DESROBIREA TIGANILORO

STERGEREA PRIVILEGIILOR BOERESCI

EMANCIPAREA TERANILORO

t r

DISCURSO ROSTITO IN ACADEMIA ROMANA

SEDINTA SOLEMNI DELA I (1 j) APRILIE 1891 -
DE

M. KOGALNICEANU
MEMBRU ALD ACADEMIEI ROMANE .

al

'.,
BUCURESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI, 16
1891.

www.dacoromanica.ro
 -
..

Sire !
Prea gratisa Dmna qi Regina !
Altefa Regala !
Dnineloric 0 Domnilori !

Colegii mei mi-ail Incredintatil misiunea de a lua i e cuvintulil

In acst mare i. frumosa qi, In care serbamil jubileulil de 25 de ani alu
fundarei Academiei Romne. Acst onre o datorescii virstel mele
lnaintate.
In adevrti, cu exceptiunea venerabililoril noOri colegi d-nii N. Kre-
tzulescu i G. Barititi, e sunt, dintre top academiciani, cell
mai In virst, i, dac ar fi esactil anula nascerei mole ce mi-la doll nu
numai biografil ,strAini dar i literatorii romani, call a binevoitii a se
ocupa cu scrierea vietei mele, e a.1 fi mai lnaintatii In bitrAmete dead
chiar Nestoril mai sus numiti al Academiel Romano. Dupa Lexiconulil
de conversatiune al lui Meyer (Meyer's Konversati9ns-Lexikon) en a1-
fi n'ascutil la 1806; i nu mai de multi"' deal sunt cate va sptrnitini,

www.dacoromanica.ro
 4

_Romania literara mi-a data acest4 virsta ; asta-felti a1 numera 85 de

Winne, n'am pretentiunea de a dice primaveri. Sa-mi fie permisil a
rectifica acesta data. Eu sunt nascutii In Iasi la 6 Septembre 1817,
dupd cum result& din Insemnarea originala scrisa de tatalti meu In
Ceaslovulii nascerilorti si morfilora familia Kogalniceanu, o carte care,
sunt Inca citti-va ani, ca unit' registru ala staril civile, se obici-
nuia a se 'Astra din tata In flit mai in tote familiele nstre.
Tatalti mei' a fostil Vorniculd The Kogalniceanu, maica mea Catinca,
nascuta Stavilla, era coboritOre dintr'o familie genovesa stabilita de
secole In vechea colonie genovesa Cetatea-Alba (Akerman), de unde apoi
s'a fostil respAnditil in Vita Basarabia, unde i astacli sunt multi pro-
prietari purtand0 numele de Stavilla.

Exprimandu-mi-se dorinta ca, cu ocasiunea acestel dile ceremoniale,

sa citezti cate-va fapte din istoria contemporana, petrecute sub ochii
mei, ori severite cu micula med concursil; Maiestatile VOstre sa bine-
voiasca gratiosil a-mi Invoi de a preceda lucrarea mea cu cate-va cu-
vinte earl se raprta la c,lilele tinereteloril mele.
Betrnii iubescil a povesti despre cele intimplate in junetea ; i

eu nu potu raman strainti de acsta slabiciune a virstel mele.

Naul meu, adeca acela care m'a luminat cu sfintul botezil, In-
trebuinez stilul betrnescil, a fostil Domnita MarghiOla Calimachk
sotia logoletului Grigorie Sturdza, tatalti repausatului MiChailil Sturdza,
fostuki Domnii alit Moldova Domnita -Marghiola iubia *forte mult pe
maica-mea, care, copila ttnera, a fostu remasa orfana de tata i de mama
i tncredintata epitiopiei logofettilui Grigorie Sturdza, ., bunulti me
despre mama medelnicerulii Stavilla .avendil moia sa vecina cu moiiIe
din Basarabia ale familiel Sturdzesci, astacli proprietati ale Principelui Di-
mitrie Michailti Sturdza, fluid fostului Domnii alfl Moldovei. Domnita Maria
Calimach vorbea numai grecesce ; ea me iubia multa de mica copila,
i cand me lua In brate, ea Imi exprima dragostea lntr'a me desmierda
cu bataie de palmite pAna cand leinamit de plansil, i intoVar4ite aceste

www.dacoromanica.ro
 s
5

cu tote numirile desmierdatOre grecesci ce se tntrebuint&A la copii.

.La s'eversirea el din viata Domnita Marghiola m6. recornanda% iubirei
i ingrijirei fiului .s6ti Michaila Sturdza, carele deja In tinerete luase
primula loch Intro cei mai Invtati si talentap boeri tineri al Moldo-
vel. Acestei misiuni lsate cu 1imb de marts Michaila Sturdza a fostil
credinciosti ; acestei misiuni datorescti c Michailh Sturdza, ajunsil Dianna
al Moldovei In 1834, In acelasi- anti, Impreura cu fiii s61 Dimitrie si
Grigorie, m'a trimest1 la inv'eltur In Francia i anume la LunOvillo,
uncle furturitt incredintap ingrijirei abatelui Lhomm; preotti catolicti,
carele, din causa morel revolutiuni franceze, ca multi alp emigrap fran-
cee, se refugiase In Principatele romne. Abatele LhommO, retrasti
In Iasi, a fosta dirijatti educatiunea i instructiullea tiarului Michaila
Sturdza, si dar acesta ajunsil Dornnii nu putea s6.; Incredinteze cres
cerea i Ingrijirea copiilora s61 si a mea cleat aceluia care Meuse din
ell cela mai Invtatd boeril de pe timpurile lui. Nol gasirarnil pe
abatele Lhomm, desi octogenaril, Inca In piing vigre i profesoril
de retorica, do limba i literatura latina la colegiula din LunOville,
colegia comunala care se bucura de o mare reputatiune prin capaci-
tatea profesorilora si care a produsa mai multi bArbati Insemnati al .

Franciei. In casa parintdsca n'amit fi pututil fi mai bine tratati deal .

in sinultt farniliei LhommO, sub privegherea activ5. a abatelui. Erama .

cei total din Olasele nstre. Dar dup unit anti politica se amestec5,
si In afacerea colegianilorti.romiini din LunOville.
Consulii rusi, pe atuncea prea puternici in Bucuresci i in Iasi, Fa-
cued Domnului Michailh Sturdza respectuse obseryari pentru trimeterea
In Francia a (Mora ell si a altorti cap-va 'flu de boeri, caci afar de
mine mai erail trim* si doi fil al logoftului Lupu Bals si unit altula
Nicu Cassu. Educatiunea francesa se 'Area marelui nostru protectora,
linp6ratu1ui. Nicolae I, prea revo1utionar4; furamil dara luati din Lu-.
neville si condusi la Berlin la sfirsitulil anului 1835.
Berlinulti de pe atuncea Ii dobndiSe numele' de Atena Germa-
niel ; si prin patriotismulti, inteligenta i marea miscare nationala ce
domnia In tote. clasele nobile si burgheze ale capitalei Prusiei, de pe
atuncea se prevedea roluIC cela mare ce 35 de aril In urm Prusia
. ,

www.dacoromanica.ro
:
 6

avea s jce In istoria omenirel, ajungendil apol la egemonia intregel

Germanie, la relnvierea imperiului lui Barbarossa.
Noi tineril romni furling aezatl Inteo familie privat i anume
In casa pastorului Souchon, parochulti bisericel colonial francese, re-
fugiat In Berlin dup revocatiunea edictului de Nantes, multurnit'a pro-
tectiunei luminate a marelui Etcetera de Brandenburg, Frederica Wil-
helm (1640-1688) bunulti lui Frederica cela Mare. Acesta colonie a
pAstratil pane ast541 libertatile ce i s'au datu de acesta mare Principe;
ea are Biserica sa, spitalulti s, gimnasiulti s, biblioteca sa; In tote
aceste limba trances& este predominanth i ast'acti, Membrii s6I actuall
sunt toff deveniti bunI germani, i multi din el, pastrandil nurnele lor
de familie frances, .represint email insemnatI cari 0-ati fcutil in
istoria Germaniel unit nume cunoscutti In sciinte, In arte, In armata,
In diplomatie ; dar Mai odat n'au uitat originea lor. El odat pe anti
se adunA Intr'unti banchetil frtescil in care relnnoescii aducerile lora
aminte de Francia, de prigonirile thuds, religiunel lora de Regele
Ludovidi XIV ci de btrana de Maintenon, prigonirl carl ati snail
pe *Intl loril de all parent patria. Totil atunci, i cu pahare pline,
el cu inimile ardente, realth nesfIrcite toaste in memoria Marelui Elec-
torti, care le-a data una generosti refugitl, libertatea cultului lora i o
nou patrie. Merit de opt-spre-clece ani, am luatfi parte la aceste
agape ci inima mea s'a infierbentatti In fata acestord barbati de bine
earl trimeteati o nectrs5, aducere aminte vechei lor patrie, dar totu
de odata aveati consciinta de ce datorati patriot noue.
Dup unit anti, amt.' testa str6muta1t In casa i sub privegherca
unui altti emir distinsU, pastorulti Jonas, discipolula favoritil alti ma-
relui teologil Schleiermacher ci editorula operelorti acestui spirita
Malta ali bisericei protestante. Pastorulti Jonas era unit bArbatil di-
stins4 ; eI avea deja unti nume bine *luta 0 era tricuscritti cu familia
lui Huffelancl, autorulti Macrobiotied sag arta de a trdi rnulta, i cu fa-
milia cornitelui SChwerin, urma$ al marelui Feldmarecalil alu lui Fre-
derica cela Mare. In casa sa se aduna societatea cea mai alds1 0 din
noblet& ci din burghesime, care de pe atuncea luase unti loci' In-
semnata In Germania, puindu-se In fruntea ideilori nationale si a refer-

www.dacoromanica.ro
 7

melora sociale earl se rspandise In Vita Germania. StOgulti lorti era

Inainto de t6te Unirea patriel germane.
Consilierula de stata Alexandru Sturdza, colegil al lui Capodistria,
cu carelo lucrase multil la Petersburg pentru emanciparea Blade!, run,
a lui Michailg Sturdza, i dupa a caruia recomandatiune nol furamil In-
credintati pastorului Jonas, In timpulg petrecerei sale In Berlin, i acdsta
era mai nelntrerupta, era unulg din visitatoril cei mai cle.,1 al easel
pastorului. El priveghea de aprpe studiile nOstre, ba devenia chiar
profesorulti nostru de religiune. Sub dictarea lui am scrisil In limba fran-
ceza Etudes historiques, ehreliennes et morales, pe earl le-am Upbraid
apol In Iasi i s'ag tradusu i In limbele remand, grOca i rusa.
Acestel societari datorescil desvoltarea micei mele inteligente si
amorult" pentru totil ce este frumosil i mare In viata omului.
Intratil Opel studentil la universitate, am avail de marl dascall pe
Gans, profesori" de dreptulti naturalii, care era de o eloquent& atatil
de mare, de unit liberalismil In idol aratil de largii, In catil din tote
pgrple Germaniel i chiar din alto ri, alergail cu miile studentil ca
. sh-I asculte vorbirea i elope* sa dulce' ca o Melodic, astil-fehl In
edta a trebuitti a se abate pitreki la dou sail pentru a largi sala
unde el predica sciinta tinerei generatiuni. germane.
Am avuta de clascalg pe Leopold de Ranke (1795-1886), ma:-
rele istoricti, caruia, cu ocasiunea jubileului s'et' de 60 de ani de pro-
fesorattl, ajunsg la adnci b6tranete, am avutil i eg onrea a-i adresa
acum cati-va ani, 20 Februarie 1877, felicitarile mele, felicitarile In-
- taiului sti studentil remand de la Universitatea din Berlin.
Am aVutil fericirea de a aye de dascalg pe marele Savigny, cc-
lebrulg profesorg de dreptula remand, celebrulti ministru de justitie
i undid din fiii cei mai clistin1 ai -coloniel franceze din Berlin.
In salOnele d-lui de Savigny am fosta presentatil i lui Alexandru Hum-
, boldt (1769-1859), carele Imi arbla In generalti unit deosebitil into-
rest' pentru irile romano, atatil de necunoscute pe atunci, In cat nici
numele de Romani nu se scia. De acesta In adev6r6 nu trebue sa ne
miramil, cand Insui In Moldova i In Muntenia numele de .Romtina

www.dacoromanica.ro
 8

nu era intrebuintatil, tnlocuitil fiindil prin numele provincialii de Mol.

doveana i Munteara. Batranulil Asachi tt viata lui n'a pututil gasi
potrivita terminatiune frances5, la mantilla 1?omeina, vorbindil si scriindil
les Boumounis. S5,-mt fie permisil a-mi face unit merit, afirmandil ca
eil celil Magi am intrebuintatil In limba frances5 cuvintele do Roumain
si de Roumanie. La Berlin, pe timpuld petre-cerel mele, i chiar In
sal6nele culte mai tott asa de putinil cunoscutil era Si numele de
Moldauer sati Wallache. Mie mi se clicea der schwarze Grieche, pentru
c. aveamil Oral negru, i pe atuncea Berlinulil era Inca tutu orasil
cu toul i exclusivil al Germaniei de Nordil, unde predominail mai
cu deosebire figurile blonde.
Alexandru Humboldt, spiritil eminamente cercetatorti, Imi ark& o
deosebit dorinta de a cunsce in ce const 5. literatura nstra, si In
deosebi m'a Intrebatil despre s6rtea i Caracteristica iganiloru nostri.
Spre a-i satisface euriositatea eu am scrisil in limba german o scurta
privire asupra micei nstre literaturi de pe atuncea, pe care am pu-
blicat'o In Lehmann's Magazin f4r die Litteratur des Auslandes. Totil
pentru Humboldt am publicatti apoi o brosura in limba frances5., Esquisse
sur l'histoire, les moeurs et la langue des Cigains (Berlin, Behr, 1837),
In prefata careia chernamil luarea aininte a filantropilora asupra aces-
tui nenorocitil poporil sclavil in Ora mea, In stnuld Europa civilisate,
si tractatu ca lucru prin Insesi legile Orel nstre.
Vacantele le petreceamil ordinard In Pomerania la SchVienemiinde,
pe atuncea unit mica orselil pe tkrmurile marei, sail la Hehringsdorf,
satu mien totU pe trmulil marei i. recomandatil mai titan de Wi-
libald Alexis (1798-1871), celebrulii romanciertl, si care, desi nu
aveamil decat doua-cleci de ani, m lu in strinsa amiciie. Hehrings-
dorf astacli este devenitu orasulil balnearil mare si cehl mai frecuentatil
alit Germaniei de Nordil. Cu Wilibald Alexis am visitatil pe josU in-
sula Rugen, castelulil Putbus ala familiel princiare Malte-Putbus, pa-
durile misteri6se ale vechei eiti vende Hertha i cetatea de pamintil
Ark-ona, punctulil celil mai septentrionalil alti Germaniei, care semena
muitti cu cetatile nstre de pamintil, movila Rabael, Cetatea dela Ad-
judd i atatea altele.

