia soc anon
3
000
--- 7 173 177 41
10 164 56
2 845 577
2 917 90 1
070 302 87
23 258
32 313 876 04
542 - 0 -- 52
1 246 597 RO 50
52
53 Industriala soc a
000 000
000 -- 13 -
859 871 65 466 783 25
894
325 300 -
203 821
23 060
164 705 53
54
55
Mercur ' s a Fabr de cons ahm
s a fabr de paste
Oltenia s a de postav
000
2 500 000 -
-
2 128 634
2 650 902
3 085 40
517 242 09
709 723 46
i
259 409 50
6 171 24 -
32 199 55 54
- 55
56
57 Scrisul
Chnepa soc anon
' soc an
000
000 000 -- 9 222 150
4 130 446
-
12 859 25
5 137 074
677
4,156 441 98
14 729 190 47
16 617 97 475
62 56
58
59 Ramuri" institut de arte grafice
Trawl soc coop p act fab
000
000 -- 130 000
7 115 02 361
786 50
19
285 509 70
828 208 83
6 108 304
67 841 35
08 58
17 59
60
bi Cladirea soc anon
62 ' soc anon
200 000
10 000 000
2 500
-- - 888 873
7 600 000
I 269 509 33
5 134 999 37
423 650
7 770 99
480 024 95 86 350
25
33
22
458
46 60
61
62
63 Dorohmul s a Fabr de pielAlie 4 000 000 - 3 536 682 30 5 314 233 226 552 20 055 50 70 63
64 Forestiera
Fibrotic p
s a
1
-- 34891 621
902 70
809 835 05
551 90
2 561
1 627
30 37 045 756 05
307 182
018 70 64
659 93 65
.
Judelul
66
67
hul
Codru
s a. Fabr rom. de postav
sap de
Tg 2 500 000
5 000 000
-- 2 179 025 34
2 218 544 80
657 900
5 878 201 810 75
266 646124
3 459 844 85
66
469 39 67
68 Unirea soc coop Fabr ape gaz 18 - 3 - 42 500 140 400 - 68
69
70
Laboratorul Atom ' N R-vitza
Romne soc anon
000
3 000 000 -- 586 555 -
842 192 51
2 196 290 30
972 937
719 41 571 183 23
6 171
377
394
710 500 -
940 90 70
69
S a de locmnte constr 000 6 571 35 1 657 536 824 90 461130 25 1 732 30
72 soc anon 038 61 3 153 890 55 9 047,922 44 641 172106 2 472 000 - 872.703 44
www.dacoromanica.ro
170 ALMANACH ,ARGUS ALMANACH ,ARGUS 17
SEDIUL Teren Mateni

D ENUMIREA CAPITAL DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
Instalattuni Fondun
S OCIETATII Comuna
11 i Lei Lei B Lei Lei B Z
73 sa 2 722 560 - - - -
80 30 02
74
75
Dacia soc anon
soc anon
soc an
000
000
570 324 45
1 590 172 55
95
-
30 50
38
-
75 - 45
-- - - 42
7
77
78
a soc anon
Industrule Chimico armaceutice
000 000
000
000
16 396 368 87
70
973 15 087 835 15 6 734 892
2 970 210 15
35
28 424 380
7 432 678 - 197 850
37 076 70
- -
78 809
7
Olea s a
7 50
-- 1 048 028
--
79 de 2 500 000 3 310 30 45 90 04960
80 Fischer & Co s a 12 OJO 000 13 264 877 50 05 85 23
Casrnca soc an
82 Viata
Chseu1 soc an
soc anon
0 000
000
5 826
531
82
40
2 499 245 55
4 529 004 46
-
4 947 586 50
10 953 402 61
3 344 045 26
10 587 26 -- --831 645
19 860
81
82
83
54 Dacia soc an
1
2 000 000
651 375 50
395 75
722
55
.315 85
25
457
402 988 47 - - - 85
85
Ceres soc anon
soc anon 000 000
000
5 40
90
968 657 35
689 780 40
9 990 553 20
1 570 892 70
16
592
471 85
- - 60 - -
079 676 10
- -
54 148 7o
15 85
86
87
88
Dacia s a de constiuctii
Moldova s a p md de tricotaje 320
1 291 366
358 553 04
115 35
4 646 507 45
--
59
82
- 2 380
- 77 -- 15
80 041 88
89
90
I
Vagonul
soc anon
anon
315 494 80
70
210 930
-
78
75
83 900
05 - -
3 000 39 472 82
10
89
90
91
92
,
Strungul
soc anon
soc anon
soc anon
000
180 000
1
398 383 55
10
70
-
50
95
75
04
90
337
198 241 90
- 50
82
91
92
Judetul
94 soc anon 10 000 - 2 232 30
-- -- -
75 0 90 -
--- --- - 94
95
96
Mulag soc anon camlonaj
Otran s a cornpt de transp 2 Ou0
000 -
- -- --
545 250
5 571 99 4
6 957
596
50
66
- -- ---- --
557 459 95
96
97
98
Soreup Soc mnon
, krgus soc anon
, Romana s a p
000 -
- - -
792 024 93
7 342 90
--
75 000
99 460 46 - -- 98
500 000 - 071 30 1 770
- 15
-
o90 85 000 99
- --- -
Ceramlia s a Fabi de 000 - 299 976 520 208 617 30 20 591 100
101
102
103 de
sa rom
& Italo-Rom Unite
soc an
--
000 - 8 725 642
7 266 405 5o
-
30
8 998 040 54
48
330 80
05
981
50
10
39 8
- 91
82
loi
102
104
105 ,
igrutul soc anon
soc anon
, 18
-
000 - 801 870 15
27 331 612 12
86
45
34
25
77
72
50
60 - - 81
105
-- -- ---
106 Costmescu S A 000 - 8 221 09 161 25 7 425 64 85 5 190 17 106
Uimele Metaluig xcelsior S A
107
108 s ap
--
484 85
- - -
20
-
90
833 30 000
40
- -- -- 11
108
, Nautic't soc
soc an p
de
industriet
95 171 05
-- -- 109
-- -
110 421 382 20 90 30 85 110
111
,
& fils soc anon - 7 599 )76 96 12 441 382 78
- 504 289 20 178 639
112
113 Ci
de
ul soc anon
soc an p
000 -
000 000 -
--
4
670
65
- 203 000 5 670 15
05 18
192
845 95
67
-- 66 112
70 113
soc anon
md agTlc 000 1 736 644 55
- 75
-
90
- 03 114
---
48 233
,
, Moroem soc anon
91
80 25 103.151 0 6 848 867
62 14.972 85
38 - - 48
221 601 72 116
117
118
Arrf s a
,
I uceafirul soc anon
de
soc anon 502750
14 931 208 05
611 94
36
09 278
88
54 170 871
15
55 2 970 - 16 03
-- 118
119
Mmele de aur din Romania
2 000 000 -
- 3 696 059 99
5 148
-
32
-
298
43
65
35
1
- -
95
-
453 119
- 120
121
122
123
,
Punga soc anon
a soc anon de petrol
soc anon de petrol
(XX) 000 -
000 -- 855 885
7 483 374
--- ---
887 854 145 747 10
- 1 77
05 -- -- 70
- --- 921 74
122
I inease s a p sond
1
37
954 55
111 77
457
81
110 -
94 - 123
www.dacoromanica.ro
1 72 173
0 SEDIUL Materli prime

D ENUMIREA CREDITORI DIVERSE
BENEFICIUL 8
S OCIETATII o
Comun a
i Lei B Lei H Lei
Helvetia soc an. p md
125
127
Albina s a Fabi de
Rom de cinematograf IR DC
000
1 000 -- 872 334 -
030 874 22
492 957 40
4 873 947
5 120 16
731 177 85
839 392 75
15
4 507 395 40 169
- -- 30
380
- - 32 126
127
Carmen s a p transp 1 000 000 - 05
129 Aui a soc an p petrolului 000
-- 73 26
19
- -
307 128
131
132
Rom Amelican s, a
Industria.
Astra
s a (in
s a
) 90
450 000
000 -
-
573 568 947 20
505 777 735
464 645 696 16
442 985 15
405 392 873 78
291
513 851 915

647
80
170 687
- 081 88
-
28 41
528
-40 39'85 326 2590 131
59 130
133
134
Rom dela Dunre s. a
Alcor soc an. p
Samtas
petrolului
30 000 000 -
8 000 -
25 593 91
253 67
38 237 521 17
769 915 08
28
25
74
75 -- 85-- -53 246 8062- 13433
409
133
137
soc
Strehaia soc an
anon.
textila Franco-Roman&
,
930 000 -
746
000 -
348 837 15
1 223 068
583 540 85
5 227
542 50
90
921 194 80
-- -
859 100
35
- 45- - 05 136137 133
138
139
140
, Auxiliara s a p tiafic de
Ciclop soc anon
Industua sa
fei 5 000 000 -
1
200 000 -
000 -
000
049 973 13
13 681
026 65
21
475
90
40
71, 962
- 44
-
30 80
2 315 50
55
138
422 95 139
28
soc anon
141
SARNIA s a
Subsolul soc
nay
4 000 000
000 -
3 480 86
-
609 078 60 d 584 758 32
466 030
1 093 504 78
3 832 - - 60
- -
8a4 943 16 141
142
143
14 Romaneasc& de gaz metan s a
Fontana s a p
12 000 000 -
-- 16 811
416 161 21
322 59
598 95
24
60
68
26
6 251
-- -- 76 76 143
-
50
145
soc anon
Bauxita soc anon
md 000
-
)-
5 302 739 91 6 444 457 29
3 9kb 211 65
7 008 486 33
3 381 381 99 -- -
-- -- --
454 069
365 342
145
147
14
149
Fabrica de
UPR arme
petiol
300 000 -
500 000 -
048 09 863 848 05 172
1 333
49
- 620 165 71
- -- - 148
15 ,
S I L Soc
soc anon
o-Chumea
p md
000 -
10 000 000 -
442 572 - 791 - 70
523 509 03
600 525
4 186 96 -- -- -- -80 613 70 149
150
152
153
Cuvantul Evanghelim soc coop
Fabiica Stella soc anon
240 000 -
8 000 000 -
945
218
96
05
19
552 836 61
785 12
41 800 378 39
2 302 838 14
21
20
05
16 519 362
265 057 32 1 50
- -
1 249 326 84
1 51
154 Aquila Franco-Roman soc an 200 000 000 - 88 146 825
Tip Romne_Unite soc anon
s a Fabi cons
23 000 000 977 090 40
94 297 264 82 19 403 657 25
- 57
-
586 398 03
17
241 25 10
- -- 329 72
156
157
158
, Ind ahmentard s a
Griyita s a de
prod
lichidare)
3
3
2
- 2 894 544 75
2 538 327 35
- 1 078 952 60
000
080 266 70
-
1 087
586 640
45
468 391 95
55
956 147 75
309 630
-
30
174 312 78 157
12 47
159
160
Calea soc p expl
Suter soc anon
Moaia ogresul
camere
s lemn
a
4 000 003
3 100 000 -
5 000 000
2 216 616 25
3 498 60 3 838 209 34
30 5 226 951
857
30
11
2 901 036 40
25
85
--
1 598 533 70
-- 3 425 063
-
159
60 160
161
,,Tarau s a p md -
162
163 Geonafta' s. a. p petiolului
000 -
-- 7
564 797 56
259 6 124 618 15
- 491
88
80 - 25
- 85 162
168
164
165
anon
Rahova
niecanici din
p md lemnului
Turcoaia-Granit s a p expl car
9
00'
000 000 -
- 5
3 424
5 976 922 19
95
70
6 150 528
9 833 560 65 368
55
631 70
--- -- 15 164
33
167 Dealul-Lung s a r p expl pAd -- 21 378 843 91
3 489 208 80
550 91
8 378 999 55
46
11 537 87
34
-- - - -
1 927 67 166
167
168
169
Thrlungul soc anon
Motorul soc anon
P9dui ea Muncelului soc anon 000 000 -
041 826
743
97
369 - - 151
-
-
55
25
-
- 58 168
06 169
171 Boteni s. a p expl
Constructiunea` soc anon
5 000 000 -
00
956 191 49
90 3 207 45
941 45
697
40
456 918 67
38 --
111
--
10
-
71 170
- 171
17 Deva soc anon de electricitate
Energia soc anon
1 000 000 2 347 448 74
74 49
043 32
412
25
- 51 - 172
39 173
17
175 Reforma
6 000 000 -
-- 2-541 262 10
478 029 70
508
100 142
30
- 6 988 81
91 833 50
-
245 796 75 -
497
--
30 75 174
305 36 175
17
Soc Rom
Mica S A R
p industria de bumbac
Curierul Judimar
20 000 000
-- 36 204 258
1 272 815
29 80
61
-
90
26 841 763
36
06
83 176
31
179 Societatea de petrol Roman 1 250 000 - 000 -
751 430 874 153 10
189
562 244 56
556 973
22 579 50
170 000 - - -
382 715 05 178
179
www.dacoromanica.ro
ALMRNRCH ARGUS" RLMANACH ARGUS 175
SEDIUL Teren, Matent

DENUMIREA PITAL DEBITORI CREDITORI DIVERSE
Fondun
BENEFICIUL
SOCIETATII Matenale
Comuna o
Lei B Lei Lei B Lei B Lei Lei Lei B Z
180 gene, de electi P 000
--- - 18 32
- 62- - -- 62
191 Casele populare S A (in hchid )
, Bisti icloara s a p expl
500 000
- - -- 40
-- - - --
--
182 5 000 000 4 448 644 87 395 470 13 401 86 215 232 87
183 Balta-Alb soc anon 5 000 000 6 822 198 50 463 3 504
184
185
Petrolea soc anon
Spic s a p
000
-- 19 766 963 10
12 707 7b8 30
-
38 44 15 -- 96
186
187
Foresta
Munera soc anon
s
-- 4 955 489 07
818 382 38 35
23
43 - - 39 1W
188
189
Romania Forestiera soc anon
Indumin s a p min
667 000
000 000 - 494 291
- - 90
- 65
- - 45
-- --
25
- 25
190
191
s a p md forestier
Soc Rom p mater de constructil
3 000 (.00
-- 6 442 741 60
611 55
8 173 734 70
4 699 - - -
199 493 20
- -
825 857 98
1
- - 179 75
853 746
--
880 103 90 19:
192 Clucei easa s a p
Intrepi inderea soc anon
3 000
-- 4 884 784 37 4 989 721 46 4 144 53
- -
10 845 308 95
--
5 537
- --
193 5 000 000 1 077 403 26 90 04
Gi aphotyp s a p
194
195 Prim conduct s
000
- 3 568 440 20
003 551 85 - - 98
20
10
28
-
195
197
Petrol-Block soc anon
Freres soc anon.
200 000 000 -
3 000 000
--
603 123 84
8 361 523 70 - - 95
6 969 835 45
25
10 632 724 45 -- -- -
38 194
768 907 15 19'
198 Foi
Contnientala Forestiei
(sed Fiume)
SA
5
50 000
--
6 355 914 84
- - 96
40 000
47
- 074
1 276
49
25 - - - 99
-- ---
208 Societ Staicovici-Economu S A 6 000 5 553 41 65 40 55 27 40
202
Stella Peti soc anon
SA 000
000
-- 5 195 129 65
982 41
115 240
539 368
- 768 85
1 595 146 94
1 271 113 15
3 017 929 34 - -
933 40 20
2
Bei
- --
soc anon. 000 8 361 000 1 451 40
203
204 soc anon
9
-- 8 342
465 90 75
65
559 75
30
-- -- 90
-- --20!
65
3
205
206
Aui ifera soc anon
Techirghiolul soc anon
000
-- 21 307 208 36
9 749 79 603 556 80 - -
173 133 -
- --
751 844
'7 296 360
208
, Reconstructia soc anon
Tipogi Gutenberg soc anon
000
-- 18 972 888 15
9 838
25
301 831 75
74
50 3 675 656 10
20
759 546 90 - -
10 7
209
210
Fminescu S A Inst de arte af
Cieditul Forestiei S A
Granitul s a p
3 500 000 -- 21 207 15
19 828 335 02
8 961 835 -
083 618 60
7
629
563 21 26 271 199 74
28 169 151 90 - ---
000
- -05
204 8 9
211
212 Putna soc an foi
de e 2 500 000
1 400 000 -- 1 100 000
819 936 37
70
621 460 16
-
145160
065 315
10
65 686 630 86 -- -- 123 794 28
1
213
214 S
s a forestiera
de ansp intern Sc-ker Co
Diana soc anon
1 000 000
4 000 000
--
7 002 938 72
- 987 53
59
-
78
75
- - -- - - 58
215
216 Dude,ti s a de
soc anon
3
000 -- 3 402 822 03
701 582 85
40
082 627 76
45 761 90
369 801 42 413 51
03
21!
6
217
218 Campulungul soc anon
2 000
2 215 000 -- 1 792 010 07
4 949 478 18
57
75 70
t2 75
27 76
31
291 21 8
7
219
220
Luthei
Vega
abrica de e
de petrol
Socec & Co soc anon
28
5
000
-- 33 246 916
302 02
991
6 127
69
65
929 85
.37 794 170 72
475 58
41 059 569 81
179 631 57
467 44
3 238
029
61
08
9
---
1 762 000 5 727 464 25 69 87 53 608 63 22
Di A
222
223
beanu soc anon
Cai bon soc anon
Cometa soc anon petrolifer
000
000 3 427 793
10 842
97
15 - - 93
65
28
55 - 85
-
-
24 22
29
--
224
225 Institut de arte grafice
Industria Foi estiel soc anon
000 000
000 000
5 000 000 --
373 779
1 012 417
3 461 126
93
82
04
26 - - 49 43
46
-- --
97
22
- -
224
22
226
228 Rom
anon de petrol
Carbonifera S A
000 000
14 000 000
-- 25 010 333
6 882 765
50
97
1 516 50
3 981 360 80
07
1 503 870 40
714 582 22
98
1 239 722 75
343 938 909 83
88 50
5 581 933 48 22
66 22
22
Albma s a fost Max Fischer Co --

soc anon
6 000 000
--
995 65 55
- 46 57
_ - 40
- - 49 22 9
230
231 Fabi de consei ve
SA
000 000 4 213 75
-
975 315 80
-
7 252
5 377 239 25 3 204 909 39 -- - 102 395 79
23
233
234
Moaz a
Titeiul soc anon
20 000 000
25 000 000
-- 457 35
085 143 01
615 - -- 85
35
54 10 822
05
02 91
- -
60 23
69 23 3
23
www.dacoromanica.ro
176
ARGUS 177
Materii
SEDIUL DEBITORI CREDITO RI BENEFICIUL
DENUMIREA Cldiri Fonduri
Instalatium
SOCIETATII Comuna i Lei Lei Lei B
o
Z
Lei B
13 13
-- - -
--
7 502 409 343 406 95 972 45
Otet
235
236 abrica de s a
soc, anon
soc anon
16
400
000
435 478
309 303
55
35
55
- - j0
-- 65 23(
--
237
238
de
Macazul s a p md rneta.lurgic
s a p expl de
5 000 000
15 000 000
4 000
8 470 407
18 960 088
97 143 652
26
10
5 856 316 67
6 594 754 82
4 805 376 76
15 472 884 98
13 856 331 33
801 069 38 -
640 862 75
--
239
240 s a petrolifer 000 6
61
25
60
788 03
06
355 288 10 33 666 209
09
-
3o
--
007 192 49 241
24(
242
Somet Petrolif
Ci ucea soc anon
nat
rancesco Cmzano soc anon
144 000 000
255
130 698 011 70 739 270 55
- --
955 884 54
1 336 70
424 440 45
-
742
3 201 578
-
10 -
--
34 064 83
-- --
243
244 Soc a Petrolului SA AP
Phigul iomanese S A
6 000 000
1 600 000
4 730 833 25
438 000 - 000
211
522 517 40 4 593 984 ,5 - -- -
71
-
05
245
246
247
Msura
Societ de
s ap
5 000 000
3 000
000 14
946 69 421 713 -
08
60
1
75
999 19
84
15
602 80
18
- -
37
- -
30 24(
86
248 Refauerea soc an 000 28 091
249 Comun Bucuresti p constr
Danubiana s a Fabiic zahr
00 105 416 668170
836 94 8 921 286 29
13
21 231 597 39
011 16
488
66
5 155
-
53
25(
250
251
252
Carpatma soc an forestier
Soe de
730 000 000
100 000
3 000 000
817 557
98 117 575 46
5 243 087 40
44
69
25
92
30
173 57
-
40 96C
-
09 251
--
25 72 32
Fabi de spirt Biagadiru soc an
253
254 de bete Blagadiru an. 80 000
000 19 560 000
102 263 340
36 488 957 80
32 138 73
050
10 886 106
75
73
51 643 977
33 518
66
-- 000
---
8 836
7 138 008
85
55
255
256
237
an a uz metaluig Lemaitie
Societatea
Generala Petrohfer S A
asociati
32 000
1 000 000
000
29 280 784 05
9 147
166 95
- 995 50
11 631 393 10
2 550 293 95
22 426 804
1 549 395
679 669
33
40
69 076
962 189
230 947
43
65
15 -- - -- - 2
130 038
353
93 25E
05
25E
SAR
258
259 Forajul s a p sondaje petr, mrne
Moat a Decebal S A
009 500
106 174 950
12 500 000
715 85
98 307 486 26 -- --
233 50
- -
65
2 196 654 35
111
6 455 608 70
10
--
045
361 20
- - -
95 2 791 374 85 26(
260
261 soc an de sticlAiie
, Loydul maritim rom s a de
700 000
18 837 972 85
280 278 - -
7 772 9 035 441 93
35
13 572 061 47
261
262
263 Proprietatea soc anon
Govoi a soc anon de petiol
300
19 182 500 26 168 71
- - b3
91 23
83 - - -- - 90 42
265 Fabi de mpl testun A

22 500 000
1 000 000
3
501
35
60 944 641 95 1
-
90
251 18
-
4 713
20
15 - - - - 05
26E
266
267
Valea Lung soc anon
Chrti1a-Bucuresta s a p fabr zah
ap
000 000
52 000 000
425 116 52
59 357 155 29
08
90 45
22
- -- 49
85
268
269
270
,,Suchard
Internationa1a
s
gen tehn Ing Eremia
soc an de transp 2
000
19 561 500
000
18 103 074 15
22 092 660 88
1 615 760 -- 45 296 41
-
80
- -
201
34
96 13 280 1.67 62
26 205 25
33
- -
641 59
95
938 865 50 27(
14 420 271
271
272
273
NAdejdea soc an
Travel sa
s a p md
000
000
20 000 000
58 865
21 406
1 725 000
97
- -
2 191 55
23
- 1
98
45
57 014
71
45
23
- -
1 631 75-
35
447 125
04
93
274
275
276
Tudor
Sondrum
s coop de prod
anon rom pt
anon
consum
de acumul
'
411 875
000
1 000 000
421 258 42
4 688 705 74
25
613 197 89
2 232 70
7 5b3 083 54
2 922 301 75
852 570 35
8 893 847
33 204
4 562
32
10 -- -- -- --
57 828 10 900 273 25
Oja" sociaate
-- - -- -
277 630 1 592 918 11 101 353 091 97 346 666 654 82 37 147 273 87 698 35 35 975 236 31 27E
, Industria Rom de petrol
278
279
280
Societafea anon Rom de financiare
Asfahul Catina societ
20
000
1 000 000
210 44
091 095 62
400 --
43
--
50
-- - - 72
28(
281
282
Cafina soc anon
, Petiolul romnesc
000 2 000 000
35 057 643 89
43 051 149
60
- 902 15
-- --
752 191 12 40
48
71 42
ieux Clestins ' S A
283
284
Distilernle
,,Postavul societate anomm 000
199 802
14 965 008 55 -
55 65
3 375 823 26 2
25
12 101 205 - - 70
285
286
287
Soc an rom p conducte de
Edilitatea societate
Subsolul societ anomm
9
000
000
000
479 419 92
5 950 342 71 - - 36
99 86
749 746 76
34
- -12
72
- 35
-
67
221
70
85 28E
288 Letea prima soc p fabr hrt 32 000 000 726 36 025 229 78 27 297 148 09 103 704 919 67 863 53 120 74
289 Societatea gen de gaz electricir. 29
12
www.dacoromanica.ro
178
179
SEDIUL Teven,
prame DIVERSE BENEFICIUL
SOCIETATII Comuna Materiale
DEBITORI CREDITORI
Fonduri
i
290 Ripiceni Fabr de

Concoidia soc anon petrolifei
Bueuresti 60 000 000
000 000
-- 54 433
103 506 287 63 707 327 67 64 171 026 08 6 500 000 15 313 81 290
31 71
Rudolf Schmidt & Co soc anon 000 000 - 5 856 068 245 610 114 228 090 264 90 188 075 659 74 2 '702 198 68 297 525 756 94
293
294
Bitmnul Matta s a p expl min
s a
Industna forest din Transilvania
6 000 000
465 000 000
12 000 000
-- 3
92 460
17
1
41
09
591 34
3 320 417 58
18 278 858 58
'7 809 063 35
188 121 24 292
293
---
295 19 336 709 262 901 350 924 90 30 033 853 549 562 44 294
296 societ a atel Vulcan s a 30 000 41 501 679 11 81 4 183 453 694 93 1 907 618 83 000 295
297 Industrn dui Bucovin t S A 28 125 01 0 230 - 929 06 72 832 530 29 103 275 068 61 114 730 8 377 995 23 296
298 Bouiul soc an Fabr de 24 000 000 39 580 960 45 281 505 76 60 934 707 21 964 275 59
---
42 97
299 Universul soc 2i 000 000 23 108 013 31 515 15 2o4 55 861 5 868 000 1 355 193 35 298
Firul societate 5 000 564 421 5 500 105 - 6 368 737 15 5 339 394 40 4 487 040 299
Forestiei a ' soc anon 2 000 101 38 - 482 300
302 Victoria soc an de constructu 3 560 000 -- 431 586
000 830 55
2 184 05
1 327 455 19
3 838 227 74 2 274 131 78 978 45 103 936 23 301
303 Otetul soc anomma 3 500 3 514 415 5( 965 2 577 617 18 302
304 Redeventa societate
mihtare
(20 000 -- 60 400 060 - 882 35
151
746
35 4
3 007
724 58
50 61 350
Societ pentiu 40 000 5 996 020 61 019 667 57 50 782 847130 7 418 282 60 26 050 60 61 205 304
Pallas soc an p nid petrolulm
--
306 000 19 640 322 3 43 79 103 459 59 167 211 90 072 35 305
fabr p coptul 750 000 1 353 451 3( 14 95 4 158 092 14 25 980 574 29 89 795 74 906 90 306
308
309
Frigul societate
Industna motoareloi soc
5 000 000
000 --- 34 334
3 034 266
8( 214 875 85
820 984 07
615 751 59
3 649 474 06
2 117 588 38
37 855 660 86
516 650 25 307
310 Romania somet anomm 2 000 000 9 096 841 - 4 987 971 60 5 983 856 92 5 728 723 31 391 82 309
312
313
metahirgice Neptun S A
Venus s a Rafinene de petrol
soc an
5 000 000
400
1
-- - 8 664 306
5 958 851
890 - 5 730
4 444 650 10
1 906
2
679 244
90
05
9 580 831 60
6 295 394 31
05
2007 916
041 562
310
30 311
57 312
S A R de constr fost Schmidt 1 000 - 1 506 450 4( 228 742 - 80 141 362 143 988 35 313
315 Societatea de sticlAne 5 000 ( - 5 518 555 892 942 - 176 587 18 1 109 48 747 90 321 133 314
Moara Ohnazu societ 000 000 -
316
317 Moi doveni
Banmai societate
c anon 7 0
000 000
-- 19 699 199
2 436 752
- 1 830 928 60
1 258 161 75
1 489 156 52
803 780 20
5 001 137 35
2 566 037 75 3 134 362 40
131 303
1 066
12
90
315
7 760 -
- 202 30
319
320
Asfaltul societate
Soc rom de elect Siem _Schukert
275 000
- - 424 169 259 -
582 294 30
'711
4 985 321 96
35 40
6 197 372 56
142 441 68
54 184 70
318
319
321
322
323
Impiimernle Independenta" S A
soc anon p transport
Danubiul societate

500 000
500 000 -
550 000 -- -
228 547
108 720
- 39 589 555 41
40 500 -
15 291 097 08
939 167 80
785 84
36 954 851 54
598 008 50
8 569 583 83
85 773 45
122 841 63
90 617 15
322
320
321
Cult Neamului Romanesc s a 87 38

32
326
Vultur s a Fabi de
ezentanta
veget
' S A
> 600 000
000
000
-- 2 230 662
6 525 4(
67 943 35
7 b03 736 23
9 766 -
5 297 426
589 877 30
5 675 420
2 604 75
30
86 356 84 323
700 181 78 325

327 Cristalul societate 5000 000 - 5 057 8( 12 401 5 101 36 18 64 495 976 40 14 326
328 estlei a Umon societ 8000 000 51 679 290 700 - 841 58 1 247 179 46 136 733 23 682 2o6 92 327
329 S A R p mdustr acetil etc 400 - 171 391 081 60 1 319 611 91 328
330 Lampa societate 25 0 - - 524 349 40
085 98
131 98
201 73
206 568
2 557 980
01
671 233 200 329
331 Electrolux societate 4 750 000 - 2 388 960 857 759 36
1
1 044 048 06 247 3a1 63 17 330
Industna agr SA -
332
333
334
Cai tea soc an
Industna oduselor ammale S A

4 000
-
667 470
6 331 44 622 63 26
3 072 447
22 503 462 765
-
5 236 6a6 96
65
55
49
12 622 82
1 974 497 11 332
535 531 01 333
D s a p fabi ciment 25 000 000 - 818 379
C81 566
637 018
33
93 2 595 349 447 650 21 1 529 85 334
Peti olul societate -
336
337
338
Sospiro soc anon de petrol
Flondas societate
20 000 000
-
000 00 -
700 000 000
17 474 796
151 095
541 185
7 093 479
838 160
798 051
90
15
721 544 46
944 050
324 37
15 747 804 13
9 74
22 895 277 37
611 994 14 335
47 300 57 336
337
Vitesa ' societate 3 000 - 535 495 151 675 49 338
339
S A p expl de fost P & C G-tz
341 Planeta soc anon de petrol
000
000
- 109 307
5
1 683 728
30 168
653 93
10
0
540 551 38
3 975 587 26
87 003 59
2
38
460 26
522 189 536 59 921 923 49
339
21 528 443 27 340
342 Produse' ahmentare soc anon
34-1 Ifelman
344
soc anon
gips Reunite
transport
>
3 00
292 500 -
- 020 -
318 824
-
508 146
214
93 232
877 503 35
1 897 555
7 057 102 816
-
85
03 4 590 68
341
119 55 342
9 411 343
80 975 100 584 63 102 000 81 276 30 344
www.dacoromanica.ro
ARGUS 181
180 ALMANACH
Materii prime DIVERSE

SEDIUL Teren DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
DENUMIREA Cladiri Materiale Fonduri
SOCIETTII Comuna Lei Lei Lei
L ei B
345 , societate
societate
iictircsti -
- 291 - 103 578 80
67 476 388 20
11 -1C9 319 70
329 217 20
15 231
2 727 943 63
091 25
91
1 458 860 25
29 843 178 19 34-)
474 50 346
347
Lupta
347
348
349 Steaua
societate
societate
sondaje A
2 000 000
818 750
-- 349 70
378 000 - 613 741 50

044 50
502 790 60
8 790 192
49 501 50
8 196 31
893 '784 05 8 457 23 677
30 349
75 350
350 soc anon 100 000
--- 70 13 183 964 427 024 08 76 987 85 173 584 75 10 982 587 95 351
352
353
354
anco_Rom
Soc gen de consti
Gallia
Sig
Titan
publ 20 000 000
000
- --
25 902 882 52
18 920 713 14
-- 30 772 652 75
1 815 356 10
29 151 589
088 166
2 065
45 251 075
87
85
71
51
988
32 879
03
95
8 213 384 10
01
86 927 98
618 216 40
6 304 882 b5
180 16' 73
233 700
130 000
9 326 000
453 58 352
439 200
3 105
-
20 353
354
355
356
357
Soc anon de la Colentma
Dragna societate
de
15
000
000
-- 87
41
884 286
10 570 810
658 100
12
03
12 993
2 017 880 75
5 186 578 85
11
315
75
40
1 096 183
90
554 057 40
348 522 77 356
3 7b0 780 20 257
65 258
359
360 , Noel
Aui
soci te anomm
societate
12 --- 15
05
891 50
34 755 705 15
5 527 S38 66
53 111 -
31 597 055 59
7
131
053 43
98
018
607 118
171 555 20 359
171 153 26 360
22 361
361
362
estoria Rom
Anglo Rom
Soc nav
soc
e
500 000 -- 2 590
- - 06
65 45
5
783 688 13
5 836 555 95
28 8
596 334
86 1
362
542 71 363
364
Rapid Block
Npollo societ
societate - 02 2 546 662 2a 605 899 45 545 05 364
-- ---
341 25 2 094 981 70 173 601 30 365
365
ta
s a Fabi de eg -
-- 8 243 40 100 15 12 29 75 366
366 anonima 435 - 367
367 Triumful a 000 - 368
l3reaza s a de petrol - - 35 410 234 02 13 43 969 22 42 827 913 50 356 374 02
369 Societ melor
370
371
abi de
Cunai d Line anonima
N
150 000 000 -
-- 759 580 58
40
25
4 229 47
9 600
815 0 29
097 768 80
924 245 47
012 364 13
3 297 324 60
5 065 337 -
996 730 25
50 000 -
852 101 -
415 189 13 370
316 740 10 371
73 01 372
372 imida societate 6 000 00 - 9 539 48 1423 272 75 444 649 15 273 218 3 85 373
& Co s
373
374
375
BAneasa s a
Ommum electric
veget
abrica de spirt
in soc an
-
-
-
70
3 912 708
4 025 35
1 508 775 50
857 171 15
146 629 409
89
148 985 30 374
375
376
376 ma socielate 10 4 298 80 047 097 31 4 227 988 78 569 211 377
377 Fabi de cons , - 47 712 931 90 337 2 132 737 41 378
378 S A Italo_Rom p ap 360 000 145 000 - 104 739 80 126 439 012 75 498 257 24 8 854 14 379
-
379
380
gen
de cmient din
Industrie
sa
---
035
68
11 330 867 28
3 632
7
-
441 36 15 305 166 33
000 - 3 607 164 22
50
3 806 610 68 380
14 40 381
381
382
383
,
U7mele de
litei s a
continentala S A
dom din
282
000 -
- -
86 666 70
303 883 516

768 391
847 494 18
092 60
43 145 761 50
577 560 434 77
319 582 -
45 591 266 71
063 348 44 351 53
233 0'38 86 382
69 280 73 76 383
384
335
Delta
Soc
SA
Ciment Cantacu7ino
- 62 403 863
17
14 780 228 87
067 673 91
821 22
1 052 989 58
537 87 615 177 86
50 (.02 864 08
4 190 348 22 385
7 207 65 560 34 600 46 676 61 386
386 Capsa soc p crocolater 770 338 70 7 958 747 99 801 90 387
Industi e din Banat
388
189
Ci
anon p md
soc
000
-- 283 994 66
-
11
8 098
3
10
37
749 41
002 01
24 20
79Q 915 69
9 569 280 19
38 572 278 63
1 418
23 938 032 75
343
61 000 -
938 77
10 5 186 848
463 66 389
2 551 356 76 390
locorn
390
392
, Industria
patina
a
a
s
000
000
--
17 686
2 281 572
20
--
65
8 564 434 50
1 897 052 80
115 992
2 740
5 438
851
60
-- 9 600 066 65
1 011 500
4 905 054 45
206 551 20 964 747 69 391
392
393
393 , sap petrolulur 163 4 95 4 800 541 45 739 573 35 294 78 394
Texo s a de tricotage - 70 27 951 14 492 60 241 99 395
Prejmar soc an p
390
Soc de ba7
, Fabi
cel am Cott 000 -
-
-- - -- 15
8 837 128 63
4 053 645 74
28 104 894 71
713 186 30
765 75
516 222 31
26 133 869 24
3 254 788 65
803 112 83 396
6 412 425 397
1 010 397 9 398
, ocieta te 55 97 381 217 25 40 606 265 86 021 604 800 875 141 7 399
399 Columbia Rom de 138 000 000 - 137 058 81
www.dacoromanica.ro
182 ,ARGUS"
,ARGUS'
SEDIUL
Matern prime
BENEFICIUL
SOCIET II Comuna Matenale
DEBITORI CREDITORI
Fondun
B B o
B i B B Z
400 Uzinele metalurgice
Romaneasc
P1oeqti

000 000 - 21 347
40 000 000 - 76 364 69 60
- - 17 53 - - 12 400
402
403
404
de
ica
de
Sondajul societate anomma

de
societate
lost p 3 000
40 000
45 000
3 399 683 22
79
25 085 906 57
18
67
35
49
46
37
-
85
62
-
75
05
55
38
28
401
402
403
Steaua
405
406 Industria
societ anomm 30 000
000 000 -
64
- -
82a 85 971
50
15
74
15
15
05
43
404
405
407
408
Petiol-Bucui e.ti soc anon
More= s a p md petiolului
25 000 000 23 972
5 000 000 - 5 096 942 80
37 835 855 46
- - 10
608 621 64
40
-
1 520 225 63
97 - --
31 008 99 4 037 24
35
406
407
409 soc
Mmele de endin s a

-
30 000 000 - 27 958 036 71 364
--
25
--
408
- --
410 6 235 178 17 73 02 60 80 83 409
411 Uzmele SA 25 000 000 - 46 527 273 23 04 50 80 410
ol S A
413
Helios Fabi de
Campunle petiohf SA
500 000 - 1 964 900 -
22 000 000 -
-
-- 5 651 842 98
21
3 626 721 18
- - 46
046 346 92
- - 75
411
58 412
414
415
416
Uzmele Electio_mecanice U E U
Filaret
Centiala soc an. p md pr farm

1 500 000 -
-- 16 228 79
956 684 475 253 84
40
75 80
161 730 43 53 151 74
45
45
1 289
50 -- --
70 413
414
5
hionos an p md lemnului
417
418 Tiparul Romanesc S A
Pi ahova s a p md petiolului
5 000 000
013 000 -- 8 400 052 51
9 815 933
6
- --
307 60 474 70
069 563 83
1
089
824 51
08
151
- -
982
01
60
1 068 123 29 416
--
690 537 18 417
---
17 609 05 13 418
234 788 599 35 35
oc an Rom de petr
420
421 Motocultma agr din Dobr
Invtatorul roman s a

40 000 14 736 398 01
239 00
020 351 87
68
4 107 40
71
-
246 564 15
77
- --
281 733 91 9 801 419
36 420
422
423
424
Romania
gila s a Fabi
soc an
de

000
2 699 000 -- 681 227 11
120
35
25
40
5 565 012 25
486 329 55
3 726 024 46
625 028 45
52
5 774 965 30
1 030 591 90 -
849 201 15
16 494 40
- 421
422
423
a soc an
425
426 Coi oan i" ol

2 00 003 -- 90
407 095 30
861 437 75
543 766 25
25
- 347 40
971 577 -
279 823 20 288 426 85
619 25
424
425
427
428 Ti '
din Ai id

000
000 - - - 40 353 399 05
06
489 184 95
- 359 90
-- -- - -- 512 72
426
427
429 i i" sociehte
Ciocolata Zamfirescu' a
000
-- 3 672 64 244 074 40 3 253 35 3 788 192 1 000 000 428
- ---
430 s 439 157 17 3 258 954 85 2 427 373 27 6 760 68 123 915 93 400 429
Mitiasulfur soc an
431
432 Societatea p SA
Lotru soc an p expl de
10 158 500
102 000
--- - --
60 524
001 50
12 - -- 50 27
60 25
46
- - 73 430
431
433
434 Romania Prima soc nat de nay
Umunea sa

10 000 000
000 290 - -
196 308 600 184 024 684 71
7 883 23
319 944 4% 57
35 63
050 000
457
27 690 351
693 99
432
433
- ---
435 10 000 9 629 95 30 45 99 434
-- - --
26 58
Vergul SA
436
437
Fabi de
tabacan

12 546 50
000 -- --
1 279 50
--
296 527 45
350
2 968 861 65
8 803 50 - -
116 785 99 435
436
,
439 Soc p industria

4
2 000
000
- 049 504 54
6 409 477 60
- - 81 - -
2 501 199
57
299 925
49 -
125 000
56 - --
835 75 437
438
439
Mehedinfi
440 Unii ea soc Turnu Sevenn 167 500 - 489 019 40
192 50 1 - 332 65 - 875 25 440
Muscel
441 VAhmreanu et co S A 000 -- 4 209 50
442
443
444
Toplita soc an
Muscelului" S A
, Cii bundle soc pe actium

500 000
000
626 000
-- 393 226 90
3 327 235 90
6 122 681 30
817 981 95
494
85
05
7 45 572 16
895
85
50
7 167 687 34
1 746 080 69
31 92
80 -
1 510 441 02 441
442
689 86 443
55 15 50 55 05 444
www.dacoromanica.ro
184 ARGUS 185
SEDIUL Materu prime DIVERSE

Marfun DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
Comuna - Materia1e
B
Fonduri
i H Z
Judetul
445 Champagne Royal Chambeig S A
Soc an Leib Justei
-- 75 35 45 40 - - - 445
446
447 Doamna s an p
Energia soc an
de tucotage
500 000
-- 760 705 80
1 336 85
4 183 468 63
12
563 77
29
2 170 25 237 197 65
8J
623 935 60 446
- - 01 447
448
449 anon
Soc an r p
p de peru Jost Bach
6
3 000 000 -- 121
2 426 019
788 178 40
4 230 55 - -
645 488 84 853 830 59
2 670 356 75
7-11 317 73
- - 282 09
448
420 401 41 449
450
Moaia Doamna S A
haitiei f Eichlei 5 000 000
800 000 - 3 148 803 25
2 01
14 485 857 94
35
25 706
213120
36 723 680 03
05 -
413 095 17 450
451
452
453
Olteanca soc an
Unii ea soc an
5 000 000 -- 5 795 398
1
2 604 537 29
254 263 04
2 414 706 42
269 092 30
8
9
471 42
979
461 978 -
231 - -
6 795 630 52 452
453
454 Aluta soc an 500 000 - 7 254 601 24 293 863 786 01 10 656 044 19 1 306 517 95 336 14
Judetul Prahova
455 ol Foiaj s a Plot -- 7 918 89 2 778 142 108 75 889 487 63 4 121 402 44 4 069 496 80 455
1 224.2 - 456
456
457
Duplex soc an p expl
Dacia PetroliferV soc an

2 000
000
-- - -
3 519 128 69
-
4 039 706 69 690 18
- 3 394
- -
139 185 23
- - 457
458
Pi ogresul
b ,
soc an
(
531 -- 25 561 280 19
15
596 982 57
- -
760 083 75
48
156 15
34 658 201 99
21
12 513 468 40
- --
380 071
7 886 481 33
- - 030 15 459
---
460 ' s a p petr 000 6 314 66 7 275 153 559 371 39 460
Electrica-Ploesti soc Rom 30 000 000 917 369 37 35 70 08 461
Tipogiafia
462
Neel Rom
soc an
s de peti
300 000 203 184 460 10 67 939 80 108 908 -
-
23 632
- -
48 487 40 462
--
463 Baicoi 1 050 000 16 48 463
464
465
de ciment Portland soc a
Apostolache soc de petrol
t
2
000 9 806
-- -- 55
-- -- 85
536 70
- -
60
07 - - -
80 464
465
466
467
Fabnca de
Painea soc an
Azuga anon (In lichidare) 15 010
000
-- - - - 856 15
55
856 50 - 49
1
466
616 70 467
468
469
470
Soc. anon Azuga Waler
Fabrica de bere Azuga s a
Soc. an p fabr
de t 1 500 000
12 500 030
--
412 547 92
13 418 881 36
579 047 30
30
1 650 145 05
89
825 065 03
01
87 495
-
528 748 50 468
469
472 In rom
n
1
200 000
--
528 235
493 847
1 088
1 830 252 60
65
90
1 523 38
-
519 95
895 735 53
378 599 17
- 777 65 180 480 38 470
75 471
157 651 33 472
S A R I C s a p md
473
474 Craiova soc petrohfei
ion soc an de petiol
1 000
4 000 000 -- 335
972 40 - 62 28
75
61 276 15
- -
11 20 297 115 87 473
475
476 Soc anon de electricitate
477 Coroana Romamei soc anon
52 100 000
076 600 -- 94 753
209
-
59
- -- 16
- 200-- 10 13
51 - - 09
476
478 ' Soc anon i
000
-- 32 096
2
-
28 368 13
270
--
034
1 -
106 720 55 477
--- -- --
479 Borobantul soc. anon p prod textile 000 20 329 981 09 43 20 76 479
480 Petiol-Matita s a p ex petrol
,Renastei ea
Noua de
' s a petrolif
postav Azuga S A
5
15 000
6
42 233 108 39
58 1 671 250 60
09
1 072 95
86
4 786 427 87
- - -- 481
482
483 Consm ' Soc an 2
000
-- 10 702 247 04
421 135 95
- 36
708
- -387 70 5 531 775 45

23 27 455 58
47 435 806 70 - -
818
- - 483
484 in
000 - 1 025 957 05
265 519 93
35 5115451 938502 4759 - - 485
486
487
488
Feiul soc anon (in hcludare)
Cei
Tipai ul
soc an
soc an
776 000
DOO 000
-- - -
152
435 953
45 --- 522 255 30
282 45 485
- - 85
-- --
30
- -
36 676
486
487
488
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 187
186 ALMANACH ,ARGUS
DEBITORI CREDITORI DIVERSE BENEFICIUL

SEDIUL Fondurl
Materiale
SOCIETATII Lei B Lei B Lei B Lei Z
Lei Lei
489 Moara C soc an
B
7 500 000 - 23 386 182 70

B
- -
75
272 - 8 612 530 33 74 104 25
- - - 40 489
490
490 Vrancea anon p calea 1 000 000 - 9 645 592 63
491 Ghcoza
Roman
Galbent -- 85
6 369 441 95
35
3 166 448 05
10
3 266 223 80 - -- 1 374 382 89 491
05 492
492 Moara Rohil ch soc anon 8 149 996
493 , ( d i - 1 000 -- - --
736 953 586
-
25
1
693 669 30
205 - -- -- -
141 518 30 493
494
494 S a Ungai o p forest 4 775 000 - 6 268 941
495 Gn ot grupul industrial 4 000 000 - 5 85

796 035 15 854 832 50 3 05 - 45 495
Moara Teleoi man S A

Teleorman
95 25 57 - 73 496
496
497 Oltul s coop Fabi de gaz
Bi anceni 000
000 - 19 326 531 85
28 27
152 191 79 232 238 10 50 84 201 286 11 497
Unirea s a Fabi
Judeful
de gaz 250 000 - 218 351 90
- - 62 95 95 498
499 Unirea s a Fabr de gaz 200 400 139 800 - 41 900 - 174 100 - 18 000 - 8 545 70 132 400 - 499
500 gfla soc an Fabr de sigle - 1 314 862

1 098 272 - 221 05 1 404 669 80 474 893 30 264 883 15 500
TRANSILVANIA
Alba de Jos
Uzinele Solvay ' dm Tiansil S -- -
31 - 064 10 957 13
-
91
448 1-17 91
97 -- --
727 85 7 105 241 78 501
- - 34 502
502 Soc anon p exploatarea lemnulm
Industna Aurului S A
Mba luha 2 000 000
-- 704 592 226 223
- -
219 650 759 282
- - - 503
--
503 Abrud 10 000 000 017 83 638 95 508 109 93 834 427 76 19 940 142 350 06 504
504 Fabr de constr p a 250 000 136 556 35 076 9 86 703 853 505
505 3 000 000 - 1 796 012 22 431 614 684 33 851 746 66 25 450 56 38 560 506
506 Tip fabi od de spa 50 000 273 608 34
Judelul Arad
507 Sp pt pad din Arul Arad 2 000 -- 2 579 580 - 36
778 30 5 832 36i 40
01
8 044 886 18
31
-- -- 76 507
538 30 508
508
509
soc anon
Fabr de Impletitun
de
soc anon
3 500 000
18 -- 3 264 808 74
60
58
42
46
93
49
29
16
16
05 509
510
510
a pt
tric s a
porcilor i
15 000 000
000 -- 12 964 318 58
1 034 343 94
80
436 578 17 6 362 689 26
30
183 768 32 895 808
-
38 511
15 266 10 512
512
513
514 btu prima
electrica
Soc anon de electi icitate
de vagoane
Podgona soc anon
motoare s a.

