Romania Eroica 047 (2) 2013

Revistă de cultură și educație patriotică, de cinstire a eroilor neamului
* Fondată în 1919 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ *

Nr. 2 (47)
Anul XVI - 2013
Serie nouă
Memoria Oituzului p.48

p. 29
Din
sumarul Ziua Supravieţuirea Mărturii Românii la
acestui Eroilor prin Unire din războiul Stalingrad
număr: p. 6 p. 12 antisovietic p. 38
p. 31
Susținătorii revistei România Eroică
Susţinerea revistei constă în depunerea a cel puţin 100 de lei (Ron) în Contul Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor”:
RO45RNCB0082004534620001, BCR, Sucursala UNIREA, București
Până la 20 octombrie 2013, au răspuns acţiunii noastre:
1. Opritsa Dragalina Popa, Statele Unite = 500 dolari 50. Preot Ioan Lungeanu, Galaţi = 100 lei + 100 lei
2. Gl. mr. (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, Bucureşti = 500 lei 51. Maria Diaconu, Piatra Neamţ = 100 lei
3. Gl. bg. (r) Petre Stoica, Bucureşti = 100 lei 52. Col. (r) Constantin Fulga, Petroşani = 100 lei
4. Gl. bg. (r) Const. Tănase, Târgovişte = 200 lei + 200 lei 53. Col. (r) ing. Virgil Sanda, Petroşani = 100 lei
5. Col. (r) Dumitru Roman, Bucureşti = 200 lei + 200 lei 54. Lt.-col. (r) Ioan Vasile Pop, Petroşani = 100 lei
6. Col. (r) Constantin Chiper, Ploieşti =200 lei 55. Mr. (r) ing. Claudiu Moldovan, Petroşani = 100 lei
7. Cdor. (r) Neculai Pădurariu, Bucureşti = 200 lei + 200 lei 56. Lt.-col. (r) Vasile Dan, Vulcan = 100 lei
8. Cdor. (r) Marius Popescu, Bucureşti =100 lei 57. Lt.-col. (r) Iosif Alecu, Vulcan = 100 lei
9. Col. (r) Ioan Florea, Bucureşti =100 lei + 100 lei 58. Lt. (r.) ing. Gheorghe Ile, Vulcan = 100 lei
10. Col. (r) Mihai Ştir, Bucureşti = 100 lei 59. Sublt. (r.) ing. Angela Stoica, Vulcan = 100 lei
11. Col. (r) Puiu Cujbă, Ploieşti = 100 lei 60. Ing. Constantin Ramaşcanu, Petrila = 100 lei
12. Fundaţia “Erou căpitan Alex. Şerbănescu” = 100 lei 61. Ing. dr. Daniel Marius Danci, Vulcan = 100 lei
13. Radu şi Eugenia Greceanu, Bucureşti = 200 lei +200 lei 62. Ing. Aurelian Enache, Vulcan = 100 lei
14. Eugenia Greceanu, Bucureşti = 200 lei 63. Col. (r) Pavel Mihaiu Coita, Petroşani = 100 lei
15. Cdor. (r) Romeo Hagiac, Bucureşti = 100 lei 64. Col. (r) Ioan Leviţchi, Petroşani = 100 lei
16. Col. (r) Alexandru Popovici, 65. Lt.-col. (r) Emil Cătălin Fetoiu, Petroşani = 100 lei
Turnu Măgurele = 100 lei + 100 lei 66. Col. (r) Toader Poşuş, Ciopeia, Hunedoara = 100 lei
17. Col.(r) ing. Nicolae şi col. (r) Rodica Mărunţelu, 67. Cdor. (r) Ernest Daisa, Bucureşti = 100 lei + 50 lei
Bucureşti = 200 lei 68. Marin Cojocaru, Bucureşti = 200 lei
18. Col. (r) Eugen Lazăr, Bucureşti = 100 lei 69. Filiala Brăila a ANCERM = 300 lei
19. Col. (r) Ion Gociu, Târgu Jiu = 200 lei 70. Aida Scheleru, Brăila =200 lei
20. Gl. bg. ing. Gheorghe Netejoru, Giurgiu = 200 lei 71. Ciprian Tulumis, Brăila = 100 lei
21. Ancuţa Manu, Bucureşti = 100 lei 72. Lt. cdor. marină Andrei Grigore Marteş = 200 lei
22. Asen şi Rodica Voiculescu, Suedia = 400 lei 73. Ion Mişchinea, Olteniţa = 100 lei
23. Răzvan Voiculescu, Bucureşti = 300 lei 74. U.M. 0472 = 2% impozit - 113,49 lei
24. Vlad Voiculescu, Bucureşti = 300 lei 75. Prof. Florin Gabriel Răţoi, Săpata, Argeş = 100 lei
25. Mira Christopol, Franţa = 100 lei 76. Col. Mihai Buta, Neamţ = 200 lei
26. Gl. (r) ing. Niculae Spiroiu, Bucureşti = 400 lei + 200 lei 77. Ing. Mircea Abrudeanu, Alba Iulia = 200 lei
27. M. m. pr. (r) Dumitru Davidel, Suceava = 100 lei 78. Gl. bg. (r) Dan Şerban, Bucureşti = 100 lei
28. Col. (r) Gică Valerian Constantin, Islaz = 100 lei + 100 lei 79. Mr. (r) Gheorghe V. Anton, Bârlad = 100 lei
29. Mihai Balaban, Botoşani = 90 lei 80. Col. (r) Gheorghe Mateescu, Bucureşti = 100 lei
30. Prof. Eugen Petrescu, Râmnicu Vâlcea = 100 lei 81. Col. ing. Marin Alniţei, Bucureşti = 200 lei
31. Gl. (r) Ion Anghelescu, Râmnicu Vâlcea = 100 lei 82. Prof. univ. dr. Nichita Adăniloaei, Bucureşti = 700 lei
32. Gl. bg. (r) Achim Alstani, Buzău = 100 lei 83. Fundaţia «Sf. Mare Mucenic Gheorghe,
33. Valeria Bălescu, Bucureşti = 100 lei Purtătorul de Biruinţă» = 1500 lei
34. Georgeta Bălan, Brăila = 100 lei + 200 lei 84. Alexandra Iordache, Brăila = 100 lei
35. Cdor. (r) dr. Aurel Pentelescu, Bucureşti = 200 lei 85. Demian Floarea, Buzău = 100 lei
36. Gheorghe Lepădat, Piteşti = 100 lei 86. Col. (r) Marcel Chiriacescu, Bucureşti = 200 lei
37. Col. (r) Dumitru Stratanov, Braşov = 100 lei 87. Col (r) Avram Trandafir, Galaţi = 100 lei
38. Col. (r) Nicolae Dărăbanţ, Braşov = 100 lei + 500 lei 88. Gl. bg. (r) ing. Căunei Florescu Gheorghe, Bucureşti = 476 lei
39. Col. (r) Vasile Hulea, Galaţi = 100 lei 89. Dr. Sonia şi arhitect Victor Simion, Canada = 300 lei
40. Col. (r) Costică Balint, Galaţi = 100 lei + 100 lei 90. Cdor. Sorin Răbâea, Bucureşti = 500 lei
41. Col. (r) dr. Aurel Vaida, Baia Mare = 200 lei + 100 lei 91. Adrian Ronai, Petroşani = 150 lei
42. Arhitect Ioan Arboreanu, Cluj = 100 lei 92. Sublt. Dinului Gheorghe, Dolj = 100 lei
43. Corneliu Vişoianu, Bucureşti = 400 lei 93. Mr. Anton Gheorghe = 100 lei
44. Col. (r) Gheorghe Lipan, Galaţi = 100 lei 94. Compania MAXYGO, Ploieşti = 2000 lei
45. Gl. Dumitru Stancu, Braşov = 100 lei 95. Col. (r) Buzin Andrei, Buzău = 150 lei
46. Prof. Partene Melu, Galaţi = 100 lei
Sumele marcate cu roşu reprezintă susţinerea pentru anul 2013.
47. Comisar şef Maluselu Sebastian, Braşov = 100 lei
Vă mulţumim! Aşteptăm şi alte gesturi de bunăvoinţă.
48. Col. (r) Vasile Moldovan, Braşov = 100 lei
Toţi susţinătorii vor primi câte un exemplar din fiecare număr
49. Col. (r) Ilie Lungeanu, Galaţi = 100 lei + 100 lei
apărut, iar la sfârşitul anului, o Diplomă de excelenţă.
14 IN HONOREM
O mare
personalitate a
poporului român Fondată în anul 1919 sub înalta ocrotire a Majestății Sale Regina Maria
și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române PF Miron Cristea.
MIRON CRISTEA Serie nouă. Anul XV. Fondator: Gl. Bg. (r) Petre Stoica.
EDITORIAL
36 EROUL DIN FAMILIA MEA 95 de ani la la Marea Unire. Visul împlinit al românilor
George de general maior (rez.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe........................ 3
Popandron
S.O.S.
din Bistriţa Protestul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” în legătură
Bârgăului cu organizarea, la Joseni, a taberei pentru tineretul maghiar.................. 5
EVENIMENT
39 DOSAR România Eroică Ziua Eroilor. Omagierea şi Pomenirea celor căzuţi pentru Ţară................ 6
Stalingrad - o “rană Ziua Armatei României de colonel (ret.) Constantin Chiper........................ 9
deschisă” în PERISCOP
istoria Semnături în Cartea de Onoare................................................................ 11
militară Supravieţuirea prin Unire de general de bg. (rez.) Grigore Buciu................ 12
românească IN HONOREM. Un Mecena al Astrei contemporane de prof. Ioan Seni....... 18
La statuia “Leul“ de colonel (rez.)Alexandru Popovici................................ 19
Coperta 1. La mormântul Eroilor din Poiana Sărată Expoziţia „Zbor spre Nemurire” de Eleonora Arbănaş................................ 20
Coperta 2. Susţinătorii revistei Căzuţi la datorie de colonel (rez.) Remus Macovei..................................... 21
Coperta 3. Monumente care au fost. Troiţa din Dialog cu cititorii..................................................................................... 22
Bucureşti. Construită în 1942, de Aşezământul
Naţional “Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, FILIALELE CULTUL EROILOR
troiţa avea următoarea inscripţie: “Închinare şi Popasuri pe cărarea vieţii Inacului de colonel (rez.) Adrian Ronai.............. 23
veşnică pomenire ostaşilor ţării căzuţi de-a lungul Cinstirea memoriei eroilor de la Bazargic
veacurilor pentru desrobirea şi ridicarea neamului”.
de colonel (rez.) Remus Macovei......................................................... 25
Coperta 4. 1913, Bulgaria. Aniversarea luării
Plevnei (1877). Delegaţia regimentelor din Bucu O nouă conducere la filiala Giurgiu de Dan Roman................................... 27
reşti la Te Deum. Fotografie inedită din arhiva Filiala Ialomiţa a A.N.C.E.R.M. a fost reactivată
domnului Mihai Dimitrie Sturdza. de colonel (ret.) Constantin Chiper...................................................... 28
Redacţia România eroică roagă pe toţi cei care au fotografii Memoria Oituzului de colonel (rez.) Paul Valerian Timofte........................ 29
ale celor căzuţi pe front sau în prizonierat, în cele două
războaie mondiale, să se adreseze redacţiei!
România Eroică nr. 2 (44) - Serie nouă 2012 1

REMEMORĂRI
România Eroul din familia mea. Mărturii din războiul antisovietic
de ing. Constantin Bondar...........................................................................31
Eroicã
DOSAR ROMÂNIA EROICĂ. Românii la Stalingrad
Stalingrad - o “rană deschisă” în istoria militară românească
de colonel (rez.) dr. Petre Otu.......................................................................39
Director: General maior (r)
prof. univ. dr. Visarion Neagoe Pilot de vânătoare la Stalingrad de Tudor Greceanu...........................................44
Consiliul ştiinţific Odiseea retragerii Regimentului 4 Artilerie Antiaeriana
acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Nichita
Adăniloaiei, prof. univ. dr. Lucian Mureşanu,
de general maior (rez.) dr. Visarion Neagoe.................................................48
colonel dr. Petre Otu, comandor dr. Marian
Moşneagu, drd. Valeria Bălescu, general de RESTITUIRI
brigadă (rez.) Grigore Buciu
General Radu Rosetti. Făcând trei cruci noi am răspuns:
Redacţia
Redactor şef: col. (r) Dumitru Roman; «Amin! şi Doamne Ajută!”..........................................................................51
Redactori şefi-adjuncți: col. (r) Constantin
Chiper; prof. univ. dr. Lucian Mureșanu; FIŞE DE DICŢIONAR
Redactori colaboratori: cdor (r) Marius
Popescu-Călăraşi, prof. Cornel Rigler, Carla Bisericuţa cu hramul “Înălţarea Domnului” din Mălini
Duţă, Teodora Manole. de Dumitru Amariei....................................................................................53
Art director: S. Angheloiu Monumentele din comuna Săpata
Fotoreporteri: plutonier adjutant Adrian
Robu, Cătălin Ovreiu, Petrică Mihalache,
de prof. Florin Gabriel Răţoi.........................................................................54
Eugen Mihai
Adresa redacţiei: Bulevardul Ion Mihalache
STROFE................................................56
nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti, Cod poştal: VITRINA CU CĂRŢI.........................................57
70764, Tel: 021.2242651-3, interior 0158, 0159;
Fax: 021.2242647 CARUSELUL PRESEI........................................63
E-mail: romaniaeroica@gmail.com
Cont Bancar: RO 45RNCB0082004534620001
BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti
Cod Fiscal: 4505235 În atenţia colaboratorilor
România Eroică primeşte pentru publicare articole, evocări, portrete,
Tipar:
note, documente, recenzii, ştiri despre activitatea filialelor ANCE, fotografii
Răspunderea pentru conţinutul articolelor
inedite. Materialele propuse redacţiei vor fi prezentate pe suport electronic
aparţine în exclusivitate autorului, conform
art. 206 din Codul Penal (CD, dischetă), însoţite de fotografiile originale sau scanate în format JPEG,
cu o rezoluţie de cel puţin 300 dpi. În cazuri speciale, vor fi acceptate şi texte
I.S.S.N 1453-9659
dactilografiate. Fotografiile vor fi însoţite de explicaţii corespunzătoare şi de
Copyright: este autorizată orice
numele autorului lor (acolo unde este cazul).
reproducere fără a se percepe taxe
suplimentare, indicând sursa (revista România De la caz la caz, redacţia poate accepta preluarea unor articole apărute în
Eroică), cu excepţia textelor şi fotografiilor a alte publicaţii, dacă prezintă un interes deosebit pentru tematica României
căror provenienţă este specificată expres. Eroice; în această situaţie, persoana care propune articolul respectiv are
Acest număr a apărut în 2000 de obligaţia să obţină acordul publicaţiei în care a apărut.
exemplare. Redacţia îşi rezervă dreptul de a publica materialele în funcţie de
Condiţii de colaborare: cititorii din ţară necesităţi şi, desigur, de a nu le reţine pe acelea care nu se înscriu în tematica
şi din străinătate pot trimite pe adresa revistei. De asemenea, îşi rezervă dreptul de a face, pe textele acceptate
redacţiei texte şi fotografii care se încadrează
în tematica revistei. Manuscrisele nu se
pentru tipar, îndreptările socotite necesare, atât în ceea ce priveşte forma
înapoiază. cât şi conţinutul, fireşte după consultarea sau avizarea autorilor. n
2 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

Editorial
95 de ani de la Marea Unire

Visul împlinit
al românilor
General maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE
În aceşti primi ani ai mileniului 3, acestea, principiul autodeterminării,

în care societatea românească este potrivit căruia naţiunile, în special cele
tot mai divizată şi măcinată de o criză din Austro-Ungaria, aveau dreptul
financiară şi economică perpetuă, de a se constitui în state naţionale
în care globalizarea este contrapusă unitare, care să trăiască în condiţii
statului naţional, iar integrarea politică, egale de libertate şi securitate, fie
economică şi militară în organizaţii că erau puternice sau slabe. Acest
internaţionale de securitate este principiu, afirmat de Wilson Woodrow,
prezentată ca unică soluţie de dezvoltare preşedintele SUA, în faţa Congresului
şi progres, a evoca momentele american, la 26.12.1917/08.01.1918,
memorabile ale istoriei noastre naţionale preluat apoi de liderii marilor puteri
înseamnă a face notă discordantă cu europene aparţinând Antantei, avea să
ceea ce se prezintă în media românească. aibă un mare ecou în rândul populaţiei
Cu toate acestea, revista noastră, fidelă provinciilor subjugate de imperiile
tradiţiei, va continua să prezinte în timpului. Acestui context internaţional
paginile sale ideea de eroism şi jertfă favorabil împlinirii aspiraţiilor popoarelor
pentru ţară şi să cultive sentimentul de din centrul şi sud-estul Europei i se
respect pentru trecutul nostru istoric. adaugă şi destrămarea imperiului ţarist,
În acest context se înscriu şi rândurile ca urmare a izbucnirii, în februarie 1918,
ce urmează, dedicate unui eveniment a revoluţiei bolşevice.
mare cât toată istoria românilor, şi anume Aceste evenimente, derulate pe fondul
Marea Unire, realizată la 1 Decembrie eşecurilor militare ale Puterilor Centrale,
1918. au permis intensificarea acţiunilor
Desfăşurarea operaţiilor militare, unioniste ale românilor din Basarabia şi
în anii 1917-1918, în favoarea statelor Bucovina, care au decis, prin largă voinţă
aparţinând Antantei, a permis avansarea populară, la 27 martie 1918 şi, respectiv,
unor principii noi, moderne, pentru la 15/28 noiembrie 1918, alipirea la
gestionarea situaţiei internaţionale. Între regatul României.

Editorial
Cel mai important eveniment din Naţional Român Central?
istoria României - 1 Decembrie 1918 - a Cea mai mare zi din istoria noastră
fost precedat de un şir de acţiuni politice naţională trebuia să aducă aminte
şi militare care aveau să schimbe harta românilor că, la 1 noiembrie 1599, Mihai
bătrânului continent. Astfel, după secole Viteazul îşi făcuse intrarea triumfală la
de asuprire şi sacrificii, românii din Alba Iulia, atunci când a unit sub acelaşi
provinciile aflate sub ocupaţie au simţit că sceptru Ţara Românească, Moldova
este timpul să trăiască uniţi, alături de cei şi Ardealul. De asemenea, în 1784, pe
cu aceeaşi obârşie, care vorbesc aceeaşi acelaşi platou al Cetăţii, marii mucenici ai
limbă şi care au acelaşi cuget românesc. neamului, Horia şi Cloşca, au fost traşi pe
Este ceea ce au dorit şi au reuşit roată pentru curajul lor de a cere o viaţă
şi românii din Transilvania, din Banat mai bună pentru neamul lor. Cele două
(cuprins între râurile Mureş, Tisa şi momente memorabile nu au fost şi nu vor
Dunăre), Crişana, Sătmar şi Maramureş fi niciodată uitate de români!
în ziua de 1 Decembrie 1918. La Marea Mai trebuie spus că atunci, la 1
Adunare de la Alba Iulia, care a hotărât Decembrie 1918, românii, indiferent din
unirea, au participat 1228 de delegaţi ce provincie istorică făceau parte, au ştiut
oficiali, reprezentând toate cele 130 de să valorifice conjunctura internaţională
cercuri electorale din cele 27 de comitate favorabilă creată de sfârşitul războiului
româneşti, alături de care s-au aflat şi destrămarea imperiilor ţarist şi austro-
episcopii, delegaţii societăţilor culturale ungar.
româneşti, ai şcolilor medii şi ai instituţiilor Şi, nu în ultimul rând, nu trebuie uitat
pedagogice, ai breslelor de meseriaşi, niciodată aportul Armatei române la
ai organizaţiilor militare şi ai tineretului consfinţirea deciziilor politice şi a voinţei
din universităţi. Nici o altă acţiune populare în favoarea unirii.
politică sau populară dinainte sau după Chiar dacă, în toate provinciile istorice
1 Decembrie 1918 nu a mai întrunit o româneşti, am avut oameni politici
asemenea reprezentare a tuturor păturilor de mare valoare intelectuală, patrioţi
sociale, a tuturor intereselor şi domeniilor adevăraţi şi luptători pentru împlinirea
de activitate din teritoriile româneşti. aspiraţiilor de unitate naţională, nu
La această reprezentare oficială, s-au trebuie uitat că atât în Basarabia şi
adăugat zecile de mii de români sosiţi din Bucovina, cât şi în Transilvania, prezenţa
toate colţurile ţărilor române de peste şi acţiunea fermă a Armatei române au
Carpaţi, veniţi cu trenuri, cu căruţe, călare asigurat transpunerea în practică a voinţei
sau pe jos, veniţi cu steaguri tricolore şi politice şi populare. Armata a reprezentat
îmbrăcaţi în costume populare. Peste 100 garantul unirii şi prin jertfele sale pe
000 de români au aprobat Rezoluţia Unirii, câmpurile de luptă ale Primului Război
redactată de Vasile Goldiş, consfinţind Mondial. După cum se ştie, circa 330 000
împlinirea visului românilor de a trăi de militari români au căzut la datorie pe
împreună. câmpurile de onoare.
De ce Marea Adunare pentru întregirea Marea Unire de la 1 Decembrie 1918
neamului nostru s-a desfăşurat la Alba avea să fie consfinţită în urma acordurilor
Iulia? De ce nu a fost ales Clujul, Blajul semnate la Conferinţa de Pace de la Paris
sau Aradul, unde a funcţionat Consiliul (1919-1920). n

S.O.S.
Protestul Asociaţiei Naţionale

Cultul Eroilor „Regina Maria”
în legătură cu organizarea, la Joseni,
a taberei pentru tineretul maghiar
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, în numele membrilor săi din toate judeţele ţării, care au grijă
de mormintele şi monumentele eroilor patriei, precum şi în numele sutelor de mii de militari români căzuţi în
Primul Război Mondial pentru înfăptuirea Unirii şi realizarea României dar şi ale celor ce au murit în al Doilea
Război Mondial pentru eliberarea Transilvaniei de nord-vest de sub ocupaţia hortistă,
protestează
şi îşi exprimă profunda mâhnire, îngrijorare şi indignare faţă de:
a) organizarea taberei pentru tineretul maghiar, în localitatea Joseni, în august 2013, pentru instruirea
iredentistă şi xenofobă a tinerilor maghiari, cetăţeni ai României, şi cultivarea unei mentalităţi îndreptate
împotriva intereselor statului român;
b) admiterea acţiunilor de propagandă iredentistă, rasistă şi xenofobă, pe teritoriul românesc, ale formaţiunii
Jobbik, cunoscută în Ungaria pentru extremismul său xenofob şi antisemit;
c) cheltuirea unor bani din bugetele administraţiei locale şi judeţene Harghita, respectiv primăria Joseni şi
Consilul Judeţean Harghita, pentru organizarea în România a unei tabere pentru tineretul maghiar extremist, cu
sprijinul formaţiunii Jobbik, al treilea partid parlamentar din Ungaria;
d) declaraţiile extremiste ale liderului Jobbik, Vona Gabor, şi ale vicepreşedintelui Parlamentului European,
Laslo Tokeş, parlamentar european român, referitoare la asumarea unui conflict cu România, motivat de
revizionism, respectiv instituirea unui protectorat al Ungariei asupra Transilvaniei;
e) lipsa de reacţie fermă şi clară a U.D.M.R., partid parlamentar, fost ani de-a rândul la guvernarea României,
faţă de astfel de manifestări ce ies din coordonatele democratice ale Uniunii Europene şi care încalcă cerinţele
statului de drept şi Constituţia României.
Suntem conştienţi că nu trebuie să dăm curs unor provocări care ar putea duce la escaladarea unei stări de
tensiune interetnică şi că e nevoie să ne comportăm civilizat şi diplomatic, dar considerăm că o atitudine de
veşnică toleranţă la obrăznicia unor lideri maghiari de la noi şi din Ungaria nu face decât să alimenteze ideea
unui stat slab, lipsit de vigoare şi incapabil să-şi manifeste suveranitatea.
Dacă vom continua să fim letargici şi neglijenţi cu interesele noastre naţionale, ne vom trezi pe nesimţite
că aceste ameninţări şi cerinţe extremiste se vor fi transformat în realităţi, conform strategiei paşilor mărunţi,
asumată public şi oficial de U.D.M.R., în înţelegere cu Ungaria.
Sperăm să nu se ajungă până acolo!
Apără, Doamne, ţara şi poporul român! n
Preşedintele A.N.C.E. „Regina Maria”
General-maior (rez.) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE

EVENIMENT
Ziua Eroilor
Omagierea şi pomenirea
celor căzuţi pentru Ţară
În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, sărbătorim Pentru Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” şi
Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor. În această zi îi pomenim pentru filialele ei judeţene a fost o bună ocazie de a aduce un
pe toţi cei care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi omagiu şi a acorda respectul cuvenit celor căzuţi pe câmpurile
în închisori pentru apărarea neamului românesc şi a credinţei de onoare..
strămoşeşti, pentru libertatea şi demnitatea poporului
nostru. Sunt oficiate slujbe de pomenire la cimitirele, troiţele O delegaţie a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina
şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului. În toate Maria” a fost prezentă, alături de delegaţiile oficiale ale
lăcaşele de cult, la orele 12.00, se trag clopotele, iar în statului, la ceremonia de depunere de coroane de flori la
instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se păstrează un Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Depuneri de
moment de reculegere. coroane de flori şi acţiuni de omagiere a eroilor au avut loc în
Anul acesta, Ziua Eroilor a fost sărbătorită la 13 iunie. majoritatea filialelor judeţene ale ANCERM.
Bucureşti
Cercul Militar Naţional a fost
gazda generoasă pentru acţiunea
de cinstire a memoriei eroilor
români. Deschiderea adunării
comemorative a fost făcută de
preşedintele ANCERM, domnul
general maior (rez.) prof. univ.
dr. Visarion Neagoe. Generalul
de brigadă (ret.) Grigore Buciu,
vicepreşedinte al Asociaţiei, a ţinut
un discurs în care a evidenţiat
marile sacrificii pentru ţară făcute
de militari de-a lungul timpului
şi în special în ultimele războaie
pentru independenţă, unire şi
libertate, fără ca cineva să aştepte
o răsplată materială pentru
aceasta. S-a insistat pe sârguinţa
11 iunie 2013. Cercul Militar Naţional, Bucureşti

EVENIMENT
Elevi ai Liceului “Gh. Şincai”, Prof. Cornelia Stancu şi eroii acestui spectacol omagial: grupa
Bucureşti, pregătiţi de prof. Paula Riegler de artişti de la Grădiniţa 189, Şoseaua Vergului, Bucureşti
urmaşilor de-a le cinsti amintirea, pregătiţi de profesoara Cornelia şi un fragment din Rapsodia lui
prin toate acţiunile memorabile din Stancu, ne-au amintit că suntem George Enescu. Corul Institutului
perioada interbelică, sub patronajul români şi că trebuie să rămânem Teologic din Bucureşti, sub bagheta
Reginei Maria, şi pe nevrednicia aşa, pentru că taţii şi bunicii noştri părintelui Costin Ailioaie, consilier
contemporanilor care nu sunt în au murit pentru aceasta. Elevi de la patriarhal, a dat nota de sobrietate
stare să păstreze cum trebuie şi Liceul Gheorghe Şincai, pregătiţi de şi sacralitate momentului omagial,
să apere de distrugere morminte profesoara Paula Riegler, şi actorii iar o formaţie de fanfară dirijată
şi monumente, ce se constituie Afrodita Androne, Jan Lemnea, de colonelul Nicolae Chirilă, şeful
în repere arheologice ale istoriei Florin Nau şi Doina Ghiţescu au Muzicii Reprezentative a Armatei,
naţionale şi ca argumente concrete recitat versuri din literatura clasică a interpretat marşuri şi cântece
de afirmare a dreptului istoric. românească. Au citit din creaţiile ostăşeşti, făcând astfel o legătură
În spectacolul omagial care proprii câţiva poeţi, membri ai spirituală între militarii de azi,
a urmat, reprezentanţii tuturor Societăţii Scriitorilor Militari. veteranii ce au luptat în ultimul
generaţiilor au spus poezii, au Publicul a fost cucerit război mondial şi eroii căzuţi în
căntat versuri şi cântece de de farmecul viorii lui Vasile toate războaiele, dar şi în teatrele
aducere aminte. Grădiniţa nr. 189 Albeşteanu, acompaniat de de operaţii din Afganistan, Irak şi
din Şoseaua Vergului, prin copilaşii Valentin Cucu, care a interpretat Balcani. n
îmbrăcaţi în straie tradiţionale, Balada lui Ciprian Porumbescu Grigore BUCIU
General maior (rez.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe

deschide adunarea omagială Formaţia de fanfară dirijată de colonelul Nicolae Chirilă

EVENIMENT
Constanţa au participat elevi de la Liceul spectacol la sala de concerte
“Mihai Eminescu” din Constanţa a acestei instituţii. 15 iunie.
Cu ocazia sărbătoririi Zilei şi elevi de la Liceul Economic şi Organizarea unei excursii, cu
Înălţării şi a Eroilor, 13 iunie 2013, Şcolile nr. 2 şi 3 din Mangalia; 13 sprijinul primăriei Mangalia,
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor iunie. Participarea la ceremoniile pentru elevii din această
“Regina Maria”, filiala Constanţa, militare şi religioase din localităţile localiatate, la Mausoleul din
s-a implicat în organizarea Constanţa, Mangalia, Medgidia, Mărăşeşti şi Monumentul Eroilor
următoarelor activităţi: 11 Cernavodă, Băneasa; în colaborare Cercetaşi din Tecuci. n
iunie-12 iunie. Concursul cu elevii de la Colegiul de Artă
“Eroul din familia mea”, la care “Regina Maria”, a avut loc un Colonel (r) Remus Macovei
Iaşi Cimitirul “Eternitatea”, Iaşi.

