Costin CLIT

CORESPONDENȚA DINTRE AUTORITĂȚILE CENTRALE ȘI CELE DIN BÂRLAD

PENTRU REFACEREA INSTITUȚIILOR AFECTATE DE CUTREMURUL DIN 1940

Extras
 CADENŢE PESTE
TIMP
Revista cadrelor militare în rezervă şi a veteranilor de
război
din judeţul Vaslui

ANUL X, Nr. 2 (20) / 2022 * HUŞI

ISSN 2344 - 3464
ISSN-L 2344 - 3464

COMITETUL DE REDACŢIE

Costin Clit.
Colonel (r) ing. Nicu Şapcă
Colonel (r) Martin Cata

Tehnoredactare:
Lucian Clit
 CUPRINS

Mesaj adresat tuturor chimiştilor militari, activi, în rezervă şi în

retragere, oriunde vă aflaţi domniile voastre, cu prilejul zilei armatei 5
României
Mesaj adresat tuturor chimiştilor militari, activi, în rezervă şi în
retragere, oriunde vă aflaţi excelențele voastre, cu prilejul împlinirii a
105 ani de la înființarea serviciului de studii al protecției contra
gazelor asfixiante, apariția broşurii „Instrucţiuni privitoare la atacul
cu gaze şi apărarea contra gazelor asfixiante” și emiterea ordinului
circular no. 12071/1917 7
Mesajul adresat chimiştilor militari, în activitate, în rezervă şi în
retragere oriunde s-ar afla Domniile lor, cu prilejul Sfintelor sărbători
ale Crăciunului şi ale Anului Nou 2023 13
Politica României „de balans” între blocuri politico-militare în
momente limită: 1914-1918; 1940-1944, Gl. Bg. (r) Dr. Nicolae
Popescu 15
1 decembrie 1918 – lecţia sublimă a unității naționale, Prof. dr.
Nicolae Ionescu 23
Summitul NATO – Madrid 29-30. 06. 2022, Gl. Bg. Vasile Ignat 27
Substanțe toxice de luptă neletale (II), Col (r) ing. Nicu Șapcă 31
Cum au schimbat (şi schimbă) bolile, pandemiile configuraţia lumii -
evoluţii sociale, economice, culturale, Prof. univ. dr. Dan Popescu 37
Moneda spaniolă în rolul de acum al dolarului american, Prof. univ.
dr. Dan Popescu 47
Carpinenii renăscuți dintr-o iubire, Sergiu Mandis 55
Hușeanul Ioan Mârza (1821-1894) și proprietățile sale funciare,
Ștefan Plugaru 59
Documente inedite privitoare la școlile din județul Fălciu (1875-
1877), Costin Clit 67
Medicul Constantin Argetoianu. O radiografie severă a societăţii
româneşti (1880-1950) – Prof. univ. dr. Dan Popescu 145
Istorie economică De la invazia lăcustelor la Holodomor și foametele
de acum - un fenomen social înspăimântător - secvențe – Prof. Univ.
Dr. Dan Popescu 153
Corespondența dintre autoritățile centrale și cele din Bârlad pentru
refacerea spitalului afectat de cutremurul din 1940, Costin Clit 165
Instaurarea administrației comuniste după alegerile parlamentare din
19 noiembrie 1946 în județele Moldovei, Prof. dr. Nicolae Ionescu 193
Două vorbe, Col.(r) ing. Nicu Șapcă 203
O cadență (XIX), Col.(r) ing. Nicu Șapcă 207
O viață dedicată familiei Doamnei Iuliana Chirilă, Col (rtg) Mihai
Gheorghiu 215
Intersecții spirituale, Col. (retr) Martin Cata 233
Românii și educația, Profesor Dumitru Bahnariu 239
Un om deosebit: Chetran Vasile Constantin, Col (rtg) Mihai
Gheorghiu 243
Poesis, Adrian Coșug-Hondru 255
Vasile Bahrim - In memoriam, Prof. dr. Nicolae Ionescu 259
 CORESPONDENȚA DINTRE AUTORITĂȚILE CENTRALE
ȘI CELE DIN BÂRLAD PENTRU REFACEREA SPITALULUI
AFECTAT DE CUTREMURUL DIN 1940

Costin CLIT

Despre spitalul din Bârlad, deschis la 27 octombrie 1838, s-a scris

destul de mult, fără a fi epuizate toate etapele evoluției instituției sanitare
situată în partea de nord1. Într-un memoriu pe care îl publicăm acum va fi
avansat anul 1834 pentru întemeirea spitalului de către donatoarea Elena
Beldiman, printre alți donatori numărându-se și regele Carol I. Demersurile
pentru construirea clădirii centrale a spitalului a fost inițiate probabil la 1870
– inaugurarea s-a făcut la 26 aprilie 1881 -, după ce la 9 mai 1870 este
recunoscută prin decret și epitropia spitalului Elena Beldiman, modificat prin
jurnalul Consiliului de Miniștri din 19 ianuarie 1925 și înaltul decret regal
din 1 februarie 1929. Terenul din jurul spitalului măsura 3,600 hectare.
Capela era situată în mijlocul clădirii centrale și era deservită de un preot.
Medicii spitalului îngrijeau și numeroși bolnavi din Basarabia 2.
Cercetătorii au punctat renovările clădirii din 1911 și 19373.
Documentele de față fac lumină asupra evoluției spitalului după
cutremurele din 9/10 noiembrie 1940 și 1942 până la 1943. Secția medicală
dispunea înainte de cutremurul din 1940 de 80 de paturi situate în pavilionul
central. După cutremur situația devine una dramatică. Secția va fi amplasată
într-un pavilion din lemn de „tip german”, alcătuit din 10 camere, de patru
locuri, prost aerisite, infectat cu ploșnițe, fără apă și băi cu closet în curte.

