5

O MÃRTURIE DESPRE DUGHENELE {I CRÂ{MELE

HU{ENE LA 1829
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Huşul, oraş episcopal, Costin CLIT
afectat de anexarea Moldovei dintre Prut și Nistru de către Rusia
țaristă în urma tratatului de la București din 1812, avea o industrie și hangii de la 1829: Gheorghi sân Petri hangiu (avea și o crâșmă),
slab dezvoltată. Principalele venituri ale locuitorilor proveneau din Dragomir hangiu, hanurile căminarului Iordache Galin, serdarului
comerţ, viticultură şi grădinărit. Din deceniul al IV-lea se practică Iuga, a lui Ioniță Frim, Strechi, Gheorghe Frim, Prohir tăbăcar. Se
creşterea viermilor de mătase. Potenţialul productiv al oraşului nu a crede că un han ar fi existat încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea,
fost echilibrat cu cel uman. Activităţile productive se datorează ne- aşa numitul Han vechi, numit mai târziu Hanul Mârzoaia. Hanul
gustorilor şi meşterilor locali, imigranţilor sârbo-bulgari1 şi elemen- beneficia „de un întins ocol pentru odihna şi hrana vitelor
tului evreiesc. cărăuşilor”. Unii susţin construirea bisericii Înălţarea Domnului din
Valorizăm dosarul sau „Dela banil(o)r agiutorințâi di iarnă ci să Huşi „pe locul unde mai-nainte era un han turcesc”. Un izvod de
înplinescu di la dughenili și crâșmili aflătoari prin târgurili acistui cheltuieli de după 1800 atestă bolta Ciofu şi hanul Frimului.
țânut” din 1829. Divanul Cnejiei Moldovei se adresa la 23 ianuarie
1829 Isprăvniciei ținutului Fălciu: „În urmare monarhiceștii înnaltă
voință cu hotărâri a să înplini banii din țară precum s-au făcut cunos- Fălciiu
cut dum(nea)v(oastră) prin țârcularnici porunci din 11 dec(e)mv(rie) Tablă precum au urmat înplinire(a) banil(o)r răsuril(o)r de la
a anului trecut No. 1817, în care sumă după alcătuirea așăzării birului dughenile și crâșmili târgurilor acestui ținut.
este cuprinsă și agiutorința di iarnă di la dughenile și crâcimile de prin Anul 1829
târguri și înpreună cu banii agiutorinții, urmând a să înplini și partea
din banii pocitil(o)r în coprinderea alcătuinții ținerii pocitil(o)r,
analoghisându-să di cătră acest Divan suma pe fiaștecare târgu după
îngrijirile de astăzi și să rânduește și al acel țân(u)t 5091 lei ... care ur-
miază a să înplini fără osăbire di cătră acei ci șăd în dughene ”2.
Autoritățile locale se confruntă cu opoziția negustorilor sudeți
ce determină intervenția Divanului pe lângă Consulatul rus de unde
se primește porunca supunerii „înpotrivitorilor”, transmisă Isprăvni-
ciei Fălciu la 21 iunie 18293. Banii „agiutorinții” nu erau trimiși până
la 25 iulie 1829, când Divanul înplinitor al Cnejiei Moldovei fixează
un termen ultimativ de trei zile4.
Izvorul de față ne oferă o privire de ansamblu a comerțului din
târgurile ținutului Fălciu – Huși și Fălciu –, dar cu predilecție a celui
hușean. Sunt prezente: băcăliile (prăvăliile în cere se vindeau pro-
dusele alimentare, mirodeniile, condimentele și ingredientele de
către băcali); precupiile (negustoria de mărunțișuri, marfa de
speculă), din care reținem pe Cirne bulgar și Gheorghe Jăcul;
cizmăriile, în care se repara încălțămintea; bogasieriile, prăvăliile
de marfă ale bogasierilor; blănăriile, cojocăriile, unde se con-
fecționau și vindeau cojoacele și căciulile; pităriile, care produceau
și comercializăau pâinea, atât de importantă în viața comunității;
„bilearturile și cafinelili”, sălile de biliard (!) ale lui Toader argintar
și Țoncul argintar, cafeneaua lui Chiriac „cafingiu”; crâșmele, cele
mai numeroase; făclieriile, care fabricau și vindeau făclii; bărbieriile
(înainte de 1800 asigurau și extracțiile sau intervențiile dentare);
fierăriile; rachieriile și croitoriile.
Reținem pe Eni Holban băcal, Vâlcul cizmar (căsătorit cu Maria,
principalul ctitor și epitrop al schitului Vovidenia din Huși), Jăcu
(Jecu) cizmar – numele lui P. și Neculai Jecu pot fi întâlnite pe un
manuscris datat anterior anului 1836, Raicu bogasier, Anton ar-
manul (armean) bogasier, Zaharia Sotir (căsătorit cu Ruxanda, cti-
torul bisericii Sfântul Nicolae din Huși ridicată între 1832 și 1834),
căminarul Galin și pităria sa, Anton ungurul pitar (catolic), Petri
Maroli (poate un înaintaș al profesorului Marola), crâșma lui Ion
„Țâganul” (probabil o poreclă, pentru că robii țigani nu aveau pro-
prietăți), Mavru bulgar, Petcu bulgar, Gheorghi gălățan, Costandin
gălățan, Ioniță sucevean, Iordachi Sucevanul, Gheorghi Grecul,
Ivanciu bârlădean, crâșma Diaconului, Dumitru bulgar, Iancu bulgar.
Informații importante ne sunt oferite despre hanurile hușene
6
 7

Arhivele Naționale Iași, Fond Isprăvnicia ținutului Fălciu, tr. 627,

Op. 689, dosar 104, f. 13-18.

Arhivele Naționale Iași, Fond Isprăvnicia ținutului Fălciu, tr. 627,

Op. 689, dosar 104, f. 3.

Note:
1
Ecaterina Negruţi, Informaţii statistice privind mobilitatea populaţiei urbane
din Moldova la mijlocul secolului al XIX‐lea, în „Acta Moldaviae Meridionalis”,
III-IV, Vaslui, 1981-1982, p. 151.
2
Arhivele Naționale Iași, Fond Isprăvnicia ținutului Fălciu, Tr. 627, Op. 689,
dosar 104, f. 1.
3
Ibidem, f. 11.
4
Ibidem, f. 9.
5
Rupt.
7
Modificat.
8
Rupt