www.dacoromanica.ro
 9

Wilibald Alexis, In plimbarile nstro, m initia la marea lucraro

co se opera pe atunci in Germania, atat In privinta unitatei politico,
cat si In privinta aspiraiilor i sfortarilorti burghezithei de a intra
In viata politica, care pand atunci apartinea mai cu deosebire nobi-
limel. Ela mai Intal 1mi da m6nuntimi asupra marei reforme care
se Meuse In Prusia, adica emanciparea i Improprietarirea Oranilora
prusieni, operata In timpula Regelui Frederica Wilhelm III (1797
1840) de catre maril s'61 ministri Stein (1757-1831) si Hardenberg
(1750-1822), reform 6.. care a insufletita si a Imbarbatitu natiunea
prusiana spre a scutura jugula francesa, care dupa Walla dela Iena
(1806) apasa grumazii poporului germane. Pastorula IonaS complecta
invtatura mea In privinta marei reforme ; ela puse In manila mele
Insesi actele marilora legiuiri, proclamatiilora i reformelora lui Fre-
&Heil Wilhelm III i cu deOsebire edictulil din 14 Septembre 1811,
care s'a aplicata pe tta suprafata statului Prusiei, desfiintandg claca
ei ori-ce alte servicii catre stapanii de mosii i prefacenda In proprie-
tate absoluta In .mana taranilora ogorele Veranesci, cu despagubire In
bani odata rspunsi, sag prin rent/ perpetua, on prin Inapoiarea unei
parti de paining-1. Pastorula Jonas ma Mat cunoscuta i cu memo- -
Gera compusa de Principele Hardenberg la Riga In 1812.,Prin acestg
actil importanta marele, ministru arata Regelui necesitatea prefacerel
chiar din temelie a orgaaisatiei do atunci a Statului prusianil, pentru
a-i da o none vita prin hilaturarea a WM ce era stale In el i prin
desteptarea de puteri noue.
Iata cum ela Intelege acsta reforma: ..
Statula care s'ar noroci a Intelege adeVeratula spirit alO firn-
I.
pului i, prin intelepciunea guvernului s'aa, ar lua parte la acela .

plana universala, fara sa aib5, nevoe de comotiuni violente, ar aye

cooperate marl preferinte, i membrii si ar trebui sa binecuvinteze
Ingrijirea care ar lucra pentiu dInsil Witted elate de bine-
facatora. Fara putere ail fosta tote acele pedeci carl s'ag opusti to-
rentului revolutiunei, pentru-ca slabiciunea, interesula egoista si ideile
nointemeiate le-au clirijata fara nici o chibzuiala. Gandirea nebunsca
cit chipula cela mai buna de a combate revolutiunea ar fi de a se

www.dacoromanica.ro
 10

tine de cele vechi si de a prigoni cu tOta asprimea principiele i ideile

isvorlte din ea, n'a avail alta resultatg cleat ct a desvoltatil revolutiu-
nea i 1-a data o Intim lore din ce In ce mai. mare. 0 revolutiune In
bunula simtg, o revolutiune care ar ave de scopg marea civilisarc a
omenirei, Mouth' prin Intelepclunea guvernului si nu prin impulsiuni vio-
lente, cu atatil mai multa ar trebui sh fie prilrita ca tinta i ca prin-
cipil pov'etuitre. Principi democratice inteurdi guverna monarchicit se
parit a fi pentru Prusia formele cele mai potrivite.n
Mai jos Hardenberg recomand pentru organisatiunea dinauntru
cea mai mare libertate i egalitate de drepturi intre membrii Statu-
lui, regulate dup principiula inteleptil ale unui Stat monarchial, si
fie-care posta in Stata, face exceptiune, sa nu se mai pastreze cutarei
sag cutarel clase, ci s se deschicla numai meritului din ori-ce clasa.
Mai apoi sfirsesce:
eClasa cea mai numersa, cea mai importanta, acea care page acum
s'a neglijatil i s'a impilatg mai multi', ar trebui cu preferinta s 'fie
unit obiectil alg neadormitei ingrijiri a ocarmuirei, si a se desfiinta
prin o lege scurta, bun& i grabnica, tOta servitudinea.
Fi

ca solutiune se propune:
eConcesiunea i statornicia paminturilorg feranesci ca.libera pro-
prietate a te'ranilorg, cu despagubirea stapniloril de mosii, i asa a
se ajunge la clesfiintareallegamintelorg intre stapanii de mosii.si intro
Orani!
In una din vacantele de vdra comitele Schwerin imi dada ospi-
talitatea Schwerinsburg, vechiula castelg alg stramosului s6ti. Feldma-
resalula lui Frederica cela Mare, cornitele Schwerin. Acolo subt ochii
mei ve'clui aplicarea legel de emancipatiune facut5, cu 25 de aril Ina-
into. Am vclutil paminturile emancipate, unele r6mase in stapanirea
vechilora proprietari de mosii, altele trecute vechilord servi deveniti
proprietari. Am vclutil satulg vechig alti fostilora clacasi, Alt-Schwerin,
si satula nog cladita dupe" emancipare, Neu-Schwerin.
Stranig lucru! Legea proprietatei din Prusia avea mare asemnare
en conditiunile proprietatei rurale din Wile romne. Principiulg ce se
, gasesce In vechea nstra legislatiune, pentru a se da teranului spre

www.dacoromanica.ro
 11

cultivare pand la doue treimi din intinderea moiilor, iar o treime se

reserva In sma st'apAnului, exista i in Prusia.
Aid am de adugitil ct acesta comae Schwerin, care imi dAduse
ospitalitatea In castelula seri, deveni mai tarciiii si In mai multe rendurl
una membru importantil In partidulic liberali i chiar i ministru de
mai multe ori, In anil de mare lupt pentru Germania, intre 1848-1862.
Tota In timpula petrecerel mele in Berlin, prin 'camaradula mea de
studii, fiula cunoscutului istorica Kohlrausch, am fosta presentatil
ducesei de Cumberland, sora i Egeria Regelui Frederica Wilhelm III,
i curend ajunsel in intimitatea Principelul Gheorghe fiula Ducelui de
Cumberland, carele, dupe. suirea pe trona a betrAnului Duce de Cum-
berland, deveni Principe regalia, mai Varcliti insusi rege de Hanovra
sub numele de Gheorghe V si in fine detronata *de catre Insult ve-
rula sn. Wilhelm I (1866). .

Multamita contactului mea cu atatia herbal insemnati al Germaniel

i primita In cercurile politice din Berlin, am avuta fericita ocasitine
i putinta de a-mi imbogati mintea cu ideile reformatrice ce atunci
inspiraa inaltele inteligente ale Germaniel. Da, Universitatei din Berlin,
a doua mea muma, Universittei Fredericia Wilhelma; da, exemplului
ce mi-a datu amorula pentru patria german i pe care l'am gtsit
in tote Oturile societatel germane, fie nobilime, fie burghez5,, dato-
resell e amorula pentru patria romn i spiritula liberalit care m'a
insufletita In tote actele vietel mele.
In lungile mele lupte i lucrari, In prigonirile inversunate, earl nu
odat s'aa incercatil de a me sdrobi, pururea *am avuta Inaintea
ochilora mei acele frumse cuvinte pe earl, in memoriula s catre
rege, le arata, Principele Hardenberg ca puternicula mijlocil de a re-
alta caracterufil i bArbatia poporului germana pentru desrobirea sa
de jugulU strain, pentru raclicarea i mUrirea Germaniel : Principii
,

democratice inteunil guvernil monarchial

Binevoitoril mei asculthtori nu cred cum c aceste cuvinte cart le
ic sunt complimente de curtesana adresate unui Hohenzollern, astacli
Rege al Romniel.

www.dacoromanica.ro
 12

'rota viata mea; i Unseat in virsta cpta, am mArturisitil in mai

i
multe rnduri, c culturel germane; eh Universitatei din Berlin, c so-
t
cietatel germane, Varbatilorti si marilor patrioti earl a operata realtarea
si *uriitatea Germanic!, datorescii In .mare parte tail cc am devenitil In
Ora mea, i c5 la focal patriotismului germana s'a aprinsil Melia
patriotismului Inca rowing ! . . .

In anulti 1864, dand toti Remand erau departe Inca de a gandi la

chemarea tinrului Principe german Carola de Hohenzollern pe tronulti
Romaniel, In mijloculti lupteloril nOstre pentru reformele politice si so-
dale ce se operaU atunci, cand Romania era framentata prin gr6ua
cestiune rurala,In seclinta Camerei din 1 Tunic 1864 ea am repro-
dust' o parte din cele mai sus expuse privitOre la reformele agrare
operate. In Prusia in anil 1807 1812 ; pe aceste date m'am Into-
nieiat spre a rspunde primulul ministru al Romniei-Unite, carele
combatea cu unti talent denial de o causa mai drOpt5,, proiectul
liberalilord pentru emanciparea i Improprietrirea tdranilord
Aducndu-mi pururea aminte cuVintele Principelui Hardenberg mo-
. narchia Intemeiata pe institutiuni democraticen, m'am reintorsil In Ora
la 1.838 cu angajamentulti, i l'am tinuta cu Introga mea generatiune,
do a. face din Ora- mea o monarchic intemeiata, pe base democratice,
ludindil la desilintarea robiei Tiganilor, la proclamarea egalitatei de
drepturi i Indatoriri pentru. tote clasele Intregel natiuni romane, la
emanciparea clacasilorti Si la deplina lora Improprietarire pe pamtn-
turile st5pabite de Want In seculi Intregi,- stropite cu suddrea i san-
gele lora. i Dumnegleti buna i milostivri mi-a prelungitti viata mea
In destula ca sa potti ori asista, on impreun lucra la svrsii.ea
aceStorti trel marl reforme, si astall a m6 bucura la Mtrinete de ro-
dells s6mIntei depuse de no! In tineretele nOstre In mnosulti pamintil
al mumei patrie!

Roe' pe Maiestatile VOstre, rogil pe ascultatori stirmi ierte aceste

prolcgomma, ac6sta digresiune ce am facile Inainte de a intra In
materie. B6tranil iubese, o mai lieu, a spune fapte din tineretea lorti!

www.dacoromanica.ro
 18

intrandil tn materie voiii desf4ura trel date marl din istoria con-
temporana a renascerel Romniei, trel reforme radicale svrOte sub
ochil noOri et quorum pars parva fui.
Aceste sunt:
I. Desrobirea Tiganilorit ;
II Oborirea pronomiilora i privilegillorit de nascerc i de casta #
proclamarea egalitqci politice i civile pentru top RI Romania;
Emanciparea Wanilorit.

www.dacoromanica.ro
 I.

Desrobirea Tiganilorg.

Contemporanii mei Il aducil aminte, i aci aryl ca martoril pe mai

jure% 1145;fr- tiSontemporanil, pe colegula me Alexandru Papadopol-Ca-
limachil, ii aducil aminte ce erail Tiganii tufa acum 50 de ani,
chiar atunci cand raclele civilisagunel moderne lmblnclise moravurile
In tote societatile 'Europel i cand sclavia nu mai avea domicili decat
in Rusia si din nenorocire si In Romania.
Legea t6rei tracta pe Tigani de lucru, vindutil i ctimpratil ca
lucru, desi prin derisiune num'erulil sa individulil se califica de su-
field: Am atatea suflete de Tigani, am vindutil i am cump6ratil atatea
suflete de Tigani; In realitate; i mai alesil stapanii earl aveail putini
Tigani, Ii fractal mai rii chiar deck prescriptiunile legei.
Chiar pe ulitele orasului Iasi, tn tineretele mele, am v6clutil fiinte
ornenesci purtandil lanturi la mani sail la picire, ba unii chiar come I

de fieril aninate de frunte si legate prin colane Irnprejurulii gatului. 1

Batai crude, osandiri la Rome si la fumil, Inchidere in Inchisori par-

ticulare, aruncati goi Iii zapada sail In Muni Inghetate ; iat sOrtea ne-
norocitiloril Tigani! Apoi dispretulil pentru sfintenia i legaturile de
familie. Femeea luata de la brbatil, fata rapita de la paring, copiii mpg
de la slnulil nasctorilorg lora i rasleti, i despartiti unii de altii, si
vIndug ca vitele la deosebiti cumpratorl In cele patru colturi ale
Romania Nici umanitatea, nici religiunea, nici legea civila nu aveail
ociotire pentru aceste nenorocite fiinte; era unil spectacolil grozavil,
strigatoril la ceril. De acea povtuiti de spiritulti- sebolului, de legile

