ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II.--TOMULO XV.

1892-1893.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI 16
1 8 9 5.

www.digibuc.ro
 ANALELE

ACADEMIE ROMANE

SERIA II.-TOMULC XV.

1892-1893.

MEMORIILE SECTIUNIt ISTORICE.

BUCURES CI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI 16
1 8 9 5.

www.digibuc.ro
 CUPRINSULO

Pagina

Documente inedite din Domnia Jul Alexandru Constantin Moruzi,

1793-1796. Memoriti de V. A. Urechid. 1

Documente relative la Bisericd 1

Documente relative la scoll si cultura publicl 261
Documente relative la administratiune 267
Documente relative la 6ste si flo LA pe Dundre 314
Docurnente relative la te'rani 337
Acte relative la divorturi 419
Acte relative la zestre 426
Clironomii 445
Tutelil. 471
Documente relative la rnezaturf 484
Protimisis . 600
Moratorii 528
Justitia crimina15. 630
Arestd preventivil 533
Casa de dare de foci'. D

Tiganl resvrAtitorl 642

Hott 648
Plastografti 649
Desugubinit v
Tentativ5, de ucidere, btae, etc. 559
Procese diverse 584
Scutiri si privilegiI; locuitorl dati la bird; perceperea diverselord OA; vmile. 610
Cutia milelord 650
Comercid, Industrie, Bresle, Poste 662
Documentele mosiei Ciorogarla 688
Fennetea. 763
Pavele. 774
Apa 800
Sudiii 810
Hotare. Relatiunl cu tdrile vecine 825

www.digibuc.ro
 DOCUMENTE INEDITE
DIN DOMNIA LIJY

ALEXANDRU CONSTANTIN MORUZI

1793 1796.
MEMORIO
DE

V. A. UBECIIII.
Membru ala Academid Romne.

qediv(a din 4 Decembre 1892.

Domnilorit Co legi,

Am onre a ye cornunieit o serie de documente inedite, earl privescil

ann. 1793-1796 si anume dornnia lui Alex. C. Moruzi.
line le din ele sunt originale in mitnile mele, iar cele mai multe
le-arn decopiatil in curgere de multi ani la archiva Statului si in
aRe colectiuni. Sub fie-care document(' indie sorgintea.

Documente relative la Bisericet.

Ori-cAtil de scurt5, a fostil domnia lui A. Moruzi in Tra-Rom-l-
nesch, el i-a purtatil atentiunea asupra Bisericei.
Abia dup5, unU an(' de pAstorie, Metropolitul5 Filaret0 II se re-
trage din scaunti, sub pretext(' de boll, in Septembre 1793 (1).
(1) Condica sfinta, dela Metropolie cuprinde in limba grdca dernisiunea urmatOre a hif
Filareta: V&P...nda ca din qi in di puterile mele se nimicesca in urma deselora bole cc
mi se Inthnpla, qi cunoscOnd Cata este de mare si grea de purtata chemarea acestei in-
grijiri duhovnicesci, qi pe 1ang5, aceste dorinda sa petreca rarnrqi(a putinelora iIe ce 0.11
Analele J. R 7bm. xv 211 niorige Scf. Into 'ce. 1

www.digibuc.ro
2 V. A. IIRECHli

Deja la sosirea din Moldova in Tera-Romanesca a lui Alexandru

Moruzi, Filaretil nu e0se inaintea Dornnitorului i delegase in nu-
mele su, sa'AU intimpine, pe Episcopulil de Buz 6-11, Dositeii, scu-
s&ndu-se oh e bolnaviL
Nu avemil a ne pronunt& Intre P. S. Episcopil de Rimnicii, Ghe-
nadie Encnu, care nu admite c bla singur a adusil pe Fila-
retil la necesitatea de a demisiona, i intro regretatulil colega Episc.
Melchisedec, care nu admite& alt explicgiune a demisiunei. In-
sistega ce pune Filareta intru a ariit eh de bunct-voie demisionzA,
nesilitfc i din socotincl proprie, ar cam da s se intelegA c& T. S.
Encenu nu Mr& cuvIntil sustine .tesa sa.
Dar Episcopula de RImnicii explica csaderea lui Filaretil II din
scaunulU metropolitanti pe faptulti unei reactiuni a boerilorfi pa-
mInteni contra fanariotismului, al cruia representantii energicii
ar fi fostii Filaretti II, care ar fi lucratir la desnationalisarea 13ise-
ricer romine (1).
P. S. Melchisedec nu admite& asemenea explicare, i noi inine
din tote actele lui Filaretil II, acte bisericesci ca i politico, nu
aflamu nici unul propriti a confirm& versiunea P. S. Encenu. Amu
aflat pe Filaret, ca Episcopti, lucrandil in politica, impreuna cu
Enache Vacarescu i cu boerii prieteni ltfl de Saxa Coburg, sail
mal bine ai Austriei. Se va ved din respectil culturard, in stu-
diuld ce vomil present& mai -LOOM asupra culturei din secoluld
XVIII-lea, c Filareta II are insemnate merite la inavutirea litera-
turei nOstre bisericesci. Din privinta bisericesc nu se pte induce
ca eta a lucratil la desnationalisarea Bisericei, din momentil ce a
conlucratil mult pentru inavutirea ei cu &LIT In limba romanesca.

mai' aye in liniste, m6 retragil din scaunula acesta al Metropoliei Ungro-ViachieT, de bunk-
voie, nesilit4 de tame i din socotinta ntea proprie, depunendil sorti1(cpiyonc) in manile prea
InAltatuluT, bine-credinciosului i prea blandutui nostru Domnitoril, pentru ca s aleg pre
acela pentru care Dumne4eil va luniin consciinta MrieI Sale si carele s fie vrednicil
a apuco, carma acestei cor5111 duhovnicesci. i spre sell* am datil acestti paretistl de
fata, subscrisii de bund-voie, precum am is, i ftesilittio.Sept. 1793.
(1) 1?evi3ta Biserieet ort. rm., 1881, Aprilie, pag. 459.

www.digibuc.ro
101711.1,J b0tn41A ix! Mottut 1796-179g

Suntema de parere o Filareta, fie ela de origin& grcsa., sa ro-

mana, n'a c4luta dup scaunula metropolitand ala Trei munte-
nesci sub lovirea curentului anti-fanariotica, caef fanariotil era si
Alexandru Moruzi, care l'a mazilitii.
E mai probabila o Dositeia, care fusese candidata rivala al
lui Filaretil II la scaunula metropolitand, la mrtea lui Cozma, a
castigatil favoruld noului Domnitora i ala Caimacamiloril
Trebue ins, ce-i dreptula, s fi avuta A. Moruzi la mama cu
niscal acte compromit6tOre pentru Filareta II, pentru ca acesta sa
insis.te atatil in declararea, ea de buna-voie, de nime silita 11 d
paretesisutd.
In tomulil V ala Istoriei Romani lora ce publica, se pOte ved
mai multe despre acst cestiune. Aol m grbescil a insira, docu-
mentele administratiunei bisericesci a lui Filareta II si apoi a lui
Dositeiil Fi labs.

Cu data de 26 Martie 1793 Mitropolitula Filaretil propune lui

Alexandru Moruzi oprirea intrArei in tera de carti romnesci pen-
tru biserica, tiparite peste hotaril. Anaforaoa Mitropolitului catre
Domnitora propune acsta prohibitiune, nu numai pentru ca sa nu
se introduca In biserica srninteri, ci si in interesuld prosperrii ti-
pografiel Mitropoliei, i pentru c5, nici autoriatile bisericesci din
Transilvania n'ar fi ingaduindil introducerea acolo de carp bise-
ricesci tiparite in Tera-Romanesca.
Iat aceste acte:

Anaforaoa Mitropolittaut pehtru a nu fi slobodit set se aducci coirti

ronginesci tiparite din pi strdine.

Ro Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii.

Fiind-ca Prea Sfin0a Sa Printele Mitropolitult. Ore face aretarea Dom-

niei Me le, prin acsta anafora, cum c'a dill de rugaciuni si de slujbe bi-

www.digibuc.ro
4 V. A. ITRECHIA

sericesci, de legea pravoslavnica a patriei acesteia, alcatuindu-se i tipa-

rindu-se in straine locuri, se aducti, spre vindare aici in Ora, ei pentru ca
sa se trca, sa se crda i sa se primsca de pravoslavnice adeverate, se
punii in unele semnulii eparchiilorg de aici, cernda Prea Sfinida Sa ea,
dupa cum cele de aid sunt oprite acolo, asemenea i cele de acolo sa fie
neprimite aici, amt primitil la acsta anaforaoa ce ne face Prea Sfintia Sa
poruncimil Domnia Mea, ca acestil felii de c5r0 pentru rugciuni i sluj be
bisericesci, lard de a nu fi cu pecetea i semnulit sfintd Mitropolii a ferd acesteia,
sei nu se mal primIsc aid, nid set se cumpere de nimenea aici. 1793, Aprilie 2.
Procitii Vel Logofetil.

Prea Ineilfate Dnine,

Din tote lucrurile eke sunt spre dolAnda sfinteloril biserici, celg mai de
trebuinta si mai de folosti este tiparirea crilori, caci prin carV se laud&
si se proslavesce Dumnedeil, i fie-carele printr'insele face rugaciuni i ce-
rerile sale catre acelasi Dumnedet; acesta dumnedeesca lucru Inca din vre-
mile cele de demultit s'ad inceputil intr'acestil pamintti alil trei, prin voina
fericiilorti intru pomenire Domni i prin silina Archipastorilorii sfntului
scaunii acestuia ali Mitropoliel, insa forte prostil, ato.tii la mestesugii, cAtil
la asezarea cuvintelorti in limba romansca, dupa cum atunci s'ad obisnuitti
a vorbi; iar in dilele reposMilorti Domni Serbant Cantacuzino i Constantin
Brncovnu s'aii mai venitti intru podOba, atatil la dialectont, catil si la
mestesugil, iara in Vele rposatului in Hristosti fratele Episcopil Rimnicti
Cjiirtl Macarie, atti si in vremea nstra, Atti alma pastoritil acea eparchie,
mai multa silina amti pug' talmacindii i tiparindil mai cu bun& iMele-
gere multe cAr1 earl nu le-ail avutit patria all& data in limba s, precum
Mineile lunovnice i altele, Inca i tipografie greasca de isnciva amti facutt,
ca s se pta tipari ori-ce carte va fi de trebuinta in limba elinsca, fara
a nu se mai osteni pe la alte locuri straine; precum i acum dupa ce
din mila lui Dumnedeil emu primitil 'Astoria sfintei Mitropolii, vedendit
eparchia lipsitel de celea mal multe trebuincitise carpi (fiindd risipite i jcifuite to
vremea trecutulia rdsboiii), iarV, ama mbrlati trba cu tdtet silinfa, feicendii
Wei eitirea, ca din inceputil, (de vreme ce i tipografia totszi din pricina rtisbaulul
s'a fost4 perduta tad fiinfa d), pentru ca sei se implinesa Ott lipsa de ceirti pe
la biserid spre slava lui Dumneclei ; inset dupd atelta ostenlei a nstr i trudei
ce facemii, impotrivet ne stet aducerea pi vinclarea cdr(ilorii din pliminturl streiine,
0: mal virtosil celea din fara Transilvanid, NO se tipciresci2 WWI la Episcopia
unifi2ora, aft 0 la SibiiI, cu nume de ortodoxie, din care nu numai ca se pri-

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORUZI - 1790-1793 6

cinuesce oprirea cArtiloril nstre de a se trece, ci pte i vre-o smintlA

sa, se alunece in lAuntru, maY virtosil c acel uni1, ca sA aibA cartile lora
ipolipsisa, fiiud-cA pravoslavniciI se ferescil de dinsil, la inceputula multora
cArcl Ora i numele Episcopiei RImniculuI, ca sA se insele rnenil i sh
le cumpere, iar la altele nicl cum nu se aratA de unde sunt tipArite; ded
ca sA lipssch acstA rea urmare, ne rugAmil. Inaltimel Tale, ca cu lumi-
nath porunch i domnsa, hotArire i priveleghia, sA fie .opritA a nu se
mai trece aid in Ora Maria Tale cdrti romdnesci dintr'alte Ori, fiind-c i eel
de acolo nu ingdduesmi a trece alp de ale nstre la din01, dupd preyeleghiurile
ce ad acele tipografii dela stdpanitorii lora, i nimenea sd fie volnicii a cump&A
vre-o carte care nu va fi insemnatcl cu pecetea sfintei .Mitropolii la inceputa ; ci
intr'acest chipti urmndu-se, i credinta va fi pAzia de smintele, i tipo-
grafia va merge spre sporire; de acsta ne rugAmti, iar anil MArieI Tale
sA fie dela Dumneleil multl i fericitI. 1793, Martie 26. (1)
(Subscrierea in grecesce).
Domnitorubi aprob5, propunerea In 2 Aprilie 1793.

Prea Inetqate Dthnne,

Cu smeritA anafora insciintezA Mriei Tale a din partea bisericscA,

pentru ceY call. se intimplA a cad in vre-o -yin& si se inchida la Mitro-
polie, a fost obiceifi din vechime de se da dela spAtArie cate dol seimeni,
earl se aflah napristan acolo de paza acelorIt vinovatl, dar fiind-ca dela
o vreme incce nu s'ati pazitil ornduiala, ci une-orI s'at datA, alte-orI nu
s'ail datfi, i unii gAsindu prilejA fug pe furicu, neavndil cine sA-I ph,
zscA, precum s'a Intimplat i maI in trecutele clile de ail fugitA vre-o
doi ; pentru aceea ne rugAmil Mariei Tale, ca sA, fie luminatA porunch a
se pAzi acestA obiceiA neclintitti si in -VA& vremea sA se dea acestI seimenl
dela spAtArie, a fi pentru acesta trebuin0,; iar anil MariiI Tale dela milosti-
vulA Dumnecleil rugAmil a fi indelung4 cu multa fericire. 1793, Iulie 8.
Filareti alii Ungro.Vlachid.

lit Alexandra Const. Moruzi Vvcl.

CinstitA i credinciosA boerulfi Domniel Mele, dumn-ta Vel SpAtarfi

(1) Cod. XXIV, fila 57.

www.digibuc.ro
6 V. A. URECHIX

lenache VhcArescule, obiceiulti ce va fi fosta maT inainte poruncima Domnia

Mea s se urmeze i acum, i dui:4 obiceiulti ce va fi fst s orkidu-
iasch, dela spthrie de a se da acel &DT. seimenT. 1793, Julie 13. (1)
Vel Logofeta.

Moralitatea din respectuld c5,sniciel' era, cum se scie, sub scu-

tulti bisericel. Filaretil era f6rte aspru in procesele de asa natur.
Dm aci un curiosii actil relativil la o despartenie din 1793,
Aprilie.
IC Alex. Constantinii Moruzi Vvd.

. . In urma acesteT anaforale a clatU jalbh Domniel Me le Florea pen-

tru taL 500, care se osindesce a da la cutie, cjicndil c ati pusil socru-s6U
mna pe cIIni1, la invoirea ce Meuse a fi desprtipA, care n'au fost dupit
pravila primith in urmh, de Prea Sflatia Sa Parintele Mitropolitti, i cere
ca sh se implinsch dela socru-s6U inapoi. Tar socru-se impotrivh, dfindri
jalbh Domniei Mele, cere ape'rare de acei barn', cpcndil c i s'a pricinuit
multh cheltuialh, umblndil intru acsta, pricinh. Deci, facndil Domnia Mea
chibzuire la acsta, ghsimti i pe socrulti, ca i pe gincre, vinovaii amen-
doT la fapta ce a urmat impotriva pravileT, cu a face intre din.,iT des-
phrtire de cununie prin zapisele lorti ; pentru aceea ticem, ca tal. 250
dintr'aceia sh-T intrch socrulil l cutie, iar cei-lal%T tal. 250 dintr'aceia,
impreunh cu tth zestrea ce va fi luatti Florea, i inch jum6tate cAtti taie
fcSia zestrel, care este osinditit Florea a da dela sine, ci dup5, prquirea care
din porunca Domniei Mele aii fcutti starostea de negustori fa0 cm amen-
dou6 prtile, face zestrea jumetate tal. 274-30. Acestea eke trele condeile
de zestre baniT sh se dea in mnile muereT, fiind-U Domnia Mea sincata-
vasisA a se multhmi cutia cu tal. 250 pentru pricina ce arkmti, i porun-
cirn zapcialuT sh urmeze a face implinire. 1793, Aprilie 5.

Prea Inal(ate Ddmne !

Cinca, ce ati foga polcovnicti din jud. ralcea, prin jalba ce a dat-o
(1) Cod. XXIV, fila 299.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LII1 MORDZI - V790-1793 7

catre Maria Ta arata, ca avendil o fata a sa ar fi casatoiit-o dupl unit Florea

sin Diacond Barbulil, comisard din jud. Argeiii, june fiindil, i dupa tre Op-
tmnI aruncandu-I pricina ca nu ar fi gasit-o intru curatia fecioriel, mun-
cind-o cu casne infricopte, de ail rmasit i la Ma, ail trimis-o acas la nu-
mituId tata-s6i1 cu mare necinste, i se rOga a-I aye dreptatea; intru a caruia
jalba Orenduindu-se de catre Maria Ta aproduld vataesdil mumbaOrd ca O.
mrga i, prin scirea d-lord boerilord IspravnicT ai judetuluI, s iea pe Florea
i aducenduld aid sa-lit infatieze inaintea nestra, ca sa cercetanid pricina
i s insciintmd MarieT Tale cu anafora; deci, dupa poruncl infatiOndil pe
amendou partile, amit veclutit la mttna luT Cinca deosebita carte de judecata
a fratelui EpiscopuluI Sevastie Chird Iosifil de cercetarea ce ail facutil cand
se Oh la Rimnicit totil pentru aces-0, pricinit, cu let. 1792, Iulie 15, in care
cu marturie Mt aratit, ca dupa dou spt6mani dela casatoria lora, arunctin-
du-T acesta ponosil ca nu o ail gasit-o intru curtia fecioriei, ar fi bagat-o
in lantii de gat& 0 in fiare, fi, in acestl fell al finut-o 10 dile, beitend-o in
tete dilele de nzerte ca pe hort 0 'infricoland-o al va sd o impusce de nu-I va
spune vre-unti nume de mil cu care al pdthtetitl, 0 Rot ea speriindu-se de nuirte,
al aretatti pe ?Intl Mihail Gofct ot. Otefanl, fi spuindl acell nume de onzil, al
pus-o pe unit' call schiopii 0 al trimes-o la trel septemanl acasd cu multe hule
i vorbe preste, pe care Mihail Gop trimiOndl de l'al adusd fafel, art facutil
cu totuld tagaduire cu insu1: Florea de fata, i arata ca nici aa datil ba-
nuiala la unuld ca acela, fiindit unit mil trecutd cu virsta i mai virtosil
sermand neputinciosit. Si intrebatil pe Florea ce r6spunde ? i pentru ace-
stea ce ad patimitil sotia luT nu tagadui, fara numaT Vise ca parintiT luT
i-ard fi facutit aceste, iar nu 01; insa Cad pentru el nu s'a gsitil sotia
intru curatenie, i acum toff' asemenea arata; la care Cinca, socru-s65, cu
totuld fad' tagaduire, ca nu scie fia-sa intr'o fapta ca aceea, cad i de ad
aretatil aceld nume de omit, pentru ca sa scape de grza muncilord ail
artatit; Inca mai arata ca s'ail atinsit i de cele-lalte fete ce mal are, Omen-
du-le pe tote curve, i acum nu pOte sa i le marite; ci dar Florea la
acesta cu totuld este vinovatil, cad de null gsia sotia intru curatia fe-
cioriel, trebuid de a doua di A o fi trimisl la pdrinfl, 0 fdr de a nu o ocdri 0
a o necistl, iar nu tocmal dupd trel septemdnl 0 cu atdtea casne 0 muncl infri-
copte. Insa fiind-ca Inca de acolo de locil a fostil calutil la pace, ci intre
ei, fagaduindil Florea sa dea tal. 500 luT Cinca, VITA cum insuq1 aproduld
ce ad fostil ornduitil arata, care i-ail adusil, le-amil 4is i noT ca bun&
este pacea, socotindit unirea easel, iar nu despartirea; dar venindit pe urma
inaintea nOstra cu same acute de despartirea intre el, fiindil impotriva
pravilei nu le-amil primitd, a se cade o parte orI alta sci se pedepsescd, jor nu
ea cum nu ar ,fi )(costa cununia dupd lege, sli-fl deae el voie de isnOvd unull al-

www.digibuc.ro
8 v. A. UREMIA

tula de insuratg, ci Florea, ca unula ce este vrednicil de mare pedpsA qi

de glb b. dupA vina luY, gsim cu cale ca set deae la eutia de inilostenie
tal. 500, adecA: cind sute, 0 de vreme cA nici inteunii chipil nu vra a-cT
primi so0a, gsiin cu cale ca sA-i irnplinsca ota, zestrea dupA f6ia ce
vAclumii la mAna lui, i Inca BA mai deae dela sine pe jumtate cad taie
f6ia de zestre pentru casnele i necinstea ce i-au fcut, fiind om cu
chivernislA; apol s cad& deosebiti, ca sA vacla urmArile i ale unuia 0 ale
altuia, cata vreme i cfind nu se voril uni a se lila, iarA0 in locuintA; atunci
li se va face hotArirea cea degvercitil. PArerea nstrA ac este, iar cea de-
severcitu hotrire rAmilne a se face de cAtre InAltimea Ta, i anii MAriei
Tale dela Dumnecleti rugAmti sA fie multi i norociti. 1793 Martie 28. (1)
Filareti alg Ungro-Vlachiei.

SA venimil la ultimulii actii, la inlocuirea lul Filaretil II prin Epis-

copula de Buzii, Dositeiti Filetis. (2)
Orl-carl fie motivele reale ale paretisuluf Mitropolitului Filaretri II,
fie cele mai sus aduse, fie purtarea anterir a lui, Maid spionA
i pe AustriacT i pe MuscalT prin agenti secretT (2), destulti c5, In
Septembre 25, se face de Divanulti tereT, dupe porunca Domnito-
ruluT, alegere de noti Mitropolitti In persona lui Dositeiti.
Boerii acectia icti la inceputulii anaforaleT lorti :

Din luminata porunca MAriei Tale, adunAndu-ne la Divanil, ami fAcutti

chibzuire asupra alegerei de Mitropolitil alu patriei nstre, in vreme ce
Prea Sfintia Sa Pdrintele Chirg Filaretg s'a pdretisitg de bund-voie; obiceiula
vechiii airi patriel nstre este ca de-apururea alegerea Mitropolitului sel se facet
din Episeopii ?Wei cei mai vechi, care se va intimplei, care astddi este Pdrintele
Buzeil Chiral Dositeig, iar de vreme ce infelepciunea Inalfimei Tale fi dorirea
ce al de patria nstrd ne este cunoseutd, etc.

(1) Cod. XXIV, lila 65.

(2) VecIT cele ce se aerie despre Pilareta, Alexie Exarcha, Valachice Iagumenus et Theo-
logiEe, profesor Mitropolke Bucurestensit In 2 Maia 1783, dare Cneazula Potemkin, Analele
SocietateI Istorice Archeologice Tom. XIII. Odesa, 1883.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIIr MORUZI - 1790-- 1793 9

Domnitorulil, in aceia0 li In care i s'a comunicatil anaforaoa, o

qi aprobk in coprinclerea urmAtr.e :

Dupg paretisisti ce de bung-vole a datti Prea SfiMia Sa Pgrintele Mitro-

politg alg Ungro-Vlachiel Chirg Filaretg, facndti dumne-lorg cinstitiT si
credinciosiT velitl boera Domniel Mele de obste aretare, intgl de obiceiulil
pamintulul si argtAndu-ne si treT obraze dupg, obiceiulti boerescg, s'a mul-
tumitti pe domnsca nstrg chibzuire, alegere si hotArire ; viindu insusT
dumn-lorg toV de fata inaintea DomnieT Mele, si impreung cu dumn-lorti
facndii Domnia Mea tote cele cuviinciose dela dumne-lorti, emit alesg si
amg hotgritg Domnia Mea ca sh asezging cu provivasmosg pe iubitorulti de
Dumneqeti Episcopuld Buzulul Chirti Dositeig Mitropolitulg -treY, incre-
dintAndu-ne si de petrecerea SfintieY Sale cea pAng acum, si nadgjduindil si
la procopslg si areti ce are cA va petrece asemenea vietuire si de aci ina-
inte; decl am intgritti Domnia Mea. 1793, Septembre 25.

Vel Logofelti.

Ipopsifiarea, adea sfintirea noului Mitropolitii, se face dupa pri-

mirea obicinuitului egdosil, mijlocitil de insu0 Alexanclru Moruzi la
Patriarchie. Patriarehulul i-a scrisil Domnitoruhl i i-a trmisii do-
misiunea de bund-voie a Mitropolitului Filaretil.
Ca inch odata 6, acopere adevratele cause ale retragerei sale
din scaunil, Filaretil sacreth Insui impreun cu nou archierei pe
noul5 Mitropolitti, semi-15.1'1dd in condica sfAnt ca afosta Mitropolitii
aid Ungro-Vlachiel.
'Each' in ce modil vestesce Al. Moruzi dernisiunea Mitropolitului Fi-
laretti i alegerea Mitropolitului Filitis Dositeiii:

Publicatil la tote judefele perdru vestire de Mitropolitil nat.

D-vstre Ispravnicilorti ot. sud sAngtate ! Mind-a P. S. Sa PArintele

Mitropolitg Ungro-VlachieT Chia' Filaretg ag data paretisisg alg MitropolieT
din buna-vointa P. S. Sale, s'ati facutg la Divanti chibzuirea cea de obste
a alegerel de Mitropolitg, unde flind-ca ni se aratg, prin "anaforaoa dumn-lorg

www.digibuc.ro
10 4 V. A. IIMCIIIA.

boerilorti de obqte, cum cA dup5, vechiulti obiceifi al patriei urtnza, a se face

alegere de Mitropolita din Pkintil EpiscopI Orel cel maI vechifi, ce
astcli se af16, Parintele Episcopuld 413uz6ulul Ohir Dositeig, carele fiindti
si impodobitil cu procopsl5. i cii fapte bune, i dup pilda petrecerel cu
care ne-amil incredintatti ca a petrecuta pan5, acum, nadjduind i de
acurn inainte de vietuire burA, i gAsindu-lti vrednicil i cu cale de a primi
'Astoria acesta, iatA cu socotdla de obOe a tuturorii dumnd-lorti cinstitilorti
i credincioOloril boerl DomnieI Me le, mai provivasitti pe Sf. Sa, i astacp
la 25 ale luneI acesteia s'ati aezatil Mitropolitil alit Ora Deci nu lipsimg
a V insciinta, attii pe d-vstre IspravniciIori i dregAtorilord Domniei
Me le, cad' i pe tog eparchiotil de obqte, ca s scig pe P. S. Sa Phrintele
Mitropolita. Dositeifi de Mitropolith altl Wel i phstorti bisericescil al
norodulul acestuia, i fig sArAtoI. 1795, Septembre 25. (1)

Mitropolitulii Filaretil a lAsatil marl' datoril la mOrtea lui, datorii

pare-se multe numai fictive. Dornnitorul5 a fosta silit s renuate
la laverea Mitropolittni Filaretil, In favrea rudeloril, din causa aces-
toril rnulte datorii.
Taca chAe-va acte relative si earl potil completa, biografiia lul Filaret:

Pitaeil la Mitropolith i boeriI divanului halea i mazilI. Fiind-cn multe

jlbl ni se der pentru datoriile eeposatului Pfirinte Mitropalitit Mardi(
in felt1 de pricini, ornduimil Domnia mea pe Prea Sf. Ta i pe d-vstre, ca
adunndu-v6 cu totif la unil loct, s socotiti dimpreurA, spre a se face unti
schepsisti, atAtti pentru datorii, &Lir i pentru Amasa pereusie a reposatului,
orI de unde se va Li aflndt, care s'o puneg la o cab i s aretag Domniel
Mele in scurtil p6rerea de obte a d-vstre ; la care ornduimil zapciti pe
vtavulti de aprocp, spre a-mI aduce anaforaoa. 1794, Iunie 13. (2)

Iai Alecsandru Cost. Moruzi Vvd. Boj. mil. i gpd. Z. V7a.

Fiind-ca Domnia nu s'ati amestecatir la acsth pereusie intru
numal i numal pentru mila i harulti ce a fcutti sfintei Mitropolii i
EpiscopieI Rimnicului, i fiind-ca Mitropolia i Episcopia s'ati invoitti
s'ati mu1t6mitir la, acestti mijloc, ce ne arta dumnd;lorti boerii, de a r.e.-

(1) Cod. XXIII, fila 149 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 253.

www.digibuc.ro
 DOMNIA. Lin MORUZI 1790 1793 11

mane asupra Pitarului Gheorghe 0 a fi respuncletorii la datorii, tritrimil

dara qi Domnia Mea anaforaoa Parintelui Mitropolith i a dumne.lorii
boerilorti, ca st se urmeze precum ati gasitu cu cale, i sa fact Pitarulii
Gheorghe pereusia zaptii (afara din hang:), rgmaind raspuncltoril datoriilor
i staparad pe acelea ate s'aa iuvit (ivitti) i s'aq dovedita pana acum ale
reposatului. 1794, Septembre 5. Bucuresci. Vel Logofkii. (1)
Prea Incilfate Dm,ne!

Inca dela 13 ale trecutel luni lui Iunie, prin luminatid Pitacid, ni se
poruncesce de Maria Ta, fiind-ca multe jalbi se dail pentru datoria rpo-
satulul proin Metropolitil Filaretti, in feliuri de pricini, sa socotimfi de im-
preuna spre a se face o schepsisa, atatii pentru datorii, catti i pentru rmasa
pereusie a r6pcisatului, oil de unde se va Li aflndti, ca sh se pue la o cale,
i s. are-taint. Mariei Tale in scristi parerea de obste a nstra, cu zapciuli v.-
tav le aprocli. Luminatei porunci intocmai fiindd urmatori, ne-amti adu-
natil cu totii la unid loct, unde aducndd fata i pe Pitariult Gheorghe, epi-
tropulti dupa diata alt numitului rUposatil proin Mitropolit, i dimprvuna
cu clironomii i cu ceia-latti nepoti ai raposatului, i cetindfi- diata rposa-
tului, dupa ce din inse0 celea scrise intr'insa arelari ale r6posatulu1 stint
de fata veclute i de obste marturisite i sciute ca sunt neadevarate, apol
mai curat s dovedescil aretarile r6posatului de neadeve'rate din datoriile
ce le ark& reposatuld intr'acsta diata ca ar fi dator pc) la unii alj1, caci
intre alii datornici fiind arelatil i unit Ene Dascalu cu tat : c,lece mie,
dupa, ce s'ati cetitti cartea de blastemfi pe la bisericl intru auclulil tutu-
rorti de ob0e, ca veri-cine va fi avndt zapise iconomicse dela rtpo-
satulti in chipii ca ar aye sa ieae acei bani dela r6posatu1ti, i nu va fi
datoria buna, sa vie la sfnta Metropolie sa arte adevrulil, acestil Ene Das-
calulti, tem 'endu-se de puterea blastemului, singur de a sa buna voie a
venitd la sfanta Metropolie 0 a aretatii adevrulti, ca acestil zapist i rail
data re'posatulti iconomicosii, iar nici unil band de pe acesta zapisil nu
are sa ieae, i deosebitu ati venitti i Serbanti Logofttulti* ce are zapisil de
tal. 3700, i Stoica Logoretult, ce are zapisti de tal. 2200, de ati marturisith
ca, nici ei nici unti banii n'ati datu la raposatult dupa acestea zapise, si
poate sa mai iasa i din zapisele celora-lalV datornici asemenea iconomi-
coase, dupa banuiala ce avemd ; din care acestea se faca la dreptate in-
destula dovada c tote aretarile rposatului dintru acesta diata sunt nea-
deverate, i ca o dovedita de iconomichi, ramaindii acheri i neprimita la

(1) Cod. XXVII, pag. 15, XVI.

www.digibuc.ro
12 V. A. URECMA

dreptate, am isii Prea Sfintiii Sale Pkintelui nostru Mitropolituld tOrei

Chirt Dositeifi, ca de vreme ce tt pereusia rOposatului, dupa tag cu-
vintulti dreptfi se cuvine sfintei Mitropolii, sa, primsca Prea Sfintia Sa
a se incarca sfanta Mitropolie cu tt pereusia luI micatre i nemiFa-
tore, atatt catil s'a doveditfi pant, acum, catt si cats se vor mai dovedi
de acum inainte, i s rOspuncla tOte datoriile rOposatului ate se voril do-
vedi bune i adevOrate; i dupa multele indemnarl, ce in multe rnduri
amt facutfi Prea Sfintiei Sale, nici intr'un chipti nu primi a se inc6rca sfanta
Mitropolie cu acsta, vcpndil in mijlocil urmari lucrate cu feliurl de ico-
nomil ale reposatului i multe amestecaturi i prefaceri.
Si gia, nevrndt sfanta Mitropolie a se incarch cu acOsta pereusie, cum
i cu datoria, pentru care n'at apucatil s schimbe zapise Parintele Mitro-
politt Chir Dositeit, cu t6M dreptatea clicndti cum-ca, cea mai multa datorie
a acestort zapise pots sa fie mincinfisa, i cu iconomie facute zapisele, si
la Prea Sfintia Sa nu poate fi sciutui carl zapise sunt bune i earl nu; de
aceea clise ca sa se incarce cu toata pereusia clironomult Pitaruld Gheorghe,
foi care zapise va sci ca Bunt buns dinteac6sta suma, care taie tal.: 52.800, le
va Nati, i cad sunt cu iconomie nu le va p1ti, cad ca clironomt se cu-
vine sh-T fie sciuth acsta, care la Mitropolie nu pte nici inteunt chipt
sa se adevereze; amt clist maY sus numitului epitropil Gheorghe Pitarulti
sa primsca a se incarca ci sa platsca datoria Mitropolitului, care a facut-o
rOposatult, cum i ori-ce alte datorii, cats vort fi dupa diata t6te i afar&
din diata, g le platsca, i ca unult ce pots s aiba sciinta, care din da-
toril sunt iconomicfise i earl sunt bune, pentru cei cu datoriile icono-
mic6se caute insui prin judecata, i s rOmaie tta clironomia r'epo-
satului intru a lui degverita stapanire, i mai intai nu primi ,a se in-
arca cu plata acestorii datorii ale Mitropoliei clicndt ca nu perte sa iasa
afar& din diata reposatuliff, iara la a doua i a treia adunare a n6stra a
clist ca primesce a se incarca, ing, cats rOmant bune, afar& din celea
cote s'at fosta incarcatil Prea Sfintia Parintele Mitropolitfi a le rspunde,
prefacndt zapisele pe numele Prea Sfintiei S6 le, dar ceiu ing ca dreptt
acsta sa i sa deie hanult eel:CI not, ce este langa dumn-lui Banult Ghica,
i deosebitti Mai i alte cate-va cereri de ajutoruri dela Maria Ta, pentru a fi
ingaduitti de catre datornici cu sorke i altele; iara intr'alth chipt dete
curatt rOspunst, in cea de pe urma, ca nu primesce nici decum a se
incarca, fall de hanulti celt not i Mg de ajutorurile care cere. A caruia
cerere ce face pentru hanfi nici cum nu 'Ate fi prirnita, de vreme ce
rOposatult hanult acesta-lii afierosesce la sfanta Mitropolie, en art ca shirt
ispravsct, i din venitult lui sa se implinesca trebuintele bolnavilort spi-
talului Sfantului Panteleimont, cand, fersca Dumnegleil, se va intimpla,

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORUZI - 1790-1793 13

MA de ciumA aicl in Or, i acstA rnduialA a rposatu1u fiind pentru

a sufletuluT s rnntuin i folosil de obste alt." pAmintuluT, nicT cum nu
putemti a ingAdui a se stric un acesta felil de hairatti, WA de numaT, de
vreme ce diata dovedindu-se viclenitA si nu fuse. tinutA in smA la jude-
catA, iarA acestti fiind-cA este lAsatil pentru sufletulti rposatulu i pentru
folosulti a ttA obstea, cu tote c6, de a se si svrsi, este trebuinth ea sA
facA multA cheltuialA sfnta Mitropolie.
Si cu tote cA Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolitil nu fAcil cerere ca sf.ld
iea Mitropolia, dupA hotArirea PArinteluT Filareta, noT insA, lucru ce este fA-
gAduitti pentru sufletti i folosil de obste nu gAsimti a fi cu dreptate si
cu cuviinth de a nu fl asA metahirisitA ; ci dar silimti sfnta Mitropolie
nu numai ca S. primscA hanulti i sA fach tote cheltuelile cele trebuin-
cise pentru ca sA rmhe hairatil in vreme de ciumA, cum este intocmitil,
ci inca gApimti cu cale, ca de vreme ce Pitarulg Gheorghe clironomul5
remne a rspunde i alte datoriT, ce nu se cuprinda intr'acea diatA, pentru
care n'a apucatil sA schimbe zapisele Mitropolia, silimti pe Prea SfiMia
Sa PArintele Mitropolitti ei.la rugAmq ca sA primscA a se incArci sfAnta Mi-
tropolie IflG cu tal. 7.500 dintre celea zapise, ce remAnti a le r6spunde
clironomii, i sA se descarce Pitarulti Gheorghe, CACI remArie hanulti, dupa
cum Vag lAsatti, la sfnta Mitropolie ; primi PArintele Mitropolitil a se in-
&Arca, cu tote acestea i dup cum s'atl gsit cu cale de obste; cAtre acsta
la aceste adunAr1 de cercetarea acestei pricini esi i iubitorulti de Dumnell.eil
Episcopti Rimnicti Chirti Nectarie i fAcU cerere, ca sA se incarce clironomil
r6posatu1uT PArinteluT Filaretti si cu tal. 18.500, datoria sfinteT Episcopil
Rimnicti, ce a lAsafo Chirti Fi1arett neplAtith, i aii re'masfi insA, cAtil
Chirti Nectarie, schimbAndti inca i zapise pentru acsth surnA, pricinuinda
cit Chira Filaretti ar fi luat Episcopia fArA de datorie, i cA inteatAta
sumA de anT ce at stAtutti Episcopti, s'ar fi cuvenitfi sA nu o lase cu da-
torie; Paint" intrebatil pe chronomil ce are sA rspunclA pentru acsta ? yi
clise cA acstA datorie at fAcutti in clilele luT Mavroghene, &And s'ati gere-
metisitg sfanta Episcopie, si n'ati apucatil BA o plAtscA. Amt maY intrebatu
pe Ohir Nectarie: &And avea acstA dreptate, de ce ati primitti datoria cAnd
s'a fAcutil Episcopil si a schimbatii i zapise pe numele ski.? i ne rs-
punse, cA silitti flinch', nu ati avutti ce face cleat BA schimbe zapisele, dupA
cererea chiriarchuluT sti. DecT pentru ca O. nu rmEe de totU Banta Epis-
copie pAgubith a RimniculuT cu acsth datorie, aflAndu-se insArcinath sir.cu
alte datoriT, i pentru- ca sA nu r6mAie incArcaci clironomiT cu multA sumA,
fAcndt si la acsta unti felti de alegere, adicA dinteacOstA sumh de tal. 18.500
sit r6m'aie Episcopia incArcatA cu tal. cincT miT, iarA tal. 13.600 sa, respunclA
Pitarula Gheorghe. DupA alegerea nOstrA se mulOmi i PArintele Episcopt

www.digibuc.ro
14 V. A. tRECIIII

Rimnicii Chirg Nectarie; Pitarulil Gheorghe aretAnd4 insa discolie de a se

incarca cu acestg mijlocii. Dreptil aceea, fiind-ca noT mg Pacutti socotla,
despre o parte, CA datoria sfinteT MitropoliT, cu care rmne incarcatti Pi-
tarulg Gheorghe, cuprinde tal. 45.300, si datoria sfinteT Episcopil rernAng tal.
13.500, si acareturile ce remAng a se clironomisi sunt analge de a se plati
ad:sta datorie, maT virtosa ca potil fi si condeie inteacsta surna, care sa fie
cu iconomie date zapisele si nu pota fi sciute la altiT decal numaT la cli-
ronomi; si cnd vor fi acestg felg de condeie si vorg ved aceT datornicT
ca sunt incarcatT clironomiT cu a plati datorirle, potg sa, arete si aceia adeve-
rulg si se pota folosi clironomiT si cu scriderea aceloril datoriT; de aceea gasimg
cu cale ca sa remAie incarcatil Pitarulil Gheorghe cu aceste datoriT, spre a le
respunde pe la datornicT, si sa, iea tote celea remase dupa diata reposatulul
Chirg Filaretil (afara din hanulg de lane. dumne-luT Banulii Ghica) sub
staplinirea sa, pentru ca sa lipssca mezaturile 4i pentru ca sA nu se in-
straineze lucrurile remase la mAnT straine, facndu-se si luT musaadele celea
cuvrincise, pentru ca sa pta iconornisi cu inlesnire mijloculg acesteT cli-
ronomiT; dupa tta dreptatea si izbranirea acestorg pricini, la alegerea nstra
linteacestir chipii s'ag gasita a fi cu cale, iara hotarirea cea desversitu
remiine a -6(3 face de catre Inaltimea Ta. 1794, Augustil 1. (1)
In 5 Septembre 1794, Domnitorulg intaresce anaforaoa MitropolituluT si a
boierilorg divanit1 si sa faca Pitarulg Gheorghe periusia zaptg (afara de
hang), remAindg respum,letorg datoriilorg si stapling pe acele ate s'ag ivitil
si s'ail doveditg 'Ana acum a le reposataluT. (2)

Amu adusil In tomult1 V alti Istorief Romdnilorig (pag. 27-34)

documente retive la hirotonia preotilorti si a diaconiloril. Repro-
ducemil i aci aotele din 1794 relative la acsta", materie, acte in
leghtur cu cele deja aduse.

lai Alexandru Constantinii Moruzi Vvd. i Gospodar Zemle Vlahscoe.

Amu veclutil Domnia Mea analoraoa d-lorg boerilorg, cu parerea ce facti

de talerT 25 si 37, 60, dreptg acelea ce cu imperatesa pravili sunt legiuite

(1) Cod. XXVII, pag. 79.

(2) Cod. XXVII, scara 16, fila 15.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin MORDZI-1793-1796 15

a se da la chirotoniT, insA fiind-ca aceste eparchiile tereT, din catachrisis

de maT inainte ag cAcluta in sarcina datoriilorg, de aceea orenduimil Dom-
nia Mea cm deosebire adecA: talerT patru-cilecT dela o chirotonie, iar dela
celii ce in putine 4ile se va face preotg dupa diaconie prin cercetare de vred-
nicti, talerT cind-clecT pentru amindou chirotoniile, car! chirotonil IA se filch
cu acestA orenduialA, adecA orT satu megiesescg, off mAnAstirescil, orT boerescil
unde cu adeveratil va fi lipsA si trebnintA, dupA ce va da acleverintA in scrisg
parcalabulil cu totT stenil cum a este slobodd fail de nicT o pricinA de daj-
die si a ail cu adeveratg lipsA si trebuintA de preotg, cu acea adeverintil, isca-
MA si de stApanulti mosieT, viindg insusT megiasiT, ceT din judetele Metropolie!
la Prea Sfiintia Sa PArintele Metropolitg, iar eel din judetele Episcopiloril la
PArintiT Episcopi, de se va gAsI vrednicil prin bisericsca cercetare, sA-lg arate
DomnieT Me le Prea Sfintia Sa PArintele Metropolitg, sag PArintil Episcopl
prin anafora, cu satulg, orasulti, mahalaua si biserica dimpreunA cu adeve-
rinta satuluT, si buiurdisinclu-se cu pecetea DomnieT Me le anaforaua, se va
chirotonisi de Archiereula loculuT WI; iar cAnd impotrivA, orT acelil par-
cAlabg cu sAtenil dirnpreunA, sag mahalagiT si orAsaniT vorg cutezi a da
neadevratA mArturie pentru vre-ung interesg, sag pentru vre-ung hatirg
de rudenie si de prietesugii, MI% de a nu fi lips6 si trebuintA de preotil,
si sA insale domnia si pe Archiereg, bine sA sole ca nu numaT aceia ce
ail datu acestti felti de adeverint si mArturie, ci si insusT acela ce s'ail
chirotonisitg, lipsindu-se de darulg preotieT si rernhindg mire* se va pune
la dajdie cu Ora de obste; care acesta hotrAre, dupa ce o veT fi aretatg,
dumne-ta Vel Logofete, Prea SfintieT Sale PArinteluT Metropolitil si PArin-
Vora Episcopi, de a urma, in faptA acestA ornduiala, apoT BA facT si chriso-
vulil DomnieT Me le, cu cele maT pe largii cuprimptre de intArirea acesteT
intocmirT, care sA si grijescl a se trece in condicile DivanuluT, ale Metro-
polieT, ale Episcopiilorg si in co ndicile dela tote judetele treT.-1794 Fe-
vruarie 4. Vel Logoftii.

Prea hiqate Ddmne!

DupA luminatA porunca MArieT Tale, ce cu intarire la anaforaua Prea Sim-
tieT Sale PArinteluT MetropolituluT ni se cla, urmAtorT fiindg, ne-amii adunatil
cu tota la sf. Metropolie, unde fiindg fata si Sfiintia lord PArintil ArchicreL
amii cetitil atAtil anaforaua Prea SfintieT Sale ParinteluT MetropolituluT, cum
si domnesculg chrisovg alii MarieT Sale rposatuluT ala treilea Grigorie
Ghica Vvd. ot let. 1769, si facendu chitzuire pentru ceea ce ar 11 cu calo
si de mesurA a se orndui sa dea eel ce se chirotonisescit si se Leg preotT
si diaconT pentru slujitoril bisericel si pentru leturghia ArchiereuluT, a se

www.digibuc.ro
16 V. A. IIRECHIX

orndui dela chirotoniile acelea numaY cate si chtti si unde cu adeveratil

va fi lips& si trebuinta de preotti, artamil MarieY Tale, cti cercetndil pentru
acsta dare a aceloril ce se chirotonisescti, cum se urmA in vremea celorti
maY dinainte reposatY MetropolitY, nu amti pututti afla orncluiala ce se va
fi urmata la acsta in vremea celoril maY vechY MetropolitY, far/ numaY ne
adeverimii, ca in vremea Prea SlintieI Sale rposatuluI PrinteluI Metropolitil
Grigorie se WA de o chirotonie talerY 25, ins& talerl 4 ArchiereuluI ce 15
chirotonia, unulti si jumtate sinodiT SfintieY Sale, unula si jumblate ecli-
siarchuluT MetropolieT, 2 pol cheltuiala bisericel, 5 pol poclonula camAre't
MetropolituluT, si talerl clece sinodia MetropolieT; care acst& ornduiala, ce
s'aa urmatti in vremea acestul numitil Archiered, chibzuind'o noT cu multa
luare aminte, o gAsimil a fi cu cale si socotimti ca este cu dreptate a se
urma si acum, de vreme ce macar ca sfintele caneme apostolesa bise-
ricescY apESra a nu se lu banY la chirotoniI, dar dupa pravilele imprtitescI
care sunt arkate si in chrisovulli MArieI sale rposatuluY Grigorie Voda
Ghica, se arata ritosti poclonula ce este datorti sa dea in natura cela chi-
rotonisitil catre Archiereti, adeca unti berbecti, dou bani0 de ore', sese
vedre de vinti, obrOce de faina, tre-cleci de gainY si optti galbenT, care
acelli poclonti in natur& si galbeni, de-lti vomti socoti in bani dupa pre-
tulti ce se politicesce acum, facti maY multu decat talerl 25, ce artitamti
mat sus, si de aceea clicemti: ca este cu sincatavasis aceea ce s'ati ur.
matt' in vremea Metropolitului Grigorie; ins& acestI taleri 25 de o chirotonie
gasimil cu cale sa se urmeze inteacesta chipti, adecA: child se va chiro-
toni una diaconti si va fi a se chirotoni acelasl preoLa peste trei-lecT sail
patru-clecY de clile (cAcY pte sA se intimple dupa trebuinta la vre unit satti
unde este lips& de preotii a se chirotoni in grabti si diaconti si preotti, &and
va fi vrednicii), atuncY s& nu dea acelil chirotonisita talerY cinc1-clecY deplinti
pentru amindou6 chirotoniile, ci sit dea numaY talerY tret-clecT si spte si
jumetate, adeca talerY doY-spre-clece si jum6tate pentru o chirotonie si taled
25 pentru cea-laltA, iar celti ce se va chirotoni acum diaconti si peste o ju-
mtate de anti sail peste unti anti preotti, acela sa dea de chirotonie po ta-
ler1 25 deplinti. Asemenea si pentru ornduiala celoril ce se chirotonisescit
diaconi si preotY, pentru ca s& lipssca catahrisisil ce so urm& cu inmultirea
preotilortt Dal de trebuinta, gasimii cu cale ca de acum inainte sa se ur-
meze inteacestasY chipti, adeca: atatti aici in Bucuresci, cum si pe afara in
sate, verY la ce locil va II trebuiMa de preotti, sa nu se maY urmeze orn-
duiala ce ati fostil pana acum, adecA cu a lu adeverin0 dela protopopti
si dela ispravnicY celti ce va fi sa se fac& diaconti si preotti, cad este
peste putinta a nu se pagubi si a nu se cheltui arela cu dare la protopop4,
la logofetii ispravnicilorli 0, la insuqi ispravnicu, ci pentru ca sa lipssca

www.digibuc.ro
 tOMNIA LTA MORTJZI 1790 1793 17

de acum inainte acestit rea urmare, gasimil cu cale, ca la satulti unde va

fi trebuintA de diacond, seil preotil, de va fi acelti satti pe movie mAnAs-
tirscA, sti boerscA, sa, dea pArcAlabult" satuluT dimpreunA vi cu totT sAteniT
adeverintA in scrisil la mana aceluT care va fi a se hirotoni preotti la bise-
rica dintr'acelti satti, cum el este sloboda, fArA pricinA de dajdie vi cum cA
este trebuinciosti a se hirotoni preotti la biserica dinteacelti satil, care ade-
verintA, prin cercetarea a insuvl egumenuluT, sti boeruluT aceluia ce va 11
stApAnulti movieT, dupA ce va lu bunA incredintare dela pArcalabil vi dela
totT sAteniT el aceld omti este filth pricinA de dajdie vi cu adevgratii este
lips& de preotil la acea bisericA, sA o adevereze vi insuvl boerulti stArAnult"
movieT, vi cu acea adeverintA sA, vie acelt1 alestl de tail satulti vi de st
panult" movieT dreptti aid, la Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitulti, vi Prea
Sfintia Sa, dup ce-la va cercet bisericesce pentru invetatura vi vreclnicia
luT, ilti va hirotoni diacond vi preotti, dupa a luT vrednicie, vi cu acestil mij-
locfl lipsesce totti felulti de mAncAtoril vi jafurT de asupra celuT ce are a
a se preoti, cad unit egumentl, set" und boerd stApAnti de movie nu numal
nu are nici und interest' a fi treT sti patru preotT la biserica din satuld
luT, ci maT virtosti are paguba, cad ii lasA a fi scutitT de tote cele drepte
ale acletuluT movid ; iar cAnd va fi biserica dintr'acelti satti, undo este
trebuint de preotti, movie megievscA, atuncT s vie aid treT, patru dinteacel
satenT, dimpreunA cu acelti grAmAticil ce va fi a se face preotil, vi iarAvT cu
adeverintA in scrisil din partea parcillabuluT vi a tuturorti sittenilorti, earl
insuvl aceT megiavT, dupa ce vorti veni, dAndti jalbA Marie Tale vi orndu-
indu-se la Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolitulti, se va face urmarea ce
maT sus artAmil.
Asemenea vi pentru bisericile de aid din BucureseT, iarAvT cu adeverintA
in scrisd a boerilor, negutAtorilora vi a altorti mahalagiT i enoriavil aceT
biserici, se va face urmarea ce maT sus arkAmil.
Care acsta ornduialti a hirotoniilorti, de va fi primitA vi se va gAsi cu
cale vi de cAtre InAltimea Ta, de obvte ne rugamil a se intAri vi cu lumi-
natt" chrisovulti MarieT Tale (1) pentru a se pazi vi a se urma de acum inainte
nestrAmutatti; iar hotArirea cea desevrvitti rmne a se face de cAtre lad-
timea Ta. -- 1794 Ghenarie 19. (2)
Dumitrache Banulti, Ianache Vel Si-Atari], Nicolae Vel Dvornicii, Vel Lo-
goftti, Ianache Moruzi Vel Dvornicti, Costache Ghica Vel Logofeta.

(1) Vedl Chrisovula In vol. V lila Istoriei Romanilorit. pag. 29.

(2) Cod. No. XXVII, fila 1.
Analele A R. Tom. XV. alcmoriile Seq. Imorice.

www.digibuc.ro
18 V. A. VBECIIII

In privinta preoilor, ca si Mavrogheni, Domnitorula A. Moruzi a

fosta forte severii, cerndu-le sl-di faca,' datoria deplinit
Iact o carte adresatA, in 13 Ianuarre. 1795, &Afro Mitropolitil In
privinta acsta, attil si mai multe acte de pedps de popi:

Iu Alexandru Constantinti Moruzi Vud.

Prea Sfmte PArinte Mitropolite ala Ungora-Vlachiel, fiind-ca a venita la

auclula Domniel Me le, cum-a unil din preotT nu implinesca datoria cea preo-
tscA a lora cAtre orArniT cretinT, ce li se intimpla on bl, sa mOrte curata,
carl a trebuintA de preota dui:4 ornduiala creOinescA, a le ceti bisericescele
rugAciunl, orl a-T pricistui sal a-T ingrop, ci pe lnga necazurT i jalea ce
aa a mortil, sg a blelora i pe lnga perderea copiilora, sea a nmulul
lora, aril fi patiminda i cu preotil deosebitA mahnire i necaza, ca-T chiainA,
nelAsanda pe creOinT la proeresisa aid lora i la putinta ce aa de a face
de sinel preotulul aceluia multamita cu ceea ce-I va da mana, i pentru
ciitigurl i pen tru folosurl de dobilndA, se areta cAtre aeela pAtima0 cu
chipurl i mijlce urite, zAbovindu-T i cerndu-le intAT plata pentru in-
gropare, pentru slujba i pentru cetania ce are a face, i-T trimita dela o
bisericA la alta; care acestea, macar cA nu le-ama creclutti Domnia Mea a
Ii adevrate, sciinda purtarea de grijA cea pAstorscA i diadesist ala Prea
Sfintiel Tale, ca nu vel trece cu vederea unele ca acestea, care este unit
pgcatil i una mare catahrisisa a pAtimi eretinil Inteo politie ca acsta plinA
de preotT i indestulatA de bisericl i de mAnAstirl, lngA scaunula dom-
nesca i lngrt Archiereil loculul, mai virtosa sciinda Prea Sfintia Ta chta
sunt Domniel Me le nesuferite i unite unele ca acestea a le aqi i &At
turburare ne dA; dar pentru ca nu care cum-va sa se intimple fArA de
scirea Prea SfintieT Tale dela vre-unil din preotl a se face, sA nu lipsescl
a da invetatura i poruncl strarice la tog preotil i protopopil, ea sa se
feresca de unele ca acestea i sA aibA fiql-carele la locula sea i la enoria
sa a-sT implini datoria preotsca cAtre totT cretinil eel cu bole i mrte
curatA, earl aa trebuinta de precistanie, de ingropare i de slujbele i ru-
gAciunile bisericescl intru necazurile i patimile lora, ca cu bunA voie i
cu protimie sa mrgA i sA prim sca athtil pe cel chivernisitl, cata i pe eel
sarael, las'anda pe creOinl la proeresisa alit' lora, care ca la una lucru ce
este pentru sufleta i pentru pomenirea lora, insul de sine are fiel-care

www.digibuc.ro
 DOMNIA LII! MORUZI - 1790--1793 19

cela ce pte proerisisii i evlavie, i precum pe celil chivernisitti asla si pre

celil sracil i fr nicl o putere i stainto sA nu-lil prssca, nicT sh.14
isgonsa, dandu preofilord hotarit 5. poruncl ca s scie c celil ce se va
dovedi intr'o fapt ca acsta, acela va fi osindita si pedepsita de bisericA.
1795 Ianuarie 13. (1)

Anaforaoa Mitropolitului Dositeiii, din 12 Oct., 1795.

Insciintez6, c. unil popa, lordache din Bucuresci, in multe rndurT ureanthl
netrebnice fapte i de tag necuvise in potriva cinstel darulul preotieT, attItti
in vremea ce1or maT dinaintea mistrb. rposatT Mitropolicl, de atre earl
s'an i f&cutil bisericsc cercetare cu oprirea daruluT, cum si acum de cnd
noT ne-armi Pautil Mitropolitil, in multe rndurl statuindu-15 i asemenea
de darti oprindu-15, vedemil cl nici inteunil chipil nu face pArbire, ci mal
virtosti pe r6i1 merge, phnl inteatatil c acum a catandisitil a cAd si
in mnele celorti politicesci cu netrebnica sa fapt6.. Mitropolitulil cere sh
fie trimisil spre pocAintA la mnAstirea SnagovuluT.
Asemenea cere Mitropolitula, ca un aitti popa,, Dionisie, dela biserica
DmneT, 0, fie surghiunitil la Cernica pentru identice fapte. Domnitorulil,
in 13 Oct. 1795, aproM, dar adaoga c ambil popT s fie biigatT in flare si
asTa s fie dusT la loculil de surghiunu. (2)

Este forte curiosik urmtorula act, constat'andil cum unii gra':

xnaticu, Vasile Nusu, se face diaconii, ba si popA, Med chirotonie.
Domnitorulti pune saga bath% chiar la usile bisericilor unde a ofi-
ciatil cu nedreptuhl.

Ioi Alexandru Constanting Moruzi Woevodii i Gospodara:'

Poruncimil Domnia Mea d-tale Vel Spatarti, pe acestil Vasile, rdicn-
du-lil dela Mitropolie, acolo la acea biserica unde ati indrznitu de ail
slujit sfanta leturghie fAra.' de a fi birotonisitil, nh.lfi puie inaintea bisericiT
in falanga, sit se bat cu o suta, de toiege la tlpT, i apoT saga trimitT sur-
gunil 1A. mngstirea CaldrusanT, unde poruncimii, epistatule dela CAld.
rusani, nh-15 aibT la osind acolea, de unde s nu se slobdA Mr& de po
runca nOstra. 1795 Martie 23. (3)
Vel Logofku.
(1) Cod. XXIX, lila 10.
(2) Cod. XXVIII, scara 7, Ilia 48, verso.
(3) Cod. No. XXVIII, lila 24.

www.digibuc.ro
 6 V. lk. tmEcinX

Prea Ind lfate Dthnne,

Cu smerita anafora insciintamil MariiI Tale, ea in trecutele glile viindil

la Mitropolie spre a se hirotoni diacon unil grmticil anume Vasile sin
Nusulil, de, aici din BucurescT, dup a. cercetarea ce i s'atl facutil s'ail gasitil
vrednicii, si mai virtosu pentru lipsa si trebuinta ce este de diaconil
la biserica Curti! Gospod cea veche, facndu-se cerere si de insusI cli-
rosul5 bisericiT de acolo, pentru carele era a se face si insciintare prin
anafora catre Maria Ta, dap& coprinderea luminatuluT chrisovil; insit mai
sus numitulil nefacndil adastare pan& a se ar6ta MarieT Tale, din indem-
narea vrajmasuluT diavolil, ad indrasnitii 'Ana a nu se hirotoni si ail
slujitil leturghie diaconesce in dou6 treT rendurT, artandil cum-ca s'ail hi-
rotonitil, Para de a fl hirotonitil; de care insciintndu-ne unde eramii, soco-
tindu-ne a-T orndui canonti spre a-sT plange p6catu1il pentru nelegiuita
fapta ce au facutti; nu s'ai1 multamitil numaT cu acsta ce ail facutil, ci
inca, mestesugindil, aii facutu o carte mincinsa despre partea nstra, cu
pecete straina, coprin4etre cum-ca este preotti si duhovnicil si ca este
trimisa de nol afara in eparchie, ca sa, ispoveduiasca si sa povtuiasca no-
rodulil spre mantuire, schimbandull si numele, cu care esinda prin satele
de afara din judetulil IlfovuluT, ail si inceputa a face cercetare pe la bise-
ricT cum si in ce chipil se Oa cele sfinte, puindil epatrahiril de &II, se-
vrsindil si unele din cele preotescI ornduelT. De care insciintandu-ne amil
si trirnisti omil inteadinsil, si prinpndu-111 l'ail adusil aici la Mitropolie,
caruia dupa cercetarea ce i s'ail facutil, aflandil intocmaT dupa cum ne-arnil
insciintatil si fiind-ca elti se afla cu plete si barba, pentru ca sa intre in
ornduiala bisericsca, cu carele ail si inselatii spre a-lii crede norodulil
maT indiT de diaconil, si acum maT pe urma de preotil, ca unil lucru pe-
ritoril la dinsula de acum inainte, amil pusu de Pau rasil, ca nu care cum-
va scapandfi iarasl de aicT cu vre-o deosebita mestesugire, sa maT insale
pe crestinT. Dar pentru ea nu si de acum inainte sa maT indrasnesca si
altulil ca dinsulil a face si a-sT ride de lege si de cele sfinte, rugamil
pe Maria Ta, ca, de se va gasi cu cale si de catre Maria Ta, sa i se faca
o cuviincisa certare politicsca intru vederea tuturorti, spre pilda si al-
tora, iar aniT MarieI Tale rugamil dela Domnulg Dumne4eil sa fie multl si
fericitT. 1795 Martie 23.
Alil MarieT Tale care Dumne4eil fierbinte
rugatorii si smeritil parinte sufletescil:
Dositheig ala Ungro-Vlachiel.

www.digibuc.ro
 DOMNIA rut MORUZI - 1790-1793 21

Respopiri erail pu0 la bir, cum dovedesce actulti urrrator :

Pitacti calm Episcopulit

Pentru cAtT respopi sti resdiaconi se afl a. in eparchia Sf. Tale, earl oil
s'aa insuratil al doilea rnd, 1ep6dnclu-se de darulfi preotieT, seu pentru
alte vini ii s'aa luata darula preotieT, poruncimil Domnia Mea, ca pe toti
aceia s-T aretl la IspravniciT judetulul, fiind-ca s'ati datti poruncile Dom-
nieT Me le de a intra la dajdie cu locuitoriT sateloril unde locuescil, facn- 1
du-T cunoscutl, de a nu inselit norodulii. 1794. Octombre 13. (1)

Cu aceasi data Moruzi ordon5. aceluiasT Episcopfi de Rtmnic, ca top

popiT sea diaconiT, hirotonisitl la alte eparchiT strine, bun-r a VidinuluT,
sa nu-T cunoscl de preoti se diaconi, nicT s-1 ingacluesci a s6vrsi slujbe
bisericesd, ci sa-T aretT la Ispravnicil judetuluT, catre earl s'ail clan porun-
cile DomnieT Mle, ca s intre la dajdie cu stenil sateloril unde locuescti.
1794 Octombrie 13. (2)

Mai deun'acli se agit cestiunea: protopopfl se cade a fi rnduitl

de guvernulti 1aicu, orl de Episcopi? Noi arnti vOutti c numirea lortl
o fcea Episcopulti, dar Domnitorulii il recornand ispravnicilord
i-I dAdea volnicie de a-0 implini misiunea.
Cnd ins'a unti protopopti se purta, r66, Domnitorulti cerea Epis-
copulu'i destituirea luT :

Iubitorule de Dumnecleti, Sfintia Ta Printe Episcpe al SfinteT Epis-

copil Rmnicti, fiind-ca avernii Domnia Mea insciintare pentru un pop5.
Marini], ce este ornduitil protopopil la sud Gorjii, cum A. nu se prta cu
ornduela ce i se cade dupa datoria luT, atatil spre cele bisericesci, &Mu si
spre norodulil locuitorilorti de obste la cele sufletesci, poruncimil Dorn-
nia Mea ca indat dup6 primirea domnescului nostru Pitacti, sa-la lipsescl
din slujba i s5, ornduesci altulg, caruia sa-T daT povetuirile cele cuviin-
cise. 1794 Octombre 13. (3)

(1) dd. XXIII, fila 285.

(2) Cod. XXIII, fila 285.
(3) Cod. XXIII, fila 283, verso.

www.digibuc.ro
 22 V. A. UREMIA

SA nu se crdA ca, Episcopatulii se bucura, de marl libertAp In

secolulti XVIII. Domnitorula poruncia Mitropolitului si Episcopiloril.
Ba nicT visitA In eparchie nu putea face Episcopula, fAra, de preala-
bila Invoire a Domnitorului si vestirea din partea acestuia cAtre
ispravnicii respectivi :
Carte legatA din 22 Maig 1793, prin care Al. Moruzi eerie luI Cost. Ca-
ragea Hatmanulg, Caimacamula Craiovei: IV facemil Domnia Mea in scire,
V c5, S. Sa iubitorula de Dumne4eil Episcopii alg EpiscopieI RimniculuT, Chilli
Nectarie, ag luat voie dela Domnia Mea a veni aicea la Craiova in epar-
chia PAstoriel Sale, i i s'ag data de cAtre Domnia Mea sloboOnie; ci dar
d-vostre, dupA sosirea Sf. Sete acolo, sA avetT a ye aret dupA ornduiala i
obiceig ce va fi statutil i. maY inainte.D (1)
Forte curiosg este alta pitaca alg luI Ith Alexandru Const. Moruzi Vvd., din
12 Martie 1795, atre Caimacamulg Craiovei Alexandru Calfoglu i catre
tot1 boeril de acolo, prin care le vestesce visita pastoralA a EpiscopuluI, de
eparchia cAruia se tine Craiova. Acestil pitacg neobicinuitil adaoge a aretit
o specie de inferioritate a prelatilorg bisericeI fatA cu Domnia, care IV arogA
dreptulg de a controlk permite i 'Ate chiar opri Episcopi dela visitele
pastorale prin eparchil.
pice Domnitorula Moruzi: Fiind-cA se apropie sfintele i luminatele
clile ale InviereI Domnuluf Dumnecleg i MntuitoruluI nostru Isusil Chris-
tosg, ctind se cuvine a se afla, fieT-care Archiereg la eparchia sa, de a cinsti
i a prznui sfintele serb&torI dimpreunA cu eparchiotii s'OT ; iath i Sfintia
Sa iubitorula de Dumnecleg Farintele Episcopg alg RimniculuT, Chirg Nec-
tarie, cu totil zaifliculg ce ail avutil i cu toM greutatea drumuluT care
este inteacstA vreme, s'aa sirguitil de sineI la acsta, ca un pstorg bi-
sericescil alg acesteT eparchil, a veni in partea locului, ca sl-I blagoslo-
vescA turma 0 sA petrc sfintele srbAtorI cu fiii sl ceI bisericesci ImpreunA.
Deci nu lipsimg a ye scrie Domnia Mea, ca sA fitI insciintatI de aceasta,
cii fieI-care dup datoria cretinesa sA se arte atre Sfintia Sa cu cinste
i au evlavia ce se cade, ca cAtre unil Archiereil i Pastorg bisericescg DR'
eparchier, i fig sAnAtoI. (2)

Pitacii etigre Mitropolitulii, din, 29 Novembre 1795.

Sunt atatea clile trecute, de cand s'ag (lath porunca DomnieI IVIele de
(1) Cod. XXIII, fila 64.
(2) Cod. XXIX, fila 36, verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORUZI - 1790-1793 23

volnicie, prin dumn-luT Vel Armasti, pe anaforaoa judecAtorilorti de cri-

minalionti, ca s se aclucA unit hint protopopulii de Ilfovil inaintea P. S.
Tale, unde fiindti fa i uniia din judecAtoriT departamentuluT de crimina-
Hong, s. i-se fad, cercetare i intrebare pentru casna i uciderea aceiasT
fete, care din judecata departamentuluT s'ati orenduite prin scirea si a
P. S. Tale, cu porunca DomnieT Mele, dupe' priminta i invoiala arnendoue
pArtile ce s'ail cununatti cu ciobanulti, ce insusT ad mArturisitti fapta de
adeveratA inaintea judecAteT, i pentru strafula de talerT 45, ce ati luattl nu-
mitulit protopop5, i dupA cercetare su ni se facA anafora, care nicT ptinA
acum nu ni s'ati arkatti ; deci ceremil Domnia Mea la acsta respunsti
in scristi, prin anaforaoa P. S. Tale, de urmarea ce s'a fAcutti. (1)

In interesele multiple, cu earl erail in contactil potropopii de

judete, Al. Moruzi avea ochii asupra lora. Daca potropopii se bu-
curaii de scutiri i privilegii, ei aveait i indatoriri, car! sunt mai
E,;

pe largti artate in urmtorul nizamit:

Carte cdtre Mitropolituli Dositheia, dirt 5 Decembre 1795.

Amit veclute Domnia Mea anaforaua ce ne facl, cu aretare de ctite-va
ponturl pentru indreptarea protopopiloril si a preotilorti de obste, prin care
cerl P. S. Ta s Ii sA dea nizam pre a lipsi urmArile lorti cele rele si
impotrivA si a se pAzi o bunk renduiale., la care respundemil P. S. Tale,
ca, temeiula celti d'intAT de a se pazi, adicA buna orenduialA intre cele bi-
sericescT, a se intAri credinta si a se inmulti i evlavia crestinilor eAtre
cele sfinte, este de a fi preotiT carT ati daruhl preotieT, iar maT virtosu pro-
tropopiT, carT se numescil i horoepiscopi, alei, burbatT vrednicT de cuviintA
si cu sciintA de invetatura, atAtti ceT ce se renduesca de P. S. Ta in eparchil
MitropolieT, cttt i ceT ce se ornduescil de ParintiT EpiscopT in eparchiile
episcopesci, earl acestia, ciind vorti fi precum qicemti si nu vorti avea pri-
cina aceea care pte sA-T silescA i sA-T indemne la urmArl netrebnice de
lAcomie, adicA a pricinui c ati data avaetulti peste msur i s'ati cheltuitti
Ia protopopie, silinclu-se all scte cheltuiala, i II va fi cumpenitil avaetule
dupA mesura venitului luT celti dreptil i obicinuith, atu.ncl se va put
pAzi i buna orenduialA intru tote cele ce ne aretT P. S. Ta i va lipsi cele
necuviincise urmArT, pentru ca OmeniT facti buna orenduialA i iarAsi
OmeniT o strica, iar nu se lucrzA de sinesi; iar and acsta, care este te-

(1) Cod. XXIX, fila 128, verso.

www.digibuc.ro
24 V. A. IIRECIIIA

meiult, nu se va urine, in faptA, intru zadar sunt orncluelile i poruncile

i nicl o bunA ornduiall nu se va put indrept, ci va fi iart1 precum
curge, pentru care insu1 P. S. Ta aT a da smA inaintea luT Dumnecled
la infricoatult judett, cum asemenea i PArintiT EpiscopT pentru eparchiile
sale, i impreunt cu Sfintiile lora aT a da smA i P. S. Ta i pentru acele.
Dreptii aceea, de vrerne ce vedemt la P. S. Ta bunA rivnA spre indreptarea
acestora, scriinclu-ne cu durere de a se da nizamt pentru faptele cele fart
de orncluialA qi impotrivA ale protopopilort, trebue ca atAtil P. S. Ta in epar-
chia P. S. Tale, cAtil i PArintiT EpiscopT in eparchiile Sfintiilort lord, intAT
acsta st o facetT, adecA : alegerea protopopilort de a fi eimenT vrednicT,
de cuviinIA si cu sciintA de invpturA, cu viatA fart de prihanA, pentru
ea nu sunt atAta la numert mulg, nici este d6r tera acesta dela Duntneded la
atdta stare, de a nu se put gdsl atdtea ipodthnene cu carte, cdti trebuescd pentru
protopopie, ci trebue sei se ajle cu inlesnire de a se orendui acestd feld de &lent,
etirora sl li se cumgnscd avaetuld dupd mesura i dupd starea venitului celd
dreptd care pte avea, dupa vechiult obiceit, ca sit nu aibA pricina acsta
de a se irwla, la lAcomie i la urmAri rele, iar sl nu se ornduiascA pro-
topopiT fie-cum, pentru regle, pentru hatArurl, orY pentru dare de mal
multt avaett, sti prin ajutre de prietenie i rudenie, s pentru interest
i c4tigt al celort ce se OA pe langA ArchiereT in slujba MitropolieT i
la EpiscopiT, cA acsta este slujbA cu deosebire, unde acum fiind-ca se
sfiresce i anult, potT i Sf. Ta i PArintil EpiscopT a face alegerea acsta
0 a orndui bArbaci ca aceia vrednici, cArora le veT da Sf Ta inv6IAturi1e
cele indestulate bisericesci pe largt de a le urmA, earl i cAnd vort sluji
bine pAzindt buna ornduialA i nu va invinov4 intru nimict, nu trebue
st se scot& din protopopie unult ca acela vrednict, ci respunclndu-O ava-
etult, ce-T va fi cumpnitt dupA starea qi msura venitului pe fie-care ant,
trebue sa rmAnA nelipsitT din protopopie i 4 si 5 anT, st i pant in
sfirsitult lord; iar child va invinovati protopopiT, atunci trebue sa se aduct
in judecata de fath st se cerceteze vina lord i a11 cu vinit doveditA i cu
hotarire de judecatA bisericsca in scrist, nu numal se va scerte din pro-
topopie, ci Inca sit i se fact i pedpsa ce i se cade, artndu-se i Dom-
nieT Mele cu anafora pe nnult ca acela, ca alta-data sh nu maT fie ornduitt
in protopopie; earl ace0I protopopi nu at volnicie maT multA in pricinile
mirenilort parte barbAtsch st muerscA a se amesteca i a se intinde
intr'altit chipt, de a tramite adicA de sinel sit tragA, sA ridice i sA aducl
orl bArbatt, oH holteit, orT muTere vcluvA set fata, numaT caci at auclitti
i i-ati spust cine-v4 vr-unt felt de pint, sa bath, st pue in biar i sa
globsca, flirt de numaT unt bArbatt cAnd va merge de sine0 la proto-
popt, ca sit cent indreptarea soOeT lul, ori unt pArinte, tatA set muma, pentru

www.digibuc.ro
 DOMMA LIIT MORUZI -- 1790-1793 25

fata lor, s rudenia cea de aprpe, pentru ruda luT, seti cAnd IspravniciT
judetuluT vort orndui la protopopti pricinA ca acsta, atuncT are a cercetA,
a intelepti si a face indreptare, cu cuvintulA i cu invAttura bisericsch
duhovnicscA, i numaT de a inchide parte muTerscA pentru inteleptire,
cu invoirea i cererea parintilora, sea rudelorti lora sloboclimti; iar
Weill, bath sA nu ail* de a bate, nicT de a globi, pentru c biciul preo-
tuluT este cuvintulA luT Dumnecleg in gura luT, cu care trebue sA invece si
s indrepteze pe norodA, cA Christosil nu a avutA nicT bicia, nicT toiaga
in mAnele sale, carele de ar fi vruttt indrepth, norodula s cu acesta mijlocti
si a face rsplAtire cu pedepsA, avea putere de miT de leghine de ingerT.
DecT dupA cum Chrisosil cu invAtAturT dumne(jeescl at Amblatti, asemene
si protopopiT i preotil cu invtAturT bisericesci trebue sh fie urmAtorT, iarA
nu cu WAY si cu hiar i cu jafuri de glba, cA acestea forte ne tur`burlt
si nu le vomil put maT mult suferi; de care sa, soil cA pentru acesta avemti
a trAmite poruncile nstre inteadinsg, si Prea Sf. Ta trebue sA proftacsese
maT nainte a le face cunoscute la totT, i asTa dela pricini ca acestea, care
se sAvrsescii si se izbrAnescti prin protopopi, nu oprimg Domnia Mea de a
lua dela partea cea vinovatA aceT 300 de banT obicTnuitT ce ne scril P. S. Ta,
care se numesce dicheoma, iar nu glbA, cum si dela cununia acea ce ne
aretT c ati fostil obicInuitA, adicA dela nunta d'intAT de june cu fatA, talerT
unulti vechid, dela a doua nuntA doT zlotT vechT, dela a treia nuntA taleri
2 vechT, i orT pentru havaeturile aceste ce va luA, satt pentru verT-ce im-
plinire va face protopopiT dela preotT, sA aibA a da adeverinta lul iscAlitA
la mama aceluia, ca sa. po0 10. P. S. Ta pliroforie, cAnd veT cercet de ur-
mArile protopopuluT; iar child protopopiT n'au pututil prin mijloctt care po-
runcimti a izbrAni o pricinA ca aceea, nu are a face maT multti herechetti
decht a da in scirea Ispravnicilor, ca IspravniciT s trimitA partea bArbil-
tscl cu acea femee ski fat& aid la Sf. Ta, sg la PArintiT Episcopi, ca sA
se facA judecat 0i hotArire bisericscA dela Archiereulti loculul. Aceste care
le poruncima Domnia Mea, sA se pue in faptA, atAtti de cAtre P. Sf. Ta, chtti
si de cAtre PArintiT Episcopi, dupA pitaculti DomnieT Mele, dupA care ase-
mene copie sA tramiV P. S. Ta i la pArintiT Episcopi eke trel, de a le
urrnA negresitA. 1795 Decembre 5.
Proc. Vel Logoftil.

17 carp catre ispravnici pentru, nizannulii protopopilorit.

VI facemti Domnia Mea in scire ca, din jAlbile ce-ail venial Domniel
Mele de pe afara si de aici din Bucuresci, insciintAndu-ne de unele urmArT
necuviinciOse ce facti protopopiT judetelorfi, impotrivitre bunel ornduelT

www.digibuc.ro
26 V. A. URECtili

i de multir catahrisisti, anag fAcutti de acesta intrebare P. S. S. PArinteluT

Mitropolith Ungro-VlachieT, i ne-ati aretatil P. S. S. ponturile earl le ail
protopopil de obte, ouprinOtre i povetuitre pre largii de pricinele
preotescT i bisericescT, ce a datoria a le urmo, protopopiI i a le pAzi, earl
le-ama vMutt Domnia Mea c5, sunt prea bune i. cu cale, i child proto-
popiT vor5 ei din renduiala acelorg ponturT i voril face vre-o impotrivA
urmare sunt vinovatT de a se pedepsi; pentru aceea dar, fiind-c5, de is-
nelv5, trimete P. S. Sa acum atm protopopi povtuirile acelea spre indrep-
tarea urrnArilor5 lora, iatA i. cAtre d-vstre Ispravniciloril da,m5 Domnia
Mea aceste domnescile nstre porund, earl prin P. S. S. PArintele Mitro-
politula vi le trimitem5 d-vstre i v poruncim, ca s5, chiAmatl inaintea
d-vstre pe protopopiT judetule, cArora dAndu-le archiersca carte ce li se
trirriite, sA-le cititT apoT acest5, a nestrA porunca, cu intelegere a li se face
bine sciuta, i cunoscutA, c pentru pricinile preotescI i bisericesd ale
orenduele sf. slujbe ale lege, a5 sA fie urmatorT dura archierescile pou-
turY i invetaturT, iar la pricinile mirenesd, earl trebue a se data prin
obraze bisericescl, forte sA pAzescA buna orenduialA, dup5, nizamulfi ce li se
dA, cum se cuprinde maT jos, adicA: hiar, bioiI, butucti, bAtaie, injurA-
turT i jafurl de globe sA nu auclim5 Domnia Mea maT mult5 cA le facil
protopopiT, nicT s intinclA a trimite adic5, de sinee sa. ridice i sa, trag5,
verY muTere veduva., verY fata., verY cAsAtoritA, numaT dupl vorba s pira
cdf-va i c5, a auclit5 iatA ce, fr numaI cAnd IspravniciT judetuluT vor tri-
mite parte muierescA la protopopil pentru cercetare, su pentru vre-o inchi-
dere spre inteleptire, insA cu adeverinta Ispravnicilor5 in scris5 iscAlit....
set' cnd un bArbat5 va merge de sineT la protopopfi, ca s5, crA indrep-
tarea sotieT luT prin dojan5, de cuvint5 bisericescu i duhovnicescir, orl unit
pArinte, tatA sea mumA (mai departe precum fn actulit de me. sus)
atuncea are a cerceta,, i pe lAng dojana cuvintuluT, cnd nu se va intelepti,
sloboclimil la cele neintelegtre, prin invoirea cerereT aceluY bArbatil, orT
parinte, sea a rudenieT do aprpe, a inchide partea muTerescl pentru in-
dreptarea i infrAngerea eT, iar nu pentru folosulti cAtiguluT s, nici a bate
s5, nu indrsnescA; su cnd unti pArinte va fi in pricinA cu cine-va d l cu
fata luT, sg fat5, srman5, de pArintT, cl va fi fost5 in vorba. i in pricinA
cu untl holtei5, seu veduvA pentru insotirea cea dui:A lege, sea acel5 hol-
tei5, seti veduvA se va leped i va vrea acea fatA, seri pArintele, se5 ru-
dole a merge de sine0 la protopopulti judetuluY, pentru ca sa, cr vre-unti
mijlocu tainicti indemnAre i al5 sfAtuireT duhovnicesd, atuncY protopopuhl,
ca unit obraz5 bisericesc5, 'Ate sA intre mijlocitord i osirduitor5, insA nu-
maT cu cuvintul5 i prin indemnare bisericescA de a indupleca i a in-
demna prin invoire la cAsnicie pe amendoa pri1e, iar maT mult5 ur-

www.digibuc.ro
 DOMNIA IX! MORUZI - 1790-1793 27

mare afar& din cuvintulii bisericesc, orT a sili sg a cheltui cu banT pe

vreo parte din amAndoufi, seri a face herechetil dela sines! mal multi\
sett a bate, s.5. nu aiba, voie, ci rfimaindil pricina la puterea judecAtiT i za-
bitlaI de dregAtorT, sA-T arete la IspravniciT judetuluT. Si cand nicT prin Is-
pravnicI nu-I vort invoi seta izbrani, s se trimitil de catre IspravnicT la
Archiereulil loculuT, de a se face orl impreunare cu cununie, de se va cAd,
orI indreptarea celuT nevinovatti, Ar i. de a cheltui, orI osinda de plata,
se pedeps 5. celuT de via,. i asTa dela pricinT de acestea, ce se cauta, prin
obraze bisericesci, carT cu mijloculii ce poruncimil se voril izbrni prin
protopopT i vorti Tub, sfirsit, nu oprimil Domnia Mea a Wit protopopulfi
aceea ce ne-a5 aretatil P. S. S. Mitropolitula ca este orinduitu din vechime,
adica 300 de banT dela partea cea vinovata care se numesce dicheoma, iar
nu cu nume de glbA, precum i avaetulu dela cununiT, pe cat(' ne-au
aretatu P. S. S. Parintele Mitropolituirt cA este obielnuitil din vechime,
iarAsT s. i.1ll aib protopopii, adich dela cununia d'intAT, june cu fat, ta-
lent unulti vechill, dela cununia ahl doilea douT zlocT vechT, dela cununia
a treia dol leT vechT, iar maT multi"' nu. Dreptu aceea, pentru ca s alba pro-
topopiI acesth povat5, pururea inaintea lorll spre a nu gresi, sa punetI
dumn-vstre, ca insesT protopopuhl sll sccita copie intocmal i aseme-
nea dup cuprinderea acesteT domnesceT ncistre cArtT, pre largii, care co-
pie insusT protopopula iscalindu-o, sll o datI in mnele luT, care acsta
sa o trecetf apoT in condica judeOlul. Pentru cad de se va afl de aid
inainte dll vre-uniT din protopopT n'au plizitu aceste ponturT i impotriva
all urmatu, nu numal bisericesce are a se judecA si a se canonisi, ci si
politicesce are a se pedepsi Mil; de care ye i poruncimq sa ficT in urma
durnn-vstre cu luare aminte, i cand vet! ved iarsT urmArT inpotriva
de acum inainte, sll fitT datorI a insciint DomnieT Mele negresitu, insa lu-
crurT adeverate, nu din auclire, gresite, nicT din cele trecute lucrurT, ci cele
adevrate sa aretatT DomnieT Mele, pentru ca sll nu pecatuicT, dar nicT s
trecetT cu vederea, spre a nu se urm maT multll vre-unil catahrisisil, si fiV
sanatosT. 1795 Decembre 9.
NB. Asemenea s'a5 fcutil i cAtre Episcopula ArgesuluT, i atre Epis-
copulti RimniculuT, i cAtre Episcopulfi BuziSuluT, i una la Caimacamulil, care
cArtI s'ari trimisfi. prin P. S. S. Parintele Mitropolitubl. (1)

Moruzi rta numai pedepsid preoii re7, ci, niiui i pre eel buni :
Zem. Vlahscoe : PreotuluT, popiT Dumitrache Sachelarifi, care, fiind-ca a

(1) Cod. XXIX, fila 133, verso.

www.digibuc.ro
28 V. A. IIRECHIA

avuta milk prin carp domnesd, ca drepte bucatele sale de dijmarita i vi-
nricia 0, fie scutite, asemenea sa fie aici in orasula Domniet Me le Bucu-
resa o pivnit drepta, a sa, saga& de fumarita, de caminarita, de vama, de
vina domnesca si de ortula vatsesca, i de alto angariT ce daa alte pivnite,
dupa cum ama veclutil Domnia Mea si cartile DomnieT Sale frateluT Mihaia
Sulu la, una din domnia d'intaT cu let. 1784 Februarie 29, si alta
Voc la,
din domnia de pe urma cu let. 1792 Octombre 15. Asupra caruia ne-ama
milostivita si Domnia Mea, de i-ama innoita aceste mill, ce se cuprinda maT
sus, ca sa se pazsca intocmaT nestramutata; drepta acea poruncima Dom-
nia Mea la totT catI se cuvine, nimenea intru nirnica suparare peste cartea
DomnieT Me le sa, nu fad, ii saam receh. gd. 1793 Augusta 24. (1)

Nu numal pe protopopT, preoti i diaconT IT pedepsia Al. Mo-

ruzi, ci si pe calugArT, dela Archimandritti si EgumenT la .simpli
monahT.
Iata ate-va casurT :
16 Alexandra Constantimi Moruzi Vbevodit i Gospodaril Z. Vlah.
Llama volnicie Domnia Mea sa, mere, la Cernica, de unde radicanda in
paza pe numitula proin Balamuceanula, sa-la dud, la manhstirea Cala.-
rusanT, uncle poruncima Domnia Mea, epistatule ala manastireT Caldaru-
sanT, sa-la puT in intrula manastiriT pe paza, ca sa-sT planga, pacatele, dupa
hotarirea ce este facuta. 1795 Februarie 27. Vel Logofeta.

Prea Ineilfate Dontne,

Cu smerit anafora insciintama MariiT Tale ca, Archimandritula Gheorghe

Balamuceanu, ce cu luminata porunca Maria Tale se MIA acolo pusti la po-
prla, cum-c nu este acela schita destoinica a-la aye intru paza cea cu-
viinciosa, neavenda nici vre-unti gradisti imprejura, cu tarie de zida, ci do
se va gsi cu cale de catre Maria Ta sa se mute la manstirea Caldaru-
sanT, unde e manastirea cu ingradisa tare de zida si pete fi maY cu buna
paza, si deosebita se pete cauth iarasT cu celea trebuinciese ale mfincarei ;
si aniT MariiT Tale rugama dela Domnula Dumneclea sa fie mulp si fericitT.
Ala Mariil Tale catre Dumneclea ferbinte rugatora si smerita parinte su-
fletesca (2)
Dositheiii alii Ungro-Vlochiel.
(1) Cod. XXVI, pag. 118.
(2) Cod. XXVIII, pag. 18. III-a.

www.digibuc.ro
 tiOMNIA LI:11 MORUZI -- 1790-1798 29

Pitacii la Mitropolitulii din Bucuresel, 12 laxuarie 1795.

Vestindu-T ca ail stramutatti pe Neofitg, ce ail fosta egumeng la Bala-
mud'', la Cernica, fiind-ca Domnia Mea voimg spasenia sufletuluT luY,
WS, poruncimg sa trimitT scire i porunca starituluT dela Cernica, ca sa
alba OM strejuirea i. paza asupra luT, spre a nu fi slobodt a petrece in
voile lul sag a umbla incce i incolea, i a ei oath de puting din laun-
trult1 schituluT afara, pentru ca de se va intimpla impotriva, va fi .calutg
in osinda in loculil luT. (1)

Carte de volnicie din 26 Augusta, 1793.

Zemble Vlahscoe. Darnii volnicie sluga DomnieT Mele, logofeteluluT de
Divang, sa mrga cu acst porunca a DomnieT Mele, s iea pe Chirilii, Egu-
menuld Razvneanulg, de uncle se va afla, sa-lii aduca aicT la Domnia
Mea, fiindil trebuinciosg. Totil cu aceea0 data s'ag facutg porunca le-
gata i catre Par. Episcopg alg RimniculuT, fiindg langa Sf. Sa, sa-lti dea
in mana ornduitulul mumb*rg. (2)

Dar iat chiar alugarI batuti :

Asupra anaforaleT in 1. grca, din 18 Novemb. 1794, a luT N. Hangerliu
biv. Vel Hatmang, Caimacamulg Craiovel, A. Moruzi ordona, la 19 Novembre,
1794, ca calugaril Isaia i Neofitg, doveditT in fapta piritorT, mincino.5T,
zavistnicT i tulburatorT, prin epitropulg Sf. Sale ArchiereuluT eparchieT, sa
se pedepsesca i bisericesce i politicesce, cu certare de bdtaie. (3)

UrmzA de aci c'a Al. Moruzi nu cinstea .,i nu credea in Biseric?

NurnerOse dovedi avemil pentru a proba,, din contra, piositatea
lui. AO sunt apelurile ce face la Biserica, sa se rge s5, dea
Dumnedeil plie, incetare de bole in Omeni, ba i in vite.
Ala, avernti documente relative la preArnblarea capului St. Visa-
rion prin tr, asemenea i a altorti mI5te.
Tata acte relative la plie i bOle:
Pitacii la Mitropolitulli, din 13 Martie 1794, indemnandu-15 sa, poruncscA

(1) Cod. XXIX, lila 11.

(2) Cod. XXIII, fila 126, verso.
(3) Cod. XXVII, fila 6, scara 17.

www.digibuc.ro
80 V. A. MECIIII

a se face rugAciunT i sfetaniT spre a da indestulare parnintuluT de ploT

i a blagoslovi roclurile sem6nAturi1ora, cad dupA indemnArile i bunele
pov6tuirT ce ii s'ati datai locuitoriT ati cacluta cu totil la arAturT, silindu-se
cu tutiT la seranatula bucatelora cu inclestulare. (1)
Pitacil din 30 Sept. 1794 cAtre MitropolitulXi, Episcopa de Rimnicti i
Argeia, ca sA se faca rugaciunT i litaniT, ca sA se milostivscA Dumneclea
BA ploua, caci VodA a afiata din judete ca din pricina secetel, semenA-
turile, la earl s'aa silita cretiniT de ail pusa in pAminta i la care se si-
lesca, forte tinjesca. VodA scrie prelatilora BisericeT, sA orinduscA intr'adinsa
protopopil, ca sh iasa afarA in tote judetele eparchieT, sA amble cu preutiT
prin sate, prin orae, spre a face pretutindenea osfetanie i litana, cum
i la biserici, dupA S-ta leturghie, sa cetesca molitva de rugaciune, indem-
panda spre acsta pe toV de a se ruge. luT Dumnecleil celti milostiva cu
ferbintla, spre a da pamintuluT ploT i a blagoslovi rodurile pAmintuluT
i a le feri de orT-ce stri cAciune. (2)

Prin alta pitaca, din 2 Oct. 1794, Moruzi vestesce Ispravniciloril de Ilfova
i aceea, ca Archiereula Thebaidos Meletie a fosta ornduita de aici, de vine
intr'unele judete sA fad. litanil i osfitaniT pentru seceta acsta. Moruzi
ordonA sa alba dela IspravnicT ajutoruhri cuviinciosa, cu niscaT-va OmenT de
paza la druma i cal de cAltorie, ca sa ptA inconjurit oraele i satele
cu inlesnire.
Alta Pitacti:
.16 Alexanthw Cons& Moruzi Vvd.

Prea Sfincia Ta PArinte Mitropolite ala Ungro-Viachiel, macar cA nu sun-

tema Domnia Mea la indoiall cA Prea Sfiatia Ta, vclenda seceta vremeT, nu
veT fi lipsita a trimite archierescile poruncT pe afara cAtre Vita cta bise-
ricsca, de a face osfetanie i rugAciunT catre milostivulti Dumnecleti, pentru
a adaph pamintula cu plie i a blagoslovi rodula bucatelora, dar cu tote
acestea poruncima Domnia Mea sa intArescI de isnva poruncile Prea Sfin-
OeT Tale cAtre ttti ceta bisericscA, la EgumenT de pe la sfintele manAstirT,
la protopopl i la preotT, ca sa facA fait pregetare i cu terbintela ofeq.
tanie i litie, ruganda pe milostivula Dumneclea dimpreuna cu norodula
politicesca, pentru a face mil:I de a aclapa pAmintula cu plciie, a blagoslovi
rodula pamintuluT, ca sa se folosesca cretiniT din ostenla lora i a feri
(1) Cod. XXIII, filo. 220, verso.
(2) Cod. XXIII, fila 278, ver so.

www.digibuc.ro
 bontivA LuT mot= -- 1790-1798 81

pe norodulil sui de naprasnica Ma a ciumiT; cacT aceste sunt cuviineise,

dup datoria crestinsca, in tta vremea a le s6vrsi si a face catre milos-
tivulti Dumnecleil rugaciunT neincetat; cu cAtti mai virtosti inteacsta
vreme trebue, de obste, fara pregetare si cu ferbintela, sa se cra prin ru-
gaciune ferbinte mila si ajutoruhl luT Dumnegleti. Dreptil aceea, si catre
Sfintia lorti ParinpY Episcopi sa scril Sfinpa Ta carp, ca nu numaT insisT
Sfinpa lorti, pe unde se aft, dimpreuna cu boieril si norodulti, de obste, s
le seversesca aceste, ci si in tta eparchia Sfinpel lora sa indatorsca pe
Vita cta bisericsca, pentru a le urrni si a face rugaciuni de obste cu fer-
bintla si litanie catre milostivulti Dumnecled, pentru a blagoslovi rodurile
pamintuluT, prin adaparea de ploT ,si pentru contenirea naprasniceT bOle, ce
pre alocurea s'aii insemnatil. 1795 Aprilie 16. Contrasemnatig Vel Logaflii. (1)

MO, E:i acte relative la nu50e:

Alexandru Moruzi Vvd. da pitacil la Ispravniefile din Teleormanti si din
Vlasca, vestindu-le ca prin acestu judet5, pe la Zimnicea, este sa vie lacra
Sfintulul Visarionti; v6 poruncimil Domnia Mea ca sa dacT unti r6dvanti de
alit dumn-vstre, cu caT, sa ornduip si 4 slujitorl, Omen! vrednicT, de paza
la drum'', undo acolea in Zimnicva indata ce va sosi, sa punep pe parintil
calugarT ce villa cu sfAnta lam* sa, fad. osfestanie, apoT pe unde va fi tre-
atrea, la drumil, A. faca iaras1 osfestanie, ins& cu acsta sa nu socotOsca
a se zabovi din ca16torie, ci numaT facndii osfestanie, sa urmeze calgtoria
drumuluT, a veni fara zabava; de care asemenea s'aii scrisil si Ispravniciloril
VlasciT, ca dupa ce cu acesta orOnduiala se voril petrece prin judetulu acla,
sa urmeze apoT si la judetulil VlasciT asemenea, pAna va sosi aid la Bu-
curescT, unde o adastamil Domnia Mea in graba. Pentru cele trebuincise
la drurnii sa li se porte grija negresitil de cAtre dumne-vstre, si dumne.
lorti cu acsta orenduela sa o aduca 'Ana aicea in Bucuresci, si fip O.-
natosl. 1795 Maiti 21.
NB. E vorba de capula SfAntulul Visarionii. (2)
Pitacil din 14 Octobre 1794 catre Vel IspravniciT de Curte, ca pe viitora
parinplorA ce au adusii Capulii Sf. Visariontt si carora li se da dela Curtea
domnesca tainaturT in natura, de acum inainte sa, li se dea banT in locil
de natura, si anume tal. 100 pe luna. (3)
Volnicie data lul Iacovache Logoftulil ca sa ridice pe unil calugarii
(1) Cod. XXIX, fila 41, verso.
(2) Cod. XXIX, fila 61.
(3) Cod. XXIX, fila 150, verso.

www.digibuc.ro
32 V. A. TIRECHIA

preotil dela mAnAstirea Sf. Iond din FocsanT, ce ail venitti dela DubasarT
cu nisce sfinte mOste, sh-lti duel la Episcopuld de Buz ca sA-ld cerceteze.
Episcopuld de Buzii Constandie artb. MitropolituluT, iar Mitropolituld
raportzA DomnitoruluT, cA unti cAlugArd venitd dela DubasarT, cu mste,
a fostd primitd de Egumenuld mAnAstireT Sf. Lind din FocsanT ca preotd,
MI% sA-sT fi fAcutti datoria de a merge la Archiereuld eparchieT spre cer-
cetare, ci mal virtosti s'ati impotrivitil Egumenuld a nu ld da.N Moruzi
volnicesce pe Logofkuld Iacovache sit mrgA sA ridice pe aceld cAlugArti,
preotti dela Sf. IOnd din FocsanT, si sA-lti duel la Episcopulti de Buzed,
ca sA-16 cerceteze bisericesce, iar Egumenulul i se va face de cAtre Prea
Sfintia Sa Mitropolitulti dojanA, canonindu-ld bisericesce, dupA invinov4irea
sa de nesupunere ce ad aretatti cAtre Archiereuld eparchia-1795 Maid 25. (1).

Ith Alexandra Const. Moruzi Vvd. i gospod. Zeinle Vlahscoe.

Cinstitil si credinciosti boeruld DomnieT Me le, Hatmane Nicolache, Cai-
macamuld CraioveT, pe aceld Andreiti Brutaruld, cu acea mnA numita de
siinte mste, sti-lil trimi0 aicl cu insciintarea d-luT, si cu slujitorl, intre
dinsiT. 1794 Martie 15.
Vel Logofe'll
Prea Indl(ate Donine,
Cu smerith anafora insciintezil MArief Tale ca,' in vremea trecutuluT rAs-
boiti, cand ostile prea puterniceT nostre Imp6rAti1 ail trecutti peste munte
in Tera NemtescA, cAlcndii -cinutuld HateguluT si intorcndu-se cu isbAndti,
intre alte lafire (?) ce s'ati luatti de acolo, s'ail adusil si o mnA numitA de
sfinte moste, care s'a luatti de und Andreid Brutaruld din Craiova, care
sde in valea VlAiceT, flinda eld atuncT cApitand pe Yana Asechi Cara-
Mustafa, si esinda vorbA cum cA acea mnA numita de sfinte mste ar fi
dela mAnAstirea ArgesuluT, aflandu-m ed atunci protosingheld alti Epis-
copieT Rimnicd, seOtoriti in Craiova, am fAcuttt cerere numituluT brutarid
ca A aducA acea manA sA o vclii si stt se pue la o pAstrare, pAnA cnd
se va face pace si se va dovecli de unde este, si nu ad vrutd nicT EA o
arke macar; acum cercetandd ed pentru mstele sfinteT FiloteT, ce se aild
la biserica domnscA din orasulti Argesti, m'am insciinOtti cum cA. lip-
sesce mana cea drptA, si aducndu-mI aminte de acea manti dela Craiova,
aunt' cu socotla dum p6te sS fie aceea ce lipsesce dela Argesd, fiind-cA
(1) Cod. XXIX, fila 62.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lut MORUZI 1790-1798 88

tail in vremea resmirrtteT s'au luata i aceea de catre ostasT, gasindu si-
cu sfintele mste ascunsti intr'ung zidO; decT me met InAltimeT Tale
ca sPi se fad', luminata poruncA care dumn-lul Caimacamulg CraioveT, si
cerceteze pe numitula brutaril, si de va fi mAna cea drepta, sO, o trimitrt
aici, de uncle luAnd-o cu WI, de se va potrivi la mrime cu cea-lalth mitni
a sfinteT, si se va curvisce CL cu adeverath sunt sfinte rnste, va remAne
la locult1 eT, ca s. nu se instaineze, i ceea co va aret numitul brutarti
inteadeverti c ati datil pentru rescumperarea dela ostast i se va inde-
plini dela nurnita hisericsa: de acsta me rogri, iar aniT Mriii Tale fie dela
Dumnecleti inmu1tit1 si cu fericire. 1794 Martie 14. (1)
Alu MilrieT Tale
Smeritti ruglitoril dare Dumnetjeil si plecatrt slugA
Ioeffit Jipiscopi Argefd.

La pagina 48 a tornultil alit Istoriei nOstre, anii datil o peti-

V

tiune a biv LogofsetuluI Golescu si resolutiunea domnse5, relativA

la inchinarea mrtnstirel Vierowla la Sf. Munte.
In fruntea acestei mare sera de documente s5, punemil actele din
1794, din cari se constata, c cniT duprt sobornicescile canOne, nic1
clup obiceiulti pArnintulta, nu era permisil a se inchin o mnAstire
slobodrt la alfa. manstire. Domnitorulil Alexandru Moruzi opresce
decI pe biv Logofkula Golescu de a inchinit manrtstirea Vierasulti
la mAnAstirea Sfetagora.

ICo Alexandra Cost. Mortal Vvd. i Gospodarti Ze,nli Vlahscoe.

Dupa anaforaua Prea SfintieT Sale Parintelut Mitropolitil alti Ugro-VlachieT

a d-lorti cinstitilorti i credinciosT boeriloril Domniel Me le Janache Mo-
ruzi Vel Vornicii si Scar lath Ghica Vel Logofetil, de vreme ce d-luT biv Vel
Logofetil Golescu nu pte, lad dupd sabornicesclle canke, niel dupd obiceiuld pd-
nantalul a trichina acstd mandstire fi a o fare din stobodd legatd, n potriva
ri.ezdriantalui reposafilord ctitort car' ad zidit-o, intdriind dar Domnia Mea ana-
foraua Prea SfintieT Sale MitropolituluT si a d-loril hoerilorti, si poruncima
ca sa fie numita manastire slohodit, a teriT, precum ati fostO si pang acum;
chreia ii dmti acestti domnesculti nostru sineth pentru slobodenia et 1794
Februarie 22. (2)
Vel Logofetil.
(1) Cod. XXVIII, pag. 19 III.
(2) Cod. XXVII, seria I, fila 43.
Analcie A. It. Tom. V. Alemorille &cf. Istorice. 3

www.digibuc.ro
84 t. A. nitEcia

Prea Inetl(ate Dirtne,

D-10 biv Vel Logoffitit Radu Golescu prin anafora aa aretata Initlirnii Tale
pentru Manta mfinlistire Vierou ot sud Muscelfi, cit flindU zidita i inzestrata
de mo0 i stremqa d-luT ca o sloboda i nelegatit nicitirl, cere, cu cuvinth
de ctitorie, a avea vein dela Maria Ta sfi, o inchine la sfet Agora, unde
totil prin arzarnintulti d-luT sa o lege cu embatichi catil stt dea pe anA; dupa
care ni se poruncesce de catre Infiltimea Ta sa, facemti theorie: de este opritA
dupit pravilA, i clupfi, obiceiult1 pamintuluT acsta ce provalisesce d-luT ? i sfi.
arfititmu MArieT Tale in scrisii. Urmatort flindit luminateT poruncT, ne-amU
adunatd la unil locU, uncle fata flindit i d-luT biv Vel Logoffittl Radu
Golescu, arnit luata sma cerereT cl-luT, i precum amn cloveditti din pisania
ce este deasupra ueT bisericeT i din chrisvele se se afla, la mAnastire, se
vede ca, acsta, manastire din inceputil este zidita : de rposatu Vornicula
Ivacu Golescu, de sunt acum anT 291, care boerti aft avutti unti feciorti
anume Tudorana Slugeru, iar clup5, 72 anT trecutT dela zidirea mitnastirel,
in 4ilele rposatuluT Mateiu Voda Basaraba, la leatu 7153, aflndu-se mit-
nftstirea veche i stricatil prin multe locurT, s'at racutit alfi doilea titort. unti
boerfi anume Stroie Vistieru Leurdeanulil, care au facuta tinda de afark zu-
grAvindil i tt5, biserica, i aft (lath i alte lucrurT pentru pomenirea sa,
i dintr'acestfi Vistierti Stroe Leurdeanu s'aU nascutti Comisulti Matei5, i
din Comisulu Mateiti Radu Sphtarulfi, care se vede numitit Golescu, i dintein-
sulu s'ati ntiscutit Anita, sotia rfiposatului Vorniculul Niculae *tirheid, care
acetia sunt phrintiT d-luT biv Vel Logoretulul Radu Golescu. DecT la provlima
en face d-luT, mAcarti ca se trage dupfi, muma dintru alit doilea ctitoru i dupa
clironomie stAptmesce ale Golesciloru i Leurdenilortl, dar de vreme ce in-
leatilta suma de anT, nici eel ce aft fostti maT aprpe cu spita, atatti catre
ctitorula dal i catre celil de ala doilea, nu se vede cit sit se Ii
ispitit6 a provalisi acestil felt de cererl, ca sit inchine acsta mAnastire la
alte WV, nu are d-luT maT multit voie a face una ca acsta, far& numaT
acela care zidesce este insusl volnicti ca sfi, o inchine unde va vr, iar nu i
altiT earl se traga din nrnulti luT, mAcar cit ar fi insu,$1 fecioruhl ctitoruluT,
si spre incredintare WA, punemit inainte i din sobornicescile canne: . .

DecT, chnd pentru daniile carl se fact' la bisericT hotarsce ch nici insu1
acela ce aft (lath nu pte O. le iea inapoT, cu catti mai virtosu sit pita cine-va
din rudeniT sfi, inchine manastire sloboda,, fiinclA acsta i in potriva chris&
velorti r6posati1ortt DomnT al t6riT i aT sobornicescilorq chrtT patriarchicese?

www.digibuc.ro
 DONtrtiA Le m0RU2I 1190 --179g 35

pentru cA se aflA la sfanta Mitropolie unil chrisovil alit r6posatuluT Const.

VodA etbanii, ot let. 7165, de sunt acum anT 136, care s'ail fAcutil atuncea
cu sfatubl de obte, i adeverzA i Inth'resce chrisovulti prohatoculuT sea Mateiu
Basarabil VodA, cAruia urmAtre este i sobornicsca carte cu mare blAs-
temil, a rCposatuluT intru fericire pArinteluT Chiril Parthenie Patriarchulu Ta-
rigraduluT, intru care se cuprinde inteacestii chipil: ca tote mAnAstirile ce
s'au ziditil dupe vreml, orI de Domni, orT de Mitropolitl, orl de boerT, earl.
ace! ctitorT nu le-ail inchinatu nicAirT, iar uniT DomnT i Mitropoligi, ce
ail stAtutil dupA vremT, carT n'atl fostit pAmintenI i doritori de frel, le-aii
inchinat4 prin ferl straine, acea inchinaciune a lora scl nu se fie in awl, ci sti
fie iarql preoum le-azi apzatil clitoril, slobode, pe serna Wil, PIM numal mein&
stirile, carT s'ail inchinatil de insiT aceI ctitorT ce le-au ziditii, acelea sA fie
bune mete pe la locurile unde ctitoril au vrutti de le-au inchinatri prin cti-
toricescile lora cArtl; asemenea cuprindere are i chrisovulti rposatuluI Leonti
*tefanb. VodA, ot lt. 7139. Dec! dupA tOtA cercetarea ce amil fAcutu, urmndll
sobornicesculuI canonfi ce este aretatii maT sus i chrisOvelorti domnescT
i.cArtilorii patriarOscI, cuin i obiceiulta pAmintuluT, gAsimu cu. cale ca
mAnAstirea acsta a VierouluI, dupA cum inteaatia anT a stAtutu mAnA-
stire a ireT, neinchinatA, asemenea sA rmfie i de acum inainte, dupA cum
sunt i alte mAnAstirT domnesci neinchinate nicairT; iar hotArirea rCmne
a se face de cAtre InAlOmea Ta. 1794 Fevruarie 8.
Dosithea al Ungro-VlachieT, Ianache Moruzi Vel Vornicti, Vel Logofetii
Scarlatt. (1)

0 disposiVune generala, relativA la vinAriciulii mAnAstirilorii, spre

a curma, unele abusuri:
In 2 Iunie 1795, Alexandru Moruzi scrie marelul Logofta de Tera-de-
sus Scarlatil Ghica, ca sA adune pe tota clirosulii bisericilorti clomnesa
ecclesiarchT, proestol, cntAretiT i ceT-Ialtl, cArora sh le fad sciutA porunca
DomnieT Mele, ca de acum inainte sa nu mai fie volnicl a vinde el de sinefl
mila vindriciulul, cum qi, de a stringe cele-lalte deosebite mill, carele cu catahrisis5,
ce se face de cAtre diniT, adicA de a li tAinuitA cAtil ar putO prinde mila
vinAriciuluT, i de a se hrapi de uniT maT multi.' i de alOT ma! putinii,
de care pricinA apurure unil pe alp se ph-Ascii prin jA1bI la Domnia Mea;
ci dar &tit pentru mila vinAriciuluT spre a fi sciutA i cunoscutA, atiltil
la Vel Logoftti de Tera-de-sus, 'ce va fi dupA vremT, (Atli i lorit tu-
turorti, sA se facA cochil vechi, fatA fiindil i eT, inaintea dumi-tale ; iar

(1) Cod. XXVII, pag. 43 qi 41, I.

www.digibuc.ro
:16 V. A. Ulit00.

eitta pentru deosebite mill, alegnda ei cu sfatil de obste cloY dintre

OrnenT de isprava si de crec1it4, sit se arOnduiasca de catre dui/hne-ta a
se stringe dupa obiceiulit ce Purge, si apoT tote aceste mill stringendii-se
la unit Ioc, cu analoghie, sa fad foe de impartla de a fieST-caruia parte,
urmatora flInclti Mel ce este pecetluit a. de catre Domnia Mea, i acesta fts
pe tofa anulti sa se pecetluiascit de catre Doinnia Mea, hotarinda si de pri-
sosula ce va maT fi peste ornduita suma : uncle ? cur? si catit sa se dea ?
Drepta aceea, poruncima ca negresita intr'acestasT chipa sh se urmeze de
acum inainte, iar cela ce va cuteza de a mestesugi una din pele maT sus
princletre, acela stransnica se va pedepsi de ciltre Domnia Mea, si cum-
p6ratoriT acestoril milT, cAnd Torii cumpra prin taina, sal de va cuteza
dine-vdl dintre eT, afara de cei ornduitl de catre totT de obste, a stringe
din cele-lalte milT ciltusl de patina, nu vorit aye tinere in s&rna. 1793
Iunie 2. (1)

Ceir(i desehi.se p l top tacsildaril din tote judekle, a nu opal,

nimicis din banii rndiilor meindstiresei, si 'uncle este en totulfi Wincistire,seA
set nu se ame.stece.

Zemble Vlahscoe. Boerule alit Domniel Mele Tacsildarule i slujbasit al vi-

nariciuluT domnesca din sud , ve" facema in scire cit la Domnia Mea ati aretata
prin jalbl EgumeniT i epistatiT manastirescT, ce ati mila de vinaricia prin
chrisve earl s'at intitrita si de cittre Dornnia Mea, cum ca in anii trecutl,
uniT din slujbasiT vinttrioiului domnesca ati facuta urmarT impotriva chri-
sOvelort i a ponturilora domnesci, din earl s'att pricinuita multe judecatT
si pagube manastirilora. DecT fiind-ca in ponturile Domniei Mele, e vi
s'cO (lath, de cautatula slujbeT, se cuprinde cu tOtil deslusirea i intelegerea,
la capula 2, cum ca la popOrele ce sunt cu totula manitistireseT; sa n'aiba
vinariceriT domnescI intru nImicti a face, ci numaT de or'enduitiT manastirilorit
sit se msre- cu cotula data dela visteria Domniei Mele i sa iea si -baniT
deplina. far la popOrele, earl aa iviniricerT clomnesci i OmenT manastiresci,
sa Amble OrneniT manastirilora impreunit cu vinariceril domnesci, ca sa eerie
dimpreuna' dupa obiceiti, i partea -de banii rnanastirilorit sa o iea rneniT
manastirescI deplina, far de-a pretenderisi vinariceriT domnesci nicT qeciu-
ialk nici cheltuiala. Iata inteadinsa ye poruncimti printr'acCsta domnsca
nstra carte osebita, ca intoomaT ponturile sa urrnati, far de-a face ceva im-
potriva. i la popOrele ce sunt cu totula manastirescT, sit alba Omenit ma-
nastirescI -a scrie, a -m6sur i a-sT lu baniT deplint. i spre sciinta pa-

(I) Ccd. XXIX, fila 68.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin MORUZI 1790-1793 37

porelore, earl i chte sunt domneseT i menestireseT, yore aye ornenil

menestirescT a areth orT insusT chrisovele sett copiT de pe chrisove adeverite
de d-lorti veliOT Logofeti. Atti numal ye poruncime, ea nisco slujbasT dom-
neseT, se grijitT a nu se face de dare menil menestirescT vreo urmaro
impotrive, spre nedreptatea si incereetura locuitoriloril; precum i voT, vi-
nricerilorti domnesei, asemenea st ye feritT de unele ea acestea, ce nu
le vomit suferi nieT decum; de care poruneime i dumnd-vstre, Isprav-
nicilore aT judetuluT, ea nisce dregetorT aT judetuluT, si facetl periergbio cu
tt,A, luarea aminte, ca nicT de ciltre UmeniT menestireseT, nieT de cetre sluj-
basil vinericeriuluT domnesee, se nu se face vre-o impotrive urmare, c
yetT aye a respunde.-- 1893 Septembre 8. (1

Rnduire de econoniii la vtdiniv

16; Alexandra Coaslantinii Moruzi l'vd. i Gospodara.
Prea Stintia Ta, Parinte Mitropolite alit Ungro-VlachieT, am veglutu in-
sciintarea ce ne fact ;;;i primime Domnia 1Mea anaforaua ce ne fact Prea
Sfintia Ta, inse trebue se ni se arete si numele ipochimenilore, earl sunt
a se orndui, spre a se face ertile DomnieT Mele pe dinsiT; decT pentru eel
de peste OltC, ajungCndu-te Prea Slintia Ta i en perintele Episcope Rim
niculuT, de a se alege ciao unit ieonome i eke une scbeyofilaca, prin selinta
si a egumenilore numitelore mnstirT, se aveme in serise aretare prin ana-
fora, ea se li se dea domnescile nstre certT. 1794 Februarie 14.
Yet Logofetti.

Prea Indl(ate Dmne.

Veclndti pe lneltimea Ta cu totule rivnitoril pentru interirea i paza pri-
viEeghiurilor atlitti politiceseT, cite si bisericescT ale acesteT crestinescT
terT, apururea eu totT de obste sunteme rughtorT chtre milostivula Duni-
nec;lett pentru indelungarea anilore Meriel Tale intru prea ineltatule scaune
al stepimireT, fiinde bine nedejduitT ce in fericitele 1i1e ale Melia Tale,
tote 41 vorti lu ea din incepute infiintarea lore, pentru care si indrzninde
me roge MerieT Tale a face la tote cele bum o epochi, i acum de acste
date, hind-ce in ehrisovule ce ame aretatit Muriel Tale (anafora nedejduesce
interirea se cuprinde ea fieste-eare menestire, dupe egumene, se aibe
si unit iconomil pentru chiyernisirea trebilorti de afare i unit scheyofilaca

(1) Cod. XXIII, fila 139.

www.digibuc.ro
38 V. A. IIRECIIII

pentru paza i pastrarea lucrurilorti celorti din nauntru, care a fie neschim-
ball in tta, viata lorti; sa bine voesel, Maria Ta, de a se face cate dou lumi-
nate carti pentru aceste manastiri, ce anurne se arta mat jos, cu care sa se pue
in lucrare hotarirea chrisOvelora domnesci cu orenduire de iconomd 0 sche-
vofilaca; i anii Mariel Tale mei ca a fie dela Dumnecleil multi 0 cu fe-
ricire. 1794 Februarie 13. (1)
A Inaltimel Tale catre Dumnec,lea fierbinte rugtoril i smerith parinte
sufletescil
Dosithet1 ala Ungro-Vlachiel.
Manastirea Tismana sud Gory',
Manastirea Cozia, )
Manstirea Bistrita tr sud. Vhicea,
Mnastirea Ilureza )
Manastirea Campuld Luna sud Muscelil.

Nu numa spre Biserica Ardelna este Al. Moruzi bine-voitora, dar

acea bunA-vointh o arta i cAtre mlinstirea RchitOsa din Moldova.
16 Alexandru Cost. Muruzi Vvd. i gospod. Zembli Vlahscoe.
Fiind-ca cu alii doilea insciintare ce facii Domniii Mele Ispravnicii dela
20 ale lunil acetia, ne-ag data pliroforie cum ca 0 imprejura0T, earl avea
calcatil local acesta, ail marturisitil ca este dreptil ala manastiril qi nu ail
niel o apelatie; &mil domnsca nstra intarire manastirel, ca sa stapa-
nsca cu pace, dupa alegerea ce s'a facutil la fata locului.-1795 Martie 27.
Vel Logofetu.

Prea Ingate Ddnune,

Dupa jalba ce ail data Mariei Tale cuviosulti Gherasimit egumenuhl
mnstirei Rachitsa din ceea parte, din Moldova, pentru unii codru de
pamintti alit acestel manstiri, ce este la Olteni din dice, inteacesta ju-
dett, ea s'ar fi impresurata de vecinii raza.1 qi se stapanesce Para nici unti
temeit, in dosula aria jalbl ni se poruncesce de catre Inaltimea Ta ca a
facernq cercetare cu de-arnruntulti, atatil inaintea nstra, prin judecat, M.O.
cu acel imprejura0, cum i la fata loculul, de va ri trebuinta, sa ornduimil

(1) Cod. XXVII, lila 23.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LUT MORUZ1- 1790 -1793 30

boernas1 alegkorT, i dupii cercetarea ce vomit face, de va Ii cfilcat mosia

mArAstirel de vecinl irnprejurasT, sA indreptfim; sefi neodihnindu-se vre-o
parte, sb.-1 sorocimfi la luminatii Divanulfi Mfiriel Tale, cu insciintare in scrisu
de tt a. eurgerea priciniT; urmAtorT flindfi luminateT poruneT, maT intitT
inaintea nstr cercetandil pricina i neputendu-se descoperi adevrulfi,
am orenduitfi si la fata loculuT doT boerMasT pAmintenT, unde fficendfi cer-
cetare eu scumpfitate, faVa cu imprejurasil, s'art descoperitil prin mrturiT ct
din mosia manfistireT doa pogOne i jumfitate, prfijinT patru vie lucratre,
unfi pogonil pragin i sse pogne si jumfitate loch sterpfi, dup 6. cum
ne area pe anume in alegerea orenduitilorg boerinasT de eine se stapttnesch;
dui:A care cercetare si alegere ce s'ag fAcutti, nu lipsimu a insciintit MA-
rieT Tale, iar aniT MrieT Tale mulV i fericitT. 1794 Noemvrie 19. (1)
AT MuirieT Tale
plecate slugi
Petrache PaharnicuM.

In genere Al. Moruzi, care tinea de aprOpe administratiunea bi-

sericei, este unulil din DomniI, mei o spusera%m ai miluitii mal multe
biserici i pre bisericani, fie Gloria, fie mireni.

Dmil la vale Ioca unef nOue culegeri de acte i cbrisOve rela-

tive la diverse afacerY rnnAstirescl, la miff i privilegiT acordate
MitropolieT, Episcopiilorti i la diverse mAnstiri i bisericT din
Ora, ba i la 'persne tinendil de biserica.
Singure trel nanstiri fura nentulpnite de Al. Moruzi, cad elii
consacr veniturile lora la spitalulil dela Dudesci.

Pitacurz din 22 Octobre 1795 ccitre ncci aistirea C.-La Cozia

si Tismana, trcimise Cu deosebiti mumbalirl.

Domnitorulfi amintesee cu etitoriT boat nu le-ah zidiltt numaT pentru p0-

i pentru pomenirea lorti, inzestCandu-le
dcib5., ci i pentru folosulfi sufletescil
cu milT din veniturile domnescT: nu s'afi legatfi, nicT s'afi inchinath nichirT,
ci le-ah lasatti slobode ale tereT, ca sfi, aiba adicA Ora unit folosa i ajutorti
pricinuitorfi bineluT de obste. Pentru aceea, Domnitorulfi, vrendil a cunetsce
intaT starea fiesce-aruia, ornduesce pre . . . clandu-I volnicie ca impreun
cu . . . s. mrgA la ntimita manustire, uncle poruncirml Domnia Mea cu-

(1) Cod. XXVIII, fila 68.

www.digibuc.ro
40 V. A. UREClibt

viosie1 tale Egumene, s aibT a paradosi si a areta la orndu4iI boerT tote

ale mandstireT, pra la orl-ce, precum se vorti cere, la care nu numaT sit
nu te indrasnescl a sfeterisi cevasT si a areta, lipsurT, orl din lucrurT, orl din
veniturT, ci inch, ca unulti ce te afli Egumena de atilitia anT, hranindte si
chivernisindu-te dela acOsta sf. casti, sa, aretT in adev6ra cu indestulare,
cu intregime si cu sporil lucrurile si veniturile rnanastirescI, ca sa se cu-
nOsca buna economic, dandu-tT i socot6la de tOte On& acum. Domni-
torulti ordna boeriloril rnduitT sa fad, catagrafie de tote mosiile, viile,
(iganii, vitele i orl-ce acareturT, made domnescT i orT-ce veniturT are
inanastirea, cum si scrisorile, chrisvele i orT-ce sineturT, sf. vase, scule,
vestminte, lucrurT miscatOre i nerniscatre. Asemenea sa luatT in scristi
veniturile anuluT acestuia, prin cercetare buna, cu ttrt scumptAatea, cum
cheltuelele cele drepte i cu cale, aretanda i obligaOunea ce are ma-
nastirea de a da vre-o suma pe anti, si sa faca, i socotOla EgumenuluT de
cand nu va fi fosta incheiata pana acurn: sa inscrie pe totT calugariT
UmeniT de slujba, fie-care la epistasia unde este, curn i cuprinderea ott-
toricesculul chrisovti: ce oranduiala face pentru OmeniT manastirescT? i dupa
cc vetT sfirsi acestea tote, sit lasat1 si din bucate si din veniturile mtuiit-
stiresci hrana EgumenuluT si a Omenilorti manastireT, pe vreme de doui1 lunT,
iar cele-lalte tote sa le punetT sub pecete, dimpreuna cu lucrurile i sine-
turile manastirescT, si pant), in dou6-decT de dile sa v aflatT cu acsta cata-
grafie si cu socotOla EgumenuluT aicT la Domnia Mea. 1795 Octombre 22. (1)

lath un shnplu logofetela" dola Mitropolio miluitti 9i scutitti.

Zemle Vlahscoe. Fiind-ca, Gavrila logofetelulti dela zifilnta Mitropolie are
privilegiti, prin cartl domnesci, atatil dela ceT-1alt1 trecutT fratI Domni de
maT nainte: Alexandru Ipsilante Voevoda, Nicolae Voda Caragea, catil !;.i
dela Domnia Sa fratele Mihaiti Voda Suulii, clintru arn6ndout; domniile,
precum din cartea DomniiT Sale, ot. Mt. 1792 Febr. 17 ne-amil adeveritti,
a scuti drepte bucatele luT de dijmaritti, de vinariciti i o pivniVt, aicl in
BucurescI, scutita de fumaritti,de caminaritti i de alte angariT, ce sunt pe
pivnite, cum si liude unulti fara de pricina, cu pecetluitti dela visteria
DomnieT Me le; ne-amil milostivitti si Domnia Mea de amti innoitti privelegiulti
ce aft avutti, ca sa i se pazsca nestramutatti, intocmaT dupa cum se cu-,
prinde maY sus; pentru care poruncimti Domnia Mea domniii-tale Vel Aga,.
i Vel capitanti za doroba4 ti dumnd-vostre Ispravnicilorti de judetti,intocmaT
sa fitY urmatorT, a nu face nimica, nici unil felt' de suprare, cif asTa este

(1) Cod. XXIX, fila 126, erso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUi MORDZI 1790-1793 41

porunca DomnieT Melo, insa pivnitk, drp i bucate clrepte ale 14T. 1793
A ugustil 27.

Asemenea carti s'ak Mutat' si la logofeteil anume urinktorT: Nica Nicola)

cntaretultl, Mihalache cntliretulti. Stanciulul tipografulil, Inc i s'a datil carte,
intik fkra, de scutelnieti si fr de pivnitk. (2

MCA hrisovulti ce amCi datil aiurea, probAndil tolerantismulil Dom-

nilorti romnT i al lui Al. Moruzi in deosebt, mai aducernit aci
actual urrnatorti:

Carle biserieel sasesci din Bueuresei, de liude 6

scut*" qi 30 bolovanl sare.
Zemble Vlahseoe. Fiind-ck bisericeT silsescT de aici, din orasulk Dom-
nieT Mele Bucuresci, care este sub protegia ScaunuluT DomnieT Mele
pe Domnulk tereT curvisee de protectork i sprijinitorti, anal bine-voitii
Domnia Mea, dup smeritele i plecatele inchinkciunT de rugkeiune, ce ati
fcutti Domniel Mole Iona Claconoril preotulii, i amit rniluit-o acest
biserick, deosebitti cu liude strinT soutitT adusl din strin6tate, i cu 30
bolovanT de sare dela oenele domntscl pe anti, ca CU aci.sta milk aju-
tiindu-se la trebuintele bisericeT sti Lek rugAciunT ciltre milostivulk Dum-
nedeti, neincetatti, intru slujbele lora, pentru bunk starea Domniel Mele si
pentru indestularea i fericirea acesteT pravoslavnice OrT crestinese, intru
care se adkpostesce; amti (hal acsta domnsca nstr carte numituluT preoth,
ea sk-s1 gkssek 6 rnenT strtiinl, citrora frtcndu-li-se cercetare, dup or6n-
duiala visterieT, de cktre Ispravnicii judetelork, sa de catre d-lord Zapciii
politieT, i dndu-li-se adeverinte, s. li se dea dela visteria DomnieT Mele,
pe numele i chipult1 lorti, pecetluiturT, ea sk fie nedajnicT; asisderea sri
iea i elite 30 bolovanT de sare pe anti dela ocne. 1793 Octombrie 29. 3

Ajalre la mdmislirl de pests hotarti. Publick-vomil la vale si o serie

mare de acte, cuprindendu miluirI i ajutre la biserici de peste
Dunare.

(1) Cod. XXVI, pag 193.

(2) Cod. XXIII, Ma 167,

www.digibuc.ro
42 V. A. MIECHIA

Iaca, seria de documente, maT sus indicate, relative la miluirea de

Al. Moruzi de bisericT i mnastirT pAmintene:

Chrisovulit Sfintet Mitropolii de tilele ce are.

Detre, lucrurT minunate sunt celea ce Incoronz i impodobesca bu-

nAtalile Domnilora si ale oblAduitorilorti, amndou6 vrednice de laucla
de mArire, adia: marea euviintA i buna credinta, din care cea d'intliT so
silesce cAtre ocArrnuirea cea politicescA, iar cea de a doua se ostenesce
cAtre trebuintele bisericesci; insa osebirea uneia de eatre alta, cu atAta
este maT de folostl, cu earl pentru marea euviinta, ea de unit lucru lu-
mesa', dice MAntuitorula, te grijesol, spre multe te sileseT, iar pentru buna
credint,A dice ci unti lucru trebuesce. La acesta lucru trebuinciosa uitAn-
tAndu-se DomniT intelept1 ea la unit indreptAtort de povatil, i ocArmuirea po-
litiel prea lesne si cu ornduialA bunA, o s6vrsescii, cristigandu-sI lauda,
care o dice Strahil: Domnia infeleptulul va fi cu orenduiald, de vreme ce
inceperea infelepciunii este frica Domnului. AcstA dark purtare de grip,
a trebuinteloril bisericeseT, mAcar cii ati datorie netagAduita pravoslavniciT
Domni a o aret din destult, la tote clumnedeesd lAcasurl, ce se aflA in
obladuirea lorti, dar mat cu de adinsulil li se cuvine a o implini cAtre
Maica cea de obste a bisericilorti, ces sunt intru acea eparehie care stAp-
nescil, pe care maT alesti ca 6:ire o impArtitre a daruriloril bisericescl
cinstindu-o i folosindu-o DomniT eu celea trebuinciOse, flu nurnaT laudA
IV cAstiga, ce i partea cea buna-sT alegii, care nu se va luri, dela dinsiT,
implinind aceea ce dice apostolesculu cuvinth: de amg sceenatis nol vo0
celea duhovnicesa, ag mare lucru este de vomit serer& dela vol celea trupesci?
Si fiind-cA acsta slAntA i dumnedesca Mitropolie a Ungre-VlachieT, si
in vremT turburate este cea d'intAl ce pAtimesce furiile rsvniitiriIorti
ei valurile primejdiilorii; in vremI de liniste, iaste iarAsT cea d'intAT la
care totT ceT ce se afla in necazuri si in lipsA si in nevoT nhzuescq i
alrga, ea la o maicA a tuturorh fiilorti de obste, si-V afla repausulti ei
mingtterea, maY virtosA pentru auee.), dicemti, ca orl-ce mile si ajuto-
rurT domneseT s'ara face acestel sfinte case, IT sunt euviinciOse i cu cu-
vintu vrednicii. Pentru care si nou6, de vrerne ce din pronia cea dum-
nedesea ni s'a5 harazit5 domnia acesteT pravotslavnice t6rT, i insi-ne cu-
nosc6ndti datoria cea netagaduita, care avernil catre sfAnta Mitropolie a
Ord, ca catre o sem6nAtoare de celea duhovnicescI i isvord aduckoril
de darurile bisericescT, din care se adapa tote pravoslavnicile biserici de
prin WA; de aceea arn6 bine-voittt Domnia Mea a innoi milele ce le-att

www.digibuc.ro
 DOMNIA LU1 MORUZI 1790-1793 43

avutti sfAnta Mitropolie i maT inainte cu privilegiurI domnesci, oe ai

fosta Intthit gi cu privilegiurile celuT maT din unlink selefuluT i frateluT
nostru Domn Miehailti Sutulfi Voivoda, care le-amil vclut i Domnia
Mea, cuprindUtre pentru aceste milT, adeca liude 80 de scutelnicT, dupa Beni-
son! Bi carte, sa, fie in pace Bi nesupfiratI de dajdiile i ornduelile ce
vord eBi in tra obiBnuitti i neobiBnuita, Bi a fi numaT pentru trba
ajutorulti sfinteT MitropoliT; tota vinariciulti dela tot! eel ce vont avk vii
pe moqiile ce le are sfAnta Mitropolie la Balta, in judetul VlaseiT, ce se
numescil Tutia i Cur-sus, din tote viile ce sunt pAn acuma i efite se
vorti maT face de acum inainte, s ieae la vadra, cAte cinci banT de-
plin i parprulii; i la vremea oierituluT sa scutsea de oierit ol dou6 mil;
gi t6te bucatele sfinteT MitropoliT s fie scutite, cum Bi viile de pogonaritil,
gi vitele i caiT de vacaritil, (cAnd se va intimpla) Bi de calulfi domnescfi,
ce da alte sfinte manastirT, stAnta Mitropolie sa aiba pace; i cincT car-
ciume ale sfinteT Mitropolil, de aicT din Bucuresci, sa, fie scutite de fumaritu
gi caminaritti, de vama domnsca i agiasca Bi de ortula vataBescti; i tal.
300 s. ieae dela dumn-luT Vel. VameSti din baniT vameT, pe totti anulu, pen-
tru Balta ce este pe moBia sfinteT MitropoliT, i doue sute bolovani marl de sare
dela ocna Telega; Bi dela ceT ce vonti fi avndti viT pe moBia sfinteT Mitro-
polil din BucurescI Bi dela TrgoviBte, sa ieae otaBtin dupa, obiceiti,
din dou&clecT vedre o vadra, insa vinulti, iar nu baniT, i din Multi Ani-
n6sa, din catii tine hotarulfi aceluT dlti alti satuluT Aninsa, din cate vii
vorfi fi, s ieae vinricia, ate doT banT de vadra i parparulti, pe unde
au luatti i maT inainte, i dela ceT ce vorti fi avndil vil pe moBia sfin-
teT MitropoliT, ce se numesce Orevita, cu hotarele BolboBanil i GogoBil,
din sud Mehedintl, cuprinsulti acesteT rnoBiT, s. ieae sfAnta Mitropolie vi-
nriciula din cAte vii sunt pAna acum Bi din eke se vorti maT face
de acum inainte, la vadra &ate cinci banT deplinti cu parparulti; aBiBderea
Bi pentru treT scaune de came, aici in BucureseT, cuprinde ca sa fie sett-
tite i aprate de ierbaritti, de fumaritil, de \Tama Bi de alte angara ce
dati alte scaune, de a fi pentru trebuinta 6menilorti acesteT sfinte case; ase-
menea i pentru unti scaunti de carne, ce este pe moBia sfinteT MitropoliT din
Multi SoloiascaT sud Saadi, de a fi apratti i nebAntuitu deicatre vinani-
cerl i aIl slujbaBT, Bi sa ieae venitulti, cAtU s'ara agonisi, omulu ce va fi
orAnduitil dela sfAnta Mitropolid; dupa cum ail luatti i pAna acum; i pe
lAnga, acestea, fiind-ca sfAnta Mitropolie este insancinata cu trebuintele mal
grele i aptorti fiindu-T cuviinciosti aye, cu deosebire de vreme cA
gi Prea Sfintitulti Bi de Dumnedeti alesulti Mitropolitti China Filaretfi im-
preuna cu NoT grijesce Bi se straduesce pentru celea de obBte sufletescT,
amti bine-voith Domnia Mea de amil maI adausii, peste liudele ce ma! sus

www.digibuc.ro
44 V. A. URECHIX

area, inch liude 20, strhinl far. pricina, si fie seutelnieT, ca sh aiba i pe
aeestia seutitl i aperati de tote dhjdiile i ornduielele Orel, eke esti pc
locuitorT de obste; ehrora poruncimil sa li se deae i acestora la taint
pecetluiturT pe numele i chipulti lorti, spa) a fi sciutI i eunoscuti de scu-
titT al easel slintel Mitropolil ; si deosebitti sh maT tie inch alte cinel ear-
eiume aid in BueurescI, scutite si apnrate ca si cclea ce maT sus are1 eh
le-an avian mal inainte. Dreptii aceca, rughmti si pre fratil nostri, (le in urmh
vorn Ii Domnl, sh bine-voiasea a innoi si a inthri aceste mill, ea si ale
Domniilorti Sale in urm sa lie pazitc. *i ainri intaritri ehrisovuln acesta,
cu instisT credinta DomniiT Mele, Ito Alexandru Constantinn Moruzi Voivodti,
si cu credinta prea iubiti1ori Doinniil Mele fiT, Constantinti Vvd., Duinitraeo
Vvd., Nicolae Vvd. i cu totti sfatulti dumnn-loru cinstitilorti i eredinciosl
velitilorn boerT aT DivanuluT DomniiI Mole: Nicolae Bretneovnu Vol Vist.,
Dumitrasco Raeovith Vel Bann, Ienache Vachreseu Vel SOL, lanache Mo-
ruzi Vel Vorn. de Tera-de-sus, Manolache BrAncovnu Vel Vorn. de Tera-
de-jos, Manolache Cretuleseu Vel Vorn., Nicolae Filipeseu Vel Vorn., Cos-
tache Ghica Vel. Log. de Tera-de-sus, Scarlatti Chico. Vel Log. de Tera-
de-jos, Nicolae Hangerlti Vel. Hatmann, Isaacti Ralettl Vel Clueern, lta-
eovita Vel Paharn., Iordaehe Palada Vel Stoln. i Ispravnieti Costache Ghiea
Vel Log. de T6ra-de-sus. i s'an scristi chrisovulii acesta in anulti d'intOi
alti domniei DomnieT Mele, aiei in scaunulti orasulul DomnieT Mole Bucuresel,
iii anulti dela mOntuirea lumiT 1793, in luna lul Iunie 10. (1)

Chrisoculit bisericei a 40 de mncenici, inetohnlei sfintei Mitropola.

Fiind-ca slAnta biserich de aiel din orasurn DomniT Melo BucurescT, unde
se praznuesce hramulti sfintilorti patru-decT de inucenicT, care este metohn
aln sfinteT Mitropolil, ati avutil privilegiurT donmeseT, ea singura sa aiba
a iju fabricd intru care sit lucreze lumInarl de cord a1b n toti Bucurescii,
ea una ce ctitorii acestei biserici cu osirdie 0 cu chieltuiald s'ad silitd de eat
inceputd acestd meftquyit aid in fer, attLti spre podba slintelorn bisc-
riel, elan i spre trebuinta altorti obraze, i atAtti pentru eh, acestil lu-
emu este pricinuitorin de podobil, a dobAndi tra de mestesuguln acesta,
can i pentru eh se anti acesta biserica intro cele-lalte isterisita de
celtt maT putinti acaretil, neavndil nieT rnoil, nieT viT, nicT iganT, sett
altu eat(' de mien ajutorti cum altele, amti bine-voila i Domnia Mea, si
prin acestii cinstitti chrisovuln alti DomnieT Melc, intttrimti privilegiulu
acesteT fabrice, ea srt aibh tot-deauna numal metohulti sfinteT Mitropolil a

(1) Cod. XXVI, pug. 72.

www.digibuc.ro
 bOMNI%. Lui MORLIZI 1790 1793 45

pune in faptt acestti mestesugO, si a se vinde luminarT de cert. alba numaT

la fabrica acsta, nebantuitit i nesuptirata de cumOrittoriT venituluT lu-
mintriT de ceara rosie si diafendipsitti, spre a nu lucra sell a vinde altiT
luminarT de cearti alba; la care acsta chierhane sit lie si dol mesterT, ce
vorti II lucratoriT acestuT mestesugil, in pace si nesup6rati de orT ce (MO
orenduelT arti esi pe tril; cum si priivitlia acsta a fabrieeT, sa fie ape-
rata de ornduelele ce sunt prin alte pravalii; si poruncirmi Domnia Men
si domnieT-tale Vel Aga sa ingrijesci la acesta, a nu inetdui pe alti1 sa vindti
luminarT de cearti alM; si iart sit aibt a tine acest mitohii clout; scakine
de came, aicT in BucurescT, scutite si ap6rate de ierbaritil, de fumitritil, de
vama -si de alte antrariT, ce dart alte scaune; asisderea sit ie si Uncle dou-
decT, soutiti de tote cthjdiile i orenduelele, cc vortl esi pre ceT-laltT lo-
cuitorl de obste, a fi pentru treba si ajutorulti acesteT sfinte case, flind-cit
abestea mile at avutil metohuth si cu priveIeiuile celuT maT din urma
selefuluT si frateluT nostru Dome' iIichiti Sutulti Voevodn, ce s'atl vOdutti
si de Domnia Mea, incit de ciind era sub ocrotela Pre SfintieT Sale, Ilind5
Episcopil RimniculuT, si (WO' ce aft luatti ocarmuirea acesteT eparchiT, dank',
casele Magurenulur Episcopilorti celorti dupit vremT aT RimniculuT, a rn-
mast acestit bisericit a 11 metohtl alti sfinteT MitropoliT, fiind-ca maT tote
ate se vdil lucrate sunt facute cu cheltuiala Sfintiei Sale, si pentru aceea
i se cade a aye ajutorii si milit maT de prisosil, mat virtosil cit nicl are
alte acareturT, viT, mosii ski altele, precum ariitamti maT sus, i thnd-ca
in totil orasulil acesteT politiT numai acesta biserica este eu hramulti sfin-
tilorti patru-decT de mucenici; decT i-amrt mai adausti si dela Domnia Mea
milt, ca sIt maT tie liude 40, strainT, fart' pricina, sa-T fie scutelnicl peste
ceea ce aft avutil maT nainte, iariti scutitT i apCrai, ca st lie tail pentru
poslusania case! numituluT metohil; i vinitriciti din Valea Mei loll i a Neu-o-
Aanilorft, i Valea Larva, i Serbeni, i Valea Petrel, i Dilicelu sud Saadi, cat", unit
banil de vadrt, undo are si mtintistirea CaldarusanT vinitriciti. Rugamti dart
ci pe fratiT nostri din urma ce voril fi Domni sa bine-voiasca a innoi si a
intttni acestea mill, ea, si ale Domnilloril Sale in urma sit fie prizite. i amil
iritttmitft chrisovulil acesta cu instO credinta DomnieT Mole, It; Alexandru
Constaritinii Moruzi Voevodil, si cu credinta prea iubiWorti DomniiT Mele
lit, Constantinil Voevodu, Dumitrasco Voevodil, Nicolae Voevodil, si cu totti
siatulti dumne-lorti, cinstii1orti i credinciosT velii1orti boorl aT DivanuluT
Domnii Mole: Nicolae BrAncovenu Vel Vist, Dumitrascu Racovitit Vel Baal,
lenache Vacarescu Vel Spitt., Ienache Moruzi Vel Vornicil de 'pra-de-sus,
Manolache Brancovenu Vel Vornica de TCra-de-jos, Manolache Cretulescu
Vel Vornicti, Nicolae Filipeseu Vel Vornicti, Costaehe Ohica Vel Loctoretil
de Tera-de-sus, Scarlatil Ghica Vel LogofCtil de Tera-de-jos, Nicolae Han-

www.digibuc.ro
46 V. A. DRECHII

gerlAd Vel Hatmand, Isacd Raletti Vel Clucerd i Ispravnica, Costache

Ghica Vel Logoftil de Tra-de-sus. Si s'ad scrisd chrisovulti acesta la
anuld intbl, a domnieT DomniiT Me le, aid in scaunuld orapluT Domniil
Me le, Bucuresci, in anuld dela mntuirea lumiT 1793, in luna luT Tunie 10. (1)

I6 Aleocantlru Con,stantinit Morwzi Voevodil.

Prea Sfintia Ta PArinte Mitropolite alit Ungro-VlachieT Chird Dositeid, i

dumn-ta biv. Vel Bane Dumitrache Ghica, i domn-luT Vel Band RacovitA,
i dumn-ta Vel SpAtard VAcArescule, i dumne-ta Vel Vornice Moruzi, i dum-
ne-ta Vel Vornice Manolache Brncovene, vetT ved acst jalbA, ce ne-ad
(lath dumn-luT Vorniculd Bald, pentru care poruncimil Domnia Mea, cA,
adunndu-v6 la unit load, sA vedetT maT intAT cartea de afierom ce var-
turi are ? ai0erea O. vedelT i coprinderea chrisovuluT domnescii de int--
tire; sA cercetacT apol ce strAmutare? ce s'ad fAcutd arturile acesteT afie-
rome ? unde yeti proscalisi i pre Prea Sfintia Sa PArintele proin Mitro-
politu aid Ungro-VlachieT Chili" Filaretu la acstA adunare, ca sl intre-
bacT pre Prea Sfin%ia Sa, in ce chipti s'ad Mouth strAmutarea i pentru ce
nu s'ad pAzitd, i sA socotitT mijloculd indreptAriT priciniT acetia, spre a face
sinvivasmosuld celii cuviinciosil de invoirea i multAmirea pArtilord, de
care vetT areta i DomniiT Mele in scrisd, cnd prin mijlocirea dumn-vci-
stre nu se va put face sinvivasmosuld acela ce va fi cuviinciosil, pentru
care ornduimti pre vAtavu de aprocli, de a insciinte, porunca Domniel
Mele fiteT-cAruia, spre aclunarea la und loci], de all cAuth pricina acsta.
1793 Noembrie 18. (2)
Vel Logof6td.

1 6 Alexandru Constar:U.1'ra Moruzi Voevoclii.

IntArimd i Domnia Mea anaforaua Prea SfintieT Sale PArintelul Mitro-

tropolith ald Ungro-VlachieT i a dumn6-1ord Ve41ord boerT. Contrasemnatil
Fel Logofetii. 1793 Noembre.

(1) Cod. XXVI, pag. 73.

(2) Cod. XXV, fila 122.

www.digibuc.ro
 bOMNIA Lei MORUZI - 1790- 1798 47

Prea buigate Admne,

AcesteT luminate poruncT a Mariel Tale intocmaT fiindd urmatorT, ne-amil
adunatil cu totiT la und loct, unde fiindd fata atiltd Prea Sfintia Sa Parin-
tele proin Mitropolituld aid lingro-Vlachiel Chird Filaretd, cum 0 dum-
n-luT biv. Vel Vorniculd Teodorache Bal5, amd cetitil atata ' cartea,- ot
let. 1775 Augusta, prin care ail afierosita dumne-luT Vorniculd Bal ca-
sele acestea, cu biserica impreuna, la sfnta Mitropolie, cum si domnesculd
chrisovd aid' Maria Sale Alexandru Voda Ipsilante, ot let. 1776 Maid, de
inarirea acesteT afierome, si din coprinderea lord vAclumil ca sarturile cu carT
ail data casele qi biserica la sfanta Mitropolie sunt acestea, adeca: din talerT
8000, ce serie dumne-luT Vorniculd la afieroticond ald domnieT-sale ea face
pretuld easelord, atuncT ad primitd dumne-luT dela rposatulA Parintele
Mitropolituld Gregorie nurnaT talerT 6250, iara ceT-lald bani i-ad lasatil dum-
n-luT sfinteT MitropoliT, pentru dou pricint, una ca sfnta biserica, ce este
impotriva caselord, peste podd, zidia din temelie de reposatuld Spatard
Ntrvuld Cantacuzino, sotuld domniel-sale, pentru ca sa nu rmfie in vremT
isterisita de preod, de dascAll 0 de alte trebuinciese, ad afierosit-o dumn-
luT la sfnta Mitropolie, impreuna si cu orl-ce lucrurT ad fosta ale biseri-
eel, earl in deosebia feie se cuprindd, i alta, ca casele acestea le-ad data
dumne-luT la sfnta Mitropolie numaT intru acesta pretti maT multd pentru
sufietesculd folosti, cad i in vremea de iamb, si zlotsa aflndu-se Prea
Sfintia Sa Parintele Mitropolitu cu sederea sus la Mitropolie, i fiindd cu
mare thscolie atiltd Prea Sfirgiel Sale, cum 0 celoril ce avea a merge si
a veni cu trebT la Prea SfinVa Sa, ad afierosita dumne-luT casele ace-
stea impreuna cu biserica la sfnta Mitropolie, cu acesta aezAmintd, ca in-
tr'aceld fell de vremT sa fie ederea Prea Sfin%ieT Sale si acelorti din
urmil Prea Sfintiilorti Sale ParintiT Mitropolid intr'aceste case, avendu bi-
serica .i easele acestea metohit aid sfinteT MitropoliT, si sA fie Prea Sfintia
Sa datord ca apururea i in tta vremea sa grijagat pentru stanta bise-
rica a nu fi lipsita de preod, de cOntared si de tote cele trebuinciese; maT
cuprinclendu-se la chrisovultit Marid Sale Alexandru Voda de intArirea ce face
acestel afierome, sa nu fie volnicd altd cine-vaT, orT-cine ar fi, ca sa stra-
mute i sa instraineze acsta afierosela, care acestea, (lice dumne-luT Vor-
niculd Bal01 ca nia unele nu se urmeza, nicl inaT casele le vede acum
de metohil aid MitropolieT, ci metohil aid EpiscopieT RimniculuT, cum si bi-
serica o vede r6masa la prOsta stare, adech invelitrea stricata de pleie
pretutindenea, isterisita de preod cuvio0, de cOntared i de alte trebuin-
cise, iara venituld acareturilord bisericeT se iea la sfOnta Mitropolie; dreptd

www.digibuc.ro
48 V. A. UREelia

aceea dice, ca de se va urma intocrnaT or6nduia1a si asezarnintuld ea in car-

tea de afieromA si cum in chrisovulti domnescri se cuprinde, ash primesce gi
dumne-luT a rmn la sfnta Mitropolie, precum s'ati data dintru Intl, iarsT
catusr de putina stramutare a se face la celea cuprinse in asezarnintil nu
primesce, ci cere ea intorcndil banit ce a prirnitil dela rposatulti Mitre-
politti, cum si cheltuiala ce se va fi maT adaogatti la case, sa r6mhe iarasT
pe s(sma si in staphnirea domnieT-sale; la a caruia cerere, cu tote ca dupa
obiceiulti ce se urnik din vechime, sfnta Mitropolie si tote mantistirik
ail volnicie i putere ea din afieromele ce ai sa, pta, face schimburT, child
insa iea in schimbil lucru maT hung si mat cu folosri deck celii care cIit, dara
fiind-ca dumne-luT Vorniculti nici cum nu primi a se urm intr'alta chipti, cli-
cncl ca acestea case si biserica nu sunt aplo afieroma a MitropolieT, ci
stint prosopenos date MitropolituluT, si retos cu acestil cuvintin sa fie pentru
sederea Mitropolitilorti duptt vremT intrInsele, nu prirnesce sa le faca, Mi-
tropolia schirnb cu nicT unit felti de acaretti, macar de ar fi cu maT mare
folosti ald MitropolieT; i dura luminata porunett MarieT Tale silindu-ne in totti
chipult spre a se face un sinvivasmosti, adeca a se da unfi nizama biserieel
si a r?imiln schimburile precum sunt, i dumn-luT Vornicil nicT cum ne-
primindil a se urma intr'acestil chipti, remhne dara sa se urmeze iarasT ase-
rnenea i intoemai precum in cartea de afieroma domnieT-sale si in chrisovulti
MarieT Sale Alexandru Voda se cuprinde, adeca casele acestea metohulti
MitropolieT, macar c prin Sfintia Sa Parintele Mitropolitti Chirti Filaretti
le-att fostti data sfintel EpiscopiT RimnieuluT schimba si ai luath pe srna
MitropolieT metohti ot-podulA MocrosoaeT, avea Episcopia Rimniculul,
dara de FiCuril inainte remhnti si casele i biserica impreuna a fi iartts1 metohil
al MitropolieT precum au fostu, neavndil Mitropolia nicT intr'o vreme voie ea
sa facti schimbti cu nicT unit lucru, Para de numaT sa fie pentru sederea Mi-
tropolitilor de-apururea, iar metohu EpiscopieT RimniculuT r6mne a fi iarasi
al EpiscopiT RimniculuT, precum s'ati afierositil dintru inceputil, care acstti
anafen.a intarindu-se de Maria Ta, sa stea la sfanta Mitropolie; iara hotarirea
cea des'eviIrsitti r6mane a se face de eatre Inaltimea Ta. 1793 Noembre 21.
Do.siteii al Ungro-VlachieT, Dumitrache Banti, Dumitrafeo Raeovita Vel Baal,
Ienache Vdcdrescu Vel Spataru, lenache Moruzi Vel Vornic, Manolache Bran
(vault Vol Vornicti. (1)

16; Alexandru cons& Moruzi PIA i gposd. Zem. Pah.

Prea Sfin Ta Parin to Mitropolitti alti Ungro-VlachieT, amil v6dutti Domnia

(1) Cod. XXV, lila 123.

www.digibuc.ro
 batisilA LU MORUZI 1700-1708 40

Mea anaforaua ce ne facT, pentru numitele dou6 mAnAstirT, si fiind-ca orT

ce mill i harurT domnesci se MI sfinteT acesteT MitropoliT, sunt pentru
folosulu i ajutorulu de obste, maicA ce este tuturora, spre a afra dela
(lima mAngAere ceI vrednicl i neputinciosT; pentru aceea darA, cu tote cA
are sfnta Mitropolie i alte mill domnescT, dara Domnia Mea vrndil a ave
stare 0 catastasisii de a put sver0 facerT de bine si folosurT obstesd, precum
so cade i celor-lalte mAnAstirT i eparchil a o urma acsta, iata dAmil
amndou numitele acestea manastirT sub epischepsisii ala Prea SfiintieT
Tale; larA pentru aretarea ce ne facetT, ca mAnAstirea CaldarusanT rposatulti
proin Mitropolith nu de multe dile o an rnduitil spre locuintA la cAlugitriT
Cernicani cu socotla de chinovie, acsta macar a este MLA de scirea
si porunca nstr, dara cu tote acestea o lAstimti la chibzuirea Prea SfinOeT
Tale, cl de socotes6T cum a le este spre mAntuire sufletesca i potri a
se spAsi in loculd acesta, ii veT lash, Prea Sfin0a Ta. 1794 Iunie 18.

S. D.

Contr. Vel Logofetu.

Prea Indqate Dthnne,

Fiind-ca manastirea CAldarusani si mAnAstirea Znagovulti art lostu date
asupra rposatului Mitropolitti Filaretti, Inca din dilele Marie Sale Alexandru
Ipsilantil si din dilele rCposatuluT ParinteluT Mitropolitu Grigorie, care dupA
paretisisil din scaunti alti frApeT sale i s'ab intAritti acesta si de cAtre InAltimea
Ta, ruganau bunatatea Mariei Tale, ca precum acestea dou6 manastirT art fostil
asupra rposatuluT, attti Episcopil fiindrt, catil i Mitropolith, asemenea ei
de 'act= inainte sa fie totit asupra MitropolieT, pentru maT buna cAutarea
i indemnarea lorti i ca a nu se dArapene celea facutA prin manastire
putemil dice i cu cheltuelT i ajutorurile caseT MitropolituluT, i fiind-cA
in trecutele dile cu cartea fratieT sale reposatuluT s'au ornduitu parinOT ot
Cernica spre locuiMA la CaldArusanT, cu cuvintil a face chinovie, unde i
acum se aft, la acsta cum va fi hotArirea inalteT inlelepciunT a MarieT Tale,
si aniT MAriiI Tale dela Domnulti Dumnedefi rugArna sa fie mulV i fericip.
1794 Iunie 15. (1)
Alb MArieT Tale cAtre Dumnedet ferbinte rugatorti i smeritii pArinte
Dositeii ali Ungro-Vlachiel.

(1) Cod. XXVII, pag. 13. XII.

Amide 4. R. Tom. XV. Memoriile Seq. Istorice. 4

www.digibuc.ro
Ao V. A. UREMIA

Zemb. Vlahscoe: Fiind-ca sMnta Mitropolie de aici din orasuld Domniel

Me le BucurescT are privilegiuld domnescd de a lu venituld unuT scaunil,
ce are in Multi Ziluescilord sud Saadi, care in totT aniT ornduesce Prea
Sfintia Sa PArintele Mitropolita omuld MitropolieT de iea venituld aceluT
scaunil, precum vOuind Domnia Mea si cartea DomnieT Sale rdposatuluT Ni-
colae Voda Caragea, ot let. 1782 Sept. 26. Dreptil aceea darA, damil Domnia
Mea volnicie omulul sfintel MitropoliT, ca sti OA a lu venituld aceluT scaund
orT ciltd se va acluna, nebAntuindu-se de catre vinAriceriT si de dare totT
altil, orT-cine ar cutez.1 Ba se amestece la acestil venith, dupA cum ail luatil
si I-Ana acum, precum se cuprinde acsta si in privilegiuld celd vechid. tolco
pisah gpd. 1795 Sept. 16. (1)

Chrisovulg metneistirii Stavropoleos.

BunatAtile i lucrurile cele plAcute luT Dumnecleil, earl aunt pururea stA-
tAtre i adevdrate, se cuvine la totil crestinuld a le urma si a le sdv6ri
din cfitil i-ar fi prin putintA, iar maT vIrtosil ceT ce se invrednicescil de iea0
dela Dumne4ed putere i stAphnire, netagAduitA datorie ati sA intArscA si
sA intemeieze celea ce intru slava luT Durnnecled se ridica si se 'IWO, cu
milT i cu ajutoril din darurile ce ail ctigath, pentru eh precum Dum-
necjett i-a cinstitti pe dIniT cu oblAduirea l cu puterea, asTa i eT aunt
datorl a cinsti si a milui ale lul sante locasurT. Dreptil aceea dar, de vreme
ce r6posatuld parintele Stavropoleos, Chird Ionichie, ce s'ad aflatti cu locu-
inta aici, din rivna dumneclesc fiindd pornit, cu multA evlavie ati inaltatO
din temelie sffintrt biserica, aici in orasu DomnieT Mele Bucuresci, intru slava
vecTniculuT Dumneled i intru cinstea i lauda Sfintilord marilord Voevoq't
Mihaila i Gavrild, i intru pomenirea aceluT dintre sfintT Parintele nostru
Atanasie celd mare, Archiepiscopil AlexandrieT, din ostenla SfintieT Sale ad
infrumusetat-o pre din launtru si pre dinafarA cu tote trebuincisele odOre
podObe i o ati ocolit-o imprejuril cu hand i cu alte zidirT, precum se
vede, dar ca und omtt strAinil ce a fostd, Sfintia Sa n'ati avutil sa, o inzes_
treze cu de celea pamintescI economiT, i socotindd Domnia Sa reposatula
Nicolae Alexandru Voda, pentru parintiT ce se vord afia locuitorT dupa vremI
la acesta sfantA bisericA, ca sa-sT aibA odihna i chivernisela vietiT pe de-
plind, ad bine-voitil de aii inzestrat-o cu din domnescile mill, prin chrisovuld
DomnieT Sale, care in urma s'ad innoitil aMtil de altl fratT Di:mini de mal
nainte, de dumnd-lord frata Domni Alexandru Ipsilante Voevodd, i r6po-
satuld Nicolae Constantind Caragea Voevodil, i Michaid Constantind Sutuld

(1) Cod XXVI, fila 26.

www.digibuc.ro
 bOUNIA LIIi MORUZI - 1790-1798 51

dintru amendou6 domniile, precum din chrisevele Domniilorti Sale, unulA

ot let. 1783 si altuiri ot. let 1792, ne-amti adeveritit; decT invrenicindu-ne
Domnulti Dumne4eil si pre noT cu domnia acesteT pravoslavnice Ti.irT-Ro-
mnescT, dupA starea i neputinta intru care ne adeverimil cl se aflg
maY sus numita bisericA, cu cale sunt milele ce s'ati orenduitil a le aye
acestil sfAntil 1oca i pgrintil ce voril fi locuitorT, si maT virtosil dupg
evlavia ee o avemti spre intemeierea i bung starea clumnecleescilorti hi-
send i mAngstirY i ca sa. ne facemil i noT ctitorT, spre a ne fi numele
pururea pomenitil la stntulti jertfelnicil, cu indoiosatA inimA innoimti si in.
trim milele ce prin domnescile chriseve a avutil, ca sA le aibA pe deplinfi
91 sA i se pAzesca, nestrAmutatil, adecg ca s iea in totT aniT dela cAmarA
cAttis tal. 50 la cliva prazniculuT Sfintiloril Ingeri i sA scutescA de dij-
mgritil stupi treT sute, i rimAtorT trel sute, i de pogonAritti pogene 20, si
de vingricitl ea vin va face in viile bisericeT, i oier.itti oT 250, si de
vAcAritil vite trei-clecT, i tote odAile ce sunt imprejurulil biserica de fu-
mAritil, i bAcAnia dela hanil de fumAritil, de schimbulil banilorti si de tote
ce arti esi pe alte bAcAniT, i pivnita iar de fumgritil, de cAminAritil, de vamit,
de vial domnesca, i hangiulti i bAcanulil i cArciumarula a fie scutitl de
tote dajdiile i orenduelele ce arti esi peste anil dela visterie pe Orel si
pre OM, de nimicil BA nu fie sup'eratT; asisderea sA fie si liude clece emenT
strAinT, cArora sA li se dea pecetluiturT dela visterie, ca sA fie scutitl de
tote ; i iarA sA alba. sfAnta mAngstire milit dela Domnia Mea, sA iea vinA-
riciulti din dlulti Boldescilorti i alti MAlgescilorti din sud Saadi, cu par-
parulti, pentru care sA trimitA in totT aniT omulil mAngstireT, O. Amble im-
preung, cu vinAriceriT domnescT, sg scrie totil vintriciulti dintr'aceste d-
luri, fAcendil done catastise asemenea unulti ca altulI, i im'preunA strin-
gendil i baniT vinAriciuluT en-la plgtescil dajnicil, de vadrA eke bara patru
poclonulti de nume, dinteacestia sa iea omulti mAnastireT &Ate doT ban!
de vadrA si pArpgrulti dupti obiceiil, iar ceia-laltT sA-T iea vinariceril dom-
nesci; ca sg fie sfinteT mAnAstirT acestA mila de ajutoril i chivernislA, iar
DomnieT Mele vecTnicA pomenire. Rugamil si pre alIT fratT DomnT, earl in
urma nOstrA se voril orndui dela Domnulti Dumnecleil cu oblAduirea acesteT
tort, sA bine-voiaseA a innoi si a intAri milele acestea, ca si ale Domniiloril
Sale mill si daniT sA fie in urmg de altI Domni primite i in semA tinute.
amtt intritti chrisovult1 acesta cu insasT credinta Domniel Mele, hi Ale
xandru Constantinil Moruzi Voevodti, i cu credinta prea iubitiloril Dom-
nieT Mele fiT, Nicolae Voevodii, Dumitrascu Voevodu, Constantinil Voevoda,
si cu totti sfatultt dumne-loril cinstiilorti i credinciosT boeriT ceT marl al
DivanuluT Domniel. Mele: Pan Nicolae BrAncovenu Vel Vist., Dumitrasco
Racovita. Vel Baal, Ienache VAegrescu Vel SpAtaril, Ienache Moruzi Vel

www.digibuc.ro
52 V. A. tIREtnII

Vornica de Tera-de-sus, Manolache BrAncoveanu Vel Vornicii de Tra-cle-

jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu Vel Vornicu,
Costache Ghica Vel Logoftil de Tra-de-sus, Scarlat Ghica Vel Logoftti
de Tera-de-jos, Nicolae HangerlAil Vel Hatm., Dumitrache Manu Vel Post.,
Isaacti Raletfi Vel Cluceril, Dumitrache Schina Vel Comisti, Nicolae Raco-
vitA Vel Pahar., Iordache Pa lade Vel Stoln. i IspravniA, Costache Ghica
Vel Logoftn. Si s'at.i scristi chrisovulti acesta la anulu d'intAT dintru in-
tetia domnie a DomnieT Me le, aicT in orasulti DomnieT Me le Bucuresci, la aniT
dela facerea lumeT ltulti 7301, iar dela Domnulti si Mntuitorulil nostru
Isusti Christosil 1793 Iunie 11. (1)

Carfra Sfinpel Sale P4rintelu Arehiereti Chir Grigore Stavropoleos

pentru Uncle de scutelnicl, dupe!, catastil0

Zemb. Vlahscoe: Dat-amil cartea DomnieT Me le Sfintiel Sale ParinteluT Ar-

chierea Chirti Grigorie Stavropoleos, NAstavniculti mAnastiriT MO lord si
intru totil luclai1or ApostolT Petru si Pave Hi, ca sa. aiba, milA i ajutorti
dela Domnia Mea: glece liude scutelnici din pAmintenT in catastihulti vis.
teriel ceM pecetluitil de Domnia Mea; en care poruncima dumni-tale cin-
stita i credinciosti boerule alfi DomnieTMele Vel Vist., sA-15 are in ca.
tastihulti scutelnicilorti, prosopicosii alti SfintieT Sale, osebitil de clece scutelnicT
si de dou-glecT strAinT dupA chrisovil, carT i-au avutti mAnstirea SfintieT Sale
maT nainte, pentru c vglndu Domnia Mea si1ina Sfintiel Sale, ce are spre
intemeierea i poclba acesteT mAnAstirT i rivna spre fapte bune sufletescT,
ama Domnia Mea de Fara' ajutatit i Varna harAzitu cu acestl glece
scutelnicT deosebitl in catastihulti visterieT, ca sA-T fie de ajutoril; si pentru
ea sA se pAzescA nestrmutatil aicT, dAmti acstA domnsca nstrA carte
de intArire. ii saam receh. gpd. 1794 Iunie 29.

VNendu Domnia Mea silinta SfintieT Sale PArinteluT Archiereil Chirti Gri-
gorie Stavropoleos, ce are spre intemeiarea i podba sfinteT i dumne-
qeescI mAnAstirT a Sfinti lora ApostolT, la care se at% Sfintia Sa NAstavnicu
si purtAtoriti de grij, cum si rivna spre fapte bune sufletescT, amil bine-
voitti a-lb ajut si hArAzi din domnescile nstre milT, si fAcuta
glece liude scutelnicT din pAmintenT prosopicosti pe numele SfintieT Sale,
osebT de glece scutelnicT ce ma! are Sfintia Sa ; cu smerenie aretndii Dom-
nieT Mele in urinit lipsa ce are numita mAnAstire de omen! pentru slujbA,
neavndil tiganT ca alte asemenea case, si trebuintA de ajutorit, fAcutu-ne-ait

(1) Cod. XXVI, pag. 92.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUt MORUZI - 1790-1793 53

rugAciune, ca acest1 liude clece ce arn hArAzitil pe Sfintia Sa sti-1 asezArnti

pe numele sfinteT mAnastirT, ca sh se ajute sfnta casA la trebuintele co
are, a cAruT rugAciune amt.' primit-o Domnia Mea, si poruncimii dumni-tale
cinstit i credinciosa boerule Domniel Mete, Vel Vist., sA asezT acestT clece
liude scutelnicT in catastihulii visterieT pe numele mAnAstiriT Sling lora
ApostolT, cArora sA le daT peceiluitti dupA orridultt, ca pururea sA-T aih mA-
nastirea nedajnicT i apOrag ; i pentru ca sa i se pitzsca nestrAmutatti
acstA mila, iT dArnii acestA domndsca nstrit intarire cu domnsca !Vista
iscalitura i pecete, t i cu credinta prea iubi Word DomnieT Mele fiT, Constanting
Vvd., Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd., Gheorghe Vvd., martorT fiind i dum-
n-lorti cinstitT i credinciosT hoer! velitT a! DivanuluT DomnieT mele: Du-
mitrasco Racovitil Vel Banti, lenache Muruzi Vel Vist., Manolache Bran-
covnu Vel Vornieti de Tera-de-sus, Costache Caragea Vel Hatm., Dumi-
trache Manu Vel SpAtarii, Nicolae Filipescu Vel LogofOta de Tera-de-
sus, Costache Ghica, Vel Vornicti de Tra-de-jos, Radu SlAtinnu Vel Vornicti,
Manolache Gradistnu Vel Vornicti, Constantina Stirbeiti Vel Logofetti de
Tera-de-jos, Lucache Vel Postelnicti, Dumitrache Hangerlau Vel Comisti,
Dumitrasco RacovitA Vel Clucerq, Inti Caramanlau Vel Paharn., Grigorie
BAlnu Vel Stolnicti, Iordache Vel Slugerti, Grigorie Vel Pit. si Ispravnicti,
Nicolae Filipescu Vel Logof8tO de Tera de-sus. Si s'ail scristi chrisovulti
acesta intru alit doilea anti dintru intia domnie a DomnieT Mele, aicT in
orasulti scaunuluT DomnieT Mele BucurescT, la let. 1794 Sept. 10.

Meinctstfrea Stauropoleos.

Zenib. Vlahscoe: Fiind-ca Sfintia Sa Parintele Archiereti Chirti Grigorie

Stauropoleos, Nastavniculti mAnastiriT Sfintilorti i intru totil lAudatiloril Apos-
toll Petru i Pavelti, ou silinta i ostenla SfintiT Sale, care o face spre
interneierea i podha acesteT sfinte mAnAstirT, ati sOversitfi zidirea caselora
mail din nauntrula manastiriT, care din vecliime era darapanate, innoindu-le
Sfintia Sa i prefAcndu-le in forma ce se vclti, pentru a fi vrednice de
primirea DomnieT la clilele prazniculuT sfinteT rnanastirT i pentru odihni
bOtrnetele SfingeT Sale de a sedtS intr'insele, a caruT silinta i ostenClA
vOglnd-o Domnia Mea, amit binevoitti i amfi data, dupa rugaciunea SfintieT
Sale, acsta domnsca nstra carte, ca stt fie aprate aceste case manasti-
reset pururea si in ttit vremea de conacti boerescil si de altT mosafirT,
nimenea sA nu-la supere de a intra intr'insele, ci sA-sT aiba insusT Sfintia Sa
odihna i ederea intr'insele, fAra a nu le inchiria nicT Sfinga Sa la nimenea
altulti, ca sit fie, dupA curb clicernti, nurnaT pentru primirea Domniel Mele

www.digibuc.ro
54 V. A. URECHIX

la qilele hramuluT manastiriT i pentru inssT sederea SfintiT Sale intr'insele,

ii saam receh. gpd. 1794 Iunie 29. (1)
Chrisovulii mcindstirei Sf. Ecaterina din Bucuresci.
Zemb. Vlascoe: Fiind-ca, sfanta manastire de aid din orasulg DomnieT
Me le BucurescY, unde se cinstesce si se praznuesce hramulg sfintel i pu-
rurea intelepteT mareT Mucenite Ecaterinet, cit este metohil la sfanta mare
manastire din muntele Sinael, cu chriscive domnescT are a Ina mila de vi-
naricig din dlurile domnescT ot sud Saadi, insa: poporula JugureniT,
BasanesciT i Fintescil, cate doT banT de vadra i parparulg, amil datil
Domnia Mea acesta carte, ca sit aiba a lua sfnta manastire in tuti aniT mila
acsta de vinaricig, i dupa ponturile ce sunt date de catre Domnia Mea
de cautatulil slujbeT vinariciuluT, ornduindg cuviosulil Egumenil omil de
partea manastireT, sit aiba a ambla impreuna cu vinariceriT domnese, sa
scrie tow vinariciulg dintr'aceste dlurT, i facndg dou6 catastise aseme-
nea, iscalite hindu si de vinariceril domnesci si de omulil manastireT, unula
sa-ld dee la omulil manastireT i altulg sa-lg opresca, vinariceriT, dupa
care sa aiba a stringe mila manastireT, si far' de a nu opri macar ung bang,
orl cu nume de 4eciuia1a, sg alta cheltuiala cevasT, sa-T dee omuluT manas-
tireT totT depling catg ati prinsg mill. Langa acsta anal adausil Domnia
Mea milt slinteT manastirT, sa aiba a lila pe totil anulil dela ocna Telega
holovanT sare una sutit, 4a vreme child ieati i alte mantstirT; asisderea sa
aiba a scuti i dou6 carciyme, aicl in orasulg Bucuresci, care sa fie ape-
rate de fumaritg, de camintritil, de vama, de ving domnescg si de or
tulti vatavuluT de carciumarT, de nicT unele intru nimicti sup6rare sit n'aib,
pentru ca acsta sfanta mantstire ne-amg adeveritg Domnia Mea ca ail
fostg miluitit i de alV r6posatI trecug DomnI, precum amg vutti chri-
wive vechT, dar de multa vreme ati r6masil isterisita de acele mill, i pli-
roforisindu-ne ca este neajunst de acaretuff i veniturT, ne-amg milostivitti
asupra acestel sfinte manastirT i arnd facutu adausg de milele ce se ar6ta
maY sus, ca sa le alba in Ott vremea, spre a fi parinlilorg calugarT dela
mantstirea acesta de hrana si chivernisla, iar DomnieT Mele vesnict po-
menire, ii saam. receh. gpd. 1794 Noembre 1. (2) Contr. Vel Logofetil.
Chrisovuta sfinteI meindstiri Sdrindariulit.
Sfintel i dumnecleesceT manastirT ce se numesce Sarindariulii, de aicl din

(1) Cod. XXVI, pag. 220.

(2) Cod. XXVI, pag. 231.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LEI MORUZI - 1790-1793 55

oraulti BucurescI, unde se cinstesce si se prznuesce bramulti Adormirea

Prea Sfintel de Dumnecleti Nasceterel si pururea Fecirel Mariel, intru care
se Oa Icena Prea SfintieT Sale, care este isvort de tarnaduire tuturorti ce-
lorti ce alerga cu evlavie si cu credinta, draci gonindii, orbiT, slabanogil,
si totti felult de bele si neputinte tarnacluindii, ca sa fie sfnta acest ma-
n5stire in pace si iertatil de tOte djdiile si orenduiala ce va esi dela visterie
si dela carnara DomnieT Me le peste anti; asisclerea sa, fie sranta rnanastire
in pace i iertattt de dijmaritil si vinthiciii, precurn nu clan si alte manastirl,
nicT acsta s nu se supere, si sa alba a tine aicea in orasulii Bucuresci
o pivnitit pentru vimlarea vinuluT rnanastirel, care pivnit. O. fie scutita si
in pace de fumritu, de carninaritti, de vama, de vintt domnescti i de tote
alto angarii ce dart alte pivnite; i sii aiba a scuti si de oieritt oT cincI-sute,
i de pogonaritti pogene patru-qeci, radicandu-se teta dijma cu pecetluitulil
Domniel Mele; asisclerea sti fie sfintel manastirT mila dela Domnia Mea, sit
ieae in totT anil din vama terguluT de aid din Bucuresci, pe anti eke ugh!
una suta doue-riecI, iar cu pecetluitulti DomnieT Mele, ca sa fie pentru untulti-
cle-lem0 ce se cheltuesce, care necontenith arde in candela ce este la
sfnta si de minunT facetere IcOnt, clreptti ajutorulti si folosulit patirnasilorti
celora ce alergti la vindecarea si mtmtuirea lorti; si iar sa fie sfintel ma-
nastirl milt dela Domnia Mea, sit aiba a lutt vinariciii din Multi Greet'
sud Vlaca, pentru care Egumenulti sea rtiV emen1 al manastirel ce-T va
orondui Egumenulti, sit aiba a Ambit cu vinariceril domnescl, sa scrie vi-
nariciulti din numitulti dela total de odata,st se fact dou6 catastise unulti
ca altulit asernenea, iscalite fiindti si de vinariceril domnescl si de emenil
manastirescI, si asla impreunt stringendti baniI inriciulul, ce este de pl-
tesct dajniciT, de vadra po banT patru si poclonulil de nurne; precum le va
cuprinde cartile de volnicie, ce li se va da la milna in vremea vinariciulul;
iara cite cloT bani de vadra sa aiba a lut emenil manastireI im-
preuna cu parparulii, precum art luatti si mai nainte vrerne; asisderea sit
aiba a One liude rjece, scutitl de tote angariile, insa emenT straini, fart de
pricina, pe carT sit-I duct la cl-luT Vel Vist., i dupa cercetarea ce le va face
sa le dea adeverinta, dupa care sa le dea si pecetluiturT domnescT, pentru
ca acestea mill le-an avutti sfauta manastire, atatu dela eel mal dinainte
1'1.4 Domni prin chrisOvele Domniilorti Sale, ctitti si dela Domnia Sa fratele
Domnti Michaiti Voda Sutulti, celti vequmil cu let. 1792 Februarie . . .
Deci acum invrednicindu-ne Domnulti Dumne4eti cu domnia acestel pra-
voslavnice Tery-Romnescl, dupa multa evlavie ce avernil catre stnta si
minunata Icent a Prea SfinteT NascetereT Staphna, care este isvorti de
tamaduire la ceI ce cu evlavie si cu credinta nazuescti, iarasI bine arnii voitti
Domnia Mea de amti innoitti si amti inttritti milele acestea, eke scrie mal

www.digibuc.ro
56 t A. IMMIX

sus, printeacestil cinstitti domnescula nostru chrisovii, ca pururea s5.-T BAIA

sfinta manstire tote milele pe depling dup5, tocrnela ce scrin maT sus,
.

ca sit fie sfinteT mitnOstirl de intArire i pitrintilorti chlugarl de bran& i

chivernisll, iar DomnieT Mele i pArintilorn DomnieT Mele venica. po-
menire. Aiderea i in urma DomnieT Mele, pe care bine va voi Domnulti
Dumne4eil a fi Domnula t6reT acetia, ski din nmulti nostru, sti dintealtil
nmii strinil, lig rugamil cu numele luT Dumnecleti i cu a prea curateT
Maicel Sale, stt innoitT i sh intAritt acestil chrisovn alil DomnieT Mele pe
tocmla i aezilmintula ce scrie maT sus, sett i spre mat mult mil, pe
dal ilti va indura a totil tiitoruln Dumnecleti, precum insul Christosil a
poruncitti clicndn: fiitl milostivi precum i eti sunt, i vetl ave ertare la
infricoata judecata i a doua venire i rugaciunile MaiciT Sale s5, v6 in-
vrednicsc a sta de-a drpta luT, i a judecittil cei drepte, cafftndn in fata
unulti la altulti, intru imp'OrAtia cersa, in vecT, aminti. *i amil intnritil chri-
sovuln acesta cu insl credinta DomnieT Mele, I@ Alexandru Constanting
Moruzi Voevodil, i cu a prea iubitilorti DomnieT Mele fiT, Constantinil Voevodn,
Nicolae Voevodti, Dumitraco Voevodti, i cu totii sfatulti dumn-loxii cin-
stitilorn i credinciosT boerilorn celorn marl aT DivanuluT DomniT Mele: Pan
Nicolae BrncovOnu Vel Vist., Dumitraco Racovita Vel Bann, Ienache
VOcarescu Vel SpAtarn, Ienache Moruzi Vel Vornicti de Tera-de-sus, Ma-
nolache Brncovnu Vel Vornicti de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu
Vel Vornicti alit treilea, Nicolae Filipescu Vel Vornicti al patrulea, Co-
stache Ghica Vel LogofOtil de Tera-de-sus, Scarlatti Ghica Vel Logolta de
Tera-de-jos, Nicolae Hangerl6u Vel Hatmann, Dumitrache Vel Postelnicti,
Isaacti Raletti Vel Clucern, Dumitrache Schina Vel Comisii, Nicolae Raco-
vitA Vel Paharn. i Ispravnicti, Costache Ghica Vel Logorati de Tera-de-sus.
*i s'an scristi chrisovulit acesta la intiliulti anti alit DomnieT Mele, aicT in oraulit
scaunulul DomnieT Mele Bucurescl, la anulii dela zidirea lumil 7301, iar dela
Chris. let. 1793 Aprilie 16, de Teodorache LogofeIti de Divanti. (1)

Cartea bisericei Udrieani.

Zemb. Vlascoe. Fiind-c 5. sfnta biseria, ce se nurnesce Udricanulti, de
aid din BucurescT, ce este Mena din temelie de r6posatulil Udricanti Clu-
certi i de Maria sotia luT, care este inchinata la sfnta manastire a sfiintuluT
Inu ot FocanT, are privelegin, atatil dela altT fratT Domni de mat nainte,
oath i dela Domnia Sa fratele Michaiti Voda, Sutuln, prin cartea DomnieT Sale,
ce o veclumn cu let. 1792 Martie 27, urmatre dup cartea DomnieT Sale-

(1) Cod XXVI. pag. 15.

www.digibuc.ro
 DOMNIA. Ltd noatizt 1790-1793 67

frateluT Alexandru Voda Ipsilante, ce iarasT o vVum6 cu let. 1775, sa tie

liude cinci, scutitT, thnenT strainT, fra nici untt felt' de pricina de dajdie, sCti
incarcaturT prin satele reT, cu pecetluiturT domnesci, i o pivnita drCpta
a sa sa tie aicT in orasulii Bucuresci, ap6rata de furnarit, de caminarit6, de
vinulti domnesca, de ortul6 vatasesc6 si de OW alte angaril, ca s pta
fi de treba vinVriT vinuluT bisericiT, ne-am6 milostivitil Domnia Mea de
amti innoit6 mila ce ati avut6, ca sa, se pazsca nestramutattt, si poruncimil
tuturorii de obste sup6rare sti bantuiala, peste cartea DomnieT Mele, nimenea
intru nimicil s nu fad, ca asTa este porunca DomnieT Mele, ii saam. receh.
gpd. 1793 Iunie 5. (1)

Chrisovuliti biwriceI Negustoriloril de aid din, Bucuresci pentru mila ce are.

Dou6 lucrurT minunate sunt celea ce incununeza si impodobesefi bunk-

facile Domniloril si ale abladuitorilorti, amCndoue vrednice de laud'a si de
marire, adica marea cuviinc si buna credinta, din care cea d'intal se
silesce catre otcarmuirea politicesca, iara cea de a doua dAre pothiba bi-
sericsca; insa iubirea uneia de Wm alta cu atata mal de folos6 este, cu
dal pentru marea cuviinta, ca de unti lucru lurnescil Vice Mantuitorultu te
grijescl si spre multe te silescI, iar a. pentru buna credinla dice: unit lucru
trebuesce, la care lucru trebuincios6 uitandu-se Domnil ceT inteleptl, car-
muirea politiel cu dreptate o seversesc6 si dreptatea BisericiT, adica podba
cu intelepciune o implineseti, castigandu partea cea bunk care nu se va lua,
dela dinsiT; dreptti aceea dar, si nol intru Christosil bine-credinciosul6 Domnit
IO-Alexandru Constantin6 Moruzi Voivodil, din Pronia cea de sus liind6 inal-
tatil la stapaniea domnieT si obladuitori6 t6reT aoestia, si adeverindu-ne din
chrisovulti DomnieT Sale frateluT Alexandru Voivodu, cell v6clum6 cu let. 1776,
pentru sfantul6 si dumnecleesculti lacasii de aid din orasulil Domniel Mele,
ce se numesce biserica Negustoriloril, uncle se cinstesce si se praznuesce
hramulti stantuluT Ierarch6 si de minunT factori6 Nicolae dela Mira LicheT,
cum-ca prin chrisvele celor6 de maT nainte trec4 Domni ail avutti a Ilia
mila pe tail anul6, la Viva hramuluT, dela visteria domnsca, cu pecetluitulti
gospod6, nate tal. patru-VecT si cinci si jumetate, ins patruclecT pentru
until-de-lemnu, faclil si tamae si alte ce vor6 maT fl trebuincise, iara, ta-
lerT cincT si jum6tate preotilor6, precurn ne pliroforisimti Domnia Mea din
chrisovul6 DomnieT Sale frateluT Domnii Michai6 Voda, Sutul6 cu let. 1784
Sept. 7, intru a doua domnie a DomnieT Sale; drepth aceea si. Domniea Mea
milostivindu-ne, amil bine-voitti si am6 innoitu si &nil intaritil mila acsta

(1) Cod. XXVI, pag. 45.

www.digibuc.ro
68 V. A. IIRECHIA

ce eerie maT sus, printeacestti cinstittt si bine inchipuitli chrisovultt Domniel

Me le, ca sA aibl a lull, in tea vremea dela visteria Domnier Me le, cu pe-
cetluita gospoda, la qiva hramulul, s fie sfinter biseriel de ajutorti si de
intArire, iarA Domniel Me le si pArintilora Domniel Me le si totil neamulur
vosnicA pomenire. Si pentru ca srt se plzscA mila at:6sta nestrAmutatO,
amtI intAritti chrisovult acesta cu insAsT credinta Domniel Me le, 16) Alexandru
Moruzi Voivodti, i cu credinta prea iubii1ori Domniel Me le fir, Constandinti
Voivoda, Dumitrasco Voivoda, Neculal Voivodti i Gheorghe Voivodti, si
martorl punemti pre cinstitil i credinciosir boeri ceT marl al DivanuluT
Domniel Mele : Pan Nicolae Brncovanti Vel Battu, Manolache Cretu-
lescu Vel VornicA de Tra-de--sus, Dumitrache Mann \Tel Spatarti, Costache
Caragea Vel Hatmantt, Radul i 0 olesculti Vel Vornictt de Tra-de-jos, Scarlatti
Ghica Vel Vistiertt, Constantind Filipescu Vel Logoretti de Tera-de-sus, Co-
stantintt Stirbeiti Vel Vornicti, In6 Damaris Vel Vornicti, Stefanti VAcArescu
Vel Logofeta de Tera-de-jos, Matti Florescu Vel Vornicti al politiel, Lucache
Vel Postelnicti, Dimitrie HangerlAu Vel Comisti, Grigorie Ghica Vel Clucerti,
ConstantinO Cantacuzino Vel Paharnicti, \Tel Stolnicti, Constantin Campi-
nianu Vel Slugerti i Ispravnicti, Constantinti Filipescu \Tel Logoftil de Tera-
de-sus. Si s'ati scristi chrisovultt acesta intru alti treilea anti alti domniel mole,
Mel in orasulti Domniel Mele Bucurescil, la anulti dela Christosti 1795 Oc-
tombre 21, de Teodorache Logof6tti. (1)

Chrisovulit bisericei Spirea.

De vreme 'ce cuviosulti intre monachl Chirti Ioachimti, ce este curatti 114
alti Minter mitnAstirl Grigorie ot. Sfetagora, din rivna sa fiindg pornita spre
fapte bune, ati fricutti multe bunAtAtl, nu numal cu al s61 ban!, ci i cu da-
torir, rescump6rendu atatea suflete crestineseT din robie, cum si dinteacestea
dou6 t8rl, Tera-RomnescA si a Moldovel, in cea-laltri trecutA rtismeriM, pe earl
cu a sa si1in i trudA slobodindu-T, i-an Mcutti volnicl de a merze fiesl-care
pre la locultt sti, i fiindti trimisu aicea de obste Ecsarchtt despre partea tutu-
rorit sfinteloril mAnAstirr ot Sfetagora, iarA I pentru folosult mAnAstirel silin-
du-se in OM vremea cAtre fapte bune pentru obste i pentru sine, si petre-
anal viata cuviesh, ati voitti ckti va sede aicT sA nu se supere de dorita sa
odihnA, cerndti dela Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolitulti triT unti coltti
despArtitti de zgomotuld lurnil, ca s se odihnescA frtrit de gAndurT ; decT
Prea Sfintia Sa cAtre multamirea, care totti nemulti crestinescil era datoru sl
aib cAtre cuviosia sa, gAsindti acestii sfantil locast potrivitti, dupA dorirea

(1) Cod. XXVI, pg. 266 vi '767.

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORD& - 1790-1793 .59

sa, adeca biserica ce ad facuto eeposatuld Spirea dohtorulii pe mosia sfin-

tel manastirT, unde se cinstesce si se praznuesce hramuld sfantuluT Ierarchil
fAcetorulul de minunT Nicolae, care era afierosith, sfinteT MitropoliT, pen-
tru maT multa sufletsca gandire si pururea aducere aminte a aceluY reposa-
tuluT dohtord Spirea, ctitord acestel sfinte bisericT, si pentru pomenirea rude-
lord sale, ad afierosita acest sfanta biserica, cuviosief sale si sfinteT manAstirl
a sfantulur Grigorie ot Sfetagora, cu tote sfintele odere si vase ce s'ad datd prin
catastihd in mana cuviosieT sale, ca sa, aibA apururea locasd, atatd cuviosia sa,
catil si pArintil carT se vord trimite dupa vremY dupA cuviosia sa dela nu-
mita manAstire a sa aid, orT pentru cleosebita a mAnAstirel sale trebuind,
Bed pentru obstea manastirilorti dela Sfetagora, renduinda Prea Sfintia Sa
PArintele Mitropolita si hotaruld loculuT bisericeT, lunguld de amendoue par-
tile stinjenT treT-c).ecT si doT, latuld stinjenT 24 dreptl, in care se cuprincle
si viisera care este lucrata, adeca pogeme eine!, stinjenl patru, care pe
larg se areta acesta afiorismosd, semnele hotarulul in cartea Prea SfintieT
Sale PArinteluT Mitropolitd, ce ati datti la mana cuviosiel sale, cu letuld 1776
Maid 15, iscAlith si intaritA cu iscAlitura si pecetea Prea Sfintiel Sale; iarA
via care are acesd sfanta bisericA totd acolo, ce este iariisl pe pAmintuld
:Ante! Mitropolil, fiindd fostd Ore-ce lucrata de Christofi biv cApitand de
lefegiT, nmuld aceluT reposata Spirea dohtorulii, cu a! sel banT, prin toc-
meth, si asezaminta in scrisd, ad intorsd cuviosuld Chili*" Ioachimfi cheltu-
iala cu banT gata tal 350 luT Christofi si ad cumperat-o, dupA cum pentru
tote acestea ne adeverimd atatti din alte cbriseve domneseT, catil si din
chrisovuld Domniel Sale fratelul Michaid Voda Sutuld, ce-lii veclumd, cu let.
1792 Februarie 1, facendd mid, schituluT de scutelnici si scutelA de oieritd.
DecT acestA afieroma a mile! veclendu-le Domnia Mea eh sunt cu tea drop-
tatea fAcute, le-amd inthrita si le-amd innoitfi si Domnia Mea printfacestil
domnesculd nostru chrisovd, ca o danie, sA fie bine intemeiath si neclintitA
nicT odinira in Area, si sA nu se pta lua de catre nimenea nicT odad ca
sA se dea sub altA straina stApanire, nici sA se supere de nime altuld in
vre und fel de chipt, si mila luT sa i so pazesca pururea nestrAmutatd,
adich: liude clece omen! strain!, far& de pricinA, pentru poslusanie, cArora sa
li se dea dela visterie pecetluiturT pe numele si chipulii lord, cumfi si oT
(low!) sute sA scutsa, de oieritti, la vremea oierituluT, pentru care dupA
orenduialA ea se fad. pecetluituld Domniei Mele de ridicatura; asisderea sa
tie si sa stapindsca slantuld acestd schita dou salase de tiganT, anume Dobre
si Nicula cu tiganca luT Pduna si und copild ald lord anume Stoica, i Stand
si Dobre cu tiganca luT Ana si treT copil aT lord anume Stand si Marini!,
tiganT domnesci din vatasia Radulul Ursuletu; asisderea ea fie si alte patru
sufiete, iarasT tiganT domnescT, din vatAsia din Bucuresci, anume Parasehiva

www.digibuc.ro
6o V. A. URECRIX

sin . , cu treT copiT aT lul, anume Stanculti i ,5tefann i Durnitra, pentru

.

eh acestT tiganT sunt afiorisitT la sfAntuln schitS de Domnia Sa fratele Michain

Voda, Sutu15, prin cartea Domniel Sale, ce o vclumn, cu let. 1784 Aprilie 25.
Si mud intAritti chrisovuld acesta cu insgs1 credinta DomnieT Me le, 163 Alexan.
dru Constantinti Moruzi Voevodd, i cu creclinta prea iubitilorti DomnieT Me le
fil, Nicolae Voevodii, Constantind Voevodn, Durnitras co Voevodil, martorT
puindti i pe dumn6-loril cinstit1 i credinciosl boerT elitT aT DivanuluT
DomnieT Mele, Nicolae BrAncoveanu Vel Vist., Dumitrasco RacovitA Vel
Band, Ianache VAcarescu Vel Sptar, Ianache Moruzi Vel Vornion de Tera-
de-sus, Manolache BrAncoveanu Vel Vornicn de Tera-de-jos, Manolache Cre-
tulescu Vel Vornien, Nicolae Filipescu Vel VornicS, Costache Ghica Vel
Logofntil de TSra-de-sus, Scarlatil Ghica Vel Logofnta de Tera-de-jos, Nicolae
Hangeran Vel Hatmann, Alexandru Manulil Vel Postelnicn, Isaacd Raletti
Vel Clucer, Dumitrache Salina Vel Cornisti, Nicolae RacovitA Vel Paharnicn,
Iordache Palada Vel Stolnicn i Ispravnicn, Scarlatn Ghica Vel Logofiitn;
scriindu-se hrisovuln acesta la let. 1793 Main 5 de Gheorghe Logorauln
za tainA. (1)

Chrisoculit maaeistirei Sfantulul lonii din Bucuresci.

Zem. Vlascoe: Fiind cA mAnAstirea Sfantului hind din BucurescI, prin
chrisovuln DomnieT Mele are milA de vinAricin dela doun popre ce sunt
in judetulti SCcuienilorti, anume: Budurescil i BozoieniT, dal tine poporuld
acestorn delurT i cAttl iea Domnia vinAriciii dela tot! cel ce plAtescn vinA-
riciulu, chte doT banT de vadrA i parpAruln, iar gardurArituln numal dela
poporuln BuduresciT, insA flind-ca in poporuln BozienT mai este si altA
numire, ce se chiarnA BArboiuln, i cu acea numire de Bilrboin intrase
mAnAstirea Znagovii de WA vinAricin din Bozieni, s'an fAcutn cercetare prin
judecatA, in anuln trecutn, i cu anaforaua intilrith de cAtre Domnia Mea dela
Septembrie 13 let. 1793, a remastt ea totA mAndstirea Shintuldi Mai s iea
vinAriciuln din poporuln 13Arboin, amti datil Domnia Mea acestA carte la
mAna . . . ce este orSnduitti de mAnAstire, carele s. Amble irnpreunA cu
vinriceril domnescl sa, scrie, i fAcSndu done catastise asemenea, iscAlite
si de vinAriceril domnesci si de orenduitulti mAnAstiriT, partea de banT a
mAnAstiriT sA o iea ornduituln mAnAstiriT pe deplinn, fAra, de a pretendirisi
vinAriceriT domnescl nicT deciniala. ii saam. receh. gpd. 1794 Sept. 8. (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 50.

(2) Cod. XXVI, pag. 129.

www.digibuc.ro
 b0MtnA LIJT mokuzi 1199-1798 61.

Cunoscutit i dovedith lucru este, si la mare si la micl, si la toth cres-

tinulii ce viazA in lume, eh orT carele socotesce a-s1 chivernisi viata prin
fapte bune $i placute lul Dumnecj.eti, nu numal pentru lauda cea vremel-
nicA a numeluT ski se nevolesce, se sirguesce. ci maT mu1t0 si maT virtosil
se silesce pentru folosul sufletuluT i pentru nAdejdea cea curath a r6s-
plAtirel faptelorti bune de cAtre marele si prea Inaltul Dumnegeil, de vreme
ce prin iubirea de Dumnecleil i prin luerarea faptelorti bune fiescecarele
astepta i nAdjduesce resplAtirea vesnicA dela mila lul DumnetK si dela
OmenT laudd $i bune cuvintArl li se pricinuescii. In multe chipurT dar pOte
lucM cine-va fapta, bunA, iar maT alesil de tote i prea primith i luT Dum-
necle cu totulti plAcutil, sunt milele earl se daft $i se afierosescil la dumne.
cleescele lAcasurT, untie tot-deauna neincetatil se laudA si se proslAvesce
marele $i prea puterniculti numele lul. Acestea dar, $i ca acestea din sfin-
tele scripturY au4indu-le si cu inimA euratA i invoiosatA a-le inplini nevo-
indu-ne, socotind5 Domnia Mea i pentru slAnta si dumnecleesca mAnas-
tire de aicl din orasulit DomnieT Mete BucurescT, unde se cinstesee si se
praznuesce hramulti taierel einstitulul capit alti sfAntulul Proorocti IOna,
BotezAtorulti DomnuluY, ce este zidith din temelie i cu tote eke se vclii
de Domnia Sa rposatulti Constantinti Basarabil BrAncovenu Voevodit, care
mAnAstire este metohil la slAnta mnstire a sfAntulul Prorocti Ilie dela JO
din eparchia Ioanimti, asupra druia rivnindii cu resT-ce milA i ajutoriii
ca sA ne facemti nol ctitorl, amti hotAritil si amt.' intAritil printeacesta ein-
stita chrisovulti Domniel Mele, ca sA ieae din virariciulti domneseil dela done
popOre ce sunt in jucletulit Secuienilorit, anume Buduresci, i cincT clecT
bolovanT sare dela ocna Telega pe totit anulit sA ieae, cAnd ieati i alte ma-
nastirl; asisderea s maT fie sfinteT mAnAstirl mila dela Domnia Mea BA seu-
tesca, in totT anil ol 600 de oieritti, pentru care, la vremea oieritulul, sA-T
fad peeetluitulti DomnieT Mele de radieatura; si unit scaunit de carne aid
in Bueurescl sA aiba, aperatil de fumaritit, de erbAritit, de vama si de tote
alte angaril ce daft scaunele, acesta sA nu se supere; i liude 25 sA tie, insa
emenl strainl, ca sa fie pentru poslusiania i ajutorulii la trebile sfintel ma-
nastiff, pe care acum gasindu-T i ducendu-1 la IspravniciT judetuluT ea sA-T
cerceteze, i fiindit strainT cu adeveratil, sa le dee adeverintA pe numele si
chipulti lortl, dupA care li se va da i pecetluiturl gospodil, spre a fi in pace
i nesupratT de tote dAjdiile i angariile ce esti peste anti in OM, pentru
cA aceste mill le-ail avutti sfAnta mAnAstire, atAtil dela altY fratT Domni de
maT nainte, cAtti i prin chrisovulii Domniel Sale fratelul Domnit Michaiii Su-
iulit Voivodii, ce-lti veclumit cu let. 1792 Ghenare .. . Deci invrednicinclu-ne
Domnula Dumnecleil acum cu domnia acesteT prT-RomanescI provoslavnice,
ne-amit milostivitti de amil innoitti i arnii intAritti milele acestea, ea sa

www.digibuc.ro
6g t. A. URECEIII

se phesca nestrinutatil, pentru care amd data acestil cinstitil chrisovuld

DomnieT Me le, intaritd cu insapl credinp. DomnieT Me le, Icb Alexandra Con-
stantind Moruzi Voevodd, fi cu a prea iubitilord Domniel Me le fiT, Constan-
tind Voevodd, Dumitrapco Voevodd, pi cu totil sfatuld dumne-lord cinstiti-
lord pi credinciopT boerilord celord marT aT DivanuluT DomnieT Me le: Pan
Nicolae Brncoveanu Vel Vist., Dumitrapco Racovita, Vel Band, Ianache
Vcdrescu Vel Spdtard, Ianache Moruzi Vel Vornicd de Tera-de-sus, Ma-
nolache Brancovenu Vel Vornica de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel
Vornicd ald triile, Nicolae Filipescu Vel Vornicd al patrulea, Costache
Ghica Vel Logofeta de Tera-de-sus, Scar latil Ghica Vel Logofetd de Tera-
de-jos, Nicolae Hanger Mu Vel Hatm., Dumitrache Manu Vel Post., Nadi Ra-
lett' Vel Clucerd, Dumitrache Schina Vel Comisii, Dumitrapco Racovitd Vel
Paharnicii pi Ispravnicd, Costache Ghica Vel Logfetd de Tera-de-sus. Si s'at
scrisd chrisovuld acesta la inthiuld and ald domnieT mele, aid in orapuld
scaunuluT DomnieT Me le BucurescT, la let. 1793 Aprilie 16 de Teodorache
Logofdtd za Divand. (1)

Chrisovula sfintei mdldistirl Zldtarl din Bucuresci.

Fiind-ca sinta pi dumneq.eesca manastire ZlatarT, de aic1 din orapuld
Domniel Me le BucurescI, unde se cinstesce pi se praznuesce hramuld Prea
SfinteT St Aphnel nestre de Dumnecled NscetereT pi pururea FecireT Maria,
i schituld ce se numesce StnescI, pi schituld ce se numesce Archanghelfi
ot sud Voicea, care eke trele acestea sante case sunt metohuri la sfinta
Palriarchie a Alexandriel, avut-ad mild dela ceT mai d'inainte rdposatT &all
Domni, de lil prin chrisevele Domniilord Sale vindricid dinteacesto cloud
popere, adecd mnstirea ZlatarT din vinaricid domnescil ot sud Saadi, pe
and vial vedre treT sute, pi cinci cleci bolovani sare dela ocna Telega; pi
schituld StAnesci vindricid din Multi DobropiT sud VAlcea; pi schituld Ar-
hangheld vinaricid dela satuld Vladesci; pi acestea milT ce le-ad avutd, li
s'ad pdzitil pi le-ad luatii 'Ana la vreme, iar dupa vremT, schimbandu-se
de catre fraliT Domni, ad radicatil aceld vinaricid, rdmhindil domnescd, pi
in loculd acesteT milT, ad renduitil pe totd anuld dela chmara domnesca s
iea banT la vremea vindriciuluT tal. treT-sute, earl bani at renduitu IA se
(lee la Patriarchia Alexandriel, sd fie pentru 2 scle ce se afla, acolo pentru
invetatura ; dar fiind-ca cu acestd mijlocii avea discolie de null putea
Ina cu lesnire mila acsta, une-orT Inca se pi pdgubea, precum pi vindricid

fl) Cod. XXVI, pag. 16.

www.digibuc.ro
 ..
boilNIA LUT MORUZI i790-1798 a
dela numitele popr6 in uniT timpT, se fAcea vinil si se folosii resT-ce,
iarA in maT multe timpurT se intimpla a ajunge la nimicti, dupg cum pentru
acesta ne adeverimil Domnia Mea din chrisovulti Domniel Sale frateluT Alexan-
dru Ipsilante Voivodti, ot let. 1781 Maiti 26, din chrisovulii DomnieT Sale rgposa-
tuluT Nicolae Caragea Voivodti, ot let. 1782 Septembre 25, catti si din dou6
ehrisOve ale DomnieT Sale frateluT Michaitl VodA Sutulti, unuld din domnia
dumi-sale d'intaT cu let. 1784 Ghenarie 15, si altulti din domnia depre
urmA cu let. 1792, Aprilie '23, prin care tote acestea chrisve rnduescil ea
in loculti acestorti milT, ce ail fostti maT nainte, sa, aibA a lua mAnAstirea
ZlAtarT din vinAriciti domnescii ot sud Saadi tal. una sutA dela vinAricerT;
asisderea si cincT-decl bolovanT sare dela ocna Telega, insA sarea sA o ieae
cu pecetluitil domnescii, cAnd ieati si alte mAnAstirT; si schitulti StAnescil si
Archanghelti sA aibA a Ina tal. una sutA din vinAriciti domnescti ot sud
Valcea dela vinAricerT. Dreptti acea darA, invrednicindu-ne Domnulti Dum-
pedal cu intaia domnie a acesteT crestinescT Tery-Romanescy, amil bine-voitil
de anti innoitil si amii intAritit acestA milA, care pe totti anulti sl aibA cu acesta
ehrisovd al DomnieT Mele a lila, atatil acestT banT dela vinAricerT, cAt5 si sare
dela ocna Telega, preeum maT sus se cuprinde, si pentru ea sA se pAzscA
mila acesta a numiteT mAnAstiri si a numitelorti schiturl nestrAmutaW, amil
intArita chrisovulti acesta cu insAsT credinta DomnieT Mele, Iti) Alexandru Con-
stantinti Moruzi Voivodti, si cu a prea iubitilorti Domniel Mele fiT, Constan-
tinti Vvd., Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd., marturT puindu si pre dumn-
lora cinstitiT si credinciosiT boeril velitT AT DivanuluT DomnieT Melo: Nicolae
Brancoveanu Vel Vistiera, Dumitrasco RacovitA Vel liana, Ianache VAch-
reseu Vel SpAtarti, Ianache Moruzi Vel Vornicti de Tera-de sus, Manolache
I3rancoveanu Vel Vornicti de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti,
Nicolae Filipescu Vel Vornicti, Costache Ghica Vel Logoftti de Tera-de-
sus, Scarlatil Ghica Vel Logoftil de Tra-de-jos, Nicolae HangerlAu Vel
Hatmanti, Dumitrache Manulii Vel Postelnicil, Isaacti Raletil Vel Clucerti,
Durnitrache Schina Vel Comisti, Nicolae RacovitA, Vel Paharnicil, Iordache
Palada Vel Stolnicti, Iordache Vel Slugeril, Dumitrache Costandache Vel
Pi tart" si Ispravnicti, Costache Ghica Vel Logoftil de Tera-de-sus. $i s'ati
scrisit chrisovulil acesta intru intAiulti and dintru intaia domnie a DomnieT
Mele, aicT in orasultt scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci, la let. 1793 Iunie 8
de RAdueanu Poenariti biv. 3-lea Logorku. (1)

(1) CO. XXVI, pag. 75-76.

www.digibuc.ro
64 V. A. UREMIA

Chrisovulii Sfintulul Spiridonil de milele ce are.

16 Alexandra Constantinii Moruzi Voevodii, bog. milos. gpsd. Zemb. Vlahscoe.

Din vechime se vede la DomniT Bi obladuitora acestuT creStinesc no-

rodt, ca singurT stapanitorT Bi cu Vita samovolnicia ce ail fosta, dupa. ce
Dumneq.eil IT invrednicea cu ajungerea acesteT stapanier, cu toitA osirdia Bi
buna-voinO, era intru a intemeia Bi a impodobi ale luT Dumnecleu sfinte
locaBurT cu mill Bi cu darT dintru avuturile DomnieT, spre ajutorulti Bi folo-
sirea a multora din ceT neputinciosl, facndu-Bl rug% catre Domnil cel ce
durd vremT sta obladuitorT, ca sa le pazsca, sa le intArsca Bi pe catti
s'ar put sa le immultsca, ca Bi Dumnele5 intru tote sa-T sporsca; intre
earl ttecuti r6posaV DomnT, vedema ca Bi rposatula Domnia Sa Alexandru
Voda Ghica, fiula reposatulur DomnieT Sale Scar lata Voda Ghica, prin chri-
sovulil DomnieT Sale arta Bi lice cum-ca rposatula DomnieT Sale parinte,
facnd manastire aici in oraBulti Bucuresel intru numele sfantuluT Bi l-
atoruluT de minuni ArchiepiscopuluT Spiridonil, i neputndil a o s've'rBi,
dandull obtsca datorie mal nainte, iar Domnia Sa ca zidirea ce era a
parintelul Domniel Sale, dupa co ati stAtuta la domnie, cu Oa osirdia ail
fost6 intru a o s6v6rBi precum se vede, precum Bi a o inzestra catil ati
pututil; asemenea rugaciune face catra ceT din urma DomnieT Sale Domni,
ea sa intarsca Bi sa pazsca acelea bune afierosele. DecT dupa ce Domnula
Dumnecleti, eu a sa dumnecjeesca Pronie, dete bunti gandil prea puterniceT
ImpratiT i ne milui cu intaia domnie a acesteT IrT, intru tote alte pur-
the de grip., ce cu mare osirdie anal tostu si suntemil silitorT la ale obBteT
bune folosirl, una ne-au fostil Bi acsta, adeca intarirea Bi buna chibzuire
a sfinteT manastirT, a T ave orncluelele lorit; uncle este inaintea DomnieT
Mele boeriulii Domniel Mele Grigorie biv. 3-lea LogofliA, epitropulil acesteT
manastirT, si aretndu-ne aBezaminturile Bi milele ce are, facutu-ne-ail ruga
de a se innoi Bi de a se intari de all% Domnia Mea. DecT pliroforisindu-ne
Domnia Mea, cum-ca din venitulil Bi agonisela acesteT sfinte manastirT se
ajutorza Bi se chivernisesca obraze scapatate Bi neputinciOse, cu tta a
DomnieT Mele buna-vointa amil fosta intru a intari Bi. a intemeii celea maT
dinainte mill ale acesteT sfinte mOnAstirT, ca Bi Domnia Mea sa, fima impAr-
tABitl la ale DomnieT Sale facerT de bine, precum maT jos se va ved, Bi
maT intaT hotarima ca tote celea de Domnia Sa orCnduite Bi afierosite BA
se pazsca cu nestramutare, adeca manastirea O. fie sloboda, ca o manas-
tire domnesca a 6rel, fax% a nu putO nimenea cere A o inchine, ski sa
o supue unde-vasT. Archiereulii, ce dupa vremT va pazi or'enduiala intru a sluji

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIIT MORDZI 1790 1793 65

slnta leturghie din SambiStA in SombAtA, sA aibA a-sl lu acea orOnduitA

mill, iar in mAnAstire sA crA a sed, nicT cu stApAnire sa nu se arte ;
purtAtorifi de grijA sA, fie mirnt, iar nu cAlugarii, i indatoratil sA fie pe
totil anulil a da socotlA la ceT dupA vremT, ce voril sta intru cinurile ce
rg rOposatulil ctitoril al sfintei epitropiT, adicA Prea Sfintia Sa PArintele
Mitropolitti al Ungro-VlachieT, Vel Vist. i Vel Post., fa 0. fiinda i d-lui
Biv Fel Banutil Dumitrache Ghica, in cdtei vreme va trI, ea mad pi nmil ali2
rgposa(iloril ctitori; treT preod de mirU, un diaconti, doT cntAred, doT cited
sA, fie scutid de tote dAjdiiile si ale loril drepte bucate, vinuhl de vinAricia,
in tote odAile no sunt in cuprinsulii mAnAstiriT, orl pe dinafard, on pe din-
lAuntru, verT-ce om cu yerl-ce felurT de mestesugurT ar sed, s nu fie
supOratil de fumAritil son zlotAritii, sdil de felinaril; dou pivnite sA fie scu-
tite, aiel in orasulil BucurescT, de furniirita, de cAminAritil si de tote alte
angaril; douti-clecT si notiO de OmenT poslusnicT argad i slugi BA aibA a lin,
fitrA bir i scutid de tote podveclile i angariile OriT, chrora s li se dee
pecetluiturl gospodil pe numele i chipuld lent; treT isprAvnicel de pe la
viT i mosiT, din brOsla MazililorU, sA fie scutid de biril i apgrad de vi-
nAriciil si de dijmAritil, dupll deosebitele cArtile Domniel Mele, ce li se va
da la mttinT; 2000 oT sA aibA a scuti la vremea oieritului, cu pecete de
ridielturA ; 2000 oca sare sA aiM a lu pe totu anulit dela cAmara dom-
nOscA; la bucatele ce-ar ave de vinclare, vamA sA nu pliltesch; din totil
judetulil TeleormanuluT, dela tod eel ce plAtescil vinricifl, sA aiM a lua
mAnAstirea milA cate dot bani de vadr i pArptirulil dupA obiceiil, pre-
cum s'ail luatti i mat inainte, iar cet-laW cate trot bant s ieae vinh'ri-
ceriT domneseT ; dela tod ceT ce voril aye viT pe mosia domneseA dela Ca-
racald sud Romanad i plAtescil vinricirt, sA aibA a lila milA eke doT banT
de vadrA i pArprulq; din tote btdile, iazurile i garlele ce sunt pe Oita
in judetulil Romanad, Doijirt i Mehedind, dela tod ceT ce vinezA pesce
cu nAvodulil, cu mrCja, cu cot*, eu osta sti macar cu verT-ce alai me-
stesuel va vOna pesce, sa aibA a lua varn, ce se lila din vechime de va-
mesiT domnesci, din trot bani unil ban, sea din treT peseT unit pesce,
afarA numat din blile i grlele ce voril maT fi avOndil alte mAnAstirl
mill cu chrisve i eArd domnescI date maT nainte, acelea intocmaT cu
nestramutare sA, se pazesca si de acum inainte, precum i stApAnil mo-
siilort iarAsT sA ieae c,leciuiala pe deplinu. NAvodariT, ce vOnzA pesce cu
navodu intr'aceste bald dupa vechiul obicei, imprumutAndu-T OmeniT
manastireT cu bani st-sl cumpere sfrA, pentru dobAnd5, sA faca elace cu
nAvodulti intr'o cli mAnAstireT, ca lucru ce este obicinuitii. Din tOte bAl-
tile i iazurile ce se incep din dreptulii IagAliT sud Ialomita i panA in
hotarulil BrAileT, iarAsT sA ieae milnastirea a treia (parte), ce se lull, maT nainte
.Analele A. R. TOW X Memoriile Seq. Istorice. 6

www.digibuc.ro
t4d V. A. IIRECUIX

de vameBiT domnescl dela orat, intocmaT dupA obicei, afarA iarABT de milele
ce vorti fi maT avnd5 alte mAnAstirT cu chrisve sett dal date mal ina-
inte, cAcT acelea ati sA se urmeze a se lu de acelea mAnAstirT, precum se
va fi luatti, aiBderea i stAptinulti moieT iarATieae cleciuiala pe deplinti;
dela tote turmele de oT, ce se pogrA primAvara din lAuntru (din Aral) la pa-
Bune, pe muntiT tUriT din schela VulcanuluT ot sud Gorkil in sus Bi ptinA
la Vadita ot sud MehedintT, i despre trrinA le tragtt inapoT Mr& a nu plAti
oieritti, sa aibA din o sutA oT a lue, una dupA obiceiti; iar dela turmele ce
vorti rmfine la ernaticti in Ora i platescti oieritti sa nu ieae nimint; douiS
mil stinjenT din moia domnescA Flocil ot sud Ialomita i ttA balta acesteT
moiT sa, fie intru stapanirea manastireT; moBia domnescA dela R*T-de-Vede
sud Teleormanti, ce se vede dupa cartea de hotArnicie ot let. 1783, de stin-
jenT done, miT optti sute, fiindti datA danie la numita manAstire, prin chrisovulti
reposatuluT Domnti Alexandru Ghica Voivodti dela let. 1768, i alti reposatuluT
Gregorie Ghica Voivodil dela let. 1769, i al DomnieT Sale DomnuluT frateluT
nostru, Domnu Alexandru Ipsilante Voivodu dela let. 1775, Bi in vremea
DomnieT Sale la let. 1781, s'ati fostti sculatu CAlAraBiT de acolo cu pirA, si
prin judecath i invoiala amndorora partilorti, ii s'ati hotAritti ca el sa sta-
pnescA ese sute stinjenT, i cea-lalta s rfiin'ae in stapanirea manastireT,
i asemenea aU dat-o i ati afierosit-o i alt1 fratT Domni din urma prin
chrisve, iar in urmA Mavrogheni, macar c dupa cum la altele multe, ati
Menai strAmutare la acestea hotarirT domnesd, dndti chrisovulti se'd la
mttinile CAlArailord de acolo impotriva; dar in urma, Domnia Sa Michaiti
Voda Sutulti ail (lath chrisovulti Domniel Sale, iarAT dupA hotarirea intAT,
i ati facial porunca DomnieT Sale la Ispravnicii judetulul, ca sa urmeze
celorti maT dinainte hotarirT; dupA care Bi Domnia NstrA asemenea intArimti,
ca CalAraiT totT sA tie Bi s stApanesca acel 600 sanjenT, precum sunt osebitT
11 hotAritT, iarA cea-lalta movie tOta s o stapnesca mAnastirea, ca o movie
ohabnica a so, Bi totT eel ce vorti fi BecietorT pe dinsa sa, faca clad. Bi sa-BT
dee dijma, pre deplinti din tote, la manastire, dupa obiceiula moBiilort; vinti
rachiti nimenea sa nu fie volnicil a vinde, fArA numaT manastirea; pre
care moBie tergil slobodti sit se Lc in septfimanh odata, i vama ce se va
agonisi sA fie a mAnAstireT, iartiBT vameBulti amestecti sA nu aiba; precum
i prAvAliOrele, cAte vorti fi in RuOT-de-Vede, s fie ape'rate de fumAritil i
cotAritti; aBiBderea i pttnA la dou6 miT de vedre vinti Bi 100 vedre rachiti,
&And va face trebuintA, mAnAstirea s aduca la acestA moBie, verT de unde
i va dit indemana, sloboda. BA fie Bi de caminaritti Bed de vama, superare
la acelq vinti sati rachiti sA nu aibA; cincT-spre-4ece sAlaBe de tiganT dorn-
nese, ce sunt datT danie acesteT sfinte manastirT, sA fie bine dati; i osebitti
de acsta, sh aibA maT sus numita manastire mila, ca dela totT eel ce ati

www.digibuc.ro
 DOMNIfi Le! Menem 1790-1793 67

viT in poporulti Leulti i alti RacovitiT ot sud RomanatT, qi plAtia pfinA,

acum vinricit chte cincT banT la domnie, de acum inainte s ieae vinAri-
ceriT domnescT numal ate treT banT de vadrA, iarA cel.laltl ale dol banT
i pArpArulti dupl obiceiti a-0 ieae sfAnta mAnAstire; precum i unit scaunti
de carne sA aibA a Vne aid in oraulil BucurescT, pe locul mAnAstireT,
maT alesti cA loculg mAnAstireT fiindO la marginea Bucurescilorti, este qi
cu lesnirea mahalalelorti, ce stint departe de tergti, scutitti i aperatil de
vamA, de erbAritti la cke vite va WA, i de fumAritti, i de vAtafiT de mace-
larl ci de tote darile i obiceiurile ce dati alte scaune; care acestea tote
mill ci orenduell, eke se cuprindii maT sus, le-ail avutil stnta mAnAstire
dela totT ceT-lalV Donna, prin chrisevele Domniilorti Sale, care le-ati arkatil
de larnti veglutti Domnia Mea. Dec! amt Intritti chrisovulti acesta cu ins4T
credinta DomnieT Mele, 1w Alexandru Constantinti Moruzi VoivodO, i cu a
prea iubiiloru Domniel Mele fiT, Constanting Voivodti, Nicolae Voivoda, Du-
mitracco Voivodti, i cu totil sfatulii cinstii1or i credinci4 boerilorti ce-
lora marT aT DivanuluT DomnieT Mele: Pan Nicolae BrAncovenu Vel Vist.,
Pan Dumitracco Racovi0 Vel Banti, Pan Ianache Vacarescu Vel SpAtarti,
Pan Ianache Moruzi Vel Vornicti de Tra-de-sus, Pan Scarlatti Ghica
Vel Vornicti de Tra-de-jos, Pan Manolache Cretulescu Vel Vornicti alti
treilea, Pan Nieolae Filipescu Vel Vornicti alti patrulea, Pan Costache,
Ghica Vel Logofetil de Tera-de-sus, Pan Scarlath Ghica Vel Logofetti de
Tra-de-jos, Pan Nicolae Hangerliti, Pan Nicolae RacovitA Vel Paharnicti,
Pan Vel Stolnicti, Pan Vel Slugerti, Pan Dumitrache Con-
standache Vel Pitaru i Ispravnicti, Pan Costache Ghica Vel Logofetil de
Tera-de-sus. Si s'ati scristi chrisovuhl acesta intru intAiulti anti alit domnieT
nOstre, aici in oraculti BucurescT, la let. 1793 Aprilie in 5, do Tcodorache
Logolati de Divanti. (1)

Chrisovii dela 18 Aprile 1793, in favdrea bisericel Sf. Spiridonii nal din
Bucurescl, ziditd de Scarlali2 Voevodii si A. Ghica Voevodii.

A. Moruzi intAresce mila, ca din tote blile i iazurile i Warlele, ce sunt peste
olta, in judeOlti Romanati, DoIji, MehediatT, dela toV ceT ce veneza pesce
cu nAvodulii, cu mrja, cu coteulti, cu ostia sti macar cu orT-ce alta
meteugii, sl aibA a ha vamA, ce se lue, din vechime de vameciT dom.
nesci, din 3 banT 1 banti, ski dip 3 pesd 1 pesce, afarA numal dela bAltile
ci gArlele, ce vorii ii avendil alte mAnAstirT mila cu cArtT ci chrisOve dom-
nese! date maT dinainte, care acele cu nestrAmutare O. se pazesca ci de
(1) Cod. XXVI, pag. 12.

www.digibuc.ro
68 57. tL. bRECHII

acum inainte, precurn i stapaniT mosiilord iardsT sa-s1 iea cleciuiald pe de.
plind. Asisderea i nasodariT, ce vendza pesce cu ndvde Inteaceste bAlt1,
dupd vechiulfi obiceid, imprumutndu-se dela enneni1 mdndstire1 cu bani,s5,-s1
cumpere sfrd, pentru dobndd s fad. clacd cu ilVedd Intr. 4 i man:Asti-
reT, ca lucru ce este obidnuitd. Domnitoruld dd volnicie ornuhil rfirmils-
tirel, ca din fiece judetti s caute venituld baltilord.

Carte din 13 Aprile 1793 in favrea manastireT Sf. Spiridond; iT d voie

sh aiba trgd la mosia RnsiT-de-Vede din Teleormand, odat pe s6ptrntma,'
si varna ce 8e va agonisi sa. fie a mAnastireT. Asemenea pan& la 2000 ve-
dre vihi i 100 tredre rachid sit fie nerd manastirea a aduce de orT-unde
Ia acestil trg, scutite de cdmindritd si de yam& SpirtOse nu va vincle
nimenT, fard numaT manastirea, iar pravalicirele din RusiT de-vede vord fi
ap8rate de fumaritii si de cotaritd. (1)

Chrisovuli YncLiri Michai4 Vodei din Bucuresci.

SfinteT si dumnecleesceT manastiff, de aicT de aldturea orasuluT DomnieT
Me le Bucuresci, care este ziditit i ind4atA din temelia eT de re'posatuld
Dotnnd Michaid Voda, uncle se cinstesce si se praznuesce hramuld stntuluT
marelul Ierarchd si de minunT face'torid Nicolae, Archiepiscopd dela Mira-
LichieT, i parinteluT EgumenuluT aird ChiriI, Archimandritii dela acsta
shintd manastire, i tuturord parintilord calugari, cht1 se afla locuitorT la
acestd sfntd iitcai, ea sa fie sfinteT manastirT mild dela Domnia Meu. sl
alba a luel vinariciuld din (Multi Pitescilord sud Musceld, adica din po-
poruld LeurclenT, Plambaceluld, CalinesciT, BadesT si VrAnescil, cate doT
banT de vadrd i parparuld dupa obiceid; insti egumenuld dela acsta sfantit
mandstire, sd omuld ce-ld va oremdui, sit aiba, a mbi 6. impreund cu vMd-
riceriT domnesci sa scrie vinariciuld dintr'acelea popre War- de odata, si
sit faca cloud catastise asemenea unuld ca i altuld, iscalite fiindd amen-
doud si de vinariceril domnesci si de omuld mAnastiriT, si asTa impreuna,
stringCndil banil vindriciuluT, ce este de platescd dajniciT, de vadra eke patru
bani i plocond de nume, sit aiba a lua vindriceril domnesci ate doT
bani de vadra i plocond de nume, i omuld manastireT iard ate doT bani
de vadra si cu parpard dupa. obiceit, precuin an luatii i maY nainte; asisclerea
sit aiba, sfnta mandstire, la vremea oierituluT i scuti oT cincT sute; cum si
dela ocna sit aibd a luf:t bolovani sare una stita cincT-clecT, la vremea -cnd
iea i alte mdnastiri; i iard sd aibd sfnta manastire a lud i vamd din

(1) Cod. XXIII, fila 43 qi verso.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LUT MORUZ1- 1790 1793 69

balta Ciocdnescilord et sud Ilfovil, oath tine moia satului, cu apa Oura
,I3otuluT, unde are i leT din hotarn 'Ana in hotarn, flupa cum se cuprinde
in chrisove vechi ale altorn rposall Domni de maT nainte, ce are sfiinta
mttnstire pentru acesta moie, ins& din pesce, din rad, dup5, vechiulti obi-
ceiti, cum ail luatu i maT nainte; mild, sg, aib sfnta mn5..stire i liude 17,
emenT strainT poslunicT, dArvarT, pe earl gasindu-T i luAndil adeverint4 dela
IspravniciT judetuluT pe numele i chipulti lorti, sa li se dee pecetluiturile
Domniel Me le, de a fi scutitT i aperatT de tote dajdiile i angariile, pentru
ca, acestea mill de vinriciti i celea-lalte care se cuprinde maT sus, sunt
date sfintei manstirT mild Inca de mai nainte vreme dela alt1 r6posatT
DomnT, ce au sttutti oblAcluitorT acesteT cretinescT TerT-RomnescT, i dela
Domnia Sa fratele nostru Domnii Alexandru Ipsilantn Voevodti, precum i
dela Domnia Sa fratele nostru Domnti Michailn Sutu In Voevoilti, prin chri-
sovuln Domniil Sale ce-Itt vclumti cu let. 1792 Aprilie 20, ne-amtt adeveritn;
i iara sti aib5, sfnta mAndstire a tine liude doT la viile din (Malin Ter-
,goviteT sud Dambovita, care sunt date sfintei manastirT prin chrisovulti
DomnieT Sale frateluT Domnil Alexandru Ipsilantti Voevodil, ca s fie pentru
paza acestorti viT, ins& emenT strainT, de care s-T aduca adeverinta, dela
dumn-lorti IspravniciT judetuluT pe numele i chipulti lorti, ca sA li se dea
i pecetluiturile Domniei Me le, spre a fi in pace de tote dajdiile i oren-
duelele VisterieT, fiind-ca acsttt mila de liude doT ati avut-o dela fratelo
nostru Dorenn Alexandru Ipsilantil Voevodil, prin cartea DomnieT Sale, co
o vNumit en Mt. 1776 Augustil 12. DecT invrenicindu-ne Domnulti Dumne(Mti
i pre noT cu domnia acesteT pravoslavnice terT, ne-amil milostivitti i i armtt
innoitti milele ce se aretti maT sus, ca stt fie sfinteT manasfirT i parintilorti
cillugarT de hranA i de chivernisire, iar DomnieT Mole i rposatilorti pa-
rintilorti Domniei Me le venic& pomenire, i rugamil i pre alti fratl Domni,
ce in urma nOstrA se voril invrednici cu domnia i obladuirea te,riT acetia,
stt innoiasca. i sa intarescA milele acestea, ca i ale Domniilor Sale mill i
danii in, 'Irma sa fie cinstite i in semA tinute. Intarindu chrisovulti acesta
cu insaT credinta DomnieT Me le, Ith Alexandru Constantinti Moruzi Voevodn,
i cu credinta prea iubitilorti Domniei Mole fiT, Constantinti Voevodu, Dumi-
trace Voevodu, Nicolae Voevodti, i cu sfatulti dumne-loril cinstitilorn qi
credincioI boerilorti celorti marT aT divanuluT DomnieT Me le, Nicolae Bran-
covenu. Vel Vist., Dumitraco Racovita \Tel l3anti, Ienache Vactirescu Vel
Spatarn, Ienache Moruzi Vel Vornicti de Tera-de-sus, Manolache Branco-
venu Vel Vornicti de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti, Ni-
colae Filipescu Vel Vornicii, Costache Ghica Vel Logofetti de Tora-de-sus,
Scarlatil Ghica Vel Logofetti de Tra-de-jos, Manolache Hanger Mil Vel
Hatmann, Dumitrache Manu Vel Postelnicti, Isaactt Ra lettt Vel Clucerti, Du-

www.digibuc.ro
70 V. A. tiltECHIA

mitrache Schina Vel Comisa, Nicolae Racovita Vel Paharnica, Iordache Pa-
lada Vel Stolnica i Ispravnicil, Constantina Ghica Vel Logofata. Si s'ail
scrisa chrisovula acesta la anula d'intaT alit domnieI mele aid in oraula
Domniet Me le Bucuresci, la anula dela nascerea DomnuluT Dumnedeti i
Mantuitorula npstru Isusil Christosil let. 1793, de Teodorache logoratil de
Divana. (1)

Prea Inaltate DdInne,

JAluesca A/Ariel Tale, ca ea avanda unti feciora slutil i nu tail in min-
tile luT, care scie sa ,indrilCsca, dupa vinuire nedovedita, la indrilitula
clopotnitel a turlei bisericel Michaiii-Vodd, pana era inchisa la pucArie, qi ca
sA nu pra inchisa pe vremea geruluT, cu lacramt ma mei sa fact Maria
Ta mila sa se ierte dela inchisre.
Reba MarieT-Tale Dobrita, veduva saraca din Bucuresci.
Dumn-ta Epistatule alit Arm 4ieT sa aducI DomnieT Mele anafora de
pricina acsta. 1793 Octobre 21. (2) Vel Stolnicil.

I6) Alexandru ConstantinO Moruzi Voevodit.

AmandoI acetT prepuT, Dulgheriu i muerea, poruncimil Domnia Mea

sa se slobdh, iar dumn-ta Vel CaniArati, pe Ienache Ciohodarula, care ail
fAcuta acst ihtira, sa-lil pedepsescl i sa-la isgonescI dela slujba. -- 1793
Octobre 31.
Prea Indltate Ddnine,
Ascultnda luminath porunca InaltimiI Tale dela acsta jalbA, insciintamil
InAltimiT Tale, ca. osebita de cercetarile ce ne indestulamil, ca s'ail fosta fa-
cutil jaluitoruluT de catre uniT din zapciiT ot-plaiulut Marie! Tale i n'aa
eitil nimica, dal% i de cAtre acesta departamentil iar i s'aa fAcuta indes-
tule ispite i cercetArt, i iar nimica nu se vede vinovata; cu tote acestea
indrAsnima a insciinta MArieT Tale cA la let. 1761, este sciuta de obte ca
din iangAna ail arsa tta curtea i invelitrea sfinteT biserici ot Michaia
VodA, i cu a doua invelitre a bisericeT atata sma de omen! ce ail lu-
crata inveliulti, de ar II fosta vre-o monedA, incal aceea ar fi gAsit-o
topitA, ci pira ce s'ati adusa asupra acestuT jAluitora se vede ca cu gre-
pia aa resuflat- o aceI privitorl, maT alesti dicemil, cA ce pfinzA va fi tosta

(1) Cod. XXVI, pag. 82.

(21 Cod. XXV, lila 76.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lill MORUZI - 1790 1793 71

care sA trAiascA in 82 de anT, i nicT s'ati negritfi, nicT s'ati putreclitil, cum
a sporitil eT a cline, cA a vqutti legAturT de pAnza, ath, legatA cu sforT, incA
si pecetluitA; de acsta Insciintamt MArieT Tale. 1793 Octobre 23. Dumitra-
he Gluoera, erbanti Andronescu Medeln., Toma Pa lath. (1)

Chrisovulii sfint0 mcinetstirl Archiniandritulii din Bucurescl.

De vreme ce proorocula i pururea intre imperatI pomenitulh prea in-
teleptulg Solomonti, numaT in umbra legiT rezemndu-se, fAcut-ati atiita po-
clbA case! dumnecleese a IerusalimuluT i o a dAruitil pre ea cu athtea
darurT i prins, ca sA se pAzescA intr'insa sacrificiul cu tablele legil
DomnuluT, cu ctti maT virtosil noT, care suntemg acuma cu mila Domnu-
luT sfntil pravoslavnicT Domni in lumina credintiT, se cade sA ajutAmil si
sA ne silim cu totil sufletulii spre ajutorii i intemeierea sfratelorti luT
Dumnecleti locavrT, earl sunt semnulti celti adev6ratil obi credinteT no-
stre, (si care impodobescil politia acsta:), intru care nu se junghe vite ne-
cuvintAtre, precum ore child acolo, ci insu$1 mielula luT Dumneqeil cel
adev6ratil se jertfesce pentru viata cea vepicA i mntuirea nOstrA a tu-
turor5, i intru care pururea neincetatil se proslatesce numele s6ti $i se
fae rugAciunT pentru Imperatl i pentru Domni i pentru totT pravoslav-
niciT cre$tinT; dreptil aceea, aatil dupA acstA pildA a prea inteleptuluT So-
lomong i dupA alte multe, ct i dupA invtAtura ce ne dA Proroculil si
Imperatulti Davidil, care strigA cu mare glasil grAindu, DOmne iubit-am
podba case! Tale i loculti locapluT mArirel Tale, i iarA$T rivna case! Tale
m'ai1 mncatil; precum i dupa cre$tinsca datorie ce avemii, pliroforisindu-ne
Domnia Mea pentru sfAnta i duinne4e6sca manAstire de aid, din ormultt
scaunuluT Domniel Mele Bucuresci, ce se numesce Archimandritil, care este zi-
dita i inAltatA din temelia eT de rposatulii Domnii Mateiti VodA i inchi-
nat.& la sranta manAstire Stavro-Nichita ot sfnta Agora, unde se cinste-
sce i sti prAznuesce hramula sfinilorti s1Avii1orti i intru tad lAudatilorti
Apostoll Petru qi Pavelti, care se chivernisesce $i se economisesce de Sfin-
tia Sa PArintele VlAdicA Stavropoleos, Chirii Gregorie NAstavnicil, cum-cA
este lipsitA de alte veniturT ci cu trebuintA de ajutoriii domnescii, bine mai
voitti Domnia Mea si printr'acestu cinstittl $i bine inchipuitil chrisovii all Dom-
niei Mele i-amil datti i o arnu miluitti pre sfnta mAnAstire cu aceste maT jos
aretate privileghiurT, adicA: sA ieae vinAriciulti din Multi Sescilorzl sud Saadi,
care pre aceste popre anume: Buda, Dumbrava, RuncenT, CAlugArenT si
Scheia, cate doT banT de vadrA, dela top ceT ce platescil vinAricitl; aciederea

(1) Cod. XXV, fila 76.

www.digibuc.ro
72 V. A. UREMIA

sa ieae din tote acestea nurnite popre i garduraritulil i parparulil, la care

garduraritil, macar ca in anil trecuV s'ail fostil Intins OmenT armasescI la
unuld dintr'acestea popre de s'ail amestecatil de a lua garduraritu, dar
prin cercetarea la f4a loculuT s'ad facutil indreptare i aii rmasil gardu-
rAritulil din numitele popre iarasl manastireT, ca un vechid ce lull avutil
si Pau luat tot-deauna ; iar ceT-lalti cAte doT banT de vadra sunt aT ma-
nastireT Grigoriu ot Sfetagora i unil bang ald manastireT Proti dela Ta-
rigradil ; decT, fiind-ca vinriciul dintr'acestea popOre i garduraritulu si
parparulil este cu totul manastirescil, neavndil vinariceriT domnescl a
face, de aceea poruncimil ca la vremea vinariciuluT sa n'aiba a se ame,
steca vinariceriT domnesci intru nimic la acestea poprES, precum nicT gar-
durariT armasesci, ci omuld manastiriT sA Amble sa scrie, s mesre cu
cotulil domnescil pecetluitil din visteria DomnieT Mele i sa ieae banii viola-
riciuluT, earl au a se imparti intre manastirT, dupa chrisvele ce ad; asivlerea
s aiba a lila, Vita vama dela sborulti, ce se Ikea in vechime la Tohani,
apoT, macar ca, dupa vremT se mutase, din Vele rAposatuld DomnieT Sale
Constantinil Gehanil Racovita Voevodil la htall, dara manastirea nu s'aU
isterisitil cu pricina mutaril de varna acsta, ce i s'ail fostti datil hotarire
prin chrisve domnesci, ca orl unde s'ar mut sborulil acesta dupa vremT,
totil manastirea sa ieae vama luT; drepta aceea Iicem, ca orl-unde se va
fi facenda acuin, sil se va face dupa vremT, manastirea sa nu fie lipsitA
de vama acsta, ci sa-sT ieae pe deplind, fad, de a se amestecA vamesiT nici
decum, la care sa trimita manastirea omulil st, sa ieae vamA fara de nicl
un felil de stinghereala; asisderea sA aiba a lu manastirea, in totl aniT, dela
ocna Telega merticii de sare, pe anti bolovanT una suta, la vrernea cAnd
ieari i alte manastirT; asisderea sa aiba stAnta manastire a tin liude doug-
qecT, OmenT strainT scutitT, pentru ajutorulil i slujba sfintei rnanastiff, carora
s li se (lea pecetluitil gospodil, ca sa fie apgratI de tote dajdiile, verT-cAte
aril esi dela visteria Domniel Mele peste anil in Ora, de nicT unele superare
sa n'aiba, fiind acesta sfAnta manastire lipsita, neavndil tiganT de poslu-
anie. Asiderea sa aiba sfAnta manastire a scuti la vremea oieritnIuT oT
patru sute; asisderea, find-ca sfAnta mOnastire are rnosie cu balta la sud
Ialomita, ce se chiama Caca ineii, intre mosia manastireT CaldarusanT
intre mosia manastireT Mihaili Voda, dela care balta lua numita rnanastire
intreiala pesceluT, cum ieau i cele-lalte manastirT, avndil i cartl dom-
nescT pe acesta obiceiil, care dela rsmirata, repuindil cartile,s'ad intinsU va-
meiT i lutt acesta mila manastireT, pentru care racendu-se cercetare pentru
a3sta, din porunca frateluT Domnil Alexandru Ipsilantti Vod, s'aq doveditil
ca a avutil cartI i s'ad repusil, i amti vclutii i cartea Domniel Sale,
prin care ornduesce ca sa ieae dela acsta balta intreiala pesceluT ; decl si

www.digibuc.ro
 DO1INIA LITT =RUIZ( - 1790-1793 73

Domnia Mea volnicimti pe omuld, ce se va orndui dela rnanastire, a tuft,

intreiala din pesce, ce se va prinde inteacsta balta, catil One mosia mg-
nstirel, ins a. din trel pescl und pesce, sal din trel bani ung band, cum ad
mnstirile celea de alaturea, iar vamesii nimicd sa nu se amestece; asis-
clerea sa aib a scuti manastirea dou pivnite aicl in BucurescT, de varna,
de caminaritd, de ving domnescd, de ortulg vatasescd, si de tote darile
pivnitilord; care tote acestea maT sus numite mill le-ad avutd sfnta mit-
nastire, atatil dela alp fratl DomnT, ce ag fostd mal nainte vreme, precum
ne am adeveritd Domnia Mea din cartile i chrisvele Domniilord Sale, cum
si dela Domnia Sa fratele Michaid Voda, und chrisovg, ce se vedn cu let. 1792
Martie 25. Dreptg aceea, invrenicindu-ne Domnulg Dumnecled i pe Domnia
Mea cu domnia, aicl in scaunuld TeriT-Romnesci, am bine-voitg de le-amil
intarita l le-amd innoitd. Rugamg dar i pe alI frap DomnT, earl in urma
nstra se vord invrednici de Domnuld Dumnected cu stapnirea acestel
pravoslavnice OFT, sa innoiasca acestd chrisovg si sa intarOsca mita acsta,
ca si ale Domniilor Sale chrisve si mill Inca sa fie innoite si in smit tinute,
ca sa fie sfintel manastirl de intarire, iar Domniel Mete i reposatilord
parinOlorg DomnfeT Mele vesnica pomenire. i pentru ca sit se pazsch
nlilee acestea in OM vremea nestramutate, amg intritu Domnia Mea chri-
sovuld acesta cu insasT credinta Domniel Mele, I& Alexandru Constantind
Moruzi Voivodd, i cu credinta prea iubiOlord DomnieT Mele IIT, Constantind
Voevodii, Nicolae Voevodd, Dumitrasco Voevodg, martorl puindg si pre toll
cinstiOl i credinciosiT boeril Domniel Mele: Nicolae Brancovnu Vel Vist.,
Dumitrascb Racovita Vel Band, Ienache Vacaresculd Vet Spatarg, Ienache
Moruzi Vet Vornicd de Tera-de-sus, Manolache Brncovnu Vel Vornicil
de Tera-dejos, Manolache Crelulescu Vel Vornicd, Nicolae Filipescu Vel
Vornicg, Constanting Ghica Vel Logofetil de Tera-de-sus, Scarlatd Ghica
Vel LogofCtd de Tera-de-jos, Nicolae Hangerlad Vel Hatmant, Dumitrache
Manu Vel Postelnict, Isaacg Raletg Vel Clucerd, Dumitrache Schina Vel
Comisg, Nicolae Racovita Vel Paharnicd, Iordache Palada Vel Stolnied, Ior
dache Vel Slugerd, Dumitrache Constandache Vel Pitard i Ispravnicg,
Costache Ghica Vel Logofeta de Tera- de sus. i s'ad scrisd chrisovuld acesta
in anuld d'intal all Domniel Mele, aicT in orasuld Bucurescl, la IR. 1793
Maig intal, de Partenie Monah-Zugraf. (1)

(1) Cod. XXVI, pag. 22.

www.digibuc.ro
74 V. A. IIRECHIA

Catlett tiulnadiril Zoodohulii-Pighi, de mila vineixiciului ce are la sud Oltil

fi de mila de awe dela ocnei.
Zemb. Vlahscoe: Dat-amd acsta domnsca nstra carte sfintel manastirT
de aid din marginea Bucurescilord ce se numesce Zoodohuld-Pighi, care
este haznaua apeT civmelelord din BucurescY, ca s aiM a lua, vinaricid
din poporuld Glmeile cate cincl bani de vadra vi parparuld, vi din popo-
ruld Zanga cate treT bani de vadra, fiindca doT banT vi parparuld Bunt
ai manastireT MarcutiT, care aceste popre sunt in judetuld IlfovuluT; decT
la vremea vinariciuluT s aiba a merge trimisuld despre partea sfinteT ma-
nastirl, ca sa, scrie vinariciuld dintr'aceste popOre, impreuna fiindd la scrisuld
vinariciuluT poporuluT Zanciga vi trimisuld despre partea manstireT Mar-
cutiT, vi Bali iea mila intocmal dupa cum se cuprinde maT sus, la care
vinricid vinariceriT domnesci sa nu se amestece intru nImicd la banil
manastireT; avivderea sa aiba, a lutt sfnta manastire vi dela ocna, pe fie--
care anti cate dou6 sute bolovani Bare, la vremea cnd iead i alte mamas-
till, flind-ca aceste mill le-ad avutil sfnta manastire vi dela Domnia Sa
fratele nostru Domnd. Michaiti Constantind Sutuld Voivodd, prin cartea Dom-
nieT Sale, ce vedumil cu let. 1792 Iunie 25, pentru care poruncimd Dom-
nia Mea la totT catT se cuvine, sa fie urmatorT intocmaT, a se pazi aceste
privileghiurl sfintel mnstirT, in totT aniT, nestramutatii, c avla este porunca
DomnieT Mele, iisaam. receh. gpd. 1793 Iunie 1. (1)

Chrisovulit sfintei meindstirl Meirgineni de milele ce are.

Zemb. Vlahscoe: De vreme ce ocna Telega este pe movia sfinteT mana-
stirT MarginenT, unde este obiceid de tind camarqiI de acolo o carciuma pe
acea movie a manastireT, de le este pentru trba lord, iar aliti nimenea nu
este volnicii, Para de numal manastirea, &Ad IT va da mhna; dreptd aceea sa
aiba, volnicie cuviosuld Chird Varnava egumenuld acesteT sfinte manastirl,
ca peste acea carciuma camaravesca pe altd nimenea s nu maT ingadu-
iasca a maT tine vre-o caxciuma, nici 0, aiM volnicie cine-va,T a vinde
vind pe movie, fara numaT vinuld manastireT sa se vinda tot-deauna, dupa
cum pentru acesta vdumil Domnia Mea cartile fratilord Domni de mai
inainte; dreptii aceea dara vi Domnia Mea mil (lath acesta carte a Dom-
nieT Mele, ca dupa obiceid vi dupa cum se cuprinde mal sus, st urmeze ne-
smintitii, intealtd chiAsa nu fie, ca avTa este porunca Domniei Mele, iisaam.
receh. gpd. 1794 Iunie 6. (2)
(1) Cod. XXVI, pag. 226.
(2) Cod. XXVI, pag. 218.

www.digibuc.ro
 nomNIA LuT moRtrzi 1790-1793 75

Zemb. Vlascoe : Fiind-ca sfanta mandstire ot Hasnaua apelorzi dela ca-

pulii poduluT MogoOieT, undo se cinstesce i se praznuesce hramulg Isvo-
rultil tamduirilorti, ail avutil dela rposatulti ctitorulti sii indestulate
daniT de moil i acareturT, cum i din veniturile domnescY ati avutti tail
vinariciulil din dou dlurT ot. sud Olttii anume Glmeile, i Znega, cte
cinci bani de vadr cu parprulii, i vama i cu tail venitulti vinclarel vi-
nuluT i alte urmatere dela tergulil cu oborulti de vite, ce ornduise a se
face acolea la cimea, pentru care in urma i s'ati fostil orenduitil a lu
tal. 1.000 din vama terguluT de afara, ancl insa se va face acesta tergii, i
200 bolovanT sare dela ocne, i tal. 360, WA din venitulti cimeleloril, insa
tal. 300 egumenuld i 60 la und preotti slujitorti; i intal moiile i celea-
lalte acareturl eindri in urma cu pricina, s'ati isterisitil manstirea de ye-
nitulil loril cu tote, dndu-se prin hotarirY de judecat celorti ce ail avutil
dreptate i cuvintulii; aiderea i din vinariciulii poporuluT Znega, s'ail
scalutil cu dol bani i parparulii, fiind-ca s'ail gasitil maY nainte afiero-
sip, cu chrisovulil DomnieT Sale frateluT Domnil Alexandru Voda Ipsilantil,
la manastirea Marcuta, precum i de aceT tal. 1.000 din venitulti terguluT
s'ail isterisita cu totulii, nefacendu-se tergula nici decum; i ala neajun-
gendu-i-se cheltuelele cele cuviincise, earl trebuescil la merimetulil bisericeT
i la cele-lalte urmatere de a fi in buna starea ei, precum se cuvine la
Biserica Domnesca, i gasind-o Domnia Mea in prsta stare, Inca i desve-
lita i fara, acoperemintuiti el cela trebuinciosil, n'amti suferitil Domnia
Mea a lasa acestil locati dumnecieescti, care este pururea in vederea DomnieT,
ltinga cea-lalt zidire a hasneliT apelorti, ce este spre podeba i mfingaerea
de obte a politiel Bucurescilorii, a cade la darapenare Para de podeba luT
cea cuviincisa, ci amil socotita cele de trebuin0 luY peste tta vremea,
atatil de a fi pururea in buna stare i podeba zidireT sale, tencuindu-se
pre din launtru i pre din afara i capuindu-se in tta vremea, chtil i pen-
tru egumena, ce se afla la acest mnastire, purtatoria de grije bise-
riceT i lucruriloril ei, i pentru preociT i cntaretil, ce se at% slujindil nu-
maT bisericeT, de a 1 ave chivernisla i plata ostenelilorii, i iata intarindti
milele ce ail rmasil de le are On acum, adeca cincT banT i parparulii din
poporulti Galmeile, treY bani din poporulil Mita, 200 tal. pentru 200 bo-
lovanT sare dela Ocne, i zece strainT, care i-amti facutil cu deosebita car-
tea nstra, iT mai adaogamii mila dela Domnia Mea, in locultt celord ce
lipsescil, pe catil s'ati socotitil cu cale i de m'esura, adeca 200 tal. din vama
terguluT de afara, peste baniT cumpratoriT, care sa i se dee dela inceputulli
anuluT viitorti, let. 1795, inainte pe tta vremea, 300 oT s scutesc de oie-
ritii, 5 liude scutelnici in catastihulti visterieT, dol preotT, unti grarna-

www.digibuc.ro
76 V. A. URECH1A.

tica scutitT, si aceT 360 talerI din venitula cismelelora sa ieae pe totil anula
dela dumn-loril naziriT epitropT, ca cu aceste veniturI sa porta egumenula
grija apururea si in tta vremea de bung, stare si podOba nurniteY bisericT,
si cu ornduitiT scutelnicT sa, grijesca de lucrulii, curatitula si podba gra-
diniT, i de grijitula caselora cismeleT de sus si de jos, fiinda si una beg-
cia nelipsita, pentru inchisula si deschisula si pentru paza si luarea aminte
de celea ce se OA la casa sus si jos, facnd5 si meremeturl mid, ce aril
trebui la cas i chioschia si la imprejmuirea curteT ; drepta aceea, ca O. i
se pazesca acea mill si veniturI, amil data Domnia Mea acsta domnsca
nstra carte de intarire, prin care poruncirna si indatorima pe egumena,
sa le urmeze acestea, iisaam. receh. gpd. 1794 Iulie 3 (1).
Pitacit la boerii epitropi, ca sci dea tal. 500 dela cutia de milostenie
pentru invelisulii bisericei dela Civnea,
Poruncim5 Domnia Mea dumn-vstre cinstitT si credin ciosT boierilora
DomnieT Mele, naziriT epitropiei de obste, ca din banii cutieI de rnilostenie
sa avet1 a da tal. 500, adica chid sute, egumenasuluT dela, Cismea, pentru
invelisula sfinteT biserici de acolo si, cu acesta domnescula nostru pitac5,
la socotla vi se vora tin in sma. 1793 Octobre. 17 (2)
Chrisovulit mdneistirii Radului Vodci.

