Costin CLIT

TESTAMENTUL SPIȚERULUI IOAN BAIARDI DIN VASLUI

 MERIDIANUL
CULTURAL ROMÂNESC
ROMANIAN CULTURAL MERIDIAN
MERIDIEN CULTUREL ROUMAIN
Румынский культурный Меридиан
RUMÄNISCHER KULTUR MERIDIAN

P. Mateescu - Coloana Dorului de Țară C-tin Brâncuși - Coloana Infinitului

An X, Nr. 1, (37) ianuarie - februarie- martie 2024

Director: Prof. dr. Dumitru V. MARIN
VASLUI
&&&&&&&&&&&&&&&&&&
 MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC
– TRIMESTRIAL –

Director, editor și redactor șef:

prof. dr. Dumitru V. MARIN
Redactori șefi adjuncți: comandor Mihai Batog Bujeniță – Iași;
dr. ing. Dumitru Brăneanu – Bacău; dr. în medicină Valeriu
Lupu – Vaslui, poetă Gabriela Ana BALAN – Bârlad.
Tehnoredactare: Elena Bîrlădianu

Colegiul de redacție: Mihaela Băbușanu: expert, poetă –

Bacău; Constantin Chirilă: dr. ing. – Prisăcani (Iași); Costin
Clit: istoric – Huși; Ioan Dănilă: conf. univ. dr., critic literar
– Bacău; Cornel Galben: scriitor – Bacău, Nică D. Lupu, pro-
fesor – Brănești Ilfov; ing. Sergius Marin – Montreal
(Canada); Vicu Merlan: dr., istoric – Huși; Ionel Miron: prof.
univ. dr., biolog – Iași; Ben Todică: cineast, scriitor – Mel-
bourne (Australia); Doru Tompea: prof. univ. dr., rector Univ.
,,Petre Andrei” – Iași.

Adresă sediu: Str. FRUNZELOR, Nr. 2, Vaslui, Cod poștal: 730158

Tel./ fax redacție: 0235 361 236; Mobil: 0744 231 380
Web: www.tvv.ro; www.marindumitru.ro
Email: marintvv@gmail.com
 CUPRINS
Editorial:
Dumitru V. Marin: (?...?) Cartea în viitor(5)
Poezie-Traduceri:
Daniela Straccamore: Carissimi amici (9)
Manuela Magi: Amo i sogni (10)
Pasquina Filomena: Benedetta Vita (10)
Oana Sandrin D'Ascezia: Primi passi (11)
Umberto Donato Di Pietro: La donna (11)
Daniela Stracamore: E' per te(12)
Meridianul Cultural Românesc
în jurul lumii:
Florin Dochia: A dat drumul pe strada mea
(13)
Iulia Ralia: ai o fereastră în fața cuvintelor.
(13)
Max Ponte: Apri la tua scatola di ombre
cinesi (14)
Baki Ymeri:Perla poetului(14)
Mihai Savin: (15)
Anica Andrei-Fraschini:(16)
Gabriela Ana Balan: (16)
Alice Puiu: Confluențe nocturne(17)
Simona Șerban: Vocalize printre copaci (17)
Oana Frențescu: E noapte(18)
Ramona Paraiala: (18)
Carmen Doreal:Tu(19)
Anca Hirschpek: Fără plan (19)
Letiția Vladislav:(20)
Elena Circei: (20)
Egle Bolognesi:(21)
Violeta Pintea: (21)
Rosita Panetta:(22)
Angela Donna: dagherrotipo(22)
Marin Rada:(23)
Poezie
Gabriela Ana Balan: Cruce Grea (24)
Al. Florin Țene: Vibrația iubirii de neam(25)
Ionica Brandabur: Un copil privește
luna(27)
Carmen Oltean: Clipa (29)
Mircea Istrate: Poezii de sâmbătă seara(31)
Mihai Caba: El(33)
Dumitru Brăneanu: Când sufletul...(34)
Alexandru Cetățeanu: Despre george Filip,
poetul „total”(36)
Librăria Meridianul:
Martha Eșanu: Călătorind din nou cu Cal-
istrat Robu prin timp și timpuri(40)
Mihai Batog Bujeniță: Pe sub arcadele tim-
pului cu Hedi S Simon(42)
Ioan Miclău Gepianu: Limba noastră cea
bătrână (44)
Maria Mânzală: Jocului profund în regatul
cuvintelor(47)
Al. Florin Țene: O lucrare de excepție de-
spre „locul de unde a început schimbarea
lumii””(49)
Monica Luminița Cozmei: Iași - O istorie a
orașului(51)
Umorul Clasicilor
Charles francois Panard(66, 74)
Johann Wolfgang von Goethe(66)
Clement Marot (74)
Bernard de la Monnoye(74)
Antoine Pierre Lebrun(74)
Nicolas de Chamfort(74)

