. I. L.

Caragiale

Momente, Achite,
Pimintiri
Opere complete

EDITIA 111-a .

BUG URETI
,,MINERVA", INSTITUT DE ARTE
GRAFICE I EDITURX, B-DUL ACA-
DEMIEI, 3- STR. EDGAR QUINET, 4
1919

a
www.dacoromanica.ro
MOMENTE, SCHITE,
AMINTIRI

www.dacoromanica.ro
EDITURA INSTITUTULUI DE ARTE
GRAFICE SI EDITURA "MINERVA
REPRODUCEREA OPRITA

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAME.
ONOR. PRIM-MINISTRU
Bucurefti.
irectorn prefecturi locale Raul Grigo-
tk/ rascu insultat gray de dumnezeu
mami si palme cafine*) central. lime-
nintat moarte. Viata onorul nesigure. Rugitm
anchetat urgent faptu.
COSTICHEL GUDURAIT
AVOCAT, ALEG. COWECI. I, FOOT DEPUTAT

ONOR. PRIM-MINISTRU
Bucuroti.
Repet reclarna telegrama No... Petitionat
parchetului. Procoror lipseste oras mila.stire
niaici chef. Substitut refudat prä mrini pro-
coror. Treruur viata me, nu mai putem merge
cafine. Facem responsabil guvern.
COSTACHEL GUDURAU
AVOCAT, ALEO. COLEG. I, FOST DEPUTAT.

*) Lucrul se petrece, dupit toate probabiliatile, intr'un

ora§ moldovenesc ; citii prin urmare moldovene§te
ca fine.

www.dacoromanica.ro
6 I. L. CARAGIALE

PROCUROR TRIBUNAL X. . .
Anchetati urgent scandalul Costächel Gu-
durdu cu directorul prefecturii i raportati ime-
diat.
MINISTRUL JUSTITIEI.

ZIARULUI "AURORA ROMINA>)

Bucuregi.
Az pitrecut scend nostimd piata noasträ.
Madam Atenaisa P. al chilli nume trecem sub
Were, care pärdsit sotul eetätean onorabil,
pentru romanse cu individ infam localitate, in-
tfilnind nefericitul sot, capatat bund lectie mo-
ralitate in public, care aprobat. Aceastä fimee
fdrä ininad nerosind amenintat en sbiri puteri,
de oare ce complieele directoru prefecturi.
CORESPONDENT.

ONOR. PRIM-MINISTRU
Bucureei.
A doua card atacat palme picioare piata en-
dependenti acela bandit director scandalos in-
sotit sbiri. Situatia devenit insuportabild. Oras
stare asediu. Panica domneste eetAteni.
COSTACHEL GUDURAU
AVOCAT, ECTETERA.

PROCUROR TRIB. X. . .

Repet ordinul telegrafic. Cercetati imediat

incidentul direetorului prefecturii cu CostächeI
Gudurdu la cafeneaua centrald si in piata In-
dependentei i raportati urgent.
MINISTRUL JUSTITIEI.

www.dacoromanica.ro
 XELEGRAME 7

ONOR. PRIM-MINISTRU
Bucureei.
Facet incetà atacuri , contra fratemeu Cos-
thchel banda infama talhari ziva meaza mare
sub conducerea personala directorului Raul
Grigorascu. Reclarnat tronului.
TOREACHEL GUEURAU
MARI PROPIETAR, ALEG. COL. I.
POST SENATOR

M. SALE REGELUI
Sinaia.
Banditi regimului acest secol lumin. bagiu-
curind constitutia ce ati giurat voit ucide di
doul ori cafinè central si piat endependenti
frate men lost reprezetant natiuni. Victima
frica merge telegraf sigur al treilea atentat
banditi. Trnploram garantia vieti onorului con-
trar siliti face justitie singuri. Traiascit di-
Ilastia.
IORDACHEL GUDURAU
MARI PROPRIETAR, ALEG. COL. I.
POST SENATOR

PROCUROR TRIB. X. . .
Pentru ultima oarä repetam ordinul privitor
scandalul Costachel Gudurau. Dacit pana mane
dimineata n'avem raportul dv., yeti fi consi-
derat ea demioionat.
MINISTRUL JUSTITIEI.

ECS. SALE MINISTRU JUSTITIEr

Bucureei.
Raport.
Cercetat imediat cazul i cu respect raportez
urgent.

www.dacoromanica.ro
8 i. L. CARAGIALB

Acu cinci zile Duminica, fiind absent aneheta

judet, orele 2 p. m. directorul prefecturi Raul
Grigorascu aflà cafina central jucand table
cu capitan Pay ladle intedenta. Mare devena,
foarte iritat pronuntat Dumnezeu mami, nu
personal eineva, ei ghinion. Atunci Costachel
Gudurau care stâ alta masa criticand guvernul
gnra mare, sculat i apostroffind directoru
strigat ba pe al mdti i ridicat bastonu . Di-
rectoru parand rapide lovitura aplicat agre-
sorului palme si promitand cavalireste duel.
Angresorul plecat injurand amenintand guvern
de banditi, propriile cuvinte.
Cu respect adaog spre cunostinta dv. intre
ambi suscitati nra veche cauza politica si fa-
mine. Fimeea nepotului lui Costächel Gudurau,
anume Albert Gudurthi, unul din capul Inver-
sunati opozitie locala, divorsata, iar ei bänuese
Raul directoru cauza divorsului, acuzand tra-
este cu mencionatu concubinagiu, dar vrand
s'o iee socie legitima, care reclamat restitu-
tiunea dotei i parafernei di 2 mii lei obtinand
titlu executoriu, iar opozitia prornis räzbunare
pretinzand paraferna chelhiitá cu luxul di no-
toritate publica.
In consecinta alaltäeri nepotul kr insotit de
mosii lui pandind piata fosta socie insultato
public foarte gray. Dama chemat sergent strada
care nefiind nieiunul ureat birie un cal plecand
degrab huiduita di thti trii i eu vorbe triviale
incapabile a vi le reproduce. Sosit imediat di-
rectoru prefecturi ofensat politia ipistati cerut
cont. Dar agresori fugind, directoru prins Cos-
tachel i intrebat pentru ce insultati dame
misdlule i apucat de pept, dar el raspuns sd
nu mai dai mizerabile eanalie, incat directorn

www.dacoromanica.ro
 TELEG-RAME 9

aparandu-se tras douä pahne, atunci agrisorul

smucind voit fugi si directoru prima furie
lovindul piciorul spate gios.
Cred nu trebue dat altA urmare pAnA par-
chetul nii sezisat in regulA.
Binevoiti, d-le ministru etc.
PROCUROR-- TRIB. X...

DIRECTORUL PREFECTUREI X...

VA invit cAutati aplanarea diferendului cu
familia GudurAilor. Contrariu, puneti guvernul
in situatiune prea delicatA. Nu convine acum,
in asteptarea eampaniei electorale, ea agenti
superiori ai autoritAtii sA. dea loe la scandaluri,
din toate punctele de vedere regretabile.
MINISTRUL DE INTERNE.
s
D-LUI MINISTRU DE INTERNE
Bucurefti.
Interese familie obliga parasi functiune. Rog
dar respectuos primi dernisia me postul di-
rector prefecturii pe zina di poimâne cAnd
prefect intoarce congediu.
RAOL GREGORASCHCO.

ONOR PREM-MINISTRU
Bucure0i.
Fratemeu CostAchel GudurAu avocat, ale-
gAtor Col, I, fost reprezentant natiuni legitimg
aparare contra treilea atac miselesc bandlti
amenintAnd viata, fost az arestat procoror. Vic-
tima arest torturatA ea inchizitä. Cutitul os.
IORDACHEL GUDURAU
MARI PROPIRTARI, ALE3. COL. I.
FOST SENA1.

www.dacoromanica.ro
 10 I. L. CARAGIALE

MINISTRE INTERIE UR
Bucarest.
N'acceptez point démission cousin Raoul. Pcw-
vre jeune homme, enzbete par cochons opposition,
veut faire coup de tete. Ne point se fier aux
criailleries de ces canailles. Si Raoul se retire,
ce cretin de préfet capable de tout conzproniettre.
Pourrais plus garantir situation locale. Se duce
dracului giudetul*).
ALBI
GENERAL GRE GORASCHC

PROCUROR TRIB. X...

Raportati imediat cauza arestärii lui Costa-
ebel Gudurau Ar fi bine sa inceteze odata scan-
dalurile de acolo. Purtarea parchetului dv. lasä
de dorit. Cereetati daca arestatul suferit mal-
tratari arest. Avem denuntari cä ar fi fost tor-
turat politic. Raspundeti telegrafic.
MINISTRUL JUSTITIEI

DIRECTORUL PREFECTUREI JUD. X...

In interesul serviciului demisia respinsa. Rd-
nianeti la post.
p. MINISTRUL DE INTERNE
SECRETAE GENERAL Z".

1 Nu primiV cumva demisia vgrului Raul. Bietul bget,

plictisit do porcii opoz4iei, vrea sg'i facl de cap. Nu
trobue dat crezrunânt chelalgiturilor acestor canalii. Dam&
Raul se retrago, tampitul de prefect capabil sl compro-
. mitg tot. N'aq mai putea garanta situatia localg.. Se
duce etc.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAME 11

ECS. SALE MINISTRU JUSTITIEI

Bucurefti.
Bandä desperath opozanti indârjiti sub con-
dueerea Costnehel Gudurnu, Iordächel Gudurau
si nepot Gudurnu, Albert divorsat Atenaisa
Perjoiu, atacat direetoru prefecturi fa% gra-
difia primärii. Acesta aparat bastonu, lovit cap
Iordächel, Costäcbel tras revolver spart glob
lampa centrul grädini electrieä. Panien, asasin
arestat. Lunm prim interogatoriu. Garantäm
inventiuni fictive torturile.
PRO CUROR TRIB. X...

M. SALE REGELUI
Sinaia.
Fratemeu Costächel omorit torturi secret
beciurile politiei locale. Familia orfanä cerem
liberarea cadavrului reclamtmd satisfactie la
pieioarele tronului. Triliased Dinastia.
IO RD ACHEL GUDURAU
MARI ECTETERA, ZCT.

PRO C UROR TRIB. X...

Aci denuntare Costncbel Gudurrm mort arest
in urma torturilor. Va facem rAspunzAtor
Rnspundeti la moment, dacn nu vreti sn, fiti te-
legrafic dest it nit.
MINISTRU JUSTITIEL

ECS. SALE MINISTRU JUSTITIEI

Bucuregi.
Costächel Gudurnu liberat az dimineatn. lipsA
probe intentie asasinat. Impacat cu directoru.
Pupat toti plata endependenti. Maine seal% lo-
godna Raul madam Atenaisa Perjoiu. Dtmsa

www.dacoromanica.ro
12 L L. CARAGIALE

renuntat oree pretentie revandicare paraferna

dela Albert Gudurgu, (Mild inscris primit toatg
su ma.
Adineaori ora doug post nieridiane avocatul
statului Pamfil mort subit cafine central. Medic
primar constatat caz apoclepsie celebralg..
In consideratia vecbirni mele di magistrat
procurer de aproape dougzeei i trii di ani, tfiind
inn aintat in vriistä si o famine numeroasg, de-
venind misiunea de minister public ,pre gre
pen tru mini, vit rog respectos a mi se acorda
mie postul de avocatul statului, pe care o volu
indeplini cu zel $i aetivitate.
I3ine voiti, etc.
VECHIU PROCUROR TRIB. X...

D-LUI PRESEDINTE AL CONSILIIILUI

Bucureei
Avocat public Pamfil mort subit. Raper-
tfindu-mg, la depesa confidentialg de azi noapte,
eu respect stgruese a se numi in pcstul rrtmas
vacant persoana- stiutg, de care acuma ga-
rantez.
p. PREFECTUL DE X...
DIRECTORUL RAOUL ORtGORASCHCO.

D-LUI COSTACHEL GUDURAU, AVOCAT,

FOST DEPUTAT, ETC.

In urma bunelor recomandatii din localitate

-si in consideratia titlurilor dv., d. ministru al
{lomenelor v'a numit avocat al Statului in locul
decedatului Antonache Pamfil. Cu posta de
mime primiti decretul oficial.
SEFUL DE CABINET
AL MINISTERULUI DOMENELOIL

www.dacoromanica.ro
 0 ZI SOLEMNA.

i 'ntaiu de maiu stil nou 1900, zi de re-

desteptare, ziva florilor, ziva triumfului
primaverii, a .fdst ziva si a unui alt
mare triumf trinmful unei idei marl ziva
'n care s'a realizat in fine un ideal de multä
vreme hritnit cu pasiune in sufletul celui mai
neobosit dintre primarii urbani ai regatului, in
sufletul bravului men ainic Leonida Con-
deescu, primar al urbei Mizil. Numai acela care
a luptat in viata lui kpentru o idee mare, numai
acela care si-a jertfit linitea, odihna, totul,
pentru o cauzit publica, numai acela poate inte-
lege importanta zilei de 1 maiu 1900.
Mizilul!.. Asezat la poalele Tohanilor, celebre
podgorii, aceastit urbe o grading. se rasfata
cu multä cochetrtrie pe o pajiste plank asupra
careia bate soarele in plin de cum rilsare ei
'Ana cfind apune. iarna i vara. Rar se gäseste
o panorama asa de placuta si atilt de luminatit:
la miazanoapte, tritmba podgoriilor aci aproape,
si mai sus, in departare, treptele din-ce-in-ce
mat azurii ale Carpatilor; la miazazi, câmpia
vasta, care se 'ntinde, usor povfirnita pftna de-

www.dacoromanica.ro
14 i. z. CARAGIALE

parte 'n Dunare. La spate, cea din urma treapta

a muntilor; in fata, netärmurita zare a campiei.
Se poate zice cä Mizilul este poarta Baraga-
nului. Alaturi se afla Fefeleiul, ilustru pentru
vechimea lui istorica, leaganul aristocratiei de
pe albia Buzaului; se mai aflä apoi aci aproape
Inotetii qi mai incolo Lipia, amandoua vestite
pentru cultura pasionata a rasei cavaline
pentru cursele de cai pe de$elate $i pe distante
de sute de chilometri....
Se intinde o canapie
Pe sub poale de Oarpati,
CAmp deschis de... cAlArie
etc.
Mizilul straluce$te in mijlocul tuturor, panä
aeuma ea re,edinta de suprefeeturg. $i ca unul
din cele mai importante centre politice ale Orli.
El datore5te insa in mare parte iraportanta sa
aclivitätii, energiei i devotarnentuhri lui Leo-
nida Condeescu. Se poate oare zice Termopile
far% a ziee Leonidal Nu, desigur. Ei tot astfel,
eine zice Leonida ziee Mizil. Mizilul nu se poate
concepe altfel; dar nici Leonida.
Ce a faeut Leonida Condeescu pentru urbea
lui este imposibil de descris pe larg intr'un
cadru asa de stramt. Ma voi margini prin ur-
mare a conserana, in liniamentele lor generale,
unele din faptele sale cele mai importante, al
caror mobil a fost totdeauna dorinta ferbinte
de a afirma importanta Mizilului, de a grabf
ridicarea Mizilului. de a realiza inflorirea Mi.
zilului. Este Leonida un ambitios I Da, Me,
indoialä zic eu ; dar cand ambitiunea nu este
egoista, ci altruista ; eand ea s'aprinde pentru
binele public, este nobilg. $i mai presus de ori-ce
laud& Din frageda lui tinerete, Leonida a visat

www.dacoromanica.ro
 0 ZI SOLEMNA 15

un Mizil mare, un Mizil eel putin capitala de

district deocamdata.... Astfel, odata 1-a 'ntrebat
profesorul la lectia de geografie :
Leonido, care e capitala judetului Buzau I
Mizilul, domnule ! a raspuns en mandrie,
tiinarul Leonida, viitor primar al urbei sale
natale.
Nu'i adevarat, Leonido, a zis profesorul :
e Buzaul... Dar capitala judetului"Prahova I
Mizilul, domnule! a raspuns hotarit junele.
Nu'i adevarat, Leonido : este Ploiestii.
Dar a judetului Ialomita `.!

Mizilul, domnule ! a raspuns desperat

baiatul.
Nu'i Mizilul ; e Calarasii... Treci la loc !
Leonida a tacut, incruntandu-si sprancenele
e foarte sprancenat si a trecut la loc.
Dar daca a tacut, asta nu inseamnä cä n'a
gandit...
A ! .5i-a zis el in gandul lui. A care va
!

sa zica Mizilul nu e capitala de judet !

De atunci tanärul nu a mai avut astampar,
si, inainte chiar de varsta leginitä s'a aruncat
cu nasiune in luptele politice, $i orice glumä
de o parte trebue sä marturiseaseä fiecine
ci putini dintre barbatii no$tri politici mari si
mici au fost :Asa de consecuenti ea Leonida :
soldat credincios al partidului conservator ilia,
de tpe vremea cand nu se 'ndurà sä creaza et
Mizilul ar putea fi ceva mai putin deck capi-
tala Ialomitei, daca nu a l3uzamlui sau a Pra-
bovei, a I./limas panä asthzi acelas partidul
sau n'are un meurbru mai nestramutat $i mai
d evot at.
Toate stäruintele lui Leonida pentru a face
din Mizil capitala unuia dintre cele trei judete

www.dacoromanica.ro
16 I. L. CARAGIALE

limitrofe au rAmas infructuoase: era peste pu-

tintA a se degrada, fArA niei-un motiv plausibil,
Ploestii, Buz Aul ori CAltirasii. In privinta Plo-
estilor, Leonida gAsise motivul, un motiv destul
de puternie : Ploestii se fAcuserA vinovati de o
crimA contra unitAtii Statului ; acest oras se
proclarnase odatA ea republich independentA ;
Statul avea tot dreptul sA pedepseascA Ploestii
si sA declare Mizilul capitalA a Prahovei. La
aceastA argumentare zdrobitoare a lui Leonida,
i s'a rAspuns cA un caz identic se petrecuse cu
sora noastrA de gintA latinA, Franta : Parisul
se declarase si el comunA independenta ; cu
toate astea, nimeni nu s'a gandit sA'l pedep-
seascA prin degradare, mutilnd capitala distric-
tului in altA parte, la Versailles, de exemplu.
Atunei, Leonida a propus guvernului o altA
solutiune : sA se ia ate o bucatA din cele trei
judete lirnitrofe, sA se facA un trup, care sA se
declare judet de sine stAtAtor cu capitala Mizil.
Solutiunea era neadmisibilA din cauza crizei de
care suferea tezaurul
FArA sA renunte a On& la realizarea visului
sAu Intfun timp mai oportun, Leonida a in-
ceput sA stArue ea barem sA se strAmute la Mi-
zil Episcopia de BuzAn. Fatalitatea insA ! S'a
opus Sinodul.
Atunei, dacA nu se poate Episeopia, strA-
mutati la Mizil mAcar regimentul 32 1
La aceasta s'a opus comenduirea corpului
respectiv de armatA.
Atunci, dacA nu se poate regimentul 32,
infiintati-ne un lieeu clasic i mutati la Mizil
facultatea de medicinA din Iasi !
La aceasta s'a opus ministerul Cultelor.

www.dacoromanica.ro
 o SI soLEMNX 17

Sau claditi-ne un teatru national cu o sub-

ventie din partea statului 1
La aceasta s'a opus directia generall a tea-
trelor.
Multi vräjmasi are Mizilul 1 a gandit cu a-
tuaraciune Leonida, si la acest gand 5i-a indoit
energia. cerut o audienta la Rege. La aceasta
audienta, Leonida si-a asternut tot programul
sau de desvoltare a Mizilului. aratand in culori
vii Suveranului perspectiva unui maret ora$,
care sà fie cu vreme fala regatulni.
Sire, tot s'a Mut pentru alte ora$e ; pentru
Mizil, uimic 1 Noi n'avem resedinta de judet,
n'avem tribunal, n'avem episcopie, n'avem re-
gimentul 82, n'avem licen, n'avem facultate de
medicinä, n'avem teatru national, n'avem pod
peste Dunare. n'avem nimic, nimic, Sire !...
Rugam pe Maiestatea Voastra, sä ni se dea si
Erma ceva din toate astea. SA nu se uite cä Mi-
zilul este un oras, care a luat totdeauna parte
en entusiasm la cele mai mari acte ale istoriei
nation ale ; este pacat, Sire, ea Mizilul sa fie
astfel perseentat ; caci nu putem pentru ea O.
ziceni alt deal ca este o persecutiune 1
Suveranul a promis ea va recomandà aten-
tiunii guvernului stäruintele energicului pri-
mar, $i'n adevär, cum a IT:4mA pe presedintele
consiliului, i-a vorbit despre Mizil si despre
Leonida. Presedintele consiliului a suras cu bu-
natate $i a spits Regelui :
Sire, primarul Mizilului este un timar
foarte meritos : insa are... are... nu un cusur, ci
un 'exces de calitate : tine sä faca, cu orice pret
$i eat se poate mai iute, din urbea sa macar un
port de mare...
Pe &and Leonida medith asupra chestiunii
I. L. CARMIIALE..-- MOITLente.
www.dacoromanica.ro
2
18 1. L. CARAG1ALE

arzAtoare : ce s'ar putea cere guvernului in fa-

voarea dezvolthrii Mizilului '?" iatä cä Directia
Genera lä C. F. R. infiinteazg, expresul Bucu-
resti-Berlin via Breslau. Leonida ia itinerarul
oficial si vede... o sa.pare din vedere, probabil
o gresealä de tipar, desigur I In dreptul Mizi-
lului nu, se indicä ora, o lithe dreapth, -- ca
la Inotesti si la Vintileanca ! Alearg6 la garg....
Cerceteazg.... Nenoroeire ! Nu e scApare din ve-
dere, nu e gresalA de tipar ! Este exact : expre-
sul trece pe la Mizil fbirA sä se opreaseä, nici la
dus, nici la intors !
A ! asta e prea mult !
Lin an ! un an intreg de alergitturi, de stä-
ruinte, de protesthri, de amenintari ! un an de
neliniste, de neodilmA, de luptä eroieä ! Atka
luptä trebuià sg, fie 'nsfilrsit incoronatil. de suc-
ces. Insffirsit, dela 1 Maiu stil non, trenul nu-
märul 5 Bucarest-Berlin si trenul numh.rul 6
Berlin-Bucarest se oprese in gara Mizil. Cel
d'intliu soseste in garb. la 10 i 12 minute ei
pleacä la 10 si 13 antemeridiane; cel d'al doilea
soseste la 6 si 37 si pleaca, la 6 si 38 post-meri-
diane. La treeerea primului tren, simpaticul
primar al Mizilului, in eulmea ernotiunii, emo-
tiune legitimä a unui triumf athi de greu re-
purtat, a expediat coleguhii sAu, primarului
dela Breslau, urmAtoarea telegramg. :
Maim Burgermeister, Breslau.
Aujourd'hui jour solennel matin précises 70 lt.
12 min. express Bucarest-Berlin arreté gare no-
treMidil pavoisée foule énornze presque dix mille
personnes applaudissements frénétiques enthou-
siasme comble commission trois citoyens notables
montés aller Buzeo banquet rentrer soir prelcises

www.dacoromanica.ro
 0 ZI BOLEM(X 19

E h. 37 min. Midil express Berlin-Bucarest. Vive

Allemagne! vive Roumetnie! vive Breslau ! vive
Midil ! Salutation fraternelles !
Maire Burgermeister Midil
LEONIDA OONDEESCU *)

Inainte de inapoiarea comisiei de trei dela

Buzdu, Leonida primeste urmätoarea telegramit:
Maire Burgermaster,
Midil.
Breslau touché profondément sentiments Midil!
Five énergigue maire Léonida Condeesco ! **)
Mare Burg ermeister Breslau
Nedescifrabil
A dar nu e totul sfdrsit I zice Leonida, si
se suie in expresul numdrul 6.
Uncle merge acest primar, care nu oboseste
niciodatit ?
La Bucuresti.
Ce treabd are la Bucuresti ?
Merge sä stdruiascd la C. F. R. ca, pe ta-
blita albd cu litere rosii, care indict directia
celor cloud exprese. sit se scrie de acum :
Bertin-Bucarest via Breslau-Midil, i, vice-
versa : Bucarest-Berlin via Midil-Breslau.

*) Primar-Burgermaistru Breslau. Azi dimineatl zi

solemna precis 10 §i 12 min. expres Bucarest-Berlin oprit
gar5, la Midilul nostru pavoazatA multime enormit aproape
zece mii persoane aplauze frenetice entusiasm la culme
comisiune trei cet4eni notabili suit merge Buzgu banchet
se 'ntorc seara acasa Midil precis 6 §i 37 min. cu expres
Berlin-Bucarest, TrAiascl Germania 1 TrAiascii Breslau!
TrAiasc Midiiul ! Salutki fraterne, etc.
**) Primar-Burgermeister Midil.Breslaul adInc atins
de sentimentele Midilului. Tràiasc energicul primar Leo-
nida Condeescu,

www.dacoromanica.ro
 BOBORUL!

1I n secolul nostru s'a nAscut si s'a sffirsit

un stat foarte interesant, pe care nu'i
c.1 este permis unui istorie constiincion
s1-1 piarzA din vedere. Vali sa wrbese despre
republica dela Ploesti, un stat care, 'deli a durat
numai vre-o cinsprezece ore, a marcat desigur
o paginA celebrA in istoria contemporanA. NAs-
eutA din, prin si pentru popor, pe la douà cea-
suri in dimineata zilei de 8 August 1870, VanAra
republicA a fost sugrurnatA in aceeasi zi pe la
ceasurile patru dupA amiazi. Nu face nimica!
inArirea si importanta Statelor nu se judecA
dupA extensiunea si durata lor, ci dupA rolul
mai mult sau mai putin strAlucit pe care l'au
jucat in complexul universal.
Cadrul men e prea stramt ea sA pot inchide
intr'insul istoria generalA a veselei republice
podgorene. Voese numai sä contribuesc si cu la
consemnarea materialului necesar unui viitor
istorie; si sunt autorizat a o face eu am fost
cetAtean al acelei republice. Am asistat la ma-
rirea si deeadenta ei, §i nu in calitate de gurA-
caseA, ei in ealitate oficialA. Cand poporul a

www.dacoromanica.ro
 BOBORIIL 21

.calcat politia, eu m'am repezit si am dezarmat

pe un Asub-comisar de serviciu, luandu-i sabia
din eui. M'am incins en ea, si am avut norocul
all treaca atunci pe langa mine Prezidentul Re-
publicei. Eram de saptesprezece ani; infati-
sarea mea hotarita atrase privirile Preziden-
tului ma mind sub-comisar in locul zbirului
pe care'l dezarmasem.
Astazi, eand sper cä s'a prescris vina mea
contra monarhiei, am curajul s'o spun cu man-
drie. Da, am fost unul dintre cei mai aprigi sus-
tinatori ai ordinii in Republica Ploestilor.
Ceasuri glorioase, n'am sa va uit! Seful meu,
politaiul, era simpaticul i bravul Stan Po-
pescu, unul dintre cei 1000 ai lui Giuseppe Ga-
ribaldi volintir in Italia, volintir intr'o revo-
lutie polona, vrajmas jurat al tiranilor i frate
pasionat al poporului. Cu astfel de set mergi
in foc bucuros pentru o idee mare.
De cu seara din ajun, 7 august, mai multi
conspiratori, intre care si Stan Popescu, astep-
Vaud vesti (de unde 1 istoria nu poate inca
spune) jucasera, in salonul dela otel Moldova.
la chilometry. Ce inseneaza la chilametru I
E un tioc inocent, foarte putin complic*tt
intL Jucatorii, indiferent de numarul lor, se
asextzä la o masä in coltul unui salon. Se
aduce fiecaruia elite o sticlutä de yin. Incep
sa bea. Cand unul si-a isprävit portia, aseaza
sticla goala pe jos, langa zid, in lungul salo-
nului. A. doua sticla golita, o asazä cu fundul
in gatul celei d'intain, si asa mai departe, pana
cand sirul sLiclolor ajunge la zidul din potrivli
la chilometru. Cel ce a ajuns mai intai
la chilometru a castigat partida ceilalti tre-
bue sn-i pMteascä sticlele haute, in proportie
www.dacoromanica.ro
22 I. L. CARAGIALE

dreaptA en numitrul de sticle ce le dipseste lor

pAnA la tintA. Se intelege, &and jucAtorii sunt
toti de talie, se 'ntamplA sA se joace o contra
si, adesea partida sA fie remisà. In seara acees,
Stan castigase cu mare avans partida 'ntaia.
Pe la unul trecute dupA miezul noptii, cand
era sa. se 'nceapA o nona partidA, ,se and trei
lovituri rare in geam. Toti jucAtorii, uitand de
petrecerea lor inocentA, se ridia. incruntati.
Tocsinul sunase. Cauza sffintA a poporului Ii
chema pe campul de onoare. Era ceasul acti-
unii... Toti pornesc tAcuti si hotAriti in grà-
madA. Es pe gangul otelului i apucA spre obor.
Palcuri, palcuri, yin din toate pArtile ; se con-
topesc toate grAmadA ; cu cat inainteazA acest
bray popor, cu atat numArul sporeste.
La 2 si jum. despre zirtA, telegraful e in mane
republicanilor ; toate firele rupte si mai ales
casa confiscatl.
La 4, mile temnitei de pe drinrul Rudului se
deschid pentru eativa republicani inchisi in
preventie.
La 5, batalionul de linie din cazarma dela
Sf. Nicolae face act de suptmere in mfiinile
Prezidentului.
La 5 si jum. politia republicanA este organi-
zeta ; poporul, ea gardA eivicA a republicei, e
inarmat cu sAbii confiscate dela pompieri si
dela ipistati, cu pusti de vfinat, cu pistoale
reteveie.
La 6, in pieta Unirii plinA de popor tocmai
pe locul uncle se ridicA astAzi mandrA statua
LibertAtii (cetAtenilor Ploesteni, Natiunea re-
cunoseAtoare 1) Prezidenthl, urcat pe un
scaun de toeat carnati, citeste actul solemn aI
intemeierii Republicii.
www.dacoromanica.ro
 BOBORUL 23

La 7, se desfunda in toate raspantiile bolo-

boace, in sunetele margului eroic dela 48.
La 8, o parte din mpor, cu politaiul .gi un
taraf de lAutari, mergem la grAdina Lip'anes-
cului. .

Aci, pe iarba, se 'ncinge un ziafet nepomenit

In analele eelor mai batrane republice. Grata-
rele sfarilie arunefind in aer valuri de miros
ferbinte i gras, ea niste altare antice pe care
se ard ofrande unui zen tutelar. Canalele odatii
deschise nu se mai inchid. Boloboacele golite se
rostogolese hodorogind departe, ca nigte ,rugi-
nite institutiuni ce nu mai corespund exigen-
telor moderne, gi in locul lor, se 'mping eu gre-
utate alte boloboaee pline, ca nigte reforme pe
caH le reclama spiritul progresist al timpului
ii interesele vitale ale societatii. Ce veselie !
ce avant ! ce entusiasm !... A ! sunt sublime mo-
mentele cand un popor martin sfarma obedele
gi catugele tiraniei si, aruncfindu-le departe,
tare de dreptul salt, färä nra, uitand trecutul
ethos, inching, des, dar sincer, pentru sfanta Li-
bertate te pupa ! 0 !
Eram la Lipaneseu 'n gradina de vre-o
cate-va ceasuri. Uraganul entusiasmului creg-
tea mereu, cand o onoare neinchipuita rveni sal
ridice la paroxism. Prezidentul el, in per-
soana ! urmat de un adiutant, veni sä vi-
ziteze petrecerea noastra populara 1 sa spargh
o oala cu poporul lui. Marele om ne zice cateva
euvinte. Era incantat de purtarea bravilor säi
Ploegteni, caH au ;Cut ca intotdeauna sa, se sa-
crifice pentru libertate. A fost un fanatism, o
furie 1 Oalele toate de pamant, eaciulile 'n sus
gi Ura ! Vivat Republica 1" Prezidentul a ple-
cat, luand cu dansnl pe Stan Popesen, poll-
taml... Incet-incet, cu ultimii earnati, cu ulti-
www.dacoromanica.ro
24 1. L. CARAGIALE

mele fleici si oale, se strecura i poporul mar-

tir... Probabil cheltuiala frugalei gustäri popu-
lare ramase sä fie trecutä in viitorul buget al
republicei.
Mi-adusei aminte ea am parinti, care m'as-
teptau, si ma. dusei degraba acasä incins cu sa-
bia mea peste jiletca. Raposata mama era
foarte bung., dar o fewee de moda, veche, un
spirit reactionar ; era departe de a 'ntelege im-
portanta politica a formelor democratice. A-
flase tot ce se petrecea in ora i tremura de
grija mea vazand ea, nu viu la dejun. Mi-a
facut o scena grozava cä de ee m'am ames-
tecat cu derbedeii, c dorese s'o fac de ras in
mahala, ea vreau sä grabesc, poate, sfarsitul
lui tata, care era greu bolnav ; pe urma mi-a
poruncit aspru sá raman aeasà. In zadar am
protestat ; in zadar i-am spus, arattindu-i
arma, ea am o functiune publica de indeplinit :
mi-a luat sabia, pe care a aruncat-o, unde I nu
ktiu, i mi-a ineniat ghetele i palaria in scrin.
0 saptamana m'a tinut astfel eaptiv, pang s'a
potolit primejdia. At& mai bine ! Claud eu
plângeam acasä de ciudä soarta rusinoasä a
sabii mele ce se 'nt'amplà in inima Republiceil
Pe la trei si jumatate dupd amiazi, in va-
goanele de material ale liniei ferate Bucu-
resti-Ploesti, atunei Inca 'n constructie, sosea
grabnie in Republica un grozav oaspete. Ce
era 7 Era Reaetiunea. Reaetiunea cu tot ce are
ea mai oribil si mai hidos un batalion corn-
plect de vanatori sub comanda maiorului Gor-
jan. Cum pusera piciorul pe pamantul sacru,
incepura vfinatoarea dupa republicani. Reac-
tiunea Muth insa- mai cu seama. pe Prezident ;
dar acesta printr'o inexplicabila coineidenta,
www.dacoromanica.ro
 BOBORUL 25

esise prin granita de räsarit a Republicei, ba-

riera Bucovinei, pe cand Reactiunea intrase pe
granita .le apus, bariera Rudului. In trei cea-
suri de goanti, vanatorii arestara mai bine de
sase-sute de copii ai poporului. Puscaria si pa-
tru banuri. prefaente in pusearii, gemeau de
republicani. Cuminte mama! Durnnezeu s'o
odihneasea ! Era o femee fara .multa invatä-
tarS, dar ce prevedere politica I Daca ma prin-
dea Reactiunea cu sabia la bran I
Reactiunea restabili en brutalitate statu quo
ante. Pe prezident l'au prins caläreti prefec-
turii catre seara de tot, pe drumul Buzaului,
dineolo de Lipia, la vre-o doua. posti departe
de granitele rasanteue ale Statului sau. Cand
i-au strigat calaretii din goana SM. !"
el, care era pe jos, a avut cnrajul sä stea. Iar
and l'au intrebat Ce faceai aici 7" el a ras-
puns scurt : Ma plimbam". Si fiindeä este in-
diferent, cand te plimbi, daca te plimbi asa ori
asaj 1-au pus mizerabilii sa se plimbe 'napoi.
Tot inapoi i iar inapoi ! niciodata inainte !
iata deviza Reactimili.
Dar politaiul T... Ce se Meuse Stan Popeseu?
Se dusese sa ia in posesiune jetul lui de mu-
F,4ama In cancelaria politiei. De doua zile nu
dormise... Partida la chilometru... apoi alerga-
tnrile en poporul... pe urma festivitatea de di-
mineata la Idpanegcu... entusiasmul... Se simtea
sdrobit, si era atat de placuta racoarea in can-
celarie. 0 dulee aromeala, foarte naturala dupa
atatea emotiuni, dupa atata triumf, Ii apasa cu
putere brava cerbice. Omul isi incrucisa mâi-
nile pe biroul sau, Ii a§eza bine capul i, gan-
dind cu drag la viitorul tinerei Republici, a-
dormi butuc.

www.dacoromanica.ro
26 I. L. CARAGIALE

Pe dansul 11 cautau mai intai dupä prezident,

-- a ciirui urmA o aflaserá si in goana cärui
pornisera calgretii. i l'au i gasit. Maiorul
Gorjan, dand usa de parete, intra cu sbirii sai
In cancelarie. Po Mahn horae cu capul pe
masa. Maiorul face patru pasi marl i trage o
puternica, lovitura en palma pe masa. Stan Po-
pescu tresare cu ochii cfirpiti.
Cine te-a pus pe tine aid I ratneste stras-
nic reactionarul.
Boborul ! raspunde foarte rägusit repu-
blicanul.
Mat i-a trebuit Reactiunii Cand a auzit de
bobor, a turbat : 1-a si 'nhatat pe Stan si val-
Nfirtej, tu el, drept la hanul Chlugarului I
Asa s'a sffirsit en Republica noastra I Asa
Beactiunea a sfasiat cea mai eroidi paginil a
liberalismului roman I

www.dacoromanica.ro
 BAIONETA 1NTELIGENTA.

e eke on auz zgomot de rAzboiu, imi

amitese cu pietate si cu mandrie de a-
cum atatia ani trecuti, &and eram unul
dintre aprigi apArAtori ai Independentii. Pe
N.remea ultimei conflagratiuni orientale, am
servit in garda civick baioneta inteli-
gentA" in compania din mahalaua arme-
neasck Timpuri eroice! am dela voi frumoase
amintiri CAmtanul men, d. GutA Cotoiu, odi-
I

nioarA sergent in pompieri, era un tip de hai-

damac, care f asese apoi, pe rand, birjar, cArciu-
mar, binagiu, samsar de slugi, spion de politie,
bAtAus, s'acum, in sfarsit, urmfind unei voca-
tiuni irezistibile pentru viata politick se decla-
rase pe fatA pentru guvern. Era un agent pro-
pagandist rabiat groaza carciumarilor si a
alter case publice, spaima birjarilor, lAutarilor,
flasnetarilor, alunarilor, salipgiilor si a tutu-
ror eati Ii picau inainte in momentele'i de ar-
tag contra ciocoilor. Dar, aminteri, om plAcut,
destept i vesel. Chid a venit pentru prima
oarA sà mA cheme 'n servicin, era tAmaiat. Ii
cunoastern de mult eine nu'l cunostea in ma-
hala pe d. Cotohi 7 zic :
www.dacoromanica.ro
28 I. L. CARAGIALE

Frate Gutä, te rog, pe mine sa. ma scutesti;

zunt slab de constitutie.
Ei as! zice. Oftica ruseasca !... Nu se poate,
d-le Iancule.., adica... se poate, daca pui om in
loc.
Atunci puiu ont in loc.
lAtunci, scoate rubla.
I-am dat-o, si d. Guta a plecat leganandu-se
si strigand :
Traiasca ai nostri, d-le Iancule !
Apoi o teribila injuratura :... de ciocoi I Peste
re-o opt zile nea calcat d. Guta iar, i iar mi-a
sters carboava, si iar : Traiasca si eel..." Peste
vre-o cinci zile alta. rublä : pe urma, din patrn
'n patru zile, regulat. Dar toate tiraniile tre-
buie sà aiba un capat. Arn hotarfit sa ma re-
volt. Cand, Nrine d. capitamil tun si zice :
Maine ai servici....
Neica Guta, zic, oiu avea, n'oiu avea ser-
vici, nu 5tiu, d'a rublä $tiu c. n'am, i nici n'o
sa mai am de aci inainte. Scurt !
Atunci.. cmn I
Iac'asa
Atunci te bag la arest.
Sa poftesti !
Car'va-s'zica, nu dai rubla
Nu pot.
Bine...
Si a plecat supärat, injurand strasnic pe ciocoi.
A doua zi, dis de dimineata, am auzit goarna,
mn'am imbracat repede i m'am dus la companie;
am luat o puscii batrana, care clantanea din
toate incheeturile cand umblam ; mi-am incins
centurounl cu patrontarl peste palton, $i am
plecat anin lapovita cii cardul companiei. Un
cornisar de politie ne-a dus in sireag pe podul

www.dacoromanica.ro
 BAIONETA 1NTEL1GLNTA 29

Mogosoaii era parada Bobotezii. Mai tfirziu

cfind a venit i cApitanul i m'a vitzut, el care
mA eredeii un 1a incapabil de a purtà o armA,
a rAnias incremenit I.
Bravos d-le Iancule ! ma lucrasi car'va-
s'zicA 7... Da nu face nimiea TrAiascA ai nos-
tri L.. de ciocoi !
Dupa ce a dat eilteva tfi.reoale in fata cora-
paniei, a venit iar la mine, m'a tras la o parte
si, loarte discret, mi-a duhnit la ureche
D-le Iancule, nu face pentru d-ta sa stai
intre boceii... DA'mi o jumat' de rublA i du-te
a ca sA.
N'ani nici sfant, nene GutA, zic eu tare,.
c.i sa m'auzA cocoanele inghesuite pe trotuar
hi spatele sireagului bostru.
Dar d. CApitan se'ntepeneste'n cAlcfiie i, ea
sA'mi acopere glasul, stria rAgusit din fundul
bojocilor :
Cumpanie... drepti !
In acelas moment, s'aude venind din susul
stradei niste huiduituri sguduitoare... Ce era '1
Cine stie eine prinsese un cane jigArit de ma-
hala, Ii legase o tinichea de coadA si'l aruncase
in mijlocul stradei, sA'l dea garda 'n tArbacA,
dupA o veche clatinA consacratA a aeestei insti-
tutiuni urbane. Apucat intre cele douri siruri
de tbravi, cari aveau la spate elite un zid de
hone : aiurit de huiduituri, de amenintArile pus-
tilor si de loviturile tinichelii, nenorocitul ani-
mal fugeà facfind niste salturi nebunesti i che-
lAlaind inteun chip infernal, pe &and garda si
publicul fAcea un haz nespus. A trecut pe dina-
intea noastrA ea o vedenie ehimericA. Inca
tfirziu se auzea in d'epArtare huduituri tocmai
pe la piata teatrului.

www.dacoromanica.ro
30 I. L. CARAGIALE

Noi eram companie de dill. Eu stam postat

peste drum de Cretulescu, aproape de palat,
intre doi armeni foarte bortosi, unul basmagiu
pe podul Targului-de-afarh, i altul fabricant
de cafea macinata si alte mirodenii in Caimata.
Acesta '$i Ipusese degraba paltonul peste sortul
eu care se acopereii cand macina. martinica, $i.
sortul era cu o palinà mai lung decal poalele
paltonului, care se mai scurtase o schioapa din
pricina eenturonului incheiat sub burta. Cafe-
giului, rhzbit de frig, ii curgea nasul enorm plin
de guturaiu, si, om eurat ca toti Armenii, ma
ruga. din &and in and sh.'i tin pu$ca : s'aplech
din greu, isi ridica $ortul $i se $tergea la nas.
Dupa aceea, &and isi luà pu$ca 'nnapoi. foarte
politicos :
Mersarn... Am aut noroc ; dacä nu am
uitat $ortu pa mine, en ce m'am $ters la nas ?
De atunci, n'arn mai Mut cafea cu caimac !
In sfanit, iata ea se 'ntorc innapoi spre Palat,
trasurile oficiale... Strigam inch. ura, &and tre-
cea pe dinaintea noastra escadronul de suita.
Jandarmii mandri, en sabiile seoase, se uitau,
pc sub cozorocul ehiverelor, la compania noas-
tra, la mine $i. mai ales la armenii mei, cu un
zambet asa de ciudat, inck am aplecat oehii
'n pamant $i; din ceasnl acela, mi-am promis
sä fac toate sacrificiile pentru a ma scuti pe
viitor de 10 a$a penibilä situatie. Am alergat la
d. Cotoin 5i, dupä multa toemealä, ne-am ajuns:
doul ruble pe lunä i s ma lase 'n pace. I-am
dat una inainte $i apoi eate una la fiecare cinci
sprezece zile. Am servit regulat patriei, spre
deplina multumire a comandantnlui meu, pang.
la desfiintarea gardei. i d dovadh ch. am Yost

www.dacoromanica.ro
 BAIONETA INTELIGENTA 31

un bray e cä d. capithn a venit odatit la mine

foarte dispus si mi-a zis :
D-le Iancule, AA !Ali ca acuma ne'mparte
$i nog., la garda nationalä, dicorätii pentru
apararea Independetei ; sit tii ca te pui pe
lista.
Eu, intelegfind unde vrea sa m'aduca d. Guta,
i-am raspuns c u n'am pretentie... am luptat
asa, de dragul liberalilor. Dar d. Guta :
Traiaseä ai no$tri, d-le Iancule !... de ciocoll
Da nu se poate ! sä dau la toti bocciii si mito-
canii dicorätii si. tocmai d-tale sä nu-ti dau ! nu
face ! Eu 5tin ea te tree pe lista.
Nu ma trece, ea, eine $tie cat costa... acu
aunt cam tinichea.
Ce sä coste ? un moft... Facem noi pentru
dumneata.
Pe urmä mi-a cerut o jumatate de pol, pe
urma i-am dat o rublä si pe urma ne-am ajuns
cu o rublä si jumatate. M'a.ineasat $i m'a tre-
cut la portofel. Peste vre-o cateva zile dupti
desfiintarea gärzii, m'am intalnit cu, d. Gu
ii facusera pereeptor. t3i era foarte vesel I L'am
Intrebat in gluma
Nene Guta, ce se mai aude cu decoratia
ro ea ?
...Care dieoratie...?
Aia.. nu tii minte 1... o rublä i jumatate...
Dracu sal ;4tie, d-le Iancule, ce-a faeutara
ilia dela comenduire, ca eu le-am trimes de
atunci listele ; dar acolo e aeuma un balamuc
nu predarea armelor ! Ci-cA s'a furatara sume-
denie...
Se prea poate, nene Guta ; in vreme de
razboiu &ate arme nu se prapadese I
Poate la alte companii sit se fi flicut vr'un

www.dacoromanica.ro
32 I. L. CARAGIALE

abuz : dar la noi, nu-mi Nine sä crez... Ei 1 da

nu face nimica... Traiasca ai nostri, d-le Ian-
cule !... de ciocoi !
Astfel, din pricina unei neglijente a comen-
duirii am rämas nedecorat, thipà ce am luptat
atfita ! Asta nu e drept ! mi-am zis. Sunt sigur
cif lui Sarchiz cafegiul i-a dat. Warn dus srel
NAz. L-am gAsit tot eu sortul cunoseut i cu gu-
turaiul cel vechiu ; amesteck martinicli cu rio
ca sä laca. moca. Din vorbä 'n vorbä, zic eu, as-
cunemd cat puteam mai bine sentimentul de
invidie :
Dumitale cum ti-a dat decoratie, frate
Sarchiz, i mie nu I eä eu incai am plätit in-
nainte.
Asa am aut orbä... Când ne-a aduce dico-
ratie. p1aim.. Ne-a adus dicoratie, am platit
Asa, zic eu domirit.
-- Bei un cafe proaspAt 1... sali fac un gin-
girlie...
Nu, nene Sarchiz, mersam ; nu mai meta-
birisese de mult cafea ca caimac !

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA ORA !...

A aflam in toiul conflictului romano-

bulgar, in Parcul dela Sinaia. Vreme
splendida, desi prea cAlduroasa, t3i, o
miseare neobisnuita: pe de o parte influenta
trenurilor de plAcere, ale earor bilete, fiimicA
lunea cadea intre douit sarMtori, erau valabile
pAna miercuri dimineata: astfel, se 'ngramadea
lurnea pentru balciul de a doua i marti, Sf.
Maria, cand e i bramul manastirii; pe de alta
parte, era hotarita Pentru dupa amiazi pleca-
rea Suveranilor nostri spre strAinAtate.
Fizionornia pareului era destul de caracte-
ristiea. Persoanele ofieiale Curtea regala era
in mare dolia redingoth i manusi negre, pa-
Ririe inalta; generalii £31 ofiteri in uniforma de
mare tinuta; malt public de elith i lume de jos
destulA. Tjnii steteau la mese in feta bufetulni,
pe And altii se plimbau in sus si 'n jos..
AsteptAnd sA-mi aducA o eafea, ma pomenese
Wirt pe umar cu_multä discretie... Ern arra, re-
porter de zittr. A venit sä asite la plecarea Su-
veranilor, spre a face cuvenita dare de searnd
in ziarul sAu, un ziar foarte belicos.
Ai aflat?
I. L. CeuAtuALN.Mornuuto. 3
www.dacoromanica.ro
34 I. L. CARAGIALEI

Cat zic eu.

Care va sA zicA, nu $tii nimic?
Ce, frate?
AsearA s'au prins doi ini, un bulgar si. un
italian...
Linde?
Pe bulgar l'au prins la Valea-LatgA, cand
se cobora din tren $i pornea pe jos cAtre Sinaia.
Au gAsit la el donA revolvere, douit cutite ei
mai multe scrisori iscAlite de Sarafoff, de Di-
mitroff, de Trifanoff $i de Asta... cum il chiamA,
Prate?... de....
....De Ciciu Penciu...
Da, de Ciciu Penciu...
Ell et
Ell $i... a vrut el s'o intoarch, s'o rAsu-
ceasca; s'a contrazis si 1-au arestat.
Si acuma, unde el
E inchis la cazarma vanAtorilor in deal.
Ei! dar italianull
-- Care italianT
Italianul, Pe care 1-a prins.
Nu, nene; nu-ti spui cA e bulgarl
Bine, Asta pe care 1-a inchis la cazarma
vlutitorilor, da, e un bulgar; dar Ala pe care
spuse$i el 1-a prins la Busteni... nu era italian?
A I dal ala, da, ala era italian...
Ell cu ala cum stA lucru?
Vine din America... S'a gAsit la el un pa-
chat de dinamitA, cam de vre-o patru chilo-
grame, otravii si...
Si mai multe scrisori...
Da, mai multe scrisori... De unde ell!
El, bravo! se putea MI% scrisori?... Fac
prinsoare cä scrisorile sunt dela Bresci si. dela
Luccheni...

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA ORA L. 35

Exact,
Si, intreb eu, ce s'a facut cn acest anathist?
Unde 1-au inchisl Tot la cazarma vânittorilor?
As! asta e teribiL ett le-a scapat!
Cum se poate?
Da, le-a scApat frumusel. Pe efind voiau
ia dinamita i sal lege, repede a dat brand
unuia dintre agenti, pe alt agent I-a rasturnat
eu o lovitura de picior in pitntece, pe urmä a
scos un pumnal i un revolver si amenintilndu-i
s'a facut nevazut... Se crede cä s'a ascuns in pa-
&rile Pelesului... S'au luat cele mai strasnice
masuri ea sit fie prins... Intelegi ce primejdie!
Bine, zic en, astea trebue sä le dai la ga-
zeta d-tale.
Fireste ca. le dau... Acu ma due la telefon...
Stai putin, ma 'ntorc indata... iti aduc stiri din
Bueuresti.
Si a plecat amicul men la telefon. Ramitand
singur, iata vad un ofiter de vilnatori cunoscut.
- Inbite, capitane, iarta-ma eh te rog un
lucru ; nu s'ar putea sa vad si en pe bulgarul...
Care bulgar ?
Bulgarul prins la Valea-Larga... care e
arestat la dv., la cazarma in deal ?
Un bulgar arestat la noi la cazarmit ?...
Poate de acum donazeci de minute incoace...
Acum a yin de acolo...
Nu, frate, arestat de aseara... S'a gasit la
ci doul revolvere, dona cutite, si mai mune
scrisori tie la Sarafoff, dela Dimitroff, dela
Trifanoff si dela Cicin Penciu...
Fugi, mouser I Cine ti-a spus gogosile
astea ? ...N'avem nici tin bulgar arestat... PotI,
dacil vrei, sil mergi sit te convingi. Salutare, ran

www.dacoromanica.ro
36 I. L. CARAGIALE

grAbese; e thrziu, trebue sä dejunez mai de

vreme ; escorthm pe MaiestAtile Lor la garA.
CAnd CApitanul a fAcut eAtiva pasi, WI se
intoarce dela telefon reporterul meu foarte in-
crtmtat.
Nu t3tii nimic...
Ba stia, zic eu ; stiu cA balgarul dumitale
nu existA la cazarma vAnAtorilor acum am
vorbit cu (si PI arAt pe cApitanul,
care se depArtase prin multime) mi-a spus cA.
sunt toate gogosi, cA la cazarma lor nici po-
menealA n'a fost despre vre-un bulgar.
Da T... bravo ! In adevAr cä acum nu mai
existA nici-un bulgar la cazarma dumnealor...
Dar pentruce PentrucA nu l'au pAzit emu
se cade i Van lAsat s scape. Bine c'am aflat-o
si pe asta !... Dar in sfArsit, asta n'are atâta im-
portantA ; asta e vecbe... SA 'ti spun ce am aflat
aeuma la telefon din Bucuresti... E lath rAu
Ithzboiul e declarat.
Ce I ic eu ingrozit.
DouAzeci-si-trei de ofiteri romfini i trei-
sprezece soldati, fAclind exercitii pe malurile
DunArii, intre CAlArasi i Giurgiu, au fost in-
conjurati de echipajul unei alupe bulgare, care
debarcase pe teritoriul nostru, dezarmati, th-
cuti prizonieri, ineArcati in salupA i trecuti
pe main! bulgar.
-- Cum se poate
Vezi dar cA nu mai putem stit cu bratele
inerucisate... Stai un moment... MA due la te-
lefon, sA dau amArnmte despre evaziunea bui-
garului...
Care bulgar
Bulgaria care a evadat dela cazarma va-
natorilor.

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA ORA L. 37

Ce amanunte, donmule 7 De uncle stii ei

.
am anuntele ?
Ce'ti pasit 7
Si zicand acestea, bravul meu alearga la te-
lefon.
Ma ridic inecat de vestea razboiului... am
nevoe sä ma misc, nu mai pot sta locului.
La cativa pasi, un grup de domni, intre cari
Si un domn ministru, de care am deosebita o-
?mare a fi cunoscut.
MA apropii en respectul cuvenit i salut... D.
ministru imi raQpunde foarte politicos si imi
intinde maim. MA Infra mult ca d. ministru nu
Pure indestul de emotionat de lovitura echipa-
jului salupei bulgare.
Senzati-ma, indraznesc eu, domnule mi-
nistru... E adevarat 7
Ce 7 intreba d. ministru, zambind casi cum
ar intelege ce sentimente ma muncesc.
...0 talupa... .
...Bulgareasea 7... zice d. ministru accen-
tuandu'si mai bine zambetul.
...Da... zic en.
Linisteste-te... N'a facut pana acuma nici
tin prizonier roman.
Apoi, catre toti :
Hotarit, oamenii acestia vor RA sminteasca
lumea !
Pe urma, catre mine :
Ei, cum iti vine dumitale sA crezi asa ba-
liverne
DO I domnule ministru, zic eu, stiu en
-ee sa. mai crez si ce sit hu mai crez ? De exem-
,plu, istoria eu evaziunea bulgarului.
Care bulgar
Care a fost prins aseara la Valea-Larga
www.dacoromanica.ro
38 I. L. CARAGIALE

inchis la..cazarma manittorilor din deal... zice .

cit a reusit sit fug&
Ministrul i toatii lumea din grup incep sit
rfizit.
Dar eu urmez:
Si anarhistul pe care 1-au scapat la Bus-
tent, care venea din America cu patru chilo-
grame de dinamitit...
Nu v'am spus eu, zice d. ministru, ca o sit
sminteasca. lumea ?... trite'n ce stare l'au adus
chiar pe un om ea dumnealui, care del ori si
cit.., om en condeiu...
Zicand acestea, d. ministru ne saluta frumos,
ei dupii ce mai ma 'mbarbitteaza Inca. bdatä, a-
sigurilndu-ma ca ritzboiul nici n'a inceput, nici
n'are sirnceapa, se departeaza.
Ametit, ma rein tore la scaunul meu t3i sez la
loc, sit astept pe d. reporter, care trebue sa se.
'ntoareä dela telefon.
Nu astept mult; iatit-1.
Eli intreb eu. Mai ai ceva ruin din Bucu-
-resti?
Se vorbeste cu stitruintä despre asasinarea
unui judeeittor de instructie.
Nu ma 'nnebuni!... Dar stii ce am aflat
en ?... licum am vorbit cit ministrul X...
Cu ministrul X! T._
Da.
Ei/
E mai lath deck toate!
Cel
Podul de pe Dunitre...
Ei/ podul de pe Dunäre...
Podul dela Cernavoda....
Ei, podul dela Cersnavoda...
Nu'ntelegil

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA ORA L. 39

A sitrit in aer T I !
Da, zie en; cum ai ghicit?
Mi s'a spus ceva la telefon, dar nu ere-
deem... MA due sa dau confirmarea tiriiI
$i pleaa glont.
Stai! strig en.
Ma iau dupä el, ii ajung i3i'1 oprese:
Nu uitit ä telefonezi eii de trei zile eseadra
bulgarit bombardeazg Constanta.
Constanta?... Bine!

90,9?
, AMQ

www.dacoromanica.ro
 y.
`63%6-76 6( )66661014066466" '
A

AMICUL X...

n tip eminamente simpatic este amicul

men X... foarte bine cunoscut de noi
toti bucurestenii. Cum sti. nu'l cu-
noatem Ii Intâlnim asa de adesea, pretutin-
deni: in somptuoasele saloane de elith, in sin-
drofiile inodeste tie mahala, la Capsa, la Gam-
brinus, la Zdrafcu, la Jockey si la cafeneaua
Schreiber din Lipscani, in Orient-Express, in
tramcar, in cupeu en roate de cauciuc, cpe jos in
galosi gata pretutindeni a te salutà cu toat6.
afabilitatea i a'ti intinde cordial maim lui, sii
fii mitropolit sau paracliser, general ori c6.-
prar, ministru ori comisionar de stradit, nobil,
mojic ocl.
Din eauza acestei multimi imense de varii
eunostinte, pe care stie sit le cultive cu o artit
superioaril, X... devine Dentru fiecare din noi
eel mai pretios prieten. Frecuentilnd atatea
eatittea eercuri diverse, caH sunt de o potrivä
de familiare, se 'ntelege câtä admiratie trebue
sit'mi inspire mie, care cunosc asa de putinii
lume si care aunt asa de putin introdus mai
www.dacoromanica.ro
 AMICUL L.. 41

ales in cereuri de seama, unde se'nvartesc per-

son aj e ilustrate.
El stie cata admiratie'rni inspira, cat ascen-
dent moral si intelectual exercita asuprIrmi; de
ate ori insa ne Intâlnim amandoi, nu'mi arata
nici-un fel de mfindrie care m'ar atinge ; tot-
deauna modest, simplu i fru% nici-o pretentie,
ma pune In curent cu tot ce se petrece in sfe-
rele inalte. Omul acesta pare ca nu stie cat
pretuieste pentru mine amicitia lui: nu'si face
idee, de sigur, ce fericit aunt eu de &and aflu
de la dansul importantele secrete ale zeilor.
Eu stau intr'un local eftin de consumatiune,
intr'o berArie populara, perdut in multime,
ma gfindese: eu nu sunt un eine. eu Bunt un ce;
in masa omenirii. eu sunt un numar trecut la
statistica populatiei, i poate chiar acolo trecut
cu vederea, fiindca,, la ultimul recensamant al
populatiei capitalei, mai la toti din mahalaua
noastra au mers agentii cu catastifele, la mine
n'au venit. Nu sunt vre-un ambitios; dar gandul
acesta ma mahneste... SA te vezi, s. te intelegi
-asa de mic, asa de nensemnat! Sub povara a-
cestei gandiri, oftez !3i'mi aplec in jos fruntea
en umilinta. Dar simt indata o mama. pe umarul
nieu incovoiat; ridic ochii; a! ce placere! este
amicul men- X.... Vine din cine stie ce sfere
inalte, sa'mi faca onoarea a sta inteo berarie
populara alaturi cu mine. 0 strangere de mana
cordiala. Aceasta strangere de manä imi ridica
imediat moralul.
11 cunosc bine pe X... stiu ca are sa ma inno-
bileze, sa ma faca sa am o mai buna parere le
mine, comunicandu-mi lneruri ce nu le poate sti
un om care nu frecuenteazä decat lumea de jos,
cum am zice, care nici la picioarele Olimpului
www.dacoromanica.ro
42 I. L. CARAGIALE

nu poate s'ajunga vrodata. Cu respect si cu

dragoste ma ridie eiT fac loe la masa mea, i nu
ma asez pe scaun deck dupit ce el s'a asezat
mai intaiu. Amicul men rasufla, scoate batista
f;i. se sterge de sudoare; de sigur, a venit pe jos.
Fata-i radioasa; clipeste foarte semnificativ din
ochi; de &ate ori clipeste asa, cu privirile parcä
ar fi intoarse deandarittele catre fundul maga-
ziei eu gfinduri si idei, sunt sigur elt e plin de
informatiuni de mare insemnatate, de o impor-
tantit capital& Eu incep sit palpit de nerabdare:
vreau cat mai iute sal pornesc a da drumul ne-
pretuitului izvor.
Ill! zice amicul men; grozavit caldurit azi!..
Grozava I zic eu.
Ce mai noui
Ce sa fie/ zic... Still en?... De uncle sä tiu
en?... Eu sä te intreb pe dumneata, nu dumneata
pe mine.
Amicul meu zambeste C11 acea satisfactie pe
care o simte orice om cand i se face dreptate.
De unde vii intreb en.
Dela Take...
Cititorul nu stie, fireste, dela care Take vine
amieul men X... Eu insit stiu. Amicul men X...
care este in termeni familiari cu toatit lumea,
fireste ca nu va ziee ea mine si ea dumneata,
&Ind am veni dela acel Take, ta vine dela d.
Take Ionescu, ei zice pur i simplu.
Dela Take.
Ei t..
Nu vrea sit intre in combinatie. Hotarit L..
Cat n'am stat de capul lui ! Nu vrea si pace 1
!

and intram la el, esea seful...

Noi, eu si dumneata, zicem d. Petre Carp, san

www.dacoromanica.ro
 AMICUL X... 43

d. Carp, cand ne e mai de grabA, amicul men

X... zice si mai simplu : seful.
Ei 1
Seful era bine dispus... zice : Mergi la
Take l" zic Da!" zice : Mai cauth de'l con-
vinge i tu, cA pe mine m'a obosit l" si a plecat
razand. Nu'l stii pe seful 1.
Nu I Jzic eu.
Zeflemist... Am ras alaltheri cu el la
Continental L..
II
Era si Barbu...
D. Delavrancea 7
Da... si Nicu...
D. Filipescu
Ei, da ! i CosticA...
Costicit Anion... CosticA ar fi vrut mai bine
justitia ; dar nu'l stii pe seful I eu ttleful nu se
discutA.
0 pauzA, in timp ce nu sthi cum BA admir mai
mult pe acest om, care, stand la mijloc, pe and
de o parte ii stall atfitea personaje strAlucite, de
alt a. parte imi permite EA start en. TatA cum te
ridicA prietenia unui asa bArbat !... Rup tA-
cerea, si, timid :
Frate, e adevArat cA or sit scazit lefurile 'r
Nu se stie nimic pozitiv panA acuma. Toc-
mai de asta vorbeam eri cu Alexandru...
Amicul meu vede cli privese Cu ochii unui
om care nu 'ntelege Si ;
Cu Alexandru... cu Margbiloman. El nu e
de pArere sA se intindA prea mult coarda econo-
miilor : el crede cA trelmese studiate mijloacele
de a ereà izvoare de productie. Du reste, asta

www.dacoromanica.ro
 44 I. L. CARAGIALE

este si pArerea sefului si a lui Nicu, in fine

a tutulor.
0 trAsurit trece pe dinaintea berAriei unde
ne aflAm la masa. In tritsuril este un domn cu
barbete... Para. 1-as cunoaste... L'am ivitzut tot
in trAsurA, mi se pare, la o paradA, cfind s'au
deschis Camerile... Amicul men salutit foarte
familiar pe domnul din trAsurA, care, uitAnd-se
in shit parte, nu bAgA de seamA .si nu ritspunde
la saint.
Alta ! zice amicul meu. A venit si el... Azi
mane, se isprAveste en formarea cabinetului.
Care el ?
Nu 1-ai väzut &And 1-am salutat 1 A zi
mane, se isprAveste eu formarea cabinetului.
Care el t
Nu 1-ai vitzut &And 1-am salutat 1... Costicit.
A !Asta e Costicit Anion zic eu ; 11 cre-
deam mai tfinAr.
Amicul men rilde cum se rilde de un ignorant.
Nu Costicit Anion... CosticA OlAnescu.
A L.. Ei cum s'aude cä o sit se combine,
daeit nu intr i d. Take Ionescn 7
Apoi, dragit, dacii piing la urmit nu 1-om
putdt convinge pe Tkijä, lucrul este hotitrit
asa : efu1, prezidentia i finantele ; Maiorescu,
justitia ; Alexandru, externele ; CosticA, in-
-structia.
Care Costicit
Arion... CosticA, internele.
AlAlalt...
Nicu, 'domenele, i Iona, lucrä-
rile publice.
La ritzboi, eine t
Jac. Jac si Ionas ritman... CAte ceasuri
-sunt 7

www.dacoromanica.ro
 AMICUL X... 45

Cinci i zece.
Saprist i zice amicul men, sarind din
loc. E tfirziu, te las. Am promis lui Nicu sit
merg cu el la Sinaia. Acceleratul pleacil la 5 ei
40. 'Mai am numai o jurnatate de ceas, i trebue
sti tree j pe la Barbu sa'i spui sä nu uite de
ce-a vorbit cu Nababul. Am clout{ halbe ei un
corn... plateete tu.. Ma grabesc... La revedere L.
A doua zi, duminica, la ease dimineata, ma
sui intr'un vagon de clasa a treia, in trenul de
placere Ventru Sinaia. Pe eine gäsesc in vagon ?
pe amicul X... vorbind politica cu mai multi ne-
gustori, can Ii sorb cu mult nesatiu vorbele
pretioase Cum ma vede:
M'am incurcat asearä la vorbit cu Barbu
ei am scapat trenul.
Apoi, urmand vorba inceputä, catre negustori:
Eu i-am spus: gheneralè nu te grabi...

www.dacoromanica.ro
 sive- s. A
fR,).

eVA.--1-.41V\

GAUT CASA...

aut casii cu chirie. caut i nu gAsesc. E ab-

surd ce se petrece la noi, in Bucuresti!
In fiecare an, se clAdesc sute de binale,
acareturi peste acareturi, si in loc sA scazA chi-
riile, crese. i ce eonstructii ! tot cum nu'mi
convine mie.
Aide 'nainte ! strig eu samsarului, care
mii poartA de azi dirnineatA. Inainte, jidove rA-
tAcitor I
A ! lath Inca una... Asta e a douasprecea
astAzi.
S'o vedem i p'asta.
E fAcutA parcA numai i numai sA fie admi-
ratA de din afarA. Fireste cA in pragul iernei
nu cant o casA en chirie pentru a o admira din
curte adicA din ulita, flindeA Ware curte. Pe
din afarA, *ease ferestre Mari, ciubuee i orna-
mente monumentale. InAuntru trei chichinete,
din care una n'are NminA dectit dela usa cori-
dorului, ce duce la atenante eocoana, stApiina
easel, zice : independente. Independentele I Des-
chid usa sA le viiz i repede o 'nehid la loc : m'a
'necat I E foarte cald in odaite o cAldurA nA-
busitoare.

www.dacoromanica.ro
 CAM CASA-. 47

Dar, intreb, a fost cineva bolnav aci 1

Nu!
Para ati fAcut foe.
E tinieheaua dela acoperis. Stiti, and e
soare... Dar and ploutt se rAcoreste.
Dar a propos, sobe nu Wm.
Sunt cosurile de zid... Puneti sobA cu car-
bunim 1s4a am pus si noi e mai iconomie.
Si cat pe an 1
Doug. mii.
Inaiinte, jidove ratacitor
Ahasverus rasufla din greu ; scoate o basma
murdarit cu eare'si curAttt fruntea de sudoare
tj. porneste... Eu, duptt eL
Atunei, ca in fata beduinului alAtor prin
pustiul de nisip, incepe sA mi se ridice la depAr-
tatA zare fata morgana. Iat'o cat e de lumi-
noasa I Bun si neuitat adApost I E case lui
Hagi Ilie lumanArarul, dela Sf. Gheorghe din
Ploesti, unde am stat atata vreme cu chirie
pantt sa'mi completez studiile i sa'mi obtiu
diploma de patru clase primare la scoala dom-
neasca. Cu cat mijese ochii mai tare, en atilt
bittrana mea prietenA apare mai limpede intro
cei patru salami venerabili... lath toi Medi... Au
inflorit a dona oarA semn de toamna lungA...
Imi trimit de departe florile albe mirosul lor
onest. SA ne apropiAm binisor i sA intram in
grAdina !care pareA n'are f ond. GrAdina asta
s'o vezi noaptea pe lunA Atunci 551 mAnanci
discret prunele brumarii. IatA ce frumusete de
prune. Dar gutuilem i perele astea de iarnA...
.Astea se mAnana tocma'n postul Pastelui. $i
vita, uite ce ineareath e I
tritati-vit departe pang 'n ulucile earl d'abia
se zAresc colo jos. ToatA ampia aceasta pliuä

www.dacoromanica.ro
48 I. L. CARAGIALE

de balarii uriase e curtea caselor. Nu simtiti cum

miroase a balarie rascoapta de soare 7 Gradina
de alitturi e vestita pentru viini1e ei turcesti.
Gardu '1 poti sari usor, dar trebue mare bagare
de seama, nu cumva sa simta stapAnul : alearga
foarte iute si are un biciu, care arde ea focul :
e mai rail dacA te ajunge cu sfarcul and vrei
sa sai gardu 'napoi. Ta uitati-va acuma la cm&
Ce mAndru se tuguiaza acoperisul cu sindrila,
imbrAcat spre miazA-noapte cu muschi verde
nioale si purtAnd in vArfu-i tin urcior smaltuit
care sclipeste in soare. Ce mare si. stufoasa a
crescut urechelnita Tata d'asupra garliciului,
din care isvoreste asa potrivita rAcoare, priv-
dorul larg.
Dar ia sä suiti numai, dupa mine, cele noutt
trepte pAnit 'n pridvor. Vedeti cat de frumos se
tine pe stâlpii hii bondoci de stejar cioplit 1 Ce
cuminte adAposteste de bataile aritii i apelor
ceruluil SA trecem acum din prHvor in sala.
Ce largti incapere! Colea, la dreapta doti. odtti;
dmcoace, la stfinga, alte doua. La deschizatura
ferestrelor se vede cat de groase stint zidurile.
Pe firida uneia din ele, fjed fad% primejdie sase
borcane respectabile de muraturi. Ce ziceti de
sobe I Ca ce dignitate magistrala stau, proas-
pat vAruite, la locurile lor, gata sA prezideze o
deshatere, intr'una din sedintele hmgilor noPti
de iarna! $i iata cum, alaturea de perete, pro-
tectorul nebiruit, departe de ferestre si de usi,
se odihnesc paturile eopiilor, Cu fata catre lii-
niiva vetrei 5 i cu capataiul sub icoane...
Iaca alta ! 1j striga Ahasverus, stingAnd
din ochii-mi aratarea cea alba. Iactt alta
De inehiriat !"
...Iar monurnentala I iar terra-cotta I iar fe-

www.dacoromanica.ro
 CAUT seed_ 49

restre ea la palatul justitiei. S'o vedem i p'asta...

a treisprezecea. Intr Am. Incepem minunat... 0
entrée zugrAvitA pornpeian... TJn motiv, in
toatA pictura, imi atrage en deosebire atentia :
e un amoras verde, fluturand pe fundul cArA-
miziu i purtfind in mânusite, d'asupra capului,
un ghiveciu cu trandafiri albastri. In sttinga,
salonul ; e In trei eolturi- Locul este tAiat en
foarte pronuntatA oblicA pe linia stradei, care
ee realiniazA acuma toanina, caci aliniarea de
astA primavara a fost gresit. La mirarea mea
eA vz un salon in trei colturi, staplina casei,
care e marsandA, robes et confections, imi des-
luseste c toate casele dupA strada aceasta aunt
asa: adicA an toate ate un salon in trei colturi,
fiindcA toate locurile sunt thiate en biais. So-
frageria e luminatA de sus, din tavan, prin pod.
E cam strilmtA... indrAsnesc eu.
ATaj de mine ! zice marsanda. Cum stre.mtA?
e destul de comoda doi metri cincizeci pe trei
treizeci.
DouA odili de dormit. Nici un perete neper-
forat. Doi au eke douA ferestre : alti doi ate-o
Si rAspund spre apus. Ce nopti plAcute de
varA ! Ce somn imsuros i ce cArtnIsi de noapte
lipicioase I Peste drum e o maghernita en fel-
de fel (de poame i mustArie... i muste...
Dar eu am mph paturile copiilor... nu
stiu unde le-asi putea pune la adapost...
iarna...
Iarna, puteti astupit o fereastrA ; bateti o
saltea i pe Ueasupra o scoartg-
E cam departe de centru.
Aveti tramvaiul nou, la o distantà tie zece
minute de aici... si de acolo mai e nitel i dai in

I. L. CARAGIALE. - Momente. 4
www.dacoromanica.ro
50 I. L. CIAILIGIALE

bulevard. Sobele le-ati vazut L. sunt de por-

Wan, dela Bazalt.
Si ma rog, cat costa pe an I
Pe un an nu le putem dIL.. cel putin pe
trei...
Dar... cat pe an 1
Dounnii-cincisute...
Porneste, strig eu aspru, jidove ratacitor !
Abasverus se supune poruncii seculare. Esim...
A 'nserat ; m'a razbit foamea. Isaac e zdrobit
de atata umblet. Ii dau doi franci de cheltuiala.
Insfarsit. Inii zice ratacitorul, plictisit de
atatea dificultati din parte'mi ; insfarsit, ce fel
de casa, vrei I poate sa ti-o gäsesc singur, fat%
eh mai alergi i dumneata.
Ce casä vreau I zic en si mai plictisit. ITite
ce casä vreau . Vreau o casä cu sase odai mari,
fiecare nu mai mult de-cat eu o fereastra si o
usä, cu sala de baie, eu bucatärie, clouä odai
pentru slugi, cu parchete, cu apa 'n eurte i 'n
odai, cu tout a regout, cu sera, cu gradinä de
fructe 5i gradina de flori i un havuz mare in
mijlocul curtii... Asta vreau !
Pe unde sa. fie 'I
In eentru.. pe linia tramvaiului.
$i cat vrei sa dai pe an I
Intro o mie i o mie o suta..
Bine, zice Ahasverns oftand resemnat, si
vrea sa piece.
i I zic eu. Ia seama, Isaac, sa nu fie cu
zidul la ulita, sa'mi seartie cu carbune pe zid
and es de la scoala.... M'ai inteles

www.dacoromanica.ro
 DE INCHIRIAT.

0 vorba veche frantuzeasca zice eh mai-

binele e adesea vrajmasul binelui. Este
foarte adevarat ; insti omului hu'i tre-
lueste binele, ii trebueste mai-binele : aceasta
e ratiunea intregului progres al omenirii. Pri-
viti, la fiecare sf. Gheorgbe si sf. Dumitru, ce
goanit dupa mai-bine 1 gandesc eu eh nicheri
nu se muth mai mult si mai des lumea ea la
Bucuresti ; e natural capitala trebuie sa dea
tonul progresului. Cu trei luni inainte de ter-
menul mutarii, mai in fieeare familie incepe re-
gulat o interesanta desbatere, avfind un vadit
caracter de urgenta. :
Nu'mi mai da mama. coeoanal leafa sea-
zuta ; criza ; nu mai pot I trebue sh. cautam una
inai eftina...
Tar sä ne mutam i
Duca, trebue...
Uf ! &And ma gandesc, sä plec iar cu troa-
cele, sa, le mai hodorogese iar : O. mai pat iar
ca 'n rândul trecut, and s'a rasturnat caruta
en mobila si era sa ma calee tramvaiul ! eh
ma mir s'acuma cum am seapat ! uf 1 parch mai
bine sa. mor I

www.dacoromanica.ro
52 I. L. CARAGIALE

N'am ceti face ! De ee nu ti-a dat parintii

o pereche de case de zestre ? i mie mi-ar fi plä-
cut sä nu mai umblu la fiecare ease luni din
inahala in mahala... Dar chit !... asta e soarta
noastra a ehiriasilor !...
A treia zi de sf. Gheorghe.
Umbrela mea eoeon-galoeii mei ! mi i-ati.
pierdut pe drum !
Si tine-te, pe urma, injuraturi...
Sau :
Ei 1 noi... ce facern I
Cum, ce facem 7
Da, ce facem 7 ramânem tot aci, ori ne
mu tam
D6 ! ziee bärbatul, etiu eu ce sa facem t
en zic sa ramanem... Iar sá ne mutam I
Dar dac ii. gasesti una mai eftin i mai.
bunä 7 N'ai zis tot tu cä aci ti-e 'departe de can-
tilerie 7
Da, cleat... ee zor e sa ne gandim de-acum?
Mai avem Inca trei luni in cap... Mai e yeomen.
Nici nu s'a pus biletele.
Da ! s facem ea in randul trecut... s. aler-
gam ca nebunii, eu douà zile inainte de sf. Du-
mitru, pan zloatä i sä luam ce ne ese 'nainte
ei sa, dam cat ne cere... Nu'i mai bine sa cautam
din vreme
Bine, sä canthm Mai din vreme, zice omul
cu glasul pe jumätate...
Eu, sà ta eä de maine tpun sarnsar... Aicea
n'o sä ne fie de trait la vara... o sa ne coacem
de scare,
Bine, pune samsar treaba dumitale eu I

nu m'amestee...
Fireete I d-ta nu te amesteci... etc.
5i se ispraveete masa cu cearta i eu lacrimi...

www.dacoromanica.ro
 DE tlICHIRIAT 53

Fir'ar a dracului Fiafurisith de viatAl etc...