Sfintei si dumnedeescef manastirI Radula Voda, de aicl din orasula scan-

nuluI Domniei Mele BucurescI, unde se cinstesce si se praznuesce hramula
prea sfintei si nedespartiteT Troiti, si cuviosuluT Archimandrita si egume-
nula acesteT sfinte manastiri, Chira Ignatie, ca sa fie sfintei manastirl mila
dela Domnia Mea, sa aibg a lua vinariciula din Multi Lupescilora de langa
Bucuresci si din dlula Valenilora ot sud Muscela ate doI bani de vadra,
cu parparula duph obiceia ; osebita sa alba sfnta manastire scaunele de
taiata came, eke vora fi inteacela dOla alit Valenilortl, insa pe mosia m5.-
nastirei venitula lora sa fie ala manastirei; si iara sa aibit a la, sfanta ma-
nastire, dela ceT ce vora 6 avnda vil pe mosia manastireI, otastina pamin-
tului dupit obicei5, din 20 de vedre vina o vadra, insa pentru otastina vina
sa ieae, iar nu haul; asisderea sa aiba sfanta manastire tOte paraginile de
vie din dlula Valenilora ot sud Muscela, ce sunt pe mosia manastirel,
fiinda volnica egumenula acestel sfinte manastirI a le da la altiT, orT-caruia
va vrea sa le lucreze, si sa dea scrisOrea cuviosieT sale fiesi-caruia, cu care

(1) Cod. XXVI, pag. 221.

(2) Cod. XXIII, fila 163.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LTA MORLIZI - I 790 1793 77

scrisre viindti aicT la Domnia Mea, sa i se faca i cartea Domniel Mole,

a stapni nestramutatti, i Inca voril fi nesup6r4 de pogonarit treT anT,
pana vorti lua rda dinteacelea viT ; insa acsta o Licem pentru viile ce
voril fi paragina mai d'inainte, iar pentru viile ce se vorii 6 paraginitil
dinteacesta rsmirita trecuta, sit aiba sorocil treT anT dela incheerea paciT,
i earl nu vorit veni inteacebi sorocit sa, le lucreze, atunci sa urmeze si
pentru acesta ca i pentru cele-lalte, dupit cum se cuprindo maT sus, a le
da egumenulii orT-caruia va vrea sa le lucreze; incit sit maT fie volnicil cu-
viosulli egumenit a orendui gardurarT, precum sunt i intr'alte dlurT, si
orT ale cuT vite va prinde prin vii facendil stricaciune, sa le ieae ObicTnuita
glba, precum i alt1 gardurari; aiderea sa aiba a scuti pe too anulii oT
cinci sute de oieritil, drepte ale manastiriT; cum i liude doui5 cleci poslu--
nicT sa tie pentru trba manastireT, care sa fie scutitl i apratT de tote dj-
dub i orenduelele verT-citte ar e0 dela visterie i dela camara DomnieT-
mole peste anti in Ora, de nicT unele valti i superare sa nu aiba, pentru
ca acestea mill i orenduelT le-au avutti sfiinta manastire dela altT frail
Domni de maT naintea nstra, precum din chrisvele Domniiloril Sale ne-amil
adeveritil; decT invrednicindu-ne Domnulti Dumnecleil i pe noT cu domnia
acesteT trT, amil bine-voitil de amti intarita tote milele ce ati avuti, i pe
ranga acsta, pentru evlavia ce avernii catre prea sfitnta i clumnecleesca
Troita, amft maT adausil i acestea maT jos numite, adica tergulti, ce este
obicTnuitil de se face la ValenT sud Muscela pe mNia manastiriT, sit nu aibil
voie nici vameiT nicT altiT a-ld mut din loculti luT cel obiclnuith, nici sa
se faca imprejuril aitti tergil spre a aduce caderea acestuT vechiti; aiderea
amfi harazitil Domnia Mea sfinteT manastirT i altT cate doT banT de vadra,
vinariciulit din Multi Vitlenilorti, unde avea de lila Om& acum aceT eke
doT bani vechiulti, acum sa ieae cate patru bani de vadra; i una suta
bolovani sare sit ieae pe fie0-care anti dela ocna SlaniculuT; aiderea al-nu
facutil i manastiriT Tutanil, metohil acesteT manastiff Radu Voda, mila do
dou6-4ecT OmenT scutitT, pe earl gasindu-I straini dintr'alte t6r1, carora fa-
cendu-li-se cercetare, dupa ornduiala visterieT, sa li se dea i pecetluiturile
DomnieT Mele la manT, spre a-T aye in pace i nesupratT, ca sa fie de pos-
lup.nia sfinteT manastirT; decT la vremea vinariciuluT sit aiba manastirea a
orendui omft, ca d'impreuna cu vinariceriT domnesci sa scrie vinitriciulti
dintr'acestil dlti ValenT ot sud Museelti, i facendil doue catastiw asemenea
unula ca i altulti, iscalite fiindti i de vinariceriT domnesci i de omulti
manastireT, din cinci bani de vadra, te este de platesca dajniciT, sa iea ma-
nastirea patru bani i parparulii, i impreuna cu unti catastifii sa aduca totT
baniT la manastire, fara de a se arnesteca vinariceriT domnescI la banil ma-
nastiril, i vinariceriT domnesci sa ieae unit bana de vadra, ca sa fie sfintel

www.digibuc.ro
78 V. A. IMECHIA

manstirT acestea mill de intrire si ajutoria, iarl DomnieT Me le si rpo-

satiloril printl aT DomnieT Me le vesnicl pomenire. Rug lmil darl si pe altT
fratT DomnT, carT in urma nstrA se voril invrednici a fi oblAduitorl acesteT
ems-Linea:I WI, sl bine-voiascl a innoi si a intlri milele acestea, ca si ale
Domniilora Sale mill si facerT de bine sl fie in urml de alcil tinute in sma.
*.i amil intritil chrisovulil acesta cu inssT credinta DomnieT Mele, Ici) Ale-
xandru ConstantinO Moruzi Voivodu, si cu credinta prea iubitilorti DomnieT
Mele fiT, Constanting Voevodil,Nicolae Voevod, Dumitrasco VoevocIO, mar-
torT puinchi si pe dumn-lorti cinstitiT si credinciosiT boerT velip pi DivanuluT
Domniel Mele:Nicolae Brncovnu Vel Vist., Dumitrasco Racovit Vel Banii,
Ienache Vchrescu Vel Sptarl, Ienache Moruzi Vel Vornicil de Tera-de-
sus, Manolache Brncovnu Vel Vornicil de Tra-de-jos, Manolache Cretu-
lescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu Vel Vornicl, Costache Ghica Vel Lo-
gala' de Tera-de-sus, Scarlatil Ghica Vel LogoftO de Tera-de-jos, Nicolae
Hangerlil Vel Hatmanil, Dumitrache Manu Vel Postelnict, Isaacti Raletti
Vel Cluceril, Dumitrache Schina Vel Comisti, Nicolae Racovitl, Vel Paharnicii,
Iordache Palada Vel Vornicti, Iordache Vel SlugerO, Dumitrache Constan-
dache Vel Pitaril si IspravnicO, Costache Ghica Vel Logoftti de Tera-de-sus.
*i. s'aO scrisil chrisovula acesta la anula d'intAT dintru intlia domnie a Dom-
nieT Mele, la anula dela nascerea DomnuluT Dumnedel si MntuitoruluT
nostru Isusii ChristosO 1793 Iunie 12, de Raducanti biv. 3-lea Logofetil. (1)

Chrisovura mcindstirei Sfantului Gheorghe-noit, de milele ce are.

SfinteT si dumnedeesceT manastirT de aid( din orasulii Domniel Mele,

BucureseT, unde se cinstesce 0 se praznuesce hramulil sfntulul mareluT
mucenicil si de biruin0 purttoril Gheorghe, care este zidit 5. si inhltatl
din temelie de rposatul0 Domnia Sa Constantin Vodl Brfincovnu 0 in-
chinat la sfntulti si de viat primitorO Mormintulfi DomnuluT nostru Isusfi
Christosil, si cuviosuluT Archimanclritil ChirO Mitrofan Egumenulii, ca sl-T
fie mill dela Domnia Mea si sl ieae vinlriciulO din Multi Cherbi, i alit
Lovescilorl, i Crangulil, i Mrintisulii, i Valea BobuluT ot sud Saacii, care
acsta Valea BobuluT, mazer c din gresela condeiuluT Inca din vremea Dom-
nieT Sale rposatuluT Nicolae Vocl Caragea s'a numitO in chrisovulii MrieT
Sale Valea BouluT, si as% s'aq fostii innoitil si cele din urma chrisOve domnesel,
dupa care urmnda vinariciulu din anula trecutl, afi isterisitO mnlstirea de
mila acestuT poporil alO Vail BouluT; darjeluindu se DomnieT Mele egumenulu
manastire de acsta, amt.' ornduitil Domnia Mea la dumn-luT Vel Logof6t6

(1) Cod. XXVI, pag. 60.

www.digibuc.ro
 bOMNIA LU MoraTZI 1790 1793 79

de Tera-de-sus spre cercetare, i ne-ad data pliroforie cA Valea BouluT este

popord vechid aid mAnAstireT, care s'at gAsitd in tote chrisvele vechT de maT
nainte, din care ad Wan mAnAstirea i vinAriciuld piinA in Anuld trecutil; decT
nevrndd Domnia Mea a se pAgubi mAnAstirea de mila acestul popord vechid,
am poruncitti de s'ad facutd indreptarea acsta, printeacestil domnesculd no-
stru chrisovii, in care Ii amid iarAsi Valea BouluT, ce ad avut-o din vechime,
spre a lu si dintr'acesta mila vinAriciuluT, precum si din cele-lalte; asisde-
rea sA ieae vinAriciuld si de pe mosia mAnAstireT ce se numesce PoeniT ot
sud Vlasca, cu pArpAruld dupA obiceid, pentru care la vremea vinAriciuluT
egumenuld, s Omenii ce va orndui, sA amble impreunA cu vinAriceriT dom-
nesci, ca sA scrie totd vinAriciuld dintr'aceste popre, i fAcndil done, ca-
tastise asemenea unuld ea si altuld, iscAlite si de vinAriceriT domnesci M
de omuld mAnAstireT, sA aibA a lu mAnAstirea chte doT banT de vadrA,
si poclonuld de nume s ieae vinAriceriT domnesci; asisderea sA ieae shInta
mAnAstire i otastina, dupA obiceiuld phmintului, dela ceT ce vord fi avnda
viT pe mosia mAnAstireT; j iar sA fie sfinteT mAnAstiri milA dela Domnia
Mea sA ieae dela ocna Telega pe and bolovani sare dou sute; sit scutscA
de oieritd oT doui5 miT, care la vremea oierituluT sA aibh a se ridich cu
pecetluituld Domniel Mele; treT chreiume aid in Bucuresci, ce are mAnA-
stirea, in care-sT vinde vinulil, sA fie scutite de fumAritd, de luminAritd, de
vamA, de vial domnescd i ortuld vAthsescil, si de orl-ce alte angariT vord
da alte pivnite, acsta sA nu se supere; sa tie si liude dou-leci, Omeni
strAinT, fArA de pricinA, pre care gAsindu-T sA-T ducA la dumn-lorti Isprav-
niciT judetuluT ca sA-I cerceteze, i fiindd strainT cu adevratii, sA dea ade-
verintA de numele i chipuld lord, dupA care li se vord da i pecetluiturT
domnescl, spre a fi in pace si ertati de tote dAjdiile i angariile, ce ar
esi de la visteria DomnieT Mele peste and in trA ; care acestA milk ad
avut o sfnta mAnAstire, ato.til dela altI fro* Domni de mai inainte, ctd ei
dela Domnia Sa fratele Michaid VodA Sutuld, prin chrisovuld ce-ld ve'clumd
cu let. 1792 Februarie 20. Deci invrednicindu-ne Domnuld Dumnegled cu
domnia acestiT crestinescI TerT-RomanescT i dupA evlavia ce avemd cA-
tre sfintele luT Dumnecled locasuri, ne-amti milostivitti asupra sfinteT ma-
nAstirT, de annd hArAzitil milele maT sus artate, pentru care rugamd i pe
aIi fratI Domni, care in urma nstrA se vord invrednici dela Domnuld
Dumnecleii a fi stApfinitord i obladuitorid scaunuluT acestuia, sA bine-
voiascA cu duhuld blndetelord a innoi si a intAri milele acestea, ca si ale
Domniilord Sale dAniT ce vord face sA fie in urma tinute si de alp in
gip& i amrt intAritd chrisovuld acesta cu insAsi credinta DomnieT Mele,
I6) Alexandru Constantin(' Moruzi Voivodd, i cu credinta prea iubitilord
Domniel Mele fiT, Constantind Voivodd, Nicolae Voivodu, Dumitrasco Voi-

www.digibuc.ro
80 V. A. URECHIA

+/odd, i cu totd sfatulti dumno lora cinstitilorit i credinciosT boierilorfi

DivanuluT DomnieT Me le: Pan Nicolao Briincovnu Vel Vist., Dumitrasco
RacovitA Vel Baal, Ienache VAcArescu .Vel Sp Atari', Ienache Moruzi Vel
Vornicit de Tera-de sus, Manolache BrAncovnu Vel Vornicti de Tera-de-
jos, Manolache Cretulesca Vel Vornicti alti 3-lea, Nicolae Filipescu Vel Vor-
nicil alit 4-lea, Costache Ghica Vel Logofetil de Tra-de-sus, Scarlatil Ghica
Vel Logof6t5 de Tra-de-jos, Nicolae HangerlAil Vel Hatm., Dumitrache Ma-
nula Vel Postelnicit, Isaacti Ralet Vel Clucerit, Dumitrache Schina Vel
Comisti, Nicolae Racovitit Vel Paharnic5, Iordache Palada Vel Stolnicti, Tor-
gache Vel Slugerti, Dumitrache Constandache Vel Pit. si Ispravnicti, Cos-
tache Ghica Vel Logoftti de Tera-de-sus. Si s'ad scristi chrisovulti acesta
intru intiliultt anti alit domniet Mele, aid in orasulti scaunulut Domniet
Melo BucurescT, in aniT dela zidirea lurnet 7301, iar dela Domnulti Dumnede0
si MAntuitorulti nostru Isusti Christosil 1793 Aprilie 28, de RAducanu Poe-
nariu biv. Vel 3-lea Logoftitti. (1)

Chrisomdzi bisericilori domnesci din Bucuresci.

Lucrurile celea de sufletti folositre, ce cu bunA-cuviintA, prin iubirea de

Dumneded, se fact' si se svrsescti de ctitre blagocestivit i iubitorit Doinnt,
care dela ceresculit impratil sunt alest i ornduitt a fi stApAnitorT de OrT
si de norcle, macar di se pail aret i a se cuncisce la ttA obstea i prin
alto mijkice de fapte bune, iarit mat alesa pliroforie i mat intaritA incre-
dintare se vede a fi la tott evlavia i cuceria lord cAtro sfintele i dum-
nedeescele lAcasurt, uncle pururea se laudA si se sv6resce numele mareluT
si prea Inaltulul Dumnedeti, i prin svrsirea ca acelea, urmAtre -voiet si
plAcerit lut Dumnede5, nu numat laudA vremelnica le pricinuesce, ci i dupa
petrecania lord le rtimane nume nemuritre i pomenire vesnicA. Dreptil
aceea si e5, robulti marelut i ceresculuT Dumneded, hi Alexandru Constan-
Unit Moruzi Voevodti, de vreme ce din Pronia cea de sus, ca o sOrta ni s'ati
incredintatil scaunul a pravoslavnicei acestet prI-RomAnesct, avemil da-
torie netAgaduitA a bine ocArmui si a intari cu tota felulti de mijlce; mat
virtosit fiindit de apururea cu acesta gnd cucernicti catre sfintele tut
Dumnede5 lacasurt a le pAzi si a le da mAnA, de ajutorifi spre folosulti vi
spre vesnica pomen ire a Domniet Mele, socotit-amil Domnia Mea i pentru
sfintele i dumnedeescile biserici domnesci de aict din 'Drawn Domniel
Mete BucurescT, insA cea din Curtea clomndsca veche, biserica de jos, unde
sa cinstesce si se prAznuesce hramulit Buna-Vestire a Prea Sfintet de Dum-

(1) Cod. XXVI. pag. 24.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LTA MORUZI 1793-1796 81

necleg NAsctrel i pururea FecireT Maria, si biserica de sus, unde se cin-

stesce si se prAznuesce hramulii sfntuluT slAvituluT i inainte mergaorulti
i botezAtoriulil In, i biserica din Curtea domnscA cea nouA, la care se
cinstesce si se prAznuesce hramulil sfinteT Mare Mucenite EcaterineT, la
care bisericA din Curtea cea veche, dintru inceputti fiindil ornduitl preotT
i diaconi, precum si dascAll i cantAretl i grAmAticT de slujescii, cum si la
biserica din Curtea cea nouA, in asemenea slujbl aflandu-se ornduitl deo-
sebitil, a cArora chivernislA de viatA tot-deauna aq fostil din milele Dom-
niloril, dupA cum se adeverzA prin priveleghiurile ce ail dela ceT maT dina-
into fratl DomnT, earl art stAtutti oblAduitorT crestinesculuT acestuT scaunti,
precum am v6clutil Domnia Mea i chrisvele Domniiloril Sale, ale cArora
darurT i mill, dup slujba i strAdania ce ati cu paza sfinteloril slujbe ci
leturghiT la sfintele biserici nelipsitT, cunosandil cA sunt cu cab i cu
bunA ornduialA fAcute, i Domnia Mea ne-ama milostivitil de le-amil innoitti
ci le-amti intAritti, printeacestti cinstitil si bine inchipuitil chrisovil al DomnieT
Mele, ca sa-sT aibA pe deplinti tote milele precum le-ail avutil i maT nainte
vreme; insA cucerniculil eclesiarchti dela Curtea-veche, i cucerniculil prois-
tosil dela Curtea cea nouA, adicA duhovniculti CurteT, ce va ft dupA vremT,
impreunA cu ceT-laltY preotT, i dascAlT, i protopsaltisil, i diftereon, i cu totT
ceT-laltl cntAretT, I gramAticT, precum sunt scrisl anume in fia cea pe-
cetluitA, sA fie in pace si ertatl de tote dajdiile si ornduelele eke vorti
esi peste anti in terA dela visteria DomnieT Mele, orY cu pecetT sti fArA
pecetT, de ilia unele valti sati bAntuialA sA nu ailaA; asisderea sA fie in
pace si ertatT de dijmAritil stupiT i rimAtoriT aT lorti, ce vorti ave, si do
vinAriciti totil vinulil; i csate o pivnita, ce voril fi avndti, ca sA-sT vinla
vinurile, insh ale lora drepte bucate, s fie in pace de fumAritil, de camintt-
rail, de vamA, de vie' domnescil si de tote angariile ce Bunt pre pivnite,
i cand se va IntImpl, sA fie scutite, i s aibl a lue, preotiT, i diaconiT, i
dascaliT, i cantaretiT, i grAmAticiT in totT aniT talerT una suta dela Vel Vamesil
dela baniT vAmiloril pentru mirulti sfinteloril bisericT, i aceT banl sa-T aibA
a-T lu de done orT inteunil anti, la santulil Gheorghe, talerT cincT-glecT, ci
la stntulti Dumitrie, talerT cincI-4ecl ; asisclerea i biserica din Curtea cea
nouA s aibA a lila talerT cincl-clecT del avisteria Domniel Mele pentru miril;
incA srt aib sfintele biserici din Curtea veche talerT doue-clecT la hramulii
bisericeT-de-jos, i talerT clece iar bisericet-de-sus, i talerT 20 iar la hramulil
bisericeT din Curtea cea nouA dela visterie, i talerT 61, rAdicAturA de oie-
rituld bisericel din Curtea cea veche, i talerl 40 biserica din Curtea cea
rioul, rAdicAturA de oieritil iarAsT dela visterie, i talerT 150 din vinclarea
slujbeT VornicieT ot sud Ilfovti dela dumn-loril boeril epitropT, i ye-
nitil dela treT scaune scutite, adecA cele doue dela prta din jos ale Cur-
"Suede el. R. Tom. XV. Memoriile Seq. Istorke. 6

www.digibuc.ro
 t A. URECHII

ciT vechT, ce stint de .maT nainte date cu chrisovd la clirosuld Biserici-

lord Domnesci, dela care 16, talerl 116, i und scaund ce ad mai adausa
Domnia Sa Alexandru Voda IpsiLanth, ce facit dela trel Beaune talerT 171 ;
i iar sa aiba a lua, pe lung, cate talerT 20, cheltuiala bisericilord din Cur-
tea veche, i talerl 10 pe lun cheltuiala bisericeT din Curtea cea notia; i
Inca sa nib& a scuti preotiT, i dasc1i1, i gramaticil 130 vite, child se va in-
timpla vacarita. Aiderea sa maY fie sus numitelord biserici din Curtea
veche i noug, totil vinaricula domnescd din dluld Bucurescilorti, i gra-
dinile din Bucuresci, impreung, cu cele alte &Hurl ce se vinaricescd in sud
llfov i Vlaca, ce ati luatd i pan g. acuma, ins& CopaceniT, Prunduld, Cur-
mtura i Cgpuna, unde ad luatd i pang, acum, i de vadra de vingriciii
sa platsca ceT cu viile cate banT patru, dupa obiceid, i poclonulti sa-ld
iea de Vita vadra ate und band, impreung, i cu parparula, insg, dela eel ce
platescil vinaricia, fara de a se amesteca vinaricerif domnesci; aiderca
sti aiba a stapgni maT sus numitele slinte Biserid Domnesci zidurile pu--
cgrieT dela prta din jos cu locula lord, fiinda domnesca, care le-ail avutt
i maT nainte vreme data i inchinatd dela alV fratY DomnT cu chrisOvele
Domniilord Sale; aiclerea, dupg, vechiula obiceia, preotiT, i dascalii, i gra-
maticiT sa aiba in tot1 anil la sfintele PatI a lu b. postavurT de treT manT,
sait, felendred, ibricled, catil i cisme i papucT de patru orl inteund and,
i sa ail& a scuti i liude 4 ; eclesiarchuld, i proistosult, duhovniculd liude
dol, i protopsaltuld cate liude doT, i deiterionti tiude doT, i cantareta de
biserica din Curtea cea now), cfite liude unuld, scutitl cu pecetluiturT, i iara,
sti nati a lua, chiriile locurilord domnescI din BucureseT, ce le sunt afie-
rosite, care se aduna in suma de talerT 700 pe and, cum i vingriciuld ce
ati avutd sfintele biserici, dela care, la vremea vinciareT, cand ild vinda, sti
iea pana la talerT 3.000, earl bani, athtil aT chiriilord egg' i aT vinariciuluT,
precum i cele-lalte mill se aduna pang, la talerT 4000 pe and. De acetI
banT, ama hotaritd Domnia Mea ca sa se imparta la catT sunt renduiti, dupl
deosebita fie pecetluita de Domnia Mea, slujitori bisericilord dela amen-
dolt() Ourtile, cu mijlocul acela ce este dreptil i cu cale fie-cgruia dupa
slujbg, i dupg vrednicie; iar in anuld ce se va intimpla a ei venita
maT multa din vinclarea vinriciuIui, sd dela cle-lalte, peste acsta, suma
de talerT 4000, ce se arta maT sus, cum i child va ei suma venituluT
maT jos de acetY pang, la talerT 4000, acea dobanda sti paguba, ce va fi,
iti aiba a se analoghisi la toV ceT dela biserica din Curtea cea veche
dela biserica din Curtea cea nota, dupa suma simbriilord ce Ii s'aa orn-
duitd; aliderea amd poruncita ca la vremea vinariciului, cnd nu \Torii vr6
a-la cauta, insu1 din clirosti, atunci vinclarea sg, fie en scirea a tota cliro-
suld bisericelord din Curtea veche i Curtea noug.; care acestea miff i

www.digibuc.ro
 DOMNIA IA MORCIZI 1793-1796 83

orndueli ce se ardth mai sus, flinch!' intocmite de mai inainte, vechi, pre-
cum din chrisovuld Domniei Sale fratelui Michain Vodn Sutulii, ce-ln vNumn,
cu ltuln 1792 Augustd 21, ne-amil adeveritn, rugamil si pre alti fratl
Domni, car! in urma mistr se vorn invrednici a fi Domni si oblAduitori
crestinescului acestui scaunn aln Terii-Ronfanescl, BA bine-voiasc& a innoi
si a intari aceste mill, ca si ale Domniilora Sale mill si facerI de bine sn.
fie de altii in sm tinute. Si amil intAritti chrisovuln acesta cu inssi cre-
dinta Domniei Mele, kb Alexandru Constantinn Moruzi Voivodn, si cu a prea
iubitilorn DomnieiMele fii, Constanding Voda., Dumitrasco Vod, Nicolae
VodO si Gheorghe Vod, martori fiindii si dumn-lorn cinstitil si credin-
ciosi hoer! veliti a! Divanului Domniei Mele : Pan Nicolae Brncovnu Vel
Vist., Dumitrasco Racovit Vel Bann, Ienache VAcOrescu Vel SpAtarti, Ie-
nache Moruzi Vel Vornicti de Tra-de-sus, Manolache Brncovnu Vel Vor-
nicti de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Dvornict, Nicolae Filipescu
Vel Dvornicti, Constantinn Ghica Vel Logofati de Tera-de-sus, Scarlatii
Ghica Vel Logoftil de Tera-de-jos, Nicolae Hangerlin Vel Hatmanii, Du-
mitrache Manu Vel Polcovnicii, Isacii Raletil Vel Clucern, Dumitrache Schina
Vel Comisfi, Nicolae Racovit5. Vel Spa.tart, Iordache Palada Vel Stolnicn,
lordache Vel Slugerii, Dumitrache Constantinn Vel Pawls' si Ispravnicii,
Pan Constantinn Ghica Vel Logorntil de Tra-de-sus. *i s'an scrisil chriso-
vuln acesta la anuln d'intAI dintru intia domnie a Domniei Mele, aici in
orasuln scaunului Domniel Mele Bucuresci, la anii dela zidirea lumei 7502,
iarA dela Domnuld Dumnecleil si memtuitoruln nostru Isusu Christosil 1793
Decembre 8, de RAducann Poenarin biv. 3-lea Logoftti. (1)

Cei ce sunt ornduici in slujba Bisericilor Domnesci, cdrora ail a li se da sim-

brille lord fiegi-cdruia, dupd cum se cuprinde mai jos, dupd slujbd qi, dupd vred-
ni.cie, din veniturile ce prin deosebitd chrisovulil Doinniel Mete este orenduitii 0 cu
mila privileghiului ce ad. 1793 Decembrie 22.
La bisericile de jos din Curtea veche.
Tal. 360 Eclesiarchu Toma.
0 200 Preotuln Pahomie.
0 200 Preotuln Gheorghe.
200 Preotuln Ivann.
100 Diaconuln Ioasafil.
D 360 Protopsaltis Dimcea.
250 Proin Protopsaltis Constantinn
1670

(1) Cod. XXVI, fila 200.

www.digibuc.ro
 84 V. A. IIRECHIX

Tal. 1670
a 200 Dimitri CntAxetuId.
90 Canonarchuld Ivand.
a 90 Canonarchuld $erband.
60 Candilanaftuld Constantind.
2110

Bisericile din sus a haremului domnescii.

Tal. 600 Und proestosd, adicA duhovnick ce va IT ald CurOT, care acum
se afIA.
a 250 Preotuld Dionisie.
a 250 Preotuld Acachie.
o 100 Canonarchuld Constantind.
N 100 Canonarchuld Mihalache.
u 60 Candilanaftu Diicu.
1360

IarA paste acestia, prisosulti pA.nA la suma venituluT, dupA coprinderea

chrisovuluT, sA dea la deosebitd cntAretti ald CurtiT, care urmezA la bise-
rica de sus a haremuluT domnesck unde la acestA bisericA sunt datorT
clintAretiT de maT sus numitT vechi de a urma, cu pazA la slujba lora. (1)

IPecet ea
1Gospodaru1td

Vel Logof6td.

Carlea preo(ilorti dela biserica Mdgurdnului din mahalaua Scorprului.

Zemb. Vlascoe: Acestord doT preoT, anume popa Teodosie i popa Ivand,
ce sunt la sfnta bisericA de aicl din orasuld DomnieT Mele Bucuresci,
unde se cinstesce si se prAznuesce hramuld AdormireT prea sfinteT StAptineT
nOstre de Dumnecled 116satrei i pururea FecireT Maria, care este fAcutA
de re'posatuld erbanii Voda. Cantacuzino, ca sA fie in pace si ertatI de bi-
ruld vlAdicescd i poclonuld prea sfinteT MitropoliT si de alte angariT ce
vord esi pe preoV; asisderea sA aibA a scuti 'preoVI dela acestA sfntA bi-
sericA de dijinAritd stupi i rimAtoff una sutk si din oieritd oT una sutk si
(1) Cod. XXVI, fila 200.

www.digibuc.ro
 DOMNLA LIII MORUZI - 1793 1796 85

de vinaricig vedre ving 200, de nicT unele vahl si suparare s nu ail*

cum si o pivnita aici in orasulil DomnieT Me le Bucuresei 0, fie apgrata de
tote angariile ce vorg da alte pivnitT, pentru ca acestea mill le-ag avutil
numitil preotl si dela a1t1 rgposatl Domni i dela Domnia Sa fratele bomnil
Alexandru Ipsilantil Voivodil, egg si dela Domnia Sa fratele Domnil Michaitt
Sutulil Voivoclil, prin cartea DomnieT Sale, ce o vgclumil, cu ltulg 1792
Februarie 26. DecT acum invrednicindu-ne Domnula Dumnecleil cu dom-
nia pravoslavniceT Trii-Romanescl, amil bine-voitil si amil intaritil milele
de ma! sus artate, si pentru ca sa, se pitzsea nestramutatii, de obste
poruncimg Domnia Mea nimenea intru nimicg valg si suparare 0, nu le
faca, intr'altg chipil sa nu li se fie, ca ash, este porunca DomnieT Me le, i
isaam. receh. gpd. ltulil 1793 Maiil 30. (1)

Chrisovulii sfintei nicindstirl Col(el.

Sfintel si dumnecleesceT manastirT de aid din orasubl scaunulul DomnieT

Me le Bucuresci, unde se cinstesce si se praznuesce hramulil Trel Sfetitele,
ce se numesce Coltea, unde sunt si spitalurl pentru odihna bolnavilorg
strain!, care este racuta si inaltatg, din temelie de rgposatulg boeril Michaig
Cantacuzino biv Vel Spatarg, ca s alba, a lifa sfanta manastire in totl anil
dela ocna SlaniculuT ot sud Saadi, tt dijma de sare, din clece bolovani
ung bolovang, dupa cum ag luat si pan& acum, O. fie pentru cheltuiala
si cautarea bolnaviloril strain!, car! se vorg odihni in spitalurile ce ail facutg
la acst sfanta manastire, pentru ca dupa ce ail facutil si ad inltatil nu-
mitulil boeril Michailli Cantacozino biv Vel Spataril acst sfnta manastire
si-ail infrumuse.cat-o si ail daruitil cu sfinte odre cate trebuescil, ail facutg
imprejurulg manastirel zidurI si scla si chili! de ajunsu pentru odihna a
multoril strain!, si pe langa acestea tote, ail maT facutg si ospitalurT, ca sa
se odihnsca bolnaviT strain!, precum Vote tocmite si iscusite se vedii; deci
pentru cheltuiala si cautarea bolnavilorg ce se vorg odihni in spitalg, ca s
aiba s nu lipssca acelea ce vortl trebui, s se caute la bla lora cu doh-
tori! si cu altele, inca din dumneclesca indemnare si din bung gandil ce
ail fostil pusil in inima sa, asla ail socotitil si ag inchinatil sfintel mamas-
tirl sa ieae tta dijma de sare dela ocna Slaniculiff, dupa cum s'ail %listi ma!
sus, fiinda acea ocna domnsca pe mosia dumnO-luT, ca sa fie numai pentru
cautarea bolnaviloril, iar nu si pentru alte cheltuiell, urmandil sfinteT scrip-
turT, ce graesce la sfanta Evanghelie, ca. bolnavg si straing amt.] fostil si
m'aV cautatg, ca sa se invrednicOsca a aucli glasulil celg dumne4eescg, cand

(1) Cod. XXVI, pag. 35.

www.digibuc.ro
86 v. 41. UREMIA.

va clice, venitT blagoslovitil parinteluT meg de mostenitT imprtia ceruluT,

care este gatit vou6 dela intemeierea lumiT; de care si Domnia Mea, dupa
dania i inchinAciunea Domniel Sale, fiindti tote ocnele priT-RomanescI sub
stapanirea domnieT, amii bine-voitg intr'acestg chipti i amg asezatii, adica
ca s ieae stanta manhstire acea dijma de sare si de acum inainte dela ocna
Slaniculul in totT aniT, dupa cum ail ornduitg boerulg, ce scrie maT sus; insa,
de vorg vrea camarasiT s se tocmsca cu IspravniciT manastirel ca s ieae
dijma de Bare si s dea tal. dou6 miT cinci sute pe ant banT vechT, i acesti
banT s aib5, a-Y lub, Manta mOnastire treT sferturT inteung ang, precum dati
si la domnie; iar de nu vorg vr camarasiT s dea acea sum& de ban! ce
scrie maT sus, sa fie volnici IspravniciT manastireT s radice acea sare dela
ocna, in tote lunile, s o due& la orT-ce vadti, s o vinl cu ce preti vorg
put, sag desi vorg gasi musteril s o vincl, si ace! musteriT Inca sa o
dna, pe la vadurl s o vincla, cum s'a isti maT sus, si sa nu aiba nicT o
oprla de nimene; ins& de vorg da cAmarasiT pretult ce vorg da altiT pe
sare, s ail:A a o lua el, iara cnd se va intimpla a nu se vinde ocnele,
ci ar rmnO pe sma domniii, de s'arg pune camarasiT in credinta, manas-
tirea totii s aiba a-sT tub acea mila dela, ocna precum scrie maT sus, iar
nici de cum s nu fie lipsit de acea mila, iar cand se vorg invechi si nu
se va put s5, se maT scOtPi, sare pe acea gura de ocna, s alba, a se face
alta gura de ocna, noua, totil acolo pe acea mosie Slniculg, i totti sa iea
sranta manastire dijma; sa fie sfintel mOnastiri dijma acsta statatre, neschim-
bat& in veci, iar pentru purtarea de grip, a cheltueleT ce vre sa cheltuiasc la
cautarea bolnavilorg strain!, ag foga pusg ma! sus numitulg ctitorg patru
IspravnicT, ci s aiba a lila banT dela sfanta mnstire dupa, dijma de sare dela
ocna Slanicului, sa-T cheltuiasca la doftoriT si la alte ce vorg trebui la cautarea
bolnavilort, si pentru catT vorg fi ostenitorT, de vorg purta grija la acelea
cheltuell, Domnia Mea Ic i-amg ertatil sa aiba pace de tote dajdfile, orT
verT cb.te arg esi peste ang, de nicT unele nici unit valti i nicT o bantuiala
sa nu aiba; asisderea ati fostg pusg i patru negustorT juratT, impreun cu
starostea care va fi, ca s aiba a lu in totT aniT sma acestorg, ce s'ag clisg
ma! sus ispravnicI de ton venitulg si de OM, cheltuiala, cata se va face
pe ang la trebuint& aceloril bolnavi; iar de se va intimpla mrtea acelorg
ce s'ag isti maT sus IspravnicT, sa ail& a se pune IspravnicT, unulg dintre
ceT patru negustori juratT, iar nu dintr'altI strainT; asisderea i cnd va
muri vre-unulg dintre ceT patru negustorT juratT, iarasT sa-sI pue eT altulg
in loci'', pe care vorg socoti asemenea lorti, sa fie totg depling patru, si
dupa dania dijmeT de sare, ce o ati inchinatg acelg rposatu boerg, ce s'at
isti maT sus, si pre tote asezaminturile ce ati facutg la acsta stana ma-
nstire, asisderea sa aiba a tine slanta manastire liude 20, scutelnicT strain!

www.digibuc.ro
 DOMNIA LOT roauzt 1793-1796 87

liude 20, darvarT, care O. fie scuti%1 de tote angariile, ce esti peste anti
in .cera, i patru lemnarT, i acestia sh fie scutiV de tote podvdele, ca sh
fie pentru poslusania sfinteT manastirT, numaT sa dee inteund anti ughT
doT Inca, s aiba sfnta mnastire dou6 pivn4e a le scuti de furnhritu, I
de tote alte angariT i iara sa aiba a lue, dela trgulil ce se face la Lichi-
rescT, din liva de Dumineca mare pana in cea-lalta Dumineca, vama ce se
va face dela fies-care negustorti, dupa vechiulti obiceitt, din tOte sa ieae
OmeniT manastireT Golil, iara vamesiT amestecti sa nu aiba; i iarsT sa aibh
sfnta manastire ca sa ieae vinriciii dela toti eel ce au vil pe mosia 13u-
covil i platescti vinariciulu, ce se cuprinde din hotard pana'n hotard,
dupa cum si alto carV asemenea acsta area, insh partea jumhtate au
garduraritulii, afar& din poporuld dumn-luT Vel Arm*, iara cea-lalta
parte sh, se deie la chmara Domnief Mele; i sa scutesca pe tota anuld de
oieritti oT cincl-sute cu pecetluitii domnesei, i de dijmaritil i vinriciU
drepte bucatele mhnhstireT; si in to%T aniT sa aiba a luh acestI talerT dou6
mu cinci sute in loculii dijmei de sare dela ocna SlaniculuT, pentru cA
acestea asezhminturT si mill le-ad avutfi sfanta mnstire, atatil dela alV
fratT Domni de mai nainte, i dela Domnia Sa fratele nostru Domnd Alexan-
dru Ipsilantu VoivodU, i dela Domnia Sa fratele r6posatulil Domnil Nico-
lae Constantind Caragea Voivodti, dart si dela Domnia Sa fratele nostru
Domnii Michaiii Constantind Suiulti Voivod, precum din ehrisovulti Domniel
Sale, ce-16 vclumit, cu letulti 1792 Februarie 10, neamil adeveritu; langit
acestea, preotil dela acstii mAnastire sa fie scutitl de orl-ce vord da alT
preotT, i sit scutesch, de dijmaritti si vinhriciti drepte bucatele lorti, i cafe
o pivnitit aici in Bucuresci, aprate de fumarita, de caminaritii, de vama,
de vial domneseti si de alte angarele, numal i preotiT napristanii si ne-
curmata sit pazsch, slujbele sfinte ale sfintelorii bisericT, atatii la biserica
cea mare, dal si la paraclise i ornduiala sraciloril bolnavT de prin
spitalurT, iara de nu vord pazi, ci din lenevire se vord zatigni la orT-ce,
mila acsta sh nu so ie in srna; osebitti de acestea sit aibh a luh sfnta
manastire dela Vel Vamesil, pe totu anula, ate talerT una suta opti1-4ecT,
pentru casele ce sunt carvasara, cacT nefiindu cea maT de trebuinta, adica
carvasara pentru sederea vamesuluT celuT mare, care carvasara trebue in
mijloculti trgului sit fie, i umblandu carvasaraua din loca in locti, le era
forte peste mfinh atfitti vamesuluT, i tuturoril rnenilorti carvasaraleT, ctti si
negustoriloril ce vinti cu marfa, cu poveri grele, care acsta neindemnare
veclend-o fratele nostru Domnti Alexandru Ipsilantti Voevodu i vrndil sit
faca a se sci unde sh fie carvasaraua, spre a veni i negustoriloril maT en
lesnire, ati poruncitil ca sa, se gassch, unit locti ca acela, i gasindu-se unit
locti sterpil alti acestei sfintel manastirT in mijloculu trguluT, i voindd

www.digibuc.ro
88 V. A. URECHIA

Domnia Sa ca sh, fad, venitil mhnhstirei, afi primitil epitropolii sfinteI ma-
nAstirT de an zidit6 si an fhoutti case cu magaziI si cu tote celea trebuin-
ciese, si ash pentru folosulii manastirei si ajutoriuln spitalulul an legatn
prin cartea Domniel Sale, ce o veclumn, cu let. 1683 Noembrie 10, ca in Vita
vremea sa fie nestrhmutatil aceste case carvasara, O. ieae manastirea pe
totti anulti acel talerI 180; care si Domnia Mea asemenea legarn si hot--
rimil, ca sa se dea sfintei mhnhstirT pe fiesce-care anti nelipsitil acesti bani,
ce se cuprindil mai sus, dela Vamesti, MI% de nici unit feln de pricin. Dreptil
aceea darh, si Domnia Mea, dupa ce Domnulii Dumneden ne-an miluitti si
ne-a6 invrednicitti cu domnia si stAphnirea acestei pravoslavnice tee, anal
bine-voila de arn innoitti si writ' inthritn, prin acestu cinstitil si bine-inchipuitti
domnescult nostru chrisovn, tote acestea mill si asezaminturi, ce se cuprindu
mai sus, ca O. se phzesch si sh. fie si de acum inainte nestrmutate, sh
fie pentru cautarea bolnavilorti si ajutorulti sfintel manastirl, iar Domniel
Me le si reposatilorn intru fericire parintilorti Donaniei Me le spre vecinica
pomenire; asisderea si in urma Domniei Me le, pe care ilti va alege Domnulti
Dumneden a fi oblhduitoriti teriI acestia, inch ilii pottimn si-ln rugainti in
numele lul Isusn Christosn si intru cinstea sfintiloril Ierarchi, ce se praznu-
eseti intru acesta gant mnstire, ca sh cinstesch si sh innoiasch si sh in-
thresch acestil chrisovti aln Domniel Me le, ca si ale Domniilorii Sale mili si
chriseve sa fie in urm de altil pzite. *i anon inthritti chrisovulti acesta cu
inssT credinta Domniei Me le, I6) Alexandru Constantind Moruzi Voevodil, si
cu a prea iubitilorti Domniei Me le ill', Constantinti Voevodil, Dumitrasco Voe-
vodil, Nicolae Voevodn, si cu totil sfatulti dumne-lorn cinstitilorti si credin-
ciosil boerilorn velitI ai Divanului Domniei Me le: Pan Nicolae Brancovenulti
Vel Vist., Dumitrasco Racovita Vel Bann, Ienache Vachrescu Vel Spatarn,
Ienache Moruzi Vel Vornicii de Tera-de-sus, Manolache Brncovenulti Vel
Vornicil de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicil, Nicolae Fili-
pescu Vel Vornicii, Costache Ghica Vel Logofetn de Tera-de-sus, Scarlatn
Ghica Vel Logoftti de Tera-de-jos, Nicolae Hanger lti Vel Hatmant, Ale-
xandru Manu Vel Postelnicii, Isaacti Ra let6 Vel Clucerti, Dumitrache Schina
Vel Comis6, Nicolae Racovita Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel Stolnicti,
Iorgache Vel Slugerii, Dumitrache Constandache Vel Pitarti si Ispravnicti,
Costache Ghica Vel Logofetil de Tera-de-sus. *i. s'ati scristi chrisovulti acesta
intru inthiuln ann alit domniei mele, aicl in orasulti scaunului Domniei Mele
Bucurescl, la anii dela facerea lumil let. 7301, iar dela Domnuln si Mntui-
torulti nostru Isusti Christosil let. 1783 Main in dece, de Teodorache Lo.
gofetelti la Divanti. (1)

(1) Cod. XXIV, pag. 64.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORUZI - 1793 1796 89

Chrisovulit tnandstireg Greci lorit de aid din Bucuresci.

Tote facerile de bine, ce s'ati Mouth cu milosteniile de rposatiT pravos-

lavnicl Domni al IriT acesteia, mai ales pe la mAnstirile celea straine,
drora cuviincis le este mil 5. si ajutoriulh, cu cab i cu cuviint este a
se irie nesmintitil de dtre ceT ce se miluescil de dtre Dumnecleil cu
oblduirea teriT. Dreptil aceea i Domnia Mea, flindil pururea cu inima sir-
guitre spre inarirea unoril milT ca acestea, socotit-amti si pentru sfAnta
Archiepiscopie dela Pogonianis, care este zidit i ntemeiaa de Oposatuld
si slAvitulti Impratu Constanting Pogonatultl, uncle se cinstesce si se prz-
nuesce hramulu sfintilorti slviiIorti si intru totil 1udailorti ApostolT Petru
si Pave hi, asisderea i pentru biserica Ghiormi-Banulil de aid din orasulil
DomnieT Me le Bucuresci, ce se numesce biserica Greciloril, care este me-
tohii la acest5, sftmt6. Archiepiscopie, ce s'a numitti mal sus, ca s o im-
pArasimil din domnescile nostre mill, care Dumnecleil ne-au miluitil, flindil
c atatil cu chrisvele altorti fratl Domnl de maT inainte vreme, i cu ale
DomnieT Sale fratelul Domnti Michailti &Aulti Voivodil, ce-Iti v6clumti, cu
ltulti 1792 Februarie 5, ail avutil milele acestea, ce mai jos se cuprinde;
decT invrednicindu-ne Domnulil Dumnecleil si pre nol cu domnia acesteT
pravoslavnice TerT-RomanescT, amtt bine-voitil si Domnia Mea i leamil
intrita acestea milT, printeacestil cinstitulti domnescula nostru chrisovii,
ca sA i se psesd nestramutatti, adec . sA aibb. sinta Archiepiscopie, ce
s'ati numitii maT sus, si Sfintia Sa Printele Archiepiscopulil Pogonianis
Chirti .... , nstavniculil acesteT sfinte ease, a trimite in toil aniT al ieae
orenduita mil dela cbarasiT de ocna, pe anti cate sse mil de banT, si
parintiT, ce voril veni de acolo, cte banT cinci sute pentru ajutorulil sfin-
teT EpiscopiT; asisderea tote pill/Mille dte sunt aid in Bucuresci ale
sfntulul metohil, s fie in pace si ertate de iumritti, de schimbulil bani-
lora si de to:Ste alte dArT, macar cnd voril da si alte pravaliT dintr'alle
OAT, iar pravliile acestuT metohil nicT atunci sa nu se supere, numaT sa-si
aiba a da la biserid furnritulti si sma; si s6. aiba a scuti de vinricia
tail vinulti, ce s'ar face in viile acestul metohti, orl in ce dlti vora fi,
nicT o bfintuial de dtre vinricerl sa nu ail* si de pogonAritil, &and va
fi, s scutesd pogne optd-spre-lece, vii ale sfntulul metohil, cum si o
pivnitA cu earciumarula, si sail vinclA vinulti aid in orasubi Bucuresciloril,
care pivnit sa fie in pace de furnaritil, de dminAritil, de vani, de vinil
domnescil si de tote alto OA; cum si earciumarulil in pace si ertatil de
tote dajdiile si ornduielele triT, s pt fi pentru trba earciumeTi si s aiba
a scuti -in top ana de dijmritil stupT dou sute ; sa, fie si doT Omen!

www.digibuc.ro
90 V. A. IIRECHIA

strainT cu adevratil, s li se dee pecetluiturT gpd. pe numele i pe chi-

pulfi lorri, ca sA fie in pace si ertatT de tote dajdiile i orenduielele teriT,
O. pita fi de poslusanie i ajutorula acesteT sfinte bisericT; asisderea sa
aibA, a Ina acst a. sfnta biserica i vinariciulg din Muhl MircescT, Lipia
i Mocescil sud 13uzti, i CaeniT sud. Saadi, cAte doT bani de vadra si par-
parula, dupa obicei, pentru care la vremea vinariciuluT dela acestea po-
pore, facndO dou catastise, asemenea unul ca 9i altulO, isclitri fiindO si
de vinariceriT domneseT si de omulii manastireT, si stringndO baniT viol.
riciulul, sa-el DMA a la, biserica aceT doT bani de vadra i parparulO, dupa
cum ieail i alte sfinte mAnastrl. Rugamu dara si pre ceT ce maT in urma
'Astra se voril alege dela Dumnecleil stapanitoril i obladuitoriT Ore aces-
teia, ca s. bine-voiasca a intAri mila acsta i cu chrisOvele Domniilord
Sale, ca si ale Domniiloril Sale mill si daniT sa fie pazite si in serna tinute
si la Dumnecleti sa se primesca, castigandu-se plata faceriT de bine, repau-
sulii vesnic. Si amti Intrit Domnia Mea chrisovul5 acesta cu insasT cre-
dinta DomnieT Me le, 16 Alexandru Constantinii Moruzi Voivodu, cu a prea
iubitilord Domniel Mole fiT, Constantin Voivoda, Dumitrasco VoivodO,Ni-
colae Voivod, i marturT am pusti pre dumnO-lora cinstiOT i credin-
ciosiT boeril cel marT aT Divanulul DomnieT Me le: Nicolae Brancovnu Vel
Vist., Dumitrasco RacovitA Vel Bang, Ienache VacArescu Vel Spatarg, Ie-
nache Moruzi Vel Vornicii de Tera-de-sus, Manolache BrAncovOnu Vel
Vornica de Tera-de-jos, Costache Ghica Vel Logof6til de Tra-de sus, Scar-
latO Ghica Vel Logofet de Tra-de-jos, Nicolae Hangerlab Vel HatmanO,
Dumitrache Manulti Vel PostelnicA, Isacti Ralet Vel Clucer, Dumitrache
Ghica Vel Comisil, Nicolae Racovita Vel Paharnicti, Iorgache Palada Vel
Stolnicti i a1il. Si s'ail scrisO chrisovula acesta la anulO d'intaT al domnieT
mele, aici in orasul scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci, la anil dela zidirea
lumiT 7301, iara dela nascerea DomnuluT Dumnecleti i MAntuitorulii nostru
Isus ChristosO ltul 1793 Iunie 10, de Teodorache LogofetO za Divana. (1)

Chrisovulit Sffintului Elefterie din Bucuresci de milele ce are.

Sfantuluy i dumnecleesculul schitO alti sfinteT MitropoliT, unde se cins-
tesce si se praznuesce hramulti sfntuluT sfintita Mucenica Elefterie, ca sa
aiba cu acestti chrisovO al DomnieT Mele a tin liude 15, poslusnicT pentru
ajutorula i poslusania la trebuintele ce are, carora, dupa adeveririle dum-
nO-loru boeriloril ispravnicT de numele i chipula lora, sa li se dea i pa-
cetluiturile gospodu dela visterie, spre a fi in pace si nesupAratl de tOte

Cod. XXVI, pag, 78.

www.digibuc.ro
 DOMNIA. LUI MORUZI 1793 1796 91

dkjdiile i angariile, ce vor ei dela visterie t}i dela ce,mara Domniei Me le

peste ann in tere,, de nicT unele valti i bntuial& s n'aibA; aiderea i drepte
bucatele, ce va ave acestg sehit, se, fie nesuprate; Ins trel Bute de oT
de oieritn, stupiT, i rimAtorT de dijmnritil, vinul ce-ln va face de vinariciti,
i c'excium& aid in ormuln Bucurescilorn aperatu de fumaritn, de cminritil,
de vinulti domnescti, de ortulti ve.tAescil i alte angaril; i dot preotl i
un diaconn i dol cantarefT, scuticT de tote djdiile ce esti peste an pe
toV ceT-Ial0, cum i casele Torii i drepte bucatele se, fie aperate. Pentru
cn, acestil schitti, fiindil scapntatil i neavendil nicT un felti de milT i aju-
torin, cu 'care s se pa& ajutore, ceT ce poshwscti, catn i biserica, ai avutti
aceste, mith, ateLtil dela reposatula Domnii Nicolae Caragea Voevodil, precum
din cartea DomnieT Sale ot let. 1783 Martie 5 ne adeverimil, catal i dela
Domnia Sa fratele Michain Vode, Suul, prin chrisovulti DomnieT Sale, ce-ln
velumti, cu let. 1783 Noembre 22, intAritil i intru a doua domnie; deci
acum, dupe, ruge,ciunea ce dete DomnieT Me le dumne-luT cinstitul i cre-
dinciosti boeruln Domniet Me le Nicolae Brncovenuln Vel Vist. pentru
acestti schitn, subt a aruia purtare de grip se afth, ca s innoimti milele
acestea, amn bine-voith Domnia Mea, cu celdursa, inim, pentru rivna ce
avernu c&tre sfintele i dumnecleescile 15,caurT ale ajut precum ne va fi
prin putinO, i cu acestil chrisovti aln Domniet Me le amil innoit i am in-
Witt.' tote acestea mill, &ate mal sus se cuprinde, ca a se pezsce, tot-
deauna nestr&mutatn. Rugamil dar i pre alfT frag DomnT, carT in urma
mist% se vorn invrednici cu domnia acesteT pravoslavnice rl cretinesci,
s6. bine-voiasce, a innoi i a inturi aceste mill, ca i ale Domniilorti Sale mill
i. facerT de bine s fie de altiT in urm Iinute in sem& *i mai intaritn chri-
sovulti acesta cu ins41 credinfa Domniei Me le, 16 Alexandru Constanting
Moruzi Voevodti, i cu a prea iubifilorti Domniel Me le fiT, Constantinti Voe-
vodn, Dumitrmco Voevodil, Nicolae Voevodti, i cu totn sfatulti cinstitilorti
i credinciol boerilorti celorn marl aT DivanuluT DomnieT Mele : Nicolae
Brncovenu Vel Vist., Dumitraco Racovite, Vel Banti, Ienache V&carescu
Vel Spatarti, Ienache Moruzi Vel Vornicn de Tra-de-sus, Manolache Bran-
covenu Vel Vornicti de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicn,
Nicolae Filipescu Vel Vornicn, Costache Ghica Vel Logoftii de Tera-de-
sus, Scarlatti Ghica Vel Logofetti de Tera-de-jos, Nicolae Hangerthil Vel
Hatmann, Dimitrie Manu Vel Postelnicti, Isaacti Raletil Vel Clucern, Di-
mitrie Schina Vel Comisti, Nicolae Caragea Vel Paharnicii i Ispravnicn,
Scarlatti Ghica Vel Logofetil.-1793 Iunie 30, de Gheorghe Logof. za fain& (1)

(1) Cod. XXVI, pag. 109.

www.digibuc.ro
92 V. A. IIRECHIA

Chrisovulii mcindstirei Crefulescului din Bucuresci.

SfinteT i dumnec,leesceT bisericT de aid din orasula DomnieT Me le Bu-

curescl, unde se prAznuesce hramulti AdormireT Prea SfinteT de Dumneclea
IsTAseetre si pururea FecireT Maria si soborulfi sfintilora si marilora Voe-
voc11 aT cetelora ingerescI Michaila i Gavrila, care biseria este ziditA si
intemeiath din temelia eT de cinstitula i credinciosula boeriula DomnieT
Me le raposatula Iordache Cretulescula Dvornica, ca sA fie sfinteT biserici
milA dela Domnia Mea: sA, scutsa in toV aniT drepte bucatele sale, vinula
de vinAricia, stupii i rimAtorif de dijmArita 9 i oT de oieritil treT sute; si o
pivnitA aid in orasula Domniel Me le BucurescT, scutitA de fumArita, de ca-
minAritt, de vamA, de vina domnesca, de ortula vAtAsesca si de tote alte
angaril ce vora fi pe pivnite; asisderea sA ail& a -tine si pAstorT argatT,
liude patru, ins& nu OmenT de prin satele riY, ci strainT, pentru care adu-
cella adeverin0 dela dumnelora ispravniciT judeViluT de numele si chipula
lora, sA li se dea pecetluiturile Domniel Me le, ca sA fie in pace si ertAT
de tote dAjdfile i ornduelele, veil- ate ar esi pe Or a. dela visteria DomnieT
Me le, de nicT unele vala si supArare sA nu aibA, ca BA fie pentru poslusania
sfinteT mAnAstirT, fiind-cA acsta milA ati avut-o sfanta biseria, atAtti dela
altT fratT Domni de maT nainte, i dela Domnia Sa fratele Alexandru VodA
Ipsilanta, atti si dela Domnia Sa fratele Domna Michaiti Vod5. Sutu la intru
amAndoua domniile, precum din chrisovula DomnieT Sale ot let. 1792 ne-ama
adeverita; deci invrednicindu-ne Domnula Dumneclea i pe noT cu domnia
acesteT pravoslavnice TerT-RomanescT, ne-ama milostivita de ama innoita pi
ama intArita mila ce se cuprinde maT sus, ca sl fie sfinteT biserici de aju-
toria si de intArire, preotilora de hranA si de chivernisire, iar DomnieT Melo
i aposatilora pAriMilora DomnieT Me le vecTnia pomenire; pentru care po-
runcimil Domnia Mea vou tuturora slujbasilora, ce vecT fi ornduitT cu orl-ce
fela de slujbA, totT sA avetT a ye feri i nimenea intru nimica supArare
sea bAntuialA, pentru ate scrie maT sus, sA, nu facetT, c orT-carele se va
indrAzni peste porunca DomnieT Me le a face supArare cAtusT deat, s scie
cA va lu certare; intealta chipa BA nu fie, a asTa este porunca DomnieT
Me le, ii saam receh. gpvmd. 1793 Iulie 20. (1)

Cartea meindstirel Domnifeg Bdlaqa.

Zemb. Vlahscoe: Dat-amil domnesca nstrA carte sfinteT i dumnecleesccT

(1) Cod. XXVI, pag. 128.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUZ M0RT321 1793-1796 93

biserici Domnita Balaa de aid din orauld Domniel Mele BucurescT, ca

sa fie in pace i ertat de tote, orl-ce dae vord ei pe mnstirT; aseme-
nea O. scutsca i drepte bucatele sale de dijmarita qi vinaricid; aide-
rea sa fie 0 unit scaund de carne aicl in BucureseT, pe loculd sfintel bi-
sericT, scutitd i ap5rattl de vama, de fumaritii, de erbaritii i de tote Orl-ce
fella vord fi pre alte Beaune; cum i liude c,lece, poslunicT, sa, aiba a tinO,
ins& omen! strain!, car! sa-T gssca din alta tra, pe earl gsindu-T, dupti
cercetarea ce li se va face de catre dumne-luT Vel Aga, sd de catre dum-
n-lord ispravnicT, sa, le dee adeveriata pe numele i chipuld lord, ca s li
se dee 0 pecetluiturT gospodd dela visteria DomnieT Mele, spre a fi in pace
i nesuparatT, fiind-ca acestea milT le-ad avutil sfnta manastire inca din
domnia d'intAT a MarieT Sale frateluT Michaid Voda Sutuld, precum din car-
tea DomnieT Sale, dintru a doua .domnie a DomnieT Sale ot ltulti 1792
Augustil 18 ne-amd adeveritil; dreptii aceea ne-amd milostivitil qi Domnia
Mea de amd innoitd i amd intaritd, printr'acsta domnsca nstra carte,
milele ce se cuprinde maT sus, ca sa i se pazesca nestramutatd, i porun-
cimd d-luT Vel Aga i dumnO-vOstre ispravnicilord i altord zapciT i sluj-
baT, nimenea nimicti sa faca vre-o suparare, i sa nu facet! la tote eke
scriemil maT sus, ca aTa este porunca Domniel Mele, ii saam. receh. gpd.
1793 Julie 22. (1)

Carlea preofiloni dela biserica Sfintel Vinerl de sculdlet.

Zemb. Vlahscoe: Sfintel i dumnecleesce! biserici de aid din orauld

DomnieT Mele BucurescT, unde se cinstesce i se praznuesce hramuld Sfin.
tel Prea Podbnil Maicil nOstre Paraschiva, ca s alb a tin, printeacsta
carte a DomnieT Mele, liude patru; preog nesuperatT de tOte dajdiile i orn-
duelele, verT-ctite ard ei dela visteria DomnieT Mele peste and, in Ora i
aid pre tOrgii, pre preog, de nicT unele vald sad bntuiala s nu aiba; ais-
derea sa aiba a scuti i drepte bucatele lord, stupi de dijmaritd, Fid vinuld
co face in adevrate viile lord de vinaricid, care fiind-ca acsta mila au
avut-o sfnta biserica i maT inainte dela altT trecutT fratT DomnT, precum
din cartea DomnieT Sale frateluT Michaid Sutulti Voivodd ot ltuld 1781
IuliO 2 ne-amd adeveritil, ne-amd milostivitd i Domnia Mea 0 printea-
cesta a nstra domnsca, carte, intrimil a aye sfnta biserica acestea
mill nestramutate, de a fi aceste liude patru, preotl nesup6ratI de tote
cAte scrie maT sus, i &And ard da 0 altl preotT, ce vor ave carg de mila,
iar acetii tat sa nu dee, ca sa se pita afla tot-deauna cu rtigaciunl
(1) Cod. XXVI, pag. 130.

www.digibuc.ro
94 V. A. URECHII

in sfnta biseria Dreptii aceea poruncima Domnia Mea i molitvelor vOstre

protopopilord i altora, i slugi domnesci i vlAdicescl, I vou celorti ce
vett mbla, ou slujba dijmaritulut si a vinAriciuluT vent in ce judetti, ye-
Ondil cartea Domniel Me le, s5, avett a ye feri de acestT preott si de buca-
tele lork ce s'ati clisq mat sus; nimenea peste porunca Domniet Me le su-
prare 0, nu facetl, c asa este porunca Domniel Me le, ii saam. receh. gpd.
1793 Augustil 24. (1)

Chrisoculii meindstirel Apostolache din sud Saadi de milele ce are.

Sfintel i dumnecleescet mAnstirt ce se numesce Apostolache ot sud
Saack unde se cinstesce si se prAznuesce hramulil Adormiret Prea Sfintet
Nsateret de Dumnecleii i pururea Fecirel Mariet, ca s aiba a-0 gasi Ru-
de, nu din sAteniT, din ajutoratit satuldi, ci ement strint fkrA de nict o
pricink pe care s-1 dud, la dumn-loril ispravnicit judetulut ca s5.-T cerce-
teze, i fiinda strint cu adeveratk sa, le dea adeverinte pe numele si chi-
pula lora, dupa care li se va da i pecetluiturile gospodk i voril fi ne-
supratt de tote dAjdiile i angariile; asisderea sA aiM stnta mAnstire mil
dela Domnia Mea, s iea in toti anil merticti de sare dela ocna Telega, bo-
lovani cinct-clect pe an, la vremea cndti ieail i alte mnstirT; cum si drepte
bucatele mnAstiret, stupit i rimktorit de dijmaritC, i vinul ce-lii va face
de vin&ricik sa. fie scutitil i aperatil, ti s scutsa, si de oieritil ot tret
Bute; pentru ca acest5, mnstire din intimplarea vremiloril stricndu-se
ajungendil la dArpAnare i neavendil poslujnict i robi pentru ajutorulii
poslusaniet la trebuintele ce are, ail avutil mil& dela Domnia Sa fratele Mi-
chai Voda Suul prin chrisevele DomnieT Sale, ce le veclumil Domnia Mea,
unulii cu let. 1785, din domnia d'intAT, i altul cu let. 1792 Martie 22,
dintru a doua domnie. Dreptil aceea, invrednicindu-ne Domnuhl Dumneslea
si pre not cu domnia acestet pravoslavnice tsert, ne-amil milostivit i i-amil
Intrit aceste mill, spre a fi de ajutoriil si de inthrire, iar Domniet Mele
pArintilord Domniet Melo vesnia, pomenire, si pentru ca sA se pAzsca
acestea milt nestramutatk amii intritil chrisovulil acesta cu insl credinta
Domniet Mele, 16) Alexandru Constantinti Moruzi Voevodti, i cu credinta
prea iubiiIorti Domniet Mele fit, Constantinil Voevocla, Nicolae Voevodil,
Dumitrasco Voevodil, puindil de martorT i pe toti cinstiil i credinciosit
boeril Velig at Divanulut Domniet Mele: Nicolae Brncovenu Vel Vist., Du-
mitrasco RacovitA Vel Bank Ienache Varescu Vel Spatark Ienache Mo-
ruzi \Tel Vornict. de 'Vera .de-sus, Manolache Br6.ncovenu Vel Vornicil de

(1) Cod. XXVI, pag. 139.

www.digibuc.ro
 OOMNIA IAA MORUZI -- 1793-1796 95

Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornica al 3-lea, Nicolae Filipescu

Vel Vornica al patrulea, Costache Ghica Vel Logofeta de Tera-de-sus, Scar-
lata Ghica Vel Logofeta de Tera.de-jos, Costache Hanger lati Vel Hatmanti,
Alexandru Manu Vel Postelnicti, Isaaca Ra letti Vel Clucera i al#T, si Is-
pravnicti Scarlatti Ghica Vel Logofetil, scriindu-se chrisovula acesta intru
intaiulti anti dintru intaia domnie a DomnieT Me le, la let. 1793 Aprile 20,
de Gheorghe Logofatti za taina. (1)

Car lea wind:gird Rcisvanului de vinciniciulil, ce are la sud Prahova.

Datamti domnsca nestra carte sfinteT si dumnecleesce1 manastirT de

aid din orasulti DomnieT Me le BucurescT, ce se numesce Basvanulti, ca sO
aiba a lua vinariciula din Multi CalinesciT, FilipesciT de padure, Hi-
hiresciT si BA WO, din sud Prahova, eke doT bani de vadr i parprula
dupa obiceia ; ins& egumenulti dela acesta sfanta, manastire, sea omula
pe care ilti va orendui ca sa stringa vinriciulti, sa aiba, a ambla si a seri
vinriciul dimpreuna cu vidriceriT domnescT, i s fad doug catastise,
asemenea unulti ca i altuIi, iscalite uiind amenclou'e si de vinriceril dom-
nescT si de omulti manastireT, i asla impreuna, stringenda bana vinriciuluT
dela dainicil, ce platescil de o vadra, de vial ate bani patru i poclonula
de nume, s aiba, a lua vinariceriT domnesci eke doT banT de vadra.
poclonula de nume, iara, ceT-laltT cate doT banT de vadra i parprula dupa,
obiceia, s OA a lila, emeniT manastirescT, spre a fi sfinteT manstirT de in-
tarire i parintilorti calugarT dela acesta, sfnta manastire de chivernisla,
iara DomnieT Me le si reposatilora parintilora DomnieT Me le vesnica pome-
nire; pentru care poruncima Domnia Mea dumne-vestre boerilorti vinaricerT,
la luatula banilorti, ce este partea manastireT, nici inteunti chipa s nu ye
amestecacT, pentru ca acsta mila a avut-o sfanta manastire atatil dela alp
fra4T Domni de maY nainte prin chriseve, catil si dela Domnia Sa fratele
Alexandru Ipsilantti Voda, prin cartea DomnieT Sale cu let. 1775 Septembre 3,
i dela Domnia Sa reposatulti Voda Nicolae Caragea, prin cartea DomnieT
Sale cu ltulii 1782 Septembrie 30, ce ni le aret de le veclumt1 Domnia
Mea pe ate trele acestea crY, cuprincllitere cu mila de mat sus aretata;
ne am milostivita dara si Domnia Mea de anal innoitti i amti Intrith mila
acsta, sa, se pazesca nestramutatti intocmaT, precum se cuprinde maT sus,
1793 Iunie 11, Bucuresd. (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 27.

(2) Cod. XXVI, pag. 58.

www.digibuc.ro
96 V. A. UREMIA

Chrisovulg Inetnetstirei lidsvanulg pentru stcipauirea a Ira pret veilii.

Dat-ama domnescula nostru chrisovii sfinteT vi dumnecleesce1 manastirl

de aid din oravula Domniel Mele BucurescT,'ce se numesce Rsvanult, me-
tohult mnstireI Sfntulul Gheorghe-noil, ca sa aiba, a .cind vi a stapani
treT pravaliT de pe podula lul *erbana-Voda, ce sunt in pariva caselora
de Bei Heil, cu pamintula lora impreuna, care este in faia stinjenT 23, iara
despre rasarita stinjenT 171/2, i una cirica catre apa DmboviteI, vi despre
ceea-lalta parte in ceste stinjenT 22 vi una cirica; pentru ea aceste prvalil
fost-aa a reposatuluf Medelnicera Mihalache, ins& numaT binalele, iara lo-
cula a foga ala sfinteT Mitropolit Ungro-Vlachiel cu chirie, adeca dou, ce
ail fosta zidire, avla, ate talerT clece pe anti chirie pentru loca, precum ye-
guma Domnia Mea zapisula, ce s'aa data de rposatula Mitropolita dela let.
1767 Octombre 25 ; iara prvalia aa avut-o cumperata dela ling Petre
sin Gheorghe Serbula, tow la acela lta 1767 Decembre 4, pre locula
sfinteT MitropoliT, iaravl cu chirie; carl pravaliT, dupa mOrtea Medelniceru-
luT Michalache, remfiinda multe datoriT a se plati, s'aa vindutil la mezata,
din porunca domnesca, spre plata datoriilora, vi dela mezata le-aa cumpe-
rata reposatula proin Mitropolitula Filareta; apol la letula 1793 Martie
25, egumenula Rasvanenula, de impreuna cu egumenula Aghiorghitula, prin
fia data inscrisa dela fericitula Patriarcha ala IerusalimuluT, unde sunt
inchinate acestea man5stiri, aa facuta schimba prin zapise, dupa orenduiala,
(lanai manastirea o movie DraguescT din Aud Ilfovii, vi au luata dela re-
posatula proin Mitropolita acestea pravalil, ins prvliile le-aa data r-
posatula proin Mitropolita, cu pamintula lora impreuna, nedajnice de chirie,
fara de a siguripsi intel pre Mitropolie cu vre-una anti acareta in locti,
dupa cum nicT in zapisula s nu pomenesce nimica de vre-o asigurantie
MitropolieT, ce in urma reposatula proin Mitropolitula Filareta a cumperata
o movie la Vlavca, ca s o dee MitropolieT pentru locula pravliilora, vi au
facuta vi zapisu ca o da schimbil MitropolieT pentru locula acestora pra-
valiT, dar urmare nu s'ail facuta, pentru a acea movie s'aa gsita iara in
stapAnirea clironomilora reposatuluT Mitropolita Filareta DecT Mitro-
polia fiinda lipsita de locula se, facut-aii cerere acum cu drepta cuvintil
all lu b. lucrula de unde l'aa gasita stapanindu-se, asemenea vi egumenula
mnstireT Rasvanula, iaravT cu drepta cuvinta s'aii intorsa la clironoma re-
posatuluT proin Mitropolitula Filareta, de vi- au cerutil movia innapoT, care drep-
tate a Mitropoliel vi a mnstirel Rasvanula cunoscend-o vi Gheorghe
nepotula vi clironomula reposatuluT Mitropolita Filareta, MIA de a maT cerce,
judecata, ca sa nu-'l iasa movia din mana, ca4ut-aa la invoire, spre a da

www.digibuc.ro
 DOMNIA LOT MORUZ1 1703 1796 97

MitropolieT atri lucru nemiscatora, qi s o mu4umsca, pentru lucrula

MitropolieT, ea i Mitropolia s se lase de a maT cere locula
i egumenula Rsvanula s nu-la supere a-I lua, moia; si asTa s'aa aezatil
de ail data MitropolieT o all& prvMie, ce ati avut-o de cumprAtre, cum qi
pretula mosieT dela Vlasca, cu care preta al mosieT s cumpere Mitropo-
lia alta acareta in I3ucurescI, i Mitropolia ail ltisatil de acum inainte slo-
bodu locula prvahilora, de maT sus numita, ca s fie bine data, de im-
preuna cu prvnile, la mrastirea Rasvanula, far& de dare de chirie; cum
i egumenula Rtisvanula s'ati mulOmita i earl lsatil de a mal cere mo
vie; pentru care acesta aseaminta i intocmire ce s'aa facuta, amll veduta
Domnia Mea i zapisulti Prea SfintieT Sale ParinteluT Mitropolita Chira Do-
siteitl, ce le-aa fcuta acum in dosula zapisuluT de maT sus numita aill
r6posatuluI proin Mitropolita Filareta, cu MUIR' 1795 Maiti 2, iscAlita de
Prea Stintia Sa i adeverita cu mrtrturia dumn-lora cinstitilora i creclin-
ciosT boerilor veliI, cu coprinderea de maT sus, asupra aruT arzminta,
prin. jall.A. cAtre Domnia Mea de rugaciune, all cerutti cuviosulti Archiman-
drita i egumena alti mtinstireT SfntuluT Gheorghe-notl din Bucuresci,
Ohirti Mitrofanti, domnesculti nostru chrisova de intrire, artandu-ne de im-
preun& i acsta, intocmire, ce acuma in urmti s'art fa.cutil, a ca,ruT jalb
rnduind-o la dumn-luT cinstita i creclinciosa boerula DomnieT Me le Vel
Logofta de Tera-de-sus, Scarlata Ghica, ca s cerceteze de maT este, dca
la vre-o parte, si de este cu multumita fies-crtruia; de unde ne-au venita
anafora dela 15 ale acestei luni, prin care ne c16, pliroforia de -OM pricina
acsta pe largri, i cum ct n'au rmasil cuvinta de pricinuire la nicT o
parte; decT fiinda cu cale cererea i rugilciunea egumenuluT, ama data
Domnia Mea acesta chrisovil sfinteT mAnstirI Rasvanula, pentru siguranp
sa, ca s stripansca aceste pravaliT cu lucula lora acum i tot-deauna
ca una lucru buna frir5, de pricina i drepta acareta ala sti Para de nicT
o dare de chide. Si amil adeverita chrisovula acesta cu InsI credinta
DomnieT Me le, i cu credinta prea iubiOlora DomnieT Me le fil, martorT
fiinda dumn-lora velitii boerT: Pan Iproc. ltula 1795 Iunie 19. (1)

Car lea mane-Wird Tuturorti Sfin(ilorti de milele ce are.

lost. Bojielu ko' Alexandra Constantinu Voeuodit i gospod. Zeml. litahiscoe.

Dat-ama domnesca nOstrA carte sfinteT i dumnedeesciT manAstirT, de,

aicl din Bucuresci, unde se cinstesce si se praznuesce hramula Tuturoril
(1) Cod. XXVI, pag. 258.
Analele A. R. Tam. XV. Memoriile Seq. Islorire, 7

www.digibuc.ro
98 V. A. 11RECIlli

Sfintilorg, ca sh alba a lu dela ocna Telega, pe totil anulii, bolovani

sare una sutt ; asisderea acum st-s1 gasesa si liude dece, strtinI din alit
tra, pentru ajutorulg sfinteI mnstirI, care aces% milt ag avut-o sfenta
intaistire attitti de la Domnia Sa fratele Alexandru Voda, Ipsilantg, prin
cartea DomnieI Sale cu let. 1776 Noembre 2, cum si dela Domnia Sa
fratele Michaig Vod Sutuld din domnia d'intAT, prin cartea dela let. 1784
Noembrie 19, si din domnia de pe urma, iartsI prin cartea Domniel Sale
cu let. 1792 Noembre 26; dreptii aceea si Domnia Mea ne-amg milostivitii
de amii innoitil si amii intaritti mila acsta, ca st ieae acel (Ate una sut
bolovani sare dela numita omit, la vremea cnd vor luit si alte intnstirT,
chtg si aceI liude dece OA tie nesup6ratI, pe care ghsindu-I cuviosulg Chirg
, egumenulg acesteI sfinte mantstirI, st-I duck la dumn-lorg
ispravnica judetulul ca sa,-I cerceteze, si fiindil cu adevratg strinl dintealt
Ora, 0, le dea adeverin0 pe numele si chipulg lorg, dupt care A li se dea
si pecetluitg gospod., ca st fie in pace si ertatl de tote dtidiile si orendu-
elile, verl-ete ar esi dela visteria Domniei Mele peste ang in tell, spre a
fi sfintel mantstirI de ajutorig si intrire, iar DomnieI Mele si re'posatilorg
parin%iloril DomnieI Mele vesnict pomenire, ii saam. receh. gvmd.-1793
Tune 16. (1)

Cartea mandstirei Sfintel Ecaterind de vinetriciulii ce are dela sud Saadi.

Fiind-ca sfnta si dumnedeesca manastire, ce se numesce Slnta Eca-
terina, de aid din Bucuresci, cu chriseve domnesci are a lua, milt de vi-
nriciii din dlurile domnescI ot sud Saadi, insa din poporulii JugureniI,
Btsinescil si FintescI cate doi bani de vadra si parparulii, amg data
Domnia Mea acest carte la rnnt, omuluI, ce-lg va orendui cuviosulti
egumeng, ca dupa, ponturile, ce sunt date de cAtre Domnia Mea, de eau-
tatula slujbeI vinitrioiuluI, FA aibt a Amble, impreuna cu vintriceriI dom-
nesci si a scrie totd vinariciulii dinteaceste dlurT, si facendg doue ca-
tastise asemenea, isalite fiindti si de vintriceriI domnesci si de omulg ma-
nastireI, unulg sa-lg dee la omulti manastireI si altulfi sa-lg opresca villa-
riceriI domnescI, dupt care st aibt a stringe mila mtnastireI, si fart de a
nu opri macar ung bang dintr'insa, orl cu nume de deciuiala sell alit
cheltuiala cevasT, 0, OA a trimite boerulil tacsildarg banii pe depling la sfnta
Mitropolie, de unde viinda in urm5, egumenu mtnastiriT cu catastihulg, ce-la
are iscalitg de boeruld tacsilclarfi, cu chrisovii sea cartea innoitt, ce va aye
dela Domnia Mea, isI va lila acea milt, ii saam. receh, gpd. 1793 Iulie 4.

(1) Cod. XXVI, pag. 100.

www.digibuc.ro
 MANIA IA MORUZI 1793 1796 90

Chrisovulit de mila mandstirii Sfdlitului Sava.

Sfintel si dumnecleesceT rnnstirT de aicr din orasulti Domnier Me le
Bucurescr, uncle se cinstesce si se praznuesce hramuld sfntulur Pa-
rinteluT nostru Sava ot Sfetagora, si cuviosulur egumeng dela acsta ma-,
nstire, Chiril , ca sa alba sfnta mnstire mill dela Domnia Mea,
s ieae vinAriciulil din Multi SupArAscilord sud Saadi, cu parparulti, i
din dou6 v5.1, adeca valea Miscule si valea StrilAil, ce sunt in cuprinsulil.
acestul poporti Supurascil, din care ati luatil tot-deauna mila vinAriciuluT;
decl la vremea vinriciulur sit mrgb, omulil manastireT, ce-la va orndui.
egumenulti, impreuna, cu vinAriceril domnescr, s5, scrie vinAriciulti dintea-
celil Mil, si facndil dou6 catastise asemenea unulil ca si altulil de totil
vinariciula, iscAlitil si de vinaricerir domnescr si de omulti manastireT, la
strinsulil baniloril s1 ieae viraricerir domnesci trer bani de vadra, si omulil
manastirer dor banT si pArparulil dup5, obiceiti; si iara s5, fie sfintel mama.-
stirr milt dela Domnia Mea, sa tie liude lece, Omenl strainT si fArS., pricin&
sea nume in visterie, ca sa fie pentru ajutorulil si poslusania sfinter ma-
nastirl, pe earl O. I gassa, si ducndu-I la ispravnicir judetuluI ca sa-T
cerceteze de voril fi strAini cu adevratil, sa le dee adeverinta de numele
si chipulil lord, dupt care li se voril da si pecetluiturT gospod., spre a fi
in pace si nesupAratl de tote dajdiile si ornduelele, veri-cate vorti esi
dela visterie si dela ctmara Domnier Mele peste anil in trA, pentru 05,
acestea mill le-ail avutil sinta mtnastire atatil dela altr fratI DomnI de
mar inainte, prin chriscive si carp', i dela Domnia Sa fratele nostru Dome'
Alexandru Ipsilantil, i dela rposatuld Nicolae Caragea Voivodil, catil si
dela Domnia Sa fratele Domnil Michaiil Sutulil Voivoclii prin chrisovulil
Domnier Sale, ce-lil v6clumil, cu letulil 1792 Iunie 7; asisderea s5, aibri a
lu sftinta manastire si una Rita cincr-clecr bolovanT sare dela ocna Telega
pe totti anulil, fiind-ca si acst milit de sare v6cluniti Domnia Mea ca ail
avut-o si dela Domnia Sa fratele Michaiil Vod6. Sutulil, prin deosebitil chri-
sovulil DomnieT Sale, ce ni-lit art& de-lil v6clumil, cu ltulil 1792 Iunie ...
Deci invrednicindu-ne Domnulil Dumne4eil cu domnia acester pravoslav-
nice Orr, amil bine-voitil Domnia Mea, si printeacestil cinstita si bine in7
chipuit domnescula nostru chrisovii, amil innoitil si mai intarittl milele ce
se arth mar sus, ca ea i se pazsct nestramutatil, spre a fi sfinter mAna-
tirl de ajutoriti si de intarire, si Domnier Mele si reposatiloril ptrintiloril
Domniel Mele vesnict pomenire, adeverinda chrisovula acesta cu instql
credinta DomnieT Mele, Ic7) Alexandru Constantinil Moruzi Voivodti, si cu a
prea iubitilortl DomnieT Mele fir, Constantinti Voivodil, Dumitrasco Voivodu,

www.digibuc.ro
100 V. A. UREMIA

Nicolae Voivoc16, i cu totil sfatulti dumne-lorti cinstifilorti i credinciosi-

lora boerilorti celorO mart al Divanulut Domniet Mele : Nicolae Brncovenu
Vel Vist., Durnitrasco Racovif Vel Bang, Ienache Vgarescu Vel Sptarti,
Ienache Moruzi Vel Vornicil de Tera-de-sus, Manolache Brncovenu Vel
Vornicti de Tra-de-jos, Manolache Crefulescu Vel Vornic6, Nicolae Fili-
pescu Vel Vornicti, Constantin Ghica Vel Logofettl de Tera-de-sus, Scar-
latO Ghica Vel Logofet6 de Tra-de-jos, Costache Hangerlati Vel Hatmanti,
Dumitrache Manuld Vel Postelnicti, Isaacti Raletti Vel Clucerti, Dumitrache
Schina Vel Comis, Nicolae Racovif5, Vel PaharnicO, Iordache Palada
Vel Stolnica si Ispravnicti, Ghica Vel Logofetil de Tera-de-sus. i s'ati
scrisO chrisovul acesta la inthiula an6 i intru intoda domnie a DomnieT
Mele, aici in orasulti scaunulut Domniet Mele Bucuresci, la anulti 1793
Maiu 10, de Teodorache Logoftil za Divantr. (1)

Chrisovulil schitului de edlugdrge Hagi-Dina

De vreme ce Timotea Monachia, ce s'a numitti Hagi-Dina, avendti rivn
dumnedeescA, din ostenela et ati inalfatu bisericn de piatrn, din temelie, aici
ih orasulii Bucuresci, pentru cinstea Bunet-Vestirt a Prea Sfintet de Durn-
neded Nscterel i pururea FecireT Mariet, i o au inalfatti i intrumuse-
Iand-o pe din launtru i pe din afarn, cu tote celea cuviincise pod6be, pentru
locuinta cAlugArifelorti ce se vortr adun la acestti slntti locasti, Domnia Mea
ca nal sprijinitoriti sfintelortr biserici, anvil bine-voita Domnia Mea de innoimti
el intarima tete milele eke le are acesta srantti locasti, atAtO dela eel mat
dinainte frail Domni, cAtil si dela Domnia Sa fratele Michaid Vocl Sutulti,
prin chrisovultr ce-I6 vedurnti cu let. 1792, cu cuprinderea de mat jos are-
tat, adicn sn aibd a stapni vase sute stinjent de movie total de o parte,
si cu vile, ce calel pe aces-0, movie in movia domnesc dupa, marginea
Bucurescilorti, dup cuprinderea artilorti de hotrnicie a d-lor vel4ilorti
boerT ot let. 1776 Septembre 8, i trei salase de figanT; i sa alba a 1u6,
pe -WO anultt dela carnara Domniet Mele ate tal. cinci-decl la diva praz.:
niculut, ca sti tie pentru cheltuial la celea trebuincise. Asemenea sa aibn
a lil pe totti anulti dela ocne bolovani sare cincl-decl, la vremea cnd ieati
si alto rranstirT; vi s scutesd. si de oierit6 oi dou6 sute, de dijrnnritti
stupi i Tarnntort una sutn, si de vinAriciti vinuld ce-I6 voril face in viile
bisericiT, i s5. mat lie i dot pre4 scutift de birultr preo0scti i plocon6
vladiceset, nict odini6r5, supnrafT sn nu fie; cum si o pivnifa, aidi in orasulti
Domniet Mele Bucuresct, aperatn, de tete angariile i orenduelele ce yore

(I) God. XXVI, paz. 70.

www.digibuc.ro
 DOMNIA. LW MORUZI - 1793 1796 101

cla alte pivnite; asisderea sa OA a tine si una majera pentru trba pes-
celul sarata de trba si hrana calugaritelora, ce se yogi afle, la acesta sfnta
locasti, care mjera sa fie aprata despre rendula dajdfilora, si nimenea
sa nu faca suparare nicT de fumarita, nici de vama; i iar sa. fie sfantuluT
schita mila dela Domnia Mea, sa aiba a tine pentru trba si poslusania
schituluT dttrvarT, argatT, pastor!, c,lece liude, ins& nu omen! de prin satele
triT, ci strain!, pe carl cercetandu-T dumne-luT Vel Vist., si fiinda strain!
cu adeverata, 0, li se dea si pecetluiturile DornnieT Me le pe numele si
chipula lora, ca sa, fie in pace si ertatl despre rendula dajdiilorti, spre a fi
mila acsta la trba si ajutorula sfantulul locasir 0 calugaritelora de chi-
vernisel, iar Domniel Me le si reposatilora parintilora DomnieT Me le veq,-
nica. pomenire. Drepta aceea, ca sa, se pazsca milele aceste nestramutata,
alai intarita milele acestea cu insasl credinta DomnieT Me le, Ith Alexanclru
Constantina Moruzi Voevoclii, si cu credinta prea iubitilora Domniel Mele
Iii, Constantina Voevoda, Dumitrasco Voevoda, Nicolae Voevoda, si cu mar-
turia dumne-lora cinstitilora i. credinciosl boerilora veliti aT divanuluT Dom-
nieT Mele: Nicolae Brancovenu Vel Vist., Dumitrasco Racovita Vel Bana,
lenache Vacarescu Vel Spatara, Ienache Moruzi Vel Vornica de Tera-de-
sus, Manolache Brancovenu Vel Vornica de Tera-de-jos, Manolache Cre-
tulescu Vel Vornica, Nicolae Filipescu Vel Vornica, Costache Ghica Vel
Logofeta de Tem-de-sus, Scarlatti Ghica Vel Logofeta de Tera-de-jos, Ni-
colae Hangerla. a Vel liatmana, Dumitrache Manu Vel Postelnica, Isaaca
Raleta Vel Clucera, Dumitrache Schina Vel Comisa, Nicolae Racovita, Vel
Paharnica, Iordache Palada Vel Stolnicil si Ispravnica, Costache Ghica Vel
Logoreta de Tra-de-sus. *i s'aa scrisa chrisovula acesta la anula d'intol
dintru intAia domnie, aicl in orasula scaunuluT DomnieT Mele BucurescT,
la anii dela nascerea Domnulul Dumneclea si mantuitoruluT nostru Isusa
Christosa 1793 Maia 10, de Raducana Poenariu biv. 3-lea Logofeta. (1)

Cartea memistirii Sfin(ilorti Apostoll din Bucuresci pentru 80 bolovani

sore, mild ce are a mai luet dela ocitei.
Dat-arna domnesca nostra carte sfinteT si dumnecleescel manastirl de
aicl din Bucuresci, la care s praznuesce hramulti Sfintilora Apostoll
Petru si Pavela, uncle este Mistavnica Sfintia Sa Vladica Stavropoleos
Chira Grigorie, ca sa aiba a maT lua. pe -Lotti anula dela ocria cate 80
bolovani sare, pentru ca veclenda Domnia Mea buna Avila ci silinta ce
are cu podeba sfintel manastiri; no ama milostivita i peste milele, ce cu

(1) Cod. XXVI, pag. 44-45.

www.digibuc.ro
102 V. A. URECHIA

deosebitele chrisevele DomnieT Me le, are sa, mal ieae i bolovani sare 80 dela
ocne, adec unde lu pkid, acum bolovanT una sutd, ce se cuprinde in chri-
sevele DornnieT Me le, 0, ieae de acum inainte cate bolovanT una suf.& optil-
clecl, la vreme (And lead i alte mandstirT, cu deosebita pecetluitula DomnieT
Mele. Drepta aceea, pentru a se pzi acesta, mil. nestrmutata, am data
mesa domnsca nestra carte sfinteT m&ndstirT, ca la vreme ieae mila
acsta nestrilmutattl, ii saam. receh. gvmd. 1796 Iulie 6. (1)

Chrisovulit (JcZrninarulu loau Bcircdnescu de schimbutt4 ce a facutit cu

mcincistirea Pantelimond, de aft luatii nisce case gi ait datil o movie.

Asezdminturile i intocmirile cele drepte si cu cale, cad aI luata saver-

sirea lora prin buna orenduiald, neimpotrivindu-se nicT la pravilI nieT la
obiceiula phmintulul, iar maT vrtosa acelea, ce prin multdmirea i invoirea
amendorora partilorti, s'aa fAcutil adeverite i mArturisite de vrednice obraze;
acelora, ca nisce drepte i cu cale, li se cade intrire dela DomniT si std-
pflnitoriT ril, pentru a fi bine pdzite i nestramutate. Drepta aceea dar,
fiind-ca cinstituld si eredinciosii boerula DomnieT Mete loan Barchnescu
biv Vel aminara, prin asezaminta de schimba ati luata dela mnstirea
stntuluT Pantelimond casele de zida cu looula din mahalaua stntulul Ni-
colae din SelarT, ce aa fostd cumparate de reposatuld mitropolita Ungro-
VlachieT Chird Neofita i afierosite numiteT mnstirT, prin zapisula iscalita
de Clucerula Dumitrache epitropti, care ni-ld area de-la vaclumil Domnia
Mea, cu let. 1794, Iulie 29, iscalita martord dumn-lul einstitil i credinciosti
boerula Domniel Mele Dumitrache Ghica biv Vel Band, carele se trage
din nmuld raposatuluf Domna aid doilea Grigorie Ghica Voevoda, ctito-
rulul aoesteT sfinte manastirT, i adeveritd de Prea Sfintia Sa Printele Mi-
tropolitula Ora Chird Dositeia, intru care scrie, ca neavenda mnstirea
maT nici una folosil dela acestea case, ca unele ce dela i,lece anT incece
se obicTnuia prin porunei domneseT a fi de bellied, far& de nicT o plath de
chirie, in catti cu intrarea i esirea unora si altora prdpadindu-se names-
tiile de prin prejura, remasese ca sa se prapadesca i inssT zidirea Ca-
selord, si pentru maY buna folosa mtinastireT, dndu acestea case la dum-
ne luT maY sus numituluT boera, afard insd din sese case ce sunt zidite din
vreme pe fata poduluT despre hanulti luT Serbana Vodd, sub chirie de pii-
minta, ce o del la manstire, ati luata mnstirea schimba iarasT lucru ne-
miscatoria, adicd mosia ce se chiama BucsaniT de jos, sud Vlasca, de pe
apa NejlovuluT, stinjenT opta sute, cu vada de /nerd, aratndu-ni-se de vaclumti

(1) Cod. XXVI, pag. 286.

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORIJZI 1793 1796 103

izapisulti ce ati datti numitulti boeril la mandstire, cu let. 1794 Iunie 29,
cu iscklitura sa, adeveritil iarksT cu mrturia dumne-luT biv Vel Baal Du-
mitrache Ghica i de Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitulti
Ora Chird Dositeiti, intru care scrie, c. acestk mosie ii era mostenire din
zestrele rtiposatiT maick-seT, maT &Anal mAnkstirel impreunk cu acst a. mo-
sie i unti locit de cask, ce-lii avea iark dela clironomia pkrintscl; pe 'po-
dui% luT Serbanti-Vod, in mahalaua SloboclieT, care s'a alesti acum cu vol-
nicie, aretfindti in zapisulti sti i semnele i hotarele, atLitti ale numitel mosil
dal si ale loculuT. pe largul, dup sineturile i hoturnicile vechT, carT sine-
turT tote le-ati fcutti teslimii la numita manustire; asupra cruia asezAmintti
ati cerutil maT sus numitulti boerti i domnsca nstr intrire, pentru maT
buna siguran ta. si odihna sa; decT ve'clenclti Domnia Mea ck schimbunt
acesta s'a facutti iarsT cu acaretti, lucru nemiscktorti, prin scirea Arhiereu-
luT Ora si a dumne-luT biv Vel Baal Dumitrache Ghica, care se trage
din nemulu ctitoruluT, prin bunk intocmire i invoial, amti primitti Domnia
Mea oererea aminaruluT, i amti data acesta domnesculti nostru chrisovil
de intrire, ca s. fad, zaptti i s se stpfinesck de acum inainte numitele
case cu loculti lorti, in bunk pace, ca unti lucru bunii i dreptti ant dumn-InT,
Para de bntuialk i Park de nicT o suphrare de cAtre nimeni, adeverinclii
chrisovulti acesta cu inssT iscOlitura i pecetea DomnieT Mele, i ott credinta
prea iubii1orti DomnieT Mele fiT, Constantinil Voevodu, Dumitrasco Voe-
vodO, Nicolae Voevodti, Gheorghe Voevodu, martorT fiindti i dumn-lorti
cinstiti i credinciosl boerT ve1iT aT divanuluT DomnieT Mele: Pah Dumi-
trasco Racovit Vel Baal, Ienache Moruzi Vel Vist., Manolache Brncovenu
Vel Vernier' de Tera-de-sus, Costache Caragea Vel HatmanO, Dumitrache
Manu Vel Sputart, Nicolae Filipescu Vel Logof6tti de Tera-de sus, CoStach'e
Ghica Vel Vornicti de Tera-de-jos, Radu SlAtinenu Vel VornicO, Manolachd
Gradistenu Vel Vornicti, Constantinti StirbeT Vel Logoftti de Tra-de-josi
Lucache Vel Postelnicti, Dumitrache Hangerliti Vel ComisO, Alexandru NA-
carescu Vel Clucerti, Mat Comnenu Vel Paharnicti, Grigorie Menu Vol-
Stolnicd, Iorgache Vel Slugerti, Grigorie Vel Pitarti i Ispravnicti, Nicolatti
Filipescu Vel Logoftil de Tera-de-sus. i s'ati serial chrisovulit acesta intru-
al douilea anti aid domniel mele, aia in orasulti scaunulul DomnieT Mehl-
Bucuresci, la aniT dela zidirea lumeT let. 7302, iar dela nascerea Domnula
nostru Isusti Christosu, let. 1794 Iulie 22, de Mat Roland biv. 3-lea Ldi-
gof6tti. (1)

(1) Cod. XXVI, pag. 222.

www.digibuc.ro
104 V. A. URECHIA

Cartea mnstiri Cotroceni de liude optii scutelnici.

SfinteI dumnecleesceT manastirT, de aici de 16.nga orasula Domnielf
i
Me le BucurescT, ce se numesce CotrocenT, unde se cinstesce i se praz-
nuesce hramulil AdormireT prea sfinteT stapaneT nOstre de Dumne4ea
nsctre i pururea fecireT MarieT, i cuviosulul Archimandrita i
egumena Chir Davida, ca sa aiba a tin liude opta pentru poslusa-
nia i ajutorula trebiloril ce ar ave acsta sfnta manastire, care sa fie
apratT de tOte dajdiile i ornduelele, verT cate ar ei peste anti in tra,
dela visterie si dela camara DomnieT Me le, de nicT unele val sCa bantuiala
s nu aiba, ins nu rnenT de prin satele OriT, ci strainT, fr de nicT o pri-
cina i galceva, pre care gsindu-T, s ieae adeverinta iscalita dela dumn&
lora ispravniciT, pe numele i chipula lora, ca sa ii sa deae pecetluiturile
DomnieT Mele, pe numele i chipuld lora, dupl cum pentru acsta vclurna
Domnia Mea, atata alte call ale altora fra-cT Domni, catil i cartile frateluT
nostru Domna Michaia Voda Sucula dintru amndou domniile, ins& una
cu lkula 1784 Tanuarie 1 si alta cu ltula 1792 Aprilie 12. Dreptil acea
si Domnia Mea milostivindu-ne, inthrim i innoimil mila acsta de opta
liude, qi poruncima dumn-vstre ispravnicilora i tuturora i altora zapciT
ce vetT fi ornduiti cu trebT dumnecleescT prin pll, pe acetT OmenT sa,-1
lasatl i intru nimica suparare s nu facecT, ci s remae a fi pentru aju-
torula i folosula manastiriT.

&WW1 Turbag din sud Ilfova, i calugar4elord ce locuesca la acesta

schita, s. BAIA a tin liude patru strainT, pe earl gasindu-T maicile ca-
lugarite gi aqezandu-T, sa aduca adeverin0 dela dumnlora ispravnicii
judetuluT, de numele i chipula lora, ea s Ii s deae pecetluiturile
DomnieT Mele, spre a fi in pace i ertaV de tote dajdiile i ornduelele,
verT cate ar ei dela visterie i dela camara DomnieT Mele peste aria
in Ora, de nici unele vala i suparare sa nu aiba; aiderea sa aiba, a
scuti i ale schituluT drepte bucate de dijmarita, stupi i rimatorT pte-
clecT, cd de vinaricia din vinula ce-11.1 va face in drepte viile sfntului
schita, vedre 300, si de oierita oT 100, pentru ca fiinda acesta schita seraca
i Para de ajutora i cu nicT o mill de nicT o parte, a avuta acsta mila)
atata dela a4T fratl DomnT de maT inainte, cata i dela fratele Domna Mir
chaia Voda Sucula, precum ne adeverima din cartea DomnieT Sale ce o
vumti cu laula 1791 Decembrie 10. Dreptil aceea i Domnia Mea ne-arnil

(1) Cod. XXVI, pag. 81.

www.digibuc.ro
 DOMN1A Lin MORUZ1 1793 1796 105

milostivitti de amd ertatti acestea tete chte scrie mal sus, ca sd fie stall-
tuluT schitd de intrire i maicelord cAlughrite de chivernisth., iar Domniel
Me le vesnicd pomenire; pentru care poruncimil Domnia Mea l i dumn-
vestr ispravnicilord judetuluT, dijmarilord, vindricerilord i oierilor, ye-
Ondd cartea Domniel Mele totl s aveg a ye feri de a nu face sfintulul
schit intru nimic suprare la milele ce se cuprindfi maT sus. tolicopisah.
gpd. 1794 Aprilie 29. (1)

Carlea bisericei din mahalaua Isvorulit Tnutduirii pentru talerI una suld.
Fiind-cd sMnta biserica, din mahalaua Isvoruld, de aid din Bucuresci,
ce s'ad ziditd acum, unde se prdznuesce bramuld Isvoruld Tmdduirilord,
la care nAzuiescil multime de norodd pentru evlavia isbdviril de nepu-
tinth', se afld neimpArtsit de vre-o mild domnescd, am bine-voitti Dom-
nia Mea i arnd datti acest clomnscd a nestrd carte numiteT sfintel bi-
serid i preotilord, ce se afth. slujitorl la acstd sfntd bisericd, ca s ieae
pe fies-care and dela ocne (Ate talerl una sutd, cnd jeer i cele-lalte ma-
nstirl i biserici, spre a fi pentru cheltuiall la celea trebuinciOse sfintel
biserid i ajutorid preotilord. Dreptil aceea, poruncimd cernarasilord de
ocnd, ca pe fie-care anti s-1 datI acestl banT. 1795 Tune 21.

Carlea nutnttstirii Calddrusani de vinciriciuliti ce are la sud S'aacit.

Fiind-ca sfnta mandstire CalddrusanT are mild de vinaricid din popo-

ruld Valea Meilord, i Valea Larga i Valea Negovanilord din sud Saacti
elite banT doT de vadra si parparuld dui:A obiceid, insa in cuprinsula
acestord popere maT sunt i alte dlurT i viT cu deosebite numirT, adeca:
Valea Hume!, SerbanT, Valea Petrel, Deliceluld, Arva i UrsOia, care
acestea tete se hotarescd despre o parte, catre amcla-nepte, cu popo-
ruld Supurasci a manastiril Sfntulul Sava, si de alth parte, de chtre
midd-di, cu poporuld Valea Poenil al sfintel EpiscopiT Buzed, cum si des-
pre apust trece peste Slemnea cu locurile, iar despre rasdritd cobra la
vale; dreptil aceea, amd data sfintel manastirT acsta domnsca nstra carte,
ca sa ieae din tote acestea vindricid ate doT banT de vadr, cu pArpAruld,
dupa cum si pand acum ad luatd in totl anil, atatil din viile ce sunt pand
acurn, 6'0 si din viile ce se vord mai sdi de aid inainte, orT in dl sed
in vale, in dreptuld acestord popere. Dar pentru Arva, flind-cA i Sfintia Sa

(1) Cod. XXVI, pag. 214.

(2) Cod. XXVI, pag. 263.

www.digibuc.ro
106 V. A. IIRECHII

iubitorula de Dumnecleti Parintele Episcopulti Buz6 ne-ail data rugaciune

ca s aiba impart4ire la partea ce cade sub poporulti SfiintieT Sale, dupl
cum i Domnia Sa fratele Michaitl \Tod& Sutu boa datu, de aceea sfinta
manstire CaldruanT sa aiba a stapani partea din viile acesteT Arve, co.t
se cuprinde inteacestti hotarti, adeca de o parte alti Suparsciloril SfntuluT
Sava, i de alta parte a VaiT Poenil EpiscopieT Buz60, ne maT intinclndu-se
nimici afara din hotare, amti datil i Domnia Mea acsta domnsca nOstra
carte de intarire miliT acetia ce are prin cartile Domniel Sale frateluT Mi-
chela Veda Sutulti dintru amndou domniile, ce le vNumii Domnia Mea
insumi, cu 'Aulti 1786 Maiti 8 i alta cu ltulti 1792 Maiti 9; pentru care
s aiba volnicie sfnta manstire, la vremea vinriciuluT, a-T orndui i omulti
sti pentru scrisula sumelord vedrelorti ce vorti ei la mesuratre i BA ieae
dela dajniciT ce platescu vinariciu partea manastiriT, de o vadra ate bani doT
i parparulu, fara de nicT o scadere. Poruncimil Domnia Mea i slujbailorti
vinricerT, nicT cum sa nu ye indraznill de a ye amesteco, i a opri macar
un banti, orT cu nume de cleciuiala, sat alta cheltuiall ceva0, fid pre de-
plin6 s ieae omulti manastireT, talicopisah. gpd. 1793 Septembre 13. (1)
Chrisovulic sfintei meincistirl ce se numesce Caldeirufanii.
De vreme ce proroculti i pururea intre impratl pomenituld i intelep-
tulti Solomonti, numal in umbra legel rezemAndu-se, facut-ail atta podba
easel dumnecleescI Ierusalima i o darui cu atAtea darurT, ca sa se pa-
zsca inteinsa sicriulti cu tablele legiT dumnecleescl, cu atata maT virtosti
noT, carl suntemil acuma cu mila duhuluT sfanta pravoslavnicl DomnT, se
cade s ne silimtt cu totil sufletulii, sa intemeiemti i s ajutorimti sfintele
locaurT._Tale luT Dumneleti, intru care nu.se junghe vita necuvinttre, (pre-
cum ore cnd acolo), ci insuT mielulti luT Dumnecleu se jertfesce, pentru
viata cea vepica a nstra a tuturora; pentru acsta dal% inaltndu-ne i
pre noT Domnulti Dumneleti intru scaunula TeriT-Romnesd, bine amti voitA
ca din bogatele mill ale prea milostivultif Dumneled ce ne-aa daruitu, sO
revCrsarnit i noT facerT de bine i milT spre cinstea i intarirea sfintelorti
manstirT, cari_sunt cea maT de cinste parte a politiel i podba cea mai
mare a acesteT OrT i semnulti celti prea artitatti alti pravoslavieT intru ace-
stea doue principaturi crqtinescl. Dreptil aceea dar, Domnia Mea insciiacan-
clu-ne i de sfnta mnastire ce se numesce CaldruanT, unde se cinstesce
i se praznuesce hramulti sfantulul mareluT mucenica Dimitrie Mirotociti,
care slant& manastire:este:zidita din temelie de rCposatulti i bunula Domnii
Mateiti Basarabil Voivocla i intemeiata cu milT i cii veniturT, pentru ca

(1) Cod. XXVI, pag. 156.

www.digibuc.ro
 DOMNIA. LUT MORUZI - 1793 1796 107

s se pAzescA obOejituri intr'insa, a din cursulti vremil i din impAre-

cherea vremilorti, nu numal buna orenduialA ce a fostil inAuntru s'ati
stricat i nu s'at pAzit, fiind-ca s'ati fostil lipsitti de multi' din milele- ce
a avutti, precum i de vinariciulu ce a avutil la oraulti Floc!, de mer
ticulti de Bare ce all avutti a lil din ocna Ghitiera, cAd acea ocnA s'ad
astupatti i vile din oraulti Floc! s'ati pArAginitti i s'ati pustiit6, i v6-
clendti Domnia Mea atatti chrisevele altorti frati Domni de mai nainte,
catti i chrisoirulti Domniei Sale fratelul Michaiil VodA Sutulti cu let. 1784,
dintru inthia domnie, prin care in loculti aceloril mile de maT nainte, ca
sA nu fie lipsitA sfnta mAnAstire, ornduesce ca sa, aibA a lila acestA sfitntA
mAnAstire CAldAruanii gi sare bolovani doue sute pe fiesce-care anti dela
ocna Telega, bine mill voitti Domnia Mea de amil intArita acestea mill i
printeacestti domnesculti nostru chrisovii, adecA sA aibA a lu numita mAnAs-
tire din mai sus numitele popere vinAriciulti eke doi ban! de vadrA,
(afar& de pArpArulti, flindu venitti alil boerului Domniei Mele 2-lea Arma6;)
i dou sute bolovani sare din ocna Telega, pe fiesce-care anti, cnd vorti
lu i alte mAnAstiri, pentru care rugAmil i pre eel ce in urma DomnieT
Mele se vorti invrednici a fi Domni i stAphnitori acestei rl cretinesci,
Sd intArescA i sA pazscA acestA milA nestrAmutatti. i amti intAritti chri-
sovul6 acesta cu insai credinta DomnieT Mele, 16 Alexandru Constantinti
Moruzi Voevothi, i cu credinta prea iubitilor6 Domniel Mele fii, Constan-
tinu Voevodu, Dumitru Voevodii, Nicolae Voevod6, Gheorghe Voevod6, i
cu totti sfatulti cinstitilor6 i credincioiloril boerilor veliti a! Divanului
DomnieT Mele: Nicolae Brancovenu Vel Banti, Manolache Cretulescu Vel
Vornicti de Tera-de-sus, Dumitrache Manuld Vel SpAtarti, Costache Caragea
Vel Hatmanti, Radulti Golescula Vel Vornicii de Tra-de-jos, Scarlatti Ghica
Vel Vist., Constantinti Filipescu Vel Logofetti de Tera.de-sus, Constantinti
tirbeiti Vel Vornicti, Ion Dumatisil Vel Vornicti, Stefanti VAcArescu Vel
Vornicti de Tera-de-jos, Inll Florescu Vel Vornictt alti politiel, Dimitrie
HangerlA6 Vel Comisti, Gligorache Brncovenu Vel Clucerti, Constantinti
Cantacuzino Vel Paharnicti, Grigorie BAlnu Vel Stolnicti, Alexandru Fal-
coianu Vel Slugerll, Vel Pitarti i Ispravnic6, Stefanti VAcAreseu Vel Lo-
goft6, scriindu-se chrisovulti acesta in ormulti DomnieT Mele Bucuresci, la
let. 1795 Octombre 1. Asemenea carte s'aO fAcutti mAnAstirei CAldurAani,
a scuti oi cinci Bute de oieritu.
Milostiu Boji. 16) Alexandru Constantin Moruzi Voevodii, i gspd.
Zemi. Vlahiscoe.
Sfintei i dumnecleesci mAnAstirT Ceildebrupnii, unde se cinstesce i
i se prAznuesce hramulti marelui mucenicti i isvoritoriti de mirti Dimi-

www.digibuc.ro
108 V. A. URECII1X

trie, ca s alb& a scutl la vremea oierituluT, pe toth anulfi, oi cinci sutc,

osebitil de alte mill, ce prin chrisovulfi DomnieT Me le are, pentru cit i
acstA mil5, 4 avut-o dela fratil trecutl Domni, precum ne pliroforisimh
Domnia Mea din cartea DomnieT Sale frateluT Michaill Vod5, Sutulti cu let.
1785 Iunie 17. Dreptil aceea, poruncima Domnia Mea, ca pe toth anulh sA
se urmeze acesta mila, ii saam receh gspcl. 1795 Octombre 20. (1)

Anafora pentru a se da tal. 100 dela visterie ca sci se invgle;scit

acestet bisericci, ot Fleimnda.

Prea Ind gale Dthnne,

Cu mare milh cAdemh i ne rugamil nemarginiteT mill Milriel Tale, cit

avenda o slant& biserica, in mahalaua nOstra forte saraca, care se numesce
Flamfinda, i cu intimplarea furtuniT de deunNT, s'ah intimplath dintr'acelh
mare vinth, i i-ah luath acoperemintula cu totuld de sus, care noT dupit
skAcia nstrA ne silisem i de curind era invalita, i noT vclendh
acsta intimplare i alta putere neavndti, cademh si ne rugamii la maro
milit MarieT Tale, ca cu ceea ce te va lumina duhulfi sfnth spre ajutorih
in prea fericitele dilele MArieT Tale, de a se pomeni robiT Mariei Tale, noT
totT mahalagiT din mahalaua ce se numesce Flrunnda.
Prea Sfin%ia-Ta PArinte mitropolith, teorisindil jalba, sit cercetezi si sO
artl DomnieT Mele. 1794 Septembre 18.

lio Alexandra Constantinli Morwri Voevodii i gpvd.

Poruncimg Domnia Mea dumitale Vel Vist. sit daT din visterie tal. una
sut6. 1794 Noembre 15.

Prea Incil(ate Ddmne,

Ascultndil luminata poruna MarieT Tale, ce ni se dala acsta jalba, nu
lipsim a insciinte. MarieT Tale, ca, acesta biserica este aprpe de Mitropolie
si la intimplarea furtuniT, ce s'ait facuth in trecutele dile, insine amh v6-
duth &And ah rupth vIntulti invelitrea turnuluT de deasupra i rah arun-
cath jos, si find-a in cuprinsulti mahalaliT acesteT bisericT nu sunt cu
locuint5, nescaT-va boerT, s negutatorT cu putere, dela care sa, se pta

(1) Cod. XXVI, pag. 266.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORDZI - 1793 1796 109

ajutora biserica, fara numal saracime, ramane la bogata mila MareT Tale a
se ajutora, cu ceea ce duhula stantil va lumina pe Maria Ta, iar anil MarieT
Tale, rugamti dela Domnulii Dumnecleti sa fie multi si norocitl. 1794 Oc-
tombre 29.
Ala MarieT Tale catre D-4eil fierbinte rugatoriii si smeritii printe su-
fletescil (1)
Dositheiii alit Ung ro- V lachtel '.

Chrisovulti meincistirii Meireukt.

SfinteT si dumnecleesceT manastirT, ce se numesce Mrcuta, de pre apa

Colentinil ot sud Ilfov, zidirea Domniel Sale frateluT Nostru Domnil Alexan-
dru Ipsilantil Voevoa, unde se cinstesce si A praznuesce hramulti maT
mariloril Voivo4I Michailil si Gavrilii, si cuviosulul egumenil Chirti .. ..., ca
sa fie mila dela Domnia Mea vinaricia dela aceste popre numite mal jos
ce sunt in patru judace, insa peste Cricovil, poporulti ce se chiama, alit
Dobrotenilorti, care s imparte cu trei nume: Ceptura, Dobrotenii si des-
pre rsarittl partea vail Gardulul, pe unde se hotaresce cu vinriciulti ma-
nastiril Vacarescilorii, i valea NucetuluT, si jar peste Cricovii in dosuri,
poporulti Gornetulti si Muscelulti, i pisculti lul Iepure din plasa Mrun-
Vsului, si in plasa de sus a dosurilorti, Gornetulil i Pelinulti si Sarastil,
ot sud Saadi, i trel popre -ce sunt pre mosia Megiesesci, anume Zanciga,
Cretescii si SlavitesciT ot sud owl, in prjma carora popre dintr'acestea
dou judete, fiind-ca sunt locuri slobode, ori cate vii se vorti maT sadi sa
fie iarasi pre sma acestel sfinte manastiri, ca sail ieae mila de vinariciii,
precum maT jos se arta: *ecisdita si poporulti Sorascil, poporul Sapauca ju-
mtitate, poporuld Plescoiula si poporulti CaromnesciT, poporulil Steniloril,
poporula Valea IanculuT, poporulti SoresciI ot sud Buzti, ins& numai
dela eel ce ail vil de asta data prin clisele popre, ale carora nume sunt
scrise in condica manastirel, si plasa Clagnitif, i plasa Dumbravilorti, plasa
Galturilorti, plasa Muntelul, plasa Ocolulul ot Halanga, plasa Ocolulul ot
Ilinova, plasa Campulul, iarasT numal dela eel ce ail vil pana acum, care
aceste plasT sunt in sud Mehedincl, pentru care la vremea vinriciulul sa
ornduiasca egumenulti OmenT al manastiriT, ca sa amble impreuna cu vi-
naricerii domnesci a scrie vinariciulu din tote acestea popre si plasT, si
facnda dou catastise, asemenea unulti ca si altulti, iscalite flindil si de vi-
nariceril domnesci si de Omenil manastiril, sa stringa si banil vinriciu-
lul, ce este de platescii dajnicil, de vadra po bani patru si ploconultt de

(1) OW. XXVIII, pag. 19.

www.digibuc.ro
110 V. A. VRECHIA

nume i pArperulit din cad banT s ieae vinAriceriT domnesol &ate doT bani
de vadrA si ploconulq, ceia-1alt1 doT s ieae emeniT sfinteT mAnAstirl de im-
preune, cu obisnuitulil pArpAril, afar& ina din pArpArulil poperelora din
sud Saacit care este venial obisnuitil aid ot-arbasiT, precum se aretase pre
anume in cartea domnesc/ ce are, la acestea se, nu se amestece Omenil
mAnAstiriT a bit pArpArit fare, de numaT mila vinAriciuluT, iar pArpArulil
sl-hl ieae omula , si iar se, fie sfinteT mAnAstirT mill dela Domnia Mea,

sl ieae otastinA dela totT chtl vorti ave vii peste OM mosia domnescA ot
Slatina, insA de vadre, po banT unulti, find haculU plmintuluT, cum ieau si
alte mAnAstirT; asisderea s fie sfintei acesteia mAnAstirT milA dela Domnia
Mea, sl ieae dela carele, ce se incarce, cu sare ot vel ocnA, de mil po banT
optit adecl de o rete, po banT doT, iar mAnAstirea SAgarcea s ieae partea
sa de caril po banT patru, adecl de o rte, po banl unulg, cum IT scriti ye-
chile chriseve, si de vreme ce astA sant e. mAnAstire este zidire domnescA
hotArima se, fie tot-deauna aperate, si nesupuse la nici unq felil de daj-
die; asisderea si drepte bucatele sale s fie scutite, stupT i rimetorT, ori
chtl suml va aye, de dijmAritii, si vinula din viile sfinteT case de vine.-
riciti, si de oieritil peril la una mie de oT, si cend namesneca sfinteT me,-
nAstirT vord scete prin tergurT dobitece WI zaherele spre vindare, se, fie
scutite de vamA, precum si o pivnitl, ce se va #ne aid in Bucurescl, sh
fie scutith' de fumlritt, de clminAritti, de vaml, de vial domnescd i de
ortuld vetAsescil si de alte angariT, de nimicil sl nu se bentuiascA, dupa
privilegiuill ce are si alte zidirT domnescT; si iar se, fie sfinteT manastirT
dela Domnia Mea, s ieae dela ocna Telega eke doue mil oca sare, pentru
trebuinta acesteT sfinte case, care mill se, aibl a lu dela camarasil ce
vort fi pe tota anulti nelipsitu; si iar s maT aibl sfAnta mAnAstire a Ilia
intreiala bAlOT, ce este pe a sa movie, care se numesce MagureniT de balta,
la care vamesiT se nu se amestece intru nimicit Asisderea si cafenua, ce
are Brenta mAnAstire lenge, casele de Beilicit s fie aperata de catre Vel
Cafegiti si de catre od-cine, IA nu aiba a face cu dinsa ; si iarA amg mi-
luitil Domnia Mea aste dente, mAnAstire si cu liude scutelnici, insa treT pos-
lusnici 8 dervarT, unti morariti, doT vied, doT vatavI la oT si la rimatorT,
treT argatT plugarT si un vAcarii, cad se, fie aperag de tote dajduile si
ornduelile, ved chte vora esi dela visteria DomnieT Mele peste anti in
Ora, care acestea mill le-ati avutii sfnta manastire, atetil dela Domnia Lorti
fratiT nostri Domni Alexandru Ipsilantu Voevodii ctitorulii, i reposatulit
Nicolae Caragea Voevodu, atil i dela Domnia Sa Michaiii Sutulil Voevoda,
prin chrisovulu DomnieT Sale, ce-Iii vedumit cu let. 1792 Ghenarie 25, ne
anal adeveritit Dreptu aceea, invrednicindu-ne si pre NoT Domnulti Dumne-
deU eu domnia acesteT pravoslavnice TerT-RomenescT, amil bine-voita Domnia

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORUZI - 1793 1796 111

Mea, dupg, evlavia ce avernii entre sfintele luT Dumneleil locaurT, de amin
innoitii i amn intnritil tote milele ate se cuprinde maT sus, ca sA se pit-
zesc5. nestramutatil, i ca sa fie i numele nostru apururea pomenitil la
sfntulil jertfelnicil, pentru care amil adeveritti chrisovuln acesta cu insaT
credinta DomnieT Me le, Ic.) Alexandru Constantin& Moruzi Voivodil, 1 cu
credinta prea iubifiloril DomnieT Me le fiT, Constantinn Voevodn, Dumitraco
Voevodil, Nicolae Voevodu, martorT puindil 1 pre dumne-loril cinstifT i
credincio1 boeriT ceT marl aT DivanuluT DomnieT Me le: Pan Nicolae Bran-
covenu Vel Vist., Dumitraco Racovifn Vel Banil, Ianache Vacnrescu Vel
Spataril, Ianache Moruzi Vel Vornicn de Tra-de-sus, Manolache Brnco-
venu Vel Vornicil de Tera-de-jos, Manolache Cretilescu Vel Vornicil, Ni-
colae Filipescu Vel Vornicil, Costache Ghica Vel Logoftil de Tora-de-sus,
Scar latil Ghica Vel Logofetil de Tra-de-jos, Nicolae Hanger lail Vel Hat-
mann, Dumitraco Mano Vel Postelnicil, Isaacti Raletil Vel Cluceril, Du-
mitrache Schina Vel Comisil, Nicolae Racovifn Vel Paharnicil, Iordache Pa-
lada Vel Stolnicil. Si s'ail scrisil chrisovulti acesta in domnesculti nostru
scaunil in oraulu BucureseT, la ltulti 1793 Aprilie 19, de Teodorache
Logoftil za Divanil. (1)

La 29 Aprilie 1795, Domnitoruld rnduesce economil la manastirea Mar-

cuWT pre Athanasie diaconuln, in urma moiiiI egumenuluT manastireT, ca
impreuna cu protosinghelulil MitropolieT Ioachimil sa administreze mtina-
stirea pan& la renduirea nouluT egumenn, de care poruncimil Domnia Mea
i voile slugilorn i Omenilord manastirescT sn, avetT a le da ascultare la
trebile i lucrurile manastireT, ca sn nu se faa vre-o lipsa i scAdere. (2)

Chrisovulii sfirbtei mandstiri Vdcdresci de milele ce are.

Marire i lauda, Domnilorn i oblkluitoriloril celoril pravoslavnicT, macar

a i intru alte facerT de bine de obte i deosebi la obraze i la locurl,
earl ail trebuin0 a lue. i a se indestula, de entre obladuitorT este lauda i
de mare trebuinfa, iar mal alesti i maT cu deadinsuln li se pricinuescil
laude i incoronari, din bunatatile care areta afire sfintele i dumneclee-
scile locaurT, ce sunt radicate i intemeiate de altl pravoslavnicT rposMT
Domni, pentru ajutorulil sfinteloril i dumnecieesciloril case, ce sunt su-
puse sub nevoT ale intimplatilord, ce sunt dupa vremT, i pentru milostenia
vre-unoril obraze, earl ail trebuinte de mill, a carora nu numaT intru

(1) Cod. XXVI, pag. 90.

(2) Cod. XXIX. fila 46 verso.

www.digibuc.ro
112 V. A. URECH1A

acestA viata vremelnicA i trecetOre petrece, cA inAlVndu-se cu mArire a-

junge i On& la jertielniculil celil maT pre sus de cerurT i vecuitoriil fArA
de stricAciune; ci dar i Domnia Sa reposatula Domnil Nicolae Alexandru
VodA, din rivnA dumnedeescA indemnandu-se, a ridicatti, a inAltatil i a
infrumusgatil sfnta i dumnedeesca mAnAstire intru lauda i mArirea prea
sfinteT i prea sus de fire Troite a unuia singuril Dumnedeil, aprOpe de
oraulg BucurescI, unde se numesce VAchrescI, care i inzestrndu o cu multe
moil i dobitOce, cu veniturT domnescT, cu scule i cu multe odOre, ca pre
o mires& laudatA i vecuitere, ail inchinat-o la prea sfntulti i de via0 pri-
mitoruhl mormintil alil DomnuluT nostru Isus Christosti dela slanta Patriar-
chie a lerusalimuluT, cu chriseve i. cu privilegiurT ale Domniei Sale, ca sA
fie stanta mAnAstire tot-deauna nesupusA djdiilor, atatil ale visterieT ct
i ale cAmAriT, scutindu-se de haraciii, de imprumutArT, de calti domnescil
i de ajutorinO, ceea ce pe hoer! i pe mAnAstire, i de tote alte dAjdiT
obinuite i neobinuite, orT cu ce nume se vor5 numi, i sA scutescA tote
viile de pogonAritil i vinula de vinAriciil, stupiT i rimAtoriT de dijmAritil,
vite i caT de vAcArita, insa drepte bucatele manAstiriT, i iarAT sa. aib& a
Vn din loculil domnescil din Bucuresci un locil din sus de 'Arta vie!
domnescI, in lune' stinjenT 30 i in latil stnjenT dece, unde i pivnitti
de piatrA a fAcutil, dupA cum tote acestea sunt date i inchinate de Domnia
Sa reposatulil ctitorti, i Inca sA aibA a lua, sfanta mAnAstire milA din vi-
nAriciulil domnescil din sud Saadi, dela vinAriceril ce voril fi, talerT 500, i
de vreme ce pentru acetT talerT 500 vechT, earl era sA-I ieae din . vintri-
clots SAcueniloril, nu hotArie. Domnia Sa din ce dl sA iea, ci pentru maT
bunA intemeiere i pentru ca sA nu aibA sranta mAnAstire vre-odinierA de
acea milA lipsl, a socotita Domnia Sa i a orenduitfl ca sA ieae in top
aniT vinAriciulil din Muhl de peste Cricovulil domnescil, insA poporulil vaiT
lul Semenil, care se incepe din Muhl Soloesciloril i merge in jos 'Ana
in Muhl ce se chiama Valea GalduluT dintru acestil jude al Sacueniloril,
dela ceT ce a obiceia de platescti vinriciu1 domnescil din dece vedre o
vadrA, p1Atindu-1 vadra dupa obiceiil cum platescd i la domnie, cu par-
prulu i cu ploconulil; i sA aiba a, lue, dela cAmAraiI dela ocne pre anil
pentru cincT sute bolovanT sare taleri 500 i cincI-cleeT boloyanT sare aT rat-
nAstireT Tnganuhl metohulil manastireT VAcArescil, i merticulti de sare oe
lua manastirea HureziT, hotArindil i orenduindil Domnia Sa chrisovuhl cell"'
afieroticontl, ca sA fie peste tote milele acestea treT epitropT hoer! marl Vel
Logofetti, Vel SpAtaril, Vel Vist., carI dupA vremI, \Torii fi inteacelea dre-
gAtoriT, purtndil grija i indreptndil tote cele trebuinciese ale sfinteT ma-
nAstirT spre buna ocarmuire i chivernisire, i din milele ce s'au scristi maT
sus, afara din alte veniturT ale manastireT ce ar ave. de pe mc*T, din vil

www.digibuc.ro
 MARIA LTA IdORUZI 1793 1796 113

si dupe dobitece, prin scirea DomnieT, in top aniT sk se dea milk aid in Bu-
curesol pre la cretiniT ce ati trebuintk, pe anti talerT 500, insA: talerT 200
sg cheltuiascit ca s. merite done' Mete de boerT marl ald doilea, serace qi
sapatate, dupe, srantu Vasile maT nainte de lasatulii seculur de paresimT,
talerT una suta, iare, in top aniT sa se rescumpere robil, i talerT 50 sa
se face, imbrackminte seracilorg impartindu-se la prasniculd sfntuluT Nicolae,
ei talerT 50 sa se impartit iar la prasniculd sfantulul Nicolae la.,obraze sit-
race mal de cinste; i talerT 50 sa se dea hrana celorit inchiMa puOkrie,
adick de septemnk po talerl unuld, i tal. 50 la seraciT, earl voiirvrea Bit
se preotesca, ca slit cumpere cele trebuincise ale preopeT; avendU grijA
epitropiT, ce s'ail is mal sus, sk, se pkzesck aceste mill necontenitfi; i de
s'arnf intimpla vre-odinierk, anti neroditorii, ca sk nu prisosesca din veni-
turile manastireT, sk, se trimit ajutoriil la sfantuld mormintii, iark acesta
milk in top aniT sit se pazsca necurmatil, fiindil i in urma DomnieT Salo
intarite acestea mill i daniT de Domnia Sa Michai Racovita Voevodd i de
Domnia Sa Constantinfi Voevodd, fiule Domnid Sale Nicolae Voda, cu chrise-
vele Domniilorit Sale. Asisderea i Domnia Sa fratele Alexandru Voda, prin
chrisovuld Mriel Sale cu let. 1775, ad intkritu atAta milele ce se aretk maT
sus, catil i alte milT ad maT adkogatit, &lick in loculii satuluT si moieT (Su-
ruanT ?) dela care avea mAnastirea mult ajutoriti, fiind-ck s'ati pustiitd, sit
aiba liude 50 scutip de tote dkjdiile teriT, i 1500 oi de oieritti sit scutescA
cu pecetluitii domnescif, i sa maT ieae i parte din vinariciulfi domnescd,
ce se lu pe sma camaril domnesci totit din mel popord co eerie alit
Secuenilord, iark camara amestecit sk nu aibk nici de cum, i doue pivnio
sit scutesck do fumarita i do tOto alto angariT; asisderea sk ieae al treilea
bang din vama terguluT ce se face la Stelnica, i alti treilea band dela vama
terguluT PktrOia, orenduindu-1 egumenuld manAstirel omuld sea la tote ter-
gurile ce se wail face acolo, pazindit la oboril impreunk cu vameqa, dupk,
cum pentru acesta ad vcutii Domnia Sa in cartea DomniiT Sale Constatinit
Vodk, Cehand; care milT ce se ark& maT sus, tote pe deplind le-ail intitritO
atatil Domnia Sa reposatuld fratele Domnd Nicolae Caragea \WA, can qi
Domnia Sa fratele Michaiti Vodk, Suul intru amendoue domniile, prin
chrisevele Domniilorti Sale, ce le veclumit Domnia Mea, unuld cu let. 1783
Noembrie 6 i altulil ou let. 1792 Martie 22. Dreptii aceea i Domnia Mea,
cu bunk voie i fierbinte dragoste, attu catre buna t;4i de laud& tocmire
a reposatuluT aceluT ctitord Domnti, catii maT virtosil pentru rivna i evlavia
ce avemii catre slantulit i de viate, primitoruld mormintil alil DomnuluT
nostru IsusU Christosii 0i pentru cuviesele milostenil ce se cuprindd maT
sus, omit bine-voitil de amii Innoit i amti intArita cfitil se aretA ma! sus, ca
sk se pazscA tot-deauna sfinteT acesteT manAstirT nestramutatil. Aigderea
Anahle 4. R. Torn. XV. Memortile Seq. latorice. 8

www.digibuc.ro
114 v. A. tittECIIII 401....

an avut numita manastire VacarescI, prin chriscivele fratilorn DomnT, mila

a lu pe anti din vama domnsca a oboruluT tergulul de afara am treilea
banti, dar nicI odata nu s'ati urmatti a i se da acsta mila dupa ornduiala
chrisvelortl, cad in vremea ce s'ati afierositil IntaT acsta parte de alti
treilea banti din numita vama dornnsca mita la manastirea Vacaresci,
era vinc,larea oborulul o putina suma; iar dupa aceea in urma, inaltncto
din vreme in vreme vinclarea vamiI oboruluT, n'ati fost, precum nici nu
'mite fi, cu lesnire camaril domnesci a da at:Ma mila pe anti de alli treilea
banil mabastiriT, i asa manastirea se isterise de acestti folosti si rmanea
numaI cu chrisvele, fara a nu lila nimicti, care acsta nesuferind-o Domnia
Mea i vrndti ca sLl se folossca manastirea cu o mila, de mgsura care sa
fie si vamesilorti inlesnita a o da, iata hotarimti, printeacestil domnesculti
nostru chrisovti, a se da din numita vama a oboruluT trguluT de afara pe
totii anulti &ate talerT una mie cind sute, earl banT sLl aiba a-T rspunde
vamesiT la manastire, peste suma cumpratord, cand se vorti vinde vAmile,
far& de a se scade camara domnesca, iar cand nu se vorti vinde vLlthilei
se voril da in credin0, atuncT sLl rspungla camara domnesca acestI talerI
1500 la manastirea Vacarescl. Poftimti dar si noT pe a1t1 frap DomnI, earl
in urma nostra se vorti invrednici cu obladuirea acestuT crestinescii scaunti,
sa bine-voiasca a innoi si a intari acestea miii, ca si ale Domniilorti Sale
milT i faceri de bine in urma sa fie de alV in sema tinute. Si amil inta-
ritti chrisovulti acesta cu insas1 crediaca DomnieT Mele, 16 Alexandru Con-
stantinti Moruzi Voivodti, t cu credinta prea iubitilorfi Domniel Mele fiu,
Nicolae Voda, Constantinti Voda, Dumitrasco Voda, i cu totti sfatulti
cinstitilorti i credinciosilorti boerilorti eel marl aT DivanuluT Domniel Mele,
Pan Nicolae Brancoveanu Vel Vist., Dumitrache Racovita Vel Balla, Pan
Ianache Vacarescu Vel Spatarii, Ianache Moruzi Vel Vornicti de Tra-de-sus,
Manolache Brancoveanu Vel Logofkii de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu
Vel Vornicti,Nicolae Filipescu Vel Vornica, Constantinti Ghica Vel Logof6til
de Tera-de-sus, Scarlatti Ghica Vel Logoftti de Tera-de-jos, Nicolae Han-
gerlilti Vel Hatmanii, Alexandru Manulti Vel Postelnicti, Isaacti Ralettt Vel
Clucerti, Dumitrache Schina Vel Comisa, Nicolae Racovitti, Vel Paharnictl
Iordache Palada Vel Stolnicti, Vel Slusbasti, Vel Pit. i s'a,il scristi chriso-
vulti acesta intru Intaiulu anti dintru intaia domnie a DomnieT Mele, aid
in orasulti scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci, la let. 1793 Maiti 8, de
Gheorghe Logoftulti za taina. (1)

(1) Cod. XXVI, fila 47.

www.digibuc.ro
11 . bOMNIA Lift MORtlt 1793 1%6 115

Chri8ovul ndnistiri Comana.

SfinteT i dumnedeesceT mAnAstirl ce se chiamA Comana, unde este hra,
multi sfantuluT Ierarchil *i de minunT fActoril Nicolae MiralichieT, care este
fAcutA i inAltata, din temelia eT de re'posatulti erbanti VodA celA bOtrant,
si pArinteluT Egumenti ChirA . . . *i a totil soborulti sfinteT minAstirT, ea
sa, fie sfinteT mAnAstirl milA dela Domnia Mea, sA aibA a lua pe fie*te-care
anti . . . bolovani de sare dela ocna Telega, i sA aibl a scuti stupi . . . i ra-
mAtorT . . . de dijmAritil, i vinul ce se va face in viile mAnAstiriT, drepte
bucate, de vinAriciii, ci la vremea oierituluT s scutescA oT doug sute de
oieritO, i i liude dece, OmenT strAinT far& de pricin; pentru cl.acstA Enna
mAnAstire, fiindii *i de maT nainte vreme lipsitA i grad. *i MI% de nicl
un veuitil din alte pArV, i maT virtosO el in vremT de rzmirtl fiindO
de multe-off calcat de octI grele i cheltuelT multe, i grele r6sbie acolo,
in partea loculuT pe lane mAnAstire, i-au pricinuitii mare stricAciune, in cat
a rOmasii la o stare forte prOstA, dui:4 cum m6 pliroforisiT Domnia Mea
ci din chrisvele celora mat dinainte trecucT rposatT Domni, cum *i din
chrisovulO MArieT Sale fratelui Dornnii Alexandru Ipsilantti Voevodii, ce-ltt
vdumil cu let. 1775. DreptO aceea, bine amil voit i Domnia Mea de amil
inzestratil acstA sfantA mAnstire cu acestea milt, ce se cuprindO mat sus,
ca sA fie sfinteT mtinAstirT de intArire i pArintilorti cAlugArI de hranA *i
chivernislA, iarA Domniel Mele ci pArintilorA DomnieT Mele vecTnicA po-
menire. Acilderea ci in urma DomnieT Mele, pe care va alege DumnedeA
a fi DomnA i sapanitorti OriT ace*tia, inch-la rugAmil, cu numele luT Dum-
nedeu, ce este in Troita slAvitO, s [IAA a innoi ci a intAri acstA milA, pe
tocmla ce eau dist' mat sus, ca ci ale Domniilora Sale mill ci daniT sA
fie pAzite i intArite, pentru ca sil aibA dela sfantulA ci de minuni fActorO
Ierarchil Nicolae ajutoril in vreme de bun& trbA ci sA se pomenscA ne-
contenitO ca nisce nouT ctitorT. Si amO intrit Domnia Mea chrisovulO acesta
cu insAcT credinta DomnieT Mete, I Alexandru Constantinti Moruzi Voevodu
ci cu credinta prea iubiilorit DomnieT Mele fiT, ConstantinO VoevodO, Du
mitracco Voevodu, Nicolae Voevodu, Gheorghe Voevodii, adeverindO ci cu
totti sfatulii cinstiilortt si credinciociloril boerilora celorti mart al divanuluT
DomnieT Mele: Pan Dumitracco RacovitA Vel Baal, Ienache Moruzi Vel Viet.,
Manolache BrancovOnu Vel Vornicu de Tera-de-sus, Costache Caragea Vel
Hatmanii, Dumitrache Manuld Vel SpAtarii, Nicolae Filipescu Vel Logof6til
de Tera-de-sus, Costache Ghica Vel Vornicii de Tera-de-jos, Radu SlAtinenu
Vel Vornicit, Manolache GrAdictenu Vel Vornicit, Constantinil tirbeiit Vel
Logoi6til de Tera-de-jos, Lucache Vel Postelnicti, Dumitrache HangerlAti Vel

www.digibuc.ro
116 V. A. IIRECHII

Comisd, Alexandru VAcArescu Vel Clucerd, hind ComAnenu Vel Paharnicd,

Grigorie BAlnu Vel Stolnica, Iorgache Vel Slugerti, Grigorie Vel Pitard
i Ispravnicii Constantind tirbei Vel Logofetil de Tera-de-jos. 5i s'ail scristi
chrisovuld acesta intru ald doilea and ald domnieY mele, aid in ormuld
scaunuluT DomnieY Mele Bucuresci, la anil dela Nascerea Domnulul Dum-
neded i Mntuitorulul nostru Isusd Christosd 1794, de Teodorache Lo-
gofdtd. (1)'

115 Alexandru Constantin Moruzi Vvd. i Gospodar Zemle Vlahiscoe.

Fiind-ca biserica i clele dela AgetY prin chrisve domnesci, carl s'ad
intAritd i de cAtre Domnia Mea, are milA de vinAriciii la sud Oltd, din
poprele acestea, adeca: Rogsele, Ostri, Nansa, Slavesd, Barsogi, . . .
i Oltuld de sus, i Vad, insh tota vinAriciuld po vadrA bani (Ariel i pAr-
pAruld dui:4 obiceid, amttt dad' acstA domnsca carte la mAna . . . ce
este ornduitti de epistatuld casil dela Agescl, care dupa coprinderea pon-
turilord vinAriciuluI de estimpd, urmndd sA ieae dela visteria DomnieT
Melo pecetluitd, srt scrie, sa m6sOre, i s ieae i banil, la care frte sA se
ferscl a nu napastui i a incArc pre nimenT macar cu o vadrA, cA, ca
und nemulumitoriti milei domnesci, forte strapicd se va pedepsi, ii saam.
receh. gpd. 1794 Augustii 30. (2)

Chrisovulit bisericeg Greci din sud lifoml, de pe mosia reposatului

Slugerg Lacustenulii.

De vreme ce r6posatuld Dimitrie Locustenulfi Slugerd, in viatA fiindii, din

rivna cretinscA, ad pusti cheltuiala i ostenlA i ad dresil sfnta bisericA
de pe moia sa, ce se numesce Gred ot sud Itfovti, la care, dui:A ce art
clan zestrea et cea trebuinciOsa i ad pusti preota de slujbA, az afezatg 0
dasceilii de invettilura scirmanilorti copii feirli de plata', cu simbrie dela sinefi,
de aceea dar i Domnia Sa fratele nostru Domnd Michaid Voda Sutuld,
v6(lndil buna faptA a sa, ail bine voitd, i prin chrisvele sale dintru amen-
dou6 domniile, ce veclumd Domnia Mea, unuld cu letuld 1783 Maid 25 i
altuld cu letuld 1792 Octombre 5, ad facutd milA sfinteY biserid, pentru
a put Ond ornduiala ce ati izbovitti la acstA bisericA i c(516, ca s ieae
dela ocna Telega pe and eke una suta bolovanY sare, i liude (pee, Omera
strAinT, WA de nicl o pricina, fAcndil nedajnicd i pre aceld dascald, i
preotd scutitil de tote dAjdiile, orCnduelele domnescY; archieresd, stupt i

(1) Cod. XXVI, pag. 219.

(2) Cod. XXVI, pag 327.

www.digibuc.ro
 DOMNIA ix! swam - 1793 1796 117

vinula din drepte viile bisericeT de dijmarita i vinaricia, si oT patru sute

de oieritil, i una sal* de tiganl spte sufiete, anume: Lazril tigana cu
nevasta luT Maria si cu cinci copiT aT lora, Gafita, Ileana, Dumitru, Erna si
Gheorghe, i-ail inchinata Domnia Sa danie numiteT bisericl, dintre tiganil
domnesci; drepta aceea, invrenicindu-ne Domnula Dumnec).eil si pre noT en
domnia acesteT pravoslavnice OA, si facendu-ne rugaciune casa maT sus
numituluT boera, ca sa innoimil acesta privilegifi, anal binevoita Domnia
Mea, si printr'acesta chrisovil ala DomnieT Melo, intarima tote acestea maT
sus aretate milT, cu care sa se peat tine orenduiala sfintel bisericT si a
sceleT de acolo. DecT poruncima Domnia Mea si la totT chtl se cuvine, sa
le pazsca si sa le urmeze tote acestea; adeverimil chrisovula acesta cu
insusl domnesca nOstra iscalitura si pecete, Ispravnicil fiinda Pan Scarlatil
Ghica Vel Logofta de Tera-de-jos. tii s'ag scrisil la ltula 1793 Iunie in
6 clile, de Gheorghe Logofatil za taina. (1)

Chrisovul mehufstird Piumbuita.

SfinteT si dumnetleeseeT manastirT, ce se numesce Plumbuita, de pe apa

ColentiniT sud Ilfovil, unde se cinstesce si se praznuesce hramula Nasceril
prea sfntulul mareluT Proroca inainte mergetoria si Botezatorulul Mai, si
parintelui Zaharia egumena, si tuturoril calugarilora chtl se vora aflit lo-
cuitorl la acesta sflinta locasil, ea sa fie sfinteT manastirT mila dela Domnia
Mea, A aiba a luit, 5i vinariciula din Multi Secuenilora, in totl aniT, dela
vinariceriT earl aril fi orenduitT, ins& pe anil cate vedre cinci sute pe de-
plinil, care villa' sa-la platesca vinriceril vadra po banT patru-4ecT; 5i iar
sa aiba a lu sfanta inanstire pe fies-care anii, din vama dela carvasaraua
domnesca, ughi 50, ad. talert 83, pentru ca acesta manastire este zidit si
inaltath din temelie si de reposatula Mateia Voda Basarabil, si neapucndil
A o intaresca cu danii 5i cu mill, ca si pe alte manastirT, ail remasa la
multa lipsa, iar in ci.ilele DomnieT Sale reposatuluT Constantina Voda Ba-
sarabil, vaclndil Domnia Sa cum ca acsta sfanta manbtire este si sea-
patata, neavendil nici unil venita despre nicT o parte, Domnia Sa a miluit-o
cu acesta vinaricia si cu acestT bani din vam; si ceT maT din urrna Domnl
inca ail intarita maT sus numiteT manastirT Plumbuita mila acsta; iara
Domnia Sa fratele Domnil Alexandra Voda Ipsilanta ail maT adaosik peste
acestea, ca sa ieae sfnta manastire pe tota anula delaocn a Telega bolovani
sare una suta, la vreme cand ieail si alto manastirT earl aa mila de sare;
inca sa aiba a tine stiinta manastire si liude cincT-spre-clece, Omen! strain!,

(1) Cod. XXVI, pag. 105.

www.digibuc.ro
118 V. A. IIRECHIA

pentru cart, aducnda egumenuln adeverintl dela ispravnicit judetulut pe nu-

mele i chipuln lorti, s le dea i pecetluitil Gospodil, spre a-I ave sfnta
mnstire in pace i nesupnratl de tote dAjdiile i angariile, ce dela visterie
i dela chmara domnscl vor ei peste ann in tog, de nict unele valii i ban-
tuial a, nu aib, dup5, cum pentru tote acestea mat sus aretate milt ne omit
adeveritil bomnia Mea, atAtti din chrisvele fratiloril Domnt de mat nainte
dal i din chrisvele Mriet Sale fratelut Michain VodA Sutuln, ce li1 vclumil
scrisn cu lOtuln 1792 Martie 26. Dreptd aceea i Domnia Mea m'amil milos-
tivitn de amil innoitti i amn inthritil acestea milt, ca s se pazsa pe de-
plinn i sA le ieae tot-deauna pe fiete-care anti nestrOmutatd, s5, fie sfintet
mAnhstirt de ajutorin la trebuintele ce are i pArintilorti de hranl, iar Dom-
niel Me le qi rposatilorn parintilorn Domniel Me le vectnicO pomenire. 8i
amil inthritil chrisovulit acesta cu insAI credinta Domniet Me le, Ice Ale-
xandru Constantinil Moruzi Voevodil, i cu credinta prea iubitilorn Domniet
Me le fit, Constantinn Voevodn, Dumitraco Voevodn, Nicolae Vvd., Gheorghe
Voevodil, i cu totu sfatuln dumnO-loril cinstitilorn i credincioilorti boe
rilorn celorn mart at Divanulut Domniet Me le, Pan Dumitraco Racovit
Vel Bann, Ienache Moruzi Vel Vist., Manolache Brncovnu Vel Vornicu
de Tera-de-sus, Costache Caragea Vel Hatmann, Dumitrache Manuln Vel
Spatarn, Nicolae Filipescu Vel Logoian de Tera-de-sus, Costache Ghica Vel
Vornicn de Tera-de-jos, Radu ComanOnu Vel Vornicil, Manolache Grdi-
tnu Vel Vornict, Constantinil tirbein Vel Logofntn de Tra-de-jos, Lu-
cache Vel Postelnica, Dumitrache Hanger Mil Vel Comisti, Alexandru VOc5,-
resell Vel Clucern, Ulna ComnOnu Vel Paharnicil, Grigorie Balnu Vel
Stolnicti, Iorgache Vel Slugern, Dumitrache Constandache Vel Pitarti, i
Ispravnicil Constantinn *tirbein Vel Logofetu de Tera-de-jos. Si s'ail scrisn
chrisovuln acesta intru aln doilea and aln domniet Domniet Mele, aict in
scaunuln DomnieT Mole Bucuresci, la lOtuln 1794 Main 6, de Chirit Lo-
gofntil de Divanti. (1)

Cartea bisericei dela Flocesel din sud Nov&

Dat-amil domnOsca nstr carte sfintet i dumnegleescet biserict dela
Flocescl sud Ilfovil, unde se cinstesce i se praznuesce hramulii Ador
mire Prea Sfintet Stapanel nstre de Dumnelen Nsctret i pururea
Feciret Marie, ca s5, aiba dela Domnia Mea a lua pe -foal anuln sare dela
ocne citte bolovant una suta; aiderea s6, tie i liude cinct-spre-clece, strint
PAM de pricin& de dajdie, cart dupa, cercetarea OQ 11 e Ira face i dup5. pe-

(I.) Cod. XXVI, pag. 216,

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lur MORUZI - 1793 1796 119

cetluiturile ce li se voril da, sa, fie scutip i nedajnicT de ori-ce ornduell

si podvezt ar esi pe .cra; sa aiba i doT preop i una gramittica scutip de
ori-ce, ca cu acsta domnsc mil. s pta, tine acsta stnta, biserica
Fact de invelatura egraciloril copil fara de platd, pentru care rugarna i pe
frapT Domni din urma nstr, s. bine-voiasca a intari acestil privelegia,
cu rivna aceea ce ama avutil noT spre intarirea priveleghiurilora altora frap
Domni, ce ail facuta la asemenea sfinte lacasurT, ca si ale Domniilor Sale
sh fie pazite in urma, ii saam receh. gvmd. -- 1793 Augusta. (1)

Chrisovula schitului Cernica din sud 1110 vii, de milele ce are.

Tote facerile de bine si rnilosteniile, eke savrsesce cine-va, sunt primite

inaintea luT Durnneclea, iar ma! virtosti catre eel ce a parasitil lumea si
a alergatil in pustietap si in locurl deosebite, ea sa, petrca via0, ingersca
intru posturT si intru rugaciunT, neadormip cliva i nptea, cu biserica, care
neincetata se rga, pentru Imparap i pentru DomnI i pentru top pra-
voslavnicil crestinT, cu cale este a-T mangai la rabdarea lorti i a-T ajuta, la
trebuintele, care ea nisce rnenT, in dal sunt viT pe pamnta, urmza a
aye OresI-eare brunt.), a vietel lora i asupra trupuriloril lora, ca s pita
fi nebiruip pan& in sfirsita de slabiciunea fire! omenescl; drepta aceea dark
si Domnia Mea, dupa ce ne-arnit adeveritil pentru viata, cuviosulu! staripi
Chira Gheorghe, dela schitulti Cernica ot sud Ilfova, si a parintilora ca-
lugarl ce se sihastrescil Impreuna acolo, earl Ora acum se afla in numarti
la numitulti schitti, cum di, petrecerea si ornduiala vietuiriT lora
este vrednica de laudit si cum ca nic! unti venita nu ail la celea trebu-
inciOsa lora, fret de nurnal tt nadejdea le este la mila cretinilorti, amt.'
bine-voita Domnia Mea si le-amA WW1 mita, ca sti li se dee pe tota
anula dela visteria Domnie! Mele, ins: talerT dou sute la qi Intl Octorn-
bre, i talerT una suta, la cji inthl de Maiti, earl banl sti le fie pentru abate,
cojce, incaltaminte la toff, i pentru OresT care hrana a vieteT lora, fiindil
rugatorT neIncetata catre milostivula Dumnelea pentru ertarea pacatelora
nstre, pentru &up! Domni din urma nstr i pentru buna stare si in-
destularea acestet crestinesa OA; asisderea s aibit a tine liude optil-spre-
clece, Omen! strain!, Para de pricin de dajdie, earora, dupa adeverintele dum-
n-lora ispravnicii judetuluT, sa ii sa dee si pecetluiturile Domniel Mele
dela visterie, a fi in pace si nesuparap, pentru ca acsta mill ati avut-o si
dela Domnia Sa fratele Michaiti Voda, Suulti, prin chrisovula DomnieT Sales
ce vNumil cu ltula 1784 Octombre 10, intarita de-asupra i intru a doua
domnie; deci sa alba a lu numita mUll pe tota anula, la vreme, dela vis-
terie, Rugamil si pre alp Domni, carT in urrna nOstra se voril invrednici sta.

www.digibuc.ro
120 V. A. IIRECHIA

plinitorT tdreT aceteia, s bine-voiasch pentru dragostea luT Christosa i

pentru folosula sufletesca ala Domniilora Sale, a innoi mila acsta, care este
cu cale a o face catre acet1 parintl vrednicl de ajutoriii. i ama intarita
chrisovula acesta, cu tnsl domnesca nstra iscalitura ci pecete, martorT
fiinda 0 prea iubiil DomnieT Me le fli ci toti dumn-lora cinstitl i credin-
aioI boerl marl aT DivanuluT Domniel Me le: Nicolae Brancovnu Vel Vist.,
Dumitracco Racovita Vel Baal, Ienache Vacarescu Vel Spat., Ianache Mo-
ruzi Vel Vorn. de Tera-de-sus, Manolache Brncovnu Vel Vorn. de Tera-
de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vorn., Nicolae Filipescu Vel Vorn., Cos-
tache Ghika Vel Vorn. de Tra-de-sus, Scarlata Ghica Vel Log. de Tra-
de-jos, Costache Hangerlaa Vel. Hatmana, Alexandru Manu Vel Postelnica,
Isaaca Raleta Vel Clucera, Dumitrache Schina Vel Comis, Nicolae Ra-
covita Vel Paharn., Iordache Palada Vel Stoln., Iorgache Vel Slugera, Dumi-
trache Costandache Vel Pitara i Ispravnica Scarlata Ghica Vel Log., scriin-
du-se chrisovulti acesta la letula 1793 Aprilie 20, de Gheorghe Logofta
za taina. (1)

Chrisovulii bisericel Sfinfilorii Apostoli din Trgovilte.

Chrisova din 17 Iunie 1793, prin care Bisericel din Trgovite, cu hra-
mult Sfintilora Apostoll i a muceniceT Marina, care fiinda forte veche i pa-
rasita de multa vreme, de isneiva innoind-o Dumitrache Ghica biv. Vel Bang,
facnda ci 3 case pentru 2 preotI i unit dascala spre ajutora la sfnta bi-
serica ci a Map qi copiii carte, A. Moruzi acorda acesteT biserici ci ser-
vitorilora eT scutire de ori-ce darT ci s aiba a tin ci liudo 4, omen! strain!,
pentru posluenicia preotilora ci a dascaluluT, udupa, cum ama veluta Domnia
Mea cartea Domniel Sale frateluT Alexandru Voda Ipsilanta cu ltula 1791
Iunie 12, i cartea rposatuluT Domna Nicolae Voda, Caragea cu let. 1782
Iunie 26, cum i cartile DomnieT Sale frateluT Michaia Voda Sutula dintr'a-
mndou domniile, insa, una cu ltula 1784 Augusta din domnia Intaia, ci
alta cu ltula 1792 Ianuarie 23 dintru a doua domnie. (2)
Cartea bisericei Stdata Vineri din Trgoviqte, pentru patru liude.
De vreme ce la biserica Unite! Vinerl din Tergovite fiinda lama pre.
padmneT Paraschivel fac6tore de minuni, unde de apururea se afla bol-
nayi de-T afla tamaduirea patimilora lora, ci aflndu-se acsta slnta bi-
aerie& ?Ara de nicI-una ajutoria, aa avuta mil& dela trecutiT Domni, ca sa
tie liude patru posluenicT, ca sa fie aduT din staiatate; dreptil aceea ne-amti

(I) Cod. XXVI, pag. 28.

t2) Cod. XXIII, fila 83.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LII1 MORUZI - 1793 1796 121

milostivita Domnia Mea de ama intgrita mila acsta, ca s se pgzsc e. ne-

stremutata, ii saam receh gvmd. 1793 Octombre 29. pi
Chrisovulic Indnstirel Ddlid din sud Deumbovi(a.

Sfintel i dumnecleescel mngstirT, ce se numesce Dlul, de Mg& Ter-

gov4te, din judetula Dembovita, unde se cinstesce i se preznuesce bramula
sfentulul Ierarcha Nicolae, i cuviosuluT egumena i Archimandrita Nichifora,
ca s aibe, printeacesta domnescula nostru chrisove, mill dela Domnia Mea,
s .cie c).ece liude scuticT pentru poshiania i ajutorula sfintel mnstirT, pe
earl liude, gasindu4 strginT are de pricing i incurceturT pe la nescaIva
sate i ducendu4 inaintea dumne-lora ispravnicilora, ca sg, cerceteze de
stint strilin1 cu adeverata, se, le dea adeverint pe numele i chipulfi lora,
dupe care adeverin0 se va da i pecetluiturile DomnieT Mele dela visterie
pela mnile lora, spre a fi in pace i nesuperaV de tote dAjdiile i anga-
rifle. Misderea s aibe, sfenta menestire mile dela Domnia Mea, s ieae ye-
nitula dela verl-cate scaune s'ar We, carne pe moia mengstireT, ce se nu-
mesce . . . din sud Dembovita, pe care moie este dela i locurT de se
taie carne, i are mill de iea i vingriciula i otatind; se aibe, voie omula
ce-la va orndui din partea mngstireT, s caute acesta venita, sea s-la
vin cui va vrea, i vingriceril nimica amesteca s nu aib g. cu acestea
scaune, ferg numai egumenula sea omula ce-lfi va orendui, iar la alte
dlurT, unde au mngstirile mile, de iaa vinriciul, i moiele voril fi ale
altora, pe acelea dlurT, orI-cfite scaune \Torii fi, se, le caute vingricera, iar
mgnestirile nicT o trbe, se. nu aibg. Aiderea se, aibe, Banta mngstire mile
dela Domnia Mea, sg ieae vingriciula dela Multi SolomonuluT, ce se numesce
Aninsa, i Glodenil, i al ResvanuluT, i ala ()mite, i ala Vaivoil, i din
Multi Sailora ot sud Dembovita, Ate doI banl de vadre i pgrperula dupg
obiceia, i omula, ce se va orndui din partea menestirel, se amble de in-
preung cu vingriceril domnesci la scrisula vingriciule dintr'acestea popOre
i, dupe ce se va mesure, vinurile cu cotula cela domnesca pecetluita, fa-
cendu-se i dou catastie, din care se, ieae omula mengstireT unula, iar
altulit se remeie la vinericerI isclitti, sg aibg omula menestirel air stringe
baniT seT partea mngstirel deplina, fere, a nu se amestec vingriceril intru
nimica la banil mangstireT i fgrg de a nu pretenderisi nicT cu pricina de
diciuiald, nicT de cheltuialg, sea cu alte nume, i nicY a sta cu vre-o Im-
potrivire, ci s l ieae mngstirea baniT seT pe deplina; cum i bucatele ce
va ave mgnestirea de vinqare drepta ale sale, la orl-ce Orel le va vinde, sh

(3) Cod. XXVI, pag. 168.

www.digibuc.ro
122 V. A. IIREC}111

fie mAnastirea nesuperate, de vam6, dupe cuprinderea ponturilore de vinclarea

vamilorti, dup cum velume anaforaua dumne-lore velitilore boerT, intarith
(le Domnia Sa Alexandru Vod Ipsilante Voevode, cu ltule 1778 Maie 20;
care acestea mill le-ail avute sflinta manstire si dela alV flag DomnT,
precum ne pliroforisime Domnia Mea din chrisovulti DomnieT Sale fratelul
Michaie Vode. Suulu cu ltule 1792 Meiji 16. DecT invrednicindu-ne Dom-
nule Dumnecleii si pre noT cu domnia acesteT pravoslavnice trT, ne-ame
milostivite de ame innoitti i ame intarite aceste milt, adeverinde chri-
sovule acesta cu inssT credinta Domniil Me le, Ito Alexandru Constantine
Moruzi Voivode, i cu marturia prea iubii1orti DomnieT Mele fit, Constan-
tine Voivode, Dumitrasco Voivode, Nicolae Voivodti, 8i cu tote sfatule
dumne-lore cinstitilore si credinciosT boerilore velil at DivanuluT DomnieT
Mele: Nicolae Brfincovnu Vel Vist., Dumitrasco Racovitli, Vel Bane, Ienache
VAce.rescu Vel Spiltare, Ienache Muruzi Vel Vornice de Tera-de-sus, Mano-
lache Brncovenu Vel Vornice de Tera-de-jos, Mancelache Cretulescu Vel
Vornice, Nicolae Filipescu Vel Vornice, Costache Ghica Vel Logofete de
Tra-de-sus, Scarlate Ghiea Vel Logofete de Tra de-jos, Nicolae Hangerltui
Vel Hatmanti, Dumitrache Manulti Vel Postelnicti, Ince Ralete, Vel Clucere,
Dumitrache Schina Vel Comisti, Inti Comnnu Vel Paharnicti, Iordache
Palada Vel Stolnicti, i Ispravnice Scarlate Ghica Vel Logofete de Tra-de-jos,
scriindu-se chrisovulti acesta aid in orasulti scaunuluT Bucurese, la letule
1793 Octombre 31 de clile, de Gheorghe Logofete za tain. (1)
Cartea nteindstirei Sinaia, pentru dou'd puturi de pdcurd, ce s'aii datil voie
set deschi i set fie mild mdndstirei.
Dat-ame clomnsca mistrA carte sfinteT i dumnecleesceT manastirT Si-
naia din sud Prahova, cuviosuluT egumene dela acst sante, manAstire
Chire Damascinti, i tuturorti parintilorti, ce se afl locuitorT la numita
manestire, ca s aib voie i sloboclenie a deschide pe mosia malastirei,
ce se numesce Sinaia, doue puturT de pacurA cu cheltuiala memstireT
si fiind-ca aceste puturT de pttcura, din jalba ce ail date DomnieT Mele
numitule egumene, ne-ame pliroforisite c5, este a se deschide cu mare
cheltuiala, a rnanastireT, ne-ame milostivite Domnia Mea, i tote venitule
acestore doue puturT de pacur5, ile hrazimtt mil numitei manastirl, ne
fluiidti intrate in vinclarea celorti-lalte mat d'inainte. Drepte aceea poruncime
Domnia Mea tuturore de obste, nimenea intru nimice supttrare sh nu
fact, flind-ce. este scutit5 de dttrile si cheltuelele ce daft alte puturT, fiind-ca
asia este porunca DomnieT Mete, iisaam receh. gvmd. 1793 Sept, 2. (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 170.

(2) Cod. XXVI, pag. 132.

www.digibuc.ro
 DOMNIA. LI71 MORUZI - 1793 1796 123

Chrisovuta sfintel nyindstiri miga din sud Prahova.

Sfintel i dumnecleeseeT manastirf Mislea din sud Prahova, unde se cin-
stesce i se praznuesce hramulti , ci cuviosuluT egumenfi Chiril
Neofitil i tuturorn parinfilorti, caci se afl locuitori la acst sfanth ma-
nstire, s aiba sfanta manastire mila dela Domnia Mea, s ieae in top aniT
dela ocna Telega bolovanT sare una suta cinci-decT, la vremea child vorti
lua i. alte manastirl, qi s o duca la vadn sa o vinda, sn sa faca ce le va
fi voia cu dinsa, i de entre nimenea poprla O. nu aiba. Acicderea s aib
a lua, acsta sfnta manastire i vinriciulti din Multi Gafenilorn i alti Pau-
lescilorti sud Prahova, pentru care egumenulti sn alfi Omen! a! manastirel,
earl vorti fl trimi0 sa stranga vinariciult, s alba a ambla ci a scrie vi-
nriciulti tail de odata cu vinricerii domnescf, facndu don() catastice,
asemenea unuld ca i altuln, in care s se iscalsca i vinariceriT domnesci
ei omulti mnstirel, i aa, impreun stringendti banii vinariciuluT, ce este
de platescti dajniciT, sa aih sfnta mnstire a lu cate doT ban! de vadra
dupa obicein i parparulu, precum ati luatti ci mai nainte; i iara sh aiba
a luit acesta mnstire i dela cei-ce vorti ave vii pe mocia manastirel,
. otactina pamintulul duph ohiceiti, din dou-deci vedre vinti o vadra, insa
pentru otactina vinti s ieae, iar nu bani; pentru ca acesta mill au avut-o
sfa.nta mnastire atatti dela alfi Domni de mai nainte, catti ci dela Domnia
Sa fratele Michain Voda Sufuln dintru amndoue domniile, prin chrisOvele
DomnieT Sale, ce le vdurnti, unulti cu ltulti 1784 Iulie 10 ci altulti cu lOtti
1792 Noembrie 26. Dreptil aceea i Domnia Mea, milostivindu-ne, intarirnti
milele acestea, ca sa se pazsca, in tofi anii nesmintitn ci fara de zatignire,
spre a fi sfintef manstiri de ajutorn i de intarire, parinfilord calugarilorn de
bran& ci de imbracaminte, iar D omnieT Mele ci reposafilorti intru fericire
parinfilorti Domniei Mele vecnica pomenire. Si amti adeveritil chrirovulti
acesta cu insacf credinfa DomnieT Mele, Ith Alexandru Constantinil Voevodn,
i cu a prea iubiilorti Domniei Mele fii, Constantinti Voevoclu, Dumitracco
Voevodn, Nicolae Voevodn, marturT puindti pe top dumne-loril cinstiti i
credincioci boerii cei marl a! Divanului Domniel Mele: Nicolae Brancovnu
Vel Vist., Dumitraccu Racovifa. Vel Dann, Ienache Vacarescu Vel Spat., Iena-
che Moruzi Vel Vornica de Tra-de-sus, Manolache Brancovnu Vel Vornicti
de Tera-de-jos, Manolache Crelulescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu Vel Vor-
nicti, Costache Ghica Vel LogoftO de Tra-de-sus, Scarlatti Ghica Vel Logo-
Mtn de Tera-de-jos, Nicolae Hangerlan Vel Hatmanti, Dumitrache Manu Vel
Postelni cti, Isaacti Raletti Vel Clucerti, Dimitrie Schina Vel Comist, Nicolae
Racovi0 Vel Pahar nicti, Iordache Palada Vel Stolnicn, ci Ispravnicil Scar-

www.digibuc.ro
124 V. A. URECHli

late Ghica Vel Logofete, scriindu-se chrisovule acesta in anule d'intAI dintru
inthia domnie a DomnieT Me le, aid in oraulil BucurescI, la letule 1793
Iu lie 11 cilia, de Gheorghe Logofete za thine. (1)

Cartea mcinetstirel Poiana, de 15 Uncle scutip, din sud Prahova.

Dat-ame cartea Domniel Mete sfinteT i dumneqeesd biserici, ce se
numesce Poiana, din sud. Prahova, unde se cinstesce i se preznuesce hra-
mule AdormireT prea sfinteI Nascetre de Dumne4ee, i cuviosuluT egumene
ale acesteT manestirT Chira Anania, ca se aibii, a tine liude chid spre-clece,
scutelnid, emenT streini qi fere pricini de dajdie, pre care gsindu-I prin
satele tereT, dupe, cercetarea ce li se va face de atre dumne-lord isprav-
niciT judetuluT, fiinda intocmaT, se. li se deie adeverinta de numele i chipule
lore, dupe care se li se deie peeetluiturT gospoda dela visteria DomnieT
Me le, spre a fi in pace i nesuperatT de rendula dejdiilore i de tote alte
podvec11 i angarale; care acest b. mi1 e. de scutelnici ail avut-o sfitnta mane-
stire, precum ne incredinteme Domnia Mea din anaforaua Prea Sfintiel Sale
ParinteluT Metropolite i iubitorilora de Dumneclefi pitrintilore Episcopi i
a dumne-lore velitilore boerT, ce veglume scrisa cu ltula 1792 Aprilie 15
i cu interirea frateluT nostru Domna Michaie Vode Sutu le, prin care ksi
Domnia Sa, pentru ajutorule acestel sfinteT menastirl, i-aa date ca sa, aibe,
acsta, mill de a tine liude 15, OmenT straini, pentru posluania lucrurilore
numiteT menestirT. Dreptil aceea IntArime i Domnia Mea mila acesta i
poruncime ca se o aibe i de acum inainte. 1793 Maie 3.

Cartea mandstirei dela Becne.sa a lid Ianache Vdccirescu Vel Spettarti.

Dat-ame cartea acesta a DomnieT Mele dumne-luT cinstituluT i credin-
ciosii boeruluT DomnieT Mele Ianache Vecerescu Vel SpAtare, ea s aiba
privilegiula de a tine la sfanta biseria dela Benesa, de pe apa Colen-
tineT, doT preotT i una cetete, aperatl i scutitl de tote dajthile ce vora
ei peste aria pe preotT i mirenT, atate dela visterie ate i dela sfnta
Mitropolie; i fiind-ca acsta biserica s'a zidite din temelie de dumne-luT
i s'a infrumusetate in slava luT Dumneclee i intru cinstea sfintilore
ErarchT Nicolae Episcopule dela Mira-Lichiel i a rnarilore dascall aT lumeT
Vasile, Gregorie i Rine Zlatauste, lurninatorilore pravoslavieT, i nu ail preotiT
acesteI sante bisericl i alit mijloce de trebuincisa lore chivernisle, deo-
sebT de aceste mile, ce amil bine-voite a face maT sus clisel biserici, dupa

(1) Cod. XXVI, pag. 110.

www.digibuc.ro
Awn.
DOMNIA LIJI Mon21-1708 -1706 125

rugaciunea dumn-luT maT sus clisuluT boerd si ctitord, ne-amti milosti-

vitd Domnia Mea, de &nil harazitti si acesta privilegid sfinteT bisericT, ca
s alba mila de hramurile sale din visteria DomnieT Me le, &I ieae adeca
talerT 25 la Decembrie in 6 si talerT 25 la Ghenarie in 30, ca cu acestd
ajutord indestulAnda stnta biserica pre prec4i1 s6T, sa se pomensch si ne-
contenitti numele DomnieT Me le la sfntuld jertfelnicti de apururea, ca ald
unui ctitord, fiindti fostd avatti acestd privilegiti si dela Domnia Sa fratele
Michaid Voda Sutulti, prin cartea ce o vgclumti Domnia Mea cu let. 1792
Septembre 12. Rugamd dreptil aceea si pre alIT fratT Domni intru Christosti,
ca A hine-voiascit a intari acest mila, spre a se pazi nestramutatti, fiindil
pentru podba casiT luT Dumnelet, pentru ca sa, fie proslviV si Domnia
Lord cu dumnelesca sa putere. S'ati datti acsta carte intru intiiia domnie
a DomnieT Me le, ii saam. receh. gpd. 1793 Maid 4. (1)
Iscalitura Go spod. Scarlatti Ghica Vel Logoftd.

Anafora, en orenduad Logoretti, ca sd facet catagrafie de totii

avutulii mdnastirei Poeni.

Ith Alexandru Constanting Moruzi Voevodii. Dupa pliroforia ce da

Domniel Mele dumne-luT cinstitultt si credinciosuld boeruld Domniel Mele
Vel Logoftti de Tera-de-jos, cum ca face trebuinta a se face cercetarea
acsta in fata locului, iata ornduimd Domnia Mea pe ,Logo-
ftti de Diva* carele mergendd la numita manstire sa faca cercetare
cu amnuntd de fata prin OmeniT manastireT, ispravnicii, robil, vatafiT, pos-
lusnicii si altii ce va fi avndd sciinta, spre a dovedi ce perilavi ad avutil
acsta manastire and ad primit-o proin-egumenuld Acachie, ce veniturT ad
luatd de pe mosiT, vii si altele, ce cheltuiala ad facutd anume si la ce
lucrurT sad meremeturi si trebi ale manstirii, ce periusie se all . acum la
manastire; de tote facndd ornduitulti Logotkil pliroforie pe largd, sa-i
aducti aid ca A se pt isnari socotla. 1793 Iunie 25.

Prea Indl(ate Mimne!

La manastirea Poiana din sud. Prahova, metohd SfantuluT Pantelimond,

rOnduindu-se de catre Maria Ta egumenu Cuviosuld Ghenadie in loculd
proin-egumenului Acachie, si trebuinca fiindd a se lu socotla proin-egu-
men ului de perilavi icheltuial, suntemd rndui V de Maria Ta la pricina acesta;

(1) Cod. XXVI, pag. 18.

www.digibuc.ro
126 V. A. imittml.

dara, fiind-ca proin-egumenulif tagaduesce cum-ca ar fi pierdutil catastisele

de perilavi, face trebuinta, de a se orndui unit Logof6til de Divanil, s mrga
in fats, locului la numita mnstire, sa facit cercetare cu de amnuntula,
spre a dovedi ce perilavi ati avutil acesta manastire (And a primit-o proin-
egumenulil, cum si ce se afla, acum la manastire, i cu ce perilavi o lasa,
ce vechituri a luatil in &Mil a egumenit i ce cheltuiala a facutil iar
in cattI ail egumenita, i sa aduca drpta pliroforie prin catastichti anume, ca
sa putem izbrani pricina socotelii, pentru care sa fie luminata porunca de
a se orndui acestil Logof6tii de Divanii, spre a se face urmarea, ce mal sus
artti MariT Tale. 1793 Iunie 24.
A MarieT Tale plecata sluga Vel Logoftil Scarlatil Ghica. (1)
Collect schitului Isvorani. -

SfinteT i dumneqeesceT biserici ce se numesce schitu1i IsvoranT ot

sud Ilfovi i tuturoril pitrinilor calugari, carT pre vremT voril fi locui-
toil la acestil schit, ca sa aiM a tin6 liude doT, 6menT straini fara de
incurcatura, sa fie sfantultil tschitil de ajutoriil la ce ar aye trebuiMa,
iar de catre Domnia Mea sa fie in pace si ertap de t6te dajdiile i orn-
duelile, ori-cate ar esi peste anti dela visteria DomnieT Mele, de nicT
unele valti sti lAntuiala sa, nu aiba. Asisderea sa aiba a lua acestil schitil
pe totil anulil eke 40 bolovani Bare dela ocna, pentru ca flindit acestil lo-
casil gracil i neavndil nici unti ajutoril de nicaerT, alt avutti acsta niilit
si dela altl frail Domni, precum ne pliroforisimil Domnia Mea din cartea
frateluT Alexandra Ipsilantri Voivodlt, ce o vumti, cu ltulii 1775 Martie
22, i din cartea frateluT Michaiti Voda Suu1ti, ce v6clurnii, cu ltulii 1791
Decembre 10. Dreptil aceea i Domnia Mea m'amtt milostivitil de amil in-
titritti acstA mila, ce scrie maT sus, spre a 11 stantuluT locasii de intarire
si ajutoril, i pitriniIorti calugarl de chivernisla, iar DomnieT Mele i re-
posacilorn parini1orti DomnieT Mele vesnica pomenire, pentru care porun-
cimil Domnia Mea tuturoril dregatoriloril, ce vetT fl ori in ce slujbe r'enduit,T,
pe aceste liude doT, poslusnicT aT sfantuluT schitil, sa-T lasa41., i intru nimicti
suparare sa, nu facetT, toli. pisah, gvmdb. 1793 Mai 15. (2)

Chrisovulit uteincistirei Negoesci, din sud lifovii, de milete ce are.

SfinteT si dumnecleescei manastiri, ce se chiama Negoesci din sud Ilfovn,

unde se cinstesce si se praznuesce hramulil marilorti Voivoc,IT Arhistra-

(1) Cod. XXIV, pag. 627.

(2) Cod. XXVI, pag. 29.

www.digibuc.ro
 NAM LU MORI12I - 1793-1796 127

teghi Michail i Gavrilii, care este inchinatl la Sfntula Mormintii alti

DomnuluT nostru Isust Christosil, sl fie sfintei ramhstirT mill dela Dom-
nia Mea s aibil a lul dela ocnA in tot1 aniT vremeT Domnid Ncistre, insl :
la chua sfntuluT Dimitrie, pe anti sare bolovanT treT sute; asisderea s
aibl a tin i liude Iece, rnenT strinT, pentru poslusania si ajutorulii la
lucru mAnAstirel, pe care glsindu-T egumenulil dela acstA mAnAstire, sA-T
ducl la dumn-lorii ispravniciT judetuluI, sl le dee adeverintl pe numele
si chipul lor, dupe" care adeverint/ sA. li se dea i pecetluiturile Domniel
Mele dela visterie, ca sl fie in pace si nesuperat1; pentru cl acstA sfntl
mAnAstire Negoesci fiindi sracl i WA de alte veniturT, ati avutti acst
milk at/VI dela a1t1 &act' Domni de mal nainte, catil si dela Domnia Sa
fratele Michaiil Vodl, Sutulk prin chrisvele Domniilorii Sale, ce le ve(jumii
Domnia Mea, insl : unulti cu ltulu 1784 Octombre 14 din domnia d'intAT
si altuld cu ltuld 1792 Maiii 16 dintru a doua domnie. Dreptu aceea ne-amti
milostivitil Domnia Mea de amil innoitti i arnti IntAritti acstl mill de sare
si de scutelnicT, ca s aiM a lua, sfnta mAnAstire acestii merticil de Bare
dela ocne totti pe deplinti i O. tie si .aceT liude clece, al fie sfinteT mtt-
nstirl de intArire i cAlugArilorii de acolo de hran i chivernislk iar
Domniel Mele si re'posatilorii pArintilorti DomnieT Mele vesnicl pomenire;
pentru care poruncimil Domnia Mea voue cAmArasilorti dela ocne, care vetT
fi pe ank sit avet1 a da acestl merticit de sare, la vremea cum scrie maT
sus; asisderea poruncimii i dumne-vstre ispravniciloril aT judetuluT si
altora zapcil, ce vetT fi ornduit1 cu orT-ce slujbe domnescT, sit avetT a ve
feri de aceste liude Oece a manlstireT, i intru nimicti sup/rare O. nu le
facetT. Si arnu mntitritti chrisovulfi acesta cu insAsI pecetea i iscAlitura mistrA,
si cu credinta prea iubitilorti DomnieT Mele fiT, Constantinii Voevodk Du-
mitrasco Voevodk Nicolae Voevoda, marturl puindl pre dumne-lorti cinstitT
si credinciosl boeriT ceT marl a! DivanuluT DomnieT Mele, Nicolae Branco-
venu Vel Vist., Dumitrasco Racovitl Vel Bank Ienache VAcarescu Vel
!Spatar6, Ienache Moruzi Vel Vornidi de Tera-de-sus, Manolache Brncovnu
Vel Voinicii de Tera-de-jos, Nicolae Cretulescu Vel Vornick Nicolae Fili-
pescu Vel Vornick Costache Ghica Vel Logoftil de Tera-de-sus, Scarlatti
Ghica Vel Logofkil de Tera-de-jos, Nicolae Hangerlail Vel Hatmank Du-
mitrache Manulti Vel Postelnica, Isaadi Raletil Vel Clucerk Dimitrie Schina
Vel Comisk Nicolache RacovitA Vel Paharnick scriindu-se chrisovult acesta
aid in orasulii DomnieT Mele BucurescT, la ltult 1793 Iunie 11, de Gheorghe
Logofkil za taink (1)

kl.) Cod. XXVI, pag. 79.

www.digibuc.ro
1.28 v. A. ntEtilli

Chrisovulii meindstirel Nucetulii din sud Deonbovi(a.

SfinteT i dumnedeescei mAnAstirT Nucetula ot sud Dmbovita, unde se
cinstesce si se prAznuesce hramula sfantuluT mareluT mucenicti Gheorghe,
care este metohti la stanta mAnAstire Duseulti din Rumele, i cuviosuluT
egumenti Chira si tuturora pArintilorti cAlugAri, cati se vora
atl locuitorT la acsta. sfantA mAnAstire, ca sa. aibA a lira sfanta mAnAstire
milA de vinAricia, din vinAriciula domnesca din Multi Topolovenilorti, de
pe valea GlAmboceluluT ot sud Muscela, nate doT banT de vadrA, dela tota
omula ce va aye vii inteacesta dla pe mosia mAnAstirei, i parpArula
dupti, obiceia; care milA, la vremea vinAriciuluT, sA aibA numitula egumena
a rndui i omula mAnAstireT, impreunA cu vinArineriT domnescT, sA scrie
tota vinAriciula dinteacesta dl, i fAcndti dou catastise asemenea, unula
la mama altuia, iscAlite de cAtre amndoT, sA aiM lua mAnAstirea partea
sa de vinAricia, aceT ate doT bani i pArpArula; asemenea sA aibl a lu
si de majA de pesce po talerT unul, i de scaunula de carne ce va Ii pe
mosia mAnAstireT po talerT unulti, iar otastina pAmintuluT sA aibA a o in-
parci cu boeril Topoloveni, dupg pArtile mosiel ce aU. Asisderea sA aibA a
lu sfanta mAnAstire mertica de sare dela ocna Telega, pe anti bolovani
una sutA, la vremea cand iati i alte mAnAstiri, care incArcand-o dela gura
ocnel, sA facA cu dinsa ce va vrea si de yam& sA fie nesupratA; si iar sA,
aibA sfanta mAnAstire a tin pentru slujbA i poslusanie liude dece, slue
pAstorT, argatT, morari, ins& nu rnenT de prin satele %tirii, ci strainT fArA de
bira si fArA de galcevA, pentru earl aducAnda adeverinta dela ispravniciT ju-
decului, el sunt fArA de pricinT, sA li se dea si pecetluiturile DomnieT Me le
pe numele si chipula lora, ca sA fie nesupgrag de tote dArile i ornclu-
elele ce vorti esi peste anti in 6.r5. dela visteria DomnieT Me le, de nicT
unele vald i suporare sA nu aiM, ca sA fie pentru poslusania sfintei ma-
nAstirT, fiind-cA acestea mill le-au avutti si dela alg frail Domni de maT
nainte, precum ne pliroforisima Domnia Mea din chrisvele DomnieT Sale
frateluT Michaiti VodA &IOW, unula cu ltula 1783 Decembre dintru
intaia domnie, i altula cu ltulti 1792 Martie 26. Drepta aceea si Dom-
nia Mea m'ama milostivita de ama innoita i amti intArita acestea mill
pe cleplinti, sA se implinscA nestrAmutata, ca sA fie sfintei mAnAstirT
de ajutora si intArire. Si alma intArita chrisovulti acesta cu insasi ore-
dints. DomnieT Mele, I Alexandru Constantina Moruzi Voivodti, si cu
credin0 prea iubiOlora Domniei Mele fii, Constantimi Voivoda, Dumi-
trasco Voivoda, Nicolae Voivodu, si cu tau sfatula cinstiOlora si credin-
ciosilora boerilorti celora marT aT Divanului Domniel Mele, Nicolae Bran-

www.digibuc.ro
 bOMXIA. LTA MORUZI 1793 1796 120

covenu Vel Vist., Dumitrasco Racovita Vel Bang, Ianache VAcarescu Vel
Spataril, Ianache Moruzi Vel Vornicil de Tera-de-sus, Manolache Branco-
venu Vel Vornicti de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti, Ni-
colae Filipescu Vel Vornicti, Costache Ghica Vel Logofgtil de Tera-de-sus,
Scarlatg Ghica Vel Logorag de Tra-de-jos, Nicolae Hanger lag Vel Hat-
mang, Dimitrie Manu Vel Poste !hid'', Isacti Raletti Vel Clucerti, Dimitrie
Schina Vel Comisti, Nicolae Racovita Vel Paharnicil, Iordache Palada Vel
Stolnicii, Vel Slugerg, Vel Pit., si Ispravnicil Scarlatii Ghica Vel Logofgtg,
scriindu-se chrisovulri acesta la ltulii 1793 Augusta 19, in orasulg scau-
nuluT DomnieT Mele BucurescT. (1)

Cartea mcindstirei .Nucetulii din sud Ddmbovi(a, pentru scutla unel

cd,rciume din Bucuresci.

Sfintei si durnnecleesceT mAnastia Nucetulti ot sud Dambovita, ca M. aiba

a tine si a scuti aici in orasulg DomnieT Mele l3ucurescl o pivnit, care este
pe loculg sfinteT manastiri, aperatit de furnrittl, de caminaritti, de vama, de
vial domnescil si de ortulil vatavulul de carciumaritg si de alte angariT
ce vorg esi pe alte pivnitT, de nicT unele valil si bantuiala O. nu aibA,
pentru c acest6, mila si scutla a avut-o stanta mnastire si dela Domnia
Sa fratele Alexandru Voda Ipsilantg, prin cartea DomnieT Sale dela ltulti
1777 Martie 10, i dela Domnia Sa fratele Michaid \Tod& Sutulg, prin cartea
Domniel Sale ce vglumti cu lotulil 1784 Ghenarie 18. Dreptg aceea si
Domnia Mea, milostivindu-ne, amg intaritg mila acsta, si poruncimfi fu-
mariloril, climinarilorg si altora, A ye ferit1 de acsta, pivnitA, si nimenea
intru nimicg superare sa. nu-1 taceti, ca asa, este porunca DomnieT Mole, ii
saam. receh. gpd. 1793 lunie 3. (2)

Chrisovulit ,meindstirei Gruiu, pentru mosia Gruiu,

ce ail avulli pricind cu sfecnta Mitropolie, cu mdmistirea aildttrusani si cu
mdruistirea Znagovit.

1-6 Alexandra Illoruzi Voevodti i gpd. Zemle Vlahiscoe.Dat-ama dom-

nesculg nostru chrisovil sfinteT mnstirT Gruiu din sud lfovii, unde se
cinstesce si se praznuesce hramulg sfintilorii f6ra de trupurT archi-stra-
tegT Michailg si Gavrilii, ca sa, tie si s stapanesca mosia sa Gruiulg, pe
care este zidita si manastirea, cu tote hotarele eT din prejurii, dupa sem-
(1) Cod. XXVI, pag. 121.
(2) Cod. XXVI, pag. 36.
Anulele A. IL Tom. XI: Memorille Seq. Ieloriee.

www.digibuc.ro
130 V. A. ttREcinli

nele si hotarele ce se cuprindil maT jos, pentru ca fcndu-se dup4 vreinT

alcare si impresurare mosieT Gruiulil de catre mosiile vecine a sfinteT Mi-
tropolil Ungro-VlachieT si a mnUstireY Znagovu i CaldrusanT, ce sunt
imprejuruhl GruiuluT, dat-ail jalba. Domniel Me le Ananie, egumenuhl gru-
ianti, cerndil cercetare si dreptare mosiiT ce s'ati cAlcata, pentru care mult
pricin de judecAtT a avutti, athtil la departamenturile dumn-loril boerilorg,
catil si la Divaml inaintea Domniil Me le, si in celea de pe urm6 cu ce-
rerea Prea Sfintiel Sale ParinteluT Mitropolitil Chir Dositeiti, i cu primirea
sa si a celora-laltT, s'ati ornduitti hotarnicT din Divanil dumn-loril cinstitl
si creclinciosiT boeriT DomniiT Me le biv Vel Vornicti Manolache GrAdistnu
i biv. Vel Srd. Antonie Fotino, spre a merge in fata loculuT cu portarulil
duph obiceit, pentru cercetarea, descoperirea adevruluT si drepttif si in-
pietrirea dupa obiceiti, earl boerT, prin cartea dumn-loril de hoarnicie, ce
o veclurn Domnia Mea, cu ltula 1795 Iu lie 1, facil arkarea pe bare], ci
mergndil in fata loculuT la numita mnAstire Gruiulil cu Dositeil, economil
sfinteT.MitropoliT, si cu ceia-laltT economY aT manAstireT Znagovulil i CitI-
ditruanil, si dupit vrednice dovec,1T, si a alesil maT inthT totil ocolulil
mosieT printr'aceste petresT semne, adica dela rasAritil despre padurea mare
din piatra domnsca ce este in capulil rnosii GruiuluT si a BorusuluT, ce
se lice opritOre, cacT pAra acolea arata ca vine capulil acestoril dou moiT,
earl multI cimenT bkrfinT dela Gherghita prin carte de blestemil ati adeveritil,
si fiind scOsa piatra o ati pus-o in loculil el, dreptil in lungulil mosieT, Omit
la unil stejaril *luta, unde arata in hothrnicia veche a Gruiulul c aa
fostil piatra, si ati pusil i numitiT boarl hotarnicl acum si de acolea totil
dreptil in lungulti mosieT, On& intr'o salcie mare, unde a pusu piata (ne-
fiindil de maT nainte) inteunti razoril de stinjenT clece departe de salcie
inauntru mosieT Gruiulti, i de acolea toth dreptil in lungulil m osieT, OA,
in malul IalomitiT, unde iara ail pusil piatrit inteural razoril departe de
malti pentru mAncatura apeT, la care piatra araa numitiT hotarnici ca s'ail
Impotrivitti iconoma sfinteT MitropoliT, qicndil cit piatra ce o arat5, hotarnicil
ar fi fostil acolea la nal ulmti, i cit Wail basal unde acum s'ad pusti,
ci maT innAuntru mosieT GruiuluT; (loci numitiT hotarnicl negasindil nicl
ulmt, nicT piatr& pe unde facti acsta arkare, cu tote ca s'ab gitsitti martorT
de catre amndou partile, arkandU uniT pe uncle sfnta Mitropolie cere,
si altiT pe unde cere Gruiu, &tic& maY sus de unde s'at pusq, dar nednclil
creclUmintu nicT la uniT nicT la altiT si socotindil mijlocti de pliroforie ade-
vkultil maT bunil si fitrit vaemare de suflatil, ail ceruta dela economiT
sfinteT MitropoliT cartea de hotarnicia mosif BorusuluT (cu care se injuga
mosia Gruiu pan& acolea), ce este facutA dela ltulti 1780 si Intitritit cu pe-
cetea DomnieT Sale Alexandru Voda Ipsilantil, care cetind-o cu I Orte mare

www.digibuc.ro
, b0M1sia LIM MORUZI 1798 1796 181

uare de minte aii v6clut, cA a treia trAsurA a BorusuluT este fAcutA chiar
dinteacestil locil de pricinA, adicA din susulil vfijiitdreT ceT mid, decl fa-
cndil numitil hotarnicT cercetare ca sA se adevereze de unde s'ail pusil
sfeira, le-a datil sma Dan iil Proin Ruptornu a s'ati pusil sfra chiar
din malulil Ialomi%iT, unde acum aii pusil piatrA, i as nefiindil trebuintii.
de a se mai face si cercare stinjenilor BorusuluT, acolo sA fie hotaril intre
Gruiu i intre Borusu, i as dela acstA piatrA ce aa pusti pe malula Ia-
lomitiT, trece apa Ialom4i1 spre apusfi pe dreptil MeriT Basta, unde s'ail
maT pusd piatrA, i incepe dela apl a se injuga cu mosia ZnagovuluY drept5
in lungil pAna in piscil, de unde se rumpe parAulti GruiuluT i unde in
hotarnicia veche a GruiuluT slice cA ail fostil Ore cnd moriscA a Znago-
vuluT (cum si acum s'ati vclutil pariT si a fostil i piatrA la rAd6cina unul
stejaril, unde i acum a pusil piatrA totii la acea rAdkinA in stejart,
fiind cAclutil intr'acestea dou pietre, adicA cea din malulg Ia1om4i1 si
cea dela Piscu). Ghenadie, economu mAnAstiril Znagovu, face asemenea ce-
rere ca i sfnta Mitropolie, ca de unde trece Ialomita Ed se facA altA linie
maT inniluntru mosieT GruiuluT, dicndil c meniT mAnAstirel arti fl pomenitil
piatrA la unti loch ce se gonea cu piatra ce o cere i sfnta Mitropolie; a
cAruia cerere nu i s'ati &HU cu cale, nu numaT pentru a n'ai1 avutil vre-o
carte de hotArnicie, ca sl se arate cA acea piatrA s'ail pusti re-c'and de
vre-unii hotarnicil, ci maT virtosid cl este cerere vAtAmAtre hoarnicieT Gru-
iuluT, la cuvintulid ce slice cA a trecutil pre dreptif MeriT BastiT pin& la
Piscil, fArt a ar6th vre-o schimbare a linieT, ce dupA ornduialA urmzA a
merge dreptil dela piatra din piscil totil in lungil, dreptil panA la copaciu
ce in hotArnicie lirt numesce cu treT gemAnArT si slice cA au fostil intr'insulti
piatra rposatuluT Matheiil VodA Basarabil, iarAsT au pusil piatra, fiindrt bowl
sciutil i hotaril nethgaduitU, dintre care piatrA, i dintre piatra dela Piscil, la
mijboculil loculuT art maT pusil o piatrA, din care ail fAcutil trAsura mijloculuT
intocmaY dupA cuprinderea cartil de hotArnicie ce are, dela piatra din co-
paciil u treT gemAnarT prin copacil vAruitT merge pnA la malulil despre
apnea, unde incepe sA deie mosia GruiuluT in cstele mosieT ZnagovuluT, si
s'ati pusti piatra trAsureT dela acelil capii la rAdecina until stejarii, ce s'a gsita
vechiil vAruitil, dela care piatrA merge nicT dreptil in lungil, nicT dreptd
in curmezisil, ci piezirt, panA trece in hotarulti mosieT CAIdArusanT in dru-
multi celu vechiti ald OlaculuT, unde mu1t1 menT art datil sema a aCt fostil
dou pietre acute scoicA, cum si acum asemenea le-ag pusti, cAutndd
una indArAptii spre piatra dela care incepe mosia Gruiu sl deie in dm-
tele mosieT ZnagovuluT, i cea-laltA in lungulii mosieY despre CAIdArusanY;
dela acestea dou pietre ce s'ail fAcutti scoicA eu primirea tuturoril Orin-
%Hord, dreptd pe hotaril in lune' intre mosia Gruiu si a CAldArusanilorti

www.digibuc.ro
132 V. A. ttRECHIA

Villa la un stejard, unde a pug' piatr i ag potrivitil curmezisti mosia

din trasura despre apusg, ce in hotarnicie se numesce dela Co lad'', si dela
acst piatra totg dreptil in lungg a maT pusg o piatra la unt stejarig
vechig vruit, dela care piatra merge ph& la ung parg, unde s'ag ajunsil
suma stinjinilord trasuriT mijloculul i unde a pomenitil multl OmenT
piatra si stafnirea nestramutata intre Gruiu i intre CMdarusanT, cum si
acum asemenea urmandil, aU pusil piatra cu primirea tuturoril parintilorg
la rdecina paruluT; dela acsta piatra a mersg totil in lungil pki5, unde
cobra in matca IalomitiT ceT vechT, unde da pre riulg GruiuluT, ce vine din
scursura ZnagovuluT i Ialomia, i s'a pusil piatra, la care piatra inpotri-
vindu-se iarasT economulfi sfinteT MitropoliT si cu ceT-laltl si, qicndii c
se calca, cere a se pune piatra maT mnluntrul mosieT GruiuluT, asupra ea-
ruia cuvintil i s'a cerutg de boeriT hotarnici spre dovada scrisorile mosii-
lorg sfintel MitropoliT despre acea parte, si le-ail arkatil o carte de hoar-
nicie dela ltuld 7257 a multorg hotare de mosiT, carT impreunndu-se si
sforindu-se poste totil Eice c5, an venit cu suma stinjenilorg 'Ana la lo-
culA unde da *lulu Gruiulul in Ialomita, deci neremindg nicl la acsta
indoiala i mal virtosil aretandu-le i prin graig Daniil Proin Ruptu-
rnu, ca pe acolo aa inutn ckg a fostii Rupturent, au rmasg acsta piatra,
ce maT sus arata ca s'a pusil unde da pariuld Gruiulul in Ialomita, bung
hotaril intre Gruiulg i intre mosia sfinteT Mitropolil; asemenea face cerere
economuld mnstiriT CldarusanT, ca dela piatra din "Aril, pe ckil se injuga
cu mosia Gruiulul On in matca IalomitiT, ci se schimba linia i s vie
pAn 5. in costa LipieT, adeca maT in launtrulil mosieT GruiuluT, 4icndil ca
pe acolo s'ar fi pomenitil hotaruhl de catre mosia GruiuluT, ifindu fostfi
puse i pietre, pentru care cuvintil intrndil maT cu deosebire in cercetare
si cerAndu-I cartile, afi arfitatg un chrisovil al reposatulul Mateint Voda
Basarabg la lkulg 7154, prin care arata lungulfi mosieT Lipiel din apa Ia-
lomileT, bra nu din costa Lipiel, dup6, care chrisovil nedovedindu-se ce-
rere, ag arfitatil i o carte de alegerea hotaruluT, a StolniculuT Michaig Bar-
batesculil, prin care, dupa ce intaresce hotarnica Gruiulul, apoT araa costa
LipieT hotaril intre Lipia i intre Gruiulg, cuvintil care nu l'atit vclutg nici
in mal sus numitulil chrisovil nicT in al te scrisorT, pentru c costa LipieT
arata ca cade in mosia GruiuluT, avndil i Gruiulg Lipie, data de ung
Stang. Logoffitil; i intrata, in hotarnicie anume decT neavnd5 nici cuviosia
sa vre-o dovada vrednica la cererea ce fntc i maT virtosil fiind-ca, cu
acsta cerere de schimbare linieT ce curge din piatra in piatra se smintesce
hotarnicia GruiuluT, ce este inta'rita ca tote alte hotarnicil &ate s'au facutg
dupa vremile mosieloril de pe imprejurg, dupa dreptate a urmat, ca din
piatra dela part se cobOra pre linie drpta, pana in piatra ce arata ca s'a

www.digibuc.ro
 DOMNIA mu MORUZI - 1793 -- 1796 133

pusa in luncA, vine iarAs1 panA unde a pusil piatrA inteunil rAzortl ltmgA
unit drumi din josulti moriT, ce este alit SAinescului i ald. GruiuluT, si de
acolo On& inteund privalii, unde iarAs1 ail pusil o piatrA IngA, o sAlcirA,
si dela acea piatrA p'an unde se sfirsesce lungulti la capulil despre rdsArita,
unde se impreunA cu mosia zidurilort si unde, din ardtarea meniloril si
dintr'o carte de hotArnicie a sfintei MitropoliT, s'a pliroforisitil cA au fostd
si piatrA de hotari, uncle acum a pusil doud pietre, adecA una caut5, indArAptd
la semnele din lungulti moviel ce mal sus s'atl disil, si cea-lalth in curmezisu
la piatra GherghitiT ce se dice domnscA, insA mergendU si curmezisti prin-
tr'aceste semne sciute copaciula calutil, ce-T dicil cuibulii berzeT, s'atl pusil pia-
trA si pe la rAdecina until nucti mare, On& la acea piatrA domnscA, de unde a
inceputd si unde se sfirsesce totil ocoluli mosieT GruiuluT, care movie, dupA
ce a ocolit-o pe semnele cele vechT, dupA cuprinderea cartiloril ce ail vddutil ale
tuturorti manAstiriloril cu care se prigonesce si dupA ardtarea celoril ce
ail fostil cu sciint de acestea semne si hotare, si ail impietrit-o cum maT
sus aratA, apoT ail fAcutil si sforarea, dupl cuprinderea cArtiT de hotArnicie
vechT, ce are cu suma stinjenilori ce se cuprindd inteinsa, insA cu stin-
ienuld rdposatuluT Constantinu Veda Blincovnu, pentru cA cu acestil stin-
ienil s'ail vdclutil a fi fostil mdsuratA, cAcT semnele trasuriloril aii fostu ne-
tAgAduitil, si spre acestea semne ail esitti ParA nicT unil adaosil sail sa-
dAmintil. InsA: intaia trAsurAde la capuli dela rdsAritil din piatra Ghergh4iT,
ce se dice domnscA, panA in privaluli zidurilorU, unde arata, cA s'ail pug'
cloud pietre scoicA, stinjeni una mie una sutA cinci-decT; la mijloculi mosieT,
din piatra ce s'a pusu intre piatra dela piscil si intre piatra dela copaciulil
cu treT gernAnAriT, dreptil incurmezisil peste balta Gruiului, panh in hotarula
mosiel CAldArusanilorti, la piatra dela prhil, stinjeni una mie cind sute cincT;
la capuli despre apusti, unde se dice Colcgu, din piatra dela care incepe
sA dea mosia GruiuluT in cstele mosiel Znagovului, in curmezisti, Ora iarAsT
la piatra ce aratA a s'ail pusil despre CAlddrusani spre indreptarea acestel
trAsuri, stinjenT una mie una sutA optil-decT; peste acstA movie maT scriindil
in hotArnicia veche a GruiuluT, ca, maY are unil codru de locil la capula
despre apusil, si intkrindu-li aceld codru de locil si cu altA carte de ho-
tArnicie a 12 boeri, ail cerutil acea carte dela egumenuli gruianil si ail
vd.ut-o scrisA dela ltulil 7158 cu treT trasurI dupA obiceig, insA una la
apA, alta la mijlocil si cea-laltA la Colcgil, si urmndd aceT dill ail trash
si melt' codru de loaf; insA : stinjenT trel sute spte la siliste pe lngA apA,
(care siliste s'a ghsitil acolea cu apA din coda Znagovulul), la mijlocti stin-
jenT una sutA nou6-decT, si la Colcgil in cstele mosieT GruiuluT, din piatra,
trAsuriT Gruiulul eel dela apusu, stinjenT doue sute pe lunguli mosiel Gru
iulul. i ash lipindu-se si aceld codru de Iced in cstele mosiel Gruiulul,

www.digibuc.ro
134 V. A. IIRECHIA

la capuld despre apusd se face moia Colcgu, i de aceea eel 12 boerT

hotarnicT numescil a treia trAsurA a Gruiului Colcegu, pentru cA i in ho-
tArnicia codruluT de locti iarA1 a treia trAsurA cu aceste nume de Colcgti
se numesce, acestil codru de looil l'ati tras i in lune', i s'ati gAsitti pe
din sus stinjenT treT sute aT-lecT, iarA pre din jos stAnjenT patru sute patru-
qecT, i fiindfi in moia Znagovulul se vede cA ati fostti inpresuratti, adecA
i mal nainte hotarnicieT, i din urma hotArnicieT, dart fuindti dreptA ocinA
a mAnAstireT Gruiulti i adeveritA prin scrisorT, i stApAnirea Znagovului
fiind fArA de nici unit cuvintil vrednicil sail dupA vre-o scrisre, dupA
dreptate aratA ca ail rmasil sA stApansca mAnAstirea Gruiu cu bunA pace,
pe semnele ce acum de iznvA s'ati alesu i s'ati Inpietritti, cu suma stin-
jenilord ce maT sus aratA. AOderea s'ati datti sA stApanscA sfAnta mamas-
tire Gruiulti i moia Giormanescii-de-sus, ce acum se numesce CiofliceniT,
stinjenT cincT sute clece la silite pe ltingA apa cu partea ce i se cuvine
din baltA, cincT sute clece la mijlocti i cinci Bute patru-clecT i cincT la
capulti despre fAntilna hotilorti; inst totti on stinjenT ce maT sus aratA, pe
semnele ce din vechime all avutti, dupA care i acum de isnvl sforindu-o
aU inpietrit'o, facndu-T i totg ocoluld; insh pe despre moia ZnagovuluT,
din piatra ce s'ati pusti la silite intr'unti Oka de corni, din care s'ail
Meat' trAsura dela apA, dreptti in lungil pan& in capulil laculuT luT Ghiormant,
unde puindu piatra din care au fAcutti trAsurA dela mijlocti, i de acolea
totil dreptu in lunga pAnA la altA piatrA, din care a Mout(' a treia trAsurA,
i de acolea totti dreptti in lungti panA la fAntAna hotiloril, dela fantAna
hotilorti pieziu prin piatra moieT Balotesci, pe valea moieT panA in hotarulu
TAncAbescilort sfinteT MitropoliT, la unti stejarti mare insemnatil, unde ati
pusU piatrA, de s'ail potrivitil i s'ati fAcutti trAsura la acehl copacti, i dintr'acea
piatrA iarAT in lunguld despre Mesa all pusti piatrA lnga unti stejarti
i unti coral preste drumulti Fiesciloru, de unde s'ad facutu a doua trA
surA in potriva laculuT luT Gheormanti, i dela acea piatrA totil dreptil in lungti
pant la piatra trAsuriT dupA silite i pAnA la apA, cAtti i pAnA acum aratA
cA all stapAnitu tau in pace uniT de cAtre altiT, deci cu tote cA dumn-lorti
numitiT hotarnicT au fosta aleI i primitY i ceruti de insAT partile prici.
nuitre, care i aratA prin cartea dumn4orti de hotArnicie ce ati datti, cum
ca n'ati avutti in potriva nicT sfnta Mitropolie, nici mAnAstirea CAldAruanT
i Znagovil vre-unti temeiti vrednicil i dreptil la urmarea i impietrirea
ce 3.6 fAcutg, i au r6masil tote pArtile fArA de cuvintil; &A, fiind-cA egu-
menulU gruianil a cerutti prin jalbA in-Wire dela Domnia Mea, pentru buna
odihnA qi pentru stApAnirea moieT mAnAstirescl, care s'afi indreptattl pe ade-
v6rate1e i dreptele hotare, spre a nu se maT pricinui dupa vreml vre-o
cMcare, din care sA, intre iar6.0 in judechtl, amli poruncit4 Domnia Mea de

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI - 1793 1796 135

s'ail aretatil Prea SfintieT Sale ParinteluT Mitropolitg hotrnicia ce afi faeutil
orencluitiT hoer!, i nici Prea Sfintia Sa, precum nicT celea-lalte mnstirT
nu ad avutfi apelatie in potriva hotarniciel acestia, ci inca art cerutg ca sa
se dea si la sfanta Mitropolie i la celea-lalte manastirT asemenea carte
de hotarnicie, ea sa le fie hotarele sciute i cunoscute, de care amg si
poruncitd orenduitilorfi hotarnici ea asemenea sinetu s aiba a da si la
sfAnta Mitropolie i la cele-lalte manastirT. Dreptg aceea tuna (lath mamas-
tiriT GruiuluT acestO domnesculg Nostru chrisovg de intarire, cu care a-0
aiba stapanirea neclintitrt i nestramutatg pe hotarele i pietrele ce se nu-
mesa' maT sus, adeverindu chrisovula acesta cu insasT credinta Domniel
Mele, lib Alexandru Constanting VoevodS, i cu credinta prea iubitiloril
DomnieT Mele LIT, Constanting Voevodu, Dumitrasco Voevodg, Nicolae Voe-
vodu, Gheorghe Voevodii, 1 cu marturia dumne-lorit cinstitilorg i credin-
eiosT boerilord DomnieT Mele: Nicolae Brfincovenu Vel Bant, Ienache Vac&
rescu Vel Vist., Manolache Cretulescu Vel Vornicti de Tra-de-sus, Costache
Caragea Vel Hatmanii, Dumitrie Manuld. Vel Sptarb, Raducanu Golescu Vel
Vornicd de Tera-de-jos, ScarlatO Ghica Vel Logofetil de Tera-de-sus, Con-
stantiml Filipescu Vel Yornio, Iordache Vel Vornicu, Stefan6 Vachreseu
Vel Logofetg de Tera-de-jos, Inti Florescu Vel Vornicti alti PolitieT, Dimi-
trie Hangerlau Vel ComisO, Dumitrache Racovit Vel Clucerg, Constantinil
Cantacuzino Vel Paharnicii, Grigore Balenu Vel Stolnict, Alexandru FM-
coianu Vel Slugerg, Constanting Fotino Vel Pit., si Ispravnica *tefanil Va-
carescu Vel LogofetO, scriindu-se chrisovulO acesta intru ald treilea anti
dintru inthia domnie a DomnieT Mele, aid in orasulg DomnieT Mele Bu-
curcsei, la anil dela nascerea DomnuluT nostru Isusg Christosil IMMO 1795
Septembre 6, de Gheorghe biv 3-lea Logofetil. (1)

Cartea meindstire1 din trguliti Vdlensi slid Saadi.

Sfintel i dumneleeseeT mngstirT din tergulti ValeniT, unde se cinstesce

si se praznuesce hramulg . . . . , i cuviosuluT egumenii dela acest sfnt
manastire, ea sa, fie sfinteT manastirT mila dela Domnia Mea, st ail& a tine
pentru trebuinta i slujba manastirii doT preot1 scutitT i aperail de tote
daidiile si orenduelele verT-chte arti esi pre preoti, cum si de ploconulg
episcopescd, de nici unele valti i sup6rare sa nu aiba; i iar s aiba sfanta
manastire a scuti vinriciti, i dijmaritil pre drepte bucatele ce va aye, cum
si doue chrciume, ce le are manastirea acolo la tergulii VlenT, iarsT srt
fie apgrate de tote orenduelele ce vorti da alte pivnite; asisderea s aiba 4

(1) Cod. XXVI, pag. 284,

www.digibuc.ro
136 V. A. URECHIA

lua dela vinariceril ce vord fi in Multi Nucetd i Cuibuld ot sud Saadi

pe tad anuld cate 500 vedre vin, insa nu vial, ci sA tag a lu bani dela
vinAricerl de vadrA po banI 40, pentru cA acstA mil& a avut-o sfanta ma-
nastire, atatit dela altl frat11 catti i dela Domnia Sa fratele Michaid Voda
Sutu 16 intru amndou domniile, precum din cartile DomnieY Sale ce le
vaqumit ne adeverimit; dreptil aceea dart i Domnia Mea ne-amd milos-
tivitd de amd innoitd i unit intAritti mila acsta, ca sit se pAzscA nestrOmu-
tatit, pentru care de obte poruncimd, nimenea intru nimicd bantuiala
sad suparare de tote chte scriernd mal sus sA nu-1 fact, ii saam. receh. gpd.
1793 Augusta 23. (1)

Chrisovulii sfintel Episcopii Rimniculic

Dat-amit aces-W. domnesculit Nostru chrisovit sfintel. i dumnecleescel

Episcopil Rimniculd din sud Valcea, unde se cinstesce i se praznuesce
hramulu sfantuluI mareluT Ierarchil i de minuni facetord Nicolae Archi-
episcopuld dela Mira LichieT, i cinstituluI de Dumneqed iubitoruld SfintieI
Sale PArinteluI Episcopti Chird Nectarie, ca sA fie sfinteI Episcopil milA
dela Domnia Mea a lua, dela vel ocnA pe tad anuld bolovani sare cinci
Bute, aiderea sit ieae vinAriciuld dela toti OmeniI cei ce vord aye vii pe
mosia sfinteT EpiscopiI i platescd vinariciuld, inst din Multi satului Mu-
ersca-de-sus i de jos, i din Multi Pausatilord, i Magula.wld, care villa-
ricid este inchinatd sfintel manastiC Iezeruld, metohuld sfinteI Episcopil,
i din dluld Troianuld, i BogdanescY, i Malulit, i CopAceluld, i dluld DrA-
gaanilord, i Mina, i ZevedeniI i cu GupieniT, dad tine mosia sfintel:
Episcopil ot sud Valcea, i dela pte-spre-cl.ece OmenY or4anY din Trguld
Rimniculd, i din Multi Opricenil, i Ongrinil sud Arged, i din Multi
Bradescilord, i alit BrAdicenilora, i din Muhl Stoljalorilord, i din Multi
Racovil, i alit RaseviI sud Gory', i din dluld Taomiruld, cate cinci bani
de vadra i parpAruld de inpreunt dupa obiceid, iar vinitriceril domnesci
intru nimicd sa nu aibit a face shit a se amesteca la acestea maY sus nu-
mite Mull, pentru cA acestea mill le-ad avutd sfanta Episcopie i dela
fratil Domni de maY naintea nstra, precum din chrisovuld Domniei Sale
fratele Michaid Voda. Sutulti, ce-lA vaclumit, cu ltuld 1792 Octombrie 10,
ne-amd adeveritd; decT acum invrednicindu-ne Domnulii Dumne4ed cu
domnia acesteI pravoslavnice tarY, ne-amd milostivitd de amd innoitit i
amd intaritd milele ce are, ca sa fie sfintei Episcopil de ajutord i intA-
rire, iar DomnieI Mele i raposatilord intru fericire parintilord Domniel

(1) Cod. XXVI, pag. 140.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI - 1793 1796 137

Me le vecinica pomenire, pentru care la vremea vinriciuluT sa aiba Sfintia

Sa iubitorulfi de Dumneclen Parintele Episcopn a orndui emenT din partea
sfintel Episcopii sa mrga s scrie vin'ariciulti din dlurile ce se numescn
din sus i sa-1 ieae to0 baniT vinariciuluT deplinn dela dajniciT ce platescil
vinariciti, ale cinci bani de \whit i cu parparula, farb, de a se amestech
vinaricerii domnescT intru nimicil la acestea Mull; cu Biel unii felt' de
cuvintii. Rugamn dara i pre alfT fra0 Domni, carT in urma nstra se vorn
invrednici dela Domnuln Dumnecleti cu domnia acesteT pravoslavnice Teri-
RomnescT, sa bine-voiasca a innoi i a intari chrisovultt acesta, ca i ale
Domniilorn Sale chriseve de milele ce ar face sa, fie de altiT cinstite i in
sema inute. i ca sa se pazsca nestramutatn sfinteT Episcopil mila acsta,
amn intaritti chrisovulti acesta cu insuT credinta DomnieT Me le, hi) Me-
xandru Constantinn Moruzi Voevodil, i cu creclin0 prea iubililorn DomnieT
Me le fil, Constantinn Voevodn, Dumitraco Voevodii, Nicolae Voevodn, i
cu to-U.1 sfatuln i marturia dumne-lorn cinstifiloril i credinciol boerilorn
celorn marl al divanuluT DomnieT Me le, Nicolae Brncovenu Vel Vist., Du-
mitraco Racovifa Vel Bann, Ienache Vacarescu Vel Sptarn, Ienache Mo-
ruzi Vel Vornicn de Tra-de-sus, Manolache Vel Vornicil de Tra-de-jos,
Manolache Crefulescu Vel Vornicil, Nicolae Filipescu Vel Vornicn, Costache
Ghica Vel Logofetn de Tera-de-sus, Scarlatu Ghica Vel Logofetil de Tera-
de-jos, Nicolae Hangerlan Vel Hatmann, Dimitrie Manuln Vel Postelnicti,
Isacii Raletn Vel Clucerii, Dimitrie Schina Vel Comisn, Nicolae Racovifa
Vel Paharnicn, Iordache Palada Vel Stolnicn, Costache Vel Slugert, Dimi-
trache Constandache Vel Pitarn, si Ispravnicn Constantimi Ghica Vel Lo-
goTetn de Tera-de-sus. i s'an scrisn chrisovuln acesta intru inthiuln anti
alit domniel DomnieT Mele, aici in oraulti scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci,
la aniT dela Domnuln i mantuitoruln Nostru Isusil Christosn ltuln 1793
Main 7, de Teodorache Logofetil za Divann. (1)

Chrisovulit sfintei Episcopii Rimnicii, pentru tergulli Riureni i seutelnici.

Oblduitoril DomnT, carora dela Dumneclen li se incredinfeza trT i ierarchiT
sub stapanire, datoria netagaduita ail, ca i prin cuvintil i prin fapta creti-
'Asa sa cinstesca i sa maresca slava bisericelorn, dintru carele isvorescil da-
rurile si blagosloveniile, carT i pre Domni IT face norociV, i pentru cele ce art
infelege i aril cunesce ea aril fi spre folosuln i dumnecjeescilorn lacaurT, FA
cade sa le orenduiasca i 0, le intaresca, ca s le remae i dupa, petrecania aces-
tora vremelnice nume nemuritre i pomenirl Twice. Dreptti aceea i Dom-

(1) Cod. XXVI, pag. 141.

www.digibuc.ro
138 V. A. UREMIA

nia Mea,acum dupa ce ne-ad miluitti Domnuld Dumneqelii cu domnia acesteT

pravoslavnice teri crestinescT, pliroforisindu-ne iubitorulii de Dumne4eil Pa-
rintele Episcopii Rimnicti Chirti Nectarie, pentru a sfintieT sale sfnta Epis-
copie dela Rimnicil sud Vlcea, unde se cinstesce si se prAznuesce hramulti
celul dintru sfintT parinteluT nostru Nicolae Archepiscopula Mire lora dela
Lichia, fackorig de minuni, cum ca de cumplitele sill ale rezmeriteT a su-
feritil multe jafurl i prapadirT, din earl a incaputa si la datorie, i cu-
noscuta fiindil trebuinta ce are de ajutoriii ca sa se platsca si sa se usu-
reze dintiacsta greutate, dupa rugaciunea ce ne-ad datil Sfintia Sa Pt-
rintele Episcopii Chirti Nectarie i dup. evlavia ce avem i rivna catre
acsta sftinta casa, care este capil celorti-lalte sfinte manastirT i biserici
ale EparhieT EpiscopiT Rimnic, ne-amq milostivitti, i printeacestil cinstit
si bine inchipuitil domnescula nostru chrisovii, am miluitti Domnia Mea
pre acsta sfAnta Episcopie cu trgulii ce se face pe mosia Episcopiel la
RiurenT sud VAlcea inteung anti odata la optii clile ale luT Septembre in
cliva Nasceril NascetreT de Dumnecleti i pururea fecireT MarieT, care trgti
tine clile La acestti terga sa nu se amestece nicT vamesiT nicT
ispravnicil intru nimicu, nicT altl rnenl domnescl, ci sA aiM a lutt vama
cea obisnuita sfnta Episcopie i alte obiceiuri ce vorii fi la trgulti acesta,
dupa cum vora fi luat i Ora acum, i intru acestea cjile sa nu fie vol-
nicti nimeni a vinde vinti i rachiu fara de scirea omuluT ce-111 va aye
sfnta Episcopie. Asisderea sa aiba sfiinta Episcopie i liude cinci-lecT i
cinci straini scutitT cu pecetluiturT, dupa ornduiala visterieT; Inca sa maT
tie si liude sse-clecT straini cu ruptrea dela visteria DomnieT Mele, sa deie
pe anti de liude chte talerT optti, insa jumkate din banT sa dee la sfeti
Gheorghe i jumkate la sfeti Dimitrie, iar maT multii sA nu fie superati
de alte ornduielT i podvell ce vorti esi dela visteria Domniel Mele peste
anti in Ora, pe care acesti liude totT acum sa-Y gassca si sa-T aducA din
strainatate, pentru ca acestea milT le-ad avutti sfnta Episcopie i maT nainte,
precum din chrisovulii DomnieT Sale frateluT Michaiti Voda Sutu15, ce-ld v6-
clumfi, cu ltulu 1792, Ghenarie 30, ne amt..) adeveritil. Rugamil darA si pe
alt1 frail DomnT, earl in urma 'Astra se voril invrednici a fi Domni i obla-
duitoriT acesteT crestinescT terT, sa bine-voiasca a intari si a innoi mila ace-
sta, ca si ale Domniilorti Sale mill i facerT de bine Inca sa fie in urma de
altiT pazite si in sema tinute. i amt.' intaritti chrisovulu acesta cu Insl
credinta DomnieT Mele, 16) Alexanclru Constantinii Moruzi Voevodii, i cu
credinta prea iubitilorti DomnieT Mele fiT, Constantinti Voevodii, Dumitrasco
Voevodii, Nicolae Voevodil, i martorl amu pusti pre dumn-loril cinstitT
si credinciosl boerT velil ai divanuluT DomnieT Mele: Nicolae Briincovnu
Vel Vist., Dumitrasco Racovita Vel Baal, Ienache Vacarescu Vel Spatarti,

www.digibuc.ro
 DOMNIA MI MORUZI - 1793 1796 139

Ienache Moruzi Vel Vernier' de Tera-de-sus, Manolache BrAncovenu Vel

Vernier' de Tera-de-jos, Manolache Crepilescu Vel Vernier', Nicolae Fili-
pescu Vel Vernier', Costache Ghica Vel Logofata de Tera-de sus, Scar lqa
Ghica Vel Logofata de Tra-de-jos, Nicolae HangerlAa Vel Hatmana, Dimi-
trio Manu Vel Postelnica, Isaacii Raleta Vel Clucera, Dumitrache Schina
Vel Comisa, Nicolae Racovi0 Vel Paharnica, Iordache Palada Vel Stelnica,
Iorgache Vel Slugera, Dumitrache Costache Vel Pitaril, si Ispravnica Cos-
tache Ghica Vel Logofta de Tera-de-sus. *.i s'ail scrisa chrisovula acesta la
anula d'nntAT dintru intAia domnie a Domniel Me le, aicT in orasula scaunuluT
DomnieT Me le Bucuresci, la anil dela zidirea lumel 7301, iar dela MAntui-
torula nostru Isusa Christosa let. 1793 Maid 7, de Poenaria RAducana biv
3-lea Logofta. (1)

Cartea Episcopiel Rimnimail de scutirea unui scaunii, de came in Craiova.

Dat-ama acsta domnsch a nstrA carte cinstitulul de Dumnedea iubi-
tort' SfintieT Sale PArinteluT Episcopa air' sfinteT Episcopil Rimnica, Chira
Nectarie, ca sA aiba a tin in orasula CraieveT unti scauna de carne, scutita
si aparata de ierbArita, de vamA, de vAtaff de rnAcelarT, si de orl-ce an-
garil aa alte Beaune acesta intru nimica sA nu se supere, pentru cA
unit scauna ce are sfAnta Episcopie in Craiova scutita de maT nainte cu
cArt1 domnesci, nefiinda de ajunsa dupa, mesura trebuintiT menilora sfinteT
EpiscopiT, pentru acea darA ornduima ca sA aibA si pe acesta scutita si
aprata, fiind-ca acesta priveleghia l'atit avuta si dela Domnia Sa fratele
Michaia Veda St4ula dintru arnndou domniile, precum din cartea DomnieT
Sale ot ltula 1792 Noembrie 17 ne-ama adeverita, pentru care poruncima
la toti cAV se cuvine, nimenea intru nimica suparare la acesta scauna sA
nu facA, toli copisah gpd. 1793 Octombre 24. (1)

Cartea Episcopiel Rimniculii, avndii vinurile si rachiurile Episcopiel

la te'rgulii .Riureni, fiindii mosia Episcopiel.

Fiind-cA ail aretatti DomnieT Mele Sfin0a Sa iubitorula de Dumnedea

Episcopula RimniculuT, Chira Nectarie, cum cA trgulti, ce se face la DrA-
gAsanT din sud VAlcea in ate o di pe saptamAnA, este pe mosia sfinteT
EpiscopiT, ce se numesce Batca, unde dupA priveleghiulii ce aa stApinitor ii
mosiilora, care se urmdzA in OM Ora, de isT vinde fie-care pe mosia sa
(1) Cod. XXVI, pag. 142.
(2) Cod. XXVI, pag. 171.

www.digibuc.ro
140 V. L. IIRECHIL

vinurile i rachiurile sale, atht6 celea mnstirescf, chtil i celea boeresci,

fiindti cu cale i cu dreptate de all vinde sfnta Episcopie i la aces-0,
movie, pe care se face trg6 pe -Leith sptemfina, vinurile i rachiurile sale,
amti datil Domnia Mea acst carte la mAinile ornduituluf Sfintief Sale
Episcopii, prin care poruncimil ca s6, fie opr4I alI strlin1 de acest6 alis-
veristi, care este dreptulii mosieT, neflind6 precum 1icem cu cale a se folosi
altf strainf cu vinclarea vinuluf si a rachiuluT in potriva obiceiuluf si a privi
stApanuld mosif la paguba sa, ci numaT vinurile i rachiurile Episcopief s
se viz*, iar child nu va aye Episcopia vinurT de vinclare, atunci cel ce
va vrea s vinl, s6, mrga, s se aseze maI intta cu stAphnulii mosieT, si
lundti voie, ase, va, vincle, dup6, cum pentru-acsta arata, Sfintia Sa de veclumil
si cartea Domnief Sale frateluf Michai Vodl Suul cu ltula 1791 Oct.
29; pentru care poruncimii Domnia Mea i dumn-lorti Ispravnicilorii aT
judetuluf, dupl acdst6, porunc6, s6, ficl urm/torT i s. daV ajutorulti cel
cuviinciosu ornduituluf Sfin-tief Sale Parinteluf Episcopu, de a-sT putd vinde
vinurile i rachiurile mnstirescl pe movie. toli. pisah gpd. 1793 Mai6 8. (1)

Cartea Episcopiel Rtmnicula de a scuti of 1500 de oieritil.

De vreme ce iubitorula de Dumne4eil Sfintia Sa Printele Episcopul6

Rimniculul, Chiri Nectarie, ne arata, cum-cl sfnta Episcopie, avndil of
pentru trebuinla case, se sup6r la vremea oierituluf, ilcndu-ne rugaziune
ea sg, se dea sfintel Episcopil domnesculil nostru priveleghit de a nu se
sup6ra, care ruglciune a SfintieT Sale glsincl-o i Domnia Mea cu cale 9 i cu
bun/ ornduia16,, de vreme ce nu numaT cea-lalt Episcopie Buz6i1 are
acestil felt' de priveleghi6, ci i mrastirile, ne-amt milostivitd Domnia
Mea i am Mouth mill sfinteT Episcopil Rimnic, ca in totT anil s aiba,
a scuti una mie cinet sute of de oieritd si a nu se sup6rl de cltre oierT,
avnd sfnta Episcopie acestil priveleghi i dela Domnia Sa fratele Mi-
chai6 Vod Sutulu, prin cartea DomnieT Sale, ce o vcumti, cu ltulti 1786
Martie 11. Rug/mil darl si pre altl fratY Domni, ce in urma !Astra se vorti
invrednici cu oblAduirea acesteT pravoslavnice Veri, s6, bine-voiasel a innoi
si a intlri mila acsta, ca si ale Domniilor6 Sale sa. fie in urml Onute de
alOT in sm, ii saam reeeh. gpd. 1793 Noembre 8. (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 172.

(2) Cod. XXVI, pag. 172.

www.digibuc.ro
 bOMI41A LII1 MORUZI 1793 1796 141

Cartea Episcopiel Rimnicii de a tin patru scaune de carne

scutite in Bucuresci.
Dat-amil acesta domnesca nestra carte cinstituluT SfintieT Sale iubitorula
de Dumnecleil ParinteluT Episcopulli alti sfinteT EpiscopiT RimniculuT, Chet
Nectarie, ca sa aiba a tine patru scaune de carne aicT in orasulii Domniel
Me le Bucuresci, scutite i aprate de fumaritil, de ierbaritil, de vama si de
tote orl-ce dad va fi pre scaune, ca sa fie pentru trebuinta Sfintiel Sale si
a emenilord sfinteT EpiscopiT, pentru cit acestea scaune le-att avutti Sfintia
Sa scutite i prin cartea DomnieT Sale frateluT nostru Domnd Michaila Con-
stantinu Suulti VoevodO, precum veclumil Domnia Mea cartea DomnieT
Sale cu ltulil 1792 Octombrie 25, de care poruncimii i voue fumarilorO,
ierbarilorti, vdmasilorti i veri ce slujbasT yeti fi orenduiti cu off-ce slujbe
asupra scaunelorti, nimenea intru nimicti suprare sa nu facetl, ca, as& este
porunca DomnieT Me le 1793 Malti 8. (1)

Cartea bisericei Gdnesculii din, sud .Doljii de liude clece scutelnici.

Fiind-ca sfnta manastire ce se numesce Ganescula din sud Doljd,

unde se cinstesce si se praznuesce hramulil sfntuluT Nicolae, au avutd
milit prin cartl domnesci, care le-amti vMutu Domnia Mea, a tine liude
10 OmenT straini, i Domnia Mea m'amil milostivitil si i-amti innoita mila
acesta printeacesta carte a DomnieT Mele, ca sa aiba a tine liude 10 strainT,
spre a fi de poslusanie, i aperatT de tote dajdiile i orenduelele veil-Cate
ar esi dela visteria DomnieT Mele peste anti in tell, de nici unele valti
si bntuiala sa nu ail* pe carl:emenT gasindu-T, sa ieae adeverinte iscalite
dela dumn-loru ispravniciT judetuluf pe numele i chipulti lord, ca sit li
se dea pecetluiturile DomnieT Mele dela Visterie; pentru care poruncirnO
Domnia Mea dumn-vestre ispravniciloril i tuturorti zapciilord ce vet1 fi
orenduict cu orl-ce slujbe i inpliniri, nimenea de nimicil superare sa nu
le facetT peste porunca DomnieT Mele, ii saam receh. gpd.-1793 Oct. 24. (1)

Carlea Indndstirei Surpatelorli sud Vdlcea.

Sfintei si clumnec,leesceT mandstirT Surpateloril sud Valcea, ca sit alba vol-
nicie cu aces-a carte a DomnieT Mele sa ieae vindriciu dela tota omulti
ee va aye vie in Multi Chinescilora, i a Bardestiloril inteacestil judetil

(1) Cod. XXVI, pag. 172.

(2) Cod. XXVI, pag. 171.

www.digibuc.ro
142 V. A. ttliECMI

cfite doT banI de vadrA si pArpAruld dup a. obiceid, si cfitd vial va face in
drepte viile mAnAstiriT sA fie scutitd de vinariciii, scutindd si de dijmAritd
drepte bucatele mAnAstiriT, si de oieritd oT una sutA cincT-clecT; asisderea sA
aibA si doY preotT si und diacond scutitI de tote dajdiile chte se vord in-
timpl sA ias pre ceia-laltI preotT, si cincT OmenT strAinT fArA de bird si
WA de gOlcOvA, care gasindu-T acolo sA-T ducA la dumn-lorti ispravnicil
judetuluT, si fiindil strAinT cu adevAratil sA deie adeverintA pre numele si
chipuld lord, dupa, care adeverintA vord lu si pecetluitil gospodd, sT tie
aptiratT de totil feluld de dAjdiT ce va esi dela visterie peste and, de nici
unele nici und vald si superare s nu aibA,, ca s pith fi preotil pururea
nelipsitT dela slujba sfintel mAnAstirT si acestY liude poslusnicT de trba
mAnAstiriT, pentru ca, intr'aceste mAnAstirT locuinclti numaT maid cAlugArite
si fiindd hied de munte, a avutti acstA milA atfitti dela alt1 fratT domnI
de maT nainte, cfitd si dela Domnia Sa fratele Michaid VodA Sutuld, prin
cartea DomnieT Sale ot letuld 1784 Noembre 26, care ne-ad aretatd de amid
vdclut-o. Dreptd aceea si Domnia Mea m'amd milostivitil, ca si de acum
inainte al aibA acstA milA nestrAmutatti; poruncimti si dumn-vOstre is-
pravnicilord aT judetuluT, i dumn-vOstre vinAricerilord, i dijmarilord si al-
tord boerl slujbasT domnesci i vlAdicescT, totT sl avetI a -ve feri de milele
ce aretAmil maT susti, ce amit fAcutd Domnia Mea acestel mAnAstirT, di ceT
ce va indrAzni a face vre-o superare peste porunca Domniei Me le, sa scie
cA va ave certare. Intr'altd chipti sA nu fie, cA ash este porunca DomnieT
Me le. 1793 Augusta 24. (1)
Vel Logofetd.
Dat-amti domnesca nOstrA carte cinstitulul de Dumnecled iubitoruld sfin-
tieT sale PArinteluT Episcopd ald slinteT EpiscopiI Rimnicd, Chird Nectarie
ca el aibe a 0116 liude doue-clecT scutitT pentru trebuinta sfintel EpiscopiT,
pe earl gAsindu-I si fAcfinduli-se cercetare de cAtre dumn-lord ispravnicil
judetuluT, sa. le dee adeverintA pre numele si chipuld lord ca sA li al dee
si pecetluiturile gospodd dela visterie, spre a fi in pace si ertatT de tote
dAjdiile, ce ard esi peste and in trA dela visterie si dela camara DomnieT
Mele, de nicI unele nicT und vain' si nici o supCrare sA nu aibl, ca sA pOtA
fi de ajutoriti si de poslusanie la trebile sfinteT EpiscopiT, pentru eh' acstA
milli a avut-o si dela Domnia Sa fratele Michaid VodA Sutuld, precum din
cartea Domnie Sale, ce vdclumg, cu ltuld 1792 Octombre 25, ne-amd ade.
veritii; (led invrednicindu-ne Domnuld Dumnecled si pre nof cu domnia,
acesteI pravoslavnice trT, ne-amti milostivitd, si printr'acstA domnesca nstrA

(1) Cod. XXVI, pag. 173.

www.digibuc.ro
 DouNIA Lim Manzi 1793 1796 143

carte innoirna i intarima mila acsta ce se coprinde mal sus, ca O. se pa-

zsca nestramutatti, c aa este porunca DomnieT Me le, ii saam. receh.
gpd. 1793, Noembre 9.

Anaforaua ca peste talere 2,60, ce este sd se dee mild la

Sinaia i Halchi de cdtre totii preotuti i diaconulit, sei se mai facd ace.std
addugire de taleri 2, cars bane sei fie ajutoriii la ddniite Episcopiel, insd
banie ajutorulA mandstirilorti, adecd Sinaia i Halchi, sd se facci acum
teslimei la Mitropolie.

_1(.70 _Alexandra Oonstantinit Moruzi V oevodi igpd. Zemle Vlahscoe.Pre a

Sfintia Sa Parintele Mitropolita ala Ungro-Vlachiel, amti veduta Domnia
Mea Anaforaua ce ne facl din pricina cu Sfintia Sa Parintele Episco-
pula RimniculuT, i primima a se face acestil ajutora EpiscopieT, cu acesta
mijlocti ins, ca ceT talerT doT i jumetate ce sunt ornduiV a-T respunde
EparchieT RimniculuT, sa-1 dee acum Parintele Rimnicii, de sine1, care sa-T
faca teslimil la sfanta Metropolie, i s aiba apoT Sfintia Sa Episcopula
acsta domnsca a ristra, porunca, ca in vreme ce veT socoti cuviinchisa
a nu cad greutate peste putinta preotilora i diaconilorti, s aiba voie a
lu cate talerT patru i jurntate. 1794 Noembre 28. (1)
Vel Logofka.

Prea Indltate Ddmne I

Cunoscutii este Inaltimii Tale greutatea datoriilorti in care asta data se
afla Eparchia sfinteT EpiscopiT Rimnica, pentru a caruia Ore-care ajutorinta
rugama bunatatea InaltimiT Tale, sa te milostivesd de a fi t cu buna-voinla
MarieT Tale, ca peste talerl doT i jumetate ce sunt ornduitT a se db. mila
la Sinaia i Halchi de catre tota preotula i diaconuha acestora cincT judece,
sa se maT adaoge Inca talerT dol, carT sa, fie ajutorti grele1orti datorii, in
carT se afla casa sfintei Episcopii, i aniT Mriei Tale dela Domnulii Dum-
nedeit rugmti s fie multi si norociO. 1794 Noembre 27.
Alti Marie Tale catre Dumnedeti fierbinte rugatorti i smeritil parinte
sufleteseti
Dositeit1 Mitropolitii; Nectarie Episcopulg Rimnieulul.

(1) Cod. XXVIII, pag. 34.

www.digibuc.ro
144 V. A. URECIIII

Iiii Alexandra Constantinii Moruzi Troevodic. Poruncima Domnia Mea

dumn-viistre Naziriloril al epitropiel se daT preotulul acestuia dela cutia
de milostenie talerT patru-decT. 1793 Decembre 5.
Vel Logofete.

.Prea Indltate Dthnne!

Insciintemil MerieT Tale pentru aceste preote anume Dragomiril ot sud
Gory', care ince dela trecuta luna lig Aprilie ail foste jluith A/Ariel Tale,
aretendil patirnele ce ail petrecute in vremea resmirekiI i serecia ce i s'ae
pricinuitil, i avndil i cincT fete, cere mile spre ajutoruld cesetoriel lore,
ci fiindA ornduitil la mine spre cercetare, n'amh avute de unde a me pli-
roforisi de este jalba lul adeverate, fere decht am scrisii i le-a orenduite
Prea Sfintia Sa iubitorule de Dumnedeil Perintele Episcopil Rimnice, ca
se face cuvincisa indreptare i cercetare i se-mT dea pliroforie, i veduT
ce acum me insciintze printeacste Anafora cum a fecutii cercetare, i
cu adeveratil este seracil din resmirite i insercinat cu fete, de unde re-
mase doveditil starea lul ce este prste i neputincise, i remene cum
Domnulil Dumnedeil va lumine, pre Maria Ta asupra serecieT luT. 1793
Decembre 5. (1)
Scarlath Vornicil.

Episcopule, la intrebarea de maT sus, respunde el are cunoscinte in-

destule de dreptule adevere pentru numitulil preote se aretemil dumn-
vstre prin anafora, ce pentru acesta late insciinteme dumn-vOstre, ce .

intimplendu-se de amt.' merse la Eparchie, a venite ci numitubl preote

dupe smerenia 'Astra, la Craiova, ci scriinde inteadinsil cucerniculul preote
Chine Popi Marinil dinteacestil judetil, singuril a merse in fata loculul de
a %cute cercetare, i ibi adeverze prin numitulil preotil sub ischlitura
molitviel sale, ce. tOte jalba IT este adeverate, aflendu-se cu totule in serecie,
pentru care fiind-ce acum iar4T a venitil numitulil preote deli face cerere
de ajutore, nu lipsime cu respunsule dumnd-vOstre, iar blagoslovenia luT
Dumnedee ci a smereniel nOstre a pururea se fie cu dumne-vstre. 1793
Decembre 4. (2)
Nedarie alit' .Rininicului.

(1) Cod. XXV, lila 152.

(2) Cod. XXV, fila 162.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIIT MORUZI 1793 1796 145

Cartea Episcopiei Buzeti pentru un scaunii de came scutitii.

SfintieT Sale iubitoruluT de Dumneclea PArintele Episcopa Buz 6a, ea stt,
aibA a tine aid in orasula DomnieT Me le BucurescI una scauna de carne,
scutita si apkata de ierbArita de vamA si de orl-ce angariT daa alte scaune,
acestil scauna de nicT unele sA nu se supere, cad dupa trebuinta ce are
pentru rneniT sfintiel sale, cg,ncl se OA aid, ama orenduita sl aiba, acesta
scauna scutita, dupa, cum le-aa avuta i dela alt1 fraV Domni de maT nainte,
precum ne pliroforisima Domnia Mea din cartile DomnieT Sale frateluT
Michaiti Voda Sutu la dintru amendoue domniile, una cu ltula 1784 Apri-
lie 13 i alta cu ltult 1792 Maia 9, pentru care poruncirnii vameilora,
ierbarilora si vAtailora de macelArie, i altora, ce veil fi cu orl-ce slujbe orn-
duiV pe scaune, nimenea intru nimica suprare la vechiliT Episcopiel sa nu
facetT, ii seam. receh. gpd. 1793 Sept. 2. (1)

Cartea Episcopiei Buzai de vindriciulii ce are la sud Saactl.

Fiind-ca sfnta Episcopie Buzea are milA de vinAricid in sud Saadi

atata dela altT fratT Domni de mal nainte, chta si dela Domnia Sa fratele
Michaia Voda Sutula, prin cArtile DomnieT Sale ce le vclumil, una cu let.
1786 Februarie 25, din domnia d'intilT, si alta cu letult 1792 Ghenara 19,
dintru a doua domnie, adeca : poporula Valea MantiT i Valea PoeniT, care
milli de vinaricia o are sfnta Episcopie nestramutata; iar maT in urma
puindu-se i alte vil noue tota in pOlele acestora dou6 popre i tota pe
acestea moiT a mAnastirel PoeniT i a boerilora CilmpinenT i a boerilora
MAnesciT, care moiT se numesca si Arva, pe unde s'ail pusil acestea vil maT
noue, si de vreme cA dela vre-o c4T-va anT incce incepuse vinariceriT dom-
nesci a da sup6rare, cu cuvinta di% acestea viT sunt puse maT in urma milel
vinariciuluT ce are sfnta Episcopie cu cArcT domnescT, au aretata iubitorula
de Dumneclea Episcopula Buz6u1u1 pentru acestA sup6rare ce se face de
cAtre vinAriceriT DomnieT Sale frateld Michaia Voda, i prin maT sus nu_
mitele cartT, ail data sfinteT Episcopil ca sh ieae i vinariciula acestora viT
none ce s'aa pusa maY la urmA i se vorti maT pune, eke doT banT de vadra
si Orparula dui:a obiceia, dupl cum are sfanta mitnastire CAldarusanT la
partea popOrelora sale acolo. Drepta aceea si Domnia Mea intArima mila
acesta a sfinteT Episcopil, ca sa se pAzesca nestramutatil, ii saam. receh.
gpd.,-1793 Augusta 22. (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 132.

(2) Cod. XXVI, pag. 124.
Analele J. IL Tom. xr. 3Iemoride Seq. Irkwire. 10

www.digibuc.ro
146 V. A. 11111CIIII

Cartea Episcopiei Buzgil pentru ung scaunii de carne din sud Saadi
De vreme ce sffinta Episcopie Buzt are a lua venitult de pe und scaunt
de carne, ce se deschide la vremea culesulul de vif pe movia sfinteT Epis-
copiT, anume Bobocil, ce-T dice vi RuncaniT, din sud Saact, cum ne adeverimt
Domnia Mea din cartea DomnieT Sale fratelul Miehaiti Vocl Sqult, ce o
vdumt cu ltult 1792 Septembrie 26; drepta aceea amt data i Domnia
Mea acest5. carte sfinteT EpiscopiT, cu care sa, ail-A voie omult ce-16 va
orndui Sfincia Sa Printele Episcopt a lu venitult acestuT scaunti, de se
face vindare de came pe numita movie pe sema sfinteT Episcopil, iar vint-
riceriT st nu se amestece intru nimict, ii saam. receh. gpd. 1793 Mait 5. (1)

Cartea bisericii Adormirea Maicei Domnului din oraqulit Buzga.

Sfintel vi dumnedeesceT bisericT din oravulti DomnieT Me le Buzet, uncle

este hrarnult Adormirel Prea SfinteT NasettreT de Dumnedeti vi pururea
fecireT MarieT, care biserict este facut de Caloiant cApitant vi inchinat
la sfanta mnstire Dtivco la tra Grecsch., unde este sfntult Visariont,
m'am milostivitt vi am miluit-o printeacstt carte a DomnieT Me le, ca
drepte bucatele bisericeT, stupi i rimAtori st aibt a scuti de dijmritt, i
vinulti de vintricit vi oile de oieritt; avivderea st MIA, a -kin6 vi liude vse,
pastori vi arga0, pentru posluvania vi ajutorulti bisericeT, ins nu 6menT de
prin satele ttriT, ci rnenT straini, pentru earl aducndt adeverinta dela
ispravniciT judetuluT, st li se dee vi pecetluiturile Domniel Me le, ea st fie
in pace vi iertact de t6te dtjdiile vi ornduelele ce art evi pe trit; pentru
ea acsta milt, fiinclii biserict sracit vi neavndt de alta parte nicT unt
venial, a avutt vi de la altil maT nainte frag Domni, precum ne plirofo-
risimt Domnia Mea din cartea DomnieT Sale frateluf Alexandru Voda Ipsi-
lantS, ce vdumt cu ltulti 1775. Dreptil aceea dart, vi Domnia Mea milo-
stivindu-ne amt innoitt vi aunt inttritt acsta milt de maT sus aretatt, ca
sa se pazsct nestramutatt, pentru ca st fie sfinteT bisericT de ajutorti vi
de .intarire vi parintilort cillugArT de hrant vi de chiverniselt. Urmzt for-
malitatea cunoscuta. (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 126.

(2) Cod. XXVI, pag.

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORUZI - 1793 1796 147

Chrisovulie Episcopiet Buzai de milele ce are.

Cu cata nu este maT cuviinciosa si de pofala lucru altula la datoria Dom-

nilora si a obladuitorilora, carora dela Dumnecjea ii s'ati data stapAnire
putere dela Cela de sus de a se cunsce pe sine a oath de marT darurT
salt invrednicita, cu atAta s ieae datoria aratata dragoste in faptA i mi-
lostivire din darurile se li s'aa data, si nu numal pre politicescula i su-
pusula si noroda a-la chivernisi si a-la aduce la stare bunh, ci Inca maT
virtosa pentru sfintele luT Dumneclea locasurT, unde neincetatil se prosl-
vesce numele mareluT Dumneclea si de unde totT astpta ajutorula, a in-
griji, ca i cele ce din intimplarile vremilora vora fi in stricaciune, sa le
aducA la starea lora cea buna, de carele i marele intre prooroci imperata
Davida aratandu-ne noua pilda, cu mare glasa strigAnda i graindti Dmne
iubit-arna buna cuviinta easel Tale si locula locasulul MarieT Tale; si alte
oH iarasT clicndti : rivna easel Tale m'aa mAncata; precum i inteleptula
ei pururea intre imperatT pomenitula Solomona, numaT in umbra legiT re-
zemAndu-se, fad' atAta podba easel dumnec).eescT a IerusalimuluT 9i o da-
rui cu atAtea darurT, ca sa se pazsca intr'insa sicriula cutablele legiT DomnuluT;
cu cata mai virtosa noT, earl suntema acum, cu mila DuhuluT sfanta, pra-
voslavnicT i avema pildele dumneOescilora prooroci i imperatT i atatea
invetaturT, Inca se cade sa ne silima cu tota sufletula a intemeia si a impo-
dobi sfintele luT Dumneclea locasurT, intru earl nu se junghe vite necuvin-
tatre, precum Ore cAnd acolo, ci insusT mielula luT Dumneclea se jertfesce
pentru viata nstra a tuturora. DecT dar, inaltandu-ne si pre noT Domnula
DumnecJea cu domnia acestel pravoslavnice OM, bine amt.' voita Domnia
Mea, din insusl rivna inimeI nstre, ca nu numaT facerea de bine si aju-
tora sa reversarna, din darula ce ni s'aa data, catre sfintele manastirT, carT
sunt cea maT de cinste parte a orasenilora i podba cea mare a acestel
OH, in semnula cela prea araatti ala pravoslavieT intru acesta principata
crestinesca, ci 9 i acela bine sa-la impartima dupa trebuinta fies-careia ma-
nastire i dup masura staril cea mare si mica. Intre earl manastirT marl
si maT d'intaT ale tariT DomnieT Mele, fiinda i sfAnta Episcopie a BuzauluI,
unde se cinstesce si se praznuesce hramula Prea SfinteT stapAnel mistre
de Dumneclea IslAscatre i pururea FeciOreT Maria, care este ca o maicA
celor-lalte biserici ale EparchieT EpiscopieT BuzauluT, i fiind-ca aa avuta
si maT nainte prin chrisve, cata si dela Domnia Sa fratele Michaia Voda
Sutula dintru amendou domniile, prin chrisOvele Domniel Sale, co le
vagurna, unula cu ltula 1784 Septembre 25 si altula cu ltula 1792
Ghenarie 20, acestea milT, adeca: tergula ce se face la Buzi_10, pe anti

www.digibuc.ro
148 v. A. URECITIX

odatA la 24 dile ale luneT luI Iunie, in diva nascerel sfAntuluT Mona Bo-
tezAtorulii, ce ii clic tergulti DrAgAiceT, care terga tine treT dile; la acest
tergil sA nu se amestece nicT vamesiT, nicT ispravniciT intru nimict, nicl
alp 6menT domnescl, ci sA aibA a W vama cea obicInuitA stAnta Epis-
copie, i alte obiceiurT ce voril fi la tergulU acesta, dupA cum s'au luatti
pAnA acum; i intru acestea i1e sA nu fie volnica nime a vinde vinulti,
nici rachiul fArA de scirea omuluT ce-lil va aye sfAnta Episcopie oren-
duita; asisderea sA aibA sfAnta Episcopie a scuti una mie cincT sute oT de
oieritil la vremea oierituluT; Inca sA aibA liude cincT-decl si cincT scutelnicT,
cu pecetluiturile domnesci, earl sa fie pentru poslusanie la lucrulti acesteT
sfinte case; asisderea sa aibA a tine si liude 60 strAinT, insA: liude 30 la
judetulu Buzeti si 30 liude la judetula RimniculuT, cu rupt6re dela visterie,
sA dea pe anti de liude po talerT 8, ins jumetate din banT sA dea la silin-
tulti Gheorghe i jumetate la sfAntulti Dimitrie, iar maT multti sA nu fie
superap de alte orenduelT i podvedl ce voru esi dela visteria DomnieT
Mele pe anti in Ora; asisderea s aib sfAnta Episcopie milA dela Domnia
Mea vinAriciulti din delul Bontestilort, i BlidariT, i CurAturile, ce sunt
totu intfunti delti din sud Slam-Rimnica, chte doT bani de vadrA i pAr-
pArula dupA obiceiii, cum si cincT sute bolovanT sare dela ocna Telega, la
vremea &And iati i alte mAnAstirT, avendA acestA milA iarAsT ,'prin chrisve
domnescT, precum ne pliroforisimti Domnia Mea din chrisovulu trateluT
Michaiu VodA Sutulti, ce-16 vedurmi cu letulti 1784 Septembre 29. DecI in-
tArimil i Domnia Mea, cu domnesculii nostru acesta chrisovii, atAtil pentru
fierbintea dragoste cAtre Maica DumnedeuluT nostru, cAtu i pentru evlavia
ce pAzimti, asupra iubitoruluT de Dumnedeti Episcopil alti acesteT sfinte
EpiscopiT, tote aceste maT sus aretate sA le aibA deplinti intocmal, fArA de
nicT o scAdere. TntArimti Domnia Mea chrisovulti acesta cu insAsT eredinta
DomnieT Mele, I6) Alexandru Constantinil Moruzi Voevodu, i cu credinta
prea iubitilort Domniel Mele fii, Constantinu Voevodil, Dumitrasco Voevodtl,
Nicolae VoevocIti, i cu totti sfatulti cinstitilorg i credinciosilorti boerilorti
celorti marl al divanuluT DomnieT Mele: Nicolae BrAncovenu Vel Vist., Du-
mitrasco RacovitA Vel Bani, Ienache VAcArescu Vel SpAtaril, Ienache Moruzi
Vel Vornicti de Tera-de-sus, Manolache BrAncovenu Vel Vornicti de Tera-
de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu Vel VornicU,
Costache Ghica Vel Logoftti de Tera-de-sus, Scarlatti Ghica Vel Logoftii
de Tera-de-jos, Nicolae HangerlA5 Vel .1-Iatmanti, Dimitrie Manu Vel Post.,
bested Raletti Vel Clucer6, Dimitrie Schina Vel Comisti, Nicolae Racovitit
Vel Paharnicti, Iordachi Palada Vel Stolnicti, i Ispravnicti Scarlatii Ghica

www.digibuc.ro
 DOMN1A LU1 MORUZI - 1793 1796 149

Vel Logofeta, scriindu-se chrisovula acesta aid in oraula Bucurescilora

la ltula 1793 Augusta 19, de Gheorghe Logof6ta za taina. (1)

Pawl din 7 Iunie.