Meridianul Cultural Românesc, An X, Nr. 1 (37), ianuarie - februarie - martie 2024 3

Ridentem dicere verum!: din Vaslui(129)
Mihai Batog-Bujeniţă: Marea conspirație Dumitru V. Marin: Cotitura de la Cotul
zilnică (54) Donului(134)
Mircea Trifu: Almanahul de varăr (59)
Vasile Ungurașu: Țelul meu (59) Etnografie:
Al. O. Teodoreanu Păstorel: Geometrie Dumitru V. Marin: Opera Magna I (142)
bahică (66)
Violeta Urdă: Rețete de umor (67) Sfânta limbă română:
Valeriu Cercel: Geneza (69) Ioan Dănilă: Cioburi de oglindă (XXXVII) (146)
Valeriu Cercel: Unde ești tu Țepeș
Doamne(70)
Carmen Antoaneta Marcean: Fabula Invitație la lectură:
Naivelor (70) Destine Literare –
Mihai Constantin-Ticu: Înghețata (70) Camelia Carmen Stănescu: Acum (148)
Eugen Deutsch: Invențiile evului mediu (71) Monica Luminița Cozmei: Jale și eroism
Any Drăgoianu: Și-a pus moartea GPS (72) românesc (149)
Ioan Hodaș: Banii (72)
Dorel Schor: Rețete de umor (73) Cuvânt:
Andy Ceaușu: Scufița roșie (75) Dumitru V. Marin: (152)
Gheorghe Bălăceanu: Epigramiștii(77)
Cornel Udrea: Pasărea mălai visează (78) Remember: Membrii de onoare ai MCR (153)
Panseuri pe NeVe (80)
Din Clasici
Proză: Lucian Blaga (57, 58)
Dumitru V. Marin: Zăpada pe flori de cireș (82) Nichita Stănescu (57)
Nică D. Lupu: Praznicul(89) Ion Minulescu(57, 58)
Sorinela Filomena: Masa dorului (98)
Al. Macedonski(58)
Eseuri: George Topârceanu (69)
Mircea Dorin Istrate: Păcătoase
timpuri(103)
Nică D. Lupu: Ziua de mâine (104)
EPIGRAME
Janet Nică(60)
Oameni și fapte: Angela Pistol (60)
Silvia Hodaș: La o ceașcă de prietenie(105) Mihai Haivas (61,62)
Mihai Caba: În vizită, „acasă” la Otilia Eugen Albu (61, 69)
Cazimir (111) Ioan Hodaș(62, 69)
Mihaela Dordea: George Filip -poetul Dumitru Ivas (62)
nemărginirii sale(114) Aurel Baican(63)
Georgeta Paula Dumitriu (61,62)
Istorie: Constantin Profir(64)
Solo Rotenstain: 27 Martie - Ziua unirii
Liviu Kaiter(64)
Basarabiei cu România(116)
Constantin Chiper: 24 Ianuarie - Eveniment Ion Diviza(64)
cu o deosebită semnificație istorică (119) Al.Sașa(65)
Costin Clit: Testamentul spițerului Baiardi
Meridianul Cultural Românesc, An X, Nr. 1 (37), ianuarie - februarie - martie 2024 4
 IStoRIe
TESTAMENTUL SPIȚERULUI IOAN BAIARDI DIN VASLUI
Depre familia Baiardi
au fost puse în circulație noi
informații pe care le folosim și
noi sintetic pentru a creiona pe
membrii ei și a înțelege mai
bine pe spițerul Ioan Baiardi din
Vaslui, aducând în același timp
și noi o mică contribuție.
Istoria familiei începe
cu Joseph (Iosif) Anton
(Giuseppe) Baiardi (-ianuarie
1851), italian pribeag, așezat în
Iași, căsătorit în biserica
catolică din Huși (mai degrabă
cea din satul Corni, astăzi
cartier al municipiului de pe
Drăslăvăț) cu Ana pe la 18131 (preoților de la Huși le
lăsa izvodul de zestre)2, sudit austriac3, „la 1814 trasa
liniile unor descrieri topografice locale, ale câtorva
teritorii din mahalalele orașului” Iași4, autorul planului
Iașilor închinat domnului Mihai Suțu, la 18195.
Abandonează capitala în favoarea ținutului Fălciului6
unde își are „forul lăcuinței”, potrivit fiului său cel