Defilează Garda de Onoare...
Ceremonialurile militare şi
religioase dedicate Zilei Eroilor
au început la orele 12,00, după
ce clopotele de pretutindeni au
răsunat în memoria înaintaşilor
noştri jertfiţi în lupta pentru neam,
pentru ţară şi pentru credinţa
ortodoxă.
În cimitirul „Eternitatea” din Iaşi
au fost depuse coroane şi jerbe de
flori la monumentele eroilor români
din cele două conflagraţii mondiale,
la mormântul sublocotenentului şi la Monumentul Eroilor din Galata, deocamdată, monumente sau
Bogdan Hâncu, căzut în Irak, la precum şi la cimitirele eroilor de troiţe închinate eroilor, slujba de
cimitirele militarilor ruşi, francezi şi la Spitalul Socola şi din comuna pomenire a fost oficiată fie în curtea
germani. Rediu. La „Cimitirul eroilor români bisericii, fie în cimitirul parohial.
Ceremonii similare s-au din al Doilea Război Mondial” din În ziua de 24 iunie, la
desfăşurat la „Cimitirul eroilor comuna Leţcani s-a desfăşurat un Monumentul ”Stânca Roznovanu”
evrei din primul război mondial”, la Te-Deum şi s-au depus coroane de din comuna Victoria, judeţul Iaşi,
„Monumentul eroilor români” de flori la troiţa care străjuieşte somnul ridicat în anul 1991 pentru cinstirea
la biserica Sf. Nicolae din Copou, la bravilor noştri înaintaşi. eroilor, filiala ieşeană a Asociaţiei
monumentul „Vulturul” din Bucium În localităţile unde nu există, Naţionale Cultul Eroilor „Regina
Maria”, Uniunea Veteranilor de
Război şi a Urmaşilor Veteranilor,
autorităţile locale au organizat
manifestări prilejuite de împlinirea
a 72 ani de la începutul acţiunilor
militare pentru reîntregirea
neamului românesc, a hotarelor
ţării şi pentru păstrarea credinţei
străbune. n
Delegaţia filialei judeţene Colonel (r) ing. IOAN TIMOFTE
Iaşi a ANCE “Regina Maria”
Preşedintele Asociaţiei Naţionale
la ceremonia de depunere
de coroane de flori Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala
judeţului Iaşi

EVENIMENT
La 25 octombrie 1944 au fost puse la locul lor bornele de hotar pe
graniţa de nord-vest a ţării. În acea zi, armata română a eliberat partea
de nord-vest a Transilvaniei, ocupată în mod samavolnic de Ungaria
horthystă, prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.
Ziua Armatei României

În semn de omagiu pentru 23 – 31 august 1944, concomitent 174 de avioane de vânătoare,
părinţii şi bunicii noştri care s-au la acoperirea graniţelor ţării de la bombardament şi observaţie),
jertfit pentru Ţară şi în semn de Întorsura Buzăului până la Orşova 2 brigăzi de artilerie antiaeriană
recunoştinţă faţă de toţi militarii şi la eliberarea completă a ţării, au (întrunite de la 1 ianuarie 1945
noştri, în anul 1960, ziua de 25 fost formate din 11 comandamente în Divizia 1 artilerie antiaeriană),
octombrie a fost declarată Ziua de corp de armată şi 27 de divizii, un regiment de care de luptă,
Armatei României. Din 1948 până plus forţele Aeronauticii, însumând un regiment de pontonieri, 4
în 1960, Ziua Armatei României peste 540.000 de luptători, din batalioane de drumuri, grupul
a fost sărbătorită la 2 octombrie, care au căzut în lupte peste 59.000 operativ al brigăzii de căi ferate
în amintirea zilei de 2 octombrie de soldaţi, gradaţi, subofiţeri şi şi alte unităţi de diferite arme.
1943, când prizonieri de război, ofiţeri (morţi, răniţi şi dispăruţi). Efective totale: 210.000 militari, din
aflaţi în lagărele sovietice, au O coincidenţă tulburătoare a care au căzut în lupte peste 43.000
semnat pe teritoriul sovietic, actul făcut ca la eliberarea oraşelor de ostaşi români.
de înfiinţare a Diviziei de Voluntari Carei şi Satu Mare, unde s-au aflat Pe teritoriul Cehoslovaciei
„Tudor Vladimirescu”. ultimele rezistenţe ale inamicului au fost angajate în luptă două
Armata Română dispunea la 23 pe teritoriul naţional, să participe comandamente de armată, 4
august 1944 de 3 comandamente divizii constituite din ostaşi comandamente de corp de armată,
de armată, 11 comandamente aparţinând tuturor provinciilor 16 divizii (din care 11 de infanterie,
de corp de armată, 50 de divizii româneşti, ceea ce reprezintă un 3 de cavalerie, 2 de munte), un
(din care 29 operative şi 21 de strălucit simbol al unităţii naţionale: corp aerian (20 de escadrile cu
instrucţie), 11 flotile cu 71 escadrile Divizia 9 infanterie (dobrogeni), 239 avioane de luptă), o divizie de
de aviaţie (508 avioane de luptă), Divizia 18 infanterie (transilvăneni), artilerie antiaeriană, un regiment
4 brigăzi cu circa 200 baterii de Divizia 3 infanterie (munteni), de care de luptă, două regimente
artilerie antiaeriană, 125 nave Divizia 11 infanterie (olteni), Divizia de pontonieri (unul la dispoziţia
de luptă fluviale şi maritime mai 21 infanterie (moldoveni) şi Divizia Frontului 3 Ucrainean), 6 batalioane
importante, şcoli militare, centre 1 cavalerie (bănăţeni), de drumuri şi alte unităţi de diferite
de instrucţie, fabrici de tehnică În continuare, în conformitate arme. Efective totale: 248.430
militară şi de muniţii, depozite, cu prevederile Convenţiei militari, din care au căzut în lupte
formaţiuni de servicii şi altele, cu de Armistiţiu, încheiată cu peste 67.000 ostaşi români.
un efectiv de circa 1.100.000 de reprezentantul Naţiunilor Unite Pe teritoriul Austriei, la nord-est
militari. Acest potenţial militar – Uniunea Sovietică – Armata de Viena, au acţionat, între 9 aprilie
a fost pus, imediat şi fără nici o Română a participat la eliberarea şi 8 mai 1945, Regimentul 2 care de
condiţie, la dispoziţia Naţiunilor Ungariei, cu 2 comandamente luptă (13 autoblindate şi 66 tancuri
Unite, ceea ce a sporit raportul de de armată (A. 1-a şi A. a 4-a), 5 şi autotunuri) şi, între 23 aprilie şi
forţe în favoarea acestora. comandamente de corp de armată, 20 iunie 1945, câteva subunităţi de
Efectivele armatei române, 17 divizii (din care 11 de infanterie, căi ferate.
care au participat la dezarmarea 4 de cavalerie, 2 de munte), În cele nouă luni (260 de zile de
trupelor germane, în perioada un corp aerian (15 escadrile cu luptă) efectivele militare angajate

EVENIMENT
de România în lupte s-au ridicat (valută 1938). Aşa cum apreciau militare: Corpul 5 Teritorial, Divizia
la peste 540.000 de combatanţi. corespondenţii ziarului „Sunday a 13-a Infanterie, Divizia 1-a
Armata Română a străbătut în Times” din 7 ianuarie 1945 şi ai Vânători de Munte, Regimentele de
marşul ei peste 1700 km (de la postului de radio Londra, într- Infanterie 32 „Mircea” şi 7 Prahova,
Marea Neagră până la Brâno), a una din emisiunile sale, din Regimentele de Cavalerie 10
traversat 17 masive muntoase şi ianuarie 1945, România se situa Roşiori şi 3 Călăraşi, Regimentul
a forţat 12 cursuri mari de apă, „în al patrulea rând în ceea ce 19 Artilerie, Regimentele 7 şi 9
eliberând 3831 de localităţi, dintre priveşte numărul de soldaţi cu Artilerie Antiaeriană, Flotila a 2-a
care 53 de oraşe. Ostaşii români au care participă la bătălia pentru de Aviaţie de Vânătoare, Şcoala de
provocat inamicului pierderi care distrugerea nazismului”, iar postul Ofiţeri în Rezervă nr. 1 Infanterie
s-au cifrat la 117.798 de prizonieri şi de radio Paris din 13 ianuarie din Ploieşti şi alte formaţiuni
18.731 de morţi găsiţi pe teren. 1945, aprecia că România „a adus militare.
Faptele de arme ale prin contribuţia ei o scurtare a Armata română este supusă,
ostaşilor români au fost citate războiului cu cel puţin şase luni de în prezent, unor transformări
de Comandamentul român şi zile şi a salvat viaţa a mii de soldaţi structurale şi organizatorice pentru
Comandamentul Suprem Sovietic români şi aliaţi”. a fi în măsură să-şi îndeplinească
prin 7 ordine, 21 de comunicate de La încheierea războiului misiunile de apărare a patriei şi
război şi alte ordine; peste 300.000 antihitlerist, armata română s-a de cooperare cu celelalte armate
de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri au întors de pe front cu steagurile de în diferite misiuni de luptă din
fost decoraţi cu ordine şi medalii luptă acoperite de glorie, făcându- Afganistan.
de război româneşti, sovietice şi pe deplin datoria faţă de patrie şi În aceste zile premergătoare
şi cehoslovace şi în anii recenţi de poporul român. evenimentului evocat,
cu decoraţii ungureşti, slovace Prahovenii şi-au adus o mare administraţiile centrale şi locale,
şi austriece. România a suferit contribuţie la eliberarea ţării şi la Asociaţia Naţională a Veteranilor de
dureroase pierderi: aproximativ înfrângerea armatelor hitleristo- Război, din M.Ap.N. şi M.A.I., Oficiul
170.000 de ostaşi şi un miliard şi horthyste, fiind încorporaţi în Naţional „Cultul Eroilor”, Asociaţia
două sute de milioane de dolari următoarele mari unităţi şi unităţi Naţională Cultul Eroilor „Regina
Maria” şi cadrele militare active, în
rezervă sau retragere din M.Ap.N.,
Carei. Monumentul Eroilor, M.A.I. şi S.R.I., precum şi cadrele
operă a sculptorului Vida didactice din şcoli desfăşoară
Gheza.
numeroase activităţi educative
în localităţi şi şcoli, la cimitirele şi
monumentele eroilor, omagiind
memoria bunicilor şi părinţilor
noştri, care au luptat cu multă
dăruire şi înalt spirit de sacrificiu
pentru eliberarea pământului
scumpei noastre patrii.
În ziua de 25 octombrie se
desfăşoară evocări istorice,
ceremonii militare şi religioase
şi se depun jerbe şi coroane de
flori la monumentele eroilor din
localităţile României, Cehiei,
Slovaciei şi Ungariei eliberate prin
jertfele ostaşilor români în anii
1944 - 1945. n
Colonel (ret.) Constantin CHIPER

PERISCOP
Semnături în
Cartea de Onoare
În ziua de 28 august 2013, domnul Mircea Duşa, ministrul apărării naţionale, a
binevoit să semneze în Cartea de Onoare a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina
Maria”. Iată mesajul domniei sale:
Doresc să transmit Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, în
calitate de ministru al apărării naţionale, dar şi de cetăţean al României,
cele mai calde gânduri şi aprecieri pentru efortul de a cultiva în rândul
generaţiilor tinere dragostea şi ataşamentul faţă de Patrie, cunoaşterea
În ziua de 22 iulie 2013, Preafericitul istoriei şi respectul faţă de înaintaşi, valori fundamentale care ne definesc şi
Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ne afirmă ca naţiune.
Ortodoxe Române, a semnat în Cartea Cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa pentru România este o
de Onoare a Asociaţiei Naţionale Cultul datorie sacră a statului şi a fiecărui cetăţean.
Eroilor “Regina Maria”, transmiţând În cei peste 20 de ani de la reînfiinţare, ANCE a realizat, sub patronajul
următorul mesaj: Ministerului Apărării Naţionale şi al Bisericii Ortodoxe Române, importante
La aceste momente aniversare proiecte în domeniul cinstirii eroilor naţiunii, implicându-se în laborioasa
ale Asociaţiei Naţionale Cultul activitate de inventariere a operelor comemorative de război, o bună parte
Eroilor “Regina Maria”, adresăm dintre acestea fiind restaurate, reuşindu-se chiar edificarea unor noi şi
binecuvântări şi aprecieri pentru necesare monumente.
activitatea şi rolul acestei instituţii, Poate cea mai importantă dintre misiunile asumate de Asociaţie este
care de la înfiinţare şi-a onorat aceea de înfiinţare a aproape 3000 de cercuri “Cultul Eroilor” în unităţile de
nobila misiune de a omagia învăţământ preuniversitar, în scopul de a facilita organizarea şi desfăşurarea
memoria eroilor, ostaşilor şi activităţilor comemorative şi de cinstire a eroilor şi martirilor neamului
luptătorilor români căzuţi pe toate nostru, a personalităţilor naţiunii şi a momentelor importante din Istoria
câmpurile de luptă pentru apărarea Românilor.
patriei şi a credinţei strămoşeşti. Flacăra iubirii de Ţară va călăuzi generaţiile care ne urmează şi puteţi
conta pe sprjinul Armatei României în nobila misiune pe care v-aţi asumat-o!
Daniel Cu aleasă preţuire,
Patriarhul Bisericii Mircea Duşa
Ortodoxe Române Ministrul Apărării Naţionale
2013 12 august 2013
Încă de la înfiinţare, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor «Regina Maria» îşi desfăşoară activitatea, după cum
se ştie, sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi sub oblăduirea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.
Mesajele celor doi patroni spirituali ne onorează şi ne dau încrederea că şi în viitor ne vom bucura de tot sprijinul,
moral şi material, pentru a ne putea îndeplini înalta operă de educaţie pe care o întreprindem prin cultul ce-l
datorăm eroilor. n

PERISCOP
Supravieţuirea prin Unire

Generaţia aflată la pensie şi-a au ameninţat unitatea cultural- dintre germanii simpli o înţelegeau?
format un clişeu mental despre religioasă şi de limbă a românilor. Abia reformele de limbă, târzii şi de
unirea românilor. Ani de-a rândul, Ele au venit şi au plecat şi dacă n-au natură intelectuală şi administrativă
manualele şcolare şi propaganda mai putut pleca au învăţat limba au creat unitatea acestor popoare.
ne-au presat conştiinţa cu ideea şi obiceiurile pământului pentru a Germana a putut deveni ceea
că unirea a fost visul şi dorinţa rezista psihic şi biologic. Au lăsat ce este astăzi abia după reforma
supremă a poporului român şi că urme şi în limbă şi în civilizaţia, lui Martin Luther, când a trebuit
nu s-a putut înfăptui din cauza atât cât a fost, dar n-au putut face găsită o formulă comună pentru
marilor imperii înconjurătoare. stricăciuni majore, n-au avut forţa de traducerea Bibliei şi a celorlalte texte
Nimic mai neadevărat. Nu unirea a a destructura. religioase.
fost grija permanentă a românilor, ci De pildă, în rugăciunea Aceste state au avut dincolo
supravieţuirea într-un spaţiu pe care fundamentală a creştinismului, Tatăl de aceste fundamente ce ţin de
nu l-au cucerit, strămoşii noştri cei nostru, ce se spune de câteva ori antropologia popoarelor, au avut
adevăraţi nevenind de niciunde, ci pe zi, n-a fost posibil să se infiltreze unitatea politico-administrativă,
s-au trezit născându-se în el, agăţaţi niciun alt cuvânt nelatin, decât ţinută cu tăişul sabiei şi cu
de munţi şi de dealuri, ca lupii sacri termenul duh, în locul spiritului. zdrăngănitul cătuşelor. Pedeapsa a
ai dacilor preromani. Şi acest lucru s-a întâmplat, în fost valoarea supremă în păstrarea
Nimeni nu poate să susţină o pofida faptului că limba liturgică unităţii politice.
teorie valabil acceptată privind a ortodoxiei româneşti a fost Fără îndoială nimeni nu poate
celelalte uniri şi unităţi ale slava veche şi alfabetul lui Chiril nega faptul că unirea de la 1918 a
românilor, care sunt nişte realităţi de şi Metodiu, timp de aproape un fost cel mai mare eveniment din
necontestat. Am în vedere unitatea mileniu. Chiar şi acest cuvânt a intrat istoria românilor. Ea nu s-a făcut
de limbă, unitatea de cultură şi doar pentru faptul că avea un înţeles prin sabie, deşi s-a sprijinit pe
unitatea religioasă. mai realist, desemnând, iniţial, aerul marele sacrificiu din Primul Război
Acestea sunt marile mistere ale care se mişcă, deci mai concret şi Mondial. Această unire s-a făcut
românilor. E greu de demonstrat că mai perceptibil decât abstractul firesc, pentru că era o foarte bună
doar întâlnirile ciobanilor din cele „spirit”. ocazie de a se face şi singura soluţie
trei provincii istorice pe crestele Unitatea de limbă, de cultură şi de supravieţuire a poporului român
munţilor şi transhumanţa au ţinut civilizaţie, şi cea religioasă au fost ca întreg care a străbătut istoria.
românii în unitate. Limba lor s-a marile atuuri ale rezistenţei de-a Îndrăznesc să spun că, dacă ungurii
vorbit cu înţeles pentru toţi, de la lungul istoriei. Ele sunt cele ce dau i-ar fi tratat pe români de la egal la
Hotin până la Dunăre şi de la Tisa prima consistenţă termenului de egal, şi peste Prut, ruşii ar fi făcut la
până la Nistru. Unire. fel, nu cred că unirea cea mare ar fi
Această unitate în diversitatea Uniri au fost şi în alte state: fost făcută în aceeaşi termeni şi cu
ei a durat misterios şi inexplicabil Italia, Franţa, Germania. Ele însă aceleaşi rezultate. Populaţiile din
de la substratul cel mai vechi al s-au realizat în alte condiţii decât provinciile care s-au unit cu regatul
dacilor semnalaţi de istorie, până în spaţiul românesc. Cei ce s-au românesc au acţionat aşa, fiindcă
azi, trecând pe sub ocupaţia romană constituit într-o unitate politică îşi simţeau ameninţată existenţa
şi pe sub toate celelalte ocupaţii şi apoi cultural-lingvistică erau identitară de agresiunea brutală şi
care i-au urmat, prin necunoscutul populaţii diferite, vorbind dialecte permanentă a deznaţionalizării şi a
Ev Mediu şi până la imperceptibila atât de particulare, încât nu se condiţionărilor de acest fel puse în
şi subtila ocupaţie modernă post puteau înţelege între ei. Doar latina evoluţia socială. Nimeni nu neagă
război rece. clasică şi cultivată a catolicismului rolul crucial pe care l-au jucat în
Nu popoarele migratoare a fost legătura comună, dar câţi efortul de trezire naţională marile

PERISCOP
persoanlităţi ale timpului. Dar s-a ca spirit, pentru mentalitatea şi Viteazul nu şi-a pus problema să
putut, într-un timp scurt, pentru că psihologia românească, au indus desfiinţeze graniţele dintre cele trei
rolul naţional era afirmat şi pregătit ideea rusificării, un pericol resimţit ţinuturi româneşti, ci doar să-şi pună
pentru sămânţa unirii de celelalte cu acuitate, de care nu ne-am pe tronurile lor conducători loiali,
uniri, de care am vorbit, şi care vindecat nici astăzi. Şi era real, având el păstrându-şi pentru sine scaunul
constituie substratul, fundamentul, în vedere că Moldova dintre Nistru şi Ardealului.
construcţiei politico-administrative. Prut trecea prin acest proces. Unirea făcută de Mihai Viteazul
Nu ştiu cât de mult simţeau Unirea celor două Principate a a fost o uluitoare încercare de a
oamenii unitatea românilor de fost soluţia politică de rezistenţă, sparge graniţele timpului său şi de
pretutindeni, în perioadele trecute, de supravieţuire în istorie ca popor, a impune un mod de supravieţuire
când nu existau mijloace de chiar dacă nu pe de-a-ntregul. politică peste o realitate unitară deja
comunicare în masă. Principala grijă Românii de peste Carpaţi s-au simţit existentă. Era prea devreme, însă.
Gestul lui a fost primul semnal
de anvergură privind unitatea
poporului român, despărţit în state
separate, dar nu şi ermetice, şi o
afirmare existenţială între cele trei
mari imperii, ce se presau reciproc,
exact în acest spaţiu de intersecţie în
care trăiau românii.
Cealaltă unire, făcută în
antichitate de Burebista, pe care
contemporaneitatea cosmopolită
o ia în derâdere, a fost o încercare
de unire a forţelor politico-militare
în faţa pericolului roman, ce se
manifesta în Peninsula Balcanică. Era
o mare încercare de supravieţuire,
căci neamurile geto-dacilor, ce
se înscriau în unitatea cultural-
religioasă a tracilor, şi trăiau la sud
de Dunăre, se simţeau ameninţate.
Existenţa naţiunii, în toată
a comunităţilor româneşti, atât de motivaţi în plus pentru a rezista, complexitatea ei, este legată de
puţin citadine, până în secolul al XIX- pentru a continua să existe cu toate teritoriu. Simţim conştient, dar şi
lea, era supravieţuirea. Când spun forţele în identitatea lor ancestrală instinctiv că trebuie să ne apărăm
supravieţuire nu am în vedere traiul şi sacră, dacă mi-e îngăduit să teritoriul dacă vrem să existăm.
la limita subzistenţei, ci înţelesul mai amintesc legătura lege-religie- Atacurile asupra popoarelor sunt
profund al termenului. neam, devenită un concept unitar în diverse şi subtile, în timpurile
Unirea de la 1859, prin gândirea maselor. moderne, iar agresiunea la adresa
inteligenta alegere a aceluiaşi Şi unirea făcută de Mihai Viteazul unităţii în substraturile ei spirituale
domn în cele două Principate, a nu a însemnat la vremea respectivă se vede, iar ţinta finală e mereu
fost, groso-modo, tot o formulă de o conştiinţă a unităţii de neam peste aceeaşi: spaţiul şi subspaţiul, bogat
supravieţuire, în contextul în care hotarele politice, ci o unire politică a în resurse. Nimeni nu se luptă
naţiunile europene dobândiseră trei unităţi statale, în care popoarele pentru Sahara! n
conştiinţa de sine şi căutau să se semănau până la identitate, pentru
regrupeze pe criterii etnice. a rezista în calea pericolului imperial General de brigadă (r)
Regulamentele organice, bune venit şi de la sud de Dunăre, în Grigore BUCIU
pe de-o parte, dar cu efecte nedorite special, şi de peste Tisa, şi a celui
pentru oameni, şi mai ales străine polonez ce viza Moldova. Mihai

PERISCOP
O mare
personalitate
a poporului
român
MIRON
CRISTEA
(1868 - 1939)
145 de ani
de la naştere
Legea şi credinţa strămoşească, limba şi cultura românească,
dragostea şi înaintarea patriei străbune vor fi stelele conducătoare ale
activităţii mele.
Elie Miron Cristea
PERISCOP
„Arhiereul venerabil, pe tâmplele primeşte o bursă pentru a urma Regele Carol I îi acordă Ordinul
căruia s-a împletit cea mai frumoasă cursurile Facultăţii de litere şi Coroana României, fiind considerat
cunună a ortodoxiei româneşti, filozofie a Universităţii Regale din drept cea mai importantă şi
Patriarhul, Înaltul Regent din anii Budapesta, între anii 1891-1895. bine văzută faţă bisericească din
1927-1930, Preşedintele Consiliului Viaţa alături de unguri îi Transilvania.
de Miniştri din anul 1938, s-a dă posibilitatea să cunoască La 3 mai 1910 este hirotonisit
ridicat dintr-o sănătoasă familie sentimentele ostile ale arhiereu în Catedrala Mitropolitană
ţărănească. Această limpede şi acestora faţă de naţionalităţile din Sibiu. Cu acest prilej declară:
vânjoasă obârşie a însemnat însă în conlocuitoare, în mod deosebit faţă „Făgăduiesc însă precum până
viaţa sa mai mult decât orice blazon de români, ceea ce îl determină să acum, aşa şi de acum înainte,
de strălucită nobleţe”. se alăture mişcării memorandiste, credinţa şi legea strămoşească,
Aşa l-a prezentat istoricul Vasile fiind ales preşedinte al comitetului limba şi cultura românească,
Netea în cartea „Î.P.S.S. Patriarhul Dr. studenţesc, şi să ia atitudine dragostea şi înaintarea patriei
Miron E. Cristea la împlinirea vârstei curajoasă faţă de şovinismul străbune vor fi stelele conducătoare
de 70 de ani”. ungurilor. Prin articolele sale pline ale activităţii mele... Mă voi identifica
de patos naţional, îi îndemnă în toate împrejurările cu adevăratele
S-a născut la 18 iulie 1868 în pe români să-şi apere legea şi interese ale bisericii mele, ale turmei
Topliţa Română, de pe valea de sus graiul strămoşesc şi să participe la mele şi ale poporului nostru, urmând
a Mureşului, fiind al patrulea din mişcarea de emancipare naţională. pilda lui Moise”.
cei opt copii ai lui George Cristea şi La 1 iulie 1895, după susţinerea La 8 noiembrie 1918, fiind
ai Domniţei Coman. Venit pe lume tezei de doctorat cu titlul episcopul Caransebeşului,
în preajma sărbătorii Sfântului Mihai Eminescu, viaţa şi opera, hotărăşte ca, începând cu acea
Prooroc Ilie, naşul său i-a dat Mitropolitul Miron Românul îl zi, împăratul Austriei să nu mai
numele de Ilie, urându-i „să crească cheamă la Sibiu şi-i încredinţează fie pomenit în serviciul liturgic, în
mare şi sănătos şi popă să se facă”. o funcţie importantă în cadrul locul acestuia preoţimea urmând
La vârsta de şase ani a fost Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, să se roage pentru: „Īnalta noastră
înscris la şcoala confesională aceea de secretar al Consistoriului stăpânire naţională şi pentru
românească din comuna natală, arhidiecezan. Continuă să publice Marele Sfat al naţiunii române”.
manifestând o mare dragoste articole privind realizarea unităţii Ideea lui a fost îmbrăţişată la 10
pentru învăţătură. După doi ani naţionale şi bisericeşti. noiembrie 1918 şi de sinodul
de şcoală, urmează gimnaziul În 1902, Sinodul parhial al ortodox. De acum, credincioşii
din Bistriţa şi liceul românesc Arhidiecezei Sibiului îl alege în văd în episcopul Elie Miron Cristea
din Năsăud. După examenul de funcţia de asesor Consistorial nu numai un episcop, ci şi un
bacalaureat, luat cu calificativul pe viaţă. În acelaşi an, este tuns conducător spiritual al întregului
„maturo - eximio modas”, călugăr de stareţul mănăstirii neam românesc din Transilvania.
detaşându-se de toţi ceilalţi Hodos-Bodrog de lângă Arad şi, Prin tot ce a făcut, Elie Miron
candidaţi, s-a întors la seminarul în memoria binefăcătorului său, Cristea a rămas credincios celor
teologic mitropolitan din Sibiu, Mitropolitul Miron Românul, este trei axe ale românismului,
cea mai veche şcoală teologică botezat cu numele de călugăr şi anume: şcoala, biserica şi
din Transilvania. Această perioadă Miron. După această perioadă de cultura românească, pentru
va constitui temelia intelectuală, călugărie, se dedică trup şi suflet menţinerea conştiinţei naţionale
religioasă şi culturală a viitorului vieţii bisericeşti desfăşurând, în faţa atacurilor furibunde ale
cleric şi om de stat. ca membru al Societăţii ASTRA, regimului austro-ungar.
În 1890, obţinând licenţa o bogată activitate în sprijinul Lider spiritual al românilor
în teologie, este încadrat ca răspândirii culturii româneşti şi ardeleni, vicepreşedinte al
învăţător la şcoala primară din al renaşterii naţionale, atrăgând Partidului Naţional Român,
Orăştie, fiind în acelaşi timp şi în mod insistent atenţia asupra participă neobosit la pregătirea
director al şcolii, dar şi colaborator pericolului de pierdere a identităţii actului Marii Uniri de la 1
la ziarul Telegraful. Cu ajutorul culturale a românilor ameninţaţi cu Decembrie 1918, de la Alba Iulia,
Mitropolitului Miron Românul, maghiarizarea. altarul realizării marelui ideal al

PERISCOP
decis ca Mitropolia Ungro-Vlahiei
(Munteniei) să fie ridicată la rangul
de Patriarhie, iar Mitropolitul
Primat, care era şi Preşedintele
Sfântului Sinod, să poarte titlul
de Patriarh al Bisericii Ortodoxe
Naţionale Române, având reşedinţa
la Bucureşti. În perioada cât a fost
Patriarh, a îndeplinit şi o serie de
funcţii politice: Īnalt Regent după
renunţarea la tron a Principelui
Carol al II-lea şi cea de Preşedinte
al Consiliului de Miniştri. Toate
acestea i-au adus preţuirea şi lauda
întregului popor român.
Datorită imensei sale influenţe
în lumea culturală şi de stat a
Regatului României, precum
şi a relaţiilor sale în politica
statală cu oameni mari ai lumii,
a reuşit să obţină pentru Biserica
Ortodoxă Română un teren în
inima Ierusalimului, de la „Legaţia
Regatului Marii Britanii”, unde
a construit primul „Aşezământ
unităţii naţionale. La 23 decembrie rodnică activitate arhiepiscopească.” Românesc la Locurile Sfinte”. La
1918 face parte din delegaţia care În această importantă funcţie scurt timp rectitoreşte „Sinaiul
pleacă la Bucureşti pentru a duce s-a străduit pentru liniştirea Românesc”, Mănăstirea Sinaia,
Regelui şi Guvernului României neînţelegerilor dintre biserica poarta intrării triumfale în Vechiul
Hotărârile Marii Adunări Naţionale ortodoxă şi greco-catolică, pentru Regat a delegaţiei Unirii Românilor
a românilor din Ardeal, Banat şi Ţara organizarea unitară a bisericii Ardeleni.
Ungurească: Declaraţia de Unire. pe principiul autocefaliei de La 21 mai 1934, în ziua Sfinţilor
Învestirea episcopului Elie Miron stat şi definirea bisericii noastre Constantin şi Elena, ca urmare a
Cristea, la propunerea Regelui, ca biserică naţională, pentru descoperirii sub o lespede, fără
la rangul de Mitropolit Primat înfiinţarea primei Episcopii a inscripţie, din biserica Sf. Gheorghe
a avut loc la 18-31 decembrie Armatei şi organizarea serviciului Nou, a rămăşiţelor pământeşti
1919 în Sala Ateneului Român militar religios la pace şi război, ale domnitorului Constantin
din Bucureşti, acest moment înfiinţarea unei Episcopii pentru Brâncoveanu, a făcut reînhumarea
reprezentând, de fapt, consfinţirea românii din America, precum şi alte creştinească a marelui voievod,
unirii politice a Transilvaniei cu acţiuni de natură religioasă, socială socotit martir al credinţei ortodoxe.
România. Regele Ferdinand I, în şi culturală. O altă operă nemuritoare a
cuvântarea sa, i-a spus: „Urcându-te Dezvoltarea statului român Patriarhului, care îl înscrie în galeria
pe scaunul arhiepiscopal al Ungro- pe toate planurile impunea celor mai însemnaţi ctitori de
Vlahiei, ai frumoasa misiune de ridicarea Mitropoliei Ungro-Vlahiei limbă şi cultură românească, este
a înfăptui politica religioasă a lui la rangul de Patriarhie. Această „Biblia lui Miron Cristea”, traducerea
Mihai Viteazul, care prin Sfinţirea idee a venit din partea lui Ion I.C. din 1936 a acesteia a oferit o
Mitropoliei Ortodoxe de la Alba Brătianu şi a mai multor oameni limbă comună menită să menţină
Iulia, ţinea să apropie şi să unească politici ai timpului: Nicolae Iorga, unitatea naţională a poporului
bisericeşte toate ţările româneşti... Alexandru Lapedatu. Sfântul Sinod, român.
Din tot sufletul îţi urez o lungă şi în şedinţa din 4 februarie 1925, a La sfârşitul Primul Război