1
C. Codrescu, Studiu asupra spitalului Bârlad și Elena Beldiman sub raportul
construcțiunei, igienei, mobilierului și organizațiunei, București, Tipografia Socec, 1886; I.
Graur, N. Botezatu, Istoricul spitalului din Bârlad (1838-1944), în Bârladul odinioară și
astăzi. Miscelaneu, vol. II; R. Duda și colaboratorii, Contribuție la istoricul medical al
orașului în secolul al XIX-lea, în ibidem; Paul Zahariuc, Asistența medicală 1945-1967, în
Aspecte și mărturii ale trecutului recent al Bârladului (1944-2007). Evoluția asistenței
medico-sanitare, volumul III, Partea întâi, Oltea Rășcanu Gramaticu, Istoria Bârladului,
Ediția a IV, revizuită și adăugită, Iași, Editura PIM, 2021, vol I (o parte a textului și notele
(dosarele din fondul arhivistic), sunt preluate cu dibăcie de la Paul Zahariuc, meteahnă
veche a autoarei); Alina Butnaru, Clădirea veche a spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad,
pierdută în negura timpului, în „Acta Musei Tutovensis”. Memorialistică, nr. 3, 2018, p.
147-151.
2
Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de Miniștri. Direcția
Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 20-20v.
3
Alina Butnaru, op. cit.,p. 149.
165
Numărul barăcilor din lemn este destul de mare. Situația spitalului este
considerată ameliorată în 1942 datorită reparațiilor executate clădirilor
aferente, cu excepția corpului central. Secția chirurgicală, formată din 30 de
încăperi, situate la parter și etajul I (aici era și sala de nașteri), are de suferit
avarii la etaj. Numărul bolnavilor ce puteau fi internați la parter era între 25
și 30.
Eforturi deosebite, datorită locului ocupat în administrația centrală, îl
joacă profesorul bârlădean Gr. Forțu de la Comisariatul general al
refugiaților din Transilvania de Nord, punându-și în valoare influența pe care
o avea pe lângă mareșalul Ion Antonescu și alte atuuri. Astfel, obține în 1943
suma de 15000000 de lei din fondul Transnistriei pentru reconstruirea
bisericii cimitirului din Bârlad distrusă de cutremur, apoi încă 23000000 de
lei pentru refacerea instituțiilor afectate. La 20 octombrie 1943 mai era
necesară suma de 4000000 de lei pentru finalizarea lucrărilor de refacere a
școlilor ce au suferit de pe urma cutremurului: Liceul teoretic de fete „Iorgu
Radu”, Liceul Industrial de fete „Codreanu”, Școala de Gospodărie, Școala
Tehnică Industrială, Școala primară de fete Nr. 4, Școala primară de fete și
băieți Nr. 5 și Școala primară de băieți Nr 1.

DOCUMENTE
1 1942 septembrie 18

No. 1542.
18 septembrie 1942.
Copie după referatul D-lui Arhitect Ștefan Popovici.
DOMNULE DIRECTOR?

Urmare la adresa Dvoastre din 17 septembrie 1942 privitoare la

rezistența fundațiilor Spitalului „Bârlad și Elena Beldiman” am onoare a vă
face cunoscut că la ultima vizită am cercetat pivnița pavilionului central a
Spitalului și încercând din nou zidurile cu un ciocan, nu am putut desprinde
nici o cărămidă și nici mortarul care le leagă, cu toate inundațiile trecute și
apa stagnantă și înghețată la timpul iernei, ceea ce dovedește că această
construcție care a rezistat la cutremurele successive din 1940 și 1942 este
mai bine construită decât cele obișnuite, dat fiind calitatea materialului
întrebuințat în timpuri din belșug și că această construcție permite și merită
să fie pusă în bună stare de funcționare având și nenumărate avantagii prin
buna calitate a materialului, precum și felul punerei în manoperă a lor și
avantajiile relevate în memorial proectului de refacere a întregului spital, față
de posibilitățile de lucru de azi.
Arhitect
ss/Ștefa Popovici.
166
 Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de
Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 16. Copie.

2 <1942 decembrie>

Copie după raportul D-lui Dr. EUGEN NECHITA

Domnule Director,

Am onoare a expune situația secției de medicină internă și boli

contagioase, situație care dăunează bunul mers al serviciului.
În adevăr, în urma cutremurului din 1940, de unde până atunci secția
medicală dispunea de 80 de paturi, situate în corpul central al spitalului, deci
în condițiuni admirabile din punct de vedere hygienic și al ușurinței
tratamentului pentru bolnavi, în prezent secția medicală funcționează într-un
pavilion de tip german, ce prezintă următoarele inconveniente:
1. Micimea pavilionului. Acest pavilion cuprinde 10 camere, având
fiecare cameră dimensiunile de 3/2 m. cu un cubaj de 22 m.c. cubaj
insuficient pentru cei 4 bolnavi pe care îi adăpostește.
Acest cubaj este insuficient pentru un om sănătos, cu atât mai mult
pentru bolnavii pulmonari și cardiaci, care știut este nevoie de o cantitate
mult mai mare de aer.
2. Faptul că acest pavilion este de lemn, cu toate că este prevăzut cu
sobe de teracotă, iarna nu face niciodată suficient de cald făcând posibil a se
îmbolnăvi mai greu bolnavii pulmonari ce se găsesc de obicei în acest sezon
expunând la complicații pulmonare pe ceilalți bolnavi.
În timpul verii din contra e o căldură excesivă, făcând irespirabil și
aerul insuficient ce se află, acest motiv făcând pe mulți bolnavi să renunțe la
o spitalizare înainte de a fi complect vindecați.
3. Faptul că acest pavilion este de lemn, a făcut posibilă infectarea lui
cu păduchi de lemn (ploșnițe) fiindu-ne imposibil a-i distruge cu toate desele
formalizări și sulfurizări ce s-au făcut pentru aceasta.
4. Acest pavilion neavând instalație de apă și baie, face cu totul
impropriu funcționarea lui, toileta bolnavilor făcându-se extrem de greu,
aceștiea renunțând de mai multe ori la ea din cauza distanței ce trebue să
parcurgă pentru a ajunge la bae.
5. Lipsa closetelor în interiorul acestui pavilion este cu totul
condamnabil, bolnavii fiind obligați pe timp de furtună, ploae sau viscol să
meargă o bună bucată de drum pentru a ajunge la closetul construit și acest
rudimentar la extremitatea nordică a susnumitului pavilion.

167
 6. Din cauza cutremurului a distrus locuințele supraveghetoarelor și
infiermierilor, acestea au fost nevoite a ocupa camera din pavilionul izolări.
Acest lucru cu totul nerecomandabil din punct de vedere sanitar
reduce totodată simțitor și posibilitățile de ospitalizare, pentru aceste maladii
reducând numărul paturilor la 30.
7. Personal sunt nevoit a locui o camera incomodă și puțin higienică,
deoarece întreg pavilionul central al vechei clădiri este inutilizabil.
Aceasta fiind soluțiea, vă rog să binevoiți a lua măsurile ce veți crede
de cuviință, știind totodată că veniți în ajutorul celor suferinzi, iar dacă
aceasta se poate da un ceas mai devreme, cu atât mai bine pentru ei.
Medic Primar,
(ss) Dr. EUG. NECHITA.
Nr. 2039 943

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 18. Copie.

3 1942 decembrie 9

Copie după raportul D-lui Dr OCTAVIAN BOTEZ

Șeful Serviciului Medical

Domnilor Epitropi,

Am onoare a vă aduce la cunoștință despre starea actuală în care se

găsește instalată Secția Medicală a Spitalului Elena Beldiman din Bârlad.
Bolnavii de boli interne, sunt internați în bărăcile de scânduri
construite după cutremurul din 1940. Aceste bărăci nu sunt adecvate
internării bolnavilor deoarece prezintă inconveniente cari prejudiciază în
mod vădit sănătatea bolnavilor.
1. Încălzirea nu se face uniform. Azi e prea cald – când se face foc –
iar când nu e foc, e frig afară. Closetele fiind afară, bolnavii trebuie să iasă
afară transpirați din cauza căldurii excesive, care nu se poate menține
constantă și astfel sunt supuși permanent răcelii. Bolnavii pulmonari nu
numai că nu se poate aplica o terapeutică favorabilă, dar schimbările bruște
de temperature au o acțiune nefastă asupra lor.
2. Deoarece bărăcile sunt construite din scânduri, s-au umplut cu
ploșnițe, care cum vine noaptea, bolnavii nu se pot odihni din cauza lor.
Soluția stârpirii lor e dărâmarea complectă a bărăcilor.
3. Cubajul unei gherete din scânduri nu e deajuns pentru bolnavii
internați încât tot timpul e un miros care lasă de dorit.