Fiindca, in ponturile vmilora se cuprinde in capul 14-lea pentru Or-
gula DragaiceT dela Buati, ca Episcopia de acolo sall iea vama dela marfa
hotarita prin chrisovula domnesca, afara de vama de pe marfa din pail
straine, care aceea o va hi vameula ornduita dela carvasaraoa domnsca,
tinenda in sma cartuliele vameulul de schele, carele are all lila, numal
treckOrea hotarita prin ponturile ce s'aa data la manele luT; Domnitorula
rnduesce din partea carvasaralel la trgula Dragaica pe vame,ula Pantazi,
ea s urmeze precum maT sus. (2)

Chrisovulti mciiieistiresi Avg& de inilele ce are.

De vreme ce prooroculti i pururea intre imp6racT pomenitulii prea inte-

leptulii Solomona, numal in umbra legiI rezemandu-se Moil atatapodba. easel
dumneleescl a lerusalimulul i o drui cu atatea darurl, ca O. se pazosch
intr'insa sicriula cu tablele legii Domnulul, cu cat maT virtosa noT, earl
suntema acum cu mila duhulul sfanta pravoslavnicT Domni, se cade sa
ne silima din tota sufletula ea sa, interneiema i O. ajutama sfintele la-
caurl dumnecleescl, intru earl nu se junghe vita necuvintatOre (precum
ore cand acolo), ci insul rnieluelula luT Dumneclea se jertfesce pentru viata
nstra a tuturora. Pentru acsta dara, innaltandu-ne i pe noT Domnula
Dumneclea cu domnia acestel pravoslavnice prT-RomanescI, ama bine-
voita, ca din bogatele mill ale Prea Puternieulul Dumneclea ce ne-aa daruita,
sa revrsama i noT facerl de bine spre cinstea .i intarirea sfintelora ma-
nastirl, earl sunt partea cea cinstit a politiel i a Ora i podba cea maT
mare i semnula cela prea aretata ala pravoslaviel; intre earl fiinda i sfanta
manastire Argea, unde se cinstesce i se praznuesce bramula Prea Sfin-
tel Nsatrel de Dumneleti, i avnda milele ce se cuprinda mal jos,
atatil dela alp r6posatl Domni de maT nainte, i dela Domnia Sa fratele
Alexandru Ipsilanta Voevoda, i dela Domnia Sa r6posatula Nicolae Caragea
Voevoda, cata i dela Domnia Sa fratele Michaia Voda Squill din domnia
intal i din domnia din urma, precum i din chrisovula Domniel Sale,
ce-la vNuma cu ltula 1792, ne-ama adeverita; asemenea qi Domnia Mea,

(1) Cod. XXVI, pag. 120.

(2) Cod. XXIX, fila 72.

www.digibuc.ro
150 V. A. URECHIA

cu invoeklat inimA, intaritfi mila, ca, dupa cum ati avut-o i s'ati ph-
zitt, aa, O. se pazesch nestramutatti, adec a. s ieae in totT anil din vin-
riciul domnesoil cate doT banT de vadra i parprulti, insa din Multi Ste-
fnescilora ot sud Muscela cata tine cu IsvoraniT, i Valea PopiT, care prin
cercetarea ce s'ati facuta la fata loculul din porunca DomnieT Sale fratelui
Michaiti Voda Sutulii din domnia d'intaT, sail doveditil ca se incep eacesta
poporti din capuRi dluluT de sus despre Valea-mare i merge liana in po-
porul CotmeniT in Multi Ciocanescilortt, i despre ValenT se hotarsce
Valea Beni cu poporula manstirei Radului Voda, in care poporti ala ma-
nastirei Arge5 se cuprinde aceste viti i piscuri, adicit valea Isvoranii, valea
Popil, costa campuluT Lecira, valea .*fanescil cu partea din Ciocanescl,
i valea BeniT, de unde a luatti manastirea tot-deauna; aiderea i din
&Auld Alimanescilora, i Mainescilorti i Cranga sud Argeti, in earl acestea
popre, dupla cercetarea ce iaraT in domnia fratelui Michaia Sutultt s'att
facutti, s'ati dovedita cit se cuprinde acestea nume, precum le este cursultt
de rndti, adica Cranga, CazanesciT, Ciutescii, Valea luminiT, Alimitnescil-
de-jos, Alimanescil-de-sus, Piatra Scheii, Burlusa, Chilomescil, Valea GiurgiT,
Tinculescii, MatcanesciT, i Multi ,StrechiT langa Tinculescii, de undo tot-
deauna au luatti c4i iea manastirea vinariciulii; aiderea i din Multi So-
aului sud Valcea, pre din doug cu manastirea Bistrita, pentru care sa
aiba volnicie omulti ce-la va orndui cuviosula egumenti a umble, impreuna
cu vinariceril domnesci sa scrie vinariciula dintr'acestea dluri cu viile i
piscurile ce sunt numite maT sus, i sa, se faca dou6 catastie asemenea
unulu ca i altulti, iar la stringerea baniloru, adeca cate doi bath de vadra
partea manastirei i parparula dupa obiceiti, vinariceriT domnesci nici de
cum sa nu se amestece a pune mana in haul, ca sa-0 stringa pe deplinti
ornduitula manastireT, fitrit numaT cel-laltT doT banT de vadra i ploconulii
de nume sit aiba a lull, vinaricerii domnesd. Aiderea sit aiba a tin si
liude ciece, OmenT strainT i fara pricina, pe earl gasindu-T sa-T cluca la dum-
nOlora ispravnicil judetuluT ca sa-T cerceteze, i flinda straini cu adev6ratti
si fart de pricina, A. le dea adeverinta pe numele i chipulti lorti, dupa
care O. li se dea i pecetluiturile DomnieT Me le, spre a-I aye in pace i
nesuperati, ca sa pita fi de posluania sfintei manastirT. Si amti adeverita
chrisovulti acesta cu insa0 credinta DomnieT Me le, Ith Alexandru Con-
stantinti Moruzi Voevothi, i cu credinta prea iuhiilorti DomnieT Me le fiT,
Constantinil Voevodti, Dumitraco Voevoda, Nicolae Voevothi, i cu toll
sfatuRt dumn-loril cinstitilorti i credincioI boerilora veliti ai divanului
Domniei Me le, Nicolae BrAncovenu Vel Vist., Dumitraco Racovita Vel Baal,
Ienache Vacarescu Vel Spatarti, Ienache Moruzi Vel Vornicti de Tera-de-
sus, Manolache BrancovOnu Vel Vornicil de Tera-de-jos, Manolache Cretu-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZL - 1793 1796 151

lescu Vel Vornic, Nicolae Filipescu Vel Vornicd, Costache Ghica Vel Lc-
goftti de Tra-de-sus, Scarlatd Ghica Vel Logof6til de Tra-de-jos, Nicolae
Hanger 1511 Vel Hatmand, Dumitrache Manu Vel Postelnicd, Isaaed Raletu
Vel Clucerti, Dumitrache Schina Vel Comisti, Nicolae Racovitd, Vel Pahar
nict, Iordache Palada Vel Stolnicti, Iorgache Vel Slugerd, Dumitrache
Constandache Vel Pitard, si Ispravnicd Costache Ghica Vel Logofta de
Tra-de-sus. Si s'ad scristi chrisovuld acesta la intdiulti and aid domniel
mele, aid in orasuld Bucuresci, la ltuld 1793 Iu lie 3, de Raducand Po-
ienard biv 3-lea Logoretti. (1)

Cartea mdnastirel Bdbenti din sud Slant-Rionnica.

SfinteI i dumnegieescel mnstirT BbeniT din sud Slam-Rimnic ti, unde

se cinstesce si se prznuesce hramuld InditreT DomnuluT si Mntuitorulul
nostru Isusti Christosti, ca sa, fie sfinteT mndstirT dela Domnia Mea, s aibd
a scuti drepte bucatele md,ndstireT, stupi i rimatorf de dijmritti, i vinuld
de vindricid, i oT dou6 sute de oieritd. Asisderea sr). ailid a scuti si liude
sse, OmenT strdinT, frd de nume in visterie, pentru earl adueendil adeve-
rintit dela ispravniciT judetuluT, li se vord (IA si pecetluiturT pe numele si
chipuld lord, ea s fie iertatT de tote dajdiile i ornduelile verT-cate ard esi
.dela visteria DomnieT Mele peste and in Ord, de nicT unele valid si sup&
rare s nu ail:id. Asisderea s fie ap6rate de cdtre vamesiT ot Rimnicid tote
bucatele mAnastiriT, ce le va vinde la carnpu sad la mAndstire, nimenea su-
perare pentru vamd sd, nu facd; fdr numaT child le va aduce la campti
s le vingl, atunci s ieae varnd dupd obiceid; pentru cd acstd sfantd md-
ndstire a avutil aceste mill i dela altI fratT Domni de maY nainte, precum
ne pliroforisimti Domnia Mea din cartea DomnieT Sale Alexandru Vodd.
Ipsilantd, ce vdgiumil cu ltuld 1775 Octombre 9, i din cartea DomnieT
Sale frateluT Michaid Vodd Sutuld, cu ltuld 1892 Aprilie 12. Dreptd aceea
Domnia Mea bine amd voitil de amd inoitd si amti intritd milele de
mai sus arkate, ca sd fie de ajutord, ii saam. receh. gpd.-1793 Augustd 2. (2)

Chrisovulii schitului Ma'rculesci din sud MusceN, de milele ce are.

Lucrurile cele folositre de sufletd, earl prin iubirea de Dnmnegled se

tacit si sd s6v6rsescii de cdtre blagoscetivil Domni cdtre dumneqeescile lo-
casuri, nu numaT laudd vremelnica le pricinuesce, ci si dupd petrecania
(1) Cod. XXVI, pag. 116.
(2) Cod. XXVI, pag. 116.

www.digibuc.ro
152 V. A. IIRECHIA

lora le ramAnil nurne nemuritorti i pomenire venicA; dreptil aceea darA, i

nol, intru Christosa Dumnedeil blagoscetiva i de Dumnedet iubitora Domnii,
Alexandru Constantina Moruzi Voevodii, fiinda de apururea cu inimA sir-
guitre spre intArirea unel milosteniT ca acestea, socotit-ama Domnia Mea
i pentru sfAntuln schita MArculesa ot sud Muscelti, unde se cinstesce i
se prAznuesce hramula Inaltarea DomnuluT nostru Isusa Christosti i sfOn-
tuluT mareluT Mucenicti Dimitrie, care schitil ail avuta milli, atAta dela
alt1 frat1 Domni de maT nainte, cAtil i dela Dornnia Sa fratele Michaiti
VodA Sutula, prin chrisvele Domniilora Sale, ce le vadumil, unula cu let.
1784 Februarie 14, din domnia d'intAT, i altulti cu ltula 1792 Iulie 22,
dintru a doua domnie; i invrednicindu-ne Domnulti Dumnedeil i pe nol
cu domnia pravoslavniceT terT, bine mutt voita de ma innoita i ama in-
tArita milele, ce se cuprindti maT jos, adecA sA aibA acesta sfAnta Bohai'', ce
s'ail disti maT sus, a tine liude 20, Omenl strAinT, IL% de pricinA i Para de
nume in visterie, earl sa fie in pace i ertatT de tote dAjdiile i ornduelele,
ce vorti e0 dela wisteria DomnieT Mele peste anti in Ora, de nicT unele
valti sail suparare sh n'aiba, ca sa, pta fi pentru posluanie sfAntuluT schita;
cum i dreptele bucatele schituluT O. fie nedajnice, stupT i rilmAtorT de
dijmAritil, i villa de vinAricia; aiderea sA aibA a lila pe totti anula dela
ocna Telega cincT-decT bolovani sare, i din vama Dragoslavelorti pe anti
chte talerT 100. Asemenea sa. tie i unti dascala cAntareta, scutitti, cu deo-
sebita cartea DomnieT Mele de aparare, ca O. fie pentru trebuinta sfAntuluT
schittl. DecT, pentru ca sh se pazscA milele acestea nestramutata i in
Vita vremea DomnieT Mele, amti intaritti chrisovula acesta cu ins4 cre-
dinta DomnieT Mele, Ith Alexandru Constantinti Moruzi Voevodti, i cu ore-
dinta prea iubitilora DomnieT Mele fiT, Constantint Voevoda, Nicolae Voe-
vodil, Dumitraco Voevoda, martorl puincla i pre toff dumn-loril cinstitT
i credincio1 boeriT velitl aT divanuluT DomnieT Mele: Pan Nicolae Bran-
covnu Vel Vist., Dumitraco RacovitA Vel Bang, Ienache VAcarescu Vel
SpAtara, Ienache Moruzi Vel Vornicil de Tera-de-sus, Manolache BrAncovenu
Vel Vornica de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornica, Nicolae
Filipescu Vel Vornicti, Costache Ghica Vel Logofta de Tera-de-sus, Scar -
latti Ghica Vel Logofetti de Tora-de-jos, Nicolae HangerlAti Vel Hatmanti,
Alexandru Manu Vel Postelnicti, Isaacil Raletil Vel Clucera, Schina Vel
Comisti, Nicolae RacovitA Vel Paharnica, Iordache Palada Vel Stolnica, i
Ispravnicti Scarlata Ghica Vel Logofatil; scriindu-se chrisovula acesta intru
intAiula anti dintru intAia domnie a DomnieT Mele, in orapla BucureseT,
la ltulti 1793 Aprilie 22, de Gheorghe Logofetil za tainA. (1)

(1) Cod. XXVI, pag. 25 26.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LM 3IORDZI -1793 1796 153

Chrisovidg schitului Ostrovnlii din jud. Argesil.

Fiind-cA schituld Ostrovd din sud Argesil, unde locuescd alugrite, din
vechime ad avutd mil de vinaricid in Multi Malu ot sud Volcea doud
sute vedre, care li se platea de care vinriceriT domnescT vadra po banT
40, earl fact' talerT 66 si banT 80, in earl dad avea din vechime sfnta Epis-
copie a RimniculuT doT bani de vadrA mil, iar& treT bani emit domnescT,
din carT da vinariceriT numituluT schitd, pe tot anulii, acel eke talerT 66
banI 80. Dara fiind-ca dela ltuld 1792, s'ail harazitd sfinteT Episcopil si
partea vinriciulul ce lua domnia dinteacestd dlti, cum si din alte dlurT,
care s'ad innoitd si de eatre Domnia Mea, spre a nu ave adicA vinAriceriT
domnesa nirnicti a lua dinteacestd deld; acum ad fcutil artare DomnieT
Mele starica eu tote calugAritele dela numituld schitti, cum cg orenduitiT sfinteT
Episcopii,la care s'ail hrAzit i partea DomnieT, nu urmza orndueleT ce
urma i vindriceriT domnesci, a da adech schituluT acCsta, putina milli de
talerT 66 banT 80 pe and, care mil, ca o veche ce este prin cartI dela fratiT
Domni de maT nainte, innoite si de atre Domnia Mea, maT virtosil la nal
locil ca acesta vrednicd de ajutord, fiindd cu cale a o piercle si a o pagubi, in
vreme ce sfinteT Episcopil i s'ad hArzitil i s'ad adausil numaT partea ce
lu domnia, iara nu si mila schituluT, amt.' data Domnia Mea acesa carte
schituluT Ostrovii, ca pe tad anuld s ieae starita i cu calugritele dela
numituld schitd mila acsta dela ornduitiT sfinteT Episcopil cum stringd
vinariciuld dinteacesta dad, dui:a cuprinderea vechilord sineturT, pentru
care scriemil i poruncimil i SfintieT Tale iubitorule de Dumnecled Epis-
cope ald RimniculuT, ca pe totil anuld s. dea acsta mila schituluT, spre
a nu se pagubi calugaritele de aid, pentru ajutord ce din vechime ati avutd,
ii saam. receh. gpd. 1795 Augustd 30. (1)
Ajutorti bisericei Daia din Nara.
In 30 Aprilie 1794, Vodd da ajutord bisericeT dela Daia din Vlasca talerY 150
si told tacAmuld chrtilord bisericescl. Eld ordond spAtarulul s trimitA la is-
pravnicil baniT, ca sl-T dea in mnele locuitorilord,lundd adeverintrl dela el. i2)
Chrisovulii bisericel sfantului Dumitru din Craiova.
Lucrurile eelea de sufletd folositre, earl prin iubirea de Dumnecled se
fact' si se sversescd de cAtre blagocistiviT Domni cAtre sfintele i dumne-
geescile locasurT, nu numaT lauda, vrednia, le pricinuesce, ci i dupl pe-

(1) Cod. XXVI, pag. 264.

(2) Cod. XXIV, fila 237, verso.

www.digibuc.ro
154 V. A. IIRECHIA

trecania lorti rernAne nurnele nemuritorti i pomenire venicA. Dreptn aceea

i noT, intru Christosti Dumneeil blagocestivulit i de Christosil iubitorulit
Dome], ItT" Alexandru Constantinti Moruzi Voevoda, fiindti de a pururea cu
inimA sirguitere spre intarirea unorti milosteniT ca acestea, i fiind-ca sranta
bisericA domnesca din oraula CraioveT, la care se cinstesce i se prAz-
nuesce hramulii sfntuluT mareluT mucenicii Dimitrie izvoritoriula de miril,
ce este zidita din temelia eY de Domnia Sa reposatula Mateiti VodA Ba-
sarabil, din necAutare ajungendii la prOstA stare i darapanare, fart de preotI
lipsita de orl-ce trebuinta, ea.5 indemnatti cuviosulii Archimandritt" Chirti
Partenie, economulit sfinteT EpiscopieT RimniculuT din Craiova, din rivna
dumnecleiasca, cu a sa stradanie i cheltuialA, de a invelit-o, de a impodo-
bit-o, fAcendu-T tote celea lipsite, i prin jalba a aretatii DomnieT Me le si-
linta i meremetult" ce ati facutii, cum i trebuinta ce are de ajutortl, ru-
gandu-ne ca sa intrimti milele ce a avutil dela &Mil domni de maT nainte;
a carul jalba, renduind'o la dumne-luT caimacanulil CraioveT i fAcendt" cer-
cetare, dela 20 ale trecuteT lunT Februarie, prin cartea d-luT ne insciintzA,
cA fAcendii cercetare jalbil ArchimandrituluT, s'ati doveditil adeverata i cA
este mare trebuintA de ajutorti la acesta, sfnta biserica; decT ca o zidire ve-
che domnescA, ce este in mijlocult" politieT, anti bine-voitti i Domnia Mea
de mil innoitti i amti Intitritti milele ce ati avutil i maY nainte dela fratiT
notri domnT, precum ne adeverimil din chrisovulti DomnieT Sale, Alexan-
dru VodA Ipsilantil, ce-bi veclumil cu let. 1778 Martie 14, earl sunt acestea
adeca: sA aiba acestA sfAnta biserick ce s'a numitti maT sus, patru preotT i
unti cliaconti scutiti i aperatT de tail birulti preotescii, de podvade, de alte
angariT, nicT cum sit nu se supere; sit aibA scutitil de dijmAritti stupi i ri-
matorT cloue sute, i de vinAriciii vinti vedre patru sute, i de oieritti oT
done sute; cum i liude patru sa aiba a tine, emenT straini, fail de pricinA
i fAra de nume in visterie, pe earl gasindu-1 sA-T duct la dumne-lorii is-
pravnicil judetuluT ca sa-T cerceteze, i fiindti strait-if cu adeveratti, sa le
dee adeverintA pe numele i chipulti Ice", dupA care sl li se dee i pece-
tluiturile Domniel Mele, spre a fi in pace i ertati de tote dajdiile i anga-
riile, ce vorti ei peste anti in tort dela visterie i dela camara Domniel
Mele, de nicT unele sit n'aibl bantuiala, ca sit fie de posluania sfinteT bi-
sericT; asemenca i unti dascAlit slovenescii, ce este la acestA bisericA, sa fie
scutitil i aperatti de tote dAjdiile, ca sA pea fi statornicti pentru Invt-
tura copiilorit ce voril nAzui sa invete carte; i iara sA aibA a tine i unti
scaunii de carne ce este in Craiova, aperatil de ierbaritti, de vamA, de Ira-
taT de macelarT, de tote alte angariT. Pentru care poruncimil la toff chtl
se cuvine, nimenea intru nirnicti sup6rare, de tote cate scrie maT sus, sa nu
faceti, ca sr' fie sfinteT mAntstirT de ajutoriii i chivernislA, iar DomnieT

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORLIZI - 1793 1796 155

Me le si printilorn DomnieT Me le vesnica pomenire. Si ama adeveritti chri-

sovuln acesta cu insusi credinta DomnieT Me le, hi) Alexandru Constantinti
Moruzi Voevodti, i cu credinta prea iubitilorti DomnieT Me le fiT, Constantint
Voevoda, Dumitrasco Voevoda, Nicolae Voevodir, Gheorghe Voevodti, mar-
tori fiindti i dumne-lorti cinstitT i credinciosi hoerT velitT aT divanuluT
DomnieT Me le: Pan Nicolae Brncovnu Vel Bann, lenache Vacarescu Vel
Vist., Manolache Brancovenu Vel Vornicit de Tera-de-sus, Constantinti Ca-
ragea Vel Hatmann, Dumitrache Manu Vel Sptarti, Nicolae Filipescu Vel
Logofetir de Tera-de-sus, Costache Ghica Vel Vornicil de Tra-de jos, Radu
Sltinnu Vel Vornicti, Manolache GrAdistenu Vel Vornicir, Constantin('
Stirbeiti Vel Logoftti de Tra-de-josil, Lucache Vel Postelnicti, Dumitra-
che Hangerlti Vel Cornisn, Dumitrasco Racovith, Vel Olucerti, Vel Pahar-
nicti, Grigorie Balnu Vet Stolnicti, Iordache Vel Slugern, Grigorie Vel
Pit., si Ispravnicti Nicolae Flipescu Vel Logotetti. Si s'a scristi chrisovulit
acesta la alit treilea ann aln domniei mele aicl in orasulti Bucuresci la
let. 1795 Martie 11, de Rtiducanu Poenaru biv 3-lea Logofhtti condicarti
alti DivanuluT. (1)

Cartea biseried ot mahalaua Serbiloriz dela a-aiova, hrarnulir SfinteT Ador-

mirT, i preotilorn dela acest biserick ca sA aibn, a tine unti scaunn de
carne lang5, biserick scutitii de tote: de ierbritti, de vamk de vtafir de
macelari, si de obiceiulti polcovniculuT si de tote alte angora..., dup cum
a fostil scutita acestA biserid, si de altI Domni anterior!. (2)

Chrisovulii sfintei meincistirl Tismana ot sud Gorju.

SfinteT i dumneleesceT mnstirT ce se nurnesce Tismana ot sud Gorju,
unde se cinstesce si se prsnuesce hramultt Adormira Prea SfinteT Sta-
panel nestre de Dumnegen Nascetere i pururea FeciereT MarieT si porno-
nirea sfintuluT Nicodimit cell sfintitn, unde locuescir multa adunare de
calugari, care acsta stnt mnstire, fiindit mai intttf din tote cele alto
manstirT zidit i maT veche in tra DomnieT Melo si aflndu-se la locil
de munte, strimtorosti, cu anevoe de orT-ce hran i agonisit, dintru ince-
putti an avutil dela tot1 Domnil milT harazite, prin chriseve intrite unultt
dupa altulk attar mil de virariciii, de oierati, de sare, eatti si de omen!
cinstiti pentru paza sfintei mtinastirT, aflitn du-se in pustietate, la loci' pri-
mejdiosti si apururea cu frich, de talharT i fitatorT de rnii. Dreptit aceea,
si Domnia Mea, dupa, cugetn i fierbinte rivn ce avemti dare sfintele luT

(1) Cod. XXVI, pag. 252.

(2) Cod. XXIII, Illa 98.

www.digibuc.ro
156 V. A. UREMIA

Dumne4ed lacarrI a le ajuta cu cele ce ne sunt prin putinta, ne amd mi-

lostivitd i damd, sa fie sfinteI manastirI mila din vinriciuld domnescd
ot sud Gorjiu, din dlu Tismanel, Pocruia, Popesci, Grindulti, MasloOT, Spo-
retil, Viile Paraenilorti, Arsurile, Viile Hobicenilord, Darmoicsia; iar din sud
Mehedintil, din Muhl Rogovil, Bistrita, Erghovita, Multi Cornetulul, Ji-
clovtia cu tote hotarele el, catil tine moia manstiril, ca din tete acestea
mai sus numite delurI s ieae sfanta manastire cate dol banI de vadra
i parparuld, de tog' vasuld cate banl 12 dupa obiceid, atatil din viile
cele vechl, (Atli i din viile ce se vord face de acum inainte intr'aceste Mud,
caci a,6. cuprinde i in chrisvele vechi. AOderea sa aiba a lua Manta
rnanastire dela Vel Ocna, pe totd anuld, bolovani sare una suta cind-clecI;
i iar sa aiba sfnta manstire a tine liude done Oa, straini scutitl de
tete birurile i alte angaril, verI-cate ar e0 dela visteria DomnieI Mele
peste and in tara, sa fie aperatl i ocrotitl, pentru ea sa se pta pazi sfanta
manastire de talharl i Omenl rel; aiderea s aiba a scuti sfanta manas-
tire oI una mie de oieritd, dupa cum ad i alte manastirT acesta mila. Ru-
gaind i pe eel ce in urma nestra, se vorti rndui de Christosd Dumneged
a fi Domni i obladuitorI acestel tea, sa intaresca mai sus numitele
mill acestel sfinte manastirl, ca i ale Domniilord Sale sa fie de altl in
urrna in sma tinute. i pentru ca sa. se pazsca milele acestea nestra-
mutatd, aind Intritti chrisovuld acesta cu ins4 credinta DomnieI Mele, Ith
Alexandru Costandind Moruzi Vvd., i cu a prea iubitilord Domnie Mele fir,
Costandind Voivodu, Dumitraro Voivodir, Nicolae Voevothi, martorI puina
ai pe dumne-lord boeril cel marl aI Divanulul Domniel Mele: Nicolae Bran-
covnu Vel Vist., Dumitraro Racovita Vel Band, Ienache Vacarescu Vel
Spat., Ienache Moruzi Vel Vorn. de Tra-de-sus, Manolache Brancovenu
Vel Vorn. de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vorn., Nicolae Fili-
pescu Vel Vorn., Costachi Ghica Vel Log. de Tera-de-sus, Scarlatti Ghica
Vel Vorn. de Tera-de-jos, Nicolae Hangerlad Vel Hatm., Dimitrie Mann
Vel Post., Dimitrie Schina Vel Cornier, Isacil Raletti Vel Clucerd, Nicolae
Racovita Vel Paharn., Iordache Palada Vel Stol., Iordache Vel Singer, Dumi-
trache Costandache Vel Pit., i Ispravnicd Costache Ghica Vel Log. de Tera-
de-sus, scriindu-se chrisovuld acesta aid in orarld Bucuretilord, la letuld
dela zidirea lumeI 7301, iar dela mantuitoruld nostru Christosd let. 17,93
Augusta 16, de Costandind biv. 3-lea logofetd.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZ1-1793 1796 157

Anaforaua de socotla Tismendnulut.

Ith Alexandra Constantinit Moruzi Voevodit. D'impreuna cu acsta ana-

fora a dumn-lul cinstituluT si credinciosti boeruluT DomnieT Me le Vel Lo-
gofeta de Tera-de'-sus Costache Ghica, teorisindu-T Domnia Mea si catastiha
de socotla ce si-ati data cuviosula Archimandrita Chili.' Stefana egumenula
Tismennu, care este adeveritti si isca.lita de clumn-lul cinstitula si credin-
ciosa boerula DomnieT Me le Hatmanti Costache Caragea, CAimacanu Craiovei,
si de cuviosula Archimandrita Chirti Partenie Episeopa, Sfintier Sale iubi-
torula de Dumneqeti Episcopula Rimnict Chira Nectarie, si vOclndu-o eu
orenduial incheiata,, izbrnitA, intarima si cu domnsca 'Astr pecete, ea
o bung,. 1794 Ianuarie 8. (1)
Vel Logofkii.

Prea Indlfate Ddinne,

Dup luminat porunca Marie! Tale, ce mi s'a data ca sa teorisesca car .

tea de socotla, ce s'a luata cuviosuluT Archimandrita si egumena sfinteT
rnnstirT Tismana, Chira Stefana, de catre dumn-luT Caimcamulti CraioveT
si de cAtre cuviosulti Chira Partenie Epitropula SfintieT Sale iubitorultil
de Dumneglea parinteluT Episcopula RimniculuT, arta Marie! Tale, cli din
coprinderea catastihuluT se vede, ca, s'a luata socotSlii pe patru anT, adeca
let. 1790 Ianuarie 1 Vara acum la acesta urmatora anti 1793, arOtanda in
condica anume ce venita a primita pe fies-care anti, (afara ins din mo-
siele ce le-a inuttli pe sma trebuinteT mnstiriT, iar nu le-a vinduta ye
nitu) si ce cheltuiala s'a facuta si chta, sum& a prisosita pe fig-care anti,
venita peste eheltuial; care prisosa ala venituluT din patru anT se aduna
peste tota tal. 2.813 banT 90, din carT se scade cu tal. 1.535 cheltuiala lu-
cruluT ce s'aa Omuta pentru trebuiata dresuluT mnstireT, adicrt vara, cara-
mida, cherestea, cuie de fiera si sindrila, precum iarAsT in condee anume
tote acestea se vda artate la catastilia, si ash maT remne prisosti banT
naht 1.278, pentru care prisosti rOrno.ne a se urma, precum va fi luminata
porunca Marie! Tale. 1793 Decembre 31. (2)
Vel Logofka.

(1) Cod. XXV, fda 262.

(2) Cod. XXV, fila 223.

www.digibuc.ro
158 V. A. URECHIA

Cartea m,cincistira Anindsa din sud Musceli, pentru vindriciitht

ce are pe mosia sa la Teleormani
Fiind-ca sfAnta mAnAstire Anin6sa ot sud Muscelt, care este metoht la
sfAnta Mitropolie, prin cArci domnesci are a lu tott vinAriciult dela viile
ce stint pe mosia mAnAstirii, ce se chiamA . . . sud Teleormant, On& la
patru-decT de pog6ne, precum ne pliroforisirnti Domnia Mea din cartea fra-
telui Michaiti VodA Suu1, ce o vlumu cu ltult 1783 Septembrie 7, mg
datil i Domnia Mea cartea acsta numitiei sfintei mAnAstiri, ca sa. aiba a
WA, vinAriciult lora mAnAstirea, deplint, dui:A obiceit, la vreme, cu pArpA-
rult impreunA, dintr'acelea vii Ora la patru-deci pogne, Ma% a se amestec
vinAricerii intru nimict; pentru care poruncirnt i dumn-v6strA boeri1or5)
ce veV fi in slujba vinAriciului inteacestt judett, BA nu ye amestecati la
acsta milA a mAnAstirii, ci mAnAstirea sa. ieae vinAriciult pe deplint cu
parparult, atAtt din viile ce sunt pAnA acum, &al i dela celea ce se vort
maY sAdi i se vort lace de acum inainte, 'Ana, la patru-decT pogne, pre-
cum poruncimil mai sus, ii saam. receb. gpd. 1793 Septembre 2.

Carlea mandstirel Anindsa de mila de vineiriciii.

De vreme ce mAnAstirea AninOsa are milA prin chrisve i cArti dom-
nesci, precum ne pliroforisimt Domnia Mea din cartea DomnieT Sale Alexan-
dru VodA, i a DomnieT Sale rposatului Nicolae VodA Caragea i a DomnieT
Sale Michait Voda Sutu, vinAriciult din poporulti Urechescilort ot sud
Slam-Rimnict, cu pArpArti dupa. obiceit, dreptti aceea dAmt i Domnia
Mea volnicie omului, pre care HA va orndui egumenult rnAnAstirei, ca
impreuna cu vinAriceril domnesci sA scrie tot5 vinAriciult de mai sus nu-
mitult poport, ale caruia popor5 dlurT sunt acestea, adecA: Taip, i Pa-
langa pe moia numiteT mAnAstirT, i otatinA la mAnAstire, i Runcult
Popesci pe moia lort, call nu (Tat otWinA ci numai vinrici, dupA cum
vedumt scriindii in cartea Domniei Sale frateluT Michait VodA Sutult dela
ltult 1783 Octombre 20, ca aceste dluri intr'aceste popOre stint i cum
ca tot-deauna a luatti mAnastirea vinariciti i otatinA. Deci facndil dout
catastie asemenea, iscAlite fiindt de omil domnescii i de omult mAnAstireT,
si stringndt banii vinAriciului, dine inci bani de vadrA sa, aiba a WA, omult
mAnAstirel eke doi bani de vadrA i parparult dupA obiceiti, cum ieat si
alte mAnastiri, iar cei-lalti treT banT i ploconult de nume sa ieae vinA-
riceriI domnesci. Aiderea sa, ieae sfAnta mAnastire i venitult dela scau-
nele de carne ce vorti fi pe mosia mAnastireT, la earl intru nimict A, nu se

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORUZI 1793 1796 159

amestece si vinriceriT; asisderea 0, aib6, a lue, egumenula, dela eel ce ail

viT pe mosia manstireT, otastina dupA obiceiti, din 20 vedre o vada, in
vinil, iar nu bani, ii saam. receh. gpd. 1794 Iunie 25. (1)

Chrisovulfs schilului Mdrculescii din sud Muscelii.

De vreme ce sfntuld si dumnecleesculil schitil, ce se numesce MrculesciT

ot sud Muscell carele este ziditil si innltatil de dumn-luT cinstitulil si
credinciosil boerula Domniei Mele Dumitrasco Rusetil hiv Vel Sptaril;
din rivng dumne4sc a. indemnndu-se dumn-luT maT sus numitulil ho_
eruhl DomnieT Mele, ail bine-voitil de a-lil intocmi si a-Vi pune intru o bung,
ornduialg, cu mijlocg a fl adec nu numaT pentru inchinAciune sail pentru
podb, in vreme ce pentru locurile de inchinciune stint, din mila luT
Dumneqeil, locuitoriT indestulaIT de lcasurT si case dumne4eesci, ci ca s
se svrssc5, inteinsulil si vre-ung bine, si de care s5, se folossc mulV
si s curga o pomenire vrednica sufletesa la crestiniT 040 loculuT, precum
invttura de copiT si alte bunAtAi, care acst fapt fiindil placut si lul
Dumnegeil si Omeniloril, si pliroforisindu-se Domnia Sa fratele Michaiii
Vocll Sutulil c5, nu numaT este lipsitil sfntulil acesta schitil de niscaT-va
Ogani si robi, precum ag multe alte schituri si ingnAstirT, ci Inca, si unele
putine din acareturT sail vite ce ail avutil, in vremile trecutei rzmirte cu
totulil le-ag prapaditti, incA si zidirea s'ail stricatil si s'ail darapanatil, au
bine-voita Domnia Sa, si prin chrisovulg DomnieT Sale, ce-111 vclurnil Dom-
nia Mea, la ltulil 1792 Iulie in 22, ail datu sfntului acestuia schitil danie
de -tigani domnescI doug-cleci de salase, anume: Ionil Botosocil, Mat sin
Stanil Buzatu, Oprea sin Ghica, Inil sin Dumitru, brat ego Radu sin
Rauta, Stanil oroba, Stoiang sin Dragularil, Tudoril sin Stoianil, Radu
StancaT cumnatg cu Stoianil, si Gheorghe brat Radu, din vtsia luT Da-
nivel; Stang sin Ionia, i Dumitru sin Stanii, Stang sin Duruca, Dutii
sin Catana, Icing brat ego, Radu sin Stang Buzatu, Tudorii sin Inil Dril-
golarti, i Dumitru Porumba din vAtasia luT Mat sin Ionia; si Nicolae
Botolosil, din vatasia lul Gheorghe sin CostantinU; pe earl acestI tiganT iT
d5, Domnia Sa sub zaptulg schituluT prin ajutorulii si zapcilaculil dumn-lui
Vel Armasu si a-1 aduce in prejurulii schituluT ca s-1 metahirissc la
trebile si poslusania sa. Deci dupa puterea si slobod& volnicie ce ail Domnir
pe lucrurile slobode domnesci, dui-A pildele altorg frati Domni, carT bine
ag voitil de au afierositg din lucrurile domnesci, unde Dumne4eii i-ati lumi-
natil si ail fostil bine urmate si. pzite de alcT frAT Domn1 in urma, cu aceiasT

(1) Cod. XXVI, pag. 220.

www.digibuc.ro
160 V. A. URECI:111

volnicie i putere intarima vi noT, printiacesta domnescula nostru chrisova,

dania acesta, ce a lacut-o Domnia Sa fratele Michaii Voda Sutula, de
numitele dou6-c1ecI de Wave de tiganT la sfntula acesta schita, ca sa stA-
panesca pe totT de impreuna cu sotiile lora, cu copiT lora 1 cu rodula ce
se va nasce dinteinviT parte MrMtsc i femeiasca, macar vi de se va
mntImplii vre-una salava dintr'acestea Wave a se afla cununata la vre-o
tiganca manastiresca, sat boeresca, sa se invoiasca schitula cu stapAnula
acer tigance dui-A pravill i dupa obiceia cu schimbula de o potriva, ci
sa-T staptinesca schitula cu buna pace. Pentru care rugamii i pe altI frat1
Domni, care in urma nestra se vora invrednici stapanitorT acesteT pra-
voslavnice rT, sh bine-voiasca a innoi vi a intari dania acesta, ca la una
lucru sufletesca; adeverinda chrisovula acesta cu insavl Domnesca nestra
iscalitura vi pecete, i Ispravnica Scarlata Ghica Vel Logofetil; scriindu-se
aicT in oravula Domnief Me le BucurescT, la ltula 1793 Augusta in vepte-
spre-clece, de Gheorghe Logofeta za taina. (1)

Carlect nulnettstirei Znagovulit de scutla unei priv&ii i unit scaunit de

came din sud Saar&
Fiind-ca sfnta mananastire Znagovula a avuta volnicie prin cartT domnesci
a-91ridic unt scauna de came pe movia sa, in valea Negovanilora sud
Saaca, care scauna sa-la aiba scutita de vinaricerT, ierbarT, de varna vi de
orl-ce, cum vi o pravalira Meanie, ce o are acolo pe acea movie, iarav1 sa
o aiba scutita de orT-ce, pentru trebuinta sfinteT manastirT, dupa cum pentru
acesta ne-ama adeverita Domnia Mea din cartea frateluT Domna Michaia
Voda Sutula, ce o ved.uma cu let. 1792 Aprilie 30; drepta acea i Domnia
Mea ne-amt milostivita de arna innoita i ama intarita, printr'acest carte,
privilegiula acestuT scauna i pravalie, aflndu-se sfnta manstire darapa-
nata ci cu mult trebuint5. de ajutort, ii saam. receh. gpd. 1793 Iunie 22. (2)

Mandstirea Sftintului IMO din Bucuresci cu mineistirea Znagovii pentru

vindricivli unui poporii Barboia.
Iro Alexandra Constantina Moruzi Voevodu. Din cercetarea ce facumil,
dovedindu-se acesta popora Barboia ala manastirel SfntuluT In, intarima
anaforaua dumne-lora boerilora, spre loa numita mnastire dela den-
sula mila vinariciuluT, eke bani doT de vadra 1793 Septembre 13.
(1) Cod. XXVI, pag. 120.
(2) Cod. XXVI, pag. 99.

www.digibuc.ro
, bOMNIA LTA MORUZI 1793 i796 161

Prea Indl(ate Ddmne,

Prin luminata pitacula Marie Tale dela 19 ale trecutuluT Augusta, ni se
poruncesce ca,Elinda pricina intre mnastirea SfantuluI Mona din I3ueurescl
eu manastirea Znagova pentru mila vinriciuluT de chte dol banT de vadra,
dinteuna popora ce se numesce Barboia din sud Saadi, pentru care, din
porunca Marie! Tale, facendu-se de ispravniciT judetuluT cercetare, si im-
potriva inseiintariT ispravnicilora fiind-ca rnanstirea ZnagovuluT arata si-
neturi domnesci si provlisesce ca vinariciula acestuT popora este alit Zna-
govuluT si l'ati si luata Ona acum,sa infatisema pre vechiliT amendorora
manastirilora la judecata, si cercetandfi pricina cum si sineturile i dove-
clile ce vora ave si o parte si alta veclendu-le, la eine din amindou par-
Mile se cuvine mal multa mila acestuT vinaricia sit aretamil Marie! Tale in
scrisa prin anafora. Dupa luminata porunca Marie! Tale, viinda fat& inain-
tea nestra, athta Pitarula Gheorghe, vechila din partea manastiriT Znagova,
cum si Costandie, economulii manastirel SffintuluT Mina, vedema din insciin-
tare dumne-lora ispravnicilora de cercetarea ce a Menai la tata loculuT7
ca BozieniT si cu Barboia este una popora si el din vechime tutu 'lianas-
tirea Sfantultg Mat a luata mila vinriciuluT dintr'acela popora, si ase, fiind-
ca tota pe temeiula dreptateT spnzura la care din amincloue aceste ma-
nastirT se va fi inchinata maT intAI mila vinariciuluI dinteacesta popora
BozienT, in care este si Barboiti de catre luminatit Domni, aceias1 manstire
s o aiba si de acum inainte, amfi cerutit dela vechill sa arate domnescile si-
neturT ce ail pentru mila acestuT vinaricia, si veciuma ca manastirea SfntuluT
Vint are septe chriseve, cela dintai ala Marie! Sale rOposatuluT Constan-
tina Voda Cehana cu let. 1755 Augusta 7, de an! 38, prin care daruesee
manastiriT milli din vinariciula domnesca din douii delurT ot sud Saadi,
anume Buduresci si BozienT, cata tine poporula acestora dlurT si chat iea
domnia vinitricia, dela totl orT eine aril fi si vora (l vinaricia domnesca,
sa BMA a lu manastirea doT banT si parparuIa si garduraritula dupa obi-
cell'', iar ceT-laltl doT banT si ploconula de nume sa rainttie pe sma domn-
sea; asemenea se cuprind si la chrisovula Marie! Sale rposatulta Scarlata
Voda Ghica, cu letula 58 Decembre 21, i la chrisovula Marie! Sale repo-
satuluT Constantina Voda Mavrocordata cu let. 62 Februarie 5, i la chri-
sovula Marie! Sale Alexandru Voda Ipsilanta eu let. 1775, i la chrisovulii
Marie! Sale reposatuluT Voda Nicolae Caragea cu let. 82,- i la chrisovuld
Marie! Sale Michaia Voda Stimuli' ou let. 83, si acum maT in urma si chiar
la luminata chrisovii Marie! Tale de intarire acesteT mill; dupa care, intre-
bata fiinda si vechilula manastirel ZnagovuluT, dela ce Domnii este inchi-
dnaide A. R. Tom. XV. Memoriiie Serb Istoriee. 11

www.digibuc.ro
162 V. A. ttRECillit

natil la Znagov mila vinariciuluT din nArboTu, ne arata, o carte a MarieT

Sale Michaiti Voda Sutuhl, scrisa cu ltulil 1792 Maig 5, cu cuprindere ca
sa OA a lua mnstirea ZnagovuluT mila de vinariciil din poporulfi Valea
Urloiu, i Tocilele, si dela UngureniT ot Ceptura, i UngureniT ot Fantanele,
ce ail viT in. poporuld DobrotenT, Ceptura, Valea luT Stan, Valea Tiganului,
Valea manastirel i Budursca ot sud Saadi, ale dol bani de vadra si par-
prult dupl obicei, cafe viT sunt si din ate se vorii maT face, dupa care,
rnacar c pricinui numitulil vechilil ot thanastirea ZnagovuluT, icnd ca
Maria Sa a datil s iea mnstirea acsta mila de vinrici numaT dela
UngurenT, iar nu si dela ceT-lalci locuitorT, dara de vreme ce de anT 38
este inchinatil acest poporil la manastirea Sfantului Inti, i cu acestil cu-
vint5, adica catil tine poporulil i catil iea domnia vinariciulfi, dela totT
aceia s iea i manastirea, nu maY rmne cuvintil c ail vre-o deosebire
viile Ungurenilori din viile paminteniloril, fnaY virtosti acum child Un-
.

gureniT nu se numesdi nicairea, fiindil in rndil cu tra, dara i cand ar

fi, iarsT inteiceld poporil este dreptulil mnstireT SfantuluT foal; ci, find-ca
manastirea Sfantului Mai, cum artamil MarieT Tale maT sus, are chrisovil
vechiil de maY nainte pentru afieroma mileT vinariciuluT dinteacelti poporil,
dreptatea este a acesteT mnstirl; iar hotarirea cea desvrsitil rmane la
Maria Ta. 1793 Septembrie 2. Dumitrache Baal, Vel Spatarri, Vel Vornicil
Moruzi etc.

Chrisoma mdneistirei Znagamthi, pentra mila de vinetrieiii

SfinteT i dumnecleescei manstirT ce se numesce Znagovu, unde se cin-
stesce si se praznuesce hramhlil Vovedenia Bogorodita, ca sa ail& a lua
mila de vinariciu din poporula Valea Urloiu, i Tocilele ot sud Saac, &ate
doT bad de vadra i parparulii dupa obiceiti, fr de a se amesteca la po-
porulS Barboiultl, ce din cercetare s'a6 doveditfi ca este alti manastireT
Sfantului Inti, datil prin chriscive domnesci, ce s'afi intarith si de Domnia
Mea, i afar& din Ungurenii of Ceptura, i UngureniT ot Fantanele, ce ati
viT in poporulti DobroteniT, Ceptura, Valea luT Stani, Valea Migali, Valea
manastirel i Buzursca, care prin cercetare i'aU doveditu straina; pentru
ca acsta mil& a avut-o stanta manastire i prin cartile frateluT Michaiti
Voda Sutula dintru amindou domniile; asisderea sa aiba a lua vinriciulS
din dlulil Cernatescilortl de peste totil hotarulil, care este pe apa Slni-
culuT of shd Buzti, insa: pfin in mijloculil SapauchiT I hotarulil Plescoilora
si piing in hotarulil Blenilorti, i despre campq pana in hotarulu Sores:

(1) Cod. XXIV, pag. 434.

www.digibuc.ro
 1:10MNIA LTA MORUZI-1793-006 163

cilora i a1i Blejaniloril, dela totl dajniciT ce platesct vinAriciulfi, cfite del
bani de vadrA i pArpArulii dupl obiceit, pentru c i acestil vinaricirt rad
avutg sfnta mAnAstire, atatil prin chrisevele Domniel Sale Alexandru Veda.
Ipsilantfi cu ltulil 1775 Septembrie 1, si prin cartea DomnieT Sale Michaiti
Voda. Stitt' 16 din domnia dui:A um& Dreptii aceea i Domnia Mea m'amt
mllostivitil de amfi intAritil mila acsta; insA orenduitula nanAstirel, la vremea
vinAriciulul, sA aib A. a mbl si a scrie vinAriciuld totil de oda% cu vinA-
riceril domnesci, i fAcendil dou catastise asemenea, iscAlite si de vinAri
ceril domnesci si de omulti m5mAstireT, sA aiba, lu mAnAstirea partea
sa, aceT cate doT bani de vadrA i parpArultl dupA obiceib, ii saam. receh.
gpd. 1795 Octombre 1. (1)

Chrisovulii sfintel Windstirt ce se numesce Mamuli, din jud. Vdlcect.

Sfintel i dumneqeesceT mAnAstirT, ce se numesce Mamulil, din kid. Wilcea,
unde se cinstesce si se prAznuesce hramulit sfntulul marelul Ierarcht si de
minunT tAcetoriti Nicolae dela Mira Lichia, i mnIcilorU cMugaritelorfi ce
lAcuescil la acestA sfantA, mAnAstire, ca s. fie sfintel mAnAstirT milt'. dela
Domnia Mea, s ieae vinAriciil din Multi CocorAscilorti, cum ati luatti maT
nainte ainteamindou dlurile, asisderea sA ieae vinAriciu din dlula Car-
logarilorti ot sud VAlcea; pentru el acesta vinArici0 este data si miluitri
sfinteT manastirT Inca dela Domnia Sa Constantinil Brncovenu Voevodil,
prin chrisovulti DomnieT Sale, care in urma eau intAritil mila acsta, athttl
de totT ce1-1altT fratl DomnT de maT inainte, catil si dela Domnia Sa fratele
nostru Dome] Alexandru IpsilantS Voevodil, prin chrisovulil DomnieT Sale
ot let.1.775, i de Domnia Sa fratele nostru Domnii Nicolae Constantind
Caragea Voevodil, si de Domnia Sa fratele nostru Dome' Michaiti Constantimi
Suulti Voevocla ot let 1785 Iunie 29, ce le vclumil Domnia Mea; i flind-ca
dela o vreme incoce izvodindu-se i alte dou nume lucrurilor dintr'a-
ceste popere, clicendu-le Cepari i ColibasiT, care acestea izvodirT de nume
nefiindii numite in chrisevele manastiril, cu acestA pricina, la let. 1783 si
la 1784, s'ail Intinsti vinAriceriT de ati luata vinAriciti partea mAnAstireT
din CepariT i ColibasiT, pentru care jAluindu-se stareta acestuf schitti Domniel
Sale trateluT Michaiti VodA Suu1ti i fAcendu-se porunca DomnieT Sale dare
ispravniciT judetuluT ca sA cerceteze, aq Insciinatti Domniel Sale, cum cA
dupa cercetarea ce all fAcutil, s'au doveditil dela OmenT btrnT dela acestea
popere .CepariT i Colibasil, cum c all pomenitil atata pre pArintil lord a
au data vinitriciil la acsta manastire, cat5 i el pttnA acum, si a$ a ad datO
(1) Cod. XXVI, pag. 287.

www.digibuc.ro
164 V. A. UREMIA

Domnia Sa cartea DomnieT Sale, ca st se scie ca si acestea popOre sunt

in cuprinsuld popOrelord ce in chrisovii se cuprindO, dupt cum pentru
achsta ne adeverimd Domnia Mea din eartea DomnieT Sale ot let 1795,
ce se gasi trecuta in condica DivanuluT. Pentru aceea dara, invrednicindu-
ne si pre noT Domnuld Dumnederi cu domnia acestel pravoslavnice TerT-
Rominescl si ve'clAndd Domnia Mea tote chrisvele celord de maT inainte
Domni, ne-arnit milostivitti si iara amd datti si amt inchinatd mila ce se
cuprinde maT sus, si printeacestil cinstitit al nostru domnescd chrisovii,
ca sa, aiba acsta sfanta mtnastire a lua vintricid dintr'aceste Mull, ce
ad luatil si maT inainte, adeca din Cocortsci, i Carloganii cu acelea clout,:
numiri ce se arata maT sus, Cepara i ColibasiT; insa preota manastireT, earl
vord fi orCnduitT de maicile calugarite ca O. stringa acestii vintricid, sit
alba a ambla, si a scrie vintricid tad de odatt cu vinariceriT domnescl, si
sa fact dou catastise, asemenea unuld ca si altuld, iscalite fiindd amin-
done' de vinariceriT domnesci si de menii manastirescT, si ash, impreunt
stringendd baniT vinariciuluT, ce este de platescd dajnica, de o vadra de
vind po bani cinci, sa MIA a lua, sfanta manAstire eke doT bani de vadra,
dupa cum ad avutd obiceid de ad luatil si maT inainte, si vintriceriT
domnesci sa aibt a lua cate trel bani de vadra; si sa alb& a lu sfanta
manastire dela cel ce vend fi avndd vii pe mosia sa otastina pamntuluT,
din dou-decT de vedre o vadrA, ins& pentru otastina vial st ieae, iara nu
bat* asisderea st, aiba, doT preotT si und diacond a-I tine aperatT de
dajdiT i de ploconuld EpiscopieT, si st scutsct si ale lord drepte bucate,
stupi i rimAtorT de dijmaritd, si vinuld de vinaricid si oT o suta de oieritd;
Inca sa mai aibt sfanta manastire a lila dela Vel Ocna cinc1-4eci bolovanT
sare pe and; sa tie si liude patru, OmenT fart de pricina si fart de galceva, pe
carT gasindu-I acum, sa-I duct la dumn-lord boeriT ispravnicT ca sa-I cerceteze
si fiindd straini cu adevratd, sit le dee adeverinta de numele si de chipuld
lord, dupt care sa-sT ieae pecetluiturile gpd. dela visteria DomnieT Mele, spre a
fi in pace si ertatI de -kite dajdiile si ornduelele verl-cate ard esi peste anti in
tra dela visterie si dela camara, ca sa pita, poslusi sfinteT manastirl la celea
ce va ave trebuinta. Dreptd aceea, mid datti Domnia Mea acestil domnes-
cult' nostru chrisovil maT sus numiteT manastirT, ca st aiba all lila milele
do maT sus arOtate, pe deplind, spre a fi de ajutord si de intarire, si mai-
cilord calugarite ce locuiescd acolo de hrana si chivernisla, iar DomnieT
Mele si rOposatilord intru fericire parintilord Domniel Mele (vegnicei pomenire).
$i pentru ca sa se pAzsca nestramutatd alT lua mila acsta, amd intaritd
chrisovuld acesta cu insOsT credinta DomnieT Mele, Ica Alexandru Constantind
Moruzi Voevodii, si cu a prea iubitilord DomnieT Mele fiT, Constantind Voe-
vodd, Dumitrasco VoevodO, Nicolae Voevodti, si cu totT cinstitiT si credinciosiT

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI 1793 1796 165.

boeriT ceT marl aT DivanuluT DomnieT Me le: Nicolae BrAncovnu Vel Vist.,
Dumitrasco Racov4A Vel Bawl, Ienache VAcArescu Vel Sp Atari", Ienache
Moruzi Vel Vornicti de Tera-de-sus, Manolache BrAncovnu Vel Vornict
de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu Vel
Vornicti, Costache Ghica Vel Logoftti de Tra de-sus, Scarlata Ghica Vel
Logotelti de Tera-de-jos, Nicolae Hanger lag Vel Hatmang, Dumitrache Ma-
nulti Vel Poste Inlet'', Isac Ra lett]. Vel Clucerti, Dumitrache Schina Vel
Comisti, Nicolae Racovith Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel Stolnicu, i
Ispravnicti Constantinti Ghica Vel Logoftti de Tera.de-sus. Si s'a scris0
chrisovulti acesta intru intAiulti anti alti domnieT mele,aici in oraulti Domniel
Mete Bucuresci, la aniT dela zidirea lumiT 7302, iar dela DomnulO si Man-
tuitorula nostru Isusti Christosil, let. 1793 Septembre in 4, de Constantinti
biv 3-lea LogofOtti. (1)

Anaforaua starefel dela schitula Mamulg sud Voacea,

pentru mila nurnitulu schiti ce i s'a luatii de cuinp0dtorii milelorg vind-
riciului Megaspileong.

16 i Alexandra Constanting Moruzi Vbevodg. Cinstitit i credinciosO

boeruld DomnieT Mete, dumn-ta Hatmane Costache Caragea, Caimacamulti
CraioveT, sA fact dumn-ta cercetare pentru valea ScorboriT, cum se cuprinde
in anaforaua dumn-luT Vel LogofOtti, i sa insciintezT DomnieT Mele, ca
cu al doilea porundi sA hotrIl. 1793 Decembre 20.
Vel Logof6t6.

Prea Indl(ate Dthnne,

Ascultndti luminat porunca InA4imeT Tale, ce mi-se d la acstA jalbA,
ctti pentru prigonirea ce a insciintatu Ina4imel Tale dumn-luT Caima-
eamti CraioveT, ea, are mAnAstirea Marnulti cu vechilultt mAnAstiriT Megaspi-
leonti, pentru o parte de locti ce se numesce Albinia, am arOtatil Inlimit
Tale deosebitti printr'altit prea plecata mea anafora; iar inteacstA, jalba
a stareteT mAnAstiriT Mamulti, v6clndti cA osebitti de acea parte de locti alti
AlbinOieT maT alAturA i Valea Scorboril iarAsT de prigonire, cu cuvintulti
ce aratA in jalbA, cA i acstA vale este in poprele mAnAstirif Mamulti, am
teorisitti din condica DivanuluT insql luminate chrisvele In54imeT Tale,
atatti ale acesteT mAnAstirl Mamulti, cAtti si ale mAnAstirit Megaspileonti i alit
mtm6stiriT Vlahseraiti, ca sA vedemti nu care cum-va se cuprinde acstA
(1) Cod. XXVI, pag. 137.

www.digibuc.ro
166 V. A. IIRECHIA

vale a ScorboriT in vre-ung chrisovii, si vgluT cA nu se cuprinde nicT in;

tr'unult, nid poporfi, nici vale cu acesta felt' de nume; at'atg v6Vg, a acestA
mAnAstire are numaT doue, popre, anume Cocorese, CArloganT, si cu dou6
numirl, CeparT si Colibasl; darA de vreme ce area stariia cii, ag luatg in
totT aniT mile vinAriciuluT pe depling fArA de nicT o pricinA, mi se pare a
fi ell cale, ca s se facA luminatA porunca InAltimeI Tale cAtre dumn-lui
Caimacamil CraioveT, ca sa cerceteze acea Valea ScorboriT in poprele ma-
nastiril Mamulg, este precum Vice starita ? sag iarAs1 in poporulg Ursia a
mAnAstiril Megaspileong, unde si Albinia s'at gasitu? si cand se va gasi
cA este in vre-ung poporg alti manastireT Mamu, are dreptate mAnAstirea,
si r6g s'ail intinsg acelg Polcovnidi Ianculg Chiulbez5; iar de se va gAsi in
poporula Ursia, unde si AlbinOia s'ail gAsitti prin cercetarea ispravnici1org,
atuncT tracer de ail si luatii starica vinAricifi in MT aniT, dar rii ag luatii,
in vreme ce nu se va gAsi acea vale in poprele mAnAstiriT Mamulil; si
dupa insciintarea ce va veni InaltimiT Tale dela dumn-luT Caimaeamil de
dovedirea acesteT vAT, atuncI se va face hotArirea cum se va gAsi cu cale
de cAtre Inatimea Ta, ca sA lipsscA pricinile dela mijlocii. 1793 De-
cembre 10. Vel. Logof.

Chrisovula incineistirel Polovracil din sud Vlcat.

SfinteT si dumnec,leesceT mAnAstirT PolovraciT, carele este metolig sfinteT

manastirl Hurezulti, unde se cinstesce si sA praznuesce hramulii prea sfin-
teT Nasc6tOreT si pururea FecireT MarieT, si CuviosuluT Chirg ..., egumenulg,
ca BA fie sfinteT manastirT mil& dela Domnia Mea, sa aibA a lu vinAricig
din Muhl Negoescilorg si alg Mogosenilorg ot. sudii .... pentru cA acesta
vinAricig fost-ag inchinatg si data acesteT sfinie mAnAstirT incA de maT
inainte vreme, precum ne adeverimil Domnia Mea atetil din chrisvele altorg
DomnT, catg si din chrisovula Domniel Sale frateluT Domnil Michaig Con-
tenting Sutulg Voevodil. Dreptil aceea dara, invrednicindu-ne Domnulg Dum-
neVeil si pe noT cu domnia acesteT pravoslavnice OA, ne-amil milostivitg
Domnia Mea de amg data si mug innoitil mile acsta, ca sA, aiba numita
mAnAstire a lua, acestii vinaricig din dlurile ce scrie maT sus; ins& egu-
menula sa alcT ennenT aT manastiril, carI vorg fi trimisl sa stringa acestg
vinaricig, s BAJA, a umble si a scrie vinariciulg tot-deauna odata cu via:
riceriT domnescT, si sA facA cloud catastise, asemenea unulg ca si altulti, is-
calite fiindu amindou si de vinariceriT domnesd si de dmenil mAnasti-
rescI, si ma impreun stringnchl baniT, ge este de plsetesdi dejniciT, de vadra

01 Cod. XXV, Ma 191,

www.digibuc.ro
 noionA LITT moanzI-1793-1796 167

po banT eine!, s aiba a lub, sfttnta manastire de vadra eke doT banT si
parparulti dui:A obiceid, precum ad luatil i maT nainte, i vinariceriT dom-
nesci s. aiba a lu eke treT ban! de vadra. Ded ca sa se pazsca numiteT
manastirT acsta mil de vinaricifi nestramutatil, amt Intrit printeacestd
cinstitd chrisovii, adeverindu-Iii cu ins0 credirqa DomnieT mele, hi, Ale-
xandru Constantind Moruzi Voevodd, i cu a prea iubiplord Domniel mele fiY,
Constantind Vvd., Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd., martorT puindd si pre
top dumnlord cinstip i credinciosT boeriT eel marl a! divanuluT DomnieT
Mele : Nicolae Briincovnu Vel Vist., Dumitrasco Racovipt Vel Band, Iena-
che Vachrescu Vel Spatard, Ienache Moruzi Vel Vorn. de Tera de-sus, Ma-
nolache Brncovnu Vel Log. de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vorn.,
Nicolae Filipescu Vel Vorn., Costache Ghica Vel Log. de Tera de sus, Scarlatil
Ghica Vel Log. de Tera-de-jos, Nicolae Hangerlad Vel Hatmand, Dumitru
Manuld Vel Post., Isaacti Raletti Vel Clucerti, Dimitrache Schina Vel Comisd,
Nicolae Racovita Vel Paharnicd, Iordache Palada Vel Stoln. i Ispravnicil
Costache Ghica Vel Log. de Tera de sus. k5i s'au scrisd chrisovuld acesta intru
int'aiuld and ald domnieT mele, aid in scaunuld DomnieT Mele BucurescT, la
aniT dela facerea lumeT let 7301, iara dela Domnuld i KantuitorulO nostru
Is. Chris. let 1793 Sept. 15, de Constantind biv. 3-lea Logofdtd.

Chrisovulii tadndstirei Cozia de liudele ce are.

Fiind-ca sfnta i dumneclesca manstire Cozia ot sud Vfilcea, dupa

darapanarea i stricaciunea, ce cu deosebire ad patimitd in vremea treoutel
rOzmirete, ad avutd mila de lece liude, scutelnicT, omen! strain!, fara pricina,
si pe lnga acOsta s'ad lasatii a fi nedajnica, in treT an!, de ornduiala aju-
toruluT acela ce dad manastirile, dupa, cum ne adeverimii Domnia Mea din
cartea DomnieT Sale frateluT Michaid Voda Sutuld, care o vclumil dela Oc-
tombrie 8 ltuld 1792, de care sfnta manastire pliroforisindu-ne si Domnia
Mea, cum a este cu adev6ratd la prsta stare, si rivnindu Domnia Mea
pentru acestd sfantd lacasd, ca si pentru celea-lalte, a veni in starea lord
amd intaritd printr'acsta domnsca nstra carte ornduiala aceea ce ad
avutu de cJece strain! a-T ave 0 a fi nedajnica, pAna la inplinirea de trel
anT, de obisnuituld ajutord; i pe langa acsta, amd bine-voitti Domnia Mea,
ca sa-0 gasesca numita manastire si alp liude strain!, fara de prioina de
dajdie, in satele riY, carora dupa cercetarea ce Ii se vord face pe orn-
duiala visterieT, s li se dea pecetluiturile DomnieriMele la mttnile lord,
ca printeacestil ajutord sa i se pOta face dresurile si meremeturile acelea

www.digibuc.ro
168 V. A. URECliti

care i se cuvin5, spre a veni la starea sa, ii saam. receh. gpd. 1793
Aprilie 1. (1)

Chrisovulis ma'neistirei Cozia.

SfinteI i clumneleesceI mAnAstirI Cozia, unde se cinstesce si se prAz-

nuesce hramuld Prea SfinteI i NedesparciteI TroitiI, i Cuviosulul Chirt
. . , egumenulil acesteI sfinte mAnAstirT, ca sA fie sfinteI mAnAstirI milA
dela Domnia Mea, sh aibA a luo, vinAriciuld de pe moiile m4nAstireI, anume:
Jeblea ot sud Arges5, i CAlinesciI, i NatesciI sud Vlcea, i Orla, i Divitrita
sud RomanaV, Prastolil, i GArdanulil sud Mehedintl, pentru c acestil vi_
naricia dintr'acestea dlurI le-ad fostu dat5 si ati fostil miluitA sfnta acesta
mAnAstire incA de maI nainte vreme de altY r6posatI Domni cu chrisovul5
Domniiloril Sale, care chrisve, din intimplArile vremilor5, fAcOndu-se r6s-
mirite si ascunOndu-le prin pesterI ar fi putrecit; i artndii pArinta
cAlugArI pricina acsta DomnieT Sale rposatuluI Miohai RacovitA Voe-
vodil, Domnia Sa le.aa intAritil mila acesta, cu chrisovulO DomnieI Sale ot
7251, "i in urmA i altT DomnI, precum pentru acsta ne adeverimil Domnia
Mea din chrisvele Domniiloril Sale rposatuluI Constantina Cehan Vo-
evodii ot ltulil 7253. Dec! invrednicindune i pe nol Domnult Dumnecleil
cu domnia acesteI pravoslavnice TerT-RomfinescI i velndil Domnia Mea
ma! sus numitele chrisve, catil i chrisovulil DomnieI Sale frateluI Domnil
Alexandru Ipsilantt Voevodil ot let. 1775, si alO DomnieI Sale frateluI Mi-
chair' Suulu Voevodii ot let. 1784, de milele ce ail avutil acstA mAnAstire,
m'am milpstivit i Domnia Mea de am data si am innoitil mila acsta
si printeacestil chrisov al5 DomnieI Mele, ca sA aibA sfnta acsta mA-
nAstire a lua vinAriciula din dlurile ce scrie maI sus; insA egumenulfi
safl alt1 Omen! al mAnAstireI, earl vorg fi trimil sA stringA acestil vina-
ricid, sA aibA a umbl si a scrie vinAriciulti tota de odatA cu vinAriceriI
domnesd, i sA fad. doug catastise, asemenea unulil ca i altu15, iscAlite
fiind amindou de vinAriceriI domnescI si de vinAriceriT mAnAstirescI,
si as impreunA stringendti banil vinAriciulta, ce este de plAtescti dajnicil,
de vadrA de vial po banI 4 si ploconulti de nume, din call banI sA aibA
a lull sfnta mAnAstire pe vadrA cb.te doI banI i pArpAru15, dupA cum a avutd
obicei de a luatO si ma! nainte, i vinAricera domnescI sA aibA a lu iarAsT
cte doI ban! de vadrA si ploconula de nume, dupA cum li se va cuprinde in
cartea domnscA ce li se va d la mAnA de slujba vinAriciuluI; i iarAsT sA aib0,
a lu sfnta mAnAstire, dela eel' oe voril Ii 4001 viT pe moqia mkastire1),

(1) Cod. XXVI, pag. 182.

www.digibuc.ro
 DOMNIA MIT MORUZL - 1793 1796 169

otatina pAmintulul duph obiceiii, din dou6-4ec1 vedre o vadrA, ins& pen,
tru otatinA vin sA ieae, iar nu banT. Dreptn aceea i Domnia Mea am
datti acestn chrisovn al Domniel Mele mal sus numitel manAstirl, ca BA
aibA a 1u vinAriciurile din dlurile ce eerie mal sus, sA fie sfintei mAnhs-
tirl de intArire i chivernisll, in t4 anil nesmintitii i fArA de zAtignire,
iar Domniel Mele i re'posa%ilorti pArintilorg DoinnieT Mele venicA pomenire.
Si amt."' intAritn chrisovulil acesta cu insAT credinta Domniel Mele, Ith Ale-
xandru Constantinn Moruzi Voevodn, i cu credinta prea iubiOlorti Domniel
Mele fil', Nicolae Voevodn, Dumitraco Voevoda, Constantinn Voevodd, i. cu
WW1 sfatulti dumn-lorti cinstiOlorti i credincioOlorn boerilorn celorn marI
aY DivanuluT: Nicolae Brncovnu Vel Vist., Dumitrallo RacovicA Vel Bann,
Ienache VAcArescu Vel SpAtarti, Ienache Moruzi Vel Vornicti de Tra-de-
sus, Manolache Brncovnu Vel Vornicti de Tra-de-jos, Manolache Cretu-
lescu Vel Vornict, Nicolae Filipescu Vel Vornica, Costache Ghica Vel
Logoftil de Tera-de-sus, Scarlatil Ghica Vel Logof6tti de Tera-de-jos, Ni-
colae Hangerlau Vel Hatmann, Dumitraco Manu Vel Postelnio, Isaactl
Ralet Vel Clucerti, Dumitrache Schina Vel Comisti, Nicolae RacovitA Vel
Paharnicil, Iordache Palada Vel Stolnicti, i Ispravnicii Costache Ghica Vel
Logoftn. Si s'a scristi chrisovulti acesta la let. 1793 Iunie 17, de Constan-
tinn biv 3-lea Logofetil. (1)

Cltrisovulti mdndstirei Bistrifel de milele ce are.

De vreme ce proroculti i pururea intre impratl pomenitti prea intelep-
tulti Solomonti, numal in umbra legel rezemandu-se, fAcit atata podbA ea-
sel dumnecleesd a IerusalimuluT i o dArui cu atiltea darurl, ca sA se pl-
zscA intfinsa sicriuln cu tablele legil Domnulul, cu cAtil mal virtosti noT,
cad suntemit acum cu mila duhulul sfntil pravoslavnicT Domni, se cade
sA ne silim cu tot(' sufletuln, sA intemeiemn i sA ajutorAmii sfintele lo-
caurile lul Dumneclen, intru care nu se junghe vita necuvintAtre, pre-
cum Orecand acolo, ci insu1 mielueluI luT Dumnec,len se jertfesce pen-
tru viata a tuturorii. Pentru acsta dar, inAltndu-ne i pre noT Domnuln
Dumnegleil cu domnia in scaunulti TreT-RomfinescT, bine mil voitA, ca din
bogate mill ale prea milostivulul Dumne4en co ne-ail dAruita, BA revrsAmil
i nol facerl de bine, spre cinstea i intarirea sfintelorti mAnAstirl, carT
sunt cea maT de cinste parte a politieT i podba cea mal mare a politieT
i semnuld celit prea artatti al pravoslavieT intru acestea doun principa-
turT ale prel-Romtinescl, intru care fiindu i shinta manAstire, ce se nu-
(1) Cod. XXVI, pag. 91.

www.digibuc.ro
170 V. A. IIRECHlk

mesce Bistrita, unde se cinstesce si se paznuesce hramuld AclormireT*Prea

SfinteT si de Dumneled Nasckre i pururea FecireT Martel 1i unde se
pkesca si se odihnescil i sfintele mOste ale prea cuviosuluT pirintelul nos-
tru Grigorie Decapolituld, voit-mil din tad sufletuld iniil nOstre, 'spre a-T
face asupra milelorfi i privilegiurile ce a avetti dela alp' fratT trecutl Domnl,
intArire ca i cea d'inainte, tote pre deplind i nestrainutatd s i se O.:
zscA. Adeca: de vama .domnsc a bbitel ce se chiarra Balta AlbA, ot sud
Romano*, cu tote garlele si semnele blil, diii hotaruld Dabulenilord pn
in hotaruld Grajdi-Brodulul din vOrfuld timpeT, pe hotaruld viilord, in
visirfuld MamichiT, unde a fosta pusd Dorofteiti paruld, in gura Cusmitel
in grinduld Ostatului, la &la BuzoeanuluT, in gura VdinuluT, la cmpuld
din Tampa, la mAgura BouluT, la Magura Otse, la Insiratele, la Bitsicuta,
in calea Vhdastriti1, in garla Celeiultg, cu tote garlele earl le-ad Pacutd
Banuld BarbuIti Craiovesculd celd btrintl, s aibl a lui stinta mn5stire
dela acstA balta,, cu tote garlele acestea ce s'ad numitti mai sus, pe ju-
m8tate din vama domnse, i dela NAvda, i din arme, i din Cotete, i
din Osti1, i din Mrejl, i din vama car61or si din pArprd iar pe jumtate;
asisderea sd ieae i vinricid dela ocna cea mare, adia din putuld CatariT,
In sus spre Licura ,pe ling& hotaruld Rimniculul, pe Wit in sits, ping, Mg&
hotaruld Vladescilord, si de aicl in jos pima la putuld BaiT, pre drumuld
moriT, din sus de biserica domnsc, si din viile ce vord fi pe mosia ma-
nstireT, in gura SoasuluT, i din &Auld Pitescilord si alti ScortiT, i PlesesciT
ot sud Gorjd, despre Copacisa pond, in Sdriteld, din tote viile, cite vorti
ri pre mosia mnstirel ce se chiarna, Muscelti ot sud RomanatT, din hota-
ruld Cocorascilord cu Aricescil 0i cu Isvoruld pina in Bdrluiu cu parpruld,
i din viile ce sunt la Poteld si cite se vord maT face de acum inainte,
din viile ce vord fi acute si se vord mal face la Celeid pe jum6tate, din
viile ce vord fi pe mosia manastirel ce se chiama Studina ot sud Ro-
manatT, atittu din celea lucrate,1 din celea paraginite, chtil si din celea
ce se vord maT face din pajiste, cum s't din poporuld Maghierese, i SA-
celulii, GiodeniT, CiutesciT sud Gorjd, ce 'sunt ale schituluT, pesterea Bis-
trite, metohd acesteT mAnastirT; dar fiind-ca dela o vrerne incce, isvodin-
du-se si alte nume viilord ce sunt pe mosia manastireT ce se chiama Mus-
celd, intre hotaruld Cocorascilord i AricesciT, clicendu-T arnesuld, se in-
tinsese vinariceriT domnesci a hie, virariciuld din partea manastireT din
teacosa numire, dar din porunca Domniel Sale fratele Michaid Vod Sutuld,
fAcendu-se cercetare in anuld trecutd de sfintia sa Episcopuld RimniculuT
Chird Nectarie si de dumn-luT Manolache BrncovOnu Vel Vornica, fiindd
atune Vel Log., arata prin anafora, ca dupa cereetarea ce ati facutd, s'ad a-
deverittl, ca acesta numire este totil din 0-uprinsuld popOrelorti ce le are

www.digibuc.ro
 DOMN1A un MORUZ1-1793-1796 171

manastirea prin chrisovii, ,care insus1 dun-ate-1W Vist, Constantind titirbeid,

cumperatoriil slujbel, ail cunoscutil, ca dup dreptate atippritti mile manas-
tireT dintru acea numire; si a intaritil i Domnia Sa acea anafora, ea sa
aiba a lila vinriciti i dintru acesta numire, precum ati luatti i maT naintea
Pentru care amil datit acestil domnescula nostru chrisovil, ou care 0, aibt
cuviosula Arhimandritii i egumenil alti acesteT sfinte manastirT, Chird....,
a lua milele acestea pe tot anulil nelipsitu, la vremea lorti, adeca dupa cesl
va lu mnstirea intaT qciuial dupa obiceiii dela cat@ dintre aceste
baltT vord ii pe mosia sa, ilinciti acesta dreptulii stapanuluT rnoieT, apoT sa
alba a lua dela tote acestea baitY, din vama domnesca pe jumOtate, precurn
ati luatit i pan& acum, cum si vinariciulil dela tote popOrele ce sunt nu-
mite maY sus, &ate doT banT de vadra, i parparurile dupa obiceiil, de fiesI-care
vasil po ban! dol-spre-dece, iara ceT-Ialg cate treT ban! ail a-1 Ilia vinariceril.
domnesci, scriindit la vremea vinriciuluT omulti maniistireT inpreun cu
vinariceriT domnesci totO vinariciulil, sa ieae partea manastireT pe deplinil
Mil de nicT o lips; a4derea sa aib5, a tine sante mAnastire i liude
optii, strain!, ce-T are iarasT prin domnescT chrisOve harazitY, pe carl sa-T
duca la ispravniciT judetului ca sa.T cerceteze, i flinch"' strain! cu adevi'iratu,
sa le dea adeverinte pe numele i chipulit lorti, dupa care sa li se dea
pecetluiturT gospodii, spre a fi in pace si nesuperatT de tote dajdfile si an-
gariile, verl-cate arti ei dela visterie i dela camera DomnieT Melo peste
anti in tera, de nicT unele nicl unit valti i nicT o bantuiala sA n'aiba; fiind-ca
acestea mill le-ad avutit, atatil dela altl fratl DomnT de ma! inainte, cat si dela
fratele Michaifi Voda Sutulil dintr'amindoug domniile, precum din chrisovuld
DomnieT Sale ot let 1792 ne adeverimit; car! milt i Domnia Mea arra" bine-
voitil de le-amil innoitd si le-arnd intAritd, ca sA i se pazsca nestramutatil,
intocmaT dupa cum maT sus se cuprinde. Rugamii si pre alt1 fratl DomnI,
earl in urma nestra se vord invrednici cu domnia acesteT pravoslavnie
TerT-RomanescI, sa bine-vosca a innoi i intari milele acesteT sfinte manastirl,
ca si ale Domniilorii Sale mill i facer! de bine sa fie in urma de altil
tinute in seina. Si amil intaritu chrisovuld acesta cu insaT credinta DomnieT
Mele, I& Alexandru Constantind Moruzi Voevodd, i cu a pr_ea iubiilorti
Domniel Mele fiY, Constantind Voevodil, Dumitrasco Voevodil, Nicolae
Voevodii, i tota sfatulu dumne-lord cinstiilorti i credinciosl boeriloril
veLil aT divanuluT DomnieT Mele: Nicolae Brancovenu Vel Vist., Dumi-
traqco RacovitA Vel Baal, Ienache Vacarescu Vel Spat., fenache Mo-
ruzi Vel Vorniciz de Tera-de-sus, Manolache Brancovenu Vel VornicO de
Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicd, Nicolae Filipescu Vel Vor-
nicd, Costache Ghica Vel Logofkil de Tra-de-sus, ScarlatO Ghica Vel
Logofetil de tera-de-jos, Nicolae Hangerlau Vel Hatman, Dumitrache Manulit

www.digibuc.ro
172 V. A. URECH1X

Vel Postelnicti, IsOacq Raletti Vel ClucerO, Dumitrache Schina Vel Comisti,
Nicolae Racovith Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel Sto1nic5, Iorgache
Vel Slugerfi, Dumitrache Costandache Vel Pitarti, i. Ispravnicu Costache
Ghica Vel Logofetil de Tera-de-sus. Si s'ati scristi chrisovulti acesta in
anulii d'intaT alu domnieT mele, aid in scaunulii DomnieT Me le BucurescT,
la aniT dela zidirea lumeT ltula 7302, iara. dela Domnulti i Mantuitorulil
nostru Isusti Christosti let 1793 Septembre 10, de Costache biv Vel 3-lea
Logofetu. (1)

Chrisovulii mandstirel Hurezil.

1.7) Atexandru Constantinii Moruzi Voevodic i gpd. SfinteT i dumnedee-
sceT mhnstirT, ce se chiam Hurezil, unde se cinstesce i se praznuesce
hramulti sfintilorfi slvitilorti ci intocmaY cu Apostolil ci de Dumnedeti in-
corona* mai marl ImpOraV Constantintt ci Elena maica-sa, i parintelul
Chirfi Pahomie egumenuluT, i tuturorti pArintilorii calugArY, catT se voril
Oa locuitorT la acsta stantA rranstire, care este zidita i innltata din
temelie de Domnia So rOposatuld Constantinu Basarabtf l3rancovenO Vvd.,
ca s5. fie sfinteT manastiril vinkiciulti din Multi Sutescilorii, i NomoT, i
CretenT, ci din dlulO Grdescilorti i alti ZlatAreilorti ot sud Valcea, cu par-
paruld dupa obiceiti, care vinriciti este datti la acesta manastire Inca maT
dinainte vreme, dereptO Constantinti Voda Basarabfi, ctitorultt mnstiriT,
prin chrisovulti DomnieT Sale dela let 7200; iara dupa. aceea i Domnia Sa,
rposatulti Stefanu Vod Cantacuzino ail intaritti manastirel acesta mila, prin
chrisovulti Domniel Sale dela let. 7223; ci Inca ati maT adausti mila, ca FA,
maT ieae manastirea vinriciii ci din Multi Puturilorti i dela Giorocti kii
dela Cacalelti i dela BratovaesciT ot sud Do VI, cu prparulti dupa obi-
ceiii. Aciederea a intaritu mila acsta ci Domnia Sa fratele Domnii Alec-.
xandru Ipsilantfi Voevodil, prin chrisovulg DomnieT Sale dela let. 1775 Maiu
in 20, earl i Domnia Sa fratele Michait Vod Sutulti iaracT ati intritti
mila acsta, prin chrisovu Domniel Sale din domnia d'intaT ce-lti v6dumil
cu let. 1784 Sept. 27. Dreptil aceea dar, invrenicindu-ne Domnulfi Dumnedeti
i pre noT cu Domnia acestel pravoslavnice TrT-RomanescY, ne-amti mi-
lostkritu de muff innoitO ci amtt intaritti ci Domnia Mea acesta mil, ca sa
aiba nest& sfanta mnastire a lua vinriciulii de prin delurile ce sunt ma1
sus numite, in totT aniT, nesmintitti, precum ati luatti din vechime ci pan&
acum; penfru care egumenuld sati altil omti alii manastirT sa alba a um-
bra ci a scrie vinriciulti totu de odat cu vinaricerT domnescT, qi O. fad.

(1) Cod. XXVI, pag. 157.

www.digibuc.ro
 1:1031141A Lin maim 1793 1796 173

doug catastise, asemenea unulti ca i altul, iscAlite fiindii amindou6 si de

vinAricerT domnescl si de omulti manastiriT, si asa inpreunA stringendil baniT
vinAriciuluT, ce este de platescd djniciT, de vadrA de vinti po banl 4 si plo-
conulti de nume, dinteacesta sA alba a lu sfnta mAnAstire de vadrA cite
doT banT, dupa cum ail avutti obiceig i maY nainte vreme, iarA ceia-laltI
cAte doT bani de vadrA i ploconulti de nume sA-1 iea vinariceriT domnesci.
amti intAritfi chrisovulti acesta cu insAsT credinla DomnieT Mele, 16) Alexan-
dru Constantin Moruzi Voevodil, i cu credinla prea iubitilor DomnieT Mele
fin, Constantinti Vvd., Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd., i cu totil sfatulti
cinstililorti i credinciosilorti boerilorti veliV aT di vanuluT DomnieT Mele:
Nicolae BrAncovenu Vel Vist., Dumitrasco RacovilA Vel B anti, Ienache VA-
cArescu Vel Spat., Ienache Moruzi Vel Vorn. de Tera-de-sus, Manolache Bran-
covenu Vel Vorn. de Tra-de-jos, Manolache Crelulescu Vel Vorn., Nicolae
Filipescu Vel Vornic, Costache Ghica Vel Log. de Tra-de-sus, Scarlat
Ghica Vel Log. de Tera-de-jos, Nicolae HangerlAu Vel Hatm., Dimitrie Ma-
n uhl Vel Post., Isacti Raletti Vel Clucerti, Dumitrache Schina Vel Comisti, In
Comanenu Vel Paharn., Iordache Palada Vel Stoln., Iordache Vel Slugerti, Du-
mitrache Costandache Vel Pit., si ispravnicil Costache Ghica Vel Log. de
Tera-de-sus..5, i s'ati scristi chrisovulti acesta la anulil d'intAT dintru inthia dom-
nie, aid in orwl scaun uluT DomnieT Mele BucurescT, la anil dela zidirea lumeT
7302, iar dela Domnulti Dumnedeil i MAntuitorulti nostru Isus Cristosti
1793 Septembre 28, de RAducanu Poenaru biv 3-lea Logofelti. (1)

Cartect mandstirei Hurezulit .de liude 20 scutelnici.

Dat-amO domnesca nstra carte sfinteT i dumnedeesceT mAnAstirT Hure-

zuIO din sud VAlcea, unde se cinstesce si se praznuesce hramulii sfinilor
Imprall Constantin si Elena, ca sa aiba a line liude 20, omen! strain! si
MI% de pricina do dajdie, acum sa-T gasesca i sA-T aducA din strainatate,
pe earl sa-T cerceteze dumne-lorti ispravniciT judeluluT, i fiind strAinT cu
adeveratfi, sA le dee adeverinta pre numele i chipulti lora, dupA care EA li
se dee si pecetluiturile DomnieT Mele, spre a fi in pace si nesuprall de
tote dAjdiile i ornduelele visterieT; ca sA fie de poslusania i ajutorulti sfin-
teT mAnAstirT, pentru-cA acestA mila a avut-o sfAnta mAnAstire si dela all!
DomnI de maT nainte.,-DreptO aceea ne-amO milostivitui si Domnia Mea de
amfi innoitti i amtl tntArit acsta milA, ca sA se pAzescA nestrAmutatil,
intocmaT dupA cum amti spusii maT sus; ii saam. receh. gpd. 1793 . . . (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 164.

(2) Cod. XXVI, pag. 68.

www.digibuc.ro
174 Y. A. IJEECHII

Judecata mandstirei Hurezulit pentru o danie cu Pikirul Vleidoianu.

165 Alexandru Constantinit Moruzi Voevodit. i gpd. Zemle Vlahiscoe.
Neodihnindu-se Spiridonil, economul4 mAnAstirel Hurezulti, a esitil la Di-
vaii inaintea DomnieT Mele, fata cu Pitarula Vladoianulti, unde ne arata
Pitarula i o deosebitA insciintare ce a fAcutil DomnieT Mele dumn-luT
Caimacamulil CraioveT, dela 16 a lul Decembre, pentru starea acestel bise-
rid, cum ca la atAta darapanare si necautare a ajunsti, incAta aprpe este
sa ca4A; decT osebitu de acesta, Wit Domnia Mea chibzuire si la cuvin-
tulti de danie, cu care cerea egumenula aceste mosiT, si icemt, cA de ar
fi facutil rposatul5 acela mosiile acestea tezlimti in stApAnirea manastirel,
de atunci din viata lul, si le-ar fi avutti mAnstirea in zaptula sXi i cu
sineturile vechT, atunci s'ar ft numita danie des6v6rsitu, i n'ar fi pu-
tutt. nici Paharniculu VlAdoianula, nicT clironomiT luT o stricA in urma;
dar de vreme ce acsta nu s'a Multti cu aceiasT ornduiall, fArl de numaT
o Pagaduiath. in scrisil dupa mrtea luT, si flind-ca acesta rposatil la sfir-
situll sti, totii pentru pomenire sufletsca i iarAs1 spre lucrare de facere
de bine legAndu-le, a socotitit si a ordnduita altu mijiocti prin diata sa, nu
se defairna pentru acesta schimbare ce a facutil, cnd iaras1 la locil cu-
viinciosq si tota pentru facere de bine si pentru ajutorti la o casa dum-
necieescA a intocmitu altA ornduialA. AtAtti a fostri numat trebuinta sA
ne pliroforisimti Domnia Mea pentru diata acesta de este chiarti adev.
rata, unde la acsta deosebitil ca vNuma doT boerT marturT iscalitI in-
tr'insa si intarita de prea Sfintia Sa .proin Metropolitulu, darA si de
fata in Divanti ne dase marturie iubitorulti de Dumnecleu Episcopil Arge-
sanu hira Iosifti, cum ca, din slabiciunea blel tied pututil sa-sT faca is-
calitura intrega, dara acsta este asA i diata este adevrata a sa. Ash
dara plirofonisindu-ne si de diata a este adeverata, gasimil bunA intoc-
mirea EpiscopieT, ce face Prea Sfintia Sa PArintele Metropolitil i dumn-
lor boeriT divanitT, de obste sa socotscA dumne-loria doT dintre neguta-
toril, de acolo, sciut1 si cu bunti ipolipsisii, spre.a se asezA epitropT, iarA
pentru sama venituluT de talerT 1436, cu care se indatoreza egumenulii
a-T plAti acum, fiind-ca provalisi iconomulti cum ca egumenulii aU facuttl
sarindarp, parastasurT i s'au pomenitu r6posatiT aceia, atAtil la numita
biserica, cum* la palnastirea cea mare a HurezuluT, pe ttit vremea pana
acum,,in nadejdea acestuT venitg, si deosebitil de acsta, vclndil Domnia
Mea si socotla ce s'aii facutil ca nu este deosebitA pe tau anulti dupa
rodulu s6U ce ati data, ci cu tahminii dupa suma a doT anT, uncle i
nu pdte fi dreptti nemerita, de aceea arnd scacluta pe egumenulii a da
tal. numal 500; decl acel epitropT primindu i dela 0 parte si dela alta

www.digibuc.ro
 Domicil us! nionuzi--1793-1796 175

acetT bani, i stringendil i veniturile pe toil aniT, sh urmeze a drege bi-

serica acum indath, a pune in fapta cla cu daschlti elinescii, a imbrc
shracT, a face praznice bisericeT din venitulil ce va prisosi, i sh-roT dea so-
cotla, cum scrie maT jos, avendu-1 egumenulti odihna edereT in casele
bisericet, &And va veni la Craiova. Intr'acesta0 chipti poruncimn Domnia
Mea, i cu acestA osebire buiurclisima anaforaua dumne-lord boerilor, sh
se urmeze. 1794 Martie 8.
Vel Logolet.
Prea lncil(ate Dthnne,

Cu acest cercetare i alegere a DivanuluT CraioveT, ceauplq de Aproc1T,

din luminata porunch a MrieT Tale, art adusri inaintea nstra pre Dumne-
luT biv. Vel Pitarri Ionith VlMoianuld fata cu Spiridonit ieromonach,
vechil cuviosulul egumenfi Hurezanulii Chir Pahomie, i citincla atata
cartea de danie, prin care ail afierositil reposatulfi Pah. Fota Vladoianul6
la mnhstirea Hurezulfi acea biserich a sa din oraplil Craiovel, impreun
cu cele done moiT, Ceratulii i Novacil, cum i diata ce afi fazutil re-
posatulii Paharnica Fota la mrtea sa, vedem5 Ich in cartea de danie
afierosesce biserica a fi metohil la mg,nstirea Hurezuld, cum i acelea dou
moil le inchin danie iarhl la numita mnstire i lgh pe egumeniT ce
voril fi duph vremT, ca s. aibh purtare de grij, celea ce vord strich sh se
dreg* biserica sa, se acopere, i 'dot [preotT de mini 0, fie la biserich
pentru slujbh; legh i pre fiiT DomnieT Sale, ca s dea din agonisirea easel
tal. 600, spre a se face curtea imprejuruld bisericeT de piatr i o pivnith
i dou case d'asupra i foior5; iar in diata ce sl-at facuta reposatulil
la mrte-0, veclumil ch cuprinde, ca mosia NovaciT cu muntiT de Tera-
Romnesch, i moia Ceratuld le lash bisericeT, ca sh fie pentru chiver-
nisla unuT daschlil etinesc, s alla acolea, s invete copia de poman,
i chtti va aye viath sotia DomnieT Sale, curn i fiT dumne-lorti, sh porte
grije pentru cOlh qi sh se phzsch nestramutata aezhmintuiti; iar ne-
urmhndil fiiT dumne-lorti precum a lsatil, sh aibh egumenula a purti
grija de chivernisla daschluluT, dndu-T simbrie pe anti talerT 180 i dou
chile de bucate, cum i biserica sit se dregh, child se va stric orT-ce; lash
sh se dea negreitti aceT talerT 600 din venitulti easel pentru a se face zi-
direa imprejuril i casele, cum mat sus se arath, aretndu c acelea case,
ce se voril face, le-ail renduitii sh fie pe sema egumenilord ce vorti fi duph
vrernT la mAnstirea HurezuluT, ca in vreme child voril merge la Craiova
sh se odihnesch intr'acelea case, iarA altd ceva sh, n'aibh voie egumenulti
a kilt din venitulil bisericiT; qi la biserich renduesce sh fie doT preotT de

www.digibuc.ro
176 V. A. IIRECHIX

mini i unit diaconti; 0 fiind-ca aceste mo01 ag venitil multii, rnduesce,

ca ce va prisosi din venith s se inbracc saraciT 0 praznice bisericiT s
se faca; pentru care intrebandil pe vechilulti egumenulul, de art urmatti i
de urmza acestea chiar a,6, precum a lsatil reposatulti in diata sa, care
o vclumil facuta cu patru anI in urma maT sus numiteT carV, rspunse ca
preotiT de mirti sunt doT, este fi dascdla roindnesca de invata copil de po-
mana, cu plata de chirie pe anti talerT 40; iara pentru biserica, ca este la
daraptinare i prst ti. stare, nici insul nu puta sa tagaduiasca, pricinuindil
ea egumenulii ce se afla acum, fiindti de curind, cum i vremile fiindti
in potriva, n'ari avutti vreme sa capuiasca pentru dregerea biserice; deer
fiind-cei egurnenii , in 14 ani ce sunt trectql, de cad stapanesce manastirea
aceste 1mM, n'aii urnzat4 ca scl pue la bisericd dasccilti elinescil pentru a inapt
copiii de porn7nd, i fiind-ca pe egumenT iT opresce re'posatuld prin diata,
a nu aye voie sa ieae din venitulti biserice deal numai sa le fie
odihna intr'acele case ce se vorti face, ctind vorri veni la Craiova, iara
egumenil in potriva dietel fc'posatuluT art pusti mama i art luatil totti
venitulii aceloril mo0T Oita acum, aflndu-se clironomulti nevrisnicii, i
fiind-ca acelea zidiri, ce a lasatti rposatulri a se face, nicT Ora astall
nu s'ari facutii, i de vreme ce rposatulil, pentru purtarea de grija a bise-
rice i a dascaluluT elinescti, incarca i rnduesce pe fliT dumne-luT, i fiind-ca
nicT dumn-lul Pitara Vladoianu nu cere epitropia bisericil i a mosiilorti
pentru vre-unti folosti alit caseT sale, ce numai ca O. se urmeze i Ed se
srlvrOsca tote celea cAte rposatulti tata-sell ati lasatti prin diata sa, cc-
rerea ce face este cu cale 0 se cuvine a fi primita; insa cu acOsta orn-
duiala, ca asupra acestorti mo0T ale biserice sa se ornduiatca de negus-
torT de acolo epitropi, MOM Marianit i Mat Logoftu Botoanu, pe care
cerit insue dumn-luT Pitaru, carT negustorT primindri acum in mnile
lora atatti ace talerT 600 dela dumn-luT Pitarul6 Ionita Vladoianu, ce
lasa r6posatu1l in diata sa ca sa-T dea, cum i dela egumenulii Hurezanu
ace talerT 1436, ce se vklii innaT asupra-T din venitulri mo0ilorti, i 2068
banite porumbti, sa aiba, a stringe veniturile mo0ilorti pe top aniT, i cu
acestil nahtti de banT, ce se arata maT sus, sa alba acum pe data a se
apuch, de dregerea bisericiT i a pune in fapta i qcOla cu dascalulti eli-
nesca ca A invete copiT de pomana, precum lasa rposatulti in diat4-0,
earl negustorl O. fie datori a-0 da socotla din anti in anu la dumne-luT Pi-
tarulu VlAdoianuld, ca la unit ctitorti alit bistrice, de tot5 venitulii ce vorri
primi i de tta cheltuiala ce voril face; la care dare a socoteliT sa fie lap
i egumenulti Hurezanu, spre a nu se face mastrafti i cheltuelT zadarnice
din veniturile ce se va stringe, ci totT aceti maT sus artati bani, cum 0
veniturile din totl aniT, sti aiba, a se da pentru svrOrea in fapta la eke

www.digibuc.ro
 DOMN1A LUC maim-1793 1796 177

rposatulii lasa in diata sa, i dupa s6v6rirea acestora, de vorg maT prisosi
pe aniT viitorT banT din veniturile moii1or i a muntilorg, aceY banl s
se cheltuiasc a. iar4T de numiOT epitropT la celea, dupa vremI trebuinte ale
bisericif i la inbracaminte de gracT, iar nicT dumndlul Pitaruld, nicl egu-
menula Hurezanulii sa nu fie volnicT a lu nicT macar ung bang din ye-
niturT, ci tog sa se cheltuiasca cu mijlocul ce maT sus arthing, ce las
rdposatula in diata sa, iara egumeniT sa nu aiba alt amestecu, decat nu-
mal cand vorii veni in Craiova, s aiba a se odihni intr'acele case. Iara
hotarirea cea desvritil rmane a se face de atria Inaltimea Ta. 1794
Februarie 19.
Dositeig al Ungro-VlachieT1 Vel Bang RacoviO, Vel Vornicil Moruzi,
Vel Vornich CreWlescu, Vel Vornicii Filipescu, Vel Logoretil Costache
Ghica, Vel Logofkii Scarlatg Ghica. (1)
Socotla venitulul mosiel Novaci 91 Cercitu pe lt ant, dupa'
cum a argtatit cuviosulii egumenit Chirit Pahomie al sfintel mcinastirl
Hurezii. 1793 Decembre 15.

Pe ltuld 1792, dupa care se socotesce ai eel talc! anT.

BANITE
TALERI BARI PORI:MHO Wad
70 90 BanT de dijma fnuluT.
50 vadra.
300 n drug!. Ceratuld 1792.
14 Ban ice de grail.
120 90 300 14
120 Venitulg muntilorg.
60 BanT de vadra.
20 BanT de dijma fnuluT. Moqia NovacY totg 1729.
45 Porumbil banice, drug!.
14 %nice grfig.
200 45 14
125 Venitulg muntilorg.
40 BanT de dijma fAnuluT.
64 a vadra. Moqia Novae! 1793.
91 Banice, porumbil drug!.
14 Banite grail.
229 91 14
200 Mosia CeratuluT fiindil data in arena.
(1) Cod. XXVII, pag. 6.
Anakle 4. H. Tom. XV. Nemoriik Seel. Iskrke. 12

www.digibuc.ro
178 t A. IMECHIA

A dunarea sumeloris.
BANITE
TAT.. RANI PORUMBO Bale
749 90 436 45 Venitulii acestorti dou mosil pe dot ant, care vine
pe anti talerT 374, bant 105, i 218 banite porumbti
i 221/2 banite grti.

3373 105 1062 2021/2 Venitulti pe 9 ant, po talert 374, haul 105 pe.fies-care
anti, 218 banite porumbil, cirugi, i 22% banite gran:

749 90 436 4 Venitu pe dot 'ant let: 1792 si 93, dupa, curn a-nume
4123 75 2398 se arta, mat sus.
2471/2
g.csta, sOcotla andil inaintea nstr cuviosulti egumenti
amii adeverit-o cif iscAliturt. .

Constantinti Caragea Caimacamii, Ioang Glogovenu Vel togofkii, Barbu

*tirbeI, Ionit& Argintoianu.

Cheltuicda ee aratd, cuviosulit eguwenii Chira rahomie Hurezanulii pe 11

ani, pentru prazniculii bisericei, i plata dasalului, a preotilorii si
alte cheltueli, cari nume se aratci mai jos :
TAL. BANI

4 Pe pesce.
4 ,. 4 butelil vute.
4 cafea:
1 60. dou cutil cofeturT:
60 Pipera.
60 Pe una oca orez.
60 D stafide rosit.
60 .0 - negre.
60 migdale.
15 dou6 calapurt sApunii.
1 60 Ole.
3 108 8 .oca morunti.
33 mere.
5 108 dulcet5. '
4 Colivile.
2 96 Ipac peste.
84 Copiilorti preotiloril.
60 Bticatarulut:

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII afourzE-1793-1796 179

XAL. BANL

60 JimblaruluT.
4$ , Re lAmAT.
3 102 PitaruluT ce a Omuta pitA pentru praznic5.
3 Pe clout!) aca untii-de-lemn5.
25 20 Pe 17 vedre vin, ce s'a impArtith la sracT.
10 Preotilorti "bisericeT.
12 PArinteluT Archimandritil.
-4 Archidiaconulul.
-2 COpiilor ArchimandrituluT i Logofetilorn.
15 BacsisuA antAretilorg la masa.
2 Preotflorti pentru parastasil.
.,24 Pe 8 oca luminArl de .crA.
138 45 Cheltuiala prazniculuT pe un5 an5.
1246 6 Cheltuiala prazniCuluT pe 9 anT.
440 Simbria''dascAluluT pe 11 anr.
225 60 Pe untuld-de-lemn5 si tamaia pe 11 anT, po tal. 201/2.
158 Acoperisula bisericer cu turlele ce s'a acoperitti in anil trecutl.
120 'Pe 12 mineie ale anuluT.
300 'La facerea la treT chiliT, i o cAmarA care s'ail pus5 cu tahmin.
2628 Adunarea sumelor5, a venituluT si a cheltueliT pe ung.spre-
clece anT, dupA socotla ce aS data cuviosul5 eg u meal Hureznul 5, care
anume se artA in jos.
B ANITE
TAL. DAM QRU PORIIMBit OCA FAIN1
4.123 75 2.398 247i/2 Venit5 pe 11 anT.
2.628 330 165 300 CheltuialA pe 11 anT.
1.495 07 2.068 82 Ce trece venitulfi pe chel-
tilialA, ad. la banite porumba
si grab, i fiind-cA se vede la
cheltuialA i 3.000 oca Mina,
se scade ce prisosesce cu oca
1.815 fAinA i tote' maT trece
cheltuite oca Minh 1.185; so-
cotindu-se parale 2 oca, face
tal. 69 sibanT 30, care se scade
din banT.
SA se dea banil PAiner ce
59 30 prisosesce la cheltuiall.
1.436 45 AdecA (Una mie patru sute

www.digibuc.ro
180 V. A. IMECMit

trei-decT vi vase, ban! 45 vi dou6 miT val-decT vi optd banite porumbil priso-
sesce din veniturile acestord dou6 moviT.
Acesta socotlA dandu-o inaintea nstra cuviosuld egumenti Hurezanu,
am adeverit-o cu iscalitura.
COstea Caragea Caimacamd, Barbu Stirbei, Ionita Argintoianu.
Chrisovula sfintei nteitidstirsi Viforita din sud Ddmbovifa, de mitele ce are
lOi Alexandra Constant. .Muruzi Voevoda i gpsd. Sfintei i dumnedeesceI
manstirI Viforita ot sud Dambovita, uncle se cinstesce vi se praz-
nuesce hramuld Prea SfinteI. NAsatre de Dumneded i pururea FeciOrei
Maria vi sfAntuluT mareluT mucenicd Gheorghe, ca sa fie Ante! manastirT
mila dela Domnia Mea, sa, aibA a %la) doi preotl i und diaconti, scuti
si apratI de tote dAjdiile i angariile ce vord evi pe alti preotT, i de plo-
conuld vladicescii, de nicl unele val i supgrare sA nu aiba, ca s se
ptA afla pururea spre s6v6rvirea slujbei sfinte1 biserid; i sa aiba a scuti
sfanta mAnstire de ,dijmarita stupI i rimAtorl dou sute, i de oieritd oI
una suta in totY aniI; i iara sa aiba a gasi cinci liude strain!, car! sA fie
aprap de tote dAjdille %ere!, ca sA ptA fi pentru posluvania sfinteT ma-
nAstiri;:avijderea sA aiba a lila i vinAriciulti din Multi nrgovivti! in po-
poruld Viforitel, dupA cum vi in anil trecutT a luatil, la care volnicimil
Domnia Mea pe cAlugaritele din sus numita mAnAstire, sad pe omuld ce-ld
va ave orenduitd, fAcndd dou6 catastive deosebite de vinAriceri dornnescI.
vi aid manastirei, i sA se iscAlesca Intr'amIndou i vinAriceril i starita,
iarA la strinsuld banilord, vinariceril domnesc! sA nu aibA a se amestea
ci numal calugaritele, sad omu Id ce-ld va orendui sA string& ban! pen-
tru partea manastirel, eke doi 'ban1 de vacIrA dupa obiceid, urmandu-se
insA. dupa ponturile ce sunt la maim vinAricerilord; pentru .cA atestea
mil!, ce se arata mai sus, le-ad avutil sfanta manastire vi dela al%! frat!
Dunn!, precurn ne pliroforisimti Domnia Mea din chrisovuld Domnie!
Sale fratelui Mlchaiti Voda Sutuld, ce-ld vedumd cu let. 1783 Decemvre
.

in deco, din domnia intAritd de-asupra i intru a doua domnie-

Dreptd aceea i Domnia Mea, pentru ca sa se pAzescA nestramutatA mila
acsta, bine amd voitd de amd intaritii i printeacestd chrisovii aid Dom-
nieT Mele, ca sA fie sfintei mAnastiri de ajutord vi de intarire; vi de obvte
porumcimil ca nimenea intru nimic suprare de tote eke scriemd mai
sus sA nu facA, el ma este porunca Domnie! Mele; scriindu-se chrisovuld
acesta la let. 1793 Octombre 28.

Datamd domnesca nOstra, carte sfintel i dumnedeesee! manastir! Vifo-

rite! din sud Dambovita, unde locuiesca maid cAlugarite, prin care sA aiba

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM MORUZI-1793-1796 181

a lul dela ocril pe totd anulg cite treT-clecT bolovanT Bare, deosebitg de
alt./ mill, ce are prin deosebitil chrisovulti Domniel Mole; pentru el afliin-
du-se acst mnstire srac/ si lipsitA de trebuincisa hranl maicilorii el-
lugArite, si neflindil impArtAsita cu mill de Bare, precum sunt alte schituri
si manAstiri, ne-amd milostivitii Domnia Mea de amg fIcutg acstA mill
de trel clecl bolovani sare dela ocra. Dreptii aceea, poruncima Domnia Mea)
in toti aniT vremiT Domniel Nstre sl i se plzsch acstl mila. 1793
Noembre 20.

Cartea mdetstirel Govora de milele ce are sd ieae.

Sfintei si dUmnecleesceT mAnAstirT Govoril din sud Valcea, unde se cin-
stesce si se prAznuesce hramulg Prea Sfintel NAsctreT de Durpnecleil si
pururea Fecirei MarieT, ca s/ aibl a lul mill de vinAriciula din Multi Ca-
cova, IonesciT i Govoril si Copacelulil din sud Valcea, i din Multi Cer-
netula sud Mehedinti si chtg tine mosia MalovAtulg, ins& egumenulg, sag
omulti mAnAstirei ce va fi ornduitg, BA ail:A a 'Ambl cu vinAriceril dom-
nesd, si fAcndil doug catastise unulg ca si altulg, iscAlite fiindil si de vi-
nAriceriT domnescT si de egumenulg sag omulg mAnAstireT, si impreunl
stringndg baniT vinAriciulul, ce este de plAtescii dajniciT, de vadrA banT
patru si ploconulfi de nume, sl aibA a lu dinteacei bani sfnta mAnAstire
Cate doT bani de vadrA, iarl cei-laltT cate doT banT de vadrA sA aibA, a lu
vinAriceril domnescT, impreunA cu ploconulg, dupA obiceig; si iarl sl aibA
a lul sfanta mAnAstire dela eel ce vorg fi avndg viT pe mosia mnstireT
obicinuita otastinA, adecA din doue-clecl vedre vial o vadrA, si ving sA ieae
pentru otastinA, iar nu bath; pentru c/ acstA milA de vinAricig ag avuto
sfiinta mAnAstire, atiltg dela altl fratT Domni de maT nainte, dal si dela
Domnia Sa fratele Alexandru VodA Ipsilantii, i dela Domnia Sa fratele Mi-
chaig VodA Sutulg, precum din cartea DomnieT Sale, ye o velumil cu lt-
1784, ne adeverimil. Dreptg aceea si Domnia Mea Inca milostivindu-ne, amg
(lath si amil intAritg, ca sl aibA a lua, acestg vinAricig in totT anil nestra-
mutatti, spre a fi sfinteT manastirT de intarire si parintilorg cllugarT de chi-
vernisire, iar DomnieT Mele vesnica pomenire, ii saam. receh. gpd. 1793
Decembre 22. (1)

Chrisovulii sfintel mdndstirI Vierosulti- din, sud Mused&

De vreme ce prorocull si pururea intre imperatT pomenitulil Solomonil,

numal in uinbra legel rezemfindu-se, Mai atata podbA easel dumnecleescl

(1) Cod. XXVI,' pag. 183.

www.digibuc.ro
182 V. A. URECHIA

a IerusalimuluT i o darui cu aatea darurT, eh s se pAzsca intr'insa si-

criuld cu tablele legil Domnutul, cu citd ma! virtosii nor, carI suntem .acum
din mila duhulul stntd pravoslavnicT DomnT, se cade.sA ne silima -cu toth
sufletuld, sa intemeiemt, sa ajutorimd sfintele loca4urI ale luT Dumneded, in-
tru carT nu se junghe vite cuvintAtre precum- re-eilnd acolo, ci insuql mie-
luli lul Dumneded se jertfesce pentru vita cea vepica a nstrA a tuturord.
Pentru acsta dar, inAltandu-ne $i pre noT Domnuld Dumnedeil cu domnia
in scaunuld TereT-RomAnescI, bine amti voitd, ca din bogatele mill ale prea
milostivulul Dumneded ce ne-au dAruitd, sA revrsamd i nol facerI de bine
si mila pre cinstea i intarirea sfintelord mAnAstirI, carT sunt cea maT de
cinste parte a politic! i pod6ba cea maI mare $i semnuld celd prea are'
tatii ald pravoslaviel, intre carT bisericT i mAnAstirT ale reT nstre fiindd
$i Banta mnAstire VieroulS, unde se cinstesce i se prAznuesce hraMiild
Vovedenia Prea Sfintel $i de Dumneded nAsea6re Maria, la care vglnda
Domnih Mea chrisvele fratilord DomnT de maT nainte de milele ce ad fa;
cutd, n'amd lipsit nicY Domnia Mea din mijloculd lord h intAri, cu acesth
cinstitS chrisovii Ad DomnieT Mele, tote milele cte maI nainte' Asia('
stnta mAnAstire, de amd data Domnia Mea sfinteT mAnAstirT ca sA aiba a:
tin6 milele deplind, care se aratA maT jos, adecA: s alb a. a scuti sffinta ma-
nA$tire drepte bucatele sale stupT i rimAtorT de dijmArittl, i vind de vi-'
nAricid $i de oieritd oT una sutA cincI-decl, i cinadecT bolovaa sare' 'pe
tote& anuid sh aibA a lu dela ocnele celea marl, $i dela ceT ce ad vi! pe
mo$ia manAstireI sa aibA a hat vinaricid, eke doT banT de vadrA dupA obi-
ceid, ci liude 12, call sa fie omen! strain!, pentru carT aducndii adeverintA
dela dumn-lord ispravnici! judetulul, li se va da pecetluiturl pe numele
ei chipuld lord, cariT sA fie aperat! de tote dajdiile i angariile ate vord
eel peste anti in ter& dela visteria DomnieT Mele; cacl pentru acestea milT
ne adeverimd Domnia Mea din chrisovuld frateluT domnd Alexandru Ipsi-
lantd Voevodd ot ltuld 1775, i din chrisovuld r6posatuluT Deinnd Nicolae
Caragea Voevodd cu l6tuld 1782, car! mill ce ornduimil, sa, se pazsca pe
totd anuld neschimbatd, ca sA fie sfintel manastirI de ajutorid $i de inta-
tire i parintilord calugarT de hranA, iar DomnieT Mele i parintilord Dom-
nicT Mele vepicA pomenire. i amd intAritu Domnia Mea chrisovuld acesta
cu insACI credinta Domniel Mele, Ith Alexandru Constantind Voevodu, $i
Cu a prea iubitilord DomnieT Mele fiT, Constanting, Dumitracco, Nicolae ci
Gheorghe VoevodT, $i cu total sfatuld einstitilord i credincioql boerilord
velitI al divan uluT DomnieT Mele: Dumitra$co Racovita Vel Band, Ienache
Moruzi Vel Vist., Manolache BrAncovnu Vel Vornicd de Tera-de-sus, Co-
stache Caragea Vel liatmanti, Nicolae Filipescu Vel Logof6tu de Tra-de-sus,
Costache Ghica Vel Vornict de Tera-de-jos, Dimitrie _Manu Vel Spatarti,

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUL MORUZ1-1793-1796 183

RAducand SlAtinnu Vel Vornic, Nicolae GrAdistnu Vel Vornieg, Con-

stantinStirbei Vel Logoftil de Tra-cle jos, IOnil ComAnnu Vel Paharnicti,
Grigorie Menu Vel Stolnicti i aliI, i Ispravnica Constantinti Stirbeil
Vel Logoftil; scriindu-se chrisovulg.acesta intru alti.cloilea anti lg dorm-
nieT mele, in oraSulg BucurescI, la ltulil 1794 Martie 20, de Gheorghe Lo-
goftti za tainA. (1)
Cartea mancistirei Cdscidrele, de vindriciiti.
Sfintet i dumneileesceT mAnAstiri CAscirele ot sud Vlasca, undo se cin-
stesce si se prAznuesce hramula VovedenieT Prea Sfintet stApanei nstre
de Dumneq.cti NAscetrei i pururea FeciOrei Maria, ca sA aiba a lira vinti-
ricig dela tote viile, orT-cate sunt sag vorti fi pe mosia sfintei mAnAstirT, care
s chiamti Daia ot sud Vlasca, pentru c mat nainte ati fostti avtitti mA-
nAstirea milA de ILO, totti vinAriciulti cu ploconulti i cu pArpArulti dela
tote viile ce era pe acstA rriosie si vinAriceriT domnesci nu se arnestecail
nimicti, iar din vremea ceT trecute rgzmirite stricandu-se i pArAginin-
du-se, si dupa rgzmirita incepndu-se a se destupa si a se lucra, a cerutO
egumenulti ce era, dela Domnia Sa Alexandru Ipsilantti Voevodil, ca i
se innoiascit acestA milit, i Domnia Sa milostivindu-se a filcutti mila sfinteT
manAstiri, ca sA ieae dela totT, cap voril aye viT, cate doT banT de vadr
si pArpArulti, care milA s'a Inttiritti atatil de reposatulil Domnti Nicolae Ca-
ragea Voevodu, catO si de Domnia Sa fratele Michaiti VodA Suculti intru
amindoug domniile, precum ne pliroforisimti din cArtile DomnieT Sale, una
cu ltulil 1793 Septembre 4, si alta cu ltula 1792 Septembre 4. Dreptil
aceea i Domnia Mea asemenea intrimti i dAmO sfintel mlinAstirT, s ieae
acel cate doT bani de vadrA i ptirpArulti dupA obiceiti; pentru care a oibA
epitropulg sati omulti, care-lii va orndui, a ambla impreunA cu vinariceril
domnesci sA scrie vinAriciulti dintr'aceste viT totti de odatA i sA facA doug
catastise, asemenea unulti ca i altula, cart a se iscAlsca si de vinariceriT
domnesci si de omulti mAnastireT, i string-61-1M impreuna baniT vinAriciuntT
dela totl acestia ce ati viT, sit ieae omulti mAnAstireT cate doT bant de va-
drA ci pArpArultl, iar cel-lalcT cu ploconulg de nume sA-T ieae viratriceriT.
1793 Septembre 4. (2)
Privilegiuli preotilor4 dela biserica Gaspodil din, Campu-Lunga.
De vreme ce preotiT, cart pAzescii la biserica domnscA din orasulii
DonanieT Mele CampuLungil, ce este fAcutA din temelia ei de rgposatulii
(1) Cod. XXVI, pag. 196.
(2) Cod. XXVI, pag. 143.

www.digibuc.ro
184- V. A. URECHIA

Mircea VodA, uncle este hramulti slntulu i flatoruluT de minuni Nicolae,

aa avut mil atfita prin alte carp domnescI de maT Inainte, &kg i prin
cartea DomnieT Sale fratelu! Domnti Alexandru Voda Ipsilante, ce 0 v6-
cluing cu let. 1776 Februarie 24, i prin cArtile DomnieT Sale fratelul Mi-
chai5 Voda Sutuld dintiamindou6 domniile, una cu let. 1783 Decembre 7 si
alta cu let 1792 Februarie 15, a fi casele preocilora ertate de birulti preo-
tesdi si de ploconulii vlAdicescU si de alte ornduell cat() vorg da alt1
preop preste anti, de nicT unele nici unt vaIi i suprare sl nu aibl;
cum si drepte bucatele lora sa. fie ertate de dijcpAritii, de oieritil, de vi-
naricia, de clminAritti; slug dat i Domnia Mea acesta domnsca nstrA
carte popeT NicM protopop sin popa Iona, pope! Panaitil sin .popa Con-
stantin Fclesiarchti, RopeT Stefang sin popa Hera, carT se aflA slujindil
acum la acstl sfntl, biseria, prin care hotArimg ca sA li se plzscl
mila acesta, a scuti i drepte bucatele lora; Ins& popa Nica protopopa sin
popa lonU, stupT i rimAtorT 80, di 100; i popa Panaita sin popa Constantint,
stupT i rimAtorT 70 si oT 100; i popa Stefan sin popa Hera, stupT i rimAtorT
80, oT 100. Pentru care poruncimil Domnia Mea nimenea intru nimicfi su-
prare peste cartea acsta a DomnieT Mele sl nu facell, ca sA se pal OA
cu neincetate slujbe i ruglciunT pentru sAnAtatea DomnieT Mele i pentru
chrestinescula noroda, tol, copisah gpd. 1793 Martie 22.

Carte de mild a ntandstirei Pldtdresci, adecd vindriciii din popdrele ot

dlul4 Brdnescilori4 sud Saacii sa aibd a scuti qi 4 dmeni strdini.
SfinteT si dumne4eescei mAnAstiri PlatArescI din sud llfov, unde se
cinstesce si se prAznuesce hramulii sfntuluT marelul mucenicii Mercurie
i cuviosuluT egumen Chirti , ca s fie sfintei mAnAstirl mill dela Dom-
nia Mea, sl aibl a lila vinAricia din Muhl BrAnescilorti sud Saaca, cate
doT banT de vaclr i pArplrulti dupl obiceia, si dela totl ce a vii pe
mosia mAnAstireT sl aibl a lua, otastinl dupA obiceia, adecA din dou-cjecT
vedre o vadra, insl viral iarl, nu banT; asisderea sl fie sfinteT mAnAstirT
mill dela Domnia Mea sl ail)/ a scuti liude patru, omen! strain!, pentru
carl aducnda adeverintl dela ispravnicil judetuluT, s li se dea i pe-
cetluiturile DomnieT Mele pe numele i chipuhl lora, ca sa fie in pace ci.
ertatT de tote dajdiile i ornduelele verl cate ara esi dela visteria Dom-
nieT Mele .peste awl in Orl, de nici unele valti i bantuiall sA nu aibl,
ca s pita fi de poslusanie sfinteT mAnAstirl; pentru cA acOstA mill a
avut-o sifinta mAnAstire si dela altT frap Domni de maT inainte, precum

Cod. XXVI, pag. 30.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LUI MORUZI-1793-1796 185

ne pliroforisima Domnia Mea din cartea DomnieT Sale frateluT Michaia

VodA Sutu la, ce va4uma cu let. 1792 Decembrie 19. Drepta aceea i
Domnia Mea intArimil mila ce maT sus se aratA , ca sA fie sfinteT mAnAstirT
de ajutora i intArire, toll copisah gpd.-1793 Maia 5. (1)
procit. Vel Logofatt.
Cartea tudndstirei CConpu-Lungii, pentru trgulii ce se face /a cliva
sf. llie Proorocuta, a tua mind nulndstirea dupd obieein.
Dumn-vOstre ispravnicilora ot sud Muscela, sanatate! Va facemfi in scire,
cA din chrisOvele domnescI ce are sffinta, mAnAstire ampu-Lunga, ne ade-
verima, ca este obiceia de a se face una sbora inteuna ana odath aicea
pe moia mAnAstireT la qiva srantuluT Ilie Proorocula, i vama ce se adura
la acesta sboril este a.mAnAstirei, datA milA prin chrisve dornnescT; pentru
care cera cuviosula egument ala acesteT sfinte mAnAstirT i dela Domnia
Mea sloboclenia terguluT acestuia. Decl vaclanda Domnia Mea chrisvele i
cartile fratilora Domni din naintea nstrA pentru acsta, dupl earl s'ail
i urmata facerea acestuT zbora, i-ama data Domnia Mea acesta carte de
slobo4enie, ca BA se fac neoprita; pentru care scriema dumn-vstre is-
pravnicilora, al fiff insciintatT de acsta i sA dag in scire negutAtorilora,
locuitorilord, ca sa se adune fiel-care a-T face alil-veripla ce voril aye
spre chivernisela i ajutorula lora, purtnda dumn-vstre de grija, ca sA
nu se faca intre adunarea noroduluT pricinT i gAlcevurT, ci sA petrcl cu
linite, i vama acestuT zbora, dupA cuprinderea chrisvelora, sA o ieae ma-
nAstirea, Para. de a nu se ameste c vameiT.-1793 Iunie 8. (2)
Chrisovulii meindstirei Cdmpu-Lungii din sud MusceN.
Sfintel i dumnecleesceT manastirT din oraula DomnieT Mele ce se chiamA
Campu-Lunga, unde se cinstesce i se prAznuesce hramula Adormirel Prea
SfinteT StApAneT nstre de Dumneclea NAscatreT i pururea FeciOreT MarieT
i SfintieT Sale pArinteluT Chira Irimia, nAstavnicula acestel sfinte manastirl
i tuturora parintilora cAlugarT, carT vora Ii locuitorY inteacesta sant(' lAcaa,
ca sA fie slintel mAnastirl tote milele eke sunt date i miluite de rpo-
satula Mateia Basaraba VodA, ctitorula acesteT sfinte mAnastirl, earl mill
i daniT le-au tinutu sfnta mAnAstire i pAnA in vremile de acum, cad
aflAndu-se acestA stntA mAnAstire sud Muscela la unii loca forte strimta
i cu anevoe de hrana i cu mare scAclminta ci lipsA intru tote semena-
turele pAminttilul, de care lucru i Domnia Mea, dui:4 tocmirea i mila

(1) Cod. XXVI, pag. 32.

(2) Cod. XXIII, file 78, verso.

www.digibuc.ro
186 V. A. IIRECHIA

acestord vrednicl de pomenire ctitorT d'intaT, earl ad dkuitii i'aa mihit

si ad adusii sfnta mnstire cu celea ce i s'ad cEuti, Domnia Mea Inca
intdrescil si innoiesed, cu acestil cinstit chrisovfi aid DomnieT Mele, -tote
acestea; intal obstea, care este in sfanta manstire (s ti. aibd mila acsta)
intocmitd si s fie innoit d. i legatd des6v6rsitil, dupa, cum ad fostd,,si ma!
nainte, si nstavnicil om strind; Cie altd. parte, sa nu fie eT nicl intr'und
chipi (supra0 cu dajdiT i nstavnic om straind) s nu se pue, nicT sa
primsca, fr numaT (Entre cAlugariT mndstireT, cu voia i cu* totd so-
boruld sfinteT mantistirT; dupd acsta sd aiba sfanta mAnastire a luit vama
din trguld de acolo din Campu-Lungd, dupa, obiceid, din orl-ce bucate gi
marfa ard aduce alt.( OmenT strain! de prin alte prtl si de prin alte sate
de le-ard vinde acolo In orasil, lard numaT din orseni, fiind,cd ei dintru
inceputd yam& n'ad clatd, i afar& din boeriT ceT mad, earl 10 'vord vinde
bucatele lord acolea: (maT incolo, fiinda fila rupta, nu se pcite ceti). (1)-
Chrisovula sfintel mandstirl AIM din sud Doljg.
i dumneleescel mndstir1 JatiT, unde se cinstesce si se prdznue-
Sfintel
see hramuld stantulul mucenied i izvoritorti de mird Dimitrie, card este
metohd la mndstirea sfntuluT Paveld dela Sfetagora, i parinteluT Chird
, egumend, i tuturord parincilorti calugarT, 04 'se void afla lo-
cuitorT la acst sfant mAndstire, ca sa BAIA a mud vinaricid din popOrele*
de prin prejuruld trguluT CraioveT, ce sunt pe hotaruld mosieT Craiove,
ins: din poporuld SasuluT i Prisaca i Valcdnesci1 i Garciova i Valea Fete
din sud Doljd, i din poporuld 1.351Anescil cu Prisecile i Plesescil din sucl
Gory', pentru cd acesta vindricid fostad inchinatd i data acesteT sfinte
mnstirT, atatii dela alti frat1 Domrit de maT nainte, i dela Domnia Sa fta-
tele Alexandru IpsilanUl Voevodti si dela Domnia Sa fratele rposatuld
Nicolae Voda. Caragea, chtd si dela Domnia Sa fratele Michaid Von, Su-
tuld, dintru amindou6 domniile, precum din chrisovuld DomnieT Sale, ce-la
viicluma cu ltulil 1792 Iunie 17, ne amti adeveritii; dar fiind-ca dela o
vreme incce, maT izvodindu-se i alte numirT locurilord clintr'acestea po-
pore, la poporuld Sasuld qicndu-T i Teiuld.i Teisuld i Cornesuld, si
la poporuld VAlcanesciT, Prsjba i SutanuluT i a JetianuluT i Clucersa i
ald JeianuluT i Nicolae, Valcanescu, si la poporuld Valea FetiT clicndu-T
lii mosia domndsca, se intinsese vindriceril domnescI a lua vindriciuld
partea mandstireT dinteacestea numirT, dar din porunca Domniet Sale fra-
teluT Michaid Voda Sutuld, fcndu-se cercetare de Sfintia Sa Episcopulii
RimniculuT Chia' Nectarie si de dumn-luT Manolache BrancovOnu Vel Vor-
alai, fiinda atuncT Vel Logoftd, si de dumne-luT biv Vel Spatard Grigorie
(1) Cod XXVI, pag. 53.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUL 1MOILUZI-1793-1796 187

Balasache, arata prin anafora, a dupA cercetarea ce a Mouth, s'a adeverita

ca, acestea numirT Bunt tota din cuprinsuld acestora popere, ce are mamas-
tirea prin chrisvd, care i insu0 dilmnd-luT Vitierula Constantina Stir-
beia, cumpOrAtorula slujbeT, a aretata c din apracsia slujbelora i s'a PAcuta
acestA cAleare poperelora mAnAstireT, 0 a intArita' i Domnia Sa acea ana-
fora, care s'a veduta de Domnia Mea, ca s aibA a lua, vinAricia dintr'acele
numirT, dupA curn a luata i mal nainte; pentru care egumenula sail alt1
emenT aT mAnAstTriT, earl va fi trimi0 pentru stringerea acestel mili, sA aiM
a fimbl printr'acestea popere cu numirile ce se aratA maT sus, qi a eerie
vinAriceriT tota de odatA cu vinAriceril domnesci, i sA fact doue catastie,
asemenea unula ca i a1tu1i, iscAlite fiinda amindoue 0 de vinAricerii
domnesci i de emenii mAnstirei, i 8,01. impreunA stringenda baniT vin-
riciulul, ce este de plAtesca dajnicii, de o vadrA de vin po banT 5, a aibA
a lutt sfnta mAnAstire eke doI banI de vadrii i pArpArula dupA obiceig,
precum au luata i maT nainte, i vinAriceriT domnesd BA aiM a luit cte
trel bani de vadrA, dupA cum se cuprinde la cartea domnescA, ce ii se va
dala mfinA *de slujba vinAriciuluT; aiderea BA alba a 1u sfanta mfinAstire
dela toti ceT ce Nora aye viT pe moia mAnastiriT, din dou-decT vedre vina
o VadrA duP1 obiceia; i far sl fie sfintei manAstirT mill dela Domnia Mea
sA tie liude dece, emenl sfrAini, pentru earl aducenda adeverintA dela
dumne-lora ispravnica judetuluT de numele i chipula lora, O. li se deie
i pecetluiturT doinnesci, spre a fi in pace i ertatI de tote dAjdiile i oren-
duelile, veil-eke arti ei dela visteria DomniT Mele peste anti in WA, de
nicl unele \raid i btintuialA sa nu aiM, pentru ca O. fie sfinteT manAstirT
de posluanie i ajutorit DecT acum, invrednicindu-ne Domnula Dumne-
dal i cu domnia acesteT pravoslavnice Terl-Romilnesci, ne-ama milostiyith
Domtlia Mea i ama Innoitti i ama intArita milele acestea, ca BA se padsca ne-
stramutata, spre a o Iu in totT aniT neclintita i Mt% zatignell i ama in-
tArita chrisovula acesta cu insA0 credinta Domniel Mele, 16) Alexandru
Costantina Moruzi Voevoda, i cu a prea iubitilora Domniel mele flu, Cons-
tantina Voivoda, Dumitraco Voivoda, Nicolae Voivoda, l cu tota sfatula
dumne-lora cinstitilora i credincio0 boeril velitT aT divanuluT Domniel Mele:
Nicolae Brncovnu Vel Vist., Dumitraco Racovita Vel Bana, Ienache
VAcArescu Vel SpAtara, Ienache Moruzi Vel Vornica de Tera-de-sus, Ma-
nolache Brncovenu Vel Vornica de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu
Vel Vornica, Nicolae Filipescu Vel Vornica, Costache Ghica Vel Logofeta
de Tera-de sug, ScarIata Ghica Vel Logofetti de Tera-de-jos, Nicolae Han-
gerlAu Vel Hatmana, Dimitrie Manula Vel Postelnica, Isaca Raleta Vel
Clucera, Dimitrie Schina Vel Comisa, Niculae RacovitA Vel Paharnica,
Iordache Palada Vel Stolnica, Iorgache Vel Slugera, Dumitrache Costanda-

www.digibuc.ro
188 V. A. IIRECHIA

che Vel Pitara, si Ispravnica Costache Ghica Vel Logofta de Tra-de-sus.

Si s'aa scrisa chrisovula acesta intru intaiula ana dintru intaia domnie a
Domniel Me le, aid in orasula scaunulul Domniel Me le BucurescY, in anula
dela facerea lumil 7301, iar dela Domnula i Mantuitorula nostru Isusti
Christosu lta 1793 Septembre 4. Costantina biv. 3-lea Logof&a. (1)

Chrlsovulii meindstirei Plevicenii din sud Olt&

i dumnecleescel manastirl ce se numesce PlaviceniT ot sud Olta
Sfintel
unde se cinstesce i se praznuesce hramula marilora cerescilora puterl,
voivocliT Mihaila i Gavrila, si tuturora parintilora calugArT, car! dup vremi
vora fi locuitorl la acsta sfnt i dumnecleesca casA, ca s fie ertatA
sfnta manastire de tote dAjdille i ornduelele ce dati alte manAstirl, si
01 aibA a scuti sfnta manastire de vinaricia vina vedre cincT sute, i
de dijmrita stupT una suta, i de vacarita vite 4ece ; i sa aiba a tin
sfanta mAnAstire i liude vase, omen! strain!, fa.r de gilava, ca s fie ante!
manastirl de ajutora la trebile i lucrurile ce ar ave trebuinta., iarA de
catre Domnia Mea O. fie in pace si ertat1 acesti omen! de tote dAjdiile si
ornduelele, orl-cfite ar esi peste ana dela visteria Domniel Mele, de nicl
unele vala sati bntuiala O. nu aibA, macar 0i cand vora da altiT ertatT
cu cartile Domniel Mele iscalite, iar acstA slant& mAnAstire i bucatele
siOmenil el s nu dea; pentru el fiinda acsta slant& manastire sracA
si calcata de r6zmirite, i mosiOrele ce le-aa tosta avuta peste .Olta, si
r6mitindu si de acelea lipsita, aa avuta acest milA, atta dela alp Damn!
de maT nainte, i dela Domnia Sa fratele Domna Alecxandru Ipsilanta Voi-
voda, cata si dela Domnia Sa fratele nostru Domna Michaia Constantina
SutuIti Vvd. dinteamindou domniile, precum din chrisvele Domniel Sale,
earl le ama v6cluta Domnia Mea, ne-ama adeverita, unula dela let 1784 Ghe-
narie 27 si altula dela let. 1792 Ghenarie 22. Dec! invrenicindu-ne Domnula
Dumnelea i pe nol cu domnia acestel pravoslavnice TerI-Romanescl, dupa
evlavia ce averna catre sfintele lul Dumneclea lAcasurl si maT virtosti
catre mesa' sfemta %cacti, care se afla la stare prsta, innoima i intaxima
si Domnia Mea milele ce se ardtA ma! sus, printr'acesta domnescula nostru
chrisova, ca sa fie sfintel manastirT de intarire i ajutora i parintilora
calugari de chivernisire, iar Domniel Mele i rposatilora intru fericire pa-
rintilora Domniel Mele vesnica pomenire. Rugamt dara si pre alt1 fratl
DomnT, carT in urma nstra se vorti invrednici dela milostivulti Dumneglea
a fi DomnY i oblAduitorT acestel pravoslavnice Or!, sA bine-voiascA a

(1) Cod. 26. pag. 136.

www.digibuc.ro
 DOMNIA tin M0UZI-1793-1796 189

innoi si a intAri chrisovuld acesta, ca si ale Domniilord Sale mill, ce vorti

face, sl fie de altiT in urmA in semA tinute. i am tntrit chrisovula acesta
cu insAsT credirga Domniel Me le si cu a prea iubiOlorti Domniel Me le fa cu
sfatula dumn-lorii cinstii1or i credinciosl boerilorti celorti marl aT Di -
vanuluT DomnieT Me le: Nicolae Brincovnu Vel Viet., Dumitrasco RacovitA
Vel Baal, Ienache VAcArescu Vel Spat., Ienache Moruzi Vel Vorn. de Tra-
de-sus, Manolache Brncovnu Vel Vorn. de Tra-de-jos, Manolache Cre-
%ulescu Vel Vorn., Nicolae Filipescu Vel Vorn., Costache Ghica Vel Log. de
Tera-de-sus, Scarlatil Ghica Vel Log. de Tra-de-jos, Nicolae HangerlAil
Vel Hatm., Dumitrache Manu Vel Post., Isacti Ralet Vel Clucer, Dumi-
trache Schina Vel Comis, Nicolae RacovitA Vel Pahar., Iordache Palada
Vel Stoln., Iordache Vel Slugerti, Dumitrache Costandache Vel. Pit , i
Ispravnica Costache Ghica Vel Log. de Tera-de-sus. i s'ail scris chrisovulii
acesta; la anulti dintai alti DomnieT Mele, aid in orasulii scaunuluT DomnieT
Mele BucurescT, la aniT dela Christosii 1793 lulie 19, de IonitA Rafail biv
3-lea Logof6til. (1)

Chrisovuliz preofiloril bisericel din satutii Sdlciile.

Dat-ama domnsca nstrA carte acestoril patru preoff, ce se aft& slujinda
la stnta bisericA din satulil SAlciile ot sud Ialomia, movie a dumne-ld
cinstituld si credinciosii boeruluT DomnieT Mele Ienache Moruzi Vel Vor-
nica, ca sA fie in pace si ertatT de tote dArile i ornduelele ce voril esi
pe cinu1t preotesdi dela visteria Domniel Mele si dela sfanta Mitropolie,
cum si de ploconulii vlAdicescil sA fie nesuperacr, pentru cA afindu-se
acesti preotT cu slujbl napristan la numita bisericA si neavndil nicT unit
ajutorii sari venita de nicAirea, i aftandu-se sraci, ne-amil milostivitti Dom-
nia Mea i hamS ertatil, ca sA aibl pace sA ptA sluji nelipsit stnta
leturghie; de care si poruncima Domnia Mea sl li se pAzescA acestil pri-
veleghifi, ii saam. receh. gpd. 1793 Octombre 14.

Cartea mandstirel Bucavii de milele ce are.

Fiind-cA stnta mAnAstire Bucovulti din sud Argesti, unde locuesdi maid
cAlugArite, afindu-se forte gracA i fArA de nici un ti. ajutoril de nicAerT,
ailavutil milA si dela alti frati Domni de maT nainte de lu din vinAri-
ciula domnescii dintru acela judetil vint vedre una sutA si la vremea dij-
mArituluT scutea stupT una sutA, asisderea Onea si liude sese, OmenT strAinT,

(1) Cod. pag. 127.

www.digibuc.ro
190 V. A. VRECHIA

iertatT de tote dajdiile, precum pentru acesta ne-amit pliroforisitti si Domnia

Mea din cartea Domniel Sale frateluT Domna Michai Constariting Suul
VoevodO ot Mt. 1792 Noembre 29; dreptfi aceea ne-ama milostivita Domnia
Mea de i amt innoitti milele, ce mal sus se aratO, .printr'acestb. carte a
DomnieY Mele, si poruncimil tuturorO de obste, ca sa se pAzesca nestrit-
mutatil; Ins pentru aceT liude Eese strAinl, dup5, ce-T va gsi, s-T dud. la .

ispravnicil judetuluT ca s-1 cerceteze, i flinch"' strAini cu adevratil al le

deie adeverintO pre numele i chipul lorti, a s li se dee si pecetlui-
turT dela visteria Domniel Mele, spre a-T aye nesuprecT; intealtd chipd s
nu fie, ca as& este porunca DomnieT Mele, ii saam. receh. gpd. -r- 1793
Augusta 24. (1)

CaTtea mcineistirei BucovOulii din sud DOA.

Dat-amil domnesca nstr carte sfintel mAnAstirl BucovOOlg din sud

Dolj, ca sA ieae vinOriciulti din poporulfi Radovanti i Plesoiulti i Pri-
seaca i Bucovetulil i Stejarulil, chte doT banT de vadra si prprula dui:A
obiceit; dar fiind-c6, dela o vreme, incOce, izvodindu-se i alte nume,
poporuluT Radovana cliendu-T i VarvArd, se intinsese vinAriceriT domnescT
a lu vinriciuld partea mnstirel dintr'acOsta nurnire, dar. din porunca
DomnieT Sale frateluT Michaig Voda SutulU, flcOndu-se cercetare de sfintia
Sa Episcopulti RimniculuT Chirti Nectarie si de dumnO-luT Manolache Briin-
covenu Vel Vornica, fiindu atunci Vel Logofati, *si de dumn-luT biv Vel
Spatarg Grigorie Balasache, aratO prin anafora, .ca dupa cercetarea ce ati
fcutil, 94 adeveritil, c acst numire este totti din cuprinsula acestuT
poporti ce-lti are manastirea prin carte, care insusl dumn-lul Vistierula
Constantinti tirbeitl, cumperAtorulu slujbel, ati cunoscuttl, c cu nedreptate .
ati opritt mila mnAstireT dinteacelt poportr, si au intaritu Domnia Sa acea
anafora, care s'a v&utti i de Domnia Mea, ca sa aiba a Ma, vinriciulii
dinteacst numire, dupa cum ea luatti i maT nainte; ins& la vremea .vi-.
nriciulul s aiba omulti manastireT impreun cu vinariceril domnesci. a
mbla sA scrie vinriciulti dinteacestea.mre, oll numirea ce se arath maT
sus, si fcndti doue catastise asemeriea, iscalite fiindti i de vinriceril
domnesci si de omulti mAnstireT, sa string% toff.' vinriciulti dela ce1 ce
plAtescti, cate bani cincl, din care sa aib vinriceril domnescl a lua, cAte
treT bani de vadra i omula mrastirel ceT-lalp ate doT banT de vadr ei
parparulu dupl obiceitr; asisderea sa ie sfanta mana.stire si liude doT, OmenT1
strinl, pentru poslusania manastireT, i pe adeverinta ce .va aduce dela

(1) Cod. XXVI, pag. 126.

www.digibuc.ro
 bairn LIR M0RUZI-1793-1796 191

dumn-loril ispravnicil judetillul pe numele i chipurile lora, sA li se dea

i pecetluiturl gospoda dela :visterie, ca sA fie in pace 0 nesuperatl; fiind-c5.
acestea mill le-aa avuta slkita mAnAstire atota dela altl fratl Domnl de
maT nainte,. cAtil 0 dela Domnia Sa fratele Michaia Sutula Voevoda, dintru
amindou'e domniile, precum. din cartea Domniel Sale, ot ltula 1792 No.
embrie 15; ne-amil adeverita, earl mill i Domnia Mea ne-ama milostivit
de amil Intritti printeacesta domnsca nestrA carte, ca sA se pAzscA ne-
strAmutatili pentru care poruncimil la tog cAtl se cuvine, intocmal sA fig
urmAtorl, toli copisah gpd, 1793 Septembre 8. (1)

Qhrisovulit schitului din Gura Vdel Popil.

De vreme ce schitul ce este in Gura VAiT Popil sud Muscela, la care lo

cuiescil maid cAlugArite, aflAndu-se la multA lipsA i la loci' unde nu se
potil cu lesnire 0.91 agonisi celea trebuincise, a avuta mill atAtil dela
altl fratY Domni de maT nainte, cola f dela Domnia Sa fratele Michaia VodA
Squill, dintru amindoue domniile, prin cArtile Domniel Sale ce le vclumii,
una cu let. 1784 Februarie 20, i alta cu let. 1792 lunie 22, ca sA tie liude
opt0, strAinT fArA .de pricinA, pentru posluania schitulul, i unil preota i
una diaona scutitl, cum i yatru-clecT bolovani sare dela ocna Telega pe
tota, anula, qi de vinAricia s. aibA a scuti vedre opta sute; insA de nu
se va cuprinde din vinula schitulul, s se dee din vinAriciula domnescil;
i s aibA a scuti de .oieritii ol cinci sute, pentru care de nu va ave schi-
tula ol iA-T dee din visterie cu pecetluita i dijmAritil . . . una sutA, drepta
aceea i Domnia Mea ne-ama milostivita asupra numitulul schita, de barna
innoitt i i-ama intArita mila acesta) spre a se pAzi nestrAmutata, pentru
care poruncima i dumn-vestre ispravniciloril, i altora slujbal i deregA-
torT, dupA cum se cuprinde maY ,sus, s avetl a urma i sa, nu ye atingetl
a face superare intru nimici, ii saam. receh. gpd.-1793 Septembre 17. (2)

Chrisonda schitului Prosiia.

Fiind-ca la Domnia Mea ail data o jalbA calugaritele dela schitula Prosiia .

ce este ye apa Volsanulul sud Arge01,, cum el cu a lora ostenlA i chel-

tuiall ati Omuta acesta scliitti, i neavenda aliti ajutora ca sa-la pita se-
vr0, ati fAcuta rugaciune Domniel Mele, prin .jalbA, ca s se impArta0ascA
acesta schita cu rell carl mile dela Domnia Mea, a cArora jalbl renduind-o
Domnia Mea la dumn-lul cinstitil i credinclosa boerula Domniel Mele,

(1) Cod. XXVI, pag. 105.

(2)- Cod. XXVI, pag. ,181,

www.digibuc.ro
192 V. A. M1ECHII

Vel Vist., ne arata, prin anaforaua dumne-lul dela doug ale lune aceteia,
cum ca s'aq adeveritti dela iubitorula de Dumnecleit parintele Chiril Io-
sifti, Episcopuln ArgepluT, cum ca jalba este adevarata, qi la vara viitOre
Hit qi sclvgesce. Dreptil aceea ne-amit milostivitil Domnia Mea i prin-
tr'acesta domnsc a. a mistra carte, dama *i. miluimit acesta sfantii schita
cu liude cind, scutelnicT, OmenI strainT, adqf acum din strainatate, pe cart
dandu-T inaintea dumne-loril ispravnicilorti judetuluT, dupa cercetarea ce li se
va face, fiindit cu adevrata strainT, sa le dee adeverinta, pre numele qi chi-
pulii lorti, ea a li se dee pecetluiturile DomnieT Me le .dela visterie, spre a fi
nesupratT de tote dajdiile i angariile ce vorti e0 dela visteria DomnieT
Me le peste anti in Ora, ea O. pita fi schituluT de posluania *i ajutoril, ii
saam. receh. gpd. 1793 Decembre 29.

Chrisovulii schitului Cernica.

Dat-amti domnsca nOstra carte sfantuluT schitil Cernica din sud Ilfova
i tuturorti parintilorti cernicanT, ca sa aiba, acum i in top anil, a scuti
dou-sute cincl-clecT oT, drepte ale schituluT, de oieritti; pentru c acetI parintl
dela numitula schit6, fiindti sciutl cum el IT Oat via0 qi traescii cu mil&
de pe la cretinT, i iarl1 din mila cretinilorti dobandindu-se cu acestea
o'f, amil bine-voit i Domnia ITstra de amil miluitti cu scutla oieritu-
lul pe doua-sute cincY-clecT de oT i le-ama data acest privileghitt, ea pururea
sa li se paclesca, ii saam receh. gpd . . . 1793 Ghenarie 2. Vel Logof6tii.

Chrisovulii intincistirei Leicule(ele.

SfinteT i dumnecleescY manstirT Laculetele din sud Dambovita, unde

se cinstesce i se praznuesce hram ulti sfantultif i marelul Prorocti Ilie,
ea sa fie sfinteI manastirl mila dela Domnia Mea, O. alb a. a scuti de dij-
mritti stupT i rimatori doue-sute i eincl-clecT, i de oieritti oT doua sute, i
de pogonaritil pogne cincT i de vinarici5 vial vedre dou6 sute, i sa scu.
tsca i liude 4, ins& nu Omenl de prin satele 6ri1, ci strainl, pe earl acum
sa-T gassca, qi duc6ndu-1 la dumn-lorti ispravniciT judetulul, sa,-T cerceteze
i de vorti fi strainT cu adevaratti O. le dee adeverinte pre numele i chi-
pulti loril, care adeverinta aducndu-o, sa li se dee i pecetluiturile Dom-
niel Mele dela visterie, ca s fie nesuperap, pentru ajutorulti sfintel mama-
stirT i calugaritelora de acolo; aiclerea i unit preot i unit diaconti Inca
s fie in pace i ertatti de birulit preotescii i de ploconti vladicescu; qi a
aiba stnta manastire in top aniT dela Ocnica, ce este de jos de Targovite,
sare bolovanT cincI4ecr. Tote acestea eke se cuprindti mal sus :sa fie pa-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LuT mcattrz--1793--1796 193

zite i nestramutate, de catre totT eel ce vorti fi orenduitT cu slujbe spre

acest parte de loch, pentru ca locuindh la acest sfnta mtuastire caluga-
rite i avendh cartT de mila i dela alti fratT Domni, precum am vNuth
Domnia Mea i cartea DomnieT Sale Alexandru Voda Ipsilantii, cu ltuth
1776 Iunie 1 ; drepth aceea amh innoith i Domnia Mea i am ntarith mila,
ce se arata maT sus, i poruncimh tuturorti celorti ce ye vetl aflit cu orTce
slujbe orenduitl spre acsta parte de loch, vlndti cartea DomnieT Me le,
alta superare s nu le facetT, macar de orl-ce, ii saam receh gpd. . .
1793 Decemvre 20. (1)

Cartea schitului Funddtura din sud

Fiind-ca ne-amh insciinat Domnia Mea, cum-cit la schitulh Fundatura
ot sud Buz, care din milostenie i ajutor cretinesch s'ati facutil, se
afla unh cuviosh stareth anume Clementh Ieromonahil, cu catl-va parintr ca-
lugarT, earl Vat intrga ornduiala de chinovionh, i petrech viata lora
pururea intru rugaciuni i postirT, slavindh numele lui Dumnecleti, i ru-
gandu-se in -Leta vremea pentru buna starea obladuiril i indestulariT acesteT
cretinescI tee, i cum-ca. acesth sfntti locah, intru care locuesch numitiT
parintl, se afl in loch ferte en anevoie de hrana i de chivernisla, fiindh
in piatra i intru strimtorT, la care fiindii cu cale i trebuinciosh ajutorti
i mila domnesca, i amti data acestil domnesculti nostru privileghi, ca
sa aib parintii dela acesth schith a lua pe toth anulti ate 70 bolovanT
sare dela ocna SlaniculuT i cate tathrl 50 dela vama sud Buzeti. Drepth
aceea, poruncimh Domnia Mea camaraului dela ocna i vameilorti dela
Buzeh., ca pe toth anulti s avetT a da agest mila la numitulh schith.
1793 Septembre 13.

Cartea schitului Funddtura, a scufi liude dna

Dat-amti domnesca nestra carte schituluT Fundatura i icalugarailorit ce
se afla locuitorT la acesth loch ot sud Buzeti, ca sa alba a gasi liude oincl,
OmenT straini, .aduT acum din strinatate, pe earl gasindu-1 i aretandu-I
la dumne-lorti ispravnicil, dupa cercetarea ce li se va face, fiindti strainT,
sa le dea adeverinta pe numele i chipulh lora, dupa care li se va da i
pecetluith gospod. dela visterie spre a fi in pace i nesupCratT de rndulti
dajdiilorti visterieT i de alte podvedT; pentru ca acesta mila au avut-o
prin cartea dumi-sale frateluT Michait Voda Sutulti, ce o veclumil cu let.
(1) Cod. 26. pag. 185.
Analele A. R. Tow. Xr". Ilfernoriite Sect. latorice. ls

www.digibuc.ro
104 V. A. IfRECIIII

1785 Ghenarie 21. Dreptil aceea, poruncim5 Domnia Mea IntocmaI sl se pl-
zsch, ca i acetI rnenT sA pal cluth de posluqania schituluI, ii saam
receh. gpd. 1793 Octombrie 3.

Cartea sfdntulu schiti Lespeclite din sud Prahova, de

mila viniiriciulul ce are.
Fiinda-cl sffintulti i dumnecleesculti schith, ce se numesce Lespe4ile,
din sud Prahova, care este metohti ala mAnAstireI stantuluI Pante Himont!,
ati avutd mill de vinAriciti din poporulti MAgureniI ot sud Prahova, prin
chrisve i cArtI domnesci, precum ne adeverimO Domnia Mea din cartea
DomnieT Sale Irate luT Michaiti Vod/ Sutulti, ce o vNumil cu ltul5 1792
Augustfi 3, i-amd data i Domnia Mea acstl domnsca mistrA carte, cu
inthrire mila ce a avut5 O. se pazscl nestrAmutatti, ca s aibl a lu
adich vinAriciulO din maY sus numitulti popord, cfite doI banI de vadrA i
phrpArulti dupl obicei, insl la vremea vinAriciuluT s. aibl sfntulti schit
a-T trimite omulti FAO, ca st scrie vinttriciulti la acestil popord, impreunl
cu vinAriceril domnesci, i fAcendil doul catast*, asemenea unulO ca i
altulti, iscAlite findS amindoue, i de vinAricera domnesci i de omulti
sfAntulta schitO, sA-T ieae schituld mila sa, cle doI bani de vadrA i par-
pArulti, iarl cel-laltl bani sa-I ieae vinAriceriI domnesci; de care poruncimq
la toff catI se cuvine, intounaI sA fie urmAtorI a se plzi acest5 priveleghid.
1793 Iunie 30. (1)
Procit. Vel Logoftti.

Caxtea schitului Lespeqile din sud Prahova, de milele ce are.

Dat-amS domnscl nostr carte sfAntuluT schitS Lespeclile din sud Pra-
hova i cuviosuluI staretO dela acesta schitti, Chir5 Sava, i tuturorti pa-
rintilorti calugaraY, ce se afla la acestfi schitS, ca sa aibl mill dela Domnia
Mea a lua pe totti anulti dela Ocril &Ate 100 bolovanl care, i eke talerI
100 din vama CAmpiniT, pentru c acestil sfAnta schitO aflAndu-se la locil
rti cu neindemfinare de chivernislA i hranA, i aflanduse la darapl-
nare qi prstl stare i lipsitti de alto veniturT i mill, dupl cum sunt alte
schiturI qi mlinAstirT, dat-ati jalb Domnie Mete acestO cuviosti staretti,
artnda c acesta sfnt5 schittt a avutti mill domnescI prin chrisOve
i cA41 vechi, dar in vremea trecuteI rOsmirite pradlndu-se i rApuindu-se,
at rOmAsti sfAntulti schitfi lipsitS de tte. Drept5 aceea, pliroforisindu-ne Dom-

(1) Cod. XXVI, pag. 88.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LII! MORUZI-1793-1796 195

nia Mea, cum ca calugaraiT, ce se afla locuitorl la acesta schita, aunt

isterisiV do hrana vieteT lora i de imbracamintea cea trebuincisa, ne-ama
milostivita Domnia Mea i i-ama ornduita Domnia Mea, de i-ama ornduita
sfantuluT schita acsta mil, ca s fie sfintilora parint1 de hrana i imbra-
caminte, iar Domniel Mele vecTnica pomenire. Pentru care poruncima Dom-
nia Mea de a se da in totT aniT vremiT clomnieT nstre acsta miI fara de
nicT o smintla, c aa, este porunca DomnieT Mele, ii saam receh. gpd.
1793 Sept. 7. (1)

Chrisovulit schitului Ostrovulic din sud Argeqii.

Dou lucrue minunate stint cele ce incununza i impodobescfi bunatatile

Domnilora i ale obladuitorilora, amindou6 vrednice de lauda, adica marea
cuviinta i buna credinta, din care cea dintaT se silesce catre ocarmuirea
politicse, iar cea de a doua cake podOba bisericsca, ins& iubirea uneia
de catre alta cu atata maT de folosa este, cu cfita pentru marea cuviinta,
ca de una lucru lumesca, (lice Mantuitoriula: te grijesci i spre multe te
silescT, iar pentru buna credinta (Ace: unit lucru trebuesce, la care lucru
trebuinciosa, uitandu-se DomniT eel inteleptT, carmuirea politieT cu dreptate
o svrescii, i dreptatea BisericeT, adica podba cu intelepciunea, o im-
plinesca, catigfinda partea cea bunk care nu se va lua dela diniT. Drepta
aceea dark, i. noT intru Christosa bine credinciosa Domna, 1m Alexandru
Constantina Moruzi Vvd., din pronia cea de sus fiinda inaltata cu sta-
pana domnie i obladuirea Orel acetia, i insciintandu-ne Domnia Mea de
la Prea SfiMia Sa Parintele Metropolitulfi Ore! Chira Filareta, pentru sfan-
tula i dumnecleescula schita, ce se numesce schitula OstrovuluT ot sud
Argeqa, uncle locuesca maid calugarite, cum ca acesta schita se di inteuna
ostrova in mijlocula Oltulul i despre tote partite inconjurata de apa, de
orl la ce parte aril vrea maicile calugari%e a merge, tom cu luntrele cauta
a trece, i fiinda acesta schita de tow lipsita, Para de nicT una venita de
nicairea i fail de omen!, cu car! sa se OM ajut la trebuinte i sa aiba
i maicile de hrana lora i de posluanie, a avuta mill dela trecut! fratT
Domnl, prin chrisve domnesci, de lil din vinriciula ce se chianna Ma-
luta ot Rimnica sud Valcea, pe tota anula eke cloud sute vedre viral de-
la vinriceriT de acolo, i tal. cincI-clecl dela Ocnele marl pentru sare, de
dou6 or! intr'un aria, adica la Craciuna pe jumOtate i la hramula schi-
tuluT pe jum6tate, i liude patru, omen! strain!, pentru poslupnia schitu-
luT, scutinda i drepte bucatele schituluT, oT una suta de oierita, precum

(1) Cod. XXVI, fila 88.

www.digibuc.ro
I 08 V. A. ItRECHIA

acesta din chrisovula DomnieT Sale rOposatuluT Costantinti Cehana RacoviVi

Voevoda ot let 1757 ce s'ati vaduta, si chrisovula DomnieT Sale IrateluT
Dornna Alexandru Ipsilanta Voivoda, en s'ail *luta cu letula 1777 Au-
zusta 1, i din chrisovula DomnieT Sale frateluT Domna Michaia Constan-
tina Sutu Voivoda din domnia distIL ce s'at v6cluta cu let. 1774,
ne-ama adeverita; care acest mila s'ati fosta currnata de nu o mai lua,
si iarasT s'aa facuta indreptare; deci si Domnia Mea, milostivindu-ne, inta-
rim, printeacesta chrisovfi ala Domniei Mele, ca s ail:a a ave si a
110. maicile dela acesta mal sus numita schita milele maY sus aretate
in OM vremea, nestramutate, spre a fi sfntuluT schita de intarire si
maicilorti de hrana chivernisita, iar DomnieT Mele si r6posatilort Orin-
tilora DomnieT Melo vecinica pornenire ; insa vinula s aiba a-la plati vi-
nariceriT, ce voilafi orenduip, cu bani, vadra po banT patru-lecT dupa obi-
coil, si enneniT sa fie strainT, gasitT de acum, pentru earl sa aiba a aduce
maicile adeverinta dela dumne-lora ispravnicii judeWluT pe numele si chi-
putt' lora, ca sa li se dea pecetluita gospoda, spre a fi in pace si ap6r4
de tote dajdiile i ornduelele, verl-cAte ara esi dela visteria DomnieT Mele
peste anti in ter& DecT spre buna intemeiare i statornicie acestora milt,
adeverit-ama chrisovula acesta cu insasT credinta DomnieT Mele, Ic Alexan-
dru Constantina Moruzi Vvd., marturT puindit pe prea iubitil Domniel Melo
fiT, Constantina Vvd., Dumitradco Vvd., Nicolae Vvd., i pe totT cinstitiT
credinciosiT boeriT DomnieT Mele: Nicolae Brncovenu Vel Vist., Dumitrasco
Racovita Vel Baal, Ienache Vacarescu Vel Spat., Ienache Moruzi Vel
Vorn. de Tera-de-sus, Manolache l3rncovenu Vel Vornica de Tera-de-jos,
Manolache Cretulescu Vel Vorn., Nicolae Filipescu Vet Vorn., COstache
Ghica VeI Log. de Tra-de-sus, Scarlata Ghica Vel Log. de Tera-de jos,
Nicolan Hangerlaa Vel Hatm., Dimitrie Manu Vel Post., Isaca Raletti Vel
Clucera, Dumitrache Skina Vel Comisa, Nicolae Racovila Vel Paharn.; Ior-
dache Palada Vel Stol., Iordache Vel Pit., si Ispravnica Costache Ghica
Vel Log. de "'era de-sus. *i s'aa scrisa chrisovula acesta in anula dint'a
ala domnieT mele, aici in orasula scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci, la
anil dela facerea lumiT 7302, iar dela Domnula si Mntuitorula nostru
lisusa Christosa, leta 1793 Sept. 15. (1)

Chrisovulti mandStirii Dinteunii Lemnfi din sud Vdlcea, de mila ce are.

SfinteT idurnnecleesceT manastirT ce se numesce Dinteuna Lemna, unde
se cinstesce si se praznuesce hrarnulti NascereT Prea Sfintel StapttneT nstre

(1) Cod. XXVI, pag. 151-152.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LOT MORCIZI-1793-1796 197

de Dumneled Nscetre i pururea Fecirel Maria, i tuturord maiceloril

calugarite, date se vorb afl locuitre la acesta sfnta manastire, ca sit fie
sfinteT manastir1 mil& dela Domnia Mea talerT pte-clecT i eine! dela
visteria DomnieT Me le, s OA a Ina in totT aniT ace.,tT ban! la cliva sfn-
tutu! Dimitrie pentru treT sute obroce gth, ce ad avutd mita dela totT
reposatii Domni de lutt dela cluceriT de zienite; iara acum, pentru mal
buna lesnire, anal socotitd Domnia Mea, ca s li se dee pentru acestil
grail acWT ban! gata dela visterie. j iar O. fie sante! manastirT mila dela
Domnia Mea merticil de sare dela Vel Ocna bolovani marl una suta, sa,
BAb . a lila, calugaritele acesta, sare in totT aniT dela gura OcniT, la vremea
cand ia i alte manastirT ce ad mita; sa o duc s o vincla, unde vord
vrea, fail de vaina i fara de tit& cheltuiala ce va aye sarea. j iar sl
fie sfinteT manastirT mila dela Domnia Mea, din vinriciulil domnesed sa
iea din &Multi SlatineT, sh aiM a lu sfnta manastire din Muhl de jds
ce tine de dlulti SlatineT, ins din vinaricia veclre treT sute; acest5 vi-
nlriciti .45 iea, maicile calugarite din vinriciuld ce este domnescti,
sh-ll radice duel la manastire, Ma de nici o oprla de catre vina-
riceriT de acolo. i iar sa fie sfinteT manastiri mita dela Domnia Mea totd
vinitriciul domnescil dela satuld PietrariT sud Nralcea, verT-cAtil s'ar afla,
sa aiba a lu sranta manastire acesta vintricid dela totU omuld dupa obi-
cell. i iar sa fie sfinteT manastirT milt dela Domnia Mea clece liude pos-
lunicl, earl i acWia sa fie in pace i ertatI de sferturile vistieriel, car! sunt
obipuite a ei peste anti, orT cif ce nume voril ie$i, sati cu pecetT sail far5, pe-
ceti, aiderea i de alte orenduielT ce vord ei pe judete de tote sa fie nesu-
purati, ca sa fie sfintel manastirl de ajutorti i de intarire, fiindil in partea
munteluT la locil fart de hrana i fail de nici unti venitb dela alta parte.
Si iar amti maT facutd Domnia Mea mill cu acesta sfnta mantstire, ca
sa MIA, a tind cincT preotT i und diaconil, scutiti, anume: popa Mateiti,
popa Gregorie, popa Ioand, popa Gheorghe, popa Barbuld i diaconulu Ghe .
orghe, care sa fie in pace i ertatT de tote dajdiile i orenduelele ce se
pal pre preotT peste anti dela visteria DomniT Me le, de nicT unele nicT
unit vald i nicl o bantuiala sa nu aiba, nicT de catre Prea Sfintia Sa Pl-
ri ntele Mitropolitulti teriT, nicT de catre Episcopulu Rimniculul, nicT de catre
aItti nimenea, i sit aila a scuti a lord drepte bucate, de dijmaritu stupT i
rimatorl doue sute, i de vinaricia vedre trei sute, i de oieritid oT una sutli
cincI4lecT ale manastirT, insa acesta suma la totT preotiT i diaconuld ce se
arata maT sus; pentru ca aflndu-se numitiT preotT napristan cu sfintele
slujbe la amindou sfintele biserici dela acesta sfnta mantstire, unde se
afla i minunata icOna a Prea SfinteT de Dumne4ed Nasatrea, tot-deauna
dela totT Dornnil, atatil iminastirea catti qi preotiT, ad avutil aceste mill, pre.

www.digibuc.ro
198 V. A. IIRECHTA

cum arnil vEScluta Domnia Mea, atatil ertile celora mai dinainte Domni, catfi
si chrisevele DomnieT Sale Alexandru Ipsilantd Voevodd, si a DomnieT Sale frate-
luY nostru Domnd Michaid Constantind SutuVoevodu dintr'amindou6 domniile,
prin carT ad innoitii mila de maT sus aretata. DecT acum, invrenicindu-ne Dom-
nuld Dumneqled si pre not cu domnia acesteT pravoslavnice TerT-RomanescT,
dupa evlavia ce avemd Domnia Mea catre sfintele luT Dumnecled locasurT, ne-
amd milostivitti de f-amd innoitil si i-amil intaritti milele de maT sus aretate, ca
sa aiba sfanta manstire a si le ha pe deplind, si preotiT iarsT de nimicti
0, nu se supere pentru nate se cuprinde mat sus, inch si child ar da
alt1 preotT; si poruncimd Domnia Mea dumn-vestre ispravnicilmid de prin
judete i molitvelord dumn-vOstre protopopilord, i voue dijmarilort, vi-
naricerilord, oierilord si tuturorti de obste slue vladicescI sed episcopesd,
ce vest fi orenduitT cu aceste slujbe, v'eclendd chrisovuld acesta aid Dom-
niel Mele, totT sa aveti a ye feri de casele numitilord preotI i a diaconuld
si de bucatele lord nimenea nicY und felt' de superare peste porunca Dom-
nieT Mele sa nu facetT. DecT mad intaritti chrisovuld acesta cu insasT cre-
dinta DomnieT Mele, Iti) Alexandru Constantind Moruzi Voevodd, i cu cre-
dinta prea iubitilord met fiT, Constantind Voda, Nicolae Veda, Dumitrasco
Voda, si cu totii sfatuld cinstitilord si credinciosT boerilord celord marT
al divanuluT DomnieT Mele : Pan Nicolae Brancovenu Vel Vist., Du-
mitrasco Racovith Vel 13and, Ianache Vachrescu Vel Spat., Ianache Mo-
ruzi Vel Vornicu de Tera-de-sus, Manolache Brancovenu Vel Vornicu de
Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicd, Nicolae Filipescu Vel Vor-
nicd, Costache Ghica Vel LogoiCtu de Tera-de-jos, Nicolae Hangerlad Vel
Hatmand, Dumitrache Manu Vel Postelnicd, Isaacti Raletd Vel Clucerd, Du-
mitrache Schina Vel Comisd, Iordache Vel Slugerd, Dumitrache Costan-
dache Vel Pitard, si Ispravnicti Constantind Ghica Vel Logofetil de Tra-
de-sus. k5i s'ati scrisd chrisovuld acesta la anuld dintal ald domnieT Dom-
nieT Mete, BucurescT, la aniT dela zidirea lumiT let. 7301, iar dela Dom-
nuld si Mantuitoruld nostru Isusd Christosti 1793, in luna luT Maid 26 de
4ile, de Ionith Rafaeld biv. 3-lea logof. (1)

Chrisovulii schitului Ciolanutti.

Din tote cele maT alese si lhudate lucrurT la cel ce dela Dumnecleti li s'ad
datu a stapani, fapta cea buna a milostivireT este mat alsa, si maT ludata,
maT Inca child va fi catre sfintele si dumnecleescile manastirT, unde se se.-
versescil dumnecleescile slujbe si unde ceT ce ad parasitil lumea traescd
(1) Cod. XXVI, filay Pg. 33 34.

www.digibuc.ro
 nomsis LuT MORUZI-1793-1796 199

o viath ingeresca si maT presus de lume, rugAndu-se luT Dumnecled qiva

si nOptea pentru ImperatT si pentru Domni si pentru totd pravoslavniculd
crestinescd norodd, la acelea cuviinciosd este facerea de bine, a ajutora
pre ceT locuitorY inteinsele cu celea de trebuintA, fiind-ca si eT se ail&
slujindd lord intru celea sufletesci, rugAndu-se luT Dumnecjed pentru spa-
sania sufletelorti. Dreptd aceea, si noT intru Christosil Dumneqed bine-cre-
dinciosfi si de Christosd iubitord Domnii, invrednicindu-ne de ne-ad mi-
luitd Dumnecled cu obladuirea acestel pravoslavnice TerT-RomAnescI si
insciintandu-ne de cuviosuld staretd Chird Teodosie, ce este alesil si asezatd
staretti, dupa reposatuld schimnicii Vasile, la schitulti celd ce se numesce
Ciolanuld, hramuld mareluT mucenicd Gheorghe, unde locuiesed 12 parint1
calugarT sihastri, Roman! si MoldovenT, ucenicT acestul reposatil Vasile schim-
nicd, cum-ca fiindii acestfi schitii la Wiz strimtoratil si pustid, se afla parintil cu
mare lipsA si saracie, atatd de trebuintele vieti! lord, catti si de cuviinciOse ale
bisericeT, fiin d-ca n'ad apucatd reposatuld staretd sa mijlocscA si acestora vre-
und ajutort de mila ca si celord dela schituld sed; decT precum alt! fratT
Domnl de maT inainte, cum si Domnia Sa tratele Michaid VodA Sutuld, au
facutii mila calugArasilort, ce sunt maT sus 441, spre vesnicA pomenire, prin
chrisevele DomnieT Sale dintr'amindoue domniile, ce le velumu, unuld cu
ltuld 1784 si altuld cu ltuld 1792, asemenea si Domnia Mea, printeacestd
cinstitd chrisovd, orenduimd acestuT schitd, parintilord calugarT, ca sl aiba
a lua pe tau anal dela Domnia Mea acsta milA, 12 abale, 12 cojece, 12
perechT cisme si 12 oca cra dela carvasaraua domnescA de aicl din Bu-
curesci la cliva slantuluT mareluT Mucenicd Gheorghe, i cloud oca until-de-
lemnd pe luna si jumetate oca tamaie dela vama Focanilor; sa tie si nu-
de cinci, omen! de Ora, si liude cincT, Omen! strain!, sa fie pentru ajutord
si poslusanie schituluT acestuia, si fiind-ca eT cu ostenla lord pentru
ajutorulti schituluY si-ad facutd patru pogOne de vie, sa aiba a scuti si vinuld,
ce va face intr'acestea patru pogene de vinaricid; asisderea sa scutsca si
dijmarituld cind-cleci stupT. Ca sa fie mila acsta sfntuluT schita de ajutord
i de intarire, intarimd Domnia Mea mila acsta cu insasT credinta Dom-
nieT Mele, Icii Alexandru Constantind Moruzi Voevodd, si cu credinta prea
iubitilord DomnieT Mele flu Constantind Voevodd, Dumitrasco Voevodii, Ni-
colae Voevodii, martoriT puincld si pe totT dumne-lord velitiT boeri aT Diva-
nuluT DomnieT Mele: Nicolae Brancovenu Vel Vist.., Dumitrasco Racovita
Vel Band, Ienache VAcarescu Vel Spatarti, Ienache Moruzi Vel Vornicil de
Tra-de-sus, Manolache Brancovnu Vel Vornicil de Tera-de-jos, Manolache
Cretulescu Vel Vornicd, Nicolae Filipescu Vel Vornicil, Costache Ghica
Vel Logofetii de Tera-de-sus, Scarlatil Ghica Vel Logofetti de Tera-de-jos,
Manolache Hangerlau Vel Hatmand, Dimitrie Manu Vel Postelnicd, Isaacd

www.digibuc.ro
200 V. A. URECHIA

Raletd Vel Clucerd, Dimitrie Schina Vel Comisd, Nicolae Racovita Vel Pa-
harnic5, Iordache Palada Vel Stolnicd, $i Ispravnicil Scarlatil Ghica Vel Lo
goftil; scriindu-se chrisovuld acesta in anuld dintta ald domnieT DomnieT
Me le, aid in Bucuresci, la letuld 1793 Iunie 14, de Gheorghe Logofdtd za
fain& (1)

Cartea bisericei de ye mos& Rdsvadulti din, sud Dmbovi(a, de mila de

vinetriciii de pe acea mosie.
De vreme ce dumn-lul cinstit i credinciosil boeruld DomnieT Me le,
Scar lath Grecnu biv Vel Vornict, ne arata cum ca pe mosia DomnieT
Sale Rasvadulii-de-sus ot sud Dmbovita, fiind o biserica de zidd forte
veche daraptinattl, i cu tot5 pustiita, $i fiind5 lipsitT de biserica attti sa-
tulit ce este acolo, ctti i alte sate dimprejuril, dumn-luT din rivna durn-
nedesca indemnandu-se, cu a domnieT sale cheltuiala, ati clresti acsta
biserica, ad lacutit tote cele trebuinciOse si ati adus.o la buna stare $i
ornduiala, cu preotT, cu slujbe nelipsite, spre a nu fi locuitoril fara de bi-
serica, pentru care (1611(15 rugaciune dumnd-luT Dvornicit Domnier Sale
frateluT Michai5 Voda, Sutu 15, ca sa ajute acestd lucru durnnedeescii, $i
vdOnclii Domnia Sa buna fivna a dumn-luT, a ornduit5 Domnia Sa, prin
cartea DomnieT Sale, ce o vddumil cu lOtuld 1785 Decembre 15, mila
acesteT biserid vinariciulii de mosia Rasvaduld a dumn-luT VorniculuT.
adeca in top' aniT sa alba a lil din tote viile, ce sunt pre numita mosie,
&ate cind banT de vadra dela dajniciT ce platescil vinariciit $i parparuld
dupa obiceid, atAtit din viile ce se ant lucrate i din celea paraginite ce
se vord destup, eau $i din celea ce se vor5 maT face din pajiste, care vi-
naricid, sa amble omuld ce-lil va orndui dumn-luT Vorniculd st4ti stringa
pre deplin5, fail de a nu se amestech vinariceriT domnesd intru nirnicb,
cu care sa se OM ajutorit biserica la celea trebuincise. Drept5 aceea ei
Domnia Mea, vrndil a ne face noY ctitorT, ca sa fimti pomeniti, amti innoitd
$i amil intarit5 mila acsta a sfinteT bisericI, ca sIt i se pazesca nestrainu-
tatii, numaT preatiT ce se vorit alit la acsta biserica dupt vremT sit fie
datorT pururea a rugit pre milostivuld Dumnede5 pentru ertarea pcatelor5
nstre $i a nmuliff nostru, ii saam. receh. gpd. 1793 Iunie 22.
Cartea mdnastirei Brelncovnu din sud. Romanari, de mild de vinciriciii.

Dat-am5 domnsca nstra carte sfintei i durnitedeesceT mantstirY Bran-

covnu din sud RomanatT, ea sa aiba a 10, vinariciuld din poporuld Mai
(1) Cod. 26. pag. 107.
(2) Cod. XXVI, pacr. 99

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZL 1793-1796 201

nescI ot plasa Oltetilord, i din poporuld Vladulenil ot plasa Oltuld din

sud RomanatT, eke doT bani de vadr i phrphruld, care popere sal
gsitd in domnia frateluT Michaid Vodh Sutuld a fi domnescl neinchinate la
alte mAnstirT sad bisericT i sari data acesteI sfinte mantistirI, in loculd
altord dou popere ce le-ad avutti numita mnhstire prin chriseve vechT
ale reposatilord Domnl de maT inainte, adich vinhriciuld din poporulg
Brancovenil ot plasa Oltului, i din poporulil Ro*ienil ot plasa ORO lord
totil din sud. Romanatl; care aceste popere Brncovenil i RoieniT, din
intimplarea vremilord i din nepurtarea de grija a Egumenilord ce ati
fostd duph vremi, nechutndu-1 a-0 lu ,mila sati cuprinsuld de vinari-
ceHI domnescI, ce s'ad fostd gsitg Inca de la let. 1784, s'ad inchinatil la
milnstirea Vlahsaraid prin chrisovd domnescil, pentru care acesta vNunig
si cartea DomnieT Sale fratelui Michaig Voda Sutu ld din domnia aceea de
pe urna cu let. 1792 Augusta 22; ne-amii milostivitti i Domnia Mea de
innoimg acesta mil, ca in loculg acelord popere ce le-ad avutd, s ieae vi-
nricid dinteaceste done popere de maT sus arelate; pentru care la vre-
mea vinariciuluT s aiba egumenuld a trimite omuld seti, ca s scrie vi-
nariciulg mila mnstirel, impreuna cu vinriceriT domnescI, i facendil
doutl catastie, asemenea unulg ca i altulti, iscalite fiindti amindou6 i de
vinhriceriT domnesci i de omuld mandstirescil, unuld trebue sh rernana
la vinariceri i altulil la omuld manastireT, dupa care sa aiba a lila. i baniT
oe va cuprinde partea manastireT, cte doI banI de vadr i phrphruld
dupa obiceig, iar cei-lalti bani sa-T ieae vinariceriT domnesci. Asemenea
sa fie aperata acesta sfnth manstire i de banii clelord i de orl-ce
alte darT vord iei pe mnstirl, in sorocil de cinci anT, duph anaforaua
rtiposatuluT mitropolitd Cozma, a iubitilord de Dumnecled EpiscopT i a
dumn-lor Velitilord Logofeti ce ati fostii, care s'ag intaritd i de fratele
Michaid Sutula, i aceld sorocu sh se numere dela aeea anafora incece, ca
sh se pea ajuth numita milnstire la meremetu i dregerea el, aflndu se
maT cu deosebire darhprinath acesta manastire, de care poruncimd la totI
catT se cuvine, intocmaT sa fil urmatorT, ca sh se pta phzi *privileghiuld
acesta, ca aa, este porunca DomnieT mele, ii saam receh gpd.-1793 Iunie 24.

Chrisovulii nedndstirii Banutii din sud Buren.

De vreme ce prooroculd i pururea intre ImperatT prea inteleptulg So-
lomond, numaT in umbra legil rezemandu-se, Mon ata.ta podebh easel dum-
nec).eescI a IerusalimuluI i o darui ch atAtea darurl, ca sa se paclesch in-

(1) Cod. XXVI, pag. 98.

www.digibuc.ro
202 V. A. IIRECHIA

tr'insa sicriulfi cu tablele legil Domnulul, cu atiitt mar virtosti nor, carl
suntemil cu mila duhuluT sfntil pravoslavnicr Domni, se cade sA ne si-
lim, BA intemeiema si sA ajutAma sfintele lAcasurT ale lur Dumne4eti,
intru earl nu se junghe vite necuvintatre, precum Ore cand acolo, ci
InsusT mielulti Jul Dumnecleti se jertfesce pentru vioia nOstrA a tuturorti;
pentru acsta dar, inAltndu-ne si pre noT Domnulti Dumnecleti cu domnia
scaunuluT pril-Romnescr, bine amil voitti, ca din bogatele mill ale prea
milostivulul Dumneded, ce ne-a dAruitu, sA rev6rsamil si nor facerT de bine
si mill spre cinstea si intArirea sfintelorti mAnAstirr, carl sunt cea mar
de cinste parte a politiel si semnula celti prea artatti a pravoslavier. Dreptil
aceea, intre alte bisericr si mAnAstirT, ce sunt aicl in pAmintulti iril,
fiindti si sfnta si dumnecleOsca mAnAstire ce se numesce a Banulur sud
Buz66, unde se cinstesce si prAznuesee hramulti Buna-Vestire a prea sfintel
stapanir nstre de Dumnecleti NAsce'tre si pururea Fecirer Mariel, care din
temelie este ziditA si cu tote podObele impodobitA si infrumusetatA de
dumn6-er jupansa postelnicesA a rposatuluT Ienache Stamati Vel Post.
si inchinat la sfanta mAnAstire dela Rumele, ce se lice Dusco, avut-ail
acOstA sfnta mAnAstire mill dela ceT mar dinaintea nOstrA frail Domni,
ca sA fie in pace si ertatA de t6te dAjdiile si ornduelile cfite vorti esi
peste and dela visterie si dela cArnara domnscA pe alte mAnAstirr si
pe Oil, de nicT unele nicT unti valti si bntuialA sA nu ail* asisderea sA
fie in pace si ertate si drepte bucatele mAnAstiril, stupT i rimAtorl de dij-
mAritti, i vinfi de vinAriciti, si de oieritil patru sute de or, nicr odatA oie-
Mil sA nu dee, 'Azar si cnd arti da alte mAnastirl ertate; Inca sa aibA
a tin6 argail si pastorT, liude 4ece, 6menT straini, frA de bird si farl de
gillavA, carr si acestia sA fie in pace si ertatT de tote dAjdiile ce vorii
esi peste anti in Oil, de nici unele superare sail hantuiala sa nu aibA,
ca sA fie pentru poslusania easel acesteia; asisderea sA mar ifie si o pivnitA
in tOrgulti Buz6ulur, aperata de tote darile si ornduelile ce sunt de dati
alte pivnite. Deer pentru tote acestea mill, ce se numescil maT sus, vii-
lndti Domnia-Mea atata chrisOvele fraiilorti Domni de mar nainte, cAtti si
chrisovulti Domnier Sale fratelur Michaiti VodA Sutu cu let. 1792 Martie in
22; dreptil aceea dar si Domnia Mea ne-amti milostivita de amil innoitti si
ainfi intaritti milele acestea pre deplinti, mar virtosil pentru evlavia ce
avemti cAtre sfnta Wail a prea sfintel stapner nOstre de Dumnecleti Ms-
atre, ce este la acsta manastire si face mare minunT pentru cel ce n-
zuescil acolo, tAmaduindti tta bOla si OM neputinta, si pentru cA este
lipsitti de alte veniturl; adeverindti chrisovulti acesta cu ins4 credinta
DomnieT Mele, I6) Alexandru Constantind Moruzi Vvd., si cu credinta prea
iubitilorti Domnier Mele fii, Constantinti Vvd., Dumitraco Vvd., Nicolae

www.digibuc.ro
 DOMITIA LITT MOW:FM-1793 1796 203

Vvd., martorT puindfi si pre dumne-lorfi boeril veliti a! DivanuluT DomnieT

Mele: Nicolae BrAncovenu Vel Vist., Dumitrasco Racovitl Vel Baal, Iena-
che VAcArescu Vel Spat., Ienachi Moruzi Vel Vorn. de Tera-de-sus, Ma-
nolache BrAncovenu Vel Vorn. de Tera-de-jos, Costache Ghica Vel Log.
de Tera-de-sus, Scarlatil Ghica Vel Log. de Tra-de-jos, Nicolae Han-
gerlail Vel Hatm., Dimitrie Mann Vel Post., Isaacil Valeta Vel Cluceril,
Dimitrie Schina Vel Comisil, Nicolae Racovitl Vel Paharn., si Ispravnicil
Scarlatfi Ghica Vel Log.; scriindu-se chrisovulit acesta in orasulil Bucuresci,
la let. 1793 Iulie 14, de Gheorghe logof. za tainA.

Chrisovulii meindstirel Slobodia din sud Ialomita, de utila ce are.

Sfintel si dumnecleesceT mlnAstirT dela satulfi Val-de-el, ce se chiam

Slobcgia luT Ienache, de lAngl Slavica, pe apa Ialomita, unde se cinstesce
si se prAznuese hramulil sfintilorfi si mariloril voevecli Michailil si Gavrilfi
i proci, care mAnAstire este zidit si inAltatl din temelie de crestinult
rAposatulil Mateiti Basarabil Voevodil, ce este data si inchinatl metohil si
sub ascultarea sfinteT mAnAstirT dela Sfetagora ce se numesce Dohiarulil,
hramulil sfAntuluT Archangheld Michailii, si cuviosuluT egumenil, Chili"'
Ghermano, si tuturorfi pArintilorfi calugarT, cat! vorfi fi locuitorT intru
acesta sfint manastire, ca sl fie sfinteT mAnAstirT in Multi Nheniloril in
judetulfi Saca: trel ()eel si treT pogOne de vie si cu treT-spre-clece stinjenT
de movie, orf cAtl se va alege de preste totil hotarulii, carT viT sunt tote
unele lAngl altele si ingradite imprejur, pentru el aceste pogOne de viT
este drepta movie a sfinteT mAnAstirT, insl jumtate sunt cumperate de
reposatulti Mateifi VodA, iar jumetate stint cump6rate de pArintil ca-
lugarT dela aces-0, sfAntl mAnAstire ce aerie ma! sus, cu banT din venitulfi
sfinteT mAnAstirT dela rnegiesiT din NlenT si dela alta cu zapisile loril,
de le tine sfAnta mAnAstire de atunci pAn acum, de cAnd ail fost cursulfi
aniloril let. 7145, totil cu bunl pace, fArl nicT o glIceva; si iar sl fie sfinteT
manastireT ce scrie maT sus mill dela Domnia Mea, sa aibl a lua in top
anii dela ocna SlAnicil, merticil de sere pe anti, bolovani una slit& cincT-
Ilea, insl la vremea &And \Torii lua si alte sfinte mAnAstirT in top' aniT, si
sl o duel or! unde le va fi voia loril, la ce vaclil aril vre, sa o vincla sail
s o treca, si BA. &Ill pace de cAtre vamesiT ce voril fi de ghimbruculti
de sare vi de OM cheltuiala ce ar fi, de catre tocf vamesiT nimicil valil
sail bfintuiala de tote cAte s'ail ciisii ma! sus BA nu aiba; si lei% sa fie
sfinte manastirT mill dela Domnia Mea, sl aibA a ha in toti aniT din
vinAriciulli domnescil din judetulil SAcuienilorii, pe ant talerl una suta,
ca sl fie sfinteT manAstirT de intarire si chivernisll phrintilorfi cl-

www.digibuc.ro
204 V. A. IIRECHIA

lugArl. Asisderea s aib A.a fine i liude dece, rnenT strAinT, WA, de
pricinA, cArora luandu le adeverintA dela durnne-lorn ispravniciT judetu-
luT pe numele i chipuln lorn, sn, o duck la visterie ca sa, li se dee pece-
tluittt gospodn, spre a ft in pace si ertatT de tote dajdiile, eke vorn ei
peste ann dela visteria DomnieT Mele, ea sA fie pentru trba i poslusania
sfinteT mAnAstirT, pentru cA fiindn acestA sfAntA mAnAstire la locti ca acela
de drama, si avenda mult suprare de cAtre trecetorT musafirT ce trec
pe acolo, i neavendil intealtil cum a se chivernisi, i-amd data acestl omen!,
precum aratA maT sus, pentru care poruncimil Domnia Mea i dumne:ves-
tre beer!, ce ye vetl intimpl a fi cislasT i zapciilorn, i voue tuturorti
slugilortt domnescT i boeresci, totT s avet1 a ye feri de acestI etnenT, i
nimenea sA, nu facA, superare nici inteunti chipil la nicT unit felt' de dajdii;
pentru c aceste mill ce s'att scristt maT sus le-an avutil atAtd dela alti
fratI DomnT de maT nainte, chtil i dela Domnia Sa fratele Michain VodA
Sutuln dinteamindoue domniile, dupA cum ne pliroforisirnti din chrisOvele
Domniilorti Sale, ce le vedumti unulti cu ltulti 1783 Decembre 18 i altuln
cu letuld 1792 Martie 13. DecT invrednicindu-ne Domnulti Dumnedeti si pre
noT cu domnia acestel rI, amti bine voittt de amti innoitti i amn intaritti
milele aceste, ca sA fie sfinteT mAnAstirT de intArire i pArinfilorn cAlugarT
de chiverniselA. i amti intArita Domnia Mea chrisovuln acesta cu insAsT
credinta Domniet Mele, Itit Alexandra Constantinn Moruzi Voevodn, i cu
credinfa prea iubifilorti DomnieT Mele fiT, Constantinn Voevodn, Niculae
Voevoclii, DumitraFo Voevodu, i cu totil sfatulti cinstifilorn i credinciosT
boerilorti velitT aT DivanuluT DomnieT Mele: Pan Nicolae Brncovenu Vel
Vist., Dumitrasco RacovitA Vel Band, Ienache VAcArescu Vel SpAtart, Ie-
nache Moruzi Vel Vornicil de Tera-de-sus, Manolache Brancovenu Vel Vor-
nicti de Tera-de-jos, Manolache Orefulescu Vel Vornicn, Nicolae Filipescu
Vel Vornict1, Costache Ghica Vel Logantil de Tra-de-sus, Scarlatil Ghica
Vel Logofetil de Tera-de-josti, Costache HangerlAn Vel Hatmanii, Alexan-
dra Manu Vel Postelnien, Isacti Raletti Vel Clucern i altiT, Ispravnicti
Scarlatil Ghica Vel Logofetn; scriindu-se chrisovuln acesta la inthiulti ann
dintru inteia domnie a DomnieT Mele, in orasuld scaunuluT DomnieT Mele
Rucuresci, la ltulti 1793 Aprilie 20, de Gheorghe Logofetti za tainA. (1)

Chrisovulii sfintel mcineistirl Scigarcea din sud

Sfintel

--
i dumnedeesceT mAnAstirT SagarceT din sud Dolj, c sk aiba a
tine liude ciece fr A. de pricina, pentru poslusania i ajutoruln trebilorti ce

(1) Cod. XXVI, pag. 28.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lig MORITZ! - 1793-1796 205

va ave acsta sfntA manAstire, ciirora dup adeverinta ce vorti aduce dela
dumn-loril ispravniciT judetuluT pe numele si chipulti lora, sa li se dee dela
visteria DomnieT Mele si pecetluiturr, spre a fi apratT de OW dajdiile, verT-
cede arti esi peste anti in Oil, de nici unele valti si bAntuiala sa nu aiba,
pentru eh cu acesti liude miluise Domnia Sa fratele nostru Domnti Alexan-
dru Ipsilantil Voevodii pe mAnastirea ZlAtarT de aid din Bucuresci, prin
cartea DomnieT Sale ot lttl . ., dar neputndil OBI, se isterisi de acstA
.

mila, si fiind-ca numiteT manastirT SagarceT IT este metohti manastirea Zia-

tart, a facutil rugciune prin jalba Nastavnicu, ce este la aceste dou ma-
nastirT, la Domnia Sa Michaiii Voda Sutulti, Inca din domnia d'intAT, ca sl
se ornduiascl acestT liude mAnastire! SagarceT, si s'ail si ornduitti; decT
darA, de vreme ce acestea doug sfinte mAnAstiff fiindti una, pentru ea sa
nu se isterirscA de mila acsta si Ca sA se pta ajut la poslusania si tre-
buintele ce are, ornduimil ca acestY liude clece, omen! strain!, dup ce se
vorti gasi, sa-T alba mAnAstirea Sagarcea nebAntuitT, precum maT sus porun-
cimil. A sisderderea poruncimil sa aiba a luh vintiriciii din Multi Sagarcea
i SagArsita din sud Doljti, eke doT banT de vadrA si parpArulti, pe chtri si
pe unde va fi luatil ma! nainte, de care la vremea vinariciuluT, sa .aib
meniT, ce va fi ornduit! din pattea manAstiriT, a Amblh d'impreuna cu vi-
nariceriT domnescT, A, scrie totti vinariciulfi totil de odata, si BA fac dou6
catastise, asemenea unulA ca si altulti, iscAlite !Enda amindou6 si de vina-
riceril domnesci si de OmeniT mAnAstireT, si ash impreuna stringendil baniT
vinitriciuluT, ce este de platescil dajniciT, de vadra eke banT patru si plo-
conula de nume, sa alba vinariceriT domnesci a WA eke douT banT de
vadra si ploconulti de nume, iara ceT-laltT ate doT banT de vadra sa ieae
OmeniT mAnAstireT impreuna cu parparii. Asisderea si otastina dela ceT ce
vorti aye viT pe mosia manastiriT, din dou-clecT de vedre o vadrA de
viral dupa obiceil, pentru ca aceste mill le ail avutri sfanta manastire,
atAtri dela Domnia Sa fratele Alexandru Jpsilantil Voevodii, i de la Dom-
nia. Sa Oposatulil Nicolae Caragea Voevodti, si dela Domnia Sa fratele
Mihaiti Vodti *utulti din domnia dintaT si din domnia de pre urmA, prin
chrisvele ce le vedumil, unulil cu letulii 1784 F'ebruarie si altultit cu
letulil 1792 Aprilie 26. Dreptil aceea, invrednicindu-ne DomnulA Dumneleti
cu intAia domnie a acesteT pravoslavnice TrT-RomAnescT, amti bine-voitti
de amA intarittl si amt.' innoitA mila acesteT sfinte manastirT, ca sa se pa-
i,lsca nestramutatti. ..5i amii intaritii chrisovula acesta cu insas1 credinta
DomnieT Mele, I6.) Alexandru Constantinti Moruzi Voevodii, vi cu credinta
prea iubitilorti Domniel Mele II!, ConstantinA Voevodii, Dumitrasco Voe-
vocal, Nicolae Voevodii, martori puindil si pe dumn-lorti cinstitil si cre-
dinciosiT hoer! velitT aT DivanuluT DomnieT Mele: Nicolae BrAncovenu Vel

www.digibuc.ro
206 V. A. UREMIA

Vistiera, Dumitrasco Racovita Vel Balla, Ienache Vacarescu Vel Sp Atari'',

Ienache Moruzi Vel Vornica de Tera de-sus , Manolache Brancovnu
Vel Vornica la Tera-de-jos, Costache Ghica Vel Logot6t de Tera-de-sus,
Scarltaa Ghica Vel Logofta la Tra-de-jos, Nicolae Hangerlati Vel Hat-
mana, Dumitrache Manu Vel Postelnica, Isaca Raleta Vel Clucera, Du-
mitrache Skina Vel Comisa, Nicolae Racovita Vel Paharnica, Iordache
Palada Vel Stolnica, Iorgache Vel Slugera, Dumitrache Costandache Vel
Pitara, i Ispravnict Costache Ghica Vel Logofta de Tera-de-sus. Si s'au
scristi chrisovul a acesta la anulii dintal intru intaia domnie a DomnieT
Mele, aid in orasuld scaunuluT DomnieT Mele, Bucuresci, la ltula 1793
Iunie 8, de FlAducanu Poenaru biv. 3 log. condicaria. (1)

Chrisovulii ineincistirel Poiana Mcirului.

Cuviosa lucru si cu totus1 tail placuta lut Dumneclea se vede a fi pur-

tarea de grijA si nevointa acea ce se face ne-incetatti de cAtre blagocestiviT
obladuitorT, asupra sfintelorti luT Dumneclea lacasurT, ce sunt inltate intru
slava si lauda mareluT Dumne4a, care ca un isvora necurmata in puterea
purtareT de grij si cu fierbinte dragoste sirguindu-se, nu numaT celea ce
se Oda a fi in starea lora pazite intru buna statornicie, spre mal bun&
intremare le aduce si le intemeiaza, ci i celea ce pricepa, ca din vre-o
intimplare a vremilora prin sfetnicT rel ara cad Ore-cand din ornduiala
lora cea cuviincisa si s'aru perde temeiula si statornicia, le intemeiaza,
si le asza atata, cata dupA intimplarT de s'arti si stramuta vre-unele din
starea si ornduiala lora, dar dreptatea iara, sa ptA a le aduce la starea
lora, pentru ca si qice stanta pravila, celea ce ra se hotarsca si se ti-
posesca, pre acelea nici lege nici pravila, nici obiceia nu pota sA le inta-
rsch, cad in bisericile luT Dumneclea alta-fela de schimbarT nu phi fi afara
de pravilnicsca ornduialL Dreptil aceea dar, de vreme ce din porunca
atota stapanitoruluT Dumnelea, ne-ama invrednicita si noT obladuitoriti
acestuT prea luminata scauna alti TerenlomfinescI, pe rang% OM purtarea
de grija ce avema a supusilorti nostri, in totti chipula ne nevoima, ca si
sfintele luT Dumneclea lAcasurT, atata acum in qilele nOstre, cata si maT
in urma, cu pravilnicsca lora ornduiala, sa. se afle in cinste, de vreme cA
ceT ce locuiescii inteinsele sunt aceia ce ail lasata via0 acesta cu tur-
burArT si petrecti o viata ingerescA si maT pre sus de lume, se afla nein-
cetatti rughtorl catre Dumneclea pentru Imperact, pentru DomnY si pentru
toV pravoslavniciT cretinT. Intre carT sfinte lAcasurT, ce se aflA intru acsta

(1) Cod. XXVI, Pg. 77.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LITY MORUZI 1793 1796 207

oblAduire a PreT-Romanesc,T, este si unti sfAnta lAcasti, ce se OA la Poiana

MAruluT, in sud Slam-Rimnicti, la care se cinstesce si se prznuesce hra-
multi Nascerel Prea Sfintel StApAnel Nstre de Dumnecleti IslAsctOreT si
pururea Fecirel Marie, unde locuescil pArintl Rusl i Rominl sihastri, (care
schittl este fAcutti de Sfintia Sa pArintele r6posatti staretti Vasile), unde
atAtti din fratil DomnT, cAtil si din Archierel si din altl pravoslavnicT ore-
stinT s'al afierositil vase cuviinciOse, cArt1 i alte sfinte odre i URA po-
doba schitulul, carele in trecuta vreme s'ati losta intimplatti de ail arsti
de -Toth, ci iarAsl s'ati fAcutti din autoril i mila cinstitorilorti de Dum-
necleti crestinT, cu celea cuviincise schitulul, care in stare ce se afl acum
este cu totulti i tottl cuviincios schitil de trebuinta fratiloril ce locuescti
intru acestti lacasq, dar insciintAndu.se el binele este pururea zavistuitil
i vrAsmasiT binelul nu se pArAsesca de rutAtT, prin ceT ce se afl unelte
primitre ca sA zAtignescA binele i folosulti sufletescti, si noT Inca din
buna-vointa nstrA cu blagoslovenia Prea SfintieT Sale PArintelul Mitropolitti
(cunosandu-se si de cAtre Prea Sfintia Sa cA este cuviincisA isbrAnirea
nstrA) hotArimil, printeacestti cinstitti si bine inchipuitil chrisovti, ca sfAn-
tulti acesta schit alO pariniloru acestora sihastri ce s'ati numitu maT sus,
unde acum este staretil i purtAtorti de grija cuviosulti Archimandritti
Mateiti Ieroschimonahti, dup cum pAnA acum ati fostti nesupratti i no-
supusti aitti unde-vasY, de acum inainte s fie si maT multi" slobodu, adica
stavropighion, ca si in vremile viitre nicT de cum sa, nu se supere, nici de
cAtre parintiT Episcopi, ce dupa vremi vorti fi, nicT de cAtre alte obraze, cu vre-o
schimbare de egumenti, a intrA ornii strAinfi intre el spre resVratire, nicT cu
vre-o instrAinare de ceva din celea afierosite schitulul, nici macar cu orT-
ce afarA din ornduiala schitulul dupA canemele cele pravilnicesci, ce
le ati dela staretulti lorti, macar de s'ar i Orel in vederea orT-cuI cA
ar fi maT bine, cad cA sunt cu gresala cugetele omenesci, ci et fie in
pace si liniste despre tote cele turburAtre i zaticnitre spAseniilorti,
afara din stricarea vre-unei dogme, care aceea cAnd se va simI, atuncl
de insusT PArintele Mitropolita cercetAndu-se i dovedindu-se, se va in-
drepta; dar altti nimenea, cu nici un felti de mijlocire, sA, nu se amestece
a amesteca si a turbur linistea schitului i pacea fratilorti, cu sem6narea
de zizanie. Inca sa aiba stAntulti schitti, ce s'al numitti maT sus, pe totti
anulti mila cea obicinuitA: 12 cojce, 12 bucati de aba ngra, 12 perechl
cisme, 24 oca untti-de-lemnti si 6 oca tamhe, i vinulti, ce-lil vorti face in
viile schituluT FA fie apratil de vinilricia, stupii de dijmAritri ca i pe drepte
bucate ce voril aye; liude 39 scutelnici, carl s aiba a se ajuta, si a se
chivernisi pArintiT la trebuintele ce a, adicA unil sa dee grafi pentru
mAncarea pArintilorti, altil sa fie de lucru schitulul i la chili! poslusnicT,

www.digibuc.ro
208 V. A. UREMIA

alta la viisrele ce ari vierT pentru lucru, altil pescarT sA aducA pesce i
darvarl, i a1il sa, dee branza i urcIA pentru parincf; si de vreme ce acesti
scutelnici sunt pururea in slujba pririnilorri cAlugArl aT sfantulul sebittl,
poruncimil Domnia Mea, ea orl child si in orl-ce vreme, dui:A trebuintA, se
va intimpl. a se pune si a se ornclui asupra scutelnicilorit manAstiresel
si boeresel a da i el la zaherele si care cu boT sail la vre o ornduiala
de cal, sati la verl-ce altri felil de ornduiala i podve4T, acestia i atunci
sA nu fie sup6ratT si nimenea sA nu indrAznscA a le face vre-o cerere ;
asisderea sA aiba a lull pArintil, pentru cele ce scriil maT sus, talerl 150
dela visteria DomnieT Mele pe totti anulil, la cliva sfntulul Gheorghe;
iar sA aiba a luit milA pe anti bolovani sare una sutA dela ocna SlAni-
culul, pentru cA acestea maT sus ar6tate mill le-ail avutil parinVT acestul
sfntu schitri i dela altl fratl trecutl Domnl, precum ne adeverimil Dorn-
nia Mea din chrisovulil DomnieI Sale frateluI Michafil Voclit Sutulit, ce-lt
vgclurn6 cu ltulil 1784 Aprilie 20, din domnia dintal, intAritit de-asupra
ei intru a doua domnie ; dreptil aceea i Domnia Mea ne-amil milostivitti
(le le-amil innoith 0i la-urnS intAritil tote, printeacestil cinstitit chrisovil
alit Domniel Mele, ca sa li se palOsca nestramutatil, pentru care si ditma
ttri volnicia celorti ce cu ajutorulil luY Dumneclet se afla ctitorl la acestil
sfntil sohitfi, dumn-lul cinstitil i credinciosil boerulil Domniel Mele
Dumitrache Ghica biv Vel Baal, ce este ctitoril i epitropil, i casa dum-
ne-luT reposatulul Nicolae Dudescult biv Vel Logofetil, i Medelniceril Io-
nit& Carlova i boeriT Neculescl, earl orl-cnd , s'ar intimpl a se sup'er
acestil sfntil sohitti, atAtit de Episcopil vremiloril viitre, ati pentru schi-
monosirea orndueleloril, sari pentru aseclarea altul egumenil impotriva,
sea a instrAin ceva de alit schitulul cu nume de pastrare, nicI de cum
acestl ctitorY sa nu ingaduiasca, ci cnd nu va fi intelegere numal din
cuvintit, prin scirea Prea SfintieI Sale ParinteluT MitropoIitti sa dee jail:a la
dregatorT i nici cum obiceiil sa nu le faca, cAcI de va fi trebuintA de pAstrarea
odrelorit, ctitoriT ca nisce maY doritorT, fiinclil i pentru sufletele lorit, mai bine
le voril pAstr i iar le voril pune la loculit Tort. Si dar pentru mal buna stra-
vropighi tocrnlit si asezAmintii acestul maY sus numitil schitti, Intririmt si a-
deverimil chrisovulit acesta cu Insricl credit-4a Domniel Mele, 16") Alexandru
Constantinu Moruzi Voevodit, i cu credinta prea iubiiIorit Domniei Melo. III,
Nicolae Voevodil, Constantinil Voevoda, Dumitrasco Voevodit, i cu totl cin-
stiV i credinciosil boeril eel marl aT DivanuluI Domniel Mele: Pan Brancovenu
Vel Vist., Dumitrasco RacovitA Vel Baal, Ienache VacArescu Vel SpAtaril,
Ienache Moruzi Vel Vornicil de Tera-de-sus, Manolache Brncovnu Vel
Vornicit de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicit, Nicolae Fili-
pescu Vel Vornicil, Costache Ghica Vel Logoftit de Tera-de-sus, Scarlatil

www.digibuc.ro
 boliNIA LTA Manzi 1793 1796 2119

Ghioa Vel Logofetil de, 1'6ra-de-jos, Nicolae IlangerlAA Vel Hatmann, Dumi
troche., Manu Vel Logof,, Isaacii Raletn Vel OlucerA, Duruitrache Schina Vol
Connell, Nicolae Racovifa Vel Paharn., Tordache Palada Vel Stoln., Dumitrache
Costandoche Vel Pitar, i Ispravnicn Scarlatii Ghica Vel Logefetn. $i sall
scrjsti chrisovulil acesta la intodulA anti dintru itia clomnie a Domnief
Me le, aicT in orasulA scaunuluT DomnieT Me le BucurescI, la aniT dela zidirea
lumel 7301, iarA dela spAsania eT ltulii 1793 Maiii 25, de Gheorghe Lo-
goftil zo tainA. (11.

ChriovuW schitului Bontescii ot suet Slam-Rimniori.

Stiat i durnnedeesceI bisericT, pe se Rumesce schituln BoutescI ot sud

Slam-Rimnica, uncle locuescn maici calugArife, aduse d staretulti Vasile,
ca s,A oib4, a %in liude sse, menT strAinT, WA de nici unn feln de, gal-
cevurT, sA, fie sfntuluT schitti de ajutorn si de poslusanie, la ce ar ave tre-,
buirqh, iarl de cAtre, Domnia Mea sA' fie in, pace i. ert4 de tote dAjdiile
ornduelele, orl eke r esi peste ann dela visteria Domniel Mele, do nicT
unefe vela saii, bAntuialA sA nu aibA. Asisderea BA aib5, a, tin i doT preotT
de mirA, scutit1 si ertatT .det dajdie, catti si de ploconulil episcopesck sa
fie pentru slujba sfiintei bisericT; sa. scutesca i dijrnaritn, oienit i drepte
bucatele schitulul; i sA aibA a lua si clir vama Foosanilorn chte dece oca
untn-delemnn pe anti, st cte o jum6tate Oca tamile pe luna; pentru cA acstA
mila a avuto MAUI dela alfi fra0 Domni de maT nainte, chtn si dela Domnia
Sa fratele MichaiA Voda SuuI, prin, chrisovula Domniei Sale, ce-ln vic-
c1tunil cu ltulA 1792 Main 10. Dreptil aceea, invrednicindu-ne. DomnulA
Dumneclen, si pre noT cu domnia acesteT pravoslavnice rl, m'am milos-
tivitn Domnia Mea de am innoitil si am intaritil acestea mill, ca sA i,sq
pAzescA pre deplinn. Si am intAritn phrisovula acesta cu insAsT crodinca
DomnieT Mele, L6 Alexand,ru ponstanting Moruzi Voevodn, i cu credinfa prea
iubitilorn Domniei Mele fiT, Constantin(' Moruzi, Nicolae VoevodA, Durpi-
trasco Voevpdil, martorT puindti i pre dumn-lorn cinsticT i credincioA
boeciT celt marl aT ,DivanuluT DomnieT Mele: Pan Nicolae Brncovnu Vol
Vist., Dumitrasco Rao vitA Vel Baal, Ienache VAcArescu Vel Spataril, Ienache
Moruzi Vet Vornicti de Tera-de-sus, Manolache BrncovOnu Vel VornicA
de Tra-de-jos, Manolache Crefulescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu Yel
Vornicti, Costache Ghica Vel Logofeln de Tra-de-sus, Scarlatn Ghica Vol

(1) Cod. XXVI, pag. 36.

Analele A. R. Torn. AT. Memoriite Seq. Istoriee. 14

www.digibuc.ro
210 V. A. ultscniA.

Logofata de Tera de-jos, Nicolae Hanger lfi Vel Hatmana, Dumitrache Vel
Postelnica, Isaca Raleta Vel Clucera, Dumitru Schina Vel Comisa, Nicolae
Racovitb, Vel Paharnica, Iordache Pa lacla Vel Stolnica, gi Ispravnica Scar-
lata Ghica Vel LogotOta; gcriindu-se chrisovula acesta la ltulii 1793 Maia
29, de Gheorghe Logoftri za taina,. (1)

ChrLsovulii mdndstirei slAntului Nicolae din oraqula Fowni.

SlinteT gi dumneleescei maniistirT din oragula Focgani, unde se cinstesce

gi se prznuesce archiereula gi de minunT ia.cgoria Nicolae dela Mira Li-
chia, gi cuviosuluT egumena i tuturora cil1ugAra01or0, c41 vora fi locuitorT
la acest sfnth mAnstire, ca sO, fie sfinteT mAnastiri mil dela Domnia Mea
s ailA a scuti drepte bucatele mAnAstirei, stupi i rimtorT de dijmritti,
gi vinula de vinricia, gi oile de oierita; agigderea sO, aibO, a tine, pentru
ajutorulii gi poslugania sfinteT mAn&stirT, argatT, darvarT gi pastorT, liude
clece, insl nu ennenT de prin satele tariT, ci strAini adugi din strainAtate,
pentru earl aducendii adeveriata dumn-lora ispravnicilora judetuluT, s5. li
se dea gi pecetluiturile DomnieT Me le pe numele gi chipula lora, ca sit fie
nesupra# despre rnduiri, sA p6th II pentru poslugania sfinteT mnOstirT;
pentru ca acst stnt miinAstire o aii zidit-o rOposatula tefana Vel c&-
pitan za Cazaci, gi, din rivna dumneclescA fiinda indemnata, o art im-,
podobita cu tote celea trebuinciOse, atatil pe din luntru cati gi dup& din
dark gi o ail inzestratil cu vii, mogit, dobitOce, inchinnd-o metoha la sffinta
mAnstire Rimnicula, care gi acstO manstire 'Inca este inchinat la sfanta
gi marea Episcopie dela sfntula munte dela Sinaia. Dreptil aceea dal% gi
Domnia Mea, avnda evlavie atre tote sfintele bisericT, din dumneclesca
indemnare ama fAcuta acst milk ce scrie maT sus, ca O. fie sfintei mA-
nAstiri de ajutorit i de intarire, printilora calugari de hranA gi chiver-
nisOlk iar DomnieT Me le gi reposatilora parintilort Domniel Me le vecInich
pomenire; pentru cl acstti mil& ail avut-o sfnta mnstire, atatil dela altY
frati Domni, earl gi dela Domnia Sa fratele Alexandru Ipsilantil Voevoda,
prin chrisovulti DomnieT Sale, ce-lli vNurnit Domnia Mea cu letula 1775
Maia 15. ,..,,i pentru ca O. se pilzesch acstA mil nestrOmutatk amti intAritil
chrisovula acesta cu insagT credinta DomnieT Me le, hi, Alexandru Con-
stantind Moruzi Voevoda, gi cu credinta prea iubitilora DomnieT Melo fiT,
Constantinfi Voevoda, Dumitragco Voevoda, Nicolae Voevoda, marturT pu-
.
(1) Cod. XXVI, pag. 42.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LU1 mommr-1793-1796 211

indd si pre totT dumn-lorti cinstitT si credinciosl boeril ceT mart aT diva-
nuluT DomnieT Mele : Nicolae Brncovenu Vel Vist., Dumitrasco Racovitd
Vel Band, Ienache VAcArescu Vel SpAtart, Ienache Moruzi Vel Vornicid
de Tera-de-sus, Manolache Brncovenu \Tel Vornicti de Tera-de jos, Mano-
lache Cretulescu Vel Vornicd, Nicolae Filipescu Vel Vornicil, Costhche
Ghica Vel Logoftitil de Tra-de-sus, Scarlatil Ghica Vel Logofkii de 'Vera-
de-jos, Nicolae 1-fangerlAd Vel Hatmand, Dumitrache Manu Vel Postelnicii,
Isaacti Raletti Vel Clucerd, Dumitrache Schina Vel Comisd, Nicolae Ra-
covitA Vel Paharnicd, Iordache Palada Vel Stolnicd, si Ispravnica Scarlata
Ghica Vel Logofetfi; scriindu-se chrisovuld acesta la ltuld 1792 Iulie 2,
de Gheorghe Logoftil za thinA. (1)

Chrisomall mitruistirei Sfcintului Idnii din Focsani.

16 Alexandru Constantinic Moruzi Voevoclit. Sfintet si dumnecleesce1

mAnAstirT din orasulti DomnieT Mele din FocsanT, care este filcutA si inM-
tatA din temelia eT de rposatuld Grigorie VodA, unde se prAznuesce hra-
multi sfantuluT slAvituluT proorocd si inainte meretoruld Rind, si cuviosuluT
egumend, Chird . . . , si tuturord pArinIilord cAlugArT, chti vord fi locui-
toll la acestA sftintA mAnAstire, ca sti, riibA mila dela Domnia Mea vinAri-
ciuld din poporulil Garbevii, TamboesciT, BordesciT, Ciindescii, Dragosl-
veniT si TerchesciT sud Slam-Rimnicd, c'Ate dol banT de vadrA si pArpAruld
dupA obiceid, pentru ea acestid vinaricid l'ad luatil sfinta mAnAstire in to-VI
anil de renal 'Ana acurn. Insa egumenuld, la vrernea vinAriciului, sit aibA
a-sT orendui omuld sai, ca sa amble impreuna cu vinAriceriT domnesci, sh
scrie vinAriciuld dintr'aceste popre, si facendd doud catastise, asemenea
unuld ca altuld, unuld sa riirritte la vinAricerT, iar altulil sA-15 ieae omuld 'Tana-
stireT, dupA care sail ieae mAnastirea partea sa pe deplind, clte doT banT
de vadra si pArpAruld. Asisderea sit mai ail-A sfnta manastire milA dela
Domnia Mea dela ocna Telega mertied de sare pe and bolovanT clone sute;
A alba a lu'a pArintiT cAlugAri acesta sare la vremea cand iead si alte mil.-
nastirT, si O. o incarce dela gura ocneT, sa o ducA sa o vinclA macar yea-
unde, farl de vamA, si de cAtre vamesid sd, aibil pace; si iarA sit fie sfin-
teT mAnAstirT mill dela Domnia Mea dou carciumi in orasuld FocsanT, ca
sA se vinclA vinuld miinastireT, cart sa fie in pace si ertate de fumAritti,
de carninaritd si de alte orenduelT; asisderea sa aibA a line si liude cincT

(11 Cod XXVI, pag. 105.

www.digibuc.ro
212 y. A. UREMIA

cled, OmenT strainiT, fara, de pricina de dajdie, pre earl gasindu-Y i fiinda
strainT, dup a. adeverinta ce va acluce dela ispravniciT judetuluT, li se voru dis
pecetluiturile DomnieT Me le, spre a fi in pace si nesuptiratl de tote daj-
diile i ornduelele, cate vorti ei peste anti in Ora, ca sa pt fi de pos-
lusania i ajutoruhi sfinteT manastirT, la trebuintele ce yorii aye; pentru ca
acestea milT le-ati avutii sfanta manastire si dela altT frati Domni, precum
ne pliroforisim Domnia Mea din chrisvele DomnieT Sale frateluT Domn
Michaiti Voda Sutulti, ce le vclumil cu ltula 1792 Iunie 8. Dreptti aceea,
invrednicindu-ne Domnulii Dumnecleti i pre noT cu domnia acesteT pra-
voslavnice rl, i fiindu-ne trecerea prin FocsanT, cu mutarea domniel
din Moldova aid inteacesta tra, insi-ne Domnia Mea veclumil acst ma-
nastire la o stare prsta, i tiind vrednica de ajutoril la trebuintele ce
are, ne-amii milostivitit Domnia Mea, i peste aceste mill, ce se arata maT
sus, mg maY adausil sfintel manastirT milit, ca peste doue, sute bolovanT
sare, ce are a lua, sa aiba a lua i all una suta bolovani sare totti dela
ocna Telega, earl se facti bolovanT treT sute; aiderea sa maY tie, pe langa,
acestea dou dirciume in orasulii FocanT, Inca o carciuma scutita intoc-
maT ca la celea-lalte doll& Adeverindil chrisovulti acesta cu insasT credinta
Domnid Mele, h1 Alexandru Cunstantin Moruzi Voevod, i cu credinta
prea iuhiilor DomnieT Mele flY, Nicolae Voevodii, Constantinu Voevodil, Du-
mitraco Voevodil, martorT puinda i pe totT cinstitiT i credincioiT boeriT
velitY aT divanuluT Domnid Mele: Nicolae BrancovOnu Vel Vist., Dumi-
traco Racovita Vel Dana, Ienache Vacarescu Vel Spatarti, Ienache Moruzi
Vel VornicO de Tera-de-sus, Manolache Brancovenu Vel Vornicti de Tora-
de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornic, Nicolae Filipescu Vel Vornicti,
Costache Ghica Vel LogorCtil de Tra-de-sus, Scarlatil Ghica Vel LogofOth
de TOra-cle-jos, Nicolae Hangerlail Vel Hatmanti, Alexandru Manu Vel Post.,
Isacti Ralettt Vel Clucerti, Dimitrie Schina Vel Comisti, Nicolae Racovita
Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel Stolniefl, Vel Clucerti, Vel Pit., i Is-
pravnicil Scarlatti Ghica Vel LogofCtil; scriindu-se chrisovultt acesta intru
intaiultt anti dintru intaia domnie a DomnieT Mele, aid in orasulti Bucu-
rese, la ltulti 1793 Mait 8, de Gheorghe Logoft3tO za taina. (1)

Chrisovii dela 12 1annarie 1796, in favdrea Incineistirei Sf. kn din

Focsani, care se a flci la prdstd stare din intimpletrite rgsvratirei vremttrilorii.

Domnitorulti amintesce, ca in ttil vremea acOsta manastire este suprata

cu conace, fail de nicT o plata de chirie; decT hottiresce ca sa, fie de acum

(1) Cod. XXVI, pag. 48.

www.digibuc.ro
 DOMNIA IAA M0BUZI-1793-1796 213

inainte numita manastire nesuperata de conace, a nu pute unil si altil a intr

in ea cu zora, fart de nicT o plata de chirie, ci atga de catre alciT sa fie
aprata, a nu i se face maI multa sila acsta . . . c'ata si de catre insisT
ispravnicii, earl, cand vora aVe trebuinta de all face conaca inteacesta ma-
nastire, sa fie datori a plati chiria cea cuviincisa. (1)

Cartea nitineistirii Cotni,dna din sud Argesii, de m,ild de vincirkiii.

De vreme ce sfanta manstire Cotmena ot sud Argesa, are mila, cu chri-

sevele altora frati Domni, sa ieae vintricia dela CiocanesciT, din poporula
Pitescilora, dupa cum ne adeverima Domnia Mea din cartea DomnieT Sale
frateluT Alexandru Ipsilanta Voevoda, ot ltula 1775, cata si dintr'a Dom-
niel Sale frateluT Michaia Sutula Voevoda ot letula 1784; drepta aceea, dama
.,qi Domnia Mea volnicie omuluT, pre carele-la va orendui egurnenult ma-
nastirii, ca impreuna cu vinaricerii domnesci sa scrie tail vinariciula din
maT sus numitula poport, facenda dou6 catastise asemenea, iscalite fiinda
si de vinariceriT domnesci si de omult manastiresca, si stringenda baniT
vinariciuluT, din cinci lanT de vadra, 0, aiba a luit omula manastiriT eke
doT bani, dupa cum ieati si alte manastirT, iar cei-latti trel bani, intru
care fear si ploconula de nume, sa-T ieae vinariceriT domnesci; asisclerea
sa aiba a hth egumenula, dela eel ce vora fi avenda vii pe mosia manas-
tiriT, otastirat dupit obiceia, din cloue-deci de vedre o vadra, inst viral, iar
nu banT, si pentru scaunele de carne ce vora fi pe mosia manstiriT, dui:A
cum se cuprinde in ponturile, ce sunt date la mana vinaricerilora, asa
sa urme2e. 1793 Iunie 17. (2)
La Domnia Mea at data jalba Grigorie, egument ot schitula Cotmena
sud Argesa, areamda ca at avutt patru poslusnicI vechi din satula ce
este pe mosia manastiriT liinga rnanastire, nu pentru alta trebuinta, ci pen-
tru paza de hotl, !limit schitula la locti primejdiosa, pe earl iT are si
acum, cerenda porunca DomnieT Mele a-I ave si de acum inainte nesupratI,
neavenda alV poslusnicT sea scutelnici decat acestia, si orenduindu-la la
dumne-luT Vel Logofttt de Tera-de-sus, ca de este precum se jaluesce, sti-T
fact cartea DomnieT Mele de a ave acestI patru paznicT nedajnicT si ne-
suprat,T, si cercetndt ne-at adeverita, ca precum jaluesce ase, este. Dreptt
aceea, ne-amt milostivitt Domnia Mea asupra numituluT schita, ca precum

(1) Cod. XXIX, fila 142.

(2) Cod. XXVI, pag. 89.

www.digibuc.ro
214 V. A. UREMIA

ail avutii acetl paznicl phn acum, sa-T aib5. i de acum inainte, aperap
de orT-ce dlijdil .si orenduelT, pentru care poruncimil clumnea-vOstre is-
pravnioilorri al judetuluT i altoril dreghtorT aT Domniel Me le, suprare sail
bantuial acestoril patru pazniel sA nu le facetl peste porunca DomnieT
Mole, ii saam receh gpd. 1794 Iunie 6. (1)

Cartea schitului Bradulii din sud Valcea, de liude doi qi ol 50.

Sfantulul i dumnecleesculul schitil, ce se numesce Bradula, din sud VAlcea

si calugAriloril sihaqtri dela acelil schitti, ca s aibA volnicie cu acestit carte
a DomnieT Mele a gsi liude dol, emenT strinl, fail de pricin de dajdie,
pe earl gasindu-Y, sh-1 dud, la dumn-loril ispravniciT judetuluT ca s-1 cer-
ceteze, i fiindil strinT cu adevratil, s5, le dea adeverin0 pe numele i
chipula lor5, dupA care adeverin t5. s li se dea si pecetluiturT gospodii, earl
sa fie in pace i nesupgratl de dajdfile i orenduielele visteriel, spre a put
s5. caute de posluania calugriloril sihatri; aiderea sa. scutesch i la
vremea dijmritulul stupl i rimatorT 50 i la vremea oierituluT oT 50; earl
acestea milT le-ail avutil i dela a4T fratI DomnT de maT nainte, precum din
cartea Domniel Sale fratelul Michaill Vod6. Sutuhl, ce o vNumil cu ltulil
1792 Aprilie 17, ne-amil adeveritil. Dreptil aceea, le-amil data i Domnia Mea
acest6. carte a DomnieT Mele, de .a li se pazi tote milele, ce se cuprindil
maT sus nestrmutat5 tot-deauna, i poruncim5 tuturoril de obte, nimenea
intru nimica suprare sit nu le facA peste acestA carte, ca aa, este porunca
Domniel Mele. -- 1793 Iunie 24. (2)
Procitil Vel Logoletil.

Cartea mdncistirel Glavacioculii din sud Ylaqca, de mila vindriciului

ce are la sud Saacii.

De vreme ce sfnta mnristire Glavaciogulil are milli cu carci doninescl

de iea vingriciulil din poporulil Cernatesciloril din sud Saach, precum din
cartea DomnieT Sale frateluT Domnil Alexandru Ipsilantil Voevodil ot let.
1775 Septembrie 16, i din cartea DomnieT Sale reposatulul Donna Nicolae
Caragea Voevodti, ot let. 1782 Augusth 28, i din chrisovulh Domniel Sale

(1) Cod. XXVI, pag. 217.

(2) Cod. XXVI, paz. 87.

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORI3ZI-1793-1796 215

fratelul Michait VodA Sutu la ot let.-1783 Decembre 18, ce le ve'clumil, ne

adeverimfi, i Domnia Mea m'am milostivitti de am innoitti i am in-
tAritt acsth, milh, ca sa iea sfnta mrastire acesta vin5ricit. Dreptt aceea,
sA alh a. volnicie egumenult, sat omult ce-Ri va orendui, sA amble impreunA
cu vinAriceril domnescl, A aerie vinAriciulti din acesta poport tott de odatA,
i sA facA clout) catastie, tott asemenea unult ca altult, iscAlite fiindt amin-
doue de vinAriceriT domnescl i de omult manAstirel, i aa, intpreunA
stringendt banil vinhriciulul, ce este de platesct dajnicil, de vadrA de vial
eke banT patru i. ploconult de nume, din care bath BA iea vinAriceril
domnesci chte bani dol de vadrA Ei ploconult, dui-A cum se cuprinde in
cArtile Domniel Me le, ce li se va da la mfiinl, iar cel-laltl cAte bani dol
de vadrA sA aibA a-T lila, dmenil manAstirescl impreunA cu pArptirult,
precum ail luatt i. maT nainte vreme, dupa. obiceit. A00erea 0 pentru
scaunele de came, ce sunt in poport pe moia slintel mAnAstirl, vinAri-
ceriT sat altil sA nu se amestece, carA numal omult mAnAstirel, urmndir
se dupA ponturile ce sunt la mina vinAricerilort. Dreptt aceea darA,
dAmt i Domnia Mea acestt chrisovu alti Domniel Me le sfintel mAnAstirl,
cu care sl aiM volnicie in tog anil all lu acestA milA de vinAricit,
dupA cum at luatt i panA acum, intArindu-Ri cu insAT credinta Dom-
niel Me le, 16) Alexandru Constantint Moruzi Voevodt, ci cu credinta prea
iubitilorti Domniel Me le fiT, Constantint Voevodt, Dumitracco Voevodt,
Nicolae Voevodt, martorl puindA ci pe dumne-lort cinstitil Iiii credinciocI
boeril eel marl al divanulul Domniel Me le: Nicolae Brncovenu Vel Vist.,
Dumitracco RacovitA Vel Baal, Ienache VAcArescu Vel SpAtart, lenache
Moruzi Vel Vornict de Tera-de-sus, Manolache Brancovenu Vel Vornict
de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornict, Nicolae Filipescu Vel
Vornict, Costache Ghica Vel Logoftti de Tera-de-sus, Scar latti Ghica Vel
Logofett de Tera-de-jos, Nicolae HangerlAt Vel Hatmant, Dumitrache
Manu Vel Postelnict, Isaact Raletti Vel Clucert, Dimitrie Schina Vel
Comist, Nicolae RacovitA Vel Paharnict, Iordache Palada Vel Stolnict,
i Ispravnict Scarlatt Ghica Vel Logofetti; scriindu-se chrisovult acesta
la let. 1793 Iu lie 4, de Gheorghe Logofett za tainA. (1).

Cartect schitulut lsvorula frumosti din sud Vlcea, de liude doi gi 50 ol.
Sfantulth i dumnecleesculth schitt Isvorult frumost din sud Viticea
i cMugArilort sihastri din acestt schitti, ca BA aib1 volnicie, ou acestA
carte, sa-cl aducA din strAinetate liude doT, pe carl sA-T due& intta la is-

(1) Cod. XXVI, pag. 106.

www.digibuc.ro
216 V. A. IIRECMA

pravniculd judetului ca -s6.4 cerceteze, si fiindil strini cu adev6i-atti, sri, le

(lea adeverintA pe numele si chipuld lord, dup5: care adeterint 8A li se
dea si pecetluiturl gospodti, ca s5, fie ertall de tote dAjdiile si brenduelele
visteriel, s pt II de poslusania cMugrasilorfi sihastri; asisderea s sell-
tscA de dijmritti stupi i rimAtorT cinci-clecT, si de oieritd oT cincT:gleci,
care acsta mil& ad avut o si dela alti trap Domni de mai nainte, cAtti i
de la Domnia Sa fratele Alexandru Vod5. Ipsilantd, prin cartea DomnieT
Sale dela ltuld 1775 Maid 25. Dreptd aceea amd datd si Domnia Mea
acsttt carte, ca 0, se pazsca, milele acestea nestrmutatil, si poruncimil
la totT de obste sit nu facetT suprare peste porunca Dotnnii Me le, ii saam
receh gpd. 1793 Iunie 25.

Cartea sohitului lezerula din sud Vdlcea, de liude doi si 60 ol.

SfntuluT .si dumnecleesculuT schitd Iezeruld din sud VAlcea si elugA-

rasilorii sihastri dela acestd schitd, ca s alba volnicie cu acst5, carte a
DomnieT Me le a gasi liude doi OmenT strainT, pe earl gsindu-1 sa-I duc5.
la d-lorti ispravniciT judetuluT ca sa,-T cerceteze, si fiindil strAini cu ade-
vratil, sg, le dee adeverint& pe numele si chipuld lord, dupl care ade-
verint s li se dea si pecetluituri gospodd, ca s5. fie in pace si nesup6-
rail de tote dajdiile si ornduelele visteriei, spre a-0 put O. sT caute de
poslusania cAlugarilord sihastri; asisderea s5, scutesc5, si la vremea dijm6.-
ritulul stupT i riratori 50, si oi 50, cari acestea mill le-ail avutil si dela alti
frati, Domni de maT nainte, precum din cartea DomnieT Sale fratelui Michaid
\Tod& Sutulti Ce 0 V640Inti cu ltuld 1792 Aprilie 17, ne-amii adeveritd.
Dreptd aceea, le-amd datd si Domnia Mea acestl carte, de a li se pzi tote
milele acestea, ce se cuprindfi maT sus, nestrmutatd tot-deaunas si po-
runcimit tuturord de obte, nimenea intru nimicil .superare sit nu, faca
peste acesta carte, cA, asa este porunca DomnieT Mele, ii saam receh gpd.
1793 Iunie 24. (1)

Chrisovulii meindstiret Himnicti did orasuld Slam-Minnie&

SlinteT si dumneeclescei mnAstiri din orasuld DomnieT Mele Rimniculd

ot sud Slam-Rimnicii, uncle se cinstesce si se praznuesce hramuld Ador-

(1) Cod. XXVI, pag. 87.

www.digibuc.ro
 DOMNIA IX! MORUZI-1793-1796 217

mirea Prea4Sfintel St hphneT Nsc6tre de Dumnedeti i pururea FecirA Ma-

ria, care este Mouth i inaltath din temelie de rposatulti Constantinti Vodh
Brncovenu, de impreunh cu reposatulti Michaiti Cantacuzino biv Vol SO-
tarti, i afierosita la sfnta manastire Sinaia, ca sh fie acesth mAnAstire in
pace si ertath de orl-ce dItjdi i zaherele ce dati alte manastirl, de nicl
unele sh nu se supere; asiOderea sh fie milh dela Domnia Mea, sh alba a
tine liude doue-decT, insh OmenT straini, MIA de nicT o pricinh, pentru earl
lama dela dumne-lorti ispravnicii judetuluT adeverinth pre numele si chi-
pulti lorfi, sIt ii sh dee si pecetluiturT domnesci, sh fie aperag de tote dhj-
chile ce voril esi peste anti in tra; i iar sa fie sfintei manhstirT milh dela
Domnia Mea, sIt ieae din vama domnsch dela Rimnict i dela Buzti talerT
250, i la vremea oieritulul sa scutesch de oieritti ol treT sute, i sa ieae
din ocna Telega merticti de sare in totT anil ate bolovanT una suth eine-
decT, la vremea child ieaq 1 alte manttstirl; i iar sa aibh a lu sfiinta mIt-
nItstire mila din vinariciulti dornnescti din Multi Tadenilorti ot sud Slam-
Rimnicti, insh din hotarulti Bogdaneilorti-de-jos panIt in mosia domnesch,
unde este tergulti Rimniculul, ea-Le dol banT de vadrA, dela totT ceT ce vorti
aye vil inteacelti dth, i cu phrparulti duph obiceiti; pentru care la vre-
mea vinAriciuluT sh trimita omulti manastirel, impreuna cu vinariceril dom-
nesci, sIt scrie tot vinItrieiul dinteacelti deli, i facndil dou catastise,
asemenea unulti ca i ahtul, ischlite de catre arnindol, sa aibh all lu
mAntistirea parteas a, ate doT bani de vadrh i phrphrulfi; inch sh aibh slanta
mhnastire a scuti vinulfi, ce va face, de vintiriciti, i stupT i rimatorT, cap
va ave, de dijinhritil, ins& drepte bucatele milnAstirel; cart acestea mill
le-ad avutti acesth sfnth manastire, atatti dela altl tratl domnl, cad si dela
Domnia Sa fratele Alexandru Veda IpsilantO, i dela Domnia Sa rposatul5
Nicolac Voda, Caragea, si dela Domnia Sa fratele Michailu Vocla SuluVI,
precum din chrisvele Domniilorti Sale ne adeverimU, Irish unulti cu let.
1775, i altul cu ltulti 1782, si altulti let 1783. Dreptii aceea, invredni-
cindu-ne si pre noT Domnulti Dumnedeti cu domnia acestei -keg pravos-
lavnice, bine amti voitO de m inoitti i le-anati intAritd, printr'acestil chri-
sovti au DomnieT Me le, ca sa i se pazsea si de acum inainte tote, precum
se cuprinde maT sus, nestrtimutatil.*iamil inthritti domnesculti nostru acestil
chrisovti cu IsItl credinta DomnieT Me le, 16 Alexandru Constantinti Mo-
ruzi Voevoda, i cu a prea iubiiloru DomnieT Me le III, Constantinti Voevodii,
Dumitrasco Voevodti, Nicolae Voevodii, i martori puindti si pre top dum-
ne-lorti cinstitl i credinciosT boeriT eel marT al divanului DomnieT Me le:
Nicolae Brncovenu Vel Vist., Dumitrasco Racovith Vel Bawl, Ienache VA-
carescu Vel Sphtarti, Ienache Moruzi Vel Vornicti de Tera-de-sus, Mano-
lache Brncovenu Vel Vornicti de Tera-de-jos, Manolache Cietulescu Vel

www.digibuc.ro
218 V. A. UREMIA

Vornicti, Nicolao Filipescu Vel Vornicti, Gostache Ghica Vel Logofeta de

Tera-de-sus, Scar lath Ghica Vel Logofetti de Tra-de-jos, Nicolae Hanger IAA
Vel Hatinanti, Dumitrache Manu Vel Postelnicfi, Isacti Raletti Vel Clucern,
Dumitrache Schina Vel Gomisti, Iordache Palada Vel Stolnicti, si Ispravnicti
Scarlatil Ghica Vel Logofet.6; scriindu-se chrisovulti acesta la ltulti 1793
Iunie in 20, de Gheorghe Logofetti za taina. (1)

Chri8ovulf4 rndnasgire Mcirginenii din sud Prahova.

De vreme ce sranta i dumnedeesca manastire ce se numesce Margineni,

ot sud Prahova, unde se cinstesce si se praznuesce hramula sfintilorti maT
marilorti Voevoll Michaila i Gavrilii, este inchinata la sfanta i impratesca
manastire dela muntele Sinail de care reposatiT cinstitl boerT ctitoriT din
urma, care afieroma s'a fosta intemeiatil de Domnia Sa reposatulti Nicolae
Alexandru Voda, precum din chrisovulii Domniel Sale cu ltu1i . . . ne
adeverimti, asisderea a avutii i milT domnescT de lila vinariciula din
dlul Tintea i piscurile, MoreniT, GiOra, HiliesciT i BAicoiu sud Prahova,
dela totT dajniciT, ce sunt de platescti vinriciul, cate doT haul de vadra
ci parprulti dupa obiceiti; a scuti i una mie ol -de oierit, i de pogona-
ritil, cand va fi, pogne cincT-decT; a lua in totT aniT cate .talerT una mie
dela camarasil ocneT pentru dijma manastire1, pe care este &cut& ocna Te-
lega, afara de cumperAtOrea ocnelorti, dupa cum ati avut asezamintulti
maT nainte cu camarasil ocnelor5 dela manastire, pentru clijma ce avea sa
iea din dece bolovanT unul, si din sarea merunta a treia parte; f liude
dece, pastorT, drvarT, argatT, ins nu emenT de prin satele rei, ci strainT,
pentru cart aducendil adeverinta dela dumne-lorti ispravnicil judetuluT, sa
li se dea i pecetluiturT doinnescT pe chipulti i numele lorti, ca sa fie ertatT
de tote dajdiile si ornduelele riY, spre a fi de poslusania sfinteT manastirT,
dupl. cutn ne adeverimil Domnia Mea, atatti din alto chriseve domnesci de
mat nainte, &tit si din chrisovulii DomnieT Sale Alexandru Ipsilant Voe-
vodti, eu ltulii 1775, i alil DomnieT Sale reposatuluT domnti Nicolae Caragea
Voevodti, cu ltulti 1782, si at DomnieT Sale Michaiti Voda Suut, cu let.
1792 Septembrie; decT invreclnicindu-ne Domnula Dumnedeil si pre not
cu domnia Ora acesteia si vfidendil ce ati facutil aceT reposatT ctitorT, le
intarimti si Domnia Mea, a fi bine pazite si sa se urmeze orenduelele t;ti
intocmirea, ce so cuprinde in cartile ctitorilorii; acisderea s aib stnta

(1) Cod. XXVI, pag. 111.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORUZL-1793-1796 219

manastire milele ce se cuprinde mai sus pe deplinn. Si amti fcutti acsta

bunk invoire cu ins6.T credinta si bunk voirea Domniel Me le, hil Alexandru
Constantina Moruzi Voevodil, marturT flindil i prea iubitiT DomnieT Me le
fa, Constantind Voevodti, Dumitrasco Voevodii, Nicolae Voevodti si cu totl
blagorodniciT dumn-lorti velitii boeff M divanuluT Domnid Mele: Nicolae
Brancovnu Vel Vist., Dumitrasco Racovita Vel Bane, Ienache Vacarescu
Vel Spatarti, Ienache Moruzi Vel Vornicti de Tera-de-sus, Manolache Bran-
covenu Vel Vornicti de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti,
Nicolae Filipescu Vel Vornicti, Costache Ghica Vel LogofOta de Tra-de-sus,
Scarlata Ghica, Vel Logoreta de Tera-de-jos, Nicolae Hangerlatt Vel Hatm.,
Dumitrache Manulti Vel Postelnicti, Isaacti Raletti Vel Clucerti, Dumitrache
Schina Vel Comisti, Nicolae Racovita Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel
Stolnicil, i Ispravnicti Scarlata Ghica Vel Logoftti; scriindu-se chrisovula
acesta intru intaiulti anti dintru intaia domnie, la ltulti 1793 Iunie 30, de
Gheorghe Logofati za taint). (1)

Cartea meineistiril Clocociovu, de milele ce are.

SfinteT si durnnecleesce manastirl Clocociovulil din sud ORO, unde se

cinstesce si se praznuesce hramulti sfintilortt maY marilorg voivocll Michaila
si Gavrilti, ca sa fie sfintei manastirY mil& dela Domnia Mea, sa aiba, a
lu pe fie-care anti dou sute :vedre vinii din vinariciulti domnescti din
dlulti Danestiloril, ce este pe mosia sfintel manastie; asisderea sa aiba
otastina parrantului dintru acelti MC, din dou-4eci vedre o vadra, dupa
obiceiti; asemenea sa aiba a tin si liude patru, OmenT strain!, pe earl ga-
sindu-Y, voril fi aperati de tote ornduelile Ord, ca sa fie de ajutorula
sfintel manastirT, pentru ca aceste mill le-ati avutfi sfnta manastire, Wei
dela fratT Domni de mal nainte, catil i dela Domnia Sa fratele Ale
xandru Ipsilantu Voevodti, prin carte dela ltulti 1776 Iunie 10, i dela
Domnia Sa reposatulti Nicolae Caragea Voevodti, prin cartea dela letulti
1782 Octombrie 12, i dela Domnia Sa fratele Michaiti Voda Sutulii, prin
dou6 carp', una din domnia intM, cu ltulti 1784 Martie 20, si. alta din
domnia de pe urma, cu ltulti 1792 Noernbrie 29, call tote aceste carp
le vklumil Domnia Mea, cu cuprinderea de mai sus araate. Asisderea sa
aibe sranta manastire a lue. pe fiesl-care antti dela ocne ate talerY 50, la
vreme canal ieati si alte manastiri, A ieae si din balta 'de pe mosia So-

(1) Cod. XXVI, pag. 108,

www.digibuc.ro
220 V. A. URECHIL

haia, ce este drpth. a manastiril, cleciuial& ca si ce1-1attI stapAnT de mosie,

care si acst milA ail avut-o dela altI frat1 Domni de maT nainte, precum
din chrisovula DOmnieT Sale frateluT Michaiti Sutu RI Voevodii, cu ltulti
1784 Noembre 20, ne-arn6 adeveritti. Dreptil aceea, si Domnia Mea ne-
anA milostivitti de amti innoitil si anA inthritil milele acestea, ce se cu-
prindil maT sus, ca s fie sfinteT manstirT de ajutorti si de hran, iar
DomnieT Me le si re'posatilorti printilora DomnieT Me le vecTnic5, pomenire;
pentru bare poruncimil si la totT chtT se duvine, s5, fie urmatorT 'intocmaI
a i-se pzi milele acestea nestrhmutatil. 1793 Iunie 30.