PERISCOP
Mondial, întreg teritoriul ţării era acţiuni a fost iniţiată de doamnele Lege Nr. 4106 din 12 septembrie
presărat de mormintele ostaşilor din înalta societate, în frunte cu 1919, semnat de Regele Ferdinand
căzuţi în luptele pentru apărarea Regina Maria, susţinute de biserică, I, şi avându-l în fruntea sa, ca
patriei, a limbii, culturii şi datinilor armată şi de urmaşii celor căzuţi preşedinte, pe ÎPS Mitropolitul
strămoşeşti. Se impunea luarea la datorie. Instituţia care şi-a Primat Miron Cristea, care a văzut
unor măsuri de identificare şi asumat nobila misiune de a realiza în cultul eroilor nu numai o datorie
înhumarea în cimitire de onoare şi îngriji mormintele şi operele morală a statului, ci şi o operă
ale eroilor şi de cinstire a memoriei comemorative de război s-a numit de educaţie şi cultură pentru
într-o formă organizată. Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi generaţiile prezente şi viitoare.
Mişcarea dedicată acestor în Război, înfiinţată prin Decretul Patriarhul Elie Miron Cristea a
condus activitatea Aşezământului
până la 6 martie 1939, când a închis
ochii, blând şi senin, aşa cum i-a
fost sufletul într-o vreme plină de
responsabilităţi şi mari realizări,
care i-au adus preţuirea şi lauda
posterităţii. Cinstirea memoriei
sale ne dă posibilitatea de a pune
în evidenţă contribuţia marilor
bărbaţi la formarea tezaurului
culturii şi spiritualităţii româneşti.
Roadele activităţii sale nu
au însemnat doar împlinirea
unor îndatoriri de pietate şi
recunoştinţă faţă de cei căzuţi, ci şi
de concentrare a acestor pilde de
eroism şi locuri de onoare de unde
să influenţeze educativ generaţiile
viitoare şi să pregătească temeinic
viitorul sufletesc al Neamului, a
cărui unitate, odată desăvârşită,
să nu poată fi sfărâmată de nici o
putere pământească. n
General de brigadă (r)

Petre STOICA
preşedinte de onoare al
A.N.C.E. „REGINA MARIA”
BIBLIOGRAFIE
Nicolaie Feier, Patriarhul
Bistriţenilor, Ed. Kawn Bistriţa
Naţiunea, nr. 474/10-16
septembrie 2008
Petre Stoica, Asociaţia Naţională
Cultul Eroilor
Petre Stoica, Dumitru Roman,
Grigore Buciu, Monografia A.N.C.E.
„R.M.”, 2012

PERISCOP
IN HONOREM
Un Mecena
Medicul Gheorghe Traian
al Astrei contemporane
şi Măgura Ilvei (1995), Sângeorz Băi donat satului său natal Cristeştii
Dascăl - fondator al societăţii (1996), Rebrişoara (1997), Coşbuc Ciceului busturile lui: Mihai Eminescu,
ASTRA şi vicepreşedinte al (1998), Năsăud (1999), Feldru Ion Creangă, George Coşbuc, Karoly
despărţământului năsăudean (2000), Năsăud (2001), Beclean Torma, Andrei Mureşanu, Petru Rareş.
- este, în zilele noastre, printre (2002), Cristeştii Ciceului (2003 şi Bustul Eminescu a mai fost donat
2004), Salva (2005), Maieru (2006), comunei Chiueşti (jud. Cluj), oraşului
puţinele exemple de mecenat în
Rebrişoara (2007), Năsăud (2008, Năsăud şi Şcolii Generale „Mihai
favoarea monumentelor istorice 2009, 2011, 2013), Rodna (2010). Eminescu” Năsăud. Bustul Ferdinand
şi a operelor comemorative de Deosebit de activ s-a prezentat la a fost donat oraşului Beclean, iar
război. Valoarea donaţiilor sale adunările Astrei de la Sibiu, Dej, statuia în mărime naturală a regelui
se ridică la peste 500 000 lei (5 Sângeorgiu de Pădure (2012) precum Ferdinand a donat-o oraşului Năsăud.
miliarde lei vechi)! şi la manifestările Astrei organizate Bustul Iuliu Hossu l-a oferit oraşului
în comun cu şcolile, bisericile sau Dej; bustul Ianoş Bolyai – localităţii
Născut la 21 noiembrie 1938 primăriile din Maieru, Leşu, Cristeştii Nuşeni; bustul Nicolae Drăganu –
în satul Cristeştii Ciceului, comuna Ciceului, Năsăud, Dej, Beclean, comunei Zagra; două busturi Liviu
Uriu, judeţul Bistriţa-Năsăud, în Rebrişoara, Coşbuc ş.a. Rebreanu – pentru oraşul Beclean;
familia gospodarilor Gheorghe şi Ana Gheorghe Traian Dascăl este un două busturi Iustin Ilieşiu – pentru
Dascăl, urmează şcoala primară în Mecena al zilelor noastre, preferând Maieru şi Anieş; bustul Decebal –
satul natal şi la Reteag, Liceul sanitar să investească în monumente pentru Rebrişoara şi Coşbuc; bustul
la Cluj şi Facultatea de stomatologie culturale sau istorice prin care Sever Pop – pentru Poiana Ilvei.
la Universitatea din Timişoara. Medic tinerele generaţii să se împărtăşească Va oferi şi alte busturi (Burebista,
stomatolog la Ţibucani, jud. Neamţ, din cultura noastră naţională. Astfel, Decebal etc) altor localităţi pe care
Bistriţa Bârgăului, Nuşeni, Zagra cele mai numeroase monumente le preferă, precum Lupa Capitolina
şi Năsăud. Din 1998 are cabinet le-a donat satului său natal, Cristeştii la Sighetul Marmaţiei şi Decebal la
medical individual în oraşul Năsăud. Ciceului, zis şi „satul cu statui”: Şomcuta Mare, iar bustul Ştefan cel
Membru fondator al Cercului Monumentul Eroilor, Crucea Eroilor Mare comunei Cârlibaba, judeţul
Astra Năsăud (1995), ocupă, în Unirii (cu efigiile lui Ferdinand I, Al. Suceava.
prezent, funcţia de vicepreşedinte I. Cuza, Mihai Viteazul şi Ştefan cel Pentru mecenatul său, numeroase
al Despărţământului năsăudean Mare), Grupul statuar Lupa Capitolina localităţi i-au acordat titlul de
al Astrei şi de preşedinte al (flancată de busturile lui Decebal şi Cetăţean de Onoare (unsprezece
secţiunii medicale. Reprezintă Traian) şi Crucea Bisericii vechi. De până în prezent), titluri înmânate de
Despărţământul năsăudean în altfel, monumentul Lupa Capitolina primarii localităţilor respective, în
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor a fost donat mai multor localităţi urma hotărârilor Consiliilor Locale.
«Regina Maria», filiala Bistriţa Năsăud. din Valea Someşului: Dej, Gherla şi Aceste titluri onorifice primite
A participat la sesiunile şi Năsăud, comunele Maieru şi Leşu. din partea oraşelor Dej, Năsăud,
simpozioanele Astrei de la Dej, Sibiu, Toate monumentele sunt opera a localităţilor Zagra, Maieru, Leşu,
Sângeorgiu de Pădure, Maieru, Dej, sculptorului Vlad Prună, absolvent Chiueşti (Cluj), Rebrişoara, Coşbuc
Beclean, Chiueşti (jud. Cluj), Ilva al Institutului de Arhitectură „Ioan şi, bineînţeles, a comunei sale natale
Mare, Leşu, Coşbuc, Năsăud şi mai Andreescu” din Cluj. La Monumentul Cristeştii Ciceului sunt păstrate
ales la Cristeştii Ciceului, localitatea Eroilor din satul natal a cooperat la loc de cinste în locuinţa sa, un
sa natală. A fost la adunările anuale cu prof. Ioan Radu Nistor şi Ioan apartament obişnuit, la etajul III al
ale despărţământului în localităţile: Nichifor Someşan. Folosind serviciile unui bloc oarecare. Cu banii cheltuiţi
Salva (1993), Zagra (1994), Ilva Mare aceluiaşi sculptor, Vlad Prună, a pe statui sau busturi ar fi putut avea

PERISCOP
o vilă sau un autoturism de lux, dar Dascăl pe altarul culturii româneşti, participat la zece congrese naţionale
nu.., mai de folos a considerat pentru eforturi materializate prin programul de stomatologie generală şi la cinci
generaţiile viitoare simbolurile educativ al Asociaţiunii ASTRA. congrese internaţionale. În prezent
culturii şi ale istoriei noastre În viaţa sa, preţuirea valorilor lucrează la volumul Flora naturistă
naţionale. culturii naţionale şi universale a de pe Valea Ilişua, în colaborare cu
A primit medalia de aur şi însemnat mai mult decât orice botanistul Constantin Svoboda.
calitatea de membru de onoare al îmbogăţire personală. De aceea Primăria din Cristeştii Ciceului
Astrei, medalia jubiliară a oraşelor a vizitat aproape toate oraşele a dat şcolii numele lui Gheorghe
Dej şi Beclean. României, dar şi multe alte oraşe Traian Dascăl, iar pe faţada şcolii
Câţi dintre îmbogăţiţii ţării de peste hotare: Zagreb, Sankt primare în care a învăţat (astăzi local
au cheltuit ceva pentru cinstirea Petersburg, Moscova, Kiev, Belgrad, de Grădiniţă) a fost dezvelită o placă
memoriei eroilor căzuţi? Câţi, oare, Veneţia, Florenţa, Budapesta, pe care este consemnat un text
susţin cu sinceritate un act cultural? Viena, Salzburg, Graz, Roma ş. a. al recunoştinţei pentru generosul
Iată, ziarul românilor americani, Prin intermediul Astrei are relaţii consătean. n
Romanian Tribune, editat la Chicago, culturale cu numeroase zone sau
estimează la 500 000 de lei (cinci localităţi – Sibiu, Blaj, Iaşi, Chişinău, Prof. Ioan SENI
miliarde lei vechi) eforturile materiale Braşov, Săcele, Arad, Maramureş, Năsăud
ale medicului Gheorghe Traian Sf. Gheorghe, Orăştie, Dej etc. A
31 mai - Ziua Armei Geniu

La statuia “Leul”
Dacă ar fi să aleg zece din cele mai frumoase am muncit o viaţă. De aceea, în fiecare primăvară, în
monumente închinate armelor din Armata Română, în ziua de 31 mai, sunt alături de ofiţerii, maiştrii militari şi
mod sigur Monumentul Leul, din Dealul Cotrocenilor, subofiţerii genişti - în activitate ori în rezervă - veniţi din
ar figura pe listă alături de Monumentul Cavaleriei, toată ţara la ceremonialul militar şi religios organizat
din Dealul Copoului (Iaşi), Monumentul Cavaleriei, din în faţa Monumentului Leul din dealul Cotrocenilor.
Oituz (Bacău), Monumentul Infanteriei, din Bucureşti Este ziua în care dăm Onorul înaintaşilor armei Geniu,
(astăzi dispărut), Monumentul Pompierilor, din Dealul tuturor celor care au căzut în războaie, tuturor celor
Spirii (Bucureşti), Monumentul Vânătorilor, din Ploieşti, care, aşa cum spune inscripţia de pe monument, „au
Monumentul Eroilor făcut suprema jertfă pe
Sanitari, din Bucureşti, câmpul de bătaie pentru
Monumentul Eroilor Aerului, întregirea neamului”.
din Bucureşti, Monumentul Este ziua în care renaşte
Topogeodezilor Militari, în noi speranţa că
din Bucureşti, Monumentul arma Geniu nu va pieri,
Infanteristului, din chiar dacă acum, în
Bucureşti. armata noastră, ea nu
Monumentul Leul ar mai figurează, de-sine-
fi cap de listă nu numai stătător, în categoriile de
pentru măreţia lui, dar şi forţă.
pentru faptul că are un loc La mulţi ani, genişti!
special în inima mea, fiind
monumentul armei Geniu, Colonel (rez.)
arma sub semnul căreia Alexandru POPOVICI
m-am format ca ofiţer şi 13 mai 2013. La Monumentul Leul, Bucureşti
Turnu Măgurele

PERISCOP
Expoziţia
“Zbor spre Nemurire”
Galeria Artelor de la Palatul Expoziţia din acest an a cuprins cu pasiune această poveste despre
Cercului Militar Naţional a fost 72 de lucrări semnate de pictorii care nu ştiam nimic şi cu o atitudine
gazda expoziţiei omagiale Valentin Tănase, Ion Hultoană, prietenească mi-au prezentat
Centenarul Aeronauticii Militare. Gabriel Gheorghiu, Silviu Morariu, toate lucrările expuse. Cu respect,
Organizată de Statul Major al Silviu Bucureşteanu, Ecaterina Alexandra“. Cu siguranţă, Alexandra
Forţelor Aeriene, expoziţia a Mihai, Corneliu Istrate, Emilian nu va uita că aici, la Bucureşti,
cuprins două secţiuni: exponate Sicoi, Cristian Tuţulescu, Aurora s-a întâlnit cu istoria, cu aviaţia
muzeale şi lucrări de pictură. Roman, Andana Călinescu, Maria militară şi a aflat despre aviatorul
Secţiunea de pictură “Zbor Gruici şi Marian Dragomir. erou Traian Dârjan. Îi mulţumim
spre Nemurire” reprezintă un În Cartea de Onoare a fundaţiei Alexandrei şi gupului care o
program anual al Fundaţiei cineva a scris: “Neavând nicio însoţea. Francheţea, interesul
Aviator Alexandru Şerbănescu legătură cu tematica expoziţiei, arătat, timpul acordat pentru
care a debutat în urmă cu trei am intrat mânată de curiozitate. vizitarea expoziţiei şi puritatea
ani. Un grup de artişti plastici, Am avut, astfel, ocazia să învăţ în tinereţii lor ne motivează. Poate,
membri şi afiliaţi ai fundaţiei, această zi (21.07.2013) un lucru prin astfel de tineri, istoria de ieri
consecvenţi şi ataşaţi valorilor absolut nou pentru mine legat se va transmite şi generaţiilor de
aripilor româneşti, a transpus, chiar de un clujean de-al meu, mâine. n
prin măiestria penelului, pagini pilotul Traian Dârjan. Mulţumesc Eleonora ARBĂNAŞ
memorabile din istoria aviaţiei. organizatorilor care mi-au expus

PERISCOP
Căzuţi la datorie!
Comemorarea victimelor
accidentului aerian de la Tuzla
La 5 iulie 2010, a avut loc Chioveanu, 22 de ani, necăsătorit; Buzău.

accidentul aviatic de la Tuzla. Un fruntaş Cosmin Furtună, 28 de Momentul cu cea mai mare
avion Antonov AN-2, al Şcolii de ani, necăsătorit; soldat Cosmin încărcătură emoţională a fost
Aplicaţie pentru Forţele Aeriene Florescu, 25 de ani, necăsătorit. reprezentat de Apelul nominal
“Aurel Vlaicu”, s-a prăbuşit în timpul La 5 iulie 2013, în organizarea făcut de comandantul Centrului
unui zbor de antrenament pentru Statului Major al Forţelor Aeriene 29 Scafandri, la care, după rostirea
paraşutiştii militari. Şi-au pierdut şi Statului Major al Forţelor Navale, fiecărui nume, militarii din garda
viaţa 12 militari. s-a desfăşurat, la Ansamblul de onoare răspundeau: ”Căzut
Din Statul Major al Forţelor Comemorativ de pe Aeroportul la datorie!”. Un sobor de preoţi
Aeriene: comandorul Nicolae Tuzla, o ceremonie de cinstire a militari a oficiat slujba religioasă,
Jianu, 49 de ani, căsătorit şi cu memoriei celor 12 militari, ale după care s-au depus coroane de
doi copii; locotenent-comandor căror aripi s-au frânt definitiv în flori de către oficialităţile prezente,
Cătălin Vicenţiu Antoche, 34 urmă cu trei ani. Au participat colegii şi rudele celor decedaţi
de ani, căsătorit şi cu un copil; ministrul Apărării Naţionale, în accidentul aerian. Nu s-au
locotenent Lavinia Guiţă, 26 de domnul Mircea Duşa, şeful Statului ţinut cuvântări, ministrul apărării
ani, necăsătorită; maistrul militar Major General, domnul gen. lt. naţionale şi ceilalţi reprezentanţi
clasa I Răzvan Rângheţ, 43 de ani, Ştefan Dănilă, şeful Statului Major ai M.Ap.N. preferând să stea de
căsătorit şi tată a doi copii. al Forţelor Aeriene, domnul gen. vorbă cu rudele prezente la această
Din Statul Major al Forţelor lt. Fănică Cârnu, locţiitorul şefului comemorare. Oficialii prezenţi au
Navale: locotenent Liviu Antim, Statului Major al Forţelor Navale, promis demararea demersurilor
27ani, necăsătorit; maistru militar contraamiral de flotilă Cristea pentru realizarea unui monument
cl. a II-a Florin Claudiu Cismaşu, Cucoşel, reprezentanţi ai Asociaţiei impunător, la intrarea în
34 de ani, era căsătorit şi avea Naţionale Cultul Eroilor “Regina Aerodromul Tuzla, care să permită
2 copii; maistru militar cl. a II-a Maria”, ai Aeroclubului din Tuzla rudelor să se reculeagă în linişte, pe
Cătălin Rădoi, 36 de ani, era şi ai Primăriei Mangalia, rude ale parcursul întregului an, nu numai
căsătorit şi avea un copil; maistru celor dispăruţi. cu ocazia diferitelor ceremoniale
militar cl. a III-a Băduţ Papuc, 29 de Au fost prezenţi şi militari din organizate de autorităţi. n
ani, necăsătorit; fruntaş Constantin Centrul 29 Scafandri din Constanţa
Vlăduţ Sărman, 26 de ani, şi din Şcoala de Aplicaţie pentru Colonel (rez.) Remus MACOVEI
necăsătorit; fruntaş Marius Cătălin Forţele Aeriene “Aurel Vlaicu” din

PERISCOP
Dialog cu cititorii parteneri, despre monumentele
ridicate în judeţe în cinstea unor
fotografii originale (în niciun caz
copiate la xerox!).
eroi, ca să nu mai vorbim despre Orice autor care se respectă ştie
Am primit la redacţie o scrisoare semnalarea cazurilor de profanări - sau ar trebui să ştie - că nu poate
de la domnul colonel (r) Vasile ale operelor comemorative de trimite acelaşi text la mai multe
Măgeruşan, preşedintele Filialei război. Unii preşedinţi de filiale se publicaţii deodată!?
judeţene Bistriţa Năsăud a ANCE mulţumesc să ne expedieze nişte Orice autor care se respectă
«Regina Maria», din care redau „tăieturi” cu articole apărute în ştie - aici nu am nici o îndoială - că
următorul paragraf: „Revista ziarele locale, socotind că ele ar o corespondenţă expediată unei
România eroică este, în general, putea fi republicate, fără probleme, publicaţii reprezintă însăşi oglinda
bună, dar considerăm că pe noi, în revista România eroică. Or, propriei persoane. Un redactor îşi
ardelenii, nu prea ne reprezintă. Rog lucrurile nu stau chiar aşa! Fiecare dă seama, încă din momentul în
luaţi sumarul ultimelor numere şi vă publicaţie impune anumite reguli care a deschis plicul, cu ce autor are
veţi convinge. De aceea , consider
Din nou despre

că se impune ca din timp să fim
anunţaţi şi să ni se dea şi nouă
posibilitatea să ne exprimăm, pentru
că avem cu ce şi pentru ce...”.
Domnul colonel readuce
colaborarea la revista
în discuţie o problemă pe care
credeam că am lămurit-o demult.
Revista România eroică - am spus-o
ori de câte ori am avut prilejul - este
deschisă tuturor celor care doresc
să scrie despre activitatea de
România eroică
cinstire a memoriei eroilor, despre
faptele de arme ale românilor,
precum şi despre acţiunile
organizate de filialele judeţene ale
ANCE „Regina Maria”. Nu am făcut
niciodată discriminări. Atunci când şi condiţii de editare a materialelor de-a face, cât de mult se respectă
am primit materiale care au întrunit apărute în paginile sale. Dincolo de pe sine şi, mai ales, pe cei cărora li
condiţiile minime de publicare, le- aceasta, noi înşine suntem nevoiţi se adresează!
am găsit locul potrivit în paginile să facem o muncă în plus, respectiv Am insistat asupra acestor
revistei, indiferent că au fost scrise să cerem acceptul redacţiilor lucruri care ţin de deontologia
de ardeleni, moldoveni, munteni judeţene pentru preluarea textelor profesiei de jurnalist, ştiut fiind că
etc. pe care dorim să le publicăm, să mulţi dintre colaboratorii noştri au
În general, conducerea culegem textele şi să solicităm alte profesii şi nu cunosc regulile
redacţiei se străduieşte ca revista autorilor ilustraţia care a însoţit dintr-o redacţie. Desigur, nu
să cuprindă informaţii despre aceste materiale, pentru că nu cerem nimănui să înveţe acum, la
activitatea tuturor filialelor putem publica fotografii xeroxate bătrâneţe, meseria de jurnalist. Ar
judeţene, rubricile PERISCOP, sau scanate „la mâna a doua», ca să fi absurd să pretindem aşa ceva.
FILIALELE CULTUL EROILOR, zicem aşa. Mai ales că interesul nostru este să
CERCURILE „CULTUL EROILOR” Orice autor care se respectă atragem cât mai mulţi colaboratori.
fiind destinate tocmai prezentării ştie - sau ar trebui să ştie - că De aceea, îi asigurăm pe cititorii
problemelor de actualitate. materialul pe care îl propune unei şi colaboratorii revistei că opiniile
Din păcate, puţine filiale se redacţii trebuie să fie scris cât mai şi articolele lor sunt, totdeauna,
străduiesc să ne trimită ştiri despre clar (de preferat la computer, a se binevenite. n
manifestările pe care le desfăşoară vedea caseta redacţională de la
sau la care participă în calitate de p. 2 a revistei noastre), însoţit de Colonel (rez.) Dumitru Roman

Filialele CULTUL EROILOR
Popasuri pe cărarea
vieţii Iancului
În ziua de 14.09.2013, filiala Vulcan, participant în Războiul din 1848-1849. De aici a condus Avram
Sarmisegetuza Hunedoara a Est şi desfiinţat în15 iunie 1946. Iancu, împreună cu prefecţii şi
Asociaţiei Cadrelor Militare în Pentru că itinerarul a fost tribunii săi, apriga şi îndârjita
Rezervă şi Retragere, în colaborare gândit ca o întoarcere în timp, rezistenţă a moţilor săi, care au
cu filialele Asociaţiei Naţionale prima „Haltă mare” a fost la Ţebea, ţinut în loc, din decembrie 1848
Cultul Eroilor „Regina Maria” din unde Crăişorul îşi doarme somnul până în iulie 1849, circa o treime
judeţ , cu Primăriile şi Consiliile de veci dimpreună cu prefecţii din efectivele armatei maghiare
Locale din Câmpeni, Vulcan şi Baia revoluţionari Ioan Buteanu şi din Transilvania (după unele surse,
de Criş, precum şi cu Batalionul Simion Groza. Mormântul lui Iancu în jur de 10.000 de soldaţi unguri
26 V.M. „Avram Iancu”, a organizat a fost îmbrâiat cu o eşarfă tricoloră. au încercuit atunci Apusenii în
o activitate itinerantă, intitulată A urmat ceremonialul militar şi încercarea de a bloca orice căi de
„Popasuri pe cărarea vieţii Iancului”, religios. Garda drapelului a dat pătrundere), fapt ce s-a răsfrânt
menită să-l omagieze pe Eroul onorul. negativ în acţiunile purtate de
Naţional şi să marcheze 165 de ani Următorul popas a fost la revoluţionarii maghiari împotriva
de la Revoluţia din 1848-1849 din Câmpeni, unde a funcţionat armatelor imperiale austro-ruse şi
Transilvania. O gardă de onoare – în clădirea actualului Muzeu au provocat pierderi de circa 5.000
a însoţit drapelul de luptă (copie) al Iancului – Comandamentul de soldaţi şi întreaga artilerie a
al B.9 V.M., dislocat o perioadă în Revoluţionar din Apuseni între trupelor conduse de mr. Hatvani.
Am fost plăcut impresionaţi
de numărul mare al localnicilor
adunaţi, în frunte cu primarul Ioan
Călin Andreş, în Piaţa Centrală a
oraşului, la Monumentul ecvestru
al Craiului Munţilor, Iancu – Prefect
al Legiunii Regia Auraria şi Prefect
General al Ţării Moţilor în timpul
Revoluţiei de la 1848. Statuia,
realizată de Ion Dimitriu-Bârlad,
fusese iniţial ridicată la Târgu
Mureş, în 1924, fiind mutată la
Câmpeni în timpul înneguratului
an 1940.
Manifestarea a început cu
o impresionantă chemare a
tulnicelor. Primarul Câmpeniului şi
preşedintele asociaţiei rezerviştilor,
col. (r) Dănilă Moldovan, au
În piaţa centrală a Câmpenilor, la Statuia lui Avram Iancu salutat mulţimea, iar Sicoe Ioan,

consilier în Direcţia Cultură, Culte Aici a fost vizitată Casa memorială Toţi membrii delegaţie noastre
şi Patrimoniu Naţional din cadrul - construită de părinţii lui Avram au semnat un document – ca o
Consiliului Judeţean Hunedoara, Iancu, Alexandru şi Maria - deschisă filă dintr-o Carte de Onoare – în
a evocat personalitatea lui Avram publicului în 1924, în prezenţa care îşi exprimă sentimentele
Iancu. Au fost depuse coroane Regelui Ferdinand I al României, de pios omagiu pentru Iancu. În
de flori. Garda de onoare a şi reabilitată, odată cu întregul timpul itinerarului au fost acordate
prezentat onorul. Un taraf restrâns, complex muzeal, între 2010-2013. diplome omagiale din partea
reprezentând comunitatea locală, şi Sunt păstrate aici obiecte ce au A.C.M.R.R. Hunedoara: oficialităţilor
col. (r.) Toader Poşuş, din delegaţia marcat curgerea timpului peste din Ţebea, Câmpeni şi Avram Iancu,
noastră, au interpretat câteva Iancu: un leagăn, o ladă de zestre, dar şi aşezământului memorial
dintre cântecele Iancului. unelte, laviţe, blide, ştergare, Avram Iancu, în care se exprimă
Din piaţa centrală ne-am documente ale Revoluţiei din 1848, aleasa consideraţie a ofiţerilor
deplasat la Muzeul Avram Iancu, testamentul, săbiile şi alte obiecte hunedoreni pentru instituţiile
unde am depus o jerbă de flori la care au aparţinut Martirului, şi mai ales pentru oamenii care
placa comemorativă şi am vizitat printre care şi nelipsitul fluier la menţin viu spiritul Iancului şi care
muzeul. care şi-a cântat durerea pentru au grijă să nu fie uitată istoria
Ultimul popas pe cărarea vieţii neamul său, în ultimii ani ai vieţii. acestor locuri şi a acestui neam. n
Iancului a fost la Vidra de Sus (azi S-a depus o jerbă la bustul din
Avram Iancu), unde a văzut lumina curtea complexului memorial, s-a Colonel (r) Adrian RONAI
vieţii şi a copilărit eroul naţional. prezentat onorul.
Aspecte de la popasurile delegaţiei hunedorene: Câmpeni, la

Statuia ecvestră a lui Avram Iancu; la Ţebea, la mormântul lui
Iancu; la Vidra de Sus, la Casa memorială “Avram Iancu”.

Cinstirea memoriei
eroilor de la Bazargic
La invitaţia primăriei din acestei localităţi. depuse coroane de flori din partea
Dobrici (Bulgaria), reprezentanţi ai Începând cu ora 9.00, la oficialităţilor prezente. Din partea
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Cimitirul Militar din Dobrici s-a română, au depus coroane de flori
“Regina Maria”, filiala judeţului desfăşurat un ceremonial militar reprezentanţii Asociaţiei Naţionale
Constanţa, precum şi ai Sindicatului şi religios la care au participat Cultul Eroilor "Regina Maria",
Cadrelor Militare Disponibilizate, miniştri şi parlamentari bulgari, filialele din Constanţa şi Mangalia,
filiala Constanţa, au participat la reprezentanţi ai misiunilor şi ai Primăriei Mangalia.
manifestările organizate cu ocazia diplomatice acreditaţi la Sofia, ai S-a vizitat Biserica Sfântul
zilelor oraşului din ţara vecină. asociaţiilor patriotice locale şi ai Arhanghel Mihail, realizată în anul
Alături de constănţeni a fost militarilor activi şi în rezervă din 1922, prin contribuţia cetăţenilor
prezentă şi o delegaţie de veterani, Varna şi Dobrici. După oficierea din Dobrogea. Deasemenea, a fost
cadre în rezervă şi profesori din slujbei religioase de pomenire a vizitată expoziţia “Epopeea oraşului
Mangalia, condusă de domnul celor 2485 de militari - bulgari, Dobrici,1916”.
profesor Emil Corneliu Ninu, care români, germani, ruşi, sârbi şi turci În cartea de onoare a fost
a beneficiat de sprijinul primăriei - căzuţi în luptele din 1916, au fost consemnată poezia profesorului

Emil Corneliu Ninu, intitulată Cimitirul din Dobrici
“Cimitirul din Dobrici”, tradusă în
limba bulgară de profesorul Covaci Cine, oare, tulbură somnul
Mihai, directorul Şcolii Generale
celor îngemănaţi cu glia?
“Sfântul Andrei” din Mangalia.
Să fie pasul nostru,
Un moment emoţionat a fost
prilejuit de întâlnirea a doi veterani ce abia atinge solul?
de război, ambii în vârstă de 93 O, Doamne, dă-mi
de ani - un român din Mangalia foşnetul moale al aripilor de îngeri,
şi un bulgar din Dobrici - care au spre a le mîngîia crucile
depănat amintiri din război. Deşi crescute din pămînt!
fiecare avea alt tricolor în piept, Tu, cunoscutule,
s-au înţeles foarte bine în limba tu, necunoscutule,
română, deoarece veteranul bulgar ţineţi-vă de mînă, dincolo,
era şi el român. Cu mândrie şi în lumea umbrelor
pioşenie, cei doi au depus coroane şi daţi, o, daţi
de flori, fiecare în numele ţării sale, moneda trecerii
pentru cinstirea eroilor căzuţi la
Bazargic în dramaticele confruntări
unui luntraş tăcut,
cu pecetea muţeniei, IN MEMORIAM
Nu-l uitaţi
din anul 1916. de atîta veneraţie!
Adunarea festivă organizată la
Ali, Johan, Ivan sau Ion,
primărie a prilejuit reprezentanţilor
egali în faţa aceluiaşi Dumnezeu,
ANCE şi ai Muzeului Regional de
despuiaţi de păcatul uciderii
Istorie Dobrici să se informeze
despre preocupările actuale între voi, oamenii, Nu-l uitaţi pe cel căzut în
specifice şi să stabilească unele cît de strîns v-aţi topit
măsuri de amplificare a colaborării într-o caldă şi tonică îmbrăţişare, război,
pentru cinstirea memoriei eroilor încît chiar Timpul, Lăsaţi-i din când în când un
din cele două ţări. n Marele, Veşnicul,
se prosternează cu sfială
loc liber la masă,
Colonel (r) Remus MACOVEI înainte-vă! Ca şi cum ar fi viu între noi,
Ca şi cum s-ar fi întors
acasă.