mai mare Costachi Baiardi7. Uneori se semna
„J(oseph) A(nton) de Bajardi, ingegnere del Distritto
Falsci”8. Cu faimă și pricepere în arta topografiei, ce
trecuseră dincolo de hotarele ținutului Fălciu, catolic
devotat, execută și semnează în 1842 o „Carta spe-
ciale del Principato di Moldawia per la Missione Cat-
tolica, delineata e ridotta secondo le osservazioni state
fatte da me, ingegnere geografo J(oseph) A(nton) de
Bajardi” (107,5x75,9 cm), ce denotă legăturile cu Bi-
serica Catolică din Moldova9.
Dintre urmașii săi sunt cunoscuți:
Costache(1796-1833), căsătorit cu Maria Frangulea10,
trăitor în Iași, sluger din 24 aprilie 1842, geometrul
ținutului Botoșani, căminar (1856), farmacist în
Vaslui11.
Ioan, farmacist în Vaslui, „eroul” articolului nostru.
Costachi, alt fiu cu același nume, trăitor la ținutul Fălciului.
Meridianul Cultural Românesc, An X, Nr. 1 (37), ianuarie - februarie - martie 2024
Costin CLIt
Alecu (182112-), numit Alessan-
dro, trăitor la ținutul Fălciului,
căsătorit cu Zamfira în 1839,
„femeie văduvă și în vârstă” tre-
cut de la catolicism la ortodoxie,
divorțat și recăsătorit în iunie
1843, cu Smaranda, fiica pahar-
nicului Constantin Vârlănescu,
din ținutul Nicorești, cu locuința
în Tecuci, inginer, stolnic din 29
decembrie 1842, căminar, ban
din 26 ianuarie 1856 . Tri-
bunalul ținutului Fălciu aduce la
3 martie 1852 la cunoștința vor-
nicului Iordache Beldiman ter-
menul hotărârii moșiilor
Micșunești și Futilești, împresurate de răzeșii de
Guzari pe care căminarul Alecu Beldiman îl fixase la
2 august 1852 .
Carol (n. 1834/183715-1897), rezident în Iași16.
Lascăr, născut pe la 1847, funcționar căsătorit cu Na-
talia (Anastasia), născută pe la 1859, are un fiu Ghe-
orghe17.
Anastasie (-1843), inginer hotarnic, a fost căsătorit
cu Zoița18, pentru care este dată mărturia boierilor din
1 mai 1845 în vederea obținerii unui ajutor de
subzistență: „că arătata cu adevărat după trecire(a) din
viiață a răposatului inginer au rămas fără toată
închipuirea despre cei de trebuință pentru hrana vieții,
dară apoi și supusă cei de istov sărăcii, din pricină că
răposatul ingineriu cu nenorocirile sale de mai
(î)nainte i-a sfetarisit toată zăstre(a) sa ce-au avut de
la părinți”19.
Marieta Baiardi, căsătorită cu cu Ilie Pisoschi comis,
de care s-a despărțit la 13 iulie 184620.
elena, căsătorită cu 26 ianuarie 1852, cu Nicolai
Cârnețchi holtei, sân Mihail protoiereu , „locuitor în
poporul Monastirii Golia”21.
Liza, necunoscută până acum, este atestată de testa-
mentul din 1 martie 1850.
129
 Mihail Sturza întărește prin hrisovul din 14 de-
cembrie 1840 dreptul lui Iacov Verujinschi de a de-
schide spițeria din Vaslui, considerată a fi prima din
localitate, scutită de dări ca și lucrătorii de acolo, cu
obligativitatea acordării gratuite a medicamentelor
către oamenii sărăci22.
Iacov Verujinschi trece dreptul de hărăzire la
cumnatul său Ioan Baiardi, căruia îi este întărit de Mi-
hail Sturza prin hrisovul cu nr. 490 din 21 septembrie
184423.
Destinul farmaciei de după decesul lui Ioan Baiardi