168
 4. Majoritatea din bolnavii secției medicale fac tratament
Electroterapie și Roentgen, încă trebue să parcurgă o distanță apreciabilă
prin frig, să meargă pe afară sub cerul liber, în simplu halat.
Deci tratamentul nu mai are nici un sens. Bolnavii sunt supuși
permanent variațiilor de temperatură și și deci acțiunea terapeutică e nulă.
5. Secția de contagioși e instalată în pavilion separat care e cu totul
neîncăpătoare. Localul e vechiu și nu prezintă capacitate și stare de higienă
satisfăcătoare pentru un pavilion de contagioși.
6. Closetele de la bărăci sunt afară și toate gheretele au (i)eșirea
separate, apoi nu prezintă capacitatea și comoditatea în timp de iarnă, în plin
viscol, bolnavii să meargă afară la un closet neîncălzit (pulmonarii au destul
de suferit).
Expunând aceste inconveniente în linii mari, sunt de părere că
această situație nu mai poate dăinui. În primul rând se pune în joc viața
bolnavilor, reputația spitalului și munca medicilor care din toate aceste poate
să fie nule.
Subsemnatul nu-mi pot lua și nici asuma nici o răspundere cu privire
la felul cum sunt cazați bolnavii în bărăci.
Medic Conducător al Secției Medicale,
Dr. OCTAVIAN BOTEZ.
Nr. 523.
9 Decembrie 1942.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 17. Copie.

4 <1943>

Extras din memoriul D(omnu)lui Arhitect Ștefan Popovici.

După repetatele deplasări la fața locului a personalului Direcțiunei

Generale a Refacerei, Ad(ministra)ția Spitalului a fost sfătuită de a lua
măsuri de conservare a clădirelor și de asanare a subsolului inundat.
Astfel până în vara anului 19421 situația spitalului s-a ameliorat
foarte mult prin reparări successive a tuturor clădirelor, afară de corpul
central, precum și asanarea subsolului prin scoaterea complectă a apei,
constatându-se și mai evident că fundațiile nu au suferit nici de apă și nici de
cutremur, materialul de construcție fiind extreme de bun, dovedind o
rezistență excepțională.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 21.
169
 _________________________
1
În document este trecut 1932.

5 <1943>

Copie după raportul D-lui Dr. GH. TOMOȘOIU

Domnilor Epitropi,

În urma cutremurului din toamna anului 1940, etajul secției

chirurgicale, suferind avarii a fost dărmat, iar secțiea chirurgicală este
departe de a corespunde cerințelor chirurgiei moderne, pe de o parte prin
capacitatea de ospitalizare mult redusă, iar pe de altă parte prin lipsa de
confort majoritatea încăperilor fiind improvizate, aceasta îngreunând mult
buna funcționare a serviciului, precum și aplicarea tratamentului de care
bolnavii au nevoie.
Pentru a înțelege acest lucru voi expune mai jos care era situația
acestei secții înainte de cutremur și care este situația de astăzi.
Înainte de cutremur secția chirurgicală avea un număr de 30 încăperi
repartizate astfel, la parter 16 camere, dintre care erau două saloane bărbați,
sala de pansamente bărbați două rezerve, Roentgen și fizioterapia, locuința
medicului secundar și a subchirurgului.
La etaj, erau 14 încăperi, dintre care două saloane de femei, o sală de
nașteri, sala de operații, sterilizarea, sala de pansamente pentru femei, patru
rezerve cl. I și locuința moașei. În secția chirurgicală puteau fi îngrijiți în
bune condițiuni 60-80 bolnavi. Astăzi funcționează numai în parter putând
adăposti abia 25-30 bolnavi.
Din cauza lipsei încăperilor secția este supra aglomerată, bolnavii
stând câte doi în pat.
Din acelaș motiv bolnavii cu operații aseptice sunt puși în acelaș
salon cu bolnavii aseptici, prin aceasta punând în pericol viața bolnavilor
aseptici, știiut fiind că bolnavii cu supurații și plăgi infectate trebuesc izolați
aceștiea.
Unica sală de lehuze pe care secția o avea înainte, astăzi numai
funcționează fiind nevoiți adesea ori a refuza asistența gravidelor, iar, în
cazurile extremă urgență să ospitalizăm aceste gravide în condițiuni
detașabile, la un loc cu bolnavii cu supurații.
Din lipsa încăperilor secțiea nu are astăzi decât o singură sală de
pansamente unde sunt primate femeile și bărbații la un loc, această înrăuează
enorm aplicarea pansamentelor și tratamentelor necesare bolnavilor adeseori
fiind puși în situațiuni delicate.
Pe de altă parte closetele secției absolut neîncăpătoare.
170
 Aceste closete care înainte deserveau secției de bărbați, astăzi sunt
întrebuințate de femei și de personalul de serviciu. Closetele pe lângă faptul
că sunt prost construite, neavând scurgere și vidare asigurată se înfundă
veșnic din cauza aglomerării de bolnavi, lucru ce împiedică păstrarea
curățeniei și împrăștie în întreaga secție un miros insuportabil. Secția nu are
astăzi decât o rezervă de clasa I a care este veșnic ocupată, din care cauză
mulți bolnavi cu situațiunea materială nu au posibilitatea de a se trata în
spitalul nostru din lipsa încăperilor și a confortului, aceasta fiind în
detrimentul instituției noastre. Ținem seama că acest spital, unul dintre cele
mai mari din Moldova, având un trecut medical glorios, faima lui trecând de
mult hotarele acestui județ, precum și faptul că prin situațiunea localității
noastre ce se leagă prin căi ferate de Basarabia de unde avea un număr
bolnavi, înțelegem care este rolul acestui spital unde se poate trata un bolnav
din cele mai bune condițiuni având un utilaj de cele mai complete.
În urma expunerei făcute din care se poate vedea situațiunea grea în
care se tratează bolnavii precum și misiunea mult mai grea a medicului care
nu poate face medicină adevărată în aceste condițiuni, rog insistent Onorata
Epitropie în calitatea mea de șef al secției chirurgicale, a lua măsuri cât mai
urgent pentru îndreptarea acestei stări de lucruri care nu mai poate sub nici
un motiv dăinui.
Să reclădim acest spital, în care bolnavii să fie în adevăr tratați și nu
maltratați – iar medicilor care prin muncă și concursuri istovitoare au ocupat
locuri în acest spital și vor să-și valorifice cunoștințele și să lucreze cu toată
dragostea și abnegațiunea să li se ridice dărămăturile și moluzul din jurul lor
pentru ca astfel roadele muncei lor să fie depline.
Medic Primar Director,
(ss) Dr. GH. TOMOȘOIU.