www.dacoromanica.ro
' .11 II I
 15 ,

omenirel, unit numdi de boeri btrni i tined a tntreprinsU de a

sp6la patria lore de ruinea sclaviel. ,

Inainte ca cestiunea desrobirel igani1ori sa fie intratil In consiliile,

In planurile de reform& ale oarmuitoriloril, ea a inceputii a se agita
prin 1ns541 initiativa partied a stApaniloril de Tigani. Multi din acetia,
num6ruld lora din i In cli sporea, on In viat ori mai alesil la
mode, ti desrobiail, 10 iertaa Tiganii. Intrebuintezil cuvintulil de ier-
t. tare, pe care il gsimil in tote actele de desrobire; dar reforma era
prea grea, ea jicnia prea multe interese ca sa se OM opera cu inlesnire.
Erail Tigani domnescl i f6rte multi; acetia constituiail unit vOnitil
mare tn budgetulii Statului; erau Tiganif meinelstiresd i al aegmin-
teloril publice ale carora servicil Mina in trebuintele clilnice tile ace-
storil comunitati; era, th ;me, Tiganii particulari, Agana boeresct, earl
constituiail personalulti, de servitori In curtile boeresci, bucatari, vi-
z itil, rInda0, feciori in casa, slujnice, bucArarese, cusgtorite. Boeril
cel bogati avet chiar capele de musici sa tarafe de lautari. Tote
aceste functiuni se exercitail de Tigani ; desrobirea lora era dar corn-
b51ut5 de trebuintele lattice i casnice ale vietel farnilieloril; de aceea
emanciparea nu s'a pututil face decat treptatil i sub dou6 domnii
atatil in Moldova catU i In Muntenia.'
Intiia lovire care s'a datu sclaviel a fostil legea ernanciparel 'figa-
niloril Statului i a m5lfastiri1oril. Desrobirea s'a facutil mai Wahl in
Moldova de catre Dornnulil Michailii Sturdza prin doug legi din 31 Ia-
nuarie 1844, iar In t6ra RomanOsc 5. de catre Domnulti Alexandru
Ghica prin o lege din 1845.
Acostremancipare, dei partiala, era hotaritre i pentru emanci-
parea Tiganilora particulari rma0 Inca in sclavie. TOte mintile pre-
vcltre a IrAelesil c5, ora tergerei sclaviel de pe pAmintulil rom-
nescil sosise i cii desrobirea iganilor particulari nu mai era decAt
o cestiune de timpt. Una strigatil de bucurie a isbucnitil In inima
tuturoril Omeniloril lurninati. Ochil attCt ai emancipatiloril caul i ai
aceloka .retinuti Inca in fiarele sclaviei, dar insufletiti de o drepta spe-
ranti*I.,vrsatil Or6ie de lacriini, i numele ernancipatorilorii Michaili

www.dacoromanica.ro
t A o
 16
.
Sturdza i Alexandru Ghica multi ani a resunatil sub bolta cerscl
Noi tinerii din Moldova, L- yorbescil numal de acei cu earl impreun5,
am lucratii,uitar5mil In acea i lupta Inverunat& ce fceamil guver-
nului lui Michailil Sturdza, pentru abusurile sale, pentru lipsa mai alesil
de ori-ce justitie in ter5,; ne-ama adunatil plini de entusiasmil hota-
rindil i hotdr41 de a areta Domnului cd in fata unui actil mare,
junimea roman5, scia glndi i lucra Malta i bine! 0 deputatiune de
tineri, Intre earl se anal Costache Negri, Vasile Alecsandri, Costache
Rola, D. Rallet, P. Mavrogheni i alp auti i a cent oratorii fusel
alesil e, se present& Domnului spre a-I exprirna recunoscinta tinerel
generatiuni. Michaila Sturdza In acea cli 0-a adusil aminte c i ela
a fostil tInr i ca era small cela mai luminatil al Orel ; elU ne
exprim5, recunoscinta sa, declarndil c5; in nol vedea viitorulii Orel,
el nou apartinea de a face din Moldova i Valachia o tor civilisat&
i .o societate europna, i ca., staruintele lui mail de a ne pregati acestil
viitoril. Eia seiinfified i literard, redactata de mine, tipAri un numril
extraordinaril din 6 Februarie 1844, in colore verde, colerea speran-
\ tei, in care in pros& i In versuri se Cana' marea reform.
Tiganii particulari, cu toll lovirea data sclaviel, au mai urmatil a-0
purta lanturile, de0 mult uvrate prin ideile noue i prin trnbln-
Oirea moravurilora, pink la clderea DomnilorU reglementari In 1848.
In Bucuresci, prin marea proclamatiune revolutionar5, din 11 Iunie
1848, Tiganii melee cuvintulil armoniosil alil libertAtel, el deveniail
cetateni liberi ; iata ce se clicea In acea proclamatiune: Poporulti ro-
mnii lpd de pe sine neomenia i ru0nea de a tine robi, i de-
clara libertatea Tiganilora particulari. Cei ce a suteritil peal acum
ru0nea p5catului de a avo robi sunt iertati de Poporuhl roman!) ; jar
Patria, ca o muffle bunk, din vistieria sa va despgubi pe ori-cine va
reclame, c5, a avuta pagub5, din acosta tapt5, creOindsca".D
Dar curendil revolutiunea, mar*, revolutiune, tote marile reforme,
furl calcate i sdrobite prin potcOvele caiIori armatelora cotropitre,
pi nenorocitii emancipap furl din noil lantuiti ; dar seminta, era arun- I

call i curendil ea trebui s-0 porte redele sale. Tiara generatiune

www.dacoromanica.ro
 17

a Moldovel nu Incet a cere desrobirea robilor particulari, at'atil In

Ora 'cat i prin felurite brosurl ce le publica In strainatate'; asa de
esemplu, Intro alii, Alexandru Papadopol Calimachil scriea, la 1855, pen-
tru emanciparea iganilor articolele sale, publicate In Iasi In. Foile-
tonula Zimbridia din Februarie 1856. Unit poPorti care Vastrza robia,
scrie el, merita sa fie asezatil In rendula popreloril osandite!'.
Domnul Grigorie Ghica alti Moldovei, Inainte de a depune franele
guvernului, dupa dispositiunile tractatului dela Paris, vroi s-i Inco
roneze domnia prin acte marl. Intre acestea figura si ultima lovire
data Sclaviel, desrobirea igani1or particulart Consilierii tronului, mi-
nistril, erail luati dintre tineri, din pleiada acelora cari din Unire i
democratisarea teriloru romane facusera programa vieti lora. Ministru
de finance era Petru Mavrogheni ; el i e furamil insAreinati de
Domini cu redactiunea proectulur de lege ; el ifi votatil, putemil
In unanimitate 8 i cu entusiasmil de catre Divanula ad-hoc, care pc
atunci, in urma tractatului nefasta dela Balta-Lirnan, devenise simu-
lacrul Adunhriloril legiuitre desfiintate In 1848.
Entusiasmula Divanului ad-hoc era numal Inainte .mergtoruln en-
tusiasmului generalS ce pe atunci insufla tta Romania pentru veto
rea sa renascere. Dovada sutele de proprietari earl a respinsil orl-ce
despagubire acordata lora- de legiuirea ernancipatre. Numele acestora
a fost publicate i apartine iubitului nostru colegS, zelosula nostru
cercetatoril i colectionator, d-la Dimitrie Sturdza, sa no Improspkeze
memoriei i istoriel contimporane numele acelora Carl, prin o gene-
rOsa renuntare, a expiatil pacatele lora i ale parintilora lora de a fi
fostil ani lungi stapani pe suflete de Tigani.
CO o mica rilndrie de moldovdnii, s5,-ml fie permisil de a spune
ca at,4t legea privitre la em6ciparea Tiganiloril manastiresci si al
Statului cath i acea privitifire i emanciparea Tig4nilorti particuiaii s'a
votatil mai Intai In Moldova ; i anume cea dintai in Iai In 31 Ia-
nuarie 1844, iar In Bucuresci In 1847 ; cea de a doua In Iasi la 10
Decembrie 1855, si In Bucuresci la 8 Februarie 1856.
Reforma emancipatrice a avail in curendU efectele sale salutare :
.

Mara de Tiganii Shell, cari Inca traiescil yn parte sub atrA, i afara
KoplIniceanu. 2
.
www.dacoromanica.ro
f
 18

de ursari, earl fact'. Inca meseria de a domestici fiarele selhatice, dar

totu1 se dail lucrului pamtntului, mai top astll din cele-lalte clase
de Tigani s'ad contopitil In massa natiunei, i ei nu se mai cunoscil
decat prin fata lor smolita i asiatica i prin vivacitatea imaginatiunei
lord; altinintrelea noi Ii gsimil tn tAte clasele societatii nOstre.
Devi dela proclamarea emancipatiunii nu sunt Inca Inclepliniti 50
de ani, Tiganii ne-ail data industriai, artiti, oficeri distinct, buni ad-
, Jninistratori, medici i chiar oratori parlamentari.
1116 oprescil aci.
Sunt sigurii Ca parintii nostri, dad, &aril scula din rnormInth, ye-
(lanai progresele ce a Malta sufletele tiganesci emancipate de dln0i,
nu s'6ril cal de reforma umanitara proclamata de el.

www.dacoromanica.ro
 If.

Oborirea pronomiilora 0 privilegiilorit de nascere fi de castd -

proctamarea egalitettei politice 0, civile pentru tofi fiii hominid.

Sclavia nc'gra s'a desfiintata este acum apr6pe de jumetate de secola, '
sclavia alba Insa a mai durata Inca clecimi de ani; ea nu a luata
sfirita decat la 1864.
Dar Inainte de a desveli contemporanilora mei luptele i Impotrivi-
rile la earl a luata parte generatiunea mea, pan& ce prin taierea no-
dului gordiana arn pututa, In fine, intemeia i In Romania brate libere
i proprietate libera, s5.-mi fie iertata de a me ocupa de o alta- thii
nu mai putIna meniorabila, de o reforma nu mai putina Insemnat
In istoria civilisatiunei Romaniei; voesca a ye vorbi de cliva din 29 Oc-
tobre, cand de asemenea cu liva din 4 Augusta 1789, i memora-
bila In istoria Franciei, arna proclamata In Romania desfiintarea pri-
vilegiilora de nascere i de casta, desfiintarea pronomiilora boeresd i
Inlocuirea lora prin egalitate politica i civila a tuturora Romani lora.
Suntema prea aprpe de epoca morel reforme, pentru ca chiar ti-
nCra generatiune de astali s'a nu cunsca cela putina in trasaturi ge-
nerale constitutiunea de privilegiuri i deosebirea de clase care func-
tiona In Romania inaintea anului 1857.
Dupa legea veche a Orel In adevera fie-care Romana putea deveni
boera, dar Inceta Iccete se era, tn Wile romane una patriciata, o
aristocratic sui gene* -care Ii cauta din ce In ce mai multa asi-
milarea cu nobilimdfdiri-tOril6 vecine, Ungaria i Polonia. Ocarmuirea
Orel se Incredinta,- pdttelkef-numal unui numera restrinsa de farnilii

www.dacoromanica.ro
fi;'. -r
 20

boeresci, cari, ori se tragsail din persOne ce purtaa rangurile de pro-

tipendadd, orl ir*i erail Investiti cu aceste ranguri.
Sub nume de Protipendada se intelegeail cele intai cinci ranguri din
Archondologia boerdsea, adeca: Marele Baal, Marele Logo fe,t0, Marele
Yornica, Marele Vistiard i Marele Spataril, in Muntenia; Marele Logo-
)
tail, Marele Vornic, Marele Vistiard, Marele Hatmana i Marele Po-
stelnica, in Moldova. Acetia constituiaa consiliula ocarmuitora; ci
aveaa apoi fie-care departamentula saa, deosebitil mai compuneaa apol
.divanula judecatora in ultimo: instanta. Cele-lalte trepte boeresci Li

'compuneail boeril de starea a doua; acestia ocupail serviciile de a

doua mn, dar -rare-ori puteati sa ajunga la trpta de consilieri al
Domnului sail de judecatori divanisti.
Regulamentula Organicii desfiintase de jure acsta deosebire, Ins&
, de faptil ea told se mention, i mai alesa in Moldova..

Boeril marl .i mid erail apoi scutiti de plata tuturoril darilora,

atatil pentru persona lora cat i pentru immobilele lora ;. mai aveail
dreptulil de a scuti de (Wile publice unit numrti de contribuabili,
acestia sub nume de scutelnicin, poslupici, chtisovolit'in etc. Pri-
vilegiile lora nu se opreail aci: multi din el aveaa dreptulii de.a primi
dela ocnele Statului cantitati marl de sare, altii aveaa drepturi de a
scuti de plata vamel obiectele ce ad.uceaa .din strainatate pentru tre-
-buinta lora. M'asi Intinde prea departe daca asi enumera cu deam-
nuntula tote privilegirle, favorurile, scutirile, de cari se bucurail clasele
boeresci.
Rare-on un plebeian putea s strabata zidurile _c_e_tItel_in- care
sta inchisa boerimea Moldovel i a Terel Romanesci. In Muntenia o
Singura data unit Vilara, fia de simplu negustoril, a pututil strabate
incinta de tera a aristocratiei si a ajunge Vistiaril Mare; in Moldova
cu greil am pule gasi unit ala doilea casil; Caci In faptil mai mobil
decal in dreptil puterea boerimel era mai mare in Moldova. Unit
-om din poporil, unit negustoril, ori-cat de bogatil ar fi fosta, cu grea
s'ar fi pututil pune In fata unui booed, chiar cu ocasiunea darilora
In licitatie a veniturilora Statului sail a bunurilora mandstiresci.

www.dacoromanica.ro
 21

In Domnia lui Michailil Sturdza, in tineretele -mele, am valuta la

mai multe licitatiuni cum boerii I mpril pe judete luau, Card concu--
renta, moslile mndstiresci i apoi cu preturi Indoite le subarendail la
acei cari din agriculturd Ii faceaa meseria vietei lora. Mi se pare
cd i In Tora Romnsc lucrurile se petreceail cam tota asa; Gehl pu-
fink pi ast6.41 se cit6z6 nuinele catorilya boor!, earl, chiar pe timpula
Domnilora Alexandru
_ .
Ghica i Bibescu, II asiguraserd montipdsila lua-_
rel in arena'. a mosiiloril Statului si a rnantistiritcia. Acdsta era banda
-
neva' boerdscd, care, cand privilegiile boeresci a fostil oborite, a
fostil Inloeuit prin banda ne'gra pcebeiand. fard cone-Ursula careia mai
.

In Ii1eIe misty la licitatiile publice nu se putea lua o singura

_
movie In arendd. ,
Dupd ce tinerimea romnd IncepU a se addpd de ideile egalitare i
civilisatrice ale mare! revolutiuni trancese, acdsta stare de lucruri
nu mai putii dura. Cnd In Bucuresci revolutiunea de la 1848 puse
starlit(' domniei lui G. Bibescu, unuld din articolii manifestului guver-
.

nului provisoria declara: Egalitatea drepturilora politice si contribu-. .

tiunea generals la (Wile i sarcinile Statului, precum toll acestil mare

acta declara emanciparea clcaiIor, Multi proprietari prin despagu-
bire, i desrobirea igani1oth fardsi prin despagubire. Dar marea reforma
fu inddusit odat cu inAdusirea revolutiunel, i regimula de privi-
legii, de scutiri, de favoruri redeveni o stare legald In Principals
.cu orinduirea Domnileril timpurari, numiti de Porta si de Rusia, In
conformitate Cu conventfunea de la Balta-Liman.
. Insit acestil arbor(' secular(' alii privilegiilori Ii primise o lovitur
de mrte diva: care nu se mai putil indrepta. Atborele desraddcinata
trebuid s5. cada, i cla si cdclU prin votula data de Adunarea-ininnd .