Aceiasi damA, a treia zi de sf. Gheorghe,
,cAtre Boris servitoarea :
Oglinda din salon ! ce-ai fAcut 1 trAsni-
te-ar Dumnezett sA te trAsneascAl lua-te-ar hen-
ghèrul, soangberita dracului etc.
Eff I mie 'mi spui t a$a e cu mutatul, sore I
rnie, tiganul. globul Al de cle$tar dela lampA I...
Asta e soarta noastra, a chiriasilor I
Soarta numai a chiria$ilor zie eu in gan-
dul meu. A$ !.,.
In toate partile lamil se math humai chi-
riasii ; la Bacuresti se muta, i proprietarii.
DacA unui proprietar care are douA perechi de
-case, ii rAmane o pereche neinchiriate, de sigur
se muth din casa in care a $ezut in casa goala...
Probabil pentru ea s spargA ursuzlacul,
zici dumneata.
Nu ! rAspund eu ; pentru-di omului ii tre-
bue$te mai-binele. Era bine in casa unde sta
Vaal, aeuma ; dar... in casa 'n care se mutA, o
sA fie mai bine.
Ba, ceva mai malt... -Cunosc proprietari cari
an o singurA pereche de case tocmai potrivite
-pe mijloacele i nevoile lor : le da cu chirie al
ei se mutA cu chirie in alte ease. Dela casele
proprii là chirie, sA zicem, o mie de lei pe an ;
la easele in care se mutA, plAteste chink o mie
filrA ceva, ori o mie i eeva.
Dar iath un caz si mai interesant.
Doi amici ai mei, dd. George Marinescu $i
Marin Georgescu, stint proprietari fiecare a ate
o pereche de case in aceia$i stradA. Amandoul
casele sunt absolut identice : acelas plan, ace-
1easi incAperi zugrAvite la fel : in sfarsit douA
4case gemene, peste putintA de deosebit dacA una

www.dacoromanica.ro
54 I. L. CARAGIALB

n'ar puma. numgrul 7 simplu I cealalth 7-bis

Au fost incepute i isprgvite de clAdit tot odatd.
Duph ce le-au adus in stare de locuit, a'mandok
proprietarii s'au mutat fiecare in proprietatea
respectivh, si au stat, ca buni vecini, fiecare la
sine sase luni, de la sf. Dumitru panä la sf,
Gheorghe. De la sf. Gheorghe, fiecare s'a ho-
tArit sh se mute si sh'si dea casa cu chirie. De-
cel De ce, de ne-ce, nu stiu; dar stiu ch au pus
fiecare bilet de inchiriat. Ca buni vecini i vechi
prieteni, au fAcut insh invoialA, c. n'au sh scaza
din pretul hotitrat pentru ehirie una mie douh
sute de lei anual. Astfel, mice coneurenfA nelealit
era inlAturath si rAmanea sA joace rol numai
norocul, dupa gustul musteriilor. Multi/ lume a.
venit rand pe rand sä vazà casele amandouh,
aifireste cä, dacit chiar se invoiau din pret, fie-
carui musteriu i-ar fi venit foarte greu pe care
din douh sit o prefere, pe 7, oH pe 7-bis, de oare-ce
nu era alth deosebire intre eele doug acareturr
dealt c, dach veneai dintr'o parte a stradei, 7
vend, mai aproape, dar (tacit veneai din partea
cealalta, atunci venea mai aproape 7-bis. In
sfOrsit, be se mai lungim vorba degeaba Ca- !

sele placeau la toath lumea, dar pretul nu con-

veneh.
Mai jos nu putem ! zicea d. Georgescu ;
mai bine rAmanem noi in ele. D-voastrit poftiti
f3i la vecin, alAturi, la d. Marinescu ; sh vedeti...
Am fost i la vecin...
Si cat v'a cerut 1
Tot cat ceri i d-ta.
Apoi vedeti...
Tot asà j iar ash, au rAmas si casele lui d.
Georgescu si ale lui. d. Marinescu neinchiriate-
panä alaltheri, duph sf. Gheorgbe. $i madam''
www.dacoromanica.ro
 DE INCHIRIAT 65

Marinescu si madam' Georgescu steteau la fe-

reastrA, ori in grAdinitA, si se uitau cum tree
pe dinaintekt claselor dumnealor calabalficuri
peste calabalacuri, si auzeau cum drAcuesc co-
coanele TnergAnd, care cu o lampA, care cu o co-
livie, care cu un cAtelus in brate, pe urma ca-
labalAcului ei fiecare. i atunci un fel de inn-
nire le cuprindeit pe andindoult :
Toti toti se mutA !
Iar seara, cfind veneatt acasit d. Georgescu
si d. Marinescu, awà fiecare pe consoarta sa
ash, supAratA, ash, cum sit zic, färä chef, cä nici
bucAtieä mi puneà femeea in gull. AratIndoi
barbatii au pAtruns in taina sufletului consoar-
telor... Ce'i de Meat 7... Nimic mai lesne I S'au
invoit sit se mute d. Georgescu dela 7 la 7-bis,
in casele lui d. Marinescu, iar d. Marinescu dela
7-bis in casele lui d. Georgescu, la 7 simplu.
Si bucuria cucoanelor I Si ridicä, i asudA, si
sparge, i oeArAste, i drAcueste, i blesteml-ti
viata Dar, in sfarsit, s'au mutat ;11. dumnealor I
N'apue s sffirsesc, i iacA-tA hamalii... Au
sosit ; adieu, pentru mutat, vorba vine ; cAci,
de data asta, nu stiu cum fiteurAm, n'am avut
noroc sA ne mutAm.. Dar, in sfEirsit, tot putem
ziee cA e ca o jumAtate de mutat, si poate chiar
mai mult de cat jumAtate I fiinacA, dupA multe
chibzuinte in familie, am vAzut cA nu eram des-
tul de bine asezati i ne-am hotitrit sA ne ase-
zAm mai bine ; anume : in salon, odae,de dormit;
in odaea de :lormit sofragerie ; in birou, sa-
lonul ; in sofragerie, odaea servitorilor ; in
odaea servitorilor, bucAtArie, si'n bucAtArie, bi-
roul... Ei I Cum putem face aceastA operatie
f/IrA incuregturA 1.? Foarte mor... Le scoatem

www.dacoromanica.ro
56 T. L. CARAGIALE

toate din ms g. in curte fiii. pe urmit le bligAm din

curte in casg., duplt planul cel nou... SA'nce-
pem dar...
Numai de-ar da. Dumnezeu sä nil ne-apuce
vre-o ploaie...
Incet ! incet, cg. spargeti !...

www.dacoromanica.ro
 PROCES-VERBAL.

stazi Miercuri 27 Oct. anul una mie nouh

sute orele 1 p. m.
Noi comisarul sectiei 55 (lima recla-
-matia partilor si anume domnisoara Matilda
Popeseu de profesiune particularrt menajera
impreund cu mama sa d-na Ghioala Popescu
idem, domnisoara Lucretia Ionescu de prole-
siune rentier4 impreuna en mhtusa sa d-na
Anica Ionescu de profesiune vhduvä pensio-
nard viagera, i 3. Stavrache Stävrescu de pro-
fesiune nroprietar, duph ce 1-am eliberat azi di-
mineatit dela seetie, de oare-ce la prima cerce-
tare ce am fäcut-o asearh la fata locului pentru
scandalul provenit, s'a pronuntat cu vociferäri
la adresa guvernului, care este un obiceiu at
s6u cunoscut de toti concetatenii din aceasta
snburbie si in contra noastra chiar in eserciciul
fonctiunii, transportfindu-ne in strada Gratiilor
No. 13 bis unde se aflä irnobilul in cestiune al
sus mentionatului proprietar Stavrache Sth-
vrescu, inchiriat dornnisoarii Matilda Popeseu
cu mama ISa pe sase luni, de la Sf. Dumitru co-
rent pang la Sf. Gheorghe urmAtor i pe care
nu'l permite a intrà in posesiune numai cu ar-
-vuna fara a complectà chiria, iar domnisoara
Lueretia Ionescu cu mhtusa sa trelme sh se

www.dacoromanica.ro
58 1. L. OARAGIALE

mute a pretinde eit nu vreit, desi proprietarul

sustine cA i-a rAmas pe trecut )datoare 22 de lei,
lasfind a soba stricatA, care d-sa contesteadA ei
nu lasA nici o mobilA amanet, constatand urmA-
toarele :
Avand in vedere cA d. Stavrache StAvrescu,
proprietarul imobilului din strada Gratiilor
No. 13 bis, lipit in dreapta cu imobilul aceluiasi
proprietar cu No. 13 simplu, iar in stanga un
loe viran tot al aceluiasi proprietar nengrAdit
depunfindu-se fel-de-fel de murdalacuri kie cAtre
vecini cum d de trecAtori, pentru care i s'a fAcut
in mai multe randuri proces de contraventiune
asupra salubritatii publice, iar imobilul res-
pectiv cu No. 13 bis fiind compus dintr'o ca-
mera, o sAlitA i o bucAtArie, toate de carAmidA
si o magadie de scanduri de lemne de foc, pe care
1-a inchiriat eu contract in regulA Inca de la
Sf. Gheorghe trecut domnisoarei Lucretia Io-
nescu pe un an, iur acum sub felurite pretexts
refudA, nevoind sA considere absolut nimic.
Considerand ca domnisoara Lucretia Ionescu
pretinde cä este in dreptul sail de oare-ce in
virtutea contractului cu timbru in regulA, cand
se eià cA are domicilin, neasteptandu-se nici-
decum, cAci nu a avnt macar cea mai mica
somatiune ler biletul de inchiriat a fost pus ile-
gal si de aceia nu i-a dat niei 0 importantA,
credand ea este numai o gluma fiind-ca datoria
de 22 de fraud nu infra in socoteala chiriei
pentru-cA e4e bani imprumutati din mfinA, fiind
prin urmare alta chestiune, a soba nu se wadi
&trick fiind-cA a fost vara, si astfel nu voeste-
a evacuA, desi sus disul proprietar i-a dat mo-
bilele afarl oprindu-i amanet un sifonel cu o-
glindA slifu;ta in valonre de una sutA douAdeci

www.dacoromanica.ro
 PR0CIIS-VER13AL 59

de lei si o lamph sistem cu douh fitiluri de por-

tolan cu abajnr pentru suma de 18 lei, contes-
tand patru care pretinde proprietarului iar
ansul sustine.
Avand in vedere eh domnisoara Matilda Po-
pescu reclamä sh intre imediat in cash neputand
stà cu mobila d-sale expusa la intemperii, de
oare-ce vremea ameninta a se strica i incepand
sh pice poate s i-o ude si se pateada fiind plus
de culoare delicatä, i de oare-ce a päräsit ori-ce
alt doniiciliu stiind cä a dat arvuna de cincideci
de lei si ea, poate conth Cu siguranta iar pro-
prietarul a incuiat imobilul i a luat cheea, prin
urm are nu cedeada O. lase a intra macar un
lucru cat de mic panä ce mi i se achita tot res-
tul c1driei in valoare de alti 50 de lei in plus
peste arvuna., ea sä nu mai patä i cu domni-
soara Matilda Popescu. caci a's saturat, iar
aceasta promite pe onoare eel mult peste cinci
dile, adieä la 1 Noembrie.
Considerand cä din cercetarea ce am facut-o
aseara, and am fi putut pentru-ca sh facem
proces-verbal de nitragiu adus guvernului si
noii h. ea agenti ai fortei publice de eatre sus nu-
mitul proprietar, dar am credut de euviinta a
nu mai continua nici un scandal, de oare-ce
ne-am marginit a duce la sectie pe provocator
pilna i va treee momentele de prima furie fiind
ea pretindea cA panä la sosirea noastra ambele
chiriase impreuna cu mama r3i. matusa lor l'ar
fi insultat i ehiar 1-ar fi lovit, incht de-abia a
scapat spre a veni s. treclame, care noi n'am
constatat fiind dus la o altA chestiune de aceiasi
natura in strada Pacientii.
Avand in vedere cà dupa cum redulta. din
declaratiile partilor, aseara ar fi venit domni-

www.dacoromanica.ro
430 I. L. OARAGIALEI

soara Matilda Popescu in birja singurä fitra

mobila numai au mama sa d-na Ghioala Po-
pescu ca sä vadà cand incepe sit se mute dom-
nisoara Lucretia Popescu i cu matusa sa d-na
Anica Ionescu, iar acestea au inceput sä rada
spunand cA parol, dumneavoastra ati luat casa!
iar la intrebarea domnisoarei Matilda Popescu
Ca de ce rade, vechile chiriase au raspuns ca
dansele o an casa Nina la Sf. Gheorghe, atunci
a inceput nouile chiriase sa rada, iar la intre-
bares domnisoarei Lueretii Ionescu ea de ce
rade, nouile chiriase au raspuns cä dansele au
dat arvunä in regulä, i atunci au inceput sit
caute pe proprietar caci era ascuns in casa sa
de alaturi.
Consirierand cit la pretentinnilo chir/asilor
sus numitul proprietar a amenitat cu dare afara
din casä pe d-soara Lucretia Ionescu i pe ma-
tosa sa d-na A nica Ionescu, caci nu le mai flit
casa, neplátind regulat chiria i avand chiar
pe tracut o datorie de 22 de lei si soba stricata,
d-na Anica Ionescu exesperata a strigat sit
crape ochii cui minte, daca, datoria e de la chi-
rie i soba nu era asa, pe &Atà vreme d-soara
Matilda Popescu a dis c daca se stie cu casa
Incurcata. pentru-ce face escrocherie i o mai
dit si la altii ! iar proprietarul i-a raspuns cä
cu dumneata nici nu vorbese pant nu yam toath
chiria eä n'am poftit si de alt bucluc, si atunci
pretinde dansul cä toate chiriasele au Ora a-
stipriri caudfindul lediuni.
Avand in vedere ca dupa interventia noastra
pentru a impaca pe Ora, am luat in cercetare
si actele constatand ca in chitanta data de sus
numitul proprietar ca. a primit arvuna de 50
de lei pentru imobilul pe care 1-a inchiriat
www.dacoromanica.ro
 YROCES-VERBAL 6L

domnieoarei Matilda Popescu nu se specificit

numarul 13 bis ci dice numai 13 simplu iar
amândout. imobilele Runt la fel identice cu
deosebire ed amlindoud cii fata pusii altfel cdtr&
räsArit i clitre opus lipite spate'n spate, pentru
ocadie ca sä poatä sparge didul dela mijloc ei
sa facd un singur corp daed s'ar ivi un amator-
cu familie pentru o incdpere mai mare.
Considerand c. oate chiriaeele promit ca in
cel mai scurt termen sä achite resturile de .da-
torii, iar chiriaeele vechi s. pläteasch ei chiria
pe semestrul urmätor, care proprietarul se 'n-
voeste, iar d-eoara Matilda dice ca sametegaI
ori la No. 13 bis, ori la 13 simplu, cdci a luat
casa providoriu piind la Sf. Gheorghe, iar pro-
prietarul care e becher poate sà se mute in alt
imobil mai mic pe care'l are in aceeaei stradd
la No. 12 vidavt uncle a rArnas nenchiriat pre-
tindand amatorii c strada de curfind con-
struitä nu are canal si tramvaiu.
Aviind in vedere cd in fine s'a convins pro-
prietarul c e mai bine cu o bung manerd pen-
tru-ca sä rämáe prin urmare domnisoara Lu-
cretia Ioneseu eu mätua sa d-na Aneta Ionescu
la 'No. 13 bis, iar d-ra Matilda Popescu cu mama
sa d-na Ghioala Popescu sä se stabilede la No. 13
simplu, si nu rdmâne niei ea imobilul dela
No. 12 nenehiriat ne mai având sperantä dupd
Sf. Dumitru, de-oare-ce fiind pe sedon de iarnä
lumea s'a grdbit ei a rdmas foarte multe imo-
bile goale, care se vede in fiecare stradd chiar
mai la centru peste tot de inchiriat.
Drept aceia am incheiat perdentul proces-
verbal spre a servi la trebuintd. pdrtilor.
Comisar sectiei 65
Irma PWITLESCIT.

www.dacoromanica.ro
 URGENT...
.geoala de fete No. 1 din Urbea Z.., No. 664-15 Noembre.
D-SALE D-LUI PRIMAR AL URBEI Z...
urgentd.
Domnule Primar,
eferindu-ne la adresa noastrA din luna
K-3 trecutA Octombrie cu No. 597 asupra
neeesitAtii de lemne pe care o simte
scoala, vA. rugAm ea de urgentA, sä binevoiti a
ne trimite cantitatea prevAzutA, eAci vremea
se stria. 5i amenintd sä nu mai putem nrma.
.eursurile fArA combustibil.
Primiti, vä rog, Domnule Primar, etc.
Directoare,
AGLAR POPPESCO.

6coala de fete No. 1 din Urbea Z... No. 683-1 Decembre.

D-SALE D-LUI PRIMAR AL URBEI Z...
urgentd.
Domnule Primar,
Referindu-ne la adresa noastrA din lima tre-
.cutA Noembrie 15 cu No. 654, avem onoare a vA
repetà eu insistentA rugaeinnea ce v'am Mout

www.dacoromanica.ro
 URGENT... 63

iii privinta lemnelor de incAlzit necesare ecoa-

lei de fete No. 1 din aceastit urbe, care se aflA
in lipsä de cAldurA suficientA pentru studii pe
timpul de iarnit, mai ales a$a de aspril cum este
cea actualA, incat elevele sunt incapabile a mai
scrie cu mfinile iiighetate, si chiar profesoarele
sufAr neputandu-se dezbrAch in clasA, fiindu-le
temperatura asa de exageratit, incat, cum se
poate usor constati, este de nesuferit, ame-
nintand cu maladii atat pe profesoare cat si
pe eleve.
VA rugAm dar sit luati mitsuri urgente pentru
intampinarea acestei. situatiuni anormale, con-
trariu va trebui sit reclamitm Onor. Minister
ne mai putand ma nici o ritspundere.
Primiti, vA rog, Domnule Primar, etc.
Directoare,
MILAN POPPESCO.

Revizorul feolar al dist. K.. No. 4599 15 Decembrie.

ID-SALE D-LIII PRIMAR AL URBEI Z...
urgentd.
Domnule Primar,
_A stAzi 15 Decembrie fitcand inspectiunea re-
glementarA la $coala de fete No. 1 din Urbea
Z... am fost intampinat de doamna directoare
Aglae Poppesco impreuna cu doamnele profe-
soare Areti Ionesco, Sevasti Ionesco i Aristi
poppesco, care toate s'au plans de starea de mi-
zerie in care a ajuns scoala din cauza lipsei de
combustibil, pe care il refuzA Onor. Primarie
localA, pe care in nenumArate rfinduri au ru-
gat-o prin adrese oficiale, care se vAd la dosar,

www.dacoromanica.ro
64 I. L. CARAGIALE

dar care n'au avut pang in prezent nici um

rezultat.
In adevitr, vizitand apoi clasele am gäsit o
teniperaturti ineapabilä de a puteh fi suferitA
mai ales e copii, din care cauzà se pot chiar
imbolnitvi de vre-o boalá infectioas& ceea-ce ar
irnpiedech urmarea regulath a cursurilor regle-
mentare, fiind silite a se intrerupe liana la stin-
gerea contagiunii epidemiei, precnm s'a mai
intamplat pe cAldurile cele mai marl, dar a-
&mei am din eauza focului, ci a apei, chiar cu
cateva zile inainte de examenele anuale, ceea-ce-
produce o enormA confuzirme pedagogic&
Avand dar acestea in vedere, vä rog, Domnule-
Primar, sä binevoiti a dispoza ea EA se satis-
facA eat mai urgent nevoile scoalei.
Primiti, v rog, le Primar, etc.
Revizor scolar,
LAZAR IONESCII-LION

Vcoala de fete No. 1 din Urbea X... .No. 13-8 lanuarie..

El- SALE D-LIII MINISTRII AL INSTR.
PCBLICE, ETC.
urgentd.
Domnule Ministru,
In repetite rAnduri am cernt la onor. Pri-
mArie localä sg, ne libereze cornbustibilul de
care are seoala noasträ necesitate din cauza ge-
,rului aspru prin care trecem in acest anotimp
Mr% nici un rezultat, asa back tremurAm de
viata noasträ si a elevelor, cari nici nu mai
yin la sem% Inca dinaintea vacantelor, hinder),
pNrintii au aflat i ternandu-se nu le mai per-
mite pana ce nu vorn putea da foe.

www.dacoromanica.ro
 URGENT... 66

Insusi d. revizor scolar LazAr Ionescu-Lion

a vizitat scoala constatAnd lipsa noastrA de
cAldurA si a inaintat o adresh incit din anul
trecut 15 Decembrie cu No. 4599 cAtre d. Primar
local, dar aceasta a rAmas tot literA moartA,
cAci scoala se aflit in aceeiasi mizerie, inat nu
se mai poate zice cts aceasta este o umanitate
lAsand astfel el sufere elevele.
Asa dar ne adresAm cu cel mai profund res-
pect d-voastre spre a lua urgent ori-ce mäsurl
yeti crede de cuviintA pentru a face sA ince-
teze harbaria prezentA.
Binevoiti, D-le Ministru, etc.
Directoare,
AGLAE POPPESCO.

Ministerul Inst. Pub lice gi Cultelor, 10001-15 Ianuarie.

D-SALE D-LIII REVIZOR SCOLAR AL DISTR. X...
urgentd.

Domnule Revizor,

Doamna Aglae Poppesco, directoarea scoalei

de fete No. 1 din urbea Z... ni se plAnge cif Pri-
nthria localA nu dä coalei lemnele necesare
pen trn Incàlzitul clasel or.
AnexAndu-v A. raportul doamnei Directoare,
vA invitAm a face imediat o anchetit la scoalA
sl a ne raporta de urgent&
Primiti, etc.
p. Ministru,
nedescifrabil. p. Director,
asemenea.

I. L. OARAGIALE. - Momenta. 5

www.dacoromanica.ro
66 I. L. CARAGIALE

Revizorul polar al distr. X... No. 103-1 Februarie.

D-SALE D-LUI MINISTRU AL INSTR. PUBL10E

$1 CULTELOR.
urgentd.

Domnule Ministru,
Imediat ce am primit ordinul dv. cu No. 10001
din 15 Ianuarie, m'am transportat la scoala de
fete No. 1 din urbea Z... si am constatat cA ra-
portul doamnei directoare respective este in
totul adevArat.
In adevAr, am gAsit din cauza frigului pe ju-
mAtate scoala despopulatA complet, iar restul
tusind toate i dureri cu umflAturi in grit, pentra
care chemând pe d. medic al urbei, a constatat
mai multe cazuri de amigdalintA, adicA giilci,
care poate degenera mai cu seamg... la copiii
anemici i limfatici, prin diterite complicatiuni
foarte adesea contagioase.
De aceea, d. medic a opinat cA ar fi mai bine
dacA s'ar inchide scoala, spre a nu lua propor-
fiuni mai mari.
Cu cel mai'lpfofund respeet vin dar a vA rugA,
in interesul salubritAtii, sA'mi dati de urgentA
un ordin in conseeintg, salt s interveniti pc
lârigä Onor. PrimAria oca1 sä libereze corn-
bustibilul de care simte nevoe cursurile.
Binevoiti, d-le ministru, etc.
Revizor §colar,
LAZAR IONESCII-LION.

www.dacoromanica.ro
 URGENT... 67

Ifinisterul Instr. Publ. gi Cult. No. 20002 15 Februarie.

D-SALE D-LIII PRIMAR AL URBEI Z...

urgentd.

Doamna Aglae Poppesco, Directoarea e3coalei

No. 1 de fete din acea urbe, se pliinge cit Onor.
PrimArie, dupA repetite cereri, nu 'i libereazit
lemnele necesare pentru incitlzit, din care cauzit
sufAr cursurile.
VA invit dar, Domnule Prirnar, ca de ur-
gentA, s. satisfaceti, conform legii, justele re-
clamatiuni ale doamnei Directoare.
Primiti d-le Primar, etc.
p. Ministra,
nedescifrabil. p. Director,
asemenea.

Camera Deput., Sesiunea prelungitd. ed. dela 1 Maras.

D. Al. Lingopulo. Am cernt cuvfmtul ca

sh fac o intrebare d-lui Ministru al cultelor pi
lnstructiunii publice : stie care d-sa in ce stare
de mizerie s'a. aflat iarna aceasta scoala de fete
No. 1 din urbea Z... lipsita de combustibilul ne-
cesar de oare-ce nu i 1-a liberat Prim aria localit,
himtuita de boale din aceastA cauzA si conform
avizului medicului local chiar suprimarea
nrsurilor 7
D. Ministru al Cultelor. Ritspunz onor. de-
putat ca, in urma raportului revizorului scolar
local, ministerul a luat mAsuri urgente ca Pri-
mAria sA libereze conform legii combustibilul
necesar acelei scoale.

www.dacoromanica.ro
68* I. L. CARAHIALE

Primdria Urbei Z... No. 3712-15 Martie.

D-SALE DOAISINEI DIRECTOARE A COALEI DE

PETE NO. 1 DIN URBEA Z...
urgentd.

Doamnet,

Maine yeti primi la seoala ce cu. *mare o di

iigiati 5 (cinci) care de lemne cer curet, prima
calitate, i va ruggin sti binevoiti a ne räspunde
'agent de primirea combustibilulni.
Primiti, D-niuDirectoare, etc.
p. Primer,
NITA NECSULESCII.
ajutor. Secretar,
ATHANASIE ELEFTHERESCII.

www.dacoromanica.ro
 D-L G 0 E.

a sä nu mai ritmilie rtff,etent si anul a-

cesta, mam'mare, mamitica i tanti
Mita au promis tiinärului Goe arl
clucit'n Bucuresti de 10 Main.
Putin ne importit dac g. aeeste trei dame, se
botilrAsc a pilrgsi locul lor spre a veni in capi-
talä numai de hatfirul fiului si nepotelului lor.
Destul eá foarte de dimineata, dumnealor, fru-
mos gatite, impreunä en tantirul Goe, asteaptk
en multa nerltbdare, pe peronul din urbea X,
trenul accelerat care trebue srt le dna, la Bu-
curesti. Adevilrul e cä, dacä se hothräste cineva
at asiste la o shrbtitoare nationalA asa de im-
portantA, trebuie s'o iea de dimineatä Trenul
in care se vor sui ajunge in gara de nord la opt
Ralf zece a. m. D. Goe este foarte impacient 0.,
eu un ton de cornandii, _dee inernntat :
Mam'mare 1 de ce nu mai vine 7... Eu vreau
sli vie 1
Vine, vine acuma, puisorul mamii ! räs-
punde eocoana.
$i särut/t pe nepotel ; apoi Ii potriveste p/t-
!Aria.
Ttmärul Goe poartti un frumos costum de ma-
www.dacoromanica.ro
70 I. L. CIARAGIALE

inar, pAlArie de paie, cu inscriptia pe pam-

blicA : le Formidable, ga sub pamblicA bi-
letul de cAlAtorie infipt de tanti Mita, cit asa
tin bArbatii biletul".
Vezi ce bine'i sade lui, zice mam'mare, en
costumul ae marinel I
Mamito, nu Ultra spus cli nu se zice
marinel
Da enm 1
Marinal..
Ei I zieeti voi cum stiti ; eu zic cum am
apucat. AO se ziceit pe vremea mea, cAnd a
iesit inati moda asta la copiimarinel.
Vezi eh sunteti proaste arnandoutt1 intre-
rupe tfinArul Goe. Nu se zice nici marinal, nici
niarineL
Da eum, procopsitule intrebA tanti Mita
en un zAmbet nimpatie.
Mariner...
Apoi de ! n'a invAtat taatA lumea carte ca
d-ta ! zice mam'mare, i iar sArutA pe nepoteI
fi iar Ii potriveste pAlAi ia de mariner.
Daz nu e vremea de discutii filologice : so-
sete trenul si nu stA mult.
Trenul este plin... Dar cu multA bunit-vointit
din partea unor tineri poJiticoi, cari merg panit
la o statie apropiatA, se fac locuri pentru dame.
Trenul a plecat.. Mam'mare îi face cruce, apoi
aprinde o tigarA... Goe nu vrea sä intre In cu-
pen ; vrea sä sadA in coridorul vagonuhii eu
bArbatii.
Nu !... nu e voe sA scoti capul pe fereastrA,
mititehile I ziee unul dintre tineri lui Goo, ail
trage putin inapoi.
-- re treala ai tu, urittule ziee mititelul
Emile indu-se

www.dacoromanica.ro
 D-L GOE 71

$i dupit ee se strambit la uratul, se spAnzurA

jar en amftndouit milinile de vergeana de alamit
ei scoate iar capul. Dar n'apucit sit ritspunzA
ceva uratul, si mititelul Ii retrage ingrozit
capul gol inAuntru si'ncepe sit zbiere :
Mamitoo ! mam'mare I tantii I

. Ce e I ce e I sar cucoanele.
Sit opreascit ! shiarä i mai tare Goe, ba-
tlind din picioare Mi-a shurat pAlitria I 0 o-
preascAAA 1 I
Tot intr'un timp, iacätä conductorul intril sit
vazA eine s'a suit dela statia din urmA.
Biletele, domnilor !
Cocnattele aratä biletele ilumnealor, expli-
child d-lui conductor dece nu poate i Goe sit facA
acelaa lucru : fiind cA biletul era in pamblica
p1driei, si, daelt a sbnrat pAlAria, fireate ea'
sburat cu pamblicA i cu bilet cu tot. Dar avei
bilet..
Parol ! chiar en 1-am cumpArat zice tanti
I

Mil a.
Conductorul Ins. nu intelege, pretinde bilet ;
dacA mi, la statia apropiatil, trebue sA-1 dea jos
pe d. Goe. Asa scrie regulamentul: dacit un pa-
sager n'are bilet si nu declarA cA. n'are bilet, i
se ia o amendA de 7 lei si 50 de bani, si'l dA jos
d5n tren la ori-ce static%
-- Dar noi ifam deelaratrtra ? Oriel mamita.
Ce e vinnvat bAiatul dael i-a sburat päthrial
ziee mam'mare.
De ce-a scns capul ps fereastrA I eu i-any
EpuE. EA nu scoatA capul pe fereastit zice cu
picA urfitul
Nu'i treaba dumitale I ce te-amesteci d-tal
ziee tanti Mita urittului..

www.dacoromanica.ro
72 I. L. CABAGIALISI

Uite ce e, leocoana, zice conductorul, tre-

bDe sit OAHU un bilet...
SA mai platim 1 n'am platittira odata I
-- Si pe d'asupra un leu si 25 de bani.
Si pe d'asupra 7...
Vezi, daca nu te-asttimperi I ziee mamita,
zgudue pe Goe de man&
Ce faci, Oro 7 esti nebuna 7 nu stii ce sim-
titor e 7 zice mam'mare.
Si, apucandu'l de maim cealalta, 11 smueeste
dela mamita lui, tocmai &Ind trend, clantanind
din roate, trece la un macaz. Din smucitura lui
inam'mare intr'un sens, combinatä cu clatina-
tura vagonului in alt sons, rezulta cit Goe isi
pierde un moment centrul de gravitate i se
reazimit in nas de clanta usii dela cupeu. Goe
incepe sa urle... In sfarsit, n'au ce sa faca.
Trebue sa se hotarasca a plati hiletul, pe care
are sal taie conductorul din carnetul lui. Pacat
insa de palarie 1... Ce-o sA facil d. Goe la nu-
curesti cu capul gol? i toate pravaliile inehisel
s'ar Intrebit oricine, care nu stie eata grije are
mam'mare i cata prevedere. Cum era sa pleee
baiatul numai cu pitlaria de paie 7 Daca se in-
tfimpla sa ploua, ori racoare I $i mam'mare
scote din saculetul et un beret tot din uniforma
canonierii le Formidable".
Te mai doare nasal, paisortile I intreba
mam'mare t
Nu... raspunde Goe.
SA moara mam'mare
SIt meara 1

Ad', sal pupe mam'mare, cit trece I

Si 1 pupa in varful nasului ; apoi, asezandu-i
frumos beretul :
ParcA'i sade mai bine cu beretul I.. zice
www.dacoromanica.ro
 D-L GOD 73

niam'mare scuipandu'l sA nu'l deoache, npoi il

*brutit dulce.
-- Cu ce nu'i sade lui bine ! adaogA tanti
Mita, i ii scuipA st dumneaei i Ii sArutA.
LasAl incolo ! cA prea e nu stiu cum !
Auzi d-ta! pAlArie nouA si. biletul 1 zice ma-
mita, prefAcandu-se foarte supAratA.
. SA fie el sAnAtos, sA poarte mai bung. I zice
iii am'mare
Dar milmita adaogA :
. Da pe mamitiea n'o pupi 7
-- Pe tine nu vreau zice Goe cu humor.
Asa 7 zice mamita. LasA !... i 'si acopere
oehii en mainile si se face cA plange.
. Las' cA stiu eu eh te prefaci ! zice Goe.
Ti-ai gAsit pe eine sA'nueli ! mice mam'
mare.
Mainita incepe sA rhea ; seoate din sAculet
ceva si zice :
Cine mA pupa.. uite !... eincalatA !
Mamita pupa pe Goe. Goe pe mAmita si,luand
*Imam de eincalatA, ese iar in coridor.
Puisorule, nu mai scoate calml pe fe.
reastrit ! . E lueru mare. cat e de iestept ! zice
niam'mare.
E eeva de. speriat, parol ! adaoga tanti
Mita.
Pe vand (-Joe isi lug:4mM afarA ciuealata, co-
coanele se dau in vorbA de una de altA... Trenul
aleargA aeuma despre Cri vine eAtre Peris.
Ia mai vezi ce face hAiatul afark mamito !
ziee mamita eatre mam'mate.
Mam'inare se ridicA hAtraneste si se duce in..
coridor :
Goe ! puisorule ! Goe ! Goe !
Goe nicAeri

www.dacoromanica.ro
74 I. L. CARIGIALB

Vai de mine I ipA cocoans I nu-i bAiatul I

Uncle e bitiatul s'a pritptidit bAiatul I
$i toate cocoanele sar...
A cAzut din tren bAiatul I Tato, mor I
Dar deodatA, en tot zgomotul trenului, se and
bubuituri in uea eompartimentului unde nn
intrii deck o persoanii.
Goe I maicit ! ecolo eetil
Da I
Aide ! mice mam'mare esi odatii
1 1 ne-al
speriat.
Nu pot ! sbiarA Goe dinAuntru.
De ce T... te doare la inimA
Nu! nu pot...
E incuiat I zice mam'mare, vrAnd se des-
cJiidA pedinafarit.
Nu pot deschide I sbiarA Goe desperat.
Vai de mine ! ii vine ritu biliatului in-
Lguntru !
In sfilreit, iacAtit conductorul cu biletul: pH-
meete paralele i libereazA pe eaptiv, pe care
toate trei cocoanele ii sArutA dulce, ea ei cum 1-ar
revedea dupit o indelungata absentA. $i mam'
mare se botArAste sA steA in coridor, pe un gea-
mantan strain, sA pAzeaseA pe Goe, sit nu se
mai intAmple ceva puisorului Puieorul vede o
linie Ile metal in coltul eoridorului, care are la
capAtul de sus o maeinA cu mfmer. Se suie in
pieioare pe geamantan, pune milna pe mimrul
ivainii si incepe sit-1 tragA.
$ezi binieor, puieorule! sfl mu strici ceva!
zice manfmare...
Trenul iei urmeazA drumul delaPerie eAtre
lInftea cu mare vitezit. Dar pe la mijlocul chi-
lometrului 24-, deodatit s'aude un suer, apoi
semnalul Ie alarmA, trei fluere scurte, i tre-

www.dacoromanica.ro
 D-L GOE 75.

nul se opre$te pe ke, producand o zguduiturX

puternieä.
Ce e ce e L. Toti pasagerii sar inspaiman-
tati la ferestre, la ui, pe scan...
Goe ! puisorule ! Goe ! striga tanti Mita st
se repede emit din compartiment.
Goe este in coridor... De ce s-a oprit trenul t
Cineva, nu se stie din ce vagon, a tras sem-
nalul de alarm& Din ce vagon 7... Asta e usor
de constatat ; manivela Aernnalului nu se poate
trage dead rupfindu-se ata inodatä i cu nodul
plumbuit. Personalul trenului umbla forfota,
examinand roatele tamponate cu toatä pre-
simlea, asa de tamponate ca-i trebue vre-o zece
minute mecanieului sä-si incarce iar pompa de
abur comprimat i sa poatä urni trenul din loc.
In toata vremea asta, conductorii si seful tre-
nului alearga din vagon in vagon $i cerceteaza
aparatele semnalelor de alarmit.
Cine poate ghici, in ce vagon era rupta ata
plumbuitä si rästurnata manivela i Ciudat !
tocmai in vagonul de uncle sburase mai adi-
neauri paläria marinerului ! Cine 7 eine a tras,
manivela Mam'mare doarme in fundul cu-
peului cu puisorul in brate. Nu se poate ti
eine a tras manivela.
Trenul se porneste in sfarsit, si ajunge in Bu-
curesti cu o intfirziere de efiteva minute. Toga
lumea eoboara. Mam'mare a$eazil frumusel be-
reta lui Goe, 11 scuipä pe puisor sä nu-1 deoacbe,
II intreba daca-1 mai doare nasul si-1 särutd.
dulce.
Apoi cocoanele se suie eu rpuisorul in tritsura.
si pornesc in ora$ :
La bulivar, birjar I la_ bulivar 1...

www.dacoromanica.ro
 VIZI TA

am dus la Sf. Ion sä fac o vizith doamnei

Maria Popescu, o veche prietena, ca
s'o felicit pentru onomastica unicului
san fiu, Ionel Popescu, un copilas foarte drägut
de vre-o opt anisori. N'am. voit sg. merg cu maim
goala i i-am dus bäietelului o minge foarte
mare de cauciuc si foarte elastica. Atentiunea
mea a Mcut mare plgeere amicei mele si mai
ales copilului, pe care l'am gAsit imbracat ca
major de rosiori in uniformä de mare tinuta.
Dupä formalitätile de rigoare, am inceput sä
convorbim despre vreme, despre sortii agricul-
turii, d. Popescu tatAl este mare agricultor,
despre criza c1. Am observat doamnei Popescu
cä in anul acesta nu se prea vede la plimbare,
la teatru, la apetreceri... Doamna mi-a räspuns
eh dela o vreme i se urg.ste chiar unei femei cu
petrecerile, mai ales cand are copii.
SA-ti spun drept, cat era Ionel mititel mai
mergea: acu, de &and s'a fAcut bäiat mare, tre-
bue sit m. ocup eu de el ; trebue sh-i fac edu-
catia. Si nu ktiti d-v bKrbatii cat timp Ii là unei
femei educatia umii copil, mai ales and mama
nu vrea sa-1 lase Mr/3. educatie !

www.dacoromanica.ro
 vrzt72(... 77

Pe cfind Uoamna Popescu 'mi expune parerile

ei sanatoase in privinta eflucatiei eopiilor, au-
zim dintr'o odaie de alaturi o voce ragusitä de
femeie batrtmit :
Uite, conith, Ionel nu s'astfimpara, I
Ionel ! stria, madam Popescu ; Ionel 1 vin
la mama 1
Apoi ciltre mine incet :
Nu stii ee streugar se face... si destept...
Dar vocea de dincolo adaoga :
Conith 1 uite Ionel ! vrea sit-mi rästoarne
masina !... Astamparil-te cä te arzi
Ionel 1 striga iar madam Popescu ; TonelI
yin la mama 1
Sari, conith varsa spirtul I s'aprinde 1
Ionel 1 striga iar mama, si se scoall repede
sa meerga dupa el. Dar pe cilnd vrea sa iasa
pe usä, spare micul major de rosiori cu sabia
scoasa si-i opreste trecerea, luând o poza foarte
martialä. Mama ia pe rnaiorul in brate si-I
säruta...
Nu ti-am spus sä nu te mai apropii de
masina, cfind face ca:ea, cA dacti te-aprinzi,
moare mama ? Vrei sä moara mama ?
Dar, intrerup eu, pentru eine ati poruncit
cafea, madam Popeseu 7
Pentru dumneata.
Da de ce và mai suparati ?
Da ce suparare.1
Madam Popescu mai sitruta odatft duke pe
maiorasul, ii scuipa, sä nu-1 deoache, si-1 last
jos. El a pus sabia in teacit, saluta milithreste
si merge intfun colt al salonului uncle, pe doug
mese, pe canapea, pe foteluri i pe jos, stau grit-
mitdite fel-de-fel de jucarii. Dintre toate, ma-
iorul alege o trâmbitä i o toha. Atfirna toba de

www.dacoromanica.ro
'7 8 I. L. CABAGIALE

gfit, sue pe un superb cal viinAt rotat, pune

trttnabita la gurrt si, legAnfindu-se ettlare incepe
sA batä toba eu o naftnit si sA sufle in trâmbitA.
Madam Popescu imi spune ceva ; eu nu and
nimiea. Ii ritspund totusi cif nu cred sA mai tie
mult gerul, asa de aspru : ea nu aude nimica.
Ionel ! Ionel 1 1 Ionel 1 ! 1 Du-te dincolo
mamA ; spargi urechile dumnealui ! Nu e fru-
mos, and aunt musafiri t
Iar eu, profitfind de un moment child tram-
bita $i toba tac, adaog :
51 pe urmA, d-ta esti rosior, in cavalerie.
Maior ! striga mtmdrul militar.
Toemai 1 zic eu. La cavalerie nu e tobA ;
si maiorul nu cfmtit en trAmbita ; cu trâmbita
viintA numai gradele inferioare ; maiorul co-
mandA si merge in fruntea soldatilor on sabia
scoasA.
Explicatia mea prinde bine. Maiorul desea-
lick seoate de dupA gikt toba, pe care o trim-
teste cat colo : asemenea si &Ambit& Apoi in-
cepe sA comande :
Inainte 1 mars 1
Si eu sabia scoasA, incepe sA atace strasnIc
tot ce inadneste in cale. In momentul lacesta,
jupfineasa cea rAgusitA intrA eu tava aduciind
dulceatit si cafele. Cum o vede, maiorul se o-
preste o clipA, ea si cum ar vrea sA se reculeagA
fiind surprins de inamic. Clipa ins6 de recule-
gere treee ea o clipA, si maiorul dttnd un ritenet
suprem de asalt, se repede asupra inamiculuf.
Inamicul dA un tipAt de disperare.
Tine-I, conitA, cA mA dA jos cu tava 1
Madam Popescu se repede sA taie drumul
maiorului, care in furia atacului, nu mai tvede
nimic inaintea lui. Juptmeasa este salvatA; dar

www.dacoromanica.ro
 vurrA... 79

madam' Popescu, deoareee a avut imprudenta

sli iasa din neutralitate i sit intervie in razboth,
primeste in obraz, dedesubtul ochiului :clrept, o
puterniel lovitura de spada.
Vezi I vezi, dacit fad nebunii I era. sirmi
scoti ochiul.. 'Ti-ar fi placut sti m. omori ? &t-
ruth-ma, sa-mi treacä i sä te ert 1
Maiorul sare de gittul mamei i o saruta...
Mamei ii treee ; lar eu, diva ce am luat dul-
ceata, mA pregatesc sti sorb din cafea...
Nu vä supara fumul de tutun t intreb eu
pe madam' Popescu.
Vai de mine ! la noi se fumeaza.... Barba-
tu-meu fumeaza,... si... dumnealui... mi se pare
cA4 cam place.
Si ziefind dumnealui", mama mi-aratit rA-
zand pe domnul major.
A ! zic eu, i dumnealui ?
Da, da, dumnealui ! cdl vezi ce caraghios
e cu tigara in gura, sa te prapadesti de rim..
ea un om mare...
-- A 1 asta nu e bine, domnule major, ic eu ;
tutunul este o otrava...
Da tu de ee tragi I ma intrerupe maiorul
luerfind en lingura in cheseaua de dulceatA.-
Ajunge, Ionel ! destull dulceatit, mama !
iar te-apuca stomacul...
Maiorul asculta, dupa-ce mai ia Inca vre-o
trei, patru lingurite; apoi ese cu cheseaua in
vestibul.
Uncle te duci I intreba. mama.-
Viu aed I ritspunse Ionel.
Dupla un moment, se intoarce cu cheseana
goala; o pune pe o mask se apropie de mine,
imi ia de pe mescioara. tabacherea cu tigarete
regale, scoate una, 0 pune in guilt, si ma saluta

www.dacoromanica.ro
80 I. L. CARAGIALE

militareste, ea orice soldat care cere unui tivil

stei imprumute foc. Eu nu stiu ce trebue sa.
fac. Mama, ritzfind, imi face cu ochiul, i and
Indeamna sA servesc pe dornnul maior. Intind
tigareta mea, military] o aprinde pe a lui
furailnd, ea orice militar, se plimbA foarte
gray de colo nfinA colo. Eu nu'l pot admirà
indestul, pe ctind mama 11 scuipA, sA nu'l de-
oaehe, i imi zice :
Seuip6:1, sä nu mi'l deochi I
Maiorul si-a funiat tigareta 'Ana la carton.
Apoi se repede la mingea pe care i-am adus-o
eu i incepe s'o trAnteasca. Mingea sare pAnA
la policandrul din tavamil salonului, uncle tur-
burA grozav linistea ciucurilor de cristal.
Ionel I astfimpitra-te, mama! Ai sit spargi
ceva... Vrei sä ma superi7 vrei sa moarA mama?
Dar maiorul s'a 'ndarjit asupra ghiulelei sAl-
tAtoare, care i-a scApat din rafina: o trAnteste
eu mult necaz de parchet. Eu aduc spre guilt
ceasea, dar, vorba francezului, entre la coupe
et les lerres... mingea irni sboarA din mAna
ciasca, opitrindu-mA en eafeana, care se varsit
pe pantalonii mei rie vizita, coloarea oului de
rata.
Ai vazut ce-ai facut 7... Nu ti-am spus sA
te-astamperi... Vezi 7 ai suparat pe Uomnul L.
AldatA n'o sA-ti mai aduca nIci-o jucarie 1
Apoi, intorandu-se catre mine, eu multA bul
nAtate :
Nu e nimica ese... Cafeaua nu pAteaza !
ese eu niticA apa ealdA I
Dar n'apuerr sa termine, si odatA o vAd schim-
bfindu-se la feta ea de o adancil groazit. Apoi
dä un tipitt si ridicandu-se de pe seaun :
Ionel ! mama ! ce ai

www.dacoromanica.ro
 81

M. intorc i vaz pe maiorul, alb ea varul, cu

ochii pierduti i cu dragAla$a lui figura strain-
bata. Mama se repede spre el, dar 'Ana sa faca
un pas, maiorul cade lat.
Vai de mine! tipa mama. E ran copilului!...
Ajutor moare copilul I
1

Ridic pe maiorul, Ii descheiu repede mon-

thrul la gat $i Ia piept.
Nu-i nimica ! zic en. Apa reee !
stropesc bine, 'pe eand mama pierduta ii
smulge parul.
Vezi, domnule major! ii intreb eu ilupa
ce isi mai veni in fire: vezi? Nu ti-am tspus
eu eh tutunul nu e lucru bun. Aldata sii nu
mai fumezi!
Am lasat pe madam Popescu 1inititä cu
Fenmpul ei major afara din oriee stare alar-
manta, $i am e$it. Mi-am pus so$onii i paltonul
si am plecat. Cand am ajuns acasil, am inteles
de ce maiorul e$ise un moment cu cheseaua in
vestibul ea sa-mi toarne dulceata in $o$oni.

I. L. Cevaome....x. liomente. 6
www.dacoromanica.ro
 Nv/sti
AV4t
(OzzeAt\V(IVNIt.-1-VV,--<-A,

TRIUMFUL TALENTULUI

u fost odath, 'ntr'o 5coa1it de provincie

doi buni camarazi Nith Ghitescu si
Ghita Nitescu. Amandoi erau potriviti
la invatatura si la purtare. Nita, insA se deosi-
belt, si nu numai de Ghith, dar chiar de toti
copiii ceilalti, prin talentul lui la scris, de care
se minuna cu drept cuvant toata lumea. In
anul al patrulea de *coal& primara, Nith a-
junsese sa scrie asa de frumos, Inuit adesea,
puse alaturi, caetul lui ai fi zis ca este mode-
lul de caligrafie tipArit, iar modelul de cali-
grafie, scris de lama. ; pe catn vreme, Ghita
sera nu se poate mai urit ; pe lfingit ca-i era
mana dreapth subreda, fiindca 'i degerasera
degetele de mic, n'aveit Miatul nici apucaturn
din ocM la lucru de piguleala. Asa, ispravind
clasele prinaare, s'au despartit cei doi buni ea-
marazi, ca BA meargA fiecare dupa norocul lui.
GhitA s'a dus la tarn pe langa tatn-sAu, care
era negustor cu dare de mann ; iar Nita, copil
www.dacoromanica.ro
 TILIIIMPUL TALENTIILIJI... 83

*Annan, s'a aruncat spre capitalA, ascultand de

afatul dasealului situ :
FAtul men, tu pgrinti n'ai, carte multa nu.
li-e dat sa'nveti, cA nu prea esti destept, slug&
-nu te poti face, cA esti cam lenes... Ti-a dat si
tie Dumnezeu un dar ; ai icoanA la scris ; tie
cii condeiul ti-e dat sA te hrAnesti. Du-te la Bu-
euresti, acolo ai sA intri copist in vre-o canti-
lerie si incet-incet, cum te stiu ca n'ai purtAri
,prea rele, cu vremea ai sA naintezi.
Nita a ajuns in capitala si s'a pus sA'si caute
de lucru. A fAcut cunostintA ba cuunul, ba cu
altul, recomandandu-si talentul FA cApAtand
din toate partile complimente si dovezi de ad-
miratiune. Dar afarA de acestea, n'a relish
Kleocamdatit sit capete nimic mai mult, Nita
nu si-a pierdut speranta si bine a %cut ; cad
iatA eit 'nteo searA o cunostintA i-a spus :
Maine dimineatit, la ceasurile unsprezece,
sA te afli la ministerul de interne : se tine
toncprs pentru trei posturi de copisti ; desigur
.ai sA capeti unul.
Se'ntelege ea, Nita n'a lipsit a se infanta la
-vreme. Con curentii, in nuratir de vre-o treizeci,
au fast introdusi intr'o salA mare ; aci, in fata
comisiunei, compusA din directorul ministe-
---rului ca prezident, subdirectorul ca vice-prezi-
Ident si trei sefi de birou ea membri, li s'a clic-
tat de dare unul dintre acestia cu glas tare
limp de cinci-sase minute. Apoi d. presedinte
a zis :
Destul 1 acum fiecare sA-si iscAleasca
proba.
.Desi dictarea mersese cam prea iute, Nita. s'a
Arta lung pe foaia lui, inainte de a o iscAli, a
zarnbit multumit de sine, apoi, a iscAlit si a
inmanat-o cu mult respect unui domn membru,
www.dacoromanica.ro
84 I. L. CARAGIALE

care a strâns toate probele. Peste doult zile, s'a

Idat rezultatul concursului... Numele NitA Ghi-
tescu nu figurà intre cele trei numiri.
$i ee frumos scrisesem, domnule ! a zis.
NitA mahnit, cunoetintii sale.
Un titnAr nu trebue s despere dela intilia
incercare, i-a rAspuns cunoetinta ; mai sunt
inca eapte ministere ; or stt se mai iveascA lo-
curl.
In adevAr, peste citteva luni, se ivesc doult lo--
curi la alt minister. Nitä nu lipseete a se In-
fiinth. Si iar multime de concurenti, tar comi-
sinne, iar dictare, iar formalitAtile obienuita
ei a doua 4 iar nu se aflA intre cele cloud. nu-
miri numele Nitit Ghitescu.
$i ce frumos serisesem, domnule ! zise-
NitA cunoetintii
RAbdare, tinArule ! n'a intrat vremea 'n .
sac, o sA-ti vie ei rfindul dumitale ; mai aunt,
ease ministere ; or sit se mai iveascA korai.
A trecut catva timp, t3i iatA cA s'au ivit ate-
va locuri la al treilea minister. Acelae rezultat
pentru d. NitA Ghitescu. Fireete insit cA, ori-
cat i-ar fi erescut mfilmirea, Nitit n'aveit de cer
sA despere : rnai erau incA cinci ministere ; tre-
built stt se mai iveascit locuri. Si s'au ivit, pe-
rand, locuri incA la patru ministere, i s'au ti-
nut concursuri, i d. NitA Ghitescu a luat parte
la fie-care concurs, ei, dupl fie-ce rezultat de
concurs, concurentul nostru a zis, din-ce-in ce
mai mahnit :
$i ce frumos scrisesem, domnule !
Si cunoetinta lui i-a rAspuns :
Nu desperh, titnArule ! a mai rAmas IncA
un minister, toemai acela unde se cere cu dina-
dinsul caligrafie pentru acte i documente ; tre-
bue sA se iveaseA acolo vre-un kc.

www.dacoromanica.ro
 TRIUMFUL TALEXTULUL.. 85

Par'ca a prorocit cunostinta lui Nita ; n'a

trecut o saptamanA, si lath. ca s'a publicat
concurs pentru un post de perfect caligraf la
aeel ultim minister. S'a pus d. Nita pe branci, In
asteptarea concursului, sA-si facA mana, exerci-
tfindu-se in fiecare zi, pe hartie velina., la fel-
-de-fel de scriituriengleze, italice, gotice, ba-
tarde, ronde, majuscule, minuscule, scl., in fel-
de-fel de mArimi, dela doi centimetri pimä la
un milimetru, si cu si fail transparent. Era a-
-cuma gata... Dar, in ajunul concursului, se in-
tfimplit, cum se 'ntamplA in orice poveste, sa se
'ntalneasch cu cine I cu o veche a lui cunes-
tintA, cu bunul säu camarad de odiniorsrA, cu
GhitA Nitescu, bAiatul cu degetele degerate.
Mita. 1
Nita 1

Si din vorbh 'n verbA, alit Nita cä tata lui

dupti ce a scApatat, a murit, cA Ghita a
-venit la Bucuresti cu o scrisoare de recoman-
-datie cAtre ministrul la ministerul cAruia se
-tine maine concursul, cA ministrul 1-a primit
foarte bine si i-a spus ch a doua-zi, la ceasul
fix, BA se prezinte la minister, BA ia parte ne-
;gresit la concurs.
Tu 1 la concursul de maine / a zis pufnind
tle ras Nita.
Da, eu...
-- La concursul de 'maine I
Ei da... la concursul de maine.
1

Da tu tii pentru-ee loc e concurs, Ghita ?

Nu...
Pentru un loc de perfect caligraf, amice
-OhiticA
Apoi, daca mi-a ordonat ministrul sa
Inerg... se poate 7
Apoi, ma prezent si eu, GhitA.
www.dacoromanica.ro
86 I. L. CARAGIALH

-- Bine, prezentg-te si tu.

Cu mine I la caligrafie,... Ghiticg It
-- Cu tine la caligrafie...
Eu fistiu ce mi-a ordonat ministrul.
Bine !
Ou acest ton a pronun tat Nitg acest bine I itt
cat Ghitg, dupg cateva momente de gandire-
titcutg i-a zis :
Nitg.. Eu am venit in Bucuresti cu ceva
xgrAlute.. tu zici cg esti tinichea de tot. Eu.._
dacg vrei u...
Ce sit vreau 7
Eu ti-as da tie trei-patru poli... sg...
SI ce ?
SA mg lasi, sg nu vii la concurs...
Eu I
Eu tot am recomandatie...
- - SA poftesti la concurs cu recomandatin
d-tale !
Dar -lath cg in acest moment se apropie-
cineva de eei doi prieteni este cunostinta lui
Nitg.
Domnule Ghitescu as avea sg-ti spun ceva..-
Nitg lasg pe Ghitg la o parte.
Domnule Ghitescu, bucurg-te : ai scgpat
de concursuri prin ministere ; ti-am gAsit un
loc la o litografie, un loc plgtit mult mai bine
ca unul de copist, si in care poti sit-0 faci un
mai frumos viitor. Primesti ?
Primese... Dar un moment...
Si Nitg, dupg ce a gandit o clipg foarte e-
dime, face la dreapta'mprejur si se 'ntoarce-
langg Ghitg.
- Ghitg, tu vrei sg'mi dai trei-patru poli, sit
nu mg prezint la concurs... Eu am o combinatia-
mai bung si pentru tine si pentru mine...
Care ?

www.dacoromanica.ro
 TRIUMFUL TALENTIILII1... 87

Din contra, sä ne prezintam amandoi la

concurs ; tu ai recomandatie, eu caligrafie : sA
iscalesc eu cu numele titu proba mea, i tu sa
iscAleti proba ta cu numele meu...
Ei 1 dacit ai vrea...
Vreau.
Pe onoarea ta ?
Pe onoarea mea SA'mi dai einci poli.
Iti dau.
Si Ghita se si executit. Nita ia hartia de o
suta, o pune in buzunar, i cei doi camarazi se
despart, amandoi loarte multumiti, dandu-si
intalnire pe a doua-zi, la minister, fix la un-
sprezece. A doua zi, printr'o intamplare neex-
plicabila nu s'au prezintat la concursul de per-
fect ealigraf deck doi candidati : fireste eran
vechii camarazi. Nita s'a purtat foarte galant ;
pe cata vreme mama degerata, a camaradului
sliu tremurà de emotie pe hartia ministerialit,
Nita, cu toata, siguranta, facea pe coala lui ade-
varate tours de force. Au isprävit i si-au isca-
lit probele, dupit invoiala din ajun, fiecare cu
numele celuilalt. Iesind dela concurs, in sala de
a steptare, G-hita, a multumit cu efuziune cama-
radului situ, iar acesta i-a zis :
Numai doi am fost : recomandatie ai, cali-
grafie am, slava Domnului ! sa fie cat de ai
dracului, pe eine o sA numeascit I
N'apuca, sa termine vorba Nita, si usa se
deschise.
R.ezultatul concursului ! strigli solemn
prezidentul comisiei. S'au pretintat doi concu-
renti : dd. Nita Ghitescu i Ghita Nitescu. A
reusit domnul...
Domnul ? intreba intr'un glas tcei doi
concurenti.
Domnul Nita Ghitescu !

www.dacoromanica.ro
88 I. L. CARAGIALE

Da ti-mi voe, domnule director, zice Nita.

atins, pe cand Ghita nu stia ce s. creaza ; tre-
bue sa fie o gresala ! poate cA n'ati vAzut bine
probele !
Cum 7 Intreaba aspru directorul, prezi-
dentul comisiei.
Slava Domnului adaoga Nita... ne cu-
noastem ce putem... Trebue sa fie, nu Nita Ghi-
tescu, ci Gbita Nitescu I
Domnule ! nu-ti permit sa fii ran cres-
cut !... ma intelegi / Am zis bine : a reusit d.
Nita (Thitescu !
_ Dar d. Nita Ghitescu nu s'a lAsat biruit de
asprimea d-lui prezident al comisiei ; foarte
obraznic, a strigat FA mai tare :
Nu se poate, domnule director v'ati in-
I

selat ! uitati-va. la probe !

Tonul cu care a zis uitati-va la probe !" a
facut un efect straniu asupra superiorului : i-a
impus, parca ; acest demn a rAspuns :
In fine, errare humanurn est... SA vedem...
Si zicand acestea, a scos din buzunar un plic,
pe care camaradul lui Nita 11 cunostea bine, si
din plic a tras o scrisorica ; s'a uitat pe ea cu
bAgare de seama si, cu tonul mull mai bland,
zambind :
Sal ,ca ai dreptate dumneata L. Asa e !...
Vezi 7... confundasem... In adevar, a reusit d.
Ghita Nitescu.
Asa da ! a raspuns plin de satisfactie d.
NitA Gbitescu.
Si d. director, gray, se retrase inchizand 'usa.

www.dacoromanica.ro
 INTARZIERE.

'am suit, la Sinaia, in trenul 14, accele-

ratul care pleacit la ora 6 si 8 minute
spre a ajunge in Bucuresti la 9 si 10.
Am gäsit din norocire, un vagon de clasa
a '4:Iona la coada trenului. E adevarat ca vago-
nul din urma al unui tren se clatina mai mult :
in schimb insa nu e priveliste mai placuta,
intr'o calatorie cu drumul de fer, dead la fe-
reastra din spatele trenului, lucru de care uu
amator se poate bucurà foarte rar, fiind-ca ori-
ce tren Imbue sa, aibit la coat% un frfinar de
siguranta, si putine vagoane de calatori sunt
previlzute cu frana de mita.. Trenul a plecat
tlin Sinaia la ora regulata, si a tinut strict
mersul reglementar pang. la Ploesti. Am putut
dar sa ma bucur de a minunata priveliste :
valea Prahovei desfasurandm-se in filet spre
imiaza-noapte pe masura ce trenul goniii spre
lmeaza-zi. Dela Ploesti, trenul de Predeal ca SA
apnea spre Bucuresti schimba frontul si, ca si

www.dacoromanica.ro
90 I. L. CARAGIALE

cum ar vrea sa se intoarca inapoi, locomotiva

se pune acolo unde pima aci era coada trenului.
Am voit sa gasesc un alt vagon la capatul mitt-
lalt, care acum ramasese coadä : n'am mai avut
noroc ; cea din urma trasura era un furgon de
bagaje. M'am resemnat i m'am suit in acela*
vagon in care gustasem destula placere ; si am
Mut bine. Vagonul ne mai fiind in coada.
franarul de siguranta ii päräsise, iar locul dela
pavilionul de observatie, unde e frâna, era,
acuma gol. M'am suit acolo si am putut vedea,
pe de-asupra vagonului inaintas si a locomo-
tivei, linia in departare.
Am pornit regulat : din Ploesti la 8 si 8 0,
mentinlind mersul reglementar, am intrat in
statia Peri* exact la 8 si 38. Treelind dela semnal
spre statie, trenul si-a micsorat foarte simtitor
viteza si in fata garii s'a oprit. Cui e obisnuit
eu mersul trenurilor, o oprire in afará de cele
prevazute la itinerar, Ii da de g'andit... Stiu ert
trenul 14 nu se opreste Ia Peris... Mi-am in-
ehipuit numai-deck ca un personaj important
vrea sa se urce de acolo. Dar trenul stä, i mi
se pare ca auz pe peron glasuri alarmate....
Nu'mi inchipuesc ce poate fi ; in twice caz,,
pentru trenul nostru, cum linia este dubla pana.
'n gara de nord, si cum nu s'a oprit brusc, vre-o
primejdie nu'i probabilä.
Ma uit dela locul meu inainte. S'a cam in-
noptat f3i nu se prea vede departe ; dar semna-
lul luminos dela esire catra Bucuresti se vede-
inchis e lumina rosie. M cobor din vagon ei
impreuna cu mine si alti pasageri. Intrebam
pe impiegatii de miscare i aflam cauza opririi
trenului nostru : la esirea din Buftea, statia
urmatoare, a deraiat un tren de marfa, care tre-
cea dela Bucuresti spre Ploesti. Astfel, i linia

www.dacoromanica.ro
 INTAILZIERS 91.

noastra e inchisit. Telegraful si telefonul la-

creazA intre Buftea si Peris. Personalul mis-
Tiara misunA cu multA febrilitate. In affinity
aflAm earl aunt dispozitiile luate de inspeatia
respectivA. Trenul nostru asteapta aci, in Peris,.
trenul 122, care, venind din Moldova pe urma
noastrA, va ajunge aici la 9 si 20. Pasagerii din
ambele trenuri se vor sui Inteunul singur :
acesta va porni spre Buftea, se va opri la locul
vatastrofei, i vom transbordit : toate trenurile.
dela Bucuresti se oprese in Buftea ca sit se 'n-
toarca inapoi cu cAlatorii spre Bucuresti, iar
trenul nostru se va intoarce inapoi cu pasagerii
dela trenurile spre Moldova si Braila-Galati.
Aproape un ceas trebue sit asteptAm trenul 122..
Pe cfind toatA lumea se plimbA pe peron la
rAcoarea splendidei seri de varA, o cocoanA
scoate capul dintr'un vagon i strigA, cAtre
eine, nu se poate sti :
Ce dracu, domnule 1 mult o sA mai stitm.
aici 9
Apoi, cu multa indignare :
Ce dobitocie 1
Personalul miscArii n'are vreme sA rAspunzit
cocoanii. MA sui in vagonul unde se aflA acea
damA ai, dupA ce o salut frurnos, incep sal ex-
plic toatA imprejurarea : cum a deraiat trenul
de marfA, cum trebuie sA se uneasca trenul 14'
cu 122, cum o sA transbordAm eel.
SA fie ai dracului 1 ziee cocoana foarte-
supAra t A.
Cine, conita ? intreb eu.
Dumnealor dela drumul de fer... De ce na,
bagA de seama
Ei 1 zic eu ; nu se poate fArA citte una de
asta, dacit e odatit drum ue fer...

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE

Pentru-di suut dobitoci !... Si cat o sá in-

-thrziem /
Apoi, zic eu, en manopera de aici, cu trans-
-bordarea dela Buftea, poate sA inthrziem vre-o
tlouA ceasuri...
Doug ceasuri L. Fir'ar ai dracului ! Care
va sA zicA, atunci, and ajungem in Bucureati ?
Erh sA ajungem la 9 ai 10... :3i acuma....
$i acuma I
Acuma o sA ajungem pe la 11 trecute.
Ce dobitocie I
Si, dacg'mi dati voe, coconitA, de unde ye_
dv. I
Dela VAlenii-de-Munte... M recomand :
Inadam' Sevastita StAnescu, nAscutg Vasilescu.
Sunteti din capitalA
Da. Sunt mAritatA la VAleni, dar viu des
Ia Bucuresti, am pArinti. Noi suntem din Bucu-
reati... Dacä cunoati dumneata pe domnu Cris-
tache...
Nu, zic, n'am onoare...
Domnul Cristache Vasilescu, casele ale
frumoase din Popa Chitu... tata.
N'am onoarea... Si... mergeti la Bucureati
in plimbare...
Nu ; merg la dandist... am un dinte... Bine,
Trate, cat 'o sA mai stAm aici L. el m'am plicti-
sit... Fir'ar ai dracului I
Iatä, zic eu, soseate trenul de Moldova !
-acuma, numai sA se aranjeze cu al nostru, ai
-plecAm.
Ce dobitocie I
DupA fel-de-fel de miacgri, cari dureazg incg
*proape un ceas, iatA ca plecgra incetinel.
Bodaproste I zice cocoana.
E o damg de vre-o trei-zeci de ani, foarte fru-
muaicA ai bine fAcutg afarg de maini, cari

www.dacoromanica.ro
 briluziERE 93"

poate n'ar stricà sit fie mai micsoare, i, daca

trebuie sä judec dupa, botine, i despre picioare
ag indrasni sa zic acelaa luern. E destul de sic
imbritcata ; un corsaj de mittasica ro§ie, fusta
de mAtase neagra i o palariuta de mult gust...
Ce incet umbla !... fir'ar ai dracului
--Pe semne va supara clintele ; d'aceea vA
grAbiti...
A I nu ma supara ! Da sa'si bath. joc de
pasageri asa !... Ulla ce incet umbla !... Asta e
mare dobitocie !
Am ajuns. Toti pasagerii ne dam jos... tin
hamal ia bagajul cocoanii ; eu o ajut sa se dea.
jos... E o priveliste destul de interesanta la lo-
cul catastrofei. Mormanul acela fantastic la
lumina tortelor, activitatea personalului tehnic
pentru curAtirea liniei de cadavrele ingrozitor
de mutilate ale vagoanelor, i restabilirea ei,.
forfoteala aceea, miscarile febrile ale luminilor
de deosebite eolori, toate acestea fac un mi-
nunat efect pitoresc. Intorand ochii dela atlitea
lumini, din partea dreapta spre stilnga, pe po-
teca mai putin luminata, pe unde trecem ca sit
ajungem dincolo la trenul de transbordare,.
vad ca am pierdut pe cocoana... Imi pare rau,.
insA nu multit vreme, fiindca de-odata o aud la
ativa pasi inaintea mea :
Fir'ati ai dracului, sa fiti I
Se impedicase cocoana in jurubita de sttrme
de pe marginea liniei i cazuse. Am alergat si
am ajutat-o sa se ridice...
Fir'ar ai dracului, sit fie I
PlecAm spre Bucuresti... Linia e libera de a-
cuma... A 1 sfântä lipsit a obstacolelor !
De-acit, zic, conita mea, intr'o jumAtate de
ceas suntem in gara de Nord...
Câte clasuri sA fie 7

www.dacoromanica.ro
 '$t I. L. CARAGIALEI

11 si 25.
11 si 25 T... Fir'ar ai dracului !
La 12 WA cinci, suntem in capitalä.
Ce dobitocie
In adevar, la ceasul spus mix:pram. Cocoana
se repede jos dracuind si impingfind pe hamal
sä meargh mai jute. Eu dupit dumneaei... Pe
peron o intampinit un tânär i frumos ofiter de
eAlArasi, care o primeste cu efuziune in brate.
Intr'o clipä perechea trece pe usa de iesire, se
-suie intr'o trasura S : mamä degrabit, birjar !
Asa T zic eu... Am inteles... Bun dandist
are cocoana I
Ma sui i eu intr'o birje... Mi-e foame... Bir-
-turile sunt inchise acuma. Merg la o berarie sit
'manane ceva... Pe eine aflu la berärie ¶ Pe
madam Sevastita Stanescu cu dandistul dum-
neaei, locotenentul. Ma asez pa trotoar la a
masa alaturi de tanara pereche. Cum ma vede,
gratioasa dama. ma reclnoaste 4i, intorclindu-se
clitre dandist :
Lache, uite dumnealui este domnul din
tren... Pe urma catre mine, cu multi afa-
bilitate :
Recomand pe frate-meu, locotenent Pan-
dele Vasilescu...
Mersi, domnule, c'ai tinut asa de buna
,companie sorii-mi, imi zice locotenentul... Nu
luati loc cu noi ?
MA rog...
Zäu, zice cocoana, daca nu era domnul
-asa de amabil ca s conversam, cc ma faceam
en atatea ceasuri de urit ?... Ce dobitocie ! In-
-ehipueste'ti, Lache, la caracterul meu, trei cea-
suri... Fir'ar ai dracului 1

www.dacoromanica.ro
 e-\/./,0/44//%/\/4 "/.trsIVVAA5/ %%
Ade,P
S4.0:::"'>e%A.NA
4..//14.4:0., loste de,
sior
4104,1-v AA> 7 we; p ;%
Neephl..h. -...,;XNr!".Vsol%
sfs'44.7.0%,i
N ..fsAiiX/A1XX/\N7#.-0

PETITIUNE.

in toiul verii, and serviciile publice

incep dimineata la 7 *i sfarsesc la 2 d.
am. ToatA noaptea a bAntuit cAldurA,
apAsAtoare i acuma pe un cer Benin, a rAsArit
lioarele ameninthnd cu groaznicA, dogoare. Ce
are se fie peste zi ? I

Sunt 7 ceasuri farA, 10 minute de dimineath.

In biuroul registraturii generale a unei mari
administratiuni, impiegatul isi pregAteste re
gistrul, asteptand sA. bath ceasul, ca sa ridice
.oblonul dela ferestruia pe unde i se inmAneazA
.corespondenta of icialA i petitiile particulare.
Pe and se sterge de sudoare, gAndind la eine
iytie ce, aude ciocAnituri la oblonul lAsat. Se
uith la ceasul sAu, regulat adineaori dupit cel
oficial : 7 fait% 5 minute... DA din umeri, se
I.D.Leerge iarAi, i gAndeste mai departe... CiocA-
3noTNturile de afarA au trecut ; (tar peste cfiteva
-tentA.snte iar incep cu mai multh.tArie i insis-
41,,Jrnpiegatul dinnAnntru se uitA la ceas

www.dacoromanica.ro
96 I. L. CARAGIALE

7fArA 2 minute. DA din umeri, se sterge de su-

doare i Ii urmeazA gandirile intime... Ciocl-
niturile se indoesc cu violentA... In sfarsit, cele
douti minute au trecut : ceasul arath 7 punet.
Impiegatul trage zAvorul si ridicä oblonul, 1A-
sand ferestruia inchisA numai cu geamul. Se
uith afarA. La geam, e un domn, care asteapth ;
probabil acela ciocAnea. Impiegatul ridicA ei
geamul.
Dv. ciocAneati asa
Da.
Dv. nu stiti cA biuroul se deschide la 7 T
Ba da.
$i zicand aceasta, domnul varA adanc capul
pe ferestruicA inituntru ; impiegatul, surprina
de aceasth miseare, se dit inapoi i lasA din
manA gemmil mobil, care pica. peste gatul
domuului ea thisul unei ghilotine. Domnul vrea
sA &egg. afarA capul, dar nu poate.
RidicA ! domnule ! strigA domnul cu oehii
mari.
Impiegatul ridic binisor ferestruica ; domnul
Ii retrage capul.
Ce poftiti T
Am o afacere de registrat...
$i domnul iar vrea sA bage capul. Dar impie-
gatul prinde de veste, lasA repede geamul, care
atinge varful nasului domnurui.
Poftiti pe usA inAuntru, &tc a. aveti vre-o
afacere ! strigA impiegatul, Wand acelui domn
scum cu mama pe unde poate intra in biurou.
Domnul asculth, pleacit dela ferestruicA si
indath apare in usit. Este un om nici prea VA-
niir, nici prea bAtrfin ; pare foarte ostenit, i un
ochiu deprins v pricepe indath cA clomp- ait ;
acesta n'a dormit noaptea. E asudat si prAfi vor-
miscArile ii sunt nesigure ca ti articularee

www.dacoromanica.ro
 PE-T.41nm 97

belor. ApArtmd in pervazul usii, tine inteo

manA pAltiria de paie-,- cam ghemuitA ; cu cea-
lalta, manA se tine de nas.
Era sh-mi tai nasul Stii ce teribil m'ai
lovit I
Pardon I_ dar nu stric eu... Daca varati
asa eapul...
Nu face nimic... N'aveti un scaun 7
Poftiti.
Domnul sade alAturi de biurou...
Teribil sunt de ostenit...
Zicand acestea, domnul e uitA lung la un
pahar ce stA pe masa aproape gol, si din care
a bruit impiegatul.
MA rog, daca nu vA supArati, aveti apA I
Da.
E reee 7
Potrivitit.
Nu'i puneti ghiatA 7
Ba da.
a Ii pnneti ghiata ?
Fireste.
E flir... e flir 7... Asta:..
Da, avem filtru.
Mouser I te superi dacii te-oi rugit pentrn
nu pahar de apA 7... Teribil mi-e de sete
Impiegatul sunA ; un aprod se prezentA.
Un pahar cu apA...
Apoi, dupil o pauza, eatre domnul :
Ati zis cA aveti o afacere...
-- Da, am o afacere.
Aiei la noi I
Da, la dv... o afacere... Pe semne cA acmn
s'a dus s'o scoatit din put...
Cum s'o swath din put. I
Apa... cA vaz ca. nu prea are amicul de
gaud sit vie... .

1. L. C1.124.GIAI R. MorIPIths.
www.dacoromanica.ro
7
98 z. L. CATIAGIALEI

Aprodul intra. Domnul ia paharul i lsoarbe

intreg pe nerasuflate, apoi, ridicand nista ochi
foarte dulci i plini de multumire, eittre aprod :
Mersi... Dacä nu te superi... mai imi dai
unul I
Aprodul pleaca. Domnul, dupit ce s'a cAutat
prin toate buzunarele, cAtre impiegat
S'a dus dracului I am pierdut-o I
Ce ?
Ce, ne-ce... e vorba, am pierclut-o I
-- A fost o petitie...
-- Nu, frate, batista... Monser, te superi ciao&
te-oi rug& sA'mi dai batista d-tale L. numai un
moment. t

Zicand acestea, ia de pe masa. batista impie-

gatului i pang, cfmd acesta tA scoatA nathar o
exclamatie, se sterge ea ea la gurA de apA.
Si clumneata nAdusesti ca mine.
Impiegatul dA sA'si ia batista inapoi ; domnul
isi tTage maim, se 4terge de sudoare i pe urnil
la nas ; apoi inapoiazA batista, punand-o iar la
loc pe masa.
$i eu nadusesc al draeului !
Impiegatul ia batista i o tranteste departe
in partea cealaltA, a mesei ; apoi se aseazA, ia
condeiul i incepe a trece hartii la registru.
Aprodul intrA aducand al doilea pahar. Domnul
ia paharul si'l dA pe gât ; pe urmA, eu tenul dul-
ceag, fAcand semn sA'i treacA batista
DacA nu te superi...
Impiegatul se face di n'aude. Domnul se
scoalA, trece pe dinaintea mesei in partea cea-
lank se apleaca paste ea si ia batista. Impiega-
tul vrea sit i-o apuce ; dar domnul s'a sters pe
frunte i la nag ; pe urmA, aruncand batist3
la loc :
- Mersi !

www.dacoromanica.ro
 PET1TIUNE 99

Domnule, zice impiegatul ; zici ca ai venit

en o afacere... M. rog... Noi n'avem timp aici
sit stain de vorba... Noua ne plateete Statul
leaf tt, sä lueram... Ma rog, ce afacere
StAi ca-ti spun... E eald al dracului !
Se duce la butonul soneriei, pe care'l apasit.
Soneria sbarntlie lung.
Impiegatul, impacientat :
Destul, domnule ! Ce pofteeti ?
Daca nu te superi, Inca un pahar... mi-e
sete al dracului. Azi noapte am umblat forfota
CU niete prietini... Nici n'am dormit...
Dupa o pauza :
Nu'i aea ett se cunoaete ca n'am dermit
Ba bine ea nu!
Pe unde n'am lost I
Aprodul vine. Domnul, cu multa politete :
Dragutd, daca nu te superi, m'ae rugi...
Inca un pahar cu apa...
Aprodul iese. Domnul, catre impiegat, cu de-
licatete :
Aveti mult de lucru ?
Impiegatul :
Nici prea-prea, nici foarte-foarte... potrivit.
Aprodul aduce paharul. Domnul ii boa pe
nerasuflate ; gittre aprod :
Mersi. I

Apoi catre impiegat :

Dactt nu te superi, te-ae ruga... batista...
Domnule ! striga impiegatul ; intelege
odatii cA nonit nu ne plateete Statul aici ea sa
Edam de vorba ; avem treabit ; n'avem vreme
de conversatie... Spune : ce pofteeti ? Aici n'are
voe sit intre nimeni fArA afaceri. Ce afaeere ai ?
Ce afacere ?
Da! ce afaeere ?

www.dacoromanica.ro
100 L L. CARAGIALB

Am dat o petitiune... Vrean sh stiu co s'a

facut. SA'mi dati un numAr.
Nu ti s'a dat un numAr and ai dat petitia?
Nu.
De ce n'ai cenit ?
N'am dat-o eu .
-- Da eine ?
Am trimes-o prin cineva.
Cand 7 In ce zi I
Aca vre-o douA luni...
Nu stii cam &and ?
Stiu eu 7
Cum, nu stii 7 Cam te chiamA pe d-ta 7
Nae Iouescu.
Ce cereai in petitie 7
Eu, nu ceream nimic.
Cum ?
Nu era petitia mea.
Da a cui ?
A unui prietin.
Care prietin 7
IJnul Ghitä Vasilescu.
Ce cerea in ea I
El, nu cerea nimic.
Cum nu cerea nimic 7
Nu cerea nimic ; nu era petitia lui.
Da a cui 7
A unei mAtusi a lui... Stia el viu la Bucu-
resti si mi-a dat-o sit o aduc eu.
Cum o chiamg pe mAtusa lui d. GhitA 7
Nu r3tiu.
Nu stii nici ce cere...
Ba, mi se pare di. cerea...
Ce 7
-- Pensie.
Impiegatul, iesindu-si din caraeter si sbie-
rfind :

www.dacoromanica.ro
 PET41IIND 101

Domnule, aici este Regia Monopolurilor I

aiei nu se primese petitii pentru pensii 1 Du-te
la pensii, acolo se primesc petitii pentru pensii!
- Asa ? la pensii, care va sii. zica 7
Merge la sonerie, apasii butonul ; soneria
shamble foarte lung.
Destul, domnule I
-- trite, ce e : dacA nu te superi, te-as mai
rugit pentru im pahar cu apd.
Aprodul intrA.
trite, ce e, drAgutti, dacit nu te superi, te-as
mai rugit pentru un pahar cu apA.
Aprodul ese.
Impiegatul bufneste si &Tie cu ochii aplecati
in registru.
-- Asa ?... care va sA zicA, la pensii I
Aprodul vine. Domnul ia paharul.
Impiegatul, dupti ce l'a lAsat sA bea in tionA,
cAtre aprod : '

Dill afarA I
Domnul, pleeilnd, foarte politicos :
--- Mersi... MA due... Aha ? care va al ziel, la
pensii, care va sA zicA ? I

www.dacoromanica.ro
 LANTUL SLABIC1UNILOR.

m i eu o slabiciune, i eu sunt om I do-

rintele gratioasei mele prietene domni-
soara Mari Popescu sunt pentru mine
pornnci, la cart ma supun cu atilt mai bucuros
cu cat vad ca prietena mea nu abuzeaza nici-
°data de influenta nemarginitä ce fAie bine di
exercitä asuprii-mi... De astadata, oe mare
Incru imi cere ?

Stimate Damn,
$tiu ce prieten esti cu profesorul Costica Io-
nescu FA cat nu e in stare sa-ti refuze o ruga-
minte. Ma indatorezi pima 'n suflet dacii obtii
dela el pentru elevul MiticA Georgescu din
clasa IV, liceul X... la latina. nota 7, fitrit de
care, baiatul, care mi-e ma de aproape, ramane
si anul acesta repetent, ceea-co ar fi o mare
nenorocire pentru familia lui o familia din.
www.dacoromanica.ro
 LANTIIL SLABICIIINILOR 103

tre cole mai bane ei pentru mine o mare

mfihnire.
Cu cele mai afectuoase salutari, a dumitale
bunit prietena,
4( MARI POPEEICII,>.

A ! irezistibild gratie, cum stii de frumos sit

poruncesti 1 Si ce bine s'a nemerit ! Ionescu are
si el o slabiciune, si el e om ! tine la mine si nu
e in stare sit ma refuze. Repede mit arunc intr'o
birje i alerg la Ionescu, profesorul de latinesta
Dragil Costicit, viu la tine sigur ca n'ai sit
ma refuzi ; stiu cat pot conta pe amicitia ta si
nu-mi permit a ma 'ndoi un moment, cit in cazul
de fatA, fiind vorba, ma 'ntelegi, de o chestiune
care ma intereseaza in asa grad, incat dacit
n'as fi pe deplin convins cit tu, care mi-ai dove-
dit totdauna, fara sit desmint niciodata o afee-
thine, ce pot zice ca-la rfindul meu... In fine...
In fine, zice Ionescu, am inteles... Nu tre-
bnia sit mit iei ak,la pe departe. Vii sa mit rogi
pentru vre-o loaza de elev de-ai me!.
Nu e loa7a, Costica ; e un balat dintr'o fa-
milie dintre cele mai bune : mi-e rudit.
Cine stie ce lenes, ce dobitoc !
Nu'i adevarat, draga Costicit ; este un bitiat
prea cum se cede... Sit nu mit 1ai !... Viu la tine
sigur ea n'ai sä mit refuzi ; stiu -cat pot conta
pe amicitia ta i nu-mi permit a ma 'ndoi un
moment cit in cazul de fata, fiind vorba, mil
'ntelegi de o chestiune...
Ei, lasa astea stii ca tin la tine ; ee mai
bleep intre noi astfel de fraze banale L. Ce
nota vrei sit-i dau parlitului tau tie protejat
7, draga Costica...
Apoi, daca n'o fi stiind nimic animalul I

www.dacoromanica.ro
101 1. L. CABAGIALE

Ei, acuma i tu zi cri, nu stie ; parea el o

sit fie... pang, el o sa fie eel d'intriiu i cel de pe
urmit care sit treac a. fara sa tile... Te rog, draga
Costica ! daca ramilne briiatul repetent incri un
an, e o nenorocire pentru familia lui o fami-
ne dintre cele mai bune i pentru mine o
mare mrihnire...
A ! irezistibila milogeula prieteneasea I
zice Costica. Ce bine stii tu sri poruncesti 1

Aide 1 sh'ti fac hatrirul si de data asta... stt-i

dau nepricopsitului 7.
Merci, dragit Costica, mare pomana iti
faci !
-- Cum il cheama I
Eu caut repede in buzunare scrisoarea d-rei
Mari Popescu... Nu e... Zic lui Costicri :
TTn moment !...
$i es ea din puscit, ear in birj i alerg
acasa... Acasä, scrisorica nicheri Fuga la d-ra
Popescu.
Prea gratioasa mea prietena, lucrul merge
bine ; am obtinut dela profesor nota dorith ;
deck, acuma am nevoie sa tiu numele prote-
jatului matale... Cum il cheamh pe trinttrul
Ti-am scris numele in scrisoarea mea.
-- Da, dar scrisoarea dumitale am rritacit-o
acasa priutre alte hrirtii, i lueru este urgent :
ea sa nu perd vremea cautriud-o, am venit la
d-ta... Cum il cheama ?
-- Zhu, nu mai tiu minte, ziee dragalasa mea
arnica, ; pentru-cri drept sali spun, madam'
Preotescu, o bunit prietena a mea, la care tin
foarte mult, nu sunt in stare sa-i ref= ni-
mica,m'a rugat sa-ti scriu, ca stie cii tii foarte
mult la mine si nu ma refuzi niciodata, si esti
prieten cu d. profesor Costicit Ionescu, care tine

www.dacoromanica.ro
 LiknuL stleIctutimou 105

foarte mult la d-ta si nu e in stare sAti refuze

nimic. I

-- Atunci, ce e de fAcut V zic.

Du-te d-ta la Madam' Preotescu si in-
treab-o cum il cheanui pe bhiatul pe care mi I-a
recomandat ca sA ti'l recomand d-tale.
--- Slirut mAnusitele.
$i alerg la Preoteasca... Zic :
Madam' Preotescu, uite la ce am venit 'sti
vit deranjez : ati recomandat amicei mele d-rei
Mari Popescu pe un tanAr, sit -mil recomande
mie, sAl recomand amicului meu CosticA Io-
nescu profesorul...
Da.
Ei 1 cum il cheamA ?
Nu ti-a scris Mari ?
-- Ba da, dar am rAtAcit scrisoarea, si d-ra
Popescu a nit at cum il cheamA si nett trimis
sA-mi spuneti dv.
-- Eu... drept sA-ti spun... nu mai mi-aduc
aminte pentru-cA i-am avut numele pe o insem-
näricA, pe care am litsat-o la Mari ; dar putem
afla do la Dinconeasca, sade aci aproape,
ea m'a rugat, cii. stie cat tine Mari la mine si
d-ta nu refuzi nimic lui Mari si d. Costicit Io-
nescu, profesorul, pe d-ta nu te refuzA niciodatA.
Atunci, zic, cum facem ?
StAi nitel, sA trimit sA cbeme pe Diaco-
neasca : este aci alAturi.
N'astept mult. Madam' Diaconescu vine. Dar,
fatalitate 1 si dumneaei se aflrt In aceasi necu-
nostintA despre numele junelui nostru prote-
jat : insemnArica i-a dat-o amicei sale madam'
Preotescu.
Ce'i de fAcut ?
Aleargd la Iconomeasca !
Alerg la Iconomeasea... De acolo, la Sachela-
www.dacoromanica.ro
106 I. L. CARAGIALIG

reasca... Pe unnA la Piscupeasca... In sffirsit,

am dat de isvor... Tânärul este nepotelul lu'
madam' Piscupescu, bAiatul surioarei dumneaei,
al lu' madam DAscillescu MiticA Dasetilescu.
Nimic nu refuzAm madam' Piscupescu lu'
madam' DAsetilescu, madam' Sachelarescu lu'
madam' Piscupescu, madam' Iconomescu lte
madam' Sachelarescu, madam' Diaconescu lu'
madam' Iconomescu, madam' Preotescu lu'
madam' Diaconescu, 'd-ra Popescu hi' madam'
Preotescu, eu d-rii Popescu, i mie amicul Cos-
ticA Ionescu... Alerg la CosticA Ionescu.
Drag% CosticA, sA nu mA lasi... Viu la tine
sigur ea n'ai sA mA refuzi, fAiu cat pot contfi pe
amieitia ta si nu-mi permit a mA'ndoi un mo-
ment...
LasA, omule, fleacurile...
SA'i dai nota 7, cum mi-ai promis...
Cui, Irate ?
Lui MiticA DAscAleseu.
MiticA DAseAlescu L.. Nu tiu minte BA am
vre-un seolar en asa nume.
_ Nu se poate !
SA vedem...
Si se ilia in cataloage.
Nu ; n'am pici-unul MiticA DAscAlescu, in
cursul inferior ; ai fAcut eonfuzie ; trebuie BA
fie in cursul superior.
Alerg... de astA datA drept la madam' Piscu-
pescu.
Madam' Piscupescu, de ce clasA an exa-
men nepotelul matale ?
De elasa VI.
A Izic eu... Bine.
5i dau fuga 'napoi la'Ioneseu ; zic :
E in elasa VI MiticA DtiscAlescu al men.

www.dacoromanica.ro
 LANTUL SLABICIUNILOB 107

Atunei nu e la mine, e la Georgescu ; il

cunosti pe Georgescu I
Nu. Tu nu'l cunosti I ti-e coleg.
Ba da, tine foarte mult la mine, nu e 'n
stare sh-mi refuze nimie.
-- Atunci, zic en, ma rog tie, nu ma litsa I
stiu c.1 pot conta, pe amicitia ta r$i nu-mi permit...
Iar 7. Esti en birja... hai de mil clA de-
.
grabh la Georgescu.
Haide. I

Ajungem... Astept in birjh pe lonescu. Peste

cateva momente iaett-tal.
Ai avut mare noroe c'am venit tocmai la
pont, dach mai intlirziam un sfert de ceas,
plinA la doul, mergeil cu cataloagele la seoalä
ei trecea, notele in matricullt : protejatul tau
avea un 3.
i acurna 7
Are 7.
trith-te, am glindit eu, ce va sh zica o Intâr-
ziere de cateva minute : cum poate nenoroci pe
un tangs! Ithmiinea. Mitica Daschlescu iar repe-
tent, cu toate eh tine la el atata mamita-sa Das-
chleasca, la care tine Piscupeasea, la care tine
Sachelareasca, la care tine Iconomeasca, la
care tine .Diaeoneasca, la care tine Preoteasea,
la care tine mult gratioasa Popeasea, la care
tin foarte mult en, la care...

www.dacoromanica.ro
 ATMOSFERA !Nal/OITA.

o si posomoritA de primtivart. ; dar e zi

IA> de sarbAtoare, mare repaus duminical...
Ai observat i dumneata, cititorule,
eke progrese a, fAcut opinia noastrA publicA de
cand avem legea repausului duminical L. E zi
de sArbatoara. Pe stradele principale este o mita-
care febrilrt neobWnuitii. Multimea eirculA en
mare greutate ; grupuri se aglomereazA la rifts-
pftntii, uncle discutrt fierbinte ; toatil lumea e
euprins de nervozitate... Miroase in aer, nu,
dupA e.spresia clasicrt, a iarbA de pawl, din
norocire, moravurile poporului nostru sunt
mai blânde deeftt ale alter popoare, mai eivili-
zate ehiar. Iniroase a... ghiontuiall Dar ce
e ? De ce fierbe lmnea I Se face o manifestatie
popularA monstrA in contra guvernului, care
vrea sA treacA prin camerA a la vapeur legea
pentru infiintarea Monopolului bduturilor spir-
tome 1 De efind ne bucurAm de binefaeerile
regimului parlamentar, n'a trecut acectstA tara
printr'o agitatie mai grosavg.

www.dacoromanica.ro
 A TMO,SFEIlli is(ARCATA 109

Drept sa spun : sa merg la manifestatie, n'am

euraj, fiindat am aflat cit guvernul este hotarit
sit reprime cu tot:AA energia miscarea populark
si n'am pofta sa-mi stric vre-un os pentru o
simpla curiozitate de gura-casca. Pe stracla sa
mit plimb, e foarte frig ; i afara de asta, te
pomenesti ca ma incurc in Vre-o discutie si-mi
capat beleaua... Cine stie claca nemerese sit ma
adresez in multime cuiva de aceiasi parere cu
mine ; i in astfel de imprejurari, un om ca
mine, care nu intelege mandria eroismului ci-
vic, trebue ori sa discute cu oameni de aceiasi
parere, ori FA mai bine sa n'aibl nici-o parere.
Dar dacit n'ai nici o parere, in astfel de impre-
iurari, eand mai toatA lumea are o parere, esti
in primejdie sa superi pe orinine are una. E
mai bine asa Liar, sa mA retrag discret inteun
colt fg sit tac. Intim intr'o berArie i astept sA
pice din moment in moment editia de seard a
ziarelor politice... Sunt tare neritbdator sa afla
ce a fost la manifestatie.
E lume destula si'n berarie. Un cunosent mi
se aseaza aläturi.
Ei ! ce zici ?
Ce sa zic I raspund eu... Bine.
Cum bine "? Asta e bine I
D6 I zic ; stiu si en ?
Cum, stiu si en ? Da.ca dumneata, eetatean
eare te pretinzi...
Ba, zic, ma iartii, nu ma pretinz deloc.
Nu e vorba ca te pretinzi, dar esti ; esti
un om care va sit zicrt, mai instruit, i ai datoria,
mA 'ntelegi ; fiindca, daca unul ea dumneata
sth Indiferent fg nu se intereseazil, atunci sa-mi
dai voe sa-ti spui...
Nene; zie eu...

www.dacoromanica.ro
110 I. L. CAILAGIALE

Ce, nene L. Aoleu I vai de biata tara asta!