75
465 100
-- 9 579 057 81
55 944 651 16
40
48
85
13
38
89
97 59
57 513
30 514
www.dacoromanica.ro
188 ,ARGUS
ALMANRCH ,ARGUS 189
Teren,
D ENUMIREA SEDIUL
Cldiri
DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
S e Fonduri
Comuna
13
Lei B L i B Lei B H
515 Fabnca de liqueur Zwack din
516 Societatea anon econom
517 ,R Marty
soc
Co f de cognac fi s a
300
000
0001-
6 784 965 08
1 141 26
46
52
I 55
50 - -- - 62 515
518 Alfa
519 Pr
520 moara
de
dtot
chimice
fabr de spirt s a
3 000 000 -
1 000
10
5 692 154 13
504 293 36
294 430 -
59
02 30
62
89 - - - - 19 517
518
44 519
522
, anon forestiei&
kradean soc pe
rim t
id
180 0001-
800
4 249 000 -
429 431 92
48 066 015
- 18 504 632 54
20
51 879 663
35 -
2 198 035 42
- 2 79 520
521
523
524
de constr md de
is p a
sa 600
- 1
396 129 94
000 - 781 219 82
97 13
127 97
47
006 570 29 -- -- - -
47 522
43 938 73 523
527
Mag de
de fer din
Soc apon.
soc anon
din
100
000 -
2 250 000 -
812 591 67
671 556 29
24 746 03
- --
448
621 927
2 287
45
27 4
123 271 62
634 32
791 25
60 217 15
83
524
91 525
132 021 09 526
528
anon p prelucrarea
in
poarnelor
10 000
1 000
900 000 -
1 444 60
8 111 221 82
- - 53
95 999 714
89
111 821 004 30
--
6 564 814 84
-- i 458 105 2o 527
- -
301 07 528
530 ab cu
exploatri
sa 300 000-
600 000'-
-
689 921 89
1 848 839 48 I 197
- 80 -- --
128 961 1 045
1 458 102 77 - 529
102 998 33 530
532
533
Moara
Soc an pt Alad
t
1 000 000 -
911 028 99
490 235
14 845 790
97 37
987 751 26
71 -
406 826 85
- 194 44 531
26 532
534
535
, de
id
de
Arad enad
000 -
17 105 700 -
3
I
631
822
35
56
970 420 41
1 392 80
03
3 782 302 84
2 169 982 04
91
- -
051 35
19
42 891 14 533
30 299 58 534
75 535
Bihor
-- -- - --- --
Moara
536
537 ,
, soc pe
a de Mare 11 --000 - 310 292 90
900 78 099 50 556 -
538
539
40
\
de
exploatai ea de
ita
r sor
iiina
Topa de -
2 000 000 -
175
014 208 20
318 000
388 19
51
1 368 )54 80
177 47D 25 1
295 003 19
09
2 544 657 89
1 361 88
53
- -- - - 9 537
538
8 539
Inaustria de
542 S a pt
Delta soc anon de
din Valea
Mare 6 000 000 -
500 000 -
001 061 91
4 747 692 09
397 511 60
-- 60
63
1 78
62
742 713 73
- 69 540
36
- - -- - -- -
200 000 - 655 24 58 09 35 542
44
545
546
Sudngiu Pietroasa
,Dreher H
a
soc. anon
conomiloi
expl
here
de
soc pe actiuni Salonta Mare
600 000 - 30 554 250 47
140 000 - 55 18 502 93
12 121
- -
42 210 665 89 - --
6 661
1 439 823 45 544
547
548
Moskowitz
Rtmanocyy f de mob
stabilimente pe
sa
Mare 7 000 000 -
9 - 391
- 30
659 48 784 446 79
57
979 144 95
- 1 407
10
19 546
549 fabr chimico

,,Vesta
Ignat
mac s a -
000 000 - 10 535 23
1 354 260 93
7 461 595 86
85
7 987 85
44
19 278 793 17
-- 45
-
715 35 547
25 548
550 oc de transp
-
50 000 -
-- -- 17 904 07 2 202 37a 61
-- --
41 06 549
- --
551 tr ins 150 104 936 - 977 376 399 18 550
552
553
de
Alesd industrie de pduri
art din hurt s r
1 000 --
250 000 - 278
510
41 90
03
18
76
551
31 552
554
553
556
Sp
La Roche
me de
p exploat de
e soc pe actiuni
sp a ip Mare
Oradea Mare
1
2 500 000 -
- 2 937 92
1 762 025 22
7 218 769
06
98
597 475 63
66
91
1 263 374 27
0
7
355 308 35
77
80
- -
432 46 553
554
55 555
557
558 Dei by
Muller chim
de ghete s p a
sa
an 2 400 000 -
6 250 000 -
- -
92
39
32
43
79 07
5
-
a7
- 25 556
557
559
560
Star s de
a
Adol Moskovitz
uzinele elec fui
-
300 000 - 02
-- --
459 509 - - 08 96
1 380 863 11
12
1 028 925 90
--
63 558
68 323 12 559
462 Turn de
Hunyade
f de c s. p a
fab de masmi s a
Mare 2
1 200
2 191
798 83
1 565 591 19
90
14 138 21 188
-
237 149 70
359 928
60
933 770 11
207 661 43
68
91
152
153 939 35
103
12
95 560
47 561
2 136 315 19 562
565 Prima mood

Lederer
abun
undo
ref
Fold s
tigli
p a
oar s
Mare
1 750 000 -
- 6
-
529 98
21 638 36
98 281
07
1
741 90
42
96 111 94 563
519 891 22 564
66 I adialau tip soc actiuni 21 000 - 3 229 90 60 42 54 38 08 565
99 0 50 90 57 566
www.dacoromanica.ro
ARGUS' 191
Teren, Mrfuri DEBITORI CREDITORI DIVERSE BENEFICIUL

SEDIUL
DENUMIREA CRPITRL Fondun
SOCIETATII a B Lei B B B Lei
Lei B
- --
--
8 385 3 425 648 89 7 955 62 6 569 97 484 75 567
567 Metem de etermt, s a
Pi ometheus exp de mme s an.
Dacia f de sapun art cos s a
000
000 000 -
684
3 331 164 94
--
60
- - - - 26
- ---
21 568
569
569
570 , Amin
Vulcan f de
peni s
spa
p a
1 200 000 -
-
5 000 000 -
2 600
5 923 673 523 700 80 5 527 45
56
1 177 709 64 -- -- -- --
64 570
571
571
572
573
Sohodul '
f
de
sp
soc anon
p
250
600
--
671 796 79
011 892 65
251 680 02
- -
303 085 02
9
30
40
84
98
601 489 50 - -
572
55 573
5 373 27 574
574 Fabr de soc anomma 500 505 014 10
Judelul
sp a p expl lem - 15 - - -- -- -- 575
575
Soc anon
Bisti 1 797 323 96 75 34 94
-- 31 576
-- - -- -
576 2 500 000 - 955 364 04 85 78 78 27 577
577 Societate 1 348 44 582 722 25 513 563 186 99 39 537 42 578
Fabr de am s
578
579
580
Mmei
Esoga pr s a trans p val leg
prod
-
75 000 -
406 821 49
22 372
83
281 143 95
-- 558 710 85 1 - -
31 300 - - 10 579
580
581
582
Moan a din sap
Lemnul s a expl 51 de lem
c gao
Borgoprund
215
750 000 -
400 000 -
772 41
210 352 80
108 598 24
39
35
02
50 - 73
73 582
583 anon p mine de

Judegul Braov
elect 13r 5 000 000 - 734 217 09
373 521
35 069 097
64
75
1 229 492 53
22 196 173 83
45
75 668 385 91
- -
6 660 937 01 2
- - 57 584
584 puntru 5 000 000 - 25 959 176 03 59 78 99 55 75 75 21 858 13 385
585 Puma soc anon uzma electricl
586 Fabr de pr ceram din Cristian s a Br
162 000 -
500 000 -
191 76
188 312 66
446 761
-
25
- - 23 544 628
60 - -
63 63 586
40 587
587 expl acid carb natural din
588 Societ gen Comei
589 Fabr de soc an
Tuna
Brqsov
600
- 967 342 75
1 840 960
8 270 29
37
1 241 724 44
99
4 399 073
15
39 466
11
678 74 588
99 589
590 r Scinel"
591 , Cetatea de grand
tie
s
9 000 000 -
- 960 OS
2 198 682 - 66
24
12
45 21 254
85
-
79
-- 39
590
592 Itonterus"
593 Hess prima fabr de bomb
p
de
at de Car
cerato
mine
din Transilvama
30 000 000 -
5 000 000 -
- 43 162 21
10 061 291 32
4 143 676 98
760701 61
32
24
1
2 158
61
36
62
13467 371
6 127 98
28
400
24
04 592
489 291 21
984 29 594
594 Photogen rafin'arie de petrol s a
595 Valea esului s a p expl lem
000 000 -
-- 591 48
-
23 010 967 06
27 374 984 13
1 725 660 - 744 93
689 662 95
35 144 85
3 146 843 67
572 09 595
28 466 33 596
597
Moderna masini de constructiune
Stolveik anon
radiatoare s a
asov 5 000 000 -
425 000
5 638 365 97
22
-
19
451 37
63
0 73
371 259 8 -
79 319 987 29 597
598
598
599
I Teutsch
Bran soc
comp
an p
Elect a s an pt mdust electric
fab de
p indust comert iemnului
sa
--
6 800 000 -
500 000 3 535 77 1 580 599 55 526 892 8
26 84
2 223 808 49 000
-
14 599
153 667 58 600
600
Produc. de spa 2 --
000 000 762
6 943 869 4 518 365 86 244 07
09
2 960 318 36 514
73
14 602
603 Soc
Prod forest
s an p expl de pad si
forestiei
de
soc anon
irnipul de Sus 3
500 -- 1 233
19 415
396 723 69
64
2 615 917 98
71
32 104 481 76
35
719 50 291 72 603
97 604
604
607 Transilvania s a p pi 5 000 -- 89
11 658 563 31
93
40
-
37 85
08 -
15 13 605
10 606
606
607
,
Amphora' s
Fu soc
a
anon
farmac 5 000 000 - 3 275 258 39
841 752 38
7 283 2 917 690 71 5 038 039 79 10 737 10 874 40 607
Judelul
3 683 531 96 4 749 477 76 15 361 710 28 -- -- 67 248 61 603
608
609
Rom Mercurea
Odavian Barbat de
de nag
si deposit
mob s
vin etc 500 000
7 076 366 46
634 96
49
-
36
38
79
--- -- - -
10 609
37 610
610
611
612
Hai ghita
Fabr de matenale de constr
Soc anon
de fier
de apol
Gheorgheni
500 000
000
400 000
664 281
1 391 209 6
667
70
20 91
0 - 611
73 612
www.dacoromanica.ro
1'12 ARGUS
ARGUS 193
Teren,
DENUMIREA prime
DIVERSE
SOCIETTII Comuna
nstalat
Materia'e
DEBITORI CREDITORI
Fonduri
BENEFICIUL
13
13
613 Max Vveitheimei

Lignum ap
f de spirt s a 500 000 -- 288 576
615 Fabrica de t aitis soc anon
lem
400 000 -- 1 026 288
261 600
928 177
42 403 31 9C4
794 393 05
3 345 293 69
48 254 66 613
614
bi7
adul soc
Fab de din caine oase s a
p a de ti cu auto
50
000
-- 1 395 343 33 9
926
247 18 194 949
651 87
72
978 290
767 948 60 863
932 43 25 615
82 170 76 616
618
619
S
sor a p de bomboane rartonage
100 000
-- 3 856
950 386
879 SO
1 457 666
75 724 50
2 804 407 62
273 87
587 55 5 327 07
27 894175 618
621
Tui cla f de
soc anon de mine
Co f de piel s a
14 000 000
-- 771 587 29
633 60
1 734 154 40
7 992 870 60 6
125
600
24
23
5 518 132 18
2 500 939 79 865 07
619
620
622 Renei
Prima fabi de potcoave s a
Soc an foiestiei din
-- 032 478 08
6 597 936 73
124 538
790 41 73 869
2 105 43
824 835 50 3 000 000 - 18 189 111 94 622
---
624 2 135 064 24 3 102 522 57 696 187 59 623
,Tiansihania filme s a 16 101 06 137 132 34 22 064 339 87 827 857 82 '714 203 75 624
soc an md de 500 000 3 160 855 72 9 120 714 40 742 741 26 435 55 625
---
de minet al med s a 5 000 000 981 606 625 62 837 810 70 000 - 43 024 14 526
628 Cluj soc anon 000 000 9 262 88 209 23 9 532 889 74 11 995 909 545 641 44 627
629 ,Coi oin s a p md met 3 000 000 2 981 260 19 6 780 70 238
Soc
an p
I ea
forest din Valea
2 500
-- 848 029
23 308 561 92
2 913 655
175 37 1
212 27
043 69
100
2 7 586
291
14 29 898
20 56
9,4 83
629
Elenzek societate 000 0 1 667 32
---
616 06 21 631
de lemne ardeleang soc anon
633
634 a familiei bai Banffy
silv
250 000
000
832
3 034 574 48
1 930
7M 700
60
199 102 19
807 23
485 034 79 40 000 -- 26 434 24 633
632
---
635 p 29 155 748 44 167 273 451 533 54 189 961 100 500 135 551 - 634
636 Ro7sa chimia 3 000 000 1 094 458 57 8 130 654 15 933 788 940 544 96 635
637 Fabi rom de rohu md de 000 09 10 338 731 09 96 9 540 853 08 00 279 803 44 636
638
639
640
Medico-Techmca
Unnele Calcit
SilA a' societate
1 000 000
500 000
--- 213 679 90
59 171 -
162 162 50
726 062 48
4-18 95
- 469 - 18
'7,4 154 07
212
119 40 5 000
8 034 84 637
39
638
639
642
,Industi ia sarmei societ
de din
soc anon rom de mine
dt
15
6 -- 36 690 694 12
6 857 153 60
452 25
16 356 676 50
5 2132 193 24
569 117 52
501 039 70
063 167 20
23 000
11 068 705 64
131 55
4 049 288 27 641
643
644
645
,
Auto soc 1 000 000 -- 8 480 887 25
1 279 987 38
3 064 795
6 034 33
401 82
4 '76 586 45
6 862 958 05
5 332 025 35
174 365
604 586
2 500 405 27 642
5 407 643
---
e 65 67 370 997 53 1 676 879 35 90 2 216 949 5 644
646 S a de mine de gramt din Poem 5 000 3 222 430 74 6 979 384 928 92 197 466 73 9 771 96 545
b47 , Lopkiado Nyomda ed tip 1 000 000 859 874 98 5 929 659 38 3 47 7 73 174 000 356 623 53
Prima s de md
648
650
Intrepund de
din
cul autom s a
Raiul Alb soc an p md lem
500 000
348 560
000
- 3 910 738 41
466 23
498 465 81
201
000 -
4 013 78
6 251
20 000
82 62 44
649
651 fabr de ghete soc anomm 692 03
652
,
Hennes
t(
1 250 000
000
431 243 50
- 055 65
402 65 609 995 88
525 967 09
021 800
14 254 583 44
651
654 LebAda soc
Valea md lemnulm
12 500
000 725 543 - 178 29
60 975 13
22 316 07
525 007 19
1 057 436
328 66
653
652
655
656
657
e
Mmei va inst de lit tip s p a
Ardealul inst de aite giaf soc a
750 000
005
171
1 479 700
-- 8
873 69
20
1 023 856 13
1 059 358 28
581 06
67
3
14 135 781 72
26
26 5 238
67 888 18 654
01
80
658 Lazar Grunn fab de flint gross 000 524 199 1 760 98 335 43 449 76 26 763 78 149 49 657
659 Primp an din Mesd p arderea 000 928 83 25 606 29 72 20 658
660 de fier de sa 000 000 3 950 144 05 290 30 3 0 521 88 644 055 86 318 466 02 659
071 30 5 '168 87 220 58 660
Judeful
661 Puma soc de explostbule 000 37 050 30
14 441 178 41 89
13
www.dacoromanica.ro
194 195
SEDIUL
A C DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
SOCIET II Matenale
Comuna
Lei Lei B i
Judelul Hunedoara
362 Fabr
Fabr de
mob din Valea 3 000 000 -- 3 689 900 r 73 - 93 -- -- 42 66
soc pe actiuni
du s Banda
2 500 000
2 000 000 -- 5 729 023
697 607
05
29 86
37
89
- -- 42
18
Retezatul ' soc pe act
,Uzma
md lemn
soc anon pe act
a rom expl in de c
Petros mi
500 060
500 000 -- 279 37 404
259 41
31 -
20
34
27
47
81 b6I
64
567 Petrosani
Economica soc anon.
280 000 000
150 000 -- 2 561 208 51
1
2
346 200 94
00
248 851 189
039 692
186 733
9 495 941 84
5 409
48
94
38
- - -
88 860 37
Fiederic Schuleti soc pe

de conseiv 150 000
700 000 -- 99 419
3 4a3 147
841 82
78 - -
539 447 1 419 392 48
99
32'500
38
917 4
81 67(
672
Vale
sul
s a du
,
42 888 900
50 000 --
31 368 015
130 434 - - 49 60
30
723
40
95
- 31
Soc an p expl de lemne din V -J
, de paine paste aion.
Lonea '750 000
000 000 -8
2 467 444
91
855 75
12 54
60
82
33 -
01 17 67
05
Maramure
675 de peril art de sa
de sp s p a
2 500 000 --
2 150 882
-
02
- - 99 93 - - -
676
677
678
Maramureseana
Industria
Prima din
montana
p mobile a
000
500 000
-- 43 491--
300 410
1 621
752 268
70
3 271 876 62
96
182 79 3 14?
31
87
123 230
-- - -
87
012 71
84 674
67'
679 Smilovits soc an p md lirgu Mures 500 000 --

1 208 609 94 70 66 - 44
680
681
de pie1e soc pe
Helios fabr de
Tiansilvania fabr de ar
sa
Muresam
Mures
000
2 500 000 --
12 441 674 4(
240 017
32
95
56
74
27
78
78
37 734
52
68
682
683 Soc ac p lem c de
4 500 000
2 0 --
636
4 931 5'
13 64 38
- - 88 68
684 Fabr de
, Nmbert Schnauer
abun s pe a
f de piele s a
50 000
--
672 706
3 554 107 4
647 552 80
183 98
41
1
- -
36
266 94
85
269 124 25
6 783 432 22
173
976 150 12
56
915 56 68
1 075 269 72
Soc anon pl md lemnriei din
'686
687 Ai deleana s a- p md de m c Targu Mures
3 543
2 000 000
4
--
2 293 100 -
14
-
35
--
63 -
47
- 17
97
688
689
Fabr de
Mestatz s an
Fabr de
s a din
md lemnului
Reghin
Tirgu
2 000
500 000
2 975
--431
83
30
- -
08
99
-
77
71 - - 20 68
68
690
691
dm V
Soc anon. p industria foiestiei
s Slsesc 1 500 000
--
552 287
-
20
- - 99
- - 19
692
693
, Szekely
Soc anon pt
Retif f de m ard s a
lemne Reghin 8
125 000
--
264 581
042 191 2
45
39
32
87
46
82 - 13
69
72 69 2
69 3
Deda-Bistra soc an p
694
soc an p md de
Targu Mures 800 000
1 500 000 743 --
133 813
7
26 087 07 436
- -
23 38 833 77 998 20 725 950 69 4
697
de carAmmzi
Fabrica de zaht soc anon.
600 000
--
371 9
118 50i 7
13
,3
39 244 93
94 - - 38
- -
21 9
69 6
698
699
Soc an p md de lemne
de petiol soc

2 000 000
1
760 500-- 6
63
-
85
96
56
43 - - 67
- -
26 69 7
69
700
701
702
Kosmos ' de aite graf soc a
Fabr aideleana de spirt soc anon
r tatu
000 --
000 -
-
321 025
29
01
2 718 223 17
13
14
4 470 589 42
-- - -- 57 69 9
-- 70
'70
2 171 8 44 52 20 96 70
Judetul Odorhem
-- --- - -
de piele soc anon
703
70i Raf
Prima
intiep lib f de sp
Odorhem 1 000 000
-- 693
586 -- -- 14 88
0'
5'70 50 38 70 3
Valonzare de fi centr a 100 00,) 55 000 15 365 73
498
2 585 -0 71 4
70
www.dacoromanica.ro
ARGUS 97
SEDIUL Teren prime

D ENUMIREA DEBITORI CREDITORI DIVERSE BENEFICIUL
Materiale Fonduri
S OCIET
Comuna
t
706
707 1 inonirna
sa 000
125 000 - 90 6052
265 80
66 49 998 34
- - 706
29 707
Salagiu
708 din 250 000 - 116 '718 259 - 910 - - -
Judelul Satu Mare
709
710
t ag soc 6 - 7 318 01 167 26 397 83 27 252 710 692 709
712
,
I
p ac p md c
anon 1 000 000
200 000 -
1 000 000 -
5 154 332 51
958 194 45
979 437 87
690
3 301
277 50
- '763 367
04
518
845
022 57 97 041 285 000 - 711
71(
713 ab Lai sa 000 472 72 3 887 225 ) 3 720 716 7 435 11 000 - 713
de aigil s 1 000 958 439 - 997 ) 096 82 5 714 958 19 711
fab de ac pi ch s
30 000
000 2
281 33
168 24
755
-- 270 535
691 96
52
329 62
61
74 178 193 21 715
794 528 73 716
718
719 I Pi n fet, sa
000 -
000 -
1 000 000 -
497 53
426 161 13
981 501 20 747
821
- 121 150
2 644 165
3 079 277
50
42
12
3 047 410
706 844 17
314
000 -
391
550 719
717
02 718
720 ipog s
721
722
,
,D
f
pe a e 300 000 -
1 000 --
235 20
1 824 50
407 134 88
060
123 837
37 Ola
815 -
23 560 -
52 - 000
C 960 68
16 00 721
723
724
725
an f
kupolo fabi
t
de Ogle s
font5 s
100 000 -
000 -
942 27
304 465 -
1 513 615 -
-
240 976 -
447 560 -
60
34644
299 550
599 387 63
11
19 021 40
1
259
724
7 '5
726 de tsa 450 000 - 167 603 12 340 10 204
727
728
S
Industi
te
din \ am"
200 000
68 175
116 -
800
'737 569 -
157 900
681 -
81
267
162
836 50
02
102
'3 75 727
726
72s
p ( 3 000 000 243 728 - 711 8 230 152,76 5' 729
, Belting foi - 472 678 97 50 200 000 - 609
f m s 16 000 000
- 557 225 99
10 357 099 31
6
491
808 625
15 082 210 12 20
179 24
Oa - 54 179 731
'732
733 , oagi icola f ibi agi s 000 003 - 7 005 429 - 981 28'7 62 40 31 931 91 053 292 96 733
pe p md 000 407 5C 955 078 50 3 976 20 8 72 477 98 734
, Dacia inst 1 000 000 -
- 804 000 - 427 274155 650 647161 165 00 98 586 735
- --
9 133 99 24 865 31 5 921 414 28 953 84 '797 379 736
717 electi 397 500 429 086 21 51 07 16 72 737
738 ( f t 771 800 50 28062 107 03 I 264 50 663 738
739
740 ,
electi
ap
din
p
s pe 450 000
000
363 366 91
- - 76
650 4301-
11 365 44
277 537
3
109
490 30 619 71 58 739
)2 39 740
742
743
Am3 Ion
ditm a
i b
ins
cat
p
pe
000
249 600
000 000
29 489 847 31
15 327 185
-
11 593 974 15 991
953120
69
37 355 9
71 383
39
- 116 277
106 500 -
553 741
86 742
74
Judetul Solnoc Dobca

744 Soc pe ,94 527
745 f de
fab de piele, s a
s
000
500 000
000
5
682
043
11
3bR 694
761 561 80
388 - -
a71 13
217 396
18 3
529 4
1 937
059 36 147 -
109 844 lb
'30 017
- 745
746
747
748
salam soc
Dejana soc pe act
3 000
50 000
777 57
992 92
04
- - - 69
473
949 86
49 - 215 66 747
166 '3 718
www.dacoromanica.ro
198 199
SEDIUL aterii prime

DEBITORI CREDITORI DIVERSE
u BENEFICIUL
Materoale
SOCIETATII Comuna
i e i Lei 13
749
750
de
&a
mat p const s a
spirt, raf
50 000 -- 500
439 914 50
- i 839
- 12
49
-13 2 -
40 52 749
92 750
Judetul Mare
751
752
Westen de modelat emailat, s a
Olimpus s a fab de art de mmoi
6 OCO 000
00 000 - 46 088 582 62
716 59
10
95 421 882 39
87
-12
-- -- 65
951 20 752
751
754
de gaz met s a
Pi ima fabr de piele din Agnita s Agmt
000 000
-- 15 606 3 615 381 71
2 329 704
-
10 297 403 17
- -
1 665 283 60
14 58 3 542 - 753
-- --
000 171 822 86 352 243 87 2 268 29 279 64 754
756
757 Textila
ica de
Metan Industira
soc
soc anon
oboade
140 000
000
218 500 --
1 408
310 000 -
22
69 800
773
(138
- 1 160
05
93 2
202 644 68
920
- - -
22 464 36 755
30 534 96 756
38 757
Judeful
758
759
760
Tai
Plisabeta tipografie soc anon
eana s a
s
Ditio
2
000
000
000
-
- 2
-
566 u5
029 85
491
84
75
10
14
40
92
945
91
35
27
1
--- - - 758
92 759
93 760
pi chim s a
762
,Nitrogen
Soc an de gaz metan jud T
20 000
--
- 69 345 089 52 007 155 64 21 359 47 105 872 59
-
10 902 305 14 1 276 593 93 761
- --- - -
108 677 29 1 271 73
763
764
Vulcan soc ari
Negru de soc

203
000 000 --
1
318-402
2 277 779 72
92
148 875 - 520 95
1
i 315 880 30
83 229 058 117 03
63
762
763
764
Cai t Rom
765
766 cules fabi
din s pe a
r
400 000
1 250 000 - 409 100 35
2 657 403 23
711 944 14
862 - 271 694,85
559 26567
63
271 92 -
140 000
293 98 766
Trei Scaune
767 Zabola s ap -- 13 582 83 25 863 102 74
-- 297 655 24
- 37 252 2 -
250 000 4 287 215 92 767
768
769
soc. pe
ipogi afia soc anon
tipografie
Tog
10 000
12 - 13 057 10
5 678 - 51
68
653 14
48 - -
9 095 69 16 194 - 768
518199 769
Turda Arie
770 soc pe ac p
Industi de lut soc pe act
g met 747 500 -- 1 942 318 85 04 87
-
772 Soc pe act p mine de piati sp
210 000
350 100 -- 205 111 87
688 564 32 1 270 744 58
62
- 1
64
544 29
70
4 373 203 14
434 54
352 865 43
771
721 60 772
773
774
,Mendel
1 de piel
de es
soc anonima 5
750 000
- 3
5 695
549 84
46 8 680 910 3? 1 399
24
50
93
5 170 417 09 - 000 - 97 773
31 707 39 774
Cara-Severm
775 ,Tomesti
om p
anon estiei 5 000 000 -- 50 333
9 778 320 30 89
- - 417 25 15 775
776
777
Soc
cana soc an
Soc pe act p
lemnului
de
COO 000
2 000 000 -- -
2 702 500 1 400 000 -
48 34
4 673 267 44 5 809 924 20
- - -
272 337 23 394
24
96
-
778
779 de lemn Mundus -Aim
I
aransebef
1 000 000
W OCO -- 8
167
854 43
02 610 40 186 551 64
75
496 160 35
34
778
48 779
780
781
de
sap
, Baia
anommi
3 000
-- 4 607 799
557 186 17
65
238 79
54
2 231 888 15 7 843 380 72
233 97
697 473 57
-
43 780
202 120 14 781
782
783 Soc
Mai gina distil
din
ugojeani
sa
ap s
2
4 510 -- 2 365 597 93
27
78
85
2
72
80
66 861 24
--
30 782
20 783
784
786 ,
ia
Lug calap
e
lemn s
1
265 000
600 000 -- 675 96
5 300 374 39
48
50
337 91
386 661 15
5 603
339 897 53
15
74 086
69
25
21
211 254
14 298 71 1.70 856
40 784
41 785
786
www.dacoromanica.ro
200 IRGUS
SEDIUL Teren prime

D ENUMIREA ri DEBITORI CREDITORI
DIVERSE
S OCIETTII Comuna
L m
Baumul Stemet Co soc 1 200 - 1 081 142 996 72 309

788 I abi
a ai tifa
t mobile s 5 18 000 - 832 000 - 231 282
17
734 452 - 67 788
789
791 I & Co
p elect 2 000 000
000
'724 91
099 710 2
971
93
921 971 So
2 000 -
01 5
114
514 788 20
257
000
07 466 099 8 780
578 063 29 791
79
20 000 -
792
793
794
P,Foi tuna pi
s
f
t
es de
s
s I
225 000 -
913
347
100
- 55
310 000
001
- 173
988
862 283 11
17
79 422 33
I
92
792
23 793
795 a Oravita-Mont 500 000 - I 933 88 07 308 169 32

796 Fab de t pe 600 62 366 652 104 04 996 - 151 14 79
797 000 3 574 000 - 4 93 10 823 79 797
Judetul
799
8C0
im mo
bol act p I
4C0 OCO
30 -
000 -
1 096
2 568
71
207 449 43
857 428
-
97 - -
378
69
1
2
930 549 al
420 -
022 843 61 006 -
798
799
129 e39 22 800
28
801 a mue 000 031 91 47 590 782 31 890 704 409 42 17

C himmel soc pe tiunt
802
803
804
(
chim
Besenova Noua
3 000 000
500 COO -
000 -
2 581 931
137
117 179 -
4 958
30
25
2
- - 7 501 747 9 I
103 000 -
496 88
151 189
- - 000
965 802
303
27 804
Pi ima soc pe
003 000
-- 2 615 258
000 -
023 779
-- 5
- - 858 16 4
41 13 000
205
3 710
83 80o
808
809
Cdl
ot
s bomb
soc
uiti
30
500 000
000 COO -
181 125 -
2 147 278 19
61
39 596
-
71
2
70 400
177 4'7 90
942 157
00)
200 203 ,
166
12
809
, Union 000 - 1 411
56 2 50 922 a7 810
811
812
813
mec p
de
de es otet soc ict
2
300
1 200 Ot 0 -
- 3
377 849 72
082 94
41
80
584 16 601 629
408 681 42
4 569 797 753 90
922 07 128 293 50 77 813
Gea
de
s
de a
000
100 - 415 7,
781 361 69
- 487
887 42
173 -
6 272
866 373
5 460 000
849 5
2 is 866 02 811
774
817
s
Soc
Bega
ul s
p md text 1 000
000 -
- 2 273
4 122
390 90 413
711
95
2 270 89
099
40
002 73415
000
70 000 816
786 41 817
047 70 818
51 70 97 9
819 Helicon p 000
820
821
ingei fabi
de
otet
spa
500 000
000 -
4
1 304 636 42
5
2 678 085 17
13 130
21
2
6
54207
62
12
3 381 9s2 36
20 591 070
91
4-)9
225 000 -
91
551 321
727 376
819
820
821
822 f c e 2 000 3 31 564 822
4 651 63 759 609 19 35
frib s 15 000 000 - 07 3 270 34 823
8 031 107 74
821 ol Orseva-Tileagd 003 - 9 29 92 55 73 235 254 824
825 t 30 000 000 35 71 241 318 260
78 625 28 13 851 77 230
Beuchir 2 00 07 370 7s 261 893 328 92S 11 826
500
2 883 77 1
827 Mare 228 10 93 827
49
828 Industi I 3 000 000 3 219 71
63 01 6 536 018 9s 733 649 47 828
829 a p de lemne 1 000 000 526 33
227 201 05 018 9 31 829
830 Fibra ulei s sa 000 000 026 318 87 991 14 49 763 42 576 7 830
e S 000 789 60
9 193 55 734 2 737 ) 4 743 '3 595 831
832 Moai Bnateana s p a 2 000 000 673 230 72 Os 15 99 292 798 12 795 832
833 s t 600 000 902
834
835 a 5
ira
a p exp
000
800 000 1 342
222
532
-
01
50
262 205 sO
1 046 548
38
769 31
71
1
805
150 137
325 600
132 03
11
3
68 831
83,
Fabrica de salam de came a 490 000 000 - 71 40 814 094 09 50 319 02
837 de SA Bade 375 000 917 916
Mom" cu lohanisfeld 1 500 31
20 70 - 97
130 38
39
37 837
www.dacoromanica.ro
202 203
SEDIUL
D ENUMIREA Cldiri Marfuri DEBITORI CREDITORI DIVERSE BENEFICIUL
Instalattuni Fonduri
S OCIET Comuna
ei B Lei B Lei B Lei
839
840
soc pe actium
din Banat s p a
000
900 000
899 443 50
778 752 45
i 52
--
45 348
80
87
2 041 83C 86
842 191 97
36 000
--- -- - 39 839
840
841
,842 S an
abi de e Sf Gheorghe s a
p const de case
t
a
1 500 000
000
1 568 384 23
-
57 425 31 697 50
500 000 -
58
- - 06
- --
167
-- -- - 841
842
1843
844
845 , sp
du
,Industria s a p
a
s
comert
fain de bomboane
9 000 000
7
000
9 914 16
535 026 15
13 236 094 64
63
2 902 831 15
64
2
96
236 61
41
4 214 588
74
11
- -- 000
179 578
843
96 844
88 845
Samuel Dobos, soc pe actium
846
847 Bisti a soc anon
1 000 000
5 000 000
891 14
2 067 538 66
3 143 309 24
13 165 482 80 -
1 641 499 89 3 875 684 36
20 054 726 72
68 696
i 200 000 - 226
650 432
89 846
95 847
848
,Hei
de lantui
fibi cu aburi
1 200 000
100 000
2 288 361 65
954 061 40
2 982 369 50
68 700 - 4 678 408 32
496 058 44
4 639 799 40
1 331 415 -
665 289 93
64 000 - 388 409
22 628
52
31 849
852
Societatea
, Flisabeta de
pe
soc pe act al t/
000
20 950
30 000
318 96
097 99
09
60
-- - 85
50
- 281
363 150 -
59
- -
19
93 104
03 850
25 851
93
853 Moai a cu soc , I ovrin 2 500 000 2 344 901 49 405 60 8 278 752 57 7 684 77 507 500 - 429 395 51 853
BUCOVINA
Judetul Cernuti
Fabi de ojdie
s a p expl
es spirt s a u 000 5 342 619 06
-
759 463 77
-
1 449 02 41 - - 1 045 183 20 854
856
Cosmuml
soc an a
estiere
, Twa fab art tmichea metal s a
din B-vina
4 000 000
000
5 000 000
100 000
4 690 412 92
086
1 935
33
9
1 364 823 55
2 900 984 66
37
2 528 463 75
9 768 251 87
60
-
2 587 355 29
-- 2 816 600 67 855
398 86 856
23 857
Jucica
Bucovina s a p md lemnului
de
11
s a 45 000 000
2 500 000
34 829 371
2 869 76
28 718 860 25
34 126 - 798 78
4 627 339 49
58 153 741 61
4 727 690 55 -
12 710 227 96
-
10 871 447 39 858
224 654 32 859
860
Glasul B mst art graf s
000
400 000
198 393 34
1 086 363
32 539 130 16
519 541 - 70 416 452 39
289 090 50
61 980 318 40
466 869 - -
2 207 480 28
- -
21 270 685 22 860
861
864
Soc an pentru industna
C ul
Rustica Pibi de
rom de ea
agi s a.
3 000 000
1 000 000
700 000
1 227 074 25
2 391 630 -
3 401 320 -
26
1 389 334 80
00
43
002 799 42
1 501 97
5 009 332 21
09
52
-- -- 44 91 862
68 863
60 864
Putna Rom a
GlutMea
Noua
cim
de
s a p expl
a pr ch
720 000
3 000 000
506 127
393 9
640
1 357 474 05
-
1 399 791 68
767 084 15
1 85
3 727 909 27 -- -- 037 56
-- - 67 865
866
Puma fabi de beie sput S A

4 000 000
6 000 000
9 613 107 67
- 69
094 54
61 06 - 867
89 868
Jud Zastavna
869 Criscialic s p zahdrului ic 50 000 000 500 70 53 845 098 33 20 j98 827 38 86 002 98 - - 2 130 000 74 869
BASARABIA
Judetul Cetatea
870 rabi de post
Soc
L T Esse a
mdustr Pontos
Tatar
Alba
1 030 000
000
990 666
2 793 658 75
-
67
- - 21
- - 57
-- -- -
85 871
Judetul
872
Luceafrii
s a pe actiuni
s an de edit nation.
( 000
000
300 024 95 1 622 507 -
10
55
03
471,802 95
05
252 833 -
50
145 55 872
88 873
Hohn
874 Zatojant s ap agricole / 000 65 593 15 021 - 73 874
711 28 911 954 120 18 641 20 2 162 738 07 77
www.dacoromanica.ro
,
' .
..IMa
;
1_
,. b
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS 205
DE I
SOCIETATE ANONIMA ROMANA
CAPITAL LEI 000
I DIRECTORI CAROL SCHULDER S. BERGER I
BUCURESTI
Str CARADA RARAGEORGEVICI) No 9 -Tel 11 84
I I
I
CENTRALA PENTRU
TRANSILVANIA
CLUJ,
I ARAD, ORADIA-MARE Str Memorandului, 12
I
CONCESIONARA EXCLUSIVA A PUBLICITTEI ZIARELOR I

ADEVERUL", ARGUS"
Contracte speciale de pubhcitate cu toate I
ziarele revistele din noul vechiul regat
Primeste ori ce anunciuri publicapuni pentru
toate ziarele din far condipuni avantagioase I
cu preturi excepponale, baza contractelor speciale
de concesiune ce posed
I
PublicItate a I
n Almanahurile ziarelor
I ,,ARGUS", ADEVERUL"
DIMINEATA", PAT E N T"
etc TEATRULUI NATIONAL
I
SECTIUNE INSTALATIUNI PROPRII
RECLAME ARTISTICE CONFECTIONAREA CLI$EELO1?
DEVIZE PROIECTE DETAILATE de RECLAME, GRATUIT la CERERE
www.dacoromanica.ro
206 207
B1LANTURILE A 277 COMERCIALE, PE ANUL 1924

SEDIUL DIVERSI DIVERSE
IMOBIL MARFURI BENEFICIUL
Fondun Crediton
SOCIETATII Comun a
51
o
Lei B Lei B B Z
1 Inamte S a de od consum 2 COO 000 - - 20 - - - 1
Judeful Brda
2
3 Soc
at Soc an
, import t 000000 -
1 000 - -- --
161 581 62
- - 75 -- --
10
- - 79
-- -- 63 2
3
4 , Sinteroc
5 Antrepozitele Bi
' Soc an
, , 500 000
-- - - 203
57
75
50
3
000
90 1
- - 95
- - 4
5
Judeful Caliacra
6 IzbAnda Soc an irgic 2 000 000 -- 65 - 65 70 - 6
7
8
, Petiolma
Untrea Soc
, ,
pe
, , ,
--
COO
470 226
- --
35 90
--
15
--
22
- - 93
--
178 753
05 7
8
9 Comenul Soc
Judeful Constanfa
, 400 000
000 7
- 90 184 681
50
10
11
Granarul Romanesc Soc an
Soc roop de consum ,
3 000 000
200 000 -- -
362 365 65
- -- -
30 -
30
75
40 90
10
11
12 1 societate 000 416 668 25 35 20 87 12
Judeful
13 Comp Britano-Rom5n5. Soc an 1 -- -- -- - 91 - 23 42 13
14
15
0
Soc
Soc an
1 COO COO
-- - -
- 80
58
90
25 - -- 50
88
50
65
14
15
16
17
co societate
Cereale export Soc an ,
8 COO COO
5 000
80
35
95
90
92
15 - 43
3
29 16
17
Judeful
18
19
Sind Nicolae al pescanlor a -- -- -- - -- 60 - - - 18
20 Dealul Soc an
,,
3
000
000 - -
234 825 -
320000 10
85
95
65
10
25 75
19
20
Judeful
21 Const M Sa T irgu-Jiu 000 - - 18 90 - 45 - 21
Judeful
22
23 ,Furnitura
u
an
dc automobile 1 COO -- -- -- -
15 27 24 15
35 - 8 22
24
,
, 400 COO - - - 10
50
75 5 50 24
Judeful
25
26
V comp
Movila-Teku ghior Soc an
S an 000 -- 901 30 11 72 31 -0
10635 16 25
27 Soc Rom automobile
Podgona Soc an
-- 50 869
70
71 1
00
877 82 4032915 24
15 26
27
28
29
30
Generala de Industrie
Progresul agncol Soc an
-- -- --
7 575 544 15
85
15
25
- -
20
20
5
25 - 28
29
31
32
Coop Victoria Unirei ' Soc an
, Metahca ,
000
000
-- - 35
11 411
70
70
5 552
-
59
4
416.200 -
46
92
47
40 1
99
8D9 83
30
31
32
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ALMANACH ARGUS 209
SEDIUL
D ENUMIREA CAPITAL IMOBIL RFURI DIVERSI DIVERSE DIVERSI
Debitori Fondun Cred
S OCIETATII Comuna
B Lei IB
33
34
Oout
in 15 030
- 5 470 892 70
3 800 000
801 216 03
294 34
08
27
08
205 121 78
608197
07 67
33
34
35 ( 030 4 40 271 98 95 16 90 35
36
37
38
Li
ui
ou
t
1 200 000
8 COO
20 COO 000
1 287 589
2 615 214 66
000
23 879 995
671 80
-
40
3 643 580 -
-
66 831 36
45 600 125 15
3 083 284 18
17
36
37
38
39 du 000 09 739 80 221 51 61 012 75 39
40
41
42
So( iiilot
t
Rom
7 484
000
10000 000 700
- 561 885 15
86
75
54 4L8 85
11 434 245 08
16
000 -
2 660 78
739 87
- 40
41
42
43
44
L an 10 COO 240 000 426 95 60 003 - 247 70 711 43
44
( ornei 25 66 41,431 39 20 715 80
45 ill 67 293 75 91 72 735 171 15 45
46 din 1 500 000 080 - 10 65 46
47
48
ug 2 700 000 361
991
04 87
3 731 602 15
53 30
95
-
93
47
48
5 COO 000 50
1 000 3 973 25 10 45 72 173 08 49
50 mutomobile OCO 47 3 403 762 65 400 - 1 025 05 422 98 50
51
52
53
So( pt ibun ea
Smaia
de comeit lost
olulm
a
000
2 COO 000
000
24
66
13 167 271 67
- 47
993 747
25 0001-
-
59
61
27 28
51
52
53
54 an 1 200 80 481 94 95 62 51 54
55 orth 904 60 59 376 37 1 851 92 82 1 75 55
56 , um 250 000 2 - 56
in do
57
59
,
,
in
md
10
000
000
-
05 992 52
350
70
240 000 -
-15
43
23
-
279 64
853 20
35
57
58
59
60 lute' ation 000 17 77 81 851 89 60
61 1110" 644 35 33 89 80 16 143 151 410 76 61
62 anomma 200 000 2 86 77 10 62
63 C 43 887 79 63
64
65
,
Soc
i
de ect
000
000
998 76 85
90
07
291 20
50
45
-
50
25
250 -
83
6 640 75
930 21
64
65
66
67 Sou
000
456 700
861 55
75
561 90
- 000 -
10 972 88
986 067 05 700 10 66
67
68
69
70
Soc
, opa
ne
an
3)0 000
500 COO
000 937 50
- 38
153 985 10
45
626 757 85
151
291
75
95 004
132 703 45
69
, 70
function S coop
71
72
73
olul Soc
cului cial
000
3u0 000
12 COO 000
50
05 820
299 273 73
288 65
40
-
80
83 396
340 10 1
676 55
75
05
71
72
73
74 de publicitate S 3 000 000 505 23 42 69 963 704 22 74
de Ceho 000 40 52 7 823 737 28 032 117 68 75
76 " 000 000 360 70 1 498 302 73 77 257 287 05 76
77 Smaia 000 720 40 23 95 77
78 Soc Bulgo 45 884 69 862 554 601 383 54 78
79 a COO 222 14 8 50 51 431 20 79
80 Soc md
81
82
Soc
Soc an
1 000 000
396 000
2 500 000 20
07
47
733.343 20
1 235 532 25
677 35
773 58
-
35
80
74
643 698 70
554 197 -
70 137
80
81
82
83 000 000 20 762 97 25 241 20 319 22 83
84 Rom 000 95 782 681 45 30 88 272 30 84
85 Soc an 000 60 744 191 25 15 893 50 65 85
86 opa Soc an
87 R C Soc
1 500 000
000 912 - 1 92
29
7 093 81
256 76
827187
65
478 90
64
86
87
14
www.dacoromanica.ro
210 211
D ENUMIREA DIVERSI DIVERSE DIVERSI

Matenale Debi Fondun Crediton
S
Lei Z
Lei B Lei
PDR -- -- 45 88
--
88 distilernle 6000 000 803 15 3 15 65 244 10
A Soc 35 89
89
90
A
Contmentala Soc a 500 000 -
000
- - 60
- -
40
70 30 90
91
92
Elysee S a expl
Negocieri Soc
de cons
an
-- 680
45
75
- --
85
0
35 -- -- 50 91
92
93
94
95
Comertul Natiunn
Osram Soc an rom
Uranos Soc an
-
000 000 -
000 -
312 228 95 59
823 228 27
70
1
3 906
46
1 650 21 354 806 17 18 920 47
25
93
94
95
Soc gen ptru comert de
96
97 Actiunea Economia a
Roma Soc coop de consum
e
-- 59
- --
3 057 287
88 65
4 426 148 28
- - --
25
22 278 86
- -
9 604 678 24
10 58
157 372 32
96
97
98
99 Avantul industrial
Soc an Fichet
comeicial 453 - 1 769 833 35 72 020 577 824 65 45 000 825 122 35
10
40 439 83
98
99
100
Ommum d Orient c an
2
-- 761 27 48
-
23
65
- - -
21
27
- 771 13 101
---
101 13
Soc an 102
102
1103 Internation Investunent Company
Commdus Soc an rom
-- 160 70 98
- - 15 04
- - 84 103
104
ICASoc an
Soc an rom
-- 60
15
72
-- -- 64
70
10
104
97 105
106
107
loan
,Conundus Soc an
Sasco Soc an rom
act -- 77
60
07 092878 25
99
19 106
43 107
108
comercial de peti ol - 778 10 25
-
85 91
38 -
37 29 108
- ---
05 80 109
110 Bodega Elvetia Soc
Axa Soc an
000 -
-- 27 156 102 92
89
85
74
67
19
10 - - 79 110
1
112
113
Soc Franco-Romang Soc an
Soc. an
,Select Soc an
500
-
-- 421
82
25
75 60
80 -- --
378 40
35
86 65
- --
51 02 112
113
-- --- --
114 000 38 114
59
Soc an Continentalg
115
1116 Geneiala Anglo Roman&
an
-- 05
15 -- 35
45
115
116
1117
118
S
Cum Soc an
Soc an
-- 000
- -- 25
70
-- -- 50
65
20
75
80
117
118
119
119 ,
actium
1
-- 33 47 23
-- ---
1120 Soc 333 60 1 398 910 18 95 187 797 98 120
121
122 Uzinele Sauz Soc an
editul Alimentar Soc
comercial 000
-- 989 75
--
75 25
- -
38
- - 90 121
122
123
124 dev Soc an
Soc an rom
-- - -- 25
15 -- -- 621
32 61
11
123
-- ---
125 5 745 04 190 32 125
- - 30
1
768
de noapte Soc an 57
126
Soc an de agentua,
500 000 -
-- 70
3747 15 63
127
128
129
Comester Soc an
Sulfur Soc an -- -- --
85
-
81
25
15
--- --- -- 91
45
127
031152 128
75 129
-- 4475
45
73
70
81
90 - - 97 130
131
132 Tietoin Soc an
133 economic
Rhein
Romaniei -- 238
31
40
35
32
16 82
64
51
31
56 132
86 133
134
135 Victoi ia Soc
co
an rom
Amei ika linie S a
-- 1
30
50
- - 40 15
79 -- -- - -
15
72 - -
932 134
135
136
137 Soc u cel ealelor
Soc an
- - - -- -- 85 - - 133
137
138 Soc
139 Mecano Soc
de
a tat Unnarene
000 -
-- 819 9- 47 23
15
13
64
- --
32
15 0
138
65 139
140
141
142
Soc Smaia Soc an
Manufactui a." Son an a
- 40
723 51
- - 60
60
170,40
83
15
12
23
444,35
12 140
64 141
43 142
50
www.dacoromanica.ro
212 ARGUS' 213
DENUMIREA SEDIUL
IMOBIL
DIVERSI DIVERSE DIVERSI
BENEFICIUL
Materiale
SOCIETATII LUL Creditori C)
13 i 13 Lei 13
143
144
145
Exportul
Recl-irna
Casa
Soc
Smdicat
an de publicitate
Soc an
u expw t
1
500 000 003