Chrisovulit schitului Rdtestii din sud Buzai

Fiind-c5, in sud Buze'ti la RatestI viindil o srn de calugarite cu sta-

rita lord, prin ajutora si mil de pe la boerT si de pe la altY crestinT, s'aq
truditil s'ail fcutti unii sfntti lAcasti de lemnil, Inc& din domnia intilI
a frateluT Michaiti VodA Sutu, pentru a lord sufletscA, petrecere, fiindii
locti cuviinciosti, la care se cinstesce si se prAznuesce hramulA Sfintel
Troiti, care sfntil lcasil aflndu-se la loci' strimta si cu neindemfinare
la hran5., si neavndil de nicAirT vre-unii altu ajutorti si sprijinla, in care
sl, se pth rezeme, hrana si chivernisla lora catu-sT de cad], fAra numaT
la mila si ajutoruld ce pail agonisi de pe la crestinT, ail bine-voitti Domnia
Sa si, prin chrisovulti DomnieT Sale, cea v6clumti cu ltulil 1784 Iunie 4,
intAritg de-asupra si intru a doua domnie, de ail facutil min. sftintuluT
&that"; adecg, O. aib6, sse OmenT, strainT, scutelnicT, pentru poslusania la
cele ce vorti ave maicile trebuintA, earl, dup5, ce-T va gsi, sa-T duc la
ispravniciT judetuluT ca BA-I cerceteze, si fiindil strainT, sl le dee adeve-
rin tg. pe numele si chipula lord, dup5, care li se va da si pecetluituri, ca
s fie in pace si nebfintuitT de tote; s6 scutscl stupiT ce voril aye, de
dijmritti, si catil ving vorti face in *Me schituluT, de vinariciti ; s& lie
doT preotY aperatT si stiutitT de tote drile si podveclile ce vorti tla eel-
laltT preotl; asisderea s aiM a lu dela visteria domnsc mila pe tog.'
anula cu pecetluitti eke tal. spte-cleel si optti la liva SfntulUT Gheorghe,
ing, taL 45 pentru cincT-spre-clece buc4T aba 'Agra de imbracatnintea
maicilora, tal. 9 pentru 12 perechT papuel cu mesT, tal. 15 pentru 20 oca
until-de-lemnti, si tal. 9 pentru 6 oca tmhe. Dreptil aceea, invrednicindu-ne
Domnulti Dumnecled si pre noT cu domnia acesteT pravoslavnice Oil, ne-

(1) Cod. XXVI, pag. 94.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZI-1793-1796 221.

am milostivitil de mit innoitil i amn intritil tote aceste milT, ca st

fie sfantulul Behan de ajutoril i de intrire. i am Intrit chrisovuln
acesta cu ins6.1 credinfa DomnieT Me le, Alexandru Constantin Moruzi
16)
Voevodg, i cu a prea iubifilorn DomnieT Me le fiT, Costandinn Voevodil,
Dumitraro Voevodn, Nicolae Voevodil, i cu totil sfatulil cinstifilorn i
credincioT boerilord celor marT aT DivanuluT Domniel Mele : Nicolae Bran-
covnu Vel Vistiern., Dumitraro Racovift Vel Bann, Ienache Vactrescu
Vel SpAtaril, Ienache Moruzi Vel Vornicii de Tera-de-sus, Manolache Bran
covnu Vel Vornica de Tra-de-jos, Manolache Crqulescu Vel Vornicn;
Nicolae Filipescu Vel Vornic, Costache Ghica Vel Logofetil de Terade-
sus, Scarlatil Ghica Vel Logoftil de Tra-de-jos, Nicolae Hangerati Vel
Hatmanii, Alexandra Manu Vel Postelnicti, Isaacti Raletn Vel Clucern,
Dimitrie Skina Vel Comisti, Nicolae Racovift Vet Paharnicil, Iordache
Palada Vel Stolnicti, i. Ispravnicii Scarlatil Ghica Vel Logofetn; scriindu-
se chrisovuln acesta la ltulii 1793 Iunie 12, de Gheorghe Logortil za
taint. (1)

Prea Inqate Dthnne,

Dumne-luT biv. Vel Pitarri Ionifa Vladoianu, prin jalba catre Inalfimea
Ta, a ardtatu eh rdposatulit taicAlti domniel sale Paharnicil Fote Vlado-
lama, zidind o biserica aicT in Craiova, hramulti Sfantulul Nicolae i
Sfantuln Spiridonn, i la mOrtea domnieT sale ail afierositil aceT bisericT
dou moiT, NovaciT cu 7 munfl i Cerau din sud Dolj, ca st fie pentru
chivernisla until dasc& elinesca ce va fi la biserica, i deosebitii ar fi
lasatil ca sa-T fact i doud chili! pentru locuinfa egumenuluT dela mAnds-
tirea HurezuluT, ca sit conticscA cand va veni in parte& loculuT sit caute
veniturile moielorn manastireI, flind-ct ati lasatil ca unil metohn numitel
manastirT; dart veniturile acelorn doun moiT ale biserice! sit nu se amestece;
i in diatt rposatuiti Uri last pe dumne-luT st grijasct pentru chivernisla
dascalulul i pentru cele-lalte, ca nal fecioril ce-T este; iara dap& ce a
muritn rposatulil, remaindii dumn-luT nevristnicil i, rdmaindii epitropti
case! rdposatuluT vamewlil Vasile, cumnatuln dumi-sale, care ail metahi-
risitil mijlOcele i stringerea case! parintetY, pentru care pliroforisindu-se.
Mtria Sa Vodt Alexandra Ipsilantit ar fi poruncita de s'ar fi facutn ca-
tagratie case!, cand atunci au4indii i egumenuln Hurezanulil, an pornitil
jalba atre Maria Sa, cerndil st se fact zapta acele moiI ale biserica
cu. cuvintil ct este metohil manastireT1 i ca va snvri celea ornduite ale

(1) Cod. XXVI, pag 80.

www.digibuc.ro
222 V. A. IIRECHIX

reposatulul, i MAria Sa vglendii relele urmArl ale cumnatului rposatu-

luT, ar fi 1uatii acelea mosiT si le-aft datti egumenulul Hureznuhl, de
sunt anT 16; si intr'acestO diastimA de vreme, toll egumenil ce dupA vremi
a fostti, s'ati arelata cu nebAgare de serriA la celea orenduite, cAcT numal
veniturile le-au Iuat, iar dascAlii n'afi pust, nicT lucru la bisericA mAcar
de tal. 100 n'ail fAcutti, din a cArora pricinA pitting ar fi remasiti sa se
si surpe; cerenda a se aduce egumenulti sA-sT (lee socotla pentru veni-
turile acestorti moil, unde fala fiinclti i Prea Sfintia Sa Parintele Episcopulil
Rimnicultfl, fiind-cA ar fi aducendil pe anti maT multil de cat. tal. una
mie, si cum el re'posatultt nu ar fi dAruitti mosiile la mAnAstirea Hure-
zulii, ci la bisericA, i cu tote ca s'ati (lath din porunca gospoclii, dar s'ati
(lath nefiinclii vristnicti si din reaua chivernisela epitropuluT, i neputendu
suferi stenahoria bisericeT si neurmarea diateT, se intarcA dumne-luT a
seversi celea orenduite pArintesci dui:A datorie si a meremetisi la biserica
celea trebuincise si a pune si dascaltl. Dupa luminata porunca Marie!
Tale, aducendil fatit pe amindoue partile, amti cerutil mat intAT jAluitoruluI
sA arate, cu ce cauta a Ili& acele mosiI sub epitropia domnieT sale? Ne
arata o diatA ot let. 1777 Octombre, cu pecetea reposatuluI Vladoianu si
adeveritO de Prea Sfintia Sa proin Mitropolitulti Filaret i de altI boerl, si
intre alte condee ce se arata, vedemil ea, ice, ca mosia NovacT cu muntl din
Tra-RomfinescA, ce are venal."' pe anti tal. 150, pte i maT bine, o litsit
pe sema bisericeI din Craiova, ca sA fie pentru chivernisla until dascAla
elineset, sA secIA acolea sa invece copiiT de pomana, i catil va ave vitA re-
posata sotia domnieT sale, cum si fiiT dumne-lorti, sA aibA purtare de grije
pentru scola i 0, se pAzsca nestrannutatti asezAmintulti, iarA neurmandil flit
dumne-loril precum au lAsath, sit aiba egumeniT manAstiril, ce voril fi dupit
vreml, a purtil grija de chivernislA dumne-lul din venitulii mosiel; deosebita
iarAsTice, cA lasa mosia CerAtti iara bisericeI din Craiova, mg, fie pentru plata
dascAlulul ci pentru dresulti bisericel (Anct se va strica orl-ce, fiind-ca acestO
mosie a fostii datA fiuluT domniei sale Barbuceanu, i intimplandu-se de
s'ati pristOvitti, o lasA iar bisericel, i lasA si pen tru simbria dascAluluT
talent 180 si cloud chile de bucate pe anti; Mug% acsta eati intrebatil si
cuviosulti Chirti Pahomie, ce se aflA egumenti la sfanta manastire Hure-
zulti, ce are a respunde? Oise ca adev6ratil acestea dou6 mosiT sunt afie-
rosite de reposatulti Paharnicti VlAdoianu, nu bisericel Sfntulut Spiridontl,
ci sfinteT manAstirl Hurezulti, i pentru dregerea bisericel i altele, o lasa
metoht manastiril, aretandune spre incre dintare i o carte cu ltulu 1773,
iscitbitti reposatulti Piharnicil Fota Vladoianu impreunA si cu juphnesa dom-
nieT sale Ilinca VlAdoianca, adeverita si de Prea Sfintia Sa intru fericire
ruposatulii proin Mitropolitit Grigorie, prin care scrie ca IncredinOzA prin-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LuT Bunium--1793---1796 223

tr'acatl serisre pe Sfiatia Sa PArintele Archirnandritd Dionisie egument,

clitti vi soboruld sfinteT manastirTHurezulii, ca invrednicindu-se de ati ridicatti
o bisericA de piatrA in Craiova, hramuld sfintilorti erarchT Nicolae vi Spiridonii,
vi infrumusetand-o cu zugravire, vi avndti siAnta mAnAstire Hurezuld la par-
tea loculuT movie vi veniturl, vi ca sA le OM cu indestulare a le stringe, ati
inchinatti numita bisericA metohil la mAnastire, cu loculd ce e imprejuruld bi-
sericeT, vi vrndtt Dumneled a maT ave viacA, sA aibii a face curte de piatrA
imprejurti, i o pivnit5, vi doue case de-asupra cu foivord, iar ciind se va apucli
a sWrvi acestea, scrie cA, lasd asupra fliloril clumi-sale, ca O. dee din ago -
nisita caseT tal. 600 sA sv'ervscA acelea; deosebitil, pentru maT bunA chi-
vernislA vi intArirea sfktuluT lAcavti, ati socotitti de ail maT (lath danie
sfinteT rnAntistirT vi doue moviT, Ceratu de ciimpil sud Doljiti vi movia
NovacT sud Doljiii, earl dupA, pristhvirea dumn-lorti sit aibA a le stapfini
mAnAstirea, ca s fie pArintilord de odihna vi dumne-lord vecinicA pome-
nire ; numaT vi pArinOT egumenT, earl voril veni dupa vremT, sA ailati pur-
tare de grijA, ca celea ce se vorti strica s se drgA vi biserica sh se aco-
pere vi Ea' fie vi doT preotT de midi; deosebitti maT aratA vi altA carte ot
letultt 1782, cu ant 9 maT in urmA, a dumn-lord boerilorti caimacami la
BucurescT, prin care serial &Are rAposatuld stolnicti Costi, vechild caima-
camd, a egumenuld milnAstiriT Horezuld s'aii fostii jAluitil pentru moviile
rtiposatuluT Paharnicii VlAdAianulti, ce sunt afierosite bisericeT SfantuluT
Spiridond, care este metohil a mb'xigstiriT Hurezulti, cA reposatuld vamevu
Vasilie i-ar fi luatii venitulti, pAgubindil biserica, vi scrie ca sA se dee
mtinA de ajutorti egumenuluT spre a face moviile zaptd vi a le stApfini,
liandu-le venituld pe deplinti, neingaduindu pe vamevuld Vasile a se maT
intinde, iar pricinuindil cevav, este trba arhiereuluT loculuT, iar varnevuld
nu are amestecti; deosebitti scrin, cA s'ad fostil data porunca MarieT Sale
Alexandru VodA Ipsilantti cAtre miirituld Episcopti vi catre reposatuld Clu-
cerd Gregorie Razuld Caimacamti, ca sA cerceteze ce veniturT ale bisericil
ad luatti vamevulti Vasile, vi fiindil cA nu s'ad fostd fAcutti acea cercetare,
Candi' vamevuld bolnavil, sA cerceteze dumn-luT vi sA implinscA; vi Vise
egumenult, a dupl porunca dumne-lul CaimacamuluT, ad vi orenduitd
isprAvniceT pe la acelea moviT, prin cArtile DomnieT Sale, earl se veclurA cu
letulti 1781. S'ati cerut pArinteluT egumenuluT ca sA arate porunca vi ho-
tArirea MArieT Sale Alexandru VodA, ce s'at fAcutil la acstA pricina, vi
Vise cA nicT o poruncA de acsta n'ad gasitil. DecT fiindil pricina precum
mg sus se cuprinde, dupA luminata porunca MArieT Tale, ad cerutd egu-
menuld sA-vl dee soma' pentru tad venituld, ce s'ad luatti pe anT 11,
scoOndu-se cloT anT aT resmiriciT, vi area pe doT anT socotla de venituld
ce a luatti vi de cheltuitti la trebile bisericiT, care venal"' socotindu-se vi

www.digibuc.ro
224 V. A. IIRECHIX

pre a1t1 9 anT, tom o potriva, se vede totil venitulti acestoril mosiT ale bi-
sericiT luat de manstire tal. 4.123 banT 75, i banite porumbil 2.398, i
banite grail 2.472, si cheltuiala pe acestT ant tal. 2628 si banite porumbri,
330, i de grail 165 si 3000 oca Mina, precum prin deosebita fOie se arta
si se vede, ea treat mat multi banI Ina-ft de manlistire din venitulti tal.
1.436 aspri 45. Ci intr'acestasT chipil fiindil, nu lipsimil a insciintit Inaltimil
Tale, si dupa cum va lumina pe Maria Ta Dumn Oki, se va face cea
desevOrsitil hotarire. 1794 Decembre 14. (1) . .

Constandinil Caragea Caimacamil, IOnti Glogovnil Vel Logofkil, Barbu

Stirbeiil, Cornea Brailoiu, Mai Argintoianu.

Chnsovil din 30 Septembrie 1794, prin care Voda Moruzi acorda mnasti-
reT Caluiula din RomanatT, care este fitra de Wel unii omii de a ajuta . la
trebile et liude 10, Omeni Para de pricina de dajdie, adusl acum din stra-
inatate. IspravniciT judetului sa-T cerceteze, si do voril fi adeveratil strainT,
s le (lea adeverinta pe numele si chipulil loril, dupa care sa li se dea si
pecetluiturT gospode dela visteria DomnieT dupa ornduiala, spre a fi
in pace si nesup6ratI, ca sa aiba de ajutoril si de poslusanie la trebile si
lucruhl manastireT. (2)

Chrisovulii schitului Deilhaufi 9t Slam-Rimnick

Srantului si dumnecleesculuT :sdhitil Dalhautii ot Slam-Rimnicil, uncle

se cinstesce si se praznuesce hramulil soborulul sfintiloril Archanghell
Michailil si Gavrilil, ca sll alba all gasi liude spte, OmenT strainT, tar& pricina,
neavndil amestecatura cu vre-unil satil, pe earl ducndu-T inaintea dum-
n&loril ispravniciloril si cercetandu-T, de voril fi straint cu adevgratil, sa
le dea adeverinta pe numele si chipulil loi, cu care adeVerinta viihda la
visterie, li se voril da pecetluiturile DomnieT Mele, spre a fi in pace si
ertatT de tote dajdfile si angariile, verT-Cate aril esi dela visteria Domniel
Mele peste anti in tent, de nicT unele valil si suprare sa nu alba; asisderea
sa aiba a scuti si drepte bucatele schitulul, stupi i rimatdri de dijmaritil
si vinulil de vinariciil; pentru ca acestil sfantil mbar( ail avutii acstil mill
atatil dela altT fratI DomnI de mai nainte, att." si dela Domia Sa fratele
Michaiil WO. Sututh, prin chrisovulit DomnieT Sale, ce-fil .vegumii Oil It2
1792 Maiil 10. Dreptil aceea, si Domnia Mea m'am milostivitil de am in-

(1) Cond. XXVII pacr. 5.

(1) Cod. XXIII, fila 279, verso.

www.digibuc.ro
 botmA IA mooum-1793-1796 225

noitti si am intarith acestea milt, ea sh i se pAzsch pe deplina, sA fie

stantulul schitti de ajutorin. Si amti intAritti chrisovulti acesta eu insAsT
credint.a. Domniet Me le, 16) Alexandru Constantin Moruzi Voevoda si cu
credinta prea iubitilorti DomnieT Me le fit, Constantinti Voevodn, Nicolae
VodA, Dumitrasco VodA, martort puindti si pe dumn-lorti cinstitT si cre-
dineiosT boerit ceT mart Of divanulut Domniet Mele : Nicolae Brncovenu
Vel Vist., Dumitrasco Racovith, Vel Bang, Ienache VAchrescu Vel SpAtarti,
Ienache Moruzi Vel Vornicti de. Tera-de-sus, Nicolae Brancovenu Vel Vor-
nicil de Tra-de-jos,. Manolache Cretuleseu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu
Vel Vornicti, Costache Ghica Vel Logofetd de Tra-de-sus, Scarlatn Ghica
Vel Logofetti de Tra-de-jos, Nicolae HangerlAn Vel Hatmanti, Alexandru
Manuln Vel Postelnicti, Isaacti Raletti Vel Clucerti, Dumitrache Schina Vel
Cornish, Nicolae RacovitA Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel Stolnien, si
Ispravnicn Scarlatt Ghica Vel Logofetti; scriindu-se chrisovulti acesta la
let. 1793 Main 19, de Gheorghe Logofetti za tainit. (1)

Chrisoculti nandstirei Titiriciulg, de made ce are.

SfinteT si dumnecleescei mAnAstirt Titiriciulti ot sad Viticea, uncle se cin-

stesce si se prAznuesce hramuln Sfantulut Mel Zlataostii, si phrinteluT egu-
menti . , acestet sfinte mAnAstirT si tuturord cAlugAras,tilorti, chtt vorn fi
locuitorT intr'acesth sfanth Iheasti, ca BA fie sfinteT mAnAstirT milA dela Domnia
Mea, s ieae vinAriciultl din dlulti dela Ocnele cele marl, din valea Suli-
nariulul in sus, Urzicarulti cu Lohanetulti, Lunca Ora in Valea Teisulut, ate
dot banT de vadrA si pArpAruln duph obicein; insA egumenulti sati omulti
mAnAstireT, ce va fi ornduitti, sA aibh a mbla si a scrie vinriciulti tan
de oclatA cu vinAriceriT domneset, Wendt"' doue catastise, asemenea unulti
ca si altulti, iscAlite fiindti amindoue de vinAricerit domneseT si de omulti
mAnAstirel, si stringendit banit vinAriciulul ce este de plAtescti dajnicit, de
vadrA eke bant patru si poclonulti de nume chte unit bairn de vadrA, sti
aibA a lua, vinAricerit domnesel eke dot ban! de vadrA si plocomi de nume,
iarA cet-laltt chte dot ban! de vadrh si pArpArulti dupl obiceiti sh aibA
a ha omuln mAnAstireT pe sema mAnAstiret, precum ieati si alte mArastirl;
asisderea sh aibl a tine si liude trel, omen! straint, pe cart gAsindu-T acum
egumenulti, sA aduc adeverinth dela d-lorn ispravnicit judetulut de numele
si chipulti lora, ca BA li se deie pecetluiturT gospocit, spre a fi in pace si

(1) Cod. XXVI, pag. 43.

ettudele A. B. 7bm. XV. Memoriile Seq. Isiorice, 15

www.digibuc.ro
226 V. A. IIRECHIA

aparatr de tote dajdfile i ornduielele, eke voril esi dela visteria Domnier
Me le peste and in Ora; pentru ca acsta manastire fiindi1 veche, de multti
zidita, in oath nicr clitorir nu scia cine a zidit-o, i (Enda Barad.; nicr
unit venit4 de nicaierT, a avutil acsta mila, atkii dela Domnia .Sa fratele
nostru Domnii Alexandru Ipsilanta Voda, cum si dela Domnia Sa fratele
Domna MichaiIi Sutultt Voevodii, prin chrisovulii Domnier Sale, ce-la v6-
dumil cu letulti 1784. Dreptti aceea, ine i Domnia Mea m'am milosti-
vita de am innoitti si am intarita mila acester sfinte manastirr de inta-
rire i calugarasilora de hrana i chivernisla, iar Domnier Mele i Orin-
%flora Domnier Mele vesnica, pomenire. i mill intaritit chrisovulil acesta
cu inssT credinta Domnier mele, 16 Alexandru Constantinil Moruzi Voe-
vodii, el cu credinta a prea iubiilor Domnier mele fir, Constantinii Vvd.,
Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd., i cu totr cinstitr i credinciosT .boeril eel
mad ar divanulur Domniel Mele : Nicolae Brancovnu Vel Vist., Dumitrasco
Racovita Vel l3an, Ienache Vacarescu Vel Spatarti, lenache Moruzi Vel
Vorn. de Tera-de-sus, Manolache Brncovnu Vel Vorn. de Tra-de-jos, Ma-
nolache Cretulescu Vel Vorn., Nicolae Filipescu Vel Vorn., Constantinil Ghica
Vel Log. de Tera-de-sus, Scarlatil Glica Vel Log. de Tera-de-jos, Nicolae
Hangerlaii Vel Hatmarni, Dumitrache Manuli Vel Post., Isaacti Raleth Vel
Clucera, Dumitrache Schina Vel Comisti, Nicolae Racovita Vel Paharnicil,
Iordache PaladaVel Stoln., Iordache Vel Sluger, Dumitrache Costandache Vel
Pit, si Ispravnica Constantinil Ghica Vel Log. de Tra-de-sus.*i s'ail scrisa
chrisovult acesta in anulil dela nascerea Domnulur nostru Isusti Christosu
1793 Maiii 28, de Teodorache LogofSta za divanii. (1)

Carlea mdneistirei Ceti/quit din, sud Buzai, de liude scutelniel.

Dat-arnti cartea Domnier Mele sfinter mnastirr Cetatuia din sud Buzai
ei cuviosulur egumenb, Chir . . . , prin care s aiba a tine liude cinci,
strainr Para de pricing de dajdie, ca sa fie pentru poslusania acester sfinte
manastirr, pe care liude gasindu-r, sa-T dna, inaintea dumn-loril ispravni-
cilort judetulur, i dupa cercetarea ce li se va face, flinch"' straint cu ade-
.v8ratil, sa li se dea i pecetluiturr gospoda dela visterie, ca sa fie nesupratl,
avAnda acsta mila sfanta acsta manastire si dela Domnia Sa fratele nostru
Domna Alexandru Ipsilant Voevodit, prin cartea DomnieT Sale, ce o vlum
cu ldtulti 1775 funks 26; pentru care poruncimil Domnia Mea la totr chtT
se cuvine, sa nu faca vre-o sup6rare. ii saam receh gpd. 1794 Iulie 6

(1) Cod. XXVI, pag. 43.

www.digibuc.ro
 DOMNIA 1U1 MORUZ1-1793-1796 227

Cartea DaYncrstirei Bascovulii.

Fiind-cA sfAnta miinAstire Bascovulh din sud Argesh, unde locuesch male
cAlughrite, aflAndu-se forte sraca. si Para de nici unil ajutorii de nicAirea,
ah avuth milA si dela alp trap Domni de maT nainte, de ILIA din vinAriciulii
domnesch dintr'acestil judeth vin vedre una sutA, si la vremea dijmAri-
tuluT scutea stupi una sutA; asisderea tinea si liude 6, OmenT ertag de tote
dAjdiile, precum pentru acsta ne-amh pliroforisith Domnia Mea din cartea
DomnieT Sale frateluT Domnil Michai Constantinil Suculd Voevodii ot let.
1791 Noembrie 29; dreptil aceea ne-amil milostivith Domnia Mea de i-arnd
Innoit milele, ce mai sus se arOtA, printeacstA carte a DomnieT Mele, si
poruncimil tuturoril de obste, ca sA se pazseA nestrAmutatil; ins& pentru
acstT 6 liude strAini, dupA ce IT va gAsi, sl-T duc la ispravniciT judetuluT
ea sit se cerceteze, si flinch"' strAinT cu adeVrath, sit le dea adeverintA pe
numele i chipulh lortT, ea sA li se dea pecetluith gospod dela visteria
DomnieT Mele, spre a-T av6 nesuperat.T. Intealth chipt sA nu fie, cA a
este porunca DomnieT Mele. ii saam. receh. gPd. 1793 Augustfi 24. (1)

Cartea bisericei ot satulic Jupeimescii sud Muscela.

Dat-amil domnsca nstrA carte preotilorh dela Biserica ot satulh Jup-

nescil sud Muscel, ca la sboruld ce se face la acelh nth JupttnesciT in
diva InAlcAreT DomnuluT Nostru Isush Christosh, ce este hramulit la acea
bisericA, sA aibA a la, dela fiesT care prAvAlie eke banT sse; pentru eh
anal jalba DomnieT Mele preotiT dela numita bisericA, arkAndii cA acstA
milA ah avut-o si dela Domnia Sa fratele Alexandru VodA Ipsilantil, prin
cartea DomnieT Sale, ce o vhdumil cu ltulit 1776 Malt' 13, dup& care li
s'ati i urmatil mila acesta, luAnd-o in top' anil de rndil pAnA acum, ahi
poruncith Domnia Mea ispravniciloril judetulul, ca sa cerceteze de li s'ah
urmath mila acsta precum aratA, i inseiintzA DomnieT Mete ispravniciT,
dela 22 ale acesteT lunT, cum cA afi luat acstA milA de atunci si Ora
acum necontenitil, dupA cartea Domniei Sale Alexandru VodA Ipsilanth
Dreptil aceea, dup5, pliroforia ce dah DomnieT Mele ispravnicif, dmtt si Dom-
nia Mea domnsca nstrA carte la rnAinile preotilorh, ca si de acum ina-
inte, dupti obiceiul ce ail avuth, sa aibA a lu numita bisericA din satulil

(1) Cod. XXVI, pag. 178.

www.digibuc.ro
228 V. A4 UREMIA

Jupnescil acsta milk, cilte bani se de fie1-care prvalie, la 4iva sboruluT,

ea sa fie pentru until-cle-lemnil, tamale i altele trebuincise bisericil. ii
saam. receh. gpd. 1795 Maiil 30. (1)
Procitti Vel Logofetil.

Biserica ot satulii Jupinescii, de liude 6.

Sse strainl facem5 Domnia Mea mila, sa-T gasesca, din strainatate, Park
de pricina, carora, dupa cereetarea ce li se va face, dndu-li-se pecetluitul5
Domniel Me le, se, fie in pace i scuticl. 1794 Martie 4.
Vel Logofettl.

Prea Int:Mate &hum,

D-luT Vladutti Tetoianu biv Vel Clucer za arie, prin jalba ce 8.6 data Ma-
rieT Tale, ca in trecuta rezmirita arctendu-se biserica dela satulti domnieT
sale Tetoiil sud Valcea, s'ail apucatil cu blagoslovenia Mariel Tale a face
alta de piatra, i face rugaciune ca sit te milostivescT Maria Ta a-I face
lumina% carte de ctl-va ennenT straini, 04 te va lumina, Dumnecle5, ca
sa-T gassca i sa-T aiba la lucrul5 sfintel bisericl, fiind5 forte scapatatil i
cu casit grea, facendute Maria Ta cu acsta nog ctitorti acestul sfantil lo-
casA, avend vecinica pomenire in vecT; a caruia jalba, orenduita la mine
sa o theorisesc5, decl .vrendu ca sa, me in credintezil de face jeluitorulti
acsta biserica, sail nu, am cerutti sa-mi aduca apodicsis dela Episcopulil
eparchiel aceea, i imi aduse o adeverinta a iubitorulul de DumneOeil
Episcopulil Argenu, cu ltulti 84 Februarie 15, catre Sfintia Sa Episcopula
Rimniculul, in care clice ca dumne-luT Clucerulti Vladuta Tetoianu, ceren-
du-T adeverinta pentru biserica ce ail inceputil a zidi, aratIt ce, in vremea
trecutel rzmirite, din nepurtarea de grijit a preotulul i s'a5 arsti biserica,
fiinda de lemnil, i numitulil Cluceril cum a pututil cu multa ostenela a in-
ceputil ci a zidit-o de zid5, facendil incepere cu blagoslovenia Archiereulul,
Oar n'at ispravit-o One, acum, intr'acestacl chipil este idimon de aceasta,
in dosul5 careia scrie catre mine ci Sfintia Sa iubitorul5 de DumneOetl.
Parintele Episcopul5 Rimniculul Chirti Nectarie, aretnd5 ca Sfintia Sa Ora
acuin n'a5 m'ersti in partea loculul la Rimnicti, de care alta pliroforie nu
are, far'de numal aceea ce-T scrie Parintele Argeenu, care adeverinta pu-
indu-se inteacesta plecata a mea anafora, se vorti vedd de Maria Ta, iar
a jaluitorulul rugaciune remAne la milostivirea Mariel Tale.-1794 Mariie 1. (2)
Vel Vistieril.

(1) Cod. XXVI, pag. 262.

(2) Cod. XVII, lila 37. (2)

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUL MORUZI-1793-1796 229

llkincistirile din orientit

Chrisovulit sfintel mandstirZ Namait, pentru 80 de Weil dela vi4ei4e.

De vreme ce proroculg i pururea intre impll'ratT pomenitti prea inte-

leptula Solomonii, numaT in umbra legeT rezemindu-se, fad" atata podbk
easel dumnecleescl a IerusalimuluT i o clrui cu affitea darurT, ca sk se
pAzsca intr'insa sicriultt cu tablele legeT DomnuluT, cu ct maT virtosti
noT, carT suntem acum, cu mila duhuluT sfnt, pravoslavnia Domnl, se
cade sfi ne silim ou totti sunetulti, sa, intemeiema i sk ajutorimii sfin-
tele locasurile luT Dumnecleil, intru earl nu se junghe vite necuvinttre,
precum re-cnd acolo, ci insusT mieluelu1 Jul Dumnecleil se jertfesce
pentru vita cea vesnick a nOstra a tuturorti. Pentru acsta dark, inAltn-
clu-ne si pre noT Domnulti Dumne4eti cu clomnia intru scaunulfi TereT-
Romnesa, bine anal voith, ca din bogatele mill ale prea milostivuluT Dum-
neleti, ce ne-all dkruitti, s. svrsimti i noT facerl de bine, din mile, spre
cinstea i intkrirea sfintelorti mnkstirT, cad' sunt cea mal de cinste parte
a politiel i podba cea maT mare si semnulti celu prea arlltatil all" pra.
voslavieT. Si insciintndu-ne Domnia Mea pentru sffinta i dumneclesca mti-
nastire, ce se numesce a stantulul Naumil, care este aprpe de cetatea
Ochrida, zidit i acut din temelia eT de bunti crestinti si mare impllratti
Michailii, uncle se cinstesce si se prkznuesce hramuld sffintuluT cuviosulul
Naumil, la care mnkstire se odihnescil si se pazescti i mstele sfintieT
sale fclltre de minunT i folositre celorti ce alergh i nazuescil cu cre-
dintk, cum el afiandu-se la lipsk cu desllvrsire, Inc. i indatorat din pri-
Dinh rllzmiritilorU trecute, i neavndti de nickerT Did unt ajutora, duph
cum aui alte sfinte mnstirT, trescti parintiT cu mila ce agonisescti de pe
la crestinT, care mknstire, dupa starea in care se afl, fiindti cu cale a se
ajuta, milostivitu-s'ati fratiT nostri DomnT de maY nainte de i-au Mouth mild,
ca sk alba a lu'a pe totti anulti talerT sese-clecT dela visterie, cu pecetluitti
precum ne pliroforisimli Domnia Mea pentru acsta din chrisvele Domniilorti
Sale ce le-amfi *luta. DecT, invrednicindu-ne Domnuld Dumnecleil i pe noT
a fi DomnI i obladuitoriT acesteT pravoslavnice TerT-Rominescl, nu numaT
innoimq si intArimil acst mil ce a avutd de talerT sse-clecl maT di-
nainte, ci Inca, dupk, rivna ce avem catre sfintele hit Dumnecleti lcasurl
a le ajuta, la lipsa trebuintelorti, i maT virtosti pentru evlavia ce avemti
si catre mstele acestuT sfantii cuviosti, earl se pazescii inteacstA sffinth
inanastire, nearn5 milostiviiAi Domnia Mea, si peste acestI talerT qse-

www.digibuc.ro
230 V. A. URECHIX

tied, ce avea de a lua maT nainte, adausil mila Inca talerT doud-qecT,
ca sit alba a lila adech de acum inainte pe totu anuld c'ate talerT optitqlecT
dela visterie, cu pecetluit, care milt. sa fie sfinteT manastirT pentru ajutoril
la lipsa oe se afla i pariniloru calugArl de hrana i chivernisla, iar
DomnieT Me le si re'posatilorit pArintilorit DomnieT Me le, vecinica pomenire
Si pentru ca sit se paqsca sfinteT mAnastirT mila acsta nestramutatil, am
Intitrit chrisovulti acesta cu insas1 credinta DomnieT Me le, Ia.) Alexandru
Constantin Moruzi Voevodit, i cu credinta prea iubiiloru DomnieT Me le
fit, Constantinii Voevodit, Dumitrasco VoevodU, Nicolae Voevodil, i mar-
turil amil pusil pe dumn-lorti cinstitil i credinciosi1 velitT boerl aT Di-
vanuluT DomnieT Me le: Nicolae Brancovnu Vel Vist., Dumitrasco Racovita
Vel Baal, Ienache Vacarescu Vel Spittarit, Ienache Moruzi Vel Vornith de
Tra-de-sus, Manolache Brancovnu Vel Vornicil de Tera-de-jos, Manola-
the Cretulescu Vel Vornith, Nicolae Filipescu Vel Vornicit, Costache
Ghica Vel Logoffitil de Tra-de-sus, Scarlatti Ghica Vel Logofail de Tom-,
de jos, Nicolae Hangerlag Vel Hatman, Dumitrache Manu Vel Postel-
nith, Isaath Raletit Vel Clucerit, Dumitrache Skina Vel Comisit, Nicolae
Racovita Vel Paharnicii, Iordache Palada Vel Stolnic, Iorgache Vel Slug.,
Dumitrache Costandache Vel Pitar, i Ispravnicit Costache Ghica Vel
Logoftil de Tera-de-sus. Si s'att scnisti chrisovulii acesta in anulti dintaT
alil domnieT mele, aici in orasulit scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci, la
aniT dela zidirea lumeT ltulil 7301 lunie 10, iar dela nascerea DomnuluT
nostru Isusti Christosti ltulit 1793 Iunie 10, de Ionita Rafailit biv. 3-lea
Logoftil.

Chrisovutg mcbteistirei Vlahsaraia.

Fiind-ca la impratsca i prea slavita cetate a TarigraduluT, innauntru,

are Tera Romlinscii o sfaintil mAnstire, ce se numesce Vlahsarait, care
este si conacil pentru call* OmenT domnesci mergii i vinti de aici de se
odihnescii, care sfantA manastire fiindil fart de nici unit fent de venitit,
dupit ornduiala bisericiloril Tarigradulul, neavndit inoria de mahalagiT
indestulatt, din care sit implinsca tote trebuintele bisericescT, i se aft
lipsita, socotit-amq Domnia Mea ca nu este cu cale o mantstire a teriT,
fiindu innituntrulil impratesceT cetatT, care este cinstea i pofala parnintulut
acestuia, a fi partsitt i neajunsa de nicT unit ajutorti alti OriT, in vreme
ce, cu mila mareluT Dumnec;leit, atatea i atatea rnantstirT, de printeatatea
partY, se ajuta si se chivernisesth cu mila dinteacsta tort crestinsca, cu
catil maT Tirtosti, acesta, insus1 a pamintulut finial, in locit fart nicT unit
fel it de venitii, se cade a se ajutA, din pArnintulii acesta. Dreptil aceea, atfitit

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUl MORUZI-,--1793--1796 231

pentru datoria care are pAmintulti atre acesta numiti mnastire, &AO
pentru multa eVlavie a DomnieT Mete, care avemil asupra clumnedeescilorti
IlcaurY, i pentru rivna, care voimil a vede1 dup cum altele, ai ti pe
acesta, cu pock:obit cea cuviincis5., Ir5, de lipsa de cele trebuincise, bise.
rica a parnintului fiindti, amt.' bine-voitil Domnia Mea i i-amt fcutti dom-
nesculii nostru chrisovii, ca s aibh, a hitt cuviosulii egument, ce este Was,
tavnicil i purtatorti de grip, acestei sfinte mnstiri, pe totil anulii, do aicY
din Ora, mita de vinariciii din poprele ce se arata ca ant fostil pana atuncI
neinchinate la alte mAnstiri, earl sunt in sud Romanatl, eke dol banY de
vadra, dupg, cum beet ci alte manastiri, i cu prpa.ruhl dup6, obioei, iar4
cei-lalti &Ate treY bani sunt domnesci; carl poi:6re sunt acestea: Dobroslo-
venii, FMcoiu, 13rancoveniT, Valenil, Panciulii, BrneuI, Priccovenii, Da-
vruculli, RoOenii, Osica, Cosovenii, Viisra, Popanzlesci, Prejba, Ape le
viI, Ghizdavescii, Marcani, GaIecul, SoreniI, PArscovn, Dobrotescil, Zvorca,
Amarascir-de-sus i jos, Bobiciulti, Redea, Grbovulil, Verzea, i din alto
popre mid cu marl din sud Gorki, cae doi bani de vadrA dupa obiceit,
d'impreuna cu pArpArulti, anume : BrAtuia, Racana, Rogojana, Vierocani,
Pitraula ComAnescii, Bojoceni, Degestii, Voitescii, Surpatii, Turbatii, Bu-
zescii, Gruiulii (din plasa Gilortulul), Multi Plopuorfi, Pescna, 136.1teni1,
VladuleniT, Ciopra, Cuca, Cornescii, Stroescii, Chicira, Arcanii, Miticra,
Runculti, Lilescii, Alicsenii, Multi BAlanilorti, Borcenii, Mocnenii, Berneci,
Simbotint, Hurezulil, Schela, Bercurile, Multi Btrnilorii, rgu1ti, Rugii,
Valaril, Curpenulii, Barsectil, Tergu1ti Jiulul, Viadimirti, Pegenil, Bticescii,
Zaicoiult, Obfircia (din plasa Jiului), Hurezani din IIamarada, Piscoiulii, Col-
gesciT, TAndAlescii, Galcescii, Negrenii (din plasa Hamaradei-de-sus), Scrada,
Berescii, Popescii, Rchita, Sdca, Licuriciulti, GlavaniT, Pojarulii, Poiana,
Seciurile, Alunulti, Roia-de-jos ci Tia, VleniI, Bercenii, Ciocade, Pociu-
valescii, Zorilescii, Perescii, Pocrele, Ciupercenil, Bumbescii, Barsoiii (tan
din plasa Hamaradei), Juracii, Multi Valescii, Cormrmescil, Picsa, Plesoia,
Telescii, Multi Maicilorti, d1uIii Guranii, Balla, Izvarna, Muhl Costenii,
Multi Co4escii din plasa Tismenei; acicderea 85, ieae i din poporulti Leulti ci
airi Racovitei din sud Romanali, ate treT bani de vadra, flind-ca cel-lalti dol
banl i parparult sunt inchinap la alte intinastirT, in care acestea clouts' popre
sunt acestea.numiri: insa in poporulii Leulti, Berbigescii, Gr6jdanescii,Magura
gaunosa, Magura vechie, Penile, Gravilescii, ci poporulti Racovircii, Raco-
vita, IzIazulti, Verdea, Funcluletulii, i Moldovenii i TantArenii; pentru care
sa aiba cuviosulil egument, la vremea vintirioiulul, a-fg orendui epitropti
aid, sa Amble dupa obiceit d'impreunli cu vinAriceril domnesci, sa scrie
suma vedrelorti celorri ce pltescil vinriciulti, ci toci banii deplinti, pre-
cum se coprinde mai sus, intocmai, sa-i ieae ornduitulil manastirii, MIA

www.digibuc.ro
232 V. A. UREMIA

de a se amesteck vinriceril intru nimica la partea mnkstireT, din cad

banl mtinastirescl, ce va stringe, al vinkriciuluT dintre acele clouts judete,
s aibk egumenula dela Vlahsaraia sh dee la spitalurile cele nou, carl s'aa
facuta la satula Tarapia, ctite talerT doue, sute pre anti, cu earl sit Ot
tine una duhovnica pentru parigoria i trebuinta bolnavilora de acolo
(fiinda fapt vrednich de pdmenire) i all talerT dou sute sh se dee la
scOla dela Tarapia, iar ceT-laltl bani aT vinkriciuluT i cu phrpkrula s
se cheltuiasch la plata de cantretl pentru pocIba bisericel acesteia dela
Vlahsaraia; i sk fie datora egumenula, dimpreunk cu preotil, a se rugil
pururea la sfintele slujbe pentru bunk starea i ndestularea acesteT pra-
voslavnice crestinescI t6rT; carl acestea mill i intocmirT de orenduelT,
fiinda acute si de maT nainte, precum din chrisovula fratelut DomnieT Sale
Michaiti Vodk Sutu la, ce-la vcluma cu letula 1792 Noembrie 20, ne-ama
adeverita, ama bine-voita si Domnia Mea, ca una lucru cu cale si de to-
losa sufletesca, de le intrima printeacesta cinstita si bine inohipuita
chrisova ala DomnieT Me le, ca s se pazsck tote celea maT sus aretate
pe deplin i neclintita. Rug Amu dar si pre altl tract Domnt, cart in urma
mistrk, se mil invrednici cu stapamirea la acesta domnesda scaunti, s
bine-voiasca, a innoi si a inthri mila acesta, care cu cab i cu cuVinta
drepta s'ati facuta sfinteT manstirT, ca si ale Domniilora Sale chrisOve
si mill inck sk fie dela altI tratT Domni intrite si in smu tinute. Si
ama- adeverita chrisovult acesta cu inssT credinta DomnieT Me le, Ith Ale-
xandru Constantina Moruzi Voevoda, 1 cu credinta prea iubitilora Domniel
Mete fit, Constantina Voevoda, Dumitrasco Voevoda, Nicolae Voevoda, i
cu tota sfatula dumn-lorti cinstitilora i credinciosilora boerilora ye-
lil at divanuluT DomnieT Me le Nicolae Briincovnu Vel Vistiera, Dumi-
trasco Racovitk Vel Banti, Ienache Vchrescu Vel Sptara, lanache Mo-
ruzi Vel Vornica de Tera-de-sus, Manolache Brncovnu Vel Vornica de
Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornica, Nicolae Filipescu Vel
Vornica, Costache Ghica Vel Logofati de Tera-de-sus, Scar lata Ghica Vel
Logof6ta de Tera-de-jos, Nicolae Hanger lti Vel Hatmana, Dumitrache
Manu Vel Postelnica, Isaacti Raletti Vel Paharnica, Iordache Palada Vel
Stolnica, Iorgache Vel Slugera, Dumitrache Costandache Vel Pitark i
Ispravnica Constantina Ghica Vel Logoftfi de Tera-de-sus. i s'ati scristi
chrisovula acesta intru intaiula anti ala domnieT mele, aici in orasula
scaunuluT DomnieT Me le BucurescI, la aniT dela zidirea lumiT ltula 7301,
iar de la Domnula nostru Isusa Christosil 1793 Maia 9, de Constantina
biv. 3-lea LogolOta.

(1) Cod. XXVI, pag. 69.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 233

Chrisovulii ineineistirei Ivirulg.

Din tete cele maT alese i maT ludate lucrurT la ceT ce dela Dumnecleii
ii s'ail datil a stipani, fapta cea maT buni este maT ales& i maT lAudatA,
i de vreme ce stapanirile dela Dumnecleil sunt ornduite, datorT sunt
strtpanitoril obiceiurile i asecleminturile obliduiriloril sale a le innoi si a le
intari, iar -maT virtosil la sfintele luT Dumnecjeti licaqurT, unde se sverescil
dumnecleescile leturgiT i unde ceT ce au parisitil viata acsta triescil viati
ingerscit, rugandu-se luT Dumnecleil pentru spisania sufleteloril a totil nemulil
crestiniloru pravoslavnicT, dreptil acea dari, i Domnia Mea, din mila luT
Dumneleil inltndu-ne Domnil acestel pravoslavnice TerT-Romanescl, intro
alte insciintanclu-ne i pentru slnta i dumneclesca ministire ce se nu-
mesce Ivirulti, la care se cinstesce si se priznuesce bramulil AdormireT
Prea SfinteT Stipanel nestre NsctereT de Dumnecleii i pururea FecireI
MarieT, ce-T 4icil porsrita, cum c se afl la multi neind'emanare, neavendil
alte milT spre ajutoriil la pisurile eT, din vointa Domniel Mete, maT ales
pentru evlavia i dragostea ce avemil din tutu sufletulit nostru citre Prea
Stanta Nisckere de Dumnecleil, fiind-c b. i acestuT dart, chruia ne-amil in-
vrednicitil, afi fostil insusT solirea eT cfitre fiulil sti i Dumnecleulil nostru,
pentru aceea (hinti i ornduimil Domnia Mea mili acestel maT sus nu-
miteT sfinte ministirT, s ieae pe totil anulil dela carnirasu de ocni talerT
260 i dela Vel Vamesulii din banil dela carvasara talerI una suti; insi s
aibi a lua baniT acestia, ca si fie sfinteT ministirl de ajutorii si de intarire,
parintilora calugArY de hrani i chivernisire, iar DomnieT Me le i reposar
Worti intru fericire prinilorti Domniel Me le vesnica, pomenire; pentru c
acest maY sus numita mili ati avut o numita minastire, atatil dela alV
fratT Domra de maT nainte, catu si dela Domnia Sa fratele Michaiti Vodi.
Sup' 16, dupi cum prin chrisovulil DomnieT Sale, ce l'ama vuth cu let.
1792 Iunie 18, ne-amii adeveritil. DecT rugAmil i pe a1l 11.4 DomnT, carI
in urma nOstri se voril invrednici cu domnia acesteT pravoslavnice trT,
sii bine-voiasca a innoi i intari acesta mili, ca si ale Domniiloril Sale milT
ce voril face, si fie de altiT tinute in semi. i amil Intiriti chrisovulil acesta
cu Insiil credinta DomnieT Mele, Ii Alexandru Constantinil Moruzi Voe-
veal, i cu a prea iubii1orti DomnieT Mele HT, Nicolae Voevoclil, Dumi-
trap() Voevodil, Nicolae Voevodti, i cu totil sfatuli dumne loril cinstitilora
i credinciosT boerilortz celoril marl aT divanuluT DomnieY Mele: Nicolae
Brncovenu Vel Vistierti, Dumitrasco Racovili Vel Baal, Ianache Vici-
rescu Vel Spitarti, Ianache Moruzi Vel Vornicil de Tra-de-sus, Manolache

www.digibuc.ro
234 V. A. IIRECHIA.

Brncovnu Vel Vornica de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vorn.,

Nicolae Filipescu Vet Vornicti, Costache Ghica Vel LogofAtti de Tora-de-
sus, Scar lath Ghica Vel Logo WO de Tera-de-jos, Nicolae HangerlAq Vel
Hatmanti, Dumitrache Manu Vel Postelnicti, Isaacti Ralettl Vel Clucera,
Dumitrache Skina Vel Comisti, Nicolae RacovitA Vel Paharnicil, Iordache
Palada Vel Stolnicti, i Ispravnicti Costache Ghica Vel Logoftti de Tera-
de sus. i s'ati scris chrisovulti acesta intru Intiuli anti alit domniel,
mele, aid in oraulti DomnieT Me le BucurescT, la ltula 1793 Maiii 39, de
Constantinil biv. 3-lea Logofth. (1)

Chrisovulit mnstiri Megaspileonii.

De vreme ce prooroculti i pururea intre imp6ratl pomenitulu, prea

inteleptult1 Solomonti, num/ in umbra legil rezemndu se, facu atta po.
(1619 easel luT Dumnedeti i o drui cu atatea darurT i prinse, cu ctti
maT virtosti noT, carl suntem .acum luminaIT cu duhulfi credinteT, ni se
cade sA, ajutmti i sA impodobimfi sfintele luT Durnnedeti lAcaurT, carT
este semnulti celti maY adevratti ali credinteT nstre, intru carT nu se
junghe vite necuvintAtre ca atund, ci insuT mielul luT Dumnecleti se
jertfesce pentru mhntuirea mistrA a tuturorti, intru carT pururea neince-
tatti se proslAvesce numele s i se face rugAciunT pentru intArirea pen-
tru Domni i pentru totT pravoslavniciT cretinT ; acsta este fapta, care
invrednicesce pe omit a se face monnti acel vecuitre imprMiT. Decl
dm& i noT, dupA ce pronia dumnedesca, ne-au ajutatil de ne-amil in-
vrednicitti la scaunulti domnieT acesteT pravoslavnice trT, urmAnda pildelorti
acestora, nu numaT acelea, ce ati avutti sfintele dumnedeesd lAcaurT mai
nainte dela fratl Domnl le amti innoittl i le-amfi intAritti, i unde va
fi cu cale i va fi trebuintA cunoscutA i sciintA, vomit veni cu rivnA din
totti sufletulu nostru sA ajutAmti i sA adaogAmil ; cum inteacestaT chipil
Hindu i sfAnta dumnedescA mAnastire Megaspileonti din eparhia Chir-
neti dela Morea, la care se cinstesce ci se prAznuesce hramulti AdormireT
Prea SfinteT StaphneT ntistre de Dumnedeti NAsctrel i pururea FecireT
Maria, unde se afl prea santa icOnA a Sfintiel Sale, ce este zugrAvitA de
Sfantulii Apostolti Luca, care fiinda la loch cu neindemAnare i fArA de
alte ajutorurT i veniturT, fArA, numaT cu una sutA bolovanT sare, avndti a-T
Iu pe anti, din mila ce ati fosta tacutti fratiT noctri Domni de maT nainte

(1) Cod. XXVI, paw. 74.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LuT MORUZI-1793-1796 235

iar Domnia Sa fratele Michaia Voda Suul, 'Inca din cea-lalta domnie
adaogand i-aa ornduitil ca sa ieae milA de vinaricia dela popOrele ce
maT jos se arata, din sud Valcea, tota viariciula deplina, ca,te cincT banX
de vadra, care, prin cercetare ce ati facuta, s'aa dovedita a fi neinchinate
la alte manastirl, dupa cum din chrisovula DomnieT Sale ot 14tula 1783
Decembrie 24, ne mutt acleverita. Deci, pentru evlavia ce avema si Domnia
Mea &Are sfintele luT Dumnecka lacasurT i mal virtosa la acOsta stanta,
mAnastire,, uncle, se afla Icna Prea Sfintel de Dumneclea islasatreT si pu.
rurea FeciOreT Maria, cea zugravita de Sfantu la Apostola Luca, ne-ama
milostivita i Domnia Mea, printeacesta cinstita si bine inchipuita dom-
nescula nostru chriseva, de ama innoita i ama intarita acestea mill, adecA
ca sa, ieae acea una suth bolovanT sare in top aniT dela ocna, la vremea
prasniculuT, insA banT iar nu sare, platindu-se bolovanula po talerT 1, si
cand vora fi ocnele in credinta, sa aibA a lua acesti bani dela camara DomnieT
Mele, iar and vora fi vindute s ieae dela camarasuld de ocna, pu pecete
gospoda; si din tote acestea popre marl si mid, ce maY jos pe anume aratate,
sa ieae vinaricia pe deplina, de vadra &ate bani cinci, atata din viile ce se
afl acum sdite, cad' si din celea ce intr'acestea popOre dupli vreme se
vora maT sadi, ca sa fie pArintilora spre ajutorii si DomnieT Mele intru
pomenire; adeca la vremea vinriciuluT, ornduindu-se omula numitelora mA-
nAstirT sa amble la tote viile acestora popOre, i cata vina vora face la
fies-care vie, de acela mina ahl manastireT sa se masOre dupa dreptate, si
pe tote vedrele ce se vortz gasi in fieste-care vasa, s ieae eke bani cincl
pe deplinti i pArpArula, cum se Wit de vinariceriT domnesci, ca sa fie mila
sfinteT mAnastirT, iar cumparAtoril slujbeT vinariciulul s nu aiba amesteca,
nici la cererT de bull, nicT la mesurAtOre; ins popOrele i pliIe anume,
adecA: la plasa OltuluT-de-sus i de jos: UrsOia, Malulti, StanesciT i Stavula,
Multi BanuluT, Dobrusa, MAgrenT, SparlenT, l3rutariT, DedetiT, OrsiceniT,
Glavil, ArnarasciT, Palanga, Scundu, ZAvideniT, cate vii pe mosia Episco-
pieT maT sunt, OrlesciT, Fiscalia, OchesciT MinculuT; si din plasa OltetuluT,
i Goiula Turcescil, BarbesciT, ColtesciT, Slavescil, binesciT, Teringa, GoesciT,
Roja, Zgubele, GrAdiste, Obicilavia, CiortesciT, VAleniT, SasciOra, Crepaturile,
*erbanescil, Tetoiula, Contea, Plesoiula, VasilaciT, Carloghenii, PoenariT,
Ghiororil, Harastia, SurunesciT, OculesciT, Dinculescil, UsureiT; si din pla-
iula UrezuluT, ArmasesciT, StroesciT, Slatira, Grecil, SacoOT, SArbesciT, Se-
resell, AlintesciT, Corsorulti, PeteceT, SodesciT, OsesaniT, Mateescil, Ursa-
nesciT; si din plasa Cernil, Malulti Valea-mare, BasasaniT, RusenesciT, Mar-
gineniT,. DrApanil, JulpsciT, DojesciT, Macinca, VaruleniT i ZavoeniT, NesitaniT,
Dejoiula, Borcanescii, StAnescil, CiomagiT, CermageniT, Lepusaia, BeresciT,
*erbanescil, Ulmeta, BagdeniT, BojogeniT, Ciresa; iar din plasa OltuluT, Frit-

www.digibuc.ro
236 V. A. IIRECHIA

cesciT, CioresciT, Uril, DumbrAvesciT, Folescil-de-sus, MAniulesciT, SerbAne

sac, PausesciT, BArlogulti, Stoenesca, Bunescil; iarA din plasa Rimniculul
VIAdesciT, Archanghelulti, Buda, MArAsesciT; si din plaiuld CozieT, M,Amu-
saniT, OlAnesciT, Cheia; dintr'aceste numite popre din tote sa ieae maI
sus numita mAnAstire vinAricin deplinn, de vadrA &Ate bani cincI si par-
paruln dupa obiceid, precum mal sus s'ail arntatn. Decl sA fie datorT
rintif ce locuescii intr'acstA mAnAstire a rugO pe milostivulti Dumnelen
si pa Prea CuratA Maica Sa apururea la sfintele slujbe pentru intArirea
DomnieT Nstre. Rugitma darA si pre fratiT nostri Domni, earl in urma
nOstra se vorti invrednici a fi stApanitoriT acestd pravoslavnice terl, sit
bine, voiasca a innoi si a intari acosta mila, ca si ale Domniilorfi Sale mill
si facerT de bine sA fie in urma de altil tinute in sm& Si amti intAritn
chrisovulfi acesta cu insAsT credinta DomnieT Mele, Jth Alexandru Constan-
tin(' Moruzi Voevodn, i cu credinta prea iubitilorg DomnieT Mele fiT, Con-
stantin(' Voevodu, Dumitrasco Voevodn, Nicolae Voevodt, i cu totti sfatulii
cinstitilorn i credinciosilorti boerilorn celorti marl aT DivanuluT Domniel
Mele: Pan Nicolae Brncovnu Vel Vist., Dumitrasco Racovita Vel Bann,
Ienache VAcArescu Vel Spatarti, Ienache Moruzi Vel Vornicii de Tra-de-
sus, Manolache Brncovenu Vel Vornicd de Tera-de-jos, Manolache Crete':
lescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu Vel Vornicti, Costache Ghica Vel
Logoftil de Tora-de-sus, Scarlatt" Ghica Vel Logoftti de Tera-de-jos, Cos.,
tache Hangerlau Vel Hatmanti, Dumitrasco Manu Vel Postelnicti, Isaac('
Ralet Vel Clucern, Vel Comisd, Vel Paharnica, Iordache Palada Vel Stel-
nica, si Ispravnict" Costache Ghica Vel Logofntti de Tra-de-sus ; scriindu-se
chrisovuln acesta la intMulti ant" dintru intaia domnie a Domniel Mele, aid
in orasuln scaunuluT Domniel Mele BucurescT, la anuld dela nascerea Dom-
nului Dumneclen i Mntuitorulti nostru Isusti Christosti let. 1793 Main
16, de Teodorache Logoftil za tainA. (1)

Chrisovul sfintel mtinsfir Rt4IIela pentra taleri 210 dela oend.

CO.cT cu duhulti lul Dumneclen se prtA, clice dumnecleesculd Apostoln,

cAruia in urma alergAndti, cari aunt iubitorT de Dumnecleil si cu bun&
nevointA nevoindu-se, cele dorite cfistigara, iar celea parnintesci pAmintulux
le lAsarA, i chtre celea ceresd prin lapte bune bine le lipira, i acelit fe-
ricitn glasd de bucurie auclindti, venit.1 totT .ceT ce v'atl ostenitn, ea ingre-

(1) Cod. XXVI, pag. 60.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LII1 MORUZI--1793-1796 237

unatT suntetT i odihna ye voi da dela inceputulil lumil, pentru ca uniT

s'aa ostenitii cu milostenil i cu indurarT, a1i1 cu rugaciunT i cu deniT
cu posturT a se mAntui de pacate, Inca altiT multI i mund a rabdatil,
ca s implratesca cu Christosil. DecT invrednicindu-ne i pe noT Domnulil
Dumnecled cu domnia acesteT pravoslavnice Teri-RomanescT, i rivnindfi
celorti maT dinaintea nstra fratT DomnY, bine amil voit i noY, cu luminsa
curata inima, ca sa proslavimil pre Dumnecleil cell"' ce m'a proslavitil
i eu mArire inaltAndu-ne Dome' i oblAduitrd acesteT tlri m'au invred-
nicitt, aducndu-mT aminte el multT pamintenT ati cAtigatil celea ceresci;
pentru aceea dar, intelegendu Domnia Mea i de sfAnta qi dumnecleesca mA-
nAstire ce se numesce Rumele, care este catre eparchia TrapezontiT, uncle se
cinstesce i se praznuesce numele Prea SfinteT de Dumneleil NasatreT i
Pururea FecireT MarieT, aflAndu-se acolo i sfanta de minuni facetre WO.
a Prea SfintieT Sale, acea zugrAvith de SfAntulil Apostolii Luca, care ma-
nastire este ziditA i ina4ata de fericitulil Imprat Alexie, marele Comnnu,
precum i chrisovulti fericitulul Imperatid aflAndu-se i pAnA in vremea de
_acum adeverezA, pentru care, dupl. rugaciunile ce ati facutil parintiT dela
acsta sfAntA manastire, Inca maT dinainte de catre Domnia Sa rposatuld
Grigorie Ghica VoevodU, artfindil cum-cl pand la o vreme eail chivernisitii
dintr'alte veniturT, iar de atuncT in cce, din nestatornicia vremilorti, neavendii
cu ce sA se chivernisescA, ati ajunsil la multa lipsA, i neavendii a lord
hrand, aft nazuitil la acestil cretinescil locti cerndil ajutorii, i Domnia Sa,
plirolorisindu-se de halulti i neputinta acesteT sfinte manAstirT, prin dom-
nesculd sC chrisovd, le ail facutil mill ca sA iea pe totil anulil dela climara
domnesca taleri una suta, i parintiT, ce vora veni de acolo pentru acsta
milA, sA li se dea talerT 10 pentru cheltuiala lora; i a de atuncl Ii eat
urmatil i U s'att pazitil acesta orenduiala de mill. de cltre totT fratiT Domni,
precum chriscivele Domniilorii Sale adevereza; iar maT in urma, Domnia
Sa fratele Alexandru Ipsilantft Voevodii, prin chrisovuld DomnieT Sale dela
letulii 1775 Iunte'. . nu numaT mila acesta aft intaritii, ci Inca aft mal
adaosil mill talerT 50, peste acetT talerl una suth, i osebitd parintiT, ce voril
veni de acolo, sa iea taleri 10 pentru cheltuiala lora, earl bani sa,-T iea dela
climaraiT de (mill, pe fieY-care anu, dupl. care ail urmatil atAtil Domnia Sa
rlposatula Nicolae Caragea Voda, thtil i Domnia Sa fratele Michait Vocla
&Ohl, precum ne-amil adeveritil Domnia Mea din chrisovult DomnieT Sale,
ce-ld vclumil cu let. 1783, din domnia d'intAT, IntAritti i dintru a doua
domnie; prin care ornduesce a se lil mila acesta pe totil anulti. Dreptu
aceea i Domnia Mea, pentru rivna ce avemil catre sfintele luT Dumne0eil
ldcwirT, ca sa le intarimil i sa le ajutlmil cu ceea ce ne va El prin putinth,
qi maT virtosil pentru evlavia ce avemil spre numele SfinteT de Dumne4eil

www.digibuc.ro
238 V. A. DRBOMA

Nscntrel pi pururea Fecirel Maria, neamn miloStivitn, i iiu numal in-

thrimu mila acsta ce ati avutn, ci inca maT ad&ugndil talerl cinc1-decT,
peste talerl una suth, cincT cled ce ati avutil, it ornduimn ca st iea' pe
fiepl-care ann talerT dou6 Sute dela cAmarapil dela ocne, i parintiT, ce vorn
veni de acolo, talerT clece pentrti cheltuiala lora, ca sA fie sfintel mtinstirl
de ajutorti i inthrire, plrinfiloril de hrarth pi Chivernisl, iar DoinnieT Me le
pi rnposaOlorn prini1orti bomnieT Me le vepnictt pomenire. Rugnmil dara
pe all frafT Domni, earl in urma nstrA,' se vorn invrednici a fi DotnnT
obladuitorT acesteT creptinesd rl, s'a, bine voiasca a innoI pi a intari
mila acsta, ca i milele Domniilorn Sale pi facerT de bine sn, lie hi urma
de a4iT inute in sem. i amt.' inthritti chrisovula acesta cu insapT crediMa
DomnieT Melo, 16) Alexandru Constantinn Moruzi Voevodn, ei cu credinla
prea iubitilorn DomnieT Mele lii, Constantinn Voevodn, Nicolae Voevodil,
Dumitrapco Voevodtt, marturT flinciti i dumne-lorn cinstifT i credinciopl
boeriT ve1il aT divanuluT DomnieT Mete: Nicolae Brncovnu Vel Vist., Du-
mitrapco Racovith Vel Bann, Ienache Vitcnres6u Vel SpAtarn, Ienache Mo-
TUzI Vel Vornicii de Tera-de-sus, Manolache Brneovnn Vel Von-Tien de
Tera-de-jos, Manolache Crefulescu Vel Vornicn, Nicolae Pilipescu Vel Vor
nion, Costache Ghica Vel Logentil de Tera-de-sus, Scarlatti Ghica Vel Lo-
goteta de Tra-de-jos, Nicolae Hangerthn Vel HatMann, Dumitrache Manu
Vel Postehfici, Isaactt Raletti Vel Clucerti, Dumitrache Schina Vel Comisti,
Nicolae Racovith Vel Paharnicti, lordache Palada Vel Stolnien, DuMitrache
Constandache Vel Pitarn, i Ispravnicil Costache Ghica Vel Logofettt de
Tra-de-sus. Si s'au scristi chrisovult acesta la anuln d'intAT intru tntaia
domnie a Domnid Mele, aid in orapulil scaunuluT DomnieT Mele BucurescT,
la anil dela zidirea lumiT 7301; iar dela Domnuln Dumneclen i Mouitui-
toruln nostru Isusti Christosn 1793 Main 7, de Ithducanuln Poenaru Ill-lea
Logothtti, condicarn divanuluT. (1)

Chkisovulti SAntalui Visariong de tat. 250 mild dela ocne.

Minunattt este tintru sfintil sT Dumnec,len, carele prin mijlocirea lorn, ca

prin nisce organe i vase curate si alese sfntuluT duhti, pricinuesce ne-
contenitil mare ajutorn pi folosn noroduluT .sn, nmuluT creptinescn, prin
tOte locurile pi in totti chipulti, slavindu pe aleOT sn'T cu indestulare de
minuni, dAndu-le daruln tmnduirilorti fiep-aruia, dup msura daruluT Tul

(1) Cod. XXVI, pag. 20.

www.digibuc.ro
 DOMN1A ix! moRuzr---1793-1796 . 239

Christosii,precum dice apostolicesculti cuvintti; din carT i sftintulti marele

Archiereti Visarion, acum in vremile de apoT, s'ati cunoscutti vrednich lo-
cash al prea srantuluT Duhii; ca i intru e1i sa fie luminatti Dumneleil
ei proslAvita, prin darulti ce i-aa (lath a trimadui de bela cea ntiprasnia a
ciumeT pre ceT ce .scapii, la elh cu credinta 1 cu rugAciune ferbinte, alti cA-
ruia sfntil capti se OA en cinste la sftmta i dumne4eesca mAnAstire co
se numesoe Duco, unde se cinstesce si se prznuesce hramulti SfinteT Prea-
obrejenieT a DomnuluT Dumnegeh i Mntuitorulti nostru lisusti Christosii,
care stitnth odoril la vreme de mare trebuintli, de ctite orl s'ati adush in
Ora acsta, s'ati trnaduith norodulti de ticAlsa sa periciune a cumplitel
mortl. Dreptti aceea, i fratil intru Christosh Domnil vremeT de. maT naintea
nestrt si-att arkattl osardia lora, cu multrunita facereT de bine, dup pu-
tinta lora, orenduindil milA la acestA sfntA mAnAstire, cuidomnesel briseve,
ca s ieae pe fies-care anti dela ocria &Ate tal. doue-sute cincT-lecT, precum
ne-amti adeverith Domnia Mea din chrisevele Domniilorti Sale, ce le-anna ye-
clutq. Deci, invrednicindu-ne si pre noT Domnulti Dumnecleh a tlomni i a
oblhdui acestti scaunii alti domnieT Valachiel;cand dup intimplare ee au
losta de nAprasnicA JAM, s'ati i adush slantulti capti pentru ajutorulti ii
izlAvirea noroduluT de acestA patima, amti bine-voith, cu tttt rivna Domniel
Mele, de amil, innoith i amu intarith mila ce ati avutti, spre a lua adec.
,pe toth anulti dela ocne eke tal. 250. Pentru care amt.' adeveritti cbrisovulti
acesta cu :MAO credinta Domniel Mele,. Ith Alexandru Constantinti Moruzi
Voevati, i cu creclinia prea iub4ilorti DomnieT mele fiT, Constantinti Vvd.,
Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd., Ghcorghe Vvd., martorT puindh i po dum-
ne-lorti cinstiV i credinciosl boerT velitl aT Divanulul DomnieT Mele: Nicolae
Brncoveanu Vel Banti, Ianache VActirescu Vel Vist., Manolache Cretuleseu
Vel Vornicti de Tra-de-sus, Constantinti Caragea Vel.11atmanu, Dumitrache
Manulti Vel Sptarii, Radu Golesculti Vel Vornicti de Tra-de-jos, Scarlath
Ghica Vel Logof6th de Tera-de-sus, Constantinh Filipescu Vel Vornich, loanti
Damaris Vel Vornich, Stefanil Va,cArescu Vel Logofetti de Tra-de-jos, Toanti
Florescu Vel, Vornieri alti politieT, Lucache Vel Postelnicti, Dumitrache
HangerlAti Vel Cornish, Grigorie Brncoveanu Vel Clucerti, Constantin Canta
Vel Paharnicti, Grigorie. B5.16,ceanu Vel Stolnich, Constantinh Cmpineanu
Vel Slugerti, Vel Pitarti, i Ispravnich Scarlatti Ghica Vel Logofeth de Tera-
de-sus. Si s'ati scrish chrisovulii acesta aid in orasulh scaunuluT Domniel
Melo BucurescI, la alti treilea anti alti domnieT mele, let. 1795 Augustti 6. (1)

(1) Cod. XXVI, pag. 266.

www.digibuc.ro
240 v. A. UREMIA

Chrieovula Outer indnastirl Duro, ca. s ieae 300 talerl

Minunatti este intru sfin0 s6l Dumnecled, care prin mijlocirea lord, ca
prin nisce organe i vase curate i alese sfantulul duhd, pricinuesce necon-
ten it mare ajutord si folostt noroduluT sd, nemuluT crestinescfi, prin tote
locurile si in tot chipuld, ca viindd prea alesiT sl cu indestulare de mi-
nuni, dAndu-le daruld tamaduirilorti fieste-caruia, chip& msura daruluT luT
Christosd, precum clicd apostolicele cuvinte, din carele si sfAntuld ma.
rele Archiereti Visariond, acum in vremile de apoT, s'ad cunoscutd vrednicd
lacasd ald prea sfAntulul duhd, ca si intru eld 86. fie luminatd Dumnecled
i proslavitti, prin daruld ce i-ad data a tamadui de bla cea naprasnica a
ciumeT pe ceT ce scapa la eld cu credinta si cu rugaciunT fierbinte, a caruia
slAntd capti se afl cu cinste la sfAnta si dumnecleesca manastire ce se nu-
mesce Dusco, unde se cinstesce si se praznuesce SfAnta Preobrejanie a
Domnulul Dumnecled si MAntuitoruluT nostru, care starlet odord la vremI
de marl trebuinte, de ate orT s'ad adusii in Ora acesta, s'au tamaduitu Ora
de ticalsa periciune a cumpliteT perimunT a mortiT. Dreptii aceea, si fratiT
intru Christosti DomnT acelord vrena si-ad ar6tatil osirdia lord cu multu-
mita facereT de bine dupa putinta lord, ornduindd mila la acsta sfanta
manastire, cu domnescT chrisve, ca sa ieae pe and ate talerT una sutA
si cincT-clecT; dar Domnia Sa reposatuld Michaid Racovita Voevodd, diii
rivna dumnecleesca aii fostti indemnatd, de ad maT adausii mila acesteT
sfinte manastirI Inca cu talert cinct-decT, adeca ca s ieae pe totil anutil
talerT dou-sute; precum si Domnia sa fratele Domnii Michaid Suculd Voe
vodd, prin chrisovuld DomnieI Sale, ce-ld veclumt cu ltil 1792 Aprilie 14,
ati maT adausil tal. Inca cincT-clecT pe and, care se facd tal. 250, care sa-I
ieae dela ocna pre fieste-care and. DecT invrednicindu-ne Domnuld Dumne-
eti si pre noT cu domnia acestel pravoslavnice TerT-RomAnescl, alai bine-
voitd si Domnia Nstra, nu numaT de amil innoitti milele ce ad avutd, care
se numescd maT sus, si Inca, pentru evlavia ce avemti catre sfAnta ma-
nstire si catre cinstituld capd aid sfAntuluT, amd mat adaosii Inca taler1
cincT-4ecT, care se facd peste tot tal. 300, care sa aiba a-I lu nestramutatd si
nelipsitti pe tot anuld dela ocna, si snap parintI at acesteT sfinte mg:
nastirT ea aiba deosebita datorie a ruga pe Dumneled in Oil vremea pen-
tru buna stare si intarirea Ora DecT rugamd si pre iubitoril de Christosu
DomnT, cart din mila luT Dumnecled vord obladui scaunuld TereT-RomAnescl
dupa noT, s intaresca mila acesteT sfinte manastirT, pentru cinstea sfintel
m mastirT si a stAntuluT i pentru ajutoruld i folosuld obstiT, ca si Dom-

www.digibuc.ro
 MANIA Lei MOIMI-1793-1796 241

nulti Dumnecleil, prin rugAciunile stlmtulul, sd. le inthrscA domnia gi oblA-

duirea, cu papich linite, ca sA fie mila acesta sfinteT mAnAstirI de ajutoria
ci do intArire, ci printilorti cAlugArT de bran& i de chivernisire, iar Dom-
nici Mele i celorg din urma nstrA fratl Domni, ce vora intAri mila ace-
sta, vecInicA pomenire. Si alai nthrit chrisovul5 acesta cu insacT cretlinta
Domnid Mele, I Alexandru ConsthntinO Moruzi VoevodO, i cu a prea iu-
bitilorti DomnieT Mele fil, Constanting Voevocid, Nicolae Voevodii, Dumi-
tracco Voevodii, rnartorI puind5 ci pe clumn-lorti cinstitl ci credinciocT
boeril ceI marI aI DivanuluT DomnieY Mole: Pan Nicolae Brncovnu Vol
Vist., Dumitracco Racovit Vel Banfi, Ienache VAchrescu Vel SpAtard, Ie-
nacho Moruzi Vel Vornicd de Tera-de-sus, Manolache BrAncovnu Vel Vor-
nicil de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vol Vornica, Nicolae Filipescu
Vel Vornicd, Costache Ghica Vel Logofdtd de 'Vera de-sus, Scar lath Ghica
Vol Logofdt de Tera-de-jos, Nicolae HangerlAil Vel Hatmand, Dumitrache
Manula Vel Postelnict, Isacti Ralet Vel Clucerti, Dumitrache Schina Vel
Comisd, Nicolae RacoviVt Vel Paharnicil, Iordache Palada Vel Stolnicii,
lorgache Vel Slugerti, Dumitrache Costache Vel Pit., ci Ispravnicii Co-
stache Ghica Vol Logofdtti de Tera-de-sus. i s'a facutO chrisovultt
acesta intru Intiulti anti alti domnieT DomnieI Mele, aid in oraculil scau-
nuluI Domniel Mete Bucurescl, la aniT dela Domnulil ci MAntuitorulti no-
stru Isus Christosu 1793 Maid 4, do Constantinu biv 3-lea Logoftil. (1)

Chrisouulii sfintel mandstirl a Sfantului "'avail dela Sfetagora,

pentru taleri 150 mild.

CeT ce sevrcescii bunatatile celea de sufletii folositre ci plAcute lul Dum-

ne0O, nu numaT in viath acsta se laudA ci se bine-cuvintzA, ci gi dupl
petrecania lora le rAmAnii nume nemuritre i pomenirT vecnice ci sufie-
tele in lacacurile dreptilorti se invrednicescd; multe bunatAtl dar stint, cu
care pte nescino all dobAndi sufletesca mAntuintA, iar maT mare este mi-
lostenia, ce se face nu numaI la grad ci scApdtatl, ci maI virtosti la sfin-
tele lul Dumnecleti lAcacurT. Pentru care darA ci Domnia Mea, intelegndit
pentru sfAnta ci dumneclesca mAnAstire dela Sfetagora, cum cl se aflA la
mare lipsA ci scApAtAciune, pentru evlavia ce avernii cAtre sfintele ci dum-
nesteescile lacacurl, m'am milostivitti Domnia Mea, de am ornduitd, ca
BA aibA a lu pAriMiT cAlugArY ci. soborulti acestul srantil lAcacti dela vis-
teria Domniel Mele pe fie-care anti &Ate talerl una suth cincI-clecT, pentru cA

(1) Cod. XXVI, pag. 23.

Analrle 4. R. Tom. XV. itemoriile Seq. latorke. 16

www.digibuc.ro
242 V. A. URECHIA

acst mith. AO avut-o atatil dela ceT mai dinainte frati Domni, catti si dela
Domnia Sa fratele Domnfi Michaiti Suul Voevodii, precum prin chrisovuld,
ce-ld vlumt, cu ltuld 1792 Septembrie 20, BA DomnieT Sale, ne-am4 ade-
verita. Dreptd aceea, i Domnia Mea m'am milostivit de i-am innoitd,
printeacestd cinstitd chrisovil al DomnieT Me le, ca, dupd cum scrie mal
sus, s aibl a lu sfnta mnstire acst mith pe fiesl-care ant, pzindu-se
nestrdmutatd, sd fie pdrintilord ctilugari de hran i chiverniseld, iar Domniei
Me le si rposacilorti intru fericire printilord DomnieT Me le vesnica po-
menire. Poftimii dard i pe eel din urma nstr frati Domni, carT dupd
vremi vorti sta oblduitori acestei pravoslavnice Teri-Romfinesci, s intariti
si sd innoitl mila acsta, ce slag disti maT sus, ca si ale Domniiloril Vstre
mill i facerl de bine sd fie de altiT bine primite i in sm inute. i amO
InUtrit chrisovula acesta cu inssi credinta DomnieT Me le, 16 Alexandru
Constantinit Moruzi Voevodt, i cu credinta prea iubiiloru Domniei Me le
fiT, Nicolae Voevodii, Dumitrasco Voevodii, i cu totil sfatulii cinstitilorO
si credinciosi boerilort celorti marl aT divanulul Domniel Mele : Pan Ni-
colae Brncovnu Vel Vist., Dumitrasco Racovitd Vel Baal, Ienache Vd-
cdrescu Vel Spdtara, Ienache Moruzi Vel Vornicil de Tera-de-sus, Manolache
Brncovnu Vel Vornicil de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicii,
Nicolae Filipescu Vel Vornicd, Costache Ghica Vel Logofail de Tra-de-
sus, Scarlath Ghica Vel Logoftil de Tora-de-jos, Nicolae Hangerlg Vel
Hatmant, Dumitrache ManulO Vel Postelnicti, IsaacO Raletd Vel Clucerd,
Dumitrache Sehina Vel Cornis, Nicolae Racovi0 Vel Paharnicii, Iordache
Palada Vel Stolnicti, Iorgache Vel Slugerd, Dumitrache Costandache Vel
Pitarti, si Ispravnicil Costache Ghica Logoftii de Tra-de-sus. i s'au scris6
chrisovulO acesta intru Intiul anti alii domniei DomnieT Mele, aid in
orasulu scaunului DomnieT Mele Bucuresci, la anii dela Nascerea DomnuluT
Dumnedeti i Mntuitorului nostru Isusit Christosti 1793 Maur' 6, de Teo-
dorache Logoftti de Divanti. (1)

ChrisovulA mandstirel din ostrovulii Haichii.

Dat-amil Domnia Mea acestd domnesculti nostru chrisova sfintei i dum-

nedeescel mandstiri din Ostrovula lialchil, de langd Tarigradii, unde se cin-
stesce si se prznuesce hramulti Sfintei Troite, ca s aibd a lila in toti anil
dela ocne eate taleri trei sute pentru trei sute bolovani sare, i talerl una
sutd din vdmi, dela carvasaraua domnscrt ; pentru cd viindil la Domnia
(1) Cod. XXVI, pag. 25.

www.digibuc.ro
 name LW moRum-1793-1706 ,18

Mea cuviosulil Archimandritil Chili"' Samuilti, egumenulti acestel sfinte mA.:

nAstirl, de care si pliroforisindu-ne Domnia Mea de bunA silinia si osArdia
cuviosieT sale, ce ail fAcutil si face spre bun& starea si intemeiarea sfintel
acestel mAnAstirl, si de trebuinta ce are de ajutoria, fiinclil insArcinatl cu
datoril si primitre in vreme de molipsla, de eel ce nAzuescil acolo, amd
bine-voitti Domnia Mea, dupA rugAciunile cuviosiel sale, de amg fAcutti acsth
milk numitel mAnAstirT, ca sA aibA pe WM anulil a luit neclintitti, ca cu
acesta ajutndu-se la trebuiniele sale, sa fie datorl pAriniil mAnAstirel a
pomeni pururea la sfintele slujbe si rugAciunY numele Domniel Nstre si
a face rugAciunl pentru indestularea acestel irl. DecT rugArnti si pe aliT
frail Domni, earl in urma nstrA vorti oblAdui acstA WA, s bine-voiasch
a intAri acsta. milA sfinteT mAnAstirl, ca si ale Domniilorti Sale mill sA fie
asemenea in urmA, pAzite. i amti intAritti chrisovula acesta cu ingsl dom-
nesca nstrA iseMiturit si pecete, si cu credinia prea iubiiiloril Domniel
Mole fiu, Constantinti Voevodil, Dumitrasco Voevodil, Nicolae Voevodil,
Gheorghe Voevodil, martorl fiindil dumn-lorti cinstiiil si credinciosil boeril
velig al Divanulul Domniel Mele : Pan Dumitrasco Racovii5. Vel Banil,
lenache Moruzi Vel Vist., Manolache BrAncovnu Vel Vornicil de Tera-de-
sus, Costache Caragea Vel Hatmanil, Dumitrache Manu Vel SpAtarti, Nicolae
Filipescu Vel Logofntil de Tara-de-sus, Costache Ghica Vel Vornicti de
Tra-de-jos, Radu Sltitinnu Vel Vornicil, Manolache GrAdistenu Vel Vorn.,
Constantinti *tirbein Vel Logofati de Tera-de-jos, Lucache Vel Postelnicti,
Dumitrache HangerlAil Vel Comisil, Alexandru VAcArescu Vel Clucerti,
Mai ComAnnu Vel Paharnicti, Grigorie BAlnu Vel Stolnicti, Iorgache Vel
Slugerti, Grigorie Vel Pitard, si Ispravnicti Nicolae Filipescu Vel Logoftil
de Tara-de-sus. i s'ati scristi chrisovulil acesta la alti doilea anti intru intaia
domnie a Domniel Mele, aid in orasuln scaunulul Domniel Mele Bucurescl,
la anil dela zidirea lumel 7303, iar dela Domnula Dumnecleti si MAntuitorulti
nostru Isusti Christosti 1794 Septembre 15. (1)

Chrkovulii Metropolid Deirstorului.

Lucrurile celea, ce prin iubirea de Dumneclen cu plAcere si cu cuvfiniA se

facil si svrsescti de Atm blagocestivil si iubitoril de Christosti Domnl, earl
dela Dumneqeti sunt alesl, macar cl se potti cunsce la t6tA obstimea i
prin alte mijlce de fapte bune, iar maT alsA si vrednicA de laud& este evla-
via si cucernicia Domniilord Sale cAtre sfintele si dumne4eescile locasurT,
uncle apururea se slavesce numele marelul si a tot(' puternieulul Dumne-

(1) Cod. XXVI, pag. 230.

www.digibuc.ro
244 V. A. URECHIA

qea. Ci dar i Domnia Mea, cu acest5 gind5, fiinda cucernic5 cAtre sfintele
haT Dumne4efi locasurT i manastirT, socotit-arn i Domnia Mea pentru.
sfnta i clumnegleesoa Mitropolie din cetatea DArstoruluT de peste Dun Are) la
care se cinstesce si se prAznuesce hramulii tAereT cinstituluT capd al StantuluT
si slAvituluT Prorocii inainte mergetoruluT i BotezAtoruluT Rind, care slant& Me-
tropolie a avutii dela Domnia lord fratiT nostri Domni, ce art fostrt maT naintea
nestrA, privilegiurT ,carT le .ama vequtti Domnia Mea, de a i se da pe tow anulti
dela ocna SlItnicrt sare cfite cincT sute bolovani marl, alesl, care sare, oren-
duitul5 sfinteT MetropoliT s fie volnicti, la vreme, fArA de nicT o zAtignire,
a o ridic dela ocnA si art s o vinIA, sa sA o dna unde vord vrea, si
nicT vamesiT, nici cAmArasii sit nu-T supere de nimicti. DecT, invrednicin-
du-ne Dumnegleii si pre noT cu domnia -Orel acesteia, dupA evlavia ce
avem5 cittre sfintele i dumnecleescile lAcasurT i dupA rugAciunea ce ne-al
datO Sfintia Sa PArintele Metropolitti Dfirstorenu, Chirti . . , amO bine-voita
Domnia Mea, i nu numaT am5 intArit5 mila ce ati avutii de maY nainte,
ci incA am5 maT adaosa i altT bolovanT una sutA eincl-ded, ca sA aib
a lu pe tot5 anulti cate sae sute cincI-lecT bolovanT Bare marT, alesT,
caro sA-T duc unde va vrea, fArA de suprar,e de cAtre vamesT sart chmA-
rasl, pentru care am5 data numiteT sfintel MitropoliT acest5 domnesculh
nostru chrisovii, intArita cu inshsT credinta DomnieT Mele, 16 Alexandru
Constantinu Moruzi Voevodii, i cu a prea iubiiloru DomnieT Mele 11Y,
Nicolae Voevod5, Dumitrasco Voevod5, Constantinfi Voevod it, martorT puindu
pe tol cinstitiT boerT eel marT aT, divanuluT Domniel Mele: Nicolae Bran-
covnu Vel Vist., Dumitrasco RacovitA Vel Banti, Ienache VAcArescu Vel
SpAtarti, Ienache Moruzi Vel Vornic5 de Tera-de-sus, Manolache Branco-
vnu Vel Vornicit de Tera-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornio, Ni-
colae Filipescu Vel Vornic5, Costache Ghica Vel Logofetti de Tera-de-sus,
Scarlat5 Ghica Vel Logofetti de Tera-de-jos, Nicolae HangerlAti Vel Hat-
man5, Dumitrache Manulti Vel Poste1nic5, Isacit Raletti Vel Clucer5, Du-
mitrache Schina Vel Comis5, Nicolae RacoviIA Vel Paharnicti, Iordache
Palada Vel StolnicO, Iordache Constandache Vel Pit., Iorgache Vel Slu-
gera, si Ispravnicit Costache Ghica Vel Logofetil de Tera-de-sus. i s'ati
scrisO chrisovulti acesta la anulii d'intAT dintru inthia domnie a Domniel
Mele, aicT in orasula DomnieT Mele Bucuresci, la anulil dela facerea lumiT
ltula 7301, iar dela Domnul5 i Mntuitorulti nostru Isusti Christosti ltula
1793 Iunie 16, de Constantinti biv 3-lea Logofet5.

(1) Cod XXVI, pag. 83.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lig MORUZI 1793-1796 245

Otrisovula a data biserici din epairchia Mitropoliel Ddrstorului.

Domnil i obladuitoriT ceT de Dumnedea aleT, carora li s'aa incredintata

staphnirl de IgrI ci de norelde, nu se indestulza numaT pe politicescula
noroda a-lii aduce la stare bunt i indreptare, ci mai virtosa prin lucrarea
celora folositre de sufleta, care este milostenia, ci mal alesa la sfintele luY
Dumnedea lacacurT, unde neincetata se proslavesce numele mareluT ci a
tota puterniculuT Dumnedea. Drepta acea dal* (1 i Domnia Mea, insciintAn-
du-ne pentru dou sfinte bisericT, ce se afla in eparchia Sfintiel Sale Pa-
rinteluT Mitropolita Darstora, Chira. . . . , ins una in casabaua Babadava, la
care se cinstesce ci se praznuesce hramula stAntulul slavituluT marelul
mucenica Dimitrie 1 alta in satula Cernavoda la Boazuchioiu, la care se
praznuesce hramula slAntuluT parinteluT nostru Nicolae Archiepiscopula
Mirelora dela Lichia, fac6torula de minuni; ci Inca socotinda Domnia Mea,
ca pe lAnga alte laude ci prinse, ce se aduca lul Dumnedea in sfintele bi-
Gelid de pravoslavnicT crectini, ne este bine primita i mireazma tamtderiT
i luminarea candelelorti 1 a facliilora, fiind-ca i acestea sunt spre slava
luT Dumnedet ci spre podba i cinstea bisericel ci indemnatre spre evlavia
pravoslavnicilora crectini, bine ama voita Domnia Mea, ci nu numaT mila
ce ail avuta acestea dou bisericT dela fratil DomnT aT noctri de mat nainte,
prin chrisvele Domniilora Sale, care le-amii v6dutd, de lu in totT aniT cAte
talerT eine! decT pe anti din vama domnsca, o ama intarita, ci *Inca ama
mal adaosti alg cAte talerl cincT-decT, ca O. iea numitele bisericT pe tota
anula ate talerl una suta din vama domnesca, sa fie pentru tamAie, until-
de-lemna i faclii; insa: epitropula dela biserica StAntulul Dimitrie, sa iea
tater! cinct-decT la diva SfAntuluT Dimitrie, iar ceT dela biserica SfAntuluT
Nicolae sa iea talerl cincl-deci la diva SfAntuluT Gheorghe, ca A fie acestoril
sfinte bisericT de ajutora ci de intarire. Pentru care ama data numitelora
sfinte bisericT acesta domnescula nostru chrisora, intarita cu insaci cre-
dinta Domniel Mele, 16 Alexandru Constantina Moruzi Voevoda, i cu a
prea iubitilora Domniel Mele fii, Nicolae Voevoda, Dumitracco Voevoda,
Constantina Voevoda, martorl puindil pe totT cinstitil ci credinciociT boeril
ceT marT aT divanuluT Domniel Mele: Nicolae BrAncovnu Vel Vist., Dumi-
traco Racovita Vel Balla, Ienache Vacarescu Vel Sptara, Ienache Moruzi
Vel Vornica de Tera-de-sus, Manolache BrAncovnu Vel Vornica de Tera-
de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornica, Nicolae Filipescu Vel Vornica,
Nicolae Hangerlaa Vel Hatmana, Dumitrache Manula Vel Postelnica, Isaaca
Raleta Vel Clucera, Dumitrache Schina Vel Comisa, Nicolae Racovita Vel

www.digibuc.ro
246 V. A. UREMIA

Paharnicii, Iordache Palada Vel StOlnict, Iorgache Vel Slugert, Dumitrache

Constandache Vel Pitart, si Ispravnict Costache Ghica Vel Logoftil de
Tra-de-sus. Si s'au scrist chrisovult acesta la anult d'intal dintru intaia
domnie a Domniel Me le, aid in orasult Domniei Me le Bucuresci, la anii
dela facerea lumil 7301, iara dela Domnulti si Mantuitorult nostru Isusil
Christost ltult 1793 Iunie 16, de Constantint biv. 3-lea Logoftt. (1)

Cartea Mitropolitulid Ddrstii, de a find odaia eu liude 50 dinea

Fiind-ca parintiT MitropolitT, ce dupa, vremi sunt la sfitinta Mitropolie a

DarstoruluT, pentru resi-care ajutorii, ail avutt voie a -tin odaia cu do-
bitce aid in pamintult Orel la judetult Ilfovii, cum si. pAna la cinci-cleci
liude, OmenT de eel nemernici, a stringe si. a-T ave cu ruptre osebit dela
visterie, din capt in capt eke po talerl 4ece pe ant, cu asezamintult ca
sa rspun4a de douti oil pe ant, adica: eke taleri cinci la Sfntult Gheorghe
si taleri cinci la Sfntult Dimitrie de liude, dupa cum ne-amil adeveritu
Domnia Mea, athtil din cartile Domniilort Sale fratilort Domni Alexandru
Ipsilantt Voevodii, i rgposatult Nicolae Caragea Voevodu, cum ca acestu aju-
tort l'at avutt si dela alti rposag DomnT de mai nainte, cfitil si din cartea
Domniei Sale fratelui Michait Veda Sutulii, ce o vclumt, cu ltult 1792
Iunie 18; amil bine-voitil si Domnia Mea de amt innoitu acestt ajutorti ce
at avutt, a tin adeca odaia cu dobitce si. a stringe ace! cinci-clecT liude,
ins& omen! din eel nemernici, earl A nu fie birnici sail din ajutrele sa-
telorti, ci numal din cel ce aunt MI% staniste, fara legaturI si Para captaiii
nicairl, pe earl scotndu-T inaintea dumn&lort iscravnicilort, poruncimil
dumn-vstre ispravniciloril sa le faceti *luta cercetare, si fiindt intocmaT
dupa cum maY sus arkamt, sa le faceti ruptre cu asezamintt precum mai
sus se cuprinde, dupa care cercetare, ruptre si asezamintii ce le vetT face,
s trimeteti adeverinta la dumn-lui Vel Vist. pe numele si chipult lort,
si dumn-lui Vel Vist. le va da pecetluiturY gospodii, ca sa-T aiba intru deo-
sebire de ornduiala OriT, iar baniT lort sa-T alba a-T aduce omult SfintieT
Sale ParinteluT Mitropolitil la orAnduitele sorce in visteria DomnieT Mele,
iar mai multi"' peste acCsta valt sat bantuiala sa nu aiM, ca sa pt cauta
si ei de poslusania rnduelelort pentru ajutort numiteT efintei MitropoliY,
ii saam receh gpd.-1793 Iunie 8. (2)

(1) Cod. XXVI, pag. 86.

(2) Cod. XXVI, pag. 85,

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT 1fOR1JZI-1793 1796 247

Chrisovulti indndstiril Xenofons dela Sfetagora, de mile le ce are.

Cunoscut i doveditd lucru este, i la mare i la micu qi la totil creti-

nulti ce viazA in lume, c re-carele socotesce a-I chivernisi viata prin fapte
bune i plAcute luT DumnecleU vede i se cunsce chiar i aieve, ca nu
puma pentru lauda cea vremelnicA a numeluT celul lAudatt de emenT se
nevoesce i se sirguesce, ci maT multil i maT alesti pentru folosulti i man-
tuirea sufletuluI i pentru nAdejdea cea curaL i bunA a rsplAtireT fapte-
lord bune de cAtre marele si prea Inaltulfl Dumnecieti, cad( prin iubirea
de OmenT i prin lucrarea, faptelorA bune fie-carele a0ptA i nadAjduesce
dela Domnulti Dumnecleti rgsplAtire vepicA, darA i dela OmenT laudA le
pricinuesce i cu bine-cuvintArT se binecuvintzA. Dreptil aceea, invredni-
cindu-ne i pre noY Domnulti Dumneclet cu domnia acesteT pravoslavnice
Pry-RomAnescT qi avndd rivnA cAtre sfintele luT Dumne4eti locaurT, maT
virtosti cAtre celea ce se aflA la scApAtAciune i lipsA, ca s le ajutorAmti
i sA le miluim cu ceea ce ne va fi prin putintA, amti bine-voittt pentru
sfAnta i dumnecjeesca mAnAstire ce se numesce Xenofon, dela sfAnta Agurti,
unde se cinstesce i se prAznuesce hramulti sfAntuluT i mareluY mucenicti
Glieorghie purtAtoruld de biruinVi, i printeacestii cinstitti chrisovU alti
DomnieT Mete, dAmti i ornduimil acesteT sfinte mAnAstirT, ca sA aibA a WA,
in flie-care anti vinAriciil din delurile clomnescl ot sud Buz60, insA din
poporulti ViespesciT, BAdeniT i Muscelii, de vadrA cAte clot banT, partea mA-
nAstireT, i cu pArpArulti dupA obiceiti, pentru cA acstA milA a avut-o, atAtti
dela altT frap Domni de maY nainte, i dela fratele Domnti Alexandru Ipsi-
lantti Voevodd, f dela r6posatu1fi Domnii Nicolae Caragea Voevodti, cAtti
i dela fratele Domnt Michaiti Constantinu Suulti Voevodil dintr'amindou6
domniile, prin chrisovti ot let. 1783 Octombre 25 i prin cartea DomnieT
Sale ot let. 1792 Iu lie 8, care le-amti veluta Domnia Mea. DecT i Domnia
Mea ne-amti milostivitfi de i-amti Innoitti i i-amti intaritti acestA milA a
sfintei manAstirT, ca sA i-se pAzscA nestrAmutatil, spre a fi sfintel mAnAstirl
de ajutorti i de intArire, pArintilorti cAlugArT de hranA i de chivernislA,
iar DomnieT Me le i reposatiloru pArintilord DomnieT Me le venicA pome-
nire. Si amfi intAritfi chrisovula acesta cu insAT credinta Domniel Me le,
I6) Alexandru Constantinu Moruzi Voevodii, i cu credinta prea iubiilorti
DomnieT Me le fit, Constantinti VoevodO, Dumitraco Voevodti, Nicolae Voe-
vodil, martorl puindti i pre dumn-loril cinstig i credinciNT velitT boeri
aT divanuluT DomnieT Me le: Nicolae BrAncovenu Vel Vist., Dumitru Raco-
vita Vel Ban, Ienache VAcArescu Vel SpAtarti, Ienache Moruzi Vel Vor-

www.digibuc.ro
248 V. A. IIRECHIA

nic5 de Tera-de sus, Manolache Brncovnu Vel Vornicii de Tra-de-jos,

Manolache Cretulescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu Vel Vornicd, Costa-
che Ghica Vel Logofntn de Tera-de-sus, Scarlatti Ghica Vel Logoftsta de
Tera-de-jos, Nicolae HangerlAn Vel Hatmanti, Dumitrache Manu Vel Pos-
telnicn, Isacti Raletu Vel Clucern, Dumitrache Schina Vel Comisti, Nico-
lae Racovica Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel Stolnic, i Ispravnicu
Costache Ghica Vel Logof6tti de Tera de-sus. Si s'ati scrisn chrisovuld
acesta in anulti d'intAin alti domniel nOstre, aid in scaunuln DomnieT Mele
Bucurese, la aniT dela Christos5 1793 Iunie 6, de Ionit5. RafailA biv 3-lea
Logo f'dt5. (1)

Chrisovulii meincistirei Sfantulut Ierarchii Nicolae din eparchia

Miralichiel, de mild de vindriciii dela sud Argagt.
Minunatn este Dumne4eil intre sfintil s6l, care prin mijlocirea lorn, ca
prin nisce organe si vase curate i pline ale sfAntuluI duhti, pricinuesce
necontenitu mare ajutorti i folosti norodulul sti, neamuluT cretinescd,
prin tote locurile i in tOtti chipul, rAsbindti pe aleiT s1 cu indestulare
de minuni, dAndu-le darulti tAmAduirilorti, fie0-cAruia duph msura daruluT
lul Christosn, dupA cum ()ice apostolicesculn acestii cuvint5. Dintre carele si
Sfntulti marele Ierarchn Nicolae, cunoscndu-se vrednicti Mewl a prea sMn-
tulul duhil gi credincisA slugA a lul Christosti Dumnecleti, nu putintele
minunl an snvgitil gi se sevresce printeinsulti catre ceI ce cu cAldurA i
ferbintll ati alergatti la acestO sfntd i s'a proslAvitn numele mareluT
Dumnecleti printeinsuld. Dreptti acea dark, dupk cum tote alte mAnkstirl
i biserici de pretutindenea sunt ajunse de mill domnescl dinteacstk pra-
voslavnicA terA, socotindti Domnia Sa fratele Michain Voda Suculti i pentru
mAnIstirea SfAntuluT Ierarchti Nicolae din eparchia MiralioheI unde i mor-
mintulti SfintieT Sale se aflk, Inca din cea-laltA domnie a Domniel Sale
ati ornduitti, ca sk aibk milk de vinAriciii din treI popOre anume: RAketele,
RAjletuld, Coculti din plasa SepefiT ot sud Argeti, ce nu era, pan& atunci
inchinate la nicI o alta mAnastire, s iea de vadr &Ate dol haul, iar eel-
laltY treT banT sA-T iea vinAricera domnesci, care milk o intaresce Domnia
Sa i in a doua domnie a domnieT Sale, prin chrisovulti ce-In vclumn
cu ltuln 1792 Main 17. Deci, invrednicindu-ne Domnultt Dumneclen i pe
noT cu domnia acesteI pravoslavnice cdrI i pliroforisindu-ne pentru sranta
i dumneclesca manastire, amti bine-voitti de amti innoitti i amti intitritri
mila acsta, printeacest5 olustitti i bine inchipuitil chrisovtt alu Domniel

(1) Cod. XXVI, pag. 86.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII mum-1793-1796 249

Me le; pentru care sa, aibh, omul rnAnstire1, la vremea vinariciulul, a mbla
si a scrie vinriciulti totti de oclat cu vinariceriI domnesci, qi fAcendfi
dour) catastise, asemenea unulO ca si altulti, ischlite fiinda si de vinhriceril
domnesci si de omulit nanstirel, unuill s-la iea vinriceril si altulfi o-
multi mngstirel, dupA care O. stringh, mila cea ornduith a mAnhstireY, elite
dol banY de vadr dela totl ceY-ce patescil vinriciulii, ca sh, fie sfintel ma-
nastiri de ajutord si intarire, iar Domniel Mele si rhposatilora intru fericire
parintilorti Domniel Mele venica pomenire. i rugamil i pe alt1 frail Domni,
call in urma nOstr se vor invrednici cu domnia acesteI pravoslavnice tee, sh
bine-voiasca a innol si a intari mila acsta, ca si ale Domniilora Sale mill
ce vorii face A fie in urma, pzite i. in srn tinute Si amil intaritil chi.--
sovula acesta cu insAsl credinta Domniel Mele, Ici) Alexandru Constantinfi
Moruzi Voevodii si cu mrturia prea iubitilorii Domniel Mele fil, Constan-
tina Voevodil, Dumitrasco Voevodii, Nicolae Voevoda, si cu tail sfatulti
dumn-lorti cinstitilorti si credinciosl boerilord celora marl al divanulul
Domniel Mele: Nicolae l3rancovnu Vel Vist., Dumitraco Racovit Vel Baal,
Ienache Vachreseu Vel Spatarii, Ienache Moruzi Vel Vernier! de Tora-de-
sus, Manolache Brncovnu Vel VornicO de Tera-de-jos, Manolache Cretu-
lescu Vel Vernier!, Nicolae Filipescu Vel Vernier!, Costache Ghica Vel Vor-
nier! de Tra-de-sus, Scarlatii Ghica Vel Logofhtti de Tra-de-jos, Nicolae
HangerlAil Vel Hatmanii, Dimitrie Manulti Vel Postelnic5, Isaacil Raletil
Vel Clucera, Dimitrie Schina Vel Comisii, Nicolae Racovita Vel Paharnicii,
Iordache Palada Vel Stolnicil, Iorgache Vel Slugeril, Dumitrache Constan-
dache Vel Pitara, si Ispravnicfi Costache Ghica Vel LogoftO de Tera-de-
sus. Si s'ari scrisil chrisovuld acesta la anulti d'intaiti dintru intia domnie
a Domniel Mele, aid in orasuld scaunulul DomnieT Mele Bucuresci, la anil
dela zidirea lumil ltulO 7301, iar dela Domnuld si Mntuitorulh nostru
Isusil Christosa let. 1793 Iunie 23, de Constantind biv. 3-lea Logofhtil. (1)

Cartea bisericei Curticilmea de leingei Tarigradii.

ProroculO i imphratulti Davidd striga, cu mare glash, graindu: DOmne,

iubit-arn podba easel Tale i locula locasulul mrirel Tale; iar prea int!).
leptulil si pururea intre irnphrag pomenituld Solomenti, numal in umbra
legeY rhzemndu-se, facut-ati Mata podah, easel dumnedeescl a Ierusalimu-
Jul si o art druitti pre ea cu atitea darurT si prinoase, ca s se phasch

(1) Cod. XXVI, pag. 115.

www.digibuc.ro
250 V. A. IIRECHIX

intr'insa sicriuld cu tablele legiT DomnuluT; cu oath maT virtosti noT, earl
suntem acuma cu mila duhuluT sfantu pravoslavnicT DomnT in lumina
credinte, se cade s ajutamd 0 sa, miluimu cu tota sufletulti spre ajuto-
rula i intemeierea sfintelorfi luT Dumnedea locaprT, carT sunt semnulti
celti adevratil alu credinteT nstre, intru call nu se junghe vite necuvin-
ttre, precum re-cnd acolo, ci insu0 mielula luT Dumnedeu celd adeve-
rat5, se jertfesce pentru vita cea venic5, i mantuirea wistra a tuturorii,
0 intru carT pururea, neincetata, se proslvesce numele su i se face ru-
gaciune pentru imp6raV, pentru DomnT i pentru totT pravoslavniciT ore-
0inT. Dreptu acea, athtti cluph acsta, pild de invelaturT, eau i dupg altele
multe, cu earl ne indemn spre intemeierea dumnedeescilora locaurT, riv-
nindit Domnia Mea buna indestulare ,i podba lord, adusu-mi-amu aminte
i pentru sfnta i dumnedesca biserica dela Curucimea de lng Tani-
gradu, unde se cinstesce i se praznuesce titiarea capuluT Sfntulul hind
Botez6toru1ti i inaintea DomnuluT meretorulti, la care tott noroduld cre-
tiniloril de acolo se bisericesce, care biseria fiindil sciut a. cum c5, se
afl 5. lipsit fr de vre-und venitu 0 fr de nie unt ajutorti, amfi bine-
voitti Domnia Mea, pentru evlavia i datoria ce avemfi cAtre sfintele lul
Dumnedeti locaurT, a ajut din domnescile nstre mill cu re-care venitti,
urmAtorii pe anU la acestil sfantil locaU lipsitil, la care tail norodulti de
acolo se indemneza 0-T facfi cre0inescile inchinaciunl, dupA cum i alte
manstirT, biserici, asemenea acesteia, ail dinteacst ex.5, cretinsca ajuto-
rulii lord, i amil data acestii domnescit chrisovu alii nostru, prin care if
orenduima sa iea pe ton anulii de aid din vama domnsc a. cte talerT dou
sute eine-dee 0 dela ocne iarAT eke talerl dou auto cincT-decT, pentru
ato.tia bolovanT sare, care mila sa se dea la praznicula bisericiT, adeca, la
Augusta 29, ornduindu Domnia Mea epitropii i purtatoril de grij pe
dumn-luT cinstitil foi credinciosil boerulti Domnie Mele Vel Postelnicil,
ce va fi dupa vremT, sa. grijasa, a primi de voe acst5, mil i a o trimite
la numita sfnt biserica, cu care se ajut5. i se indestulz . sfnta bisericti
la trebuintele ce are; 0 s5, fie datorT preop dela aces-a slant& bisericA, ca
intru slujbele i rugaciunile lord s5, pomensa, numele DomnieT Mele i
alii fratilora din urma nstr Domni, i s se roage luT Dumnedell pentru
bun starea i indestularea OriT acetia. Dee rugamii i pe fratil no0ri
Domni, earl in urma nOstr se vorti invrednici a obldui tera acsta, A
bine-voiasc5, a innoi Fii a intari mita acsta i cu ale Domniilorti Sale chri-
sOve. Pentru care amil intritti chrisovuld acesta cu insl domnsca nstrb.
iscMitura i pecete, i cu credinta prea iubiOlorti DomnieT Mele fiT . . .
i cu marturia dumne-loril cinstiOloril i credincio0loru
velitilorti boerT al divanuluT DomnieT Mele : Nicolae Brncovnu Vel Vist., Du-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORUZI-1793-1796 251

mitraqco Racovit Vel Band, Ienache Vaarescu Vel Sptard, Ienache Moruzi
Vel Vornicti de Tra-de-sus, Manolache Brancovnu Vel Vornicil de Tera-
de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornic, Nicolae Filipescu Vel Vornicti, Co-
stache Ghica Vel Logof6til de Tra-de-sus, Scarlatil Ghica Vel Logoftti de
Tra-de-jos, Nicolae Hanger lad Vel Hatmand, Dumitru Manuld Vel Postelnicd,
Isaand Raletti Vel Clucert, Dumitrache Schina Vel Comisi, hind Coma-
nnu Vel Paharnicd, Iorgache Vel Slugerd, Dumitrache Constandache Vel
Pitard, i Ispravnicil Costache Ghica Vel Logoftil de Tera-de-sus. Si s'ad
scris chrisovuld acesta la anuld d'intaid dintru intaia domnie, aicl in ora-
culla scaunului DomnieT Me le Bucurescl, la anuld dela facerea lumeT ltulti
7302, iar dela Domnuld i Mantuitoruld nostru Isusd Christosil 1793 No-
embrie 10. (1)
Procita Costache Ghica Vel Logofta.

Chrisovulii Oder meindstiri Griporin din Sfel-Agora.

Milosteniile i tote facerile de bine, peste tta vremea i in totd loculd,

sunt primite ca mireazm, ca bund miros duhovnicescd inaintea prea
inaltuluT Dumneded, iar milostenia i facerea de bine, ce se svresce la
sfintele lul Dumneded lcaurl, unde neincetatd se proslAvesce numele
DomnuluT nostru Isusd Christosil i unde totT atpt a. ajutoril, cu atata
sunt maT primite, catil i dumnecleescile aduntirT in sfanta biserica de obte
se rga pentru eT 4icndil : ((sfintesce Drnne pre ceT ce iubescil pock:11)a caseT
tale i-T proslavesce cu dumneclesca puterea ta. Dreptil aceea dar, de
vreme ce din pronia cea de sus ni s'ail incredintata i nou6, ca o sOrtA,
acestil scaund aid domnieT acesteT T6A-Romanese, avemil datorie netAga-
duit a cauta i a ajute, CU totil feluld de mijlce sfintele luT Dumneq.ed
lacaurT, cu atat ma! virtosil celea ce ad avutil i dela a1t1 rposatl i de
maT naintea nOstra trecutT DomnT mill, se cade a le intari, i unde este
neajungere 8i sciut trebuinta i neputintele, cu catil se pte ajuta; pentru
acsta dark fiind-crt i stanta i dumneclesca manstire dela Sfetagora, ce
se numesce Sfantuld Grigorid, unde se cinstesce i se paznuesce hramuld
sfantuluT parinteluT nostru Nicolae Archiepiscopil din Lichia, fackoruld de
minunT, neavndil vre-und venitd, din care s pta mnstirea i parinta
calugarI ce locuiescd inteinsa sa se hranesck dupA datoria ce avemil, (Mind
i miluimu pe acsta sfanta manastire, c s aiba ocestil chrisovd aI

(I) Cod. XXVI, pag. 174,

www.digibuc.ro
252 V. A. UREMIA

DomnieT Me le a luit pe totti anulti talerT citici sute cu pecetluitt dela ocne;
aOqderea s aibt a lu vintricia din Multi Scheilort ot sud Saadi, la care
dlu are sh ieae mitnstirea Sfintilorti Apostoll cate doT bani de vadr cu
parprulti, iart, din ceia-laltl &Ate trel banT de vadrt, hothrimti s ieae sfnta
mnstire Grigoria &Ate dol bani de vadr; ci dar, la vremea vintriciuluT, sit
aiba a-sT trimite omti, care sa scrie i sit m6sre dreptd vinariciurile, dap&
obicei5, cu cotulti domnescii pecetluitti, i din cincT bani de vadrt, sit ieae
manastirea Grigoriu doT bani i mantstirea Sfintilorti ApostolY doT bani,
dupa osebite oitrl ce are, iar vinariceriT domnescT sa nu se amestece intru
nimicti; pentru ca acstit milit ati avut-o sfnta mtnastire, attil dela Dom-
nia Sa Alexandru Ipsi1ant Voevodfi, prin chrisovula dela ltulti 1778, citil
i dela Domnia Sa fratele Michait Vodt, Sutulti, prin chrisovul5 DomnieT
Sale din domnia dinthiti, ce v6clumti, cu letulti 1783 Octomhre 22, i in-
f.itritU i in domnia de pe urma cu ltulti 1792 Septembre 21.. Dreptil aceea
i Domnia Mea ne-ama milostivitti de anal Innoitti i amti intaritit mila
acsta, ca sit 0 eae pe tot(' anulti i et i se pazsct nestramutata, ca st-T
fie sfintel mtnastirT de inttrire, M. se ajute la trebuintele ce are, i Orin-
Worti de hrana, i chivernisla, iar DomnieT Mele i egposatilorif parintilora
Domniei Melo venict pomenire. Rugamti dart i pre altI intru Christosti
bine credincioT fratT DomnT, ctrora dupt vrernT li se va incredinth dela Dom-
nulti Dumnecleil a fi obladuitorT cree.inescI acesteT t6rT, sa bine-voiasca a
innoi i a intari milele acestea, ca i ale Domniilorti Sale mill i facerT de
bine inct 0, fie in urma, de MOT tinute in glut; adeverinda chrisovula
acesta cu insaT credinta Domniel Mele, I Alexandru Constantinil Moruzi
Voevoda, i a prea iubitilora Domniel Mele fiT, Constantinif Voevoda, Du-
mitraco Voevodti, Nicolae Voevodti, martorT puindti i pre dumn-lort
cinstitiT i credincioil boerT velig aT DivanuluT DomnieT Mele: Nicolae
13rtincovnu Vel Vist., Dumitraco Racovitt Vel Banif, Ienache Vacarescu
Vel Spttarti, Ienache Moruzi Vel Vornict de Tera de-sus, Manolache Bran-
covnu Vel Vornicil de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti, Ni-
colae Filipescu Vel Vornicti, Costache Ghica Vel Logofail de Tera-de-sus,
Scarlatil Ghica Vel Logoftti de Tra-de-jos, Nicolae Hangerltil Vel Hatm.,
Dumitrache Manu Vel Postelnicti, Isacti Raletti Vel Clucerti, Dumitrache
Schina Vel Comisti, Nicolae Racovitt. Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel
Stolnict,Iorgache Vel Slug., Dumitrache Costandache Vel Pit., qi Ispravnicti
Constantinti Ghica Vel Logofetil. i s'ati scristi chrisovulti acesta aid in
oraulti DomnieT Mele Bucurese, la anulti dintiti alti domnieT nOstre la
ltula 1793 Septembre 1, de Raducanti Poenariu biv 3-lea Logoftti. (1)

(1) Cod XXVI, pag. 134.

www.digibuc.ro
 DOMNIA MIT MORUZI-1793-1796 253

Cartea mclquistirel Castrachi dela .Rumele, pentru talerl 50 mild

dela visterie pe anti.

Fiind-cA sfnta vi dumnedesca mAnAstire Castrachi, hrarnulti Schimbfiril

la FatA a DomnuluT Dumnedeil vi Mntuitorulil nostru Isusti Christosti, dela
Rumele, care este facutA vi intemeiatA din temelia el de Constantina Im-
p6ratulti Pogonatu, ail avutil milA, prin chrisovulti DomnieT Sale rposatului
Mateitt Basarabil Voevodti, ca sA vie pArintiT cAlugArT dela acestA sfantA
mAnAstire in totil anulti sa, iea milA banT 1.000 aspriT sA-1 ducA la sfanta
mAnastire, vi celorti trimivT de cheltuialA 400 aspril, iar neputendu sA vie
pe totil anulti, sA vie la alti treilea sail la alti patrulea anti ca s iea acestit
mil& DecT vi Domnia Mea, vdndil chrisovulti ce are sfnta mAnAstire vi
dup evlavia ce avernti Domnia Mea cAtre sfintele luT Dumnedeti lAcavurl,
m'amil milostivitti, vi printeacstA domnsca nstra carte, nu numaT innoimil
mila ce au avutil, ci incA ii mai adriogAmil alp banT, patru miT vase sute,
ca sA iea pe totti anulil acevtl banT dela visterie, ea sA-T fie sfinteT mAnstirT
de hranA vi de chivernisire, iar DomnieT Mele vi rposatiloril parintiloril
Domniei Mele vevnicA pomenire. Pentru care rugAmil vi pre alV fratT Domni,
earl in urma mistrA se voril invrednici cu domnia acesteT pravoslavnice
trT, s bine-voiascA a innoi vi a intAri mila acsta, ca vi ale Domniiloril
Salo mill vi faceri de bine sA fie de alcii in urmA tinute in smA, ii saam
receh gpd.---..1793 Decembre 3. (1)

Chrisovulii S-td Episcopii din larigradii.

Io) Alexandra Constantinti Moruzi Voevodit i gpd. Dat-amti domnescula

nostru chrisovil sfinteT vi dumnedeesceT bisericY dela episcopia imprAtesceT
vi prea vestiteT cetalT a l'arigradului, unde se cinstesce vi se prAznuesce
hramulil Prea Sfintel StApneT nstre NAsc6tre1 de Dumnedeti vi pururea
FeciOrel Marie!, ca O. aibA milA dela Domnia Mea a lia pe totil anulti de
aicl dela carvasaraua domnsca eke talerY una sutA dou-decT, pentru a
aflndu-se numita bisericA fArrt de nici unil felt' de veniturT vi milk dom-
nscA, dupA cum ail alte sfinte bisericT vi mAnAstirT, carT se chivernisescil
dinteacstA pravoslavnicA Ora, ci fiindil cu cale vi de folosil sufletescu
ajutoruld ce se face sfinteloril lAcavurT, intru carl pururea se proslAvesce nu-
mele mareluT Dumnedetl vi se facil rugAciuni neincetatil pentru norodula

(1) Cod. XXVI, pag. 182.

www.digibuc.ro
254 V. A. UREMIA

creOinescii, amti bine-voitti Domnia Mea, pentru pomenirea nstrA i pentru

bucuria pravoslavnicilorti enoria0, earl se bisericescii la acesta sfntil lAcati
dumneleescn, unde IT art loculn inchinAciuneT, de ama fAcutu acestA mill
qi ajutorti spre a Ina, pe tota anulti nelipsitu, ca sA fie sfinteT biserict de
ajutorti i de intArire, iar DomnieT Melo i reposatilorti pArintilorti intiu
fericire a DomnieT Me le venicA pomenire. Rug Amti dug. i pre alcT frati
DomnI din urma nstrA, care se vorn invrednici cu domnia acesteT pra-
voslavnice fne, sa bine-voiascA a innoi i a intAri mila acsta, ca i ale
Domniiloril Sale mill ce vorn face O. fie in urmA de alOT innoite i in semA
tinute. Si amil IntArit chrisovulti acesta cu insA0 credinta DomnieT Me le,
163 Alexandru Constantinti Moruzi Voevodfi, i cu credinta prea iub4ilorti

Domniel Me le fiT, Constantinti Voevoda, Dumitrasco Voevoda, Nicolae Vo-

evodil, Gheorghe Voevodti, I cu mArturia dumn-lorti cinstitilorti i ore-
dincio1 velitilortt boerT al divanuluT DomnieT Me le: Dumitrasco Racovita
Vel I3anti, Ienache Moruzi Vel Vist., Manolache BrAncovenu Vel Vornicti
de Tel-a-de-sus, Costache Caragea Vel Hatmann, Dumitrache Mann 16 Vel
Spatarti, Nicolae Filipescu Vel Logofotti de Tra-de-sus, Costache Ghica
Vel Vornicil de if ra-de-jos, Radu SlAtinenu Vel Vornicti, Manolache Gra-
ditenu Vel Vornicti, Constantinti tirbeiti Vel Logoftil de Tera-de-jos,
Lucache Vel Postetnic, Dumitrache Hangerlan Vel Comisti, Alexandru
VAcArescu Vel Clucern, Icing ComAnnu Vel Paharnicti, Grigorie Mann
Vel Stolnicti, Iorgache Vel Slugerti, Dumitrache Costandache Vel Pitartt,
i Ispravnicii Nicolae Filipescu Vel Logoftti de Tera-de-sus. Si s'ati scrisfi
chrisovulti acesta aid in orwiln scaunuluT DoinnieT Mele I3ucurescT, la alti
doilea anti dintru intaia domnie a DomnieT Mele, la ltulti 1794 Aprilie 14. (1)

Chrisovulic bisericel dela Arndatchioiii.

Intre tote alte fapte cretinescT, cea maT intAI folositOre ffindti dra-
gostea i altora cAtre intemeierea sfintelorti i dumnecleescilorti lAcwirT
uncle neincetatti se cinstesce qi se proslAvesce numele marelul Dumnecleti,
ci de unde totY a0pt.1 milA i ajutorti, i sciindd pre sfnta gi dumnecle-
sca bisericA dela ArnAutchioin, unde se cinstesce i se proslAvesce hra-
multi mariloru VoevoclI i ArhistrategT Michailti i Gavrilti, cum cA este
lipsita de nescare-va veniturT, amn bine-voitil de innoitti i i-amit in-
thrall mila ce a avutti prin chrisvele fratilorn DomnI de maT nainie, de a
luA pe toe' anulti cfite talerl doun sute dela domnie, cart hotArimil s5 se
(1) Cod. XXVI, pag. 201.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LOT moaon-1793-1796 '255

dee pe totil anulil de aid dela carvasaraua domnsch, ca O. fie sfinteT bi-
sericl de ajutoril i de inthrire, iar DomnieT Me le i reposatilorti intru fe-
ricire phrintilorii Domniel Me le venich pomenire; decl sh fie datorT pa-
rincil dela acosta biserich de a face rugaciuni intru slujbele lora pentru
starea i vieta DomnieT Me le, i pentru indestularea acesteT pravoslavnice
trl; pentru care rughmil i proci, adeca ca celti din sus asemenea. Scrisil
de Constantinti 3-lea Logofetil. 1794 Aprilie 14. (1)

Chrisovnlit nuimislirel Maguliotisa.

Cel ce svrescil bunhacile celea de sufletri folositre i plAcute luI

Dumnecleti, nu numaT in vita acesta se laud i se bine-cuvintzh, ci :,4i
dupa petrecania lora le r6mne numele nemuritre i pomenire venich
i sufletele loril in lacaurile dreptilorti se invrednicescii; multe bunth41
sunt darh, din care pte nescine dobandi sufletesch mhntuiniA, iar cea maT
mare milostenie este cea ce se face la sfintele luT Dumne4eil lcaurT. Dreptil
aceea i Domnia Mea, pliroforisindu-ne de sfanta biserich care este in lAuntrulil
vestiteT cetti a Tarigradul4 ce se numesce Maguliotisa, unde se praz-
nuesce bramula AdormireT Prea Sfintel StpneT nstre Nsatrel de Durn-
nedeil i pururea Fecirel Marie!, cum ca, se at% lipsith, neavndii alte mill
spre ajutoril la trebuintele ce are, dupa cum ari i alte sfinte bisericT .i
manastirl, din buna vointh a DomnieT Mele, maT alesil pentru evlavia i
dragostea ce avernii din totii sufletulti nostru chtre Prea Sfinta Nascetre
de Dumnecleil, sciindu ca i acestuT darti, chruia ne-amil invrednicitil, ail
fostil insh1 solirea eT catre fluid WI i Dumneleulii nostru; pentru aceea
darh, dhmil i ornduimii Domnia Mea mila acesteT maT sus numite bise-
HO, sh ieae pe totii anula dela chmra domnesca talerT una suth, ca sa, fie
sfinteT biserici de ajutorii ci de intrire; care acest mil a avut-o i dela
Domnia Sa fratele Alexandru Vod Ipsilantil, precum din chrisovulti Dom-
nieT Sale, ce-14 ve4umil, cu ltula 1779, ne-amil adeverit5; decl acum, in-
vrednicindu-ne Domnula Dumnedeil qi pe noT cu domnia acesteT TerT-Ro-
mhnesd, ne-amii milostivita de amil innoitti i amil inthritti mila acsta,
ca sa se pazesca nestramutatil, spre a luh in totT aniT neclintitti i Mil zh-
ticnire; rugamil darh.... i'proci, ca celti de sus adech asemenea. Scrisil de
Constantinil biv 3-lea Logofkii. 1794 Martie 30. (1)

(1) Cod. XXVI, pag. 202.

www.digibuc.ro
256 V. A. IIRECHIA

Chrisovulli meindstirei Bebechioiii dela Tarigradii.

Dou6 lucrurT luminate sunt celea ce ncununz i inpodobescii buna-

tatile Domnilora si ale obladuitorilorti, amindou vrednice de lauda si de
marire, aded, marea trebuinta, din care cea d'intAia se silesce chtre ochr-
muirea cea politicescA, iara cea de a doua catre podba cea bisericesca;
Ins iubirea uneia eltre alta cu atatti maT de folosii este, cu cAtti pentru
marea cuviinO, ca de unii lucru lumescii, dice Mantuitorulti : te grijesce
spre multe te silesce, iara pentru buna credinta dice : un lucru trebuesce
la care lucru trebuinciosa, uitandu-se Domnil ceT inteleptT, carmuirea po-
litieT cu dreptate o silvrsesc, i indreptarea bisericeT, adeca podba, cu
iMelepciune o Inplinesc, castiganda partea cea bun& care nu se va lua,
dela dinsiT. Drepth aceea i noT, intru Christosti Dumnedeti bine credinciosti
Domnii, hi) Alexandru Constantinti Moruzi Voevodti, din pronia cea de sus
fiinda ina4atfi la stapania domnieT i obladuiriT acestel rl, ag venita cu
jalba de rugAciune la Domnia Mea doT parintl calugarT anume: Mina si
Nichifora Exarhi, trimisl dela sfAnta manastire Ivirulti, artandu-ne ca
manastirea IvirulA avndit unti metoha la Bebechioiti dela Tarigradd, din
rivna dumnedesca s'aU indemnatti cu ajutorulti manAstireT i cu milos-
tenie de pe la crestinT, cheltuindti multa swill de banT, de ati facuta la
acelti metoh5 o dant& biserica intru pomenirea slantuluT sfinOtuluT mucenicil
Haralambie, unde a adusti i sfintele mste, maim Sfintiel Sale, ce se afla
la manastirea Ivirul, ca sa fie de folosti celorti ce cu ferbintela vora na.
zui la ajutorulti Sfintiel Sale, aa maT facuta i alto zidirT cu odAT pentru
sederea i odihna prini1ort AlugarT, i ca o zidire noua, cu multa tre-
buinta de ajutorti, cerndti mila DomnieT Mele, dupa cum alte multe ma-
nastirl i metse sunt ajutate i impartasite cu mill domnesci de aid din
tra, sa impartasimti i pe acestil sfantfi metoha cu o mila urmatre pe
fiesT-care an.a. Deci Domnia Mea, ascultandu-le rugaciunea lora, ca la until
lucru cuviinciosti 1 i cu cale, ne-ama milostivitti, dupa rivna ce averna asupra
sfinteloril luT Dumnedea lacasurT, i i-amd facutti irat, ca sa iea pe fiesl-caie
anti de aid din tra, la vremea child ieati i alte sfinte manastirT, din vama
Bucurescilorti, dela carvasara, talerT una suta si dela ocne bolovanl sare
cincT-decT, cu deosebite pecetluiturile DomnieT Mele, ca sa fie sfantuluT
acestuia metoliti de ajutoril si de intarire, i parintilorti calugArT de hrana
chivernisth., iara DomnieT Mele i rgposatiloril pariacilorti Domniel Melo
vesnica pomenire. Rugamti dara i pe altl fratT DomnT, earl in urma nstra
se vorti invrednici a fi DomnT i obladuitorT acesteT cre.stinesel t6rT, sa bine-

www.digibuc.ro
 DommA Lta BR:mum-1793-1798 257

voiasca a innoi i a intb.ri mita acsta, ca i ale DomniilorO Sale mill i

facerT de bine s6, fie in urm de alp Iinute in sem& Si amil adeveritO
chrisovulii acesta cu insa1 credinta DomnieT Me le, Iii) Alexandru Con-
stanting Moruzi Voevodil, i cu creclinla prea iubitilora DomnieT Me le fit,
Constantin VoevodU, Dumitraco Voevodti, Nicolae Voevodil, Gheorghe
VoevodO, martorT fiindil dumne-loril cinstitiT i credincioiT boeriT ve141 aT
divanulul Domniel Me le: Nicolae Brncovenu Vel Baal, Ienache VARArescu
Vol Vist., Manolache Cretulescu Vel Vornieg de Tera-de-sus, Dumitrache
Manula Vel Sptarii, Constantinii Caragea Vel Hatmanti, Radu Golescu Vel
Vornicii de Tra-de-jos, Scarlatil Ghica Vel Logofetti de Tera-de-sus, Con-
stantinO Filipescu Vel Vornicti, Inii Dumarisil Vel Vornicit, Stefan Viic-
rescu Vel Logofetil de Tera-de-jos, Mai Florescu Vel Vornicii alti politieT,
Lucache Arghiropolii Vel Postelnicii, Dumitrache Hangerlail Vel Comisii,
Constantinti Cantacuzino Vel Paharnicii, Grigorie Menu Vel Stolnicii, Cons-
tantin Campinenu Vel Slugerii, Vel Pitarn, Ispravnica Ienache Moruzi
biv Vel Vist. Si s'art scristi chrisovulii acesta la alii treilea anti alit dom-
nieT mele in oraulti Bucuresd, let. 1795 Maiu 20. (1)

Biserica Chiciuk-Chioiu.

0 datorie fiindii i acesta, la ceT dup6. vremT DomnT i obladuitorT de

OrT 1 de norede, ca cele bine renduite i inchinate de catre cel maT dinainte
dumne-loril sa, le primescA i s le intaresca, i mat virtosil child acelea
hilrzirT sunt la duninecleescile lacaurl i biserici, atunci i maT cu multh
osirdie urmez5, acest 5. datorie, ca und lucru dumnecleescii i cuviosti. DecT
fiind-ca ni s'ail aretatti unil chrisovii domnescil alii rposatuluT Domnil
Alexandru Ghica Voevodil, cu care rnduesce sa, se dee pe totil anula
dela ocnele acesteT de Dumnecleti p5zite OrT talerI una suta la biserica
Chiciuk-Chioiu, unde se prznuesce hramulii sfantuluT slavituluT proorocil
Hie, care acesta flinda lucru cuviosit i dumnecleescii, i de vreme ce ni
s'ail incredintatti dela Dumnec),en acesta de Durnnecleii pazita Ora, arn
gsita cu cale i amti bine-voitd ca s& intrimil prin domnesculil nostru
chrisovii acesta osirdie a hrzireT, i renduimil s5, dee la numita biserica
pre anti dela ocria ce.te talerT una sut, cart are sa se dee la 20 ale luneT
luT Iulie, intru care cli este serbAterea i prznuirea prooroculul, pentru
ajutorula bisericiT acesteia i spre pomenirea nestrA i a parintilorii notri.

(1) Cod. XXVI, pag. 269.

Analde A. IL Tom. XV. Nemoriile Seq. litoriee. 17

www.digibuc.ro
 At. A. URECRIX

Dreptil aceea, rugama si pre ceT din urma nOstra pravoslavnicT DomnT,
chrora le va drui Dumnecleii in urma domnie, ca s intarscit 1 cu
chrisvele Domniilora Sale ornduiala acesteT mill, ca s aiba de apu-
rurea lacasula acesta manghierea i ajutorula acegta dela acsta Ora de
Dumne4ea pazit. Anna bine-voita Domnia Mea de ama intaritti chrisovula
acesta cu insasl credinta Domniel Me le, 16 Alexandru Constantina Moruzi
Voevoda, 9 i cu credinta prea iubitilora DomnieT Me le at, Constantina Voe-
vodti, Dumitrasco Voevoda, Nicolae Voevoda, Gheorghe Voevoda, martorT
puinda si pre cinstitiT si credinciosiT vetil boerl al divanuluT DomnieT Me le:
Nicolae Brancovnu Vel Bana, Ienache Vacarescu Vel Vist., Manolache
Brancovnu Vel Vornica de Tera-de-sus, Constantina Caragea Vel Hat-
mann, Dumitrache Manu Vel Spatara, Nicolae Filipescu Vel Logofnta de
Tra-de-sus, Costache Ghica Vel Vornica de Tera-de-jos, Radu Slatinnu
Vel Vornica, Manolache Gradistnu Vel Vornica, Constantina Stirbeia
Vel Logofta de Tera-de jos, Manolache Vel Postelnica, Dumitrache Han-
gerlaa Vel Comisa, Dumitrache Racovita Vel Clucera, Iorgache Vel Pa-
harnic, Grigorie Balnu Vel Stolnica, Iordache Vel Slugerti, Grigorie
Vel Pitara, i Ispravnica Nicolae Filipescu Vel Logolnta de Tra-de-sus.
Si s'ail scrisa chrisovula acesta intru alit treilea ana dintru intaia domnie
a DomnieT Mele, aid in orasula scaunulaT Domniel Mele BucurescT, la let.
1795 Martie 15. Chirita Logofeta de divana. (1)

Fiind-ca manastirea Sfin(ii A postoll din Bucuresci i mitm7stirea Grigoriu ot

Sfet Agora i meintistirea Prot i din Tarigrad a mita tota vinariciula i
parptrula i garduraritula din Multi Scheilora, care are aceste popre
anume: Budata, Dumbrava, RunceniT, CalugareniT si Scherdina sud Saadi,
insa manastirea S-tiT Apostoll 2 banT cu parptrula i garduraritula, i ma-
nastirea Grigoriu dot bani 1 manastirea Proti una bawl, prin chrisovulti
Domniel Melo intru care scrie ca vintriceriT domnesci intru nimica sa nu
se amestece, flinda cu totula mantstiresd, ci de ornduitula mantstirilora
sa se me'sre cu cotula dela visterie i sit ieao i baniT, ama data acsta
carte la mana . . . ce s'ati ornduita din partea a eke trele manastirile,
care, luhnda cotula pecetluitil din visteria Domniel Mele, sa mrga la aceste
popre, sit amble, sit scrie, sa mnsre i sa ieae i baniT, toti urmndil in-
toemal ponturilo DomnicT Mele, de a so feri forte a nu face napastuirl si
a incarci pre locuitorT macar cu o vadra. De care poruncimil taxildari-
lora si slujbasilora vinaricerl at acestul judeta sa nu ye amestecatl intro
nimica la aceste popre, dupt cum as6, coprindil si ponturile de acsta
(1) Cod. XXVI pag. 253.

www.digibuc.ro
 bOMNIA tm motuTzt-1793-1796 259

slujbA, ce vi s'ati dath la mAnA, cu care atT cumpgrath. Asisderea porun-

cling i clumi-tale ispravniculti judeculuT, de o parte BA daT mAnA de ajutorii
orncluituluT mAnAstireT, de alta sA nu ingAduescl urmArT impotriva pontu-
luT. 1791 Augusth 22. (1)

Pitacit la Vel Vist. i Vel Logofelii de Tra-de-sus din 8 Octombre 1794.

Fiind-c5. Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolith i dumne-loril cinstitT gi

credinciosT boerT velitT al divanulul DomnieT Mele, de obste arkAndu-ne
in scristi, prin anafora, prsta stare si haluld intru care se aflA mAnAstirea
dela sf. munte al SinaiT (:toutr), ne-ah !lentil rugAciune, ca din slujba oe-
rituluI sA facemti numaT inteacesth anti ajutorti la acestti loch cuviinciosti,
adecA ate und banii de ie peste 10 banT aT visterieT dela oile paminte-
nilorti, poruncimil dumn-vstre ca s cercetatT, atAtti in condicile divanuluT,
dal si in ale visterieT, cu deamnuntulii, sh vedatT de ah fostil obicTnuitti
si altA, dath a se face milA din oierith, cu acst ornduialA ce ni se aratA
mai sus ? in ce vreme ? child? in cAtti era atunci oieritulh de die ? si alit
cArul Domnti se gAsesce vre-unti chrisovti cu privilegiu anume? ce cuprin-
dere are? si in cap anT s'ati urmatil ? sA ne artatT cu pliroforie bunA in
scristi. 1794 Octombre 6. (2)

Mat Botezatuld din OvreiT dela Titrgovistea este miluith cu aphrarea de

dajdie incA dela Michaiti Veda Sutul 1797 Februarie 4. (3)

Anaforaua lut Dositeift Mitropolitulil din 15 Deeentbre 1795.

VodA a trimish MitropolituluT spre chibsuire o anafora a EpiscopuluT Rim-

nicti si a CluceruluT Calfoglu, Caimacamula Cralovel, in care scrie de
Nectarie, egumenulh BistriteT, c prosth purtAndu-se si fiindti de pagubA
egumenia luT economieT mAnAstireT ci de nicT unit ajutorti EpiscopieT, si
art ceruth sa fie indepArtatti din egumenie si sA fie inlocuith prin Exarculti
Chia' Constantinti, omti imbunAtAtith intru tote. Mitropolitulh propune apro-
barea, de vreme ce Nectarie s'a purtath cu asa, nemultAmire atAtti atm
mAnAstire earl si chtre Episcopie, si maT virtosti lice eh si cu zizanie de
(1) Cod. XXIII, fila 272, verso.
(2) Cod. XXIII, fila 281, verso.
(3) Cod. XXXI, seam 3, fila 1, verso.

www.digibuc.ro
260 V. A. ttRECIII1

turburarT intre calugarl i intre egumeniT altorti manstirT. Mitropolitulii

aproba i alegerea inlocuitoruluT, cunoscutil i de ela ca omil, care Ira fi
bung urmator5 testamenturilor5 manastireT i va pazi ornduelele cele
vechT, co s'ati urmatti intru chinovia acestel manastirT, dupa cinstea i starea
eT. NumaT, Mitropolitulil cere sa se transmit la Bistrica o comisiune de
treT i cu Esarchulti Constantie sa, fac . catagrafie cu trel catastie do tOta
starea manastireT i sa ieae socotell fostuluT egumen. Una catasti5 st se
dea in manile noulul egumena, altula la Mitropolie si alit treilea la Epis-
copie. Daca. nu va da bunt socotlt, s-lit ridice omula DivanuluT i sa-la
duct la l3ucurescT.
Voda pune resolutiunea urmatre:
Fiind-ct Episcopia Rirnnicti, din intimplarile vremilora ce ail fostil,
scaclndil forte r65 qi ajungndti la prsta stare in datoril grele, earl fiindu-T
cuviincios5 i de mare trebuinta. ajutorul5 DomnieT, i neflindil cu cale a se
lam acsta sfnta Episcopie, care este cea d'inal, ca o muma tuturor5
rnanstireloril acolo in Eparchia Rimnicil, la starea cea mai prsta, prin
chibzuire i a P. S. Parintele Mitropolita al5 Ungro-VlachieT, amil ga.sit5
Domnia Mea cu cale i amil dat5 intru ajutorulti Episcopiel acst mantis-
tire Bistrita, dimpreuna cu Sadova, Strehaia, in soroc5 ornduitil de 8 anT,
ca mnstireT din eparchia Sf. Sale, a-0 aye dela dinsele unti ajutor5 de
uurinta la greutatile ce are Episcopia, ornduind5 anume ponturile cele
cuviinciose, cu earl s'ail data numitele mantstirT intru ajutorulti episcopieT,
intre cart ponturT, fiind-ca, se cuprinde i acsta, ca egumeniT lorti, cnd
se vora gasi in vre-o villa, st se arate la domnie, ca prin scirea domnieT
st so faca schimbarea lor5, i fiind-ca dupa pliroforia ce a5 dad' DomnieT
Mole dumn&luT Caimacamul5 CraioveT, dimpreunti cu StiMia Sa Episcopul5
RimniculuT ; urmza acusarile ce se aducti luT Nectarie, precum maT sus,
i aprobarea noultg egumen5, iar Vel Logoftti de Tra-de-sus O. faca
cartea DomnieT Mele de egumenie de a face manastirea cu tote lucrurile
eT zaptn, iar proin egumenulul Nectarie sa i-se faca, cercetarT, ca in pro-
punerea de anafora. Pentru acCsta VOA ordont a se tramite Logof6t5 des-
toinica dinpreunt cu r'enduitiT MitropolieT i alil EpiscopieT, prin marifetulti
dumn-luT CaimacamuluT Craiovel. Daca, Nectarie va da bunt socotla, va
put 1.61-Mine in pace in manastire, spre a-T aye odihna dimpreuna cu ceT-
lalV parintT. Daca nu, urmzil st fie adusti la judecata DivanuluT din Bu-
curesci.
AprOpe identicil este i alt5 act5 la fila 72 verso, ultima parte a condiceT
XXXI.

(1) Cod. XXXI, lila 6.

www.digibuc.ro
 O01INIA LW 110111M-1793 1796 261

Documente relative la colt, 0 callara publicd.

La pag. 55 a tomuluT V din Istoria Romani lora ce publicam5, amil adusil

o serie de documente relative la scolT si eultura publicit din timpulil dom-
niel lul Alexandru Constantinti Moruzi.
Din acele documente amri demonstrat, ca sclele ail pututil li redeschiso
la inceputulti anuluT 1794.
In 26 Februarie 1794, Voda, A. Moruzi adreszA unit pitacri MitropolituluT,
poruncindu I, ca din baniT sclelor, ce sunt, s so dea lfa dascalilorri,
incepondri dela luna Ianuarie 1794, dup& pitaculil DomnieT Me le, ce este
data la P. S. Ta, urmndu-se pAn la sfirsitulri anuluT. (1)
Cum crt mAnttstirile nu plg,teatt tocmal regulatrt banif sclelorti, se pro
bza acsta si din urm&trele acte :

Pitacti la Pdrintele Mitropolitii, pentru banit scdtelorti, ce sunt indndstirile

datdre a da.

Prca S. Ta Parinte Mitropolite air' Ungro-VlachieT, Ilind-ca, mrtnristirile de

obste stint datre a da la cutia sclelorri banil ceT ornduitT dupa chrisovri,
scricirni P. S. Tale, ca ajungendu-te si cu Parin(iT EpiscopT si fAcndii drpta
analogbie a banilorii, duprt chrisovri, pe starea fies-creia msanstirT, srt orn-
duescT mumbasirri, ca sa,-T si implindsc, attar' dela mnstirile eparchieT
P. S. Tale, cart si dela mrmilstirile eparchiilorri episcopesd, spre a se da
la epitropie farLt de zAbavA, fiind6 sciuta. P. S. Tale trebuinta ce eSte.
1793 Maitt 2. (2) .
Pitactit la Mitropolitri din 23 Aprilie 1794 pentru a se implini dela mrt-
nrtstirT, din tote eparchiile, banil sclelorri, de sf. Gheorghe, si a se trimito
far zrtbava la epitropie. (3)

Pitacii la Mitropolitti din 24 lunie 1794.

Fiind-ca epitropia are mare trebuiM& de bani, pentru darea lefilorti das-
cAlilora si alte trebuirqe ce este poruncita O. le 0.vrsscri., si neavndil
(1) Cod. XXIII, fila 209.
(2) Cod. XXIII, flla 46, verso.
(3) Cod. XXIII, fila 234 verso.

www.digibuc.ro
262 V. A. UREMIA

mijloca se disculipsesce, patimindil si clascaliT de drepta simbria lorfi, Voda

scrie pentru banil manastirilora ce este eratulii milelor, fiind-ca a tre-
cutii i vremea soroculuT ce este de se &Al, ca negresitO sa apuce Mitro-
politulh pre egumeniT dela mnstirT, s implinsca banil qi pana in 2 clile
negresitfi sa-T fact Prea Sfintia Ta teslim0 la epitropie; iar care din egumenT
nu se vorti supune a da banT, sa-lu insciincezl DomnieT Me le cu anafora.o-
1794 Iunie 24. (1)

Dascalulii Pantazi, pentru shnbria de dou6 lunL

16). Alexandra Constantinii Moruzi Voevodii gpd. Poruncirmi Domnia

Mea s se platsca drepta simbria sa, ce se va face. 1794 Iunie 30.
Vel Logofhtil.

Prea Incilfate Dthune,

Ascultandil luminata pornnca MarieT Tale dela acsta jalba, ama facutil
cercetare, i adevrulil este precum jaluesce, a slujitii dou6 lunT, Ghenarie
i Fevruarie, invtandu copiiI, si nu i s'a datii plata, nefiinclii de unde, ci
acum, fiind-ca s'ad adunatti }Anil sclelorii, s avemii luminata porunca
Mariel Tale, ca sa-T plAtim drpta simbria sa, talerT 60, fiindil asezata sim-
bria de luna po talerT 30, si cum va fi luminata porunca MarieT Tale.
1794 Iunie 3. (1)
Dositeig aid Ungro-VlachieT, Nadi Raletil.

Anafora pentru Ananie, dasceilulA ali doilea, ce Wait lipeitit gi s'ait aseclatil
in locu-i Constantinii Dasceaulii.

li Alexandra Constantinii Moruzi Voevodei gpd. Dupa pliroforia co

daa Domniel Mele Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolitti i cu dumn-lorti
naziril epitropT, cum ca Anania nu se prta dupa ornduiala datorieT luT
si cum cit Constantind este destoinicti a fi dascaltt alii II-lea, ornduimii dart
Domnia Mea pe Constantinfi dupa, alegerea ParinteluT Mitropolitu i ala

(I) Cod. XXIII, ilia 267.

(2) Cod. XXVII, pag. 43.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MOItUZI-1793-1796 263

dumn-lorti epitropilora, dascAlil ala doilea la scOla elinissch, in locula Ana-

nieT, si poruncimil ea sA-Itt asezi Prea Sfintia Ta PArinte si dumnvstre
epitropilora. 1794 lulie 27. (1)
Vel Logoft6.

Pitacil la NaziriT epitropieT de obste. SA dat1 iubitoruluT de Dumnecleil

sfintiel sale pArinteltif Episcopula BuzkluI din baniT sc6leloril talerl 250
pentru scla grecscA dela Buzn, talerT 180 pentru treT sc6le romnescr
din sud Slam-Rimnicri, Buz6ii i Saadi din eparchia Sfintiel Sale, pentru
acestil urmAtoril anfi, ltultt 1794, si cu acestti domnesculii nostru pitacti
li se va tine in smA la socotelA. 1794 Iulie 7. (2)

Anaforaua luT Dositheitt Mitropolitulti, din Octobre 1796, arkandil 1.6

msitele de bani ce ail de a da mAnAstirea Sf. Glieorghe Nat (55 talerT),
inAnAstirea VAchrescl (195 talerT), mAnttstirea Radu-VodA (33 talerT), mAnAs-
tirea Stavropoleos (38), din baniI sc6lelorti anuluI urmAtorti, si nu se su-
punti a da, cu cuvintil GA sunt nApAstuig la cislA. Pentru acstA napastuire,
ce si mal inainte licea ch sunt, le-amil (Asti intr'atfite rndurT Fs se adune
aid la mitropolie sl-sT facA cisla intre cuviosia lorti (egumeniI), precum Belli
starea si puterea fie-cAreia mAnAstirT, si nicT cum nu s'at.i adunath. Implinirea
banilorti de es-timpd dupA la cele-lalte mAnAstirI s'ail urmatil dupA, cisla
anuluI trecuth, si dela cuviosiile loril iarAsT asemene se cere implinirea
banilorii, ca si in anuld trecutil, fArA de nimich adAogire. *i flind-ca das
cAliT Leh cerere de a li se da lefile, cum si cele-lalte trebuincise chel-
tuelI ale sc6leT, maT virtosil o vreme de iarna fiindii de acum inainte, ru-
Omit ca cu luminata poruncA a MAriel Tale s fie ornduitil un zapcia
asupra-le, spre a implini aceste remAsite, nevrndii a o da de voie.
Domnitorulti, la 21 Octobre 1795, ornduesce zapcia pe vatafulil de Di-
vanti ca sA implinsca banil; totti odata. Mitropolitulti si Vel Logof6tulti
do Tera-de-sus sA adune egumenil nemulturnitT cu cisla la Mitropolie, de
Nth fiindil si Clucerulti Dumitrache si sA fac o nourt si drpat cisla. (2

Pe Fang& scOlele infiintate de particularT pe la mosiT si de earl amil M-

outh aretare in Tom. V alit IstorieI RomAnilorri, maT amintimil aci despre
urrnAtrea scellA dela Tartg.sescl a Cluceresel Smaranda Bujornca, documen-
tatA prin urrnAtrele acte :

(1) Cod. XXVII, pag. 4.

(2) Cod. XXVII, fila 263.

www.digibuc.ro
264 V. A. UREGIIIX

Prea ltate Notne,

Dumnii-eT Clucersa Smaranda Bujornca prin jalba a ariltat5, ch inch

dela mou dumn-eT a foga chl pentra inveldtura copiilorti de pomand la o
moie a dumn-el Tdrt4eselY, ce 'este intiacest5 judecu 1lfovi, care gcla s'a
urmat5 pAna, in rezmirita Ruilora, co.nd de atunci incoe, scapatilndil
nmuld dumn-eT, n'ati putut5 sh, o maT tie, i a s'ati prapadit5. Acum
vrndil ca sa innoiasca acea pomenire, a inceputil sa fach i cla acsta,
cu acea ornduiala, spre inv5tatura copiiloril de pomana, dart neavndil
mijloe5 de a o svrqi cu tote arturile, dupa cum ail fostil atunci, i a o
tin in stare nestramutat, fiind juptInsa vduva, se rgh MarieT Tale a
i se face o luminata carte de vre-o caff-va Omenl strainT fara de pricina
de dajdie, cad sa fie spre ajutorulil acesteT colT, a put sa ie copiil ceT
strainT, cad se vor5 adunii la invetatura, i deosebitil face rugaciune a te
milostivi Inaltimea Ta sa i se daruiasca i vama trguluT, ce se face in
in tote Duminicile acolea la TartaescT, ca sa fie pentru simbria i chiver-
nisla dascalilorti i pentru chivernisla copiilort, cum i pentru dregerea
chiliilor5, ce sunt cle, unde ed5 copiiT i. daschlil, earl se vort stric duph
vremt Dupit a chruia jalba s'at orenduit5 de catre Inalcimea Ta la dumnd-
luT Vel Logofail de Tra-de-sus, ca sit cerceteze de sunt adevrate celea
ce jeluesce i inscrisil sa arate Inalcimel Tale, *i face dumn-luT Vel Logo-
ft anafora catre Maria Ta, cum ch numaT din graiulti jeluitreT 8'8.5 ade-
verit5 ca sunt adevrate celea ce arata n jalba, dart nedAndu-se indestu-
lare i facndil trebuintt sa se cerceteze prin vedere la fata, loculuT, gasesce
cu cale a se orndui cu luminata porunca InaltimeT Tale catre noT ispra-
vniciT judetuluT, ea sa cercetamil de s'ail apucatil a face acsth cla qi
pant la ce stare a5 adus'o, cum i ce trebuinta este a se maT face pant la
svirea intocmireT eT, i cu insciintare in scrisil pre large' sit arto Ma-
rie Tale, care anafora a dumn-luT Vel Logoftfi se intaresce cu lurninata
pecetea Marie Tale, poruncindu-ni-se ca intocmaT sa urrntmil a face cer-
cetare i sa damil MarieT Tale pliroforie inscrist de adevrii. LuminateT po-
runcT urmittorT fiindn, nu lipsimil cu plecaciune a insciint, ca insu-mT cu
Cluceruhl Calfoglu, aflndu-ne afar& in judetti, pentru indreptarea sateloril,
are' mersti i la numitufil satti TartaesciT i singuril am vclutil cOla
unde s'a facutil hInga biserich, cum i dascalil romnescil au adusil; ai--
derea i copiT pentru invM,Atura venitT cam vre-o 60, dupa cum i in-

(1) Cod. XXVIII soara 7, fila 66.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LOT MORUZI- 1793-1796 265

scris cu numelo lora se arata in deosebita fie; cliiliilo do scla pAna

acum s'ati s6vrsitil, altele acum se lucrza si nu s'aii ispravit; ci nu lip-
alma a insciint& MarieT Tale, si cum Dumnecleil te va lumin, cu milos-
tivire asupra acestel pricini, iarh aniT InaltimiT Tale dela milostivulil Dum-
neIc se fie multl si fericitt
AT MarieT Tale prea plecate slugi: Alexandru Calfolu, Grigorie Brancovnu. (1)

.16) Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii i gpd. Facemil Domnia

Mea milh la numita scola ca s tie sase omenT scutitT, pe care acum sa-T
gasesca, sa-T aduca din strainatate, carora sa li se facit cercetare dupa orn-
duiala visteriet i sa li se dea pecetluiturile DomnieT Mele.-1794.Augustii 13.
Vel Logofiltil.

Anaforaua ce s'a fdcutit in dosulii jcilbii Smarandei Cluceresel,

pentru de a face o vold.

10 Alexanclru Constantin Moruzi Voevodii i gpd. Zemle Vlahscoe. Po-

runcima dumn-vstre ispravniciloril, EA facetT cercetare i sa datT DomnieT
Mole pliroforie in serial de adev6ril. 1794 Martie 20.
Prea .Inaltate Ddmne,
Dupa, luminata porunca InaltimiT Tale, am facuta cercetare si intrebare
jaluitorilorii, ca sh-mi arate vre-o dovada din care sa m6 ineredintez6, cit sunt
adevtirate celea ce prin acsta jalba arata pen tru acea sela, i imi arath
prin graiula s, ca precum aratA InaltimiT Tale ash, este, dart fiind-ca
acsta trebue sa se cerceteze prin vedere in fata loculuT, ca numaT dupa
ar6tarea sa nu pail da credmintil, mi se pare a fi cu cale, ca sa fie lu-
minata porunca InAltimil Tale chtre dumn-loril ispravnicii judetuluT, sa
fact cercetare in fata loculuT, ca sa va4A adeca de s'ati apucatil a face acea
scla, pant la ce stare ail adus-o, cum si ce trebue a se maT face pant
la intocmirea i svrsirea eT, i sa insciinteze Inaltimii Tale; si de va fi
precum arata, r6mne patru menT de scutlA i milt de ajutorrt colil, ce
cere dela Inaltimea Ta, la firsca milostivire a Inaltimil Tale. 1794 Fe-
bruarie 18. (2)
Vel Logofkii.

(1) Cod. XXVII, scam XV fila 13.

(2) Cod. XXVII, pag. 22 IV.

www.digibuc.ro
266 V. A. UREMIA

I6) Alexandru Constantinii Moruzi Voevodil i gpd. Zemle Vlahscoe.

SA se gassca altd dascalil pentru copild, cu plata mall mica, ea sA se pea
ajunge din venitulii capitalula 1794 Augustd 26. (1)
Prea Inaltate DOmne,

InsciintAmil MArieY Tale pentru Alexandru copiluld sin Maptii Sapunaru,

care, cu luminata porunca InaltimeI Tale, Inca din anuld trecutd s'aii ho-
taritil a fi in purtarea de grip. a epitropieT, iara sa nu fie la mumA sa Ilinca,
i ait ri5posatu1d Vornicil Scarlatd Grecenu l'ad datd la und dascald, cu
tocmla eke talerY 10 pe lunA, cu mancarea WY, care facd inteund and tal.
120 numal plata dascaluluI, afar& de imbracamintea ce-I trebuesce. Amd
facutd i socotla banilorii IA ea sA vedemd chg.' II este capitaluld qi ce
dobanda pte prinde, i totil capitaluld luI este talerY 770, afar& din acarete,
casele parinteqtY; dobnda le face intr'und anil taleri 77, din earl' nu numal
cA nu se ajungii a-T plAti simbria dascAlulur, dar cum qi imbracaminte;
ci sA avemil voie dela Maria Ta, ea ori BA gAsimil und dascalii cu simbrie
mal puOna pe luna, ca sA-Y ajung din dobndA, a nu se strica capetele,
sad sa-la &and la meteugil, i cum va fi luminata porunca MarieT Tale.
1794 Augusta 12.
Dositeid ald Ungro-Vlachid, Dumitrache Banu, Isaacd Raletd. (1)

Cu referinta la qcOla maT aflamd in condica XXVII dela Archiva Statulut

un documentd relativd la o clironomie de inv6tatoril.
Epitropia obtire1 vestesce DomnitoruluY ca a muritd dascaluld Pantazi
care avea kVA dela cutie i ca a facutu catagrafie de baniT gasitl la Oil.
Domnitoruld, asupra unel a doua anaforale a epitropieT, dispune ca epitro-
pia BA iea clironomia ab intestato i ca vivliile, cartile, sa r6mae pe sema
cleY pentru inv6tAtura ucenicilord, i poruncimd Domnia Mea, ea, cu acestea
impreuna, sa se iea in scrisd i tote cele-lalte vivliI ale clet Din averea
acestuY invNatord se dispune a se da 1.000 talerT la lucrarea spitalelord.
Mille dela rposatuld, date cle1, ad fostd in num6rd de 92 i 1 lexicond
i 39 manuscrise ude planitiI.
Domnitoruld Inca dispune, ca dac se va ivi cAnd-va rude clironme,
epitropia va restitui averea dupa catagrafie. 1795 Iulie 22. (2)
Dupa anaforaua epitropiel* obtireI din 9 Aprilie 1796, se scade dela ye-
nituld clelord baniT ce plh'teati cele 3 manastirT date pe sma spitalulul
nod (3).

(1) Cod. XXVII, scara XV, fila 32.

12) Cod. XXVIII, fila 1 verso, scara 7-a.
(3) Cod. XXXI, scara 6, fila 65.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 267

In domnia luT Alexandru Moruzi confirm& a se ilustr cunoscutula medic6

Dimitrie Caracasii, care adres& DomnitoruluT versurile enguminse publi-
cate in opultt ski Demetrii Karacasae Medicinae doctoris urbis Bucu-
restensis atque nosocomii, quod in eodem Sancti Pantele8monis nuncupa-
tur, medici po8mata medica imprimath la Viena in 1795.
Pe lfing& doctorulti Caracas6, pentru cutatulii obrazelortr celortr sc&p8-
tate, s'a maT renduitti la 10 Ianuarie 1793 un altil doctortr, pltitil dela
epitropia obstireT.

16 Aleccandru Constantimi Moruzi Voevocla, etc.. Prea SfiMia Ta Printe

Mitropolite i dumn-verstre cinstifilord si credinciosT boerilora nazirilortt
epitropieT de obste, fiind-ca, Iona doctorulfi prin pitaculii dumn.
lord Caimacamiloril DomnieT Me le, Ind. dela Ghenarie 10, cu socotla do
obste, s'ail gsitil trebuinciostt si cu cale a se orndui doctor& al& epitro-
pieT, pentru cautatulti obrazelorti celoril scaptate si altI s8racT de obste,
unde va fi trimistr de cAtre epitropie, cu 1I5. ornduit& pe Irma din ye-
niturile cutieT, ca pe unulti ce s'ati aflatii si se afla slufindir f&r& de pre.
getare si in VA& vremea la obste, iat 5. dar ilil ornduimil si Domnia Mea
doctoril altr epitropieT pentru, ceT sc&ptatI si seracT de obste a-T autit,
cAruia II ornduirml Domnia Mea lf& pe lun& ate talerT 80. Ci dar s-lit
scitT si sA,-lti cunciscetT de doctora alti CurteI si s& urmat1 a-T da lfa ce-T
ornduimti maT sus din veniturile cutieT, pe lun& ate talerl 80, si cu acestil
domnesculti nostru pitacil se va sckl la socotla epitropieT. 1793
Martie 21. (1)

Documente relative la administrafiune.

Atragemil atentiunea cetitorilorti asnpra urmatreloril acte relative la ad-

ministrafiune, earl nu le-amil cuprinsil in tomulil V alti IstorieT Romani-
lora ce publichmil:
1. Oprirea importareT de hrtie din Po Ionia. 1793 Februarie.
2. Pitactr din 3 Martie 1794, la Vel Sp&tarti si la Aga, pentru a nu se
face jafuirT, si alto povtuirT.
3. Nizamulti Bucuresciloril (strajele, vagabon4T).
4. Pitacti oprinda portultr arrnelorti in Bucuresci. 1793 Martie.
(1) Cod. XXIII, lila 25.

www.digibuc.ro
268 V. A. URECIIIi

5. Diverse jAluirl de ale locuitoriloril contra vataflloril de plaiii.

6. Acte relative la PloescT, RuiT i ChlugareniT scutict de acolo. - 1793
Mattie.
7. SA fie perceptorY anumo prin plAT. - 1793 Martie.
8. Institiune de judetil la Campu-Lungu. - 1793 Aprilie.
9. Se iea o casa privatA din Bucuresci pentru ca sA locusca in ea za-
bitulil Bucurescilorti, Da Beli-Agari.
10. Polcovnica de poteraT numitil. Hop in Vilcea de urmAritil i alte
acte relative la hop de prin diverse judete. PublicatiT despre hotT la tote
judctele.
11. DiverT functionarT abusivY pedepsitl.
12. Epistata la Ctimpu-Lunga. - 1793 Iunie 17.
13. Slujba VornicieT1 1794 Ianuarie 28, i nizamuhl din 1795 Martie.
14. Nizamulti rndueleT slujitoriloril. - 4 Februarie 1794.
15. Vulturescu iea locuitori din alte sate i iT duce in satult1 WI. Cer-
cetArT, hotarirT. - 1794 Martie.
16. Rnduirl i alegerT de vAtal de plaid in 1794 Aprilie 21 i Augustu.
17. Acte relative la paza nizamuluT despre Turd.
18. Carte slobocla la Campu-LungenT, sa tina in sOrnA epistatulil domnescii.
1794 Iunie 14.
19. Or4enil din Cmpu-Lungil se jeluescil contra judeluT lord Stgrie. -
1794 Augusta 27.
20. Mutare de sate in 1794 Decembre 7.
21. Caimacamil CraioveT, Alexandru Calfoglu, in 18 Septembre 1794.
Vestirea noueT CaimAcAniT. N. Brncovnu 13ana la 14 Ianuarie 1795.
22. Intarirea aptirariT DunAreT in 18 Ianuarie 1795.
23. NizamurT relative la pAdurT.
24. Vatai1 de mahalale ale1 de mahalagiT. 1795 Maiti 5.
25. Mutarea visteriel la Sarindarti. - 1795.
26. Corespondinte cu Caimacamulti Calfoglu pentru hop. - 1795 Iulie.
27. Abusurile ispravnicilorti, earl cert.' jderi dela potera1. - 1796.
28. Orariulil slujitoriloril dela BucurescT in VIM tra, ca sA null piOr4A
timpulil zAbovindil poste tarifulit de ore inchipuitil.
29. Caltoglu demisionatil din CAimacamie; Gherache IT succedA. 1796.
Martie 12.
30. VagaboncliT din BucurescT. - 1796.
31. Ienache Moruzi biv Vel Vist. e numitil Vel Band in 29 Martie 1796.
32. Vittail de plaiti 0, nu intrebuinteze in afacerl particulare ale Ica
pre peteraT. - 1796 Martie 30.

www.digibuc.ro
 DOSINIA LIII MORUZI-1793-1796 269

33. Oprirea vindereT de prafti de pupa, fisicurT, glemte, soriciica, 1796

Aprilie 30, si vinderea la anume spiteriT, 1796 Martie 26.
34. Enache Vacarescu biv Vel Vist. e facutti Barth alti CraioveT in 30
Aprilie 1796, abia dupit o luna de bailie a lul Enache Mofiuzi.
35. Starpirea hotilorit i vagabondilorit din beciurile CurteT arse. 1796
Iunie 15.

Carte legatet la Slam-Rimnicii, din 23 Februarie 1793.

D-vstre ispravnicilorti ot sud Slamaimnind, santilate. Fiind-cti horilca

din Ora lessca este oprita de a intra in Ora, iata v poruncimti stras-
nicti, sa strajuitT ca sa nu ingaduitT macar o oca a trece aici in tinutulti
tAreT DomnieT Me le. Asisderea sa cercetaV de se afla acum undevasT acea
horilca adusa din Ora lesesea, sa v pliroforisitT cat& suma este ? la eine
anume? de cand este adusa? i cu ce mijlocit de slobodenie? si de o
parte sa opriV a nu se vinde, de alta parte O. insciintatT DomnieT Melo.
Langa acsta, ye damil in scire i pentru rndulfi povernelorit de rachiti, cit
cu totult sunt oprite de a maT lucra, si a nu se cheltui zaherelele de hrana
la lucru de bAutura. Pentru care vA poruncimti iarasT, sa nu ingAduitT pe
cine-vasT a face povarna si a lucre. rachiit i horilca din zaherele i Inca
sa cercetatT, si de veV afla pre cine-vas1 ca are povarna, sa-15 opriV, pen-
tru cit de vomit audi intr'altit chipit, bine sa, scip ca vacT fi vinovatT de pe-
dpsa; i fitT sanatosi. 1793 Febr. 23. (1)

Pitacil celtre Mitropoliti i Divanii, din 4 Martie 1793.

Impreuna 1 cu D1uT Vel Vistierti sa ye adunatT la unit loci', undo

aducAndit dumne-luT cinstitu i credinciosit boerulti DomnieT Mele Const.
Filipescu, biv. Vel Vistierti, epistatulii Agiel, brsla luminararilorit de cell,
sit luatI sma i sit socotitT cu dearnruntulti .... Domnitorulti ordonit
facerea de nada. Epistatula Agiel e ordonatit sa convOce all adunarea i
sa aduca anafora de resultatit. (2)
Pitacti din Februarie 12, din Rimniculti-Saratti, prin care acorda 2 Omenl
straini (limp) AnieT, ce a fostit sotie luT Ienache MargAritti biv 2 lea Vist.
ca sa se ajute cu dIni1 la vduvia sa. (3)
(1) Cod XXIII, flla 2 verso.
(2) Cod. XXIII, fila 4.
(3) Cod. XXIII, fila 1 verso. (cel I-in docurnentil din cod.)

www.digibuc.ro
270 V. A. patella ..

Carte de volnicie sd aducd, pe lorga, vechitulii de vdtafil de plaiulii Cozief,

i pe Radu socru-sai, a sta fatet cu pliai ce a jdluiti pentru el.

Acelti Iorga, vechilti de vAtafil, fusese rnduitti in luna Iunie (1792). Multe
jafurT i nedreptatl a petrecutil (plaeiI) dela dinsulti i supgrare de pod-
vecli la trebile easel IUI, cu yarn i cArAmidA i cu dare de salahori Path
de platA la nenaestiile Iui, luceandu-I si la viT si la altele, fAcndu-I i in-
drilA, in silnicie, bAtut1, luAndu-le i pe fruntasii satelorti de-1 face pos-
lupicY, cum i unrt Radu, socru numituluI Iorga, in catit vreme le-au fostil
zapcit le-arq fi facutii mancAturA de sum& de bani din liude, cum i pc..
tec*T acestuT plait' se jAluescil pentru numitulil Iorga vechilula, cA, far&
de a aye carte domnescA la m'AnA, i-ad apucatil de a-I plati ploconulii, pre-
cum au inceputil a-I si
Vocl trAmite pe ala nostru Samasarge Constantinti, ca, prin marifetula
cinstituluT j credinciosuluY boerulii DomnieT Mele Ienache Moruzi Vel Dvor-
nicti de Tera-de-sus, sA mrgl acolo, la numitulU plaiti sud Vilcea, de unde
prin scirea ispravnicilorti de judetti sA ridice pe acelfi Iorga vechilula, ctrt
i pe acelti Radu socru-sll, viindti impreunA si 2-3 din p1Aia1 ci potecasi
vechilT despre partea tuturorti, cu adeverin0 in scristi, ca sA se facA cer-
cetare de tote aicea la Divanit 1793 Februare 24. (1)
Relativii la jalba tuturoril locuitorilorti i potecasiloril din plaiulrt Cozia
jud. Vilcea, contra luI Iorga vechilulti de \rata* cj contra socru-s65 Radu
(Cod. XXIII fila 2), cum cA ia jefuitrt, i-ati cAznitti, i-ad siluitti, Dom_
nitorulti, dupl ce a ornduitu pe unrt Constantinu Samasargiu pentru a
riciic pe acusatY i sA-I aducA la Divanfi impreura cu 2-3 jeluitorI din
numitulti plait ; SamasArgiu, dimpreunA cu ispravniciT judquluT, art raportatil
DomnitoruluT cA numitult1 Iorga i socru-s6i1 Radulu s'ati doveditil drepti
ei cum cl aceT pArAcT, carY au data jalba despre partea plaiului, au fostil
pucT la cak de unit Tudorich s fach acea pArA mincinsA, care a si dosit-o
de pe acolo, i pe ctx%I-va din acel 01.4 Samasargiu i-a pusti la oprla,
acteptndu instructiuni de urmare dela VodA. InsA Domnitorulfi, cu multA
mirare, vd4O trimitendu-se de cAtre locuitori alt jalbA, prin care aratA cit
Iorga ci socru-seil art jefuitil multa sumA, de bani. Domnitorult dee orn-
duesce pe Dimitrie, ceaucil de apro4T, ca in menzilti sA mrga la fata lo-
culla spre cercetare, dAndu-I si tote insciintarile SamsargiuluT ci a isprav_
nicilor, cum ci adeverintele cu iscAliturT dela tote satele plaiuluT cum ca

(1) Cod. XXIII, fila 2.

www.digibuc.ro
017.0.-61.
bOMNIA LUT lan1Ji-1793-1796 271

acusa0I nu sunt vinovacT; si iT maI da si catastihil, ce in -urma ni se tri-

mise, de jafurile si nedreptatile ce a facutil acest5 Iorga.
Acesta ceausii sa cerceteze cu amnuntuld si adinc5 si sa raporteze in
graba Domnitorulul. 1793 Martie 17. (1)
Vel Logof6tii.

Cu pitaculti din 19 Martie 1793, Domnitorulti rnduesce pe acelacT Du-

mitrache Ceausii de apro4T, ce este ornduitil cu cercetarea la plaiuBi
CozieI, sit merga la plaiulfi CAineniT, ce-T Eic si Loviste, sa faca cercetare
pentru una *tefanii, ce este acum i vatafil i capitan5, contra caruia lo-
cuitoriT acestuT plai5 afi dat5 jalba, cum ca le face multe nedreptatT, ja-
furl, luarT i asuprirY i alto nedreptap, i sa raporteze luT Voda. (2)

Pitacii let 8p1tar4 cii Aga' pentru a nu se face jafuri, si alte povaluit%
din 3 Martie 1793.
Cinstitil c i credinciosil boerulti DomnieT Mele Enache Vacarescu Vel
Si:Marti i Constantine Filipescule biv Vel Vist., epistatule al5 AgieT, BATA-
tate ! Dreptatea si strasnicia, cum ca sunt 2 din cele ce pricinuescil la obsto
buna vietuire i linitita petrecere, nu este indoiala. Aceste 2 trebuincidse
bunatatT, cAnd nu vor5 Ii amestecate cu luarT i cu pritl, cu Mutatile carT
schimba si numele maI sus clise1or5 bunatatT i defaima si ipolipsis alit
celorti ce le unescil pe aceste, suntem5 incredintati ca cu deadinsulti stint
sciute i cunoscute la dumne-vstre i fara de indoiala ca vetT si urmA si
le -yeti pazi dupa cuviinta i fara de catachrisisit. Cu tote acestea, Domnia
Mea, in vreme ce maI pre sus de tote rivnimil de a imparti dreptatea
intru tote si a fi prin strasnicie cunoscuta la obstie, pentru ca sa InflorscA
buna vietuire la totT supusiT nostri, ce i-amt incredintatil sub ocrotirea cj
umbrirea dumne-vstre, cu deadinsul5 v6 poruncim5, ca sa fii privighe-
toe si in i in npte, de a primi cu brat() deschise Abele ce II voril
i
cere dreptatea dela judecata dumnO-vOstre, sit cercetatl pricinele lora cu
ttit cuviincisa scumptate, sa le descoperitl dreptatea, sa infricosati cu
caluta strasnicie pre ceT napastuitorT, sa intercatT jafurile dela zapciii ce
stint sub ascultarea dumn-vstre, de care cum-va le-a5 i obicInuit5 pAna
acum; pe ceT ce ii voril aft& in fapte netrebnice, vrAndil a-I aduce la dumnO-
trOstre spre cercetare, sit nu-I mituiasca seri sa-T jefuiasca i sa-T slobcla
necerceta1 i dupa ce vor5 fi adusT la grosurile dumnO-vOstre, pAna in so-
roca de 24 cesuri, negresit5 sa le cercetati pricina pentru care s'ail adusti
(1) Cod. XXIII, fila 19, verso.
(2) Cod. XXIII, fila 20.

www.digibuc.ro
272 V. A. URECHLA

la inchisre, gi apoT de va maT fi trebuintA a fi inchiT, vetT urma dupl cu.

viintA cercetarea, insl negreitil al li se fad, inteacestil sorocil, i top eel
ce voril fi aduqY la inchisorile dumn-vOstre, prin cercetarea i judecata
dumne-vOstre, cnd la vremea hotArith se voril slobodi, sg, nu fie jAfuitT cu
luArT de banT i geremele, fall de numaT, macar ca din vechime se obicT-
nuia a li se lu acestora eke cincT-spre-d.ece parale baniT grosulta, acum,
pentru ca sA nu mal rrne pricinuire pentru acsta, hotArimil sA ias dela
acetia ctite jumtate taleril baniT grosuluT, i nu maT multil, cad este destule;
aceT ce vol.(' ave trebuin p. de a mbla diva F,4i nptea, sa fie slobodf, cnd
voril Amble, cu felinare dupa cuviintA, sA fie ins& intrebatY 1 sciutT i
acetia; aceT ce vor Amble, MIA felinaril, flind-ca se asmenA cu ceT ce
\Torii fi avndil gandil de nescare-va, fapte rele, sl fie aduT la clumnd-vOstre
i cercetatT de dumnevstre, i dupA trebuintA sA le facetT hotaririle. Tote
aceste poruncimil dumne-vstre intocmaT sh le urmacf, pentru ca SA fie
octirmuirea ,,,;i slujba dumn-vstre in tOta vremea bine plAcutA la Domnia
Mea. 1793 Martie 3. (1)

Poruncd la clumnd-lui Vel Spdtaril i Vel Agd, pentru grafi, i nizamulii

Bucurescilonl.

Cinstita i credinciosil boerulti DomnieT Mele, dumne-ta Ienache \Tacit-

rescule Vel SpAtaril i dumne-ta Constantine Filipescule biv Vel Vist., epis-
tatule alil AgieT, sal-Mate! Fiind-cA scopulti i vointa nOstrA este a pe-
trece fie-care locuitorti Mil tereT DomnieT Mele in odihnA, nu numaT despre
alte nedreptAtT i suprArT, ci i despre hoc( i factorT de reil a fi fArA
de nicT o grije i a nu se bntui nimenT, cu c'itil maI virtosti orAenil
Bucuresceni, earl fiindil locuitorT aprOpe de scaunulil DomnieT Mele, se cade
a fi fArA de nicT o temere despre rneniT reT! De aceea dar, nu vomil su-
feri nicT de cum a audi cum cl in mijloculil Bucuresciloril, aicT Inga noT,
inteattitea i atkea strAjT i zapciT, s'ail cAlcatti de hotT casa cutAruia, orT
s'ail jefuita i s'ail furatil lucrulA cuT-va-T, i nu s'ail prinsii celil vinovatil,
sed alte ataxiT s'ail facutil. DecT intre alte folositre obtieT, carT Wandimii
cu ajutorulil MareluT Dumnedeil a le pune in faptA, socotindil i de acsta:
a pune la ornduiala ce trebue strAjuirea oraplul Bucuresciloril, pentru
oclihna obtieT, de orT-ce felil de furl, earl aril cAuth, sA fure din orai1 vite
sa orT-ce sA iasA afarA, pentru fugarT, slugi i tiganT du pe la stApra, i
pentru altT OmenT reT sett vinovatT, ce aril cAuta, sA seape Cu eirea din Bu-
curesci, i pentru gilcevurT i pentru buna orenduialA i paza, ce se cu-

Cod. XXIII, lila 7.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIIT MORETZI-1793--1796 273

vine a aye orasula acesta, ca o stare de domnie ce este; aflAndu-se din

condicele divanUluT c i maT nainte an fosta orenduiala fcut i poruneT
date prin pitacurl, ca sa fie strap asezate in tote trebuincisele locurT, pe
margine si in launtru, dar din amelia zapciilora s'ati urmata forte prosta
acest strajuire, neorenduinda ennenT harnicT i deplini, Dia cercare ft-
cCndu-li se vre odath,, ea sa, vada de sunt deplini pe la strap si de pazescti
precum trebue, ce si de ail orenduita la uncle locurT dintr'insil, dar aceT
strajuitorT, dup6 naravula lora, ce sunt obicTnuiV a se purtA cu neharnicie
la slujba ce se renduesca, numaT dOr c se aft& cu numele de strajT acolo,
iar nicT o strajuire nu facea; pentru care, nesuferinda Domnia Mea in vre-
mea nstra s fie stapAnirea cu acesta acatastasie, iata scriema dumne-
vstre, sit indreptatT, sit intaritT, sl punetT in fapta cum trebue orenduiala
strajilora pentru paza Bucurescilora, cum poruncima maT jos:
1. Dumne-ta Vel Spatare, la tote strajile, chte sunt orenduite in locurile
trebuinciOse pe margine, sit asezT slujitorT, chip& orenduiala ce este facuta
maT dinainte, OmenT vrednicT i harnicT de paza, pentru earl sit i po0
dumn ta grija, ca in tta vremea nelipsinda a fi orenduitT slujitorl de-
plinT, earl sa stea napristana in locula strajeT cu sop in mainT, destept,T
peste tta nptea, iar sa nu se risipesca incce incolea, dupa naravula lora
cola ri, nicT sa fie niscal-va miseT, pe earl insusT dumn-ta sa-I cercT
in vreme, fara de veste, de sunt la straje totT si de pazesca cum se cade,
si pe earl veT gasi cit orl lipsesce, orT nu strajuesce ci drme, orT se im-
bath., pe acela acolo st-lt puT sa-la pedepsesci cum va fi maT rea pentru
pilda celor-laltl, ca asa sa se Inv* cum sa-sT porte slujba lora; earl aceT
slujitorT sit alba a cercet i intreba pe eel cc intra i esti din BucurescT :
cine este anume? orT boera mare, orT mica, on egumena sea verl-cine ar
fi, din orT ce trepta, cum si pe insine Domnia Mea are sa ne intrebe, cnd
vomil fi tiptiln, si dela fies-care treentora de obste sit aiba a lu rspunsii:
cine este anume? care cu acsta nu se scade cinstea nimnuT a respunde
strajeruluT, ca este cutare boera sea cutare egumena, son cutare omit, in
vreme ce i insine noT ne dama la cercetarea strajeruluT; iar care va face
thcere, a nu da rgspunsil strajeruluT, i ala II-lea si alit III-lea renda, intro-
Vandu-la, tota asemenea va trece cu tacerea i va fi calabalica, pe care sa
nu la pta strajerulil opri, sa se iea dupit urma vada, saga semuiasca
sa-In dovedesca negresita cine este, sa arate dumi tale, si dumn-ta sa,
aibT datorie sa insciintezi DomnieT Mele indata.
2. Teta felula de OmenT, negucatorT, iznafa straina saa pamentena, earl
ail a caltori, orT ca sit iasa afar& din Ora DomnieT Mele, san numal prin
Ora DomnieT Mele, sa fie datori a veni ca sit iea tescherea de druma dela
dumn-ta, dupa cum ash, a fosta obicein, i cu tescherea vora fi slobodT a
Analde 4. R. Tom. XV. Memoriile Seep Istoriee. 18

www.digibuc.ro
274 V. A. URECHli

trece, (Tana de tescherea, iar nu de nume, adeca eel ce voril fi ca sit hist.
din Ora dart., cate parale 4, iar ceY ce ail a calkori numaT aicl in Ora,
numaT parale 2, orT inulV orT putini de vor5 fi la numeril, totil acele parale
sa dea, adeca de tescherea iar nu de nume; logofetuluT care scrie acele
tescherele, aceste parale destule ii sunt pentru pOne slove ce scrie, si
maT multil sa nu se cuteze a luti, cit de vom5 dovedi, se va pedepsi forte
r55. Iar &And va fi a esi aprpe cine-vasT, pe aid, in prejma Bucuresci1or5,
orl pentru a-sT ved bascelele si semnaturele ce ail, cum si viile in prjma
terguluT, sail pentru plimbarea si mangierea, care obicinuescil la srbatorT,
atuncT fart de tescherea sa se slobOda. Dar ca nu care cum-vasT, cu acestil
mijlocil, a esi farit de tescherea la alta calkorie, dumn-ta Vel Spatare sa
daT strajnice poruncT la capitanil ce sunt afara la drumurT, ca sa fie ase-
menea cu strejuire diva si neptea pentru trecetorT, sa-T intrebe, si pe care
nu va aye tescherea, oprindu-lii, sa-lil intent inapol, trimetndu-lil drept5
la dumn-ta; iar care din capitanT nu o face-o a pazi bine si a prinde pe
celil fart de tescherea, cu tergulil si cu ocna se va pedepsi. Insit poruncimil
dumi-tale Vel Spatart, ca sa nu facT vre-unil felil de necazil celoril ce ail
a veni la ravasil, spre a-I zabovi ca nu este acum vreme, sail logofkulil
cehl renduit5 cu scrisulil acelera sa fie vre-unil lenesil si sa astepte emeniT,
pricinuindu-li-se zaticnla la ctletoria ler5, ce in cesulil ce va veni emulil
la revasil, numaT deck sa-lil faca si FA i-se dea.
3. Pentru slugile boerescT sail mantstirescT, fiind-ca pole a se intimpl
sit fact uniia furtisagurl dela insiT stapaniT lorti si sit fug% sail sa-T vino-
viltesca stapaniT lord cu cevasT si st, caute a sok* ca sa n'aiba dar lesnire
de scapare, de aceea si pentru slugile boeresci st manastirescT dicemil, ea
mergerile si esirile lora O. fie prin scirea dumi-tale, insciintAndu-te dela
insiT staphniT lora, earl IT trimit5, in scrisil cu iscalitura stapniloril Mi.
Iar OraniT dupit afara, earl vial in BucurescT, ca unil ce sunt cunoscucT
tuturora, aceia n'ail a luil tescherea sa5 a da parale ceva, ci sa fie nesu-
peratT; iar ceT-lalcT totT, cum amil disil, sa, nu fie slobodi farit de tescherea
a tree() afara; numaT din boerT, pe carT a5 a intrebil eine este anume, dela
tete strajile st, alit a aduce strajeriT in tote serile si in tete dimineliile
insemnare si cu deam'enuntuld perigrafl eine all trecut5 ? cine ail intratil
sail ail iesitil din BucureseT intr'acea di sa5 inteacea nepte, sail la ate
ceasurT ? *i dumne-ta sa fiT datoril a art DomnieT Mcle in tot-derma, ce
felil de omil straintl, crestinil, romilml, grec5, ovreiil, armenil, sail verT-ce
oral este, orT pamentenil, de unde vine si uncle merge? cu ce treba?
4. Lngt, acsta dicem5, cate locurT deschise voril fi prin mabala afara
din drurnurT, earl esti afara la cmpil, pe uncle potil orT hotiT orT fugariT
a esi cu vite de furat5 si cu ori-ce, fiind-ca aceste locurT in CAW voril

www.digibuc.ro
 'AMNIA LIIT MORUZI-1793-1796 275

fi deschise, intru zadard sunt strAjile la cAp6taiulu podurilor5, macar ca

OmeniT ceT bunt nu lasa drumulti strajil, sA se abata pe aiurea, dar ca sA
fie la totl un drumb, sA trcl totT prin strAjl, porunoimi i pentru acsta
sA se inchicla acele locurT i s rnduiasc5, zapciT de a! dumi-tale, ca sA
pun& pe mahalagiT, cu voie fArA de voia lor5, sa inchicIA la margine acele
locurT ce esil la cmpil, cu gardurT cu maracini, chte voril fi stricate gar-
durile de mat inainte, sA rmaie un drumil nurnaT airi poduluT de esitil afarA
la cmp5, de care sa i grijesci cu epimelie, i sA se faca acele eke vorti fi stri-
cate i sl se intemeeze bine negresitil Si pentru ca sa nu pAtimscA de norie
en inchiderea aceloril locurT teraniT ce vinti cu cele trebuincise in Bucu-
reseT i tacT all cAltorT, earl pentru ca sA se ferscA de norie se abateati
din drumulti poduri1or marl printr'acele locurT ce eratt deschise i intrati
maT cu lesnire in trgil, poruncim5 dumi-tale Vel SpAtarti, sA rnduescI
zapciT de aT dumi-tale, ca sA pue pe mahalagiT, cu voe i fitrA de voe, sA
drgA drumurile i bAltacurile, ce sunt afettil la cAp6thiele poduriloril marl,
cum si prin ulitele mahalalelora, sA astupe bine cu tufe, cu petre, cu
sfArAmAturT de varil, cArAmidA ci altele ca acestea, la care sA aibl si dumn-ta
a da m'anA de ajutoril, cu rneniT din brsla dumi-tale i car, ca negresitil
dimpreura cu mahalag4 in pucine clile sA se dregA tte drumurile i sA
se astupe noriele bine de temeiil, atAtil catti sA nu se stric3 in scurtA
vreme. lar child se va maT strica, sh aibA datorie mahalagiiT i cu Omenil
bresleloril dumi-tale a purt grija tot-deuna ca sA le drgA i sA le inte-
meieze peste ttA vremea, fArA de a mat astept atuncT alte poruncT.
5. La locurile unde sedil strAjariT si se adApostescil in vremT rele, eke
voril fi stricate acele casu0 si star! ale lora, sA puT dumne-ta sA le dreg!
curatil, pentru ca sA se si cunscA cA este strajA domnscA.
6. Asisderea i dumn-ta Vel AgA sA intAresci strAjile din lAuntru tr-
guluT, in tote locurile obicinuite ale ocoluluT dumi-tale si la tote raspAn-
tiile, cu omen! hernia si vrednicT de slujbA, pe car! pururea sA-T cerci si
dumn-ta fArA de veste, de strAjuescii, de priveghezA ce se mica, si eine
umblA sa trece pe ul4A, sail de dormti si lipsesc, si asemenea pedepsa
sA le facT.
7. Si as, dupA ce vel intAri si veV rndui dumne-vOstre strAjile la tote
locurile cuvincise, cand se va intimpla in cuprinsulti aceluT cApitanti ei
strAjerin, orT hota orT pricinA de galcevurT sail orT-ce, acela sA dea smA
si sA se pedepssch negresitil.
8. SA se ferescA acesti strAjarT in totil chipultt a nu superb, pe ceT tre-
ctorT, orT cu fnti orT cu lemne sati cu orT-ce, a se atinge sA le iea mAcard
untl paiil sail unil lemnti, cAcT strAjile sunt puse pentru folosulti si odihna
Omenilorti, iar nu pentru paguba lora.

www.digibuc.ro
276 V. A. UREMIA.

9. Osebitil de aceste strajT, earl sunt a fi nemiscatOre de pe la locurile

cele obicTnuite, poruncimii dumi-tale Vel Spataril i dumi-tale Vel Aga,
sa dap strasnica porunc5, zapciilor5 dumn-v6stre, call stint datorT in rndil
de esti in straje, ca fies-carele, cand II este rndulti, s. aiba a umbla tta
nptea cu priveghere dimpreuna cu top 6meniT lora, inconjurandit tote
ulitele orasuluT Bucurescilorti cu sope in miinT, si and vorti aucli de hop
orT de galc6va sa sara fara de pregetare, iar A. nu dormiteze pe aci pa colea.
10. Asisderea sa intarescI dumn6-ta vechilule al5 AgieT poruncT strasnice
la top, ca cies-care pravaliasti dupd obicciuli vccliiii sfi aibei felinarfi (1) in
tte noptile pus5 pan despre cliva nelipsitti; asisderea i putini de apa,
iarasl duptt obicei, sa se afle peste ttt vremea nelipsitti dinaintea easel
sati pravaliel fiestecaruia pentru intimplare, fersca Dumnecleti, de focti,
puinda ipristavti, ca in -OM vremea sa destepte pe top spre a-sT aye fieste.
carele cosurile maturate. Lnga acestea, fiind-e.a din necura4itul5 si din
neranitulii podurilorti, nu numaT tina i noroiti se face pe- ulita, de nu pte
umbla norodul5, ei i podurilorti, Carl se facil cu atata cheltuiala i trudA,
li se pricinuesce putrezime si se stria in scurta vreme, standii asupra-le
.noroiul5 si tina, care acestil lucru flindti necuviinciosti si de stricaciune,
scriemti dumn-v6stre, ca pentru ulitele din t6rgil sa dap de scire cu pH-
stav5 tuturorti de cobste, ca fieste-care dinaintea luT sa curete, sa mature
si sa ranesca tot-deuna, iar podurile cele marl sa se curate tot-deuna de
podarTi pentru care sa dap porunca polcovniculul de podu sa porte grija
negresitil pentru tote acestea. Dumn6-ta Vet Spatartl i dumn6-ta vechilule
alti AgieT sa scip cu adevrat5, cit dupa ce vomit cerceta cu felurT de mij-
Mice, apoT avemti a esi insine spre cercetare adesea i inteadins5, si and
nu vornii gasi indreptate i puse la orCmduiala t6te cum poruncim5 ai
vomil vecl6 vre-unti cusuril la una dintr'acestea, sa scip cit vep r5man6
fara de r6spunsu de indreptare dinaintea Domniei Mele i ne vetT aduce
la turburare. 1793 Martie 3.

lib Alexandra Constanlinti Mortal Voevoda. Cinstith i credincios5

boerul5 pomnieT Mele, dumn6-ta Enache Vacarescule Vel Spataril, fiind-ca
inauntrulti politieT DomnieT Mele Bucuresci nu este slobodil nimenea alit'
a purta arme i cheafeat5 de neferT, de deli5 i tufecciii, fail de numaT eel
co sunt cu adevrat5 inteacsta slujba a Curtai, a Bas-beslgai, a Spatariei
si a AgieT, pentru ca sa fie cunoscq uniT ca acestia, poruncimil Domnia
Men, dumi.tale Ca, li cap neferT spataresoT sunt ornduip dupa visterie in
Shiba, sa daT dumn&ta la mainile lora tescherelele dumi-tale sub iscali-

(1) La 1667 ail fostil luminate stradelo Parisului cu lanterne.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORDZI-1793 1796 277

tura-iT, intru-care s aretl numele, porecla i statulil In( i slujba intru care
se af15., pentru care asemene amti datil Domnia Nestr poruncT la durnne-luT
Vel Cmrasti pentru dcliii i tufecciT CureT, ca s dea la mainile tuturora
tescherelele supt isc1iuri1e dumne-luT, ca sa, fie ounoscutT i sciutT do
dell i tufeccil in slujba CurteT. Deci, dupb, ce vetl insciinta, intaT acestA
domnesd, a nOstra, porunc . la tot1 de obste i o vetT face cunoscutg fie-
cAruia, s avet1 apol a griji, i peste 3 clile dupa vestirea porunciT, pe care
vetT gasi purtandil arme i diafetil de deliti i tufecciil i neferti, unuia
ca aceluia srvi luatI armele, i dup 5. cercetarea oe-T vetT face, negasindulti
la nicT o orenduial5, de dajdie i datorie a tereT, arecT la visteria OHL
ca dupa, orencluiala luT i dup starca i chivernisla intru care se va Ii
aflndil si se va fi agonisindil intru dra Domniel Mele, st intre la dajdie
de care sa, insciintezT Domniel Mele anume i *T. Si pentru ca sa, fie
dumi-tale cunoscuti i sciup de deliiT i tufecciiT CurteT, s'ati data porunca
DomnieT Mele la dumne-luT Vel Cmrati, ca fa,cendil i o fie de numcle
fieste-dsuia deliti i tufecciii i cu chipurile lora s o dea la Sptitarie, ca
alai% de ceT ce sunt in slujIA, sa, nu fie sloboctf a purta, arme i caeafetti
sati a se numi deliti i tufeccia. 1793 Martie 12.
Asemenea pitacti ccl facutil si c5,tre dumne-luT Costache Filipescu biv
Vel Vist., epistatulti AgieT, i cAtre durnne-luT Vel Cmra, ca s (lea la
manele deliilorti i tufecciilorti CurtiT tescherelele SptarieT sub iscalitura
dumne-luT, de care s trimit5, fOie la dumne-lni Vel Sptitarti si la dumne-luT
nazirulti AgieT de tocT aceia ce le ail (lath tescherele, ca s5, fie sciutT. (1)
JlbT despre partea tuturorti locuitorfiorti PIeiIorii i potecasilorti din
plaiulti Slnicil sud Buzeti, ce earl data MarieT Sale luT Vocla, asupra Dum-
nluT Va,tafil de plaiulil acesta, i asupra ispravnicilorti pentru multe felurT de
pricinT deosebite. S'att datil totil la dumn-lui Vel Vista si din Visterie s'ai1
oronduitil cercetatorti Punti, cu porunca MiirieT Sale. 1793 Martie 20. (2)

Asemenea carp (ceirp la felti) cc s'att dati la mini1e celorti cc sunt lo-
cuitori in Ploesci, care' sunt privilegia(i.

Dupti botrirea ce amti facutil Domnia Mea cu Divanultt asupra priciniT ce

s'a cAutatil intre oraseniT PloescenT cu dumnd-luT cinstitti i creclinciosti boo-
rula DomnieT Mele lenache Moruzi Vel Vornicil de Tera-de-sus pentru orasele
i mosia Ploesci din sud Prahova, a dumne-luT, ca cl sunt adeverali nmil

(1) Cod. XXIII, .fila 17.

(2) Cod. XXIII, fila 23.

www.digibuc.ro
278 V. A. usscEni.

din cel vechi CA larasT, Rosa si CmarasT, parte brbatsca sati muersck sa.
Mb& mila i privileghiulti acela ce Fag avutil si maT inainte, athtd el catil
si motenitoriT lorii, spre a nu da adeca dijma i a nu face clad, nici in
lucru nicT in banT; amO dattio acsta domnsca NOstra carte la mnile .. .
, carele s'a dovedit, prin cercetarea ce s'a facutO cu di-
vanulti, Inca din cea-lalta domnie a frateluT Michaiti Voda, Sutulii, cum a
se trage din nrnulti Calarasilorti, Rosiilortz si Camarsailora, prin care ii
intarimil acestil privelegbia de mila ce a avutil si poruncim, ca nicT
odinira sa nu fie superatu de catre stapttnulfi mosieT si alt.' orasuluT de
clad, sail dijma, MAIO elti catil si moctenitoril luT, ci pururea s fie cu pace.
1793 Martie 16. (1)

Numele celorii la car' s'ait datii ceirfile de fnca sus arelate, inset:
din ndmulit Roqiilorit:

Constantinfi ipodiaconuld sin popa Dumitrasco ot Trgusortl.

Goitea Calugarula sin Stanciulti Camarsesculit
Preotsa Anastasia, ce a tinut-o popa Androne sin popa Manaila.
Stanti Logoffitulfi Ursoianfi sin Ionfi Camarsescull
Antonie Boiangiulti sin Dobre Camarasesculfi.
Petre sin mosti Negoe Adamulii.
Gheorghe Capitanulu, ce tine pe fata lig Dobre Camarsesculti.
Petrico Capitanulfi, ce tine pe fata luT Petre Logoffitula.
Dimitrie sin Petre.
Ianache sin Petre.

.N6mulii Cleiraqilorti :

MIA sin Iona Bazarea.

Safta nepta ceauculul Stoica, ce tine pe Anastasie Curelarulu.
Rada, ce a tinutil pe Constantinti Dinick nepta ceausuluT Stoica si are
2 copiT.
Mona Preotsa sin Alexie, ce o tine popa Constantinil ot Ploesci.
Radulti Boncea sin Constantinti
Stanti sin Constantinti. NepotiT luT Nedelcu Calaracuhl.
Vlach) sin Constantinfi

(1) Cod. XXIII, fila 20 verso si 21.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LU1 MORUZI-1793-1796 279

Dumitru Bazoiti sin Buzea Camhresculti, nepop de vrti Goitii CA-

lugarulti.
Panaitti sin Stanciult Cmra,escula bratti Goit5, Ctilugarulti.

Anaforaua SpAtarului Ienache VAcArescu din 24 Martie 1793, prin care cere
Domnitorului ca capitanii de afar a. sa. nu fie insarcinati ca zapcii string&
tori de bani prin p11, cad el nu trebue slipsesc dela chpitnie, unde
se pottl intimpl pricini i trebuble, pentru earl st nu ptli lipsi de acolo.
SpAtarulti cere 17 porunci domnesci catre ispravnici, ca ei s ornduiaseti
zapcii pe altiT, iar nu pe cApitani.
Asupra acestei anaforale Domnitorulti da resolutia urmatOre:
Cu cale fiind anaforaua dumn lui Vel Sptarti, poruncimii Domnia
Mea dumi-tale Vel Vist., sa faci cartile Domniel .Mele de porunca la is-
pravnici de eke 17 judetele, ca cApitanii eel dup5, la capittinil 85, fie datori
a cAut trba ce ii s'a data a capitaniei dupa nizamulti cuprinderei cri
lord Domnei Mole, i ispravnicii s nu-1 metahirisosca la trba zapcilicului
de strinsulil banilorti visteriet 1793 Martie 24. (1)
(Contrasemnatil) Biv Vel Stolnicti.

Dat-amil Domnia Mea acsta domnsca carte lui Ionti Gogulti, pe care
dupa cererea i dup alegerea or4eni1orti ce a fAcutil dela Cmpu-Lungti
sud Muceltl, in scrisil sub isaliturile Ior, pecetluita i cu pecetea oraului
i prin scrierea dumne-lui Vel PostelnicU, Fart flicutti judecatorti orqului
Cmpu-Lungului, ea sa aibti a fi judecatorti i purttoril de grip, la tote
trebile oraului, care se va porunci de care Domnia Mea i care se va
scrie de catre dumn-lui Vel Postelnic, a, le si5v6resc la vreme fara
de cusuril, cum i ale oraeniloril pricini i judec4 sa le caute dui:A obi-
ceiti i dupa cuprinderea domnesculul nostru chrisovti care aa oraenir, si
fiind-ca, pentru ajutoruld i pentru mai buna paza a orenduelii oraului,
este ornduitil de cAtre Domnia Mea i deosebittl epistata, st aiba nu-
mituld judecatorti la tote trebile oraplul i la pricinile judecatilora i la
cisle i la ori-ce alte pricini a se uni intru tote povetuirlloru epistatului;
si in mttinile judecgtorului poruncimil sa se pstreze i domnesculti Nostru
chrisovil de obiceiurile i privilegiurile loaf, atttt celfi mai noti dart si
tOte vechi chrisOve aezate sub pecetea epistatului judetului i a trel patru
din fruntaii mahalalelor5; ctti i pecetea orwiluT asemenea sh se tie de
judecatorti, care pecete fiind-ca, este, cum licerna, a oraului, ce se metabi-
risesce la pricini i trba obtieT ormulul, pentru aceea poruncimti ca sib

(1) Cod. XXIII, fila 26, verso.

www.digibuc.ro
280 V. A. IIRECHIA

nu Mb& voe judechtoruld numaT de sinesT a o metahirisi, ci la trebile si

pricinile obstieT orasuluT, &And va fl trebuinO, atuncT eu scirea epistatulul
i a pargarilord si a chte unul fruntasa din tote mahalalele orasuluT, flip.
flinda cu totil strinsT, sh se pecetluiasch cartea sea scrisrea aceea in ve-
derea lora. Deci sh se fer6sch ornduitula juclechtora de jafurT si nedrepthtT,
athta WI oath si orhseniT earl vora chute, a face niscare-va incurchturT si
cisle si neornduell BA nu se cuteze a inghdui, ci la tote cislele s se
fach drepth cumpanire la totT duph, puterea si starea fies-chruia. Pentru
care poruncima Domnia Mea si voila, tuturora pargariloril i orseniloril
de obste, sh scitT a cunOsce pe numitula judechtora ala orasuluT orCnduita
de Domnia Mea. 1793 Aprilie 3. (1)
NB. 1793 Iunie 17, s'a ornduita epistattl la orasula Carnpu-LunguluT
Sterie, cu carte gospoda.
1796 Malt 13, s'a fcuta carte de judeVte la Campu-Lunga Iorgal Mazilula.

Pitacii dirt 8 Mai4 1793 ceitre Spector&

Fiind-ch casa luT Petre chpitanula de Yana mhnhstirea Sf. Spiridona-Noa

este trebuinciOsa, de a intl.& intr'insa dumn-luT zabitula Bucurescilora, si
fiind-ch in numita cash se afla, acum omit seclatoril, poruncima dumi-tale,
maT inthT sh gsescT unit locil de seclutil pentru acela omit', ce se afla in
casa luT Petre Chpitanula, ca sh nu-T remhe sotia si copiT afara in drurna,
si ah sa, deseqf case. numituluT Petre, ca sh intre intr'insa dumn-luT za-
bitula Bucurescilora (Bas-Besli-agasi). (2)

Carte la polcovniculii Gh. Sinescu dela Vilcea, din Maiit 8, 1793.

Polcovnice Gheorghith Sinescule, ce acuma, prin alegerea dumn-lui Vel

Spiltartl, to-al orOnduita polcovnica de poterh la judetula VilceT, itT facemil
Domnia Mea in scire, ch, insciintndu-ne Domnia Mea dela dumn6-luT Cai-
macamula Craiovel cum eh in judetula VilceT s'arii fi ivita 4 tAlhari, pentru
earl o s6mit de boerl si boerinasi, ce sunt locuitori in plasa OltetuluT
dintr'acela judettl, aril fi insciintatil dumn6-1uT c facti jefuirT si prOT tre-
catorilora si locuitorilora de acolo si cum ch tu, in vremile ce ai fosta

(1) Cod. XXIII, lila 30.

(2) Cod XXIII, fila 54.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZI-1793-1796 281

polcovnicil aceluT judep te-aT aretatil cu vrednicie asupra talhariloril si aT

pricinuitti liniste in totii judetula, si fad' rugaciuno ca sa Ill orenduitti si
acum cu o potent de slujitorT deoseb4T, tagaduindil ca negresitil nu nu-
maT pe acestl talhari IT veT prinde, ci nu se va mai ivi ttilharT in totil ju-
detulti pe earl 0, nu I princll; aceste tote dandu-se spre cercetare la dum-
ne-luT Vel Spatarii, dumne-luT a gasitti cu cale de te-ati alesti a fi polcovnicti
judetuluT Velcei, iar nu cu deosebita potent; deci dupa alegerea dumne-luT
WA te orOnduimil polcovnicil, trimitendu-V si carte de polcovnicie. Ci dar
iata IV poruncirna cu mare strasnicie, ca numal deck, iacndil zaptil tot1
slujitoriT polcovnicesci, ce se afla la steagii, sa facT eke potere veT gasi tu
cu cale si sa, purcecIT dupa dinsii si negresitii orT viT orl moll sa-I primp
si sa-i trimitT la puscaria dela Craiova prin dumn-lora ispravniciT judo-
tuluf, insciintandil si la dumne-luT Vel Spatarti. Mal departe, Domnitorula
ordona sa prinqa si altT hotT ce s'ar mai ivi, si poterasiT seT sit nu jefu-
iasca locuitoriT cu conace si cereri necuviincise, ci sa umble prin crangurT
si padurT strejuindil si cand intra prin sate sa se multumesca pentru hrana
cu cote ce prisosescil locuitorilor..Asemenea ordona, si capitanului de po-
tent dela acelasT judet6 O. silesca de-avalma cu polcovniculd la treba. (1)

In 19 Maiti 1793, Domnitorulii adreseza carV deschise catre ParcalabiT

de prin sate si catre locuitoriT din jud. Vilcea, ca sa Bart cu totiT sa dea
ajutoril poteriloril sa princla pe ceT 4 hotT ce s'ail ivitti si. sa insciinteze
poterile dud IT vora simti si sa-T primp, de vorti veni prin sate, ca de
uncle nu, verT-ce paguba se va intimpla sti la caltori set' la locuitorT
in prjma vre-unui satii, Oa acea paguba dela satele din vecinatate avemil
s'o implinimii si parcalabiT cu vr'o 2, 3 Weill' ii vomil osindi cu ocna
spre pilda si altora.

Carle deschisa la polcovnici si cdpildnil de Romanari, ON, Jiulii de-sus

si Mehedinri, din 9 Maiii 1793.

Se amintesce ca ttIlhariT esti alesti primavara; le vestesce decT ca s'ail ivitil,

in Vilcea 4 thlharT; decT le scrie sa-sT adune to11 slujitoriT stegurilorti, sa
fad amindoT 4 cete, adeca o Ma ta polcovnice cu 15 poterasT si o cta
ceausulil Veil cu 15 poterasT, si o cta tu capitane cu 15 poterasT si iaras1
o Ma ceausulil teil cu 15 poterasT, si sa imparta judetula in patru, ferin-

(1) Cod. XXIII, lila 54 verso.

www.digibuc.ro
282 V. A. URECHIA

du-se de a face conace si suptirhrT locuitorilortl, c5. altmintrelea IT va inlocul

in functiunT. (1)

Publicafie la, tote judefrle gi la G'aimacandi, pentru hot! 0 Maori de rele,

din 16 Maiii 1793.

Domnitoruld le ordora s5. nu se razeme numal pe polcovnicT, vAtasT

de plait' si capitanT si pc incredintrile acestora, ce facil ciitre Vel Sptaril,
ci s5, insciinteze si directil DomnitoruluT si s fie cu priveghere asupra
polcovnicilorti si apitaniloril, de umbth, cu silintA, si conformil poruncilortt
date. 4i acum, dupa primirea acestel poruncT, s'avemil rspunsil (2)

Carte la judefulii illehedinfi cdtre ispravnici, polcovnici qi cdpitani,

din 28 Maiii 1793.

Insciintz cA, deosebitil de ceT 4 tAlharT, ce ail esitil in judetultt VilceT,

pentru earl s'ail scrisil deja, acum Dornnitorula a aflatil csa, decindea peste
DunArea se aude ca, ail esitti hotT, dintre earl aii si trecutil 3 in poporulti
cApitanieT PreastoluluT. Pe acestia i-ail si prinsu cApitanultt de Pristolil, dar
Von vestesce tuturoril pentru casulil ctind aril maT trece vre-uniia de
peste Dun4re, in care casti sA-T prinn si cu bura paz6, sa.-T trimitA la pus-
aria CraioveT, flendu-le examenil si insciinOndti si pe Vel Sptaril. Dom-
nitorula recomancl 6. nesup6rarea sateloril cu conace.
Asemenea eArtI s'ail fcutil si.la ispravnicT, polcovnicT i cilpitanil do
Delp si de RornanatT.
In 31 Maiii, Moruzi scrie din noti ispravnicilorii, polcovnicilortt si cApi-
tAniilortz dela Vilcea, repeOndu-le ordinulti de a prinde hotiT ce s'ail ivitil
in acela judetil pan in termenil de 15 dile, cAcT de nu-T vetT prinde,
veV ii vol osinditT in loculil aceloril todhari.
Asemenea s'ail scrisil si la ispravniciT, polcovnicil si ctipitaniT din Gorjil,
pentru hotiT din Vilcea, earl ati ajunsti Oa. in Gorjti. (3)

(1) Cod XXIII, lila 55.

(2) Cod. XXIII, fila 59.
(3) Cod. XXIII, fila 67.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW MORUZI-1793-1796 283

Carti pe la tote judefele cdtre ispravnici, polcovnici 0 cdpitani, di ail aflatal

cunt c 'd s'aii ivitii ho(t.

Ordong urmgrirea si prinderea lord, cgcl ade acum inainte verT-ce pa-
gub s'ar intimplA la vre-ung judetil din pricina hotilorg, care sa vie i
sg. curgA din lenevirea si neingrijirea dumnvOstre ispravniciloril si a
vstrA cgpitanilorg, dupg ce prin judecata o vomd implini cu analoghie de
la dumn-vstre i dela voT, dela care se va cuveni, ye vomil urgisi i pe
dumn-vOstre ispravnicT, ci pe voT polcovnicT i cApitan'T ye vomil pedepsi
cu mare pedpsg. Moruzi ordong ispravnicilorti sa. trimitg porunca acsta
s'o vac ig. capitaniT si apol, iscalitil de totT, s'o trimita la domnie prin Vel SO-
tarulg. (1)

Volnicie din 4 Iunie 1793 de a se ridica, Const. PAclenu, ce ail fostg vg-
taftl de plaiuld SlAniculuT (Buzgil) si frate-sgti Radu Logofetelulg condicaril
dela Buzgg, iar4 cgclutT in netrebnicile loril urmArT, cg de apururea nu
contenescfi, pricinuindil rgsvrAtirT satelorg dela acestil plaid i jafurl si man-
cAtoriT, cu totil felulg de mijlce, in catil nicT inteunil chipti nu maT Bunt
primitl cu locuinta in partea loculuT; earl acestea fiindg nesuferite la au-
lulu- DomnieT Mele, iatA cA ornduimti pe sluga DomnieT Mele Alecu thricterg
edicliti sa mrgA i, prin marifetuld ispravniciloril, maT intAT A. iea cartea
domnscA din maim Radulul LogofeteluluT, pe care ilti lipsimg Domnia
Mea din slujba condicgrieT, i apoT, pe amindoT ridicAndu-T cu tote ale
loril, sg-T isgonsca dela acelil judetil, a nu se mal aflA cu locuinta acolo, i
sa dea si trpgdulil mumbaciruluT eke talerT 50. 1793 Iunie 4. (2)

Volnicie lui Stamil Bezild, cc cere dela qtefani Cdpitanulti ot Cdineni, prin
agentie, pentru nisce bani qi &it, a le cerceta ispravnicii
si sd le implinescd.

De vreme ce la Domnia Mea dete jalbg Stang Bezilg dela . . . . , prin

agentie, pentru Stefani cApitanulil dela CainenT, cum ca in anulg trecutti,
la trecerea sldvitului solit Ratipit Efendi, ar fi luatti .cincT kile si 1 , de grail
dreptg 24 feorinT, i treT vedre radial, din earl i-ag intorsil numaT 6 ca., iar

(1) Cod. XXIII, fila 65, verso.

(2) Cod. XXIII, fila 72.

www.digibuc.ro
284 V. A. URECHIA

celii land l'a vindutti el5, i cere pentru acel vindutil rachia feorint 6 i 1/2.
Inca i-ati maT pricinuita pagubt de una sutZ, fiorini pentru nisce fnS
co i s'aa luata, asemenea i o vad cu vielS i s'ar mat fi luatt, pentru
cart acestea tote certmdil dreptate dela Domnia Mea, A. Moruzi ornduesce
unit mumbairt, care cu scirea Sptarulut s6. mOrg5, a implini dela numitulti
dpitann cele mat sus ar6tate reclamatil ale jeluitorulut Iar dad cum-va
acusatulti va nege, acestea, atunci salt lase vechilil la dpitAnie i sa-16
duel inaintea ispravnicilorti, unde se va inPatie, i jeluitorultt. Domnitorulii
poruncete ispravnicilor6 a face cercetare CU am6runtulti, i de va fi recta-
matia just5., s5. fad mumbairulii implinire de cele reclamate, iar cand
vre-o parte nu se va odihni pe hotrtrirea durnn-vOstre, atune sA insc.iin-
teze Domnitorulut 1793 Iunie 5. (1)
Pitacti din 17 Iunie 1793, prin care A. Moruzi intAresce, dupti. alegerea
lul Dumitrache Vel Postelnicti, pre Michalache Manu biv Vel Arma, co
este i ispravnicti judetuluT Musce1t, ca vechilti epistatil ahi oraulut Cmpu-
Lune'. Poruncimii tie judele alil orauluT Campu-Lungti, i vou6 parga-
rilorti qi tuturorti ortianilorti, s. cunscett pe numitulg boeril de vechilii
epistasiet i a purta grip, trebilord oraplut pzindu-v buna ornduialA.
In 30 Ianuarie 1794, s'ail rnduitti epistatil Gh. RudrOnu biv al III-lea
Logoft. (2)

Poruncei la Caimacantulf4 Cratovel, pentru nisce hori ce qi goat&

poterile i cat fugiti n inutuli prel Tarcesa.

las Aleacandru Constantinit Moruzi Voevodil &late -Vlachscoe. Cinstitti

i credinciosti boerule al Domniet Mele, Hatmane Costache Caragea, Cai-
macamuld Craiovet samtate! Ispravnicil din sud Vilcea insciintez& Dom-
nieT Mele dela 2 ale trecutet lunT Iulie, cum d dup5, porunca ce aS avutS
pentru 4 alharT ce umblaS prin judetil dznindil i pradandii pe locuitort
gonindu.T dup 6. urm a. polcovniculli acelut judetti Gheorghe Sinescd, i-ad
infunclatil intr'o gar15, in tinutulti Teret Turcesci, unde acolo pricepOndu-se
de OmenT ret, s'ati prinsti de iusbaa 1 legata pe ate 4, de care a
loril prindere arat ispravniciT c.5, are numitulti polcovnicil .i adeverinta
dela un Kelerti aga beleaga, zabitulti Islazulut Pentru care poruncimil
dumi-tale s insciintezt dumnO-ta de acsta dumn lorti zabitilor5 de din

(1) Cod. XXIII, lila 74.

(2) Cod. XXIII, lila 82 verso

www.digibuc.ro
 DOMNIA MIT MORUZI-1793-1706 285

cob i sA i cerl de a da pe acetI 4 talharT dincOce, unde at talharitt i

unde sunt sciute pricinile hotiilort, pe earl aducndu-I cu pazA aid la Cra-
iova, sh-T puT la temnita pucariet ski de nu, sit sciT dumn-ta ca acolo
sA-T pue la inchisre a nu se slobocli de a maY trece dincce; iar de li se
va fi fAcutil pedpsa cu mrte, precum scit ispravnicit sA insciintezT Dom-
nieT Me le ori in ce ,chipil to veT adeveri i cum va 1.61116116. 1793 Aug. 7. (1)

Surghiunult la Margineni a luT Bailie& Chrisoscolet, pentru cit a batutil

unt omil domnescil. Domnitorult ghee cA i se cadea pedpsA mal mare,
dar i-a scAclut-o, sA clA la manastire sA se rge luT Dumneclet sil-T dea
minte ci intelepciune, 16 Noembre 1793. (2)

Cercetare do jafurile facute la nisce sate de cApitanult dela Is laza L

c %ucult ; 1793 Noembrie, Vodit ordonA destituirea slujbailort i implinirea
banilort jefuitt cum i baterea la tillpT cu chte 200 toege. (3)

Publica(ie la idle jude(ele qi pilacil la nizirii epilropiel, pentru slujba

Vorniciei, din 28 Ianuarie 1794.

Vt facemil in scire pentru slujba Vorniciet ca pentru a nu se face

dintr'acsta nedreptatT i pricini de jafurT, intrAndu din man& in mAna cu
vincjarea, i la felt de felt de menT catarea slujbet dupa cum mil vt-
()luta Domnia Mea atfitea jAlbt este porunca Domnief Mele hotaritA ca sa
nu se intinclA slujba cu vinlarea la maT multe mAint de cAtil cumpera-
toriT dintAT ce at cump6ratil dela mezatult epitropiel vinglndu-o la a H-a
mAna, acel cumpratorT de alit II-lea, ce nu voril put coprinde judetele
ce cumpra cu o smut, inteunil condeit, potil sa o vinglA pe judete deo-
sebitil in parte la altit care OW fiee-care, judetult ce-lt cumpra, a i-lil
cAuta, iar dela aceT de alt. III-lea cumpratorT maT multil sa nu trcA cu
*vin4area la altit ci iniT sa caute trba, ca sa. fie i datorT a rspunde
inCi0 la intimplare de vinA, &And voril face urmArT impotriva ponturilort
acesteT slujbe i vort face niscare-va jafurT. 1794 Ianuarie 28. (4)

(1) Cod. XXIII, fila 117 verso,

(2) Cod. XXIII, fila 176 verso.
(3) Cod. XXIII, Illa 173.
(4) Cod. XXIII, lila 199.

www.digibuc.ro
286 v. A. miscall

17 cdrfi la tdte judefrle, pentru rnduiala stujitoriloril de pe la

ispravnicii, din 4 Februarie 1794.
Dela unele Judece venira slujitoriT ispravnicescT cu ja1b5, la Domnie
ar6tara: inta.T ca ispravniciT ati indrasnita sa le fad, 3 rndurT la slujba,
&lid 3 acte, i ald 1I-lea cA le-arq fi luanda bani de septmanT si i-ard fi
lasandil slobocll pe la casele lora, i alq III-lea c i aril fi impartind intre
dumn-lorti, luandri unulti o MA de slujitorT i altulti o alta cta, i cta
unuia ar fi slujindii, iard cta celul-laltti ar fi platindd cu bani sept-
manile, si nu s'arti fi ajungendti in slujbele domnescT, dinteacsta pricina.
Dreptil aceea, Domnitorulti ordona paza stricta a nizamuluT slujitorilorti ci
descuviintza facerea lora in treT cete in locti de 2, fiind-ca fie-care rndil
are a sluji eke 6 lunT din anti, iar nu maT putinti, i cand se facti 3 ceto
slujescil numaT cate 4 lunT, ceea ce aduce paguba visterieT, cad urmza stt
dea adaosti de slujitorY, ca sa pta ajunge pentru trebile domnescl. Domni-
torulti ordona sa fie intrebacT slujitoril de se mu4umescA impartitY in 2
cete sa slujsca cafe 2 s6ptArnan1 fie-care cta, dad nu vorti voi, sa rd .
man& cu sptmana fie-care cta, precum este hotaritil din vechime. Toti
slujitoriT nu vorti maT fi impartitT intre ispravnicl, ci vorti fi d'avalma sub
ascultarea capitanuluT luT rnduitti de Vel Spatarti i d'avalma vorti fi tri-
misT in trebile judetuluT, si cap vord rmane netrimisT sa pazsca la tah-
tulti isprAvniciel. BanT de s6pte'mana sa nu se iea, nicT sa se pita rescum-
Ora prin banT vre-o sptmana. (1)

.16 Alexandru Constantinit Moruzi Voevodii i Gospodarti Zemle Vlachscoe.

Ornduirnti pe sluga DomnieT Me le, ciohodarA, ca luanda de
aid pe pa.ratulii Dragomird cu jaluitoriT, sa-T dud la ispravnicT, unde po-
runcimil durnn-vstre ispravnicilorit sa cercetatT cu d'am6nuntu1ti pretu-
tindenea, ca sa doveditT dreptulti adeverii i prin adevrata artarea vame-
silord, dupa ce va implini mumbasirulit orl-ce a luat Dragomiril dela lo-
cuitorT, sa-la aduca aid cu insciinVirea dumnd-loril aicT la Domnia Mea.
1794 Februarie 22.
Prea lnetlfate Dthnne
Infacisandu-se amindou6 partile inaintea nOstra, tagadui Dragomird, cli-
cendA ca la nicT unile din cate 11 paraste vamesiT nu se scie vinovatti,
iar jaluitoriT se npucara clicndti ca acolo in fata loculuT ilti vorti dovedi,

(1) Cod. XXIII, fila 202, verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORDZI 1793-1796 287

cu multe marturiT prin carte de blestemil, ale caruia fapte lisera ca se vorti
ved j cu insusT mrturia celorii earl le-ail luatil cate dol si eke trel leT.
DecT sa fie luminata porunca MarieT Tale cu mumbasiril, carele luandil de
AicY pe amindou partile sa-T duca inaintea dumn-loril ispravnicilorti ju-
detuluT i prin blestemil fcndil cuviincisa cercetare, de se va dovedi
paratulil vinovatd, el-ld trimit aid cu insciintare catre Maria Ta, coprin-
cletre pe largil: de Vita cercetarea ce vorfi face si in ce chipti ail dove-
ditti adevarulti, ca sa, se osindsca paratula a implini i totO clreptulil ja-
catil se va dovedi ca se va fi pagubitil din pricina luT, i sa
se si pedepssca. Iar dovedinclil para jeluitorilord neadevOratti, BA-I pia-
tsca ttit cheltuiala i sa-T i pedepsesca ca nisce parasT mincinosl; iar ho-
tararea cea desavrsita remane a se face de catre Inaltimea Ta. 1794 Fe-
bruarie 13. (1)
Vel Vornicil. Vel LogofetO.

Ith Alexandru (Jonstantini Moruzi Voeuodg gpd. V ulturescu, ca un

nevinovatti, poruncimil Domnia Mea sa fie slobodd i nesupratil, iara is-
pravniculil Varlaamil, ce a facutil insciintarT neadevrate, dupa a caruia
insciintare s'au trimisit mumbasiril edeclitI, BA platsca, trpadil edecliulut
talerT una suta, caruia sh-1 eerie dumn-luT Vel Vist. porunca DomnieT
Mele, cu dojana co se cade pentru netrebnica insciintare, i pentru trpadu
acesta alri mumbasiruluT a-ld da negresitil. 1794 Martie 4.

Prea Inetqate bdmne,

Dupa inscintarea, ce dela 6 ale trecutultif Februarie ail facutil MarieT

Tale dumne-luT Sardariil Constantinil Varlaamil, ispravnicfi ot sud Arges5,
pentru unuld Minculit Vulturescu din sud ORO, ca ar fi luatil din jude-
tulil ArgesuluT 13 menl i i-ar fi dust' pe mosia sa Vulturesa din sud
OltO sa-si fact satil, s'ail facutti luminata porunca Marie Tale de volnicie,
trimitindu-se Vasile Ciubuccibasa al MarieT Tale, ad.-16 iea i salt" duct
intaT la ispravniculd din judetula Argesil, ca sit cerceteze pricina in fata
luT, si in urma, sta aduca aicea cu insciintarea dumn-loril. At adusti orn-
duitulil mumbasira pe numitulil Vulturescu aid i, infatisindu-T inaintea
mea, am cetitil insciintarea dumn-luT SardaruluT Varlaamil dela Februarie
25, prin care dice et, din cercetarea ce ail facutil, sait doveditil cit aceT 13

(1) Cod. XXVII, fila 6. (2)

www.digibuc.ro
288 V. A. urncttiI

OmenT sunt vechT stitenT din ampula-mare i Miricestl din sud Argesil,
uniT de eke 5 anT, altiT de cfite 4 si 3 anT, unde si aseztimintu16 i-ad apt!.
catil, dara secldtorT ad fostd la satulil Enciuld pe mosia sfinteT MetropoliT
in jude-culd OltuluY, iar dajdia si-o trage in sud Argesil, i toter dela Fe-
bruarie 25 face Marie Tale deosebita insciintare de rugaciune ca sa te
milostivesci Maria Ta a-la erta, flind-ca aceea a tacut-o din nesocotiata,
cum ca de acum inainte nu va maY face una ca aceea; am intrebatil pre
Minculd Vulturescu, de vreme ce aceT 13 rnen't era vechT birnici de ju-
detuld Argesului, cu ce porunca i cuvintd i-aa apucatil a-T duce la satult1
Vulturesciloril, a plati dajdia in judetulil Oltulul? i re'spunse ea nicT de
cum nu i-ail dusil pe mosia VulturescY, ci acolo la satula Enciul unde
sunt apucatii de banT, care n'aii flout o dela dnsuld, ci cu porunca
durnne-loril ispravniciloril OltuluT i-al apucata si le-ad luatil baniY, ar6ttindu-mi
unti extractd iscalitil de durnn-luT Sardariil Dumitrache Papazoglu, isprav-
niculd OltuluT, cu ltulil 1794 Ghenarie 25, de ornduial p. zahereleT, in care
se vede numele acelord 13 rneni pusi eu o chila de orzil si 4 banite in
bani, i Vise zapciu VulturesculuT, ca cu acestea i-al apucatil flinciti incur-
catil cu eT in extractil, iar nu din capulil luT; am intrebatir pre ornduitulil
mumbasiril, cand a mersil cu porunca, undo a gasitil septorT pe acestY
OmenT, la Vulturesci, pe mosia pratuluT Mincu, sail in alta parte, si res-
punse ca nu i-ad gasitu pe mosia WY, ci la satil in Enciulil pe mosia
sfintei MetropoliT, i cercetndu a doveditil ca -Iota acolo s'a aflatti cu locuinta,
iara nu i-ad ridicatd Vulturescu, cu porunca ispravnicului de OltU i-al
apucatil de le-ail luatil baniT zahereleT, iara nu ail facut-o din capulil
luT, si de vreme ce nu i-au dusil pe mosia VulturesciT sa faca satir precurn
scria Sardara Varlaamil ispravnicil din sud Argesil, remne a se face ho-
tarirea pentru acea pricina de dare Inltimea Ta. 1794 Martie 2. (1)
Vel Vist.

16i Alexandru Constantina 111oruzi Voevodi I gpd. Zemle Vlachscoe.

Orenduimil pe boierulti Domniei Mele Nicolae Vatafulil de Divand ca su
mergu la sud Argesii, uncle poruncimil sa aducetT pe numitulti zapcirr, ca,
de fata cu jaluitorii, tote acestea sa se cerceteze intre dinii i, dovedindu-se
adevratU, nu numaT sa se implinsca dela dinsulil tote acestea luaturi si
sa se intOrca locuitoriloril, ci Inca ridictindu-lil din trba al-IS aduca la
Domnia Mea; iar in potrivii, cand se vord dovedi jalbile mincinse, s li se
faca certare cu bataie. 1794 Martie 28.
Vel Loge:MI.

(1) Cod. XXVII, pag. 12, III.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1706 289

Prea Ind ltate Ddmne,

Din luminata porunca MarieT Tale, ce mi s'afi datti ca sa, cercetezti jalba,
ce ail datu MarieT Tale sateniT din 5 sate, Campu-mare, SamburesciT, ParosiT
Ciomagestii si DaniceT ot sud Argesti, pentru necazurile si jafurile ce pa-,
timesc de catre dumn-luT Sardariu Constantinti Varlaamil, ispravnicultt
lor6, si de catre unit $tefand Bujornu, ce le este zapcitt, infatisandti ina-
intea mea pe vechilultt acestorti sate ce ail venitti cu jalb, am cercetatil
tote ardtarile lorti, ce le au in nisce fol ce li s'ati data dela sate, unele is-
calite de parcalabi, iar altele neiscalite si Para de vleatti, cum si din gra-
iulti lorti, si taclirulti fieste-caruia satti este acesta, insa: Stroie Inti Rosanti
sin Manea ot ParosT arata ca *tefami Bujornu zp.pciu le-ag aruncatti o
piele de vaca in mat, pentru care le-ati luattl talerT 13, si iarasT acesta zapciti
le-au luatu talerT 5 dela mai sus numitulti Stroie ce s'a pusti parcalabti noti,
totil acestd zapciti le-ail luatil talerT cloT, cu cuvintti pentru chiria a doud
lemne ce era ramasita, din cheresteaua IsmailuluT, carele le-ail incarcatit in
alte care straine. Nitulii Leuteseulti sin Tanase ot Campu-mare arata ca
le-all aruncatti numitultt zapciti o pele de vaca si a platit-o cu taleri 14,
si total acehl zapciu le-ar fi (listi ca sa le aduca o bute cu vinti sa o vinqa,
si rugandu-se ca sa nu le o (lea, i-att lasatu si le-att luatti taleri 6; talerT 11
le-au luattl zapciu pentru cinci holtel po talerT 2 bani 24; totti zapciulil a
luatil dela unit Lujen ce a fostd parcalabtl. pentru clici l'a scosti din par-
calabie, taleri 6, si dela altu ce l'a pusti in loci' talerT 5; le-ail luatti zapciu
talerT 14 pentru 5 lemne din cheresteaua IsmailuluT ce r6msese neduse
la schele, si acea incarcandu-se in care straine, le-att luatti acesti banT cu
nume de chirie; pentru 5 omen! din satulti lorti, ce i-ati luatil ispravniciT
din sud Oltil si ati rmasu incarcaV, se rga sa se scaza cu numele lora.
hind Corbnu parcalabti sin Int. ot SimburesciT arata ea a venial *tefantl
Bujorenu zapciulti si le-ail lepadatil o bute de vinu, cu cuvintil ca este a
ispravnicului Varlaamil, qicndti ca sa o platsca vadra cu taleri 2 si 0, Id
vin4a ei sa faca ce le va fi voia, si att lasatd pe stenT sa fach banT, ca le
racea zorti, le-ati aruncata o piele de vaca pe care cere talerT 13, si ne-
avndu ei banT pesinii sa o platsca, le-att trasti din dajdie; pentru 5 omen!
ce s'ail insuratti de estimpu, le-ad luatil do fiesi-care cate tal. 2 banT 24, insa
unulti dintr'acestia, feciorultt luT Stroie este insuratil de 3 anY, si ()lice ca este
intratti in cisla statului, ittra zapciu l'ati napastuitti ca este casatoritii de
curind; talere 10 le-ar ft luatil numitulti zapciti, insa talere 5 dela unti
Stroie, Mel Pail scosti din parcalabie, si talere 5 dela celu ce l'ati pusu
in locul luT; dela unit Mateiti Bobeica, ciohanti holteiti, i-ad luatti zapeiu
Analele A. R. TOM Xr. - illemorlile See( Ieloriee. 19

www.digibuc.ro
-
290 V. A. unonit

talerI 14 banI 60, cu cuvinta pentru bird. Icing Vigiong sin Barbu ot
Ciomagesci arata, ca le-ag aruncata zapciu o butie de ving de vedre 50
si ag p1tit vadra pe talerY 2, le-ag (lath o piele de bog si ag platit-o
tal. 13; de la 4 nuntY ce s'aa facutil in satg ag luatti numitulg zapcig de
la fiesce care ginere ate tal. 2 banY 24, care facg tal. 8 banI 66. Aseme-
nea dela parcalabg ca s nu-1g scOta, i-ad luatg tal. 5 zapciu, licendg ca.
de nu-I va da ilg va scte i pune pe altulg, si atuncI si dela elg si dela
celg nog a luatil, si acestl banY i-ag arunchtii pe sata; tal. 2 ati data in maim
zapciuluI cu cuvintti pentru chiria a eine lemne rmsite de cherestua
Ismailulul, si cum cit zapciu sade in satula lorg ate 3-4 clile si le face
marl cheltuell. Nitulfi Danacelti sin Radu ot. DanaceI arata ca le-ag le-
Watt' zapciu o butie de viral de vedre 50, cerendg. a-1 plati vadra pe tat-
2; le-ag aruncatg o piel7 de vaca cerndg sa o platsca cu tal. 13; dela
parcalabulg satuluI a ivat tal. 5 pe 3 holteI i ung poslusnicg i unit
slujitorg, ce s'ag pusil la dajdiie; le ag incarcatg 4 lude, ate 5. Aceste sate
se rga cu cuvintil a ave mangaere de scaclamintg, fiindu incarcag forte.
DecI acestea neflindg in destulg numaY dupa clisa lorg ase, in credinta ca
sunt adevCrate, de se va socoti de catre Inalta in%elepciune a MarieI Tale,
unit credinciosti ald Marie Tale sa mrgit in fata loculuI, sit cerceteze cu
deameruntuld pentru tote, si in ce chipg se yogi dovedi, iar pentru tote
dreptg adevtirg sa incredirgeze Marie Tale; iara, hotarirea cea desevr-
sita rmne a se face de ctitre InalOmea Ta. -- 1794 Martie 28.
Vel Vist.

Ana fora pentru pretuirea casei unui suditii de pe podul Mogosel,

a se lua pe sma epitropiel.

IC0 Alexandru Constantinii Moruzi V oevodil i gpd. Poruncimg dumn-

vOstre Nazirilorg epitropieI, sa datl dela cutie acestI talerI 261,18, pretuld
easel si. a celorg-lalte lucrurI, i sit facep zaptg pe sma epitropie.
1794 Aprilie 14.
Vel Logoletg.

Prea Indl(ate Dmne,

Primindg luminata porunca InaltimeY Tale dela 23 ale trecute luni hit
Martie, ce mi s'au data la anaforaua dumn-lui Vel Spatarti, pentru pre-
tuirea until cosarti i ung garclit i o gradinii dela casa luI Latco Ungu-

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lth htonuzr-1793-1796 291

rnula sudituld chesaricescii de pe podulti MogovieT, ce o are cumpUrata

dela o Marie DiculuT Siimeani, cu pretil de talerT 100 si este s se dee
pe sma epitropieT, fiinthi rea cumperatre a luT, de vreme ce este tot-
potriva can6neloral nizamului a aye sudittl casd I pamintil aid in Ord sub
stdpdnirea ha, din luminata porunca Inaltime1 Tale frimitondu pre Mei-
mar-basa d'impreuna cu dol treT din gradinarT in fata loculul, unde
fiindd fata unil zapci5 spataresca i unuld agiesc, dimpreuna cu OmeniT
epitropieT i catT-va din mahala, dupa pretuirea ce ai facutil la tote lu
crurile, ce le-ad Omuta acestil ungurnii, dupa starea in care se afla acum,
iata le arkarn in josuld acesteT anaforale; i aniT Mriel Tale sa fie multT
fericitT. 1794 Aprilie 9, BucurescT.
MarieT .Tale prea plecata sluga.
Vel Aga.

Pretuirea tuarurilorii ce eaa fa:cut&

TALEBI BAN!
40, Meremetulti ce all facutil in cash cu grimy, cu pardosele i sobe
si us in casa si in camara.
25, Cosarulti de nuele cu parT obli, i cu trestie invelita si a inceputil
a se arapana.
10, Unil bordeiti in Om inn cu trestie i cu paminta inveluitil.
61, Gardil de jur imprejura cu pari obli, i vre-o c41-va in ta0, des-
picatT, fara, strasina.
6, Wirth, veche cu ulucT, faramata i deraphnata.
7,90 Altiele ce le-ad pusd es-timpd, perT i mei sunt 31.
5,98 PomisorT micT pusT de es-timpd 100, unula po parale doll&
5, Sapatura gradiniT.
1, Nhut, ce ghee ca a pusu in gradina.
161.18 Adeca una suta sase-glecT i unuld i bani opt-spre-glece, aFara
din zapisuld cumpratre, ca n'ail vrutti s-ld arate, dara maha-
lagiil cjise c cu una suta rag cump6ratti. (1)
1(7) Alexandra Oonstantinii Moruzi Voevodil i gpd. Zemle Vlachscoe.
Dupti, pliroforia ce ne da dumn-luT cinstith i credinciosti boeruld DomnieT
Mele, Vel Vornicil de Tera-de-sus, pentru cel earl slujescti bine din vatasT
spre a r6man la trOba lord, cum si pentru cel ce nu se pOrt a. cu orn.

(1) Cod. XXVII, pag. 16, V.

www.digibuc.ro
'292 V. A. IIRECIlli

duiala, la datoria slujbeT lorii, spre a se orndui eel mat jos numi0 pe cart
dumn-lut it aratA de bunt, poruncimit dumi-tale cinstitil si credincios5
boerule al5 Domniel Me le, Vel Logofkit de Tra-de-sus, ca sa fact cArtile
Domniel Me le, atAtit pe numele celor5 ce rrnanti, cittil si pe numele celoril
ce se ornduiescit acum noT, rmAindit a ft dumn-lul Vornicil re'spun-
()kora la vre-o intimplare de vinA a lora 1794 Aprilie 21. (1)
Vel Logoft5.
(Anaforaua grecsca).

Carte din 25 Aprilie 1794, de a se duce la Ocnele-Mart Toni' a15 lut Con-
dili si Nicolae Calpacsiu, ftind-ca in cliva de Pastt, lAcndii gAlcevA in Ca-
lafat5, bittnd5 si rAnind5 (intent, s'a ridicatil si asupra capitanului de Orel
cu mare obrznicie, pentru ca. IT dojenea de faptele svrsite.
NB. La 6 Iunie 1794, Calpacsiu este eliberat5 dela ocne (dup. mijlocirea
Caimacamulul Craiovet), cu pitacti la CAmArasult Ocnet. (2)
Carte din 25 Aprilie 1794, prin care SamasArgiulit lut Voda este porun-
cit5 a cercet de urmArile vatafulur MAIa din plaiulit DAmbovica, judecul5
Muscel5.

A. Moruzi refusa isprav. de Mehedincf, cu pitacit dela 27 Aprilie 1794, a

intitri in loculit lut Poroianu de condicar5 judetuluT pre unit Vasile, neflinda
din acelit judetti si dui-a pontit cerndu-se BA fie condicarulit din pamin-
tenit acelut judec5, (tar de vreme cti pr multi' vA multurititt de slujba
bit Vasile, sit lit ornduip zapciit la vre-o plasa, iar de este si elit pAmin-
Unlit inteadeviirit alit judetuluT de acolo, sa ne insciimaV. (3)
16 Alexandru Constanting Moruzi Vvd. i gpd. Zende VlachscoePoruneirnu
Domnia Mea dumn-lut Vel Spatarit sa-lit trimitA la schitulit Poiana Mrulut,
undo poruncimil, epistatule alit numitulut schit5; adu andu-lii mumbasir5
spatarescit acolea, sA-lit put inlAuntru in mAnAstire, de unde sA nu fie
slobodit a esi fArA de porunca Domniei Mele. 1794 Maiii 4.
Vel Logoftit.

Prea .Indl(ate Dthnne,

Pricina ce s'a urmatil de catre cApitanula Antone dela Zimnice, de a5

datit tescherea de voie la 19 familit serbT din 'Vera TurcescA ca sA. mrga

(1) Cond. XXVII pag. 5.

(2) Cod. XXIII, fila 234 verso.
(3) Cod. XXIII, lila 238.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 293

la Moldova, qi oprindu-I durnn-lord ispravniciI de .Buz'od, ai insciintatli

aici, este sciutd Mtiril Tale; decI aducndil pre numituld capitand, l'am
cercetatd, cu ce indrsnlti ad fcut una ca acesta, i neputOridil gsi vre-
un cuvintil de, Indreptare, Vise numal ch-Y cunsce singurd greala;
pre care l'am pus la oprI5, i nu lipsimd, cu acesta plecata anafora,
sa insciintezd MOHO Tale, ca in ce chipti void. aye porunca' pentru acesta
nfl urmezd. 1794 Maid 1. (1)
Vel Logoftitil.

5 artl legate la 5 judete de peste Olt i la Caimacamd pentru prinderea

a 4 hotl vestiV, anume Mihalache Florescu, Haram-bap. dela CrWscI din
Vilcea, Anghelti sin Dionisie calueruld din Logresci dela Gorj i Draga
frate-sed i VlOduVd. Maid 10 1794. (2)'

Stefang Pand Bucuru i Dimache, cu o plaiulf2 Telegdnulfi sad

Saadi, du Moise ce le-a fostit vatafil.
16 Alexandra Constantinii Moruzi Voevoda i gpd. Dupa, cum s'a gsitd
cu cale de cOlre dumne-luI Vel Vist. printeacest anafora, la care i amin-
dou pariile ad rmasu mulcamite, ornduimd pe sti mrg5,
intru tote sa, se fac5. urmarea i cercetarea ce se cuprinde mal jos. 1794
Maid 22.
.Vel Logoftd.

Prea Ineigate Dthune,

Dup5, luminata porunca MAriel' Tale, ornduituld zapcid infAtiAndti pe

arnindoue prtile inaintea mea, am cercetatd pricinile de cari se jeluescd,
i cold pentru taleri 800 ce arat ca le-ad luatti banii cailord de Menzild,
rtlspunse vtafuld Moisi, c intfacea vreme a fosta imprumutatd cu bani
prin zapisd pe plaie1 pentru trebuinta plaiuluT, cu tocrnela ca, dup ce va
veni banI pentru cal, s-I tragl, i la urni5, viindd talerI 630 pe 21 cal, orn-
duiala aceluI plaid i-au trasti, dar'a la ce trebuinta i-ad dattl nu scie, Ci sa
dea sma unde i-ad data aceia care i-ad luatti din mana ; pentru cari
bani Vise ca, are acolo la casa lui i zapisd i porunca domnesc, cu care
i-ail implinitu prin sciina dumne-lord ispravnicilord judetulut Pentru acsta
urmezA a se face cercetare la fata loculuT, de ad luatil plaieil banii in.-
prumutd, amid Moise sad nu, i pentru care trebuinca a plaiului a fostil

(1) Cod. XXVII, pag. 27.

(2) Cod. XXIII, lila 244.

www.digibuc.ro
294 V. A. UREMIA

i de s'a data porunca domnsca a se implini, i cap li se va fi luat5 maT

mult5 peste cea ce era datorT, sa li se intOrca inapoT. Pentru talerT 200,
ce clice ca le-afi luata cu nume de chiria carelor5 de Tarigradil, r6spunse
vatafuhl, eh in 4ilele MarieT Sale Michaid Voda Sutul5, cerndu-se din
plaiulli lora patru care pentru venirea luminatel DomnieT dela Tarigradti,
a5 venlig plaiaiT, i dela zapciula luT ati luatii talerT 300 imprumuth, din
carY talerT 50 i-ad data ispravnicilorti prin mama satenilorri ot StrambenT,
de le-ad scaqutil dou care din patru, iara talerT 250 a datit chirie la dours
care ce rmsese, i peste 3 clile i-ad trasil zapci5, fiindu fostil dap din
hani domnesci, ins& acelea dou6 care, fiind-ca arat a. ca art venitit numaT
pana la Bucuresci, iara nu art mersii la Tarigrada, ci s'ad innapoiatil la
plai5, il va calla plaieiT cu caraui1 i cu ispravnicT a le intrce banil
inapoT, iara vatafuld Moise sa nu se supere; iara intealtd chipti dovedin-
du-se curgerea pricinil sa se faca insciintare MarieT Tale. Pentru taleri 935,
ce arat ca le-ad luat5 vataful5, de liude ate unit lei dela uniT i dela
altiT &ate doT, rspunse paratuld ca, avndtt cu zapist a lua dela plaid dato-
ria buna talerl 930, dupa, jalba ce ati datu Marie Tale, facndu-se cerce-
tare de catre ispravnici i fiindit datorie adevrata, cu luminata porunca
Marie Tale, s'art implinit5 talerl 930, care pentru acetT banT, fiind-ca este
porunca la mijloc5, care se vede la judecata, nu maT intraiti in cercetare i
rmane Moise a fi nesupratil; Ins fiind-ca plaieiT ciiserA ca acetT stint alp
bani, afara din ceT cu porunca, implinip, se va cerceta la fata loculuT, i de se
va dovedi ca s'a5 implinitu numal ceT cu porunca, stint bunT luap, iar de vorit
fi alp banT, se va insciinta MarieT Tale. Pentru indrila, cherestua, ce Iictt ca
ati facut-o luT Moise vatavulti i nu le-art platitd totri, rspunse prtulti eh,
avndit trebuinta de cherestea pentru casa luT, art toemit5 cu uniT din plaieF#
ca sa o faca, gi pe suma ce i-ati facuttit le-a5 platitit fie-caruia pe in5,
atatti taiatulit catil caratult, dupa tocmla ce art avutti; la acsta se
.1

va face cercetare in fats. loculuT, i pe cata, surna, de cherestea, de indrill,

se va dovedi ca art platitd, sa nu se supere, iara cata nu va fi platittit se
va apuca a plati acelora ce au facut-o i i-ad carat-o. Pentru multimea de
cimenT, ce arata ca i-ad avutd Moise vatafu in posluania luT i le-ad pl-
titti el birula i angariile, r6spunse paratulu ca in -OA vata0a luT n'art avutd
maT mulp de catil 3 darvari i 6 sgracT de (5menT de a-T poslua, iara
cap mal mulp se vord AA, sa dee la dajdie; i pentru acsta sa se Lea
cercetare la fata loculuT, i pentru catl meni se va dovedi ca i-ad avutti
vatafult Moise in posluania i le platea plaieiT ornddelele, i sa faca ca-
tastihd curat5 de numele lord, i din ce sat5 sunt, i sa se trimit la
Maria Ta, i dupa cum va fi porunca MarieT Tale aa se va urma. Pentru
pieile de lupti i de vulpe, ce Iictt ca le-ad luat5 vatafulti, i pe unele le-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORLIZI-1793 1796 295

a platitd cu (Ate dece dou-decT de parale, iar pre altele nu le-a data
nimicil, rspunse Moise cA in vremea MarieT Sale Michaid Von. ,trtulti iz-
vodinclu-se multime de lupT, earl fAceat stricaciune la vite Bi la OmenT,
dupa insciintarea ce a luatd domnia, a feicuta porunci ca locuitorii sd facti
vindt6re cu deadinsulii, sel-i primp 0 a-I om6re, si jupuindu-se, spre Mere-
dinfare, cdpgfinele 0 urechile a se trimifd de cettre ispravnici aici, iar pieile
sA Bi le iee locuitoriT inapoT, sa faca ce va fi voia cu dinsele, Bi locui-
torii plaiului acestuia prindndd vre-o catT-va lupT i-ad dust la Isprav-
nici, ale carora urechi Bi capete dupa porunca s'ail trimesd aid, iar pieile
le-ad luatd el Bi le-ad vindutd cAte 2 zlotT pielea unde ad vrutd, iar altele
stall Bi pAna asth4T, asemenea nicT vulpele nu le-ati luatd maY multd, de
co.til numal una, dou6 a-I aduce plocond, prindndu-se inaintea judecatil
ca de va fi multe pieile lupilord ce s'a prinsd din porunca, cum Bi vulpl
sume marT, afar& din celea ce le-ad adusd plocond eke una, dou6 din
buna-voia lord, sa le platsca; la acsta BA se faca cercetare, Bi pentru cate
pieT va fi luatil Moise, a-CAW de lupT, catti Bi de vulpi, fart de banT, sa se
fact catastichd Bi sa arate Maril Tale, Bi dui-A cum se va porunci aBe. se va
urmh. Pentru napastuirea, ce died ca le-ad facutu la primirea untulul de
Mutpahuld Impratescd din anuld trecutd, de vreme ce vatafuld rspunse
ca pe catt suma de untd a facutil tezlimil locuitora la magazie dupa te--
cherelele primitoruluT ce i-ati adusd, le-ad platitti ocaua po parale 11, dui:A
porunca ce ad fostil data, Bi maT virtosd ca eT inBiBT disera ca dull te--
cherelele primitorului li s'ad platitti, numaT la cAntard s'ad napastuitd, sco-
tndu-li-se multa lip* i pentru acesta sa se cerceteze acolo, Bi Cand nu
le va fi platitd vatafuld dupa teBcherelele primitorulul, sa se apuce sa le
platesca ocaua po parale 11, iara pentru ea li s'ad scosii lips& nu se in-
vinovatesce acum vatafuld a plati acea lipsa, cacT de se cunsce ei naphs-
tuitT, trebuia sa fi artatd de atunci la ispravniciT judetuluT, sa le fi Mount
indreptare, iara nu toemai acum cand nu se pte face nicT o cercetare.
*i pentru a se descoperi dreptuld adevrd, BA se ornduiasca und credinciosd
ald MarieT Tale (dui:A cum Bi jeluitoriT cent), sa iea de aici pe amindour3
partile, sa-T duct in plait, Bi. prin marifetuld clumnd-lord ispravnicilorti ju-
detuluT, BA cerceteze pentru tote madelile, cu mijloculd ce se arata maT sus,
Bi sa fact catastihd curatd sald trimita MarieT Tale. Parerea spre isbra-
nirea acestei pricini, inteacestd chipt este; iara hotarirea cea desvrBita se
va face de catre Maria Ta. 1794 Maid 27. (1)

Vel Vist.

(1) Cod. XXVII, pag. 2 IX.

www.digibuc.ro
296 V. A. IIRECHIA

Pliei codetrefi, ce se numescii si potecasi, al plaiului Teldjenulni

cu Moise ce le-a fostfs Vettavii, pentru taleri 44, i Panel Brantei, ce a fostti
Pdrallabti la satulii Strmbeni, totii dintr'acestfi piaiu, pentru taleri 150, ce
le-ar fi fcut moincettorici.

1-6 Alexanclru Constantinic Moruzi Voevodfi gpd. Zeinle Vlachscoe. Dupa

cum s'at gasitt cu cale de catre dumn-luT Vel Vist., printeacsta anafora
la care si amindout partile s'at multumitt, intarimt l i Domnia Mea si
ornduimt mumbasirt, ce este ornduitt cu deosebita porunca DomnieT
Mele, sit facit i cercetarea ce se cuprinde maT jos. 1794 Mait 27.