0 sa ajunga MU, domnule o s'ajunga ran I !

fiindelt nu mai este patriotism si totul se vinde,

si sunt oameni, ma 'ntelegi, caH ar merita...
Si omul men ridica tonul asa de tare, Iliad
toga lumea diuprejur isi intoaree privirile ca-
tre masa noastra... Eu aplec ochii si en tonul
foarte blajin :
Sa ma crezi ca si pe mine...
FA, ridicAnd tonul t3i mai sus :
Pe, si pe dumneata ?.. CAnd vine, ma 'nte-
legi, un guvern ca banditti, fiindel n'are eine
sAl opreasca de a lovi in tot ce e mai scump,
pentru care nu mai exista nici o aptirare, fiind
ea tacem toti, si eu si dumneata sijlumnealor
(arata pe cei dela mesele apropiate) ca niste
lasi, fax% nimica sacru, ma 'ntelegi ! fireste
ea are sd-si bath joc de poporul intreg... A 1 dar
nu mai merge ! Poti dumneatale, mit 'ntelegi, sa
zambesti si sit ridici din umeri, parc'ai fi
strain, nu...
Da nu ridic din umeri, domnule ! nu thin-
besc, domnule ! ma iarta !
Tal ! striga omul foarte suparat...
Chelnerul n'aude.
Tal ! !
Lasa, zic, platesc eu...
Mersi ! Las'ca avem si noi en ce plati a-
Ulla lucru L.. Nu ne-a jupuit pima acum de tot
guvernul banditilor d-v. I
Al men ? guvernul meu I..
Las 'ea stim noi... Tal ! surdule I
PlAteste si pleaca foarte necajit. I
Nu mai yin gazetele... N'apuc sa-mi aduc a-
minte de gazete, si iata o alta cunostinta se
apropie si-mi cere sa-i permit a sta lAngl mine.

www.dacoromanica.ro
 ATMOSPERA INCIRCATX 111

El I
Ei. repet eu.
IU place ce. fee mizerabilii 7
Cari mizerabili 7
Ei, cari rnizerabili I derbedii I banditii,
cari socotesc cA, daeA se striing doug. trei sute,
beti, gata pe scandal... Oameni desperati, dom-
nule, eaH pentru un pisoiu omoarA pe tat'sku...
Dar astAdatA ii s'a 'nfundat... Auzi dumneatal..
In carne vie are sA traga, in came vie I
De, nene zic eu...
I

Dar adicAtele, ce poftiti, dv. 7 adicAtele,

cum o iei o ceatA de daleanci, de haimanale
de-ale dv. in ulitA eu reteveiul, guvernul...
IartA-mA, zic ; inteleg sa combati pe hai-
manale, dar sA sustii ea sunt ale mele...
Ce sti te iert 1... Dv., oameni inteligenti.
sunteti de vinA, fiindcA stati indiferenti. Ia sA.
fi mers dumneata cu mine si cu dumnealor toti
(aratA pe cei dela celelalte mese dinprejur) 811,
fi mers, ea nisto cetAteni convinsi, BA facem ci
noi o manifestatie. Dar nu! Noi stam ea blegii
in cafenele, si'n berarii, i 'n cluburi, i lAsam
pe toti apelpisitii, cari ard sA pule iar mama
pe slujbusoare, ea sA'si facA de cap si sa rai-
toarne sub felurite pretexte...
Nene, zic, te;i supare, nu te'i supirrà, eu in
politicA, nu m'amestec, pentru-ca...
Pentru el 7
Pentru-ea... mi-e frica...
FricA 7... bravo !
Si omul meu incepe sA ritzA
Atunci, dA-mi voe sA-ti spun, adicAtele, cit
esti o mangafit.
Sunt functionar, domnule...
Tocrnai de-aia, trebue sa aperi guvernal...

www.dacoromanica.ro
112 I. r.. CAILAGIALS

Da ee zic eu, cam phelUit... guvernnl

n'are alta aparare dead pe un contopist ca
mine ?....
Omul meu imi dA cu tifla, so scoala i pleaca
graft, fara sa'ai plateasca halbele, pe cari le-a
Mut una dupa alta... Las' ca i le platesc en !
si nu-mi pare ran ; mai putin costa doua bathe
decat crudele'i lectiuni de civism...
Dar iata soseate un bAiat cu gazetele. Lumea
i le smulge. Ian ai eu douil : Tina guvernamen-
talA i una opozantA. Sunt om care iubesc ade-
varul i fiindcal iubesc, atiu sal cant. De mult
mi-am facut reteta en care, in materie politica,
ii peti obtinea aproape exact. De exemplu. Ga-
zeta opozitiei zice : ...la aceastii intrunire a
liöastra, alergasera peste 6000 de cetAteni, tot
ce are Capitala mai distins ca profesiuni libere,
comercianti, pronrietari acl..." Gazeta guvernu-
lui zice : ....la aceasta intrunire a lor, d'abia
se putusera adunA in ann. vro 300 de destrAba-
lati, derbedei, haimanale..." Atunci, zic eu, an
fest la acea intrunire 3000 si ceva de oameni,
fel-de-fel. ai mai aaa ai mai aaa.
Pe Mild deschid gazeta guvernamentala, sa
ma uit la ultimele informatiuni asupra scan-
dalului, iath ca, intrAnd pe uaa din dos, vine
la masa mea un domn ea de vre-o trezeeiii-
cinci de ani i mai bine, cua o barba neagra
foarte bogata, insotit de un tinerel ea de vre-o
pai-spre-zeee ani probabil fin-san. AmAndoi,
tatAl i fiul, se aaeaza. stains favan la masa mea,
si tathl forte raguyit, imi zice en ton de esprit
imputare : .

Ce eiteati porearia aia. domnule I

Pardon, zie eu...

www.dacoromanica.ro
 ATMOSYERX INCARCATA 113

Dar pismA sg.'i mai zic ceva tatälui, fiul imi

smulge gazeta, o rupe si o asvfirla sub pieiore...
Domnilor ! vreau sä zic eu...
Ce, domnilor I tipa baiatul... Credeti ca,
n'aveti sä plätiti infamia L.
Ce infamie, domnule 7
0 sä vä aratilm noi dv. tutulor, earl vä
solidarizati cu regimul banditese...
Cu regimul monopolurilor ! adauga tatäl.
Inteleglind ea Un tatä asa de rilgusit n'ar pu-
tea fi niciodath pentru monopolnl bäuturiler
spirtoase, zic
Ma iertati, domnilor, dar... cu eine am, ma
rog, Onoarea ?
Cu studenti ! striga baiatul.
Bine, dumneavoasträ se vede... dar tata,
dmnitale...
Care tatä ?
Dumnealui !
Si arät pe omul cu barba.
Nu'i sunt tata, domnule, striga .omul rä-
guif...
?...
...Suntem eamarazi...
Camarazi ! ! strig eu. Camarazi ? si incep
sa rdd...
Domnule ! stria, bärbosul, nu-ti permit sä
insulti tinerimea universitarä !
En chem de graba chelnerul, platesc iute si
plec, dupä ce salut frumos pe cei cloi tineri ca-
marazi.

I. L. CA.RAGIAL. Momente. 8
www.dacoromanica.ro
 TEMPORA...
cum alive, ani, unul dintre. cei mai de
5,1\ searnA studenti ai UniversitAtei noastre
era $i tanArul Coriolan DrAgAnescu. A-
yea inteligenttt vie, caracter de bronz, tempera-
ment de erou : pe làngA acestea natura '1 inzes-
trase cu talent de orator de o putere irezistibilA.
Se'ntelege cA posedand astfel de calitAti, Coriolan
trebuia sA ajungA in fruntea camarazilor lui.
El conducea toate miscArile studentimii. De
cate ori generoasa tinerime universitarii, ne
mai putand sta indiferentA fatA eu imprejurA-
rile politice, se hotAra säii spunA si ea cuvan-
tul ei, Coriolan Ii strfingea rândurile, o orga-
niza, o imbArbAta, o inflileAra si o ducea la
statuia lui Mihai-Viteazul. Pang, aci, Coriolan
era mare, era incomparabil ; dar aici, la statua
eroului dela CalugAreni, bra prodigios. Cavan-
tares lui era a$a de zguduitoare, ineat auzin-
du-I, te mirai de nepAsarea eroului de bronz :
cum oare nii descalicA, precum odinioarA col

www.dacoromanica.ro
 TEMPORA...

-znandorul lui Don Juan, spre a face si el o de-

Lmonstratie
De ate ori auzeam pe Coriolan inflacarfind
tinerimea generoasa, si l'am auzit de multe
ori, ma gfindeam cä titnarul acesta si-a in-
Iftrziat intrarea in lumea terestra cel putin cu
doua trei-sute de ani. AI el trebuia sa se nasca
pe vremea and tirania sugrumi popoarele,
.efind nu erau Inca proclamate drepturile omu-
lui, and lumea gema cu grumajii striviti sub
-ettleaiul despotismului. Aks fi vrut sá vaz pe
tirani fata in fa% cu Coriolan Draganescu I
Desigur, proclamarea drepturilor omului n'ar
fi intArziat atfita. Dar astäzil astazi and ne
bucuram de atiltea libertati, &And nu se mai
porneneste macar de tiranie, and opera pro
.gresului nu mai are nici opiedici... Si cu toate
astea, chiar astazi, sunt asa de dese impreju-
rarile in care ordinea publia ar fi turburata
farg. amestecul tinerimii generoase.
Spre a dà o ideie despre Coriolan Draga-
nescu i despre activitatea liii de tribun al ti-
nerirnii, nu voiu face fraze pompoase ; ma vein
margini a reproduce ateva pasaje din Arni-
cul Poporului", de pe vremea and acest tfinar
inerga foarte des la statuia lui Mihai... SA
vedem.

Tinerimea universitara, având ea totdeauna

In fruntea ei pe distinsul student in drept, eini-
nentul tãnär Coriolan Draganescu, a pornit
din Cismigiu in corp compact, voind sa mearga
la statuia lui Mihaiu Bravul, uncle dora sa a-
duca, in aceste momente de doliu pentru tarA,
pentru popor, pentru natiune, prinosul ei ma-
relui erou al nationalitatii noastre.
Desi studentii inaintan in cea mai perfecta

www.dacoromanica.ro
116 I. L. CARAGIALE

ordine, la coltul bulevardului au fost bpriti de-

un cordon de sergenti, de agenti secreti i VA-
tAusi.
In zadar, tânärul Coriolan DrAgAnescu, im-
preunä cu itoatrx tinerimea, a protestat in nu-
mele drepturilor inscrise in Constitutie. Mize-
rabilii politisti nu i-au läsat sä treaca.
Atunci, bravul tânär Coriolan Drägänescu,
a strigat : Fratilor ! la Mihaiu Bravul dupa
mine, la Mihaiu Bravul !" si a voit sg, inainteze-
Tinerimea entuziastä a voit s urmeze pe
bravul ei tribun. Atunci sbirii au inceput s4
loveasca in dreapta i 'n stânga cu ciomegele
si cu tesacele....
Apoi :
Tânärul Coriolan DrAganescu, bravul stu-
dent, care se aflà in fruntea tinerimii univer-
sitare asearli pe bulevard, a fost arestat de ea-
tre banditii polijei. El se aflä tinut la secret,.
färä s6, poata comunicà nici cu pärinfii. Se
crede cä a fost lovit gray 5i torturat in arest
pentru aceea, mizerabilul jude, rusinea magis-
traturii, al carui nume ne facem o datorie de
pudoare a nu-1 mai pomeni in coloanele noas-
tre, nu permite Rimänui a da, ochi cu tâng.ra
victimä a acestui regimde teroara !"
Si alta :
Guvernul a nebunit Mizerabilii ii lac &-
cap !
Asearä, pe când studentimea, adunata la
statua lui Mihaiu Bravul, ascultà cu inima in-
cordatä, cu sufletul transportat, patrioticul i$1
magistralul discurs al timärului i eminentului
student Coriolan Drilganescu, asupra dreptului

www.dacoromanica.ro
 TEMPORA... 117

ce il are poporul de a protesta contr4 guver-

nului banditesc, politia a dat nAvalA asupra
acelora cari vor fi maind fala OHL si, lovind,
-zdrobind, zdrelind orbe$te, $i-a fAcut loc panA
la statua eroului de pe treapta cAreia vorbea
.oratorul.
A fost o scenA de teroare de nedescris.
La vederea agentilor avinati, cari voiau sA
punA mfina pe el, tanArul Coriolan s'a suit re-
pede pe statnA, si 'ntr'o clipA a fost in picioare
pe coapsa calului, de uncle a strigat : Fie
loatA lumea martorA la aceastA noutl infamie
a celui mai inf am dintre regimuri !"
Dar banditii 1-au apucat de picioare. Atunci
bravul tanAr a luat pe la spate in brate trupul
lui Mibai Bravul si s'a inclestat de el en pu-
tere. Banditii ii trAgeau de picioare a$a de tare,
incat, dacii tanArul nu cede. $i nu IAEA pe Mi-
hai Bravul din brate, atunci ori ar fi frant tru-
pul de bronz al eroului, ori acele fiare sAlba-
-Lice i-ar fi srmils picioarele din incheeturi.
Nu ! nu acest guvern a 'nebunit !..."
1

Acesta era Coriolan DrAganescu... Si en toatA

prodigioasa lui activitate de tribun politic, el
nu si-a neglijat studiile decat foarte putin. A
frecuentat regulat cursurile la Universitate
$apte-opt ani, $i nu 'cu putinA bueurie pArintii,
rudele $i numerosii sai amici au citit intr'o zi
In Amicul Poporului" urmAtoarea notita la
ultimele informatiuni :
AflAm cu deosebitA plAcere ett tanärul Co-
-Holan DrAganescu, eminentul student al Uni-
versitAtei noastre, $i-a sustinut cu succes teza
de licentA in drept, tratand cu talent despre
..Ordinea publica in Statul modern". Eminen-

www.dacoromanica.ro
118 I. L. CARAGIALIC

tul tanAr a fost viu felicitat de membrii comi-

siei. Din parte-ne, ne facem o datorie al feli-
cita asemenea, dorindu'i strAlucita carierA pe-
care de sigur en talentele sale 6 merite.
Licentiat in drept ! Vann. eminent ! irezisti-
bil orator ! caracter mare I itlei generoase !...
Desigur, mi-am zis eu, iatA un cetAtean de mare.
viitor. Frumoasä carierA 1... II avusesem tot-
deauna in vedere pe emineritul tanAr. IsprAvile-
lui ca student erau asa de sgomotoase, incat
mai in fiecare zi Itrebuià sl auz, sA citesc sau
st4, pomenesc de acest frumos nume, Coriolan
DrAganescu ! Para, a fost insA un fAcut... Dupl
ee am oitit notita despre obtinerea licentei lut
in drept, incet-incet am inceput sA uit de nu-
mele altAdatA atfit de Celebru, si era firese lu-
cru: 11 uitam fiindcA Oh mai ma 'mpiedecam de-
el la tot pasul. De mult acum 11 uitasem de tot.
Era vreme turbure. Chestiuni politice acute
crizA econom icA, agricolA, finantiara ; eAlcAri
mai mult sau mai putin grave ale pactului fun-
damental toate aceste iritaserA mult opinia
public& Studentimea era in fierbere i pusese
de gand sA manifesteze. Ce s'o fi fAcut astAzi la
statuia lui Mihai-Viteazul I Ia sA vedem. Am
Nat Amicul Poporului" si am citit :
Au trecut de culmea infamiei ! SAriti, cetA-
teni Regimul a turbat !
1

Fapta de azi a acestor talhari a intrecut tot

ce so putea inchipui din partea unor asa le-
pAdati de lege si de Dumnezeu
Studentii au fost schingiuiti, zdrobiti, mk-
celariti !
Banditii regimului au avut ordin sA tragA'rk
came vie si au tras !
www.dacoromanica.ro
 TEMPORA... 119

A fost ceva oribil i murdar !

Sangele generoasei tinerimi romfine a rosit
marmora alba pe care se ridica statua celui
Mai mare erou roman !
SA rn ereaza Ina banditii ca. nu va vem
ceasul pedepsei !
[Teiga§ii tinerimei sunt notati .0. nu vor
.scapa de raspundere macar de s'ar ascunde in
gaura de sarpe...
In deosebi, promitem nerusinatului inspec-
tor politist, canaliei ordinare, mie1u1ui fait
rusine, salbaticului sbir i calitu antropofag,
care raspunde la desgustatorul nume de Corio-
lan Drag..."

q*<;

www.dacoromanica.ro
 1.e:v. Si, .2*e. :22'
r c\')i

22/

0 LACUNA...
ache Diaconescu si Matache Preotescu
sunt impiegati in aceeasi mare admi-
nistratie si tot odath sunt foarte buni
prieteni. Pe Maga acestea, Mache s'a logodit
zilele trecute cu sora d-nei Diaeonescu, d-ra
Cecilia Pavugadi, care 'si ferminA la yard
cursul de piano la conservator. Colegi, prie-
teni si cumnati... In aceasth intreith calitate.
cei doi camarazi ies dela cancelaria qor la sease
ore seara i, sub aceiasi umbrelA, pornesc pe
calea Victoriei la vale, sA se abath pe la o ba-
cAnie ; trebue sA tArguiascA niste mezeluri
pentru rnasti Mache va pranzi la Diaconescu
impreunit en d-ra Cecilia. In treacAt, Mache la,
dela o cofethrie, bomboane si prAjituri, FA din-
tr'o florArie douh buchete. Pentru eine L. Ghi-
citi... Se 'ntelege cä dintre cei doi camarazi cel
mai grAbit nu este Lache. De aceea Mache Ii
zice, de elite ori Lache vrea sä se opreascA la
vre-o vitrinit :

www.dacoromanica.ro
 o LACUNA... 121

Lasä, mon$er ; ai mai repede, ca e tarziu ;

eä nu ne a$tepte damele
. La care, Ladle raspunde
Lash, mon$er; $tiu eu; 1111 o sä ne punem
la mast de acum.
Dar Mache replica :
Da, decat iar nu face sa mergem tocmai
la vremea mesii ; sä nu ne a$tepte damele !
Mergand asa, ajung in piata
Lache zice :
Ai sa bem cate o bere la Gambrinus...
Intarziem, hache...
Lash., momer, $tiu eu... Numa Cate o bere...
Da, decal nu face pentru-ca sä ne a$tepte
damele...
amfindoi intra. In berarie... Aci, se 'n-
-tfampla sä gäseasca o sumä de colegi, cari le
fac loc la Masa lor strangandu-se cat se poate.
Colegii urmeaza o discutie foarte animata ; ei
comenteaza deciziunea Curtii in procesul asa-
Binatului i complotului bulgaresc ; $i daca
voim sä fim 'drepti, trebue sä marturisim cA
cea mai deplina armonie domneste in aceasta
desbatere : toti aunt de phrere cä decizia e9te
dreapta $i bine cumpanita. Dar cei doi prieteni
intervenind in dezbatere, Lache, pentru prima
oarh in viata lui", constata cu regret cä legea
noastra penaltt prezinta o lacuna, ca. n'avem
pedeapsa cu moartea". El nu este un om crud,
loath lumea care'l cunoa$te $tie foarte bine
aceatsta...
Dar eand vine, ma ntelegi, un caz ca a-
cesta, ea sh, nu mai aiba cineva siguranta vietii
in tara
Tal ! stria Mache Wand in masa...
Chad mice asasin, ma 'ntelegi, platit de
o manit criminalä, poate pentru-ea sä vie, sub
www.dacoromanica.ro
122 1. L. CARAGIALE

ipretext zle politica, $i in tara ta, cfand esti li-

ni$tit i cand esti cu constiinta impacata ca
ti-ai implinit pfina'n capät datoria, $i nu esti
intru nimic vinovat, pentru ea a vie, ma'n-
telegi...
Tan tal ! ! stria. Mache Wand foarte
tare in masa.
Ci stai, mon$er !
E tarziu, Lache !
Ce tarziu 7
Nu face pentru ca sä ne utepte...
Stai un moment... Pentruca sit vie, Ma 'n-
telegi...
Tal 1 ! !
...A$!... Asta nu! sa ma ierti! Asta, trebue
pedeapsa cu moarte !
Opiniile sunt impartite de acum incolo. Pa-
rerea lui Diaconescu gäseste la &alive, eama-
razi aprobare, pe &fled altii o combat in nu-
mele principiilor moderne".
Principiile moderne 1 7 stria. Lache. Da
dumnealor, ma 'ntelegi, moderni sunt 7
Tal ! ! striga desperat Lache.
I

Ci stai ! mon$er ; ma plictise$ti...

E tarzin, Lache... Sapte trecute...
-- Nu e nici $apte si jumatate.
-- Era vorba la $apte.
Las'ca stiu en... Ce'ti pasä ?
Da, mozmr ; dar nu face pentru-ca sit 111.-
sant s'a$tepte...
N'asteaptA, n'ai grije, $tin eu... Care va sa
zica, &Ica vii si invoci principlile moderne,
apoi, te rog, fa bunatate i le aplica dumneata
mai intfii. ca sa ai dreptul pentru ea A. zici
principiile moderne". Dar pumnalul d-tale tot
principii nioderne este ?... Care va sä zica to-
porn] tot principii moderne, ai I I

www.dacoromanica.ro
 0 LACUNA... 12a

Lache !
Las eh nici noi nu suntem asa de prosti,
cum credeti dv., pentru ea sA nu stim ce va sA
zieia principiile moderne.
Lache ! !
Bsti teribil, mouser, and iti abate tie
ceva ; esti teribil, parol I LasA-ma, domnule, nO
termin, si mergem... Esti teribil, parol !
Sapte i jumatate, Lache !
Ia sA fAie dumnealor cA este aici o justitie,
care pedepseste en asprime mice tentativa,
mA 'ntelegi...
Lache
Ia sä stie cA sunt judecAtori la Berlin !
Lache ! I
CA in materie politica. nu-ti este permis a
mai intrebuintit violenta fara. A mergi la ghi-
lotina....
Lache ! ! /
Esti teribil, monser, parol !
Opt fArA un sfert, Lache ; data nu mergi,
eu te las ; mA due singur...
Cum, singur 7
MA due la un birt... Nu face sA lAsAm da-
mele pentruca sA ne astepte... Tal ! Tal ! !
PlAtesc in sfarsit, salutA pe camarazi ei
pleacA. La usA, Lache se opreste... I-a fulgerat
prin minte Inca un argument". Se intoarce si
porneste 'napoi spre masa camarazilor :
Si 'n definitiv, mA intelegi...
Dar Mache 11 apuca, '1 invarteste 'n loo si-I
scoate pe usA.
Esti teribil, monser, parol I Zice Lache_
liai la bAcAnie... Trebue sa luam mezeluri.
in bacAnie. alti carnarazi... Iau tuici si co-
menteaza ee 7 decizia Curtii, fireste.

www.dacoromanica.ro
124 1. L. CARAGIALE

Lathe 1 zice Mache cu groaza... Haide 'ri

altA parte 1
. Dar Lache a intrat deja in dezbatere si,
pentru prima oarA in viata lui", trebue stt con-
state cu regret cA legea noastrA penalA pre-
mintil, o lacuna... De astA data insA, Lache in-
Umpina o opozitie crfincenA. Mai cu setting. Sa-
the Protopopescu se ridiel in contra teoriei bar-
bare a lui Diaeonescu cu un formidabil bagaj
de argumente stiintifice. Dar Diaconescu zilm-
beste caracteristic : se vede bine elt mestecA'n
sine e replica zdrobitoare.
Lache 1 zice desolat Preotescu ; ILIA., La-
the ! Aide ca am cumpArat mezelurile... Aide,
Lache ! lasA, Lache !
Nu las, domnule !
Aide, Lache ! Opt trecute, Lache 1 Nu face
pentru-ca...
Esti teribil, mouser, parol !
Atunci Preotescu, foarte rugator catre Pro-
topopeseu, care urmeazit cu argumentatia lui :
LasA, Sache 1... E tfirziu, Sache !
Si in definitiv...,zice Lache.
Dar Mache il impinge spre usA, il scoate a-
farA si il Urea 'ntr'o trAsurA.
Inainte, birjar 1 si misma mai lute 1
Esti teribil, monger, parol I
TrAstira merge in fugli...
Opt si jumAtate, Lache ; ne-asteaptA da-
-mele : ne-am Mut de rusine ; sA vezi ce supA-
rate o sA fie 1
Ia lasA-mA, mouser 1 dumneata nu vezi ce
absurditAti sustin dumnealor... Cum?... Care va
sit zicA sä intri dumneata in casA la mine cu
pumnalul, cu toporul, cu conspiratii, en corn-
ploturi 4si asasinaturi, si eu BA stau eu mainile
in solduri si, in loc BA te iau de urechi ea pe un

www.dacoromanica.ro
 o LActag... 125

MAgar, si set-ti zic : destul I pan' aci I nu-ti per-

mit mai mult in tara mea I eu, nu I eu sA via
pentruca sil-ti zic : bravo ! bine faci ! sA mai
poftesti si altAdatA... SA ma erti I astea sA le
spue d. Protopopescu la altii, asta niei o uma-
nitate nu poate pentru ea sA fie !.. 1
Manä mai iute, nene I strigA Makhe cAtre.
hirjar.
Eu, ori ce-ar zice d. Protopopescu, eu sit-mi
dai voe pentru-ca sa zic cA legea noastrA pe-
nala prezintA o lacunA.
Au ajuns... Mache sare repede jos, plateste
birjarului si, incArcat in buzunare cu mezeluri,.
intr'o manA cu pachetele dela cofetAriA, in alta
cu douA buchete, sunA destul (1e emotionat. Din
nAuntru s'aud valuri de armonie. Dar clopo-
telul zbarnaind, pianul amuteste ca prin far-
mec. Peste un moment, domnisoara Cecilia Pa-
vugadi deschide... Scuzele domnului Preotescu
pentru intarziere sunt pe deplin primite de cele-
douA dame : il cunosc asa de bine pe d. Diaco-
nescu... Cand vine dirmnealui vreodatA la
vreme 'L.." Doamnele sunt incantate de atentia.
d-lui Preotescu : Lisa frumoase buchete 1... La
masa...)
Domnule Preotescu, zice d-ra Pavugadi,
ti-am preparat o surprizA : am studiat o bu-
catA...
SublimA ! zice madam Diaconescu.
A ! domnisoarA...
Ti-a plAcut, zice Lache cAtre Mache, ti-a
plAcut d. Protopopescu cu absurditätile dum-
nealui... Auzi dumneata L..
LasA, Lache I zice Mache.
Esti teribil, mouser, parol 1
-- Si ce bucatA, domnisoarA 'I
0 bucatA nonA... Stella confidente...

www.dacoromanica.ro
126 I. L. CARAGIALE

-- Eu nu'i inteleg, pe onoarea mea, zice d.

Diaconescu ; &and vezi di ei popoarele cele mai
civilizate...
Lasa, Lache... 0 s'o clintati, sper...
Fireete...
...Theta lumea se scoala dela masa. Cafeaua
-se serveete in salon. D-ra Pavugadi se meaza
la clavir ei 'ncepe. Mache in picioare, trans-
portat, extaziat, se lasä dus fie mode valuri de
armonie... Dar Lache il trage discret de milnecti
ei-i zice incet, ca sit nu turbure linietea artistei:
E absurd, moneer, sa Intru in case dumi-
tale cu toporul... si dumneata, ma intelegi...
Lasä, Lache L..
Lacuna asta trebue, moneer...
Leak Lache... s'ascultarn, Lache L..
Eeti teribill, moneer, parol !...

414* er'

www.dacoromanica.ro
 SITUATIUNEA.

4,\ fost o zi ingrozitor de ferbinte. Tomei

pe la unu dupit miezul noptii, pared
s'a mai potolit putin cuptorul, pared
incepe sit mai poatA respirit emul... SA respi-
ram. Stan in fata unui local de noapte, o mica
berArie, ei fiindcA 'am poftit de vorbA, aetept,
nu cumva o pica vreun alt bucureetean iubitor
ea mine de aer curet. Efit respirAm impreunA :
dacit o durere impArtiteita e pe jumAtate lieu-
rath, de sigur o bucurie in doi e indoitit. As-
teptand, miros cum din apropiere adie dulce
un zefir, pe cand fun municipal isi face datoria
en mAturoiul lui enorm, stricand odihna pra-
f ului ei fAcand sA se 'mbrobodeasca in ceatA
din ce in ce mai deasit luminele felinarelor.
Prin ceata aceea, mi se aratit legAnandu-se o
pmbrA... se apropie... SA fie un amic L. Da, e
un antic ; n'am aeteptat degeaba e amicul
meu Nae ; ei lui ii pare bine di m'a intalnit.
-- TeribilA cAldura, a fost astAzi 1 zice Nae,
stergandu-se de sudoare.

www.dacoromanica.ro
128 I. L. CARAGIALE

Teribilit ! raspund eu. I

- - Dar acuma tot poti pentru-ca sä zici sea.

respiri.
Se'ntelege... De unde vii 7
Am fost pe la berarii cu ni$te prieteni.
Ce mai nou 7
Prost, mouser... Este o criza, ma'ntelegi,
care poti pentru-ca sa zici ca nu se poate mai
oribila... S'a ispravit... E ceva care poti pen-
t ru- ca...
Lash', Nae, cà se mai i exagereazit...
Ce e exagereaza, nene I Este o criza, care
asculta-ma pe mine, cä d-v nu $titi, care ma'n-
telegi. Statul cum a devenit acuma, eu dupa.
cum vaz ce se petrece, cä nu sunt prost, inteleg
si eu atilta lucru, fiindcä nu mai merge cu sis-
tema asta, care, cand te gandesti, te-apuca.
groaza, mon$er, groaza !...
Nae, foarte afeetat, bea pabarul liii de bere-
pand 'n fund. apoi dupa ce ofteazit adanc :
Eu pot pentru-ca salt spui pe parola mea.
de onoare ca-mi pare foarte ram I dar 5tii T.-
foarte ran ! 1 foarte ran ! ! 1 pentru-ca sä ajun-
gem sä vedem tara mea, care era peste putint/i
ea sä prevaza cineva o situatiune foarte tristit,
fiindca le-am spus si dumnealor...
Cari dumnealor...
Dumnealor cu cari am fost ; zic : pot pen-
tru-ea sä spui c6 nu se poate ceva mai trist,
ca sä vie un moment orisi cat ai zice, and vezi
ea bate falimentul la u$d $i nu mai e nici un
natrioti sm...
Nae face o figura- foarte mahnita ; e a$a de
obidit, incfit ai crede c. vrea sä planet.
Bine Nae, zic eu, nu trebue sä fie omul
asa de pesimist. Lucrurile or sa se 'ndrepte...
este o recoltä admirabilä.

www.dacoromanica.ro
 BIltATIIINEA. 129

Nae, schimbtind figura si zOmbind eu corn-

patimire de ignoranta mea :
Ce reeolta, nene, ce recolta 1 D-ta n'ai
vazut rapita ?
N'am vazut-o, cä n'am lost pe-afara.
Apoi vezi !... Rapita, moft !
Ei ! moft.
Fireste cä molt, ea nu poate pentru-ca sa
dea nici patruzeci de milioane, si dumnealor,
ma'ntelegi, lucru mare ! pare'a apucat pe Dum-
nezeu de-un picior eu rapita, care o sa poatä
d-nealur pentru-ca sä ia doua chile la pogon...
Ai vazut acuma? uncle sunt o siva eineizeci de
milioane, care se laudà I
Bine, da numai rapita e ?... da grâtil ?...
da porumbul 1 da alelalte I
Nae iritat, mairnutindu'mi tonul :
Da cuponul de Julie? Da cuponul de Sep-
tembriei da euponul de Noembriel da ale-
lalte ?
0 sa le platim.
Nae, incarand tonul :
0 sa le platiti ! cu ce o s le platiti ? Nu
fa mai lipsesti de Diseonto...
Ce'i aia I
Aia'i aia, care stii dumneata decttte ori
am spus en, cä o sa se 'nfunde odatä cii cheltue-
lile nebunesti, care pot pentru-ca sä zic cà nicio
tall nu s'a mai intamplat, pentruca sa vie si
sa zica la un moment : nu mai am drept ea sa
ma imprumut fara voia dmnitale ! care atunci
insemneaza ca nu mai 'esti independenta nici
la tine acasa, dupa ce ti-ai varsat silngele ea
sä ajungem pentruca sa OA, fortificatii i 81
poti ziee la un moment dat : pfina aci ! nu
permit !
In thirsit, guvernul o sA...
1. L. CARAOIALE. Momente.
www.dacoromanica.ro
9
130 I. L. CARAGIALE

Nae ma 'ntrerupe :
Las'ca si guvernul... Dumnezeu ii tie si
pe el, care toate gazetele ur1 d. in fiecare zi
despre crizd, ministerialä, pentruca nu se im-
pacd, i numai intrigi si la conservatori si la
liberali, in lac sä facit un guvern de coalitie,
cu toti barbatii de Stat ; care sd, le zica, Regele,
ma 'ntelegi, serios : vä onion pentruca sa
peziti situatiunea, fiindcd, asa nu poate pentra
ca sa mearga, ea dumneata sa tragi incolo, si
dumnealui incoace, fiindca, niciodath nu s'a
'nt'âmplat in alte tan, nici pe vrérnea fanario-
tilor, putem pentru-ca sa zicem, nici inainte
de independtnta, in detrimentul prestigiului,
care trebue toti sd lupte daed e vorba sd, aiM
pretentii de oameni politici... Dumneata nu vezi,
-
cu cbestia economiilor...
Ba vaz !
Apoi, dacd, vezi, ce mai umbli cu mofturi?
Ba nu umbhi deloc cu mofturi ; e o ches-
tie destul de grea.
EconomiiI Hm Zice cä face economii...
moituri ! si cu budgetul inarcat cu treizeci si
sease de milioane, care ma prinz cu dumneata
pe ce poftesti cd, nu poate pentru-ca sa fie o
realitate...
Dacd, e vorba de econornii, zic eu, pentruce
nu desfiintam armata, care...?
Ce vorbesti, domnulei se poate sä spui
astf el de absurditatil tocmai acuma sä desfiin-
tam armata?
De ce nu ?
Dumneata nu vezi cum se incurca lueru-
rile in politica, care nu poti pentru-ca sä stii de
azi pe maine cum poate pentru-ca sä devie o
complicatiune... Dumneata nu vezi ce se petrece
in China cu boxerii, si toatil Europa nu poate
www.dacoromanica.ro
 8 ITUATIUNEA 131

Tentru-ca sa se 'nteleaga, : asta e o chestie mare,

nu vorbi asa, imi pare ran !
S'a racorit Ceata s'a lasat incet-
incet peste capetele noastre, asezandu-se far Ta
pamânt. E tarziu... Fanaragiul companiei de
gaz a inceput sä Inchida becurile. Se face ziuä.
Platim i ne sculam.
Uncle mergem7 intreba Nae.
Eu, Zic, ma due spre casa.
Ai la o simigerie, trebue sä scoata covrigi
calzi.
E tarziu, Nae...
Eu nu ma duc d'aca acasä, zice Nae... Mai
umblu prin oras... pan 'o face.
Cine sa, faca, 7
Nevasta-mea.
Ce 7 I

0 apucase asearrt durerile.

Nu pot, mouser, pentru-ca sa stau când
face... Ma plimb asa de colo pana colo; mai beau
o bere, un mac-mahon, un svart, mai vorbese
-cu un prietin, trece vremea; si &and ma intorc...
gata.
Face greu 7
Stii, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Al
din urma, Costica, a fost mai greu : i 1-a scos
cu fiarele...
! !

Acu a venit doctorul, da a zis c poate

pentruca sA n'aiba trebuinta de cleste...
! !

In momentul &and deschid ochii cat pot mai

mari trece o birja cu o dama. La lumina zo-
rilor, Nae recunoaste desigur pe acea (lama,
pentruca incepe sä strige luandu-se dupa tra-
aura :

www.dacoromanica.ro
132 1. L. CARAGIALB

Madam' Ionescu !... Coana moasa. ! Ma-

dam' Ionescu !
Dama intoarce capul, recunoaste si ea pe Nae .
opreste trasura.
A fäcut intreba Nae.
Da, raspunde moasa.
Usor 1 intreb eu.
Foarte usor.
Elf ! adaog. Ce
Balat.
Si träsura moasei porneste.
Bravo, Nae sa-ti traiasch
Mersi, asemenea... Ei, 'acum .n.0 mai am,
grija.... Ai la simigerie...
Si ma ia la brat. (

Stii ce-ar trebui la noi zice Nae.

Ce ?
0 tiranie ca in Rusia... Nu mai merge,
ma. 'ntelegi. Constitutia, care aceea ce vezi cä se-
petrece, nu poti pentrucp...
Zic :
Nae ! scuza-ma : e asa de trtrziu, care nu
pot pPntruca sa mai merg...
Imi pare ram-
Mi-e asa de somn, care trebue negresit
pentruca sä ma culc. La revedere.
M'am suit intr'o birja si 1-am 1asat pe fad-
citul tata pentru-ca sä mearga singur la simi-
gene,

www.dacoromanica.ro
 1 APRIL1E.

e sigur, având cineva inspiratie, poate

minti si mistifica pe altul ori in ce zi
peste an: dar la zi 'ntal de Aprilie este
un fel de datorie, pentru eine tine la traditiuni,
sit mintä i sa mistifice, inspirat ori nu. Orieltt
-s'ar pareà de comunit arta mintitului, artit pe
-care o profeseazit omenirea intreagn cu atilta
Tasiune, prima arta frumoasä, pe care a pro-
fesat'o speta noastra. tot, ea orice arta, unii
o fac cu mai putin, altii cu mai mult talent, cu
mai mult sau mai putin succes. Isvorul ei sta
in acea putere nepiltrunsa a spiritului, pe care
o numim imaginatiune, t3i fireste ea oamenii
nu sunt deopotrivit inzestrati cu acea putere.
Apoi, imaginatiunea este si ea conditionatit la
fieeare individ de temperamentuI l caracteruI
lui. Astfel, sunt minciuni i mistificari vese/e,
inteligente, delicate ; altele stupide, grosolane,
lugabre chiar. De exemplu, tanitrul Costica Pe-
-trächeseu, controlor al unei mari administratiuni
publice, este vestit printre camarazli lui, atilt

www.dacoromanica.ro
134 I. L. CABAGIALE

cei din serviciul central cat si cei din serviciut

exterior, pentru talentul cu care stie sd misti-
lice la 1 Aprilie. Nu se poate o imaginatie mai
bogatd. Nota caracteristicd a inventiunilor a-
ugrului control este nota lugubra. Cateva spe-
cimene din celebrele'i mistificdri vor dà o idee-
exacta cititorului despre talentrul lui d. PetrA-
chescu. Sunt din anul trecut, 1 Aprilie 1900 :
Donmului Teeder Ionescu, impiegat clasa III
Directia generall X... Buenre§ti
Dragii Tudorache, 1
Imediat ea vei primi scrisoarea mea, suie-te-
in tren si vino ad. Este neapärat nevoe de pre-
zenta ta. Unchiu-tdu Panait este foarte gren
bolnav : 1-a lovit iar apoplexia r5i doctorii mr
mai dau nici o sperantä, de scdpare ; cel mult
pand ratline seal% poate s'o mai clued. Am vor-
bit cu madam' Ionescu, mama ta, si mi-a spit&
ati seriu, fiindcd singurd nu (3tie ce mäsuri sd.
ia in caz de nenorocire. Pravälia lui unchiu-tdu
Panait a rämas pe mane bitetilor FA a lui Ior-
dache, tejghetarul, asa cd, dacä n'ai fi tu aid-
la cazul fatal, eine stie cu ce vii alegeti la mos-
tenire I
Dili curaj ! toti o sä trecem prin asta ! asa,
e viata noastrA I toti suntem muritori !
Te astept la sosirea trenului In gard.
Al tau fidel amie,
0. Peträchescu.

Dornnulni Panait Ifistopolu, cornersant, Taxgul Y...

Prea stimate neicii Panait,

Nepotului dumitale Tudorache Ionescu, int-

www.dacoromanica.ro
 1 APRILIE 135

piegat clasa III la directia noastra generals, i

s'a intamplat o mare nenorocire. Dintr'o despe-
rare do amor, pe care-I twit& cu o fata dela ma-
sinileode scris ale serviciului central, a nebunit
si a vrut aseara Wi spintece pantecele in can-
celarie, cu niste foarfeci mari dela registraturA.
Au sArit mai multi camarazi i, cu mare lupta,
i le-au putut smulge din maul. Atunci, bietul
Tudorache a 'nceput sa cante i sa joace, si pe
urma s'a repezit sa stranga de gat pe unul
dintre camarazi, crezandu'l ca este amanta lui
care'l tradeazA.
Te rog, nu spune lui Madam' Ionescu, mama
nenorocitului, i asteaptA-ne maine dimineath
in gara, la sosirea trenului. Doetorii au spus
.ca altä scApare nu e deck linistea in sanul fa-
miliei. Maine il aducem pe bietul Tudorache.
FA 'ti curaj, neicA Panait ; asa e viata omu-
lui, n'ai ce'i face I dar pAeat de el, ca era tang" I
Inca odata, nu cumva sa lipsoti din gara ca
sal iei in primire pe bolnav.
Al d-tale, co tot respectul,
0. PetrAchescu.

De prisos sa mai spunem ce si-au spus a ldoua

zi 1 Aprilie, dis de dimineata, d. Teodor Io-
nescu, impiegat clasa III din Directia Gene-
rala X... si respectabilul sau unchiu Panait,
&and s'au intalnit, la sosirea trenului, pe pe-
ronul garei din Targul X...

Dar alta.
Telegramd.
Mato:lathe SmArAndescrt, impiegat Directia Genera% Y...
Bucure§ti.

www.dacoromanica.ro
136 I. L. CARAGIALE

Case le voastre i prAvAliile aici piata mare

in flacAri. Raspuns plAtit 10 cuvinte.
Peträchescu

D-nul CosticA PetrAchescu, controlorul, are

stranse legAturi de prietenie cu reporterasul
unei man l. gazete bucurestene. Ii (IA foarte emo-
tionat, urmAtoarea informatie pentru editia de
dimineatA :
AsearA s'a 'ntamplat in gara N... un teribil
accident.
Trenul de persoane sosind pe linia a doua
publicul a dat nä-vulg. cAtre peron, trebuind sit
traverseze sinele liniei intaia.
() damA in varstA, voind si ea sA treacA mai
la urmit, s'a 'mpiedecat in rochie si a cAzut pe
sine. A voit sA se scoale, cand iatA trenul ac-
celerat, care infrä in gall cu vitezA ne 'nchi-
puitA.
Nenoroeita femee se ridicase i iesise de pe
sine ; dar, fiindcA bäteà un \rant puternic si,
poate, din pricina curentului provocat de in-
teala locomotivei, pulpana rotondei umflatA a
fost apucatA de botul masinei. Intr'o clipä f e-
meea a fost smulsA, invartitA in loc i apucat4
sub roti.
ToatA lumea tiph. In zadar ! mecanicul n'a
putut opri deck prea tarziu, &and nenorocita
era en desAvarsire zdrobitA o magi, de carne
informA.
Victima acestui teribil accident e doamna
Tincuta Constandineasea, soacra d-lui Iancu Du-
mitrescu, impiegat clasa I in Directia Gene-
ralA X...
Nenorocita lasK o frumoasA avere fiicei sale,
d-nei Dimitrescu.

www.dacoromanica.ro
 1 APRILIE 137

Condoleantele noastre neconsolatului gi-

nere".
Iargsi de prisos a spune cg in aceiasi zi chiar,
la editia de searg de 1 Aprilie, ziarul felicitgnd
pe ginere, a anuntat cu bucurie cg a fost indus
in eroare de un misel, cg d-na Constandineseu
nici nu se aflit in ziva de 31 Martie in tren.
. A Dar nu numai d. Costicg PetrAcheseu,
1

controlorul, are imaginatie ! i, afarg de asta,

in fiecare an e elite un 1 Aprilie !
Domnului Costia. PetrAchescu, controlor al Directiunii
Generale X ... Ta.rgul-N
Dragg Costicg,
Am sg-ti dau o veste foarte bung. Asearg in
sfarsit am putut sA punem lama pe noul bu-
get, pe care directia 1-a tinut foarte secret pang
acuma.
Ai avut mare noroc. Din posturile de contro-
lori s'au suprimat doug, i s'a infiintat incg un
sub-inspector pe ltingg ceilalti sapte, earl tre-
bue sg controleze pe cei cinei controlori.
Esti inaintat in noul post.
Leafa noului sub-inspector este de 350 de lei
pe lung afarg de diurng ; adieg, vei cApAth Inca
50 lei diurng, peste ce aveai in calitate de con-
trolor, i noi tot cu ce avem ramfinern.
Halal sali fie I se vede cg ai bung proteetie !
Dar, in mice caz, nu crede cg suntem invi-
dioei ; suntem buni camarazi si te felicitgm. A-
searg am bgut cfite un pahar in sAngtatea ta.
La revedere ! Arnica tgi sinceri.
Teodor Ionescu, Iancu Dumitrescu,
Mandache SmArandoscu

Alta :

www.dacoromanica.ro
13S I. L. CARAGIALE

D-lui Costicl PetrIchescu, sub inspector etc. etc.

DragA CosticA,
Am aflat dela nepotu-meu Tudorache cä te-a
inaintatArl Foarte bine a fleutArl Amploiat
ca dumneata destept si de treabA n'a mai avu-
tArA ei. SA-ti spui drept ne-am bucuratArl $i
eu si sorA-mea, mama lui Tudorache, ea de co-
pilul nostru. SA trAesti si la mai mare !
Al D-tale ca un pkinte,
Panait Mistopolu.
Telegranzci.
Sub-inspector Costicl Petachescu etc. etc.
Ginerele spus inaintare. FelicitArile noastre
sincere.
Tincuta Constandinescu.
Directia Generall X ... Serviciul Administrativ
No. 15.245. 31 Martie no.
Domnultii Costia PetrXchescu, controlor etc. etc.
Domnule,
Prin noul buget 1900-1901, suprimându-se,
pe motive de economie, postul de controlor In
care functionati, vi se aduce la cunostintA el
rAmilneti in disponsibilitate 'And la alto dis-
pozitiuni.
Primiti etc. ,

Director general, N. N

www.dacoromanica.ro
 FIVE O'CLOCK.

ive o'clock pe englezeste insemneazA cinci

ceasuri. In lumea 'mare, fie-care damit
'si hotäräste o zi pe siiptämimb. (jour
'If ix), ctuad primeste, la ceasurile cinci dupg a-
miazi, vizite si face mosafirilor tratatie cu ceai;
de aceea se mai zice si five o'clock tea, adica
pe romimeste ceaiul dela cinci eeasuri. In ge-
nere, damele din lumea mare publica in car-
netul lui Claymoor, spre stiinta numeroaselor-
lor cunostinte, ziva lor de primire. De exemplu,
citim In l'Indépendance Roumaine" :
,,Ma,dame Esméralde Piscopesco, five o'clock-
tea tous les jeudis".
Azi e Joi. Haide, zic eu, la Madame Pisco-
pesco.
duce in salonul splendid al somptuosului hôter
Piscopesco. Dar nu vAz pe nimeni... Al in Tune
auz, in salonasul intim de cel mai pur stir
Louis XV, ciripind pe 'ntrecute, ca doi scatii,.

www.dacoromanica.ro
140 I. L. CARAGIALA

(lona glasuri de eueonite. Merg acolo. Madam'

Mandica Piscopesco eu surioara sa, madam'
Tincuta Popesco. Cocoana Mändica ma intam-
pinä en gratia'i obisnuita. Marturisese drept...
Am mare slabiciun e. de ceeace francezul nu-
meste la causerie, $i de aeeea frecuentez bucu-
ros cercurile niondains. Imi place adidi, pe ro-
maneste, sit stau de vorba cu damele din lumea
mare. Gasesc in conversatia lor mult mai mult1
gratie decat in conversatia bärbatilor. Femeile
Feciorul in frac si cu mlinusi albe ma intro-
gitiu sit spunä o mie si o sutä de nirnicuri intfun
mod mult mai interesant deck spun bärbatii
luerurile 3ele mai serioase... 0 floare, o pan-
glicuta, o deosebire d'abia simtitti. intre doug
nuante, un nimic, distilate prin mintea subtilit
a unei femei si exprimate prin aeele dulci mo-
ulatiuni de voce si prin locul aeela incantator
al luminilor ochilor, captith pentru mine cel
putin, un farmec indicibil. Iatii-mä dar in ele-
mentul men... Aci desigur am sti petrec cateva
momente delicioase.
Eu. -- Madam' Piscopesco, dati'mi voe...
Mandica. Vii taman la pont.
Tincut4. Ai lost... ?
MI Indica. Tad tu !... Las sit-1 intreb en... Ai
lost aseara la Oro I
Eu. -- Am fost.
Tincuta. Cine mai...
Mandica. Taci, soro ! n'auzi ? (eittre mine).
Ai vazut pe Mita I
Eu. Pe Bora matale ?
Mändica. Nu... Pe Mita, pe Protopopeaseft
a tfintirit I
Eu. Da ; era intr'o loje in fata mea...
Mandica, Tincutii. Ai vtizut ?
Tincuta, Mie. Cu cin...
liandica. Taci !... (mie) Cu ce pillArie era 7

www.dacoromanica.ro
 FIVE O'CLOCK 141.

Eu, incurcat. Cu...

Tincuta vrea sa ma 'ntrerupa.
Mandica, astupandu-i gura on mgma. Cu o.
palarie mare...
Eu, rAsufland. Da...
Mandica, Tincutii. Ai vazut 7 (mie) blew
gendarme.
Eu. Da...
Mandica, mie, Cu panglici vieux-rose...
Eu dau din cap afirmativ.
Mandica, Tincutii. Te mai prinzi aldata
Tincuta. Stai, sal vedem... (mie) Era cu bar-
batu-sAu.
MAndica, Tincutii. Taci tu ! .

Tincuta. Apai lueb.mI si pe mine, soro

Tot tu
Mandica, mie. Era cu Potropopescu ?
Eu, incurcat. Mi se pare ca...
MAndica. Nu era cu Haralambina...
Iu, si mai incurcat. Cu care Haralambinat
Tincuta. Ou mA-sa.
Eu...
Mandica. 0 batrana mica, urfitA, parca'i o-
smochinA uscatA, i gAtita-gAtita...
Eu, rAsufland. Da.
Tincuta. Cu pArul rosu vApsit...
Eu. Da, da.
Tincuta, MAndichii. Ai vazut I
MAndica. Ce sA vAz 7... parcA mA-sa nu stier
fmie) A venit eineva in lojA la ele
En...
Tincuta. MiticA...
Eu. Care MiticA ?
MAndica. Ei ! care MiticA...
.Tincuta. Lefterescu, locotenentul...
Eu. Sa mA credeti, coconitelor, pe onoarea
mea vA spun, cA nu pot sA zic, pentru CA eu...

www.dacoromanica.ro
242 I. L. CARAGIALE

Mandica. Pentru ea dumneata esti cavaler

vi nu vrei sa spui.
Tincuta.Da pe Leftereseu 1-ai vazut in circ7
Eu. Mi se pare a era intr'un stal, drept in
lata mea.
Mandica. LngA loja ei !... (Tincutii). Ai
-vazut 7 Ai inteles acum pontul 7... Vezi, daca
-esti proat,ta I
Tincuta. Peste poate !
Eu (aruncand o privire pe fereastra i vazand
trasurä inchisä, care a tras la scara). Vor-
1)esti de lup si Madam Protopopescu la usä.
Tincuta. Ea !
Mandica. Vezi ce obraznica e !...
Eu (awind un presentiment si luAndu-mi pa-
laria) :
Doamuelor, dati'mi voe s v. salut... Imi
-pare bine ea va gäsesc totdeauna vesele si gra-
-tioase... Eu trebuie sä ma retrag.
Tineuta (taindu-mi calea) Asa de grab 7
Eu. VA asigur o afacere... urgenta...
Mandica (aeoperindu-mi usa) Fara s iei
macar un ceai 7
Ed (apasat din ce-in-ce mai mult de negru,
ineu presentiment) Parol...
Mandica. Tocmai acu 7
Tincuta (srnulglindu-mi paläria.Peste poate!
Eu, trebuind sä cedez, cad sdrobit pe un put
Feciorul. Madam' Protopopesco.
Mandica se face rosie. Tincuta vfinlitä, en
galben. Madam' Mita Protopopescu apare, uj .
mitoare de frumusete si de toaleta ca totdeaunn.
purthnd palaria bleu gendarme. Cele trei dame
'se saruta foarte afectuos.
Mita. E un ger afara, maser, ca nn'ti poti
face o idee... Daca o tinea ash toatä noaptea, se
duce dracului rapita 1

www.dacoromanica.ro
 FIVE O'CLOCK 143

Eu. Nu crez... Am vorbit cu arendasii...

Mita. As ! nu mi-a scris azi Protopopeser
al meu ?
MAndica, Mitii. Ai fost asearA...
Tincuta, MAndichii. Taci tu 1 Las sA'ntrel:
eu. (Mitii). Ai fost asearA la circ, Madam Pro-
topopesco ?
Mita. Da.
MAndica. Sin...
Tincuta. Taci !... (Mitii). SingurA 7
Mita. Nu ; cu naaman.
Tincuta. Cu maman 7. . Bravo I
Eu (sculandu-mA). Doamnelor, eu...
MAndica (impiedicandu-mA sA'mi iau pAlAria,
si incet).
Tocmai la pont 7 (merge sA apese nasturele
soneriei).
Tincuta. Si era multA lume in cite ?
Mita. Foarte multA.
MAndica (sunand prelungit). Ce slugi do-
bitoace
Feciorul vine.
MAndica. Nu te-am chemat pe dumneata ;
treaba dumitale e sA stai la use ; unde e dobi-
toaca de Roza ? Ce face cu ceaiul 7 (Feciorul
ese).
Tincuta, Mitii.Era cineva dintre cunoscuti ?
Mita. Mai nimeni... Era Constandineasca,
Dumitreasca, Vasileasca, .Georgeasca, Ogreti-
nencile...
Roza subreta apare.
MAndica. Ce faci cu ceaiu Ala ?
Roza. E gata conitA7
MAndica.--ApAi. de ce dracu nu'l aduci odatA7
Roza. E gata, in salon.
MAndica. Atunci, de ce nu spui, proasto
Roza pleacA bombAnind.

www.dacoromanica.ro
144 I. L. CARAGIALE

Mandica. S. nu bombanesti, obrasnico !

ToatA vremea asta, Madam' Tincuta Popescu
tace, bAtandu-se pe palma stangA cu un cutit
de sidef pentru taiat coispondenta ; pe child
Madam' Protopopescu se considerl in oglinda,
drAcuindu-si un carliont rebel din frunte, care
nu vrea sA stea cum trebue. Madam' Piscopesco
cu un gest degajat ne pofteste in salonul cel
mare la ceaiu. Un samovar si un serviciu de ar-
gint cu coroanA de conte d'asupra monogramei E.
P. Esméralde Piscopesco) de toatA, frumusetea.
Tincuta, Mitii. Apropo, nu mi-ai spus clue
mai era la circ.
Mita. Ba, ti-am spus... Ogretinencile...
Tincuta. L Nu... dintre barbati...
Mita. Dintre bArbati 7
Eu tree repede din -salonas srmi iau pAlAria.
MAndica. Nu iei ceaiul ?
Eu (tinandu-mi in sus si bine pAlAria.--Ba da.
Tincuta. Mitica... nu era, 7
Mita. Milled, 7 nu stiu care MiticA...
Tincuta. Lefterescu !... sublocotenentul
- Eu (frigandu-ma cu ceaiul, catre Mandica).
Pardon, eu trebue sA...
Mita (razand foarte veselA, cAtre Tincuta).
A ! Lefterescu ! MiticA al dumitale...
Tincuta.. Ba al dumitale, obraznico !
Mita. Ba al tau, mojico 1
Eu, scApfind din manA paharul cu ceai, im-
ping pe madam' Piscopesco cat colo, dau in IA-
turi pe fecior si intr'o clipä sunt in curte. In
poartA intalnese pe bravul Lefterescu.
Eu. Un' te duci /
MiticA. La five o'clock; la madam' Pisco-
pesco.
Eu. Fugi, nenorocitule !

www.dacoromanica.ro
 HIGH-LIFE.

anarul Edgar Bostandaki este supli-

nitor la satedrele de muzicA, desen,
gimnasticA, scrimä si religie de la
gimnaziul clasic infiintat de curand in urbea
sa natald. Gimnaziul are panä acuma numai
clasa intaia si e intretinut de comund ; se sperd
cd la anul viitor se vor complecta patru clase,
trecand totul pe seama Statului. De si inedreat
eu predarea a cinci cursuri importante de gra-
dul secundar, tanarul suplinitor gäseste destuld
vreme sa freeventeze societatea inaltd din lo-
calitate, unde treoe drept un perfect gentilorn.
In adevar, Edgar este un tanar care are multe
succese in saloanele din Targul-Mare. Vorbeste
frantuzeste de eand era mic si se pricepe foar-
te bine la mode si confectiuni, asa ed nu. odata
este consultat asupra acestui capitol. Profesia
de eronicar high-life nu este nsoard, fiinda
trebue sa, serii despre dame, si damele Bunt di-
ficile, pretentioase, capritioase. Spui de una o
I. L. CAuAoiLz.r.www.dacoromanica.ro
Idomente. 10
146 L L. CARAGIALE

vorbk bunk, superi pe alta ; atunci nu mai poti

pretinde ck, esti un om galant ; insisti en deo-
sebire asupra uneia, dai loc la bänueli ; negli-
jezi pe vreuna, Ii inspiri o urk, primejdioask.
Mai ales intr'o societate foarte irestransä si
foarte aleasd ca societatea din Targul-Mare un
cronicar de salon trebuie sk'si drämuiascA aten-
tia eu cea mai mare strictetd. Grea profesie,
ce'i drept ; insä tankrul Bostandaki, om de spi-
rit si cu educatinne distinsk, a fost pared Miscut
a fi cronicar high-life. Cronicile lui, in formg
de corespondentä, le publick intr'un ziar coti-
dian din eel mai apropiat oras mare de pro-
vincie.
Dar, va zice cineva :
Bine ! insä cronicarul este si el om, mai
ales clack e tank'. ; trebuie s. alba si el simpa-
tiile 5i preferintele, antipatiile si avershmile
sale. El stä intr'un colt al salonuhii en carne-
tul situ in mang, i priveste la vartejul valsu-
lui ; in aeest vartej, ochii lui trebuiese sä deo-
sebeasek intre toate pe cliteva, mai gratioase,
si, intre laceste cateva mai gratioase, pe una,
neintrecutä, adorabilä.
Ei, da, räspunz eu, inteleg ce spuneti. Ins6
cronicarul de salon trebuie sk'si calee pe inimä,
sä fie discret si impartial. Si asta n'o poate
orieine, cum o poate Turturel.
Care Turturel ?
Edgar Bostandaki... Turturel este numele
pe care i l'au dat in copillrie, alintandul, pa-
paia, mamma si duduile, surorile mai mari...
Turturel asa'i ca sunk bine ? este pseudo-
nirnul destli] de transparent en care Edgar Ii
semneftz:t eronicile.
Ei ! si tetusi eat de coreet si de discret, eat

www.dacoromanica.ro
 RIGH-LIFE 147

de galunt si de impartial, insusi Turturel a gre-

sit odatd, un carnet mondain.
Din initiativa unui comitet compus de da-
mele din inalta societate a Tdrgului-Mare, re-
sedinta subprefecturii Pidsii-de-Mijloc, s'a dat
in saloanele Otelului Regal de acolo Un mare
bal filantropic, al cdrui venit se va impärti ju-
mutate in folosul umanitätii suferinde i jumd-
tate pentru sporirea fondului de intretinere a
gimnaziului clasic local, pand la trecerea lui
in bugetul Statului". Majorul a oferit muzica
militard, pe care a adus-o en trenul de la rese-
dinta prefecturii.
A fost un bal cum nici inteo capitald de ju-
det nu se poate mai splendid. Dame le, pline de
devotament pentru nobilul scop al petrecerii,
s'au intrecnt in toalete. Uniforma i fracul au
fost minunat reprezentate, desi frac nu purtau
de ca sub-prefectul, prirnarul 4i Turturel ; res-
tul sexului urfit, purtau unii redingotd, altii
jachetutd scurtd. Onorurile balului le-a facut
comitetul damelor, sub presedintia tinerei doam-
ne Athena is Gregoraschko, sotia subprefectului.
S'a petrecut pand la sapte dimineata, când au-
rora cu degetele ei de rozd a venit s batä la
usa orizontului si sä stingd cu privirile ei
petroleului, amintind infatigabililor clan-
ituitori ca trebuie, cu regret, sä se desparta.
A dotm zi, d. Turturel, pulled la posta pentru
gazetd un carnet mondain, cu. notita : Rog a se
trimete, dupii obiceiu, 50 exemplare pe adresa
me." Seara, eroniearul cited in fata comitetu-
lui damelor, atl cdrui secretar era, darea de
seamd asupra rezultatului operei de binefacere.
De prisos sd reproducem textul intreg al aces-
tei lnerari de earacter oficial. Ne märginim a'i
da concluziunile : Venit brut, 575 lei ; elteltueli
www.dacoromanica.ro
148 J. L. CARAGIALE

368 lei ; beneficiu net, 207 lei ; 103 1. 50 b. pen-

tru sporirea fondului de intretinere a gimna-
ziului ; 103 1. 50 b. I pentru umanitatea sufe-
rinde.
Dupit ce au multumit comitetului de dame, d.
Edgar Bostandaki in numele gimnaziului, iar
d. primar in numele umanitAtii suferinde, se-
dinta oficialA s'a ridieat. Apoi s'a invfirtit un
maus. Peste doutt zile, iatA cA mult a.steptatele
exemplare din Vocea Zinibrului" sosesc. Ele
contin cronica attit de doritA : Cum se pitreee
la noi..."
Extragem la intrimplare cfiteva c.finduri :
.SfimblitA seara s'a tinut in fine la noi strA-
lucitul bal filantropie sub presidentia gratioa-
sei doamne Athenais Grégoraschko, nascutA
Perjoiu...
...0 enormA afluentA de tot ce Targul-Mare
are mai distins, fiecare tinfind sA multumeaseA
incisintAtoarei prezidente initiatoare, prea ama-
bila doamnA Athenais Grégoraschko...,
...In acordurile nuzicii militare, care, into-
neazil cu destul brio un vals vaporos, perechile
pornesc ca duse pe niste valuri, in care se pierde
constiinta, iar timpul pare ell s'a oprit pe loe
ea sA admire cum treee in vartej fierbinte, ui-
mitor, nebunesc atfitea s'atittea flori, para.
smulse de vfintul aprig al pasiunii...
Doamna Athenals Gregoraschko, regina ado-
rabilA a valsului adorat...
...Dar, la un semnal, usile din fund se des-
chid... Supeul I tin moment de odihnii pentra
aceastA svApAiatA tinerete, un moment de o-
dihnA si de reconfortare 1... Doamna Atbenals
Grdgoraschko, face onorurile, land loc in ca-
pul mesei, cu gratia nespusl care o caracteri-
zeazA....

www.dacoromanica.ro
 HIGH-LIFE 149

...Dopurile pocnesc, pare c'ar fi la un atac de

tiraliori, care nu sparie de loc pe bravii convivi.
Sampania curge in valuri. Doamna Athenais
Gregoraschko da semnalul i aci ; ridiclind in
sus cupa plina de delicii ea divina Hebe, atinge
do buzele reci buzele sale calde, cu acea delica-
teta poetica cu care fluturelul atinge caliciul
unui miosotis...
...Dar muzica ne cheama. Traiasca valsul !
Doamna Athenais Gregoraschko, infatigabild
silfida".
Aici o ingrozitoare gresala de tipar... 'A doua
zi, Duminica dimineata, la cafeneaua din cen-
tru spiritualul cronicar high-life citeit mai
multor tineri din localitate catnetul lui. Cum
se pitrece la noi. Tinerii ii ascultau cu multa
admiratie si poate cu mai mina invidie : e de
sigur fericit un thuar care dispune, pe liinga
talentul stilului, de o coboana de publicitate, ca
sa se feed, fireste, atilt de placut damelor ! Pe
and se comentà articolul i autorul cautà sä
explice amicilor sai ce inseamna divina Rebe"
si caller, WA. ca deodata intrA d. subprefect
Raoul Grdgoraschko, sotul infatigabilei sil-
fide". D. subprefect saluta in dreapta si in
stluaga cu gravitate, apoi drept in feta lui Ed-
gar Bostandaki i cu un ton neobienuit de aspru:
Domnule Turturel I uita-te la mine... Te
opresc mAgariule sit fad de mauvaises plaisan-
tenet Pi conta doamnei Grégoraschko, sotia me!
Apoi face uu ocol prin cafenea bufnind :
A-t-on jamcris vu pareille insolence!
Edgar nu pricepe de loc... Insa Raoul se in-
toarce iar j, gesticuland cu cravaea, de care nu
se desparte niciodata
AltA data, dacali mai permiti di aeste, iti
rap urechile.

www.dacoromanica.ro
1750 L I.. CARAGIALE

Dar...
Urechile I m'ai inteles ? espeee d'imbécile I
Si iese turbat, fdeand sd *uere aerul sub jocul
crava*ei. Toatd lumea rAmane nimitd. Din ce
pricind 7 Hebe Calici 7....
Nu inteleg de loc, zice Turturel, (land din
mueri cu totul nedomirit.
Pe child fiecare eautd en deamdnuntul sd gd-
seased in cronied motivul pembilei scene, iatd
cd intrd in cafenea d. maior Edmond Buzdro-
govici, gratie amabilitätii cdruia opera Man-
tropicd avusese concursul gratios al muzicei mi-
litare. FArd sd, salute *i vddit foarte suparat,
Edmond se apropie de Edgar, cu a*a pas i aer
stra*nic, in cat Edgar se ridicd drept in pieioare
in fata lui Ethhond.
Domnule ! zice Edmond fierband ea un sa-
movar ; dunineata e*ti acela earl scrii pored-
riile aeste 7... Rdspunde !
5i-i yard lui Edgar gazeta sub nas. Edgar, fe-
rindu-se, rdspunde hotdrat :
Da !
- N'o fost *i madam' I3uzdrogovici, sotia me
la bal "1
Ba da !
Atunce, di madam' Buz?lrogovici, sotia me
pentru ci n'ai pomenit nimicd 7... nici chiar nu-
mele ! SA fi fost MI% compliment nu pre-
tinde !... dar nici macar numele ! 7
Domnule maior...
Mi*Alule ! stria. Edmond.
$i scurt mi*carea pang sn-i zica unul dintre
amici Ara ! da stai, bri iomule !" trage cloud
palme vajnice si iese.
Nu mai inteleg nimicA, pe onoarea me !
zice Edgar *i iese *i Pl.

www.dacoromanica.ro
 CADOU...

ubite amice,
Astaseara avem pom de Craciun. Ne-ai
1 promis ea vii sa priumesti cu noi. Te rog,
nu nitit. Te astept pana la sante Vara un sfert
la berarie, ca sä mergem irnpreuna. In tot cazul,
daca nu ne'ntillnim, vino direct la noi; dar vino
negresa : se suparä Acrivita.
STASACHE>).

Acrivita este sotia lui nenea Stasache. La

oamenii acestia se petrece bine ; ma due sa in-
tillnese pe amienl meu la locul aratat. Sunt
sante fara un sfert, i omul men lipseste ; dar
n'astept mult, i Mtn.
Giindeam ca. nu vii, imi zice el.
Sc patea, nene Stasache sä supar "pe co-
coana Acrivita T 1

Bine ai facut, ea, s'asa e destul de supa-

rata.
-- De ce ?

www.dacoromanica.ro
152 I. L. CARAGIALE

Inchipueste-ti, mouser, ch. acum cateva zile

nenea Andreiu senatorul (stii cat tine la fami-
lia noastrd 1) vine, ea dupd obiceiu, la noi 5i
zice : Eu, ma intelegi, s'a inchis Senatul si se
due toti p'acasd, si n'am sd fiu de CrAciun cu
voi, i m'am gandit sit v'adue la fistecare câte
ceva ea cadou..." si scoate, si scoate, 5i scoate si
dAl la cadouri : si mie si la copii gi Acrivitiii...
Acrivitii i dd un inel cu un brildntel de toatd
frumusetea...
Ei !
El I IeH dimineatd, eu lipseam de acasä.
Vine Misu, profesorul, stii, Misu al nostril,
care da meditatie la bdeti, vine pentruca sd
le dea vacantd, i nevastA-mea pleacd sit tar-
guiascd de-ale easei cate ceva, ed stii, daed le
Iasi toate pa ajimul CrAciunului, nu le mai poti
prididi... MA 'ntore eu ocasd... imi spune fata
ed s'a dus cuconita prin targ. Zic eu : bine !
Mai trece ce mai trece, se face doudsprece,
iaca vine si Acrivita foarte supdratd. Zic : ce
ai 'I zice : inchipaesteli ce mi s'a intamplat !
am pierdut piatra dela inehil lui nenea An-.
dreiu.
Mud I
Acuma.
Uncle
Pan targ... Tocmai la bdcAnie am vdzat
enni lipseste.
Trebue sd cautdm pe unde ai mai fost.
Am Mutat peste tot : nu e si nu 'e.
Trebue sA ditm un anunt la gazete L.
Si isprAvind povestirea conversatiei sale cu
consoarta, nenea Stasache imi puse sub ochi o
gazetd.
Citesc :
,,0 bund recompemd !... S'a pierdut ieri vi-

www.dacoromanica.ro
 CADOU... 153

neri, 23 Decembrie, innainte de amiaz, intre

stradele Popa-Tatu, Stirbeiu Voda si Ca lea Vic-
toriei, o pietricica de briliant in valoare de 3
400 de lei. Cel ce o va gäsi s o aduca la d. Sta-
sache Panaitopolu, strada... numärul... uncle va
primi o recompensa de 20 lei".
Dupa ce citesc :
Te pomenesti cä se gäseste ! zice omul meu.
Tot ce se poate, zic eu, nene Stasache. Mer-
gem 7
Da... haide!
Ne suina intr'o sanie i pornim. I
Nu cierai pare ran de piatra, pentruca 'n
definitiv, nu 'i vre-o valoare grozavii ; dar stii,
nu face ; un cadou de la nenea Andreiu.... tii
cat tine el la uoi...
Fireste...
Sunt curios sa, vedem : se gäseste 7 Dar in
sfarsit, zi at nu se gäseste... Atlita paguba !....
Dar de unde stii 7 poate eh se gaseste!
Eu nu zic nimic. Dar el, vazilnd ca tac :
Ce zici ?... se gaseste 7
Stiu eu I zic. I

Ei ! vezi 7... eu nu sunt om curios ; dar am

mare nerabdare, sit vedem : se gaseste ?
Eu iar tac ; el vitand ca nu zio nimic :
Adicit dumneata zici ca... nu se gaseste.
Ba nu ! zio ! din contra.
Din contra ? care va sit zica i dumneata
'esti de idee cit se gäseste
In sflosit, ajungem masa, la nenea Stasache.
Madam' Panaitopolu, fmai nostimit dectit tot-
deauna ma primeste cu amabilitatea'i cunos-
cuta. :
Dacä nu veneai, ma suparam foc pe d-ta.
Se puteit sit nu viu, madam Pauaitopolu 7...
Pentru mine invitatia 'mei dame asa de gra-

www.dacoromanica.ro
154 I. L. CARAGLALE

tioase ea d-ta este o portmea strasnica, la care

peste putinta, sa ma Ondesc macar a nu ma
supune.
Mersi ! zice doamna.
Dar adaog :
Ce am aflat, madam' Panaitopolu ?
Ce 7
Petricica dela...
Dela inelul care mi 1-a facut cadou nenea
Andreiu... Cine ti-a spus 7
Nenea Stasache.
Inchipuesteli !
Dar, zic eu, a publicat Nenea Stasaehe in
jurnale... poate ca se gäseste.
Ei, as !
De unde stii cl-ta ca nu 7 intreaba barbatul.
Cum o sa se mai gaseasca 7
Se poate, conita, zic eu.
Fac prinsoare, zice rfizând doamna, pe ce
poftiti, cä nu se mai gäseste.
Ba eu fac prinsoare ea' se gaseste ! zice
Stasache.
Pe ce 7
. Pe ce poftesti.
Pe alt inel la fel...
Pe alt inel la fel !
Pe and discutam astfel, se mule sbarnaind
soneria. Slujnica dese in vestibul, deschide si se
'ntoarce : 1

D. Misu.
Bravo ! zice nenea Stasache, batilndu-se eu
palma pe frunte. Vezi, en istoria inelului, ce-am
uitat ?
Ce 7
Lui Misu nu i-am luat nici un cadon... 0
sa se supere baiatul.

www.dacoromanica.ro
 CADOU... 155

Ei ae! zice iar rilzAnd madam Panaitopolu.

D. Mien intrd, ; e foarte elegant... o fundA de
cravatil sic, ern fundet infipt un ac eu o petri-
cicd foarte strAlucitoare.
-- Mieule dragd, s. nit ierti ; pe tine te-am
nitat ziee d. Panaitopolu.
Cum, nene Stasache 7
-- Nit ti-am cumpärat nici un cadon.
Lasä, nene Stasache, zice Mien, imi cum-
peri la anul non,
Bar Stasache se nita lung la Mieu, apoi, cii
un aer foarte ciudat :
Ce !... ce ai la Ott 7... hrilignt ?
Da.
Unde ai gdsit-o ?
Ce sd gdsese
Piatra 7
-- Care piatrd 7
Briliantul, frate.
Ii ain cadou, nene Stasache.
Da de cadou !...
Parol !
- De la eine ?
Ce'ti pasd !
Ai citit anuntul men 7
Da.
...Pe onoarea mea, Misule, sä nii te etin ee
hdiat detreahd eeti i cat tii la noi...
- - Nene, intrerupe madam' Panaitopolu, ai
scris lui nenea Andreiu 7.. i-ai promis cA'i scrii.
Ii scrin maine... Pe onoarea mea, Mieule...
Poftira la masä !...
Ian bratul doamnei i ne indreptärn spre so-
fragerie. InddrAtul nostru vin alti musafiri, ei'n
tiring Mien en nenea Stasache, pe care'l and
bine :
Ei ! en zie eà se gdseete...

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATIE.

A intalnesc cu amicul men nenea Man-

dache pe trotuar, la berArie.
Salutare, nene Mandache..
Salutare, neicA.
Ce stai Evia pe ganduri ?
Eu ? pe ganduri ?
Nu cumva te-a suprimat ei pe dumneata 7
Ei, ae I-
Te vAd aea... distrat i cam nervos.
Nu. Irate ; astept pe sotia mea, ei nu mai
vine, am mare nerAbdare sA vitz dacA a reueit gi
aouma... DacA reueeste s'acurna, halal sAl fie !..
cl Ala e un ciufut...
Cine e eiufut ?
Nu'l cunoeti ! unul dela care vrem sit cum-
pArAm niete case... A propos : de ce nu ne tri-
miti i nouA acasA Moftul Roman" ?.
Ba vi'l trimit bucuros.
Grozav ii place sotiei mele sal citeascA...
Vi'l trimet, nene Mandache ; ii vrei pe un
an ori pe *ease luni ?

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATIE 157

Cum, pe un an ori pe ease luni ?

-- Da, abonament.
Cum, abonament 7
Nu ziei c vrei sA te abonezi 7
Ce abonament, moneer ? dela prieteni sit
ceri abonament 7... Ce mare lucru ! un numAr
mai mult ori mai putin.
Cum, nene Mandache, gratis I se poate ?...
imi pare rAu...
Ce dram nu mai vine, frate... Mare nerAb-
dare am... Haz ar avea sal traducA i p'Asta 1...
DacA'l traduce ei p'itsta... nu mai am ce ziee :
ma inchin... Ce bunA treabA ar fi !
Ce treabA 7
Nu 'ti spusei, trate ! Este un ciufut bAtrAn,
care are o pereche de ease, depuse la credit pe
zece mii de lei, ei vrea sA se desfaca de ele, fi-
ind-ca ei-a fAcut altele mai mari... 1 cere peste
credit eapte mii de lei. Eu i-am dat cinci... Nu
vrea... De zece zile stilm la tocmealA ei nu vrea
sA lase nici o Kali de lei ; dar nici eu nu'i dan
nici cincizeci de lei mai mult...
Ei, i 7
Ei ! ei am trimis-o acuma pe sotia mea ; sA
vedem e in stare sal traducA... TeribilA e, dom-
nule I are o diplomatie, domnule, e eeva, de spe-
riat... Curios sunt sh vedem...
AdicA, nene Mandache, cum vine vorba
asta de diplomatie 7
Ei I nite, nene, este nn secret, care nu
poate sn'l aibA ori-ei-care... Se nag aea nu rAitt
cum, si'l adnee pe oth en vorba, i iat se uitA, ei
iar cu vorba, FA iar se nitA e ceva de speriat,
pe onoarea mea L.. Dar aiei e un caz mai gren
bAtrtmul e al draculni L..
De unde etii I daca a reueit pilnA acuma

www.dacoromanica.ro
158 I. L. CARAGIALE

diplomatia dumneaei, de ce adicA n'ar rensi f)i

amnia ?
Ei ! nu ! batrAnul e cinfut al dracului !...
Nu lasä el dont]. mii de lei !...
Zi ed'ti lasti o mie, tot e bine.
Apoi nu ! Siml e sa, lase douä. Aci s'o ye-
dem cn diplomatia dumneaei... CAte ceasuri sA
fie ?
Seapte färä nu sfert.
Ce di4acu face, de .nu mai vine !... s'a dus
dela patru... SA stii eä nu'l poate traduce !...
Ori s'o fi abAtut i prin altä parte... La câte
v'ati dat rendez-vous?
Imediat ce-o isprAvi, ori ash., ori a$it.
Apoi, trebue sa, ai rAbdare, nene Mandache,
dacA e vorba de diplomatie, nude trebue mai
multà rabdare dee& in diplomatie ?
Mi-e fricA, mon$er, cä n'are st'l poatà tra-
duce. Sill spin drept, mi-ar pArea foarte ran
Nu $tii cc cAscioarA draguta...
SA v'ajute Dumnezeu s'o stäpaniti !
Ei ! numa sA reu$easea...
DacA inthrziazA, tocma asta este un semn
cä are sperante sA ren$easeA ; aminteri, n'ar sta
dumneaei de geaba...
Apoi, vezi ca nu o cuno$ti... La ea nu merge
a$à agalea.. merge jute... n'o cuno$ti... SA vezi...
Zilele trecute, eä toemai ma intrebai adi-
neaori dacä nu m'a suprimat $i pe mine, zi-
lele trecute, mA cbiamA directorul nostril $i
zice : Domnule Mandache en regret trebue sä te
anunt cA postal dumitale are sA fie suprimat
pe ziva de 1 Aprilie. Cum se poate, domnule
director ? am zis eu : tocmai pe mine, care am
servit eu zel $i activitate, sä mA suprimati ?
Trebuesc economii, dommile Mandache. Sunteti
in hiurou trei $efi de masa ; ramilne un $ef Ia
www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATIE 159

toate mesele i un sef de biurou, si'ntelegi bine

dumneata ca netitrat... CA hAr ! ca mar ! nu
se poate si nu se poate ! Ce fac eu I dau fugi
acasa si'i spuiu nevestii. Alearga nevasta de
grabd, cere audienta la directorul, la secretarul
general, la ministru, si en diplomatia ei, mA'n-
telegi, ii traduce pe toti...
Si nu te suprimA...
StAi, sA. vezi... A doua zi, mA chiamA diree-
torul si zice : Domnule Mandache, ai scApat ! ti
s'a luat in consideratie ea, ai servit cu zel si ac-
tivitate -- e$ti mentinut in servicin. Dar en in-
treb : en leafa redusA, domnule director 7 Ai
rAbdare, zice direetorul ; fiindcA s'a suprimat
trei sefi de biurou, rAmAi dumneata ea sef in
biuroul dumitale cu leafa respeetivA.
Care va sA ziett, inaintat !....
Fire$te.
Ei ! ee-al zis direetorului
SA trAiti domnule director ! sd traiascA
doranul secretar general, domnul ministru si...
Si nevasta dumitale !
Fire$te... FArd diplomatia ei, ez.A. sA dan
actuna afarA mustele din Cimegin... CAte eea-
suri sA fie I
Seapte i cinci...
Nu mai vine... Teribild nerAbdare am...
Trehue sA vie, nene Mandache, si en, nu
$tin de ee, pareA m'as prinde ed vine cu vest,.
Mind ; pared m'a$ prinde ca. a reusit.
SA te-auzA Dumnezeu!... SA stii cA dacA
reusirn fae einste...
Ascult&-mA pe mine, rensiti !
Nenea Mandache stA pe gAnduri, bAtAind din
piciorul drept $i sclirtaind din viirful glietei, ca
orice om in prada nerAbdArei, cfiteva momente
dupul care se ridied drept in picioare :
www.dacoromanica.ro
160 I. L. CARAGIALE

Ea este... trite-o ! vine

Si 'neepe sA facA semne cu palAria, strigind
Mit0 Mito
1 1

In adevAr, o coconitA coboarA din tramvaiul

care a sosit in piata Teatrului venind dinspre
Sf. Gheorghe. E inantAtoare I tinerete, gratie,
vioiciune, i un sic... un sic A vAzut semnele
I

bArbatului f}i se apropie de masa noastrA. DupA

aerul ei radios, se vede CA eminenta diplomatA
a repurtat un deplin triumf.
L'ai tradus intreabA nenea Mandache.
Ei bravos I rAspunse ea.
eu cinci mii I
Cu.
Nu ti-am spus eu, nene Mandache ?
Cu eine am onoarea 1 intreaba coconita pe
consoartele sAu. arAtânda-ma pe mine.
Nenea Mandache mA recomandA.
D-ta esti Ala care scoti Moftul Romfin" 7
Da conitA... VA nlace 7
MA nebunesc... Bine frate, tot spune Man-
dache cA sunteti prieteni... Noul de ce nu ni-1
trimeti 1!

Zi-i i tu sa ni-1 trimeatA, ca pe mine m'a

refuzat, ziee nenea Mandache.
SA ne refuze ? se poate ? zice diplomata
neastrA, dfindu-se eu scaunul foarte aproape de
mine si aruncandu-mi niste priTiri de acelea
la caH nu se poate rAspunde cleat prin su-
punere.
Atunci... sA vi-1 trimit ; vA rog doamna,
dati-mi adresa, zic eu biruit.
Ai vilzut 1 zice nenea Mandache triumfA-
tor. Ti-am spus en, cA are diplomatia ei... Ai
vAzut cum te-a tradus 1

www.dacoromanica.ro
 N. C., kN. c, ss,
\/W:s/),Z4°N//:4X%'4:<"/N%/Vfsi
I:<A
11.1'er,V v40 /.,.
'11;-iP 47YI'A
?-e. ri cost.tiv :0;41
ev:K-- AN'< ..4.>
.cr-ANW/NA/ANVAN,YANY/1
S

MICI ECONOMIL.

n ajunul lui Sf. Dumitru, amicul meu

Iancu Verigopolu stA infipt in coltul ote-
11 lului Continental privind la treatori. Ne sa-
lutAm si intrAm in vorbit. Are frumos caracter
amicul meu Verigopolu : totdeauna egal, Mrit a
se lAsit alterat mAcar de orice imprejurare ; si
mArturisesc drept cA nu-1 pot admirà indestul
pentru aceasta. Dumneata, bunioarA, oH eu, sau
un altul, n'am fi in stare sa ne infigem in coltul
otelului Continental pentru a privi la miscarea
de pe stradA, en silngele itce al unei persoane
absolut lipsite de grija zilei de 'aline in ce
momente ?... in ajunul lui Sf. Dumitru... si
and 7... cilnd am sti bine cif, a doua zi trebue sit
parasim casa unde am locuit, M.A. sit stim deloc
unde o fi casa 'n care avem sit ne transportAm
calabalficul. Dar pavajul de piatrA rece ni s'ar
pitreà de sigur mai fierbinte deck smoala clo-
eotitA ! ne-ar arde tAlpile ! am alergit nebuneste
k4 nu ne-am puteit astlimpara pitnit &And nu am
I. L. CARAWALE. Monlente. 11
www.dacoromanica.ro
162 I. L. CARAGIALE

sti tot asa de bine unde vom ajunge maine CI

troacele noastre pe cat stim de uncle vom porni
cu ele. Ei bine, amicul meu Iancu Verigopolu,
stiind bine cA a doua zi se mutA, fArit a ti dela/.
uncle se mutA, stA infipt in coltul otelului Con-
tinental, amuzandu-se a privi la trecAtori.
Bine, Iancule, intreb eu, fArA sA cred ce-mi
spune ; serios, omule, di nu stii unde vA mutatil
Zic rci mutati, fiindcA amicul meu e insurat.
-- Ma parol, monser 1...
$i Eu, Mr% sA spun o vorbA, ii privese,.
nimit de adrniratie...
Ce te uiti asa ?
Te admix, zic, monser... Eu, in locul tau...
Dar ce e mai frumos, e cä n'am sfant ;
mouser !..
! !...
...AdicA, vorba vine ea n'am sf ant ; asa, tot
am cativa franci... Aide 01 lii.m un aperitiv...
Cate ceasuri sunt ?
$eapte si zece.
Tocma bine... Aide spre Episcopie ; mi-am
dat intfilnire cu nevastA-mea la Tripcovici, la
seapte i jumAtate.
Pornim la deal, si merg plin de respect ala-
turi cu acest filosof antic, pe care atilt de putin
il pot afectit micile mizerii ale vietii. Dumneata,
ori en sau altul, daeA ne-am OM in situatia a-
micului Verigopolu, n'am putea desigur trece
prin multimea care forfoteste linistitA pe podul
Mogosoaii, fara sä vedem in fieeare dintre a-
ceste fiinti un motiv mai mult de amaraciune
pentru sufletul nostru destul de amarfit. S1
drept sA spun, mergand alAturi cu filosoful
'

meu, de mai multe ori mi-a trecut prin gand :

ce as face eu dacA as fi in situatia lui, si el ar
merge alAturi cu mine, fiind in situatia. mea ?...

www.dacoromanica.ro
 ?act Ecowohm... 163

L'as maltrata, desigur... M'ar frith apropierea

liii asa de mull, in cat has acnza d'adreptul cA
-el, ocrotit de stApanul destinelor omenesti, mi-a
rApit partea mea de bine in aceastA scurtA tre-
()ere pe sub lumina soarelui !... Ei bine, el
nu !... el mA pofteste la un aperitiv... Admirabil
-caracter !... Gandind astfel, pe &and el salutA in
dreapta si'n stanga cu cea mai seninA amabili-
tate pe trecAtorii cunoscuti, ajungem la Episco-
pie, tAiAm drumul i intrAm la Tripcovici.
-- DonA vermuturi franceze ! cornandA Ianen.
Scoate punga din buzunar, apoi din pungA,
douA patace i mi le aratA. Le pune apoi la loc
in pungA, i varA la loc punga 'n buzunar.
Asta e tot ce am pe sufletul men. Si 'Inca.
si astea mi le-a dat nevasta din micele ei eco-
-nomii...
Apoi, schirnband brusc ordinea de idei :
...PentrucA dach nu era canalie d. Geor-
gescu, eu tot as fi rAmas in slujbA ; nu demi-
sionam,.. Dar pentru o mizerabilA leaM de trei
sute de lei pe lunA, adicA, vorba vine, trei sute...
in mita iei douA sutecinzeci si sase i cinzeci
de bani... sA rabzi toate sicanele, toate arogan-
tele i toate lipsurile de educatiune ale unui
sef... Mai luAm elite unul bgete ! incA douA!...
Da, frate Iancule, zic ; dar ori cum, in zina
de azi atata vreme fArA leafA... dam greu.
Gren ne-greu, nu poll dacA ai caracter...
Mai lam &ate unnl ?... BAete !..
Mersi, Irate Iancule, zic eu; douA, destul...
Nn se poate... Nu stii vorba neamtulni 7...
Alle gute Dinge:
".sind drei...
PAL vezi !... BAete, incA douA...
...E i cam tarziu...
Cate ?

www.dacoromanica.ro
164 I. L. CARAGIALE

Sapte si jumAtate trecute.