--
-- 886 90
-- 118
631 09
240 33
83
35 --
644 023 75
06 - - 143
60 144
19 228 924 85 145
1 000 000 221 517 90 065 30 801 25 30 146
147 ostaal Soc an
148 Mesagei opene Soc an
Judelul Meheduiti
1 000
- 337 45 40 745 65
206 55
100 000 08
27 - 77 147
- 148
Comet
Soc
Soc an
Soc
in -- 000 2 087 677 26 874 693 140 - 93 - 149
Depoittele generale Soc an
200 000
- 000 232 522
1 775 858 15
248 18
304 10 51
49
05
934 71
30
38 150
237,75 151
Judetul
Soc Soc an - 84 000 - 59 152
Judetul
153
154 Soc an
Soc -- 9 121 001 15 3 439 448 30 85 421 33 725
155 Clipati` Soc coop de consurn - 356 80 311 90
132 217 15
568 784 30
759 5 882 63
85
84 467 75
90 154
50 155
Judetul
156 rnacia S Soc an Cor - 156
157 Sindicatul clantllor mdi -
35
614 50
05
60
47 155 25
262 725 90 393
62
157
Telearman
158 Soc an T -Magurele - 374 20 270 502 C5 102.981 902 91 307 40 39 963 50
160
, Soc
ila 806
50
1
75
67
32 376 177 -
80
172 -- 159
Judeful Alba de Jos

61
62
Soc
Soc an
2 003
--- -
14
603
31
76
486
97
65
51
248
289
27 161
162
163
164
Asoc
Rom inul
actmni
Soc pe actiuni - 06
80
30
79 28
49 93
19 15 -
42 163
164
Arad
- 68 70 601
- --
165 ( oinei (I 40 43
Soc a 500 9 987 24 85 000 - 55
168
Soc
de
Soc
de
Neptun Soc p a -- -- --
47 293 988 93
52
20 51 44
27 50 687
90 168
169 , Mercm
Soc
Soc
a agricult
Pcol
- -- 82
01
35
87
120
- 2 239 977 74
31
43 169
42
171 Ai d-Podgoria -1 92 82 12 79 31 171
Bihor
172 Soc
173 Jun
u
Soc a
Oradea Mare -- - 390 740 80 - 51 38 172
174
000 - 55
3
92
72
671 14 251
3 427 885
02
51 -
91 173
www.dacoromanica.ro
214 ALMANACH ARGUS ALMANACH ARGUS 215
DENUMIREA SEDIUL MARFURI DIVERSI DIVERSE

PITAL IMOBIL 13ENEFICIUL
Fondun Cred
SOCIETATII Comuna
Lei B Lei Lei B Lei
175 Soc a
175 Anti epozitele Soc an
cii de 200 000 -- 243 330 93
177
178 Soc an
de
comei
Soc p act
Oradea Mare 1
300 000 -- 018 23

45 932 716 838 20
8 228 784 85 558 530
000
7 08 177 166 42
66 788 16
176
177
179 ' Soc an. om pt
Samuel Spitzei Soc an
000
-- 5 000 316 48
451
37
788 90
500 000
000
6 225 735 36
3 151 096 17
1
58
297 98
20
178
180
181 Ludo' ic Szittei & co Soc an
indet Ulman Soc a
3 000
-- 000
1
990 982 75 234 12
3 792 446 75 000
6 588 009 93
341 417 22
383 33
47
180
181
182
183
184
Heiman
Soc pe
comp
600 000
-- 425 000 146 25
1 520 076 14
62
78
217 500 8 992 505 81
824 773 16 43 022 07
185 ul negi
, Passagei Soc
ele de
200 000
1 000 000 -- - 145 43 945 50
33
474 85 8 997 963 98
611 22
-
188 59 184
185
186
187
188 Cornei cia Soc an
300 -- 225 000
- 129 - 80
095 17
11 000
452 19
87
186
187
189 Doi Soc an - 000

424 875 -
47 14
24 110 10
62
190 ,Omma cinematogi 100 000 700 978 62 939 41 13 657 57 096 12 190
191
192 Sihama Soc
anti
Soc an
Sa \ 2 500 000 -- 179 111 928 82 90 434 600 501 83 95 191
193 Soc
194
jumble,
comei
de publicit
500 000
950 -- 3 545 539
2 716
36 9
343 197
24 678 95
662 779 - -
55 192
02 193
194
Judetul
M ig Soc a
e Soc an
000 -- 731 432 16 92 195
196
197 rci
p desf
500 000
-- 922 73
485
417 054 95
460 36
97 094 29
916
97
87 -
151 001 28 196
197
198 , 1
199
200 Soc
Soc
Soc an
pe actu
( 2
000 -- 401
1 288 082 72
310 56
172 917 46
331 011 38
181 -
12 95 198
199
201
202 Mbma
Soc Bognai Szanto
male
500 000
- 6b1 461 33 605 063 93
27
04 3
106 228 99
50
692 845 85
39 279 955 54
24
25
200
201
203
204
mtuia
& Comp
Soc comerciala
6.000
000 -- 128 48
420
19 296 77
92
386 98
000
70
77
33
35
202
203
204
205 Soc a
206 Soc a iloi
ani -- 43 27
392.659 38
80 253 78
000
1 473 42
66
321
80
56
07
205
205
207 icult a Ai - 36
135 879 40 075 79 8 977 30
270 87 73
82 18 207
Judetul
208 Coopei
209 Soc an de consum
a de e 41
800
-- 78 3 989
8 763 91
3 557 10
16 52
74 208
209
Judelul Hunedoara
210 ogiesul Soc de t ] 000 839 177 99 208 725 26 35 160 87 703 79 43 97 210
211 Soc actu u de 000 35 152 004 43 53 791 67 437 147 78 21 211
212
213
214 ,
al Soc an
soc comei
f
000
000
--
1 671 406 92 771 694 12
352 92
117 122 74
274 015 56
936 86
700 000
34 525
871
14 646 931 65
039 64 146
5
-
64 212
213
Q2 214
215 Tebe 000 25 317 61 029 50 215
www.dacoromanica.ro
216 217
D ENUMIREA SEDIUL DIVERSI DIVERSE

IMOBIL BENEFICIUL
Matena'e Fondun CreditoLi
S OCIETATII Comuna
Lei B B e
Judeful Maramure
216 un CI pe Sig Marmatim 000 307 648 865 50 22 670 72 09 77 216
Mure-Turda
217 , Sovata soc
s a
-- 918 000 245 025 30
--
55 - 24 217
218
219 Soc anon cia1a
220 Intrepozitele de produse agiicole
-
000 -
868 31
155 106 20
071 46
54
71
30
37
70
218
219
221 Colomale soc anon de comert
Szalmassy
500 -- 38 000
018 17 3 46
81
54
02
55
57 220
221
20 - --
222 68 71 73 23 222
223 Soc an p comert tiansport
224 , Onent sa t t - 17 424 80
25
90
2 786 893 03
05
18
18 223
65 224
Odorhem
225 soc 1 - 06 55 79 225
Judeful Salagiu
226 its soc actium Silvamei 400 000 - 63 29 61 905 - 30 38 2261
Judelul Satu-Mare
227
228
Mel soc
Mama soc an. de Sltu M
1 000 000 -
-- 1 490 72 70
97
5 000 - 1 597 069 78
298 03
42 227
59 228
229 Soc an pentl u import 261 92 06 31 26 229
230
231
, Soc cja15,
Soc cornercial de poi
il
-
000 -
000 - 29
- 230
231
Sibiu
1232
, Vmmultui soc pe actium 93 232
233 soc pe
' 1 000 000 -
-- 1 746 -
31 08
807 463 13
12
50
11
80 14 233
-234
234
235
Mei cator soc anonang,
Hei mes soc pe actium -- 000 90
-
1 073 74
64
02
27 - 235
236
237
Zentra Centi coop 306
60 000 - 31 417 04
893 08 69
31 -
22
- 16 236
237
Judeful Solnoc-Dobca
238 Soc comerc 200 000 - 527 768 60 267 80 04 80 86 238
Tirnava-Mare
239 Coopei a de - 53 085 - 5 20 78 78 87 239
Mic
240 rurnica soc 4 inosanmartm 200 000 - 40 67 - 48 - 240
Trei Scaune
241 Soc an 20 - 97 22 77 241
Turda Aries
242 Soc an. - 000 493 35 22 31 739 51 581 09 242
www.dacoromanica.ro
,ARGUS 219
MARFURI DIVERSI DIVERSE DIVERSI

D ENUMIREA IMOBIL
Matena e
BENEFICIUL
Debitori Fonduri
S OCIETATII Comuna
L 13 13 B Lei B 13
BANAT
Judetul Cara-Severin
243 Stationea
245
Credinta, insotii e come!
& Schmidt s p a
iordoi 39 650 -
- 93
51 071
104
6 919 373 84
5 15
- 815
3
--
91 39
16
14
243
245
246
247
248
de consum coop
soc
soc
dorf
1 800 000 -
500
55
-- 545 589
030
51 460 916
21 233 -
54 17
022 18
17
93 247
248
249 Albei t Deutsch si
250
251 I
oc comei
sa Earans,bei
1 000 000 -
500
63
-- 1 205 57
37
2 593
48
53
2 049 605 92
1 883 92
33 500 -
2745 000518
257206
--
-
24
701 28
-
101
249
250
251
Judetul Torontal
Bei son Cauciuc soc -- 568 204 75 - 763 04455 252
253 S A
254 Rosmos s a
255 Plugul soc
u comert
comei -- 1 028
391 289 54
512
89
41
13
3 780,24
845 27
253
47 254
300 000 -
256 , Banatul
257 Eugen
soc
=poi le -- 301
13 4 540 - 84
91
45 256
257
258
259
soc
sa -- 25
48
1
-
55 353
-
13 45
66
258
261
262
,
atii
soc
s
icon
s -- 150
262 425
075 -
976 940
95
43
44
35 65
7 662 530 -
212118
52821 -
968 98260
262
261
263
264 ,
Loffei &
soc
comp
-- 2 247 575 01
95
90
985 03 241 72
93
55 33 263
264
263 Mei
266
soc
soc de -- 92
54 698
55
110 55
1 762 000 -
41 701 25
131 291
-
265
08 266
267 Soc
268 Soc
pe actil 500
1000 -- 5 060 308 - 611
98
41 630 000
621 861
30 264 874
267
268
269
270 pent u amt
fiu
I
500
- 70 82
52 346 41
12
45
269
270
BUCOVINA
Judetul
271
272 Soc
genei
in
de t 1 -- -
17 39 361
93
-- -272
271
000 -
273 ,
274 Anti epontele Blankbanca s a
275 Sindec s a intei
de 1
000 -
000 000 -
3 000
681 411 591
- 61
-- -
69
415
85274
273
BASARABIA
Judetul
Ti etoi n
Soc actium
-- 265 465
70 1 445 -
20 - -
691 812 93 19 293 -
88
-- 276
277
85 02 99 08 876131 64
www.dacoromanica.ro
220 ARGUS 221
BILANTURILE A 35 SOCIETATI DIVERSE, PE 1924

DENUMIREA SEDIUL DIVERSE DIVERSI PRIME
Debiton IMOBIL crediton CUVENITE BENEFICIUL
Fondun
SOCIETATII Comuna
imprumuturi anului vutor
Lei Lei L 13 L
VECHIUL REGAT
Pi evederea soc an rom de asig t - 67 914 39 8 3 274 698 49

Judetul Ilfov
2 Franco-Rom soc an de asig
Urarna soc an de asig
5 -- 687 231 54 86 6 3 728 193 9 5 2
3
4 Smnta s a p
S N C soc
semmt -- 39
50
90
89 20 919 15
25 306129 372291 91 3
4
5
6
cailor
soc anon -- 85
25
32 945 889 -
- -
549 147 75 21 342 137 25
750
209 45
95 6
5
8
, Casa
Progresul
cult
soc anon
uman
oc an
Rom mozaici -- -- 29
- 90
66
36
21 750301 2 7
8
9
10 Scena soc an
Soc Franco-Rom
-- 45
25 118 480 9
10
12 Belgo-Romana
13 Steaua
stud inti
an a.sig
soc an asigur
-- 71
09 - - -
83 1 197 319
268 37 12
14
15 Actrva soc
soc gen asig -- 81
93
-- 40 5
1 670 865
931 522
406
8
13
14
-- ---
25 95 202 224540 15
16 Casa poporului soc coop pe act
17 Jeatrul populax soc anon
18 Sanatonul Sf sa
90
-- 70
50 90
16
17
19 Agricola soc an de asigul

20 Generala soc de
-- 18
16
62
53
31
89
0
75520
99
06 661
21 4 0279 71376
3
18
19
20
21 Nationale,' soc gen
22 Imobiliara soc an rom
asigui
--
- 115 393 666
36
84 12
28 299
--
65 575 40 21
22
23 Orient Radio Rador soc an
24 Educatia soc anon
25 Ancora s. a. de asig generale
-- - -
65 037 23
24
26 Compania
27 Atlas soc anon
de asig mArf -- 1
67
--
25
906 000 75 1 381 445 28
413109
54 0 25
26
28 Soc de filozofie - 776 35
1
27
28
TRANSILVANIA
Judetul Arad
29 Agi onomul soc an de asig gen - 04 63 010 77 44 29
Judetul Bihor
30 soc de aslgurai e 88 717 30 2 30
Judetul
31 soc de
32 Fonciera soc de asigm
are -- 75 43 72 028 31
33 Prima
gen
soc an de asig - 95
23 126161
54 49 03
19
166
029 13
663
512
32
33
Judetul Sibiu
34 soc gen de asig 1 700 801 18 - 55 162 779 84 385 732
BANAT
Torontal
35 Sanatorml - 35 - 35
90 63 158 266 68 228 899 976 121 50 53 474 037 2
www.dacoromanica.ro
222 ,RRGUS 223
Infnlate 1923-1924, nu p-au bilangul la SEDIUL

Decembrie 1924
V
D ENUMIREA
S EDIUL Comuna Judetul
SOCIETATII Comuna I
Banca ,Cetate 1 000 000
Le 54 Banca ' 3 000 000
55 Casa de Scont Tiansp
jBanca
Banca de edit
din Dostm 192 1 000 000 -- 56 Banca Comm
Casa de Cred Econ a
D it
1 000 000
500 000
1
Banca
Banca Plugarul Roman
ean
000 000 -- 57
Banca
Banca ,Tranul
1
000
200 000
5 Banca Tighina I igluna I Thin i
,
1 000 000 -- Banca Bucovineana de Nord
Banca si Hipot
500.000
3 000 000
6
7
, Mercur
Creditul Mobihar
Banca
-- ,
Banca de Report Depunen
63 Banca Sfatului Negustoresc
Bucurest,
t 000
000
Banca u
sa
51 000
-- Banca
65 Banca
de Deposite
Balcesti
esti
500 000
000
11 Banca Sfatul
Banca
000 000
-- 66
67
Banca de credit mrunt
Banca come'
sti
200 000
200 000
1
13
1
Banca
Banca
ului
, Noua
g
Noua
,
500 000 -- 148
000
---
,
15 Banca Calnicul C 50 000
16 Banca Gaesti 000
XXXXXXXX XXXXX XXXXXXXXXXXXXXX
Banca
---
17
Banca Fundul Negi ei
I
Negi , 700 000

Banca Poporulut dm ohoi X
Banca
20
21 Banca
editul
Banca Progresu
icol
50 -- SOCRATES AVGHERINOS
23
24 Banca
Banca Ci editulut
Galati 5 000
1 000 00 -- OWNER
25
25
Banca
,Izbanda
Bucurestr
, 1
3 000 000 -- STEAMPSHIP AGENT AND CHARTERING BROKER
ORWARDIMJ AGENT
X
X
27 Banca As
28
si md Mangam ea
Bu7au
Mused
1924
1 000 000 - ( TRACTOR - 16E TR
X
X
Banca
Neamului
anilm din T -Severin
Bucuresh tfov
1
500 000
-- STEVEDORE & SHIPCHANDLER
foi
X
X
X
---
-Severm
, Cieditul de Braila 000
3 Banca N Pop succeson nova
33 Banca Comei
34 Banca
Banca Cornei
Botos
-- GALATZ Codes Used A B C 5th
S
35
Banca Comerciala
Banca Monca
Codaesti
Bi
-- Telegrame
TELEPHONE
SCOTT S 1
The Sale
EDITION
Banca edit
Banca de
40 Banca Comm Cerna ,
500 000
1 000 000
600 000
-- HEAD OFFICE GALATZ
BRANCH OFFICES
Of Meameis
Insurance
Banca de t
41
Banca judetului
Banca de agncultui
--
43
Banca As
4j Banca Minlul
md Munca oinesti
000
-- LONDON REPRESENTATIVE
A TH AVGHERINOS
GENERAL
IMPORT- EXPOR r
& COMMISSION
45
47
Banca Noastra
Banca
3 000
5 000 - 15 Great St Helens CONSIGNATION
49 Banca
Banca de Agi , md g
1 000
--
50 Banca Unn ea
Banca de Scont --
5 de (red a E on Rom
Turn Seven
Bi ail
5
ZIARUL ARGUS"
www.dacoromanica.ro
224
225
SOCIETATI COMERCIALE
Infunfate in 1923-1924, cari nu ii-au inchemt la SEDIUL
Decembne 1924 D ENUMIREA
S OCIETATII
D ENUMIREA Comuna
e
S
Comuna 53 Comptoir Industria et csa 1924 000
54 Vultui ul comert de once Dolj 70 0000
55 Calona S A R 1 500 000
lnipol t 923 500 000 ,Vhittal-Cosm s exp 10 000 000
2 SA 3 000 000 571 Otelul Bochlei S A 000
3 Meta lo Globus s a de metale 1 000 000 58 F S A Econ FmanciarI 000
4 Megostra soc an de export 000 bilag S A p rnatenale C F 000
5 Breaza s a p purg 60 Comei cio S A B Imp
6
7
17V
s p comert
Teleajen
1
200 000 -
-
000 -
61 confort s a imp -expoit
000
2 000 000
8 Sintei oc
Bm co soc an
M
1 -- I
250380000
Comp Bi Rom de imp -exp BREVETELE R. M. S. CUM ELIBEREAZA

11
12
edei ea soc an 3
1
--
000 -
CUM SE
13 gio S - a lu it Pentru debitele rurale se voi pu
---
, 1
o SA 3 toai ele dispozitii tea hbeia atat brevete (mvahzilor
Cei la Imp -export de ete de auto-
oc gen de exportatiune speciale, de au provizorn
,,Rogesa s a pentiu
18 Tanico s a
70
20 -- de ce
mutii de debile dintr un
licitatoni au in bune con-
proportie de un debit la
19 Comp gen de Imp
20 , Apollo SAR
Intreprmd
3
1 000 -- local inti altul, 01 de 200 suflete in tot cazul, mdiferent
de nurr ul sufletelor,
21 Soc Balneare Aschern Bal
Simplena S A R
Saba -- pectiv
sau
ba7a cetrilor
res
(doua) intr sat
fie 2
23 Beciul Donmesc S A
24 Twenti_Lin S A
500 -- din
de de Sohatatorn de evete
pentru
---
25 aful S A depozitului o de
3 al judetulm faca dovada au satisfgcut
26 ( 10
27 14 Ebbw area autoi ecrutarn, au purtare
29
Compania Comerc
sap de
I 1924 1 -- debite speciale se
numai de Directiunea ala
face specialitate
condamnare
nu au sufent vre-o
30
31
Balcama S A
Caucrucul Continental S A
1 -- evetele In eliberai ea bi etelor
provizoni se va se
32
33
Danubian Schpmg
Sarpei s
SA
expl estaurante
-- directiunea genei
iegionale, raman valabile
ectiu especte
gea I
it
V cat dispozitumile
din
34
33
Cotornei a comert manuf
Comptoar Metaluigic S A R
2 -- Penti u speciale se oi pentru
ploatarea
35
37
SA telanun Rosenthal
Smdic depoiaanloi de petrol
1 000
-- a de cati e organele de inspectw
numai (lai cap III
ea
u Debrtanti cu ex
t 53 ale dispozi
38
39
Anglo ant afacei comerciale
,Izbanda SAR I
-- de
ahillm
(art 43 din le legea
au
V
m art 43 din
dealul S AR p
Auto-Benzina S A
md 1 -- gea I ), au local in
la distante de debitele
ea
a face tot de
autonzatillor
---
1 se
pati s a etc speciale existente de putm 100 toi ul espective pe baza
43 Impi s a r imp prod metal Ilfov prealabile de orga-
44 comert Pentiu se vor
Cei cul
SAR
soc an p comert
(
Putna
Albi 1
000
-- putea libera Anularea
sus
a tuturoi brevete-
ansih SAR
Rafinonlor
textile
1
ov 1 -- de rzboi) cat
m
(spcciale ordmare
continua se
rurale) va
de consilml
---
48 diferent de distanta dintre ele directiunea gene-
con sa cereale 1
au local m bune con- conform art 57 pen
50 Basal abia Palestina ' s a md 1 000 la distante de putm tru ea statulm, pe
de Export
52
Comp
de automobile 1 - 100 metri de debitele
lente
exis cercetnloi
in
ca
15
www.dacoromanica.ro
226 ALMANACH ALMANACH 227
SOCIETATI DUSTR IALE

1923-1924, cari nu la .
SEDIUL
Decembrie 1924 DENUMIREA
SEDIUL SOCIETATII I
Judetul
Le
o I
Comuna Judetu1
Le 53 Grozest S A Indust
M a f cons
1923 5 000 000 --
S A expl fabr ulei -
54
55 NIC Noua md oglinzi .
000
500 000 -
10.000 000 -
1923
56 Valea SAR - 6 000 000
,,Ind Rom de
Forex S A sondaje
Bucurest Ilfov
. 30.000 000 -
57 Durnbi SARp 450 000 --
Fab de de a clerului
Gnvita fabr de ciocolata S
Roman Roman -
2.000 000 -
58
59
S A R p fabr de
SAR C.F partic 924
000 000
4 000 000
---
20 000 000 -
R Bucuresti Ilfov Dunareane md ferului 1 000
. Fab de Titan
I 000.000 - --
Uzinele Bucuresti Ilfov 12 500 000
S A p-tru elucrare de g Mures -Turda Albma de Argintarie 1 000 000
: Acbunar SA
hrystzczatek s a
Biroul Tehnic al
md.
Balcic
Bucuresti Ilfov
500 000
50 000 000 -- 64
Soc An Rom
Latina S de expl
SAR
,, 6 000
000 -
OCO 000 -
,Fabie '
ilor Asoc
r ansp de
CFR
Bucuresti
,
Ilfov , 1
100 000
000 -- 65
Gottorno S A R
chmuce
marrtime
Bucuresh Ilfov
000 000 -
I Sei viciul
13 Cristalma Fabr de ape
errovia S A R Indust
Barlad
Bucurtsti
2 000 000
1 000 000 -- nd 7 000 000
5 000 000
---
I'
S A Holand.America-Line-Transp
I Emlatz S A Indust mat
,
Ilfov 000 000
1 000 000 -- 70
Negulesti ' Fab de
' SA
P
Bucuresti Ilfov
00
500 000
-
I Industna
I: Forestima Banatului SA
.
1 000.000
2.500 000 -- 71
72
entilana"
Nanya S A
Bran Fabr
Bumbac S Iasi
Focsam
Iasi
Putna
000 000
5 000 000 --
,,Capsula
Teleajen ' soc.
metalum gice .
. , ,
1 000 000
2.000 000
10 000.000
-- 73
74
Gazolina S A
A
Bucuresti Ilfov 2 000 000
2 000 000
5 000 000 ---
21 Constructia
Soc p ep de constr metalurg
4 000
000 000 --- Texas S
Comp
Petrolifere
de Tiansport
. 500 000
1 000 000 --
o-Metan
2 Progresul Balciculum S A
Parcul Prmc. Elena ' s a. luer edil
Balcic ,
15 000 000
700 000 -- 7
79
Ancona
Nylon S A
ab de cablun -
,
5 000 000
000 --
Ursul
oana ' s a
de
de
Ilfov
.
500 000
000 -- Dunarea S A fab cons aliment
Umrea S A R fabr ape gazoase
Lurnma S A Fabr de
Prahova
3 100 000
1 000 000 --
2
Calcarul
unele" A
.
, ,
000
1 000 000 - 8
83 S A R foraj
P -Neamt
Bucuresti Ilfoy 6
600 000
000
Industna Romaneasca S A Valcea
5 000
400 000 -- 84 acla S A
Lupta S A R Edit
. .
,
, 000
500 000
31 Lloydul
moine
Bucuresti 1 000 000 Viata S A de Giurgiu 200 000
3 A 000 87 Constructa Henry SAR Bucuresh 1 500 000
33 Soc S Lipson intr md comm c
Ancoi a S A
Indigene Chemica S A
Bain
Braih
Fisi
3 000 000
15 000
000
- Slavonia S A R
F etrolul National S A
Ind
,
1 000
3 1 90 a Lenmului 800 000
Durnbrava S A
3
' S A Expl forestere
Lama fabr de aparate de ras
P imt
,
6 000
3 000 000
000 000
-- 91
931
Constructiunea
Teddy S A
Soc
actium
Nadm ag
i' I
,
2 000 000
000
000
Hermes ' ulei vegetal , . . 000 - Montana SA ,
Metal Petrol S A R
Geta soc de petrol
Ploesti Pr ihova 200 000 -- 94
95 Eldorado s a valon subsolului
1 000 000
000 000
Galeata S A
' P -Neamt
Ilfov
Ne .
000 000
700 000 -- 97
Moldova ' S A com.
Excelsioi S A R
md lemn
ol Bucuresn
hsi
llfov
000 000
5 000 000
Cohlei
'SAR
S A Transport
,
,
, . 500 000
000
000 000
-- 9 Samtas S A R prod
Mastag ea vitelor
S A R p expl sei de Vida) Bucuresti Ilfov
. 300 000
000
000 -
4 Ofic Roman de transport internat 2.000 Alba Intrepi
- Alba 000.000
48
Nicolma de spirt
Smger ' S A Fab de
3
5
000
000
---
10
10
Nationala
Dunarea S A
S A R Petrol
md lemn Braila
Prahova 1 000 000
1 000 --
4
5
,Turbator Company S A
S A R P M Industna Moi
Furnizorul S A
Bucuresti
Dragasmni Valcea
1 000 000
10 000
2.000 000 - 103
106
'SAR
Indreptarea
(Vr
de mare
s a
Bucuresta
.
,
1 000 000
3 000
500 000
-
--
51
5 Mma SA . 1 000.000 - 107 S A R Industria tncotajelor Prahova
www.dacoromanica.ro
228
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII Comuna
Lei I
108
109
11
Canada
Petrohfei e I Gi igoi escu s a
Bechet-Cralor a
Unelte oraje
a tianspoi t (r a
1924
1
100
---
11
1 Saral AR
A
ei
trolifi
egetale
a
1
---
113
114 Danubia Rom
SA
S A R transp
Arte
(
4
3
- -
115
117
abr hai tie
S A Fab de
aP ti 2
25
-
000 -
Fn A 000 -
, Mau lemn
Solai Romana S A foraje md 'r
3
1 --
12
121
12
wlip
Inter Ommum
Tei enui peti
ohfei S A
e Rom SA
5
58
55 000 -
-
123 Petrolul Olternei S A R 1
Sinco Sind md mm comercial 000 -
12 SAR
I upeni S A 11
mimeie
mine
500
400 000 000 -
-
053 000 000 -
DIVERS E SOCI
1923-1924, can nu inchmat la
Decembne 1924
SEDIUL
D ENUMIREA
S OCIETATII Comuna Judetul
, Sanatoiml Oltemei SA 900 000

2 At,eneul popular Gnvita S
3 , Asiguiarea Romaneasca S
1923
1 -
000
4 , Elena Liceu de Fete 000
5
6
sec de fete gi II
Marma S A R Asigurari
Focsani
5 000 000
-
7 Britania s a Angl de asig 15 000 000
S de Asiguraie 000
-
ARUL
ZIAR COTIDIAN
APARE IN 8,10, 20,
ORGAN ECONOMIC
FINANTE, COME RT, INDUSTRIE,
AGRICULTURA, STAT JUDICIARE
www.dacoromanica.ro
FINALTA MAGISTRATURA A ROMNIEI
de Casatie
Gheorghe V Buzdugan
Emanoil ei Pop
Consiher lang, du
r atributiune de pi G
Cheorghe Consibmi Consiberi Alexandiu
escu u Peretz, Vespasian
I ibiceanu, Fftimie N
Const Const Haman
u neliu Botez azai
N ipel, Mandicevschi Nico- G u, Oreste Balea
dea Victor nu, ghe
Presedinte Oscai N
el D Pro Casatie
copm, Cihodaim, Stefan
l Const G Matei oi N
loin hulescu uN
B Bonea, Teo Alexandru D Oprescu,
Bi Comehu mu P Blnescu, Silvm Pop
de Ape Bucuresti
Dimiti C Bag
M
el I escu, Const
eiban Constantin S
nu ghe
II G
escu Gheorghe T Ioonescu, Con
Constantm Anto- Vifmeanu
loin Buziu, de lpel din
N
N
M
ori u Costm,
Presedmte Dimitne D CI otopopes
N loan Diman- u, Gheorghe
ei, M Spiridon Popes
de Apel din
asile Boldur din
can Temistocle Bo
Constantin A , Chu
uG
Bi
de Apel din
I Pi im Pieedinte Va ea
C Popovici M
Dividescu Regulus VIlenescu, din
N D TodoroNschi (
C Ojoga ocui or al onstantm D
Chmescu, Scarlat
II esedinte Vasile C Vladimir Gb
T Consilieri Nicohe N Cm- Bodescu
www.dacoromanica.ro
230 ALMANACH ,ARGUS
Curtea de Apel din Cluj

Pompei Micsa, inspectoi judecAtoresc) Vasile M
Pi im-Presedinte
loan Papp, Victor Popp Dimitnu, D Radulescu, Ale-
loan Manescu, Consilien Gustav Ancean, Constantin G
Haupt Ludovic Ket pescu
ner, Alexandru D
lasan, Gheoighe Mmea Popescu, Gh Parchetul de Apel din
C Geoigian Zachana (Delegat -General Alexandi u Pop
inspectoi judecraoresc), Nicolae N (Corisiher delegat), Procuror Teo
idescu Paul Balasiu (Delegat G
Curtea de Apel din Constanta

Al Anastasm Consi Paichetut de Apel din
igoi e Teodorescu, Gheorghe Constanfa
N Papadat, Re
C Al Teodoiescu, ot L
Constantin I Nacian Procurm Paul Mhonescu
Curtea de Ap el din Craiova
I Con tru Dimitne T Alexm, Da
stantin Poenaiu Consiheii Const niel P
M Petru de din
Polichron, taman Niculescu, E
M
Sectiunea Alexandru Cer
tin R Mannescu N natescu, Pohzu I Film
elicescu, A Cnstof, Pe- G tefUnescu
de Ap el din Galati
Babst, N
gemu M Bonachi, Consihen el Bogdan
lacob loan E Iones- Parchetut de Apel din Galaf
loan M P Menelas S
Const C
Manto Vasile Ghit loan al
Sectzunea II Presedinte I Ptocuion Vasile Grurgea Gh
Consihen Th Liciu Gheor
Curtea de A pel
Seclzunea I Presedinte G Lupu, gohci,
rnitne Volanschi, Consihen alamb Grigonu, Nicolae N Gane
Ghinea, Ciprian ScripcA, din
hail Hai alamb Ciistofm A gos,
Constantm G Macry ocui al Grigoi e
Sectiunea esedinte Gheorghe I Gavrilescu
D Fugemu Petit C Corm
Curtea de Apel din Oradea-Mare
Prim Stnces-
Alexandru Mandrea, Nicolae I I, Constantin
Andtei Consiheri Ghe- Georgescu Titus D Panu
tian (Delegat inspector judecatoresc) Parchetul fu de apel
Hasz L Kepes,
Fekete, N Ciurea, Va
lente Chnstache al Eaul
nu (Delegat inspector judecAtoresc), delegat), Procuror
Matei I Romul Ia I
www.dacoromanica.ro
IIRGUS 231
Curtea de Apel din

Prim e.5edinte Romul Pop, Pre- Chmescu Dimitrie Luca Alexandra
el Consilien
Gheorghe Diimba (Delegat inspector Parchetul Curfu de din
judecAtoresc), Gheorghe Diaconescu
Simion Butean, Gheor Procurm General Alexandra G
ghe Di5ghicescu loan Cetateanu, Macarovlci (Consilier delegat) Pro-
Mavrodineanu, Mihail D curor Ovidiu acescu
de Apel din
Pi im-Pi e,edinte - thanasie Dumitrescu, Pantu
ta, ehei , Adolf (Delegat inspector judecatoresc), Cor-
loan I nehu Axente, Vasile
trescu, Gheorghe Al Antonescu Ni- Pai chetul Cur de din
colae Ernest Ceam As
msepctor Tun i$nara
loan N Procui or Genei Stmghe
loan Niculescu-Peneteanu, (Consihei delegrit) or Alex
eI Alexandra Coca A Neculescu
InspectOratul C urtilor de Apel

Mladoveanu, con Inspectoi Petru G
sihei delegat dela Curte de
Jusititie de apel din
Crazova
de Stefnescu, Ale-
pace, D Procopm
cum de
de din
bu Brenanu con Inspecton C Vernescu,

delegat dela Curtea de apel ie Tomida
din Bucuiesti Ahmnescu, Cur(u de apel din
dem
cum de apel din Inspecton Adim T Bercea Vic
Antonescu
ghian de
de apel din Oradea Mare
Inspecton Chnstacho Stambules
Gheorghe G Nedelco Simion
ici, N Crivat ipfzunea de
Hertescu
gu
de ape?
Cluy Inspectoi Gheorghe Drimba
Inspectori Paul Za de apel din
de apel din Inspecton Frnest Ceaur

Can Pantu
www.dacoromanica.ro
232
LIVREAZ instalatiuni frigorifere pentru abatoare,

fabrici de bere fabrki complete de
mici instalatiuni frigorifere pentru depozitele
de bere, chnStrii, cofetrii,
restaurante, etc.
EXECUT dulapuri frigorifere dupa modele

isolate numai cu
ANTREPOZITELE FRIGORIFERE : Bucuroti, Cal.

5erban-Von No. 186-188, Galati,
alimentele u5or alterabile la
precum : tiate, vnatul,
oule, laptele brnzeturile, grsi-
mile, uleiurile untdelemnul, legumele, fructele
indigene (mere, pere, struguri, cele
importate, conservele de carne peste, etc.
www.dacoromanica.ro
SOCIETATE ANONIMA
INDUSTRIALIZAREA COMERCIALIZAREA FRIGRUI
Str G C CANTACUZINO No -Tel 29/12
CAPITAL 000 LEI DEPLIN T
IN FUNCTIUNE:
MARI pentru congelarea
Galati.
DE
destilat5.
No. 186-188.
DE OXIGEN Bucuregi,
No. 186-188.
DISTRIBUTIUNE DE toate centrele

principale din tar5.
TRANSPORTURI DE MARFURI vagoane

isotherme izolate
www.dacoromanica.ro
234
CONTINENTE SUPRAFATA POPULATI" CONTINENTE

TARI Km TARO Km
Europa 679 683

472 248 794 3 647
Austria 88 100 15 000
673 445
choslov 816 America de Sud
114 000
298 090 ( 870 491
i 155 \ 952
470 eu olor 243 000
2 583 263 824 832 000
209 766 808 000
824 528 645 296
Spam ins 335 445 000 1 000 000
453 500 926 953
Portugalia (Azore, Madeira) 994 000 353 517
Mare 382 hile 572 723
Danem 017 831 930
F' u 1 399 21 364 240 202
104 690
489
658
576
306
315
t - 700
000
Europeana Sovietica 505 500
Poloni 160 163 in 51 800 000
I 491 800 000 092
I 500 tin 128 000
000 ( 0
247 971 679 I 961 140
000 ea 741 207
439 ormosa 398
Romnia 2(14 149
765
641 850 Indi 4 659
965 000
America de Nord Malmezia federali 607
protectorat 431 000
371
432 000
Plus 035 047
Porto 809 983 203
Zona canal Panama 1 365 22 858 297 91 10 350.604
34 051 16 318 29 811 604
201 481
ni 104 000
Africa
114 1 095 993 12 87&000
ador 34 1 501 000 t 000
119 iberi 000
Cost 373 (le 132
83 885 401 428 000
831 000 87 000
Haiti 435 250 Africa 835 000
Leone 28 000
653 &772.000 de 207 80 1 501 793
www.dacoromanica.ro
H 235
CONTINENTE CONTINENTE SUP

POPULATIA
TARI Km
000 000
247 000 000 000
117 000 000 000
639 257 2 807 000 a 000 000
672 551 500000
Q41 000 000 000
as9a 492 519 urns 000
Rodesia 478
Sod-Atricana 229 813 Mad 11 533 000
sperante 326 185 Oceania
997 022 794
505 Nou 000 000
402 431 Papu 494 000
000 000 268 270 1 284 230
Indian Malaez Malaca Chip de Mongol
Chip Targui Nubian Somali
Chip Patagonez la Hotentot
www.dacoromanica.ro
236
din Java
Chip din
Noua-Zeelanda
Chip de Japoneza
Chip de
din Noua Chip de rosie Piele rosie
TIVEO
Pre5edinte cul I leftei esuu I ni

D G Diguescu, P C et, genei
Pa5can, G neanu Sub Panaitescu, ei
drrectori Gi Cujba I G Mme e
loan Anton lu, D Ag ipiescu
I D Done, de GD golici Gi Banco' Enescu
I Tolos, I Popuscu Popa, I itu I
Constantinescu, N escu, ineanu, N
I Naum, G Diaconu C D P
Economu Soare Al Stn ecu Constantmescu, C
ciulescu D Jovitz Ovid Nicolaescu, I Popescu I
Ion Dudescu ivm ( Dumiti
s cursul schimbului NUMAI ZIARUL

cunoa0eti
intereseazA Bu rsa
liber
ARGUS
MARELE ORGAN ECONOMIC
Tftgului DIN ROMANIA MARE
www.dacoromanica.ro
,RRGUS 237
POSTA-TELEGRAF-TELEFON
PERSONALUL CONDUCATOR AL TELEGRAFULUI
TELEFONULUI
al d-1 Cerkez, ingmer tor ener
Aurelian Arsenescu
din
Buchman, t guscit, di director
tiar Antonescu 2 subdirectori
Pascal Popescu, 1) ( inspector] di
Nicolan r inspector, regionali
212 oficianti superiori gi
11
hispectori d-nn
di N Botei N
C A
470
N (
Adam, V 95 p
loan
17 elei
di di I
tor ( Nicol
Istrite A Tram ()
Popescu Ion ( ir function tri
It nicatidor
Pantehnion 1) Andreew 4
Andreescu
e gr
Personalul superior telegrafo- )08
) 111
ei 1045
TELEGRAFILO-TELEFONICA-POSTALA
fi o de interes 73 922 fr
public cuin e posta cu r i- 484 192 nefrancate
title ei, sa - 664 ti postele
proape la di chi it )4 797 imprimate
desfasoara. I 964 h de
Dar coin in suntem dep 2b2 287 probe niarfuri
id' al aerie st distica sa 062 phcui
tim it se de sa ne numai 12 813
ce cand se da recoinandute
De in sa lu strematate au fost preientate
statistic da telegi 19 044 obiecte, dintre cari
pe 1924 sunteni num 13 787 544 scrisori fr
sa pe privito ire 197 426 carp postale
1 849 624
totusi pe ace pentru ca Numat 3 078 518 obiectelm
se poate constat t ce des- destinate strematatei recomandate
a luat respectia In timp au sosit din stremtate
poate deduce cu aproxim ire fost 27 720 208 obiecte de posta usoara, dintre
Itatea din nut 1924 tri
712.918
Poqta 4 200 980 postale
lu total au lost 271 670 7 428 a48 imprimate
obiecte de in interiorul tarei fost in
si annrne 204
www.dacoromanica.ro
238
10 Baudot, 28 sisteme 3 102

In interior lost manipulate Au lost insmise in interior in total
2.069 colete 7 68o telegrame, e
0o9 cu arata. 6 856 ordinan
814 3o2 colete 3o5 urgente
57 oo4 obiecte iu 897 presa.
streinatate fost 442.o68 de
colete 2019 senson l'entru stramatate in total 187
ata idem dintre 614 prezentate
Au sosit 3o7 8o9 o24 94 913 291 tranzitate.
iu valoare declarata 128 762 colete de Telefonal
aceeasi categoric Au lost tranzitate 282 560
olete si 2 739 colete valoare teli tonic a 93
urbane un total 2 km
Mandatele poqtale de anume 2 7 aeriene si 249
fost prezentate pentru serviciul intern au o de 693
2.603 545 mandate postale pentru ir desvoltarea a fost di 87 175
de 2 690 302 338 lei
interurbane internationale au
Telegrafal fost 1 877, iar lungimea a
telegrafic 17 73o lost du 23 358 km
km lime 27 km linie subterana Lungimea circuitelor intcrurbane in-
79 km lime turnationale a fost de 6o ,
fit elor a fost de 120 362 km
telegraf ce s'au pe 77 790 fost 4 578 centrale, 391 ca-
km lungimia buclatu bine publicu si 31 postun de
169 km Traficul telefomc a fost de o8 794 736
Pentru surviciul telegrafic fost in- convorbin si 4 723 convorbin
1 Morse, 138 Hughes,
I Dziectiunea a Studn- general]) , Radu Pas-

legiferdrzlor economzce Direc- en, Geolog Dr Atanasm C ,
tor geneial Dr MacoNei M Szadeczki ,
Stamatescu , Ui Cantumari , Dr Florov ,
ban , Pantazi , Harjescu Cezai Protopopescu , Dr Encu
II a Indus- Chimist
Director general Popescu VI Directzunea general& a Stabs
zar, ectori Petre, Director reodorescu
, Florescu C , Ioa.nitm Gh , Directori Georgean Giurgea
III Dzrectiunea a Comer- Eugen
Director general Dumitrescu
Gr , Directori Aighir , Tacit , VII a
Zabloschi , Subdirector general ector Balasmovici , Direc-
Cristodorescu Director Buday Ernest, Stoi-
ea , Gatalantu Cornelm, Director
Anton Popescu
IV Conta III) Zamfrrescu ,
personalului administra Gh
ector al VIII a
cal, Director' Constantin, Director general
Grigoie, M Constan- , Subdirector general Io-
tin nescu Gh , Directors Mititelu ,
V Instztutul Geologic al PD
Directorul Inst Mrazec Subdir IX Contenaos Avoc
Inst Dr Hateg, Ing (imp pled I (sef serv ) C
www.dacoromanica.ro
239
DIPLOMATIC STREIN IN
SEFII DE MISIUNI
state Romania afla in legaturi politice sunt t
in rangului a \ erhimei
Scaun prin Monsemorul Marie Dolci
Persia d-1 numstru Kh in
Portugal M de Brederode
Duce Amalfi
de
,, De
Regatvl -Croataw
B
Peter
F Wirsen
llorigoutcki
Letonia Nuksi
I
ranta Billy
Baron Aloisi
urcia
Olanda Baron
ehoslovacia ierlinger
hanemarca nstedt
PERSONALUL LEGATIUNILOR
Diferitele legatium din Bucuresti Spania Fernando Gomez
au urmtorul personal diplomatic, Contreras, consilier legatie, Fran
de mat cisco 'mat y secretar de
sus gatie
Germania Axel con D nil Benjamin
silier de legatie, Ernst Busch, secre Reath Riggs, al doilea secretar de
tar de legatie Lawience Dennis al doilea
Austria Alloys Vollgrubei, de legatie, Robert Don-
consiliei de legatie, Aduen Rotter, Hmckeley, al doilea secretar de
secretar de legatie legatie, colonel G Foy,
Belgia D mi Fr A L Collon, se militar, di Louis E van
cretar de ndr Motte, ata man, atasat comercial
;at comercial Franca D nu Japy, pum-
Bulgaria D nu Guerdpcoff secretar de de
Irastef Iovcoff secre- Bourguignon de Samt Martin
tar, krastef Ivan, secretar, cretar de cl III, Tarbe
secretar III, Altmoff Boris, de Saint-Hardomn atasat de
secretar II basad,lt colonel conte Gaston Hu
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH
mieres militai , capitan conte seci etat de legatie, Hlsaka7u Kano,