Pea Inqate Dthane,

PlitieiI calareV ce se numescii i PotecasT aT plaiuluT Telejenului din
sud Saadi, prin jalba ce a datt MarieT Tale, cert dela Moise ce le-att fosta
Vatavd talerT 44, cu cuvintil cit, avndti sa ieae acestI bani dela unult
Manole, vatavult din vremea Nemtilort, pentru care jeluindu-se la boeriT
ispravnicT, a fosta poruncitt numitulli Moise a le face tacsilt, pe carl iart
i implinitt de atunci i i-at propritt la densult, i cerndu-T in multe
rndurl nu a vrutt sa-T deie, cerndu I acum ca sa le platsca. Deosebitt
de acsta, din 20 plaiesT, ce sunt ornduitT pentru paza potecilort acestul
plait, numaT optt se afla slujindt la trba plaiului, iara pe 12 II metahi-
risea paratult Moise in trebile easel luT, cerSndil ca, de vreme ce aceT 12
fall slujitti la insusT trebile lul, sa le platsca munca lora in treT anT catt
at fostil numitult Moise vatalu. Asisderea CU deosebita jalba, maT jaluesce
Pana. BrMa, ce at fostil parcalabt la satult StrambenT dinteacestil plaia,
cit in vremea vatasieT lul Moise in dout rndurT i-at trast din banil daj-
dillort ate talere 75, care se fact talere 150, cu cuvintt ca-T iea cu
porunca pentru cheltuelile liii, i satu netiindri in srna, n'at vrutt sa-T
cisluiasca, i lipsindu-se elt din pilrcalabie at rtmast pagubast, cerendt
ca, de vreme ce i-at platitt dela dinsult, sa-T platosca Moise lul i
elt, de va aye vre-o porunca, sa-sT caute cu satult prin zapcilicu vata-
fuluT de visterie. S'at infacisatt amindout parcile inaintea mea, si mai in-
VAT intrebandit pe paratult Moise pentru aceT talerT 44, ce i-at implinitt
dela Manole, de ce pricina nu i-at datt, i respunse ca dela acelt Manole
numaT talere 24 at faeutt taxilt i le-at ist jaluitorilort ca sa-T iee, dar
eT n'at primitt, ea cuvintit ca ati sit iee rn1T mulV bani i cert pe totT,
cu tote acestea i dinteacestI mti sus nurnitT implinil banT at data la

www.digibuc.ro
 DOMNIA LD moauzi-1793-1796 297

uniT din tovaraiT lora pe a mana cate una zlota i &ate una lea, avancla
i faie de numele acelora earl au luata. Pentru acsta cercetatorula, ce se
va numi cu luminata porunca MArieT Tale, pentru cele-lalte .madele ale
plaiuluT, va cercet i pentru acsta pricinA, fiinda i Manole in partea lo-
cului, i dovedinda ca. numaT 24 de leT ati implinita dela Manole, BA se
scada ceea ce va fi data plueilora pe mAna, fiindu-le lora netagaduitT, i
ceea ce va ramAna asupra luT sa-T pltitsc pleilorti, iar pentru ceT ce
lipsescii pan& la suma de tal. 44, sa-1 caute cu Manole, i fiinda datorie
bunA netagAduita, sa se fax& dela dinsula taxilti. Pentru aceT 12 potecal
ce ati posluOta in trebile luT Moise nu aa a face nicl unit davagilica, cad
vatafula este datora a pazi i a strajui plaiulti, insAT potec*T sunt
supu0 la ascultarea luT, a urma povAtuirilora luT i a poslui unde-T va
orandui, iar &and din nepaza se va intimpl a se face cusurd i impotri-
vire la nizama, vatafula se invinovatesce i dela dinsula sa cere raspunsa
pentru orf ce intimplare s'ar face impotriva din nepaza potecilora, iar nu
dela plaeT, macar de i-ar metahirisi pe totT in posluania lui, numaT cu-
sura la datoria luT sa nu se ma, i se judeca numaT cAnd nu le va pAzi
randula lora a-T pune la slujba, cu septamana; care la acsta, fiind-ca insu0
el ail marturisita cA oranduelile Ii sal pazitt, n'at nicT o dreptate a face
nicT o cerere, ci sa ramaie Moise nesuparata, fiind-cA acsta este (nedesci-
frabilti). Pentru aceT talerT 150, de vreme ce raspunse Moise ca tal. 71 ail fosta
baniT cailora i ceT-laltl datoria luT, ce avea sA iee dela plait], i atata ati
*luta to analogon i pre acesta sata, se va cerceta acsta de cAtre cela
oranduith la fata loculuT, i fiinda din ban ii ce cu poruncA s'aa implinita,
sA nu fie silitti Moise a-I pthti, dar nicT jaluitorula sA nu remana pAgubail
aT plati numal dela dansula, ci sa-T platsca satula, de-T va fi respunsti insA
dela insuT i nu-i va fi cisluita in vremea pArcalabieT luT, cA una ca acesta
n'at fosta datoria numal a Jul ce tota satult; i urmazA c iaral obtea
tta a aceluT sata sA se impartaasca la raspunderea lora. Parerea pea
inteacesta0 chipa este, iar hotarirea se va face de eatre InAltimea Ta.
1794 Maia 27. (1)
Vel Vistiera.
Carte deschisA la top mazilii breslai, ce sunt locuitort in oraula Campu-
Lune]. Va facema in scire cA ne-ama insciintata Domnia Mea, cum ca la
pricinile ce s'ar intimplA intre voT sad cu vre-unula din or4enT Campu-
LungenT, earl dupa ornduiala i obiceiula orwiluT sunt de a se cerceta
de oranduitula dela Domnia Mea epistatt alti orauluT, cAnd suntetT chemati

(1) Cod. XXVII, pag. 3.

www.digibuc.ro
298 V. A. URECHIA

de epistatt, ins6rcinat1 de a merge spre cercetare i de a da ascultarea cea

cuviincios, ci v6 aretat1 cu impotrivire, nevremda a scit1 de judecat, cu
pricin c5, suntetT deosebitl de ora.anY, care acstli. socotla, i urmare a
vstr, cu care v6 purtatY, fiindg greitA i farh de cuvintg, in vreme ce .#
de suntefl din mila Domniel Mele la ornduiala dajdiilora v6stre privileghiatl 0
cu osebire, dar la cele-lalte orenduell fb obiceiurl, ce cal orafanil in pricinl de
judeceifl 0 alto trebl ale orafulul, dupa privileghiula Domniel Mele sunterl inda-
toreql de a fi urmatorl, ea nisce locuitorl al oragulul, unde ye avefl locuinfa #
ali0-veriful12 vostru. Dreptil aceea, ye poruncimfi Domnia Mea s6, fit1 cu as-
cultare la ornduitulfi epistatil al orauluI, spre a merge cilnd suntetT chiemat1
spre cercetare pentru pricini de judecAtT sag pentru alte pricini ale orauluY,
Mr& a ye ar6ta, cu impotrivire, acT pentru. cele neurmAtre amg data po-
runcli, epistatuluT O. insciinteze la dumn&lui Vel Postelnicg i dumn-luT
Vel Postelnicg sli, arate Domnie Mele, spre a 1 face osinda ceea ce se cade.
1794 Iunie 14. (1)

Anafora 1111 Vel Vornicti din 7 Augusta 1794, pentru alegerea de vAtavii
de atre satele dintr'ung plaig, cum a acele sate ag alesg i dag cheza,ie
chiar pentru alesulg lorg; deci ispravnicil Fag i ornduitg vechilg de
vatafg, pAn ce Domnitorulg va recunsce alegerea i va da carte de v-
tliie. Petra la intrirea noulul vtafg, fostulti vAtafg a fostg impedicatg
de a porni din plaig, pn nu va prede, plaiula in primirea nouluT vatafil
i pttn nu se va socoti ptirclilabii satelorii. Prin acst anafora se stabi-
lesce regula, c locotenentula seta vechilula de vcitafti nu are dreptula sei preleve
avaeturile &Valid, eldica cafula, mielula # diva de duel ce sunta ornduite, prin
luminata carte de vatlyie venita ala vatafiel pe anti, pentru care respunde 0 va-
tafula avaeta la dregatoria vorniciel. Aceste se cuvina a ji ale lul Halea-
veitafti, iar nu vechilulul lul;" acesta vechilii are a ha nurnal simbria din zapci-
Multi plaiulta.
A. Moruzi aprob6, alegerea de vAtafg a luI Mug sin Diaconulg Stoiand
i poruncesce marelul Logofetg de Tera-de-jos sa.-1 faca cartea de vlitie,
aprobtindil regula din anafora, relativ la avaeturile va,t4ieT. (2)

OrAeni1 birnici din Campu-Lungti s'ail jeluitii luT Moruzi contra luT Sterie
actualulg judetil i contra luT Neculal Logofetulg i a altorli mazilT i bres-
14 totg din Cmpu-Lungii. Domnitorulg a rnduitil pe Medelniceruld Du-
mitrache s cerceteze reclamatiunea prima& contra abuzurilorg fiscale ale luI

(1) Cod. XXIII, fila 253 verso.

(2) Cod. XXVII, scara 13, fila 22, verso.

www.digibuc.ro
 DOMN1A Lig maim-1793-1796 299

Sterie si contra unorti fapte miselescl, intre altele ca, fiiisd-ctl a trecutii sofia
unuia dintre jeluitorl inaintea soya judelul, eli a ocdrit-o i a bdtut-o, etc.
Trimisulti domnescil constata intemeerea reclamatiuneT contra judelul, iar
Domnitoru15 pune resolutie:
Amii vglut5 Domnia Mea cercetarea i anaforaua ce aT facutti, din care
pliroforisindu-ne Domnia Mea de faptele i miseliile numitulul jude0, care
cu scarba le auim Domnia Mea, spre a silui muierl casnice si a face
urmarT de earl pe aIl orsenT i se cadea lul a-I intelepO, ca un judetil
add orasuluT, iata il5 1ipim Domnia Mea din judetie i sa trimitl ace-3sta.
a Nestra, domnsca porunca la orenduitula postelnicelii, ea acolo in oras5
sa pue sA-I5 bat& la falanga, cu 100 toiege la talpl, i dupa ce va implini
jeluitorilorti acele ce avec( ca, a rmasii datorii de a le da, sa-15 apucT ca
sa dea i talerT 300, din earl 150 sa ieae mumbasirulti postelnicela trpe-
duld s, iar alerl 150 s-1 ieal dumn-ta pentru ostenla i cheltuial,
si prin marifetula dumne-lul Vel Postelnicti du$ obiceli, sa, se alga, alt5
judet5, sa, se aseze in loci', s. iea acum pein treba judetiel asupra-T ...
1794 August5 27. (1)

Pitacti din 10 Septembrie 1794 la Sptar5, la Aga si la Vel Camarasil

ca, din pricina armelord cu care se obidnuesce de 'Arta, neferil asupra-le,
se intimpla multe atacsil i galcevirl; s cbieme pre totT zapcii marl si
0, le dea porunca ca. de acum inainte nici neferil, niei alt orT-cine din
breslele d-lorti, nicl dintre aT Curie, arme asupra lor5 a nu pOrte, iar
pe care ilt va prinde purtand5 arme sa-lii tramita dreptil la puscarie. (2)

Vistergsa Illorusdie cu Medelnicerulti Gregorie Grecdnulii, pentru unit satii

ce Vag mutatil pre moVa dumne-luf.

16 Alexandra Constantimi Moruzi Vvd. boj. mu. Zemle Vlachscoe.

Dumne-vstre ispravnicilor, ama veclutii Domnia Mea anaforaua acsta,
pentru care va poruncim5, ca in vreme de primavara, fiind-c 5. acum nu
este vreme sa.-1 raclicatl pre tocf cu tote ale lora i sa-T mutatl la silistea
veche a lor5, i carciuma, sa n'aibA maT muIt5 in spinarea satulul dumn-
el VisteresiT, iar acolo unde din vechime va fi fost5 la silistea veche, acolo
va ave. 1794 Decembre 7.

(1) Cod. XXVII, scara 15, fila 29, verso.

(2) Cod. XXIII fila 275 verso.

www.digibuc.ro
300 V. A. URECHIL

Prea Incil(ate &Wane,

Dumne-eT Vistersa Moruzie a jaluita MArieT Tale ca, alAturea cu o

movie a dumn-eT ce o are la acestil judetil, care se numesce SAlciile, are
dumn-luT Medelnicerulii Grigorie Grecnuld, unde a avutil dumn luT
si satil pre mosia dumi-sale, i acum d-luT ehad trasil satulil de unde-lii
avea maT nainte i l'ati adusti totil pre mosia d-luT, dar alAturea cu satuld
dumn-eT, i acsta au fAcut-o numaT ca sA faca si carciumA in spinarea
mosiel dumn-eT, spre a put vinde viral indestulti i pentru ca sa-T fad,
dumn-eT pagubA, enbodisindu-T vindarea vinuluT, i cA ar fi maT fAcutil
odatA chrciuma in spinarea mosieT dumn-eT, dar o ati taiatu, i acum
pentru ca sa nu maT alba dumn-eT cuvinta de a enbodisi chrciuma, s'ati
mutatil i satulti, cernclii dumnd-el acum a se radich acelti satiI alti d-luT
MedelniceruluT, s5.-1(1 ducA inapoT pre mosia dumn-luI, ce ati fostri silistea
cea veche si uncle ail avutil maT nainte bisericA, ea sA nu maT aduca stri-
caciune i pagubA mosieT dumn-eT. Prin care jalba ni se poruncesce de
catre Inaltimea Ta ca sa cercetAmil cu deamruntulil pentru acestil satil
ce Pad mutatil dumn-luT Medelnicerulil Grecnu alAturea cu satulti dumne-
eT VistieresiY, uncle at fostti seclerea maT nainte i unde le-ail fosta bise-
rica si silistea veche, si de child i-a5 mutatti lAngA satulti dumnd-eY, i
catil este departe dela o carciuma phnA la alta, si de tote pre largil sA
insciintainu MarieT Tale curgerea priciniT. Sciutti sA fie Inaltimil Tale ca,
luminateT porunci urmatorT flinch), amti mersil la tata oculuT i, cauthndil
maT intAT unde ati fostil sederea acestuT satil a MedelniceruluT Grecnu,
carele se numesce SlAtirele, amti v6dutil cA din silistea cea veche, unde
ati fosttl satulti i biserica, i 'Ana uncle l'a mutatil acum spre mosia
dumn eT VistieresiT, este diastimA ca de o jumetate de ceasti, iar dela
satulti &sesta SlAtirele, uncle este mutata, pAnA la satulil dumne-eT Vistie-
resiT, eao numaT ca clece stanjenT; intrebtindil pre locuitoriT din satulii
SlAticirele, de chnd s'ail mutatil din silistea cea veche i pentru ce ati
venial in spinarea mosieT dumn-el VistieresiT, rspunsera, cIt mutarea
lora le este, uniT de unil anti, a4iii de asta-vara i alOT de acum, i ca ati
fostil silitT de dumn lul Meclelnicerulil Grecnu, staphnulil mosieT, care se
cuncisce cA numaT pentru interesuld chrciumiT ati fAcut-o acsta dumn-luT
Medelnicerulil, cad cu pricina chrciumii dumn-luT aduce pagubA la yin-
darea vinului dela chrciuma dumn-eT Vistieresil. Si de cercetarea ce fit-
cumti nu lipsima a insciinca; i aniT MAriel Tale multi intru tericire. 1794
Decembre 2. (1)
Costache Stef. Alecse, Medelniceril.

(1) Cod. XXVIII, pag. 18, II-a.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZ1-1793 1796 301

Cu pitacti din Decembre 10 anult1 1794, Alexandru Moruzi condamn pe

Serdarul Constantinti Cantacuzino, ispravniculil din Ploesci, la 100 lel trpadil
in folosulti mumbasiruluT cercetatoril reclamaciunei luT Dobring, slujitorti
din Ploesci, asupra clisulul ispravnicti, ce a batutti pe (WRY aceluT slujitoril
cu 500 toiege la thlpl dupa para i aretarea luY Grigore calugrulh. Veda
totti odath, gasindti ca slujitoruld a fostil pricinuitorukt inceputulul galceveI
cu vorbe de ocar si cu rspunsuri impotrivitre, fiindti iubitoril de gal-
cevurT i rsvratitorti intre ceT-1alt1 slujitorT, ordona saga scot& dintre slu-
jitorT i sa-15 dea la dajdie. Pe chlugarti inch ilti surghiunesce la manastirea
Tergsorii, ca, de ce n'a potolitti gillceva ca unti obrazit bisericescil, ci a datil
pricin de mai multh scandelh. Ispravniculti Cantacuzino e condamnatti
la amenda pentru porunca luT cea fara de ornduiala.
De! 500 de toiege era in adevrti fhrh orAnduiala! (1)

Pitacil la Caimacanulif Hangerliu din 1794 Decembre 18, vestindu-T ea,

duph rugaciunea luT ca sa-15 slobOdh din slujba ChimacamieT, a rnduitti
Caimacamil pe Alexandru Calfoglu biv Vel Clucerti. Domnitorulti poruh-
cesce luT Hanger liu ca, 'Ana la sosirea nouluT Caimacamil, sa cate trebile,
despre acsta schimbare ii vestesce eh a scrisil totti acurn DivanuluT
Craiovnii si la totT ispravniciT. La sosirea nouluT Caimacamil, s6.-T fad tes-
limit tote si sA-T paradosesci ori-ce trba pe largii, i asa remaindil dumn-
luT in locti, veY aye voie a te
NB. Cu aceias1 data. Domnitorulti vestesce asta nouh Chimachmie Diva-
nuluT CraloveT i tuturorti boeriloril de acolo, spunndu-le ch AIeXandru
Calfoglu este boeril practicosti, cercatil in slujbele Domniel Me le de vred-
nicti i credinciosti i cu bunil ipolipsisti, caruia i-amfi data domnescile
nstre inve-caturT pe larg5, pentru buna urmare a trebilorti i pentru paza
dreptateT la totT i intru tote. Ordona boerilorti sa asculte ca unuT epi-
tropil alti DomnieT Mele, cu ttit prOtomia. Asemenea potuncl s'at data
si la iSpravnicii dela 5 jude(e de peste Oltfi. (2)

La '23 Decembre 1794, Domnitorulii expediaza din noir circulara la diva-

nistiT din Craiova, tuturort1 boeriloril de acolo si la ispravniciT celorti 5
judete oltene, ca sti recunsca de Caimacamil si ca unti epitropil alti
DomnieT Me le pre biv Vel Clucerulil Alexandru Calfoglu i sa-T dea as-
cultare intru tote. cs)

(1) Cod. XXIII, fila 203.

(2) Cod. XXIX, lila 3.
(3) Cod. XXIX, fila 4, verso.

www.digibuc.ro
302 V. A. UREMIA

Carte deschis din 23 Decembre 1794, catre top boeriT Craiovel si di-
vanip, repencla insciintarea de schimbarea CaimacarnuluT Hangerliu prin
Alexandru Calfoglu, aclaogandri la anterira circulara: si iata poruncimii
strasnicg pentru ispravnicT, dregatorT i pentru orT carele Slujbasil se afla
in treba i slujba DomnieT Me le, sa-T dap ascultarea i urmarea intru tote
poruncile DomnieT Me le, carl prin dumn-luY sunt date pe 1arg, spre a
nu se face impotriva, i impreuna cu dumn-luT s. v6 osircluip la trebile
judecatilord noroduluT in Divant, unde sa se pazesca buna cuviinta, cau-
andg trba gra de pregetare i judecAndii fr deosebire pe celd mica
cu celg mare ca i pe celii mare si mica, fiind-ca judecata este a luT
Dumnecjeg i acsta este datoria celorg ce s'ag invrednicitg la dregAtorie:
a caut judecata i necazulg seracilorg, silindu-se pentru dreptate spre a
nu se face impotriva.
NB. Cu aceiasT data s'ail vestita i ispravnicilorg dela cele 5 judete de
peste Oltu, cu ocasia plecareT din Bucuresci a nouluT Caimacamii. (1)
Pitacti Domnescg catre boeril i Caimacamulii Calfoglu din Craiova. Li
se da de scire ca acjI la 14 Ianuarie 1795 pe dumn-luT cinstitg i cre-
dinciosil boerulg DomnieT Me le Nicolae Brancovnu biv Vel Vist., carele este
evghenist4 alI pcimintulul acestuia, boera dintre ce d'intdi at divanulut Domniet
Mete, practicosii i cu bung ipolipsisti la Domnia Mea, l'amg facutii Domnia
Mea luzlia Yet Bantl, cinstindu-Iii si imbracndu-ig cu domnesculg nostru
caftanil. Domnitorulg vestesce acsta Craiovenilorii, avndu Mare le Bang a
cat pricinile, carT de obiceig se cuvine la dregatoria BanieN. 1795
Ianuarie 14. (2)
Asemenea 5 carp s'a facutil i catre ispravniciT de peste Oltg.
Pitacg la Sptarg din 18 Ianuarie 1795, sa indoiasca capitaniT privigherea
la paza DunareT, dupa nizamulti Orel, acum ea Dunrea este inghetata.
Spatarulg s intarsca poruncile catre top capitaniT, ca fiesl-carele, dim-
preuna cu top Omenil lorti deplinii, la locurile cele cuviincise sa pazesca
napristang fara de a lipsi vre unit i fara de a umbla, incOce
si incolea, ca sa nu se faca vre-ung cusurii la ale nizamuluT; i pan& se va
desghet Dunrea s nu lipssca nici unulg cu pricina de rndti, ci top
fail de rndg 0, se afle pazindil sliva i nptea. (3)
PublicatiT la tote judetele, din 9 Martie 1795 si la Caimacamulg Craiovel
pentru paclurT BA nu se maT tae de locuitorT.
Salt scOta i vitele din paclurT. (4)
(1) Cod. XXIX, fila 4, verso.
(2) Cod. XXIX, fila 5 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 12.
(4) Cod. XXIX, fila 20.

www.digibuc.ro
 poison LuT moitum-1793-1796 303

17 carp la ispravnici i una la Caimacanita, din 20 Millie 1795.

Ve facemti Domnia Mea in scire, pentru rndula slujbeT vornicieT, dad

si pentru renduitiT cu acsta slujba a vornicieT, avema Domnia Mea in
sciinta ca nu se Ora bine si cu dreptate la cAutatula slujbeT, dar si pen-
tru locuitoriT insus1 de obste, carT a vite, avemil maT virtosfi Domnia
Mea adevrate insciinlarT cum ca nici una felii de paza. nu Lea vitelorti
lora si din WI narava obicInuindu-se a le lash slobode Para de nicI o
paza, coda, semnAturele de bucate i strica i sfarama holdele de peste
campurT si le mAnancA cu radcina din pAmintil, la care cu mula truda
si ostenla se muncescil si se silescii crestinil i astpta cu mare nAdejde
el bucurie rdele lora, in cata pe langa lipsa din seceta ce de la Dumne-
461 a fostii intr'acesta timpii trecuta, s'aii pricinuitil la acele putine bu-
cate i calcare i stricaciune din pricina viteloru earl umbla slobode fara
nicT o paza; care acsta rea obicInuin% A. i urmare pricinuitre de paguba
stricAciunea bucatelora in tog timpil, vrndil Domnia Mea cu hotarire
a lipsi din trA cu totu1i i a fi semnaturele peste tta vremea bine pa-
zite 9 i lerite de vite, iata ye poruncimil Domnia Mea, ca sa dag stray-
nici porunci tuturoril locuitorilorti de obste i cag ail vite veil de ce
trpta ar fi, bisericsca i mirenscA, si tar de voia lorti sh-T faceg sa
se parassca de acstA rea obicInuinta a-sT lash vitele slobode i fie-care
sa si le pAzsca, si la tote satele i cAtunele sA aiba vAcaril i pAstoril
rAnduita de trba lor, ferindu-lo in totil chipula de a nu calca in sem-
naturT de bucate, nu numaT dela Sf. Gheorghe inainte pana la vremea
ce se stringti bucatele de pe campu, ci i acum in vremea primavereT
pana la Sf. Gheorghe inca sa fie vitele oprite de a calca si a pasce
grnele, rzele, meiele sa orl-ce semenatura, i sA se pasca in cam-
purl si in locurT slobode, lipsindti cu totula sloboclenia aceea ce vrea
ca s'o aiba pana la Sf. Gheorghe, in vreme ce este cunoscutii cA a intra
vitele in semenaturT si a le calca si a le pasce, scotndil cu gura din pa-
mintti firulti grauluT i al orzuluT cu radecina luT, maT virtosa acum ca
pamintulti este si umedti i cu picirele cufundana pe unde cola., nu
este cu putinta a nu pricinui imputinare i stricaciune la rodula aceloril
semenaturT, ci cu totulti i peste ttit vremea sa fie semnaturile bucate-
lora ferite pana la vremea ce se strInga, facndii pe locuitorT sa inIelga
ci sa scie hotarita ca de nu se voril parasi de acesta naravil, nu numaT
nu vora fi mantuig cu a plati adeca prin ispasania aceea ce este obici-
nuita paguba, ci pe langa acea plata voril ave a se pedepsi deosebitil; care

www.digibuc.ro
304 Y. A. traEcoIX

i cand veV. vecl ca nieT dupa acsta nu se prsescd, sa avetT a insciinta,

DomnieT Mele, fail de a o trece cu nebagare de Berra, ca sa se fact. de
Domnia Mea und schepsisd i o hotarire la acesta, pentru ca nu este lucru
de suferitd a se lasa sa curga acestd red in maT multa slobodenie. Do alt
parte sa poruncescT stranicil i Vornicilort, ca nu curn-va i eT, cu gilndd
de viclenie O. se arate neingrijitorT de paza vitelorti i st, dea cu me--
tepgii voie celord ce ad vite a le last slobode ca sa calce, s strice se-
menaturile, cu gandti spre a face ispaanie i spre a se indestult de glba,
pentru ca 0 el dovedindu-se intr'o faptil viclent, ca acsta, ea terguld i
cu ocna se vont pedepsi. Tar dumn-vestre ispravnicilord O. o faceti atsta
trba din cele maT trebuincise i maY folositere i cu osirclie 0 cu silin0
sti o puneV in fapt precum poruncimt, spre a se urrna negre0td, i sa
nu ye purtaci cu amelie, lsandd ca sa curgit maY multd acestd red, care
este stricaciune i paguba de obte, cacT pe ranga, din0T sa sciV ca negre0td
ye VeV inyihovati i' ye yetT i pedepsi, ca nisce leneT fail de grija de
cele bune roi neurmatorT poruncilord DomnieT Mele, i la multa scarba i.
turburare Ne vetY aduce. *i in scurtd, luandti Domnia Mea insciintare, orT
din jeluirile locuitorilord sed din cercetarile ce avernd sa facemd, cum ca
s'ad calcatd semnaturele cuT-vaT de vite, sa sciff ca, attar locuitoriT ce
nu-sY Vord pune vacant, caul 0 Vorniceil, nu vort scapa de urgia Domniel
Mele, dar maT alest dumn-vestre stranicd ve \rep pedepsi.-1795 Martie 20. (1)

Cu pitaculd din 5 Maid 1795 catre Vorniculd politieT, Domnitoruld arata

ca pentru vataeil mahalalelord sunt respundetorT mahalagiiI respectivI
earl IT alegii; &and vatafuld va mance, niseare-va banT set cand va fugi cu
niscare-va bani 'domnescT. (2)

La 20 Maid 1795, Moruzi Voda, ordont egurnenului dela Strindart st

punt la disposiciunea visteriei camerele necesare ce le va alege Vel Vist.,
flind-ct acolo este sa, se mute domnsca nestra visterie. (3)
Pitacil la Alexandra Calfoglu Caimacamulit Craiovei, pentru hoti,
din 27 Julie 1795.
Cinstitd i credinciost boerule Mt DomnieT Mele Alexandru Calfoglu biv
Vel Clucert Caimacamult CraioveT, stnatate! IV facemd in scire, et in
vreme ce domnia are ornduite atatea i atatea capittniT cu o mulcime de

11) Cod. XXIX, fila 29 verso.

(2) Cod. XXVIII, seara 5, fda 28, verso.
(3) Cod. XXIX, HA 85, 'verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lig moeozt-1793-1796 305

slujitorT i de poterasT pretutindenea si la fies-care judetd, pentru paza si

strgjuirea de hotT si de omen! r6T, in catd nicT o %erg nu are atAtea poterT
si atb,ta multime de omen! la treba acsta, a audi Domnia Mea cand la
und loci' and la altuld cete de hotT si de Omen! re'T lvindu-se pe aid pe
colea si tunblnda prin mijloculti atatord slujitorT si poterasT, care avernii
orenduitT, acsta ne aduce la mult turburare si neodihnti, care nu urmez5,
din altd far& de numaT c5. apitaniT nu sunt la trba lord cu totT slujitoriT
si poterasiT deplind, pentru el pe uniT if provalisesce cu ispravniciT de IT
Led omen! aT lord, de carT iead slujitoriT i poterasiT, ce sunt renduitT pen-
tru trba hotilord, si nu are cine O. amble dupg hotT; iar altil din cpi-
tanT, si pentru interesurile lord, null cilia eimeniT pe totT in slujbg, meta-
hirisindu-T la alte trebT si slujbe ale lord; dela altiT iead banT si-T lash
slobodl, rmainda la treba numaT cu ate doT treT; altiT nu-T ad de loci' si
as numaT cu numele sunt atatia poterasT si slujitorT, Mr& de a fi la slujbl
si la trbg. Pentru care iat inteadinsd s'aii trimisd din spAtrie acestil
zapcid cu catastihd anume dela visteria DomnieT Melo de suma slujitori-
lord i poterasilord ce sunt la fies-care judetil si cu artile DomnieT Me le
deschise chtre ispravnicT din chte 5 judete i catre polcovnicT si cgtre cis-
pitanT, care cetindu-le veT intelege pe largil. De care poruncimil dumi-
tale strasnicti, ca dupg catastihuld VisterieT, ce se trimite, sg, facT cgutare si
cercetare si sg-I indatorescT apoT, atatil To ispravnicT chtil si pe totT apita-
nil, maT intAT a0 face slujitoriT si poterasiT deplind fies-care la cApitgnia luT,
si ald doilea nicT ispravniciT s5, nu iea maT multd pe slujitorT si pe pote-
rasl dela treba ce sunt orenduitT a strgjuireT si a prindereT hotilord, nicT
cApitaniT sg nu se cuteze mal multi' a I metahirisi la alte trebT si intere-
surT ale lord, BM a le lu banT, ci pe totT deplind pururea sg-T alb& la trba
si strgjuirea hotilord. Domnitoruld terming amenintandu pe Caimacam ti,
clca nu va priveghia intocmaT indeplinirea ordinuluT.
In acelasT sensil s'a scrisd si la ceT 5 ispravnicT de judete de peste Oltd
si und pitacti cgtre Vel Sptard. (1)
Pitacd la ispravnicil de Argesd din 15 Noembrie 1795 pentru und Men-
derlti, zapcid in plasa TopologuluT, care a facutd jafurT, anuntandu-le el a
r&iduitd und mumbasird, care sg aducg inaintea dumn.lord pe acusatuld
Menderlad, unde inf'gtisandu-15 cu pAgubasiT si jafuitiT ceT ma! jos numitT,
sa cercetatl dumne-vstre ispravnicilord amindo!, si prin mumbasiril O.
despAgubsca, pe ceT jgfuitT si dupg aceste, bAgndu-ld in flare, sg-ld dati
in mnele ornduituluT mumbasird, sa.-111 aducg, aid la. Domnia Mea. (2)
(1) Cod. XXIX, fila 96, verso.
(21 Cod. XXIX, fda 125.
Anakie. A. R. Tom. XV. Alemoriile Seep leloriee. 20

www.digibuc.ro
806 V. A. EIRECIIII

Prea Ingate Dthwne,

Dupa, jalba ce a. data InAltimei Tale locuitoriT satelora ot plaiul Ia lo-
mitii dinteacesta judeta pentru Panaita polcovnicula, CO le este ve.tafri
cum a i-ar fi jefuita ma de orenduiala i pe unii i-ar fi .batenda frt
de milostivire; in dosulti jAlbei lora, suntema porunciti de catre Inatimea Ta
ca s cercete,ma intai aicea in fata locului i s insciintama MArieT Tale,
si de va fi invinovatita s orenduima vechila a auta trebile plaiului, i pe
vtafa impreura cu jeluitorii sa-I trimitema la luminatula Divan.al MerieT
Tale. Dupe, luminata porunce, ama cercetata intai prin tote satele, cu oma
ornduita intiadinsa, dupa care alai adusa i inaintea nstr de i-ama
cercetata de iznOva cAte una sata de fata cu vatafula, i pentru tote are
thrile jeluitorilora i netagaduitele rspunsuri ale atafului prin doue ca-
tastise le are-tame MAriel Tale, dupA care, nemultAmindu-se plelasii de aicea,
cerurli a veni si la luminata Divanula Inatimei Tale, ca se se infatiseze,
fiind-cA cea mai mare cerere a lora este ca s li Be orenduiasca alt vtafti
piimentena de aicea, care va fi primita plaiului spre a-I ajutora la nepu-
tintele lora, pentru care insciintAme Mriei Tale, i anii InAltimei Tale dela
Dumneclea multi intru fericire. 1795 Novembre 22.
AI Marie Tale prea plecate slue:
Theodoros Iuliana, Grigorie Hrisoscolea.
Dumne-ta biv Vel Vistiera Moruzi i clumne-ta Vel Dvornica Manolache
Cretulescu i dumn-ta Vel Vistiera, inratiOnda vetafula de Divana pe.
amindoue partile inaintea dumne-vstre, cu acestit insciintare i cerceterI.
ce s'aa fAcuta de catre ispravnicii judetului la fats, locului, se, le cercetatI
cu de amenuntula tote acestea i s ne facetb anafora. 1795 Novembre 25.

Prea Indltate Dthwne,

Dupt luminata, porunca MrieI Tale, vtafula de Divana infatisttnda pe

jeluitorii p1ieI inaintea nstr cu Panaita polcovnicula, vetafult lora, unde
cetinda catastisele ce sunt iscalite de dumne-lora ispravniciI, cuprinc,letOre
de cererile jeluitorilore si de respunsurile vatafului, dupe, multele lore pti-
gonirT si ale nstre cercetarT in cea mai dupa urm a cacluta nnmiiI
plAiesT i, dintru a lora bune.-voint, eat Impacat i s'aa invoita cu nu-
mituld vtafa prin -zapist, ce aC data la mnile vtafului, iscalita de tutI plA-
legit cap se aflara aicY, vechili fiindi si din partea celortalti, ce lipsescti acolo
in plaid, in care se cuprinde fiescecare satd ctttI bani an luata acum dela va-

www.digibuc.ro
 DOMNJA LuT stomr-1793-1796 307

WO, cu'care zapisti viind cu to-ciT de fatA inaintea nOstrA, arAtase ch de a

lord bunA-voie l'aa datd i s'au ImpAcat, primindti dela numituld vAtafil
baniT ce se cuprinde in zapisii intru cea deseversitA izbrAnire si rAfuire
de cAtre dinsulfi, i ao pentru tote madelele cererilord si prigonirilor
dintre dIniT, retnasera, a fi isbranitl. Iar pentru cererea ce facil, de a nu
mal fi riumitul Panaitil vAtafd acolo in plait', fiind-c i nsusT Panaitil
se apex% si se lepedA, qicndil c nicl el nu maT primesce de a le maT
fi vAtaffi, pentru acsta remne la luminata hotArire i porunca Marie!
Tale. Iar pentru deosebitulti catastihil ce este iscAlitil iar si de d-lorii is-
pravniciT, de cele ce ai datii satele numituluT plaiiI in doT an i jumg-
tatei cu nume de orenduelT ale vistierieT, i sunt in banuiala CA vor fi
printre dinsele i mAncAtoriT ale vAtafuluI, iar vAtafulil aratA ca implini-
rea tuturorti acestora s'ail Wu-VI prin porunci ispravnicescI, fiind-ca aceste
madele nu stint intrate intru impacaciunea i invoiala ce a fAcutil, si
fu multAmitil vAtafulti a se face orl-ce felti de cercetarl, pentru acestea
dar, flind-ca in catastihuld d-lorti ispravniciloril nu aratA fies,-care condeiii de
data i lunl cu veleatu, nu se putii lu nicT o pliroforie de aicl de is-
tracturile vistieriel ; ci pentru acsta gAsimil cu cale sl se facA ameruntA
cercetare de cAtre d-lort ispravniciT, cad pentru verT-ce pricinh i cerere
a visterieT ce teat fAcutd dela judecil stint poruncT domnescT si ale visti-
erieT acolo la ispravnicatil; asemenea i vAtafula plaiulul are sinetutile d-loril
ispravnicilorti, dupA carI att fAcutil implinire dela locuitorT, i asA acolo
inatisandu-se poruncile domnescI cu sineturile isprAvnicescT, se 'Ate lesne
a se la socotela, si care condeiti nu va fi sub iscalitura isprAvnicesch ci
nu va fi porunca domnsca, se intelege cd este mAncAtorie a vatafulul
si cA ati Matti WI, se face tacsilii. Iar pentru banil careloril salahoriloril
de Ismaild si Chilia, pentru acesta am cercetattl istracturile VisterieT si
s'ati vedutil c cu adeveratil pe septe lunT a fostil orenduiala sA platesca,
precum se arata si in catastilail a ad data, iar nu pe sse, cAtil a data numaT,
dupa banuiala lorii. Ci cu luminatA porunca MAriel Tale inteacestasT chipti
vorti urma d-lora ispravniciT la acsta. 1795 Novembre 30.
Biv Vel Vistierti, Vel Vornicti, Vel Vistier.

16) Alexandru Constanginii liforuzi Voevodit I Gospodii Zemte Vlachscoe.

Intarima Domnia Mea anaforaua d-lera ornduitiloril treT hoer!, ca pentru
phrile celord-lalte madele, carT s'ati invoitil si s'at impaciuita, sA alba a
fi cu acesta isbran41 bine unuld de cAtre altuld, i numitulti Panaitd pol-
covniculd poruncimq s lipsescA din vatasie i sa se faca alegere de al-
tula, dupa osebita porunca DomnieT Mele ce amti datti Iar pentru madelele
visterieT, ornduimil pe sluga Domniel Mele s nergA la ispravniciT jude-

www.digibuc.ro
808 V. A. IIRECHli

tuluT, cu amindoue partile fata, unde strasnicd poruncimid Domnia Mea,

ispravnicilord, sa avetI a face cercetarea, aceea ce se cuprinde in anafora,
dupa cum asi vi se cad s o facetT dinthiasT data si sa fi artatd Dom-
nieT Me le trba s6v6rsita, pentru ca ornduelele si poruncile visterieT ad
fostil Ole date in scrisd, cu cartI sub pecete domnsca la ispravnicie,
care cartY si porunci trebue sa fie fat& la ispravnicatti, orT insus1 acele,
ski in condica la samesuld judetuluI trebue sa fie trecute, atatil poruncile
domnesci cAtil si ornduelele ce ad %cud' ispravniciT in plaiii; iar de nu
se Oa acele porunci domnesci trecute, cum si ornduelele ce au facutd
ispravnicult, este invinovatire a ispravnicilorti si a samesulul. Dreptid
aceea, poruncile domnescI si sineturile ispravnicescI iscalite si luarile, vit-
tafulut din plaid probaluindu-le, unde acolea in judetd se afla si. Pahar-
niculd Alexandri, ce ail fost ispravnict, cilte luaturl se va gasi maT multil
sed far de porunca in scristi, aceea este mncatorie a vatafuluT, care si
poruncima strasnicd sa se implinsca de catre ornduituld zapciU dela
vatafil, Vara la una, si A se intim& pe la maim fites-caruia locuitorfi, dela
care sa se iea adeverinte cum-ca si-ail primitii dreptulti loril; i ash sa
avernd Domnia Mea insciintare de svrsirea porunciT. 1795 Dec. 3. (1)
Vel Logoretti.

Pitacil la Spataruld, din 13 Decembre 1795, sa iea dela inchisrea vata-

fulul de visterie pe Paunti, ce A fostd capitand la Ialomita, a caruia vino-
vatire s'a facutd cunoscuta prin cercetarile ce s'aid Iambi dela visterie, si
dupa ce-lii va pedepsi cu 80 toiege la talpT, sa-la tramita surgbiung la Sna-
govii si s5.-lu tie acolo ptina la alta poruna. (9)
Pitacii din 2 Ianuarie 1796, provocatii de jalba potecasilord din plaiuld
CozieT contra cerereT ce li se face de catre ispravnicI de pretu nesuteritil
pentru jderiT, ce dupa obiceid ail a da acel potecast Domnitoruld dispune
ca potecasiT nu vord da dupa obiceid de catd odata pe anti, la sf. Vasile,
&Ate und jderU, iar de nu vord ave jderd, ispravniciT sa nu le cent maT
multu de talerI 3 in locii de jderd si acetI buil sa se iea directa dela po-
tecasT, iar sa nu-1 traga dela baniT domnesci aT visterieT, aT dajdieT plaiuluT,
nici maT nainte de vreme.
In asemenea sensil s'a5 seristi si ispravnicilord judetuluT. (3)
1 .

(1) Cod. XXVIII, pag. 36.

(2) Cod. XXIX, lila 135.
(3) Cod. XXIX, fila 140.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIU MORUZL-1793-1796
T309

Vel Sp Atard i Vel Vist. presintA, in 12 Ianuarie 1796, o anafora, regulndil

orele necesare pentru mergere din Bucuresci in tote capitalele de judete,
a Iefegiilorti spAtArescT cu cArtile domneseT, insA pe 6 lunT de iarnA cte
8 csurY pe gli, i pe 6 lunT de vara, ate 11 csurl pe cli. Se cere ca VodA
sl ordone ispravnicilord, ca orT-cAnd vord primi cu lefegiT porund dom-
nesci i cArtile visterieT, sA insemne de-asupra pliculuT la ce cli i csd ad
ajunsii i la ce gli i csd ail pornitd de acolo indArAtti.
VoclA aprobA orariuld ci propunerea celord dol divani0, in 15 Ianuarie
1796, i se dispune a fi trecutd in condica DivanuluT, a visterieT ci a spAthriet

F DI
Pitacii din 16 Ianuarie 1796, cdtre lspraunicil de jude(e.
Vo facemd in scire, cA velndii Domnia Mea o nesuferit5, znavA la le-
fegiiI sp5tArescT, earl sunt purtAtorT cArtilord i poruncilord domnescI ce se
trimitd i vind de pe la judete, atAtd celord ce se dad dela visteria Dom-
nieT Mele cad i dela Divand, amd poruncitd intr'adinsd la dumne-lord
cinstitiY i credinciociT boeriT Domniel Mele Vel SpAtard i. Vel Vist., earl
dup5, depArtarea fiec-cAruia judetd de Bucuresci i pAnA unde se af15, starea
isprAvnicieT, ad socotitu csurile i glilele in chtd are a merge ci in cAtti
are a se intOrce, i ne-ati fAcutil anafora, prin care ne-ad arOtatd, osebitd
pe 6 lunT de barn& i osebitti pe 6 lunT de vrA, &lea gliva iernel socotitA
pe 8 csurT i gliva verei pe 11 csurl; dupA care iatA se trimite qi dumn-
vstre pentru judetuld acela insemnare, cum veil ved maT in jos, ca s5
ye fie sciut5.; dup5, care acstA socotelA, a csurilord are a se lua sOma
fiec-cAruia lefegid ce vi se trimite cu cArtT, atad pentru mergere catii i
pentru intrcere cu rOspunsd, ci a se ci pedepsi celd vinovatd, carele va
face maT mult int:L.4*re ci zAbav5, la poruncile domnescY. Pentru care vC
poruncimil Domnia Mea, sa. fitY datorT ca, off-cAnd vetY primi cu lefegif
cArtile ci poruncile Domniel Mele, or dela visterie sad dela Divand, A
avetY a insemna de-asupra pliculuT sad cartel la ce gli ci la ce csd a ajunsd,
ci de acolo pornindu-se aid rOspunsuld, iarAT asemenea s5, avetT a insemna
csuld i gliva candd atT pornitii pe lefegifi de acolo, ca sA se vaglA aid
la visterie sad la Divanuld DomnieT Mele. (1)

(1) Cod. XXIX, fila 143, verso.

www.digibuc.ro
310 V. A. UREMIA

Pe 6 lun1 de iarnit dela Pe alte 13 lurk! de vas&

Octomvre [inlaid lul dela 1 Aprilieefirsitulti
Din NIA la resedintele Marti socotindu-se lul Septenvere, socotin -
BucurescT ispravnicescI o na de asurl 8* du-se dlua de asuff 11
CsurT . Csurl
pin Bucur. La UrzicenI 9 9
Buzei 18 18
FocsanT 30 30
. PloescY 13 13
Saadi 14 14
Trgovite 12 12
Pitesd (Arges) 18 18
Cmpu-Lungti 27 27
OgraclenT (Vlava) . . . . 6 6
Rusi1-de-vede 20 20
Slatina ,
30 30
Caracala 32 32
Rirnnicu (Vilcea) . . . 29 29
a Craiova 36 36
Cernetl 52 52
T.-JiuluT (Gorjii) . . . 46 46
Sloboclia gpcl 34 34

S'a facutil i publicatil la tote judetele si la Caimacarnti i s'a trecutti in

condica de poruncl. (1)

le) In acestas1 acta existl, al4turea cu num6rul csurilora, i o rubricl a dilelord de

iarnI, socotite din num6rula totald de csurT pe i ate 8 cesurT, si o alt4 rubric/ a qi-
lelord de varl, cAte 11 cdsurT diva. Aceste rubrici contina dilele in cifre (2, 3, 4... etc.)
si in fractiuni de dile; aceste fractiunT sunt representate prin nisce semne, a aror des-
legare e de o cam dat4 CU neputinta, fiindil aceste semne pentru intala, data intilnite in
paleografia roman&
Le-amd fi datd In facsimile alature cu cifrele representanclil numrula de dile; dar insT
calcularea in care a 4ilelord, din num6rulti csurilorfi, e cu desearfire gresita de scriitorula
actuluT In cestiune.
Pentru nol e de ajuns0, c scimfi num6rula de csurT ce se fficeati dela Bucuresdi la re-
edintele tinutale; acesta e cestiunea importantl pentru noT.
(1) Cod. XXXI, fila 30 verso si 31,

www.digibuc.ro
 DomNIA LUT MORUZ L-1793-1796 311

In loculti luT Alexandru CSlfoglu biv Vel Clucerti, care s'a rugatti sa, fie
liberatu din slujba CaimacamieT, ajungendil la slabiciune i neputinta,
Voda numesce Ia 10 Martie 1796 pre biv Vel Postelnicil Alexandru Ghe-
rache, carele este cercata in slujbele DomnieT Me le de vrednicil, practicosti
inMleptn, asupra caruia avndil Domnia Mea tota ipolipsisulul bunii si
nadejdea credinteT si a dreptatel.
In 12 Martie 1796 Domnitoruhl vestesce acsta noua Caimacamie jude-
catorilorti i tuturorti boerilora dela Divanulli CraioveT, ordonndu-le sa
fie supusl si ascultatorT de eld.
Aceste publicatiT s'ati tramisti si la cele cincl judete de peste Oltu. (1)
Pawl eatre Spdtarti i cdtre Vel Aga', din 27 Martie 1796.
Fiind-ca, dela o vreme incce multT strainT nesciutI i fat% de nicT unu
capetiti vinti prin part! i locurT nesciute i, intrndii in Bucuresa Para
de a se face intal cunoscutT ce felti de Omen! sunt i fall de chezdsie,
se alatura pe il pe colea in mahalale i prin Vergti, din dare acest pri-
cina a feluriloril de Omen! necunoscutl i necercetatI, ce vinti in Bucu-
rescT, isvodindu-se hotiile i alte fapte netrebnice Domn itoruhl
ordona ca vtaseil din mahalale si din plasile sptresci sal aduca pe totT
inaintea Sptarulul si a hit Vel Aga, s fie cercetatl ce fela de omen! sunt ?
de sunt sciatT la vornicia politieT ? de au chezasi ? ce le este hrana i alis-
verisulti? si do s'ail statornicitti cu sederea aicl? Pre eel ce n'au chezasT
si dad banuiala, sa-T isgonsca. Vataseiloril mahalalelorti i capitanilorti de pe
marginea Bucurescilorii sa li se ordcine, ca de cAte oni unulti din strain! va
intra in Bucurescl pentru alisveristi sati pentru alte trebuinte, sl-lti dea in
scirea spatariei, ca s5,-16 cerceteze, pe eel fra chezasie sa nu-1 ingadue a intr
in Bucuresa Pentru care acsta pricina gi insult dumn&ta s esT tiptill,
inconjurandd adese mahalalele fara de a da trba in mana zapciilora. (2)
Carte din 29 'Martie 1796 cAtre Alexandru Gherache biv Vel Postel-
nicti Caimacamil CraioveT i catre Divanulti de acolo, a la 29 a lunel
Martie pe d-luT Enache Moruzi biv Vel Vistierti l'a facutil domnia ha-
lia Vel Barka, cinstindu-lti i imbracnduat cu domnesculti caftanti. . . .
(restula ca in actele de asemenea natura).
S'ati taeutil asemenea 5 cartl catre ispravniciile de peste Oltti. (3)

(1) Cod. XXIX, filo. 157.

(2) Cod. XXIX, fila 162 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 164.

www.digibuc.ro
312 V. A. IIRECHIA

Publicatil la judetele SacuenT, Dimbovita, Muscelq, Prahova, Argeii, din

30 Martie 1796. DomnitorulA a aflatil ca vatail plaiurilort metahirisesca
pe unil din potecaT in afacerl de ale lora i pe alil mtincandu-1, nu in-
grijescil cum se cade de paza plaiurilor, Domnitorulfi ordona ca sit fie
indatoritl 4ta0.T sa Mb& potecal depling pentru strap, qiva i nOptea a
plaiuluT. (1)

Pitacit la Spatarii i la epistatula Agiel, din 30 Aprilie 1796, ca sa cer-

ceteze la tote pravaliile i sa pecetluiasca unde:va gAsi iarba de pupa,
glnte i fiicurl de vinclare, earl nu voril put fi vindute macarit unit
dramU fAr de adeverinta d-vstre sa5 a Vel CAmarauluT, ea, se voril pe-
depsi negutatoril vinckitorl. 6 Malt 1796. (2)
Asemenea porunca, este repetata i la 5 Maiii 1796.

Pawl din 30 Aprilie 1795 ctitre Caimacamultt Cralovel Alexandra

Gherache biv Vel Postelnicit si cdtre boerii divan* din Craiova.

Vift facema in scire, ca astac),I la 30 ale hmel acetia pe dumn-lul cins-

titt i credinciost boerulil Domniel Mele Enache Vacarescu biv Vel Vist.
Vomit facutil Domnia Mea halia Vel Banii, cinstindu-Ri i imbractmdu-lii CU
domnesculii nostru caftant, ca pre unfi evghenisii boert dintre eel d'intl
al orapluT Domniel Mele, practicosu i cu bunt ipolipsist la Domnia Mea,
carele i cercata fiindil in slujbele DomnieY Mele i ale Divanulul, Para
cunoscutii vrednica, credinciost i inbitorit drepta%el. Ded nu lipsimit a
v6 insciintA, ca sa scitl i sa cunOscetl pe dumn-lul de Vel Banu i, pentru
pricinile cc) dupa obiceill se cuvint la dregatoria baniel, yeti insciin0 dumn-
lul ca sa arate Domniel Mele . . . . (Restulit ca in decretele anterire). (3)
Pitacii la SpAtarulii i la epistatuld Agiel, din 26 Maid 1796, sa cerceteze
la pravalil pentru lucrurile primejdicise, cum sAricica i alte asemenea
otravitre, i la call bacani i margelarl se vorii gasi unele ca aceste de
vinclare, sa le oprsca i sa le pecetluiascA, ca sa nu se vincla la nimenT,
cu mel unit cuvintii, far de rAvault iscAlitti alt zabitilorii politieT, la
omit cunoscutii i pentru trebuinta cunoscuta i cu chezaie, cciar maT
virtosa la Ovrel aflndu-se unele ca aceste, cu totulti sa fie popritl, cum

(1) Cod. XXIX fila 165 verso.

(9) Cod. XXIX fila 170.
(3) Cod. XXIX, Ma 179 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORDZI-1793-1796 313

la alte muerl sulimang fkutil de vinc)are, care si din acsta se faca in-
timplrl primejduitre, s se fad, zaptil i s fie opritil. Asisderea fiindi
c. si la spiteril de obste se afl multe de aceste lucrurT i materialurT
primejdise si otrvitre, earl cu slobozenia ce este de vinde la verT-cine
se arat5. on trebuintA si a cumpr fites-care, felurT de intimplrT primej-
duitre pte sa, se fad.. Poruncimil d-vstre, ca dimpreunA cu d-luT Ar-
chi-iatros s facep alegere de dou6 sail treT spiteril, unde numaT la aceste
spiteril s5. se tie acestil felil de lucrurT pentru trebuintele obstiel de dof-
toril si dela aceste voni lu spiteriile cele-lalte sat' si cel-lalt noroda,
child vorii ave trebuint, cu tescherea in scrisa dela d-lul doftorulfi celti
mare sail dela doftoriT politieT eel cunoscutT i sciui DomnieT Me le, iar
nici spiteriT acestoril dou8 treT spiteriT, fk teschereaua doftorilluT, sl nu
fie volnici a da si a vinde la nimenT. (1)

Pitadi la epistatulti Agiei, din 15 lunie 1796, cettre Biv Vel Cdminaris
epistatulti armelfiel i ceitre Vel ispravniculii de Curte.

Fiind-ca in beciurile i gurile zidurilorti din Curtea veche ati gh-

sill catafighion OmeniT rT, hotT, borfasT, bolnavi i fugarY, v6 poruncimil
Domnia Mea, ca cate-sl treT s mergetT in Curtea veche, la numitele zi-
dirT, unde eate locurT de acestea sunt, s puneg s5. le astupe tote cu parT,
nuele i markinT, prin OmenT de aT bresleT agiescT. Epistatulil armAsieT,
st r6nduiasc 5. din brOsla arm6ssc5, doT eimenT, ca s pAzsc locurile as-
tupate s nu se maT destupe i s nu maT servsa de acapostil la menT
rel. (2)

Pitacti cAtre epitropulti mb.nstireT Co lteT, din Iunie 10, 1795, s faa unit
Unisoril la Lichiresci pentru conkirea c1tori1or i ederea si a zap-
ciuluT, cu neferiT renduitY de pacl. Produsulti hanuluT va fi in folosulii
mkstireT. (3)

(1) Cod. XXIX, fila 190 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 202.
(3) Cod XXIX, fila 73.

www.digibuc.ro
31d V. A. ITRECIIII

Documente relative la ste i flotei pe Dundre.

Am adus, ea cell.' inthl, in 1892, la cunoscinta AcademieT, chrisovulil

prin care s'a organisatil flota romksch, pe Dunaie. In volumult V al5 Is-
toriel ROmnilor, ce publicaiii, am reprodusil acel chrisova. (1)
Aci via sh, complectez lucrarea cu urmatorulil studig:
A fostii un timpfi, cnd marea Ngra., despicata in lungil i in lath de
vase moldovene, se numia Lacul4 moldovenesa (2). ComptOrele comerciale
moldovene din Cafa i din alte localltatl de pe termulil marel Negre, a
fosta vestite in istoria comercialul marel Negre. Dar dela acea epoch glo-
ris, Principatele romne ati trecutil la o perida, in care ele perdura pana,
i amintirea eh odinira a existat o flota romfinsca. i aline uitatd tot
athtil de Mircea Voda, care dupa desastruld btliel dela Nicopoli, salvh de
mOrte, pe und vas romhnescil, plutind de-alunguld DunreT pana la ma-
rea Negr, pre Frederic de Hohenzollern, i amti uitatt i de *tefanil-
celil-Mare captivndil cu vasele sale, in marea Ngra, corbiile turcesci,
earl duceati in robie la Constantinopole sute de tinerT genovezi i avutiile
prdate la Cafa...
Dar ce m6 mird eii de uitarea faptelorti unoril timpurl atatil de ina-:
poiate? chll din nol au astgll Inca cunoscinta, de cele intimplate in tim-
purl cu mult maT apropiate de noT ?
Mal deunactf, la ocasiunea sfintireT i inaugurarel primului vasil din flo-
tila ce s'a infiintatil de Regia monopolulul sarel (3), se serbh acesta orga-
nisare de flotil comerciala ca ung lucru ne maT pomenitg in istoria n-
mulul romnescil, i &and pentru prima data sub Domnia luT Alex. Ghica
descinse de-alungulu Dunarel unti batelil sub drapeld romnescil, cu ce
emotiune n'a fostil elti salutata de contemporanT!
Si cu tote acestea, destule incerchrl de organisare de flotila romana pe
Dunare se puteail afla in decursulii nu mal departe cleat alti ultimel ju-
mtatl a secoluluT XIX. Nu, n'ail ateptatil Romnil creatiunea societhtel
austriace, pentru ca s-I dea sema de insemnatatea pentru comerciii i ape-
rare a unel flotile dunarene. Amu put chiar banui, c int&rzierea crearel
acelel flotile pe Dunre se datoresce in mare parte politicel Austriel in
decursulil secolulul din urma.

(1) Tom. V, pag. 96.

(2) Vecil lucrarea d-lul G. Melidong in foiletonulil gZimbruluio din 1855.
(3) D. G. Menu merit.1, marl laude pentru acsta organisare de (Iota

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 315

In adeve'rii, dela pacea semnat la Carlovitz in 1699, in puterea careia

Transilvania rmane in manile Austriei, acestil stall devine cu mult mai
riveranfi a1t Dunrei de cum fusese pan& atunci Archiducatulii Austriei.
Nouele hotare ale AustrieT : Muresulti, Tisa i Durarea, ii inlesnescti urma.-
rirea unora noue vederi politice fatb, en Turcia i cu Principatele. Prin art. 2
al tratatului dela Carlovitz, pentru intaia data se stipulAz& crt: l'usage
de ce fleuve sera commun aux sujets des deux empires.
Nou-spre-dece anY mai tarditl, prin pacea dela Passarovitz, Austria, ur-
mrinda noul sal plena politicti, ajutat& de spade Principelui Eugena de
Savoie, I1 mai intindea stpanirea pe Dunare prin faptulti incorporlrei
Olteniel nstre atre Transilvania. Tata atunci, sease dile dup& semnarea
la 1718 Julie -21, a tratatului dela Pasarovitz, Austria dobandesce dela
Turcia una alg douilea tratatti relativa la comertit In art. 2 5 din acestil
alg douilea tratatti se stipuli, c& : les marchands imperiaux pourront con-
duire leurs merchandises sur le Danube a Vidin et Rustchouck, pour de
la les faire voiturer par terre dans toutes les parties de l'Empire Ottoman,
ot ils le jugeront a propos. Turcia, cu o prudent& pe care ail justificat o
evenimentele ulterire, nu numal oprea pe Austriaci s descind cu vasele
lord in marea NgrA, dar inch nu le lsa s descind& mai jos de Rusciucti,
nici pe Dunre. Austria primia prin tratatulti s6ii de comercia de ne
pouvoir point entrer avec des btiments de commerce dans le Pont Euxin,
si se multmia, ct pentru josul Dunarei, cu stipulatiunea, ca mrfurile
austriace, transportate din Vidintt i Rusciucti pe uscatii, s pot& totusl a
se folosi i mai departe de navigatiunea pe Dunre, ins& incArcandu-le nu-
mai pe vase turcesci, muntene i moldovene. Il leur sera permis aux mar-
chands imperiaux de louer des vaisseaux tures, valaques et moldaves a Braila,
Galatz, Isaccea, Kilia etc., a l'effet de transporter leurs marchandises.,.
Va s& cic, pe la 1718 exista o flotibi comercial turco-roman de-alun-.
gulti Dunrei.
Prin pacea dela Belgradti, din. 18 Septembre 1739, contele Neipperg, in
numele Austriei, semna retroeesiunea Oltenia cAtre guvernulti romanescii
i prin art, 7 se marginea a recundsce, c& dans les endroits on les rives
du Danube... sont d'un ct a l'Empereur et de l'autre a la Porte, le cours
des eaux sera commun aux deux Etats, jusqu' la moiti du fleuve.
Va s. Iic, i la 1739 Austria nu pcite all intinde mai depart& dreptulti
de navigatiune deoat pan& in dreptulti Orsovei, care prin aaelasi tratatn,
impreun cu insulele u cu fortulti Sfanta Elisabeta, constituesca din nod
fruntaria Terei-Romanesci despre Austria, din sudulti Dunrii.
Se stipulza din nott la art. 12, ca. va fi permisti supusiloril austriaci d'aller

www.digibuc.ro
318 V. A. IIRECHIA

par le Danube, en payant les droits qui ont t pays si servindu-se de

vase strAine drapeluluI Ea.
Ded exist& o flotil& comercialA pe Dun Are si dup& pacea dela Belgrada.
Curind insA vine rndulfi RusieT, ca sA aspire a aye dreptula de navi-
galiune, nu numaT pe marea Ngrh, dar si pe Dun Are. In urma rAsboiuluT
dela 1768, rAsboia care se termin& prin pacea dela Kiuciuc-Kainargi, Rusia
dobAndesce acest& drepta. Prin art. 11. se stipulzA, el il y aura une
navigation libre et illimite pour les vaisseaux marchands dans toutes
les mere qui baignent les terres des Etats contractants... Les sujets des deux
empires jouiront rciproquement d'une entire libert de commerce par
terre et par mer, ainsi gue sur le Danube.
A$a dar, Austria isbi& cetatea din partea DunariT-cle-sus, si Rusia acum
fAcU spArturT in ea din partea DunAreT-de-jos!
AcstA isbiturA din partea RusieY desteptA pe Romn't si pe Turd. Acestia
indemnA pe Grigorie Ghica, maT faqir' nenorocitula martira ala aprAril
MoldoveT, cata si pe Alexandru Ipsilante, Domnula muntnil, sA nu neglige
Dun Area. *i in adev6ra avemil documente, ce le-ama publicata in tomula
I si II add IstorieT nstre, din earl se constatA, c& in 1775 Alexandru Ipsilante
inzestrzA Muntenia cu unit galionit, una vasa de rAsboiii de o lungime
de 41 si jum6tate c4, inarmata cu. tunurT. (1)
In sma visterieT MoldoveT din 1776, inca, vedema spesele fAcute de Gri-
gorie Ghica ou constructiunea la GalAT a unuT alta galiona de rAsboia, de
aceiasT mArime ca si galionula muntna si iarAs1 inarmata on tunurT. (2)
Cum cA acstA incercare de reorganisare a flotd romnesd pentru paza
DunAreT are urmare dupA aceea, se vede si din faptult ch la 1786, in alaiula
de intrare in Bucuresd a nouluT Domna Nicolae Mavrogheni, ieaa parte
obligatorie si ling numera insemnata de galeongii pe langA brsla spAtArieT,
adecA pe Bug& armatA, atarnnda de Sp Mara. Nu una Nicolae Mavrogheni,
fosta dragomana a luT Capitana Pasa, adecA alit AmiraluluT flotileT turcesci,
put sA nu-sT dea sem& de insemnAtatea si rolula galekelora romfinesd
de pe Dun Are. In tomulil III alti istorieT mele am artatil pentru intaias1
datl, si intemiata pe documente, rolula pAnA acum ra cunoscuta si maY
rga apreciata alt acestuT Domna. Ad voia numaT sa aclaoga, cl uciderea
luT de Turd, in urma gresitelora fAptuirT ale lur Enache VacArescu, ail
nimicita si incercArile Romani lora de a aye o flotilA, pe Dunare. In urma
intrareT in BucurescI a armateT austriace si maT alesa dupA batalia dela

(1) VedI doscrierea acestuI vast"' In Atanasie Conmenti Ipsilante i In Istoria Rorn6.-
nilora de V. A. Urechia, torn. I, pag. 139.
(2) Vedi Istoria Romani lord de V. A. Urecliia, torn. I, pag. 139.

www.digibuc.ro
 MANIA LUI MORUZI-1793-1796 317

Cala latti, ultima la care se rasboi Mavrogheni, ajutatti de flotila sa, coman-
dantula austriacti, Principe le de Saxa-Coburg desfiinta cu grabire acelti
inceputa de flotil. In condica dela Archiva Statulul cu No. 18 aflmii unti
acta, prin care, dupa ordinele PrincipeluT de Saxa-Coburg, se public& li-
citatiune pentru vinclarea ultimuluT vasti romanescti, pe care AustriaciT ilti
considerati de captura dela Turd.
Pacea dela Sistovii. din 1791, gratie energiceT intervenirT a PrusieT in
conventiunea dela Reichembach si a amenintarei de intrare in Austria
a ostireT prusesci, salva Tra Romansca de a fi incorporata la Austria si
pe Moldova de a fi definitivti coprinsa de MuscalT. Totusl prin pacea dela
*istovil Austria dobandesce dreptula de navigabilitate pe intrga Dunare,
ce nu-Iti avusese nicT cand.
Indata ce, dupa pacea dela IasT 1792, si MuscaliT se trasera din Moldova,
ambele Principate incepura sti, rsufle ma! liberti, si nu trece nici unii anti
fara ca desteptiT hoer! divanitl si Domni desteptT ca Alexandru Moruzi sa
nu simta nevoia a ave iarasT o flotila dunarna.
Onorurile acestuT insemnata actti le imparte Domnitorulti muntnti Alex,
Moruzi cu marele Spatarti ala %MT, Enache Vacarescu. Am descoperitti
de catT-va anT, la Archiva Statului, o serie de documente, din carT se vede
frumsa incercare de reorganisare a flotileT romne pe la anulti 1793.
Sa analisamil aceste documente.
MaT intol observamg ca Divanula TeriT-RomanescI din 1793 Novembre,
era compusti aprpe exclusivti numaT din hoer! pamintenT, cacl documentulti
de inflintare alti flotileT dunrene Vice ea: s'ati intaritti acestti chrisova cu
iscalitura si pecetea DomnieT Mele, sub marturia luminatilorti si prea iu-
bitilorti DomnieT Mele fiT; Constantinti Voevodti, Dumitraseo Voevodii, Ni-
colae Voevodti, Gheorghe Voevodli, si a dumn-lorti cinstitilorti si credin-
ciosilorti velit1 hoer! a! DivanuluT DomnieT Mele : Nicolae Brancovnu Vel
Vist., Dumitrache Racovita Vel Banti, Ienache Vacarescu Vel Spatarti, Ie-
nache Moruzi Vel Vornicti de:Vera-de-sus, Manolache Brancovnu Vel Vor-
pica de Tra-de-jos, Manolache Cretulescu Vel Vornicti, Nicolae Filipescu
Vel Vornicti, Costache Ghica Vel Logofka de Tera-de-sus, Scarlatu Ghica
Vel Logofta de Tra-de-jos, Nicolae Hangerlati Vel Hatmantl, Dumitrache
Manu Vel Postelnicii, Isaca Raletti Vel Clucerti, Dumitrache Schina Vel
Comisti, Mai Comanenu Vel Paharnicti, Iordache Palada Vel Stolnicti, Ior-
dache Vel Slugerti, Dumitrache Constandache Vel Pitara, si Ispravnicti Cos_
tache Ghica Vel Logoretti de Tra-de-sus. Si s'ati scristi chrisovulti acesta
la anulti d'intaT dintru intaia domnie a DomnieT Mele, aid in orasulti
scaunuluT DomnieT Mele, Bucuresci, la aniT dela zidirea lumiT Taub"' 7302,
jai% dela Domnulti nostru lisusti Christosti 1793 Noembre 23.

www.digibuc.ro
318 V.' A. UREMIA

Aces-tP boerl romanY aveati deplinh consciinth, de fapta lor. Chrisovulti luI
Mexandru Moruzi, ce analismd acum, afirma c Tera-Romanosca, .0din
peemile bgtrane, de multI MIT, ail avutil dreptulil de a aye floth 'pe Dunre
i M Pal fostil pierdutil, cu tote cd,hotarele feril sunt matca Dunifrel".
Divamila avndil comsatna de acestii drepta, se intrebh maT intta,
prin ce mijlocd ar pute sh redobandsch recunscerea luT de Turd ? Cu
multh abilitate Divamilil, impreuna, cu Domnitorulh, trimith la Porta Otomana
und axzmagzarh; in care, amintindti cum t6ri1e romne sunt chelerulti im-
pratie1 AurcbscI, e arath greutatile ce ail de intimpinatt intru transportarea
provistunilorti '(zacherelelortl si a cherestelelorti) destinate pentru COnstan-
tinopole.
In urma paceI dela istovil si a celeT dela IasT, nici credemil eh era atatti
nevoe de a smulge invoirea POrteT pentru acst flotil, pe cale de abilitate,
ACT nu 'putea North. BA nu inlelegh, ch era in interesulfi stt i militaril, nu
numar coinercialh, ca sh se reinflinteze pe Dunre o flotilh in loculfi celeT
nimicite de RusT si AustriacI in limpulti ultimelorti campaniT. De aceea,
nicI 'ca intarzie. POrta de a trimite luT Alexandru Moruzi firmanu de apro-
bare; inch inainte de fmea primUluT anti alti domnieT acestuia. Documentulti
vclurmh eh dice : s'a scrish chrisovulti acesta la ariulti d'intaT dintru
intaia domnie a DomnieT Mele, aid in orasulil scaunulul DomnieT Mele,
Bucuresci, la aniI dela zidirea lumiT 7302, iar dela Domnula nostru lisusti
Christosti 1703 Noembre 23.)i
Acesth flrmanil mi a venitti in mnile mele, dar este citatti in actulil
ce antlistimt.
Dach, fata ou Prta, Divanulti romanescii a explicatil trebuinta unel flote
pe'Dulihre din punctil de -;vedere alti interesuluT turcesch numaY, in niza-
mula cu care se organizzh acesta flotil, duph ce Turcia a invoit-o, boeriT
divanit1 spunti ca Bunt alte motiVe de maT mare valre pentru a se
organisa acea flotil.
Intr'unt preambulh oH introducere a nizamuluT, adeca a legiuireT relativh
la organisarea flotileT romane, preambulti scristi intr'o limb& admirabila,
DomnitorUla i Divanulti arath cum acsta MO, este trebuinciOsa si din
alte puncte de vedere cleat alti transportarel iacherelelorh i eherestelelorti
turcese.
Eath ce dice acesta preambulti:

www.digibuc.ro
 DOMNIA aol MORUZI-1793-1796 819

Chrisovulit pentru coreibiile WO, ce surd a etinzblet pe Durteire.

StApanitoriT ri1or i totT ceT puternici, indatoratT fiindii a. Imbr Atiit

maT nainte aecet tote altele bunAtatea facerilora de bine, nu UR cu-
getndil intru trufle, de a se asem6na dumnecleireT, ca odinith Luciferulti,
dupe. cum i multT din filosofi a indrAznita, a (Ace, ci maT virtosii cA,
urmAtorT fiind dumnedeescilorti porunci, s arate cu dinadinsul, prin
s6vArirea acestel bunatAtT, multurnitA cAtth dumneleesca bunavointa, dela
care ati primitii darulti i puterea acesteT destoiniciT; datorie netAgAduite,
a nstr socotinda a fi s676rirea cea dupe, putintA a faceriloril de bine
cAtra top. supuiT DomnieT Mele, din csulil ce dumneclesca ProvedintA,
ne-an incredintatil oblAduirea acesteT OK, sciincl despre o parte, cA i-
acina i temciul indestulAril terilora i locuitorilorg acestora, in urma
invtAturiloril celoril de multii sciute, treT fiind rel-carele, adecl: me-
teugurile, lucrarea pAmIntuluT i negotulti, i fr carele nu este cu putintit
a se indestula, und norodii, de ar fi macar i umbra' sub umbra dum-
necleireT, i vlnd-o lipsita de acestea trial prae isvoritre de indestu-
lare, n'am lAsattl mijlocti a nu cugete. i a nu ne sili, pentru ca sA pu-
temil abate intr'insa aceste folositre isvre ci prin carele sa-1 stingemil
lipsa i scapataciunea, cfitil va fi cu putinte., i s. putemil aduce printea-
cste, facere de bine indeptularea cea dorita la totT locuitoriT acestel OrT;
iara despre alte, parte, veclndil i catA silinte, a locuitora acestel OrT
spre severcirea prea Inaltelor impratescl porunci la implinirea cheres-
telelorti, ce se ceril dupe, vremI, i la trimiterea zaherelelorti pp la ce-
tAtT, i maT virtosii la ImperatitOrea cetate ConstantinopoleT, pentru care
se i numesce cheleril al prea puterniceT Imp8rA4i1, i cat& greutate crcA
i sufera pentru svrcirea acestora, neavnda vre-unii mijlocil de inlesnire,
am facutil multe chibzuirT i de mijlocul cu care s'ar put& inlesni greu-
tatile i a li se ajutoth sirguiala i cuceria, ca sA svrescA poruncile
fArA greutate, intr'acelea dare, ce potil 1 a pricinui inlesnirea negotuluT i
a indemne lucrarea pAmintulul, i a invite, aflarea meteugurilorti i a face
s6v8rirea cererilora ce sunt datorT i silitorT locuitoriT a le implini cu in-
lesnire, cj tote acestea de care le-amiri vgclutil lipsite, de ate se cuvine
acstA Org, una i cea maT mare fiindil i neaverea mijloculuT cu care sA
se pOtA cAth i aduce mArfile prin inlesnire pe apa DunAreT dela unii lochi
la a1tuli, am cugetatil cu multA rivnA, sA pricinuim acstA iacere de
bine Orel i sA facemil rugAciune la prea puternica Imperatie, la bunA-
tatea i milostivirea a cAreia afiendil priintA necurmatele nstre mijlocirl,

www.digibuc.ro
320 /
V. A. UREMIA.

a dobandi voie si putere, prin stralucitii si prea slavitii Hatiserifti, cu po-

runcT vrednice de OM supunerea, ca s pita Valachia a face si a aye bo-
lozanc, fClicl, caice si de tote vasele pe apa Dunaril, in cuprinderea OriT, carele
sa nu fie bantuite nicT oda% de catre verT-cine, privilegia ce din vremile be-
franc de mulp anl Lag fostg perdutd tra acesta.
Asa dar, dupa acestg preambulil, flotila reorganishnda are de primg scopti
inlesnirea comerciuluT. Cu tote acestea, la momenta cand se face legea sag
nizamuld flotileT, pe data Alexandru Moruzi si Divanulg enunO, pe eatg
le era permisil de imprejurarile Vile, si altg scopg urmaritti prin reorgani-
sarea flotileT: acela alt politieT DunareT si alii aprareT fruntarieT Orel din
acst parte. In adevrg, Divanulg si Domnitorulg se intrba, sub care dre-
gatorie urmeza sa se puna grija si administrarea flotileT, dintre clregato-
rile cele marl si de cinste ale Iril DomnieT Mele ? Si Domnitorulg O.
Divanulg conving ea le afezama sub ascultarea 0 ocarmuirea dregatoriel spa-
tariei celei marl, sub obladuirea careia este 0 paza a tuturora marginilora Ora
Vomt vede ceva mai departe Inca o noua dovada, ea nu este vorba nu-
maT de o flotila comerciala, ci de una si cu caracterd de rasboig, de ore-ce
marinariT, sag cum le Viceag pe atuncT ghimigia, se recruteza tail in acelasl
modg cum se recruta si armata.
Dar fost-a numaT ung plang de reorganisare a acestel flotile neurmatil
de realitate? InsusT chrisovulg din Novembre 1793 ne rspunde ca chiar
la, data chrisovuluT, adeca indata dupa primirea firmanuluT incuviintatorii
alg PorteT, fli graba caukinda ama facuta 0 ama gasita ate una vasa pentru
trebuinta fiee-carta judefa.n
Va sa Vick la promulgarea nizamuluT, flotila numra deja atAtea vase cate
judete avea Tera-Romanesca, care fie-care purta numele judetuluT WI.
Aceste vase se numescg domnesct si Domnitorulg adaog5. a Vice, ca aceste
vase sunt nunua deocamdata (1), ba Inca prevede maT departe organisarea
si de vase partieulare, earl si acestea urmza sa stea totg sub autoritatea
marelul Spatarg.
In adevrg, Domnitorulil dice:
Dreptd aceea, alai data acestg intoomitti si bine inchipuitg chrisovil alg
DomnieT Mele acesteT dregatoriT a spatarieT cel marl si celuT de acum
cinstitil si credinciosil boerulg DomnieT Mele Ienache Vacarescu Vel Spatara,
cu care s aiba volnicie de-apururea acsta dregatorie a ocfirmui si a aye
sub ascultarea si paza sa tote vasele romanesci, attita cele domnescl, cdta ei ale
altora, ce cu voia Domniel Mele se vora face dupa vrena, urmandil intru tote
poruncile, ce prin maT jos artatele ponturT se hotarescg.
(1) Ama facuta qi ama gasita acuma intaiap data.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LI:11 htonzi-1793-1796 321

Legea sad nizarnuld flotileT, din 23 Novembre 1793, cuprinde numaT 8

articole sad ponturT, cum se clicea pe atuncT.
Art. 1 dispune asupra personaluluT din care se compune fie-care vasd
domnescil. Prin alegerea SpataruluT, fie-care vasil va aye ate und capitand,
omit credinciosil 0 vrednicit, cu cartea Domniet Me le, dupi obicei cregtinii ei
cote nal ventrarit sad elcJzegU i catT ghimigiY, adeca marinarT, von!' trebui,
dupd marimea vasidui, top cregtini.
Und singurd impiegatt necretind se prevede la fie-care vasii, cu nume
de reiz. Ace la trebue sa fie Tura'. Credemd ea trebuinca pe vasil a unuT
asemenea functionard se justifica prin imprejurarea, ea vasele avndil a atinge
porturT turcescT, avead lipsa de und interpretd de limba turea i era acsta
i und felt' de gararqie politica dath. TurcieT in privinta flotileT romane.
Art. 2 arata c totT acetT marinarT vord aye WA dela visterie precool
Wale tocmitil tnaintea visteriel.
Si atatir capitanuld, in catd va fi capitand, Al fie apAratd de dajdiile vis-
teriel cu aridicatura dela Visterie, catd i ventraruld i ghirnigiiI sa fie scutitl,
cu pecetluituld DomnieT Me le, ca tt brsla spdtdrscii.
Ca OM brsla spatarsca, adeca iarAT o dovada de organisare militant
a flotila
In art. 3, nizamuld hotarsce care sa fie limanuld sad portuld de iernare
ald flotilel. Spataruld alege und asemenea porta in garla domnsca din
balta dela CarnogT, din jud. Ilfovri. Aci tote corabiile domnesel ale tuturord
judeteloril, la Novembre, set se afie intrate la limanl, avnda paznkit sI tre-
buinciogi din brisla nafticei, cu rendg, cdti va gsI cu cale clumnO-luT Vel Spa-
tarti, in tOte lunile de lama.
Brs la nauticao, adeca armata navala, este o noua dovacla ea era vorba
de o flotila nu numaT comerciala. Brsla nautica sta aci alaturea cu brsla
spAth'rsca, adeca cu armata.
Art. 4 dispune, ca vasele sa nu pita ei din limand in primavara, de-
cat in urma unuT ordind domnesed.
Primavara, &and va fi vremea sa deschicla vetrele, O. nu iasa dela
limand fara de porunca DomnieT Me le, i cand va fi trebuinta domnsca,
se va cla porunca DomnieT Me le prin pitaed catre dumn-luT Vel Spatard,
care pitacil dumn-luT Vel Spatard dimpreuna cu scrisOrea dumn-luT, st-la
trimita catre capitanuld aiciT ceT ornduite, i numituld capitand, mergndil
la locurile cele ornduite i sAv6rindd porunca ce i s'ad data, dimpreuna
cu sinetuld, ce va trimite pentru sAv6rirea porunceT, s trimita i pitaculd
prin dumn-luT, ea sa-I dea sma la Domnia Mea.
Prin art. 5 i 6 se pune flotila in serviciuld comerciulul i mal cu
sema a transportuluT de zacherele. Ca sa asigure flotileT und *CO, catil
dilate le 4. R. Tom. XV. Alemoriile See( Istorke. 21

www.digibuc.ro
322 V. A. UREMIA.

si Ora inlesnire, nizarriuld hot&r6sce, ca navluld ce se va percepe de co-

rabiile domnescr, sa fie numaT pe jum6tate de cum se va plati navluld
la corabiile turcescI din schela turcsca, vecin& cu schela rom&nsca.
E de mirare cum i-a permisd nizamuld sit dea pe fat& hotarirea de a
face concurent& atata de mare corabillord turcescr? Corabille domnescr,
(bolozane, aice, caice) sunt puse la dispositiunea transporturilord de mar-
furl particulare, in urma uner anaforale a Spatarulur, de catre Domnitord,
ar6tandd c& cutare vas, nefiindil trebuinciosil clomnier la und momentd
data, se peite pune in serviciuld comerciulur. Domnitoruld dedea invoirea
sub pecete domnsca. Acesta invoire se face sub reserva, cit vasuld la
trebuint& sa pelt& inarcit, mergndil dela und porta la altuld, i zacherele
sad cherestele domnescr.
Prin art. 7 se dispune, ca totti navluld de marf& strain& stilt tocmesca
Capitanuld i cu. Reizuld i, prin sciinta Reizulur, banir srt-I iea capitanuld,
insciint&ndil amindol catre dumn-lur Vel Sp&tard de toomla ee ail facutd,
qi banil s&-T rgspunda capitanulti prin cfumn-lur Vel Sp&tard la visteria
Domnier Me le.
In fine, ultimuli; articold alti nizamulur se refer& la dreptuld particularilord
de a inflinlit vase plutitre pe Dunare. Se cere o invoire a DomnitoruluT, data
asupra unuT raportd al marelur Spatard. Acst& invoire nu se va da decht dup&
ce proprietaruld vasulur va present& marelur Spatarti personaluld vasulur
ill mar alesil und apitand destoinicil de a fi purtiltord de grije aceluT vasa.
Citpitanir vaselord particulare se numescii vatafi ci nu pad function& de-
alt dup& ce ad primitd decretd in regul& dela marele Spatard. Vase le
particulare ast-feld recunoscute, dice nizamuld, vord fi ocrotite de sp&tarie
ca ci acele domnescr.
Singura sarcina, ce se pune vaselord particulare, ca rgsplatire pentru
ocrotirea ce le da spatAria, este obligatiunea ce are fie-care vasd particulard
de a face pe fie-care and cfite und transportd pan& la portuld Brailer in
interesuld Statulur.
Dar i acestil transportd nu e cu totuld gratisd, ci platindu-se navluld a 3-a
parte din pretuld ce ieati ca navlu corabiile turcesci din schela vecina cu
schela romfinsca de unde plec& vasuld particulard
i plata sa i-o iea dela visterie, aducendil sinetil dela dumn-lur Vel
Sp&tard c& ci-ati implinitit datoriai, ci sa-I dea atatia bani, i fAcndil o
caltorie inteund and odatA numar, apor sit fie slobodd sa-ci faca, alieve-
riculd sit peste tota anuld.
Acsta este organisarea sad mar bine reorganisarea flotilel de ap6rare
ci de comercid din 1793. Chrisovuld coprinltord nizamulur termin& amin-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LuT MORUZI-1793 1796 323

tindO, ca ci in prearnbulti, cA cu multh. strAdanie s'a dobnditti dela POrtA

recunscerea acestul privilegi. Alexanclru Moruzi Vice:
Tte aceste intocmirl, ce prin maT sus 4isele ponturT s'ail bine inchipuita
nAdAjduind ca vor5 pricinui folosulif cel cuviinciosti in ttA tra Dom-
niel Mele acum, ci va aduce dobandirile celea indestulate in vreme la totf
locuitoril ril, poruncimil Domnia Mea dumni-tale Vel SpAtarti ca sA se
urmeze de cAtre dregAtoria spAtAriel eel marl intocmal ci fArA de cusurti,
in tOtA vremea. Dreptii aceea, s'a datil acestit cinstit al Domniel Melo
chrisov, care trecndu-se in condica Divanulul ci visteriel Domniel Melo
ci primindu-15 dumn-ta, apol sA-la dal la stnta Mitropolie a trel, ca sA
stea sub stApanire; i rugAmti catre acsta si pe altl fratT Domni, ce in
urma nOstrA ,se vor5 invrednici a domni ci a oblAdui scaunula acestel
t6rY, sA bine-voiasca ci Domnia Lori" a ocroti acsta buna ornduialA si a
ajutori Ora, ca FAA i se pazsca acestti privilegi, ce cu multa stradanie i
ram(' dobanditti, pentru ca sa ptit locuitoril el ci a se folosi cu inlesni-
rea negotuluT, ci a s6verci poruncile imp6ratescY fart greutate, pentru ca
ci alt1 Domnl asemenea sA tie ci sit pAzsca hotarele ci acezaminturile
Domniilora Sale, intru tot cinstite ci ocrotite in Ott vremea.
Acestil importantil document(' ar urm& decl sa se afle in original(' la
Mitropolia Ora. Pant astAcIT acolo n'am data de dinsulti, dar autenticitatea
lul n'o Fite nimenT contest& din moment(' ce minuta dupA care a fosti"
scristi originalulit, mirtuta conceputA probabilmente de cAtre insucl marele
bpAtaril Enache Vacarescu ci prescrisA pe pergamenth de treti Logofetti
RAducanu Poenaru, se pAstrzt la fila 181 in codex. XXVI dela Archiva Sta-
tulul din Bucurescl.
Si iatA cum ignoranta nstra de cele trecute a facutti pre generatiunea
Regulamentulul organic(' sA salute, ca unit evenimenta cu totulti noti ci mi-
nunatit, luarea in stApnire de faptil a DunArel de flotila comerciall a so-
cietAtel austriace, in loca de a cerca sA reinflinteze acea flotilit romAndsca
desflintatA de Muscall la 1828, precum in volumulg met" de Istorie dela
acstA data voia prob.
Nu voitic termin& flirt de a adAog& incA, ca maT posed(' o serie de acte
propril a ar6t& moduli' cum se facil recrutarea ghimigiiIori ci caicariloru
floteT dela 1793. SA citezii totucT unulii din aceste acte, din 10 Ianuarie
1794. Este anaforaua Spatarulul Enache Vacarescu in cuprinclerea urrnatOre:

Prea Indltate Ddmne,

Dup& lurninata poruncA a InaltimiT Tale, ce mi s'ati (lath pentru caicarl ci

ghimigil, ce sunt sa se fact cu pecetluiturl domnescl de prin judetele ce

www.digibuc.ro
324 V. A.. unau1

s'aa ornduitfi, ea sA cerceteza si sA.,,faea silint5. de a se gAsi de acestia

mat mu4T in judecula IlfovuluT, uncle se af1 i limanula domnesca ala ya-
seloril, am cercetata dupA cuviintA si am aflata satula Besleaga, in care
se aflA dou silitl deosebite i cu 16cuinta inteuna Bata; eincT-clecl i spte
de cimenT locuesca inteacela sata, carT traga dajdie pe treT-clecT liude;
dinteacestia primesca ca sA se dea spte rnenT pentru ca sg. se aseze drepta
liude doT dajnicT, sA, nu se stingl sAlistea din estractula visterieT, i cincT-
glecT sA rmAe ghimign cu pecetluiturT domnescT, pentru care sA mac%
visteria acestul Bata cu liude 28; drepta aceea, dup luminatA porunca InAl-
timel Tale, facuT acstA insciiMare, i hotArirea rmne precum va fi lu-
minatA porunca MArieT Tale.
1794 Ghenarie 10.
Prea pleoat sluga: Enache Vel SpItard.

Alexandru Moruzi pune asupra acesteT anaforale resolutiunea urmAtOre:

/6) Alexandru Constantinii Moruzi Voevodsi. Dumn-ta Vel Vist., soco-
tinda i dumn-ta ca este maT de folosa i maT de sigurantA trebiT mij-
locula acesta ce ni se aratA de cAtre dumne-lul Vel SpAtara, poruncim.a clarA
dumi-tale, ca intr'acestasl chipa sA se aseze la visteria DomnieT Mele, sea-
clndu-se numitnla Bata cu liude 28. 1794 Ghenarie 10. (1)
Vel Logofeta.

Iac i unele acte relative la marinarl:

Anaforava lu Vet Speitarii, din 22 Septembre 1794.

Acesta Damiana eicari, cu ceT ce aa maT fosta impreunA cu dinsula

la slujbA, n'ati fosta la seicele judetelora, ci a fosta la 3 ciamurT din cele
domnescT, cart ail cArata cherestea la Ismaild, cart ciamurT, in vreme ce
dela clomnsca MArieT Tale bunA-vointA, mi s'aa incredintatic dregAtoria spA-
thrieT celeT marl, le-am gAsita pornite la Ismaila cu cherestele dela Oltenita,
uncle, dupA ce aa descArcata, aa fosta ornduite de ail cArata i nisce che-
restea de scAndurl dela VAdenT, apoT i-aa oprita prea slAvitula Beia de
i-aa metahirisita si la alte trebi ale cetateT, i clupA ce s'aa sloboclita de

(1) Cod. XXV, ilia 226.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LOT MORCZ1-1793-1796 325

acolo, a venitil la Oltenita cu Nicolae Valsama, ce era ornduitil purt--

toril de grije asupra lora Inca de dumn-lul selefuld meg Sptard Vaca-
rescu, fi era pe acea vreme in luna lul Muhl, i dupa sosirea luT la Oltenita,
viindil numitul Valsama la mine, mi-a supusii c totT geicariT dela aceste
ciamurI ail fugal qi, ca O. nu se dea zatignire caratuluT cherestelel, am
poruncitil luT Valsama de a prinsii gimenT eicarT din Tera Turcsca cu
simbrie i ag pusd la ciamurl; iar pentru aceT earl fugise, vol sci Maria Ta
cd nu era din ornduiala qeicarilorU dela geicile judetelord, ci ati fostil datt
Cu porunch domnscil dela satele din judetulil IlfovuluT, pentru ca sa faca
unfi seferii, iar in ce chipg de tocmla i aqezamintil voril fi avndd eT
cu satele pentru plata lord, acsta nu o Emir.; i artndu-ml Valsama ca
le-ail data de cheltuiala fiesce-caruia cAte talerT 2 1/2 qi mlaiti, i-am platitu
aceqtT bani luT Valsama i, intr'acea vreme, dupa artarea ce am facutil
Marie! Tale cum ca el n'ail umblatil numaI ung seferil, ci a caratu qi chere-
stea dela Vadenl si a lucratil i la trebile cetatel la Ismaili', al poruncita
Maria Ta domnieI sale Clucerulul Calfoglu, fiindti Ispravnicg la Ilfov, ca
s le maI dea ate talerI 6 de omit i le-ail qi dat, pentru care trebue s
fie data dumn-luI catastihu in visterie pe anume caruia ati data. Foi se va
porunci de catre Maria Ta ca s se caute la visterie s se vagla de este i nu-
mele acestuia intre cet-lal0 ce ag luatd, saii nu, gi precum se va gsi in
visterie;ar6tAndu-se Marie! Tale, voI da Maria Ta porunca; iar ca se afla saca-
tefsitil de unit piciorg dela trba eici1orti, adev6rg este ca unu piciorg IT este
frintg de totil qi se afla cu picioril do lomnil, i flind-ca i s'a facutil sa-
catlaculg acesta dela trba Marie! Tale i a Orel, rmome cum va lumina
Dumnegleil pe Maria Ta.
Asupra acesel anaforale Domnitoruld da, resolutiunea urmatre:
16) Alexandru Constanting Moruzi Voevodil i gpd. Zemle nachscoe.
Dumn-ta Vel Vist., pentru aceT cte talerl cincT, clutndil catastihuld Clu-
cerulul Calfoglu, s. cercetezi, i asupra cuT va fi baniT s li se platsca,
iara pentru apSrarea lul, de vreme ce ati r6masii sacatifsith, sa i se faca
carte de aperare. 1794 Septembre 23.
Vel Logoftd.

hi Alexandru Constantinli Moruzi Voevodic i Gospoda xis% Dumn-ta

Vel Vistierg sa facT porunca DomnieI Mele catre ispravnicil IlfovuluT, ca
intr'aceste glece glile sa gassca patru-spre-glece ghimigiT din birnicT, cu toc-
mla acesta, pe care sa-T si faca teslim acolo la limanulii domnescil, fat%
de zabava. 1794 Februarie 22.
Vel Logoftd.

www.digibuc.ro
326 V. A. URECH1A

Prat, lndl(ate Dthnne,

Pentru trei acicurT, unul5 ce s'a cumpratil acum, i cloud din cele vechi,
ce s'ati meremetisit5, cu care este a se ridich cherestua Prahovei si a 11-
fovuluT, fiind-c5, face trebuinta de ghimigiT, si la acestea nu sunt ghimigiI
cu pecetluiturT, sa fie luminat5, porunca Marie! Tale catre dumn-loril boor'
ispravnici ot sud I1fov5, ca pana in 4ece ()Ile sa gassca patru-spre-clece
ghimigil cu toomela din birnicl, care 0, faca unit sefera numai pan& la Is-
maild, sit duel oherestea i sit intrca acicurile la limanulti domnesc5,
platindu-li-se tocmla sa fie iarasI slobocli, i socotescil ca &ate talere clece
de moda va fi din destul5, ci de se va socoti de catre Inaltimea Ta ca
este buna acsta ornduiala, se va da luminata porunca Mariei Tale catre
dumnoril ispravnicii, iar cand nu, mi se va da mie porunca in ce chipil
sa urmez5. 1794 Februarie 22. (1)
Al5 Inaltimel Tale prea plecata slug* lenache Vacarescu Vel Spataril.

Acea bruma de dste, ce mai r5masese in tent, in urma paoeT dela istovil
si dela Iasi 1791 92, a necesitat5, pentru administratiunea el, diverse
pitace domnesci dela Alexandru Moruzi i anaforale dela Spatarii Vaca-
rescu catre Domnitorii. In volumulfi V al Istoriei Romaniloril am adusii
o parte din acele auto: pag. 91-95 qi 101.
Mint' aol o noua serie de asemenea documente i anume:
a) Jalba a 10 ennenT din satulti GherganT (Dimbovita) din Mai5 1794, cit
ail fosta pusl la dajdie, dup5, incheerea resmeriteI Nemtilor5 i potolirea
ciumeT. ET cer5 sa reintre in Oste i sa fie scutiti de biruri i angarale.
b) Pitacil la Spatar, din 23 Iulie 1794, dupa reclamatiunea lui Parvu i
a fiului s55 Maxima, din Gorki, ca ispravniculd de acolo, Clucerulii Gea-
noglu, a luatil cate 2 pant la 3 galbenT de fie-care slujitoril, i cit eel co
n'ad vrutii sit dea acesti banl a fostii scosl din slujba i aruncatT la bird.
Ancheta trimisa gasesce ca reclamatiunea era o calomnie. Dec1 reclamantil
stint pedepsiti cu cate 200 de toiege la talpa, iar unii Vasile Chilitti, ceausil
polcovnicescii, dupti reclamatiunea tetti stegului de slujitorT, este datil afara
din ceausie.
c) Anaforaua mareluT Spatarii din 1794, in favOrea until vechifi slujitorii, ca
ea fie reprimitil sub st6g5, din care ispravniculii l'a isgonitti, cu tote a
aye la mana pecetluitura domnsca.

(1) Cod. XXVII, fila. 43.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZ(-1793-1796 327

d) Und WW1 necinstitil in casnicie este isgonitd din ostire si surghiu-

nitt la Znagovd, in 10 Octobre 1794.
e) 3 viratorT polcovnicescI, din brsla AgieT, reclam& in Iunie 1794, eh at
fostd datT la bird. UrmzA anaforaua in cestiune.
f) Dup& raportuld luT Vel Sp&tard, din 2 Octobre 1784, stint pedepsicf
cu b&taie nisce slujitorT, apoT dusT la ocnk pentru ea ad fostd prinsl fa-
cndil contraband& peste Dunare.
g) Anaforaua din 11 Octobre 1794, relativt, la slujba stpt6mAnala a sluji-
torilord si la adaogirea cetel lord inc& cu 5.
h) Alto acte de aceiasT natura, din Octobre 1794, cu lista slujitorilord
datT la bird si aceea a poslusnicilord.
i) Reclamatiunea satuluT Stelnita din Ialomita contra abusurilord capi-
tanuluT Constantind Porumbaru si diverse acte relative la cercetarea afa-
cereT, care se prelungesce On& in Martie 1795.
j) Unit neferti slujindd la boerulti Neculae Filipescu este trimisd la ocna
si apoT surghiunitil peste Dun&re, pentru a a fostil insolentd cu stapAnuld std.
k) Unit arnAutti este b&tutd cu 100 toiage si... e trimisti la ocna, pentru
tentativa de asasinare.
1) Pitacd la marele Camarasd, din 10 Aprilie 1796, st, facit cautare iama-
cilord dela agculd tufecciilord si ald deliilord.
m) Circular& din 20 Iulie 1796, oprindd portuld caifetuluT de della si
de tufecciii.

Liude 10 &bumf din, satulti Ghergang sud Dimbovi(a, lepet ddndu-se in

dajdie, ceril a fi iota la orndulala intdl a slujbel seimeniel, ca/re
cu luntinald poruncei s'aii qi asezatii.

Prea Indltate Dmne,

Cu lacr&mY fierbintl j&luimd InAltimeT Tale, ca noT tic&losiT, in vremea

Nemtilord, aflandu-ne aid in I3ucurescT holteT cu capuld si Mr& nicT o
pricina, ne-amd asezatd la ornduiala seimenilord, in brdsla dumne-luT Vel
SpataruluT, andu-ni-se si pecetluiturT la mnt,, atfitil din Vele Nemtilord,
CAW si dela Maria Sa Michaid Voda; pe urrna, cu intimplarea vremil ciumeT,
vtsbandil A fugd uniT alti1 de frick anal fugitfi si noT in judetuld Dimbo
vita, care pe la rude, care pe unde amil pututd; dupa aceea, la asezamintuld
ce s'ad t&cutil in domnia MarieT Sale Michaid Voda, ne ad apucatd in ju-
detuld DimbovitiT, si vclndil boeriT asezamintarl pecetluiturile, ne-ad l&-
satil in pace, litsAndu-ne totti la slujba seimeniel ph& acum; acum vedemd
ea, de cand aa venitil dumn luT Clueerula Scarlata Carnpinnu, ni s'aii luatil

www.digibuc.ro
328 V. A. IIRECIIIk

pecetlutturile dela mkt& i ne-au data la bird. Luminate DOmne, nicT odata
nu s'a pomenitd, maY alesd din seimeniT cu pecetluiturT domnesci la mfina,
s se pue la bird, i socotindd ca este peste ornduial, emit nkuitit la
inalta milostivire a InaltimeT Tale i ne rugamd cu lacrami s to milosti-
tivesd asupra nstra, de a ni se da pecetluiturile la mAna, a fi totti la slujba
seimenieT, dupa cum amit fostd dintru intai, a nu ni se stria, vechiuld obi-
ceid i s nu rmnemit in bird cu satult, i apol ne vord lue, i pos-
lunicl, ea suntemd forte scapatati, i uniT din nol holtei cu capuld, maT
alesd ca arnd fostd in slujbe prin Tarigradii i in alte partT cu haznele i
oimi i nici und cusurd nu ni s'ati intimplatit; de aceea, sa, te milosti-
vesci asupra nstra.
RobiT Marie Tale, noT 10 seimenT din satuld Ghergani ot sud Dmbovita.
Dumn-ta Vel Vist., i dumn-ta Vel Sptard, teorisindd jalba acsta, a
cercetag de obiceiuld ce arata, i. de sunt acetia vechi seimenT cu adev6-
ratit, BA ar6tatT Domniel Me le in scrisd cu anafora. 1794 Maid 20, 3-lea
Logoftfi de jos. (1)

Pitacd la Vel Spatarti, din 23 Iulie 1794, ca O. cerceteze dui:4 jalba data
Domn uluT de Piirvuld i fiuld sii Maximit, c5, aii fosta slujitori dela sud
Gorjd i ca Cluceruld Geanoglu ispravniculd judetului ad luatil dela toti
slujitoriT eke 2 i 3 galbenT i a le-ad dad" pecetluiturile Domniel Mele,
i cum ca le-ad cerutit i lord sa-1 dea haul, i cAcT nu i-ati data, i-ad li-
psitit din slujba, aruncndu-T la bird. Asupra carora jalba facndu-ne i
dumn-ta anafora, amd trimisit mumbaird pe Dimitrie Peschergiuld
nostru de a cercetatit i atatit dela numituld mumbaird luttndil pliroforie,
dad i dela dumne-luT Caimacamulit, ne-am insciintatit cum ca jalba i
para numiWord cu totuld a fostil mincinOsa i nedrept artarea lord; pen-
tru care, i dela toci capitanif de judetd, de potera i polcovnicT de catane
i dela stegaril lord, precum i dela locuitoriT satuluT in care locuescit maT
sus numitil doT pare.1 ad venitit adeverinta i marturiile lord in scrisd,
cum a dela nici und slujitord nu s'ati luatit nici und band i min-
ciuni ad jeluitit aceT parAT; pentru care poruncimit i dumi-tale ca sa rn-
duesci unit zapcid din ceT midi, spatarescd, sa mrga acolo la sud Gorja,
prin marifetuld dumn-luT CaimacamuluT, unde poruncimil, ca acolo, la
scaunuld ispravnicieT, s se bata numitii parAT cu eke 200 toiage pe talpa,
ca nisce mincinoT ce ad cutezatit a face Ora nedrepta DomnieT Mele. Ai-
derea i pen tru unit Vasile Chilad, ce a fostit slujitord i in urma ceaud
polcovnicescit, fiind-ca se jeluesce tad steguld de dinsuld, fiindit omit r6it

(1) Cod. XXVII, pag. 13 VIII.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LITT MORUZI-1793-1796 329

qi ati phtimitil in ceauqia lul multe sup6rAr1 i necazurT din resvratirile luT,
se poruncesce dumi-tale, ca sh nu fie primitti a se face ceau0, ce dupa
cum se afla, lipsitil dupa faptele luT, ah sh r8mae. 1794 Iu lie 23. (1).

Anaforaua lul Vel Spatara din 25 Iu lie 1794 in favOrea unuT vechiti slu-
jitorii, care s'a fost jeluitti lul Vodh cit rail data ispravnicil la dajdie. SpAtarulti
arath ch acsta s'aii facutil fhrh marifetulti spAthriel, ceea ce este nead-
misibilt, cu atAtti maY muitti oh chpitania unde slujesce este dela margine
de ltmgh Dunhre i are numaT 15 slujitorl, carT prin multe nevointe se
pazesce acea margine.
Domnitoruhl pune resolutiune in sensulii anaforaleT, imputndii isprav-
nicilort ch qi-au permisti asemenea abus, cu tote cA slujitorulti avea la
mnele lul pecetluitil demnescii. (2)

Pitac.A domnesca de surghiunurl la Snagovii a lul Manole proin stegarg

spdtdresefi, cAcT la judecata cu sotia sa IOna, in fata Mitropolitulul, s'ati
aflatti vinovatti in fapte netrebnice. Zapciulti spathresca este poruncitt
sh-lA duct la manastire i economulu el este poruncitil sh-lh pue in sfnta
mAnastire, de unde sh nu fie slobodti fAra de porunca Domniel Mele. 1794
Octobre 10. (3)

Anaforaua duntne,-lul Vel Visl. petrz Sim.iona, i IVegoip gi

Constantinit, ce ai fosi vtrultori de sidgulli polcovniculul din brgsla agdecei,
a, reindnd totil la slujbd.
Peruncimil Domnia Mea dumi-tale Vel Vistierfi, doT dinteaceqtia, adech
Simionil i NegoitA, sh rmhe la slujba stgulul lora, unde argil eh se ga-
sescti vechl qi bunT la catastihula visterieT, qi stt li se dee pecetluiturile
Domniel Mele, iara Constantinti va r6mn in dajdie, ca unul ce nu i-a
foga numele trecutil nici in catastihulii visteriel, nicT in ar6tarea isprAv-
nicsch. 1794 Iunie 8.
Vel Logolt.

Prea Ineil(ate Ddmne,

Ascultndil luminata porunca Inhltimel Tale, am facutil cercetare pen-

tru aceqtY liude 3 vinatorl polcovnicescT din brsla dumne.luT Vel Agh, ce

(1) Cod. XXIII, fila, 267.

(2) Cod. XXVII, seara 13, fila 9 verso.
(3) Cod XXIII, fila 284.

www.digibuc.ro
330 V. A. IIRECHIX

se jeluesca eh s'aa data la dajdie, si din catastisele visterieY dela calemula

breslelora slujitoresd ne adeverima, c numaY Simiona sin Mateia i Ne-
goita sin Mina stint bunY slujitorl asezap in catastilia, carl i acestia
iarI fiinda cu sederea in Bucuresd, si pe vremea and muriati Omenit
de naprasnica bla, a ciume, in cea de a doua domnie a Marie Sale Michaia
Voda SuO, stramutandu-se, a rmasa de atuncl afara in judetula Dimbo-
vita cu locuinta, i dupa luminata porunca MarieY Tale, ce s'au fosta data
prill judete, ca pre cap se vora gasi din breslele slujitoresd, cu pecetlu-
iturY de mahalagil de Bucuresci, pe top aceia OA dee la dajdie, gsindu-1
cu acesta mijiocti, s'aa data la dajdie, i cerndu-1 dumn-lul Vel Aga a fi
tail la aceia ornduial, rtnane cum va fi inalta hotarire a Marie Tale.
Iara Constantina ce se arata in jalba, nu se vede nid in catastiha, nid pe-
cetluitil a aye la mana, nid ispravniciT nula arath in fOia ce au data la
vist. de numele slujitorilora, earl s'afi fosta data in dajdie, si de se si afla
slujinda villa-Lora polcovnica, visterie nu este sciutil, pentru care nu lip-
sirna a insciinVa Marie Tale curgerea pricinil. -- 1794 Iunie 3. (1)
Vel Vist.

Slujitorti contrabandistit pedepsitit.

Vel Spatara raportza, in 2 Octobre 1794, ca Unibasula, slujitora dela

capitania DeT (Vlasca), si Una Petru surugiil ala HatmnieY, -WO de acolo
dela Daia, au voila sa, cacerdisisca 15 sad cu fauna in 2 care, sh.-Y trca
in hasula GiurgiuluY. Ati fosta prins1 de capitanulti dela Daia si tra-
misa la sptarie, prin ispravnicula judetultg, Serdara Niculescu. Cu anafo-
raua, propune sa fie tramisfi cu mumbasira capitanula spataresca pe la tote
capitaniile de margine i spre pilde slujitorilora, s li se dea la fie-care
capitanie, cote 50 toiege la IMO intru infapsarea slujitorilorii i apoY sa-Y
duca la Ocna spre pilda tuturora.
La 3 Octobre 1794, Alexandru Moruzi aproba propunerea si decide, ch,
vora fi tramisl slujitorif vinovap la ocna Telega, dupa ce vora fi batup la
tote capitaniile. (2)

16i Alexandra Constantinii Moruzi Voevodii, i gospod. Zemle Vlachscoe.

Peste 50 liude slujitorl, poruncima dumi-tale Vel Vist. sa fad cartea
Domnie Mele catre ispravnicT, ca sa ii se maY faca Inca cind slujitorT

(1) Cod. XXVII, pag. 30 sc. VIII.

(2) Cod. XXVII, fila verso, soara 17.

www.digibuc.ro
 DOMN1A DUI MORUZI-1793-1796 331

dinteaceT una-spre-clece ce s'aa data poslunicT, phzindu-le i dreptatea la rn

dulti slujbelora. 1794 Octobre 12.
Vel Logofdtd.

Prea Ineigate Dthune,

Aduanda pre slujitori inaintea mea i cercetnclu-T ispravniciT, m plirofo-

risiT de cererea lora, i Cala pentru rndula slujbeT, obiceia este i totl sluji-
torii din tth Ora MrieT Tale intru o sptmn sunt de rnda de slujescti,
iarh intr'alta il muncescti caselorti lora; acetia, ce se jeluesca MrieT Tale,
este duph ornduiala Visteriel ca sh fie liude 50, earl i sunt deplinti, cu
pecetluiturT domnesci, i intr ate 25 pre septhmn la slujbh, iar de pota
a proftaosi said nu, i li se strich rndurile septhmniT, &And este a ei sh.-1
muncsch casele lora, eil acsta nu o scia, ci potti:a o sci numaT dumn-
lora ispravnicil; ins& eT fanh, in anuld trecuta aa avuta liude 29, prinsre,
flirl de pecete printre diniT, pre care ispravniciT, alegendu-T, i-ati data pre
cAV-va dinteinil la dajdie, iara, pre cacf-va dinteinii poslujnicT, ale chrora
nume se arath inainte inteacst anafora, i cu acsth prinsre se ajutor intre
dinil la slujbh slujitoriT i la trebile caselora lora; ci pentru acsta rmne i
buna-vointa MhrieT Tale, iarh, pentru avaetti, eh li se cere a-la da de dou orT,
acesta n'ati jeluita adevrata, pentru ch, n'ail data maT multi", dect in anula
trecuta odath i estimpa alth data, cu atilta numaT li se 'Area lora, eh
Fara fi dnda de doll:6 oil, cad in anula trecuta, in sphtria dumn-lul
biv Vel Sptara Vchrescu, nu Vara fi data la vreme, nefacendu-se capitana in-
data, ci tome spre sfiritulti anuluT, facndu-se chpitanti, i-ati data slujitoriI
avaetula capitanuluT odath pentru cela trecuta anti, i orl de fad data
spre sfiritula anulul, sad dela inceputula anuluT, de cnd s'a Pacutti
dumn-luT Spatarula, lora tota una le venia, i nu se pte clice oh l'ati data
de dou oil, ci iarhl odath aa data estimpd, in spataria Mea, pentru acesta
urmAtora and. 1794 Octobre 11. (1)
Vel Sphtarti.

Cei ce sunt la birti. Cei ce sunt la pagusnici.

Stanciulti ot Valeni, Voicula Vlase ot Bh4escT,

Nicolae ot VlenT, Cosma Buturugh ot Recina,
Tudori ot . Sava ot SchienT,
Michaia ot Ba4eseT, Starlit ot MhgrenT,

(1) Cod. XXVII, pag. 53, XVII,

www.digibuc.ro
332 V. A. IIRECHIA

Cel ce sunl la birth'. Cd ce sunt la polluertici.

Dumitru ot SoMenT, Stoica ot Cornetti,

Ioanti ot FundenT, Dinulti ot Cuibula,
Vianti ot Cuibulii, Badea ot Pcuretil,
Cosma ot Valea-cu-apa, Barbulti ot. . . . .,
Dumitru Ciubucti ot Malu-rou, Radu ot Ceptura,
NegoitA, ot. .,
. . FOrvaral ot PodeniT-vechT,
Stoiaral ot Cornett', Ctirstea ot Vaideelti.
Dumitru ot *oimari, 11
PanaitA ot, B6treinT,
Ioanfi ot Vaideelil,
Michaifi ot Stmgeril,
Iordache ot Valea-luT-Dobrota,
Ioanil Oltnti ot.
Ioanil sin Mihulil ot. . . .
18

Prea lneil(ate Dmne,

Cu lacrbanT jAluimil milostivireT Mriel Tale pentru Constantinti CApitanil

Porumbarulil ot Stelnica sud Ialomita, carele se af15, aid, cli dupa cloud
WM ce amil mal datu InaltimeT Tale, pentru mancAtoriile i nedreptAile
ce ni se facil de atre numitulil, amti fostil ornduip la dumn-lora isprav-
niciT judetuluT, unde mergOndil cu luminate poruncile Marie Tale, dupA
mita ce ati datil la dumn-lorti, adica banT, caT i altele, nicT o indreptare
nu ne amfi pututti afl. Luminate Winne, acestu Constantinil CApitaml este
i Chpitanfi la acstA apitanie Stelnica i zapciti alu pla.i1, i avndil mo
file dupti imprejurti supt acsta stapanire, cum voesce cu stiraciT locuitorT,
aa, face, i catre nimenT nu se iea sma ca s6, se infrneze, cIt suntemti
dajnicT aT visterieT MArieT Tale, i numitulti ne-ati facutil i slujitorT de
plasa, despre o parte purtarail sarcina dajdiilorti i ornduefile visterieI, ce
iesil pe tra, i despre alta slujbile judetuldi i trebile sale, intocmal ca nisce
slue, noT ne scimil robi aI MarieT Tale i dajnicT visterid, iar nu slujitorT
judetuluT i slugi aT numitultif, dup& cum metahirisesce, precum acsta so-
cotimu ca nici la auclulil InalVmeT Tale nu va fi suferit5., deosebitti vrndil
a vinde i noT cate reqT-ce ce avemil spre a ne -inf) hrana vietiT, numitulti
ne stIt in potriva luAndu-ne tote celea ce avemil, cu plata ce voesce sa ne
dea, cum i altele multe asemenea, din care ni se pricinuesce stingere i
periciune caselorti nstre, ticaloiT, dupA cum pentru tote maT pe largil veT

www.digibuc.ro
 nottNIA LUI mo1nizt-1793-1796 833

M. Maria Ta pliroforie dela dumn-lul Ceamastrgi basa, carele au venita

mumbasird asupra oierituluT la aceld judeId, inaintea caruia totd satulti
esindii, tote mincAtoriile si asuprelile ce nmaix fAcutti i le-amd data in
scrisit la mina d-sale, ca BA le arate MArieT Tale.
Dupt tote acestea, in c.ea dupt urmA, din multa pismt i dupa. viclenia
si mestesugirile ce hranesce intru sine, s'ati pusii i, insusl facndil o Ede
cu iscaliturT de satenT piritre pentru slujbasil oierT, cA ad fAcutit mina.
tori! la slujbt, intru care felie fart scirea nOstrt iscalindu-ne i pe c1.va
din noT, ati trimis-o la visteria MrieT Tale, pentru care noT nicT intermit
chipti nu scimii st fimti nApastuiti si asupritT de slujbasil oieri, ci pe drepte
bucatele nstre le-amt i data bani, iar nu maT multd, dar numituld acsta
ad facut-o, numal i numal ca, dupa tote cele-lalte, st incapemti si in urgia
domnesca, dupt neadevrata luT argtare si part; ci spre a nu ctde in
vreo vinovatire, ardamti MarieT. Tale si cu lacramI ne rugtmd, sit te mi-
lostivescl asupra nstra, spre a ni se face cuviincist indreptare li st lip-
sscit acsta cu totuld de acolo, cit a ne vomit put i noT cApAtul de
bana datori dAjdfilord nstre i de ornduelele ce esti prin Ora si de hrana
caselorit nstre, pentru ca ilia intermit chipu putere nu maY avemd, tict-
losiT, a mai pude, aceste grele sarcini, cu carT pe nedreptate suntemti in-
greuiacT, eta de nu vomti fi intimpinaV de cAtre Inaltimea Ta cu mintuirea
ni scAparea de acestd red impotrivitord i vrtjmasti pe strace raelele MrieT
Tale, nevoia ne silesce a ne sparge si a ne imprtistii i noT acestia carl
amit maY remasit, precum s'ati spartd si ad fugitit cele-lalte cfite-va case din
pricina acestuia, i ce va fi mila Mariel Tale.
RobiT Mtriel Tale : Islastase i Ionasco, Dima i Culea i Mihalcea satenT
vechilT a totti satuld Stelnica sud Talomita.
Dumn-ta Vel Spttarti, linfacisindit pe jeluitorT cu numituld capitand
inaintea dumni-tale, unde aducndit i pe Ceamasargi-Basa, sit cercetezT cu
arndruntuld pentru tote cite se jeluesce si so, ne fad anaforaua, negresitti
si fart de zabavt. 1795 Februarie 20.
LT) Alexandru Constanting Moruzi Voevodii i gpd. Zende Vlachiscoe.
Dumnta, Vel Vistierti veT ved jalba acesta, cum i anaforaua domniet
sale Vel SpAtard, ci dar dupt ornduiala si caidulti 'ivisterieT si alit spZi
tarieT st urmezi dumn-ta, spre a se deosebi slujitoriT din birnici, ca bir-
niciT st-sT porte dajdia lord, de care O. ci facT porunca Domniel Mele la
ispravniciT judetu ILA spre a face urmarea acsta. 1795 Martie 12.
Vel Logofati.

www.digibuc.ro
334 V. A. URECHIX

Prea Indl(ate Ddmne,

Din trel madele ce jluesa aceste liude, cinci ot Stelnica, precum se co-
prinde Intr'acst ja1b, dupa ce i-arna inNisatt la judecata cu parfitulii
cpitan i s'a cetitfi jalba, rgspunsera jeluitoril cum ca el nu mal d ma-
deaua, cad sunt slujitorl i ceru ca sa, iasa, dela slujba
Logofeta ce le-a lcutti jalba ea s scrie, iar maT multe nu, pricinuindti
Inca . . . , . jalba lorti ce ati datti Mriel Tale; acsta deci, fiind-ca
alte napstuirl s mancatoriT ca le-ard fi facuta capitanulti nu avusera sa
arate i rmaindil ttit pricina i cererea lorii, numal a esi din slujba ju-
decatorsca . . . . aflandu-se bunT slujitorl cu pecetluiturile Mariel Tale
date Inca dela anulil trecuth din spataria dumn-luT Vel Vistier Vika-
rescu, spataria asa urmza sa-T cunsca de bunT slujitorT i sa-T metahiri-
ssca la ornduiala slujbelorti; qisera Irma, c6. el nefiinda maY din vechime
slujitorT, ci datl din anulil trecutt, cu luminata, porunca Mriel Tale, dupa
trebuinta ce urma, iar pan'acum flincla dajnicl, vorti i cera ca iarasT daj-
nici sa fie ; pentru care, cercetandil pricina maY cu amruntulti, m pliro-
forielia ca el, dui-A ce s'atl (lath slujitorl, insa nu numal acestl cincT, ci liude
clece, dupa trebuinta (pentru liude treT-clecT ce era maT d'inainte) s'arti fi
simfonisita i ce1-lalt1 slujitorl maT vechi i cu dajnicil ce maY rmasese,
fara de a fi in scirea spatarieT, ca sa, se unsca cu toOT ti s porte si
slujba slujitorsca de-avalma i s rspuncla i dajdiile visteriel, iarasT
de-avalma, pi asa a urmatil pan& acum, si cu tote ca el fiindi liude
indestule cu birnici I cu slujitorl inteacelq satti alii Stelnicil si le-ati fostti
cu inlesnire i usurin0 si la plata dajdfilorii si la purtatulti slujbeT, pentru
cad la dajdie platescti pe liude opt, i slujba pentru el n'a slujitti capi-
taniel o sUptmana, i o sdpt6mana. sA fie slobog11, dupa. cum este obiceid
slujitorimil in tta Ora Mariel Tale, ci se facusera treT cete intrandil cate
dou-clecT pe sUptamana si in a treia sUptamana de rndd, fies care an
slujindd numal o s'Optmana capitaniel i dou aflandu-se sloboIT, si macar
ca la euvintulti ce del el in jalba, cum ca sunt birnicl, cu acest5 felil de
amestecatura, pentru cA se potii urma calcArT i cusurti
la paza marginil, cad inteunt chipu pte a-sT pazi datoria unti slujitoru,
ce are pecetluitula Mariel Tale la mana-T si se scie pe sine ca, numal acea
datorie slujitorsca are a o pazi, i intealtu chipti &and este amestecatti si
cu birnicT, socotindil intru sine fies-care din eT eh, cleIti va cere ju-
dece o Tina pentru trba slujItorsca, va pricinui ca, este birnica, iar de-16
va cere cu pricina de birnicti, va pricinui ca este slujitorti ; dar Ii s'at
clisa ca de acum inainte trebuesce sa fie alesT slujitoriT din birnicY, i slu-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZI-1793-1796 335

jitoriT sit ail& a fi cunoscutT si osebiti dupa pecetluiturile domnesci si sa

BAIA a sluji la trebile capitanieT o sgpt6mana de rnda si o gptiimAna
sloboda, dupa, obiceiti, cum si birniciT osebit1 iarAsT sa sT porte dajdia lora ;
dar ei nicT ash, nu primira, pentru cad cunoscnda ea este maT cu usu-
rinta ornduiala liudelora la dajdie, cu acsta chibzuire a lora cera s iasa
din slujba slujitorOsca si sa rmile birnici ; care acsta cerere a lora, s iasa
dela slujba si sa intre la dajdie, nu este a mea trba, fara de numaT a mea
trba este, ca dupa condica ce One visteria si 61:Maria de numele sluji-
torilora a tote breslele, sa-T metahirissca pe totT acel slujitorT la orndu-
iala slujbei lora si a poruncilora MarieT Tale si a trebilora 6re1, dupa
obiceia. Iar ea acdsta capitanie are trebuinta de a aye patru-clecT de slu-
jitorT, precum sunt ornduiti si se afla, este cunoscuta trebuinta, pentru ea
acsta plasa are opta-spre-clece sate si la fies-care satil este ornduial de
pazesce cate una slujitora si starea satelora si paza nizamuluT, si din dou se-
clecT ce intra pe sAptmana, opta-spre4ece so ornduiesca la aceste sate, si
nu maT rrnane langa capitanie de umbla cu dinsula dupa alte trebi ale
capitanicl; ci pentru cererea lora a se scuti de slujba slujitorsca si a rti-
mn birnici, rmane la hotarirea MarieT Tale. (1)-1795 Martie 4.
Vel Spatara.

Anastasie neferulii, slujinda la boerula NeculaT Filipescu, oma cu fire

netrebnica de butura si neastamparata, dojenita de stapanu-sea air obraz-
nicita a ridica arra, asupra dumi sale.
Domnitorula, asupra anaforalei luT Vel Spatara, in 10 Aprilie 1795, trirnite
pe nefera la ocna SlAniculuT, pe 3 lunT si apoT sa fie data peste DunAre
si sa nu se maT intrea. (2)

Una arnantil agiesca aa intratu cu tovarasiT in casa lul, Stana Dimache

Dudescu si ail cercata sa-la omOre.
S'ati jaluita acesta luT Voda, in 20 Iulie 1795. S'a rnduita cercetare prin
epistatula AgieT si, aflandu-se vinovata arnautula, care a pretinsti ca era beata,
Voda l'a ornduita sa fie batuta la WO cu 100 toiege in fata case! luT
Starlit, apoT pusa in caruO, cu zapciT si tramisa la ocna SlaniculuT spre
osinda. 22 Julie 1795. (3)
Pitaca la Vel Carnarasti, din 10 Aprilie 1796, sa faca cautare iamacilora
dela ogiacula tufecciilora i ala deliilora, ca sa iea in scrisa numele si ma-
halaua unde seda si sa se dea fie-caruia la mana tescherea dela Camara,
(1) Lacunele la'qate In documentil sunt spArturi In actulo. originalti.
(2) Cod. XXVIII, scara 4, fila 5, verso.
(3) Cod. XXVIII, fila 78 verso, scara 6.

www.digibuc.ro
336 v. A. UREMIA

cuprindatre de chipuld obrazuld si a statuluT set], adeveritA acea tescherea

in dosa i cu iscAlitura Vornicului i trecutA in catastihula vornicieT, ca
sA fio sciug i cunoscuti, ea si eT s nu se bantudscA de slujbasiT politieT,
si ca nici altii cu numele lora sl nu pt b. insela slujbasiT politiei.
Asemenea pitaca s'aa fAcuta cAtre Spatara i cAtre Aga. (1)
C-Pitacii care SpAtarula i catre Aga, din 20 Iu lie 1796, repetinda anterire
pitacurT, s. nu fie sloboda nimene a purta caiafeta de dent si de tufeccia,
deo/ nu este ash : alit cuT oma veT gasi purtnda cAciulA de della si de
tufeccia, Para de a fi scrisa in catastifula neferilora agiesci si spAtAreseT,
sit-T primp . . . . (2)'

Pitaca atm Vel Vist., Enache VAcArescu, din 20 Augusta 1795. Domni-
torula ordonl darea la hie.' a 4 slujitorT dintr'o cApitAnie dela Teleormana,
cAcT, trimisi fiinda de ispravnica sA aducA la spAtArie una ucigasa, l'aa scA-
pata la druma. Domnitorula ordonA scterea lora din cadrele slujitorilora
si sA rrade la bird, in renda cu Ora, spre a nu se maT put invreclnici
nici odatA a intr in slujbA; acsta, dupA ce maT intaT vora face o pedepsA
de inchidere la ocnA pe 6 lunT; insA in urma jAlbiT pArintilora lora cu sin-
gatavasisa, VodA i-a ertata de pedpsa ocniT, si deci Vel Vist. sA ordone
ispravnicilora, ca sA le iea dela mtmile lora peeetluiturile domnesci si sA
rmttie birnicT. (3)

Ana foraua din dosulii jedbei 114 Anghelii Tufecciu, ce l'a rnit
arnaufil Agiel.
Prea Indlfate Ddmne,
Ascultnda luminatA porunca InAltirnel Tale dela acstA jalbA, insciintAma
MArieT Tale, cA dupA in scrisa cererea GerahuluT, anume Becherbasa, care
se cusn la acestA anafora, ceea ce se socota de cAtre judecatA, se adunA tal.
168 insA:
85 talerTplata doctoriilora.
20 visita (sic) in 40 de Vile, po parale 20.
20 icramulalGerahuluf.
40-1 cheltuiala jAluitoruluT in 40 de Vile.
3 l'aiCimprumutata Gerahulii.
ph.168 si cA aa remasa sAcata de o manA, se v6Va si de cAtre judecatA,

(1) Cod. XXIX, fila 170,-verso.

(2) Cod. XXIX, flla 212, verso.
(3) Cod.._XXX, f11a34_verso.

www.digibuc.ro
 boMNIA LOI monum-1793 1796 337

en nu va maY fi vrednicil de a se mal hrani. De acsta insciintnrnti Innl-

cimeT Tale. 1794 Noembre 16. (1)
Durnitrache Clucern, Nicolaescu Serdart, Manolache Toplicnu Clucerti,
D. IlAbdnu.

Docamente relative la fOani.

La cap. VIII pag. 102, din tomuln V alit IstorieT Romtafilorti, ce publi-
cmti, anal aclusn o serie de documente relative la situatiunea 1.6ranu1uT
sub domnia lui A. Moruzi.
Publictimn i aci o altn serie, nu maT Minti importantit Din aceste do-
cumente relevtimii pre urmntrele:
1. Pitacn din 15 Martie 1793 de volnicie pentru cercetarea unorn res-
vrtitorT din satuln Rusavntuln din jud. Secuieni.
2. Zapisuln locuitorilorn din satuln UrlatiT de pe apa SnagovuluT, datn in
preserqa LogogituluT Scarlatil Ghica, prin care se invoescn asupra pescui-
tului racilorg i pescilorn din Snagovii. MAnastirea Snagovii sup6rncla pre
pescarT cu dan nedrepte, ei s'an jtluiti DomnitoruluT, care i-aa rOnduitti
in cercetarea mareluT Logofntu Scarlatil Ghica. praniT se invoescil a da
dijma din tote legurnele i bucatele i cAte 1 la 10 din pescI sati racY.
3. Volnicie din 10 Martie 1793, in urma judect4eT locuitorilorn de pe
mosia Gaujani i Paraipann din Vlasca, sa se cerceteze la fata loculuT,
dimpreura i cu ispravniciT: ce obiceiurT de claca an avutti acele mosiT dela
hotaruln Ord? fiind-crt locuitoriT aratn eh claca art pintit-o tot-deauna in bani
si avean invoiala specialn pentru tote cele-lalte darT cMre proprietarn. Domni-
toruirt dispune apoT, ca aceste mosiT mnrginase sa nu le mai OM arena
mAnastirile la nimenea, ci sn. le caute singure, spre a se evith abusurile
contra nizamului Ora
4. Pitacti la Mitropolitn, Episcopi i velitT boeri, ordonnclu-le sa stabi-
bilesca din non nizamuln padurilorn in interesuln conservareT lora si aln
dreptAeT locuitorilorn si a proprietaruluT pdurei (20 Martie 1793).
5. Chrisovn din 6 Aprilie 1793, prin care locuitoril de pe mosia SlAtira,
(jud. Romanap) sunt recunoscutT de OrnenT slohoET, riesupusT la clacn,
plttindti numaT fie-care casn cte 1 zlotir la casa Vornicului PArscoveanu,
citruia acstil mosie, odiniOrn, slobodn i domnsch, a fostil dat-o Alexandra
Ipsilantn, (Morn ca sn-In mangite, cii fiinda candidatu de domnic, presintatil

(1) Cod. XXX, fila 18.

Analele A. X. nm. XV. Nemoriile &cf. latorice. 22

www.digibuc.ro
888 V. A. ttilsciti1

de Divand, dui:A pacea dela Cuciuk-Cainargi, a fostil inlaturatd dela acsta

prin slisuld Dome( Ipsilante. Locuitoril din Slatira vord maT da si dijmti
in natura dela productele lord.
(i. Pitacd la Costache Caragea, Caimacamulti CraioveT, din 8 Aprile 1793,
ca sa oblige pe locuitoriT de pe mosiile luT Vel Vist. Nec. Brancovnu de
a face claca de 12 dile si a se conform& in totuld pontului.
7. Pitacti din 8 Aprilie 1793, catre Constantind Caragea, Caimacamuld
Craiovei, dupit reclamatiunea aceluiasi Vel Vist. Nec. Brncovnu, ca sit
oblige pe locuitoriT ce ad viT pe mosia sa Is lazuli' (jud. RomanatT) eh orl sa
lucreze viile ce ad pe mosie si sit nu le lase paragina, sad s aiba voie
staphnuld mosieT a le lua si a le da altora ca sa, le lucreze.
8. Pitacti din 14 Aprile 1793, prin care Domnitoruld dd. luT Tufecci-basa
si luT Deli-basa aT Curtei, ca in unire cu locuitoriT din satuld CeganiT (jud.
Ialomita), sa-F,4 fad, o lsa de pescT pe vrstura de apa, ce se abate pe
liinga, numitulit satil.
9. Carte din 2 Maid 1793, la ispravnicil din Ialomita, duph reclamatiunea
unord proprietarT de phdurT ca li se stria mered padurile, ca sa se crute
de Mee in interesuld publicti si sh nu se taie acum lemnele necesare la
gittirea conaculuT elciuluT rusescit.
10. Cartea manastireT Segarcea (jud. Doljit) prin care se invoesce cu lo-
cuitoril de pe mosia GhrceniT sh clacuiasca, numaT 5 dile pe anti si s aibA
dreptuld la lemne de focti din padure si pentru facerea borcleielord; vinuld
din viile teranesci sa pita fi vindutd din tOmna Ora la Sf. Vasile, etc.
11. Carte de claca a BalaseT Alexianu, pentru mosia Oltenita, din 14
Iunie 1793.
12. Carte sloboda la locuitorT si una legata la ispravnicii din Gorju, din
15 Julie 1795, a nu-0 maT lash rimatoriT Wilma slobo4T, do petrundti prin
liveqT de fnd si semenaturT si facti stricaciune. IT obligA a-sT aye pastori
in OM vremea la rimatorT.
13. Pitacti la ispravniciT din Slam-Rimnicd, ca sh oprCsch pe locuitoril
de pe mosiile Balta-Alba si Gradistea de a maT vinde vial si rachid, fara
de voia omuluI MitropolieT, proprietara acesteT mosiT.
14. Pitacti la ispravniciT de Ilfovti, pentru a opri pe locuitoriI de pe mo-
sia Frasinetti de a taia lemne si a lila patachina din crtinguletulti Chiru-
lka, 7 Decembre 1793.
15. Anaforaua locuitorilord din Darmanesci (jud. Prahova) pentru asezil-
mintuld specialti, ce ad de clacd cu proprietarulti mosieT, Beizadea Grigo-
rasco, din 2 Martie 1794.
16. Pitacri din 10 Martie 1794, dupa reclamatia locuitorilord dela Novaci
(jud. Vlasca), sit li se prizCscti invoiala speciala pentru clad. redusti.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZI-1793 1706 339

17. Zapisele de invoire intre manastirea Hurezulti cu locuitorii din Baia-

de-ferd (jud. Gorja), reduc'endtt claca la 4 clile pe anti i cate 1 zlot5 de cash
i dijma &sae 4 banite de porumbq la pogonti i eke o capita, la 5 de fail,
etc. 13 Martie 1794.
18. Anaforaua marelui Vornicil alti politiei, relativit la dajniciT de prin
mahalale, earl, nefiindti locuitorT in ora0, se cade 05.01 platesca darile cu
judetulit.
19. Anaforaua i resolutia DomnitoruluT, pentru o bacanie i cArciurna,
facutti pe moia Cernatesci a manastirei Glavacioculti de locuitorulti Chi-
ri. i cu care se prtgubesce o bacanie i carciuma anteriorti deschisa de
greculti Anastase Iiiitis, dupit invoiala cu mana.stirea.
20. 2 carti la 2 plaiuri, pentru obiceiulti mc*ilorti din acele plaiurT.-21
Aprile 1794.
21. Juclecata locuitorilorti din satulti Orbsca (jud. Teleormanti) cu Mateiti
logofetulti i Constantin ceuplti, arendaii mosieT, ca, le facti nedreptati,
cerOndit protimisist la arendarea aceleT rnc*T. Judecata, la 26 Aprile 1794,
aproba cererea Oranilorti.
22. Pitacti din 1 Maiii 1794, de trimitere la ocna a 4 locuitorT din Ar-
geti, pentru ca s'ati opusti de a face podvda cu cherestea impUratsca.
23. Jalba egumenuluT rnanstirei Clocociova, din Mai(' 1794, ca, locuitoril
de pe moia manastirsca Hartescil (jud. Muscelti) nu vorti s dea dijrna dela
10 pruni unti prunit din live(p. Domnitorulti qice, ca daca 1/2 din numrulti
pognelorti uneT vii va fi livada, acsta sa fie scutita de dajdie, iar de va
fi maT multa, s aiba, a pati qeciuialit la staphnulti moieT.
24. Reclamatiunea Mitropolitului contra locuitorilorti din Gheorghita, earl
in silnicie vinclu vinti i rachiti de alit lorti. Domnitorulti ii opresce de
la acsta, in 27 Mail!' 1794.
25. Egumenulu dela Radu-Veda in neintelegere cu steniT dela Ruda (jud.
LocuitoriT dovedescti cti au invoiala vechiti, cu manastirea de a cla-
cui numaT 6 clue pe anti de cash i alte diverse reduceri artate in actulti
dela vale, din 26 Maid 1794.
26. Judecata dintre satenii Taraceni cu Logofetulti Sc. Ghica, care le
cere munca de claca in natura, iar ei vor sa platscrt bani.-1794 Iunie
6. La acsta ocasiune judecata condamna pe tUranT s. platsca chicle de
clacrt pe 5 ani din urma, eke 3 qile de claca pe toUt anulti.
27. Pitacti la Hatmanulti Hangeri, Caimacamulti CraioveT, imputndu-T ca
locuitoriT din Oltenia nu afla ascultare la necazurile i nedreptatile lorti.
Locuitoril din. 2 sate, TopetiT i Tilrlanca (jud. Gorj0) s'ati jaluitti catre omulti
domnescti, ca in locil de 12 Oile de claca li se impune 15 i alto dajdiT,

www.digibuc.ro
840 V. A. URECHIA

si ca sunt maltratatI i Inchil cu qilele la manastire. Dornnitorulg ordona

sa se facg d.reptate locuitorilort, dupg, condica DivanuluT.
28. Pitacg din 16 Novembre 1794, la boieril DivanuluT, dupg jalba lo-
cuitorilort ca proprietariT de padurT IT supung la plata de havaetil pentru
lernnele ce ieati pentru case dupa cireptulil lorti. Domnitorult ordona pg-
zirea dreptateT locuitorilorri i, prin (Arc( deschise la ispravnicT, stabilesce
din nog acele drepturT, in 24 Novembre 1794.
29. Chrisovult locuitorilorg din dealulil Pitescilorg (jud. Musceli1), srt nu-T
incarce la vingricit. 29 Iunie 1794.
30. Publica%iune la tote judetele, din Ianuarie 1795, ca sit fie ingaduiti
locuitoriT a bag& vitele prin padue ca s manance mladite i mugurl,
fiindg lips de nutretil ; insg, acsta frtra de nicT o plata, orT a cuT ar fi
padurea. La 9 Martie 1795 cu alte publicatiT s'art scost vitele locuitorilort
din padurT, fiind-ca a incoltitil iarba in ciimpt.
31. Pitacil la Caimacamult Calfoglu, relativit la taierile ce fact ItraniT
de copaci marl si roditorl prin padurT, cu ocasia invoireT de a-sT pasce
vitele prin paduri.
32. Procest intre maT multl ciobani ardeleni cu proprietarT de padurT,
in carl aceia ati bitgatil oile in timpulg ierneT, crtsuniindil stricaciunT prin
pridurT.
33. Comassare de case OranescT reschirate prin cam piT, in Aprilie 1795.
34. Pitacil, oprindg, la 27 Main 1795, ea trimisiT domnescT sit iea cai de
beilicri dela sate.
35. Pitacil la Divanil, ca sit preViiascit copacii tiliati de At ranT de prin
padurT.-- 14 Martie 1795.
36. Pitacil din 3 Septembre 1795, ca sg apere dumbrava din satulti
Coiana (jud. Ialomita) a luT Raducanu Poenaru, ca sit nu maT taie OraniT
lemne din acea dumbrava.
37. Cartl deschise pe la tote judecele pentru nizamult paduriloril, din
19 Septembre 1795.
38.Pitact la ispravnicult din judetulil SacuienT, pentru 2 feluri de jalbT ale
locuitoriloril din acelti judett, din 14 Novembre 1795. Partide intre V3ranT.
39. Pitacil, prin care se ordong until zapcig armasesct sit duel din noil
la ocna pe loanti Mototocea, pentru cit ertatil de ocna, unde fusese trimist
pentru jafurT asupra Oranilorg, eat din nog s'a apucatil sa jiquiascrt pe
locuitoriT din judetult Ilfovti cu bani de caminaritil.--18 Decembre 1795.
40. Carp la ispravniciT judeelorg si la zabitT, din 14 Martie 1796, ca
sit iea bine sOma, ca nu cumva negutatorii tura i crestinT, ce ati invoire
a umbla prin sate pentru cumptrare de vite, sit tacit supitrare locuito-
Mort, sart jafurT, sat InselittoriT.

www.digibuc.ro
 DOMNIX LUT MORUZI 1793-1796 341

41. Pitact la ispravniciT judetelort, ca sa indemne pe locuitorI sh se

apuce de a face araturT si semanaturI acum in primavara.-26 Martie 1796.
42. Publicatiune la 17 judete i la Cairnacamt pentru ace1a0 scopt.
43. PublicatiunT deschise la locuitorT, oprindu-T de a mal face focurT cand
sunt calttorl pe drum, ca sa nu se mai intimple primejdil, de s'at aprinst
padurl, fenete, aril, namestil, etc. 29 Martie 1796.
44. TreT cartl deschise &are locuitoriT judetelort ORO', Teleormant
VlaFa, ca sh scie eh nu sunt obligatl a face conace pentru slujbasil co
vint i mergt pe afara; asemenea sh se pazesca i de negutatoril turd.
Exceptiune se face pentru potera,1, carT acetia trebue a aye biletult spa-
tariel. 16 Aprilie 1796.
45. Pilact la velitiT Vorniel si la ispravnicl, de a opri pe vataiT de
plaiurl, ca sh' nu aiba putere de a pedepsi el pe eel ce sunt in vina mica,
cleca cu 20-30 bete, iar pentru eel ce sunt in vinT ma! marl sa-I tri-
mita la Bucurescl.-18 Aprilie 1796.
46. Cercetarea jalbel locuitorilort de pe moia CorbiT-marI (jrid. VlaFa);
earl s'at planer contra luT Antonie, ispravnicelult lul Baronie arendw.fit,
pentru napastuirT i jafurI ce le face.-5 Mait 1796.
47. Pitact catre ispravniciI de Arget, din 17 Julie 1796, ca sh puna in
flare pe Enache, capitanult vameult judetului, pentru ca s'a jeluitt lo-
cuitoriT contra luT cit le iea vama dela rachiult ce-la fact eT pentru btu-
tura in casele lort. Vinovatult sa fie trimest la domnie.
48. Se constath existenta de baiaT ronatinT aurarT.
49. LocuitoriI din plaiuld ArefuluT (jud. Arget) cent isgonirea dintre eT a
lul Iordache Capitanult, Gh. Banghiult, Gr. Fuiorea i Gh. Jitea, pentru ca
le fact. necazurI i atith galcevurT intro eT. Domnitorult aprobh cererea
lort. 17 Martie 1796.
50. Anaforaua Vistierniculul, pentru ortnduiala maldarulta, eke eke
care sa aduch la grajdult domnesct ispravnicii de Ilfovil.-13 Iunie 1796.
51. Ispravnicil Vintila Prijbnu i Manolache Manu vestescii, in 17 Julie
1796, ca uniT moierI i arendal at inceputt obiceiult de feat locui-
torilorit plata cnd scott plugurile in aril:tura, osebitt de dijrna si cele-
lalte obiceie ale pamintuluT. Domnitorult trimite afacerea in cercetarea
DivanuluI. Divanult, la 23 Iulie 1796, recunsce dreptatea locuitorilort i
opinza a se opri acestt obieeit. Domnitorult aproba.
52. Anaforaua a 7 sate de pe moia manastireI Michait.Voda, cum ch
arendaiT i ispravnicil manastirei le ieat clijmit peste obiceit.-21 Iarmarie
1796. Judecata pentru diferitele pliingerI ale locuitorilort.

www.digibuc.ro
342 V. A. IIRECH1A

Cartea moqnen,ilorg, Dobroteni din, sud Saadi, de scuWla a 3

scaune de came.

Dal-ama domnsca nstrA carte lul Ursache Cupetula lul Tudora Slu-
jera, i Popi Sabana, i Neagoe Mazilu cu prtail lora mosnenI *oimesel
i Radula Logorka i Simiont zet Radu, nepoW lui Mihaig Cluceria, Ne-
torea cu prtasil lora, mosnenil Bobesel i lui Ioana Diaconu Cocoescu
cu partaqiI lul, mosnenil Mucosii din sud Saaca, ca sit aiM a %in pe mosia
lora Dobrotenil trel scaune pentru thiatula cArniT, ala cArora venitula s fie
ala lora, ap6rata de ciltre vinariceri i a1T slujbasT, ce aa a face la scau-
nele de carne; asemenea si dela carle cu pesce i de dogriT, ce se vora
pune pe acsta, mosie, st ieae tota el obicInuitula venit, i sA n'aiM voie
mAcelaril eel ce tint seaunele acestea a le mut pe alte mosil staine, pre-
cum niel vecinil de mosiT, ca s nu se pagubsc acestea de venitula lora,
pentru cit acstA mila a avut-o numitiT mosnenT, atta dela a1l rposati
DomnT de maT nainte, ctitti si dela Domnia Sa fratele Alexandru Vodil Ipsi-
lant5, i dela Domnia Sa reposatula Nicolae Caragea Voevoda, i dela Domnia
Sa fratele Michaia Voda Sutula, i Ii s'aa pazita in Vita vremea acesta
privelegia de scutla, iar in cea-lalt domnie a fratelul Michai Voda
Sutula, fiinda prigonire intre el si fin da ornduitl in cercetare la dumn-
lul Vel Logoreta de Tera-de-jos, s'aa invoita inaintea dumn-lul, ca s6, ie
Ursachi cu partasiT luT una scauna de carne pe mosia lul, i Ioana Diaconu
cu partasil alta scauna pe mosia lul, cum si Rilducanu cu partasil lul cela-
lalta scauna, iar pe mosia lul, iar pentru Ate care cu pesce, doetril, car-
ciume, ce se vora face pe aceste trel pitrl, sit le ieae venitula de frail;
pentru care ace.sta invoire i asezaminta ala lora vquma anaforaua dumn-
lul Vel Dvornica Manolache Cretulescu, cu ltula 1785 Septembre 23, ca
sa ieae fiesT-care venitula 135.1IeT lul din scaune si din cele-lalte. DecT si
Domnia Mea ne-ama milostivita de ama innoita i ama intarita mila acsta,
ca sit li se pAzesca nestrilmutata mila ce aa avuta i Ii s'ad urmata, sit
li se urmeze i de aid inainte la tote ; i poruncima tuturora la call se
cuvine, sit fitT urmatorT, i inpotrivit sup6rare sa nu facetl, ii saam. receb.
gpd. 1793 Iunie 20. (1)

(1) Cod. XXVI, pag. 102.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN MORUZI-1793-1796 343

Volnicie ca mumbasirulii Mabeigiu sa facet cercetare pentru nisce

resvratitori din satula Ruseiticifulit sud Scicuenii, qi fiinda vinovafi sa-i
aduca in pazei.

Fiind-c6. unit luattt Domnia Mea insciintare, cum ea in satuld RuvitvAuld,

din plaiulti despre Buzeil sud Sacuenil, sunt liude 4, anume: lonti Maria,
Dinuld, Iona Billanti i Minculrt, earl facil rsvrrttir i amestecaturT ei
mncAtorii locuitoriloril dela acesta satti, i dintr'ale lord rele urmArT se
(15, chederii si la eele-lalte sate ale plaiuluT, i la implinirea porunciloril se
arat5, cu impotrivire, batndil i pe unti oral, carele ar fi i murittz, orn-
duimil Domnia Mea pe Mabeigiu, carele mergndil la numitulil satU, prin
scirea si a ispravniciloril judetuluT, sa aib5, a face amenunth cercetare pen-
tru tote acestea, ce urmarT art tdcutii, cu ce doveql vrednice, i dind, orT
maT inainte sart acum, dupg venirea 'Astra, pe eine ail pAgubitil si art su-
piiratil, sail ce pricing de resvrAtire si de chederd art datu anume i in ce
chipil, cum si pentru acelil oral pe care Fail btutti, curn este adev6ru1u
pricineT, i dupti amenunta cercetare, dovedindu-se cu adev6ratil inteaceste
urmarT, sa-T iea ornduituld acesta cu cercetarea din fata loculuT, stt-T admit
aice la Domnia Men in paztt. 1793 Martie 15. (1)

Zctpisuli locuitorilora din satula Urlati de pe apa Snagovul4 de prinsdrea

ce ait data, in ce chipi a sd urmeze la vinarea pescelui si a racilora.

Adeca noT silteniT din satuld UrlatI, dupA. apa SnagovuluT sud llfuvd,
incredinOmil cu acestu adev6ratil zapisti alil nostru la prea cinstita milna
dumn-luT Vel Logofetil Scarlatil Ghica, precum ca s se scie, ca noT fiindrt
secletorT pe apa SnagovuluT, tOtii hrana nstrii ne este cu vInatulti pesceluT
i a raciloril din Snagovil, dup cum s'ail hrhnitil totil nemulil nostru, pi
acum suprAndu-ne peste obiceiula nostru Sf. Sa Parintele iconomulii ma-
nrtstireI Snagovii, amrt venitil de arnil jtiluitti Marie! Sale luT Veda, cerndii
dreptate, i rnduitT fiindu la dumn-luT maT sus numituld Vel Logof6til
de Tra-de-jos spre cercetare i indreptare, unde inPatishndu-ne, in cea de
pc urrna, insusT de build voia nOstra, nesilici de nimenT, amti primitti, precum
ca srt duimti dijrna din tote legumele i bucatele ce facemil pe acstA movie,

(1) Cod. XXIII, fila W.

www.digibuc.ro
344 V. A. URECH1A

asemenea s5 diima zeciuia1 5. si din ori-ce vinatil vomil vita in apa Sna-
govuiui, adeca din 10 una, din mare mare, din mica mica, dup5, cum vomil
ga'si asA, s drna; care acst5 priimintg a neistr5 fiinda cu voia tuturorti,
si remAinda multurnita si primitora si pilrintele iconomula, ne legilmil
printr'acesta zapisa ala nostru, ca de acum inainte fies-care s5, (Mina drpta
zeciuiala din tota vinatula ; insg s5, facemil scire omului IngnAstirei cAnd
vomit umblA la cotetele nstrq, ca sil, fie de fatii, si sg nu ne ispitima vre-
unula din noi a face vre-o inseliiciune, iar de ne va dovedi intr'o fapta
in potriva acestui asezArninta, ori ca pe ascunsa umblAnda la cotete, sail
fall scirea omului mhnitstirei, atunci s fima de WM' pedpsa si. glba.
Si pentru incredintare ne-arna pusa degetele nOstre in loci' de pecete, ca
el, se crclg. 1793 Martie 15.
(-1-) Ea Michaia Pescarula domnesca, adeveresca.
lil Mihalcea sin Dragomira PArcillabulg adeveresca.
() D Nicolae Pesearula.
() Mircea Pescarull sin Michaia, adeveresca.
() Brant' Pescarula, adeveresca.
(t) Stang

(+) Negoit

() D Iona D

(t) D Gheorghe D

() Nedelco n D

() Mihalcea D

() P5unil

1-1-)
Vasile D

() D Dumitrascu D
(Ad )) Gheorghe D

(t) Marina

(i" Tudorache n D

() Vasile D

ft) D Stan cula

si toti ceT-lal(i s5.teni ce nu se intimplara, fatil; i ama scrisa eg cell mai
dedesubta iscalita, eu clisa lora si martura.
Grigorie G. Loghina.
Cu bunil-voia lora pritninda i fAcenda acesta asezAmintil prin zapisa,
precum se vecle in dosa, spre incredintare se adeveri si de noi, si se dete
cuviosului iconornii a-10 aye in pstrare la sfAntamanlistire.-1793 Marte 16. (1)
Scarlata Mica \Tel Logol6til.

cl) Cod. XXIII, fila 18 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUr MORUZI-1793-1796 345

Volnicie cu ornduitil a face cercetare, atcitti la Gdujani, ct qi

la alto sate impre jurii la Vlaqca, care sunt la margine, de obiceiulg moqi-
ilor cum s'aft unnatii.

La judecata ce a avuth la Divang inaintea DomnieT Mele locuitoriT de

pe moia GrtujanT i Paraipanti din sud Vlwa cu cumphrritoril arendarT,
ce cumprarrt in anulh trecutil dela egumenulif RaduluT Vod& i Cotroceanu
venitulh acestorh moii, unde a fostil i egumenulh de fa., ni s'au je-
luith locuitoriT i acsta, crici mrginaiT, fiindh obiceih, ati avutti pentru
claca moieT a da ale parale 20 pe anti la staptinulti moieT, cum i pentru
font' ce Iticea dup5. moie, da de csa cilte unti (nth; iar de caprd, de ie,
de stupi i de altele suphrare n'ati avutil nici odatrt; iar acum umblit a le
strica, obiceiula. Pentru care acsta, vrndti Domnia Mea a ne pliroforisi
cum s'ati urmatil i se urmza la alte m*T cu asemenea sate dupit mar-
gine manAstirescT i boeresci, attitti la rndulti claceT, la dijma fnuluT i la
alte obiceiurT, &ate sunt ale mqiiloril, cu care sunt datorT locuitoriT la stti-
paniT moOilorti, iatit ornduimti inteadinsh pe , carele mergenda
la numitulh judetti, sti aibit dimpreuna cu ispravniciT a face cercetare cu
ttit scumptitatea pentru adeverti i cu amruntulti, ce obiceiurT s'ati urmath
si se urmezri, la tote alte moil cu sate dup5, margine asemenea acestora,
la rendulti clriceT, la dijma fnuluT, la vinqarea vinurilorti i la tote
cele ce sunt datorT locuitoriT dare staptinii moiilortt, i in ce chip se va
adeveri fiinta adevhruluT pentru tote anume, sa ieaT inscristi dela tote
moiile cu sate dupit margine, de care sa acluci DomnieT Mele anafora,
i poruncimti Domnia Mea, maT sus numitule oraduith, sit urmezi intoc-
mai, spre a nu face vre-unii cusurti la acsta, cercetare, ci in adevhrti i
pe largh sti ne aducT pliroforie de obiceiulh acela ce s'a urmatti i se ur-
mz5, 1793 Martie 18. (1)
NB. Acstrt poruncti a rhmasti a nu se face energhie.

Dupa cercetarea ornduitri de Vod5, Moruzi pentru jalba locuitorilorii

din satele Geiujani i Paraipanii jud. Vta.Fx, ca sit i se dea insciintare de
obiceiele cited, de dijma fnuluT i altele, ce sunt datorl locuitoriT ctitre
staptinii de moiT, i cum se va Ii urmancla de la aceste alte mo01, totti
a11 sh fie hotrtrirea i pentru jalba nurnitilorit locuitorT, Domnitorulil a
hothritti ca locuitoriT sit intrcii numitilorti arendarT baniT cu doblinda lorti

11) Cod. XXIII, fila 22, verso.

www.digibuc.ro
346 V. A. UREMIA

vonituld anuluT trecutil aid acestord mosiT mandstirescI, arendate de catre

egumenuld manastirel Radu-Voda i ()cid dela CotrocenT. Dar arendariT,
awl de banil pentru cumprtrea mosiilord, att maT %until i deosebite
alte cheltuelT la inchiderea balteY si la alte trebuincise mosiilord, si
cerd sa li se platsca i acestea ce att cheltuitd. Domnitoruld ornduesce
la fata loculuT sa se faca cercetare, ca sa se v&lesca cata i ce anume
cheltuiala ati facutd numita arendarT, si ce va fi, sa li se platsca, care
acsta ad primit-o inaintea Domniel Me le insasT locuitoriT. DecT Domni-
toruld ordona, ca orT unuld sa mrga la fata locului, sati sa ornduiasca
boerinasT cu bunt' ipolipsisd i practicosT ca stt faca cercetarea, fiindd fata
si locuitoriT CraujanI i ParaipanT i arendaril.
Apol Domnitoruld adaoge la fine: Iar pentru venituld acestord mosiT
de acum inainte, amti poruncitd si amti hotaritil Domnia Mea, ca egu-
meniT manastirilord sa nu fie volnici, nici la alOT, nici la acestT locuitorT
a maT vinde, ci Insul sa caute pe srna manastirilorii, cu oraduitiT is-
pravniceT, ca sa nu se intimple arendaril sa se intovarassca cu streinit
do decindea inpotriva nizarnuluT Ore, dupa cum ne adeverimil ca (eat
intimplatd insusT la moii1e acestea in ana trec4, care acsta stt o stitT
sidumnd-vostre (ispravnicilord), spre a grip, si cum vetT afla ott inpotriva
hotarireT nstre s'ad urmatil, numaT deck sa ne insciin041.-1893 Martie 18.

Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolite, iubitorilord de Dumnecled Episcopi si

dumn&vostre cinstitilord i credinciosT boerilord velitT aT DivanuluT Dom-
nieT Me le, flind-ca pentru rendulg p&urilori i alii dumbravilorii s'ad data
DomnieT Mole cate-va jalbe Ora acum, atatu despre partea stapanilord de
mosiT, cerndd aperarea lord, cad i despre partea locuitorilord, ca sunt
popritf, cerndd sloboqenie pentru lemnele cheresteleT, haraciT eel trebuin-
ciosT viilord lord, din care o sma de locuitorT inca dela FocsanT ati data
DomnieT Mele acsta jalba, care le pund inauntru acestuT Pitacd, ca sa le
vedetT, i fiind-ch amti sonata Domnia Mea de mare trebuinttt a se da
und nizamd de obste la acsta, ca i padurile i dumbravile 0.11 abtt
ornduiala lord, ca unele ce din vreme in vreme taindu-se fara de nicT o
oraduiala i sterpindu-se, cu mulct anT in urma nu se pad inalt si a
veni la starea lord, si locuitoriT Ore i aT politieT sa nu fie isterisiti de
lemnele i cherestelele i haraciT ceT trebuinciosT, insa cu pastrarea cea cu-
viincisa a padurilord. De aceea ca o trba de obste ce este, poruncimd
ca, adunandu-ve cu toti, stt faced1 o teorie cu socotla deobste la acesta,

--
adeca sA cercetacT i sa chibzuitT nizamuld celd ouviinciosti, atatd deobste

(2) Cod. XXIII, fila 23, verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZ/-1793-1796 347

ct si in parte, dupA locurT, deosebindil adeca partile munteluT i pArtile

judetelora dela vale, care sunt judece acoperite cu pAdurT, ce ornduialA
sit aibA pAdurile, ca nici sA se strice i sA se sterpescA cu tAiarea far& de
ornduiala din vreme in vreme, i trebuintA de lemnele de cherestele cele
trebuincise deobste sh se taie cu mijlocula celil cuviinciosil; si la partile
judateloril de cmpti, cum Slam-Rimnicti, Sinn, Ialomita, SecuenT, Ilfov
si alte asemenea partl, care nu sunt indestulate cu padurT, ce nizamil so-
cotitT a se da la acele locurT, de a se put rodi i in1 dumbrAvile i pa-
durile si de a nu se lipsi nicT locuitoril de haraciT i lemnele cele tre-
buinciose. Asa, sa chibzuitT dumnd-vOstre nizamul, duph locurT i dupa tre-
buintil in parte si deobste asisderea socotiti i pentru adetula cela dreptil,
care se cuvine stapanuluT mosieT, dupa obiceiult1 pAmintuluT i dupil, ca-
idula DivanuluT, a aye dela dinsele, cate &Ail dela cine i pentru care
lemne a sa iea plata dela locuitorT, si dela cine nu au a lue,. Tote aceste
chibzuindu-le cu am'enuntula i puindu-le in scrisa cu ponturile cele cu-
viincise, pe largil sa le artati Domniel Mele prin anaforaua dumn-vstre,
ca hotArindil cele cuviincise i drepte, sa trimitemil domnescile nstre
drill la tote jude-tele pe afara, de a pune in fapth acesta nizarna si a se
urmit. 1793 Martie 20. (1)

lc Alexandru Constantin4 Moruzi Yoevodit i gpd. Zemle Ylachscoe.

Iliindet acea movie Sleitira din sud RomanatI a fosta din inceputil dour-
nesca slobocla, pe care au locuita i aCt vietuitu SlatioreniT din vechime, slo
bocll i nesup6ratT de dijma si de claca, care mosie, cu tote cA Domnia Sa
fratele Domnil Alexandru Ipsilante Voevoda, dui:A volnicia ce au DomniT
pc lucrurile domnesci slobode, a daruitil totti re'posatuluT Vornicil Stefanti
Priscovenu, dar iarasT prin cartea MarieT Sle din urmA pe cel vechT Sl-
tioreni nu i-ati lAsata supusT la clach i dijma, care movie, macar cA je-
luitoriT prin jalba ce aCt data inaT DomnieT Mele, au ceruta si aCt facutil
iarAsT rugaciume, ca sa o lasmti iarAsT slobocla a se hrAni pe dinsa nesu-
pe'ratT, dar Domnia Mea ve'clndil in condicile DivanuluT chrisovulil i cartea
ce s'ati numitCt maT sus, nu amil isterisitil casa dumn-luT VorniculuT de acelil
harti, ce a avutil volnicie fratele nostru Domna Alexandru Voda de a-T face,
ci ca sA nu se isteriseze nicT clumn-luT VorniculuT de acelil harti, nicT lo-
cuitoriT acestia sA nu se ingreuieze oi s se necajsca in lucru de clack ca
uniT ce din inceputula lora asa, aCt trAita o eat obicinuitt, primima Domnia
Mea acesta din urmA jalba a lorti ce ne dete, i poruncimil ca casa dumn-
luT Vorniculul sa primsca dela dinsiT claca in banT, adeca elite unit zlotil

(1) Cod XXIII, Illa 24.

www.digibuc.ro
348 v. A. IMECIIIA

de cash, duph cum este ornduiala condiciT DivanuluT i obiceiuluT aItori

mosiT, iar cu lucru sh nu fie suphra4T; avivderea poruncimil i pentru dijm5,
ca maT mult5 peste obiceiulil care este deciuiala, iarsT sh nu fie sup5
ratT, care dijrnh, adech a l'OnuluT vi a celoril-lalte, ail a o da in natura cluprt
obiceiti duph cuprinclerea condicel DivanuluT, iar sh nu fie supraiT a
i
plliti dijma fnulul cu banT; asisderea i pentru vamesT, duph coprinderea
condiceT, care scrie cum ca, chid va vinde paminteanula unulti la altulti vite
sa sem5nhturT pentru hrana lora, sh aibh, pace de vama, poruncimil sh fie
aptiratT de yam& pentru vite sa semenaturT pentru hranh, ce va vinde ei
vorii cump5rit unulit dela altul5. DecT poruncimil Domnia Mea dumi-tale
cinstitti i credinciosh boerulti DomnieT Me le, Caimacamule ahl CraioveT,
i dumn-vstre ispravnicilorh aT jucletuluT, sh avett acum i tot-deauna a-T
ap5rh, ca inpotriva acestel domnescel mistre porunci sh nu fie suporatT.
1793 Aprilie 6. (1)
Procitohil Vel Logo fah

Prea hulltate Dthnne,

Jluirat Mariel Tale, eh noT ne afltimti cu locuinca pe mosia Sttttira sud
Romanatl. In chta vreme s'ati aflattl acea movie slobocla domnsca, anal
fost5 i noT nesup5raci vi slobodI, iar de cnd s'aii (lath danie la d-luT
rposatul5 Vornicti :-:;;tefanti Prhscoveanb, pentru claca cea obicinuita mutt
datit dumn-luT eke-unit zioth pe anti de cash', cum si dijma de rdnil i de
la altele duph obiceill, care acestil obiceih s'a urmatil i s'a pzitti pan5,
in vremea oblriduireT NemiIorti, iar de atuncl Inc:60e ail inceputtl a ne su-
Ora si a ne pune la clach eke 12 dile pe anti, ca eel cluph alte mosiT
man5stireseT i boerescT, cum si dijma fnuluT sh o (lama in JAM'. Ci ne
rugamit MrieT Tale sh avemil dreptit de a ni se phzi obiceiulti ce Varna
avutri, curn i pentru vamesi sh nu lima superacT de a plati vamil pe buca-
tele si vitele ce vindemil noT intre noT pentru trebuinta caselor5 ncistre,
dup5, coprinderea cataloguluT, vi cum va S mila Mriel Tale.
RobiT MarieT Tale : TotT locuitoriT duprt mosia slatiora sud RomanatT. (2)

Cinstith i credincios5 boerulti Domniel Mete, dumne-ta Costache Caragea

Hatmanil, Cairnacamulil Craiovel, shnatate ! lpf facernit Domnia Mea in scire
eh dumnd-luT cinstith i credinciosti boerulti DomnieT Mele Nicolae Bran-
coveanu Vel Vist. arca& DomnieT Mele, cum ch locuitoril, ce se Art sede-
torT pe moii1e d-luT ce le are intr'acele 5 judete ot prax Oltri, nu urmeza
(1) Cod. XXIII, fila 31 si 31 verso.
(2) Cod. XXIII, Illa 31.

www.digibuc.ro
 Do LIMA tAll fitoRm-1798-1796 340

all face claca cea obicinuita, pentru care, fiind-ca condica DivanuluT
de obiceiurile moviilorg scrie ca locuitoriT s. clacuiasca stapanulul moviel
pe ang cfite 12 dile in patru vreml, afar% din cel ce voril aye vre-ung
deosebitg avezamintg cu stapanula movieT, la care lucrare s rritmece dis de,
diminth, apuchnda diva de capMAiti, i InsuI casnicil eel vrednicl de
munch sh mdrg si lucreze, iar sa nu trimita copil nevrednicl de munca;
dar nici staphnulg rnoviel s. n'aibh a-T duce la Mtt movie a sa departata
spre a clacui, far de numal de va Ii cea-lalta movie aprpe de aceea ce se
afla cu vederea ea de douti sag multg trel ceasurT, sa rnerga, sa lucreze
dilele ce sunt ornduite. Poruncimil d-tale ca sh cercetezi duph acestg
obiceig, urrnanda sit facT pre locuitorT a implini datoria lora far de nicT
o inpotrivire, spre all face adeca claca la vreme, arida i ajutorula celti
cuviinciosti orenduitilorg ispravniceT al d-luT, spre a nu se pagubi de drep-
turile moviilorg d.sale.-1793 Aprilie 8. (1)
Procita Vel Logoftg.
Cinstita i credinciosg boerulg DomnieT Mele, dumndta Costache Ca-
ragea Hatmane, Cairnacamula Craiovei, sanatate ! IT facerng Domnia Mea
in scire ca dumn-lul cinstita i credinciosti boerulg Domniel Mele Nicolae
Vel Vistiera arata Domniel Mele, cum ca locuitoril ce ati avutil vil pc
movia domniel sale ce se numesce Islazula din sud. Romanati, le-ag la-
satti de s'ag parriginitg, nelucrndu le de chte vse vi optil anT, vi se pa-
gubesce de drpth otavtina, pentru care viiduma Domnia Mea cit i la
Domnia Sa fratele nostru Michaia Sutulti Voevodu fricnda diunn-lul
acsta, ar6tare, s'ag fosta data cartea Domniel Sale de porunch catre is-
pravnicil judepiluT la luna luT Ghenarie 22 Rita 1792, ca sa le dea seine
vi poruncil acelora locuitorl, on sit se apuce slit lucreze viile, saa de
nu sit li se arate cum ca are voe stapanulg movieT sa le dea altora lo-
cuitori sit le lucreze ; ci dar sa dal dumne-ta intl in scire locuitorilorg.
earl aa avutti numitele viT, ca fiev-care sh se apuce sa le lucreze, iar ea-
role nu va vr, are voie strip:Thula moviel a le da altora ca sh le lucreze,
sa nu se pagubesca staphnula movieI de otastina, de vreme ce in 6 vi 8
anT le-ag pitrasitil cel ce le-ag avuta. Sag Iiinda pricina intr'alta chipa,
sit insciintezl DomnieT Mele.-1793 Aprilie 8. (21
Procitti Vel LogofOtg.

Cu pitacula din 14 Aprilie 1793, A. Moruzi intaresce cartile domnesci

a lul Tufecci-bava i Deli-bava aT CuileT pentru venitula dela a Ids& de

(1) Cod. XXIII, lila 37 verso.

(2) Cod. XXIII, lila 37 verso.

www.digibuc.ro
350 V. A. UREMIA

pesce in satula CeganY (jud. Ialomita), impreun ii. cu locuitoriT satulul.

A. Moruzi (1 voe ca Tufecci-baa, De li-basa ,si locuitoril st-st fach nu-
mita lsh pentru vinAtrea pescelul pe v6rshtura de aph, ce se abate pe
Ihngh numitulg Bath, prin ostenla i cheltuiala 1ort.1. Pentru care porun-
cesce ispravniciloril i zapciilor, ch nu numal sh nu-I supere, ci inch sa le
'Itch i cuviinciosulti diafendepsisq. (1)

Carte pentra pddurile din sad Ialomila, a tru se dried, dapd

jlba stapanilorti de Inosii.

D-vOstre ispravniciloril ot sud Ialomia, sanatate! Anna vNutit Domnia Mea

insciintarea ce ne facetY la jalba etraruluI *tefanic Alexe i a Clucerulul
Colceagil i a Srdhresel Marl Alexeanca i a ceauultil Stanciulti, prin
care ai-Utatl cit adev6rath le este jalba curn ca padurile ce ait forte s'ail
prhpaditti in trecuta r6smirita, in chtil prea putinh a r6masil, i acum
duph rsmirita, cu paza i tinere abia s'aU mal inalatui dumbrhvl mist, i
pentru ch nu stint aprpe phdurl de aceea, la intimplArT de conace dicetT
cit nu avetl de unde proftaxi lemnele cele trebuincise decht dinteaceste
dumbrAvl. Pentru care nu lipsimri a ye rspunde la acsta, cit pentru co.
nacele ce artatT dumn-vOstre, tot-cleauna avetl scire maT inainte i po-
runch data de catre Domnia Mea pentru gatirea celorti trebuincise i putetl
trAmite la alte padurl de a implini trebuinta lemneloril conaculul, fart de a
patimi stapaniT acestoril dumbravl strichciune i paguba dumbravilor5;
cum mal virtosii acstel data la gatirea conaculul prea alesulul Elciulul rusescii,
avetl indestula vreme de a trhmite la phdurile dephrtate marl din alte ju-
dote sit aduceti lemnele cele trebuincise ; aiderea i pentru alte intim-
platre conace, trebue sa nu priviti la aceste dumbravl, care ye sunt aprpe,
ci se cade sit aveti gata lemnele cele trebuincise pentru intimplarl, aduse
in vreme dela phdurl marl. Jar &And farit de veste, in vrerne ce nu vi se
va afl lemne gata, se va intImp1 vre-o grabnich trebuinth, care sh nu
putetl proftaxi din phdurl marl departate, la acestil felil de nesciuta i grab-
nich trebuinta, trebuesce ca i cu scirea sttphniloril moieT sit aducep lem-
nele numite cele trebuinciOse de aprOpe, ornduinda i omulit loril dim -
preuna cu tramiiT dumn-vstre i anal stranich ponunch trAmiilora,
ca nu cum-vaT cu pricina trebuintel domnescl sit tae i sit sfhrhme maT
multi', sail sit strice de rOndil i sit stOrpsch rodirea dumbrAvilorti, frira

(1) Cod. XXIII, fila 37.

www.digibuc.ro
1 bOMNIA Ult MORTM-1798 1796 851

de nicT o pastrare, cad forte se vorti pedepsi; Ii iartisT sit avetT apoY a
insciint DomnieT Me le in urmit. ce lemne s'ati Watt' si la ce trebuinta
anume. Asa dar v poruncirnfi sa urmatT negresitti i sh pazitT ornduiala
dumbrAvilorti si a padurilorti, iconomisindti pastrarea i paza lorti, ca sel se
indemne et akii a se sill spre rodirea i inmulfirea dumbreivilorti fi a peidiwilorii,
care o ccrem i o voirni Domnia Alfea. 1793 Maiu 2. (1)

Carlea nuincistirei Segarcea (jud. Delp), pentru arzeimintulii cleicei en

locuitora de pe moqia Gel/reenii, din 4 lunie 1793.

Dup jalba luT Antirn si Gherasirnii, calugarI dela Segarcea, artittindS

cit dupa multe judechtI ce a avutti manastirea cu locuitoril SegarcenT dupil
mosia manastireT, pentru claca, dijma, otastinh i pentru striehciunea pa.
dureT manastireT in cele din urma s'ati asedatti pentru tote cu locuitoriT
prin zapisti, i certi cartea de intarire- a DomnitoruluT. A. Moruzi vIi za-
pisulti la mainile luT AntimS i Gherasimil iscalitti de el totT sateniT si
adeveritti si de altT marturT, prin care zapisti satenil primescii sh clacuiasch
5 clile pe anti, insa Omenil casnicT la orl-ce li se va porunci de catre ma-
nastire, i deosebitti intr'o di sit scth tote plugurile satuluT la aratura, pe
totti anulti cilte odat, si de zlotti de casa sa nu fie supratI; asemenea si
pentru lemne de focti sit fie slobocIT a WA de pe mosia manastireT, iar nu
copaciti roditorti, si de asemenea sa pta thi lemne de facerea bordeielorti,
iar pentru lemne de butl i alte trebuinte sa nu se indraznsca a wit
fara de voia i scirea manastirei. T6ranil isT rezerva inch dreptulii, ceT
ce ati viT pe mosia manastirei, sa aiM voie a vinde vial in satti, de tOmna
pfinii la Sfantulti Vasile, (Janda insa rnanastirel chte o vadrh de vintt si 1
talern de fie-ce bute. Cele-lalte lunT ale anuluT va vinde vinri i rachiti nu-
maT manastirea. Ft6manti in vigOre tote cele-lalte havaeturT ale phmintuluT
dupa ponturile pravilnicesciT condicT. TeraniT se ISga prin zapisti, cA de
nu vorfi fi intocmai urmatorT, nu numaT sa fie suip a clacui crite 12 ()He
pe anti, dupa obiceiulti mosiilorti i duph condica DivanuluT, i sa impli-
nOsca tOte havaeturile mosieT, ci Inca sa se si pedepsesca de catre judecatii.
Zapisultt s'a facuta inaintea DivanuluT CraioveT, martorT flindit i Hatma-
nulti Constantinti Caragea Caimacamulti impreuna cu DivanitiT : Ilagi Stant.'
Jianulti, Stolniculti Gh. Bengescu i etrarulti Ionitit Argintoianu, la 15
Aprilie 1793. Domnitorulil dit intarire acestuI zapisti. (2)

(1) Cod. XXIII, lila 47 verso si 48.

(2) Cod. XXIII, lila 81 verso.

www.digibuc.ro
352 V. A. URECIIII

Carte de clacei a Beilasei Alexeanedi pentru mosia Otteni(a.

Dumn-vstre ispravnicilorti ot sud Ilfovti, sanatate ! V6 facema in scire

ca la Domnia Mea ati data jalba Serdareasa BA lava Alexianca, cum ca are
o movie inteacela judetti, ce se nurnesce Oltenita, i dmeniT ce sunt ve-
ptorI pe dinsa, nu se supunil a-0 face elaca vi a-T da dijma duprt obi-
ceia, cum vi vinti, rachiti puna de vindti far de voia omuluT ce-la are oren-
duita. Pentru care, dupa condica DivanuluT DomnieT Me le vi dup. cartea
DomnieT Sale frateluT Alexandru Voda Ipsilanta, ce o vequinti la mantle
SerdareseT cu 16ta 1780 Martie 15, (lama Domnia Mea acsta carte la mana
omuluT ce-la va orndui, la care sa aiba a apuce, pe top OmeniT ce sunt
veclatorT vi se hranesca pe acsta, movie, sa clacuiasca, 12 (lido pe anti, insa
numal ceT ce vorti fi casnici vi vrednicT de munca, iar holteiT sa nu se
supere ; vi claca sit o Lea rndurT rndurT. adeca 3 clile primavara, 3 qile
yarn, 3 ijile trnna i 3 clile iarna, iar nu totil deodata. Iar cand nu va
avea stapanula movieT de lucru vi va cere bani, sit aiba a lu de casa
eke 1 zlotti pe anti. Avivderea vi dijma sa aiba, a o lila din tote semi:
naturile, din 10 una, dupa, obiceia, iar nu mai multa. Iar pentru legumele,
co vorti face prin gradini pentru trebuinta caselora, de dijma sa nu se
supere. Vint], rachia, din locuitorT sa nu fie volnicti nimenT sit pue sa
vinqa pe movie, far de voia strtpanuluT movieT ; iar care din locuitori va
vrd sa vinqa, intaT sa se aveze cu ispravnicelulti ce va fi orenduita pe
acdsta movie. Avivderea sit alba a lila, vi de capre cate bani 2 pe anti, si
de matca de stupT ate banT 3 pe anti ; iar pentru vitele ce vora ave de
trebuinta caselora lora, de suhata sit nu se supere. Asisderea, de va ajunge
acdsta moie in balta, sa aiba a lua cjectuiala pesceluT, din deco bani unti
bana, sail din 10 pescT anti pesce, dupa obiceia. Iar child vre-unula din
ceT ce sunt veiletorT pe acstrt movie, vora sta cu vre-o inpotrivire la
aceste maY sus numite, dumnC.vstre ispravnicilora, pe uniI ca acetia
srt-I facetT vi far de voia lora a se supune, toll. pis. gpod.-1793 bailie 14. (1)

2 cdrti, una slobodd ceitre locui1or i alta legatei la ispramicii din sud
Gorj, pentru rimeitorii ce /kit stricdciuni.
Voue tuturorti locuitorilorti din judecula GorjuluT ye facerna in scire, ca
arna luattl Domnia Mea insciintare ca in judetula acela se urmza unit obi-
ceiti rail de catre uniT din voT locuitorT, ce avetT rImatorT: adeca tmna, dupa

(1) Cod. XXIII, lila 79 verso.

www.digibuc.ro
 mama. Lin mcattm-1793-1798 853

ce se stringa bucatele i se cosesca livejile, nu ye maT pazitT rimhtoril

i,lsndu-I farh de phstorl, faca strichciunT la semenhturT de grtme ci la
livecp de fella; unde saph rimatoril, 2, 3 anT nu se face fault'. Pentru
care acesta, duph jalba ce a fosta data DomnieT Sale frateluT Michaia Voila
SuuI, boeriT i boernacil i a1I moenenT dinteacela judeta, s'a data porunca
DomnieT Sale catre ispravnieT, ca sh se dea nizamula cela cuviinciosa, spre
a lipsi acesta r obiceii, duph care urmatorT nu suntetT. DecT iata, v6 po-
runcima Domnia Mea strasnicii, sa ye punetT pzitorT la rimatorT in tota
vrernea, a nu maT face strichciunT la livec,1T, la gradinT, fiinda pricinh de
paguba obctieT, pentru ca in adevra s sciV c ama data Domnia Mea
vole ci sloboclenie ispravnicilora judetuluT, ca verT aT cuT rimatorl se vora
gsi fara de pazitorT, fhcnda strichciune, princlndu-T sa-T ieae pe sma
domniet Ci dar, duph cum ye poruncima, fIVI dar urrnhtorT i ye punetI
pzitorT, ca sh, nu se faca dintr'acsth rea urmare a vOstra stricaciune i
paguba. 1793 Iulie 15. (1)
Vel Logofeta.

Cu pitacula din 23 Augusta 1793, A. Moruzi poruncesce la sud Slam-

Rimnica pentru mociile 13alta-Alba, i Grhditea, ale MitropolieT, aT chrora
locuitorT vinda viri i rachiti frA de voia omuluT rnduita spre grija ace-
stora mociT, ci cu acsta pricinuesca pagubh sfinteT MitropoliT, ci le porun-
cesce ca s opresca pe locuitorT dela acesta; iar vinclarea de viral i ra-
chit' sa fie exclusiva de dreptula i cu voia omuluT rnduita ala acestorti
mociT (2).

Anaforaua locuitorilord ot Deinnonesci sud Prahova, pentru obiceiurile mo-

ce are aqezdmintii in scrisii, cu Paharniculf4 Ionitd, isprav-
niculil easel Mdriei Sale Beizadea Grigoraqco.

16i Alexandru Constantine% Moruzi Voevodil i gpd. De vreme ce lo-

cuitoriT aa la mhnile lora sinetula PaharniculuT Ionith de acezaminta,
care ilil vecluma i noT, duph care eT se %lila de aunt urmatorT frh de a
se inpotrivi, poruncima dumn-vOstre ispravnicilora, ca inpotriva sh nu
ingaduitT a fi superMT, i cumperatoriT de nu sunt multhmitT 1c1 vorti *Ai
cu Paharnicultt Ionia. 1794 Martie 9.
Vel Logoftti.

(1) Cod. XXIII, fila 106.

(2) Cod. XXIII, fila 125 verso.
Analele A. B. 2127n. XV. Memoriile Seef Istorice.. 23

www.digibuc.ro
354 v. A. MIEOHIA

Prea Incil(ate Dmne,

LocuitoriT ot satu DirmoneseT dintr'acestil judetil, prin jalba ce ad data

MarieT Tale, arata cum ea avndil asezamintil cu dumne-luT Paharniculd
Ionita, vechild fiind alti stapiinuluT acesteT mosiT, a da pentru obicinuita
clad, de cOsa cate talere 1 banT 19, i s'ail si urmatil acea invoire, nesupd-
randu-se maT multd; iar acum in anulil trecutd, ornduindu-se arnautd
ispravniceld mosieT, carele i cumpdrase venituld, le-aril fi facutd cererT a
da de casa cate talerT 3, si neveonda eT a da, ati trimisti dintre diniT pe
Ioanil Deca i Manu, satenT de aT lord, ca sit pornsea jalba Ina4irniT Tale,
cu cererT a li se urma totil asezamintuld ce ail avutd maT nainte si cu
acel satenT; in locti sit pornsea acea jalba, ce le clise de all dobandi ce-
rerea lord, s'ail pusd farit de scirea lora de ad cumpdratil insisT eT veni-
tuld acesteT moiT, i le-ard fi cerndd totd asemenea ca i aceld arnautil
po talerT 3 de casa i de pogond de porumbil iarasi talerT 3, si cerd a aye
dreptate, eu a li se pazi obiceiuld de maT nainte. Pre a carora jalba ni
se poruncesce sit cercetamd pricina acsta, si dupa, aceld asezamintd, co
voril fi facutd cu Paharniculd Ionita, sa li se si urmeze, WA de a nu se
supdra maT multd, sad fiindil pricina intealtd chipti sa insciinitmti MarieT
Tale. Dupa luminata porunett urmatorT fiindti, amd infatisatil inaintea nOstra
atatri pe aceT satenT cumperatorT de venitil, catil si pre jaluitori, carora am
cerutd sa, ne arate obiceiuld si asezamintuld ce a avutd maT nainte, si
ne ardtara und ravasti iscalitil de Paharniculd Ionita, vechiluld acestel mo-
siT, ot 160 1790 Februarie 8, din care scrie cit, catil era Gheorghe isprav-
niceld mosieT DirmoneseiT, ca sa nu faca jaluitorilord maT muitti supdrare,
decat numaT sa iee cate talerT 1 banT 30 pentru claca, talere 1 de po-
gond de porumbil, parale 10 de card de fend, si din cele-lalte sementt-
turT dupa vechiuld obiceid, iar maT multi] sa nu se indrasnsca a lua,
fiind-ca inteacestasT chipti II este asezamintulil i cu dinsiT ; amil intrebatil
si pre aceld arendasti, cu ce cuvintil Mai cererea a lua cate talerT 3 de
casa, cum si pre pogond de porumbil asemenea, in vreme ce i eT totil pe
acsta movie sunt seddtorT si ad Vita sciinta pentru asezamintil acolo, care
era pentru el totT, iar nu cu osebire ; i alta nu avura a dice, decht, nu-
maT cit ardtara zapisuld de cumpdratrea venituluT mosieT, isc1ittT de in-
susT Paharniculd Ionita, cu lett' 1793 Noembre 1, pre care zapisti le vinde
acestoril maT sus numitT venituld mosieT, pe and in talere 850, si rds-
punde chiar ca sa aiba a lua de easa ate talere 3 pentru clacit. DeeT in-
teacestasT chipti descoperindu-se a fi urmarea acesteT pricini, gasimd si
noT a fi cu cale, ca dupa asezamintuld, ce se veda prin aceld ravasil alil

www.digibuc.ro
 holetRIA Lei Ato Rum-1793-1796 g55

PaharniculuT dela lta 1790, sa li se pazsca numitilora locuitorT a nu

se supra, maT mult, i cumprtorii acqtia, cu tote ca sciaa invoirea aye-
zamintuluT lora, i trebuia sa cumpere cu aceia simfonie, a fi iniT pri-
cinuitoriT reuluT tutulora, dar pOte all calla sa-1 afle indreptare cu dum-
ne-luT Paharnicula Ionit; parerea 'Astr inteacesta0 chipa este a fi cu
cale, iar hotarirea cea desvrOta r6mtine a se face de catre Inaltimea Ta.
1794 Martie 2.
Constantinti Filipescu Medelnicera, Tonita Flcoianu Serdara ispravnicti. (1)

Pitaca din 10 Martie 1794, dupa reclamatiunea locuitorilora dela NovacT,

(jud. Vlaca), mo0a luT NeculaT Logofetelula Novaceanulti. Locuitoril probza
ca din vechT eT aU avuta invoiala de a nu clacui cleat 4 dile, s adue
unit cara de fella din fnula staphnuluT la BucurescT qi cate 1 cart" de
lemne. Domnitorula ordona pazirea acesteT InvoelT, dac sateniT vora pute
dovedi ca a existata; la din contra, nu numaT ca. vora fi supu1 la pontula
de 12 dile, etc. ci i peclepsitT. (2)

Zapisele ce s'ait fetcutie de invoirea Incincistirei Hurezii cu locuitorii de pre

mogia Baia-de-ferfi ot sud Gorj* a mineistirel Hurez(.

Ith Alexandru Constantin*. Morita Voevod* i Gospodarit Zemle Vlachscoe.

Fiind-ca amindou prtile, atAtil egumenula manstireT Hureza, prin ye-
chilula stl Spiridona Economu, cAtti i locuitoriT ce sunt eptorT pe mo-
ia ce se numesce Baia, prin vechilil lora, ce i-aa trimisa aicl la Divanula
domnesca despre partea tuturora, din judecata dumn-lorn velitilora boerT,
unde eratl renduitT de Domnia Mea spre cercetare, atl caduta la o invoire
de pace, spre a conteni i a lipsi tote pricinile i judecatile &ate s'ati pri-
cinuita intr'atAtea vremT i spre a nu mai cerca de acum inainte judecatile,
insuq1 a facuta de buna voia lora i multumirea amindora panilora aye-
zamintula acesta prin zapise uniT la mane, altora, marturisite de eT in-
su1 i adeverite cu marturia lora, i sa fie i o parte i alta urmatorT
acum i tot-deauna. 1794 Martie 15.
Vel Logalta.
Adeverezu cu acesta zapisa la maim locuitorilora de pe moia Baia-de-
fera ot sud Gorja a sfinteT rnanastirT Hureza ot sud Vilcea, ca O. se scie
(1) Cod. XXVII, pag. 4. IV.
12) Cod. XXIII, fila 217.

www.digibuc.ro
356 V. A. tittECIIII

cA avndii mAnAstirea cu dni1 multe judeati pentru c1act, i pentru dijma

de porumbil, i pentru dijma de fnii din livedile lor, celea curatite de
dineil, i pentru oile lora, i pentru vindarea pAvunel muntilorti mAnAstirel
de pre numita movie, i pentru eA nu le-aril fi anal mAnAstirea locuri de
'Apnea vitelorti, cum i pentru vindarea vinului i a rachiuluT, din care
judecAti se pricinuiA atAtti mAnAstiriT chtA i lort gAlcevuri vi mare chel-
tuialA ; pentru ca sA lipsscA dela mijlocti gAlcevurile vi judecAtile, m'am
invoit4 cu dinviT i m'am avezath prin acestil zapis, ca pentru tote
acestea mai sus artate sA urmeze intocmaT dupit avezAmintulti ce am
fAcutti, cum se cuprinde la vale, adecA: totii ornuld casnicti sd aibd a cldcui
numa1 cdte patru clue pe an21 fi sd pldtscd pi cdte and zlotti de casd pe anti,
'insd de-1 va duce mandstirea la altd movie a cldcui sd nu fie mal departatd
de acsta mal multd decdt cale de trei ceasurl, i din porumbil 0, dee dijmA
ate patru baniie de porumbil de pogont, insA grAunte, cu ban4a za oca
22, i livedile ce sunt curAtite de dinvil sA aiM a vi le tine nepoprite,
vi s dee din 5 cApite una, Mr& de a nu le cere mAnAstirea bani, care
fnu sa-lil aducA ei cu carele lorti, unde se va stringe ftai de dijma.,
sl-lti facA clAT, i sA nu care cum-va vi din vre-o pismA sh-T dee focti sail
s-lti fure, cad dovedindu-se, sA aiba a-la plAti ei vi a se pedepsi ; avivderea s
aiba a le da mAnAstirea i locuri de pAvune pentru trebuinta vitelora I ort, fr
platA, 'Ms la loc slobod, iar nu in livedi sati in muntii, in call le vinde ma-
nAstirea pAvunea, cum vi la vindarea pAvuniT munciloril mAnAstirei de pe nu-
mita movie, sA aiM a se protimisi vi a cumpr din pretula acela ce va da alg
muvteriT mAnastirei; avivderea i pentru ale lorti, ce vora aye ei locuitoriT pe
acsta, movie, sA fie nesuprati a nu le cere manAstirea nimic, ferindu-se
a nu amestec in oile lorti oT ale altorti rneni strainT, iarA de se voril do-
vedi c a urmatil una ea acsta, atund sA fie sub glObA; cum vi pentru yIn-
area vinuluT i a rachiuluT, eAnd nu va vrO mAnAstirea a pune sl vindA,
atunci iea eT intAT voe dela mAnAstire, i ava, sA vindA ei, (lanai de
bute Cate taleri 1 i cat() o vadrA de vial, iar dad mAnAstirea va pune
vinurile ca sA se vindA, atund eT sA nu fie volnicT a vinde ; cum. vi din
cele-lalte sem6nAturi de pe movie, sA aiba a da dijm dupa obiceiS i dupA
condi* vi cand nu se voril One nici dupa acest avezAmintii, atunci sA
aibA a clAcui eke 12 dile pe anti vi sA plAtscA i tta cheltuiala mAnAs-
tirei de cAnd ne judecAmil. i pentru mai adeveratA eredinO, am iscAlitti
ca s se cr0. 1794 Martie 13. (1)
Ioanti biv al 3-lea Logof6tti martorfi.

(1) Cod. XXVII, pag. 11 IV.

www.digibuc.ro
 DOMNIA. Lul imam-1793-1796 357

Acesta asezAminta ndu-la amindou6 partile de buna-voia lora inaintea

nstrA, l'ama adeverita cu iscAlitura. 1794 Martie 13.
Dumitrasco Vel Baal, Vel Vornica, Costache Ghica Vel Logof6ta, Scarlata
Ghica Vel LogofAta.
Asemenea zapisa ail data acestl locuitorT, ce sunt seclAtorT pe mosia Baia-
de-fera ot sud Gorki, la sfAnta mAnAstire Hurezula din sud Vilcea, tota
pentru acesta asezAminta, care s'ati intAritil si cu pecetea Marie! Sale, din
care s'ati iscAlita i acesti vechill al sAtenilora de acolo. 1794 Martie 13.
Ea MihAilh PArcAlaba Ciucescu adevereza.
Ea Ioang Unchiesa Schioglu adevereza (1).

Anaforaua dum n6-tu1 Vel Vornidi alit' politic!, pentru cdte-vagi

nume de prin mahalalele, ce s'aft gdsitii la cercetare # cu dajdia lorii lega 0
aid # fecl6tort pre afard, poruncd a se Modred judetele
# sd se soap de aid.
.1th .Alexandru Constanting Moruzi Voevodit i gpd. Zemle Vlachscoe.
Dumne-ta cinstita si credinciosa boerula Domniel Mele, Vel Vist., porun-
cima Domnia Mea, acestl maT jos numitl din catastihula politiel Bucures-
ciloril sA se incarce insA cu liudele lora judetele pe unde se aflA, carora
sA li se iea sineturile de vora aye pre amAna si sA se trimitA aicT; si pentru
o urmare ca acsta, sa, facT poruncile Domniel Mele cAtre ispravnicl, dojA-
nindu-T, de ce sA nu fie cu ingrijire pentru unele ca acestea, la earl insusT
ei cAdea sA fie davagiT. 1794 Martie 15.
Vel Logofka.

Prea lndltate Docmne,

Cu plecatA anafora insciinteza InAltimeT Tale, c tAcendil cercetare ma-

halalelora acum cu scrisulfi catagrafiel Bucurescilora, se gAsi vre-o cAte-vasT
nume dela o semA din mahalale lips& de birnicl, de care apucAnda pe
zapcil, imT arkara, cl pricina este as, adecA cu dajdia lora sunt legatT aid
la Bucuresci, iarl starea cu casele lora se OA seciaorT pe afarA prin judete.
Ci de se va gasi cu cale de cAtre InAltimea Ta, pArerea mea ar fi mal cu
cuviintA, ca sA fie scOutl mahalalele Bucurescilora cu numele si banil lora
si sA. incarce judetele lora pre unde se aflA seclAtorl cu rudele lora, porun-
cinduse de a li se lue, si sineturile dela mann. *i pentru a fi sciutl, iatA cA
areUma maT jos anume fiesl-care si cu banil ce sunt legag.-1794 Martie 14.
Mateia FAlcoianu Vel Vornica.

(1) Cod. XXVII, pag. 12 IV.

www.digibuc.ro
358 V. A. IIRECHIA

Din sporulii duimad-lui biv. Vel Visl. Constantinii Filipescu epistatulii

Agiel, la ruplasl gird sinetit.
TALERI DAM
9 Nicolas sin Radu la mahalaua
Popa-Rusuld. *ederea loril la Vadu SapatO
9 Andreiii sin Radu of tam. sud Saac.
9 Constantind sin Radu ot tam. 1

7 Gheorghe sin Tudorti la ma- 1

1 La PloescT sud Prahova.
halaua Radu-Voda,
9 Ilie Mamulariu sin Ioan ot Si- f
livestru. La Loloiasca sud Saadi.
7 60 NegoitO sin VladO ot mahalaua
Staicu. La Ur lati sud Saadi.

Tota din sporit Kura sinetii.

7 60 Dumitru sin Lambru ot maha-

La Ur latT sud Saadi.
laua Staicu.
7 60 Ionip. sin Gheorghe ot maha-
La Ur latT sud Saadi.
laua Staicu.

Ruptasi cu sinelurl.
7 60 Mateiii muncitorulti sin Stadia
ot Staiculn. La satulil Odaile sud Ilfovii.
7 60 Nicolas sin Badea ot Staiculti. La valea UrsuluT sud Saacil.
7 60 Neagulii muncitoril sin Gheor-
La SitescT sud Ilfov.
ghe ot StaiculO.
12 Istrate TrAistarti sin Oprea ot
BroscenT. La MeriT Petal sud Ilfovii.
12 Eftimie sin Iorga ot BroscenT La 0d5,1 sud Ilfovil.
7 60 Constant. sin Stoica ot BroscenT a a a
12 Ioanil sin Stanciu ot Chrmi-
La BrchnescI sud Ilfov.
dariT-de-jos.
12 Ivan sin Sandulti ot Foisoru
La CretescY sud Ilfovil.
la CretescI.

(1) Cod. XXVII, 1V-16.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LITT MORIJZI-1793-1796 359

Anaforaua ce ea facutii in dosulii jalbei lui Anastasie Ioanitisrt,

pentru o Meanie si o carciumd, ce are pe mosia lntindstirei Cerndlesci a
nandstirei Glavaciocii, cu asezeirnintil ca altulii set nu mai deschidd beiceinie,
si in urmd a datit voie la unit' Chirip locuitorit de acolo,
si se pricinuesce pagubd.

16 Alexandru Constantinit Moruzi Voevodit i gpd. Zemle Vlachscoe. OrOn-

duimil pre sluga DomnieT Me le . . . copilti din casa de Visterie, ca sa,
mrga O. apuce pe piritulti egumeng si 0, implinsca acestT talerT 60.
1794 Aprilie 17.
Vel LogoftU.

Prea Inal(ate .Dchnne,

Acst pricina, imT este facuta de cand ail jeluitfi InaltimeT Tale acesta
Chirita pentru jeluitorulii acesta, a nu-lil ingaduesce a face bacanie, cu
care jalba fiindu ornduitl de Maria Ta iarasT la mine plecata sluga Ma-
rie! Tale spre cercetare, in cercetarea ce am facutil, atunci am vclutil la
manile luT Chirita zapisulil pirituluT egumenu, in care scrie ca sa OA voie
a deschide bacanie dandu-sT asezamintulil s66, si orl-ce pricina va fi in
urma, sa ail& a rspunde egumenulu; si artndil Muriel Tale prin anafo-
raua curgerea pricineT, s'ati datu intarirea Marie! Tale aceluT Chirit, ca sa ail:A
a-sT One) bacania nesupuratil si jeluitorulil sa-sT caute cu egumenulti. Acum,
dupa luminata porunca Marie! Tale, intrandt in cercetarea pricineT jeluito-
ruluT, ca sa, nu fie volnicil nimicil a in si a deschide bacanie si oil-eine
va fi avndil su-1U oprsca, deci pentru o urmare ca acsta a egumenuluT,
am socotitti ca din talerT 65, pretula cump6rariT pe unii anti, sh intrca
jeluitoruluT talerT 60 pentru asezamintuld ce inpotriva a facutti, si acestia
cu sincatavasisfi; si pirituld egumend, nici inteung chipil urmutoril nu este
a da acestI talerT 60, ci sa fie luminatu porunca a se face implinire; iar
hotarirea cea des6v6rsita, rmane a se face de cutre Inltimea Ta. 1794
Ghenarie 12. (1)
Scarlatii Vel Logofelii.

(1) Cod. XXV, fila 254.

www.digibuc.ro
360 V. A. IIRECHII

2 ceirg la metsile a 2 plaiuri, pentru obiceiurile moqiilorit,

din 21 Apritie 1794.
Dumne-vostre ispravnicilorg ot sud Buzii, shnhtate! V6 facemil in scire
a la Domnia Mea ag datg jalbh plhesiT din plaiulil SlAniculuT i alg Pars-
covulul jud. Buz 6ii, ar5tandg ch, aflndu-se septorT pe mosiT manastirescI
i boeresci cum si megiesesd, sunt supratT la dijma fnuluT, la dijma po-
rumbuluT, cum si la Vile de clad, nu urmzh duph or6nduia1a condiceT,
ci IT pune de fact numal vara de odath la vremea cOseT si la secere;
asisdere si din phdure, ce se aflh in cuprinsulg acestorg plaiurT, sunt opritT
de lemne de cash, de pail, de lemne de focg si de nuele, cerOndg carte
DomnieT Me le cu ar5tare ce sunt datorT a da. Pentru care iath, duph con-
dica DivanuluT, poruncimil Domnia Mea pentru tote, adech: locuitoriT casnicT,
ceT vrednicl de munch, A lucreze clack stpanulul mosiel cate 12 Vile intr'ung
anti, rndurT rendurT, duph obiceig, adech 3 ciile primhvara, 3 Vile vara, 3
Vile tOmna si 3 Vile iarna, iar nu totg de odath, afarh, ins& de eel ce vorti
fi avemdg deosebitg asezhmintii cu stpanulil mosieT, la care aceea are a
se urma duph acelg asezamintg alg lorg, iar holteiT O. nu se supere; sag
neavndil stpanulg mosieT de lucru si va cere banT, sh aibh a lua de cash
eke 1 zlotg pe ang etc. MaT departe urmzh, ca in actele de aceiasT na-
turh, relative la OranT. (1)

Anaforaua ce s'a facutii in dosulit jeilbei locuitorilorii ot satulit

Orbsca sud Teleormanil, ce ail datit pentru Mateiii LogoRtulit i Constan-
Unit Ceauqulit, ce ail avutit cumpratil venitulit moqiei pe care qedic ei,
cum cd le face multe nedreptciri la celea obicinuite, cerndit a se protimisi
ca ei sd fie venitula pe acestli an&

.16 Alexandru Constantinil Moruzi Voevodik Dui-A anaforaua dumn-ltif

Vel Logofkg, poruncimg dumn-vstre ispravnicilorg sa', urmag intocmal.
1794 Aprilie 28.

Prea lnalfate Ddmne,

Duph luminath porunca MrieT Tale, aducnda ornduitulg zapciil ina-
intea mea pe jhluitoriT sktenT ot Orbsca, lath cu Mateig Logof5tu1g, unulg
din piricT, imT artarh jluitoriT adeverinth in scrisg dela numitulg Mateig,

(1) Cod. XXIII, fila 236.

www.digibuc.ro
 DOMNIA TAII MORUZI-1793 -1796 361

scrisA dela 27 ale trecutulur Martie, prin care aratA chiar aslt, c pentru
venituld mosie Orbsca, ce rail avutO elO cumprata dimpreunA cu Con-
stanting Ceausulfi pe dor anT, aO si stApanitti er mosia luo.ndu-r venitula
pe unii anti, iarA pentru alii Visteriel, viindd dor Wee vechr ar satule
ce locuescil pe movie, si pornindO jalbh pentru dinsulg a nici cum nu-lii
voescO a mar fl pe movie, elg singuril s'a lephlatil de -tinerea ace mosil,
fiind-cl nu-r mar trebuesce, nicr tovArAsia cu anti cine-vas1 printeascuns0
nu va mar aye, si pentru banir ce si-afi lepktatg numitir Wee, sunt la
dinsulg si stag pecetluicl cum i-au datO, nesciindg chtl sunt, On crind
va veni Constantind cduvult, fiind-ca, banir sunt al lur; si viinda eld, cum
va vr va face. Dee fiind-cA MateiO Logoftulg si Constanting cusulfi,
piritir, ail luatti venituld mosier pe unit ant, si fiind.ch pe cesta laltti
anti ail intorsil banir la Mateiti, earl stint la mans, lul pecetluitl, si insusT
Mateiti de a sa bunA-voie s'ail lepdatO de Onerea venitulur acer mosir si
pe alit doilea anti, si de vreme ce aceld Constanting cusulil ne ar6tA
cA se aflA in slujba vAmel Giurgiulul, BA fie luminatA porunca MArier Tale
cAtre dumn-lorti ispravnicil ot sud Teleormanti, ca FA trimit sA-lu aducA
inaintea dumn-lorg vi puindua fatA cu jAluitoril, earl clicu cum ca ati pA-
timitO din pricina numitilorii piriV, si de se va dovedi cl stint adevrate
aceste, sA-15 lipsscA si pe acelii Constanting din stAphnirea venitulul mosie)
si sA-lti aibA jAluitorir acestia venitti in stApanirea lord priA la implinirea
anulur; iarA hotArirea cea desovirsita r6mne la Maria Ta.-1794 Aprilie 36. (1)
Vel Logofkii.
Ffind-cA aceste liude 4 din judelulti Argesti, anume Sore sin Badea,
Ncsu sin Grigorie, Badea sin Dobre si Gheorghe sin Rizea, ce au fostg
orenduitl din porunca Domnie Mele, cu care, sA incarce cherestea de tre-
buinta imp6rAtscA dela judetula Secuienilorii, nu nume s'ail aretatti cu
inpotrivirr la urmarea porunce Domnier Mele, ci incA vi la osebita mare
obrAznicie, si au indrAsnitil si ail bAtutti forte WI si pre dor din slujitorr,
a cArora faptA, prin cercetare dovedindu se adevratA si fAcendu-se vinovag
de cea mar grea osindA, s'ati pedepsitO de Domnia Mea cu bAtaia, trAmitndu-I
si la ()era; dreptg aceea, dal volnicie sluger Domnier Mele . . . zapoig
armasescg, sa, ridice de aid pe acestr mar sus numitl si in pazA sA-I ducl
la ocna . . . OrdOnA camArasulur ocnel sA-Y primscA, dndg adeverint,A.
1794 Maid 1. (2)

(1) Cod. XXVII, pag. 34 V.

(2) Cod. XXIII, filo. 247.

www.digibuc.ro
362 V. A. IIRECHIX

Locuitorii de pe Hartescii Cutlumusului a maindstirei Clocociovit

(plaiulit Argesului, jud. Muscelit) aft inchisfi silistea, fdcAndd livecli de pruni,
si acum nu se supund a-fi da dijma acelord livecli, clicncld cd sunt grddini
pentru trebuinfa caselorit lord, iar nu livecli.

Luminate DOmne, (jice egumenula Clocociovului) eti sciu cA eine are

gradini numal pentru trebuinta si satiult easel sale, urmzA a ave 50, multti
100 de pruni, iar nu livecli intregi de 1000 si 2000 de pruni. Pe fostulti
egument, fiindti prostU, locuitorii ila amAgiati si nu-T da drpth cieciuial, din
10 prunT 1, dupl vechiulti obiceiti, ci-T dAdea eu 4 5 oca rachia gall
din prunii acestorti live4I si se nApAstuitt mAnAstirea la dreptulti sn. Egu-
menulti, la 20 MaiU 1794, cere lui Alexandru Moruzi dreptate.
Acestil Domnitoril pune pe petitiunea de mai sus a egumenulul ChirilA
resolutiunea cA: orenduiala condiceT Divanului cuprinde, cA pentru tote
rodurile s se dea la stapkulti mosiei cleciuialA, afarA numai din grAdinile
ce va fi avndu imprejurula easel lorti.
Asemenea si pentru livecjile de pe la vii, pe suma pogOnelord ce voril
aye vii, pe jumetatea viei lorti ail O. aibA livede ap6ratA, iar catA va aye
livede mai multA, este sA-si dea cieciuiala, din care se intelege eA grAdinile
de pomi, ce vorti fi pentru indestularea si trebuinta caselorti lorti, acele nu
suntii a se sup6rA, iar cand, dupA aretarea ce face egumenulfi, vorti fi avCndti
livecli marl cu multime de pomi, din earl fact' alisverisubl lora, sA dea
qeciuiala... . Ordinti la ispravnici sA reguleze in acestil modti. (1)

Anaforaua Prea Sfinfiel Sale Pdrintelui Mitropolitit cdtre

&1teW1 ot Gherghga, ce in silnicie aril' fl pusit ving si rachig alit lord in
vinclare pe mosie.

lii) Alexandru Constantind Moruzi Voevodd i gpd. Cu cale fiindri ana-

foraua Pr Sfintiei Sale PArintelui Mitropolitului, poruncimii Domnia Mea
dumne-vstre, ispravniciloril al judetuluT, sl ornduiti mumbasirti a merge
la fata locului, M. fad, zaptii aceloril locuitori si sA-T poprscA de vinclarea
vinuluT i a rachiului, ea sA, se vinclA numai vinurile i rachiurile sfinte
case, dupA condica Divanului. 1794 Maiti 27.
Vel Logofetti.

(1) Cod. XXIII, fila 247.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZI-1793-1796 363

Prea Indl(ate Danne,

Cu smerita nstra, anafora insciintamti MHO Tale, ca purtatorulti de
grip, ce-15 avemil la mosia Gherghita din sud Ilfovil, ce este a sfinteT Mi..
tropoliT, ne insciinta, ca uniT din locuitoriT GherghenT in silnicie aril fi
pusil vial si rachia alti lorti in vindare pe numita mosie, dintru a cArora
urmare se pricinuesce pagubA sfinteT MitropoliT, neputnd5 trece vinulti I
rachiultz case!, ce se afla acolo; ci fiind-ca acestti obicei 5 n'a fostil pAna
acum, rugam5 pe Maria Ta sa fie luminatA porunca 1115 [time Tale catre
dumnd-loril boeriT, ispravniciT judeculuT, ca dumnd-lorti sa, orenduiasca mum-
basiril a merge in fata loculuT sa le faca zapt5, poprindu-T pe aceia de a
nu maT vinde vinulti si rachiulil lorti. De acesta rugamti pe Maria Ta, si
aniT Marie! Tale rugamil pe Domnulil Dumnedeti sa fie multi si norocitY.
1794 Maiti 25. (1)
Alt' Marie! Tale catre Dumnedeti ferbinte rugatoril si smeritfi parinte
sufletescil
Alil Ungro-VlachioT Dositeiti.

Egumenulii dela Radu-Vodei cu scitenti dela Buda sud lifoinl, pentru

obiceiurile mosiei.

RI) Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii i gpd. Zenble Vlachscoe.

Cu cale fiindil anaforaua acsta ispravnicescA, in urma careia numitiT satenT
nu s'ail aretatil cu nicT o apelatie in treT luni si jum5tatc, ce sunt trecute
dela acdsta hotarire Ora acum, intarimti Domnia Mea, ca dupa asezamin-
tulti lorti sa se urmeze, spre a clacui la manastire cAte se dile intr'unti
an5, si dumn-vstre, ispravnicilorti, sa daV ajutorulil celil cuviinciosil ma-
nastireT. 1794 Maiti 27.
Vel Logof5t5

Prea Inetlfate Ddnine,

Dupa, jalba, ce ati datti Marie! Tale sateniT dela Buda sud Ilfuvti, cum
ca se afla cu sederea pre mosia mAnastiriT Radulul-Voda de suma de anT
si nu au fostil superatT alta data maT multi' deck unil zlotil de vadrA,
iara acum dicil cum ca a deosebitil manastirea dece case, din pisma i
(1) Cond. XXVII pag. 15 sc. VIII.

www.digibuc.ro
364 V. A. IIRECHIA

rautate, vi le cere cate doT zlog de cask iar dece case sa nu le supere
maT multi dela ce ail fostd obiceid; asupra careia jalbT ni se poruncesco
de dtre Maria Ta, ca sa teorisimil jalba, sa cercetamd atatd de obiceiuld
ce qica jaluitoriT ca rad avutd, cum vi de vre-und deosebitd avezamintil
in scrisd, de vord fi avndti dela stapanif movie, vi pe largti sa insciin-
Omil Marie Tale dreptuld adevdril. Luminate porund urmatorT fiindti,
s'ad inflivattl inaintea nstra davagiiT cu Sfintia Sa Archimandritd egu-
gumenuld manastireT RaduluT-Voda, vi IntrebAndu-se Archimandrituld, ce are
s r6spunqd asupra acesteT pricinT, ne scse und zapisil pre care-lti vadu-
ramd, cu ltuld 1792, Decembre 15, iscalitil de vse OmenT satenT de acolo
anume: Christea, Negoe i *tefanti, Dumitravco, Voico vi *erband, intru care
cuprinde: ca, din luminata porunca MarieT Sale lul Voda, amd lostil trimie
la Sfintia Sa Parintele Archimandritil, egumenulil manastirel Radule-Voda,
Chird Ignatie, de ne-amil invoitil, pentru ca sa facemd claca inteund and
vase (lila de cas, iar nu maT multi', iara carT din ne va sta cu inpotri-
vire vi nu va urmit, dup cum ne-amil legatti cu zapisulti nostru, acela sa
se pedepsesca, platindil vi tta cheltuiala omuluT manastireT, care va face-o
dintr'aceea pricina; vi pentru ca sa lipssca tote gaicevirile dintre noT, amil
data acestti zapisd add nostru la sfnta manastire ; dicndil Archimandri-
tulti, ca dupa, acestd zapisil vi asezamintd cere sa-T clacuiasca fie-care cas-
nicd cate vase dile pe anti, iara alt suparare decat acsta la clad, dice
ca, nu le maT face; iara pentru cuvintulti ce dicti satenil, c le-ail deose-
bitil clece case vi le cere de cad, eke doT zloV, raspunse Archimandrituld
A nicT ail deosebitil casele ce qica eT, nicT le-ad facutd acsta cerere sail
suparare, fara numaY ceea ce scrie in zapisd cere dela dinviT, a-T clacui
eke vase dile; la acsta respunsera sateniT, cum ca, acesta zapisd numal
de doT ine s'ail facutti vi s'ad datti la mama egumenuluY, iscalindil vi
pre ce-lalp carT se ye* dar fiindil fata din ceT iscalip in zapisil, s'ad
intrebatti de ad fostd la facerea acestuT zapisil vi de scid de acestd ave-
zamintd, carl respunsera ca, ad tostil vi s'ad iscalitd; dee cunoscendu-se
ca este bunti vi adevarata zapisuld vi avezamintuld ce se vede, numai
incape alta dava a maT face, ci sa se multumsca pe avezamintuld acesta)
care este cu indestulatd sincatavasisd despre partea manastireT, de se pa-
gubesce de vase ctile, vi eT se folosescti, caci cuprinderea luminatelord po-
runcT ale Mariel Tale, ce sunt date catre noT, dupa caiduld Divanule, cu-
prindil: fiee-care locuitorti casnicd sa, lucreze dte 12 dile clad pe and,
aded treT dile primavara, treT clile vara, trel clile tOmna, treT ciile iarna,
afara, insa de ceT ce vord aye vre-unti deosebitd avezamintti, dupa cum
acevtia, la care sunt datorT dar A urmeze avezamintuluT lord. Pentru care

www.digibuc.ro
 DOIANIA Lin MO=1-1793-1796 365

nu lipsimil a insciint MArieT Tale, si cum te va lumina Dumnecleti asu-

pra acesteT pricini. 1794 Februarie 10.
AT Ingtimel Tale pr plecate slugl : Alexandru Vel CAmin., VintilA Prij-
boianu. (1)

165 Alexandru COnstantinil Moruzi Voevodti i gpd. Zemle Vlahscoe.

Neodihnindu-se sAteniT TArAcenT, ail esitti la Divanil inaintea Domniel Mele,
fa0 cu Marina biv Vel 3-lea Logofkil, vechilti a dumn-luT biv Vel Logo-
fkului Scarlatil Ghica, unde neputend tagAdui sAtenil cum cl satulti lora
este tocmaT asupra hotaruluT mosiei d-luT Logofkului, si pliroforismdu-ne
apoT si de starea si de lAcimea mosieT pe care locuesca, cum cA, dupl nu-
mrulti caselor acestuT sat si dupA indestularea vitelora ce ail, nu pke
fi destoinicA mosia pe care sea de a indestul si a hrAni cu pAsunea vi-
tele lorti, WA de a nu cAlch si fArA de a nu trece la hranA si pAsune pe
mosia dumn-luT Logofkului, si este cunoscuth si fArA indoialA paguba si
cAlcarea mosieT ce i-se face, dupa cum si insisi eT nu puturA incredin0
cu blestemil cum eh nu s'ati pascutil sail nu se pascti vitele lorti pe mosia
dumn-lul, le-amil data A intelega, el dreptatea IT datoresce de a clAcui
la dumn-luT acelea eke 3 clile pe anti, cu care nu potti pricinui a li se
face vre-o paguba sail inchraturA peste datoria lorti, in vreme ce ail a
11 scaclug din 12 clile earl suntil obicinuite; si acsta ne-ati r6spunsti, cA
nici la stApanulti mosieT pe care locuesca nu clAcuescti in lucru, ci pla-
tescil claca in bani, precum si ispravniceluld CluceruluT Costache aseme-
nea aratA, ea tot-deauna in bani au primitil claca dela dinsil. Decl pen-
tru ca Dia dumn-luT Logotkulil A nu aiba paguba si nedreptatea mosieT
Domniei Sale, si ca nici sAteniloril acestora O. nu le renattie pricina la
cuvintulti, provalisindil cA nici odata n'ati clAcuitil in lucru, amil hotaritti
Domnia Mea, ca dela incheerea Oa incce Ora acum, pre cats vite se
va dovedi de acestoril sateni, prin carte de blestemti, a s'ail pAscutti pe
mosia dumn-lui, A platsca la dumn-lui Logoftulil obicinuitulti suhatti
de vite, pe totil anultl, dupA condica DivanuluT, si zapciulu celu ornduitil,
dupa socotla ce voril face dumn-loril yenta Logotetl, A fact implinire;
iara de acum inainte, oil sl-s1 pazscA vitele de a nu maT cake, si a nu
trece pe mosia dumn-lui, sati de nu, A fie datorI a plati asemenea obicI-
nuita suhatti, dupa, condica Divanulta, pe tail anulti. inteacestasT chipil inta-
rimil Domnia Mea dreptatea dumn-luI logoletulul Scarlat5. 1794 Iunie 11.

(1) Cod. XXVII, pag. 7 IX.

www.digibuc.ro
366 V. A. UREMIA.

Prea Inlfrile Dmne,

Ceuvulti de Aproll, dupA luminata porunca MArieT Tale, ail adusii inaintea
nestrA pe Negu cuii, i Diiculii, i Radu PArchlab5, i Mateid Vornicelulti,
i Grigorie Nand, i Dumitravcu Unchiavu, i Enache, i Mihail, i TAnase, i
Petre, i Dragomirti, i Ioan, i Gheorghe isprAvnicelulfi, i Dumitru, i Voicu,
i Tudoril Negri la, i cu totT ceT-laltT sAtenT, ce locuescii pre movia TArA-
cenT din sud Ilfova a dumne-luT biv Cluceril Costache, facA. cu Vasile biv vA-
tafti de pAhArniceT, vechilil din partea dumne-luT biv Vel Logofetulil Scarlatti
Ghica, i citindti Intl domnesca carte a MArieT Sale rposatuluT Nicolae
VodA Caragea ot let. 1783 Aprilie . . . vedemil ca. att poruncitii Maria Sa
ispravnicilord, ca oni sA oprescA pre numitiT sAtenT i sA facA de a nu
maT cAlch, vi a stricA movia FrAsinetu a dumne-luT LogofkuluT, ci sA fie
cu totulti oprit5, sail de ati trebuinta all pasce vitele pre movia dumne-luT
LogoretuluT, sA-1 faca ca sA platsca suhatulti pamintuluT, precum este obi-
ceiulil de vitA, orl in banT, sail in clad., i avit vorti aye voe a vi le
pasce pre movia dumne-luT, cu care suhatil sail claca, ce voril da dumn-lul
LogoftuluT, s BMA a se sad() din claca ceea ce este datorti a face la
stApAnulti movieT pre care sunt veVtitorT. DupA acesta vlumti i anafo-
raua dumne-loril veliiloru boerT totti cu letulil 1783 Iunie, prin care se
arata ca numitiT sAtenT, nesupuindu-se porunceT MArieT Sale vi cu silnicie
tiinda movia peniru pAscutulti vite1or5, Mt% de a nu ave durnne-luT Lo-
gofetulti chtil de puOnil ajutorti dela dinviT, clintea cArora pricina nici
satU, nici arAtura nu se pte face pe movia dumi-sale, i IniY ei mArtu-
risescil, ca pentru caci este movia pre care vedil forte putina, de aceeall
hrAnescil vitele loril pre movia dumne-luT logofetuluT, ca orl sA-T platescA
de vitA cate patru parale dupa obiceiti i dupA hotArirea domnesca, sail
din 12 lile clacA din-Leung aria, treT ile sl clAcuiascA dumne-luT, trei Vile
la sfnta Mitropolie vi vase la Clucerti Costache, stapanuld movieT unde
se OA veVelorl. Acsta cerere a dumne-luT logolauluT fiindil cu dreptate,
arata dumne-lord veliii boerl cA s'ati primitil la judecatA, remaindil vi nu-
mica satenT mu4umitT sa clcuiasca dumne-luT LogofetuluT i sfinteT Mi-
tropolil cate treT Vile pe anti, vi dumn-lul CluceruluT Costache vase ; ne
maT arta vechilulil dumne-luT LogoftuluT i zapisulil numiplork satenT,
scristi totil cu ltulu 1783 Iunie 19, prin care se leg% ca sa clacuiasca
dumne-luT LogofetuluT de omil ate treT qile pe an5, pana yogi put O. se
cortorosescA de pe movia pe care sunt veVetorT, dupa care intrebaramil
acum pe numitii sAtenT, ce au sa ica inpotrivA; zapisulil de totil Ilti ta-
gAduirA, Vicendil cA nici cum nu este la sciinla lorti, Vicendil doT din nu-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIJT MORIM-1793-1796 367

milil satenT, adeca Negula i Deiculfi, cacT amindoT a fosta atunci aid, i
nici de cum vre-una zapisa ca acesta nu mit' sa fi data; pentru care, fiind-ca
el zapisula ila tagaduescil, IT intrebarama de este cu adev6rata, cit vitele
lora se pascil pe moia FrAsinetu a dumn-lui Logoftulul i pe a Mitro-
polieT, i rspunsera ca satula fiindil pe hotarula acestora moiT, nu numaT
vitele, ci i viteiT i gAinele lora treca pe aceste moiT, darA pricinuira
clicAnda, ca. nicT eT, nici parintiT lora clad, la moia Frasinetu, nicT la a
Mitropolid n'ail facutil nici odatA, i pentru aceea nicT acum nu se pota
suferi a face clacA la treT stApanT, neavnda obiceia; a caroril pricinuire
fu PAM de nicT una temeia, de vreme ce nu 8,5 sa clacuiasca maT multe
qile pe ant', deck numaT celea 12 ce stint drepte i obicinuite, care dile
orT la moia pe care eda, sail la moia de alaturea de vorfi face, ei nu ail
nici o pagubd, 0 nici cu pricinuirea ce dicfi, cfi nici ei nici pcirintii lora' nu all
avut4 ohiceifi sli clacuiasca la trel stapeini, nu se potti ajutora tntru nimicfi, cAcT
in vreme ce hrana viteloril lora i-o facil pe nurnitele moiT, este nedrep-
tate de fata cunoscuta a aye moiile de alaturea suhatil de paunea vite-
lora lora, fara a se folosi stapanii mofilora nici cu plata de suhatil de vita
po parale patru, nicT cu parte din dilele clacii, care acsta plata de suhatil
saa parte din claca se obicinuesce i la alte moiT, ce nu stint de ajunsa
pentru hrana viteloril satuluT; incA aici la acsta pricinA ar fi fosta cu drep-
tate O. clAcuiasca la ate trel staphniT moiilorti de o potriva, adeca patru
gile dumn-luI LogofatuluT, patru sfinteT MetropoliT i patru dumn-lta Clu-
ceruluT Costache, caci de rmnea a se socoti, ca pentru ca eT sunt cu
easels lora pe moia dumn-luT CluceruluT, s'ar cuveni sa alba dumnA-luT
deosebire la folosula venituluT satuluT, dar indestula deosebire are folo-
sindu-se cu vinclarea vinuluT i a rachiuluT, i maT virtosil ca cela maT mare
interesti i trebuintA a statulul este pAunea i hrana viteloril lora, care
trebuinta, &and moia pe care edil nu este destoinicA sa le-o implinsca,
se cuvine dupa dreptate 0, se impartaasca din venitula satuluT stapfinil
moiiloril carT implinesca acea trebuinta, orT cu patru parale de vita, sail
cu impArtaire din clilele clacii. Dar cu tote acestea, fiind-ca insuT dum-
ne-luT Logof6tu1a, vedemil ca s'aii fosta multamitil atunci inaintea dumne-
lora velitiloril boerT sa clacuiasca numaT ate treT gine pe ana, gAsimil cu
cale ca asemenea sa se urmeze, adeca num4iT satenT ce-T pasca vitele pe
moia dumi-sale Fr6sinetu i pe a sfinteT MitropoliT, sa clacuiasca ate
treT dile pe ana la amindou6 aceste moiT, iar cele-lalte ase 'Ana la 12
sa le clacuiasca la moia pe care i-ail pusa casele lora; i fiind-ca dela
hotarirea judecatei dumn-loril velitiloril hoer!, in unil-spre-clece anT Ora
acum, eT n'ail fosta urmatori a clacui la dumn-luT Logofetula acele cAte
treT Ole pe anti, cum nicT insuql eT nu tAgaduira, gAsima cu cale ca pentru

www.digibuc.ro
368 V. A. Mena

vase anl, ce ad trecutfi dela venirea luf Mavrogheni vi panel s'a fdcutti pace, sd
fie nesuperati de dilele cldcel acelord ant, iar pe cel-lalfi 5 ant sa faca fiesce-
carele din el &ate treY gine clack pe tom anulii, cum 0 de acum inainte a&
se urmeze cu facerea cl&cel, dupa cum s'ail hothritil de atund; iar hota-
rirea i proci. 1794 Iunie 6. (1)
Vel Logoftd.
Vel Band, Vel Logof6tU, Vel Dvornica.
In procesula liff Theodosie Cecherdecil suditulil cu Ivang Srbulti, Theo-
dosie cumpUrase unil crngti de patachina dela Ivanil &I-1)u lil sail dascalulii,
ispravnicelti mo0eI Rsucenil, dar s'aU sculatil maT multY satenl din Dd.-
ganesci jucl. Vlaca i in silt ail Watt' aprpe 3 parll din crngil pata-
china; din acesta s'a nascutil gleva 0 s'a doveditil ca singura Drago-
mint din Draganesd este vinovatil i rat pedepsitii Domnult cu 150 toiege
la talpl. (2)
Privilegit acordatil, in 24 Iunie 1794, femed i copiilort rUposatulul Ie-
ronimii, ca sit aiba milele ce at avutt barbatu-sn inca dela Alexandru
Ipsilante, dela Caragea i dela Michait Voda Sutu Hi in domnia intaia, ca rs-
platire, cad prin silinta luI at adust multime de Omenl strainY, ungurenY
peste 1.000, de i-ail sala0uitil aid in pamintul Ord Marie Tale.
Mile le acordate ati fostil: scutirea de dajdiI scutirea bucatelorti de dij-
maritu i vinricit, scutirea de oeritil a 100 de oT, 4 liude straini pentru
ajutorult easel i slujba de ispravnicelii peste ceT 1000 de ungurenI. (3)
Anaforaua lul Vel Vornicil din 4 Octobre 1795, prin care arata ca s'a
conformatil porunceY domnescl, ca sa afle pe strainiT venitl in Bucuresd
din strainatate, cum i pe cd venitl de prin sate, ca nid de cum sa nu
fie primitI, i pe de o parte sa afle anume cine e 0 de unde i pe la ce
hanurl at trasil, 0 pe de alta parte ca sa se insciinteze zabita politid, carl
sa mrga sa-Y ridice gi st-T trimi0 pe la urmele lora, de undo s'ail stra-
mutatil.
Domnitoruld aproba 0 ordona luT Vel Vist., ca prin mumba0ril sa ri-
dice din Bucuresd pe OranY OA duca la urma lort la ispravnid. (4)

(1) Cod. XXVII, pag. 30, IX.

(2) Cod. XXVII, scare 16, fila 1.
(3) Cod. XXVIII, scare 13, file 6, verso.
(4) Cod. XXVII, scare 17, fila 17.

www.digibuc.ro
INV
bOtINIA LIIi MORITZI-1793-1796 860

Pilactl la Hatmanii .N. Hanger ldii, Caimacamulit, Craiovel.

hi facem6 in scire cA multA mirare cuprinse pre Domnia Mea a audi

c. locuitora p&p loculta, peitiminc14 necazuri i nedreptql, nu vinii la
dutnne-ta s jeluiascti, ci intimplandu-se trecere chnenilorg nesciuf% pe acolo,
alrgel qi niizuescii de-0 plangil pcisurile loris la dfni, ca stI arate Dom-
niel Me le, precum locuitoriT din 2 sate : Topetil i Tirloaca din sud
Gorj, ce Bunt locuitorT pe moiile mAnAstireT Tismana, nesuferite pAtenit
necazurT avndil de Archimandritulli *tefan6, egumenula numitel ma-
nastirT, i audindii de trecerea ornduituluT Nostru Pechirgi, co cu atita
treba a fostii rnduitil la sud Gorki, cu toti1 alergara la dinsula de s'ati
p1tms6, spre a ar6ta DomnieT Mele, cum cl 12 dile ail avuth obiceid de
clAcui la numitul6 pe anti, iar acum ii silesce Bi le cere egumenuld eke
15 dile pe an6 ; i deosebitil pentru rimAtoriT lord, ii apuca s6. platesca
&Ate 4 parale jarovnica, lucru ce nici odatA obiceid n'a fostd, i po-
runcesce tiganiloril de le omrA vitele Bi-1 bath jocti de dinBiT ; aBiBderea
le iea caiT de-1 pune la aril far de nici o plata; cum Bi la alte podvedY iT
muncesce i-T pune de lucrza far de platA, Bi Mr de voia leek ; i pe
amindoT pArcAlabiT dela aceste numite sate ind bAtut6 in falangA OM la
mrte, pedepsindu-T forte 1.66, cum Bi pre ceT-laltY sAtenT iT bate Bi-1 cAs-
nesce tot-deauna ; deosebitil de tote acestea, are Bi inchisre la manastire,
de tine pre locuitorT inchiBT in cula manastireT dile indelungate, ca pe nisce
vinovatT; lucru care ne turbura destulti i care ne aduce la multA mirare,
care sA fie Ore pricina de nu vial la dumnd-ta sA se jeluiasca i sA le
arate aceste tote, avndu-te Caimacamil rnduitil al Nostru acolo, spre a
le indrept acestea tOte ? Pentru care iatA 41 poruncimii Domnia Mea
straBnicti, BA-la dojenescI i s-ld infruntezT pe dal i se cade, dupa nisce
fapte ca acestea Fy4i sA aret1 datoria sa, cu care i se cade a se purta cAtre
locuitorT, ca parte bisericscA ce este, cu blandete, cu iubire, iar nu numaT
BA sera egumenuluT, ci i pd insuBT sA-16 aducT aicea, caruia BA-1 aretT
porunea Domniet Mele, ca BA se parasesca de unele ca acestea, i maT
multi' dead aceea ce sunt locuitoriT datorT, dui:A condica DivanuluT, adecA
12 qile, suprare sA nu le La, nicT cu cererT pentru jhrovnicie de vita
cte 4 parale, precum n'a fost6 obicei, sA nu-T supere ; MOT, grosurT i
inchisorT, BA nu mat audimii cA maT tine, pentru cA de se va maT Intimpl
a maT veni la audulti DomnieT Mele unele ca acestea, bine BA scie cA 116
pedepsimil i cu necinste Ilti sctemii Bi din egumenie; i BA avemil

" Analele 4. R. Tom. XT.Uernoriile Seq. letorice. 24

www.digibuc.ro
:370 V. A. MECII(A.

Domnia Mea respunsd de indreptare si de urrnarea ce al Menai. 1794

Julie 24. (1)

Pitaol din 16 Novembre 1794 dare boerii DivanuluL

Fiind-ch din jAlbile locuitorilord ne-amd Insciintatir Domnia Mea, cum

ch stApAniT moiilord cu pAclurl, pentru lemnele de toed care taie locuitoril
de le aducti pentru trebuinta politiel, le iead pentru und card de lemne und
nesuferittl havaetd, cAte 10-15 si ptinh la 20 de parale, osebitu si pentru
meruntisurile de trebuinta caselord lord le facd multe sup6rArl i necazurl,
ei ltingA acestea, fiind-ch din seceta ce s'a IntImplatti es-timpd, neavAndti
lo3uitoril nutrecd (le a-sT scte vitele din iarnh, urrnezA ca cu dArAmAturl
i menunthT mid din phdurT sh si le brAnescA inteacstA iarnA, unde si la
acsta uniT sunt poprici, altil necAjict cu cererl fArA de msurA, pentru
acsta dar, poruncimil Domnia Mea, ca adunAndu-ve la und 1oci, sti cercetatl
condicele Divanulul, sA vedet1 ce obiceid este pentru acsta i sA chibzuitT
cele drepte si cu cale si sa. aretatI DomnieT Mele InsuT pentru tote aceste
prin vAtatil za pAhhrnicel, ca sA se (lea poruneile Domniei Mele de urmare
la tOth obstea ; i asteptAmil fArh zubavA anafora. (2)

Chrisovulii locuitorilorft din Muhl Piteseilorti of sud Mused* penfru

a nu-i Meal-a) vindriciulii la msurdtdre.

Fiind-cA la Domnia Mea ati datil jalbh locuitoril din Multi Piteseilord
sud Museeld, artAndii eh slujbasl vinArieeri, ee vind la aceld p&p", in tot"
anil, le tact) asuprirT i niiphstuirT, luAndu-le vinhriciuld Indoitti si Intreitd,
cerndit la Domnia Mea ca sit le dAmil la mAnile lord domneseuld nostru
ehrisovd, cu cuprinderea in ce chipti i cAte cAtd sA plAtscti, vinAriciuld,
a nu li se maT face incArcAturh maT multd la unsurAtre; a chrora cerere
fiindu cu cale, amd primit-o Domnia Mea, i iath dAmil la mAinile tuturord
locuitorilord domnesculd nostru chrisovd cu cuprindere intocmal dupA
ponturile vinariciulul, prin care poruncimd, intAT pentru plata vinAriciulul,
ca maI multd sA nu fie locuitoriT supratT, deck la vadrA eAte cincT banT,
intocmal duph vechiuld obiceid i duph cuprinderea ponturilord Domniel

(1) Cod. XXIII, Ills 266, verso.

(2) Cod. XXIII, lila 295.

www.digibuc.ro
 tIOANIA IA MORUZI-1193-1196 At
Me le; alg doilea pentru msuratOre, sa, MIA slujbasiT a le pazi dreptatea,
msurandg vasele lora cu cotulg inferatg, ce se da slujbasilorfi dela visteria
DomnieT Me le, si. pe cate vedre va fi in adeverg, pe atatea BA le platscA
vinariciulg, iar mal multii cu o vadra sag cu o oca macar, BA n'aiba voie
slujbasil a-T incArca cu pricin de obiceig, ca acsta este nesciutA si ne.
primita Domniel Me le, si cu acestea ponturT se cumpera, si vinAriciulg, iar
n'afi voe si sloboclenie dela Domnia Mea slujbasiT vinaricerT a-T incarca
macar cu chtg de puting, nicT cu pricina de obiceiurT none, nicT cu pri-
cina de paguM, ceicI paguba sag eaftigulti este in norocul4 lonl, iar nu este
in spinarea saracilorg, nicT sa se cuteze slujbasiT a metahirisi coturT vechT
sail viclene, ci cu insasT coturile noue' FA li se dee in top anil dela vis-
terie ; si pentru ca O. lipssca mestesugurile si nedreptatile spre incarcatura
locuitorilorg, si mal virtosg ca sA aflamil si A descoperimg incarcAtura
ce in potriva voinOT si porunciT DomnieT Mele aril patimi locuitoril, porun-
cimil Domnia Mea strasnicri slujbasilorg vinAricerT, ca sa pazsca negreBitii
coprinderea pontuluT de alti sptelea, ca pentru fieste-care vasa sh faca
slujbasiT cate nal ravasil in care sa arate numele omulul si ate vedre ag
esitg acelg vasg, care avast', datorie sa fie acelul cu ving, pentru folosulg
dreptAteT lui, a-lg lipi in fundulti butiT sail pe thiga tocitoreT, si apoT la plata
banilorg sa-T dea un Avast' de plata, in care sa arate negresitg si pe largg
Ca ag platitg cutare omit vinariciulfi ce ag avutg intr'atatea vase, vedre
atatea, de vadra cate banT atatia, la cutare vinaricerg, care facg talerT atatia,
in care ravasa negresita sa se iscalsca vinariciulg, si ast sa pastreze lo-
cuitorulti acelfi ravasg, ca la cercetarea ce se va face, A se cunsca de ail
facutg slujbasiT msuratre dreptA farA de incarcAtura si fara de viclesugg;
alg treilea pentru mncarea slujbasilorg si pentru hrana cailorg de conace,
poruncimii ca celea ce le va trebui, sa le cumpere cu banT, fara a nu se
sup6th locuitorii catg de puting; alg patrulea poruncimil sa, nu se supere
locuitoriT cu a li se cere parale de cramh, sag parale, sail ving, pentru tre-
atre si pentru sloboclenia vaselorgz MIA de numaTd ou6 parale sa se ieae
de nume pentru Avast' de plata, ce sunt obicTnuite, iara de ravasele earl
sunt BA se lipesca la vase, sa nu se indrasnesca a le cere vre-unti bang.
Tote acestea strasnicti poruncimii Domnia Mea slujbasilorti vinaricerT sa le
urmezel si sA se pazsca tta dreptatea locuitorilorg, cad inpotrivA ce-lg ce
va urma, nu numaT va intrce indoitii si intreitg, ci Inca se va si pedepsi.
Pentru care s'afi data la mainile locuitorilorg acestg domnesculg nostru
chrisovg de aprare despre nedreptap si incarcaturT, prin care poruncimg
Domnia Mea si dumn-vOstre ispravnicilorg, in tota vremea BA avetl a-T die-
fendipsi, cad hotarirea ponturilorg DomnieT Mele, ce s'ag datti slujbasilorg,
are a se pazi nestrAmutatg la tote, si cfind inpotrivA se va cuteza vre-unii

www.digibuc.ro
372 V. A. notcmX

slujbaa cu cca maT mica suparare locuitorilora nedr6pta, sa seie hotarita

ca nu o vomit trece Domnia Mea en vederea, duph datoria ce avetT a pri-
veghiA ca sa se urmeze intocmaT. Adeverinda chrisovula acesta cu insuT
domnsca nostra iscalitura i pecete i cu crediMa prea iubitilora Domniel
Mele fiT, Constantina Voevoda, Dumitraco Voevoda, Nicolae Voevoda,
Gheorghe Voevoda, marturT puinda qi pe dumne-lora cinstitT i credincio,T
velitl beer! aT DivanuluT DomnieT Mele: Durnitrache Racovita Vel Bann, le-
nache Moruzi Vel Vistiera, Manolache BrAncovnu Vel Vornica de Tra-cle-
sus, Costache Caragea Vel Hatmana, Dumitrache Manu Vel Spatara, Nicolac
Filipescu Vel Logofta de Tera-de-sus, Costache Ghica Vel Vornicii de
Tra-de-jos, Radu Slatinnu Vel Vornica, Manolache Graditnu Vel Vor-
nica, Constantina *tirbeia Vel Logofata de Tra-de-jos5, Lucache Vel Pos-
telnica, Dumitrache Hangerlha Vel Comisa,Alexandru Vacarescu Vel Clucera,
Ioana Comannu Vel Paharnica, Grigorie l3alnu Vel Stolnica, Iorgache
Vel Slugera, Grigorie Vel Pitara, i Ispravnica Constantinfi *tirbeia Vel
Logof6ta. i s'ati scrisa chrisovula acesta intru ati doilea ana dintru inthia
domnie a Domniel Mele, aici in orapla scaunuluT DomnieT Mele Bucuresci,
la letula 1794 Iunie 29 de Oile, de Chirita Logofatti de Divana. (1)

Carte deschiset la ispravnici.

Fiind-ca ne-ama insciintata Domnia Mea din jalbile locuitorilora, cum ca

staphniT moiilora cu padurT, pentru lemnele de foca care taie locuitoriT
de le aduca spre trebuinta politic!, neurmAnda obiceiulai verhiii, care este de
mat 4 parale, le ieaa pentru unit cart"' de lemne alto 10 i 15 parale, din
care se pricinuesce i neindestularea politic! de lemne i scumpete la pre-
ul lemnelorn i, fiind-ca din sereta re s'a intimplata es-timpa, neavenda
locuitora nutre0 de all so:Ste vitele din iarna, urmza ca cu mkuntaT
midi din padurT sal! hransca intr'acesta iarna vitele lora, unde i la acsta
sunt supratT cu cerere de plata, pentru care iata v poruncima Domnia
Mea ca do ob0.e sa datT nizamula acesta, adeca :
Dela carula de lemne de locit pentru vinqare i aliveria maT multit
deetit cAte 4 parale sa nu fie suparati locuitoril, cum i pentru trebuinta
ce a inteacsta iarna de a-l bran' vitele, sit aibit voie fitra de plata, nu-
maT inteacesta timpa; dar i locuitoriT sa aiba a pazi oranduiala paduri-
lora, adeca locuitoriT cc sunt eptorT pe mo,ie cu padurT, carT clacuesca

(I) Cod. XXVI, pat:. 224

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZI-1793-1796 373

sill dad dijma la stapitniT mosieT, sd aibd vole a thia, Mal de plata, numaT
pentru trebuinta caselord lord, cum: lemne de food pentru incAlclituld ca-
selord lord, nuiele, par! si alte meruntisuri pentru casele lord, iar nu si
pentru vinclarea si alisverisuld lord; cAcT pentru lemne de vinclare ail sa
dea eke 4 parale de card, iar pentru cherestele ad a da cleciuialti, lerin-
du-se insd ca nici cu pricina lemnelord de trebuinta caselord lord, nicT
pentru treba de alisverisa, sa nu sfitrilme si s sterpescd copaciT ceT ro-
ditorT de ghind cu tdierea din radecind. Carl acestea sd, se urmeze la pa-
durt i cu scirea stApAnuluT sad ispravniculuT mosieT, iar nu si la dumbravt,
earl intr'adinsd sunt rodite la campil cu cheltuiald si cu paznicT, din care
acele dumhrdvi tinute numaT locuitoril dupd insttsl mosia aceea ail, prin
seirea stapanului mosieT, a ti numa! lemnele cele trebuinciese caselord
lord din me'runtisuri. Asisderea sd nu facd stricaciune copacilord cu pri-
cin de hrana vitelord inteacest iarn, ci numaT cu Were de mlAditd
sAll hrnsca, vitele, frd de plata. Pentru care aceste tote s'ail fAcutil si
cercetare aici de atre dumne-lord velitil boeri, din porunca Domniei
Mele, obiceiulul si condicelord DivanuluT si cu socetla deobste dam('
Domnia Mea acestfi nizamd. Dreptd aceea, nicT ispravniciT de mosiT s
nu se lcomesca si sa, supere inpotriv& pe locuitorT, nicT locuitoril sa, nu
faca, urmdrI inpotrivd, ci s pAzescd si eT ornduiala pdurilord. 1794
Noembre 26.
Acestil nizamd l'a data Vod Alexandru Moruzi asupra anaforaleY Diva-
nultit din 24 Novembre 1794, semnattt de :
Dositeid aid Ungro-Vlachiel.
Vel Band Racovit.
Vel Dvornicil Brncovnu.
Vel Logofetd N. Filipescu.
Vel Vornicii Gradistenu.
Vel Logofetil C. *tirbeid.
Vel Vornicd Dumitrasco Racovit5,.
Vel Clucerd . . . .
Prin acstd anafora a DivanuluT, provocata prin pitaculd luT Alexandru
Moruzi dela 16 Novembre 1794, in urma Abilord locuiterilord, cd propri-
etariT de mosiI cu padurT, pentru lemnele de food ce locuitoriT taie pentru
vinclarea la BucureseT, le iead de card und nesuteritil havaetil, eke 10-15
parale si pAnd la 20, osebitil si pentru meruntisurile de trebuinta caselord
lord le facd multe superdrI si necazurT; si langd acestea, fiind-cd din seceta
ce s'a intimplatil es-timpd, neavendd locuitoriT nutretd de a-sT scete vitele
din iarn, urmezd cd cu daramdturT si m6runtT micT din padurT O. si le
hranescd intr'acesta, iarnd, unde si la acsta uniT sunt popritT, altil necajitl

www.digibuc.ro
374 'V. A. UREMIA

cu cererT WA de mAsurk pentru acesta sA, poruncesci Maria Ta ca, adu-

nAndu-ne la und locd, EA cercetmtL condicele Divanulul, sh vedernd ce
obiceid este pentru acsta ? i. chibzuindii cele drepte i cu cale, sA arAtAmd
MAriel Tale tote acestea in scrisil prin anafora.
Boeril ad urmatil poruncel, ail cercetatii condicele i pentru pAdurT cu-
prinde chiar ma. (urmzA ca i in nizamuld de mal sus intocmal), apol a-
daogA: ArAtAmd MAriel Tale, cA, in judetele Orel sunt padurl in dour)
chipurl, adecA unele sunt pAdurl slobode i, MIA de nicl o poprire de cAtre
stApanuld moiel, merge locuitoruld de pe acea moie de-T taie oil ce-T
trebuesce, ci la cele chiar de trebuinta easel lul nu da nimicii, iar pentru cele
de negotd dA cleciuialA. Asemenea i pentru caruld de lemne, ce taie i
incara din pAdure, care ild aduce la trgi.1 spre vinclare, este obicinuitd
de dA de und card ale 4 parale; iar altele ce sunt pAdurl ce se dicii dum-
brad, cad sunt poprite i chiar cu poruncT domnesel ce ad stAptmil mo-
ciilord pe la mAnile lord de a nu se tAi6, de cAtre locuitorl fArA de voia
stApanulul, maT virtosti pe la unele din judete, earl sunt cmpil ci nu sunt
i pAdurl slobode, earl dumbrAvT stApAnil le Ned i le tind cu multd necazif
i cu mare cheltuialA la lucrAtorl i platA la pAduraril paznicl, in earl dumbrAvl
nu stint slobocll locuitoril, ce cedil pe acea mocie, a tAi lemne far de voia ci
Para de scirea stApanulul mociel, decAt numal pentru trebuinta caselord lord;
dar i locuitoril, cu tote ca sunt i poruncl dornnescl date ci ad i stpAnil
mociilord paznicl cu plata, precum maT sus arAtAmti, dar fact) i el multe
pagube, cA, nu vord A mrga pe la luncY, unde sunt zavie cu plop!, cu
anini, cu sAlcil i rAchitT, earl acestea nu sunt poprite, ci mere' prin pa-
durile cele poprite ci, dupA, ce intrA in pAdure ca sa taie und card de
lemne, orT pentru trebuinta case! luT, sad pentru a-lii aduce la Orel de
vingare, null implinesce trebuinta, din copacil eel 004 i uscatl, Wad i
din eel vercIT, nu taie numal ramurile dinteinsiT, ci 'IT taie din radecina i
pentru und card de lemne stOrpesce und copacid intregti, i dinteacstA
pricina s'ad ci imputinata padurile, in chtu cu putina vreme ci chiar pen-
tru podurile politiilorg ci alte trebuincise cherestele va fi mare isterisia.
DecT gAsimil cu cale: locuitoril din padurile ce sunt slobode sa, aiba voie
a Wa lemne pentru trebuinta lord ci pentru a aduce lemne de fowl la
trgd, dar inthl BA dea de scire stapAnulul mociel sad ispravniculul i
apol sA taie, ferindu-se ca sl taie din rAdAcinA copaci intregl, sA, strpOscA
copacil eel ce sunt roditorl de ghinda ci din carl se pte face altA ma!
mare trebuintA, ci sa taie numal rAmurl ci uscaturl, earl sunt pentru food,
ci pentru caruld de lemne ce va fi de vinclare, sl dea stApanulul modieT
cite 4 parale, afar& din cherestele, cacT dintFacel ea are sa dea cleciuiala
la stApfinuld moieT, dui:A obiceid; iar pentru trebuinta ce ad inteacsta

www.digibuc.ro
 DOMNIA WI MORUZI-1793-1796 875

iarna. de all hrani vitele si cu taietura de rnlAdite din padurT, fiindri es-
timpa nutretula putina din pricina seceteT, sa aiba voie si la acesta, dar
insa sa taie numaT mladita, iar nu crAcT sail copaciulil din radacina, si pentru
acsta taietura sa. nu dea nimicil. Care acesta clicema sa se urmeze numal
es-timpa, pentru trebuinta ce este cunoscuta; si sa fie luminate poruncile
Marie Tale cAtre dumn-lord ispravniciT judetelora, ca dumn6-loril sa dea
porunci locuitorilora O. se feresca de a face stricaciunT, de vreme ce li so
da voie sa iea atilta mladite pentru hrana vitelora lora Para sA di) nimica, insa
acsta voie sa o aiba nunia pamintenil mIgtori, dajniet, iar nu ungurenil si
a1t1 strain!, ce vial pe vremea ierneT sA-s1 hranesca vitele aid in -Ora ...
Acestia sa, se intelegA probabila eu sta.paniT mosiiloril, far de care isprav-
niciT sa nu-T ingaduiasca a veni pe mosiT. 1794 Novembre 24. (1)

Publicatie la tte judetele, din 18 Ianuarie 1795, ea locuitoriT WO hransea

vitele prin padurT, din lipsa de nutreta, si acesta fara de nicT o plata, (tins&
numaT din meruntisurl si din mlAdite, earl nu aduce nieT padureT vAta-
mare, nici stapanuluT padureT paguba. Domnitorula ing opresce abusula
locuitorilora prin padurT, cum si pre proprietariT padurilora de a nu ingadui
vitele locuitorilort in padure. (2)
La 9 Martie 1795, s'ail trimisa publicatil la t6te judetele si la Caima-
camula Craiovel, prin care Voda, clicenda ca fiind-ca acum din mila luT
D-clea esinda (vitele) din greutatea ierneT si muindu-se vremea primavereT,
cand zapada s'a ridicata si campiile s'au curatita, pota de a gasi vitele in
campurT resT-care hrana si, in putine clile esinda si iarba, se vora ajuta
si se vol.(' indestula maT multil la flamanclirea lora, poruncesee sa, trimita
ispravniciT zapciT intr'adinsa si poruncT grabnice si strasnice la t6te paduriles
s se scka vitele din ele, fie ale pamintenilora, fie straine, afar& numaT de
se voril invoi pe plata cu stapanula padureT. 1795 Martie 9.

. Pitacil la Caimacamula Calfoglu, din 21 Februarie 1795, sa oprsea pe

locuitorii, ce Calfoglu a arkata (la 14 Februarie) ca, folosindu-se de slobo-
lenia ce le-a data Voda de all hrAni vitele in padurl Para de plata, ail
Watti copaciT marl si roditorT, farAmandil padurile rail si se jeluesea pro-
prietaril paduriloril. Voda ordona, s se ispassca pagubele si sa i-se rapor-
teze, si va ave porunca. Tail odata sa se poruncesca strasnica acusl pe-
sinil ... locuitorilora de a nu maT strica padurile, in putine clile ce ail mar

(1) Cod. XXIII, fila 300 verso.