In diva de 29 Octomvrie 1851, care apoi fu ratificatil de Europa In-

trgd prin art. 46 alit Conventiunei de la Paris. Votula din 29 Oc-
- tomvrie
_ .
1857) are o prea mare importantd In istoria ciVilisatiunei mo-
demo a iioinaniei, diva in care s'a data acestil votil ocupd Ling teal
prea mare in viata bUtrnei generatiuni care a asternuta basele re-
nascerei RomAniei, pentru ca s nu am de placutd datorie de a

www.dacoromanica.ro
 22

improsp6ta tinerel generatiunt memorabilulil votii data In unanimitate .

i cuprinclAndil pe Insist representantil regimului priirilegiilor, votil

care a democratisatil de-a pururea societatea roman&
aicea cate-va cuvinte spre a explica cum aceste votil s'a datu de
Adunarea-muma din Iasi 0 nu de acea din Bucuresci.
Congresula din Paris, Puterile, dupe propunerile Lordului Claren-
don, a hotaritil c populatiunile din Principatele Romne yore fi con-
sultate asupra viitrel organisatiuni a pdtriei lora. Una volum Intregil
n'ar_ ajunge spre a descrie t6te imprejurarile, greutatile i conflictele
prin earl arn trecutil pentru ca sa ajungemn la alegerea i convo-
carea Adunriloril-mume din Iasi 0 din Bucuresci. Nu voiil Indeplini
acsta sarcina astacli; ea n'ar intra In marginile strimte ale unel con-
ferinte ; vole nota numal ca Adunrile-mume de abia Intrunite ail datu
o directiune cu totul opusa activitatel lore.
Adunarea din Bucuresci s'a marginitU nurnal a se rosti In privinta
organisatiunei politice a Oriloril romane, icnd ca principia, i pole
ea avea cuvinte, ca de vreme ce Europa deja recunoscuse Orilord
romane deplina autonomic, apoi Europa nu avea misiune de a inter-
veni In organisatiunea dinauntru a statelora romane. Adunarea din
Bucuresci proclama numai basele organisatiunel politice, adeca cunos-
cutele pe atunci patru sa .cincI puncte:
a) Autonomia Principatelora,
b) Unirea lora,
c) Una Principe straina in capulil noului -State,
d) Neutralitatea Orel' i
e) Una guvernil representativil constitutionalil.
Aceste puncte odata recunoscute de Europa, apartinea natiunei ro-
mane, din noir convocate, a se rosti asupra tuturoril cestiuniloril pri-
.
vitre la organisatiunea dinguntru.
Adunarea-muma din Ia0 n'a urmat totil asa. Nol, representantil mol-
doveni, in privinta dorintelorti nstre pentru organisatiunea politica a
statului romanil, amu urmatil pe fratil nostri representantiI Munteniel :
i nol am cerut recunscerea autonomiel Orel, unirea lora sub unit
Principe strainil, neutralitatea i regimulil constitutionalii parlamentaril;

www.dacoromanica.ro
 23

dar n'am voila a ne opri aci. Fcnda reservele nstre in privinta

dreptului co voia Europa all Insusi, adec& de a interveni In orga-
, nisatiunea dinkntru a unel torI a carel autonomie nu se pune In
Indoiald de nici o putere europ6n, totusi ama credutil ca era bine si
astacli recunosca cg, bine amil facutil ,--- s5, exprirnrna Europei si chipula
nostru de vedere In privinta reformelora din&untru, adec& cum into-
legema noi s& facemil din patria nstra una Stata europna, o so-
1 cietate europdna si democratic&
I
, Dela Intkle nstre sedinte Adunarea din Iasi a facutil una programa
clespre, deosebitele .cestiuni asupra carora intelegeamil a ne rosti. Acesta
programa cuprinde una plana Intregil de reforme : organisatiunea po-
.

litica, administrativ, financiara, drepturile si Indatoririle cet&tenilor,

reforma clerului, desflintarea clkei si emanciparea proprietatei, si tote
cele-lalte reforme earl "Alma la 110.
Nol ne diceama, cu drepta cuvintil, & a arata Europei dorintele nstre
do a ne europenisa patria, era a atrage simpatiile si sprijinula mari-
lora puteri si a Ins'esi opiniei publice din strainatate. Credeamil c'ama
nemerita urmandil acesta druma. '.

Comisiunea international& compus5, din representantii marilora Pu-

- teri, si Intrunit& In Bucuresci si-a tnsusita mai tote dorintele exprimate
de adunarea ad-hoc a Moldovel, si pe acestea si-a Intemeiatil rapor-
tula all catre Congresa. Pe dorintele Moldovel s'a Intemeiata. si Eu-
ropa In elaborarea si Incheierea Conventiunei de la Paris, care, cuprin-
dnda solutiunile rostite de nol Moldovenii, ne-a fostil octroiat, si a
si fosta prima& de noi ca o adevrat Constitutiuno pan& la Inlocuirea
ei prin Statutula din 2 Maia 1864 si prin. Constitutiunea nstr na-
tional& din 1866. .

In adunarea nstr ad-hoc punctele principale ale reformelora fur&

incredintate spre studiare la deosebite comisiuni renduite din sinula
Adun-5er i. S-Catornicirea drepturiloril politice ale .:ROniaiiiIiira fu Mere-
dintat& unei comisiuni compus& din Michaila Kogalniceanu, Vasile
Malinescu, Costache Rola, D. Miclescu, I. Fotea, D. Cozadini, si I.
Chrisanti. Raporteru era nurnitil repausatul0 Vasile MAlinescu,

www.dacoromanica.ro
 24

In ..diva. de 29 Octomvrie 1857 Vasile Malinescu ceti raportulti sii

.

asupra punctului VII, atingtOril de egalitatea Inaintea legei, accesi-

bilitatea tuturora Romani lora la tote iunctiunile Statului, asezarea
drOptfi i generala a contributiunilorti, supunerea tuturoril la conscrip-
tiunea rnilitarh.
ProieCtulti de Incheere a distil rnoclificat prin cte-va amendamente
in considerante propuse de Dimitrie Rallet ; apol Adunarea, prin sculare
si sedere, a adoptata In unanimitate i cu aclarnatie desilintarea pri-
vilegiilora de clase.
Vice-Presedintele Constantina Negri, felicitnda adunarea pentru vo-
tula a ad5,ogatti ca abnegatia vechiloril clase privilegiate arata pa-
triotisrnulti care insufla adunarea, cAci era unit actil ce avea a fi pre-
tuitil nu runnar.A.;:. dar i de Europa O. de istorie.
Actulti_ votaft4;.-ca0,...akcitea
.z unit arbore secularil, este prea impor,
, tanta spre.;:a.;014-1-0f(t.t:Ibce impreunl cu subscrierile cetateniloril
earl au dat tri tirganisatitnea democratic& de acti Il reproclucil
aci intregti pre.Ovirr'_frUil'e-6Ste_ publicatti In No: 7 alit Buletinultd Odin-
_
lelora Adultayei.ad-N9c :a MOldovd:
Astacii, anulir una mie optU sute-cinci-cleci i spte,- luna Octomvrie
in dou-cleci si nou6 ;
. Luanda aminte c legile Una StatU sunt sufletulii s, ca dela
principiile care predornnescii la alciltuirea legilor aterna viata, pu-
terea i propsarea. natiilora ;
, Lu'andil aminte Ca singurulti mijlocti de a vindeca ranile de care
patimesce astkli Ora este asezarea unor legiuiri lntelepte, Irnbinnd
1
datinele vechi, trebuintele de fat& i cererile Nicului ;
LUAndii aminte ca respectulil entre legi este cea wait' conditie a
trainiciei loaf.; :

a GA o. lege atunci pOte fi mai respectata, cand esit din sinultI na-
tiel, va ave de o potriv5, pentru top aceiai mOsura,
Ca dreptatea .cere dar ca top s5, fie egali dinaintea legei ;
((Luanda aminte ca cea mai Sfanta, datorio a fie-carui este de a
. contribui la -sustinerea statului,

www.dacoromanica.ro
 25
- . .

Ca clupa datinele vechi nimeni nu era scutita de la nici o indato-

lire catre stata,
Cit boerimea abea la 1737, prin chrisovula Domnului Mavrocordata,
, pentru Intaia Ora s'a scutita de dajdie i alte dari catre visterie,
Ca in urma, sprijininda sarcinile statului mai multa numai asupra
unora clase, s'aa facuta Impov6ratre pentru ele;
Luanda aminte cit de la drOpta cumpo'nita .aezare i repartitie
a contributiilora atarn& nu numai prosperitatea material& a unei
dar in parte chiar i propaqirca ei 'moral& i intelectuala,
Ca cu dreptula este, ca In rn6sura cum garantza statula la top de
o pOtriva tote folOsele i indemanarile, de asemenea cu top sa se su-
puic darilora In proportia averel lora tart deosebire ;
Luanda aminte Ca darca cimeniloill la Oslo oslo o Indatorire pen-
fru paza Orel, i siguranta fie-caruia cettOna,
eCa, precum Ostea este mcnit a ap6ra Odttla comun4, latori sunt
cu top de o potriva si fAr& -deosebire, s so sur tin i OL3crippa mi-
tara ;
Luanda aminte iar4i cit eficacitatea legiloru &Mend (13 la stricta
lora punere in lucrare,
Cit meritula singura far& nici una fela de alta considera4ie sail di-
stinctie, trebue in vOterS s& fie una titlu indestulatora pentru a putO
.ajunge la bite functifie statului,
eCa acst& putinta trebue a se recunasce fie-caruia,
eCa numal prin 1egiuiii Intelepte i drepte, natia roman& pOte Ina-
inta pe calea propairei ;
Luanda In .pnivire, in sfirOta, c privelegiile de clase trebue a fi
desflintate;
Adunarea ad-hoc a Moldovei doresce a se adopta la viitOrea reor-
ganisatie ca principii fundamentale
d. Privilegiile de clase vora fi desfiintate in Romania,
. all. Egalitatea tuturora Romanilora Inaintea legei,
III. Asezarea drpta i generalk a Contributilloril In proportie cu ave
rea fie-caruia fart deosebire,
IV. Supunerea tuturora la conscriptia rnilitara,

www.dacoromanica.ro
 26

V. Accesibilitatea pentru tog Romnii la functiunile Statulul.

aVotz pentru pt-cleci i trel membri; i anume DD : P. Sf. Sa
Episcopulti Nectarid Hermeziu, P. Si. Sa EpisCopulti Filaretti Scribanti,
P. Sf. Sa Episcopuld Calinic Miclescu, Preacuviosia Sa Archimandritulii
NeofitO Scribanti, Preacuvio0a Sa Archimandritult" Melchisedec, Sf. Sa
Economulti Dimitrie Mate*, Dimitrie Miclescu, Constantin 13AdAr6U,
Dnil Mani', Dr. A. Fdtu, Dimitrie Cozadinti, Basile Malinescu, Michail
KogAlnicdnu, Iancu Docand, Gheorghie Masianil, Dr. C. Varnavil, Dimitrie
Savinti, Niculae CananAu, tefanti CAlin, Sirnion Stanciu, Sebastianil
Canary!), Alecu Jianu, Constantinil Mortunti, Gheorghe Vir1an, Teodorti
sin Payout, Dimitrie Grigoriu, Grigorie Ba101, Michail Jora, Constantind
Ostahi, Dimitrie Gheorghiadi, Gheorghe Sturdza, Constantin SturdZa,
Gregorie Varnavil, Iancu LevArdh, Constantind Rosetil, Dimitrie Krakte,
lout' a Babel, Petru BrAescu, Toni" RotA, Vasile Sturdza, Alecu Teria-
chin, Ioni Hrisanti, Vasile Ba1ai, Constantind Iacovaki, Lascard
Catargiii, Iancu Fotea, Raducanu Sava; Alecu
_ _
Cuza, Grigorie Sutu,
Manolaki Costaki, Vasile Stand, Dr. Costinti, Niculae Carp, Constantinti
_

Sturdza (Vaslui), Ion& Olariu, Dimitrie Ghidionescu, N. Catargiu, Nicolae

Bosie, Pandelachi Croitoriu, Nicolae Iamandi, Lazard Galiarcli, Iancu Can-
tacuzinti, Grigorie Costaki, Constantinil tiu, Iona Hosea, Timofti
Sacalovil, Dimitrie Raletti, COnstantinil Hurmuzaki, Petru Mavrogheni,
Anastasie Panu, Constantind Rola i Constantind Negre.
dar contra nu a fostil nimene. S'att abtinutil de a vota d. Dimitrie
Romov. N'at fostil fata la votare Inalta Prea-sfintia Sa Mitropolitulti
si DD. Iordachi Pruncu, Vasilie NicolaO.
Conforrriti 79 din Regulamentulti Adunarei d. Vice-Prezidentuld
declar Ca Adunarea a inouviintatti.
Sanctiunea acestui volt a dat'o Europa mai cu deosebire prin ar
ticolult" 46 alti Conventiunel din Paris.
Natiunea intniga a acceptatil marea reforma, i fie-care, foti domni,
boeri marl, boeri mid, trepte privilegiate, a primitta reforma egali-
tara, 1ep6dndil chiar fara legi speciale tout ce deriva din vechiuld
regimd, loth ce sern6na chiar cu vechiuld regimg. Aa, fara chiar

www.dacoromanica.ro
r
 27

lege specialg, boeril s'ati desbrAcatii de titlurile bizantine, earl format

Archondologia roman& i s'au supusil la ddrile generale cdtre Slat&
Pentru istorie voi aminti c5, numai dol boerI, fosti privilegiati, s'ai.I
ar6tatii Impotrivitori marel reforme: In Moldova repausatUKI Vornicil
Iordache Beldirnanu s'a refusatil de a plti contributiunea personals,
lasAndii de a i se Implini caciula pentru acoperirea acestei darl ; In
Tera Rornandsca singuril repausatulit Ioand Mang a urmata a subscrie
pana la mrtea sa loanS Manu, Mare Vornicil

www.dacoromanica.ro
 . Emanciparea teraniloric

VinU acum la ultima i marea reforma operat de generatiunea mea:

Desfiintarea clacei, emanciparea brateloril si deplina improprietrire a
traniloril pe paminturile muncite de et
- A face istoriculil cestiunei rurale tn tonic romane este a scrie In-
s'asi istoria a tret secule de impil'arI Melee poporului rornanU. To-
muri Intregi arri trebui spre a arOta cum Domnil romni venitI din
MaramureVi i din FgArasil spre a funda statele romne, Moldova si
Muntenia, ail gAsitil aceste WI nu pustiuri ci loctite de populatiuni
sdravene, mosnase si libere ; cum acestea in cursulil vcuriloril si sub
Domnii .cei mai valorosi, dreptil rOsplattl. a lungiloril lupte ce ail sus-
inut pentru apOrarea si mrirea marel mosii, Patria, afost prefa-
-cuti In robl, lipid pa:mIntului sub nume de rumeini si de_ 'pecia O-a Omni
_

blanch si rabdatori acestia a radatil munca i iobAgia, dar pururea,

la ivirea ori-carel inimi *de Domnil mai bune, necontenitil ail .speratil
si au cerutil dreptate.
Eruditulti nostru colega, bunul mai arnica Alexandru Papadopol-
Calimach, a descrisil douO clilo din istoria secolului din urm4, earl,
in bolta negro, a tiraniel si a cruc,firnei, strOhicescil ca singure douO
stele, ca singure cloud clilele din 3 Augustil 1746 i
1, 6 Aprilie 1749 cand ln Bucuresci si tn Ia0, sub unit Domnil fana-
. riotil, adundrile cu soboril a desfiintatil rumania i vecinetatea.
Desrobirea de jure a tOraniloril romni s'a proolamatir prin aceste

www.dacoromanica.ro .1.\\e
:
douO acte memorabile. Ins rumting i vednii a continuatti de a mai ri
 29

privip ca Tiganii, de a mai fi vinduti ca Tiganii, tatlt la unult, mama - -

la altult, fiult la unit alt treilea flea la unit alt patrulea cump-
i

rlitort ; dar Wang, desi decretati slobodi, tott a rtmast lipiti pdmin-
tului, continuandil a munci totit anult filed mint i crutare moOle boo-
.
resci i mandstirescl.
In tott secolult alt XVIII-lea Statult, luiindt In privire ca numal
tdrnimea platea dari, cit numal ttranimea purta tote sarcinele publice ;
vtdendt s'Oracia i apol chiar fugirea peste hotare a populatiunei ru-
rale, se IncOrc a regula acOsta munca, a pune capt- nesatului pro-
prietariloril de mosii.
0 literaturd intrOgd, formOza urbarik, ponturile i asegrninturfle
pentru determinarea munceli dar vre-o prefacere mare nu se opera cu
tta protectiunea Domnilorit i ingrijirea visternicilort de. a Imbunit-
tati srtea materiel imposabile, singura care era chernat a umpl6 lada
vistieriel: Porta lucruriloril era mai puternica decat chiar legiuirile
domnesci. -
Ttranult era sinaurult_
_ _
factorilt singurulit venitt alt boerului ; i
_
nu trebue s ne miramit de acOsta, doted Char- dupit pr-omt-ilgarea
art. 16 din _ConVentiunea de la Paris. care rostea ca se .va,_ proceda
far& tntrliereh revisiunea legel care regulez re1fjil dintre pro-
prietarii de mo*ii,..si cultivatoril de pdmintt, In vedere de a Imbuna-
tkisOrtea
, . _
acestort din nxma,.__= in ambit 1862, in peal parlamenti',
Intiul Primil-Ministru alt Romnieltnite proclama tristult i durero-
sult adevdril- cit bratele ttranului constituiail capitalult proprietariloril.
_

Ce reforma, ce usurare se putea face cAnd Domnil aveat dinaintea

lora pilda mortei silnice a bttranului Grigorie Ghica MoldovOnult, cit-
c,lutt victima, -nu atatil a protestului soit patrioticil contra luitrel. Bu-
covinel, catt a plangerilort i intrigilort boerilord catre POrt, pentru
cit Domnuld patriotil *rase conditiunea muncitorilort de pamtntil, re-
gu1nd i marginindil munca lora la 12 lile In cursulii unui anu. -
Insa este cu 'neputinta de a mt intinde asupra cestiuna ru.rale in
trecutil; volt]; atinge numal faptele petrecute in timpurile generatiunei
mele, acele fapte la earl amt asistatt Sat ca spectatoril sat ca Im-
preund fdptuitort.

www.dacoromanica.ro
 30

Ideile de emanciparea Oraniloril romani nu le-am avutd numal ea,

culese In timpulu vietel mele d e studentil la Universitatea din Berlin ;
le-a4 avutil top junii mei contemporani, fie c5 ei s'ail adapatil la sorgintea
civilisatiunei germane, fie c& ei s'aa nutritil de civilisatiunea frances. Top
cati ne-amil Intorsil la Ora din colile straine, ne-amil data de misiune :
desrobirea ttranilort de lanturile iobagiei, a pontului i a clacel ; con-
stituirea proprietatel marl i. midi ea proprietate fiber& i absoluta, ca
proprietatea occidentala. De aceea ori cand In tOrA sail In strainatate ju- f

nimea roma* in aclunArile sale, a fostil chemata a se rosti despre refor-

mele cari trebuiati a se introduce In Romania, Intaia reforma, care prima
pe tote cele-lalte, era emanciparea ttranilort.
La 1840 tineril romani din Paris tinura o Intrunire In care Costache
Negri proclama necesitatea impro.prietaririI raniIor, ca o reforma de
care atarna Insu1 viitorul Statului roman& In 1846 Nicolae 136.1e,esce
. a publicatil In Magazinulil istoricil lucrarea sa asupra starel sociale a
muncitorului plugaril In statele romane, In care fie-care frasa este unit
strigata la Gera In .favrea nenorocitiloril asupriti. Astac,Il Inca acOst
lucrare este pledoierulil edit mai elocuentil i celt mai veridicil In fa-
vrea motel' reforme, care de abia s'a pututil sv'eri In 1864._ Cuvin-
tele lui. Balcescu In eurndil avOa sa pun& cestiunea la orclinea (Nei,
T6te spiritele luminate, tOte inimile fierbintl 41 Insuira .solutiunea ce-
stiunel ca untl tela nobiltl alit activitatei vietel tort.
Doi ani In urma, In 1848; _ rey_olabinea din Bucuresci,
- _ Fin procla-
matia sa, adresa urmatrele frm6se cuvinte In favOreaVernimei romane :

xporultl romanii Imparte dreptatea de o potriva la top, i dreptatea

o da pentru totl qi mai- virtosil pentru eel Arad. Sracii, satenii,
plugaril, banana oraeloril, fill patria eel adeve'rati, ce a fostil defai-
mati Matti Iri delungil cu numele glorioSil de Robing, ce at purtatil
tOte greutatile Orel prin munca lora de atatea vcuri, au lucrata me-
, Ole i le-ait Imburiatatitu, ad hrAnitil pe kramoii proprietarilora, pe
moqii lora, pe parintii lord, pe acWI proprietari ln00, i ail dreptil Ina- .

intea generositatei proprietariloril, Inaintea dreptatel patriel, 41 ceril o

particle& de pamintil Indestura pentru hrana familiel i viteloril sale, par-
ticica rescump6rata de atatea vOcuri .eu sudorile lora. El o cent i Patria .

www.dacoromanica.ro
 31

le o d, i Patria iarr ca o mama buna si dropth va desphgubi pe fie-

care proprietaril de mica particica ce o va da seracului ce nu are ph- I

mInttlil sea, duph strigarea dreptatei, dupa glasulti Evangheliei, dupa _

inima cea frurnish a Romani lora, In care ail aflatil parte strhinii In totii-
deauna necum fratii lora, hrhnitorii lora, Celia lora cea adeverath. Claca ;

dar si acea. flfamit iobhgie __se

- desliintez; lucrarea la lucrula dru-
mufilora se desfiintOz54 satenulil fara phmInta se face proprietaril i
ta'rie neinvinsa colon mai avuti in tolosula tuturora i in paguba ni-
mului; visteria 'va desphgubi pe top !
In Moldova junimea refugiath la Cernauti formula si ea programula
sea politica, economic(' i sociala sub tilulti de Dorintele partitului
national(' din Moldova.. Redactiunea mi-a fosta Incredintath mie, carele
, am si Publicatil acesta acta intr'o brosurh tiparita In Cernauti. lath
punctula privitora la cestiunea tranOsch, cum se c,licea pe atunci :
Art. V. A se obort boeresculti si a se face proprietari pre top gos-
podarii &gent.; dandu-se 'Inca o drOpth despagubire vechilorti sthpani
a phmtntului ; acsta despagubire i modula el se voril hothrt de cea In-
taia obstOsch adunare Pe urma urmza, duph acestii puncta, o lungh
expunere a motiveloril legale si ale necesitatilora econornice earl recla-
, matt acsta reform. Acsta reforrna a remasil numal ca o profesiune
de credinta a viitorului pentru partidula nationala; realisarea refer:-
.

mei a fosta toed statornica .urmarita de propuitorii el in tote ocasiu-

t nile i In cursti de 16 ani,. pied la 1864.
Nu a fostil tota .asa tn Tera Romanosca..
Indata duph proclamarea guVernului provisoria s'a ornduitil o co-
misiune compusa de representanti al proprietariloril marl si de depu-
tap satenI ca sa desbata amenuntele reformel i desphgubirea cuvenith
proprietarilora ; vice-presedinte acestel comisiuni era betranula Ioanti 9
Ionescu, fratele iubitului nostru colega Nicolae Ionescu, si care asthdi
10 petrece adancile sale betranete la prOprietatea sa Bradula din ju-
detuld Romani'.
Desbaterile acestei comisiuni publicate in Pruncula Romania sunt
forte instructive, si sunt datora a recunOsce c partea frum6sh i se-
raise', a desbateriloril nu. au facufo proprietarii representati prin dTnii

www.dacoromanica.ro
1 z,
 32

Lens, Robescu i Lahovari (nu ,li se spiral prenurnele In protocle).

Preotulil Neagu, deputatii sateni Bada, Ene Cojocaru i Scurtulescu,
se deosebescU din contra prin .seriositatea cuvIntului, terheinicia ar-
gumentelor i chiar elocinta cu care ail apratil causa t6rndsc.
Unit singurti cuvintil n'a fostil rostitil propuindil luarea pmlnturilorti
lucrate de trani far o deplina despagubire.
La Intrebarea facet& de representantii proprietariloril: en ce tranii,
grad cum sunt, voril pule despagubi pe proprietari? Deputatii trani,
ridicandti bratele lora innegrite de arsita srelui i pline de rhnile man-
cel silnice, le ail rspunsil: Cu aceste brate robite, noi am maned&
eur i amU purtatil tiite cheltuelele stAphmiloril de mosii; libere bra-
ele nstre voril munci Indoittl i fiti siguri c5, nu v'e vomit Vasa pa-
gubasi de ce dreptatea t6rel va botrI sa ye platimU. Acestil limbagiil
In gura ranilor, In locil de a 1initI, Intarita. reactiunea. Strigatele
loril din di In i se ridicaU mai tare, ele ti gasira un vinovatil r'e"-
sunetti In tabra ducmaniforil miccarei nationale, Incurajati i prin sci-
rea ca armatele turcesca i russck se apropie de hotarele Romania
Locotenenta Domnsc5, slabi lnaintea acestei reactiuni, i prin de-
cretulil s purtandil numele lui Tell, Eliad si N. Golescu, cu data de
19 Augustil 1848, ea suspend sedintele comisiunei sau, mai dreptil
.

vorbindil, desflint5, Insr).0 comisiunea. Locotenenta merse mai departe:

( ea ordona chiar pe cale esecutiva Indatorirea steniloril de a face ara-
turile de Orrin& !
Negresitil c5, acdst m6suril era de natura a agita populatiunile rurale
si a le face all porde Increderea I hoVarkile Locotenentel Domnesci,
hotilriri earl purtail ti 1luli de Dreptate i Fratie i erau facute iz numele
poporulia remand. Locotenentii princiari se silir5, a linisti spiritele prin
o nou5, proclamatiune cc o am sub ochi. Ea este datata din 6 Sep-
tembrie 1848, si se silesce a g5si o scusa a msurilorti silnice decretate
c mai Inainte In contra proclamatiunel din 11 Iunie, lundi ca pretext&
, ca cele mai multe mosii din Tom, Rorna,nsa fiindil date cu arenda,
,conctraciii ar /neer= pagube si ann alerga la pretentil neprecurmate.
Acestea fiind cuvintele, dice decretul, co a si1iti pe guvernii la
luarea mesuriloril poruncite pan& astacli, Locotenenta -socotesce ths

www.dacoromanica.ro
 33
1
.

de netAgaduitA datorie a sa de a da In cunoscinta frei, fang dela

11 Iunie articolulil 13 alit prtclamatiel este consfintitg i cracaii \Torii
_

fi scutip i liberi de clang, de iobAgie, de.cliva de plugil i de canal

de lemne, -girt a mai put nici o siI a-i mai Intrce la aceste Inda-
toriri asupritre.
Dumnecleil s alg6 din aceste decrete 'contrac,fictre!
..
provisoriti din Bucuresci reculo, dinaintea invasiunei ar-
1 rnatelorit turcesci i rusesci. ,- .

Revolutiunea a fOstii inbuit, i cu dinsa inabt4ite ai. fostii tote

reformele proiectate. Numal generosulii sange al pompierilorii eroi
vOrsatit In Multi Spirei, a salvatil onOrea Patriei tn doliii. Dup
aceea jugula secular s'a reintemeiatit mai tare si Mai crudil asupra
1
grumachlorit bietiloril drani si acsta sub protectiunea baionetelorii
str'aine.
. .

Se subscrise Conventiunea dela Balta-Liman. Aclunhrile legiuitore se

I suspendaro, i, in loculit Domni lora alesi .de rL i. pe vidt, se nu-
mira in Constantinopolii, cu aprobatiunea Rusiel, doi Domm nurnai -pe
pte ani, Barbu tirbei In Bucuresci i Grigorie Ghica In Iasi. In
acele clile de restriste, Provedinta &MU last tdranilorit o mngaiere prin
i
._ealitAtile Domnilorti no numiti. Barbu tirbei era unit bunt' si trite-
leptit administratoril i Grigorie .Ghica era unit bunu patriotii, o iniMA
generssa aprins6 de iubirea poporului soil..
Dup dispositiunile luate de Curtile suzerane i proteetrice, precum
I se clicea pe atunci, Domnii numira, clout comisiuni- insarcinate de a
elabora: nou'd proiecte de reformare. a relapuniloril dintre proprietarii
de mosil i dintre cultivatorii de Varnintii. Aceste proiecte, odat fit-
cute, ele furl intdrite printeunil hatiprifit alii Sultanului si publicate
i

apoi de cAtre Domni In ambele Principate.