Potiet dela e na- atasat de
maioi adjutantul Oianda D van Hoorn L , se-
satului militar de stat major, ll de legatie

tan adjutantul Polonia D di Jan s-
militar I ki,
Beimond, ki prim etal , Paul de C7el
de legatie, matoi
atasat onautic, et, a D Moi ski, atasat militai
tasat cial
Monsemorul C
D nil R r Humphrey s, ena, secietalul nonciaturn
al ea secretai N Regatul Croatilor
les al doilea seci etai , DF lovici,
d, eilea seci etai colonel consiliei de Dabi osav Ada
S Butler, it militai , maim ici, de legatie,
RT n atasat al, old liboi Pesim ata5at de gene
Lipson, atasat onoi ai al Ciolric atasat
ecia D nil M Sakellaiopulo tar, Milan honstantinox ici secretai
lcgatie Emil Hrisakis, leg itie, vice consul
secretai de -colonel Botza Suedia D mi on J II Beck
i is militai Fi pi etar de colo-
ia D nil Anton de Magyai nel Axel G von Arbin, atasat
consihei de legatie, Bela de S7entu , ( e, adjutant al
de legatie, conte militai
Takacs , consiliei lega- D Louis al doi
Je in nle, i de le
soci etal de
D nu Emil Ott, con
gatie, Ccaky, al doilea silier Jan I Ha-velka,
secretai de legatie de cl I, No
Italia D nil Guiseppe ona, sck secretar de legatue cl I,
etar de conte Anto Nemecek, secretai de legatie cl II,
mo Cantom ca, al doilea e -colonel ester ata
de ancisco Jacomom, at , , atasat
ata5at de legatie, colonel ico comercial
Baffigi, atasat , maum Pelle D Numan Bei Mene-
M Mateucci, ata5at naval, pu un-secretai , hudret Bei, al
di A Paleam, atasat comercial doilea seci etai colonel Seifeddin
D-nn Akio pum Bei, militai
DATORIILE ALIATILOR FATA DE ANGLIA

totalul, la data Poi 22 000 000
1925, al datoi nlor 21 400 000
ahate Anglia, a fost 000
comumcat in Camera Comunelm de 000
d Churchill 300 000
Franta 000
000
Italia 000
In cifi ele mai sus, sunt cu
Serbia
prinse cum a Atat d Chur
000 at it caputalui ile si doben
000 711e
www.dacoromanica.ro
241
I MONETELE MEDALHLE L
DE VICTOR N POPP
MON ETELE
Di eptul de a b ite monete nu_l acestei autonomu dieptul de a con-
u exeicitau de mult Dommtorn decoratlum dieptul de a
Din secolul al te monete nationale
romane se un haos In cabinetul numismatic al Aca-
monetar, , tot felul de monete sti demiei Romane se atlau mainte de
In secolul XIX- (astzi sunt la Moscova) mai
culau cam 75 specn de monete multe monete btute
cum ne spune iegietatul Nu cunoastem acestui Dommtor
memblu ononfic al numis_ In
m iomane, academicianul Dr s au aceste monete, mci
in al studiu Pri- baza este cert
de de Cuza viola Turcia
romane, o maie fata unui fapt btand
pe monetele a ceste monete atunci Tui n
din toate chiai avut piotesteze
rnult departate ca vecme, Dommtorul de Impdtatul
adesea mancate, bortilite de.. lrancezilor Napoleon al
mate, nu chiai calpe, de te oda mbea mult Romani Tot Cuza-
cum de mat Ai a atium
fi ce avem
,dai le in prezent a in
due 1860
po5ta era in de de a monete
Mihalache Sturd7a de aigint de dupa
Moldova G Bibescu 150 000 000 fiancez,
fi In acest
e de
el
se ar mtrase In tiatative guveinul
mment contiola fiancez se ajunsese chiai la for
baniloi ce aveau curs in mularea unui contiact In
aceasta. au facut mai multe ia din Paiis, tiebuia
e de De act la s t se monete
monetei nu eia departe cum ne spune nos
Domnul Constantin Moisil d N boiga, unitatea
ul numismat, ne spune in al de
studiu Ion C moneta aigint,
de a bate 5 fianci urma 5 gia-
se de came de aigint S ar btut pmese de
a din a 2-a ju-
a eaculut al XIX-lea , dar ie de65cate 20 iomni
milloane, piese de argint
tiebuit ienunte din de cate 5, 2, 1 Y romni (30
puteiea nu le piese de de 10
dreptului 5, 2 1 (5 muhoane)
netar Desemnutile pentiu baterea
Dommtmul a cestoi monete s au executat de
rea Moldova e cunoscutul numismat francez Long-
eu5it s asiguie pener conseivatmul de
o situatie fat de pu- din Paris repiezentau pe
a cdutat pun toate o parte sterna
ce-i stteau la dispozi- monetei o
tie s afirme tara este totul de spice de giau
a De sigur de
Dintie aceste mai ales au impedicat incheierea
menite dea expiesue contractului din Pa-
16
www.dacoromanica.ro
242 ARGUS
u batei ea acestor monete, Rs PRINCIPATELE-UNITE cir-

dar toate acestea Cuza-Voda a culai )
persistat dormta de a bate SUTIMI 1864 camp)
nete Astfel impi eju- C (jos)
rnle ni a fost Mtute s au
pastrat dela el o serie de monete
de de 5 sutimi cu data
1864 Ele fost confectionate
Paris in in te
ca exemplaie de
D1 Constantin ne spune
n au fost puse culatiune
Monetele au fost In anul
de apogeu al Cuza,
cand s se impue
strmttii pnn lovitura lat cercui
la 2 Mai 1864, in ma lineare gmale
face ea mans- Arama 25 min
tiresti taiamloi peste ani, la 1867 sub
Iatti. cum se moneta lui ul ol I, se bat cu con
Cuza-Vod intul primele mo
Av I nete unte de au pu-
Domnitorului in ofil e tut fi puse cii culatie
ta lineal e monetele e sti
MEDALIILE
Introducere ea unite in
a treia
act al alegeni lui ca
Moldova Muntema infptuit al Pi incipatelor-Unite
anul 1859, a fost bun pr lej de medalistica s a
manifestare penti u amatorn nuat in
de medaln cursul dommei lui 1862 s
in 1857, cu ocazia desbaten- b itut o rnedahe ea
asupra n anunle Curti de a
hoc s a propus de ctre alul asemenea o medalie
Tell se o medalie, penti u comemoi
comemoreze sedintele din 7 9 Oc- lului de copn orfani, de
in cele doua divanun Elena, sotia lui Cuza \
o
votat
a
mcipatelor
de aigint, difente
medalie de aur
se mi
In
-tinut 1864 -a
1863
legend e ime ecunostmta

fianceza, de Domn
a se ofen din divanun de Stat, can au
membnloi din comisiunea inter_ la
nationala, aveau suprave- acte ca Mih
gheze mersul Costache Negri N etulescu
congresulur din Pans multe medalii in onol-
nntele Prmnpatelor rea loi
In anul 1858 se bat in Muntenia In am a btut
pentru ea Mi- u intemeierea senalului, pre
tropoliei din a spitalului cum diversele
Colentina a Sf u de Cuza (Dexotament
din a Stelua
In anul 1859 luptele u e
dau e la alte In anul
una b in ea actiunn s au o de medahr
patnotice a camiacamrlor V Stui d- scop de a fi date ca la
za Anastase Panu, a doua pentru icole industriale e
ai ea descludei u ca s u in timp
www.dacoromanica.ro
243
Medalule expontulor regionale ne o

Ideea de a se agricole industuale, ce
regionale Romania se datoieste sunt a se mstitui mai toate
impi urmtoai e detele miei
In anul 1861 urma s se In adeviir au inceput
o expozitie Londia pentiu de astfel de
atunci cunoscutul nostru economist toate judetele, intre
din acel timp, D P Martian, a e- punerile facute de comisiunea
mis ca tara noastr se aceasta, cari au a
manifesteze piodusele sale probat de Consihul de mmistri
giicole industriale Se Februarie 1863, era
deci pregatirile pentiu a medahile ce urmau a
se avea un pavilion sepaiat, se da ca premn
lurcia, cahtate de Medalnle s se determine a se
da pentiu hecare judet, numai c
guvernut ca nu cereale tiei me
manifestmea Romamei ca stat se- dahi, pentru vite medalii pen-
at, ci ca parte din impe- medaln, dai
iul tuicesc al aceasta
nostii conditia se numal sub
situatie ast- obiectul
fel au ienuntat de a mal participa pus, prin calitateadistms,
lui
la din I ondia do
,
bandirea
compensarea acestoi piei_ avea prestigml ce
- zice I M eauu intr un tiebue li se conseive
interesqnt aiticol din Analele eco- Tiebue spunem,
nomice 1862, acest fel a oiganizat
ti un jurnal al Consiliului de mi Vla5ca dai nu sub aus-
aprobat de M S Domnitmul ministerului de agncultma
se decide a se infiinta anul 1863 ci sub a celui de interne Numai
capitala Bucuiesti, ocazia aceea ministerul agiicultuin
Mo5ilor, o nationali a luat sarcina de a organiza el
de industne, ial fon- iegionale acest
ile tiebuincioase pentru institu- a mai intai un iegulament
tia acestei se a fost piomulgat Iume 1863
in bugetul acelui an de d minis- In acest iegulament se pievedea
u al comertulm ca impartirea piemulor se face
publice de piefectul judetului, anumi
fu solemmtate, aceste premn
de consta in
51 insti_ ticolele itoai e la prernii
ea acestei binefacatoare urrntoaiele
tium, agiicole trt Ministei ul iculturn
se un camp pe care comatului luci publice pu
putea epui ta mai ne la dispozitia juimlui 9
de uima acestei decinuni aigint 20 de pentru ca
s a instituit de o comisie se voi
de membri cu cuno5tinti ita
de a t 5f de
onduce afacerile se voi pentru paitea
T Mosilor, cqre nu s a expozitlei
de a tine vre o paitea industriala proprm
in minutul cand ne ocu t Dintie medalnle de
p im edactarea se vor 12 pentiu partea
athim a 8 pentru cea
pozitiunea ce eta a se face acest 4rt o3 jurml va gasi de
an Taigul Mosilor, cdci nu se pot toate
publice a medalnle din lipsa de pioducte e
de a omite suma ce afectrise merite a fi medahile
in oectul bugetului pentru ce vor se vor mapoia
icestei nisterului
Cu toate acestea ne mai. rdm - Fxpositoriloi
o pentiu bine- li pe
iloi o o de ham se a ho
www.dacoromanica.ro
244
de e lu it fondu- din doua e

u singut -
aj
- se 01 in
01
hot
Bucui
de se de cal
se la
Medalnle b aute pcntiu toate

eimta pe tip
ea bustul od in pi ofil spi e
his st mgi u capul gol ma
ttmpul maiocului Giurgiu al de alcne (Fig 2) 0
Desi multe luciun nu singui A o in
s au putut d cmii medalia u
fusc FAlticem
te unindu se iptul leg nume
de 17 locul le
a constatat proces Cat de
de de ele sum de doua unul
u de
nisterului nu im a f altul u cele
a le disti
pl tat msa nnul dc o

e medalnle lit jui
p at una coroan
milesimul 1863 deco
dec un bei bec, la
In e ipta un de bou stan
la u- un cal, jos cu
I , snopi de gi
ilta la I e
a ti I oca/la de jui o oina
oculut u este
s bitut de gint u p u iotunde In
de milesimul 18M a se eiinta o eel
au din c un bin de u
dc (el din t in
n au fast de jos un stup albine
u de pe s
lu pe 1864 1865 do
(IL medilnle din au fost
www.dacoromanica.ro
245
cu tipaiele din 1864 schim I RI ION

bandu se numai milesunul TN BUCL J
Deasernenea toate au pe I
maiginea bustului, numele o- doua
(lin Vien
M iiimea loi de 38-59 mm tu
au fost aigmt,
te bi moani de
Dm ce au ti sus cu un I
constatd, ci s au batut in tot u un de un plug
opt medaln de anume de gi (Fig 2
anul 1864
de
tui de
de s 2)
Medalnle de
3 lap expozitia de icultur I icultui picultu pi
industiie astfel
4 de agi kv AT I PLIN
tui CIPELE ROMANII
In anul Bustul Dornnitoi

Bucureqtz, de agiicul gol du
tui mdusti nei de
2 de hoi ticultm los bustuluti I I
Ils
3 IN BUCL
industrie J legind
4 de ONORE SI
de I TUREI IND1
ie se legend3 pe mdui
astfel Coi de un/e
Av AI FX I, bit 4
CIPELF ROM 1864 (sau eel de sus o din
Dommtorulm un stiugure (lin st inga
gol de eel de jos un stup (Fig 3)
mai gmea jos Amintesc, de ale
bustului A RI
www.dacoromanica.ro
243
ului au fost rebauite dalie comemoi (25

ziu Suatului de onz aunt,
din Bucui esti oate e se
pnale au indicat numele o Av AI I
ului incipateloi -Unite
Medalule pentru instutullum Rs FA CASATIUNL A
PRINC UNITE ROMANL Cump
Intie sul na
lui o se Nu putem spune s a batut
ne comemoreaza medahe a it_o,
unele sau nu mci o semn
emganwate de ele Donin 2 Medalia Azilului Elena
Se impol tanta acestei (1862) Sotia lui Cu7a
mai ales in s a distins
capitale ce s au iealizat In eputul acte
sul randul bile cai e istigat
loi au dat nasteie institutn simpatii to ite so
noi sau au impus imiarea ciale
openesc a Cu unei e
echi 7ma de 12 1862 1
In ea catoi aceste spotalele din Bucuresti Doam
institutn s au batut mulalii come na Elena fost
de modul cum
e penti u itatea loi copin fani micul
ontea/a e cele mai
esante monumente ale medahsti- e-I doctorul
e Ele sunt numar Cotiocem Infoimata de o te
ti aminteste de de
de a incipateloi nu puteau gsi e
Unite a fost ocazia acesta, do te de sum
ti acestei institutium dela tul pentiu mgi ea conti
- un
Focsaini - a functionat la
ceput - la Bucui esti a doua
ea Doamna
de e
chiai a doua 71 o scnsoare
-
ai senalului din N pun
esti din caseta
sa 1000 galbeni pentiu
conventia din Pans (1857) se timp doieste
stabilea intie altele, ca a unde si poat mgi
rice un inceput de ea cat multi
Muntema Moldova,
,Doresc tot dinadinsul -
se o Cuite de Ca ea - ca fundamentele unui
tiu am sediul insist a fi
si fie la Dupa ce s a ce
cut ea lui lui costita de
Cu7a ca domn In ambele na Palatului Coti oceni Cu clupul
ioai u- acesta ea sub ochn tine
a infuntat la in comi pe
si In la care propui vinta adese re
1862 acest an a 7ervandu ea
a a acestui stabili
color faptul ale ment, voi ingripule
gerea lui a fost de a s inului famibei
putei ea su7ei si de celelalte de e au fost de crud
opene, si a putut scrisoai e a
erne7e de acum mamte Oficial e
smgui minister un smgur paila domnesc No 303 ale pri
ment tani me
, Art o mie galbeni
natui a acestm se a ebumta cumpi
a fost ea ea pun
Curtii de noua ea Pre.sedmtelui Consilmlui
tapt ce s eah7at in Cu a Ministru Intru
a tut o mica me Art 2 a711 al inilor se
www.dacoromanica.ro
247
a cldi pe de lang i la la T
tul numele la la Piatra
patroanel sale Elena Doamna Neamt dai ele au devenit and
In ile au s re 1860
la 20 luhe s mstituit un de al genet alul
comitet de 12 doamne sub escu a infiinteze un
tia Doamnei Elena, ca adune modem in in
29 acest scop de o pai imis ofi-
a pus piatta fundamental a nou- teli in Belgia modul
lui solemnitite deosebitA de e a mstitutillor de a
e amintirea evemment est de alt pen
s a btut Paris de catre ul ti u ea ai
o medalie de (unele din Dealul u
e altele e nu a a dec it tui-
de 51 mm in diametru se in nele ti dorrnie-,ti
astfel (Fig 4) In a 1862 incepu
ASII LL otehm iai
PENTRU COPII 1863 se aisenalul
PH 'NI edei proiectului de pi lu indu se cu
ea el h maigi iduse din
R DE L EMPE pi a
o ilic comemoi
I I 1b62 ) eiinta pe i
29 sub ea sterna lai
SOCI este legenda
I ALLSS ION ARME Pe ieveis urm-
DE INTERNE D NICU ea MA
LAE CRLTLLESCU Sterna ARME A ROMA
patelor Unite Romane FONDATA IN TIMPUL DOM
3
I ALEXANDRU I
(1863) Odata MINISTRD DE RESBEL GE
armatei nationale in ma Regula FMAN FI ORES
Oi ganic-caci mainte, sub U ANUL 1b63 LUNA
nu existau nu a
te nationale in Muntenia mci ruhu, se pare
in -a
atehet e penti u fabricarea
nevoia de fost
Paris
ea de
acolo
medalie a
tistul Caque
langa
a materialului de pirotelime de bronz, e au fost
pentru repal ea nriterialului de numeioase au
a ti isuliloi ai matei a aurite wigintate alu-
Para la 1862 amenajat (Fig 5)
www.dacoromanica.ro
248 ARGLS
Medalule Cuza
In de medaliile desmise mai e
sus, cari pot considerate ca nuluz C Negri pentru
au mai in timpul a bunurtlor inehinate
cestui Dommtor, un numi destul exernplul acestui as b
de mare de medalii de catie tut Tumu Mgmele
coiporatu pentiu Cu_ medaln una pentru Negii
it sii hoglmceanu a pen
olaboi atoi N Cietulescu
Astfel med pe caie fati o
1863 judetul pen- rasului. legenda
tru Cuza pe sterna nu e
judetului pe s
legenda Districtul de
mei Sale Alexandiu loan I pentru ce a sub
restauratorul ep Sa Dommtorul Ilexandru loan
asupra bunurilot ca al principatelor
nattonale A fost dne la Constantinopole
avat6 Stern la Paiis a [apt al
tut in m entene
1864
Un alt judet, a bitut
o medahe pentru M (emi
cel mal de M
iatoi al lui Cu7a Ea e pe s [apt
o legenda 21 1864
Ddmbovqa Domnului M In Cietulescu ai
panu de interne legenda
pe intr o coroinA eD u
identica Merit u a ul
Ware eplor cugeti pm apte 4 Main 1864
or loan I la 2 pat orul
1864 ( Innate
primul a e Comei al
comemorere pe a tmut el bat o
al lui a R pentru C Negii
Acesta 1863 o foarte pe la cu
medalie onoarea lui pe medalia R
Costache Negli pentru activitatea Sirit legenda
o depusese (
Inchinate aie pe tot
hustul zu
Stein pe '
www.dacoromanica.ro
de a min dou le
puneie amintim o a
gone de medabi call nu s Muntenia st pe dan
decat ea putine exem de t
a fi fost dup 1
rrioartea lui din ca, imp Linn ea du
au fost ca falsifinte e pe ei
sau ice cal Romania jos
Una din acestea este
medalia rnateloi mea este o
, repi pe medahe t pe
tdnd e
este sci un Id pe stemele
tin a dovedit_o
d Dr G ereanu ticolul pu (sic) la feiume e
blicat Nu tot din a med-th
misrnatice me 2
Alta a de cul tea
pe Cu7a
DE DEPOZITE
DIN ROMANIA
BUCURESTI - STRADA BURSEJ, No 2
Capital statutar Lei 100 000 000 - Prima 30 000 000
de
C G Mironescu,
Armin Hodler,
Charles Arbenz, Zurich, F Blumer, Eugen Lzell, Dr
Rudolf Sebastian Moruzzi, F Staeger-Hanescu
Face once de banc
Acord, credite curent , sconteaza efecte de
depuneri spre fructihcare libereaza carnete de economie
Executa ordme de bursa
Servicm de privitor la relatium comereiale ro-
mno-elvettene
ti Swissdepot
Telefon 7 55
a
ZIARUL
ZIAR
GUS APARE IN 8,10, 20, si 24
ORGAN ECONOMIC
COMERT, INDUSTRIE,
AGRICULTURA, STA
www.dacoromanica.ro
MAGAZINELE GENERALE DIN
I I &
SOC IN NUME COLECTIV
COLONIALE DROGURI EN GROS

REPREZENTANTA UZINELOR FORD"
DEPOZITUL FABRICELOR INDIGENE
CONSIGNATIUNI, COMISION
AVANSURI ASUPRA MARFEI
INTREPOZITARI 32
SOGIETATE ANGLO-ROMANA DE ASIGURARI

IN BUCURE$TI I
VICTORIEI 98 - Telefon 67 65
CAPITAL SOCIAL DEPLIN LEI 15 000 000
CU PARTIC1PAREA SOCIETAT1LOR
COMMERCIAL UNION" ASSURANCE
COMPANY LTD I THE EXCESS" INSURANCE
COMPANY LTD AMBELE LA
LONDRA, CARI SUNT REASIGURATORII
SOCIETATEI BRITANIA" CARI DISPUN
DE FONDURI DE PESTE 50 MILIARDE
www.dacoromanica.ro
.
b,
P '
..' .
www.dacoromanica.ro
252
M
tetale Indust'
Capital autorizat Lei 25 Lei 20 000

I I Adresa
BIROU IN CHIMICA-BUCURESTI"
Fabrici In Brasov
Valea Ulugreasca
once cantitate de calitatea cea mai buna
ir t
22 pi fof di ,
it
1
it i r
i ir ni i
Pentru comenzi i a se
B U C U R E T - Strada Cmpmeanu No 4
0000
BANCA MOLDOVA
SOCIETATE ANONIMA
CAPITAL REZERVE LEI 100 000
7 CENTRALA -
SUCURSALE
Cetatea (Ackerman)
Leova Tighina
ANTREPOZITE Roman
AGENTIE
1
TELEGRARE MOLDOBANCA
ORICE OPERATIUNI DE
SECTIE DE
Mrfun comision)
578
www.dacoromanica.ro
ARB1TRAJUL IN
apil este prima de

care au aprut tnbunalele puten proprn Trecerea
dela barbane la a Jost insemnald
din se
penttu
Ultima adunare a Societatn N dupa se renuntase la violenta indi-

mcheiata prin adoptarea proto- viduala dreptul celui mai tare
colului de arbitraj obligator pentru In dreptul international recursul la
conflictele ce se pot arbitraj cazuri de conflicte apare
State a readus la ordmea zilei pro- de din cele mai timpuri
blema deslegarei fara recurs la arme ale istoriel probabil odata groaz
a tuturor de caracter omenirii de suferintele pagubele la
international care dau razboawle Intre
Ce arbitrajul propriu zis pacifism legatura intima se pierde
toata lumea din practica vietli in noaptea vremurilor Arbitrajul
recursul foarte des ce se ternational ne apare astfel caun com-
tace la judecata arbitrului arbi- pliment imediat al pacifismului ca un
trilor m locul proceselor intermina- pentru evitarea grozavnlor
bile dintre parti
In dreptul prwat n raporturile Evident ca dela primele incercari
tre arbitraml este o procedura arbitraj pana la organismul perfec-
rapida de judecata toate procesele tionat se pregateste abia prin
ce se ivesc inlocuind procedura sfortarile Societatii Natiunilor este o
nara inaintea tribunalelor care dureaza distanta egala parcursa
prea mult enorm In dreptul arbitrajul privat judecata batranilor
international mai precis in pana la puterea judecatoreasca orga-
dintre State arbitrajul este nizata astazi in societate
tr adevar o procedura rapida zata
cifica pentru aplanarea justitia internationala con-
dar spre deosebire de ceeace se tinua zilele noastre sa fie un
in dreptul prnat el constituie
ideal nerealizat nu va lipsit de
o procedura un mijloc interes actualitate sa vedem cateva
deosebit de procedura obisnuita momente mai importante
straveche pentru lichidarea conflicte- arbitrajului nitre popoare
loi dintre popoare care este Arbitrajul antichitate
Desi apare ca o procedura Cele mai caracteristice cazuri de
exceptionala pentru aplariarea conflic- bitraj le gasim din antichitatea
telor dintre ca dintre po- civilizata greaca romana
poare el nu este de La Greci, nemtelegerile ivite mtre
de neobisnuit cum s doua cetati dintr o paguba sau
duse inamtea tribunalului
In dreptul privat arbitraml adica care constitmau o ade-
judecata tertulor stremi de conflict varata Societate a Natiunilor cum am
n a fost la inceput decat prima for- spune astazi ingloband laolalta lu-
ma de justitie organizata du- mea grecesti
pa care au aparut tribunalele cu In relatiumle Internationale dmtre
puteri proprn Trecerea dela cetatile grecesti sunt numeroase pre-
la facut vederile sau de pen-
arbitraml batramlor sau aplanarea pacifica a diferendelo,
din societatile primitive la se De pilda tratatul de alianta dintrc
recurgea pentru judecata certurdor Argos Lacedemona cuprindea o
www.dacoromanica.ro
254
uza de obligandu-se umtatea morala a sanul

partile, la cas de conflict re- biserica, umtate sframatd prin pra-
, obiceiul strmosilor la busirea roman invaziu-
Judecata unei cetati neutre barbare vedem deseori cazuri de
Istoria a Greciei este arbitraj, mtre capetele mcoronate su-
de arbitrate date in cearta puse religios al lu-
dintre Meganeni pentru mu medievale
Salamma, dife- mai vestit caz
rendul de dmtre orasele tesa- este arbitrajul din
Melitea Pera, cer- 1493 care Papa VI
turilor religmase dintre deslega cearta dintre Portughezi
ros Naxos, lui Temis- pe tema stpanirilor
tode intre Connt Corcyra, sfar- tive in de curand
celebrul diferend dmtre trgand imaginar de
Priena Samos judecat de mteleptul frontiera intre ele
dar redeschis la difente Un arbitraj foarte cautat alaturi
ultenoare aplanat defmitiv tot de al gasun in
arbitrajul neutnlor tocmai la anul 138 hotrarile corpurilor constituite de
a H cand s au ros- Universittilor itahene din Pe-
tit sub autoritatea Romanilor rusa Bologna Padua n
Greciei apelul prtilor litigante la juriscon-
Cat puterrucd era ideia de sultii celebri vremei precum a lost
bitraj printre Greci putem deduce din Alciat sau patru avocati in rein-
judecata istonc Thucydide telegerea din 1546 dintre Fr n-
care socoteste drept crim faptul de pare a fi epoca in spe-
a trata ca dusman pe ce sa
cial favorabila arbitrajului
se dupa cum
tide lauda pe Pericle sa sfaramarea statului an-
la judecat arbitrald in tic deci vechiului con-
de a evita rasboml peloponesiac cept de suveranitate coincide
La Romani ideia aceasta pare fi fluenta crescand a bisericit
morale a omeniri
fost chiar daca prefe- refacerea
rau pe arbitrii conflictele sub autoritatea Recursul la ar-
altora Pompei a numit arbitri intr un bitrajul este mat mult decat
conflict de granita dintre un recurs consimtit este ceva ne
meni citeaza o sentint ar cesar decurgand din comandamentele
umamtare ale religiei crestine -
in neintelegerile Romanilor pa apelul la judecata juriscon-
iar vede chiar
terventia colegului feciahlor la decla- accentua-
ratia solemna de rasboi de catre Ro- rea caracterului al arbitr iju-
mani o ultima incercare de a evita lui rezolvirn prus a ne-
varsarea de prmtr un de ordin international
Cazuri de arbitraj la popoarele Absolutismul monarhic
tichitatit se citeaza acela al
lui Cyrus care a recurs la reforma stingheresc
conflictul ce avut desvoltarea arbitrajului
regele dupa Cartagi- Permadet de a arbitrajuka
nezii prefera mdecata u urmeaza declinul cand
bitrala conflictele regele se refac odat constituirea manlor
State urmare renasterea
In Evul mediu de suveranitate
La popoarele barbare din Evul de acest element politic,
forma religioasa atmge prestigiul Pa-
oferta de arbitraj a recursul la conducatorul din
zilor Lombarzi spre a se evita Roma al crestmatatii diferendele
internationale de a fi o so-
Intre regu Scandinavi Magnus necesara
nut apoi dot Dar viata
rani arbitraJul de nu Epoca revo-
natura monarhicd inlocuind pretutindeni absolutis-
ce suprematia morala a Papei prin forma constitutional concep-
ca suprem al crestinatatii reface tul suveranitatu perde ceva din ri-
www.dacoromanica.ro
255
giditatea antica se accentw iz difentele State se desleaga in sanul

sub forma suveranitatli Consilmlui federal
mare impulstune capta de
Renasterea arbitrajului international propnu zis
clauza compromisorie sugeshunea Jay,
Nouile forme de wata la 1842 pentru introducerea clauzet
htica parlamentar desvolt constient compromisorti tratate Potnvit
in masse dormta de a evita, pe cat cestei clauze la mceput prevazuta
se poate ca pentru pres generalizat pana a fi
deslegarea conflictelor Internationale astazi presupusa aproape toate tra-
renaste viata sub tatele once neintele-
forme tendinte de perfec- gere iscat din mterpretarea aph-
tionare carea acestor acte Internationale intre
am sa stabilim un punct semnatare se va aplana
de plecare o data fixa noua la arbitn
epoc de desvoltare a In sprinnul sugestiei s a pro-
ternational, apoi fara mdoiala ca ar dus la 1873 celebra motiune a Camerei
trebut incepem cu celebrul cas italiene votata dupa propunerea ma-
1794 intre Statele-Unite dife Mancini care guvernul
rendul de frontiera pe raului era invitut s insereze clauza
Sainte-Croix Canada compromisone in toate tratatele
Luand acest celebru ca conventiunile Internationale ale acelut
punct de plecare, trebue sa adaugam Stat
imediat ca desvoltarea perfectto- Generalizarea acestei clauze din con-
narea arbitrajului pentru deslegarea ventiunile de a
conflictelor Internationale se datoreste mers de departe astazi chiar
mai ales popoarelor anglo-saxone tratatele politice de pace instituesc
In urmaton numarul cazunlor tribunal arbitrale mixte pentru
de creste repede aproape decarea diferendelor rezultand din
totdeauna gasim din prtile plicarea sau Interpretarea de catre
care recurg la arbitnlor era rti
sau republica nord-a- Spre arbitrajul obligator
Congresul pacit
Trecem
Viena (1815) lebre de
peste alte multe cazun ce-
ca intre
face de asemenea o frecventa aplicare Statele Unite al Curtei de
a pentru chestiunile de Casatie din Paris intre Franta
portanta secundara ce nu fuseser caragua al marelut internationalist rus
zolvite prin actul final neintelegerile de Martens intre Olanda
dintre cantoanele elvetiene Un Te- etc etc pentru a ne asu-
ssin matene vamala soarta pra clauzei compromisorn a
parti din datornle de suc- lut caracter dat arbitramlui prin
cesiunea de Bouillon, etc sta
Cele mai numeroase de ar- Un exemplu practic va inlesm
din Europa le gasim vre- gerea chestiunti
mea aceasta mai ales conventia
matitlor pnvitoare la daunele de ras- 1874 care cuprinde in art
pentru a caror lichidare evident 16 obligatia generala pentru
ca nu se putea recurge din nou la nataru de a se supune arbi-
forta armelor Caractenstica acestui in once diferend s ar naste din
moment istonc matene de arbitraj interpretarea sau aplicarea
o regasirn in oarecare masura astazi Cu cuvinte clauza
dupa o confennta de pace mai mare promisone ridicat la mare
decat congresul de Viena prin motiunca Camerei din
Tot un gsim in sanul con- nul precedent este admisa
federatim germanice unde neintelege- ta de toate statele semnatare ale
dintre suverani conventiuni Internationale de
sa fie rezolvite institutia austre- era cea
care, la nevoe Dar din art 16 al mai
cuit printr o Curte arbitrala conform rezult ceva foarte important obliga-
deciziei din 1834 1866 a tuturor semnatanlor
unitatea germanica facand un de a se supune arbitrate
mare pas nte dintre urmare sub forma de clau,a
www.dacoromanica.ro
256
compromisorie arbitraml in 1cc sa fie in conflictele dintre State este con-

o procedura strict limitata sacrat dupa tratatul din Bogota
specifica dela cas la cas facultativa manifestarea impozanta a conferintei
depinzand de asentimentul pan-americane dela din
al in conflict devine de o- 1889 proclama principiu funda
data o procedura generala obligato- mental in dreptul international
rie pentru anumite cazuri de conflict
ce s ar ivi in concretizare in acest sens unica
indata ce un asemenea conflict, pana astazi in lume, gasim in Con-
prevazut clauza compromisorie s a stitutia Braziliet care stabqeste obh-
partile sunt obligate sa recurga de recurs la arbitraj in toate
la procedura pacifica a arbitrajului diferendele Internationale, de
s au legat contractual dela a se ajunge la rasboi
inceput prin urmare nu mai pot
recurge la intrebuintarea forte! adica Conferintele de pace dela Haga
mai pot face smgure dreptate, In prima de pace
prin rasboi dela Haga din 1899 stabilind textul
trecerea dela arbitrajul fa- conventiei Internationale pentru
cultativ la cal obligator se face foarte narea prin mijloace pacifice a
lesne prin clauza compromisorie care rendelor dintre State a incercat, fara
se gerieralizeaza se desvolta in succes sa duca mai departe problema
masura mcat in locul unei simple clau- arbitrajulm obligator
ze dmtr un tratat de comert sau de na- Ideea obligativitatti a
vigatie avem tratate de ar- Germaniet a
obligator intre doua sau mai Statelor care au secondat-o in sanul
multe state pentru anumite categorn confermtelor dela Haga atat la 1899
de conflicte ori pentru toate fara nici cat la 1907
o exceptie Tot ce a putut face - nimic in
Nu-i sa intram aci in amanunte plus peste ce realizase pana
asupra diferitelor formule de exceptie
dela clauza generala de
practicainternat -a
obli- textul art conventia votata de
19
gator intre State Vom mentiona to- prima conferinta art 40 ne-
tusi ca la 1880 se realizeaza pentru modificat in a doua conferinta de
prima oara ceeace parea pace care spune urmatoarele
se inchee celebrul tratat dela Bogota Independent de tratatele generale
de arbitraj obligator intre republicele sau particulare care shpuleaza in pre-
Columbia Chile pentru absolut toate zent obligatia recursului la arbitraj
conflictele fara o exceptie ce ar pentru puterile semnatare aceste
ivi intre ele rezerva libertatea sa
In ami urmatori pract ca fie fie dupa ratificarea actula
arbitraj obligator intre State se de fata acorduri now sau
generalizeaza n Europa desi se particulare cu scopul de a extmde
mentine exceptarea unor anumite ca- arbitrajul la toate cazurile pe care ele
de conflicte - zise polit ce vor socoti posibil sa &-le supuna
spre deosebire de cele strict Cu tot insuccesul aparent al
ridice dela Haga numarul tratatelor
In fond cele mai grave conflicte de arbitraj obhgatoriu State
capabile la deslantuirea ras- creste intr-o masura neobisnuita chiar
boaelor fund cele politice in care sunt in Europa mai ales dupa
animate onoarea nationala intere- dintre Anglia Franta la
sele vitale ale Statelor este evident 1903 care, prin exceptule prevazute
ca generalizarea arbitramlui obliga- a servit ca model de imitat celorlalte
tor exceptule de mai sus State europene
semna prea mare lucru cauza
pacii Cat priveste conflictele La pacea
dice propriu zise nascute din inter- Repetam ce am mai spus exceptia
pretarea sau aplicarea unor dela arbitraml obligator a
in care se arbitrilor un text pen- de caracter politic s a mentinut
tru a aprecia pretentiile parfilor este gravitatea acestei excepti
evident ca acestea nu stint cele mai facut dovada la 1914 cu prilajul
grave ca rareori rasboaele pot Isbucrurit rasboiulu mondial Intreaga
isbucni pe urma de tratate de arbitraj obli-
Dar principtul arbitramlui obligator gator pentru conflictele juridice a
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS 257
servit la intrucat, precum am de 1914 ce rezulta din pact,

spus accentuam din nou, tocmai este instituirea procedurit de aplanare
conflictele , politice sunt acelea care pacifica a conflictelor prin
duc la recursul la Consiliul S , spre deo-
Conferinta pacu din 1919 n a sebire de arbitrajul care este propriu
drsnit sa treaca peste distinctia deslegarit conflictelor juridice Pact%
sica dintre conflictele cele prevede in mod general de
ingloband prin pactul Socie- a recurge anurntte termene la o
a de procedura de pentru
nare pacifica toate fara tarea rasboiului desi calea spre acesta
o exceptle Caci art 13 din pact ramane deschisa epuizarea
precizeaza obligatia de recurs la ar- loacelor stabilite in pact
numai pentru diferendele ce sunt In sfarsit, aceasta din
de natur , parerea partilor pentru rasboi a ultima
conflict sa primeasca o deslegare ar adunare a S N dela Geneva sa fie
bitrala precedentul art 12 face
distinctia neta dintre cele doua cat Protocolul de obligator cu-
recurs pentru aplanarea pacifica a prinde tocmai cadrul elementele
diferendelor cand obligatia pentru stergerea dintre con-
membrilor de a recurge toate oca- flictele jundice cele politice sco-
ziumle fie la procedarea arbitrajulut pul de a supune judecatu arbitrate
fie la examenul Consiliului toate conflictele Internationale
Singurul progres de situatia o exceptie ND
STEAUA
SOCIETATEA ANONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLULUI
BUCURESTI, B-dul Carol I No 5
Capital social Lei 000 000 vrsat
RAF1NERIA CMPINA
Capacitate de lucru ca
FABRICA DE ACID SULFURIC
tone
- CAMPINA
an
INSTALATIUNE de REZERVOARE de EXPORT

REPREZENTANTA PENTRU ORIENT :
CONSTANTA-GIURGIU-BUDAPESTA-REGENSBURG
FABRICA DE LAZI & BIDOANE - CONSTANTA
Steaua Agenha Constanhnopole
REPREZENTANTA
STEAUA ROMN" (British) Ltd
Angel Court, Throgmorton Street, London E C 2
Steaua Franaise, Socit Anonyme
280 Boulevard St Germain, Paris (VII e)
CITITI ZILNIC ORGAN ECONOMIC

FINANTE COMERT
INDUSTRIE AGRICULTURA
STATISTIOX JUDICIARE etc
17
www.dacoromanica.ro
258 ALMANACH
SOCIETATE DE ASIGURARE IN BUCURE*TI

- 1871 -
de 30 000 000 virsat
Rezerve 22 731 451
Diverse 126 372 212
2 306 313
Lei 181 409 976
In 1923 119 419 810
Deune pltite 555 212 525
Dacia este Societatea cea mai veche mai puternica din
tars Trecutul ei tnsemnatele sale capitalurl persoanele cari o conduc
dau asigurataor oele mal depline garanta pentru asigurari de
In ramurile Transport Viata Accidente Furtun
spargere anume In cele prielnice pentru asigurab
se dau de la In Bucureati la sediul
Str Wilson No 3 sau la agentale principale din Str Stavropoleos No 15
Pasagiul No 5 In judetele la agentille el din
tinuturile urmatoarele
Arad Str Ferdinand No Et.
la Banca Str I Flondor No 22 No 23 Chi
Str No 34 Cluj Calea Victoriel No 27 Dicio Martin la
Banca Comerciall Industriala din Vales Oradia Mare
Banca la Banca
Satu Mare Banca la
Banca
BANCA COMERTULUI
SOCIETATE
STRADA No
CAPITAL SOCIAL 000

EMIS 000
145 325
Adresa LOMERTBANCA"
Telefon No 335
FACE TOATE OPERATIUNILE BANCARE
www.dacoromanica.ro
259
DREPT LEGISLATIE
DIVIZIUNILE
INSTITUTIUNI FUNDAMENTALE
de HURMUZ AZNAVORIAN
Viata de al popoaielor a creiat disciphni distmcte de drept,

pe le-am mostemt din dreptul roman Dreptul public di eptul
Grupul social ca are mfnute necesare
Dreptul public solutium fiecare mdivid in parte raporturi financial e
(unpozite) raportuli administrative (functiunea
rapoi economice (intreprmderile de chile
ferate, navigatia) Grupul social, la randul lui se Imparte grupun
(judete, comune), ele la iandul loi creiaz noui raportun de
din local cu De cate urmaie, vom au
confhcte cu aceste sociale, din de Drept le
numim persoane jundice morale, intre ele sau ele cu indmzu, ce-
particulan ai unel vom ajunge la iegulele Dreptului
spie a le rezolva
definitiune mai ne-o Dreptul Public
raportunle de drept, in can Statul apare, nu cu interese ci
ca repiezentant al puterei publice, sa mtenoi,
organ de gmernmant mentmnd oidmea, organiz md servicule
iadicand inipozite etc
eptul public, la randul lui, se imparte in mai multe ramun
eptul
Popoaiele, cand au ajuns la olganizarea
de stat, au avut fixeze norme generale
fundamentale de conduceie eptul constitutional nu
apaie cu regimul constitutional, ci mult
cand oiganele statului incepusei se diferentleze s se pstieze
puterea tiaditiei
constitutional apaie mult mai taiziu in statelor, al
rui principal e un echilibiu mteresele fundamen-
tale ale statului indnidului E, cum a spus o
politica, asigurarea Intr un medm de oidme
De numele actului pe care repiezentantn poporului Pact
fundamental
Adoptarea puncipiului celoi trei puten mdependente sau
dente a executnului, legislatorului eo
de a nu scopul suprem al Dreptului constitutional
Statele moderne sunt caiactenzate egimul admi-
mstiativ cu care orgamzeaz serviciile publice Aface-
rile pe grupul social sau sociale
mai detasate de stat, cum ai judetul, plasa,
muna, le face particuhnlor, sunt inci edintate, un regim
trativ unui coip de functionan, se cu adrnmistratia
Acest corp intermediar e numit in mare parte de guvern, iai in
parte e electiv
loi, legile pe Stat, judet sau se pot
mijlocirea justitlei Cci administratne sunt ele
in$ile
Adnunistratia pubhc6, consta In executarea geneiale
ale grupului social are la o unitate meige din diviiune
in divizrune, la
Astfel avem Statul, judetul plasa, comuna
Apoi stabilimentele publice
fine stabilimentele de utilitate
www.dacoromanica.ro
260 RLMRNRCH ,RRGUS
La acest iegim qdministiatn, Dieptul apaie ca
a eptului public care publici,
coipului de functionaii, legiloi
sanctiunkle in oidinea contencioas m nolale de lege egula
ment de
Dieptul de a pedepsi apaitme giupulm caie
inteiesul de a Metoda de
pietale a te cu a diep
tului pinat, a cie7ut Di eptul penal n face te
din dreptul public Totu5i, la inceput a di eptul de a pedepsi, in
forma unei actium pinate in caie inteiesul geneial de n ce
Cummalul pedepsit de iudele sau cet itea nu
putea scape de sau omol
Dieptul penal din amestecul al sentimenteloi omului
ale In team a s se
ma sau delictul a pentiu a s nu
la In al doilea i dezg pentui ciimmal Societ
nesti exalt viata, ciimmahloi in s e un semn de scA_
deie a i de descurajaie i7olarea in
stinct a celui cale a mmicit o
In al eilea r mcl, 51 a fost singulul sentunent dommint la
fnceputul civilizatuloi 7 ca
Dar, cum spuneam, omenesc ale lui
de sus st sentimentele de anitate De
coiectivul adus de dintai
Aceste colectme t in penale
presia a custalvat in institutium
giatie c'dioia, crimmali oil de pedeapsA, piimesc
depse mici
Astfel au oiginizat apai e ile
stantele atenuante, oil inuind etent aceste
de Diept pot mentine in s oameni numai din
datont unor de necesrtate qbsolut t de e,
au
Inti un stat oiganuat, tiebue se mentie un echilibru peifect
ectn
tendmta e sa se puie in eneigie au institu
tium noui, cliora, un inculpat, poate s mentie libertatea,
anumute de indieptaie, sub contiolul justitiel
SUSPENDABEA PFDEPSEI, a ougam7ale tipic o
legea ewer din 1891 Inculpatul nu de Legea
celui condamnat ms, in se pedeapsi el,
la comitemea unei noui pedeapsa
2 LIBERTATEA CONDITIONATA, e
damnat e pus in libettate, doven de condittunea
ea lui in libeitate fie o de
ce p la pedepsei
3 DIN APSA a este a
de umanitate in esul it
fizice it morale
Toate pedepsele se dau numele statului
fie pedepsit, tiebue se
n Begulele se ea unui
inculpat, se cupund in procedula pu
nu chetului ictiuni se pun
de victima ca sunt
peisonalitatea a omulm, nu pot fi
puse in fr intul ce
a actiunea nennoiat, sau calommatul poate
stinge actiunea pubhci, impotrna mintstemului public
In once actiune se poate l
nurnai pe pentru piejudniul su-
www.dacoromanica.ro
RLMRNRCH ,RRGUS 261
ciima sau delictul a ales cale nu mai

eptul se In penal
Daca, pane o a amnistiat sau
delictul, victima poate continua sustie pietentimule sale
a fi obhgat taxa pentru pretentn
Inculpatul, achitat de o de fond nu mar poate de par-
tea niel instanta de apel niel in in ce prneste pedeapsa,,
repiezentantul Ministei public a fdeut apel sau iecui s in Casatie
Se poate face apel in partea pentru dau-
singui in e la intractiumle po-
se de de Ocol Apelul pune
miscaie penali
poll i el public prnat Re
poate
I
latiumle dela stat la stat, diplomatice, tialate
iegimul atacul
dieptul cdiute sub ocupatia
dreptul de etc, sunt atatea can au
mentat in de Di public E
spunem nu totdeaum se leguli e
Diept care sanctiune Liga Nattuniloi, paie ma
cestoi sanctium, atat in ce provocarea cat ile
i unos
cute numele de Di
in ce
d loi morale, stai e
surt ieglementate de Di eptul
Stat, nu ca ezentant al puterei ea
i ezentant al sale se i
toate cu principille di eptului at
E drept uneon e foaite glen se faci Stat-
gestiune si Stat putere publica, dai sunt nu pot defint
dec it speta
Dieptul pnvat imparte in trei grupe, la randul
in subdivizium, uncle de ca
a cea mal a dreptului at se
0111 i foi mand
asa nsul Mept al unei e eptul civil
In Di eptul roman, dreptul civil se aplica numai
nilor locuiton utilwau iegulele din Dreptul
gintiloi Romami eau at Di epturt cati ei au
Dieptul civil, astfel cum il e Legile civile
p la codificate erau impra5hate nu se putea da o
Fondul a eptul oman
comun in Digeste
Un profesor de la din
la 1772, a ldsat un tiatat complet al dreptului in se studia, pe
separate, tolte matenile cnile Din acelsti a n iscut
codul civil al lui Napoleon, era, la acea Consul al
navea decat 32 de am
Codul civil se compune din 36 au pul
gislatief si de tie 1803 in Martie 1804, au
36 delegi intr un cod unic numit eptul al once-
uloi 2281 de aiticole
a tradus de toate
Acest cod europene, eu deoselmi locale
Cele mai multe din ele, au ca Fianta, sub auspicille legilor
nbsein a' de di ept,
reguli de
la traducerea codului civil in romaneste si ea
Cood loman (4 Decembne 1864)
Muntenia Codul Caragea, mtioduse in la 1817, de mn limba
gi
Codul Calimach codul din 1811
www.dacoromanica.ro
262
civil s a pus in vigoare la 1 1865