Nu-l uitaţi pe cel căzut în
război,
Strigaţi-l din când în când
pe nume,
Ca şi cum ar fi viu printre
noi
Şi atunci el va surâde în
lume.

Nichita Stănescu
Doi veterani de război: un român din Mangalia şi un român din Bulgaria

O nouă conducere
Se întâmplă uneori ca
aşteptările legate de unii oameni,
cărora le-ai acordat, la un moment
dat, o doză sporită de încredere,
la filiala Giurgiu
să producă dezamăgiri şi,
inevitabil, renunţări. Se întâmplă
uneori ca acei oameni să nu mai
aibă capacitatea de a continua
ceea ce au început fie din cauza
dificultăţilor la care îi supune viaţa, membri - prof. dr. Gheorghe
fie din neputinţa de a mai susţine Dumitrescu; prof. Emil Păunescu,
sufleteşte un ideal, pe care nu şi prof. Stana Rebigan.
l-au asumat de la început ca pe o În cuvântul său, dominat
poruncă - s-au nici măcar n-a fost de realism şi, aş spune, de un
vorba de un ideal. entuziasm reticent, prof. Mircea
Nu ştim cu certitudine cum Alexa a solicitat sprijinul celor
au stat lucrurile în filiala judeţului prezenţi în căutarea de soluţii
Giurgiu a ANCERM. Toate pentru revigorarea activităţii de
întâmplările prin care, de câţiva cinstire a memoriei eroilor şi,
ani încoace, a trecut această filială Profesorul Mircea Alexa, noul preşedinte
mai cu seamă, de cunoaştere a
al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
- absenţa fără nici o explicaţie istoriei acestor locuri. “Este ruşinos
“Regina Maria”, filiala judeţului Giurgiu
de la conferinţele anuale, lipsa pentru noi să vină străinii să ne
de comunicare, abandonarea spună ce monumente avem în
documentelor proprii şi a ANCERM, şi a colonelului (rez.) judeţ” - a spus prof. Alexa. Domnia
corespondenţei, nerespectarea Dumitru Roman, redactorul şef al sa a declarat că Muzeul se zbate
unor prevederi statutare privind revistei “România eroică” - a avut pentru a avea o situaţie foarte
încasarea cotizaţiei - au determinat, loc adunarea generală, care, după clară a monumentelor din judeţ.
în cele din urmă, Biroul Executiv o analiză succintă a activităţii, “Avem în proiect să scotem un
Central al Asociaţiei Naţionale mai bine zis a inactivităţii, vechii volum cu toate monumentele din
Cultul Eroilor “Regina Maria” să ia conduceri, a hotărât alegerea judeţ. Măcar să ştim ce scrie pe
măsurile corespunzătoare - adică unei noi conduceri. Aceasta aceste monumente. Să sensibilizăm
statutare - în acest caz. A fost are următoarea componenţă: autorităţile locale în susţinerea
solicitată convocarea adunării preşedinte - prof. Mircea Alexa; activităţilor filialei noastre, în fapt
generale a filialei giurgiuvene prim-vicepreşedinte - comandor singura asociaţie din judeţ care are
pentru alegerea unei noi conduceri. (rez.) Marian Tătaru; vicepreşedinţi ca obiect de activitate cultul eroilor.
Marţi, 30 iulie 2013 - în prezenţa - locotenent-colonel (rez.) Doina Cred că de acest lucru depinde
generalului maior (rez.) prof. univ. Rancea, locotenent-colonel Mihai succesul nostru” - a conchis
dr. Visarion Neagoe, preşedintele Pompiliu; secretar - Steluţa Cucu; profesorul Alexa.
Aşadar, şi la Giurgiu, activitatea
de cinstire a memoriei eroilor
merge înainte. Să-i mulţumim,
pentru acest nou început,
domnului general de brigadă
(ret.) Urdoi, preşedintele filialei
giurgiuvene a ANCMRR, care a
fost alături de noi, sprijinindu-
ne cu toatădisponibilitatea si
amabilitatea sa. n
Dan ROMAN

Filiala Ialomiţa a A.N.C.E.

“Regina Maria” a fost reactivată
Pe data de 4 iunie 2013, în de logistică; locotenent-colonel preşedintele A.N.C.M.R.R. Filiala
prezenţa col. (ret.) Constantin (ret.) Vasile Hogea, vicepreşedinte Ialomiţa, profesorului Viorel Dobre,
Chiper, vicepreşedinte al Consiliului cu relaţii publice; plutonier-adjutant inspector şcolar pentru probleme
Director Central al ANCE „Regina principal Dumitru Florescu, secretar; de istorie, preoţilor Manuel Rusu
Maria”, s-a constituit noul Consiliu membri: Eliza Ştefan, profesor dr. şi Constantin Pătraşcu, consilieri
Director al ANCE “Regina Maria”, Ştefan Grigorescu, maistru militar la Episcopia Ortodoxă Ialomiţa şi
filiala Ialomiţa, deoarece vechiul (rez.) preot Ion Drăghici; membri Călăraşi, colonelului (rez.) Ion Bâcu
consiliu, condus de locotenent- supleanţi: col. (rez.) Ioan Bâcu, preot şi locotenent-colonelului (rez.) Ilie
colonelul Dumitru Crăciunescu, Manuel Rusu (consilier la Episcopia Necoară. Domnul colonel Marcel
se autodesfiinţase. Noul Consiliu Ialomiţei şi Călăraşilor), preot Mergeanu a asigurat spaţiul necesar
Director este compus din: col. (rez.) Constantin Pătraşcu (inspector la pentru organizarea şi desfăşurarea
Tudorel Bratu, preşedinte; colonel Episcopia Ialomiţei şi Călăraşilor). activităţilor membrilor A.N.C.E., în
preot militar Constantin Iliescu, Toţi preşedinţii de subfiliale sunt localul Cercului Militar Slobozia.
prim-vicepreşedinte; locotenent- membri în Consiliul Director al Ne exprimăm încrederea în
colonel Cristian Dospina, ANCE “Regina Maria”, Filiala Ialomiţa. noul organ ales pentru cinstirea
vicepreşedinte cu probleme Constituirea noului organ memoriei eroilor României şi
organizatorice; maior preot Doru de conducere a fost posibilă ai judeţului Ialomiţa, care se va
Adrian Antoneac, vicepreşedinte şi prin sprijinul colonelului implica în desfăşurarea de activităţi
pentru cultură şi tradiţii militare, Marcel Mergeanu, comandantul educative cu prilejul sărbătoririi
profesor Viorel Dobre (inspector garnizoanei Slobozia, colonelului evenimentelor istorice naţionale şi
şcolar pentru probleme de istorie), Marius Şuiu, comandantul CMJ locale. n
vicepreşedinte pentru învăţământ Ialomiţa, colonelului (ret.) Dionisie
şi îndrumarea Cercurilor „Cultul Varga, preşedintele A.N.V.R. Colonel (ret.) Constantin CHIPER
Eroilor”; locotenent-colonel Adrian Filiala Ialomiţa, locotenent- vicepreşedinte al ANCE
Coman, vicepreşedinte cu probleme colonelului (rez.) Cristian Dospina, “Regina Maria”
Monumente ale eroilor din judeţul Ialomiţa

În fiecare an, la 15 să aducem prinosul nostru de Reprezentantul Parohiei ortodoxe
august, are loc una din cele recunoştinţă eroilor patriei. Bătăliile Grozeşti-Oituz a înmânat plachete
mai mari şi mai frumoase din anii 1916 - 1917 au însemnat Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor”
sărbători din judeţul mari jertfe din partea ostaşilor Bacău şi subprefectului Constantin
români. În memoria lor s-au ridicat, Dorian Pocovnicu.
Bacău: Memoria Oituzului.
aici, Monumentul Cavaleriştilor Referindu-se la însemnătatea
Este o manifestare prin Români, Cimitirele Eroilor din Oituz acestei manifestări, ce se
care pomenim jertfele şi Poiana Sărată. Locul sacru unde desfăşoară an de an la Oituz,
românilor în luptele ne aflăm adăposteşte osemintele senatorul Dan Tătaru a spus:
crâncene, purtate pe aceste a 18.613 ostaşi români căzuţi în Doresc să vă spun că această zi în
locuri, în anii 1916-1917. luptele din Vala Oituzului în anii calendarul meu este marcată de
Aşa i-a fost dat Oituzului 1916-1918. Mulţumim Ministerului vreo 10 ani şi este scris în dreptul
să fie peste ani una din Apărării Naţionale, garnizoanei ei: Oituz! În fiecare an, venim aici
acele denumiri geografice Bacău şi Asociaţiei Naţionale pentru a comemora eroii neamului
a cărei simplă rostire să Cultul Eroilor “Col. Corneliu Chirieş”, căzuţi pe aceste locuri, români care
evoce armata şi ţara cu tot
MEMORIA
ce a însemnat fapta lor în
Primul Război Mondial.
Anul acesta, Asociaţia
OITUZULUI
Naţională Cultul Eroilor “Regina
Maria”, filiala judeţeană “Colonel
Corneliu Chirieş” Bacău, cu
sprijinul primăriei, al consiliului
local, al parohiilor ortodoxe şi Filiala Judeţeană Bacău, personal s-au jertfit pentru ca ţara noastră
romano-catolice, în colaborare domnului colonel Paul Valerian să fie în graniţele ei fireşti. Să nu
cu garnizoana Bacău, a organizat Timofte, pentru sprijinul acordat în uităm niciodată “Memoria Oituzulu”
o nouă manifestare “Memoria desfăşurarea acestei manifestări.” şi să mergeţi, în anii ce vor veni, să
Oituzului” la cimitirele eroilor Slujba de pomenire a eroilor a transmiteţi copiilor dumneavoastră
din Oituz şi Poiana Sărată. Au fost oficiată de un sobor de preoţi că această sărbătoare trebuie să
participat, alături de oficialităţile ortodocşi şi romano-catolici, rămână veşnică!
locale, veterani de război, condus de parohul Ioan Bitir, din Memoria documentelor ne
cadre militare active, în rezervă parohia ortodoxă Grozeşti - Oituz, dezvăluie locuri, nume şi fapte
şi în retragere, parlamentari, şi parohul Eugen Lucaci, de la eroice, care au dat Oituzului
reprezentanţi ai administraţiei biserica romano-catolică din Oituz. configuraţia unei redute durabile
publice judeţene, comandanţi de
unităţi militare, muzica militară
a garnizoanei Bacău şi mii de
cetăţeni din Oituz şi din ţară, care
au dorit să fie părtaşi la evocarea
unei pagini eroice a istoriei noastre
naţionale.
La deschiderea manifestării
din incinta Cimitirului Eroilor din
Oituz, primarul localităţii, domnul
Ioan Osoloş, a spus: “A intrat în
tradiţia noastră, a comunei Oituz,
ca în fiecare an la 15 august, sub Aspecte de la sărbătorea
genericul “Memoria Oituzului”, Memoria Oituzului

Aspecte de la sărbătorea Memoria Oituzului
în faţa cotropitorilor. În ele găsim de Război “General Eremia muzicii militare a garnizoanei
înţelesul atotcuprinzător a ceea Grigorescu” Bacău, Asociaţiei Bacău. Acelaşi ceremonial militar -
ce au fost, sunt şi trebuie să fie Naţionale Cultul Eroilor “Regina religios s-a desfăşurat şi la Cimitirul
totdeauna străjile neatârnării Maria”, Filiala judeţeană “Col. Eroilor din Poiana Sărată. Asociaţia
patriei române. Nimeni nu are Corneliu Chirieş” Bacău, Primăriei Naţionale Cultul Eroilor “Regina
dreptul să înstrăineze ce este al Oituz, parohiilor catolice şi Maria”, Filiala judeţeană “Col.
nostru din moşi strămoşi, apărat cu ortodoxe, unităţilor militare din Corneliu Chirieş” Bacău a depus
preţul de sânge şi jertfă al zecilor garnizoana Bacău, şcolilor generale, o coroană de flori la mormântul
de generaţii. În acest context, ocoalelor silvice şi societăţilor eroului locotenent Nicolae Macarie,
în alocuţiunea sa, subprefectul comerciale din zonă. primul militar căzut la datorie în
judeţului Bacău, domnul Corul Căminului Cultural din noaptea de 14/15 august 1916,
Constantin Dorian Pocovnicu, a Oituz a susţinut un program artistic ale cărui oseminte se află în curtea
afirmat: Trăim vremuri în care se cu cântece patriotice şi religioase Bisericii “Eroii Neamului” din Poiana
duc bătălii acerbe tocmai pentru a destinate eroilor. De remarcat Sărată. Slujba de pomenire a
ne şterge identitatea, tocmai pentru că acest cor mixt din Oituz, sub eroilor a fost săvârşită de părintele
a ne şterge istoria şi tocmai pentru bagheta neobositului profesor paroh Lăzărel Sinel, iar corul de
a ne alunga simţămintele inimii şi Gheorghe Oprea, a împlinit 110 ani copii “Mocănaşul”, condus de
locului unde avem rădăcini. Locului de la înfiinţare. doamna profesoară Maria Petrescu,
unde au murit acum zeci de ani, Ceremonialul militar şi religios a susţinut un program de cântece
acum sute de ani, eroiii care ne-au de la Cimitirul Eroilor din Oituz patriotice şi ostăşeşti. Au fost
obligat prin moartea lor să cinstim s-a încheiat cu defilarea gărzii depuse coroane de flori.
acest pamânt şi acest neam. de onoare în acompaniamentul Manifestarea “Memoria
Au fost depuse Oituzului” s-a încheiat cu o serbare
coroane de flori la câmpenească la Hanul Codreanu
Cimitirul Eroilor din - Oituz (Şaroşa), unde şi-au dat
Oituz din partea concursul: Ansamblul “Alunelul”
reprezentanţilor: al copiilor din Oituz, Ansamblul
Ministerului Folcloric “Cărăşelul”, din Comuna
Apărării Naţionale, Găiceana, şi Ansamblul Artistic
Parlamentului Profesionist “Busuiocul”, din Bacău,
României, Instituţiei care au încântat prin cântece şi
Prefectului Judeţul jocuri întreaga asistenţă. n
Bacău, Consiliului
Judeţean Bacău, Colonel (rez.)
Asociaţiei Veteranilor Paul Valerian TIMOFTE

REMEMORĂRI
EROUL DIN FAMILIA MEA
Mărturii din războiul

antisovietic
Petre Bondar
La 22 iunie 1941, când generalul de pe Insula Şerpilor. Din nou, Petre

Ion Antonescu a dat celebrul ordin este lăudat pentru curajul cu care
“Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul!”, şi-a îndeplinit misiunea, pilotina
Petre Bondar lucra pe pilotina deplasându-se fără escortă până în
maritimă Magnusen a Direcţiunii Insula Şerpilor şi retur, la Sulina.
Dunării Maritime. Avea 21 de ani. În 1942 primeşte ordinul de
Absolvise şcoala primară şi o vreme încorporare. Pentru a se prezenta la
Fratele meu, Petre lucrase ca ucenic la cismăria lui centrul de încorporare, în ianuarie
Bondar, a fost timonier Timofei Petrichei din Sulina. În 1942, merge, pe jos, 72 km, pe
1940 se hotărî să plece la marină. Dunărea îngheţată, de la Sulina
pe puitorul de mine NMS
Aici îl prinde războiul şi, fără să la Tulcea, împreună cu încă doi
Amiral Murgescu. A murit vrea, intră în vârtejul lui. Mai întâi camarazi. Este încorporat în armată
în anul 2005, la Sulina, la este angrenat într-o misiune a şi face instrucţia de infanterie la
vârsta de 85 de ani. A fost Batalionului 16 Infanterie Marină, Regimentul Infanterie Marină din
veteran de război. Deşi care trebuia să retragă un pluton Reni, oraş care fusese eliberat
a luptat pe front şi a fost de militari de la grindul Stipoc. de sub ocupaţia sovietică. După
Era în iunie 1941. Într-o noapte, încheierea perioadei de instrucţie,
distins cu două medalii pleacă cu pilotina pe Dunărea este repartizat la Divizia de Mare
de război, fratele meu Veche, pe canalul Eracle şi gârla a Marinei Militare şi îmbarcat ca
nu şi-a arogat niciodată Lopatna, prin locuri numai de el timonier pe puitorul de mine
titlul de erou, de aceea ştiute, ajunge la grindul Stipoc, îi Amiral Murgescu.
eu însumi am trimis cu ia pe militari şi-i aduce în siguranţă La Divizia de Mare de la
la Sulina. Maiorul Candid Titieni, Constanţa, a urmat trierea şi
strângere de inimă aceste
comandantul batalionului, a încadrarea ostaşilor marinari
rânduri pentru rubrica considerat îndeplinirea misiunii pe specialităţi, în funcţie de
Eroul din familia mea. Da, ca o faptă de eroism a echipajului capacitatea profesională a fiecăruia.
oficial, Petre Bondar nu a pilotinei şi i-a propus pentru Când i-a venit rândul lui Petre, un
fost considerat un erou, decorare cu medalia “Bărbăţie şi membru al comisiei l-a întrebat de
ba dimpotrivă, a fost Credinţă cu spade”, clasa a III-a. unde este de loc şi ce meserie a
Deşi fratele meu nu era încorporat făcut în viaţa civilă. A răspuns că-i
persecutat pentru faptul militar, a fost trecut cu gradul de din Sulina şi că a lucrat ca timonier
de a fi luptat împotriva soldat în brevetul de decorare. pe pilotinele maritime de la gura
Uniunii Sovietice. Cu La scurt timp după misiunea Sulina. Auzind asta, preşedintele
toate acestea, pentru Stipoc, echipajul pilotinei maritime comisiei a replicat: “Ăsta te bagă
mine, pentru familia Magnusen este solicitat să cu ochii închişi pe gura Sulina! Să
aprovizioneze cu apă şi alimente fie îmbarcat timonier pe puitorul
mea, el rămâne un erou.
militarii şi observatorii de la farul de mine Amiral Murgescu. Maistru’

REMEMORĂRI
Iepuraş, ia-i opincile şi încalţă-l cu câtă răspundere avea un ostaş în Comandamentului Marinei
bocanci”. vreme de război. Au mai fost şi organizată la careul cargoboatului
La asemenea vorbe de alte ocazii când puitorul de mine Ardealul, acostat în faţa gării
apreciere, venite chiar din partea Amiral Murgescu a sosit la Sulina, fie maritime din Constanţa. La finalul
preşedintelui Comisiei, un pentru a-şi face plinul de carburanţi urăturilor, ofiţerimea germană,
comandor, soldatul Petre Bondar şi de mine, fie pentru alte misiuni. invitată la petrecere, a cerut un
s-a simţit deosebit de onorat şi Dar, de fiecare dată, Petre nu venea bis care s-a soldat cu aplauze
mulţumit. Aşa se pomeni pe o navă acasă decât pentru o oră-două, în prelungite, dar şi cu daruri băneşti,
de război modernă, construită în fugă. Atunci mi-a spus că acolo, la cum era obiceiul. În clipele libere
1940, la Galaţi. Dar, bucuria lui era navă, el avea şi alte treburi. Ofiţerii la navă nu conteneau scheciurile,
şi mai mare, ştiind că nava avea să aflaseră că fusese, o vreme, cismar, pe care fratele meu le-a învăţat
treacă periodic prin Sulina, oraşul aşa că a fost organizat în magazia cu uşurinţă şi avea să le spună,
său natal, unde putea, din când în de mine, de sub puntea navei, după război, la toate petrecerile şi
când, să-şi vadă familia. Într-adevăr, un banc de cismărie, unde Petre chefurile la care a luat parte, spre
aşa s-au petrecut lucrurile. făurea pantofi de-o fineţe rară, fie satisfacţia marinarilor.
Îmi amintesc cu câtă bucurie pentru ofiţeri, fie pentru soţiile La Sevastopol, în port, din
ne-am revăzut, într-o seară, în sau iubitele lor. Deşi era război ordinul comandantului navei,
casa părintească, atunci când şi pericolele pe mare pândeau la marinarii români împărţeau hrană
puitorul de mine Murgescu a tot pasul, marinarii, mai cu seamă populaţiei pripăşite prin port, în
sosit în misiune la Sulina, de ofiţerii tineri, nu uitau niciodată de general copii şi bătrâni. În aprilie
unde urma să preia sub escortă tradiţiile creştineşti. 1944, când încă se duceau lupte
submarinul “Rechinul”, proaspăt Între anii 1943-1944, în Crimeea, la urechile celor de pe
ieşit din Şantierul naval din Galaţi, comandantul puitorului de mine navă a ajuns vestea că populaţia
pentru a-l conduce la Constanţa. Amiral Murgescu era căpitan- din Sulina s-a refugiat. Pe fratele
Comandantul navei îl învoise comandorul Foca Anton, din Petre l-a întristat profund această
pentru câteva ore, ca să-şi vadă Brăila, un ofiţer iubit de echipaj, ştire. Ce putea să facă? Era în
familia. Către orele 22.00, Petre care încuraja riturile creştineşti război.
îi spune mamei că trebuie să între misiuni. Fratele meu îmi Dar, clipele cele mai grele
plece la navă, să se odihnească, povestea că, de sărbători, la navă pentru echipajul navei Amiral
întrucât la ora 2.00 trebuia să se cântau colinde şi se mergea Murgescu au venit în primăvara
pornească giro-compasul navei, cu pluguşorul. Aşa s-a întâmplat anului 1944, când a participat la
care la 5.00, dimineaţa, urma să şi la Revelionul dintre anii 1942- retragerea din Crimeea a trupelor
părăsească portul Sulina. N-aveam 1943, când grupul de colindători româno-germane. La ultimul marş
decât 12 ani pe atunci, dar am de la puitorul de mine Murgescu a pentru ambarcarea ostaşilor, în
înţeles, din vorbele fratelui meu, mers cu pluguşorul la petrecerea noaptea de 11 spre 12 mai 1944,
Puitorul de mine Amiral Murgescu cu pitura de camuflaj din timpul războiului.

REMEMORĂRI
Puitorul de mine NMS Amiral Murgescu în portul Constanţa, în 13 mai 1944, prezentând raportul contraamiralului Horia
Macellariu,după îndeplinirea ultimei misiuni de retragere a trupelor române şi germane
din Crimeea din ziua de 12 mai 1944.
operaţiunile de evacuare s-au ancorei. Fratele meu, aflat la Gheorghe, care făcea parte din
făcut sub cerul aprins de luminile timonă, avea să-mi povestească trena conducerii militare, am
paraşutelor aviaţiei sovietice care mai târziu că, atunci, comandantul reţinut că, în acele momente grele,
bombarda, aruncând zeci şi zeci de i-a atras atenţia să evite, pe cât când mii de ostaşi debarcau sub
saci umpluţi cu grenade.Tunurile posibil, nenumăratele cadavre ale privirile Mareşalului, acesta ar fi
antiaeriene şi mitralierele grele de militarilor înecaţi, care pluteau pe spus: “Măi, Macellariule, acum îmi
pe navele noastre nu conteneau mare, în preajma navei pornite dau seama de importanţa flotei
să tragă în avioanele inamice, care spre larg. Acest episod dramatic militare române!”. A doua zi a
zburau la înălţime de cel mult avea să-l urmărească toată viaţa. urmat, în dana militară din portul
1000 de metri. De la râpa capului Comandantul Foca - îmi povestea Constanţa, raportul de îndeplinire
Chersoneţ, unde era strânsă fratele meu - l-a chemat pe şeful a misiunii şi trecerea în revistă a
oştirea, transportul militarilor mecanic al navei şi i-a cerut să echipajelor şi trupelor debarcate.
şi al materialelor la navele care menţină motoarele în forţă, ca să Ostaşii au primit scurte permisii,
aşteptau în larg, pe izobata de 5 iasă cât mai repede din zona de pentru refacere şi relaxare. Fratele
m adâncime, se făcea cu bacuri luptă. Petre a venit la Oltina, pe braţul
germane. Marea era calmă. Cei A doua zi, spre seară, nava a Borcea, unde familia noastră era
aduşi de la mal erau cu nervii la ajuns cu bine la Constanţa, a tras refugiată de aproape două luni.
pământ, în cea mai mare parte în dana militară, unde a început După câteva zile, s-a întors la navă,
buimăciţi de infernul prin care imediat debarcarea trupei evacuate luând parte la ceeace avea să
trecuseră. Spre orele 3, dimineaţa, din Crimeea. La debarcarea pe însemne drama marinei noastre
bacul care aducea ultimul transport uscat, ostaşii sărutau pământul de militare.
de trupe la nava Murgescu a fost bucurie că au scăpat cu viaţă. Toată Proclamaţia Regelui Mihai I,
rupt în două de bombele sovietice. conducerea militară a României, în din seara zilei de 23 august 1944,
În acel moment, comandantul frunte cu mareşalul Ion Antonescu a surprins întreaga oştire română.
navei, căpitan-comandorul Foca şi cu comandantul Marinei Cei care au organizat arestarea
Anton, care, cu un calm ieşit din Regale Militare, contraamiralul Mareşalului Antonescu nu s-au
comun, veghea operaţiunile de Horia Macellariu, era pe cheu, în gândit şi la urmările ei, la epilogul
îmbarcare a trupelor româno- dana militară. Din mărturia unui trist al preluării forţate, de către
germane, a ordonat ridicarea fost aspirant de atunci, Sandu Comandamentul sovietic, a flotei

REMEMORĂRI
noastre militare, la 5 septembrie era împânzit de trupe sovietice, ca forţele navale române să
1944. Ultimele forţe navale prima întâlnire de “cooperare” fie aduse la Sulina. Urmare a
germane au părăsit porturile Sulina dintre elemente ale forţelor navale diplomaţiei Comandantului forţelor
şi Constanţa la 25 august 1944, fără române şi cele sovietice a avut loc navale române, contraamiralul
ca pericolul unui atac german să în seara zilei de 29 august 1944, în Horia Macellariu, îndeplinirea
dispară. zona costieră a Deltei Dunării, în ultimatumului sovietic a fost
După 23 august 1944, navele dreptul punctului Câşla Vădanei (la tergiversată până la 5 septembrie
militare române erau staţionate 9 mile sud de Sulina). Au urmat zile 1944, când prin forţă au fost
în portul Constanţa, îndeplinind grele şi umilitoare de cooperare debarcate echipajele române şi
misiuni limitate, legate de primirea între Comandamentul forţelor înlocuite cu echipaje sovietice.
flotei militare sovietice în România. navale române şi Comandamentul Picătura care a umplut
Între timp, Comandamentul forţelor navale sovietice. Prezenţa paharul tensiunii dintre cele două
forţelor navale sovietice se în portul Constanţa a întregii Comandamente nu a constituit-o
instalase la gurile Dunării, în flote militare române a stârnit nesupunerea aducerii navelor
porturile Ismail, pentru fluviu, şi nedumerirea sovieticilor care erau militare româneşti la Sulina, ci
Sulina, pentru mare. informaţi că parte din flota militară torpilarea, în dimineaţa zilei de 2
Trupele sovietice de uscat au română a fost distrusă de ei. septembrie 1944, a unui dragor
atins portul Sulina la 26 august. Comandamentul sovietic de sovietic de către un submarin
În timp ce teritoriul României la Sulina a cerut prin ultimatum german.Torpilarea a avut loc la sud-
Brevetul de decorare a soldatului Bondar Petre cu medalia Brevetul provizoriu de decorare a soldatului Bondar Petre cu
Bărbăţie şi Credinţă cu spade, clasa a III-a, 1941. medalia “Virtutea Militară” cu spade clasa a II-a.