Activitatea secției chirurgicale pe timp de 5 ani

Consultații Internați Operați

1938 – 3170 1938 – 942 1938 – 683
1939 – 2974 1939 – 1055 1939 – 756
1940 – 2820 1940 – 975 1940 – 768
1941 – 3819 1941 – 664 1941 – 674
1942 – 4100 1942 – 989 1942 – 1140
Total 16830 4625 4021

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 19. Copie.

6 <1943>
171
 Epitropia Spitalului Bârlad și Elena Beldiman din Bârlad
Spital înființat în anul 1834

MEMORIU

Epitropia Spitalului Bârlad și Elena Beldiman este o instituție de

utilitate publică, persoană juridică de drept privat, recunoscută ca atare prin
Statutul sancționat prin Înaltul Decret No. 789 din 9 mai 1870, promulgat
prin Monitorul Oficial din acelaș an modificat prin jurnalul Consiliului de
Miniștri No. 50 din 19 ianuarie 1925 și aprobat prin Înaltul Decret Regal din
1 februarie 1929.
Acest așăzământ a luat ființă prin daniile plecate din tradiția
creștinească și românească a neamului nostru.
A fost înființat în 1834 de către prima donatoare Elena Beldiman,
printr-un legat care obliga Epitropia Sf(ântul) Spiridon de a întemeia în
Orașul Bârlad un spital cu (…)10 paturi.
Cu timpul numărul donatorilor sporind, iar printre acești donatori
figurează și Majestatea Sa Regele Caroli I, Spitalul mărindu-și veniturile, a
putut să construiască în anul 1870 clădirea centrală complectându-și cu
timpul serviciile necesare.

Situațiunea spitalului înainte de cutremur.

Situat pe un teren de 3 Ha. 6000 m. p. la extremitatea de nord a
orașului, izolat de orice clădiri vecine, clădirea departe de praful și zgomotul
străzei, în cartierul cel mai să(nă)1tos al orașului, spitalul avea următoarele
servicii: Un pavilion de boli interne cu saloane și rezerve pentru bărbați și
femei, săli de consultație, secție de chirurgie cu saloane și rezerve, serviciul
antirabic, serviciul de tuberculoși, pavilion de izolare îndepărtat de clădirea
principală pentru boli contagioase, laborator de analize, instalații Rötgen,
băile bolnavilor și băile publice.
În mijlocul clădirei centrale era o frumoasă capelă în care slujia
preotul spitalului în fiecare sărbătoare, la care venea toți credincioșii din
apropiere, celelalte biserici fiind mai depărtate.
Serviciile medicale conduse de medici distinși, Spitalul care servea
ca spital județean comunal, dădea îngrijire nu numai bolnavilor din orașul și
județul nostru, dar prin buna reputație ce-și creiase, dădea îngrijire și
bolnavilor din județele învecinate și după unire multora locuitori din
Basarabia.
În serviciul acestui spital puteau fi cu ușurință îngrijiți 200 bolnavi,
spitalul având împărțiți pe clase cu taxe reduse, față de alte instituții similare,
gratuități pentru cei săraci.
172
 Epitropia are convenție cu C.F.R. și asigurările sociale, în vederea
îngrijirei bolnavilor ce depind de aceste case.

După cutremurul din 10 noembrie 1940.

Cutremurul a degradat clădirea centrală, mai ales etajul care nu mai

poate fi întrebuințat, de asemenea saloanele de la parter, rămânând numai
farmacia și administrația, reduse la câteva încăperi.
La pavilionul de chirurgie s-a dărâmat etajul, reducându-se serviciul
numai la două saloane la parter, la trei rezerve mici, sala de operație și o
singură sală de panasament.
În urma ajutorului bănesc dat de Ministerul Sănătății, s-a făcut
reparațiuni la acest parter și la băile publice, dar cu mare greutate în secția de
chirurgie pot fi adăpostiți până la 50 bolnavi, punându-se de multe ori câte
doi într-un pat.
Suferind de boli interne sunt adăpostiți într-un pavilion de scânduri,
donat de Crucea Roșie Germană, pavilion situat la o mare distanță de băi,
bucătărie, lipsit de closet, bolnavii fiind nevoiți să iasă afară, ceea ce la mulți
le agravează boala.
S-au suspendat din cauza lipsei de local, serviciul anterabic și
serviciul de tuberculoși.

Refacerea Spitalului

Direcțiunea Generală a Refacerei, prin D-l Arhitect Ștefan Popovici a

întocmit proectul pentru lucrările de consolidare, refacere, reparațiuni,
transformări și adăugiri a unei Secții de maternitate la imobilul acestui spital.
D(omnu)l arhitect a stat în localitate tot timpul necesar pentru studii,
iar proectul a fost revăzut de către D(omnu)l Inginer Mihalache, Directorul
General al Refacerii, care de asemeni a fost în localitate, vizitând terenul și
situațiunea actuală a clădirei.

Valoarea lucrărilor

Valoarea totală a lucrărilor de refacere se ridică la suma de

75.000.000 lei, însă din memoriul care însoțește acest proect lucrările pot fi
eșalonate după importanța și necesitatea impusă astfel:
1. Întreg pavilionul chirurgical, reparații, transformări, adăugiri,
15.000.000 lei.
2. Aripile corpului din față secțiunea de boli interne bărbați și femei
cu anexele, Administrație, farmacie și locuințele medicilor, reparațiuni,
transformări și adăugiri la parter și etaj, lei 20.520.000.
173
 3. Consultații bărbați, construcție nouă, subsol, parter și etaj
9.800.000 lei.
Restul sunt lucrări care cel puțin deocamdată ar putea fi amânate
pentru anul următor.
Față de situațiunea actuală a bolnavilor de boli interne, după avizul
medicilor ce conduc acest serviciu, se impune refacerea cel puțin a aripelor
necesare adăpostirei acestor bolnavi.

Situațiunea financiară a Epitropiei

Epitropia acestui Spital are un caracter mixt, serviciul medical fiind

pus direct sub controlul Ministerului Sănătății – iar averea consistând din
titluri de rentă, imobile urbane și rurale, avere care nu ar putea fi înstreinată,
întrucât pe de o parte ar contrazice dorința donatorilor, iar pe de altă parte ar
lipsi instituția de venit.
Spitalul este administrat de Epitropi care servesc gratuit,
reprezentând casele donatorilor recunoscute prin statut.
Aceste case donatoare sunt: 1. Prefectura Județului Tutova
reprezentată prin D(omnu)l Prefect al județului; 2. Primăria orașului
reprezentată prin D(omnu)l Primar; 3. Epitropia Sf(ântul) Spiridon din Iași
printr-un delegat al ei recomandat de Prefectură; 4. Colegiul donatorilor
alege epitrop care-i reprezintă și 5. Curatoria „N. R. Codreanu” unii din
marii donatori.
Gestiunea Epitropiei este supusă legilor de administrarea banului
public, astfel controlul statului chiar sub această formă de quasi autonomie
este efectiv asupra Epitropilor, cât și asupra personalului medical.
Cum Epitropia Spitalului nu ar putea cu resursele ei proprii, să
suporte cheltuelele de refacere, căci dacă s-ar vinde imobilele nu s-ar
respecta dorințele donatorilor, ceea ce ar da naștere la procese din partea
diferiților moștenitori iar pe de altă parte vânzând imobilele, Spitalul ar
rămânea fără venituri; de aceea facem un călduros apel către
d(umnea)voastră să binevoiți a veni în ajutorul acestei instituțiuni cu suma ce
veți binevoi pentru ca spitalul refăcut să poată servi ca și în trecut pentru
adăpostirea și îngrijirea bolnavilor.
Acest spital servește și ca spital Comunal și Județean.