rămâne necunoscut celor care s-au aplecat asupra tre-
cutului Vasluiului24. În studiul de față valorizăm tes-
tamentul lui Ioan Baiardi, „cumplit bolnav”, din 1
martie 1850, prin care își lasă averea mișcătoare și
nemișcătoare soției sale Elenco, neuitând-o și pe o
soră a lui Liza, necunoscută celor care s-au ocupat de
familia Baiardi. Testamentul va fi întărit de
„mădularili” Tribunalului din Vaslui, deplasate la Vasluiul vechi
„casa bolnavului Baiardi”25. Decesul testatorului Ioan
Baiardi survine la 4 martie 1850 fără a lăsa urmași. iulie 1902 pentru plata unui legat în valoare de 2000
Joseph (Iosif) Anton Baiardi se plângea la 18 martie de galbeni austrieci lăsați de către defunctul Longhin
1850 Departamentului dreptății de înșelăciunea prin testamentul olograf redactat în limba germană29.
înfăptuită de Iacov Verujinschi asupra lui la 2 martie Moise Sigler, proprietar din Vaslui, avea de recuperate
1850 când l-a „adimenit a iscăli o hârtie fără a-mi de la casa defunctului Longhin Hoscislavschi suma de
arata adivărul cuprindirei ei”, prin care Ioan Baiardi 10000 de lei în baza obligațiunii ipotecare înscrisă la
își lăsa averea soției Elenco26. Tribunalul din Vaslui la 1895 și alte datorii. Wilhelm
Nu știm cum ajunge spițeria în proprietatea lui Hoscislavschi (Cernăuți), Matilda Boiciuk (Cernăuți)
Costache Baiardi, unul din frații lui Ioan. și Vilhelmina Stefanovici (Iași, str. Stejar), ca
Costache Baiardi vinde spițeria farmacistului Longin moștenitori ai defunctului frate Rudolf Hoscislavschi
Hoscislavschi din Vaslui, prin actul de veșnică vân- cer în 1903 vânzarea „imobilului ipotecat, proprietatea
zare legalizat de Tribunalul județului Vaslui din 25 debitorului”, moșia Ezer, comuna Ivănești, plasa
iunie 1871. Longin Hoscislavschi a fost recunoscut în Racova, județul Vaslui, în suprafață de 275 de fălci,
domeniu prin atestatul Comitetului sănătății din 4 din care 130 fălci de pădure, pe care se găseau o casă
iunie 185327. de locuință din vălătuci, acoperită cu tablă, o casă de
În ședința Senatului României din 5 martie 1895 se bucătărie acoperită cu șindrilă, coșer, șopron, pivniță
supune la vot împământenirea farmacistului Longin de bârne, găinărie, fântână, grajd din nuiele, șură, vie,
Hoscislavschi din Vaslui28. Moștenitorii legitimi ai lui livadă și patru case în vatra satului30.
Longhin Hoscislavschi erau: Vilhelmina Stefanovici Un alt farmacist din Vaslui a fost Emil Ortinski care
(Iași), Wilhelm Hoscislavschi (Cernăuți), Matilda primește dreptul de a deschide o farmacie în Vaslui
Boiciuk (Cernăuți), Emilia Hoscislavschi (directoarea prin decretul domnitorului Carol I cu decretul nr. 2220
Școlii frebeliene din orașul Temeszvar din 19 decembrie 1873 prin respectarea condițiilor
Iosephstadt/Timișoara, Ungaria) și Grațian publicate în „Monitorul oficial” cu nr. 193 din 186831.
Hoscislavschi (Parjan/Salgo Taryan, Ungaria), dați în În sesiunea Adunării Deputaților din 15 februarie
judecată de Eugen Ghindrich Neculau din Vaslui la 2 1886 este înscris și raportul relativ la împământenirea
lui Emil Ortinski32.