REMEMORĂRI
est de Constanţa, înaintea intrării antisovietic. Fratele Petre, care, recuperate şi participa la
convoiului sovietic în pasa Tuzla. în afară de medalia Bărbăţie şi ceremoniile de pomenire a eroilor
În urma acestui eveniment naval, Credinţă cu spade, clasa a III-a, din cimitirul din Sulina. Avea în el
în care Comandamentul sovietic a din 1941, primise, în 1944, şi un crez al datoriei patriotice şi nu
învinuit Comandamentul român, medalia “Virtutea Militară” clasa a uita ziua de 29 iulie 1941, când
s-a produs preluarea prin forţă II cu spade, “pentru fapte de arme în urma unui bombardament
de către sovietici a flotei militare excepţionale săvârşite în războiul al aviaţiei sovietice, o baterie
române în dimineaţa zilei de 5 contra Rusiei Sovietice”, era mereu antiaeriană, deabia debarcată în
septembrie 1944. hărţuit de securitate cu întrebarea: Sulina şi amplasată pe terenul
Corpul ofiţeresc din Forţele “Unde-ţi sunt decoraţiile”. În aceste viran din faţa spitalului, a fost
navale române a fost adunat la gara condiţii, tata îşi sfătuieşte feciorul distrusă în totalitate, fiind ucişi 29
maritimă din Constanţa, unde li s-a să-şi ascundă documentele care de ostaşi, subofiţeri şi ofiţeri. Fiind
explicat motivul debarcării şi apoi li atestau participarea sa la războiul cu pilotina în apropierea locului
s-a permis să plece unde vor. La fel, antisovietic. În 1948 Petre se carnagiului respectiv, a participat la
trupa a fost lăsată liberă. căsătoreşte şi se hotărăşte să-şi recuperarea cadavrelor şi răniţilor.
Fratele meu, Petre, cu alţi ridice casă nouă. Atunci, tata, Spre satisfacţia celor care
camarazi s-au urcat cu greu în care a participat la ridicarea casei, au supravieţuit războiului în
trenul de Bucureşti, plin de trupe el fiind de fapt constructorul operaţiunile militare de retragere
sovietice. După o zi de drum, cu structurii de rezistenţă, îl ajută pe calea apei a trupelor române
peripeţii, au coborât în gara Feteşti pe Petre să-şi ascundă decoraţiile şi germane din Crimeea, în lunile
şi au pornit pe jos, desculţi, în militare şi brevetele obţinute pe aprilie-mai 1944, Liga Navală
lungul braţului Borcea, spre Oltina, frontul antisovietic într-un toc Română a organizat la 15 mai
unde familia era refugiată. Pe drum de uşă interioară. Această idee 1999, la Cercul Militar Naţional din
au avut parte de ajutorul ţăranilor, s-a dovedit deosebit de benefică Bucureşti, o adunare a veteranilor
care i-au luat cu căruţa. peste ani. După revolta populară de război pentru evocarea celor
După o şedere de circa o din decembrie 1989, documentele 55 de ani de la acea epopee. La
săptămână în familie, la ordinul respective au fost scoase la lumină. manifestare a participat şi Petre
Regal transmis prin radio, Petre Din păcate, în anii cât brevetele Bondar de la Sulina, în vârstă de 80
pleacă la Periş, unde se anunţase că au stat ascunse, viespile au reuşit de ani. Ca unul care am avut marea
era locul de adunare a echipajelor să spargă învelişul de pergament onoare să-l însoţesc la această
debarcate de sovietici de pe flota în care erau puse şi să mănânce ceremonie, am fost impresionat
militară română din Constanţa. partea negrafică a hârtiei. Cu atunci când doi combatanţi de pe
Aici află că este mutat la depozitul atenţie, fiica lui Petre, Aurelia, puitorul de mine Amiral Murgescu
militar din Ţăndărei, unde rămâne a reuşit să lipească rămăşiţele l-au recunoscut şi i-au dat onorul!
până la demobilizare, în august grafice ale Brevetelor pe coli albe Unul, fost tunar pe navă, şi altul
1945. După demobilizare vine format A4. Cu aceste documente fost elev în Şcoala de ofiţeri de
acasă la Sulina, unde-şi reia munca originale, fratele meu s-a prezentat grăniceri, aflat în misiune la bordul
de marinar, îmbarcat pe una din la Centrul Militar din Tulcea. La navei. Trecuseră 55 de ani! Si totuşi,
pilotinele maritime ale DDM din vederea lor, comandantul Centrului cei doi l-au recunoscut imediat
portul Sulina. Militar a fost surprins plăcut de pe fratele meu. S-au îmbrăţişat în
Au urmat anii de inchiziţie ingeniozitatea fratelui Petre care, aplauzele veteranilor de război.
comunistă, când cei care au luptat împreună cu tata, şi-a salvat Doamne, cum să nu te
în Est au avut de suferit, unii documentele militare. Pe loc i-a mişte până la lacrimi asemenea
plătind cu ani grei de închisoare întocmit şi i-a înmânat legitimaţia momente! Cum să nu fii mândru de
sau chiar cu viaţa. Printre de Veteran de război, cu gradul de aceşti bărbaţi! n
persecuţiile la care erau supuşi sergent major.
oamenii intra şi căutarea, de către Din acel moment până când a Dr. ing. Constantin BONDAR
securitate, a actelor militare, cum închis ochii, în anul 2005, la Ziua Bucureşti, 19.01.2013
ar fi decoraţiile şi mai ales cele Eroilor, fratele Petre îşi punea
obţinute pentru merite pe frontul cu mândrie în piept decoraţiile

REMEMORĂRI
EROUL DIN FAMILIA MEA
George Popandron
În toamna anului 1944, în
din Bistriţa Bârgăuluicrime oribile, avea să povestească beciul restaurantului Vrăsmaş,
noaptea de 10 spre 11 octombrie, cele întâmplate în cumplita noapte din Prundul Bârgăului, alături
ultima noapte sub ocupaţie de 10 spre 11 octombrie 1944. Aşa de George Popandron, se mai
hortystă a localităţii Prundul am aflat cum a murit şi socrul meu, aflau următorii arestaţi: Augustin
Bârgăului, şase români au fost ucişi George Popandron. Pop, preot paroh din Mijlocenii
mişeleşte. Ar fi trebuit să fie şapte, În toamna lui 1944, George Bârgăului, 43 de ani; Pavel Costea,
dar unul dintre ei, preotul Augustin Popandron, casier din Bistriţa comerciant din Prundul Bârgăului,
Pop din Mijlocenii Bârgăului, a Bârgăului, în vârstă de 62 de ani, 72 de ani; Leon Vlad, zidar din
scăpat cu zile. Ucigaşii, militari a fost arestat împreună cu alţi Prundul Bârgăului, 50 de ani; Vasile
hortyşti, au fugit în aceeaşi noapte, români din Valea Bârgăului. Ce Raţiu, croitor din Prundul Bârgăului,
pentru a nu fi luaţi prizonieri de acuzaţii li s-au adus, nu se ştie 45 de ani; Simion Rogină, ţăran
trupele sovietice care înaintau cu precizie. Cert este că în ziua din Bistriţa Bârgăului, 48 de ani;
dinspre pasul Tihuţa. Ei n-au fost de 10 octombrie, când ocupanţii Lucreţia Tanca, casnică din Tiha
judecaţi nici până în zilele noastre. vremelnici ai Ardealului de Nord Bârgăului, 25 de ani.
Preotul Augustin Pop, singurul se pregăteau să fugă din calea Aflând că trupele sovietice
supravieţuitor şi martor al acestei trupelor sovietice şi române, în pătrunseseră în Pasul Tihuţa şi se
Imaginea îngrozitoare crimei din noaptea de 10 spre 11 octombrie 1944 poate fi văzută în fotografia, greu perceptibilă,
care ne-a fost transmisă de domnul Ioan Arboreanu.

REMEMORĂRI
apropiau ameninţător de Prundul înspre muntele Heniu. În mersul lui, de sânge, fără medicamente, doar
Bârgăului, călăii hortyşti au hotărât a mai apucat să audă împuşcăturile cu pansamente şi sorbind cu paiul
să fugă din sat în aceeaşi noapte. care au pus capăt vieţii următorului lapte cu miere.
Dar înainte de asta, ei au pus la cale osândit. În cele din urmă, a ajuns la După război, groapa comună
lichidarea arestaţilor. Pe la orele o casă de creştini, unde a fost îngrjit a fost deschisă şi cei şase martiri
21, arestaţilor li s-a spus că vor fi şi ascuns pe timpul nopţii. au fost înmormântaţi creştineşte
scoşi pe rând şi duşi la audieri, la După ce i-au împuşcat pe cei de familiile lor. S-au găsit mai
o comisie militară germană. Era o şase români şi i-au acoperit cu multe orificii de gloanţe în fiecare
noapte ploioasă şi întunecată. Cel pământ în groapa comună, soldaţii cadavru, iar în jurul gropii comune
dintâi a fost luat preotul Augustin unguri au început să-l caute pe au fost strânse 39 de tuburi de
Pop. Încadrat de trei militari - un fugar. Au făcut percheziţii în casele cartuşe. Cadavrele arătau că, înainte
ofiţer în dreapta, un plutonier de din jur până spre dimineaţă, de împuşcare, victimele au fost
graniţă în urma lui şi un soldat ameninţând: “De îl găsim, îl legăm bătute şi schingiuite, iar Lucreţia
în faţă - preotul a fost scos pe butuc cu sârmă, turnăm benzină Tanca a fost violată.
şoseaua naţională şi a fost silit să pe el şi-l aprindem ca să ardă de La locul crimei s-a ridicat o
intre într-o grădină. “Mi-am dat viu, de ce a fugit?” Dar, spre norocul troiţă cu următoarea inscripţie:
seama că merg spre împuşcare lui, Augustin Pop n-a fost găsit. “Aşezatu-s-a acest semn al credinţei
- avea să povestească el în 1982. Şi-a revenit treptat, fără transfuzii strămoşeşti întru pomenirea jertfei
Am început a tremura şi a slăbi din mucenicilor căzuţi sub lovitura
picioare, mă gândeam că nu ştie nedreaptă a armatelor hortyste în
nimeni de soarta mea, nici soţia, noaptea de 10/11 octombrie 1944.”
nici credincioşii. În acele clipe de Şi familia noastră şi-a luat
groază am auzit în urechea mea mortul şi l-a îngropat după datinile
stângă următoarele cuvinte, rostite străbune. George Popandron a
clar: “Nu te teme, că-i scăpa”, de lăsat în urma lui nouă copii, dintre
trei ori, fără să văd pe nimeni lângă care mai trăieşte, astăzi, soţia
mine, fără numai pe cei trei soldaţi mea, Maria. Mormântul lui se află
maghiari. De aici am mai mers vreo în comuna Bistriţa Bârgăului, în
30 de metri, când am fost opriţi pe imediata apropiere a Sfintei Biserici.
loc (...). Oprit pe loc, se face o tăcere Noi, urmaşii celui dispărut în chip
mortală. Cel din faţa mea zice: aici tragic, am hotărât, de comun acord
e, adică groapa şi se retrage spre cu primăria comunei, să punem
dreapta. Cel din urma mea a tras cu în valoare istorică acest loc. Anul
revolverul în mine. Trei senzaţii am acesta, la 1 noiembrie - când
înregistrat imediat în trupul meu. tot Ardealul sărbătoreşte ziua
Un sunet puternic, o fierbinţeală morţilor, când se aprind milioane
şi o lovitură după cap şi m-am de lumânări şi se fac pomeniri
prăbuşit la pământ cu faţa în jos. pentru cei răposaţi - vom fi şi noi,
Glonţul de revolver mi-a perforat urmaşii, la mormântul lui George
capul, intrând pe după urechea Popandron. În prezenţa conducerii
dreaptă, căci eu mă uitasem mereu comunei şi a preotului paroh, se va
la ofiţerul din dreapta mea şi a ieşit ataşa drapelul şi banda tricoloră pe
pe sub ochiul stâng şi glonţul s-a cruce, se vor face rugăciuni şi se va
dus mai departe.» sfinţi mormântul martirului.
Călăii i-au aruncat trupul într-o S-ar cădea ca, faţă de aceste
groapă de tranşee, i-au luat banii, atrocităţi, să reînviem trista amintire
verigheta şi ceasul şi au plecat în rândurile populaţiei şi a urmaşilor
Pe mormântul lui George Popandron, aflat
să aducă următoarea victimă. în imediata apropiere a Sfintei Biserici
noştri. Să nu-i uităm! Doamne-
Augustin Pop nu murise. A ieşit din comuna Bistriţa Bârgăului, a fost scris ajută! n
cum a putut din groapă şi s-a târât cuvântul: Martir! Arhitect Ioan ARBOREANU

DOSAR ROMÂNIA EROICĂ
Românii
la Stalingrad
în zona Don Stalingrad
Soldaţi români
Marea confruntare din vara şi toamna anului 1942, prelungită şi în iarna ce a
urmat, desfăşurată în sudul teritoriului sovietic, este cunoscută sub denumirea
generică de Bătălia de la Stalingrad. A fost o încleştare gigantică între
Uniunea Sovietică, membră, de la 01 ianuarie 1942, a Coaliţiei Naţiunilor Unite,
şi Germania, ce îşi crease, la 27 septembrie 1940, propria alianţă – Axa Berlin-
Roma-Tokyo. Rezultatul ei a influenţat de o manieră decisivă configuraţia
conflictului, determinând preluarea iniţiativei strategice de către Armata Roşie.
În fapt, declinul Wehrmacht-ului pe Frontul de Est a început în decembrie 1941,
când Blitzkrieg-ul german a sucombat în faţa Moscovei şi a devenit ireversibil
după bătălia de la Kursk (4 iulie-23 august 1943). Petre Otu
Stalingrad - o „rană deschisă”

în istoria militară românească
Bătălia de la Stalingrad (28 germană din vara şi toamna anului În sfârşit, a treia etapă a avut loc
iunie 1942 - 3 februarie 1943) face 1942 a aparţinut, în exclusivitate, în timpul vizitei lui Ion Antonescu
parte din tripticul evenimentelor mareşalului Ion Antonescu. Ea a la cartierul general al lui Hitler de
de anvergură de pe Frontul de fost luată în trei etape. la Rastenburg (11 februarie 1942).
Est, care au schimbat soarta Prima dintre ele a fost scrisoarea Conducătorul statului român a
războiului pe cel mai important lui Hitler către conducătorul reconfirmat angajamentul de a
teatru de operaţii al celei de-a doua statului român din 29 decembrie participa la operaţiile din vară,
conflagraţii mondiale1. Bătălia de 1941, prin care îl informa despre cuantumul forţelor situându-se la
la Moscova (10 octombrie 1941- intenţia sa de a continua ofensiva nivelul celor din campania anului
7 ianuarie 1942) a determinat în vara anului 1942, cerându-i să 1941. Cu acest prilej, Antonescu
falimentul „blitzkriegului”, trimită trupe cât mai numeroase. a ridicat şi alte probleme ale
instrumentul prin care armata Fuhrer-ul îşi lua angajamentul de a relaţiilor bilaterale: retragerea
germană a reuşit să realizeze dota trupele române, participante trupelor germane din ţară; situaţia
succese impresionante în anii la viitoarea campanie, cu armament legionarilor din Germania (aceştia
1939-19412. Confruntarea gigantică german. Ion Antonescu a fost de reprezentau o rezervă politică la
de la Stalingrad a reprezentat acord cu solicitările Berlinului, dispoziţia Reich-ului); clarificarea
ultimul mare „puseu” ofensiv al asigurându-l pe Hitler că se va raporturilor cu Ungaria etc5.
Wehmarchtului, dar înfrângerea putea bizui „pe mine, pe armată şi Decizia unilaterală lui Ion
gravă suferită a avut drept poporul român, cu cât greutăţile vor Antonescu de a angaja armata
consecinţă preluarea iniţiativei fi mai mari”3. română la viitoarea campanie
strategice de către Armata Roşie. În O a doua etapă s-a consumat germană pe frontul de Est a
fine, bătălia de la Kursk (5 iulie - 23 la începutul anului 1942, în timpul trezit reacţii puternice la nivelul
august 1943) a confirmat tendinţa turneului lui Wilhelm Keitel în conducerii armatei române.
evidenţiată în confruntarea pentru Balcani. Demnitarul german s-a Generalul Iosif Iacobici, şeful
oraşul lui Stalin. De la această deplasat la Bucureşti şi a discutat Marelui Stat Major, a protestat,
dată, armata germană a fost într-o cu Ion Antonescu detalii privind cerând, la 8 ianuarie 1942, printr-
permanentă defensivă, înaintarea ofensiva din vară. Conducătorul un memoriu, ca forţele ce vor
generală a forţelor sovietice statului român a reafirmat fi angajate să fie cât mai mici
nemaiputând fi oprită. intenţia de a participa la viitoarea cu putinţă. El a fost demis din
campanie, luându-şi angajamente funcţie, în locul său fiind numit
O decizie contestată care depăşeau chiar şi aşteptările
germane. Pe această bază, la 17
generalul Ilie Şteflea. Mareşalul
Ion Antonescu s-a confruntat şi cu
Dacă în prima şi a treia ianuarie 1942, s-a semnat un opoziţia principalelor forţe politice
secvenţă, românii nu au protocol economic, prin care ale ţării - Partidul Naţional Ţărănesc
participat în mod direct, bătălia Germania se obliga să înarmeze şi Partidul Naţional Liberal. Liderii
Stalingradului cuprinde o trupele ce urmau să ia parte la acestora, Iuliu Maniu şi Constantin
importantă şi tragică secvenţă campanie, dar această acţiune I.C. Brătianu, deşi nu cunoşteau
românească. Decizia participării urma să aibă loc nu în ţară, ci pe valoarea corpului expediţionar,
armatei române la ofensiva front4. au cerut păstrarea trupelor în

ţară6. În pofida acestor proteste,
Ion Antonescu şi-a respectat
promisiunile şi a trimis, începând
cu luna iunie 1942, peste 27 de
divizii pe frontul de est. Unele
dintre ele au fost îndreptate spre
Stalingrad, iar altele în Caucaz.
Intrarea în dispozitiv
a marilor unităţi
române
În marea confruntare din
regiunea Stalingradului au luat
parte două armate române. Prima
care a intrat în dispozitiv a fost
Armata 3 română, comandată
de generalul Petre Dumitrescu.
La 31 august 1942, comandantul
Armatei 3, care se afla în Caucaz,
a primit ordinul eşalonului
înaintat al Marelui Cartier
General, dislocat la Rostov, de
a prelua, de la trupele germane
şi italiene, apărarea pe Donul iniţial. Limita dinainte a apărării se intrat Divizia 22 tancuri germană
Mijlociu. Concret, marile unităţi afla în cea mai mare parte la sud şi Divizia 1 blindată română. El a
ale armatei urmau să înlocuiască de Don, cu excepţia celor două fost subordonat, însă, Grupului
două divizii germane şi cinci capete de pod de la Kleţkaia şi de armate „B”, care putea decide
italiene, dispuse în marele cot al Serafimovici, deţinute de sovietici, angajarea lui pe front.
Donului. Întrucât comandamentul fapt care a reprezentat un mare Comandamentul armatei a
armatei conducea operaţiile din incovenient. Armata 3 română adoptat un dispozitiv operativ pe
peninsula Taman, el a devenit a fost subordonată Grupului de un eşalon, rezerva fiind constituită
disponibil pentru noua misiune armată „B”. La dreapta se afla Divizia din Divizia 15 infanterie (care avea
abia la 16 septembrie 1942. El şi-a 376 infanterie germană din Armata doar cinci batalioane) şi Divizia
instalat punctul de comandă la 6 germană, iar la stânga Armata 8 7 cavalerie. Marilor unităţi le-au
Morozovskaia, începând cu data italiană. revenit fronturi întinse ce depăşeau
de 1 octombrie, preluând, în acest Armata 3 a avut în compunere cu mult posibilităţile, un alt
răstimp, marile unităţi care soseau patru comandamente de corp neajuns fiind lipsa armamentului
din ţară, în cadrul eşalonului 2 de de armată (1,2,4,5), opt divizii de antitanc. De asemenea, datorită
transport. Dispozitivul de apărare infanterie (5,6,7,9,11,13,14,15), iernii timpurii şi proastei organizări
a fost constituit în perioada 12 două de cavalerie (1 şi 7), efectivul a serviciilor, echiparea şi hrănirea
septembrie-1 noiembrie 1942. ridicându-se la 143 336 de militari. trupelor au avut mult de suferit.
Fâşia de apărare era cuprinsă între La începutul lunii noiembrie Într-o anchetă efectuată după
Kleţkaia şi Suhoi Doneţk şi avea o 1942, în fâşia de apărare a armatei înfrângerea de la Cotul Donului,
lărgime de 148 de kilometri, mai a fost dislocat Corpul 48 blindat se arăta: „Soldaţii au fost lipsiţi de
mică cu 12 km faţă de cea fixată german, în compunerea căruia au echipament complet de iarnă. Nu au

avut şube, îmbrăcăminte şi mănuşi. materială a marilor unităţi române. 3, frontul acesteia fiind considerat
Rufăria a lipsit complet la mare parte Până la data declanşării ofensivei de către comandamentul german
din soldaţi”. sovietice, el a purtat denumirea drept secundar. Lipsea armamentul
Această situaţie dramatică a de statul major „Ilinka”. Misiunea antitanc şi de artilerie (mai ales
avut două mari cauze - dependenţa încredinţată de comandamentul cea grea), aprovizionarea se făcea
exclusivă a trupelor române de german a fost apărarea „fără cu foarte multă greutate, iar de
sistemul german de transport şi gând de retragere” a unei fâşii rezerve în condiţiile unor fronturi
proasta organizare şi funcţionare de circa 230 de kilometri la sud atât de întinse nu putea fi vorba.
a serviciilor proprii. În legătură cu de Stalingrad, între Kegulta şi
primul aspect, Manfred Kehrig,
unul dintre cei mai buni exegeţi ai
Beketovka.
Pentru îndeplinirea misiunii,
Contraofensiva
bătăliei de la Stalingrad, a subliniat
că armata germană şi forţele aliate
Armata 4, subordonată Armatei 4
tancuri germane, comandată de sovietică
care au luptat în marea încleştare generalul Herman Hoth, a avut în
de pe Volga s-au confruntat cu organică două comandamente Planul contraofensivei sovietice
o gravă criză a transporturilor, de corp de armată (6 şi 7) cu cinci în zona Stalingrad, cunoscut
ceea ce a afectat capacitatea lor divizii de infanterie (1, 2, 4, 18, şi sub numele de operaţia
combativă8. 20) şi două de cavalerie (5 şi 8). „Uranus”, a fost stabilit în cursul
Un alt element important a Efectivul armatei la jumătatea lunii septembrie 1942, de către
fost limitarea drastică a libertăţii lunii noiembrie 1942 s-a ridicat Înaltul Comandament Sovietic
de mişcare a comandamentelor la 75 250 de militari.(Anexa nr. 3) (Stavka) şi aprobat de Stalin. El
româneşti de către Grupul Vecinul din stânga era Corpul 4 prevedea executarea a două
de armate „B”, orice acţiune armată german, iar la dreapta, la puternice lovituri în sectoare
desfăşurată cu mai mult de o o distanţă considerabilă, se afla situate la mare distanţă unele
companie având nevoie de Divizia 16 infanterie germană. de altele şi încercuirea Armatei 6
aprobarea acestuia.Totodată, Dispozitivul adoptat a fost pe un germane printr-o manevră dublu
comandamentele germane, eşalon cu toate marile unităţi aflate învăluitoare de mari proporţii.
preocupate exclusiv de soarta în prima linie, fâşiile de apărat Această misiune a fost încredinţată
confruntării de la Stalingrad, fiind extrem de largi. De exemplu, unei grupări compuse din trei
au neglijat informaţiile puse la Corpul 6 armată, comandat de fronturi - „Sud-Vest”, „Don” şi
dispoziţie de Armata 3 română care generalul Corneliu Dragalina, „Stalingrad”. Acţiunea trebuia
duceau la concluzia pregătirii de apăra cu cele trei divizii ale sale o declanşată la 13 noiembrie, dar
către sovietici a unei mari ofensive. fâşie de peste 100 de km. În total, Stalin a decis ca ea să înceapă
În concluzie, în preziua ofensivei Armata 4 română a primit spre la 19 şi 20 noiembrie 1942.
sovietice, Armata 3 română apăra o apărare un front cu o dezvoltare Doresc să precizez că planul
fâşie foarte largă, care îi depăşea cu de 270 de km care, dacă se adaugă contraofensivei sovietice a fost
mult posibilităţile. Ea se confrunta sinuozităţile terenului, se ajungea stabilit înainte ca armatele 3
cu neajunsuri serioase în privinţa la peste 300 de km. Caracterizând şi 4 armate române să intre în
înzestrării cu armament antitanc şi situaţia marilor unităţi române, dispozitiv. Această subliniere este
ducea o lipsă acută de rezerve. dispuse la sud de Stalingrad, necesară deoarece s-a afirmat
Şi mai dramatică a fost generalul Ilie Şteflea a arătat că că Înaltul comandament sovietic
situaţia Armatei 4 române ele erau „înşirate ca nişte mărgele şi-a fixat principalele coordonate
(comandant-generalul Constantin pe aţă”9. În mod practic, aşa cum ale planului, pornind de la
Constantinescu-Klaps), al cărui sublinia locotenent-colonelul dispunerea trupelor române, a
comandament, mobilizat la Nicolae Dragomir, subşeful de stat căror slabă capacitate combativă
începutul lunii septembrie 1942, major al Armatei 4, nu era vorba era cunoscută. Hotărâtoare pentru
nu a avut, până la 21 noiembrie de un dispozitiv de apărare, ci de planificarea strategică a Stavkăi
1942, o zi după declanşarea unul de supraveghere10. Situaţia a fost nu dispunerea trupelor
ofensivei sovietice, comanda materială a Armatei 4 române era române, care nici nu se găseau în
trupelor, sarcina lui fiind asigurarea chiar mai grea decât cea a Armatei regiune la acea dată, ci conformaţia

„Viscolul”). Acţiunea s-a desfăşurat
în perioada 12-23 decembrie 1942,
dar ea nu a fost încununată de
succes, trupele germane ajungând
la circa 50 de kilometri de gruparea
încercuită.
La sfârşitul anului 1942, marile
unităţi ale Armatei 4 au fost scoase
de pe front şi dispuse în zonele de
refacere. În cercul de la Stalingrad
au rămas diviziile 20 infanterie, 1
cavalerie şi Detaşamentul „Voicu”,
efectivele totale fiind de 12 607
militari (ofiţeri, subofiţeri şi trupă).
Pierderi, consecinţe,
ecouri în posteritate
dispozitivului german, flancurile perioadă relativ calmă, trupele
acestuia fiind slab apărate. sovietice au reluat ofensiva la 17 În marea confruntare de pe
În dimineaţa zilei de 19 decembrie 1942, puternice lupte Volga, armata română a înregistrat
noiembrie 1942, puternice grupări având loc până la 27 decembrie cea mai severă înfrângere din
de forţe sovietice din compunerea 1942. La începutul lunii ianuarie istoria sa. Din efectivul total
fronturilor de „Sud-Vest” şi „Don” au 1943, Armata 3 română a încetat angajat, care s-a ridicat la 253 957
trecut la ofensivă în fâşia Armatei să mai aibă misiuni operative pe de oameni, pierderile s-au cifrat la
3 române. După câteva ore de frontul de est, rămăşiţele ei fiind 158.854 de militari (morţi, răniţi şi
confruntări acerbe dispozitivul retrase în ţară. dispăruţi). Au fost, de asemenea,
trupelor române a fost străpuns în În fâşia de apărare a Armatei pierdute importante cantităţi de
două sectoare, lărgite considerabil 4 române, „Frontul Stalingrad” armament, muniţie, subzistenţe,
în ziua următoare. În perioada a declanşat ofensiva cu o zi mai echipament etc.
20-25 noiembrie s-au desfăşurat târziu, respectiv la 20 decembrie Cauzele acestui dezastru
confruntări violente, dar disparate 1942, lovitura principală fiind militar fără precedent în istoria
pentru oprirea ofensivei sovietice. primită de Corpul 6 armată armatei române sunt multiple,
O soartă tragică a avut „Grupul român. În zilele următoare situaţia un loc semnificativ având decizia
Lascăr”, compus din diviziile 5 şi marilor unităţi germane s-a lui Ion Antonescu de a angaja un
6 infanterie române şi părţi din agravat, grupările de blindate corp expediţionar atât de mare
diviziile 13, 14 şi 15 infanterie, care sovietice pătrunzând adânc în fără un acord clar cu partenerul de
a fost încercuit de trupele sovietice. dispozitivul de apărare. Pentru a alianţă care să stipuleze condiţiile
Cu toate insistenţele părţii române, redresa situaţia, comandamentul cooperării. De asemenea, dotarea
Hitler a refuzat să aprobe ieşirea german a constituit grupul de insuficientă şi-a spus cuvântul în
din încercuire a acestui grup, care armate „Don”, pus sub comanda zilele contraofensivei sovietice,
a fost în cele din urmă capturat de feldmareşalului Erich von Manstein. marile unităţi române fiind în
sovietici. Misiunea acestui grup de armate, imposibilitate de a face faţă
Începând cu 27 noiembrie s-a în care au fost integrate şi marile atacului masivelor grupări de
intrat în faza a doua, când forţele unităţi ale Armatei 4, era aceea de blindate sovietice.
rămase la dispoziţia Armatei a despresura, printr-o puternică O răspundere foarte mare
3 române, împreună cu trupe lovitură, principala grupare a revenit comandamentului
improvizate germane au trecut germană, Armata 6, încercuită german, care a angajat cele două
la apărare pe râul Cir. După o în regiunea Stalingrad (operaţia armate române în condiţii cu totul

improprii - fronturi foarte întinse, severe asupra informaţiilor privind de documente, memorialistică etc.
slabă aprovizionare, prioritate comportarea marilor unităţi Dar, în ultimii 10-15 ani, lunga şi
având gruparea ce acţiona în zona române şi soarta zecilor de mii învolburata tranziţie românească
Stalingradului, lipsa rezervelor, de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi12. şi-a pus negativ amprenta asupra
limitarea drastică a libertăţii de De altfel, resturile celor două locului şi rolului istoriei naţionale
mişcare etc. Tot atât de gravă a fost armate au sosit în ţară în primăvara în conştiinţa publică, astfel
şi ignorarea totală a informaţiilor anului 1943, după o perioadă de încât indiferenţa şi dezinteresul
oferite de comandamentele „carantină” în Transnistria şi sudul s-au aşternut, treptat, şi asupra
româneşti, referitoare la pregătirile teritoriului sovietic, întrucât starea secvenţei româneşti a bătăliei
masive ale sovieticilor pentru lor morală putea reprezenta o Stalingradului. Tristă posteritate! n
contraofensivă. „bombă” pentru autorităţi. Cu
Înfrângerea de la Stalingrad toate acestea populaţia a aflat de Colonel (rez.) dr. Petre Otu
a zdruncinat extrem de serios dezastru pe diferite căi, o dovadă
NOTE
camaraderia de arme româno- fiind şi creşterea considerabilă a 1. Printre cele mai recente apariţii referitoare
germană11. Partea germană a pus anunţurilor mortuare din marile la acest subiect semnalăm Antony Beevor,
Stalingrad, traducere din limba engleză Delia
eşecul pe seama cotidiane Razdolescu, Grupul Editorial RAO, Bucureşti,
românilor care, la bucureştene. 2005.
rândul lor, îi acuzau Ion Antonescu 2. Detalii în Karl - Heinz Frieser, Mitul Blitzkrieg
-ului. Campania Werchmacht-ului în Vest. 1940,
pe partenerii de a reorganizat traducere: Augustin Văduva, revizia traducerii
alianţă că nu şi-au armata, amânând şi stilizare: Radu Voinescu, Editura Militară,
respectat obligaţiile o discuţie Bucureşti, 2010
3. Antonescu-Hitler.Corespondenţă şi întâlniri
asumate la începutul serioasă asupra inedite(1940-1944), vol. I, ediţie alcătuită de
campaniei. Bătălia bătăliei de la Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, Ştefan Lache, Cozia,
Bucureşti, 1991.p.154
de pe Volga a avut Stalingrad13. 4. Ibidem, p.157-158.
şi importante În perioada 5. Ibidem, p.175-216.
consecinţe pe plan postbelică, 6. Iuliu Maniu - Ion Antonescu. Opinii şi
confruntări politice. 1940-1944, Cuvânt înainte,
intern, şubrezind regimul îngrijire de ediţie, note şi comentarii de Ion
iremediabil poziţiile comunist, instalat Calafeteanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994,
regimului Ion de sovietici, p.114-116.
7. Adrian Pandea, Ion Pavelescu, Eftimie
Antonescu, mulţi a impus, din Ardeleanu, Românii în bătălia de la Stalingrad,
considerându-l o considerente Editura Militară, Bucureşti, p.190.
8. Manfred Kehrig, Stalingrad.Analyse und
formulă tranzitorie. ideologice, Dokumentation einer Schlacht, Auflage, Stuttgart,
Prin urmare, forţele restricţii Deusche-Verlag-Anstadt, 1974, p.94.
politice aflate la totale asupra 9. Arhivele Militare Române, fond 948, dosar
nr. 733, f. 8.
guvernare sau în opoziţie şi-au „episodului Stalingrad”, astfel 10. Ibidem, fond 949, dosar nr.2452, f. 5.
multiplicat eforturile pentru ieşirea încât el a rămas necunoscut 11. Andreas Hilgruber, Hitler, Regele Carol şi
din alianţa cu Germania. opiniei publice din România. Nu Mareşalul Antonescu.Relaţiile germano-române
1938-1944, ediţie şi studiu bio-bibliografic de
Prin forţele militare angajate, avea cum să se audă nici glasul Stelian Neagoe,, Humanitas, Bucureşti, 1994,
prin regiunea unde ele au acţionat, supravieţuitorilor, ei alegând să p.205-220; Valeriu Florin Dobrinescu, Ion Pătroiu,
Gheorghe Nicolescu, (coordonatori), Relaţii
foarte depărtată de hotarele ţării, uite infernul din iarna 1942/1943, militare româno-germane, 1940-1944. Documente,
prin dramatismul încleştărilor şi întrucât sintagma: Ce-ai căutat Bucureşti, Editura Europa Nova, 2005, p.249-251;
dimensiunile pierderilor umane şi la Stalingrad? putea să cadă ca o Eric von Manstein, Victorii pierdute. Memoriile de
război ale celui mai strălucit general al lui Hitler,
materiale, bătălia de la Stalingrad ghilotină pe destinul celor mai Editura Elit, Iaşi, 2002, p.292.
se înscrie ca o experienţă unică în mulţi. Singurele dezvăluiri, relativ 12. Detalii în Constantin Sănătescu, Jurnal,
istoria armatei române. puţine, au venit din exil. Humanitas, Bucureşti 1993, p. 85-86; Constatin
Pantazi, ministru de Război, 1942–1944, Cu
Mai este de luat în discuţie După 1989, încleştarea de Mareşalul până la moarte. Memorii, Editura
şi modul în care posteritatea a pe Volga şi drama militarilor Publiferom, Bucureşti, 1999, p. 202.
13. Detalii despre în Petre Otu (coordonator),
oglindit această înfrângere de români au început să fie studiate, Reforma militară şi societatea în România (1878-
proporţii. După bătălie, regimul „pata albă” fiind în bună măsură 2008).Relaţionări externe şi determinări naţionale,
Antonescu a introdus restricţii acoperită de monografii, volume Editura Militară, Bucureşti, 2009, p.232-240.