Epitrop Reprezentând curatoria „N. R. Codreanu”.

Președinte, N. SIMIONESCU.
Medic Primar, Dr. GH. TOMOȘOIU.
Epitropi:
V. Georgescu-Bârlad Epitrop Reprezentând Colegiul Donatorilor.
D. Costandache // // Prefectura Județului.
174
 I. Mihăilescu // // Primăria Orașului.
M. Bally // // Epitropia Sf(ântul) Spiridon-Iași.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 20-20v.
Original.
_________________________
1
Ilizibil, din cauza legăturii dosarului și a fotografiei executate
asupra documentelor.

7 1943 mai 4

ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE
COMISARIATUL GENERAL AL REFUGIAȚILOR
DIN TRANSILVANIA DE NORD

Nr. 8.
4 mai 1943

Ca delegat al Bârladului,
amintesc din nou rugămintea acestui oraș, făcută de mult și repetată
și mereu amânată, pentru:
1) ajutorul de 35 milioane din fondurile M.A.N., făgăduit de Domnia-
Voastră pentru repararea Spitalului ce deservește 3 județe.
2) ajutorul de 11 milioane prevăzut de Ministerul Comunicațiilor și
nelucrat încă de M.S.M., pentru repararea străzilor stricate de cutremur, de
inundații și de trecerea armatelor spre Est.
3) ajutorul de 15 milioane pentru biserica cimitirului, în întregime
dărâmată, din care cauză oamenii își prohodesc morții afară pe orice vreme:
cu vânt, cu ploae, cu viscol.
4) o cotă mai mare a Ministerului de Interne pentru Primăria acestui
oraș, care are totul de reparat.

Prof. Gr. Forțu.

Pentru 3 și 4 / din Fondul Transnistriei, pentru p. 4 se va cere Dlui

Prof. Forțu propuneri concrete, apoi comunicare finanțe.

<ss>.

175
 Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de
Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 9. Original.

8 1943 mai 6

Direcția Relațiilor cu Departamentele 6 mai

304215/R/943

Domnule MINISTRU

Avem onoare a vă aduce la cunoștință, că domnul Mareșal Ion

Antonescu, a aprobat să se dea suma de 15 milioane din Fondul
Transnistriei, pentru reconstruirea bisericii cimitirului din orașul Bârlad, care
afost în întregime dărâmată cu ocazia cutremurului din noembrie 1940.
Primiți, vă rugăm, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre
considerațiuni.
Secretar general,
Director,

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 1.

9 1943 mai 12

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

SECRETARIATUL GENERAL
Direcția Relațiilor cu Departamentele 1943, luna mai, ziua 12

Cu ocazia audienții avută la Domnul Mareșeal, în ziua de 4 mai a.c.,

domnul Prof. Grigore Forțu a solicitat domnului Mareșal un fond la
dispoziția Primăriei orașului Bârlad din care să se refacă instituțiile din acest
oraș, care au fost complect dărâmate de cutremurul din noembrie 1940.
Primăria orașului Bârlad a primit pentru anul în curs din bugetul
Ministerului Afacerilor Interne un fond pentru investiții de 27.000.000 lei.
Orașele vecine au primit ca fonduri de investiții:
Tecuci …. 25.230.000 lei
Vaslui …. 36.865.000 //
Huși …… 46.000.000 //
Domnul Prof. Forțu arată, că aceste trei orașe sunt mai mici decât
orașul Bârlad și deci, acestuia i s-ar cuveni un fond mai important,
propunând să i se acorde suma de 50.000.000 lei.

176
 Ministerul Afacerilor Interne raportează, că Hușilor și Vasluiului li s-
au dat sume mai însemnate, deoarece au de executat lucrări în curs ordonate
de Domnul Mareșal.
Domnul Mareșal este rugat să binevoiască a hotărî dacă, se poate
acorda orașului Bârlad suma de 23.000.000 lei din fondul Transnistriei,
pentru complectarea subvenției de 27.000.000 lei ce o acordă Ministerul
Afacerilor Interne.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 7. Original.

10 1943 mai 12

ROMÂNIA
MINISTERUL FINANȚELOR
DIRECȚIUNEA GENERALĂ A MIȘCĂRII FONDURILOR
SERVICIUL Contabilității

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

DIRECȚIUNEA RELAȚIUNILOR CU DEPARTAMENTELE
159299. 12 mai 1943

Referindu-ne la adresda Dvs. Nr. 304215 R/943, avem onoarea a vă

aduce la cunoștință că am dispus Băncii Naționale a României să plătească
suma de: Lei 15000000 / cinsprezece milioane/ primăriei Orașului Bârlad.
Această sumă a fost acordată de Domnul Mareșal Ion Antonescu din
Fondul Transnistriei pentru reconstruirea bisericii cimitirului orașului
Bârlad, dărâmată în întregime cu ocazia cutremurului din noembrie 1940.
DIRECTOR GENERAL <ss>.
DIRECTOR <ss>.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 2. Original.

11 1943 mai 13

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI 13 MAI 1943

OCROTIRILOR SOCIALE
CABINETUL MINISTRULUI
648.
Domnule Mareșal,

177
 Am onoarea a vă ruga să binevoiți a aproba să se reface Spitalul din
Bârlad din creditul de război.
Lucrările necesare vor costa cel puțin 35 milioane lei.
Refacerea acestui Spital, grav avariat de cutremur, este absolut
necesară, atât pentru nevoile armatei, cât și pentru asigurarea unei bune
asistențe medicale a populației din această regiune.
Primiți, vă rog, Domnule Mareșal, asigurarea înaltei mele
considerațiuni.
MINISTRU
Profesor Dr. Tomescu <ss>.

Domniei-Sale
Domnului MAREȘAL ANTONESCU – CONDUCĂTORUL
STATULUI.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 10. Original.

12 1943 mai 14

ROMÂNIA București, 14 maiu 1943

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
Cabinetul Ministrului
No. 40306.

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

Direcția Relațiilor cu Departamentele
d. Basarabeanu1

La adresa Dvs. Nr. 304.219/R/943;

Am onoare a vă aduce la cunoștință că s-a dat ordin Direcției
Superioare Sanitare din MAN, pentru a pune la dispoziția Ministerului
Sănătății și Ocrotirilor Sociale suma de 35 milioane lei, necesară reparărei
Spitalului Civil din Orașul Bârlad.
D.O.
DIRECTOR DE CABINET AL MAN.
<ss>.
<ss>.

178
 Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de
Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 5. Original.
_________________________
1
Scris de mână.