Meridianul Cultural Românesc, An X, Nr. 1 (37), ianuarie - februarie - martie 2024 130
 ANeXĂ
1. 1840 decembrie 14
Cu mila lui Dumnezeu
Noi
Mihail Grigoriu Sturza V(oie)v(od)
Domn Ţării Moldovii
Comitetul sănătăţii, cu anaforaoa supt Nº 770,
aducându-ne la cunoştinţă că târgul Vasluiului, unde
este însămnată şidere(a) doctorului departamentului
al 2 le, fiind îndestul de înpopulat, precum şi însuş(i)
ţânutul este lipsit de spiţărie, din care pricină nu s-ar
pute(a) în întâmplări folosî nici de agiutoriul doctoru-
lui în lipsa medicamenturilor şi pentru că spiţăriul din
acest oraş Iacov Verujinschi au cerut cu jalobă ca să i
să dei dreptate a deschide şi a ţine o spiţărie regulată,
propozarisăşti a i să legiui prin(tr-un) hrisov.
Drept aceia în privire(a) trebuinţii cerşute, noi
cu părintiască îngrijăre ce avem pentru sporire (a) a
tot feliul de endustrie folosătoare ţării, prin acest al
nostru domnescu hrisov, dăm dumisali Iacov Verujin-
schi dreptatea a deschide şi a ţine spiţărie în târgul
Vasluiului potrivit rostirii § XCVI din organicescul re-
glement, di a fi adică scutită de ori ce dare înpreună
cu toţi lucrătorii de doctorii dintrânsa, datoare fiind şi
spiţărie a da doctorii fără plată la oamenii săraci,
potrivit aceluiaş(i) artic(ol). Spre care sfârşit s-au
întărit cu a noastră iscălitură şi pecete. Scrisus-am
hrisovul acesta la scaunul domniei noatre, în oraşul
Eşii în al şasăli an.
Mihai Sturza V(oie)v(od)
No 796
Nº 1097
A registrului Comitetului Sănătăţii
1840 Decemb(rie) 14
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale
Vaslui, Colecţia de documente „Foi volante”, 641,
Original, pergament, hrisov, ornamente marginale,
sigiliu imprimat în chinovar.
eDIȚII: Din tezaurul arhivistic vasluian.
Catalog de documente 1399 – 1877, întocmit de Gri-
gore Găneţ, Costică – Ioan Gârneaţă, Bucureşti, 1986,
p. 215, nr. 885. Rezumat; Costin Clit, Două hrisoave
domnești privitoare la deschiderea unei spițerii în târ-
gul Vasluiului, în „Ecouri literare”. Revistă de cultură
editată de Asociația cultural „Poesis Moldaviae”, mai
2010, nr. 5, p. 17-18, nr. 1.
2. 1844 septembrie 21
Cu mila lui Dumnezeu
Noi
Meridianul Cultural Românesc, An X, Nr. 1 (37), ianuarie - februarie - martie 2024
Mihail Grigoriu Sturza V(oie)v(od)
Domn Ţării Moldovii
Comitetul Sănătăţii cu anaforaoa din 9 a trecutei luni
maiu supt N. 387, aducându-ne la cunoştinţă că dritul
ţinerii spiţeriei din târgul Vasluiului ce l-am fost
hărăzit prin hrisovul nostru din trecutul an 1840, cu
N. 1097, spiţărului Iacov Verujinschi, acum Verujin-
schi prin înscrisul său din 30, a trecutei luni april(ie)
întărit cu N. 388, l-au trecut cătră cumnatul său