Din cauza acestui fond comun, legislatia europeana, e posibili o
nificare a dieptulm pnvat euiopean
Ideile dommante
Codul civil e opei a de a trecutului cu
leNolutiei umanitare egalitare fianceze din
de Codului 1789, De aci, urme calacteristice
Oiganizalea familiei a pe Astfel,
tele de stare nu mai sunt redactate de preoti, ci de un. ofitei de
un registru toate actele e conside
ca un contract pur In al succesium
Codul civil impune un tratament nguros egal Toate eraihnle feodale
au dispaiut n fine Codul culatia bununloi, caie a per
consohdarea marei buighezu
Matern Codul civil nu cuprinde azi intleaga legislatie
Legi ultenoare au completat continutul codului
modificat fizionomia Ins_si juusprudenta a in a
sens and pe alocurea ci eind
de Drept civil, nu macar mentionate Cod e
Imbogdfzrea
Dai, din cauza inceputului moderne, a a se
trata asupia unoi rnatein extiem de interesante ac-
Astfel
Perso Peisoanele moiale sau jundice, sunt peisoane fictive,
de cari au aproape capacitate a peisoanelor
fizice de a contiacta, deci de a se obhga, atat cat per
mite fictiunea E o jundica, giatie se
poate ajunge o proprietate colectrva, caie autonomia
individuale (Plamol)
Ele se mai numesc peisoane mile sau stabilimente de utihtate pu
sau Toate din conceptiune
In piactica, societati anomme sunt peisoane
fictive, moiale sau juridice pot sta judecat, pot contiacta, prin ie
loi, e saicina acestor fictium
S a criticat conceptiune de fictiune a jundice,
ceaita e pur doctimai Fapt e Codul a asti
important
roman ne a dat pentru wanele idice pro-
publicata in Monitorul ni 27 din 6 rebruarie 1924
Regulamentul de aplicai e a legen u persoanele
dice In Monitorul Oficial ' ni 87 din 19 Api ilie 1924
matene e de lege la noi, pe in e
faza contimersa
i
Desi se aci de opiietate, propim zis nu e de
irtistica cat vn de e monopolul a unei opeie
aitistice a unei imentiuni industnale Totusi
materie cal e constitue unn, unicul
element de activ din patrimoniu, a fost cu In
au legi speciale la noi a facut iecent o lege cale a
glementat uzul acestm diept (Monit oficial 68 1923) Alma-
nahul Aigus, 1924, pag 314)
Propru Numele patrommic nu poate fie obiect de propne
tate u atunci inimpoiat un nu
me comercial El nu e mci cesibil, mci transmisibil A
ceasti matene, in paite, a fost reglementata de o lege
a numelui S a stabilit hi acea numele apartine cui
prin faptul face paite dinti o familie nu se baza succe
slunei la bunun Se tiansmite efectul Pun urmaie, nu sunt o-
pozabile unui mo5tenitor tranzactiumle ire la numele patrommic
Deci mmeni nu poate acte de a patrommic
www.dacoromanica.ro
ARGUS 263
oblige pe mostemton, chiar se un fond de

cunoscut sub acel nume Utilizarea de cesionar a tiebue
se atat e necesar ca chentela de cesiune In con-
fhctul dintre cesionar ace4tia din vor triumfa
Emblema e semnul al fond de comert
Ea serveste indmdualizeze fondul de comert
legea societatile anomme nu pot embleme
Emblema devine o ploprietate particulara
prin uzagm, chiai nu e registrele de fume ale
bunalului Inscrierea are un efect declarativ iai nu atributiv
nu cade public, decat e abandonata de comerciantul
e a utihzat-o abandonare trebuie fie de o ca-
re lase nu e efectul unet forte majore Atata vreme e
un cu o nu se poate voibi de domemul
public Uzurparea emblemei, e pedepsit de legea de cea
capteze chentela de o
bligat desflinteze emblema daune pentru faptul de
Deconfitura Codul n a luat o in favoat ea credi

tonloi, pentru a olganiza pasivul debitor Un
debitor comercial, de ce e
pus a tuturor creditonlor fata
masei fahmentate, a activului Un debitor civil - datoi
poate ori cand un cieditor, dauna frauda drepturilor celor-
lalti Nimeni poate controla averea gestiunea
In ultimul s a propus ca se n civil institutiunea
limentului, se eieze, cu alte cuvinte fahmentul civil Sunt
au adoptat institutiune, sub foima unei lichidare,
entru Spania legea concurso de Austina
legea din 1899, Germania, cu legea Koncurs-Ordnung imperial&
1862, Danemaica cu legea din 1872, Noivegia cu legea din 1899, Elvetia,
legea 1899, cu legea Koncurs Ordnung imperial&
1877, la 1898, Anglia, la 1861 procedun dis
tincte , pentru , bankrupcy pentru debitoin
comei a umficat proceduia falimentulul la 1883, Statele Unite au
decat o lege a fahmentului din 1893, civililoi
ciantilor In la un al fahmentului pun
legea din 1893
Adoptarea fahmentului civil va avea urmaie stabihzai ea cieditu-
lui particulat, efectul social moral va consideiabil Nu e permis
unui orn, sfideze pe ciediton, numal pentru faptul nu e comerciant
Sanctiumle fahmentului, ca piocedui a lui, voi cuminti pe debiton
voi asigura pe ciediton
Codul civil a stabilit
mant, tiansmite de drept propnetatea, mai fie
de predate de vanzare
fund supuse fiauda era Abia la
1855, cu o lege a olganizat transcrielea, care face opozabila
chiai anterior, actul de opnetatea
Chiar o de primirea parte a pretului, se poate tran-
same, acest fapt pe de once act de rea a
vanzatorului, cale vrea mai altuia, acela
donatiunile trebuesc transcnse, ca aporturile imobiliai e
Transcrielea nu nunic la vanzare, ea face opozabilA tertiloi
de mutatiune de opnetate La tiibunale registie de tran-
scriptium, unde se poate situatia a unui
Codul civil n a luat mci o de pubhcitate pentru mobile Aci,
piesciiptia mstantanee, pe pus posesie, de once
revendicai e din tea unui alt cu titlu mai vechi
www.dacoromanica.ro
264
a eptului pnvat e Pioceduia

civila
vil, e un capitol al dreptului Nu e de ajuns-
ca cineva dreptul tiebue 1 pue In
sau apele, cand e atacat, In fata
Regulele tiebuiesc iespectate pentru valonficai ea sau fon-
sunt ieglementate de Pi ocedui a La Romani, pi o-
cedma era rndivizibil de Di eptul 11 atiurlea s a fcut mult
mai sub Colbert, fiancez sub I udovic al care
unificat procedura In
Nu e o necesitate absoluta de a supune aceste reguli unor disciphrii
a pane e de fondul dreptului,
unele matern au reglementate In codul civil, unde
dul dieptului se cu pioceduia Divortul, adoptiunea, absenta, suc-
tesiunile, purgai ea Procedui a noastra, ca cea francei,
reforma din 1900, texte can au oi ganuat
vecinc de pi ocedm Refereul pi ocedura
sau tea e alonfice un diept, introduce
or d o actiune acest drept e in pericol din
66 atunci se poate adiesa Pie5edintelui
nalului, pe cale de repaitine, ia o msui pro'
zone, prejudece fondul dreptului in pan tian5aiea
fondului Acest diept art 66 bis din Piocedura civila, ins
urmatoaiele conditium ca tribunalul din face paite pre5edintele
solicit ordonanta, fie el competent a i e/oh a cerei ea,
ar mtiodus pe cale piincipali, ca afacei ea fie s fie
ncol in 51 preludi
in sumar, pi ovizone, se pot admite toate probele
de ept comun Pentru solicitat de la alt Pre5edinte, 01-
donanta piezidemial are luciului judecat nici nu
se poate o atare autontate la instanta de fond
apel, la completul tribunalului, ca in Casatie, diept de o
se art 151
Intreaga eo atie a legmitorului din 1900
roceduri la 1900 piocedura giaioasi. eia in
gritioasa mci o se tseau cateva
104 roc de spet Ea a olganizata de legiuitoiul din 1900
Actul se deosebe5te de cel contencios, lipsa
de es contradictoi Nu lipsa de e elementul esential al
matein mteres de fond o cerere, nu
deplaseze o valoai e dmtr un patrimoniu in altul, actul e atios completul
tribunalulm e competent ie7olve In conflictele contencioase,
cu efect declaiatrv un diept existent in patiimoniu, in baza
cesiunei sau a conventninei conflictele gratioase tribunalul atibue
diept, el eptul, in viitutea puterei lui imperium' incuvim
in baza unui drept o in
mnui de asiguiare, de sechestie de asigui are de ur-
de venituil, de autorirri de a se vinde mobile dotale, de a
ndica sume de la Casa de Depunen, sunt alte giatioase, cari nu necesit
o contraziceie a fondului dieptului Aparent numai, se define5te
lipsa unui contiadictor dac vr un mtei es, poate
fi prin apel de cel mteresat In termen de 15 zile de la comunicaie
In Apel, diept de opozitie deci se art 151 oc civ
luate definitive, in sensul epuizate de
atac, ele nu se mai pot modifica in mci un Dar ca ce
asiguiaie ele pan tian5area fondului piicmei
de modificarea dela 1808 a regulelor
Dreptul merciale, exista un regim unitar al dreptului pnvat
comercial Dreptul comeicial, denvat din statutele italiene, luase
o XVI
XVIII a Baza dieptului rmanea totusj dieptul civil azi,
violarea legei chile, matene comercial e motiv de casaie
www.dacoromanica.ro
265
o de e a acestei vimuri de ept

vat, azi entul e pentru unificai ea cu eptul
Ceeace eptul i face din el un drept a
parte, profesional, e fahmentul cambia, teoi probei, , vor
adoptate de eptul fuziunea a
cunosteau o institutie similai imetei ea
b9o-889 posesiunea averei debitoi a ci Bunu-
e se vindeau unui adjudecator
Falimentul incetarea de e un
comerciant mstitutiune pune sub contiolul justniel. activul
bitorului faht Fahtul de ea de comel t, nu pro-
prietatea El e numai desezizat de atie procedui de
ea , se conti in mod rigui os prezentate,
facand mai frauda coniventa cu cieditoi Primul
rezultat al fahmentului e mentmerea sub
a cauzelm de pi ipoteci), administi atia activului
apai tine dela e smdicului falimentului In chipul acesta nimic
din activul nu poate atie a ioadei
suspecte definite de lege, se toate opei atiumle
chivoce, in a dimmuat activul, prin anwijamente fictive
reale
Cambia e un contract tip comei ticulantatea
lui In pun gui siu andosament,
din o de consecinte speciale,
du insti ument de edit moneda Cambia
titlu formal, in sensul el se el
de in 270 c corn , ceste con-
ditium de sunt Data, ea de cambie siu per-
soaneu sau firma clauza la dm, de
a scadentel, a locului semnatura persoana tiasului
Art 273 hpsa acestor esentiale momentul
et cambiei, exclude cahtatea efectele speciale ale Jurispru
denta a stabilit lipsa numelm sau firrnei
tmului, e o de e se a tertru,
dovedi Aceasta e, ceeace se numeste in in alb
Celelalte constitue exceptiuni personale primului beneficial,
trebuesc dovedite, confoim art c corn , cu iise, de
solutiune
cambia e de un altul de it ul t ca
se adaoge la euvintele bun obat in litere
suma u e se Aceasta e o de e se
poate idica ori posesoi al cambiei
Inopozabilitatea personale de
cambiet e originalitatea acestui instiument de edit
acestui contract nu e bine cunoscut i In un caz nu e
Se e a evul fie in dul fie In
Internationale
din avantaje u meclamantul comer-
I
ciant e posibilitatea a pi obei oba testimonvtl,
da e e exceptionala matene civil, e iegula
matene Actul is e cerut mod eu to-
tul exceptional penti u contractul social conti actul
regulat tmute comei cianti
ea economica opei in secolul
industri da
al XIX a, s a creiat o a parte, omogena
unitatea chestiunei sociale care la baza
legislatia Ea uegulele sale
atat (civil comercial) cat din dreptul public,
uneon din F matiune
www.dacoromanica.ro
266 ,RRGUS
S au creiat, de catedie speciale la Facultatea de Drept, pentru

studiul elementelor disparate a acestei
a e de formatiune iecentd,
comp ir
e mal o de studiu, de cat o disciplind
a parte El tinde la interisificalea studiului dieptului
privat national, anahza fondului comun legislativ
a dreptului pnvat S au catedre la Univeisitate in acest scop
Dreptul Aceast se de relatiunile de
interes privat paiticulani apartin diveiselor
nationalitdtl Fundamentul lui e teorm nationalitAtei de
unde o de confhcte atrimoniale se
In baza principulor cuprinse in el e nationald
cunoaste strmului dieptul de a valonfica anumite diepturi Cu
ocazie se pot ivi conflicte intie leg& cele nationale Noumele,
pentiu solutlunea se pot gsi In Dreptul international de
un e major sau minor, cum legea nationald regle
matene Legule de mmresc pe national
pietutindem Forma actelor, e stabiht, se va supune unde
redactat, fort In tai locus actum, e o
stabilitA in discuplina
Cea mai mare parte a Dreptului inteinational pnvat fost
reglementat pe cale de conventil inteunatIonale la ca divortul,
succesiunea, capacitatea E voiba se reglementeze la fel fahmentul
cambia
Comentarii sumare a legi noui din 1924
Articolul 3 acestei legi stabileste legunuri
la se vor supune punei ea In a substantelor
Regunul substantelm apartm ,
2 substantelol idma.se la duspoznia
rului supiafetei Exploatarea, pe tetenurile statului se face in baza
permis special in limitele perimetiu rezervat Acordarea peimisului
drept la obtmerea concesiunei Acest permis se deci et
gal Se amimite conditium de aptitudme de nu
se pot transforma in de exploataie
Aceast lege a transformat natura a dieptului de concesium
anume din drept mobiliar a fcut diept real unobiliar Sondele,
ca celelalte obiecte ascesorn devin mobile ce concesiumle
date de stat, nu se pot lua msuri de asiguime de cleditoni concesiona-
rului Pentru celelalte concesium in vigoare t 56 din legea
peimite ce de asigurme
Intueaga lege e de idem de at a exploatrei cat
a personalului technic utihzat de titularh
tueprindern trebue anumute conditu de nationalutate
partucipale la caputalul investit E o lege cu caractei pionuntat
national
pentru Persoanele jundice de drept public se pun
rswinele lege Societtile existente prevazute de de
comeit alte legi vor avea personalitatea po-
it acelm legi Se disting persoanele de
public de acele de diept privat Aceste din urma peisonalutatea
o deciziune a tribunalelm, cu o procedurd
Tribunalul nu Intiuneste
ditiumle cerute de lege, poate supune asociatia sau fondatm la un termen
de Inceucare (stagm) cale tmip se poate contuola activutatea asociatiel
Ar fi adevrate asociatium de fapt Constutuirea unui fond initial e o
conditie esentiald pentiu acoidarea
Nu a adoptat sistemul din La noi
sa nevom unui mal eficace din partea organelm
Persoanele junduce existente sunt supuse la formahtatea
www.dacoromanica.ro
,ARGUS' 267
ele functioneze pe baza legiloi cari le au creat Ori ce

ficare a statutelor loi sau a constitutiv trebue se con-
formeze dispozitiumloi de mdine a legei Chestiunea speciali-
ttn e In sensul realizrei scopului persoanei jundice E dar
o a capacittei jundice iezultand din teona specialittei
nuciliul persoanei jundice e la sediul pimcipal al admmistiatlunei
zolvai ea persoanelor jundice se face prin ietragerea autoriza-
lai a celor nationale, conform 81 Intre ele figui insol-
abilitatea, drept a dizolvdrei
Legea e de un regulament pubhcat in Monitoi ul Oficial '
No 87 din 19 Aprilie 1924
Sunt declarate bunun apele ce produc fort
gpelor Se ci o servitute generala folosul sta-
tului sau comunei, a apeloi ului
fondului Albnle apartin nveranilor Transportul de
ne libere pe apele e zis, pe celelalte ape se permite cu o
autoi izatie Legea prevede sanctium organe de
aplicare a legei (Ministei publice) Dreptunle se
respecta
Eneigia de de eneigia
Lege a combustibililor, a crbuniloi, a pcui benzinei, mo
'Ion 143f)24 tonnei, gaz metan, a energlei produse on-ce alt
generatoi ce s ar intrebuinta In se vor putea con-
cesiona anumite conditiurn Tiansmiterea eneigiel se
va putea face In baza unei speciale Exploatmea acestor concesium
se va face conform legei pentru comerciahzarea contiolul intreprinde-
de stat, cu caractei economic Eneigia nu se poate ans-
mite altora, o autolizare In antenorul comuneloi aseza
ietelelor electrice e un diept exclusiv al comunelor Particularn pot
colabora in conformitate cu legea comerciahzi ei Se un fond al
plimind subventie dela stat fund din taxele
zute in lege
Legea clurnlor
Noua lege a prelungeste contiactele pe
Mon Of
am Prmcipiile dommante ale sunt unele de ordm
proceduial, altele de fond Astfel, functionarn (art 19)
sunt acuabili erga omnes, ai fi calitatea
pioprietaiului Se admite evacuarea Contractele pnvitoare la
prvlii nu se mai prelungesc, li se un teimen de tolerant a cieiat
lege pactul comisoim expi es, in caz de la
Art 5 stabileste conditiunile tiebue le intruneasc un
ca invoace beneficnle legei ele, decdeiea pentiu chi-
i ias, cazul cand e un venit mare de 400 000 lei, sau
pen destmate locuintel lucrtonlor personalului fabi iceloi, etc
China de baz la calculul sporului a tot chnia din Aprilie 1916,
s au majoiat cotele au pus In functiune de vemtul global din 1923 al
chinasului S a admis cota la maximum 20, pentru un vemt
mare de 250 000 lei e obhgat a plti toate taxele comunale
ale imobilului Sunt supuse sporului contractele de au o
chine comprimat de legile
Submchineole sunt inteizise Actualele subinchinen dac sunt de
nemobilate, In folosul propiietarului, cele mobilate con-
In folosul chinasului piincipal, ins din chine
se va propnetaiului Evacuarea pun schimb de locumte
sa
Inovatia esentiall a legei e In domemul al au creiat
stante de Comisia de pentru stabilirea
chine Cerenle se vor introduce numail in termen de o lun promul-
garea (27 Aprilie 1924) Curtea de Casatie e un complet special
(completul II la sectiunea I-a), caie toate recursunle drep
tul, conform art 37 dup casaie s la aceea5i spre
ieformare, on s judece fondul admit actiunea o
www.dacoromanica.ro
268 ,RRGUS"
destmatiunei imobiluluf din in e

ca o se de a se remtegra
destinatie Neajunsurile de proprietar pentru a pe chu
evacueze, constitue un flagiant delict, de competinta jud de ocol, se
dup legea parchet
Toate iegulamente privitoale la sunt
ogate
u
Aceast6 lege de ultimele
trea de aduce
duale S au oreiat noui delicte din fapt al aso-
ciatiunu mai multou peisoane, in scop de a executa
conti a persoanelor sau S au ci agiavante
calitatea de functionar public al sau din faptul de a se
adunat inti o biseric Grave pedepse sunt formulate aceloi a
can ai gAzdui pe aceste peisoane (ait 5) Sunt scutite de pedeapsi toate
persoanele vor 6) In fie zis, text sis-
primitiv de legifei Se pedepsi voi
actele de peisoanele cad in preNedenle legu
Articolul ihtuoduce o de peisoanele iesponsabile
in caz cand dehctul a comis presa La iodice
iAspunde editoiul apoi ti'pogiaful Pentiu cele periodice duectoiul in
hps redactorul, u clandestine, sau col-
portorul
Articolul oiganizatiunile Internationale
Textul iedactat E ea a
a III-a
Articolul 11 pare a anumite peisoane sau politice cuno-
scute de noi
ticolul 16 introduce o a
moralitatea penal di
rect a mfractorului ul in pedepse5te pe sau mama
sensul legu Codul civil admisese numai rspundere%
a
c mci un caz nu pot considera delicte
tice pentru a competenta cu
Atticolul 18 de ea dez-
baterilor Contra' se pedepsi 2 6 F un inceput
inquisitorialA Ne putem in mod legitim teme de abuzuri
BANCA UNIUNEA
SOCIETATE
Sediul Central
CAPITAL LEI
- Sucursale
000
FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA
cursul ? NUMAI ZIARUL

cunoasteti
intereseazA
liber
ARGUS
RELE ORGAN ECONOMIC
v preocup situatia N ROMANIA MARt
www.dacoromanica.ro
1
www.dacoromanica.ro
270 ,ARGUS
BANCA CENTRALA DIN

SOCIETATE ANONIMA
CAPITAL REZERVE LEI 22000000
ADRESA
SEDIUL PRINCIPAL
STRADA LIPSCANI No
SUCURSALA B-dul FERDINAND I No 16
BANCA ROMANA
DE COMERT DE DIN PRAGA
SOCIETATE
BUCURESTI - STRADA No 2
CAPITAL LEI 000
REPREZENTANTA
BANCEI DE CREDIT DIN PRAGA, PRAGA
Cu sucursale externe In BELGRAD SOFIA
BRAILA Banca Portului

CONSTANTA Banca Constanta
Banca Dunrea
Banca Romn de Iasi
VIENA Commanditgesellschaft Berthold
& Co I Schottenring 8
DEPUNERI SPRE FRUCTIFICARE
Compturi Curente Sconturi
de Credit Accreditive Devize
CELE AVANTAJOASE
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS' 271
REPERTORIUL LEGILOR REGULAMENTELOR

DELA11 SEPTEMBRIE 1923 LA 27 NOEMBRIE 1924
A vitificai ea aranjamentuhn
Academia comercial- Lege ntorn de bonuri de tezaur (Momt
tru expropi ierea tei pentru of 164 din 30 Julie
Academia (Momt of 142 -Regulament pentru acor-
din 3 lulie 1924) daiea de burse in
Aenan. navigatia te (Monit of 140 din 25 Sept 1923)
Agrar - Modificaiea egulamen- imprumut
tului legel agraie din Tiansilvania C
(Monit of 43 din 27 Febi Mile ferate - Modifica-
Ap - Regulamentul pentru ea regulamentului transportului pe
mentarea ap a comunelor
iale (Mon of 149 din 11 Julie 1924) C F R (Monit of 201 din 8
1923)
- Lege asupia regimului ferate romne -Lege
(Monit of 137 din 27 e la infractiunile site de
1924)
functionain C F R (Monit of
Orel - Lege pentru oi- din 8 Julie 1924) 146
ganizqrea consiliului superior al - Lege u
(Monit of 57 din 14 nistralea esti (Mo
Marne 1924) Regulamentul legei mtoi ul of 173 din 10 August 1924)
(Momt of 203 din 17 Sept 1924) Cantine. -
Arhivele statului - Regulamen- mentul pentiu cminuri cantine
tul pentiu legalizalea actelor dela universitme (Monit of 144 din 30
aihivele statului (Momt of 127 din Sept 1923)
14
Armate -
1924)
pentiu organin-
canhne -
inlesnirea caminurilor studen-
rea aimatei of 134 din 24
Armat - Lege asupi a
-
(Mon of 150 din 12
- Legea
1924)
(Monit
In (Monit of 168 din of 68 din 27 Maine 1924
1924) - ezi competent
ArsenaL - arsena Chmatenc - Regulamentul sta
of din 30 Mai 1924) climatei ice (Mon of 130
Asigurn sociale - Modificai ea din 12 1924)
(Monit of - Lege pentiu recunoasterea
143 din 4 1924) de peisoan a ersittei
Austnac - Vezi ibunal din (Mon of 243 din 4
Avocati. - Regulamentul legei 1924)
Nocatilor (Mon of 139 din 17 Oct - Lege privitoai e im
1923) pi umutul pentru colonisti
B of 154 din 18 Julie 1924)
- 071 -Regulamentul clerului mi
Butun spirtoase - Modificarea litai (Mon of 115 din 29
buturiloi spntoase (Mon of Comercializare. -
156 din 20 Julie 1924) (Mon of 121 din 7
Boiangene - Regulamentul 1924)
u ea de Comercial - Vezi
iangerie (Monit of 140 din 25 Sept - egulamentul le
j
1923) supermaie de comert (Mon of
Bonuri de tezaur - Lege pentru 142 din 3 Julie 1924)
sAMPANIA MOTT
www.dacoromanica.ro
272 RRGUS'
Competent - Lege pentru re,ti (Mon of din 14
ralea competentei de 1024)
ocoale Chisinau (Mon of 147 Drept - Regulamentul facultatei
din 9 Julie de Drept din (Mon of 32 din
Concesionare - Regulamentul 6 1924)
pentiu concesionarea in Domenn - ezi sub secretanat
mine de Stat
loi (Mon of din
1924)
Corp tehmc -- ege pentiu oiga Electricitate - Lege jentru infi-
coipului tehnic (Mon of intaiea ei de electiicitate
din 31 Julie 1924) (Mon of 47 din 2 Martie 1924)
Conducte - Lege pentiu decla - Comisiune pentiu
raiea de utilitate a conduc (Mon of din 11 Oct
de petiol Campina Baicoi 1923)
(Mon of 81 din 12 Api 1924) Energie - (Mon
Corectwnal - Lege of 143 din 4
ltoai e la inchisoaiea Evrei - Regulamentul spitalelor
(Mon of 124 din 11 lume
1924) (Mon of 153 dm 11 Oct
Constituant - Deschide sesi- 1924) I ege consti-
oiclinaie a adun-tiei nationa- Explosive
ea societati iomane
le Constituante (Mon of 1)7 din de of
Oct Februai ie 1924)
Constructu - Modificaiea iegula 41
mentului legea
(Mon of 129 din 11 Sept 1923) Facultate
drept
Decrete legi - Lege prnitoaie la Farmaceutwfairnaceutic
- Modificai ea e
iatificalea deuetelm legi (Mon of gulamentului
132 din 14 Sept 1923)
(Mon of
din 27 Maitie
Dentar - Regulament penhu de_ Farmacie - Regulamentul facul
pozitele dentare (Mon of 211 din de faimacie din Bucuiesti
21 Dec 1923) (Mon of 173 din 10 Aug 1924)
Dentar - Regulament pentru Farmacie - Regulamentul
bmatoare of 190 din ti ganizai fai (M of
24 1923) Julie
Didactic - Regulriment pentiu Filozofie - Regulamentul facul_
qpiobaiea de filo7ofie litere din Cer-
dactice (Mon of 176 din 6 Noembi (Mon of 149 din 6 Oct 1923)
1923) Filozofie - Regulamentul de
Didactic - Lege e la Mete a facultgtei din
crutai ea peisonalului (Mon cuiesti (Mon of 207 din 21 Sept
of 176 din 6 1923) 1924)
Divort - Lege piiNitoai e la des-
Fiziologie - I ege peritiu tians-
p de in Bucovina foimaiea in catedie a confelintelor
(Mon of 71 din 30 Martie 1924) de fiziologie zootehnica
- Lege itoai e (Mon of 181 din
constatarea moi celm disparuti
(Mon of 204 din 12 Dec Francez. - Vezi
1923) Functionari - Regulamentul
Docuri. - Regulament pentru tutului functionatilor pubhci (Mon
ploataiea Docurilor din Galati (Mon 181 1923)
(Mon of 241 Noemb Fundatia Principele Carol - Lege
pentru fundatiei
Drept - iegulamen- ale Piincipele Caiol cu
tului de Diept din Bucu_ tul (Mon of 164 din 23 Oct 1923)
MOTT
www.dacoromanica.ro
273
Medical. - Regulamentul penttu

Gunoaie - Regulamentul functionarea institutiunloi de
Bucuie5ti iidicarea (Mon of 200 din 7
maieloi (Mon of 142 27 Sept Dec 1924)
Medical - ea iegula
Grape - men mentului de
(Mon 209 din 1923)
Imprumut - Lege
- e la
Medical - Regulamentul pentiu
Intioducerea iegu
pentru postuiile medicale
Comunei esti (Mon of 16 din 18 1923)
of 86 din 18 1924) - Rcgulamintul facul
Institutul dr Cantacuzino - tatii le din 'Mon
institutului dr I Canta- of 2 Oct 1923'
(Mon of 148 din 10 lulie - Begulamentul
1924) de medicina (Mon
- Lege pi itoai e la in- cf 147 din 4 Oct 1923)
et (Mon of - Regulamentul facul_
21 din 1924) din Bucut
-Ilegulamentul of 261 din 27 Noembi 1924)
u apiobarea de Rcgulamentul legei de
ni mt (Mon of din lei a legei pen_
- Lege pent! u modi_ meseinloi (Mon of
ea itmantului 144 1923)
(Mon of b3 din 15 Apr 1924) Mesera -
Islaz - Lege la achi- Muzeu
ea (Mon of 90 din 23 Minelor - Legea mineloi (Mon
1924) of din 4 1924)
Mine - concesionale
Judeatoresc Mine - Lege pentiu modificai ea
ege de oigani leget
ite judecatoreascd of 136 (Mon of 20 din 29
ti 124)
26 1924) Minister -
Judectoresc. - Ilegulament la lulu' Ministe
legea (Mon of 202
publice ociotii
16 Sept 1924) 51 a Ministerului Muncei
(Mon of 175 din 4 1923)
Laborator - Regulamentul labo

M
-(Mon of minister muzeului
114 din 28 Mai
atoarilou (Mon ol 163
din 29 1924)
Begul u
1 e (Mon of 165 din 31 Iu_
lie 1924) ea nationalitAtei
Litere In a pierdeiei acestei
Lux - 1)
(Mon of 172 din Noembrie
pe (Mon of 194 din 29
ii Nationalitate - Lege pentiu
nationalititei (Mo
M. nit of 41 din 24 rebr 1924)
Maestre - ege itoate la a - Regulament
jutoaiele suphnitoai e la ea
(Mon of 123 din 10 1924) iomane Mon of 83 din 17 Aprilie
Majoritate - ege pentru unifi-
la 21 de Nltionalitate - Regulament
Mon of 80 din 11 Aprilie 1924) itor t dobandirea
Medical - Modificarea regula- rom (Mon of 104 din 16
mentului 1924
(Mon of 197 din 10 Sept 1924) - Lege regle
MOTT
www.dacoromanica.ro
274
ment ea iene (Mon

of 174 din 12 Aug 1924) - Modificaiea
Normal Legea nitare a armatei (Mon of 126 din
normal (Mon of 161 din 26 12 1924)
- Modificai legei sani
tare a armatei (Mon 206 din
2924)
- Legea pentru Inamta coal - Vezi
rea retragere (Mo-
- Lege pentru
-
nit of 149 din 11
cuiajarea sericiculturei Mon of
20 ilie 1924)
- Lege pentru
- Legea (Mon (Mon of 134
of
tarea
din 1924)
Pedagogie - Lege pentru
pedagogice umversita- lui
-
din 23 Sept
(Mon of 204
serviciu
re (Mon of 178 din lb Aug 1924) 18 Sept 1924)
Penal - Legea pentru ea - Modificai ea egulamen
tentornle alipite a legilor penale tului facultgtei de din
din vechiul regat (Mon of 81 Bucuresti (Mon of din 18 Sept
12 Aprilie
Pensiu.ni - Lege
(Mon of 22 din 31
la pen
de
1923)
-
din Ceinuti (Mon
137 din 20 Sept 1923)
Persoane jundice - Lege pentiu Subsecretariat - Lege pentiu
persoanele jundice (Mon of 27 din fiintarea unui subsecietanat pe
b Fcbruarie 1924) Ministerul Domennloi (Mon of
Persoane - Regulamen- 205 din 13 Dec 1923)
tul leger persoanelor jundice (Mon
of 87 din 19 Aprihe 1924)
Pirotechme - Regulamentul pi- Termen. - ea
(Mon of din 30 de gratie pentru
Plante - pentru (Mon of 141 din 2
plante de nutret (Mon of 89 1924)
din 22 1924) Terinen. - Termenul de
- Reg-ulamentul pentru cu se e
gularea pltilor (Mon pe trei luni (Mon of
-
of 19 din 27 Ian 1924)
din 16 Dec 1923)
of 208
din 9 Oct 1924)
Titularizare - Lege pentru
membnlor de
Postal - Congresul postal inter- seni (Mon of 162 din 27 Julie 1924
national de la Madrid (Mon of 208 Tribunal -Regulamentul de o
din 16 Dacembrie 1923) a Romano
- Modificarea Mon of 60 din 18
tului postale (Mon of 40 din Tulcea - Regulament pentru
23 Febi ie 1924) bonamente Tulcea
- Lege pnvitoare la de- of 165 24 Oct 1924)
prefectilor de judete Turcia - Tratatul de pace co
(Mon of 176 din 14 August 1924) Turcia (Mon of 189 din 31 August
Pulberrie - Regulamentul pul- 1924)
(Mon of 116 din Mai
- Regulamentul
- Regulamentul absolventn scoalelor de ucernei
supenoare de (Mon of 117 (Mon of 158 din 23 1924)
din 31 Mai 1924) Universitate - Vezi Cluj
SAMPANIA MO TT
www.dacoromanica.ro
RRGUS 275
V brut sau stms (Mon

of 129 11 Sept 1923)
termen - Lege
- Lege ivitoale la ea cheltuehlor
guhrea In cu valu_ statului Modificai ea
(Mon of din Ian
contabili-
Pimect de acord al Vulcan& - Regulamentul pentru
romane Anglia (Mon of ea Vulcana (Mon
208 16 Dec 1923) of 143 29 Sept 1923)
Var - Regulament asupi a depo A
DE (ARBUNI
\ It \L
Europa America
ustria 876 200 000 Alash 000
11 000 000 000 Canada
BuL,arrt 000
387 650 000 a
Cehoslov netunoscuta
000 554
3 000
17 584 000 t Cantilatea necunoscuti
Germ 000 Br Zacammte
197 000 000 000 Chili Cantitatea necunoscuti
000 000
851 000 F quador /acammte
Ung 000 Peru Importante
t 000
Polorm 000
000 Asia
000
000 000
lugoshvia 528 750 000 Ant&
Spama 000 ormosa 461 000
Spit7berg 000 India 000
000 Indo 000
Furcia 7acanunte Japonia 8 000
Con t 000
Africa 1 209 000
Persia 1 858 000 000
Ugena Cantrtatea Rusi
ongo 9 990 000 000
M Cantitatea necunoscuti
Oceania
368 000 \ustralia 165 572 000 000
55 200 000 Lelanda 2 358 000 000
eficace se
S
SAMPANIA MOTT
www.dacoromanica.ro
276 ,RRGUS
JEKEL1US
MAGAZIN DE FIERARIE
EN GROS EN DETAIL
CENT ALA BRA)V
SUCURSALA
AL MINARII DE FIER
DIN SZT.-KERESZTBANYA
TURNATORIE DE FIER
I UZINA DE FIERARIE
FONDAT 1853
Telef No 11 98 633 BRAOV Telef No 65 SIGHI$OARA
Telefon No 2 SZENTEGYHZASFALU (pentru
STEAUA ROMNIEI"
o SOCIETATE DE
FONDURI DE LA 31 DECEMBRIE 1923 LEI 26 MILIOANE
o
DIRECTIUNEA In BUCURESTI, Strada Carol No 19
DIRECTIUNEA REGIONAL pentru BUCOVINA In
CERNUTI, Strada Templului, No 4
DIRECTIUNEA pentru BANAT in BRASOV,
Strada No 9
toate principale ale Romniei Mari
- ASIGURARI RAMURILE
- ACCIDEWTE - FURT -
RASPUNDERE
asupra
- -TRANSPORTURI (maritime fluviale
de automobile -
cele mai ingenioase
populare asupra exammare
PENTRU INFORMATIUNI A SE
GENERALE BUCURESTI, Strada Carol No.19
la mai sus la Agen
569
www.dacoromanica.ro
277
TEATRU ARTISTI
DE GEORGES
Stagi nea 1924-1925

't Compania Voiculescu
debutat Intl o atmosfei To
mat niteiesante Se oduc in un al Ma
teati
le iomaneti a
poi tante
indrumale
un curent e a procedeelot
acestea ea ul
ce spre pe ale
mamte a ful
al Teatrului National
In
eattulut
ion din e$ti, se
detinute de soani C
AI Vasilescu se
D ite ale
dnectot al teati in e_ e-I pcnti u a
me ce eati il gilna mck, sti inge
e d-hu gi dc
nenu lloldovanu cunoscutul foimea," lea-
amatic e-i
Noul ectm al 'I Nqtio- a oiculescu, incepc
este fost
tie in tp,tice intelec a
tuale o
Noua a compantei u, are anta-
landra ti plin
dc Comp In provinme
Bulandi a se tot muet
ea e hatie
h la a nduti
d G pi nnul I Comunal ccl
lescu doi a or eput I
publiculut t it atentiunc
limp pie o et
de alu ( ci in pi
o din e in ce
au it, este
putin o neobositt
eat nee and
ui Comp e de la capt celalalt, au
pre7enta ,astfel a din ale publIculut
de ( pi u
fei n manent bun
ans au putut la
at din epei nil tutui e ce se
s e it din i lui or ci eta
www.dacoromanica.ro
278
Activitatea Teatrului din Bucure0

Sub auspicn,
aceste nat de ministeiul aitelor de
1924 1925 a fost cu neiabdaie astep de mmisteiul de finante etc
mtens de public d Victoi se
Pnot al teatrale impotriva acestei pe
Teatrul National in o va cu noi
mai de activita Obiceml de a un ansamblu
tea ire se din ce in mai feet - de stele
mai. iodmc5. pentiu tiaduceii it
geneie mai ales pentiu nate de fiuntasi, machete
a pentru decoruii desenate de pictoii
Thebazda, tiagedia Vic- specialisti renumiti, costume sti
tor cunoate un epocei care se acti
at unea piesei iepre7entate
D Coinehu adop
Inamte de Inseam u ea si el aceste sau
pieselm pe scena pri impus prin aduceau
mului teatiu din c iteva cu beneficiul
pentru a at teatiale pentiu ca zi de
sub cai e a 71 ele
Teatiului N Teatiului
stagiunea 1924
1925 a Teatrului Na
tional aduce ca
rioutate Bolnaintl in
chipuit celebra come
a lui Mohue, pus
In de d Soare
7 mai
mal
dotat
dinti e nostii
Sub dilectia
a d lui
e
D Ar D na Maria
pint este t
In original
montat atata
la te iti al stilului, meat constrtue cii
un ciudat abu7 t Aiat a
se tot o fai epocei moheiesti Cu toate
rnoas care pietarea. nu era la
es spect icolul obtine un
Ce ti a ces
Cu cmcia de Shake
putin it i utina, o speal e Teatrul im egistz ea
ti un tembelism un succes, mai ales
artistic o renuntaie din punctul de vedeie al stabilnii
ce de iepeitormlui leim acest spec
e tacol se o mare pentiu
dipa Teatiul Na edaiea in se
monten o pies actiunea Montarea e somptuoa
pentiu un o tra- - desi defectuozititi de
oricum stil costumele utilliate in cmcia
costume fel Aceasta era co eiau destinate tragi co
mod a poate, uneori ( iano de Beigeiac -
de a fi artistice, spectaco mteipietaiea sub mona a
lele date astfel nu d lui Piul in frunte cu d
macal nu Bomald este unitari
interesa pe Doar Tea giatiosul act al
a copios este ultima
www.dacoromanica.ro
ARGUS' 279
e Teatiul National a Thebaida de d Victoi Ef

la data cand a timiu
iandui Sunt prea iecente discutule
pasionate, au
Un te important romaneasa in
me urea piese, pentiu mai act o
culturala a
a spune doar, odat
Teatiul National a cunoscut un
Dupa Doamna mesa o- timmf mai grandios la
a lui icu, piese origmale
ilejul sei date in amintirea mterpreti se no
lui am lancu, e n a fost elogios de mart
de o singui data, care d na
National at t a fcut-o in iolul Antigonet -
mult tiambitata luciare a Iu au fost furtunos de pu
escu bbc multe seri
Se fund
in aceast t
is
piesi a at de
unei comuni
la Ro
Mai apoi s a
ut julul o
cand
t e/entalea
totul a
aloai ea
a ei sub
litetai care
ei a destul
et Victor D na Agepsina Macn
cele slabe
dezastt ul Dina comedie 4
Alta de Ion Pillat
Don In prelucrarea tianspune de pe scena
lui M Soibul d Aristide actiunea romanului
meti iad iolul titulat sub iegia din
lui ue nota de asemeni
montai ea n a in a pie-
de fantene ale de d cea
In fost
profundl D Sorbul in Cu o ieluaie
a
a prei
Inca odat
din figui a ilus- ele talent al Maria
a celebru u Bulfinschi,
In a activitatn Teatrului
a zadainiu noastre
dwltuite National in stagiuriea 1924-1925, a
atut a avea crei a doua paite incepe abia cu a
o paritia randmiloi de
Bilantul Teatrului National se
Prilejul La dat
relor particulare
teatru pai ticulai vizorul, un fei in
teipiet dV
EATRUL REGINA de Kean in pielucraiea
conducei ea Asocia(rei Ldschmidt Aceast a
Storm cunoscut ea un succes lunga
o actnitate destul de duiat calitate, gratie
Vom nota cu elogn celentei interpretAri 1-a
abilei a lui Gogol Re.. t o d Bulandia, piecum
www.dacoromanica.ro
280 RRGUS
mont cute de d e Z Popescu in
Soare ad Louis Vet
Concert act face triumful trecute
al d lui Paul Pi od in de Vai
dintre literatuia. o
tiupele
ticulare
tejul de Ch Floarea de
de ne-au adus
minte de bulevardele
TEATRUL MIC a iepiezentat Ilu-
de Sacha Guitry,
de I ouis Verneull
sul de Gandei a
Uncle din aceste piese au
agi eabile lctioase
duce o
mast, tocmai
z nu intelege
OPLRA ROMANA D I Romald
d Geoi ge Geoi gescu Al Bu
7escu, constitue prin
singui a manifestai e impoi Cutava se face
tel enul .muyical Lyon in de
Regi afai de
- care e ea de veche - au
na in
stagiune o lucrai e care ti at in 1925 u teat
poata, nesc 50 ant de tea-
tru al a cate a
strmtate cu un deosebit fast
Vom insemna (a a aces- ezentatnle
succesele din ce ce Marroara pe ena
mai pe ti5tii rom le trulut Regina Maria
in d GEORGES ROMA
MARINA NOASTRA
Marina romana se compune 6 p M M A No I
in total 76 , a MM No M M A No 6 -
MM No 7
2 Ma 2 Nave ican Cap Co
rasti mandor Paun
6 Torpiloare Viforul 2 de mine Locot Stoicescu
Sborul, Zmeul Locot Vartosu
4 Canomere Lt Comandor , 3 Port Mine M M B No 5
Cap Dumitrescu Locot. Lepri Remus, M M B No 7
Sublocot Ghiculescu Mircea
5 Vedete A S
MRS No 5
MRS No 1- Yacht Regal cel Mare
Basarabeanca
7 Monitoare I C Bratianu L Ca dep de Torpde MMB
M RI Lahovarg No 3
Basarabia Bucovina Rrdeal Nave de
7 Vedete Maior Ene Mawr N L 8 de
Bogdan Mawr
cu, N Gr 2 Cisterne
Locot Calinescu 8
www.dacoromanica.ro
LINGHETUL
ea, ea noastrd de comunwatte, care ne
marea aproape in an ei
fine de Fenomenut acesta, in
eu este des-
La Sulina 1923
In ziva de 1923 In ghetunle pu
utma ijeln de tu ajunge p mila 5 a
Lst, de zapada de o lului de unde dupa amea7a
de au s au
produs ghetuli pe tot cuisul este posibil a dep
ghea(a este pi ea
opreau cuibele cele estot
inguste ale canalului tiansformate In du
iele se 1, Comisuu
permaie nei a Dunaiet
ancmajele indieptan md multe nu
du se Sulina ca a la laig
tuale daune pierden de decis tutulor
cauzat inglie1u1 elot
ciescand necontemt
tempei a tut tire%
imbucituia
Toate in
a limas e sub
lui ieusit a libera portul
pene a sfdtuit, in de
pe putet
destinate a la a nu contiibuit mult la
ea din poi t, p nu sc de se
t de la te tieplat C
F
In de ulm md Spargerea ghelurilor
eel timp tempeiatmd at tt
tiegul poit cat Cu spalgelea
desav e blocate
se p in- untie este
terimul Suln Din cau/a
inghetului multe
destinate tiansborda el de
au untie
portmile schelele din sudul o de 92
I
neasteptata a /ece opt-
de u anal
gheturi apeland pentuu urpuind la, e nu poate it
Societatea Ocean o ce nu
Co Ltd I ondia, eu muloacele actuale
sucuisala la ConstAntmopol cate a nu tempo atm a tin
tiimis de de
Clepatra acest nu dec
acest plecat o de 1 4 mile
e deal insotit insufulent a 'ale slom
ank Dixon ateleiaq societtiti putea men-
www.dacoromanica.ro
282
tine In acela5 timp destmate la o

se
Nu sau de on au ne
se pe pio- de a face de a
ielativ ea tim_ sau e
port mdatd
hste In de a ope
cand In mina 1896/97
de quo ante
to unul , mar altul
dokol No 111 sub conducerea
pilot C L D mdposatul Poitul se poate,
oca au fost nevoite a se de
chnt u de stnca Tul_ 1 - Canalul nu
eel de de la Ceata- este it de 4 mile sau 7488
pun mmune s de metn, mncepand la capul
putut degaja de
intau
de
ame-
ca pe o -
la
entul
multe
se
In din max ea
Azow, din
in decat o
fluid ce
nu 3-
elm in poi t se
apusul
o
de
de de la se
sunt o uptele e
au am con- ale de
statat ca acestea nu decat la la
pe o im
eaptd oducand le
Cnd a
Cu a fost
dmfeutele dupa din auza
dine a
17 1 bru u 6, ) isa inghetata pana la 28 a
23 de
66
1838 , 44 80 ,
-lebrulrie 2, total 21
1840-1841 21, tot ,
1941-1842
a
, -du 10,
au curs
74 ,
1844 29, d 47
Decembric 28-hnuume 24, 27 ,
in in 4844
15
1848 irtie 1, , 60 ,
, )- ,
18a0
1851
1852,
1
54, in
,
2o 5,
nu a mfhetat
, 51)
,
1857
- 18a6 Decembrie
1 4
27,
28,
,
27 7111
,
,
nu
,,
de - 30
putme
www.dacoromanica.ro
283
1 chrtiai 28 tot
17
,, 1
trie 4-
) , t it 2
, 18
t du
tu -M 1
1 20 ,
trite 1 2i
14 -1 ubru 28, I
70
1871 t in,het
- ,
to
ti
12,
, 78
,
2
1877 nu i it de
1879 -11-
- 11
12-M 21 itti t
1881 - 12 ,
1882 tu 41
1883 i -M 28 ,
- i te -F
188 20 - ,
bi mu
21- te
1888 1- , 77
- ,
17
20
)
, 1- 17 72
2) ) 21 ICI
11 s' t 16 a tot di
ste
28 - 8
18th
-- ,
, 71
60
21 ,
7 )
nu i du
le 20 tot Iii ice i
it it dotta
t t it Hunt du 10 i cuts nu -
sloturi tara t pe t
I ) tot
- I true 4 10 41
i dt lot s fo te
6-1 20 tot 77
ti 12- 7 27
, 1- ) ,
907 - ,
, , 76
i di fo u
I tot
912 ebru ,
11- , , 12
914
i
in
28
- a
46
S
foarte
ti
q-17 trio 21 tot d 42

9-18 irna in null 1916
t it di a 12
www.dacoromanica.ro
284
1920 nu a t de
opt it nlelu 18 27 a t
untrerupta u un tot 10
Beceinbi -Marne 7, tot 80
192 nu s foarti tt
g
tu 12,
ri itistu t ucudt a
nea-,tept fi du putin
87 su = 18 - 1924) a inghetat
in
,
, 11
in lima
o
7
, 12 ubru trie
,,
191719-1918
1874
t fost in 1878 -1879
ta 1920
a in 184
1902, 1910, 1918 192J di
it lb
ita inudie de itt 20
dt sghet ire intru )
ita opi
in unoinuntul spru desght -
judec dupa rnediu - ir
'la 41 it sa tina a
mlui e Brad Intrerupta ti
a definitive a tot
spi dt 'titre doua unterv
a s este se poate da periculoas
e t in du sloiun deal ele trui br
a Bi
Nu se pot pune la Incercare fata interesele
pledeaz zadar
PUNCTUL DE FUZIUNE A CORPURI
r ide
Fet 1300 1500 1064