13 1943 mai 15

ROMÂNIA
PRIMĂRIA ORAȘULUI BÂRLAD
JUDEȚUL TUTOVA

DOMNULUI MAREȘAL ION ANTONESCU

CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN
BUCUREȘTI
No. 5508, 15 mai 1943.
Avem onoare a vă raporta că am primit suma de 15.000.000 lei, ce a-
ți binevoit a acorda pentru reconstruirea Bisericei cimitirului Orașului
Bârlad, biserică dărmată în întregime de cutremurul din anul 1940.
Pentru această măreață faptă care va rămâne icoană vie în sufletele
oropsiților cetățeni ai Orașului nostru, vă rog să primiți Domnule Mareșal
respectoasele lor mulțumiri cu urarea ca Dumnezeu să vă hărăzească ani
îndelungați cu sănătate pentru binele neamului nostru.
PRIMAR
I. MIHĂILESCU <m.p.>.
SECRETAR
I. Vasiliu <ss>.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 11. Original.

179
 14 1943 mai 17

Direcția Relațiilor cu Departamentele

17 mai 1943

304567/R/943

DOMNULE MINISTRU,

Avem onoare a vă aduce la cunoștință că Domnul Mareșal Antonescu

a aprobat să dea din Fondul Transnistriei suma de lei 23.000.000 la
dispoziția Primăriei orașului Bârlad pentru refacerea instituțiilor publice din
acel oraș, care au fost distruse de cutremurul din Noemvrie 1940.
Primiți, vă rugăm, Domnule Ministru, încredințarea deosebitei
noastre considerațiuni.
SECRETAR GENERAL
Ovidiu Al. Vlădescu.
DIRECTOR
Gr. A. Basarabeanu.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 8. Concept.

15 1943 mai 19

MARELE STAT MAJOR Nr. 831462 din 19 MAI 1943

180
 DIRECȚIA 6-a TRANSPORTURI Marele Stat Major
Biroul 3 Drumuri SECȚIA 6-a TRANSPORTURI

către
PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

La No. 304217R. din 5 mai 1943 prin care ni se face cunoscut că

Domnul Mareșal Antonescu a aprobat să se afecteze din fondul războiului
suma de 11 milioane lei pentru repararea străzilor stricate de cutremur,
inundații și de război în orașul Bârlad, am onoarea a vă raporta că s-a luat
legătura cu Direcțiunea Generală a Drumurilor Direcțiunea Întrețienrii,
pentru începerea lucrărilor, urmând a aproviziona cât mai curând, materilae
de pavaj necesare.

D.O.
ȘEFUL SECȚIEI VI-a TRANSPORTURI
I. Lovinescu <ss>.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 6. Original.

16 1943 iunie 8

MINISTERUL FINANȚELOR
DIRECȚIUNEA GENERALĂ A MIȘCĂRII FONDURILOR
Serviciul Contabilității

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

Direcțiunea relațiunilor cu Departamentele

166107* - 8 IUN(IE) 1943

Referindu-ne la adresa Dvs. Nr. 304567/943 avem onoarea a vă

aduce la cunoștință că am dispus Băncii Naționale a României cu adresa
noastră Nr. 162737 din 22 mai a.c., să plătească suma de:
Lei 23.000.000. / douăzeciși trei milioane/ Primăriei orașului Bârlad.
Această sumă a fost acordată de Domnul Mareșal Ion Antonescu
pentru refacerea Instituțiilor Publice din acel oraș, care au fost distruse de
cutremurul din noembrie 1940.
DIRECTOR GENERAL Const. Al. (…) <m.p.>.
DIRECTOR <m.p.>.

181
 Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de
Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 12. Original.

17 1943 august 3, București

ROMÂNIA București 3 Aug(ust) 1943

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
Nr. 43395.

COPIE

CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI

Am onoarea a vă aduce la cunoștință următoarele:

1). Cabinetul Civil cu Nr. 304219/943 a comunicat spre exceptare
ordinul Domnului Mareșal, ca din fondurile MAN să se aloce 25 milioane lei
pentru repararea spitalului civil din Bârlad.
2) Ministerul Apărărei Naționale, Dir(ecția) Super(ioară) Sanitară și
Dir(ecția) Super(ioară) Ad-ției Armatei, au făcut formele necesare și
intervențiile la Ministerul de Finanțe.
Ministerul de Finanțe cu adresa Nr. 59906/943, arată că:
- Deoarece creditele extraordinare deschise de la începutul
exercițiului și până în prezent au deposit cota respective, Ministerul
Finanțelor nu poate aproba să se acorde din creditul de război suma de 35
milioane.
- Ministerul Finanțelor propune ca lucrările în cauză să fie eșalonate
pe 2 ani.
- În acest an să se execute lucrări cu o valoare egală cu cu creditul
înscris în buget.
- În anul viitor să se înscrie de Ministerul Sănătății suma ce mai este
necesară.
Pentru ca lucrările de la spitalul civil din Bârlad să poată fi continuate
în exercițiul următor, acel Departament aprobă în conformitate cu
dispozițiunile art. 80 din LCP să se facă angajamentele în acest scop.
DO
DIRECTOR DE CABINET
COLONEL/ss/ Balaban.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 29. Copie.

18 1943 august 17
182
 CABINETUL MILITAR AL COPIE
CONDUCĂTORULUI STATULUI
Nr. 107233 din 17 Aug(ust) 1943.

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

- Cabinet –
La Nr. 41095 din 6 august 1943.
Am onoare a vă face cunoscut că Domnul Mareșal este de accord cu
dispozițiunile luat cu privire la alocarea cheltuielilor pentru repararea
Spitalului Civil din Bârlad.
DO
ȘEFUL CABINETULUI MILITAR
COLONEL/ss/ R. Davidescu.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 30. Copie.

19 1943 octombrie 91, Bârlad

EPITROPIASPITALULUI Bârlad….194(3)
„Bârlad și Elena Beldiman”
Nr. 1643.

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

REGISTRATURA GENERALĂ

308915 din 9 X 1943.

DOMNULE MAREȘAL,

Respectuos avem onoarea a supune cunoștinței Domniei Voastre

situațiunea în care se află Spitalul Bârlad și Elena Beldiman din orașul
Bârlad:
Cutremurul din 10 noemvr(i)e 1940 a provocat mari degradări
clădirei acestui spital, atât la pavilionul de chirurgie, cât și clădirei central,
pavilionul de boli interne, Administrației, capelei și celorlalte dependințe.
În urma avizului D-lui Arhitect al Ministerului Sănătăței s-a dărmat
etajul secției de chirurgie și s-ar fi continuat dărmarea întregei clădiri, dacă
nu s-ar fi oprit.