Nouele legiuiri se resimpro, de agitatiunea thrAndscd.
In Tdra Romandsca autoril niigg trot nationale proclamaseth ematii
1 parea tdranilora prin desfiintarea Ogee.% i irnproprietariva lora; ac 6.
proclamatie devenise pentru ranii munteni o evangtlie, o legendit.
Proprietarii, de alt parte, tagAduiail tdranilorii ori-ce dreptil asupra
KoglUniceantt. 3

www.dacoromanica.ro
 84
. _

mo$iilora. Voda :Stirbei, mare proprietark Introduce dar In legiuirea

.

sa acestil din urma ordin de idei: .tagada- Veranului_a_ nri-ce drepta

asupra psarnlntnlui,- chiar a aceloril drepturi earl le 'era recimoscute
de secoli, recunoscute, In cele din urn*, chiar de Codula Caragea..
, pranil furs, clasificati In noua leginire de simpli chiria_g_La fie-care
septa ani St6pAnii avea dreptil de a isgoni de pe movie prisosuln
Populatiunei lard despgnbire chiar pentru.. casele si sadirile lora; mai
'.reit &cost In Turcia, dealt In Dobrogea, Undo, la intrarea lora, Ro-
rang a . gsitti legea OtOman4 .recunoscendil Ca proprietate
adec5, proprietate ahs_olut, casa si sadirile 1ranilor, fie musulmani,
.fie crestini. .

Ins& aplicarea acestei legi a gsitil o -Impotrivire hotarIt, absoluta

.,
din partea teraniloril In URA Muntenia. Orneni de ordine ca totil d'a una,
nerevoltndu-se nic'aierea, precum vdcuri a facutiisi punu lora, t7
rang resign* .dar speranda timpuri . mal bune, dreptil SingurA impo-
,

trivire aki stat cu bratele Incrucisate In loofa de a le pune la munch.

. Acesta. atitudine ferrna a data de gandire i Domnului Veda tirbei,
bunt' administratoril i .thare gospodaril ; el Inelese WO, gravitatea
situatiunei, elk rasa dar sa se realiseze acea ce 1nsi legiuirea sa
qice, ci legiuirea avea de soopfl numai ajungerea la sversire de al-
catuire sa tocmell agricole de buna voie s6verSite Intre proprietaril
de mosii i intre .cultivatoril de pamIntil. i asa se si intimpla: mai
nitsderi .noua legiuire nu fu Pusa; In lucrare; proprietarii se multumill.
Sa ii se dea de cake te'rani dijma din sem6n4turile !acute do ei; sa
li se lucreze cate-va .pogOne ca rufe i sh' li se dea Gate una sa
duo6 -pOdvedi, iar mosia intrdga,' r6mase In folosulil t6randoril.
7.Acest5, reform& era departe. de principiula .cre5rei micei proprietati,
proprietatei absolute i individuale urm'arite 'de generapnea -progresistl
Legea lui Voda tirbei crea uni felt"' de Comunismil, care a lngreuiatil
.t multi" aplicarea legel rurale din 1.864:
t

N'a testa tot-U asa cu noua leginire din Moldova.

Grigorie. Ghica de abia instalatii Domriti IT forma noulti BM mini-.
sterid din barb* luati din partidulil nationahl sa partisani ai none-

www.dacoromanica.ro
 35

lor reforme, i anume: Alexandru Sturdza, presedinte de consiliii i

ministru de interne, barbatil carele, In calitate de Vistierii, sub Domnia
lul. Michailil Sturdza, s'a arkatil pururea cu mat.e tngrijire pentru
Omni ca materie imposabilti ; el lila de direct6ril pe Ccistache Rolla ; -

Printu Gheorghe. Sutu ia departamentulit de finance, avendit ca di-

rectorit pe Mann Silion ; Alexandru Costache Sturdza, repansatulit
nostru consults' genera% la Salonic, a fostii numitit pote1nicS, secre-
tart]. de Statil; la clepartamentulit justitiei, Petru Rossetil-BAlanescu,
parintele lul Neculae Rossetil-Blnescu, ministrula de externe sith
Cuza-Vod5, i carele m'a ajutatil multil la Inlturarea piedecilor i in-
trigilorit In contra decretarei i ap1iciei legei rurale din 1864 ; Direc- .
tort"' alit ministeriului JusWI a fostii umit Dimitrie Rallet, acela
. carele In 1848 a said' o Intrg6 literature, In contra regimului lul
Michaila Sturdza si in deosebi i(Plutarchulii Moldovii ;
.
la hAtmAnie
sa ministeriulil de rasbofil a fostil numit Teodoril Balsa, oisil tine- .
rude i viitorulit caimacang, dupe retragerea din domnie a hit -Grigorie
Ghica, la Inceputula rsboiului turco-rusescil din 1854; la vornicia
bisericesc5, i epitropia inv4atureI publice, Intr'alte cuvinto la ministe-
riulit cultelorg i instrucpuneI publice, a fostil chematit Nicu Ghica
Conia'netnu, vril al Domnului, patriotti Infldcaratil, spiritit Malta,
partisanti lnfocatit al reformelorit sociale, si care Intrunea In elit tote
I
calitatile bune, fere -unit singurit defectil, ale Ghiculesciloril ; efil po-
litiei capitalei a fostii numit Petru Mavrogheni, viitorulit i celii mai
capabila barbatil de financie alg Romania
.

Cu unit asOrnenea Domnii ca Grigorie Ghica Vod5, i cu aa mi-

nistrii, noua lege rural nu putea sa, fie deck o lege de progresil,
deck o lege Wanda print Osca, pentru Want Noua legiuire consfinti
. drepturile seculare ale teraniloril, hotart ca ogOrele teranesci s'a, fie
alese i stalpite; Oranil sa nu pita' fi strAmutatl din ele; se desflint5,
dijma i -kite angariile lora. Munca datorira, eatre stapnil de mosii era
bine determinata. Acst lege era Inainte merg6tore i pregtitOre legei
rurale din 1864. Dada ea n'a products efectele salutare cari se ateptait
de bunulit Domnitorit, causa trebue cautat In a-totil-puternicia pro-

www.dacoromanica.ro
 86

prietarilorti, in slAbiciunea guvernului, care, prin Ins AO instituirea sa,

era provisoria si, .prin urmare, fr putere.
Iata In ce stare se gAsia, ajunsa cestiunea rurala, cand Tractatulil de
Paris decreta c populatiunile din Verde romne voril fi consultate,
cnd In Adunarile-mume, ran pontasil,-c acasii, iobaafi, venir5, de
luarA Ioc alaturea cu fostii Domni, cu boerii strAn1 de mosii, cu
.

Episcopii i Ou egumenii de la mAnAstiri (si acestia erati stApAni de

mosii i adesea mai impilatori pentru tarani decat chiar boerii Insar-
cinati cu datorii i cu .,:numersa familie.)
In adunarea din Iasi, cu deosebire de cea din Bucuresci, cum am
artatii mai. sus, Intro alte reforme de organisatie clinAuntru a venitil
la ordinea (Pei i chestia legel rurale.
Deputatil. Want in numril -de 14 aft venitil In mijloculil nostril
slabi, purtndil pe fruntea lorti stigmatele muncei silite, i poll lice
chiar .goI. De puch5re pentru straini i pentru Adunarea In care el in
trail ca representanti a mai rnultit de unit. mi1ion de impi1ai, Unio-
nista s'ait grAbitil a le Inlesni eump6rarea de haine_noue.
foranii moldoveni, In desbaterile Camerel ca i fill lorti In cmpiile
Bulgariei, a doveditil CA In vinele lorti curge Inca sangele Bomaniloril
cuceritorii lumel. Respectuosi,dar _fAralniosire catre nobilii lor
_-
colcal si
sthpAni, Ins& linistiti si fermi ei s'a aratatil pururea Omni, chiar canal
In lap li -se tAgaduiail drepturile, chiar cand li se impula lenea ca
causa a s'erAciei lora ; ei In curena, prin atitudinea lora, aft ajunsil a
impuno stint& chiar asupritoriloril lora. Cu dreptti_cuvIntil dar Ii s'a
aplicata numirea de talpa easel, numire care ell am scris'o sub foto-
grafia 'represent:nclil pe deputatii pontasi i pe care am trimis'o lui
C. A. Rosetti.. (Una exemplaril din acesta fotografie se AA Inca astAll
expuSa- in sala de conferinte a Camerei nstre de deputati.)
. In Mama lupta pentru Unire deputatii tarani a resistatU la tote
Ince.rcArile de coruptiune ci promisiunile separatistilora ; el au stat
credinciosi alaturca cu unionictil. i cand, In diva de 7 Octomvrie 1857,
In a sdptea edin, Adunarea ad-hoc a votatil, afara de douk voturi.
nl logofkului Alccu Balc si al locotiitOrului Episcopului de Romani"'
Ilermeziu, propunerea pentru Uniunca Principateloril presentata de mine

www.dacoromanica.ro
 _ .37

si &And votulii s'a proclamatil de Presedinte, Ioanif Rota 'deputatulil t-

I raniloril din judetula Patna, a esclamatil In .gura mare in numele cc-
,

lord-lalh deputati clacasi: not nu scimit a ura, dar Damnedeti scie a

se indura,
In clam de 9 Novembre 1857 In a 16-a sedint6 a Adunarei, re-
pausatula Anastasio Panu, a data cetire propunerel locuitoriloril pon-
tasi exprimandil dorintele teranimel. Acdst propunere este una din
pleduariile cele mai elocinte In faVOrea Oraniloril; ea descrie cu litere
de foci' suferintele seculare alo muncitoriloril ; altmintreea nu contest&
nici uni dreptil, nu core nimica gratuitil dela proprietari decat libe-
.-rared bratelora prin rescumprarea boereseulut (clAcei), i prin urmare
a re'rntInd In mana lorti ca proprietate absoluta pamIntula cultivata de
ei In ,puterea legiloril de pe atunci.
Acestil act, o ..adevratil plangere a unui Intregil poporii. ar trohni
s'a fie cetitil i reprodusil In Intregimea lui ; totusi,. In vederea sour-
tului limps ce-mt este datiOn voiti mrgini a .ceti conclusiunea lui;
.iat'o:
Suspinulti, durerea nOstra de bite- lilele, dorinta cea mai mare
/
pentru care ne rugdmil cli i npte la Dumnec,leil s se Indure, este c5,-
derea boerescului; de aceea vroim sa' rescump6rAmil si kite acele cu
care suntemil Impovrati mitre boeril de mosii. Vroim s maiden*
vroima st ne rescumpOilmil de robia In care suntemil ; vroim s ne
rescump6ra'rnii s6. nu mai fimil ai nimnui; sa fim numal ai Orel ci
sit avemil si nol o tera ; am ingenuchiatil. .amti Irnbrancilu cu totil ;
I um suntemil nu o mai putema duce indelungil; nu voimil sajicnimil
drepturile niM6rui, dar nici al nostru s'a nu se. intunece.
Din buni i strbuni noi am avutti dreptulil de a ne lucra pmln-
tuill trebuitorii pentru brana nOstr si a viteloril nOstre, fard Sit ne
pate nimeni alunga de pe dinsulb..;
.S'A fie deci o adunare obstOsca uncle s avemil si nol Omenii nostri;
36: se Gerald i si so desbata drepturile boeriloril i drepturile n6stre,
i ceea ce o tOriI va gasi c' suntemil datori, cu sudorile nstre vomil
plied. ()multi, ca st scape din robie i s'a fie stapnil la casa, vatra
i ogorulii s'eu, cu tragere de inlaid va lucra i se va rescump6ra.

www.dacoromanica.ro
.
 38
.
Aceste cuvinte nimenea adi In Romania nu le va gasi reyolutionare
si comuniste, pentru c fdptele a dovedifil ca realisarea cererilortl
traniloril fAcut In 1864 nu a scAclUtti .valorea proprietatilorti, ci din
' contra a lndecit'o, Mci a facutil din Oranil despoitori comuMsti al mo-
iilor straine. Aceste cuvinte, repeth, ail starnitil In 1857 o furtunA
In -OM Romania, bine Intelesti din partea stpanilorU de mosii ; cart
tranii, avendil Incredere si In dreptatea causel lora i in curajulil M
sprijinul energici al ap6rAtorilorg 1r, sperAndil mal ales in drepta-
tea Europel, care-0 plecase audulil la strigatele de durere ale unui in-
tregti poporil, se tinura 1inistii Deputatil loril 10 sfirsir plangerea lora
prin aceste frumose i uimitOre cuvinte : .
.

Mantuirea nOstrii, dupa Dumnedeti, .:dela sfatulil Puterilorti

o .asteptamil ; ele ail luatil .si Val sortii Romaniei In puternica lora
mIna ; numal ele potil implini mAreta fapta de a scote unit poporil
din mormIntulil In care a zAciitil pan& adum. Biruintele cele marl;
castigate se voril sterge de pe stIIpii eel inalti pe care sunt scrise;
petrele se voril preface iarasi In nIsipi, dar Invierea RomAniei, sa-
palS adancil In inimile tutuloril Romnilor, trecendil din strnepoti
In stranepoti voril binecuvinta timpurilor viitOre :numele Intemeito-
rilorti unui poporil.
In tote judetele nroprietaril se adunara, forrnulara protesturi, jalbe,
memorii, In vedere de a sprijini proprietatea si de a ar6ta ca false
afirmArile raniIor. Fur unele publiCate prin (pare, allele cornunicate
. .
representantiloril Puteriloril straine. .