1700 1900 1065
1050 1200 Argint 955
Plumb 322 68
/inc 419 Ceara 61
241
5 -
www.dacoromanica.ro
,RRGIJS 5
NOASTRE FERATE
RELATIUNILE LOR INTERNATIONALE IN CE TRAFICUL
INGINER VICTOR TNASOIU
oven de internationale pe
toole multe cele
numim o international atunci un caltor pleand
poate vagon (direct) are un singur
direct) poate (preda) bagajul stapu
nea unde ce va
gonul la un sau predea nou bagajul
aceaqa nu este ci
Din cauza Internationale au fost rupte ele
In s au men/me
aceste dar
s au reconstituit cele au
putem zice au
din nou Creearea cere totdeauna limp dar
dupa ales a Jost
hpsea sau In stare rea
revizide la frontiere in veddre
ales de spirit de a
multa rabdare
de cale s au au
sou Internationale directe pe care credem
este In interesul publiculut le artam
pe la care Romane
Traficul direct de bagaje romno-cehoslovac

cost tiafic Pl7en (Pilsen)
statiunili ace ad
ci Mas a
impoi tante k)
ume oh
(a em
(Odet g)
egsas
(Pi Ca iomane
(Brunn)
Decin d
e
Ciaima
e
id)
holm
e (hasch tu)
d Dela eau
Medn Laboi ate se poate obtine cte
Mukacevo e slatmunile
Olomouc
na sunt ob
de se poate
www.dacoromanica.ro
286
in coi ace u Statiunea Sighetul Mat

sul plus pentiu Campu-lung la
cursul
Acest trafic direct este aficul hmiti of ioman
enul Expres No 3 cu plecale din este desei de toate trenunle ac
Bucuie5U-Noid la ora 40 de si de spie
tienul accelei at No 401 cu de fiontiera Halmei
din la 30 Biletele utuizate in
Cu ate cat tiaficul
avem un trafic de ontiei afic de ton ele de
) pentru efectuarea I galbene, de cl H
o lime de o HI cafenn
e din Cehoslovacia Biletele valabile pentru
in la statla nunle poart mentiunea Penti u
la Tisa, ce toate trenunle afat de cele de
paicuige romanesc pe o explesse
de 43 km ese din valabile numai u
la stana Valea Utilizarea tienunle de persoane ta men
in comun acestei portium de lime nunea Penti u tienunle de persoa
romaneasa a atiibuit numele de ne
lime de Pentiu transpoitul bagajelor ob
Statiumle trecute if e urmtoarele
te la limitrof u ate cenoslovace
taxe speciale de bagaje pentiu
ate alte taxe pen
u trenunle de peisoane se
alhaza cu st isca prezinti un bilet alabul pentiu toa
frontera C impu-Lung t te trenunle , se taxa de bagaje
a cehoslovaca pi accelerate
Tiacevo de fronnera este erasri
Bagajele se
ronianeqsca taxele se moneda na
lebas de onuera a de Bucu-
lui aca de resti aga lei
Kvasy frontiera este - cehe dela
Potok) destmatie bine
Statzunte roindnett care se pltete al statia
parte la traficul limitrof cu Celio de e cci altfel bagajul nu se
slovacia tiecute tatif, sunt ect, pun e
a tiebuie fie evAzut
II suma de cor necesar pen
Satu-Mare sul
Traficul direct de romno-ungar
In acest taxele de Pentiu tuenunle accelerate e
pe cgile ferate se socotesc pe CFR constdeiate
in lei taxele pe ferate un esse
gare coroane aur, astf el Durata bieltelor este
In Romania, taxele pentru 2 zile la distanta de 400 km
ferate se cep si de 4 zile peste aceast
sau in Data de pe se
ca puma zi de Duiata
In taxele pentru valabilittu biletului la
nile C F R se cep In lei sau In ultima zi de va
convertindu se va labihtate
loarea cursul oficial sta_ trebuie
bilit de C F Ungare In pi
Pentam acest tiafic letului acesta este
direct se emit bilete de carton pentru azumit ti en
nume se va efectua la acea
a) Penh u de persoane nu se taxa
b) Pentru trenunle accelerate de dach Ad de cale fe
www.dacoromanica.ro
287
nu este vinovat 2 hotegyan-Salonta

buintarea Budapest Keleti p u
eruperea Budapest N3 ugoti p u
ambelor se admite
o cu Szeged
fie vizat
imedrit tienului hely
Intreruperea nu
tul elungn ea
letulm, in alabilitAtu 3 alea
biletulul Intieruperei Budapest pu
nu se Debreczen
In of mo ungir
nu se admite ea Nyregyhazi
Nyiraibi
se
in unde au 4
malltttle Biliorulut
pot opnti u Budapest pu
Budapest Nyugoti p u
Pentru statlumle ate Szolnok
jos se pot mregisti a bagaje ect Debieczen
Ca se admit bagajele 57 tes
7ise obiectele necesal
torului pentru u7ul personal cat e la 'west tiafic ect
ecum alte obiecte e de obi- sunt
se admit ca bagaje, Via
Scaune u bolnavi
de
Instrumente muncale
Instrumente de
d
Cufere eantioane, etc Caransebe5
ca bagaje colete B
tiece de 100 kg Constant a
mci obiectele pietioase
Brigajele neimpachetate se
pot Curtici
e colet de bagaj ti
bme el o etichetA Lugoj
numele adreqa exact a
rului (numele, localhatea Sibiu
Coletele de bagaje Sighisoai a
aceast se vor iefuzi
La edarea bagajului
se
tul de en
Trenurile csre deservesc icest
trafic du sunt Turnu Severm
rit No 201 pb c 13 2 Solont a
epreqs 31 20 Baia-Mare
401 9 Cat
Cilor e Cluj
la acest trafic Oradia_Mare
sunt Salonta-Mare
Satu-Mare
Laoshaza-Curtict Sighetul-Marrnatiei
Budapest pu 3 Via
Budapest Nyugoti p u
Szolnok Baia-Mare,
Bekescsaba.
Ketegyhaza
Lokshaza Oradia-Mai e
www.dacoromanica.ro
28 ARGUS
e u te
u I
Mihai de u II
disa
val la tienui ile
lei ate au in o
M tie I 1
Biletele de e
Btu d ate
ilabile
aree
(Xp1 ment l en
ess pe R
la qlabile p
pent! u ti ate de
esti d niel o dung
numal o
In e ba_
ebuie ca pe
In in de eplsd fie statiunea de
dot sunt ontiei
Traficul direct de
ti ect sunt st itlunei de upet e
ton se emit u ti pi imediat gane
ate de soane spi mare
distinctii upeu ea nu di
C I I di opt elungn ea alabilitatii
cste se
penti u Bile- o alta mai
u ti aece pi de
ate iu mljloe o sit lime
ombillatc de ni in sunt
labule limile cllot po numqi
trenunie accelei ate stint sau nu se
C la ti eo dispoiniune
u doua sau
g ijele de se eghia
moneda de de
stabilit de fei nu isuma aspun
s ijet e u pie! ea loi
h cassele de e ha
Copin p de 4 im gujele ina numai a si
se ti gi uit didesuptul locului e I ocupi
intro 4 10 Locui timente,
de culoaiele se
biletului este
de o penti u e km nice- In
de m se la
si 30 kgi penti u e Data
p termin de pe cal
biletul se la e le ferate sunt
conti - ft
se compai timente,
de ti en ele bagajelot
in tren de
fi plqta de ontiei
periculcrise, In special
Pe me me cate matei
se poate sau ositoat e
tar pe poloneve de chiar
(eu
www.dacoromanica.ro
RTA
e
ecu e IGA
Q-
COPEN A
novra ARS VIA

O A
LO
V
mare
mare
N A
ELGP AD
Cwrgiu
-
arna
U
OFIA
E
-
www.dacoromanica.ro
,ARGUS
vie) nu admise ca bagaje de ea de transport

scris
mregtstrate Statrunea de e de desti-
natie
Se la transportul ca baga- Ruta
numai obrectele ce
u I renul e se baga-
s impachetate
cufere, oosuri, geamantane, sail de No biletulur
de greutatea
se un colet care Taxa de transport
nu este suficrent accesoru
Taxele transportul
despre aceasta de base vor
gaje Pun recipiser este sa se con-
cltorul tre- forme
observatmne, vamale, fisca
recunoasca acest uns le, sau samtare ceea-
In afar de acestea se admit priveste bagajelor sale
la transportul ca bagaje, El anste aceasta
ele do exceptiumle admise
Scaune portative pe pentru de autoritatile respective
Admrmstratalle fer ate r
e de o rOspundere paqtru ne..
esantioane acestei obligatium de
Instr umente mu7loale portatave de
rmpachetate frontier nu este de
cu fer at roa
ca ambalajul, volumul te expedia sub plumb
eutatea permita cel ofrciu va-
descarcal ea urgent din vagonul de mal de de destmatie a ca-
latorulur
Instrumentele Eliberarea bagajelor se face
la 4 lungime r recipiser de Ca-
Uneltele u lea ferat nu este sa
motocicletele cu o te7e posesorul are ca-
piesele htatea
cipiente recipisei dreptul, sosuea
de man cu unul sau trenulur la de
locum destmatle bagajele a
pentru ea
Sunt transportul ca la eventual pentru
b plinirea formalitatdor
Bijuter de aloar e sau samtare In
obiectele de arta cand nu se recipi-,a de
colet de trebure bagaje calea ferat poate a
cu adi esa bagajele numru reclamantul
calatorulur numele sta- dreptul de proprietai al
de destmatre bagajelor Bagajele se la
Coletele de nerntrunmd a statiunea care au
ceste pot r efuzate ite
e nu se opun
Etachetele
de
se vor ridica de nile
Inregistrarea bagajelor se
vamale, fiscale sau
- la cererea
fa- se pot elibera statiunea de
-
numar pe brletului de sau o
tone pe distanta pentru ca.. de bagaje
este scris pr ezent indu se de
bdetul este valabil pentru
multe rute, indica afteul
calea pe urmeaz se pe Acest ti afic du ect este vit de
dre7e bagajul No 51 plecale la ora
a bagajelor, 11,20 trenul No 501,
19
www.dacoromanica.ro
290
h 22,30 503 Biihstok

la ora 19,30
C care Tut ice
lete ecte icest Bydgoszez
Di
Danzig
d
Dziedzice (stitie ontiei spre
Buzau acia pe hrna Ku
Grajewo (statnine de
e homgsberg)
ice
Constant a holemyja
Galati
Gngore Ghica (fiontiei ow
Ploesti I
Oswiecim
hmdrof de Poznin
bagaje romano-polon
tiafic se la orsk
nile din apropierea ontiel Radom
te desemt de de soane Stanislaw
anume Mete de 1T-a
III a Torum
e Turmont
la acest trafic sunt a
Cotmani Wilno
igore-Ghica e
polone e la
aficul sunt
Stapunile ate polnae n
oduse aficul dii
sunt ow
Traficul direct de romno-bulgar

1) \ Ramadan c Copin t ini ti
gi
sau etul Penn u impliniti
tului se peu cape in lei u pai la 10 se
sul rom pentl u tea taxei
cursul s,unt
de smit obiecte ugoi
ton traficii de anspou trit (bagaje n1) cu
Internationale Biletele sunt conditiunea nu
labile 10 deli data ceililtu din osului
stampilai n alt mod se pot
miezul gon care nu sunt wise
zile escriptiunile
limitele In de ti nu
se poite se despagubne
mci o In Giurgm ecte
Ramaclin Rusciuc o se admit
pe numai
om pe ale u
bulgai e, indu imediat ca brigaje
e a fi izat de nu se
mi in e se ei upe itoi Se admit bagaje
www.dacoromanica.ro
291
e do copu e La a(
pe bate u
muLic dnect este de
umente de le unelte 831 e la ora
la 4 lun- b
gime romdne
la acest ect
late.
Cufere esantioane Bi
Vanat ambalat, predat de
Filai et
Gioutatea a d
150 kg de Cerniuti
Nu se admite greutatea giatuita
bagaje Cluj
imesc
biletul de lo
se pot preda pentru o
tati. cea I
bikit Oi e
de transpoi t se
lectiv lei u
leva pentiu cuisul
Statiunde bulgare ticipante
bagaj nu va
impachetat, poate
tele esele lie Gorna-Olechovita
de In caz
din neobsei a
Pleven
e Plovdiv
egisti ea Sofia
se baza biletu a-Zagoi a
ezentat T trnovo
de bagaie a edai ea bagaiului od
e statiunea de
pedniune, o 2 Via
pisa e Po vie se
coletelor, pre dispontlunt ca la
cum de anspoi t
ea poate Traficul deservit de ti
statium e 23 45 No plecare
u e este 30
intrucat u R care
la hafte
libei ea bagaielot
tra de Bogd
de destmatle I a
ea nu Bucui esi d
sunt obligate constate idento
tea ul nu
eda Administi
este a a
gaiul, ieclamantul nu
di proprietate, a
de g
antic dupa
este obligat isiste Tighina
a atiumle e partacipante
vamal la fron cunt ca aficul
uncle e Joe ievizia se
nu o in plus statiunea
www.dacoromanica.ro
292 ,RRGUS
Traficul direct de romno-austriac

prin Ungaria
Biletele canon bag ije o
lonle in ti intet biecte
nationale Scaune pe loti pentiu
do de copu
e R
u intreg cursul mr impachetate
C F Austnace pot cepe Insti umente pictui
pentru cursul in in efei Instiumente la
pentlu sul in 4 m unelto pen
coroane e cul sul u mesiriasi
austriac A Biciclete nedesfacute,
ceste statlum cepe nu motociclete
pentru parcuisul in pi ecum cu unul
lei dupa sul locuri
atia Austi Cufei
valabile indu se
de soane, ate saci usti
pentru tianspoi tul nu se
este un avi7 eteimar desinfectat ea
4 711e pana la distanta de 600 agonului Pentru ansportul
km de 711e poste dis cestora se or caile ate
om me, bagaje duble
Data biletului Sunt anspoi tul
a coletele
ata 100 , o
la miezul noptil din ultima 71 biectele do
de Cilatona ebue sa ta
prima 71 a ebuo fie bine impa
este ala- conti
pentru un i en zi Daca un colet
a e nu suficient Ad
do cale e
nu poate reclama taxa f a
cal in Ad de Pun e_
cale nu este vinovata do obsei atiune
ebuint area latorul ti sa ecunoasca acest
In I colet ai
eruperea pe cu e
participante se icta a ului numele
o singui conditiune de de
ca fie do ilul neinta umnd
dup fi
ti enului e
4 Etichetele se voi idica do
tru e nu se locui de e calatoi
sunt scutiti de intre Inregisti ea numai
51 10 ant jum de biletulm de
pret penti u e se e ex
n se g iseasc Daca biletul do
din timp In Ost cal este pentru
au multe iute ea bagajului
politienesti ice pe iuta de
Bagaje admit in a
gonul de nu tul baga
eutatea 30 kg nu or plateste expedieu e in
incomoda un mod si in aceleasi monede ca
de
Ca bagaje megistrate se admit sunt obligati asiste
obiectele e Afa_ l ea
de acestea mai admit la politienesti Acolo
www.dacoromanica.ro
,ARGUS 293
vlinale se in 2 ta
Ostbahnhot) se
voi spie e pu
e mainte de
enului Bucuiesti Noid
Caimi t in
conform cu dispo-
pqrticipqnte Episcopia Bilioi ului
coletelor me
sagein nu qdmisa idea
Tiaficul it enul
201 e din
Noid 55 lienul Smai a
31 cu plecai la 40
C R e pat a
ti
1 ta Puchl
ad Bad
Badgastein
Bi
Bucuresti d
nIuti f
Gmunden
Hofgastem
Curtici
S
Anton im g
ien Ostb
Timisoai Wien f
nu am See
Traficul direct de
I romno-german
A prin In biletului,
in Ungarta itoi incepe In
Polonia it nu se opune
nile pasapoartelm),
La acest afic pe toate uteie in limita biletului
pi incipm se upe
ifare ce am traficul mama md
ect loman o formalitate
ele ogatiuni b) Austua, Ungana Ceho
se o
moneda de statiunei de
emiterea biletului de sau upet e
ecipisei de deci Un Inlet Polonia doua
d-Bei se pl mcl o statiumle
lei, un Inlet de exemplu ii celelalte sta-
ad se a de intieiu-
ne pere
In ti ect se emit nu Pe Mile ate mane bagajele
mai bilete Durata valabili- nu ebue
tatu biletelor este de zile pe mice eutatea de 25 kg de fie-
care Coletele in
www.dacoromanica.ro
2Q4
i 25 kg cand 2 1 Fpistopia
u so im
sunt Bi
ea a uniloi d
coleteloi de nu 31 20
nus
In Bei ti insboi de la
sosue de
care e e
seda C F 1?
Berlin ti ans-
boid se a
de cIti e t in
ifai e
C e
la du
ad Ci Munchen
Nurnbeig
I a
la in
Halmei
31
d ( 20
Cluj icta
e 401 I
Bucui esti Noi d

31
Cluj ( 20
I
01 adea_Mai e
1 Cni
id
Bucut Dres
den Leipzig Berlin ham
201 burg
13
Ploesti
imisoai
( Pun mane
Stapunde C R sunt
Bucui estu d eslau
i ()
Constanta 20 g
esden
www.dacoromanica.ro
ARGUS 295
\ II Traficul de romno-elvetian
Vest este In foimatiune, se e) entual Poloma, Cehoslo
a plec acia
tici, Episcopia ului d) entual pun Jugoslavia Italia
Giigoie Gluca Voda eventual Taxa se percepe
bolia Deci moneda a emite-
a) Lngana Ausina fund
b) acia, mci
Austria
\ Traficul de caltori bagaje
Polonia Cehoslovacia
tiafic este de asemenea anci aui in moneda du_
mdicqtiunile din Lunch
de calatorie se cep In ca
de emitu re-I sunt 501 plecai e
re convei tmdu se taxa de 30
A Traficul de romno-franco-englez
trenul de lux
Parcuisul acestui tiafic este pun cepandu-se tot in
Jugoslavia, Italia,
sau Boulogne, Dou R e and bi
sunt
emit hvrete cl
se cep de
e statiumle de emiteie fianci Craiova
in
De asemenea bagajele se a
f sunt
Itahene d) Engleze
Monti
Tileste I ausanne London
anceze
Pans via
elona Penache Boulogne
Modane)
Irenul Simplon Onent ess (S elei at 101 din Bucu-
) No 11, deservete acest la a 10
trafic din Bucuiesti-Notd la emit Mete de cl I II
a 40 III a se bagajele
B) 7 bagaje ect
Roman Fi ancez-Englez
(vagoane directe), pe ruta pentiu pentru cele
se per-
tienului de Simplon_Orient-Ex cep e statuuute de emitei
press alte fianc efectivi
rute e
Ncest este cunoscut sub C and
D lete sunt
rient este de tienul
coi espunzatoai e sunt
Itahene Engleze Mai seine
Venetia Genova ondi a Lyon
Dijon
Tormo Lunch Pai Bordeaux
Roma Lausanne Calais ou Maritime
Milano Boulogne Maritime
www.dacoromanica.ro
RGUS
\ A Traficul de de bagaje romno franco-englez

cu trenul de lux Ortent-Expres )
Parcui sul acestui tiafic este taxele tot In anci

Ungaria, Cehoslovacia, Austi C F R care and
Germania Alsacm ena, e bunt
Anglia Bucure.5ti-Noi d
Se emit Mete ete Bra5ov
Taxele de se cep Ai ad
e statiumle de e in anci Statiumle espunzMoa-
efectwi De asemenea bare pentiucaieC F R emite
gajele se expediazd cepandu se sunt
Cehoslovace
Wien
Budapesta Bi a
Germane ance,..e Engleze
Munchen Paris Londra
enul ess ) No a 50
1, care deserve$te acest tiafic plea
B) Traficul de caldtori bagaje romno-franco-
belgo-englez prin
Ungai Austi ia g), is
mama de sud, Elvetia, Alsacia Lo Ostende
rena, Belgia, Calais, sau Ostende, s
Folkestone Boulogne-Ville
sau Boulogne-Douvre Fr Boulogne Mai itune
Acest afic este deservit de e-
Bruxelles
nul at No 201 plecare
Bucui la 13 55 Fi Calais Mai
Se emit ete de cl I, Calai Ville
a III a (Douvi e)
de u an 9 r
sportul bagajelor se cep de sta
tiumle de In franci
La Londi a ruta se poate lua prin
Statiumle C F care emit Munchen, Kehl sau Buchs-B ile
penti u acest ti afic sunt De asemenea rutele pentru
Bucui d
ls, uxelles Ostenda hunt
adica Munchen, hehl
Bi Buchs Bale
Publicul ti ebue
vedei e la 5 1925
Stat espondente vigoare un nou s de tren al
sunt traficuidoi Internationale deii
plecArile la acea
Metz cu De altfel acest
Al Lor u se a face cunoscut
g pi in publicatium
Voiti s cursul CITITI NUMAI ZIARUL

Dorii s liber
intereseaza Bu rsa MARELE ORGAN ECONOMIC
Ttrgului MArfurilor? DIN MARE
www.dacoromanica.ro
V
www.dacoromanica.ro
298
NATIONA
SOGILTATE
A" I NER 4LA
FONDATA IN UL 1882
de Lei 900
Fond de 95 500 000
in 1923 59 000 000
Daune plahte sonetatn 400 000 000
ASIGURARI IN
INCENDIU,
(Fluvial, Terestru)
TRANSPORT
ASIGURARI ASUPRA VIETEI
in cele avantajoase
ACCIDENTE
primelor
Raspundere
Asigurarl
includeree
lurtulul
Asigurci contra le mobile, case de etc
INFORMATIUNI LA SOCIAL
PARIS No 12, Socletaill)
AGENTII in 7
111441114111011110001111911111001
AGRICOLA
SOCIETATE DE ASIGURRI GENERALE
CAPITAL SOCIAL LEI 000 IN RSAT
Totalul fondului de garantie la 31 Decembrie 1923 Lei 35 473 259
Daune pltite la 31 Decembrie 1923 Lei 95 604 209
DIRECTIUNEA GENERALA IN BUCURETI

Palatul Societtn Calea Victormi No 11
DIRECTIUNE REGIONALA : DIRECTIUNE REGIONALA
No 11 No cu M
ittil
Bnoul pent= asigurn de transportun BRAILA

Strada Imparatul Tramn No 6 (Palatul
Reprezentanta Bucuretsti Reprezentanta
Strada No 23 12 (Palatul )
IN TOATE ORASELE DIN TARA

Face asigyurrl in condiflunl avantajoase
Incendlu, grindin,transport,furt, spargere de accidente
1111101111011111111100 570
www.dacoromanica.ro
299
belgian
bulgar qotinki
- -
1
coroan
german
100
== 100 --- 1 24
marc
marc
fiancez
100
100 -- ,, =
=1
1
greac
i Pfund sterling
100
- 100
20
t
- - ,, 1
25 14
,,
Pfund sterling in India= 15 pi 16 12

53 fr
Pfund egiptian 100 i 40 p u 81 ,,
dolar canadian = 100 ,, 1
= 100 1
dinar srb = 100 1 ,,

rubl 100
rubl lituan - 100 it i
coroan 100 1 ) ,,
olandez = 100 2 ,,
coroan norvegiana 100 1 39
100 i 1 05 .
100 1 24
milreis portughez 100 567
leu roman - 100
rubl = i
coroan 100 39
1 franc 100 i
peseta 100 1
cehoslovac 1
100 pi 40 ,, 50
rubl ucrainean 100 ,,
chinez 100 k 75
1 georgian 100
Yen laponez 59
1 al siamcz 128 lot
---
,,
menelik 16 i 5 22
toman persian 10
i peso american
10
100
100
,,
,, 5 17
2 16
et
milreis brazihan 100 ,, 1 66 ,,
peso 1 88
colon
peso nacional
100
100 -
balboa
mexican 100
100 -- 5 17
sol 100
ORGAN ECONOMIC
ZIARUL ARGUS FINANTE COMERT
INDUSTRIE
STATISTICI )UDICIARE etc
www.dacoromanica.ro
300
FORMULE ALGEBRICE SIMPLE

general de gr
( 0
de gr II
P
2 4
11
, = , , t
1, 1
-1 '
2
II - t
Progresti geomPlrice
r
1
r 1
-t
1 1
Anudn 10r 00 r
=
1
0r tt
ALLGEMEINE SPARKASSE
GEGRUNDET 1M JAHRE 1835
007 000 - Reserven 14 000 000
Spar-und Kontokorrent-Einlagen Lei 10 000 000
Geschliftszweige Spar und Kontokorrent Einlagen Kontokorrent Darlehen
Wechselescompte Lombarddarlehen Kauf und Verkauf von Effekten und
Valuten Akkreditive Schecks Bankgarantie in und
weisungen
TELEPHON No 28 Direktion und Buchhaltung
643 und 644 Devisen Abteilung
, 485 Kassa
KRONSTADTER ALLGEMEINE SPARKASSE

CASSA GENERALA DE DIN BRASOV
FONDAT IN ANUL 1835
Social
Depuneri pe
20 007 000 - 14 000 000
000
in curent Lei 100
SE AFACERI
Depuneri pe libel cont Imprumutun cont curent Escomp
de polite Imprumuturi pe amanet de efecte
valute Acredittve Cecuri de bani le indigene
Garantli bancare
www.dacoromanica.ro
301
FILATELIA ROMANA IN 1924 DE E
Filatelia a luat un considerabil

In Cele evenimente de de ne
mai jos, o dovedesc In deajuns
Expozitia de din
Evenimentul capital ai vietei filate- in ce cum specializarea
lice romane in anul mcheiat, consti- ce fiecare urmareste in colectiunea sa
tue expozitia din zilele dela 3 5 Desigur ca din ei n a adus
Octombrie din sala Liedertafel, din tot ce dar indoiala
Bucuresti toti au expus ce-au avut carac-
sub presidentia de onoare a teristic meat sa ne dea o
Suveranului mare colectio- idee a valorilor ce poseda a
de marci aceasta expozitiune fi- pi efermtelor sale
-
latelica a obtinut un stralucit succes am putut aprecia colectiunea
a fost o indicatie puternica a de marci romanestt, desigur cea mai
neasteptat de marei desvoltari a artei bogata din lume in asemenea a
in Romania d-lui Gheorghe Mateescu-Sinaia
Ziarele au relatat timp
cial ziarul Argus a facut-o pe
in spe-
amanuntele extrem de interesantel
- colectie
turi de care am semnalat raritatile de
colectie specializata a
generala ale d-lui C
de
pozitii, in cat ne vom remarcat apoi bogata colectie
sa atam in generale a baronului de Witzleben
ocontinutul cateva rarisime vechi din Mol-
Era firesc ca o expozitie romana dova tineau fruntea - frumoasa
una dintre cele dintai cea mal aproape complecta de din
mare sa fie in primul rand o demon- colonnle franceze a generalului Res-
a marcilor din
timpurile tarn noastre
conditiune a fost implinita peste
ce asteptari, la Liedertafel Marcile
romanesti stampilele
le-au precedat au figurat in bogatie
surprinzatoare sub vitrinele sau in
blourile artistic
tate odata in lume nu
s a putut vreodata la un atat t
comoara de marci romanesti cum sel, din activi mai
vignetele postei vechi, din tara noastra nergici organizatori ai Cu
dintre cele mai rare din lume acest am putut aprecia apoi
cele mai rare de pe continent putem colectiumle frumoase pe
afirma ca de s au putut prezentat ardeleni dintre
la o alta expozitie f cart s au relevat Bella Fiatska
din lume mai valoroase colectiuni spe- za von De asemenea variata
cializate colectie de blocuri po-
stale a d-lui inginer-chimist
Cari sunt In alta ordine de idei, sublimem
din numele d-lui profesor Victor
siu ale de
Expozitia a putut arata in primul educativ
rand cari sunt colectionan le-am aprectat in deosebi
mani ce raritati poseda ce ce colectionarn de
www.dacoromanica.ro
302 ARGUS"
postale, acelea au servit totusi o larg ca

pentru francare mainte de introducerea pe cea scumpa marca Eu-
marcilor, s a relevat mult d ropa
Iasi In ordine de avern afir-
a fost constatarea ca facuta de d Mateescu Sinaia
de azi a la o fara undoiala cu mutt mat bun
moasa desvoltare cele cate- noscator al marcilor romanesti
va colectiurn expuse dovedind ca a de cat oncare de cata-
trecut de mult vremea cand se loage strematate Distinsul colec-
rezumau la pe o foaie de Sinaia afirma ca marca de
cateva marci comune in majontate 81 de parale cotata Yvert
defectuoase Tellier la 500 000 let (soco-
Comerciantu de marci au avut ei tind dupa %aluta obusnuita anulut
partea larga de contributie expu- cheiat), valoreaza acestei
nnd, he-care, ce-a avut mat me
ristic stockunle Dintre acestia cart s au dovedit
remarcam primal rand pe d S Lu- ca fund foarte rare sunt cele din emi-
povici Bucuresti pe dr D siunea doua Cap bou cu
Birner-Bucuresti prezentate perechi tete-
De sigur cele cate-va nume ce indi- biche adica marcile fund
nu decat s au asezate una fata de una
mai bine memone, - capul desenulut jos, cealalta
se unei dan de seama capul in sus
de trebumd sa cuonnda, alte marci de mai mica
amanuntele, esenta s au dovedit de o rantate
vom mentiona colectiunile bine perioara celei crezute pana acum
rehefate valon ale d-lor C
fhutl, Tnebel Soczak avocat Oficialitatea Filatelia
lescu, Massacz
imbucuratoare constatare facuta
Rantatea mrcilor prilejul expozutuunei este ca
oficialitatea aprecund important
Un mai Important rezultat sine cat a
cestei expozitu este acela ca a putut et in Romania a sa fie ea
da un putermc asupra prezenta la aceasta impunatoare ma-
extreme a unora marcile romanesti infestare hlatelica
primele afara de numelut
Astfel sala Liedertafet unde ca de onoare
fost expuse, dupa cat se crede abso- al expozitiei am inregistrat asistare%
lut toate marcile ransime din la inaugurare a general E
siunea Cap de bou -rotund, n au pu- coleanu prefectul Capitalei
a altor ohciale
nitre filatelice din sala
dela Liedertafel am putut admira cate-
va de vechi,
expuse de Fabnca de timbre a Sta-
tului
Numai Posta probabil pentru a
tut fi admirate de cat numai doua reputatia de pe
exemplare valoarea de 81 care stabilit-o de cat va timp
unul uzat altul neuzat coace, a flout sa fie totul absenta
la pnlej totusi mci o
exemplarul uzat nu era in din lume
absolut perfecte neavand nu a dezmteresat vreodata de
drept-unghiular mai multe rea filatelica totusi Posta gaseste
un foarte vanat concurs
Faptul ca valoarea de 81 de randul filatelistilor, totusi Posta
parale nu se gasesc Romania, are ea de marci
de de cat exemplare In afara de oficialitate aceasta mi
aceasta este aproape sigur, - arata nunata expozitie a in
ca marca chestiune e mai rara scurtul timp a durat de un pu
de cat apreciaza cahloage strei- deosebit de numeros
www.dacoromanica.ro
RRGUS 303
acordate cu prilejul change-Club-Roumain , , Romania fi-

expozifiei filatelice latelica
de onoare a primit
Cu s au conferit brica de Timbre
de marca (credem ca ter- Din partea Clubulut filatehe din
menul bine ales) s au distins pe
terenul filatellei, medalit diplome, Medalia de Rur Mateescu-Sinaia,
drept premiu pentru amintire C Gelbescu, General Ressel, baron de
ce medalit au acordat W ietzleben, R Szoczak
Din partea Intim filatelic Medalia de Willems, Schaf-
din Bucuresh hutl, Gebauer, St Cordova F Sza-
Medaha de Rur G Mateescu-Sinaia, lay Fischer P Marthy, Raoul
baronul de Wietzleben C Geblescu, Rnastastu, Felix Gruen S Lupo-
Bela Fiatska, general Ressel, dr vici
meny Medalia de Bronz Mawr Boboiceanu
Medalia de argint C Schafhutl St J Triebel, ing Stroebel, F Birner
Cordova, Willems, dr Szalay-Sibiu B Bartha E Turck, Ed Ressel,
von R Szoczak E viu Cristea, Ludy Mayer
yer, Bielecki Bungertz Elias Printre cet distinsi medalia de
R Barich, Die Postmarke e redactorul al zia-
de bronz G Angelescu, rului Rrgus rasplatit pentru
gerer, Szalay Jr Vergottt Rl Fis- achvitatea sa in acest
Paul Coch Mia Kerl Kurt meniu ziarul Rrgus a prima
Kennig , Briefmarken Rundschau , E- o de onoare
Mrcile romneti noul catalog francez
al doilea eveniment filatelic al 1000 - fr Ori varietatea este
extrem de rara - chiar
anulut 1924, este
log Yvert
noului
Tellier-Champion
catalog s a impus lumei
curioscatori o
reaza de 30 pana la de ori
- mai
valo-
vechimea seriozitatea lui decat marca
cat a devenit o baza mondial- dovad irefutabila sta faptul
mente admisa in toate tranzactille ca la recenta expozitie filatelic de
telice, fie de schimb fie vanzare Liedertafel, - nu a putut pre-
ori cumparare de marci zenta decat un singur asemenea tete-
Noul catalog se prezinta multe platit dupa suntem infor-
imbunatatiri asupra trecutului o suma fabuloasa Rstfel cand
In ce priveste mardle romanesti el vezi c noul catalog da pentru aceast
a aparut de data aceasta complectat rarisima bucata, numat cota indoit,
desenul filigranalor care deosebesc
ele diferitele emisiuni
identic Noul catalog aduce astfei o
inlesnire de primul rang, colectionari-
debutanti, clasarea
Unele cote au ramas totusi
parte de a corespunde rarittii marci-
respective
Sa de pilda cotele marcilor
,cap de bou din a doua emisiune adica pretuind fiecare marca a pere-
rotunpte chet ca tot atat cat un
valorile de 40 80 de parale Co- izolat, - nu sa-ti
tele pentru aceste marci ca exemplare surprinderea, care-i
izolate sunt aproape ce pri-
veste insa cotarea pentru exem- Un alt exemplu marca de 3 parale
plarele prezentate perechi in a treia romaneasca
varietatea numita aceasta denumita Unirea Principatelor este
e totul de cotata, ce priveste vanetatea pe
cota march de 80 parale - hartie vargata, cu 600 - franci
pentru marca simpla este 500 -franci aceasta marca este extrem de
iar pentru perechea te-beche este rara valoreaza de de 10
www.dacoromanica.ro
304
mai mult Intr adevar catalogui el- Lipsesc apoi catalog marcile
vetian Zumstem, apreciaza la 6000 Ocupatie militara romana Pocutia,
franci valoarea acestei marci dovedite ca oficiale
Trecand apoi la o ulteri- noul catalog se pre-
acea cunoscut in deobste sub zinta conditiuni superioare
numele Carol cu barba - toate cele cate-va sem-
siune defectuoas gsim pentru va- nalate el constitue ce mar-
lorile de 10 de 50 cote cile tarn noastre, un al doilea
cari sunt departe de a cores- ment filatelic de seam al care
punde marei rantati a marcilor sa
Presa din Rom Filatella

Un alt indicm puternic al Liedertafel - mai avem de
ce ce mai mare pe care o trat pe aceea care apare , Umver-
pata in Romania este impor- sul Literar pe aceea din , Gazeta
tanta crescanda pe care acorda Sporturilor
presa In ce publicistica special
Ca occidentale filatelica ea se prezint in pro-
dela noi gres de trecut Sunt acum
bricile una aceea rezervata viste filatelice cari apar Romania
special Filatehei ca o regularitate din ce ce mai
Rstfel afar de excelenta bine bucuratoare, Der Banater
sustinuta rubrica sAptamanala apa- Filatelist Timisoara Romania
rand Dummica, a ziarului ,- Filatelia din Braila , Roumanie-
rubrica medaliata la de la Echange Bucuresh
filateli c 1924
Comertul de mrci postale pentru molt inapoi COci se pro-
a evoluat el in aceiasi buna dinainte de unire amnsesera
cu toate ca a gasit la un grad de mare desvoltare pe
ternice penuria de numerar care a de care ne ocupam
stinghent intreg comertul romanesc Pe de alta parte s a putut remarca
cursul trecut anul trecut un de sporire
Numarul comerciantilor se ocu- a importantei comerciantilor din Bucu-
pa exclusiv de marcile a cres- resti comertul de timbre convergand
cut atat Capitala cat mai cu cum e firesc din ce ce
provincie indepr- mult spre
tat de putand atras Totusi, din acest de vedere
el spre are mult de co-
sporire a comer- merciul filatelic fund Inca intru-
ciantilor e imbucurOtoare catva inferior aceluia dun
ales fundca ea se rezumat astfel anul 1924 in-
Regat acea a Ro- pentru hlatelia romaneasca un
Mari unde ramasese mare nesperat de mare pas
CITITI ZIARUL
COTITIAN
APARE 8,10, 5124 MINI
ORGAN ECONOMIC
FINANTE, RT, INDUSTRIE,
www.dacoromanica.ro
305
INDUSTRIA NOASTR DE PETROL I
COLOMBIA
SOCIETATE ANONIMA FRANCO-ROMANA DE
Daca sa toate al caret randement precedent in

amanuntele evolutia de Romania s a mentinut constant de
in Romania perspectivele 10 la o de o
se deschid mart industrit in tone zi
vutor este necesar de-a examina in Productia acestei sonde
pnmul rand fazele evolutive ale so- adaogata la foarte interesanta pro
Columbia Inzestrata cu o ductie a sonde in la
reala capacitate financaara Gropi in , a atms cifra de
aceasta societabe a cunoscut in mersut 321 tone, reprezentand, acea
desvoltaru nu numai surpnzele din productia a
favorabale ale hazardulut care a con- Dar cum sau raul nu sosesc
sacrat zacamintelor noastre niciodata singure an, pe langa
petrolifere dar vicisitudinele pioductia extraordinara a
timpurilor anormale pe care a inregistrat marea urcare de preturt
le treaca succes pentru petrol brut derivate surve-
Toate caracteristice ale nita in strainatate astfel incat rezul-
vietu acestet intreprinden merg ala- exercitiului 1912-1913 a intrecut
adesea se confunda cele mai sperante ale actio-
mentele politica economice cart au narilor
influentat in mod senos intreaga noa- Beneficiul brut societatu pe acest
stra eonomica Da se poate exercitm s a carat la let 13 718 882 62,
spune drept cuvant ca fazele de la un capital de cinci miltoane lei
dezvoltare a societatu Colombia re Dupa ce din acest fabulos beneficiu
flecta in mod fidel evolutta brut s au scazut cheltuiehle de
petrolifere in general tare adnunistratie
Inceputurile soc re amortismentelor mtarziate a ramas
un beneficiu net de 9114 541 lei care
Societatea ,Colombia. a creata a fost astfel utilizat incat fondunle
1905 Fondatont erau Leon Ruzi de rezerva create sa asigura de-
ka Taubes Lazare I Elias Ca activitatea prosperrtatea
pitalul initial era destul de respectabil toare a societatii
acea epoca 5 nulioane lei In modul acesta s a afectat la fon-
1912 cand a cunoscut momenta dul de rezerva de 924 231 lei un alt
glone exceptionala dommand pro fond de un a creat ca o re-
ductia sa extraordinard plata petro zerva terenunle
o constituit in nile un alt fond special
tate franco de petrol de un milion pentru lucran In
de se compunea sfarsit s a distributt
din urmatoarele persoane Barbu St 750 000 lei s a rambursat tot
Delavrancea E Duposseur capitalul investit intreprindere dan-
D Zahropulos vice presedinti du-se 237 50 pentru
Levy P Marcel fiecare actiune de 250
Hirsch S Rosenthal, avocat Pou
Laz I Elms, membri N P Incepand din acest moment care face
Romanescu M Prager, Leon Ruzicka desvoltarea societatil Co-
cenzon Taubes G Carissi lombia tanara
V Rattu cenzon supleanti admi concertul manlorintreprindere intr
societti petrolifere
mstrator delegat director general, din tara
Laz I Ehas Ea incepe numeroase importante
de exploatare
In cursul an Morem Gropi Bustenan
gistreaza et cu sonda prelucratul petrolului brut ea
No din Moreni, in 1911, asigura concursul din
20
www.dacoromanica.ro
306
Cernavod care apartinea atunci , durata Productia a

de
din cum la 21 551 tone repartizate ast-
cisterne rezervonile nece- fel 3250 tone la Moreni 11,226 la
sare transportului mmagazinaril Bu5tenari 3 880 la Gropi 3 148
produselor sale la ve- 47 la Bordent Numrul sondelor
derea exportului este crestere 8 sonde la
Deasemenea, gratte unor 3 la Morent-Bana 2 la Mo
tiuni cu , Union rem-Prund, 6 la 3
asigura pentru lucranle sale cele la la In total
mai rapide mat practice sisteme de 23 sonde in cu 17 din exer-
foraj citul precedent care multe
In epoen rzbolulut prodcutie altele ajunse la patura
politice raz- Beneficiul net al a
balcamc din 1913 gsesc fost de 1 395 951 dat fund situatia
cietatea Colombia in preparatie
a intensifica activitatea pro- mgrijitoare din sum
prima
a fost
a
afectata
sa contut now
Faimoasa sonda No I din
s In razbolulul
pana Notembrie 1913, cand in- Exercitiul 1915-1916 este influentat
cendiu mai tarziu un defect la intr chip sau pronuntat
parahzeaza complect activitatea accentuarea politice mondiale
productia aucestut miraculos tezaur Concentrnte frecvente ale
de petrol pentru perioadele
Cu toate acestea aceasta litare rechizitionarea mijloacelor de
vedem sometatea ,Colombia execu- transport ale societtilor
tand un program vast de now din ce ce mai pen-
astfel societatea urm- aprovizionarea matenalului necesar
toarele sonde in productu, exploatarti foragu, au avid
nenorocite atat asupra sonde-
h sondi productie cat in repa-
Morcni-Bana foraje
Gi opi Numeroasele accidente survemte
sonda sonde precum durate
opaceni a instrumentatillor era in mare parte
Policioi o consecint fatal a de
a matenalului necesar Socie-
tot 17 sonde s a vazut s se
Productia societatit pe 1913- in lucrnle sale de matenal
1914 a adus un beneficiu net de din sondele
6 089 60 din care 1 975 000 au nate la Bu5tenari ce natural
in Ou toate astea
Dividendul total a fost de 100 lei material a de mare
la los la lucrnlor a mat
de rezerva a din nou tor sonde importante la care se
constderabil precum fondu- teptau rezultatele
rile destmate terenurilor aceste grele toate
lucrnlor now activitabea forajulut scazuse pro-
Efectele rzbolulut ductia s a mnt in raport
Exercitrut 1914-1915 este influentat precedent
defavorabil de evenimentele In cursul acestui an societatea n a
din trecut cand o mare parte forat de cat 2 672 metro in
dintre personalul 839 din 1914-1915,
au fost mobihzati precum de sinis-productia a fost de 309 tone in
inceput al mondial raport 21 551 din precedent
In epoca forajul arata net a fost de 1 141 577 87
prgores remarcabil dar productia e lei date circumstantele grave
din cauza accidentelor ale epocu a fost din
survenite sonde No din contul lucrari
precum No 2, Trebue act una
100 mai departe a cauzele primordiale in
nevoe de instrumentatu situatia a soc ,Colombia
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 307
n a fost moment la maltimea din care cheltuehe de

progreselor a ploatare mai ramane un disponibil
de a fost ca de 1 359 152 lei care a fost
neutrahtatu , fond special de refacere
bia mtreprindere cu capital mare
parte posibilitatea Cum reconstruirea santierelor
s exporteze anle abate s a ob- clama sume importante senoase
tmut exporteze direct sau indirect financiare so-
in centrale sau chiar neutre ietate a ,Colombia fuzioneaza
In circumstante in tulip ce 1920 cu societatea Alpha societate
mare parte din intreprindere petrolifera
petrolifere din capital ger- gian la carecu capital roman bel-
participa Societatea bel-
man trgeau din de petrol din Romania frunte
favorabile pentru export bancherul bine
1916, societatea Colombia se resem-
din spirit de noscut Josse Allard relatule
valonfice produsele in in dintre Colombia Alpha erau ma-
tenorul tarn pe preturi mult inte de foarte stranse
rioare Josse Allard figurase ca
pre5edinte al de adminis
razbol la Colombia
Cu intrarea actiune in Noua societate ,Colombia astfel
1916, soarta societatu Colombia este constituita cu un capital de 100
decat ale multor alte lionne lei intra sub directiunea
petrolifere In Noembrie 1916, co trolul Omnium International
misiunea anglo romana dustruge, vir- de Petroles societate franceza mare
tutea acordulin intervenit, la Alpha creata de , Ban-
petrolifere mat mare parte din que de Paris et des Bas
sale de petrol In acesta Colombia
Dar in timp ce, distrugerea imediat rzboi o vast
anumite tot mat rama- laborare a capitalului francez bel-
neau unele ar gian pentru a putea cu
tut servi de pe la
rele fost distruse de sus Consi ml de administratie se mo-
in chiar conduca- primind in compunerea sa
torilor prezentanti firmelor mondiale
majontatea tionate mat sus Astfel
Colombiei fruntea so-
personaluhu technic Colombia ca
au urmat armata retra- al Ernest
gere spre Moldova, timp de dot am, o somitate financiara admi-
intreprindenle societatu au nistrator delegat al societatil L
rasite in mantle inamicului Sub ocu- nion d Electricite de Paris
Colombia a fost pusa sub
sechestru Toate bununle au fost
vandute societatu Erdoel Industrie In 1920, Colombia rein cu energie
Anlagen Gesellschaft , de ger lucrarile pentru refacerea in stare bu-
mani pentru cumpararea tuturor intre- na a instalatnlor repararea sondelor
prindenlor petrolifere cu capital aliat de noi sonde executarea
lichidate de nou program dinamte fixat pe ter-
in Februane 1919 societa- men de doi in vederea intensifi-
tea a putut reintra oficial in productiei Ea se serve5te a-
siunea santierelor sale scop de materialul comandat din
reprezinta o noua in dezvolta- timp in atunci cand dife-
rea ,Colombiei rentele de schimb nu atinsesera
Prima adunare generala de dupa fantastice de mat
razboi a avut la 19 Septembne
1919, cand consilml a opus Productia 1920 se resimte
din cauza distrugenlor sufente
rezultatele obtinute exercitnle 1916 in timpul ocupatieldin cauza
-1917, 1917-1918 de pnmele 10 transportun insuficientu
de remtegrare a in bu- electnce In
nurile sale rezultate se societatea la urmatoarele
la beneficiu brut de 671 852 la Moreni-Tuicam 4 Cncov
www.dacoromanica.ro
308
4 sonde now la Mtslisoara 2 la Dupa consbtuirea tuturor rezervelor