spiţărul Ioan Baiarde, carele prin jalobă s-au rugat de
a i să întări iarăş(i) prin hrisovu pe numele său; Deci
luând în băgare de samă mijlocirea aceasta a Comite-
tului întemeietă pe pomenitul înscris a lui Verujinschi
şi a cerirei ce au făcut Baiarde, ne-am milostivit a
întări trecere acestui drit către spiţărul Ioan Baiarde,
prin acest al nostru domnescu hrisovu, cu a lui înda-
torire de a urma întocmai celor cuprinse în pomenitul
nostru hrisov cu N. 1097, cu care hărăzisăm dritul
ţinerii acestei spiţării lui Verujinschi potrivit § XCVI
a reglementului secţia II a organizaţiei părţii medicale.
Scrisu-sau hrisovul acesta la scaunul domniei noastre
în or(a)şul Eşii în al unsprezecele(a) an a Domniei
noastre în Moldova.
Anul 1844 luna Septemv(rie) 21 zile
Mihai Sturza V(oie)v(od)
N. 490
N. 897 Comitetul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale
Vaslui, Colecţia de documente „Foi volante”, 651,
Original pergament, ornament, sigiliu în chinovar;
eDIȚII: Din tezaurul arhivistic vasluian, p. 226, nr.
937; Costin Clit, Două hrisoave domnești, p.18, nr.2.
Vasluiul vechi-Școala de evrei
131
3. 1850 martie 1
testament
Toată avere(a) me mișcătoari și nemișcătoari,
bani (...) și rățăti, le las toati în folosul fimeii meli
Elenco, ci am avut-o cu legiuită însoțiri, cu aceasta ca
ea să dei surorii meli Liza una sută galbini.
Aceasta esti ci di pi urmă vroință și plăcere a
me, găsăndu-mă în dreaptă minti și cunoștință.
Pentru cari am adiverit cu a me iscălitură.
1850 mart(ie) 1iu ză.
Spiteru Baeardi <m.p.>.
La facire(a) și iscălire(a) acestui testement de
cătră însuș(i) d(umnealui) spițăriul Baiardi, ni-am în-
tâmplat și noi supt iscăliții și l-am văzut a fi în putere
și cu întriagă minte.
1850 mart(ie) 1iu.
Vaslui
<ss>.
<ss>.
<ss> Vislavschi.
Giudecătoriea țin(u)t(ului) Vasluiu.
Dum(nea)lui Iosif Anton Baiardi prin jaloba ci au dat
acestui trebonal, înregistruită supt N0 488, au făcut
cerire că precum fiiul d(umnealui) iscălitul mai sus,
Ioan Baiardi, să găsăști cumplit bolnav, și vroind a faci
dispozițiea ce di pi urmă a sa prin testament, potrivit
cu rostiri(a) §§ 748 și 749 din Condica țăvilă, să
meargă doi din mădularili trebonalului, cari să
întărească zăsul testament. Așadar suptiscăliții în
mărginire(a) țitatilor paragrafuri a Condicii țivili,
mergând la casa bolnavului Baiardi, s-au încredințat
din însuș(i) al său viu graiu că testamentul esti urmat
din a sa bună voi(e) dictuindu-l și iscălindu-l săngur.
Di aceia să adiverești acest testament cu iscăliturili
cuviniti și cu (pu)nire(a) peceții trebonalului, cari să
va păstra aice în trebinal supt peceti, slobozindu-s(e)