183
 Nu știm dacă considerațiuni de ordin technic au motivat dărmarea
etajului chirurgiei sau cutremurele successive și teama de răspundere au
determinat pe d-l arhitect să ceară dărmarea întregei clădiri.
Rezistența părții centrale după doi ani, fără nici o reparație, deși au
mai fost cutremure dovedesc că părerea d-lui arhitect că nu se mai poate
repara clădirea, nu confirmă avizul D-sale.
Epitropia a intervenit la Ministerul Comunicațiilor pentru întocmirea
planului și devizului necesar pentru refacerea spitalului.
Ministerul a delegat pe d-l arhitect Ștefan Popovici, care a stat în
localitate și a întocmit un prim proect pentru refacerea Spitalului, adaptarea
lui la noile condițiuni higienice și înzestrarea cu o secție de maternitate.
Valoarea devizului 75.000.000 lei, lucrare care se poate eșalona după
necesități.
S-au făcut intervențiuni la Ministerul Sănătăței, cu ajutorul căruia
secția de chirurgie s-a reparat, reducându-se la două saloane cu o capacitate
de 40 paturi, cu o singură sală de pansament, contrară cerințelor medicale.
Din lipsă de fonduri și ajutoare s-a intervenit din nou la Direcția
Refacerei, care tot acel domn arhitect a întocmit un nou proect pentru
repararea clădirei așa cum era înainte de cutremur.
Proectul și devizele însumează 36.000.000 lei.
Neputându-se executa această lucrare din lipsă de fonduri și ajutoare
s-a făcut o nouă intervenție la Direcția Refacerei pentru întocmirea unui
proect de a se repara o singură aripă a clădirei centrale pentru secția de boli
interne.
Nici această lucrare din aceleași motive nu s-a putut executa.
Înainte de întocmirea acestor proecte s-a cerut avizul în scris d-lui
arhitect Popovici asupra rezistenței fundațiilor în vederea eventualei
reparațiuni.
Anexăm în copie acest aviz.
Ministerul Comunicațiilor printr-un aviz trimis spitalului, semnat de
d-l inginer Mihalache, Directorul General al Refacerei, opinează acelaș sens.
Domnul Ministru al Sănătăței în dorința de a clădi un nou spital după
toate cerințele unui spital modern, la 23 septembrie a.c. a pus fundația
acestei noi clădiri însă numai pentru pavilion de boli i(nterne)1 în limita
sumei de 70.000.000 lei, urmând ca sumele ce ar necesita pentru complectare
să se prevadă în bugetul viitor.
Până la construirea și a unui pavilion de chirurgie, ar urma ca
serviciu să se facă în actuala clădire, astfel că ar fi două administrațiuni în
două localuri deosebite.
Până la construirea și terminarea noului pavilion, îngrijirea bolnavilor
de boli interne se face în condițiuni contrare medicinei și higienei.

184
 Anexăm în copie rapoartele D-lor medici conducătorii secțiilor de
boli interne și chirurgie, întrucât în urma degradărei localului, serviciile de
tuberculoși și antirabic au fost suprimate.
Avem onoare a vă înainta un memoriu asupra istoricului acestui
spital.

D-SALE
DOMNULUI MAREȘAL ION ANTONESCUCONDUCĂTORUL
STATULUI ROMÂN-BUCUREȘTI.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 13. Original.
_________________________
1
După numărul de înregistrare.
2
Vizibilă numai prima literă.

20 <1943 octombrie 9>

EPITROPIASPITALULUI Bârlad….194(3)
„Bârlad și Elena Beldiman”
Nr.

Față de situațiunea actuală, întrucât construirea nouei clădiri necesită

timp și bani, Vă rugăm respectuos în interesul unei bune îngrijiri nu numai a
bolnavilor din orașul și județul nostru, dar și acelora din comunele județelor
vecine și chiar din județul Cahul, să dispuneți repararea cel puțin provizoriu
a unei aripi a clădirei centrale, întrucât nu credem că pavilionul de scânduri
în care sunt internați acești bolnavi ar putea rezista până la terminarea nouei
clădiri.
Ne permitem respectuos să supunem aprecierei Dvoastre că în afară
de lipsa complectă a unei bune îngrijiri a celor bolnavi de boli interne, dar și
starea actualei clădiri situate în partea cea mai frumoasă a orașului, face o
tristă impresie, iar părăsirea ar însemna să ne îndepărtăm de dorința
generoșilor donator, din a căror danie s-a construit spitalul, care de la
întemeerea lui are peste 100 ani, fiind după Sf(ântul) Spiridon cea mai veche
instituție spitalicească din Moldova.
Primiți Vă rugăm Domnule MAREȘAL asigurarea profundului
nostru respect.
PREȘEDINTE <m.p.>.
Director <m.p.> Oprișan (?)

185
 Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de
Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 14. Original.

21 1943 octombrie 12

DIRECȚIUNEA
EPITROPIEI SPITALULUI
„BÂRLAD ȘI ELENA BELDIMAN”.
No. 1686
1043 octombrie 12

DOMNILOR EPITROPI,

Am onoarea a vă aduce la cunoștință felul cum sunt ospitalizați

bolnavii internați în Secția medicală a Spitalului Beldiman:
Vă este cunoscută situația secției de medicină internă de pe urma
cutremurului din 1940, secție care a fost foarte deteriorate, așa încât nu a mai
fost posibilă internarea bolnavilor în această secție.
S-a recurs la amenajarea unor boxe construite din lemn, unde sunt
internați bolnavii afectați de boli interne, de la acea dată.
Aceste boxe prezintă dezavantaje nenumărate, între altele
imposibilitatea de a fi locuite, vara bolnavii sufocându-se de căldură, iar
iarna se încălzesc insufficient, încât bolnavii suferă de frig.
Numai discutăm chestiunea closetului care este afară la câțiva metri
distanță de boxe și chestiunea păduchilor de lemn, care au inundate boxele și
a căror deparazitare e o problemă foarte grea.
În afară de aceasta, numărul lor este prea mic, față de numărul mare
de bolnavi ce solicită internarea și pentru acele instituții C.F.R.; C.A.S.; ce
au angajamente cu spitalul.
Pentru a complecta numărul de paturi din boxe, s-au amenajat două
saloane în corpul distrus al secției medicale, cu aceasta nerezolvându-se
problema lipsei de paturi, ceea ce determină unele împrejurări la
ospitalizarea a câte 2 și 3 bolnavi într-un pat.

186
 Aceeași situație și la secția de contagioși unde au fost forțați de a
evacua una din supraveghetoare și de a băga câte 3 și 4 bolnavi într-un pat.
Ne permitem de a arăta în treacăt greutățile ce la are corpul medical
al secției și cel auxiliar pentru a putea îngriji bolnavii secției, unde prin
faptul lipsei de paturi ia naștere promiscuitatea cu toate consecințele legate
de aceasta.
Iată situația numerică a bolnavilor internați actualmente în aceste
secții:
1 / Medicina internă: Scarlatină 83, medicină internă 23 și febră
tifoidă 7. Total 113 bolnavi.
Față de situațiunea mai sus arătată, vă rugăm să binevoiți a lua
măsurile respective pentru îmbunătățirea secției de medicină internă a
Spitalului.
MEDIC <m.p.>.
DOMNIEI SALE
DOMNILOR EPITROPI AI SPITALULUI BÂRLAD ȘI ELENA
BELDIMAN BÂRLAD.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 23. Original.

22 1943 octombrie 15

MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE

COMISARIATUL GENERAL AL REFUGIAȚILOR
DIN TRANSILVANIA DE NORD

Nr. 512. Cabinet.

15.X.1943.