. Propunerea taranilora a fostil trim6sA in cercetarea comitetelorti

proprietarilorti marl si proprietariloril mid ; ea a datil loon la discutiuni
I
Infocate,la Invinovatiri teribile In contra traniloril ; i ce este Mal trista
si mai durerosti este ca adusrile cele mai violente, GA refusurile cele
mai absolute de ori-ce reform in favrea tranilorti n'ati pornitil din
slnulil comitetului proprietariloril marl daft' din sinulil comitetului pro-
prietarilor midi. acel cari aveail pe partile lora de mosie .cate 5; 10,
multa, lb clAcasi." Acestia tipail mai tare deck acel cari aveat mii de
flci Si sute de pontasi; precum In fapta, cel dintal, In saracia .lora,
fractal pe clacasi mai eat (si intocmai ca pe Tigani) cleat boeril_
. :
www.dacoromanica.ro
 39 :

bogap, In inima caora la multi Se aliaS simteminte compAtimitere pentru

sortea clacasilorti sf dintre ,cari.mulp era in &apulilteformel ernancipatrice.
De aceea raporturile, i al comitetului proprietariloril marl 0 WI
proprietaillOril mid, si majoritatea ci Minoritatea, nu cuprindil mel o .

solutiune ; deslegarea cestiel, nodului gordianil, se lAsa unel viitre

Adunarl." legislative,. until viitork necutioscutil. . .

Gand, In Viva..de .18 Decernbre, raporturile comiteteloril yenira' in

discutiunea Intregei Aduntirl-mume ad-hoc, marea saki, a. sedinteloriI
adunrei fu lnconjurat de rnii de proprietari alergati din tote Unghiu-:.
rile MoldoVei si chiar .din iudetele Invecinate ale MUnteniei. Deputatii
cari erail pentru o Solutiune favorabila cererei teraniloril fura mai alesil
asediap i amenintap de alegetorii lor Ea eramt In Adunarea din 1857
.

representantil al prOprietarilorU marl din Dorehoin. Trel Vile am fostil,

potti Vice, restignitil de catre mosnasii din melt' judetu, adusi anume
ca sa-mi Inch* aura de a vorbi ci sa-mi lege mna de a scrie. Mi se
punea Inainte ea, mandatulil cernl dase nu era ca s desbatil cestiunea
4ersanesc, ca s. clan teraniloril mosiile loi , ci ca s hitrescil. si SA.
uneScil mosia cea mare, Romania. Cu lacrmi dar am trebuitU sa me.su- .

punt' i s me abtinti de ori-ce solutiune radical"; m'am marginitil a me

uni cu propunerea presentat de Dimitrie Ballet Si sustinuta de Vasile
Sturdza, Petru Mavrogheni si alp partisani ai -emancipArei teranilor6,
care se marginea a proclama In principal desfiinfarea r6spldtiM prin
luera a. p4mintuldi ..ce. se .dc1. locuitorilora dup apzeimintele de astddi si
reservarea Adunrei legiuitOre viitOre de a vota o lege careia sa fie su-
pusi c locuitorii si proprietaril, si care, desvelindil aCele principii, s
Dot6rase'd acsta chestie atat de importanta si demnita0 pentru Prin-
cipatele-Unite.
Acosta socotinta, pe lang subscriitoril de mai sus, mai cuprinde si
ubscrierile lui Dimitrie Miclescu, Michaila Jora c i Aleut. Teriachiu Inca
jn viatsa, si a lui Neculae Cananal,Manolache 'Costache, Iancu Fotea si
Costache Rolla, tromp In cea-lalta lume. . .
Adunarea ad-hoc petit Vice aSediat a votatu nu mai pupnii decal ,-

Vane propurieri;. nici una din ele n'a obtinutil majoritate, trirnitendne .

definitiva hotarlre. la viitrea Aduriare legislativa.

www.dacoromanica.ro
 's 40

Resultattila dar a. fostti negativic.; ung resultatil Ins& s'a dobanditti

:

despartirea particlelorg pe trlmulti chestiel rurale s'a efectuatU, for-

mandu:se pentru int5la data atunci In matt definitivi i. particlui liberalg
si partidul4 conservator, cnd mai .1nainte lurnea politica din Moldova
era 1mpartita numai pe trlm politic, adeca particlula unionist si par-
tidula separatist.
Cestiunea rural& a mai venit apoi in slnulti Cornisiunei Centrale
dela Focsani ea a data lodi la lungi i furtunOse cliscutiuni Intro Jibe-
rali i conservatori; majoritatea conservatre a reclactatil, In .fine, unit
protect(' prin care tranilora se libera bratele. dar li se smulgea. bu,
catica de parnIntu munCita de el sute de ani, lasandu-li-se dreptir singura
mangaiere locuintele Si ckte-va prajini de iskati (imp). Negresitil c acea
solutiune nu era ceea ce astepta tranimea dupa atatia ani amari de
rabdare, negresitil c nu corespundea la prescriptiunile articolului 46 alit
Conventiunei din Paris. 'prang *hese, desi framIntati de durere, rerna-
sera totusi linitii, dar de linistea care precede furtuna, i furtuna o
intetiet Insi Comisia Centrala, care, fara scirea i aprobarea puterel ese-
, cutive, puse de se tipari si se Imparti prin sate, In mil de exemplare,
proiectulil nefastil _votattl_. de ea.

Indata dupa svrsirea Unirei, In luna Tunic 1862, primula ministru

alit Romaniel Barbu Catargiu, apratorulti Inatt alit proprietatei ab-
solute In posesiunea exclusiva a mariloril. proprietari, Infatisa proiec-
toll de lege votatil de Comisiunea. Centrala. Discutiunea asupra acestei
legl, afard de lirnpulg ce s'a Intrebuintatil in sectiuni, n'a reclamatU
mai -pupil decal te _sedinte, dela 25 Maig pana la 6 Tunic,
si seclinta din 11 Tunic, cand s'a data votule definitive.
Nu voig intra In amenuntimile acestoril lungi discutiuni, pentru Ca
uniT, si din eel mai principali, sprijinitori sail lmpotrivitori al proiec-
tului de lege elaboratil de Comisiunea Centrala, sunt In vlata ; i, cu
tota reserva i delicateta ce asi Intrebuinta-o, rn'ap1 teme s nu intru '
in personaiitati. Irni va fi ins& permisil a spune, si a me mandri de
acsta, ca In doue lungi sedinte, i anume In chicle de 25 Mail). si
1 Iunie 1862 am combatutg proiectult1 Infatisatti prin doue lungi

www.dacoromanica.ro
 A

41

discursuri, cari, fie-care in deosebi, n'ad tinutfi mai pupal dela pa-
tru pana la cinci ore. Am avutil de adyersaril puternicil, si prin '
marele s'ea talentil si prin autoritatea sa. de prim pe Barbu
uatargiu, cell mai mare si mai .conviristi oratoril a1ii conservatoriloril.
In vehementa sa el califica discursulil m de chimera, o chimera
ciudata, paradoxala, o chimera cu capulti de porumbita fagaduindil
multa bland*, cu trunchiuld de aspicil pling de venin i cu coda de
.. .

sopirla maglisitOre; tavinuindu-m ca am stigmatisatil proprietatea cu

__
cele mai .clearadatOre calomnii, cu und cuvintil am sanctificati."4 princi-
piile lui Proudhon care lice ca proprietatea este o hotie; ca, in fine,
am Incheiatil cerenda cu muIt umilinta a .se da terannlui, ca ung
de milostenie, pdmintulil ce-16 cultiva astacli.
Cand asemenea cuvinte se rOstescil de catre und prim ministru ca '
Barbu Catargiu si intr'o adunare ca cea din 1862, In care emir con-
centrate Vote furtelo conservatoriloril intruniti din amndou ferile, re-
sultatulil nu putea sa fie deal acela prev'eclutil.
In 11 Iunie, aniversara revolutiunii .din 1848, si- dou dile numai
dupa mOrtea funesta a lui Barbu Catargiu, ucisil la usile Parlamen-
tului prin o mina criminala, din nenorocire rUmasa necunoscuta pan&
astacli, majoritatea adunarei, speriata si indignata de o crima Lira
_exemnlu
_ Inca in analele rilor romane, nu mai asculta glasula drop-
_..

.
.tatei, ci, impinsti, de ura si de rOsbunare catre terani, Intru nimica so-
lidari cu unit asasinatil, nici dorit, nici pregatit, nici s'evrcitu de ei,
a votatil,Sterirerea_tuturora drepturilorti pranilorir. luarea din manile
lora a ogOreloril rnuncite de ei, dndu-le insa dreptil mangaere ca
pmirit comunalii trei pogOne la mosii de campti, dou6 pogOne la
mosii de mijloc i und pogond i jumetate la mosule de munte, si
acdsta Inca nu pa proprietate absoluta, ci numai ca pamintil aren-
datil cu o chirie perpetua care urma mai tarclid a se hotdri de catre
consiliula judetian.
Iata tristukuresultatil dobanditil intr'unti timpil care n'a ti1iut. mai
pupal decat44_ani, dela 1848 si pana la 1.862.
Discutata a tostil cestiunea In modil contradictoriti Intro proprietari

www.dacoromanica.ro
 .1
..

42

Intre t6rarif, In sInul Comisiunel Mixte din Eucuresci la 1848;

discutat a fosi cestiunea-In Mouth Adunarel-mume ,a&hoc din Iasi
dim 1857; .discutata, a. fostil cestiunea- in sinulti. Comisiunel .Centrale
legiSlative. din Focsani ; discutata a fosRi cestiunea 1 prima sesiune a
intaiulul parlamenti' uI Rornniei Unite, i rn6sura emancipatrice, desi
I.. intelsa de .chiar adversaril el, desi studiata copra prin atatea si.atatea .

lungl i variate diScutiunl, totu se amana din comisiune. in bomisiune,

din camera in cainera ; si tranulii romanil tail a rmasil neclintitI
In sperantele Sale, totu .a .r6masii supusa legilord In fiirita si a Urmatil..
a fi moclelula ordinel i legalitatel. - . .
. .

Ca legea votata de Camera in diva de 11 Iunie, ca batjocura a ant,

versaril- oilei de. 11 Iunie 1848, cand miscarea national& din Bunn-
.

rescI a decretatil marile principil politice 0:socia1e. reclamate de popo-

ruth romanil ; ca acea lege, dial, nu putea av6 flihtit, nu putea fi .1

aplicata ; ca era prin urmare meat\ in inSas1 diva nascerel sale ; au .

Inteles'o MOO ministril earl a urmatil ministeriului lui Barbu Catargiu.

InsusI btranul Arsachi, cOlegulik i coreligionarula ,repausatulul- mi-
nistru, i urmasultl giuin scaunufil presiclentialti, n'a cutezatil s'o supue
Sanctiunel dothriescI. Tota asa a facutil i ministeriulti" Kretmlescu, care
a succedatti la putere ministeriul Arsachi.
Cand, la 11 OctomVrie 1863, am fostil chematil. In capula noului
ministeria, am gasitil proiectulii .in starea In care elu a fosta .

de 'catre presedintele camerel presidential Consiliulul de ministri.

'..; Negresitii ca nu asl ft cerutil sanetiunea domnesca la unit proiectil ..

'ale caruI temelil oa i cu top liberalii de orl-Ce nuante le-samil corn-

batutii cu tota energia Intr'unb siri; de 16 anl neintreruptl. .

_ _

Dupa- ce in sesiunea Camerel. din 1863 Si 1864 am presenlati"

proiectele de lege comunale i. judetiene, Secularisarea manastiriloril
inchinate i neinchiriate si trecerea catre Statil a tuturoril mosiiloril ml-
nastirescl, representandii a patra parte din teriteriula Romaniel, si am
obtinutil votarea lork-potii dice, in unanimitate (adecd si de catre
conservatori si de catre liberall), i alte legi de reforme liberale ;
in Aprilie 1864 am, infatisati", in fine, si proiectulii de lege rural, antS-

www.dacoromanica.ro
A{
 46-

felt' partidul liberal l'a fost presentatti in 1862 In oposi-

tiune cu proiectulti de lege elaboratti de Comisiunea Central& ; dar de
aCi lucrurile s'a4 Incurcabl inteunti. nod gordiantl. Numai pntru 05
proiectubl de lege a .fostil presentatti si ca. Monit'orutti a publicatti In
aceasi cu cuprinderea lui, am" primit unti volt" .de blamil. Publicatiu-
nile Inse oral necesaro pentru a linisti populatiunile rurale ...agitate de
_ publicitatea data .Proiectalul, de lege alti Comisiunel Centrale. .
Ministeriuld si-a data de misia. Domnuld nu a primit'6 si camera a
fostti prorogata pentru cliva de 2 Maid. In acst& i de adunare, din
momentuld suirel la tribuna a biuroului si1, a declarant ca nu voesce
a tracta cu mine nici cestiunea rural, nici reforma legei electorale
octroiata de streini prin conventiunea din Paris. :

M6. oprescti aci.. ..

Descrierea causelorti earl a provocatil loVirea.de Statti din 2 Maid
precum si consecintele acestui actil afar& din lege nu pelt forma
obiectulU unei simple conferinte. i apoi descrierea evenimentelord
din 1864 ar constitui Inca o istorie de actualitate, ii flu credti ca asl
faee bine clac m'asi insaitina, cola uin acum, cu facerea acestel
%torn": . .

Me voitt margini numal a dB, ca simple fapte inftitisarea acestui

proiectil tn desbaterea Consiliului de Stat i promulgarea sain cliva ,

_
de 14 Augustii 1864. : . . .

Desbaterea acestei legi a tinutti mai multe dile In tonsiliulti de

. ..- Statti, presidatti de insult Domnuld: $i aci simtd o datorie de a ex- .

"prima si astacli-recunoscta .mea vice preedmteIul acelui corP inve- .

stita atunci cu puterile legiuitre, Costache Bozianu, i membriloril sel

A. CretesOu, G. YernescUy A. Papadopol-Calimachil, P. Orbescn, D. Bo-
lintinnu, G. Apostolnu .i catoril-va altarS spirite luminate, carl m'ail .

ajutatti In grua intreprindere. . . .

Proiectulti me s'a modificatil In bine, dar am gsitil o impotrivire

la- propunerea mea de a se aplica legea de Indat, adeea. dela viito7
lulu 23 Aprilie 1865. ...- .
.