(2) Cod. XXIX, Ma 12, verso.

www.digibuc.ro
376 V. A. IIRECRIA

r6mitsd pin& a se curAti pAmintulti de zApadA. IspravniciT sA scOtA vitele

t6rani1ord din pAdurT, oath se va luo. zApada. (1)

16 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii i gpd. Fiind-ca vi o parte

vi alta se multumirA vi eerurA ca, prin carte de blestemd vi cu ornduitd
de aid dela Domnia Mea, sA se Lea de insuvi in tata locului cercetare i
pretuire de stricAciunea i paguba ce ad fAcutil suditiT cu vitele lord, cfitd
s'ati aflatd in numita padure, ornduimil inteadinsd de aid dela Divand.
pe boeruld Domniel- Melo Grigorie Merivesculd 3-lea Logofati, carele ou
cheltuiala amindorora pArtilord mergndti la fata loculuT, la numita pA,
dure, cu carte de blestemd ce va lua de aid dela Prea Sf. PArintele Mi-
tropolituld .treT, asupra preotilord, isprAvniceluluf ,i a megiavilord, sA facA
cercetare fatA cu amindou6 pArtile, cu tt scumpatatea, i pretuire drpta,
adevratA, cu frica luT Durnneled, &Ma este stricAciunea vi paguba ce ad
fAcutd vitele lord in cAtil a eclutti, vi sA aducA DomnieT Mele plirotorie
bunA; catd vi pentru bAtaia ce ni s'ajluit suditiT, asemenea cercetare sl
facA, prin blestemti, vi dreptulti adevrd st ne pliroforisdsca 1795 Martie 7.
Vel Logofetil.

Pr6 Indl(ate Canine,

AndreT Dragomird, Ioand PreasterecT, i Oprea Rovca, suditT kesaricevtii
PorV, la 21 ale trecuteT luni au data jalba, InA4imeT Tale, cA intrandti i
ei cu oile la adApostire in movia Radovand numaT intr'o parte, a doua cli
mergndti und Dinul CApitand i popa Ioand vi cati-va sAtenT s'ati jA-
fuitii de cAtre dinviT cu ol 302. Ni se poruncesce de cAtre Inaltimea Ta,
0, in bp, locului sA facemd cercetare cu ttA scumpatatea, sA aflAmti ade
vgrulti la cele ce s'ad urmatd de catre ornduitiT stApAnuluT moviel vi s
insciinOmd MArieT Tale. Cu acesta luminata porunca venindd or6nduituld
mumbavird vi gAsindu-m pe mine, Serdard VintilA, la Oltenita, m'am scu-
lath sa mere' la numita movie, ca insumi sA fac cercetare la fata locultg,
dar flind-ca era, trebuinta de a trece apa ArgevuluT, i fiindii mare vi ne
avndd podd, n'am pututd trece, deci spre a se face cercetarea dup. lu-
minatA porunca Ina4imeT Tale, trecndd cu o luntre pe ornduituld mum-
bavird, impreunA cu und Carstea, cApitand de slujitorT de scaunti, ati mersti
la numita movie vi, intrfindd in pAdure impreuna cu ispravniceluld, cu
preotuld i cu catl-va din sAtenT, de le-ad arkatti pe unde ad fostd oile
acestord jAluitorT, ad veclutd ca tAieturA de topord nu s'a facutil multA,

(1) Cod. XXIX, fila 20.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Liii MORUZI-1793-1796 377

dar fiind-ca padurea este tiniira din tote felurimile de copaci, i intr'aceste
turme de of fiindrt capre multe, art rosil cja de jurd imprejurii la copacT,
dad ad pututa ajunge, earl Para de indoiala se usuca, i cu mult tre-
cere de vreme pots sa cresca alta; art Pacutil cercetare acetI ornduitl,
atatic prin satenT, catd i prin altiT co sunt pe la satele de pe imprejurd
i ne-ad artatil, cum ca ca la treT gptmilnI multe turme de 01 ad eta-
tutu in padure, dintre earl ail fostri i ale acestord jaluitorT; i flindca ja-
luitoril nu s'ad aflatu in fata loculuT, find r6mal in BucureseT, de is-
nova amt.' adusd pe Avramd ispravniceluld i pe Popa Ioand piritulti, im-
preura i cu alt1 OmenT de acolo, i infatiandu-se inaintea nstra Andreid
Dragomird, ce e'au ar6tatil vechild i ce1ord-lalt1 jaluitorl cu piritiT, fata
final i din partea agentieI d-luT le-am cetitrt inaintea tu-
turord jalba ce ad datic i luminata porunca Marie Tale, araandu-le i
prin graid, ca orl numitiT jaluitorT sa dovedsea ea nurnal intr'o nOpte s'ati
adapostitd cu oile intr'acea padure i a doua cli ii s'ad luatu oils ce arata,
sad piriciT sa dovedesca ca le-ad fostrt ederea oilord mal multa vreme
in padure. i inthl numitiT jluitorI e*indid din cuvintuld ce s'ad legatic
prin jalba, arata acestil Andreid, mai prelunginclit vremea, ea numal cinci
lile ar Li eglutic eld; iar pentru cei-laltY clise ea nu scie ; cum ci und
Petru Barba dintre jaluitorT, aflandu-se i cid la judecata, ase-
menea aretare facO, ca final i eld acolo, tad atatea lile ar fi ceutrt cu
oile, i s'ad Iuatii i luT oT ca i Mora-hall ; inpotriva carora r6spunse
piritiT, ea la sfircituld trecutulul Ghenarie, auclindu cum ca strainiT ce sunt
cu oile prin bAll, temndu-se ca sA nu-1 apuce vre un zaporti de aph, ad
inceputd a ei ca sa le dud, pentru hrana la alta parte, i pentru ca maT
inainte s le dea in scire de a nu veni cu oile pe moia Radovanu, fiindrt
poprita, gasindu-I la satuld CasciOrele, le-au artatd ca. de ad gAndd sa vie
cu oile in padure, maT intaI sa vie la dumn-lul biv Vel Logofetd Scar-
latd Ghica, stapanuld mocieT, sa faca invoire i apoI sa-T traga oile acolo,
i eT clicndu-le multe vorbe ce nu li se cadea, WA de a nu da ascultare,
la cji intfti de Februarie, art intratti cu oile in numita mocie, i viindd
pazitoriT paduriT de le-ad data de scire, ad mend la diniI i, gasindu-T
pe totT cu oile, le-ad lisrt, cum ea de vreme ce nu ad, mersti BA fug, ace-
zarnintd, dupa cum le-ad spusii, sA iasa cu oile din padure dark ci atuncT
fagacluinclu-se el vord veni sh &GA aezAmIntic cu d-luT biv Vel Logoretd,
le-ad data sorocii de 4 i1e, WA, a nu da nimiort, numaT sa iasa din pa-
durea cea de totti poprita intr'a doua padure, ce este mal sloboda, uncle
umbla i vitele paminteniloril de se hranescil ; i nicT acestil sorocti
nu l'ad pazitd, nicT ad eitd cu vitele din padurea cea de totfi poprita,
mnandu-se vremea pana la capte optic clile ; atuncl, vgclndii ca nicT vim)

www.digibuc.ro
378 17. A. UREMIA

sa se ooze, nici esti cu oile afara, aa fcuta scire la d-lui biv Vel Lo-
gof6ta Ghica, i dumn-luT facnda ar6tare Marie Tale, cum a navalincla
intr'acea pAclure Omenii cu o sumg, mare de vite, in dart nu este stare de
a le ajunge Eoi a le indestul, dela 10 ale trecutuluT Februarie, prin lu-
minata cartea MarieT Tale, ni se poruncesce BA cercetarna, ce OmenT sunt
aceia ce ail navlita cu vitele intr'acea padure i, de sunt pamintenT, al
urmamil luminateT porunci, ce ni s'aa data maT inainte pentru hrana vitelora
locuitorilorii lipsitT de nutretti, iar de vorti fi strainT cu vitele lora, nu sunt
slobolT fad. de voia stapanuluT mo0eT i WA de aezaminta i tocmla a-0
Mg& vitele lora in padure, ci orl sa se aeze a da din 20 oT una, precum
s'a gasita cu cale 0 cu socotla deob0e, sail neurmndti nici vrnda
de sine0 a se trage, s ornduima zapciT, ca i far de voie s nu-I ing--
duiasca i sa-T mita cu tote vitele lora din padure afar& NA urmatorT
flinda luminateT porunci, mitt scristi zapciului p1a0I trimitndu-I i copie
de pe luminata cartea MarieT Tale de le-aa citit-o de fata, i maT puindu-le
scrod' Inca de alte 3 slile, ca orl sa, se aeze sail sa iasa cu nile afara, ye-
Indti ea nicT la .acela soroca nu ati losta urmatorT, la 16 qile ale aceluT
Februarie aa mersti de le-aa luata acela ornduita adetula, dar nu 302
oT preoum jluesca eT, ci numaT 254 capete, ce mal jos se arata cu felula
lora, dela cap s'ail gasita acolo, andu-le voie ca sa 8.15, sail hra-
'Asa vitele; eT, v6clndil ca Dumneclea a facutti mila de a inceputd a
se ridic greutatea zapecliT i pota a-0 hrtini oile prin cmpuri, dela 20
ale aceleT luni Februarie ail eitil afara din padure; care din arCtarea pi-
ritilora i a altora se cunsce, ca, 20 de (Ale le-ati fosta ederea acolo. NoT
de cercetarea ce ama fcuta aretama Mariel Tale, iar hotarirea se va face
de catre Maria Ta. 1795 Martie. (1)
AT MarieT Tale prea plecate slugi
Grigore Brncovenu, Vintila Prizbaianu.

Oile ce s'aii argtatii ctt s'ag luatit de la aces ungureni.

OI MARI OI MICI CAPRE

1 1 2 Petru Moga.
25 10 1 Petru Bara.
43 13 1 Uncheau Andreiti Sibirea.

(1) Cod. XXVIII, fila 13

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1796 379

01 MARI 01 MCI CAPRE

4 6 1 Oprea Ercea,
12 7 2 Manea Rerea.
15 5 2 Oprea Rasteia.
45 17 3 Oprea tirecT.
20 14 4 Nicolae Co0eitl.
165 73 16
73 oI
165 ol marl.
254

Pitacfi cAtre Divanti din 14 Martie 1795, ca sA cerceteze jalbele primite

dela unil stApAnl de pAdurl i sri. pretuiascA copacil thiatl abusivti de lo-
cuitorl, cu ocasiunea tinerei vitelorti prin pAdurl, dui:A porunca Jul VodA (1).

In 9 Aprilie 1795, A. Moruzi ordonA ceea ce in Transilvania se chiamA o

comassare. De frica (*Hort', ce erati in rA sub Mavrogheni i in urmA maT
multi sAtenT s'ati mutatil din satil pe hotarulti mo0e1 Cocanil, din josulti
satulul, unde Watt mai fosti silite, i de Ing5, casele lorti incepti locurl
de arAturA i 1ive4T de 'WI. 4 Orani aS rmasit cu casele in acstA localitate,
i dobitcele lord umblandti prin arAturl i liveil, sAteniT ati abandonatil
arAturile din acea parte. Domnitorulti ordonA inteadinsil zapciS, ca sA facA
pe acel 4 locuitorl sA-0 ridice casele i sA 0 le mute in vatra satulul, iar
grAdinl de vorti aye cu bucate i leguml, sA nu li se strice, On& i le von')
stringe la vremea roduriloril; i asemenea i arAturile cu semnAturT BA
nu se strice. 0 identicA afacere se aflA la lila 27 verso, scara 5, cod.
XXVIII, pentru mo0a Cocioculil a mAnAstirel Radu-VodA. (2)

Pitaci la vdtasii de aprodi, cdusii de Divan* vdtasii de

visterie, vdtasii de pdhcirnicei, ta Spdtarulii si la Caimacamulii Craiovel,
din, 27 Marti 1795.

VodA s'a Insciinatu cA aprocliT, copiil din casA i pAhArniceil, c'and sunt
trime0 in mumba0rlicii prin judete, in loci' de a merge cu cail loaf,
ieail caT de beilicti dela sate i drumetl. VodA i-a ingAduitil in anulti tre-
cutti sA nu-0 aibA cail lorS, din causa secetel, dar de astA datA ordonA
sA-T procure fie-care calulti de nevoe i sA inceteze obiceiulii de a ltra caT
de beilica. (3)

(1) Cod. XXIX, lila 2.

(2) Cod. XXVIII, scara 4, fila 53.
(3) Cod. XXIX, fila 62 verso.

www.digibuc.ro
380 V. A. IIRECIIII

Anaforaua satului Cioceinescil din Vlagca, pentru tdierea copacilorii

roditori de cdtre &Venn slobozeni, din 2 lunie 1795.

Domnitorula, asupra anaforaleT constatanda stricaciunea padureT in iarna

trecuta, cu pricina de hrana vitelora, pune resolutiunea, a de ore-ce nu
numaT ail stricata padurea, dar nu s'aa tinuta nicl de zapisile, ce ati data
catre locuitoriT din CiocanescT, earl se multumiaii a le cere putina despa-
gubire, ba Inca total eT s'aa sculata cu pill asupra Ciocanesciloril, Domni-
torula ordona vatafuluT de Divann sa-T bath. la 'Arta curteT domnesci cu
cate 30 bete la tlpT i sa .implinesca dela eT 200 talerT, i altl 200 sa.-T
dea cu sorocti peste 2 lunT. (1)
-
Pitaca din 5 Septembre 1795 de ap6rare a DumbraveT din satula Poiana
(jud. Ialomita) a luT Raducanu Poenaru, fosta ala treilea Logofatti. Acst
aparare i s'aa fosta deja acordata de Michaid Voda Sutula in 1892 De-
cembre 8. Domnitorula ppresce pe stenT de a W din dumbrava, cum a
fosta in resmirita trecuta, i ordona capitnieT dela Slobozia ca O. aduca
la implinire acOsta aparare. (2)

calif deschise pe la tote judefele pentru nizamulii peidurilorii, din 19

Septembre 1895.

Domnitorula amintesce ca a data voie in anula trecuta sa, bage locui-

torii vitele prin padurT din lips& de nutreta. Es-timpa, fiind-ca fnetele s'aa
facuta cu indestulare, Domnitorulti opresce pe locuitorT de all maT baga, vitele
prin padurT, oca sa, se pazsca, cu mare scumpatate ornduiala padurilora
dupa obiceia. MaT departe Domnitorula adaoge : pentru lemne i che-
restele de lucru sa se urmeze si O. se pastreze ornduiala phdurilora dupa
caidula divanuluT, ca locuitoriT ce sunt ecle'tori pe insl moia lora acea
cu padure, carT clacuiesca i-1 del dijma O. aiba voie a Wit,
adeca numaT pentru trebuinta easel lora fara, de plata, cum lemne de foci
pentru caldura caselora lora, nuiele, parT i alte mruntiurT pentru lu-
crula caselora lora, iar nu i pentru de vinclare, cad pentru cherestele i
lemne de vinclare au datoria a plati adetula pamintuluT, precum se va fi

(1) Cod. XXVIII, seara 5, fila 61, verso.

(2) cod. XXIV fila 109.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUM-1793-1796 381

urmatil. Mai departe Domnitoruld opresce pe OranT de a stricA pAdurile

si maT alesd pomil roditorT de ghindA. StrAiniT dupA alte mosiT nu ad
dreptuld sA taie lemne din pAdurT, WA de voia stAptmuluT si PAM de plata.
Aceste dispositiunT ordonA Domnitoruld s. se facA cunoscute tgranilorti
si a& se oprescl pascerea vitelord prin pAdure, ne maT fiinclu acum in-
gAduifA. (1)

Pik-teal la ispravniculil din jude(ulii Sdcueni pentru doug felurY de jdlbi a

locuitorilorfi din acelit judep, din 14 Novembre 1795.

Credinciosd boerule aid DomnieT Mele, *tefane biv vel Pitarrt, ispravnice
ot sud SAcuenT, sanatate! Fiind-ca avemrt Domnia Mea indestulatA pliroforie
pentru locuitoriT plaiuluT dinspre Buz6d dinteaceld judeV1, earl in doue'
treT rAndurT s'ad arAtatil cu jAlbl ca despre partea lord de obste cAtre Dom-
nia Mea, inpotrivitre una alteia: uniT cA Bunt multamitT de vAtafti, alOT
cA le face multe supArarl inpotrivA, cum cA rAsvrAtirea intre dinsiT i por-
nirl cu de-a sila jalbi pirT la Domnia Mea este din pricina a eAtT-va
i
IruntasT dela cAte-va sate ale plaiuluT, ce-T numescd locuitoriT caimacami
aT satelord, earl din zavistiT ce ad intre dinsiT pentru ale lord pricinT i
interesurT de judecAtT pentru pAminturT, neunindu-se nicT odath la o pe-
trecere cu 1inite, i dinteacesta nAscAndd dou6 tarafurT inpotrivitre una
alteia, a cArord cApetenil cu lAuturT si adunArT prin cArciumT, amAgindti
din fitesT-care satil pe ceT rel de lucru si partinitorT, se pornesed si cu pin
asupra vAtasilorti, si cu pricinA ca art fAcutd cheltuiala pentru folosuld si
trebuinta plaiulut, cisluescil pe cea-lalta obste a locuitorilorti sumA de bani
ca o dajdie, cu numire de cheltuiall la netrebniciT si betiT ale lord, (lucru
ce este cu totuld nesuferitil DomnieT Mele), si locuitoriT obsteT fiinda ceT
maT scApAtatI si cu prostime fArA cuvintare, le suferA pAnA cAnd nu ma!
potit luptA, si cum cA de acestY caimacami i vAtasT plaiuluT, s'ard fi sfiirid
ca de nisce zurbagiT, a nu-T pune in dreptA cislA, dupA puterea ce ad, i
cade ttrt greutatea pe sAracime; si acsta este pricina cea adevratk care
si fAra de cuvintd si WA de vinA adeverata fact' pIn i pornirT de jAlbT.
Iar acum de acsta data se aflA acolea in plait' i und Moise Sasnuld, oind
neinsuratti, carele face rsvrAtirT, de ad scornitil pe uniT caimacamT ca
aceia si cu locuitoriT de prin sate in pornirT de jalbT Fri ad turburatd sa-
tuld cu nAdejde de a se face eT vAtafT, cutezAnda 'Inca in trecutele iIe a

(1) Cod. XXIX, lila 113.

www.digibuc.ro
382 It. A. tttlECHIX

da i jalba Domnie Me le, certindd dela locuitorY banil ce ar fi cheltuitti

pentru interesuld luY. DecY iata call poruncimfi Domnia Mea stranicil, maT
intal pe numituld Moise, ca unit r5svratitord ce se afla acolo, sa-ld ridicT
din plaid, sa se ducg aiurea cu ederea, fara de a rman maT multd intre
locuitoriT plaiuluT kti WA de a-lii ingadui sg, se intOrca in plaid; apoT sa
alegetl dintre fruntaiT camacamiT satelord, earl pricinuesed tot-deauna
rgsvrAtirT pentru interesurile lord dintr'amindou tarafurile, adeca pe Du-
mitru Lupuld ot Starchiojdi, pe Manea Istovil ot PlatinescT, pe Preda BA-
loid i cu altuld din cta 14 pe carT acetT 4 sa-Y pedepsescI cu eke ....
toege la WA acolo in plaid, ca 0, se veghie i eT i totY ceT-laltl resvra-
titorT plaiuluT, i sa se pedepssca de acum inainte de obicinuitele n-
ravurl a se face tarafurT pentru interesurile lord i a da pricing, locuito-
rilord deobte de neodihna i de paguba; i atAtd pe acetY 4, catd i pe
cel-laltY frunta1 caimacamY dela amindou tarafurile sa-T puT dumn-ta in
cisla dupa starea i puterea lord, i sa daT porunca stranica la tote satele
parchlabilord i fruntailord de sate, ca sg, scie ca nu stint volnici mal multd
a face de sineY cis% de cheltuialA, fArA de porunca i scire ispravnicsca.
Aiderea itl poruncimd sa aduci pe BAnica, ce este acum vatafil de plaid,
ca sa.-Y artY porunca DomnieT Mele i sa-T clicT stranic5, ca sa se fersca
de ori-ce cusurd i urmare inpotriva, a sluji cu dreptate i a se feri de
orl-ce jafurY i nedreptag locuitoriloru; carele de se scie ca ad pagubita
i ad luatii dela cine-val ceva, orT in banT, orl in lucru farg de plata,
maT multi"' peste ce este datoria locuitorilord, insul sa intOrca qi sa in-
destuleze pe eel pagubitl, i sa caute pricinile i pasurile locuitorilord W
de lenevire i cu dreptate, ca el nu se gassca in urma vinovatil. Si 8.0,
fiel-carora sa le daY povtuire cu cuvintil de inielegere, ca sa-T caute de
trebile lucrurilord lord i sA nu se amagsca dupa indemnarT netrehnice
ale celord ce ad interesurile lord. De care itY poruncimd sg, facT i und ocold
insup satelord de rndd ale plaiuluT, ca sa le daY mnggierea i indrep-
tarea cea cuviincisa la aces-a resvratire ce s'a5 pornitti, ca sa, se odihnscA
pe lucru i agonisita lord ; iar luT Dumitrache ce a fostii vatafd i-aind datd
Domnia Mea voie ca sa vie la casa lu'i in plaid; ci dupa cum i de catre
Domnia Mea i s'ad tramisd porunca, sA-T daY i dumn-ta povatuire de a
nu se amested i de a se feri a nu da vre-o pricin de r5svratire, ci sg-1
aiba odihna la casa hit Acsta, i fitT sanatoT. (1)
Pitacd ca sa dud, pe Ioand Mototocea la ocna SlaniculuT, din 1795 De-
cembre 18, fiind-ca l'a ertatd Voda odata i l'a scosd din ocna, dar n'ail

(1) Cod. XXIX, lila 124.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LtII MORUZI-1793--1796 383

prinsti minte i de ishva ati jefuitil satele din judetulil IlfovuluI cu banI
de carninaritil, impreuna cu Ilie, ce a fosta polcovnicti de jucletii, silindil
ocarindil pe locuitori cu injurAturT, care fapta n'ail pututti tagadui ina-
intea Dornnultif. De aceea volnicesce Moruzi pre unil zapciti armarscil sa-15
duca, iar la ocna SlaniculuT. (1)

17 carp la ispravnicii jude(elorii i la zabi(1, din 14 Martie 1796.

Fiind-ca acum in vremea primaverei mulV din negutatoriI turd, cum

i din ceT cretinT, ati luatti cartile Domniel Mole de a ei in tara, pentru
a cumpr vite cu precurT invoite prin scirea d-vstre ispravnicilorti, iata
ye poruncimil ca sa avetl a ingriji de urmarile lora, nu cumva inpotriva
poruncilorti i voin%eT DomnieT Me le vortt face prin sate vre-o suprare
saC cheltuiala tocuitorilorti, orT a lue, vita cui-va1 fara de voie i WA, de
pretti Invoitti i primitil de amindoue partile, orT a-I silui i a le cere co-
nace taxa de plata, sail a-I necaji i a-I superb, in alte felue de chipurI ;
ca indata, ce vetT dovedi pe vre-unulti ca nu umbla bine, purtandu-se cu
netrebnice urmarI i supCrandti i cheltuindil saa supCrandil pe locuitorI,
dumn-ta, zabitule alC judquluT, pe unulti ca acela, far& de a-I face hatiril
i fara de altti prieteugA, s-le ridicT i in flare sa-15 tramitetl la Domnia
Mea, cu insciintare a ispravnicilora i a dumi-tale. Daca von"' face din-
potriva, ()ice Domnitorulti, nu numaT paguba voril plati-o Indoitti, dar vorli
fi i pedepsitT pentru nepurtare de grip.. Acesta Pitacti sa se faca cuno-
south locuitoriloril ca orT-carele din vol, locuitorilorti, veg aye vre-o su-
perare dela negutatorT saC cheltuiala i paguba, sa ave0 a da de scire
ispravniciloril i zabitului judetuluT i child nu vetT afla, indestulare, s
scicl ca tt paguba i cheltuiala vstra avemfi a osindi pe ispravnici s
ye' implinsca i pentru vina neingrijirel lorti ati a-I luA osanda cuviin-
eisa. (2)

Carte deschisa, din 26 Martie 1796, catre totT locuitoril din fie-care judetil,
ea sa faca araturT qi semilnaturi de primavara, aretandu-le folosulti lorti
dintr'acsta. S'au scristi ispravniciloril de a ingriji pentru acesta lucru
multa trebuinciosii i de a indatori i pe ceT lenel la luerarea parnin-
tulul i la semCnaturile bucateloril. (3)

(1) Cod. XXIX, lila 138, verso.

(2) Cod. XXIX, fila 158, verso.
(3) Cod. XXIX fila 162 verso.

www.digibuc.ro
384 V. A. tincini 4.

Publicatie la 17 judete $i la Caimacamti, din 26 Martie 1796, ca sA in-

demne pre locuitorl, fiind-cl a sositil primAvara, de a se sili sA lac& arrt-
turT pentru porumbil, ore], meirt $i grki de varA, ea BA aib5, nu numaT
de hranA, dar $i de comercia. (1)
17 publicatiT deschise cAtre locuitorT, din 29 Martie 1796, oprindu-T de
a da ptirjOle, caci din pricina acestora, ha une-orT gi din pricina focurilorti,
ce facti flindil cA16torT pe drumurT, $i care nu le stingii, s'au intimplatil de
ati luat5 focti dumbrAvT aparate, padurT, rnete, ariT i nAmestil.
S'atl fAcutti asemenea 17 publicatiT la tote judetele si una la Caima-
camt. (2)

Tref arti deschise la judqulii Mg, Teleormanfi si Vlara, din 16 Aprilie

1796, ceitre locuitorii din acele judge.

uVoue, tuturorti locuitorilorti dela judetulii . . . fiind-ca. ne-am5 insciintatil

Domnia Mea, curn cl v'atl fi suprndii $i v'atT fi cheltuindu de cAtre slujbaiT
trecUtorT, ce mere' $i vial pe afarA, cu cerere de conace foi de cele trebuin-
cise lorti, fAr de plath, care acsta fiindii neprimith $i nesuferitA la auclulti
DomnieT Mele, in vreme ce slujba$iloril li se dA cheltuiala lorfi $i ati a cumpera
cu bani cele ce sunt trebuinciOse; iata s'au facutil poruncile DomnieT Mele
strapice cAtre ispravnicil judetelorii, dar $i vou ye trAmitemil intr'adinsii
acstA a nstrA domnscA carte, ca sA scitl cA, afar& numaT de poteraiT, ce ail
adeverintele dumn-lul Vel SpAtarulul la m'anT, earl umblA in judete dup.
hotT $i dupA fAatorT de rele, pentru odibna $i apArarea vstrA, cArora este
obicinuitil a le da, satele re$1-ce mfincare din cele ce pail ave locuitoriT,
la unit conacil sail doue, alt.( s1ujba$1 trecUtorT, verT aT CurteT, verT aT bres_
lelorU, totT ail a plati cu bani cele ce vorn fi trebuincise, si Mr% de plata
n'avetT a da la nimenT nimicti; dar nicT voT nu trebue sa le ceretT iar pretii
de plat& nesuferitil, ca cu acsta s aducetT la stenahorie $i la lipsA pe
treatoriT slujba$T, ca nici acsta nu este suferitA DomnieT Mele. Ulna
acsta auclimti iarA$1 jeluindu-v pentru uniT din Turd, earl, in umbletulil
negtrtitorieT lorti, fact' urmArl inpotriva de ye sup6rA $i vg pagubescti, pre
carT a-T opri cu totulti de a nu-T lAsa sA vie ca sA cumpere din iera vite
i lucrurT slobode, care este $i vou de ali$veri$T, socotimii a acsta va
fi spre paguba vstrA; dar de alta parte Domnia Mea nu lipsimil iarA$T a

(11 Cod XXIX. lila 162.

(2) Cod. XXIX, fila 164.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIIT mm1-1793-1796 385

face cele cuviincise ingrijiri, andil porunci strapice la ispravnicT qi la

zabiti i trimicendtt i inteadinsti pe deli-.baa airi Cartel Domniel Me le cu
alti zabiti tura, ca sa-T princla, pre uniT ca aceia, sa-T bage in fiare i sa-I
pedepsimii pe uniT dintr'iniT, ca sit iea pildit i altiT, sa se desvete de ur-
marl rele; dar pricina este ca voT, locuitori1ori, carT sunteti superati sait
pagubiti, nu 4(1 de fata, la zabitiT notri, ca sit arRati pre colt silnied,
ca sa-16 primp, i sa-T venimil de had, i cu acesta scapit unult ca acela
nepedepsita. Voila le cere (lea sa nu se lenevsca, nia srt se sfiasca i
sa reclame la ispravnicT i la zabiff, i claca dela eT nu vorti add indestu-
lare, sa reclame Fara sfiala la Domnitort. (1)

S'art tringuitti locuitoriT din plaiurT ca vAt4ei1, cu putina sloboOenie ce

ail de a face Ore-care cercetare i dojana de indreptare i de infrOnare
celortt ce emit' in greelT i vinT midi dintre locuitoriT satelort plaiuluT,
se intindt a pedepsi pe Omeni cu Vitra strapice i cu casnit nesuferita,
care eT nu sunt volnia i sloboOT a face acsta, caci in cartile lora do
vatilie se cuprinde prin ponturT, ca pentru pricinT de vinovatil maT marl
sa-T tramita la ispravnicii judetului. Domnitorult credo cit vataii mal-
tratdza pe locuitori i pentru pismit veche de alte interesurT ale lortt, dar
i aceste sunt oprite prin cartile DomnieT. DecT poruncimit Domnia Mea
attar' d-vOstre veliiloru Logofeti de a o intocmi acOsta i in carcile dom-
nesa de vatitie, ca vatafulti de plait sa nu fie volnict a certh pe locui-
toriT satelort plaiuluT ce vorti aide in pricinT de vinT mid, maT multa
dectit de 20 30 de bete, care i acOsta certare sa nu se cuteze de a
o face cuiva0 frtra de vita de fapta dovedita, pentru vre o pica de inte-
result sti, ca aflndu-se in urmrt, se va pedepsi apoi indoiL, iar pentru
pricini de hotii mai marT, pentru earl se va cad6 a se face pedepsa maT
mare, at a le cercetit i a le hotari ispravniciT judetului, earl att voie a
judect i pe vataT. 1796 Aprilie 18. (2)

Pitacil din 5 Maiii 1796 altre ispravnicii din PlaFa.

Acetia at vestittt luT Voda ca locuitoriT de pe moia CorbiT marY LAU-

mescii din pricina lul Antonie, ispravnicelult luT Baronie, arendaultt mo-
; ea le omrit rimatoriT in bataturile caselort, luandu-le livelele de fC3nete
i locurile de araturi, earl din vechime sunt destupate i curatite de pa-

(1) Cod. XXIX, lila 173.

(2) Cod XXIX, fila, 174.
Amatele A. R. Tom. XV. Ilemorine Seq. letoriee. 25

www.digibuc.ro
386 Y. A. IIRECIIII

rintiT lora, si dtindu-le altora pentru interesula jut VodA a adusii de falA
pe acela Antonie la Divana si pe uniT din locuitorT. Antonie tAgAduesce, dar
locuitorif chemaV la judecatA n'ail venita, de aceea Domnitorula rndu-
esce anume mumbasirti sh iea pe Antonie sA-la duel la fata loculuT sh fie
inNisata cu fiesce-care locuitora. CAW pentru curitturT si locurT de branA,
carl vora fi destupate si lucrate de dinsiT, avec( a urm dupA hotArire dupA
condica DivanuluT, ca sA se dea acelora ce le-aii destupatti si le-aa lucrata,
dela earl sA-sT iea numal dijma obienuitA dupA condica; asisderea si alte
madele pentru rimAtoriT ucisT si pentru superarT, sA facA cercetare fatA cu
amindou6 pArtile, si cu ce s'aa pagubita verT-care din locuitorT O. li se
facA indestulare, arida nizamula cela cuvlinciosa de a se prizi dreptatea
locuitorilora intru tote, cu care cercetare din fata locule cand de acolea
nu vora rmiln multAmitT, sA-T aducA apoT la Divanula DomnieT Mele,
sail luilnda izbrAnire de acolo pricina, sa, ne Insciinteze cu ornduitula
zapcia pentru iitesT-care made'a in ce chipa s'a dovedita si ce izbrAnire
ati luata, si cu cercetarea ce vet1 face amindoi ispravnicil la fata loculuT,
sA-T aducA aid. (1)
Vel Logofail.

Pitacii calre ispravnicii din Argefei , din 17 Julie 1796.

S'ati tnguitil locuitoriT din satele judetuluT, ca. Enache Capitanula, Ira-
mesula judetului, le cere vamA pentru rachiurile ce faca locuitoriT in li-
vecIele de pe Yang% casele lora, rachiula ce-la cheltuesca la 136uturl in
casele lora saa vinda dinteinsula unula la altula in sata. Domnitorula
ordona sA nu se iea vama dela asemenea rachia, dee& cand ila dual la
trga; decT vamesula Enache sh fie silita a restitui locuitorilora banil ce
i-aa luata, si de vreme ce sunt maY multe reclamaciunT contra acestuT vamesa,
Domnitorula ordona sa-la pue in fiar6 si, cu insciiMare de tote urmarile luT
rele, sa-la tramitA eu paza la domnie. (2)

Din o anafora pe jalba NT Iordache biv viz-Ufa de bdiafIrovidni aurari se

eonstata existenta de baiasT ronzelni aurari. (3)

LocuitoriT din plaiula ArefuluT, jud. Arges, cera a se isgoni dintre dinsiT

(1) Cod. XXIX, fila 181 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 212.
(3) Cod. XXX, fila 20.

www.digibuc.ro
 noismIA Lei moltuz1--1793-1796 387

Iordache Capitanulti, Gh. I3anghiulti, Grigore Fuiorea i Gh. Jitea, dupa

multe necazurT ce le face i pentru curmarea gAlcevurilorti.
Divanula constata temeiulti cerereT locuitorilorrt i Dornnitorulti aproba,
in 17 Martie 1796. (1)

Anaforaua Vistierului pentru, ornduiala malddrului, cabe cdte care sd aducd

la grajdula domnesc4 ispravnicil de Ilfovit.-13 lunie 1796

Gel cu mqii din jurula Bucuresciului se jiiluesen eh maldAra4iT dom-

nescI luta in silnicie in liveqele lora poprite i le coseseti, ba sloboda
i vitele lora peste tt livada; i ca acsta se urrneza numaT la uniT ceT
maT apropiaVf de BucureseT, iar nu peste tett( jud. Ilfov. Vel Vist. Scarlatil
Ghica propune sa se faca unil felt( de cisla de fault', ce se pte face la
fie-care rnoie, pe care sa-la transporte la grajdurT mAldrtraiT domnescT
"(Ana la sliritulti luneT Augusta. Cele 2.000 de care de malclArg sa se im-
parta cu analogie pe tote moiile din judetA.
Domnitorula aproba acstrt mesura. (2)

IspravniciT Vintila Prijbau i Manolache Manu vestescir la 17 Iu lie 1796,

ca uniT din stapttniT moii1or i arendaI obicInuescii dela o vreme incce
de apuca pe locuitoriT, cc a locurT de hranrt, i le iea plat cAnd iT scotti
plugurile, deosebitil de dijmurT i alte obiceiurT ale pamintuluT, i fiind-ca
aicT in partea munteluT sunt locurT de se sfarmA i se luerza cu anevoe,
scotndii i sfararnAndti locuitoriT petriu1 pfina. cell indreptza i-T hra-
nesett chte uni loc, i noT vaclOnda supArarile locuitorilora cele de apurure,
nu lipsirn a insciint Maria Tale, de va fi sa remhe acestA obiceiti a
plati locuitoriT plugarT i locurile de hrana i sit dea i dijmurT i clacA,
sa scimi, iar de nu va fi vointa Inaltimel Tale a se urmh astfel, sit avemA
luminatit porunea, ca sit apArama pe locuitorT a nu se suptir maT multa.
Domniterulti, la 21 Iu lie 1794, trimite afacerea in opinarea DivanuluT.
La 23 Iu lie 1796 divanitiT Vel l3an Enache Vacarescu, Vel Vernier(
Nicolae Filipescu, Stirbeia i Radu Golescu i Vel Logo IRA Filipescu i
Isac Raleta recunosca nedreptil obiceiulA denuntatii de ispravnicT de a
lu plata, dela locuitorT cAnd Il scoth plugurile la aratura, Para nurnaT de
pogenti de porumbil eke 4 hanice de graunte, banica de 22 ea., i din

(1) Cod. XXXI, fila 8 scara 6.

(2) Cod. XXXI, scara 8, fila 11.

www.digibuc.ro
388 V. A. MtECHIL

celelalte semnaturT cleciuialA. Divanulg opina a se opri obiceiul acela

denunlatil de ispravnicT. (1)
Domnitorulil aprobl in 26 Iu lie.

Anaforaua a 7 sale de pe mosia mandstir0 Michaiti-Vocki, cum

cd arendasil qi ispravnicii mandstirei le iea dijma peste obiceia, din, 21
latruarie 1796.

LocuitoriT din OgrezenT, TAcutava, Bolintinu

Crivina i Tigamiea, din Vlasca i Ilfovil, reclama contra asupririloril im-
potriva ponturiloril. ET (peg cA arendasil i ornduitiT mAnastireT le ieail
dijrna porumbuluT Incloitti, adech de pogonil 16 banite de stiulete, banita
elite 22 de och. Ispravnicelulil manAstireT Michalache tagaduesce, clic:Of-1dg
di le-a luatil numaT chte 8 banice a eke 22 och, ceea ce face 4 banite
graunte dupa caidulti DivanuluT i dupa vechiulg obiceiti alit Ore, i aduce
de marturie pe OgrezenT, unde sunt 200 de ease. Judecata cere dela Domnil
carte de blestemil pentru aflarea adevOruluT.
Se maT jMuescg locuitoril di le iea slilele de claca indoite, adeca eke
12 pe anti, cAnd eT ag avuta obiceiti sa clacuiasea numaT eke 6 sail sA dea
elite 1 lou, chnd acuma li se cere cfite 6 dela ceT ce nu potti clacui.
Judecata gasesce, (IA pe chta vreme locuitoriT n'at o anumith Invoialit
prin zapisu, apoT eT sunt datori eke 12 clile de claca pe anti.
LocuitoriT se jaluescil, ca din livelele ce alt cositil eT, ingradite si curate
de dinsiT, Ii s'ari luatil fOnulil cosita i necositd.
DacA se va dovedi cit liveclele sunt ale lorti, sa li se restitue
LocuitoriT ati aratg meitl si nu s'a facutil, rneniT manastireT insa ati
luatti dijma porumbu in loci( de meitl, care nu s'a facutil.
Manastirea sa restitue totil porumbulil luatil ca dijrna pe nedreptate.
La dijma tutunuluT locuitoriT aveati obiceiti sit (lea la 15 och una, iar
acum le-ail luatu cleciuiala.
Judecata afirma ca cu dreptulil Ii s'ati luatit qeciuiala, fiind-ca cleciuiala
scrie la ponturT ca sa iea stapanulil mosieT din tote semenaturile tOranuliff,
afara de legumele din gradina pentru trebuinca easel si afara de vii, la
earl se iea otastina.
LocuitoriT se jilluescil ca pentru lemnele ce taie din padurea manastireT
le iea de cart( chte 4 parale.

(1) Cod. XXXI, scara 8, fila 42 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW MORUZI-1793-1796 389

Li se recunsce dreptulil de a nu plti nimicil pentru lemnele de tre-

buinta caseT; 4 parale de caril vorti plti numk pentru lemnulil Watt.'
de peg*.
Locuitoril (lid' ch la Criciunti li se iea cate 2 gaini, in locti de una
dupa obiceiii.
Judecata recunsce dreptuld la o singurh ghinh.
LocuitoriT pretinda ch, din livedele ce ail cositil fcl'Inulti, li se face incar-
chtura, adech 1 caril se face 3 care, si se iea de carti eke 20 parale, pe
cand obiceiulil era sti plitsch numal eke 10. Ba si de carulti de rogozti
li se iea eke 10 parale.
Judecata recunsce ch ttiranulti are sh dea deciuiala la fnil si rogozti
din 10 chpite una, iar sit nu dea banT. Ispravnicil sii cerceteze si sh
oblige mtinastirea a restitui baniT lukT. Insh, datorT sunt locuitoriT maT in-
LIT sh, iea voie dela stapanulil mosieT cate care si in ce locti sh cosesch,
ca sa nu fie pricinh intre dinsiT, luandil livedele unulti altuia sail ale BO.-
pkiulul mosieT.
12icil locuitoriT ca fnulti domnescil cositu pentru menzilhanele li s'ail
luatti si ei ail plAtitil apoT la menzilhanea carulti cate talerT 7.
Justitia nu le da dreptate, Iiind-ca ati cositil in liveql de ale mhnhstireT;
deck, fiind-ch sunt seraci, de astil data sii le plitsch minhstirea chel-
tuiala cosituluT.
pica teraniT ch li se cere clad, si dela fecioriT ce-T ail nedespartitT
din cash.
Judecata pretinde eh la caidulil Divanului se cuprinde eh totil casniculti
8'1 cracuiasch cate 12 dile pe anti, decT fecioriT insurat1 sa clicuiasca si eT,
macar eh sedti cu paring dar clicasulit care are 2 case nu clicuesce
deck pentru una.
Se jhluescil locuitoril eh ail lostil inctircatT la msuratrea pogOnelorti
si dela eel ce nu aa porumbil sa dea, le cere eke talerT 8 de pogonil.
Judecata gasesce ca locuitoriT sti fie aparatT de a da baniT de pogonil.
IspravniciT sa fach drpth mi.!suritre a pogOneloril, si de eke pogOne voril
ei drepte, sh implinsca la minastire dijma de pogonti po banice 8 de
stiuletY, banita za oca 22.
Despa femeea din dise eh are 4 pogne de porumbil si o
asupresce ch sunt 7, si o ail si batut'o.
Judecata orenduesce ca ispravnicii sh fach msuritrea pognelorti DespeT
si sh, urmeze a pliti dupii eke pogOne se vorti Oh. Cad pentru bataie,
iarhsT ispravnicii sti cerceteze si sh insciinteze la Domnitoril, ca britausulil
sh se pedepssch.

www.digibuc.ro
390 V. A. IIRECHIA

Isprvnicelula mnstireT so jelui ca OraniT an ridicata bucatele de pe

campti nedijmuito.
Judecata gsesce drepta reclamatia ornuluT mnstireT, fiind-ca datoria
lora era s dea de scire manstireT ca s'a ispravitil porumbulil de culesil;
dar i manastirea chiar atuncT sa-sT iea dijma, iar nu dela patula, caci
uscandu se scade si se prtgubesce locuitorula danda mai multa.

Locuitoril cdretusi dela Dimbovi(a pentru opta boZ ce le-ail mu-

riffs pe drumulii Focsanitorii in slujba conaculul solului, rugdndu-se a
li se pldti de unde va fi cu cale, i acea anafora s'a fdcutil
in dosulic jalba lora.

lib Alexandra Constanting Morrizi Voevodii. Poruncimil Domnia Mea

dumi-tale Vel Vist., ea din Visteria DomnieT Mele sa daT talerT cincT-clecT.
1793 Augusta 26.
Vel Logofta.
Prea indl(ate Ddtne,

Dupa luminata porunca MarieT Tale am cercetata acosta jalb i m'arn

incredintata si dela insusT dumnd-luT vatafula MihAi Grecnu, ca cu ade-
v6rata le-aa perita aceste vite, insa nu se scie de le-ail perita sail de vre o
bla, sail din graba calatorieT, ci cum va S mila MarieT Tale.-1793 Aug. 25.
Ienache Vacarescu Vel Spatara.
Asemenea anafora s'a facuta in dosula jMbeT lora a patru carausT din
sud Prahova, pentru spte boT ce le-aa murita, si s'al poruncita sa le dea
talerT patru-clecI. (1)

Docurnente relative la Tigant.

Dupa franT, clasa desmostenita era aceea a Tiganilori. Amu adusa in to-
mula V alit IstorieT Romanilora ce publicama (pag. 137) cate-va docu-
mente relative la TiganT, de sub domnia luT Alex. Moruzi. MaT inavutimil
acesta rubrica, cu urmatrele documente:

(1) Cod. XXIV, lila 361.

www.digibuc.ro
 DOMNIA IX! MORUZI 1793 1796 391

1. Petitiunea I'll Ioanti Damaristi biv Vel Vistiera i resolutiunea luT A.

Moruzi,.din 14 Iunie 1793, prin care da carte deschisA uneT vatAiT de Ti-
gani de lae, ca sA OVA umblA prin trA nesuperatA de nimenT.
2. Cartea manastireT Cozia, prin care ',este indreptiititA a lue. dela Ti-
ganiT aurarT ce sunt aT eT, bin), pe l'ang a. aurulA ce sunt clatorT sA-lii dea
la cArriara domnseA.
3. Carte din 11 Decembrie 1793, prin care domnia se cunsce obligatA
de justitie sA dea luT biv Vel Pit. Brezoianu 2 TiganT, schimbil pentru 2
Tigance.
4. Procesulti luT Gheorghe Tiganulti i alti sotiel sale, cerndil i liber-
tatea. Judecata relativa, din Maiti 1794:
5. Polcovniculti Constantine Orescu in judecatA pentru TiganT, earl pre-
tindti eh sunt desrobitY de mAtua luT. Justitia da remasti pe Orescu, cli-
c:611a ca, robia a isvoclit'o nrnurile prin pravilele sileT in potriva pra-
vilel firescT, cacl firea pe totT i-aA Mutati a fi sloboc1T.
6. Dreptulti armg,ieT dela TiganT i partea cuvenitA camareT domnesci.
Stringerea venituluT in nisipti de auril, in 1795.
7. Neoprirea Tiganilorti aurarT de a stringe nisipulti de aura in timpulti
ciumeT.
8. Procesu intre Dumitrana Tiganca cu Clucerulti Dumitra,co RacovitA,
care reclarna unti copilti alti eT cu nume de robe.
9. Pitacti din 18 luliti 1796 pentru banil cuvenitl mAnstireT Cozia de-
la TiganiT aurarT.
10. Pitacti din 21 Aprilie 1794, ca Tiganil sa nu fie ingaduitT a edd in
livada manAstireT Vacarescy.
11. Jalba lul Raducanu Poenaru, condicarulti DivanuluT, reclamandti
schimbil pentru o Tiganca a luT, maritatA cu ling Tiganil domnescil.

Jalba si porunca duntn-lul Vist. Damaristi pentru o vettit sie de

Tigani a dumnd-luT, a nu se supgrot.

Prea Indl(ate Dthnne,

Arete MAriel Tale, oil, avendti o vAtitie de Tigani de lae i fiind-cA sunt
urnblAtorT prin trA, me rogil Maxie! Tale ca O. li se fad, o luminata po
rune& spre a fi nesuperatT de cAtre dregetoriT Ord.
Alli MarieT Tale prea plecatil.
Ioanti Damarise biv Vel Vist.

www.digibuc.ro
392 V. A. IIRECHIA

16) Alexandru Constanting Moruzi VoevodO.Pe unde se vorti artA, acesti

TiganI al dumn-lut cinstit i credinciosil boerulii DomnieI Me le biv Vel
Vist. Ioanit Damaristi, purtAndu-se si hranindu-se cu drptA munca lorii, farA
a so amesteca, in fapte rele, avOndil cartea stApo.nulut sea de incredintare
la mAnA, poruncimit Domnia Mea jafurt i sup6ritrI &A nu li-se facit de
cAtre cine-vasI, ci sit fie aparatT a se put hrani cu drAptA munca lora,
afara numaI and va fi in vre o vinit, prin ispravnicit judetului trebue a
se trage in cercetare. Deci poruncimti dumn-vostre dregetoriloril si zap-
ciilord, sA 141 urmAtorl. 1793 Iunie 14. (1)

Cartea mAniistiret Cozia (Vilcea), din 14 Iunie 1793, prin care este vol-
nicitA a luit dela tett Tiganiy rudari at ei, insurati, de totil numele chte tal.
unulil, pentru cA acesti Tigani, macar cA sunt daci mandstirei cu chris-
vele celorit de mat nainte Domnt de a da i dajdie la manastire, dar fiind-ctt
sunt legatT de dal aurula la &Amara Domniei Mele i mantistiret nedAndit
nimiod, nu aro nici unit lolosil sari ajutorit dela dinsit; am hotAritil Domnia
Mea ca sa dea i mAnAstireI cAte talert unula de -WM iganu1ti insuratit.
. . . AcestT bani se voril da in 2 rAndurI, la sf. Gheorghe 1/2 talerti si la
sf. Dumitru 1/2 talerit; pentru cA acstA hotarire a fostu facutA atatti dela
84 r6posatt Domni vechi, catil si dela dumn-loril fratit nostri Domni Al.
Ipsilantil Voevodit i r'eposatulti Nicolae Caragea Voevoda. (2)
.Acestil birit in favrea maniistireT se va implini prin Vel Arrnasit.

Carte din 11 Decembre 1793, prin care Moruzi dit lui Grigore Brezo-
ianu biv Vel Pit. pe Stoica i brat ego Maria sin Constantinit i Stanca, Ti-
(rani domnescl din vAtAsia PArvului I3Arcitinescu, schimbil pentru alte doll()
suflete de Tigani, anume Maria si o fatA a et, pentru cA Maria s'a mAritatil
cu unit Tiganti domnescit, av'endii i treI CO1 cu elti. Grigore Brezoianu
a reclamatil Tigancele sale, si fiind-ca dupA pravilA femeea urmAzA barba-
tului s6i1, judecata a obligalii doninia sei dea f schindni lea Brezoianu alp Ti-
ganZ im loculli celorii cloue Tigance. (3)

Gheorghe Tiganu cu Tiganca lid, din sud Prahova, cu Voichi(a Chi(asea

pentru slobodenia lora.

hi Alexandru Constanting Moruzi Voevodii i gpd. Zemle Vlachiscoe.

La acstA cercetare i hotarire a judecAtet departamentului rmAindii i

(1) Cod. XXIII, fila 78. verso.

(2) Cod. XXIII, fila 111.
(3) Cod XXIII, fila 193.

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORUZI-1793-1796 393

Voichita Chitasca mulumit i odihnita, ne maT avnda a face nicT o apelatie,

precum i adeverinta inscrisO sub iscaliturA ati data, intArima Domnia
Mea anafdraua acsta, spre a fi in bunA pace numitil, urmandu-sl precum
se cuprinde maT jos inteacstA anafora. 1794 Iunie 3.
Vel Logorata.

Prea Ineil(ate Ddntne,

Insciintm InAltimeT Tale pentru unit Gheorghe Tiganu, d'impreunA cu

Chita Tiganca lul, care a jeluita InAltimei Tale pentru o copil anurne Nita
dela 13ersca sud Prahova, i pentru o Voichita Chitasca din Bucuresci,
cum ch. ei flincla fosta Tigani a uneT Casandra CiptorOnca, la sfirsitula vietel
sale i-aa ertata, atata pe acesti doT cu copii lora, cilta si pre unula NO-
gu brata Gheorghe, ce a murita i i.a rmasa copiil, i a fosta neban-
tuitl de nimenea, iar acum numita copila, cu euvinta ca este stranepta
acelei raposate Casanclra, i Chitasca c este nepOta altuT rOposata Toma
sin Pave la, ce a fosta intal sofa acelei rOposate Casandra, cera ca sa se
intrc a. la inthiula jugg ala robieT intru stapanirea lora. Dup5, a chrora
jalba, din luminata porunca InaltimeT Tale si prin zapcilicula dumnO-lul
biv Vel Sptarti, epistatulh ArmAsieT, s'a infatisatil la judecata nurnaT err
Voica Chitasca ; i maT intaT jeluitorilora TiganT cerndu-li-se sA-sl dove-
dOsca slobodenia lora, arOtara o carte cu. letula 1786 Ghenarie 5, de sunt
anT 8 trecutl, ins din partea aceleT rOposate Casandra, cu iscalitura i pe-
cetea ei, adeverita gi cu mArturiT a treT preotT, prin care arata c Gheorghe
cu sotia luT Chita si Negu brata Gheorghe, Einar TiganT dela pArintiT
ei, iarA nu dela barbatula se-d, a primita de buna voe si i.al ertata,
atAta pe el cu copiii lora, cata i pe top ce se vora trage dintr'insiT,
indatorindu-I pentru a lora slobodenie sa dee si eI la biserica, unde se
va ingropa stapana lora, cote dou'e oce, eel.% pentru pomenirea so si a no
rnuluI eI, iara eine se va cuteza a-T strAmuth pomenirea s lie sub blesterna.
DecT chta pentru numita Nita, stranepta aceleT rOposate, co nu fu de fata,
ne arata iarasT numitiT jeluitorT anaforaua a douu obraze, biv Vel Clueeru
Scarlata Cilmpinenu i biv Vela Paharnicil Teodorache Iuliano, cu ldtula
1792 Decembre 23, din vremea ce se afla ispravnieT la sud Prahova, scrisa
in dosula jAlbeT lora, sub porunca MarieT Sale Michaia Constantina Sutu
Voevoda, cu cuprindere, cA inNisandu-se inaintea dum nd-lorir numitiT TiganT
jeluitori cu Una Constantina BeriescOnula, unchia, epitropa i vechila din
partea acelel Nita copila, dupa ce a vluta i s'a incredintata de ertaciunea
lora, nu numaT ca s'a litsatti de tta pira ce facea asupra lora, ci inca le-aa
data si din partea numitei copile zapisd de intarirea slobodeniilora, care

www.digibuc.ro
394 V. A. IIRECHIA

si acetic zapisit s v6dh totil eu acelasT Mai, adeveritit si de nurnitiI hoed

ispravnicT. IarA Voichita Chitasca, ce acum numal ea singurA se fach pi-
risk s'a intrebatit ce are sA Oa impotriva acestorit pomenite dineturT ce
le ail jeluitoriT, si intaiulii cuvintit fu acesta, mustrndit pe acea reposatA
Rucsandra cA a ertatit si a slobodith tottt ce a fostil alit el, jAlcAvinda
cA numitiT TiganT nu sunt dela pArintiT Rucsandrel, precum se vedit are-
tatT in cartea de ertAciune, ci cA aril fi fostil ai celuT d'intili sett' alit Ca-
sandtvi, anume Toma sin Pave lit, unchiultt acesteT Chitasca; dar la acsta
nu avh cu ce sA incredinteze judecata, pentru cA, cerndu-se dovadA, art o
carte gospodit a MArieT Sale Michaiti Sutulti Voevodii sub ltulti 1792 lulie 20,
cu cuprindere, insA nu precum se chibzuiit de sine, ci intealta chipit, cA la
Divanit inaintea MAriel Sale s'a fostit judecatil chiar acest Chitasca cu cea
numitA copilA Anita numaT pentru o vie si o mrA, silindu-se Chitasca sA strA-
mute diata unchiu-sett Toma sin Pave lit, si pentru A erail trecutT anT 15 panA
la acea judecattt a MArieT Sale, si ca rudA de alAturea si impArtAsit cu ceea
ce s'a fostit induratil unchiulic se'tt, a rgmasit diata all ave to chiros, in care
diatA de nicT unit Tiganti nu pomenesce c a avutit sail nu aceltt unchitt alit
BM Toma, atilta numaT se vede, c5, dui:a a eT cerere cA ati &ail douo
Tigance ale unchiulul sd nearetate in diata : anume Chita si Voica fii-sa
in casa luT Alecs5, alit cloilea bArbatit alit Casandrel, dela care are si ado-
verintA, ca oil cand le va core sA i le dee, i s'ail data voe, ca orl ce va
dovedi de ale unchiu-seit TomeT, afarl din diatA si din nisce Tigani al
CasandreT ce i-ati ertatil, earl sunt acesti jAluitori, al ime intru a sa stApa-
nire; ci sub acea umbra rezemndit numita Chitasca, nadajdui a li se
strica ertAciunea numitelorti Tigance, dar acesta nu fit de Ilia unit folosti,
pentru ca alta deosebitA dovada nu mai avh deck acelit 4isti ravasit a
luT Alecse, intr'unit petecelit de Brae, scrisit dela let. 1786 Augusta 16,
numai cu o chezAsie, dicendit chiar ash pentru Chita si Voica: sunt la
mine si ori cand se va cere, sA le dati; din care nici unit felUl de dovadA
nu se puth face la nadajduirea ce avit pirita ca vorit fi ale unchiu-seti
Toma prisosit din diatA, care diata mAcarti ca noT nu o vedumit, dar din
domnesca carte de judecata a MarieT Sale Michaiit Veda se face bun& in-
destulare, cA la acea judecatA s'att fostil vedutit diata si de numele acestorit
TiganY nu s'ail pomenitit. Cu tote acestea, macar si child arti fi fostit Ti-
ganil si chiar ai aceluT reposatit Toma, dar pentru cA nu i-ail pomenitil la
diata sa, dupa pravila totT erait sa fie slobodl, cu catit maI alesit el acestia
ati si carte de ertAciune chiar dela cea cunoscuta de judecatA stapana
a lora, ce s'a numita si mai sus, Casandra Ciptorenca, in care ertAciune
ea nurnesce numaT treT suflete pe anume si cu copiii boric WA nume. Dar
iarAsl la mina VoichiT, ce este fata Chitil cel ertate pre anume, se maY

www.digibuc.ro
 DOMN1A LUI MORDZ1-1793--1796 395

vede i alt deosebitA dovadA, c dupA erthciune in urmA, s'ati primitti a

fade i fatit de sufletii chiar de stApana lorti, care le-au hArAzitti ertAciunea
pArintilortt ei, precum s Moll indestulare din fia zestrelortt ei ce i s'atl
dati iscAlitA de celti mai sus numitti Alecsh sottila Casandrei de alit doilea,
in care lice chiar iar aa: foita de zestre a VoichiT, copilA ce am ores-
cut-o de sufletti impreunA cu sotia mea Casandra, i dupA cum i-ati lAsatti
rposata sotia mea, lasti i eti, i din scrisele, ce se cuprindu la acesth
fOie de zestre, incredinVandu-se unti omti slobodti, romAnti anume, ati i
luatti pe Voica sotie pe lege cu cununie. Ci dreptA tote aceseea cAutandu-se
pravilele, se OBI la tAlcuitorulti de pravilT Armenopulon cartea alti titl.
18, uncle lice: cleat tote maY muM, pArtinimd i ocrotimrt slobolenia;
i totti la acestA carte titl. 18 lice: celti ce va aye robT, murindil Para,
diatA i va ave rude de alturea (bunA tira ea aceste pirie), atund robiT
iT remnil slobolI i nu part trage la jugulti robieT fttrA (Hata; i iarAT
totti la aceiaT carte i titlu, qice: stapanuttl uneT rObe pe care o va da de
slobodi vre unui bArbatti slobodtt, i acelti bArbatti incredintAndu-se ati
primit'o de a fi sotie, maT alesti cand i se va fi facutti i Ede de zestre,
cum acesteia, sati mAcar i si nu fi ficutti, iarA acelti stipAnti hrinindtt vi-
cleugti Iasi stt curgi slobolenia cu ticuta, attar' in spre birbatil catil i
spre femee, cugetanda ci acestri feta de nuntA nu avea chirosti, decT cAnd
stipanultt vre unel partT va face una ca acOsta, poruncimil si se scta
Matti barbatuli &kg i muerea, SA se alcituiasci intre eel slobolT, ea totT
ceT ce se nasal din pArinti slobolt se cherni slobolenia lorti din oren-
duiala celorti de buni rudi. i aceea dupi poruncile pravilelori rmtine
ca tot,T ceT maT sus numiti cu copiit lora i cu tocT ceT ce se vorti trage
dintr'incii, si fie slobolT in pace i nesuperatT, iar hotirirea cea desAvCr
itti remAne a se face de InAltimea ta.-1794 Maui 26.
Dumitru Stolnici, Nicolae Clucerulti Ruch:multi, F;Iarbanti Medeln., Oto-
'Attu Cluceril. (1)

Dupi anaforaua luT Vel Postelnictt i a luT biv Vel CAmAraqti Nicolache,
din 13 Iunie 1795, se constati ci dreptulti Armiqiel dela Tigarif era eke
tal. 1 dela liude birnici i ploconulti de vitaT, iar prisosula din birulti
Tiganilori in sumi de 6123 talere este venitil au CAmiret domnesci. Strin-
gerea venitului in nisipti de aura, Domnuli declari ci nu este clreptil alti
SpitaruluT nici au Armt4iet, urmandti a se da pentru acsta cirlT dom-
nesci speciale. (2)

(1) Cod. XXVII, pag. 16, IX.

(2) Cod XXVIII, lila 70 verso, scara b.

www.digibuc.ro
396 V. A. IIRECHIA

Cu pitaculil din 27 Iu lie 1795, Moruzi scrie ispravnicilorh de Dimbo-

vita, Arge0 i Vilcea s nu oprsca TiganiT aurae de a umblh dupa, auril
sa-T lase a lua i bucate, child nu vord fi rno1ipsil. (1)

Prin anaforaua din 17 Aprilie 1794, POlcovniculd Cost. Or (Um raportza

DomnitoruluT cit o matua a luT, dupa mrtea eT, a ertatil 2 fete de Ti-
gantl, din earl fete una s'a mitritath cu unit Tigand alti rnanastireT Bis-
trip. i a facutil o fata ; maT apoT murindit i Tiganulti i Tiganca, fata
acsta s'a dusil sit stea la tatalil TiganuluT ; unit Mateid Botenu din judetulil
Doljil, fara de a se trage din nmulil luT i fara de judecata, s'a sculatil
si a venitil intr'o npte la casa TiganuluT, a luatil pe fath i acum o tine
in flare la casa luT; se rgh DomnitoruluT sit rnduiasca unit mumbairil
sit aduca atath pe Mateill Boteanulil cart i pe fata de Tiganii sa stea la
judecata.
Domnitorulii puno resolutia, ca Petre ArmauIti, dupit 15 ale luT Maiii,
sh mrga sa infatieze pe jaluitoril cu piritulh inaintea ispravnicilorti, i
de se va gasi CU dreptate eh Tiganca sit fie a jaluitoruluT, mumbatrulil
sa faca implinire; iar dacti, pirItulti va ioe ca are a r6spunde, si-ll infa-
t*ze la Domnitorit.
TatUt respunsulh ispravnicilorh :

Prea Indl(ate Dthune,

Cu acsta luminata porunca a MarieT Tale aducndil numitulti mumba-

irti pe acea piritit Tiganca anume Patina din sud Dimbovita, se infati,ii
la acestil departamenth cu pirIulti eT jitluitorulti Constantinit Polcovniculti,
carol duprt ce insuT ah litcuth deplina mhrturie chiar inteacsta jalba
ce ait datil Martel Tale, cum eh numita fat& este fata unei Tigance anume
Stana, ce este ertata dela mrtea uneT matuT a luT anume
Acum iar elti core dela fatit ca sa-T dovedsca ertheiunea murnei eT,
care provlimh este in potriva pravilelortl, caci luT i se cuvine sh o dove-
dsca de este neertata, iar nu pirita prin rostulil eT sa se osindsca pe
sine0 in potriva ; i maT poftorindull pira, ;Use ch ah ja.luitil cu acestit
tropos ca sa o smulga din milna celui-lalth asupritorh anume Mateiil Bo-
tau din sud Dimbovita, ca, cum s'ar ()ice, acum sIt o robsca elti. DecT
cercothndu-se pravilele, se gasi la talmacitorulit Armenopulon cartea, I,
titlultl 18, i dupa trebuintit se a0ernit invtatura mai pre lough, (liana':
Robia art isvodit'o neamurile prin pravilele sileT, care este in potriva
pravileT firescT, cacT firea pre toti i-art lacutil a Ii slobo4T.

(1) Cod. XXIX, pag. 95 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA L131 MOREM-1793-1796 397

Slobodenia este lucru nepretuitii, i deck tote maT multa partinima

(lreptatea slobodenieT. i iar :
Cand cine-va va face iertaciune until roba, i socotinca IT va fi nealOs,
atunci iar slobodenia se ocrotesce.
Adeca unti omit la sfirsitula sea, de va dice mostenitoruluT sea sit
slobOda pe vre unula din copiii rbeT sale, pe care era a-la alege insusT,
csi de va muri si nu va apuca sa-la alogn, atunci totT copiiT dimpreunit
((rmanii slobodT.
Tar peste tote acestea, aflama zacona potrivita chiar asupra acesteT dia-
forale, care dice :
CeT ce morti Tara diata i aa rude de alaturea, fraV, verT, i vora ave
robi, sa, slobOda tot,T robiT, cacT Tara, cliata nu se pota stpani. Ci i acesta
fiinda acesta fela de ma, Tar nu din catiiondasa, nicY fiinda la
mijlocti diatu, dela judecata se gusesce cu dreptate numita fatu sa, fie
sloboda i nesuperatit de care nimenT, i trepedula mumbasiruluT sa-la
platsca, pir4ula. Iar hotarirea cea deseversit remilne a se face de catre
Inaltimea Ta.
Dumitrache Clucera, Serbana Andronica Medelnicera, Manolache To-
plicnu, Andronache liabdnu. 1794, Iunie 26.
Resolutia DomnitoruluT e urmatorea: 16 Alex. Const. Moruzi Voevoda i
Gospod. Intarima Domnia Mea ca s. lie sloboda si de nimenT superatu.
1794 Iunie 28. (1)
Vel Logollqa.

Anaforaua judecatorilora din 5 Maia 1796, pentru Dumitrana v6duva, eare

se jluesce contra lui biv Vel Clucera Dumitrasco Racovita, eh trage
sa-T iea una copila anume Mavrodina cu nume de Tiganti. La judecata, Ra-
covit a declarata ca Toia, Tiganti chi luT, de holteiti fuginda, 1sf. gsita
cununatil cu nurnita sloboda, avenda si 4 copiT, pe cari-T cere de TiganT,
dar renunO, la 3 fete si cere numaT pe baiatula cela mare. Dumitrana
intimpina, ca pe copila Fati facutil din flori i numaT dupa und anti s'a
cununatil cu Toia, nesciindu-IU de Tiganti. Racovita intimpina cu una za-
pisa dela 2 fraci aT DumitraneT, probatora in contra aserciunilorti eY. Ju-
decata nu gasesce bunt' zapisulti si a cerutii DumitraneT sa dovedsca
vremea nascereT copiluluT. Au adus 2 martorT, earl jurara cum ca de fata
a nascuta una copila, in urma Muscalilori, pe care l'a botezata Tdera
Stnula punndu-T nurnele Mavrodinii i ca era copiluli de 1 ana (And
s'aa cununata ea cu Toia. In contra acestori marturiT, Racovita n'a maT
(1) Cod. XXVII, fila 6, scara 13.

www.digibuc.ro
 398 V. A. IIRECHIA

obiectate nimice i decT Mavrodine e recunoscute ca nascute din florT,

prin urmare slobode. (1)

Pitace la Vel Armase din 21 Aprilie 1794, sa nu ingadue pe Tigani a

sed in livada mAnastirel VAcArescr, ci O. fie opritA pentru call domneseT. (2)

Radu Golescu vel Vornice, in 18 Julie 1796, aratil lul \Tod& eh inAnAstirea
Cozia are a lua, pe tote anule ate 250 talerT dela TiganiT aurarT aT ma-
nastireT, cad banT se stringti de D-luT biv Vele Caminare epist. ArmasieT.
I s'a cerute in maT multe rndurT pe anule acesta i pe anulti trecute si
nu i-ati respunsii.
Domnitorule ordona luT biv Vele Caminare epist. ArmasieT sA platesca
baniT si sa nu maT auclime alil doilea anti ca nu i-al date. (3)

Prea ineiltate Ddmne,

o Tiganca phrintesch a mea, fugindil de fata, s'a si cununate cu und

iganu domnescii, cu care a Menai copiT parte bArbatescA i copiiT eT
insurandu-se, sunt acum patru cincT case de TiganI dajnicT CamareT; si
en dovedind'o tocmaT peste treT-clecT i maT bine de anT, s'al indatorate
Armasia ca sa-mi dea schimbd o Tiganca, care schimbe acum in prea feri-
cite clilele MarieT Tale mi s'a date, iar de munca eT Bunt pagubase, care
mune& prin pravilniceasca Condica este hotArita eke talere clece pe an,
flind-ca ea in OM vremea a foste dupa barbatu-see i ati platith bire
CamareT au acute i feciorT, earl sunt astAcIT in bire, me rogti i certt
dreptate pe milostivirea Maria Tale, ca in loculti acestord dreptatT ale mele,
adica de munca care sunt pagubase, si in loculd folosuluT ce a Mouth Tiganca
mea cu patru cincT case de sunt birnicT CamareT, iar ee nu sunt folosite
cu nimicti, sit te milostivescT a porunci sit mi se dea clintre TiganiT dom-
nescT une copilil de Tigana, ca stile face tine WW1 cu Tiganca ce mi s'a
date, sa nu o piercle i pe acesta, neavende Tiganil sa-T dae; i ce va fi
mila MitrieT Tale.
Robule MarieT Tale : Raducane Poenaru biv 3-lea Logofete, Condicaruld
Divan uluT.

D-vOstre boerilorti judecAtorT dela departamentulti de Cremenalione,

(1) Cod XXX fila 130.

(2) Cod XXII Ilia 234.
(3) Cod XXXI scara 10, lila 27 verso.

www.digibuc.ro
 DOMIC A LIA MORIJZI-1793-1796 399

cercetndti jalba, sa, ne aretati in scrisii prin anafora cu d-luT epistatulti

Armaie1.-1795 Februarie 6. (1)

Documente relative la justifie.

Amti adusti in tomula V alti Istoriel Romilnilorii, ce publiamti, o destulti

de bogat culegere de documente relative la justiVe sub A. Moruzi (pag.
188-237).
Ne-a maT venial la man o serie nu mai puOnti importana (1e documente
din aceiall materie i le vomit da aci sub urrratOrele rubricT ; a) NizamurT
sail regulamente relative la organisMiunea just4ieT, la personalulti eT i la
uncle interpretri juridice; b) Acte relative la divorturl; c) Acte relative la
zestre; d) Acte relative la periusiT sati clironomii; e) Acte relative la tu-
tela ; f) Mezaturi silite i de buna, voe ; y) Protimisulti ; h) HotarniciT ;
i) Moratorium ; .9 SuditiT fatti cu justitia ; 10 Delicte i crime ; 1) Procese
politice i istoriee; m) Diverse.
Din prima rubria mentionrunti urrnatOrele acte :
1. 3 CraiovenT ail refusatil de a primi carOle de judectitorT. Alexandru
Moruzi ii surghiunesce dreptil pedpsa, in 2 Aprilie 1793.
2. JudecAtoriT ambulant1 pe la lAlciuri. Conflictil intre unil asemenea ju-
deatorti i nisce slugl ale luT Mutt Faca, earl pretindti c6. ei sunt numici
judecAtort.
3. Cercetarea afacerei de mai sus.
4. Circulara din 2 Maiti 1793 atre boeriT judecAtorT dela departamenturT,
indemniindu-T s5, caute procesele in regul5.
5. Publicatie la tote judetele i la Caimacamulti de Craiova, ca s5, se
trca in condice vinclArile, foile de zestre, diatele i schimburile, din 15
lunie 1793.
6. Pitacti la judecatorii departamentulift de 8 i de 7, ca sa subsemneze
cu totiT anaforalele i minoritatea s-T dea Orerea in scristi.
7. Pitacti la N. Hangeri, Caimacamulti CraioveT, din 25 Martie 1794, pentra
rendulg judedifilorii norodulta.
8. Carte la ispravnici, din 10 lanuarie 1794, relativA, la justitia judetnA,
la grabirea judecMilor i la apelatie.
9. Pitacti la starostea de negutitorT pentru publicitatea vinOrilorti prin
mezatti, ca s fie insciintatT in timpti despre vinclare eel cu drepturT de
protimisis.

(1) Condica 28 lila 42.

www.digibuc.ro
400 V. A. UREMIA

10. 4 acte relative la vacanta tribunalelorti.

11. Oprirea vata.seilora sail a ispr4vniceilora de mosil de a arenda eT
singurT veniturT de ale mosieT, fara, de declaraOunea in scristi a stliptinulul
mosieT.
12. LogofiAula de Divana rnduitil la trebile pusarieT i bavaetula lui.
13. LogofetiT velitT sit insemneze sub fie-care acta havaetula scrisuluT.
14. Pitacti la velitiT boierT, din 9 Augusta 1793, ordonndu-le sit chib-
zuiascit havaetula logofetilora, aiti cancelariel i alti zapciliculul.
15. Ancheta contra abusurilora fostuluT Caimacamit i asupra torturi-
lora aplicate la IranT.-4 Februarie 1794.
16. Jalba a 22 de mazilI din Gory', ca Ii s'ati luata parale de ald 3-lea lo-
gofka din Craiova. ResolOunea DomnitoruluT din 11 Octobre 1794.
17. Destituirea unul logofatti aid 3-lea dela departarnentula de 8, din 25
Novembre 1794.
18. Pitaca, din 22 Decembre 1795, calre Vel Armasa, areAtIndu-i-se rn-
duiala dup5, care urmza a se pune i a se slobodi vinovatiT din puscariT.
19. Pitacti catre Spatarula i epistatulti Agiel, din 10 Aprilie 1796, ca
in 24 de ceasurT sa se facit instrucciunea celora cadutT in delieta ori criml.
20. Asemenea, din 10 Aprilie 1795, la Caimacama si la 5 judete do
peste Oltii, pentru arestula preventiva.
21. RepetiVunea ordinuluT de sus, in 13 Iu lie 1796.
22. Taxa ce sunt obligatT sit dea, cu nume de bani de up, hotiT earl se
rta de osinda ocneT.
23. Pitaca catre Caimacamula CraioveT, din 18 Aprilie 1795, ca evadarea
din puscarie va fi pedepsita cu spinzurarea armasului ala 2-lea.
24. Tudorti Polcovnicula aruncata in puscarie, cad au trdata un5 hoVi
sub pretextil cit era sit scape dela inchisOre.

Carle de volnicie cu ornduifuliti Mdriei Sale Alexandra &rbecci-basa, a

duce pe 3 Craioveni surghiunic

Fiind-ch uniT din CraiovenT, impotriva datorieT supunerel lora, s'ail obraz-
nicita esinda din orSnduiala lora, din carT eel' mai jos numiV
ati cutezatti a nu urm slujba la care dupa, a lora stare ail testa ornduiV
de catre Domnia Mea, si in chipa de nesupunere i nemultumire s'aa in-
drasthtil a nu primi arcile Domniei Me le de judecatorii; dup5, a ca,rora
fapta, facAndu-se vinovatT i vredniel de Vita, pedSpsa, hotarIsema Domnia
Mea ea sit trimitema sa-T ridice dela Craiova cu totula i sa-T scta afara,

www.digibuc.ro
 tuntrnA Llfl MORUZI-17 93-17 96 401

din tell, trecendu-I Dunrea, ea sA-T dud, unde vora gasi alt.& slujba si
hrana de chivernisela, spre a face si altora pilda cu pedepsa lora. Rugin-
du-se insa, mult dumn luT cinstita i credinciosa boerula DomnieT Mele
Vel Banri Dumitrasco Racov4 ea sa facema singatavasis la osinda cea
cuviincisa a lora, am primita rugaciunea dumi-sale BanuluT, i iata,
pentru invetatura lora, ca sa-sT vie in cunoscincl si se sa rege luT Dumneclea
a le da minte, sa nu cala in alta mare osinda i pedpsa, iT facema sur-
ghiunii la manAstirea MarginenT ot sud Prahova; pentru care ornduima
Domnia Mea pe Alexandru Serbecci-basa, caruia II (lama domnsca nestra
volnicie, sa mrga la Craiova, de unde prin mariletula dumne-luT cinstitu-
luT i credinciosuluT boeruluT DomnieT Mele HatmanuluT Costache Caragea,
Caimacamula CraioveT, sa ridice pe &Ate 3 in paza, sa-T duca drepta la numita
mnstire MarginenT, sa-T faca teslima la egumenula manastireT, unde scriema
poruncima Domnia Mea cuviosieT tale, igumene Marginene, primindu-T,
sa-T bagi inlauntru in manastire, de unde sa nu fil volnica a-T sIoho1i, 'Ana
nu veT primi ala doilea porunca a DomnieT Mele in scrisa, iar mumbasiruluT
sa-T daT adeverinta la manT cum ca ti-aa Malta teslima, flindil pzip in
launtrula manastireT. 1793 Aprilie 2. (1)
1. Ionit Oteleseanu Clucert de arie.
2. Gheorghe Argintoianu Setrara.
3. Gheorghe Cc4ofnu zet Briloia.

Prea Incil(ate Dthnne,

Jluescil MarieT Tale, ea acum dupa Pasci, in septmna cea luminata,

facendu-se balciula lul Sf. Gheorghe, aicT in Slatina sud Olta, am mersa
si eti dupa obiceid de o parte de terga, cu umbrarel Intr'aiinsil facuta
pentru a judeth pricinile ce se intimpla In tergi ; i tocmaT (-And ea ju-
decam pe doT emenT, vecla viinda dol feciorT, slugT ale dumne-luT Ioana
Faca, i eclendii langa mine, licenda oa eT ai judeca, c sunt porunciti
de ispravnicula Faca, ea cerendu-le s le veda porunca i nevrenda
sa-mI o arate, fara numaT de departe cetindu-o, le am tras'o din mana, ca
insurni s o vocla, care iata ca o i trimeseia se, se \facia de Maria Ta.
Ea veclenda porunca luT Faca, lucru in potriva obiceiuluT i a porunceT
domnescl, am (Asa acelora tramisl, c nu se 'Ate acesta ca sa scacla ea
cinstea i puterea luminateT cartel MarieT Tale, ce mi s'aa data pentru
acesta, slujba, cu porunca luT Faca, ce o avea la mana ; eT de loca aa in-
ceputa a me injura, a me ocari, de pullina a remasa sa nu se faca pri-
(1) Cod. XXIII, fila 28.
Analele A. I?. Tom. XV. -- Memoriik Seri. Istorke. 2

www.digibuc.ro
402 V. A. IfIttcm1

mejdie, luoru de mirare la tot5 norodulti targula Pentru care ma ITO

milel Marie Tale sa, se trimitA unti mumbasir5, oniti domnesc5, ca sa, se
fad, cercetare in fata locultil, in frica ILA Dumne;leti, de dumn-luT Stol-
nicult Draghicnu Otetelesanu, si de dumn-lul Setrarulil Nicolae Isprav-
nicti, i impreuna cu cercetarea sa iea pe acel5 vinovatti, ca sa-mY aflu
dreptatea dinaintea MarieT Tale si sa nu remaiil rusinat5 in fericitele di.
lele Marie Tale, care nmulil mell acsta n'a p4it'o, cad de era sa Lea
acsta Faca, trebui, sa5 insusl s mi-o fi scristi, sati s mi-o fi spusti,
iar sa nu-al pue feciora a ocari fecioriT de boer5 in mijlocul5 terguluT,
afsifisie lurninate porund MarieT Talc; si cum va fi mila Marie Tale.
1793 Aprilie 28.
Robulti Marie Tale Toma Delnu, judecatorul5 ot sud Oltti. (1)
IG Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii. Oranduimti Domnia Mea pc
sa mrgA la judetulu Oltul5, unde dimpreuna cu
StolniculA Draghicenu Otetelesanu i cu Strarulii Nicolae Ispravnict sA
faca cercetare forte cu amaruntulti, acolo in fats, loculul, prin doveclY
marturiY, carY se vorti fi intimplat5, si in ce chipil se va dovedi adevarulti
sa instiinceze Domnie Me le inscristi, sub iscAliturile &ate treY, asteptandu
orancluitulti acesta acolo porunca Domnie Melo de urmare. 1793 Maiti 5. (2)
Procitfi Vel Logofatt.
Pricina ce s'a intiinplalii la sud Olti1 cu judeceitora de acolo oi cu doutY
slugi ale ispravnicilorri
Prea Indl(ate mne,

DupA jalba ce a datil Marie Tale Toma De lnu, judecatorulil dela acest5
3ude0 Olt5, aratAndu cum ca. dupa Pase, in saptaniana luminata, facandu-se
blciulti sfintuluT Gheorghe la Slatina, a mend a judeca pricinile ce se in-
ttniplel in WO, sl viindii dol feciorl, slugl ale duinne-lul Ioan Faca, i-ad disil
cd el all a judecel cu sunt poruncitl de ispravniculii Faca, i cerendu-le porunca
sd o yap, n'ad vrutil su o dee, fare; de departe cetindu-o, a tras'o din wind sci
o vadit insuft, ci de locii a inceputa fnjura, ocfri, putin4 feich a se face
qiprimejdie, ni se poruncesce de catre Maria Ta, ca sa facemti cercetare
frte cu de-ameruntulti aid in fala loculul, prin dovecll i prin martoriI
carY se vor5 fi intimplath, si in ce chip vomil dovedi adevarulti, sa. in-
sciintam5 Mewl Tale sub iscaliturile a ate tre, asteptndil cu Tintil
(1) Cod. XXIII Lila 60 verso.
(2) Cod. XXIII, fila 51.

www.digibuc.ro
 !AMNIA Mil molluz1-1793-1796 403

credinceriulfi porunca Mariel Tale de urmare; dup luminata porunca, adu-

cenda pe catT-va din ceT ce s'ati intimplatil, precum si pe vamesT, uncle
fata fiind si amindou partile piristilil si piritiT, amil intratti in cercetarea
pricinel si ne adeveriramil inteacestasT chipii: dupit ce Delnult1 a mersil
sa caute pricini de judecatl, VinerT dupa prang], ail mersti si piritiT, unti
Preda Polcovniculti si unfi Teodosie Stegariu, ornduitT de dumn-luT isprav-
niculti Ioanti Faca, prin ravasiulti domnieT sale, care ravasil s'a vduti.1 de
catre Maria Ta; ins& Stegariulti Teodosie, ornil alti domnieT sale, iar Pol-
covniculti, omit alit dumn-luT *6'trariuluT Nicolae, cacT dumn-luT nu se afla
atund aid, si dupa ce ail mersti la umbrarulii judeceitoruluX, nu Pail gasitil la
umbrart, flinda dusil la pravalie, si ati selutil spre a cauta pricinile de ju-
decata, si flind-ca Delnulti le-a cerutti sa le vada porunca ce avea, Preda
Polcovniculti nevrndii sa o dee, o citia singurti, si asa Delnula i a tras'o
din mai* iar Preda de loci"' a inceputti a se galcevi si a se imbranci, ne-
vrndu Delnulti Ed dee porunca, iara cela.laltd Teodosie Stegariulii nici
unii telti de galcva n'a Mouth; si ash acela Preda Polcovnicula a facutil
Oleos/ cu juclecatorulti, atatil sub umbrarti, catil si dupa ce ail scapatti
de ocamdata, ajungendu-lti, a vrutti sala dee jos de pe calii, dupa cum
de OM curgerea pricinel maY pe larga va lua Inltimea Ta pliroforie, din
arkarile celoril ce s'ati intimplatil la acsta pricin, earl aratarT, sub iscali-
turile lora, le trimisemii InaltimeT Tale dupa porunca. 1793 Maiti 17.
Al MarieI Tale pr plecate slugY, Draghicenu Otetelesanu Stolnicti, Ni-
colae S8traria, hichimu Tintila credinceru.

Ith Alexandru Constantin/A Moruzi Voevodti. ChM pentru Toma Dole

nulti, judectitorulii dela judetulti Oltu la, fiindti-ca nu si-a purtatti barzulti
cinsteT sale, ca unil judecatorti ce era, adeca dupa ce au vdutti pe acel
galcevitoff, sa se traga sa lac& argtare catre Domnia Mea, ci in potriva
urmanda, s'a induplecatu galcevitorilorti, facndu-se singurti pricinuitorti
de necinste in parte, ilti lipsimii Domnia Mea din judecatorie si poruncimil
ornduituluT mumbasirti sa-I ieae porunca DomnieT Me le dela manY s o
aduca la Domnia Mea, si ispravniciT, ca nisce urrnatorY iropotriva porunei-
loril DomnieT Mele, la care nu putinil se invinovatescti, sa dee amindol
cite talere 50 trpadu mumbasiruluT, iar pe Preda Polcovniculti, ea unulti
ce ati radicatil mana asupra judecatorulul celuT ornduitu de catre Domnia
Mea, sa-bl radice in flare si cu buna paza sa-lii aduca aici la Domnia Mea.
1793 Maid 31. (1)
Vel Logoftti.

(1) Cod. XXIV, fila 176.

www.digibuc.ro
464 V. A. UREMIA
C...1-.43111.06.11.1.1.10/.

Prea Ind Wile Dthnne,

Dupa, luminata porunca Marie Tale, ce mi s'a data, ca sa cercetezd pen-

tru judecatoruld de judeV1 ce este datoria slujbel luY, aretti InaltimeT Tale, ca
instisY luminata carte a Mariel Tale, ce aro judectoruld la mnele Inc, care
este trecuta si in con dica DivanuluY, cuprinde ca judecatoruld sa aiba a
auto, tote pricinele de judecatI ale locuitorilord cu buna cercetare, ca O.
le hotarasca cu dreptate si BA faca hotarire in scrisd la mana cuT se va
cade, iar pre eel ce nu se vord odihni O. le dee la mana sorocii inscrisil
cu qi ornduita, spre a veni la Divand, iar implinirea dupa, hotarire O. o
faca ispravnica judelaluT, la care implinire A nu se amestece judecatoruld,
cum nici ispravniciI sa nu se amestece la pricini de judecatT a judeca,
far numaY judecatoruld, si ispravnicil judeuluI sa-lil cunsc a. de judecatord,
si sa dee mana de ajutord cu OmenY de slujba. Deosebitti am facutil cer-
cetare si intrebare altord boerl btranT, call ad statutd in multe rndurY
ispravnid, si-ml artara a ispravnicil nu potd a orendui de sinele pe
alOY sa caute pricini de judecatY, Para, de numaY pe judeciltoruld, ce este
ornduita de Maria Ta; ci de vreme ce la acesta Mehl se vede eh is-
pravnicil, impotriva urmandti, ad orenduita pe Omenil dumne-loril sa caute
pricini do judeca,V, maY vrtosd afla.ndu-se facerea balciuluT acestuia in
orasuld Slatina, unde este si sederea judecatoruluT si a ispravnicilorti, r6mane
ca la acsta pricina s se faca hotarirea, dupa cum va fi buna vointa a
Ina4ime1 Tale. 1793 Maid 30. (1)
Vel Logoftd.

Pilacil cdlre boeril judeedlori dela deparlamentur;, a dila

judecd(ile fard, de prelungire si atellii inaintea pranzuhei ctil si dupd prdnzil
sei se slringei .

Dumnevstre boerilord judecatorT dela departamenturile de optd i de

spte si cremenaliond, fiind-ca dupa trecerea acestord st. qile este vointa
Domniel Melo de a se cauta judecatile fara de intarziere si zabava, WA ye
poruncimd, ca de astacli inainte sa avetf a ye stringe si a ye adun fite--
carele la clepartamentuld, ce este orCnduitil de catre Domnia Mea, atatil de
diminta pana la pranzd chtd si dupa prang!, in tote glilele de rndii, fara

(1) Cod. XXIV, fila 177.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 405

de a lipsi vre unu1t, undo 85. avetT a autit pricinele de judeatT ale no-
rodulul, ce vi se orenduescil de catre Domnia Mea, hotrindu-le duph drep-
tate i Mx% de prelungire, ca s nu se zAbovesc& norodulti, perdendull
vremea din pricina acsta, maT virtosti acum cand este vremea lucrulul,
urmfindtl dupA, povatuirile i vointa Domniel Me le, ce v6, este sciut. 1793
Maiti 5. (1)
Procit. Vel Logofetil.

Publicafil la Idle judefrle si la aimacamit pentru vinddri, fo1 de zeslre

dies, schimbur1, a se trece In condicl, din 15 lunie 1793.

Pentru vindrile luerurilorti nemichtere, adecA. moi1, viT, locurl, nmestiT

i pentru TiganT, car! prin zapise facti Uflhl cu altil, cum i pentru alte aw-
zaminturl in scrisii sail in schimburl i pentru dieci i fel de zestre, cb, fiindti
neobicinuitl locuitoril Orel acetia alf face acele zapise i sineturT cu si-
guranta i cu ornduiala cea cuviincis, prin sciint,i1 de dregatorT aT loculuT,
trecute in condicile judeOluT, adeverite cu isc1iturile dregatorilorti i a
condicarulul, pururea veclemti dinteacesta in Divanulti dornnescil pricinT
i judecati, unii tgaduindull zapisele lorti cu totuhl, altiT c6, sunt icono-
micese, altil c s'a perdntil zapisula, i altiT din eel ce ar aye protimisisti
la acele lucrurl, c n'atl sciut cand s'a Mouth acela zapisti de vindarea
lucrulul nemipittorii, i cu acesta cumprAtorulii ptimesce, umblndti prin
judecAtI, i Divanulti, descalipsindu-se a da credinO, la acelb felti de za-
pise i sineturT neadeverite, face trebuintA a se aduce la judecatA dui:A de-
pgrtate locuri, in cale indelungat, pe celti ce ati scristi zapisul i pre cei
ce se veal iscAlitT marturT inteinsule, ca s se intrebe i sa, se mrturi-
ssca la judecatiti, ridicandu-T de pe la munca i hrana lora, i aa, curge oren-
duial e. pricinuitero, cum qicemil, de necontenite judeatT.
Domnitorulti amintesee, c pentru a lipsi acestil inconvenientti, sunt in-
stituitl condicariT de judete cu lf i scutelnicl din visterie, cArora Ii s'al
(lath' pe 1argi pov%uirl. DecT, pentru ca s se desvete fie-care de acest
rea obicinuin0 i ca s scie de a urma de acum inainte i a o ptizi acsta
ca o pravilA a Ore, iat cu hoarire dicemti : orT ce sinetti sail zapisil, 01-
cutil inteacest vreme, care nu va fi scrisa i trecutil in condica judetulul, cu
ornduiala ce maT jos ye aretAm, nu va fi %inutil in semii i ca o hartie
alba se va socoti. Pentru care ye poruncimii stranicti s avetT a da in

(1) Cod. XXIII, file 47, verso.

www.digibuc.ro
406 V. A. IIRECHIA

scire acsta tuturortl de ob0e, nu numaT locuitorilorti celorti FOOT, ci

i celord mai cu deosebita, stare, cetinda insul cartea acsta a DomnieT
Me le intru auclultl tuturoril prin biserici, la 4ilele s&batoriloril, prin t6r-
guri, prin ()rave i prin tote satele, ca fie-care de acum inainte s scie
sit fie amindou6 partite fat.5, la scaunulti isprAvnicescii, unde este i con-
dica; s arate zapisulti vinclreT, wzamintulti, schimbulti, diata sail fia
de zestre, pe care O. nu ye puneci ah numaT decat a o da la condic6
sa, se trca,, ci inta s cercetact aceea vin4are sag aezarnintti, de este
adeveratil ? de este prin scirea rudelorti i a vecinilorti? de este lucrulil acela
bung i dreptil frA de pricinA alil aceluia ce-lti vinde ? de este tocmla.
i dare de bani adevratA, far& de vicleugtl? de nu este vre o iconomie ?
pliroforisindu-v6 din insuT graiulti aceluia ce d zapisti i alt'l aceluia ce
face diata saC fOia de zestre, i a fiindti adevCratti, sMC adeveritl i
d-vstre, s se trcA in condica judetulut de r'endil, in care 0, ischlseC
condicarulil cu numele WY, puindil listuli2 sati numeruhl inteinsulg, i
acestil fehl de zapise i sineturi se vorti crede de adev6rate la Divanulti
Domniel Mete i va fi o lesnire de unti folosti i celuT ce din vre o intim-
plare va repune acelti sinetC, c pururea se va gsi In condica, i va ave ase-
menea tinere in sma. Ins 5. cu acsta sA, nu fach cum-va0 vre unti catahrisisti
trebeT, a necilji, a z'abovi pe ceT ce vinti cu sineturile la condicA, saC a-lfi
cheltui condicarulti cu cerere de vre una havaetti maT multti cleat este
hoth.rital cu o para ; i dintiacesta felil de discoliT vetT fi pricin . de a nu
intr in fapta acst5, bun ornduial qi de a nu-T put vinde cine-vaT
lucruth seri cu lesnire, c torte ne vomil turburtt; ci ferindu-v6 de urmare
impotrivA, s ye snip' de a intrii la nizamil trba acsta cu urmare in fapt,
de a se pAzi pururea i in tt vremea, i s avernii rspunsti.
Asemenea pitacti s'ati Mental i atre Mitropolitulti, ordorandil s fie
cetitti pe la bisericT dup leturghie, ca s scie locuitoriT a merge la de-
partamentti cu actele lort.
S'a maT fAcutil total asernenea pitacti i atre Spataril i Aga, ca i ei
GA, dea de scire la obte a merge cu actele lorti la departamenturi. Tottl
asemenea s'ati scristi i la departamentele de 8 i de 7, ca sa cerceteze
actele de natura maT sus indicata, i fiindtt duph cuviinfa, s'a le trcl in
condia..

Fitaci ceitre boerti judecollo4 dela departamentulil de 8 gi de 7, pentru

a indli ana foralele judea(ilorii on tofil.
D-vOstre boerilorti judechtori dela departamenturile amindou6 de 8 i
7, facndil Dornnia Mea perierghia anaforalelorti, carT esti dela acele de-

www.digibuc.ro
 DOMNIA Llii MORUZI-1793-1796 407

partamenturT, vedernh unele numal cu cate 3, 4 isealiturT, altele numaT cu

cate 2, in vreme ce Domnia Mea avernfi intocmite i incheete aceste de-
partamenturT cu tote ornduitele persdnelorn lora ; pentru care iath, vh
poruncirnh stranich, ca de acum inainte sa nu se intimple a maT vedd
anaforale sail cartT de judecata cu pitacurT lipsh, far de ischliturile tutu-
rorh, ci la fiec-care pricina ce se cauth in departamentii s aiba datoria
totl judecatoriT a iseali ; sail de are vre-unult cuvintula stl deosebith, nfl
alba a arka in scrish pentru ce n'a isclit. i dumn-ta Vel Logofete,
s r'enduesd cu acesta porunca a Domniel Mele unit Logoftil, sh mrga
sit o cetesca intru audutil tuturorh, i sa ingrijese a se urma bunh orn-
duiala, precum poruncimfi. 1793 Augusth 23. (1)
Vel Logofth.

Pitacg la N. Hangerldit Vel Hatmann, Caimacamulg Craiovel, i la boerif

judecatort dela Divanulg de acolo, din 25 Martie 1794.

V facema in scire pentru rndulii judecatilorii noroduluT de obcte, care

este trba cea d'intal i datoria fiete-earuia dregatorh, ca Domnia Mea pe
langa tote altele, eke suntemh insarcinatT, nu lipsimil trdba judecatilorh a o
alit& pe tote ornduitele dile de Divant, cu osirdie, .9,i a sta. ate 3 i Cate
4 csurT de rndii, ea sa iea sfarcitil a fiecte-caruia pricina, voindil man-
tuirea i dreptatea norodulul. Acicderea i jitbile fie-caruia, pe ttlt vre-
mea ci tot cesulh, fara de pregetare amti ascultatil, cath ci rhspundemh la
fie-care in parte; precum ci la Logofqia DivanuluT Domniel Mele, ase-
menea poruncT avemii date pentru scrisulfi ci ispravitulti in graba i far
de zabava a hotaririlor, a poruncilorh ci a off ce buiurdisma a Nstra,
cautandfi trba acsta liva i nOptea, pe tote qilele de rndh, nesuferindh
a vede pe ceT ce ait jalbi i pricini de judecaff zabovindu-se ci atep-
tandil cu dile indelungate svrirea pricinilore lore, flind-ca acsta forte
Ne turbura. DecT, &and NoT acsta urmaind i o facemii fat% de pregetare,
cu can maT virtosh se cade dumn-vstre, boerilorh i dregatorilorti DomnieT
Mele, care ye avemh ornduitl judecatorT, nu numaT a ye aduna pe tote
jilele trebeT, dupa datoria slujbeT, totT la Divanh, in vremea ci la cdsulit celit
ornduitil de dimineta, far de a lipsi vre unulit, cand nu are pricina, vred-
nica de vre o neputinta, ce i a st napristanii dimpreuna totT, cauttindil
judecatile norodulut cu luare aminte i cn osirdie, Ora 1 vremea cea

(1) Cod XXIII, filo. 124 verso,

www.digibuc.ro
408 V. A. IIRECHIA

ornduitA; qi &And sunt judecAtile multe, sA nu pregetatT a v ridicit i a

lase, menil BAIT cheltuiascA vremea munceT lord Weptandd din cli in cli,
pentru cl de a 'Mimi norodulil din pricina intarclirel i a nesilinteT di-
vanitilord la trba judecAtilor, acsta mhcar ch. nu nAdAjduimil Domnia
Mea ca sh, au4imil dela dumn-ta, Caimacamule, i dela dumn-vstre, boe-
rilord DomnieT Me le, ce viS avemti rnduip juclecAtorT la Divantl; dar cu
tote acestea, child se va intimpla a o aucli, sA scitT cA tare Ne vomit schrbi
i Ne vomd turbura. Precum qii la rAvmele de jAlbT, cad se cetescil i se
buiurdisescd de dumn-ta, Caimacamule ald CraioveT, asemenea sh. fiT fAr
de pregetare, precum i dela departamenturile judechtilord de acolea, sA
daT dumn-ta, Caimacamule, poruncile.DomnieT Melo stranice pentru acOsta,
ca fig-care judecAtord la departamentuld sil, adunndu-se nelipsitti pe
tote Vele, sA caute trba ce sunt ornduitI, cu silinta, fAr de pregetare,
nelAshndd sA r6mhie de a doua cli i de a treia cli trOba, care este astacli
de a o cAuth, nicT zAbovindil hotAririle i isbrAnirile cu chle indelungate,
ci sh se silscA cu totii dimpreunA pentru izbrAnirea i indestularea in
graM a celorti ce ati dreptate, fAr de a-T necAji i a-T prelungi cu clile in-
delungate. OsebitA poruncA sA daT dumn-ta, Caimacamule, i logoietilord
ald 3-lea, cum i logofetilord dela Divand i dela clepartamenturT, ca fie--
care la slujba lorid sA nu facA cusururT cu a zAbovi scrisuld cArtilord ana-,
foralelord duptt hotAririle ce se fact, la care anaforale i chql de judecatk
pitacurT, socotelT i orT ce se fact] dela Divand poruncimg dumni-tale,
Caimacamule, ca dupA orn duiala i nizamulti ce v'arnd (lath aid pentru
rndulti obicinuituluT havaetti ald scrisuluT LogofetuluT, ca sA nu se facA
catahrisisti i sA se pAzscA buna ornduialA, sa insemnezi cu condefuld.
DomnieT tale dedesuptil, ceea ce este cu cale a da celd ce a chOigatti
dreptatea, pAzindti drpta mesura dupA flinta i felurimea pricina Ai-
derea qi la departamenturi sA se urmeze: celd 1-id dintre judecatorl sA
insemneze in fig-care carte bavaetuld LogofkuluT. 5i a0, sh curgA treba
cu lesnire, fhr de zAbavA i cu dreptate, dupA cum poruncimti, i fiV sa-
nato0. 1794 Martie 25. (1)

Carte la ispravnicl, din 10 Ianuarie 1794, contraseinnatd de Vel Logoplii.

Neamti insciintatil Domnia Mea, cum ca la trba condiceT judeculuT,

care o avemtit Domnia Mea ornduitA cu Logof6td condicard inteadinsti

(1) Cod. XXIII, file 226, verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORUZI-1793-1796 409

se face multil cusurti, neurmandu-se ponturile si .povatuirile Domnier Mele,

carT pe largil si cu bunA ornduiala, sunt coprindtre prin cArtile Dom-
niel Mele de condicArie, ce le ail ornduitir condicarT in manele lor5, spre
a se trece adicA intr'insa tote poruncile Domnier Mele, eke vi le trimitemfi,
orT pentru nizamurl orT pentru rnduelT in judete, orT pentru alto trebuin-
ciOse pricinr deobste si in parte, carT sunt numite in domnOsca nstrh
carte ; Inca suntemti la indoialh ch de loci' nu va fi avnclif judetuld con-
dick in vreme ce flier isvdele, ce sunteti poruncitT a trimite pe -OM luna
dupa condicA de pricinile judecatilort ce se cautA acolo la judet, nu vinti
la logofetia Divanulur Domnier Mele ; pentru care yowl Domnia Mea sA
Ne insciintatr de este acsta din lenevirea si nepurtarea de grip. a con-
dicarulur, ca nu face slujba lur. cum este ornduitti, sail din pricina a in
susT d-vstre ispravnicilorti, ch nu sunteti urmAtori a da tote poruncile
eke ye vial si ornduelile sa le trcA in condi* de care s sciti c
treba acsta, ca la unil lucru de mare trebuinta si de o buna ornduialA
ce este, o ceremii Domnia Mea sit se urmeze fAr de cusurn si intru tote
eke so cuprindti pe largil in domnescile nstre ciirtr de condicArie. OrT
ce poruncr domnescr vi se trimith dela Divanfi orT dela Visterie pentru
nizamurr, pentru orCnduelT, climpreunA cu cislele ce facetT d-vstre in ju-
dettl, de orT ce trebuintA, cum si asezAminte si vindArT, zAlogirr si orT ce,
tote aceste sA le datT sA le trcA in condicA dupl ornduialh, de care si
asteptAmil dupA acOsta sA Ne pliroforisimil in urmh de urmarea d vstrA
in faptA, prin trimisii nostri inteadinsO, carT vorti MA fAr de veste condica
judetulur, ca sA o paravalisimA aid cu eke cArtr si porunci sunt date de
la Divanti si dela Visteria Domnier Mele panA acum de orT ce trbA, BA
vedemti apor si urmArile d-vstre, de sunt trecute tote in condicA sail nu,
cum si verr-ce pricinA de judecAtT; si child nu le vomil gAsi -Vote scrise
de rndO, sa scit1 cA nu vomit trece cu vederea nicr decum cusuruld
acesta, in vreme ce Domnia Mca, pentru o bunA rnduialh ca acsta si
pentru folosulti si pentru binele, care pricinuesce cu acesta mijlocti la pri-
cinile norodulur deobste, cheltuimil dela Visteria Domniel Mele left
indestulate la condicarT si scutelnicr, osebl de havaetti ce au, si negresitti
vomil pedepsi strasnicti pe acelii vinovattl. SA scitT si acsta, cA condicarti
strAinti de alitl judetti nu suferimil Domnia Mea a fi, ci insusT din p5-
mintenir de acolo, sedAtorT si locuitorr ar acelur judetti, logofetti harnicU,
practicosti vorml Domnia Mea, ca pururea dinteacestia sa fie rnduitT con-
dicari la judetult1 gii. LngA acesta sA scitT si pentru judecAtorula judo-
tulur, cA nu este slobodO numar cu scirea si voia isprAvnicscA a lipsi din
trba judecAtorier si a merge cu pricing de trba sa la altii judetti, sati
a se Oa sedAtorti intealtu judetil, ci judecAtorulti sh se afle nelipsitti la

www.digibuc.ro
410 V. A. UREMIA

judetula unde este rnduitil si la locii sciutd, ca i jAluitoril s scie unde

sA tragh si undo sA-lil caute si trba judeatilord sh, se caute necontenitil:
iar cand va aye trebuinth de a merge unde-vasT intealta judetil, va in-
sciin prin d-lorl velitiT Logofet1 aicT la Domnia Mea, si cu scirea i po-
runca DomnieT Me le va face urmare. Peste aceste tote, maT vedemil la
pricina sorcelorii, celor ce se judecA acolea, unti cusuril, cA nu se ur-
mezA porunca, care totdeauna este data, spre a da adea ispravnicil sa
judeatorulfi la Wt.( cel ce nato rmasii odihnitT pe judecata de acolea si
se ceril la Divan, sorocil in Berle' cu Li ortinduitA, and s'aii pusii arnin-
unoril partiloril soroca sh se afle la Divant, i pururea Ne suprAmil din-
tr'ac6sta, and vedemil pe jeluitoril intorc6ndu-se in desertil, far de nicT
o luminare si dovadA in scrisil dela clumn6-v6stre, sail dela judeatoril;
ina uniT Ni se jeluescd c ati venitti cu porunca DomnieT mele la dumn-
v6stre de v'aii artat'o, si nicT o autare nu ati fAcuta pricinel, avndil si
chiar porunca NstrA in mnele luT, lucru care ne turbura, in vreme ce
Domnia Mea pentru ac6sta avemil ornduitl inteadinsil judeatorT, osebitl
de ispravnicl, cu lefT din Visteria Domniel Me le, ca sA curga cu lesnire
si Ihr de zabavh autarea priciniloril de judecAtT ale norodulul, sA nu-T
piargla locuitoriT vremea, ducndu-se si viind6 de ate 2, 3 orT. Dreptil aceea
poruncimii, ca nu numaT sA lipsesa acesta cusuril i a fieste-aruia pricinA
sit se caute, ci si and vinil locuitoriT orl chtre dumn-v6stre sail catre jude-
chtorT cu porunca NstrA de aicT, orT fad de porunca, sA-T primiti cu fatA
blnda, sA cAutatl pricinile lord cu luare aminte si pe cel cu dreptil slit
indestulatT, cum si pe celti ce n'are dreptate st-In faceff cu cuvintuld sa
intel6gh si insusl elil, fad de alte clojenT sau ocarT, avndd fies-care judo-
Mora cugetula su i mnele sale in totu chipulil curate si chibzuindu-sT
mintea cu scumpiitate, sA nu gresscA la hotarirea dreptatel, nu numaT
la pricini marl ci si la cea maT mica si la totT inteunil chipti, ch dreptatea
si judecata Jul Dumneleil este una si la totT intr'ung feta; nici Ed se pre-
lungesch 6meniT cu pricinile de judeatl cu 1ile indelungate, perclndu-sT
vremea la curtea ispravniciloril si a judecatoruluT, fiind-cA dupA cum qi-
cemil, pentru aceea avemii judeatoril osebitil ornduitd numaT pentru acsta
trba, ce incA si buna cuviinta trebue a se pAzi in cesuld ce se cautA ju-
deatile. Asisderea si ceT ce aii a face apelatie la Divanti pentru datoriT i
pricinT de judeatl, sa nu se -tie inchisT la grosurile dumn-v6stre, ci de
este in banuialA oh va dosi si nu va veni la sorocil, sh se dea pe chezasie,
ca sa fie slobodd a veni la Divanula DomnieT Mele. T6te acestea ate po-
runcimil inteacstA carte si ate se cuprindil in cArtile condicariloril, sA le
artatl si sh le facetl cunoscute si judecatoruluT precum i condicaruluT,
ea sh, le urmeze negresitil. Dupl ce vet1 ceti atAtil dumn-v6stre si judo-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 411

cAtorulg i condicarulg cartea acsta, poruncimil sA se trch foi in condica

judetuluT intrgA, i sA, avemil rspunsg. 10 Ianuarie 1794. (1)
Vel Logorelg.

Pitacii din 20 Decembre 1795 cettre slarostea de negustorl.

V6clndil Domnitorulg reclamap dela uniT i altii, rude i vecinT, aT

lucrurilorg nemipAtre, ce se vindii la mezatg, cum cA Wel avutS scire
dei vinclarea se face in scrod' de 40 iIe, in care tirnpii bine potil afl
despre cliva vinOre, totu1 Domnitorula d nizamulg, c de astaclT inainte,
cAnd starostele va primi poruncA sA vinclA la mezatti inoiT sag vil sag
alt acaretg de afarA, starostele sA, fie datorg a da de scire i ispravnici-
lorg judetuluT, in care se OA proprietatea pusA la vinflare, artndu-le pre-
tulg ce a eitil aicl cu numirea lucruluT i alS stApAnulul, ea sA fach i
ispravniciT publieMiT acolo in judetti la vecini, la rude i la totY cAtI vorg
vr BA fie mu0eriT, de care sA se crA insciintare isprAvnicescA in scrisg,
cum ca s'ati data de seire tuturora, artandg i de a datg cine-va de acolo
asupra mezatuluT sag nu, ea sA se ailiA acestil sineta de sigurantA la stA-
rostie, sA, nu se gassca. in urrnit starostele la vre ung cusurg, ea unit lucru
en asupra anaforalelorti stArostieT se (IA domnescile intAriturT. Dreptit aceea
sA, se urmeze de acum inainte precum se poruncesce. (2)

Publicatie la tote judefele qi la Caimacamulit, ea set nu se traget

niment prin judeceifi dela Aprilie 15 panic' la Maiit 15, dupci obicei, qi la
aceste sfinte Otte sd-s1 caute de sufietii.

A. Moruzi poruncesce ca in soroculti acesta do o lunA, dela 15 Aprilie

la 15 Maui, O. nu fie tra1 prin judeaff, fiindti acum vremea a tail lu-
crulg pAmintuluT; i maT virtosil cA, se apropie i sAptmna patimilorn
i sf. srbAtori a Inviere DomnuluT, child pe lAngA trba case i a lu-
cruluT pAmintuluT, trebue tag cretinulg s caute qi de ale sufletuldf, s.
urmeze la sfintele bisericT, la ispovidanie i la grijanie, pAnA ce va trece
acstA vreme de lucru i ape' dupA sfintele sArbAtorl, iarAT este slobodg
fie-carele cAuta pricinile de judechtT i jMbile Iorti. Domnitorula p0-

(1) Cod. XXIII, fila 192.

(2) Cod. XXIX, fila 137 verso.

www.digibuc.ro
412 V. A. URECHIA

runcesce ispravnicilord a insciint din vreme despre acsta pre top de-
obste. Poruncesce asemenea Oi judecgtorilorti judetuluT, sg cgutatT sg is-
branict si sg s6versit1 pricinile celord ce ad intratii in judecati, ca 0.4 slo-
boclitT si sA le dap drumuld pe la casele lord; insg cu acstg pricing, sa,
nu gonitT fArg de ispravg a maT isbrgni pricinile lord acum, ci s stag a
le cAutit, a le sevrsi si as sa, le datY drumuld ci dar as sg, urmati
si s'avemd rspunsil. 1793 Aprilie 2. (1)

Publicatie la tote judefrle gi la Gaimacainsa pentra curutarea jadeedfilorti

in vremea culesului villora.

Dumn-vstre, ispravnicilord ot sud sAngtate! v6 facemd in scire cg

Inteacstg, vieme &and sunt culesuld viilord, culesuld porumburilord si arg-
turilorti, obiclnuitd si de trebuinp, este a se preacurma, pricinile de judecAtT
pang la stirsituld luT Octomvre, dupg ce ne pliroforisimd si din condicele
DivanuluT de acsta, pentru ea sg-sT pOth cAutit fies-care de aceste agoni-
sell. DecT ye. poruncimd Domnia Mea, ca A insciintatT la toci deobste, ca
sa, scie fies-caie c inteacestil sorocd nimenT nu are a se trage in judecati,
spre a nu se trepeda in zadarti cu venirea pe la Divand; si asa, sg urmacT
si dumn-vstre, ca sg nu ridicaV pe nimenT dela trba lord intr'acestil
sorocti; afar& numaT din pricinile de eglimatica, carT in OM vremea ad a
se chuth. Pentru care amd data poruncile DomnieT Mele si acY la tote ju-
decgtoriile.1793 Septembre 17. (2)
Asemenea publicatiT s'ail Omuta si pe ltuld 1794 Septembre 1.

Pitacil la tote tribunalele, din 3 Aprilie 1795, ca dela 15 Aprilie piing

la 15 Maid sa, nu fie chematT sgteniT la judecgcT, ca sg-sT pta, cgutit de aratti
porumbil, de meid si all cgtb. de lucruld viilorti, si maT virtosd s nu
fie adusl in Bucurescl, unde s'ad insemnatd ngprasnica MIA a ciumeT. (3)

Circularg la 17 judete, din 31 Maid 1795, pentru contenirea judecgOloril dela

15 Iunie pang la sfirsituld luT Iulie, dapa obiceiult1 yeah; i mal alesd
acum din causa ciumeT si maT virtosti si rodurile.pamintuluT fiindu es timpd
maT timpurit, ca sg-sT caute tCraniI de sapa porumbuluT, de roduld buca-

(1) Cod. XXIII, fila 28 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 144, verso.
(3) Cod. XXIX, file 37 verso.

www.digibuc.ro
 bOMNik Ltil mcdum-1703-1796 413

teloril i de trebuiMa pluguluT, i sA dea drumula tuturord Oranilorti BA

se dud, pe la casele lorti, dacA sunt prin oraele judetelord adu1. (1)
Pitaca la ispravnici, din 28 Maiii 1796, c isprAvniceiT moiilorii, fArA
invoirea stApAnilorO acelord moii, de acum inainte sa nu OM singurT
arena, veniturl de ale moqieT, pAnA nu vord aye declaratiunea in scrisii a
stApAnuluT rnoieT cum A invoescil asemenea arendArT, ca sA lipsscA pricinT
de judecAti.

Din anaforaua luT Dumitrache Cluceru i SerbanO Andronescu Srclarulti,

dela 13 Septembre 1795, se vede cA din vechime dela logofetia dornn6scA
se rnduitt chte und logofOtti la trebile pucArieT. Ace la ascult judecAtile in
departamentil, scri examenele, anatoralele, cetea condica inaintea DomnuluT,
auto. i trebilorti tiganieT domnesci, la arm4ie. Acesta functionarti avea lef6.
fixa dela visterie, dar i urmAtrele veniturl:
5 parale pe anO de totil numele birniculul Tigan.
20 parale de tail vinovatulti sloboe,litti din temnitA cu poruncA domnCsca,
cu glbA.
20 parale dela tail vAtafula de TiganT, cAnd i se dA carte de vAtAie.
Alexandru Ipsilante a ridicatti la 1 ortii (10 parale) venitulti logofetelului
dela TiganT domnesci.
Michaiti-Voda, Saculti a dispusil ca logofetelulii (latt't pe serna pucArieT
sa. fie dintre logofetiT alit 3-lea al Divanului, ce se cinstescii cu ImbrAcare
de caftanti. (2)

Pitacu la LogofetiT de Tra-de-sus i do jos. Li se poruncesce ca unulii

din eT sA insemneze cu propria scrisre sub fie-care anafora, carte de
judecatA, orl pitacti, havaetulti scrisului cu mesurA drptl, (tiar la depar-
tamentulO de 8 Clucerulfi Dumitrache Fotache qi la departamentula de 7
Clucerulii Constantinu Baratovlu, cum i la departamentula de criminalionil
Clucerulti Dumitrache.-17 Martie 1794. (3)
Pitacii la veli(ii boerl, din 9 Augusta 1793.
CinstiOlorti i credincioT boerilora aT Divanului DomnieT Mele, vrendu
Domnia Mea a se da unit nizamii in scristi la avaeturile anaforalelorti sail
cArcilord de judecata, earl se facti la departamenturT i la d-vOstre velitT
(1) Cod. XXIX fila 193.
(2) Cod. XXVIII lila 31, scara 8, care nu existth. In condicA, nefiindil condica completa,
si terminAndu-se la fila 60.
(3) Cod. XXIII, lila 222 verso.

www.digibuc.ro
414 V. A. tritECHIA

boerT, cAtti si la domnescile nstre intarief i hotarirT, ca dupA madele sa

fie ornduitil in scrisfi avaetula logofeOloril si a cantilarieT, cum si pen-
tru apciUculu DivanuluT DomnieT Me le iarasi s pue in scristi madelele
dela care este obiceiti a W cleciuiala i madelele din earl ail a lu filodo-
rim& i chtti anume. Poruncimil dar ca, adunAndu-v6 la unti Ioct, sa so-
cotitT tote felurile de madele i sa chibzuict cu drpta msura, dupa ma-
rimea sati micsorarea madelelorti, avaetulii celti cuviinciosti alti logofetilorti,
alri cantelarieT si a zapciliculul, i ornduindti i puindu in scristi la fie--
care felurime osebitti, sa aretacT DomnieT Me le pentru tote anume. (1)

Pitacil la ispravniculti din RomanatT, sa cerceteze jalb a boerinasilorti

mazilT, neguOtorilorti, breslelorti i tuturorti locuitoriloril din Caracalil,
dupa cum si prin cuvintil poruncitti de Domnia Mea, mergendii
la judetil sa aibi a face cercetare cu de-ameruntulti, de s'au cisluitu de cAtre
orncluitulti dumn-luT proim Caimacamil maT multti peste talerl 2.000, ce
suntil sciutl de Domnia Mea. Asisderea sa facT cercetare i pentru jalba
ce facd, cum c ornduitulii dumn-luT proim Cairnacam ti i.au cAznita
i-atl inchisti la bezne, i iarasT sa insciintezT DomnieT Mele. 1794 Fe-
bruarie 4. (2).

22 de mazilT (din Gory!) s'ad jAluitti luT Voda ca ii s'aU luatti talerT 242
de trete Logofetti din Craiova dela Divanii, i talerT 105 de unii Comisutti
Stanciulii dela sud Gorp. Voda scrie in 11 Octobre 1794 CaimacamuluT
Ilangerlti Nicolae sa cerceteze eine sunt aceia ce au luatti bani dela
jaluitorT? ca li se cuvine peclpsa cumplita, sa-T pue la strinsre pe amin-
doul ca sa intrca si sh-T implinsca baniT indoitl, din care jumAtate sa se
dea jaluitorilorti inapoT, iar indoiala sa-T trimitT dumn-ta aid cu insciin-
care la Domnia Mea. De care iata trmitemti Domnia Mea inadinsu si mum-
basird pe acestti zapci, ceiT aduce acesta domnsca carte, cu care astep-
tArnti i rspunsil. 1794 Octombre 11. (1)

Pitacti la Vel Logoflii de Tra-de-sus N. Filipescu.

Fiind-ca Ne-amil Insciintatu Domnia Mea dela boerT i judecAtorT de-
partamentuluT cle optti pentru Nicolae Logofetil alit 3-lea din acelil depar-
tament5, cum ca nu se afla cu paza cea cuviinciOsa a datorieT slujbeT luT
ei neurmAnda dupa povacuirile dumn.loru, se face cusuril i zAticnire ju-

(1) Cod. XXIII, fda 117 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 203 verso.
(3) Cod. XXIII, fila 285.

www.digibuc.ro
 - DOMNIA LIJI MORUZI-1793--1706 415

dectiloril si celoril ce se judeca,, itT poruncimil Domnia Mea, ca in loculil

luT sa, ornduescT pre Voiculil biv alil 3-lea Logofkil, ca sit fie alil 3-lea
Logoftil la acestil departamentil, cAruia sA-1 daY d-ta cuviincisele pov5.-
tuirT, spre a sluji la acestil departamentil nelipsitil, Mr& de cusurii. 1794
Noembre 25. (1)
Vel Logofail.

Pitacii din 22 Decembre 1795 cdtre Vel Arma0, arglandu-i cu ce ornduiald

sd se pue si sd se slobdd vinovatfi dela puscdrie.

Ointi, ce inta la pusearia domnsc, far de poruna, cu pecete domnesca,

sa. nu se slobcl, nicT macar cu chezasil dal de vrednicil. Deal, fiind-ca
au4imil cele impotriv5., WA ca-0 poruncimil Domnia Mea strasnicil s-tl
deschi0 ochiT la acesta attil insutY catti si top' zapciil ce se afl la acea
puscarie, ca verY din ceT ce aducil de pe afar cu pricina de hotie sail
altit vinovtie la puscArie, verT din eel ce se trimitil dela SpatArie sail
Agie, veil de aici din Bucuresci, dndu-se dela judecata in puscarie, Para
de anaforaua judecatel departamentuluT buiurdisita de atre Domnia Mea
i fara de porund, domnsca sub pecete, s5, nu cutezi nicT insutl nicT eel-
1a1t1 slujbasT nimenea a slobodi pe cine-va dela puscarie, macar si chezasil
avnda pe verY cine, sail si nevinovatil pricinuindil a este, sail si impii-
caciune pricinuindil cti a facutil cu pfigubasiT; iargisT judecata trebuesce sit
fact). DomnieY Melo anaforaua si cu porunca numaY a DomnieT Mele in scrisil
sub pecete se va slobodi, iar intr'altil chipil de se va face urmare impo-
triva, sa, sciT c si pentru insutl, Vol Armasii, si pentru totT ceia 1al4T sluj-
basl al puscarieT, care va face fapta acsta, peclpsa le va ri ocna negresitil.
Dreptil aceea, poruncimil Domnia Mea si dumnd-vstre judecAtorilort1 de-
partamentuluI de cremenalionil, ca sa sciV si dumn-vOstre hotarirea si
porunca acsta, spre a fi urmAtorT pentru eine va fi a se slobocli din pus-
carie, s facetT artare DomnieT Mele cu anafora in scrisil, s se buiurdi-
ssc5, de NoT cu pecete.

(I) Cod. XXIII, lila 298.

(2) Cod. XXIX, fila 138.

www.digibuc.ro
416 v. A. UREMIA

Panel ceitre Spdtarulii i catre epistatulii Agiei, din 10 Aprilie 1796.

Ve facemil in scire ca dintru'utAT a fostil data porunca DomnieI Me le

hotrita, ca omuii ce se trage la inchisrea d-v6stre, pentru orT ce pricinT
de judeca,V, sag la capitanulii de Dorobancf, sa nu se Ade inchisg necercetatii
i nejudecata, ci in sorocii de 24 ceasurT sa se cerceteze, s i se caute
judecata i s i su faca hotarirea, ca orl sa se slobOda de s'ati indreptatti
i n'ag r6masil datorg, sag cu cercetare i cu hotarire de judecat flindti
trebuinta se va inchide ; carele i eand va clice ea nu este multamitii cu
hotrirea judecateT, are voe all face apelatie la Divanula Domniel Mele
i de aceea trebue cu cheza5 sa se slob6c 15. dela inchisOrez ca sh-1 faca
apelatie la Divang. Dreptg aceea poruncimil Domnia Mea d-v6stre, ca acesta
orenduiala sa o pa4 i sa o urmatT negreitg', atatti d-v6stre ciita i ca-
pitanulii de Dorobancf, pentru ca de vomil auqi impotriva, f6rte ne vomii
turbur. (1)

5 MOP la 5 judge de peste 0114', din 1795 Aprilie 10.

A. Moruzi arnintesce anteriOre circulari, sa nu se tina maY multil de 3

sag 4 4i1e la inchisOre cel banuitI de hotie, pana a li se face examenutti ;
sa nu cuteze slujbaiT, ce-I aducg la isprvnicie, a-Y slobocli prin mituire,
pan a nu-1 aduce la cercetarea ispravnicesca, ci cu examenulg lorg sh-T
trimit la dumne-luT Caimacamulg CraioveT, de unde ail a li se face orT
indreptarea lorg sag osinda prin hotArirea DomnieT Mele. Vocla porun-
cesce din nog sa nu se ting, hop pe la inchisorT cu %Tile indelungate, iar
polcovniciT, capitaniT, vataiT de plait] i poterail ce bait prins5 sa, nu-T
slob60 pentru interesg. (2)

Pommel la Spdtartail Tieiceirescu, din 19 lulie 1793.

Pentru Tudoril Polcovniculg ce ait prinsil ung hotii dela Jilava i fitrA
a se ark& cu impotrivire iag Watt" capulg, cu pricing, ca ar maY Ii fostu
(1) Cod. XXIX, fda 170.
(2) Cod. XXIX, flla 40.

www.digibuc.ro
.ir- DOMNIA LIIT MORUZI-1793-1796 417

prinsil i ati sapatil de la inchisrea pucArieT, trmitndu-se SptaruluT

atAtti Insciintarea ispravnicilorn de pricin6, chta foi zapisulli locuitorilorti
de acolo eh a fostil omit bunt] celii thiatil, s cerceteze dumn-luT Sptarula
cu am6runtulii, cand va veni acolo, i flinch) a0., A trAmit5. pe Tudoril
drepta la puchrie. (1)

Carte domnescA atre Alex. Gherache, Caimacamulil Craiovet, din 18

Aprilie 1796, ordonandu-T O. dea stranica poruna, luT ald 2-lea Arma, 0,
nu maT scape vinovatiT din plwarie, c5. la din contra acolo se va span-
Ora, spre pilda altord dregatorT. (2)

Se constatA prin anaforaua judeatorilor5 din 22 Ianuarie 1796, ct ceT

cart se iart de osinda ocneT sunt datorT a plAti talere 8, earl se chiamh
boa de iqe. (3)

Pitacfi din 13 Iu lie 1796 cittre ispravnicii de peste Oltii.

Ne-am insciintatil Domnia Mea cum c grosurile isprgvnicatuluT aunt

pline de vinovatT c.i fara de a se trmite dup ornduial la Divanulii Cra-
ioveT, dup ce se Oat clile indelungate, se slobodii de atre dumne-vstre,;
pentru care ye poruncimt stranicil s5, se pAzsca dispositiunea,
ca nimenT sa. nu fie tinutri la Inchisre maT mullil de 3 4 (Ale pentru
examenula causeT, i sh fie tramiT la Divanulii Craiovel, spre maT departe
judecath. (4)

Carle la zapciulii spetteirescg din 30 Septembre 1794.

Pre Serban Zadacianulti, dup5. hothrirea DivanuluT, Mitt duo& stir-

ghiunii la mnastirea Snagov, pentru vinovtia de a fi inelatil judecatile
prin primirea de blestemn. . . . Surghiunulii e pe 3 lunT spre all plnge
pCcatulti acesta. (5)

(1) Cod. XXIII, lila 108 verso.

(2) Cod. XXX, pag. 187.
(3) Cod. XXX, fila 88 verso.
(4) Cod. XXIX, fila 210 verso.
(6) Cod. XXIII, fila 279.
Analele A. R. Tom. RV. illemorille Seef. lotoriee. 21

www.digibuc.ro
41.8 ir. A. fIRECIII1

I@ Aleesandru Constantin Moruzi VoevodO ypd. Zemle Vlahscoe.

Dumn ta Vel Vistiere, dupe pliroforia ce ne facY cum ca se afl vechie
aprode, unde se gasesce i in condicile Visterie, s facY porunca DomnieI Mele
a rernne iargl la slujba aprolieT, i sa i se dea i pecetluitulg inapol.
1794 Iunie 12. Vel Logofete.

Prea lndl(ate Ddmne,

Dupe luminatg porunca MarieY Tale, am fecuta cercetare i pentru aceste

Gheorghe sing Ngulg, aprode ceauesca, i cautandu-se catastiele Vis-
terieT dela calemula breslelorg slujitoresci, me adeveril ca este bunt' aprode
i aezata din vechime la acea slujba; dar flind-ca i aceT ce s'ag stra-
mutate afar e. in judetule DimboviO, tote pre vremea cdnd murical dmenii de
naprasnica WM a ciumel, la schimbarea pecelluiturilor4, ce li s'ail foste date ale
InaltimeT Tale, se dovedesce ca nu li s'ae maY acute cercetare de a li se
da celorg ce era streinutaiI din Bucuresci prin judc4e pecetluituri de ju-
dete, i celore din Bucuresci de mabalale de Bucuresd, ci s'ag urmatg de
li s'ail data i pecetluiturile celea nou, tota dup e. inchipuirea celora vechT,
i aa, dup e. luminatg, porunca Mgriel Tale, ce s'ae fostg data pe la judete
pentru acesta fele de slujitorT cu pecetluiturl de BucurescI i cu ederea in
Bucuresd, pe totY aceia se-Y dee la dajdie; pentru care, dup luminate,
porunce., nu lipsima a insciinia MarieT Tale curgerea pricineT. 1794
Iunie 7. (1)
Vel Vist.
Judecatorit departamentuluI de 7, cu anaforaua din 19 Martie 1796, arata
DomnitoruluY, ca, din causa ciumeY n'ag tinutii tribunale pe la casele lora,
avndg sota i copiY, ci ame tocmitg o casti in care nu edea nimeni, pe
lune. &ate talerT 15, i ame urmatg luminateY poruncY de nu s'au facutil cu-
sure pentru cgutatulti judecatilore.
Domnitorulg aproba plata acesteY chiriY, in 26 Martie 1796. (2)

I@ Alexandra Constantinii Moruzi Voevoda. P oruncima Domnia Mea

durnn-luT Vel Vist. ca peste tal. 50, lfa ce aa avuta ornduite pe lung
dupe, catastihula Visteriel Clucerula Constantine, care se Oa slujinda la
trebile DivanuluT DomnieT Mele, Logofete la judecatoria dumnore veli-

(1) Cod. XXVII, pag. 20 III.

(2) Cod. XXXI, scars 4, fila 67.

www.digibuc.ro
 Dank Lut moRut-1793-1796 419

tilora boerT, s i se mai adaoge a1Y &Ate taleri 20 pe luta, care adausa
s. urmeze chiar i pre acst urmatre trimenie, ad. Septembre, Octom-
bre i Noembre, i cu acst ornduiala de lfa, pe luna, totuill pte-(jeci
sa se aeze la catastihula Visteriei. 1793 Noembre 16.

B. Acte relative la divorturi.

La acst rubrica damti actele urmatre, pe langa alte eate-va, cart se

aclucil la capitolula despre Societate.

Pentru despeirfenia lui Arghirie Cojocartt de ceitre sofia lui Manda.

Prea Sfinte Peirinte .Mitropolite,

Cu prea plecata, jalba, insciinm Prea SfintieT Tale, ca. dupl judecata ce
am avutil cu Manda, ce mi a fosta sotie, pentru netraiulti ce ama avuta
amindoi, facndu-se anatora catre Prea Sfintia Ta a parintelui Potropopului
Stoica, de cercetarea ce ai facuta, s'a data hotarirea Prea Sfintiei Tale ea
sa fang despartitil acum Oda ca ea a datil jalb. Mariei Sale lui Voda, ca
barbata de lasatil n'are, care jalba, fiinda ornduita, la Prea Sfintia Ta, in-
sciintamti Prea Sfintiei Tale; ca de mi se va mai da ca sa locuiasca cu
mine la unit loca, di am hotarita s-1 facii mOrtea cu manele mele,
apoi pe urma spanzure-ma i pe mine, sail trimita-m6 la ocna, in puparie,
ce va vr sa-mi fack c ea de cash nu sunt. Ce cum Duhulti Sfint va
lumin& pe Prea Sfintia Ta.
Prea plecata Prea SfintieT Tale
Arghirii Cojocaru.

IC) Alexandru Constantinit _Mortal V oevodii. Prea Sfintia Ta Parinte

Metropolita, fiind-ca nu suntema la indoiala, cum ca. Prea Sfintia Ta WO.
mijlocirea i silinta i cercare ai facutil de a se uni casnicii, iar nu de
a se clesparti, i neflinda nadejde, pentru aceea a data apol carte de des-
partenie, rthnnti (lax a fi despartiti. 1793 Maia 2.
\Tel Logof6ta.

www.digibuc.ro
420 ir. A. tiaEAliui

Prea Indl(ate Ddmne,

Manda do aicl, prin jalba ce ail datd catre Maria Ta, arath, ca. 25 de ant sunt
de chndu art luatrt pe und Arghird Cojocaru intru casatorie cu cununie
si acum la vreme de btrAnete o ldpda ne-maT primind'o de sotie, ci
fiind-ca arath cum ca nu este in tapte rele, se rga alt ave dreptate;
intru a chruia jalbA sa poruncesce de catre Maria Ta, ca s cercetAmil
prieina i s indreptAmd. insciintAmd Mariet Tale, c acsth pricina a lord
clupA cercetArile ce am fAcuttl mat nainte la jAlbile ce ad datd catre not
flinda numituld doveditd de omd indAratnicd, patimindd numita WAY i
casne infricoate, (lanai i cu cutituld intr'insa i gonind'o, ne mat pri-
mind'o de sotie, dupa multele sfiituirt ce i s'ad fAcutil i atunci cu bine
i cu rti, elndil i la inchisrea grosulut spAtAriel, nellincirt mijlocd a-ld
indupleca ea sa o maT primsca de sotie, pentru ca sA nu se intimple vre o
primejdie intre diniT, le-am facutil desphrIire dAndu-1 i voe a se cash.-
tori dupA altd barbatil; iar acum, fiind-ca numita Ilti cere, liana eh n'are
bArbatit de lAsatd, dupa luminatA porunca Inaltimet Tale, de isnOvA s'ad
infh4iatri inaintea smerenieT nstre amindou partile, i cetindd jalba ja-
luitret, ce art data catre Maria Ta, intru au1ulti lut, l'am mat BM-Luau i
acum eu tota feluld de mijlce i cu bine i cu rtt i cu alte infrico-
ArT, i nici inteund chipti nu fu putinta a-ld face ca sA, o primseA sh fie
amindot in locuinO, inch i-am data i aralicti, pentru ca salt iea sema
i sa se socotesca ca s nu grescA, i uncle ateptarnd ca sa hamil altd
r6spunsti duph, sfatuirea ce amd arStatil, eld in urm ne-ad data acesta
jalbA in scrisii, care se va ved6 de catre Maria Ta. Ci not dupA indArAt-
nicia i neinduplecarea lul, duph, pravill le-am fAcutd hotArire, dupa cum
mat sus arOthmil, inch dela trecuta lunA a luT Martie 16. Tar Maria Ta de
va socoti cu intelepciunea Mariet Tale i cu puterea clomnieT a se lace
alta silinta, spre pilda i a altora, rOmAne cea desvritA hotArire a se
da de cAtre Maria Ta; i anit Mariel Tale dela Domnuld Dumnegled, ru-
gmS sa fie mulct i fericiV. 1793 Aprilie 12.
Filaretd al.S Ungro-Vlachiet. (1)

Iro Alexandra Constantina Moruzi Voevodf DupA cum s'a gAsitd

dela judecata bisericscA cu cale printeacstri anafora a Prea SfinOeT Sale
PArintelul Metropolitd, sA se urmeze intru tote, i pentru c piriuld Con-
stantind Poenaru n'a urmatii sa-1 caute isbranirea pricinet bisericesci pen

(1) Cod. XXIV, Ma 121.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIJI MORUZI 1793-1796 421

tru despartirea luT de catre dinsa, ci de sinest a lsafo intr'atata vreme

cu copila mien langa dinsa, poruncima ca sa I plateisca, osebita si cheltu-
iala hraneT et, de cand a lsat'o si paaa acum, cand bisericesce se des-
parta, i asa s. ramana in pace si nesuperata de catre dinsa; i zapciula
sa urmeze, insa dupa starea et si dupa puterea tut 1794 Augustti 9.
Vel Logoftti.

Prea Tned(ate Ddmne,

Dup jalba ce a data MarieT Tale Maria, nepta popoT CosmeT ot Darrna-
nesci sud Prahova, pentru unit Constanting Poenaru, ce a facuta slujba la
raposatula Banula Dudescu, thcnda ca in chlele raposatulut Domnulut
Mavrogheni, fiind ela ispravnicela la Drmnesct, satulti mat sus numi-
tulut boera, cu fagaduelt i amagirt a inselat'o, qi i-aii stricatii fecioria, si
ingreuindu se, a invetat'o sa nu spue la niment, ca de va spune o va im-
pusc 6. si va tugi, apot viinda (intent de o cerea la unchiula sari ca sa o
ieae in casatorie, si ea sciindu-se Lecke, mat virtosil si ingreuiata, a spusti
matusi-set si unchiului sti, si chemanda pre pirisula a data lgacluiala
inainte-le c o va W de sc4ie, i dupa ce a facuta copilulit (care traesce
si pan& astlt) ela s'a trasa, Vicnda c nu vrea s o iea, si asa a por-
nita jalba la Domnulii Mavrogheni si aducandu-se numitul, s'a intrebata
de insusi Domnula Mavrogheni de vrea ca s o ieae, i de bun& voia luT
primindb, i-aa i cununata, luanda si feiie de zestre; i seVenda cu dinsa
trei lunt, a inselat'o cu cuvinta ca, se duce peste Oar la casa lul, fiinda
de acolo de locti, ca salt imparta avutulti cu fratii sT, si ce if va veni
lui parte sa le vinla i 0, vie inapot; si ash, fuginda, lasfind'o nurnat Cu
talent' 2 de cheltuiala, si de atunci On a. acum sunt 8 ant, si auclinda el
earl casatoritil dup a. alt.& nevasta acolo, a si pornita jalba Marielf Tale un-
chiu-saa popa Cosma. Dupa a caruia jalba s'a facuta luminata porunca
Mriel Tale dela 6 ale trecutulut Main cu mumbasira pahrnicela, ca sa,
ilti ridice sal(' duel mat intat la dumn-lora ispravnicit judetulut, ea sit
cerceteze numai de s'a insurata dupa a doua nevasta sail nu; si cu in-
sciiMarea dumn-lora, aducndulil aici s-la infatiseze cu socru-sea inain-
tea smereniet nostre, ca s le cerceLama pricina dup pravila, si in scrisil
cu anafora s insciinmu Mariei Tale. Rugandu se ca iarast sa fie FR:4
inaintea mistra, spre a li se ceroet pricina, si dupa luminata porunca
Mariet Tale, inratisindu-I zapciula celti ornduita, dumn-lut vatavu de pa-
harnicet, inaintea smereniet nstre pe amindou partile, am intrebata pe
piritula, ce are a r8spunde impotriva jelbit Mariet? si &Atli pentru ca a ca-
(luta cu (Unsay in paaatit Inca fata, [liner, nu tagadui, insa Vise ca. cu voia

www.digibuc.ro
422 V. A. IIRECHIX

eT a fostil, iar nu cu vre o silnicie, $i cum ca acesta, pricina de atund,

de locti, s'a maT cercetat5 $i de rposatulti Gregorie Mitropolituli, in domnia
intM a Mriel Sale MichaiO Voda Sutu la, si s'ati i facutil hotarire ca s
dee Mariel talerT 40 $i doue &AT cu fnii, ce le-au avutti acolo la satu;
insa nu puturamti afla, in scristi hotarirea ce s'a facutii atund, i spre in-
credintare cerurarnO dela numituli niarturia, care ne i aduse in scristi
dela Chia' Nicoli, ce a fostO pe acea vreme vatavl de curte la rOposatuli
Banil Dudesculti, intru care cuprinde a$A, ca Constantinu Poenarii, ce a avutti
pricina cu nepta popeT Cosma, judecandu-se la rposatuld Metropolitti Gri_
gorie i hotarindu-i-se ca s dee MarieT tal. 40 $i nisce fnti ce l'a avutti
acolo la sea, $i la plecarea lui peste OM, intrebandti pre r6posatuli
Logofetu Dudescu, aflandu-se slug& rposatuluT, i-a Iisii de a lasatil talerT
40 la eu, ca cnd va veni Maria sail matu$e-sa, adeca preotsa popeT Cosma,
s-T (lee $i cu'm ca de$i va fi venial sa,-1 cell nu pte tine minte, flindO
vreme trecuta la mijloc5; iar dupa ce l'a adusti pe elil Domnulti Mavro-
gheni, a venial de i-a cerutti iara$T cal i i-a datti in bani treptidil luT.
Si la tote acestea nicT Maria nu a pututti tagadui ca, n'ati tostii a$A, atata
numal 4ise, o. nemultumindu-se pe cea de atund hotarire a rposatuluT
Milropolitii Grigorie, nu a vrutti sa mrg sa primsca bani dela Chirti
Nicoli, i a$ plecandu numitulti Constantinu peste Oltl, ea a pornitti
jalba, la Domnult1 Mavrogheni $i aii fostO adusti cu mumba$irti cu trp6cIti
tal. 130, i n silnicie rag cununatit, iar nit cit voia luY, dupii cum ea arattl, spit-
riindu-121 Domnulti Mavrogheni cel de nu o va lu, va s4 taie capulil, la care sa
vede a fi cu adevratil, ca de i-ar fi fostii cu voie, nu ar fi fugitii peste
010 s. catandissca lucrulti a.la aduce cu porunca domnesca; iar pentru
ca au $eclutti cu dinsa dupa cununie treT lunT, dupa cum ea arata, se
apha, Iiciindii c numaT 6 i,lile aii eclutti, apoT ai fugitti; la care acOsta
nicT Maria nu putU tagadui. Am cetitti i insciintarea ce facu Mariel Tale
dumn lora ispravniciT din sud Mehedintl, in care arata, ca dupa luminata
porunca Maria Tale, a facuttl cercetare pentru acesti Constantini $i a
doveditti ca nu s'a insuratO dupa au doilea nevast, $i cum ca, este feciori
de boerina$5; intrandti in cercetare i pentru zestrele 1M, de a luatti nu-
mitulti ceva$T dupa, fia de zestre ce i s'ati data, ne adeverimil ca nu ail
luatii maT multii, deck done cama$T i unti pephiri $i unti cali all
popeT Cosma, cand a plecatil de aid la Bucuresci, dupa ce s'a5 cununatti;
nicT la acsta nu putu tagadui Maria, in locult1 caruia calO, cama$1
pechiri, clise Constantinu c i-ail rmasu doue claT cu finti, acolo la Dar-
rnanescT, i ar fi au1itii ca, le a vinduttl popa in talerT 40; impotriva la acesta,
re'spunse numita ca acelti fOnil s'a luatii de Turcil AscherliT, ce ai fostti
pe acea vreme, $i nu s'au folositti ea maY multI decat cu talerT 6; deosehitO

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORTIZI-1793-1796 423

maT Vise Constantinii, c i pinA acum tine aceld calil i nu se pune in

potrivA de a nu-lti da. DecT, dupa cercetarea ce am fAcutti acesteT pricini,
se dovedi cY acestd a lord caseltorie nu ad fostd si cu voia lu, ci de fried si
silitd fiindii de Domnuld Mavrogheni s'a curturultd cu dinsa, si mat virtosd cd
Maria se invinovatesce, pentru cd cea d'intat impreunare a lord la stricarea fe-
cioriel et, ne adeverimd cd nu s'a fdcutd la casa unchiu-s4 wade s'a aflatd si
ea cu sederea sad intr'altd locd deosebitd, el la conaculd luY, avnifi dragoste de
mal nainte i adese-ori mntilnirl, uncle se vede cd singurd ea de band voia eI ad
mersil, iar nu silitd de eld, pe care sl pravila o supun vinovdieY a-s1 perde
zestrea i cinstea eT, unde Vice list. 253, glav. 253, zacel. 10 : cAnd se va
face silA cu voia eT, ce se Vice cAnd va vr si ea si va pofti sA se im-
preune cu bArbath, atuncT judecAterulh, pentru ca sl rspunVA pe drep-
tate pentru rndulh zestreloril, trebue s cerceteze cum a fostil acea voe
a feteT, s vaVA cAnd se va fi indemnatil fata dupA multA lingusalA t fa-
gAduelT, ce IT va fi fagAduith i incA IT va fi dAruith, pAnA o va fi pornith
spre impreunare, atuncT silitorulii se nevoesce numaT sA o inzestreze ; iar de
va fi mersh fata singurA la bArbatit, de ilfl va fi ispitith pAnA ilti va fi
gasitd, nechematA de nimenT, atund vinovatulti nu o va InzestrA; i ia-
rAsT, de va fi primith fata fArA atAtea cuvinte, nurnal cacT IT va fi isti oclata,
atuncT judeclitoruli celti mirenesch nu va indemna, pre celii ce i-a Mouth
sila sli o inzestreze, iar judecatoril BisericeT, de nu o va inzestrA, atunci
ulti va afurisi. Parerea nstrA inteacestasI chip(' este, ca sa fie despartitY
uniT de catre altiT, ca o cununie ce a fostil cu silA impotriva legeT i pra-
vile!, si eft' sA dee MarieT talerT 200, cum si acelh cald i dou cimas1 si
peschirn, ce le-afi luatil la plecare-T de aici, spre pedpsa de a nu maT urmA
altA data acestit feld de faptA, invinovatindu-15 judecata i cu acsta, cici
ca unulti ce se scie nipastuith cu acsti cununie, nefiindh cu voe ci de
sili, trebui cum a lipsith Demnulh Mavrogheni din tell, sl-sT fi cautath
dinsul izbrAnirea acestel pricini, iar sA nu o lase inteatAta curgere de vreme
nidAjduindh ci-lh are de barbatil; i copilulh si rmAie airT dui-A cererea
ce a facuth insisT ea la judecata; iar hotirirea cea desvrsitii rrnAne la
inalta intelepciunea MHO Tale. 1794 Iulie 31. (1)
Alh Marie! Tale citre Dumnecleil fierbinte rugAtorti si smerith pArinte
sufletesch
Dositeiii all Ungro-Vlachia

(1) Cod. XXVII, pag. 7 . XXIV, XIV.

www.digibuc.ro
424 V. A. IIRECHIA

Anaforaua ce s'a facutii in dosulit jcilbd lui Barbulit fus1a0 de liaremg,

de. pricina ce a avutii cu Ioan proin Stegarlii de Lipcant, ce i-a &Wahl
casa, princlndu-lit cu muerea lui Gherghina.

la) Alexandra Constantinti Moruzi Voevoda' i gpd. Zemle V lachiscoe.

CAW pentru muere, de vreme ce bArbatulii e'l o cere, fie dupA cum i. ail
intocmitil Prea Sfin%ia Sa PArintele Metropolit5; iar pentru Ioanii proin Ste-
gariO ornduimil pe zapciul5 spAtArescil sA-la ducA surghiunO
la mAnAstirea Snagovii, unde poruncimO. Domnia Mea, iconme, sA-lii aibi
la pazA spre a-la osindi si WA de porunca DornnieI Mele sA nu-lii slo-
bocif. 1794 Octornbre 3.
Vel Logoftil.

Prea Indl(ate Ddmne,

DupA luminatA porunca Marie! Tale, ce ni se da la acesta jalbA, zapciuld
cel ornduitO infatisindil inaintea SmerenieT nOstre pe amindou partile
si cercetndu-le pricina, macar ca pirita Gherghina se dovedi vinovatA
la tote cilte prin jalbA bArbatula a artatil Marie! Tale si dupl pravilA se
cuvinea a 6 despArOre la mijlocO, dar find-ea numita a *luta cu rugA-
ciune, puindil mijlocitorY catre bArbatulil ski, de a ertat'o sii s'ail impAcatil
de a fi iarAs1 in locuinta casniciel amindoI, &Ana zapis5 in condica sfinteY
MitropoliT, cA va face parasire de acum inainte de acest5 fela de fapte
rele, a primit'o Mrbatula en iarAs1 de sotie; de care nu lipsimg a in-
soli* Marie! Tale; iar anil MArieT Tale dela Domnulii Dumneleil rugAmii
sa fie mulct si fericitY. 1794 Octombre 6. (1)
Alti Marie! Tale catre Dumnelleil fierbinte rugatorg si smeriti.1 pArinte
sufletesca
Dositeiii alt1 Ungro-Vtachiet.

Prea Inal(ate Ddmne,

JAluescil Marie Tale pentru Grigore sind Constantinu Negru dela Cam-
pina sud Prahova, cA inselndil pre o fatA a mea, de i-a stricatO fecioria,
cu cuvintil ca o iea sotie, s'ati tinutil cu clinsa doI an!, si acum, de sunt ca la
cincT clile, s'a intorsti si nu va sa iea pe fliea mea; de care, din luminata

(1) Cod. XXVII, pag. 79, XVII.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MINIUM-1793-1796 425

porunca MArieT Tale, fAcendil cercetare dumn6-loril ispravniciT i veclenda el

cl se arath in fapt5, eu dovedI dreptatile mole, a fugita; ci me roe'
MArieT Tale, sh. se renduiasch, mumbasirti slg aducA la dumn-lorti isprav-
niciT, unde am dovell i mArturiT, ca sA-16 supue dreptAtel de a lu pe fiia
mea intru cAsAtorie.
RobulA MArieT Tale, Hagi loanri polcovnicii dela sud Prahova.
Ceausula de aprocil, uiind-c i piritula a venitil aid, sA-T infAtiseze la jude-
cat& inaintea Prea SfintiT Sale PArinteluT MetropolituluT, cu inscikAarea is-
pravnicilorti. 1795 Februarie 17.
IO5 Alexandru Constanting Moruzi Voevodii i gpd. Cand amindou par-
tile s'ail mulcAmitil si s'ag invoitil a se face cercetarea acesta la faca loculuT
prin carte de blestemil, primim i Domnia Mea i poruncimii dumne-v6-
stre ispravniciloril, ca de impreura cu euviosula protopopu, sA se facA totA
cercetarea prin blestema si sh insciintatl DomnieT mele cu anafora. 1795
Februarie 23.

Prea Indlfrde Dthnne,

DupA luminatA porunca MArieT Tale, ce ni se dA la ac sta jalbA, zapciulti

celii renduite a intatisatil pe amIndou pAriIe inaintea SmerenieT n6stre,
si cetinda maT intl jalba acesta, apoT i insciintarea d-lorg ispravnieilorii
din sud .Prahova, a intrebatii pe Grigorie, ce are a respun de impotrivA?
si 4ise cA adeveratil, impreunare cu fata numitulul joluit ora a avutil si a
fostu i datil acestu felti de fagaduincA, ea sA o iea intru c AsAtorie, insA ca
nu si-a pAzitA cinstea impreunAreT numaT cu elti, ci aii avutil aface i cu
alg in chtil a cantandisita a face impreunare i cu ung ar gatil alA until
unchiti alA el, si de aceea, schrbindu-se, acum nu o primesce nici intr'unu
chipa de sotie; i mAcar eh numitulti jeluitoril unerisi tote acestea artithrT
ale luT Grigorie, dar ne maT avendil nicT o parte nicT alta marturiY aid, ca
sA dee adeveratA pliroforie judecAteT, furA multumit1 amindoue pArtile ca sA
li se facA cercetare prin blestemA acolo la fata loculuT, unde cliserA ch. ail
si marturiT, (Una i zapisil, iarh-sT de a lora bunA voie, in condica Mitro-
polieT, cA care va rema,n6 de judecatA sA plAtescA celuT-laltil tea cheltuiala;
si deosebitti ne fAcurA cerere, cA asupra acesteT cercethrT sA fie orenduitT
si treT egumenT vecinT de acolo, adecA egum. PoienarT, egum. SinaitA,
egumenti Brebenil i Protopopulii judetuluT i VAtafula plaiuluT, 4icndil cA
au sciinca pentru acesta; cArora despre partea mistrA, cu omulu MitropolieT
inteadinsA, asupra Mora de noT orenduitY egumeniT i Protopopulii, li s'aA
poruncitil ea sA facA cercetare prin carte de blestemil, in ce chipti voril

www.digibuc.ro
426 T. A. UREMIA

adeveri adevrulil pe largii de tta curgerea pricineT, sa insciinteze prin

anatora; ci de se va gasi si de Maria Ta cu cale, cu luminata porunca
MarieT Tale se va urma. -- 1795 Februarie 22. (1)
Dositeiii ali lingro-Vlachiet.

C. .Acte relative la zestre.

Sub acsta rubrich reproducem5 aci o serie de acte relative la afacerT

dotale (fol do zestre, procese pentru zestre, etc.)

Io Alexandru Constantinit Moruzi Voevoclii. De vreme ce insusl Con-

stantinii Strmbnulti Postelniculil n'a6 tagacluitil cum ca este datorti a da
acestT 300 stinjenT de mosie gineri-sdti, zestre din mosia sa, fara de numaT
a disti, ca avndu i rnosia incurcata cu alte mosiT ale vecinilorti rezasT,
a cerutil ca Intl sa-sT alga mosia de catre vecinil imprejurasT i apoT s
sa dee acel 300 stinjenT gineri-sti; poruncimil dumn-vstre ispravnicilorg
a't judetuluT, s intrebatT i pe veciniT imprejurasl de primescil si se mul-
tumescrt si el pe boeriT ce-T cere Strmbnu, sati cere pe altil departatT;
ask poruncimti boerilorti, ce vorti fi cerup despre amindou prile, ca la
sorocil s mergetT la fata loculuT, spre a face alegere i deosebire mosieT
StrmbdnuluT, dupa scrisorY, dupa dovedT i dupa staphirea veche, dupa
care multumindu-se cu totiT, sa punecT si semne, i apol dup5, acesta sa
aiba boeriT eel cerutT de Postelniculit Constantinil Strmbnultl, cu ceT ce-
rutT de Constantinil gineri-s65, a alege la o parte ace 300 stinjenT, ce este
datorti a da zestre, pe care sa-T i deosibsca cu aceT trel, pentru care
ornduimil si mumbasiril pe sluga Domniel Mele . . . portarelii, iar cand
nu se va multami vre-o parte, orT din vecini sail Strmbnu, von!' veni la
Divanulti Domniel Mele, tara de a se pune pietre sati alte semne. 1793
Aprilie 3.
Vel Logofetil.

Prea Initqate Dmne,

Dupa, jalba ce a datti catre Inaltimea Ta Constantinti sin IOTA din acesta
judeta Dirnbovita, cum ca din mosia PoenariT are sa ieae zestre dela socrul4

(1) Cod, XXVIII, pag: 8, Ill-a,

www.digibuc.ro
 DOMNIA IA MORUZI-1793-1796 427

WI Constantint StrAmbnulti Postelnicula stinjenT 300 i voindii a-T deosebi

de cAtre socruld s65, ca sticie elti stApAnirea, face cerere a i se orndui de cAtre
InAltimea Ta hotarnicT pre dumn-luT Slugeril lordache Palada i pro dumn-
luT biv 3-lea Vist Michaiti Lipovnu impreunA cu portArelulti, a merge la
fata loculuT, ni se poruncesce de chtre InAltimea Ta, a de vreme ce pi-
rituld jAluitoruluT sA aflA aici insuvT, sllii aducemii de fatA sA-Iii cerce-
taint, i de nu va ave vre unit cuvinttl dreptil impotrivA, FAA dee vi insuI
inscrisii, cu artare pe eine cere in partea sa a i se orndui hotarnici la
deosebirea acesteT OAT de movie, i prin anafora sA insciintAmil Marie! Tale.
Dui:4 luminat poruna urmAtorT flindii, s'ati infAtiatil amindoue pAtlile la
cercetare, i piritulti null tagadui datoria de aceT 300 stinjeni de movie
cAtre jeluitorulti ginerele ski, numaT pricinui, cum ca. avOndu-T movia in-
curcata cu alte moiT ale vecinilortt rezasT, face trebuinta ca insuvI sa
scO15, boeriT hotarnici, sa.-1 alega movia de cAtre vecinil imprejuravT, i
apoT Obi aceT hotarnicT sA deosibesca aceT 300 de stinjenl zestrea ginere-
s65; vi puindu-T sorocii pAnA la sfiritulti viitreT luni a luT Aprilie, face
cerere a se or'endui hotarniciT dumn-luT biv Vel Satrand IonitA Balacenu
i Constantinid Paharnicti Berindeiti, ca la ornduitulti sorocil O. mrga la
fata loculuT, impreura cu portAreluld orenduitti a face urmare; de care pen-
tru tote acestea, &Ana inscristt cu iscalitura sa catre jeluitorulti ginere-sti,
a rmasti odihnitu Ora la orOnduitulti sorocti ; iar noT de urmarea ce alma
facutu insciintAmil Marie! Tale, vi svrvirea hotArtreT rmane a se face
de cAtre Inaltimea Ta. 1793 Martie 17. (1)
Alexandru Paharnicti, is.

1Junotd-0 Stolniasa Maria Filipsca, pentru zestrele dumne-el a se

da la clironolni al s64.

Ith Alexandra Constantina Moruzi Voevod-a.Cu acstA anafora infAti-

Anduse inaintea Domniel Mele Stolnicesa Maria FilipOsca,!cu d-lorti epi-
tropiT reposatuluT Stolnicti RAducanu Filipescu, am ascultatu apelatiile, ce
i o parte i alta aq data impotriva, unde maT intM am intrebata DOmnia
Mea pe Medelnicerald Dinu Filipescu, tratele rposatuluT, cum i pe d-lorti
epitropiT, de este adevratA ertAciunea, care o Vice Stolnicsa cA att do-
bnditti dela rOposatulti, si nu tagaduira nici d-lorti, A insuT rposatuld
att trimesu i ail chemat'o, vi ca fiev-care omit, ce la sfiritulti yiefel sale

(1) Cod. XXIV, fila 60.

www.digibuc.ro
428 V. A. URECHIA

so iarta cu toV, ash si reposatuld a urmatil; decT, flind-ca r6posatulti

n'a apucata a pune in scrisd alit, hotarire a sa, de ad avutd in gAnduld
seti, spre a-sT anerisi adica diata ce maT nainte Mouse, care este sinetti
in scrisd, si fiind-ca la ornduiala judeckeT si a pravileT cele inscrise
ai mal mult putere deck cele nescrise ; de aceea dar, ca nicT diata
st nu strice, dar nicT Stolnicsa, clupt proecisitd, ce se vede ca nu ad
avuti asupra-1 insusl reposatuld acela care carele a gresitil, sa nu 6'3-
mile isterisita cu totuld de aid seri, facemil hotarirea acsta: adect veni-
tuld i roduld zestrilord sale, oil catil se va adunt pe and, sa-1 ieae Stol-
nicesa, cu care sa se hransca, cum qicemil, dinteald sd, 'Ana va ave vieta,
yi dupt mrtea sa sa riSmte lucrurile ale copiilorti, dupa hotarirea diateT,
iar maritandu-se ald doilea, s1i pianla zestrele; la earl zestre ale sale,
flind-ca cere si din partea sa deosebite obraze epitropT, orenduimd pe
Prea Sfintia Sa Parintele Mitropolituld i pe d-luT Cluceruld Costache, un-
ohiuld StolniceseT, earl, d'impreuna iarasT cu dumn-lord epitropil ceT orn-
duitT de rposatuld, s epitropesca, lucrurile de zestre, in care zestre de
vorti fi lueruri miscatre, earl supuse stricaciuneT, sad cart nu aducti nicT
und folosti de venitd, sa se vinla, l i capetele st se pastreze pentru copiT
la epitropT, iar dobanda sa o ieae Stolnicsa; iar pentru exoprica care
maY pretenderisi StolnicOsa, cum si pentru baniT earl maY pretenderisira
dumn-lord epitropiT, luatl de Stolnicesa dintr'aT rtjposatuluT atuncT la
gresala sa, am hottritil, ca nieT Stolnicsa sa nu cent exoprica, nicT dum-
n-lord boeril sa-T fact cerere de alV bani, ci sti fie si una i alta nepo-
menita, fara numaT venitulti lucrurilorti zestreT, care zestre sunt acclea ce
vord Ii numite i scrise in Iia zestreT, iar nu altele; iar pentru cautare ei
economie mosiilord, viilord i acareturilord de zestre, de se vord increde
epitropiT sT la economia Stolnicesii, ash sa le dee asupra dumn-eT i ca
prin naziretuld epitropilord sit le caute si se le stringt insasT StolnicCsa
cu enneniT s6T veniturile lord, pentru ca sa lipssca pricinile, ce potil a curge
pe toV anii pentru socotla rodurilorti, dar nicT sa zalogesca, nicT sa vinda,
nicT st daruiasca din lucruri; dar child epitropil s61 nu se vord increde
de o bunt economia dumn-eT, atuncT sa le caute insisT epitropiT cu enneniT
&lord, i venituld sa-ld (lee pe totti anulti deplind StolniceseT. Cu acsta
mijlocire buiurdisindd anaforaua Prea SflOeT Sale si a dumn-lord boeri-
lord, tintr'acestasT chipti Intitnimti epitropia d-lord, ca intru tote cele-lalte
O. fie urmatorT dupa diata i sa grijasca cu durere de copiT si de averoa
lord. 1793 Iulie 1,
Vel Logoftd,

www.digibuc.ro
 enlatne Ltd MORUZI-1.798-1796 420

Prea lnetqate Dthnne,

Dumn-eY Maria Filipsca Stolnicsa, ce an fosta sotia rposatuluT Stolnic

Raducanu Filipescula a jMuitil MarieT Tale, clicndd c pentru greala ce
an fostii facutti impotriva cinsteT rposatulul sotuluT dumn-eT, singurn r-
posatuln dintru a sa bunatate, trimind chiar pre fratele d-luT, adeca, pe
d-luT Medel. Constantinti Filipesculit, a luat'o i ducnd'o la rposatuln,
de fat& in vilgti o an ertat'o; decT (lice ca mal inainte do a dobilndi
ertaciune dela soVila dumn-eT, flind vrednica de t6a pedpsa, nici odata
nu ar fi indraznitti s cra cAtu1 de puting din zestrele dumn-eT, iar acum
in vreme ce acela catra carele an greitn a ertat'o, cere a i se da zestre,
fiind-c 6. ertndu-T reposatula vina, rmne anerisita, diata, ce cu Minn maT
inainte facuse, prin care o osindea a-1 perde zestrea dupa, vina dumn eT.
Dupa, a caruia jalba ni se poruncesce de catra, Maria Ta, ca adunndu-ne
la unn loc, unde proscalisindn i pe d-lorn epitropiT reposatulul, s cer-
cetarn cu amnuntuln i inteadinsti celea urmate ale ertaciuneT sale de
care rposatuln, i acsta ertaciune vdindu-se, sa vedern apoT ce porun-
cescil pravilile i s aretamn Marie! Tale. IntocmaT luminateT poruncT fiind
urmatorT, ne.arnd adunatil cu toW, unde an fostit fat& Wan d-luT biv Vel Vist.
Barbu Vacarescu, fratele i vechiluln dumn-eT StolhiceseT, cum i dumn-loril
boeriT, pe carT reposatulil prin diata ian lasata epitropT case! sale, insa :
dumn-luT biv Vel Vornicti Scarlatn Grecenu, i dumn-luT Vel Vornicil
Nicolae Filipescu, i dumne-luT biv Vel Vistiern, cu m i d-luT Medelniceru
Constantinn Filipescu, fratele rposatuluT ; i dupa cercetarea ce Men-
ramn, artamn MarieT Tale, ca rposatuld a tri misfi pe fratele dumn-luT,
0 a dus'n la casa dumn-luT, egmaindn Mnga rposatulii pang, i-a datti
sfir0tulti, i cum c ar fi i ertat'o, acestea tote sunt adeverate i de
insu1 tratele rposatuluT netagaduite; i cautilnda la pravila pentru acestii
tel de ertaciune sa vedema ce hotarasce i de pte a anerisi diata r6-
posatuluT, ce cu putinti inaintea morceT, safi mal bine sa dicemi inaintea
ertaciuneT, a fostil facut'o, nu amti gsit nimici, fara numaT noT qicemti,
ca, de0 nu se intimpla sa fi fostil lipsita dumn-eT Stolnicsa Mariuta din
casa rposatuluT, ci sa fi trit impreuna Oa, la sfir0tuln luT, iar pentru
acea grea15, ce an fostfi facutti Mariuta sotulul dumn-eT, de a dositti din
casa, de s'ati alunecatil cu alcatuirea cu alte obraze i an fostfi pricinuita
paguba c i necinste case! rposatuluT Raducanu, i putea face prin diata
o pronie .ca acsta, intAT pentru cacT tineretele sunt lesne pornite spre
greala, aln doilea nu putea sa se incredinteze economia case! in ma,nele
dumn-eT, avndil boor! marl i cu mijlocti de a iconomisi maT bine i

www.digibuc.ro
430 V. A. IIAECHIA

maY cu folosa decht dumne-eY, fiind i femeia tin6ra, ci pentru aceea

macar de nu se osindesce dumn-eY, ca o despartita de sotula el, pentru
c. nicY o pin/ nu aa pornita la biserica, i maY virtosa pentru cad la
sfiritula vietel aa i ertat'o, dar de a i se incredinta economia case (ce
este alcatuita din zestrea dumnd-el i din pereusia rposatulul pentru
copiiI motenitorY, ce aunt buni M amindorora) in mlna dumn-eY, ce ati
data odata pricina de grija, nu se pare a fi cu cale, MIA numaI rodurile
zestrel dumn-eY sl le aiba catahrisisa in OM viata dumn-eY, iara periusia
s se pastreze pentru motenirea copiilor. Parerea nstra acsta bste, iar
hotarirea cea desvrita remne a se face de catre Inaltimea Ta. 1793
Iunie 6. (1)
Filaret ala Ungro-VlachieI, Dumitrache Bana, Vel Ban, Vel Vornica.

Ana fora sloe a se vinde la mezatii o pivnip a 114 Nicolae biv Uui
za Aprocli.

Ith Alexandru Constantinii Moruzi Voevodil. Poruncima Domnia Mea

starosteT de negustorY, dupa anaforaua judecateT sa urmeze a face mezatii
acesteT pivnite, dupa ornduial, in scirea tuturor i dupa obiceia. 1793
Augusta 17.
Vel Logofta.

Prea lnal(ate Dmne,

Cu prea plecata a mistra analora insclintamg MarieY Tale, ca Nicolae biv
Cut de Aprodf, prin jalba a aretata IntatimeT Tale, cum ca avnda o
pivnita de zestre, care nu este de trebuinta, din pricina ca este departe de
trga i inconjurata de tin, i ca cu voia sotieT sale, cum i a socrulul
siSa, s'a socotita a o vinde, i in loca sa cumpere alt acareta in trga, dela
care sa aib ceva venita, rugandu-se MarieI Tale ca sa fie luminata po-
runca catre dumn-luI starostea de negustorI sal vinla acsta carciuma
la mezata; la care jalba a luI ni se poruncesce de catre Maria Ta, ca fa-
and/ intat dupa orenduiala cercetarea cea cuviincisa, sa arRama loll-
OmeY Tale in scrisa, prin anafora; ne arata cuula in fia de zestre,
care o -vcluma iscalita de mnele biv Vel Medelnicera socrula sa cu let.
1791 Septembre 19, in care i pune: talerY 850 o pivnita de piatr cu treI
odM cu foiora i en imprejmuire, on banY pe acesta acareta de va vr.
ri.) Cod. XXIV, fila 279.

www.digibuc.ro
 bOtIttIA Ltd mosozt-1.708-1796 4.31

LuminateT porunci urmAtor1 uiind, amt."' intrebath atatti pe socrulti s cftt5

i pe sotia sa, i amindol ne-au arkatil cA dumn-luT este stAptinti pe
zestre i volnica este sA facA ce va sci, insg, andil i fagAduialA cO. va
pune la locil acaretil, i macar a in jalbA aratA cA vinc,lend5 aces-fa piv-
va pune la locil altd acarettl, rama intrebattl i din gurA i nia
rspunsfi cA ajuthndu I Dumnecleil va pune la locil acaretil; decT din cer-
cetarea acsta se alege: fiind-cl socrulil sti i socia WI nu se impotrivescU
la iconomia acestel pivnict de zestre, i Nicolae Cuulti socotinda a este
mal folositoril a vinde acsta, i cu vreme sA-111 pue la locil acaretulti cu
mal de folosil, gsim cu cale sA fie luminatA porunca lraltimeT Tale catre
dumn-lul starostea de negustorT, ca s o scta la mezatil dupA ornduialA,
sA se vincIA; iar hotArirea cea desvritil remne a se face de cAtre InAl-
tirnea Ta. 1793 Augustil 9. (1)
Dumitrache Clucertl, Dumitrache Perdicarti, Gregorie Brezoianu Pitarti,
foanil BrAtoang.

_TO Alexandru Constantinil Moruzi Voevodii. Fiind-ca zapciulit celti

ornduitil vatafil de Aprocll arata DomnieT Mele, cum a Chirila, dupA ho-
thrirea judecAteT, ati fost gata a primi blestemulil acesta, iar Filipil ye-
Ondti i neavndil altil respunsti de apelatie impotrivA vre unul, ati primit
fArA acsta i i-ati data lucrurile mortuluT, fAcndil intre diniT i isbrA-
fire prin zapisil, care le-ail artatil de le-amil vNutil i noT. Deci asupra
isbraniriboru dAmil i Domnia Mea acesta domnsca nstrA intArire la ma-
nile luT. 1793 Noembre 18.
Vel Logof6til.

Prea Ineiltate Ddmne,

Din luminata porunca MArieT Tale, prin zapcillcul dumne-luT vAtafulul
za Divana, s'aa infM4attl la judecatA Chirita dela Tistogil, cu jalba ce a
dattl MArieT Tale pentru Filip argintaru, fratele gineri-s65 Dumitru, care
a tinutil pe fii-sa, i in anulil trecutil a murit amindol de bla ciumeT;
iar lucrurile lore flindil la piritulfi, cere sA-T implinescl prequlti zestreT fii-seT
de talerT 160, piritulil FilipC avndil la mfinA fOie de acelea luerurT qi
iscalita de ce15 de atuncT Polcovnicil de Ciocli Mat Orscu. AmC cercetatil
de all avutti copil i in ce virstA au muritil, i ne clise amindoue partile c
aa avutil copiT i ail muritil nevristnicT, dup care avndil jAluitdrea dreptil ca
sA-1 iea zestrea fii-seT cu pitacil din partea judechteT, s'a trimisC aid fia dela

(1) Cod. XXIV, fila 361 bis.

www.digibuc.ro
432 V. A. ttRECIIII

Filipti la dumn-luT starostea za negustorY ca sA se pretuescl, de unde ne-au

venit5 pretii inscristi, cA a cuprinsti talere 123 banT 27. *i acum se gAsesce cu
cafe- dela judecatA ca jAluitrea sA dee o credintA prin blestemil inaintea Prea
SfintituluT Metropolith, de fa0 cu piritulfi Filip qi de fal cu mumbairulb,
cum cA a data ea acea zestre, nu 4icemti maT mulL, ci pre catti a cuprinsa
acestfi avuti al mortilorti, i einda sineta inscrisil dela Prea Sfintitu15
Metropolitil pentru svr*ea blestemuluT, ptrItul Filip st-I facA acelea lu-
crurT teslimd in infirm eT, i ela, ca unulti ce rmne aicea, sA oprscA tote
scrisorile la mna luT, ca sh-T fie spre aprare de cAtre datorniciT mortuluT;
iar hothrirea cea desOvAritil rOmfine a se face de cAtre InAlOmea Ta. 1793
Noembre 11.
Constantin Giurgea, *tefanii Medelniceru, tefanii Medelniceru, Ioan
Orl On u. (1)

1794 Februarie 4. Izoodulii foil de zestre ce a datii Zoi(a fiicel Elenca.

S'aii &mart toi de-ar6ndulii ca set fie sciutei, apol se vorti deosebi celea ce
sunt in parale, gi ce a adusil Dinculg.
(Fdie de zestre)
TALERT RANI

1 radii de haine cu firO, blhnite cu nurcA, iar tivilichia cu

cacomil i cu ireturT grele 380, --
1 rndil de haine savai, impreunA cu giubea cu sangp i
.5ireturT indoite 300,
1 renal de haine savai, alba, cu flori de lira i giubtfa CU
cacomii i cu ireturT i tivilichia asemenea 320,
1 rndt1 de haine ghermisitil portocaliti cu sangpil . . . 150,
1 rochie maltuhii ghiurgiu1i, cu ireturT indoite 60,
1 rochie stambulti aI 20,
1 malotea maltuhd cu naf i jderti 130,
1 scuPteic cu sangpil 30,
1 pAreche cintierT de alt.i 12,
1 anterifi lahori cu florT 30,
10 camAT borungiucil . 100,
1 alti chimirT de citti 12,
5 degremele de saracti cu florT albe 25,
5 degremele zAbranicti ghiurgiulitt ton pentru saracil . . 10,
24 saracnacii (?) lipscAfiescil 5,

(1) Cod XXV, lila 115.

www.digibuc.ro
IMM1. DOMNIA Lul MORUZI-17g3-1796 433

TALERY BANY

1 zabranica ghiurghiulia cu sireturi 6, -

5 degremele tulpana pentru saracii . 10, -
8 felurl de sarace 20, -
4 fonte de sarce 8,
2 gevrele alba si ghiurghiulil cu fluturI 50, -
2 gevrele albe i cusute 10, -
50 coV panza borungiucii 50, -
50 cocl 'Anz . cu margin! de borungiuca 50,
1 asternuta, cu fel cu spte rndurl i cu perne cu fira marl
cu patru midi 150, -
1 pareche ismene cu lira 12, -
1 bohcea patlaginie cu fira 15, -
1 bohcea cu ismene cu furl 10, -
1 pareche ismene cu for! marl cu fira . 10, -
1 pareche asemenea, necusute 10, -
2 ipaca necusute 8, _
3 branisre cu fira 15, _
1 tulpana cut for!' de lira 12, -
1 peschira cu for! de fira . 8, -
1 peschira de obrazil 3, _
1 ipaca 3, _
1 masa mare . 12, -
12 servete cu margin! de matase . 24, -
1 cersafit cu chenara 10, -
1 ipacil moschicesca 8, -
1 catnap de bae 13, -
2 prospe de bae 4,
1 pestemana alba de bae 4, -
1 pestemana albastru ipacti 3, _
1 cost' ghiurghiulia . 5, _
5 testemelurl marl 30, -
1 brag de dimie ghiurghiulia 3, -
1 plapml atlasa rosiatica cu for! 65, -
1 covoria mare
1 saltea cu 3 perne mari de cutnie de Tarigraclti
18,
40,
--
1 sipeta mare 12, -
1 sipetasa de catifea 12, -
10, --
1 punga de ban! cusuta cu for! i o tabachere de baga
1 galbSna in. dosa funduca
Analele A. R.-Tom. XV. - Memoriile &cf. Istorice.
.
10,
28
-

www.digibuc.ro
434 it. A. trittaiti -.1

5 jum6t5.p de funduci .

1 ineld cu piata prst, 1 cu diamanturT 12,

--
TALEBI BANI

13,

50 cop panz4 po parale 50 22, 60

100 dramurT matase burungiuctt
1 og1ind6, mare si alta mica
10,
14, -
300 dramurl (nedescifrabil6)
2 tingirl marl ate patru oca, una
2, 60
20, -
2 ipacti de dou6 oc una
1 ipactt
1 lighian cu ibriculti luT
10,
4,
13,
--
2 sfesnice marl cu mucdrile lora
12 tipsil cusutoritt
12 talere 6 oc5. 1
4,
30,
13, 60
-
1 duzind de cupte
1 pareche pantoll cu fird
5, 60
5, -
1 coland la paftale, de fird
1 ipacti cu firti,
12,
6, --
1 ghiurdanii cu diamanturT
2524,
600, --
1 leftd cu diamanturi
1 pareche cercel
150,
100, ---
---
1 n ipactt cu mArgAritarti 20,
4 mArgaritare 100,
1 ineld cu diarnantd 150,
1 ipacd cu samfird 50,
1 ineld diamant6 .
1 ipacti
1 pareche paftale poleite
10,
40,
20,
--
13 zarfurT de argintil dramurT 125 50,110
2 lingurT de argintil dramurT 35 14, -
1 larfuri6, de argintil pentru dulct5, cu lingura ei . 22, -
3850,110

www.digibuc.ro
 tOMRIA LW MORtiZ1-4193-1796 4A6

Giuvaerurile, ce aft fostil puse in fdia de zestre, ce s'ait datft Dimii Deli-
basa, care fiindli in, pdstrare la sdcrd-sa, le artet cet sunt in pcistrare ;
puindu-le intr'o cutie si pecetluindu-le, le-aft datii la epitropie
in pdstrare.
TALERT BANI

1 ghiurdanti cu diamanturT 600,

1 leftil cu diamanturT 150,
1 pereche cercel 100,
1 ipacil cu . smaranduri 20,
8 sire margritaril in 4 dramurl. 100,
1 inelii cu diamantil 150,
1 ipacil cu samfiril 50,
1 ipacii 40,
1 ipacti inelti de diamanta 10,
1 pereche de paftale poleite 20,
13 zarfurl de argintil in dramurT 125 50,
2 lingurT de argintti in dramurT 35 14,
MaT suntil si 70 galbenT politica, cu vre o c4T-va mal micT,
earl fiindil din progmia, dar5, nu se puseth la socotela
zestrelorii, ce se insemnara, deosebitil, ca s fie sciuti si
acestia . 1304,110

Cele ce ail adusft Dinculfi Arndutului,bratil Dintii Delibasa, lucrurI de ale

.lestrei, care fiindti vechi, purtate, din poruncd gospodit s'ag vindutit cu
mezatit prin starostea za neguptori, si banii ce all prinsft,
s'ait admit la epitropie.

1 radii de haine savai, alba, cu fir6, giubea b1tnit5. cu

cacomil 99, 60
1 bohcea de sandalii po1eit5. 4, 96
1 testemelii alba cusutil, vechiti 1, 12
3 funte de sarcti 1, 12
1 rnd6 de haine savai, albastru, cu firil, giubeua Mania
cu sangpt 66, 30
1 giub ghermezue cu shngpii, femeisa, sparta 5, 15
2 cmes1 de borangicti i o pereche ismene de p'anza, cu.
Bute cu firil 21, 60

www.digibuc.ro
436 t A. tIRECIIII

TALERT BANI

4 fete perin, mid, cu firti .

1 ipacti mare 40,
1 crafil cusutti
1 bohcea hatai pAtlaginie, cu fiat 9,
1 sipetti micti de catifea 3,
5 degremele tulbarai albti 4, 60
1 cAmae borangicil veche 3, 30
1 papurA de etta, i treT fesurT albe, vechT 2, 60.
10 tipsil de cositora oc5, 3 15, 81
2 pestemane, albti, altulti vinetu 3, 66
1 antereil de atlasa, femeescil, vechiii 15,
1 camae de baie 3, 80
2 ealafurT de peril& cu bogsiti nAranizata 81,
1 (nedescifrabilti) 10, 15
1 pereche citienT, alti, femeesci 6, 90
1 Wafti de saltea i o fa ta. de perinA asemenea 5, 12
3 calafurT pern, de sandalil ---.. 1, 90
1 sfenicil alama, cu mucarT 1, 90

Lucrurile ce all adusti Dinculic din avutulii fratine-sa Dimi, iar nu din
zestre, cars fiindit vechi, si acestea d'impreunet cu celea de mai sus din
zestre, s'aii vindutii total de starostea, cu mezatit.
1 macatd pentru patir i 3 fete pernA asemenea 21, 45
1 macatil de phnza lesca cu 8 fete perna, asernenea . 15,116
1 perdea de postavii roiii 5, 3
1 fata saltea de cutnie 6,105
1 ceralti de panzA 2,105
5 fete perna, citil vechiu 3,
1 perdea d e panza pentru ferstrA 11, 60
2 peticele phnz5. vrgata 1, 15
6 perdele de citti vechiti 4, 60
1 pechirti cusutti, vechiti 0, 45

Sinopsis :
TALERT BAN!

325,87 din vinclarea lucrurilorti de zestre.

61,84 din vingarea lucruriloril DimiT Deli-baa.
386,51; se sca,4ii . . . . ins6.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LuT moRuzi-1793-1796 437

TALERI DANZ

19,45 telaliculti.
1,60 ostenla logoftulul.
0,30 chiria mutatuluT lucruriloril in trgti, cnd s'ati vindutti.
21,15
366,36relnnti bani naht. care s'ati luatti la Epitropie si fciia cea iscalita
de starostea za negustorT arata,
1.500, iarasT banT nahtti din avutulii Dim ii, carT sunt BA se ieae la epi-
tropie dela Chirti Dumitrache Turnavitulti, si negresitil dupa
intrirea anaforaleT sa-1 respunza, si sa-sT ieae adeverinta ce
o are data.
1.866,36
1 pereche case pe loculti sfinteT manastirl Michaia Voda, cump8rate de
Dima Delibasa dela Curtea gospoda cea noua de vale, dupa cum zapi-
suit' manstireT, ce l'a data Dincula la epitropie, arata, si pentru chiHa lo-
cului are sa deie pe fies-care anti cate dou6 oca cra.
Zapisele de datoriT, ce are s ieae Dumitru Delibasa dela uniT altiT, bez
alte datoriT ce arata Dinculti c le-a scosti si le-a cheltuita la bla fratine-
sti, la pogribanil si altele.
TATAR!

247 unti zapisti de datorie alti WI Zurzubil carciumara l'a datti Dinculti
la epitropie.
200 altil zapisa de datorie alti luT Costinti Harmovitu de talerT 446, catti
scrie zapisti, fiind-ca talerT 246 se vdti in dosulti zapisuluT dap
si pe acestti zapisti rail data la epitropie.
1.550 altti zapisti de datorie alit luT Sluimti Evreil; acesta zapisti nu l'a
datil Dinculti la epitropie, licndil ea, nu este de dinsula, ci cu
jalba, la Divanti tragndil pe Ovrea la judecata cu Vornicil de
Prta si cetindu-lti l'a data in mana dumn-luT Michaiti Sturdza
Vornicil de Apro4T, de l'a inchisti pre ovreil, ca sa platesca baniT;
i s'a datit scrod' de 60 de clile, ca orT baniT sari zapisulti sa-lti
aduc la epitropie.
1.997

www.digibuc.ro
438 V. A. IIRECHa

Lucrurile ce a ar6tati4 Dinculit Get sunt asupra lui din zestre

qi din avutulic Dime, care ludndu-se dela dinsulii, set se vinqd cu mezatii
gi din banii ce va prinde, sec' se puie suma la fief-care luc/ru, spre a se
cundsce ce lipsa; mai reMdine de zestre.

1 puch.
1 covore mare.
1 plapomh de atlase vinetie.
1 oglindh mare.
1 phreche alvarT postave ce i-a purtate Dincule.
1 thtarch verde cu vidr a. qi nafea.
1 inele cu piatrh verde de aurtit i doug diamantele.
7 Aceste 7 condeie zapciule cele orenduite sh le implinesch dela Dincule
Arnhutit i sh le fac teslimit la epitropie.

Rada femeia cu brbatuii si Necula, pentru casa ei, ce umblci boirbatulii

.947.1 sci i-o vincld.

Prea Inc Mate Ddinne,

Cu lacrhmT jhluescit Maxiel Tale pentru une Nicola Chesarie, bArbatule

'nee, de aci, pre carele l'am luate veduve, dandu-I zestre talere 100 i alte
scule i marunt4urT, cu nume eh are cash; carT banT i scule s'ait prAph-
dial; decl avende eti phrintl peste OIt, m'am dust"' impreunh cu numitule
bArbatule-mett ca sh-T vedeme, i eclnde numitule patina, vreme s'a in-
torse aid inapoT i s'a puse de a vindute casa la unit Ioanit negutatore
de aid, fr A. scirea mea, in talere 320, din carT banT a date numitu luT talere
220, iar talere 100 i-a oprite, cu cuvinte c eti nu sunt de fath, i cAnd
voie veni va da i aceT 100 talerT; decT viinde di dela phrintiT meT, am
luatil in maim mea ace talerT 100, cu carT banT am acute o chscirh pe
loculti mumh-seT, avende simfonie numitule cu mumh-sa ca sh-T dee talerT
30 pre loci', i de atuncT pAnh acum sunt trecutl 9 anT. Acum, luminate
Dennne, umblA sh-mT vinylh i acest chscirh, din pricina mume-seT, qicndil
sh-rnI ieati lemnele i sh-T lase locule i altele, netiindu-se de sinfonie ce
a avute ca sh-T dee acel talerT 30 pe locti. Ci me roge sh-mT aflu dreptate
1794 Februarie 28.
Rba ISIhrieT Tale, Rada femeia de aid.
VAtafule de PAharniceT, sh-T scotT la judecata departamentuluT de pte.
3-lea Logofete de jos.

(1) Cod. XXVII, pag. 8 V.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LW moaum-1793-1796 439

1 6) Alexandru Constantinit Moruzi Voevodil i gpcl. La acsth anafora

a departamentulul invoindu-se cu toW, ail datil i adeverinta multumiriloril,
atatil Nicolae i Rada sotia lul, cum i Maria scrh-sa, la Divanula Domniel
Me le, adeveritil i de zapciil; inthrimb i Domnia Mea, ca duph, cum sh cu-
prinde maT jos sh se urmeze. 1794 Martie 30.
Vel LogofOtil.

Prea Indkate Ddmne,

Duph, lumina& porunch, inatiindu-se de ornduitulti zapciil amindou6

partite la judecath, ptritulil brbata respunse, c eld va sh,-T vinda, i, acsth,
cash, dar o sh.-1 cumpere alta maT prsth, i cu banil ce voril maT prisosi sh-T
dee la alte trebuincl ale lul; ald chruia cugetil i socotl s'a primitil, pentru
ch precum a vindutil cea d'intil cash i a fAcutil pe cea care cere acum
sa. o vindh, a0 pte sh o vinda i pre cea care dice a o sh. maT cumpere
i sotia sh, rmie shrach, cu fete ling& dinsa i lipsith de zestrele el; care
femee, dui:a pravill, avendil voe sh siguripsasch de zestre qi trinda cu
brbatulti sea, am chematil duph trebuinth mal intal pre Maria scrh-sa, spre
intrebhciune de a dad' acelil loci' de sub cash, care este cu artulil ce arath
jMuitrea prin jalbh, adech ca sh,-T iea pentru dinsula talerl 30, i nu th-
ghdui; apoT duph, acsta am cerutil Aluitrel fia de lips& de zestrele eT,
i impreuna, cu bArbatulil s611 am trimes'o la dumn-lul starostea de ne-
gustorl ca sh, o preOiasch, de unde ne-ail venitti r6spunsil in serial, ch
acele lipse din zestre, i cu talerl 100, ce ail maT adusil, peste care maT
dh, jaluitrea scrh-sel i cel talerl 30 tocrnla loculul. Casimil cu cale
dreptil acelea, sh, .tie jluitrea casa cu loculil el intru desevrith sap&
nirea el, ca,cl din cercetare ne indestulamil dela dinil ca. maT atitil face
i casa, fiindil la mahala, de nuele, iar nu de zidil 'id. cu indril, ci ea
ovhrd, Eili plritula sh nu maT fie volnicil a o vinde, ci numal sh p cu
sotia i copiiT intr'insa, iar hothrirea i proci.-1794 Martie 10.
Constantinil Baratovil Clucerti, Scarlatil Mihulescu, Marfa Medelnicerultl.

Zapisulli totii alit' acestei madele.

Adech eii Anca, dimpreun cu Mrbatulti meil Ioanil, incredintmil cu

acestil zapisti alil nostru la mina cumnath-mi Rada, precum 0, se scie,
a avnda unit locit printescil aid in BucureseT, in mahalua StjeruluT,

www.digibuc.ro
440 V. A. IIRECHIX

in unil peticil in lungulA easel, din socti si pb.n dupti, cas, pe care i l'am
vinduttr maT sus numitei cumnateT mele in bani gata talerT cincT-clecT, earl
banT i-am primitti totT in m'anele nstre, si de acum inainte sg. aibt a lir
stApttni cu pace, athtti de atre mine i de &are barbatulti met], cum si
de cAtre muma mea si de fratil meT, nebrIntuith, si pentru credint& am
isctlitii mal jos, ca s se crp., puindu-ne si degetulti.
ELI Anca sin Maria adevereztr; eti Stoica, fratele vinletreT, adeverezti; eti
Nicolae, fratele vinptrei, adevereza; ell Maria, muma vincltreT, adeve-
rezti ; eti Ienache Butarti, martorti; eti Sima Siimnti, martorti. 1794.
Martie 26. (1)

Judecata copiilora qatrarului Maresii cu muma lorti cea vitregcl

pentru zestrea flied sale Catinca, cea logodita cu Eftimie Ghizdovetii biv
Cdpitanic za lefegii.

Prea Indl(ate Dthnne,

Jeluimti milostiviril MtirieT Tale, ca, tatalti nostru, fAcndu-sT obstesca datorie,
a si lasatil in scrisil inch' cu unti anti maT nainte, in vi.60,, in ce chipti s
urmeze prin diata, pre care o a si data la Prea Sfintia Sa Printele Me-
tropolitil de o a iscalitil, aflndu-se Episcopti BuzuluT; ci fiind-ca muma
nstrA se OA luatti de alti doilea intru casatorie si amti rmastti dou6 pti-
rechi de fratT, cincl feciorT si patru fete, treT ceT distIl, si sse cel din
urmA, dintre carT una dintre surorT aflandu-se de virstti a si avutti vo-
rvl rposatulti cu unu proin cApitanti za lefegiT Eftimie Ghezdovetti, si
dupl alegerea i sfatula murneT nstre ceT vitregT, cu care caclOndil la in-
voia1 a. a si facutil o fOie a zestrelora si in totti chipulti mijlocindti numita
cAtre tatlti nostru, ca s dee zestre maT multti peste puterea cu ostenla,
pentru ca O. nu ne r6mfie i nou6 cevasY, la urrn l'a si induplecatil voi-
lorti sale, maY virtos6 gasindu-T si vremea cnd se afl bolnava de bla
lingoreT si din mintele sale a ; clod CU asa protosti si la asa vreme

a si energisitti si a svrsitti numita sdrAcia easel si a remasilora in urm

copil inteacestasT chipti, c celea ce orndui rposatulti prin diata, a se
da la doug surorT, l'a facutti de a data numal la una ; dar cu tote acelea
cunoscndu-sl sfirsitulti vieteT, i-a clisti cum a de va face Dumnecleti
mil si va scpa, dintr'acea bl, ceea ce l'a fcutil a da peste putere-T,
avOndu vieta le va pune la locti, iar de i se va intimpl mrte, ea nu

(1) Cod. XXVII, paff,. 1 5 V-a,

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MOW:MI-1793-1796 441

care cum-vast st dee acea zestre nici intr'unti chip5, chci asemenea cauta
a da i celorti-lalte tret pietre de fete, si copiit vord remane de totii
straci, i dupe, diate. O. se urmeze; i as in scurtit vreme a si reposat5,
neputendil sit se hotarasca data acea farit de orenduialt zestre, mat vir-
tog' ca i numitula Ghizdovetil nici cu aceea totti nu s'aq mu1tumit5, si mat
eel-611a ineA o suma de bani, a si trimisti fia inapoi, si reposatulti ye-
4endti acea nemultumire a sa, necAjindu-se forte, bolnavii, i fiindu-Y mat
re5, i s'a Watt" inima si pe locil a mural Pe care clise ale reposatului catre
numita, mai sus cuprincletOre, insusi damn-el in multe rnduri, atatil catre not
cata i catre altit, fere, de sfiala, i asemenea dicea, eit acum nu-I (It maim, a rs-
punde acea zestre, nici celea ce a facutil, i ce era sit mai si fact a lipsitti, si la
acesta nu va pate da creclemintil prin blestemil ca nu a 4isti asa, pant deunaqi;
pre de o parte catre not se aratt cit acea clisa o pazesce, pe de alit parte
pe sub cumpeta si in taint, iarast ca i mat intat, mijlocinda amesosii cu
numitula, totti neindestulandu-se cu cele scrise in fOie, care taie peste 40
pungi de bani, parendu-i-se ca este tot putin5, ca o as voitre binelut
case i copiilorti i-a mat implinitti i cererea, ce nu o a pututil suferi r6-
posatuhl, i asa de odatt neamt pomenit5, unde logodesce pe sora nOstra,
cu erologhie totil cu mat sus numitulti. Luminate Dmne, acesta, surnt a
zestrelorti, de se potrivesce la starea nOstrA, in vreme ce nici unti obraza mare
nu o da, si de o ti da, caruia ipochimentl o da; nemu de boerif mare sit
fie nu este, vre una acaretlail i pamintnii nu se OA, fart numai i
numat tote acaretele, chivernisela si alt set ipolipsisti in joculti cArti1or5
rezema, sciutu de asa politiet; inct dui:a auclire, instrcinatti cu datorit; apot
cu asa patima, ce creleminta putemt a-I da not, sad macar oft cine, ct nu va
prapadi in scurta vreme Ott zestrea, cum si la alte case multe asemenea
s'a intimplata; de ar fi fost de vre unti nemil, totti amti fi nAdajduitti ca i su-
rorile ce mat sunt, dupt cinstea nmului set ce art fi intrat5, s'arti fi bu-
curattl i altit in urmt; de s'ar fi aflatt vre-unti omit avutil, amit socotitu cit
pte ne-ar ajuta, si la zestrele surorilorn; ci dintr'acestea tote nici una flindu,
cu ce minte i pentru ce sfirsitil a urmatti acsta muma 'Astra, nu numat
noT fratit, rudeniile, la mare aporie amil ctclutfi, ci ort eine a auclitt si va mat
aucli; at:Ma numai at adtogatti easel nstre, mat intat unit mare blestemil
dela tott cet cart se afla, cu fete de casatoril, si a doua cu unit nume
deosebittl al5 bogaliet, care acsta de s'ar fi intimplata in 4ilele Mtriet
Sale Nicolae Vode, Mavrogheni, ce primejdie putea a ne cuprinde si la ce
halt era se, catindisimti cu tog i pe langa stingerea easel, cu adeveratt
i vita ne o perdeamil pentru acsta ; dar nu suntem5 vrednici a da mul-
tumire marefut Im peratii cerescii, cit pronisia sa a iconomisitti st se in-
timple in prea fericitele One ale Mariet Tale (carele te-a herazitti cu 0

www.digibuc.ro
442 V. A. IIRECIIII

desiSvrqita firsch blndete i cu o neasem6nata, milostivire, ce neincetatti

la obte se revarsa). Decl dar, din a caruia nepotrivite urmarT, se cunsce
curatil ca, nu va 0 in sfiritil bunii, cum i asemenea a mal urmatil ci
altele cu aVt fire, i Inca nu creclii c va lase, a trece vremea la mijlocii
va afachisi casa cu totulti, de vreme ce se afla la virsta tinereteloril
i cu firea sburdatica, iubindti mal muitti cele decarte, i ne va lasa mane
poimane pre totl saracl de pereusia parintsca. Ne rugamu, Winne, sa, fie
luminata poruncl, spre a se embodisi acsta Para de orOnduiala i nepotri-
vita noua zestre, ce e s se urmeze dupa diata, ea sa, puterna multami. ci
pre cele-lalte surorl, sa, nu fie volnica, de acum muma nstra a urine, ase-
menea, in natulii nostru, s sting& casa, ci dumn-el, impreuna cu noT totl
copiiT, s fimti clironomil easel; insa acecti maY marl s ioonomisimti trebile
spre intemeiarea i adaogirea el, intocmal ca cum ar fi i traindu r6posa-
tulii tatitl nostru, atata numal sa nu maT fad, orl ce Mr scirea nstra,
nici noT Para de scirea dumn-el, ci cu totl sa ne chivernisimti din casa
de unde vomil i munci ci dupa partea ce fiq care avemil in cas, pana
cand voma casatori tote surorile, insa dupa starea i potriva nstra, apol
cele rmase atunci le vomil impar# frMesce; dar fiind-ca dumn-el acum
in graba cauta a se duce afara, pentru ca sa-el gatsca de ale nuntel, cand
va veni cu tote celea trebuincise, cautandil a sv'erci i nunta intre dincil
mai in graba, atuncl nu va fi vreme a se teorisi acsta de trebile nunteT,
ne maT rugamil Marie Tale ca sa, poruncesci de a nu pleca pana nu se va
hotari in ce chipit va lumina, Duhuld Sfintii pre Inaltimea Ta, ci ce va fi
mila Mariel Tale, i din avutulti easel i partile tuturoril fratiloril facemti
parte ci cutiel de milostenie talerl una suta.
Robil Mariel Tale, noT copiil rposatuluT .5atraril Marecil din sud Saadi.

Resolutiune

Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolite i dumn-ta Vel Logof6til de Tera-

de-sus, pricina pereusiel parintesel este orenduita in cercetarea de judecata
cu muma 1ori, iar acst jalba c cerere de oprirea acestul senechesiona
sa o cercetaV deosebitii i cand va fi cu adevratil precum se jaluescil,
poruncimii ca s opresel Prea Sfintia Ta ci logodna ci cununia cu piritulti
ci sa artl Domniel Mele in scrisii cu vatafula de Divanil, caruia IT porun-
cimti s oprsca pe pirita a nu lipsi afara, pana se va isbrani c pricina
de judecata pereusiel. 1794 Maia 16. (1).
3-lea Logofta de jos.
(1) Cod. XXVII, pag. 18, VIII.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LEH MORITZI-1793----1796 443

16 Aleesandru Constantinfi Moruzi V oevochi. DupA cum s'a ghsitil cu

cale de cAtre Prea Sfin%ia Sa PArintele Metropolith si de cAtre dumn-luT
Vel Logoftti, ca o pricinA ce s'a *WO bisericesce a se cauti, si as
cercetare si Domnia Mea o gAsimg cu bunk orOnduialA, intArimil anaforaua
acsta si poruncimti A se urmeze intocmaT. 1794 Maiti 30.
Vel Logof6til.

Prea Incilfate Ddmne,

Dup h. luminata porunca MAriel Tale, dath la acstA jalbA a fiilorti SAtra-
ruluT Maresil, aducndu-se de cAtre ornduitulti zapciti amindou6 pArtile
inaintea mistrA, amti intrebatil pre Zoita SAtrArsh, si lise cA adevratil, so-
Will sti fAcndu-s! diatA maT nainte de mrte cu Una anti si maT bine,
ornduise aceT copile parte maT putina, socotinda cA o va pute mArit cu
atitta, artfindu-ne aceia diatA de o vVumil, fiindil scrisA cu ltulti 1793 De-
cemvre 8, iscAlitA de Maresh si adeveritA si de treT preo0 ot Vadulti Shpatti,
intru care vkilumti cA dupA ce is! aratA avutula st1 ce i s'a aflatil atund, apoI
imparte la 10 copiT a! s61, insA la acestI treT jAluitorT facutl cu sotia d'in-
taT, si cinci fete si doT bAetT ce-T are filmic! cu Zoita, intre car! copiT arata
partea ce a facutil si acesteT CatincheT logoditeT, si incA, ca pentru una ce
era fatA de virstA, scrie din jos chiar ask: si ce sculisre s'ati afiatil ptinA
acum, si ce argintArie a maT cApui, sh, dee la Catinca, cum si alte scule,
ce se va invoi cu cela ornduitil de DumneVeil ginere, sail haine si chel-
tuiala nuntel; si spre a chpui pe ceT mid copiT, lash pe sotia sa Zoita ca
o mumA doritre sh-T crscA, sh-I caute si sufletulti, iar de se va mArith, sa
nu aibA a maT cere ceva decht zestrea ce a avutti, iar pAzindu-s! cinstea,
sA fie stAp'anA caseT; care diatA la ltulti 1793 Mail 31 s'a intAritil si de
noT smeritulti Metropolitri, fiindil Episcopil BuztiluT; si Vise Zoita cA voia
le-ar fi fostil, atatil eT &AO si sotuluT ski, a da CatincheT fii-seT numaT acea
parte ce este scrisA in diatA, dar insusT sotulti s6ti in urmA, v6Vndti cA
nu se pte invoi numaT cu athta dupA trebuintA, ca sA-0 ridice piatra din
cash, silith a fosta de a ma! adaush tsi altele, (dupA celti cuvintti slobodti
din diatA, ce Vice sA se maT dee la Catinca i altele ce se va pute invoi
cu ginerele, afarh din celea ce-T rnduise); Ind. n'a data din partea acestoril
jAluitorT, ci dela ceT-IaltI copiT maT mid; si pentru alegerea ginerelul, iarAsT
soculd WI l'a gAsitti, alesh de bunti si i-a plAcutti, dupA cum acsta o mAr-
turisescil si pirisiT printeacstA jalbA; si as ma! nainte cu o lunA a muri,
sAnAtosti flindti, in starea luT svrsindu vorba si asezandu-se i-a si datil
fia de zestre, pre care artndu-o Capitanulti Ghizdovetil, se veciii cu ltulti
1794 Ghenarti 28, iscAlitA de Maresil SAtrariii, adeveritA fiindti si de noT

www.digibuc.ro
444 V. A. IIRECHIA

Mitropolith; iar logonda n'a apucath a o fad. trindil ...,htrariulti, fiind-ch in-
tr'acelea 4ile ee fhcea ghtire, bolnhvindu-se, a murith; si *AtrArsa in urm,
Belinda sfatulh si hothrirea sotuluT skl, a sevrsith logonda prin scirea
MitropolituluT, si dinteacelh csil a fostil nepoprith ginere ski din casa sa,
si de aceea se plnge si *Atra,r6sa, ca nu cum-va din relele pornirl ale pi-
risilorti O. i se intimple vre o zAtignire, si duph ce va perde athta cheltui616.
sh rernhe si vre unh nume rtig tichl6seT fie-seT. Aral intrebath pre pirisT, de
este acsth feiie de zestre adevrath, si nu tagaduir eh insus1 de tatlti
lora este scrish si ischlith cu numele luT, Mit de numaT pricinui qicndil,
eh asupra Mel de lingre fiindil tath-ski si cu mintile shrite, a fhcuth
acsth f6ie cu inarchtura, din indemnarea ZoiteT ; a chrora pricinuire se
cunosca neadevkath, pentru eh maT inthI scrisrea si ischlitura foeT o v6-
clumri ales, deslusit, de oral in tth firea, shnatosil, carele de ar fi fosth
bolnavh si Mr min1T, cum clich eT, nu putea sh o fach; alil doilea ch nu
era Mares(' vre nal omit prosth a se induplech la lucrurT ce nu-1 da mna,
ci a facutti ceea ce a vequtii ch urmzh duph vreme, ca unit mg cu minte,
si a maT tritti in urma duph aceea o lun6, pAn5, la Martie 1, precum nici
pirisiT nu taghduirh; asijderea nu tAgaduirh eh acele luerurT si orl ce se
cuprinde in f6ia de zestre a CatincheT sunt chstigate de tatlil seil, din su-
drea i ostenla sa; deci mhrturisinda pirisiT, a tathlh lora a Mouth vorba
cu Ghizdoveth, i-a fagaduith acea zestre si i-a dath foia ischlith, nu poth
a defhima ceea ce a facutil tathlh ski si a zhtigni mhritisulti copileT, nicT
a opri din zestrea eT ceva, OA celti ce a Mouth diata, acela a facuth si
Elia, si a fosth volnich a face, ea unit stapfinh pe alh s, carele, si de n'ah
apucath sh s6vrssch ceea ce clich pirIsiT cum ca se fhgaduise mortulii, ca
va pune la loch celea ce a sporith CatinchiT, dar acsta Dumnecleil a lu-
crat'o si a gvrsit'o, de vreme ce ne adeverimh, ca in urma diatei, una din
copile a muritti si partea eT a rmasti in cash, care parte re'mhne a se
implini acea lipsa la prtile celor-lalte copile si a se ajutori la mriti-
sulil lora, cand vord veni in virsta. Iar Catinca, fiindil ajutorata de tote
pravilele, are a sT luh din casa parintsca zestrea eT, dupa maT sus arkata
f6ie, ce a facuth tatlti ski, pentru care, fiind-ca logodna s'a fcuth prin
scirea MetropolieT cu ierologie, si a apucath de a intrath ginerele in cash,
gasimti cu cale sh Se seversesca si cununiile si sh mrgh Catinca dupa
sotulh el, ce l'a alesh tatlti ski, cu tth zestrea dupa Ede, fail de nicT unti
schdhmintil; iar alit' adaush de vorfi dovedi pirisiT ca a maT data vitrega
loril peste f6ie, in urma morteT sotuluT ski, sa se ieae inapoT si sh se pue
la partea unde a lipsitil, find- ca ginereluT i se cade sa se multumsca
numaT pe celea ce socruld sed i-a (lath prin f6i.e. Peste t6te acestea maT
adaugara pirisiT a cere, ca sa-I incredinteze cumnatuhl ski cu chezsie cum

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lul moRozt-1793--1796 445

ea, nu va strica din zestre la cheltuelile luT, care cerere se vecl iarAsT
fara, de cale, neasemnata i neobinuita, la nicT o alta, cAsatorie, i o facti
numaT din pizinA i rutate a zatigni mAritiulti copileT, maT virtosa fiinda
sciuti numitula ginere ca este crescutil aid i are 1'1'4, surorT i alte-rude
cAsAtorict in Bucuresci, iar nu este vre unit omit far& de capetaia; de aceea
nu s'a primitti la judecatA cererea lorti, in vreme ce n'a veclutti nicl o risipa
pana acum, iar child vora ved ca, face cumnatulti lora vre o stricaciune 91
pierdere zestreT, atunci dreptate i datorie ati sA dee scire judecateT, sA
cr ineredintarea zestrilorti suroreT acetia; iarl hothrirea cea des6v6rsith
r6mAne a se face de cAtre InAltimea Ta. 1794 Maiti 30. (1)
Dositeiti al Ungro-Vlachiei, Nicolae Filipescu Vel Logofeta.

Anaforaua Sultand sin Nicu Dimulii din Craiova, ca set-i deosibescii zestrea
dintr'a brbatulu se2, care a facutii la grele datorii.

Domnitorulti, cu resolutiunea din 15 Aprilie 1795 pe anaforaua luT Alex.

Calloglu Mv Vel Clucera, Caimacankulil Craiovel, constata c cererea Sul-
taneT este dupa pravila, (ccand barbatulti se afla la rea stare; insa trebue
sA infatieze inaintea dumni-tale i pre catl-va datornici cu jeluitrea, spre
a li se areta catagrafia de averea StoenesculuT (bArbatulti sea), *cum i fia
de lipsa zestra sotieT luT, ca de vora aye impotrivA vre o banuialA, orT
pentru maT multti avutti nevditti, sati pentru lipsa zestrelortt el, sati pentru
pretuire ar Vice cevasilea, sa facT dumn-ta prin cercetare urmarea cea
cuviincisA a judec.ateT, i aa din averea StoenesculuT s se deosebesca i
sa se si sigurissca cu implinire maT intaT zestrele eT, ce le va dovedi
dupa pravila. (2)

D. Clironoinii.

Pereusiile sati clironomiile erati urmArite nu numaT de mostenitorT, ci

si de epitropia obtireT, care preleva de la ele unti venial de ore-care in-
semntate. Clironomiile ab-intestato erati cu totulti ale cutieT miIeIori, ali-
pita la epitropie. Despre tote aceste lectorulti pte sa afle numerse do-
cumente in cele 5 volume aparute din Istoria Romanilorti ce publicAmti.
(1) Cod. XXVII, pag. 19, VIII.
(2) Cod. XXVIII, scara 4, Ilia 59.

www.digibuc.ro
446 V. A. ti1lgC1111

Inserandil i aci unit numaril de documente relative la pereusil, se

pSte ved :
a) cit inventoriarea averilora se (Picea de ordinara prin starostea de ne-
gutatorl, impreuna cu alte fete, child nu erail epitropT ornduit1 prin testa-
menta;
b) ca a 3-a parte din avutula celoril ce moril farit de copiT i Para, de
parintl, se considera ca parte a sufletuluT *i. se iea la cutia milosteniilora ;
c) ca averea ramasa dupa, rposatula Mitropolita Cosma a fosta recla-
math, de rude. Alex. Moruzi a data afacerea in cercetarea DivanuluT, ca
sa se pronunte eine are dreptit sa erediteze pe calugari;
d) di lucrurile micatre dintr'o pereusie, fiindit supuse stricaciuneT, se
Ana prin mezatil, prin starostea de negutatorT;
c) ca zestrea se alege cu precadere din averea mortuluT i ca lipsurile
de zestre se platesca din pereusie;
f) ca Domnitorula putea reduce orT cata de multil din suma de a 3-a
parte a pereusid, la care avea dreptii cutia milelora ;
9) ca prin carte de blestemil se urmaria intregirea avereT r6masa, spre
a se inventor*
N ca clironomil era clasificatT de lege in aniondes i. cationdes.

Din resolutiunea DomnitoruluT push pe anaforaua DivanuluT, din 20 Apri-

lie 1795, se vede cit parte drpta urmza sa aiba din avere totl copiil i
ca nu are dreptii tatalti sa dea zestre maT mare feteT decat feciorilorii. (1)

Tudoril dela Ploesci, spre a se luet la epitropie avutulii socru-seit Apostolt1

ce a muritii, r&taindu-i unit copilit.

Prat Ind lfrde Ddmne,

Jaluesca MarieT Tale ca unulti socru-meil, Apostohl Catunnu ot Catuna

sud Dimbovita, murindii, a rmasu una copila de pte ant i putina pe-
reusie, dar este sa platsca i datoriT pe la unit altiT; mti roga A te mi-
lostivescl Inaltimea Ta a se orndui sub ocarmuirea unuT epitropu copilula
i putina pereusie, carele sa i aiba all rspunde i la dreptele datoril.
Robulti MarieT Tale, Tudorit ot Ploesci sud Prahova.

(I) Cod. XXVIII, seara 5, Ilia 23, verso.

www.digibuc.ro
 botarnA LUY moRm-1793-1.706 447

Io Alexandru Constanting Moruzi Voevodil. Catti pentru movie, bine

s'ati urmata acum de ocamdata, ca s fie sub ingrijirea jluitoruluT, pfin se
va orndui orl ispravnicela sati i se va vinde vitele, iar pentru cele-lalte
far zabava sa se gssca fia de zestre i O. se laza cercetare, ce se ga-
sesce cu cale de catre dumn-vstre, spre a ni se arata cu anafora, in care
sa se arate tote acestea ate se cuprinda aid, si atund voma porunci cu
hotarirea cea desavrsita. 1793 Maia 27.
Vel Logaetti.

Prea Indl(ate Ddmne,

Dupa luminath porunca MarieT Tale, amil facutfi cercetare Abel acestia,
si ne-amii adeverita ca este intocmaT precum jaluesce, ca a murita Apostola
Catunnu ot Muni' sud Dimbovi-ta i i-aa rmasil numaT una copila ca
de anT spte, anume Ion4a, care dupa ornduiala Varna ornduita pe Tu-
dor Bogasieru zet Catunnu de a facuta catagrafle, atata de avutula
mortuluT catil si de datorii, care catagrafie iscalindu-o jaluitorula s'a tre-
cuta si in condica epitropieT, ca dupa vremT sa fie sciuta; dar se vede ca
datoria va sa prisossca peste pereusie; cu tote acestea avutula mortuluT
fiinda lucruri miscatdre, putintele vite de boT, vacT, rimatori i stupl si
alte lucrurT de ale easel, care acestea nu face trebuinta sa stea pan& va
veni copilula in virsta, ca se pota re'pune maT tote, gasimil cu cale sit se
vinda, si baniT ce se va prinde de pe dinsele sa stea la epitropie, pe sOma
copiluluT, pana-sT va veni in virsta, ajutandu-se cu dobanda lora la cres-
cerea lul, iar pentru datoriT, ce este sa platdsca casa mortuluT, fiind-ca
muma nevrisniculuT, ce a murita Inca de maT nainte, a avuta zestre forte
buna, acareturT, viT, pravaliT aid in Bucuresd, scule i altele, precum
sunt i sciute si de uniT din noT, i tatala copiluluT le-a repusa inca din
vieta, vimpnda una cate una, cheltuindu-le, pentru acesta amil data porunca
sa se caute fia de zestre i gasindu.se avema sit o teorisima, care dupa
pravila este O. se scta intal lipsa zestreT i apoT ce va mai prisosi peste
zestre sa o ieae datornicil. Ci pentru pricina zestreT, dupa, ce se va gasi
fOia i voma face cercetarea cea cuviincisa, prin deosebita anafora vomit
d MarieT Tale pliroforie, iar pana atuncT sa nu se supere nevristnicula nici
avutula lul de catre datornicT, iar pentru partea de mosie, ce are mortula
in Habudeni, acum deodata sa dama in sma jaluitoruluT, ca sa-T porte
de grije, liana voma socoti vre una mijloca maT bunt', adeca orT isprav-
nicela sit ornduima ca sa-T caute venitula, saa sa-T vindemil venitula,
carl banT ce va prinde sa fie pentru hrana, imbracamintea si plata das-

www.digibuc.ro
448 V. A. IJRECHIA

caluluT invatatureT copilulul. De acsta insciintama, iar hotarirea ramane

la Maria Ta. 1793 Maia 20. (1)
Filareta ala Ungro-VlachieT, Dumitrache Ghica Banti, Searlata Grecnu.

Anafora spre a se lua avalulli until Constantinii dasccilii la epilropie, care

a muritti fdrit clirononfi.

16) Alexandra Costantinti Moruzi Voevoclil. De vreme ce mortula nu

are clironomT, precum prin acst anafora ni se Mat aratare, poruncima
Domnia Mea, dui-A cuprinderea chrisvelora, celora date cu intocmirea
orndueleT cutieT de milostenie, care se i urmza i ptina acum, s se ieae
dar a treia parte din pereusia easel mortuluT la cutia de milostienie a
obtieT. 1793 Iulie 2.
Vel Logofeta.
Prea lndltate Ddmne,
La 20 ale acesteT urmatre lunT s'a intimplata meirtea: Aletiriona, ce se
OA e4tora in hanula luT Stavropoleosti, i fiinda meirtea prea grabnica,
n'a apucatil sa-T faca nicl diata dupa orenduiala, i neavnda clironoml
din eel ce se numesca aniundes i catiundes, ci numal doT nepop de sora,
aid, anume Ioana i Anastasie, i patru nepelte de fratT, ce sunt la Ianina,
dupa cartula epitropieT, ama primita pe starostea za negustorl, dimpreuna
cu unti boernaa dintre doT epitropT, de a facuta catagrafia avutuluT Oa
i a cuprinsa tota ramasula luT, cu zapise de datoriT i cu alte lucrurT,
talerT 2.023.60, intru earl, dupa cam5nele chrisovului ce este intocmita intru
cutia milostenieT i clup pravilnicesca condica, chiar clicti aa: call mora
fail de copiT i parinti, negre*ita sa se iea a treia parte din avutula lora la
cutia cea de obte a milostenieT pentru folosula sufletelora lora. Pentru
care buna intocmita ornduiala, ne rugamil MarieT Tale ca sa bine-voiescl a
se da luminata porunca InaltimiT Tale ca sa ieae cutia a treia parte, dupa
porunca pravilnicesceT condice i chrisovului domnesea, ca sa nu se lip-
sesca de drepta venitula lust i sracimea s se impartaOsca dela cutia de
ajutora i a milelorti; de acsta insciintama A/Mid Tale. 1793 Iunie 30. (2)
Dumitrache Vel Banti, Scarlata Vel Vornica.

(1) Cod. XXIV, fila 174

(2) Cod. XXIV fila 277.

www.digibuc.ro
 totirni Luf mum-1793-1796 449

Maui la dumn-loril velqii boerl anume, pentru acareturile ce aii fostii

agonisite de r6posatulii Metropolitil Coma, cum se cade sd rdinde, la
cererea ce facii rudele a se impartaqi.

CinstitT i credincio0 boerilord Domniel Me le: dumn-ta biv Vel Band

Dumitrache Ghica, dumne-ta Vel Vist. Nicolae Brancovene, dumne-ta Vel
Band Dumitraco Racovita, dumne-ta Vel Sptard Enache Vacrescule,
dumne-ta Vel Vornice de Tera-de-sus Ienache Moruzi, dumn-ta Vel Vornice
de Tra-de-jos Manolache Brancovene, dumn ta biv Vel Vornice Scar late
Grecene, dumn-ta Vel Vornice Manolache Cretulescule, dumn-ta Vel Vor-
nice Nicolae Filipescule, dumn-ta Vel Logofetil de Trade-sus Costache
Ghica, dumn-ta Vel Logotetil de Tera-de-jos Scarlatil Ghica, fiind-ca
apururea suntemd superatT i silitT de multele jalbT, ce necontenitd ne dad
rudele reposatulul Metropolitil Cosma, cerndd lucrurile ce ad remasd de-
la rposatuld Mitropolitd, care prin fciie pecetluita 4ice ce, i Domnia Sa
fratele Michaid Vode, Sutuld le-ad lasatil de a li se da lord, iata orenduimil
pe totT dumn-vstre velitilord boerT al DivanuluT Domniel Mele, ca s ye
adunatT la und locii, uncle maT intal se. cetitT acea Ede domnesca pecetluita
de fratele Michaid Vocla Sutuld, ca sa vedetl ce acareturT ci ce lucrurT
sunt anume? cum i sineturile acelord ecareturT ce cuprindere aii i pe alit
cuT nume sunt? si care sunt agonisite din vremea ce a statutd reposatuld
Metropolitd? i carT sunt din vremea ce era Episcopd; sad ci maT dinainte ?
i ce renduiala face Domnia Sa, printeaceiacl fciie pecetluita, de flee-care
lucru? cum i Cluceruld Dumitrache, la a caruia 'liana a fostd trimisa
acea fOie domnesca, cu sineturile dimpreuna, ce aretare face? Asiderea sa,
vedetT anaforalele, ce ne-ad datd asupra acelord rmase lucrurT Prea Sfintia
Sa Parintele Metropolitt, cerendu-le pe seam MetropolieT; se. citit1 apoT i
Albite, carl impotriva acelord anaforale ale Prea SfintieT Sale provalisescd
i respundil nepotiT reposatuluT; precum i jalba, ce are data Stolniculd
Nicolae, unchiuld lul Schidlace, nepotuld rposatuluT Metropolitd, sh o vedeti.
S.i dupa ce ye vetT pliroforisi maT intaT de tote acestea ci vetT ved
orenduiala ce face Domnia Sa Michaid Voila i anaforalele Prea SfintieT
Sale MetropolituluT i jalbile ce impotriva ad nepoti1 reposatuluT, sa cer-
cetatl apoT cu de-amen untuld i obiceiuld pamintuluT ci ornduiala pravi-
lelord pentru lucrurile nemicatOre, ce agonisesce und Archiered in vremea
EpiscopieT sad a MetropolieT sale, dupa, mrtea sa la cine remand acele
nem4catre lucrurT ? la rude se dad? sad la Metropolie i Episcopie re-
mand? *i &and va fi obiceiuld parnintaluT i pravila a remne la ma-
Analrle A. R. Tom. IV. Memoriile Seq. Istorice. 29

www.digibuc.ro
450 V. A. WIEWIli

nastirea, unde a archierittl, sa socotitT apoT earl dintr'acele se cuvinil a

r6mline la Metropolie orT si la Episcopie; in vreme ce vcluma Domnia
Mea i despre partea EpiscopieT Buz6uluT o jalba, cerendil lucrurile ne-
micatre, ce le-ail agonisitfi rUposatulii in Episcopia BuzuluT. Cum si (And
va fi a rmane la rude, socotitT iarsT la care din rude se cuvine a se
da? i care din acareturile acelea anume? Si de vreme ce, dupa hotarirea
ce se va face acum la acesta madea, avernil Domnia Mea a face i chri-
soya de urmare si intrire, de aceea clicemil, ca cu socotla deobste f a-
cndil o scumpa cercetare i pliroforisindu-v6 bine si de obiceiult pamin-
tuluT, ce se va fi urmatt, i de rAnduiala pravileT, si facendil irnpreuna i
dumn-vstre chibzuiala a dreptateT, sa ne ar6tatl prin anafora in scristi,
de a se face izbranire acesteT pricinT. Dumn-vstre, velitilorti boerT, sa
epistasiV la trba acesta i O. ne aducell anafora cu numirea lucrurilorg
si cu ar6tarea parerel deobste a dumn-vOstre a tuturora, si a cuvintuluT
celti drepta la fie-care dinteacele acareturT. 1793 Septembre 6. (1)

Preeb lneilfate Dthnne,

Dupa jalba ce a fostil data MarieT Tale Constantinulli Capitanti, Inca dela
trecuta luna a luT Mall'', artandil cum ca avndil soil vaduva pe o Zma-
randa, ce a tinueo intru casatorie unU Dragomird biv Vel Mir 3-lea Lo-
gotetU, care a muritti de bla ciumeT far& de a aye copiT motenitorT, ci
numaT doT frap, unulti acest jeluitoril si pe altil irate 'alit luT, anume Ionita,
ce se Ai la Tarigradil, si cerea jaluitorulii ca partea sa .i-o ieae, iar partea
fratinesn sa o ieae epitropia, ce i-a orOnduitil prin scrisre, i sa o pas-
treze 'Ana va veni frates6i1 dela Tarigradti. Decl ornduindu-se la epi-
tropie spre cercetare, am i facutil anafora catre Maria Ta, cu arkare de
lucrurile ce s'ati gasitil ale mrteT, at'ata mipatre cata si nemiscatre,
si ni s'a clan luminata porunca cu intarire la anaforaua nOstra, ca sa fa-
cema urmare intocmaT, adeca sa facii pretuirea lucrurilora, ca sa se vada ce
suma, cuprinde, sa se vacla si ce datoriT stint, sall ieae si cutia dreptulti
eT, si ceea ce va maT prisosi 0, le imparta fratiT amindoT, facendil si po-
menirT dupii obicehl sufletelorii; pentru care fiindir urmatorT, emir oren-
duit5 pre starostea za negustorT de a facuth pretuire lucrurilorii, cte s'ail
aflata aci puse la pastrare i la spitalil, s'ail adunatir suma de talerT 143
banT 57, s'au pretuit5 si acareturile drepta talerT 875, s'ail aflatti si datorie
de talerT 217, dupa, cum maT jos pre largil vomil ark& socotela ; amil adusil
de fa0 inaintea nstra pre polcovniculii Stant' Bucsant, epitropulii luT
(1) Cod. XXIII, fila 137.

www.digibuc.ro
 MANIA LUT MORUZI-1793-1796 451

fratele jAluitorulul, ce lipsesce la Tarigradd, pre care Paula intrebath

de este elh desevrith epitropt qi volnich ca s fad. impArtla, i a dath
inscrish sub iscAliturl la cantelaria epitropid, cum ca scrisrea i-a venith
dela IonitA pentru lucrurile mrtd, ca sA se vinVA, spre a nu se strick ni
sA se plAtscA datoriile, sA se fae . qi pomenid, qi acea srisre, Vice, cA, nu
scie ce a fAcut'o, iarA, de nu va fi ma, precum aratA, el va da sma in
urmA; iar pentru impArtla acareturilorti, II scrie ca s stee pan& va veni
elg, dar Stanti Polcovnich epitropulu luT Ionitl Vise s se invoiascA
torul, i Vice jAluitorulii c fiindti frate-s66 maT mica IT d voie epitro-
pultif sA.-T algA care parte II va plAc, adedi o vie, case din Bucuresd,
i lul sl-I lase prAvAlia, sati prAvAlia sA o ieae jAluitorulh, i frMine-sh
sA-I lase casa cu vie; i a s'a alesh epitropulh, ca sa ieae casa cu vie partea
luY IonitA, care este precuitA cu prep maY mare, i jAluitorulh sA ieae prA-
vglia, pentru care invoialA iar ui-a (lath inscrish la cancelaria epitropieL
Luminate Drnne, macar cA jAluitorulit Constantinh este omit forte scapA-
tat(' i cu casA grea, dar nol nu le putemu a le face impartla, n fiindh
frate-s66 IonitA fatA, nici velndh la mana epitropuluI vre o volnicie, i
mar virtosh fara luminatA porunca Mariel Tale; a rmk iarAT trba pttra
va veni frate-s66, pte ft cu multA zabava ci (jAluitorulh) se stenahorisesce;
de care i nu lipsimh a ark& curgerea pricineY ci a r6mn ca cea deg-
vrcita hotArire BA se fad. de Inaltimea Ta; iar lucrurile, pentru ca sa nu
se strice qi sA se prapadesca, gAsimh cu cale sa fie luminata porunca Inal-
IimeY Tale cAtre starostea de negustorY, ca sA le vinVA cu mezath, artndil
i epitropiel pretula ce-16 vorh cuprinde, ca s se trcA la condica epitro-
pid, spre a fi sciuth in vremI cuviincise, macar c i vinVndu-se, nu se
ajunge nicY cutid milosteniT s ieae, nid datoria sa se platsca, nid po-
menirile O. se facA; ci vomu ave luminatA porunca MArid Tale cum sg.
urmAmii. 1793 Octomvre 25. (1)
Scarlatt Vornich.
Suma pre(ului lucrurilori qi acareturilorii.
PAL. RANI

125,117 Lucrurile, ce s'ah gAsith puse in pAstrare aid in Bucuresci.

17, 60 Lucrurile, ce s'ati gasith la spitalti.
400, Casele din mahalaua Vergultil cu pAmintula lorg.
75, Tre pogne vie paraginA i cu otactina, pre pAmintulit mAnas-
tire Dlultg, in sud Dmbovita.
618, 57 De reportatil
(1) Cod. XXV, fila 129.

www.digibuc.ro
452 V. A. MIECRli

618, 57 Reportil
400, PravaliOra din Buengil, pre paminta straina, ala bisericel gpd.
ot Curtea-Veche.
1.018, 57
217, Se scade, ca este datre Smaranda mrta pe la unil-altiT
801, 57

ith Alexandru Constanting Moruzi Voevodii. Dumne-v Ostre, nazirilora

epitropiel deob0e, amti veduta Domnia Mea anaforaua acsta ce ne facetT,
prin care ceretl povtuire hotarita in ce chipti sa urmatl la impartla lu-
crurilorti nemicatre, pentru earl, fiind-ca ne ar6tatT ca venirea lul Ionita,
unuia din frail, pOta sa fie cu multa zabava, in care vreme i lucrurile ne-
fiinda impartite, mergti spre cadere i stricaciune, pentru aceea dar ye po.
runcimil Domnia Mea, ca dupa pravila sa avetI dumn-vstre acum a face
impartire desev6rita, cu mijioculti acela ca cand ar fi fat i Ionita, i s datl
in scrisa celea ce ati venial in partea unuia i altuia, sa se afle trecute
in condica epitropiel, dupa care s urmeze fite-care all lu in zaptil lu-
crula sea, i cand va veni Ionita, de va aye ceva a provalisi impotriva, va
aret, iara lucrurile cele micatOre poruncima starostel de negustorl s
le vinda la mezatia, urmandil dupa anaforaua dumn-lorti. 1793 Noem-
vre 22. (1)

Prea Indtfate Ddmne,

Jaluesca Marid Tale, ca dumn-lul Medelnicerulii Monad, fiindil panttntnit
din Moldova, a avutti doI &MY i surorY, i dumn-lul de mica copila
instrainandu-se aicea, unulii din frail s'a insuratil iar altulti s'a chluggiritd,
i ea sunt nepota dintr'o sora a dumn-lul, ins& fratele dumi-sale eelti
insurata murindti, i-aa rmasa numal doug fete, iar calugarula viinda aid,
prin diata s'a ailorisitt dumn-lul Medelnicerului cu tote prtile lul de
moie, ca sa-I caute de sufletil, i dumn-lul Medelnicerulii, facndu-se pa-
mintnti aid i hotarinda a nu se maY intrce la Moldova, a facuta yin-
cltre attti partile dumn-lul, catti i cele de afieroma dela fratele stiti
calugarulti, de care insciintandu-m, dupa rspunsula ce a luatil dela d-luI
a venial MO la Mai 1785 Februarie i intrandil la tocmla, ne.amti aezatil
prin zapisit cu talerl 1500 de mi le-aa vmndutti, ins talerI 800 banT gata,
iar pentru talerl 700, m'aa insarcinatii ca sa facil ttti grija mortulul i
sa facti biserica pentru pomenirea mortulul i a nmulul, duph care am
fostii qi urmatorii; iar dupa ce am mars(' acolo, s'a sculatil sotia luT

(1) Cod. XXV, fda 128.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN MORUZI-1793-1796 453

Gheorghe Movila, 2-lea Spatard, adeca a fratelul dumn-luT Medelnice-

rulul sotie, ca A intre partave la acele cumperatorl, vi judecndu-ne i
s'aa data dreptate, ca sa-ml integca banil cumperatrel jumetate vi chel-
tuiala iarav1 jumetate vi sa intre stapana pe jurnetate, puindu-T soroed
de dile patru-decl, ca de cum-va nu va da banl, sa remaid ett stapand
desevrvitd, vi nedandd baniT dupa acea hotarire, am remasd stapand vi
am intratd in invoiala, facendd biserica vi alte namestil pe movia MacivenT,
care mi s'a data la acsta cumperatre, ce cuprinde aprpe de cincl pungi
de banT; in urma murindd vi sop. acelul Gheorghe 2-lea Spatard, a ve-
nita fetele luT in anuld trecutti la dumn-lul Medelniceru, dicndd cum
di ad nu sunt urmatord legatureT a face biserica vi a cauta de sufletuld
calugaruluT, adica aretara, neadeveratti vi cu invelaciune, nepomenindd de
acea cheltuiala ce facusernd, dupa aid carord cuvintd le-ad data vi dumnd-
lul Medelniceruld voe in scrisd, ca sa me scta, pe mine; de care vedndu,
am luatil adeverinta ischlita, prin pretuire in vedere la fata loculul, de cele
ce am WW1 pe movia Mdcisenii, dela dumn-lul Post. Alecu Enculed Para,-
labuld dela GalaV, spre dovada de cheltuiala namestiilord i a bisericel ce am
facutd pe acea movie, sa, se pomensca vi calugaruld vi OW nmuld lul; vi
viindd aid la dumn-lul, iml dice ca sa, mergd sa stapanescid in pace, dar
flind-ca dumn-lul a data acesta feltt de adeverinta la maim acelord ne-
pte, nu me potd odihni numal cu scrisrea dumnd-luT, ci fiind-ca, vi dumn-
Id Medelniceruld se afla aid, me rogd ca sa fie luminata porunca a ne
infativa, inaintea dumn-lord Velitilord boerl, sa, le aretd tote vi prin cu-
vintd, ca sa-mT dee la mana und temeid inaritd vi de Inltirnea Ta, spre
a nu me mal trage prin judecatT.
Prea plecata slugd, Gheorghe ?erbanii Clucera din (inutulii Covurluiula
Vatave de Aproll, sa infativezT pre Medelniceruld Const. Movila cu ja-
luitoruld acesta inaintea dumn-lord Velitilord boerl, ea s teorisesca pri-
cina vi sa, ne Lea anafora.-1793 Noemvre 22.
3-lea Logofetd.

16 Alexandra Constantin Moruzi VoevodO. De vreme ce Medelni-

ceruld Movila, vi inaintea judecacel la dumnd-lord VelitiT boeri al Divanulul
Domniel Mele, s'aa marturisitd vindarea la Gheorghe Cluceruld de bun& vi
acea adeverinta, data cu invelaciune, intarimd dar vi Domnia Nstra, spre
clovada dreptatel numitulul Clucerd, anaforaua acesta cu domnsca peeete.
1793 Decemvre 1. (1)
Vel Logofetd.

(1) Cod. XXV, fila 137.

www.digibuc.ro
454 V. A. IJItsCHIX

Prea Ind ltate Dthnne,

Dupa luminata porunca a Mariel Tale, zapciula celti ornduita a adusa

inaintea nstra pre jaluitoruld Clucera Gheorghe *erbana cu dumn luT
Medelnicerula Constantina Movil, ins prin vechilula fii-ga Barbula Mu
3-lea Vist., care vechila ne arka de vcluma adeverinta iscalita de tata-ga
Medelnicerula Movila, scris dela 26 ale acesteT urmatre si cu cu-
prindere chiar asa, ca partile sale de movie ce a avuta la Medelnicerula
in tinutula CovurluiuluT, remase dela parintiT sel si dela frate-ga Clementa
Movila Monahulti, prin diata la let. 1785 Februarie 18, tote aceka partl de
mosie le-aa vinduta nepotu-ga CluceruluT Gheorghe $erbana, adeca jalui-
toruluT, si acea vinclare a fosta cu buna-voia si primirea sa si cum ca dela
dumn luT si dela filT dumnO-lul sunt bune vindute, si ca face vechila pre
flu-go Barbula Vist. ca sa, arate judectiteT ca vinclarea este buna; dupa
care am intrehatti pre numitula vechila, adevratti este c tata-ga, dupa
ce a vinduta acele partT de movie ale sale la jeluitora, a data in urma
adeverinta la maim acelorti nepte ale sale, fetele luT Gheorghe Moghila,
cu volnicie ca s-la sea& pe pluitora din stapanirea acelorti vindute partT
de movie, sa rspnncla ca a data o adeverin%a ca acsta la mana acelora
nepOte. Ins& Vise a a dat'o inselata fiinda de are'tarea ce i-aa facutti acele
nepte, qicndu-Y ca jeluitorula nu stapanesce numaT partile ce a cump-
rata dela Medelnicerula, ci stapanesce si parOle lora si pre dinsele nu le
ingaduesce s stapansca nimica; cu tote acestea clise, ca zapisulti este
buna, iar nu economicosa, cad Medelnicerula Moghila tata-ga, din baniT
pretuluT, drepta cfita ail vinduta acele partI de movie, talerT 800, i-ail pri-
mita baniT naht, iar taleg spte sute i-aa lasatt, insarcinandu-la ca sa
fad, tote pomenirile luT Clementa si s faca si biserica. Acum dar, dupa
inscrist, dovada ce are jaluitorulti la mana, cum a aa inceputa a face
biserica si incredintanda si pentru pomenirile lul Clementil, ca, le va urma
ssi le va face tote deplint, dupa cum l'aa incarcatfi, Vise ca acea adeve-
rinta, ce a dat'o la mama acelora nepte, rmne (acheri) si fara de nicT
una temeia, si jluitorula bunti staptina pe tote acele partl de movie dupa
zapisula de cump6ratre, decT macara ca in zapisula de finVarea, ce aa
facuta Medelnicerulti pe acele partl de movie, nu vedemti nimica cuprin-
Vendu-se vre una gezmintil de insarcinarea jaluitoruluT, ca sa, fail po-
menirile luT Clementa si biserica, dar acsta fiinda netagaduita de amin-
doug partile, precum si insusl pluitorula o marturisesce printeacesta jalba,
asa amt.' ceruta jaluitoruluT s ne arate cu ce pOte dovedi, cum ca a ur-
matti asezamintula de a face biserica, si ne ara de vlumti dovada in

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN MORI:MI-1793-1796 455

scrisd, iscMita, de dumn-luT biv Vel Polcovnicti Alexandru EnculeA Par-

calabulti dela Galati', prin care se vede, Ca cu cercetare in fata loculuT, la
moqia Met cilenii, s'ad gsita namestiT fcute de jaluitorulti, pretU de taleri
2.000 patru sute patru-4ecI i pte, banl 15, intre cart vedemti c se arat
i cheltuitl i la facerea bisericeT talere 375, fiind-ca nu este pfin acum
ispravit. Dreptil aceea, vinclarea MedelniceruluT findti bung i netagaduita
i Aluitorulg find urmatorti aezamintuluT de a facutil biserica *i se MO
a face i pomenirile 1u Clementd, cu acea adeverint& ce-a dat-o Medel-
nicerulti la mama acelorti nepte intru nimictl nu se peote stramuta pu-
terea zapisulul vinclareT, ce a &cud' Medelniceruld la jAluitorulti, de vreme
ce nefindil aezamintil cu vre un sorocti in scrisil pana, cand s le faca
acestea, nu pte fi jaluitorulti mustratti dela dreptate pentru ce nu le-ar
II facutil, de atuncl fiind slobodti a le face comd i-a datu maim, i acea
adeverint fiindfi, cum glicemil, data la mfina lora fr cale, dup dreptate
urmeza s fie (ancheriT) i fail de nici unti temeiti, pentru alti caruia ane-
resati i pentru intarirea zapisuluT de vincjare a MedelniceruluT urmz a
se da la mana Aluitorulul luminat intarirea MrieT Tale spre dovadh, cA
si insu1 Medelnicerulti acum de isnva a mArturisitti vinclarea de buna
si acea adeverinta a dat'o fail de cale. Iar hotarirea cea des6vritg. rO.
mane a se face de catre Inaltimea Ta.-1793 Noemvre 29.
Ienache Moruzi Vel Vornicti, Scarlatti Ghica Vel LogofUtti. (1)

Anaforaua ce s'a facula in dosulii insciincetrel ispravnicitorii ot sud

Sloon-Rtntniou pentru avutulit lui Dragomira ce a muritii.

.1.6.) Alexandra Constantinii Moruzi Voevoda" i gospod. Zemle Vlachiscoe.

Inthrimil i Domnia Mea anaforaua dumn-lorti ve1ii1or bowl, dup care
poruricimii i dumn-vstre ispravnicilorti judetuluT, sa urmatT intocmal
*11 intru tote, dnda svrire i isbrnire pricineT, prin mumbaqiretulti slugeT
DomnieT Mele . . . aprodii vataescil.-1794 Martie 2.
Vel Logof60,
Prea Ineiltate Dmne,

Nefindil aid sotia luT Dragomirt mortult, nicT datorniciT luT, nu putemii
face lAmurita alegere cte din zestrele luT s'ah hrapitti de talharT, care dup5.
pravila se pagubesce zestrea, i cte sunt repuse, in vieta findu barbatulil

(1) Cond. XXVII pag. 21 III.

www.digibuc.ro
456 V. A. IIRECIIIi

Bed, carl iarll dupl pravilT se protimisescd ma! intal decal datoriile
a se implini din remasuld brbatu-sed; de este lipsa zestre! athta &al aratti,
sad maT putin, la acsta este psuld datornicilort, CACI cu dad se adauga
lipsa zestreT, cu atilta se ImputinzA pereusia, cu atata se mhresce la pa-
guba datornicilord; deci cnd datorniciT nu facd davalagicd acsta, nieT
pentru lipsa zestreT, nici pentru remasuld luT Dragomird, c5. ad fostii maT
multd, noT clieemd ca destula. cadere este soVeT luT Dragomird a se schde
din pronomionil ald zestreT i s intre cu suma de talerT opal Bute treT-
clecl i patru, lipsa zestrilord eT la analoghie, intocmal ca unuld din cla-
torniciT barbatuluT sea, datoriile de sunt drepte tote i adeverate ale aceluT
reposatd. La acesta se cuvine dumne-lord ispravniciT sa,-aibA luarea aminte,
ca s nu se urmeze vre o viclenie, cu a se implini din r6masu1d mortuluT
datorie nedovedit i neadeverata; iar pentru Haida aflandu-se aicl in Bu-
curescT, amti cercetatd zapisele i datoriile luT, i veclumil doue zapise a
luT Dragomird, utuld cu ltuld 1786 Augusta 27, de talerT (Ica) sute cincT-
4ecT, banT de pe marfA, iar nu imprumutatil i fOr 5. dobandA, din dosuld
cAruia zapisii la ltuld 1790 Martie 6, se vedd zahrie tal. 50 i remnd tal. 200
capete, i altd zapisd cu let. 1790 Noemvre 5, de tal. optd sute, luatT impru
mutti i cu doband& tocmitl la sut de talerT 1 1/2 pe lun, care se face
peste totti capete talerT 280. Cu acet'i talerl ("cue sute optd-clecT are s
intre i Hakla la analoghie impreun cu ceT-lalg datornicT.
pentru aceT talerT o sut cincI-clecT ce-T pretenderisesce Toma nepotuld luT
Dragomird, neavendd niel o dovad5, la disele sale, n'are dreptate sA-T Gera;
iar jumetate de vie, flinda c dumne-lord ispravnicil arat c s'ad pliro-
forisitd dela top imprejuraiI de acolo, cum i chiar i dela sotia luT Dra-
gomird, c este a tatlul luT Toma, dreptate are Toma s o stapanesca
eld, ca und lucru ald tathsed doveditil, iar nu a lul Dragomird; i cea
deseveria hotrire pentru tote remne a se face de catre Ing4imea Ta.
1794 Februarie 1.
Ienache Moruzi Vel Vornicd, Nicolae Vel Vornicd, Constantind Ghica
Vel Logofetd. (1)
Biv Vel Clucerd za Arie.

Constanting i Tudoril frati, pentru impdrfdla pereusiei pdrinfilorn lora.

ICu Alexandru Constardinic Marini Voevodi i Gospodarli Zemle Vlachiscoe.

Dup6. acest5, hotOrire, ce s'a facutd dela judecata dumne-lord velitilord boerT,
arata DomnieT Mele zapciuld celd ornduitd, cum c amindoue pilile in
(1) Cod, XXVII, pag. 22 III.

www.digibuc.ro
 DOMNIA TAII MORbZI-1.7g3-1796 457

urmA ail facutii intre dinsiT inpAciuire si invoialk ertnde jum6tatea de

rAzorule vieT Tudore luT Constantine, iar mosia sA o stApinsch Constantine,
insA tine anti peste treT ce ae hotAritil dumn-lore boeriT, artAndu-ne
pentru acstA invoialA si zapisule lore scrise on mArturiT si adeverite cu
iscAlitura sa i a zapciuluT domnesce, carele ne-a adeverite si prin cuvintil,
cum cA inaintea sa s'ae invoite, cernde Tudore domnsca nstrA intArire
asupra acesteT invoeli, cum si Constantint, dupA ce ail date zapisule de
invoiall, s'ae si duse la casa la DecT intArime intru tote cele-lalte ana-
foraua dumn-lord velicilore boerT, ca sA urmeze intocmaT, cu acstA deo-
sebire insA la vie si la movie, ca sh se urmeze dupA invoiala zapisuluT
lore.-1794 Februare 22.
Vel Logofte.

Prea Inc Mate Dthnne,

DupA apelcgia luT Constantin5, s'ati infMisatil arnindoug pArVile si inaintea

nstrA si cetinde atate aceste dimpotrivA anaforale de judecAV a isprav-
nicilore si a departamentuluT, cum si arnindou6 dieOle, ce aratA Constan-
tine, adecA a tatAluT lord Barbu CApit. si a mumel lore ZofteT CApitAneseT,
vedeme cA Barbu tathle lore nimice nu pomensce de fie-sii Tudore la
diata sa, nici de bine nici de r66, nicT arath ca sA-1.5 fi deosebite cu vre o
parte-T din casA maT nainte, si nefiinde arkate de tatAle lore in diatA cu
vre o vinA din cele earl pravilele face acliriperT de mostenirea pArintscA,
dreptate are Tudore sA crA parte din pereusia tatti-s6S, &ate si Constan-
tine ; iar muma lore, mAcar desi vedeme c6, lasA la diata eT a nu se ame-
stech Tuclore la cele ce lasA ea fie-sge Constantine, dar a el diatA nu are
nicT o putere, nefiinde lucrurile ce lasA luT Constantine ale el de zestre,
ci rmase dela bArbatu-s6t, precum nicT Constantine nu puta tAgAdui, care,
si ale el de zestre de ar fi foste, iarAsT nu putea sale depArteze pe Tudore
de mostenirea eT fArA pricin5, vrednicA; dar cu tote acestea cliceme, cA la
tote celea miscAtre, ce le-ae rmase dela pArintiT lore, Tudore sA nu se
amestece, fiind-cA Constantine a purtate cbeltuiala pomenirilore si a in-
zestrate si surorile, si acsta nu o cliceme pentru alte, ci numaT cAcT fu
si cu priimirea lul Tudore a nu se amesteck la acelea, si pentru ca sA
lipsscA si blestemule ce urmzA sA fie la dovedirea celore miscAtre 1.6-
masurT ale lore pArintesci, fiind-cA artarea lul Constantine de cele 1.6-
mase vMumil cA este multi' mal putinA deck suma ce aratA Tudor('
cA at remase banT gata si altele; iar cele nemiscAtre, adecA mosia si via,
gAsime cu cale sA le stApAnscA Tudore si Constantine pe din dou, frA-
cesce, insA afarA din partea de mocie ce ati luate Tudore prin schimbe

www.digibuc.ro
458 V. A. MUMMA

dela unchi-ga *erbana, caci aceea are a o stapAni Tudora singura, ne-
fiinda priimita cererea ce face Constantina a se protimisi i ela la acela
schimba pe jumAtate, de vreme ce la schimba protimisisit nu Incape, cum vi
pentru acela Tiganil, ce le-aa rmasa parintesca, are a se urmA precum
in anaforaua acsta a departamentuluT se cuprinde ca s'ati invoita
amindou6 partile inaintea judecAteT ; iar hotarirea cea desvrvita re-
mane a se face de catre Inaltimea Ta, insa trel anT sa ie Constan-
tina singura acele lucrurT nemivcatre, ce a rmasa dupa mrtea mumeT
lora, ca cu venitula lora sa sAvrvsca pomenirile cu carl s'a incArcata
a le face, vi apoT sa le imparta, pe din dou cu fratele s Tudorti. 1794
Februarie 9.
Vel Vornica; Vel Vornica; Vel Volnica; Vel Logofta (1).

16 Alexandra ConstantinO Moruzi Voevodit i gpd. Zemle illachiscoe.

La acsta anafora ce a facuta judecata departamentuluT re'mainda i egu-
menula Vacarascenula fa,ra cuvinta, i arida adeverinta cuvioviei sale in
scristi, ama intaritti Domnia Mea judecata departamentuluT i poruncima, is-
pravnicilora, ca la fata loculul cu boernavl renduitT sa-T alegetT acevtT cincT-
cleci de stinjeni. 1794 Aprilie 24.
Vel Lorrof

Prea .Indl(ate Ddinne,

Din lurninata porunca MarieT Tale, vi prin zapcilicula vatafuluT de aprodT,

s'aa infativatti la judecata Dumitrana Oresca (prin vechilula fiu-s60 Iordache
(Sandagiu?) cu jalba ce a data MArieT Tale pentru cuviosulti archimandrita
ii egumenula manastireT VacaresciT, Chirt dicenda Orsca, ca
rAposatula movula s Pitara Dumitravco Stanescu i cu rposatula un-
chiula s Dimache Comisula, a avuta movie de tratT in StanescT,
vi fiind-ch movuld s Dumitravco Stanescu a data la sfirvitula luT tote
ale luT lucrurT de danie sfinteT manastirl, i-ar fi stapaninda manastirea vi
partea unchiuluT sa, stinjenT dou6 sute cincI-decT; asemenea maT vindnda
movula s Dumitravco una vada de moll in StanescT la una obraza strAinti,
tatala PaharniculuT Ionita Orescu l'ar fi rscumparatO, i intimplAndu-i-se
mrte, i l'ar fi impresurata i pe acela manastirea; pentru care cere sa-vI
;tile dreptatea. Piritula Archimandrita maY intAT ne area una zapisa din
dilele MarieT Sale rposatuluT intru fericire Grigorie Ghica Voda fara de
velta, prin care se vede ca s'ail impartita eel maT sus numitiT Dumitravco

(1) Cod. XXVII, scara 2, flla 4.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI mosszt-1793--1796 459

StAnescu cu Comisul5. Dimache, si s'aa alesfi pe sma lul Dimache stin-

jenT 250 din StAnesd, iar din helesteti si din trel rote de mOrA din ye-
nit si din case pre jumtate; i ne maT arOtA Archimandritul5 unit copied
al luT Dimache, ce l'a fost5 avutti data sfinteT mAnAstirl, cu viile, cu
partea de case; 0i ne maT ar5t5. Archimandritulti i altO zapisti cu lOtul5
7246 Decembre, ce-la dA iarA sfintel mAnAtitiff, prin care face si el5 danie
partea luT din vadti de mOrA ce cade pre mosia care ex.& vindutA, artn-
du-ne i alte dou zapise, totii ale luT Dimdthe, care le d5, la sfinta md-
nAstire, unula cu letulti 7243 Aprilie, prin care ii pune zAlogg stinjenT 20
dreptfi talerT 7, si altul cu ltula 7246 prin care iT pune Mina stinjenl
30 dreptil talerT 18; care zapise vclndu-le si ascultndu-le vechilulti ja-
luitora, r5mase %IA de cuvintO, cerndti dreptate numaT pentru zAlogirea
acestorti stinjenT 50, de call i pusese inaintea judecAtel unit rOvasti al
unuT re'posat5 Ioantt Archimandritulti VhcArescnul5 cu ltuld 7256 Martie 7,
care se vede scristi cAtre acela Dumitrasco, cu artare c. Dimache Co-
misula, adeca, unchiulti jeluitrel, s'att deszAlogitti dela mAnAstire aceT stin-
jenT 50, dup5, care ravasti avndil jeluitOrea tth dreptatea, ca s5, ieae aceT
stinjenl 50, gAsimil cu cale, ca cu luminata, porunca MArieT Tale, Ed i se alegA
la fata loculuT cu ornduitiT din partea dumn-lor5 ispravnicilor5 jucleV.iluT
si sA i se dee la stApAnirea 61; iarA hotArirea cea deseversit5 rmne a se
face de cAtre Inlimea Ta. 1794 Ghenarie 18.
Constantinil Bar. Clucer5, Stefi Medelnicerti, Manolache Cant. Vel Slu-
gera, Andonache Fotino, Iordache Rudeanulti, Clueerii Constantinti Otopi.