Meridianul Cultural Românesc, An X, Nr. 1 (37), ianuarie - februarie - martie 2024
cuvinita cvitanții, potrivit acesti(i) cu rostire(a)
însămnatului mai sus § 749.
<ss>.
<ss>.
Derect(o)r <ss>.
No 35.
1850 mart(ie) 2.
Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Achiziții
Noi, MMDLXXIV/17. Original.
4. 1850 martie 18
Cinstitului Departament al Dreptăței!
Iosăv Baeardi ingineri!
Jalobă.
Unul din fii mei, anumi Ioan, ci era cu forul lăcuinții
în târgul Vasluiului și cu spițării, fiind foarte bolnav,
în ce de pe urmă la 4 a următoarei s-au trecut din
vieață fără a-i rămâne vreun fiu clironom, iar cum-
natul soției răp(o)s(atu)lui, d(umnea)lui Iacob Veru-
jinschi cu dou(ă) zile mai înnainte de moartea
răp(o)s(atului) fiiului meu prin plăzmuirile sale m-au
adimenit a iscăli o hârtie fără a-mi arata adivărul
cuprindirei ei, și eu ca necunoscător formilor și a
legilor, înduplicându-mă am iscălit-o pe această în-
credire că ar urma în ea niște dispoziții pravilicești
făcute de răp(o)s(atul), cu împărtășire(a) averii
răp(o)s(atului) pi frați(i) și surorile sale. Însă piste
toată nedejde(a) m-am înștiințat acum că ace(a) hârtie
ar fi plăzmuită de însuș(i) d(umnea)lui Verujinsche și
cu rostire că toată avere(a) răp(o)s(atului) meu fiiu să
se lasă cumnatii sale, adică soții fiiului meu. Eu dar
viind a supune aceste împregiurări cunoștinții Cinst(it-
ului) Dep(a)rtament mai înainte de împlinire(a) legiui-
tel(o)r 40 zile prin pravile, rog plecat să binevoească
a poronci jud(e)c(ătoriei) compitente a înnainti lucrare
catagrafisirii și siguripsirii averii răp(o)s(atu)lui meu
fiiu Ioan Baiardi pentru a nu să înstrăina de soțiea
răp(o)s(atului) până la dezlegarea pravilicească a
chiemațil(o)r după legi clironomi.
<ss> I(osif) A(nton) Baiardi.
1850 mart(ie) 18 zile.
Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente, 826/33.
Original.
132
 INDEX
1
Mihai-Răzvan Ungureanu, Convertire și integrare gelescu, Date asupra înființărei Farmaciilor în Româ-
religioasă în Moldova la începutul epocii modern, nia (Conform anchetei oficiale din 1875), București,
Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Tipografia <<Speranția>>, 1904, p. 30; Costin Clit,
2004, p. 179. Două hrisoave domnești, p. 18, nr. 2; Mihai Ciobanu,
2
Ibidem, p. 184. Alexandru Andronic, Petru Necula, op. cit., p. 295.
3
Ibidem, p. 184. 24
Mihai Ciobanu, Alexandru Andronic, Petru Necula,
4
Ibidem, p. 180. Cronica Vasluiului, p. 295.
5
Ibidem, p. 179. 25
Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Achiziții
6
Ibidem, p. 181. Noi, MMDLXXIV/17.
7
Ibidem, p. 184. 26
Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente,
8
Ibidem, p. 180. 826/33.
9