3 la 2 la Baucot 3 si celorlalte fondun cum a
la 10 in total 31 sonde unui fond de prevedere 000
este personal s a repartizat
conomia ce se face tre- rilor un benefictu net de 000 000
buincios sondajelor societatea a de- adica 20 la suta la capital de
montat un mare numar de sonde 100 genera a apro-
distruse abandonate din base totodata sponrea de
s a servit de tubunle scoa la 000 la 000 divizat
se instalarea de noui sonde in 241 000 de 500 lei
Colombia a unchetat in acea e- astfel baneficiul net de 20
poca un contract cu soctetatea lioane au fost repartrzat actionanlor
foraje Union son- in mod facultativ forma de ac-
delor dupa cele mai in proportia de doua
rapide moderne asigurandu-si noui
colaborarea. a doua Noul program de
societati de tare soc Colombia"
Foraki societat2 belgiana de Dar importantul program de
In acest veclule instalatiunt au pentru desvoltarea rapida a
fost pentru a mlatura tierelor achattionarea
criza ne societatea si-a strmtate a material conside,a-
constituit un important de auto Tunand scaderea leulut
mobile tractoare au contn- acest program nu s ar putut realiza
la atenuarea fara avantagule imprumut ex-
Din cauza e- tern in cont curent
lectric furnizat de Electrica Grape relatiunilor
majoritatea petrolifere din tatea printre actionaril
acea epoca aveau de sufent Pentru sec Ommum International de Pe-
a scapa de acest societatea troles societatea Colombia a obtinut
a procedat la inlociurea succesiva a dela acesta un sub forma
electrotractoarelor prin motoare cu gaz de deschiderea de credit care pana
masini vapon felul acesta la 31 Decembrie se ndicase la 20
Colombia a putut cont lucrarile 972 231 franci francezi Con-
pe santierele cele importante form angeomentului acea.,t suma
Deasemenea pentru putea mat rea extgibula in termen scurt
usor duce produsele dela cauza scadeni nrancetate a leului
spre rezervoare ea a construit creat o des-
o retea de conducte care i-au asigurat tul de dificila
fata societatile de a s invinga aceasta dificultate
transport permis sa efectu st un acord
eze regulat transportul produselor care a reprezentat totodata
sondelor sale succese fmanciare
In an Colombia reorgant- Societatea Ommum Internationat de
zeaza activitatea dir prelungirea scaden-
Cernavodd cumparata mainte de raz- dun pana
bot dela socuetatea realizand im- la 1928 jar de 486
portante beneficii prelucrarea ea primeste la cursul
produselor Statului ale Colombia care
sporeste capitalul 120 500 000
la 000 lei
Rafinana din Cernavoda a prelucrat forajele In progres
000 tone in 1920 provenund din
propria a cum Productua societtii 1921
din marfa 28 000 tone 1920 se
din Statului 1920 1921
care avea un anganjament pentru II )0 tone 10
lucrarea unei parti din petrolul brut 6 28 7
brut in ma-
re parte exceptioral de ineti forati
intensa a rafranei Cernavoda a 1920 1921
fost in 1920 de 64 170 689 lei Din
sum 25 milioane au fost nestrul
fectate amorti7anlor industriale
www.dacoromanica.ro
309
de profit pierdere arata ti

in 1921 un sold creditor de 14 milioane In 1920 941
174 care, dupa scaderea re 4581
zervelor legale a fost reportat la sol- 1922 7674
dul exercitiului precedent 1923 5560
Din cauza scaderii apelor Dunarn, metrilor
rafmaria din Cernavoda lucrat cifre n au fost intraute in
mult mai putin decat anul trecut, 1922 1923 decat de societatile
iar societatea executand vastul pro- Romana Astra-Romana To
gram de activitate intensa a suportat tu5i in cursul ani, Colombia
extraordinare in cursul aces- ca de intreaga industrie
tui Intre altele lifera a avut de luptat intrequl
a procedat la marirea utilajului complex de dificultati cunosute
plectand de spre
raritatea scumpetea manei de
Tintea a construit re- insufic a lui iza
zervoare la Moreni pentru de curent electric trans-
cratori a reinoit a porturilor caile ferate La aceste di-
achizitionat now printre se mai politica pe-
dela Gorgota a trolifera a Statului de cam-
cumparat remorcherul Colombia I primare a preturilor in interior de
cateva talcuri puse expotului
se realizeazd progrese con- Industria s a vazut fortata pe deo-
capitalului strain in momente parte sa-si procure de care
pentru toate mtreprinderile avea nevoe platindu-I in pe
similare din tara in timpul cand de alta parte productia
dustria de petrol a inceput s in interior pe preturi maxima chiar
se resimta de regirnul de opresiune sub de cost
preturilor hotarit de stat Progresele technice eu toate
in favoarea consumatordor a ca productia a spont socie
tutiunilor n a putut rezultate
In 1922 d Lazare I Elias ve- mare in samficide sfor
chiul administrator delegat direc- tarile depuse
tor general initiatorul se Pentru a cat a apasat
retrage dela directiune Postul de asupra industriei imps petro-
rector general este incredintat este destul sa relevam ca
Ficsinescu care pana la a- cakulele facute beneficiul societatil
ceasta indeplinea functiunile pentru productia din 1922 ar fi
de director technic pa5it cu 100 milioane cifra 4 058 364
D Ficsmescu a vend la conducerea trecuta in bilantul acestm an
acestet importante produse livrate consumului intern
triale in momentul cand sa fi fost vandute la pretul mondial
gray de regimul restrictiv al nu dupa preturile maximale stabilde
statului In intreaga de Stat
rectiune a societatii un alt Un astfel de beneficru transformat
pect D Paul in aur nu ar corespunde decat unui
de ainnnistrator delegat D rendement normal al capitalurilor
Jacques Coulon ocupa postul de vestite in intreprindere
rector technic locul d lui Th In Statul
sinescu a impus taxe de export ridicate
D este numit au redus simtitor beneficnle realizate
tor comercial la vanzarea externa benefica la
D Lazare Elias ramane ca erau destinate s compen
in consiliul de administratie seze pierderile la van
Sub comprimralzarea intern
La aceste dificultati s au mai
1922 1923 arata un progres gat intarzierile cu care Statul si-a
remarcabil in productie foraje tit furmturile de produse mtarzien
astfel productia a fost grevat in mod serios casieria
918
1921 148 Pe acestea au mai intervenit
1922 820 cunoscutele masuri prohibitive
1923 647 anumite produse pe deasupra
www.dacoromanica.ro
310 ARGUS
fuzul constant al guvernului timp de terenuri petrolifere

doi am de a acorda societatilor constructia pentru persona-
trolifere pana la elaborarea Jul technic pe diversele cum-
minelor autorizatule necesare consoli- pararea reconstrutrea
darn terenurilor Aceast al societatti din strada Romana
ultima masura a avut ca efect No 72 marind inventarul
rea unor pe dent denota progresiva
tiere fapt care daca constituia un pre- sigura precum si perspectivele de
direct adus societatilor petro- viitor Conte de profit a
Were atingea tot atat de mult fost in 1922 de 23 498 733 dupa
interesele superloare ale economiei amortisment industrial ra-
mane un solde creditor de 4 058 364 lei
Desi subt imperml tuturor acestor asupra caruia a fost reportat la
dificultati cat numeroase pe urmator suma de 2 562 350 lei
atat de inutile societatea Colombia In 1923 contul de profit perdere
prin rezultatele techrnce obtinute in atinge un beneficiu de 25 931 375 lei
1922-1923 afirmat utilitatea dupa amortismentului
de desvol- dustrial ramane un sold creditor de
tare alaturi de o 791 lei care dupa re-
numarul sonde- zervii legale de a fost
in exploatare foralelor a spo- portat la exereitml urmator in favoa-
cursul anilor 1922 1923 rea rezerve speciale care s a a-
la ratat in cursul urmataare
pentru vHtor ca un de prevedere de
contenit progres
Dar mritul a inven- In 1923 societatea a reusit sa
tarulut societatil precum toate de la guvernul francez in calitate de
crarile executate in timpul acela nu intreprandere capital francez un
constitute decat preparatu fcrmadabile avantagios sub forme de a-
in vederea campann vutoare vans asupra despagubirilor de razboi
Progrese serioase fost realizate ce datoreaza conform tratatalut
in ce priveste captatia utilizatia de pace pentru distrugerea
gazului a sondelor intrebuintateca inceputul roman
forte motrice in Totalul despagubirilor de razboiu a
Prin aceasta s a realizat economii fost evaluat la suma de 21 106 509 02
importante de combustabil s a inmultit Noul de
aparatelor de
diferite sisteme rapide In 1923 adunarea generala a socie-
S a organizat perfectionat trans- tatit a de
porturale spre rafmeria din Cernavoda compus din personalitati din lu-
a activitate de a fost mea industriala franceza
normalizata romana Dommi Ernest Meicier
Aceasta rafinerie a tratat in 1922 adnunistrator delegat al
28 000 tone in 21 200 d electricite de Paris presedinte
tone in 1921 si 000 tone 1923 Paul mare fran
Soctetatea si-a asigurat indepen cez de la Banque de Paris
denta transporturilor sale pe et de Pays-Bas administrator de
de la la prin legat de la societatea Ommum Inter-
pararea unui tanc de 800 tone in a- national de Petrole
de remorcherul Colombia mare ban
chia proprietate cher din Bruxel di
In acestor exercitti s au rectorial Omni= Internatio-
plectat de conducte intre di- nel de Petrole
ferite central din M Champin din
s au doua rezer vechi administrator-delegat al
voare o capacitate de 200 Steaua
In gara societatea I Chevalier director la Banque de
a o statie de incarcare permi- Paris et des
tand mcarcarea a 30 vagoane cisterne Lazare S Elias initiator vechi
Dansa a mai la o administrator delegat al societatb
conducta de 4 kilometrat pentru apro- Dr Toma profesor
vmonarea apa din raul Strauss administrator la Banca
Prahova Marmorosch Blank
www.dacoromanica.ro
,RRGUS
Leon IM S Gorgota Morem

Rosenthal I M Waterkegn
avoc at Pe aceste
DG Zanescu, Cen anstalate actualmente 85 sonde din
dommi N P Romanescu V care
costa, Randolphe Li 9 in preparatie (montare)
nishambo Victor 28 in
Manole in productie
Cele mai productive sunt
cifrele de mat sus culese din Moreno Tintea
permit Pana la data
sa 15
perfect edificat asupra situatiet productia societatu s a ndicat
tuale a societatu atat din punct de la 7 162 vagoane pentru un
vedere technic din terval de luni fata de
vedere al a 8 765 12 lunt din 1923
ei de viitor din 1922
Societatea Colombia pose- de mai jos reprezint
da in regiumle petrolifere kilograme productia societatii pe
coi Bustenan, Tintea Chiciura, Copa- pe in cursul
Productia pe kilograme 1924

1 ut
Bii,tenari ( a I a
to 1924
1 623 100 000 883 1 736 100 5 368 013 813
330 381 5C0 759 800 710 1 540 800 5 795 250 063
200 300 800 460 1 733 450 200 108
500 400 1 236 200 1 365 995 1 747 400 5 135 24 908 8C8
\ 100 000 450 230 1 789
1 232 4001 432 000 354 535 828 2 924 500 760
'11 700 000 000 130 694 700 7 293 584
1 805 401 372 400 1 742 100 247 247 1 806 100 7 944 247 52
500 200 1 602 600 7 880 1 285 981 400 7 578 865 696
\ 1 300 419 1 519 215
800 400 1 052 80 199 899 800 990 214

130 100 163805 779 21185000 71 625 714
Foram a forat in cursul ului dispune de o retea de con-

la Noembne zece luni ducte care leaga santierele statm-
ni de 51 de pombare din
170,40 gara Baicoi
( 1 198,20
60
1) 0 conducta de 6 avand o
35
de 14 kilometri Morem-Gara
tot b 075,25 n) 2) 0 conducta de 6 de 8 kilome-
In consecinta activitatea de foraje Tmtea-Bdicoi Gara
este in progres pronuntat 3) 0 conducta de 3 de 10 kilometrl,
Rezervoru Societatea dispune actual Baicoi
mente de sale rezer- Cisterne Pentru produ-
vorn de apro- selor sale societatea Colombia
2500 vagoane un numar de cisterne un
In afara de conductele cher mai tankun
care deservesc in interior oteliere, Cum am
dela o sonda la alta, societatea mat mai sus societatea
www.dacoromanica.ro
312 ,ARGUS
propnetate rafinaria din Cerna pervedenlor regim in
instalatu moderne o nationalizarn
capacitate de lucru de 10 0 vagoa.ne De in calitatea de reprezen-
pe tant societatilor de petrol
birourtle Sediul ei general d
Th Ficsmescu a avut
societatii este in palatul sau propriu un rol important la elaborarea legit
din str Romana 72 Cladirea este eva- in forma actuala multe
luata in ultimul bilant la 3 978 600 din modificarile propuse de
lei tantil societtilor fund aôeptate de
Deasemenea societatea mai are un guvernconvocata generala
birou la Paris care bi- dificat statutele in15 Octombrie o
ca deacum
societatil Steaua Francaise mainte in de admmis-
tioneaza in palatul societatii Omnium un numar de romani suficient
International de Petroles din Bulevar- pentru a da societatii caracterul de
Saint Germain nationalizare adunare generala
Mai exista un birou de expeditie al a dat mandat
Colombia la Constarita care tie procedeze cand va socoti oportun
se in mod special expedie- o augmentare a
dierea produselor destanate 138 milioane la 300
reexpedierea la desti- actium vor fi repartizate exclusiv ce-
a matenalulut necesar diverselor tatemlor romani astfel meat partea
santiere capitalultu roman sa capitalul
Servicial financiar Societatea este strain
in relatium urmatoarele banci in Cu acest consilml de
strainatate Banque de Paris et des a fost reinoit prin cooptarea
Bas Ungarische Allgemeine Cre- unor personalitati romane
dit tar in tara Banca Marmo cunoscute simpatizate in Franta ca
rosch Blank et Co Banca de Credit la noi
Banca Romaneasca Banca Comercia- in calitate de presedinte al
la Banca din Ploesti consihulut de a fost so-
Rezultatele Rezultatele fi- licitat ales d profesor Dr Canta-
nanciare vor fi la finele a- cuzino o somitate medicala
nului incheerea bilantului apreciata in cele mai malte cercun
ceste rezultate desi satisfacatoare
ca vor putea ramane ne- D prof dr Cantacuzino va
influentate de locul d-lui Ernest Mercier
diale a petrolifere din cele mat figun industi iale
in scadere ale Frantei
a influentat in parte programul de de d prof Cantacuzino au
care a mai slabit, suspendan- mat fost cooptati Victor
du-se anumite lucran la sondele tonescu fost mimstru al la
instrumentatie ca fund prea costisi- Pans fost ministru
toare de interne Costache
In vederea regimuliu creat le- D Mercier a in consilm,
gea a pe care demmtatea
Odat
de vice presedinte
societatea
aceasta le acorda intreprindenlor na- Colombia
tionalizate societatea Colombia a tea ei cele vede deschizandu-se main
mai frumoase perspective
asteptat exemplul altora ci imediat de activitate rodmca intensa
votarea legu a procedat la pri-
formalitati pentru a se conforma RADU
mai eficace se
face
cea
ARGUS
www.dacoromanica.ro
313
0
DE COMERT
SUB PAVILION
0
VAPOARE DE MARE APARTINAND STATULUI

F LUI 1
1
st st
1450 11 p 2800
2 C 1496 12 Gargobot 2793
3 t gobot 1451 13 'Tor 784
4 1450 14 Cargobot 2051
5 Vapor 635 15 in 54
6 1 839 Const Port ( t 32
7 1 1406 17 P 55
8 1130 18 20
9 1143 19 i 22
10 D 20 thipa 30
VASELE DE FLUV U APARTINAND STATULUI
92 26 t 3
2 125 27 ing t 15
3 Brad t 850 28 20
4 148 29 r Bernor 83
5
6 if it
15 30
31 Petru
\ 52
19 125
7 57 32 dupa 5
22 33 C ol spor 536
9 58 34 440
84 35 le 15
86 36 u Beinor 83
12 5 37 79
13 130 38 t 15
14 30 39 II 128 9
15 I 120 40 94
16 ator 107 41 70
17 34 42 32
18 135 43 4
108 44 Humor 125
20 86 45 I 520
21 145 46 Hemor 261
22 84 47 53
23 t Mania plut 311 48 73
24 t 55 49 tpor 135
25 19 50 10
VASE DE SERVITUDINE APATINAND STATULUI
C
2 Cheson
3 Constsnt
t
Dr
-
76
392
10
11
II No
171
I
Ponton
I
100
66
94
4 Constant t 19 12 II 94
5 Deroseuia 80 13 '182 51
6 II 194
7 29 15 'zlup 194
8 t 50 16 194
www.dacoromanica.ro
314
CI
911101111
17 F No 194 75 No 325
18 No 194 76 I No 648 325
19 I No 194 77 No 325
20 F 1 263 78 325
21 F No )3 I Ink 263 79 I No I 326
22 No ink 263 No I 380
23 263 81 No 6 ink 380
24 No 101 No )8 325
25 I No ) 267 83 I 325
26 I I No 84 No 661 305
27 No 407 p 267 85 N 306
28 NI No 267 I No
29 I No 261 87 No 349
30 I No 410 267 88 I 774 395
31 I No 411 267 89 N No 349
32 I No 267 I No 776 349
33 I No I 247 91 No 777 349
34 No I 247 92 No 349
35 No 3S6 93 No 349
36 I No )02 242 94 No 780 349
37 I I No 242 95 No 781 349
38 I No 242 96 No 349
39 I I No 242 97 N No 349
40 p 242 98 N No SIep motor 349
41 I No p 325 99 No 786 349
42 325 100 I No 787 349
43 No ) p 325 01 I No 780 349
44 I No 616 325 102 No 700 349
45 N I No 325 103 I No 701 349
46 N F I No 618 No 702 349
47 N 1 No 325 105 No
48 N No 620 325 105 No 806 420
49 No 621 325 107 p 420
50 I No 622 108 N I No 808 420
51 NI I No p 325 109 N 420
52 I No 325 No p
53 No ) 325 111 I No 6100 285
54 I No 626 325 No 7112 p 349
55 I No 627 325 No 349
No 628 p 325 114 N No 7114 349
57 F p 325 115 No
58 F No p 325 116 N No 7116 p 349
59 325 117 No p 349
60 No p 325 118 N 349
61 No 325 N No 7110 p 349
62 No 325 120 N I 7120
3N I No p 325 121 N No 7121 349
64 I No 325 122 N No 810 420
65 N I No 325 123 N I No 420
No 48 p 325 124 N No 8107 p 420
67 N No 325 125 N I No 8108 420
68 N F No MO 325 126 N No 420
69 N No 641 325 127 N No 8110 420
70 N No 642 325 128 N No 10101 423
71 N No p 325 129 N 1 No p 423
72 N F Nu 644 325 130 I No 423
N No 325 131 Ponton Ponton 120
74 N I No 641) 325 132 45
www.dacoromanica.ro
F
(
st o
133 420 150 CI No 4 120

134 Macara plut 420 151 'laud p No 1 165
135 H Borce Driga 222 152 p drag No 2 165
136 H Coribi Driga 274 153 hod p drag No dand 165
137 II I 58 154 p No 4 land 120
138 Ponton atelier 26 155 p No 2 120
139 No I Ponton 150 156 p No 120
140 SII No 2 Ponton ridicat 150 157 I No 1 60
141 210 158 No 2
142 II 121 159 No 60
143 10 No 4 42
144 'land No 10 'land 87 161 No 42
145 II No 28 162 gulind No 42
146 5 t Dr 213 163 II No 7 40
147 No 1 1111(1 165 164 II No 8 40
148 No 2 165 165 14
149 No 120
VASE DE MARE PROPRIETATE
I \ LF -
pat n pal
1 202 16 ( t ( 1409
2 266 17 1931
3 ( ocleta 18 18 Principes t 250
4 C 36 19 Br Meb Cor 113
5 77 20 lb roi or 85
6 Cilif it 401 21 , 95
7 602 22 73
8 Print B 1780 23
9 3 24 C 28
10 Oltul 2398 25 Mier 15
11 2408 26 20
12 \ 2290 27 2221
13 1900 28 ndovic Mr 612
14 Ntcol tie 18 29 3931
15 11
VASE DE FLUVIU PROPRIETATE PARTICULAR

14 55
2 15 limor 19
3 40 16 47
4 Itemor 66 17 70
5 dupa 4 18 t 20
6 klevmdro Delfin mot 6
7 1 No 36 20 30
8 15 21 14
9 22 22 1 dupa. 24
10 Bogitir 213 23 11
24 lac 94
12 Vapor de pas 235 25 Flisabeth Frisch 24
13 51 26 11 Reinor 112
www.dacoromanica.ro
316
NI LI
pit
27 24 54 17
28 Barcaz motor 17 55 t tlupa 10
29 mot 23 56 26
30 rete 18 57 t 17
31 20 58 t 58
32 2 20 59 Boni t 11 12
33 20 60 10
34 24 61 87
35 10 62 22
36 t 20 63 lacht 5
37 17 64 14
38 47 65 I 16
39 12 66 10
40 Lori 49 67 Rom de la 30
41 I 87 68
42 I 25 69 20
43 ti mot 70 24
44 18 71 24
45 Mures 14 72 24
46 lientor 8 73 30
47 C t 32 74 18
48 Maria mot 14 75 82
49 Negotu 28 76 lit tour 64
50 Nelly 77 t 14
51 11 78 t 4
52 Otto-11u 21 79
53 9
VASE DE SERVITUDINE PROPRIETATE PART CULAR

447 29 t 157
2 483 30 t 12
3 Adolf 695 31 tisti ink 322
4 87 37
5 659 33 344
6 Afroditi p 30 34 408
7 t p 410 6a
8 ( 140 36 Ph tina 143
9 p 627 37 ir t 61
Alfredo 562 38 t I 322
11 236 39 37
12 ( tic 102 40 t 166
13 Andrei 240 41 Betty
14 620 42 t 358
15 'nett 586 43 ta
16 Angelic 415 44 liorce
17 375 45 t Fley 120
18 109 t 547
g 120 47 50
20 46 48 560
21 597 49 t t 606
22 471 430
23 Arges 617 51 590
24 625 52 Buiron 528
25 Aron 664 53 t 558
26 385 54 Banat 274
27 M 434 55 . 623
28 No 287 56 12
www.dacoromanica.ro
317
ticularilor paL 'lot
57 ( 771 115 616

58 (t 97 246
59 C 630 117 I 506
60 C 197 118 nill 510
61 18 119 390
62 C 392 120 580
63 Slep 95 121 450
64 Slep 556 122 "rim 837
h 123 t 586
66 4 Ce 121 124 r 527
67 117 125 p 560
p 112 126 654
59 Ch 143 127 560
70 197 L 398
71 28 129 888
Const 15 130 I 18
73 onstant 335 131 Slcp 410
74 714 132 402
75 Consuel t 797 133 I 11111 120
76 187 t Br 16
77 316 13a t 109
78 ( 101 136 72
t 667 137 I 185
750 138 L 138
81 2 ink 698 alcm 106
82 140 Slep 446
83 No 148 141 689
84 410 142 lore
85 221 125 143 r tor 250
86 19 518
87 No 110 145 520
88 174 146 Bac 97
89 p 600 147 88
90 it 112 148 149
91 Dobroge t 33 149 120
92 150 Ccrm Slcp 226
93 35 151 ges p 439
94 t Slcp 450 152 101
95 153 Slep 570
96 527 154 383
97 t 95 155 ghe 988
98 430 156 Slep 504
75 157 p 83
100 cam 74 58 101
101 Durostor 44 159 220
102 Dannan 104 160 Ceam 331
103 26 161 N i 440
104 Slep 620 162 118
105 Slep 833 163 112
106 Elena Slcp 600 *lep 603
107 lena 138 165 G Portolo Co levator 93
108 t 467 166 Portolo Co No 2 91
496 167 Portolo Co 3 levator 91
110 460 168
1 Elisa Slep 210 169 Slep 364
112 440 170 Pod 18
113 lisabet 44 171 330
114 24 172 155
www.dacoromanica.ro
318 ARGUS
LE IE
174 128 232 Slep 125

175 110 233 105
176 Henry 5 234 Maria 380
177 Hagieni Ceam 101 235 234
178 hlomita 290 236 77
179 Ida 600 237 Ce
180 Ifigem C 776 238 Slep 593
181 I C No 4 Ceam 120 239 Mane-Elena 477
182 IGC 2 Ceani 120 240 Manna Slep 629
183 I C No Ceant 120 241 242
184 I C No 4 Ceam 120 242 Marion Slep 279
Mich 988 243 Slep 873
186 lonel 48 244 Slep 580
187 Josef 106 245 Slep 626
188 586 246 Macm 80
189 Ipiros 86 247 Mann 42
190 Iren t slep 586 248 197
191 Isvorul 60 249 Mercad Slep 607
192 423 250 Slep 506
193 60 251 Slep 429
194 slep 252 Mich 663
195 Jako slep 519 253 197
196 slep 730 254 u Slep 148
197 Jeanette 662 255 150
198 slep 632 255 Slep 96
199 Jeanne slep 615 257 Slep 417
200 Jenny slep 703 258 Mih Ceam 111
201 Jiu slep 555 259 Mimic t Slop 458
202 Jules slep 506 260 t Slip 907
203 slep 402 261 686
204 Jeannette slep 581 262 Moreno Slep 543
205 664 263 98
206 562 264 T No 285
207 265 I No 2 285
208 No Slep 412 266 150
209 Lux 2 188 267 No 150
210 o 188 268 Slip 394
211 Lena 672 269 Mann 140
212 Leo 885 271) Nadejd Slep 616
213 Leontme Slep 649 271 708
214 Londr 502 Slep 175
215 Lotru Slep 550 273 642
216 500 274 Slep 417
217 Luca 671 275 Netthy 470
218 *lep 413 276 Nichin 62
219 565 277 Nicol Ceani 50
220 Luciu 79 278 Nicu 420
221 Libertatea 61 279 Slop 850
222 Ludmila 20 280 Slep 441
223 Mera Bac 26 281 Slop 458
224 Ceam 59 282 Slep 651
225 Macedonia Slep 98 383 No I 128
226 Marc 651 284 No I Slep 128
227 Marcel 285 No Ceam 123
228 Marfa 32 286 No I Ceam 6
229 ina Granita 5q 287 No 2 Ceam 6
230 Slep 515 288 No 3 Slep 121
231 465 289 62
www.dacoromanica.ro
319
NUMELF
pat Lieu!
o
290 No 6 348 480

291 No 128 349 Step
292 No 4 6 350 t
293 No 351 t 300
294 No b Slep 60 352 Roland 672
295 No Slep 128 363 Romani t 322
296 No 7 77 354 mi un 125
297 No 7 355 ink 344
298 No 135 356 Ros Slup 459
299 No 77 457 38
300 No 188 358 Rose 605
301 No 10 359 Rosin i 613
302 No 14 Ceain 66 360 Slep 164
303 No C earn 66 361 Slep 657
304 No Slep 260 362 Rutcu 645
305 75 363 B 566
306 Norma Cramta 94 364 Saltica 33
Ceant 365 Sft
308 No 21 366 160
309 No 21 367 Sft Nicolae
310 No )068 Slep 21 368 Sft Nicol te 75
311 482 369 Sft 91
312 370 icohe 76
313 Filotti 371 40
314 577 372 490
315 804 373 Pivel Ceain 163
316 503 374 Spiridon 242
317 Oltu 11 375 Sft t 88
Mahona. 24 376 479
319 Osvaldint 377 Sihstra on 143
320 Otto 622 378 224
321 Pod 22 216
455 798
323 320 381 Sliva tin 150
324 Paul 550 382 Sofii 563
325 628 383 512
326 t 662 Fie' 99
327 Pelus 465 174
328 272 386 t 445
329 Pepi 176 387 Britiura 13
330 Bac 29 388 452
331 Petrp, 612 389 Syrigo 537
332 Plevn t 145 390 ho 409
333 Pluto Draga 70 391 Elevitor 172
334 Mina 545 392 180
335 Prutu 393 2
336 Slep 258 2 180
337 Portolo 10 961 395 Flev ttor 120
338 688 396 301
339 Pantocrator 63 397 Flev ttor 109
340 Riche] t Slep 214 398 358
341 586 D Step 414
342 118 400 430
343 R dita Petrovicr 230 401 7 409
344 154 402 8 433
345 B 610 403 Slep 372
346 542 404 D 10 372
347 Regie 120 405 12 372
www.dacoromanica.ro
320
F \
pat ipat p irticularilor
D 523 463 71 372

407 ) p 433 72 714
408 418 D 71 372
D 451 466 7 323
410 D 18 350 467 5 D 77 323
411 482 78 322
412 20 469 5 D 482
413 21 481 470 LS 586
414 22 575 471 t 581
415 574 472 Siretul 14
416 574 473 B ik 19
417 2) 564 474 17
418 574 475 Serhanesti 109
27 400 476 465
420 5 28 472 477 ibm 24
421 625 478 1 inca Slep 440
422 10 625 479 heodort 510
423 11 625 480 heres t Ci 63
424 111) 12 596 481 1 434
740 482 607
426 S 745 483 660
427 640 484 1er ii chi 226
428 D lb 648 485 riestu 103
429 37 580 486 insili till L Slep
430 D 7C0 1487 1 tucail 592
431 658 488 Pod 23
40 630 1 ei 151
433 41 550 I ( 30
434 42 618 491 Lmunea 322
435 41 702 492 No 2 levator 190
436 44 634 493 Uniune No I levator 212
437 D4 634 494 No 4 Flevltor 212
634 495 1 No 5 Elevato 265
439 47 634 496 No le'
440 T) 48 p 725 497 Uniune No 7 levtor 181
441 800 Lniune No 8 ttor 181
442 10 800 499 Urunnea No 9 149
443 D 709 500 No 10 149
444 o2 709 o 115
51 Slep 709 502 i
446 )4 604 503 525
447 604 504 L Ce 246
448 D 604 505 Ver 560
449 721 506 ictor tor 200
450 D 721 507
451 718 508 1 No 2 189
452 D 60 726 509 311
453 D Step 712 510 ictoria . 584
454 D 62 712 511 600
455 D Slep 512 ioleta 459
456 D 64 775 513 isko 650
457 6) Slep 735 514 Pont gru 70
458 66 Slep 845 515 Vittorio 460
45 D 67 878 516 . 480
68 plutitor 436 517 . 626
461 415 518 Bak 13
462 70 447 519 /oe 353
www.dacoromanica.ro
321
CAMERELE COMERT I
CAMERA DE COMERT INDUSTRIE DIN BUCURESTI
SECTIUNEA
dr St Cerkez
epresedin(i FA , Gluck
descu, mil Brancovici, GD
Oscai handel
neral Chi D Staicovici Leonte Gh M
sef, ,
esc u emistocle, Bedite mu rentzi Ing Nicolau , Popescu Ste-
Cornu , da ol Do han, Popovici Mezm Roller
Toma I illipescu Stefan, Gold Staadecker Hugo, Stefanescu
stein Adolf Teodoraky , N Speier ,
iedenc Mircea Const Tngsescu , Teodoi , Wechs
Aschei Manissalian I M , Tacit
, C Nicolau Theodoi Popp , Po
I I P Niculescu D pescu Gh Ci istodoi Lazr
P hV, hertsch Dumitrescu, Cicei one
Ch ager M S escu
Sectiunile Camerei de Comert
I Seceleanu N N G
olculescu u unn M din Bucure*ti
lfembri Nevescu,
Emanuel Angelescu I Dr Be sedinte I Popescu,
C Blank Petre
IC I Costmer ,
ciunescu N Dumiti iu iu Isac Ionescu,pre
I P Fuhn Gheorghe R
D7 BI u membri
Camerele de Comert din
ad Alois ald vice Consi
dru Goldschmidt pre$edinti Ti in,
Lima I e Durost Isidoi
tan Ibrahim, vice Radu
Si Georgescu, secretu
mion Lahm it o
ceno presedinte I Teodoi Putna asile C Antoneseu piese
secretai ohot Hoise chute Sp Stefnescu, vice-presedm
Moscovici pi esedinte Sectiunea Su P Sinadmo, Al
Loglim, piesedinte secretai
presedinte
Lupu vice-pi I
ga secretai adia Mare Romulus Barbu, pre
Stehniu ancisk Schenker,
Em Lupu vice I e vice Di Olah,
etai Dr loan Popp,
Negrutiu Brasov Paul, preseduite
Hevesi ei Popp vice egor Simay, Serg vice
sedmti presedinti Ernest Binder Di
la etan T indler, secretan
ge Prakova Sectia Centrali Gabriel
I Georgescu Pincus M Papp, vice-presedmte Stehan C
Schapiro, vice N Io secretai , Sectia
nescu Sectia Ni M Panaitescu,
colae Drumef presedmte sile Ianculescu vice Sectia
21
www.dacoromanica.ro
322
Ddmbotzta Isac Haman presedin dmte, C Anastasescu, secretar Sec

te, Al Panaitescu vice-presedinte
tza. Marm G Popescu,
la Sectia Central te, G N Constantmescu, vice
Bu
descu, presedinte, Stan Bratu, vice C T Rdulescu, secretar Sec-
presedinte, Const. GAgmlescu, secre- Teleorman Dumitrescu,
tar R G Constantines presedinte, Dumitru D Hanciu, vice-
cu pi G Mihdescu, secretar N Drgoescu, secretar
Crazova Sectia Heiman Galati Sectia Ing I D
Mendel, vice-preedinte, G Popovici, Dobres-
Saita, secretar, Sectia cu, vice-presedinte, D N Pa.naitescu
Niculescu Halanga presedinte, N secretar Sectia Const D Lu
Gheorghiu, subsecretai Sectia Petiache
Eftmue Constantmescu, pre ce-presedinte, Adam A Atanasm,
sedinte, Gh Teodorescu, subsecretar seci etar Sectia Faczu Solomon
Sectia R -Valcea Atanasm, gatstem, presedmte, Al vi-
presedinte, Al Presbiterianu, subse ce presedmte, Gh secretar
cretar Sectia D N Mtlosescu, Sectia
presedmte, C C Popescu, subsecre presedinte, Traian
tar
Sectia Centi Hugo Mra- vice esedmte, Dr Ernst.
zeck Ef Ef vi- secretar
ce-presedinte, N S Mamulea, Secre Temzfaara I Opru, presedmte, Ru-
tar Muscel Popescu, dolf R Deutsch, I Kremer
Gogu A Hera, vice pi ese- sedmti, Eugen Lendwai, secretar
PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI

lata, dupa st care a lost productia mondiala trolului in
1924, in comparltie productia cu totala de 18o7 ina la 1923,-
indicand de
1924 1857-1923
717 732.407 7 03
00 149 1 201
Rusia 030 156 837
793 150,712
Indu 15 000 19 555
Romnia 13 000 10 867 207 539
Veneiuell 200 059 17 223
India 7 320 544
Peru 00 99 009
Poloni i (G iliti i) 0J0 3 937
500 940
Argentinq 000 40
frinitatea I 957
laponia 789 49 165
Fgipt 1 054 11
Columbia 600 424 1 347
21-41
312 16 649
Canada 175 170 515
Cehoslowicia 100 74 000
Italia 30 34 171
9 9
inglia
I
915 541
www.dacoromanica.ro
ARGUS 323
SUPRAFATA PiMANTESC
POPULATIA LUI LIMBILE CE SE VORBESC
Suprafaja
pmntului 509,950,000
= (28%)
= 333,500,000 (72%)
De 488 suprafata (297,000 km2) este egal ru nitre
uscat de pe
De 33 Europei
1) Imprfirea
Km2 locuitori Densitate
Europa 000 449 42
Asia 000 941 21
30 134 4,5
America de Nord 146 5,7
America de Sud 66 ,, 3,6
Oceania 8 0,9
Antartica 9 000
2) Impdirea
Cea mai mare
adancime mijlocie
Oceanul Pacific 180 000 780 4100
Oceanul Atlantic 000 000 8 3870 m
Oceanul Indian 000 000 3930 ni
Oceanul Inghetat 000 850 1170 m
Volumul pmntului = km'
Ce se vorbesc lume?
Indo.germane (931
do olandeza 000
a) Limbile din India 240 000 000 flamanda 4 200 000
b) Limbile iranice engleza 163 000
23 000 000
Greaca 000 h) letona 000
Aloan 009 300 000
e) Romane franceza 45 000 000 slave
valona 3 000 000 rusa 000
italiana 000 malorusa 000 000
000 00
portugheza 000 poloneza 21 000
romn 000 casuba 100 000
retoromana 000
000 ceha 000
celt slovaca 000
g) germanice serba 000
daneza 3 600 000 croata
norvegiana 090 slovena 000
suedeza 909 bulgara
germana. 90.000 000 macedona 1 000 000
www.dacoromanica.ro
324
(63
t) 7 000
b) 000
e) talar 000
000
82
poporulut (3
I (60
I en o (390
000
b 000
000
VIII umba 28 000 000
62 000 000
X 000
000
000
EFECTIVELE ARMATEI FRANCEZE

upl 72 2
bugetai
fivite t h 000
at 607 000 o ofitel
CONSTRUCTIA MONDIAL DE VASE DE COMERT

In 1924 pi t mondiall a e tonajul cifi a de
seloi de 000 tone
ele au 100 tone vasele consti 1924, sta-
a un 924 de tistica aiati au fost
epi e7ent md 2 247 tone adica insate de cele 7ece
un spoi de isupra itime din lume Angha
o te Japonia Italia
nulion 131 tone fat produc
din din 1913 mai un tonajul
pu do fiecai e din
blicat t I d of Ship- in 1924 cu indicatia procentului dm
ping totalul compaiatie
cto consti tonajele construite
dt a fost 1917 in 1923 piocentul dc
1923
o
o
t 439 64a 651 2

3 7,9 21,8
1'39 463 2 172 817 4
Italia 82 526 7 523 0
r 444 8
laponi 72 7a7 2 72 47, 3
63 627 2,8 65 632 9
brit 879 2,4
120 287 1 8
2218 222 98,0 294 98,6
CITITI ZILNIC ECONOMIC

ZIARUL ARGUS FINANTE
STATISTIC etc
www.dacoromanica.ro
ING1NERULUI
DE INGINER MARCEL
nu cele apusene, au o bogat literaturd

inginereasca reviste, manuale, agende, calendare La noi lipsesc,
aproape asemenea publicatil In special, inginerul
nu o colectie a datelor ce sunt nece-
sare pentru calculele planurile sale devine cu
mai pretul este inabordabil
din cauza valutei Aceste consideratn ne-au lu-
crarea de care nu este nu poate pe departe complect
Se vor toate datele cari pot folosi nu numai techni-
cianului de profanului care, dintr un motiv ori dintr altul,
are de a face cu chesbuni technice de materiale
I intitulata La de intrcbumtat ue unui cat

, nu este decat un numeros public, tabelelor de
pe pe etc adaugand,
se pe nu le vor
Intrebumta decat
Nu du it un
technice
ace lipsi
- ( hip
puteau
mci Uncle dintre aceste din

ce puteau tabele au fost insotite
puse e pentiu ca.
menea nu mare, tplmn fie it
el fie restrans dm nue ( L
sitatea de p o propoi desi

tie mute unu foarte pen-
u o asemenea lui am
Astfel , nu s in ce urmea-
de
o
Cubului Rada-
unei Agende si a nume-
re5ti complecta de a o
dela
pi matenale
literaturn noastie ordm cum ma
ori
uciarea a u
hmitat Once inseamna
o selectiune o
u tabloul
co ile
a cauta ca lu e
fie it
re de nu numat
tehmciendm
De am in Profilele u ut
datelm tabelelor usor dublu T
www.dacoromanica.ro
326
Ptratul, cubul, reciproca numerilor dela

Lungimea circomfenntelor, cercurilor pre-
cum volumele sferelor cu diametrele dela
fund n, cerculm este egala suprafata cercului
-n3
iar volumul sferei Datele se or cauta deci In coloanele respective
1000
n 4
4 1,0000 1000,000 0,7854

2 4 8 3,4416 4,188790 6,283
3 9 27 1 333,333 7,0686 9,425
4 64 2,0000 230,000 12,5664 33,51032
5 425 2,2361 200,000 49,63 o0 65,4498o
6 36 216 2,4495 166,667 28,2743
7 49 343 2,6458 38,4845 '179,5944 21,991
8 125,000 50,2655 268,0826
9 729 0000 28,274
100 000 100,000 78,5398
121 3,3166 90,9091 696,9100 34,558
728 83,3333 904,7787 37,699
169 2 732
196 744 3,7447 71,4286 1436,755 43,982
225 375 18730 66,6667
'16 236 096 4,0000 62,5000 201,062 )0,265
47 289 4 58,8235 229,980 2572,441 53,407
18 324 832 4,2426 469 628 56,549
'19 361 6 283,529 3591,364 690
20 400 000 1,4721 4188,790
21 441 4,5826 346 65,973
22 484 648 4,6904 43,434
23 529 43,4783 476 6370, 626 72,257
24 376 13 824 4 8990 452,389 229
2o 623 623
26 676 17 576 0990 )30,929 9202,772
27 729 683 37,0370 ) 84,823
28 952 97,965
29 841 389 3832 4828 12770 05
30 27 000 4772 -33,3333 94,248
29 791 o3 97,389
32 024 768 804,248
33 089 937 30,3030 18816,57 103 673
34 136 304 29,4418 907 920
35 1 9161 28 o744 22449,30
36 296 636 0000 27,7778 1017,88 24429,02 113,097
37 1 369 6,0828 27,0270 116,239
38 444 872 1644 )8 28730 91 119,381
39 319 6410 1194,59 122,522
64 000 3310,32 425 66
41 1 681 68 924 6,4031
42 4 764 088 6,4807 44 38792,39 431,95
43 1 849 79 507 6,5574 20 41629,77
44 1 936 85 22,7273 44602,24 138,23
45 91 125 7082 22,2222 47712,94
46 2 116 97 336
47 2 209 103 823 6,8557 24,2766 1734,9-4 54361,60 147,65
48 592 6,9282 20,8333 1809,56 57905,84
49 2 401 417 649 7,0000 20,4082 1885,74 61600 87 153, 94
50 2 0741 20,000 65449 157,08
www.dacoromanica.ro
LMANACH 327
u 4
51 601 132 651 2042,82 460,2 2

52 704 608 19,2308 73622,48
53 809 877 7,2801 18,8679 81 166,50
54 2 464 7 '3485 2290,22 82447,92 469,65
55 025 375 2375,83
56 7,4833 2463,01 9'1952,32 175,93
57 249 17,5439 96966,83 179,07
58 364 2642,08
59 205 379 2733,97 107536,2
60 600 000 7,7460 6667 2827,43 3 188,50
61 721 226 981 7,8102 2922,47 118847,0

62 328 8740 3019,07 124788,2
63 969 047 9373 15,8730 130924,3 197,92
64 262 0000 1216,99 201,06
65 225 625 8,062 143793,3 204,20
66 4 287 496 )0532,6 207,35
67 489 763 8 14,92 1 210,49
68 4 624 432 8 2462 3631,68
69 509 8,3066 4928 '1739 28 162006,9 216,77
70 900 000 8 3666 14,2817 3848 179594,4
71 8 187401,8 223,05
72 ) 248 4853
73 329 189 017 5440 203688,8 229,34
74 476 6023
75 625 875 8,6603 3339 220893,2
76 776 976 )36,46 229847,3 238,76
77 929 )0 12,9870 63
78 084 552
79 493 039 8882 248,19
80 6 400 000 8 12 5000 268082,6 231,33
6 444 0000 )113,00 278261,8

82 724 368 )04
83 889 787 9 1104 12,0482 299387,0 260,75
84 704 )2 11,9048 310339 263,89
85 223 11,7647 5674,50 267,04
86 396 636 9,2736 6279 )808,80 333038,2
87 569 )8 503 9,3274 4943 )944,68 27 3,32
88 7 744 681 472 9,3808 '3636 6082,12 276,46
89 7 9 2360 279,60
90 100 729 000 9 5 282,74
9890 )03,88 394)68,9

92 8 688 8696 407720,1 289,03
93 8 649 9,6437 421160,3
94 8 836 584 9,6954 6383 6939,78
95 023 375 9,7468 7088,22 444920,5 298,45
96 216 884 736 9,7980 7238,23 463246,7 301,59
97 409 9-12 673 477874,5
98 192 9,8995 307,88
99 801 299 9,9499 7697,69 508047,4
100 000 000 0000 98 16
www.dacoromanica.ro
328 ARGUS
GREUTATEA MATERIALELOR
(Matenale de constructn obicinuite)
Gieutatea de volum a unur corp se numef3te greutatea lui
specifica Astfel, greutatea specifiea a ferului pur) este de
7880 kg, atat metru cub fer Se
corpul este omogen la toate salt In inte-
reseai pe cub a
fun, fie ele omogene fie compacte sohde dar neomoge
ne, ca fie tasate, ca lemnele, fiuctele, pietn
fie hchide un de gieutatea pe cub a materiale-
obicinuite cu caie de lucru mginerul, lucrrile
sale
Materialele corpurile on nisipul
pot h aranjate once vor
Lia. sine o eu. nu unghiu
de t dreptul p
est
Greutatea prmcipalelor materiale de constructie

Greutatea pe metru cub
Corpun sonde (compacte)
9100 8700 ui
I it pur
brut ( ilb)

2700
2100-2800 sud it 7800
Carton di 1200 otel
sfalt turn it 1400 (whips 1200
I plat 2000 880-
Basalt 2700 mit
Beton 2400
din a isa
din scorn 1000 ori
din te 2200 Brad 400-1100
din sparturl du cat amida ag )0 400
arinat u
(veii 1000
Brad (use it 1200 1500
Broni (8-14% cositor 7400-8900 Marmora 2800
de 7700 2400
Calcar comp 2500
2000 1700
ararnida 21(X)
var
du pi 1200--1500 (vezi
Ciment (intai 2700-3000 Pi
Podea de 2200 de ir
Mortar mort
Greta 1800-2600 samot 18o0
turnat 7200 Plumb 11370
it du
Daramatura Quai 2700
Dolomd 2900 Habit 1400
2100 Salpetru de 2250
Fig enin piatra 2280-2400
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
poro 1000
Stuc
/ahar ttra e
/id du piatra bruta
t 2
a turnat
poro I unni it
solide tasate)
- de
Malt (22'
prajita )0
anepa ita
720
turba
artofi 21(X)
I 2000
800 b 100
)00 a de gr
sata 700
I nu
prusit 280
)0 8(X)
irs 1810
nit 12 )0
(29) 7
irba /apula
lichide
distil
in
1200
nitric I ipti
sulfuric pi
o
pur i itcut
Rezistenta materialelor
toarele
- unei
nu se surpe
trebue
adia reziste
puterilor, s nu sfArd
corp solid putLudol pro-
priei a de
za reia forni
oipul diformaiea
mite limite) piopnetate se elasticitate Ea ne aratA
puteri moleculare DacA un este unor
putera externe seLtiune a este
grad suprafata S fnnd P
pe intindeiea este
www.dacoromanica.ro
330
(De ex o de fier, o de 5 cm p fund de

o greutate kg ferului va fi de
= - 1000
Remstenta corp a material este acea a ten-
la care distiugerea Felul distrugeni, deci felul ten-
siunei al lezistentel depinde de felul de aianjare al fortelor exte
noare astfel atunci spre exernpllu un
cub de material este care ocazie se nase ten-
normale de (negative) de tractiune (posi-
tive), rezzstenta forfeicare atunci este &format astfel
doua din fetele lui opuse se paralel patrate
celelalte mod1fic unghiurile drepte , rezistenta de flexzune, atunci
cnd cubul este diformat a$a, fetele lui se
a o din propnul plan, se atunci
de flexiune can se pot normale de for-
fecare de torstune, fetele se
invrtesc axe peipendiculare pe ele, paralele
aceasta o Se nase tensium de forfe
care acest caz torsmne una din aceste
zistente lpale altele, se vorbeste de o
Tensiunea normal
o vergea prismatica sectiunea S este la
doug torte P egale de senz contrar la capetele
tunei tensiunea oarecare este
=
In lungimea a se modifica iar
grosimea vergelei ea o modificare
1660 englezul Hook hue) a stabilit ltge pen
tru corpuri omogene anumite
Diformatinnea este proportionala cu puterea
proportion
Coeficientul E se numeste coefiaient de elasticitate El depinde de

material putem de mare este diformarea
material pentru o tensiune sfortam matenahil peste o
anumit legea nu mai este Limita se
de Dach trecem peste o matenalul
nu mai revine la forma primitiv mai corp
elastic Este de In
matenalul el se distruge Oboseala se
am spus materzalutui
tablou lemstentele de tractiune, compiesmne, foifecaie
flexiune ale materialelor celor umtate
de elasticitate ajutorull cum am spus, se
poate calculla diformarea de o constructie
mlor In limita de proportionalitate
Este de sine practica, nu se va o
distrugere nostru hmita
pi pentru fiecai
www.dacoromanica.ro
de elasticitate rezistent& a
RF 7 de
de Tenslunea
Tracilune Tompreslune Forfecare In
tjcm' t cm' Kg /cm'