..-
Majoritatea .Consiliului de Statil; .cu care- s'a unitti si Domnuld, n'a

www.dacoromanica.ro
.
it
 44

primitil immediata aplicare, ci a amAnat'o clupti,AreI ani. 0 asemenea

legiuire, legiuire sociala, amAnata.in aplicarea ei chip& trei ani, atunci
cand Ora Intrga, proprietari, ar.endasi si mai alesil tranii, toti In
: picire, asteptail .cu nerabdare o solutiune definitiv i immediata ;
o asemenea amanare, Eic, Insemna insasi condamnarea i sfarimarea
legel.
Immediatil dupa, votulil Consiliului do Statil eU. am depusil demi-
.

siunea mea In mantle Domnitorului, declarandii ea, in calitate de Mi-

.nistru do interne, e nu puteamil r'espunde de ordinea publica, ca nu
aveamil Indestule mijlece de esecutiune pentru ca, odata ce se Va lati
Buna-Vestire a desflintarei claCei, a .liberarel brateloril si a emanciparei
ogoreloril loril de ori-ce sarcina ii angarie catre stapanil de mosii, sa potil
indatoth pe t6rani trei veri de-a rIndulil a mai face clam sail boerescullii.
In .dosulil cicai mi-ar trebui cate unit jandarmil, clisei
Domnulul ; i daca Maria Ta ai ave atati jandarmi 641 sunt Veranii, si
Inca nu Te-asi statui sa faci de el o asemenea intrebuintare, i nici ca
ordinele Martel Tale aril fi ascultate, pentru c i jandarmil (pe atunci
se clicea caldrasiloril dorobanfi) sunt cldcasi sail Ili de clacasf.
Vorba francezului la nuit porte conseil s'a Indeplinit spre feri-
circa rei, spre gloria .Domnului.
Cuza-Voda, mai bine avisatii si dupa o matura sfatuire cu elil Insui,
a cumpnitil temeiurile importante ale aplicarel immediate a marei re-
forme, Mi-a Inapoiatil dar demisiunea, i m'a Irnputernicitii s pledezil
Inaintea Consiliului de Stahl necesitatea de a reveni la immediata
I care, a acestei legi. Consiliulii -de Statil si MinisteriuM arn convenitil
ca legea sa se puie in lucrare de la 23 Aprilie 1865, Imputernicitil
hindu Insa Guvernulil de a Inainta liana atunci lucrarile pregatitre de
constatare si de marcare preyclute prin noul asezarnintil.
Primesca aci recunoscinta mea, fostuln me colegil la acelil ministeni :

i actualulti meti .colegil in Academie, d-la N. Kretzulescu; nu mai putinil

confundil acestil recunoscinta onorabilului d-nil G. Vernescu i cole-
gului mai In Academie, da Alexandru Papadopol-Calimachil suprave-
tuitori, cu d-lU Orbescu din acelil luminatti Consilii de Statil, carele, puin-
du-se mai pe susil de tete consideratiunile, i. dificultatile politico de pe

www.dacoromanica.ro
 45
1

atunci, a impreuna lucratil i puternica contribuita la se'ver*irea und

reform care a schbithatsa faa economica a Romania
Legea s'a promulgata. i publicata In cliva de 14 Augusta, si pand
In cliva de 15 ea a .fosta ,Impeastiata mai in tote satele Romniei, si
C.
In sunetuld 'clopotelore .cetit i binecuvIntata In bisericile lora.
Legea a fosta precedata de o proclamatiune a Domnului Care 10-
cuitori Went Acesta proclamatie este testamentula politer, ale lui
Cuza-Voda.
Marl greseli eta a acute, dar acesta proclamatie nu va peri niel din
inima leranilora, nici din istoria Romania
Sa-mi fie permisa a da cetire proclamatiunei:
Seitenilorti !
Indelungata vstr asteptare, marea fgduinf data voue de Inaltele
Puteri ale Europei prin art. 46 ala Conventiunei, interesula Patriei, asi-
gurarea proprietatel tonciare i dorinta Mea cea mai vie s'a ImplinitU.
Claca (boerescula) este destlintata pentru d'a pururca, si de astacli
voi sunteti proprietari liberi pe locurile supuse sthpanirei vOstre, in
Intinderea hotarlta prin legile In fiinta.
Mergeti dar, mai Inainte de tOte, la plele Altarulul, i cu.genun-
chele plecate, multurnitl A-Tot-Puternicului Dumneclea, pentru-ca, prin
ajutorula sea, In sfiritfl ati ajunsa a veda acesta cli frumOsa pentru
voi, scurnpa inimei Mole si mare pentru viitorula Romnien .

De astacii voi sunteti stapni pe bratele vOstre; voi aveti o par- ,

ticica de parninta, proprietate si mosie a vested; de astacli voi aveti

o Patrie de iubita si de aperata.
.

Si acum, dupa cc cu bratula Celui de sus, am pututa seversi o

asemenea mare fapta, Me Intorca catre voi, . spre a ve da uni gait
de Dornna si de Parinte, spre a ye areta calea pe care trebue sa o
urmati, de.voiti sa ajungeti la adeverata irnbun 'atatire a sOrtei vOstre
. si a copiilora vostri.
?'
Claca i tote cele-lalte Iegt.uri silite Intro vol i Intre Stapanii
vostri de ,mosii, sunt desaintate prin plata unei drepte despagubiri.
De acum Inainte, voi nu yeti mai fi cu dinsil In alte legaturi de-

www.dacoromanica.ro
 4.

46
..
cat acelea ce vora isvort .din interesulti i buna primire a unora Hi
altora.. Aceste legaturi trisa voril fi pururea neaperate pentru ambele
pri Faceti dar ca ele sa fie tntemeiate pe iubire i Incredere. Multi
si forte multi din proprietari a doritil Imbunatatirea sertel vOstre.
Multi din el au lucratil cu tOta inima ca s5 ajungeti la _acesta frumes5,
di, pe care vol astadi o serbati. Pdrintii vostri si vol ai vedutil dela
.. mulp stapani de mosii ..ajutora la nevoile i trebuintele vostre. Uitati
a-dr i1e1e negre prin earl ai trecutil; uitap tota ura i tota vrajba ;
fiti surdr la glasulil aceloya can v voril tritarlta
, .,
.In Contra stapanilorti
rde mon, si In legaturile de bun voe ce el mai ave de aci Incolo
cu proprietaril, nu valeti In el decat vechil vostri sprijinitorl si pe
.. viitorn vostri 'amid i buni vecini. All nu sunteti top fii al aceleasi
leri TAU patnintulil Romniei nu este muma care ye .hranesce pe top ?
,- Stapani liberr pe bratele i pe ogorele vostre, nu uitati mai Inainte
" de. 'tete; ca sunteti plugari, ca sunteti muncitori de pamtntil. Nu pa-
rasiti acsta frumesa' meserie, care face bogatia tei'ei, i cloyed* si In
Romania, ca pretutindenea, ca munca libera produce indoitil decal
munca. silita.. Denarite de a ye deda trandaviei, sp.oriti Inca harnicia
vested, i ogrele vOstre Indoitil sa fie Mai bine luCrate, cad de acum
aceste ogOre sunt averea vOstra i mosia copiilorul vostri:
Ingrijiti-ve asemenea de vetrele satelorti vOstre, cari de. astall
' devinul comune neattrnate i locasuri statornicite ale vOstre, din cari
nimeni nu ye mai pOte isgoni. Sibti-ve dar a le trnbogali si a le In-
, frumusetzi ;. faceti-ye Case bune si inclestultere; Inconjurati-le cu gra-
dini i cu pomi roditori. Inzestrati-ve satele cu asezaminte folositOre
-voxie cu urmasairil yo0xi. Statornici-ci mai stead pretutindenea scle,
unde copiii yostri- sa dob'andesca cunoscintele trebuitOre pentrU a fi
bunt plugarl i blini cetateni. -

. Actulti din 2 Magi v'a data la top drepturi ; Invelati dar pe copiii
Vostri a le pretui si a le bine Intrebuinta..
cci mai pre sus de tote; fip i tn viitorti ceea ce ati fostul i pana
, acum, si chiar In timpurile cele mai rele, fip barinti de pace si de
bun& renduiala; aveti incredere In Domnulti vestru, care ye doresce
' totil binele ; dati, ca i pang acum, pilda supunerel ciitre legile Orel
....

www.dacoromanica.ro
 47

vstre, la a carora facere aveti i voi de acum a lua-. -parte ; i In

tOta intimplarea, iubiti Romania, care, de asta-cli, este dreptA. pentru 1:
top flu s61. .7
. .

7 xi acum, iubitilord mei sateni, bucurati-v6 i pasiti la munca de

buna voe, care malta i imbogkesce ; si Dumnec,leulii. pArintiloril no- !
. .stri sa .binecuvinteze gull* ce yeti arunca pe Cea Iritii brazda Ii-
,. .
bert a ogOreloril vOstre.. .
... ".
.
.
.. .

Cate-va cuvinte Si voi sfirsi.

Aplicarea legei rurale a data. loci' pe alocurea, i mai alesil in Tera
Romansca, la durer6Se. strimbatti. .

. In Moldova ogorele teranesci fimnd alese 1ncL prin legea lui Gni-
gorie 'Ghinn din 1850, stramutarea posesiunei nja facutil in ge-'
nem, deck in urma necesitatilorti de commassate..
Nu a fostil tofu asa In Muntenia. Asa.mai.tOte monle era lucrate
' numai de tbrani,-si pe tta.intinderba, schirnbandu-se ogorele mai anualti
iduPa necesitkile agricUlturei.; a trebuitil mai iritai dar a se apnea Ic-.
gea lui Stirbeiil-Vodas adeca a se determina pe namintil intinderea oo-
reloi cuvenite traniloru, si de aci multe nedrepti1P..1 culote aceke,
in told Intinderea Romniei, o singura strigare de nernulturnire n'a is-
bucnitil din gura teranilorti, unfi singur bratti nu s'a ridicat pentru
- silnice -fapto sa rsbun'ari.
In AuStria, In Rusia, aplicarea legal rurale a datu loaf la mil. de
acts de crude represalii, mil de case ale proprietardoril ai fostil date
prada flachrilorti, i sute de proprietati. a cacluta -victim sub top:51'61e
terathloril, transformati In flare sbibatiCe.
In Romania o. liniste perfecta ;._ intr'o srbatorire general, ..apliCarea I -
legei emancipatrice s'a acute fara a se preface in cenusi, o singura
. casil din ale fostiloril stapani, fara ca sa se smulga unti singura fira
de Ora din ale mariloril proprietari.
and, 14 ani In urma,- la apelulk vitzului lora Domini i Capi-
tanti, Voranulil roma* soldatir de linie, sail dorobantil ori attar*,
dup cloud sute de ani de umilinta, In campiile Bulgariel i in fata
. .

www.dacoromanica.ro
 48

tariiloril Plevnei, a datu piept thismanului, 16ranu1ti romanil, did],

prin vitejia sa, prin lnfruntarea rnortei, a cloveditil ca asta-data cl
avea o 'patrie de iubitil si de ap6ratii i ea spatele lui, dincce de
Dunare, ela avea pentru dlnsul i pentru familia- sa, o particica de
panfintil, proprietate i mosie a lui si a copiiloril s61.

In timpula lui Voda-Cuza s'a desfiintatil claca si sari improprie-

taritil satenii. ACsta a fost o mare. Imbunatapre a starei lora ma-
teriale. -
. In timpula P'Anniel Maiestal#1. Tale s'a Malta mai multil. Opera
Incept& s'a continuant. . .

Insurateii din 1864 ail captatti paminturile ce li se acordail de 1

lege si alp sateni a fostil Improprietar4 Dar coca ce s'a faecal mai
. multi] a fostil ca i s'a data Oranului, pe lahga pilmlata si sapa, pusca,
ca sa-1 apere Ora. Atunci am Veclutii cu top cum paeiniculil to-
ranu a devenitif ostnil voinici, oste'hil vitzil, care se uita la mOrte
cu dispretil si care a. reinviatil, pc campulti de batalie, gloria .stra
mosilorU nostri.
AcSta e mu1t, torte mult, dar nu e destul. Trebue sa mer-
gemil Inainte. Tr40.-V3 s facemt ca- la vtitorulil jubile, sa vedema
pe pranulil roman ajunsil. In positiunba In care gloriosa membri al
easel de Hohenzollern ail adust pe Warm din Preskt. Trebue ca prin
cultura sa ridic5rn pe ranulil nOstru, ca ela s. aiba conSciinta pro-
funda i energica de drepturile i de datoriele lui, ca ela sa Inteloga
pe daphnia ca trebue sail puna vieta pentru a-s1 46ra Ora i nmula.

. Minn et,
Maiestatca Vstra ap calla o frumsa.poesie prin care ap 'Mean-
tatil pc top cap am avutil fericirea a asista la acsta serbare; Durn-
necleil V'a incununatil cu Cununa neperitre a poesiel, ln cat purtap
dona corOne gloriOse: una a Regatului i alta a Poesiel.

www.dacoromanica.ro
 ,49

Poesia ce ati cetitti o cunscern acum top. Sa-mi fie permis

Ins& a destdinui o poesie Inca necunoscuta a Maestatel VOstre.
In anul trecutil sta la Mircesci multimea plina de Intristare i In
don Imprejurulil trupului nelnsufletitil al iubitului nostru poetu Va-
sile Alecsandri. De odata se vede inaintancla In rinclti ostsescti unit
mica corpii de zece meni, Intristati, dar mandri. Erau cei nou din
Vaslui i cu sergentulti clece, care veneail s5, pazsca sicriul celui
care i-a cantata cu atata easunetil. Dup5, ultima binecuvintare a bisericel
, se augli comanda militara Nou din Vaslui i cu sergentulil clece !
:

Inainte! ! Atunci cei clece a plecatil stgulti cel sdrentuitil

, de glonturi pe sicriult1 marelui barbatti care a cntatil cu putere vi-
. tejia ostasilorti romani, i ridicndu-15, 1'a5 coborItg cu rnnile lora
In Ingustulti mormintii. Acacia inspiratiune poetica venea de la Maies-
tatea VOstra si este una din cele mai frumse si mai patriotice poeme.
Era ultima salutare ce trimetea Ora, armata si Maiestatea VOstra celui
iubitU i plansil de top.
Sire,
Ati condusil Ora In grele timpuri la isbAnda'; fauritil inde-
pendenta, si din cele dou trisre ati formatil tin6rulti Regatil Ro-
mane, gloriosa i respectatil. Acsta nu s'a pututil dobandi decal prin
mare staruinta si mare Intelepciune. Ele apartinil Maestatel VOstre
care ati fostil In capuld natiunei.
S5, traiti Maiestatea VI:5sta, lungi ani Inca, ca cu aceeasi Intelep-
ciune s conduceti Ora; iar mostenitorula Vostru sa iea InVetatura, ca
sa urmeze i el cn aceeasi staruint i Intelepciune lucrarea cea mare
a redesteptarei si a Inltarei Nmului RomanescU!

WOOL@

KogdIniceanu.

www.dacoromanica.ro
I
www.dacoromanica.ro