Stai Inca un minut... acñ trebne s pie° sg,
nevastA-mea...
Eu, eu gAndul in altA parte, intreb :
In definitiv, n'ai putea dumneata, ou atA-
tea cunostinte. sA gasesti altA slujbA I
SA'a spun drept, mouser, mi s'a propus-
sA-mi dea cineva o recomandatie la primArie ;.
dacA gasesc ceva serios, ca sä am eel putin si-
guri seapte-opt sute pe lunA, inteleg ; dar ea slt
mai mA 'neure, salmi pierz independenta pen.
tru o mizerie, nu ; asta n'o mai fac... Ce te uiti
asa curios ?
Nene, zic, te admir din ce-in-ce mai mult t"
...Ca sl mai am afaoe iar cu eine /tie ce
mate-pestrite ca d. Georgescu... mai bine, lipsA r
mai bine, sArae si curat !
Ce ora I zic eu in gAndul meu... cAnd iata vAd,,
la lumina lAmpii electrioe, ca. se opreste o &A-
rm* un muscal, in fata pravaliei, si din trA-
surà coboarA o dama elegantA, care intra re-
pede la noi... A !... este incAntAtoarea sotie a
amicului met:, madam' Aglae Verigopolu.
M'astepti de mult, cocoselule ? intreabl ea
pe sotul ei, care 'i saruta cu mina galanterie
mAnusa alba. . I

De cAteva minute, puica.... rAspunde el, pe.

cAnd eu fac mAnusii albe omagiul pe care i 1-a
fAcut i sotul.
Stii cA ne mutAm maine ?
Uncle 1 intreabl el fArA cea mai midi. tur-
burare de surprizA.
Ce'ti pasA !... Salon, patru odAi, bae, bucA-
tArie, odae de servitori, pimnitA, singuri in
carte, tout a regout, grAdinitA.
ScumpA 7
DouA mii-patru sute,..

www.dacoromanica.ro
 If ICI EC WORM.. 165

In patrn rate...
Nu... i-am dat pe ease luni inainte...
Si ziehnd aceasta, doamna trage din maneon
punguta, din care scoate o hArtiutA, chitanta
proprietarului.
Contractul ii facem dupli ce ne mutAra ;
.am luat-o pe trei ani.
La toate astea, eu fac o figura aea de imbe-
.cila, in cat amicul Verigopplu ma 'ntreabA :
Ce te uiti %Lies curios 1...
Zic :
Nu... dar... vezi... adineanri... ei sea no-
- Ei
-roc
monger, dacti n'ar fi ea eu micile ei
,economii !... Inchipueete-ti cä asta \Tara la Si-
naia... (

Dar doamna ne'ntrerupse :

-- Dv. aveti poftA de vorbA, mie mi-e foame...
Bine, cocoeelule, mie nu'mi dai un aperitiv
BAete ! Inca trei.
Mersi, zic...
Nu se poate... Vorba neamtului... Alle gute
,dreti Dinge rind vier.
Trebue sh cedez insistentelor doamnei Veri-
gopola i sA primesc a prAnzi la dAneii. Deei a
fost vorba cä merg a ta fortune du pot, (adicA,
pe romAneete, sA te multumeeti cu ce s'o gAsi),
arnica mea cumpArA fel de fel de mezeluri i o
sticlA de marsala. Doamna scoate punguta ei
plAteete socoteala toatA. Ne suim toti trei Ia
birjA i paidiom, gaspadin I E un deliciu sA
mergi pe asfalt cu roate de cauciuc. Oprim la
&tit Meanie : nu'i inch vremea stridiilor ; a-
tunci trei sute grame icre moi.
paidsom, gasixzdin ! na leva, na pram..
-na prava, na leva I
Am sosit... Cobortim lute, Iancu ei eu, i dAm

www.dacoromanica.ro
166 1. L. CARAGIALE

doamnei Verigopolu mana. Femeea sare jos ca;

o eaprioara :
'erssi !
Apoi, dare muscal :
La unsprezeee fix, Ivanusca !
Intram... Minunata mancare si mai ales ye-
sela petrecere !... Pacat ea tree asa de repede-
ceasurile de multumire !.... Cand au trecut tret
ceasuri
Coconitä, ziee servitoarea, a venit Ivanusca.
Doamna trebue sa mearga negresit la o ma-
tusicA a ei. Inainte de a pleca, doamna chiamA
dincolo pe cocoselul ei, sa'i spunA eine stie ce.
Apoi ne suim cu toti in biriA. Noi, barbatii, ne
coboram in pinta Teatrului ; doamna merge
inainte la tanti.
.- LuAm cate-o tizanA 7 imi zice Verigopolu.
Mersi, drag% Iancule ; nu pot bea itampa-
nie ; imi face arsuri... (1 bere..
Bine... eu iau o tizanA, tu ia bere.
Intram la Cooperaliva...
...Sunt dona-spre-zece trecute...
Tal ! stria, Iancu.
Si arunca pe masa de marmora o bartie de
o suta. Eu ma uit iar ea un imbecil...
Ei I mouser, daca n'ar fi micile ei eco-
noinii I

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA EMISIUNE....

a raspAntia unei mahalale mArginase,

straluceste- dedeparte in fel-de-fel de
fete giamlAcul unei arciumi, razele
lAmpii din tavan trecAnd afara prin clondire
pline cu deosebite vopseli stravezii. Afara e o
vreine cAineascA ; plow), ca prin sita si bate
vânt rece. Incepe iarna. A 'nnoptat bine. Prin
dara de lumina, se vede o umbra inaintand cu
pasi grabiti. Umbra urmeaza, calea luminatA,
ferindu-se de bAltoace, se apropie i intra in
cArciuma..
Buna sears.
Buna seara, d-le Iancule, rAspunde nAgus-
thrill dela taraba..
E cineva d'ai nostri p'aci 7
Inca n'a venit nimeni-
Niei d. Tomita I
Nu... Pe semne s'a mai abAtult pe undevia ;
dar trebue sa, pice acuma.
Persoana care a intrat i intreaba de dom.

www.dacoromanica.ro
168 I. L. CARAGILLE

nul Tomita este domnul Ianeu Bucatarul. E un

om ea de saizeei de ani ; dar cam prea treeut
pentru varsta lui. A si patimit multe. De mic,
fiind copilul unui rob, bucittar vestit pe vremea
lui, a invittat arta culinarA dela Tata-situ, Pe
care 1-a mostenit intrecandu-1 in talente. Dc
aceea a fost un moment cand casele boeresti s.
bateau care mai de care sA-1 aibit pe domnul
Iancu. Dar arta cult:wit uzeazit grozav pe orn;
incet-incet, focul i-a stricat vederile acestui ar-
tist ; apoi s'au intamplat i niste purdalnice de
friguri ; a trebuit sit filers omul multit vreme o
eurA serioasa de rachiu de drojdii en picitturi
de pelin ; azi asa, maine asa, purdalnicele de
friguri nu'l litsau ; a'ndoit, tentreit dozele... da
geaba I In sfarsit, odatit, ce sA te pomenesti, a
'nceput sä itiba tremuraturi la maini i asa, nn
fel de ameteli, i noaptea sit viseze urat. Odata
a cazut pe masina de bucate i s'a ars la obraz.
A trebuit in cele din urmit sit renUnte la arta
lui, caci oriunde in,rà, i se intampla sit-i vie
ameteala pe masinA... Acuma, de vre-o cativa
ani, ce sit facit L. Cere... Si nu-1 slitbesc purdal-
nicele de friguri
D. lancu isi comandit doza de rachira de droj-
dii cu pieitturi de pelin, trece in odalta din dos
si se aaeazä la o masit in colt. Aci e locul de in-
talnire a trei buni eamarazi i prieteni : dom-
nul Iancu Bucaterul, coana Zamfira Muscala-
gioaica i domnul TOmita Barabanciu. Pe cand
d. 1ancu gusta doftoria, sit vaza dacit este po-
trivitit din arnaraciune, iatit el inträ i coana
Zamfira, o persoana do vre-o einoizeci de ani
trecuti.
Aceastit persoana, care a pierdut de mult rut
oebiu i uzul comod al mfiinii drepte st al pi-
ciorului drept, are o istorie poate si mai inte-

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA BMISIUN E... 169

resanth dealt amicii si camarazii ei. A iubit !...

Dela o fragedA viirsth s'a furat din cam pa-
rinteasca, tattil ei era eel mai vestit ghita-
rist fArA perdea de pe vremuri. Complieele aces-
tui furt era un tânär viorist plin de talent.
Peste un an, s'a furat dela primul ei complice ;
al doilea complice era un foarte distins cobzar ;
peste doi ani, alt complice si, in sffirsit, asa din
doi ani in doi ani, uneori chittr mai des, din
eoinplice in complice, a avut nenorocirea szi
dea peste unul care a means cununie in re-
gnlA, si care, indath ce s'a vAzut furat, n'a in-
teles, ca toti ceilalti, cA regulele cele mai ele-
inentare ale galanteriei 11 obligau sA rennnte
la orice scandal : oesta era celebrul Mitache
.Muscalagiul, un piept i o fortA erculeang. A
pfindit-o, a prins-o la un chef cu ultimul ei
vomplice, cAntand bucAti alese din repertoriul
Arintelut ei, s'a nApustit asupra'i, a lovit-o, a
sucit-o, a tAvAlit-o, a sdrobit-o... Cethlalt fu-
gise ea un las... ("And a litsat-o muscalagiul din
Initial, jura Zamfira era o masA inerth. IatA
eauza intreitei ei betegeli. Curilnd, dupti aceasta
scenit atht de dramatiea, a murit i Muscala-
-giul de o violentA afectinne de piept. Ce-i mai
rAmtmeit de fAcut unei nenoricite vAduve, sfi,
rack beteagh de un ochiu, de mane dreaptA si
de piciorul drept /... Acunia care.
Cocoana Zamfira saluttt gratios pe camera-
dul ei, ii intinde milna stangA si se aseazi1 alA-
turi, pe and bAiatul din prAvAlie i-aduce o tui-
eulitA.
D. Tomita n'a venit intreabA coana Zam-
fira.
Nu, rAspunde d. Iancu.
Unde-o fi umblfind L.
Ziand astea, scoate din sim o legAturicA, o

www.dacoromanica.ro
170 I. L. CAB.AGIALE

pune pe mask o tine cu mtma dreaptA fi ea

stfinga o &sleagA. Din legAturicA scoate un
pumn de mgruntis, dintre care alege cu bagare
de seamA efiteva bucAti, sA le arate camara-
dului.
Le-ai vAzut sarAcille astea nouile, domnule
Iancule
Le-am vAzut... procopsea1 A.1 semn de call-
cie, coanA Zamfiro I
S'a stricat tara asta, domnule Iancule I
Care cmn treee : Crede, babo, cA e crizA !..."
Nu vezi dumneata coanA Zamfiro, dacA a
ajuns visteria sA facA bani de tinichea !...
Pe and vorbesc cei doi carnarazi, iatA ca
intrA i d. Tomita Barabanciu. Ii chiamA ast-
fel, fiindcA, din tinerete i pttnA acum eati-
va ani, a fost tobosar municipal. Hmblfind
en toba lui, de colo pang, colo, pe vreme
bunA si pe zloatA, vara pe arsitA, iarna pe ger,.
a eontractat un remnatisin articular acut, pe
care nu 1-a putut cumbate de cat eu rachiu de
ismA fert cu piper. Oriand ii incearcA la in-
cheeturi, cu nimie alteeva nu i se poate alina.
Obosit de atilta carierA, s'a retras cu o pen-
sioarA de treizeci de lei ea infirm din eauzit de.
serviciu, i ca sh nu steà degeaba toatA ziva,
sA-si mai feel de lucru acuma cere. D. To-
mita intrA având aerul foarte contrariat. Se-
vede ott inceareA la incheeturi. Matti& din
prävälie a inteles aceasta'si educe nurnaiAleciit,.
fArA comandA, rachiul de ismA cu piper. D. To-
mita salutA politicos pe camarazi, se aseath
langlt ei tAcut si dA repede pe gat o dozA ; apoi
cc scuturA din umeri ; parcA s'au mai alimat-
intepAturile reumatismului. De aceea, nAcien-
tul se mai insenineazA la fatA i intrk in con-
versatie :

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA EMISITINE... 171

Ati vAzut banii Ai noi /

Saraciile de tinichea 7.... I-lite-le, ziee co-
coana.
Cucoana Zamfiro, sA nu zici vorba asta....
Dumneata nu 'ntelegi cum e chestia...
Cum e I
Peste chteva zile scoate visteria tot d'astia.
-de elite douAzeci de parale. Care va sä zica...
Care va s. zicA... zice d. Iancu.
Care va sa zica... zice coana Zamfira.
Care va sa zieä, ziee d. Tomita, din ehti ne-
da eke un ban pe zi, daca doi trei s'or inthmpIA
sA n'aiba alte maruntele de cht d'ai de eke
doutueei, atunei asta face un condei de cativa
francuti pe lunA... Ati inteles /...
N'apucA sA rAspunzA eamarazii daca au ;inteles
sau nu teoria financial% a lid d. Tomita, si
s'aude dincolo in cArciumA injurand cineva,
foarte suparat eine stie dece ; apoi, indata, usa
odaitii se deschide de perete, i intra pArintele-
Matache, urmat de paraelisierul lui, urmat de
haiat, care educe pe tava o jumatate de pelin
turburel cu dona pahare curate. Cei trei cama-
razi saluta pe parintele, care-i blagosloveste,
asezandu-se cu paraclisierul la masa din potriva..
Coana Zamfira, care de vre-o chteva momente
s'a incalzit bine, zice :
PArinte Matache, saru'. mâna, sfintia-ta
ai vazut pe Astia noii
Si merge sonthe-sonthe la masa parintelui
sà-i arate bAnutii de nichel.
I-am vazut !... raspunde parintele cu hu-
mor.
Da... parinte Mataehe, saru' mâna, o sa
seoatA si de domIzeci de parale 7... Dom' Tomita
zice... Barabanciu...

www.dacoromanica.ro
xr2 L L. CARAGIALE1

0 sit scoatA !... 0 sit vedeti yeti ce-o sit

.
%woatit !
Ce ?
Pe dracu o sa-1 scoatA, vai de capul vostru!
Ce-o sa scoatA, pArinte 7 intreabA d. Ianeu.
Ce 1... lasA cA o sA vedeti voi, pârlitilor, cal
Ce-o sA scoatit, pArinte Matache, sAru'
nniina I
0 sA scoatit de elite douA parale...
-- Ce ?!
i de nitte-o para !
CAnd 7!
Acñ, zilele astea...
De cate donA parale 7
I3i de elite o para 1
De cittC-o para !1

Trfisni-i-ar Maica Doumului 1 II

www.dacoromanica.ro
 AMICI.

ornmil Mache sade la o masa in berAris-

ei asteaptA 8A pice vreun amie ; e ye-
sel si are poftA de conversatie. N'as-
teaptA Imdt. Peste cAteva momente, iatA cA-i
soseste unul dintre cei mai buni amici, d. La.
che. D. Lache e fArA chef. S'propie i ade si el
la masa. Cititorul mA va iertit ca nu dau nici o-
indicatie de ton, de actiune si de gamA tempe-
ramentalA in tot decursul dialogului, indica-
tie atat de necesarA pentru citire caldA, i va
suplini insusi cu imaginatie aceastA lipsA.
Lache. Bonsoar, Mache.
Mache. Bonsoar, Lache.
L. Ai venit de mull
M. Nu... De vreo zece minute... Iei o here t
L. Iau.
M. Thiete ! douA marl._ (cAtre Lache) Da...
ce ai I te vaz cam...
L. Nu prea am chef... Sunt obosit... Am stat
azi noapte tfirziu la Cosman, panA la ziuA.

www.dacoromanica.ro
174 I. L. CARAGIALE

M. Cu eine ?
L. Cu niste andel. Am vorbit foarte mult
-de tine.
M. --- Da... Ce t -
L. --- E...! mai nimic... fleacuri ! Nu stii cum
'aunt oamenii nostri I
M. -- AdicA... cum 7 ma vorbea de rAu... mA.
L. Uite, vezi ! Asta e cusurul tau exa-
gerezi.
M. N'ai spus tu
L. Ce-am spus eu ? nu ti-am spus nimica...
`Ti-am spus cA asa sunt oamenii... Tu vrei nu-
mai deck sA te laude toatA himea, i sA nu'n-
drAzneascA nimeni sa-ti facA o criticA, fie cat
de micA. Vezi, Asta e cusurul tAu prea te crezi.
M. Ba nu mA crez deloc, sA mrt ierti; da mA
mir cA tin gAsiti alt subject de conversatie
deck pe mine...
L. DacA a venit vorba... Mai la urmA, nit
-te-a vorbit nimeni de rAu pe fatA... fireste cA
n'ar fi indrAznit : she ce buni amici suntem...
Da stii, asa, ciupeli.
M. Cam ce
L. SecAturi... Mai ales unul dintre ei tin te
poate suferi, i ti-e amic.
M. Cine-i ala 7
L. ! asta e !... Ce-ti pasA 7
M. -- As vrea sA-1 stiu.
L. Nu se poate.
M. ParolA de onoare cA nu-i cer nici o so-
atotealA ; n'am sA-1 fac niciodatA sA'nteleagit cA
am aflat ce-a spus...
L. Mai Intâi, nici flu tii ce-a spus...
M. Ce-a spus 7...
L. -- trite, lista e cusurul tAu. esti curios.
_M. Bine, frate, fireste cl aunt curios sA

www.dacoromanica.ro
 MAIM 1.75

aflu ce se spune pe socoteala mea, mai ales de

amici, ca sa stiu cui sit mA increz, cum sit mA
apAr.
L .Mai luAm ate una mica 7
M. -- Da.
L. Baete, doul. mici...
Pauza... Chelnerul daduce paharele cu bere.
M. -- Ei 1
L. --Ei !...
M. Ei! ee spuneit amicul
L. Nu te poate suferi... Nu stiu cum venise
vorba de oameni destepti, i zic eu : Uite, Ma-
che e Mat destept"... ea tu tii ca eu te-am con-
siderat totdeauna ea foarte destept, nu ca mi-esti
aniie, fiindea mai la firma, siemi dai vie sali
spun, n'am nici un interes sh'ti fac curte... Aeit,
ce sa mai vorbirn L. te enuosti si ma cunosti,
slava Domnului ! toate defectele le pot aveit ;
dar trebue sa marturisiti toti ea am E;ti. ea o ca-
litate sinceritatea ; F3ili spun sincer ca mi-ar
parea, foarte rAu sa vie tocmai amici i sa ziea,
ma 'ntelegi...
M. Bine, monser, cine zice T
L. Tu.
M. Eu T
L. VAz ca te iti la mine asa, eu un aer
care de ! parch. vrei arra zici ea nu crezi.
M. Da mai intAi ce BA crez 7 ca nu mi-ai
spus nimic. Mi-ai spus ca unul dintre amicii ea
care erai aseara nu ma poate suferi, i cA tu ai
sustinut ea eu sunt destept.
L. Am sustinut, fireste.
M. Dar amieul meu, care nu ma poate su-
feri 7
L. -- Apoi tocmai la asta vream s'ajung dar
daca ma Intrerupi mereu! Uite, BA vezi! asta e
eusurul tau intrerupi !

www.dacoromanica.ro
176 1. L. CANAGIALB

M. Ei 1 iaca numai intrerup spune, ascult.

1

L. Mid am zis eu ea esti destept, intai a

zambit asa, adica : Prost esti!" mie, i Pe urma
-ice: O fi destept, nu zic ; dar e eam zevzec".
M. Zevzec !
L. Zevzec.
M. Ei ! dupA ce mA judecii dumnealni_ Pe
mine ca aunt zevzec 1
L. Dupa multe, care le spunea el...
M. Cam ce t
L.-- CA ti-ai neglijat totdeauna slujba...
M. Nu'i adevArat I
L. CA era. sa te dea afarA pima acum de
vre-o trei ori...
M. Minte I
L. CA joci cArti, i rad toti de tine ea de o
inazetA !
M. Eu, mazeta !
L. CA bei...
M. Ce beau 1 douA-trei pahare de beret
pe zi I
L. Ca te-ai insurat fArA zestre.
M. Treaba mea !... Ce mfigar L.. MA rog tie,.
eine e mAgarul Asta, a vrea sal stin...
L. Ti-am zis dela 'neeput eA mi 0'1 spui.
M. De ce sA nu mi'l spui, dacA zici cit
mi-esti amic sincer.
L. Ca sA mit pui de feta 1.. N'am pofta.
M.Pe onoarea mea ea nu... Iti jur pe ce am
mai scump cA nici n'am sA-i pomenesc vre-o
data. Vreau sal stiu numai, ca sA ma. ieresc de
el si despretuesc.
L.Nu se poate Mache.
M.Pe onoarea mea ! MA rog tie, spune-mil.
L. nite, vezi, Asta e cusurul tan esti in-
discret. Inteiege romaneste cA nu ti'l spui. Eu.

www.dacoromanica.ro
 AMICI 17

am toate defectele cate pofte5ti ; da trebue sa

marturisiti toti ca. am i eu o caltiate eu sunt
discret... memi place sä umblu eu plosca.
M. Atunci, da'mi voe sa-ti spun ea nu'mi
e5ti amie cum te credeam...
L. ! nu'ti sunt amic tie I eu / Bravo !
Mersi...
M. -- In sfar5it, un amic...
L. Daca sunt eu prost... 5i'ti spun... Da iaca
the... 5i aldatä stemi dai cu tifla daeit ti-oi mai
spune ceva... (eäare chelner) Baete, 'Inca douil,
mici...
M.-- 5i... numai atilt a zis amicul de mine /
L. A zis mai multe... Da 'n sfilx5it ee'ti
pasa ?
M.-- Nu'ini pasa. nirnic... dar sunt curios sit
vad 'Ana, unde merge mi5elia omului... Zici eä
mi-e amie.
L. Bun.
M. Amic de-aproape ?
L.-- Da.
M. -- Si ce mai zicea ?
L. Nu'ti mai spui. ea te superi... Ca asta
trebuie sa ruarturise5ti i tu ea e cusurul thu
te superi.
M. Pe onoarea mea, nu ma supar...
L. Zicea de nevasta-ta... ca...
M. Ca ce ?
L. Ca... In fine prostii ! ce sali mai spui
Da ! dar i-am Mat nasul. Nu'ti permit, zic, sä
te atingi, ma 'ntelegi, de onoarea femeii ami-
eului rneu !
M. Cum ! de onoarea nevestii mele ?
L. Ca e prea frumu5ica i prea Canal% pe
lithe, tine ; ea te-a luat fiindca era saraca,
dar...
M. --Dar ee ?
I. L. CAI:Ai:mum. Momonte. 12
www.dacoromanica.ro
178 L L. CARAGIALE

L. Ca la teatru mereu Zic : Are lojd

gratis !"
Da, ziee el, la sosea cu bicicleta de cloua ori
pe zi, dimineata i seara ?". Tot gratis !" zic
eu. Da vara la Sinaia, tot gratis r zice eI ; de
unde atAta lux 7"
M. Mare canalie
L.-- i pe urrad a fAcut aluzie aproape
fatd la un alt amies..
M.La eine I
L. Nu'ti spun...
M. Ascultd-md, Lache ! s. tii cd md su-
par serios !... Trebuie numai-deat stemi spui...
L. Daed nu vreau.
M. Trebuie sd vrei ! auzi ! fiindcd'ti trag
palme, ma 'ntelegi !
L. -- Ei, uite, vezi 7 Asta e cusurul tdu esti
violent.
M. Cusur-necusur, numai-deefit arai spui
la eine a fAcut cluzie ?
L. Vrei numai-deck sä tii ?
M.-- Da I
L.La FAnicd.
M. -- La bArbatul sorei nevesti-mi I la cum-
natu-meu 7
L. La Fanica, la cumnatu-tdu.
M. Mizerabilul ! canalia ! Cine e t trebuie
WI/1i spui numele lui !
L. Inte, vezi asta e...
M. --- Nu vreau sd stiu nimic !... Trebuie sa
mi'l spui !...
L. Nn'ti spun !...
M. Ili trag palme, ind'utelegi !
L.-- Ia poftim !... Ei ! apoi nu ma Juà asa
repede ed... Auzi dumneata ! Dar nu strici tu ;
eu stric... Yin si-ti dau de stire sd te pdzesti de
amici, sd nu te'ncrezi in oricine ca un zevzee,
www.dacoromanica.ro
 AM1CI 17.)

-si'ti atrag atentia asupra ce spune lumea despre

onoarea ta si a nevestii, si tn, in loc sa.'mi mul-
tumesti, te ratoesti la mine... 0 sit ma fad sa.
te evit altädata...
M. Care va sa, zieä, nu vrei srmi spui 1
L.-- Nu.
M. Mersi.
(Cheama pe cbelner si plateste. Pauza lunga,
in timp ce Mache bate toba cu degetele pe masa,
avand aerul ca planueste ceva adanc. tin mus-
terin non venit, anume Tache, se apropie de
masa eelor doi amici).
Tache. Buna seara.
Lache si Mache. Bunit seara.
Tacbe. Mare secatura esti, amice Lache....
Ma faci sa-mi pierz noaptea piing despre zing,
et te astept ca un caraghios la Cosman.
Ladle.-- Ma rog tie, scuza-mit... Eram sdro-
bit de oboseala ; nu mai puteam ; am stat sa
ma odihnesc si eu o noapte ca oamenii ; m'am
,culeat dela opt aseara.
Mache (drept in picioare, isbucnind filen-
nos).A ! care va sil zica te-ai culcat de vreme!
n'ai fost az-noapte la Cosman L. Aca stiu clivi
2e amicul !... Poftim ! ((lona palme strasnice si
pleacti).
Lache. Uite, vezi ! asta e cusurul lui 13
magar si violent !... si n'are maniera 1

www.dacoromanica.ro
 L A MO$I...

agoane de tramvaiu galbene si albastre,

trameare, trAsuri boeresti, cArute mito-
eänesti si biciclete E3i lume multA pe jos. -
De pe atatea strAzi si cal., ea de pe atiltea brate
ale unui fluviu urias, se varsA, ea 'nteo mare
sgomotoasA, pe bariera dela capul podului Tar-
gului-de-AfarA, valuri peste valuri de omenire.
Precum este greu sA se mai intillneasa douA pi-
cAturi de apA, odatA ce au apueat sA intre fie
care dupA soarta ei in largul mArii, asA ar fi
si pentru douA persoane sA se mai gAseascA, IA-
thcite odatA prin invAlmAseala Mosilor, dacr"
n'ar fi cuminti Wi hotArascA mai dinainte lo-
cul si momentul de inthlnire. De aceea, foarte
cuminte au fAcut madam' Georgescu a lui d. Mi-
ticA ciaprazarul si madam' Petrescu a lui d.
GutA, dc.la minister si cu tanti Luesita moase
diplomatA, de si-au dat rendez-vous : la trei cea-
sari fix in pavilionul central la berArie eine
vine intAiu asteaptA pe ceilalti.
www.dacoromanica.ro
 LA MO§L.. 111.

In interiorul unui vagon inchis al tramvaiu-

lui stau inghesuite, pe banchete $i'n pi-
cioare, trei-zeci i patru de persoane suferind
foarte tare. Intre toate acestea, una sufere mai
grozav e cocoana Lucsita; fiindcA toate cele-
lalte sun" numai de cAldurA $i de sete, pe oath.
vreme dumneaei sufereà pe lama. astea $i de
foame. Când se oprote vagonul la Sf. Gheorghe,
se face rosie, apoi galbenA $i pe urmil simte o
sudoare recei_si iar fierbinteala si iar rAceste,
rAsuflA greu, stergAndu-se pe sub bArbia grasA,
el zice :
Uff ! dacit $tiam, mai bine luam birze ! (at
vorbe$to cam peltic). Teribell caldurA ! mor !
Vagonul porne$te dela Sf. Gheorghe $1 intrA
in calea Mosilor... Pareä umblând, tot e mai
bine, tot se mai face nitel curent. Curentul as-
t'AmpArA putin cAldura ; dar foamea nu se poate
astampAra cu o slabä suflare de vAnt. A fost
desigur o mare imprudenta din partea acestei
dame sit piece deacasA asa, trei ceasuri dupA de-
jun fArA sA guste eel,* mai cu seam4 cA, din
cauzA cA se grabeà sit nu scape ora de rendez-
vous la pavilionul central, a dejunat asa de
usor ; trei oat rAscoapte, o cApAttmA de miel cu
'hors, niste stufat, prune cu carne, fripturA la
tavA si salatA de castraveti, trei cinzecuri cu si-
fon $i o cafelutl.
La Zece-Mese, vagonul se opre$te iar. Cocoana
Lucsita se simte foarte rAu. Pe trotoar, IfingA
ferestrele vagonului, se aude, acoperind tot sgo-
motul stradei, glasul unni bragagiu. Moasa se
lscoalA cu o hotArilre supremit $i, pardon in
dreapta, pardon in sttmga, îi face Me pilnit la
u$A ; impinge cu puterea desperArii pe toti de
pe platforma si dA sa. sard ; vagonul se pune in
mi$care ; moasa se aruncA jos fActind un pas

www.dacoromanica.ro
1 82 1. L. CARAGIALE

fals. Bragagin, de dellä ori salvator! Daca nuT

apnea in brate, eine stie ce se 'ntampla, eu co-
coana Luesita, cum e corpolenta si robusta I
Intr'un colt e putintieä umbra. Acolo il a-
trage ea pe salvatorul ei i bea una dupa alta
doul litre de braga. Braga este, ea bituturti,.
foarte raeoritoare i igienica ; iar ea mfineare,
cea mai usoara i totdeodata cea mai reconfor-
tanta. In cateva clipe, moasa Lucsita s'a simtit
reintremata; sfarseala si acel sentiment de pier-
zare, eare'i vine ornului eand simte un gol de-
haos la lingurea, au dispärut en desavarsire.
Dar este tarziu: doua. ceasuri si trei sferturi...
Vagoane dupa vagoane tree toate pline en yarn
un locsor nu se mai gaseste. La fiecare vagon,.
cocoana moasa face semne eu umbreluta, cu ba-
tiste, stria : opreste !
Nu mai e lee !
Si vagoanele Ii urineaza drumul cu indife-
renta. Dar iatä ea se aude prin toata uruiala
nn sunet de timbru : un vagon se opreste. Doi
tineri eleganti de pe treapta platformei de di-
nainte se dau jos, scuturandu-si pantalonii si
pulpanele redingotelor de contactul en mito-
eanii. Locuri goale! Cocoana moasa se arunca eu
toatit bravura, apnea bara de lien, sue treapta,
impinge, se vara i ajunge pe platforma. Un ta-
rtar, strivit sub presiunea cocoanei, zice :
Pardon, doamna ! Nu vedeti eit nu mai a-
vem loc
Eu vad ca este ! raspunde cocoana Luc-
sita.
Da ; da dumneavoastra. sunteti corpolentat
Bine clk esti dumneata subtire !... Pe mine
asa m'a facut Dumnezeu, voluptoasa !... Cui 'i
plate !... cui nu...
Taxa, ma rog ! striga conductorul.

www.dacoromanica.ro
 LA 1,14:0,11... 183

Coana Lucsita scoate din portofel biletul pe

care'l /well din piata Teatrului. Conductorul ob-
serva biletul.
Asta nu-i dela mine.
Da dela tine I intreaba cocoana.
Dela alt vagon.
Da te nu e tot vagonul vostru I Am plata
Nina la barera... m'am dat zos...
Daca, v'ati dat odata jos, intrerupe con-
ductorul, trebue sa plhtiti a doua oara.
A doua oarä I Bravos ! frumoasä sarla-
tanie !
Dar in sfarsit plateste i ia biletul nou. Vago-
nul soseste la barierit. Cocoana Lucsita coboara.
Din amilndourt colturile vine profumul de miti-
tei : e o sensatie neplacuta pentru eine e sätul ;
dar cui i-e foame, profumul acesta'i pare mai
bun deck odagaciul. Cocoana Luesita se por-
neste cu närile umflate spre unul dintre colturi,
ca o nantera atrasa de mirosul tapului salbatic.
Baete ! doi mititei !
Reconfortatil, o ia pe jos si infra in pavilionul
central, uncle o a$teapta cu nerabdare compania.
-- Mika. ! zice cocoana moasä, dupa ce rupe
o bucata de turtä dulce dela madam G-eorgescu ;
fati tinste T... MAI Mete o halba !... dar sä nu'mi
pui guler de gbeneral I

Ta'rgul e in toiul Lume, hime, e ceva de

speriat, pe onoarea mea !
Dunä ce plateste d. Mitieä, zice madam Pe,-
trescu
Haideti Intâiu pe la oale, ea, am promis sä
cmnpar un flueras pentru baetelul he madam
Ionescu, stäpfina easel.
Haide.
Si an plecat spre oale.
Ciind sa treacä drumul, coana moasa zice :

www.dacoromanica.ro
184 1. L. CARA0IAL19

Stati !
Gogosi präjite in uleiu! Sahanul clocoteste...
Una... doua... trei...
Aide tato ! lasa-le focului de gogosi ! nu
simti ca miroase a ranced 1 Iar o strici sto-
macul.
Ba, sa ma. ierti! nu miroase de loc a ranted.
La oale... A cumparat madam Petrescu flue-
rasul si au pornit toti la gradina la Iliad. Cand
sa intre, striga cocoana nmasa la unul ciii fes :
Ma ! dzcanabet, Ala eu sampanica ! ad'o
limonacla !...
Si dupa ce bea :
E rete, bravos ! mai ad'o una.
Pe urma trag toti planeta dela o italianca cu
papagalul. D. Mitica a citit planeta cocoanii
Lucsitii :
Ai sa pati multe dupa inima ta cea larga ;
dar sa ai coraj, caci vei trai pana la adanci ba-
trânete in mare fericire".
Ei, as ! te sa mai pat ; daca n'arn patit eu
cAt am fost zuna ! acuma, haber n'am !
Pe urma d. Mitica a tratat-o pe tanti en doua
bardace de floricele calde...
Lautari cu tambalul, si flasnete, si claranete
cu toba mare, si trambicioare, si fluerase, si ha-
raitori si cleste clantanind pe gratare, si strl-
gate, si sbierete, si chiote ! e o placere !...
un miros de gratar ineins ! e o bunatate !...
S'a asezat prin urmare compania noastra la o
masa, si a comandat carnati i fleici si dona ba-
terii cu sifon mare.
Ma Mete ! a strigat coana moasa... la fleiti
sa. le pui timbru, rn'ai inteles ? si sa le frete bine
cu teapa, m'ai priteput ?
Si trage'i pe urma la Mei !

www.dacoromanica.ro
 LA MOV... 155

Ce cioarele, tato ! zice madam Georgeseu ;

iar mAnânci "/
Te mAntine 7 te-am mai mâncat 7
Si s'a fAcut roaie ca sfecla FA a taut un mac-
mahon pe nerAsuflate. Dar deodatA, ea printr'un
farmec, se opresc intr'o clipA FA lAutarii i cim-
poerii ai clanaretele i toate glasurile, ai in acea
elipA se aude banca pe care sta. coana Luesita
fAcAnd ea o cadentA de fagot; apoi, iar porneate
eu mult brio grandioasa sinfoniie : muzici, ju-
cArii, cleate, glasuri...
Te 7 te râdetil zice coana moaaa roaie ea
;.f ocul.
Nu'i nimica stria. d. MiticA. Sifonul meu
I

a fAcut wt.
Ce sifon ? zice madam Petrescu. Nici n'ai
pus mAna pe el !
Para, dumneata n'ai vAzut sifoane sä sear-
taie fArA sit' le alingi ! daeA rAz.ufiA la rnasinti...
Dar rottnA sA Pxpliee d. Mirica, moaaa s'a scu-
TEat repede ai s'a pierdut in invAlmäsealA.
Tinde'i tata I unde'i coana moaaa I
S'a dus in grAdinA, zice d. MiticA, sA mai
tragA o planeta !...
Al dracului d. MiticA !

',MS/ 4.7eMlt *

www.dacoromanica.ro
 JUSTITIE.

judele de ocol. Care.va sa, zica, d-ta Lean-

ca vaduva, comersanta de bauturi spir-
toase...
Leanca.. La Hanu-Dracului...
Jud. Stiu... Lasil-mal sa 'ntreb.
Leanca. Platim licenta, dom' judecator..
Prevenitul. Oleo !
Jud. Tacere 1
Leanca. ..E pacat pentru mine, dom' jude-
Won
Jud. Lasa-ma sa te 'ntreb...
Leanca. Te las...
Jud. Care va sä zica, d-ta Leanca vaduva,
comersanta de bauturi spirtoase, ce reclami dela
prevenitul Iancu Zugravu 1.
Leanca. (cu ernotiune treptatii) Eu, sa
traiti sant' milna, dom' judecator, eu sunt o fo-
mee sarmana, Dumnezeu ma 4tie cum ma chi-
nuesc pentru o paine... De aia si pusesem de
gaud de la sffintu Gheorghe sä las pravalia,.

www.dacoromanica.ro
 JusTITIE 181

care nu mai poate omul de atatea angarale pen-

tru ea sa mai manance o bucaticä de paine, si
nu ne mai da mana sä platim licenta.
Preveritul. Licenta o plate$te dom' MiticlL
Leanca. -- Dom' Mitica ?... sa fie al dracului
care minte 7
Jud. Tacere Nimeni n'are voe sä vor-
I

beascä liana nu'l. intreb eu.

Leanca. Daca zice dumnealui c. dom' Mi-
tieä Eu, dom' judecator, säru' mana, poci sa
jur cä sunt curata la sufletul meu !
Jud. Nu e vorba de asta !... Spune cum s'au
petrecut lucrurile si ce reclami de la prevenit t
Leanca. Eu, dom' judecator, reclam, par-
don, onoarea mea, care m'a 'njurat, si clondirul
cu trei chile mastich prima, care venisem tomn'
atnnci cu birja de la dom' Marinesen Bragadiru
din Plata, Inca chiar dom' Tomita zieea sä-1 ian
din birje...
Jud. Pe cine sä iei in birja 7
Leanca. Clondiru... eä zicea.
ud . Cine zicea. 1
Leanca. Dom' Tom.... se sparge...
Jud. Cine se sparge 7
Leanca. Clondirul, dom' judectitor !
Jud. (impacientat) Feinee, ce tot !Arai t
Raspunde odata, lamurit la ce te 'ntreb eu t
Ce pretinzi d-ta acum de la prevenit ?
Leanca (cu volubilitate). Onoarea mea,
doin' judecator, care m'a 'njurat dumnealui,.
pardon faen'ti i dregu'ti, si mi-a spart don-
dirul, ca nu vrea sa-mi plateasca... (en obida)
ea eu sunt o fomee sarmana, i e pacat ! vine
dumnealui gol puseä si bea 'Ana se face tun,.
01 pe urma, daca am vrut sä chiem vardistul,
dummealui ziee cä ma sulemeneste en chinoroz

www.dacoromanica.ro
188 1. L. CARAG1AL11

ei vrea s'o tuleascit, s'a cazut peste taraba

s'a fitcut praf.
Jud. Ce s'a facut praf 7
Leanca. Clondiru cu mastica ; si pe tirma
-vrea sa fuga.
Jud. Cine 7
Leanca. Dumnealui.
Jud. Ei, ce pretinzi I .

Leanca. Onoarea mea si trei chile de mas-

ticA prima...
Jud. Bine ; sezi i taci.
Leanca. Care vine dumneahri..
Jud. Taci !
Leanca. Tac, da'...
Jud. Taci odata !
Leanca. Am tacut.
Jud. Iancu Zugravu 1 Ce ai d-ta sa fa's-
-punzi la pretentiile reclamantei
Pre renitul (e afumat i pronuntä foarte in-
gala°. Eu, domnule judecator, dumneaei
zice, pardon, iar a venit, ma porcule I ca dam-
-neaei n'are niciodata o politica vizavi de mu,-
terii. Eu zic... daca dom' Mitica...
Jud. Cine'l dorn' Mitica ?
Leanca. Dorn' judecator, uite, saru' mfma,
s'acuma e beat.
Jud. Taci ! nu te 'ntreb pe d-ta (cAtre
prevenit). Cine'i dornn' Mitica ?
Prer. Dom' Mitica L. nu-1 cunosti pe dom'
Mitica7 (rAzAnd ironic) al draculni dom' Maier)" r
J ud. Vorbeste serios ! Cine'i dom' MiticI
Prey. Care va sa zica, dorn' Mitica de ra
priceptie (cu un zambet de fina intentie). Pri-
eepi dumneatale acusica cum vine vorba noas-
tra. (face cu ochiull.
Jud. Ce-are-aface dorn' Mitica ?
Prey. Daca i-a platit licenta.

www.dacoromanica.ro
 JUSTrfla 189

Leanea. Sti fie-al drac...

Jud. Taci ! (prevenitului) Nu e vorba cle
licenta, e vorba de clondirul cu mastica.
Prey. A cazut de pe tijghea, dom' judo-
cator ; era pe margine.
Jvd. Cine 1-a 'mpins 7
Prey. Piaza rea, flinde a. zicea ca cheama
vardistul... En nu vreau, ca aunt comersant...
Leanea (dandu-i cu tifla). Comersant de
piei de closcii.
Jud. Te invit sä fii euviincioasä aici I aid
nu'i permis sä dai cu tifla !
Prey. (vesel). Bravos dom' judecator ! ai
vitzut i dumneatale acusica ce pramatie e
duruneei 7
Jud. Nu 'ti permit sa fii necuviincio&
a:6 !... (aspru) m'ai inteles ?
Leanca (vesela). Hahaha! bravos, dom' ju-
decator !... sa spue ce eomert invarteste...
Jud. (mai aspru). Taci, cä te dau afara I
Prey. Hahahaha ! Bray...
Jud. (foarte aspru). Raspunde ! ce comert
faci cl-ta 7
Perv. Am fost zugrav de case roma.n, doie
judecator... Dac'am vazut ea ma omoara eon-
curenta strainilor, am deschis tombola cu o-
biecte la Mosi.
Jud. Da de chinoroz cmn a venit vorba 7
Prey. Am vrut numai s'o speriu c'o strie
(face cu ochiul) pardon, la ficsinomia obramlui..,
Leanca. -- SA ma sperii 7 N'ai veuit odata cu
ca*eiula umpluta cu chinoroz...7
Prey. 1.1as'o p'aia ! aia'i altà caciula ! (ju-
delui) aia a fost la politica... nu intelege dum-
neei... fomee...
Jud. Bine, toate bune, dar de ce vii beat
Ia judecatorie ?

www.dacoromanica.ro
190 I. L. CARAGIA.LE

Prey. Daca n'am aminteri coraj,

tionf judecAtor !...
Jud. Destul.
(CondamnA pe prevenitul Iancu. Zugravu la
§apte lei despAgubire eivilA i doi lei cheltneli
de judecatA).
Leanca. -- Da, dom' judecAtor, onoarea mea,
saru' mâna, nereperatA, cum ramilne
Prey. (inalitios). Las'eA ti-o repereazA dom'
MiticA !

www.dacoromanica.ro
 UN ARTIST.

ai mult deciit oricare alta, bresla bar-

biereascA 'mi este foarte simpatica...
Briciul e rudA cu dalta, cu penelul,
cu coturnul, arcusul, condeiul mai Qtiu eu
eu ce ! de aci, neinvinsa pornire &Are artele
frumoase caracteristicA la toti bfirbierii. 0 suing,
dintre &Ansa, impinsi de patima lor pentru
teatru, s'au fAcut artisti dramatici ; multi altii
serin poezii, de obisnuit lirice, mai adesea ga-
lante ; mai toti trebuie sA stie a cAntit cu uu
instrument, prin ajutorul cAruia, in momentele
pierdute, Ii traduc in melodii acea ,incArcare
dc simtiri ce ne-o dä unor dintre noi, lumen
eu lumina ei, cu formele, miscArile i sgomotul
ei... Da, cum se rupe la vreme copilul de mamil,
acea incArcare de simtiri cautA sit se rupA din
sufletul nostru: trebuie inapoiiatA cui ne-a dat-o.
Aseuns6 'n noi, ne munceste, ne chinuie, nu ne
dA pace prin'ce n'o intoarcem in dar lumii, care
n'o recunoaste i n'o primeste deck invAluitA

www.dacoromanica.ro
11'12 I. L. CARAGIALE

in Milli smulse din sufletul nostru pecetia

sinceritAtei darului.
Dar e oare un midloc mai puternic ea al ne
scAprim de toatit haotica nAvAlire a lumii in-
tregi in bietul nostru suflet, deck divina mu-
zicA 7 vagA si vastA ea i lumea, ea 5i aceasta.
nepAtrunsA si MI% alt inteles decdt intelesul
cel mare "i singur armonia... De aceea, bar-
hierii, ea toti artitii, iubesc a5a de mult pA-
sArile clintArete. Sub puful aripelor palpitA un
salnge atilt de cald I sufletele acelea miei 5tiu
sA arunce lumii a5a de bine aceea ce primese
dela &Ansa ! Noaptea de Iulie, si pAdurea cu
mirosul ei inviorAtor, cu athtele-i umbre do
frunzis, eu athtele-i lumini, de sus dela razele
rAeoroase ale lunii, de jos dela licuricii neas-
tilinpArati, 5i misuiala discretA a inseetelor prin
pAi5, 5i rAsuflarea femeei care se lasA s'o plimbi
alene pe poteca umedA de roua... toate toate
sunt in romanta misticA a privighetorii... si
psalmul triumfal al ciocilrlanului 'este sublimul
rAsArit de soare pe sesul neundoiat al BArAga-
nului I
SA lasam insA astea i sA venim la artistur
meu --- bärbierul care mi-a ras inttti barba 5,11
care mi-o rade 5i acuma... Intâi o rade= el n'a
aveam, azi o raz cA o am albA... BArbierul
meu a fost in tinerete corist la teatru. Stie sA
ante en ghitara, cu flautul i eu timbalul
le-a invAtat fArA profesor. Are douA pisici foarte
bine educate : una invarte5te o minavetA micA
ee cântA mazurca i cealaltA joacA. Toti peretii
prAvAliei lui stint acoperiti cu o multime de
colivii, in care ciripesc fel de fel de pAsArele.
Pe sub colivii sunt athrnate pretutindeni cadre:
planul Sevastopolului cu luarea turnului Ma-
laeof, executia lui Maximilian, capitularea Se-
www.dacoromanica.ro
 UN ARTIST 193

danului, portretul raposatului Abdul-Medgid (id

altele.
In aceasta mica galerie, se OM $i o opera ori-
ginala a artistului meu. Nu este lucrath cu pe-
nelul, e tesuth in fir de par de toate nuantele
posibile : ea infatiseaza un munte departat in
fund ; pe varful lui stä un calator, iar la poale-i
curge o apa mare; dincoace de aptt e un cioban,
care pasuneaza o turmil de o speth destul de
problematica ; in sfarsit calatorul din varful
muntelui i$i aprinde tigarea la luleaua cioba-
nului din vale... Ce perspectiva! De cateori ma
rade, o admir, caci intr'adins m'a$eaza cu fata
spre opera lui $tie bine cat imi place.
Artistul meu avea odata doi cocosi, pe care-i
deprinsese la betie si Inca betie de alcool, fiindca
le dadeà bolabe i graunte zacute in ram. Am
vazut intr'o dupa amiaz de vara, in fata prä-
väliei pe desfrfinatii aceia beti turth, Wand
mustra si defilfind soldateste, ca doi muscall pe
douit carari, pe dinaintea unui catel- alb si eret,
muiat in boia de bacan pentru rosit ouä. Sa-
murache stäteit sluj, cu o chiviira de hartie in
cap, incins cu o sabie enorma si avand se 'nte-
lege tot aerul sever necesar situatiei... Artistul
men sedea picior peste picior pe lavita si le
comanda, cantandu-le din ghitarit marsul dela
48... Era atata nerv in ritm, atfita suflare mar-
tiald in executarea batranului cantec popular,
ca m'asezai pe lavitä alaturi cu comandantul ei
incepui sa-1 acompaniez Wand toba cu de$tele
pe fundul palariei fara asta nu mergeit ;
toba cu grupetele ei in eontra-timp, asta e pi-
perul mar$ului ; iar droaia de copii din ma-
haJe adunati sa admire cocasii, se pusera de-
odata la rand smirna i, apucati de miscaret.
covarsitoare a sunetelor, pornira sä defileze in
1. L. CARAGIALE. - Momenta. 13
www.dacoromanica.ro
 194 I. L. CARAGLALB

urma cocosilor de colo pan/ colo si inapoi si iar,

tropäind voiniceste en piciorusile lor goale pe
paveaua incinsä de soarele de var/.... Si pentru
ea parada sl fie deplinii, o adiere de sear&
ce bine cuvântare dupá o zi de anal. ! ffich
sä faille miindru d'asupra tutulor acestor bravi
prosopal alb curat aninat sus la usa bärbieriei.
Final tfirziu seara a urmat parada in fata
unei asistente foarte numeroase. Mad s'a in-
noptat bine, s'a dat comanda ruperii randurilor,
si artistul meu, ridicându-se 'n picioare si sco-
tfir.du-si gbitara de pe gal, a anuntat pabTi-
cului :
Maine seará mai frumos I"
Mai frumos... nu se puteit.
Lash nu c numai artist, este si un om de spirit.
Pe vrernea rlisboiului din 78 ave4 un merloiu
care flueri c/z.lceasca si o gaitä diplomatit care
vorbek ruseste. Cum intra unul dintra aliati in
prAv Alie, gaita il intAmpina cu :
Zdraste ! Zdarov I"
Dupl ce amicul men trAgett perdaful din urmA
si-i (là voie musteriului al se scoale, gaita,
schimblind tonul, strigh :
No harasd ! Dave!, paruski !"
Si pilna disparek dincolo de räspantie, ca-
zacul inctmtat de asa cordiall. primire, mier-
loiul il petreceil flmrându-i efintecul fierbinte al
patriei depArtate.

4±-* ,kno.ot

www.dacoromanica.ro
 CALDUR A MAR E.

ermometrul spune la umbra 33° Celsius...

Subt arsita soarelui, se opreste o birja,
in strada Pacientei, la numartil 11 bis,
,catre/orele trei dupti amiezi. Un domn se dd. jos
din trsur i cu pas molesit s'apropie de usa
marcbizei, unde pune degetul pe butonul so-
neriei. Suna odata... nimic ; de doua, de trei.,.
iar nimic ; se razimä in buton cu degetul, pa
care nu-1 mai ridica.... In srarsit, un fecior vine
sA deschida.
In tot ce urmeaza, persoanele toate pastreaza
Am calm imperturbabil, i plin de dignitate.
Domnul. Domnu-i acasä ?
Feciorul. Da ; dar mi-a poruncit sa spun,
Aiwa 1-o cilutit cineva, c'a pleeat la tara.
D. Dumneata spune-i c'am venit eu.
P. -- Nu pot, domnule.
D. De ce ?
F. E incuiata odaia.

www.dacoromanica.ro
196 L L. CARAGIALE

D. Bate-i, sá deschidfi.
F. Apoi, a luat cheia la dumnealui &and a.
plecat.
D. Care va sä zica, a plecat ?
F. -- Nu, domnule, n'a plecat.
D. -- Amiee, esti... idiot !
F. - Ba nu, domnule.
D. -- Zici ca nu-i acasa.
F. Ba-i acasa, domnule.
D. Apoi, nu zisesi c'a plecat ?
F. Nu, domnule, n'a plecat.
D. Atunci e acasa.
F. Ba nu, da n'a plecat la tat* a iesit asa..
D. Uncle 7
F. In oras.
D. -Linde ! ?
F. In Bucuresti.
D. Atunci sa-i sPui c'am venit en.
F. Cum va. chearnä pe dv.
D. Ce-ti past ?
F. Ca sa-i spun.
D. Ce sa-i spuci ? de unde stii ce sA-i spot,.
deal. nu -ti-am spus ce sA-i spui ? SW, intaiu
Ua-ti spui ; nu te repezi... Sa-i spud cand s'a
intoarce ca 1-a cautat...
F. eine ?
D. Eu.
F. Numele dv. ?
D. Destul atata... ma cunoaste
suntem prieteni.
F. Bine, domnule.
D. Ai inteles I
F. -- Am inteles.
D. -- A !... Spune-i ca s. ne 'ntalnim negresit..
F. --- Trude I
D. Stie dumnealui... Da sa vie neaparat.
F. Claud 7

www.dacoromanica.ro
 CILDURA MARE 197

D. CAnd o putea.
F. -- Prea bine.
D. Ai inteles ?
F. Am inteles.
D. A L.. i dacrt vede pe amicul nostru...
F. Care amic ?
D. Stie dumnealui !... sA-i spui cA nu s'a
putut renal cu afacerea trAiutä nimic, fifindcA
.am vorbit cu persoana... Nu uita !
F. -- Se poate sl uit I
D. ...si zice cA acuma e prea titrzin, dacl
n'a venit la vreme ; eAci daell veneA macar cu
.cateva zile inainte, alth vorbA ! poate cá s'ar
fi putut... Tine minte !
F. Tin, domnule.
D. -- ...deoarece nu plecase Inca mAtusa per-
soanei care s'a dus pentru ea sal dea arvunA
tutorelni minorilor, si el nu aflase inea, de-
oarece nu-i spusese nepotul cocoanei, cu care
ora afacerea ea si terminatA, dncä mai avei
TAbdare panA Luni seara, &and trebue neapArat
sA se 'ntoareA avooatul, fiindel s'a dus cu o ho-
tArnicie ; dar acuma, eu regret, este imposibil
din mai multe puncte del vedere, care le stie
dumnealui.... Asa sA-i spui.
F. Bine, domnule.
Domnul pleacA.. Feciorul dA sA'nehizA... Dom-
nul se'ntoarce.
D. A ! etiLee ? nu-i spune nimic, fierndeA
poate nu tii minte exact persoanele. Tree en.
-mai bine de marl sa-i spun... La eke vine d.
Costica seara la masa ?
F. Care d. CosticA ?
D. StApfinu-tau.
F. Care stApitn, dommule
www.dacoromanica.ro
198 1. L. CARAGIALE

D. Al tan... d. CosticA.
F. Pe stapAnul-meu nu-1 cheama d. Costica;
e propitar.
D. Ei ! i daca-i propitar 7
F. 11 chearna d. Popescu.
D. Si mai cum I
F. -- Cum mai cum I
D. Fireste... Popescu, propitar... bine... si.
mai cum 7
F. Nu pot s tiu.
D. Nu-I chearnA CosticA Popescu 7
F. Nu.
D. Nu se poate.
F. -- Ba, da, domnule.
D. Apoi vezi ?
F. -- Ce sa vaq. 7
D. Ii cheamA CosticA !
F. Ba, Mitica.
D. peste poate!... Ce stradi e aioit
F. ---- NurnArul 11-bis.
D. -- Nu e verba de 11-bis.
F. -- A zis domnul ch nu vreit sh puie 13, a
e fatal.
D. N'are aface 13... Eu te'ntreb de stradd..
Ce stradA e asta I
F. --- Strada Pacientii...
D. -- Strada Pacientii L. imposibil !
F. -- Nu, domnule, e strada Pacientii.
D. Atunci, nu e asta.
F. Ba-i asta. .
D. Nu.
F. -- Ba da.
D. Eu cant din contra strada Sapientii,
11-bis, strada Sapientii, d. CosticA Popescu.
F. Asa 7
D. -- Asa.
F. -- Atunci, nu a aici.
www.dacoromanica.ro
 CILDURX MARE 199

D. -7- Foarte bine.

Domnul pleaca si merge la birja. Birjarul
doarme pe caprA. Caii dorm la oiste.
&mouth -- Haide, birjar !
Bir3arul. Nu slobod... este mu stiriu, mo roc...
D. Care mustiriu 7
B. -- Nu stii la mine, mo roe_
D. De unde 1-ai luat 7
B. -- Ghe acolô, mo roc.
D. Apoi, nu sunt eu 7
B. 16 ! la domnu este, mo roc.
Domnul suie... Birjarul trage bice... Caii se
desteapth i pornesc. Domnul se ridicA'n pi-
cieure, la ceafa birjaruluti.
D. -- Asculd-ma; stii dumneata imde e strada
Pacientii
B. -- Ala nu stii, mo roc.
0 baba trece. Domnul opreste birja.
Dommul. M rog, jupaneasa, tii dumneata
uncle e strada raeientii
Baba. -- Asta e, maiculita.
D. Ei, as !... Teribil e de ramolita !... Mang.
'nainte, birjar
Birja porneste. Domnul face semn sA opreasca
la o bachnioara in cOlt, uncle pe prag mottle la
umbra un baiat cu sortul verde.
Domnul. TâiiArule, ce strada e asta 7
Balattd. -- Strada Pacientii...
D. -- Esti un prost !... Inainte, birjar I

www.dacoromanica.ro
200 I. L. CARAGIALS

Birja merge Inca o bucatá bund... Un sergent

de stradd stä pe o bailed la poarta unei curti
mari. S'a descältat de cisme, sd.'si mi racoreasca
picioarele. Domnul face semn ; birja opreste.
Domnul. Sergent 1
Sergentul. Ordonati I
D. -- Ma rog, nu stii dumneata undo e strada
Pacientii
S. Mar asta e.
D. Imposibil.
S. Da, domnule, asta e.
D. ...la d. Popescu, numárul 11-bis...
S. Ei, da, mai in sus, pe mtina_stlingd, niste
case galbene 'n curte, cu marchiza...
D. A !... Atunci feciorui e un stupid !...
Mersi !... Intoarce, birjar I

www.dacoromanica.ro
 BUBICO...

oult ceasuri si noutt minute... Peste sease

minute pleacA trenul. 13n minut incit si
se'nehide casa. Repede 'mi iau biletul,
les pe peron, alerg la tren, sunt in vagon... Tree
de colo 'Anä colo prin coridor, sit vAz in care
compartiment as gAsi un loe mai comocl... Aci.
0 damA singurA, si fumeaza, atitt mai bine !
Intru si salut, cfind auz o mitraitura si vAz
apArand dintr'un paneras de lfingit cocoana
eapul unui catel lAtos, plin de funde de panglici
rosii si albastre, care 'ncepe O. ma latre ea pe
un fAcAtor de rele intrat noaptea in iatacul
stApfini-sei.
Bnbico! ziee cecoana... sezi mumos, mama !
Norocul meu, gimdesc eu, sil. trAesc bine 1...
Lutlfte-ar dracul de javrA !
Rabieo se linisteste putin ; nu mai latrA ; isi
retrage capul in paneras, undo i'l aeopere iar
cocoana cu un tArtAnas de lanA rosie ; dar tot
marAie infundat... Eu, foarte plictisit, mA lun-

www.dacoromanica.ro
202 I. L. CARAGIALB

gesc pe canapeana din fata cocoanai si 'nehiz

oehii. Trenul a pornit... Prin coridor umbla pa-
sageri si vorbesc. Bnbico maraie artagos.
Biletele, domnilor I zice conduetorul in-
trand cu sgomot in compartimentul nostru.
Acum Bnbico scoate capul foarte sus si, wand
sh." sara afara dela local lui, incepe sa Intro ed.
mai grozav ca adineaori. Eu intind biletul men
conductorului, care mi'l perforeaza. Conduc-
torul face un pas catre cocoana, care 'ei cauta
biletua ei in sAculetul de Tama, pe cand Bnbico
latra i chelalae desperat, smucindu-se sa iasA
din paner.
Rabico, zice cocoana, sezi mumos, mamito!
Si 'irtinde biletul. Când mana conductorului
s'a atins de maim cocoanei, Bnbico parc'a 'nne-
bunit. Dar conductorul si-a terminat treaba si
iese. Cocoana isi inveleste favoritul mangatindu'l
mumos"; eu mA lungese la loc inchizand ochii,
pe and Bnbico mfiqtie infundat, ca tunetul
care se tot departeaza dupa trecerea unei gro-
zave furtuni. Acum nu se mai aude deloc. Dar
auz harsiitul unui chibrit : cocoana isi aprinde
o tigareta... Inca nu mi-e somn. De ce n'as
aprinde si eu una I A ! de degraba sa nu pierz
trenul, am uitat srmi iau chibrituri. Dar nu
face ramie... S'o mg° pe mamita lui Baton..
Scot o tigareta, mA ridic si dau sA m'apropii
de cocoana. Dar n'apue sA fae bine o miscare,
si BAbico scoate capul latrandu-mA mai furios
deck pe conductor ; latrA i chelAlAie i tu-
seste si...
Bnbico, zice cocoana, sezi mumos, ma-
mitief) !
Lovi-te-ar jigodia, potaia dracului ! zic in
gfindul men. N'am vazut de child sunt o javrA

www.dacoromanica.ro
 BUBICO... 203

mai antipatia si mai sarboasit... Deca op

putea, i-as rupe gfitul.
In sbieretele desperate ale lui Bithico, mami-
tica imi da s'aprind. Ii raulturnesc i m'avez ia
locul cel mai departat din compartiment, de
team cä n'arn sa mai pot rezista pornirii al
um sri trag la cep and ai 1-o mai seoate dh
paner.
Prumu$el Wel aveti, zic eu c000anii
dupa ateva momente de tacere ; da ran !
A$ I nu e rau, ziee cocoana ; pAna se'nvata
eu omul ; dar nu atiti ee cuminte i fidel este,.
de$tept ! Ei bine ! e ea un orn, frate ! dear
ea nu vorbeste...
Apoi atre paner, eu multa dragoste':
Unde'i Babico I... Nu e Bftbico 1...
Din paner se aude un miorlait sentimental.
Sä-i dea mama bAetelului zaharel ? BA-
bieo ! Bnbi ! ! BAetelul scoate capul en pan-
glicute... Mamital degajeaza din toalele in care
dospe$te 'nfa$uTat $i '1 scoate afara. Babico
se uita la mine $i rnaraie 'n surdina. Eu, apueat
de groaza la ideea ca nenorocitul ar incera
sa ma provoace, zic cocoanei
-- Madaml pentru Dumnezen, tineti-1 s mr
se dea la mine ! eu sunt nevrieos, si nu atiu
ce-as fi in store de fricA.
Dar cocoana, luAnd in brate pe favorit $i
cu toata duiosia
Vai de mine ! cum crezi d-ta ?... Noi sun-
tem Meti cuminti si bine ereseuti... Noi mr
suntem mojici ea Bismark.
Hal zic eu.
Bismark al ofiterului Papadopolinii.
DAndu'mi aceasta explicattie, cocoana scoate
din saculetul de lama o buatica de mbar :
Cui i place zAkdrelul s...
www.dacoromanica.ro
2 04 I. L. CARACHALH

Bbico (fAciind pe banea sluj frumos, cu toata

clatinatura vagonului) Ham !
SA'i dea marditica biliatului Allard I
Bidaieo. Ham ! ham !
Si apnea bucatiea de zahar si 'ncepe s'o ron-
-tAie... Cocoana seoate din alt saculet o sticlA
u lapte, din care toarna intr'un pahar ; apoi
Cu 'i place laptic I
B4bico (lingandu-se pe hot Ham !
dea mamitica laptic bAiatului 7
Biabico impacient. Ham ! Ham !
Ah I suspin eu in adfinc ; luit-te-ar hen-
gherul, Bithico !
Dar cocoana apropie paharul aplecat de botul
favoritului, carre'ncepe sä lApaie, i lapaie, si
laphie, pana and un. pasager se aratA la uF;pa
-compartimentului nostru, uitându-se 'nauntru.
Bithico se opreste din Wait si se porneste sa
latre ea o fiara cu ochii holbati si muscand In
sec rA clantanind din dinti si tusind si...
Vedea-te-as la Babes, jigaraie indracita!
-gfindese eu, si prin mintea mea incep s. treada
fel de fel de idei, care de care mai cruda si
inai infama.
Pasagerul s'a retras dela geam. Biibico s'a
potolit. Cocoana toarna iar lapte'n pahar si bea
si dumneei. Eu simt cum ma nal/Mese, din ce
in ce mai iresistibile, kleile negTe.
A propos, zic 'eu, madam', vorbeati adinea-
ori de Bismark... al...
Al ofiterului Papadopolinii...
Ei ! Ce e Bismark 7
Tin dulau 1e curte... Erit sa mi'l omoare
pe Bnbico... Papadopolina are o eatelusa, Zam-
bilica, foarte frumusica sade alaturi de mine:
I

suntem prietene ; si dumnealui, (arata pe WI-

bico) curte teribila ! (cAtre BiThico) Craiule I...
www.dacoromanica.ro
 BUBICO... 205.

(catre mine) Mizerabila de servitoare, o dobi-

toacA ! i-am spus, efind I-a dus afarA de dimi-
nes% cA nu stii ce curat e ! zic : Biaga.
de seamit sA nu scape, sä se duca iar 184 Papa-
dopolina, clii rupe Bismark... dulAul ofiterului,,
care sade cu chirie la ea (tuseste cu mult in-
t.eles). Eu nu stiu ce fAceam pfin'casA, cAnd auz.
afarA ehelAlAituri i ipete... Strig : Babico !
Bnbico! made -e bAiatul i!" Alerg... Mi'l aduceit
dobitoaea pe brate ; d'abia 'I seoseserl ea si
Papadopolina si soldatul ofiterului din guru
dulAului. Ce sal vezi IL. tävälit, lesinat i moale
ca o cfirp/i. Zic : Vari de mine ! moare bAia-
tul !" Stropeste'l cu apA I dA-i cu odicolon la
nas !... Ce-am piltimit, numai eu DottA
sAptitnthni a zAcut... Am adus si doftor. Da 'n
sfarsit, slavA Domnului ! a scApat... (cAtre BA--
bico). Mai merge la Zambilioa bikatul ?
Babico --- Ham !
-- SA te mAnfinee Bismark... craiule I
-- Ham ! Ham !
Si sare de pe baneA jos in vagon si alma
spre mine.
CocoanA ! strig eu, ridicAnd'mi pierioarele ;
eu stint nevricos, sA nu se dea la mine, cA...
Nu, frate ! zice cocoana, nu vezi eA vrea sA
se rmprieteneascA I Asa e el : numai-decfit
bimte p eine'l iubcste...
-- A ! zic eu, avAnd o inspiratie infernalA ;
a ! simte pe eine 1 iubeste... vrea sä ne imprie-
tenim L. Bravo !
pe and cAtelul se apropie sA mA miroasA,
iau un pachetel de bomboane pe cari le due in
provincie la un prieten ; II deschid, scot un
bonbon si, intinzAndu'l in jos, en multA blAn-
dete :
Cuju, cut!' I Bilbico bAiatul BUM !

www.dacoromanica.ro
206 L L. OABAGIALE

Babico, dand din coadfi, se aprople mai intai

en oarecare sfialA i indointA, apoi incurajat de
blfindetea mea, alma frumos bonbonul i 'n-
cepe sti'l clef Ale.
Vezi cA v'ati imprietenit ! zice cocoana
cu multA satisfactie de aceastA apropiere.
Apoi imi spune genealogia favoritului... Bit-
bico este copilnl lui Garson si al Gigichii, care
era sorl cu Zambilica Papadopolinii, ceea-ce,
care va sh zicA, insemneazA cA Zambilica este
mAtnsa lui Babico, dupA mamA... In timp es
cocoana 'mi povestote, eu infrfinandu'mi aver-
siunea si desgustul in favorea unul scop Malt,
intrebuintez cele mai injositoare mijloace spre
a intra in bunele gratii al& nepotului Zambi-
lichii. $i 'n adevArr, Babico, se tot apropie de
mine, panA se lash sal iau in brate. Simt cA
mi se bate inima de teamAI ea nu cumva,
printr'o miseare, ori privire, sA trAdez un plan
mare ce l'am croit in adAnoul convtiintei mele.
Cocoana nu se poate mirà indestut de prietenia
ee'mi aratA Babico, pe cand eu cultiv cu stA-
ruintA aceastA prietenie atilt de scumpA mie,
Twin mfingaieri si bonboane.
lii vezi ! cum v'ati imprietenit... Ce e, Ba-
bico 7 ce e, mamA ? iubetii pe domnul ? da I
$i Babico ritspunde, gudurfindu-se 'n bratele
mele :
Ham !
Asa ? ai trAdat-o care via sA zicA pe ma-
mitica L. craiule !
Babico. Ham ! Ham !
Trebue sA fii om bun ! N trage el la
Titecine...
Pireste, coconitA ; simte cainele; are ins-
tinct. Cand zic acestea, iatA cA trenul se opreste
in Crivina. Pe peron se aud lAtrAturi i cearta

www.dacoromanica.ro
 BIIBICO... 20

de aini. Bithico (IA sa. se smueeasca din bratele

mele ; eu 11 tin bine ; el incepe s latre in-
darjit catre fereastra vagonului. Trenul por-
neste iar, ai BAbico, intcramd capul catre
partea de unde s'aude departandu-se cearta se-
menilor lui, laträ mereu! en ii mângãi, sal
pqtolesc ; el, cand nu se mai aude nimic, ridica
botul spre tavan si incepe, in bratele mele, sá
urle... in bratele mele I
Ah I Bnbico, zic eu in sine-mi, mfingilindu-1
frumos ; de capu'ti 1... vedea-te-as manusi 1

Dar Bnbieo urla mereu.

Doamna, zic eu, ru faecti cit'l tineti asa
de aproape pe Bnbico i acoperit asa in caldura
poate sä turbeze... Chiar asa, aici e prea cald.
. i ziand acestea, m scol cu BAbico'n brate
si m'apropii de fereastra vagonului. Pun pe
Babico binisor jos HMO mamita lui, i cobor
geamul, apleefindu-ma s respir. Atm% noapte
neagra ca i ideile mele...
Bine faci ! EA mai iasa fumul de tigara,
zice cocoana.
Intram pe podul Prahovii... MA'ntorc, iau o
bonboana, i-o era lui BAbico, eare s'apropie de
mine bâtiand frumusel din coada.
Pe memoria lui Plutone si a fidelului situ
Cerber ! zic en in gfind ; -jur ca. au mintit acci
cari au cântat instinctul atinilor ! E o min-
ciunti ! Nu exista !
BAbico imi ia bonboana ; II ian iar 'n brate
si ma clan lânga fereastra, ridiciindu-1 in drep-
tul deschizaturii. Aerul racoros, trecilndu'i pa
la bot, face mare placere lui Bnbico. Scoate
limba si respira din adânc.
-- 'SA nu'l seapi pe fereastra 1... pentru
Dumn... Dar n'apuca, marnitica sit rosteasett
'ntreg sfitntnl nurne al creatorului, Bnbico dis-

www.dacoromanica.ro
208 I. L. CARAGIALE

pare ea un porumbel alb in neagra noapte, in-

napoi spre Bucuresti, sburand la Zambilica,
probabil. MA'ntorc cu fata spre cocoana fiti, pro-
sentându-i mainele goale, strig exasperat :
DoamnA I
Un rhenet L. A'nebunit cocoana 1

Repede, doamnA, semnalul de alarmA 1,

0 due la semnal i o'nvAt cum sA-1 bag&
PierdutA de durere, executA miscarea cu o Su-
prema. energie. Trenul, stop! pe loc. elltinAtura
colosalA. Emotie generalA 'ntre pasageri.
eine 9 eine a dat alarma ?
Dumneaei I ic eu atre personalul trenu-
lui, arAtând pe cocoana lesinata.
Trent:LI se pune din non in miscare. La Plo-
iesti, cocoana s'a desteptat din lesin ; sdrobitd.
de nenorocire, trebuie sg. rAspunzA la procosul-
verbal ce i se dcreseazA pentru intrebuintarea
semnalulni. Pe and, in mijlocul pasagerilor
grAmAditi, cocoana se jeleste, eu m'anropiu de
urechea ei si, c'un rânjet diabolic ii soptesc
rAspieat :
Cocoanit ! eu 1-am arunoat, maned-i-ai
coada !
Ea lesinA iar... Eu tree oa un demon prin
multime 81 dispar in noaptea neagrit...

42:7

www.dacoromanica.ro
 r)
fC4-.1

KO) NA 2-0) aietal 11155.

C. F. R.

\ oi amici, Nita si Ghitä, sed lai o masa

t in berarie si vorbesc incet despre eine
stie oe. 'Lisa stabilimentului se des-
chide cu sgomot, i intra foarte veseI un mu--
teriu 11011, un om mai mult tank- de cat batran.
Dupa toate aparentele, soseste dintr'un alt std.-
biliment similar, unde trebuie s fi staruit
mult. Noul sosit se uitä Ia mesele ocupate, pare
c'ar cauta o cunostinta opreste in sfarsit
privirile asupra celor doi amid.. Cu pas mai
mult hothrit deck sigur, vine drept la masa bor.
Musteriul cel nou ingaleaza silabebe, pe unebe
prea slabe neglijandu-le chiar de tot.
Musteriul. Salutare, neica.
Nita i Ghita. Salutare.
M. Imi dati voe "I
N. ...Poftirn.
M. Nu va deranjez, ca'va-s'zica.
G. ...Nu.
M. -- Vorbeati ceva secret El
(Tactere).
I. L. CARAGIALR. Momente. 14

www.dacoromanica.ro
210 1. L. CARAGIALN

M. Frate... o fi tarziu L ca pe-al men, l'am

dat sA-1 dreaga....
N. 1:Inu fara un sfert.
M. --- Umbiä regulat ?
N. Dupa gaza.
M. Mita acu trebue sa. fie... Cat ai zis cA el'
G. Unu farä un sfert.
M. -- intre Gherrgani si Contoti... Am la-
sat-o BA plece cii eful... (bate tare 'n masa).
Bine, frate, eu nu beau nimic, ca'va-s'zica ?...
DA:mi o halba...
(Nita i Ghita se nita unul la altul, intreban-
du-se reciproc din ochi, eine 'este amicul).
Amicul (ciocneste halba cu paharele amici-
lor, i bea) Pardon... un moment. (plead).
G. Cine e amieul ? Ii eunosti
N. Nu.
G. E cam (recut...
N. Ce earn ! e bine de tot.
Amicul (se 'ntoarce la loc). Frate, e tarziut
Cate sa fie 't
N. Unu i zece.
M. Acuma sunt in gara la Titu : mananca
gogosi la madam' Mari, ca'va-s'zicit.
G. -- Cine, nene 7
M. -- Mita, nu ti-am spus... Baiete, o halba.
N. Frate, eine e Mita asta I fa-ma sa 'n-
teleg.
M.
N.
. Gum ? nu
Nu.
fistii

M. -- Nevasta-mea, Irate.
G. Bine, nene, nu ti-e fricA s'o 1ai skingurd
noaptea pe drum ?
M. -- PM nu ti-am spus ea nu e singura ?...
(e cu eeful...
N. Bine-bine, intelegem noi, dar... in sfarslit,
tocmai d'aia... parea... de... o femee singura...

www.dacoromanica.ro
 C. Y. B. 211

N'ai grijA! Cupeu separat... Intri, in-

ihizi lumina, tragi perdelutele si te 'ncui pc
dinAnntru: cupeu de servici, ca'vas'zicA
sepa'at (face cu ochiul). Poti sA dormi pttna
dincolo de Filiasi... Trenul 163... Al mai bun
pentru noi Asta e : trenul 163... (cei doi amid
rad). CAte sunt acuma I
N. Ulm i jumAtate trecute.
M. A plecat din Titu... A trecut si de ma-
igsaru. Mita acil trebue nIt tragit la soamne....
G. Da' seful I
M. Si seful... Pardon un moment (pleacrt).
N. E dulce.
G. BArbat de zahAr.
N. StAi, sit vedem ce fel tie persoanA e Mita.
M. (se'ntoiarce la loc) SingurA, n'as lAsa-o
eu ! stii femee trinarit, nu face sA umble sin-
gurA... Sunt mitgari. earl n'au mianerA si...
G. ...DacA o fi si curfitich.
M. (ipufneste de ras) CuritticA !... Mita, cu-
rAtieA !... Ce vorbesti, domle I Imi pare rAu...
FrumoasA, dom'le! inghiatA putul... StAi, sä vezi...
(Se cautA in buzunar, scoate portofelul si din
portofel o pozA, pe care o trece amicilor. A-
micii privesc lung poza cu niste ochi plini de
admioratie). Ei ¶ asa el
N. Strasnich, domnule !
G. Minune !
M. (mandru) As ! poza e moft ! s'o vezi in
naturit, dom'le... e ceva, ea'va-s'zica... MA rog,
destul ! s'o vezi in naturA !
N. E naltit I
M. (cu siguranta) PotrivitA.
G. Blonda ?
M. Aur, nu altceva. Uite par ! Crezi cal
face cu ferul / As 1 natur... S'o vezi dimineata,

www.dacoromanica.ro
212 I. L. CARAGIALE

cum drAcueste, cA nu On poate descurch... E.

lucru mare !
N. De cati ani e ?
M. Cam de cati zici d-ta, dupa. pozA
N.
M. . De vre-o douAzeci-si-einci.
Vezi 7... Si mai zici c 'n pozit te fla-
teazA... N'a 'mplinit nici doAsunu.
G. Fie, nene, sA va trAiascA ! ati stint
ce-ati ales... $i o iubesti ?
M. Ei bravos L.. Cum sit n'o iubesti ! El
lucru mare donmule,- cand iti spuiu. Apoi in
garA la noi, e comedic Toti pasagerii, cand
trece trenul ziva, toatA lumea, uite asa intoarce-
oapul si se uitA la ea la fereastrii, c stAm
sus in garA.
N. Da... seful unde sade 7
M. Tot sus.
G. Seful e familist ?
M. As ! Nu vrea sA se 'nsoare ; zioe eA
nu tine la femei. Ce mai rade Mita de. el, e
Nom mare ! Mereu II tachineazA, si sa vezi
ce e frumos, cä el se supitrA ! OdatA, nu stin
cum 1-a tachinat, cä s'a certatArA strasnic
n'a vorbitArA... o zi 'ntreaga...
N. $i pe urn:a 7.
M. Pe urmit s'a 'mpiteatar§ : trebuia sA se
'mpece, n'avea 'ncotro! dacit maneAm impre-
unA, ca'va-s'zich I stii, vine de stii eineva vi-
zavi la masA... nu se poate ! A stat ei seriosi
eat a stat, i mA fAceam si eu serios, I zice
seful : Pardon, maser, v'am eAleat !" i pe
urmA ne-a pufnit pe toti rasul...
G. D a seful ee fel de om e
M. Foarte bun bAiat...
N. Nu adieA de bun ; dar ce fel de om e
in vfirstA ?
M. Ei a 7... niei de treizeei de ani... SA
www.dacoromanica.ro
 C. F. R. 213

-vezi, dom'le, frumusete de bAiat Stal, ea am

I

uitat sd vi'l arkt (scoate iar portofelul $i din

,portofel o altd. pozA). Uite. (Amicii iau poza
$i o privesc cu oareaare geloziel A$a e 7
G. Voinic barbat !
M. A$ ! sd-1 vezi in naturd. Mai nalt ea
-d-ta! $i Inca in poza nu iese ro$u!... Sal vezi
-cand i$i pune .9apca ro$ie, a$a cam la o parte...
Stra$nic, dom'le ! mustAtele aloa negre ca aba-
mosul $i ni$te sprincene! Cand trece trenul,
toate cocoanele cu ochii la el, sd.'1 soarbd $i mai
multe nu! DacA n'ar ayea $ancA ro$ie, 1-ar de-
-ochia diavolitele !
N. Da, scuzd-mA, sd te 'ntreb, copii aveti !
M. (rfizand foarte tare) Ce vorbe$ti, nene?...
sunt insurat numa de cinci luni...
N. A$a?... apoi atunci, nu e vremea pier-
dutd ; o sd aveti...
M. -A$a nAdAjduim $i noi... Cate ceasuri
stint L. ia vezi...
G. Doud eun sfert.
M. Acuma intrd in Lpordeni.
N.MA rog,"da dumneataice e$ti acolo la gard?
M. En ? Magazioner... Mai ludm un rand I
G. E cam tarziu; maine am cantilerie de
M.
N.
M.
.. Numa un rand... 13dete ! trei...
Si acuma e$ti in congediu
Ce conged !... Ce sit mai cer conged !
JL 'llvoeste $eful &and vreau sd plec. Pot sit
lipsese :3i cate trei zile ; mai ales acuma, cu
criza esta, nu prea e atata lucru
G. Nene, dA-mi voe sd 'nchin in sandtatea
-sotiei dumitale... SA vA trAiasca !
M. Mersi ! .

N. Si eu inchin in sAndtatea $efului d-tale...

SA a trdiased !
N

www.dacoromanica.ro
214 1. L. CARAGIALE

M. Mersi !
G. (dA BA bea, ii rasare i pufneste) Nene !
(eu multa caldura) Nene! lasa-mA sA te -pup!
(se pupil cu magazionerul) Esti mai dulce ca
mierea 1 (rfid toti). Mult a vrea sA cunosc pe
seful si pe sotia d-tale ! (eu duiosie). Ce-or fi fa-
efind ei acum 7
M. Dorm tun... Cite ceasuri ai I
N. Trei fix.
M. A intrat in Pitesti... La Pitesti sta
treistrei de minute...
(Cei doi amid il imbrAtiseaza pe rand VI
pupa cu multa caldura).
G. Nene ! esti un om fericirt !... sa tritesti !
M. Asta, ce'i drept, asa e... aunt forfeit r
slava Domnului ! Nevasta frumoash am, sit'ini
tritiaseit 1 slujbusoara bunicielt am dé ! ori
si cat BA zici, magazioner... daca nu curge, pica!'
da sef incai, ce sit mai zicem ! ti-este ea i un
Irate, odata ce ti-e cumnat, Ca' va-s' zicit
(Amfindoi amicii dupA ea an rfis tare, ritman
foarte nedumeriti).
N. Cum, cumnat ?
M. Duca fratele Mitii L.. Da ce credeei
G. Atunoi, n'am facia nimic...
M. Cum, n'am facut nimic ?
N. Noi gfindeam...
M. Cum, nene I Apai dace nu'i era Irate
bun, se puteal Cum, adicAT era sit las asa
mfindrete de femee... noaptea... cu asa ft-mu-
sete de bArbat ?... in eupeu de servici !... (face
cu ochiul) sepa'at, ca'va-s'zicA 1... (rfide cu multa
poftA) stii CA 'mi place !... Cate ceasuri ai ?
N. -- Ce 'ti pasA 7
M. -- Vorba e, vreau sA stiu uncle e Mita
acuma.
N. (plictisit). Trei i jumittate trecute.

www.dacoromanica.ro
 C. F. R. 215

M. A pleoat din Pities 3ti... Ai sii mergem

nndeva, sa. bem &Ate un jvort.
G. Nu mai mergem.
M. De ce ?
N! Nu mai ai nici un haz !