Fier ectia 3,3-4 2,6-3,3 2000 4
ersal potm
moale 2,9-3,8 2000-21a0 4,9-2,3 )0-1- 600
Otel de 4,5-40 4 mull 2200 2,5-5,0
3,4 140- 0
pr
I ontil - 1,3-2 6 7a0-10 nu pr
200 pi
u libi 0,30
Stej tr fibre 0,075 60 100-- 110 0,4 70-120
Fat, idem 0,30 0,10-0,60 70-420
040 0,15-0,23 -100
ann, Diorit
Grew din in pietre de reazirn
2o in coloane,
0,3-4 0 coloane
0,2o-0,6
slaba
Mortar de ciment Poi
3 0,2-0,4a 130
Mortar de 1 0,0025-0,006 0,002
Beton 1 3 1 0,450 20
7 0,100
dup 28 de
8 din re7 de 0,77 10
a a 9 cornpr 0,50 8
Beton armat 180 210 pt diformatd, 140 renst la
de cararnida de var 0,42-0,14 7-40
arsa in mortar de var ciment 0,2-0,25
poroas in var 0,2-0,3
Pentru se o de 20 la scade de la
www.dacoromanica.ro
332
Ardere
Lenin, pi
gaz
lemn briuhete, derivate
rite gaze
caloi a coin deimide de loi
Toate aceste se compun mai ales carbon
mai contine
pucio Foimula uimdtoaie
ipi
( (- +
C, H, S, Ap continutul de ciibon, hidiogen,
la de
o prob 1 kg de uscat compune d1n
grame carbon., 50 gr hidrogen, gr azot, 370 gr 178 gr de
6 gr de cenuse 1000
29000 )
107 =
se 107 n
dute pentiu celor 178 grame de Bme inteles deci
ea a combustibil fi ire tim
pul apa pe o nu se
reazd, caz foarte rar
Oricum, avem valori cea
dupa apa ori se
ardern tablou
Reamintim o calorie este de pentru
ridica un grad (de la 15 gr la 16 gr) temperatura
kilogram de mmi de apa
de 100 gi sunt necesare 600 topnea unui
de de gi si,nt necesare 80
Tablou cu valonle calonfice infenoare ale principalelor
combusbbile
pe kilogram)
1 at 3-)00-
Lignit, dupa ful 2o00- 4300
Lignit in 4200- Spirt )300
arb pi itra 8000 ( 8140
8000- 8400 2440
Brichetu de 4900 di 700- 800
de carb de pritra 6000- 7700 4200
ocs 6000- 8000 Ihdrogen 1 28700-34100
10000-11000 2360- 2800
Petrol 9000-40900 Metan 14900-13250
Bennua 11000 7820- 8700
brut )700 de kg 8900-- 9960
7100
www.dacoromanica.ro
333
Punctele de topire de ale corpunlor

rade
1000
Tantal e 2900 114
Indium 2300 Ceara
Platma
Porte Ste
Fer, pur )10
Nichel )
)0
1100-1400 pa di
alba
1200 Andina
ni i
- 2
10
1081 satur ita de sare 18
tur 20
Argmt Glicurina 20
ulori de
'lama, tpi 78
tei -118
/ink 419 118
Plumb 127 227
I 212
Punctele de fierbere
sub presounea de 760 mm
le
91
Puctoasa ) tui
Anilina
)7
290 - 78
ita e 108
Apa 100
80
It 78 i
Cnd doua coipuli se atmg, se produce intotdeauna Atta

cat se unul aAem frictiune
Fo nu se dect ce frictmnea
a fost putere fiictiunei
ating dai sunt
unul de (o pe o pe )
de F este totdeauna
flictiunea Ea este puterea pentru a
unul de
tia
ce o opune un
p celui care se
- \ st fit it e ire frictume

Rezistenta S se N F paraielogramul
fortelor Ea N un unghm
tang It se dt frictunit du
tang
www.dacoromanica.ro
334 ARGUS
Coeficienti de frictiune
StaticA De
Lemn (stejar) pe lemn uscat 0,43-0,62 48
CU apa 2o
0,14
pe metal 0,60 0,40
pe otel 0,09 =3 rn/sec
0,03 h v=27
Otel pe 0,027 0,014
Otel pe bronz fosf
suprafete plane uscate 0,11
plane unse 0,098 0,092

i cilindrice
forjat stejar 65
0,5-0,4
0,08 uns
er J 0,21 la misec
0,11 22
fer forjat 13 uscat
011 uns 10-0,08 uns
fonta 0,19
J 0,18-0 17 useat
0,08-0 07
pe stepr cu J 0,5 =0,3 uscat
a 33
J 9,129 7 la mlsec
la 20 mlsec
0,20-015
07
pe beton
pe pamant uscat
Curea stejar 6-0,5 0,3
Fume de canepa lemn 0,5
de pe 0,035
fier 0,02
(roata, cilindru) se pe o suprafatl (Mrs
alunece) se naste o fnctiune rotatie
a frictiune e nevole de moment de
M=Nf
Momentul este proportional prestunea f, se
de frictiune de rotatie (dimensiunea f este lungimea)
Pentru otel pe otel f = 0 05
o se se naste o frictiune
Frictiunea total a vehicul este suma ro-
a pe pavaj,
Valoarea coeficientului de fricpune total
de fer pe
Pavaj bun de netede de lernn bun
de 0,020
de u 0,006-0,008 0,023
Asfalt bun 0,010 proasta 0,045
excelent Drumuri de parnant proaste 0,080-0,160
Nisip
in stare excelenta de pe asfalt 0,021-0,031
1) mare pana la 1000 kg cm

2 mare la 60j hg cm'
www.dacoromanica.ro
ARGUS 335
Tablou pentru fer rotund

1
A IN cm'
2 3 4 5 6 7 8 9 10
mm
0,006 0,0079 0,016 0,024 0,031 0,039 0,047 0,055 0,053 0,071 0,07'
2 0,024 0,031 0,063 0,094 0,128 0,157 0,188 0,222 0,25 0,28 0,31
3 0,055 0,07 0,14 0,21 0,28 0,35 0,42 0,49 0,55 0,63 0,71
4 0,098 0,13 0,23 0,38 0,50 0,63 1,00 13 1,26
5 0,154 0,20 0,39 0,59 0,78 0,98 1,18 1,37 1,57 1,77 1,96
6 0,28 0,56 0,85 1,13 1,41 1,70 1,98 2,26 2,54 2,83
7 0,312 0,38 0,77 1,15 1,54 1,92 2,31 2,69 3,08 3,46 3,85
8 0,395 0,50 1,00 1,51 2,01 2,51 3,01 3,52 4,02 4,32 5,03
9 0,499 0,64 1,27 1,91 2,54 3,18 3,82 4,45 5,09 5,73 6,36
10 0,617 0,79 1,57 2,36 3,14 4,71 5,50 28 7,07 7,85
11 0,749 0,95 1,90 2,85 3,60 4,75 5,70 6,65 7,60 8,55 9,50
12 0,888 1,13 2,26 3,39 5,65 6,79 7,91 9,05 10,18 11,31
13 1,042 1,33 2,65 3,98 5,31 64 7,96 9,29 10,62 11,95 13,27
14 1,208 1,54 3,08 4,62 6,16 70 9,24 10,77 13,86 15,39
15 1,387 1,77 3,53 5,30 7,07 8,84 10,60 12,37 14,14 15,91 17,67
16 1,57 2,01 4,02 8,04 10,05 12,06 14,07 16,08 18,09 20,11
17 1,782 2,27 4,54 6,81 11,35 13,62 15,89 18,16 20,13 22,70
18 1,998 2,4 5,09 7,63 10,18 12,72 26 17,81 20,36 22,90 25,45
19 2,84 5,67 8,51 11,34 14,18 17,02 19,85 25,52 28,35
20 2,466 3,14 29 9,42 12,57 15,71 18,84 21,99 25,14 28,28 31,42
21 2,719 6,93 10,39 13,85 17,32 20,77 24,24 27,17 31,70 34,64
22 2,948 3,80 7,60 11,40 21 19,01 22,81 30,41 34,21
23 3,261 4,15 8,31
12,46 16,62 20,77 24,93 29,08 33,24 37,40 41,55
24 3,551 4,52 9,05 13,57 18,10 62 14 31,67 36,19 40,71 45,24
25 3 853 4,91 9,82 14 73 19,63 24,54 45 34,36 39,27 44,18 49,09
26 4,186 5,31 10,62 15,93 21,24 31,86 37,17 42,47 47,78
27 4,495 11,45 17,18 22,90 28,63 34,35 40,08 45,80 51,53
28 834 16 12,31 18,47 24,63 30,79 36,94 43,10 49,26 55,42 61,58
29 5,185 6,60 13,21 19,81 26,42 33,02 39,62 46,23 52,84 59,44 66,05
30 5,549 7,07 14,14 21,21 28,27 35,34 42,41 49,48 56,55 63,62
31 5,430 7,55 15,09 22,64 30,19 37,74 45,29 52,83 60,38 93 75,48
32 6,313 8,04 08 24,13 17 40,21 48,26 56,30 64,34 72,38
33 6,7 0 8,55 17,11 34,21 42,76 51,32 59,87 68,42 76,97 83,53
34 7,127 9,08 18,16 27,26 36,32 45,40 54,48 63,55 72,63 81,71 90,79
35 7 5 0 0,62 28,86 38,48 48,11 57 73 67,34 86,59 96,21
36 7,999 10,18 20,36 54 40,72 90 61,07 71,26 81,43 91,61 101,79
37 8,450 10,75 21,50 25 01 76 75,27 02 96,77 107,52
3 8,893 2,68 34,02 36 68,04 38 90,73 102,07 113,41
39 94 21,89 47,78 59,73 62 95,57 107,51 119,46
40 9 25,13 50 62 83 75 40 96 100,53 1 ',66
1 41 52,81 01 22 63 ' 03
13,85 71 41 42 69,27 98 110,83 124,68 M
4 4 43,56 09 72,61 13 116,18 22
44 11 15,20 30,41 60,82 76,03 91 23 121 64 152,05
0 31,81 71 52 95,42 111,33 23 13 04
62 24 49,86 83 99,71 57 19
47 13 600 35 70 40 75 09 133,79 156 49
09 19 72,38 48 58 123,67 96
8 56,57 94,28 113,14 00 72 18,57
19,63 39,27 53,9J 78,54 17 81 137,44 157,08 176,71 196,35
www.dacoromanica.ro
ARGUS
Profile normale (germane)

dublu T
Lungimi male 4-12 m
Se mind din 200 in 200 4
t din 250 mm 9 12 m
de
ba rnula
b 3 nun h Nr
de dd
R de 6d
la 15d
Momente de
Momente de
rezistenta
8 80 42 9 58 29 77 8 00 19,5 8
90 46 3 00 7 06 78 117 26,0 9
100 50 5 8 6 2 171 1 88 2 10
11 110 54 8 2 3 9 65 2 239 00 43,5 11
12 120 1 7 2 21,5 328 41 54,7 12
13 130 62 4 1 1 64 27 5 436 87 67,1 13
14 140 66 7 6 2 29 2 573 7 81 9 14
15 150 70 0 0 4 01 43 9 735 5 9,8 15
16 160 74 3 5 8 7 935 8 117 16
17 170 78 6 2 78 6 1166 17 1 17
18 82 9 9 21 90 81 3 1446 8 18
19 190 86 2 8 5 94 97 9 1763 22 7 186 19
20 200 90 5 3 4 22 117 2142 0 214 20
21 210 94 7 7 3 50 138 2563 4 244 21
22 220 98 2 5 31 01 162 3060 33,1 278
22
23 230 102 4 6 6 44 189 3607 37 1 314
23
24 240 7 1 46,1 19 221 4246 41 7 354
24
25 250 110 0 6 7 39,01 256 4966 46,5 397
25
26 260 113 4 1 3 41 84 288 5744 51 0 442
26
27 270 116 7 7 1 82 326 6626 56,2 491 27
28 280 119 1 15,2 0 47,89 364 7587 61 2 542 28
29 290 122 4 7 8 87 6 596 29
30 300 125 8 2 0 54,17' 451 9800 2 653 30
32 320 131 11,5 3 77,7 99 555 12510 84,7 782 32
34 137 2 3 7 06 674 15695 4 923 34
36 360 143 0 5 97,0 15 818 114 1089 36
38 380 149 7 5 107 84,00 975 24012 131 1264 38
40 155 4 8 118 92,63 1158 29213 149 1461 40
425 163 3 23,0 132 103,62 1437 36973 176 1740 421/3
45 450 170 2 3 147 115,40 1725 45852 203 2037 45
475 178 1 6 163 127,96 2088 56481 235 2378
50 500 185 27,0 179 141 30 2478 268 2750 50
55 550 200 8 8 21 3488 349 17 55
60 600 2151 6 4 254 40 4668 138957 434 4632 60
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 337
M MINISTERULUI
Tzmbruluz Conten- Deculescu, subdirector general cl I

czosului D Dobres- Credztul Judetean Comunal
cu, general I, V Livianu, Creditul Vztzcol I Qumtescu, direc-
director cl I, Bogdnescu, director general cl I, Romanescu, di-
tor cl I, M Ispasiu, subdirector ge- rector I, P Stoenescu DunAre di-
neral cl I, I subdirector rector cl I, Const. Giulescu, subdi-
general cl II, Nanu subdirector ector genei al I, I P Antonescu,
general II subdirector general cl I
Directia DS Inspectoratele regionale Chr
director general cl I, I Filipescu, mionescu, general regional
director cl I, D Deladecmia, cl I, Iuliu Arsenovici, director gene-
ector general cl I al regional II, Gr di
M rector general regional cl
raschivescu, director general cl I, Dragonescu, subdirector general cL
Eleftene Zamfir Brdtescu, I, Gh Ciuta, subdirector general cl
director' I, Niculae subdi- I, Tosa, subdirector general
rector general I, N I Dragonu- cl I
subdirector general cl II financum Inspector'
lor de fmante I Panait
lexandru Buescu, directoii cl I, Pe- trescu, Scarlatescu, Andrei
tre Adrian, Paul Gheorghru, D Con- hnescu N Petrescu, G B
stantmiu, subdnecton generali cl I Lzdrescu Negrescu,
Directia a ian Vasilescu, Tr C Mar-
Statuluz N Ioanovici, director ge- daloescu, genelah de
neral II, N Papadopol, director nane cl II Al Costm, C
cl I, Al C Cireseanu, drescu, Al Stamate, M Petreanu,
subdirecton I financian I GM
Dzrectza CN Pompihan, Oieste Constantinescu,
director cl I, Bonea les C Zopa, M An
cu, subduector general cl I drei Nestor, I Chr Dumi-
Gh trescu C Bunleanu , Inspector"
sier central general cl I, Jean fmancian clasa II Gr
central cl I ceanu, Dutulescu Chivu
Chivulescu, Caton Militeanu, Du
de Aural Macavei, Al Gheor-
Emil S ectoi general cl ghiu, I Padureanu, Em Gheorghiu,
I, Iliescu subdirector general Steiescu, N Teodorescu, P
II Mihaescu, V Atanasescu, Petru
Static Cior GD Gavril
tan, directoi genei al cl I, State Inspecton cl III Al
subdirector general II, I culescu At Oltelnu, C Niculescu,
aihitect inspector cl II Gh Antonescu, Victor Ma
Gabriel N Alex Pe-
lopol director general cl I, Const trescu, gihu Pavelescu, I
Dumitrescu, director I, Andiei nescu, Camil Veltianu
CITITI ZIARUL
S RE IN 20, si 24
ORGAN ECONOMIC
A NTE, COME RT, 1NDUSTRIE,
22
www.dacoromanica.ro
338
I NEGUSTORESC I
COMITETUL CENTRAL
D I Luca P Naculescu,
D Em Brancovici. Toma N N Madgearu, D M Mun-
brescu Ascher vice-prese- teanu, G C Nicolau, I Penescu-
dinti, D P Niculescu, secretar ge- Kertsch, C GM
neral, AL Cornu, secretar, Fi Mi- membn consiliei
chelsohn, I Constantm, pescu, S M Iscovici N Penescu,
bliotecar, S consilier dele- Lou, C an, I Macovei, D P
gat, Temistocle Alexandrescu, Vomescu ,cenzori supleanti, George
Ardeleanu, V Dumitrescu-Mihtan, contenciosului
Edgard Fuhn Jean Gluck, Josef D
din
ti i flint' t
Ing D Leonida D Niculescu
Obor E Predeleanu Repr de comert S j
Gnvita E Muntenescu ranspoi A
Manufactura Eugen Bronzescu del etc Otto Peter
Coloniale G Fir6nescu Angi os de vmun 5tefan Ardeleanu
Bibescu Vod D Radulescu Brutanloi dr Alois Muller
Hoteherilor Ing G Custescu n (Via tor
Consiliul general al Sfatului Negustoresc
D mi Kinacescu, G Georgescu Fuerea, Chr D
G Mironescu, N P dr covici, H Mullei , A Mrinisalian I
C Gheoighian, Stelian Popescu, Alex Roller, M Weissengrun, Tudor Nico-
Gr Trancu-Iasi, L Ber lau, I Hechter, B Goldstein, S V
covitz, Kaufman, D Dobi escu, in- Popescu, Pescaru
P Andreescu (Craiova), F Ia- L Candy, A Gaster, Alex Hasan
din Provincie ale Negustoresc
Sectia
Adjud GV Cernauti N Flondor
Abrud D Dobi ota Cernavoda N Manicatide
dr N Marcu I Sanielevici
Alexandria T P Anghelescu Cluj dr
Arad G Adam Corabia C C Teodorescu
Bazargic Radi Bescof Constant a Marcu
G Florescu Curtea de Ai M Glontescu
(Roman)Grigore Botez Cai
Blcesti Alex Hagyeck Cetate (Dolj) D StInescu
Beresti (Covurlm) 5tefan iu Cetatea
Wircu Dim berg Calafat D C Rosianu
M Abramovici C -Lung (B vina) Petre Achimescu
B Clony Crawva P P And-scu
(Dolj) Popescu Fr Cohn
Bncem (Hotm) Lev Bernstein Dorohoi A Cohn
(Soroca) Cornanski C Gheoi ghiu
Marcu Rudich (Hotin) Haim Veisencher
Alex Bodeanu FAlticeni Nath Michelsohn
lad D Costandache Victor Enescu
Caracal Nichita ccscu M D Margulius
(Orhei) Wolf Schneider Galati mg G Deleanu
(T -Aries) Ion Popa Filip Stoicescu
www.dacoromanica.ro
Contineanu Cottai
Hida (Cojocna) Siegmund Akos 3atu Mare loan Vuia
Husi P I Harangea (Dorohoi)
Hateg Ion Baciu Strehaia (M Al C-stantmescu
a Augustm Sporl Sibiu G Nedoiceanu
David Herscovici Emil Herman
Hotm Moise Varticovslu Soroca I Usisckin
Herta G Pohcher (B-sam) Elias
NV Slatina N Dobi escu
D zan (Prahova) C Dumitrescu
Lupeni G P G Popescu
Lipcani (Hotin) F Frenk Tg -Frumos el
Lespezi (Suceava) N Alexa Tg Samuel Beck
M Filipescu Tg -Ocna Ion Popa
I Copilovici Tecuci Ovanez
Tase Const-nescu Telenesti (Oihei) Lapides
Medgidia Grigore Tighina I Sorocichiu
D Stefnescu T -Severn D Giurescu
Oravita Montana G Telescu T -Magurele F Parlitescu
A Lifcm (I mita) C Voiculescu
Orstie Ion Vulcu Tulcea G Lupu
M Timisoara Blasian
Panciu Adolf Tarutino (C hiprian Socolov
V Teodorescu Uioara G Moldovan
Neamt Carol Vemberg Urzicem G Nicolescu
Pui V Emil Pop
Pucioasa N Rizescu Vaslui C Cocorascu
R otopopescu ea Trotusulm
R Valcea D I Simian Grig Beldescu
Roman Isidor Bing Doi nei Petre
(Orhei) S Nisis mcea Petre igorescu
PRODUCTIA DE FONTA DIN LUMEA INTREAGA

Statisticele americane dau pri- mai mica productie de
vinta oductiei mondiale a fontei din tot secolul al XX lea
anul 1924, cifra totala 64 630 000 Producia
tone 1913, a fost de 77 182 000 tone
In ann aceast productie In tabloul de mai jos
a fost In 1923 tone 471 , tari, cum a iat productia de fon-
1922 tone 51 938 000 1921 numai de la 1921 la 1924
700 000 tone, ceeace constitue cea cu anul 1913
1924 1923 1922 1921 1913
Statele Unite 000 000 000 653 000
Canada 000 000 000 000
Marea Britanie ) 000 000 000 10 000
Franta 000 000 000 000
000 000 000 000
Luxemburg 000 000 000 000 000
Germania
Cehoslovacia 7 000 7 000
lonia 000 458 COO
000 350 COO 371 000
Totalul 630 000 471 000 000
In tabloul de mai sus nu - totalul este mdicat pen-
trecute cari anul 1924 tru productia din lumea
au produs tone de fon-
www.dacoromanica.ro
340
SUMARUL
ig
ARGUS 17
IN CAMPIILE INFINITULUI 18
UN MUSAFIR AL SPATIULUI , 19
ROMANII IN AMERICA 23
REFORMATORUL RELIGIILOR 26
CALENDARUL
Ortodox catolic protestant 27
oman 51
Evreesc 51
52
53
Anul 1925
DE REBUS MARIS (Istoria artei nautice) 55
VAMAL IN 1924
MARE INVENTIE ROMANEASCA Vau
gean )
STREINE 65
ROMANIA IN CIFRE (Tablou) 66
DREPTUL INTERNATIONAI
AVIATIUNEA 75
IILE AERIEN E 82
AGRICOLA (1920-1924, 83
OBICEIURI MORAVURI - Buctai
chmea7a) 85
TABLOUL CORPURILOR SIMPLE 86
COMERTUL DE ACUM CEL DE ODINIOARA 87
PRODUCTIA INDUSTRIALA A pe cap de locuitoi
(Tablou) 91
SOCIETATEA DE AUTOMOBILE LEONIDA
& Co umt 93
DOUA MOMENTE CULMINANTE, pentru
pacea Londra 97
STATISTICA VITELOR IN ROMANIA 1919-1923 (Tablou) 105
A MARINA 107
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 341
VITICULTURA CULTURA POMILOR FRUCTIFERI

IN BASARABIA, In vechi 113
COMERTUL NOSTRU EXTERIOR, Regmml
vele generale la sfarsitul anulm 1924 117
CIRCULATIA In difente pe cap de lo
cuior (Tablou) 123
SOCIETATILE PE ACTIUNI DIN exeici
tiul 1923-1924 124
a 756 128
a 874 soc industriale 166
Bilantunle a 277 soc comerciale 206
Bilantunle a 35 soc diverse 220
nu
la Dec 1924 222
comerciale nou 224
Societati industrible 226
226
IMPORTUL ROMANIEI, 1921-1923 (Tablou) 164
EXPORTUL 1921-1923 (Tablou) 165
CAT AU CHELTUIT STATELE IN 1923, pentiu fiecaie
locuitor (tablou) 204
BREVETELE R M , cum se se anu
223
INALTA MAGISTRATURA A ROMANIEI 229
SUPRAFATA 51 POPULATIA, continentelor
(Tablou) 234
TIPURI DIN LUMEA INTREAGA (Ilustiatn)
PERSONALUL CENTRALEI COOPERATIVELOR 236
TELEGRAF TELEFON, personalul activitatea 237
FUNCTIONARII MINISTERULU1 DE INDUSTRIE 238
CORPUL STREIN IN ROM&NIA 239
DATORHLE ALIATILOR FATA DE ANGLIA 240
MONEDELE MEDALIILE LUI CUZA 241
IMPOZITELE PE CAP DE LOCUITOR 1685-1906-1925
(Tablou ilustrat)
ARBITRAJUL IN DECURSUL VREMII 253
DREPT LEGISLATIE Dreptului
fundamentale 259
SCUMPIREA 1906-1924 (Tablou flustrat) 269

REPERTORIUL LEGILOR REGULAMENTELOR (11
Sept. 1923-27 Noernbne 1924) 271
MONDIALE DE CARBUNI 275
TEATRU 277
NOASTRA 280
www.dacoromanica.ro
342 ,ARGUS
Pag
INGHETUL DUNARII, de la 1837 azi 281
PUNCTUL DE FUZIUNE A CORPURI 284
NOASTRE mternatio
ce priveste traficul o geografica) 285
DENSITATEA POPULATIEI NATION ALITATILE RO
MANIEI (Tablou ilustrat) 297
MONEZI 299
FORMULE ALGEBRICE SIMPLE 300
FILATELIA IN 1924 301
INDUSTRIA DE PETROL 305
VASELE DE COMERT SUB PAVILION ROMAN 313
CAMERELE DE COMERT 321
PRODUCTIA MONDIALA A PETROLULUI 322
SUPRAFATA GLOBULUI populatm
bmbile ce se vorbesc 323
EFECTIVELE ARMATEI FRANCEZE 324
CONSTRUCTIA MONDIALA DE VASE DE COMERT 324
INGINERULUI '325
FUNCTIONARII SUPERIORI AI MINISTERULUI DE
FINANTE
ORGANIZATIILE SFATULUI '338
PRODUCTIA DF DIN LUMEA INTREAGA
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS 343
SUMARUL ANUNTUR1LOR
Pag
BANCA CHRISSOVELONI
BANCA COMERCIALA ROMANA 2
BANCA DE CREDIT ECONOMII Timioara 3
BANK OF ROUMANIA LTD Bucureti 4
ASTRA, FABRICA DE VAGOANE Arad 5
I NACHT, SOC IN NUME COLECTIV 6
BANCA Bucureti 7
CREDITUL EXTERN, Bucureltl 8
BANCA NATIONALA A Bucureti 9
ASTRA ROMANA Bucure*ti
COMERTUL TECHNIC, SOC IN NUME 11
SOC DE ASIGURURE GENERALA" Bucureti 12
I ROTHMAN & Co SOC IN COMANDITA 13
BANCA MARMOROSCH, BLANK & , Bucureti 14
JACOBUS" 15
CARTEA ROMANEASCA 16
URANIA SOC DE ASIGURARE Bucure5ti 25
PAUL DAICI 26
C HARMENINCi Bucureti 68
SIMON ROTHENBERG, 74
LEON EBNER 74
FRATII SCHIEL, Bucureti 84
R R REDGRAVE & Co Ploeti 92
BRADEA 103
SOC FOR AJ-LEMOINE 104
SOC PETROL-BLOCK, Bucureti 106
KOULPY 115
PREJMARO, SOC ANON Prejmer 116
ASIGURAREA ROMANEASCA, Bucure0 116
MARTIN FROMM SA 121
DIMITRIE MARCULESCU, 122
LEON ALTERESCU 127
BANCA H SILBERMAN Ploeti 162
BANCA IA*ILOR 163
SOCIETATEA DE PUBLICITATE 205
SOCRATES G AVGHERINOS 223
FRIGUL S A, Bucureti 232-233
BANCA ELVETIANA DE DEPOZITE DIN ROMANIA 249
THEODORIDI & 250
BRITANIA ' S , Bucureti 250
S A, Bucureti 252
BANCA MOLDOVA, 252
STEAUA 257
DACIA-ROMANIA 258
www.dacoromanica.ro
344
Pag
BANCA COMERTULUI MOLDOVEAN Iai 258
BANCA UNIUNEA ROMANA, Iai 268
BANCA DIN PLOEM 270
BANCA ROMANA DE COMERT DE CREDIT DIN PRAGA,
Bucureti 270
& , Bucure0 271
KAMNER & JEKELIUS Braov 276
STEAUA ROMANIEI, SOC DE ASIG , 276
SOC NATIONALA, Bucure*ti 298
SOC AGRICOLA, 298
CASA GENERALA DE Braov 300
SERVICIUL MARITIM 345
BANQUE BELGE POUR L ETRANGER, Bucure0 346
CETATEA", BANCA ECONOMICA-COMERCIALA, Braov 347
BANCA ARDELEANA INDUSTRIALA COMERCIALA, Bra*ov 348
SOC FORAKY ROMANEASCA P1oeti 349
SOC Bucureti 350
BANCA ANGLO-ROMANA, Bucureti 351
FRATII SCHIEL, Bucureti 352
SOC CREDITUL Bucureti 353
FRATII STOLLWERK, Bucureti 354
SOCIETATE ANON PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR
355
JACQUES PAUCKER, Bucureti 356
SOC CONTINENTALA Bucureti 357
BANCA A Bucureti 358
FREDERIC CZELL, GRUPA DR WILHELM CZELL, Braov
RAHOVA SOC AN PENTRU IND LEMNULUI, Bucure0 350
PE
SOLI 2
SOC MITA, 3
4
www.dacoromanica.ro
ARGUS 345
SERVICIUL MARITIM
SERVICE MARITIME DE L'TAT ROUMAIN
Les paquebots-poste du Seivice le l'Etat Rou
main, par giande vitesse et leurs instalations
dernes, offient au public le voyage le plus court et le plus
confoi table
Les paquebots-poste desservant la ligne Constantza
tantinople-e sont en correspondance Constantza port
avec les traans rapides No 803 (arrne au port a 22 h 05)
et No 804 (depart du port a 6 h 35) de et pour Bucarest
Ces trams sont en coirespondance Bucarest avec les
Simplon Orient Express de et pour Timisoara, Za
greb, Trieste, Venue, Milan, Lausanne, Paris et Londres et
avec les rapides No 201 et 202 de et pour Arad, Bu
dapest, Vienne, Zurich, Paris, Londres, De
Fetesti aNec les tiains rapides No 521807/810 et No
avec wagons directs de et pour Lwow, Cracovie,
Katowice, Prague, Vienne, Breslau, Berlin, van Hol-
land et Londres
Les paquebots-poste de la ligne Constantza-Constanh
nople-Jafia sons en correspondance a Constantza port avec
les tams No Bucarest-Constantza (arive au port a
14 h 40), No 826 Constantza-Bucarest (depart du port a
13 h 45) et avec le rapide No 804 Constantza Bucarest
depart du a h 35)
Les hams No 825 et No sont en espondance a
Fetesti avec les rapides No 502/843846 et No 845/844/
de et Lwow, Varsovie, Dantzig, Prague,
Vienne et avec agon direct Constantza-Varsovie-Dantzig
Le Uain rapide No 804 est en conespondance
avec le tram rapide No 809/808/51 avec wagons duects de et
pour Lwow, Cracovie, Katowice, Breslau, Berlin, Hoek van
Holland et Londres et a Bucarest avec le Simplon Orient
Express et le rapide No 201
Les billets de I-ere et II-eme classe donnent droit a la
nourriture a bord, vin non
Les enfants entre 4 et 10 ans payent 75% du prix des
billets de I ere et II eme classe et 50 % du prix de
classe -
Les paquebots-poste du Service Martime de l'Etat Rou-
main possdent aussi des cabines speciales et de luxe
les couchettes de ces cabines est perm, en dehors du prix
de passage, des supplments de 10 % 25%
Une reduction de 10 % sur le prix de passage simple, de
I-ere et II eme classe, est accordee aux families composes
d'au moms trois personnes adultes
Les voyageurs de commerce et les arhstes de etc.,
benehcient d'un rduction de 25%
LIGNE CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-LE PIRE
DE CONSTANTZA TOUS LES MARDIS
LIGNE CONSTANTZA-CONSTANTINOPLE-JAFFA
LIGNE DE CARGO-MARCHANDISES POUR OCCIDENT
www.dacoromanica.ro
346 ,ARGUS
BANQUE BELGE CETRARGER

ANONYME
FILIALE DE LA DE AU CAPITAL
ET RESERVES DE FRS BELGES 338 384 143
CAPITAL PROPRE ET RSERVES FRS 121 850 000
SIGE SOCIAL BRUXELLES 66 RUE DE COLONIES
CALEA VICTORIEI 11
SUCCURSALES EN ROUMANIE
B AI L A
MEMBRES DU COMIT DE DIRCTION
M JEAN JADOT President du Conseil d Administration
CHEVALIER DE WOUTERS Vice du Conseil Admin
ALEXIS VAN DAMME Administrateur Dlgu
PAUL RAMLOT Administrateur Dqgu
BARON CARTON DE WIART Administrateur
EMILLE FRANCQUI Administrateu
SUCCURSALES & AGENCES
ANGLETERRE - PARIS
LLEMAGNE - COLOGN E ROUMANIE BUCAREST, BRAILA
CONSTANTINOPLE ETATS-UNIS - NEW YORK
PEKIN SHANGHAI TIENTSIN HANKOW
EGYPTE- RE E
Bureaux cotonmers (ne trallant pas avec ltranger)
TANTAH ZAGAZIG I-SOUEF ALLA EL-KEBIR MAGAGA
MINI EH ET-EL-GAM H
BANQUES
AUTRICHE - Wiener
VIENNE Sucursales s Inn Bregenr Bruck s Mur Dornbirn Graz
Innsbruck nlagenfurt Leoben Linz s D R idkersburg
Inkreis St Pollen s Steyr Villach Volkermarkt
Wiener Neustadt Wolfsburg
BULGARIE de
Succursale Roustchouk
internacional y Comercio
MADRID Suceursales Aguilas Alicante Aysmonte Cadiz (Cadiz) Caravaca
(Cartagena) Cieza Elche Hellin Huelva Isla Lorca
Murcie (Murcia) Orihuela Puerto de San a Maria San Fernando
de Barrameda Sville (Sevilla Totana Veda
MAROC de y Comercio
MELILLA (Lone Espagnole)
HONGRIE Wiener Bnnic-Verein
BUDAPEST
POLOGNE - Socit de Pologne
VARSOVIE Succursales Bielitz Biala C-acovie Krakau Drohobycz Lemberg
Lwow Leopol Przemysl Stanislau Tarnow Teschen
ROUMANIE Wiener
(Cernauti
TCHECO-SLOVAQU E Allgememer Bbhmischer Bank Verem
PRAGUE Praga Praha Succursales Bodendach s E Bratislava
Pressburg Brunn Brno Brux Most) Budweis (Budejovice) Friedek
Mistek Frydek Krnov) Karlsbad (Karlovy
Vary Ostrau (Moravska Ostrava) Marienbad (Marianske Lazne) 01
mutz Olomouc Pardubitz Pardubice Pilsen Plzen) Prossnitz
Reichenberg Liberec Schonau Teplice sE
Troppau Warnsdorf Varnsdorf Svitava
ITALIE Wiener Bonk-Verein
BOLZANO (Bozen MERANO Meran
YOUGO-SLAVIE Wiener Bank-Verein
AGRAM Zagreb) BELGRADE Beograd
du de
SARAJEVO Succursales Banja Luka Bijeljina Brcko Mostar Tuzla Agences
Bihac Oerventa Doboj Gradiska Livno Boa Novi Boa Samac
Travnik Visegrad Zenica
www.dacoromanica.ro
RLMANRCH 347
CETATEA"
BANCA ECONOMICA-COMERCIACA, S A
CAPITAL i Lei 000
- ELEFON No 3/40 5/19 -
SO V, Palatul Continental, de vide)
Odorhem oplita-Romna, Rupea, Gherla

(
OF AM A, Wall Street 44, New-York

AGENTIE CETATEA FOREIGN OFFICE Wall Street 44 New York
FACE ORI-CE OPERATIUNI DE
PE
procentele cele mai bune
CECURI
orasele AMERICEI DE NORD
CETATEA DE GRANIT", S. A
PENTRU EXPLOATAREA de CARIERE MINE
CAPITAL LEI 000
CARIERELE Dealul Manole, Harsova, Cearr-Tepe,
Epura
Furnizoare a mardor de lucran edilitare, pavagli,
etc
pentru monumente edificu
rou, gris, negru-rival granitulur de
Central BANCA
Directrunea de BUCURE$TI,suc BANCA CETATEA
Palatul Bulevardul
www.dacoromanica.ro
348
BANCA
SOCIETATE ANONIMA -
Telefon 651, Devize 621

CAPITAL SOCIAL LEI 000
Preluare de depuneri pe de
pe conturi
Transactium In
favorabile
la Intreprinderi
comermale
SIEBENBORGISEHE INDOSTRIE G.
KRONSTADT
Telefon 651, Devisen 621 -Telegr 1NDUSTRIEBBANK"

AKTIENKAPITAL LEI 000
Ubermmmt Contocorrent und

lagen
Uberweisungen im In und Auslande, zu
den gnstigsten Bedingungen.
sich an Industrie und Handels-
unternehm ungen
www.dacoromanica.ro
ARGUS 349
SOCIETATEA
JOEY
DIRECTIA: Bulevardul 7
Telefon 694
ADRESA TELEGRAFICA RAFOR" - PLOESTI
Id:
SONDAIE IN
Petrol, Crbuni, Gaze naturale, Mi-
nereuri, , la cele mai mari adncimi
once fel de terenurl,
MODERNE
prevAzute dispozitive pentru extragerea
de smburi (carote) dela once adncime
pentru trecerea dela sistemul hidraulic
obisnuit la sistemul rotativ sau canadian
uscat pensalvan
Execuit: PUTURI DE GALERII

once terenur
DE PETROL
cele mai moderne procedeuri
(congelare, cimentare, )
ca de de sondaj goale, etc
www.dacoromanica.ro
350 ALMANACH ARGUS'
EDILITATEA"
SOC1FTATE DE STUDII $1
CAPITAL SOCIAL 000 LEI
Sediul In BUCURESTI Str Brezoianu 44 Tel 27 38, 9/92, 79/52
la B 5
Str Bravul 71 Telefon
Str 17
Str
Prelungirea Dorobanft 62
prope de de le alte articole de went

PETRE Arhitect
Aaministrator d legat DIONISIE GERMANI
Director General HENRI THEODORU Inginer
$1
CONSTRUCTII DE ORICE NATUR
edibtare cu canalizgri, abatoare,
hale frigonfere, pavaje, parcelgn cartiere locuinfe
eftine de planun etc
BETON ARMAT
Urine electrice ludroelectrice cderi de ap poduri tuneluri
ferate de fabric' ateliere, etc
contractate pentru autontsti ultimu 3 am
ca 240 000 000 care executate ca 160 000 000 lei
CONSTRUCTIE
oragelor Crmota de
pe Bumbetz de in
Pod de peste in lasi,
in
(te
EXECUTATE
Uzini electric t postul de egalizire Floresti (Prahova) (beton armat)
klimentarea ap prin a or idem a
de Biag idiru kezervoare apa mare capacitate
beton armat la Braila Govoia ipa beton armat
rite constrm la aeroportul Baneasa
de vago me tie dela
Pay in t
EDILl
Pavilioane apartamente pentru CF
Piatra-Ult
Difente la normale din Tecuci R irlad Vaslum fun-
secundare fete Monument,
Muntn
P mat la RM S Belvedere etc.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS
BANCA
GLO-
SOCIETATE ANONIMA
SEDIUL CENTRAL BUCURETI

Capital deplin varsat Lei 50 000
Adresa telegrafic ANGLOROUM
AGENTIE GALATI
FACE TOT FELUL DE DE
a
BANQUE INDUSTRIELLE ET AGRICOLE
DE PRAGA, sucursale In
toate principale din Ceho-Slovacia
Banque Industrielle
Budapesta
Erster Kroatische Gewerbe Bank
A. G., Zagreb.
/"..mTa
www.dacoromanica.ro
352 ALMANACH
FRATH SCHIEL
BRASOV BUCURESTI TIMISOARA
Str Fntnei, 50 a Str 7 Str I C 2
PRODUCEM i FURNISM cu TERMEN SCURT
MORI SISTEMATICE i TARANESTI pentru

ORICE PRODUCTIUNE
INSTALATIUNI pentru TRANSPORTUL de
CEREALE
INSTALATIUNI pentru ORZUL
MOTOARE pentru ORICE COMBUSTIBIL I
TRANSMISIUNI de FONTA
REPREZENTANTA GENERALA
UZINELOR GANZ & , - BUDAPESTA
VALTURI DIAGONALE i SIMPLE pentru

MORI
MOTOARE de
LOCOMOBILE cu FERESTRAE
de APA
MASINI pentru INDUSTRIA CERAMICA
PROECTE i
a
www.dacoromanica.ro
353
SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENTRL

DESVOLTAREA INDUSTRIEI MINIERE
C
Telef 39/41, 67/32
SOCURSALA BUCURETI - Strada 28

(DIRECTIA MINELOR, SECTIUNILE DE MATERIALE,
ASIGURARI, CONVENT% ETC)
Telef 67/52
CAPITAL SOCIAL LEI 550 000 000
Morem, Ochiuri, Runcu,

Verendin, Ilba,
Tepe, etc
cont propnu
biecte terenurt petrolifere,

de petrol (Aurora" etc
miniere, redevente produse petrolifere

proprii, etc Q
de avtatie,
pentru automobile
motoare, petrol lampant, p
Q pentru combustibil, minerale
de prima cahtate, cuprifer,
galen, etc
23
www.dacoromanica.ro
ep
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA ANONIMA
PENTRU
Telefon 50-12, 44-26
PETROL LAMPANT PACURA DE ARS

PETROL WASHINGTON PACURA DE UNS CARELE
BENZINA PENTRU AUTO- PENTRU
MOBILE CALORIFERE
BENZINA FARMACEUTICA ULEIURI MINERALE
VALVOLINE
ERNI TMOOATRO
INDUSTRIALE SMOALA
:
Giurgiu Slobozia
Alexandria Campina
Arad C Hu51 Smardioasa
Bacau Medudia Targoviste
Bailesti Chisinau Tg Frumos
Bazargic Constanta Oradea M Tg Jiu
Barlad Pascani
Bibe5ti Craiova
C de P Neamt T
Braila Pitesti
Bucecea G T
Bucuresti Flticeni Bucov T
Faurei R Sarat
Burd meni Filiasi R Valcea a
Roman Urzicem
Buzau Gesti
afat Galati Silistra
DEPOZITE pentru :
Alexandria Roman
Arad au G Silistra
Bazargic CChral Tecuci Vaslul
Fal R T
Burdujeni Focsani R T
BUCURETI
IStr V Boerescu Str Jovita Str Salvator PreL Grivita
sunt producliamarelor ratinrii
STEAUA ROMANA" CAMPINA
ASTRA ROMANA" PLOETI
ROMANO-AMERICANA" PLOEVFI-TELEAJEN
www.dacoromanica.ro
Marea
Toti Morarii
AteliereleMecanice
Se aprovizioneazi cu Materiale T ICE
MECAN ICE
Carele de Transmisiune SANITARE

Tevi accesoril de fer
Pietre de Moan franceze
Asbesturi
Impregnate
Ventile Ampermetrii, Voltmetril
Pompe de mana Dinamuri Electromotoare
Pompe de Muni de Dinamo
Pompe centrifug ale Electrice
Sits de Matasa Closete, Lavabouri
de Fonta
Bergmann de Plumb
de Tamplrie
Motoare Diesel"
Motoare de Benzina
Raboteze
A de Frezat
JACQUES PAUCKER
BIROU TECHNIC BUCURESTI
MAGAZINELE PRINCIPALE Strada 27
DEPOZITE Strada Apostoli 74
SUCURSALE TIMISOARA, Strada I. C. 6
Strada Puschin
LERNUTI, Strada lancu Flondor 28
SOFIA, Soc Exanb 33
www.dacoromanica.ro
A
KERN & Co.
Strada Lipscand-Noi,
CLUJ- Str. Str Miron 7
No 4 82-Adresa FERROKONTINENT
Furnizeaza din Uzinele WITKOWITZ"

din Statului POOBREZOYA" etc.
TUBURI PENTRU SONDAJE
procedeul Mannesmann ,
sudate patent gaz de
TEVI DE CONDUCTE
pentru once presmne
TEVI DE GAZ APA
sudur sudate
Tevi Fierbtoare, Fittinguri, Cazane,

ezer re de Fier bare,
neagr galvanizat,
Instrumente ate de sondaj
DEPOZIT PERMANENT IN
Strada MRFURI No. 20
dosul NORIS")
www.dacoromanica.ro
AL 150 000 000
000
000 000
SEDIUL CENTRAL BUCURESTI, Str Lipscani,
CLUJ, \
AL , PI
OR(
oc
BANCA
U Sf
Soroca,
de Economu,
URSA1
Oradia-Mare, Jimboha,
Ciacova, Reca, Vinga, Fget,
Mare,
BANCA PETRODAVA,
BANCA
,
FACE OPERATIUNI DE BANC
611111114'" 141114111111111r
www.dacoromanica.ro
3
CZELL
GRUPA WILHELM CZELL
Str PR CAROL, 36 - Tel 40
do -
do BERE
FABRICELE do - LIKORFABRIKEN
PIVNITELE do VIN - WEINKELLEREIEN
SUCURSALE FILMI C
Sibiu, Cristian, Klausenburg, Hermann

Ora5tie,Oradea stadt, Neustadt, Foga
Mare, Satulung, rasch, Brovs,
dein, Siebendorfen, Tr-
, Georgern, Rmnic
Sc Georgern, R -
Vlcea
FRIEDRICH CZELL &

GRUPPE Dr. WILHEM CZELL
ZENTR ALE KRONSTADT Pr - Tel
www.dacoromanica.ro
H
RAHOVA"
SOCITATE ANONIMA PENTRU INDUSTRIA
LACK, BLAU & Co.
CAPITAL COMPLECT LEI 000 000
BUCUREVI TELEFON 23/28
STRADA TELEGR U
NIE DE AJ GARA
DE TAMPLARIE BINALE
ORICE INORIJIRE
DIN DE PRIMA CALITATE
MOBILIER DIN LEMN de ori-ce esenta

pentru Instalatiuni
complecte de Bodegi, Farmacii, etc
DEPOZIT DE totdeauna
asortat material de dimensiunile
esentele furniza din depozit prompt once
DE fabrica a celui mai

bun produs din
MOBILI DIN scanne, gar-
de salon
antreu, etc., de cinema-
etc., etc.
LAZI DE de once fel toate
LEMNE DE FO( vagonul cu mia tran-

sportate
OFERTE LA CERERE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Almanach Argus 1925 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanach Argus 1925 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

CAPITAL LEI 000

4ILA, 4NT 1, C TANTINOP OLE,

Face once fmanciare de

CAPITAL SOCIAL LEI 000,-

BAZARGIC, CONSTANTA, CRAIOYA i

FACE TOT FELUL DE OPERATIUNI DE BANCA

SUCURSALE Str General Dragalina No 3

Dr AUREL COSMA OPREA

Capital deplin vrsat : Lire Sterline : 300.000.-

DIRECTOR GENERAL D-nul HERBERT LOCKE

PRIMA ROMN de i MOTOARE

OFERTE DEI L CERERE

FACE TOATE OPERATIUNILE DE BANCA

Furnizeaza din depozitele sale dela fabri

INTREPOZITE MAGAZINE PUBLICE BUCUREVI

MEMBRII CONSILIULUI GENERAL

D Gheorghlu, Secretar General

Arad, Bazargic, Botosani, Brasov,

Pentru comenzi in interioruI a se adresa

DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLEULUI

Pentru destinate exportului

MARE DEPOZIT DE MASINI, UNELTE SCULE

WILHELM SCHWERTFEGER automate

de la finele anului 1923 53

Telefon Acir IROCO

REZERVE LEI 000

CAPITAL LEI 000

Atehere speciale pentru fotografie

INSTITUTE TIPO-LITOGRAFICE ARTE GRAFICE

ZILNIC CELE MAI EXACTE INFORMATIUNI

Nebuloaseie - Calea laptelui - Meteorn

Apropierea planetei Marte de a fost, 1924, pentru

Cate' a a Mai tiem ful pe plim-

Doi prooroci, - doi satehti

tonat sus, se ocupa agricultu- alte localitati mai importante

Prima Iun 31 zile

doua FEBRUARIE 28 zile

OR CATOLIC PROTESTANT NOTITE

1 - Dumuuca Hanamench Dum 4 D4

1) 22 Dum Lsatului de carne ,

ORTODOX CATOLIC PROTESTANT NOTITE

este o de pantheism pronuntutu

ORTODOX CATOLIC PROTESTANT NOTITE

1 Profet ernia Filip lacov

ORTODOX CATOLIC NOTITE

ORTODOX CATOLIC PROTESTANT NOTITE

ORTODOX CATOLIC NOTITE

M 9 -E epoen care emelge

ORTODOX PROTESTANT NOTITE

ORTODOX CATOLIC NO TITE

28 10 M din ucisi Copiu din prea mn

lanuarle, August, Februarte

21 la ore 12 ni Toamna Toamna Sept la 13 ore 43

cele lungi ale Anului

Vom avea dou eclipse de soare dou de

1STORIA NAUTICE. - VAS PLUTITOR -

onentare cer mare, ce se intinde NE

Prime le vase egipfiene au tica cat despre numeroasele colonu

periodice in soarta In general

LA PRODUSE MINIERE, METALE LA CULORI LACURI Au

vagonul de famoas, pesmeti, 000 lei la bucata pentru vagoana

25 de kgr firele din a- Toate aceste marfun a fost scutite