Anofora ca set se apuce clironomii Mardagiului a da la cutie a treia

parte din pereusia Mardagiului.

.16 Alexandrv Constanting Moruzi VoevoctO i gspd. Ornduim5 Dom-

nia Mea zapciti pe vAtafulti de Divan, ca sA-T apuce cu strinsOre sA im-
plinscA.-1794 Decemvre 16.
Vel Logoft5.

Prea lnaltate Ddbne,

InsciinOrnfi MArieT Tale, c pentru dumne-eT SrdArsa Maria Marda-
giica i pentru fratele i vecinulti numiteT, Ienache Mardagi5 biv cApitantt
za LefegiT, earl fiind datorl dupA chrisvele domnesci a da la cutia mi-

(1) Cod. XXVII, pag. 10, VI.

www.digibuc.ro
460 V. A. IIRECHIA

lostenieY a treia parte din totti avutuld ce a luatd dela reposatuld sotuld
sti Sardard Ionita Mardagid, &lid din talerT 18.000, sa ieae cutia talerT
6.000 i Maria Ta milostivindu te asupra-le s'ail facutd sincatavasisti a da
numal talerT 2.500, din carl banT atuncl a i data la epitropie talerY 1.500,
iar pentru talerT 1.000, pana a se implini talert 2 500, &tit se boat-Ise de
Maria Ta, dandit mare rugaciune, ca sa-T maT pasuimit patru eine luni pana
vorii smite nisce giuverurT dela vatafuld za Divand, zapciuld ce era orenduitd
la pricina diaforalelord, care le tinea pentru drepta zeciuiala sa, i cum vord
put vord face i la sorocil negreitil vord respunde baniT cutieT, arida i
zapisil la epitropie; qi 8,0 ascultndu-li-se rugaciunea, ca unord ement de
isprava ce se vedea, a primitfi a maT Wept& i epitropia, i la trebuintele,
ce a avutit cutia, cu darea lefilorii a milui pre seracT i altele, s'a imprumutatii,
luandit bani cu doband de le-ad severitii, cu nadejde c la sorocit se vortt
tine de cuvintii i vord respunde baniT fail de all& pricinuire. Acum trecendit
sorocultl, ce s'a pusil prin zapisit, trimitemd de le ceremit baniT i nu vord
sa-T dee, ci ne totil prelungesce cu acII cu mane, ca-T va dh i nu maT
dad; cuT i de unde i-amii ridicatd aceOT banT ne cerd cu dobanda lord i
nu avernd de unde sa-T (lama, i numitit nu se multumescd de atata adas-
tare i musaadeua ce li s'a facutd i fara de dobanda ce perta epitropia,
i cu felurT de vorbe mincinese. Pentru care no rugamit MarieT Tale sit
bine-voiescl a se orndui unit zapcid, ca sa-T apuce cu strinsere Fi dupa,
zapisuld lord sa faca implinire la aceT talerT 1000 cusure ce maT stint
la diniT, spre a-T da i not la loculd de unde i-arnd ill:lima!, i cum va fi
luminata porunca.--1794 Noemvre 30.
Dositeid alit Ungro-VlachieT, Durnitrache Band, Isacit Raletd. (1)

Anaforaua pentru reInasulit unui /anache Chiuciu-bas, ce a murita la

Craiova, ca set se aducci aid.

Ica Alexandra Constantin Moruzi Voevodit i gspd. Intal sa se aduca

i dela Craiova acele laqT, pentru care orenduimit dela epitropie pe . . .

caruia poruncimil i dumi-tale, Vel Hatmane, sa-T daT und mizild, care 15.4T
poruncimd dumi-tale, Caimacamule ald CraioveT, sa le pecetluesci cu pe-
cetea dumi-tale, aiderea i vinurile O. se vincla cu mezattl, precum i
datoriile, ce vord fi bune, O. le implinescT, i aa aducendit laclile cu baniT
vinurilord i a datoriilord aid, sa ne facetT atunci dumn.vestre, nazirilord

(1) Cod. XXVIII, pag. 26, IL

www.digibuc.ro
 DOMNIA LDI MORUZI-1793-1796 461

epitropT, catagrafie de tote ouprincletre, i s ne aretatT aiderea i alta avere

a mortuluT dela Craiova sit cercetacT i st se dovedsa prin carte de bles-
temil, call tote sa se aduct la epitropie.-1794 Decemvre 16.

Prea Inalfate DdInne,

Insciinitm Mariet Tale pentru un Ienache Chiurciu-Bail portaril, ca-

rele vind aici in Bucuresci dela Craiova s'a bolnavit, de Bunt ca la optil
lunT; i maT alaltterT i-a (lath obtesca datorie; ci flindi omti straina, ne-
avendil pre nimenT aici, dela orenduiala epitropieT am ornduitil ung al5
2-lea epistatti i unti logofetil, de am facutti catagrafie de tail reniasulil
ce s'a gitsiti, dupa cum mat jos se insemna, i Iiindti et nu s'a gasitti la
mOrtea luT bani nahti, ci datoriT pre la uniT altil, a cheltuitil epitropia facen-
du tat ornduiala cea cretinesca, ce dupa starea cinsteT l'ag ridicatil la
grpt, ci flind-ct, cum licema, epitropia a cheltuita baniT la ingroparea luT,
cum i o slugt ce l'a slujitil dot anT are st ieae chte talere 25 pre anil,
i chiria easel uncle ail equtil in optil luni cu tocmelt po talerl 10 pe lunt,
deosebitil de talerT 100, ce aratt et l'a imprumutatil gazda luT ren-
durl rendurT la bla luT, i dart din datoria ce este pe la spittril, doc-
toriile ce au luat i plata ostenelei doctoruluT ce tat ctutat, earl toct
acetia il ceril dreptulti i li se cuvine a li se plati; ci dupt cum am in-
semnatU, a maT avutil nisce carpiturT vechi purtate i lucrurT mat stator-
nice; st avemil luminata porunca a le da starostiT za negutitorT, ca sa le
vinclt cu mezatil, i baniT ce voril prinde st-T dee la datoriile luT, i ce
se va mat prisosi sit i se fact din pomenirT catii va ajunge, dupa oren-
duiall; iar pentru baniT ce are st ieae i el de pe la unit MOT, dupit ser-
bittorT va orndui epitropia vechild din parte, de va cere datoriile prin
judecatt. Catre acestea tote aratt sluga mortuluT, cum cit rtiposatulti por-
tart are i la Craiova done 141T lasate la unil Dumitrache polcovniculil
Ballicinenu, una mare i alta mict; cheia lacleT ceT marl este incuiatt in
lada cea mict, i. cheia dela cea mica, s'a gitsit aid la mortulil; dart ce
va fi avenda intr'acelea 141, qice ca nu scie; are i o pivnitit cu vinurT,
de vinde intr'insa, pentru care, ca sit nu umble intr'insa cineva-T, gasimil
cu cale st se orenduiasct unuht dintre menil epitropieT, cu luminatt po-
runca Mariel Tale st mrga acolo la Craiova, i prin marifetulti dumn-
luT CaimacamuluT CraioveT, deschilenda Pape de fatt, st se fact catagrafie,
qi adeverindu se de dumne-luT Caimacamulil, st se fact zaptil orenduitulul
epitropieT i st le aduct aid ; asemenea i pentru vinurl, st se dee asu-
pra cuiva-T cu prei, sa iast baniT, safi acel orenduitil de mortti st-T dee
vrednict chezaie ca va respunde baniT dupa aezamintulil ce va fi avuta ; cum

www.digibuc.ro
462 V. A. IMECIlli

i pentru datoriile, ce are reposatulil in partea locul uT, dumn-luT Caimacamulti

sA facA implinire dela aceia, i eu insciintare sA-T trimitA cu ornduitulg epi-
tropieT, iarA de se va art A. cineva-0 din rudele, earl sunt slobode dupA
chrisovti a-lfi clironomisi, li se va da lora; iar de nu se va ark& nimenea,
fiindi.1 strAin cu totulit ,,i dela loci' depArtatti, vomil urma, dupA chrisvele
domnesci, ce sunt aletuite pentru orenduiala epitropieT, adecA sA i se caute
sufletulii Oa, la trel anT dupA datoria cre0inseA, i ce va ma prisosi
sA se impartt pe la sracT tote' pentru sufletuld luT. Ci pentru ea sA nu se
facA vre-o firoslA 10iloril dela Craiova, ne rugamd MArieT Tale a fi lu-
minatA poruncA sti ni se dee unit mizilil de un cold i und surugiii, ca
sA proftacsseA cu und cu01 maT nainte trimisuld epitropieT. De acsta
InsciintAmt, i cum va fi luminatA poruncA; cum i carte de blestemd sA
dee Sfinida Sa PArintele Episcopulil RimniculuT, ca sA se citscA acolo asu-
pra cuT va fi bAnuiala de ceva-0 luerurT tAinuite, sail eine va fi sciindil
niscare-va lucrurT ale mortuluT sA le arate; cum i cad se voril ara ea,
ail luatti fArA de zapisti, sA-0 dee mArturie prin carte de blestemd. 1794
Decemvre 14.
Isacii Raletr.t.

Celea ce s'aii geisitii aid ale acestui rposatii, cum andel.

1 bini5 de postavii felenghin cu gu0 i inlAuntru eu nafea.
1 bini01 de postavii barotia desblAnitil.
1 antereil aliu ponositu.
1 ghebe rea civitii ponosith.
1 crmantanu midi vechiti.
1 giubea enghiqii alil, blAnitA cu nurcA.
1 cesornicil englezescil tumbacii cu laMil de otelil.
1 giubea enghid alit cu sAngpil.
1 scurteicti.
1 pAreche pistle cu toculil lord de alaml.
1 pucA.
1 saltea de lanA, sa, se dee de apomanA slujniceT care l'a cAutatil de MIA.
2 perine midi, sA se dea pomanA slujniceT, fiindil vechT i putrede.
1 plapAmA.
1 pueA turcscl ghintuitA, cu auril poleitA, ce este la cuulii za aprociT
pentru deciuiall, sA fie luminatA porunca Marie! Tale, sA se ieae i sA se
vincIA, i lundu se baniT, 10 va luit zapciulil dreptul5 s0. (1)

(1) Cod. XXVIII, pag. 26-27, scara 1I-a.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LUT menzi-1793-1796 463

Zapisele ce s'aii gdsitii de datorii qi runt de a se cauta cu judecatd.

TALERY

500 la dumne-lul Constantiml Baratovil biv Vel Paharnicil.

350 dumne-luT Slugeril Dimitrie.
70 Polcovniculia Gheorghe.
17 dumne-luI Slugerulit Ioanil.
10 a dumn6-1u1 Constantinil alit 3-lea Comisti.
60 Constantinil Vel Comisti.
500 Iski-Stambol.
100 unit Belcinnit. (1)

Anaforaua epitropiel a se vinde la mezard pereusia unld Lazdrti ce all

murit Wei de clironomi.
16) Alexandru Constanting Moruzi Voevodiz i gspd. Zemle Vlachiscoe.
Dupit acestti, anafora a epitropiel, poruncima Domnia Mea O. se urmeze in-
tocmaT si, staroste de neguttorI, sa faci mezatu lucrurilorti.-1795 Ghenarie I 9.

Prea hulltate Dthnne,

Insciinpmit MarieT Tale pentru unit Mihairt Laz6rit Tarigritdenu, ce att
fostti Chiurciu-basa, ca trial in trecutele sine dndu-sT obstesca datorie, i
flindil omit strinil aid in parnintulti Ore, dup5, ornduiala epitropieT,
am ornduitit unit alil 2-lea epitropil credinciosit, cu logofaulti si cu
Chiurciu-basa i altiT, ce a fcutit catagrafie de tart avutulti luT, care are-
tmti Mg& acst anafora ca sit se vaclit de Inaltimea Ta, si fiind-cit
banT nahtil nu s'ait glsittl, ci datorii are sa ieae de aicea si dela Mol-
dova, si este si elit datorti si s5, plAtesca pe la unit altil, cum se arata
maT jos, ail luatti epitropia banT imprumutil de Pail ingropatil cinstitti;
si 2 slugT, i o slujnica' care Pail cautata de b6l6. si i-ail slujittl si ail sit
ieae simbrie; s4 bine-voiescI InaItirnea Ta a se da luminata porunc cAtre
starostea za negustorT de a vinde borfele cu mezatit, ca s plAtimil baniT
ce am ridicatil la ingroparea-T i simbria slugilorti, si baniT ce vortl maT
prisosi vorit st la epitropie in pastrare, phn cnd se vorti ivi clironomiT
mortuluT, ca, am iMelesil cA, are mum& la Tarigradti f6rte betran, ci de
va fl trAindil sail de nu, nu sail; si atunci cand se vorti art& clironomil,
vomit osebi si partea cutieT, ce va fi cu dreptula. De acsta insciinirtmti
si cum va fl luminatA porunca In Altimei Tale. 1795 Ghenarie 15.
Isaacit Raletti.

www.digibuc.ro
464 V. A. IIEECHIX

Datoriile ce are sd ieae cu zapisil si fdrd zapisii.

3862 talerT. Are s ieae dela unil stolnica Iacomi ce este la Moldova, cu
12 pecetluirl ale DomnuluT Mavroghene.
393 talerT. Ipacil datorie cu zapise pe la uniT altil de aicea.
1495 talerT. Ipacil veresiile Para zapisa dup catastihulil lul, pe la uniT alciT
aicl si in Tarigradti.
5750 talerl.
1757 talerT. Se scadil can arat WI insusT prin catastihu1 5 lul el este
datoril pe la uniT altiT.
3993 talerT Remnil a W reposatuill datorie. (1)

Anaforaua ce s'a felcutii in dosulli Abel .Nedelel, sofia rgposatului Stoianit

Dogaru, pentru a priml cutia milosteniei tal. 50 din pereusia sofiei.

Cu lacrlimI fierbintl jeluescil MeieT Tale, ce, ea tinndil in csttitorie pe

Stoiang Dogaruld, caruia acum in trecutele 4i1e intimplndu-i-se mOrtea,
am remasil ea ticelsa ingreuiat si impresurate, de grele datoriT, surna de
banT, pe la uniT a4iT, precum este sciutU, earl datoriT pre foe le voill aret.
Ci Ilindil, luminate Winne, a mi s'ail scrisil tote lucrurile, ce au remasil
partea reposatuluT, de atre orenduiciT epitropi, cu ce poruncl si cuvintil
nu sciti, adecli ca sa, le vincl cu mezatil, s remAT serac e. pilne, in pAmintil
si s intru in gura datorniciloril, s me tragA prin judec41 si pre la in-
chisorT; deosebitil cu acsta, cu rposatulil am taith mulV anT, fAcendil
si 6 copiT, earl ail muritil ; asemenea si lucrurile ce sunt 'Acute, si se OA,
casele, unele altele, aunt facute de noT amindoT, de cnd vietuimil si panA
acum, sunt si doT copiT la mijloca luap de reposatulil spre crescere, carT
si acestia ail rmasil asupra mea de IT hrnescil acum, inteacesta vrenne
de fmete, cu mult4 necazil. Cu tOte acestea, la ingroparea rposatuluT am
luatil haul imprumutil dela negutAtorT si l'am scosil din casA afarA. Ci cu
lacrmT me rog MrieT Tale BA fie luminata porunc, spre a nu fl de ni-
minea superat, ca, va ii cu pecatil s se vin cle. cu mezatil lucrurile repo-
satuluT, ci sa, mi se dee in stephnire, s me odihnescil in bun pace, sa,
pliitescil si datoriile mortuluT, s nu fiil isgonite, din munca si malulil

(1) Cod. XXVIII, pag. 62, 63, scara II-a.

www.digibuc.ro
 Dolma url Mosul-1793-1796 465

barbatuluT met afara stt umblu pe u1iti, cu necazU i plAngere, cacl m'a
fostii luat sotie prin cununie, facendil copil, caci mi-e destulti ticalosia
v6duviel ce patimescu acum, la o vreme ca acsta cu totulti de periciune.
Reba Mariel Tale Nedelea, so0a reposatuluT vatafti Stoianti Dogaru.
Resautiune.Dumn-vestre, nazirilorti epitropiel, sa cercetaV si s ne are-
tag in scristi cu anafora. 1795 Ghenarie 21. (1)
Vel Logol'Util de Tera de-jos.

Ii Alexandru Constantinii Moruzi Voeuodit i gpd. Zemle Vlachiscoe.

Primindti Domnia Mea anaforaua epitropieT de rugaciunea ce face jelui-
trea, poruncimg dumn-vstre, nazIrilorti epitropiel, primindfi la cutie
talerl cincT-clecT, stt sloboqitT pereusia mortuluT. 1795 Ghenarie 27.
Vel Logoletti.

Prea Ineilfate Mimne,

AscultAndii luminata porunca Mariel Tale dela acesta jalba, insciintamu

Mariei Tale, ca dupa ornduiala epitropiel, lutincla de scire de rnertea bar-
batulul jeluitrel i iMelegenda ca este fara de clironomi din ceT ce se
numescu aniondes i cationdes, amt.' orenduitil boerinasl credincios1 dintre
2 epitropi, dimpreuna i cu cucerniculti protopopulii plaseT de-jos, de au
Menai catagrafie de totil avututil st, si nu s'a gtisitti maT multti dealt
o pl.-1175.06ra tang& casele ce le are ot mahalaua ColeY, i o cascira la ma-
halaua Popa RaduluT i patru cinci cArpiturT de haine ; este si datorie
sa platesca mortuld peste talerT 560, afara din pogribania ce s'a inda-
toratil jeluitrea de a seversitu; cu adeveratu a facutu si copii cu repo-
satulti, dupa cum in jalba arata ; are si doT copil de sufletS, earl i-ati
luatti barbatulti sett de IT creste; ii lipsesce si din zestrea eT, care, cAnd s'ar
asterne in socotla, mal nimicil nu prisosesce avutulti barbatului sCti. Ci
ilind-ca jeluitrea din buna-vointa el impartasesce i cutia milosteniel cu
tal. 50, s rega bunatMeT Mariel Tale, sa reverse bogata mila asupra sCrA-
ciel eT, in care se alb., dupa starea seracieT el, O. bine-voescT Maria Ta a
se multumi cutia si a primi acesa tal. 50, ce IT da do buna voia el, fiind-ca
mortulit vre unti avutS multS n'a avutti ; si cum va 0 luminata porunca.
1795 Ghenarie 24. (1)
Isacti Ralett.

(1) Cod. XXVII!, pag. 70, 11-a.

Analde 4. li. Tom. XV. Memoriik seq. Istorke. 30

www.digibuc.ro
466 V. A. tIRECIIII

Ana format a primi cutia taleri 50 din pereusia rposatului Andrei

LogoRtu lii, ce a muritii fcird de clironomi.

Duph pliroforia ce dad DomnieT Me le de prsta stare a rudeniilora, pri-

minda Domnia Mea anaforaua dumne-lora nazirilora epitropieT, de mijlocirea
ce le fact', poruncima sh fie primitT aceT 50 talert la cutie. 1795 Ghe-
narie 26.
Vel Logofata.

Prea Incil(ate Dthnne,

Insciinthma MArieT Tale, ch la 3 ale acesteT urmAtre luni dAndull obs-

tsca datorie AndreT Logofatula, de aid din BucureseT, fArh de clironomi
pArin0 si fiT, ci alte rude de alAturea, si asa insciintAndu-se epitropia de
mrtea luT, aa ornduita unti boerinasa dintre ala 2-lea epitropT si cu sta-
rostea za negustorT de a facuta catagrafie, si s'ail ghsita borfeturT de ale
easel si alte mAruntisurT vechi i ponosite, preta ca de talerT 445; are sh
ieae si datoriT de talerT 445 deosebita pre la rude ale mortuluT forte sea
phtate, in cola nici reposatula cAta a traita n'a pututa sh-T scOlh, si s'aa gh-
situ si banT gata talerT 497 in cash; aa cheltuita rudele la pogribanie i
shrindare talerl 427 si ou cusurula cc a maT ramasa, do i so facti si cele-
lalte pomenirT, si sh platsch si simbria slujnicei, dail si la lada milosteniel
de bunh voia lora taleri 50; si fiind-ca Ilie, fratele mortuluT, este offal
schpAtatil si cu cash grea si shrcinatil cu copiT si cu lath de mAritata, cum
si alte doua surorT, ce maT are, sunt iarhsT scapatate, cu lacrAmT se nigh
MArieT Tale a fi primite a se impArthsi de acei talerT 50, ce din bunh voia
lora i-aa data, fiind-ch, cum (lien, sunt OmenT schpAtacY, si socotesca lucru-
rile easel mortuluT sh nu se vindrt, doarh va put Ilie Logoftula, fratele
mortuluT, sh mArite pe fies-care duph starea shracieT lora, sh se reverse
bogata mila MArieT Tale asuprh-le, a da, aceT talerT 50 la cutie, spre a se
put ajut si eT la scapathciunea intru care se aflh, si va fi MArieT Tale
vecTnicA pomenire, (nu se pota ceti vre o treT rnduri).-1795 Ghenarie 18. (1)
Isacil Raleta.

(1) Cod. XXVIII, pag. 68 II

www.digibuc.ro
-... DOMNIA iAJY m0=-1793-1796 467

Anaforaua pentru pereusia reposatului Eschi-Stannbulii, a se luet la epi-

tropie tdte zapisele datoriei.

16) Alexandra Constantinit Monza Voevodii i gpd. Zent le Vlachiscoe.

Dumn-vOstre, nazIrilorti epitropier, am vluti Domnia Mea anaforaua ce
Ne facetr, dimpreuna cu catagrafia, pentru care ye poruncimil Domnia Mea,
ca tote zapisele de datoril, ce are a lila. Eschi-StambolU dela unir altir,
luandii dela rnanele numitel sotiel ml, BA le tinetr pecetluite la epitropie,
pan& yeti av6 al doilea porunca, i sa fie numita Ecaterina popritA a nu
vinde i a nu cheltui nimicii din lucrurile barbatulur er.-1795 Febr. 13.

Prea Ind ltate Dthnne,

Dela dou6 ale acestel lunT, prin lumina-U.1 pitacul Inaltimel Tale, ni se
poruncesce ca sa facemil catagrafia de tote lucrurile miratre i nemi-
catOre ale lul Iordachi Eschi-Stambohl pan& la orl-ce, dovedindu-le tote in-
teadev6ril, afar& numal de zestrea sotiel Jur, i sa avernil a face Mariel
Tale ar6tare prin catastihil i cu anafora. Decr, urmatorl fiind luminater
Marie Tale poruncr, amit orenduitii ung boier credinciosil dintiald doi-
lea epitropT i cu Logofetula, de ati mersil in fata loculul, i aft cercetatil maT
intal pe sub cumpetil, apor mergendu la casa numitulur EschiStambolil,
au facutd catagrafie de tOte celea ce s'afi aflatu, lucrurr micatre i ne-
micatre, dupa cum se vede de Maria Ta catastihulfi ce amt.' alaturatil langA
acsta plecata nstrA anafora; dar fiMd-ca sotia mortulul arata, ca din
tta zestrea el, ce o veclumil pretuita la fia el, care cuprinde in suma
de banT talerl 6042, i a r6masil in peril numar 8 pogOne de vie, ce sunt
pe mo0a manAstirel in drumulii Giurgiulul, ce ese la Viicarescl in dela, i
unU locil de casa din mahalua Ste lel, pre care a zidit'o barbatu-s6t, case
nou6 acum, insa numite in fOia de zestre, iar nu pretuite in sum& de bani,
si o pravalie in mahalaua Ste lel, pretuita dreptil talerl 1.000, iar cea-lalta
zestre borfeturl s'ati purtatii, juvaerurile i argintariile le-au stricatil bAr-
batu-s66, prefacndu-le unele dupa voia lur, altele le-ad r6pusii, i sunt
aretate la catagrafie in giuvaericalele barbatu-s65 i lipsescu din zestre,
afar& din pravAlie, i vie i locil de casa, talerl 5.042 ; a luatil i Catinca
dupit mrtea barbatu-s6i1 din datorir i din vintlarea a cate-val lucrurrl
cum se vede la catagrafie, talerl 4.303, dar arata i ca a cheltuitil la po-
gribanil, la pomenirl, i a platita datoril i altele, cum iaral la catastihil se
arata pe anume, talerT 3.569,90 i mar prisosescil asupra el talerl 733,30,

www.digibuc.ro
408 V. A. UREMIA

cart banT (lice ca i-ail cheltuitti in ms la hrana eT si a copiluluT, moste

nitorulti luT Eschi-Stambolti ce i-ail remasti, de care dupti porunca nu lip-
simil a insciinta MtirieT Tale. -- 1795 Februarie 9. (1)
Dumitrache Banti, Isacii Raletil.

Anaforaua, pentru datornicfi unui Ienache Giurgiu, ce a muritii giret de

clironomi, a se implinL

16) Alexandru Constantinii Moruzi Voevodil, boj. mil. i gpd. Zemle Vla-
chiscoe. Cinstitti si credinciosti boerulti DomnieT Mele, Alexandru Calfo-
glu, Caimacamulti CraioveT, vet ved anaforaua ce facil DomnieT Mele
dumn-lorti naziriT epitropieT, pentru care veT cerceth dumn-ta bine pentru
aceT cart sunt datorT mortuluT, ca nu cum-va cu pricin cA sunt Arad',
avna putere de chivernislA, precum arata dumne-lorti naziril epitropieT,
s pgubesca cutia, care se va dovedi but* asisderea si orT-ce avutti va
fi alit mortulut, prin cercetare bun s5, se dovedsca, si prin marifetuln
dumi-tale s se si implinsc. 1795 Februarie 16.
Prea Imiltate D6mne,
La 10 ale acesteT urmatre luni, lti epitropia insciintare dela ornduitulti
ce are trimisti la Craiova, cu luminat porunca MAriet Tale, ca s se facA
zapta la.lile cu avutulti unuT Ienache Giurgiu alti 2-lea portarti, care a
muritil aid in Bucuresci Par de clironomi, si mergndil acolo s ridice
lclile, s'ail sculatil din datornicil ce avea sh ieae dela mortulti portarti, si
arida rugAciune Caimacamului de a insciintatti Marie Tale, ca s-i des-
chi45, ltilile acolo, si dndtii spre a se ved ce datoriT are s5, ieae rpo-
satulti de pe la unit a4iT si cuT ce este datorti, si pre de o parte sA se
Implinsc datoriile mortuluT si pe de alta s se plAtesca, datornicilorti
luT; care insciintare a dumn-luT CaimacamuluT fiindti primita, la atululti
InltimeT Tale, s'ail facutti si luminatA poruna a asit s se urmeze.
Luminate Winne, ceT ce ati s ieae dela mortil isT certz dreptulti lorti
pre deplinti, ceT ce stint datorT sa, dee, cu economie se facti sAracT, tri-
mitndti j&lbI la Maria Ta, ca sA li se erte datoria, rugandti si pre
dumn-luT Caimacamulti de a insciin0 MtirieT Tale cA sunt sAracT, iar
epitropia, dupa pliroforia ce lu dela trimisulti ce-lti are acolo, neamti in-
destulatti, ca acelti ce se aratA maT sracti este cu putere. Ci ne rugamti
(1) Cod. XXVIII pag. 81, II-a.

www.digibuc.ro
 DOMN1A oat MORUZI-1793-1796 469

MArieT Tale, s bine-voiescl a se da luminatA porunat cAtre duinn luT Cai-

macamulti, spre a apticit pe totT datornicil cu strinsre, sA se facA implinire
de totiT baniT, i unde va fi datorti mortulti sA plAtscA, cAcT pte cu vreme
sa se ivscA nescarT rude clironomi de aT mortuluT sA-sl crA avutulti, iar
de nu voril 6 i de nu se va ivi nici de cum, dupA alcAtuirea si legAtura
chrisvelora domnesci, clironomisesce cutia milostenieT, carT destuT sAraci
are de adastA din csti in cesti mila i mngerea lora ; iar datorniciT, earl
sunt sA plAtscA la mortti, indesbulti le este sA se multumesch cA le-att fAcutti
bine de i ati imprumutatti, de s'ati ajutoratti la trebuintele i alisverisurile
lorti; asisderea facemti aducere aminte MAriel Tale pentru gleciuialA, ca ffindti
trba cutiel milostenieT, totT deobste aunt datorT sa asculte, iar nu este
obiceiti sit se ieae cleciuialA dela acestil felt de mortT, pe carT IT clironornisesce
epitropia; ci i pentru acsta sA se reverse bogata mila a MArieT Tale, de se
va face porunca, spre a nu se supra de gleciuialA, asemenea si de orl-ce
avutti va simti Mateiti Logoftulti, trimisulti epitropieT, ca are rposatula
risipit satt data pe la unil altil, sh fie volnicti a cercet si pre sub curn.
ptri si de fata a dovedi, dandu-T dumn-luT Caimacamti totti felulti de manA
de ajutorti spre descoperire si implinire, ca sA nu se faca firosOlA in za-
dart lucrurilorti mortuluT. De acsta insciinitm, si cum va Ii luminatA po-
runca InAltimeT Tale. 1795 Februarie 14. (1)
Dumitrache Banti, Isacti Raletti.

Icii Alexandru Comytantinti Morusi Voevodit i gosp. Zende Vlachiscole.

Dup& anaforaua epitropieT, poruncimti Domnia Mea dumn-vOstre, ispravni-
cilort, sA urmatl intocmaT i intru tote, cum se cuprinde ma jos. 1795
Martie 10.

Prea Indltate DOntne,

Dumn-loril boeril ispravnicT ot sud Argesti insciintzA epitropieT, cum

cit la 15 ale trecutei lunT Fevruarie sha data obstsca datorie unti TAnase
Milioru, ce se afl cu sederea la satulii Campulg-mare inteacelti judetti alti
ArgesuluT, i flindti elti strainti, neavndil pe nimenea IngA dinsulti ; si
luncla de scire zapciulti plAseT, Ioniit Ungurelti, postelniceltt pAmintnd din
judetulti ArgesuluT, a mersti acolo, unde facOndti de scire vecinilorti dupa
imprejura, din boerT i locuitorT i preotiT satulul, prin vederea acelora ati
clutatti avutulti mortuluT, fAcndil catagrafiT in scristi pttna, la celti maT micti

(1) Cod. XXIII, pag. 83, II-a.

www.digibuc.ro
470 Y. A. UREMIA

lucru, cart catagrafie dimpreunA i cu insciintarea boerilord ispravnicl o

alaturamd lAnga, acsta a mistra plecata anafora, ca sa se vac% de InAlOmea
Ta ; i scrid dumn-lord ispravniciT, ca dupa ce i-a fAcutil captuire de
cele trebuincise ale ingropareT luT, apoT i-a inchisti lucrurile, puindu-le
sub pecete, iar banil ce s'att gasitil in nahtd, pecetluitT, i-a data zapciuld in
mAna preotuluT ca sa-T pastreze, pe earl dupa, cannele chrisvelora dom-
nescT ce sunt alcatuite cu sfatil deob0e pentru uniT ca acetia, ce mord
fArA clironomT, este sA-T mo0enesc a. cutia.milosteniel, adeca sa.-1 lacA pome-
nirile dupA obiceiti i prisosula, ce va maT rman, A se dea milostenie
pe la Arad pentru sufletulil la De care i nu lipsimil a insciinta Maria
Tale, ca EA bine-voiescI a fi luminata porunca InaltimeT Tale catre dumn-
lorti boeriT ispravnicT ot sud Arge0i, ca vinurile i bucatele sa. le vincla
acolo cu pretil bunil, ce umbla, acum, i baniT ce vora prinde, cu insciintare
BA-I trimita la epitropie, pe anume atttlia banT pe vind i atatia pe bucate;
iar cele-lalte lucruri de ale easel sit le pue intr'und card cu chirie 0 sa
le aducd la epitropie, i aicT se vord da la starostea de negutatorT de se
voril vinde cu mezatii; i pentru acclil Costea, ce serif' dumn-lord isprav-
niciT, cum cA ail auclitil dela dumn-lul Paharniculd Filipopolituld Ca iar fi
spusti mortuld c s'ar fi rudindd en dinsuld, i orT-care altulti se va maT
ivi i se va numi rudd, va vent la epitropie de-0 va dovedi rudenia luT,
i la dreptatea ce vord aye, vomit arth, MarieT Tale i se va face in-
dreptare. A0derea sA cerceteze dumnd-lorti boeriT ispravnie i pentru cas-
cirele mortuluT, ce le are fAcute cu a sa cheltuiala, cu namestiile dimpre-
jurii, pe mo0a luI F.Aefanil Murgescu, caruia pentru chiria pamintuluT iT
platea cAte um"' zlotil pe antl, i incumetrindu-se cu Murgescu, a botezatil
mortuld i copiT de aT luT, se arata la catagrafia ce a facutd zapciuld cu
ceT-Ialtl imprejurenT, cum ca in vietil Inca fiindil, a 4isii ca, le lasa finei
sale, fart a nu se supAr de nimenT. Ci de vorti dovedi dumne,-lord isprav-
niciT aceste aretate de darula easel adevArate, se va urmA, fiindil pentru
sufletuld luT, iar child nu se va pute dovedi, atuncT se va vinde 0 baniT
ce vord cuprinde se vorti trimite iara0 la epitropie. De acsta insciintamil,
0 cum va fi luminata poruncA. 1795 Martie 4.
Dositeid alil Ungro-Vlachiet
Isaacil Raletil.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORIIZI-1793-1796 471

e) Tutela.

Din actele aduse la acestA rubric& se pOte ved :

1. Ca ruda maT de aprpe era numita epitroph alfi orfanilorh de ambiY
pArinp.
2. CA la nevoe, pentru hranA si imbrAcAmintea unuT orfanh, tutela, cu
voia luT VodA, put cheltui si din capitalh, nu numaT din venith.
3. CA la epitropie se pnea o condicA de mostenirT.
4. CA la 25 de anT fiindh virstnich, orfanulh primia in manA-1 pereusia
pArintscA, dela epitropie, clupA anume resolupune domnscA, pusA pe
anaforaua epitropieT obstirilorh, cuprindndil sma general& a gestiunel
avereY virstniculuT.
6. CA si dela anaforalele pentru pereusiile orfanicescI se prelevati avae-
turile obicinuite de DivanistT si nu se scuteati, orT catil de reduse erah
acele pereusiT.
6. CA banii orfanicesci se dadeafi de epitropie cu dobandA si ca in cash
cand epitropia bAnuia ca negutAtorulti, care imprumutase haul! orfanicesci,
era incurcath in afacerile lui comerciale, ea putea sA-si implinscA directii
cu mumbasirh baniT imprumutap, in timph utilil.

Anaforaua epitropiel, cu care face epitropii pe Clucerulii Vasile asupra

re'rnasulta Mincului ce a muritii.

Poruncimh Domnia Mea starostel de negustorT sA urmeze a vinde cu

mezat acele carpeturI si altele, ce pota primi stricAciune; si cap banT se
voril aduna sA se dee in pAstrare la epitropie, a fi pe sma nevirstniculul.
Vel Logof6th.

Prea Ineilfate Mimne,

InsciintAmil Marie! Tale, ca. astA-varA intimplndu-se mrte de bla ciumeY

until Mincu. Logofeelii, athth lul eata i solie1 lul, le-ah r6mash numaT un
copilh nevirstnich, si de atunci, dupA ce s'a implinith lazaretulh, l'a luatil
intru purtare de grijA biv vel capitanfi za lefegiT Panaith Meinarh, pen-
tru pomana; dar iiind-ca copilulh are rudA maT de aprpe pe Clucerulit
Vasile, dupa ornduiala datorieT, l'amh incArcata cu rmasulii nevirstniculuT,

www.digibuc.ro
472 V. A. URECHIA

adeca cu acareturT statatre, ins: cu doua perechT de case aid in Bucu-

resci., una in mahalaua Udricanilorti cu locula eT si alta in Tabaci ase-
menea cu locula eT, ca sa le dee cu chirie, din care chirie sa grijasca a le
meremetisi, si ce va mal prisosi sa fie pentru hrana si imbracamintea co-
piluluT, si cu doua viisre la Greca, una de 5 razre si alta de patru, pe
loca strait-4 ca O. le pOrte grije a le lucre, la vreme, spre a nu se Ora-
gini, dandu-sT socotla din anti in anti la epitropie de cheltuiala si de
venita, dar fiind-ca maT sunt si alte calabalicuri de ale caseT, carpeturT,
si altele, earl ail inceputa a primi stricaciune, spre paguba nevirstniculuT,
gsima cu cale O. fie luminata porunca InaltimeT Tale catre karostea za
negustorT, ca sa le vinqa cu mezata, si baniT ce se vorti primi de pe din-
sele sa. stee la epitropie in pastrare pentru trebuinta copiluluT, a i se da
cu ornduiala la cele ce va 11 cu trebuinta; iar hetrirea cea desavrsita
ramane a se face de catre Inaltimea Ta.-1793 Iunie 26. (1)
Filareta ala Ungro-VlachieT, Dumitrache Balla, Scarlatti Vel Vornica.

kb Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii i gpsd Zemie Vlachiscoe.

DumnO-vstre, nazirilora epitropi, dupa pliroforia ce ne datl printr'acOsta
anafora, poruncimil sa urmaV si srt datT atigT bani, si luanda adeverinta
de banl din mfina-T, stt dati sfirsita. 1794 Iunie 12.
Vel Logolata.

Prea Indl(ate Dthnne,

Ioanti si Zoita, fata raposatuluT Clucera Giorgiache Sculida, ati jluita in-
rieT Tale, aratanda cum ca intr'a doua domnie a Mariel Sale Michaia Voda
Sutula, murinda tatalti lora aid in Bucuresci, din porunca Marie! Sale s'a
lacuta catagrafie de negutatorT, din partea tuturora fiiloril r6posatu1ul ce-
rutl, si apol prin marifetula starosteT za negustorT, s'a si vinduta cu me-
zata si baniT sunt si pana acum la staroste, si fiind-ca alV doT fratT aT
lora, anume Neofitil Dichi si Scarlata, plecanda la Tarigraclii, clica cIt s'ati
inecatil pre mare si cern dreptatea a li se imparti pereusia pe trel fratT
ce sunt viT, adeca pe jeluitoriT amindol si pre unit Samoilri, ce se alb. la
Tarigradu la patriarchie, care cu carte de epitropicona a ornduita pe cum-
natula lora Ioanil Buletti ca sa Lea partea zapta, si jeluitoriT asemenea Ha
Mat vechila, ca sa primsca si partile lora in pastrare; intru a carora jalba
ni se poruncesce de catre Maria Ta, ca sa teorisima, velnda si melt' epi-

(1) Cod. XXIV, lila 277.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 473

tropicond, i fiinda adev6ratd precum jMuescii, s li se fac imphrtla cea

cuviincish, arto.ndil i InAltimel Tale cu anafora. DecT, urmktorT fiindd Iti-
minateT Mriel Tale poruncT, amd adusd de fath inaintea nstrh, athtfi pre
Ioand jeluitoruU i pre cumnatuld Ioand Buletti, cam i pre starostea za ne-
gustorT, i cernda maT intAT dela Buletd, ca sh le arate acea carte de
epitropicond, o v6clumd scrish cu lauld 1791 Noemvre 23, ischlith de proin
Defterid Samoild i cu alte multe mrturiT adeverith i de chtre Prea Sfintia
Sa prea fericituld Patriarchil, pe care o da la mna lul Ioand Bulacti i
in care scrie chld face desvritd epitropd, ca sh fact zaptii tt pe-
reusia phrintsch, partea sa, i la dare i luare; duph acsta, vdndii ch
este cartea de epitropicond adevrath, amti cerutii dela starostea de ne-
gustorT cartea de vindarea lucrurilord, ce s'ad vinduta prin mezatd, i v6-
dumd insemnatd cu fle-care lucru pe anume i cu pretuld lul, prin care
se adunh tth suma de talerT 4.909, banT, din care schc,lendu-se datoriile
phrintescT, ce s'ad pltitti i luatd fiilorti reposatuluT, pentru cheltuele lord,
duph cum maT jos pe anume se aterne socotla, ati rmasd bani bunt
asupra starostet talerl 985 banT, i nisce zapise de datorie pe locurT fItr
de nhdejde, i alte chrtT turcescT pentru acareturile ce are rposatuld la
Tarigradd, i vivliT in doue cufere, i o scatulch, care aatil baniT, cfitd i
cele-lalte lucrurT, dup catagrafil, le-ad fcutd teslimti starostea in mana,
lul Ioand BuIeti inaintea nstr, i n'a5 maT re'masii nimicd asupra sta-
rosteT, dar i epitropia le-ad popritd phnh a art MhrieT Tale curgerea
pricineT, ca sh avernd luminath porunch a le da in manA BuletogluluT, orn-
duitd epitropii ald copiilord rposatuluT, i sh 1umti i braiscaT (?) din mhnh-T
de care i adastmd luminata porunca InaltimeT Tale, ea sh dhind stivr-
ire pricineT; iar pentru ceT dot fratT mort1, ce died ch s'aa inecatd, vre o
dovadh inscrisd nu ava s arate, cleat numal cu gura; dar se prinde Ioand
Buleta, ch de nu-T va fi adevrath artarea i va ei mincinosi, eld sh lie
datord a rspunde partile acelord dot, cnd se vord ivi, ca unuld ce dA
acsth mrturie; ci ah se va urine.; iath arthmil imprtla i chtti i s'a
euvenitil fie-chruia, de care i nu lipsimil duph porunch a arta, MhrieT
Tale curgerea pricineT i remhne ca sh ieae sfiritd cu hothrirea de chtre
Inhltimea Ta. -- 1794 Iunie 6.
Dositeid aid Ungro-VlachieT, Dumitrache Band, Isaca Ralet5.

Iatc qi imparfla.
TAL. BANI

4.908,89 In cuprinsil tOth suma vindareT pereusieT rSposatuluT doctorfi

Giorgiache, ce s'a vindutil cu mezatil.
4.908,89 De transportatii.

www.digibuc.ro
474 V. A. IIRECHIA

TAT.. BANI

4.908,89 Transporta.

Dintr'aceqtia:
TAL. BANI

1.306,67 Din porunca Marie Sale Michaia Voda Stitt' la s'a

plAtita datoria rposatuluI doctora Giorgiache si a
celora dol frat1 mort1 Neofita si Scar lath, cu zapise,
la dumn-le Ioana Buleta.
1.200, Tota cu porunca Maxie Sale s'a data unur Teo-
dora, pentru slujha ce a fAcuta numitule doctora.
30, Ipaca, cu porunca Marie Sale s'a plAtita datoria
unel calugarite ce slujise raposatului doctorti, cu za-
pisti i cu anafora intAritA.
66,80 Ipacti cu poruncA, a Matti Neofita si Scarlata de
cheltuialA.
100, Au luata de pe amindoue carele ce le-aa vindutti
acesti dol fr.*
32, Pentru o blana, de zestre ce a luat'o Neofita.
16, Un ilic de samura ce l'a luata Scarlata.
5, Ipacti elti a luata dupi nisce datoril.
4,30 De pe o oglind ce a luat'o aminde.
200, Cu porunca Marie Sale Michaiti VodA s'ail data la
amindoi fratii pentru cheltuialA.
245, Se scade telalicula la lea po parale 2.
34, Sunt la una Anastasie, omula doctorule, de pe unti
csornica, ci s aiba, a-I lu Ioant Buletti i sA im-
parta, pe chte trel frati1 acesti vir.
3.250,18 3.250,18
1.658,71 Cad impartindu-se pe cestI tre fraV vii anurne: Iancula, Zoita
si Samoila, vine de parte cAte talerI 552 si banT 103.
552,103 I s'ail cuvenita in parte-1.
Dintr'aceqtia :
TAL. BANI

137,87 Cu porunca Maxie Sale Michaiti Voda Sutula i s'a

plAtita datoria ce era cu zapisti la Ioana Buletti.
35,36 Ipacti datorie analogona dintr'una zapisa, ce era
552,103 173,03 De transportata.

www.digibuc.ro
 Dolma Lig MORUZI-1793-1796 475

TAL. BANE TAL. BANE

552,103 173,03 Transportti

datorI chte treT iratT tail la Buletti, i tota cu po
runca MArieT Sale s'ail plAtitti.
100, Ipacri cu poruna i s'ati data de cheituiall.
15, de cheltuialA asemenea.
80,
74, cu poruncA s'ati pigtail o datorie a la
33,40 de cheltuiall analogona din talerl 100 ce ail
Iuatti ate trel fratil.
475,43 475,43
77,60 Are sA ieae numitulti Iancu.

Partea Zoifri.
TAL. BAN1

552,103 I s'a cuvenitti partea.

50, Se scade, di i s'a datil de cheltuiala, cu porunca MArieI Sale
lul Michaiil VodA.
502,103 Ilmnti sA maT ieae.

Parka lui Samoila.

'FAL. BANE

552,103 I s'a cAclutil a treia parte.

147, 72 Se scade pentru datoria sa, cu zapisil ce din porunca MArie!
Sale Nlichaill VodA s'a plAtitil la Ioanil Buletil.
405, 91 Sunt BA maT ieae.

SinopsLsa.
TAL. DANE

77, 60 Cusurulti ce a rrnasil sA maT ieae lancultz.

502,103 Asemenea i Zoita.
405, 31 A4derea i Samoilti.
2 Ce nu s'ail pututil impArti.
985, 76 I-a datil starostea deplinil. (1)

(1) Cod. XXVII, lila 39, VIII.

www.digibuc.ro
476 V. A. UREMIA

Anaforaua ce s'au fdcutit in dosulii jlbe lu lanache sin reposahdut

Pascala Hagi _Marta, a i se da imbreicchninte din banii ce
are la epitropie.

16) Alexandra Constantinit Moruzi VoevochtFiind-ca este gold lArd de

imbrAcAminte pe trupuld luT la aceste sfinte Vile, punetT dumn-vestre, na-
zirilord epitropieT, i din capitald, ca sd-T facetT un renal de imbraca.
minte.-1793 Aprilie 18.
Vel Logo fad.

Prea Inal(ate Dmne,

Ascultndri luminata porunca MrieT Tale dela acesta jalbd, amd fAcutd
cercetare i precum ne indestulAmd din condica mo*nirilora, in care se
treed avutuld copiilord sarmanT, artItmd MArieT Tale, catotti capitaluld aces-
tul jaluitorti este za talerT 1227, earl sunt dap in dobAndA de proinT boeriT
epitropT la und Hristea Gheorghiu negustord, Inct dela let. 1792 Martie
10, dobAndA la capitaluld laY, po talerT 4 la pungd, facii talerT 123, cad
dupa orenduiald i s'ad datd rendurT, intermit and, pentru hrana i imbrdcd-
mintea luT URA dobdnda; din capete cannele chrisovulul nu ne slobde
a arid.; eld prin jalba luT face cerere MArieT Tale; nu indrAsnimd peste
porunca chrisovulul a I d, ci vomil aye porunca in ce chipil s urmarnd.
1793 Aprilie 12. (1)
Scarlatil Vornicti.

Anaforaua ca set se dee dela epitropie banii ce ai amtla dati Ioanit Hagi
Pascalit, in nanele lul.

lth Alexandra Constantin'a Moruzi Voeuodit i gpod. Zemle Vlachiscoe.

Poruncimil Domnia Mea dumn-vestre, nazirilord epitropieT, ca dupd pli-
roforia ce ne datT, $d faceV teslimii in mAnele jaluitorulul acetY banT aT
WY, dela care sa luacT adeverinte de primire cum cd s'ad data dreptuld
lul.-1794 Decembre 3.
Vel Logofetd.

(1) Cod. XXIV, fila 101.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Ltd montm--1793-1796 477

Prea Inal(ate Dthane,

Ioan Hagi Pascalti, prin jalba ce a data Marie! Tale, arata, ca dupa yin-
Tarea caseloril parintescT, baniT ce s'ati Omuta partea luT, fiind nevirst-
nicti, s'ari data la epitropie in pastrare, iar acum viindti in virsta ce orn-
duescil pravilele, de anY 25, cere dreptate de a i se da baniT, i ne porun-
ceseT Maria Ta sa cercetamil i de va fi venit6 in virsta s i se dee baniT.
Dec! urmatorT fiind luminateT Marie! Tale poruncT, l'amil infatiatil inaintea
nstra, dela care arrai cerutti dovegT sa ne arate de este de anT 25 i puse
inaintea epitropieT o anafora, scris din anuld trecutil let. 1793 Novembre
11, iscalita de Prea Sfintia Sa Parintele Metropolitil i de reposatulti Vor-
nic Scarlatil Grecnu, prin carele arata ca este botezatil de Prea Sfintia
Sa Inca dela let. 1769, care facadd socotla anilorti pan acum, vclumil
ca sunt an! 25 si dupa pravila este volnicii sa-sT ieae banil s. faca orT ce
va vr cu diniT, pentru care amil ornduitii pe sameulu epitropieT, de
a facutit socotla cu Hristea Gheorghiu negustorulti, la care ail fostil baniT
datT in dobAnda, i dupa luaturile luT r6ndurT, rndurT, attu din dobanda
pentru hrana i imbracamintea luT, ctti i din capete, cu jalbl buiurdisite
de Maria Ta, ca sa i se dee la trebuintele ce a avutil, a plti la datoriT,
a se cauth la blele ce i s'a Intimplatri i alte trebuinte, a maT rrnasil sa
ieae acum talerT 679 banT 6, dupa cum te vel indestula Maria Ta din so-
cotla ce se aternit langa acesta plecatA a nstra anafora. Dupa orn-
duiala epitropieT nu lipsimti a art InaltimeT Tale eurgerea pricineT, dim-
preuna cu socotela ca sa se intarsca i cu luminata domnsca MarieT
Tale pecete, spre a ni se da slobozenie sa-T damil baniT i deosebitil sa
fie i pricina sciuta, dupa vremT, cum s'a urmatii, i cum va fi luminata
porunca. 1794 Novembre 29.
Dositeiti al Ungro-VlachieT, Dumitrache Banti, Isac Raletti.

Socotela de capitalulti luT lIagi Pascalti, ce banT a avutil la epitropie, dela

ce vreme, care a fostii datil in dobanda la Chirti IIristea Gheorghiu dela
let. 1792 Martie 10 si pttna acum la let. 1794 Novembre 30, &And viin-
dull in virstA, cu porunca gospodil i s'a data atatil capetele ce a rmasti,
bez ceT ce ail maT luat dupa vremi cu porunca gospodii la trebuintele
luT, cum si dobanda ce s'a facutil dupa capitalii, cum maT in jos se arata.
1794 Novembre 30.

www.digibuc.ro
478 V. A. MIECIlli

Capita lulD D-to Dobinda D-to

TALERI BANI TALERI RANI

1227 To-VI capitalulil, partea luT loam), ce art fostil dal,I

in dobAnda, la Chirti Hristea Gheorghiu dela let.
1792 Martie 10, cum zapisulti arata.
122 84 Dob"anda pe acestil capitalt1 pe unit ang 'Ana
la let. 1793 Martie 10.
13 54 Ipacil dobandil pe 41 de %Tile la totii capitalulii.
dela Marti!) 10 let. 1793 pfina, la Aprilie 21, cAnd
a ridicatil din capete talerl 300 cu porunca epi-
tropiloril, dupa jalba ce a clan la Maria Sa Voda,
platindull nisce datoriT 0 imbracAminte.
300 Se scade din capete, ce i-a ridicatti la Aprilie
21 let. 1793, cum s'a clisil maT sus.
927 Remne bumI capitalil la Aprilie 21.
62 42 Ipacti dobAnda la talerI 927 pre optil luni, din
Aprilie 21 'Ana la Decembre 21, cAnd iaraI cu
porunca gospodu i s'a datil din capete dela Logo-
letulil Antonie talerl 40.
40 Se scade din capitalii, cum s'a lisit maT sus.
887 Remnil capete la Decembre 21.
24 86 Ipacil dobanda la talerT 88 / pe trel lunI i c,lece
iple dela Decembre 21 let. 1793 pAna la Aprilie
in doue let. 1794, cand iara,1 cu porunca ail ridi-
catil capete talerT 137.
137 Se scade din capete, eh i-a rrnasti cum s'a 4isti
maI sus.
750 Remane bunil capital(' la Aprilie 2 let. 1794.
9 109 Ipacil dobenda pe 48 de ciile, dela Aprilie 2 pana
la Maiii 20, cnd iara0 cu porunca a ridicatil din
capete talerT 70.
70 Se scade din capete ca i-a ridicatti din capete,
cum s'a disil maT sus.
680 Remne bunil capitala pana, la Maiil 20.
37 15 Ipacti dobanda pe 6 lunI i 10 gile, dela Maiil
20 ptina in sfiritulil lul Novembre let. 1794, cnd
a ridicatil i capetele tote i dobAnda cu porunca
viindu-I in virsta.
270 30 Face Iota dobfinda luI IoanS dela let. 1792 Mar-

www.digibuc.ro
 botonA L1JI mo1um-1798-1796 479

Capita lulti D-to Dobinda D-to

TALENT BANI TALEBI BANI

tie 10 pan la let. 1794 Decembre, &And i-a ridicat.

680 Suma capitaluluT ce se vede inapoT at i-a rrnasfi
dup5, luaturile luT.
270 30 Ipacti suma din apoT a dobncleT, ce i s'a flcut
s. ieae dela let. 1792 Martie 10 si p&p& la let.
1794 Novem bre 30.
950 30

Dinteaceqtict, ce i s'ait data rnduri de cdtre

epitropie, din dobandd:
20 InttIT Iunie let. 1792, IA ailA de cheltuial.
10 Ipach de cheltuiala la Augustii.
5 Ipaot Decembre 24.
25 Ipacti s5, se caute la MA, Februarie 11.
20 Ipaet cheltuialA imbrcminte, Februarie 18.
1 60 Ipacil de si-ati scosii o anafora dela departa-
mentil.
20 Ipacil de cheltuial i incltminte la Pasci.
15 Ipacti de cheltuial.
10 Ipacti de cheltuial.
4 Ipacil MT.
10 Ipacti lui de cheltuial.
5 Ipacti luT.
5 Ipact.
30 Ipacti dobandh pe let. 1793.
10 Ipach luT de cheltuia14.
20 Ipacti de cheltuialh.
32 84 Ipacil luT.
10 Ipacti luT.
6 Ipact.
4 Ipact.
8 Ipacti luT, Noembre 28.
271 24 271 24
679 6 -- Adea talerT sse sute septe-clecT i noub' si banT
sese sunt s i se maT dee. (1)
(1) Cod. XXVIII, pag. 11. II-a, scars.

www.digibuc.ro
480 V. A. IIRECIIII

Prea Inciltate Ddmne,

Jeluesca milostiviref MArie Tale, a rmaindu-ne none o prAvAliOrA dela
rposatulil tatAlit nostru, de care rrnaindil si datorie, cu luminatA porunca
MArie Tale s'a vinduttl acea prAvAliOrA, la mezatii in talerY 500, din call
s'ail plAtitti datoriT talerY 120, iar talerY 380, cu luminata poruncA, s'afi datu
la epitropie sub pastrare, aflandu-ne not nevristnicf, apoT jaluindii Inaltimet
Tale, ca sa, te milostivese asupra sAracie nstre, cu a ni se da din banif
ce sunt la epitropie talerI 80, iar talerY 300 sA fie sub pastrare, call sA ne
fie pentru hrana si imbracamintea nstrA cum si pentru pornenirea r-
posatuluf, la care cerere a mistra, milostivindu te, s'a fAcutti luminata po-
runca InalOme Tale cAtre dumn-loril boerif epitropY, ca sA ne dee din
banif ce sunt la epitropie aceia ce ne va fi pentru trebuin0 nOstra, si
mergndii noT cu luminatA porunca, ne-ail data talerI numaY 41, din earl
taled 16 s'ail scosti cheltuiala la anafora si la altele, rMaindu-ne si nou6
nume talerY 25, ci mat intal amii vrutil sA facemil ticalOsele sA ne im-
bracamil, cA eramti Ole, orY pentru hrana, sari sA facemfi pomenire rUpo-
satulul ? cu lacrami ne rugamil, superandil audulii Inaltimet Tale, FA te mi-
lostivesci asupra scapAtAciunei nOstre intru care ne aflAmil, mat virtosii
lipsite si de hrana vietel cea din tote dilele, acum pre acesta vreme de
lipsa, sa fie luminatA porunca Marie Tale &Are dumn-lorii boeriT epitropt,
a ne mat da si ace taleff 38, ce mat sunt panA la talerY 80, earl amti ce-
rutil d'intaT, spre a ne ajutora la stenahoria ce avemil, cum si pentru
pomenire, iar talerl 300 sa stee la epitropie sub pastrare cu dobanda lora
de pana acum, precum s'a poruncittl de catre bogata milostivirea MAriel
Tale, si cum va II mila MArie Tale.
Rbele Marie Tale Despa, cu dour: surorl nevristnice ale reposatuluI
Neculi Brutarifi de aie.
Dumn-vOstre, naziriloril Of epitropie, sA cercetatl jalba loril si sA, ne
artatT. 1795 Februarie 19.

1.6 Alexandru Constastinit liformi Voevodil i gpd. Zemle Vlachiscoe.

Poruncinati Domnia Mea dumne-vOstre, naziriloril af epitropieT, sa le (lac(
ace! talerl tre-dee si opt.U. 1795 Februarie 26.

Prea kull(ate Ddmne,

Ascultandti luminata porunca Marie Tale dela acea jalbA, amil facutil cer-
cetare, si adevrU este dupA cum jeluescil, ca talerf 300 s'ail datii in do-
bandA, peste carY maT prisosescii tal. 79 ; li s'ail data tal. 41 si s'aU

www.digibuc.ro
 DOMICA LW MORUZI-1793--1796 481

plAtittianaforalele fi cArtile de judecat 5. ce at avutt cu uni-altiT i s le

fie de cheltuialA, qi mal slant la epitropie talerT 38; ci fiind-ca sunt des-
biles* i neavndii nicT hrana vieteT, la ansta vreme de scumpttate, A
avennt luminatA porunca MArieT Tale, de a-T da i de aicl inainte se vort
iconomisi cu dobAnda, ce se va luA din aceT talerT 300, ce sunt datT la unt
negustort. De acesta insciintAmti i cum va fi luminata porunca. 1795
Februarie 26. (1)
Isact Ralett.

Lb' Alexandru Constantinil Illoruzi Voevodii i gpd. Zenai Vlahiscoe.

DupA acst anafor a dumnd-lort nazirilort epitropieT poruncimil sA se
urmeze; pentru care dmt Domnia Mea intArire la mAnele jaluitorulut-
1795 Martie 20.

Prea Incil(ate Ddmne,

AscultAndt lumina% porunca MArieT Tale dela acsta jalbh, am fAcutt

cercetare in condica epitropieT ce este pentru mostenirile copiilorrs armani
i neam indestulatt, c5. tott avutuld luT Apostolt Cotunnult at
fostt nisce chrpeturT qi putine dobitce, earl vinlendu-se s'a prinst talerT
735, din carl talerT 816 s'at datt in datoriile luT i trect dap maT multt
talerI 81; altt nimicii nu T-a maT rtmast decAt 15 mAtcT stupT i moira
ce se numesce Muni din sud DAmbovita, cu cAscirele, partea alit i se
cade, fiindA pe treT pArtaT i nefiindt alit mijlocti pentru hrana i imbrA-
cAmintea copiluluT, fi plata inveld furel la carte, a chibzuitt reposatult Vornicii
Scarlatti in naziria dumne-luT, i cu voie, %I-A de voie, a fAcutt pe jaluitoruld
Tudort de a primitt pe copilt intru a luT purtare de grijA, cum qi stupiT
i moicira O. fie asupra luT i. BA dea pe anti &Ate talerT 100, insa talerT
60 al fie pentru imbrAcAmintea i invttAtura copilulul la dascAlt, (iar hrana
copiluluT O. fie dela dinsulii) i talerT 40 sA-T aducA pe tott anult la cutia
milosteniel, ci find-ea a datt talerT 81 dela dinsuld in plata datoriilort,
are sh-ql iea din acel talerT 40, ce s'aii list maT sus, ca sa-T dea pe tat
anult la cutie, dar fiind-ca se maT ivescii din clatornicl qi-lii suptrA, sA
i se dea luminatA intarirea MAriel Tale la manY, ca sA rtmAie nebAntuitt,
pentru ca el nu este clironomil sail mai are vre-un4 avutil asuprefri, dar decat
silitt fiindil de epitropie Pat incurcatt cu crescerea copiluluT i datorniciT

(1) Cod. XXVIII, Ilia 19, III-a.

AnaZele A. B. 7bas. XV. Memoriile Seq. latorice. 31

www.digibuc.ro
482 V. A. UREMIA

carT se vor6 maT ivi a cere dela casA, c5.ta i nmulti luT, voril veni la epi-
tropie, ca li se va face indreptarea cea cuviincisA. De acsta insciintamil
si cum va fi luminatA poruncA. 1795 Martie 14. (1)
Isadi Raletil.

IC) Alexandra Constantin Moruzi Voevodii. DupA anaforaoa epitro-

pieT, ornduimil pe sluga Domniel Me le . . . . O. mrga, si veri-unde
r
va gasi pe Hristea Gheorghiu, prin scirea ispravnicilorti s16 apuce a face
implinire, sail sA-lil iea sa-la aduca aci, ca sA rspuncla baniT epitropieT.
1795 Decembre 4.
Vel Logoft.

Prea Inciltate DdInne,

InsciiMamti Marie! Tale pentru Hristea Gheorghiu, negutatorti de aid din

BucurescI, asupra cAruia fiindil banT dap in dobo.ndh a Ormanilort copiT
ce aunt la epitropie, dupa cum se insemnarA maT jos, ILIA epitropia insciin-
care, ca trebile si alisverisurile negutatoriilorti luT mergil spre scadere si
pike srt iasa mufluzii, sa rmaie copiiT s6racT; dee! dupA ornduialA nu
lipsimil a arta MArieT Tale maT din vreme, ca sa se Lea luminatA po-
runca Marie! Tale cu mumbasirulti omil domnesc, O. mrga, si orT unde
fig va gAsi sA-lti iea sA-lti aducrt aid, ca sA rspunclA baniT ce aunt asuprA-1
cu dobAnda loru, dupA zapisele la De acsta inscinpai si cum va fi lu-
minata poruncA. 1795 Decembre 3.
Scarlatil ampinenu.
TAL. BANI

1.353, BaniT srmanilor5 copiT aT luT Apostolti Cojocaru dela let. 91.
390,30 copiilorg SanduluT Mocanu ot LiliescT sud Prahova
asemenea.
1.743,30 Capitalii face cu dobanda la clece unulg. (2)

16 Alexandra Constantinfi Moruzi VoevodO. La cele-lalte este cu cale

si cu ornduiala analoraoa judecatorilorti departamentarT, iar de a se face
acestea prin dumn-vstra, naziriT epitropieT, acsta nicT este trba dumn-
vstra, Die! ii insarcinArna cu trba, ce nu este a datorieT dumn-vstra,
cad la mijlocti nu este vre-unil copila se'rmana, nicl este vreo pereusie

(lf Cod. XXVIII, fila 28 verso.

(2) Cod. XXVIII, lila 40.

www.digibuc.ro
 DOMNIA MIT MOBUZI-1793-1796 483

din care sh se impartaasca cutia, ci insu0 dumne-vostra, judecatorilor5,

ca trba ce este a judecatei, d'impreuna cu starostea de negustorY, insu0
sa le urmatY in fapta, 0, le gv seritl prin mumba0retulli zapciuluY celti
ornduit5, iar carele din datornici voril ave in potriva, vre-o apelatie, va
da jalba Domniel Mele.-1793 Aprilie 2.
Vel Logofet5.

Prea lnell(ate Dchnne,

Dumn-luY Vel Satrari5 Nicolae, i preotul Popa Manu i Dumitru S-

larit, s'a5 inf4*.t5 la judecata cu jalba ce a datti Marie Tale, prin care
dice ca a sa iee datoril dela unii Dumitru vatafti de macelarY, care
s'ail impupatii singur in sptmna ce a trecutO, i 'Ana a nu se da vre-
uni rost5 de avutul5 lul, pentru care cerea, sa-s1 afle dreptatea, ca totY da-
torniciT sa-sY ie fite5 care drept5 din avutulii mortulul, sati cu analoghie
de-Y va lipsi din pereusie; in dosul5 careia WM, ni se poruncesce de
atm Maria Ta ca sa cercetamti acsta pricina cu de-ameruntuld qi cu va-
tafulti za Paharnicef s facem5 Marie Tale anafora cu orenduiala si cu
nizamuld dreptMil care trebue a se a la acsta difora. Artmti Marie Tale
ca dela judecata se gasesce cu cale, cu maritetulti dumnlorti boeriloril
epitropi s se ide inscrisil de dumn lul starostea de negustorl, tt pe-
reusia acolul mort5, puindu la mijlocti i celea ce va fi hrpitii PAM de
judecata vre-uniT din datornicil mortuluT i cu pretuire drepta 0, se faca
o surn, din care maY Inti sa se scot& lipsa zcstrclorti femeiloril cu do-
vada de a fi isterisita, i s iee in scrisil i tote datoriile mortulul i sa
le fac iara o suma, care suma impreuna cu ale pereusieI sa le arte la
fra0 mortuluT, i la alte rude carora li se cade clironomia, fiind-ca aceluI
rnorttit nu Y-ail rmasii copiY i de le va da mna s intre clironom5 vre-
unul5, va respunde tote datoriile, i va staphi pereusiile, iara de nu le
va da rudelor5 s intre la clironomia mortuluI, atunci cu marifetulti dumnO-
lora boerilor5 epitropi se va impri pereusia mortuluT pe chipul5 dator-
nicilor5, on pe deplin5 de se va ajunge, orY cu analoghie de va lipsi, iar hota-
rirea cea desvor0ta rmne a se face de catre Inaltimea Ta.-1793 Martie 30.
Constantinii Bran, Vel Clucer5; Stefanii Vilara, Medelnicer5; Stefanil Me-
delnicert ; Mateit Cantacuzino, Slug.; Constantinii Slug.; Iordache Clucer5. (1)

(1) Cod. XXIV, fila 67.

www.digibuc.ro
484 V. A. 131111C111/

Dociumente relative la mezaturi.

1) Moie strigatd la mezatil in diastimA de 2 lunI prin toth loculd, 4

A prilie 1793.
2) Lefd de slujnic& plAtitA din clironomia until moral, 1793 Maid 24.
3) Sc 6tere in vindare prin mezatd a unord. case. Constatare prealabil&
a actelord de posesiune, apoI publicatie de vindare prin telald, in 3 Mar-
tie 1794,
4) Dup ce se faced mezatuld i se vinde4 o proprietate, cump6rAtoru1uT,
la cerere, i se da de cAtre Domnitord und anume hrisovii de intArire (20
Martie 1794).
5) Vindare de naarfA, divers& din o prAvalie, pentru inclestularea credi-
torulul, supusd austriacescd, (30 Maid 1794).
6) Pentru datorie exist& constringerea corporal& Mild insA creditoruld
nu puted, in anumitti termend, dovedi c debitoruld are avere, orl putea, da
chezad, se libera din inchisre debitoruld (12 Novembre 1794).
7) Hrisovuld din 27 Februarie 1795, de intArire a vinclarel, cu rnezatti
a 6 mo,iI din Teleormand, vindute lul biv Vel Vistierd Ioand Damaris i.
earl ad apartinutd. luT Zamfird Damaris fratele s, ce a Iinutil in cAsAtorie
pe Maria Cantacuzino. Din acstd, cAsAtorie s'a ndscutd o copilA, Safta, si
pe numele acesteia a clironomisitii Maria tote moiile. In timpuld rsmir4el,
sub Mavrogheni, Maria Cantacuzino i copila s'ad mutatd in Rusia. Prin
curtea RusscA ad cerutii la PrtA sb. se vindd tote proprietacile el din
OrA, ornduindil vechild add eI pre vice-consululd rusescil Sinior Ravici.
Prta primi mijlocirea i ordona vinclarea lul Mih. *utu, etc.

Anaforaoa a se masura mosia Prejba din sud Teleormanii, ce a cumpe'reo

dumn-lu Joanui Vdcdrescu Vet Spettarii.

IC) Alexandru Constantinit AlOruzi Voevodis. Dumne-lord ispravnicilord

ot sud Teleormand, viindd sluga Domniel Mele . . . portAreld, cu stnjend
domnesed, s avetl a-I orndui la fata loculul, boerl i boernal practicoO,
care de fatA cu cumperAtoruld i vind'etoruld, cu sineturile, cum i catT-va
imprejural, sA sforascA numita moie, sA alg& suma stnjinilord, i sA
artatI Domniel Mele cu isnafuri in scristi. 1793 Maid 5.
procit. Vel Logofe'td.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI moRuzi-1793--1796 485

Prea Inal(ale Danine,

Din luminataporunca Ina4imeT Tale am pima telalti de a strigat la mezatit

o mosre, ce se numesce Prejba sud TeleormanA, a dumn-luT SatraruluT
Ioanti sin rposatuluT Stolnic Gheorghe Cernavodnuld, in diastima de douti
luni i ma! bine, prin totii 1oculi, &Ana uni1-a4iT la mezata dupa obiceiti;
la pretulil celd de pe nrma a rmasil asupra dumn-luT Vel Sptara Ie-
nache Vacaresculii stanjenult1 po talerT doT, banT 40, cu care prep' se mul-
tamesce i vinptorula ca st o dea; dar fiind-ca cump6rittortibi nu se in-
destulza pe suma stanjeniloril ce scrie in sineturile vechi c vora fi tocmal
stanjenT 1.200, cerndil a se m'esura de izaiva, sa. fie luminath porunca
MarieT Tale cu portttrelil catre dumn-lorti Mori! ispravnicT sud Teleor-
magi, ca s ornduiasca, boernasT cu pracsisti, in fata loculdf, i cu stan-
jenula ce i se va da dela dumn-luT Vel Portariti, fat& cu vecinil impreju-
renT i cu vechilula vincltoruluT i cumprtoruluT, dupa sineturT, sa, sfo-
rasc mosia pe trel locurl, dupa obicei, puind i semne, i pe cap stanjenT
se vorg alege acdst movie Prjba, s arete in Buie.' ca s numere cum-
pratorulii baniT dupa, pretulii ce a esitil la mezata, i atuncT cu deo-
sebita, anafora vomil arta Marie! Tale. 1793 Aprilie 4. (I)
A 'Marie! Tale .plecat slug&
Ioanti Starostea.

Anaforaoa ce s'af's fdcu in dosulA jdlbel Elisavetel cdtugarifei ca sti i se

dea talert 30, ce' cu zapisti ail avail la reposatulii doctorn Ghiorgachi.

.Prea Ineilfate Ddmne,

Jaluescii Marie! Tale, ca eti flindil o femee se'raca, am slujitii anT la

r6posatulti Cluceril Fartogil doftorulti, ce am fostd atatil aici in casa
cfita i prin tara turcsca pe la Necopoia, i orT uncle a mersii, i viindd
aid mI-amti cefutil haculti mefi, ce mi-a maT rmasti din simbrie, talerT
30, de care profasisindti ca, nu i se intimplase sa-T dea, i dandu-mI zapisti
cu vrednice marturii, scristi insusT cu mama dumn-luT, W.& veclnda ca, am
ajunsii 'la o bola' de care in'am trdsii de m'am dusil dreptii la Manastirea
Dinteund-lemnd, si am luatil cinulti calugarii, s'ad intamplatil de a muritti

(1) Cod. XXIV, fila 123.

www.digibuc.ro
486 V. A. IIRECH1X.

dumn-luI aid si avutuld dumn-luT s'ad data sub pAstrare la epitropie,

si ell nu am maT pututii de a mal veni ca sl-mT cerd dreptuld mei; ci
md mei milostivirii Marie Tale, sA fie luminatA poruncA cAtre dumn-
lord boeriT nazirT.aT cutieT, cA dup aceld zapisii, sA-mT deA banil de simbrie
din avutuld rdposatuluT, A m6 clued iarAsl inapol la mAnAstire, 0, nu keciti
sA pieid aid, cA acesta zapisd este stiutd si de fiica rdposatuluT ce este
socia BuletuluT, ce se di aid, si cum va fi mila MArieT Tale.
Prea plecatA si smeritA a MArid Tale, Elisaveta ChlugArita de la mfinAs-
tirea Dintr'u n d-lemnii.
Dumn-vstrA, nazirilord epitropid de obsce, teorisindd jalba acsta, s
ardtap Domniel Me le.-1793 Maid 20.
Vel Logofetil de Tara de josii.

I6 Alexandru Constantina Moruzi Foevodii. Poruncimii Domnia Mea,

staroste de negustorT, dupA acstA anafor urmAndil, sA daT jAluiterel acestT
bani din avutuld numituluT r6posatil doctord, si O. id zapisuld, avndu-ld
in pAstrare d'impreunA, cu acstA anafork langA cea-laltA pereusie.-1793
Maid 24.
Vel Logofdtd.

Prea _Militate Dthnne

DupA luminatA porunca MArieT Tale am fAcutil cercetare jAlbel acesteia,

si aflaid cererea eT adevdratA, artAndu-ne si zapisuld CluceruluT Sculidatii
dohtoruld, scristi din let. 1788 Maid 16, adeveritil si de doud mArturiT, celd
din mAna jAluitreT, si scrie a din ttA socotla ce a avutd cu jluitrea
pentru drpta simbrie, in at& vreme T-a slujitd, 1-a rmasd datord talerT
30, ci ori-cAnd se va ivi cu zapisuld, sA aibA a plAti WA de nicT o pri-
cinA; ci fiind-ca numituld dohtord a muritti, avutuld sii inch din porunca
MAriel Sale Mihaid Voda s'a fAcutd mezatil, si stA in pastrare la starostea
de negustorT, pAnA a se face impArtela intre fiiT mortuluT, gAsimil cu calo
sA fie luminath porunca MAriel Tale cAtre starostea za negustorT, ca sa.
numere acesti banT jAluiteirel din pereusia dohtoruluT si sA oprscA zapisuld
de datorie impreunA si cu anaforaua acsta, dreptd clovadA ca sA-T scacIA
la socotlA; iar hotArirea cea deseversita rmAne a se face de cAtre In Al-
timea Ta.-1793 Maid 22.
Filaretd alii Ungro-VlahieT, Dumitrache Banuld, Scarlatil Vorniculd. (1)

(1) Cod. XXIV, fila 168.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MOBUZI-1793-1796 487

Mezatii.

_TO Alexandru Constantinti Moruzi Voevodg i gpd. Zemli Viahiscoe.

DupA pliroforia ce del DomnieT Mele printeacsta anafora boeriT departa-
mentarT pentru pricina acestoril case, poruncimO, Staroste de negustorT,
sa le facT mezatil dupa obicei. 1794 Martie 12.
Vel Logofeta.

Prea Indltate Ddmne,

Ilinca Capitndsa, impreuna cu fiul si Gheorghe de aid din Bucuresci,

kluescil MarieT Tale, el ea agenda la mare datorie, avendii si fete sa ma-
rite, i a1tii mijlocti de a plati datoria nu are, fail cAtil are douti case in
rnahalaua SilivestruluT, langa poclil o casa mare si o pivnita, se reiga Marie!
Tale, ca O. fie luminata porunca Inaltimel Tale catre dumn luT sta-
rostea za negustorT, ca sa se scta aceste case la mezatti sa se vinda ca
sa-sT afle pretil. De catre Maria Ta ni se poruncesce s teorisirnii jalba
lor, i s facemil cercetare dupa ornduiala, si in ce ohip vornti gag
cu cale, sa arkarnii Marie! Tale. Luminatel poruncT urmatorT fiindi, amtl
ceruta dela jaluitrea ca s ne incredintama de sunt casele bune ale loril
si spre incrediMare ne aretara doug zapise, ins: un zapisti cu let. 7280
Iunie 20, a soriT sotieT MinculuT Postavarulul, i cu fecioriT ei Oprea si Con-
stantinii cu dou marturiT, cu care vinde luT Pana CapitanuluT sotia jalui-
torulul o cas in mahalaua SilivestruluT, langa poduld tirguluT de afara,
drepta taleri 62, si zapisulii cu ltulil 7283 Septembre 1, ala SafteT TiganceT,
i a gineri-sti, cu trel marturil, cu care vinde, totti luT Para Capitanulti,
unil loaf de casa in mahalaua SilivestruluT clreptil talerT 18, pe care loci'',
dice Ilinca jaluitrea, ca a facutii casa cu baniT ei; ma! aduser jaluitrea
i dou marturil, pe Popa Tudorache duhovnicti din mahalaua SilivestruluT,
i pre unii Iorga Croitorulii, care dete marturie ca amOndou6 casele sunt
bune ale Ilinchel jluitrel far& de nici o pricina. DecT din cercetarea acsta
se alege, ca dupa zapisele caselorti de cumperaturi, si dupl marturia lul
Popa Tudorache, i a luT Iorga Croitorula vecinula eT, dovedindu-se casele
Ilenchil Capitanesei, ci vrndil ca sa le vinda, gsimd cu cale ca s fie
luminata porunca Marie! Tale catre clumn-lul starostea de negustorT, ca
sa ornduiasca telaU s strige casele la mezatii, dupa ornduiall s le
vinda, i baniT sa-I dea Ilenchi sa se platsca de datoriT i sh-1 marite

www.digibuc.ro
488 V. A. MUMMA

fetele; iar hothrirea cea desvrith rhmhne a se face de chtre Maria To.
1794 Martie 3. (1)
Dumitrache Clueerti, Dumitrache Varlaamg, Ioand Ganea Serdarg, Pe-
trache Clucerg.

16) Alexandra Constanting Moruzi Voevoclii i gpd. Zon le Vlahiscoe.

Intarima Domnia Mea ea sh sthpansch. numitulti Ioand sin *tefanu dela
mezatg cu bun pace. 1794 Martie 23.
Vel Logofhtil.

Prea Indl(ate Ddmne,

Dumne-luT biv Vel Serdarg Iordache Cantacuzino, prin jalba chtre Inhl-
timea Ta arath ch din inthmplarea vremurilorg, lipsindti i de aicT intr'alte
t6r1 straine in vremea trecuteT resmiriV, a calutti la grea datorie, avndg
i filch in vrsth, i neavndil alta mijlocg pentru plata datornicilorg, i a
face cele trebuincTOse fiiceT DomnieT Sale, a cugetatg a vinde nisce case
phrintescT, ce le are aid in BucurescY, pe podulti tirguluT de afara cu ph-
mintulfi lora, i pentru ca sh iasa, maT la bung pret5 de a svri tote celea
maT sus aretate, ins& datoril i zestre, se rgh. Inhltimel Tale, ca sh fah voie
a le vinde cu mezatti; pentru care fiindg ornduitg la judecata departamen-
tutu! de 5, dumn-lorg boeriI judecatorT arata InAlOmeT Tale cu anaforh,
eh din ceroetarca ce ail Omuta, se fact' sciute aceste case i de dumn-lorg
eh sunt ale dumn-luT SerdaruluT Cantacuzino, rmase clironomie dela pa-
rinV, *lute in parte, chnd s'ag desfacutti cu fratele DomnieT Sale, maT alesti
fiindti i datorie la mijlocti, gsescil cu cale cererea ce o face, prin care
anafora, mi se poruncesce mie prea plecath sluga Marie! Tale, starostea
de negustorT, ca dupa, anaforh sh urmezti a face mezatulti acestord case,
dupa obiceig. Primindti domnsca porunch, am urmattl 1 am pusg telalg
de a strigatu casele la mezatg cu totg loculti lora, in diastim de lunT se,
prin scirea rudelorg i a vecinilorg i a tuturorg de obte, dndti uniT i
alliT la mezatti, dupa obiceig, la celti din urma pretg a rhmasti asupra until
loang sin Stefang din BucurescI cu talerT patru ma pte-sute, peste care
pretu ne mal eindtt nicT din rude, nici din vecini, sag din altI strain! ca
sa dea maT multg, fiindg i cu voia vincltoruluT, le-am data mal sus nu-
mitulti loang sin *tefanti, dreptg acsta suma de talerT 4.700, care banT prin
maim mea T-ag i numratg in mnile vinclAtoruluT totI depling. Ci fiind-ch

(1) Cod. XXVII, pag. 20, III.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIIT MORUZI-1793 1796 489

cumpratorula cere intarire de catre Inltimea Ta, s fie luminata porunca

Mariei Tale, a i se da intarire la 'Tama de buna stapanire. 1794 Martie 21. (1)
Ala MarieT Tale prea plecata sluga.
Ioanti Starostea.

Anaforaoa ce s'a feicutic in dosulii ftUbe lu Diamandache biv Buluc-basa,

ca sd i se vincki o easel cu mezatii.

.1-6) Alexandru Constantin Morita Voevodi i gpd. Dupa pliroforia ce

ne dan judecatoriT cum ca lucrula este drepta a jaluitorilorti, care insar-
cinata fiincla cu datoriT, precum este sciuta i DomnieT Mele, prin zapcilcula
vatafului de Apro(p, cere BA si-o vinlit la mezat, poruncimil dar, staroste
de negustorT, s urmezi a face mezatula, audit insa de scire i rudelora
Matti PolizuluT, cata i tuturora altora, dupa ornduiala, i dela mezata sa
se vIn. 1794 Aprilie 4.
Vel Logof6ta.

Prea Indl(ale Ddmne,

Dupa ornduial, am ceruta pluitoruluT s ne indestuleze cu ce tine&

acea cas, care cere 56. 5i-o vincla cu mezata, i maT inti ne art& o ana-
for a. a dumn-loril boerilora judecatorT dela departamentula de spte, cu
ltulti 1792 Februarie, i cu coprindere, ea din porunca a alesa, a pretuita
tt zestrea rposateT Catinca, ce a fosta sotia dumn-luT SlugeruluT Scar-
lattl Mihailescu, moqiT, tiganT i altele (intre care se vclii i acesta casA
cu locula ei, insa a patra parte din casele camarasulul Asanii), i a hota-
rita pe jaluitora din partea sotieT dumnd-lul Slugerulut Luxandra i pe
chira Dumitru Polizu din partea fica-siT, ca s rspuncla dumn-luT Sluge-
ruluT in nahta talerT 7.306 banT 30, partea sufietuluT i (lips), i numiOT,
adeca jaluitorula i Polizu1i, sa, stapanesca Vita zestrea rposateT CatinchiT,
cumnata dumn-lora; ne maT are'ta jluitorula si altti zapisa al dumn-luT
SlugeruluT Mihlescu, totti cu ldtula 1792, dela luna luT Maiii in 23, prin
care arata a a primita jaluitorula talerT 3.756, afara din alV talerT 1.262,
ce 1-aa fosta asupra-T in m4catre, invoindu se si pentru altele, in care
zapisa arata ritosa el s'a exoflisitti, i nu are a se amesteca la vinclarea
case! sail la alta-ceva1. Deci nevglndu-se inteacdstil exoflisticona i 'nu.

(1) Cod. XXVII, pg. 24, III.

www.digibuc.ro
490 V. A. IIRSCHIA

mele PolizuluT, ca ala unuia ce a fosta i ela de o potrivg clironomg cu

jAluitorula, pre acea a treia parte din zestrea r6posate1 CatinchiT, am in-
trebatii pe dumn-luT Slugerulg Mihglescu, avntlu-la tovar i judecgtora
cu noT aicl la departamentil i ne artg cg tag acea zestre fiinda la dumn-
luT, s'a invoita in urma judecaliT cu jIuitorul, i apoT jAluitorula a data
partea PolizuluT cu mosia BelitoriT, ala cgruT preta fiinda maT multi'', a in-
torsa i Polizula acelfi prisosg tota la Diamandache, i pe acea a patra
parte de casg a r6masa Diamandache bung stApo.ng; ci dinteacesta tacrira
ala luT (lamas luT SlugeruluT si maY alesil din exoflisticonula dumn-luT, ra-
mAinda doveditu, cg jaluitorula Diamandache cu bung credintg are acea
parte de casg cu locula eT, gasimti cu cale, dupg cum prin jalbg cere, ca
sA alba voie sg si le vindg cu mezata, numaT dumn-lul starostea sg fie
datora a da de scire, la totT chtI li se cuvine protimisisg dupg pravill,
adocg la rude si vecini, si de cela maT din urmg musteria starostea va in-
sciint Marie Tale, de numele luT, ca sg i se dea deosebitg intgrire pentru
cea nestrAmutatg stApAnire cu liniste; iar hotArirea cea desOvrsitg rmne
a se lace de cgtre InAltimea Ta. 1794 Martie 17.
Constantina Baratovg, Scarlata Mihglescu, Ioana Medelnicera, Mateia
LAcustnula Slugera. (1)

Noghiu Iosif, sudifuli Chesaricesea, pentru Ungoqii p4 Tiringheru negufcitor,

totii din sud Prahova, cci avAndii datorie la ei, cere sci li se vincld nisce
marp a iorrf cu mezatil pentru implinire.

16' Alexandra Constantinii Morazi Voevodii, boj. mitos. Poruncima

Dornnia Mea, staroste de negustorT, prin scirea aghentiel s faei mezatula
acestora lucrurT, i baniT sg se dea jAluitoruluT de cgtre zapciula cela orn-
duita, vAtata de aprodY, i sg se ie adeverintg, care impreung cu insem-
narea pretuluT, ce va esi la mezatg, sg stea la starostie, spre a fi sciutg
pricina acestora ori in ce yreme. 1794 Maia 30.
Vel Logoftil.

Prea Incil(ate Ddmne,

Dupg jalba ce a data IngltimeT Tale Noghiu Iosifa, suditula Chesaricesca

pentru una Ugof,46 i Tiringheru negutAtorT dela Prahova, ce sunt datorf
la alcT negustorT iar dela Prahova, pentru care datorie cerea BA li se vinclg

(1) Cud. XXVII, pag. 14, V.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LTA MORT:MI-1793-1796 491

cu mezatil nisce martA, ce o are aid in hanuld lul sfeti Gheorghe, pentru
care de atria InAltimea Ta, ni se poruncesce ca prin scirea aghentiel des-
chiclndti, unde stint acestea lucrurT, maT intaid BA fad, catagrafle de
tote, puinclu-li-se si prep, cercetAndd de stint si vre uniT din raiele, earl
ad sA ioe dela acel negutatorl, si cu anafora sA arete MArieT Tale. DupA
luminatA poruncA fiindd urmAtorT, fatA cu jAluitoril impreunA, si cu eel
orenduip de cAtre dumnO-luT seniord Marcheliu, am fAcutit acOstA eatagrafie,
dupA cum se vede; iarl pentru ch vord fl datorT si la vre-uniT din raiele,
dupA cercetarea ce am fAcutd, am luatd pliroforie, ca nu aunt. 1794
Maid 27.
Ald MArieT Tale prea plecatA slugA.
Ioand Starostea.
TAT.. BANI

5, 5 bucAtT floreth numOruld 3.

9, 21 10 N (( (( 2, po banT 105 bucata.
7, 60 15 ipacii floretd ingustd, bucata po banT 60.
2, 75 7 a a N banT 45.
14, 14 cop catifeA negrA, cotuld po talerT 1, in patru petice.
7, 7 ipacii catifeA de lAnA nOgrA, cotuld po talerT 1.
3, 3 fludA ngrA cu fad, cotuld po talerl 1.
7, 30 14 alba cu floe, cotuld po banT 60.
12, 30 8 o si 6 rupT fludA ngrA cu florl de fird, cotuld po tal. 1, banT 48.
67, 96
6, 72 16 (( zAbranidi negru, cotuld banT 42.
4, 16 (( 0 30.
5, BO 10112 cop zAbranicil de Niapoli, negru, cotuld banT 60.
3, 90 5 tabacherY de purtuland, una banT 90.
, 27 3 tutine (duzine) nasturT, cAte banT 9.
6, 90 12 tabauherl cu petre.
93, 45
3, 45 6 tabached ipacd asemenea.
, 81 9 herd albd, 1 po banY 9.
8, 2 tutine (duzine) catarAml nemtestT.
, 48 8 tocurl de condee de plumbti.
2, 30 2 perechT si und fantald inele cu sOpte lumini.
18, 21 12 cop i und rupd drughetd albd, cotuld po talerT 1,60.
126, 30
34, 36 22 cop i rupT 7 maltehti albastru cu floe, cotuld po talerT 1,60.
101,105 811/2 cop vArgap malteht, cotuld po talerT 1,30.

www.digibuc.ro
 492 V. A. URECIIII

,
TAL. BANI

13,105 9 cotT i rupT 2 atlasti negru, cotula 1,60.

48 8 a holbotA cu mArgele, cotulti banf 9.
3, 72 72 asemenea holbotA maT ingustA.
280, 36
,105 1 pereche strimft de lanh, buni.
1, 30 5 perechT strimfl stricatT, pereche po banT 30.
4, 4 strimfl bunT.
58,105 19 coy qi 5 rupl postava ghiuvez de olandA, cotuld talerT 3.
6, 78 17 cotT, i 6 rupT ireturT de catifea cu florT, cotul5 banT 45.
37, 66 15 1/2 coff deto numrulit 361.
15, 33 47 coCT said qireturT catifek numrulti 364, cAte banT 39.
13, 90 50 cotT deto, asemenea maT ingustA, numruld 365.
16,104 56 cotT qi 2 rupT deto, numrulti 366, cotula po banT 36.
16, 36 59 cott qi rupT 6 deto, cu florT numrul5 368, cotulti po banT 38.
7,105 35 cotT deto maT ingust5, numrulil 367, cotula po banT 2/.
509, 78
6, 30 50 cotT deto cu forT, numrulti 362, cotul5 po banT 9.
2, 13 cotT 7 rupT deto, numkulti 350.
468, 93
3, 3 cotl postavil de olandA, po talerT 3 cotulti.
9, 18 coCT fludA albA cu florT, cotulti po banT 60, in 3 petice.
15, 15 cotT fludA ngrA cu fir, cotulti po talerT 1.
6, 6 bucAtT floret5, numrulti 3.
7,105 9 bucAtT floret5, numrulti 2, bucata po banT 105.
115, 78
7, 60 15 bucAtf floret5, nurnrulti 1, bucata po banf 60.
5, 10 bucAtT floretti maT ingust5, bucata po banT 60.
7, 15 7 cot1 qi unit rup5 catifea de liana in 4 petice, po tal. 1.
4, 30 4 cotT i 2 rupT deto ngrA, po tal. 1.
533, 63
6, 90 15 cotT zAbranicti negru, cotuld po banT 54.
15, 36 51 cotT zAbranicti negrti, cotul0 banT 36, petice 3.
5, 30 11 cotT deto de Niapoli, cotul5 po banT 60.
2, 30 3 solnice de purtelun, una .po banT 90.
5, 30 7 tabachere de purtelunti, una po banT 90.
574, 39
3, 4 tabacherT de Bak), una po banT 90.
4, 60 ' 9 lantioT de csrnice de .a1amA, iso banT 60.
1, 3 13 1/2 tutine nasturl negri, tutind (duzina) po banT 9(1

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIA moeuzi--1793 1796 493

TAL. BANI

5, 10 tabacherT de akin& cu pietri, po banT 60.

6, 48 16 tu%ine cercel prostr, po banT 48.
594, 30
.1, 90 7 hartiT inele cu 7 luminT, cate banT 30.
18, 6 pacurT inele cu 7 luminT, 2 hartiT, po talerT 3 pac.
2, 30 30 inele roza, cate banT 9.
2, 21 8 hartiT in 2 trite cerceT cu pietre vinete, cate banT 30.
4,, 9 pecep de tumbacii, po banT 48.
.4, 60 12- tabachere co pietrele tote. -

3, 45 3 si 3 tetaste tabachere herti alba, po banT 9.

630, 36
10, 2 1/2 tucine cAtarAmT nemtesci.
.1, 24 2 tutine. ciasrnice de cositoriti, tucina po banT 72.
24, 21 10 cop i NTT 6 dulghetil alba, cotulti po tal. 2.30.
71, 9 56 cop qi 7 rupT maltehti vargatti in treT bucap, po talerI 130
. cotu1i1 patatti.
, 81 9 oglincIT de lemnii, numgrulii 2, po banT 24.,
.,108 12 ogiinclY, numerulti 3, po banT 9.
738, 93
2, 12 28 og1in4T de 1emnti, numrulti 4, po banl 9.
1, 96 2 tuOne oglincll numrulti 5, po banT 108.
--, 45 5 ogiinclI de lemnti mid, po banT 9.
5, 60 36 cop holbot de mtase cu firti, po banT 18.
, 48 8 cop holbota cu marge1e, po baril 6 cotulti.
748, 60
2, 54 49 cop ipacil holbota, cu margele in 2 bucap, cotulii po banT 6.
1, 42 27 cop holbota maT ingust, po banT 6.
2, 75 3 perechT strimff de lana buna, eke banT 105.
2, 8 perechT strimff stricap, perechea banT 30.
2, 84 7 tabacherT galbene de alarna cu smaitti, po banT 12.
757, 75
, 54 3 tutine nasturi cu pietre po banT 18.
48,111 163 cop de siretti de Barfon cu florT, numrult 296, po banT 36.
12, 9 48 op deto, numerulii 297, cotulil po banT 30.
9,108 33 cop deto, nume'rulii 306, eke banT 36.
829,117
11, 53 36 cop deto Bade, numrulti 308, cotulti po banT 39.
12, 36 49 cop deto, numrulti 309, cotulti po banl 30.
4, 48 36 cop deto, numrulti 310, po banT 27.

www.digibuc.ro
494 V. A. UREMIA

TAL. DAM
10, 78 71 coil (lets) ingusta numrulti 311, ate banT 18.
10, 42 69 cotT holbote negre, i albe de catifek numrula 1312, po banT
18 cotula.
878, 54 AdicA optfi sute gepte ded i opta, i banT 54. (1)

Cu anaforaoa din 30 Iunie 1794 Ioanfi Staroste raportzA cA judecAtoriT

dela Departamentula de 7, judecenda pricina lu1 Andreia Salvaragiu din
Bucuresci, care-1 cere datoria de bani, ce o are la ela Nitu Postovarula,
de talerT 115, judecAtoriT aa gAsita drepta, ca Nitu rid. plAtescA luT Andreia
datoria ce are, cu clobenclA cu tota talerT 107 numaT, fiindfi legata prin
zapisa i avnda i amanetatA la numitula Anclreiti casa sa din maha
laua DobroteseT; dar ne avnda bani, s'a pusa casa la mezata. UrmAtorti
ffinda luminateT poruncT, am pusa telalil de aa strigata casa la mezata, ins&
numaT binaua, fiinda locula innAstiriT Radulul-VodA, dou luni in audulfi
i sciinta tuturorfi; dela mezatfi ail iqitil talerT 75 ; dar in urmA pArin-
tele Arhimandritil Ignatie, egumenula minAstiriT Radu-VodA a mal datfi
pe deasupra buil 15, i trhgendu-se ceT-l'alIT muteriT totT ; cu 5 talerl
i 30 haul s'aa plAtita telaliT, iar talerT 69 i banT 105, ce a Amasa s'a
data lul Andreifi ; iar pentru restula de 37 talerT i 15 haul pan& in sorocfi
de 4 lunT sl-la respundA Nitu negreitfi. Egumenulfi cere carte de intArire
pentru casa cumpratA la mezatt.
Domnitorula acordA intkrirea ca memAstirea s sapensch acea casA in
pace, ca una lucru ce s'aa vinduta cu mezata i pe insu0 pAmentula Wt. (2)

Una orna datora este pusa la inchisre dup reclamatiunea creditoruluT.

EIS nu negA datoria, dar n'are cu ce plAti ; nicT avere n'are, nicT chezaT.
A. Moruzi, cu resolutiunea din 12 Novembre 1794, stabilesce una prin-.
cipia noa relativii la constringerea corporalA ; ela dice : 15 clile se clA
datorniculul (creditoruhli) soroca ea sit dovedscA pe cela inchisa de are
vre-una fela de avutil, lucru miratora sail nemicAtora, i sa arate la spa-
tarie, ca al se implinsca ; iar nedovedindfi nimica, poruncimil sA se slo_
bza dela inchisre. (3)

(1) Cod. XXVII, pag. 9, IX.

121 Cod. XXVII, scara 12, fila 37 verso.
(3) Cod. XXVIII, scara 17 fila 83 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUT MORUZI-1793-1796 495

Anafora, a se vinde cu mezatii o caset a dumn-lui Spettariii Nicolae

Cantacuzino.

ith Alexandru ConstantinO Moruzi Voevodii i gpd. Zemle Jlahiscoe.

Poruncimil Domnia Mea, staroste de negustorY, s urmezi a face mezatulil
acesteI case dupA obiceiil. 1794 Decembre 19.
Vel Logoretil.

Prea lnltate Ddnine,

Dumn-lur biv. Vel SpAtaril Nicolae Cantacuzino, prin jalbA chtre Intl-
timea Ta, cere ca prin porunca sh se strige la mezatil o cash, ce are de
vinclare in mahalaua . . . aici in Bucurescr, dup care ni se poruncesce
BA vedemil sineturile ce are, vi dupa cum vomil Os! cu cale, cu anaforh
sA Insciinamti, cAreia porund urmAtorT fiind, i cercetndd, se dovedi ch
casa este bunA a domnier-sale, luatA prin zapis ot let. 1793. Iulie, dela
Petre, Logofkil spAtArescil, cu schimbil de movie, vi ava flindil a dumi-sale
PAM de nicr o pricinA, gAsimil cu cale BA fie luminatA porunca MArier Tale
cAtre starostea de negustorr, ca dupA renduialA sA se strige la mezatil, vi
pretulil ce va ievi in cea de pe urmA, de va fi primitil vi de vincptorii
sh. se dea in 'liana dumne-lur, iar hothrirea cea desvrvitA remfine a se
face de care InAl%imea Ta.-1794 Decembre 15.
Dumitrache Catargiil, Dumitravco Varlaamti, Ioan Gheciii Srdaru. (1)

Prea Indlfate Ddmne,

Din luminatA porunca MArier Tale, prin zapisula dumn-lul v&tafulti de
aproclr, s'ail artatil inaintea nestrA Gheorghe i Dumitru, fir reposatulur
amAravil Sterie, cu jalb6. ce ai data la InA4imea Ta, cerendil ca sA se
vinclA cu mezatil o vie pArintsch, ce au in valea Poenir sud Saac; pentru
care fAcendg dupA porunch. cercetare, se dovedi cl acesta vie este remash
clironomie dela cAmAravulil Nicolae, mou1 lora, care vi insuvr o cump-
rase dela unti Ioan Gheorghiu, cu zapisul ce se veclii de catre nor ot
let. 1763 de sunt trecutr peste anY 31. Deer dupA cercetarea ce fAcumil,
fiindfi via bunA a lort, fArA de pricinh, gAsim cu cale sA fie luminatl
porunca MArier Tale cAtre dumn-lur starostea de negustorr, ca dupA oren-

(1) Cod. XXVIII, pag. 89, 1I-a.

www.digibuc.ro
496 V. A. UREMIA

duialA sA pue a se strig la mezata, si la care din musteril va rmne

asuprA, cu multAmita vinclkorilort, va numra si bang, si dupA zapisuln
ce va lua, dela dinsit impreunA cu cele vechT sineturt va stAphni nesu-
peratti; iar hotkirea ce a desversitA rmne a se face de cAtre Inaltimea
Ta. 1795. Ghenarie 15.
Dumitrache Fotache, Dumitrache Varlaamti, Teodosie biv Vel Slugerti. (1)

Dat'am Domnia Mea acestil domnesdula nostru hrisovii luT Dimitrie

ca sA ailA a line si a stApani vase mosil in sud Teleormanti,
anume: CAtunenca, Gropesca, Fudeca, PetrosaniT, Fntnelile si Zimnice-
lele, ce le-au cump6ratti dela dumne-luT cinstitti si credinciost" boerulfi
DomnieT Me le, Ioanti Damaris biv Vel Vist., care acestea numite mosiT
foseati ale rposatuluT paharnict Zamfiru, fratele mai sus numituluT boeruliff
Domnid Mole Vistieruln Ioni0, ce a tinutit in cAsAtorie pe Maria Canta-
cuzino, cu care nAscendil o copilA anume Safta, an clironomisitu numita
Maria Cantacuzino aceste mosil si t6te alte acareturT ale sotuluT st" pre
obrazulii copilel, si le-ati stapAnitu pfinA dad in trecuta vreme a rAsmiritil
s'ati mutattt Maria Cantacuzino, cu copila dinpreunA, de aid din Ora Ro-
mfinescA cu locuintA la Rosia, undo an fAcutil cerere si rugkiune la Im-
prAtesca Curte a Rosit ca sA mijlocescA cAtre Ina lta ImprAtescA POrtA,
de a se trimete porunc aid, s se vinclA la mezatti tote acareturile, ce
le are in pAmintuln OM, si sA i se trimitA banT la Rosia, orenduindti sl
epitropti si vechiln alt.' sCti aicT pe re'posatulfi cinstitil VitA Consult' aln
Rosa, Seniorn Ravicin, prin scrisere cu iscalitura sa, care a arkaro ViO
Consululti de s'an veclutti la acestil Divann, scrisA cu let. 1792 Februarie
27, ca sA epistAsescA la vinclarea lorn cu mezatti si sa, primescA si banit
Dupl a cAruia rugAciune invoindu-se prea Inalta Pert& la mijlocirea Curcel
Rusescl, trimis'an ImperAtescA poruncA Inca de maT nainte catre selefulti
nostru, Domnia sa fratele Mihain Sutuln Voivodn, care s'a gasitu de not
pastrndu-se in cinste aid la sfinta Mitropolie a feriT pentru siguranca
cumperatorilorn, ca sA se vim-A tote lucrurile MarieT Cantacuzino si ale
fliceT sale SaftiT, miscAtre si nemiscAtOre.
DupA care ImprAtescA porunch, alegendu-se si cur4indu-se inthit, prin
cercetare de juclecatA a parinlilorn arhierel si a dumne-lorn boerilorn Di-
vanuluT, aceste mosiT, si alte acareturT impreunA, de bune si drepte ale
MarieT Cantacuzino si ale fliceT sale Safta, precum am v'eclutil Domnia mea
din sineturile judecAtel, dela Noembrie let. 1792, de-oparte a (lath Domnia
Sa poruncA la starostea de negustorT, unde este obicinuitu de se face vin-

(1) Cod. XXIII, pag. 69, II-a.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Ur MORIM-1793-1796 497

q&rilet lucrurilord cu mezatti, precum am vlutii pitaculd Domniel Sale de-

la let. 1792. Noemvrie 12 ci s'a pusd porunca Imp 6rAtscA in fapt.1; cle altA
parte slit-10a lord pArintiT Archierel, ci cu totT domnialord boeril OreT de
obcte, prin anaforaua lord in scrisii, ad facutti rugAciune cAtre Domnia
Sa selefuld nostru de a arta, la prea Inalta PrtA, cum cA lucrurile acestea
pte dupl vremI sA le caute ci sA le erA copila aceea, ci dupA ce se va
ajunge in vrstA ci in cunoscintA dupA mrtea mume-seT, sA se ci intrcit
in tat% cu locuinta, artndti atuncl eh n'ad mersd de bunA voie la Rosia,
ci a fostd dusA ca o nevdrstnich ci ic1 va cere clironomia pArintscl, ci
de este cu putintA a se face mijlocire sA rtunfie vindarea lord; ci a venitil
aid doilea poruncA dela prea Inalta Prta, care iarAcT am gAsit'o Domnia
Mea pAstrindu-se la Metropolia tril, cum cl la mijlocirea Imp6rAtecteT
Cull a RosiT s'a facutd musa-adea, care este pururea legiuitA intre ImpO-
rAtil de a se face, ci trebue BA se vindA negrecitd tote lucrurile ci acare-
turile atatti ale MarieT Cantacuzino, cAtil ci ale fiicet sale, care fiicA a sa,
in viatA nu va maT 11 primitA in pAminturile ci trile OtomanicesceT
ImpiSra4i1 a se InsAlAclui, ci sA so desfacA cu totuld din pAmintuld Orel,
dupA cum ci la ImprAtescile ponturT ale pAceT s'a legatit acsta pentru
ceT ce se vord muta dela o stApanire la alta. Acsta dar poruncA ImpArti-
tdscA andu-se in urmA ci cAtre noT, ca slt se urmeze cele dintfiid, ci sA
ieae trba se'vercire in faptA negrecitd, a se viude adicA tote, ci sA dAniti
cumperAtorulul domnescile nstre hrisve de intArire ci de bunA stAph-
nires amd cerutti Matti dela starostea de negutAtorT de ne-a artitatil ur-
marea mezatuluT ce s'a Mouth, panA la venirea DomnieT Me le aicT in Iarl,
care .gAsindu-lii deschisti, nesevercitd, amd data, dupa, cererea rgposatulul VitiA-
Consult', vechiluld ci epitropuld MarieT Cantacuzino, porunca nstrA prin
pitacii la starostea de s'a fAcutil de isnvA mezatuld intru auduld tuturord,
unde ad fostd fata ci insuci VitA-Consuld ald Rosil, prin scirea rudelort
ci vecinilorti ci de obsce a tuturord ci dela mezatil a cump6ratti mal sus
numituld boeruld Domniel Mele vistierd Ionic& Damarisa, atfitd acestea
mociT, catil ci alto acareturT, adAuganda preste pretuld ce a data tocf alp
mucteriT mat multd, ci ad r6masd dumn-luT bunt' stApO.nd cu volnicie ci
cu putere destivercitA asupra lord, chruia clupA ce ne-amd pliroforisitd
Domnia Mea dela insucT VitA-Consululd cum cl s'a multumitd la suma
pretuluT, ce a adausii peste totT alp' mucteriT dumn-lul Vistieruld Ionit1
Damarist, ci cum cA a primitil ci totl baniT deplind, i s'a data ci domncs-
cult% nostru hrisovd de intArire, cuprindkoril ato.td do aceste mociT, att.'
ci de tOte cele-lalte acareturT, eke ad cump6ratd, cum sA vede la m'ainile
dumn-luT pe largd, dela let. 1793. Din care acareturT, fAcndfi dumn&luT
acum vindare acestea mat sus nuruite cse mociT dela Teleormand, 4
Andel.: A. IL Tom. XV. ifemoriiie Sect. Istoriee. 32

www.digibuc.ro
498 V. A. TrftECHil - 11.
mal sus numitulti eutrip6rAtord Dumitru. pria zapisulti dumn-luT ce-16
vgclum cli let. 1795 Ghenar. 15, iscAlitia de dumnAul i de' alte mArturiT,
in care aerie c prin invoire i cu bani numeratT I-a vndutil acestea se
mohiT, ce hunt tote de stinjinT hOpte mil dou sute pte-clecl i patru,
stnjenulii po talerl trel, carl faCti talerl doue-clecT i una de _mil optU
sute nou6-clecl i doT i a a priimitil toff acetl bani in mainile dumn-
Jul dfindu4 i tOte sineturile vechI i nou, ca la o vinqare svOrita, cu
tt ornduiala el; dupA care dumn-luY vistieruld IonitA fAcut'a rugAciune
Domniel Mele in scristi spre a da numituluI cumpUrAtorit i domnsca
nstrA intArire pentru siguranta lui, flindfi c sinetulti domnesdi ce are
dumn4luT pentru `a,ceste moil de cumpgrAtre dela mezatii nu pOte sA-Ri
deie, flindii cuprinclUttirti hi de alte acareturT ce a mal oumpUratil, care
tote sent cuprinclaOre inteunult; a cAruia rughciune mit primit'o Domnia
Mea, i intAiti ani datu poruncA la dumn-luT cinstitfi hi credinciosii boe-
ruld Domnier Mete Vel Logoftti de- tara de Sus, Nicolae Filipescu, ca sA
arate in Divanu la top dumnO-loril boerili de sunt cine-va1 mohteril
sail nu, hi nead datii pliroforie prin anafora in scristi dela 22 ale lunel
acestia, dam cl a insciintatu i a arkatil la totl, hi in celea de pe urmA
a primitil rspunsil cA nu este nimenea muteriti.
Aiderea buiurdisindu anaforaua dumnO-lul, amq data la mfiinile cum-
pgrAtorulul 1 acestti domnescula nostru hrisovti, dupA rugAciunea
dumne-lul Vistierulul IonitA Damar is, ca pentru niece acareturT ce in pu-
terea porunce! ImprAtescl, vinOndu-se la mezatO, i cumprndu-se, de
dumn-la, Vistierula IonitA Damaris, a avutd totA volnicia i stApknirea
a le' vinde, a eAruia vinclare s'a fAcutil L ciutA 1 ounoscuta. de fatA la
top; precum argtAmti mal sus. Dreptii aceea sA aibA a .tin i a stApni
Dutnitru tote aceste moil, dupa zapisula dumn-lul Vistierulul
IonitA, i dupA duprinderea cartiloril de hotarnicil, earl prili porunca Domniel
Meld s'a facutti la fata loculul, trAgOndu-se ci impietrindu-se cu boerl in-
teadinsu ornduitl Inca dela Mt. 1793 Iunie 22 i s'a ales suma stfinje-
nilord a fiecti-cAreT moi1 aha precum le ar6tAmil; insA : mohia CAtunnca
Gropenca hi Fudeca, ce stint totil unit hotarti, a tras'o inthiu despre rd
arita la capuld moieT dela cmpU, puindu sfra dirt hotarulti modiel Pie-
tropnilord in sus printre dou drumurl earl mergii la Cocoletti, unde s'a
Montt grOpA, in clreptulu rAzorulul de telinA a 11.1T Stoica Lungulti din
Pietroani, i a luI Petco Stambolla ; e bine trasfi dreptit in curmeziti
spre apusil la movila GrAditiT, unde este piatra, ce se hotArasce cu mocia
Stolniculul Gheorghe, i s'ad gAsitd stanjenl 1775 trAsura, dela mijlocil a
pusA sfOra iar din media Pietroanilor6 in susti dela hotarulit de piatrA,
ice s'at gAsita in silihtea satulul dela vale- de satu in marginea drumuluT,

www.digibuc.ro
 DOMNII LITI MORDZI-1793-1796 499

ce merge la GaujanT despre ame4A-cl1 de drumt, qi a mere' drepta in

sus pang. la &AA de movila luT Ursuletil prin Crucea de piatra din Rus-
culic in marginea viilora Bragadareniloril, ce este pusa dela dlfi de via
luT Stoianil Ur Id fn ligvd, in hotarulil moqiel Stolniculul Gheorghe, in
josil pAn in drumulil Sa1a9u1u1 la gura ghrliT ThlAcioica stanjenI 2150,
care fAcendu-se rnasd ah remasil stAnjenT done mil una suta cincT-4ecT,
mo9ia Pietro9ani1; trasura dinti s'a facutil despre resaritil la capu1I mo-
qiet dela campil, puind sfera din hotarulii moklieT Catunnca in jos, ce
este piatra pusl din jos de Crucea de piatra, qi ati mersit prin tufele hit
Marco, 9i de acolo in josil papa in hotarulil Gaujaniloril, mo9ia Demnel
BA19.01, uncle este piatrA, aii eitti stanjenT 1625; trasura dela mijloch iarA9T
din hotarulil CAtunenca, din piatra ce este in si1i9tea satuluT CAtunenciT
langa drumule. Caujaniloril, ati trasti spre resaritil Vilna in potriva uneT
be9icuk1, ce este despre mcla-npte, in hotarulil GAujaniloril, mo9ia mfinAs-
tireT CotrocenT, unde ati facutil grad, stiinjenT 1990; trAsura dela apush
pAna la apa DunariT iarA91 din hotarulil CatunenciT panA in hotarulil Gau-
janiloril la garla luT Oionta, stanjenT 1807 1/2 qi masd remanil stanjenT una
mie opal sute 9pte i jumetate, din care tta acsta sumIi de stanjenT
jumetate este a stolnicesei Caterinel BAlAcencaT; i totil prin douti ii s'a
urmatti stApanirea. Si mo9ia Fantanelele, inthia trasurA, despre resaritil la
capuld dela cfimpii, din hotarulil mo9ie1 Suhaia a manastiril Clocociovulh,
din sus de grba ce este in gAvanulii GiuliT in jos spre miaejA.i, pAna
intr'o be9icuta, unde s'a fAcutil grba i acolo se lovesce in capa cu mo9ia
ZarafeeT a vamepluT De91iu, 9i de acolea sa injuga spre apusil en mo9ia
Paulesca pan in hotarula Zimnicilorti, unde este piatrA, stanjenT 2139; tra-
aura dela mijlocii, din hotarulil Zimnicilorh, din mo9ia ce se chiamS, Hotarii,
din grpa unde este qi piatrA dreptil in sus pe drumula cela mare, pe
deasupra Fantnelilorti, Ora in hotarula SuhAT in Rusca, ce poen% la putulil
luY Barbu Cazangiu stanjenT 1279; trsura a treia, din hotarulil mo9ie1 Zimni-
ciloril in sus unde este piatr e. intr'o balt in capulii HainuluT pe malulti DunariY
panA in hotarulil SuhAT stanjenT 1709, remanii masa stanjenT una mie 9pte sute
moue; mo9ia Zimnicile intaia trAsura despre resAritil la capulti mo9ieT despre
climp6 din hotarulil Zimnicele in jos, unde aunt done pietre la unti locti trite()
csta despre resaritil de movila SereT, de acolea drepta in curmezi9a in
Gavanulh cu UlmiT, unde s'a impletitti GhimuletiT MicT, s'a Mouth grObA
in hotarula mo9ieT HerescaT, stanjenT 2525. TrAsura de mijlocu din ho-
tarule Zimnicilord in jos, din piatra ce este dreptil greba ZaiticuluT pre
drumulii Scaiescilord la vale, pre ling& balta, pana la movila ce este taiata
de care prin done locurT, ce se hotarasce cu mogia Heresca, stinjenT 2443;
9i trasura la capulfi despre apusii pe langa DunAre, dinteunii grindti cu

www.digibuc.ro
600 t A. linettil.

pelind, uncle este piatrh, hotarulfi mo;ia Zimnicilord, dreptfi in jos pAnh
in gura Oriel la unchiau Gheorghe, stttnjenT 2565, i trel sferturT, rdmAnn
mash stAnjenT doug mil cinci sute unt-spre-clece i jumgtate, cu care s'a
incheiatt Oth suma stAnjenilorn ce ad cumpgratfi, k5i am adeverita hriso-
vuld acesta cu insuc# credinta DomnieT Me le, Ica Alexandru Constantinfi
Moruzi Voevodii, 'id cu credinta prea iubitilorn Domniel Me le ill, Constan-
tint Voevodd, Dumitraqco Voevodfi, Nicolae Voevochi, Gheorghe Voevocla,
martorl flinch!' qi dumn-lorn cinstitiY i credincioiT boerT VelitT aT diva-
nuluT DomnieT Me le, pan Nicolae Brncovnu Vel Band, Ienache Vhch-
rescu Vel Vist., Manolache BrAncovnu Vel Vorn. de Ora de sus, Cons-
tantinti Caragea Vel Hatmann, Dumitrache Manu Vel Sptarn, Nicolae Fi-
lipescu Vel Logofgtn de Ora de sus, Costache Ghica Vel Vornicfi de Ora
de jos, Radu Sl Atinnu Vel Vornicn, Manolache GrAditnu Vel Vornicd,
Constantinn .tirbey Vel Logofdtii de Ora de jos, Lucache Vel Postelnicti,
Dumitrache Hanger lan Vel Comist, Dumitralco Racovith Vel Clucern, Ioanfi
CaramanlAfi Vel Paharnicn, Grigorie BAlAcenu Ye! Stolnicfi, lordache Vel
Slugerii, Grigorie Vel Pit., i Ispravnicd Nicolae Filipescu Vel Logofdtfi
qi s'a scrisa hrisovuld acesta la ald treilea and dintru intAia domnie a
DomniT Me le, aid in oraphi scaunuluT DomnieT Me le Bucurescl, la anil
(lela zidirea lumeT 7303, iar dela Hriatosn 1795 Febr. 27, de RAducanu
Poenara bivl 3-lea Logi. Condicand. (1)

g. Protimisisii.

Importanta legeT protimisulul pentru neinatreinarea pAmintuluT Ore am

demonstrat'o de-alunguln volumelord I.V a Istoriel RomAnilorn. Lama
aci o nouh eerie de acte din earl se pOte ved, cum protimisulii este ob-
servatd inch cu Ore-care sthruinth i sub Al. Moruzi, la yinclarea de im-
mobile.
1) Lint act'''. de acsth naturh, din 25 Aprilie 1794.
2) In actele din 2 Maid 1794 se pte ved resolutiunea Domnitorulul de
a se vinde o vie i o cash prin sdrea tuturorit ce li se cade protimisisil.
intro acetia, la vil shdite pe pAmintil streinn, este i proprietarulti .ori.
ginarn aln phmintuluT, pe care s'a saditil via i pentru care pamintii eh-
ditoruln plAtesce otaftind.
3) Acte din 1794 Novembre qi 1795 Martie, relative la procesuln dintre

(1) Cod. XXVI, pag. 247.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW Komi-1793-1796 501

Dumitrache Lerescu din judetuld Arge5 ai Androne din Mune Id, dela
care cere sh rescumpere eI dreptuld de protimisisti, o parasiate de vie,
ce pirituld a luat'o dela G. Romanescu dreptd datorie. In aceste acte se
pte vede a mezatuld uneY vii urma, obligatord O. se fach in 40 de 4.ile
fax' de care vinclarea este anulath, etici nu este timpil de ajunsti, altd-feld,
pentru ca sh fie deateptat1 eel cu dreptulti de protimisti.
4) tActe probtindd a OraniI avead protimisia la arendarea moiilord pe
care sunt aaezatl.
5) Celli indrepthtit la protimisil urm sh ilia ch n'ati trecutd mal multd
de 30 ctile dela gine, de cfind a aflatti despre mezatuld immobiluluY. (Ac-
tele din 1794 Martie 19 ai 25).
6) Vel Sphtard Vachreseu cere luI Vodh, in 12 Aprilie 1794, sh. i se re-
cunesch dreptuld de protimisfi la arendarea muntilord din judetuld Dam-
bovita, pe temeid ch are acolo CeOrii. Curish este argumentarea
.
ai pro-
punerca vestituluT boerd.

16 Alexandra Constanlin4 Moruzi Voevodii. Porurmimd Domnia Mea,

staroste de neguOtorY, duph cum se cuprinde maY jos intr'acest anafora,
sh urmezi a face mezatuld viel i easel, prin scirea tuturord celord ce li
se cade protimisisd, ai de pretuld celd din urm A insciintezY Domnier
Mele cu anafork ca sh, se dea inthrire cump6atoruluY.-1794 Maid 2.
Vel Logoftd.

Prea Indlfale Danne,

Dumne-luT biv. Vel Comisd Mateid, prin jalba ce ad datti Mhriel Tale,
cere sh-al vin 46. cu mezatti o cash de aid din mahalaua Stela i o viirh
din valea Tatarulul sud. Musceld, care este pe moia sfinte% mangstirT Nu-
cetulta, ai sh se pltsch de datorii; in dosuld chruia jlbI ni se porun-
cesce ca sh cereetamd dup h. orenduialh, ai sh, ar8thmti MArieT Tale in scrisd
cu anafork Dec1 mid cerutd sh ne indestuleze Comisuld, cu ce One acea
cash i vie care cere 65. i le vinc1.4 cu mezatd, ai ne ar6ta, o carte de ju-
decath a DepartamentuluY de optii cu let. 1791 Decembre 9, din care se
face, pligoforie, eh casa a fostd a mhtuae-seY Ilinchi Spiteresci, i duph
rnrte-.1 a trasti amanetaruld Babied Armenuld pe vAtafuld Antond Hiotu,
bhgbatuld mhtuiI-seT, ca sh-I platesch datoria, i aceI IlinchI Spiteresel, flindd
chronomd jluitorulti, ea unit nepotti, s'oi inchrcatd a-I plti tote datoriile eT
i ale bhrbatuluI WI Antond de talerY 735 ai sh-Y stpanesch casa ai cele,
lalte rrnasurl ale mhtucil-sei (din care este acea viirh.) ; care carte a
judechtei DepartamentuluT de optd se v6cld inthrith ci de Maria Sa Voda

www.digibuc.ro
502 V. A. IIRECHa

Mihaia Sutu, dupA primirea ci multumirea a tuturorti phrtilorfi; ne mai

aratA Comisulil i zapisele ce le-ag ecsoflisita cu platA, a cArora sumA trece
peste ceea ce s'ag incArcatil de judecatA a plAti. Deci fiindii casa i via
clironomiet dela mAtuca sa, qi dupA judecata fiindli-cA ag plAtitg qi dato-
riile jAluitorulg ComisO, a rOmasil stApanti cu 'mina credintA pe dinsele i
fiindu cA cere sA ci le vinglA cu mezatd, -Ca FA, se plAtsca i dumne-luI de
datorie, gasirmi ou cale cu luminatA porunca MAriei Tale, sit se orndu-
sca la dumn-lui starostea de negustori sa i le vincla casa cu locula el',
clupl cum s'ail stapanitii din vechime, i via pe pAminth streinO, numal
dumn-lui starostea 0 fie dalortl a da de scire la toti, MO li, se cuvine pro-
timisisa dupli pravild, adica la rude 0 la vecin1, 0 *al a1e0 la staplinula
peimintului de sub vie, ci de celiii mai in urma muctiriO starostea sA in-
sciiMeze Mariei Tale, ca sit i se dea deosebita intArirea Marie Tale,
pentru cea nestrAmutatA stApanire a lui cu linicte; iar hotArirea cea de-
savircitA rOmane a se face de catre InAltimea Ta. 1794 Aprilie 28.
Constantinil Baratovg ClucerO, Scarlatii Mihalescu, Ioanil Med elnicera,
Mateid Locustdnu Slugerg. (1)

Prea Inciltate Dthnne,

JAluimfi Maria Tale pentru. Dumitru Polizu ? el avnda noT moia strA-
mocdsca, numitulg umblA cu silnicie O. np iea moia nOstrA, i sA ne
arunce in partea sa; amg avutii judecAff din lurninata porunca Marie Tale,
i ni s'a hotAritil dreptatea dupa zapise, care s'a intaritil i de Maria Ta,
i totg nu ne putemg odihni, ci ne rugamti sl fimg sco0 inaintea MArieI
Tale sit ne aflAma dreptatea dupA zapisele ce le avemg.
Rail Marie! Tale : Dumitrache Vlad dela BelitorT sud Teleormanii.
Dumn4-ta Vel logoftg de Ora de sus, fiinda-cA acstA pricina este cer-
cetatA de dumn-vstra velip hoer!, intAritA fili de Domnia Mea, sA o teo-
risesci dumn-ta ci jalba, de le este cererea duph hotArire sag nu, ci sA
arcl in scrisg cu vAtafa de visterie.-1794 Maig 3.
3-lea LogotZtO de Ora de jog'.
16) Alexandru Consktntinii Moruzi Voevodii i Gspd.Poruncimil Domnia
Mea dumn-vOstrA, ispravniciloril ai judetului, A puneti urmare ci is-
brAnire pricinii aceOia, intocmai dupa domnsca nOstrA hotArire, ce amii
data la anaforaua dumn-lor veli0 hoer!, inca dela trecuta lunh a lui
Februarie.-1794 Maiti 3.
(1) Cod. XXVII, pag. 9, VII.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LOT Komi-1793-1796 503

Prea Inal(ate Dthnne,

Inlatis'anda pe anAndou6 partile inaintea mea, din insusl tacriru jaluito-

riuluT m indestulaT, ca eT, cu cererea ce faca de a li se urmA staphnhiea
dupa zapise, umbl sa stramute luminata hotarirea Mariei Tale, ce este
data cu intarire la anaforaua dumn-lora veliY boerT, fiindach hotarirea
cuprinde s U se urmeze staphirea intocmaT i asemenea dupa hotarnicia
ce ii s'a racutu in anula trecuta, care este urmatre altora de maT nainte
vechT hotarniciT, iar eT cera s stapomsca prin alta parte, iar nu pe unde
le cadd stnjeniT dupb, acea hotrnicie, de acea dar cererea lora, fiinda in
potriva luminateT hotarirT, insciintezu InaltimeT Tale, (WO luminata pC-
runca.-1794 Aprilie 29. (1)
Vel Logofka.

161 Alexandru Constantinit Mbruzi Voevodit Boj. milos. Gspd. Zemle.

Poruncima Domnia Mee., gtaroste de negutatorT, sa facT mezatula caseT adestia
cft locula dupa obiceig in sciinta i audula tuturora.-1795 Martie 19.
Vel Logefka.

Din lurninata porunca Inaltimel Tale am cercetata jalba ce ail data la

Inaltimea Ti d-luT Pitara Grigore Brezoianu, cerenda a-sT vinde cu mezata
o casa cu locult eT, ce are aici in Bucurescy, in mahalaua PopiT DirvasY, I alta
lodii de alaturea, pentru tare i s'a ceruta sa clovedsca ca mint ale d-luT ;
i pentru casa cu locula el aduse la judecata pe kira Ioana, care ar6th
ma! intbda ung zapisa cu lL 94 Augusta 10 de talere 4000, ce are datorie
sit iea dela numitula Pitarfi, pentru earl banT sunt zalogite insus1 zapi-
sele acestei case, insa unula cu lta 85 Augusta 14, en care vinde dreptii
Paharnicula loana Caramanlaii casa acestala numituld Pitard drepta talere
1200 si alte done) zapise, tu care o cumpegase ma! nainte rdposatula Pa-
harnica pe numele sS. Iar pentru locula de alaturea ne arta, numitula
Pitara alte doug zapise, ins& unula cu lta 91 Augusta 4 pe numele d-sale,
cUmpratore dela una Nicolae Macelard pe stanjinT 9 si 1/2 in lata, drepta
talerT 150 si banT 105, cu lemnele cascireT ce aa fosta pe elti, i alta za-
pisd en Mai 1790 Aprilie 15 pe numele numituluT Nicolae Macelara, cum-
p6ratre drepta talere 150 dela popa Marina si potropopula Grigore.
DecT dupa aceste sineturT dovedindu-se atta casa cita si locula de ala-
turea, a sant ale numituluT Pitara i voinda a le vinde pentru trebuinta
(1) Cod. XXVII, pag. 11, VII.

www.digibuc.ro
504 V. A. TIRECHIA

ce are, gsima cu cale sA fie luminatA porunca MAriet Tale cAtre starostea
de negutAtorT, ca sl le scota la mezata dupl ornduialA, si pretula ce va
esi se va da la dumnd-lut. Iar hotArirea cea desvrsitA rAmAne a se face de
cAtre InAltimea Ta. 1795 Martie 17.
Dimitrache Catargiu, Manolache biv Vel Slugera, Theodorache biv Vel
Slugerti, biv 3-lea Logoftil. (1)

I6 Alexandru Constanein4 Moruzi Voevod4 i Gpd. Poruncima Domnia

Mea, staroste de negutAtort, dup1 cum se cuprinde mat jos in anaforaua
judecAtel, sA. urmezi a striga, aceste case la mezatil dupa obiceia, prin
scirea tuturor4 celor4 ce li se code protionsis4, si de pretula cela din urma
sA insciintezt Domniet Mele cu anafora, ca sa se dea intarire cumpArAto-
rulul. 1794 Aprilie 28.

Prea 1ndltate Ddmne,

Dumn-lul Ioana Falcoianu biv Vel SArd. prin jalb& face rugaciune InAl-
timet Tale, cum cA are o pereche de case pArintesct aid in Bucuresci, care
nefiindu-T de trebuinta, flinda-ca a cumperata alte case, se rga MAriel Tale
BA fie luminatA porunca catre dumn-lul starostea de negutatort sA se
strige la mezata, si sa le vinclA; intru a cAruia jalbA pi se poruncesce de
cAtre InAltimea Ta, ca sl cercetAma intAt dupA ornduiala i sh arAtAmil
in scrisa cu anafora; cu care jalba s'a arAtata la judecatA vechilula Alexandru
Logoltula omula domniel sale cu o vechilime in scrisa, iscAlita de d-lul
Serdarula FAlcoianu, si care aerie cA a lasata vechila in locula domniel-
sale pe Alexandru LogofAta, ca sA riispuncia la acelea ce se va intreba de
judecatA, si scrie pentru zapise si scrisort ale acestora case, ca nu aunt,
fiinda-cA in vremea trecutet resmerite, child si alte lucrurl i s'a furata, s'aa
repusa fi acelea, si nefiinda zapise s'a ceruta de judecatA mArturit, cit aunt
casele domniet-sale si ne arta vechilula adeverintA in scrisa, cu ldtula
1794 Aprilie 22, iscalitA de Ienache Falcoianu, i de Diamandache Urda-
rnu si de Nicola Ioana, prin care dail marturie, cA casele din Bucuresci
ale clumn-lut Serdarulul Ioana FAlcoianu cu locula lora, i cu dou6 pravalil
iarAs1 cu ala lora loca, le scia cA sunt ale dumne-lora bune parintesct
larg, de nicI o pricina, cii din jos scrie si dumn-lut Mateia FAlcoianu Vol
Vornica, cA casele fiinda ale dumn-lul nepotula gni Serdara Ioanii Fal-
-coianu, adever0A si dumn-lul. Deci din cercetarea acsta se alege, ca dupa
marturia ce in scrisa aa adusa, dovedindu-sp casele bene ale clumn-luT1

(1) Cod. XXVIII, fila 46.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1796 505

gsim cu cale, dupa cererea ce face dela Maria Ta ca O. le vinda, fiindd

c dice ca 0-a cump6ratti altele, O. fie luminata porunca MarieI Tale catre
dumn-luT starostea de negutatorl, ca sh-T vin4a, casa CU mezat; iar hota-
rirea, procit. 1794 Aprilie 25.
Durnitrache Clucerg Catargiu, Dumitrache Varlaama, Ioan Gacea SerdaiA
Dumitrache . . . . , Petrache Clucerti. (1)

Dumitrache Lerescu cu Andronescu din sud. Musceti, pentru o vie ce a

Nato cu protimisisfi.

Ici) Alexandra Constanting Moruzi Voevodii i Gspd. Zemle Vlahiscoe.

Fiindil-ca in tre bun! dela hotarirea judecateT, pfritulti Andronesculil nu s'a
artata la Divanulii DomnieI Mele cu apelatie, ci numaI unt ravaqii de
jalb dandii atunci, dupa hotarirea judecateI, s'a sculat de s'a duel rgs-
pundndil zapciulul, cum ca s'ail %seta de alta apela.tie, gi de atunci i
pana acumti numitulil Lerescu totti ateptAndil intarirea dreptateT, ce s'a
data la judecat, qi anal iaraI jalba DomnieI Mele, am cerutti anaforaua
acsta a judecate, ce s'a cititti inaintea DomnieI Mele, ,care din cele ce ni
se arata in scrisil ffindii cu cale, peste treI bun! trecute, o intarimu cu Dom-
nsca nstra, pecete, i poruncimil ca numitulti Lerescu sa fac via zaptu
sa o staptinesca, intorcendil banif piritului, dupa, hotarirea acesta a judeca-
01.-1795 Martie 22.

Prea Indlfrde Ddmne,

Din luminata porunca Marie! Tale prin zapcilficulii dumne-luI vatafulul

za Divant, s'a infatiatil la judecata Dumitrache Lerescu din sud. Argesti,
cu jalba ce ati datil Marie Tale pentru Androne din Bud. Muscelti, dela
care jluitoril cu protimisisii de vecinatate s rescumpere o prasite de
vie din Gura \The! Isvoranilora, care a luat'o piritulti dela unti Gheorglie
Rumanesculti dreptil datorie a tal. 138 i pentru cheltuiala ce a facutii
umblndil prin judecat1 cu acelti Gheorghe, artndu-ne i unit zapisil alti
piritulul scrisil dela trecuta de acum, Octomvre gi adeverit cu ire! mar-
turil, prin care se vede ea a primitil a-I lu datoria cu dobanda el, i cu
cheltuiala cu totti, talerI 225, i sa, lase acea parasite de vie ft sma luT,
ca unti vecinti ce este, mal artandu-ne jaluitorulti i o insciintare, ce fedi

(1) Cod. XXVIL pag. 19, VI.

www.digibuc.ro
506 V. A. IIRECHIA

dumnloril Ispravnicil MAriel Tale, cu artare cA vrndd s6,-1 judece dup&

porunca ce a adusd Lerescu, s'ad invoitt cu aceld zapisti inaintea dumn-
lord de a primitd pirituld banT talerT 225, datoria cu dobAnda el de und
and, cu cheltuiala ce a fAcut'o cu aceld Gheorghe datornict, umblandil prin
judecAtT, i WV! intr'aceea1 li sra T-a aruncata pirituld baniT jAluitoruluT
inapoT; dupA care nevrndd pirituld sA maT vie sA se infAtieze inteatAtea
rndurT ce l'a chematd, a trimisd acsta insciintare MAriel Tale, ca BA se
facA cea desAviritA hotArire de cAtre Intiltimea Ta. i acum flindd amAn-
douEi pArtile in BucurescT i trimig la noT ca sA se judecei prin marifetuld
numitulut zapciii, am intrebatd de pirituld Androne, ce are O. rspunlA
in potriva cereriT jAluitoruluT, cum el nu l'ar fi data de bun& voie, i fiindu-T
fricA de vre-o nedreptate, de aceea nicT a maY mersd sA se judece la dum-
n-lord ispravniciT; cu tote acestea fiindd-cl se face indestulare, din insu-I
insciintarea isprAvnicdsca, cA tott inteaceeaT i, ce a data zapisulti, s'a ci
intors5, cu tote a nu i se Ada, a i se da ascultare, dar de isnva l'am
intrebatd, de este jAluitoruld Lerescu vecind cu aces. .vie, i nu tAgAdui,
numal incurcA a Vice cA ad r6masd acea vie asupra lul dela mezatuld ce
s'ad fAcutd, are'tandu-ne i zapisuld datorniculuT Gheorghe RomAnesculd, in-
thritd qi de dumn-loril ispravnicil, care adeverzA cA a urmatd mezatuld
dupA luminatA intArirea MArieT Tale, ce s'a fAcutil la hotAririle care s'a
judecatd pirituld cu aceld datornicil pentru banil ce avea, sA iea, alti cAruia
veltd citindu-ld, v6clumd trecutuld Iulie 22 ai citindil i aitti zapisil aid lig,
prin care a r6masti pirituld stApAnd pe vie dreptil datorie, velumd Iulie
30, in care diastimA nu se vede ca sA se fi fAcutd mezatd duph ornduialA
in Vile 40 i aa s'a chematil spre intrebAciune insuI mum bairuld, ce
a fostil atuncT Bogdanil Aprodd cOuescd, pe care ispitindu-ld cum i in
ce chipti s'a urmatd acestd mezatil qi cAte Vile, de n'a prins i jAluitoruld ye-
cilia de veste, i Vise cA mezatuld s'a fAcutd in treT Vile, ai intr'acele Vile
ar Ii data de scire qi jAluitorulul, ca vecind ce era, care acea scire mAcard
el o tAgAdui jAluitoruluT cA nu a avut'o de Mod, dar chiar sA fi spusii
aa, I s'a eAVutd sA se tad tragA pAnA la celd de pe urmA muqterid, care
se intAmplA la 40 de Vile, i atunci de nu ar fi atardisitd, acum nu i s'ar
fi (lath nicT o clreptate s. r6scumpere, dar de vreme ce mezatuld se vede
dela argtarea mumbaOruluT eA s'a urmatii numaT treT Vile, ai duph ce a
r6masii pirituld Androne stApAnd dupA acelti mezatd, ce s'a fAcutd in pu-
tine Vile, iar se vede jAlbl i rAvae isprAvnicescl, prin care jAluitoruld ne-
incetatd a cerutii acea vie, ca und vecind ce este, dupA cum qi insuI pi-
rituld a cunoscutd odata dreptatea lul, i I ad datd aceld zapisti, dupA care
r66 i WA de cale s'a intorsd, in vremea cand se vede c I-a data dato-
ria cu dobAnda eT, i cheltuiala ce a fAcutd umblAndu prin judecAtT. Dreptii

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII M0RUZI-1793-1796 507

aceea dela judecath se gAsesce cu cale ca jMuitorula s dea acum de ism:ilia

aoel bani pirituluT, 1 s tie acea vie la sthpfinirea lul, dup a. protimisisa
ea are, dup5, pravilT, ca .una rAzea i vecina ce este, iar hoth,rirea cea
desavirith remne a se face de care InMOmea Ta.-1794 Decembre 20.
Constanting Baratova Clucera, ,tefana Medelnicera, l3arbu Ciorogarlenu
Slugera, Mateia Cantacuzino Slugera, Andonache Fotino, Constantint Oto-
penu. (1)

Anaforaua ce s'a felcutit in dosulii jeilbei scitertilorii ot Metgurele sud. Nova,

pentru venitulA rnoie Mdgurele, a se protimisi ei la cump6ratit.

Fiindzl-cd dupd condica Divanulul se protimisese4 iocuitorif de eumperatrea

fiinda-c5, cererea a faca in vreme cuviin-
venitulul deceit alfi straint, i
cis, la care i Slugerula Mihulescu, neavnda vre-una euvinta do
apelatie, a data i adeverinta sa in scrisa, inthrima Domnia Mea anafora,
judecateT, ca locuitoriT & interca baniT strinilora cumperAtarT, i s star
penesca i venitula pe anula viitora, urmnda qi pzinda intru tta aez .
mintula zapisulul vinclareT, qi poruncima, zapciule, s urmezi. 1794
Martie 11.
Vel Logofeta.

Prea intufrite &tune,

Dup5, lurninath, porunca, intatiandu-se de orenduitula zapcia, de amndou
pArtile la judecat, ins AluitoriT prin vechilT, pte dinteiniT anume: Popa
Preda, i Mateia, Enea, Medelea i Zaaria, Carstea i Paraschiva, am intre-
bata pe dumne-luT Slugerula ce rspunde la jalba lora, i clise o dumn-
luT nu se impotrivesce a nu le vinde venitula moieT, numaY clise c acum
a apucata de Fail data i pe anula viitora altuI arendaa in talerT 700 i
a luata baniT i T-a data zapisa, de sunt doue luni, Inc vinde venitula
la strAinT maT multa, a este cu privighere, de a nu o lAsa, s& se impre,
sure moia de vecini, i in scurta jeluitoril cncl IT vora pazi acsta i vora
numeri totT banil ce aa data striniT qi alte pentru trebuinta easel, cum
s'aa aezata cu acela, atuncT dumne-luT nu-T Atignesce a nu lua el rnoia
cu arenda; a caruia cerere primindu-o i totT locuitoril ce ati venita ina-
intea nestr,, gsima cu cale, cu luminath, porunca Mriel Tale, sA se
protimisso& maY, bine eT la venitula aceleT moiT, deck acela strina,

(1) Cod. XXVII, pag. 23, Ill-a.

www.digibuc.ro
508 V. A. URECH1A

flindfi-ch in vreme cuviincisa li se vede i cererea lorfi facuta, adeca maY

nainte pana a nu se incepe anul viitord ; dar sa fie si el datorl a pzi
hotarele =OA a nu se impresur de vecini, si a rAspunde stapanulul, si
tote cate se va Ii asezat cu acela strainii arendasti, intoornal dup a. co-
prinderea zapisuluY; iar hotarirea cea desavirsita rmne a se, face de catre
Inaltimea Ta. 1794 Martie 7. (1)
Constantin Baratovii Clucer, Antonie Fotino Serdarii, Ioan Medelnicert,

Zefculg Arndutulg cu lanache ce c& fostg Sateir-Bala, pentru protimisisit

cinci case.

.1th Alexandra Constanting Moruzi Voevodg i Gpd. Zemle Vlahiscoe. --

InNisfindu-se si la Divan inaintea Domnie Male arnAndou8 partile, unde
dupa cercetarea ce am fAcutil Dornnia Mea, gasindil anaforaua dumn-lord
velitiloru boerl cu bunk orenduiala, spre a face adeca. Zefcu14 jurarnint
ca, din diva ce a aflatil la vindarea prin zapis i pAna la jalua ce a (lath,
nu a lAsatil s trech cele trel-cled de dile ale soroculul de protimisisti, la
care acsta invoindu-se in urmA si pIritul Ienache, spre a face Zefeulti
juramintii si II va da casa, iar6.0 Zefculti fAgaduindu-se ch-la va put BA-
virsi, am intarita dar anaforaua dumnO-lorii yell-Wort:1 boerY, i poruncimii
zapciuluY sa urmeze. 1794 Martie 25.
Vel Logofkii.

Prea Inellfate Ddmne,

Zefcula Arnautula a jMuitil MarieT Tale, dicndtt a dupa aasta anafora

a judeca0 Departamentulul, care se vede facuta inca din trecutulti anti
Decembre 16, adeca in domnia Marie Sale Mihaiii Voda Suuli, ducndu-se
piritul0 Ienache Satar-Basa cu Maria Sa Mihaiu Vocla la 14, nu s'aii fa-
cutO nici pana acum urmare dupa hotarirea judecatiY, iar acum, fiinda-ca
piritulO a venial Ili null voiesce a-sY primi bang dupa zapisuld cump6ra-
third, cere ca cu luminata porunca sa fie supusa spre a fi urmatoril la
ceea ce judecata dupa dreptate a hotaritO ; dupa a caruia jalba vatavula
de Divang, din luminata porunca MarieI Tale, Vail adusa inaintea nstra,
fala cu piritulO Satar Basa, i cetindti anaforaua acsta a judecatel De-
partamentuluY, intrebaramO pe piritula ce are sa mal dica impotriva,
si precum la Departamentulti atunel, asa i acum pricinui dicAndil cA ja-

(1) Cod. XXVII, pag. 10, III.

www.digibuc.ro
 bottliu Lut mm1-1793-1796 509

luitorul, cu atka vreme maT nainte, cum cl casa acsta se vinde, si

de-I era trebuincisA pentru ce nu o cump6ra Oil de atunci, a cAruT pri-
cinuire nu fu primitA la dreptate, de vreme ce tot-deauna celti care are
protimisisa astptA Vita stt-I fact teemela si sAvirsirea vinclAreT, si viinda
cump6rAtoru1ti cu zapisuld ca sA. iscAlsca, ori ischlesce si se va zghetisi
de protimisisti care are, sail numra. banI si iea lucrulti acela intru a lul
stApanire ; care acesta numitulti Ienache n'a urmat'e da sA fi mersti cu
zapisuld la Aluitort, sl crA oil iscAliturA saii basil, ca la unulti celii
vede bine eh este vecinti de alAturea, rAzasti, cu acstA easA. Dreptti aceea
cu cale si cu dreptate flindu hotArirea acsta a judecAteI DepartamentuluT
si noT asemenea 4k:emu a pluitorulti Zefculti, putnda tfil incredinteze
cu jurAmintil c din qiva ce a aflatti vnclarea prin zapiMi, si panA la jalba
ce a (lath, n'a lAsath sit trcl cele trclecT de clile, soroculti ce este ortin-
duitd pentru protimisisii, BA iea casa acesta numaT cu intrcere de bani,
cu earl ati cumperat'o piritulti, iar cele ce va 11 fAcutti piritulti pe acelti
loca sat la casA, pan& a nu se isbrAni judecata, cu &du ca sA, adauge
pretulti caseT, acelea tote sl le 005, ca unulti ce nu era volnica sA adauge
nimica la acstA casA, pfinA nu s'ar fi luatii hotarire dela judecatA in scristi,
ca este bunti stApanti pe mg; iar hotArirea cea desAvirsitil r6mne a se
face de cAtre Inaltimea Ta.-1794 Martie 19.
Vel Banti RacoviO, Ienache Moruzi Vel Vern., Vel Vorn., Vel Logof6td. (1)

Anaforaua d-lui Vela Spdtara Vdcdrescu, pentru protimisisa la venitula

unul munte din sud. Dambovi(a, cu unit sudita.

liii Alexandra Constantina Moruzi Voevoda i Gpd. Zeinle Vlahiscoe.

Poruncimil Domnia Mea, dumn vOstrA ispravnicilorti, sA avetl a indatori
si pe rudele preotuluT ca sa mrgA sA arate sudituluT c nu este cump-.
ratrea bura, ci sA-tg primscA banI dela omulti dumn-luI SpAtaruluT, ci
de-T va trebui pasune va aye a cumpra, cu tocmla dela omulti dumne-
14 spre a-sT da casulti la cAmarAsia dumne-luT, precum urmzA la totT eel-
laltT muncT.-1794 Aprilie 15.
Vel Logeftu.

(1) Cod. XXVII, pag. 27, IV.

www.digibuc.ro
510 v. A. tmscmi

Prea Initl(ate Ddrime,

Insciintezti. MAriel Tale, a in judetuld DamboviteT, intre alt1 muntT boe-

resci i mfinAstirescY, pe care in top aniT T-am cumpAratil si-I cumpArd, cu
protimisti, ce din vechime am pentru trebuinta casAriilord mele, a avutd
si und popl Banuld und munte anume PAduchiosuld, care si pe acesta
iarhsT l'am cumpAratil totd-deauna, fArA de a pAgubi pre numituld preotil
cu cAtit de putind lucru, iar in anuld acesta mA insciintzA purtAtoruld de
grije ce-ld am asupra cAsAriilord, cum ca l'ar fi vindutil until Ierimie
Turcu, suditti nemtescd, pe patru ani; pentru care vrndil ca sA mT cautd
dreptatea prin judecatA cu numituld preotii, pentru vindarea munteluT, si
maT multd pentru stricarea protimisisuluT, ce a umblatil sa.-mT 1'3.4 WA
de nicT und cuvintd, acum AO cum cA ard fi muritk ci fiindti-eA de va
rmn cump6ratrea sudituluT bunA, mie nu numaT mi se pricinuesce
pagubA la venituld cAsAriilord, ci maT virtosa mi se stria si protimisisti,
si la anulti pte s urmeze i alt1 stApAnT de muntT asemenea, m rogti
sA fie luminatA porunca MArieT Tale cAtre dumn-lord boeriT ispravnicl aT
judetuluT, ea pe de o parte la nmurile preotuluT ce I va fi rAmas i BA le
qicA i sA-1 silscA ca sA mrgA s insciinteze pre suditT, el nu este cum-
prAtrea bung, si sA vie sA-sT prim6scA banil dela omuld met', iar pe do
altA parte BA nu ingAduiascA pe suditti s stApAnesch muntele, ci de va
fi trebuintA sa-1 pascA oile, sA cumpere piisune dela omuld med cu toc-
meta, ca sA duct casulii la *Aria mea, dupA cum se urmzA la top muntiT
dinteacestd judetd, ce1 cumpArti ed; iar hotArirea rrnAne a se face do
cAtre Maria Ta.-1794 A prilie 12. (1)
Ald MArieT Tale prea plecatA slugA,
Vel SpAtard VacArescu.

Ilotarnicii
PublicAmil aci o serie de acte relative la hotArnicirT de locurT de
case, gradini, mosiT i ocolnice. CAte-va din ele vord fi de interesd si din
alte puncte de vedere, bunA-rA vord put servi la studiuld vechel aye-
zArT a uneT pArV a Bucurescilord si a unord strade din eld si la biografia
luT lenache VAcAresculd.
IacA aceste diverse acte:

(1) Cod. XXVII, pag. 19, V

www.digibuc.ro
 monk IAA 1.1mm-1793-1796 511

PitacO cdtre channd-lui Vel Logoptil de rera de sus, ca sd cercetekx pentru

moqia Socolulit a Mariel Cantacuzino, de este cine-va davagiO, fiinchl-cd va
sa se vindd cu tnezatil.

.16 Alexandru Constantinil Moruzi Voevodzi. Cinstitii i credinciosti

boerulti DomnieT Mele, Costache Ghica Vel LogofAtti de Tera de sus, pentru
mosia Socolti din sud. Ilfov, a dumn6-eT MarieT Cantacuzino, ce lipsesce
la Rusia, care cere prin epitropulA sfi a o vinde la mezatti, dup& cum
si imp6rAtOsca poruna s'a datti pentru acsta, ornduim pe dumn6-ta si
poruncimti ca sA cercetezi cu amruntulti, de este vre-o dovadA pentru
acOstA numitA mosie despre partea verl-cul, i fAr de zAbavA BA facT are-
tare DomnieY Mele cu pliroforie in sprig" prin anaforA, Tolico pisah gvmd.
1793 Iunie 25. (1)

Chrisovulic dumnd-lui Vel Spdtarului nicdrescu, pentru Inoqia Socoluta ce

a cumperato la mezatit.

Dat'am Domnia Mea acestil domnescti alti nostru hrisovii dumn-luT

cinstituluT si credinciosuluf boerulti DomnieT Mele, Ianache VAcArescu, Vel
SpAtart", prin care sA aiha, a On6 si a stApani cu desAvirsitA putere si
volnicie mosia Socolu ot sud. Ilfov, care a cumprat'o dela mezatulti ce
s'a fAcutti cu porunca DomnieT Mele, din Prea Malta poruncA ImpCrA-
tOscA, aid in politia DomnieT Mele, BucurescT, pentru c acOstS. numitA
movie fost'a a reposatulul Paharnicii Zamfirti, ce a tinutu in cAsAtorie pe
Maria Cantacuzinn, care dupa mOrtea numituluT re'posatulti sotulti sea,
rmAindii stapttra pe tote acareturile sotuluT ski (avndti o copal nAs-
cutA cu reposatulti PaharnicA Zamfirti, anume Safta, si inteacOstA tre-
cutA vrerne a rAsmirAtiT mutandu-se, cu copil& impreunA, de aid din
TOra-RomnOscA spre locuintA la Rusia, fAcut'a cerer i rugAciune la
ImprAtsca Curte a Rusid ca sA mijlocscA cAtre Prea Inalta POrtA
ImperAtesca de a se trimite poruna aid, sA se vingla la mezatti t6te aca-
returile, eke are aid in pAmintulti te'reY, si fa se trimitA baniT la Rusia),
ornduindu-sT si epitropil i vechilti alti sti aid pe dumn-luT cinstitti
Vice-Consult' al Rusid Sineor Rav4, prin scrisOre cu iscAlitura sa, care

(1) Cod. XXVI, lila 158.

www.digibuc.ro
512 V. A. UREMIA

a ar6tat'o dumn-luT Vice-Consululd de s'a v6clutil la Divand cu ltuld

1792 Februarie 27, ca sA grijascA pentru vinclarea lord cu mezatii i sA.
primsa i baniT; dupA a cAruia rugAciune, binavoinda Prea Ina lta PrtA
la mijlocirea CurteT Rusesd, trimis'a Imp6rAtsca sa porunca IncA maT nainte
cAtre celd de maT nainte Domnd, Domnia Sa fratele Mihait Sutu Id Voevodd,
care s'a gAsitd de noT pAstrndu-se in cinste aid la sranta Metropolie a OreT,
ca sA se vin4A tote lucrurile Marie Cantacuzino si ale fliceT sale, miscAtOre si
nemiscatre, la mezatil, in urma cAreia porunci, mAcar cA sfir4ia lord pArintiT
ArhiereT si cu tocT durnn-lorti boeriT Ore de obste, prin anaforaua dumn&
lord in scrisd, a fAcutd rugAciune cAtre domnia-sa selefuld nostru, de a
ardtatil la Prea Inalta POrtA, cum cA lucrurile acestea a luT Zamfird Paharnicu
pote dupA vremT sA le caute i sA le crA copila aceea, ce are fAcutA cu
Maria Cantacuzino, care dui:A ce va veni in virstA si in cunoscintA dupA
mOrtea mumeT sale sA si vie in tOrA spre locuintA, i 'va ghee atund el
n'a mersfi de bunAvointa 4 la Rosia, ci a fostd dusA ca o nevirstnicA, el
sa-sT crA clironomia pArintscA, fAcndil rugAciune dumn-lord boeriT, cA
de este cu putincl a so face mijlocire, sA r6mae a nu se vinde. Dar dela
prea Ina lta POrtA a venitil ald doilea poruncA ImpdratscA spre respunsu
aceT rugAciuni, cum cl la mijlocd fiind cererea Culla Rusesci s'a fAcutu mu-
saadea aceea ce este pururea intre AO de a se face si trebue
sh se vinclA negresitd tote lucrurile i acareturile atatil ale Marie Canta-
cuzino, chtd si ale fliceT sale, care filch a sa in viatA nu va maT fi pri-
mita in pAminturile i t6rile OtomanicesciT Imp6r4iT, a se sAlAslui, ci
BA se tlesfacti au totuld din pAmIntuU reI, dui:A cum si la imp6rAtescile
nOstre ponturT ale pAciT s'au legatd acsta, pentru eel ce se vord mut& de-
la o stAphnire la alta; acstA poruncl Imp6rAtescA s'ad datti in urmA i cAtre
noT, ca sA se urmeze calea dintaiu, spre a se Vinde adica tote lucrurile
MarieT Cantacuzino si ale fiiceT sale, intre earl lucrurT fiindd numite de
cAtre Maria 'Cantacuzino i acestA mosie Socolu, ca build acareta add s6d,
spre a se vinde la mezatu; de altA parte gdsindd Domnia Mea acOstA mosie
Socolu numita intre lucrurile i acareturile ce a fosta alierosita Mavrogheni
aid la biserica sa dela Zoodohuld Pighi, pentru care acele lucrurT numite
ale luT Mavrogheni, venise DomnieT Male deosebitA prea InaltA poruncA
ImperAtscA, ca sit cerceteral pricinile pentru cad s'a luatti de Mavrogheni
acele lucrurT, si celord ce voril av6 dreptatea si cuvintuld de a li se in-
trce acele acareturY, sit le dAmti domnescile nOstre hrisOve de stApanire;
am intratd Domnia Mea in cercetare deosebita pentru numita =die So-
colu, dupa acea Imp6ratscA poruncA, i cu tote el ni s'a fAcutd arkare
dela .totT de obste, ca nicT vindutA a fostd de paharniculd Zamfird acstA
mosie la Mavrogheni, nicY datA pentru vre-und cind de boerie, nicT daruitA,

www.digibuc.ro
1111111111Y
bomNIA Ltd moRtiz1-1:798-1.706 513

ci cu nedreptate luata pentru pricina cacI n'a evitil suma dajdieT a oeri-
tuluT dela judetulil Ilfovulri, unde ispravnicea Zamfirache intr'acelti timpti,
duph cum evise in anulti trecutil cand nu era razmirita, la care n'a fosta
Paharniculti Zamfiril doveditii in nicT unit felti de sfeterismosa, dar Domnia
Mea am ornduitti prin pitacula nostru dela Iunie 25 a acestuT urmatorti
anti, pe dumn-luT cinstita vi credinciosti boerulti DomnieT Me le Vel Lo-
goftti de .cra de sus Costache Ghica, ca sa, aduca, pe egumenulti ce se afla la
biserica ot Zoodohulti-Pighi, rinduitti peste moviile vi acareturile acelea
spre a-I ar6ta cererea MarieT Cantacuzino, vi spre a-lti intreba de are vre-
o dovada sati cerere asupra acestel moviT Socolulti vi. de o stapanesce bi-
serica acsta movie sail nu, vi ne-a venitti anafora dela dumn-luT Vel
Postelnica dela 28 ale luneI Iulie, cum ca. fata fiindd Dionisie egumenulti
dela Zoodoho-Pighi, vi intrebatfi flindii, a data rspunsulti, ca, nicT o ce-
rere nu are a face pentru numita movie Socolubl, nicl o stapanesce mg-
nastirea, cum nicT zapise, nicI scrisorT, nicl vre-unti hrisovii de danie a
luT Mavrogheni pentru acsta movie nu are, avivderea i dumnd-luT loan
Damaris fratele rposatuluT Paharnicti Zamfirti vi dumne-luT Spatarti Ni-
colae Cantacuzino, fratele PaharniceseT Mariel Cantacuzino, precum vi altI
vecinT vi rude, nimenea n'a ar'etata eh ail nicT unit fela de (lava pentru
acst movie ; iar peste tote acestea am primitii Domnia Mea deosebita
porunca imperatesca in serial, prin care ni se poruncesce intr'adinsti, vi
chiar pentru acsta movie Socola, care era numita in tefterulti de lu-
crurile vi acareturile luT Mavrogheni, cum ca s'a pliroforisita prea Inalta
POrta, ca, fitra de dreptate se luase de Mavrogheni, vi ca pentru unit bunt"
acaretti alit Marie! poruncesce sa se vncl, ca vi cele-lalte lucrurT ale
lora, dupa porunca dintaiti ; ava dar amil dat porunca DomnieT Mele de-
la Iunie 28 cittre starostea de negustorT sa, o vncla. la mezatti intru au-
clulti tuturorti de obvte dupa, obiceiulii Ord, care urmandti in 62 de 'Idle
strigandu-o la mezatil, atatti prin scirea tuturorti de obvte catti vi prin
scirea dumn-luT vice-consuld alit Rusiel, epitropulti MarieY Cantacuzino, le-
a data starostea anafora dela 6 ale lunel acesteia, cum c in urma tuturorti
muvteriiloril a re'masil asupra dumn-lul numituluT maT sus boerulti Dom
niel Mele lanache Vacarescu Vel Spatarti, cu tater! doll() miT vse, vi iaravI
maT facndti alte treT ()He hareciii prin that loculti, n'a maT evitil nimenea
altulti ca s dea maT multil, vi cu acesiti pretti s'ail cumperatti dela mezatil
de catre dumn-lul Spatariu Vacarescu, a earuia anafora, peste 12 clile am
buiurdisifo vi Domnia Mea, cum se vede la 18 clile ale luneT acevtia, DecT
dupa puterea prea Inaltelorti, ImperatescI porunci, ce le numimti maT sus,
maT alesti dupa osebita porunca ce inteadinsti ne-a venitti chiar pentru
acsta movie Socolu, care porunca am dat'o la mnile dumn-luT Spta-
Analele A. R. Tom. XV. MemoriSe Sect. Ielorice. 33

www.digibuc.ro
514 V. A. ETRECRIA

riuluT pentru sigurantie, si dupA puterea mezatuluT care s'aa fAcuta cu

intrgh ornduialA luT dup5, obiceiula tArel, si incA cu 12 4ile maT multa
peste obiceiula mezatuluT, avnda dumne-luT numitula boerula DomnieT-
Mole -WO cuvintula cela drepta asupra stApAnireT acesteT mosiT ca una
buna cumpOrAtora dela Sultana mezatfi, adaogandii maT rnulta dead
tqf alt.( musteriT, am data la mAnile dumi-sale acestfi domnesca ala nogru
hrisova de intArire, si stApAnire bunA si nestrAmutatA, ca sA o facA zapta
sA o stApAnscA dumn-lul si mostenitoriT dumn-luT, ca unit vornica si
stApAna cu putere desavirsita acum si tota-deauna, duph vremT, de nime-
nea nebAntuita, si am adeverita hrisovula acesta cu insusT credinta Dom,
nieT Me le. 16) Alexandru Constantina Moruzi Voevoda si cu credinca prea
iubitilorfi DomnieT Me le fiT, Constanting Dumitrasco, si Nicolae Voivodf)
martorI fiinda si tot1 dumne-lora cinsticT si credinciosl hoer! velig aT Dit-
vanuluT Domniel Me le, Pan Nicolae BrAncovnu Vel Vist., Dumitrasco Ra-
covitA Vel Balla, Ienache Moruzi Vel Vornica de Ora de sus, Manolache
Brincovnu Vel Vornica de Ora de jos, Manolache Cretulescu Vel Vor,
nica, Costache Ghica Vel logofeta de Ora de sus, Scarlata Ghica Vel Lo-
goftt do Ora de jos, Nicolae Hanger Ma Vel Hatmana, Dumitrache Manu
Vel Postelnica, Isaaca Raleta Vel Clucera, Dumitrache Schina Vel Co.
mist), Ioanii ComAnnu Vel Paharnica, Iordache Palada Vel Stolnica, Ior-
dache Vel Slugera, Dumitrache Costandache Vel Pharr) si Ispravnica
Scarlata Ghica Vel Logofetil de tera de josii ; si s'aa scrisa hrisovula
acesta la anula dintilia dinteinthia domnie a DomnieT Mele aici in oracula
scaunuluT DomnieT Mete l3ucurescT, la aniT dela zidirea lumeT 7302, iar de-
la Domnula Dumnedea si mtmtuitorula nostru Isusa Hristosa, 1793 Sep-
tembre 30 (1).
RAducanu Poenaru biv 3-lea Logoftil.

Chrisovulii dumn-lui Vist Brancovdnu pentru grddina domniei sale.

Dat'am Domnia Mea domnescula nostru hrisova dumn-luT cinstituluT

si credinciosa boeruluT Domniel Mele Nicolae BrAncovnu Vel Vist., ca sA
aibA a stApAni grAdina din mahalaua CArAmidarilorti de pe apa DAmboviteT,
ou tote celea ce se alb, in ingrAdisfi, de jura imprejura, si cu tOte names-
tiile ce Bunt fAcute pe tota locula acesteT grAdinT, care este pe locula mA-
nIstireT Radu VodA, pentru cA viinda inaintea DomnieT Mele dumn-luT

(1) Cod. XXVI, lila 162.

www.digibuc.ro
 bintatiA tin Mount 1193-1796 515

Vel Vist. neaii artata di pentru o cerere nedrpta de ban!, cu care a losta
stenahorisita de Mavrogheni, silita fiindii a-cT vinde mocia dumn-luT, Ta-
taranif, din sud. Prahova, ci fiind-cli acsta mo0e a fostii intaT stramocdsca
kii parintsca a dumn-luT cinstita ci credinciosa boera ala DomnieT Mete
Scarlata Grecnu biv Vel Dvornica, de undo trecnda cu vinVare la 1.6
posatula parintele domnieT-sale, de aceea a vindut'o la acea vreme de
trebuinta, iara0 durnnd-luT VorniculuT Scarlata Grecdnu in talerI . . .
prin zapisti iscalita cu martorl vrednicT, dandu-T i tote sineturile yeah!, pe
care a ci stapanit'o dumn-lul Dvornica Scarlata; dar dupa starea mqieT
nefiinda dumn-lta multamita, la acesta prep ce l'a primita atuncT in
vreme de stenahorie, ca sa scape dinteacest nevoie, a cerutti dumn-luT
Vistierula dela Domnia Sa fratele Mihaia Voda SuOlii ca prin domnescile
i parintescile DomnieT Sale staturT s aduca ci :A pov6tuiascii, pe aman-
dou partile la o invoire ci la o impacaciune cuviincis; decT Domnia
Sa fratele Mihaiti Voda de o parte pliroforisindu-se cu adeviSrata de sila
stenahorita ce a avutti dumn-luT Vist Brancovenu atund la vremea
vinclareT acelel modiT, de alta parte v6V6ndti 0 indreptarile dumn-luT
DvorniculuT Scarlatil ce a cumprata cu prep invoita ci prin zapisa
in sciinta tuturora, adeverita cu martorT dupl ornduiall, a data domnescile
sale pov6tuirT, sfatuinda i pe o parte qi pe alta de a se impaca qi a se
invoi intre dumne-lorti, ca nisce boor! marl cu iubire de pace ci de dragoste
i li s'aa data i vreme de intocmire pan& . . . Vile ale lune! , . .
(And atuncT viinda arnandou partile inaintea DomnieT Sale a data pliro.,
forie, din insu0 graiula dumn-lora, cum ca s'aa multamita amndou par-
tile cu schimbula ce ail maT data dumn-lul Dvornicula Grecenu domnieT-
sale VistieruluT, adeca maT sus numita gradina cu tote ale eT, rtimainda
mocia TataranT bine vinduta cu acsta la dumne-luI Dvornica Scarlata, pentru
care v6VAnda Domnia Sa fratele Michaia Voda i zapisele de izbranire
dela li antal a lunel luT Februarie ltulti 1792, unula ala DvornieuluT Scar-
lata la mainile dumnd-luT VistieruluT, i altula alit domnieT-sale VistieruluI
la mainile dumn-luT DvorniculuT, cu iscaliturile ci pecetile dumn-lora
ci facndu-se isbranire prin scirea DomnieT Sale a intArit'o ci Domnia Sa
prin hrisovula DomnieT Sale, ce-la v64umil la manile dumnluT Vistierulul
cu ltula 1792 Febauarie 4, duptt care a i facutti dumn-luI Vistierula gra-
dina zapta ci o stapanesce liana acum; &and in urma maT cumpe'randa dumn-
luT Vistierula opal case ce era peste una drumuleta care mergea catre gra-
dina chioculuT clumne-luT reposatuluT BanuluT Filipescula, cum ci alte
case, ce era langa gardula CurteT domnieT-sale, dela stapanil acestora as-
cire, ci trebuinta avndti a se face alegerea locurilora acestora case qi
indreptare drumurilorti, fiindti intre treT drumurl vechT, ci vrnda ea fad,

www.digibuc.ro
516 V. A. Mama WEIMIN,
dumn-lul Vistieruld ingrAdire locurilord acestord case de jurii imprejurd,
cum si curteT chiosculul dumi-sale, pentru ea st nu pricinuiasct la vecini
vre-o supOrare, a cerutii prin anaforaua dumi-sale la Domnia Sa fratele
Mihaid Vodt, de a porunci A se fact alegerea acestord locuri si drumurT
la fata loculuT, spre a fi cunoscutd de unde si pant unde este build si dreptil
loculd dumi-sale VistieruluT, care are st se stApansca ? dup.. care anafora
poruncesce Domnia Sa dumn-lord velitilord boerT..1.. ca st mrgt la fata locu-
lift, unde fiindd fatt si dumn-luT r6posatu1d Band Filipescu, in viett fiindil
atuncl, ca vecind peste drumii cu grAdina chiosculuT dumi. sale, si dumn-lul
Vorniculd Scarlata Grecnu, ca und sttpand ce a fostil mai nainte chiosculul
si grAdineT, pe care a dat'o dumn-luT VistieruluT si ca und 1clittl alil lo-
culuT ce a stApanitd, cum si Prea Sfintia Sa ptrintele Mitropolitd, fiindii
morile sfinteT Mitropolil vecine cu funduld loculd grAdinil dumn-luT Vis-
tieruluT, si fcndd alegerea stApanireT cu hotare si intocmirea drumurilorti,
se arat cu anafora. Dupt care porunct aratt, dumn-lort velitiT vornicT
prin anaforaua dumn-lord, ce .0 vclumil si Domnia Mea cu let. 1792 Maid
19, cum cAmergndd la lata loculul, de fatt fiindd totl ceT cunoscutT, an adusil
fatt pe vincletoriT acestord cAscire, pe earl intrebandu-T cate unuld osebitil, totT
d'impreunt ail e6spunsii, el fie-care a vindutd de a sa bunt voie, si baniT dupt
tocmlt si 1-a primitd totT deplind; dupl acsta ad mersd la und drumuletd, ce
se abate din drumuld oeld mare ald strajeT si merge la prta grAdiniT dumn.
WY rposatulta Band Filipescu si din drumuld, ce merge inainte la movila
sfintel MitropoliT, care drumuletti voindd dumn-luT Vistieruld Brancovnu
ca st-ld bage intuntru ingrtdisuluT, pentru a se maT ltrgi loculd CurteT
grAdinel dumi-sale si cu 'Mint diastimA maT din sus se last drumuld
din loculd caselord ce le-ad cumpratd, care st mrgA la prta grdinel
rposatuluf Band Filipescu, si inainte cAtre morile MitropolieT, s'a fAcutd
cunoscutd si chtre dumn-luT rOposatuld Band Filipescu acestA trebuintt
a dumn-luT VistieruluT Brancovnu, pentru inchiderea aceluT drumuletd,
si prin inslisT invoirea si .priiminta dumn-luT rposatuluT Band Filipescu,
s'ad mutatfi aceld drumuletd i ltstndu-se partea maY din sus ca 84 mrgt
la prta reposatulul Filipescu, care drumil s'a lAsatu in largd de stinjenT 4
domnesci, adict multti maT largd decat era drumuletuld vechiii; dupt acesta
a rnduitii 4, aT 2-lea vornicl si und boerinasii deosebitd de a ftcutd trAsurT si
alegerl in stinjenT, la tot(' loculd catil are st tie dumn-luT Vistieruld Bran-
covnd, adich si celii vechid ald grAdiniT dumi-sale, si celd nod ald caselord ce
le-a cumpdratil, intaid, adict la funduld grAdina Vistierulul despre morile Min-
teT Mitropola, si puindfi sfra din maluld Dambovitel, s'a &mil tott funduld
grAdinil pant in drumuld ce merge la morT, si a esitil stinjenT 6 si palme
dou si dela acestd semnd puindii sfra in lunguld grAdineT dreptii in

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW MORI:MI-1793-1796 517

jos, pe drumtila ce vine dela mori pe dinaintea porteT dumn-luT rposa-

tulul Balla Filipescu, la vale pe drumil ce aramil maT sus c5, s'a lsata
acum, pAnA in drumulti celti mare care ese la . . . . ail eqita stinjenT 139,
$i iarA$1 puindil sfra dela acestti semnti pe tata grAdinel dumn-luT Vis-
tierit, dreptti pe drumuld celil mare pin& in apa DmboviteT ail efititti
stanjenT : 87 A/2 palme s'a fAcutil o trAsurA chiar qi prin mijloculti grAdini1
dumn-luT Vistierii, $i puindtt sfOra din malulti DmboviteY pAnA in dru-
multi morilorti MitropolieT a e$ita stnjenT : 807 palme, qi cu acestea maT
sus numite trAsurT, adecA una in fundulti grAdiniT, alta in lungula grAdini1
qi alta care este la lumina grAdinil IA fata drumuluT celuT mare, s'a in-
cheiatil loculti cell"' vechiit aiti grAdiniT dumn-luT VistieruluT Brncovnu, in
care intrA dupit aceste trAsurT si vreo cte-va din loculti caselorti ce le-a
cumpdratb dela mahalagiT, dar fiindti-ch locurile acestorti case mergit ascii-
titil intre drumurT, ii a maT rrnasti locti neintrata ht suma trasurilord de
maY sus ariState, s'a tragti $i acelit locit ce a maT rmasti neintratu li puindit
sfOra din drumulit celti mare alii strajiT pe ulita, ce s'a lAsatti de merge
dreptil la pOrta foi$oruluT dumn-luT rposatulul BanuluT Filipescu panA
in drumult; ce Tine dela StrjA pe lang& grAdina dumn-luT BanuluT Fili-
pescu $i merge la morile MitropolieT a ieitti stanjenT 37 IA; a doua trAsurA
din capulti uliteT ce s'a lasatit de ese la "Arta dumn-lul BanuluT Filipescu
dreptit la vale pe drumulit ce merge cAtre strjA $i a e$itit stnjenT 50,
a treia trAsurA din ascutitulit unde se impreunA drumurile dreptti la vale
pe drumula celit mare $i pitn iar in ulita ce a lAsatil de merge la gr6.-
dina dumn-luT BanuluT Filipesou $i a esitit stnjenT 33 i dou palme ;
cu aceste trel trAsurT s'a inconjuratti totti loculti fiindti in trel colturT, qi
a$a cu aceste trAsurT alegndu-se totil loculti &AM are sA stAprtscA dumn-
luT Vistierulti Brncovnu, cum si drumurile lAsAndu-se largT indestulti
precum s'a cuvenitit, ail r6masit $i tot1 veciniT odihnitT, neivinduse nimenea
nici cu unit felil de impotrivire sail cu vre-unil cuvintil de pricinuire, qi,
pe aceste trAsurT cu semne ce s'aq fAcutq cum se aratA maT sus, a remasti
ca dumn-luT Banit Brncovnu sA-$1 fac ingrAdire loculuT domnieT-sale,
care acestA anafor o intAresce $i Domnia Sa fratele Mihaitl VodA Sutulit
la Maiti 23 ltulti 1792, ca dupA aceste trAsurT $i semne ale hotaruluT ce
s'a fAcutil tail loculul vechiti alit grAdiniT, alit $i celuT noti alit caseloril
ce le-a cumpratit, precum s'a trastl $i s'a incheiatti cu trAsurT dupA obicein,
i sumA de sanjenT1 sA-$T facA dumn-luT Vistierulti Brncovenu ingrAdire
si sh stAph.nscA cu pace, dupl care s'a $i urmatit $i a stApAnitti gi stApi-
nesce dumn-luT fArA de nicl o pricinA. Decl cerndit dumn-lul Vistieruld
$i dela Domnia Mea intarire asupra tuturoril acestora, ci vclndu-le Domnia
Mea urmate qi cercetate cu bunA ornduialA, atatil cele d'inaT, adecA in-

www.digibuc.ro
518 V. A. IIRECHI1

voirea intre dumne-lorti pentru grAdina acsta, atti i celea din urmit ale-
ged i intocmid ale loculuI, ca niece drepte l cu cale sAvireite i izbrA-
nite prin scirea domnsc i cu intArirl domnescY, am datu i Domnia Mea
la marine dumnd-luI acestfi domnescula nostru hrisovti de intArire ei de
bunA stAptinire, ca s le tie ei sA Ie stAphnesa, cu bunk pace, adeverinda
hrisovulti acesta cu ins50 credinta Domniel Mele 1G Alexandru Constan-
tinti Moruzi VoevodS, i cu credinta prea iubiilorS Domniet Mele fil:
Constantinti Voevodti, Dumitraeco Voevocla, Nicolae Voevodfi, martorT
fiindt i dumne-lora cinstitT ei credincioeT hoed velit1 al DivanuluI Domniel
Mele: Nicolae Brilncovenu Vel Viet., Dumitraeco RacovitA Vel BanU, Ie-
nache VAcArescu Vel Sp.tarS, Ienache Moruzi Vel Vornicti de Tera de sue-
Manolache Brancovenu Vel Vornicti de Tera de jos, Manolache Cretulescu
Yel Vornia, Nicolae Filipescu Vel Vornicti, Costache Ghica Vel Logofetfi
de Tera de sus, Scarlatil Ghica Vel Logofeta de Tera de jos, Nicolae Han-
gerlAS Vel Hatmanii, Dimitrie Manu Vel Postelnicfi, Isaacd Raletd Vel
Clucerti, Dimitrie Schina Vel ComisS, Nicolae Racovita Vel Paharnicti, Ior-
dache Palade Vel Stolnica i ispravnica Scarlatti Ghica Vel LogofetS, seri-
indu-se hrisovulit acesta intru intaiulti anti, dintru intaia domnie a DomnieI
Mele, aid in oraeulti Bucuresd, la ltula 1793 Iulie 10, de Gheorghe Lo,
gofetti za tainA. (1)

Poruncd catre dumnd-lui biv Vel Vist. Costache Oirbeig, ca s'd mdrgei sd
indrepteze hotarele moie Ploesci a dumne-lui Vornicultd Moruzi.

Cinstitti i credinciosS boerulti DomnieT Mele biv Vel VistierO Costache

Stirbeiti, sAnAtate ! Facemti dumi-tale in scire, c dumne-luT cinstitulS i
credinciosulti boerulS DomnieT Mele Vel Vornicti de Tera de sus Ianache
Moruzi ne fAcii aretare, cum a are pricinA cu Atrarulti IonitA 134lAcenu
pentru hotarulti moie1 dumne-luI Ploesci, care se calla de cAtre moqia
13eresca a SAtraruluI, precum se clovedesce dinteo veche carte de hoar-
nicie care aeum a arStat'o SAtrarulti tiindu-o pfinA acum tAinuitA; yi fiinda-
el dumne-ta mergY acum la viile ce le aT in sud. SAcuienil (Saacii), a ce-
ruta porunca Domniel Mele catre dumne-ta, pentru cercetarea qi indrep-
tarea acestet imprejurarl. DecT WA, dup a domniel sale cerere, poruncimil
Domnia Mea dumi-tale, sl mere la fata loculu, uncle fiinda amandou
pArtile, sad vechilI din parte, sl fad cercetare pentru impresurarea acsta
,

(1) Cod. WTI, pag. 104.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN MORUZI-4793-1796 519

;i atAtA dupl numita carte de hotArnicie ce s'a gAsitii la manile SAtra-

ruluT, (40 ci dupl alte dovecll, sA fad indreptare hotaruluT ci a daT Eli
inscrisA ; iar flindA pricina inteaTtA chip, sA insciintag DomnieT Me le.
1793 Septembre 26. (1)

I6) Alexandra Constantinit Moruzi Voevodii. Fiindii-el dupl cercetarea

ce s'a fAcutii, aratA DomnieT Mele TspravniciT judetuhd, cA este de trebuintA
a se face alegere in fata loculuT de boerinaci orenduicT inteadinsi, i Fur-
duescu n'ari fostil urmAtoriii, orOnduima pe sluga DomnieT Mele, copilii din
casA de Divanii, sA mrgA i ori unde va gAsi pe Furduesculii sA-Iii iea
sk-lit duel la IspravnicT, fath cu Aluitoril RAtescl, uncle poruncimA Domnia
Mea dumn-vOstrA, Ispravnicilorii, sA aveg a le orndui boerinacil alegiStorT,
carT vorti fi cerut1 de amAndou partile, sail pe care vetT socoti dumn-
vstrA, rnenT cu praxis, ca sA facA alegerea cea cuviinciOsA; iarA cAnd va
pricinui Furduesculii iarAcT, i va ()ice, cii are a se judeca, intAiA la Diva-
nuld DomnieT Mele, atuncl po amAndou'd pArtile, cu insciincarea dumn-
vstrA, de ttA curgerea pricineT, sA-16 iea mumbacirulti otta adua aiol.
1793 Noembre 28.

&ea Ind Witte Dchnne,

DupA jalba ce a data MArieT Tale dumn-lorA Tomo. ci Nicolae RAtescl,

dinteacestA judetti ArgeA, pentru unil Nicolae Furduescu din sud. Vlacca,
aretAndu cA de cAt5,-va vreme viindii pirituth, l'ab imprumutatil cu talerl 50,
puindu-T oi Aloe' putinA mocie ce ail dist' c are pre valea VrAnescilorti
sud. Muscelii, rAngA care mocie au i piriciT vie, ci peste cAtA-va vreme,
sculAnclu-se pirituld Furduescu cu o fOie de zestre, ail ciisil cA are mocie
de-a valma cu pArAiT i ociindu-se piiii1 c mocia de-a valma cu piritulA
n'are, s'ail judecatil la DepartamentA, ci s'a aflatil in dreptate, ci eoindA de-
la dumnloril veliti1 boerl, 1-a indatoratii a-I face oi luT parte d'impreunA
cu una Gheorghe, i vinovA4indu-1 cu cuvintil, zAlogire neavndii, tote si-
neturile aceleT mociT la mAnit-le la acea judecatA, i. avndA piritulti ana-
foraua dumn-lorti, de locti WA, a se trage mocia, ci a vindutil acea parte
la ung Vladii cu suma de stinjenT 82 ci jumtate, la care neingAduindu-lil
boeriT RAtescI pre Vladti, BA stApAnscA acea cumprAtre, Pali fruit la
dumne-lorri boeril ispravnicT aT judetuluT, cerndil piriiT protimisis5 vi li
s'ati hotritii sa-eT primOsa Vladil baniT, ci n'a vrutti; s'a judecatil ci la De.

(1) Cod. XXIII, fila 149.

www.digibuc.ro
520 V. A. MISCIITA

partamentfi, si li s'afi facutfi anafora a se sfora mosia cu boeri ceruti de

arnandou5 partile, si cnd nu va fi avndfi numitulfi Furduescu parte de
stinjent 82 si jumtate, sa. fie cump6ratrea Vladului rea, iara alegndu-se
stinjeni deplinfi ski fie cumperAtrea bunt; si lutindu Furduescu doi hoer-
nasT numal despre parte-T, ne asteptamfi a fi in fata loculuT, si unfi boerii
ispravnic, precum se poruncia, a facutil sfra mosiei, dar nu dupt co-
prinderea anaforalei, st. o fact mast dupt obiceifi, ci ca sa-1 fact mosie
mult, dupt cerere-T a flicut'o totfi petice; la care, neodihnindu-se piritii, afi
jaluitil la Maria Sa Voda Mihailt Su Wlii, carora facndu-li-se porunca catre
dumn-loril Ispravnicii sa-1 cerceteze, dupt care cercetare air gAsitfi acea
sfra fart de orenduiala, insciintandg la Domnfi cu anafort, si mai la urma
ail gsit pirisii si dou5 zapise imulfi aid socruluT numituld Furduescu,
si altulii alt tattlul lui Gheorghe, date la mnile pirisilorii Ratesci, cerndd
c numal in Siliste le-ati r5masd parte de movie, iar in hotarulti Ratesci-
loril n'ail pail, cernda st-si afle dreptate, cu a li se sfori mosia cu
boernasi ceruV de partile amndorora. Mai arata pirisii, cum ca anaforaua,
ce s'a data Furduesculul dela dumne-loril TelitiT boerT, i O. da vie cu po-
metulfi el in hotarulfi Ittescilorfi, si pre dinsul5 ne maT pomenindu-lfi cu vie
in hotarulg lora, cere si pentru acestea sa-el afle dreptate. Dupa a carora
jalba, se poruncesce de Int4imea To, st infatisezi :pe amendouti partile, si
O. teorisim5 jalba, vclndfi si hotaririle, i cartile de judecata ce vorg fi
avkidfi asupra acestel pricini si fiindil trebuintt a se orndui boernasil
in fata loculul a face alegere, st le si ornduimil, izbranindu4 cu hottrire,
iara neodihnindu-se vre-o parte, sa.-1 sorocimfi la Divang. UrmatorT fiindil,
l-anni insciintatfi, si intranda mai intAi in cercetarea hottririloril si cariilort,
ce vorti fi asupra acestel pricini, precum ni se poruncesce, am ceruta Furdues-
culuT sa ne arate ce carp are, si ne arata, o carte de alegerea ce s'a facutd, care
afi fostfi cerup din porunca Furduesculul, fiindfi ot ltulfi 1787, iscaliti Tu-
dorcea i Barbulfi Mazill ot. sud Muscelfi, orenduitl cu porunca Domnului Ma-
vrogheni, care cetind'o vcla, ct numai din partea Furduescului a fostil orn-
duitT; si neodihnindu-se RatesciT de acea alegere, de locfi ail pornitil jalba.
la Domnfi, atfitfi la Mavrogheni, cum si la Maria Sa Mihait Vod Suculfi,
ar5tandu el nu sunt odihniti, si cerea, a Ii se face alegere de iznova, de,
boernasi ceruti din partea arnfindorora; si li s'afi facutfi porunci la dumn-
lora ispravnicil st-i cerceteze, si de nu va fi alegerea cu buna orenduiala,
s li se fact, alta cercetare in fata loculul, dar et n'ail luatii sfirsitil (peg
Ratescii, a Furduescu, prelungindfi, n'a vrutfi a veni la judecata. Deci dupa
cercetarea ce arnu facuta si noi, acum fiindtt trebuinta, de a li se face cer-
cetare de iznv in fata loculul, mg cerutfi Ratescilorfi st, ne arate pre
eine cere sa le orenduimfi din parte-le, si alegndu-i detera in scrisii, cum

www.digibuc.ro
 DOMNIA MI moacm-1793-1796 621

si FurduesculuT 4icndu-1, sa rspundA a nu mat trebue altA cercetare

a se face in fata loculuT, ajungnda cea dintru'uthT a DomnuluT Mavrogheni ;
iarl maT pe urmA qise, cA va merge la dumn-luT Polcovniculd Constan-
tinu Pitestnu si la Minculfi Polcovniculii Topolovnu, de-Y va cere sh-I
fie despre parte-T la fata loculuT alegaorT; si cu acestti re'spunsO rdmaindu noT,
amil asteptatii a se int6rce pana va veni sa ne arate ca este gata acea ale-
gere; i zAbovindil treT patru vile, n'aa mal venitil; am trimisO la aceia sA
ne arate de ce zabovesca, i ne-ati rOspunsti ca pre Furduescu in ochil
lora nu Pail vcut, nici cit mergO din partea luT la fata loculul. Ci flindc4
ac6stA pricina nu va put aye sfirsita, pana a nu se cercet in fata loculuT,
0, fie luminata porunca Marie! Tale on mumbasirO a se aduce Furduescu
la fata loculul, alegndull i boernasiT din parte-T, si asa li se izbranesce,
;Ara aniT MArieT Tale mult1 intru fericire. 1793 Noembre 15. (1)
AT MArieT Tale prea plecM1 slugi.
Istrate Cretulescu, Constantin Varlaamd.

CredinciosT boerilora Domniel Mele biv Vel Pitarti StefAnica, i biv Vel
Satr, Panait, Matraca Serd., fiindu-ca, la hotArnicia ce s'a facutii la luna
hiT Augusta, intro mosia manastireT Gruiulti pu m'anAstirea Snagovii, s'a
jitluit acum DomnieT Mele egumenula Gruian, cum cit s'a urmatii o
mare nedreptate si calcare mosieT manastireT GruiuluT de cAtre hotarnicil
ce a fostil, iata v orenduimil despre partea Domniel; cit primindd po-
runca acsta, cu sluga DomnieT Mele portArelO, sit merget,T la fata loculuT,
adeca sa avetT a face de iznvA ttA cercetarea cu amOruntulil, fiindil tote
cattle fatk, cu orT-ce sineturT i dove41 vorii avk i dreptatea pAzindO in
adever, orT-ce gresela sad calcare vet1 gasi cA s'a fAcutil sA o indreptatT,
puindi i pietre dup1 obiceiil la locurile cele cuviincise, i sA datT in
scrisd alegerea si hotarnicia ce aT Mouth copriniptre pe 1arg5, cu tote
cuviinciOsele dovelT, cum vi s'a poruncitO de Domnia Meai pentru mijloculti
ce a urmatil la acsta hotarnicie ceT d'intaT hotarnict i adevdrula 65.-1(1
artMT DomnieT Mele, prin deosebita analor, tolL pisah. gpd. 1793 De-
cembre 7. (2)
Vel Logofdtil.

16 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii. Boerule DomnieT Mele

Iordache Zamfiroglu dela Calafatii, I1 facemil in scire cit la Domnia Mea

(1) Cod. XXV, fila 132.

(2) Cod. XXVI, pag. 183.

www.digibuc.ro
 622 V. A. IIRECMA

a data jalba Banich Budistnu biv 3-lea Logoftd, ar6tEinda cum cA dupA
judecata ce a avutti cu Hagi Hristodord socru-s60, Inca mat d'inainte, pentru
impresurarea until loci' de casA desparpd, ce se vecinesce cu loculd caset
lut, fhandu-se cercetare la fata loculut de dumn-lord velitit Vornict de
mat nainte, prin marturit si prin carte de blestemii, clovedindu-se loculti
impresuratd de catre socru-ati, dupa hotArirea judecateI st-a i mutatd
socru-t6d ulucile de pe loculti Aluitorulut pe ald sgti locti, iard, in urmA
facndu-te tu ginere lul Hristodord tY-at mutatd ulucile iarast pe loculd
jaluitorulut, si l'aY impresuratil in BHA si Paa de judecata, ; pentru care
dup jalba ce a datti Domniel Me le numituld Budistnu, cercetandu-se
pricina si acum in faca loculut de dumn-lord velicit Vornict prin anaforit
dela 4 ale lune acestia, arata Domniel Me le, cum cA cercetarea de mat
nainte a gAsit'o dumn-lord adevSrata, cum si loculd jaluitorulut se gA-
sesce rti calcatd si impresurata de tine, si gAsescil dumn-lord cu cale
ca salt ricliel ulucile, sl 1i le muV pe loculd tSti, precum vet inlelege din
anaforaua dumn-lord, dupa care Ai se trimise copie ca s veclt, si fiindu-cl
jaluitorit certi intarire dreptulut dela Domnia Mea, iat itt poruncimu
Domnia Mea, ca de at vre-unti cuvintd de rdspunsd impotriva cercetari-
lord, ce s'ad Mead, salt fact apelatie, ornduindult i vechiluld aict pentru
pricina acsta, act neurmndti, sa ecu c (WO dreptatea, ce din cercetArt
se vede ca are jAluitorulti, mat virtosd a este adeverinta in scrisd a ve-
chilulut Mitropoliet, ce este stapling. loculut care-ld -tit, se va intari de chtre
Domnia Mea anaforaua de a VI se ridic ulucile de pe loculd jaluitorulut;
acsta e porunca. 1794 Martie 11. (1)

lib Alexandra Conslantinil Moruzi Voevodii. Dupa cererea domniet-

sale cinstitulut si credinciosti boerulut Domniet Mole lenache Vacarescu
Vel Spatard i dupa, arStarea ce ne face dumn-lut cinstitti si credinciosd
boeruld Domniel Melo Vel Logofdtd Costache Ghica, cum c s'a cercetatu
tote aceste sineturt si la Logofetia Divanulut Domniet Mele, pentru mat
bunA pliroforie, ca sA aibA chirosti, intarimti si cu domnsca nOstrA pecete
acdsta ocolnicA. 1794 Ghenarie 18.
Vel Logofdtd.

Prea lnalfale Dthane,

Dui-A luminatA porunca Mriet Tale co mi se dA la anaforaua din potriva

a dumn-luT Vel Spatard, ca sl cercetamd tote aceste scrisorT ale mosiet
(1) Cod. XXIII, lila 221.

www.digibuc.ro
 DOMN1A LW moltuzi-4-1793-1796 523

VacarescT, ot sud. Drimbov4a, cu tote hotarele eT ce se coprind in acstA

ocolnica, de sud. intocmaT cu celea adev6rate i sit artii InAltimeT Tale
in scrisii; urmatorti fiind luminateT porunci, am cercetatti hisumi cu pe-
rierghie tote aceste hrisve, zapise i cArtT, ce se coprindfi inteacstA
oco.lnicA, i le-am afiatu intocmaT duph cum sunt trecute aid, WA de
nici una felt' de schimbare; dreptt aceea dup6 poruncit, prin plecata-mT ana-
fora, fAcuT insciintare Marie! Tale. 1794 Ghenarie 15. {1)

Zapisulti de invoire al Radului Ghefara cu Postelniculii Gheorghe

Pecetescu, pentru mofia ce are la Gherganl.

Iii Alexandru Constantinit Moruzi Voevoda i Gpd. DupA multAmirea

amAndorora partiloril i dupA rugAciunea qi cererea instil a lori, intArimfi
i Domnia Mea aezAmintult, ce printeacestil zapisil de invoire Fag lacutti,
qi poruncimu maT jos numitiloril hoer! ce suntetl cerutI de Radu, i ceborti
ce vetT fi cerutl de Pecetescu, ca la vreme, BA mergetT la fata loculuT
i sA fabetT urmare intocmaT, prin cercetare cu carte de blastem pAzindti
adevrula i dreptatea.-1794 Aprilie 25.
Vel Logof6til.

AdicA ea Radii Logagtuld Ghetarula dela GherganT, sud. Dmbovita, cum

i cu Ionita Buluc-baa ce sunt vechild cu adeverinta in scrisa a dumn
luT Gheorghe Pecetescu Postelnicelii iar de acolo dela GherganT, sud. Dam-
bovita, incredintAmii cu acestil zapis alu nostru, precum sa se scie, ca
fiind multA prigonire intre nor pentru moia ce avemil i unulq i altul
acolo la Ghergani, unde ne vecinamil, i judecndu-ne din luminatA po-
runca MArieT Tale prea InaltuluT nostru Domnii Alexandru Moruzi Voevoda
la dumnO-lora ve1iiT boerT, er4 sA eim i inaintea Marie! Sale la Divanii,
dar inaintea dumn-lul Vel ,Logofetil de tra de sus caOndii la impAca-
ciune ne-amU ,invoitd inteacestaT chip, adica sa ne Iuitm despre aman-
douti pAqile boor! earl sit mrgA la fata loculuT it facit cercetare cu carte
de blastemil, i sa-mT aducti acolo cu Pecetescu marturiile ce voiti aye,
carora citinduli-se cartea de blestemil, sit mrga sA arate pentru rOndula
stapnireT, adeca cum se va fi urmata stApAnirea de 30-40 anT maT naintea
hotArniciel ce s'a. facuta in pea-laltA domnie a MAriel Sale Mihabi VodA
*utu, i pe unde i 9Atil voril ark& acel martorl in frica luT Dumnegleti,

(1) Cod. XXV, filo. 144.

www.digibuc.ro
624 V. A. IMMIX

dupS, primirea cArteT de blestemit pe acolo qi atata s dea in stApinirea

mea Pecetescu, atilta din silitea satulul, i din cmpa i din pAdure, iar
maT multA moie sA nu am a pretenderisi, j acea movie ce se va alege
sA se inthrsch cu semne i hotare i sA se sforscl, ca s. scima ce averna
s stApttnima fie-care. DecT ea Radu LogofiStula mI-ama alesa din 'par-
te m1 pe dumn ILA Pantazi Pastia biv Capitana za lefegiT, i pe dumn-
luT IonitA Postelnicula Contescu, iar ea IonitA vechila PecetesculuT, ne-
hindS hoer! din partea loculuT, ne-ama invoita, cl de va primi Postel-
nicula Pecetescu a fi totS acegf boerl i despre partea dumn-luT, bine,
iar de nu, s fie boeriT, orT pe care va vrea dumn&lul, afarA, din ceT ce
aS fosta la hotArnicia dinthia, dintr'aceTa sA nu iea qi ne-am pusa so-
rocS de acum pfinA in treT sdptAmnT, sA ne aflAma amndou partile
la fata loculuT, unde BA ne aclucemil fle-care pe boeriT laY, i prelun-
gire sA nu facA, nicT o parte, nicT alta, iar care nu va urma soroculuT, a
veni la fata loculul cu boeril seT, acela O. fie osinditO a pth.ti cheltuiala;
earl boerT sa facA cercetare qi judecatA cu temeiu, cum s'a data moia la ho-
tArnicie i o stApanesca atat5 Gheorghe PisicA, catil i Chrstina sotia luT
Constantinti i orT s5, ne impace i cu aceia, sA ne isbrAnima, saa sA ne
sorocOsa la Divan5; insA acesta zapisa, m'am invoita cu vechilula Pece-
tesculul, oa sA dea la cealalt parte, adecA mie Radu Logofet5, i pentru
a se face urmare, ne rugama a se intAri acesta zapisa i de atre Maria
Sa VodA, poruncindu-se de Maria Sa i boerilora a merge la fata loculuT
i ne-amO iscAlita maT jos, ca sA se crlA 1794 Aprilie 24.
Radu Logof5t5 Ghetara adevereza, IonitA Buluca-baa adevereza, i Gri-
gorie Logof5ta de tainA martora, RAducanu biv. 3-lea Logbf5ta martora,
i RAducanu Logothta, martora. (1)

16) Alexandru Constanting Moruzi Voevodit i Gpd. Zemle Vlahiseoie.

Poruncimil Domnia Mea dumn&v6strA ispravnicilora aT judetuluT sA urmatT
a ortindui la fata loculuT, ca sl se fad, cercetarea i alegerea ce se cu-
prinde maT jos5, pe care r6mAindti en top multAmitl s. ne insciintatT,
&Ana i el inscrisa, cum cit sunt fAr5, de apelatie.-1794 Martie 7.
Vel Logof5ta.

Prea Ineafate Ddmne,

Popa loana i iar Popa Ioana cu cetail lora dela ScAriOra sud. Romanatl
at Anita InAltimeT Tale, cum ca aS mqie ce se numesce cAriqra, strA-
(1) Cod. XXVII, V, pag. 28.

www.digibuc.ro
 DOMNIA DUI MORUZI-1793-1796 525

mosasca de mostenire, care o staptinesc5 in buna pace, fail de a nu aye pricina

cu nimenT si cum ea hrisovulti ce ati de numita movie a putreclitfi fiind5 vechiti,
a cerutti ca sa li se innoiasch de catre Inaltimea Ta, sa nu se prapaddsca de tot5
si rich alba pricina dupa vremi ori ei, sa copiii lord; asisdererea afi jluith
Inaltimei Tale si Ilie i ,5tefan5 cu cetasii lora totti de acolo, artnd5, ca si el
a parp de cumperatere in numita mosie ScArisera, de eke cincY-4eci, aY
deci anI, i ca acum numat numitii vor5 invoiasca hrisovulti mosieT nu-
maI pe numele lorti, i pe ei nu va saT pue, cerend5 ca s fie si el pusT la
innoirea hrisovulta; dupa ale carora jalbY mi se poruncesce de catre Inal-
timea Ta, s vdil sineturile ce ati, de sunt adevrate, si sa ar6til InAltimel
Tale, ca s daI Inaltimea Ta porunc a. a se innoi dupa cum ceril ; deci dupa
luminat porunca InaltimeY Tale am cerutti ca sa-mI arate acel5 hrisovu
alit. numitei mosiI, ce arata ca ati, si-mi aretara in locu de hrisovil o carte
de hotarnicie, i o feie de impartell ce s'a facutil atunci la hotarnicia de
cat& sum de stinjeni a datil sa tie fies-care mosnenti de acolo, amandoue
dela let. 7191, de sunt anI 112, vechi, rupte, lipite, cu altb. Brae, printr'in-
sele lipsesce la cuvinte cu alta goy& prspta, drese cum se vede de dinsii,
precum se voril ved si de entre Inaltimea Ta, care fiindti fara de nicI
o intelegere, nu se potil innoi, fiindii-ca de atunci i pana acum, pete ca s'a
mai immultitti aceI mosnenI, i totT ace ad muritil, fail de numal nmurI
dintre aceia se vorti fi afland5 si de aceea artti InaltimeI Tale, ca nicI
o intelegere nu ati i nu se potti innoi, maY virtosil calla lipsesca cuvinte
intregl dintr'insele; dar cu tote aceste, mi se pare a fi cu cale, ca sa fie
luminata porunca Ina1PmeY Tale cAtre dumne-lorti Ispravnicil judetuluT
ea cu cererea si primirea amandorora ptirilorti, s le ornduiasca boeri-
nasiI cu pracsisii, vrednici, sa mrga la fata loculuT, ca BA fac cercetare
cap partasI aunt inteacest mosie; &ate cap stinjenI ati fieste-care sttipa-
nire bung, si fail de pricina cu cine-vasI, la care cercetare sa se aduca
fata i veciniI ce voril aye mos& alturea cu acsta, ca s nu li se fad.
vre-o impresurare, i asa alegend5 orenduitil boerinas1 partea fies-caruia
in suma de stinjenT in aerie' dupa obiceiil sub ischliturile lorti, cu pliro-
forie curata i deslusiia, sa se adevereze acea alegere si de dumn-
lorti ispravnicii, i s insciinteze InaltimeT Tale; ci de va fi urmata dupa
onnduial i primita de top mosnenii, atuncY rmne a se hotari pentru
hrisovul5 ce certi a li se face, cum se va gsi cu cale de catre Inalti-
mea Ta.-1794 Martie 6. (1)
Vel Logof6t5.

(1) Cond. XXVII, pag. 2, III.

www.digibuc.ro
626 V. A. unlICIIIi

16 Alexandru Constantin*. Moruzi Voevod* 4 Gpd. Zemle Flahiscoe.--,

In urma acestei anatorale Petre Cazacula a data jalba DomnieY Me le ce.
rnda s ias la Divana, ca cand si dela Divana se va bothri a0 ridic
namestiile de pre mosia Pitarului, sa aiba soroca pAna acum in primavara
ca sa si le ridice; insa de And a data jalba si pima acum fiinda cinci luni
trecute, ela nu s'a mai artata, deci Pitarula Schilita cernda intarire drep-
OP sale, si v646nda Domnia Mea, atata adeverinta satelorti, 60 si isprav-
nicsca carte, cum ca numitula Petre pe ranga paguhile ce I-ati prieinuita
cu calcarea mosieT, I-a batuta si pre ispravnici, pentru care cere Pitarula
dreptate; am gasita cu cale anaforaua dumn-lora velitilora boerY, care o
intarima rnduinda si mumbasira pe , ca sa. urmeze Ispravnicii
intocmaY, facenda in fapta implinirea si savirsirea poruncii. 1794 Martie 22.
Vel Logotta.

Frea Intiltate Ddnvne,

Pe acesta alegere a judecatei Departamentulul, nerm'ainda odihnita

Petre slujitord, zapciula celii ornduita din luminata porunca Marie Tale
l'a adusil si inaintea nOstra fat& cu dumne-lui Pitarula, Dumitrache Schilit,
si cu Preda Ispravnicela Pitarultif, unde atata pentru bataia numitului is-
pravnicela, cum si pentru sederile celea paste hotara in- mosia Pitarului,
de tota tagaclui Petre, clicenda ca nici pe ispravnicelii, nicI de cum l'a ba-
tutil, niel cu sederile peste hotara n'a trecuta, Para numaI cu aratura
clise ca a trecuta, si ca platesce dijma la amndoi stapnil mosiei, im-
potriva caruia artnda numitula ispravnicela adeverinta ptircalabilora
si a stenilora dela Taraceni si dela Sirna, care cliff) ca a dat'o acel satera,
de fatlt fiinda acolo si ornduitula mumbasirti, am adusa inaintea nstra
si pe Ionita Paharnicula mumbasirula si intrebata flinda, ne area ca
adeverinta acsta este adeviSrata acelora sateni, si ca a dat'o de fat intuit'
si chiar Petre Paharniculti, iar Petre, la artarea mumbasirului alta ne mai
avnda ce O. mai pricinuesca, rspunde ca pre acel steni aducndu-1 nu-
mitula ispravnicela la carciuma, si dtmdu-le viral si rachia, as beg fiindii
au data acsta adeverinta, iar ela clise, ca necum s bata pe ispravnicela, ci
nici macara maim asupra lui n'a ridicatii; deci fiinda-ca Petra la tote acestea
tagaduesce, gasima cu cale, cu luminata porunca Mariei Tale, s iea mum-
basirulti de aci atati pe Petrea, cum si pe ispravnicela, sii-I duc la dumn.
lora Ispravnicii judetului, unde acolo in fata locului sa faca dumn-lora
drpta cercetare, si cnd acei sateni din numitele dou sate, volt marturisi
tota as, precum se vede, cl a datii adeverinfa in scrisii, aded, ea a latutil

www.digibuc.ro
 DOMMA LUI moutm-1793-1796 527

pre isprAvniceld, atunci s i se fad. luT Petre de cgtre dumn-lord Isprav-

niciT pedps cu bg,taie chiar acolo in loculd, unde a blitutil i eld pre is-
pavniceld, i s plg.tescg, atatd trpdele mumbasiruluT, cum si tote chel-
tuelele, iar child impotriv se va dovedi pira ispravniceluluT si a PitaruluT
neadev6rate, atunci tote acestea sA le plittscl isprvnice1u1 i Pitaruld,
iar pentru alcarea hotarulul moiel, cu ederile pe moia Pitarulul Mr&
de vole, s urmeze dumn-lord IspravniciT intocmal, precum inteacst ana-
fore. a DepartamentuluT se cuprinde; iar hoUrirea cea deshviritfi remne
a se face de cAtre Inltimea Ta. 1794 Septembre 18. (1)
Vel Vornic, Vel Vornicd, Vel Logoftd.

Pitacd din 19 Novembre care Vel Vorniculd Costache Ghica, BA alegA

loculd ce are de impotriva mfingstireT DOmna Maa a luT Beizadea Con-
stantind Ipsilantd, fiindd-cg acesta voesce a-15 lace vinOtorg. (2)

Anaforaoa Mitropoliei pentru pricina ce are cu Gruianuli, pentru o mosie.

16) Alexandra Constantinit Moruzi Voevodil boj. milost. Fiindd-cg pricina

n'a luat svirire pfinA acum, poruncimd Domnia Mea, c aceld find de
pe loculd de pricing., nicT Gruianuld s nua iea, nici Mitropolia, ci puin-
du-ld la locii s stea pomA va lua svrsire pricina; a sg urmatT dumn-
vstra, Ispravnicilord. 1795 Ghenarie 15.
Vel Logoretil.

Prea Int Mate Ddmne,

Cu smerit anafora. mnsciinAmi MArieT Tale, cg dup cercetarea ce a

fAcutd dumn-luT Cluceruld Constantind Ghiurtiu hotareloril mosieT Gher-
ghitiT dela sud. Ilfovti, a sfiintel MetropoliT, cu mngstirea GruiuluT, dupg
plecarea dumn-luT de acolo, s'a pug' egumenulti Gruianti in silnicie de a
luatu o clae de find vechid al MitropolleT ce era acolo, cu cuvinta cl-T
lea dijma de pe aceld codru de locd care-ld dgdese dumn-luT Cluceruld
din mosia MitropolieT pe sma mAngstireT GruiuluT, care codru de loci'
s'a doveditd de dumn-lord boerif hotarnici ce ad mend in urmA., c cu
gresl s'a fostd datd de dumn-luT Clucerulii pe sma mngstirel Gruiulut;
in urmA mergndd omuld nostru la Gruiand de a cerutd acelO find sa.lit
(1) Cod. XXVII, pag. 24, III.
(2) Cod. XXIII, fila 297.

www.digibuc.ro
528 V. A. UREMIA.

dea, n'a voitti egumenuld said dea; ci fiinda-c 5. ne aflmd in mare stena-
horie de find i ne mord vitele de fdrne, rugamil pe Maria Ta, sa fie
luminata porunca InaltimeT Tale, cu mumbasird, a implini aceld find dela
egumend, i cnd la svirsirea hotarnicie va rmn aceld codru de loci.'
pe srna manstireY Uruiula, atuncY Mitropolia ii va plati aceld find cu
pretd incloitd; de acesta rugamd pe Maria Ta,i aniT Maria Tale dela,
Domnuld Dumnecled rugamil a, fie mulV i norocitY. 1795 Ghenarie 154
Alt Marie Tale catre Dumneled terbinte rugatord si smeritil parinte
sufletescii. (1)
Dositeid aid Ungro-Vlahig.

Moratorit

Am demonstrata adesea importanta moratoriilorit in mersuld com9rciu1uT

i ald industria Mal dtm aci cfite-va acte din acsta categorie.
1) LuT Constantinil Orscu, Postelniceld, i se da unit sorocd de 8 lunI
ca s platsca nisce datoril, spre a nu-sT perde casele parintesd (16 Fe-
bruarie si 10 Martie 1794).
'2) Moratorium acordatd la 2 negutatorI armeni, pana ce yogi put afla
averea unuY ald III-lea, care este datord catre dinsiI. Moratorium acesta
nu determina termenuld pasuireY.
3) Moratorium acordatil de Domnitord de 4 lunI peste alte 4 lunI acordate
do judecata la negutatoriI fracY Trandafird i Teodord.-- 1794 Oct. 10. (2)
4) lenache Vacarescu in 2 Aprilie 1796 presinta luI A. Moruzi o peti-
tiune in limba grca, cerendd sa fie indestulatii dela Petro, Logofkd spa-
tares* cu nisce banY, orT s i se vingl mosia pentru despagubirea ac
tualulul Vistierd Vacarescu.
Domnitoruld pune resolutia romnesca pe jalba grck in 2 Aprilie 1796,
aprobAndd cererea i condamnandd pe Logoftuld Petre sa platesca eld
3 partt ale leciuelei mosiet amanetata la Vacarescu i numaY o parte sa
platesca acesta. (3)

(1) Cod. XXVIII, pag. 58, II-a.

(2) Cod. XXVII, scara XVII, fila 54 verso.
(3) Cod. XXXI, scara 6-a, fila 36 verso.

www.digibuc.ro
 DOUNIA LIJI MORUZI,-1793-1706 520

Anaforaua lu Constanting Orgscu pentru soroculti ce s'a pusti de 8 luni

a aye de &lire datornici,

Ici Alexandru Constantina Moruzi VoevodO i Gpd. Zemle Vtahiscoie.

La acstA anaforA ce face DomnieT Me le dumn-luT Constantind Postelniceld,
nu avit altd cuvintd de impotrivire, fArA de numaT ajutoruld i sprijinla
judecateT cere, ca sA nu-sT prdA acareturile pArintescI, pentra care s'a in_
datoratd, ci sd. i se dea soroculd ce a cerutd, neputndti numal in sse
lunT a plAti, i datornicil vord fi folositT cu dobAndA, dar flinda-c1 datorniciT
amanetarT dupa pravilA nu se silesad, Mr& de primirea lord, pentru aceea
dar numaT cloud lunT IT maT facemil Domnia Mea ajutord, ca in optd lunT
sA aibA sorocd de ingAduiala.-1794 Martie 10.

Prea Inett(ate Dthnne,

Constantind Ordsculd Postelniceld a jAluita InaltimeT Tale, cum eh din

pricina rasmiriteT trecute, a incApuld la datorie, insA la und Constantind
loand talerT 1250 si la und Tordache sin 'Waiti Radu talerl 1300, pre care
datornici IT arata cA-T are siguripsit1 cu amaneturT vrednice credinOT prin
zapise i sorce, dar fiindd-cl sorcele s'au apropiatd, i mijlocd a plAti nu
are, cere a se pune sorocti de treT anT, ca inteacesta sorocti sd, se silscA
a le plAti baniT cu dobnda lord, dicndd c pentru acestil sorocd ce cere,
nu potd aye datorniciT nicl o fricA de vre-o pagubk cAcI din amanetu-
rile cu care-1 are incredintatT flindti siguripsitl, totd-deauna li se pte
implini baniT cu dobAnda lord, de a cAruia jalbA mi se poruncesce de
cAtre InAlOmea Ta BA mijlocescti, cu voia datornicilorti s i se pue so-
roculd, ce cere, cAnd ii are siguripsiV datorniciT cu acareturT vrednice, din
care nu numaT indoiald. de pagubA nu este, ci incA folosuld lord este cu
dobAndA, care insusT jAluitoruld se multAmesce de a-T indestulA inteacestd
sorocti ce vord El ingAduitrorT, i s ardtd InAltimeT Tale prin anaforit cu
vAtafil do visterie; decT dupd, luminatA porunca InAltimeT Tale infAtisAndu-Y
ornduituld zapcid inaintea, mea i vddndd a en adevdratil datorniciT
sunt siguripsitT cu vrednice acaretuff, am mijlocitd intre dinsiT spre a-I
de. sorocil ce cere in vreme ce nicT o pagub d. nu potd aye, i mijlocti
nu ad stAtutd, fiindit-c d. datorniciT diserk c nu-Iti pad a-ld maT asteptit
aflAndu-se si eT datorT la altA parte, si mal virtosil ictindti, c peste so_
roculd ce s'a pusd prin zapisil a le rdspunde baniT, I-ad maT datd vi alte
sorce el de buna voia lord, si eld iarAsT nu le-ad plAtitd baniT, ci totd II
safdisesce cu feld de felurT de fAgAduelT; cu tote acestea mAcard ca da-
dnaWe 4. B. 2bm. IF. Memorille Sec+ Istorice. B4,

www.digibuc.ro
580 V. A. tfilEdia 'NA

tornicii luT cera implinirea banilord acum, sati sh i se vinclA acareturile,

dar fiindel-c& alt sorocfi dela judecatA n'a maT avutt, gasescd cti cale s&
ta jAluitorulA soroct de 6 lunT dup& pravilA, ca panA atuncT a& se silscA
cum-vaql de a plti baniT datornicilorti, ca sA nu i se vindA emaneturile,
iar hotArirea rnine la MAria Ta.-1794 Februarie 16. (1)
Vel LogofetA.

liforatorivm nedeterminandii timptait pdsuirei.

DoT negutAtorT armenY RusciuclAT a fostA pradatT de marf& de 6.551

leT de una Panaitd CApitant supust austriacescA. Acesta fu trasti la ju-
decatA sub MichaiA Su%u, inaintea DivanuluT i a ConsululuT austriacti qi
judecata recunoscii dreptulA ArmenilorA, dar sentino a rAmasu neexecuta-
bill, fiindii-c& Panaitd CApitanulA era fugitti in Ardlil. Moruzi, in 20 Maid
1794, amintinda acestA procest", ordonA Ispravnicilorii, la cererea Armeni-
lord, s& se cerceteze qi s& se descopere ori-ce avere ar fi avenda CApitanii
Panaitti in judete spre a servi la indestularea neni1orti prAdatT, iar aces-
tora l& acord& moratorium nelimitatt, dicndii cA creditoriT lord din Or&
s& n'aibl voie a trage pe ArmenT pentru marfa ce le-ab dat, la nick o
judecAtorie, decat la Divanulfi Domnier, cAtre insuT DomnitorulA, ca.6 nu
promite ins& nici o satisfaeere astipra cerereT. (2)

Justitia Criminala.

Justitia criminal& este bogat& in clocumente. Observndu in generale'

intrga serie de documente relative la crime, glaimu incA odatA adeve-
rita legea, el numrult" crimelora e in raportu directA tu miseria sa mA
carA icu calamitMile momentuluT. Astil-feld aniT 1794-1795, aniT de fmete
si ciuml in ttA puterea acestor5 talamitAtT, aunt in acelaT timpti anT
bogaV in documente relative la rime.
Independenta de inriurirea calamitAtilor5 asupra morale publice,
continul vechea deprindere de organisare de cete haiducesci $i acestea
ocasionzA de asemenea numerOse carp' deschise i acte de tote' feftilti, din
carT de asemenea aducemu aid mai multe. DArY de foci' la case qi la pA-
tule, orT stogurT do fine", de asemenea nu lipsecil. CasurT de aplicare a
)4'
(1) Cod. XXVII, pag. 2, IV.
(2) Cod. XXIII, fila 246.

www.digibuc.ro
 bOMNIA LIN MORUZI-1793--1796 531

vecheY lee de desugubina inca intAlnimd in actele de maT la vale. In-

fierarea in frunte a hotilord se probeza dupA cod. XXVII, scara 15, fila 19.
In 1794 el datt multi' de lucru 4 hotT earl devastad Oltenia. Domnitoruld
a trimesd speciald judecatord ri potere din BucureseT, recomandAndd maT
alesd aflarea gazdelord hotilord.
Utiti singurd casti de plastografie de carte domnsca, am aflatil in Domnia
luT A. Moruzi, in 1794.
Unit easti de ridicarea daruluT unul preotd, care in betie a ucisd und
tigand, iar femeeT acestuT tigand si copiilord luT, declaracT liberT, Domni
toruld obligA pe clericuld ucigasti sA le platsca o specie de desugubina.
Constantind Isvoranu in 1795 sparge puscaria dela IsprAvnicia din Oltd,
ea sa dea drumuld la nisce tiganT inchisT. Isvoranu este adusd in fire
la 13ucurescT.
Cu deosebire energica este cartea deschisA a luT Alexandru Moruzi, din
6 Maid 1795, relativA la prinderea hotilorti.
Procese pentru batal sunt multe. Atragemd atentiunea asupra denuntb.reT
unuT Preda dela Fntnele, ch a venitii la dinsuld acasa egumenuld ma-
nstirel ValeniT cu doT indivici i l'ad batutti. Egumenuld este pedepsitd
eu amenda, iar batAusiT primescil pedpsa talionuluT, la fata loculuT, apli-
ctindu-li-se 108 toiege la talpi.
PedepsirY de indivi4T, earl ati ridicatti mna contra agentilord stapnireT,
nu lipsescd in domnia luT Moruzi; vre-o cAte-va urmzh maY jos.
Lind Vgand paricidd din nebunie este -tinutti in obecll la mfinAstirea
CaldaruanT, 1795.
DoT copiT ad ucisd pe und aid 3-lea copal, in PitescT. UcigasiT sunt
trimisl la manAstirea Vierosuld, Ora ce se vord impac parintiT celuT
ucisti, 1795.
Cu ocasiunea urmarirel de hoct se comitead grozaviT i hotiT de catre
insasT administra4iunea. laca und documentd probandd acsta:

Prea Ineil(ate Dthnne,

Jluimti MArieT Tale, ca far de nicT o dovadA ne ad prepusd dumne-lord

IspravniciT cu pricinA de hotie, si amid patimitd ,i'nchisorT i cazne i noT
ei sotiile nstre, din earl ad rernasil unil si nevrednicT de munca, si ne ad
si pradatil Polcovniculd de judetil cu talerT 400,60, pentru carT ne rugarnd
sit ni se ornduiasca mumbasird, a ni se implini baniT, ce ni s'ad luatd,
si sa avernii dreptate si pentru cazna, sad FA se aduca sa ne judecamd inaintea
MarieT Tale.
RobiT MarieT Tale: Stanciu, i 1?adit Stibiescu,i sin ego Palalogo, i Dumitrapo

www.digibuc.ro
532 V. A. tTRECHIl

brat Giurca, i Mitricd Sabiescu, i _loan* Fei lfaml ot Courigt, i Gruia, i Mirea gi
Mihai4 gi Constanting Becheru din sud. Mehedinti. J

Domnitorulh pune resolutia acsta: Dumn-ta Vel Sptaril theorisindh

jalba, acsta, sA Lel cercetare i s aratT DomnieT Me le pricina in scrish
cu anaforit. 1794 Februarie 17. (1)
3-lea Logofth de jos.

Prea Ind ltate Ddmne,

AcestA pricin nu este sciuta la SpAt Axle, nici am insciintare de va El

sciut 5. incal la dumn-luT Caimacamuld, dreptil aceea se cuvine ca s5, se
orndulascA mumbaird cu luminat porunca Marie Tale i prin marl-
feta dumn-luT CaimacamuluT CratoveT s mrg5. la Mehedin(T i sA facti
cercetare de ttA curgerea pricinil i de va gasi pe Polcovnich invinovMith
cu acstA luare de banT, sat pe verT-cine alt, prin mijloculti PolcovniculuT
sa implinscA tog baniT i sh-T dea jluitorilor, cad de le va fi jalba, ade-
vhrata, acst luare de bani este impotriva bunelorti ornduell, cad de ar
ft fosth hoft s gazde, trebuia, cu examenulti loril sA se trimi(A la Craiova,
iar nu O. se jfulascA 0 nu numaT s li se implinesca baniT, ci s. se aduca
i pe Polcovnicti aid cu bun paza, ca sA-T iea pedpsa de la Maria Ta,
iar pricina acestora s. se cerceteze la Craiova de atre dumn-luT Caima-
camil; rmo.ne a se face hotArirea, dupA cum va Ii luminata porunca MA-
rieT Tale.
Ala In5,1%imeT Tale prea plecatb, sluga,
Ienache VAchrescu Vel Spatard.

16.) Alexandru Constantinii Moruzi Voevodti, bojeiu milostiiu, etc. Orn-

duimil pe al nostru idecliii . . . carele lundd de aid pe jAluitorT sA merga
maY nti la dumnluT Hatmanti Caimacamulti CratoveT, ca prin marafen
dumn-luT sA se fac cercetare la fata loculuT, i cnd dela fata loculuT
nu se va put da cuviincisa indestulare la clreptatea jluitorilor, atuneT
sA duca pe tote partite inaintea dumn-luT CaimacamuluT, ca cu tt scum-
ptatea poruncimti Domnia Mea, dumn-ta cinstitt si credinciosti boerulti
Domniel Me le Hatmane Caimacamule, sA fad acsth, cercetare i nu numaT
implinirea cea cuviincid. 85, se fack ci si pe Polcovnicil de va fl in vinA
sA-ld iea mumbairil i s-la aduca la Domnia Mea, trimitndu-ni-se i
insciin(are cu buna pliroforie. 1794 Februarie 21.
Vel Logofilth.

(1) Cod. C/C\TIT, fila 42.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM monzt---1793-1796 533

Arestit preventivii
Cu referintA la arestuld preventivd, iat& und documentd dela A. Moruzi.
Publicaye la tdte judefele, pentru ho(I a nu-i ynd rna multit de 3, 4 (lite,
pe la grosurile dumne-lork i set-i trimild aid cu examene.
A. Moruzi, insciintatu c& maT inainte vreme IspravniciT i ZapciT nu nu-
maT null dad silinta a prinde pe hop si gazdele lorg, ci inc& dupa o
bucat& de vreme IT si liberad din inchisre, fiindd mituip, de aceea strac-
nicii le poruncesce, ca pe hotiT sag gazdele de hop ce-T vorg prinde, dup&
nizamd si obiceid, care ne adeverimfi Domnia Mea din condicile DivanuluT,
ce ad fostg data asupra aceste pricini, s nu cuteze Ispravnicil sad Zapcil
a-I slobocli, nici a-I 0114 in grosurile isprAvnicescI i1e indelungate, ci duph
obiceig i caiduld Divanulul, Ispravnicil ag a-lu tine, treT ()Ile patru pan&
a-I face examenuld luI i apoT sAla trimite, la Domnie, ca orT salt iea
osAnda, orT indreptarea, Iar dumne-vstrA se. nu lip volnicT a-r slobo1i, nicT
a I tine maT multd, pentru c avemd a face Domnia Mea cercetare i cnd
vomd dovedi, cA orl Ispravnicil, sad ZapciiI ad sloboclitil vre-und hotd sad
gazda de hop Mr& de a-ld trimite la Domnia Mea, sh scie c va cAde
in grea urgia Domniel Mele. Apol Domnitorulti le ma! poruncesce s& aibe,
grij& pentru bun& petrecere fAr e. de grip i odihna locuitorilorti Orel de
obste.-1793 Martie 26. (1)
NB. Pentru judetulil de peste Oltti s'ad scrisa CaimacamuluT CraioveT
aceleasi poruncl. $'a scrisg asemenea CaimacainuluT se, privegheze dch
ispravnicil se conform& poruncilorg date.

Casa de dare de foal.

Anaforaua ce s'a feicutit ,in dosulit jdlbeZ orcirnilorit dela Slatina sud.
Oltlt pentru arderea preiveiliilortt ce s'ait intimplatii la Martie 30 qi ait bet-
nuiala pe unit Dumitru, Capitanit de acolo, c ar fi datit fool.

Prea Indlfate Ddmne,

InfAtisandu-se pirisil cu pirituld CApitand la judecatA, me adeveril cA

cu treI pricini punt( bnuiaI piriiI asupra ChpitanuluT, una act in-
tr'acea nopte cand s'at Intimplatti acestg Iangand s'ad aflatd CApitanuld
in Slatina, iar nu la cApitAnie la IpAtescT, alti doilea c& intru acea prAvAlie,

(1) Cod. XXIII, fila 27 verso.

www.digibuc.ro
534 V. A. UREMIA

de unde s'a inceputd Tanganuld, n'a fostd nicT food nicr luminare, ca s
fie banuiala c s'a aprinsa din cask iar nu s'ar fi pusd foca cu dinadinsuld,
pentru ca s'ar fi gsitti i pravalia sparta la und parete, alti treilea ea
in ctiprinsuld easel Capitanulul pe o invelitre de eopront, sub nisce find
s'ar fi gasita din marfa aceleT pravaliT, dEl unde s'a aprinsa foculd intaitt,
decf cu ciktd potd aceste treT pricini a invinovti, iaras1 cu ato.ta potti a-la
si desvinovaci, pentru ea de s'a aflat intr'acea nOpte venituld la capitanie
la Slatina, nu potd dke ca a venitd ca s faca acesta fapta, ci va fi ye-
nita ca und Capitand la dumn-loril IspravniciT u vre-o trba, fiihdd aprpd
capitania IpatescT de Slatina, sad a venitd la casa luT, fiindu-T casa acolea;
a doua, cacl de unde s'a facutd aprinderea intAid, de ei n'a fostd foci' ei
luminare, ei de s'ad i &Ad und parete ald pravliel sparta, dar de ni-
menea nu s'a irdutii ca &Sr el, oni a data foci!, sad T-a spartii pravalia;
ald treilea, cad de s'a gsitd pe eoprond in curte marfa Sub find, dar
pte sa nu fi fostil pus de dinsuld, pentru ca, &and eld ar fi furatu acea
marfa putea s o ascunda in casa la dinsuld, flinch"' mar sigura, c nu
pute nimenea s T-o calce aflandu-se Capitana, sad puteA s o ascuncla
ei in aliti io& maT tainicd decit acoka, unde se puta. gasi cu lesnire
cum s'a i gsitd, ei se pots si de alta cine-vasT sa fi fostil pug, acolo,
fiindd nOpte nu s'a v8cluth de catre cine-vas1 eine a pus'o ; deci pen.
tru aceste pricini, ca s se OM desOoperi adevruld cu lamurire, fiindu-ca
face trebuinta ca sg fie aduet la cercetare i davagi i marturiT, i altiT
call se vord fi afl'andd cu sciinta ce pute da vre-o pliroforie judeciiteY,
ei a se aduce totT aceetia, fiinda mulY, li se pricinuesce mutt& cheltuiala;
de aceea parerea mea este, ca de se va gasi cu cale de catre Maria Ta,
ca cu zapcid spathrescd sa iea de aid ei pe ptrIil i pe pirituld, sa, T
duca in fata loculuT, ei sA fie porunca catre dumn-lord IspravniciT judo-
tuluT, ca sa-1 adune de isnva pe totT cb.ff ard face trebuinta, sa-T infatieeze
inaintea dumn-lord, sA cerceteze cu de am6runtu1d ttA curgerea si in-
timplarea priciner, ca sa se incredinteze de adevrd i a, facndil o ale-
gere desavireita, sa o trimita catre Maria Ta prin mine prea plecata sluga
MarieT Tale, si &and va fi indestula acea alegere sa o intaricr el de catre
Maria Ta, iar cand nu va fi indestula, atunci sA se aduca iarasT cu totiT
aid de fata, i cu porunca MarieT Tale qh se or6nduiasca la criminald, de
unde BA li se fad, cea desavireitd cercetare i alegere; i *area mea in-
tr'ace1ae1 chipu este, lar hotarirea cea desavireitd r6m'ane a se face de
Maria Ta.-1793 Aprilie 18. (1)
Vel Sptard.

(1) Cod. XXIV, fila 104.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lul Mosul-1793-1796 635

16) Alexandru Conskhnlinii Moruzi Voevodii.A0 s se urmeze; pentru

care poruncimit dumn-vstrA Ispravnicilprit, aducendS . . . . zapci6 spAtA-
resell pe amndou pArOle acolea, sA urmall tocmaY cum se cuprinde mai
jos.-1793 Aprilie 19.

Ordsenii dela Slalina cu Dumitru Cdpitanula, pentru foculie ce s'a intim-

plata, avendil bdnuialci pe aceli Duntitru.

Io Alexandru Constanting Moruzi Voevod41 Petindu-se inaintea Dom-

niel Mele i acstA anaforal se v&i cu bucA oynduiall cercetarea jude-
cA4e1 dumn-lul cinstitultft i credinciosa boerulu DomnieT Mele Vel Spa-
tart', i poruncimS dumn-vstrA IspravnicilorS aT judetuluT, sA avetT dumne,
vstrA a umb1 e. intocmaY, avOnd5 purtare de grijA cu si1inA pentru prin-
derea acestuT Mihaiti Sirbu, asemenea i pentru mArturiile ce sunt iscA-
lite in adeverintele numitulul CApitanti, poruncimil Domnia Mea sA se iea
de aicl dela Prea Sfintia Sa1 pArintele Mitropolita carte de blestemit, 91
inaintea dumn-vstrA Ispravnicilorit sA se citsch, ca numal dind mArta.
rifle acelea vora esi mincindse, atunci se vorit intrce aid ca sA 1 caute
davaua cu deosebitA judecatA, iar pan& atuncY in ttA vremea numitula CA-
pawl(' sA fie in pace, si apratit de acestA pill, cum si de care cum-vasi
dupl vremI de von!' put umbl, cu vre-o altA vrednicA dovadA invinovA-
titre asupra lul, atunci iarA0 10 vorit cAut.-1793 Maiit 13.
Vel Logofkit.

Prea lnaltate Dthnne,

Dupl alti doilea luminatA porunca MArieT Tale ce mi s'a datti, ca de is-
novA sA cercetezil pricina jalbeY orAseni1or5 din Slatina pentru Dumitru CA-
pitanti dela Ipatesci, de' pricina arderd prAvAliilorti, intrandS iarA0 in cer-
cetare, vcluT cA din treI bAnuelT, ce i cu anaforaua d'intaiii am ariStatit
MArieT Tale, cA puna asupra-Y, una awl s'a intemplatii intr'acea npte CA-
pitanulfi venita dela cApitania IpAtescT la Slatina la casa luT, alit doileai
cAcY de undo s'a aprinsil foculik IntitI, n'a fostd nicY foci' fAcutti, nici lu-
mipare aprinsA, aceste dou bAnuell remnii fArA de nicT unit tmeid de
invinovAtire, flindil-cA de a venial la casa luT, si la scaunulit isprAvnicesc5
ya ft venitil i pentru trOba case! 14 ci pentru trOba ce ar fi avutit la
dumnO-lorti Ispravnicir, ca unit CApitanti ce s'a aflatit si a de uncle s'a

www.digibuc.ro
536 V. A. CIRECHII

aprinsd intaid, n'a foot& nicI food nici luminare, dar n'a veldutd pe eld
cine-va sA fi datti food; r6mane pentru old treilea bAnuiall, ccI s'a glsitd
pe sopronfi sub find in curtea luT marfA, cu care cuvintd n'ad orAseniI
a-0 intemeia cererea lord, cu invinov4irea CApitanuluI; la acsta i'espunse
cAel, cA eld insusI a trimisd pe und Ienache i CAlind negustorI totd de
'nolo, de a datd de scire, cA s'a gAsitti acea marfA pe aceld sopronfi sub
find, si eind ar fi fostd pusd de dinsuld ca und stApand ce era ald easel
nu putea sA lase pre nimenea sA umble acolO, unde era ascunsA marfa; cu
tote acestea fiindd-cA mai liserA orAseniT, cum cA s'ar fi maI gAsitd in casa
luI, nu in cea in care sedea eld, ci in alta de alAturea, unde sedea und chi-
riasd sirbd anume Mihaid inch alt.& marfA, nisce testimelurY i cu aceld cu-
vintd., iarAsI cAut orAseniI asuprA-I a I 'aduce vinA, dar i pentru aceSta flandd
cercetare cu scump6tate, m pliroforisit dela piritd, fArl tAgAduirea orAse-
nilord, cum cA duph ee s'a gAsitd i aceA marfl in casa unde sedea aceld
chiriasd sirbd, fiindg-cA eld indatA i dosise, singurd CApitanuld a strigatd
cu glasd qicndu-le or4enilord: alergatI de prindep pe Mihaid sirbuld
cA iatA cA fuge, si sA nu rmlid ed la rspunsil dreptu dinsuld, dar pen-
tru dinsuld, i asa l'a i prinsd numiit orAsenI, i l'a fostd data in grosuld
isprAvnicesed, de unde arltarA IniI orAseniT, cA ar fl scApatd, ded pricina
vinovAtirer asupra aceluT Mihaid strbuld judecata nu invinovAtesce i pe cA-
pitand, de vreme ce este stApanti aid easel; cand I va da casa cu chine cuI-va .
silea, nu pte fi i chizesd pentru dinsuld, cu tte cA eld 0-a fleutd datoria pe
deplind, de a artatd cA fuge i s'a prinsd; cand ar Ii rostil i eld amestecata ar
fi pututd BA tacA ca sA scape, ea sA nu-ld mArturisescA, ci pentru bAnuialA,
sad chiar invinovAcirea aceluI Mihaid sirbuld r6mane, i sA ingrijscA
prinderea la i asisderea sA fie luminatA porunca Marie! Tale cAtre
dumn-lord Ispravnicil, ca sA urmeze i Vomnia-lord cu si1inA pentru
prinderea luI. Pe IfingA aceste tote se vduse la 'ulna piritulul douS ade-
verinte scrise cu iscAliturI indestule ale orAsenilord de acolo si ale altord
locuitorI dela alt.& mahala, ce se dice PirleV, intru care adever&A pe nu-
mituld piritd, cum cA intru ttA vietuirea 114 i prin vremI de rsmiritA
i r6svrAtirI 1111 scid i-14 mArturisescu de omd bund i fArA a se sitnti
vre-odinirA pe urma lul fapte netrebnice, i bAnuelI ca acestea, care si
acsta la o pricinA de propunere asupra until omd i fArA devadA . . .
este a se ajuth la dreptatea luT cu o mArturie de atatia dmenI; dar fiindd-cA
bAnuesed jAluitoriI cum c ar fi neadevrate acele iscAliturI i mincinse,
iar nu bune ale iscalitilord (earl la acsta au cuvintd a-0 cere incredintr
de sunt mArturiile bune sd nu), pentru acsta ii s'a isti ca sl sctl. o
carte de blestemd de la Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolitd asupra acelord
mArturiI, i sA li se dea prin dumn-lord IspravniciI, i atund se va Cu-

www.digibuc.ro
 DOMN1A Lill MORUZI-1793 ---1796 637

nsce de Bunt bune sfi rele marturisirile; pe ltmga tote acestea se mal prinse
piritulti Capitanti inaintea judecaytT, cum ca in vremea de dou6 (led de
anl de acum incolo, ori-cind se va dovedi asupra lul vre-o Irina la acsta
pricina s fie rfispunclfitord ott vita JUT; ci din tote acestea cu de-amfirun-
tulti 0 Cu scumpfitate cercetari, mi se pare ca nu maT rfimtlne Capitanuld
de acsta data, la nici und felti de villa asupra acestel pricinT, Para numaT
&And se va pub!, face dovada buna asupra lui; parerea mea acOsta este,
iar hotarirea Amine la multa iMelepciune a MarieT Tale.-1793 Maid 13. (1)
Ala InaltimeT Tale prea plecath sluga,
Ienache Vel Spatarti.

Carte la Vet Spdtarit.

Veda vestesce ea in septamana acsta s'afi &it'd 2 rneni mortI din

plasa Grditea sud. Slam Rmnicii, ce veniail in 2 cart* cu pesce dela
Braila, earl dupa, insciintarea ce avemfi ucigaqulil este und mamularti, pe
care l'afi fostii luatti din Braila unuld din eel doi ucil in caruVi, ca sa-lti
aduch, cu chirie, i la drumti in %inutulti plaeI Graditea omorindu-1 a
fugitil ucigaulti cu chruta mortului d'impreuna, la care avea 3 caT: unulii
vinatfi, altulti murgil i altuld negru, i cu pescele 400 oca crapti saratti i cu
banil ce a avutii aceld mortti langa dinsulu. Ucigaulfi se arata de negu-
tatora6 mamularil cu bumbacil i altele. Vorba lui este oltenesc, cu na-
dragi strimti. .
Vodh ordonh prinderea ucigauluT.
Asemenea s'afi trimisq publicaiiunT la tOte judetele, la Caimacamulfi Cra-
iovei i deosebitti Pitacti la Aga. (2)

Poruncd la lspravnicit din judefutii Ialomifa, ca sd

cerceleze de a avuld arme sad a statii cu vre-o impotrivire celd omoritit
de Tudord Polcovniculd.

Pentru pricina luT Tudord Polcovniculfi za poterh, ce se afla la inchisOrea

puchriel, poruncimil Domnia Mea ca de iznva ceretare sh facetl in partea
loculuT prin marturiT forte cu amfiruntulti, de a avuta acelti omoritil arme
asuprall sea de a statutt impotriv seu de a vrutti cu fuga sh scape, qi
(1) Cod. XXIV, fila 138.
(2) Cod. XXIII, fila 258.

www.digibuc.ro
538 V. A. UREMIA

de n'a fostd prin putintA a se pune vid in mitnA sail de a fostd si acum
umblAndfi in fapte tMhAresd sd hotesd cu tovArAsie ea numaT singuril.
De tote pe largd orY in ce chipd ye vetI indestua, adevruld pe largd sA
insciintatt Domnid Me le, numaT MIA de zAbavA. Acsta si fi%1 sAnAtost
1793 Septembre 22. (1)

Anaforaua pentru Duinitrache Copcea slujbalii oieritulul, ce a fostil prir

dna de s'a intpuratti PdrailabulO dela satula Jugurenii sud. Baz4ii, ca sci
dea tat, 100 sqiel mortulul qi sci se slobNet.

lio Alexandra Constantin Aloruzi Voevodii. Poruncimil Domnia Mea

sA dea Copcea tal. una sutA, car! ban! sl-Y fad teslimil dumn-luI cinstitil
si credinciosil boeruld Domnid Me le Vel SpAtard dela Copcea, si aducn-
du-se sotia mortuluT aid, dupA cum am poruncitd Domnia Mea si prin
graiuld dumi-tale sa i se facA teslimil baniT chiar in mAna sa prin vede-
rea dumi-tale.---1793 Noembrie 14.
Vel Logoftd.

Prea Inellfate Dthnne,

Pentru pricina ucidereY PArcAlabulul dela satuld JugurenT, pe care l'a

impuscatd neferuld tuna, ce s'a aflatd cu. Dumitraohe Copcea slujbasd de
oieritd din sud. Slam RAmnict, dupA pliroforia ce a! Maria Ta dela dum-
nO lord IspravniciI din sud. Buzil, dupA porunca ce mi s'a data de atre
MAria Ta ca sti cercetAmil de se OA in vinA si numituld slujbasd Copcea
sad nu, si sA insciintAmd Marie! Tale, veI sci MAria Ta cA. infatisAndu-se
Copcea inaintea mea, dup5, cercetarea ce am fAcutd, aratA cA 1810 oI ale
hit TOderd i Nicula Petroiu, i Vasile, i Iordache Bumlea, i Vasile Gior si
unchesu Patmucuta din satuld JugurOnu din sud. Buzed, gAsindu-le in ju-
detuld Focsanilorti la pAsune la loculd, unde se numesce Movila ZvArle-til,
'aprpe de o jumtate de ceasd de Slobozia Gaeni si scriindu-le dupA obi-
ceid a data si rAvasd de cumprAtre, si dupA clece clile la strinsuld ba
nilord, cAnd ihcA totd la aceld IDA in RAmnicd se aflad oile, neavndil
ciobanY ceI car! pAziad oile, ban! de platA, ar fi mere"' Copcea la maY pus
numitiI stApAna oilord acasA la dinsi1 ca sA cOrA banY de oieritd, si ce-

(1) Cod. XXIII, fila 147 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW MORUZI-1793 1796 539

rndu-le banT el ar fi pricinuitti cA slujba.iI dela judetul Buz65 le ar6

fi lep6datti rAvail pe la casele lord de sumele oilora fieq cAruia i puneit
pricina a nu plati, intre care aflndu-se i Nrcalabultt ce s'a omorith, eld
mal virtosti ar fi fost pricinuitorulil i Vice el ar fi sporita i cu cu-
vinte mat in potrivA, (peke' cA, de vreme cA le-a lepOdatil acele rAvae,
slujbaiT de Buzni ati sO, plAtscA la Buzii, earl la acsta fiindii cA obi-
ceiulli este, cA in ce judeVi so gAsescfi oile i sA num6rA, nu rmne in-
vinov4itii Copcea, cad s'a duet la diniT sa le cera banT de oieritti, dar
rOmne in re1-care chipti Invinovit ca a luat cu sine-1 turcu in
slujba domnscA in potriva obiceiultif i a ornduelel slujbelor, pentru
ca slujbele domnescl se cauta de slujbaT cu slujitorl al tkel, qi dela is-
prAvnicil i de pe la capitanil, precum qi e am data cArtile mele de obte
la tote judecele, ca sA dea CApitanil slujitorT Ulna slujbakil pentru cAutarea
slujbeT i mAcarg cA Vise, cum pre acelli nefer turd' nu l'ar fi luat eld,
ci i l'ar fi (WU dumnO-lorti Ispravnicil, dar nu i s'a data cremInt, ci
acsta o pricinuesce pentru a se diafendipsi din villa, i pentru cacl omo-
rirea ParcAldbulul nu a sAvirit'o eld, dar din rel-care pricinA a luT s'a
intimplatti, de aceea nu se osk desce cu mOrte pentru mOrte, iar pentru
pilda i a altora de a se feri de a nu urm fapte ca acestea, i pentru
uurinta pAcatulul sii gAseseil cu cale ca sA dea ta 60 pentru hrana
accleY femel vduve i a copiilorti eY, iar hotArirea cea desAviritti rrnne
a se face de cAtre Maria Ta.-1793 Noembre 12. (1)
Ienache Vel Spatard.

Carte de surghiunii la mandstirea Bistrita a lui Scarlatic Isvoranu Clucerti

de arie, elk frate-sai Constantinfi lsvoranu $ i hanii Brebennulit dela CM
pentru calomnie; dela 17 Noembrie 1793.

Fiindd-ca Clucerulil de arie Scarlatii Izvoranu cu frate-s65 Constantina

Izvoranu i cu loanil Brebennulii dela Oltd, fArA de a socoti dreptatea i
puterea DivanuluY Domniel Mele, ca inteund chipti a se judeca, qi a oskdi
i pe cela piri, cand va rmn mincinosti, ca i pe celd pIrIth, cfind va
fi vinovata, s'a pornitil numal din zavistie i rktate a face pirA i strigiY.
neadevrate la Divanti, chiar inaintea Domniel Mele, prinVndu-se ca de
vorti fi neadev6rate sA se pedepsscA; a cArorti pirT cercetandu-se s'au do-
veditil tote dearte, turburndil numal inteunii zadara Divanulti Domniel
Mete, (lama volnicie sa rnergA la sud. Oltd, unde poruncimU
(1) Cod. XXV, Jima 102.

www.digibuc.ro
640 V. A. IIRECEIL

dumnS-v6stra Ispravnicilord aT judQtului, aduandd pe cede 3 numitii inaintea

dumnS-vstra sA-1 datT in mnile mumbasiruld acestuia, ca prin ajutoruld
dumn-v6sta ridicandu-T, sA-I due& la mitnastirea Bistrica sud. Valcea, uncle
poruncimb Domnia Mea Qgumenului dela numita mangstire, aducndu T
sa-I puT pe cates1 trd inlauntru miinastirei, de unde s6, nu fie slobocli,
fArt de a p-a porunca a DomnieX Mele, i sA dai adeverintit la marine
mumbasiruluT (1).

Anaforaua Arindliei de pricina Bratulut Parcdtabil .71 lenache Pkiieul

ot Tisdi sud. Saac, ce a fdcutO omorit

.161 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodg i Gpd. Dap& cum s'a g6.-
situ cu cale de catre judecata Departamentului de cremenaliond, orSnduimtl
pe sluga Domnid Mele . . . zapcitt armasesc6 sIt merga i prin scirea
.

Ispravnicilorti judeOlui, ridicndti pre numitiY, sa-I aduca, aid spre a-si da
deosebi socotla lorti de fata cu numituld vinovattl.-1794 Aprile 26.

Prea Inetqate &rime,

Insciint6m6 Mariei Tale cg, la inchisrea puscAriei se aft liude doi,

anume Barbu Pfircalabu ot TisAd sud. Saac. i Ienache PlAiasu ot tam
trimisd de dumng-lord Ispravnicii aceluT judetti cu examend dela 14 ale
acestd luni, prin carele se aratd a in trecutele paresimi nemerindd la
eirciuma satuln( und Adamd ot satulti Ghitiora dinteaceld judetd, i sco-
Ondil vorba cit umblt s. cumpere rimatori, numituld Krcalabti a trimesti
pe unti satnd, sa.-16 cheme spre cercetare, ca de va fi cumpgratorti fart
sinet6 dela Ispravnidi s6.-16 zatignsca a nu cumpra i intoregndu-se tri-
mesa cu rspunsd de nesupunere, s'a invitatd numitulti Pldiasti Ienache
cit eld 'ld va aduce, i aceld Adamti nici lui nesupuindu-se a merge f a
datil pltiasulti doug bice peste cojocti, i fdra de vole l'a adusti la numi-
tulti PircAlab6, i Parcalabulti prin cuvin0 cercetnduld l'a Matti de s'a
dus6, dar orl dintr'acele doug bice, sad cd, va fi fostti bolnavil de mai
nainte, cum se amelita la ispravnicescula examend, pliroforisindu-se si
dumn-lorti dela unii din locuitorii, ce s'a intamplatd i l'a vglutti la acea
carciumA, nu se sole cit peste 6 Vile omulti a si muritti, ci fat fiindd si

(1) Cod. XXIII, fila 179.

www.digibuc.ro
 Dolma urT mount-1793 1796 54/

Stoica femeea mortului, la cercetare, se impotrivi acestuT examena i scse

o adeverintA in scrisa iscAlitA de una popa Ioana duhovniculd, ce Pa spo-
vaduita i l'a precistuita pe cela morta, i de una Iene BArbierulti be Pa
cAutata cu doftoril, i de una Radu sAteanu ce l'a scaldata i de und Radu
Logofkula ot tam, care daa tacrira a au valuta pe moral strivitd la
trupt in multe locurT, insl la beqe Foi la oldurT qi cum el la spovedanie
s'ar fi mArturisita duhovniculul ea mrtea i se trage dela PlAiaqula, ci
duph examena i tacrirula femeel mortuluT, parcAlabula ramfine fArA de via.
i Ed se slobzA, iar PlAiauld sA fie la temni0 i spre a se descoperi vi-
novAtia luY, sat indreptarea, fiindii-a dupA pravilA, judecata nu este slobodA
a ascultA mArturiT pe hfirtie la pira ce este pentru repunere de viata ome-
nscA, dela judecatA se gAsesce cu cale sA fie luminatA porunca InA !time
Tale cu mumbaOrd BA mrgA i prin marafetula dumn-lora Ispravnicilora
sA ridice pe totT ceT maT susa numitY, sA--T aduca ca fie-care deosebitt sa-T
dea marturia lora de fata cu numitula vinovatii, i atuncl in verT-ce
chipa se va descoperi adevra de vinA sail indreptarea PlAiaquluT, cu con-
cha te vel insciintA InAltimea Ta, iar hotArirea, i prod.-1794 Aprilie 21. (1)
Dumitrache Clucera, 5erbana Medelnicert, Manolache Toplicnu Clucera-

Anaforaua epitropiel pentru, casa lul Metinescu, ce s'a`U datit in, sdnta unorii
negufeitori in sorocii de cinci ani.