Pilot de vânătoare
la Stalingrad
Se mai produsese un “mic” cap ştiam că două corpuri de armată
de pod la 50 km sud, în regiunea germane erau deplasate de urgenţă
lacului Zaza, în sectorul Diviziei a pentru a se opune atacului sovietic.
3-a de bersaglieri italieni şi diviziei Corpul blindat al generalului
de cavalerie română. În rezervă Guderian, aflaserăm noi, plecase
erau doar rămăşiţele Corpului într-un marş forţat cu intenţia să
Tudor Greceanu vânătorilor de munte români, care zădărnicească încercuirea, venind
la fel “vor lichida imediat această de la Orel (marş forţat care a rămas
În momentul încercuirii operaţie”. în analele războiului drept cea mai
trupelor din Cotul Donului, Zilele care au urmat au dovedit extraordinarpă mişcare de blindate
aviaţia română a fost nevoită să că lucrurile nu stăteau deloc aşa. din istoria militară), dar toate aceste
părăsească aerodromurile din jurul Cu toată vizibilitatea redusă, intervenţii au fost tardive, căci pe
Stalingradului şi să ocupe altele, cu tot plafonul practic zero, noi ziua de 20 noimebrie am constatat
în spatele frontului, de unde să executam zilnic până la 12 ieşiri de că încercuirea se definitivase,
poată acţiona în sprijinul trupelor avion şi pilot, ne-mai-alimentând iar Karpovka, cu unităţile pe
terestre care se găseau în mare decât cu muniţie căci puteam aerodromul ei, împreună cu Armata
dificultate. face 2-3 misiuni fără a mai pune a 6-a germană a generalului
Despre ceea ce s-a întâmplat benzină; căram muniţia în capul Von Paulus erau izolate într-un
la Stalingrad ne-a lăsat mărturii a tot ce mişca, în spatele frontului perimetru de cca 600 km.
unul din cei mai valoroşi piloţi inamic. Dar, în timpul zilei, nimic Mă întorc puţin pentru a relata
de vânătoare, locotenent- nu mişca acolo. În zori găseam câte ceva despre comportamentul
comandorul Tudor Greceanu. linia frontului, în cele două capete propriilor noştri comandanţi. În
Sunt pagini cutremurătoare care, de pod, tot mai avansată şi lărgită. zilele de 11 şi 12 noiembrie, noi
dacă n-ar fi venit decembrie Acţiunea blindatelor se petrecea raportasem prin radio Corpului
1989, s-ar fi pierdut, poate, numai noaptea, iar ziua fiecare Aerian situaţia. Am primit ordin să
pentru totdeauna. Tudor tanc pătrundea într-o clădire care menţinem formaţia şi să trimitem
Greceanu s-a născut la 13 mai se surpa asupra lui, constituind înapoi coloana auto cu materialele,
1917 a murit la 29 decembrie camuflaj. Seara pleca din nou la bagajele şi trupa, păstrând doar
1994. atac. strictul necesar pentru a putea
Toate mijloacele de luptă, opera. De aceea, pe ziua de
...Pe data de 10 noiembrie oameni şi tehnică, erau vopsite 16 noiembrie coloana auto cu
[1942] am primit, direct de la Flota în alb şi de aici dificultatea de a le locotenentul mecanic Simoneta
IV germană, iar apoi retransmis descoperi din viteza avionului. plus 300 de oameni a plecat spre
prin curier de către Coprul Aerian, Foarte curând ne-am dat seama Tacinskaia, unde se mutase Corpul
un ordin în care ni se schimba că această vastă învăluire urmărea Aerian (mult mai înapoi), în timp ce
misiunea. Ni se semnala că ruşii au o încercuire a trupelor noastre, a bombardamentul, recunoaşterea
spart frontul cam la 100 km nord celor germane şi italiene. Sigur că a şi celelalte avioane rămăseseră la
de Stalingrad şi au un “mic” cap de existat şi reacţie puternică germană, Morozowskaja. Seara, Simoneta
pod peste Volga, care “desigur, va fi dar cu prea puţine forţe (căci s-a întors cu coloana, spunând că
repede lichidat”. unităţi în rezervă nu existau). Totuşi, şoseaua (unica) fusese interceptată

şi că nu mai aveam pe unde trece. pentru a evacua răniţii (Panait
Am raportat Corpului Aerian. Ioan, coechipierul meu, grav rănit,
Nu peste mult timp s-a recepţionat a refuzat evacuarea), piloţii fără
radiograma “Puneţi-vă sub ordinele avioane şi ce mai puteau lua din
unităţilor germane de pe aerodrom tehnicieni şi bagaje. Au plecat pe
şi în subzistenţa lor, nu putem face înserat după ce le-am mulţumit.
nimic pentru voi. Dumnezeu fie cu Ne-au îmbrăţişat. Erau convinşi că
voi.” nu ne vor mai vedea.
Era un aviz de a nu mai deranja Atunci a plecat de la noi şi
Corpul cu problemele noastre şi un Vintilă Brătianu, care aici şi-a
fel de a se descotorosi de o unitate încheiat cariera de foarte bun pilot
“sacrificată”. de vânătoare, excelent luptător şi
Ulterior am aflat că la român.
repetatele sesizări făcute de cei Noi am rămas singuri. Am luat
de la observaţie asupra mişcărilor legătura cu cei de la Stukas, ne-
de trupe şi blindate din spatele am pus sub ordinele maiorului
frontului rusesc, cu mult înainte Barnhelm şi am conlucrat cu ei
de încercuire, generalul Ermil zilele următoare. Ei ne-au spus că
Gheorghiu răspunsese căpitanului la timpul util ne vor da ordin de
Dicescu: “Vreţi să râdă nemţii de evacuare. moment într-altul ne aşteptam să
noi? Vă speriaţi? Nu mai fiţi alarmişti Pe 21 şi 22 am însoţit formaţiile fim atacaţi.
şi vedeţi-vă de treabă.” Aceste de Stukas şi împreună am atacat În ziua de 23 nu s-a putut zbura
rapoarte au fost scrise şi se găsesc peretele încercuirii; acum ajunsese din cauza unui viscol cumplit, care
în arhivele militare. de 300 km. Activitatea aeriană făcea decolarea imposibilă. Nu însă
În ziua de 20 noiembrie, după rusească era slabă (totuşi, existentă) şi activitatea tancurilor ruseşti. Aşa
masă, ne-am pomenit pe aerodrom din cauza condiţiilor meteo atât de se face că încă pe la orele 16, când
cu două avioane Savoia Marchetti, nefavorabile. se întuneca, dinspre sud (calea
pilotate de Udriski şi de Nae Spuză. Pe ziua de 22 seara, Stukas-urile ferată în rambleu) zgomotul de
Fără ordin, numai din solidaritate au plecat într-o “misiune” pentru tancuri devenise foarte puternic şi
camaraderească, au venit la noi care n-au cerut însoţire. Nu s-au mai ne aşteptam ca în cursul nopţii să
întors pe aerodromul Karpovka. dea peste noi. (Ruşii, cred şi acum,
Ne-au lăsat absolut singuri, fără nu ştiau de existenţa aerodromului,
subzistenţă; numai cu benzină şi altfel ne-ar fi atacat sigur).
muniţie. Pentru acest motiv, comanda
Presiunea ruşilor pentru a grupului, Escadrila 57 şi staţia radio
restrânge zona încercuită devenise au părăsit latura de sud şi s-au
atât de puternică, încât acum înghesuit peste noi (56 şi 58) pe
auzeam ziua şi noaptea duelurile de latura de est.
artilerie, de mitraliere şi “ronţăitul” Am pus sentinele şi patrule
specific al şenilelor de tancuri. Gerul comandate de ofiţeri pe latura
făcea ca schimburile de santinelă de sud, bateriile lui Şerbu şi
să fie doar de o oră şi le dublasem. Apostolescu în faţa avioanelor cu
Oamenii erau nedormiţi, noi la fel ţevile orizontale îndreptate spre
şi mai trebuia să mai şi zburăm, sud şi am aşteptat noaptea. Urma
atât pentru a ne opune cât de cât să cerem prin radio aprobarea de
presiunii ruseşti, cât şi pentru a evacuare a aerodromului, patru
şti exact linia acestui front care se avioane de transport greu, pentru
restrângea ceas de ceas. oameni şi, dacă vremea va permite,
Bateriile de artilerie A.A. fuseseră să decolăm cu cele 30 de avioane
aduse pe aerodrom. Dintr-un pe care le mai aveam disponibile (la

unele din ele, mecanicii lucrau cu s-a hotărât ca în fiecare avion să fie avioanelor care mai puteau decola.
un spirit de sacrificiu formidabil). un pilot. Focul va fi deschis numai S-au găsit doar 16. Vinca a declarat
N-am apucat să expediem la ordinul căpitanului Şerbănescu. că el mai ia un camarad culcat pe
radiograma. Atacul s-a produs Atacul s-a repetat pe la ora 10. De burtă în fuzelaj după ce va demonta
între orele 8 şi 9 noaptea, când un data asta cu foarte multe tancuri, aparatul de radio, instalaţia de
zgomot puternic de şenile ne-a dat care au apărut trăgând. Şerbănescu oxigen şi blindajul rezervorului. Toţi
a înţelege că ruşii se hotărâseră. a dat ordin să se deschidă focul. au fost de acord.
Iscoadele de la calea ferată au venit A început un adevărat infern. I-am propus lui Panait să-l iau cu
în fugă să ne avertizeze că un mare Pentru a doua oară ruşii s-au retras mine, dar a refuzat spunând că va
număr de tancuri T 34 se opriseră dincolo de calea ferată, surprinşi de zbura ca pilot. Şi-a desfăcut gutiera
imediat dincolo de calea ferată cu intensitatea şi de genul de foc pe şi pansamentele şi a plecat la avion.
oamenii pe jos. S-au oprit, au făcut care îl primeau. În fond, erau pifani Eu l-am luat pe Zaverdeanu şi mi-
focuri şi se pregătesc de atac spre şi era posibil ca nici atunci să nu fi am supravegheat demontarea
nord. Rămăsese pe latura de sud- identificat un aerodrom. La un nou părţilor stabilite din avion. Când
est coloana noastră auto încărcată sfat, am hotărât cu toţii că ofiţerii în Şerbănescu a tras racheta roşie care
şi folosită acum drept camuflaj. nici un caz nu pot cădea vii în mâna dădea semnalul de decolare a fost
Pe la ora 9 primele tancuri au inamicului, căci nimeni nu poate o adevărată nebunie. A nu se uita
apărut la creasta căii ferate. Silueta garanta cât poate rezista fiecare la că era o noapte beznă, luminată
lor era vizibilă pe fundalul luminat “anumite metode de interogare”. doar de incendii, de fulgerăturile
de focurile din spate. Viscolul se Pe subofiţeri i-am lăsat să proiectilelor şi de trasoare de toate
mai potolise. Şerbu şi Apostolescu hotărască singuri ce vor face. Au culorile. Aerodromul era plin de
au deschis foc de artilerie eficace, fost de acord că vor urma soarta gropi de obuze. Tancurile ruseşti,
ochit pe ţeavă. Tancurile s-au retras, noastră. la pornirea motoarelor noastre, au
lăsând unul imobil pe creasta De data asta pauza a fost mai înţeles în sfârşit pe cine au în faţă.
căii ferate. A urmat o acalmie de mică şi de dincolo de calea ferată Au reluat înaintarea pe aerodrom,
vreo oră în care ruşii, probabil a început un foc ucigător din zeci trăgând încontinuu. La decolare,
s-au sfătuit cum trebuie procedat, de tunuri, care au căzut pe tot Naghirneac s-a ciocnit de Rozariu,
neştiind ce forţe au în faţă. aerodromul. Avioane distruse sau ambele avioane au luat foc şi
Era evident că următorul atac incendiate, zeci de morţi sfârtecaţi, ardeau la distanţa de 50 m unul de
nuse va mai opri atât de uşor, braţe şi picioare care zburau pe sus. altul. Iolu Nicolae având în braţe pe
căcinoi ştiam de ce forţe ridicole Căram cu greutate răniţii în bordeie Simoneta au fost izbiţi în plin de
dispuneam în realitate. A existat un şi adesea, la lumină, vedeam că un obuz de tanc rusesc: Simoneta
fel de consiliu al ofiţerilor. Gradele, am cărat un mort sau o bucată de a murit şi Iolu, cu craniul sfărâmat a
funcţiile şi vechimea nu mai aveau om. Eram plini de sânge, de fum şi rămas pe loc (ulterior a fost evacuat
nici o semnificaţie. Crihană nu mai praf, ca urşii, în costumele noastre prin nu ştiu ce minune la un spital
exista nicăieri, Stătescu nici atât. îmblănite. Eram disperaţi. La un în Germania; trăieşte şi astăzi cu o
Comandanţii în asemenea situaţii moment dat a venit la Şerbănescu placă de argint în cap).
se selecţionează singuri, oamenii adjutantul Vinca Tiberiu, care Văzând această nebunie, am
îi înţeleg, le acceptă autoritatea, i-a spus: “D-le căpitan, dacă tot spus lui Panait (care nu zburase
curajul şi inteligenţa şi execută urmează să ne împuşte, e mai niciodată noaptea) să rămână pe
ordinele lor. normal să încercăm să decolăm”. loc şi să decoleze doar la urmă,
Primul lucru a fost să se dea Unitatea exista numai în odată cu mine, care îmi asumam
ordin tuturor oamenilor să urce virtutea avioanelor. Dacă numai răspunderea navigaţiei până la
toate avioanele cu coada pe unul va reuşi, el va putea spune Tacinskaja. Ultima imagine pe
butoaie de ulei, pentru a putea ce s-a întâmplat aici şi, cine ştie, care am înregistrat-o este aceea
trage la orizontală cu tunurile poate va putea cere un ajutor, a tancurilor ruseşti trecând ca
şi mitralierele de bord. În timp pentru eventualii supravieţuitori. peste vreascuri peste bateria A.A.
ce acest lucru se executa sub Şerbănescu, fără nici o ezitare, a a lui Apostolescu şi pe Şerbu care,
supravegherea subofiţerilor şi acceptat şi s-a început identificarea singur în baterie, în cămaşă, trăgea
maiştrilor, noi am continuat sfatul şi cu toate patru tunurile de 75.

I-am arătat lui Panait avioanele lui Deşi Tacinskaja avea toată fost asaltaţi de bieţii supravieţuitori
Narghineac şi Rozariu arzând şi i-am dotarea necesară, noi am aterizat şi înainte de a se opri din aterizare
spus că cel mai bine e să trecem pe teuri de benzină, căci nu aveam erau deja supraîncărcaţi, aşa că au
printre ele, ca să aibă un reper de cu ce recepţiona. trebuit să decoleze pentru a nu fi
decolare. Aşa am făcut, lăsând loc Ne-am scos “clienţii” din “cutie” distruse avioanele. Doi soldaţi însă
lui Panait, am trecut razant pe lângă şi apoi am plecat cu o motocicletă au reuşit de disperare să ia în braţe
Rozariu şi cu avionul dezechilibrat la locuinţa lui Gheorghiu Ermil. un montant de la coadă. Numai
de Zaverdeanu, am reuşit să mă Cu greu am fost “autorizaţi” să-l unul a ajuns la destinaţie, dar atât
desprind. Am avut bucuria de a trezim. I-am expus ce s-a întâmplat de îngheţat încât numai cu ranga a
vedea lângă mine lumina roşie a la Karpovka. La început s-a cam putut fi desprins de montanţi.
lui Panait. Nu mai aveam radio, speriat (am spus cam cum arătam) ...Peste circa o lună, la Tacinskaja
dar Panait mi-a făcut semn să nu căci nu ne-a recunoscut, apoi a ajuns un grup de supravieţuitori
plecăm cu muniţie la noi, aşa că, de a ascultat tot şi după o “matură de la Karpovka. În jur de 200 de
două ori am picat, trăgând cu toate chibzuinţă” a explicat că nu se oameni care, sub comanda unui
armele în infanteriştii ruşi. poate face absolut nimic. I-am ofiţer de rezervă de administraţie,
Nici un reper, noapte, ger cumplit întors spatele şi am plecat la sublocotenentul Drăgan, şi a unui
şi doar o biată busolă magnetică, aerodrom, unde am găsit tot elev mecanic, Bîscă Marin, pe jos,
care arăta ce vrea ea. Totuşi, personalul în picioare. Le-am relatat înarmaţi doar cu puşti Manlicher
cu ceasul, cu busola (pe care o întrevederea. Erau revoltaţi încât au 6,5 mm model 1893, mergând
cunoşteam acum perfect) am ajuns declarat că bombardierii aşteaptă numai noaptea, mâncând rădăcini
exact unde am vrut: la Tacinskaja. să se lumineze de ziuă pentru şi zăpadă, au străbătut 300 km în
...Am ajuns primii. După noi au ca ruşii să intre la camuflaj şi vor teritoriul inamic, apoi linia frontului
mai aterizat Scurtu Dan, Burileanu decola fără ordin, pentru a salva şi, ca nişte stafii în zdrenţe, s-au
Nicolae, Milu Ioan. Restul au aterizat ce mai pot de la Karpovka. Aşa au întors acasă. Ultimele rămăşiţe
fie la Morozovskaja, fie pe terenuri şi făcut şi două Junkers-uri 52 au ale Grupului 7 Vânătoare de
vecine. ajuns la Karpovka în zorii zilei. Au Messerschmitt 109 E7....
POST SCRIPTUM
Aici se încheie una din cele mai dramatice petiţionarilor: “Anexez prezentei şi un tabel cu
pagini de război din istoria românilor. persoanele ce locuiesc în carter (sic!) ce se consideră,
Pilotul de vânătoare Tudor Greceanu a murit la de asemenea, lezate în interesul lor legitim, prin
29 decembrie 1994, la spitalul Colentina, după ce îi amplasarea monumentului în spaţiul verde, în condiţiile
fuseseră amputate ambele picioare. După moartea în care poluarea oraşului este în creştere şi traficul s-a
lui, familia, sau mai bine zis cei care au mai intensificat pe străzile adiacente, pentru deblocarea
rămas - ultimii! - din neamul boierilor moldoveni (fluenţa) arterelor intens circulate din apropiere (Calea
Greceanu, s-a zbătut să obţină aprobarea ca o Dorobanţilor şi str. Beller). Totodată, considerăm că este
stradă din Bucureşti să-i poarte numele şi să ridice, lezat şi un interes legitim public.”
pe cheltuială proprie, un monument în memoria Aberant, penibil, ruşinos!!! Mi-aş dori din tot
piloţilor de vânătoare căzuţi în război. Nu e loc sufletul ca această revistă să ajungă şi în mâinile
să vă spun aici câte mizerii au suportat pentru celor care s-au ridicat împotriva construirii
această “pretenţie” a lor! În cele din urmă, primăria monumentului închinat memoriei eroilor piloţi
s-a îndurat să dea unei piaţete din sectorul 1 de vânătoare. Să citească mărturia lui Tudor
numele acestui “aristocrat al suferinţei”, cum Greceanu. Atât!
l-a numit Monica Lovinescu. A fost obţinută şi La moartea pilotului de vânătoare Tudor
aprobarea pentru ridicarea “Monumentului Eroilor Greceanu, Monica Lovinescu scria de la Paris: “A
Piloţi de Vânătoare”, dar, culmea!, una dintre murit Tudor Greceanu, iar noi am pierdut încă un prilej
persoanele care locuiesc în cartierul respectiv a de a redeveni ceea ce poate am fost odată, ceea ce
făcut “plângere prealabilă” prin care a solicitat în orice caz el a fost: oameni întregi, în deplinătatea
revocarea autorizaţiei de construire. răspunderii noastre.” n
Nu ştiu să existe vreun precedent pe această
temă. De aceea, redau întocmai “argumentul” Dan Roman

Odiseea retragerii Regimentului

4 Artilerie Antiaeriană
Stalingrad, noiembrie-decembrie 1942
O încercare de a sintetiza aviaţia sovietică, devenită una fragmentată, iar bateriile 118 şi 120
concluziile studiului documentelor dintre cele mai puternice din lume, Art. A.A., aflate în partea din spate
de arhivă privitoare la acţiunile reuşind printre altele doborârea a coloanei, şi-au pierdut aproape în
artilerie antiaeriene române, în primelor aparate IL-2, abia intrate întregime capacitatea de luptă (18
timpul celei de-a doua confflagraţii în înzestrarea armatei adverse. tunuri antiaeriene). Doar căpitanul
mondiale pe frontul de est, ar putea A doborât, în decurs de câteva Drugănişteanu (comandantul
fi rezumată, laconic, în două cuvinte: luni, zeci de avioane inamice, bateriei 120) şi câţiva soldaţi au
eroism şi tragism! Iar dacă Napoleon contribuind substanţial la atingerea scăpat ca prin minune, mărşăluind
susţinea că, în război, de la sublim cifrei de 199 de victorii aeriene şi spre Divizia 22 blindată germană şi
la ridicol nu e decât un pas, pentru antiaeriene reuşite, în principal de apoi spre Corpul 5 Armată român,
Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană, artileria noastră antiaeriană, în anul la vest de râul Cir; ceilalţi ofiţeri şi
prins în „cleştele” de foc de la 1942. Multe dintre aceste succese trupa au fost ucişi, răniţi sau daţi
Stalingrad în iarna anului 1942, între au fost înregistrate de artileriştii dispăruţi.
eroismul şi tragismul faptelor de antiaerieni români încă înaintea Cu toate că frontul s-a stabilizat
arme săvârşite de tunarii antiaerieni declanşării ofensivei de către pe Cir, bateriile 2 Vikers şi 102 Rhm.
nu a existat nici măcar un pas. „Frontul Stalingrad” din noiembrie au rămas încercuite la Stalingrad, în
Dimpotrivă, din îngemănarea celor 1942, când operaţiile terestre au apărarea aerodromurilor Karpovka
două sentimente contradictorii fost precedate de puternice lovituri şi Marinovka. Aceste subunităţi,
trăite din plin de ostaşul român în aeriene. deşi izolate, au dus acţiuni,
acea perioadă dramatică a rezultat Odiseea Regimentului 4 Artilerie îndeosebi terestre, rezistând,
o adevărată odisee în versiunea Antiaeriană avea să înceapă, însă, fără a ceda obiectivele aflate în
modernă a unei unităţi de elită a abia după declanşarea ofensivei responsabilitate, timp de mai bine
Armatei Române de ieri şi de azi, sovietice... de o săptămână, până la ultimul om.
presărată cu pilduitoare acte de Acte de bravură, împinse până Având în vedere situaţia
eroism. Dar, în vreme de război, o la sacrificiul suprem, au săvârşit deosebit de grea din luna
ştiu toţi militarii de profesie, faptele artileriştii antiaerieni din bateriile decembrie 1942, comandantul
vorbesc... rămase în cadrul grupării „General Bg. 4 Art. A.A. a hotărât ca R. 4 Art.
Regimentul 4 Artilerie Lascăr”, încercuite de inamic. deşi A.A., cu Dn. 1, 14 şi 17 Art. A.A.
Antiaeriană a acţionat, din toamna specializate în lupta cu adversarul din subordine, să îndeplinească
anului 1942, pe frontul de la aerian, acestea au fost obligate în primul rând misiuni de luptă
Stalingrad în apărarea antiaeriană să se confrunte cu tancurile şi antitanc şi apoi pe cele de apărare
a unor obiective şi trupe din infanteria sovietică. Pe timpul antiaeriană-
fâşiile Armatelor 3 şi 4 române, retragerii, prin luptă, în cadrul În fâşia Armatei 4, la sud
precum şi a unor aerodromuri coloanei generalului Sion (D. 15 I) în de Stalingrad, Armata Roşie a
şi puncte obligate de trecere în valea Zariza, unde au avut loc lupte dezlănţuit ofensiva la 20 noiembrie.
folosul trupelor germane aliate. deosebit de violente cu tancurile şi Pentru asigurarea protecţiei
S-a confruntat, în principal, cu infanteria inamice, coloana a fost antiaeriene a trupelor şi obiectivelor

mai importante din fâşia Armatei 4, Kletskaia; presiunea este foarte cu 280 de grade inferioare, fac
a fost destinat Dn. 14 Artilerie A.A. puternică”. (Fond M.Ap.N. nr. 319, cinste Armatei Române, înscriind
În zilele de 20 şi 21 noiembrie, două dosar 22, p. 31) cu sângele lor una din cele mai
baterii din Dn. 14 Art. A.A. au dus • „Este un exemplu de eroism glorioase pagini ale neamului”.(Fond
lupte grele cu infanteria şi carele cazul sublocotenentului Petre Toma M.Ap.N. nr. 1322/3, p. 93)
blindate ale inamicului, în final care, în timp ce căuta să salveze • „Secţia 1 din bateria 118
retrăgându-se, prin lupte susţinute, secţia de la încercuire, pentru a Oerlikon este bombardată de 6
cu numeroase pierderi în personal ajunge la postul de comandă al avioane însoţite de vânătoare...
(morţi şi răniţi). bateriei, a fost omorât de un proiectil Schijele bombelor au lovit pe
La 12 decembrie 1942, s-a de tanc, iar maşina distrusă. ((Fond sergentul major C. Pietraru, cât
înregistrat prima reacţie ofensivă M.Ap.N. nr. 319, dosar 22, p. 68) şi pe soldatul Gh. Boboc ctg.
a trupelor germane, având drept • „Rezistenţa acestor subunităţi 1932, omorându-i pe loc în
scop sprijinul grupării încercuite de eroi (Bateriile 2 Vickers şi 102 amplasamentele de adăpost şi
la Stalingrad. Contralovitura, Rhm.) a permis fixarea frontului..., rănind pe sergentul N. Dumitru...
executată cu circa 3-4 mari unităţi contribuind... la oprirea ofensivei Sergentul major C. Pietraru
blindate germane şi trupe din şi soldatul Gh. Boboc au fost
Armata 4 română, a progresat până înmormântaţi în Cimitirul militar
către 20 decembrie 1942, după improvizat din comuna Georgie-
care a fost oprită. trupele Armatei Afipskaia alături de camarazii din
4 române s-au retras, inclusiv cavalerie... ca o contribuţie de
subunităţile din Dn. 14 Art. A.A. sânge a ostaşilor din antiaeriană la
Datorită îmbunătăţirii vremii, cucerirea Caucazului.” (Fond M.Ap.N.
aviaţia sovietică şi-a reluat atacurile, nr. 1322/3, p. 71)
care au fost respinse cu succes, Ca şi cum încleştarea pe viaţă şi
prin trageri antiaeriene precise şi pe moarte a confruntării militare nu
oportune, de către Dn. 1 şi 14 Art. ar fi fost de ajuns, vitregiile naturii
A.A./R. 4 Art. A.A. aflate în dispozitiv au constituit un alt inamic greu de
de luptă. contracarat:
Ca urmare, în primele zile ale lui • „Seara se lasă un frig năprasnic
decembrie 1942, au fost doborâte 6 de peste -35 grade, însoţit de un
avioane, iar în ziua de 8 decembrie - crivăţ furios. Toată lumea ste udă...
16 avioane. totul pe oameni este îngheţat;
În ultima decadă a lunii hainele pârâie, iar bocancii sau
decembrie 1942, s-au înregistrat cizmele ca de sticlă... La mizeriile
lupte intense asle trupelor sovietice, vremii se adaugă mizeriile aliaţilor
iar parte din bateriile Dn. 17 Art. germani care nu concepeau ca
A.A. au fost nevoite să se retragă, inamicului... Aceste două baterii românii să treacă înaintea unei
reuşind totuşi prin sprijin de foc luptând din poziţie în poziţie de maşini de-a lor. Astfel, stau în
reciproc şi în urma unor confruntări tragere au distrus numeroase care bătaia crivăţului şi sub colţii gerului
terestre sângeroase să evite să fie de luptă de tipul cel mai modern şi aproape polar (degeaba), toată
zdrobite de inamic. au respins prin vitejia lor valuri de noaptea înghesuiţi în maşini; a fost
Relevante pentru dramatismul infanterie inamice, necedând decât o noapte groznică în care mulţi au
retragerii subunităţilor R. 4 Art. în momentul când, rămase fără avut viziunea morţii prin îngheţ”.
A.A. din Cotul Donului sunt nici un proiectil, au fost copleşite (Fond M.Ap.N. nr. 1322/3, p. 79)
şi consemnările din jurnalele de superioritatea inamicului. Au La toate acestea s-au adăugat
acţiunilor de luptă: căzut aici, luptând cu arma în lipsa de camaraderie şi, uneori, chiar
• „În zorii zilei de 19 noiembrie mână, lângă tunuri, bravii oofiţeri ai de loialitate a aliatului german:
1942, trupele sovietice cu blindate acestor baterii, alături de subofiţerii • „S-au săvârşit de către
numeroase pornesc un puternic şi ostaşii care i-au urmat până în aceşti aliaţi fapte de necrezut: s-a
atac în sectorul Armatei 3 la ultimul ceas... Toţi aceştia, împreună pus pistolul în pieptul ofiţerilor

români... pentru vina de a fi vrut Kagarnico - comandantul aviaţiei dispozitivului germano-român,
să-şi treacă maşina peste un punctului de sprijin Moruzovskaia, în vederea refacerii potenţialului
punct greu de trecere..., s-au spar în urma inspecţiei bateriei 1 Vickers său militar. Va fi reintrodus în
geamurile la maşini de ofiţerii române declara: „Pentru ceea ce am dispozitiv operativ, pentru apărarea
nemţi..., s-au tamponat intenţionat văzut aici există numai un singur antiaeriană a trupelor în cadrul
maşinile noastre de către germani cuvânt: „Minunat”: Noi, germanii, operaţiilor din Crimeea.
cu scopul de a fi răsturnaţi în putem fi încă o dată mândri de
şanţuri!! Neînţelegerile dintre faimosul şi viteazul nostru camarad Învăţămintele desprinse din
germani şi români au luat proporţii de arme român.” (Fond M.Ap.N. această veritabilă odisee trăită în
dezastruoase, ajungându-se la acte nr. 1322/3, p. 83). O apreciere Cotul Donului şi Stepa Calmukă
de brutalitate din partea germanilor realistă, care mai atenuează din au rămas neşterse în memoria
şi ameninţări cu împuşcarea”. (Fond amărăciunea încercată de ostaşii celor care le-au trăit. Important
M.Ap.N. nr. 1325/42, p. 95) români faţă de atitudinea arogantă este ca ele să fie cunoscute şi de
Cu toate acestea, unii a unor aliaţi, atitudine pe care o generaţiile ce vin, pentru că ele
comandanţi germani lucizi vor resimţi şi la „marele” aliat de pe constituie istoria reală a unor
şi imparţiali au avut, totuşi, frontul de vest... vremuri dramatice, care, din păcate,
demnitatea să aprecieze la Reuşind o retragere demnă, a fost scrisă cu prea multe sacrificii
adevărata lor dimensiune ţinuta prin lupte aprige, plătită cu umane... n
şi comportamentul artileriştilor preţul pierderii capacităţii de
antiaerieni români. Astfel, la 6 luptă, Regimentul 4 Art. A.A. General maior (rez.)
decembrie 1942, generalul german a fost regrupat în adâncimea prof. univ. dr. Visarion NEAGOE
Soldaţi români şi prizonieri ruşi