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PARER!.

oi, Romfinii, suntem o lume in care,

dacA nu se face, oH nu se gândeste
prea mult, ne putem mãndri cA cel
putin se discutA fcarte mutt. Asta e Trumos din
parte-ne sit IAsAm incolo oHce modestie ;
caei este stiut ca di.n discutie rasare scânteia
adevArului. Nu e vorba, adesea discutArn cam
pe de lAturi ; dar asta o facem tocmai pentrucA
voim sA alimentAm continuarea discutieci; dacA
n'am (IA pe de lAturi, ar incetà poate discutia
prea de grabA ei ! atunci de uncle ar mai tasni
adevArul 7
Asa, de exemplu, multe ilustratiuni literare
au discutat vre-o cinci ani cu inalta cAldurl
asupra intrebArilor
ArtA pentru arta? sau artA cu tendivfd ?
Rezultatul aprigei lupte a fost cA fiecare
dintre polemisti a rAmas sit impArtAseascA pan/
la urmit opinia sa proprie. De eel PentrucA si
atunci s'a vorbit despre toate, despre toate,

www.dacoromanica.ro
 CATEVA F411E1111 217

afarA de un singur lucru, care dupA parerea

mea, ar trebui si el pomenit, mAcar in treack.
MA rog, cAteva intrebAri :
An tendintA piesele lui Schakespeare ¶ De
sigur nu.
Dar Tacit ?... dar Dirina Comedia? Ba
bine cA nu.
Dar le Tartufe? Mai ales.
Dar discursurile lui Demonstene, si, fitrA so-
VA ire as zice, toate discursurile celebre, ince-
pAnd cu cele entice i isprAvind cu ale d-lui
Fleva ? Se intelege cA au tendintA, cAci nu s'ar
putea orator politic fArA tendentA.
Poeziile lui Byron I nu ; ale lui Goethe !
nici atlit ; ale simpaticului nostru academic
Anton Naumi si mai putin. Dar ale lui
Schiller, ale poetilor nostri socialisti I de si-
gur cA au.
Ei ! asta e asta. Cui intre aceste Cloud, este-
gorii de producAtori intelectuali sA acordAm
stimA I cAreia dintre acele douA feluri de pro-
duceri, sA dAm admiratia noastrA ?
Caxe e artA si care nu ?
DacA, deSi esti partizan hotArit al uneia din
cele douA teorii, ti-a rAmas totusi o lecua de
simtire esteticA si de pAtrundere obiectivA, este
greu sA rAspunzi la aceastA intrebare. CAci pre-
supunlind cA ti-a rAmas acea o lecutA : esti
anti-tendentionist, sA zicem nu crez sA a-
prinzi focul cu le Tartufe i cu Divina Comedic,
pentru ca sA te delectezi la gura sobii cu vo-
hamul simpaticului academic d. A. Naum ;
sau esti tendentionist, sper, pentru d-ta, cA
in rafturile biblioteeii, alAturi de odele pro
letare sau novelele d-nei Sofia NAdejde, vei
pernaite sA. stea, fArA nici o deosebitA pretentie,
Pt l'Eeole des femmes i As you like it, pe cari

www.dacoromanica.ro
 18 1. 1.. CARAGIALE

ori eat de proletar ai fi, numai sA fii ciltusi de

putin intelectual, n'ai sA te indurri sa le arunei
in canal.
Daea insa nu esti partizan al vre-unei porniri
sectare, poti foarte usor raspunde la intrebarea
de mai sus.
Care e arta si Care nu, din cele doua categorii
de produceri, de ereatiuni intelectualel Scurt :
acele earl au fost opera unui talent.
Tdlharii lui Schiller sunt o piesa cam prea
Alabuta, ca sa nu zic prea mult, mi pentru ten-
dentele generoase i Umanitare care o inspirk
ei fiindca Schiller este... este in Tdlharii un
slAbut dnamaturg. Iar ticalosul de Falstaff, ell
nn-i poti zice mai bine, seatura aceea, e un
monument neperitor al mintii omenesti, nu
doer cA nu profeseaza tendente generoase, ci
Fiindca e copilul lui Sehakespeare, care era un
tata zdravAn.
Ei ! vezi, asta este lucrul pe care n'ar trebui
sa-1uitAm niciodata cand vorbim despre Pro-
duceri intelectnale : ta-len-tul, t3i tocmai de el
nu pomeniiii niciodatA.
0 opera de arta este o fiinta, careia insufla-
torul de viata nu este, nu poate fi deck ta-
'lentul. Fara .aceasta flacAra de viata, flimaril
mai mistenioasa si mai nedefinita dee& &tar
razele Roentgen, poti capAtit lucruri artificiale,
nu opere artistice, i nimic nii e mai altceva,
tata cu artisticul, deck artificialul.
Intre artistic si artificial, este aceiasi deose-
bire ea intre madama care percepe la intna.rea
unui Panopticum taxa de 50 bani figurele de
&
Rearà din-nauntru.

www.dacoromanica.ro
 CATETA PARERI 219

Pentrn a face o opera de arta, o opera viabila,

trebne talent, talent si iar talent. Ant zis in-
tra'adins viabila, pentru ca dintru inceput s.
eli-minam din discutie ideea de durabilitate,
atilt de straina in discutie. Adesea literatii fae
greseala (dupa parerea noastra, mare) de a-
mesteca in cereetarile lor despre creatiumi in-
telectuale, intrebarea : opera aceasta ramâne
Cat timp va ramanea I Aaa intrebäri sunt ab-
solut earl din chestie. Intrebarea noastra, fatA
cu. o lucrare de arta, nu poate fi decat aceasta :
opera aceasta vieazd ? Caci Inca odata, daca
are viata, aib'-o pentru azi, maine sau pentrue
veacuri ea va fi trAiit, i asta e contitia ft-
intei, viata, nu durata vietii.
Ma rog, intre o insecta care traeste o singurA
zi la umbra unei piramide eghdiptene i pira-
mida aceea, care este deosebhrea cea mai a-
dined 7 Di.mensiunilel densitatea i soliditatal
structurii materiale I Durabilitatea in timp
De sigur nu. Deosebirea cea mai adanca intre
ele e ea insecta e vie, iar piramida nu.
Piramida e de granit, insecta de niste tesuturi
mucoase : insecta d'abia se vede, ai piramida
e piramida ; insecta, nascutA azi dimineata, Va
muri diseara ; iar piramida e o veche cunos-
rtintA a saarelui at poate va stà neclintita si rece
pe temelia ei pima mult dung. ce soarele va fi
incetat de a-i mai putea trimite macar o raza
de caldura al de lumina. Da, dar piramida FAA
si va stà ; iar insecta va muri, insA traeste.
Asa e i cn opera de arta. Ea trebue sa tra-
iasca, sa vieze, i oa toate fiintele va avelt 01
ea o clurata in timp. Nu am puteit en toate a-
cestea sa ducem prea departe comparatia a-
ceasta, fiindca ne-arn lovi de o deosebire mare

www.dacoromanica.ro
2210 1. L. CARAGIALE

rare existä intre fiinta propriu zisä si fiinta

'opera de arta.
E o cindata deosebire !
Opera de arta are capatata insuflarea. de
via% de la talent. Viata aceasta insä este nu-
mai latenta: pentruca sä devie patenta, trebue
roncursul unei inteligenti, unei prioeperi *i kJ-
(lecati ale altuia.
Intema sitmbure viata sta aseunsa vreme in-
delungata, pAndind, cu rabiare mai presus de
multe incercitri, conditia exterioará proprice
-pentru ea sä tfi*neaseä la lumina, sa ineolteasea,
sa creasca, sA dea roade *i seminte altele pentru
.o mai departe viata. Ceea-ce sunt caldura,
laiaa ai umezeala pentru samilnta, este price-
perea i judecata omeneasca peutru opera ta-
lentului omenese.
Precum un bob de grfiu gäsit peste &mai mii
do ani in sieriul unei mumii eghiptene, se-
manat in pArmant bun, reinvie ca ai bobul cubes
anul trecut, asemenea o opera. de arta viabila,
dupa o parasire *i nitare de veacuri, reinviazzl
iara4i la ealdura ochilor priceputi. Sub easmaua
lucratorului prost, care &wit sa-*i croiasca un
drum, sar tandari de marmora ; el ar merge
inainte en fapta lui distrugatoare, dacii aFtci-
neva nu i-ar opri milna ; cari fiinta in care
love*te casmana doarme ascunsa, n'are Inca
glas sA strige. Eu a adormit de eilnd cei din
urma ochi priceputi si-au intors privirile dela
dAnsa : dar la cea d'intAi privire a alttor doi
-oehi prieeputi, ea se va de*teptit singur F, cu o
nona *i intreaga putere de via% va chiemil la
dansa o lume.
Oita vreine n'au dormit oapod'opere, atArnate
inteun nnglier pe peretele unei taverne, ine-
rate in fumul Inlelelor proletare ! Doi ochi pri-

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PAftIli1 221.

ceputi le-au redesteptart la viatä. Se seoate,se

'ntelege--din discutie cazul de distructie mate-
rialA completh. -Cgrtile unice din biblioteca
Alexandriei, templul minunat dela Efes si allele
s'au dus de-a binele far% putinta. de reintoar-
(Jere, ea ti boabele de grliu dintr'un Ian dat
pradtt flacarilor.

Dar sti ne intoarcem la talent. Ce este ta-

lentul ?
Dè I aceasta este nu prea usor de spus, der
poate nu de tot imposibil. Mai inthi, nu trobue-
a," ne grabim. Apoi, vol cere voie cititorului sA
amanitm räspunsul la aceastá intrebare plinA
dupá ce vom fi. dat un r4spuns la o altä intre-
bare si anume : ce este lipsa dejtalent?
Orice suflet de om, fie acesta un gusat, fie
cel mai rafinat artist, are o coarda intinsä, gata
sä sune, asa ca stt-1 multumeascti pfmtt la un
grad ce s'ar puteit numi ferieire, la contactul
unor anumite imprejuräri.
Gusatul, mithnit eine stie de ce, motge seara
pe prispa colibii, cu ocliii umatate Inchii, cu
figura gravtr, care n'ascunde, poate, nici un
gfuld. Atunci, in fatä i se ridicä incet de peste
mama- dealului discul lunii, iar dintre prunii
din gradinä porneste deodata recitativul erne-
titor al privighetorii. La aceste atingeri mate-
riale, gusatul ridica fruntea, isi pierde gravi-
tatea normaltr, deschide ochii maxi la luming.,
apleaca urechea si ridica degetul care locul de
unde vine cantarea, zambind luminos cu ine-
fabila satisfactie a dobitoculni pe care al ne-
merit sä-1 scarpini tocmai unde-1 rnAniinca. e
bine e frumos !
A suniat eoarda dinnäuntru, si el a auzit-o.

www.dacoromanica.ro
22:3 i. L. CARAGIAL3

Nu cantarea neinteleasA a priIighetorii, nu ra-

zole reei ale lunii i-au fácut multumirea, ci su-
nett:a coardei dinnAnntru la lovirea acelora.
Dar hina merge inainte pe ealea stiutA, privi-
ghetoarea tace, i gusatul adoarme, antarca
coardei dinnAuntru a incetat. Poate oare gu-
satul sA ne arate cu vreun procedeu inteleetual
cam ce a fost, nu cfintecul privighetorii, nu ra-
zele hmii, ci acea antare mistericasA interioarA
care l'a multumit atata Poate, cum am zice,
sit ne intoareA in afarA i nouA ceva din iritarea
lui interioarA, care pentru noi, oameni ea si el,
cu suflet oa al lui, este eel mtai important fo-
ramen al naturii
De sigur a nu. Oare de ee 1 FiincicA, desi este
inzestrat cu facultatea iritArii aceleia, ca noi
toti, nu are darul, virtutea, ca unii dintre noi,
de a o rAstoarce prin proseden intelectual pri-
eeperii altora.
Intr'un euvAnt, pentrucii n'are talent.
IApsa de talent este incapacitatea de a gAsi
formula de comunicare intelectualA exactA a
simtirii ce ne-a produs-o imprejurArile ma-
teriale.
Pe aceastii, cale, desi de ocol, credem c'am
ajuns aproape de deslegarea primei intrebari.

DupA misearea gusatului nostru, dupA ficrul

de ealdA multumire care l'a trezit din aromealA,
noi am vAzut destul tie sigar di in sufletul o-
mului s'a petrecut ceva minunat ceva, pe
ltingA care si razele de pe coama dealului,
cfinteenl din grAdina cu pruni aunt ea arcusul
-pe lãng sunetul vioarei, niste simpli agenti
brutali de iritate. Arcusul l'am vAzut ; coarda
de sigur a sunat uitati-vA la figura iluminatA

www.dacoromanica.ro
 CAT11177A PARBRI 223

omului. Ce folos insa I Ea singurA s'a auzit

pe sine, fiinda a sunat in adAncari ascunse ;
calea de acolo panA la noi este inehish; de a-
eolo Nina la noi nu poate sosi eca mai mia
vibratie. Dar noun nu ne trebue sit vedem nu-
mai vioara i arcusul ; ceva mai mult, un ne
trebue chiar de boo sit le vedem; nouA ne trebue
sA auzim sunetele coardei. G-usatul este o vicarA
care nu se aude, arcusul nu e bun la nlinic.
SA lAsAm dar la o parte instrurnentele acestea
inutile noult, i sA autitm altele. SA alergam La
o veche vioarA, a arei binefAcittoare sonori-
tate e totdeauna gata sit ne mlingtte sufletul,
pfinit In cele mai profunde i tainice cute. Ia
sA vedem noi cum ritsunA acest nobil instrument
and it atinge arcusul. Ia sA auzim Sonata Luniil
SA aseultAm...
Ei!/ StrAlucit-au vreodatA a$a de dumneze-
e$te razele reci ale lunii cum strAlucesc aceste
luminoase si calde sonoritAti I A innaintat
vreodatA discul *el pe calea eteratA cu solemni-
tatea cu are curg valurile antAriii acesteia
Dar Sonata s'a terminat. SA lAsAm sA se
stingA dulce emotia Inaltä ce ea ne-a produs-o
si sA trecem la altceva.
Intr'o $coalA de mahala, se sbat claie peste
gramadA o multime de mica cetAteui, unul mai
rAu crescut deat altul, fAand un sgomot haotie.
DeodatA usa se deschide i d. profesor intrA. D.
psofesor este un om foarte ran $i are un nas
foarte comic. Copiii rfid de nasul lui domnul ;
dar dAnsul mai are $i o riglA in milnA, i astfel,
indatA ce d-sa Ii aratit °maul pe u$A, sgomotul
haotic, ea prin farmec, stit intelenit loculul, in-
tocmai ca sbuciumul talazurilor la incruntarea
lui Neptun, sau mai bine ca scArtiliala unui
greere pe care-i striveei scurt sub talpii.

www.dacoromanica.ro
224 L L. CARAGIALS

E 1inite acuma deplina. Ochiti diavolilor joae&

de pe carti la nasul profesorului i inapoi. Na-
sal acela ! Toti ii tiu, toti ii admira toti shut
nespuse incantari privindu-1. Cat au petrecut ei
ea nasul acela! astfel cä nu ar paten, ei singuri
spune cu sigurantA ce vor simti mai malt cand,
treefind in alta clasa nu vor mai aveit pe
domnul: bucuria cä au scapat de rigla lui re-
glementara sau parerea de ram ea i-au pierdut
nasul 7
Asa dar, ce bine ar fi sä poata daleä s'ar
puteid i sA scape de rigla si sa pastreze
minunatul nas ! In adevär, minunat ! Made&
acum indata o sa vezi, .eititorule, ca acest nes
este eeva de o importantA eolosala, de o impor-
tant& tot asa de mare ca luna de pe cer. Cum
asta7 Fiindea si el, ea ai luna, poate fi un arm,
caruia nu'i trebue deeilt o vioara bima ea sa
seoota o cantare nimitoare.
Toti, toti copiii din acea scoala sunt incântati
de nasul profesorului. Dar iaca ea' unul dintre
ei, jucandu-se prin curte, gase4te o bucaticä de
earbane moale. Ce-i da diavolului prim cap I
Ridica binisor carbunele de jos, merge fonts la
zidul din dos al institutului, trage o limnie, Inca
una, alta, mai sterge, rade, adaoga : e gata
an nas si o rigla.
Atunci alearga, strange repede pe toti cama-
razii imprastiati la alte jucarii i ii duce la o
potrivita distantA de opera de arta. Toti raman
uimiti in luta ei, cii privirea tinta. Cu cat pri-
virile s'atintesc mai dinadins asupra semnelor
negre de pe peretele alb, ea atilt acestea devin
mai calde, $i eu cat acele priviri se adancesc,
cu atilt urmele de carbine inviazA. Incet-incet,
ele incep sa miste, se deslipesc binisor de perete,
apoi se desprind de tot. Iatä-le cum pornesc din

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PIRERI 225

loc cu putere deplind de viatA, cum se apropie

in fata privirilor, eari rfid, rad cum n'au /Its
nici odatA : este domnul domnul ! ! Acesta
I

este domnul adevArat 1... fiindcd e.numai ceeace

nu trebue dela domnul el putin ne importit
ce simtim noi la vederea lui, aceea importA,
si aceea o avem aci intreagA. Coardit, din su-
flotul eel mititel i rAutlicios nu numai a sunat,
s'a fAcut i auzitit.
Si astfel copiii nu mai rlid acuma in clasd
ca mai nainte când vAd pe d. profesor ; nasul
acela nu mai are vechiul succes ; el a fost redus
la importanta lui realA un simplu arcu$.
BAetii ard de nerAbdare sa treacA ora, ea sA
meargli la zidul din dos; acolo e ce e, aeolo se
aude dintarea cea miraculoasd.
Ei ! ziceam adineaori, dupg. terminarea
sonatei strAlucit-au vreodatd asa de dumne-
zeeste razele reci ale lunii cum strAlucese aceste
luminoase si calde sonoritAti 7 A inaintat vre-
odata discul ei pe calea eterata cu solemnitatea
en care curg valurile cântAril acesteia
VA. intreb acuma, In fata z.idului mânjit ca
cArbune : ei ! fost-a vreodatä rigla domnului
asA. de bAtoasA si nasul d-sale aka de comic 7

Care va sA. zicA, pe eittA vreme sufletele o-

menesti in genere aunt iritabile la atingerea
naturii, numai unele alese sunt in stare sä in-
toareA in afara, ea un fenomen deosebit, pentru
intelesul altora iritarea ce au suferit-o. Teti
suntem iritabili ; expresivi sunt numai unit
Oricare ar fi materialitatea acestui deosebit
ilenornen, adicA felul material al expresiunii,
o conditie neapAratA pentru ajungerea scopului
ei este intelesul uman.
I. L. GARAGIAI.E. - Moment.. 15
www.dacoromanica.ro
226 1. L. CARAGIALli

Sunete, cuvinte, linii si colori, forme viata

nii consistä in ele chiar, in materialitatea lor,
ci in intentiunea de a ne desteptà, prin infati-
$area lor, un inteles. Intentiunea aceasta este
esenta vietei; expresia este numai organizmul
ei material.
Precum vedem, trebue iari sa ne intoarcem
la vechea noasträ comparatie .intre opera de
arta $i fiinta vie.
La fiinta vie, organismul material este asit
Intocmit inctit niciun organ in deosebi nu e in-
dependent, $i n'are niciodata o functune de sine
statatoare ; organele au importanta prin anu-
mitul concurs ce'l dau pentru mentinerea in-
tregului complex ; oricat ar fi, unul chiar ab-
solut inlispensabil, ii altul nu tocmai, menti-
nerea intregului complex este mijlocul, scopul
este viata; MI% de &Ansa, organele nu mai au
ratiune de a fi ; ele se desfac, se risipesc $i se
topesc in largul naturii, dacit nu mai pot sustine
o viata deosebita
Tot aciit si cu opera de arta.
Expresia adict forma exterioara, organele
materiale nu are ratiune de a fi, daca ea nu
face sä &Mascä o intentiune.
Nature are o lege care o obliga sä alcatuiasca
elementele asA potrivit inclit, din echilibrul si
concursul organelor materiale, sä se peatä men-
Uneà flacara vietii. Atunci and natura, in
zorul nepatruns al vastei sale fabricatiuni,
scoate, din distractio oH din pripa, o rea intoc-
mire de organe, improprie intentiei de functi-
onare, ea se gräbeste sà sparga exemplarul, a-
runca farämaturile monstrului neviabil in to-
pitoare, pentru ca sit le toarne mai tarziu in
tr'un tipar normal.

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PAREIRI 227

Aceeasi lege pentru opera de arta ca pentru

fiinte.
Dach expresiunea forma% nu poate imbrtica
potrivit intentiunea, opera este un monstru ne-
viabil ; expresia se topeste in vant, ea nu in-
seamna rdmica ; fiindca nu ea este scopul, ea
este mijlocul, i ca atare, in cazul acesta, nu
poate servi la nimic.
Asa dar : potrivirea organelor cu vista, in
natura potriveala expresiunii cu intentia, in
arta.
Preeum dar viata nu poate in natura sh im-
brace decat o structura, de dimensii, de pro-
portil i relatii de economie intima, supuse im-
periului necesitätii, asemenea intentiunea ar-
tistica, pentru existenta t3 i mentinerea ei proprie,
trebue sa imbrace o forma. de expresie, o struc-
tura inateriala cu dimensiuni, proportii si re-
latii de economie intima absolut necesare.
De Cate ori consideräm bine fenomenul ce-1
numim viata, ramanem pätrunsi de un adane
sentiment de uimire. Cea mai infima creatura
este o revelare a unei infinite puteri, a unei
incomensurabile i eterne vointi fie acel fe-
nomen o ramä oarbg, care se thräste lipicios pe
un palmac de mocirla, in umbra, fie cuceritorul
care, din inaltele zapezi ale Alpilor, arath legi-
unilor le biruitori, cu degetul poruncitor, feri-
citele campii ale Italiei sclipind in razele soa-
relui.
Un sentiment analog ne cuprinde in fata unei
opere de arta, fie ea cat de infima sau cat ds
grandioasa, fie nasul i rigla de pe zidul din
dosul scoalei de mahala, fie Sonata Luvii si
una i aita ne patrunde prin relevarea unei
infinite puteri, unei incomensurabile vointi.
i pentru aceea, acelas atribut se cuvine sh
www.dacoromanica.ro
228 1. L. CARAGIALB

acordiam i uneia si alteia dintre aceste clout

puteri pe amandouä le numim egal, cu drept
euvant, creatoare.
A creh a apuch din haosnl inform elemente
brute, a le topi impreuna si a le turnà inteo
forma, care sa imbrace o via% ce se diferen-
tiaza intr'un chip absolut hotarât de tot ce nu
este ea aceasta este puterea naturii si a ar-
tistului.
Si aceasta, putere, la artist o numim talent.
Talentul este deci puterea de expresivita'm cc
o au indeosebi unii, pe langa iritabilitatea ce o
au toti.
*
.
Ni se intlimpla adesea sit citim o carte, sit
ascultam o drama sau sä privim o pictura, si,
cu toata bunavointa cu elre cautam emotiunea
binefacatoare ce 0 ac,.tepthm dela opera de arta,
emotiunea nu ne poate prinde. Este o lunga
epopee sau o povestin extraordinar de ingri-
jita, ; este o drama de un scenariu strict si da
un lux de debitare superior ; este un tablon
colosal de o eorectitudine de desen si de un
colorit bogat si exact. Totusi, impresia cc ne-o
fac este cu total lipsita de puterea zguduitoare,
de virtutea emotionalä.
Din contra, auzim patru versuri populare, in
can prosodia este cu desaviirsire nesocotitä,
rima imposibila ; vedem o scerd de clowni de-
o simplicitate cat s'ar puteh mai primitiva, ori
un cap afumat de slant bizantin, care sade
batos intre doua coloane, i gäsim la ele,
färä multa ostenealä, meeea ce mici epopeea san
povestirea, nici drama, nici tabloul, de cari am
vorbit mai sus, nu ne-au putut da.
Oare de ce Mind* la aceste trei rnodeste

www.dacoromanica.ro
 CATSVA PARER! 228

produceri din urtia, expresia materialA a im-

brAeat exact o intentiune, si astfel operele
acestea sunt viabile ; pe catii vreme la eele trei
de mai sus, expresia bogatA, aparatul material
exterior, a fost goala de intentie ; in cazul ctl
mai bun, intentia a fost prea putin puternica
in raport cu covarsitorul aparat exterior, su-
fletul, daca nu de tot nul, a fost prea mic gi
urganismul prea mare, ci intre organism si
via% trebue sa fie absoluta potriveala.
Intr'o scent', de clowni, a carei intentie ar fi
de exemplu, o pAcAleala puerila, cei doi artistl
intrebuinteaza salturile kr, vorbele lor, toate
miscArile lor, numai i numai intru cat ele stall
in legatura necesara cu intentia, cu pacaleala.
Orice suprimare a vreuneia din partile apara-
tului acestuia exterior ar fi pAgubitoare, fiind-
c a. fiecare parte e un organ necesar pentru co-
municarea intentiunii, si prin suprimarea aceea
s'ar trunchia intelesul.
Pe cata_ vreme dintr'o drama a. unui mare
poet liric se pot f3terge multe siruni, nu numai
Mrä pagubA, ci chiar poate en folos.
Din scena clownior nu poti suprima vre-o
parte, precum nu poti ciunti dintr'o fiinta vto
organele absolut necesare vietit ; din drama
marelui poet poti da afara foi intregi, precum
dintr'o grAmada de obiecte neinsufletite poti se-
para o parte, fang, a le Arica esenta.
Intr'o scena memorabila a lull. Victor Hugo,
nobilul hidalgo Silva prinde la fidantata 5i
pupila mi, mandra Dona Sol, pe doi cavaleri.
Pe toti sfintii Castiliei i Aragonului I Doi !
Macar unul! si tot era prea multi Ce face no-
bilul Silva, bAtranul olensati Credeti ca trage
spade sA pedepseasca repede pe acei cutezatorif
Nu I El se gandeste sa-i pedepseasca cu mult

www.dacoromanica.ro
230 1. L. CIARAGIALE

mai aspru : le eiteste un lung discurs istorie

moral, in care face lista cronologica a ispravi-
lor $i vitejiilor marilor lui stramokii, ale cAror
portrete aunt atarnate in salonul unde s'au in-
talnit cei doi rivali, regele Carlos si bancitul
Hernani.
Acekitia stau in picioare impreana cu femeea
vinovata, $i asculta... 13i asculta ; cateodata unul
din ei cuteaza sa fad. o mica intrerupere, sit
zica $i el macar o vorba de seuza numai de-
cat asprul Silva exclama : Taci ! nu ma'ntre-
rupe!" si-$i urmeaza mai departe pomelnicul.
Dar e Victor Hugo I Da. Dar versurile sunt
admirabile ? FAra'ndoiala. Insa ce are aface ?
Victor Hugo e un poet Erie, un eugetator si
mai mare, si versurile lui aunt minunate. Astea
nu impiedica drama lui sa fie lipsita de viata
pe care scena clownilor o are. Acea scena trA-
ie$te, iar Hernani nu, $i anume fiindca aeea
scena nu poate fi trunchiata fara paguba, iar
din Hernani poti WA, ba chiar ca folos, si
pentru drama $i mai ales pentru auditorul pri-
ceput, patru din cinci parti, $i Hernani tot
Hernani ramAne.
Cat n'ar ca$tiga, de exemplu, dignitatea no-
bilului hidalgo, daea dansul ar avea buna inspi-
ratie sa renunte la academicul discurscare pre,
lungeste din cale afara o Fituatie atat de. peni-
bila $i de umilitoare, iti pentru el, $i pentru no-
bilii castilani din pereti, $i pentru publicul
din salall
Cu cat mai mult spune el, in supararea lui,
$i tot spune, cu atilt noi intelegem mai putin ;
fiindea noi nu intelegem o opera de arta din
mult, ci din ceva, intelegem un ce dintr'un cum.
Astfel, putem dela sunete capata impresia lu-
minii de lima. Cine iubeste muzica, si e deprins

www.dacoromanica.ro
 cirEvs. pAREsa 231

sd o inteleagd are sd vazd de sigur lumind la

atingerea lui so/ diez al melodiei dupd oele
patru tacte introductive ale celebrei sonate.
Child Othello turM de inchipuita trAdare si
se plimbd de colo pand colo, ca o fiard nebimd,
mai are vreme sd tie discursuri I
Inchipuiti-vi'l pe stupidul ture" venind in
fata scenii, Wand o pozd demnd i incepAnd sd
ne debiteze o tiradd, in care sd enumere mai
inthi toate suferintele sufletului sdu i apoi
torturile imaginabile cu cari proiecteazd sA
pedepseascd pe nenorocita Desdemona! Toate
comparatiile intro starea sufletului sdu cu tor-
turile Tartarului, toate blestemele retorice, toate
amenintärile de lux poetic, ne-ar face sd ddm
din umeri i sd zicem :
Maurul acesta nu e gelos ca un maur ce se
respectA, e numai un lAuddros oriental !"
Si din momentul acela, n'am mai purtit de
loc grijd de soarta napastuitei venetiene.
Cdci, din cloud una : ori e in adeviir gelos
pAnd la cumplita orimd, si atunci n'are vreme
sd mai tintt discursuri, si mai cu seamd chilo-
metrice, si incd in versuri distilate ; ori dacd
le tine, si-a scos tot focul de la infina, i n'are
sd se mai potriveascd, la urind, crima de loc.
Prin urmare, ori crimA fdrd discurs, ori dis-
curs fdrA crimA.
Othello, desi turc stupid", o stie bine aceasta
si, flindcd lui crima ii trebue, renunta la dis-
curs, fA foarte cuminte face.
0 vorbA numai, o vorbd,. al card d! miez este
mai substantial de cat ar putea fi continutul a
o sutd de versuri alambicate: Cum sd-i moil"
At-61a numai poate scoate din ghtlejul innecat
de turbare : Cum ?" Sti din aceastd scurtd in-

www.dacoromanica.ro
232 I. L. CARAGIALE

trebare, noi vedem limpede ce tragicA soartA Ii

asteaptti si pe ea si pe el.
Da, zic unii, dar stilul franeezului e unul si
al englezului altul.
IatA greseala mare : a confundh stilul cu ma-
niera. Intre 8.61 i maniertt este aceeasi deose-
bire ea intre organismul necesar al fiintei vii
si, structura voitA a locroloi artificial.

IatA douA piese de teatru, dona tragedii. In

amhodoutt avem aproape aceeasi fabulA; doi
frati unul bun, bland, prostut, onest, devotat
tatAlui i fratelui ; celAlalt, /Au, Mamie, invi-
dios, intrigant, urhnd de moarte i pe tatA-shu
si pe frate-stiu. Cel rAu profitA de buna credinIA
a naiviilui bittran, tese o intrigä infernalA si
pierde pe col. mai mic in ochii tatAlui.
Inteuna din piese, horopsitul, victirnA perse-
cutatA, o ia razna in lume si fuge in pAdure,
mole trtieste intr'o vizuinA ca un pustule nebun.
In cealaltA. horopsitul desperat, Ii ia lumea
in cap i se face thlhar de codru. i inteuna si
intealta, tatäl lesne crezator elide la rândui
victima mie1ului intrigant.
Ia sä vedem aeuma ce Sac eu aceasta fabulA
doi artisti deosehiti.
Unul ne aruncA inainte persoanele fabulei si.
le dA drumul sä facit orice vor vol ele, cum le-o
tAià capul si cum le-o indemnh inima: sà Ned
in fine tot ce sunt in stare stt hien.
CelAlalt ne prezintit persoanele dhndu-le mi-
siunea imperativit de a Ile spune cumisunt ele.
Primul, odatA ce le-a dat drumul persoanelor
sale nu se mai amesteca de loc, nu mai face
nici o presiune morala asuprA-le. El nu se mai
intereseaza de soarta lor, de succesul sau peirea

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PXREIII 238

kr: le lasii 'n voia intamplarilor, asa cum le-a

fa,cut Dumnezen, O'i implineasell fiecare seri-
sul ei.
Cel d'al doilea, din contra, e foarte gelos de
soarta persoanelor lui : o singura elipa nu le
slabeste ; se tine pas cu pas de ele. Le ocroteste,
le persecuta, le landa, le critica, le admira, le
ajuta sa, lasa din incureatura, sa Hispunza la
'enigme, sa deslege sarade ; le recompenseaza FA
le pedepseste.
Daca, la cel dintai, doi insi se cearth si cat
p'a.ei sa-si verse sangele, el se da. curninte In o
parte, lasandu-i sa-si imparth parul cu furca.
In cazul analog eel d'al doilea, duna ce ca-i
pune cu dinadinsul sä se certe, apoi tot el se
amesteca de-i impaeä ; ba, oH ajuta pe eel mai
slab ea sa covarseaseä puterile celui mai tare;
ori, daeä este mai simpatic acesta, ii mai da.
ajutor pe dedesupt ea sa-1 sdrobeasca pe acela
on desavarsire. Tn fine, bietele persoane, bane-
role, cum ar fi, in loc sa facet' necontenit ce i-nr
indemna firea lor, sunt osandite sit spund me-
reu aceea ce le sufla autorul. S'ar puteh ziee ci
persoanele acelea, daca, in adevar ar existà.
si-au gasit beleaua en introduentorul lor in fata
lumii.
Inteun euvant, la persoanele eeini dintiliu
artist, avem o continua confirmare a vietii ; iar
la ale celui d'al doilea, un torent continuu do
afirmari exterioare Mit ve-o confimare inte-
rioara.
Oricine, credem a inteles ett am vorbit despre
Glocester cu fii OH si despre bittranul Moor cu
Franz si Carol.
Vorbeam 4e stil si maniera. Tata la cei
dintaiu e stil ; la cei din urmii, manierä.
eine intelege ce este arta, oHce i-ar spune
www.dacoromanica.ro
234 L L. CARAGIALH

asa numitele sentinte frä apel ale opiniei pu-

Mice, nu se va puteh un moment amagi asupra
deosebirei fundamentale dintre stil i maniera.
SA incerc a ilustra aceasta propozitie.
Vedeti colo pe camp, in revArsatul zorilor, o
umbra cenusie... Este un om... poarta la sub-
tioara umn baston, oricine fAie ce, discret aplecat
spre ptunânt. Vecletil... Cu achiul, umbrit de PA-
larie, tinta 'nainte, cauta sa apuce o cat mai
larga zare. Uitati-va, ce stangaain paseste, cum
se furiseazg de domol si de sfios, cum evita
orjce pas precipitat, orice sgomot, orice atitu-
dine amenintAtoare care ar tradà cumva vre-un
gand ray.
Dar, ia sa ne intoarcem privirea in partea
astalalta, intre zarzavaturi. Iatä o alta aparitie.
Foarte incruntat, un urias cu maiuile intinse
in sus, tinand in dreapta un toroipan ridicaft.
Priviti-1 cum stA mandru i eapan., hotArat sa
zdrobeasca pe orieine s'ar apropia... Poarta o
legatura enorma pe cap si e drapat ca un su-
veran african in vestminte bAtatoare de departe
la ochi. Ce grozava. infatisare I
Ce este acea umbra cenusie din campie 7 Ce
este bAtul pe care-I tine aplecat la .subtioarA 1
Ce este in capul de sub palaria aplecatA bine
pe ochi ? Batul e o puseA i 'nAuntru-i moartea;
sub palArie e un gand limpede si rau. Umbra
aceea stangace i sfioasa este un dibaciu i in-
dräznet vanator. Vai de prima victima pe care
o va intalni ! en cat mai tarzie va fi intalnirea,
eu atilt mai vrajmasA si mai socotita lovitura I
Ia sA vedem acuma i pe vainicul fioros care
pazeste zarzavaturile. Ia sa avem pui.in cural.
SA ne apropiem binisor de'el, sa vedem ce are
sA faca... Tata ca nu ne face nimica... Ne lasA
sA'i luam din rntina toroipanul de scaete, ne

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PA REEL 235

ingadue aPi desbracam de vesmintele lui porn-

poase, sat smulgem de pe cap turbanul de pa-
meld... Acum, 1-am despuiat de tot. Ce am aflat
oare dedesubtul groaznicului aparatlO cruce
de prajina, cu bratele 'ntinse, legate cu un cram-
pei de funie de tei, purtand in varf, drept clap, o
()all% vecbe sparta... Era un popondet!
Ce ageamii trebue sä fie pasarelele ca, de
veaeuri dupa veacuri, sa, se mai sperie de aceiasi
oala sparta, de aceiasi cruee de präjinä, de ar-
celas primitiv artificiu
Exact acelas helm se petrece in arta..
Ce agiamiu trebue sa fie spectatorul sau ai-
titorul care nu stie sä caute ce Sc ascunde sub
aparatul exterior al unei opere de arta., si care
easeä gura cu bunä credinta in fata unui torent
de afirmari fara o picatura de eonfirmazre
eonfundand astfel maniera en stilul !
*

Un Canal- de umild extractiune, vagabond

muritor de foame, om de un temperament ec-
saltat si de un spirit de tot excentrie, dar o
iimä excelenta in fond, se inamoreaza din ve-
dere, la o procesiune regala, de Regina nu
de regina nu stiu care... de Regina Spaniel !
Nebunul are curaj sa infrunte sentinelele, sa
sara noaptea zidurile parcului regal, ea 0, de
punä, pe banca unde stä de obiceiu Regina, bu-
clietele de niste flori cari a aflat el ea, 'i plac
cu deosebjre stralucitei adorate. E un aluer
smintit, mortal !
Nebunul are noroc sä alungä, printr'o intrigá
de eurte, aproape de stralucita adorata, sa de-
vie prim-ministru al unui rege care vesnie
lipseste de langa, regina, umbland la vfinatoare.
Ce face inamoratul nostru

www.dacoromanica.ro
 236 I. L. CARAGIALID

Credeti cA 'si dA macar osteneala sA aiba u

intrevedere mai de aproape ou femeea, care e
fcarte dispusA sA nu'l trateze cu prea multA rA-
cealä 7 As ! LasA amorul pe altAdath si se a-
imed. cu dinadinsul sA starpeascA abuzurile ce-
lorlalti ministri. Intr'o edin1t solemna, prin-
zfindu-i cum se ceartA la iruparteala jafurior
din averea regatului, le face o grandioasa ma-
rant patrioticA, maltratandu-i in vre-o doua-
sute cinci-zeei de versuri. Precum declamit &and
l'am vazut intaia oarA, cä are sa moarA pentru
Regina, asa declama acuma ett nu se lasA nici
mort pitnä nu va regenera finantele compromise
ei administratia coruptA ale Spaniel.
. A inteles cititotul cA vorbim de ce pauvre
ver de terre amoureux d'une étoile", celebral
lacheu al lui Pon Salluste, mirificul Ruy--Blas,
care, ministru a tot puternic, in lo :. sA bage 'n
fundul pAmantalui de via pe infamul intrigant,
cum ii era mai usor deal a se sterge la nas,
i se dA acestuia leg at de maini si de pieioare,
numai i numai de hatarul autornlui!
Poftim acum de ce s'apucA eronl nostru!
Cand era lihnit vagabondul, sarea zidurile cas-
telului sfasiindu'si in tepele de fier earnea slag.
de foame i primejduindu-si de mu i. de ori o
viata pAcAtoasa, numai ea sA aducti iubitei lui
floricele. Acuraa, e ministru magnific, i numai
o usA secretA ii desparte de femeea adoratA, ji
totusi nu vrea s'o deschizA, fiind ocupat sa dea
consiliului de ministri flori de retorted.

A 1 sftintA retorieA I
Cu multä pietate mi-aduc aminte de savantul
Cours français de Rhétorique, prima tatA dela
care am subt laptele stiintei literare.

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PX REM 237

Minunatit carte 1 ed. ce bucurie mi-a facut oh

aflu ca principiile ei metoda batranului men
curs francez, in a nu mai. etiu a catea editie, si,
de asta-data, in limba noastrg, materna ; hit-
mete ei astazi, tot aea de bine ca pe vremuri,
inteligentele tinerilor generatiani dela noi, cari
'ei inchink viata lor frumoaselor litere.
Din acest curs batran, dar totdeauna verde,
al carui imperiu nu i-1 poate usurpit nici o ino-
vatie, am invatat ei invg.tam nenumaratele fe-
luri de stiluri -- stilua... clar, concis, pompos,
neor, maret, simplu, sublirn, patetic, larg, orna-
mentat, chiar inflorit ei alte multe. Tot din-
'teinsul am invatat ee sunt figurile sau tropii,
cum se cheamg luarea totului drept parte ei a
partii drept totul, a omului drept locu'i, a lo-
cului drept omul eel., in fine toate subtilele de-
osebiri formale intre sutele ei. miile de feluri
a se exprima ale omului.
Toate stilurile le putem invath din savantul
meu curs francez, afara numai de unul singur,
dar poate ca. de acesta nu shnt Inca nevoe
tinerele noastre generatiuni de literati.
Era o excelentä ecoalä de croitorie cursul
meu cu deviza clasica le style c'est l'homme,
unde am invatat O. croesc fel de fel de haine,
sit le cos, sa le brodez la nevoe, sa le earpesc,
sa le repar ei sä le scot petele ; dar unde nici-
odata n'ara aflat anume pentru uzul practic el
ale cui sunt acele minunate ei. deosebite ; IA
necunoscand mueteriul, se 'ntelege ca n'am in-
vatat nici cum se ia masura. Am In-v.0M crol-
toria fail a ma gandi o clipa ea este o arta al
earei scop ar fi sit inbrace trupul cuiva.
A ea, cand am ajuns ei eu calfg. ei am voit sa.
lucrez pe seama mea, &and mi-a venit si mie un
rnueteriu, o idee, sa'mi cearil o being ca sa se

www.dacoromanica.ro
238 I. L. CARAGIALII

poata. prezintit in lume. am pus lama aiurit In

grämada de vestminte, si am trantit in capul
blond si buclat al unui copilas de printesa' o
mantie larga de pelerin nespalat, in spinarea
unui arlechin sui o largä purpura imperialä,
iar pe umerii mandri ai unni tanär Cesar, o
cazacä pestritg de Baia% cocosatil
$i le-am dat drumul in lume asa, si lumen.
care judectt pe oameni dupä vestminte; cunt
spune inteleptul Nasr-ed-din-Hogia, a dat de
pomanit copilasului printesii, s'a prosternat ina-
intea arlechinului, iar pe tandrul meu Cezar 1-a
fluerat i huiduit!
Ce succes!... De eel
Fiindcä un singur stil a fost nitat savantul
meu curs francez sä mit 'nvete, unul singur
stilul potrivit, tocmai acela care 'mi trebuia, sin-
gurul care se poate numi stil.
Nu e deck unul.
Nu stiu eine a zis odatä in gluma c e foarte
usor lucru sä faci o statud. Nn'ti trebue decat o
stand de piatrit; in sanul ei, tocmai in mijloc, std
inchis un Apollo, ca un miez viu care asteaptit
ad crape coaja lemnoasA. Ei! n-ai dead sä o
spargi tu i sä dal drumul captivului... Iei o
dalth si un ciocan i scobesti la oparte, incet-
incet, tandärà cu tandära, invelitoarea de pri-
sos, si Apollo apare victorios FA strälucitor.
Baga numai bine de seamrt sä nu'ti scape dalta
si sa atingi miezul.
Acuma, poti sit scoti pe Apollo ptizild turmele
FA luminand pe ciobanii primitivi ai Tesaliei,
condu can d u'FA carul, invingand sarpele ori can-
tand pe lira cu seapte coarde duprt jertfirea cu-
tezAtorului satir; poti sA scoti deci un Apollo
simplu, maiestos, fulgerator sau sublim asta
a chestie de stil.

www.dacoromanica.ro
 CAIEVA PXRER1 239

Dar bine, zic eu, care am invAtat pe de rost

cursul francez de retorica; eu stiu in ate feluri
poate sl mi se arate fiul Latonei, stilurile toate
le cunosc, cleat numai un lucru, nu stiu cum
säi fac statua.
DacA nu stii, du-te de 'nvatil, imi raspunde
glumetul meu, i vei vedea (dacA vei fi fost chic-
mat sA poti invAth) cA nu'ti trebue deloc sh cu-
nosti toate stilurile, iti trebue sA cunosti numai
nn stil stilul potrivit, care le incape pe toate
spre a se putea potrivi, dupti nevoe, la orice in-
tentiune.
AsA cA aceea ce cursul francez imi spuneit cg.
erau deosebite stiluri, nu erau deeat vaTiatia de
atribuite ale unui FA aceluias stil, atribuite care
trebuese tinute inchise In dulap, i imbrAcate
rumai la nevoe. Nenorocire acelaia ce va gresi
haina; acela va pAti ce am pAtit eu clind le-am
dat drumul in lume printisorulUi, atrlechinului
ri Cezarului schimonositi.
2,

Paull sli ne reintoarcem la cercetarea stilului,

eitteva digresiuni fArA disciplinA cred cit nu
stricA.
Noi stim cä, dintre toate fenomenele, acele ce
ne intereseazA mai mult pe noi oamenii aunt
miscArile sufletesti ale omului. Un spirit para-
doxal ar puteà indrAsni sä spunit cA sunt douit
lumi intregi, doult universuri. 0 picAturA de
routt limpede ce cade din inAl timile senine, in
drumul ei chtre pAmAntul din care a fost sor-
bitA 'n sus, refleetA din pereti 'i tot vAzduhul
larg. Ceea-ce, dela peretii acestei infime sfere
Teflectoare, este fArA margini in afarA, se adAn-
ceste 'n nAuntrul ei, afundAndu-se iarAsi fär
margini. Acolo, in strilmtul fund, oa i afarit'n
www.dacoromanica.ro
240 L L. CARAG1ALB

hug, sunt iargsi toti sorii, toti luceferii, toate

stelele i calea robilor. 1311.a peretii ei, in Oath
o nemarginitg lume,-- o altg nemarginitg lume
in 'nguntru; margine nu e in afarg i ori in-
cotro; asemenea in 'nguntru, d'a 'ndgratele ei
ori incotro, margine nu e.
Asa e i sufletul omenesc, ca bobul de roug:
o infimg oglindg sfericg cu eonstiinta absurdei
adancimi proprii in afarg si 'na.inte'i ori in-
cotro; asemenea in 'nguntru, d'a 'ndgratele si
tele, infinitul rale. Intre aceste doug infinituri,
intre aceste doug lumi, e o ciudatg FA grozavg
deosebire; pe &and infinitul mars este ideal desi
palpabil, infinitul mic este singurul real desi
impalpabil. CAzand din ingltimi, oglinda de
mud in drumul ei, schimbg perspective inte-
rioarg dupg nunctele liniei sale de cgdere; ase-
menea i sufletul. nostru, in trecerea-i, schimbg
in adancimile sale lumea dinguntru dupg schim-
bgrile lumii din afarg.
Cati stropi de roug intre cer si pgmaat, atatea
oglinzi miseiltoare j atatea ceruri asemenea
cfiti oameni &tales suflete si tot atatea lumi.
$i iatg dar de ce, mai mult cleat tot universul
cel mare, ne intereseazg universul cel mic;
fiindcg, cu cat cel dintai se inaltg si se depgr-
teazä tot mai mult de noi, cu atat cel d'al-doilea
se adanceste si ne pgtrunde; unul se 'ntinde,
celglalt se strange; unul este, celglalt suntem
estele acela e o idee numai, acest suntem ni'i
singura realitate posibilg.
Asa, pentru intelesul omului nu'i nimic mai
important deck intelesul omului, fiindcg, prin
comunicarea intelesului la inteles, realitatea se
potentiazg. Infinitul palpabil dar ideal, se adan-
eeste in oglinda sfericA i devine infinitul im -
palpabil, dar real. Dar oglindit acuma dintr'o

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PARKEI 241

oglinda intealta? 0 a doua adfincire, o alta lame

si mai impalpabilä, dar cu atat mai realä. Sa
luitm doua, oglinzi sferice: soarele urias se
strange in adancimile uneia ea un punct; din
cea d'intai, acest punct se adanee$te Inca odata
in a doua, si &and a ajuns ea varful acului de al-
bina, atunci anima, in focaral de reflexie cea
mai intensa lumina si caldura.
Toate aceste schimbäri, toate aceste raporturi
intre infinitul mare si infinitul mic, si apoi
intre acesta, devenit la randu'i mare, $i eel d'al-
treilea, eare'l potentiaza la randu'i au tot-
deauna mäsuri fatale din carti nu se iese. Fie
oglinda imperfect sferica, neregulata, defor-
mata, burdusita, orieum colorata, ea isi va pas-
trà ea atare un mod totdeauna acelasi de oglin-
dire totdeauna va fi un echilibru, un chip
constant de raporturi intre ce i cum se
oglinde$te.
Dar unde ne ducem cu atatea ciudate digre-
siuni fara discip1in Ne departam prea tare de
obiectul vorbirii noastre, de stil... Din contra,
Mtä ca am ajuns tocrnai la dansul.
Precum stropul de roult cade, cade mereu can-
tand odihna, asemenea cautand odihna trece,
mereu trece sufletul omului. Si el e oglinda
sferica, vesnic in miware, rotindu-se pe axa eti
si mergand prin spatiu ca si corpurile cere$ti.
Schimband mereu punctul de perspeetiva, echi-
librul nestabil si wi chip constant de raport
intre cum fj1 ce oglinde$te Ii sunt neaparate ea
sä poatti oglindi.
Pentru aceasta, pentru a putea pastra 'ech1-
librul, trebue, atilt in rotirea eat $i in mersul
situ, sa, stapPmeaseit ritmul portuirii initiale, ale
carui faze de accelerare sau domolire, de odEihnä
sau de precipitare sä se faca gradat i oblu, iar
L L. Ctittol.r.n. Moment°. 16
www.dacoromanica.ro
242 L L. CARAOIALE

nu smun^it i sdruneinat, pentru ca stt nu strice

oglinda Halt a'si puteit indeplini menirea... Nu-
mai asa poate comunica, limpede la riindn-i, i-
maginile ce le primeste din afartt, unei alte
oglinzi similare, cu care in treacät se 'ntillneste
in aceastit scurtit plimbare prin lumina vietii.
Eitmuliatä esenta stilului.
*
Misciirile lumii imprinä i suf1,4u1ui nostru
miscAri corespunzaoare, i, intre aceste douii
serii de miscAri, raporturile trebuesc sä fie de
nn chip totdeauna constant; Mil de aceasta,
echilibrul nestabil, de care am vorbit, nu s'ar
mai putea men tine, iar intelesul nostru, prin
tornare, ar deveni imposibil.
Mad ne afläin In fata unei luerAri de art4,
fenomenul miscarii noastre sufletesti se in-
doieste. Sufletul nostru este solicitat la o indoiti
legänare si, deci cu atilt mai necesar devine
echilibrul nestabil, cu atilt pastrarea chipului
constant de raporturi niai indispensabila.
Pe complexa claviaturit a unei imense orge, un
titan maestru organist lucreazä, I ár. un mo-
ment de repaos, un preludin haotic frirA soln-
thine. Toate tonurile majore i minore, toate
modulärile posibile i imposibile, cari n'au se-
cret pentru dtinsul, Ic perindeazä pe simtitoarele
clape, i toate dunä ruste fatale legi, pe cari el
nu le poate cdleà idol odatä, dac6. nu voeste sg,
spargä minunatul instrument. In acel preludiu,
el li cfmtit se'intelege si se place pe oinett.
Dar iatä cä un gnom mititel se furisazA, sub
coatele maestrului. Printre degetele titanului,
cari toate joac 6. de colo pawl colo pe complexa
cloviaturit, mititelul isi vfira e el mtinile: nemc--
reste deschiaturile si, atingtmd si el cu dibàcie
www.dacoromanica.ro
 CATEVA PAREIRI 243

elapele, fara, sa supere chlusi de putin, in fuga

jocului, degetele marelui maestru, suprapune se-
riei de acorduri ale preludiului haotic o melodic)
care fiindcä e rezultanta acestuia, se potriveste
en aces4a, e realizarea lui posibila 'id. rational.
Ce cuminte, ce dibaci, ce inzestrat i mester
mai ales trebue sit fie gnomul, pentruca sIt poatti
face fara, gres un asa minunat tour de force!
El! sufletul meu e orga misterioasa; titanul,
tare preludeaza fara un moment de repaus, pima
ce orga pierde puterea de a mai scote macar o
nota, este lumen; jar gnomul esti tu, tu poetul,
tu artistul.
Ia seama bine, gnomule! Ia seama bine la
tonul precis, la intelesul adanc, la ritmul susti-
out al preludiului titanic, si improvizeaza-ti
in consecinta melodia clara. Mai ales, fereste-te
nu cumva s. atingi degetele foarte simtitoare
ale marelui tau acompaniator, care, necajit ea
i-ai deranjat lucrarea proprie, s'ar razbuml 1344
fine facandu-ti ciintarea ta, printr'un magistral
acord tinut, monstruoasa, absurda, imposibild.
Te povMuese. data esti agiamiu, nu-ti incurca
mâinile pe o claviatura asa de sensibila, prin-
tre degetele unui asa de statornic si absolut
maestru.
Cand din sufletul men, care e leganat vesnic
de miscarea lumii, tu, poet sau artist, voesti
sa scoti un acord nou, nu trebue sit uiti cIt eu
nu te pot asculta, te arunc departe sau fug de-
parte de tine, data te 'ncerci la ce nu pcti bine,
data ma silesti sa-mi stric echilibrul nestabil
si astfel sa-mi poticnesc intelesul.
Care va sIt zica, gnonahle, data astali este
datul tau; daca tu, improvizatorul, esti legat de
acompaniatorul cel mare, eu care sufletul men
are legaturi inainte de sosirea ta sub coatele

www.dacoromanica.ro
244 I. L. CARAGIALB

lui, atunei improvizafia ta melodicit este in e-

senta ei roaba acompaniarnentului. Numai in-
ventivitatea melodicit este a ta; liber esti sA-ti
alegi tonul, acordul i mornentul cand sa. intt
si tu cu manile tale pe claviaturA; liber esti sä
construesti, pe seria eternA de acorduri ale pre-
ludiului, infinite jocuri, dupA generozitatea si
temperamentul fantaziei tale; toate insA tre-
buese sit nu iasA din ritmul lui. Aminteri, fie cat
de torturatA ca structurA, cat de variatA ea
forme, cat de bogatA ca intorsAturi, cantarea
ta va fi monstruoask absurdit, imposibilA.
Cand, in valurile de acorduri pe un ton, lente
si solemne, ale preludiului, tu vei nemeri alt
ton si vei preeipità mersul rnelodiei tale; san
&and, pe o easeadA precipitatA a lui, vei voi sA
te opresti ca sit fae o fieriturA ad libitum, vei
fi un gnom prost, eare nu poate fi ascultat cle-
at in bAtae de joc, si care meritA luat de ceafA
si aruncat eu dispret departe pentru indrazneala
si prostia lui, fiindeit a avut neomenia sA in-
tervie cu un charirari in snblimul preludiu.
Acea dibilcie de a-ti streeura cu o potrivitA
rniscare, in mersul preludiului etern, potrivita
ta inventie melodicA de cateva tacte, aeea vir-
tuositate, este aceeace numhn sMul.
*

Ua autor ne povesteste istoria a doi prieteni,

frati d. cruce. cari se ceartA, se dusmAnesc, sw
bat si se omoariA pentru o femee se 'ntelege.
E o veche poveste; nu face nimie insd: dacA
povestitorul va fi nn artist, o vom asculta incA
odatA cu plAcere, precum ascultAm totdeaanut
nn eantee din copilArie numai sA fie bine ext,-
eutat luerurile frumoase nu se 'nvechese nici.
odatd.

www.dacoromanica.ro
 CATIV7A PA REM 245

SA vedem.
Artistul ne aratA mai intai ce legAturi strimse
erau incA din *ooala primer& intre cei doi prie-
teni, Petru *i Paul; cum niciodath nu s'a des-
mintit devotamentul i stima unuia pentru altul;
cum unul a scApat dela moarte pe altul cu pri-
mejdia vietii sale proprii sc... Dar iata cA Petra,
care iube*te foarte gelos pe o femee, Tincuta,
incepe a Elveà bAnueli in privinta lui Paul.
Femeea e o femee ca toate femeile cuminti:
ea nu e nebunA sA lupte a risipi bAnuelile lui;
ba, prin zâmbete cu doug intelesuri, prin pro-
testatii intentionat stangace, prin lacrime osten-
tativ picurate, hrAne*te sistematic acele bAnueli.
Femeea i*i cunoa*te bine arta: un bArbat cu cat
teme i bAnue*te, cu atat e mai mor de stAptinit.
Ea *tie cA un prieten bun al bArbatului care o
iube*te este totdeauna o mare primejdie pentru
imperiul ei: o ruptura intre cei doi prieteni, in-
depArtarea importunului, este un triumf neap6-
rat pentru politica femeei, politica de pa*nicA
aineturburatA stäpfinire. Pentru a ajunge la
acest triumf, femeea are un arsenal intreg de
arme; le poate rupe fArA succes pe toate afarg
de una, una supremA, dar absolut sigurA.
Tincuta incepe sA vorbeascA cu Petru numai
ai numai de Paul: Paul in sus, Paul in jos; Paul
e drAgut, glumet, spiritual, nostim, charmant.
Petru cam incepe sh tâfneasca. Dar iatA, intrA
Paul: Tincuta nu poate stApani un strigAt si o
mi*care de multumire. Cu toate cA Paul e foarte
grAbit, ea nu-i dA voe sA plece: trebue neapArat
BA dejuneze cu ei. La dejun, Petru ceartA slugile,
cat p'aci sA deà cu farfuria in cap jupânesei,
pe &And Tinctita *i Paul rAxl i povestesc fel do
fel de nimicuri... Seara la masA, ea regretA cA
nu 1-a poftit *i pe Paul N'are poftA de miincare

www.dacoromanica.ro
246 I. L. CARAGIALE

ei stä pe ganduri cu privirile pierdute; bate toba

repede cn degetele pe masa; ofteaza; se scoald;
e nervoasa; plange tamnisam fara, s. poatä
spune de ce. Apoi se mica., i doarme sughitand.
In fine, un cortej intreg de simptome alarnaante.
Peste noapte, se svarcoleete sub opresiunea unui
vis urat.; geme, dal un tipat, i Petru aude clar,
printre dintii ei cari cr *nese, un nume!... Gro-
zav!.... Ah! Paul!"
Soarta lui Paul e hotarath acuma. Petru a
mai avut cu amicul san oarecari mici impun-
saturi; de astadata, ruptura trebue facuta cu
toata pompa. Se 'nalnese. Petru foarte 'ncruntat
il invitä, ca dupd vechiul lor obicei, s bea o
bere impreunä intr'un colt discret, pentrucd are
sa-i spuna ceva"... Acuzari categoi ice si vio-
lente de o parte... protestdri de nevInovatie de
alta; ei, vorba infierbantandu-se:
Mieelule! Tradatorule! pentru femeea mea...
Neghiobule! pentru o..."
Atunci Petru se scoala drept in picioare, ia
halba 'n mama, o ridica d'asupra fruntii vechiu-
lui säu prieten ei... cateva punte...
Sit.. eit.. zic en in culmea neliniatil.
Trebue sä spunem (urmeaza autorul) cii Pe-
tru era una din acele naturi pasionate cari
poartä in adancul sufletului lor mai multe mo-
tive de turbare deck le poate dà lumea de
afara: ele sunt ca marea. Priviti-o sub cerul se-
nin, sub paela apasatoare a ecuatorului, &and
nici-o suflare cat de ueoara nu adie d'asupra-i;
priviti-o cum incepe-a fierbe; clocoteete, se um-
fla, se ridica uriaea; se sbate, se smacina, tot
mai tare i mai tare, tot mai iute i mai into
vasta anarhiea talazurilem peste talazuri! Am
omorat Zeii! e mort Neptun! n'are eine sit Ie
mai inteleneasca cu 0 singura *ncruntare, cu tin

www.dacoromanica.ro
 CATEVA rXREILI 247

singur semn. Uitati-va ce sbucium satanic din

eldar senin! ascultati mugetul aeesta sgaduitea
din ceruri! Corabier, nu-ti mai pierde vremea,
atat de pretioasä pentru mantuirea sufletuln
tan! lasd sforile velelor si inchina-te: adancul
te chiarna nerabdator! Trraganul napraznie e in
culme! Cine? eine 1-a pornit eu asa grozave po-
runeil Marea instisi. Ea ge chinuie din propriul
si profundul ei neastampar. Tata sufletul omu-
lui pasionat..."
Ce frurnos stil! ce minunat! ziei d-ta. Tata
un model de stil pompos, grandios, sublim.
Marturisese, raspund eu, cit n'am prea citit
de mult un curs de retoried. Poate ca in reto-
rica d-tale oficiald asa lueru sa se numeasea
stil sublim; sa'mi dai insä voe sag numese, cu
tot respectul pentru d-ta...
Cum?
Stilul prost.
Ce7 Dar lista este stilul tutulor poetilor ce-
lebri ea Victor Hugo, Schiller, Lamartine, Bo-
- Poate fi si al lui sfântul Ion Gurit-de-Aur,
tot cum zic en ramane.
-- Dar de ce? nu'nteleg.
Toemai fiindca nu'ntelegi... Dumneata ai
uitat se vede ea, pe atta vreme noi am privit
impreunä panorama mirifica a marii numai de
hatdrul imei uzate i banale comparatiuni, ai
nitat ea, departe de acel impunator speetacol,
intr'un colt diseret de berarie, amieul nostru
Petru sth eu halba ridicata d'asupra fruntii In-
chipuitului sau rival. Dumneata nu bagi de
seama, pentru ell esti distras, ea cei doi veehi
prieteni sant osanditi sa, mai stea mult In
acecasi a titudine, ea grupul lui Canova, Teseu
rapunfind pe Minotaur, fiinded antorul mai are

www.dacoromanica.ro
248 1. L. CARAGIALB

inch vreo treizeci de pagini de digresiuni. cari

se nurresc, in critica moderna, analizei psiholo-
gicd.
Dar atunei, vrei sä reduci novela la pru-
portiile unui simplu fapt-divers de ziar, i no-
manul, la forma strictä a unui raport de agent
poli tienese.
Ba icI decum; dar plimba-ma pe mare la
vreme i cu socotealä. Toate pnivelitile mark
si toata banala d-tale ingeniositate de a'mi com-
parit chinul sufletului omenesc cu al talazurilor
iti aunt gratuite i mie chiar nule. Eu voiu s'auz
pocnetui paharului spart in capul lui Paul... MA
smulgi de langa el printr'un marafet uzat; bur
opresti brutal o miseare pornitä; ma plimbi pe
la ecuator pornind artificial o altä miscare de
un ritra disparat, i, pe Cand eu port grija. de
soarta lui Paul, inghetat intr'un colt stramt, d-ta
cauti a ma face sa plfmg soarta unui corabier
pierdut in pustiul talazurilor. Dar ce sunt eul
Ce e capul rneu. sit te joci eu ci ca un copil cu o
minge, pe care o bate far% socoteala de toti Pe-
retii, lovind-o and eu milna and cu piciorull
Auzi d-tal pentru ca sa-ti nurnese sublirn stilul,
d-ta sa'neerci a ma face sà iau o halI5t drept
sabia lui Damocles, si o berarie drept Labirintul,
sä confund pe Petru Cu Teseu i pe Paull eu
Minotaurul.
Ei, nu! stilul care vrea sa ma prosteased astfel
nu'l pot nurni sublim; Ii numesc altfel.
.,

Ti-aduci aminte, cititorule, de frumoasa po-

veste batrAnAT Un socru avea dot gluerL unul
caramidar si altul zarzavagiu. Fetele mosnea-
gului se rugau la Dumnezeu, una, sit ploua din-
destul ea sit le creasca maH zarzavaturile, alta

www.dacoromanica.ro
 CATEVA P./UTERI 249

sa fie secetti ea sA li se sbiceascii mai de grabA

cArgmizile. DouA sunteti intr'o easA, a zis ba-
trfinul, si nu vit mai poate Dumnezeu implicit!"
Asa e lumea noastrA, ca fetele acelea, paste
putinta. de impAcat, pentrucä are deodatii ne-
voi diametral opuse: chstigul i multumirea
unuia este paguba i contrariarea altuia.
Iatit minunata inventie a tiparului.
Ce n'ar putea spune un retor, un poet, des-
pre binefacerile descoperirii lui Gutenberg/
Dar ea a dat umanitätii oarbe lumina ochilor!
dar ea a rupt lanturile sclAviei! ea a ridicat din
uitarea i päräsirea secularä semintii ce Oremu
blestemate la vesnic intuneric i nenoroc, che-
mându-le la dignitatea vietii istorice! ea a
imblanzit fiarele pustiilor! ea a consfintit Li-
bertatea, Egalitatea i Fraternitatea! ea a in-
tronat i apArtt drepturile sfinte ale omenirii
si ale omului! Ma rog, ce n'a fAcut`f
Dar en nu sunt nici retor, nici poet. ea sh ma
aprind asa din chiar senin de entuziasm pen-
tru inventia tiparulni, si spun d'adreptul, f ArA
nevoe de puncte de exolamatie, eä ea a fost un
mare noroc pe deoparte, dar pe de alta si mare
pagulA. Acestei inventii, e adevärat, Ii dato-
rim o insemnata parte a progresului material,
prin dezvoltarea stiintei, prin impfästiarea
multiplä i repede a. cmnostintelor pczitive; dar
tot asa de adevArat, este cA pe calea artei lite-
relor, inventia tiparului nu numai cä n'a fitcut
vreun mare bine, dar a fäcut chiar serioasa
stricAciune. Iatä cele doug fete ash de greu de
impAcat ale mosneagului: a plouat din Mel-
sug oastravetii unela au crescut si mai fru-
mosi, dar s'au flesegit cartimizile celeilalte.
Inventia tiparului a dat nastere unei colo-
sale erori, anume: a fAcut pe oameni sä creazA

www.dacoromanica.ro
250 1. L. CABAGIALS

ca. literature 'este o lucrare de utilitate pipaita,

cd arta literelor este o necesitate imediath pen-
tru societatea umard, eä este menial sA aducit
faloase imediate, practice si pozitive.
Asa, s'a confundat cantecui fara folos cu o
reteth de leac sigur, s'a confundat floarea inu-
Wit cu rodul util. Teeth lumea s'a pus cu furie
pe culture florilor; n'a rärnas palmac de pd-
mfint neinflorit, t3i turma omeneascA, dand nä-
vela in vasta livede, s'a apucat sd pascd cu ne-
satin la flori flori, flori i iar flori.
Asa, nu se mai stie astAzi deosebi floare de
floare; toate sunt bune de pdscut: laptele cum-
lui ca i rare floare a alunului, trandefirul de
$inaz ea si floarea scaetului de pe marginee
drumului. $i nu e gurd care, rumegandu'sii ce
a pdscut, sd nu Lad mica sa exclamatie de mul-
tumire, ori de desaprobare, ia oHce caz de a-
firm are a competentii, sensibilitAtii si autori-.
tittii gustului sau personal... Asta-i blind! ex-
celentä! imi place! asta n'o inteleg! asta nu are
gustul destul de picant! Asta trebuià mai
coaptd! asta e vestedA! asta e numai pal-guild!
$i asta se ebiamil vastitatea literaturei mo-
derne, si popularizarea artei literilor ; toti a
cultivd, toti o pasc, toti o rumegit.
Asa, s'au ndseut stildrile infinite, si 5co1ikr,
si autorithtile, si curentele, i modele i repu-
tatiile. Asa, precum se zieeh odinioard at, pe
feta pdmântului, nu e o chug, MI% moarte i3i
Mid o nastere, putem ziee astAzi cd nu e o clipd
fitrd ndscutul a cloud lion i p5scutu1 a trel.
Din varful muntilor i pand in fundul vAilor,
sfarae roatele tipografilor Mrit minutA de
odihnd viirsand clAi de flori pentru turma ru-
megAtoare, si tot nu-i pot birui teribila poftd
de mancare, cu atilt mai nepoftitd en cat pro-

www.dacoromanica.ro
 CATIOVA PABERI 251

oesul digestiunii este mai zadarnic si mai farit

folos de lirana: o simplli iritare de functinni
fiziologice färä Arma de clistig pentru orga-
nism sacaz morfolit i murdärit degeaba in
bale.
De aci, rezulta apoi ca florile rare, cari tre-
buiau sä infrumuseteze livedea, se pierd Inäbu-
ite in bielsugul vast al burnenilor, cari trebuiau
plivite i distruse.. De aci, rezulta cä atunci
and vrei o floare, dela care, ea om cuminte, ceri
ce poate sa-ti dea floarea, frumusete si. miros,
tar nu gust si hrana, trebue sä te intorci la
efiteva glastre veehi de-acasa: in livede e foarte
greu, dacil nu chiar imposibil, s gäsesti ee-ti
trebue.
Ccetera desiderantur", astea sunt cuvintele
cari tin loc de sfdret" (Mph ultima fraza neis-
prävita a operei clasice, ce ne-a. ramas, din ne-
norocire, trunchiata. Ccetera desiderantur! pre-
curn se doresc bratele perdute ale Venerii, pre-
cum se doresc bratele pierdute ale Venerii, pre-
si usuraticul Paris? unde e nobilul brat care-
prima. marul? unde o fi ecetera aeelea, ma-
gistrala incheiere a lui Tacit?
A! vezi? tiparul! Daca ar fi fost tiparul,
imi zice cineva, nu ai mai dori-o, pentrucii ai
avea-o.
Ba nu, raspunz en; deloc.
Fara tipar, am avut-o, o am macar pang la
rcetera desiderantur, i ma multumesc cu atata,
en tot regretul pentru cele pierdute. Dar daca
era tiparul, o pierdeam toata: floarea se pierdea,
eufundata pentru vecie in vastnl noiati al bn-
ruenilor. N'am incredere in judecata mea 'Yana
intr'atata, 5i cu atilt mai putin in a altora, fu-
ck sä erez c, dintr'un ocean imens de burueni,,

www.dacoromanica.ro
252 I. L. CARAGIALB

mi-ar putea denunta o floare nobilA innecata

in umbra deasA.
Asa, Inca odatA, rezultatele tiparului pe ca-
lea practicA i utilA, sunt incontestabil fericite;
pe calea frumoaselor litere insa, ele sunt neno-
rocite: petalea d'intai ne ajutrt srt gAsim la si-
gur; pe cea d'a doua ne face desigur BA pierdem.

Dar ce are a face inventia tiparului cu. ces-

tiunile estetice? Are mult aface, i despre a-
ceasta s'ar putea scrie mai multe de cate pot in-
crtpea intr'un cadru strAmt ca al notitelor de
fatg.
Oricat ar fi cineva de inaintat In vederile pa-
litice, ()richt ar crede cA, numai din ridicarea ne-
contenitA a nivelului intelectual i moral al
unei societAti, si numai din treptata egalizare
a conditiilor de trai al indivizilor, poate re-
zulta ordinea idealA a Statului si culmea de
inflorire a spetei umane trebue sit recunoascA
uai lucru, cit nioi odata nu se vor egalizit pute-
rile si virtutile particulare ale indivizilor. In
lumea viitoare, in lumea pe care del mai ex-
tram utopist o poate visa, vor fi diferente de
inchipuire, de judeeatA si de gust dela individ
la individ.
Cel mai extrem utopist nu si-ar puteit, cre-
dem, inchipui o lume compusA din indivizi ab-
solut deopotrivA la spirit, o lunie in care totia,
indivizii sit fie egal de talentati san lipsiti de
talent, egal de inteligenti sau egal de prosti.
Mai inteleg sä nu creazA cineva eä la un mo-
ment dat domnul Voltaire poate fi mai de spirit
dead toatA lumea; oricine, care se simte mai
sigur zicand noi, cleat zicand eu, are dreptul stt
se mlindreascA de concursul anonim ce el 11 drt

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PARBRI 253

lumii ea sA o facg, mai de spirit deck celebrul

bArbat. Dar ceeace n'ar fi de inteles, ar fi sl-si
inchipuie eineva o vreme cand, in toatA rumea,
fiecare sA taä tot atata spirit cat domnul Vol-
taire.
Ash fiind, talentele, mai mult sau mai putin
numeroase la un moment dat, vor fi in lumea
aceasta vesnic niste exceptiuni; asemenea si cei
ee le vor intelege -acele talente vor fi iarAsi
uiste exceptiuni mai mult sau mai putin fre-
cuente; totdeauna insA imensa majoritate a lu-
mii va fi compusii din oameni normali, cari nu
vac' cu gandul decat panä la varful nasnlui,
si vad cat le trebue. Generatii dupä generatil
de imense majoritAti se vor strecura färä sä lase
in urma lor cevà deosebit una pentru gândirea .

alteia; cu pAstrarea patrimoniului de gandire

si cu continuarea specuIrtrii liii, vor fi insarci-
nati totdeauna rnumai cativa, un foarte restrans
numAr: aceia vor insemnà cultura si progresul
lumii intregi, aceia vor puteà sä deâ un inteles
altul continuitAtii speciei umane decilt al conti-
nuitAtii altor spete animale.
St pentru aceasta, ei trebuesc, in afarA de tot
oe e variabil, local si trecAtor, sA penetreze, in
lumea aceasta, adicA in raportul dintre ea si
om, ceeace este constant, general si vesnic.
Trebue sl intelea.gl dar ori si eine ce grea
e sarcina acestor putini, sarcina artistilor
si gfinditorilor, si cum trebue ea sä se in-
greuneze cu cat mai multe generatiuni se sue-
ced pentruck cu. cat mai tarziu a venit artistul
sau ganditorul in lume, cu atilt ii trebue. mai
multA originalitate si mai mare putere de con
ceptie pentru a covarsi capitalul din ce in ce-
sporit de gandire umank i pentru ra gAsi forma
nouti.
www.dacoromanica.ro
254 L. L. CARAGLALE

Ce se 'ntlimp16, de cand en tiparull

Frumoasa earcinti a gemditorului sau artis-
tului gäseste mijlocul de r5spandire si de pas-
trare sigur in aceasth minunath inventie, e prea
adevarat; dar de aci a rezultat zadarnica si per-
nicioasa inchipuire el on i. eine, numai buna-
vointa sá nu-i lipseascä, se poate inscrie volun-
tar in rilndurile nobiei falange, din momeintul
ee arma s'a gäsit. Orice cap sec, orice minte
säracA, si, ce e asemenea r.4u, mice om cu bun
simt, sau exemplar de duzinà, a renuntat la o-
norabila stare de simplu fiu i apoi de tath de
familie, pentru a juch un rol distins in umani-
tate. Toti fiii i tatii din milioanele de duzini
an inteles pe semenul lor mai bine deck un
altul, i astfel s'au ridicat de jos legioanele de
moralisti generosi, poetii i criticii umanitari
si sarlatanii ideologi, mistici, simbo1iti, natura-
Esti i profetii somologi, etc., earl au inecat in
valurile icr sgomotoase glasul a doi-trei ini
alesi de sus, aiurind mintea lumii intregi, ce nu
s'a prea arAtat de astAdatä s ailati mai mult
spirit deck domnul Voltaire.
Si n'are aface inventia tiparului cu arta 11-
ferelorl
Dar pe toate foile de papyrus si pe toate M-
siile de pergament nu s'a Meut athta arta in
dolth civilizatii antice intregi, &kit se face in-
tr'un. an numai pe hârtia dela Letea!

51 acum sä ne intoarcem iar la talent.

Cea mai mare supiirare ce un om poate face
altuia e 0(4 thgAduliascit talentul de care acesta
so crede, pe nedrept, inzestrat. Niciodath cu
lauda i cu stima nu vei ajunge st multumesti
pe un om lipsit de talont atlit &at i poti inâhni

www.dacoromanica.ro
 CATEIVA PXRERI 255

en tagAduirea saa nesoeotirea talentului pe

care nu-1 are. Un poet inehipuit nu se va ma-
guli atAta de aplauzele unanime ale cunosca-
torilor, pe cat se va dritit de exitica sau indife-
renta unni singur amator.
E ciudat. Omului Inzestrat cu adevarat ta-
lent ii este absolut indiferentA judecata altuia
despre operele sale; el are atiita incredere in
puterea lui de expresie, luck, si &And se aude
lgudat i cand se aude criticat, in fata si a
aplauzelor, si a boxfirilor, si a indiferentii, el
Ii rilde in barbil, sigur fiind cd foarte rar Ii
poate pricepe cineva mai bine si-1 poate aprecià
mai exact, deck se pricepe si se apreciazd el in-
susi. Din aceastA sigurantd reznitO nealterarea
p-3rsona1itAtii adevAratului artist, cu toate sta-
ruitoarele pAreri multiple si varii ale criticei
si ale amatorilor; din aceastO neclintitd inere-
dere in sine, rezulta neincovoiarea lui la vre-
una din mode, particularitatea sustinutA a
stilului, dispretul pentru gustul contimporani-
lor i prin urmare pentru o manier e! simpaticA
acestora manierd. care Dar garantà un succes
faeil i dispretal pentru once imitatie a vre-
unui model anterior sau contimporan. In fine,
pentru adevAratul artist, opinia publica nu
exista mai mult si nu-i poate inspirà mai multA
eonsideratie deck animalele fabuloase.
Rareori, foarte rare, adevAratul artist va as-
cultà eu oarecare incredere parerea cuiva in
privintA-L Acea pArere trebue sd. fie indelung
ineercatA de el, piing. sä capete autoritate. De
aceea imi pare atilt de ridicul amatorul, ease
tam-nisam Ii dA artistului pOrerea sa asupra
cutArei sau cutArei luarilri a acestuia -- fie ca-i
gdseste cusururi, fie mai ales a o admix&
Dar ia sA vedern pe omul care ìi inehipue a
www.dacoromanica.ro
256 I. L. CARAGIALS

aveh un talent pe care mu-1 are. Pentru el opi-

nia publicA e suveranA. El, dupAs ce dä la; lu-
minä o producere, umblA zi si.noapte sit stranga
sufnajele amatorilor earl, toate, pentru el sunt
valabile: cele cain 11 aplaudA 11 incantA; cele
earl il condamnA ii amArAsc. El discuta bucu-
ros cu oricine despre productia propriului sAu
talent, si, atribuind lipsa de admiratie_nurnai
si numai nepAtrunderii, e gata totdeauna sA
fact), amAnuntite explicatiuni asupna operii sale..
PArerile altora despre talentul su sunt o branA
de care el nu se poate sittura ()rick s'ar indopà;
ash dacA nu-1 admiri, macar gatjocoreste-1;
dacA nn-1 aplauzi, rawer fluerA-1; da-ti insä an-
maidecat o payere. ConsiderA-1 orisicum, nu-
mai considera-1: el n'are incredere in sine, si
astfel sufletul lui, care mereu sovAie, are nevoier
de o proptea, fie aeeea intr'o parte sau in alta.
Dupa pArerile pe earl le adunit de prin toate
rAspantiile, el îi modificA judecata dupa pro-
priile lui produceri; dupit curentele opiniei pu-
blice, îi face o programA; duph succesele obti-
(mite de altii, isi croeste o manierA ce i se pare
sigurA. i astfel, desi sunt atatea de rare 'n
lume talentele originale, avem atfitia artisti!
Pentru aceea, toate fenomenele, atilt cosmiee cat
ei sufletesti, carora le-a fost dat un curs vala-
bil de &lire un talent oareeare, ajnng foarte
cnrand derttonetizate prin navalirea valurilor
de falsificAri.
Asà s'a intamplat cu frumoasa antitezit a
trandafirului en spina% asa a ajuns desgus-
tAtoare Camara PrimAvare i nesarate duleile
zile ale lui Maiu; asa, luna, mai intai, dink-
minoasit ce era, a ajuns intunecoasit ca un glob
de aur" pentru ea, mai apoi, stApanA a mArii",
sit fie cu desAvArsire compromisA.

www.dacoromanica.ro
 CATEVA PARER! 257

Tot asa i cu libertatea, cu patria, en aanorul,

cu uesimismul scl... stilul omului de talent a
fost considerat de multimea secAturilor numai
in partea lui externA. Acestei pArti extenue fac
ele gresala sA afribue succesul talentului, si a-
cestei greseli datorim potopul producerilor de
manierA in arte i 'n litere.

11 prinde sau nu'l prinde iatA donA expre:

silmi populare românesti foarte ciudate, in earl
incape tot intelesul frmnosului: in ele SC cu-
prinde tot ce poate cineva spune asupra artei,
asupra talentului si stilului.
Vedem iinctr'un teatru de stat un actor vechiu
!zi experimentat, eu o reputMie consacratA in
intreaga opinie publicA, juelind un rol impor-
tant. Tot ce se chiamA aparat teatral e intre-
buintat cu 0 perfecth pricepere si dibAcie dupA
regula strictA a scoaleicostum, plasticA, de-
clamatie. Omul ii pune toatA bun-vointa, se
repede, se intepeneste maestos, tipA, sforAe, ori
sare, toptle, face toate contorsirunile i strain-
bAturile, dup a. cum rolul e tragic sau comic
in zadar; ne lasit reci: pentru ce7 pentrucA..
nn'l prinde.
Pe cAtA vreme, colo in circul ambulant, tilbarit
rpentru cateva zile in mijlocul bâlcuului, vedeti
pe acest nenorocit clown, cu Mina groasA lipitä
pe sudoarea fetii, ell atat mai zilrenteros si mai
murdar, en eilt prim, acoperisul sMsiat al eircu-
lui inundA de toate pArtile lumina soarelui.
Domnisoara, prima si ultima cAlAreatA de fortA
a companiei, dA tiircoale in area, pe vete-
ranul ei armAsar alb, care numArA atAtea suc-
cese. Clownul ii face o curte stAruitoare urmA-
rjml-o in toate micriJe. La un moment, curti-
I. L. CARG1ALR. Minlent e. 17
www.dacoromanica.ro
258 I. L. CARAGIALS

zanAl gaseste prilej s'o ciupeasch de bratul ei

foarte rawat, care n'ar fi pierdut mult din ad-.
miratia publicA daca era imbracat. Atunci man-
dra eAlareatA Ii trage un bobarnao in nas, care
pocneste ca un pistol; apoi numai dealt da o
biciusca batranului armasar, i dispare in ga-
lop. Indraznetul pedepsit a cazut, i clasica ba-
sica a facut, ecoul nasului: inamoratul se ridica
$i pleaca obidit, tinandu-se de atmaindoua par-
tile lovite, plangand i strambandu-se intr'un
chip oribil. Rasul publicului e iresistibil: l'a
prins.
Asa e in toate_artele, dar absolut in toate.
lath pe bulevard o statue enorma. Marmora
e de pret si figura pe care ne-o infatiseaza este
a unui barbat ilustru. Este o opera foarte
scumpA a unui artist de mare reputatie. Ilus-
trul raposat e infAtisat in postura unui orator
care saluth en modestie publiciil, pe cand acesta,
entuziast, Ii incornneazA un discurs superb cu
aplauze unanime si prelungite. E o opera de
executie, cum ar zice amicul meu Gion, impe-
cabilissimel. Asemanarea on raposatul este iz-
bitoare, desi se intelege, tipul e idealizat; in
fine, o opera fara cusur. Toate bune: 5i pos-
tura, si asemanare, si idealizare, si ori ce pof-
testi; dar nu'l prinde pe rAposatul deloc.
Iata insa ca gasese in gradina marelui mn,
lla Mosi, eu cinci bani, un popit de turtA dulce.
Minunatul parinte! e asa de cuvios cu barba
si sprancsnile lui alba de zahAr, cu ochii lui,
doua cofeturi albastre de coliva, indreptati in
sus cAtre cer, ca si cum ar invoeà iertare pentru
pAoatele oamenilor rAi si zavistnioi Cu
dreapta ridicata, gata a blagoslovi ea un mrt-
cenie, pe eel care are sal manance! E de turta
dulce parintele, nu de marmorA: e ieftin de

www.dacoromanica.ro
 OITEVA PARERI 259

-tot, si de o execatie pecabilissiand; dar n'ai col

face H prinde.
Pe o panzg de respectabile dimensiumi, ye-
dem o intrare triurnfalä a unui stralucit impa-
rat oameni de arme, burgheji, popor, figuri
alegoriee etc., o splendida punere in sceng. E e
.compozitie magistrala si savantg. Dela varful
pintenilor pang, la varful penelor, totul e stu-
-diat cu scumpatate; nici o alunitA istorica nu
lipseste de pe vreo figura, fie chiar alegoricg,
ei toate chipurile acelei multiple lumi stint
penetrate de solemnitatea circum.stantei. Ceva
mai mult: rninunata panzA poarta iseglitura
mini artist, pe eare opinia publica l'a consa-
crat Makart... Toate bune dar numai de un
lucru e pacat: dela impunAtorul impgrat teapan
pe calul lui tot asa de teapAn, t pang. la eel
din urmg, dobitoc din multime pe miei until
nu'l prinde.
Pe cata vreme ia sa vedem acest alt triumf.
Iatt un cätel, mu Dackl, care a capatat prernsiul
intai la concursul primei internationale expo-
zitiuni canine, si care, incarcat de coroane, trece
printre toti concurentii de speta lui cu o legi-
limb mandrie suverana, (Fliegende Blatter, No;
2646, pag. 148). Teti ii privesc cu deosebite sen-
timente, dela invidia eea mai vanata panä la
cea mai sincerA admiratie, pe cand el, abia ple-
-candu-si ochii aproape inchisi de fumul gloriei,
inainteaza incet si mAret. lath un triumf... Sumt
niste caini, e adevarat; e ua desen pe o paging
mica, semnata de un caricaturist obscur, A.
Roese ler dar pe toti Ii prinde.
Asa e si in arc.hitectura, asa si In muzicg.
Insira cat poftesti colonade dup g. colonade; asea-
,e4A-le d'asupra domuri i domulete; ingrarnA-
deste pretutindeni decoratii; intrebuinteazg zece

www.dacoromanica.ro
260 1. L. CARAGIALS

contrabase, opt tromboane, patru tobe marl si

patru sute de voci do geaba, daca nu te
prinde.
Ma e si in literatura. Toarna suite 4i mii de
versuri ori de randuri de proza; canta toate
stelele, luna, soarele, patimile, nimicnicia, eter-
nitatea de geaba, daca nu te prinde.
Ma e si in filosofie si in eritica. Clädeste eele
mai transcedentale, eele mai profunde sau mai
inalte tractate, cu tot aparatul posibil de era-
(htiune; combinä cele mai ingenioase teorii des-
pre arta, arta pentru arta, cu tendenta, cu teza,
en san fara mai stiu eu ce de geaba, daca nu
te prinde.
Tot asa si in teatru. Poti pune sä declame pe
toti eroii generosi, toti martirii extatici, toti
intrigantii mizerabili, toate femeile sublime ori
infame, loate inchipuitele imprejuräri ce pot
remit& din ciocnirea patimilor si caracterelor
omenesti, do geaba: daca nii te prinde, nu te
prinde.
* * *

Rezumand cele de mai sus, zic: conditia

esentiala a operei de arta este insuflaroa pe
care nu i-o poate dà dee& talentul. Fie de mice
scoalä, de mice gen, de orice dimensiune si pro-
portie, fah' tendenta sau nu, urmareascä sau
nu vre-o teza, daca, e insufliatä de un talent,
opera va fi i va trai putin cimporta cat: o clipa,
nn veac, ori mai multe. °richt va fi trait, dacti
a trait e destul. Intre a nu fi si a fi e o nemar-
ginire, fatI cu care decsebirile de durata a
fiinteler stint reduse la nimic.

www.dacoromanica.ro
 IN NIRVANA.

unt peste douAzeci de ani de-atunei.