CĂTRE DOMNUL MAREȘAL, ION ANTONESCU

CONDUCĂTORUL STATULUI

187
 Cu onoare Vă aduc la cunoștință că lucrările de reparație la unele
biserici și școli ajutate de Domnia-Voastră în Bârladul grav încercat de
cutremur, mai au nevoie pentru a fi terminate de cheltueli ultime în suma de
4 milioane lei.
Orășenii Vă roagă din nou, prin delegatul lor, să binevoiți a le acorda
suma de mai sus pentru a nu fi surprinși de vremea rea care se apropie.
Ne îngăduim a Vă ruga să binevoiți a vedea dacă acest ajutor nu s-ar
putea acorda din fondul B.
În numele lor, Vă mulțumim din nou pentru înțelegerea cu care le-ați
ascultat întodeauna păsurile.
Prof. Gr. Forțu <ss>.
Comisarul Guvernului pentru Transilvania de Nord.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 27. Original.

23 1943 octombrie 16, Bârlad

EPITROPIASPITALULUI Bârlad, 16 octombrie 1943

„Bârlad și Elena Beldiman”
Nr. 1715.

DOMNULE MAREȘAL,

Referindu-ne la adresa noastră No. 1647/1943, asupra situațiunei în

care se află Spitalul din Bârlad, avem onoarea a vă înainta referatul
D(omnu)lui Medic primar al Secției de boli interne și contagioase.
Din acest referat reese starea tristă în care se află cei care-și caută
adăpost și îngrijiri în acest spital.
Până la terminarea noii construcții a spitalului proiectat, a cărui piatră
fundamentală s-a pus la 23 septembrie a.c., lucrare care de altfel a sistat,
avem onoarea a vă ruga respectuos să binevoiți a dispune să se repare cel
puțin una din aripele clădirei centrale, pentru ca bolnavii să poată avea o mai
bună îngrijire decât aceea pe care spitalul oferă astăzi.
188
 Mulții dintre suferinzii care se adresează acestui spital, când urmează
a fi internați, se retrag, iar alții după 2-3 zile de internare părăsesc spitalul și
de multe ori se aud critici nu numai la adresa Epitropii, dar și a autorităților
locale, învinuindu-ne de nepăsare.
Cunoscută fiind voința Dvs., manifestată în toate direcțiile pentru
bunul mers al țărei, Epitropii se fac interpreții celor nevoiași și bolnavi,
rugându-vă să luați sub înalta Dvs protecție această instituție, pe cât de
folositoare, pe atât de greu încercată prin cutremurul din 1940.
Primiți, vă rugăm, Domnule Mareșal, asigurarea deosebitei noastre
considerațiuni.
Președinte <ss>.

Domnului Mareșal Ion Antonescu Conducătorul Statului Român –

București.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 22. Original.

24 1943 octombrie 20

ROMÂNIA
PRIMĂRIA ORAȘULUI BÂRLAD
JUDEȚUL TUTOVA

ONOR. PREȘEDENȚIEI CONSILIULUI DE MINIȘTRI

BUCUREȘTI

No. 12170 – 20 octombrie 1943.

Am onoare a vă raporta următoarele:

În Orașul cel mai greu încercat de marele cutremur, Bârladul, prin
înaltul Domniei Voastre sprijin suntem pe punctul de a termina lucrările de
refacere a unora dintre școlile ce au suferit mai mult.
Nu putem termina însă aceste lucrări, întrucât materialele și mâna de
lucru s-au scumpit cu un procent ce a întrecut orice prevedere.
Mai avem nevoie pentru:

Liceul teoretic de fete „Iorgu Radu” de LEI 1.700.000

Liceul Industrial de fete „Codreanu” // 600.000
Școala de Gospodărie Gr. I // 500.000
Școala Technică Industrială // 500.000
Școala primară de fete No. 4 // 300.000
189
 Școala primară de fete și băieți No. 5 // 200.000
Școala // de băieți No. 1 // 200.000
TOTAL LEI 4.000.000

Cu aceste sume școlile arătate mai sus vor putea termina, chiar în
acest anotimp înaintat, lucrările începute.
Respectuos vă rugăm să binevoiți a acorda și acest ajutor atât de
necesar școlilor arătate mai sus.
PRIMAR
<ss>. I. MIHĂILESCU.
SECRETAR
<ss> C. BUJORANU.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 26. Original.

25 1943 octombrie 23

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

SECRETARIATUL GENERAL
Direcția Relațiilor cu departamentele.
NOTĂ

1943, luna octomvrie 23.

Domnul Profesor Forțu a rugat pe Domnul Mareșal Antonescu să

binevoiască a acorda suma de 4.000.000 lei pentru terminarea reparațiilor la
instituțiile publice din Bârlad care au suferit de pe urma cutremurului din
luna noemvrie 1940.
Domnul Mareșal a cerut relații.
La cererea Domnului profesor Forțu, Domnul Mareșal a acordat din
din Fondul A următoarele sume:
- 15.000.000 lei pentru refacerea Bisericii Cimitirului Bârlad;
- 23.000.000 lei pentru refacerea instituțiilor publice din acel oraș.
Primăria orașului Bârlad arată că lucrările de refacere sunt foarte
avansate și ele se pot desăvârși chiar în toamna aceasta.
Mai este încă necesară suma de 4.000.000 lei, solicitată de Domnul
Profesor Forțu pentru aceste lucrări. Această sumă urmează a acoperi
ultimile reparații la școlile din Bârlad.
Totodată Epitropia Spitalului Beldiman din Bârlad arată că spitalul
din acel oraș a avut foarte mult de suferit de pe urma cutremurului: secția de
chirurgie s-a redus la două saloane cu o capacitate de 40 de paturi și cu o
190
singură sală de pansament. Repararea clădirilor existente ale spitalului ar
necesita suma de 36.000.000 lei, iar construirea unui nou spital - astfel cum
intenționează Ministerul Sănătății – necesită suma de 70.000.000 lei.
Epitropia spitalului roagă pe Domnul Mareșal să binevoiască a sprijini
îmbunătățirea situației actuale a acestui spital.

SUMAR
Refacerea instituțiilor publice din Bârlad.
Nu mai am de unde să dau anul acesta. <ss>.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 24-25.
Original.

26 1943 noiembrie 27, București

ROMÂNIA București, 27-XI-943

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
Cabinetul Ministrului
Nr. 42215

PREȘEDENȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

Dir(ecția) Relațiilor cu Departamentele.

La Nr. 304219 din 5 maiu 1943;

Am onoare a înainta alăturat în copie raportul Nr. 41095/943, relativ

la alocarea fondurilor pentru reparatul Spitalului Civil din Bârlad și ordinul
Nr. 107233/943, al Cabinetului Militar prin care se comunică aprobarea
propunerilor făcute.
D.O.
DIRECTOR DE CABINET
MAIOR Ed. Dragomirescu.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond Președenția Consiliului de

Miniștri. Direcția Relații cu Departamentele, dosar 446/1943, f. 28. Original.
191
Sursă: https://imagoromaniae.ro/produs/barlad-spitalul-beldiman/

Sursă: https://ro.pinterest.com/pin/17451517278988499

192