în zona Don Stalingrad

RESTITUIRI
Se împlinesc, în această toamnă, 135
de ani de la încheierea Războiului din
1877-1878 care a pecetluit, cu jertfa de
sânge a ostaşilor noştri, Independenţa.
Am ales în memoria acestui
eveniment un text publicat, în 1927, în
General revista România eroică, sub semnătura
Radu Rosetti generalului Radu Rosetti.
Făcând trei cruci

noi am răspuns:
«Amin! şi Doamne Ajută!»
Nimic nu sintetizează mai şi 1878, rămâi impresionat de semnul Crucei. Domnitorul Carol,
bine starea sufletească cu care au chipul genial cum Alecsandri a vorbind, trei săptămâni în urmă,
intrat în urgia focului repezit de priceput starea sufletească care a despre trecerea la Siliştioara, zice:
redutele turceşti ostaşii români de domnit în rândurile armatei şi de „Oamenii sunt într-o dispoziţie
acum cincizeci de ani, ca aceste adâncul adevăr cu care a redat-o. gravă şi-şi fac cruce înainte de
două versuri ale cântăreţului de la Şi ca şi pentru celelalte fapte şi plecare”. Şi cartea lui Văcărescu şi
Mirceşti, care a simţit şi exprimat în caracterizări această exprimare a Istoricul Regimentului Râmnicul-
cuvinte atât de vorbitoare faptele adâncului sentiment religios de Sărat nr. 9 şi multe alte isvoare
de seamă ale celor care au câştigat, care au fost stăpâniţi cei cari s-au repetă aceleaşi constatări.
pe câmpiile Bulgariei, neatârnarea aruncat în vâltoarea potopului de la Deşi cunoşteam versurile de
României. Griviţa, este adeverită de isvoarele mai sus din copilărie, nu mi-am dat
Când cercetezi, după o jumătate documentare. seamă însă de adâncul lor cuprins
de veac, scrierile şi scrisorile Iancu Lahovary ne spune, în decât în timpul războiului pentru
celor cari au luat parte la faptele amintirile sale, că, înainte de a păşi întregirea neamului.
de atunci, când te foloseşti de pe pontoanele cari duceau primele Regimentul 47/72 Infanterie se
impresiile martorilor străini despre trupe româneşti peste Dunăre, la găsea bivuacat în pădurea de la
strădaniile ostaşilor din anii 1877 Nicopoli, fiecare oştean îşi face răsărit de Băleni, pădure rară de

RESTITUIRI
stejari frumoşi. La 15/28 iunie 1917, pentru armatele noastre. Urmează regimentului care, deşi slujba
primeşte ordinul să plece spre sud, binecuvântarea celor ce vor intra e terminată, rămâne încă în
pentru a înlocui trupele ruseşti în foc şi deslegarea de păcatul genunchi.
din sectorul Nămoloasa şi a lua strămoşesc şi de cel personal Batalioane, drepţi! Acope-riţi!
parte la atacul proiectat al Armatei al celor ce vor cădea de glonţul Farmecul momentan e rupt.
I. Înainte de plecare regimentul duşman. O puternică şi adâncă Dar religiozitatea care a fost
să adună, în careu, într-o mică emoţiune cuprinde pe toţi. Creştini exteriorizată în acele clipe a dăinuit
poeniţă; capetele se descoperă, de toate riturile, musulmani şi şi a stăpânit pe ostaşi şi în tranşeele
muzica intonează „rugăciunea” mozaici se închină smerit. Ochii de la Nămoloasa şi în zilele de
ale cărei note impresionante sunt cu fuseseră aplecaţi se ridică şi aprige lupte de la Mărăşeşti şi
prelungite de ecourile pădurii. urmează braţul preotului, care apoi în clipele chinuitoare ale
Părintele Anghelescu începe ridicând în sus semnul mântuirei, dezarmărei Ruşilor bolşevizaţi. Şi
rugăciunea şi glasul său, modulat rosteşte: SUS SĂ AVEM INIMILE! În a dăinuit pentru că nu era ceva
de emoţia firească a clipei, trezeşte priviri se citeşte acum: liniştea, se trecător, ci în însuşi firea ostaşilor
adânci sentimente în toţi cei cari-l citeşte deasemenea: speranţa, se precum a fost şi în trecutul
ascultă. Preotul îngenunchează. citeşte în fine hotărârea sacrificiului depărtat şi precum s-a manifestat
Batalioane în genunchi, răsună de sine. O cochetărie a naturei învierei sufletului românesc de
comanda şi miile de ostaşi, adunate parcă vrea să materializeze această acum cincizeci de ani.
în jurul altarului improvizat, stare sufletească. Ultimele raze Atâta timp cât vom fi stăpâniţi
îngenunchează, formând o masă ale soarelui care apune vin şi de aceiaş credinţă care a stăpânit
albastră cenuşie care se deosebeşte ating masa de baionete, din care pe Peneş Curcanul şi pe tovarăşii
puţin de pajiştea verde pe care scot o mare de sclipiri, alcătuind săi.
stă. Slujba continuă. Preotul o adevărată coroană de oţel, cu Viitor de aur ţara noastră are!
râdică rugăciuni cerând isbânda mii de feţe argintii, deasupra 15 Mai 1927 n

Fişe de dicţionar
Bisericuţa
cu hramul
„Înălţarea
Domnului”
din Mălini
Capela cu hramul „Înălţarea necesară: 70.000 lei. importanţă a avut biserica ridicată
Domnului” din centrul comunei Se înţelege din documentele în memoria eroilor din Războiul
Mălini are o istorie dramatică. Pe pe care le avem la dispoziţie că Întregirii Neamului. Astfel, în 1998
locul unde s-a ridicat acest frumos uşile împărăteşti şi catapeteasma s-a hotărât construirea unei noi
lăcaş s-a aflat o biserică de mici au fost sculptate în lemn de paltin capele. Cu sprijinul material al
dimensiuni, care a fost distrusă în de maestrul Constantin Postolache Primăriei Comunei Mălini, prin
timpul regimului comunist. din Mălini, iar pictura a fost opera participarea enoriaşilor îndemnaţi
Din documente puse la dispoziţie „zugravului” Ioan Doroftei, din de părintele Vasile Bârsanu, în câţiva
cu amabilitate de părintele Fălticeni. ani se ridică bisericuţa cu acelaşi
Vasile Bârsanu, am aflat că, la un Este interesant că micul lăcaş a hram: „Înălţarea Domnului”. Pictura
moment dat, în parohia Mălini fost multă vreme „biserică parohială”, este realizată de Petru Schipor, din
exista o singură biserică, sfinţită în parohia Mălini fiind formată într-un Suceava. Slujba de sfinţire a avut loc
anul 1864. Preotul paroh Teodor timp de satele Mălini, Mieluşoaia duminică, 3 iulie 2011.
Cojocaru a îndemnat obştea la şi Suha, aflându-se în vecinătatea Iată, în vremuri de normalitate,
ridicarea unei capele în amintirea parohiilor Pâraie, Sasca, Cornu Luncii oamenii îşi aduc pe făgaşuri bune
şi cinstirea eroilor căzuţi în Primul şi Văleni-Stânişoara. credinţa şi tradiţiile. Ridicarea noii
Război Mondial. Locul unde s-a Între preoţii care au slujit aici bisericuţe, din centrul comunei,
construit capela era proprietatea s-au aflat Ioan Niculescu, Teodor în locul celei dărâmate în vremea
Băncii Populare „Domniţa Elisabeta” Niculescu, Teodor Cojocaru şi Petru comuniştilor, constituie o lecţie
şi se afla în imediata apropiere a Curcă. Preotul Curcă întocmeşte de viaţă şi de istorie a neamului
monumentului închinat eroilor un documentar al bisericuţei, românesc, o lecţie care „s-a scris”
din Războiul de Independenţă, documentar pe care l-am consultat într-o comunitate de oameni
1877-1878. Construcţia a început în şi noi, datat „anul Domnului 1967, vrednici, comuna Mălini, sub semnul
1932 şi s-a încheiat în 1933. Ctitorii luna octombrie, ziua 15”. binefăcător al credinţei ortodoxe
bisericuţei cu hramul „Înălţarea Prin anii ‘70 biserica a fost strămoşeşti. n
Domnului” au fost credincioşii din dărâmată. După evenimentele
Mălini de la care s-a adunat suma din 1989, s-a înţeles pe deplin ce Dumitru AMARIEI

Fişe de dicţionar
În partea de sud a judeţului istorie: se mai văd şi astăzi urmele Primul Război Mondial, iar până
Argeş, pe valea largă a râului unui castru roman, alături de alte la vârf se află tot pe faţă şi lateral
Cotmeana, este aşezată comuna monumente istorice, bisericuţa din precum plăcile comemorative trei
Săpata. De-a lungul timpului, vatra lemn din satul Lipia, din secolul cruci din granit.
vechii aşezări a fost împărţită în al XVII-lea, bisericile şi crucile de La iniţiativa şi prin grija
trei comune: Săpata de Sus, Săpata piatră medievală din Lipia, 1647, şi domnului colonel (r) Constantin
de Jos şi Dealu Bradului, pentru modernă din Mîrţeşti, 1848. Stanciu, de artilerie terestră şi
ca, din anul 1968, să unească Pe teritoriul comunei, în rachete, fiu al localităţii, fost
într-o singură comună. Aceasta satele Găinuşa, Dealu Bradului şi primar al comunei în perioada
se învecinează la nord cu comuna Bănăreşti, se află trei monumente 2008-2012, un iubitor al istoriei
Poiana Lacului, la sud-est cu ridicate în memoria eroilor căzuţi în locale şi naţionale, monumentul a
comuna Lunca Corbului, la est şi cele două războaie mondiale. fost renovat şi resfinţit la data de
nord-est cu comuna Albota, iar la Cel mai vechi monument, 25.10.2011, cu prilejul sărbătoririi
vest cu comuna Vedea. construit din piatră, este situat Zilei Armatei Române, în prezenţa
Comuna Săpata este formată vis-a-vis de drumul judeţean reprezentanţilor autorităţilor
publice locale, a unei delegaţii a
Monumentele eroilor
filialei Argeş a Asociaţiei Naţionale
Cultul Eroilor, condusă de col.
(r.) Marius Balaban, preşedintele
filialei, deputatului de zonă Sorin-
Andi Pandele, preoţi din localitate,
din comuna Săpata

cadre didactice şi elevi, veterani de
război, cetăţeni. Monumentul a fost
flancat de două tunuri dezafectate,
achiziţionate de la unitatea militară
din Târgovişte.
din opt sate: Lipia, Găinuşa, Piteşti – Lunca Corbului, între Al doilea monument, ridicat din
Drăghiceşti, Popeşti, Turceşti, localul Şcolii Primare Găinuşa piatră, dedicat eroilor din comuna
Bănăreşti, Mîrţeşti şi Dealu şi noua bază sportivă a satului. Săpata, este amplasat în satul
Bradului, care au aparţinut fostelor A fost inaugurat în anul 1932, Dealu Bradului, în curtea şi în faţa
comune Săpata de Sus şi Săpata operă a sculptorului grec Nicolae localului fostei şcoli primare, acesta
de Jos. Configuraţia reliefului a Kagheorghis din Piteşti, autor al fiind ridicat în anul 1933, operă a
făcut ca satele să fie dispuse în mai multor opere comemorative sculptorului Nicolae Kagheorghis,
lungime, pe firul apei, ca o dantelă din judeţul Argeş, după ce în curtea în amintirea celor 29 de fii ai fostei
ce se întinde, cale de o 8 km, de la bisericii săteşti a fost înhumat eroul comune Dealu Bradului, atunci
extremitatea satelor Lipia în partea necunoscut. Monumentul este înalt satul formând o singură comună,
de nord şi extremitatea de sud a de aproximatv 3 m, având în vârf morţi în timpul Primului Război
satului Mîrţeşti. un vultur cu aripile larg desfăcute Mondial.
Săpata este atestată şi cu capul întors spre vest. Pe Înalt de aproximativ trei metri,
documentar în timpul domniei frontispiciul său, spre drum (spre S), monumentul are în vârf un vultur
voievodului Ţării Româneşti Mircea la bază, pe o placă de granit, este cu aripile desfăcute şi cu capul
Ciobanu (1545-1552; 1553-1558). scris următorul mesaj: 1916 - 1921 întors spre vest. Pe frontispiciul a
La fel ca multe aşezări rurale din Lauri pentru cei morţi, Glorie pentru trei laturi ale acestuia, una pe faţă,
judeţ, astăzi comuna Săpata este cei vii. 1932. La baza sa, pe două spre S, una spre E şi una spre V,
sărăcită şi îmbătrânită, populaţia plăci din marmură albă amplasate sunt gravate numele localităţilor
fiind în continuă scădere. La ultimul lateral şi la mijlocul său pe trei unde au luptat şi unde s-au jertfit
recensământ (octombrie 2011) au plăci din granit pe faţă şi lateral fiii comunei, respectiv Mărăşti,
fost înregistraţi 1827 de locuitori. sunt încrustate pentru eternitate Mărăşeşti şi Oituz.
Şi totuşi, acest loc, unde pare că nu numele celor 91 de eroi, fii ai fostei În partea centrală a
se întâmplă nimic, este încărcat de comune Săpata de Sus, morţi în monumentului, situată spre drum,

Fişe de dicţionar
3 m înălţime, având în vârf un
vultur cu aripile larg desfăcute,
iar pe frontispiciul a trei laturi,
una spre S, una spre V şi una
spre E, sunt gravate numele
localităţilor unde au luptat şi s-au
jertfit fiii comunei în Războiul de
Reîntregire, respectiv Mărăşeşti,
Mărăşti şi Oituz. În partea centrală a
monumentului, situată spre sud, se
află gravat un soldat echipat pentru
război, cu arma în mână, gata de
acţiune, sub care stă scris: Comuna
Săpata de Jos recunoscătoare fiilor
săi morţi pentru patrie 1916 - 1918.
spre S, se află gravat un soldat Pe patru plăci de marmură albă
echipat pentru război, cu arma în (două pe faţa monumentului şi
mână, gata de acţiune. Sub această două pe latura de E a acestuia)
imagine este gravat următorul sunt trecute numele celor 51
mesaj: Pe aici nu se trece şi În cinstea de bărbaţi - sergenţi, caporali şi
şi amintirea eroilor noştri brădeni soldaţi - care şi-au adus tributul
morţi în campania anilor 1916 – de sânge pe altarul patriei. După
1918. al Doilea Război Mondial au fost
După al Doilea Război Mondial, adăugate patru plăci de marmură
pe acelaşi monument, pe latura de albă (două pe latura nordică şi
est, au fost înscrise numele celor 24 două pe latura vestică) cu numele cartea de istorie a neamului şi
de eroi, jertfe pentru apărarea ţării. celor 52 de ostaşi căzuţi la datorie. menţionate în monumentala
Pe soclul monumentului sunt fixate Şi acest monument a fost renovat lucrare bibliofilă “Cartea Eroilor
două obuze. la iniţiativa domnului colonel (r) Argeş 1984”.
În anul 1988, monumentul a Constantin Stanciu, la 02.06.2011, În fiecare an, cu prilejul
fost renovat pentru prima dată cu prilejul Zilei Înălţării Domnului şi prăznuirii sărbătorii religioase a
la iniţiativa şi susţinerea fiilor Zilei Eroilor. Înălţării Domnului, când biserica
satului Constantin Stănescu şi Tilă Numele eroilor comunei Săpata noastră strămoşească creştin-
Ionescu, care sunt menţionaţi la sunt înscrise cu litere de aur în ortodoxă îi pomeneşte pe toţi eroii
baza monumentului, pe latura neamului, ştiuţi şi neştiuţi, căzuţi
de est. A doua restaurare are loc pe câmpurile de onoare, întreaga
la 09.05.2012, prin bunăvoinţa suflare a comunei noastre, copii,
domnului colonel (r.) Constantin femei, bărbaţi şi bătrâni, în frunte
Stanciu, fost primar al comunei. cu reprezentanţii săi, ai bisericii
Cel de-al treilea monument, şi ai şcolii, cinstesc cum se cuvine
ridicat tot din piatră, se află în memoria eroilor, strămoşii noştri,
satul Bănăreşti, în curtea şi în cărora le datorăm existenţa în pace
faţa colţului corpului B al Şcolii şi libertate. n
Gimnaziale “Dumitru Udrescu”.
A fost construit în anul 1935, în Florin Gabriel RĂŢOI
amintirea celor 51 de eroi, fii ai
fostei comune Săpata de Jos morţi
în luptele pentru apărarea patriei în
Primul Război Mondial.
Monumentul măsoară circa

STROFE
Cum îndrăznirăţi
Aceste versuri, apărute în revista ucraineană
Niprul, nr. 9/1990, sub semnătura lui Abram
Katznelson, au fost tălmăcite în româneşte
de Paul Şoucaliuc, membru al ANCERM, filiala
Cum oare îndrăznirăți În ele își găsiră
Oneşti, Bacău. Paul Şoucaliuc este ofiţer în
Și cum n-avurăți minte, Odihna-n veci, soldații,
rezervă, tehnic de radiolocaţie, promoţia 1960 a
Spurcând, făr’de rușine, Ce viața și-o jertfiră
Şcolii Militare de Ofiţeri de Radiolocaţie.
Ostașilor morminte ?
Bunicii voștri, tații !
Este promoţia renumitului handbalist,
campion mondial, Gheorghe Gruia, a istoricilor
Cum ați putut distruge Ei, pentru voi, murit-au
Aurel Pentelescu şi Constantin Gomboș
Și lespedea (durată, Uitat-ați așa, iute,
și a multor specialiști (ingineri, profesori
Deasupra) ce, cu lacrimi, Cu necurate gânduri:
universitari, doctori în tehnica radiolocației și
De văduve-i udată, Moderne, belzebute?
electronică, informaticieni, economiști ș.a.).
Peste o treime din cei 75 de absolvenți - constată
În suflete, otravă ...Vai, câte-i vin în minte
cu regret şi tristeţe Paul Şoucaliuc - nu au mai
De unde să vă fie, Satanicului june,
putut participa la Braşov, la întâlnirea cu colegii
Că vă destrăbălarăți Sfințenia sfidând-o
lor, la 53 de ani de la absolvire, fiind mutați în
Pe sacrele sicrie? Mormintelor străbune !..
veșnicie. n
Nu plânge,
maică Românie!
Nu plânge, maică Românie,
Că am să mor neîmpărtăşit!
Un glonţ pornit spre pieptul tău,
Cu pieptul meu eu l-am oprit...

E rândul nostru să luptăm
Şi din pământul ce ne arde
Nici o fărâmă să nu dăm!

Pentru dreptate noi pierim;
Copiii noştri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o ştim!

Adună tot ce-i bun sub soare;
Ne cheamă şi pe noi la praznic,
Când România va fi mare!
Versuri găsit în raniţa unui soldat, mort în toamna

anului 1918 pe muntele Sorica, din Carpaţii de Curbură. n

Vitrina CU Cărţi
motiv, lucrarea se apropie de cu naivităţile care au contribuit
Distrugerea abordarea istoriei, fiind însoţită pe

tot parcursul ei de un aparat critic
în mare măsură la căderea ei în
capcană, necunoscând maşinăria
foarte util pentru cititorul de astăzi, de strivit stalinistă, cu defectele,
elitelor dar are farmecul unei beletristici
prin talentul scriitorului dublat de
meschinăriile, cu intrigile şi
acţiunile de bună credinţă, ea,
Ion Mihai Canatacuzino, O viaţă cel al autorului scrisorilor publicate. această elită a dat autenticitate
în România. De la “Belle Époque” Autenticitatea cărţii e dată de occidentală acestui oraş, deşi nu-
la Republica Populară. 1899-1960, tragedia intelectualului de mare şi scuturase mahalalele de praful
Editura Fides, Iaşi, 2012, 356 p. valoare, care îşi depăşeşte condiţia oriental atât de fanariot, ce s-a
socială, mobilizat de simţul datoriei imprimat în ziduri şi mentalităţi.
O carte exemplară despre viaţa civice, al unei responsabilităţi Autorul cărţii, Ion Mihai
exemplară a unui aristocrat român religioase faţă de poporul din Cantacuzino, şi personajul său,
- l-am numit pe George Matei care izvorăşte. Arhitectul G. M. George Matei Cantacuzino,
Cantacuzino - care a ocupat un loc Cantacuzino respiră prin întreaga sa reprezintă, simbolic, soarta
important în cultura românească, în fiinţă sentimentul naţional, trăirea intelectualităţii româneşti
perioada interbelică, şi care a sfârşit românească autentică, ceea ce postbelice aflată în medii diametral
strivit de sistemul totalitar, instalat opuse: în ţară, unde se înstăpânise
în România sub supravegherea teroarea şi aberanta luptă de clasă,
strictă a consilierilor sovietici. Un şi în afara ei, în lumea occidentală,
om de excepţie care a lăsat urme promotoarea spiritului liber şi a
adânci în arhitectura românească, democraţiei. Stabilit definitiv în
în pictura şi în scrisul românesc, Franţa, în 1947, I. M. Cantacuzino
condamnat la închisoare pentru şi-a continuat studiile, a devenit
vina de a fi fost aristocrat şi pentru inginer chimist şi agregat în fizică,
curajul de a-şi exprima convingerile precum şi doctor în ştiinţe. Parisul
cu credinţa şi sentimentul celui nu numai că i-a pus în valoare
pentru care libertatea nu se punea calităţile, propulsându-l între elite -
niciodată în discuţie. de la profesor universitar la consilier
Ce mare pierdere pentru ştiinţific al ambasadei Franţei la
generaţiile de români care s-au Washington - dar i-a şi recunoscut
format în perioada postbelică, meritele, acordându-i titlul de ofiţer
fără să aibă acces la personalitatea al Legiunii de Onoare şi al Ordinului
acestui reprezentant al elitei Naţional al Meritului.
intelectuale româneşti. Îl regăsim Rămas în ţară, personajul său,
acum, cu mult prea multă întârziere, arhitectul G. M. Cantacuzino, n-a
graţie cărţii domnului Ion Mihai nu-l împiedică să fie un admirator crezut că vremurile pot deveni
Cantacuzino, rudă îndepărtată sincer al Occidentului, îndeosebi al atât de cumplite, că Occidentul va
cu arhitectul G.M. Cantacuzino, Angliei, unde soţia sa şi cei doi copii îngădui experimentul sovietic fără
dar apaţinător aceleiaşi familii au reuşit să se stabilească, înainte comentarii, fără opoziţie. Şi a căzut
de spirit. Cartea este un fel de de a începe urgia. victimă Securităţii, întârziindu-
roman epistolar, deşi nu e roman Autorul ne conduce prin şi nepermis de mult plecarea în
de ficţiune, ci o reconstituire pe documente şi comentarii, Anglia. Experimentase închisoarea,
baza scrisorilor şi documentelor printr-o lume fabuloasă pentru vreo trei luni în 1940-1941, scăpând
descoperite în fondurile private noi, cei care suntem de condiţie doar printr-o minune de răzbunarea
şi în biblioteci. Epistolele sunt modestă, făcându-ne să înţelegem legionară în hrubele de la Jilava. N-a
intercalate de comentarii splendoarea şi tragismul putut, însă, scăpa de Aiud. “Toată
lămuritoare fie despre epocile prin Bucureştilor, când se bucura de România este la Aiud, de la simbolul
care trece personajul, cu personaje statutul de “Micul Paris”. Elita românismului în Ardeal [Iuliu
cunoscute de istorie, fie lămuritoare intelectuală, politică, socială, Maniu] până la bietul Stan Păpuşă,
la scrisorile prezentate. Din acest artistică, cu visele şi iluziile ei, trecând prin toate clasele sociale şi

Vitrina CU Cărţi
toate valorile intelectuale” - scrie, de război, fără nicio condiţionare. ne uita identitatea. Una dintre
într-o scrisoare, Marina, după ce-şi Din păcate, efectele acelui metodele domnului colonel este
informează prietenii că soţul ei e la război nu s-au terminat, căci, iată, argumentul istoric.
Aiud: “Georges e la Aiud”. nu putem ieşi nicicum din starea de Născut la Soleşti, în judeţul
Starea de teroare este cumplită ţară învinsă. Vaslui, s-a simţit dator faţă de
şi va distruge tot ce a avut România Poate n-ar fi lipsit de interes locurile natale şi în egală măsură
ca inteligenţă şi valoare. Ce-i ce ca noi, cei care ne ocupăm de faţă de istoria noastră militară,
nu vor muri, şi vor scăpa prin păstrarea memoriei eroilor căzuţi atunci când a scris cartea de
graţierea deţinuţilor politici de pentru patrie, să-i adăugăm şi faţă. Este o lucrare foarte bine
mai târziu, nu vor mai fi niciodată pe martirii care au fost scoşi din documentată, scrisă fluid, printre
ce-au fost şi cum au fost. Georges numărul nostru doar pentru puţinele de acest gen, apărute în
scapă şi el, bolnav şi hăituit, mai faptul că ei vedeau ţara aşa cum o ţară, care îl situează pe autor, aşa
însingurat ca oricând. Se duce în văzuseră cei care au căzut pentru cum sugerează şi titlul ei, printre
Iaşii strămoşilor săi, şi încearcă să-şi ea. cronicarii moderni ai Moldovei.
revină. E umilit şi redus la anonimat. Lucrarea acoperă un gol de
Marele arhitect stă într-o chilie a informaţie şi este apreciată de dr.
Mitropoliei Moldovei şi proiectează
pavilioanele aşezământului. Rupt
Istoria pe îndelete Laurenţiu Chiriac, care scrie prefaţa,
ca fiind o monografie militară, un
de familie, izolat de intelectualitate, Colonel (r) Constantin Chiper, “eveniment editorial de excepţie” şi
exclus de societate, intelectualul Cronica militară a judeţului Vaslui, un “act de cultură deosebit”.
rafinat şi omul de lume încântător Editura PIM, Iaşi, 2012, 244 p. Unităţile militare, prin natura
şi generos, prietenos şi sensibil, e misiunilor lor, în cadrul strategiei
scufundat în umilinţa ce-i apasă Se scriu multe cărţi în timpurile naţionale de apărare se deplasează
umerii. Moare anonim, ignorat de astăzi, dintre care unele vor dintr-un loc în altul, nu numai în
de breaslă şi de intelectualitatea rămâne, datorită informaţiilor pe sensul sarcinilor de război şi de
adaptată noilor condiţii. care le adună între coperţile lor. aplicaţie, ci şi în cel al schimbării
Viaţa, suferinţa şi moartea Mulţi ani am avut parte doar de garnizoanei. Din acest motiv,
arhitectului G. M. Cantacuzino versiunea oficială a istoriei, care se autorul nu s-a limitat la teritoriul
ne apar ca un simbol ce cuprinde regăsea tezist şi în abordările de judeţului său, ci a fost nevoit să
în sine toată elita românească, autor, în general. Suntem într-o coboare spre Tutova şi Fălciu.
distrusă programatic şi fără milă de fază a libertăţii de expresie, în Nici n-a fost tentat de adâncimile
un sistem totalitar, ai cărui slujbaşi care scrisul irumpe nesăţios din istoriei, care i-ar fi permis abordări
fideli şi sârguincioşi mai circulă străduinţa multor autori. Sunt
printre noi, mulţumiţi de opera de puncte de vedere asupra vieţii
“reeducare” pe care au aplicat-o româneşti în general, care aruncă
celor ce n-aveau nevoie de ea. fascicule de lumină asupra unor
Cartea lui Ion Mihai Cantacuzino zone ale istoriei noastre.
este un document extraordinar, Colonelul în retragere
în care pulsează o epocă, un Constantin Chiper este un foarte
om încrezător în destinul său, harnic şi dedicat militant al cultului
nebănuind nicio clipă inutilitatea eroilor şi împătimit de istorie.
sacrificiului, de la armată până Este preşedintele Filialei judeţene
la individul de bună credinţă, în Prahova a Asociaţiei Naţionale
condiţiile marii trădări. Cultul Eroilor “Regina Maria”, una
Drama este cu atât mai cumplită dintre cele mai active din ţară, prin
acum, când privită retrospectiv, multitudinea de activităţi menite să
se vede zădărnicia speranţei. întreţină vie memoria celor căzuţi
Oricâtă rezistenţă ar fi fost, oricâte pentru Patrie şi să sensibilizeze
lupte în munţi şi în păduri, totul autorităţile şi tânăra generaţie
era zadarnic, căci procentele lui asupra datoriei morale de a nu
Churchill lăsaseră România pradă