Locuiaan infeo omit uncle trAsese in
gazdit un actor, vara director de teatru
in prcvincie. Stagiunea migrArii actorilor se
sfemise: era toamnit, $i aceste päsäri cAlAtoare
-se 'ntorceau pe la euiburile lor.
VAzandu-mA eh eiteam intr'una. actorul imi
zise cu un fel de mandrie.
Iti place sit te ocupi en literature... Am $i
eu an Mint in trupit care cite$te mult; este
foarte Inv Atat, $tie nemte$te, $i are mare ta-
lent: face poezii; ne-a Mout cateva cuplete mi-
nunarte. Eu crez cA ti-ar face plAcere &Al
enno$ti.
Si 'mi povesti cum gAsise intr'un otel din
Giurgiu pe acel bAiat care slujeit in curte al.
la grajd culcat in fan $i citind in gura mare
-pe Schiller.
In ieslele grajdului, la o parte, era un gea-
mantar biblioteca bAiatului plin cu cArti
.nemte$ti.
www.dacoromanica.ro
262 L L. CARAGIALE

BAiatul era foarte bland, de treabd, nu aveh

nici un vitiu. Era strAin, de departe, zicea el,,
dar nu voia sd spunA de uncle. Se vedea bine-
a fi copil de oameni, ajuns aci din eine stie ce
imprej arare.
Actorul Ii propusese sA '1 ia sufler cu $apte
galbeni pe lunA, i blilattul primi cu bucurie.
1$i luase biblioteca i acmna se afla In Bu-
cure$ti.
Seara trebuia sA vie la directorul lui astfel
puteam sA '1 vAd.
Eram foarte curios BA '1 cunose. Nu $tiu pen-
tru ce, imi inchipuiam pe tanArul aventurar ea
pe o fiintA extraordinara, un erou, un viitor,
om mare.
In inchipuirea mea, vAzandu'l in revoltA fatit
cu practica vietei comune, gäseam CA dispretul
lui pentru disciplina sociala e o dovada cum
cA omul acesta trebue sä fie scos dintr'un tipar
de lux, nu din acelea din care se trag exempla-
Tele stereotipe cu miile de duzini.
Desi in genere teoria dela care plecam eu ca
sA gandesc astfel cA adica un om mare trebue-
in toate sA fie ea neoamenii era pripita,
poate chiar deloc intemeiatA, in speta insA s'a
adeverit cu prisos.
TfinArul sosi.
Era o frumuFetc! 0 figuth elasica incadratA
de ni$te plete mari negre; o frunte inaltA $i
seninA; niste ochi marl la aceste fPrestre ale
sufletului se vedea cA cineva este InAuntru; un
zambet bland $i adane melancolic. Avea aerul
unui slant tanar coborit dintr'o veche icoanA,
mu copil predestinat durerii, pe chipul citruia
se vedea scrisul unor chinuri viktoare.
MA recomand, Mihail Emirnescu".
As.ia l'am cunoscut eu.

www.dacoromanica.ro
 IN NIP YANA 263

CfitA filosofie n'am dcpAnat impreunA toatA

noaptea aceea cu nepregetul varstei de eapte-
sprezece anil
Ce entusiasm! Ce veseliel
HotArit, inchipuirea nu ma inselase... Era un
copil minunat.
Inteo noapte mA pusese n curentul litera-
turii germane, de care era incantat.
DacA 'ti place asa de mult poezia, trebue
sa i scrii, i-am zis... Am aflat eu cA dumneata
ai si scris.
Da, am scris.
Atunci, si mie 'mi place poezia, desi nu
pot scrie, fii bun si arattemi i mie o poezie
de dumneata".
Eminescu s'a executat numai dealt. Era o bu-
catA dedicatA unei actrite de care el era foarte
inamorat... D'abia mai tiu minte. Stiu atata cA
era vorba de stralucirea 4i bogAtiile unui rege
asirian nenorocit de o pasiune contrariatA... cam
asa ceva. Poezia aceasta imi pare ca s'a i pu-
blicat prin 68 sau 69 in Familia" din Pesta.
A doua-zi ne-am intalnit iarasi. Dar peste zi
o nernultumire intimA intervenise. Actrita fu-
sese foarte putin miscatA de mahnirea regelui
asirian. Eminescu era de astAdatA tAcut si po-
somorit, vorbeà foarte putin i contradictia
irita. In zadar 1-am rugat sA'mi mai arate vreo
poezie sau sA mi-o citeasel tot pe aceea ',care o
cunosteaan. A plecat sA se cake de vreme,
dimineata la amiezi, cand m'am dus la el, 1-am
gAsit tot dormind.
L-am sculat. Se dusese acuma supArarea, ba
era chiar mai vesel en alaltAeri. Am petrecut
toata zina razand, mi-a vorbit despre India an-
ticA, despre Daci, despre Stefan cel mare, si
mi-a clintat doina.
www.dacoromanica.ro
 264 L L. GARAGULE

Ii trecuse ciuda regelui asiria.n i acum se

bucurn, in liniste de avutia i strälucirea lui.
Asa 1-am cunoseut atuncea, asa a rämas pang.
in cele din urmä momente bune: vesel i trist;
eomunicativ i ursuz; bland si aspru; multu-
mindu-se eu nimica i nemultumit totdeauna de
toate: aci de o abstinentri de pustnic, aci apoi
lacom de pläcerile vietei; fugind de oameni si
cäutandu-i; nepAsator ca un bAtran stoic si iri-
tabil ea o fatri. nervoasä. Ciudatä amesteel-
turn! ferioith pentru artist, nenorocith pen-
tru om!
Primitvara urmätoare a plecat cu o trupä am-
bulanth. de teatru prin Moldova. Am asteptat
toanma pe Eminescu in zadar trupa s'a rein-
tors fail dansul.
PArintele lui, de fel din Botosani, 1-a regrisit
pe excentricul fugar, si mai cu binele, mai en
de-asila, 1-a luat acasit si d'aeolo l'a trimis la
Viena.
Am vgzut mai tarziu: Ideal piedut in noap-
tea unei lumi ce nu niai este"... Eminescu isi.ti-
nea MgAduiala: copilul crestea om mlatre.
Mai in unnä, 1-am intalnit tot aici pe Erni-
nescu eu un frate al lui, oaten Plecau aman-
doi in sträingtate, el la Viena, celalalt la Berlin.
Militarul era frate mai mare; tot asa de fru-
mos, de bland si de ciudat o dsbitoare ase-
mithare in toate.
Ace la a mers la Berlin; in cateva luni a spe-
riat Academia militarä en talentele-i si a dat
un examen care l'a faeut pe maresalul Moltke
A. se intereseze foarte de aproape de soarta lui,
bothrit stel ia pe langä clausal. Ca sa-si incoro-
neze succesul, militarul s'a dus acast si, fara.
sä lase mAear o vorbg., c'a impuscat.
Peste mai multh vreme, cand am vorbit en
www.dacoromanica.ro
 IN NIRVANA 26 5

Emititteu de trista imprejurare a militarului,

el mi-a rAspuns razand:
Mai bine! Ala era mai cuminte ca noi!"
Peste cativa ani a venit in Bucuresti tate, lui
Eminesen. Era un Mtran foarte dragut, glumet
si original. FAcuse o bunä afacere si venise sA-i
cumpere fiuiiui haine i ciasornic i sA-I dee
din viatA" o sutA de galbeni, partea luil de
mostenire din averea pArinteaseA.
L'am intrebat atunci pe Eminescu dacA muma
lui trAeste. Mama murise, dar, dupA aerul po-
somorit en care mi-a raspuns, am Inteles cA de
moartea ei se legau niste arnintiri mai crude
deck ea de o moarte inormalA, nu numai dure-
roase, dar i neplAcute.
Am aflat apoi cA o sorA a iu care-1 iubea
foarte, trAià retrash inteo manAstire: biota fatA
erà paralizatA din copilArie.
$i au fost oameni, nu de rand, eameni de
searmA, cArora le-a plAeut sA facA sau sA las"
a se crede cA nenorocirea liii Eminescu a fost
cauzatA de un vitin.
Era in adevar un om desordonat, dar nici
de cum vitios. In lumea asta, multdmea celor
de rand crede cA plAeerile materiale ale vietii
sumt privilejul lor exelusiv si cA oamenii rari
nu au voie sA aiM si ei defeete.
Avea Un tenverament de o excesivA neega-
litate, i cand o pasiune II apnea era o torturil
nepomenitA. Am fost de mule ori confidentul
lui.
Cu desAvarsire lipsit de manierele comune,
suceesul Ii scAph foarte adesea... Atunci era o
sbuciumare teribilA, o inconlare a simtirii, un
acces de gelozie, cari lAsan sA se intrevazA des-
tul de clar felul cum acest om superior trelmia
sa sfarseascA.
www.dacoromanica.ro
266 1. L. CARAGIALE

(Ind ostenei bine (13 acel cutremur, se in-

chide& in odaia lui, dormilt dus si pea° doll&
trei zile se arAta iar linistit ca LuceafArul lui
nemuritor si rem".
Acum incepea cu verva lui strAlucitA sa-mi
predice budismul, 6 sd-mi catite Nirvana, tinta
supremA a lui Buda-Oakiamuni.
0 asa incordare, un asa acces a avut in ulti-
mele momente bane: acela a fost senmatul
sfarsitului. Pupa cutremur, el nu s'a mai in-
,chis in odae sA se culce si sA mai facA ce Meat
mai nainte LuceafArul. A pornit inainrte, tot ilia-
inte, panA ce a cAzut sub loviturile vrAjmasului
pe eare-1 purtà in sanu-i Inca din, sanul maicei
sale. Copil al unei rase nobile si bAtrane, in el
se petrecea lupta decisivA intre flacAra celei
mai inalte vieti si germenul distrugerii finale
a rasei geniul cu nebunia.
Lupta a fost groaznicA. Incercarea, drumul,
cAtre Nirvana a fost tot asa de dureroasa cat
si de strAlucitA.
In capul cel mai bolnav, cea mai luminoasa
inteligenta cel mai mahnit suflet in tru-
pul cel mai trudit! Si dad, am plans cand I-au
asezat prietenki si vrAjmasii, admiratorii si in-
vidiosii, sub teiul dant", n'am plans de moar-
tea lui; am plans de truda vietii, de cate sufe-
rise aceasta iritabilA natura dela imprejurtirit
dela eameni, dela ea insäsi.
Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit
si de foarne. Da, dar nu s'a ineovoiat nici odatA:
era un om dinteo bucatA t;ii nu dinteutaa care
se gAseste pe toate cArArile.
Generatii intregi or sa suie cu pompa dealul
care duce la Serban-Vodk dupA ce vor fi urn-
pint cu nimicul lor o vreme, si o bucatA din

www.dacoromanica.ro
 IN NIRVANA 267

care s6 scoti un alt Eminescu tnu se va mai

gasi poate..
Sit doarmä in pace necajitul sufIet!
Ferventul budist este acuroa fericit: el s'a in-
tors in Nirvana asa de frames clintath, atfit
de malt dorita pentru dansul prea tarziu,.
prea de vren3e pentru noi.
1889, htnie lg.

www.dacoromanica.ro
(DZ4%Y4t

IRONIE.

m ounoscut foarte de-aproape pe un om

de o superioará inzestrare intelectuala;
rareori a incaput intr'un cap atata pa-
tere de gandire. Era pe langa aceasta un mare
poet; ou cea mai nobila si mail inaltä fantazie,
ajutata lie un rafinat instinot artistic, el a tur-
nat intr'o laPidara formä noua limba veche si
'nteleapla", pe care o cimostea !Mat de bine si o
inbea atat de mult.
De felul lui mandril. el fugeit de onoruri,
stiindu-le cate concesiuni costa. Melancolic si
pasionat desi in acelas timp iubitor lie veselie
si de petreceri usoare, ura din convingere asa
numitele conveniente i poleiala lumii. Nici-
odata nn primea bucuros laude nici chiar de la
putinii prieteni, foarte putini, pe care-il aveit si'n
judecata j sinceritatem carcra eredea, dar-
mi-te pe ale acelei multimi de seci far% talent,
judecata nici sinceritate, caH se tot vara in
biata noastrà literatura ca microbii ran-faea-
www.dacoromanica.ro
 ILIMNLE 26g

tori in trupul omului sAnAtos, si cari nu se sfiesa

a se fuduli a tout propos eu Un prietesug ce nu
le-s3 fost niciefind acordat! laudele acelora ii
inspirau d'a dreptul desgust".
Dar dna' nu doreit onoruri, dacit fugeit de
sgomot si de laude, asta nu era deck din pri-
ohm desertAciunii lor, iar nu din vre-o fa1 411.
modestie ce 1-ar fi fAcut s n'aiM deplirA si
manifestA incredere, fatA cu toatA lumea, in ta-
lentul lui. Avea talent si o stia mai bine deck
oricine: nilci o eriticA nu-1 putea face sA se 'n-
doiascA de sine, iar aplauzele nu i-ar fi putut
spune deck mai putin de ce credea el insusL
De aceea opera ce ne-a lasat-o nu denotA nici
un moment de ezitare salt de neincredere in
sine. MA incredere avea in puterea. talentului
sau, ne-o spune singur.
IatA ce-i zice femeii care n'a inteles cA tre-
buia sA-i cazti roaba in genunchi la farmecul
primei lui aruncAturi de ochi:
Dându-mi din ochiul thu senin
0 raza dinadins,
In calea timpilor ce vin
0 stea s'ar fi aprins ;
Ai fi trait In veci de veci
thnduri de vieti ;
Cu ale tale brate reci
Inmitrmureai maret
Un chip de-apnruri adorat,
Cum nu mai au perechi
Acele eine ce strabat
Din timpurile vechi;

Tu trebuia sa te cuprinzi
De acel farmec sfInt
noaptea candela s 'aprinzi
Iubirii pe pamant !

www.dacoromanica.ro
270 I. L. CARAGIALIE

Se poate o mai mare si mai 5mIreptAtita in-

-drAznealAl Si iota ce gandea mai apoi despre
multimea martorilor" i cunoscAtorilor":
De-oin nrrnh. O. win In versuri, teamit mi-e ca nu eumvk
Famenii din zina de-astAzi sä mt 'neeapl-a Matt:
Dam/ port en n§nrintit §i en zAmbet a lor nrä,
Lando le lor de sigar m'ar seArbi peste mtsurA.

SArmane omule! dac'ai Invià, ai vedea cA de

.ce te temi, nici moartea nu te poate scAph!
Omul acesta a trAit, mai des mahnit, mai rar
vesel, intr'un cerc foarte restrans de prieteni.
Dar era si un om ciudat! El ii face& o pilleere
din necaz si din durere o voluptate. DacA n'aveh
vre-o supArare, cAuta; dacA nu veneà sA-1
intampine durerea din afarA, el stilt sA si-o scor-
-moneascA singur din rArunchi. Cu un astfel de
caracter mai era $i de tot sArac. Imi vine des-
tul de greu BA contrazic ni$te 9toritAti in ma-
ierie literarA, stiind bine cat II, iriteazA contra-
zicerea i cat de primejdioasA e iritatia lor pen-
tru soarta i reputatia unor simpli muritori ca
noi; dar trebue sA spun odatA cA poetul de care
e vorba a trAit material rAn; sAracia lui nu
este o legenda; a fost o nenorooitA realitate $i
ea il afecta foarte.. Ce Durnnezeu! Doer n'a
trAit omul acesta acum cateva veacuri, ca sA ne
permitem cu arata usurintA a bAsmi despre trista
lui viatA!... a trAit pana mai ieri, aci, cu noi,
cg mine, zi eu zi, ani intregi... Pe eine vrem
noi sA amAgim?
Talentul lui de poet nu-i produce& nimica;
doult trei functiuni care le-a avut,bibliortecar
apoi revizor *color destul de slab pliftite, a
trebuit sA le pArAseascA silit $1. intr'un tarztu
sA gAseascA mijloc de traiu in presa militantA.

www.dacoromanica.ro
 1RONIE 271

Cum stoarce puterile unni om de talent acest

fel de runnel., unde este silit sd-si avorteze zil-
nic prin provocare voitit gandirile i concep-
tiile, r$i cat de ran e pretuitA la noi, so tie.
Poetul a trait cum a murit foarte nenorocit
si ca via% materialk: copil ursit s. sufere i cu
sufletul i cu trupul. De foame nn pierea, ce-i
drept; dar suferea amar de sArkcie.
devAr -
S'a sustinut cl dispretuià averea... E un nea-
pe care nu-1 poate spune cleat sau eine
n'a cunoscut pe poet, sau eine... vrea sä spunk
un neadevAr o afirm eu aci cn sigurantA ck
afarti tie teorii fantaziste, psichologice, etnice,
etice, estetice, scl. nu voiu cApata niici o desmin-
tire serioasA. L-am cunoscut, am trait langa el
foarte aproape vreme indelungatl si stiu cat de
mult pret punea pe placerile materiale ale vie
tii. L-am vazut destul de adesea scrasnind de
lips/. Contrarietatea patimilor, dorul vag de poet,
ace: dor de-care se depArteazA tinta en cat ii pare
lui el se apropie de &Ansa, ii aruneau ce-ir drept
in cea mai intunecatA melancolie, dar nu-1 sdro
beau nici odatk; lipsa materiall 'Msg. ii excita,
11 demoraliza, 11 sfArfuna cu desAvarsire... da,
dar era prea mandru ca sk se planga de asta si
mai ales acelora ce trebniau s'o inteleaga ne-
spusA.
S'a zis cA era risipitor i cA, orice surnk ar fi
trecut prin manA-i, el tot nefericit rar fi lost,.
de vreme ce nefericirea lui era de un fel curet
moral. MinunatA judecatA, dar ieftinA scuzl
pentru. acei ce 1-au lAsat totdeauna in lipsA,
desi-1 puteau ajuta cu toatit dignitatea, desi a-
propierea luti le-a Meat cinste IL.. profit si
inca le face. Da, era risipitor, pentrucl iubea si
el plAcerile brutale ale vietii; i doar are si un
ern de valoare dreptul sA doreasca aceste pia-

www.dacoromanica.ro
272 L L. CARAGIALE

eeri; da, nenoroeirea lui era de nn fel moral si

tot nenorocit ar fi fost dispunand de orisicate
mijloace; Insà, fiindu-i sufletul add de iritabil,
ii mai trebtlia si trupul chinuit $i nemangaiat?
si obtinerea bunarilor lume$ti i-ar fi sporit, ori
aliaat ehinul sufletesc?
Astdzi nu mai incape indoiald ea el era osan-
dit dela nastere, sd moard cum a murit; insit
neajunsurile practice ale trainlui, hrand ordi-
nard, interior mizer, nevoie continua. de rnuncä
grosoland obligatä i ridicul plAtitä, en a-,
eela$ fin si nobil.instrument en care trebnia sit
cânte plutirea lung pe mi$ceitoarea meirilor si
uritateFA pofte arzAtoare, atat de ieftine
pPntrn altii, atilt de scumpe, mai adesea impo-
sibile de multumit pentru el, i-au gritbit searta
eale atre tristu-i sfarsit.
Cand era In culmea functiondrii, ma$ina cea
admirabild s'a stricat deodatd: regulatorul, care
aveil dela inceput in aliajul sdu uin punet tienit,
s'a frilnt in tail 1 misedrii: organele erau acum
sfaramate i maestrul nebun!" Pang, aci träise
destul de räu... Cine ar fi, nu plätit, ei baroni
citit versurile luil Aproape nimenea. Cati Ii
$tian cä existä? Foarte putini. De-acu 'ncolo,
tin' te, popularitate!...
Multi cuminti tree pe drum i. &and nu sunt
si puternici, din cati Ii ounoQc d'abia nnii le
scot edaiula; dar dupd un nebun, Ma% sd.-1 cu-
noascd nimeni, se strange $i se ih toatA lumen.
Si astfel sueeesul primei editii a intrecnt toate
a$teptdrile editorilor.
A trecut apoi catva timp $i 1-am revdzut. In-
taia erh trecuse; nu mai era aeela$ am, dar
era un om ea toti oamenii, Cu mintea normald
intreagit, i toemai de aceea nu mai erh ace-
la$ om.

www.dacoromanica.ro
 IRONIE 273

Era linisfit, trist, slios. si, o probA mai mult

cA devenise iar cuminte, era cam rusinos având
constiinta deplinA de tot ce i se in-Mini-Rase.
Acura inealte nu mai poate incApea vorbA, era
in complectA mizerie.
lath ce sera. el &ere un amic, scriprura
este excesiv de ingrijitA, pare cA s'ar fi temut
ea nu cumvit, din vreo arunchturA mai liberA
a condeiului, sg. iasA banuiala eA. mintea i-ar
fl catusi de putin nestApanitA, latA:
eBoala Indelungata de care am snferit m'a fmpiedicat
dela tinerea nnei corespondente regulate. Acura Mud fn-
tra catva mai restabilit, yin a va rugb. sil v'adnceti e.minte
de mine, de lipsa aproape absoluta In care mit aflu. Daca
va este en pntinta a-mi veni in ajutor, v. rog, a o face
cat de curand, cad cea mai mare mizerie ma amenin0...)
Trist document!
DupA destulA vreme de rnizerie, a venit rePi-
diva si apoi, din fericire, moartea.
Moartea Ea a desgvarsit opera nebuniei.
Crcerul care a gandit despre soarta omului de
geniu
Or O. vie pe-a ta urma, fn convoiu de 'nmorm&ntare
Splendid ca o ironie, cu priviri nepasátoare ;
'Jar d'asnpra tnturora va vorbl vr'un mitital,
Nu slavindu-te pe tine, lustruindn-se pe el
Sub a numelui tan umbra...
n'a apucat incA sA putrezeascit bine, si cc
de asociatii i comitete care sA-i garanteze
trecerea la posteritate! ce sgomot! ce ponulari-
tate: ee de rnititei"!
Dar nu e meritata, popularitatea aceastal se
va zice.
Ba da.
Dar nu era in adevAr un om de genini
Nu mai ineape vorbA.
I. L. CARAGIALIK. MOTICIente. 15
www.dacoromanica.ro
'274 i. r... CARAGIALE

Dar nu se cade sA ridiesAm statuie la ase-

menea oamenil
Negresit... InsA...
Teri d'abia il cunosteau si-1 apretiau ciltiva
prieteni de aproape, si astAzi e un nume la modá,
universal cunoscut; ieri d'abia aveh ce mfmca
in lipsA aproape absoluth de subsistenta, ame-
nintat de cea mai mare mizerie", si astAzi se
mAntuacA multi bath, direct cu opera lui, indi-
rect sub pretextul numelni lui; ieri d'abia bailie
si hranA, astAzi statuie si monumente de bronz,
de marmurA, de... hiirtie velinA mai stiu eu
de eel
&tat de desAvfirsith necunoastere si pArAsire
in viatA, s'apoi intr'o clipl atitta sgomot, atitta
sgomot, atilta solicitudine si inchinAciune dupl
moartel
Apoi nu-i aceasta o erudA irothei
1890, ludie

www.dacoromanica.ro
 DOUA NOTE.

m de Inuit intentia sä dau publicului o

sunlit de note asupra vietii lui Emineseu,
fiindca inexactithtile, nimicurile nasco-
eite, neadevärurile absurde ee se spun de trei
ani de zile pe soeoteala lui ma revolta tot Mate
cat ma revolth i scandalul cii portretele si bus-
turile puse fara sfiala in eirculatie ea fiind ale
lui; ca si cum ar fi vorba, Inca odath zic, de un
-tip din evul meziu, iar nu, de cimevit care a trait
in mijlocul nostru atata vreme; atriä atun-
cea este, cred, aici locul sa spun urmatoarele:
Cu toata inegalitatea temperamentului sau,
Eminescu avea doua coarde totdeauna egal de
intinse; vesnic inamorat si vesnic avand nevoe
tie bani se putea altfell 4i poet si sarac... Ves-
nie visa niste maini subtiri i red.", vesnic
anA un camatar, care sa-i compere pe nimica
leafa 'nainte en eatevh luni.
Ask, odata ea totdeauua, inamorat i farit un
ban, a venit de dimineata la redactie foarte

www.dacoromanica.ro
276 1. L. CARAGLI.L5

amarit: ova. acñ numaidecat nevoe de o sum&

insemnath; daca n'o gäseh, se 'mpusch". N'a vat
sa ne alma, de ce anume ae,ea sumä i de ce
atata graba, a refuzat sä inearg sä pranzim
ca dupt obiceiu impreunä si u dispnrut .din-
tre noi.
Seara, se afla... uncle/ la bal mascat la Tea-
tru. Trepndase toatl. ziva dupl. cämätar! II gd-
sise, din nenorocire; luase iar bani en procente
orbesti; Ii cumplirase un rand de haine de lux,
cilindru, botine ,de lac, mAnn$i galbene, $i de-
ghizat astfel cat putuse mai bine, umbla de
colo pang, colo amestecat p'in multimea de gurn-
casca. tirmarea foarte gelos pe persoona gan-
durilor lui, care aveh o patimn nespusä pen-
tru flirt sub masa. F,ti domino lucru ce, prin
trivi...ritatea lui, loveh pe poet si'n amor ei'n
mandrie. Norocul in zina aceea n'a voit sä fie
intreg pentru bietul nostril prieten: pe uzurar
ii scoase Iii cale bine diLpus; Tie femee o trime-
sese la hal pentru alteineva. Nu e vorba, dupa
hal, galantul contrariat $i-a plätit un souper
fin" ceeaee 1-a fäcut sn, fie a doua zi foarte
fiträ chef, cu atat mai mult cu cat era foarte
usurat de greutatea banilor prin$i eu destula
alergatnra in ajun: ca toti oamenii de felnl
lui, Ii asviirlise seam ea sn-i doreascn dimi-
neata..

Versurile eitate la pagina 270 snnt exact acele

pe cari Eminescu le-a citit in Juuimea". Mai
tarziu s'a fncut modificarea lor dupa observa-
tiile i cererea catorva persoane din cercul
aceIia a. dinar sensibilitate extremrt se simtea
jignitä de expresiile prea vignroase, prea crude

www.dacoromanica.ro
 POUX NOTH 277

ale poet ului. Else stie b;rie aceasta a fa-

cut concesiune delicatetii acelora si a ingaduit
sA se toarne in veninul lui nativ i sincer pu-
Una apa de trandafir... si i se schimbe Fdmenii
in Oanzenii i scdrbi in nzdhni; dar nu din toata
inima a Meat aceasta concesiune, desi, in dis-
cutia fara sir nici capataiu ce se iscase, ca de
obiceiu, dupa citirea poemei, staruise FA vo-
tase" pentru modificarea anodina i o &ma, la
care el tinea foarte mult in acest timp.
Le spun acestea ca A. nu sä creaza de care
public mai putin initiat in ale misearii
literare cä ar fi citatiunea de mai sus o ll-
sificare: este o varianta originald, aceea anume
la care tinea poetul, o variantA ce mi se pare
mie, care am groaza de apa de trandafir", cu
mult preferabila celei puse in vanzare de dom-
nii editori. Emiteseu nu era androgM, era bar
bat; el pe impotentii intelectuali nu 'i con-
sider) ea oameni ci ca fezmezzi, i de aplauzele
lor nu s'ar fi mdlynitse scdrbea.
Dar la varianta aceasta cedase el cel putin
sub ce influenta nu ne pasa... Mai tarziu insa
s'a petrecut ceva mai ram.. mai tarziu, pe cand
artistul era cu mintea bolnava, s'a facut in
opera liii publieata in vohim indreptari, pur-
.gari si omisiuui cu desavarsire arbitrare. Eu
cred cA asta trebue relevat.
Editorii sunt liberi sa traga elite exemplare
vor, sa le vanza cum si cat le place, sa profite
de munea si de pe urma sarmanului pierdut
cat pot, sunt liberi; sit Amara negustorul ein-
stit F3i eastig bun sa'i ilea Dumnezeu; dar sä
stea la taraba lui si sa nu se amestece a pool
opera artistului.
Criticii din parte-le, cu flori desarte, eari
roade n'au adus", sunt liberi sä judoce dupa
www.dacoromanica.ro
278 I. L. CARAGIALE

cum ii taie capul acea opera, sa desbatit, sit ana-

lizeze, sä expliee, sit comenteze, s interpreteze-
si &Ate toate tot luerari de seama t3i de fond:

§i cand propria ta viatit singur n'o §tii pe de rost,

0 sre§i bat a1ii capul s'o patrunzg cum a fost 1
Poate vre-nn pedant en ochii cei verzni, peste un veac.
Printre tomuri brgcuite a§ezat, gi el an brae,
Aticismul limbei tale o sa-1 pung la antar,
Oolbul ridicat din earte-ti l'o suflit din ochelari,
te-o st*Ange 'n doug §iruri, a§ezAndu-te la coadg.
In vreo notg prizgritg sub o paging neroadg.

De aceastä onoare postuma nu poalte seilph

nici un om de talent, si mice generatie e mai
m9X1t sau mai putin bogata de asa grindini
de opiniuni, de teoriii si de note prizarite sub
pagine"... savante.
Biblioteci intregi s'au scris numai despre
Hamlet", si roatele tipografilor nostri de mii
si sute de ori se 'nvârtesc pe zi i or sa se mai
invarteasca in pofida lui Eminescu. Liber inch
Matti oricine sa-si alature pe o bucatit de bar-
tie numele-i de o zi cu un mime pe veei trainie,
cum se aprinde un chibrit Iii fata soarelui; li-
ber e oricine sä spunä despre o opera de arta
si ce stie i ce nu, si daca o pricepe i daca nu,
numeasca-se el TaMe, sau fie ilustru ciubotar
al lui Ape lles. Pe varful unui obelisc batran
se abate cilteodatä si un vultur, dor mai ales se
strâng totdeauna roiuri de muscute sä bzâi pe
creasta monumentului infierbfintata de arsitit
Ape le norilor, viinturile vremilor spala si svântä
piatra nobila de urmele acelor efemere, si ea
ramane tot curatit ca mai nainte si pentru mai
nainte. De clintit nu o pot-lite elinti decht trasne-
tul cerului, ura fan atieg a sectarilor exaltati,
ori securea Vandahlui imbecil 5i ram, sau igno-

www.dacoromanica.ro
 DOUI NOTE 279

ranta barbarA, care doboarA si sfarmA frumu-

setea aceea, ea sA-si facA un prag inform 10 o
sArmanA colibA... Dar astea toate sunt elemente
oarbe ale naturii, miscate de sus fArg. corw-
tiintA, de jos de o constiintA din cale afar& ob-
tusA ori smintitA... Insa, a ciunti cu constiinfa
limpede si cu sdnge rece o opera de artAl... Si
de asta e vorba aiei.
Care artist, care nmator, care om de bun sims
$ifie treabA ar indrAzni sA in un penel i sA in-
drepteze o trAsAturA mAcar a unui Rafael, sA
prefacA numai o masurA a lui Beethowen, ori
sA potriveascA coapsa lui Apo lon sau soldul nnei
Venere, dupA personala lui judecatA si dupA
pornirea gustulni sAu actuali Lucrarea ce un
mare artist ca Eminescu o lasA, 'este, en toate
calitAtile si defectele ei, ceva sfânt, fiinda in
ea se intrupeazA pipAit, i pentru o viatA mai
durabilA deal chiar a neamului sAn intreg,
ghndiri si simtiri de veacuri ale acestuia, si de
aceea, fArA teamA de exagerare, s'a putut zice
en o asa lucrare este patrimoniul omenirii in-
tregi nu numai a unui nearn.
Si asa dar a pune mama fArA sfialA r)e o ase-
menea lucrare cu calitAti eterne si a cutezh s'o
potrivesti san s'o mai cioplesti, dupA trechtorul
tAn gust si cu competenta ta discutabilA, disen-
tabi1 5 pentrucg e negativA fatA cu realitatea e-
videntA si nalpabilA a monumentului ce-I ju-
deci discutabilA fie ea cht de autorizatA in
pArerea-ti proprie si a chtorva clienti va sA
zicA a mutilà lucrarea de artA pentru restul
fArA capAt cunosent al lumii si vremii, este a te
face vinovat de o faptA reprobabilA, este, en
irn cuvhnt. o profanare... Iar de profanare nu
e capabil cleat un orn fArA inimA am cu spiritnl
ingust, un am care niei 0 (loth nu se poate -rata,

www.dacoromanica.ro
280 I. L. CARAGIALE

pe sine, care nu poate avea uici o ridicare de

suflet pe d'asupra egoism-0111i stramt. nici o
emotie... cum sA zic impersonalA, a sA in-
trebuintez si en nistie platitudini platonice
seoase de curand iar la modA, nici un fel de
respect chiar &and se aflii in fata lucrurilor
sfinte... fiindcA n'are, fiindcA nu poate avea ni-
mica slant pe lume.
Veacul acesta care se stinge, a inaugurat,
spre onoarea lui, scoala asa numituhii spirit
de examen, pentru a putea mAsura, cat mai
exact increderea ce trebue sA aibA urmasii in
afirmArile strAbunilor jurare in verba magisiri
este astAzi, din norocire pentrn spiritul uman,
iiii adagiu mort i 'ngropat.
AstAzi critica onosth si in adevgr savantA
cearcA sa. elimineze din textele clasicilor antici
alterArile introduse de pe vremuri de cAtre co-
pistil neprieeputi san infideli, i sA atle in fine
adevAratul original. Ea racae de pe zidurile
monumentelor scoarta pusA randuri-rfinduri,
dupd mode trecAtoare, de care niste restaura-
tori inculti, ca BA afle ,formele primitive cu-
rate; ea restabileste mum:4e asiriane, pe cari
transcriitorii ebraici din primele secole ale erei
noastre le-au deformat dupA sensul actual al lor
prin introducerea punctelor vocalice subtscrise
in vechile cArti bibliee; jar din mitnrile strA-
vechi asiatice, incArcate, in migratia lor pe ata-
tea s'atatea drumuri, de elemente eterogene $i
intunecAtoare, distitandu-le cu dibAcie, seoate
raze de adevAr ce ne lumineazg origina neamu-
rilor Europel civilizate.
Noi Roinfinii avem pretentia indrepthtitA si
intei esti] a ne pune in randul acestor neamuri,
alAturi cu popoarele moderne; trebne day sA
intelegem cA nu putem figisth nepAsAtori la al-

www.dacoromanica.ro
 DOITA NOTH 281

terAri voite sau nevoite facute subt ochii nostri

in textul celui mai mare scriitor roman; si ast-
fel oricine e dator, credem, a denunta opiniei
publice luminate, falsificaxea copiei atat mai
rcia dacti de fapta lui neiertatA copistul nu s'ar
putea scuza numai cu ignoranta.

www.dacoromanica.ro
 0 VIZITA
LA CASTELUL IULIA HASDEU".

m fost alaltrteri Da castelul Iulia Has-

rfiN deu" dela Cfunpina, unde am petrecut o
zi nespus de incantAtoare, ospAtat de d.
si d-ua Hasdeu, parintii proprietarei. AceastA
minunata cladire a fost ridicatA in trei ani fAra
nici un studin sau plan prealabil cl numai si.
numai. bucatA en bucatA, dupA comunicArile
spiritiste ale Iuliei Hasdeu. D. Hasdeu nu este
architect si n'ar fi fost in stare, cum singur
mArturiseste, sa conceaprt un plan ap de com-
plex, asa de logic si de frumos. E un castel tare
si tot de odaiA un templu. Baza lui are forma
simetricA a 'mei cruel; axa'i principalA ur-
meazA o linie perpendiculara pe meridian, asa
crt fatada temphilui priveste drept la rAsArit.
Mi-ar fi cu neputint6 sa. fac-n descriere corn-
plecta a acestui locas de inAltare sufleteasa,
de niftnetiere, de credintA, de rugaciune si de
inspiratiune. MA voiu mArgini a da putine note
fugitive asupra unor amAnunte si mai ales asn-

www.dacoromanica.ro
 0 VIZITA LA CASTELUL dULIA HASIDIM* 28:1

pra emotunii profunde ce am simipit acolo. Cas-

telul-templu are doua aripe cu câte un cat si
un donjon central, inalt de opt-spre-zece metri.
El se ridica mandru in mijlocul unci curti
largi, avAnd la dreapta lui, ca de streajil, niste
nuci batrâni, iar la stfmga o gradinitä de flori
tinere, scaldate toata ziva in &mina soaTelui.
Castelul-temphi are de jur imprejur, la fiecaro
rand, terage largi, imprejmuite toate cu stalui
scurti de granit, acoperiti cu table de aceeasi
piatra. 'In stil druidic. Fatada e tot de granit
cioplit, Mra lustru. Suindu-te pe terasa de jos,
dela picioarele donjonului, dai de intraTe. 0 mu-
elle de piatrA, WA cam de o palmä, desparte
vertical drept in cloua, intrarea deschisä. A`ceasta
muche- e nmchea uii principale: o bucata de
granit masiv, grx-a de ch-keva mii de kg., care
se deschide cu mare usurinta , invArtindu-se
ialunecos pe o osie de fer ce-i trece prin mijloc.
Cand usa e deschisä, se vede numai muchea;
efind este inchisa, acoperind perfect intraroa, se-
vede pe placa ei de piatra, blazonul famildei
Hasden, iar d'asupra pe o panglica zburatoare:
E pur i ',move".
Anzisem atAtea despre acest buev retiro al
ilustrului orn, Incât, apropiindu-ma cu trasura,
mi simtcam cuprins de emotiune, de un fel de
neastAmpar pe care'l produce totdeanna apro-
piarea unui lueru de mult dorit.
In sfArsit, am ajuns. Eram asteptat. Am co-
borit repede din träsurä si am intrat in curte,
unde am ramas cAteva clipe uimit de infatisa-
rea impunatoare a castelulni Iulia Hasdeu".
Dar am fost repede desteptat din uimirea mea:
pe terasä a iesit sä ma intAmpine figura strii-
lucitoare a nobilului meu amfitrion. I-am mar-
turisit numai deck impresia puternica ce mi-a
www.dacoromanica.ro
284 T. L. CARAGIALE

cauzat-o vederea operei sale de piatra, tot Elsa

de minunatä e.a i celelalte opere ale sale.
Stai sa vezi... Inca n'ai vazut nimic! imi
rasnunse... Si mai intai de toate, asta nu e opera
mea, este opera fiicai mele, stapana castelului.
Noi suntern aci numai in gazda. Pentru aceea
mai inarinte de orice, trebuie sa te prezint eta-
pfinei casei.
Zicând acestea, ma duse la umbra unui nue.
In trunchiul batranului copac, inteo gaunosit-
tura, este portretul Iuliei Hasdeu, incadrat in
muschiu viu, din care rasar plante mititele de
munte. E o gradina in miniatura, gradina unei
%fine, o grading, intreaga ou miile ei de umbre
si de lumini, cu miile ei de poteci si de isvoare
vii, cu miile ei de generatiuni, incapand toate
in scorbura, cat un purnn, a unui batran copac.
Acum putem intra.
Ne suim pe terasa de la intrare si, alune-
cand amandoi de o parte si de alta a lespezii,
care'si prezinta in fata numai muchea, intram
in vestibul. A doua usä este asemenea deschisg:
e eu donä canaturi date inicele doug, laturi, pre
sentand doug, oglinzi, can, asezate paralel, re-
produc u;:q intr'alta la nesfarsit imaginea
noastra.
Simbolul puterii etern si infinit creatoare!
Pasim pragul i ne aflam sub domul inalt al
donjonului'din centrul cladirii. In mijlocul salii
circulare, sta linistit un stalp masiv de zidarie
de coloarea marmorei trandafirii; pe dansul se
reazima doua scaH de fer usoare, earl suie la .
braul interior al donjonului, undo de jur impre-
jur e galerie metalicg. In partea din spate a
stalpului, in potriva usii de intrare, e o soara,
care Buie la celelalte doug. In rand cu galertia
deasupra stalpului pe care se reazima searile,

www.dacoromanica.ro
 0 vIZITA LA CASTELUL !MIA HASDIOII) 285

este un pod sustinut de stAlpi subtiri de fer;

deasupra acestui pod, stA, sub domul .albas'ru,
statua MAntuitorului, odatd j jumiltate mdri-
mea naturald. Statua este de lemn i coloratA,
dupd stilul evului mediu; este o opera de rard
Ummusete a sculptorului Cascini din Paris.
Mfintuitorul se ridied, deasupra unor nouri,cii-
tre cer, cu bratele deschise, cu privirea aple-
catA spre pdmAntul pe easel bineeuvinteazA
cu amândoud mainile. Din ochi ii pied lacrimi;
in maini i pe picioare se vdd urmele cuielor
si ne frunte al ghimpilor. Thvinul fin se inaltA
cu fata cAtre izvorul hiniinii, cdtre rasArit. Din
vairful domului iazuriu, ochiul lui Dumnezeu,
inconjurat de stelele infiuitului, ii priveste a*-
teptAndu-1 cu dragoste.
Domul e luminat de trei ui, rdspunzAnd pe
trei terase si de o fereastrd rotundA, intretdiatd
de o cruce cii geamuri in felii, colorate galben
si rosu. DacA ingenunchi in fata figurii MAn-
tuitorului, capul sAn divin ii vezi in dreptul
ferestrii scAnteetoare de lumind, al cdrui cadrn
II ineonjurd ea o aureold.
In galeria eireulard inddrAtul MAntuitorului
si snh fereastra rotundA, std bustul asemenea
colorat al Iuliei Hasden, invAluit de un vAl alb
subtire. Ochii ei au o putere de privire extraor-
dinard, din altd lume, o privire care nu fixeazd
niei un punct material, si care, pdtrunzAnd oh-
stacole, imposibile de pdtruns pentru noi, se
adfinceste nerndsurat, in infinit, edtre in punet
luminos, ce o uimeste i o face fericitd, cAtre
Mare le Centru".
Iesim pe terasa din stAnga. Un vAnt rdcoros
adie De jur imprejur se vild ridicAndu-se dea-
lnrile verzi earl domind vales Doftanei. MA 0-
prese o clipA, ametit de atAtea impresiuni sd
www.dacoromanica.ro
286 I. L. CARAGIALB

respir adierea datatoare de viata. Dar ilustrul

meu amfitrice ma apuca cu bunatate de brat,
zicandu-mi cu tonal unui indemn inspirat:
-- Mai sus! mai sus!
Suim scara subtire care se incolaceste pe zidul
4.:Injonului i ne aflam pe terasa superioara. 0
panorama sublima se desfasoara jur imprejur,
ei deasupra, bolta nemärginita albastra cu ata-
tea nenumarate terase, sclipeste stravezie. Dar
e foarte cald la amiazi. Ne coboram pe terasa
mijlocie, intram in interiorul donjonului si de-
acolo, dupa ce mai privesc Inca odata minunata
statua a Mantuitorului i bustul proprietarei
acestui eastel-templu, ne coborkn. Aci ilustrul
meu amfitrion ma face sä iau earna ca stal-
pul, care .suporta. de jos, in inijlocul domulul,
scarile urcatoare la galerie, reprezinta, im-
preuna cu ele, un mare potir: deasupra acestaia
apare ridicandu-se la eer, departe de durere, fi-
gura stralucitokare a Domnului. La baza potiru-
lui, stä atarliat chipul copilei pe patul ei de
chinuri, acoperitä en flori.
In aripele de jos ale castelului, avem la
dreapt.a si la stanga &ate doua saloane, unul
mare si altul mic; in fund, un altar, si in fun-
dul altarului, un piano. Acustica boltii acestui
altar e de o putere care foarte rar se poate rca-
lizà prin vointa architectului. Un acord pro-
duce o rezonanta eare umple bogat intreg in-
teriorul domului, desteptand glasul adormit al
golului...
De o parte si de alta a altarului, doua Inca-
peri pentru bibliotecA, unde se pot in buna voe
odihni mii de volume intelepte...
Fereastra altar alui e rosie, iar ale celor doua
biblioteci, una verde si cealalta albastra...
In salon, stA un portret in mitrime maturala

www.dacoromanica.ro
 0 VIZ111 LA CASTELUL 4/JULIA HASIDEU, 287

al lulled Hasdeu... Dar am spus cà e imposibil sA

fac o descriere amtinuntitä a acestui locas...
D-na Hasdeu ne cheanni la dejun.
Sala de mfincare se aflä la umbra unui nue
venerabil. Ne asezrim la ma4a.
De-acuma incepe farmecul eel mare: dea-
cuma porneste d. Hasdeu, clupä ce mi-a arittat
proprietatea fiicei sale, Willi spuie multe,
multe...
Fe lul stiu, mai bine zis, stilul ospitalitätii la
castelul Iulia Hasdeu" e cu totul deosebit: un
amestec de grand seigneur, naiv, savant, pa-
triarch Mtran i ttufar artist. Atmosfera in-
treagà e plinä de bunAtate bungtatea in-
sa-si, d-na Hasdeu, i plinä de santei de
spirit -- spiritul insusi, ci. Hasdeu, plinä de
frumusete amfindoi sotii frumosi, prin fru-
musetea supremä a pitrului alb.
0 asa ospitalitate e o mare favoare, o adevä-
rata binefacere.
Tot timpuVejunului, ilustrul mea amfitrion
e un isvor nesecat de invätäturi si de glume
sciinteetoare o aotivitate de spirit in adevär
prodigioasä. Cereetäri filologice i istorice, ex-
periente i comunicari spiritiste, religiune, fi-
losofie, arte frumoase, imbrAcate toate in pfinza
minunatä, pe care numai eel mai inalt dar al
mintii omenesti o poate tese, imbrAeate in poe-
zie toate sunt cu o egalA vigoare imbrA-
tisate.
Ascu lt nimit vertiginoasele jocuri ale acestui
inalt spirit, toate egal pline de liarmecul ins-
piratiunii oi de puterea convingerii. Spiritul
acesta jongleazit cu oorpii ceresti, cum ar jon-
glà cu nista mingi sau portocale.
Am uit,at cu desitvitrsire scopul vizitei melp;

www.dacoromanica.ro
288 I. L. CARAGIALii

mereu am ascultat, si nu mai mi-a venit in cap

sA fac vre-o intrebare.
Ne-am ridicat dela masa sq. am reintrat in
castel. D. i d-na Hasdeu se retrag sa se odih-
neasca putin, lashndu-ma singur in salonul din
stânga. Atunci 'bleep sa cercetez, unul ate unul,
toate amanuntele acestui incfintator lams. In
fiecare colt, materia spune c idee. Ies in curte
si ma afund in gradina uncle creste o vie de
curand plantatä; departe inspre apus, se desi-
neaza.dealurile pe valea Prahavei, pe când, fata
in Mc& catre rasarit se ridica la aceiasi inal-
time dealurile de pe valea Doftanei. E a liraiste
patrunzatoare, pe care n'o intrerupe decht la-
tratul chinilor eastelului, care ii reclama.
tainal de hrana Fji mAngaituri dela a-na Has-
deu, i sueratul locomotivelor call ferate.
MA intorc in curie. D-na Hasdeu isi ingrijeste
pensionarii, popoare intregi de pui. D. Hasdeu,
care si-a facut siesta de chteva minute, imi
iese inainte... E mai thnar chiar decal adineaori
si 'mi zee:
Acurn, iar sus! sus!
Ne urcam pe terasa inthia, deasupra careia
marele donjon isi aruncä care rasdrit umbra.
Ne asezarn in fata unei mese. Acum incepe sa-mi
vorbeasca desore ultinaele rezultate ale comu-
nicatiunilor sale spiritiste cu Iulia.
De demult Inca, frica impartaseste tatalui lu-
minile la caH a ajuns ea. Din toate aceste co-
municari cari se urmeaza metodic, va rezultk
o opera mareata, o sistema. complecta asu-
pra problemei creatiunii. Savantul poet spera
a in curhnd opera fiicei sale va putea fi data
publicului.
Din aceasta vasta, opera, d. Hasdeu, depozita-
rul ei, imi permite sa citesc chteva pagini raj-

www.dacoromanica.ro
 Z' 1. ; . 11.1LIA HASDElus 28 9

raculoase. Imi este peste putintd, frireste, sA re-

produc cat de palid propozitiunile filosofice au-
prinse in acele pagini. MA marginesc a rezuma
iatelesul ce 1-am putut eu anglà din ele...
Mare le Centru, Luming. i VointA nemArgi-
nite, infiinteazA la infinit, isbind Golul, Nimi-
cal. Din isbituri eterne pornesc fiinte eterne,
produs infinit al unui isvor infinit, vointe
infinite, rezultate dintr'o vointA infinite.
Est.e o sistemA matertirarlistA-misticA, a cArei
expunere va face de sigur epoeä in stiinta
umanA. Cu o vervA de care unmaii el este capa-
bil, ilustrul meu amfitrion Imii desvolt1 toatA
sistema: este o clAdire de cad& si sublimA fan-
tasie, intemeindu-se pe cea mai solidA i rem
logicA. Cu sistema aceasta, se explica '1Amurit
toate ipotezele stiintifice moderne, ne lAmurite
incA. Ea aruncA o putea-nicA luminA asupra teo-
riei evolntiunii, atavismului, personaliatei, etc.
DupA ce d. Hasdeu m'a inclestat bine in te-
sAtura sistemei sale, inti zice, privindn-mA on
bucuria triumfului:
Trebue sA stai desearA aci sA vezi o noapte
instelatA de pe terasa de sus, ca sA pnicepi mai
bine toate cate ti le-am spus.
Se intelege ek nu m'asi fi putut impotrivi la
o asa ademenire, dacA nu eram en dinadinsul
impiedicat de latfacent. M'am grabit sA mArturi-
sese ilustrului meu amfitrion adanca pArere de
rAu ce simteam cA nu mA pot supune iuiei asa
de gratioase porunci.
Atunci, imri zise d. Masdeu, n'ai inteles ni-
mic. Pentru ce ai mai venit!
La intrebarea aceasta. mi-arm aitas aminte,
dupA atata uitare, de scopul practic al vizitei
mole, si promitandu-mi in gaud sA mA reintore
altA datA cu mai mult timp i pe 'ndelete la
1. L CAEAG141 F. Aforner te. 19
www.dacoromanica.ro
294) 1. L. OAHAGIALE

fermeefitorul eastel templu, am rAspuus:

Am venit..., am venit sit interviewez pe d.
Hasdeu in chestinni literare.
Asal $11 nnume despre cet
Despre stare& literaturii noastre si des-
pre eortiii el' de progfes.
Atunci, zise d. Hasdeu, n'ai &eat skid in-,
cepi intrebArile.
WA. DODeSC a sti: ee credeti dv. despre li-
teratura romaneascA actualA in genere? Cari
aunt personalitAtile inteadevAr eminente ale li-
teraturii noastre? Ce desvoltare viitoare poate
speia literatura romfinA, avand in vedere sta-
rea in eame aceastA lilerathrA se aflh astAzi?
Foarte bine. Am MN. spun.
Si luand tonul sigur al omului deprins cu oi-
tedra universitarA, d. Hasdeu imi comunieh ph-
rerile sale, pe ean l. le voi reproduce cat se poate
mai exact.

D. Hasdeu credo ch literatura unei natii nu

se poate ridich la o treapta in adevfir
panA eand societatea nationalA i Staitul natio-
nal n'au ajuns la cea mai inaltA treaptA de pa-
tere. Societatea noastrA j Statul nostru sunt
Inca pe drumul de suis. Au fost grele pasurile
de panA acum, grele si fArh rilgaz. Momentele
de liniste si de rAsuflare, prin earl trecem as-
tAzi dupe.' atatea veacuri grele, nu sunt deck
un seurt popes pe ealea destinatelor noastre.
Ideea romfinizmuilui se intemeciazA astAzi prin-
tr'un scurt repaus; pentru ea sA parneaseA, bo-
tAritA, chtre telul ed final, care cuImea desvol-
tArei sale.
Mai sus! Avem inch de mers... mai sus!
E atata inspiratie iu glasul savantuhri poet
www.dacoromanica.ro
 0 VIZ1TX LA CAS1ELUL etULIA HASDLU 291

eAnd graeste aceste vorbe, attita vointa in to-

nul lui profetic inctit ma &lint ridicat Mr& de
voe i pornit cu el catre un viitor de glorie ro-
maneasca, de stralucire nationalit care, oriat
ar fi de departat, este real, palpabil, inevitabil.
Lteratirra romana de itstitzii zise d. Has-
den, zambind cu bunatate... Incercari mai mult
eau mai puVin fericite, avand mai mult sau
mai putin noroc de isbanda a momentului
datorindu'si mai adeseaori model atilt suceesul
trecator cat i impedicarea unui sucoes mai du-
rabid. Iatä un exemplu: Eminescu. Eminescu
este incontestabil un talent, cu toate defeotele
lui; dar Eminescu, desi a avut dupa. moarte no-
rocul de a trece pentru clitva timp la moda, din
aceasi cauza, tot din cauza modei, a avut noro-
cul s lucreze sub o directiune absolut straina
de spiritul românesc, o directiune specifica, re-
gionalA, eterogenä fata cu ideatiunea poporului
nostril, sub directiunea la moda pe atunei, a
tinel weld. literare sub directiunea colii pe-
simiste-schopenhaueriste .germane. Mari de
forma extorna a producerilar lui, adesea prea
&MIA, aproapenanic nu este original sau ma-
car specific romanesc. Mai teeth opera mi este
un rased al ideilor pesimiste-sehopenh.aneriste,
eari an facut moda ciitva tim,p in Universitatile
germane; e marfa eftina a studentimii germane
de pe la mijlocul secolului, in urma confuziuni-
lor politice, redata snb etichetä loeala si, fireste,
ou multa dibacie, tinerimii române budhis-
mul antic, fiert Inca o data in cratita nem-
teasel si de acolo Mcut ciarba a treia met in-
teo oala romilneasca, drept hranit proaspitta
pentru intarirea noilor generatiuni.
Nu, nu! tadaocca d. Hasdeu... Eminescu a

www.dacoromanica.ro
992 J. L. CARAGIALli

avut talent, dar e departe de a se putea numi un

mare poet National.
Dar, intreb eu cu sfialk atuncia care e,
dupä dv., d-le Hasdeu, cea mai mare figura a
literaturii noastrei
D. Hasdeu imi raspunde, fAra a eta un mo-
ment la gandurti:
Alexandri... Fara nici o indoialk Alexan-
dri... El este reprezentantul eel mai puternic, cel
mai complect al gfindiril i simtirii romanesti.
El a efintat toate dorintele, el a planstoate ne-
voile si necazurile Romanimii. El a incuraiat,
o indemnat si a imbarbAtat neamul lui in felul
in care acest neam putea mai bine sa inteleaga;
a fost vesel, trist, viteaz, cuminte, rabdator,
plin de sperantA si de credintA, glumet sij inte-
lept Ca popoul roman insuaL In mintea lui in-
itreaga n'a lost loc pentru nimie ce n'aa- fi lost
specific romanesc, si in talentul lui nici o por-
nire care sA nu fi lost specific ramanea.scA. A-
lexandri este gloria nediscutabilli a literaturii
rc.rnanesti in secolul acesta. La o asa inAltime
nu' mai vAz alta.
Dar altul, tot mare, nu avem?
Eliade, de sigur. IatA inca o figura gigan-
lick en atat mai minunatk en eat puterea nu'i.
.sta in talent, ci in vointa. Iata un om care, la
un moment dat cand nimeni aproape nu giin-
deste dealt intr'un mod fragmentar la cultura
unui neam inchipuie cu vasta-i inteligenta o
sistema completa de evoeare a fortelor spiritu-
lui national: fAiinte, literaturA, arte, filosofie,
religie, politick tot incape pentru el intr'o ala-
temA inchiegata. RIM RA reuseasca a face in
deosebi o opera de mare valoare, apuch eu o
egalA pntere, toate genurile literare i stiinti-
lice, intemeind ea bazfi neelintiith a eulturii si
www.dacoromanica.ro
 0 VIZITA LA CASTBLIM IIILIA /UMW, 293

desvoltArii neamului romanesc, ideea nationall

Eliade n'a fost poate nieiodatit mi mare scrii-
tor; eeeace insA e indiscutabil este cii a fost o
minte mare, o vointil mare un om earuia ge-
neratiunile aetuale, Cu judecata lor inel nest-
gurA, nu pot intelege cat ii datorese, dar pe care
o generatiune cu constiinta mai limpede sd, eu
mintea mai inzestratA il va onora ea pe una din
cele mall, strAlucite figuri ale renasterii române.
Si la Eliade ca si la Alexandri, credinta ea sd
vointa s'au manifestat cu toatA binefAcAtoarea
lor inramire pentru neamul nostru.
E bine inteles cit eu mA mArginese a da aoi
numai inr'un mod imperfect pArerile ilustru-
lui academician. Sub torentul ideilor sale eu nu
pot nota decal lintamentele fundamentale eat
se poate en mai multA fidelitate.
Aci, a proposite de opera lui Eliade si de in-
fluenta pe care a exereitat-o aceastA operA, d.
Hasdeu face o bogatA digresiune asupra seolii
Junim ii".
*

In digresiunea d-sale despre Junimea", d.

Hasdeu revine asupra observtatiilor privitoare
la Eminescu. A fost, nice d-sa, o seoalA literarA
care a falsificat fella de a gandi, de a simti
si de a spune româneste, introducand cu dina-
dinsul in literatuna noastrA tanArA pesimismul
universitar, pedanteria obscurA si greoaie nem -
teasell. Pe deoparte, a inventat talente inchi-
puite (Bodnitrescu), iar pe de alta, a denaturat
si a deformat talente reale (Eminescu). Acel
ee s'a prelims cap al scoalei, el insusi n'a pro-
due nimie original, n'a produs nimie care BA
poatA rAmanea altfel deck doer Cs 1 xmment

www.dacoromanica.ro
294 I. L. CARAG1ALE

de naivA i =Data pretentinne: chei, in defini-

tiv, toatA aetivitatea lui nu s'a exercitat altfel
deck ea paradrt ostentivA de bun simt : .11 n'a
fait qu'enfoncer des portes ouvertes. Cu on ba-
gaj portativ de cateva formule ale celebrului
Lessing, a cAutat sA rAstoarne pe cativa infimi,
ea Pelimon, Aricescu s. a., ea si cum aceia, pen,
tru a dispArea, mai aveau nevoe de o asa sfantA
campanie... -

-Ern cap de scoalA cake n'a avut altit treabA,

nici altA inspiratie deck sA demonstreze crt In
natura toatA totuirepoza" a lui Anieescu, sau
Poemele eroice" ale lui Pelimon nu aunt pn-
trivite esteticei lui Lessing!...
Si care a fost urmarea scoalei acestia?... afarA
numai dacA aceastA scoalA n'o fi aviind preten-
tia cA ea a daft nastere unor talente; ori cA a-
ceste talente, nAscute mai 'nainte de ivirea scoa-
lei, nu s'ar fi nAscut farA &Ansa.
Cap de scoalA?... tin Leasing?... Dar Le-
ssing MrA a imprumuta, bagaj portativ dela
un alt Lessing anterior si mai ales exotic (asa
in cat sA fie mai greu de controlat de cAlfre con-
timporanii putin deprinsi cu cititul) Lea-
sing a scris el insusi minunatul Laocoon, cele-
brele Nathan Inteleptul j Mina de Barnhelln.
Lessing a creat i, ereatiunea liii va rAmaneit
ea o creatiune pur personalA si specific ger-
manA, spre gloria lui si a neamului lnL. Dar
capi de scoalA, earl se bat cu morile de vant pen-
tru a face pe Sancho Panca sA caste gura plin de
admiratie, si nu aunt in stare a eonstrui o pa-
ginA de inventie originalA! capi de scoalfi, cA-
rora cei mai slAbuti ucenicl, fanatiei nu le kaot
recunoaste altA valoare dada cA aunt oapete
foarte bine ecbilibrate, !carte bine cumpAnite!...

www.dacoromanica.ro
 0 VIZITA LA CASTELUL 41ULIA HASDIEU) 295

Cumpana in 'echilibru diferentA de greutate,

zero.
Nu; niciodata un cap de scoala mi s'a mar-
gimit, ea un dascal de scoala, la teorii si mai
ales la teorii pueril negative; niciodata cineva
nu s'a putut numi cap de scoala, fiimdca, in te-
meiul unor fragmente de adevaruri spuse de-
plin de altii, au criticat lucrtini liaai jos de mice
eritica serioasA (ca, de exemplu, pe raposatil
Aricescn s. a.)
Un cap de scoalli creaza, i creatiunile lui ser-
Vesc multi vreme ea modeluri urm&silor de ta-
lent... Dar en mi-am mai spus in privinta a,
ceasta parerea pe larg. E de prisos sfi-ti spun
.
ma ihiilt acum.
In sfarsit, d-le Hasden, zie eu; as vrea ea
tin parerea d-tale despre sortii de desvoltare,
do aci incolo, a literaturii ronninesti.
De iasta, rAspunde ihistinl meu amfitrion,
de desvoltarea literatnrel rOmânesti nu ma in-
doesc deloc. Suitt en deosebire convins ea Ro-
mâmii vor aveh in viitof o epoca de strAlueire
literara, care se va numarh intre epocele re-
marcabile ale desvoltarei intelectuale umane.
Neamul acesta e chiemate netagaduit, sa joace
un rol mare in eompleinl
D. Hasden intemdiaza aceastit prOpositie pe
teoria d-sale filosofica "despre ereatiune.
Toate marile epoce literare an coincidat la
epoce marl politiee. CAnd vointa unni neam in-
treg a remit sa'ajunga a realizh culmea aspi-
ratiunilor sale, a indeplini suma de rezultate
posibile ale energiei sale, i se trimite acestui
nearn o colonie de misionari, o pleiadii de ta-
lente si de genii, spre incorona,rea si glorifies-
rea traiulni Fericit acel ce va reprezinth
atunci vointa neamuluil Numele lui va march

www.dacoromanica.ro
296 I. L. CAICAGIALE

veacul in care strAlucita colonie a celor trimii

ii va fi indeplinit misiamea. Se va numi yea-
cal lui Pericles, lui Augustus, lui Leon X, lui
Ludovic XIV, san al lui... eine stie
...Poate cA, adaogA I. Hasdeu, un a$a secol
pentru neamul nostru romanese un e atfit de
depArtat, cat s'ar crede_dupA imprejurArilepo-
litice de astAzi; poate el nu e asa departe zina
in care west neam va sfesi ajuna culmea
vointii.
Aci d. Hasdeu en verva d-sale cunoscuta imi
apropiata o perspectivI uimi-
arrattA foarte
toare...
Mi-e foarte greu mie asa de putin initiat
panA emn in sistema de filosofie a d-lui Hds-
den s. initiez pe cititorul, poate mai putin
preparat dealt mine, in o teorie atat de zubtilA.
Pentru cititorul mai bine initiat vor fi clare
aceste cateva .cuvinte, pe earl mi le adaogA d.
Hasdeu dupA ce'rni afirml c. o epocA glorloasA
a neamului romanesc nn e atat de departe, pre-
cum s'ar erede. Iatä. cat se poate mai exact, pro-
mine cuvinte ale d-lui Hasdeu:
Micul print Carol II e un trimis, trimis
dupit voia lui proprie: el, copil mic si asta se
intfimpla en toti trimisii s-ta demmtat mishi-
nea. Acest copil, eand d'abia vorbea i and au-
zise, pentru a numi jetul regal, numai cuvantul
modern troll., istr euvfmtul vechiu scoun nn'l
auzise decat desemnftnd jet-nrile comune; acest
copil, care nu putea sti istoria lui Stefan cel
Mare, ti-aduoi aminte ce-a zis cuvantul lui
de copil a strAbiltut la auzul mai tutulor Ro-
manilor. A lost o solemnitate la Palat. Dupil
savarsirea programului oficial, pe cfind se rup
randurile, eopilul pleacit dela locul lui si merge

www.dacoromanica.ro
 0 VIZITA LA CASTELUL (MIA RABDEU 297

hofirit sa se suie pe tronul de pe care a cobo-

rit Regele.
Ce faci, Carol"? il intreaba, tatill, printul
Ferdinand.
Vteau sit ma suiu pe scaunul meul" räs-
punde baiatul.
Atunci? intreb eu...
Atunci, raspunde d. Hasdeu, nu intelegi?..
Eltefan-oel-Mare spune din vreme cä vrea sit
se suie pe seaunul lull
Umbra marelui donjon, catA vreme am stat
de vorba, a acoperit en incetul toata terasa.
Soarele scapAtA cAtre dealurile earl domina va-
lea Doftanei.-A trecut prea repede aceastA zi
inelintatoare... Momentul plecArii mele se apro-
pie... trebue sA pArasese eastelul Inlia Has-
den".
Foarte mahnit de asta, ma ridic. D. Hasden
mA conduce. Pittrundem de pe terasa in gale-
ria interioara a donjonului. Mit-aplec capul ei
ma inchin inaintea Mantuitorulni; saint pe
proprietara care se uita mecreu in adancuri, ai
eobor dupl. d. Hasdeu panA jos. Imi ian rAmas
bun dela buna i blanda d-na Hasden si dela
ilustrul meu amfitrian i mA suiu In trAsurA.
Cand pornesc, mai arune o privire catre fe-
reastra deschisA a donjonului: Mantuitorul par-
eA'si apleaca de sus divinii ochi asuprA'mi, bine-
euvantandu-mA en amandouA miiinile Amite, oa
si cum mi-ar zice:
Mergi sub paza mea in pace, omule!"
Am sosilt toemai la vreme ca sit apuc trenul.
Starea sufleteascA in care mA aflu e asa de
inalta, incat imi trebne singuratate. Mantui-
torul si-a indeplinit fligAduiala; sub paza lui
merg in pace niei un ennosent in vagon. Pan&
-
www.dacoromanica.ro
298 1. i... CARAGIALE

BA cobor la Ploesti, nude trebue ea main peste

noapte, gandesc merea la minunatul om de oare
m'am despArtit: .
Ce BuperioarA si.fericita natural Ce minte
Di ce Bullet! CAtA qtiintil F,ii cata eredintal

www.dacoromanica.ro
 POLITICA SI CULTURA.

rincipiul nationalitAtilor este o inovatie

,) politicA a veacului nostru, pe care noi
popoarele mici nu o putem aplanda en
prisos. Acestei inovatiuni, inspirate de ceamai
inaltA echitate din partea statelor marl., se dlai-
toreste existenta statelor mici deja indepen-
dente. Astfel fisianomia unei importante re-
giuni a continentului s'a schimbet intr'a jumA-
tate de secul ea prin minune. PArintii nostri ne
spun prApAstii de neerezut despre stardai vietii
publice in tineretea lor, percA ne-ar povesti In-
eruri de acum eincisute de atni; oameni Inca ti-
neri isi aduc bine aminte de vremea copilAriei
lor, cand nu se pomenea de drumuri de fer FA.
minima and doua-trei orase din tura erau lumi-
nate in centru cu lumanAri de seu si eu opaite
de 'Acura. Acum, in urmA, un imparat venera-
bil ne face anearea unei vizite oficiale tA nu'i
vine sA'si creazA ochilor &and vede infAtisarea
strAlucitoare a tfinArnlui stat roman; iar state

www.dacoromanica.ro
300 I. L. CARAGIA1.14

mai bdtriine si puternice nu'si stapAnese expre-

aka unei false invidii rata cu suecesele noastre.
Asta.e bine; asba dovedeste netAgAdadt efi-
eacitatea principiului nationalitAtilor peintru
propagarea civihzatiunii. Experienta fAcutA eu
tAndra Roma/lie va fi desigur un inidemn pen-
tru diplomatia europeand sit urmeze mai de-
parte on aplicarea acestui roditor principiu,
int/meld priveste pe celelalte mici nationali-
tAti rAmase Inca farit stat particular.,
Dar, oa toate principiile, i hcesta de care
vorbim are an //lie inconvenient, neglijabil
fdra indoialit, insa destul de earacteristic pen-
tru a meritit sd fie constatat. Canstatarea a-
ceasta ne va deslusi oarecum un fenomen ciudat
in viata noasträ publied, amune lipsa aproape
complectd de productiuni literare si artistiee
de seamA.
In genere, statele au fost rezultartul necesar
al societAtilor pmenesti. Societatem a fast ra-
ddcina vie din care a iesit ca an rod specific
statul; ea a fost ternelia pe care el s'a dada
potrivit. SocietAtile s'au desvoltat pe calea ma-
teriold, morald fid intelectuald, dupd aptitudi-
nile i apuelturile lor de ',ask dupd conditiile
pAmAntulni lor si dupd energia en care au pu-
tnt conservit si apdrit efistigurile lor de orice
fel. Din mersul treptat al acestei desvoltdri, au
rezultat incet reformele politiiee, prefacorile re-
latiilor intre statul cu asezdminte de forind fi-
xatd i societutea mergAnd mereu inainte.
Intre deosebitele aptiltudini ale societAtilor,
mai ales una esfe care ajuta foarte malt la
desvoltarea statului, adicd la intdrirea si pros-
periarea pnterii publice aptitudinea politica.
Oucerirea bunurilor naturale, perfectionarea
plistrdrii i preface/Ili acestora, inmultirea

www.dacoromanica.ro
 POLITICA §I CULTURA 301

schimbului lor, prin eultivarea $tiintelor si_Larr-

telor utile; apoi expresiunea monu.mentalA
gandirilor, coneeptiunilor i simtirilor intime
si Kodiak, prin cultivarea literelor, artelor fcru-
moase si filosofiei cu un cuvAnt tot ee cons-
tituie patrimoniul civilizatiei, ridicat la cea mai
Inaltt treapta si ajutat totodata de o viitejie
tot asa de clasica si de uimitoare ca i geniul
ei, nu i-a fost deajuns uneil societati, powte cea
mai stralucita intre toate, pentru a'si constitui,
railcar in culinea infloririi sale, un stat etaitusi
de putin durabil, necum covarkitor. Si cat n
lost de mare acea societate, o vedem asta peste
atiitea veacuri dela disparitia ei, i o vor vedea
inca veactirile uitnite si dominate de spiritnl
ei fara seaman, de conceptia ei magistrala, de
operele ei cari 'ei bat joc en mandra liniste de
puterea lui Kronos.
Se poate deei o societate mareata fara stat
puternic; dar stat fara societate niñi gren.
Intr'o -vreme, Alexandru Machedon, pornind
din dreapta Adriaticei catre rasarit i inain-
trind cn im vartej luminos, bate pe mintosii
Greci, nimiceste pe trufasul Darie al Persilor,
ingenunche la supunere pe marele Por-Impa-
rat dela IndU i strabate trinmfator Asia si
Africa, poruncind sa se ridice dela Indus, pe
drumul, si pana la templul lui Amon din in-
trarea pustiului Saharei, saptezeci de cetati. Tot
in aceeasi vreme, de-a stAnga Adriaticei spre
apus, mica republicA a Romei incepe ia cuceri
en lupte indArMnice peninsula italicA.
Departe catre rasarit, in om cu cativa soti,
fara o societate. fAceA in cincisprezece obi o
imparatie uria$A; de altA parte cAtre arms,
societate intemeik incet-incet nn start. Praiful
nit s'a ales de impArAtia lui Alexandru in efitiva

www.dacoromanica.ro
302 L L. CARAGIALK

ani: iar mica republicA a crescut mereu panA

ce a ajuns cea mai formidabilA i mai durabilA
impArAtie din ate au stAtut si poate vor mai
stà vreodatA pe pamAnt.

Noi ce§tia, chemati grabnic la viata de stat

prin instaurarea principiului nationaDtAtilor o
gAsim astAzi i fireste trebue sA fim mandri de
aceasta, cam in situatia lui Alexandru Mache-
don am zis cam, fiindeA este o micA deose-
bire: pe câtA vreme vfirtejul produs de acesta
a fost extensiv, vfirtejul nostru este (intensiv;
cum am zice, Alexandru a aanetit o lume ea
trombele i ciclonii cAlAtori, iar noi ne ametini
singuri ea ilervisii invartitori.
Fireste. Statul tfinAr, infiirrtat dupA impre-
jurAri, are nevoe grabnica de o societate. Statul
improvizat, in loc de a fi forma de echilibru ul
fortelor sociale 1a un moment dat, cautA sa fie
fondul i isvorul nAscAtor al acelor forte. De
unde statul ar trebui sA fie rezultatul natural
al societAtil, ne pomenim cA soabet4ea trebue
sA fie produsul artificial al statului. Statul im-
provizat, simtind cA paseste in gel, are nevoe
mumai cleat de un razim pe ce sA-ai pun/I pi-
ciorul; Ii trebue neapArat o societate, necatru li-
nistea lui, pentru asigurarea fatA cu el insusi
cA existenta lni are o ratinne mai temeinicA
deck uoroeul, poate necredineios, al cAtorva
momente. Neavand asa dar pe eine sA-i impunA
lui reforme, se gandeste el mereu la dAnsele;
neavAnd o societtaito care sA-i cearA ceva dupA
nevoile ei, inchipue§te el niste nevoi socialo cA-
rora le decreteazA pe diburite satisfacerei. El
tot sperA ;4 nu oboseste a sport\ cA va face sq.
rezulte (lela dAnsul o societate.
www.dacoromanica.ro
 POLITICA 01 CULTIJRA 303

Trebue s. mirturisim ci statul aeastial are

aei o sarcini titanick insi, deocamdatk nu
chiar imposibili. Cucerirea bunurilor naturale,
perfectionarea pistririi si prefacerii tatcestora,
multiplicarea schimbului, toate acestea cu stä-
ruinti, cu ribdare, cu autoritate brutali cind
nu merge altfel, se pot deereti si infiinti.. 0
imitare metodici modelelor i formulelor exis-
tente in lumea civilizati, cum am zice o con-
trafacere mai mult sau mai putin dibace a apa-
ratului material, poate di rezultate similare
daci nu egale, adesea destul de fericiste. Cum
ava zis, sarcina statului pe terenul asa numitu-
lni progres material este ti+Enici; dar comma-
carea, astAzi asa de comodi, cp civilizatiunea
societAtilor infloritoare, usureazi mult acea sar-
oink Fabrici, mine, cii ferate, poduri, vapoare,
baloane, armati, fortifieatii se preo Poate:
modèle sunt destule, forinulele gate si contrafa-
oerea e totdeauna siguri de aplianze.
Europa e un vast teatru cu o mai vasti claci:
ar fi prea simplu acel cc di o suti de ace cu
gamitlie si nu aplaude pe cel de la care ia in
sehimb o baniti de grin. Fireste sA e mai mi-
nunat i meriti mai multi adrninaltie acel ce
inghite o sutA de ace cu gAmAlie firi nevoie,
deal aeel ce de foame mit-ulna o baniti de
paine.
Undo insi sirguinta statului de a infanta
in pripi o societate devine nu imffiosibilit, øi
ohiar de-a dreptul tabsurdi, este pe terenul mo-
ral si intelectual. Statul poate decreti si face
sA se execute Inca trei poduri pe Dunire, trei-
zeci de vapoare pe mare, trei Bute de mii de
armati j asa mai departe; esta se poate; dasr
arta, literaturk filosofie!... pentru aceste pro-
ductiuni ale spiritului .omenesc trebue ceva

www.dacoromanica.ro
304 I. L. CARAerALE

mai mult deck un stat politic o societate

aeezatä de pe vremuri.
0 tasa societate, in urma prefacerilor politice
din Europa in secohll acesta, nu o avem. La noi
n'avem azi decat o stransurA de lume din ce in
ce mai mare, mai impestritatä ei mai eterogenit.
Aceastti stransurit de nAvIalti, care'si schimbit
fisionomia in fie ce zi, care n'ace nici vre-o ne-
voe mai presus de cele individuale, care nu
poate avea o traditie, i prin urmare in nici
o imprejurare unitate de glindire ei de slintire,
este departe de a fi ceeace se intelege prin cu-
vintele societate asezate. Lumea aceasta se
aseamänh cu un Mast hâlciu, in care totul e Um-
provizat, totul treciltor, nimic Infiin,at de-abi-
nele, nimic durabil. In balciuri se ridica barace
subrede, pentru timp foarte marginit, nu mo-
nnmente durabile, cari sä mai rthn'anä i sA fo-
loseasell si Ladtora decât acelor ce le-au ridicat.
ArtA, literaturg, filosofie, astca sunt menu-
mente pe caH nici nu poate, nici n'ar avea de
ce, sä le ridice o lume cum e cea de astitzi 3a
noi.

flaptul cä Ia noi statul este aproape totul ei

societatea aproape nimica, are o consecintit
foarte pagubitoare pentru cultivarea chiar in-
tiimpliitoare a artelor i literelor.
E adevärat, dupa. cum am spus, c, in loc de
societate asezatit ei'nchiegatit, n'avem deck o
lurne de stretnsurii, care îi schimbrt in fieeare
zi fizionomia, care nu poate aveit porniri mai
presus de cele strict ntilitare, care nu poate
avea tratditie nici unitate de gilndiri si de
sim tiri.
Cit toate astea, aceastit Fame de strlinsura

www.dacoromanica.ro
 POLIT1CX fp CULTURX 305

mistna aci d'asupga unui element etnic hotA-

rit. Sub tot acest Babel, existA o limbh roma-
neasca, care'si are geniul ei; sub toatit aceastit
vultoare vesnic miscatoare, existä am popor sta-
tornie, care'si are call-Wide si defect* lui spe-
cifice, bunul lui simt, o istorie plink de sufe-
Ante, nevoi, simtiri si gandiri proprii.
De ce din straturile acestui. popor, nu s'ar
putea ivi din eand in cand unele inteligente
deosebite, can sà dea expresie monumbutalit a-
celor nevoi, simtiri i gndiri propriii De ce
chiar din lumea de stransura de asa diverse pro-
veniente, care rnisunä d'asupra poporului, nu
s'ar gsi arareori i individualitati de o prove-
nienta mai aleasa si mai nobilh, care sh se in-
sufle dela acele nevoi, simtiri i gandiri ale po-
pornlui, si, patrunzandu-se de geniul acestnia,
sag ilnstreze frmnoasa limbal De ce se intim-
pla asa de rar In literaturit, chci de artele oele-
lalte nfici vorba nu poate fi, o productie de
searna
De ce? Am spus-o dela ineeput. Statul are
aci greaua sarcinä de a forma o soctietate. Pen-
tru indoplinirea acestei sarcini, el are nevoe de
un puternic aparat politic, pe care trebue sal
sustie si sO'l intareaseh in fieee moment El
cbeama la sine toate inteligentele i niciodath
n'are clestule; orice inteligenth trebue absorbitk
in aceasta vastä int,reprindere a statului.
De aci rezultä .importanta exclusivit al poll-
ticii la mai: viata noastra publieh niai nu are o
alta arena. Ern capodopera, un monument, pre-
summand ca. ere ar rasari ash ca prin minune
din prtmant, n'ar aveh puterea sá miste catusi
de putin spiritul public, absorbit eu totul de
rezultatul unor alegeri partiale din eine stie oe
provincioarä. Are pnblieul cap sä mai eiteasca
1. L. CAITAGIALF.MOIIIen'e. 20

www.dacoromanica.ro
306 1. L. CAEAGIALE

un roman, sa mai priveasca o pietura, s mai

asculte 0 tragedie, eand Inca nu be stie claca d.
cutare sau cutare mai ramine sau nu in mi-
nisterT
Cate inteligente frumoase si cu adevarata vo-
eatie artistica n'au fost injugate la carul poli-
ticei, pentru care n'aveau vocatie deloel Poate
ea nici una din acestea, multe putine cate le
avem, n'a scapat de acest jug, singurul care ga-
ranteaza sigur vreun succes si boglt si ono-
rabil.
Dar statul, doi absoarbe pentru aparatul sau
politic toate inteligentele remarcabile si, in
lipsa de remareabile, se multumeste chiar cu
mai putin,intelege bine ca., voind sa inprovi-
zeze o societate, nu-i itjunge numai progresul
material. El simte cal trebue, ca decor de ri-
goare, macar semnele exterioare, aparentela
unei miscari intelectuale. Atunci, incep decre-
tele absurde: institutiuni i scold de arta, -pen-
siuni i gratifbari la literati si la artisti, pre-
miuri academice cL c1. Statul incurajeaza nu
numai cultura rasei cavaline, ineurajeaza si
cultura a.rtistilor si literattilor. El nu se margi-
neste a institudi ferme-model si pepiniiere de
vita americana, el institue si teatre, i conser-
vatoare de arta. $i se va dovedi astf el ca. din
parnantul mitnos al României rasar si crese si
talentnl artistic, alaturi en morcovul, si geniul
literar, alitturi cu varza, i spiritul critic, ala-
turi cu brojba, i ca, precum se poate rclimatà
pe acest pamânt vita americana, ask se pot acli-
mata si aptitudinile artistice. 4
Si acelas sta(t nu vede, sari se prefaee ea nu
vede, cumea toate inteligentele i talentele de
seama nu'i sunt de ajuns pervtru aparatul salt
politic, dar-mi-te sal mai ramânit i pentru ac-
www.dacoromanica.ro
 POLITICA E}I CULTURA 307

tivitatea extra-politica, pentru cultivarda lite-

relor si artelor.
Astfel, eine ramtine la noi EA cultive exclusiv
litere sau arta'?
Ori tineri, earl nu au nici vfirsta a fi utilizati
in viata publicA, si au inca vreme sA faca incer-
cari puerile, asteptialnd inrolarea kr in apara-
tul politic; ori un cap lipsit cu desAvarsire de
sensul practic si ufilitar; ori mediooritAti,
quasi-inteligente, pseudo-talente, ciurucuri so-
ciale, cari sunt fericite ,al adunà dela banchetnl
strAlucit al vietii publice firimituri si resturi
de sosuri, in formä de mititele diurne orti sine-
cure, premioare, gratificatii si altele.
Daca am aveà o societate, cum avem si un
start, o societate care sa simtA -nevoie de litera-
turA tA de artaas vrea sa vad : statul ar mai
puteb, sA smulga pentru aparatul sax politic
toate inteligentele si talentele?
De aci rezulta plaingerea nedreapta pe care
noi Romalnii o facem aproape in toate zilele cu
atata usuratate. Cilnd vedem cá vre-o institutie
nu merge bine, nu-si atinge scopul sau nu pros-
pereaza, atunci n'avem deck un strigAt
Nu merge! pentruca si in aceasta institutiune
se' face politica,. Daca nu s'ar amestectl politica,
ar merge. Cum vrei sr,. mearga dact, FA aci se
amesteca, political
La prima vedere, ar pArga ca e dreprt.
De exemplu, se infiinteaza o institutiune sa-
vantA cu anumite scopuri de cercetari si de stu-
dii stiintifice. Numai decat pun mans pe a-
ceastA institutiune oamenii politici. Acestia, se
'ntelege, neavând in vedere dealt interesele po-
litice, au sa le subordoneze acestora scopurile
declacrate ale institutiunii. Nu va mai fi vorba
In riindul intAi de studii si de cercetari, ci de
www.dacoromanica.ro
308 I. L. CARAGIALE;

rezultatele mai mult sari mai putin favorabiie

pe care partiidul respectiv le poate &ago, pe
eale bugetarit, ori pe calea satisfacerii micior
ambitiuni personale, din mersul acelei c'matitu-
tiuni savant e.
0 altä institutiune se fundeaza; aceasta nu
mai este savanta, ci artistica,..Se fac cheltueli
insemnate, se cladeste un stralucit stabiliment
anume, care este inzestra cu mari sacrificii din
partea statului si comunei. Se intampla i cu
aceasta ce s'a intamplat i cu cealalta. Intere-
sul politic birruie. Oamenii politici nu pot Iasi
neexploatat nicâ acest colt rezervat lartei desin,-
teresate: institutiunea artistica trebue sä le caza
pe mana, pentruca sa o intrebuinteze i pe
ansa, ca o arma mai mult, in scop de partid.
Atunci ce se intampla I Se 'ntelege ca nu se
poarte face nici stiinta, nici arta cum se wide Ia
tara asta;. care va sh zica, numai politica!
Si iar incepem cu tânguirile.
Cum o sa mearga, dacit si aci se vitra poli-
tical
Ei iata: tânguirea lasta, dupa parerea mea
este absolut nefundata.
Da, politica... Dar ee poftiti?
Statul cheltueste cu institutiuni savante sume
destul de respectahile. Savanti, de! slava Dorn-
nului, nu prea avem, ca sa faci stiinta serioatsar
gall de onorabile exceptii. Atunci va intreb:
pentru ce a mai cheltuit statul sit fundeze
titutia, i pentru ce mai treee cu sfintenie para-
graful ei in fiecaxe buget, De gealiaa Incei,
dacil nu se face stliinta, sit se faca, mitear poli-
tica, ea sa dam barem iluzia luerului6
Se clädeste un mare stabiliment artistic, UTi
teatru, de exemplu. De ce fiindc a. un slat mo-
dern are intre alte organe de culturit si de ast-

www.dacoromanica.ro
 POL1TICI fp CULTURA 309

fel de stabilimente. Ei? cauti artisti iai de

unde nu stmt. Iti trebue literstura nu existA.
Iti trebue public publicul nu vine la exhi-
bitiile d-tale. Ce li mai ramane de fAcut in a-
ceastA clAdire, pentru care iad vArsart sume co-
losale, si unde ai sa cheltues-ti anual paragrafe
anumel Nu'ti rAmetne alta_decart at faci mAcar
politica.
Eu crez cA, in loc sA ne invinuim si sA re-
gretam cA facem in toarte si ori unde politica,
din contra, tarr trebui sA ne parl bine si sA ne a-
plaudAm cA o putem face asa -de bine oriunde
si in toate.
Ce folos ar fi, neputând faoe stiintA si arta,
sa stAm cu mainile 'n san fArA sit facem nimic.
Incai sA facem political Si, slava Domnului,
cred cA nu o fecem ran.