Ibidem, p. 183; Idem, O hartă a comunităților cato- 27 Dr. Nicolae I. Angelescu, op. cit., p. 30.
lice din Moldova în AIIX, XXXIII, 1996, p. 345-352. 28„Lupta”. Organ democrat-liberal, Anul XII, nr. 2528,
10
Mihai-Răzvan Ungureanu, Convertire și integrare din 7 martie 1895, p. 3.
religioasă, p. 187. 29
„Monitorul oficial”, din 12 (25) august 1903, nr.
11
Ibidem, p. 187. 110, p. 4006, coloana a II-a.
12
Ibidem, p. 192. 30
„Monitorul oficial”, din 23 iulie / 5 august 1903,
13
Ibidem, p. 187-188. nr. 93, p. 3480.
14
Costin Clit, Documente hușene, IV (1631-1865), 31 Dr. Nicolae I. Angelescu, op. cit., p. 16-17.
Iași, Editura PIM, p. 399, nr. 444. 32
„Desbaterile Adunării Deputaților”, nr. 047, 20 fe-
15
Mihai-Răzvan Ungureanu, op. cit., p. 193. bruarie 1886, p. 711.
16
Ibidem, 187. Sura Foto:facebook.com/vasluivechi
17
Ibidem, p. 193.
18
Ibidem, p. 193-194.
19
Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente,
592/97.
20
Mihai-Răzvan Ungureanu, op. cit., p. 195.
21
Ibidem, p. 195.
22
Arhivele Naționale Vaslui, Colecţia de documente
„Foi volante”, 641; Tezaur arhivistic vasluian. Catalog
de documente (1399-1855), întocmit de Grigore
Găneț, Costică-Ioan Gârneață, București, 1986, p.
215, nr. 885; Costin Clit, Două hrisoave domnești
privitoare la deschiderea unei spițerii în târgul
Vasluiului, în „Ecouri literare”. Revistă de cultură
editată de Asociația cultural „Poesis Moldaviae”, mai
2010, nr. 5, p. 17-18, nr. 1; Mihai Ciobanu, Alexandru
Andronic, Petru Necula, Cronica Vasluiului – docu-
mente, locuri, oameni, fapte -, Publirom Publishing
House, p. 295; Mihai Ciobanu, Nicole Bârlădeanu,
Valeriu Lupu, De la <<Spitalul lui Drăghici>> la Spi-
talul județean de urgență Vaslui (1852-2010),Iași, Ed-
itura PIM, 2010, p. 20.
23
Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui,
Colecţia de documente „Foi volante”, 651; Tezaur
arhivistic vasluian, p. 226, nr. 937; Dr. Nicolae I. An-
Meridianul Cultural Românesc, An X, Nr. 1 (37), ianuarie - februarie - martie 2024 133
 M.C.R.
O revistă mai altfel cu:
– Studii şi Istorie Literară
– Poezie
– Proză
– Interviuri
– Eseuri
– Ştiinţă şi Educaţie
– Artă plastică
– Comentarii politice
– Dramaturgie
– ,,Păstorel” (cenaclul) are cuvântul! Ridentem dicere verum!
– Istorie
– Tinere talente
– Pagină din lupta anticomunistă
– Opinii, microfișe pentru istorie
– Etnografie etc.

Un segment (moment) din bătălia pentru Limba Română cu arma

cuvântului şi sensibilităţi omeneşti.
96 de semnatari pentru METAFORĂ - IDEE - ÎNŢELEPCIUNE - UMOR,
altfel spus, pentru istorie, pentru viaţă!
100.000 de cuvinte pentru inima și sufletul dumneavoastră!

CITIŢI
MEDITAȚI
DIFUZAŢI
SCRIEŢI
VASLUI - ROMÂNIA