Vitrina CU Cărţi
mai mult sau mai puţin eseistice. personalităţilor militare vasluiene,
L-au interesat evoluţiile armatei bârlădene şi huşene, începând cu
române în general, structurile, domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
înzestrarea, concepţia şi marile colonel de cavalerie. Arealul acesta
bătălii în care unităţile de care a dat armatei multe personalităţi
se ocupă au fost implicate, din militare de renume: generalii
perioada modernă a României, Constantin Vasiliu-Răşcanu, Emilian
adică de la armata lui Alexandru Ionescu, Nicolae Arghirescu,
Ioan Cuza până astăzi. Mihail Cerchez, Ion Răşcanu, Peneş
Lucrarea începe cu o foarte utilă Curcanul, ca să amintim doar câţiva
abordare generală a istoriei militare dintre ei. În anexe este prezentat
moderne româneşti, pentru a un bogat material ilustrativ (schiţe,
înţelege multitudinea de date şi hărţi, portrete, imagini, uniforme,
informaţii, interpretate de autor în decoraţii).
capitolele următoare. Insistenţa, Parcurgându-i paginile, înţesate
cum este şi firesc, pe cele trei mari de date sigure, extrase din arhive
războaie (independenţă, întregire şi documente, cartea domnului
şi apărare a statului român) care au colonel (r) Constantin Chiper
obligat armata română la sacrificii rămâne o lucrare de referinţă, apărute în diverse publicaţii.
imense, presărând câmpurile foarte utilă oricui este interesat Sunt însă şi unele texte inedite.
de luptă, pe toate fronturile, cu de istorie şi de profilul militar al Autorul spune că le-a scris pentru
nenumărate morminte ale eroilor poporului nostru. a adăuga ceva la ceea ce se ştia
de război. De unele dintre ele sau pentru a descoperi elemente
ne străduim să avem grijă şi să necunoscute, aplecarea spre istorie
le lăsăm ca jaloane-artifact ale
afirmării dreptului istoric, altele,
Istoria văzută de fiind „o metodă de regăsire a patriei
îndepărtate şi pierdute”.
prea departe de noi, dincolo de
Nistru, au fost lăsate să dispară, un aristocrat Citindu-l cu atenţie, ne stârneşte
interesul şi simţim, alături de el, că
să fie şterse de iarbă şi vânt şi ne-o regăsim noi înşine.
din amintire, căci vechii inamici, Mihai Dimitrie Sturdza, Ruşii,
Mihai Dimitrie Sturdza încearcă
deveniţi mai apoi prieteni şi masonii, Mareşalul şi alte răspântii
să ne ofere nişte repere în
tovarăşi de “lagăr socialist”, nu ne- ale istoriografiei româneşti, Editura
ultimele trei secole, reprezentate
au putut ierta îndrăzneala de a vrea Compania, Bucureşti, 2013, 375 p.
de personalităţi şi evenimente
înapoi Bucovina, Basarabia şi Herţa. care au însemnat ceva, sau chiar
Foarte bine documentată, Autorul este un aristocrat
foarte mult, în evoluţia acţiunii şi
lucrarea, are la bază o bibliografie român, strănepotul domnitorului
mentalului românesc, pe drumul
pe măsură şi descrie cu lux de Moldovei, Mihail Sturdza, şi nu a
istoriei. Se ocupă de un boiernaş,
amănunte tot ce este militar şi a scăpat nepedepsit pentru acest
Vasile Balş, despre care istoricii cu
existat în acest ţinut moldovenesc: fapt, el petrecându-şi tinereţea,
siguranţă ştiu, care în calitatea sa
infanterie, dorobanţi, cavalerie, între 1952-1960, în diferite
de funcţionar român al monarhiei
artilerie, transmisiuni, trupe lagăre de muncă forţată. Emigrat
habsburgice, de pe poziţiile sale
chimice, pompieri etc. Fiecare în Franţa, a fost preocupat de
oficiale, a făcut necontenite eforturi
regiment, brigadă sau subunitate istoriografia românească, pe care a
pentru a-l determina pe monarhul
independentă îşi are capitolul abordat-o în stil occidental, adică
de la Viena să sprijine emanciparea
său, cu istoria sa, structura, fără nicio constrângere ideologică.
şi europenizarea românilor din
comandanţii, mutările şi misiunile Astfel, avem o viziune românească
Bucovina, provincie austriacă
de luptă ori de manevră, cu fapte din cealaltă parte a cortinei de fier
din 1775, când a fost cedată de
de eroism şi pierderile suferite. despre trecutul nostru istoric.
turci. A lucrat ca expert pentru
Ultimele două capitole sunt Cartea de faţă, după cum
problemele Bucovinei în Consiliul
dedicate cavalerilor Ordinului sugerează şi titlul ei, este o
Aulic de Război din Viena, fiind
militar “Mihai Viteazul” şi culegere de studii disparate,
numit redactor pentru problemele

Vitrina CU Cărţi
din Bucovina, în acelaşi Consiliu, marile revoluţii franceze şi că noul stat român, Rusia şi-a dat
în 1783, şi ajungând în final întemeietorii statului român ar seama că pierduse, fără să obţină
guvernator al Bucovinei. A militat fi, majoritatea dintre ei, masoni. slăbirea Turciei. În consecinţă,
pe lângă împărat pentru activarea Oricum, masoneriile deveniseră ministrul de externe rus şi
comerţului, creşterea vitelor, prea multe în Europa secolului al ambasadorii lui au început o serie
înfiinţarea unui fond pentru şcoli 19-lea şi, prin acţiunile lor secrete de presiuni diplomatice, intrigi şi
publice în limba latină, ca bază de şi în permanenţă conspirative, prea sforării pentru a provoca ruperea
studii, a propus să se formeze în periculoase. Pentru a le contracara, statului. Şi-ar fi dorit cel puţin o
Bucovina ţărani buni şi instruiţi, împăratul Napoleon al III-lea a Moldovă sub influenţă rusească şi
cărora să li se împartă pământ cu încercat să le anihileze, creând la o Muntenie sub influenţă austriacă,
drept de succesiune, ca fundament rândul său o lojă franceză oficială, dacă Viena ar fi intrat în joc.
al emancipării. A colaborat cu menită să ajute statul. Marele Prea slabă economic şi militar,
Ioan Budai Deleanu, stimulând maestru al acesteia era chiar un nu-şi putea permite o intervenţie
învăţământul şi ordinea prin lege. văr al împăratului, care a format în armată în Principate, fără a provoca
Mihai Dimitrie Sturdza Principatele Române o lojă, „Steaua Turcia şi, indirect, Anglia, apropiată
demonstrează pe bază de date şi Dunării”, care nu s-a dovedit prea Turciei, fiind interesată de
documente că Vasile Balş, animat importantă. Prin ea, aristocratul strâmtori. A încercat să folosească
de principii iluministe, a găsit un francez, obişnuit cu uneltirile, visa resentimentele marii boierimi
anume grad de rezonanţă pe lângă să ajungă pe tronul Principatelor. moldovene, conservatoare şi
împăratul Iosif al II-lea, iluminist şi Asemănător procedase şi filorusă, care nu-şi revenea după ce
el, în scoaterea ţinutului Bucovinei urmaşul iluministului Iosif al II- Iaşul îşi pierduse rolul de capitală.
din încremenirea lui în istorie. lea, dând şi el ordin de începere a Văduva Roznovanu şi-l dorea pe
Fără îndoială, a intrat în conflict lojilor, îndeosebi cea a Iluminaţilor fiul ei, Nicolae, pe tronul Moldovei,
cu nobilimea din Galiţia, care îl Bavarezi, cei mai conspirativi, dezavuându-l pe Cuza ca domn,
acuza de abuz de autoritate. I s-a creând şi el o lojă loială Cancelariei fiindcă era din mica boierime.
acordat rangul de baron. După o Aulice. Efectele n-au fost cele Ea nu s-a sfiit să-i plătească pe
viaţă de efort pentru emanciparea scontate. complotiştii care l-au obligat pe
Bucovinei, boierul aulic a ajuns, Masoneria pe tărâm românesc Cuza să abdice cu suma de 2000
după pensionare, la o părere a încercat să se coaguleze, dar de galbeni şi apoi să încerce să
proastă despre boierimea din care nu a reuşit în realitate să atragă corupă guvernul provizoriu. A
provenea, o boierime analfabetă personalităţi de calibru. Cu actorul încercat să-l convingă pe Ion Ghica
şi plină de ifose, neinteresată Matei Millo nu se putea face cine de avantajele despărţirii, cu el pe
de nimic, în afară de lenea ei ştie ce conspiraţie, chiar dacă lui îi tronul Bucureştilor şi cu Nicolae
ancestrală. plăceau travestiurile. Autorităţile pe cel de la Iaşi. Acţiunea a eşuat.
Foarte interesant materialul române erau rezervate faţă de Rusia era amestecată şi sprijinea
despre francmasonii români ai lojile masonice, bănuindu-le că conspiraţia, ba s-a străduit din
Rozei Liniştii Perfecte, din Paris, disimulează planuri subversive, răsputeri să-l împiedice pe Ion
argumentând că tinerimea ceea ce nu era chiar departe de Brătianu să-l convingă pe Carol
boierească ce studia în capitala adevăr. de Hohenzollern să accepte
Franţei, sau se făcea că studiază, Un foarte interesant studiu tronul. Alte intrigi la Poartă ca să
doar a ucenicit pe lângă lojile este cel despre încercările Rusiei împiedice recunoaşterea ca domn
masonice, fără a le lua prea în de a dezmembra Principatele abia şi a lui Cuza şi a lui Carol. Doar o
serios. Primul care face pasul este unite. Iniţial, Rusia sprijinise ideea întâmplare a făcut ca sultanul să
C. A. Rosetti, urmat de Ion Brătianu, unirii, văzând în aceasta un atac şi nu poruncească ocuparea militară
de Nicolae Creţeanu, Nicolae o slăbire a adversarului să otoman. a ţărilor române.
Rucăreanu şi mai apoi în alte Înfrântă în războiul Crimeii, Culmea e că în toată intrigăraia
grupări de alţi boiernaşi români, Rusia îşi pierduse şi influenţa în de dezunire era implicată şi
unii dintre ei învârtindu-se în lumea ţările valahe, supuse până atunci Mitropolia Moldovei, supărată
boemă a artiştilor de tot felul. regulamentelor organice. Când pentru secularizarea averilor
Autorul nu pare a crede în ideea domnitorul Cuza a luat măsuri de mănăstireşti operată de Cuza. La
că lojile masonice au determinat autoritate şi reuşise să consolideze Iaşi a avut loc chiar o insurecţie

Vitrina CU Cărţi
separatistă, înfrântă însă de în pragul dezastrului, cu Armata utopică luptă cu morile de vânt.
autoritatea legală. Roşie masată de-a lungul Prutului, Vântul bătea ascuţit din răsărit şi
Alte episoade ale istoriei noastre clasa politică românească n-a putut încă i se mai simte răsuflarea rece în
sunt abordate cu acurateţe şi renunţa la ostilităţi. N-a fost în mulţi dintre noi.
convingere. Printre ele caracterul stare să ne unească pentru a realiza O carte excelentă, scrisă de un
secret în faza iniţială a Junimii, în vocea unică, în relaţia cu Rusia. Ca aristocrat pentru poporul său.
care boierimea moldavă sărăcită şi astăzi, ranchiuna dirija acţiunea,
îşi găsea rostul în convertirea interesul naţional fiind obligat să
cultural-literară. Parcurgând textul,
înţelegem din ce şi de ce s-a născut
coboare în subsol. Mareşalul era
robit principiilor onoarei militare,
Identitatea unui
antisemitismul Junimii, atât de
violent exprimat de Eminescu în
dar probabil ar fi acţionat şi altfel,
regele cocheta cu opoziţia pentru oraş
paginile ziarului Timpul. În Iaşii a găsi o soluţie anglo-americană,
acelor vremuri locuiau cam 80.000 o utopie ce nu se putea realiza Maria Stoica, Brăila. Memoria
de oameni, dintre care 60.000 erau cu armata rusească în coaste, oraşului, Muzeul Brăilei-Editura
evrei. Ei formau burghezia ieşeană, celălalt Antonescu încerca varianta Istros, Brăila, 2009, 332 p.
deţinând comerţul şi industria ce se Stockholm, ezitant şi fără hotărâre,
înfiripa. Băncile evreeşti practicau o singur şi neajutorat. Rezultatul s-a Apărută cu prilejul unui
dobândă de 38% la împrumuturile văzut. Impetuozitatea tânărului pseudojubileu, 180 de ani de la
garantate cu moşii şi conace de rege a dus la întoarcerea armelor începerea sistematizării oraşului
boierii petrecăreţi, incapabili să fără nicio garanţie, fără nicio Brăila, lucrarea este o excelentă
renunţe la moda petrecerilor, condiţie. monografie urbanistică, dezvoltată
vacanţelor în străinătate, jocurilor Mai mult, cu armata înfrântă de autoare din teza sa de doctorat.
de noroc etc. Imposibilitatea plăţii la Stalingrad şi în bătăliile ce i-au Brăila, atestată documentar
la scadenţă i-a adus pe mulţi la urmat, cu bombardamentele printr-un act datat 20 ianuarie
sapă de lemn şi au căutat vinovaţii, americane asupra Bucureştilor şi 1368, este primul oraş românesc
nu în ograda proprie, ci în faţa Ploieştiului, politicienii mai visau că din vechiul regat, dezvoltat şi
sinagogii. pot pune condiţii Rusiei în legătură modernizat după o concepţie
Evreii grupaţi în masoneria lor cu Basarabia. raţionalistă europeană, după ce
încearcă să-l atragă pe regele Carol Acesta este tragismul istoriei a trecut printr-o istorie de tip
în Loja Marelui Orient. Brătianu noastre naţionale peste care se oriental, ca raia turcească, până
era considerat, liberal fiind, şeful suprapune dezastruos decizia la anul 1829, când revine Ţării
guvernului roşu, ce se opunea altora, aşa cum s-a întâmplat Româneşti şi se înscrie în circuitul
tradiţionalismului ieşean. Junimea să cădem în procentele economic european, ca port la
îl ataca pe Brătianu şi continua devastatoare oferite de Churchill, Dunărea de Jos. Istoria lui modernă
să fie antisemită. Atacurile erau cu generozitate, lui Stalin, după ce este legată, oricât nu ne-ar face
dirijate din exterior, de la capătul tot cu generozitate Hitler oferise plăcere acest lucru, de reformele
unde era loja mamă, mai ales prin Ardealul de Nord, Bucovina şi generale iniţiate şi supravegheate
lojile populate în majoritate de Basarabia, ca neinteresante pentru de autoritatea tutelară a Rusiei.
neromâni. interesele germane. Aceasta este partea bună a
Dar spiritul cosmopolit al După aceste procente engleze Regulamentelor Organice pusă
Marelui Orient n-a putut influenţa transformate în totalitarism rusesc, în operă de generalul rus Pavel
spiritul naţional şi Convorbirile e greu să mai reproşezi cuiva vina Kiselev, căruia bucureştenii i-au
literare s-au transformat, la vedere, de a nu fi acţionat cum trebuie. uitat rolul ordonator, deşi se plimba
în principalul focar de cultură şi Toată rezistenţa din munţi, toate cu pompă pe bulevardul care îi
valoare românească. încercările diasporei româneşti de poartă numele. Nota bene, că nu
Mi-a atras atenţia şi episodul a reacţiona şi a mobiliza Occidentul i-a trecut nimănui prin cap să-l
din carte care se ocupă de ceea ce pentru salvarea României, toate schimbe!
a însemnat 23 august 1944. Foarte speranţele utopice în venirea Brăila ajunge dintr-un oraş
interesantă şi pertinentă analiză. americanilor, absolut toate se micuţ, cu o cetate relativ puternică
Am desprins concluzia că şi atunci dovedesc gratuite. O imensă şi şi câteva minarete ce semnalizau

Vitrina CU Cărţi
peste Dunăre prezenţa lui Alah, se opreşte asupra arhitecturii ansamblu ale clădirilor şi de detaliu
cu locuinţe modeste, mai mult de toate tipurile: industrială, semnificativ, cartea Mariei Stoica
bordeie, care se întindeau şi publică, civilă, religioasă. Lipseşte este un mijloc foarte util pentru cei
dincoace spre câmpia munteană, arhitectura militară, deşi în oraş care doresc să cunoască locuri noi
o urbe modernă, cu străzi trasate există cazărmi vechi, cum este de şi nu au posibilitatea să o facă pe
precis, după o logică urbanistică exemplu Comandamentul Flotilei viu.
clară. Astfel, oraşul nu a avut prea de Dunăre, monument istoric, Brăila este un oraş românesc
multe de păstrat din trecutul său cazarma pontonierilor etc. Probabil frumos, al treilea ca atestare
turcesc, iar ce s-a construit a fost de restricţiile de documentare, impuse documentară, după Câmpulung
sorginte occidentală şi a reflectat de militari în timpurile trecute, şi Curtea de Argeş, în care străzile
dezvoltarea social-economică de i-au împiedicat accesul la aceste vechi, cu clădirile decorate cu
la mijlocul secolului al XIX-lea şi obiective. gust, după cultura şi darea de
următorul. Un oraş dunărean din Măsurile pentru înfrumuseţarea mână a foştilor proprietari şi după
care populaţia turcească s-a retras, oraşului se referă la regulamente îndrăzneala şi curajul arhitecţilor,
odată cu administraţia otomană şi pentru construcţii, străzi, fond au parfumul tonic al lucrurilor de
s-a dezvoltat radial, ca o jumătate construit, materiale şi soluţii altădată bine făcute.
de roată, în care totul duce spre tehnice, până la amplasarea Iar monografia Mariei Stoica
centru, situat aproape de Dunăre. indicatoarelor stradale. este cea mai importantă lucrare
Câteva centuri bulevardiere taie Forul public, monumentele, de gen, cea mai completă şi bine
spiţele, scăldându-şi şi ele capetele grădinile, piaţa, bulevardul, scrisă după lucrarea semnată de
în aceeaşi Dunăre. aspectul străzilor, locuinţa, Constantin C. Giurescu. Scrisă cu
Brăila, devenită creştină hanul, hotelul, şcoala, teatrul etc. talent, într-un stil cald şi accesibil,
după retragerea turcească, îşi formează partea consistentă a cartea nu te lasă să o uiţi pe
accentuează caracterul cosmopolit lucrării. noptieră, deşi nu este un roman de
de port dunărean, fapt ce se poate Bogat ilustrată cu planşe buzunar pentru cuconiţe. n
constata arhitectural şi astăzi, prin documentare, imagini de
diversitatea lăcaşurilor de cult.
Cartea e structurată cu acurateţe Rubrică de general de brigadă (r) Grigore BUCIU
la fel ca urbea de care se ocupă.
După o trecere rapidă în revistă a
istoriei oraşului, cu date şi imagini
Nu ne uitaţi!
ale planurilor succesive, ridicate Lt. col. (r) Victor Epure, Să nu uităm de eroii
de diverşi topografi, autoarea uitaţi, Drăgăneşti-Olt, 2013
Salut iniţiativa domnului locotenent-colonel
Victor Epure, preşedintele Filialei Olt a Asociaţiei
Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, care
prin această carte de buzunar se alătură marilor
înaintaşi Nicolae Iorga şi Nichita Stănescu, cu
tulburătoarele lor versuri „Nu ne uitaţi!”, respectiv
„Nu-l uitaţi!”, îndemnându-ne, pe noi, cei de
azi şi de mâine, să ne gândim, din când în când, şi la Eroii neamului
românesc, la cei căzuţi pentru Ţară. Îndemnul din titlul acestei cărţi este,
din păcate, de o actualitate întristătoare. Luaţi de grijile zilei, nu prea
mai avem timpul şi, aş spune, nici disponibilitatea sufletească să ne
gândim la eroi. Este bine că din când în când cărţi, cum este şi aceasta
semnată de Victor Epure, ne ies în cale, amintindu-ne, în numele celor
căzuţi, de datoria noastră strămoşească de a nu ne uita istoria! Un mare
istoric, un mare bărbat al acestui neam, Nicolae Iorga, a avut grijă să
ne-o spună: „Şi fiindcă am fost tot ce v-am fost / Când ne-am făcut al
vieţii rost / În bucuria voastră fraţi / Nu ne uitaţi!”. (D.Roman)

CARUSELUL PRESEI
Mureşul Eroic, nr. 1, cimitirele militare din Primul
Război Mondial din Polonia. Pe
ea a fost pusă în practică, atunci
nu ne rămâne decât să o salutăm;
aprilie 2013 teritoriul acestei ţări se află 400 dacă nu, atunci o reamintim noi,
de cimitire, în care odihnesc convinşi fiind, ca şi autoarea
Primul polonezi, dar şi austrieci, nemţi, poloneză, că, prin aceste acţiuni “s-
număr al ruşi, unguri, bosniaci, cehi, italieni ar sensibiliza elevii, care nu primesc
revistei şi români. Sunt o lecţie vie de aceste informaţii la orele de istorie”.
editate istorie, dar şi de umanism, căci Ca să nu mai spunem că din astfel
de Filiala ele, după cum spune autorul, “ne de iniţiative se învaţă respectul faţă
Mureş a învaţă respectul uman faţă de de trecut, ele ajutând la înţelegerea
ANCERM se soldaţii de diferite naţionalităţi, istoriei, la propagarea toleranţei şi
desfăşoară, înmormântaţi cu drepturi egale.” a respectului reciproc.
în întregime, Deşi Polonia n-a avut niciun Dincolo de aceste aprecieri,
sub conflict cu Regatul României, pe autoarea articolului semnalează
genericul teritoriul său se află înmormântaţi starea de degradare în care se află
“Popor 10000 de prizonieri români, din aşa-numitul Cimitir Românesc din
erou, popor martir”. Opţiunea Primul Război Mondial, care au fost Lidzbark Warmiński, unde sunt
redactorilor este explicabilă, dacă aduşi la construirea drumurilor înmormântaţi 506 români, dar şi
ţinem seama că Mureşul este unul şi căilor ferate. Condiţiile grele ruşi, belgieni, britanici, francezi,
din cele mai însângerate judeţe al din lagăr, foamea, extenuarea, italieni, sârbi şi germani. Oare s-o fi
României, în teritoriul acestuia fiind lipsa hainelor corespunzătoare, făcut ceva între timp? Oare, la noi,
înmormântaţi peste 21 000 de eroi bolile au fost cauza deceselor. Cei în ţară, ce-i în drept au luat act de
şi martiri ai neamului românesc, mai mulţi sunt înmormântaţi în situaţia precară în care se afla acest
dintre care 11 000 la Oarba de Lambinowice-Opole. Alte cimitire cimitir în anul 2009?
Mureş. Datele şi imaginile despre sunt în Czersk, Tuchola, Cracovia-
Lagiewniki şi Lidzbark Warmiński.
eroi au fost grupate în jurul celor
patru municipii, şapte oraşe şi “Necropola de la Lambinowice Buzăul Eroic, nr. 1,
şapte itinerarii eroice. Felicitări! - notează autoarea - este cel mai 13 iunie 2013
mare cimitir de prizonieri din
Europa. Prizonierii de diferite Iată că
Cimitirele eroilor români naţionalităţi au fost înmormântaţi şi filiala
din Polonia în morminte individuale, cu
păstrarea ceremonialului militar.
Buzău a
ANCERM
Întreg cimitirul este aranjat şi a reuşit să
Am
îngrijit. Cruci de piatră cu nume editeze
primit la
citeţe. Sectorul român se mai propria-i
redacţie,
deosebeşte prin plăcile de email cu revistă. Îi
prin
tricolorul, montate pe cruci. De 12 felicităm
amabili
ani la Lambinowice are loc o tabără şi le
tatea unui
internaţională de tineret care spunem
coleg, nr.
participă la îngrijirea cimitirului. Bun
2-3 din
Participanţii la această tabără sunt venit în
2009 al
tineri din Polonia şi Germania. Ar publicistica eroică! Semnalăm din
revistei
fi bine dacă li s-ar alătura şi tinerii cuprins: Partizanii din curbura
POLONUS,
români, deoarece în cimitirul Carpaţilor; Din arhiva revistei
editată de
acesta cei mai mulţi prizonieri România militară. Cinstirea eroilor
Uniunea Polonezilor din România.
înmormântaţi sunt români.” buzoieni din campania anului
Deşi este un număr relativ vechi,
Subscriem întrutotul acestei 1913; Monumentul Ostaşului
am ţinut să-l semnalăm cititorilor
idei şi dacă, în anii care au trecut Erou de la Siriu, reamanajarea pe
pentru un excelent articol despre
de la propunerea autoarei (2009),

CARUSELUL PRESEI
noul amplasament; Locotenentul septembrie 1940 (Alberto Basciani, din satul
aviator Iuliu Blaga, prizonier de traducere de Silvia Corlăteanu- Galbeni;
război; Eroul locotenent Alexandru Granciuc); Universitatea populară Un erou
Baiculescu, un poet râmnicean “Nicolae Iorga” de la Vălenii de din satul
căzut pe frontul de est. Munte. Cronologie adnotată (prof. Drăguleşti,
univ. dr. Ion Şt. Baicu); Înfiinţarea comuna
aviaţiei militare române. Primele Helegiu -
Arma Pontica, nr. 1 misiuni ale noii arme (prof. univ. învăţătorul
(13)/2013 dr. Valeriu Avram); Spiru Haret. Ioan
O personalitate de excepţie a Donţu;
Din neamului românesc. 100 de ani de Pacea de la
cuprinsul la moartea sa (prof. dr. C. Dobrescu, Bucureşti
acestui prof. Ion C. Petrescu); Operaţiunea din 1913;
număr vă “Valul ucigaş” (lt. col. r. Anton Generalul de corp de armată
propu Constantin); De la Daram în Siberia, Paul Teodorescu. 125 de ani de la
nem: Nu via Cotul Donului (plt. maj. r. Eugen naştere; Profesorul Paul Ţarălungă
am să uit Grigore); Pe o bancă, în Mizil (lt. col. din comuna Prăjeşti. Un om
niciodată!; r. Cristian Iliescu). pentru eternitate; Soarta tragică a
Bazinul băcăuanului Constantin Manciu.
Mării Oltenia Eroică, anul III,
Negre în
contextul nr. 1 (3), 2013 Eroica, nr. 1-2 (41-42)
actului de la 23 august 1944. 2013
Acţiunile militare româneşti şi Din
consecinţele lor; Ungurii şi Marea sumar: În Acest
Unire a românilor; Primul Război căutarea şi număr
Mondial în folclorul dobrogean. preţuirea este
valorilor dedicat
eroilor împlinirii
Prahova Eroică, Anul III, aviatori; a 95 de
nr. 6, septembrie 2013 Tudor ani de la
Vladimi Unirea
Un rescu şi Basarabiei
număr Revoluţia cu
dens, cu din 1821; România.
articole Eroii Spicuim
semnate Racoţeanu; Eroi români căzuţi în din
de autori teatrele de operaţii internaţionale; sumar: Dramatism şi sacrificiu.
consa Glorie eroului sanitar fără Calvarul românesc - Basarabia;
craţi. Iată mormânt; Participarea învăţătorilor Unirile românilor. Câteva gânduri;
câteva doljeni la Primul Război Mondial. 1918.1920. Basarabia, de la Unirea
titluri cu Patria-Mamă la recunoaşterea
internaţională a Marii Uniri;
care nu
trebuie
Bacăul Eroic, nr. 6, Academia României despre Unirea
să vă anul III, 2013 Basarabiei cu Ţara; Cartea tipărită
scape: la Târgovişte, factor de unitate
100 de ani de la al doilea război Din sumarul acestui număr: naţională; Marea Unire în conştiinţa
balcanic (prof. univ. dr. Ion Bulei); Cultul Eroilor, patriotism şi dăruire; europeană; Proclamarea Unirii la
Tratatul de la Craiova din 7 Unirea, deziderat şi necesitate; Eroii Chişinău şi Cernăuţi. n

Monumente
care au fost

Romania Eroica 047 (2) 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania Eroica 047 (2) 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revistă de cultură și educație patriotică, de cinstire a eroilor neamului

* Fondată în 1919 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ *

Memoria Oituzului p.48

România Eroică nr. 2 (44) - Serie nouă 2012 1

2 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

95 de ani de la Marea Unire

În aceşti primi ani ai mileniului 3, acestea, principiul autodeterminării,

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 3

4 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

Protestul Asociaţiei Naţionale

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 5

6 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

General maior (rez.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 7

Iaşi Cimitirul “Eternitatea”, Iaşi.

8 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

Ziua Armatei României

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 9

Colonel (ret.) Constantin CHIPER

10 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 11

Supravieţuirea prin Unire

12 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 13

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 15

16 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

General de brigadă (r)

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 17

18 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

31 mai - Ziua Armei Geniu

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 19

20 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

La 5 iulie 2010, a avut loc Chioveanu, 22 de ani, necăsătorit; Buzău.

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 21

Din nou despre

22 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 23

Aspecte de la popasurile delegaţiei hunedorene: Câmpeni, la

24 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 25

26 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 27

Filiala Ialomiţa a A.N.C.E.

Monumente ale eroilor din judeţul Ialomiţa

28 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

Anul acesta, Asociaţia

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 29

Aspecte de la sărbătorea Memoria Oituzului

30 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

Mărturii din războiul

La 22 iunie 1941, când generalul de pe Insula Şerpilor. Din nou, Petre

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 31

Puitorul de mine Amiral Murgescu cu pitura de camuflaj din timpul războiului.

32 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 33

34 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 35

36 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 37

Stalingrad - o „rană deschisă”

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 39

40 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013

România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013 41

42 România Eroică nr. 2 (47) - Serie nouă 2013