4r#1.

www.dacoromanica.ro
 NOTITE RISIP1TE.
Ex I GE N E GRIME.

unt trei feluri- de produeeri inteleetuale:

unele mai presus, altele mai prejos de at i
ce critica, iar altele la nivelul critioei. Se
'utelege cä vorbim nu despre parerile pe cari
un autor le emite. Aoestea pot fi admisibile sail
nu, onorabile sau detestabile, generoase eau in-
fame, putin importa; e vorbo de felul cum ele
aunt asternute, de puterea canceptiei si de inal-
tarea de spirit a autorului.
Vesnic ideile i principiile lui Machiavelli
vor fi denunatte de unii ea infame; qfirt lumea
insä nu va 'ndrazni cineva sa critice opera ma-
relui om oh putere de canceptie, ca opera de
spirit. In felurite opuscule, in nenumarate cu-
vantari, maruntei, curtizani ai naivitätii mul-
timii, vor detesta principille i parerile lui;
nici prin gaud insa nu va cutezà vreunul sari
apretuiasca sau sa'i despretulasca opera ea
iartare; iar acesti curtizani, marii i marunteii
doritori de a stapani, ineepand eu Frederic-cel-
www.dacoromanica.ro
 NOTITE RISIPITE 311

Mare $i ispräVind cu eel din urmA agent elec-

toral de mahala, nu vor lipsi, mai ales ei, con-
stient ori instinetiv, sA urmeze en seampAtate
lapidarele povete ale ilustrului florentin, pe eari
le ponigrise pe fatA, urnafind i 'n aceastai tot o
povatA a dui.
Cine oare, nefiind deadreptul un earaghioz, va
eutezà sA spunA cA celebrul secretar, in afarl
de tendentele t3i pArerile lui, nu rae-a lAsat un
capodoperA incompatrabili IartA o lucrare mai
presus de orice criticA o lucrare asa numitA
clasicA. Exemple adtele ar fi de prisos, cred eu;
o intreagA listA a producerior geniale nu ne-ar
duce mai departe; ba chiar ar fi neplAcut sA
Sae, dupä veehile calapoade Inc1a modA, pa-
radA ridiculA de eruditiune, intr'o simpla notitA
literarA.
La al doilea fel de prroduceri inteleetuale, ea
Eli la eel dintAiu, importA putin pArerile, prin-
cipiile sau tendentele autorului. Pot ti foarte
generoase: pot fi asa de morale 4i de umane,
incAt autorul sA meargA drept in rain, eAci le-a
debitat numai; daeA opera ea atare, in safarA de
ele, nu e dealt o platitucline ineomparabila,
atunci auftorul fArA In1oia1 e un om mai presus
de orice laudA, dant. de.sigur opera sa mai pre-
jos de orice critica:
De al treilea fel, sunt producerile eompara-
bile $i deci critieabile. Aeestea sunt ea anima-
lele inferioare, asupra carora este permisa vi-
viseetiunea in infteresul $tiintei, mind inalt deck
orice moralA $i milA. Autorii acestor produceri
sunt gAnditori putin mai rAsAriti din multimea
cu care a umplut Dunmemn lumea. Ei, cu un
chip pai deosebit $i mai interesant, pot sa spunA
adevarnri mArunte, fAramituri de adevAruri
mari, 4i fac lastfel omenirii, ineapabile sA pri-
www.dacoromanica.ro
812 I. L. CARAGIALH

eeepA de-adreptul un geniu, servticiul de till-

maci.
In comertul inteleetual al spetei, ei se 'nsar-
cineazA sA joace intre marii cugetAtori i pu-
blicul eel mare, rolul micilor debitauti stabili
sau ambultanti, dupA capirthia.uI lor, dupA ta-
raba, sau tolbAcarte, eArticicA, revistA, gazetA
*el. Se 'ntelege cA la micul debitant marfa este
mai mult sau mai putin trezitA, elite odatA mai
bine pAstnutA, aziesea cam strie.atA, dar totusi e
o marfA desul de bunA pentru musteriul care,
la isvorul cel mare al bogAtiei, nu putea ajunge,
si care o poate gAsi aci la indemfinA. A! dar nu!
musteriul este cu atilt mai exigent si mai (me
pritios, cu dirt e mai putin deprins La gustul
luerului. Intrebati pe orice biet lipscan: o sA
vA spunA dacA pe cea mai pretentioasA aristo-
cratA bittrilnA ailo impacA mai usor deeilt pe o
timArA niahalagioaicA agiamie.
Acesta e rolul teribil al musteriului mic: stt
tortureze pe mieul debitant... Si BA vezi criticA
de amitnuntel atftrt mai multtl antoritate cu eat
mai putimA prieepere, atilt mai multA imper-
turbabilitate, cu cat mai putinA sigurantA. Mus-
terii vor, unul sA fie lucnil colea mai asa, altul,
din contra, dineoace mai aminterea; pentru unii
stint prisoase tocmai acolo unde altii constetA
lipsuri; ealtitAti se par unuia defectele ce is-
bese pe altul, i deandAratele. In fine, clitth mu-
terii atAtea capete si tot atfitea, fireste, preten-
tii e exigent°. Ba mad mult: unuia i aeeluias
singur, azi ii place asa, maine amintirea, i 'n
fiecare zi altfel.
Se intelege ett intr'un tfirg eu obieeiuri sta-
tornice de pe vremuri, cu traditiuzni de -autori-
tate, cu deprinderi de gust desvoltate ineet-in-
eat si normal, acest fenomen, cu toatA diversf-

www.dacoromanica.ro
 NOTITE RIBIPITE 313

tatea capetelor, va fi mai putin bAtator la ochi

deck intr'un targ de curfind ridicat, cum stint
cele americane i allele. Aci au naval& sii nA-
valesc pe apucate strilnsurA si adunAtura, fArA
egala deprindere de gust, fra continuitate si
unitarte de traditie 5i de nevoi publiee, £ji care
schiMba, la fiecare cativa ani, i moravuri, 5i
legi, si deprinderi, si costume, Ow Qi uncle spete
inferioare care leapadA la rastimpuri pielea din
vArful botului pima in stIrcul coadii.
In tkgul de vremi staternircit, micul debi-
taut 5tie ee marfa se eautA, *tie ce trebue mus-
teriului cunoscut *i credincios: ba ii merge
chiar inaintea nevoilor; chiar i le provoaca, en-
noschndu-i firea si gustul. Dar intr'un tiirg im-
provizat, in vesnic provizorat, Dumnezeu mai
stie cum sA multumestri pe musterii. Dai pri-
mitivului in pielea goala o buna flanela, vimA-
torului preistoric o puseA i porearului mAr-
gAritare: o fi bung. Marfa dumitale, dar mug-
terii ii gAsese cusururi, de oarece... nu le re-
bue. Primitivului nu'i trebue ealdura pe spi-
nare i pe pfmtece, pielea lui e invatatik cu de
toate; el are nevoe de zorzoare poleite, sit si to
puma 'n capul netesalat; vainArtocrului ii trebue
un tomahawk, iar porearului porumb pentru
vitele de-aeasA... Dar ia sit nu bagiide seama la
vertiginosul mers al progresului! ia poftim de
k dit a doua zi aeeea ce ai vitzut cA le trebuill
ieri. As! primitivul vrea acum camasi de ma-
tase, viinAtorul.o earabina ghintuitZi cu rope-
titie si perrearul brilinnte.
Ce putini sunt aceia cari, intelegilnd ce le
trebue, stiu ee marrfA sA ceara ai sunt in stare
s'o pretuiasca! si nu ma indoesc cA dintre acei
putini esti si dumneata, cititorule.

www.dacoromanica.ro
314 1. L. CARAGIALB

AltiATORUL §I ARTISTIIL.

Am cunoscut o (lama' din societate, care avea

multA pasiune pentru &rte. FAcea versuri co-
recte i adesea foarte convenabile poezioare
juvenile de cadru mic, uneori destul de curA-
tele. In acelas timp era pianista, si nu tocanai
mediocrA descdfra sigur i fraza cu gust fg.
pricepere; cultiva totodatA cu asiduitate desenul
ci pieturadesina fin si mai ales zugrAvea cu
succes flori si pAsArele: Miami.- alb si vttnAt
ci randunicile erau subiecte de predilectiune.
La urmA, luà leetiuni de sculpturA i, dupa spu-
sele profesorului, avea, multA dispozitie in
cateva luni modela busturi dupA naturA.
Poezie, niuzicA, pictur i sculpturA patru
arte, cu un egal succes, ca Michel Angelo.
Nu sunt un,lingusitor; n'ar fi nici. odatA in
stare sA acord aplauze unei productiuni de artA,
dacA ea nu mi le poate smulge. Aplauzele ne-
meritote in constiinta noastrA mi s'a pArrut tot-
deanna cea mai detestabilA si mai revoltAtoare
mincrinnA.
MArturisesc insA cA la fieccure nouä produc-
tie, pe care mi-o arAth dania aceia, cerandu'rai
pArerea sincere, se petrecea in mine o ciu-
data miscare. Productiile ei erau prea rele ca sä
pot avea despre ele o pArere buna, i prea bune
ea sA am o pArere rea. Aveau multe calitAti ma-
nifeste pe cari nu le-os fi putut tAgadui; dar
le lipsea o calitate pe care nu o puteam defini,
ealitate indispensabila nu erau lucrAri de
artA.
Atunei, folarte perplex, cAutam un mijloc sA
scap si de dama si de constiinta mea, i iata ce
gAseam:

www.dacoromanica.ro
 NOTITE 1116IPITE 315

Doamna mea, pentru uu amator, lucrarea

d-tale este minunata, i curnosc destui artisti de
la noi cari ar castigh mult in stima Inca dacti
az senanh o asemenea opera".
In multe randuri scapasem astfel. Dormeam
acum linistit pe formula met4 pe care o credeam
suficienta and inteo zi, dama inu prezinta ul-
tima ei opera: nn cuib de randunicti sub o stras-
sink in momentul and parintii, acatati de mar-
ginea cuibului, clan de mancare puilor lacomi cu
eiocurile caseate.
Eram polate ran dispus, nu stiu; destul cà astä
data m'au isbit mai intaiu partile rele. Erh
nu era un cuib de randunici.
In arta cofetariei se produc din spuma de za-
har colorat figurine de un elect surprinzator:
fructe, flori, pasari, miei, cl. Ati vazut pe ouäle
rosii dela Pesti scene intreaga a Invierii. Ei!
nu-stiu cum, cuibul de randmiici al amicei ml
slaparut zugravit dupa o luerare de zahar dela
geamul unei cofetarii. Cuibul din natura tre-
euse prin dour]. prisme 'Ana s'ajunga la mine
intaiu prin a cofetarului si apoi prin a pieto.
rulni.
Dar asta nu va sa zica nici decum ca lucrarea
era lipsita cu totul de calitati; din potriva. Am
privit-o mult peste putinta sä reprezinte eine
-vsa mai bine un cuib de randunici de zabar. Ce
fidelitate de tonuri particulare artei cofetariei!
oe rigiditate specifica de candel! ce stralucire
tramsparenta de acadea! In fine o executie mi-
nunata ca atare. Aceste bune ealitati ma hota-
rara sA'mi dau parerea sincera.
Doamna mea, pentru un amator..,"
Dar doarnua ma intrerupse
_ MA rog ce intelegi d-ta prin amator?
Prim jatmatorl... grin amatorl... stiu euT

www.dacoromanica.ro
316 I. L. CARAGIALIS

Ce diferenta a intre amator i artistt Te

rog sA-mi spui numai dead. D-ta eeti un om
care nu intrebuintezi cuvintele in desert. Ce in-
telegi prin amator i ce prin artist!
Incoltit astfel, a trebuit O. ma execut; ol
fiindca n'aveam nimic precis de raspuns, am re-
curs lo metoda aforismelor fantastioe. M'am
prefacut eh ma gfindesc adatne, ei cu tonul celei
mai sigure teorii am inceput:
Amatorul lucreaza de placere moralti, ei ce
produce ii face totdeauna placere artistul lu-
creazil de nevoe intelectuala i foarte rar ii ploce
ce face. Si e natural sit fie aea.
Amatornl nu cere sA-si exprime in opera lui
toata gandirea i simtirea: in orice productie, el
ii vede covitreita integatilas. El vede ca a expri-
mat mai mult decilt a volt, a reusit prim urrmate
peste masura dorintei.
Artistul, din contra, in nici o luorare nu'si
poate vedea iintentia intreaga scoperita, pentru
cA el vrea Wei comunice toata gfindiren, i sim-
tirea.
Intr'un cuvant artistul vrea BA comunice tot
ei obtine mai putin, pe cfind amatorul vede cA
obtine mai mult dada voiit.
Amatorul luereazd prin inteligenta: artistul
prin apucatura. Pe mrtigt 11 staptineete prieepe-
rea, amatorul iei stapilneete priceperea. In fine!
artistul este un om fara vointa, adic un om in-
complet, pe cilta vreme amatorul este un om cu
vointa, adica intreg.
Nu inteleg aforismele d-tale, ma intre-
rnpse dama.
Doamnfi, &RA vrei Bali spun drept, nici en
nu le'nteleg. Dar d-ta esti de via. imi oeri
sn'ti raspunz la niete intrebari din cale afara
dificile.

www.dacoromanica.ro
 lOTFR RISIPITZ 81.7

Ce diferenta este intro un amator i un sr

fist e greu de spus; dar de sigur e usor sA-1
deosibesti din chiar lucrarile br. Ceeace pot
spune cu siguranta (si privii inca odata cu un
zfimbet dulee euibul de zahar) e cä randunicile
d-tale pentru un amator sunt minunate, i en-
nose destui artisti dela noi cari ar ctistigit mult
in stima mea daca sr semnà o asa opera.-

SALOANELE NOASTRE.

Ca toti acei cari nu se pricep mult la arta,

dar eari o iubesc si mai ales simt in pieptul Ion
batlind o inima, de roman, le-am vAzut elmAn-
doua saloanele noastre.
Cititorul sa nu s'asteprte cumva la o dare de
seama amanuntita asupra acestor exibitiuni de
'arta, card., trebue sa marturisesc, au coversit
puterea mea de judecata. Am vazut amandoua
saloanele si sunt Inca ametit de impresia adanca
ce mi-a lasat-o: o asa ciuclata oboseala, o asa
discordare nespusa, n'am mai simtit de and am
Tizitat galeria din Florenza tot astfel pe
munte simti ameteala deopotriva si la nrcus
spie vitrfuri si la coboris spre male, peeeasi
pierdere stranie te coprindesi apleandu-ti pni-
virile spre valea intuneeata, ca i ridiandu-le
spre bolta albastra.
Adiinthirnoth ne afeeteaza ca si inaltirnea.
Peste putinta tie pus ce am vazut, ores mice
caz de neerezut chiar daca as spune.
Cele doua saloane, copii ai aceleasi patrii, ii
lupta fraticida, sunt asezate fata 'n fata pe
strada Franklin. Ele 'oi indreapta unul altuia
cii multa bravura sulitele a mai multor perechi
de steaguri tricolore: razboinl civil este des-
www.dacoromanica.ro
318 I. L. CARAGIALE

chis. Sunt de-opotrivä de puterniee amandouä

fractiunile, si astfel nu se poate sti cu sign-
rantA care din douä va birui panä la urmA. Des'
egal de inzestrate, fiecare se buourl de deose-
bite calitAti specifice.
Asa, de exemplu, salonul oficial dela Atenett
:are mai multil inctipere sl uti plAteste ehirie,
pe cata vreme al independentior pläteste chi-
rie si are o inettpere foarte stramtä. Asta ue
aminteste pe departe vorba inteleptului care'si
Meuse o locuint a. din cale afarti neinctipAtoare;
un cunoscut observandu-i asta, inteleptul i-a rNs-
puns: De ar (là Zeii srt fie plina de prietenir-
In eazul nostru, prietenii ar ft zugrAviti: sunt
Theräri de arta celebre care pot inc5peà si in-
tr'un buzunar; pentru a arata halul in care
poate ajunge o ortä, nu e nevoe numai cleat de-o
halä.
Dar, desi asa de stramt, salonul independen-
tilor are in luptä o arma thioasa i inveninattt
ridiculul e si el un venin este earicatura
foarte reusitä a preziderttului de peste drum, o
temä cu multe variatiuni, care de care mai pi-
cante. Se ziee cä vsta afecteazä destul de adane
pe venerabilul cap al seoalei clasiee.
Da; insa independentii nu stiu ca oficialri& sä
faeä onorurile casei lor, precum stie sä le facti
dincolo tanärul i simpaticul men arnie Juan
Alpar (Tanen Paraschiveseu) supranurnit, eu
drept euvant, Rafael al peisajului. Nici until de
ln independenti nu se pricepe st explice ea Al-
par vizitatorilor continutul i intelesnl tablon-
rilor, explicatie asa de indispensabilit in toarte
artele, mai ales in picturd, si mai cu seamil la
nud si portret, uncle privitorul trebue 86 fie
prealabil cat se poate de mai bine informat si

www.dacoromanica.ro
 NOTITH RISTPITH 319

lämurit, atilt asupra vfirstei persdatnei zugra-

vile cat i .asupra sexului oelui ce a zugravit-o.
Ell un Alpar lipseste la disidenti.
Da; dar, in schimb, la acestia se poate vedeit
portretul Doamnei 0 i apoi o Juna Orientala,
doua piinze cari pared* n'ar avea obsoluta nevoe
de explioatie. Aci, arta pioturii pare crt ar fi
voit sa scuture jugul antei oratorice, i astfel sa
cereat, prin spirit de revolta, a se scuti de con-
cursul amabil al oricarei explieatiuni.
Da; dar la Ateneu mai este si o kith' distractie
pentru public: sunt niste zugravi prostistraini,
probabil nu dintre artistii nostni in viata"
earl lucreazd decoratiile emiciclului adaos de
curand la vechea cladire. Mare pe schelele lor
spfinzurate sus, in bluzele lor pestritate de stropi
de toate nuantele posibile i imposibile, ei lu-
creaza cu multa indemfinare j cu mult gust,
si, lucriind migalos, canta vesele e'antece. Mai
ales vooea aceluia ce poleià alaltaieri capiltAul
de stue al unei coloane de thwili-mannor dela
galeria superioara, are un timbru barbatesc,
clar i fdarte simpartic. Am apleowt oehii in jos
si, coprins deodata de un sentiment de dor inde-
partat pentru Florenza, 1-am ascultat eu deo-
sebita placer°. Tot asa am auzit odata pe un zi-
docr antand, pe &and astupà niste crapaturi in
gale/int Pitti. Acesta dela Atenen, e drept, mai
are in favoarea sa i resonanta excelentä a eml-
ciclului cu toate calculele'i poaitive, se'ntam-
pla i unui architect SA grew,ascl.
Da; insä, Ii schimb la independentii din fatä
Funtatul nu este oprit;" i, in vremea noastrd
democratica, asta e mult pentrn un salon.
Iata deosebirile fundamentale intre cele cloud
saloane inimice. Afard de acestaa, amtmaoult
seamänä, asa cit nu stim diael la anul, conti-
www.dacoromanica.ro
no I. L. CARAGIALE

nnand animositatea intre cele doul scoale, nu

ne-om pomeni el una, in necazul celeilalte, ist
aseazA deandoasele pfinzeleadicA deandoasele
nu plinzele, ei asezarea... In sfilrsit m'am in-
eureat nu vreau sA zic nici asezarrea, cAci, eu
explicatiunile lui Alpar, ar trece poate si asta
deandoasele nu panzele, ei saloanele; indepen-
dentii sit-si aseze piinzele in Atenea, iarr clasicii
peste drum; da, cleat publicul... el n'ar tre-
bui sA stie nirnic de asta.
Treceam.odtata prin tunehirile dintre Comar-
nic si Sifnaia, si fireste, in vagon, fiecare n'a lip-
sit sA spunA cid de mad sunt prin strAinAtate
tunelurile caH au fost avut onoarea sa fie tre-
cute de dilinsul.
Eu eram la descrifptia celebrului St. Gothard
si vrehrn, cu datele pozitive ale lui Bedaeker, sti,
miramez pe o cocoanA en care stam foarte a-
proape: Doamna mea, astea sunt tuneluril ell
vezi la St. Gothard: trei sferturi de pasta! o
jumatate de certs umbli pe sub pAmAnt! Inchi-
puesteli!" Doammlai imi arunet un zlimbet in-
dicibil de inteligentA; iar un bAtrân patriot, in-
ermtat de progresele Romfiniei, ma intrerupse:
Ia nu mai lAudati pe straini: pentru o tiara
micA cum e a noastra e deja destul de frumos
si astea elite le avem!"
Oricam, avem (lona salo me:, pentru o tart
mica cum e a noastrA e deja destul de frumot-,!
*

In palatul Ateneului Bunt deschise astazi

dona exponitiuni de pictura de o parte mai
multi tineri artisti, de alta unul singur, d. Si-
monidi.
E un mare curaj sa se expund cineva and
merge in car pore, en atilt mai mare, in cazul
www.dacoromanica.ro
 N OTITE EISIPITE 321

artistic de feta, cu at in corpore poti trace ne-

luat in mama; dar desigur, culmea cnrajului o
atingi când te expui singur, si aceasta este ma-
rele merit al d-lui Simonidi.
Dar curajul in artil ne poate adesea ori duce
prea departe de exempla, la o revoltd fdtisd
contra desenului. Iatä un Mitridate al cdrui cap
este de doud ori mai mare de cat- ar trebui sä
Le. Asta nu face nimic, de vreme ce avem, la
treptele pe cari si-a dat sfarsitul strAlucitul
rex pontieus, o sclava de cloud oH mai 'pied de
cat impuneau exigentele planului intaiu.
0 milnd prea lungd; da, dar e compensatA de
un picior prea scurt... Armonk', asta este ma-
rele secret al artei.
S'apoi culorile trebue sh tinem seama de
culori.
Este un fel de vfindt, un vândt care spune
multe, un vtunit care doming, in total, un vas-
nat fundamental, un vanat care este un eand
o idee !
0 Jamb,' e cuprinsd de amor se face va-
Mita la feta; Un soare apune vfinät ca un vis
poetic; sau ca o inspiratie rdsare... iar vfindt.
Apoi, soldati vineti, ape vinete, trandafiri vi-
neti, sfinte, pisici, scaune, sabii toate vinete.
Iatä oe ar putek inspira, celor de dincolo o in-
vidie vanatd, deed ei n'ar innotà, in mijlocul
unei gradini pline de flori si de fructe, intr'un
verde plin de sperantä.
Intrilnd in salon, esti rdpit, ea roman, Ile un
farmec nedescriptibil, si, färd voe, apucat de
un dor vag al crtingurilor si.muscelelor patriei,
al acelor locuri pitoresti, incepi sd fredonezi
olteneste : verde, verde si iar verde !"
Aoi nu mai e vândt, e verde: apele verzi, co-

I. L. CARABIALZ. - MOme IltS. 21

www.dacoromanica.ro
322 I. L. CARAGIALIII

pii verzi, damele verzi, casele verzi si fructele

verzi e o teribilA strepezealA de dintii !
In mijlocul acestor verdeturi, stA culcata in-
tr'o pozA foarte intrimA o driada de marmura
o bucata destul de mestesugit taiatil a lui St.
Mareeaux, un sculptor franeez, 1893. Driada e
foarte bine, ehiar prea bine hrAnita; ea are
carnuri foarte prea bogate, EA culcatA eu spa-
tele foarte prea sus, isi ascunde obramul cu mai-
nile in iarbA: face bine; goall cum e, are unie
rosi chiar dactesi ascunde fata.
Dar o executie miesta. 0 privire singurA e
de ajuns ochiului deprins ca sA se repauze de
atAta verdeatA: cAldrira, ce lipseste in crtingu-
rile verzi, se poate obtine de la o marmot% alba.
/ E un moment de repairs bine-facAtor in mid-
locul vertiginoasei cillatorii prin atatea si a-
tatea peisagiuri de uscat si de mare... si e *tint
cA rtul de mare e un simptom alarmant toomtai
pe uscat.
Nu consiliez pe nimeni sA stea multA vrerne
intr'un salon uncle verdele stapaneste err atAta
tiranie; poate esi peste un ceas oil sufletul
cocl it.
$i pentru un suflet cocleala este de mii
de ori mai pernicioas1 de cat pentru stomac.
Luati de exemplu un individ $i dati-i sit ma-
n:Ince bucarte coclite: simptomele alarmante
incep indatA dar lapte, mult lapte, poate sal
reintoarcA la hotAriri.mai burne pentru familia
sa. Dar ia st vedem pe omul al cArui suflet a
fost odata sAturat ca al meu de coclealA: acela
e un om pierdut nici un antidot nu-I mai
poate readuce la stima iartei nationale.
Si asta este foarte crau; pentru ca. e curios
lucru err scoalele de picturA. $colile italiene, de
exemplu, si germane, etea olandezA, cea spanio-

www.dacoromanica.ro
 NOTITE RIBIPITE 32 :5

la, n'au nevoe de loc de stima; tot asemenea

$i scoala franceza. Ei! iata o exceptie, onorabi-
lä de sigur, i trebue sa firn mandri de aceas-
ta, woala romana.
$coala romand, mai independenta de cat
toate celelalte, rupe cu traditia, $i vine, ver-
de, galbena sau vanata; indiferent de eoloare
sa ne spuna hotarit:
Arta romfina e mai presus de mijloacele
vechi; ea renunta, in secolul nostru de fiber-
tate, la .mijloacele tiranice; ea nu voe$te sä se
impunä ea are nevoe de stima... Stimaiata
ce doreste arta roman&
A venit, crez $i eu, momentul in fine ca
Romanii nostri sa arate ca pot awà admit pen-
tru arta precum totdeauna au aratat ca an
arta pentru stima.
Sit firn Romani! sa" nu uitara deci nici odata
a ctinta. fiind vorba de arta romana: verde,
verde ei iar verde... chiar cand e vanat.

De doug ori am avut imprudenta sa vizitez

saloanele arti$tiIor in viata, farti sA" ma pricep,
dupa cum mi-au afirmat dnii, catusi de pu-
tin la arta. Dar inirrudenta rnet- nu s'a margi-
nit numai la atata: am rners mai departe
miam spus parerea, neautorizata, a3upra unor
opere pe cari nu le stiam gustà.
De exemplu, mie mi se parea stranin lueru sa
vaz c capra verde si o orfana albasträ. Ei!
n'aveam dreptate, in grAbesc a marturisi. Sunk
apre $i mai verzi $i martire $i mai albastre de
cat acele pe oari le-am admirat anii trecuti. A-
fara de asta, precum am aflat acum in urma.
.despre culori" nu se discuta. Colorile sunt o
www.dacoromanica.ro
324 I. L. CARAGIALE

simpla inchipuire a ochiaor no$tri; colorile no

exista in natura, exista numai i nurnai in ochii
no$tri. Atunci, daca nu exista in natura, pentru
ce o orfana n'ar fi tot asa de u$or albastra pre-
cum poate fi blonda sau brunal pentru o o
caprA sa nu poata fi verde, daca poate fi
roaibal
Am fost apoi ratacit $i in altg privinta. Mi
se parea ciudat cum un gAde, care se aflg la
patru pa$i departe de victima, o poate apnea cn
o lama sigurd de ceafa.; fiindca ptingi atuncea,
$tiam ca astfel de tours de force numai un co-
pil de WA, si. Inca, numai in vfirsta de trei-pa-
tru_luni, indrazneste sä 'neerc:.. In alevAr. un
zopil intinde mana'i nevinovatä sä apnea o lu-
carie sau orice obieet ce'l intereseaza, situate
la o distanta absurda.
Ptma aici, ati crede ct aveam dreptate. Ei
bine, nu. Dupá explicatia artistilor nosstri, aan
vgzut ea eram in mare gre$eala: eeeace nu poa-
te face un copil nevinovat, o poate face crudul
calau, cc lama lui asa de lunga, in cat ar inw
pira invidie celui mai strasnic easier.
Astazi sunt pe cale adevärata: explicatiunile
mi-au aratat-o.
Hotarit, salonul din anul aoesta dovede$te cä
pictura romfina a intrat intr'o faza nouA, o faza,
pe care asi putea-o nuimi faza decentei.
Oricine a imbit pietura farA sä o inteleaga,
iubirea n'are nevoe de inteles stie abuzul pe
care aceasta arta, cfind se nume$te mai ales
profana, 1-a facut de nuditate. Nuditatea a fost
odinioara o boala in arta. Se punea cel mai ma-
re pret pe inn corp gol. Tot fastul decorativ,
cum architeetura, drapare, funds], rustic $cl.,
rAmAnewt pe a doua § i a treia treapta : acela

www.dacoromanica.ro
 NOT1TE RISIP1T3 325

mare care zugravea un corp omonese gol, gol

de tot! Ce lipsa do deeenta!
Apoi piotura sacra chiar (Musa alumeeà a-
desea pe calea abuzului: asa gaseai pe Iob, pe
Sf. Sebastian si pe Mantuitorul, goi, goi de tot!
E drept insa ca la dansii carnea era stoarsa de
toata zeama pacatelor. Dar totusi piotura sa-
cra, de si renunth bucuros mai totdeauna la nu-
ditati, abuza de mani si de picioare goale. Fie-
care dant sau sfanta, pang i ingerki, earl n'au
sex, isi aratau MI% jenä amandoul mainile si
amandoua picioarele.
Ei! iata progresul nostru!
Nod, chiar nuditäti daca zugravim, suntem
decenti: maini si picioare goale nu se \rad
stim sä le disimulam, sa le acoperim eu discre-
tie. La pictura noastra poti vedeh tat, insa nu.-
mai pana la glesne. Mani sau picioarele goaleet.
Nu ne permite decenta. Ba eeva mai muit: nici
mikal in manusi; d'abia, din chid in cand, ate
nfl picior incaltat.
Mara de asta, e asa de ciudata o mfina! i e
asa de curios un pioior! Cele cinci degote sunt
asa de complexe, si) au niste miscari, in oat ar
ingreuna prieeperea liniilor largi ale oorpului,
si ar intuneca expresia figurii.
Vedeti cat de decentä este femeea care sta
goala culcata pe o sofa, jneandu-se eu un mar
luminos, care seaman11 cu o franzell si carei
intuneca cu desavarsire mama dreapta, pe &and
°ea stanga sta aseunsa sub capathiu! Dar nu e
numai decenta, e si euminte. Desi are, dup11
toata aparenta, o sanatate infloritoare, desi
este in prada unei extreme indoeli sufletesti,
daeä trebue sau mu sä guste di marul oprit",
ea n'a uitat sa"si aeopere pieioarele, oa ea nu
raceasca. Hotarit, Latä o persoana, care nu o
www.dacoromanica.ro
326 1. L. CARAGIALE

sg aiba. indigestie 'dela ar mfincA cat de multe

mere oprite, der care n'ar indräzni niei odatg.
sg incerce eura lui Kneipp, de$i ar aveit nevoe
de o curg; foarte tfingrg, e manifest amenin-
tatg de obesitate.
SOLICITUDINE DE STAT.

D. Haret, ministrul instructiuniri publioe, a

trimis cAtre mai multi amatori de literaturg
de artg o circularg, prin careI roagg sg'$i dea
pgrerea lor asupra unei noug organizatiuni a
Teatrelor si a Conservatoarelor de muzieg $i
declamatiune; caci, en organizatia actualg, a-
ceste institutiuni nu mai pot merge.
Intentiunea d-lui ministru e at se poate de
lgudabilg. Nu stiu anume la ce persoane s'a a-
dresat d-sa, dar imi place sg presupun cg, intre
toate aeele, fireste, nu este niciuna care sg, nu
priceapä perfect de ce e vorba, sau care sg fie
interesatä perRonal in afacerile Teatrelor sau
ale Conservatoarelor. De sigur, sunt la noi
multi, foarte multi oameni competenti in ma-
terie, cari, cu concursul luminilor kr, pot al-
cgtui o organizatie sau chiarr mai multe.
Tot asa de sigur e eg Teartrele si Conserva-
toarele noastre nm sufer de lipsg de organizare;
cgci, fireste, dacg ar fi lipsit numai taIentele
si organimarea ar fi. fost, institutiile aeestea ar
fi mers perfect, $i estfel d. ministru, dacg ar
fi observat, lucru putin probabil, cà lipsesc ta-
lentele, ar fi facut &are iubitorg de art.1 e
circularg, prin care sA, le cearg pgrerea, nu a-
supra chestiunii reorganizgrii, cii asupra ches-
tiunii: cum vom putek eveit talente.
Da; dung cum spume Sfânta Scripturg: A-
min! amirn! grgiesc vont, niciun fir de par din

www.dacoromanica.ro
 NOTITE RISIPITE 327

capul vostru nu se va clati RITA voia mea", ase-

menea $i Statul nostru ne spune ä toate se vor
intamplà in societatea romfineaseg numail si
numai prin voia hi. El ne va olgdi ease si sate
model; el ne va da baini en imprumut; el.ne va
invAta carte; ne va spume sil nie inchingm; ne
va tesglà vitele; ceva mai malt, el ne va amuzir
si tot el ne va dà i organizatii i talente ar-
tistice.
Trebuià deci si Teatrele si Conservatoarele,
cari in toatg. hunea au ajuns la culmea des-
volthrii fara sä fi avut nicii o relatie cu Statul,
ci s'au näseut si au crescut de sine-le, potrivit
nevoilor si aptitudinilor sociale sä se intoc-
measca la noi ea institutimii de Stat, i, fiiratdcg
Statul e liberal, ele au fost intocmite pe baza
eelei mai lacrgi liberalitäti. Asa, Statul invatä
gratis pe orice feticA sa ante valsuri, polci si
pas-de-quatre la piano; invata gratis pe oricine
sh ante Stella confidente" din guru, drin vioa-
ra, din trâmbitg, din ocarina oH xilofon ; im-
vatä gratis pe oriee domniisoarä swu domaisor
sal reciteze anecdotele lui Speranth si Pe e
stânca neagre a lui Bolintineanu; toate aces-
tea, fArg, conditiiii de sex, de vfirstà si de natio-
rialitate, aibg, mai mult san mai de loc talent
tinerii sau tinerele eitrora le deschizi intr'un
mod asa de generos portile scolii. Dar liber-
tatea Statului merge si mai departe: e o siste-
ma consacrata ca macar jumittarte din publicul
care intra la teatru sä intre gratis.
pack nici Cu atata solcieitudine din partea
Statului nu s'ar desvoltà cultul si gustul arte-
lor, atuneia ar trebui de sigur sä despergm de
viitonil lor in România.
Aetualul ministru, mad, zelos lack deat pre-
decesorii ski, nu se multumeste en organizatia
www.dacoromanica.ro
328 I. L. CARAGIALB

actuala a Teatrelor si Conservatoarelor; d-sa

vreit sl mearga si mai departe, si imi face o-
noarea a cere in aceastd. privintä i sfatul meu.
I-1 voi da eu toata desinteresarea. IatA-1:
Organizarea actuald a Teatrelor si Conserva-
toarelor nu este rea, este numai incompletä;
trebue deci completata, si este foarte usor child
are einevà atata bundvointá ea d. Haret si ea
mime.
Propun deal, ea, nu numai SA se mentie aetua-
la organizare a societatilor dramatice subven-
tionate, cari au dat atittea frumoase roade, dar
Inca Statul sa decreteze pentru sine monopolul
tutulor spectacolelor fie de orice naturd, pre-
cum: teatru de prozd, de muzicd, coneerte, e-
xercitii gimnastice, eeuestre, etc.
Contrabanda sä fie aspru pedepsitd.
In fieeare comund urband se va organiza
eke o societate dramaticd, muzicald, gimnasti-
eh, ecuesträ, etc., care va primi dela comund
si de la Stat chte o bund subventiune.
Administratia societAtii o va face un corni-
let de trei persoane, commis: dir primarul lo-
cal, in persoand sau prin delegatiune, E,;i, in eaz
de dizolvare a consiliului comunal, din prese-
dinttele comisiei interimare; din un profesor en
titlu definitiv dela scoala localil de grad supe-
rior, tras la sorti dintre eolegii sai pe un pPriod
de trell ani, (eel ce a functionat odatä nu poate
NA parte la tragerea la sorti pentru periodul
tirmátor) si din eel mai in varsta dintre preotii
locali (in orasele de resedintä judeteana, proto-
popul va trece in acest loc anorific, indiferent
de varstd.).
Pe langd acest comitet, guvernul va numi tot
din localitate un cornisar al sdu, ales de pre-

www.dacoromanica.ro
 NOT ITE RISINITI 329

ferinta (Entre oamenii de litere, mai ales dintre

autorii dramatiei.
Pentru a face o pepiniera de talente, cari sa
fie totdeauna gata a ocuph locurile vacante de
societani in societatile deja eonstituite $i in.
cele ce se constituese acum, se vor infilinth, a-
fara. de Conservatoarele actuale, inea allele
cinci deocamdata, $i anume mite unul: la Cra-
iova, la Ploesti, la Focsani, la Galati VI, la Bo-
tqyani.
Toate cele 8aptie conservatoare vor" ;mirth
titlul : Conservatarul national de muzica, de-
elamatiune, gimnastica, ecuntatiune, etc." In
consecinta cu inmultirea titlnrilor acestor $coli,
se vor adaogh, la conservatoarrele deja exis-
tante, eatedrele cari lipsesc, .,,i- pe modelul a
cesta complet se vor organizh $i eele cinci din
nou infiintate.
Pentru a da un avant mai mare acestor insti-
tutiuni $colare de stat $i pentru a incuraià ti-
nerimea de ambe-sexe, indiferent de nationa-
litate, shi'$i desvolte ibalentele pe calea artistica
si sä renunte odata, la pornirea functiona-
rismului, se va acorda fiecarui elev din Con-
servator elite o bursa.
De oarece pana acum s'a doveclit.in dese ran-
duril ea, cu eondfirtiunea de a nu lash sa intre
gratuit in teatre &cat numai jumatatea publi-
cului, n'arn izbutit M. avem totdeanna sali
pline, de-aeum incolo gratuitatea locurilor va
putea merge ;Ana la dona treimi 8i, la nevoe,
chiar pant(' la trei sferturi. Si, pentru ea sa, fie
controlul mai strict, serviciul casei Teatrelor
il vor face de acuma doi casieri, unnl pentru
biletele de vanzare $i celalt pentru biletele gra-
tu i te.
Toate aeestea, se 'ntelege, in principiu ; ra-
www.dacoromanica.ro
330 1. L. CARAGIALE

mane ea o comisiune sit hick pa baza aceasta,

proectul de lege amanita:rat asupra organizarii
Teatrelor $i Conservatoarelor din Regartul Ro-
man.
Daca se ocupa Statul de progresul airtelor ro-
mane, ineai Sa se cunoasca!
OFENSA GRAVA.
Un strain a cutezat zilele aoestea sa insnite
Romania intr'un mod sangeros, lovind-o in tot
ce are mai scump, in profesoriti ei de muzica $i,
prin urmare, in muzica ei. Aoest strain, un
neamt, dr. Emil Kolberg din Viena, a trimes
Mtre Berliner Signale" o eorespondenta despre
starea muzicala a Romaniei ceresponidenta
in care tagadueste cu sfruntare priceperea $i
gustul publicului roman in privinta muzieil si
denunta Conservatorul nostru din Bucure$ti
aoest templu-metropola al Fiuterpei, Thaliei si.
Melpomenei nationale romane, ea o institu-
tiune lipsirta cu desävarsire de seriozitate.
Cititorul va judeek dupä eateva randuri, pe
cari le voiu reproduoe din acea corespondenta,
panä unde a putut merge eutezarea aeelrui
neamt. Vorbind de Conservatorul nostru, ziee :
«Acest instittit muzical de educatie ar fi indestulltor
pentrn modesta deavoltare a diletantismnlni celni mai
modest. In lnmea strAinit nu s'a prea pomenit de Artigti
romAni, cari sA fi Invittat arta In patria lor...
tElevii din clasele superioare au In mijlocie agilitatea
gi pAtranderea IncepAtorilor nogtri de astAzi).
Vorbind despre productiile muzicale publiee
la noi, ie.-M. ce zice:
«Prin cafenele nnmai gi pe la aga numitele serate se
and clavicimbalurile maltratate Intenn chip revoltAtor gi
mai totdeanna In ritmnri de dans..

www.dacoromanica.ro
 NOTITE RISIPITE 331

tLocalnl de concert e sala Atenenki, unde, pe lftng

unii artisti marl din strAinAtate, rAtAciti prin Romitnia,
concerteazä i muzicanti negri, cersetori muzicali gi alp
'proletari artistici, earl oferá pe bani scumpi plAceri
eftines.

StrAinul apoi sustine c. artistii adevArati

marl, earl despretuesc reolama, nu pot avea
sorti de slimes fatà cu publicul roman ; dar ea,
in schimb, a obtinut un imens succes le Ba-
taillon des dames optzeci de femei in fuste
scurte 13i despointe intr'un chip ruerusinat, cari
au dovedit, numai deck dupA prima reprezen-
tatie, cA sunt bune pour les eltambnis séparées
cu cuconasii si cu mecenatii artei romilne.
A !... Trebue sA rnArturisesc cA aid strAinuI
a atins culmea infamiei. $i dacA ar fi macar
cAtusi-de-putin adevArate eke le spune! Pentru
ca cititorul sa vazA insanitatea absurd& a in-
famiei atestui strain, dau aici urmArtorul pro-
ces-verbal :

Subseinnatii profesori de muzicd dela Conservator pi

particulari, in urma unui articol injurios apeirut in
Berliner Signale No. 12 din 18 Iunie st. n. 1897 la
adresa corpului profesoral i Conservatorului Nalional
din Bucurepti, precum id la adresa culturalei a intre-
gii feiri, intrunindu-se astdzi 10.122 Iunie 1897, in lo-
calul (Societeilii Preseip am luat urnieitoarele rezolu-
fiuni :
Autorizdm pe d. C. M. Cordoneanu sd intrebe :
1. Dacd redacjiunea`sus 'numitei reviste 10 ia rids-
punderea articolului semnat de dr. Emil Kolberg ?
2. Cari sunt persoanele cari dau tonul in muzicei id
cu cari d-sa a feicut cunoftinid cdt a stat in Bucurefti?
3. Sd intervie pe ldngd Presa romdnd (de urgenfd)
ca sd ia apararea contra insultelor aduse in sus-zisa
revistd.
(Urmeazii semnfitnrile).

www.dacoromanica.ro
332 I. L. CARAGIALB

Onoare lor ! Onoare acelora cari tiiu ea ia c

asa bravA atitudine, in fata ofensivei grave a-
duse patriei $.4 i dreptului lor ! Insä, desi foarte
turburat de indignarea ee miJ-a produs-o mie
Insumi infamia strAinului, a avea eeva de zis
in privinta motiunii d-lor profesori ; turbu-
rarea mea nu ma va impiedica sA fiu metodic.
Voiu examinh dar cele trei punete ale ruotiunii.
Asupra punctului intaiu :
Daed redaefia sus-numitei reviste isi kr reis-
punderea artieoluluti semnat de dr. Emil Kol-
berg? zic en: redactia sus-numitei reviste, ori
isi va ma, ori nu'si va luà aeea rAspundem. Din
aceastA dilemA nu poate esi Redactia sus-nu-
mitei reviste. Prin urrnare trebue sä ne prepa-
rAm serios pentra fiecare di cele douA singura
eventualitAti posibile, din cari, ori una, on
alta, este inevitabilA. Mg, in relatiuni inter-
nationale, mai presus de toate, se eere prove-
dere si prudenta. SA presupunam dar cA sus-
numita revistA nu 'si ia rAspunderea. Atunci,
ce putem face I SA presupunem iarAsi eA 'si ia
rAspunderea. Trebue sA me intrebAm asemenea:
atunci ce e de fAeut 7
En crez, si mi se pare ca am dreptate, cA in
ambele cazuri nu ne rAm'anedecht sA luAm act
tie rAspunsul sus-numitei reviste si sA rupem
orice relatiuni en dânsa, considerand-o cA nu
mai meritA sA aibA nici o stimA din partea
noastrA. Dar mi se va rAspunde
Ei si I Ce'i pasA unei reviste muzicale din
Berlin,de stima dv.
RAspunz :
DacA se respectA eittusi de putin, trebue
numai-decAt sA'i pese. In toate, in politica, in
literaturA, si mai ales in arts, sirima oarnenilor
onesti face mai malt cleat isi inehipue un oare-
www.dacoromanica.ro
 NOTITE RISIPITE 333

care dr. Emil Kolberg mai mult deck mice

merit.
Tree la punctul al doilea :
Carl sunt persoandel eari clan tonul in muzidi
$i eu care d-sa (numitul doctor) a fiicut Cattof-
tintei edt a stat in Bucuresti I
En gandesc ea intrebarea asta, liii partea ei,
a dona e eel putin indiscreta. Cat sta un artist
intr'un oras strain, calatorind pentru petre-
cere, infra, in cunostinta en fel de fel de per-
soane cari n'au aface de-loc cu muzica. Prin
urrnare, putern sa dispensam pe neamtul de a
ne spune toate persoanele eu cari a facut cu.
nostinta cat a stat in Bucuresti. De ce nu'l pu-
tern dispensa insa, este de raspunsul care tre-
bue sd ni'l dea la intrebarea : cari sunt per-
soanele cari dau tonul in Inuziea ?" Dar si aei
eu ma tern eä infamul ealomcniator are sa
scape foarte user mai ales ea intrebarea e pusa
de niste specialisti ; strainul e in stare sa ne
raspunda zambind :
Cum, dv. nu cunoasteti eine dä tonul in
muziea 7 Dar e foarte simplu : ii da composi-
torul, insemnandu'l foarte precis la ineeputul
bucatii, imediat dupa ehee. Mid nu pune nici
un semn si asta intenn singur eaz din don&
zeci i patru chiar atunci inseruncaza pre-
cis ea a vrut sä insemneze pe C dur, cum zicem
noi germanii, san pe do major, cum zieeti dv.
latinii. Ata.t ar mai trebni sa ma intrebati
eine (là masura in rouzica. Atunci v'as ras-
punde : tot compositorul, si tot la inceputul bu-
catii, imediat dupä insemnarea tonului. Prin
urmare ne-am inteles... La ineeputul fiecarei
bucati, compositorul dä intaiu cheea, apoi to-
nul F;4i pe urma masura.
Care va sa zica i eu aceastä intrebare nu'l
www.dacoromanica.ro
334 I. L. CARAGIALE

putem infunda pe acel strain, care si-a per-

mis, etc.
SA trecem dar la punctul al treilea al mo-
iunii :
D. Cordoneanu sä intervie pe lâng presa
romdnci de urgentil, ca sci sei fa apcirarea in-
sultelor aduse in sus zisa revistci.
Acest punct mi se pare de prisos, daca nu
chiar mahnitor. Dar and oare presa noastra
a avut nevoe de interventia cuivh, pentru a
releva insultele aduse natiunii de care stra-
ini 7 Cand oare presa romana n'a fost la inal-
timea ei, mai ales firind vorba de artele natio-
nale si in deosebi de muzical Nu! Fie siguri
profesorii nostri cä vom sti sa. ne facem dato-
ria. Da ! Vom proceda con brie, insa fara pre-
cipitare, pastrand tactul i mäsura. Vom dez-
volta Leicht motivul nostru in toate tonurile.
Vom face sgomot asurzitor si mereu cres-
cendo, panä ce vom atrage atentiunea pu-
blicului european asupra operei numitului
dr. Kolberg, proband ca aeeasta opera e
un complect fiasco. Reputatia mruzilcala a Ro-
maniei va fi, trebue sa fie, reabilirtata. Vorn
arata numele naarilor artisti europent, in-
cepand Cii Tamberlic (care nu e alt de cat
Toma Berlic, tigan roman din Botosani) si in
sfarsit cu tanarul prima-violina dela Kaiser-
liche-Koenigliche Hofopernbus din Viena, d.
Rose, (care nu e alt deciat un evreu roman din
si pe cari i-a produs numai i numai
scoala noastra nationala de muzica. Vora
arata cate orchestre permanent(' cu solide
traditiuni avem in tail. Vom face stags-
tica tuturor pianurior de la noi, atat de
bine acordate, in cat nu mai trebuese acor-
date de loc. Vom arata, cii certificate din
www.dacoromanica.ro
 NOTITE RIS1P1TE 335

partea tuturor magagnelor de Musicalia,

imensa deosebire intre consumul productillor
clasioe si al bucAtilor familiare,.c.a de ex. polci
(Kreuzoder Schnell), valsuri pas-de-quatre,
romante, cantonete, Gigrl Marsch, Tarara-
burnderei, etc. Vom dovedi ceva mai mult ;
vom dovedi cu acte oficiale cA o prima-dong
na0ona1g. poate apata la nci. daca reuseste
intr'un concurs, un contract sigur pe trei,chiar
pe patru luni, fidnd plgtitA adeseori panä la
cinci, sase, chiar pang la sapte sute de lei p..
lung 1 Vom dovedi in fine a aceeasi prima-
dong, pe aceeasi sceng, in fata aceluiasi public,
va cfinta cu acelas sucoes pe Ernestina din
Choufleuri, pe Valentina din. Hughenotii, pe
Eleonora din Trovatore, pe Margareta diu
Faust i pe Czipra din Zigevner-Baron.
Cu acestea cred cA '1 vom infunda pe d. dr.
Kolberg. SA mai indrAsneaseA a vorbi neamtul
de inferioritatea Romaniei in privinta muzicii
si institutiilor de educatie muzicald !

OBLIGATIvITATEA ON/IMO&

Asearg, m'am intors acasg tarziu, sdrobit, cu

mintea adruncinata i cu sufletul turburait.
CAzusem victimg a lgoomiei, intr'o cursg. M.
intalnisem duipä amiazi cu un prieten, care 'mi
propuse sA mg ia la masa. N'aveam porta de
societate si am respins politicos invitatiunea.
Dar infamul mA stia cA sunt o bestie laeozna de
lucruri delicate, mi-a arAtat, cu rafingrie in-
fernalg, o strAluoitoare perspectirvgstri,dii,
icre moi, un musch,iu de cAprioarA impAnat,
un Catnar original, mai ttiu en ca...
www.dacoromanica.ro
336 I. L. CARAGIALE

Era peste putintA sti resist panA la sfarsit,

si am cedat numairdecat.
Am plAtirt scump slAbiciunea mea...
Stridiile au fost minunarte, icrele moi deli-
cioase, asemenea ii vfinaltul, brfinza., fructele,
Cotnarul ii cafeaua. Dar...
Dar emu multi la masA. Indarta ce-am trecut
primal pahar dupA stridii, s'a incins intre
meseni o vie discutiume de omne re scibili et
de..." Am auzit trei ceasumit atatea i asa opi-
niuni despre artA, mai ales despre arta' ! cA,
intrfind acasA, am dat un picior strasnic câi-
mini meu, care ma intfirapina dupA obicei gu-
durfiudu-se. Imi pare rail dar trebuià sA lo-
vese, aveam nevoie sA, maltratez material pe
eineva.
Miele s'a mfihnit fireste, insA i-a trecut cu-
rand si a venit iar sit se gudure langa mine, ea
si cum ar fi vrut sirmi spunA cA nu intelege
pentru-ce 1-am pedepsit.
Atunci, scrfisnind enervat din dinti, 1-am a-
pucat cu amfindouA mfinile strfins de urechi,
i-am atras capul intim genunchii mei si privinv
du-1 drept in ochi, i-am debitat pe nerAsuflate
urmAtoarele:
Clinel stii tu, in imbecilitatea ta, ee este li-
bertatea opiniunilori De atAtea mu de ani imi
esti prieten oredincios... toate te-am putnt in-
vAta, toate! te-am invAtat sA joci domino $i
sah; dar Inca nru le-am putut face sA intelegi
aceste mari cuvinte: libertatea opiniunilor!
Totusi, n'am desperat: em EA mai ineerc Inca-
data. AscultA bine.
Libertatea opiniunilor este principiul eel ma-
re, pe care, dupA atfitea lupte de veaeuri, 1-a
instanrat omenirea ea fundament al vietei sale
aociale. Acestui principiu siTmt datorim in cea

www.dacoromanica.ro
 NOME RIbIPITE 337

mai mare parte bunul trai particular $i lini$tea

publica.
A'mi spume parerea este dreptul cel mai sa-
cru ce'l am eu, iindivid gandirtor, in raijlocul
sernenilor mei. Omul este regele creatiunei : a-
cest suveran este gelos de coroana lui, care e
gandirea, sa tot atarta de sceptrul lui, care este
expresia. Dar ea toate principiile sacre, $i prin-
cipiul acesta nu-i scutit de o bubuliita mica,
ce'i drept, insä flu tocmai atat de mica in cat
sa' treaca neluatá in seama.
Regele creatiunei, reu$ind sa'pi recapete
sceptrpl, $i Fa exercitat cu atat de adanca con-
vingere dela o vreme, in cat a ajuns sa ereaza
c. dreptul lui ii este cbiar o datorie. De uncle,
mai nainte, once rege al creatiunei, afara de
rare exceptii de bravura, trebuià sa'si ascunza
bine coroana sub eaciula si sa'$i inghita seep-
trul, astazi toti regii creatiunii se cred datori
a'si purth fati$ coroana in eele mai märunte
imprejuran-aie vietii private $i publice si a
face coartinun semne de suverauitate cu seep-
trul lor. Caei once clipa de abdicare ar fi
nn act de extrema lasitate, $i unui rege nu'i e
permis sa fie nici o clipa las.
Dela optsprezece ani, el i$i ia coroana are
o opinie! $: sceptrul are dretatul sä i-o
exprime! Respect opiniunilor libere! liberta-
tea completa expresiunii oricitrei
Ba, se intampla cazuril frecuente, in can pa-
-rintii sä nroara &and mo$tenitorul n'are Inca
nici optsprezeee ani. Atunei, ce sä faca el I sa
renunte la -titlul de suveran L. Peste poate I
E dator sä continue, desi Inca atat de fraged,
d inasti a.
Priveste tu, caine, stravechiu prieten si tot-
,
1. LTCARACIIALE..-- Momex.te." 22

www.dacoromanica.ro
338 1. L. CARAGIALE

deauna credincios supus regilor creatiunei, pri-

yeste imensul lor carnaval, vasta kr masca-
radl. Jatl-i, fieoare cu coroana i sceptrul sau,
dacä nu de aur si de pietre scumpe, macar de
lemn i ciobulete de stielà coloratA, dacA nu
nici atAt, mAcar.de carton si peticele de hfirtie
vApsitl. Intre ei, nici until mai mare : toti egal
de suverani ! -
Vezi ce splendid cortej i ce lama hacticA,
in care nu se mai distinge nici o figuT i nici
un glas; in care nu mai poti sti eine meritä
sit fie sahitat de tine cu o respectuoasA misoare
din coadA, sau lltrat ca un caraghios
In afarA de acest imens concurs de suvera-
nitAti, putini snnt acei regi ai creatiunii cari
sg-si aminteascA un moment el suveranul nu
e rob coroanei, i c nu e de kc in primejdie a
se arAtà mai imbeoil, renuntfind cuminte la
seeptru, decAt purtfindu-1 cu ostentatie bufonil;
cg ar fi in orice caz mai putin ridioull i prin
urmare mai demnA, o lasA abdicare, cleat exer-
citarea tenace a unei deplorabil de covfirsi-
toare suveranitati.
SA merg St eu la mascarada regilor crea-
ttinnei ? Nu, cline ! mai bine stan acasl.
In pldurea atAtor sceptruri suverane, tot
n'are 86 se ridice al men mai sus. Suverani-
tatea mea, la dare renunt fatä cu imensa con-
ourentA, mi-o confirm indeajuns privind drept
in fluidal oebilor tli galbeni i inteligentl
Shut o deosebitA voluptate a domniei mele sl
te stApinese, uillndu-mA in ochi-ti, in adfincul
cArora vAd bine cl, dacl botul tan ar avoit
grai, tu poate n'ai inch rolul cel mai trist in
mascarada regilor reatinnei.
Nu, caine! en ml inchin principiulni sacru

www.dacoromanica.ro
 NOT1TE RISII?1TE 339

al libertatei opiniunilor, dar In ruptul capului

nu pot adman §i obligativitates bor.
Mergi de te cula sub pat !...
I-am dat Inca un picior, i ne-am culcat, fie-
care la locul sau.

www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL COOPERATW ROMAN.
kIEDINTA DE INAUGURARE.

edinta solemng de deschidere a Congre

, ts. sului se incepe la orele 1 d. a. sub pre-
sedentia d-lui Dean. Butculescu, pre-
zenti fiind 1000 de membri cooperatori.
Pre$edintele, in termeni foarte frumosi sa-
luta si felicita pe membrii Congresului peutru
patriotismul cu care s'au grabit a veni at a-
&leg lcuminile lor in aceasta mare chestiune :
protectionismul national. D-sa terming arg-
tand foloasele cooperatiuniii: cooperatiunea tre-
bne sa fie pentru toti Romanii cu minte o idee
f ix e
Se inträ in ordinea AM.
D-1 Moceanu, deliicartese i comestibile ro-
man cu verva-i cunoscutg, tine pentru protec-
tionism un discurs foarte 4siirat i foarte gus-
tat: vorbele merg ca untul ii bine cdntdrite
socoteala fdrii cusur. (Aprobari in tot pu-
blicul).

www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL COOPERATIV ROMAN 341

Directorul fabricei Lemaitre, un om cu multd

gmutate, e de aceeasi parere. D-sa crede ch.
fend trebue beityt mina!i cald, ort nn trebue
lasat guvernul in pace : pima nu va admite
protectionismul si nu va turnet legi pet west
tipar, trebue ciocanit mereu. (Aplauze).
Un guvernanrental liber-schintbist. Luati
searna : vrea, sa ne potconeascii! (IlAsete i SA-
saituri).
D-1 Iordache Ionescu, din Selari, prezidentul
,,Spumei de Drojdii", Societatea comerciantilor
RomAni de Muturi. Vin, domnitor... ! (Chef
mare si teimbeildu in (Loath adanarea. Oratorul
se aseazA la loc mahmur. (Sgomotul se pore-
leste).
D-1 Prasedinte.Urmati, frate cooperator...
0 voce.De geaba 1 acuma i s'a stricat gus-
tul !
Scrl dreagei !
D. lordache. Nu mai! Dar cu principiile
d-v. o sa va frigeti rau de tot !
D. Basilescu, tipograf, atacAnd chestia cu
=lid ardoare, culege aplauze ,de deosebite ca-
ractere, caH de ilaritarte, cari de entuziasin; in
fine face o frurnoasa impresiune.
D. Franke, croittor, o ia cu francheta p'alt
ton. Se vede aci stofti de orator. Discursul se
potriveste perfect. Liber schimbismul nu e de
talia unei tari agricole : cu acest sistem ni s'ar
croi o soartA prea grea, care ne-ar strcing0 rdu
in spete ; pardeissus le marché, lava sa prindern
de veste, ne-ar ceiptusi strainii din cele doua
emisfere. Oratorul o incheie färä sit treaca cu
un milirnetru másura in privinta color doutt
emisfere. Un elegant discurs! Se sopteit in con-
gres ca presedintele if comandase dn vreme ;

www.dacoromanica.ro
342 1. L. CARAGIALB

e drept insä ea' bravul orator 'la dat gata dupil.

promisie i, 24 de ore. (Aplauze unanime).
D-1 Presedinte, care a prima o depesa.Dom-
nilor, am sg, vA fac o coanunicare. IatA depesa
pe care o priwe dela Directia general% a C.F..
R. : Onor Congres cooperatilv RomAtn, loco,
motivele pentru cari lipseste d. Director Ge-
neral..."
Doctor Chiriac. Desigur iar intrerupere de
circulatinne.
D. Presedinte. Intocmai. D. Director s'a in-
tepenit la Ohitilta. Noi, regretfind locomotivele,
reintrAm in ordinea all.
D. Stancu Becheanu, lipscan. Domnilor, pe
eAnd vorbean onor. preopinenti, amiteul men,
nenea Ghitä Pencovici, imi dedea cu cotul. (WO-
sete). Puteti râde, domnilor! n'o sg. 'mi meisor
eu la bOtrânete vorbele cu santimetru... Ii tiu
pe toti ce cunzas sunt; materia asta o cunosc,
slavg. Domnului ! nu mi-e rusine ! Tara asta
vrea. proftetionism nu mai incape tocznealei
Eu stint sineer, eu nu swat din aoei oratori de
model nova. cum am vä-zut la jurnalele din
urmer", ea sh scot panglici pe vas.
Doctor Tonza lonescu. Panglicd ? cu ope-
ratie !
Doctor Chiriac. Cezariand !
1)-1 Presedinte. Nu tiliati vorba oratorulni,
vA rog.
D-7 S. Becheanu (nrmfind). Eu adicA in
sfArsit, eu zic guvernulni : Conik ! adie,A par
don ! domnule ! cu pretul dsta nu ne dà mdna :
este peste poateL Dar mai in sfarsit, väzfilnd la
o adicA refuz din partea musteriului, Astaa.... a
guvernului vreau sä zi, putem zice : tdraut
n'are supdrare, noi am cerut; d-v. ce dati? (A-
pl au ze).
D-1 Staroste al birjarilor, un adevärat pramo=
www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL COOPERATIV ROMAN 343

slavnic In matetie economica, biciuind liber-

schimbismul, eompara Congresul cu a cincea
roatd la cdrutd. La imputarea ce I s'a facut cit
e liber-schimbist, arninteste proverbul cu capra
si oaia: la impularea cä n'a luat beirbeiteste ini-
tiativa unei miscdri mari a corporatiunii sale,
zice bate seana sd priceapd iapa ! Ei, domnilor,
adaoga oratorul, pisica cu clopotei, nu prinde
soarecelel Nu trebue sä tragem cdnd la dreapta,
cdnd la stdnga; trebue th nuindm chestia. tot
inainte ; caci, daca mergem tot asa heita-hdta,
o vfirfim cv oistea'n yard ! Oratorul se
opreste aci.
D-1 Bosel, tapiter, spune ca nu face ca cole-
gul d-sale d. Olbrioht, care se ascunde duper'
perdea: tinta 'wastrel' e find. D-sa pune chestia
pe tapet. Cifrele startistice sunt oglinda perfecta
a situatiei. Cu protectibnismnl am merge ea pe
rotile ; de inlaturarea ocestei sisteme,nianic nu
ar putea sä ne console. D-sa sfarseste spunand
ca situatiile economice sunt tatde.auna mobile.
(Aplauze zgomotoase).
D-1 Alexandrin, farmacist, tine un spiciu
foarte corosiv ; d-sa lrage nn prof adversarilor
protectionismului: Blameaza inteun mod dras-
tic pe acei oe n'au iii combinatiile lor acka curd-
tenie caracteristica Rornfinului, si cari vor sä
lase pe strain sa stoarca ultimele pricdturi din
fortele tarii, pima, cfind inteo bun g. dimineata
sa se pomenim hap ! ca ne inghite strainul !
Ei ! i pe urma nu mai e leac. (Aplauze repe-
tate).
D-1 Pragefr Julius, blanar, tine un discurs en
totul hors de saison ; d-sa se 'ncurcä in citate
de proverbe mate ; input parul Iii schimba,
dar naravul ba ; asta'i alta cdcluld ! de ce n'are
ursul ooada i lupul d'abia o poarta ; umbla
www.dacoromanica.ro
344 I. L. CARAGIALE

en vulptla 'n sac ! si altele. In fine un discurs

sa nu'l mdveince nci oliile.
D-1 Huhn, directorul bailor Mitraschewsky,
care a asudat tot timpul, vrea sci verse apd rece
peste entusiasmul adunarii. Voiu, ziee d-sa, sa
dau ?in dus peste focal. protectionistilor ex-
tremi ! (Sgomot).
D-1 Boniface Florescu, profesor de franciu-
jeste. Faial vorba.
Voci. Curat (Sgomot) Sus ! jos ! jos ! sus !
(Sgomot mare).
UrmeazA de aci o discutie foarte vie, in care
se schimbA o multiime de replice destul de vio-
lento. Dam aci pe semi pe cele mai importante.
ETv fact?... Trebne sA-i strangem iv chingi
pe adversari I (Sgomot asurzitor).
Un liber schimbist. Vreti sä ne inselati.
D-1 Georg& lonescu, orloger roman de Ge-
neva, inainteaza, in imbulzealA la tribuna cu
cilindru pe .cap. SA ne remontóm earacterele,
domnilor ! trebne sä precizdm !
D-1 Sinie, ealdarar roman, vocifereaza gro-
zav Astati spoiala ! V'ati dat metolul pe
fata. (Se repede la tribunA, apneä pe orloger
in brate si'l intoarce pe sus. Sgomot la culme.
StrigA.'te : Ti-ai aratat aroma !)
D-1 Littman, lampist, in mijlocul tumultului
straluceste prin cateva cuvinte : Domnilor ! SA
ne 1umivdm! nu sunt nn intrigant sA via aci
sä bag fitiluri, sä infldcdrez reseatimentele.
D-1 Tassain, directorul Companiei Gazului.
Tasi ton bec, espeee de fumiste! (Sgomotul
merge crescand. D. Littman se retrage intr'un
colt si furneazd. Sgomotul continua).
D-1 Teodorescu, franzelar, an om copt, °mitä
a potoli foe/a adunarii, Domnilor, stati ! aci

www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL 000PERATIV ROMAN 345-

nu e cu lopata. eine a luat cuvantul I Ce am

venitará sa facem aici ? gogosi?
D-1 N. Mandrea fabriea de cisme Filaret, en
tactul sau obi$nuit, zice putine cuvinte si, daki
urmand duipa calapoadele vechi oratorice, reu-
Mte totu$i stri incalfe pe toti ! (Sgomotul in-
cope a se atinge, cu atilt mai mult cu cat (1.
Capp, cofetarul, Ii da osteneala sa indulceasca
luerurile 1)
D. lulian Oprescu, in tot limpid soandalului
conscrvii o alitudine demna si o tacere de aur.
D-sa zice unni prieten : In chestia economica
n'am decat o parere laissez faire, laissez
passer! Face fiecare cum poate, eu fac cumpot.
(Sgom otas'ft, potolit).
Doctorul Babes. Domnilor ! Sustitneti ci-
neva o opinie contra aeeleia ce sustinem noi
Snnteti turbati? Eu, domnilor, pang, aenm nu
m'arn baccilit; mie 'mi place sa pun virgutele
pe i ! Sustin cä färä protectionism, Romania,
pe calea economica, nu va putea fi decat un
mic rob al marei Europe industriale ! (Aplauze
turbate).
Directorul Fabricei de Bazatt artificial. Aeel
ee se $tie a nu avea nieii un pace, sä ne arunce
piatra ! Toti fierbem intr'o oalä, si dumneata
si dumnealui $i nob etetera.
0 pace. Efeteracota ! (Aplauze, ilaritate).
Directorul Companiei Barometrice. Dom-
nilor !Onorabilii preopinenti au vorbit en
=DA.- pompa, dar, pardon, superficial. En
voiu sit... sondam mai adame ! (Murmure, intre-
ruperi si protestäri !).
Directorul Fabrieei Stella", Inceputul a-
(sesta nu miroase bine. (Sgomot).
D. Pre.Fedinte, catre orator : Ma rog, compa-

www.dacoromanica.ro
316 I. L. CARAGIALE

nia d-v. nu este inscrisA la ordinea zilei. lm se-

dinta de noapte... La noapte !
Directorul Comp. Bar. Dar, domnule pre-
sedinte !...
Toatit' sala. La noapte ! la noapte (Tu-
mult).
Pre$eclintel0. VA riffle cuvamtul I
Directorul Comp. Bar., strigand puternic :
A ! care va sa zicA vreti sA'mi... astupati
gural foarte bine... d-voastrA va... mnouñiati, ca
sA zie asa, in ordinea d-voastra dc zi, i apoi,
de aci, nu mai vpetil sä... iesiti 1 Rog sa, se ia
act de aceasta. Aceasta nu e... hien' curat !
Vom protesta! vom umple... toate gazetele !
(Sgomot mare I).
Reprezentantul SocietAtii Pres& A ! asta
e o infamie ! AfarA ! SA tiesA... afarA !
Directorta Comp. Bar., in mijlocul fluerA-
turilor i huiduelilor, se inclesiteazA In tribunA
strigand din toate potterile : Bravo ! care va pA
zicA tot en ies.. afara. ! Eu.! Nu, domnilor,
d-voastrA, ieiti afarA !
Un meicelar roman, repezindn-se la orator en
eutitul : Iek.. c te lain !
Directorul Comp. Bar., de frica, iese afar&
(Aplauze frenetice).
Prima sedintA solemnA a Congresului se ri-
dieL

www.dacoromanica.ro
 REFORM A...

untem in epoca reformelor ; spiritul pu-

blic se agitä asupra atator si atartor
cestinni, toate ryitale, a caror deslegare
nn mai poate suferi intarziere".
Una din acestea este si: cestiunea bAtAii in
armatä. Dar, deoarece'i vorba sA inotAm in ces-*
tiuni, cautA sa spunem cA stint oameni caH pun
una prealabilA : a bate pe inferiori pentru ne-
supunere, nepricepere san rea vointA, oH chiar
numai din rthitate, este oare la noi un obicei
exclusiv al ostasilor 7
Unii rAspund da ; altii rAspund nu.
Noi pAnA acum nu putem impArtäsi botArat
pArerea nici a unora, nici a altora ; nu putem
deci lua parte la desbatere.
Ne vorn permite insA sä spunem o anecdotA
istoricA, ce ar putea lumina oarecum arzAtoa-
Tea cestinne, .0 anecdotA pe care am cApa-
www.dacoromanica.ro
348 I. L. CARAGIALB

tat-o dintr'un isvor vrednic de theta% increderea.

OdatA, Cuza-VodA c.51.5koTea, cu primul sAu
ministru Mihalache CogAlniceanu, cAtre Tar-
mul-Severinului. Pentru intAla oarA alesul iia-
tiei romAnesti. trecea Oltul.
La o statie, unde careta domneascA si cales-
tile suaitei trebuian sA sehimbe caii, cAlAtorii
nostri deterd peste o seenA destul de neplAcutA
mai ales pentru dAnsii, cari, tot drumul pilna
aci,:se deprinseserA cu strigAte si aclarnatiuni
vesele.
Capital-nil de pastä bäteh en gArbacdul indoit
Pe unul dintre slujitori, pentrucA acest neno-
rocit subaltern, trecut din bthrturA, nu asezase
hamurile bine, o nebAgare de seamA din care,
Doamne fereste ! i se puteà Intjiupl1a eine stie
ee primejdie MAriei Sale.
M. Sa se supArA de aceastA brutalitate si
fäci niste mustrAri bine sirntite superiocului
sAlbatic ; dar i mak) supArat fü conul Miha-
lache, care luA nurnele cApikannlui, fAgAduind
acestui parsiv" destitue telegrafic,
Careta domneasc5 porneste in gotainä en suita,
i InAnntru'i se ineinge o cliscutie galopantA
intre suveran si ministru, o discutie asupra
maltratarilor corporale.
Conua Mihalache, omul reforrnelor, progre-
sistul inflAcArat, sustine cA a lege asprA tre-
bueste numaideca, o lege, care sä opreasca
sub pedepse strasnice bAtaia. VodA, mai mo-
derat, recunoaste cA un papor liber trebue sA
stearga din moravurile sale aceste deprinderi
barbare, dar nu vede Inca putintla aplicArii
unei asemenea legi, fiindcA... deprinderi seen-
lare... ignoranta si lipsa sensuaui datariei... in-
capacitatea omullui de a se desbAra de un ir
intreg de invataturi.., $cl. scl.
www.dacoromanica.ro
 REFORMA.... 34;)

Ministrul se incApAtineazá... Spiritul seco-

lului... lumina civilizatiei... demnitatea omuluk
liber..,
In fine, aceastA reformä este absolut tre-
buincioasA. : trebue fAcutA, M. Ta!
Bine, Mihalache drag* .zise VodA biruit,
bine ; s'o faeern i pe-aista!"
Au ajuns cu binei cut sAnAtate la Severin,
cAlcfind dela Olt $i pima la podul lui Traian
pe flori $i aclarnati de un popor intreg.
LumeparadAentuthasm oltenesebanchet
luminatie.
Seara insffirsit inteun tfirziu ; cei doi iIutri
tatmici sunt la gazdA impartasindu-si impre-
siile. Cu tot zgornotul i entuziasmul, Voda n'a
uitat discutia de cu zhla.
MAria Sa (IA ordin ministruhri sA fie 2.ata
a doua zi la seapte, spre a incepe impreunti.
inspectiile de rigoare la autoritAtile locale.
Apoi M. Sa sopteste ceva in tainA feciorului
lui conul Mibalache, un tigan de cos& care
eunoaste bine tabieturile ministrului.Conul Mi-
halache, trebue sA stim, nu obicinueste nici pa-
puci, nici halat, Dimineata, cum se scoalA, se
incaltA, se imbrAcA din cap pnA 'n picioare si
rAmfine asa toatA ziva.
Acum se dezbracA sA se aseze 'n pat.
Odaia de culcare a ministrului e despArtitA
printr'o u$A, de a lui VodA. Conul Mihalache
se culcA poruncind tiganului sA'i curete ciobo-
telele i straele pentru a doua zi disdedimi-
neatA, si" adoarme.
Dis de dimineatA, VodA bate la u$A.:
Haide, Mihalache, nu te-ati, desteprtat incA T
Ministrul sare din pat si repede la ghete :
Numaidecfit, MAria Ta!"
Ghetele rnicAiri... CautA hainele... Hainele ni-

www.dacoromanica.ro
350 I. L. CA RAGIALE

cai.H. De graba la u$a de ie,ire i chiama fecio-

rul.. Feciorul nicairi.
\Todd : Haide, Mihalache !"
Miniistrul iese 'n coltuni i 'n cama$a afara,
ji 'neepe sä-$i canite prin sälitä pe tigan. Un
om al politiei, care doarme dejurna pe o lavita,
sare buimac $i cauta in toatil casa, $i cauta, $i
eauta. si ii sfarsit peste zeee minute aduce pe
tigan.
Uncle mi's straele si ciubotele, miselule I
striga. conul Mihalache
Da' nu sgherà asa, wane, ca doar mi da
turcii ! stai o leaca sä le sterg.
Nu le-ai sters Inca!?
Dec ! da en mi. 's Gm I en sa nu ma hodi-
nese ? Le-oi starge ami !"
Si tiganul pleaca searpinându-se 'n cap $i
bombanind.
A steapta eanul Mihalache, asteapth.
Haide, bre omule, odarta ! striga M. Sa de
dincolo ; ca dor nu esti oocoana, sa-ti faci
doua ceasuri frizurt.
Acum, aeu, Maria Ta !"
Si conu Mihalache se plianba prin odaie, tur-
burat.
La urma-urrmelor, iaca i tiganul cu gbetele
si hainele, mai raiz tavalite dedrit curatite, le
trAnteste pe un mann si pleacä.
miselule ! racneste ministrul, und' te
duel
Ei ! haide odata, Mihalaehe ! zise scurt
Voda. Raid' odata, ca m'ai plictisit : plec
singur!"
Conul Mihalache, desperat, se arunca dupa
tigan ii pane mann in guler, II intoaroe 'n loc
si 'neepe stri arza eateva .palme.. moldovenesti.

www.dacoromanica.ro
 xvFoRha... 351

Tiganul incepe sit urle. In momentul acesta,

Veda deschide usa dela mijloc si 'ntreaba :
eel aiasta, dragd Mihalache L. bati / apoi
cum rämtlne cu reforma noasträ 7"
Tiganul s'a pornit pe ras, a luat un bun
bacsis dela Voda." si la moment a gAtit straeie
si ciubotele ministrulni.
Suyerainul si ministrul au plecat foarte ye-
iosi s'à facä inspeetie la deosebitele autoritäti,
si pe drum Cuza-VodA a spus amicului sau a-
eest mare adeyAr :
Reforma trece, narayurile Mullin 1"

www.dacoromanica.ro
 BENE MER ENT1.

I
r---° ntre- noi literatii se vorbeste foarte ade-
seori despre Bene-Merenti. Uftii dorese
La sà-1 aibd, altii mi, ba chiar propagd cu
mai mult sau mai putin spirit un dispret su-
veran pentru o asa copildreascd dorintd, in ge-
nere se brodeazd, cu sarcasm, saw mai bine
cu parapon, pe tema lipsei de merit a multora
dintre medaliati si pe meritele patente ale ce-
lor ce n'au obtinut Inca aceastd medalie:
Iatd aci o deosebitA opinie :
SA proceddm metodic.
Oamenii ttoti se 'rnpart in cloud marl cate-
gorii :
I. Cei cari au Bene-Merenti ;
II. Cei earl nu-1 au.
SperAm cd nimeni nu va fi deocamdatd de
altd pdrere -- aminteri cn'am putea continua.
Acum intrebAm :

www.dacoromanica.ro
 BEN E YEARN T I 353

1. Dintre toti cati il an, nu-1 merita nici

ulna ?
2. Toti cati nu-1 au., 1-ar merith toti?
Noi eredem ea nu se poate raspunde dupA
bunul simt elemental., la aceste douA intrebari
deat asa :
La intaia da, dintre toti eati au Bene-
Merenti, unii il merita ;
La a doua : nu ; nu toti eati n'au aeeasta me-
dalie ar merita s'o aibA.
Ca nici nu s'ar putea altfel 1
Indiferent de meritul ee-1 avem fieeare, noi
oamenii iubim dinstinctia in genere, i, tocmai
pentru aceasta, unele dinstinctii nu le dorim,
ha, uneori, chiar le respingem cu mai multA
sau mai putina ostentatiune.
Toti avem in caleala firii noastre o picatura
eat de mica de desertaciune.
Eroul dore$te o deeoratie din partea suverw
nului ; altul vaneaza aplauzele Ananime ale
unei adrunari, la rigoare ale uneti adunAturi
aceea Inca $i mai suve;arna ; al treilea, mai pu-
tin politic, suqpina dupa un trandafir dela o
fitta in mijlocul atAtor alti dautnitori.
17nul doreste a fi distins de oei mai multi;
altul de cei mai putini ; acesta, de ranul singur ;
acela de... una singura, si altii de eine stie eine;
in sfilr$it, Dumnezeu sa ne mai inteleaga !
Ce e asta ?
E. ca pe toti aceea$i pornire Ii indeamtna sa
doreasea distindtianecesitate imperioasa ep
o are omul de a gasi, railcar intr'o privinta, ni.-
partasite si de catre alteineva pArerea, deose-
bit de simpatia i eonsideratia ce le are el in-
susi despre sine insnsi.
A$a, putem ziee ca toti fie-le dorinta inalta,
meschinA, rara, banala, ;;el. toti dela prin-
I . L . CARACIAT E. Momente. 23
www.dacoromanica.ro
354 I. L. CARAGIALE

tul catolic, servitor fidel si fervent al Sfantulmi-

seaun intr'o viata de peste optzeci de ani, as
pirand la acolada Papii dela Roma, si pana la
bäetelul din slasa intaia rurath, oe doreste o
biata oaroana de merisor, la Saanpietru, din
maim, primarului local, toti, toti dorim dis-
tinctia.
Deei, nu e rusine s'o dorim, fiecare dupa por-
nirea sufletului sju, de-o meritam sau nu; nu
e rusine, eaci e inevetabil uman s'o dorim. E
rusinos numai sa, 'ntrebuintam mijloaoe neper-
mise sau de nemarturisit, spre a o eapata, si
in mice eaz, e ridicul s'o dorim prea mull si
s'o pretuim peste mäsura en care o pretueste
aeel ce trebue sa ne-o acorde,e nedemn pentru
noi sä ne injosim meritul real, punandu-i mai
presus in constiinta noastra o rasplata din par-
tea altuia.
Nu e vorba, lumea, voiu s zic opinia mai
luminata, poate avea un sentiment, nu bine
hotarit, dar otui destul de sigur, despre o
echitabila impartire a unei distinctiuni oare-
care. Fiiindeä insä acel ehiemat i aeela e
autorizat prin propria noastra dorintasa cue
decearna distinetia, e si el semenul nostru, va
fi i el supus erorii ; va putea judeea gresit
meritele omenesti ; va fi expus a atarna bum-
ros (ea, de regula, toti oamenii) de partea a-
oeluia ce-i va sti atinge mai bine partea slabá
a lui. In fine, el va putteh sa distinga altfel de
eat noi, eari ne credem totdeauna cei mai in-
dreptatiti la distinctia ee dorim dela dansul,
si astfel sa se insele tarn eat ne priveste, fie
eä ne va -Rita, fie ca, si mai ran, va lua in
seamit pe altul.
Pentru aceea, flu e in lume distinetie publieä
sau privata eure sa fie perfect de echitabil a-
www.dacoromanica.ro
 BHNE ALBRENTI 355

,cordata, sail, mai bine zis, impatriva impartirei

careia nimeni sa nu poata imputa ceva.
Tot pentru aceea, toti, fieeine dupa sentimen-
tul sau, arvem dreptul s'o dorim distinctiasi s'o
speram, precum asemenea toti avem i sorti sa
o capatäm.'
Day tot pentru aceea, i dorinta distinctiei,
si mandria &a obtinut'o, i mahnirea cA n'o are
Inca, trebuesc sä fie moderate la omul in ade-
var deosebit, i numai la omul de rand, care
este cu atat mai plin de sine, cu cat e mai gol,
pot fi excesive.
Caci, daca fuldulirea cu medalia Benre-Me-
renti, ea sä revenim la dansa, face, mai cii
seama din partea eelui ce nu o merita, o im-
presie ridicula, rapoi de sigur fac, mai ales din
partea celui ee ar merirta-o, o impresie foarte
penibila ciuda si paraponul ca n'a capaitat'o
Inca.

www.dacoromanica.ro
 Akz.
4,,Olmcces,
<Z.iA-".tl'r*i'K7SX"ymfr=ty,HvAtzt
u-Af

to,

STATISTIC A.

e curand s'a publicat sub auspiciile bin-

roului central statistic din Statele-U-
nite nord-americane, o notitA statistica
foarte curioasa si plina de invataminte. Se
$tie cä statistioa este o facia care lumineaza
stiintele sociale, $i se mai *tie cat sunt de elo-
cuente cifrele.
latä ce ne spune ilustrul staAistic Bob Schmec-
ker, in notita de care vorbim :
Am calculat, dupa. indelungate experiente
si notite personale, eu, in interesul $tiintei,
iau parte la toate turburarile de stradA $i am
ajuns a stabili urmatoarele.
La orice revolutie sau turburare, ia parte
aoela$ public care ia parte la luminatie, la pa-
radA sau la foc, $i adicA : barbati, femei, copii
de ambele sexuri.
Calculati pe vlirstii ne ilg la 1000 :

www.dacoromanica.ro
 STATISTICA 357

Majori 515
Minori 485
Calculati pe anii varstii :
Purtati in brate sau mai mici de 7 ani 135
Dela 7 la 10 ani 200
b » 10
21 » 150
» 21 » 45 » 350
» 45 » 75 » 150
0 75 85
» 85 » 100
Yi 0
» . ..... .
Calculati pe motivele care 'i m'anN, in invillmil-
.
14
1

seal/ :
Din curiozitate artisticA 50
» » critic6 15
» » purl 230
» instincte . . . 450
» convingerea altora 250
» » proprie 5
Dupa" starea de constiint5. :
Pot ilispunde pentru ce-au luat
parte la miscare 250
Nu pot rAspunde 750
Dintre cei 250 dintAiu :
Pot rAspunde,
in mod fantazigt 120
» » naiv 120 5
» » plauzibil 05
Din capetele sparte, calculate pe 100 stint :
Nevinovate 75
Vinovate inconstient 24
» constient .
1
In privinta rezultatelor unei misca'ri populare,
,calculat pe un milion de suflete avem :
- Cfiti folosesc direct 100
» 0 indirect 100
Reatul panrt la un milion Ogubesc».
In adevNx statistica e pliiA de invlitAminte !

www.dacoromanica.ro
 TEMA SI VAR IATIUNI.

TEMA.

searä, pe la 6 ore, un foc a izbucnit la o

cas'a peste drum de cazarma Cuza in
Dealt! -Spirii. Multiumitä activitatii
pompierilor si soldatilor, focialdesi lAtea.viint.
pnternic,a fosit inabusit in cAteva minute.Pa-
gubele nu prea sunt insemnate.
(Universul).

VARIATIUNI.
I.
De patru ani impliniti aproape de and reacti-
unea tine in ghiare Belgia Orientului, care din
lipsä de energie in evolutiunea ei attre pro-
gres, bine.definit de amintrelea pain spiritul tra-
ditional si istoric, si ocazionat intru ciltva, desi
jenat oarecum, de evenimentele economice din

www.dacoromanica.ro
 TEMX fp YARIAT1U11 359

urmA, in care duplicitatea reactiunii a intrecut

toate marginele $i a atins limita tuturor spe:
rantelor de indreptare, sperante ce nu pot fi
intemeiate pe cAtA vreme reactiunea en oamesaii
ei fatali, cari mi. se tern nici de lege, nici de
Dumnezen, niei de judeeata nepartinitoare
dar asprA, a istoriei, an avut cinismul proto-
tipic i revoltAtor s'o declare, cu cea mai e-
norma desinvolturA i exuberanta intr'o me-
morabilA sedintA a Parlamentului, care a avut
imprudenta, sau, mai bine zis, imprudenta
de a'$i pune botul pe liabe si, strigAnd
ea mamelucii mea culm au trecut la ordli-
nea zilei, ordine de zi pe care Istoria unei
tari ee Re mai bueurA de cea din urmA doz1
de respect de sine, trebue s'o inregistreze cu
desgust i rusine, de oarece efind sic volo sic
jubeo domneste inteo tarA ea maximA de in-
naltA politicA i and, ca ratiune de stat, se
constitue bum]] plac al unor reactionari fie-
fati, nu ne putem astepta, deck la athitea si a-
tfitea infamii de totul soiul si altele incA, dar
insA nu credeam, pentru ea sA ajungem
aci, nu credeam o mArtmiisim coram populo,
crick am fi erezut de infamA reactiunea con-
centratA si atotputernicA, sA ajungem $i la
ineendii ea acela ce sai petreent in Dealul-Spi-
rii peste drum de cazarma Cuza, care trebue
sA serve cetAtenilor inVAtAturA si sA rAmttie
o patA nestearsA si indelebilA &supra aeestui
negru regim, pretins alb, regim al incendiului,
caei dacA pompierii, opera venerabilului i bA-
trfirmlui general Florescu, nu stingeau focul,
eine stie era mai ardeà! ! !
(Un ziar opozant fara programa,
nuanta liberala-con<wrva. oare.)

www.dacoromanica.ro
360 i. L. CARAGIALB

11.

AsearA iust la orele &and puneam ziarul edi-

tia a cincea supt presk in Dealul-Spirei vis-h-
vis de cazarma Cuza, un incendiu a sbucnit.
Din cauza vantului violinte, care sufla pu-
ternic dela occidinte spre oriinte, tincendiul a
produs o mare panicA primtre eetAtiani $i ce-
tatiane. .

Pompiarii cu cativa serginti si oficiari

generalele era absinteau mers la localitate,
uncle cu greu au sbutit sA nAbuwascA sinistrul,
care apAruse deja la steriorele casil atinse.
Cu aceastA ocaziune vom repeti dechiratiu-
nile facute in organul nostru de atatea ori,
privitoare la 'institutiunea pompiarilor.
Am zis, z)icem. si de datoria noastrA este sa. 0
repetit mereu prottivnienor nostri de la gu-
vern :
Speriinta ne-a probat 'Ara la evidintil, ea -
'Ana' cand -in vom avea pomp6ari-oetAtiani,
panA cand nu vom avea cetAtiani-pounpiari.
nu vom sbuti sA ridicAm acoastA institutiune
la treapta la care ea in occidinte s'a ridicat.
SA avem patriotismul a lash ideoparte spi-
ritul de partitä si sA ne intrebAm :
Pang, cand eu spediinte 7
Este cineva pormpiar7 trebue sA fie si ce-
tAtian.
Este cineva cetAtian 7 trebue sA fie si porn-
pima-.
Aceasta este eficace,
Este ecitabile,
Speditiv,
Inst.
Speriinta din Dealuil-Spirii pana la stremi-
tate ne-a probat cä sperietura cAtAtianilor nes-

www.dacoromanica.ro
 TEMA RI VARIATIUNI 361

periinti adesea cauza làtirii straordinare a

sinistrelor este.
SA cAutAm deci :
A avea pompiari-cetAtiani,
A avea eetAtiani-pompiari.
Numai cu conditlime d'a fi si cetAtian eineva
un bun pompiar este.
Si vice-versa.
Si se 'ntelege ca aceea ce zieem in eetAti des-
pre cetAtiani, vom zice la sate despre satiani :
Pompiari-sAtiani,
Satiani-pompiari.
Dar ne vor intrebA protivnicii nostril :
Cine va comanda pe pompiarii-cetAtiani! pe
pompiarii-sätiani ?
Raspundem :
Ingeniarii,
Inageniarii competent* inteliginti, prudinti,
independinti, speriinti.
Numai astfel institutiunea pompiarilor, pa-
terniea. va da roade scelinti.
(Un ziar opozant Cu cA.teva pro-
grame, nuantl trandafirie).

Décidement Maitre Printemps n'est pas gai

cette année: du vent, dela pluie, de la plutie,
du vent. Nos mondaines perdent leurs heurs it
regarder le baromètre, qui, insensible comme
cette -vile Mere Nature, baisse baisse toujour,
on dirait les actions du Panama. Le dieu Plai-
sir et la Fee Bamboche s'entetent a tecnir fer-
mes lem.s temples, en depit des voeux de leurs
fervents fideles ; partant, plus d'encens stir
leurs autels jadis si charges de fleurs. C'est

www.dacoromanica.ro
362 i. L. CARAGIALE

insensae, comme on ne s'amuse plus en cette

malheurense fin de siècle, qui n'en finit plus
aveo ses surprises ravacholiennes.
Hier un grand incendie a eu lieu dans le
Dealul-Spirii. Faute d'amusement, une emotion
vaut tonjours mieux que l'ennui. Le coup d'oeil
était vreirnent assez pittoresque. Beaueoup de
monde A l'incendie. Nettons en passant M-me
Chose, une brune descendue d'un cadre de Mu-
rillo, en robe de chambre superbe dans son
neglige transparent ; M-me Machin, un Ru-
bens, non moins élégante, toute rouge d'émotion;
la toute jeune M-me Bigoudiank un re've bril-
Iant de Watteau, ravissante avec sa chevelure
blonde or qui frise naturellement sans aueun
artifice, un bouton de rose sur le point de s'é-
panonir aux rayons de Phoebus, harmonisant
trés-heurensement avec le ton rougeatre des
Hammes légèrement estompé par le voile de
la furnée. J'en passe et des meilleurs, dont le
nom m'échappe. Puis un esaaim de jeunes fil-
les, fraiches comme des viollets, qu'on vient
de eueillir an bord du ruisSeau limpide, lea
unes plus charmantes que les autres, et que
l'incendie avec ses Hammes, qui rappelaient
les contes fantastiques d'Hoffman, et les bra-
ves et infatigables pompiers avec leurs ma-
noeuvres paraissaient bearucoup amuser.
Apres rineendie, chambrée des plus select
chez le rOtisseur du coin.
(Ern journal chic).

Iv.
Mai multe ziare ale opozitiei vorbesc ou nn
sgomot asurzitor despre tin incendiu ce ar fi
avut loc in Dealul-Spirii peste drum de ea-

www.dacoromanica.ro
 TEMA fp VARIATIUNI 363

zarma Cuza. Cu aceastA ocazie incalecA iar pe

faimosul dumnealor Dada, aruncand in spi-
narea reactiunii (sic) raspunderea pentru a-
cest sinistnu. Intru cat trebue sA punA publieul
temeiu pe spusele acestor foi, ee nu mai an
eatusi de piatin respect (1( adevAr, iatA :
Din sorginte oficialA aflAm,ca nu la fost nici
un incendiu ieri in Dealul-Spirii. Sinistrul ccl
grozav este o purl inventiune iesitA din fan-
tazia nesecatA si din bogatul arsenal de ca-
lomnii al advergarilor nostri.
(Ern ziar oficios).

www.dacoromanica.ro
 A ZECEA MUZA.

1 n dopArtata antieitate.
Memoria). Mel.ete
spun unii eruditi,
nu se stià sd fie cleat trei rnuze: Mneane
(Gandirea) si Aoide
(Cântarea). Cum s'au ridicat ele la patrat de
au ajuns noud 7
Se zice cä odinioard intr'un oras din Pelo-
pones trebuiau, pentru un templu al lui Phoi-
bos, statuele celor trei muze. Ctitorii templu-
lui au comandat la trei seumptori cu renume sit
lucreze cele trei staturi pang la un termen
anurne, rezervându'si dreptul sä aleagd pe
cele mai reusite. Ce s'a 'ntâniplat insd 7
Cei trei artisti celebri au venit la termen cu
cate trei nmze, dar fiecare dintre ei le repre-
zeutase in deosebite feluri, cu deosebite atri-
bute. Fiinded toate erau minlmat exeeutate,
au fost primite toate si asezate in templu... De
irei ori trei, noud.
Incetul en incetul, hunea a uitat acea intam-

www.dacoromanica.ro
 A ZECEA muzX 365.

plare, i inchipuirea meridionald a rnultimii

elene s'a stabilit asupra realitatii de noua
mime. A venit apoi Esiod $i a fixat pentru
urma$i, se 'ntelege dupa, credintele contimpo-
ranilor säi, numärul celor noua surori divine.
Ele erau fiicele lui Zeus $i ale Mnemosinei,
zeita Memoriei, MIA cam oe zice britranul au-
tor al Teogoniei", dupa ce le-a spus pe nurne
$i le-a aratat fiecaruia in parte functiunile ei
atributele:
In Olimp stau ele i canta ispravile minu-
nate ale zeilor nemuritori ; ele cunosc trecutuI
ea Si prezentail $i ghicesc viitorul, lar au can-
taxile lor maiestre inveselesc tot soborul zeesc".
0 naive batran, in ce vremuri oopilaresti ai
trait tu! Tu nu $tiai ca. are sa vie o vreme oand
pentru locurile si functiunile la caH vor fi
chemate. muzele tale n'or sa mai poatä a se'm-
parti i ajunge ! Tie nuli trece prin minte des-
pre asa numita divizinne a travaliulud", prin-
cipiu mare 6,4ii larg, pe care repauza astazi
tot progresul utman !
Ele trebuiau in.multite, era o cerinta mo-
derna neinlaturabilä. Si astfel, oHce ar zioe
Esiod, muzele sunt in nurnär de zeceadica :
Intaiu, Clio, a Istoriei ; a doua, Melpomene,
a Tragediei ; a treia, Talia, a Comediei ; a pa-
tra, Euterpe, a Muzicei ; a cincea, Terpsichore,
a Dantului ; a seasea, Erato, a Poeziei erotice;
a saptea, Caliope, a Poeziei epice si a Elocu-
entei ; a opta, Urania, a Astronomiei ; a noun,
Polimnia, a Poeziei lirice 5i a Mimicei, si... a
zecea...
A zecea : 1200 franci, muza speciala a Tea-
trului National din Bucure$ti.
In adevar, dacä cele nottä muze nu au vreme
sa se ocupe $i de daraverile noastre nationale
www.dacoromanica.ro
Z66 L L. CARAGIALE

si se refuzA sa, inspire si pe vreun roman a face

o piesA de teatru, noi sA stAin cm mainile in
san si sä nu inventAm o a zecea muzA ad-hoc 7
Ar fi o laSitate din parte-ne ! Si astfel
Onor. Directiunea generalA a Teatrelor publie4
annul un concurs cu un premini de 1200 de lei
si cu termen de trei luni,muza, care va sA
'zicA, vine ate 100 lei pe lunA pentru o muzA
ruodernA i pentru o micA natiune ea a noas-
trA, e deja foarte frumos ! un premiu, zicem,
de 1200 lei pentru o piesA de teatru, anume :
trasA dintr'o baladA nationalA, fie tragedie,
fie drama, melodramA, comedic, feerie, fie .ce-o
tL numai sA fie lungA, ea. sa" tie o searA spec-
-tacolul".
1200 de lei trebue numai deefit sA inspire pe
cativa imsi a deveni poeti, i devenind poeti
sA devie anume poeti dramatici, si devenind
poeti dramartici sA aerie cateva piese lungi si
bune, din cari nna sA fie foarte lungA si foarte
bunA".
Cat surutem noi modernii de metodici pe lângA
antioi ! Ba, pentru mtindria noastrA natio-
zialA, nu mA sfiese a spume : cht suntem de
rnetodici caoi Românii pe l'angA moderni !
Nu vrea Melpomena sA dea si pe la noi 7
Face nazuri Talia 7 Atata pagnbA ! 1200 lei...
Si curg capo-d'operile.
Nu avem talente pentru poezia dramaticA
nu-i adevArat ! 1200 Tel si sA vedeti cum rA-
sar talente de la Tisa pAnAla mare.
Si mai intaiu, cArui june nu'i trebuese 1200
de lei 7 $i apoi, care jnne roman mi poate face.
o piesA de teatru i bunA si lungA 7
o eetate mai putin apAratA este o cetate in
care se poate pAtrunde mai usor deck intr'o
.eetate mai bine apAratA. Asa el N'aveti teamA;
a'am sA vorbesc de fortificatiile eapitalei noas-
www.dacoromanica.ro
 A ZEICEA muzA. 367

tredestul si foarte bine le apart( d. ministru

de razboi care cand este. Vreau s. fac numai
o apropiere de idei, si adica : un cap fara par,
un cap chel, este un cap maii putin aparat
deck un cap inzestrat cu aceasta podoaba...
nu'i asa ? Ei ! este ceva care, cu cat e eapul
mai putin aparat, en atat mai greu, patrunde
in el, anume convingerea c. doftorie pentru
chelie nu se aflä.
Dar daca este peste putinta a mai creste pa-
rul acolo uncle ar fi sa cerasea, ce greu trebue
sa fie al face sá ereaseä acolo unde nu )ereste
niciodata ? La calcaie, de exmplu, on in palmä,
or pe eerul gurii... De tmde stim insä ?
Inchipuiti-va ere cititi urmatoarele :
Muzaul National de Curiozitäti Naturale
din orasul *** publica printr'aceasta un con-
curs en un premiu de 1200 lei, intre acei ce, de
astazi pita_ in trei luni, vor avea crescate mus-
tati in paling_ Mustatile vor putea fi groase
sau subtiri, negre, balane sau castanii, sau vop-
site in mice fat a. va voi concurentul, numai
trebue sä aib o lungime de eel putin cinci een-
timetri una. La concurs pot lua parte si chiar
aeei ce n'au par unde ar trebui sä alba".
Concurs !...
Care va sa. zica atata trebne pentru ca s.
se naseä si ce nu se poate naste de sine ; atata
trebue pentru ca sä poata naste si aeela ciii
nul e dat sä dea nastere. Atunci am facut o
mare revolutie in filasofie : am pus mane pe
cauza primara. Ex vihilo, vihil fe.. Mofturi !
Lume.a n'a lost faeuta prin coneursul... impre-
jurarilor ?
Dar nu mi-e dat mie nm biet cronicar, sa filo-
sofez... si mai la urina ma importa foarte putin
cauza primara : o ehestie mult mai modesta
ma neertjes.ste pe mine, si pentrueä rezolvarea
www.dacoromanica.ro
 368 1. L. CARAGIALE

prin concurs se impune astami ca cea mai me-

todica, am sa public si eu unul.
,,Eu, avaud in vedere cà aim inceput sa-mi
constat aparitia câtorva fire albe in barba ;
Având in vedere c pestritatura ce ma a-
meninta ma supara, foarte mult ;
A vand in vedere ca pe de o parte m'am con-
vins, prin experienta altora, cá vopseaua pe
din afara lasa multe lacune remarcabile la TA-
dacina firului, iar pe de alta ca culoarea se
schimba dupa variatiile timpului, asa c sunt
poznasi eari prezie ploaia i vremea bung, pe
unele barbi mai sigur deca dumneata si mine,
pe eel mai sensibil aneroid ;
Aviind in vedere cä aplieatia doftoriilor ex-
terne e mai belalie i eere prea mult timP ;
M'am holarit a da un premiu de 1200 lei
aeeluia care va inventa, pâna in carnaval a
vapsea de par de luat pe dinauntru.
Ma multumesc cu mice nuanta, numai du-
rabila sa fie qi sa-mi permiitä a dormi nelegat
la cap".
Ce credeti ?... En sper c atilt ce-mi trebue.
Premiul este legal, termenul meu mai lung, si
ce doTesc en tot mai usor de capatat deeât ce
cere onor. Directia Teatrelor.
Am un amie farmacist care, intre hapuri $0.
unguente, gaceste timp sä i rimeze si face si
.piese de teatru. Sunt foarte curios sa vedem
pentru ce o sä concureze ; pentru vopseaua pe
care o doresc eu, san pentru piesa pe care o
cere Teatru National ?
Dar cum e un balat foarte activ, o s concu-
reze poate pentru arnfindoua... Atat mai bine !
De n'ar gresi inurnai adresa : te pomenesti ca
vine la mine eu ehle stie ce tragedie lunga f3i
la Teatru merge cu vapsea de par interna.

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLER.

NENOROOIREA UNEI REGINE.

eara crind are sä joace, isi mime fiecare

actritä slujnica, s'o aibtt de ajutor la
costumat mai cease ici, ma prinde-
mi dincoace, ori du4e de'mi tadA un ceaiu, sau
care dela cineva o tigarä, 01.
Rla luca Stavreasca luase de câteva zile o stuj-
nicutä asa de nostimä incrit ardeau in foe toti
actorii, toti mainitii, iwmpitii, dulgherii el
pompierii ; cad este pe semne i aici ca'n toate
ale lumii un fel de ironaie a soartei; nimeni nu
s'aprinde mai grozav ca un pompier. Crind ii
trebuiri Stavreaschii madmazela", madmazela
sada, la taifas ori se sbeng-dà printre culise.
Intr'o searä mult regretata artista juch pe re-
gina intr'o melodramh infricosatil. In actul al
patrulea se fäceà o reyolutie-la poarta pala-
tului. Regina blocatä in palat de valurile po-
pulare, intrri in sceng., care reprezenti 0 ma-
I. L. CARAGIALF. - Momente. 24
www.dacoromanica.ro
 370 I. L. CARAGIALS

reata sala de receptie, zicea cateva cuvinte pri-

pite, iesea apoi in balcon ea A, vaza ce e jos,
unde urla multimea turbata, $i trebuià sa se
intoarett in seenä repede, panda, i desfigurata,
de groaza : vazuse cum pe fiul ei iubit ii sf a-
$iau fiarele scapate din lanturile robiei. Pentru
ea efeectul sal fie mai puternic, talentata tra-
gediana i$i pregatise pudra fara, rosu ea sa,'$i
dea pe obraz cand o iesi in baleon. Vine actul
alt patru lea : replica se apropie. Raluea da
eutija cu pudra si oglingioara in maim madma-
zelei si-i ziee foarte severa. :
Madmazelo, sa faei- bunatate sä vii dupa
mine, sa nu te deslipe$ti de-aici, ai inteles
daca nu vrei sa te scarman !"
Replica a sosit. Strigate fioroase se and sub
baleonul palatului regal. Regina se arata in-
cruntata de spaima in soma.. Cum intra ea, poc-
ne$te in tot teatrul un ras ca de eine $tie ce
comedie. Ea pune mainile la piept, ridica ochii
la cer, pake$te spre rarnpä i declama, en toata.
caldura :
Finl men, printul... unde e printul I Dam-
nezeul meu! presimt o mare nenoroeire !".
A$ ! publicul rade inainte cu un hohot co-
losal $i se porneste s'aplaude cu manile, eu pi-
cioarele, eu bastoanele se sgudnia polican-
drul. Regina i$i pierde eumpatul. Intai nu $tie
ce sä creazit, e atilt de obi$nuita sa captiveze si.
sä stapiineasea publicul en glasul ei frumos.
eu tinuta $i gesturile ei nobile. Apoi Ii trece
prin gand ca este o cabala., pentru care trebuie
sli fie recunoseatoare Maritii Blondii" (Con-
standineasea) eu care era certaita la entite. Dar
cheful publicului merge inainte creseand : nu
e chip sa mai stea in soena. Tremurand din
toate fibrele, eu sufletul in prada iuiei senzatii

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEUR 371

mortale, face la dreapta 'mprejur ea sd fugA...

Cfind se intoarce sd scape de privirile ameti-
toare a sutelor de chipuri strambe de ras, de
eine dä cu ochii L. de madmazela... Madina-
zela era la spate, ou ogliinjoara la subtioard,
eu eutia eu pudrd in mand i cu puful incr-
cat in alta, gata sti'l aplice : intrase de la 'n-
eeput dupd urma nefericitei suverane. Inchi-
pue'si oricine ee furtund de rasete a fost in
teatru cand a vdzut lurnea Ca i regina a des-
coperit eauza misterioasd a nenorocirii ei.
Ce eauti acit, mizerabilo 7" rdeneste regina
in culmea incorddrii tragice, si cii pumnii in-
cletati vrea sd se repeazd asupra sclaivei im-
portune. Publieul simte ca-i explicatie la mij-
loc si se opreate ea prin farmec de ras, ea $i
-cum o singurd palmd nAbusise toate gurile in-
leo clipd.
Nu mi-ai poruncit sd viu dupd d-ta ed ma
gearmeni 7"
.Alt potop de rasete si de aplauze. In sfarsit,
Gatineau, regisorul prinde de veste intr'un tar-
ziu, ca totdeauna, $i striga lui Petrache ma$i-
nistul sd lase cortina. Peste zeee minute cfind
ea potolit sgomotul vesel, s'a ineeput iar actul
dar drama mai era aceaa 7 Trecea cat tre-
cea. se stdpanea lumea cateva secunde iar
iij

pufnea ori cineva din public, ori ehiar un ac-

tor, $i sd te tii apoi ! toata lumeaadied toatA
lumea afard de Raluca fireste, care era in ade-
vAr cea mai dezolatd regind.
Dupd ce a sedriudnat'o pe madmazela, i-a dat
a doua zi drurnul, $i s'a impdeat $i cu blonda ;
eAci la repetitie, de dimineatd 'neapArat s'a vor-
bit tot de comedia de cu seara, si din vorbd in
vorbd, Blonda ea nu fusese seara la teatru
a zia cdtre DrAgulici :
www.dacoromanica.ro
372 1. L. CARAGIALE

Biata Raluca! aruzi, biata fata! sa-i strice

proasta tocmai monologul, calul ei de Male 1".
Raluca a auzito, a uitat ct sunt certate si a
luat-o gura pe clinainte :
Inchipueste'ti, dragg toemai scena pe care
contam !"
Astfel s'a rupt ghiata i cele doub, prime su-
biecte s'au. Meat iar prietene buine. Asta era
inteo lurti dimineata : vineri sau s'ambAtit s'au
certat iar, fiindca. Stavreasca o pretins dela di-
rectie 861 dea ei inteo reprith, un roff pe carel
crease" Blonda... Asta nu se face : fiecare cu
creatiile lui

QUIPROQII0.

Intettn an egdea CrAciunul saint:44A Sam-

bata era ziva operii italiene. Se dada, il Tro-
vatore". De pe la cinci ceasuri galeria gemeit
de mitocilnim foarte veselä. Cântau tenorul
Patierno, primadona Bianchi si baritonul, nu
mai tiu minte cum il chema mi nume
enesc strasmic Crampampolini, cam asa eeva,
ins6, un excelent bariton.
Teatrul pun ;,4 artistii foarte bine clispusi. Sig-
nora Bianchi era cam dupg, masg, foarte a-
prima la fatl i apilpisitAl tenorul era in voce,
iar signor Crampampcdini pranzise in compa-
nia della Bianchi, corpo di Dio !
Terzetul final din actul inthiu a mars admi-
rabil, un brio rar. Aplauze nebune, galeria f a-
natizatä. ,,Bis! bis!" A down oarä bucata merge
ai mai cald. CântAretii suint chiemati la rampg.
de cloak de trei, de patru ori. Chtiva tarnatori
furicsi incearcii sà cheme pe arrtiati a cincea
°aril.; de astä data nu se mai prinde: se mai aud

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEUR 373

fAra rhsunet id i colo cateva Will in palme

umflate si ostenite, i 'n sfarsit un glas mitoeft-
nese din galerie porneste risolutto fortissiimo :
,,Bravo!... Pascali, Matilda! Dimitriade!

EXCES DE ZEL.

La Britila a deschis intfii eafé-chantant un

grec, intr' o grhainh uncle tinea i oaf enea i birt.
Grecul adusese, duph recomandatia unui sam-
sar, o eantitreath excentrich de renume. La re-
prezentatia de deschidere, gradina era plinh, de
lume tot negustori chiaburi cu nevestele,
eu fete mari, cu copii...
Impresariul era in culmea feriaii, se plirnba
dela mash la mash, zfimbeh $i salute, cu respect
in drearpta $i in stanga. Diva", care nu cu-
no$tea moravurile caste ale publicului briti-
lean, apare pe seenh intr'un costum abracada-
brant; porneste sh ante, s'aprinde, face gesturi
prea-prea i la la refren, Eh ! allez-y, man petit
ehien... etc., ii trage uin chiot apilpisit j niste
tifle... cu piciorul. Toatil lumea scandalizath;
grecul se reaziragt, de un felinar sa nu eazit. Re-
frenul se rape% en mai mult brio: lumea in-
cape sit murmure i sh, se ridioe. Grecul, ingro-
zit, dh, sh, se repeazá pe seenä, dar nu '1 ajuth
balamalele. Al treilea cuplet en varf si indesat!
Lumea se scoalä, si in mijlooul protesthrilor de
indignare s'aucle un tipht sfasietor le$inase
impresariul.
Fiindch, pusese capital la intreprindere si
avea, contract en diva" s'o tie miloar doug,
luni en elite douh-zeei i cinci de lei pe seara, a
trebuit s'a pastreze. In toate serile insa $edea

www.dacoromanica.ro
374 1. L. CARAGIALE

intre culise : cand vend, refremul, puneh mana

in buzunarul jiletcii si strigh:
Madama! dau tinti franti suplimentu: mai
cu modestia !"

REVANA.

Directia Teatrului o tineh Costache CaTagiale

in tovarasie en Costache Mihaileanu. Iorgu Oa-
ragiale iesise din scaala de muzicA a cadetilor
adicA jumatate iesise si trei sferturi fusese
dat afarA, pentrueA nu invAth nimica $i se tineh
de farse tooth' vremea. La scoala de muzicA
erh profesor ian papa, de regiment muscal, fugit,
se ziceh, din tara lul, unde fusese osandit la
Pierderea daruhii. Erh un papa, rau $i ursuz.
OdatA scoate pe Iorgu 1a teorie si'l intreabA In
ate feluri se duce o natA tinutA ; Iorgu se gan-
leste, se scarpinA 'n cap si raspunde :
Xrescendo, deserescendo i ris... i räs... 0. rig
si nu mai stie
i rds i ris ce/ intreaba papa rastit si da
sal apuce de ureche.
Iorgu se fere.ste 'n lAturi si raspunde :
Si reis-popA !"
Apoi i-a tras popa si crescendo 0. descrescendo
si rinforzando, i 1-a dat afarA: si astfel se ga,
sea acuma luat pe procepsealA de frate-sAu si
de tovarasul acestuia, Costache Mihaileanu. In
teatru aveh camp deschis pentru instinctele
sale de farsA la earl n'a asteptat mull ca sä le
dea de Meru.
Intr'o searA juch directorul Mihaileanu pe
un nobil cavaler rAtAcitor. DupA ce'l omoarA
vrajmasii inteo intalnire, fratii de arme il a-
due pe nAsalii, ii intind pe catafalc, i amanta
www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNU1 VECHIU SUFLEUR 375

vine sal plangA. Catafalcul era asezart langA

fundal tocmai uncle venea gaara tabloului
toate tablourile au ate o mica spArtura pe
uncle se vede denapoi in scenA si'n public. Cel
impinge demonul pe Iorgul Pune un ac in yaw-
ful unei iruiele, vara nuiaua pan spartura per-
deli j incepe stt 'mboIdeasca 'pe raposatul ca-
valer, pe cand II jelea atata lume adunatA en
veneratie imprejurul catafalcului.
S'a stins sufletul cel mai generos, s'a oprit
din bAtaile ei inima eea mai fidela!" se vaitA
arnanta dezolatA.
Iorgu Ii trage cateva bolduri: raposatul sop-
teste :
Ce-i asta, bre I Cine-i acolo
S'a pierdut floarea cavalerismului ! s'a
frant spada cea mai nobila a mandrei Bur-
gundii !" adauga un frate de arme.
Iorgu Ii repetA cruda jucarie ; Mihaileanu,
fierband :
Esti nebun ?... Cine-i Ala I Vrei s ma scol
acmn de-aici
Mort ! niort el ! Dumnezeul men ! mart !
Iorgu eu nuelusa iar ; Mihaileanu, in culmea
scrasnirii !
,Cine e I sal ucid cand m'oiu scula ! Ah
ru'a omorat miselul... ticalosul !"
As ! 1-a chinuit pe raposatul pfinA s'a lAsat
perdeaua... Se scoala'n sffirsit Mihaileanu tur-
bat, alearga pe scenA, afla eine fusese misehil"
sil arde lui Iorgu en sete cateva perechi de
palme de-i strAmuta capriorii. DupA aceea mai
vine si celalalt director, Costache Caragiale, si'i
trage altele ea sal puie la loc ce'l serantise
tovarAsul. Iorgu le mänanca i tace.
Vine mai tarziu vremea sA se joace Don Ra-
nudo de Colibrados", o farsA de Kotzebue,
www.dacoromanica.ro
376 T. L. CARAGIALE

foarte comied desi prea copildreasea. Don Ra-

nudo e un grande d'Espana" ruinat, lipit pa-
mantului, insä tot fradul, tot tantos si plin de
,,morgd.". Odatä sc plimbd, cu nobila dona" de
Colibrados, lihnthti amandoi de foame pan' sa-
tul vasalilor lui, si 'ntalneste pe unul stand pe
camp la gustare, ii intrebd :
,,Md, taranoiule, ce faei tu acolo 7
Taranul se'nehina 'And la pämant :
Gustam i 'eue ceva, stAphne.
Ce gutstai, ma 7
Niste branzd, Maria-Ta.
Ce fel de branza 7 ia sd vdz si eu ce fel de
branza... tii, nobila mea consoartd, cd maned-
rile badaranilor Astora au eateodatä gust bun,
mai aks dupd plimbare... Ia sä'ti vd.z branza,
m000faue l..."
Taranul le da, atunei o bucata din desaga lui,
iar nobilii trebue s. i-o smueeased repede t3i s'o
mänance cu mare läcornie. Costache Mihai-
leanu (don Ranudo) era foarte grelps : le miri
din ce i se apleca ; de aceea, cand avea sd ma-
nance ceva in scend, isi aducea bueätica lui de-
acasd. Iorgu Ii zice directorului, care uitase de
mult istoria eu acul :
Nene Costache, dd-mi mie sä joc pe ta-
ranul.
Bine ; ia'l".
La reprezenttatie, Mihaileanu Ii d o bucitd
frumoasä de cas sti-1 ail:a in desagd : Iorgu, insd
in seend manânca el easul si-i 41, in loc un co-
colos de lumanare de seu cu fitil cra tot tävälit
in räzdturd. de Amin si acoperit en praf de ti-
bi sir.
Cat era de flämand nobilul hidalgo. de mus-
cat a muscalt-o, dar n'a putut-o 'nghiti branza
badaranului.
www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEUR 377

Dix CARE SE VEDE CA METODA CHINOROSULUI NSF-I

ATIT DE RECENTI PE CAT S'AR CREDE.

Iorgu se emancipase de frate-sau Costache si

locuia singur in casa unde se Wean probele,
in dosul teatrului; avea, un salona i o odaie
de culcare. In casa aceea se aduni, regulat un
cerc de strengari veseli, tot unul i unul, fel de
fel de tipuri. Din cercul acela au facut parte in
tineretea lor o multime de oameni, cari mai
tirziu an jucat un rol insemnat in tara : este
destul sa citez pe cel. mai mare democrat al is-
toriei noastre C. A. Rosetti. In aceasta ames-
tecatura de viitori oameni ilustri si de nuliati
de oameni de spirit si de nerozi, pe car'i adunit,
si'i tineà la un loc numai dragostea de pacaleli,
de ris si de veselie, se aflà si Ull oarecare Ma-
tache Pitiriga cfinthret In. dreapta la bise
rica Slobozia, corist la opera si actor la teatrul
roman.
Tot inteo vreme rasarea, pe orizontul artei
nationale o nouh, stea ursita sa eclipseze toata
pleiada... Peste scurt timp de la aparitia ei, a-
jiinsese obiectul unui cult public. Tiara stea
monopolizqse adoratia elegantilor timpului, iar
pe de alth, parte Iorgu monopoli7ase atributiile
de preot al sectei. Until dintre sectarii noului
cult, un tinar boier pe alit de neat si de zev-
zee, pe cat erit de fervent, fiind si el membru in
cercul strengarilor, vine odata la Iorgu si'i se
marturiseste
Aman, Torgule draga ! sunt prapadit, neno-
ricit, nu -mai pot trai de atata chin : ea. nu ma
lasi 1"
Si-i spune eh i-a scris persoanii" multe ray--
sele cu miros de odagaciu, dar cä n'a avut
parte de rhspuns ; ca este desperat si s'a hota-
www.dacoromanica.ro
378 1. L. CARAG1ALE

fit s'o ispraveasca la tin fel : owl s. capete o in-

talnire ea sa-si declare focul, ori sa-$i ia adiio de
la lume ; $'asa ii roagA pe Iorgu, ca prieten si
baiat de inima, sa nu'l lase $i sa-i faca rost de
o ocazie, pentru care tanara va sti sa fie ca
prisos recunoscator. La aceasta propunere des-
tul de boereasca, Iorgu, care atia toate biletele
si toate staruintele urAtului, ii raspunde :
,,Iti fac rust, dar mai intai sa dai un chef
$trengarilor".
Se 'ntelege ca a doua seara se si infiintase
cheful in salonasul Fu Iorgu. Sampanie din
destul, i toti strengarii in par.
Ghebosul, TM. era $i ghebos inamoratul, gatit
pomaduit $i parfumat, pana sa nu se pue la
masa era si ametit de perspectiva fericirii, si
acurn tragea cu coada ochiului la Iorgu, a$tep-
tfind semnalul awl fericirea Ii era promisa.
chiar pentru seara aceea... Strengarii erau mai
nebuni ca totdeauna, iar Matache, in capul
mesii, pe nas pope$te :
A devar, adevAr grAiesc voua : putin i nu
mA veti vedea j iarasi putin i mA yeti vedea!"
Si rAsete... $i chef !... Toconai cand se 'nein-
sese bine toinl petrecerii, mi Matache ii vine
rail, se scoala dela masa i iese afara sa ia aer...
Era prin Ianuarie. Mai trece putin si Iorgu ni-
dIrt un toast pentru realizarea visurilor tutu-
ror amorezatilor"... era semnalul. De odatA se $i
aude in oddita de alaturi o tiuse ginga$1, utibu-
sita :
,,Tine-mA, NascAtoare! SA nu mA Iai sfinte
Pantazi !"
Iorgu deschide u$a de la mijloc, pune maina
in meow ipochimenului, Ii face vant in odAitA
$i 'nehide la loc... Peste cateva minute se au3
tipetele inamoratului innauntru i usa din fund
www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNU1 VECHIU SUFLEUR 37R

bufnind ; apoi se deschide usa de la mijloc yi

s'arata Matache in neglige de jung cantand in
falset ca o maica starita :
iaritsi putin si ma yeti vedea !"
Inamoratul intrase in odaita, unde !Adeà pe
fereastra lumina indoioasä a zapezii de afara
si numai cleat ineepuse sa-si toarne deolaratia.
Matache 11 mangitiase pe obraz, pe gat, apoi,
simtind ea, uratul s'apropie sal pupe, ii umflase
de par $i de urechi si'i demonstrase ca. nu era
ee'si inchipuia. Nenorocitul a dat navala la u$a
din fund, care raspurndea, in curte, a luat-o la
fuga pan zapada, pe din dosul Teatrului, i s'a
oprit toemai la cafeneaua Fialkowski numa'n
gheroc si.cu capul gol.
P'atunci junimea aleasä se strangeh la Fiat-
cowsky. In cafenea era lume multa imprejurul
biliardului : se lucà o partida interesantä. Cum
a intrat tanärul nostril, toata luma a parasit
jocul si a inceput sä balta, din palme $i. sa se
strambe de ras. 'Miami a ramas incremenit
catva timp nu-si putek inchipui sä fi transpirat
a$a de repede krtirea despre tristal aventura
'Ana i-a spus unul s se uite in oglinda...
Era peste tot obrazul negru stralucios ca o
cizma de parada : Matache fusese uns pe mani
cu chinoros,
Inamorartul nenorocit nu si-a Mout seama
singur de disperare chinorosul pe semne tare
efect racoritor din potrivä a trait si Inca
bine, a$a ca mai tarziu a ocupat multe functmni
si dignitati inalte, a trecut de mare om politic,
de mare orator $i mare literat... bine inteles ea
mai mare cleat orice a fost si a ramas pana
la moarte, aceiaee fusese &and ea chinorosul
lui Matache.
Mad acit cativa ani adaogam la carnetul
www.dacoromanica.ro
380 I. L. CARAGIALE

meu sirurile de mai sus, tanärul päcalit träia

Inca ; astäzi el e mort Dumnezew sä'l ierte
de toate versurile si de toatä prom en care a
inavutit timgra noastra lirteratura, de toate dis-
cursurile pe cari le-a pronuntat pe rand in cele
douA Camere si in intruniri publice 1 si fiind
ca ,,despre morti numai bine", iata-i numele,
pur si simplu : Pantazi Ghica.

LoGICA STRANSA.

In vremea räzboiului din urrnä, pe vará, lui

Iorgu Caragiale ii venise iar furia sä joaee
caci era retras din teatru de vre-o ditiva ani si
avea functia de comisar comunal la hala din
piata Amzii. Despre ,,aceastä ocupatie burgezit
si prozaick si despre cäderea lui din gloria ar-
tisticA trecuta"tasa zicea el Meuse, intr'un
moment de inspiratie cateva versuri lirioe cam
asa :
Dup'atati ani de falk
De artl, poezie.
MA vitz vAtaf la ha1 6.
Peste mAcelArie ;

i bietele bucheturi,
Oe-adese-am secerat,
In ni§te zarzavaturi
Acura s'au preschimbat !

Acimaa, apiucat de nostalgia culiselor, intoc-

mise o trupa de nespillati si luase cu chirie lo-
cul viran de pe Podul Mogosoaii in fata stradii
Umbril, unde s'a clädit mai tarziu casele lui
Ienciuleseu. Pune dulgherii sa 'i facä o scenä,
boteaza localul Grädina Basarabiei" era
www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECRIU SUFLEUR 381

tocma 'n toiul retrocedArii ii 'neepe repre-

zentatiile.
Intr'o SambAtA seara, era si sArbAtoare, juca
Adam si Eva". Gr Mina era plinA, mai ales de
ovrei. Iorgul, directorul, n'aveh rol; se plimbh
de colo pânä colo printcre public ca BA se buenre
de succes. Localul, cum era asezat, nu era prea
potrivit pentru teatam : cu sgomotul trAsurilor
de pe Podul-Mogosoaii, nu putea auzi publicul
nimica de pe scenA.
Era tocrnai monologul Satanei. Satana se ve-
deft (land din mtiini si din picioare, se vedelt
miscand buzele, dar graiu deloc. 17n ovreiu de
la lodul din urmA, langA zidul care da in pod, il
vede treand pe directorul si '1 chiamA :
Domnule Director ! Domnule Iorgu ! iii
n'avuz nimica ; dracul ala vorbeste prea incet.
Striai sit vorbeascA mai tare, zice direc-
torul i pleacA:
Mai tare ! mai tare !" stria ovreiul.
Degeaba.... Tar :
Domnule Director !
Ce poftesti iar, nem 7
Nu m'avude.
Apoi (beg, nu te-avude draeul pe dum-
neata cum vrei slit avuzi dumnearta roe el 7"
A rAmas ovreiul deocamdatA ametit de lo-
gica sdrobitoare a directornlui, dar pe urrnA
s'a desmeticit si nu s'a lAsat :
Domnule Iorgu I
Iar 7
Apoi nu mi-a plAtit el sA m'avuzit : in am
plAtit sa.'l avuz pe el !"
VAzaind Torgu cA n'o scoate la cApAtiiiu cu o-
vreiul, ii zice :
LasA, nene ; nu vezi ce sgomot e afarA 7 mai

www.dacoromanica.ro
282 I. L. CARAGIALL

aibi j dumneata rabdare pana la sfantul Du-

mitru, pan' ne-om mita, de aici I"
Era pe la Santämärie.
MOMENT DE DISTRACTIE.

Serghe raposatul era de specialitatea lu

dramatica intrigant in melodrama $i in co-
medie moralist muscator. Odath, juca cu
trupa lui proprie in provincie o melodrama, in
care fabula este cam ash, : un mizerabil perse-
cuta de moarte pe o pereche de tineri foarte
cum se cade, buni, nevinovati. Ii juca Serghe
pe mizerabilul. Acest intrigant face fel de fel
de mi$elii si crime, si ce 0 mai scandalos decat
orice, e cä omul acesta pervers are o virtuAe
con$tiinta ticala$iei lui, $i sprune curat cu ci-
nism revoltrutor, ca el e bun de spanzurat Vic-
timele, pe cari era cat p'aci sä le räpuna, soapa
la un moment dat din mrejele lui. El spumeaza
$i toarna de ciuda un monolog enorm ; dupa
ce se märturise$te publiculni de toate câte le-a
fault, inchee cu o fraza de mare elect :
A ! hibitii mei A 1 naiva pereche de turtn-
1

rele ma credeti invins L. N'avetf grije !

I

nu'ml yeti seal:a ! Am sä v infäsur in urzeala

mea ca si un paianjen infam pe douä muscu-
lite amorezate !... Da, da ! sunt infam ! sunt
un paianjen infam 1"
Apoi rade sardonic, si-srunca mantaua peste
umar 3j pleaca cu pasi largi $i apasati.
Serghe tineh la monologul lui, decal nu stia
boaba din rol ea de obiceiu :
La time mi-e nadeidea. Caimac Mete ! faga-
duese sä fac cinste !"
Caimae era diminntivul de mangaiere al lui
Maiean sufleorul.

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECMU SUFLFUE 383

...IacA a sosit in fine $i marele monolog... PN-

ianjenul inf am o ia la inceput cui binisoral, rar
$i 'ndesat. $irurile d'intai merg bine...Pe urma
se porne$te nii iute; Maican il tine de spurt ;
Serghe Ii da zar inainte, se 'nfierbantä, iar
Maican suflä din fundul inimik La o fraz g. pe
care o apnea, bine, Serghe se repede 'n goana
mare, strigä, sforge $i nu mai aude pe sufleor.
Aoesta, cum era foarte nervos $i pripit, pierde
$,i) el 5fru1, $i se 'nneacä amancloi de tot. PAian-
jenul desperat i$i frange mainile, bate din pi-
cior si marl& printre dinti :
M'ai omorit, frate Caimac... mersi !"
Dar acum, Maiean, tot gäsise sirul, se Tata
din cmca lull la Serghe si '1 astepta sg, se mai
potoleasc pentru ca-sAl poatA arunch un in-
oeput de frazA. Cum se nit& el lash, bag6 de
seamit c i-a plesnit tricoul mi Serghe, $i cu
cat se sImiciumg, infrigantul mai tare en atata
se ranjeste j plesnitura... In vremea asta Ser-
ghe aiurit o tinea intr'una :
Dar ce e de Mout ? Dumnezenl men ! ee e
iie fgeut 1"
Deodatä se opreste sä facg joe de seenA mut
si s 'si mai tragä rgsuflarea. Maican profitä
de ocazie $ri $opte$te repede :
.S'a rupt tricoul, nene Serghe, iesi !"
Cum crude Serghe $oapta,o astepta de
mult, o prinde 'n sbar $i strigä en putere :
Dar ce'i de fatut, Dumnezeul meu I S'a
rupt tricoul, nene Serghe, ie$i !"
Maican a egzut de pe scannul lui din eu$eg,
sub scenii $i din cAzatura a dat In friguri.
LUPTA DREAPTA.

Maican sufleorul era slab $i nervos peste

mäsurä. Pasinnea lui, care luà proportiile vi-
www.dacoromanica.ro
381 L L. CARAGIALE

tiului, era rtutunul i cafelele tureeeti potrivite

din zahar de uncle i se ei trageh numele de
Caimac, nume pe care un fiilo10 neprevenit
l'ar putea, lesne banui ea prorvine dirnitfo sim-
pla metateza : Maiean... Caimae. OdatA
pune prinsoare cu Dragulici ea bea cincispre-
°zeoe cafele una dupa alta : a caetigat. Dragu-
lici le-a plata, dar ea sa nu ramaie in paguha
s'a prins sit el ca bea tort atatea romuri. DupA
ce le-a haut, ziee z

,,Mai platesti un pour la dante, Caimact

Nu se poate, raspunde Maican ; acuma e
randul cafelelor".
Ituamn.
Intr'o Duminica, in zina de Craciun, mitto-
canimea era ea de regulfi in par la galerie. Se
juca ,,Arnicii Falei". Nos Intimes" a lui
Sardou. Se facuse pe semne abuz la easa ; se
vfindusera probabil mai multe bilete de cat
prescrie regulamentul : erau peste cinci sate
de mitocani sus, infierbantati ea la orice pratz-
nic vorbeau, radearu, se certau ; eedeau unul
peste altul ; tipa unul etrivit, eeilalti faiceau
chef oeva nespus. Cand sa se ridice per-
deaua, unful din loja din dreapta a galeriei in-
cepe sA strige vesel pe altuil din loja opusA
Nita al Zamfirii I Nita al Zamfiri i. vaduvii !
tTite, noh ! zice Nita catre altul de langa
el ; vezi, nene, mitocanii din Tirehilesti F}i de
pe la Bonaparte a 'neeput i ei sa vie la teartru...
Olen !"
Apoi se Stoarce spre eel din feta carel ehe-
mese :
ma, parlitule, ai luat piatra 'n gura cand
ai intrat inauntru 1"
Nita era umblat pe la .teatru ; .probabil eel
www.dacoromanica.ro
 DIN CA RNETUL UNUI VECHIU SI/FLEUR 385.

din Tirchile$ti intra pentru intaia oarg in tern-

plul Taliei Romfme. Lumea a 'neeput -sg razg;
dar a trecart asta, ii s'a ridicat perdeaua. Sgo-
mothl din galerie nu inceth Dusk a$a eg nu
s'auzea mai nimie de pe sceng.
Tudorita/ PAtrascu juca in Amieii Fal$5,"
pe bgiatul Iiuii Maréeat un debutant pe ealea
vitiilor cu frumoase promisiuni ; un Wenxaw
de vre-o $aisprezece ani, care sgratg slujnicele
si cade le$inat teapgn din canna remwgrilor
oe i le &A consumarea pripitg a mini trabueo
furat din tabacherea lui papkCu toatg lipsa
vreunni talent mai deosebit, Tudorita, tangrg
p'atunci, frumusicg at sveltg, fAcea un efect
mimmat ; strengarul era foarte nostim in pan-
talonii lui de drill alb, intr'un pet-en-l'air de
eatifea $i en pglArie de pale pusg coehet la o
parte a la diable m'emporte.
Cand sg se ispraveascg actul intai, Nitg al
Zamfirii, aplecat cu jumatate trupul peste ga-
lerie afark arartg pe Tudorita i zice tovarg-
$alui de langg el :
Vezi tu, vere ? bgiatul Ala e falg mare.
Zgu !"
Astfel aetul intai s'a sfax$it, in ras si a-
plauze, cu mult suicces. Am melts sg fumez Cu
aetorii intre acte.
,,Ce zicea mitocanul de Tudorita? ma 'ntrebg
Dragulici.
Explich altuia eg e fatg mare.
Auzi dumneata ce ru,$ine pe biata Tado-
mita, dupg atatia ani de carierg !
AdevArul e ca biata fatg plangea de ru$ine.
rERICITA. IMPROV1ZATIE.
Solomoneseu era $i eantaret la Biserica
Dinteo zi" $i artist dramatic. Dimineata,dupg
www.dacoromanica.ro
I. L. CARAOIA F - MoroPnte. 25
 I. L. CAR AGLALE

liturghie, se punea la zacuscA, se stropeit b,ne

si se sculà dela masA tocmai seara,casA meargA
la teatru ; dupA reprezentatile merge& la Va-
sile BAcanul, la Garibaldi", uncle cina, cu Dra-
gulici prinA sA toace de liturghie. Cu programa
aceasta de viatA, isi confuna adesea limi-
netele cu serile si vice-versa : la bisericA isi
dAdeâ in petecul decla,matiei si la teatru in al
iSonului. Aveh, pe IfingA asta pAcatul cA. nu
putea, pronunta nici odiatA curat numele pro-
prii s i neologismele.
OdatA inch Stefan MihAileanu pe 011iwier
Cromwell in Muschetarii" lui Dumas, si So-
lomonesou pe un ofiter de gardA, in rtabArA. Ofi-
tern! intrA grAblit in cortnl Protectorului si
strigA :
Gen'rale ! gen'raile ! a sosit bastamentul!"
Publicul pufneste. Generalul se ridicA de pe
scaun indignat, ca sA dea o lectie incultuNi:
Mizerabile ! vorbeste frumos ! uiti c te
afli in fata generalului Croneovel !"
Aplauze frenetice. Pnä târziu acu cAtiva
ani, nenea Stefan, dechteori imi povestea, in-
thmplarea, pe care o stiarn destul de bine fiind
cA fusesem de fatA, imi zicea :
DacA nu-mi veneii mie inspiratia s impro-
vizez vorbele alea, imi strieã dobitoeul tooth
scena !"

EXTEMPORARE.

In Roza MagicA" (Pied de Mouton), Solo-

monescu jucA pe Alguazilul. Inteo scenA aT-
guazilul vine, la ordinele lui Don Nigaudinos
sit aresteze pe logodnica acestiiia fugarA ct
altul. In seenA se aflà neuirtatul Dragulici, Oa-
www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETL L tUI VECHIt SUFLEUR 367

agiale Iorgu, Solomoneseu alguazilul si pb-

reebea inamoratilor.
Draguliei zice lui Solomonescu :
Haha ! lath' si porumbirta !, Fa-ti datoria
D in al legii !"
.SOlomoneseu incepe ca la ohtoic :
,;Seniorina, te somez sä te intorci la easa pii-
rinteascA !"
,,Din inimA vorbeste politaiul Asta, seniore",
zice Caragiale.
-- Da, raspunde afarà din -text Dragulici,
foarte serios, din inima, din inimA numai
cam pe nas ea la ,,Biserica-Dintr'o-Zi !"

UN <<LA0 NATURAL.

Se pregatise ,,Jianul" pe vremea directiei

lui Millo. A doua zi era reprezentatia, dar Inca
mu se hotArise eine sit eante doina haiduceasca,
intre enlise. GhitA Alexandresen cantà mintt-
nat, dar nu se putea sa se anzA glasu ini, fi-
indeA el juca pe eroul piesei i cantecul trebuia
sa fie al altui haiduc... Cine sA eante L.
Milieu, care pretindea cA?si mancase vocatia
de tenor, se oferd el. Oferta e primita. Face re-
eeptie, pune pe Flechtenmacher sA-i transpuie
muzica pentru tenor, nu bea toata zina nimica,
a doua zi inghirte la ou g. proaspete si cafele
reci, si seara vine la teatru legat la gat en o
basma mare.
Insfarsit iese intre eulise la vreme sA'si as-
tepte replica si acordul orchestrii. Emotie n'a-
yea deloc; de ce ar fi avut ? el conta pe sl-
bemol si aria suia numai panA'n la natural.
Replica a sosit. Orchestra dA aeorul si tenorul
porneste. Rulada introductivA merge bine,
www.dacoromanica.ro
388 1. L. CARAG1AI

inträ in mäsurd, o hataie, dou, trei la a

patra, Dragulici, care'l panda, la spate, il ga-
dila färd veste cu degetul Tata Mita, asa ii
ziceam toti, se'nnecd : cgaci

OLUMA PROASTA.

Siaanil sau Vulturul Caucazului" e o melo-

drama plind de sentimente patriotice si de
scene grandioase. La un moment, dupd, o Inca-
ierare sfingeroasd, Cerchejii iau la goand pe
Muscall ; scena rämane goald i pe nil varf de
started se lupta in duel un georgian em un rus:
georgianul biruie, ia steagul, i rusul, strä-
puns, cade in prdpastie. Mincu se propune
FA facd el pe rusul cu steagul :
Fac eu pe Muscalul, sd v'arät eu o cdza-
turä de tragedie cum-nu s'a mai vazut in Bu-
curesti".
Seara isi aduce o saltea d'acasä, si o pune
intre culise la picioarele practicabilului debt.
spatele muntelui. Vine scena. Mincu, rdnit,
scapd din maini stindardul, se loveste la piept,
se invarteste inteun picior i ovde. Dragulici
sedea pe vine jos intre culise cu mainile gata
pe cdpAtiliele saltelii : cand vede e.ä porneste
Muscalul de sus, ii trage saltearua!
Erau vre-o doi stfinjeni de uncle pornise
Tata Mita : din nenorocire insä, n'a suferit
tare de cat la prtile moi.
OFERTA GRATIOASA.
In Millo Direefor", Tata Mita juch pe Nas-
tasache ; Tata era afumat rau de tot in seara

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SIJFLEL a 389

aceea. Cand vine eu fisicul de eofeturi ca sal

ofere directorului, pe care toti in pie-a ii cred
director de minister, zice :
Domunle Director, n rog, nu poftiti un
bubon ?
Multumesc, amicul meu, raspunde Millo ;
mangincti'l dmnneata mai bine".
UN CREDITOR TURBAT.

Millo ramasese la Braila dator until hangiu

gree 150 de galbeni, chiria i intretinerea tru-
pei doua saptamani i bani inprumutati din
mama la plecare. Fasese vorba ea imediat ce
s'o intoance la Bucuresti si via incepe teatrul
eli trirnitä inapoi baui. Asteapta grecul un
an, doi, trei... sanie zece, cineisprezece, o suta
de serisori nimic. In virernea asta, se rui-
neaza negustorul, ajunge mofluz si vine din
Braila en vre-o douazeci de galbeni, cat ii mai
ramasese totul cu totul din naufragiul lu _II
intalnese intr'o dimineata ; m. ia la oparte in-
eruntat si ma intreaba unde bade Millo :
Sinti ruinato, domnule ; aim venit se me dn
banii domno Millo, or lu'mpusco !"
$i imi arata un pistol turcesc incarcat... Lam
spus fireste ca nu Win unde sade debitorul si
l'am .16sat. Seara, mergand spre Fialcowsky,
ma gilndeam de ce n'arn mers sä previu pe
Millo sä se pazeasca ori sa dea de veste la po-
litie, cfind, ma intalnesc iar ou grecul. Era li-
nistit de tot ; zice :
Stii, am gasito pe domno Millo !
El, zic, ti-a dat ?
As ! Irate, saracul, te se me da ? daoa inn
imprumutam en cu tinti galbeni, n'ave te
munca astazi !"
www.dacoromanica.ro
390 I. L. CARAGIALE

INDOIT LAPSUS.

Mil lo ;hick la Bfir lad in taurnée de varet, a-

yfind in trupa $i pe raposatul Miiieu nici nu
pleea Mil lo fen% Tata Mitaera in repertoriu.
La Bar lad le mergeau afacerile rasu de (tot : da-
tori la han, la birt, cafenea, chelneri, Ia toata
lumea. Desperati, ifiseaza pe Amid, Capitan
de Haiduci" penrtru reprezentatia de adio", cu
speranta ea umple sala, sa plateawla ceva din
datorii si IA, piece dupa noroc in alta parte...
Millo juca pe Carc-Serdar si Mincu pee.
Ghincu ca de obiceiu. E o scenä uncle Jbanul,
prins odata, seapa, si Care-Senior introaba pe
Ghincu : Ce ne facem mai Ghincule $i
Ghincu raspunde : De $tliu i eu Care-8er-
dare!"... Millo se itita Ia lojile i scaurnele goale
trist. Vine seena:
Ce ne facem, mili Mincule I intreba Cêrc-
Serda.r distras.
De ! $tin $i en, »insiu Millo!" raspunde
Ghincu.

CHFSTIE PERSONALA.

A fost un scandal nepomenit &and trupa

franceza de operete midi, de la Ilona gradina
Stavri, a cutezart sa faca pe scena un joe de en-
vinte, inocent s'ar parea, dar care era sa alba
nrmäri regretabile.
Era intr'o piesa o scena de improvizatie, in
care actorii neuitatii Debeer, Roux $i M-lle
Gandon, o femee aproape genialä faceau pe
intrecute jocuri de cuvinte in actinne. Debeer
zice J.ni Roux :
J'ai nn grand oiseau dans ma main !
www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEUR 391

Cela n'est pas possible, raspunde Roux.

Je t'assure.
?TT"
Debeer descldse mama i arata .cy nuca :
C'est une noix (nue oie, tu vols?
Ah oui, raspunde Roux pipairnd pe Debeer
oi considerfindu-1 lung din cap pana'n picioare;
je conviens que a'en est 'nue".
Pupa multe alte grozavii de aceeasi speta,
Gandon intreba pe Debeer :
Vois-tu, la tout pres de la coulisse &is na-
vires:?
Nan, pas.
Mais ii doit y en avoir.
Comment ?
Puisqu'il y a là un port, un grand pon'11
de Rowmanie".
Si Gandon educe un pore pe seena... Atunci
incepe un scandal infiorator... Toata lumea in
picioare: Francezii vor sa-si raza de Romani
si. Romania !... Nu ne putem lasa insultati de
straini in tara noastral... Afara strainii 1...
Senze numai deck ori o leetie exemplara sel..."
$i huiditeli, injufraturi, flueraturii i bastoane
ridicate in sus...
Bietii artistii vor sa se explice... Nu se aude
nimic... Scandalul ereste, Insffirsit, Debeer,
reuseste sa se faca un moment aseultat, isi
eere ertare daeä t suparat cumva pe onorabi-
lul pnhli. cà glumta era inocenth, MT% cea mai
micA intentie ofensatoare, tin nenorocit joc
de cuvinte, pe care artistii ii regretä din tot
sufletul etc."
Sgomotul ineepe sä se potoleasea putin ;
&And deodatA un telegrafist inalt si aims, en
niste harbete eolocale, se repede turbat pAna

www.dacoromanica.ro
392 I. L. CARAGIALD

lâng'à scená i fheand niste gesturi mArete

strigä pe d'asalpra intregului sgomot :
Cer cuvantul ! Nu se poate ! Eu vreau ime-
diat satisfactie personalä pentru cockon de la
Roumanie !"
A isbuenit un ras general... Dach razi irn
mai esti neeäjit: reactia s'a Bent ea prin far-
mee, si eminenUli artisti au putut urrna in li-
niste spectacolul.

BONBON.

Intr'o vara" juea pe piata Constantin-Vodh'

circul lui Mitterrnann. Pe-atunci nu se pome-
nea inch In eapitala Belgiei Orientului de café-
chantant: alta petrecere de varg, nu era acat
circul, grhidina Itasca si panoramele.
Luceafärul cireului era dommisoara Hen-
riette, fiica direatorului: frumoash' de basmu.
Inalta, subtire b mladioasa ea o nuia de ea-
chith ; talia nu-i trecea printr'un inel, ce-i
drept, dar o puteai cuprinde desigur intr'un
covrig en susan; träsuri fine; pielita tnandufi-
rig; phrul negru i cret; ochii verzi deschiii
ce raze nmede arunoau acei ochii ! gura ea o
cireasä coal)* dintii märunti, cei de sus on
strunggreata la mijloe... Alte signalmente
n'are... ba dà In barbie o gropitä si .eAnd ra-
dea alte douä in obraji.
Isi inchipuie orieine ce de cofeturi, ce de bu-
chete, i cate bAtiii in niece searä intre adore-
tori! Dar ceva mai mult.. Fata asvea un arra,
sar adevarat arAbase favorit al ei, t'anar de trei
palm ani, alb tot ea laptele, parul lueios ca
sideful, coama s,ti eoada ca niste fuioare.de bo-
rangie in uncle, urechile strävezii 5i rumentw,

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECIIIU SUFLEUR 393

nrtrile rosii $i oehib aprinsi ea doi arbuni .....

Alte signalmente n'are... ba da: era pintenog
la trei pieioare en cfite o path. neagrA. Cum
era fata, era si Bonbon asa '1 chiema.
Dup6 toate joeurile, gimnnsticui, sarituri
prin cercuri de bartie si focuri de artifieiti, pa-
iatärii, iesea si domnisoara Henriette Ware pe.,
Bonbon o aparitie feericä. Era imbrgeatä
ca amazoanä, mu costrtm de eatifea verde ea
smarandul, incheiat, dinainte de sus panrt jos
si la mâneci, en bumbl, multi mat; in cap o
toeä de aceeasi stofä en rocbia, en o pan g. albA
mare, en mAnusi si biciu$eä tot albe. Bonbon
aveh coarna impletità in codlite 'Rinse de pan-
eled ; egpAstrul si fraul de snur de mAtase cu
un clueure mare de ibrisim pe frunte, toate
astea verzi, en eate o mArgea de aur mat la
fiecare innodrtturk
MiscAri de scoalä inalta", pasuri In ritmul
muziell, salturi si complimente... si gradital de
bucheturi... In sfarsit, domnisoana deseàlech in
mijlocul arenii, atarna fraul de obl'ane, scotea
din aumeiniere eofeturi si Ic dedea lui Bonbon ;
apoi fAcea, gropitele 'n obraji si stritga en gla-
snl ei de saisprezeco ani
Bonbon, embrasse-moi
Strengarul sforgia si fugeh Wand o surnIl
de coeheOrii. Domnisoara se snpgra :
Qu'est-ce que c'est que cette maniere ? em-
brasse-moi tont-de-suite 1"
El iar ftteea nebunii si nu vrea... Donmi$oara
scoteh batisth, o punea la ochi, ineepeh sä of-
teze si sä Atunei Bonbon qe oprea din
sgrituri, se uith lung la ea, se apropia ineet-
ineet si 'neepea s'o mangaie en fruntea pe u-
mar. Ea se intorcea binisor zfimbind i el ii
&Idea numai deck o gurit6 :

www.dacoromanica.ro
394 1. L. CARAGIALA

,,Ah ! merci !"

Si Bonbon pierea din arena' ca. prastia.
De prisos, crez, sä mai spun &ate Mimi neno-
rocise dornnisoara Henriette. Cum se arAta in-
area& intrau fiorii mortii in sute de suflete,
pareA le-ar fi lueraft o baterie eleetria i 0
*ntelege cA, dacA era vorba pe baterie electric&
cei mai susceptibili, cei mai buni eonducAtori
erau telegrafistii : strasaie pAtimeau toti, Oar
dintre toti eel mai präpAdit era T... aprins la
culme. De aoeea ne sii zicea, cum era glumet
de fel :
,,Nu vA dati eu chibrituri pe langA mine, eA
iau foe!"
Telegrafistul se afla foarte ine-Arcalt de elee-
tricitate... se cam trecuse si din bAut de focul
pasiunii nu-i vorbA, si pantt mi se pomenea
de domniscora Henriette se cam treeeh el, dar
acu era cu cateva grade mai stis, Avea un
sfant: ii pAstrase ea sA-si ampere un bilet de
anifiteartru. Ce si-a fgent el socoteala I sá
intre in CliTe pe inofturi i sit rAmaie en sfantul,
sa ia tutun i alune prAjite pentru palate
erau doua paiate mici foarte cornice si drAgute.
Asa, plena' de langa noi fArA veste, dA vre-o
douA tarcoale barracii si vede in partea grajdn-
lui o spartura in uluci, de vrenn stanjin de la
pamrunt, pe uncle aruncau randasii gunoinl. Se
suie pe grAmada de gunoii, se Wail prin spar-
turA si sare inanntru : caii se sperie, aleargit
randasii, pun mfina pe el si trage-i de-i sea-
pitra electricitatea. Ti trag eat Ii trag si-1 a-
nincA prin sparturil aifarA.
Tot intr'un timp, noi 11 ethitAm pe dupA cire,
eand ce sh.-1 vedem pe telegrafistul nostru ?
StAtea pe gunoi si refleeta adane. Pang sA-1 in-
trebain ee este, se scoala in pieioare si dispare

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNC1 VECHIU SUFLEUE 395

iar inguntru. Am auzit tavilleala stcra.sniea in

grajd si apoi ne-am pomenit en el mototol ina-
poi... TI ridicam numai de cat ; el incepe Bali
scuture hainele $i zice :
Ce se socotese acticrt nemtii c'o sä ma
prinza $'a treia oara ? Pnrca em sunt prost!"
Si ne-a povestit theta istoria... Am mers dP
si-a eumparat $i el bilet $i am intrat eu totii...
Om fara parte! Domnsoara Henriette nu juch;
Bonbon erà indispusii dedesera sä bea obo-
slit apt rece pneumonie dublä. A trecut o
siiptamfmä $i Bonbon a murit... Peste Anre-o Ca-
teva zile apoi a plecat $i circul.
Aveam 'lute() fotografie mare pe domni-
soara Henriette si pe Bonbon sarutandu-se: se
tot tineà telegrafistul de mine sa i-o dan i nn
vrcam, Inteo seara, dapa multa vreme, venind
vorba despre eireul Hiittemann a inceput T...
sa planga -- era iar cam trecut i m roaga
sa-i dau liii fotografia neuitatei Henriette.
N'am avut ce-i face i-orm dat-o...
Cand scrin aceste departate amintiri stint
gata sa ma mile. Nu mi-ar parea ran sa visez
pe Bonbon $i pe domni$oara Henriette ; astta
m'ar intineri en donazeci si cinci de ani... Dar
eine poate visa i cand vrea. $i ce-i place?... De
una, mai binee raii sa visezi cal alb.

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA SI ARTELE ROMANE IN A
DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX.
INCERCARE CRITICA.

PREFATA.

amurile de metivitate publica ale unei

jigv3 societAti se pot eompara en deosebitele
organe de Viatä ale unui individ. De
exempla economia si comertul se pot compara
en organele de hranä, em stomaeul; armata en
puterea muscularra, cu pumnii scl. Literatura
frumoascl si artele se pot compara en obrazul,
eu acea parte dindthltul egreia stä mecanis-
mill superior, aparatul gandirii.
Preeum nn individ nu se prezintä intr'o so-
eietate de cat en fruntea 'naisnte, iar mi cu
burta sau aitfel, tasemenea o sociertate uman'a"
se prezintä in fata lumii intregi cu organele
sale intelectuale, en gaindirea sa, a carei expre-
sie intreagä snnt literatura frumoasä i artele.
Acestea sunt niste pateri menite s'a" trEasett
mai departe chiar deeat societatea care le-a
www.dacoromanica.ro
 L1TERATURA I ARTELE ROMANE 397

produs, ea $i amintirea unei frumoase si nobile

figuri =lid vreme dupA moartea persoanei.
Intre toate ramurile de aetivitate la noi, cari
s'au dezvoltat in asa vertiginos mod de vre-o
dottA decenii ineoace, fArA indoialA cA artele
si literatura frumoasA tin locul intAlu. Corner-
till nostril a avut sA treacA prin multe crize, ett
$i agricultura si industriile ei derivate ; ar-
maim, desi in continua progres, tot lasA Inca,
de dorit in privinta moravurilor disciplinare ;
scoala merge binisor ; stiinta se tine sus. Lite-
ratura i artele se poute en sigurantA spune c.
strAhreese in mod cu. totul deosebit.
Avem o bogatA si complexA literaturA; avem
o miscare artisticA extraordinat de activA.
La ce se datoreste acest imbucurAtor feno-
men social? De sigur talentelor noastre, gus-
tului societAtii i natiunii noastre, suqinut si
desvoltat pain o culturA sistematicA.
Plugarul, dupg ce si-a cules recalta datoritA
bine-cuvfintatei tarini i sudorilor lui, sta sA
facA socotealA, sA-si cfirrtAreascA bunul si sà-
dea seama pe indelete de castig.
Tot asa dupA ani de produceri intelectuale,
de literaturrA, de artA, o societate trebue sA se
ulte cu satisfactie inapoi si sä caute a-si di
seama de bogAtiile ingrAmAdite e un fel de
catagrafie, care trebue McutA neapArat din
crind in &dud.
Aci vine rolul critieului si istoricului.
Noi eredem eA a venit vremeo sa facem a-
masa, catagrafie. SfArsitui veacului se apro-
pie ; trebue numai cleat sA avem o rattionall
istorie critie6 asupra vastei misari litertare
artistice in Romania in ultima jumAtate a a-
cestui veac.
www.dacoromanica.ro
398 I. L. CARAGMLE

Fard Indoia1 ca nu avem pretentia sh beam

o opera, compleeta si desavfirsitd. Voim sd fa-
cern mai imilt un mannial, care sa prezinte pc
scurt miscarea noastrA intelectualA in linia-
mentele ei generale.
Credem cd ne vom fi implinit o datorie pa-
trioticA publicfind in cfiteva capitole incerea-
rea noastrA critfico-istoricA : Literatura $i Ar-
tcle Romilve in a doua jumatate a sutei XIX;
In trei capitole.
Panda. ilustratiunile noastre literare suat
in genere modeste, vom trete en rnuitA discre-
tie asupra Inumelor de persoane si ne vom mar-
gini a expune i udeeà dintr'odatA complexul
general. Despre critice si analize partiale aTe
unei anume opere, de sigur.nu poate fi vorba.
Planul lucrArii vor fi acesta. :
I. Poezia, Romanul, Novela, Drama i Cri-
tica litera.rd;
II. Pictura, Sculptura i Arhitectura ;-
Muzica L Teatrul.
Apoi, se intelege, eoncluzie.

INTRODUCTIE.

Inainte de a intrà in materie, cerem voie iti-

torilor penttru cdteva mici lAmuriri introduc-
live.
Mai intai cloud intrebAri
Nu e asa ed decht sA ai o mie de cititori me-
diocri e mali bine A...ai o mie si unn de scriitori
buni
Nu e asa ca. decal. o sutd de arnatorl e mai
bine sA ai doua Bute de artisti si tot atâtia
critici "1
Ei bine ! In noi, dip norocire. asa este ; nu
www.dacoromanica.ro
 LITERATL RA 1 ARTELE ROMINE 399

avem pe aeei eititori, dar ii avem pe acesti

seriitoxli; n'avem arnatorii, dafr avem artratu ;
avem criticii !
Romanul este näsent poet, s'a fact zis odi-
nioara.
Odiniloara ! e mult de atunci !
De atunci si pima astazi a trecat vreine ; un
an a fost roditor eat un veac pentru avutul cu
rare acest popor s'a urcat ea o Andromeda
dezlantuitä, la coapsa fugostdui Pegaz, pe ca-
lea fard de eapat cunoseut a progresului! So-
cietatea noastra a progresact ! Astazi romanul
este näsent poet si critic, cateodatit i biciclist.
El manueste eu aceeasi dexteritate versul si
proza ; el intelege en o egala siguranta, nici
odatä desmintitä, toate ramurile de arta tot
ce e mare, bun, adevarat i frurnos !
Frumosul ! a! Frumosal! Frumosul nu e de
eat marele, bunrul sib adevärul in miscare, pre-
eum ziceà favorikul elev al victimei dema-
gogiei i tiraniei ateniene, rnostenitorul intelee-
tual al sublimalui bantor de eugutrt divinul
Platone.
Care roman nu a publicat eeva 7
Oine n'a eriticat tot ?
Cine e acela dintre noi, mare, ink, tartar, bA-
lean, barbat, femee, de Iambe-sexe, care, fará
sä aiba nici o daravera en preotii Temidei le-
gate la mid, n'a admirat toirusi acel mirific
monument de pe splainl ranlui ,,,en apa duke,
eine bea nu se mai duee", pe care il numim Pa-
latul Pasilor-Pierduti, fericiti &and nu ne pier-
dem acolo dead pasii ?
Cine e acela care nu asteapta en nerabdare
atat marea fresca a Ateneultd Roman cat si
marele palat al Dorneniilor de pe bulevard, en
eapricioase i. fanta4ieele sale invelitori pris-
www.dacoromanica.ro
400 I. L. CARAGIALS

mo-piramidale, intre can doug mud capole in

ungbiurile interioare ale aripelor aratA clar
trecAtorilor uzul intim cAruia sunt destinate
incAperile de sub ele ?
Cine n'eplans la dAramarea rnonumentalului
Turn al Coltei, operA titanicA a soldatilor in-
vinsului dela Pultawa, svApäintuil erou anyrdic,
victimA a unui glont panà acum rAmas ano-
nirn, Charles Douze, cum zioe partriarbul dela
Ferney, cum zice nernuritorul Voltaire? Si chic
n'ar fi in stare sä strige: sacrillej ! de trei-ori
saorilej! arid ar cuteza cineva sl se atingA de
bisericuta Stavropoleas, modest asounsA la spa-
tele giganticului palat al Telegrafelor, Tele-
foanelor si Postelor $i acela o minune! de
acea micà bisericutA, acea perlA finA de art&
bizantinä, acel exemplar unic de o paritate de
stil irnpecabil A, care inlocueste maiestatea
greoae a catedralei gotioe de sub cerul plum-
burin al Nordulni prin o gratie partioularA a
operilor ivite, Moses, sub cerul tatdeauna lirn-
pede, cald siealbastru ca peruzeaua din inelul
mini strAlucit Harun-al-Ra$id, acest monu-
ment in fine, care are, pe langa farmecul fru-
musetii artistice, darul sflint de a ne inspirit o
adancA simtire sufleteascA nona, strAnepotilor
pieto$i, la amintirrea duioasA a vitejiilor ei
imbirii de mosie, de neam $i de credintA ale
intru fericire repauzatilor ne,stri voivozi /....
Cine ?
eine oare, amice Gion I Cine, bunul men
amic I eine ? Mizericordie ! !

Ar f,i pe atilt de bizar pe cat de straniu sal fie

acx3l. I un roman !... Nn ! SA depArtAm aceste
ganduri pesimiste ! SA nu ne lasA,m a fi atinsi
de neagra boala a veacuhii ! Pesimismul este
lipsa de vointa, lipsa de vlagA, lipsa de avant,
www.dacoromanica.ro
 LItERATURA 1 ARTELE ROMANIC 401,

lipsa de curaj. lipsa de bArbAtie, lipsa de eller-

gie, lipsa de sperante, lipsa de viitor !
Nu! sA avem avant ! Da! sA avem curaj !
SA avem mai ales speranta cA putem rits-
punde*) hotArat la intrebArile de mai sus
intrebAri dela earl atarnA viitorul nostru un-
teleetual, cultural, national, astfel : acela
nu este, nu poale fi deck un strain ! !
Cititorul, sperAm, trebne sA 1 luat seama,
dupA $irurile de mai sus cA, ea in vastul stadiu
de fatA, pe care totmi ne propunem a'l dez-
voila intr'un mod sueeint, noi urmAin metoda
savantului nostru critic istoric D Gion a$A,
de tanAr $i deja indicat a lua in Academia Ro-
ManA locul rAinas vacant prin demisiunea dire-
vocabilA a mult regretatului Odobescu.
Care va sa zieA, ne-am inteles : materialul
este lal natiunii, metoda este a lui Gion, redae-
tiimea este a noastrA; iata ce ue rAmane.
SA incepem ; spatiul stramt de care dispu-
nem nu ne permite a ne prea lungi la prisoase
de stil.

CAPITOLUL I.
POEZIA, ROMANUL, NOVELA, DRAMA,
CRITICA LITERARA.

Poezia RomanA in jumAtatea a doua a sutei

XIX sutA fArA sot bnpari musae numetro
gaudent!... $i ele ecrau fAra sot, nouA ! ni se
prezinta in tuatA maturitatea ei complexa ea
un tapet multicolor, bizar, dacA n'ar fi ratio-
Aceasta, Ineereare eritica, sit nu se nits, era menita
a se eitl ea o eonferinta la Ateneul roman.
www.dacoromanica.ro
I. L. CARACIIALE. - Momente. 26
402 1. L. CARAGIALA

nal, -- straniu daelt n'ar fii logic, in care mi

lioane de fire de toate culorile, tonurile si nu-
antele posibile i imposibile dmaginate i ima-
ginabile, (dela an pemb6 cat mai spetteit pang
la conabiul eel mai posomorit) ea sub mA)inile
fermecate ale unei tesAtoare din basme, se in-
tretes, se impleticesc, se inearligä in zigzaguri
fantlastice, insh conduse de o strictA sistemA,
vagabonde, insg. eu inn tel bine si precis deter-
minat cant:And amorul, ravanturile gene
roase, durerile i suferintele, sperantele sil idea-
lurile mmi neam intreg de martini si de eroi ;
eantand, mai presus de toate, Patria si Popo-
rul, c1eI ovAind uneori, pe eArArile abrupte
ale Parnasului, egtre precipitiul de trei ori
mortal al pesirnismului ; intrebuintand pentru
seopul ei framos si mare cm neeeasi desinvol-
turà, dela genii! eel mai badin pand la grava
oda, panä la balada istorieá i epopeea eroicA,
toate aceste apucate cu o egalä putere, cu Ull
egal avant, cu o egalä inspiratie de catre nee-
till roman, care nu putea ea roman shi fie altfel;
cAci soimii, cari, sub bolta azurie, cu mutt d'a
supra piscurilor stancoase ale Carpatilor strä-
vechi, se invartese in spirale gingatice, aseen-
dente -- sic itur ad astra I 0.trund en pri-
virile lor pann in zare depairte, cAtre miazä-zi,
uncle ca un bran de argint, sclipitor sub razele
soarelai serpueste cantieul Istru, o veche cu-
nostintä a persanulai: Darius. sau Dariavus,
cum vor savantii moderni, in tot eazul fin! lui
Histaspe, --pater... certus de astildata ; apoi,
atre miazänoapte i apus zAresc muntii Apu-
seni cei bogati in aur, vAd tinuturile Muresu-
lui, comori de brazi Si de feciori ea brazii, in
zadar torturati s pronunte barbaral tererntetel
in loc de sublimul inaltrti lata frunte !" vgd
www.dacoromanica.ro
 LITERATURA I ARTELE ROMANE 403

incantaloarele i smaltatele tgri ale Barsii ei

Oltului, Amlasului si Faggrasului, -$i Banatut,
granar al unei imparätii, i prin urmare tot
asa, poetul din inaltimile la care '1 arancA inspi-
ratia i imaginatia, imbrAtiseazA en privirea
si rauntii, i codrii, si dealurile, si colinele, si
vgile si vasta torinä sUdica ii grandiosul pare
nordic al neamului roman apucand cu Ull oclniu
Tisa cu altul Dungrea, cu altul Nistrul i eu
altul Marea, i cantand un limn solemn, secu-
lar, titanic : contopirea lor idealul lui.
Aceasta este poezia româng, in jumätatea a
doua a secolului XIX; aceasta a fost activita-
tea poetilor nostri, incepand en cluleele Paris
Monruleanu si terminand cu pleiada din zilele
noastre.

Sa-i iubim pe poetii nostril, sa-i veneräm!

ei sunt sacerdotii eultului national 1
Acura, dael \dela poezie trecem la Roman $1
la Novela, trebue dintru inceput sh cAntgm a
preeiza bine raporturile dintre ele : Romanul
este pe langa Novelä ea un stejatr arias pe
langa o räsura altoita ; san analii bine, Novella
este pe 1ang6 Roman ca o camee pe langit o
statue.
Romanul 7 Dar romanul e viata, nu a until
individ, ci a unei societitti intregi, cu tot carte-
giul ei de neeazuril, de porniri de devietamente,
de meschinKrii, de dragoste, de urA, rtmtate,
bundtate, invidie, admiratie, de josnic, de su-
bldm, de brutal, de eteric, de egoist, de altruist,
in fine toate varietatile de cari sufletul omu-
lui, in virtuositatea lui cunoscutd, este capabil.
Ii avem Romanul, i Ii avent cu succes, ne
puteni mandri ca posed6m astAzi in limba noas-

www.dacoromanica.ro
404 1. L. CARAGIALE

tr6. aceastä epopee modern6., oglinda fide% a

societitii !
Dar drama, ce e 1 este romanul in actinne.
0 avem !
Si aceea ce zicem despre roman si drarali o
putem spune despre noveld si comedic, despre
aceste mici firimituri, iaceste zaharicale, pre-
cum ,spuneau acei fins gourmets, acei price-
puti tabietlii, räposatii buniii boeri, pArintii
bonjuristilor de la 48, zaharicale a' carar sa-
voare coneentratA inlocueste cu succes calita-
tea nutritiva.
Paralel cu genurile literare, s'a desvoltat fi-
reste si eritica literarä, si, gratie ei, in a dons,
jumatate a secolului XIX, &intern stabiliti asu-
pra unor adeväruri, de 'scum indiscutabile, si
anume: cd arta e impersonall cu cat artistuil e
mai personal, pentru a. din personalitatea lui
rezultä impersonalfitatea ei, cA tezismul si ten-
dentionizmul stint douN, sooale deosebite, si. ast-
fel potli trata o tezit eu tendentä, insg ea artist,
oare nu esti o persoanit, el o rezultantä a mediu-
lui social, nu ti-e permis a avea tendinta de a
trata o teztt; in fine, cd ultimul cuvant mil artei
nu mate fi dealt oH cauzallirtafea sinteticit, ari
palpitarea la suferintele lumii actulale si la nit-
zuintele unei lumi viitoare, in care raj n'or
ea, se mai nasca si prosti n'or sä mai fie !"
CAPITOLLIL II.
PICTURA. - SCULPTURA. ARCRITECTURA.

Sunt asa de strans legate aceste trei surori,

in eat pare a, nu ni le putem inchipul decht
pe toate trei odatä, precum nu ne putem in-
chipui pe cele trei gratii, "pe Aglae, Talia si
www.dacoromanica.ro
 LITERATURA I ARTELE ROMANE 405

Eufrosiina, rupandu'si hora loer clasiea, ial carei

ritm leganat l'a fixat atat de bine nemurirborul
Tiziano, in celebra-i capo-d'opera din galeria
Borghese, precum tin ne putem inchipui pe
Olotho, pe Lachesis i pe Atropos, aceste alte
trei gratii de un soiu eu totul macabru, les
soeurS filandieres, surorile torcartoare, cum
zice naivul La Fontaine in limbajul lsuii in-
draznet.
Fost-ati, domnilor i doamnelor, la Ateneul
Roman I Vizitat-atd salonul nostru expozitio
artistilor in via% ? Ati vazut I
Dela nudul pur clasic, nu, magistralele lui
pretentiuni aeademice, cu amplitudinile sale
impecabile, in cari stiinta profunda, riValizeaza
on cea mai inaltal ranidare de exceptlie artis-
tica vedeti aBeastä came vie, care palpita
sub a carei epidermal stravezie curge in rateaua
firth a vaselor capilare un sange-iviu i eald, pi
care tremura infiorath sub privrea ochilor a-
matori I i phial, la aceasta gramajuie de ci-
resi, ciresile noastre draganele pietroase de Pi-
testi, rumene pe o parte, aurii pe alta, oari ar
eoncura stralueitor Cu faimoaole Montmo-
rency, artistic arunearte pe o sttrachina snag],
tuita cu desenuirk cari ne reamintese motivele
decorative celtice, natura moarth, care tot-nsi
sub penehil artistuhii traeste, tot, tot apoi
-dela colosul de gips, care ne orath chpful täiat
a lui Decebal i pana la figurin(ai in pamant
copt a gratioasei doarnne X... si dela planul
project al Orli dela Obor i pana la schita
unei vthle la Busteni, pe superba vale i Praho-
vei, tot, tot ne d dreptul sa ziceln : juma-
tatea din urma a veacului a fost roditoare,
curnj .si inainte

www.dacoromanica.ro
406 I. L. CARAGIALE

CAPITOLUL III.
MITZICA, TEATRUL.

S ma ierte Euterpe, Talia si Melpomene

daca, fara sä incetez o clipa maear a profesil
tot cultul datoArt tantieilor lor sacerdoti in-
cepAnd cu Orfeu,.duiosul amant care adoarme,
cu divinile lui cantaci, straja cu patru pieioare
si trei capete, spre a puteh rapi din Tartar pe
blonda Euridice, i terminând cu Thespis, care
fut le pretnier qui, barbouille de lie, promena
par les bourgs (de la, Grece, bien eotendu) cette
antique folie am o adoratie pasionata pentru
lira, coturnul i mama romana din a doua ju-
matate a secolulrai al XIX, pentru. aceste bo-
gate si extiberante legiturni de talente, pe cari
le-arnnea, an cu tan, ea doua isvoare fecunde si
generoase, Conservatoriile noastre deja ba-
trfine, din cele doua, capitale ale tânärului
regat !
1=1"n euvânt Inca si am terminat.
Dupa. ce arm trecut in revista a vo/ d'o-iseau
principalele faze rale miscarii noastre intelee-
tuale, dela marea i sangeroasa revolutie dela
48, and o maul de bravi tulurnbagii a limit
piept unei intregi armate otomane in Dealul-
Spirii demni urmasi afi vitejilor plaesi ear!.
au tinut in loc pe mtindrul Sobieski si pana
in ajunul sfâritu1ui acestui veac, care a avut
onoarea sa inc dea un Edison, un Pasteur sir un
Roentgen, vaiu recomandà eu dinatlinsul tine-
rimii o atenta citire a concluzliunii mele.
CONCLUZIE I ENTUZIASM.

Iata, tinere eititor, ee s'a faeut pang. acuma

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA kll ARTELE ROMANE 407

la noi; urmeaztt, si tu pe frumoasa cale ce Ina-

intasii tai ti-au deschis. Si, daea te simti a
avea destul foc sacru la amintirea acestor bravi
inaintasi, iatä cum se cam face o istorie critica
a Literaturii si Artelor.
Ai entuziasm 1 o faici ; n'ai entuziasm I n'ai
nimic, nu faci nimic, nu poti nimic 1

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
rag.
Telegrame 5
o zi solemnä . . . . . . . 13
Boborul ........... . 20
Baioneta inteligent . . . 27
Ultima orb., 33
Amicul X. 40
Gaut casb.. 46
De tnchiriat
Proces-Verbal
Urgent.. .
. . .......... 51.
57
62
D-1 Goe . . . 69
Vizittt. 76
Trriumful talentului 82
Int arziere 89
Petitiune. 95
Lantul shibiciunilor 102
Atmosfera cArcatb. 108
Tempora 114
0 lacuna'. 120
Situatiunea 127
1 Aprilie 133
Five O'clock 139
High-Life 145
Oadou.
DiplonaMie ..... . ..... .
www.dacoromanica.ro
. . . .
151
136
412 TAPIA De-MATERIE

Pag.
Mici economii

....
161
Ultima emisiune.. 167
Amici . . . .
La Mo§i ..
. . . .. . .... . 173
180
Justitie 186
Un artist
01 1d ull mare
Biibico
........ . . . . .
191
195
201
Q. F. R. .. . 209
Oateva pareri ........ . . . . . . 216
In Nirvana
Ironie . .
Doll& note
. . . . ....... .
261
268
275
0 vizita la Oastelul tIulia Hasdeui . . 282
Politica §i cultura 299
Notite risipite . . . . 310
Oongresul cooperativ roman
Roforma.
. . ...... . 340
347
Bene-Merenti 352
Statistica 356
Tema §i variatiuni 358
A zecea muza
Din carnetul unui vechiu sufleur .
Literatura §1 artele romane In a doua jumatate a
.... 364
369

secohilui XIX 396

www.dacoromanica.ro
1 IPAItUL MI ITUI ULU1 DE ARTE ORAk ICE <NI INERVAA . - Buctnixpl
www.dacoromanica.ro