16 Alexandru Constantinii Moruzi Voevoda i Gpd. Zemle nahiscoe.

DupA pliroforia ce ne facT, Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolite i dumn-
vstrA hoerilora nazirT, cum el este de trebuinta i cu cale acsta epi-
tropie, a se da asupra a dol negustorT dupA siguranta chez4ieT ce au data,
i fiincla-cl nu suntema la indoiala, cum cA vetT fi cercetata, vetT fi chib-
zuita, i aezAmintula cu care se indatoresca negutAtoril; pentru averea
i acareturile acestea, i vetT fi cunoscuta cA este spre folosula sarmanilora
nevrisnicT, intarima dart Domnia Mea unaforaua ce ne face(T spre a intrA
in faptA, i sA li se fact tezlima tote. 1794 Aprilie 27.
Vel LogolZtil.

Prea Indl(ate Dthnne,

Insciirqam a MArieT Tale pentru casa raposatuluT Gregorie MAinescu biv

Vel Capitana za LefeciT, ca ramaindu-le doT copiT nevirstnicT s'ad data
(1) Cod. XXVII, pag. 28, V-a

www.digibuc.ro
542 V. A. 1311ECHIA

pre la stapiinT, ci ca sa nu se prpdesca, mult putinA ce le-ati xfimasti

dela parintiT lora, s'ati gasita doT negustorT earl s'aU. incarcat QI1 ttA pe-
rousia easel dumn-lorti mid,tre i nemipatOre spre a le caut i spre
a le chivernisi cu &mod' de cincT anT, ded vclnd noT ca, este spre fo-
losulti sfirmanilorg copiT, am gsit5 cu cale de le-amit data acst pereusie
pe sma lora, adeca casele din BucurescI a& le invelsca, viile s le luorezei
mOra sa o fad. cu banT dela din01, gi Inca s le maT dea pe tau anula ate
talerT o suta deu6-4ecT i cincT pentru hrana copiilorti, care a5 datu i za-
pisd la epitropie, aducndii i chezaT vrednicl ca la implinitulti soroculuT
sa aiba a le da pe tote, dupa cum sunt legacT in zapistl, iara pentru soco-
tla care este O. o dea dumne-luT Vorniculti Mateiti Falcoianu pentru pe-
reusia caseT luT Mainescu, i cfit vreme aU fostii asupra dumn-luT cat 0
pentru zalOgele ce sunt puse amanetti la unti Panaghiotu Lipscanti, acestea
se vora clut ci maT la urma, dm& acum !Una-ea este vremea lucrulul,
negutatoriT se primescil s. mrga sail taie cherestele, i altele, care le
sunt lora trebuinciOse, sa bine-voescI Maria Ta sa intarescI acsta anafora
cu luminata pecetea Mariei Tale, ca sa li se faca tote tezlimti i sa intro
0 in lucru, ca de se va face intArcliere pOte s-1 perdema pe acecti negu-
Woe i atuncl acele lucrurT se vorii darapana i se voril prapadi cu totula,
de acsta insciintarna i cum va Li luminata porunca MarieT Tale. 1794
Aprilie 25. (1)
Dositeiti al Ungro-VlahieT (in 1. grca), Dimitrache Banu, Ioanll Raletti.

Ttigani resvreititort

1-65 Alexandru Constantinii Moruzi Tioevodis i Gpd. Cinstitti i credin-

ciosu boeruld DomnieT Mele, dumnO-ta Hatmane Nicolae Hangerli Cima-
amulll CraioveT, pe ace0I patru iganl, earl a venittl de au datti jalba i
all rlositti apoT, razvratitorT, pricinuitorl i celorti laic( de nesupunere, adu-
cAndu-I dumn-ta sa le facT certare cu btaie, i sa-T supuT a fi urmatorT
datoriiloril in slujba manastireT, atatil pe din0I ctil i pe ceT-lalcf, pa-
zindu-16 ci egumenulii obiceiula vechiti, carele li se va fi urmatu, ciii se
va fi pazitu ci maY nainte la altI egumenT.-1794 Mait 2.

(1) Cod. XXVII. pag 31, V.

www.digibuc.ro
 tome Lta MORUZI-1793-1796 643

Prea Ind ltate Drane

Patru. tiganT, anume Mirea, Dumitru, Stana i GhitA aT sfinteT mAntistirT

SadoveT de peste Olt, viincU aicT, a fAcuta la srnerenia nstrA, pentru cu.
viosulti egumena al acestel.. sante mAnAstirT chir5. Paisie, artAnda ca
aunt trimisT din partea tuturorti acelord-lalV robT aT mAnastireT, prin care
jalbA se plAngeal a nu le cautA de dreptate, ci mosiile mAnAstireT le vinde
Omenilorti set cu arend5, i dinteaceld venitil nimicti nu se ating5,_ ci aunt
muritorT de frne, si cum cA dobitcele mAnAstireT le-au vindutil si su-
per% plugurile i dobitcele lora, dupA a cArora jalbA T-am ornduitti la
trel egumeni din partea loculuT, anume Arhimandritulil Tismennu, Ar-
himandritulti Bistritnu, i Hurezanu, ca in pricina cu cuviosul5 Exarhti
ala sfinteT MitropoliT s le facA CU amrunta cercetare, care si urmAndu-
se ni s'a fAcuta artAre in scristi de chtre numitil orOnduitT cercetAtorT,
cum cA tote pirile loril a fostil neadeverate, si insusT el n'a5 mat avutil
cuvintii Mr c.t totil temeiulu lorti a rmasti, racndti cerere ca s5,-0 de-
pArteze egumenulti OmeniT ce-I are de ajutorti la trebile caseT, si fiindti
impartitT in treT cete sA lucreze treT rine la mAnAstirT i se la dinsil,
sA le dea i medial cAnd vorti lucra, acele fret clile la mAnAstire si tigan-
cele lorA i holteiT si dobitcele i carele sa plugurile sA nu fi superate,
ins& dupA ce s'a fAcutil cercetarea acesta, numitiT tiganT a dositii i far
cCridti noT intrebare numitulul egumen pentru aceste cererT ce ail fAcut5
acel tiganT, ati respunsti cum cA pe Omenil ce-T are de ajutorti nu-I pte
depArta, cAcT tiganiT acestia o cer5, cAnd va lipsi egumenuld dela mAnAs-
tire sA remAe de capulti lorU, sA nu lucreze nimicti i sA tacA blestemAtiT,
cum a fAcutO si de alte orT, spArgendti gropile mAnAstireT, c i dAndil jafti
la butate si f5cndil si alte furtisagurT, iar pentru a fi trel cete clise el
de nevbie I-a suferitti, gAsindti acesta obiceifi dela cela maT dinainte egu-
menti, fiindti fAcutti de multA suprare a gAlcevilord i judecAtilorti ce a
avuta cu dinsiT, duph cum cArtile de judecatA si zapisele lorti dovedittl
aratA, iar a le da mertict nu este putinciOsA mAnAstirea, in vreme ce eT
lucrezA 6 IRO la dinsiT, si trel la manestire, iar la alto mAnAstirT lucrzA
treT qile mAnAstireT, si treT la dinsil, 0 le dA si mertict cAnd lucrzA la
mfinAstire si din destulti le este el au plugurile lorti, carele lora si do-
bitOcele lorti ci liverp de anti cu loci' de hranA ca si locuitoriT tranT,
de dijniA nu se superA, i maT aratA egumenulti si o carte de judecatA a
SfintieT Sale frateluT episcopil Argesanti dela let. 1792, fiindu atuncT acolo
in partea loculuT, intru care se vede cu amruntula cercetate tote prici-
nile lort, c1 totti ceT doveditT de vinovatT, dupA care aratA egumenul5, cA

www.digibuc.ro
544 V. A. IIRECIIII

tota ner6mAind el odihnitY, ci arNndu-se cu nesupunere, a facuta la

Maria Sa Mihaid-Voda, Sutu qi s'a facuta porunca catre dumn-luI Caima-
camult CraioveY, ca A cerceteze, 8i fiinda jalba egumenuluY adev6rata, sa-I
supue cu pedpsa, care jalba cu porunoa domnsca o ve4umal 8i. noT, care
lice egumenultt el nu s'a urmatg, fiinda-ca a *luta el atuncia cu ruga-
ciune ca sa-I erte 8i vora fi supu8Y, ins acsta supunere a lora dice ea
ail statuta pe plating, ded flinda-ca dupa cartile de judecata 81 zapisele
ce se afla la mana egumenuluI, se cunosce ca aceqtY tiganY sunt cu totuIg
nesupuci ci de ate orI ag jMuita dupa vrernI, precum 81 acum s'a dove-
ditti pirele lora mincinse, Inca acum ail 8i dosM, 8i n'ag statutg de
fata pana a se isbrani pricina lora, gasimg cu cale sa, fie luminata porunca
Marie! Tale catre dumn-luI Caimacamulg Craiovel, ea s aduca pre nu-
milil tiganY, s le faca zapta ca sa fie supuff manastire, dupit cum sunt
qi -tiganiT altorg manastie din partea loculuI, c nu ati acecti tigara deo-
sebita privileghia de AY tiganY manstiresd 8i boeresci; inteacesta chipa
am gasitti cu cale, iar hotarirea, i prod.-1794 Maiti 1. (1)
Ala Marie! Tale catre Dumnelea rugatorti, 8i smeritg parinte sufletesca.
Dositeia alti Ungro-VlahieY.

lenache Pletiesulfi, i Bratulg Petra./ labtl dela Tiscig sud Sam, pentru
prepunere de beinuialei cti din beitaia lora arg fi murita unit' Adamg ot
Ghitidra toffs dintr'acelii judelg.

163 Alexandru Constantina Moruzi Voevodes i Gpd. Zon le Vlakiscoe.

Citindu-se inaintea Domnie Me le acst, anafora a judecateT Departamen-
tulul de Cremona lion 8i cu cale fiindti aratarea ce ne face, o intarima
8i poruncimg ca sa se urmeze intru tote, adeca (lin pereusia mortuluT
scaclndu-se ma! intaI zestrele sotid hi!, ceea ce va ramn prisosa sa
se dea datornicilora, iara ace! talerl 400 s nu se atinga niminea de et',
ci sit, fie numaI pentru hrana nevristnicilora copi! 8i pentru pomenire
mortuluY; inteacesta0 chipg poruncima a se face urmare 9i cel inchi8! sa
se slobcla. 1794 Maig 18.
Vel Logofdta.

(1) Cod. XXVII, pag. 7, VII.

www.digibuc.ro
 DOMNIA 1.11I M0RUZI-1793-1796 545

Prea Incil(ate Dmne,

Iara,1 Insciintamil Ina4ime1 Tale totti pentru Ienache Plaiesulti ci Bra-

tuld PArcalabulil dela Tisati sud Saac, ce se afl la inchisrea puscarieT,
pentru mrtea until Adam ot GhitiOra totil dintru acelasu judetil, cu
banuial a. ca, din bataia loril bolnavindu-se omulti dupa spte clile a mu-
ritil, c la tagaduirea ce facea numitil, i pte eh numal dou6 bice iar
CI datu plaiasulti peste cojocti si tragendu-lil l'a dusil la Parcalabil dintr'o
casa intr'alta, dupa, trebuinta din luminata porunca InaltimeT Tale, s'a fostil
data de afar% Duhovniculti Icina Barbieru si cel ce ag scMdatti pe mortil,
si fies-care deosebitil inaintea judecaOT dandu-s1 marturia lora s'a trecutti
lista practica, impotriva carora s'ati adusti si cel i popti opttl marturiT din
eel ce s'ati Oath, si .ati veclut6 cu ochil lorti pe Plaie.0 ducOndil pre celti
moral la Parcalabti, care i a acestora marturie s'a trecutu iarasT is ta practica,
clara marturia acestora ce ati v6clutti, fiindil impotriva acelora ce ail auclitti
tacriruhl din gura mortuluT, judecata nu s'a pututil indestula a face izbra-
nirea cea cuviincisa, maT alesil fiindil la mijlocil rpunere de vial,a ome-
nesca, pentru ea pravilele in multe chipurT dail invetatura a cerca jude-
catorulti ci pentru acsta intinciAndu-ne cu cercetarea si la locurile pe
unde ati cunoscutil ca aril maT fi trebuinta, ne-amtl indestulatil, ca mill
mortil a fostil plecatil dela casa luT sanatosti intr'o cli MarcT, Martie 28, sa,
cumpere rimatorT in plaiti si de pe drumil bolnavindu-se sra s'a fostti co-
nacitil la unil Pop Mihalcea ot funduth NiscovuluT unde a zacutti 'Ana
a doua cli MiercurT la pranzil si preotulil temndu-se a nu fi WA de lin-
gore, cam fad/ de voia bolnavuluT insusT i-a pusil sua pe calil ci i-a ajutatti
de a incalecata si pornindu-lti dela easa luT s'a dusti in Tisti la casa until
Barba Iti ot Slam, dela care intelegendS Parcalabulii ca este cumpUrAtord
de rimatorT O. nesciinda de bla luT, dupa porunca ce avea a trimisil pe
untz satnil s-lti chiame ca sa,-la intrebe de are voie data dela vatafulti
plaiuluT a cumpra rimatorT sad nu ? i mortulti atarnandu-se a trimisu pe
numitulti Ienache Plaiesulti, care plaiacti totil ca si celil intaT trimisil chi-
mandulti la Parcalabti ci mortulti taimiindu-sT bla n'a vrutil sa. se ridice,
iara Plaiesulti socotindu de sanatosil si nesupusti la trasti de haine din
casa gall i dandu-T dou6 Mee peste cojocil, l'a dusti la Parcalabil, unde
nici sudalma nu i-a facutti Parcalabulii, WA numaT ce l'a intrebata de are
voie data dela vatavulti plaiuluT bine, iara de nu, sa, nu cumpere si spu-
indil ca. nu i-a luata voie si nicT va cumpera, s'a intorsil la gazda unde
a zacutti pana a doua cli Jol i v6clendil ca. nu se pte indrepta de bla
sa, cum a pututil a incalecatti intorcndu-se acasa-si ci a venitil sra la
Analele 4. I?. Thin. XV. Memorille Sea. Ietorice. 35

www.digibuc.ro
546 v. A. =ma
Ionitt ot MagurenT CaramanlAulg si nu s'a maT pututil ridica, ci insciin-
tandu-s1 femeea, a mersil Vineri de l'a ridicatil inteung carg si aducnduti
a cast, a maT trecutg patru dile si a muritil MartY, Aprilie in 4, la sgptg-
mana dupt plecarea lul de a cast; ci spre descoperirea adevgruluT, vrnclil
judecata BA aduca pe gazdele mortuluT, atatil cele din mergere, ca sg, se
adevereze de a fostil bolnavil sag nu, cat si celea dela intrcere, ca at
ne indestuleze de le-ag spusg ca, este bAtutil de Parcalabg sag de PlAiasg,
precum dice T3Arbierg-Vraciu, et iar li spusg mortula asupra sfarsirel de
viatt, care atuncT putea st fie uimitg; dart inst pang a nu se aduce acestl
de maT sus disT, veni in departamentg numita Stanca femeea rnortului im-
preunt cu vre-o catl-va PlaiesT dicndil ea intre ei si s'a imbracatti prin
zapisg, dicndil et numitT PlAiesT ea de se vorg slobodi, eel ipoptT flirt de
a se maT osandi la inchisre, pentru mila lora si a femeeT mortuluT vorg
da talerT 400, pentru pomenirT si hrana nevrsnicilorg cinci copiT aT mor-
tulul; ci flind-ca, sfarsitulg acelul omil este cu indoiala si despre alit parte,
chiaril si cu ceT Part indoiala doveditl de vinovatl, ail voie dela pravill ca
ea induplece pre pirisulil sgil prin dare, cu catg maT vrtosti acestia flindg
cu indoiall, si el fiindil lipsitl s'ail indemnatb eel maT multi sAtenT si me-
giasT a ajuta cu maT sus disa sumA pentru hrana si crescerea aceloril cincl
copiT nevrsnicT, ce ag rgmasil mortulul, care acsta protimie a PlAesilorg
fiindg intru ajutorulil familieT mortulul decT s'a (lath ascultare de cAtre ju-
decatt, dart din bocetele numitel femel inteles'a judecata ea pre urma bAr-
batului sea aril ri re'masil datoriT si datorniciT o napAstuesoil, ci iiind-ca
pravilele protimisescg zestrele decat tote felurimile de datoriT, dela jude-
catt se gAsesce cu cale, ca maY intal zestrele el st se implinscA dela rg-
masulil avutulul bArbatulul WI, iar orT-ce alta aril maT prisosi st ieae do-
tornicil; asisderea dicemil si pentru acsta milostenie ce a fAcut'o sAtenil
PlAiesT, ca niel datorniciT ea nu se atingt, nicT vre-ung altil judecAtoril sa
nu o strAmute, ci st fie numal si numaT pentru hrana nevrstnicilorg copiT,
trel fete i doT feciori, cum si pentru pomenirile mortuluT; iarg hottrirea
cea desvrsitt rgmane a se face de catre InAltimea To. (1)
Dumitrache Clucerg, Serbang Andronicil Medelnicerg, Mateit Topliceanu
Cluceril, Teodoril Fotino, Andronache Habecleanu.

Anaforaua ispravniciloril de Valcea, Luchi CAminarulil si Radu BAbnu

clucerulg din 23 Iunie 1794, dupe' reclamatia ordinuluT Mendelg Suditulil
NemtieT contra Jul Dumitru Hogea, hotg cunoscutil, infieratil in frunte

Cod. XXVII, pag. 1, VIII.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin MO1=1-1793-1796 547

pentru marfa ce i-ar fi furatti Hogea nu pte plati, deck cere sa

vncla, proprietatT, etc. (1)

Ka Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii Zende Vlahiscoie. Orn-

duimil pe siuga DomnieT Me le zapciii Armasescti s merga, si verT-unde
va gsi pe numitulti Ispirii sa-l ridice si in tiara cu pet, s-lii aduca
aici la Domnia Mea.-1794 August 4.
Vel Logoftil.

Prea lnal(ate Ddnine

Dupl jalba ce a data MarieT Tale StanU Oltenu, si Nicolae Posavaru,

lordache Andreiti si Nedelcu scutelniciT fabriceT de postavii ot BaltenT sud.
llfovil, pentru until Ispirii isprvnicelulti mosieT PoenariT din sud Dmbo-
vita, cum ca de ast prima-vara incOce ornduindu se de catre Beccer Mihel
arendasulti acesteT mosiT Ispravnicelti, multe necasurT au trasti din pricina
luT oprindu-le rimatoriT cu pricina ca intra in porumburT fara, a nu face
vre-o ispasenie, iar in cliva sfntuluT Pantelimonil arti fi venitil numitulti in-
armatil asupra lorti, si pe uniT i-ar fi batutti cu paturile pistleloril, iar
pe uniT cu ciomegile, forte speriindu-se cu totiT din pricina luT, si ni se
poruncesce de catre Inaltimea Ta, ca s cercetrimil pricina de fat& cu amen-
dou6 partile si dovedindu-se adevrata jalba lora, sa, trimetemti pe piritil
in flare la Maria Ta imprenna cu insciintarea nOstra, asupra careia pricinT
nu lipsimti a insciinta MarieT Tale: catti pentru jalba krt.', adeveratil este,
insumi facnda cercetare cu amtiruntulii, ne adeveriramti dela zapciulti
plaseT, cum si alta, ca. JoT in cliva de sfntulii Pantelimona intranda din
gresala ung rimatorii alit unuia din jaluitorT in nisce tarlale cu porumbil
fiindti satulti alaturea cu numita movie, in hotarula Poenarilorti, ar fi venitu
lulu trimisu alii pirituluT ca s-lil impusce, si v6clendu-l5 stapanulu rim-
toruluT, a listi aceluT trimisti, 0, nu dee cu pura sa-lti Omre, ca. de va
fi facutu vre-o stricaciune va plati, si asa a inceputii unulti de altulti a se
ciomagi si intorcndu-se inapoT trimisulti a tacuttl veste acestul Ispirii si
viindu cu cat1-va OmenT impreuna si cu armasulii a inceputti a scte pis-
tlele la dnsiT speriindu-T, in cea de pe urma i-ail batutti CAW i-a fostil
voia cu paturile pistlelorti si cu ciomege, faramandu-T forte pentru pricina
de nimicil, in catil s'a speriatu graci1 cu totula, ci noT numaT cercetare fa-
cndii, adevrulti artmt MarieT Tale, iar piritulii fiind-ca se afla in sud
Dambovita unde este acsta movie, sa fie luminata porunca Marie Tale
(1) Cod. XXVII, scara 15. Ida 19.

www.digibuc.ro
548 V. A. 1IRECHIA

cu mumbasiril a se aduce ca sA se infrneze a nu maT urma de aceste

netrebnicil ce sunt nesuferite la aucluld MHO Tale, si aria Indltimel Tale
dela Dumnecled s fie multl si. fericitT.-1794 Iu lie 31. (1)
AT MrieT Tale prea plecatl slugT,
Alexandru Calfoglu, Grigore Brfincovnu.

Hop.

Voclei repet in 7 Oct. 1794 circulara la Nicolae Hanger Uhl bit) Vel Hat.
manic Caimacamul5 CraioveT pentru ceT 4 alharT vestitT si-T imputa, c in 5
lunT de Ole nu i-a prinsd, care acsta fiindil numaT si numaT din nesilinta
si nebnuirea ornduitelord poterT ; maT vrtosil nesilinta si nebnuirea
a bicisniculuT aceluia ald 2-lea armasd, unde si neputendil Domnia Mea
maT multd suferi de a se inconjura in tam DomnieT Mele de atfita vreme
acestT talharT, ealcndd si prAdndd si ja,fuindd pe sdraciT locuitorT si sd-
vrsindd faptele lord, Ing atAtea si atatea poterT si slujbasT, Wa dad
porunca DomnieT Mele de a se orndui si de aci, intr'adinsti de spAtarie,
o deosebit poter tiptild, cu povdtuire de mijlcele cele cuviincise pen-
tru prinderea lor. Datil fiind-cd, hotiT acestia fard, de gazde nu potd fi si
nu este cu putintA gazdele a nu sci miscArile si urmdri1e lord, &And dar
gazdele se vord cerceta, cum se cade si se va lua dela dnsiT pliroforie,
nu este cu putintd. a nu se prinde hotiT. Pentru aceea dar multi' trebuin-
cis flindil cercetarea judecatorilord asupra gazde1ord cu scumptate, de
aceea ornduimil intr'adinsd pe boeruld DomnieT Mele *erband biv
Vel Medelnicerd judecAtoruld de aicT dela Criminaliond, ca sa, vie acolo,
pentru acdst trdbl, ca unit practicosd si vechid la trba acsta, unde
d'impreun en judeatoria de acolea dela Criminaliond sd cac,la cu dina-
dinsuld la aflarea si doveclirea gazdelord lord si din ideea ce va ha din
alte maT nainte cercetarT de acolo pentru pricina acestord talharT, cum si
din cercetdrile ce vord face acum, Olinda si dumn-luT de gazdele lord,
s se aducd pe totT in cercetare, cu OM scumpdtatea in adevdrd si tall de
nici unit cusurd, s sciT c4 hotdrire avernd a aduce aicl pe gazde si in-
susT inaintea DornnieT Mele a li se face cercetare. De aceea si unde
va fi ipopsie de gasde si va face trebuintd, si deosebita cercetare a face
in judetd, pentru mal in grabil si pentru maT build pliroforie are a merge
si a se inconjura insusT numituld Medelnicerd impreun cu unuld din ju-
deatoriT de acolea dela Cremenaliont, cd. de-oparte cu cercetarea gazdelord

(1) Cod. XXVII, pag. 22 XIV.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin MORUZI-1793-1796 549

de altA parte cu urmarea si pornirea potereloril co se trArnise de aicl si

celorg de acolea si prin silinta si a Dumi-tale lundu-le urma si infun-
dandu-I si strimtorAnclu-I de tote pArtile sit se prinda negresit. Si in cAta
vreme se va all& numitulti meclelnicerii acolea panA se voril prinde acestI
thlharI vestici, 0 fie nelipsitd dela cdutarea pricinelord de Cremenaliond dimpreund
cu cel-lalti jurlecatorl. Dreptil aceea poruncimti i dumi-tale ca la cele ce
va 6 trebuinit spre urmarea trebeI, dupA cum l'am povtuitil, ar6Vandti
dumi-tale M. aibA totti ajutorulil si inlesnirea aceea ce se chiamA si BA nu
scape tAlharil acestia maT multtl, flind-ca cum dicemil nu putemti EA ne
odihnimil 'Ana nu se voril pune in mnA.-1794 Octobre 7. (1)
Pitacil din 6 Oclobre 1794 la credinciosif boerulii Domniel Radulii Beibeanu
biv. Clucera za a/rie lspravnicii din Vcilcea.
5 lunT trecute sunt de cnd te am orinduitil intr'adinsil pentru prin.
derea acelorri 1 hocI thlharI vestitT si inteacstA diastema de vreme numal
prelungire cu fagAduelT ne dal si ne ar61T deserte si zadarnice, fart
de nicT o isprava, socotindu-le pe semne cl cu de aceste prelungirT si
discolil ne vomil lAsA de a-I maY chinighisl i vomti ridich si de-asuprAli
trba acsta; sA sell hotaritil ca pe hotiT aceia dela tine iT ceremil negresitil,
de care si fail de all maY prelungi de altele, earl indestule Ii-am scrisii
.5i ti-am poruncita, iatA 'VI maT damil sorocii incA dou-decI de dile si atep-
Mina rspunsulti prinderiI lora si fiT sAnatosil.-1794 Octobre 6. (2)
12 gazde de hodi fur& trAmise la ocnA i averile lora confiscate in
26 Octobre 1794. (3)

Plastograf.
In 9 Novembre 1794 s'a facut5 surghiunti Ia manastirea Snagovii Ni-
colae copilulil ce s'a indrasnitil de a facutil carte DomnscA mincinsa. (4)

Dequgubinci.
(lnleirirea Domnscei dela anaforaua mai; jos fiindli Wrsel de apei nu se
pole ceti,) Totusl resultA cA Domnitorulil a recunoscutal de libel% familia
intrga %iganulul mortil. MAnastirea sa, nu maY aiba trba cu ea.

a) Cod. XXIII, fila 282, verso.

(2) Cod. XXIII, fila 282 verso.
(3) Cod. XXIII, ilia 289.
(4) XXIII, fila 291, verso.

www.digibuc.ro
550 V. A. IIRECHIA

Prea lndl(ale Dinne,

DupA luminatA porunca MArieT-Tale dumn-lui biv Vel Epistatult ar-

mhBieT, at adust fat inaintea nstrA pre Neofitil Archimandritt Egumenh
ot stnta mAnAstire Balamuciu ot sud Ilfovii, cum Bi pe Tudoril iganulil
alt acestel sfinte mAnAstirT, tatald luT Anastast tigant lAutaril moral, i pre
popa Vasile preotil totii alil acesteT sfinte mAnAstirT Bi maT intaT cetindu-se
alAturatult tacrirt alt numitiloril, cum Bi alt.' luT Mai lAutarult, i a Stoichi
femeea mortulul, apoT intrebindu-se Bi numitult Egumenh in ce chipt a
cunt pricina acesteT uciderT, rhspunse cum c tote spre pedpsa phcate-
loril luT s'at facutt acsta intomplare Bi cA n'a facut'o acsta din vre-unil
r6il cugett alt sal, ci din intAmplare Bi prin greala, dicndu Bi acsta
ca, dupa ce ail auditil ca s'a dust iganulil dela prtrt, a sloboditil Bi elt puBca,
pentru haruld sfintulul Nicolae, dee! dintr'aceste artate maT sus tacrirurT
Bi cercetari uciderea acsta se cunOsce, ca nu este din cugett r6i1 Bi in-
teadinst, ci este din greBla Bi ne luare aminte, amAgitil Bi de bhutura
{limit dupA vremea meseY; dui:A a careia faptA, mAcar el este Aftoca The-
retos, dupA cinult ski, dar maT cerceandt pravilele sfinta bisericT aflAmil
canonult alt 65 alli sfintilorh Apostorf, unde poruncesce (liana': care cli-
rict in manic sail in sfadA va lovi pe cine-va Bi dintr'acea lovitura va
muri omult, aceluia sa i se iae daruld preotieT de totil Para nicT o iertaciune,
despre alta parte cercetndil Bi pravilele politicescT, se gAsi la celea im-
peratescT cartea 60, titlult 39, unde talcuitorult Romano, uciderea o im -
parte in 3 felurT, una o numesce din intmplare, (nu se potd cell vre-o
ciece Tindall, e vorba de moclalittifile de ucidere si de pedepsile relative. Textuld
este stersd fiindu udatii cdnd-va), i cu unelta s'a facutil uciderea Bi de se
va gasi cA a facutil cu lemne marl sat cu pietre mart sail fiindil
cu piciorult, BA se taie mnile acelort ce at facutil acesta felt de
ucidere, iar de se va dovedi cA s'a Mutt uciderea cu altA lovire maT
uBrA sa se bata i sA se surghiunscA Bi toth acolo maT in jos, de va
lovi cine-va cu mhna $i va ucide pre cine-vaB acolo unde galceveseti sA
se bata Bi sa se surghiunesca, iarA de nu va muri sa se bata numaT; aBiB-
derea maT in jos: de va face cine-va uciderea fara de voia lul sA se sur-
ghiunesca; catre acsta se ispitira pArintiT Bi femeea mortuluT de cerce. BA
i se facA r6splatire, Bi ne respunserA cA eT nu 'T sunt piriiT de r6splatire
fart numal BA cumpere alta tigant din chelciugult gr.], ca sa se punt zes-
trea mAntistireT la loch Bi iarA dintru alt set sA se dee pentru pomenirile
mortuluT Bi unt rindil de imbracAminte femeeT; de a carora cerere, aflAmt
iarABT la acea carte 60, titlult 53, unde dice: la vinovatiile ce aduct osandA

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin MORCIZI-1793 1796 551

de mrte, este vinovatule slobode a plech pe pirisule see prin dare; decT
fapta acestuT vinovate se cunsce c nu i-ad curse nicT din intimplare,
nieT din cugete, ci chiar din betie impreunata cu aproxie si din chiar lapta
este cum si din cuprinderea sfintelore pravilT bisericescl
maT sus aretate i urmze dupe dreptate, ca maT Intel implininde zestrea
menestireT dupe catastihe ce o va fi primite, cumperande i iganule la
loce, s platsce i pomenirile pane la 3 anT, care fiinde omit proste, so-
coding ca. se yore put face cu talerl 60, call pomenirl sa se face prin
mama rudelorti mortuluT i prin &Area epitropuluT sfinteT menestirT i atunci
se va urma i pedpsa dupe sfintele pravilT de maT sus aretate; hue cea
deseversite hoterire remane a se face de cetre milostivirea MarieT Tale.
1794 Decembre 22.
Dositeie ale Ungro-VlachieT, Nicolae Vel Logofte, Constantine S.tirbel,
Vel Logofete. (1)

Anaforaua ce s'a fticutii in dosulit jdlbei lui Grigore Cdpitanu, pentru net-
pcistuirea de ho(ie ce ait fcicutil asupra-i Clucera Radu Ribeanului.

Prea Indltate Dmne,

Cu lecramT fierbintl jaluesce Marie! Tale, ea sa amti dreptate, c eti dupe

pira dumne-luT CluceruluT Babeanule, ce ati foste ispravnicti la sud Valcea
m'a pirite la Inacimea Ta, ea sunt hope i tovarese cu hoil, i dupa a
luT pira, am foste inchise la inchisrea spterieT patru septemanT, i deride
jalba dumne-luT SpetaruluT, m'a date pe chezesie, pana a venite dumnluT
Medelnicerule erbane, celti ce a foste trimise cereetatore de Maria Ta pentru
aceT hotT, si la cereeterile ce a facute Medelnicerule acolo, cu nicT une
fele de vine nu m'a gasite i ett am seclute aici in inchisre, nefiinde
slobode a me duce niceieri patru lunT, in grea cheltuial, intrande si in
grele datoriT, pentru care dintr'a numituluT maT sus pica mi s'ad prici-
nuite paguba ca talerl 600; afar& din dobitcele ce mi s'a prapadite a case
i fiinde luminate Dmne, ce dumne-luT Clucerule Babenu din pisme a
acute acsta i al am esite drepte, sa fie luminate, porunce catre dumn-
luT Vel Sptare ca sa-mT face dreptate, (nu se potii citi cdte-va rnduri).

Icb Alexandru Constantinu Moruzi Voevodu i gpsd. Cinstite i cre-

dinciose boerule DomnieT Mele Alexandru Calfoglu biv Vel Clucerti Cai-

(1) Cod. XXVIII, pag. 43, II.

www.digibuc.ro
552 V. A. URECIIII.

macamula CraioveI, fiind-c d. dup cercetare s'a dovedita jAluitorulti nevi-

novata, si poruncima dar ca sA judecI pe Clucerula BAbnula cu jAluitorula
pentru cele ce a pdtimitil dela dumn-luI si s'aii pAgubitil fdrA de villa
si fail de nicI o dovadA, si sArld indestulezT la dreptatea luT.--1795 Ghe-
narie 26.
Vel Logofatil.

Prea Inalfate Dthnne,

Ascultnda luminatA porunca MArieI Tale dela acstd datd jalbA, insciin-
trawl InaltimeT Tale, cl din luminata porunca InAltimeT Tale la nou6 ale
trecutuluI Octobre, amt.' plecata din Bucuresci pentru cercetarea celora
nApAstuitT de gazde si prinderea celord vestitT talharT si la drumil in sud.
Teleormand am intilnita pe acestl jAluitorl, cApitana cu cind slujitorI at
sal viindd cAtre BucurescI, iar dupd ce am sosita in Craiova pentru "eke-
va IN, am luata scire dela dumnd-luI Clucerula Radu BAbnu, ce se OA
ispravnica la sud. VAlcea cd numitula CApitana cu slujitori! sal fiindu-
trnA a nu i se descoperi impArtAsirea ce ail avuta cu ace! Millar!, aril fi
fostd la BucurescI (nu se pohl citi cate-va rinduti).-1795 Ghenarie 23. (1)
Serbana Medelnicerula.

5 cArtI legate la judetele peste Oltil si 1 la Caimacamd, din 20 Febr.

1795 pentru urmArirea hotilora si gazdelora lord, pentru buna petrecere
fArd de grijA si odihnd a locuitorilorti, de obste. (2)

Ccirti deschise la ispravnici, din 20 Aprile 1795.

Se vestesce pentru o ctA de 7 hot! cu porta ca ungurenT, car! la 17

ale acesteI luta ail cAlcata casa luT Sandu Polcovnicula dela Muscela, i-a
jefuita casa de tota avutuld, i-a cAsnita sotia si-aa impuscata una tigana
dui:4 care a pfuita si pe unt ciirciumara unde a petrecuta ttA miptea.
Domnitorula a trimisa la fata loculuT pe Deli-basa sA iea urma hotilora si
sA-I princlA, dar tota odatA, scrie si ispravnicilora sA urmArscA ca nu
cum-va din nesilinta polcovnicilord, cApitanilora, zapciilora, vAtasilora de
plait sA gAsscA acestI tlharI loot si mijloca sA trcA dintr'una judeta in
intealtuld de a se mistui si a scApa si a trece din hotarele tare! afard,
(1) Cod. XXVIII pag. 66. II.
(2) Cod XXIX, fila 21

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN M0RUZI-1793-1796 553

cad printr'ahl caruia ()cola de capitann sail zapcin sail printr'alil caruia
plain vomil audi in urrna ca ati trecutil si nu i-au prinsil, pe acelil polcov-
nicil, capitanil, zapcin sail vatafil de plain, acolo in loen vomil trimite de
i se va face cea ma! rea pedpsa, care nu trece prin gandula lorti, dar
nici dumnvstra ispravnicilorti nu vetT rnmilnea cu ilia unn felti de
pricing. neinvinovatiti, pentru ca. nisce tlharT ea acestia, earl de fata ail
venitti si s'an arntatn cliva cu lumina si s'ail facutil cunoscutT si vcluti
tuturoril si s'an zabovitil la betif, sedendil OM nptea la eilrciumfi, nu este
cu putinta, &and va fi silinta desnOrsita a dumne-vstra ispravniciloril
si a poterilorti a se mistui si a scapa, ne cum dieemil din tote partile; decT
sa impanatT cu grab& locurile si drumurile born, iar maT virtosu poruneimil
voun vatasiloril de plaid si tuturorn plAieilorti, fiind.ca acetT to.lharT pte
sa nazuesca, spre munte de a scapa, sa impanatT cu grab& Vote potecile si
in csulil ce vet! simti, sa Oxalic! ea sa-T prindetT negresitil orT viT san mortt.
NB. La judetele de munte s'ail poruncitu ispravnicilorti ea insasl po-
runcile acestea sa le trimita la vatasiT plaiurilorti. (1)
Deja in 10 Martie 1795, Alexandru tramisese circular! la ispravniel pentru
hot!, carT asupra primaverel . . . potil sa, fad. chibzuirT de misearT si
umblarT in hotiT i talhariT, dar Voila ordona ca ispravniciT i in genere
autoritatile BA nu lase a se forma bande, ci sa preintfimpine formarea lora,
pe fata i pe sub cumpAtA priveghindil i ordontindti siltenilorn, 'Arca-
labiloril, preotiloril, careiumarilorti, ca O. aiba Oa luarea aminte i O.
denunte pre ceT cu gandurT rele, iar sa nu-T tainuiasca. (2)
Cu pitacil din 1795 Aprilie 8 si prin zapeiulA Ceausil alit ArmasieT se
ordona aducerea in Ora a luT Constantinil lsvoranu denuntatti de isprav-
niciT de OltA, ca au spartil grosuld ispravnicieT cu slugile luT si batAndil
si pe grosarT ail data drumuln nu numaT la nisce tiganT inchisl spre cer-
cetarea dupa, acusarea satenilorn din satulti Zanga, caul furasera nisce boric
ci si la unit long hotula adevAratil. Voila cere tottodata dela ispravnioT
cercetare buna de adev6ruln pricinel O. facetI examenn cuprindAtorn pe
largil. (3)

(1) Cod. XXIX, lila 45, verso,

(2) Cod. XXIX, fila 27 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 39 verso.

www.digibuc.ro
554 V. A. UREMIA

11 ceoli ccitre ispravnicii de dincdce de ON din 15 Apri lie 1795.

Li se vestesce eh, s'a iviti o ct de 9 hotT la 10 Aprilie in judetulg

lalomita la gura unde se chiamA DusmAnsa, asupra cAmpuluT, in plasa
SlobolieT, ce venise despre partea RaieleT; portulg le este cu anteree albe
cu cAciulT albastre, iar unulg cu cdA impletitA lsatA pe spate si cu arme
buns asuprA-le. AcestI hocT a cAlcatd maT multe perdele, prAdAndg pe
ciobanT i omorandil pe unuld din eT. Domnitorulg ordonA prinderea lord. (1)

Cuprinde o circular& la tote judetele pentru nisce hotT cu caiafetg tur-

cescil i unulg dinteinsiT cu coda impletitA pe spate earl s'ag aretatg acum
de curendd in jud. Ialomita. Domnitoruld ordon prinderea lord in oft ce
judetd vord trece. Tot odath, Domnitoruld amintesce, c dela visterie s'a
vestitg la ispravnicT si pentru uniT din serseriT, cart au4img c se incon-
jrA la unele locurT i sup6rA locuitoriT. Domnitorulg ordonA prinderea lorg
pentru odihnirea locuitorilorg. IspravniciT sh dea poruncY cAtre polcovnicT,
cAtre cApitanT i cAtre zapciT, ca cliva i nOptea sh aibA privighere, sA umble
din locg in loci cu mare luare aminte din cotro ii s'ar vesti oh s'a ivitg
fAceitorl de rg, ca sA nAvAlsc h. asupra lora fArh de pregetare i Mr& de
errata. Domnitoruld apelA si la locuitorT ch dad vorti afl cA s'a ivitil
unde-va hocT sA dea de scire poterilorg indatA ce vecT afl cA s'a ar6
tatg unde-va, orl macar acea ceta ori macarg i alii i ad sup6ratg pe
cine-va, orl din locuitorT sad din caletorT drumekl, numal decAtg de o
parte sh insciintatT la spatArie i insusi la Domnia Mea, de alta parte s
pornitl asupra lord potere. . . . . Domnitorulg declarA ch, nu va suleri sh
se afle lhatorT de rele in -trA, duph ce avern atAtia polcovnicT, cApitanT,
potere i neferT cu lM dela visteria Domniel Mele, numaT i numaT pen-
tru linistea i odilina Orel si dupa ce ye avemii date atAtea i atAtea
poruncT strapice pentru acesta.-1795 Aprilie 16. (2)

Pitacg la Caimacamulg biv Vel Clucerd A. Calloglu, care a insciintatil

Domnia pentru 10 tAlharT din jud. Dolj c Avramd Capitang din Roma-
naV i Barbu CApitang de poterA cu poterasiT lord s'ati resboitu cu eT in
lunca JiuluT, a omorita 4, pe 3 i-a prinsti viT ; ii scrie Vodh, sh trimita la
Domnie pe acest1 cApitanT cu capetele celord 4 hotT mort1 Ca SA dobAn-

(I) Cod. XXIX, fila 40, verso.

(2) Cod. XXIX, fila 42, verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM MORUZI-1793-1796 555

dscA mila Domniel Me le pentru slujba si silinta lord si d'impreunA sA ne

trimitT si examenuld acelord 3, iar dumn-ta BA te silescI de a pune in
man& si pe ceT-laltI 3. (1)

17 ceirti legate cdtre ispraonici, pentni rindulg hofiloril. Vedi cod. si filet
50 si 51 verso si 53.

IarAsT v6 insciintAmd Domnia Mea pentru rinduld hotilord earl auclindd

c se inconjrA din loot' in locd si dinteund judetd intealtuld supranda
si jAfuindil fArA de a ye osardui sA-T prindetT, cl dela Domnia Mea tth
ingrijirea si pornirea s'a fAcutd prin strasnice ornduelT si porunci, trimi-
Ondd inteadinsd si pe Deli-basa cu potera de neferT aT s6T si pe Besli-agasi
cu neferT turd si pe polcovniculd de catane spAtArescI si altA poterA ia-
rAsI dela armAsie, osebitd de alte poterT ce sunt pe afarA, incatil tote lo-
curile si tote partile sunt impAnate de poteri, dar cu tote acestea ce pte
sA tad. Deli-bap orl Besli-agasi, cand dela dumn-vstrA ispravnicilord, earl
avetT mijlcele de a-I afla maT cu inlesnire miscArile si umbletele lord nu
se va face ostirdia prin tertipuil vrednice de a se dovedi, a se gAsi, a se
strimtora ca sA nAvAlseA spre a-T in-Campine, poterile, spre a 1 lovi cu fo-
curl si spre a-T bate cu rsboiti, intru zadard va fi si ostenelele lord si
cheltuelele ce facemd Domnia Mea; pentru aceea iarAsT ye scriemd si ye
poruncimil strasnicii: deschideti-v ochiT, puneti-ve ttA silinta si fArA de a
ve' lAsa numaT in nAdejdea ornduitelord poterT earl IT gonescd de fata,
lacetT si dumnvstrA cercetArile si ispitele cele printr'ascunsd si cu totti
feluld de mijlce, pentru cA hotd fitrA de gazdA nu pte sl fie, nieT este
cu putintA de a nu trece si a se abate orl pe la vre-o ca,rciumA oil' pe la
vre-und thrgd ori pe la vre-unil seta, cAtund de all cApui pentru mancarea
lord fArA de care nu potil trAi, pentru care trebue sl indatoritT si pre zapciiT
plasilord strasnicd si pre pareAdabT, preotT, carciumarT si pre totT de obste
si sA-T infricosatT strasnicii, cA orT-ce locuitord se va dovedi in urmA, CA
orT a vclutd trecerea hotilord, orl a sciutd, ori i-ail priceputd cA, sunt hotT
schimbatT in chipil de cAlCtorl si i-ad Cacutil, ad tAinuitil si nu ad alergatd
sA dea de veste nicT a fAcutd si eT din partea lord pornirea si datoria cea
grabnica, unuld ca acela intocmaT ca und tovarAsii ocrotitord hotilord si
vrAjmasd patrieT luT se va pedepsi; de altA parte sA datT ornduitelord poterT
inlesnirea, pliroforia si ajutoruld care este trebuinciosd negresitil a-16 avea

(1) Cod. XXIX fila 65 verso.

www.digibuc.ro
556 V. A. ORECHIA

dela dumne-vstrA, sail de cunscetT vre-o sfialA, lenevire satt nesilintA la

poterT de ce sA o tAcetT i de ce sa nu ne insciintatT ? pentru acT and
poterile nu vorir face la acstA silintA pe deplinh, a MOH cu grabA, cu
indrAsnlA O. cu barbAcie a da intr'in0 cu focurT i a sta in re'sboiti i
dinteacstA nesilintA a lord 41 vorti apuch hotiT pasti a scAph, s scitT a
dumn-vstrA vh veff invinovAti pentru ce nu ne ap inscintath de nesilinta
poterilorh. Aiderea i and hotiT nu se voril clovedi, nici Se vorii infunda
unde-va, iarAT dumn-vostrA rmanetT invinovAtitT, pentru a Deli-baa i
Beli-agasi trebue sa aiba cu eine sA se rhsboiascA i unde a nAvAlsa,
care EA and dela dumnA-vstrA care avetl mijloch i inlesnirea de a-T do-
vedi nu li se va infunda urma, &and maT virtosil aveV i poterile de aid
i osanda remanea VA& asuprA-vh, de care s sciV a forte scarbip i ne-
cAjitT suntem inteacstA pricinA qi and hociT nu se vorii pune in manA
ori mort1 ori vil sail vomit maT au4i de vre-o Mt& intimplare cA air alcath
pe cine-va, negreith vh vet1 pedepsi intaT voT ispravnicilorti printr'alir arra
judeth ail trecuth i apoT ceT-1-a11. 1795 Aprilie 28. (1)

5 COO deschise la judefele de peste On, la polcovnici, cdpitani de poterd,

cdpitani de judge, valaft de plaiti, slujitori, potera0.

Domnitorulti le spune a a aflata a eT cad sunt scuticT spre a sluji, nu

se silesch, nicT o bArbatie nu aveV, numal numele aveV de poterT Etsi

hotiT se inconjura in mijloculti vostru i umblA prin prejurulti vostrun farA

sA fie prinO, nicT din vechiT hotil nicT din eel de est-timpti, ori de s'ati
prinsh vre-uniT, 1-air prinsti altiT, carT nu erair indatoratT la acsta. Dom-
nitorulif nu maT pte suferi becisnicia acestora, care ne clA o banuialA i
de vicleugh i de necredinta a vstrA. IatA amii Mouth Domnia Mea ho-
tArire neschimbatA, ca pre celti ce nu 'I va face acum la aceste cete de
boll ce auclimil a ati eitti acum datoria slujbeT i nu va nAvAli cu
grabA, qi nu va face rhsboiti cu vrednicie a lovi pe hotT i a-T prinde, pe
uniT ca aceia earl prin judetulir vostru air trecuth hotiT i ag avut scirea
.$i v'ail fosta aprpe i nu i-acT prins, sA-1 ridice ispravnicil judetuluT din-
preunA i cu poter*T luT sail slujitorT i plAi4 in pazI sl-T trimitA cu
insciintare dreptir la dumn-luT Caimacamula CraioveT, ca luandu-li se ar-
mele sA-T bage in pwArie, sh, le fach, examen i cu hotArire nestramutatA
slT trimitA la ocnA unde A, se osandsa in Oa viata ker.

(1) Cod. XXIX, fila 48 verso.

www.digibuc.ro
 num Lc! motinzi-1793-1796 557

Asisderea i voT locuitorilord de obste, pArcalabl i cel earl suntetT par-

tasT i caimacamT aT satulul, sindiilord i satenilord, arciumarilord de pe
la drumurT i prv1iaiIoru de pe la trgurl, nu vet! rmnea cle acum
inainte tara de osinda ce se cade la care ad v6clutti, a priceputu pe hotfi sa
pe gazda lul si nu rad aatatil, pentru c hotil a nu trece orl de fat& orT
tiptil prin vre-un5 satil, sati pe la vre-o arciuma, sad pe la vreo pa-
vane, sad pe la gazdele lord, nptea sail 4iva, ca sa-sl capuiasa de cele
trebuincise nu este cu putintA ; de aceea i pe voT locuitorilorti, bresla-
si1or5, boernasilor5, negutitorasilord, vd indatorimil Domnia Mea
poruncimii strasnicil sil ye lasatT de acst nebagare de sma cu care vt)
purtatl RAO, acum si nu numaT sil datl de scire poterilord i sA aretatT
urma lord, ci s i saritT cu barbatie i farA de lenevire s strimtoratT pe
hotT de tote partile, sa datl intr'insiT, care cu ce vetT putea, fAanda im-
preuna ajutoruld poterilord ca s princla hop, iar carele inpotrivA se va
araa orT cu lenevire sail cu viclesugil si nu va da de scire cum a vclutil, a
auLitti orT a priceput5, nicl va navali impreunti a da ajutorti poteri1or5,
pe unuld ea acela s-lil dea in scire poterile la ispravnicil judetulul ca sil
i se faca pedOpsa care hotarimd ma! jos ; de care lath i poruncimil cu
hotarire dumn-vstra ispravniciloril Intiti pentru polcovnicil judetuluT,
capitanT de poterT, vatasT de plaid si zapciT, earl prin judetele lord i prin
ocoluld lora a trecutd hotti i n'ati navalitd, n'ad facutii datoria lora, cu
vrednicie a bate rCsboid cu dinsil i a-T prinde, farA de a maT asteptt alta
poruncA si far& de a v8 cutezh sa-1 diafendipsitl a este omuld vostru sai
aill cuthruia prietend, sa-la ridicatl si sa-I5 trimitetl drept5 la dumne-lul
Caimacamulti, ca sil i-se fach examenil, de unde poruna hotaritA si ne-
stamutatA avemd data, ca saga trimita la ocna spre a se osindi in tOta
viatA-le. Asisderea i pe *WAY cu fruntasil aceia aT satulul, sad cArciu-
marl, sad pastor!, car! ye vor5 arAta poterile a nu le ail data de scire i
n'a axial d'impreuna a lovi pe hou, ci i-ad tacutil, ad dosit5, s'ad ascunsti
i eat facutil a nu sci, sa-T ridicatl cu paza si cu cercetare buna gasindu-T
in adeveril vinovatT la neurmarea poruncel, sA-T trimitetT in paza dreptd
la dumn-luT Caimacamuld CraioveT, unde asemenea avemii data porunca
si pentru nisce vinovatT ca acestia, ca facndule examen5 sa4 trimita la
oca ca a se pedepsesca, care acsta sil o i facetl negresit5 ; cautatT insa
si ye deschidetT ochil, ca nu cum-va cu pricina acesta s umpletl grosu-
rile si sa T tinetT pe la inchisorT, or s se jaluiasca de poterT sail de zap-
cil i rnenii vostri, ci fara de a aduce trba la catahrisis5 maT multil de
10 csuri a nu se tie la inchisOrea vstra i sal trimetetl dreptu la dum-
nO-luT Caimacamulii cu insciintare in scris5, pentru ca la examenulil ce
este a li se face la Divanuld Craiovel, de vor arka c s'a5 jafuitil sail

www.digibuc.ro
558 V. A. tiflECilhi

globit si ad cheituitd, orl s'at bAtutil si s'at cAznitd, or1 s'ad purtatil maT
multd de poterT, intru r5splAtirea vineT lord ori de cAtre zapciT i rneniT
dumn-vOstrA, orl de cAtre poterasl, nu numaT aceld ce a fAcutd urmarea
aceea se va pedepsi, ci i insi-v5 vep fi respundkorT; nu vep rdmnea i
voT ispravnicilord putind vinovap, &And nu se va curAtl locurile de acestT
fAatorT de 1.55, pentru cA, datoria vstrA i iscusinta nu este numaT a po-
runci in scrisil si a ne insciinta ca, aY poruncitil i ap rinduiLd poterT, ci
trebue sA avep i luare aminte de fact' i vre-o silin poterile undo se
trimitd, sad umblA numal de colo pAnA colo smAcinAnd satele, incurcAn-
du se incce i incolea, ci sA facep i voT deosebit5 tehbirurl i cercetArT
cu teptilicurT ca sA aflap i sA. dovedip pe eel reT. Dreptd aceea vC po-
runcimit iarAsT, ca i aceste ce v'amd arAtatil maT sus, O. le punep in faptA
fArA a aduce insA trba la catahrisd, dar i silinta dumn-vstrA care pu-
rurea i totd-dea-una ne scrietT cA o avetl, trebue sA fie adevrath cu
fapta i lucrarea el, care si cand vep face o fArA de cusurd, atatil dumne-
vstrA cAt5 i poterile, trebue atunci cu aceste povtuirT ce ye dAmd si
cu atAte poterT ce avep sA se primp hotil i sA se curete locurile, pentru
cA cAnd i acum ye vep purta, cu amelia ce s'at fAcut5 in anuld trecutd
la trba hotilord, in adeverd trebue BA ne turburap i avernil a pedepsi
negresitd. i cartea acsta sA trimetep ispravnicilord sA se cetscA prin tote
satele, tergurT, i cAtre top zapciiT, polcovnicil, cApitaniT i poterasiT, care
sA. ne o trirnitep iarl iscAlitA de top zapciiI si de top pArcAlabiT i lo-
cuitoriT satelord. 1795, Maid 6 (1).

5 cdrfi legate la jude(ele de peste Olta din 5 Maiii 1795.

Domnitoruld vestesce ispravnicilord, cA Caimacamuld Ora love! cu scirea

domnieT a rinduittl pe Cluceruld BAbenu pentru prinderea hotilord ce
s'ad Bfetitd peste Olt i ordonA ca ispravniciT, polcovnicil, cApitaniT, vA-
tasiT de plaid si zapciil sA-1 stea intru ajutoril (2).
0 altA publicatie la 12 judete de dincOce de Oltd, din 7 Maid 1795, in sen-
suld cArtilord deschise de la 6 Maid 1795, cu adAogire ca pArcAlabuld
satulul si 2, 3 fruntasT sad thrgovetT, sad cArciumaruld, sad pastoruld,
call ad sciutd de hop si n'ad spusti, sA fie bagap in butuci i trimisl la
domnie, ca sA, se pedepsesca cu tergul4 cu ocna. De altd-mintrelea
(1) Cod. XXIX Ina 50.
(2) Cod. XXIX, fila 51 verso.

www.digibuc.ro
 DomNIA Ltn wutuzl-1793-1796 559

i aci VodA nu admite inchisre maT lungA decAtil 10 csurT pentru in-
terogatoriil i opresce abusurile sub cuvint5 de urmArire de gazde de 114.
NB. Domnitorul5 ordonl la ispravniciT din jude0I5 Ia !omita ca pre 2,
3 din tranil call ail privitti fArA sA sat./ la casna de cAtre tAlharT a cu-
wlul Stanciu sA-1 trimlA in butucT la Bucuresci spre pedpsa. (1)

17 Ceirri legate la jude(e pentru unit' talharit.

V' facem5 Doninia Mea in scire pentru unit IonitA sin CaldAraru ot
RuiI-de-Vede (Teleorman5), chipulil Jul: om5 de mijloctl, la rata plav645,
la trupti cam plinil, iar la obrazti maT scAclutil, ososti, mustatile galbene,
mru rttele ochil tut oil' albatri sati cApriT, care aflndu se vi-
novat5 in fapte netrebnice, ail dositti se ordonA prinderea lui qi trimiterea
la Domnie. (2)

Tentativa de ucidere, bcitae, etc.

Unil Stoian5 srbulti holteitl nefer5 al5 luT Deli-baa a trasil cu pistolul5
in Alexandra palachida lui i de atunci este la inchisre. Vel Armail
raportzA luT VodA fapta i iT spune, cA femeea n'a murit5, flind5 lovita in
picior5 i ati confruntat'o cu Stoian5 neferul5 i am intrebat'o de mai are
vr'o pir sa maT facA asupra luT Stoiantl ? Si prin zapisti a declarattl cA
nu maT are, i ca, despre dinsa sA fie slobodil.
Domnitorulil hotArAsce: sA se batA la armAqie cu 100 toiege la tAlpi .,,,4i
sA se slobdA, precum i muierea cu netrebnicile ei fapte, sA se batA cu
30 toiege. 1795, Mai5 10. (3)

Peti(iunea lui Freda de la Einteinele din Secuieni, di aft venitit la elii,

la via ce are, eguntenulit mandstirii Veileni impreuml cu unit (iganit si
cu unU Gheorghe slujitorit ispritvnicelit alit egumenulul fi rail bettutii.

S'a5 fAcut5 cercetare i s'a5 dovedit5 adevrata bAtaie. SA vadA MAria

Ta, Luminate Winne; m aflu omit in virstA de anT 60 i bAtaie dela ni-
menT n'amil mancatS. IncA i dumne-lor5 ispravniciT judetulul cnd vre-
unit boerinati de neamil face villa insciintezA domnieT, qi precum iea po-

(1)r Cod. XXIX, fila 51 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 53.
(3) Cod. XXVIII, scara 6, fila 17.

www.digibuc.ro
560 V. A. UREMIA

runca, de la stapanire asa urmza, iar asa fies-cum s bath oma cinstith
nu s'ati intmplat.
Domnitoruln ordona Mitropolitulul si LogofauluT de tra de jos ca adu-
cndti vatafula de Divana pe jaluitora dimpreuna cu piritulii Gherasie
si vglada raportul ispravnicilorti sa pedepssca pe egumenii, iar pe tigana
si pe ispravnicela sa se bata la lata loculuT cu cate 108 toiege la talpl.
Judecata MitropolituluT si a mareluT Vornicil condamnit pe egumenti sa,
platsca 50 tal. la cutia milostenieT (1).
Pitacti din 7 Iu lie 1795 catre ispravniciT din Valcea vestindu-T cti s'ati
sculatu caminarula Luca cu slujitoriT O. pringla pe 4 hotT din acelti judetu
intre carT unula Florescu si altula Disescu. (2).
In 8 Iulie 1795 Domnitorultt tramite la ocna Telega pe unit Hristea Dul-
gherulti care a indrasnitti s ridice mana sa, bata zapciT agiesci.
In Iulie 9 acelastl anti s'ail tramisa la ocna Telega pe Manole lemnarulti
si altiT doT cacT s'ati impotrivita la zapcia spataresca.
In Iulie 8 acelasil anti pitactt catre Vel Spataril ca pe Proin MaTmar-basa
sa lu trca. peste Dunare (3).

Tiganii ucigaqii din nebunie.

Una Ioantt copilula sin Ioanti Pricea tigana domnesca avndil patima de
nebunie, a omorita pe tata-s65. Voda ordona armaseluluT sa-la duca la ma-
nastirea CaldurusanT, din puscarie, unde sa fie tinutil in obeclT ca sa nu
maT pt a. vatama pe altil cine-va si sa-lti aiba, in paz a. la mnastire si sa
fie nelipsitti la sfintele rugaciuni. 1795, Augusta 20 (4).

2 copii ucigaqi.

DoT copil din mintea copilaresca ati omoritti pe altii copal anume Stant'
Pusteu ot PitescT (Argesii), Voda, '1 trimite la man. Vierosu unde sa ste
sub paza de omil si s li se dee brana pana child se vorti impace. 0-

(1) Cod. XXVII scara 17 fila 21 verso.

(2) Cod. XXIX. fila 89 verso.
(3) Cod. XXIX pag. 80.
(4) Cod. XXX fila 74.

www.digibuc.ro
 tornm mit MOR3ZI-1793-1706 561

rintiT celul omorita ins& ca nisce nevirstnicI ce aunt aa voie pa-

rintiT lora at aduce ca sA-T caute cu spelatil 1 cu priminelele lor. 1795,
Auguste 20 (1).

Zapisulti Radului Logofefelii za visterie tatUi2 lu Bla houli ce ai data

la condica Divanului cum aratd.

Increclinteza cu acesta adeverata zapisa ala men la luminatula Divana

alO MArieT Sale lul Voda precum sA se scie, ca avendO unt feciora altI
moO anume Masa, carele dupa multele luT rele si hotiT ce atI seversita,
s'ati si osindita la pedepsa ocneT, cu hotArire sA seda in -OM viaa luT,
pentru care dui:A multele rugAciunT ce prin jalba ama fAcuta catre MAria
Sa VodA, a se iertA si de acestA data, de aceea daa acesta zapisa alli mat
in condica DivanuluT, prin care me legit ca de acum inainte de va maT
face nescare va fapte de hotil sa5 alte urmArT oil in ce chipa, la tote sA
110 respuncletora si in locula luT sA amil a me pedepsi ea pentru orT-ce
faptA va urmA, i Inca sA fiti lipsita si de leisra ce amil la cutie cum si
de ori-ce altA milA domnescA. Si pentru mal adeveratA credintA 'mi-ama
pusa degetula in loci de pecete ca sa se crecIA. 1796, Iu lie 29 (2).
16) Radu biv Logofetelu za visterie adeveresca.
ZamfirO Logofetela de Divana martora.
Acesta zapisa aa data Radu Logofetelul tatula numituluT BAlasti la Lo-
gofetia DivanuluT, unde s'aa trecuta si in condica Divanulul dui:A p0-
runcA.-1796, Iu lie 29.
Vel Logofetti.

k) PublicAma aci doue acte cu referintA la procese dintre pAmintenT i

supusT austriacescl. Importanta este actula de judecatA dintre boeriT 13ran-
covenT si 'ma sudita austriaca Dumitru Marcu din Sibiu. Din acesta acta
se vede, cA la judecata seversitA inaintea DomnitoruluT a asistata i Seniorti
Markelius agentul5 austriaca.

(1) Cod. XXX fila 74.

(2) Co. XXIX fila 216.
Amide A. R. 7om. XV. Afemoriiie Sect. Licorice. 30

www.digibuc.ro
662 V. A. Milani

Poruncd la Caimacamit pentru unit zapisit la cumperettrea

casei lui Marcu ce aft rmasii la Craiova in vremea obladuirei Nemtilorit
set-la trdmifri.

Cinstitt i credinciosd boerulti Domnier Me le dumn ta Hatmane Cos-

tache Caragea Caimacame aid Craiover, i facemil in scire c dumn-lur
Siniord Marche 15 Agentuld Curter Austrieceser, prin nota ce ad datd DomnieT
Mele ad facutd aatarea cum c aicea la cantilria Craiover a rmasil und
zapisd de cumprtrea easel lur Dimitrie Marco din Sibid .din vremea
oblitduirer Nemtilord pentru o pricin de ocne ce cumprase atuneT nu-
mitd Dumitrache dela obladuitorir Nemtl, care zapisil cere acum Agentia
ca s i se slobcl, pentru care poruneimil dumn&lorti ea inlaid s g-
sscit acestd zapisti, i apt:A s cercetezr dumn-ta pricina pentru care ad 1.6_
masii la cantelarie, prin dumnlorti boerir i prin ceT ce sad aflatd in slujba
acelel vremr, earl vord fl seiindfi de acsta, i de nu va fi alt 5. pricin la mij-
locil a opririr acelur zapisd sA-lil trimitT in plied aicea la Domnia Mea cu
insciintarea dumni-tale, ca s se dee la Agentie, 1793. Octombre 22. (1)

Judecata dumn-lorg, boerilorit Brdncoveni, cu Dimitrie Marco

suditulit pentru venitulit mosiel din tam Nentfscd, i pentru socotla de
bani imprumula(i.

Ioi Alexandru Constantinit Moruzi V oevodu i gpd. Zemli Vlahiscoe.

Dumitru Marco dela Sibid Sudituld Chesaro-CrAesed, prin dol Vechill
anume Gheorghe Duncherd ginere-sed, i Ioand Marcu frate-sd sciutT i
mrturisitl de Agentie de VechilT plirecsusil, dandd jalbA, Domnier Mele
asupra durnn-lord boerilord Bromeoveanu Nicolae Vel Vist. i Manolache
Vel Vornicd, pentru socotla i isbrnirea datorier ce are la dumn-lord
cu Jamanetd rnoii1e dumn-lord ce lead acolo in Ardeald, prin aeclamin-
turr, prin ponturr in scristi, prin zapis iscalitti de dumn-lord boeriT Bran-
coveaui i de Dimitrie Marco, amid rInduit Domnia Mea inteadinsd prin
Pitaculd nostru dor din dumn-lord velitr boerr ar Divanulur Domnier Mele,
dumnur Vel Spatard Vcrescu i dumn-luT Vel Vornied Moruzi, ca
adunfindu-se la und locd, unde viindu d'impreura i dumn-lur Seniord

(1) Cod. XXIII, fila 166, verso.

www.digibuc.ro
 botat4tA Lin MORIIZI-1798-1796 563

Marchelius agentula CurteT Austriecescl st fact. amtnuntt cercetare pri-

ciniT i socoteliT fat& cu amndou partile, i cu drptt judecat s. isbrt-
nset celea cu cale; earl dup porunca nstrt, urmandil i adunandu-se in
cate-va rndurT la cercetare inteadinsil i cu osardie a pricineT acgtia, ne-
a fAcutil acstA altturatt Anafora, cu arAtare pe largil a pricinel acgtia,
0 a hotaririT ceea ce dreptatea povAtuitil a judeca la fig-care pontil
deosebitil, dupt dou6 contracturT ce a arttatti vechiliT, cum se vede pre
largn, in care acstt curgere a priciniT dumne-lul Vel Vista, Nicolae Bran-
coveanu despre partea dumn-luT si cu numipl doT vechilT a luT Dumi-
trache Marco din sine-0, induplecandu-se la o invoire pacTnict, sa i in-
tocmitil i s'ail gedatti prin zapisil in scristi cu multAmirea amindorora
pArplorti, iar dumn luT Vel Vornicti Nicolache Brancoveanu dandu-ne ape-
lape ca s iast inaintea DomnieT Me le spre aT arta dreptAtile ce are in
scristl, care la dumn-lorti boeriT nu s'ati vedutti, cum i vechiliT asemenea
dandu-ne jalbt, cerndil totti inteo vreme cu dumn-luT Vorniculti Bran-
coveanu isbrAnire, am infatiatti pe amindou ptrtile inaintea DomnieT
Me le, uncle viindfi leap i dumn-lul SiniorzT Marchelius Agentulii Curtil Aus-
triacesct, dupt ce am cetitti acsta alAturatt Anafora, intrandil apoT in deo-
sebitt cercetare i pliroforie a nstrA cu deamruntulti, am intrebata pre
dumn-luT Vorniculti ce are dice, i dup ce ne-au prevalisitil Intiti et nu
se cunOsce a remane dator5 cu atatTa bani pe catu dumn-lorti boeriT hott-
ranti, i cum ct dupt dovedile i temeiurile ce are dumn-luT in scrisil,
sub inst0 iscAlitura luT Dimitrio Marco, mAcarti ct i se pare a avea cuvintti
dreptil o gurintt la isbranirea acesteT datoriT, dar cu tote acestea pentru a
se desface i a rmanea moii1e partea dumn-luT slobodt, a primitu i elti mul-
tAmitil la hottrirea ce ati fAcutti dumn-loril boeriT intru tote dui:0, anafora, i
unde gtpta ca s fact socotla cu vechilif dupt cum avusese i vorbt, si s
hotarasct numal suma veniturilorti pe anti, ati vdutil cererea in potrivA dela
vechill; pentru care intrebandu Domnia Mea i pe vechill, la ce nu stint
multamitT dupt anaforaua dumn-loril boerilorL, i ce ail a maT clice in
potriva, ne-ati datti respunsa, cA la cele l'alte ponturT ci madele cate sunt
numite in anaforaua dumn-loril boerilorti, sunt i eT multamitT 0 nu ati
a pravalisi altil, fart de numaT la hottrirea ce facti dumn-loril boeril spre
a rmanea adect dela dece anT inainte (acheros), i sa primsca Dumitrache
dobanda de banT, la acsta nu sunt multAmip, clicndil ea se cadea boeri-
lora BrancovenT dupt pontulil alti doilea alu contractulul, au at le pit-
tact. datoria atunci, ati st schimbe contractulti, cerndil ca pant acum,
sa fie venitulil mociiloru dreptu dobnda banilorti. Pentru care cetindit
Domnia Mea acestil ponta de alit doilea alit contractuluT in care rzAmt
madua acsta, cu luare aminte, vedemti ca cuprinderea luT se inchee i

www.digibuc.ro
564 t A. Ilk ECM!

se sevArsasce inteacsta, adecA: cAnd la 'pee anT boeriT BrAncovenT, nicT

zapis5 noA nu voril face, nicT bani nu vora plAti, sA fie Dumitrache vol-
nicii si O. aibl, putere ca prin mijlocirT judecAtorescr cu orT-care legiuitT
Mum-basirT, sA-sT fact intrga indestulare si plAtire, adicA Dumitrache sA
se fac pirisil de a da jalbA, si Dumitrache sl facA pornire a cAut prin
mijlocirl judecAtorescI; asa dar fiincla insAsT cuprinderea contractulul dupa
care cera vechilil a se judeca si indatoratA aflAndu-se Dumitrache a se
porni si a-sT aut.& insusT prin judecatA si a nu tAcea, am intrebata pre
numi01 vechilT de a fAcutil Dumitrache urmarea acsta a contractulul
spre a-F,4 cAuta cu jalbA la vre-o judecAtorie, si nu aii vrutti boeril Bran-
covenT a plati sag a face nog contract') ? si ne dederA rAspunsil insusT,
cA acsta n'afi fAcut'o atuneT la scrod]; amg intrebatg apol si pe dumn-
luT Vorniculfi BrAncovnu de ag fAcutA si dumn-luT urmare dupA cuprin-
derea acelul Pont, ca orl sA plAtscA banil sag sA facA altii contract? si
ne rspunse, ea nu la lece anT, ci inch pAnA a nu se implini soroculA celg
d'intliA a cincea anti ail fAcutil urmare, si a scristi luT Dimitrie Marco
in Sibia, ca ori insusT sA vie cu socotla, sag vechilula BA-sT trimitA spro
a-T plati dreptulA, si sA-sT dezlogescA mosiile, arAtAndu ne si dovadA vrednicA
la acsta, insusT scrigrea luT Dumitru Marco dela let. 1776 Ianuarie 13,
asupra impliniril sorocuIuT din cind anT al contractuluT, prin care rspunde
dumn-luT VorniculuT la inseiinOrea ce i-a fAcutA spre a veni sA se des-
facA orl cu platA de bani sail cu altg aseclmintA, in care scriscire dupa
alte multe multAmirT ce 'T (la vorniculul ca BA nu se tmA de nici unit
cugetti rAg alii s'eA, se lAgaduesce in urmA, cA peste treT lunT va veni aid de
se va socoti si va face la ung felt'', cerndti si acCsta, ca s scrie dumn-
luT VorniculuT la Sibig pentru voia veniriT lul. Dui:a care acsta scrisre
a luT Dumitrache, glisA durnn-luT Vornicti, cA air si scrisa la Sibiii, si as-
teptAndu-16 si neurmAndg Dumitrache a veni, de iznvA i-a maT scrisq si
alte serisorT cu deosebire si cu parapon, arkAnd si hotArAndu-T ritos, cum
cA dela vremea ce i-ail scristi ca sA vie sA-sT fact). socotCla, sail primsca.
baniT, si n'ati venial, adeca: (dela soroc de cinci anT aT contractulul) BA
scie cA-T va fi datoria numaT cu dobAndA de aid inainte la sutA tal. 6,
iar venitulii mosiilora va fi alii dumn6-luT, aretAndu-ne si la acstA dovadA
altA alg doilea scrisre r'espunsti a luT Dimitrie cAtre durnn-luT, totti
dinteacelii BAIA Octobre 8, prin care insus1 aratA cA i le-aii scristi dumn6-
lul Vorniculti acestea cu hotArire si cum el este pliroforisitA Dumitrache,
cA dupl, cererea sa ail scrisg dumnluT Vornicula cA Dumitrache la nid
unele dintr'aceste scrisorl ale sale urmAtora n'ag fostil, ci inel si dupA
ce chiar cu dinsulg a vorbitA fata cAtre fatA, cAnd a venitil in urmA
aid pentru cumpAratulii de car, si i-ati datti hotAritg euvintil cum cA se

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MUM-1793-1796 565

va intrce dela Sibiti gata cu tote scrisorile i socotelile pan acum nu

s'att maT arkatti, aceste scrisorT ale luT Dumitrache Marco arffindu-le in
Tata numitilorti vechill, nu puturA tagldui nici una, dicndit c5, le cunoscti
i sunt adevrate iscaliturile luT Dumitrache Marco Mr numaT de pricinuira
la una dintr'acestea ea' lipsesce partea jumtate de alaturea aceT scrisorT,
unde i fcndu-I Domnia Mea perierghie inteadinsb, ca srt vedemil de este
lips vre-o parte din cele scrise de madelif acetia, care suntil trebuin-
cise la judecat, v6dumil ca i inceperea cuvintuluT d'inthitl alti acesteT
Made le, i sfiritulti intr'acsta este intregil, unde i iscAlitil este Dumi-
trache inteinsa, i nu remne nicT o pricinA de indoiala ; aa dar amrt in-
trebatil pe vechilT, pentru ce n'a urmatit Dumitrache dupa scrisorile i
dupA frigaduelile sale a veni sati a-T trimite vechilulri orl atuncl sail mA-
cart* la implinirea soroculul de dece anY, ca sa-1 iee dreptulq luT i O. se
izbansa, sau de ail cunoscutil la boeril BrncovenT impotrivire, de ce
n'ab datil jalbA sa,-1 caute prin judecat, precum era indatoratil prin con-
tractil la pontula de alit doilea, ca insu1 s pornsca judecata, i ne-ati
re'spunsti Tara, de tgaduire, ca naS venitit nicT insuT, nicT art trimisil ve-
chilulil pliricsusios pe nimeni, precum nicT la implinirea soroculuT de
dece anT, Wag fAcutil indata, pornire de judecata, dar peste chta-va vrerne,
au Mouth cerere acolo la tabla leAgarauluT, ar6tndu-1 socotla datorieT,
duph a chruia cerere Tabla Fagarauld, art insciintatil la Gubernia Si-
biuluT, ca s se indatorsca, datornicil a merge acolo s5, se judece, de care
art i scrisil Gubernia aid la domnie prin agentie, i near6andu-se dumn-
lora boeriT BrncovenT acolo, maT in urma,, au trimisti aid la agentie so-
cotla datorieT, i boeriT BrncovenT n'au r6spunsti baniT. Pentru care in-
trebatit fiinclit de acsta dumn-luT Vorniculit .Brncovnu, intiti pentru
mergerea dumn-lorti de aid acolo, r6spunde crt cu trite c5, nu era datoria
dumn-lorit, dupa orinduiala judecatilorit i dup obiceiulti ce se urmzh
intr'aceste dou rY vecine a, merge piritiT dup pirIti, avndit mal vir-
toe' in mnile dumn-luT scrisorile luT Dumitrache, unde prin tote scrie
i se fgatluesce di are a veni aicT, dar nicT domnulti i stpkitorulit lo-
culul dupa imp6rtescile pravill romnesd carT i aid i acolo se p6.-
zescti urmndil, n'at gasitn cu cale de a le da voie s mrg& dumn-
lora de aid acolo dupA piriti, artndune i la acsta dreptti (loved&
copia dup 5. o contra not 5. ce a data atuncT secretarulil domnescit r6spunsil
despre partea domnuluT ri1 care agentia de aid a Curtil austriacesd,
cum c5, cererea luT Dumitrache Marco dela Sibiu de a merge boeril. Bran-
coven! acolo dupA dinsulti este impotriva pravililorti romhnescY, care tre-
bue sa, fie cunoscute i insuT judecAtorilorti dela tabla IiIgrauluY, unde
poruncescti chiar cu acestti cuvintit

www.digibuc.ro
566 V. A. IIRECHIA

. care acst& pravil&

ureindu-o i eT acum la acsta dava, asemenea licern, ca, datoria era a lul
Dumitrache Marco a veni dupA pir4il lul aid, si nu se invinovAtescil boeriT
BrAncovenT flIiflIC eu acsta a schdea din dreptate, iar la cuvntuld ce
maT clise vechiliT, ca in urmA ad trimisti si aid la agentie socotla datorieT,
i am intrebatd de ad venitil impreuna, cu socotla i vre und vechild ca
s& o paradocsesca de fatil i sa pliroforissc pre boeriT BrAncovenT la celea
de trebuintA? i lisera, cum cA pe nimenea n'ad trimesd, fail de numal
acea socotlA in scrisd ; deci mAcard ca pentru ca s& ne pliroforisimd i
de acsta intrebarAmil pre dumn lul Seniord Marchelius agentuld de se
afl& la agentie o socotelA ca acsta? si ne dede rdspunsil ca dumn-luT lip
sindd atunci la CrAmil, a auditil dupa intrcere aid c aril fi venit o so-
cotla ca aceea, dar la agentie nu se afla, c i 14ile cu condicl i scrisorT
vechi de maT 'nainte ale agentieT, dup& deschiderea rasboiuluT trimitelidu-se
inAuntru tocmaT acum ati venitil si nu s'ad deschisti pAnA acum, dar cu
tote acestea iarasT nu putea fi indestuld numal trimiterea unul catastilid
in scrisd de a se teorisi fAra, de vechild plirecsusiosd, o socotOlA ca acesta
nu prsth i putinA, i as& nu potd (lice nici cu acdsta numitiT vechill c
si-ad fAcut Dumitrache datoria intrga, nicT la problima ce maT fAcura, c
de ce n'ad numdratil boeriT Bran covenl baniT aid, la agentie, nu avura cu.-
vntil vrednicil, in vreme ce pAnA a nu-sT face socotla de cap bani stint
datorT, ce suma, era sA numere la agentie fiindd nesciuta, i aid doilea ca
baniT erail in mAnile sale: amaneturl vrednice cu veniturT indestulate, unde,
si nu era trebuin ta. a numdr si aid baniT, fait de a fi vechiluld luT Du-
mitrache sad insusT de lata, ca 0, se si izbrAnesca intr'o vreme, si a se
lipsi i acolo de veniturile .mosiilord; maT qiserl vechiliT, c de vreme ce
dumn-lul Vorn. Nicolae BrAncovnu, ad primitd si ad !Until cu dinsiT ase-
clAmintd, trebue A, fie si dumnd-luT Vorniculd Manolache urmAtord ca und
Irate i impreun& datoril ; pentru care mAcard c ne respunse dumn lul
Vorniculd Manolache, c aseclAmintuld ce a fAcutti fratele dumn-lul nu-T
este sciutd, nici ca, i s'a arkatd ca s I vaclA, iar cu tote acestea judecata
din partea sa dui:4 rAnduiala cea drpt a. nu-lil pOte sili, cAnd pentru par-
tea dumn-luT de mosie, va voi a si le dezlogi cu plata banilord datorni-
culuT s, flindil stapAnd pe aid sad, rdmAne la a dumn-luT vointa.. DecT
dintr'acestea maT sus numite veniturT insusT ale luT Dumitrache Marco co
le arat& acum dumn-luT Vorniculd inaintea DomnieT Mele, care vechilii
nu le tag-Muir& de adevrate, si care dumn-lor boeriT nu le-ad vclutd la
cercetArile ce ad fAcutil, se intelege curatil si de fat& se vede Mr& de
nicT o indoiala, ca dumn-luT Vorniculd Manolache a voitil i s'a silit, a
cerutil eu adevratil Inc& de la soroculd intalil a cind anT sA plAtsca drep-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIJf MORIJZI-1793-1796 567

tul luI Dumitrache Marco i sA slobOcIA moiile, sag sA facA altg aecIA-
mint(i, dupA legatura contractuluI maT cumpanitA spre uurinta luI i ag
urmatg in fapta datoria ce i s'ag cAclutil cu a-I scrie intiatatea rinduri, iar
Dumitrache Marco a prelungitg, i insuI ag lostg pricina nedesfaceriT panA
acum, neviindii nici insuI eu socotlA, nici vechil plirecsusios trimite
nici a porni judecatA la implinire de lece anT, ca ung pirig ce era, dupA
legAtura contractuld la loculg cel cuviincios unde este piritula WI, pre-
cum pravilele poruncescil mal sus; dupA acestea cu cale era, ca din vreme
ce scrie Dumitrache cA I-a hotAritg Vorniculg Manolache Brfincovnu a se
sci cA numai dobanda banilorg la capete are a lua, sA nu ptigubescA dumn-
lul Vorniculd de veniturile moiilortl sale, de atund incce liana acum,
ci iae Dumitrache capetele cu dobandA, i sA r6spuncla. sinetulg ; dar
de vreme ce insui dumne-luI Vornioulg s'a multAmitg i ne-ag data,
rspunsil dintrintaig judecAte1, attii prin cuvintii de fat5, inaintea nstrA,
catg i in scrisu prin apelatia dumn-lui, cum ca este odihnitii dupl ana-
foraua dumne-lorg boerilorg, atatfi la acestil pontii catil i la cele-l-alte tote
din cte cuprinde anaforaua, nu ag niei o dovadA i sunt multAmiti, aa
dar am Intrit cu hothrire anaforaua dumn-lorg boeri1ori, atatg intru
tote cele-l-alte, catg i la acestg pontg, ce a avutii deosebit prigonire,
sA se urmeze dup anafora, ea numal dela clece ani incce s rmAiA con-
tractulg acheros, i dumne-lui Vorniculg Brancovenu, lu'andu-I venitulg sA
plAtscA dobandA la bani, care acsta o facemg Domnia Mea cu sincata-
vasisg vechililor, fiindg-cA insusi dumne-lui Vorniculg Brancovenu din
sineI s'a multAmitil, la care sincatavasist trebue vechilii sA fie cunosa,-
tori i multamiti spre a se targui la desfacerea socotelii venitulul oel
dreptg i adevratil cu inlesnire, pentru care i poruncimil Domnia Mea
ea sA stea amndou6 pArtile acum in socotela prin scirea agentiel, i dup
socotlA fAcndu-se cunoscuta call bad este dumn-lui Vornicula datorti
sA aibA dumn luI a da la agentie chezag vrednicg pe bani, i indatA sA
trimitA dumnd Vorniculii omulg dumn-luI cu vechilil dimpreunA ca
sA-T tacA tezlimg partea moiilorti dumnlul, sA i le aibe slobode, i nu-
maI decatg dup telismatulg mogiilorg sA numere peing chezaculii banil
aid la agentie, i aa, sA urmeze cum 9licem, i tote cele-l-alte dup ana-
fora; poruncimii dar i zapciului cela oranduitg al fad. Mumbairetulg celg
cuviinciosti spre urmarea i sAvirirea hotArireT.-1794, Februarie 20 (1).
1) Niel in domnia luI A. Moruzi nu sunt terminate revendicatiunile de
moii i imobile, confiscate de Voda Mavrogheni, precum acsta se pte

(1) Cod. XXVIII, pag. 3, VI.

www.digibuc.ro
568 V. A. IIRECHIA

ved din mal multe acte ce Emma maT la vale. In 9 Martie 1793 Domni-
torulti Moruzi prow5c5, Divanul& sa. lac& cercetare general& pentru mosiile
si acareturile luate in st&phnire de Mavrogheni, ca s& se intrc& celorii in
drepta. Familia Cantacuzinii reintr& ast&-felir in posesiunea a maT multoril
imobile, din earl unele fuseser date de Mavrogheni bisericel sle Zoodoho-
Pighi (Isvorul& ThmaduireT). Boeril CampinenT a& si ei revendicatiunT de
asemenea naturA.
Familia Comneanu urrnresce de asemenea revendicatiunT dela aceirts1
mnstire (lanuarie 1794).
MaT drn& si acte de urmgrire de functionarT de al luT Mavrogheni, pentru
banT luatl dela uniT si altiT cu diverse titlurT.
Turnavitulii Dumitru Inca reclarn in Mai& 1796, dela Dobre Arvanito-
horitis o lada cu amaneturi ce i-air lsatii in pAstrare cnd se afla peste
Dun Are cu NeculaT Mavrogheni.

Hrisovidit boerilorii Cdmpineni pentru magi& ce grail luate de Mavrogheni.

Dat'amir dornnia nstr hrisovulii dumn-lul cinstituluT si credinciosti

boerilora DomnieT Me le Scar lat& Campineanu biv Vel Clucerti, i Constan-
tin& Cmpineanu fratele dumn-luT, ca s aibit a tin si stpni cu bunit
pace tote mosiile, viile si acareturile Cali maT jos se arat, anume adec5.
mosia Cmpina cu vechile hotare si Satrile din sud Prahova, alt mosie
ce se numesce mra CampineanuluT, ce cade jumtate in jud. Prahova si
jumtate in jud. Secuienilorii, dou-decT si spte pogne vie la Valea MantiT
i dece pogOne la Valea Poenil ot sud. Saac. TiganiT catT a& fostil la Cam-
pina, si tiganiT cAtT s'air aflatil pre mosia ce-I dice Mra luT Pantazi, locul&
parintescii, pe care a& fostii casele printescI in Bucurescl, locul& prAv-
liilorir din Mahalaua Bisericei DrnneT, una suta, dece suflete de tiganT, mosia
ce se numesce AlbescT din sud Argesir cu muntii de acolo, ins& Lespedile,
Ciocanulii, Podinulti, Odicula, Gura PlaiuluT, Piatra Domiresciloril cll alto
patru intarcAtorT ce se clic& Rotunda, Clocoticiulir, plasa MunteluT si Perienii,
tote acestea s5, le tie si s le stapirnscA cu pace, pentru c5 la Domnia
Mea a& data jalb mal sus numitiT boeri cum ca aceste mosiT, vil, acare-
turT air fostn si sunt bune si drepte ale dumn-lor& strmosescI si Orin-
tescr, cum c4 i zestrele, a sotiilora dumno-lora, pe carT le-air si stapanita
cu bun& pace ptin b. in r&zmirita acsta de pre urmA, in domnia lul Ma-
vrogheni air fest& silitT de mare nevoie a se depart& din Patriesl in Tra
Moldovel, care departare a dumn-loril ponosluind'o Mavrogheni in nume

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUL MORUZI-1793-1796 569

de Minna], Mr& de nicT o vinA le-ag luatg tote acestea mosiT, vii i aca-
returi i tiganiT ce le avea aid in er i le-ag inchinatg danie la biserica
ot Zoodohulti-Pighi, clicendu CAmpinenii cA de vreme ce aceste mosil si
acareturT nici le-at vindutil pre bani luT Mavrogheni, nicT le-au datg pre
cinuri de boerie, nici ag fostg datorI luI Mavrogheni sag Vistieril Ore
vre-ung bang, BA nu se isterisesch de dreptele acareturT ale loril parintesci
si zestrele a sotieT dumne-loril, a cArora jalbA duprt prea inalta porunch
imperAtesch ce ne-ag fostil venitg pentru pricina mosiiloril i acareturilorg
ce in felurT de pricini s'ag luatg i s'ag stApAnite de Mavrogheni, ca s
cercetiimg pentru tete cu ameruntg, am orAnduitg cu domnesculg nostru
Pitacg, pre Prea Sfintia Sa PArintele Mitropolite si pre totT dumne-lorg
cinstitT i credinciosT boeriT Divanulta DomnieT Mele Halia i Mazali, ca s.
facA cercetare, cu tea scumpetatea i bAgarea de sernA, BA dovedescA intru
adeveril pricina cu care li s'ag Iuat aceste acareturl, i sA arete, de undo
ne ag venitti anafora scrisl dela Iunie 28, let. 1793, cu iscAliturile pa-
rin.tilorg ArhiereT si a tuturorg dumne-loril boerilorCt, intru care scrie, cA
inft4isAndil la judecatA pe dumn-lorg boeriT CAmpinenT cu Dionisie Epi-
tropulg bisericeT Zoodoh-Pighi, unde Mavrogheni a fostg afierositil aceste
rnosiT i acareturi, a cerutg dela numitulil Epitropil respunsulg ce are impo-
trivA a (la la jalba GAmpineniloril, i altg respunsil i altA pravilnic1 n'ati
avutil, PAM de numal afi arAtatg cartea a luT Mavrogheni in care scrie,
cAcT pentru cA aCt lipsitu CArnpinenii din patriell prebegindil in erA,
strAinA numindu-T hainl au fAcutil lucrurile si averile lora domnescT
ei le-ag fierositg tOte la Biserica sa de acolo dela Zoodoh-Pighi ; care acestA
carte a cIisg numitulg Dionisie ca i s'a data de Mavrogheni la mAnile
luT ; iar maT multti nu scie. Inpotiva cAruia a respunsil boeril CAmpineni
intAig pentru numirea IucrurilorCt ca Mavrogheni printeacestA carte nu
numaT ale dumne-lorg lucruri pArintesci ag luatti i le-au afierositil la nu-
mita bisericA, ci i zestrile sotiilorg dumne-loril le amesticA i cu totulti
le au luatil aretAndg cu feie anume cele ce sunt pArintesci ale dumne-lorg
si cele ce sunt zestre, carl i acelea se gasesct in cartea lui Mavrogheni
date la Zoodohi-Pighi; iar pentru ponosluirea ce li se face printr'acea carte
de haini, ttA obstea partea bisericescA i mirenescA cu o gura ne mar-
turisescg prin numita anafora, cA cea adeveratA i drepta pricinA a lipsiril
si a depArtarel dumne-loril din patrie ag fostil silniciile i prliIe luT
Mavrogheni, de care ingrozitT fiindCt i ne niaT putendu-le suferi, silitT aCt
fostg de mare nevoie a se depart a. ca s scape de primejdie, i au cerutg
de la Domnia Mea milA numitil CAmpineni, i milostivirea acea ce s'at
invrednicittl tera a castigA dupa incheerea pacii, din bunatatile i nemAr-
ginit milostivire ale prea puternicului nostru Imperatil, care prin lumi-

www.digibuc.ro
570 V. A. IIRECHLI

nath si vrednicA de inchinAciune Hatierif ImperAtescti li s'ati vestitti spre

a se intOrce top ceT risipitT i imprAtiatT la pAminturile sale, qi spre a fi
top ertap de greple vremeT resboiuluT. DecT de vreme ce prin ameruntA cer-
cetare s'ati doveditil c aceste moiT i acareturT nicT vindute au fost, nicT
amanettl, niel date pentru cinurl de boeriT, nici datoril ail fostil VistierieT
teril vre-unti banti, ci numal pentru cacT s'ati fostil trasti atunci din trA
din adeveratA pricinA a silniciilorti luT Mavrogheni, a cArorA stramutare i
imprAtiere fiindti ch prea puternicultl nostru Imperatil (Domnulil i Dum-
ne4eil OA inmultsca puterea i biruinta) din firesca milostivire de obte
la top all iertat'o, dupa care inalta porunca aunt i dumne-lorO ertap; iatA
darA dup puterea prea inaltet poruncT care ni s'a (lath spre a cercetit cele
adeverate pricinT ale acestoril felurT de acareturT, i spre a da domnescile
nestre hrisve celoril ce se cuvine de a li se interce lucrurile ce li s'ati
luat ea s4 gi le stApanescA, dAmil la manile numitilorti boeri CampinenT
domnescula nostru acesta hrisovti, cu care s aib a stApani tote aceste
moiT, vil, acareturT i lucrurT micAtere i nemicAtere cu bunk pace, ca
sA se rege pururea luT Dumneleg, pentru scumpa viat a prea puterni-
culuT nostru Imperata, i sA pAzse i de acum inainte drpta credinta
i supunere cAtre stApanirea ImperMieT Sale ce va sa-T hArAsesc acesta
felil de milostivire supuilorti set i cAtre Domnil i oblAduitoriT teril acetia;
i am intArit hrisovulti acesta cu domnsca nestrA iscalitura ci pecete i
cu credint prea iubitilorti DomnieT Me le fiT, Constantinil Voevoda, Du-
mitracco Voevodil, Nicolae Voevodil, martorT fiindil i dumn-lorti cinstiV
i credinciW boeri Velict aT Divanulul DomnieT Mele: Nicolae Brancovenu
Vel Vistierti, Dumitracco RacovitA Vel Banti, lenache Vacarescu, Vel Spa-
tart'', lenachi Moruzi Vel Vornicti de ra de sus, Manolache Cretulescu
Vel Vornic5, Nicolae Filipescu Vel Vornicti, Costache Ghica Vel Logofettli
de Ora de sus, Scarlatil Ghica Vel Logofetti de Ora de jos, Nicolae Han-
gerlAti Vel Hatmaml, Dimitrie Manu Vel Postelnicil, Isacil HaletA Vel Clu-
cera, Dimitrie Schina Vel Comis, Nicolae RacovitA Vel Paharnicti, Ior-
dache Palada Vel Stolnicil i Ispravnicu, Scarlatti Ghica Vel Logofetil,
scriindu-se hrisovult1 acesta aicl in oraculii Domniel Mele BucurescI la let.
1793. Iulie 25, De Gheorghe log. za TainA (1).
.16 Alexandru Constantinil Morita. Voevodit i Gpd. Zeinli Vlahiscoe.
Neodihnindu-se egumenulu a ecitii la Divanti 'naintea DomnieT Mele,
fata cu paharniculti Ioni0 ComAneanu, clicendil c adeveratU nu tAgAduesce
cum cA Mavrogheni a fAcutil siluirT ci nedrept41 obetieI, dar la acesta nu

(1) Cod. XXVI, pag. 113.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM MOROZ I 1793-1796 571

s'afi urmata, cad paharnicula ar fi vinduta din bunA voie, i cA biserica

ar 11 cumparat'o cu banl pesin5, carT s'ati data prin mAnile sAtraruluT
Chiciorana, pe care aducndu-la Domnia Mea in Divana, arat cum cA
altA sciintA de pricina acsta n'are maT multa Mr& de numaT, cA lancu
Mavrogheni i-a poruncita de ad numrata tal. 2.500 si i a data in mfina
unuT Simonti, fiinda i und igan aid ComAneanuluT, ca sa, (lama la Co-
mAneanu, dar la cine a r6masa aceT bani nu scie, iar ComAneanu rs-
punse impotrivA, c pentru pricina ce ni se aratA a oerituluT flinda pusa de
Mavrogheni la inchisre, a fosta silita a da zapisa pe acstA movie cu
nume de vinclare pe tal. 5.000 din car; tal. 2.500 i-ati scutita drept0 lipsa
oierituluT, pentru cA, era sA-ld trimitil la Cetatea GiurgiovuluT, iar tal. 2.500
ce aratA c s'ad numrata de SAtrarula Chisoranu, pe de o parte ad nu-
mgrata i pe de alta i-ad luata pentru cinula boerieT, si ash Did unit bawl
in mAna sa, sau in casa sa n'aa intrata, pentru care si jurAminta Infri-
coat fAca. in Divanula DomnieT Me le pre numele Sfintel Troite, cum cA
nicl dintr'acel tal. 2.600, n'a luata nicT und haat, nici din oerita n'a Mouth
cAtil de putind sfeterismosil, cernda la acsta si pre paharnicula FAlcoianu,
ce a fosta rAnduitti de Mavrogheni cercAtorit ca sA, mArturissc prin bits-
temil de l'a gAsitit cu cAtti de putind sfetirismos i st platscA indoita,
iar pentru zapisula de vinclare, cum cA l'ad data de mare silt si de ne-
voie, osebitil de pliroforia de obste ce ne dete dumn-lora boeriT, dar si
dumn-luT Vel Logofeta de Tera de susa Costache Ghica, ne aratt de fait
in Divand, et in dregatoria LogofetieT aflindu-se atunci, si ComAneanu la
inchiseire fiinda din porunca luT Mavrogheni, a pusa dumn luT de a scrisa
zapisula ComAneanuluT, si dela inchisOre iscAlindu-ld ComAneanu, asA s'a
mntuita ; decT fAcendu-se doveditu mijloculfi, i sila care s'a urmatil, el
n'a fosta vinclare dupa orAnduialA de bunt vointa 1 cu primire de banT,
si osebitil de acsta fiinda i lucru de zestre, care si ComAneanuluT sA-T
fi fosta primita vinclarea, nu pute fi bunt si statornicA, am data dar domnsca
mistrA intArire la mAnile ComAneanuluT ca sA fact numita movie zaptO
sA o stapAnscA cu bunt pace. 1794 Martie 13. (1)

Prea Incigate Ddmne,

Dumn-luT Vel Paharnicti, Joan Comaneanu afi jaluita MArieT Tale, cli-
cnda cA in vremea luT Mavrogheni dupA ce s'afi deschisti resmirica aflAn-
du se Ispravnictt la sud. Buzil i trimitandu-1 Mavrogeni slujba oerituluT
dintiacelu judep, in credirita, dupA porunca ait cAutatit slujba, fgt.& a se

(1) Cod. XXVII, pag. 17, III.

www.digibuc.ro
572 V. A. URECHIA

face vre-unil cusuril sa stetirismosii, la care ati eit lipsa, talerT 2.500 din
suma ce dedese judqulu'l pe anulti trecutil, care lipsA a evitil din pricinA
cAcT nu se scoborise ol din Ora unguresca, rezmirith fiind, i trimitenda
catastihil de suma oilor ce s'al gasitil in judet,, impreunA i cu banil,
si Mavrogheni ve4endil lipsa ce a evitil maT jos decAt in anulA trecutil,
a trimesil do Fail adusa aid la BucurescT i rag pusti la inchisere ca sA
implinescA lipsa, cAnq i ne-avendA altA putere de a implini baniT, i flindu
cA. se Meuse i carte a-hi trimete surghiumfi la cetatea GiurgiuluT, de ne-
voie a data o movie a jupAneseT dumnieT-sale de zestre, care se numesce
Caipulil din sud. Vlavca, care movie acum se aflA stApAnindu-se de Dio-
nisie epitropulil bisericeT ot Zoodoho-Pighi, i cere dreptate a i se da mo-
via intru stApfinirea sa ca o bunA i dreptA a domnieTsale, luath, de Mavro-
gheni cu mijlocula de nApAstuire vi de silnieie, cum se arath maT sus; intru
a cAruia jalbu cu vutafulti de pAhArniceT, ni se poruncesce de InAltimea
Ta, ca sA facemil cercetare pricinel acesteia i prin anaforh s insciinthra.
Dupa, luminath, porunca MArieT Tale, zapciulii ce1i orAnduitil ati adusti ina-
intea nOstrA pe dumne-luT Paharnicula ComAneanu fa0, cu Dionisie epi-
tropulii bisericeT ot. Civmea: unde este hramulii Zoodoho.Pighi, pe care
intrebAndu-lil ce are a lice in potrivA, i cu ce cuvintil de dreptate stAph-
nesce acea movie Caipulti? rspunse cA in vremea luT Mavrogheni acestA
movie Caipulti a cumpurat'o insuvl cuviovia sa, cu baniT bisericil dela Du-
mitru Paharnicula ComAneanu, dreptil talerT 5 000, cu zapisti de vinclare,
care-lti arAtA dea i ve4umil (insA copia adeverita de dumne-luT Vel Lo
gof6til, Costache Ghica, vi de dumn-luT Vel Vistier Constantint ,,tirbeT)
scrisa cu let. 1788, Februarie 27 iscAlitti de dumne-luT PaharniculA Co-
mAneanu, i de dumne-eT Paharnicsa Sultana ComAnenu ca juphnesa dom-
nieT-sale, i adeveritti de sflntia lord pArintiT ArhiereT, vi de dumne-lora
VelitiT boerT, prin care vinde numituluT Egumenii Dionisie movia Caipulti
de stinjenl 2.500, in talerT 5.000 earl bani aratA ca i-al primitti totl deplinti
in manile domnieT-sale, i cA BA aibe Sfintia Sa, i stinta bisericA a stA-
pAni movia cu pace ; in potriva cAruia zapisti, r6spunse Paharnicuhl el nu
taleri 5.000, ci nici mAcaril unti banti n'ail primitti, cAcT suma de talerT
5.000 ce scrie in zapisil, iati incheiatil cu acestri mijloca, adicA talerT 2.500,
pentru lipsa oerituluT, vi ave. cu acestil mijiocti i-au luatA acestii zapisil de
vinlarea movieT. Prea Inaltate Dmne cum a domniel-sale Paharnicula
ComAneanula i s'ail luata movia acsta de Mavrogheni chiar cu mijioculti
nApAstuiril i silnicieT ce se aratA maT sus pentru madeua oerituluT vi pen-
tn cinulti ClucerieT, este sciut de ttA obvtea, precum maT virtosa de
mine plecatA sluga MAriei Tale SpAtarulil VAcArescu i zorula ce s'a fAcutti
PaharniculuT pentru a implini aceT talerT 2.500, napastea pentru madua

www.digibuc.ro
 bOMNIA Lin 140BUZI-1798-1706 578

oerituluT este sciutg, de insu1 noT, iar maT virtosg cg intrebatd fundS dumnd-
luT Paharniculg acum de noT, de pte sa, increclinteze cu sufletulg dorn-
nieT-sale cum cA nu ag fAcutri vre-und sfeterismos5 dinteacea slujbA a
oerituluT, de fatA in Divang clise chiar asg, cA sg fie sub blAstemulti sme-
renieT mistre Mitropolitg, &La atund s'ad folosita mgcarg cu ung bang
dinteacela oeritg, sag de ail luatil vre-ung bang dintr'aceT talerT 5.000 ce
scrie la zapisS, ci taled 2.500 i-ag pnutg in smg pentru geremeaua oe-
rituluT, iar pentru ceT-lalp talerT 2.500, Pail fAcutg Clucerg ; Dreptg aceea
zoruld, silniciile i tiraniile luT Mavrogheni, fiindil de obste sciute, i za-
pisulg acesta fiindS luatg de Mavrogheni, precum a luatil si dela alp boerT
cu asemenea silniciT, dupg dreptate urmz ca dumn-lul Paharniculg sA
iea acstA movie Caipulg intru a domnieT-sale stApanire. ca o mosie bung, si
drptA a domnid-sale, cgruia s i se deg si luminath intgrirea Mari eT Tale
la mfing pentru intemeierea stApfiniriT, iar hotArirea cea desSvArsitti r5-
mane a se face de cAtre Inglpmea Ta.-1794, Ghenarie 4.
Dositeit alg Ungro-VlahieT, Dumitrache Vel Bang, Vel SpAtarg VAcgrescu,
Vel Vornicg Filipescu, Vel LogofetS, Scarlatg Ghica (1).

Anaforaua Polcovnicesei Sultanii cu Bci luta' Teisanu, i acum cerndu-i taleri

7.500, cu cuvintit c ar fi lcisatii la numitulit in pcistrare soul dumn-ei
Dumitrache Caramcinlaii, in vremea Domnului Mavrogheni.

Prea Inc 'Mate Ddmne,

InsciinmS MArieT Tale cg, dumne-el Polcovnicesa Sultana sotia reposa-

tuluT PolcovniculuT Dumitrache CaramanlAti din Bucurese, prin jalba ce
a data MArieT Tale, aratAndil cum c in clilele DomnuluT Mavrogheni find('
fost5 rposatulg sotulg domnieT sale Ispravnicil la acesta jud. VAlcea, cnd
s'ag pogoritil volintiriT nemtesd, de ag cAlcatg orasula acesta RimniculuT
si cum eh in anulg trecutg viindS acolea unti Nitu CApitang de aid, i-arg
fi argtatti cA maT 'nainte de mrtea rposatuluT, ar fi datg reposatulti sub
pAstrare tal. 7.500 la ung BAlutg Teisanu, negustorg de aid, si intim-
plndu-se zapisele pre lng g. rposatulg, nu s'ail pututil vcli ping acum,
pre care arAtare nu maT din gura acestul Nita CApitang neincredintndu-se
Vise, c l'ag pusg de a datu i zapisg in cantelaria clomnscA, i cere drep-
tate; dupg a cgruia jalb g. ni se poruncesce de cAtre MAria Ta, cum el fiindg
cA pricina acsta urmzA dupg trebuintA a se cerceth inthig aid la fata

(1) Cod. XXVII, pag. 17, III.

www.digibuc.ro
574 V. A. IMECIlli

loculuT, sA aducern pre pirisii de impreunA cu jAluitrea sat cu vechilult

sn fatl, sA cercetAmA pricina cu de-ameruntula, si asupra dreptatiT ur-
mndii sA hothrim5 in scrisil, si sA indreptama ornduindu-se si Mumbasiril
sluga MAriel Tale Alexandru copilula din casl de Divand, ca de nu va
remne vre-o parte odihnill cu anaforaua 'Astra, oranduitulA Mumbasirti
sA-T aducA aid la luminatd DivanulA MArieT Tale. Dupl. luminatA poruncA
ail infAtisatti inaintea nstrA oranduitula Mumbasiril pre dumn-luT Grigo-
rasco StAnesco fratele si vechilula jAluitreT cu numitulA BAlutA piritulii,
si cu acestA Nitu CApitana, si la cercetarea ce fAcumti, acstA mArturie
dede numitula CApitana, cum cA atunci in vremea trecutel rAsmiritT, Cu
treT sptmnT maT 'nainte pinA a i se intAmple, mrtea rposatuluT Pol-
covnica Dumitrache, cnd se OA Ispravnica la acestil judetil, in clilele
DomnuluI Mavrogheni, ar fi vclutti pre BA WO, intr'o cli pe la chindie
viindil la conacula reposatuld in casA, si ce va ti vorbita nu scie, fAr clecfitil
dupA ce a esitt1 BAlutl din casA afar& s'a duel la prAvAlie si in murgula
seriT ar fi vNutil ridicandu-se din casa rposatuluT 15 pungT cu banT, &Anal
la 4 arnAuti aT rposatuluT ate doug pungi, si la unii Searlatt, sluga r-
posatuluT, (ce s'a omorita de volintirT), alte dou pungi, cum si la doT
slujitorT, alte eine pungT, adecA treT la unula si dou'd la altulti, pe care
slujitoil clice el nu i-ail cunoscutil fiindil fostil strAinT de plait') si cum
cA plecndil maT sus numitil cu ace! banT, ar fi mersil si numitulA CA-
pitan pe urma lora pinA cnd ar fi intratil cu banT in prAvAlia luT BA-
lutl, unde incA aril fi vgluta si pe BAlutA, dar pentru ce va fi fostil
ace! banT, qicil el nu scie; osebitA aduse si altfi martorti, adecl pe nal
Toma CApitana de aieT, carele arAtA cl. atunc! intr'acea vreme elti aflln-
du-se slujindil Maga, re'posatulil intre ArnAuti! cu simbrie, intr'o MercurT
sra cu o cl.i maT nainte de cAlcarea orasuluT de voluntirl, plimbindu-se
rtiposatula in pridvorA, si elti aflnclmse rezematil cu pusca in mlnA, ar
fi venitA reposatula aprpe de dinsulti, si T-arti ti clisti prin tainA cum ea
se scie si elti, el la Chirti BA. luta ar fi data cltl-va banT de argintil sa-I
facA galbenT, si cum ca a doua qi JoT diminta trimitAndu-Iii atAtA pe din-
suld &AMA li pe cel-l-alt! ArnAutT Mumbasie prin plAsT pentru baniT dAj-
die!, JoI nptea spre VinerT s'a alcatti orasulA de volintirT impuscAndu
pe rposatulti ; dee! dupl mArturia acestorti doT, amil intrebatA si pe Ba -
lutl. ce are sit respunclA eV'? elti on totul se apart, clicndil el de aceste
ar'etArI ale lora nimicti nu scie, nicl el aril fi primitil banT dela rposatulA
in pAstrare, sail el sA-T facA galbenT, iar cum ca de multe orT ati mersti
la rlposatulti ca la unA ispravnicii, pentru pAsurl de ce ave, nu tA-
gAdui iar vre-o vorba de tainA, ca sa-T de niscare-vl banT in pastrare la
prAvalia sa, sail ca sA-T fact galbenT, visa cA n'au avutii, atlta numaT scie

www.digibuc.ro
/14.Lier notonA Lin moauzt-1793-1796 575

el atuncT fiinda in pucArie aid unula Nicolae croitorulfi de aicT, ce a

murita, cu pricin c impucase una nefera dintre Turd, pentru nevasta
luT in casA-T, i s'aa fosta ceruta i rfiposatuluT glbA o sumA de banT, qi
fiinda mizlocitora BAlutA cAtre reposatula pentru acesta inchisa Nicolae
Croitoru ea sA-T lase cu globa maT pe uora, Para fi i lAsat po talerT 200,
i i-ar 11 isu rfiposatult, ca pentru acea gjbA sA-T fad, galbenT 40 : iar
cu banT de arginta, care banT i-ar fi i data, atAta in galbenT cAta i in
banT de arginta, iar alta aliverifi curata Vice cA n'afi avuta. Am cerce-
IMO i pentru reposatula de a trAita ceva.1 dupl ce s'aa impucata, i cine
din pAmintenT a aflata de mrte-T? i ne pliroforisima, cA dupA ce s'aa
rAnita cu impucAturA noptea, a doua i dimintA l'aa rAdicata de l'aa
dust' in casa unuT Comana Brutaru, de aid, unde afi mersil qi una Con-
stantint Barbieru de T-aa scosa glntele i rah legata la rane ; pe acetI
doT I-ama adusa fatA, adicA pe numitula Comana brutaru i pe Constan-
CIA bArbieru, pe care cercetAndu-I cu amfiruntula i infricoindu-I cu jurA-
minta, ea sA arate adevfirula in frica luT Dumneleil de le-aa spusti rposatula
cA are la cinevaT niscare-va bath, ne arAtarA cum cA rfiposatulti a maT trAita
intr'acea i pAnA la chindie i intrebAndu-la de are niscare-va banT, la
cine-va, le-ara fi spusd cum cA baniT ce aa avuta, i s'ar fi luata de vo-
intirT, iar de numitula BAlutA nimic n'aa pomenita, i cum a la chin-
die a doua rA impucAndu-la volintiriT l'aa omorita in casa numitu-
luT Comana. Atria cercetata i pentru Duhovnica cela care l'a ispove-
duita pe rfiposatula de se aflA trAinda, i se dovedi c5, aa fosta una
Isaie Ieremonahfi dela Bolnita sfinteT EpiscopiT, care aflAndu-se i acum
tota aicea, l'am adusa inaintea mistrA fiinda oral in virsta bfitrAnetelora,
i cu totA iscodirea cercetAndu-la, ne aratil, in frica luT Dumnelea cum eh
atund cAnd l'a ispoveduitii, intrebAndu-la de este datora unde-vaT, safi
de are a luA niscare-va banT, datoriT dela cine-vaT, T-au spusa cum cA nu
este datora la nimenea, nici haul nu are a luit de la nimenT, i cum el
de numitula BAlutA n'aa pomenitfi nimica ca sal fi data nescare-va banT
in pAstrare. Osebita am mar cercetata atAta pentru marturiT jaluitreT,
cAta i pentru acestil Comana Brutaru, i pentru Constantina BArbieru,
ca sA dovedima politia qi starea ala fiesce-cAruia dintr'inil, i fiinda
inaintea nstrA atAta uniT din boerT i boerina1 de aid, cat(' i starostea
de negustorT companie cu catT-va din negustorT, ne aratara intAia pentru nu-
mitula Nitu Capitanula, cum cA nu este oma de ispravA i de creVuta,
ci ne statornica, ci pururea amestecAtora de zizanie i pricinT, ne soco-
final intru nimica a da pricinT de turburarT ea acestea, asemenea i pentru
Toma Capitanula, ViserA a nu este omfi de a-I d creVeminta cine-val,
cAcT maT nainte s'afi aflata in netrebnice urmarT, rfimAinda cu prosta ipo-

www.digibuc.ro
576 t A. trittcMi

lipsisti, iar pentru Comant Brutaru ne aratara ca. de cand se afla aicl in
orast cu nicT unt lucru fall de orinduiala, nu s'aii doveditt, si cum ca.
marturia ce da elt vrednica este de crelutt fiindt oral de isprav si cu
frica luT Dumneclet, asemenea 0 Constantint Barbieru, cum ca. nu este
omil stricatt, 0 ca sunt vrednicT de creclutt. Neat aratatt Bluta, 0 o
adevcrin ta. a luT Comant Brutpu, coprinOtre cum ca acest Nitu Capi-
tanu in clout rindurT at merst la casa luT spuindu-T de pricina banilort,
ei at esitt elt martort si parachinisandua ea sa, iash si elt martort la
judecata a ajutora cu unt cuvinta clout, sa, (pea cum ca i-ar fi spust rt-
posatult la mrtea sa, eh art fi datt acestT bani la BA luta in pastrare si
ca. Comant niel inteunt chipt n'at voitii a face una ea acsta, licndt
ea niel scie cevasi, nieT pte da vre-o marturie strimba A incape in pri-
(Ana; dup a. agea a doua cli diminta Duminec intalnindu-lu si Toma Ca-
pitanult la Tare', arata ca Vat trast dintre menT la margine parachi-
nisandu-lt pre numitult Comant ca O. iasa marturie la acesta, dicndu-T
O. nu se fersca, cael pott castiga clout trel Bute de leT, si larasT nici inteunil
chipt n'at vrutil ; care pre acsta adeverinta a luT, ne incredintandu-ne
am adust fata si pre Comanti si intrebndu -It ne-at aratatt c este ade-
vtratt a luT, spunndu-ne si cu grait asemenea. Acst indemnare ce a
facutii numitiT lul Comae' da pricina de banuiala, a fi netemeinica mar-
turia lora, cunoscndu-se OmenT fara de frica de pacatil, dupa parachinisis
ce at faeutti luT Comant, a esitt martort ca sa castige clout treT sute de
leT, maT alestii ca dupa cercetarea ce facumt, se vede ca dela mrtea rt-
posatulul Ora acum sunt cinci anT trecutT si maT bine, si de scia Nitu
Capitant, ca ar fi luatt Ba luta bani de aT rtposatuluT, cum de a tacutt
atata vreme fall de a spune sotieT reposatuluT sat la vre-unt dregatorit,
orl s fi pomenitt cevasi lul BA luta, sat sa-T fie cerutt de a-T impartasi
si pre eT de aceT bani? osebita ca. Nita Capitant se dovedi ca tocmal in
anult trecutt cand avea judecata la Bucuresci cu Bluta pentru unt petect
de loct, atuncT intr'acea vreme at merst de at aratatt jaluitrei de trba
banilort pe care iasa martort, si sa cunsce urmarea marturieT sale din
. . . nemetahirisita judecatil ; am cercetatt si pentru starea luT Baluta,
in ce chipt a fostt maT 'nainte de isprvnicia reposatului ;..i se aft& acum?
adeca de a maT sporitt la trba negustorieT, de cum era maT 'nainte, sat
nu? si ne aratA starostea cu uniT din negustorT, cum a tag in aceeasi stare
se afla ca si maT 'nainte, avOndt marfli in bola tat de o potriva. NoT dupa
cercetarea ce Mom, fiindil pricina dupa cum aratamti si neputendu-le face
vre-o isbranire de aicT, insciintamt MarieT Tale, puindu-le sorocil ca la
intaia li a luY Augustil, sa se afle amandout partile la numitult Divant

www.digibuc.ro
 DOMNIA UT! MORIM-1793-1796 577

Marie! Tale, si cum Dumneclea va lumina pre InAltimea Ta, li se va face

cea desvirsit hotarire. 1793 Iu lie 2 (1).
Gheorghe Bengescu, Constantina Paiana.

16 Alexandru Constantinii Moruzi Y oevodit Fiind-ca a data jalba

DomnieT Mele Mateia Farimita, cernda implinirea dupa acsta hotarlie
ce s'a data dela judecata, s'a intrebata de Domnia Mea zapciula cela
ornduita de a re'rnasa si Medelnicerula Scarlata multamitti, saa de a
data si apelaVe dupa ornduiala, si dete pliroforie zapciula DomnieT Mele,
ca in doue treT rndurl i s'a lisa si a aretatil Medelnicerulul hotarirea ju-
decateT, 4icnda ca orl sa platsca sail sall Lc& apelatie, si nicT una nici
alta urmnda, a prelungita pre zapcia cu cuvinta ca va da si cusurula
ce a rOmasa, pfina a plecata; deci flind-ea a trecuta si sorocula de 60 de
clile ala apelatieT, intarima si ornduimil pe sluga DomnieT Mele . . . .
sa mrga sa implinscit dupa hotarirea judecateT. 1793 Octomvre 28. (2)
Vel LogofOta.

Prea Indl(ate Ddtnne,

Din luminata porunca Inaltimel Tale prin zapcilicula dumn-luT Vata-

fuluT de Divana s'a infacisata la judecata Mateia apitanula Farimita din
Bucuresci cu dumn luT Scarlata Hiotula biv Vel Medelnicera, prin vechila
Nicolae Logofeta, cu jalba ce a data Maria Tale, aretnda ca in vremea
MarieT Sale Nicolae Voda Mavrogheni, fiinda dumn lig ispravnica la Ilfova
impreuna cu dunin lul Paharnicula Hrisoscolea Gregorie si fiimla dumn-
luI conaccia, a facuta cheltuiala la conacula Ascherliilora talerT 300; din-
tr'acestT bani iea dumn-luT Paharnicula 150 talerT partea dumn-luT, iar
talerT 150 partea clumne-luT MedelniceruluT nicT pttna acum nu i-a data,
si acestI bani 'IT prta cu dobhnda, care dobanda ce a purtata, cu chel-
tuiala ce a facuta scotnda carV domnesoT si umblanda dumnluT Medel-
nicera pe afara iaras1 cu cheltuiala, se indoesca aceT tal. 150, rugandu-se
MarieT Tale ca sa T implinsca dreptula sai; ne argta Capitanula Mateia
si tint' ravasa alii dumn-luT PaharniculuT Grigorie, ispravnicula IlfovuluT,
ea Capitanulti Mateia Faramita ce a fosta conaccia la Pocivaliste a ar6tata
ca, fiinda lipsa la conaca, a data dela dinsula 36 care fent], i orza chile
12 si oT 40, ci dela 2 anT ce stringe dupa remasita conacciilor5 dela 8
(1) Cod. XXV, fila 141.
(2) Cod. XXV, fila 70---71.
Armlets A. I?. ThIli. XV. .- Nemoriile Seq. lieorice, 57

www.digibuc.ro
578 V. A. IIRECIIII

Augustil, i dela Septembre 25 si dela Noemvre 12, sa-T platesca carul

de fenii eke talerT 5, i chila de ore] iartisT citte talerT 5 i ia cate pa-
rale 60 si la socotle, IT va scad cu acestT banT, care socotindu-se facti
talerT 310, si dise Capitanula Mateii C cu acestil ravasil nu a luatu nici
unu banii dela zapciii, flind-ca, a scrisu dumne-loril ispravniciT pre urma
zapciuluT ca s nu-T dee, ci s. trimita bani la dumnd-lorii si ii voril da dumn-
lora, i spre dovada ne maT arata Capitanulii Mateiti i o fie iscalita de
unil Nicolae Logofetti, condicarulti judetuluT,.cu letulii 1790 Iu lie 8, ce
Berle tituluuIti de-asupra chiar aka; baniT ce a luatil Cgpitant Mateiti
Farimita, din banil conaculuT ce dedese dela dumnluT de cumperase za-
herea cum arata, si din jos scrie ca talerI 78 into datil dumne-luT Medel-
nicerulul Grigorie, iar talert 41 i-am datii eti cu porunca dumne-luT, care
se facti peste tail 111; la acsta respunse vechilulti dumne-luT Medel-
niceruhl Hiota, ca nicT l'ail orenduitti conacciti nicT taingiti, nici i-au po-
runcitti ca sa cumpere cu banI dela dinsulii la conacti, nici i-ag qisti ca
s ieae imprumutil dela cine-va, i ce. a avutil orenduiala facuta prin ra
vasti la zapciulii plel ZnagovuluT, i deci nu s'ail luatti bani; maY dice
vechilula, ca in adeverinta ce a data Capitanulti Mateiti MedelniceruluT Gri-
gorie, aerie ca scoborindu-se oftirile noncescl in (ei a, nu ail apucatii de a lu
din plasg, i dumne-luT atunci era scosil din ispravnicie, remfiindil numaT
Pabarniculu Grigorie, i ca nu este datorti a-I da Did unti banii; la acsta
respunse Capital-1u Mateiii, c pricina de nu s'aa luatti banl dela zapciii,
este ca a scris atatil Medelnicerula Biota, cad] si dumne-luT Paharniculii
Hrisoscoleil zapciuluT ca s nu-T dea din plasa; maT vise Capitanulti, ca de
nu era datorti Medelnicerula Hiotil, de ce IT da talerT 80, si elti nu a vrutd
sui ieae, nedndu-I top banit; maT dise Cuipitanulti, c6, pentru acsta pricing,
a jluitil i MarieT Sale Michaiu Voda Sutulti, i s'a facutu porunca ca sA-T
platesca, aretandu-ne Mateiti Capitanula i cartea 1Vlariel Sale cu let. 1792
lunie 22, in care scrie AledelniceruluT Fliotti poruncinduT, de este datorti
acestI banT, sa caute sa platesca negresitil, sail de are cevasT a respunde,
sa-sT fug, vechilu ca sa vie sa se inlatiseze cu jaluitorulii; dui:A care dise
Mateig, ca nu a fostil urmatorii a pth,ti nicT pana acum; la vorba ce dicea
vechilulil Medelnicerului maT sus, ca nu Fan orenduitil nicT conacciii nici
taingiu, ne areta Capitanii Mateid unti ravasil cu iscalitura dumne-luT Me-
delniceruluT Scarlatti, cu ltulti 1789 Iunie 22, fiindil ispravnicti, ce aerie
zapciuluT din plasa SabaruluT-de-sus ca sui aridice nisce conace sa le duel
la CopacenT, din care. rava0 sa dovedesce ca a fostil, i cu scirea dumn-
luT MedelniceruluT, Capitanu Mateil a fostil orenduita conacciii. Deci din
cercetarea acsta se alege, ca Mateia Farimita, dovedindu-se ca a fostti co-
nacciti cu ravasulU PaharniculuT Grigorie i ravasulii MedelniceruluT Hiotti,

www.digibuc.ro
 DOAINIA LIII moRozi-1793-1796 579

cum s'a qisti maT sus, si baniT ce era BA ieae elti de pe la conacti, talerT
treT sute glece, se doveclesca din rAvasulti PaharniculuT Grigorie ce a avutti
sA ieae; se mai dovedesce c dinteacestia a luata talerl o suta unt spre-clece
dela Paharnicula Grigorie prin mana Logoldtulul Nicolae condicara la Id-
tula 1790 Iulie 8, dup a. unti aria trecuta, i fiinda amdridoT ispravnicT, le
vine de ispravnica cate talerT 155, insA Paharnicula s maT dee luT Mateiti
talerT 44; iar Medelnicerula Hiotula BA dee luT Mateia partea dumne-luT
pe jumdtate talerT 155, si zapciula cela ornduita a fac implinire; iar
dart pentru cA n'a luata Capitanula Mateiti dela zapciulti plAseT banT, se
dovedesce ca dupA una anti i-a plAtita Grigorie Paharnicula talerT 111, si
Medelnicerula Hiota, de i se pare el este inselata de tovarAsula dumn-luT
Paharnicula Grigorie, sA se socotscA intre dumnd-lorti, iar FarimitA chel-
tuinda la conacti cu porunca dumn-lora are dreptate sA ieae cate tal. 155,
pe jumdtate, dela fies-care; iar hotArirea cea desdvirsitti remAne a se face
de cAtre InAltimea Ta. 1793 Augusta 27. (1)
IscalitT judecAtoriT DepartamentuluT de optti.

Una pitaca cAtre Mitropolita in pricina luT Dumitrache Turnavitula cu

una Dobre Arvanitohoritis, cA i-a data sA-T tie o ladA cu amaneturl in
vremea child se afla peste DunAre M. S. rdposatula NeculaT P. Mavrogheni
Voevoda. i o prepunea cA s'ar fi luatti intre avutula rdposatuluT Domnti,
pre &And adevdrula era cA lada a descuiat'o femeea luT Dobre in casa sa
si a sfeterisit'o. 1796 Maiii 29. (2)

Judecata Gruel din sud Gorjii cu lenachi Clucerad pentru o pagubd a sa.

I Alexandru Constantind Moruzi Voevodit. NemultArnindu-se Gruia

din Raul. sud. Gorja dup. anaforaua dui-rind-lora velitilora boerl, au esita
la Divanti inaintea MarieT Sale fat cu Clucerula Ienache Shmbotnulti, i
intrebAnda pe Gruia la ce nu se multAmesce, 4ise c, fAcnda o cerere de
acestA pagubA la dreglitorula oOirilorti nem tescT, i-ad ar6tata o adeverintA
in scrisa a unora obraze ce l'ati fosta pirita, intre care este si Ienache
iscAlita i lise, el, de va primi jurArninta Ienache Cluceru cA nu este in
scirea luT una ca acdsta, atunci nu numaT va rdmand multainita, ci inch
IT va intrce i aceT talerT 300 ce i-aa luata dela Cluceru pentru chel-
.

tuiala lul, la care fu primitoru i Clucerula sa so faca, acesta felti de ju-

(1) Cod. XXV, filo 72.
(2) Cod. XXX, Lila 144.

www.digibuc.ro
580 V. A. IIRECHIA

ramintd, ca. nu l'ad piritt, nici este iscalitil intr'acea adeverintal nici are
cea maT putina sciinta de acea Ora. DecT dara hotarimii, ca svirsindd
Cluceru Ienache acestd fel(' de juramintil, nu numaT s rrnae in pace si
nesupratil de catre Gruia,. ci Inca sa-T intrca Gruia i aceT talerl 300 a
cheltueleT luT, ce a luatd dela Ienache pentru acsta pricina, dupa cum in-
susT se prinse, i Gruia sa, dee dreptd sinetti o adeverinta a Prea Sfintiel
Sale ParinteluT Mitropolitd de increclintarea svirsireT juramintuluT, ca sa-sT
caute cu dregatoriT aceia ce i.at luatu rimatoriT; as& dar poruncirnt zap-
ciule sa facT urrnare.-1793 Iu lie 1.
Vel Logoftd.

Prea Indlpte Dthnne,

Gruia dela Raci sud Gorjd ner6maindil odihnit pe acesta judecata a

dumn-luT CaimacamuluT CraioveT i dumn-lord ce1-lalt1 boerY divanig de
acolo, Vatafu de aprolT, din luminat a. porunca. a MarieT Tale, Fad adusii
inaintea nstra fata cu Ienache Cluceruld, unde dupa cercetarea ce deose-
bitil facumu si noT, cetindil atatil cercetarea i judecata a DivanuluT CraioveT,
cum si cartea GeneraluluT ce ati adusii in schimbd numitult Gruia la ce
nu este odihnitti, i rspunse ca eld isT cere dela Clucerd Vita paguba
acelord rimatorT aT lul ce s'au luatti atunci de NemtT, care paguba taie
paguba maT multi"' de 3 miT, si-sT cere i tt cheltuiala ce a facutd urn-
blndil in judeeatI pentru acsta, ale caruia cererT, flindd fr nici tint cu-
vinta dreptd asupra CluceruluT, nu se primira la judecata, caci in cartea
GeneraluluT Jerato, ce ail adus'o insusT elti, i s'ad talmacitd din cuvintd in
cuvintil aid la Agentie, nu arata pe Clucerd sa fie piritil aceT rimatorT aT
GruiT la ostirT, precum dice elti ci vinovatesce pe Gruia ca fail de pasusd
si slobozenie ii trecuse pe la vama ValeanuluT si de ostasiT ce era pe mar-
gine se cuprinsera, si cum cti prin marturii s'ad doveditd c acesti rimatorT
cu scirea i invoiala ostirilord otomanicescT i-ar fi manatd catre ostasiT
ce strajuia marginea, si cum ca acestY talerT 400 de paguba GruiT, i s'au
trimisd luY prin Ienache de mare milk si rga, pe Divand de a da aju-
tord GruiT sT- ieae acestT talerT 400 dela Ienache, dupa care nefacndu-
se dovada ca Ienache ad piritd rimatoriT la NemIT, precum Gruia 4106,
nicT alta dovada catusT de putind neavendd Gruia la acsta artare a luT,
cererea ce face de a plati lenache paguba nu este primit, fiind-ca nu
este datord s. dea maT multd de dad aceT talerT 400, care s'ad data de
Generald la Ienache spre a da Gruii, i i-au si dad; asisderea i cererea
ce face Gruia de a se implini cheltuiala luT, cum ca Para fagaduiala luT,
fiind-ch Ienache i-aa foga data aceT talerT 400 inca de atunci, si eld nu

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lut moRuzI-1793--1796 581

vre sa prima* cerndil ttA suma pagubeT, se Wei cA i acer taleri

300 ce i ag (lath Ienache dupA acstA hotArire a DivanuluY Craiovei sA-1
intra acum inainte, dar find-ea ag apucatti de i-au data i nici Ienache
nu maT face cerere, i mai mult sA qicemil pentru sArAcia i paguba ce s'ag
intimplatil Gruii, gAsimil cu cale sA. fie Gruia nesuprata; iar hotArirea
cea des6viritti rmne a se face de cAtre Inaltimea Ta. 1793 Iunie 13.
Vel Bang, Vel Vornicg.

*i fiind-ch Clucerula Ienache dete zapisii in Divang, iscalitu de insul

i cu cuprindere ca una mita cinci-cleci de rirnAtorT ai Gruii s'ag vinclutil
la VAleanu cu toba de Generalulg Crain i i-ati cump6ratil CApitanulg
RAducanu Trocang parechea chte 14 lei, fiinda i VAtavulti Ursache ot
plaiulg Novacilorg fatA, carele a coboritil aceI rimatori dela munte, la a
carora vinclare a fostg faca Grigorwo Telucg i alti mult,i negustori call
s'ag aflata acolo din Tirgulti-Jiului, i cum cA toci buill i-aii data Capita-
nulti RAducanu Trocang la mAna Generalului Crain, iar crl-chnd se va
dovedi cA a piritg Cluceruld acetI rimAtorl la NemV sail ca a fostg fatA
child s'ail luatg i child s'ag x indutg, sag cA s'a impart4itti Clucerulg mA-
car cu nal bang dintre aceti rimatorl ai Grua (afarA insA din tal. 400.
ce i-a dattl Generalulii Crain dupa ce a venitg aicl in trA, ca sA dee GruiT,
i i-a (lath, precum adeverinta lig ce o are Clucerulii la mana aratA) atunci
se lgA sA platscA intreitil i sA se i pedepsscA de cAtre MAria Ta; dupA
acsta dar legaturA a luI Ienache se cuvine sA fie luminatA porunca MArieT Tale
cAtre dumn-lui Caimacamulg Craiovei, cA aducndg pe tolll acel cAcI aratA
Clucerulti a a fostg taca la vin4area acelorti rimAtorT, de vorg art 6. i
aceia aa precum aratA Clucerulti, sA (lea mArturia lorg in scrisg inaintea
dumn-Inrg boiarilord Craiovei i dela dinii sa se dea pentru acstA dovadA
de incredintare la mama Gruii, ca care, de va vr, sA-I OM cAut paguba
sa prin judecatA dela insuI Generalulti. (1)
Vel Bang, Vel Dvornicg.

A naforaua dumn-lui Vel Logof6tti de Tera de-sus pentru moqia SocolulO,

cd nu sunt nimenea davagii, care este a Maria Cantacozino, prin care
s'a data poruncd a se vinde la mezatii.

16") Alexandru Constantinil Moruzi Voevodfi, boj. milos: DupA acstA

ceicetare, ce din porunca Domniei Mele a facutg durnne-lig cinstitil i cre-

(1) Cod. XXIV, lila 272.

www.digibuc.ro
582 V. A. URECIIIA

dinciose boerult1 DornnieT Me le Vel Logofete de Tera-de-sus pentru nu-

mita movie Socolule, de este cu vreo pricina de pretenfione orl despre altI
davagil, sae despre egumenule dela Zoodohu-pighi, unde ail afierosite Ma-
vrogheni acareturile ce luase, spre a se dovedi adece, dupe imperatesca
porunca ce a foste data, pentru acareturile luate de Mavrogheni fies-care
lucru in fiint,a el, dovedinclu se ca nicl despre altiT, nici despre egumenule
Zoodohu-pighi nu este vre-o dava pentru acest movie, si facendu-se cu-
noscute ca este bunt"' aoaretil ale dumn6-eT MarieT Cantacuzino, poruncime
dar, Starostea de negustorT, ea dupe. porunca DomnieT Mele ce-t1 este data
prin pitacil, in puterea a done imperatescT poruncT ce sunt pentru lucrurile
si acareturile ale MarieT Cantacuzino, aid spre a se vinde cu mezatti, se
ail:A' a urm ca se face mezate acestei mosiT, dttride scire dupa obiceie
la verT-cine si la tot1 de obvte, si sa aretT Domniel Mele cu anafora dupa
implinirea lilelord mezatuluT. 1793 Iunie 28. (1)
Vel Logofete.

Prea Inetqate Dthnne,

Dupa luminate porunca MrieT Tale, ce mi se dt prin deosebite pitace

pentru mosia Socolule din sud Ilfovil, ca s cerceteze pe ceT ce yore aye
cuvinte de vre-o pretentione sail dava asupra acesteT mosiT si se, arete
IneltimeT Tale in scrise, decT nu lipsime printeacesta plecata a mea ana-
fora a aret InaltimeT Tale, ca am intrebate pe toti cap sunt rude de
aprpe cu dumn6-0 Marita Cantacuzino, adeca: pre dumn6 luT biv Vel
Vist. loanii Damaris, i pe clumn-luT biv Vel Spatarti Nicolae Cantacu-
zino, si cu unit glase imi respunsera ce n'ail a face nicT o cerere sail dava
de acesta mosie ; maT intrebaiii si pe Dionise, epistate ot Cismea, de are
a face din partea CismeliT vre-o cerere (aflndu-se acest movie inchinata
de reposatuld Mavrogheni la numita Cismea) si respunse ea nicT o cerere
nu are a face, neavende nici zapise, nicT scrisorT, nici vre-une chrisove
pentru acesta danie, clic:611de ca zapisule de cumperatOre s'a luatil de re-
posatule Mavrogheni si harezirea la Cismea a Meat) numaT prin graiii; care
pentru tote acestea in ce chipe me pliroforisiie dela numitiY, nu lipsiiil a in-
sciintil Inaltimei Tale. 1793 Iunie 28.
Vel Logofete Costache Ghica.
Pitace la velitiT boerT si la Metropolitule, din 17 Maid 1893, repetinclu-le
o ordine anterira din trecutele lite pentru mosiile, lucrurile si acaretu-
(1) Cod. XXVI, pag. 169.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lot monyzI-1793-1796 583

rile lul Mavrogheni, ca sa ye aclunatT la una locti spre a face cercetare

pentru fies-care in parte si sa, aretatT DomnieT Me le, si vederne Domnia Mea
c pan acum nicT o urmare nu ap fecuta. Domnitorula arath ca ail pri-
mita si jail:A dela particularT relative la averea luT Mavrogheni si Divanula
nu i-a facuta anafora despre aceste WU Ordna deci se, se adune Diva-
nula, sa avep a face cercetare forte cu ameruntula si cu tta, scumpeta.
tea inteadinca pentru mosiile, lucrurile si acareturile luT Mavrogheni, spre
a ye pliroforisi a dovedi adeverula pentru fies-care in parte deosebita, cu
ce cuvinta si cu ce pricina sunt luate ? *i cu ce chipa yeti dovedi drep-
tula adevera, se. aretatI DomnieT Mele in scrisa cu anafora pricina fies
careia in parte, cu ce cuvinta sea prin eine sunt luate? (1)

Pitacfi la Pdrintele Metropolitit si la dumng-lorit veli(ii boeri pentru Inert--

rile ce s'a sktpdnitii de Mavrogheni.

1th Alexandra Constantin Moruzi Voevodii i gpd. zemle Vlachiscoe.

Alesule de Dumnecleil P. Sfintite Parinte Mitropolita ale SfinteT Metro-
pola Ungro-VlachieT Chirie Filareta i dumn-vOstre cinstitilore si credincio-
silora boerilora velit1 aT DivanuluT DomnieT Mele, fiind-ca pentru pricina
mosiilora i a acareturilora ce s'aa stapanita de Mavrogheni, de care si de
catre eel') de maT inaintea ncistra Domna s'ail scris5, dar nu s'ati energhi-
site, s'ail data acum catre NoT prea inalta porunca cu voe si volnicie ca
sa dame domnescile N'stre chrisve celora ce von) ave dreptate a li se
intrce acelea, care prin multe pricini li s'aa luata si s'aa stapanita de
Mavrogheni, pentru aceea dar, scriinda acesta domnescula Nostru pitace,
poruncima, ca adunandu-ye impreuna, atatil P. S. Ta cata si dumn-vstre
velitilora boeri, si teorisinda ravasele ce se &di catre Domnia Mea pen-
tru mosiile si acareturile acestea buiurdisite catre dumn-vdstre si cerce-
tAnda cu OM scumptatea si bagarea de BOW, pricinele lora si dreptatile
fiesce-caruia si luncla sma cu OM chibzuirea la eine qi care dinteaceste
mosiT si acareturT se cuvine, descoperinda in lumina, fiinta adeverulul la
acestea intocmaT precum este si a caruia este dreptatea, sa facetT catre
Domnia Mea pentru fiesce-care acareta dintr'acestea deosebita anaforaua
d-yOstre iscalita la fiesce-care ravasa in dosula Abel, aretanda curata si
bine vditil pricinele in fiinta lora si dreptatea fiesce-caruia, pentru ca sit
se dea pentru acestea domnescile Nstre chrisOve; inteacestasT chipa sa
urmati si fitT sanatosl intru tot& indestularea.-1793 Martie 9 (1).

(1) Cod. XXIII, fila 61.

(1) Cod. XXIII, fila 12.

www.digibuc.ro
584 V. A. IIRECEIli

Procese diverse.

n) Incheiern capitolulti acesta despre Just4ie, maI aducndd inc 5. aci

ctite-va acte relative la diferite cestiunT de judecata. Ast-fela :
Procesula luT Fotache Ureche cu popa Staicu pentru o movie (15 Iunie
1793). (1)
Procesula lul ,5erbanii vi al frateluT s Radu cu Christea Apostolti pen-
tru niece banT aT PaharniceseT Maria Minculsa, ce s'aa furatti, fiindti in-
gropatT (Augusta 1793).
Una pitacil la Vorniculli Moruzi vi la Vel Post. s cerceteze vina luT
Constanting Dulgheru vi a luT Ienache Ciohodariii pIrItorul. lenache Cio-
hodaria a acusattl pe Constantinti Dulgheru, c pe cand acesta lucra, la
invelitrea bisericeT dela Michaiti-Vod, ar fi ridicatil de sub invelitrea bi-
sericeT o avere ascuns6. in 5 legg,turT (Octobre 1793).
Procesula luY Socolti, ce a tinutu in arendtt o movie a mnstireT Radu-
Vod, cu egumenulU mnstireT Ignatie. Sonata s'a Aluita c ar fi avut
pagub la acea movie din pricina ArchimandrituluT egumenti, care l'a go-
nail din stpanirea movieT inainte de ineheierea terminuluI arendreT.
(Novembre 2, 1793).
Procesulii luT Stefanri Brutarula, Const. Gtejil i Grigorie Vatalulti, pr&-
v6.1iavl din FocvanT, cu ceauvulti Ivan Bondrea, care le iea chirie pe anU
&Ate tal. 5, devi ulica unde II ati pr&vMiile este de a III manA, pe cand
altor prtivAliavT, ce stall pe o maT bun& u1it4 011 lacti una maT buntl
alisverisa, li se iea chirie numal Cate tal. 3 banT 40 (Novembre 1793).
Judecata pope! Marina cu popa Stant.' vi cu Radu Cernica pentru o li-
vede i alte nmestiT (Novembre 1793).
Procesulti luT Procopie Tabacil cu Anastasie Gardescu biv. log. za vis-
terie pentru preOirea uneT binale (Decembre 1793).
Iertarea aeordata de A. Moruzi, dupl rugAmintea prin anafora a luT Vel
Spatarti, luT Dumitrache Capitanula dela FlorescI, care chdenda in vina ma-
terii de state(?) fusese surghiunitil la mtirastirea DealuluT (1794 Februarie).
Procesulti luT Iordache Tufdnu, care a fost acusata de invelatorie i ho-

(1) Nu potu afirma a acesla Fotache Ureche este din nmul Urechescilord moldoveni,
dar poseditma documente din care se vede ceea ce a sustinutd si d-la academiciana Sbiera,
a familia Urechil a venita In Moldova, facenda o lung& dirl, din Banatd, prin Oltenia
pe la Rimnicula-Sarata, Putna pn In judetula Nmtulg. Cu domnia lui Gavrila Mo-
vil la Muntenia se af16 bang Craiovei una Ureche adusd din Moldova.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Mil MORUZI-1793-1796 585

tie de Stoica. Judecata a clovedita minciunse acusarile lul Stoica. Liberarea

acusatuluT, pedepsirea pirisuluT (Martie 1794).
Jalba EpiscopuluT de Rimnica Nectarie, pentru nisce tiganl i igance,
carT, din resvratirea vremilora, s'ati risipita i umbla din loci' in loci", ca si
cand n'ari aye stapana. Cere volnicie ca vAtafiT de tiganT sA-T readucA pe
tiganT ind6rptil. Incuviintarea luT VodA (Martie 1794).
Anaforaua i resolutia domnsca ce s'aa pus(' in dosula jalbeT locuitori-
lora mosnenT FometescT, pentru cheltuiala ce ati Mout(' la judecata ce a
avuta cu mAnAstirea PolovracT pentru un munte (Martie 1794).
Procesula lul NeculaT Danciulescu cu Preda Diaconula i Barbu socrula
DiaconuluT pentru una cazana, ce-la reclarn& N. Danciulescu dela Diaconil;
iar acesta aduce mArturie el l'a primita zestre dela socru-s6a, iar ca socru-
s6a l'a cumpilratil dela Turd (Martie 1794).
Procesula luT Neoiit, egumenula manastireT Mislea:pentru o mosie ce arc
la Balta (Vlasca), ca nu -s1 p6te lu manastirea drepturile sale dela locui-
toe (Aprilie 1794).
Anaforaua de invoirea mosnenilora PerisenT cu Petru Suditula pentru
venitula rnuntelui loril (Aprilie 1794).
Porunca ce s'a data in dosula jalbeT egumenulul Bistritnu pentru lo-
cuitoriT ce sunt secltorT pe mosia Stroesci a manAstireT (Mai(' 1794).
Istrate Politis sa aibA voie a lu& totii ce va gasi in pravalia until ne-
gutatoril, caruia i-a fosta inchiriat'o si care a fugita (Mai(' 1794).
IntArire data luT Vel Vist. Nicolae Brncoveanu pentru nisce locurT si
una druma ce a maT cumprata acum dela Vist. Filipescu, de a le in-
chide cu garda (1794 lunie 1).
Intarirea tocmelel mAnastirel Radu-Voda cu eel ce ail carciumA pe pa-
mintula eT, sa-T platesca eke 59 parale de butia de vinil (Septembre 1794).
Judecata luT Lepedatu din satula Sicrita (Prahova) cu sAtenil pentru ye-
nitula de mosie (Ianuarie 1795).
Procesula luT Teodoril vamesa cu Ufl Petru, tovarAsula WI la vama
Pitescilor si la Dragoslavele, pentru una resta de haul ce reclama Inca
Teodora dela Petru (Februarie i Martie 1795).
Aprobarea unuT concordat(' la unil falimenta; una creditor(' e obligatu
a se conform& si eI Cu votula majoritAteT (Mai(' 1795).

www.digibuc.ro
586 V. A. IIRECHIA

Iaca actele relative la aceste diverse procebe etc.:

Fotache Ureche cu Popa Staicu pentru o mosie.

Prea Ineigate Dthnne,
Din luminata porunca MarieT Sale, i prin zapcilicu dumn-lul Vatafti
za aproclY, s'ati infatiatil inaintea nstra Fotache Ureche piriulA PopiT
Staicu, de a carora diaforA cetindu-se i de noT ispravnicescile cartI, se
vede ca nu i-ari maT rAmasil FotiT toed de ascultare, fiindu-T cererea cer-
cetata i isbranita cu cuvintula dreptaieT, pentru ca din cercetare v6quinti
o stapAnire necontenitA de anT nepomenip la partea pirituluT, de care sta-
pAnire nici insu0 jaluitorula nu tagadui, i dela judecata se gasesce cu
cale Popa Staicu sa aiba pace de aceT stinjinT 150, i aridicarea jaluito-
ruluT, de se cheltuesce in zadara, fiindti totu din pricina aceluT Popa ce
l'aduse fata, gAsimg cu cale, molitva sa s le platsca i cheltuiala acsta ce
veal maY fi facutil totti eT pe aid; iar hotarirea cea des'eviritil rAmAne a
se face de care Inaltimea Ta.-1793 Iunie 15.
Constantinii Cluoer, Stefanii Medelnicerii, Barbu CiorogArlnu Slugerti,
Antonie Fotino, Ioanti Rudnu Clucerti.
Ith Alexandru Constantinii Moruzi "fleeced& Fiind-ca arata DomnieT
Mele zapciuld celti ornduitii cum ca Fotache Ureche cu part*T WY, indatA
ce a aujitti i dela dumn-loril veliciT boerT hotarirea acsta, l'ara de a face
vre-o apelacie i far de a da scire zapciuluT, s'ati sculatil de ail fugitt, du-
cndu-se la casele lorii, pentru care dAndu-ne jaluitoriT jalba ca peril in
Bucuresci, cerndil intarirea dreptateT lorti, i vclndil Domnia Mea din-
teatAtea cercetarT ce s'ati facutil, cum ca numitulti Fotache fara de nicT
unit cuvintu dreptu ii este cererea, am Intritti Domnia Mea hotaririle ju-
decatilorti acestora, ca sa stapansca Popa Stoica, i Radu i Andreiii cu
eetaiT lorti cu bun& pace fara de a se maT supra, de catre pira FotiT.
1793 Iunie 15.
Vel LogofAtii.

Prea lailfate Demme,

Fotea Ureche cu cetaiT luT ner6mAinda odihnitT nicT pe acsta alegere
a judecateT DepartamentuluT, zapciulti celd ornduitil din luminata porunca
MarieT Tale afi adusti i inaintea nstra fa0, cu Popa Staicu i cu cetaiT
lu'f, i dupa ce aunt] cititil tote aceste cercetarT de judecatT, ce se vAchi fa-
cute in trel rndurT de dumn-lorii ispravniciT, cum i de boeriT Departa-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 587

mentuluT, vedemti cA, cAtusT de putinU cuvintii de dreptate nu remtme ea

nO aihA Fotea Ureche cu cetasiT luT, nu numal cad pIriiY Popa Staicu cu
cetasiT luT ati juratil, cum se clovedesce din scrisorile ce ati la milnile lora,
ce i pentru cacT stApAnirea lora este necontenitA si necurmatA de ani ne-
pomeniti, -Iota de faca. cu Fotea, i cu piritiT si cu mosiT lul, iar Fotea in-
susT el spuse cA, nici tatl s6ti pAnA cnd a muritii, ninT el panA in
virsta ce se aflA, stApAnire nicT odatA n'a avutti, fArA numaT scse inaintea
nstrA pe Popa Tudoranii, carelo clise cA ela ar fi auc,litil dela btrniT lora,
c6, ar fi avutti nmulu FotiT mo0e in BA,r4ti, cu a caruia artare invi-
nuind6 pe Fotea cu cetasiT luf se pcirta prin judecAti WA nie unu temeiti;
cu dreptate dar este, precum i boeril DepartamentuluT (pal, c acestri
Popa Tudoranu sA plAtescA la arnndou partile i cheltuiala catil vorti maT
fi fAcutil la cea din urma. judecatA, (nu se Mil ceti vre-o cdte-va rendur0
iar rnosia sA o stapo.nsca Popa Staicu cu cetasiT luT in buna pace, precum
a stApanitil din vechime in suma de anY Vara acum; i cea des6virsitA
hotarire remne a se face de catre InAltimea Ta.-1793 Iunie 16. (1)
Dumitrache Vel Banti, Vel Vornicti, Vel Yornicil Filipescu, etc.

&rbanii i Bratil ego Radu, cu Christea Apostota pentru nisce bani ai Pd-
luirnicesei Mariei Minculesel, ce s'a4 furatii, fiindit ingropafi.

Prea Indlfate Dthnne,

Dui:A alegerea DepartamentuluT judecatel de eremenalion i hotArirea

dumn.loril veflilorti hoerT, intarita si de InAltimea Ta, la bAnuiala ce are
Christea Apostolii asupra luT Serhanti i Bratu ego Radu MArnaliga-neteda
ot satula GArlasii dinteacestii jude0, pentru talerT 3.500 a1 reposateT PA-
hArnicese MarieT MinculeseT, ce-1 ingropase impreuna cu Christea Inca din
clilele Turcilorti, i furAndu-se l'a apucatu pe dinsulu de i-a platitti, ga-
sindu-se cu cale ea de isnvl aid la fata loculuT s se fad, cercetare cu
de ameruntul6 marturiilorti ce voril aye i o parte ci alta, i de ceea ce
vorti ar6t prin blAstemil in sfinta bisericA sA Insciinmti InA4imeT Tale,
sciutti BA fie MrieT Tale, ca aducendu pe preotulil Popa NiuIui Duhovniculii,
Ioanti Chiovnulil ce este dovednicii asupra lul Serbanii, i Bratil ego Radu;
in tote chipurde i-amti intrebatii i amti cercetata, i totu dup cele dintiti
adeverinte ale loll) i acum arkarA, iar numaT cu deosebire, pe care oren-
duindu-1 i la jurAmintil, ati primitil in sfinta bisericA, cum ca este adev6-

(1) Cod. XXIV, fila 258.

www.digibuc.ro
588 V. A. IIRECHII

rat/ acstA mArturie a lora ce de iznOvA o dederA in scrist, cercetndu-I

eu de arntruntult de tote cele ce ciict cA acid, care mArturil s'at ade-
veritfi i de preotuld bisericet uncle at incredintatt prin jurAmintt; amt
oercetatt ci la cuvintulit ce at clist erbant i frate-set. Radu la cerce-
tarea Departamentulut judecAtet de crernenalion, cum cA preotuld Popa
Nitult le-ar Ii cerutt unt calt sA slujascA sArindarult tatAlul lora, i
pentru cA nu Pat &AA, de atunci s'ad fostA lAudatt cA o sA le-o facA, clicndit
cA la acsta ati i mArturil, si pe nimenT nu avurA a ne arta cum cA at aulitt
dela Dohovnict acestA cuvintd sA le fi isS, nicT alte impotrivitre dove4T nu
mat putura ave, tArA numat tott eu ace1a0 cuvintt cu totulA se aptrarl el nu
se scit vinovati; i aci nerArnfiindu-ne altA cercetare a maT face, nu lipsimfi
a inseiint Inaltimet Tale, tiindu-T aid popriti, panA vornt ave alb doilea
luminatA porunca; i cum Duhult sfintt va luminh pre InAltimea Ta.
1793 Iunie 5. (1)
Buze'A Dositeit, Ionita Carlova Medelnicert, Constantint Schina.

lth Alexandru Constanting .Moruzi Voevodii. AcetAT clot locuitort dela

BuzAt anume *erbant i Bratt ego Radu, cu porunca Domniet Mele adu-
cndu-se aid, s'at infAticats lit Divant inaintea Domniet Mele, unde cerumti
dela Christea Apostolt sA ne arate dovada ce are cum cA acestia art fi fu-
ratt banit PAharniceset Maria Minculeset ce i-at avutt ingropati, i alta mat
vrednicA dovaclA sat mArturie temeinicA nu avU sA ne arate, decat numat
tat acea adeverintA in scrist a celort doT mortl Popa Niu1A Duhovnicult
si Ioant Chiovnult, a cArora mArturie nefAcAndt nici dovada: cea cuviin-
cisA dupA praveli, nicT bAnuiala cea intrgA de a-T supune la osindA ci
pedpsA, i-am ortmduitt Dornnia Mea sA tact. unt jurAmintt, cum cA nict
nu at luatt aceT bani, nict sunt cu altit impArtacitT, nict at seire de
acsta, ci jurndt, sA fie sloboc,11 ci in bunA pace; acstA hotArire auclindu-o
Christea Apostolt se intrce la epitropil rAposateT Ptharniceset Mariet Min-
culeset, icndS cA de mare nevoie, sing] de inchisorT ci de patimile ce
at trast, at plAtitt aceT tal. 3.175, din care at rmast trel fratt 'Arad
destvircitfi ci datort, cerndt sA nu rmae paguba0, i in sciinta Jul nu
este furtiagult acelort banT, de care "Hite incredint judecata ci cu jurA-
mintA cA nu este vinovatt; pentru care, cerndit Domnia Mea dela Pa-
harnicult Grigorie Hrisoscolet ea sA ne arate hotAririle judecAtilort cu
care at fostil osinditti acestd Christea de a plAtitt acel bani, vAclumt atatea
cercetArT, atAtil dela fata loculuT, cata ci de aid dela DepartamenturT, dela
pArintit Archieret foi dela dumn-lord velitit boert, cum i dela Divanult
domnescii, hotArire a Domniel Sale frateluT Michait VodA intru care scrie
el, in urma tuturort celort ce s'a lueratt asupra pricineT, at cerutt insuct

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI Koltun 1793-1796 589

Christea Apostold sa. primscA Maria PAhArnicsa blastemfi la cincT pon-

turT, care blastemil svirsindu-Iii PAharnicdsa, s'au osindita Christea de a
plti; mal vklumU si unit osebitti ecsoflisisti al luT, in urma tuturorii ce-
lorti-lalte, ce ail datO Christea la let. 1792 Februarie 26, cu iscalitura luT
de care intrebandu-la ce are a maT dice, pricinui clicnclii ca si cererea
de a primi Paharnicsa blastemii de nevoie ag facut'o, vdndti ca nu are
altA mantuinta, si ecsoflisis de nevoie l'ati iscAlitti dela inchiseorea arma-
sesca, fiindti si ametitti de multele patimi ce ati truth Decl chibzuindii
Domnia MPa fiina pricineT acesteia, vclumti si NoT ca pira PaharniceseT a
fostii cu intregfi euvintil asupra luT, cad numaT arnndoT ati fost6 la in-
groparea banilorti si numaT amindoT ail sciutil, precum nicT insusT Christea
nu o putit tagadui acesta, si ca o pricinA isbrAnita printeatatea cercetarT
si hotArirT de judecata si de Domnil, nu gAsima ChristiT nicT unti cuvintu
vrednicti de a anerisi acele hotarie, fall de numaT pentru saracia luT, cu
parerea de obste a pArirgilord Archiere! i a dumn-loril boerilorti, cum
si cu voia si primirea epitropilorti PaharniceseT, gasim5 cu cale ca din
milosteniile ce ati rnduitil rposata a da la manastirT numite, tal. una
mie ce sunt aretAtT in diata sa, BA dee aceT banT acestul Christea Apostolu
pentru sufietulti raposateT; pentru care ama data la manile epitropilorU
acsta domnsca Nstra hotarire si porunca, ea luandu dela Christea Apos-
tolil zapisti de sevirsita isbranire, sa aiba, a da la dinsulti ace! talerT una
mie prin zapciulii celti ornduitti si vorti aye acestil domnesculil Nostra
sinetti pentru aperare despre partea manastirilorti pentru ace! talerT una
mie.-1793 Augusta 23. (1)

Pitacti la Vorniculih Moruzi i la Vel Postelnicii, sci cerceleze vina NI Con-

stantinii Dulgheru si a lui Ienache Ciohodaria piritorulii.

leo Alexandru Conslanlinit Moruzi Voevodii. Cinst4i1orti si credincios!

boeriloril Domnie! Mele dumn-luT Vel Vornicti de Tra-de-sus Ienache Mo-
ruzi, i dumn-luT Vel Post. Mano, flind-ca unit Constantina Dulgherulti,
ce ati lueratil la invlitrea bisericeT de ale! din manastirea Michaiii-VodA
s'a artatil de cAtre Ienache Ciohodariulti CurteT, cum c l'ar fi valuta,
ridicandu de subt invelitrea bisericei o avere ascunsA in cincT legaturT,
asupra cAruia ail data tacritulti ca de o buna vedere cu semne banuitre,
dupa a cAruia artare s'ail cercetatti numitula Dulghera la Departamentula

(1) Cod. XXIV, fila 367 yi 368.

www.digibuc.ro
590 V. A. IIRECRIA

cremenalion vi Ne a Mutt] judecatoriT anafora; ornduimil dar pe dumn-

vstre, ca s ye adunatT la ung loci'', unde pliroforisindu-v intaiii de are-
tarea ce a facutg Ciohodariulg, sa vedetl apol anaforaua a judecatorilorg
DepartamentuluT, cum vi und deosebitg tacrird iar ald judecatorilorg, vi
cu OM scumptatea 0, faceti cercetare deosebita a dumn-vstre pricinel
acestia, unde vep aduce vi pe epistatuld armaviel, ea sa, vedect urmarea vi
cercetarea ce s'ag facutti la Departamentg, cum vi pentru insusT numitulg
Dulgherg, cu aceiavl muiere dimpreuna, sa-T in fatosatl inaintea dumn-vdstre,
ca prin bun& cercetarea dumn-vstre ce vetT face sa, ne datT pliroforie,
de este adeca istoria vi parere devart a numituluT Ciohodarig, spre a se
pedepsi Ciohodariuld de catre Domnia Mea, sad de este vre o pitanotild
asupra acesteT intimplarT, vi sa. artaV DomnieT Male. 1793 Oct. 27 (1).

IC) Alexandru Constantinii Moruzi Voevodit, i gpd.Poruneimil Domnia

Mea zapciule ce esti ornduitg Vatave de Divang, s facT implinire de banil
ce arata ispravniciT ca s'ad descoperitd la faca loculul prin carte de blas-
temti.-1793 Noemvre 19.
Vel Logoletg.

Prea Inagate Ddnate,

Toma, copilti de casa de Divand, viindil cu luminata, porunca Mriei Tale

ce este facuta la intarirea anaforaleT dumn-lorg velitilorg boeriT, pentru pri-
cina ce are Soc.:old din Bucuresci cu cuviosuld Archimandrita din Bucu-
rescT Chir ignatie, egumenulg manastirel RaduluT-Voda, unde ni se po-
runcesce ca sa facemil urmarea cercetarei aid la faca loculuT prin carte
de blastemd, pentru paguha ce o arata Socold c a avutii la venituld mo-
vieT ce au tinutd in arenda, din pricina ArchimandrituluT, ca. l'a data afara
din stapanire pana a nu se implini soroculii. Dupa luminata porunc adu-
cadli mumbaviruld lat.& inaintea nstr pe cuviosuld Archimandritg, cu
Avramii, vechil5 luT Socolg, anal intratg in cercetarea pricineT si maT intaid
pentru prunele de vara, i canepa varatica, care le cerea Soco la cu cuvintd
e acestea, stringndu-se in luna lul Julie pe dulcele Sant-PetruluT, fiindd
in sorocula anuluT stapanireT sale la arenda movieT, vi ca egumenul5 sco-
tndu-ld din movie, ag strinsil si acele prune, i canepa pe sma manas-
tireT, care lice cli cu prep tal. 302.60; facndg cercetare satenilorii ce sunt
.,geOtori pre acea movie, prin carte de blastemd ce li s'ag adusil asuprall,
aretara ea prunele varatice si canepa de vara nu se stringd in luna JUT
-
(1) Cod. XXIV, fila 166.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1796 591

Iu lie, dupg cum at cist Socolti, ci pe postulti Shntel MAriT marl, in luna lul
Augusta, dela Vece Vile in sus, care ese afarg din soroculti stgpfinireT arencleT
anuluT seti, fiind-ca se implinea la Augusta intI, dupg cuprinderea za-
pisuluT ce se aratg ch-lil are; maT arOtarA steniT i acsta, cA Socolt, cnd
a venitti la mosie, a fostil in 10 sari 12 Vile a luT Augusta, si mAcar cg
prune vgratice in anulti acela Vise cg nu s'a fAculf, fArA numaT la unii
loanti Bfinga fAcndu-se ca la vre-o 6 vedre prune, seal cA le-aa luata
Socolt, precum i cfinepa vgraticg dela inceputulii anuluT, iar elti a strins'o ;
dintru a cArora aretare se dovedi curatO, cA cererea luT Socolti pentru aces-
tea nu este cu cale, fiindti afarA din sorocii; precum i pentru talerl 120
ce-I maT cere Socolti pagubg de pe nisce rachiti, ce totU din pricina is-
gonireT sale de pe movie le-ati vindutli Mr& pretil, artarg. sAteniT cA Socolti
rachiulil acela l'a vindutu vadra chte parale 75, iar nu cfite talerT unulti si
jumetate, precum Vice elti, incredintndu-le acsta i Popa Dumitru ot VA-
lenT, artfindil cA molifta sa a fostil de fatA la tocmla rachiuluT, &find l'a
vindutu unuT Dobre, facndu i zapisu pe cl banT rmgsese sit-T maT dea,
si cum ca. pretulii rachiuluT nu umblA maT sus decgt atiaa (adecA cgte 75
parale) pe acea vreme, ca sa-la fi vindutil ela de vre-o silg, precum aratA;
asemenea i pentru tal. 50, ce maT cereg Socolu paguba dela dou6 buct
cu vial, care Vise cA-IO vindeg in cea maY bung, de ald treilea carciumg
alAturea, si din pricing cA ati pusil Archimandritulti iganiI sA sadA intr'insa,
maT inainte 'Anti a nu se implini soroculii, neputendii 0116 vinula i ra-
chiula, cAcT il0 beau tiganiT, null silith de l'ati vindutil cu rAdicata i s'aa
pAgubitil, iar prin carte de blAstemti aretarA sAteniT cAci acea de alit treilea
cArciumA nu o sciti sA fie, fArA numal dou carciumT Visera cA sunt pe
acea mosie a mAngstireT, in care chreiumA nici oclatA nu se pte trece
suma vinuluT chtu se stringe otastinA de pe movie, si se vinde i cu rg-
dicata, precum i Tderti ce a fostil cArciumara lul Socolu aratg, cA elti
pe vremea cireselerii a esitil din carciumAritu i cA nu l'ati (=lath rnenil mg-
nastireT afarA, ci din pricina socoteliloril ce cu nedreptate ii fAceg Socola,
mgcar cA i vinurT nu maT aveg nevindute, ca sA I fie pricinuitu vre-o
pagubA precum aratg; asisderea i pentru ciresT aratg Diaconu Constantinii
ot ValenT cA l'a ornduitil pgrintele Damaschinti de le-ati vindutu, sif maY
multi' deck tal. 26 seti pgnA la 28 n'a prinst, call bani Vice cA i-a luatti
Damaschinti pentru cheltuiala fnuluT ce-hi facuse SIhrtia Sa vi-15 luase
Socola, artndii i sAteniT pentru acsta, cA nicT odatA nu s'ail pomenitil
sA fie luatil pe ciresele de pe mosia mAngstireT cgte talerT 58, cum aratA
Socola, ci dupa cercetarea ce facurnti sateniloril ce s'aa adusti mArturil
prin carte de blAstemil, dovedindu-se neadeverate cererile luT Socola, rmne
a lu dela egumenulti numaT talerT 47 banT 24 pentru 126 Vile de clacg

www.digibuc.ro
592 V. A. IIRECHIA

ate banT 39 pe i, i tal. 12 ce are sit iea dela Sandogil iganrt, iar cele-
lalte madele in a chipil s'ail doveditil la cercetare fies-care prin carte de
blAstemil, dupA porunca le ar6tAmil maT sus, spre cea desevirsitA hotarire;
ei aniT MArieT Tale sl fie dela milostivula Dumne4eU mulp j cu fericire.
1793 Noemvre 2. (1)
AT MArieT Tale prea plecate slugT
Grigorie lirisoscoleU, Mihalache Manu.

16) Alexandru ConstantinO Ilforuzi Voevodii. Dumn-v Ostre ispravni-

cilorti, de vreme ce ne arkap printr'acstA anafora, cum c top prin za-
pise s'ad ecsoflisitil fites-care pentru plata chirieT cu stApnulii loculuT, and
dar aunt zapise cu simfonie acute din insAsT bunA voia lora, are a se
urm plata chiriel dupA simfonia i asezamintula fites-cAruia. 1793 Noem-
vre 23.
Vel Logoftu.

Prea Indl(ate Dcfmne,

Stefand Brutarulil i Constantinil GAtesu i Gligore VAtafu si alp orAsent

de aid, ail jAluitil MAriel Tale pentru Ceausu Ioan Bondrea, cA avndu
locurT aid in trgu FocsanT, i eT fiindti chiriasT cu binale, nu urrnzA
ale lu chirie dupa starea uliet, hindu alti treilea mAnA, pentru c unit
sedil mat din susulu lora pe locurile manAstird Sfintulul Ioan, unde-sT
facti alisverisu celrt maT bunti, i li se iea chirie nurnat ate talere 3 bant
40 pe ana de unil stinjenil, iar loril li se iea ate talerT 5 de unti stinjenil;
pentru care ni se poruncesce de atre MAria Ta sA cercetAmil obiceiuld
cum s'au urmatil si cum plAtescil alPT cu asemenea prAvaliT inteaceiasT
uli i maT ales(' de asezAmintuld ce icti cA ail unit dintre dinsiT in
scrisil i cu toomlA, i sA avernii a irsciint cu bunA pliroforie. Are'tAmil
InAlpmeT Tale, a fAandll cuviincisa cercetare, maT inaintea rAzmiriteT
obiceid ani fosta de se plAtea chirie la unil stinjenil pe anti tal. 3 banT
40, iar dela razmiritA incOce la tote prAvAliile chiriile s'au urcatil, i prin
zapise simfonie art facutil fies-care dupA starea uliteT unde se aflA cu
binalele, unit ate tal. 4, incredintandu-ne si din aretarea Sfinpdl Sale
cuviosuluT egumenti ali mAnAstireT Sfintulul loanti, cA totil inteaceiasT
ulip in dreptulil prAvAlifloril acestoril jaluitorT are mAnAstirea locurT si
chiria se urmzil cum plAtescil i acestia, dupA simfonia i asezOrnintuld
ce ail fAcutil. De va fi ca sA urmeze simfoniile ce are lies-care cu stApaniT

(1) Cod. XXV, fila 116.

www.digibuc.ro
 DOMNIk Lth uoaczt-1793-1796 693

locurilorg, ori de va rrno.n ea s5. pltsca chiria ce se obicYnui maY

inaintea razmiritel, s ni se trirnit& luminata poruna a InilltimeT Tale, ca
s. ar6tmil si la striphil locurilor si la chiriasiT ce sunt, ca s scie
lies-care in ce chipil are de urmatil, i aniT MArieT Tale dela Dumnecleil multY
i fericit1.-1793 Noernvre 18. (1)
AY MarieT Tale prea plecati slugi
Petrache Paharniculti, Ioanfi Brezoianu.

Anaforaua Popes Market cu Popa Stang si cu Ra du Cernicd pentru o

livede si alte ndmestii.

16 Aleccandru Constanting Moruzi Voevodg.Ornduimii pe sluga Dom-

nieT Me le Aprodil ceausesca s mrg5. i, lund pe numitulti Potropopil,
sA-lil aduc aicT, s5.-T infAciseze cu tocil inaintea dumn-loril veliiloru
boeri.-1793 Noemvre 30.
Vel Logofetil.

Prea ltate Ddmne,

Ornduitu mumbasirri a adusil pe Popa Marin inaintea nstr5, fayi cu

Popa Stang i cu Radu Cernica, uncle se impotrivi Popa MarinU. icnd
0 eli n'a data mArturiT PotropopuluT asit precurn scrie Potropoputil in
adeverinta sa, fiind-c 6. sciinta luT este c liveclea de peste drumil s'a data
PopeT Stang, iar luT Radu CernicA i s'a datu la Garth., ase. 4ise cA cuprinde
diata socruluT Iort, care ail scrisil el. Drepta aceea acum este trehuinta
a se aduce tap, i melt' Potropopil, fiind-ca URa vina asupra luT rmne (cnd
dup5. ce se va infatisa, cu Popa Marin, nu se va put indrepta.), ci 8 fie
luminat poruna cu acelasl mumbasiril, ca s6. putemil face alegerea i
isbrnirea dreptateT, iar hotrirea cea des6virsitg re'mne a se face de Inal-
imea Ta.-1793 Septemvre 13. (2)
Vel Bang, Vel Vornic, Vel Vornic, Vel Logoretil, Vel Logofe'tti.

(1) Cod XXV, fila 124.

(2) Cond. XXV, fila 153.
Analele st. R. Zorn. XV. Memoritle Seq. Istorke. 8

www.digibuc.ro
594 V. A. URECIIII

Anaforaua lui Procopie Tabacg cu Anastasie airdescu biv Logofal za

visterie de prquirea unei binale.

.1-63 Alexandru Constantinti Moruzi Voevodii.La acesth judecath i ho-

Wire ce a fcutii Departamentul5 remhnend5 amendoue partile odihnitI i
multamitY, precum 5i in scris5 ai data sub ischliturile lor5 la Logofetia
Divanulul Domnie Me le, inthrimil ch sh, sthpanesch Anastasie Logofetti cu
pace, i dumn-lorti einstitI i credincio1 boerI Domnid Male cinstip Vor-
nid sh renduiasch Vornicelu, ea de impreunh cu zapciu15 domnese5 gi cu
vtafu de lemnarI s fach pretuirea ce se cuprinde maI in jos 1793
Dechemvre 20.

Prea lneilfate D6mne,

Din luminath porunca InAltimeI Tale, prin zapciu15 dumne-luI vAta de

Divant s'aq infaciatil la judecata, Procopie Tabac5 de aid cu dumne-luI
Anastasie GArdescu biv. Logof. za visterie eu jalba ce ati datt MArieI Tale,
arethndil eh din vremea rhzmirileY, in ciilele IVIhriel Sale eeposatuluI Nicolae
Mavroghene VoevodO, cumperhnd5 o cash in BroscenI dela Ilinea Broscenca
in tal. 300, care cash fiind5 prphclit i fara, de gardurl, a cheltuit5 la
gardii tal. 24 i en ceea ce a maY eheltuit5 la cash i altele s'ail facut5 tal.
80 peste tth cheltuiala, i (Mph ce s'a fAcutil pace, s'a sculatil numilul5
Logofet5, avend5 i el locti alhturea, l'a dust la dumn-lul Vel Aga i i au luat5
zapisult1 din mama, dndu-I numaI baniI cumperatureI, iar nu si cheltuiala, di-
cenda eh este vecin5 i se protimisesce; maI 4ise Procopie ch el5 a staphnitil
casa trel anY, i de avea protimisis piritulil de loci', sh se fi sculat5 sh nu-15
lase sh Leh cheltuial la meremetil i s facA i gradina, i se regh MarieT Tale
ea sh fie orenduitil la o judecath, sail afle cuviincisa dreptate cu a-I interce
tal. 80 ee i-au cheltuita. S'al intrebatil Logoletulil Anastasie ce are sh rs-
punclh,, i ise c n'a seiut cnd a cumpratil el5 casa, ci a aflatil tocmat
(And l'a tras5 la dumne-luI Vel Aga, i ne ara una zapisti cu let. 1791
Mai(' 18, ischlitil de Procopie i Alexe Tabacil, i de [lulu Oil Iordan5 i
martor5 Popa Stoica ot biserica StejaruluI, ce-15 d la mhna Logoltulul
Anastasie, in care scrie cum ch eumpe'rilnd5 casa eu phmintulti el, i cu
totti cuprinsula, in mahalaua Brosceni, dela Ilinca socia rposatulul Dumi-
trache Broseenulti, i la cumpgrtrea acesteI case neflind5 dumne-luI ca
una vecin5, nab sculatil cu protimisis qi i-a5 intorsil tal. 300 ce a data
pe cash, luand5 casa subt stpanire, care sh MI6 a o sapani cu bun

www.digibuc.ro
 1:10Mlus Lin MORITZI-1703 1706 505

paoe; ne arta. Logot. Anastasie i alit zapisa cu let. 1789 Septemvre 14,
iscalita de sotia rposatulin Dumitrache Broscnu, i de Stanca pi Maria
surorile el, eu pepte mArturiY, cu care zapisa vinde lul Procopie sin Alexe
Tabacti, i ginere-saa TAnase, o cas in mahalaua Broscent, in tal. 300; s'a
intrebata Procopie de este zapisula lut pi nu aa thgaduita, fr numat clise
a rail data de nevoie inaintea Agiet; s'ati intrebata de ail pornita jalba
in urmA, i clise cA n'a pornita panA acum; Wail mat intrebata Logoftti
Anastasie, &and au rescumperata casa dela Procopie, de s'aa fAcuta vre-o
pretuire lucrurilorti ce 4ice c ati fAcuta Procopie? i lise ca, s'aa pretuita
de Maimar-bapa cele ce a fAcut5, i s'aa pretuita tal. 22, care bani de atuncl
i-aa data Int Procopie i n'ati vruta sa.-T primsca.; s'ati ceruta acea pre-
tuire i vise ca, n'a fAcut'o in scrisa; s'aa intrebata Procopie, de are cask
si clise Ca s'aa cumperata; ded din cercetarea acsta se alege: fiind-ca
aa trecuta doI ant dela rscump5rare i pana. acum, i n'a5 trasti la ju-
decata pe Logofkula Anastasie, dupti orenduiala paragrafiel nu maY are drep-
tate; iar pentru prigonirea de cheltuiala caset, Oicenda ca, nu s'aa facuta
din pricina amindorora, gasimii cu cale sa fie luminat porunca Marie
Tale cAtre dumnlora velitiI DvornicY, ca sA ornduiascA Vornice in fata
loculuT, sA facA cercetare prin preotl i mahalagif de lucrurile ce va fi
facuta Procopie, care pretuindu-le dupa dreptate, catT banY se vora face,
este datora Logoftula Anastase a plati luT Procopie, iar hotarirea cea de-
svirpita ramane a se face de catre Inaltimea Ta.-1793 Dechemvre 9. (1)

16 Alexandra Constantin Moruzi Voevodic i Gospodarii. Dup ana-

foraua dumn-lut cinstituluT i credinciosa hoeruluf Domniet Mele Vel
SpAtara, l iertama i poruncima, egumene Delene, sa.lt slobo41.-1794
Februarie 26.

Prea Indl(ate Ddmne,

Pentru Dumitrache Capitanu dela Floresci, ce din putina chihzuirea sa

a cOuta in vina materii de stab, i artatt flinda cu plecata-ml anafora,
dupA tt dreptatea rat osindita Maria Ta a se trimite surghiuna la ma-
nastirea Dealuld, a luata svirpire porunca Marie Tale ca sA-la trimite'rnt
va fl pilcia i altora a nu maY face asemenea fapte ; dar fiind-ca a face
grepelY este insupirea omenirel, a da iertaciune este insupire a stapaniret,
a face mijlocire este insupire al credinciselora slugi. de aceea i ea sluga
Marief Tale, ce dup datoria credintet mele arkandu-1 pocainta it cera ier

(1) Cod. XXV, fila 193.

www.digibuc.ro
696 V. A. tatECEILI ...NoI.II1
tAciune, si fiind-ca. si pentru una si pentru alta implinindu-ml ttA da-
toria credinteT, iarasT cu acea credinta inclrasnesca sb. me si roge Marie!
Tale sa-mT daruesci mie iertAciune gresalelore precum si Maria Ta le hA-
razesce gresitilore Marie Tale. Dec! sciinde milostivirea Marie! Tale sunt
fara de indoialA ca nu mi se va intrce rugaciunea in zadare.-1794 Fe-
bruarie 25.
Vel Sp Mare.

Asemenea anafora si intocmaT cuprinderea cu rugAciune pentru slobo-

c,lirea si iertarea lul Gheorghe Capitana dela Dealii, porunca catre camArasiT
de ocne a se slobocli.-1794 Februarie 25. (1)
Vel Spatara.

1.6) Alexandru Constantin .Moruzi roevodfi, i Gpd. zemle nachiscoe.

Lul lordache Tufenu IT dame domnsca 'Astra hotarire ca sa aiba buna
pace, iar Stoica, carele cu neadeveratele jalbile luT ne-a data pricina a
trimite in doue rendurT cercetarT pe la fata loculuT prin carte de blastemil
si in cele de pe urrna a esite mincinose, poruncimil O. se bath cu o sutA
de toiage la scara domnescA si platsca si cheltuelile cele cuviinciese,
care prin alegerea dumn-lul Vel Logofeta se yore dovedi drepte si cu cale,
prin orenduite zapcii1. 1794 Martie 12.
Vel Logofeta.

Prea Indl(ate DdInne,

Dupa acst alturath. luminata poruncA a InAltimeT Tale, dumne-luT Pa-

harnicule lonita, ispravnica din sud Teleormane, prin cartea dumi-sale
dela 6 a luneT acestia, insciintza InultimeT Tale, cum ca fAcndil urmarea
clupa cum ni se poruncesce, ail primite martori! lul lordache Tufenulil cartea
de blasteme si aa adeverit'o si in dose cu iscaliturile lore, dar neodihnin-
du-se nicT acum Stoica, arata ca s'ail pornith si martoriT luT de sine-0
a veni catre Inaltimea Ta ca sA ate& tata cu Stoica, si aducende pe oren-
duitulil mumbasira, atAt6 pe Stoica jAluitorula &ate si pe martoriT Tuf-
nuluT ate!, din luminata porunca lnAltimel Tale, i ail infatisata inaintea
mea, si intrebAnd6 pe Stoica ce are sA maT respump, in potriva, and .0
martoril TufenuluT ail primita carte de blAstemil, si pricinui dicende, cA
n'ae primita cartea de blasteme, care teorisindu-o in dose, ca O. vedeme
ce felu de marturie ail data, vecluie ca sunt iscAlit! 8 insl si anume :
(1) Cod. XXVII. fila 16 (2).

www.digibuc.ro
 DOMNIA 1.131 MORUZI-1793--1796 697

Stanila Diaconu, i Pan& unchiasu, i Oprea, i Ioana, i Constantina, i Florea,

i Ioana Ciocana si Nicola, cad arata cum c aa primita carte de blastema
si se iscalesca martorl. DecT intrebAndu-T ca sa-mT arate ce fela de mar-
turie a data, si de ce sa nu se arate in dosa marturia lora anume, r6s-
punsera cad intr'acesta chipi a marturisita, cum 06. vaca a avut'o Marina
zaloga la Stoica, iar nu vinduta, i pentru bataie, ca nu l'a batuta Tor-
dache Tufnu, ci ispravniciT, iar pentru ca nu se arata in dosula cartel
de blastema marturia lora, acOsta le curge din aplotita lord, pentru care
era ca sa-T trimita la Prea Stintia Sa Parintele Metropolita sa, primsca
aicl carte de blastema, spre a nu maT gasi pricina, si totT o gurA strigara
liii Stoica, clicenda cum ca este omit r6a i pira luT ce aduce asupra luT
lorclache Tufnula este neadev6rat6, si cum ca-I tag prta prin judecatT,
acum cAnd este vremea munce pamintulut, de s'aa prapadita i cu chel-
tuiala, care asa v646nda, ca sa nu zabovOsca aid acestl opta martorl cu
a mat merge pe la Metropolie, fiinda vremea lucrulul parnintuluT, am pusa
de li s'a cetita cartea de blastema fata cu Stoica i tor( efite unula unula
luAndu-o in manT aa sarutat'o i aa marturisita cum ca vaca a avueo za-
loga acela Marina la Stoica, iar nu vinduta, cum si pentru bataie, ca nu
l'a batuta Iordaehe Tufnula, ci ispravnicil, ca pe una oral r6a, precum a
auclita marturia lora atata vAtatu de paharniceT, cola i ornduitula mum-
basira, dupa care r6manea a El lordache Tufrula in pace si nesup6rata
de catre pira acelul Stoica, i flind-ca dup prinsOrea ce a data Inaltimel
Tale Stoica, cum ca, de va primi martoriT Tufnulul carte de blastema si
va r6man elti mincinosa, atuncl sa se pedepsOsca de catre Inaltimea Ta,
se cuvine dar ea nu numal sa i se Le pedpsa de catre Maria Ta, ca unult
ce a esita mincinosa la pira luT, ci Inca sa platsca i cheltuiala I uT lor-
dache Tufnuld, cata i martorilora iii chtA vreme i-aa purtata prin ju-
decata, ea sA lie spre pilda i altora, ce se vora indrAsni a da jalbi ne-
adev6rate; iar hotarirea cea des6virsita r6mane a se face de catre Inalti-
mea Ta.-1794 Martie 10. (1)
Vel Logoleta.

16 Alexandru Constantinil Moruzi Voevodit i gpod. zemle V lachiscoe.

Prin scirea i marafetula ispravnicilora judytuluT unde se vora gasi si se
vora dovedi tiganl sa tigance bunt al SfinteT Episcopil, poruncima Domnia
Mea sa, aihA ornduita Waft' voie a-T radica, cu tote ale lora si a I duce
la Episcopie.-1794 Martie 13.
Vel Logof6ta,

(1) Cod. XXVII, pag. 11, III.

www.digibuc.ro
598 v. A. intscini

Prea lndltate Ddmne,

JAluescd MarieT Sale ce. din intimplarea i resvrAtirea vrernilord mul0

tiganT i tigancele SfinteT EpiscopiT risipindu-se, umble. din loca in loci' ca
(land n'ard IL avendd stApand, pentru care pricinA sfinta cast are mare
pagubh, decT m roe' InAltimeT Tale, ca s fie luminatA porunca, ca or
unde se va afla tiganT aT SfinteT Episcopil, sA BAIA voie vatatiT lord a-I
aduce la Episoopie, si cum Duhuld sfinta va lumin pe inaltatA intelep-
ciunea MArieT Tale.
Ala MArieI Tale fierbinte rugAtord cAtre Dumnegled.
Ot Rimnicd Nectarios. (1)

Ana foraua ce s'a fcuUi in dosuli jdlbel mosneniloril Fomelescl pentru

cheltuiala ce a facuta la judecata, ce a avuti3 cu mdndstirea Polovraci
pentru muntele

IO Alexandru Constantinii Moruzi Voevodri i gspd. zemle Vlachiscoe.

Intarimt Domnia Mea anaforaua acsta a dumn-luT cinstituluT i credin-
ciosd boeruld DomnieT Mele Vel Logofetil de Tera-de-sus, ca sd se urmeze
precum se cuprinde maT jos, adecA scAclndu-se acestI talerT una sute, sse
din banil cheltueleT ce sunt hotAritT de Domnia Mea, i jAluitoriT a intrce
egumenuluT la altA osebitA pricind de maT nainte; pe ceea ce vord maT ri-
mane, datorT, BA dea zapisd la maim egumenuluT, ca mergendd acolo la
mAnAstire sA-I respuncla; inteacestasT chipU dar poruncimd, zapciule, se, facT
urmare.-1794 Martie 7.
Vel Logofetd.

Prea Indl(ate Dthnne,

Dup luminatA porunca lnAlIimeT Tale am cerutd jAluitorilord de mi-ad

aretatii fia de cheltuialA ce ad fAcutd acum la acest judecatA, i dupA
aretarea lord se adunA talerT 211, dar unele condee veylndu-le i cunos-
cendu-le cA cu adeveratd sunt cu incArcAturA, si lAmurindu-le, s'ad adunatil
cheltuiala lord bunA i dreptA tal. una sua sse, precum la vale se aratA
condeele pe anurne; cu acestI haul are a se sce.d, precurn porunoescI

(1) Cod. XXVII pag. 21 , III.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1796 599

InAltimea Ta, din cheltuiala ce sunt a plAti si eT egumenulul PolovrAcnu

prin luminatA hotArirea MHO Tale; de care nu lipsimt a arka InaltimeT
Tale.-1794 Martie 6. (1)
Vel Logoft.

Ldmurirea condeelorg cheltuelei.

TalerT 60 Hrana lora a patru menT dela BobotezA incke, pe 60 de Vile,

adecA de oral pe parale Vece pe di, care el pusese de qi pa
rale 20.
u 5 La anaforaua DepartamentuluT.
u 5 La anaforaua dumn-lorti veliilor boerT.
O 1 Zapciilorti.
u 5 Pitacii de jurAmintil.
10 IntArirea anaforalel.
7) 20 Ostenla zapciuluT.

kr) Alexandru Constantin Moruzi Voevodil i gspd. zemle Vlachiscoe. --

Dnd jalbA DomnieT Mele Necula, cerndii isbrAnire dreptAteI luT, fi ind-
cA sade de optii-VecT de ciile in Bucuresci, i ar6tndu-ne in scrisci zap-
ciul cela orenduitil cum cA Preda Diaconu numaT apelatia china /eau
sculata de s'ati dusti, neseltindil WA se isbrAnscA, nicT scire dandti zap-
ciuluT dup5, ornduialA, i vlndil Domnia Mea cA din hotArire sunt tre-
cute paste 60 de Vile sorocu apelatiilora, am(' Intrit dar anatoraoa dum-
nO-lorti veliiIor boerT, i poruncimii dumi-tale Caimacamule al CraioveT
sA implineseT acelii cazang.-1794 Martie 28.
Vel Logofetti.

Prea Inetlpte Ddmne,

Pe acstA alegere a judecAteT a DepartamentuluT ner6mhindfi odihnita

Nicola DAnciuleseu, zapciulI celti ornduita din luminata porunca MArieT
Tale l'a adusg si inaintea nstrA fa0. cu Preda Diaconu, i cu Barbu so-
crul DiaconuluT, i eetinda ate trele aceste cercetArT de judecAtT, adecA
a dumn-lora ispravnicitor, i DivanuluT Craiovel si a DepartamentuluT,
numitula Diacon vrnda sh dovedseA cA cazanulti acesta cu adev6rata
ila are socrulii s Barbu cumpratti dela TurcT i l'a data luT de zestre,
aduse mArturie inaintea nstrA pe Radu sin PAuni.1 dela GhisdavetT, om

(1) Cod. XXVII, pag. 1, III.

www.digibuc.ro
600 V. A. traEcinit

ca de 60 anY, care in locd de a mArturisi in potriva luT, clicndri chiar in

fata Diacenulul, ca dupl ce s'a judecatil Nicula cu Diaconuld Preda la dum-
ne-luT Cairnacarnu, inteuna de dile trecndit eld cAlaoru pe la casa nu-
mitulul Diacond, l'a chiamatit Diaconu in pivnita Jul Ei l'a intrebatil, ca
nu cumisce aceld cazand ? Ei cA celd de pricinA este, sad altu ? eld i-a rs-
punsti, ca cunsce Ei cA aceld cazand este aceld dela mAtusa Dragostica,
rm5Ea Neculd, Ei Diaconuld audindil cA-lit cunsce a c,lisu ca EA tacA Ei sA
dicA cA nu este aoela si cA nu-lil cunsce, Ei a scosil de i-a data Ei tal.
2 bad 60, ca EA dicA cA nu-ld cumisee, si eld nevrndil ca sA-T primseA,
a inceputd a se rug& de WI ca sA nu-ld lase, ci sa I facA acestO bine; dupa
acsta, netreandu multA vreme la mijlocd, ad plecatil a veni aid la Bu-
curesd, Ei viindu Ei numituld Diacond, Ei gasindu-se cu dinsuld aid, iaracT
ad inceputd a hi rug, ca sa, iea sA mrgA eT Ei sA arate la judecatA cA eld
nu cunsce aceld cazand, dandu-T Ei tal. 8, ca BA stea sit mArturisscA min .
ciunT, care bad mAcaril cA i-ail primitt, dar flindu-I fricA de pecatil, ad
hotaritfi sA spue adevruld inaintea judecAtel, pe care acstA rnArturisire
cA va primi Ei blAstemd, Ei scse si tal. 5 sA-1 dea DiaconuluT inapoT cii-
cn lit cA pe eel laltl i-ad stricatii cheltuindu-T; ded atilt din artarea ace-
lord mArturiT ce se vede cA a adusti Nicula la judeOtile Craiovel, i din
mArturia numituld Radu sin PAund, carele nu are Did und interesd sA
mArturisscA minciuni, fiind-cA ce banT i-ad luatd singurd se dA platnica
a-1 intorce inapoT, cum Ei din schimbarea tacrirurilord ce se vede ca, a
data Barbu souruld Diaconuld la ispravnicl Ei la Divanuld CraioveT, cand
dicndd el eld aceld cazand ild are cumpratil dela Turd, cand a aceld ca-
zand ard fi fostd alit und mAtuel a lul, si in cea MA rAzmiricA a Ruci-
lord l'ar fi data matuEa sa la tata lul Nicula si a luT Dumitru ca sA-16
ingrOpe, Ei cand ca elti cu aceld canna nicT o trbA nu are, ci sa dea
smA ginere-sd Preda Diaconu; dintr'acestea tote se dovedesce, cA cazanu
este alit NiculeT si Dumitru frate-sd, furatd de Barbu, Ei judecata Divanuld
CraioveY fiincla drptii Ei cu cale, si noT asemenea qicernii sa, se urmeze;
iar hotArirea cea des6virEitd remane a se face de cAtre InAltimea Ta.
1794 Aprilie 22.
Ienache Moruzi Vel Vornicd, Vel Vornicti, Vel Logofeld. (1)

Prea Inlfate Dmne,

JAluescti MAriel Tale, cA pentru 80 stinjenT de mocie, ce cump6rase und

Hagi Stancid ling& o mosie a mea BAltanT din sud Teleormand, far4 de

(1) Cod. XXVII pag. 32, IV.

www.digibuc.ro
 DOMNI& LW MORUZI-1793 1796 601

scirea mea, in judecatA fiindd, numituld plecAndd la hagielicd, se gAsise

cu cale dela judecatA, care s'a intAritd i de Maria Ta, a se da bang la epi-
tropie in pastrare, adecA ceea ce eld dedese tal. 80, pAna se va isbrAni ju.
decata, i de va remAne moia la eld, sh mi-T lead inapol ; dupa porunce
i-am data la epitropie de atunel, i cautAndu-ni-se judecata, ad remasti mo-
ia la numituld, nefiind alAturea cu a mea, iar banil sa-mT lead inapol; mer-
gendd la epitropie de i-am cerute, mi s'a datil respunst CA WA de po-
runca MArie1 Tale nu-ml da, ci me rogd a se da poruncA sA ml dea bani,
i ce va fi mila MAriel Tale.
Prea plecatil MiirieT Tale
Dumitrache biv. Vel Medelnicerti.

Dumn-vstre boerilord nazirl al epitropiel de obte, teorisindd jalba

acsta, sA aretatI Domniel Mele in scrisd cu anafora.-1794 Martie 29.

Ia Alexandru Constantinit Moruzi Voevodit i gpd. zemle Vlachisc,oe.

Poruncimil Domnia Mea dumn-vstre nazirilord sA-1 dMI acestil amanettl.
1794 Martie 30.
Vel Logofetti.

Prea Indltate Ddmne,

AscultAnda luminata porunca MAriel Tale dela acestA jalba, amd fAcutd
cercetare i ne-amd indestulatil dela zaralil epitropiel, cA acestil amanetti
este precum arata in jalbA, iar fiind-cA acetl bani cu porunca Martel Tale
s'a trimisd la epitropie in pAstrare, O. fie luminate porunca ca sA se cer-
ceteze condicile Divanulul, i de va fi hotAritti a stApAni moia aceld Hagi
Stancid, precum arata jAluitoril, vomit aye luminatA porunel de vomil da
amanetuld acesta inapot 1794 Martie 30. (1)
Isact Ralettl.

Pitacit la Vistierti pentru Nicolae Greceanu Post. care ea aqezata ajutorit

r pe Ungd Clucerulit Costache, la dumnd-lorit veli(ii boerl, s i se deae
cdte tal. 25 pe lund.
Fiind-ca la dui/me-lord cinstitiT i credincioil veliil boerl aT Divanulul
Domniel Mele amd orenduitd Domnia Mea pe lAnga Cluceruld Costandind
ajutord la treba LogofqieT pe Nicolae Greceanu Post. incA dela trecuta lund

(1) Cod. XXVII, pag. 83, IV.

www.digibuc.ro
602 V. A. IIRECHIA

a luT Julie, cu lM po tal. 25 pe lunA, poruncim5 dumi-tale cinstit i cre-

dinciost boerula DomnieT Me le Nicolae Brncoveanulti Vel Vist., sh i se
deae orenduita lfA maT sus numituluT Nicolae pe acele 2 lunT trecute, Julie
si August5, si dela qi intaiil de Septemvre sa aibT dumne-ta a-lii aseza
in catastihulti lefegiilord Visteriel in maT sus ornduita lM, adeca pe lunA
po tal. 25. 1793 Octomvre 9. (1)

Anaforaua ce s'ag fdcutg iii dosulg jalbei luT Neofitg egumenulul Mislei,
pentru mosia ce are la Balti. i sud Vlasca si nu pdte 8111 iea obiceialii.

16.) Alexandru Constanting Moruzi Voevodg i gpd. Poruncimq Domnia

Mea dumn-vestre ispravnicilorii aT judetuluT, sa, facetT cercetare cu ame-
runtulti pentru tote, vlndif i sineturile ce are mAnAstirea si in ce chip
s'aa urmat la fies-care madea i BA insciintati DomnieT Mele.-1794 Aprilie 12.

Prea 1ndl(ate Ddmne,

CercetandO sineturile sfintei niAnAstiri, se veclurA ca cuprindb acestea

cate se jaluescil, care sineturi dupft trecuta rAzmirita neinoindu-se, nu s1-aril
fi r6spunOnd locuitoriT dreptula sfinteT manastirT, dupa cum se AA maT
inainte, pentru care face trebuintA sh lie luminata porunca MarieT Tale
chtre dumne-lorti ispravnicii judetului ot sud. Vlasca, unde este mosia
satuta i Balta, ca prin amerunta cercetare dupA sineturile ce are, veclendil
ei anaforalele ce sunt, una ot let. 1792 Martie 2, intarita, i alta ot let.
1793 Februarie 2, si dupA cum se va fi urmatii din vechime, fAcendfi cu-
viincisA alegere si odihnindii pre amindouti pArtile, ea nicl sfinta ma-
nAstire sA nu se pagubesca de dreptulti seti, nici locuitoriT sa nu se asu
presca maT mult decat ceea ce se va dovedi cA s'ati urmatii din vechime,
BA insciinteze InAltimei Tale inscrisil in ce chipil se va alege pentru fies-
care madea, dupl care atuncT se va da sfinteT mAnAstiri i luminatA cartea
Marie! Tale; iar neodihnindu-se vre-o parte, sa I sorocescA, ca dupA serbA-
toe sA, vie la luminatti Divanula Marie! Tale, cu alegerea dumne-lorg
in scrisil ; remainda cea desevirsita, hotarire a se face de catre Inaltimea
Ta.-1794 Aprilie 7. (2)
Constanting Stirbeig Vel Logofetil.

(1) Cod. XXIII, flla 158.

(2) Cod. XXVII, pag. 14, V

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM nfosuzi-1793-1796 603

Anaforaua de invoirea mosneniloril Peri leni cu Fetru Sudituli pentru

venitulit muntelui lora.

16i Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii i gpd. zemle Vlachiscoe,

Amindouti partite cerndt domnsca nstra intarire asupra acestuf ay-
zamintt, ce de bun& voia lor at facutt din sinesT cu multamirea lora, amt.'
intaritil si Domnia Mea, ca sa fie numituluT Ptru Albula venitult muntelul
pAn a. la soroct, dAndu-le peste baniT tocmeleT aceT eke tal. glece pe fies-
care aut.-1794 Aprilie 29.
Vel Logofat.
Adeca. et Sima Surdult, i Petru si Stanciult Conagiu, ce suntemt ye-
chill si celord.laltt mosnenT PeresanT, incredintamfi cu acestt zapist alt
nostru la mAna luT Pam Albult suditult CurteT chesaricescT, ca O. se scie
cA, avndil no! unt munte anume Mahgavii, ce.ld stPpAnimil 4ece moT,
i-amd vindutt venitult pasuneT erbel numituluT Pgtru Albult in cincl-
spre-glece anT, de ant po tal. 40, si dupa ce si-at stapAnitt muntele trel
anT, sculAndu-ne noT mosnenil ca s lum muntele de subt stapAnire, cu
cuvintt ca pasunea munteluT nu i-amti fi vindut'o noT totT mosneniT a
glece mosT, ci numal a treT mosT, far/ de scirea celort spte, pentru care
ne-amt judecath cu numitult suditt atAtt la Departarnentt i la dumn-lort
velitiT boerT, cAtil i inaintea MarieT Sale Prea InaltatuluT nostru Domnt,
la luminatult Divant, uncle, dupt cercetarea ce a facutii Maria Sa, s'at
hotaritt ea sa facemt juramintt cum ca vinglarea pasunii munteluT nu s'a
vindutt cu scirea i voia nstra, a tuturort mosnenilort a ciece mosT, ci
numal din mosnenT a treT mos!, fra scirea i voia celort septe mosT, pen-
tru care ne-amil si ornduitt de Maria Sa Voda la dumn-luT Vel Log.
de Tera-de-sus Nicolae Filipeseu, ca s ne luamt msurile, uncle ca nisce
vechill ce suntemt despre partea tuturort mosnenilort a cAtort glece mosT,
socutindu-ne ca sa nu fac re'punere de suflett si neput6ndt jur, ca uniT
ce scirrai Ca vinglarea pasunel munteluT s'a Meat cu scirea si voia nstra
tuturort mosnenilort a cAtort glece mosT, inaintea dumn-luT Vel Logof.
ne-amtl Invoitti i ne-amd impacatt, asezAndu-ne printeacestil zapist ca sa
ne maT dea numitulti suditii Cate talerT 10 pe fie-care ant de aeum ina-
inte peste tal. 40 ai tocmclel dintAit si s stapansea, numitula sudita pa-
sunea munteluT pAna la soroct ce amt vindutt, care se arata maT sus, cu.
bun pace, si pentru folosult ce amt castigatu Cale tal. glece peste tocmla
dintAit, cum si pentru ca sa-sl poata ave numitulu suditt stapAnirea

www.digibuc.ro
604 y. A . UREMIA

Oa, la sorocd, ce amti vindutn, ne rugAing ca s se intaxsca, acesta za-

pisti i cu luminat pecetea MarieT Sale luT Voda, i pentru maT adevrata
credinia ne-amd iscalitfi numele maT jos, purindu-ne i degitele in locn
de pecete.-1794 Aprilie 29. (1)
Et Sima Surdulti adeverezti, En Ptru adeverezn, En Stanciu Conagiu
adevereza, En 136tru Albuln sudituld adeverezn, ce suntemd vechilT tu-
turorn monenilorti PerianT.
Iorgache 3-lea Logof6tn, martoril ; Toang 3lea Logofdtd, martorn.

Porunca ce s'a dati liz dosulii jt beT egumenului Bistri(nulii pentru to-
cuitorii ce sunt sec:Mori pe mosia Stroescl a mdneistirel.

Ia Alexandru Constantinii Moruzi Voevodit bof. mil. i gpd. zemle Vla-

chiscoe. Hotrirea acea ce este facuta asupra pricineT acesteia inca din
vremea DomnieT Sale frateluT Voda Alexandru lpsilantil are a se urma, i
poruncimu dumn-vstre ispravnicilorn aT judetuluT, sa-T faceg pe locui-
torT ca de acum inainte s platsca Para de impotrivire pe tag anuln aceT
eke tal. 80 la manastire, iar pentru lipsa i impresurarea ce arat b. egu-
menuln c s'ati facuta mosiel de dou6 treT miT de stinjeni din necAutarea
lorn, poruncimil dumn-vstre sa ornduitt la fata loculuT boerinaT vred-
nicT qi practicoT, unde sa fie egumenulti cu sineturile manastirescT, i ye-
ciniT imprejuraI asemenea, ca sa se fac cercetare dupl sineturT, dupa
doveclile stapanireT, spre a se descoperi mosia manastirsa, i la acsta
alegere i descoperire moiei ceT alcata c'at cheltuiala se va pricinui, de
o vorn rspunde o locuitoriT din Stroesel OM dela diniT, aa va r6mana
i acea parte a mqieT ce a fostil calcat lnga cea-lalta intru a lorn hrana
i chivernisI6, pentru earl an sa deb. aceT &ate 80 pe anti, iar child uniT
nu vorti vra sa r6spund aceea cheltuiala dela dir*T, atuncT r6spunclnda
mnstirea dela sineT acea cheltuiala, va rman acea parte care a fostil
calcat deosebita in AA panirea manastireT, la care s nu aiba locuitoriT a face
ci s iea venitulti eT m1nastirea.-1794 Main 3. (2)
Vel Logoftii, Biv Vel Stolnicu.

(1) Cod. XXVII, pag. 35, V.

(2) Cod. XXVII, pag. 8, VII.

www.digibuc.ro
 DOMN1A Ulf MORUZI--1793 4796 605

Istrate Politis, a i se deschide o pravdlie ce a avido datd in chin& la anis

neguptorli i acela a tagitii.

16) Alexandra Constantinii Morvzi Voevodii. Poruneima Domnia Mea

starostil de negutatorT, fata cu altI vecinl, s deschicla pravalia, ca a fie
sloboda aceluia ce o are, si ceea ce va gag intr'insa s. iea cu f6ie la sta
rostie, ca sa stea pima se va gad fugarula sa clironomult luI. 1794
Mait 19.
Vel Logofetil.

Prea Indl(ate Ddmne,

Urmanda luminateT porunceT InaltimeT Tale ce mi s'a data in dosula

acestel jllA ce a data Marie! Tale Istrate Tarigradenu pentru pricina pra-
vlieT ce ice a a daeo unuT negutatora cu chirie, i inchiOnda pravalia
a fugitil, am orenduita cu pitacil din partea prea plecateT Marie! Tale slug!
la starostea de negustorT, ca s cerceteze ce oma a fostil, din ce Ora, cu
ce se neguOtoria aid, i din ce pricina a fugita, de (land, i unde s'a
dusa ? i me insciinta starostea in serial, ca dupe, cercetarea ce a facuta
in fata loculuT, s'at adeverita prin mahalagiT i vecini, ca acesta pravalie
a fosta data cu chirie aceluT fugita Antona Cahfegiu, dela cahfeneaua ce
este alaturea cu pravalia iar a jaluitoruluT, i seclenda la 15 IiIe, a inchisa
pravlia qi a fugita, de sunt 6 lunT, i pravalia sede inchisa i acela ce
s'a facuta, unde s'a dust'? nu se scie, in pravalie ce va fi ? iarasl nu se scie;
ela se neguOtoria cu tutuna, si este de felula luT dela Janina ; decT dupa
porunca nu lipsima a insciinta Marie! Tale.-1794 Mail" 15. (1)
Vel Aga.

I@ Alexandra Constantind Moruzi Voevodii, i gpd. zemle Vlachiscoe..

Fiind-ca dumne-luT cinstita i credinciosil hoer(' Domniel Mele Nicolae
Brancovenu Vel Vist., langa gradina domnieT-sale din mahalaua Carami-
darilora, de pe apa DimboviteT, ce o are luata schimba dela reposatula
Vornicil Scarlatil Grecenultl, i lfinga locula a optil case ce le-au cumpe-
rata in potriva peste druma, care merge la gradina reposatuluT Banulul
Filipescu si la mra SlinteT MetropoliT, i lng locula alteT case ce era
lngA gardula curtel maT sus numiteT gradinT a dumne-luT, care tote acestea

(1) Cod. XXVII, pag. 10,

www.digibuc.ro
606 V. A. URECIIII

locurT ale numitelord case i ale gradineT le are dumne-luT sforite, msurate
i incheiate in sum& de stinjenY, asupra cArora s'al datif dumn-luT i dom-
nsca NstrA intArire prin chrisovii in anuld trecutd la Julie intAid, a maT
cumpOratfi acum dumn-luT Vistieruld BrAncovnu i grAdina ce a fostii
a reposatuluT Banuld Filipescu peste drumuld ce s'a numita prin zapisd,
clreptii talerT una mie cinci sute, dela dumn-luT Biv Vel Vistierd
Constantind Filipescu, avnda impotrivA peste apa Dambovitel i grAdina
ot Sfeti Elefterie, asupra cAruia cumPrAtoriT cerndO domnsca nstrA in-
Wire, ne-ati fAcutd rugAciune qi pentru aceld drumd ce merge la prta
grAdineT acqtia, ce ad cumprata acumd dela dumn-luT Vistieruhl Fili-
pescu, i de acolo la mra SfinteT MitropoliT, ca sl-T (lama voie a-la inchide
ca und netrebuinciosil ce remAne acum altora, i ca unuld ce nu prici-
nuesce inchiderea lul vre-o neinlesnire nicT la altiT, ilia la niscare-va ma-
halagiT sad vecini, in vreme ce cAtT ad trebuintA de mrA ad loculd mer-
gerel lord slobodd i indestulatil pe dincolo de apA. Aiderea i casa a
uneT Constandine, sotia VilculuT, slujitord spAta,rescd, ce rniAne in funduld
gradineT ce a maT cumpratd dela und Constantind graclinard dumn-luT
Vistieruld Filipescu, dupA ihnografia ce ne arAtA de vdumd de starea
lord, i dupA pliroforia ce ne dete i dumn-luT Vel Logofeta de Tera-de-
sus Nicolae Filipeacu, ce aft fostd ornduitil de Domnia Mea a merge in
fa4a loculul s vaciA, iFA are mergerea el la trebuint de mAcinata cu les-
nire i aprpe de mOra din sus a mAnAstireT Cotrocenilord, dad i eOrea
la drumuld celd mare IT este slobodA i aprOpe ; decT fi ind-ca amd vclutd
Domnia Mea zapisuld dumn-luT VistieruluT Filipescu cu acestd lta 1794
Maid . . adeveritd nu numaT de dumn-luT fratele dornnieT-sale, i de a41
boerT, rudeniT i martorT, i de egumenulii manAstireT Radu-VodA, ci i de
Prea Sfintia Sa PArintele Metropolitu ald Ungro-Vlachiel, stApAnuld morilord
la care merge acestd drumtl, amti datd dumn-lul Vistierulul Nicolae Bran-
covenu acstA domnsca NstrA intArire asupra cumpOrAtoreT gradineT cu
tote imprejmuirile i cu totd cuprinsuld loculuT i dupa zapisuld celd ye-
clumd Domnia Mea, ca sA o stapAnscA cu pace, (Mudd Domnia Mea voie
i slobodenie dumn-lul a inchide i aceld drumu i MO in cuprin-
suld locurilord ce sunt jur imprejur ale dumnluT, ca und netrebuin-
ciosd altora i de nicY und folosd ii sam. receh gpd.-1794 Iunie 1. (1)
Vel Logofetil.

Manastirea Radu-VodA ceruse in chiderea unel cfirciume din mahala

aezata pe pamintuld mAnAstirel. A reclamatil cArciumaruld acesta i s'a;

(1) Cod. XXVI, pag. 217.

www.digibuc.ro
 DOMNIA IX! MORUZI-1793-1796 607

constatatii la Divanti cA mAnAstirea s'a fost invoit ou tota cel earl an

case pe parnintulil eT s plAtsca cate 5 parale- de butie de vial in fo-
losuln mAnstirel i sA fie liberl a tin cArciume.
La 23 Septembre 1794, Domnitoruln aproba din non acstti tocmdla- (1)

Lepcidatit din sud Prahova ett slitenii dela Sicrila pentru unit' venal-4
de mosie.

16 Alexandru Constantinii Moruzi Yoevodil i gspd. La acst anafora,

ce a facuta Domnie Me le dumn-lorn velitiT boerT, multamindu-se i Coxstea
vechiln i celorti-lalt1, cum si Lepadatti, carl ail data adeverinta lorn in
scrisil la Logotetia DivanuluT Domniel Me le, adeverita vi de zapciula celn
ornduitt, cum c nici unulti dintr'al luT tovarasT sAtenT nu an apelatie,
si ca eT vOrn fl rnspundntorT, arnu intritn dar i Domnia Mea anaforaua
dumn-lorn velitilorn boerT, ca dupa cum se cuprinde rnal jos s se ur-
meze; pentru care poruncimn i dumn-vstre ispravnicilorn judetului, cn
dupa acsta hoarire sn, le fie impnxtla venitului.-1795 Oben. 24.

Prea Incil(ate Ddfnne,

Pe acst alegere a judecgteT DepartamentuluT neremAindt odihnitti Le-

Watt]. din satuln Sicrita sud Prahova, zapciuln celn ornduitti din lumi
nata porunca MarieT Tale, l'a adusii i inaintea nstr, fal cu Oprea i cu
all stenT tan dela Sicrita, anume Crfistea Grigorie, precum si Dinulti,
sicetindil alegerea acsta a judecateT DepartamentuluT, arnii intrattl in cer-
cetarea pricinel, i amt."' intrebatil pe numituln Oprea: eine a cumpratii ye-
nituln aceleT prt1 de mosie a Ciupelniciulul dela clironomiT CAplesculuT,
eln orl Lepadatn ? i dreptu cl bant a cumporat'o, i cu aT cuT bani? si
rnspunse, ca, a venitii Lepndatt la dinsult i i-a cerutt ea s-1 dea talerT
160 sa cumpere acestil venial de movie dela Oplescu in tovArAsie cu
dInsul, si ask dup cererea luT LepAdatt, dAndu-T eln taleri 1E0, ati i
cumpratil venitulti mosieT dela CAplescu amindol in tovrtisie, adea, ju-
mntate i jumntate, dar dise c eln a vorbitit atuncT i cu cet-laltI stenl,
ca s fie si eT tovarnv1 cu dinsuln, i aso. elti IT primesce acum vi pre eel
laiT stenT de tovarasT la partea sa, iara Lepadatn nu-1 primesce de to_
varAsT la partea luT, care la acsta rspunse i Lepdatti ca nu primesce,

(1) Cod. XXVII, scara, 17 lila 3.

www.digibuc.ro
608 v. A. tIRECHII

fiind-ca ad cumparatO numaT eld ci Oprea, iar n'au cumperatd i sateniT,

aretandu-ne Lepadatd spre dovada la acesta i o adeverinla iscalitA de
13arbu CAplescu, scris& dela 6 ale acestel lunT, prin care marturisesce ca
eld a vindutd venituld numaT la acecti doT emenl, adeca luT Lepadatil si
OpriT. DecT fiind-c& insuci Oprea marturisi c'a venitil numaT eld $i Le-
padattl i ati c.umpdratti dela Caplescu amindoT in tovara$ie, se cuvine dupa
dreptu sa-lt staptinesca elti i Lepadatd pe din doue, juinetate unuld si
jumkate altulti, $i fiind-ca Oprea primesce i pe ceT-Ialt,T mal sus nu-
mitiT satenT, este volnicu sa pue tovara$T la partea sa orl-caff va vr, iar
LepAdatil fiind-c& nu primesce pe aIT tovara$T la partea luT, nu pte fi
silitu ca sA-T primescA fArA de voia luT, acum pe cinci luni ce sunt tre-
cute de cand s'a cumpratu venituld acestel mociT dela Caplescu i pana
acum, ci gasimu cu cale totO venituld, cAtd va fi, sA-Id imparta Lepadatti
cu Oprea pe din doue, i fiindt sa-16 stapanescA Lepedatd singurd, iar
dumne-luT sa-ld stapnesca, Oprea numaT sus numitiT stinjenT, precum si
baniT, aceT talerT 160 iaracT asemenea sa-T dea clumnnuT unulti i dumn-
luT altulti, i Oprea I va cere de la cel-laltI tovaracT aT seT analogon
ce-I va ajunge pe fiesce-carele; iar hotarirea cea desevircitil remfine a se
face de catra Maria Ta.-1795 Ghenarie 19. (1)
Vel Vornict, Constantantind Caragea, Hatm., Vel Logof 6tO.

Cu resolutiunea din 4 Maid 1795 asupra raportuluT epist. AgieT Alex.

Gherache, se aprob& un concordatd la unti falhnentil $i se obliga pe unuld
din creditorT, care se opune, a se conform& ci eld cu votuld majoritatiel.(2)

Ii Alexandru Constantinfi Moruzi Yoevod(.Neodihnindu-se Teodord i

Dumitrache 10 a dumne-luT Biv Vel Camaracil Nicolache
ad ecitil la Divanuld Domniel Me le cu Petre tovaraculil luT, unde a fostil
fat& $i Constantind Iliatd, chezaculd lord, aretndii Teodord unti zapisti ot
let. 1794 Iunie, iscAlitd de catecT treT, prin care $Tad alesd doT negutatorT
ca sa. le desfac& pricina acelord cloud vamT, legandu-se ca sA fie urm6.torT
la alegerea ce le vord face aceT cerutT negustorT, care macar c& nu s'ad
urmatd a le face vre-o alegere aceT negustorT, far& numal iara$T und
zapisd ardeandu Teodora, iscalitd numaT de Petru, prin care se desface de
tovar4ia acesta, i iscAlesed martoriT i aceT negutatorT, dar dup. tote
acelea in urma, insucT eT iara$T cote treT vkilumd cA s'ad unitti prin zapisd
de isnevA, i doT se fact"' tovaraci pe amindou vamile, iar celu de ald treilea

(1) Cod. XXVIII, pag. 65, II.

(2) Cod. XXIII scara 6, 6Ia 28.

www.digibuc.ro
 tiomNik Lui Imam-1793-1706 609

IliatulO chezasit; se iscAlescit &Ate trel la acestfi zapisg, rAmbindO tote celea
de maT inainte jos, care acestg zapisit insusT Teodorg nu-Iti tagaduira inaintea
Domniel Mele, fgrg de nurnaT pricinuig cg ar II fostit amAgittl de blA,
a cgruia pricinuire dovedinduse din cele-lalte singrafiT, ce maT in urmg
dup bela ce pricinuesce ag scrisit si art iscglitg, de mincinese, si fiindit
bung tovargsti la amindou6 vamile, la pagubg si la dollar) da ; am intAritg
anaforaua dumne-lorti boerilorg, ea o dreptA si cu cale, si sA urmeze intru
tete, adecg Teodorg sg platescg banil sfertuluT, si in urmg sA li se facg
socotell. 1795 Martie 3.
Vel LogolAtit

Prea Inalfate Ddmne,

Teodoriz, ce ati fostg vamesti in anulti trecutit, a jAluitit MArieT Sale pen-
tru Petru ce l'a avutti tovargsit la vama Pitesuilorti i la Dragoslavele,
clicndit cg aceste vAmT fiindit luate de unit Constantina Matti, pe urmg
le-aa vindutit lorg i maT pe urmg tovargsulti Petru s'ar fi lepadatg din
tovgrasia vAmeT Dragoslavele, remAindu tovargsT numaT la vama PitescilorO,
si pentru un sfertit alti vAmeT din luna lul Septemvre, la care are daft"'
zapisulti luT, cg-Irt va r6spunde la cAmar, 4ice cg l'ar fi platitit prin mgna
luT Constantina Matti, ce l'a avutO capzimang i chezasO, i acum cu in-
chisOre II cere alt,T banT; in dosulit cgreia jalbi ni se poruncesce de Ingl-
timea Ta ca sa cercetArng pricina si sti aretamit Marie! Tale. Infacisindu
pe amincloug pgrOle inaintea nOstra, chat i pe Constantinit lliat, ce l'a avutti
capzimang, a cerutil jaluitorulti ca sg i se caute intiti socotla de tote
datoriile, i ceaa ce va rmne datorit va plAti, cgrora le art (psi' sail
alegg pe eine voril vre a le face socotla ci alesit jAluitorulit pc
dumne-luT Medelnicerulit Stefang, cum si piritulg pe grgmaticulit Arcuda,
unde trimitendu-I cu pitacil din partea nstra, le-art fAcutd socotela i
s'a
alesit pagubg tal. 1.642,90 ; apoT jAluitorulit n'a vruttt s. stea a le isbrani
socotla, 4icnclit el nu primesce tovgrasia dela Dragoslavele i cere ju-
decatg; cu care infatisindu-se alil doilea inaintea nostra, am cititg intAitt
zapisula tocmelel lora, ce este cu let. 1792 Octomvre 6, in care se cu-
prinde cg sunt tovargsl si la PitescI si la Dragoslavele, in care este isch-
litit i jAluitorulit ; iscglitura ()ice cA este a sa, dar o defaima, glicendu ea
uimitti de bla fiindit n'a sciutti ce iscAlesce, care acsta fu de hip vclutil
cA este viclenie, pentru cA in urmg peste o cli a scrisO chiar cgtre mine
sluga Marie! Tale CAmarasit Nicolache rgvasulit In!, cum cg cu multamita
luT fAcutit tovargsti si la Dragoslavele ci la PitescT, dupg a cgruT ra-
vast" am adevratg si ett zapisula lorg; jAluitorulit incepit a catigorisi si
Anakdo it. R. Torn. 2( V. Mernorille &cf. Marko. $9

www.digibuc.ro
610 V. A. URECHIA

acesta rAvasti, ca, l'ar H scrisi film:lit totri uimita de bcila; maT scOse pi-
ritula i unit rAvasti alti jAluitorulul cu 23 de clile in urma zapisuluT dupa
ce s'a dust' de aicea acolo, ce scrie catre Gheorghe ce-Iti aye& ornduitti
la vama Dragoslavele, dandu-T in scire c este stapana la acea varna, i-li.i
ornduesce ca s dea i bani unde era elti datorti, si la taga luT fiincla
dovedi in scrisd cu insAsT maim luT i neavnda ce alit' sa, maT prici-
nuiasca, se intOrse dicndu cum c nimrui nu este datoril chezasuluT, iar
elti este datoru chezasuluT a respuncle ceea ce va rrnan dupa socotla,
cu care acsta ne dete sa intelegernti ca, total scopulti luT este, ca sA nu
platscA baniT de sferta (lacuna)

*i find-ca din perilipsis alti socoteleT se vede cA sunt banT asupra WI za-
pisula luT de sfertultt luT Septemvre este datora salt" platscA, si in urma
s mrg la socotitoriT ce i;a-atio alesii, ca s le faca isbranire de totti, i ceea
ce se va alege, va intrce unulti altuia; de care nu lipsimti a ark& MarieT
Tale pricina, iar hotArirea cea desvirsitti, re'mane a se face de catre
inalta intelepciunea MArieT Tale.-1795 Februarie 23. (1)
Vel Logofkil (o iscalitura grecsca nedescifrabi15).

Soutiri 0 privilegii ; locuitori dati la biric; perceperea diver-

selorit &lei; vdmile.

La pag. 140 tomului V din lucrarea nstra, amti arkatti c nu e jus-

tificata acusarea ce aduse Dionisie Eclesiarchulti (2) Domnitorulta A. Moruzi
ala MuntenieT, unde a ()Esti cA era cam strasnicti si aspru cu boerii.
Seria de documente ce &Anti la vale va proba ca Moruzi a fosta bine-
voitorti nu numaT cAtre boerT, dar i cAtre multT dintre boernasiT mazill
si cAtre btranii functional.): i chiar i catre v6duve de fostI functionarT.
Moruzi acordti unora scutirT de anumite (IAA, altora le dit liudT, scaune
de macelArie, pivnite libere de dae. Eld a ridicatti la ornduiala ndmu-
rilorti pe maT multT, fie ca, se trAgeati din boieff, fie ca prin slujbele lora
meritaserA acstA miluire. Continua. Voda a scuti de birurl teranil aplicatT
la fabricT, maT alesti la cea de postavti, apoT satele de paveluitorl aT Bu-
curescilorti, santArT dela Dimbovita, &Mena dela CeganT din Dimbovita,
pentru ca ajutati la lsa de prinsti pesce pe Tufecci-basa si pe Deli-
(1) Cod. XXVIII, pag. 27, III.
(2) Tgaurd de monumente, Papid Ilarianfi, torn. II, pag. 184.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793----1796 611

basa, fiindil acst vinare de pesce ung havaetti alti acestorfi slujbasT cur-
tenT. Ruptrea in asezarea d&rilora continua a esista sub Al. Moruzi, si
adese ca o favre acordata.
Nu-T maT putin adeve'ratti ins& ca pe mult1 din locuitoriT ti.-IreT, cad se
eschiva& dela plata obieTnuiteloril darT, IT trecea& la birti.
Vomti aduce in capitolul& acesta alit financelorti nurnerse acte lamu-
rind& modulti de percepere al& diverselor& darY, precum de esemplu in-
scrierea la aceiaql cruce, catti i abusurile ce se comiteati cu acsta per-
cepere. De alt-fehl caracteristica general& a intreguluT veac& XVIII in
materie de finance este abusulu; decT nu va 8 acesta ca ceva no& sub
Moruzi. Tutu in capitolul& acesta al& financelor& amil adaosti numerse
acte relative la vamT. Se scie cat& de ingreuetre pentru comerciulti si
industria terel erau numersele vamT ; nu se platia vama numaT la ho-
tarele tereT, ci era varna, si pte cea maT grea, care se platia dela judet&
la judettl, orT dela orasti la orasti; nu maT vorbim& de vama care se platia
la tgrguri i care se percepea une-orT de catre ceT in privilegiul& carora
era tergulti. S. nu uit&m& ca prin tractatele comerciale clupa pacea dela
*istovil, incheiate intre Turcia si Wile straine (Rusia, Austria etc.), vama
()data plata& in Turcia nu se maT plati cAnd intr in trile romAne, ash
in eat& negustorilora roman! le era aprpe imposibil& a tin pept& con-
curenteT forte mare a strainilora. Aflamti putine casurT de scutire de vama
acordate la cAte ung car& dou de marf importata; maT ales& le scutia de
vama de BucurescI (agie, mortasipie, arabagie). Mosnenil SlatinenT capeta
scutire de vain& la Slatina si Craiova, celti putinti de unele darl vamale.
1794 Iunie.
StrainiT nu platia5 acelcai,4 darl ca si paminteniT, intru cat& nu faceati
negotti cu mosiT, moil', carciumI, etc. Strainil avea& anumitil staroste.
Acesta percepea darea special& dela strainiT de sub jur;sdictiunea lul (1).
and unii strain& so casatoria cu o parnintnca si se aseza la unti satti,
era trecut& in rndulti dajnicilora pamintenT (2).
Armenilorti li se accirda special& asezare de dajdie in 1794 Maiti. A.
Moruzi recumisce pe Armen! in isnafil, cu staroste, dupa cererea DivanuluT,
la staruinta mareluT Vistieril (3).
Contra abusuluT facerel de scutelniel a (lath A. Moruzi o circulara. in
29 Aprilie 1796.

(1) Vedi actele din 1794 Maid.

(2) A. Moruzi ordon5, in Aprilie 1795 sil, se faca o cercetare, daca nisce locuitori din
Gherghita, cart se pretincld strilini si reclamit contra asezlirel lord la dare Ca parnin.,
tea este intemeiatit ori ba. Se vora ved actele acestea mai departe.
(3) Vedi anaforaua din 24 Maid 1794.

www.digibuc.ro
612 V. A. URECIlli

Intro actele ce &trail la vale sunt i unele relative la diversele havae-

turT ale s1ujbasilor5 CurteT. Havaetul5 mareluT Ctnra, finparfirea de coturi
pecetluite la prAvAliasT, nu atingeb, i pe sudit,T.
Havaetulti jderulut dela potecai chtre ispravnicT este recunoscuta de Moruzi
in 1794 Martie 27 Havaetulti soimilorti continua,.
Mal laruril domnescT din [Hoyt'', in num5r5 de 40, emit insArcinap a aduce
iarba la grajdurile domnescT, ET sunt regulaV din noti sub A. Moruzi in
Ianuarie 1794. IspravnieiT Bunt ordonaV a le desemna, livedile unde at a
cosi, de sigurg OA, plata, iarba pentru isele grajdurT.
Vinhriciula, brudina la podurT (alesti cebi dela ChlughrenT i duph OM),
inch daa lul A. Moruzi ocasiune de a da nou5 pitace i ornduell.
Cu ce mijlce grsnice se pereepe birul5 dela locuitorT, se pte intelege
din urmAtrea porunch adresath la 8 Septembre 1795, dare Vornicula
poliieT
Am luat5 Domnia Mea inseiintare cum ch OmeniT dumi-tale, earl sunt orn-
duiti prin trgil si mahalale cu slujba dAjdieT vistierieT, nu numaT injurh
ei oehrscil Omenil cu urite sudalme, ci Inca rAdich si maim asuprh.le, de-1
bate si-T ucide ; pentru care sh, soil eh zapciii i OmeniT dumi tale maT rnulth
volnicie nu a5 asupra Omenilor5 deck a pune mAna pe dinsul5 spre a-ld
aduce la dumn-ta, ca sh l dea smh pentru datoria lul, i numaT dumn-ta
insuti at a lace vre o cercetare a luT de vinh, i aceea cu msurh, iar
OmeniT i zapciiT de se vortt cuteza, a ridich, mAna ea sh bath si sh ueigh
pe cine vasl, sh scie cA mAna aeeluia se taie negresitil.D
Actele cu earl se terrain& acest5 capitola se refer& la vtimI, la proibi-
tiunea importAreT spirtselor5 strAine si la diverse abusurT, earl ati data
locti la cercetArT sa reclamatiunT.

Actele relative.

Alex. Moruzi etc. Carte AniteT, ce a tostit sucia luT Enache Mhrghrit5 biv. 3
Vistierii, ea sh aibh, milh, sh-sl ghssch liude dot OmenT strait-1T i farh de
pricinh. IspravniciT sh dea adeverinth pe numele i chipul5 lora, i vis_
teria sh le adeverseh i sh, se (lea pecetluire gospodti pe a mAnh, ca Is& fie
scutiV de tote dArile i ornduelile treT, ca sd se ajute ea dinOI la vd-
duvia sa). (1)

(1) Cod. XXIII, fila 1 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA 1.01 MORUZI-1793-1796 613

ScutirT i privilegiurl de 10 liu4l luT Anastasie Dimboviceanu. care ad

probatd ca este feciord de boerd prin 8 chrisve si 2 cartT domnesol si a
r6masti la mare lips& si sracie, avnda si o La mare. Chrisovuld celd
maT vechid e dela Const. Brncovnu. Tata id luT Anastasie Dimboviceanu ad
shijitd de atuncea, precum constat a. altd chrisovii ald lul Michaid Racovica.
din 1750.
Urmza apoT alte chrisve de reinnoirea scutirilord i privilegiurilord pe
numele tataluT Jul Anastasie Dimboviceanu. (1)
Alexandru Moruzi reinnoesce cartea de mila a schituluT Spirea de lnga
BucurescT, carte dela fratele Michaiti Voevodd Suulii, din cea-lalta domnie,
cu lta 1784 Februarie, prin care se scuti o Meanie i o pivni0 a schi-
tuluT de fumaritd, de caminaritd, de varna, de vinti domnescd, de ortuld
vatasescii, pentru care ordona fumarilorti, caminarilord, vamesilor, va-
tasilorti de carciumarT, i bacal-basa s nu supere intru nimio schituld.
1793 Martie 4. (2)

Dat-amd domnsca NOstra carte slugel Domniel Mele ParvuluT, isbasa

de fustasT ot haremd, ca s fie in pace si nesup6ratti eld i casa luT
de tote dajdiile i orOnduelile cate vord iesi dela vistieria i camara
Domniel Mele; asisderea s OA a Vn o pivnita, aid in orasuld Bucu-
reseT, scutita, de furnaritd, de caminritd, de vama, de vind domnescd,
i de ortuld vatasescti si de orl-ce alte angariT vord fi pe alte pivnite ; asis-
derea sa alba a in i un om pentru poslusania easel luT, care si acela
O. fie scutitti de tote ornduelile i clrile verT-chte s'ard pune pe locuitoriT
de obste, la nicT unile supratd s nu fie ; pe care omil gsinduld far de
pricina, sa se cerceteze dupa, ornduiala visterieT i s i se dea pecetlui-
tura Domniel Mele ca a fie nesupratd, pentru ca acsta mila si orn-
duiala a avut'o i isbasa de fustasT ce a fostd dupa vremT, dup cum din
cartile domneseT Ne adeverima ; pentru care poruncimd Domnia Mea du-
mi-tale Vel Aga i Vel Capitanti za Dorobanp si altorti zapcil co veV fi cu
veri-ce slujba ornduiV pe oraulri Bucurescilord, sa pazip intocmaT si fra.
de nieT o scadere tOte cAte se cuprinda maT sus, ca as este porunca Dom-
nieT Mele.---1793 Martie 20. (3)'

(1) Cod. XXVIII, scara 5, lila 53 verso.

(2) Cod. XXIII. Ilia 17.
(3) Cod. XXIIII, fila 24 verso.

www.digibuc.ro
614 V. A. IIRECHIA.

Cartea lui .Alexie flagi Manta ca sol scutgscd 19.000 ot de ierbdritil.

Fiind-ca Alexie Hagi Mantu bas-geleph dimpreunit cu fiulti

ski Polihronie, pentru slujba luT cu care se osirduesce la trba oiloril de
trebuinta Tarigradultg, attlth aid phna a se stringe, i la pornitulti si la
chivernisituld mergereT cu inlesnire la drumil, cath si in Tarigradfi pana
a se face teslim la vremea cea orenduita suma deplinh, ait avutti mila
domnsca prin cartile fratilorit Domni, earl le veclumit Domnia Mea la
manile luT, ca la vremea ierbrituluT sa scutesca ol 19.000, care 'TIM, fa-
andil DomnieT Me le rugciune de a i-o intari, iata, pentru ca sall pue
OM silinta de a nu se face vre-unit cusura la acst trba delicata cu
care este incarcatil de catre Domnia Mea, spre a rspunde la vreme suma
oilorit cea ornduit, care se cere de a se face teslim la Tarigrada, anail
bine-voith si amit dath acsta domnsca a Nstr carte de intarire, ca sa
aTba a scuti de ierbarith oT 19.000; pentru care poruncimil Domnia Mea
si vou6 ierbarilorit, ca O. nu lacell supOrare de ierbarith pe audsta suma de
oi, ci sa-T &IT bun pace.-1793 Aprilie 19. (1)

Carte din 5 Maiit 1793, a AnastasieT, sotia re'posatuluT Gheorghita alit

11-lea Carnarash. fT confirma privilegiulh dela A. Ipsilante si urmasiT Domni
pentru unit scaunh de carne in Bucuresci, scutith de fumarith si de ier
barith, etc. (2)

Pitach din 8 Matti 1793 de scutirea until scaunit de carne a luT Ra-
ducanu Poenaru biv. 3 Logofth, deja scutith in 1792 Iunie 25 de Michaiit
Voda Sulu. (3)

Carte din 14 Maiii 1793, prin care Domnitorulti acorda luT Paunti Ceau-
vulit de PaharniceT privilegiula ce din vechirne a avuth Ceausulh de Pa-
harnicel, adeca elit si OM casa luT srt fie in pace de toth Multi de dajdiT
si de orndueli cAte s'ar intimpl sa, iasa peste anti in tra si aid pe tergh
dela visterie si dela camara DomnieT Me le Asisderea si ale luT
drepte bucate sa, fie in pace si nedajnice : stupT, rimatorT de dijmarith, si
vinula ce va face in viile luT de vinariciit, si o pivnita aid in orasulti

(1) Cod. XXIII, fila 45 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 52.
(3) Cod. XXIII, fila 96.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN moRuzi-1793 1796 615

DomnieT Me le Bucuresci, adeveratA a sa, sA fie scutia i apOratA de fu-

mAritti, de cAminhritti, de van* de vinuld domnescd i de ortuld vAtA-
.

escd. SA alba. a -iri i liude 1 ornd strAind fArA de bird (1)

Carte din 14 Maid 1793 pentru sotia rOposatuluT biv Clucerd za Arie,
ca s scutescl und scaund de carne in Bucuresd. (2)

Pitacd din 14 Maid 1793 in faverea luT Nicolae LAmotescu biv ald lII-a
Logofetil. IT intAresce vechifi privilegiuld de a scuti o cArciumA in Bucu-
reseT. (3)

Carte din 14 Maid 1793, prin care A. Moruzi scutesce de plata sArAri-
tuluT satuld GrebOnuld din Slam-Rimnicd ald luT Dumitrwu RacovitA,
conformil anterirelord chrisve. (4)
Carte din 14 Maid 1793, intarindd scutirea cArciumeT a IlincAT, sOa
luT Fotind biv Vel Vame0, cArciumA din Bucuresa scutitA de Al. Ipsi-
lante la 1788 Septembre 22 i de DomniT urmAtorT. (5)

Pitacil din 17 Iunie 1793, prin care acordA mareluT Vornicii Manolache
Cre.tulescu unii scaund de carne la viile luT din valea Poenii (SecuienT),
dupe cum l'a avutii dela Michaid VodA Sutu lii, cu chrisovuld din 14 No-
vembre 1791. (6)

Carte din 3 Iu lie 1795, de scutire de bucate copiilorn luT Lefterd biv
2-lea Vist. i sA aibti 5 liude scutelnicT, cum a avutd tatAld lord in vitA,
conformil chrisovului dela Scar lath Grig. Ghica VodA ot let. 7269, i chri-
sovuld re'posatuluT Constantind Nicolae Voevodd ot let. 7270 i ald luT Al.
VodA Ipsilante ot let. 1777 i a lul N. Caragea Voev. ot let. 1782
1793 Iu lie 3. (7)

ScutirT i privilegiT de 2 liucll pentru cAvasuld luT VodA.-14 Octomvre

1793. (8)

(1) Cod. XXIII, fila 58 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 58 verso.
(3) Cod. XXIII, fila 59.
(4) Cod. XXIII, fila 60 verso.
(5) Cod. XXIII, fila 57 verso.
(6) Cod. XXIII, fila 82 verso.
(7) Cod. XXIII, fila 97 verso.
(8) Cod. XXIII, fila 187 verso.

www.digibuc.ro
616 V. A. URECHIA

Anaforaua Radului, ce a fostu valafii din plaiulil Ialomita sud Dimbovita,

pentru iertare de birii.

lii, Alexandru Constantin Moruzi Voevodit. Dup5. pliroforia ce dA.

DomnieT Mele dumn-luT Vel Vistieril de prsta stare a jAluitoruluT, Ne
milostivimii Domnia Mea si-lii iertAmii de acum inainte ca sA fie nesu-
p6ratil; si dumn-ta Vel Vist. s fad cartea Domniel Mele de ap6rarea
dAjdiilorti visterieT.-1793 Dechemvre 30. (1)
Vel Logofkii.

Pitacil din 16 Martie 1794, prin care Vocla, face Postelnicela pe Petre
CopAcnula din Vilcea, si sA aibA privilegiuld celti obidnuitil alii scuteleT
IA pe drepte bucatele sale, de dijrnaritil si vAcAritti. (2)

Privilegiti de 2 hull lul Gheorghe Zalomitil biv Logoftil de tainA.-30

Martin 1794. (3)

Nica Varlaamil ot Caracalit cere a-lu amet la ornduiala nmurilorii.

Ici) Alexandru Constantinii Moruzi Yoevodii i gspd. Poruncirna Domnia

Mea dumne-luT cinstitti si credinciosti boerule alii Domniel Mele Vel Vist.
Ienache Moruzi sA-lil asezT la ornduiala nmurilorii, fAcndu-T si dom-
nesculti Nostru sinetti.-1794 Maiii 7.

Prea Ineil(ate Ddmne,

DupA luminatA porunca MArieT Tale, am cercetatil atAtS starea cAtil si

pirlejultl, i ornduiala a CApitanuluT NicAT Varlaamil ot Caracalii sud Ro-
manatl, ce ail jAluita MArieT Tale: elti este oral trecutii in virsta betrAne-
teloru, omit ca de 70 de anT si maT bine, are si doT feciorT de virstA in-
surat1. unulti a fostil cu slujba PolcovnioieT pe atarA prin judete, altulii a
fostil Postelnicelti; numele ILA este sciutil de ceT maT mulV boerT, cA, in
judetulil Romanatl unde IT este sederea si eltI este unulti din boerinasiT

(1) Cod. XXV, lila 112.

(2) Cod. XXIII, fila 223.
(3) Cod. XXIII, Illa 228 verso.

www.digibuc.ro
 DOMN1A Lut momm-1793-1796 617

cel maT de eApetenie de acolo din partea loculuT, in catti i maT vechiti
at] stAtutti dup 5. ornduiala luT i a slujit i domnieT in multe slujbe i
in multe vremT, maT virtos5 i pe la vremT de rzmirit, i inc5, acolo in
partea loculuT CraioveT este sciutti i maT bine de top boeriT de acolo, iar
acum din rAzmirita asta a ajunsa la mult5, scApAtAciune i el i copil lul
si intre altele mult putinti dup. starea luT ce a avutti i cAte sineturT
vechT dela fericitil Domni ce a avutti, tote s'ail ars5 i read prApAditit.
Acum se rg MArieT Tale s5. i se fac until luminatit domnescii sinett
alit Marie Tale, ca EA se aeze iar la orncluiala boerilorti de nmu, cum
a fostit i maT dinainte vreme elti i ptrintiI luT. Cum este tt starea i
ornduiala luT, aret5mti Marie! Tale maT in sus cum a fosta, iar mila si
hotarirea r5mne a se face de inalta intelepciune a Mi trieT Tale. 1794
Maiti 6. (1)

Carte din 18 Mail"' 1794, de 5 scutelnicT luT Iordache Mavrodinu alti

3-lea Logo te't5. (2)

Carte de millt in favrea luT Vasile sin Petru Abagiu, din 22 Maiti 1794,
de a fi scutitii unit caril din eke va aduce cu marfa de abagerie de peste
Dunre in Bucuresci, scutitu de vama domnscA, de agie, de mortasipie,
de arabagie i de tote alte angaril, dar acsta intr'unti anti numaT odat;
devi nurnitula Vasile se rugase ca mila acsta s o aib5. pentru 2 care
cu marf5, de abagerie i intr'unti anti de doue orT, cum a avut'o r5posatulil
tat5.-seti, care era, strAinti i orbit de amindoT ochil i care captase acst
mil inca, dela Scarlatii Ghica Voevociti i dela fiulfi acestuia Alexandru
Ghica Voevodil. (3)

Prea Incil(ate Ddmne,

Cu lacramT jaluescu mileT i buntteT MArieT Tale O. nmulti meti s'a.5

aflatti cu birti totti la mazilT, i dup5 vreme rmAindti cu copilti nevirst-
nicti, mi s'au fostti riipusti sineturile co am avutti; acum la catagrafia ce
a facutil dumnO-luT Vel Vornicti alti politic! Bucurescilorti velu ea, m'ati
scristi i pe mine intru o cascior ce o am, i spre amT pierde privile-

(1) Cod. XXVII, pag. 29 VI.

(2) Cod. XXIX, lila 150.
(3) Cod. XXIII, fila 247, verso.

www.digibuc.ro
618 V. A. UREMIA

gM din vechime, m6 rogil Mriel Tale ca sit te milostivesch a fi iarsi

unde a fostii i totil nmulti meth cel-lalta i negvirsith pomenire va
[I Marieh Tale.
Robulil Marie! Tale
Alexandru Dalgeanu sin Nicolae Vornicu de aicl.
Dumn-ta Vel Vistier i dumnta Vel Vornice aI politiel Bucuresci-
lora, teorisinda jalba acsta i cercetandti, s6, artath Domniel Me le in scristi
cu anafora.-1794 Maiil 22. 3-lea Logof6til de jos.

Ii Alexandru Constantin Moruzi Voevodit. Poruncimii Domnia Mea

dumi-tale Vel Vist. s se aseze la ornduiala mazililorg i a-T face cartea
DomnieT Mele.-1794 Iunie 8.

Prea Ineil(ate Ddmne,

Dup luminata porunca In1imel, am cercetatil jalba acestuT Nicolae

de aici, nepota lui Alexandru Dalgeanulil din sud Ialomita, i ne-am5 pli-
roforisitil cu adevratil, atth c rmAindil nevirstnicil de parinti, i s'aii
rcipusd privilegiurile ce a avutti ale parintilortl, cOlti i ca, este cu adeve-
rata din nnati de mazil0, aded, nepotil de frate luT Alexandru Dalgeanu
Mazilu din sud Ialomita, ale caruia sineturh le si veclumil adeverate; insa
sineturi a cinch luminati Domni, cu unulti innoitti i de :Inaltimea Ta, ci
dup5, privilegiurile nmuluT sti, i ca nmth i ruda adevgrata de melt,
se cuvine dupa dreptate de a intra, i elti la mazili in ornduiala nmuluh
sii.-1794 Iunie 6. (1)
Vel Vistiern, Vel Vornic5.

Alexandru Constantina Moruzi Voevodit i Gpd. zemle Vlachiscoe.

Ith
Poruncimii dumn-vstre ispravniciloru aT judetului sit avetT a insciinta
Domniei Mele cu pliroforie inteadevril, dreptil nate liude sunt toth acestia
inchrcath la sate, si aducndu acsta insciintare intalil dela ispravnici Ne
arth dumn-ta Vel Vistierti, i vomil face hotarirea atunci. 1794 Iunie 13.
Vel Logoftil.

Prea Incilfate Ddmne,

Dupit jalba ce a data isealitiT Ilie Popescu, i Gheorghe Radoiulti, im-

preuna cu alth doua led ot sud Gory', aratandil cit fiindti feciorl i nmil
(1) Cod. XXVII, pag. 30, VIII.

www.digibuc.ro
 [AMNIA LUI MORUZI-1793-1796 619

de mazill i breslasT, ci din anuld trecutd s'ar fi pusil la dajdie, si in rn-

duld treT, si ar fi purtatA clajdie si in renduld breslelord cu pArintiT si
nmuld lord, flindil btrhni si neputincios1, fAcndti rugAciune ca sA 1.6-
mae la acesta orencluialA unde ail fostu si stint parintiI si nmuld lord,
din luminata porunca InAttimeT am cercetatti : acestia viindil si la Februarie
inteacestd urmAtorti anti Cu asemenea jalbA, s'ail fostd trimisa luminata
porunca MAriel Tale cAtre dumn-luT Caimacamuld CraioveT, ca SA facA
cercetare cu de am6runtulti si prin dumn-lord ispravnicil judeWluT, si
acum aduserA o insciintare a dumn-lul Caimacamulul cAtre Domnia Ta,
rspunsu la porunca ce i s'ati trimisa, in care aratA cA, dup. insciintarea
ce a fAcutti dumne-lord boerilorti ispravnicT, a re'spunsil dumn-lul cA cu
adev6ratil sunt feciorl si din nmuld mazililord i a breslelord, si fiindil
far& de dajdie, i-ati data cu bird la satil; deosebitd mal fAcenda durnn-lul
Caimacamil cercetare, s'ar ri adeveritti cA pArintil lord sunt vechl mazill
i breslasT si cA ail cAdere a intr si eT la ornduiala nmulul lord, ca sa
nu li se peal* privilegiurile vechT si a fi mila MArieT Tale asuprA-le a
se da ajutord pArintilord si nmului lord, pe coprinderea ce se vede si in
aretarea dumn-loril ispravnicilorti, si ctistigandil acstA hotArire a MAriel
Tale, atuncl a se scAd satele unde ail fostd dati cu numele lora, de a nu
rmiln satele incarcate cu dinsiY, dar nu face artare nici dumn-lul Cai-
macamuld, nici dumn-loril ispravnicilora, dreptil ate liude sunt asezaV
prin sate? s'ail cercetatu si catastisele VisterieT cu artarea dumne-lord is-
pravnicilord, 41 hindd si doT dintr'acesti jaluitorl maT sus numitii, si
se potrivesce artarea dumne-loril ispravnicilorti cu catastihu Visteriel, pre-
cum prin deosebitil tacrird ald Visteriei ce se puse intr'acsta se coprinde,
si cand din noianulti milel MArier Tale se va hotAri all cAstigf:t si el
acestA ornduialA a pArintilord si nmulul lord, rmttne prin luminata po-
runca MHO Tale, ce se va trimite la dumn-loril ispravnicil acestul ju-
detti, a face clumn-loril arkare dreptil dite liude sunt acestia toV in-
cArcatT la sate in rendulti judetulul? si atuncT dupa luminata hotArirea MA
rieT Tale a se scAdd dela Visterie judetuld cu liudele lord si a fi el asc-
zatT in rnduld breslelord; dupA cercetarea ce am fAcutil, inteacestasi chipti
dovedindil, arkAmil Marie Tale, iar hotArirea cea desvirsitil rmne a se
face de cAtre milostivirea MAriel Tale.-1794 Iunie 13. (1)
Vel Vistieril.

Anaforaua luT Petre CApitanuld de iertare de dajdie si de scutirea bu-

catelord lul, din 18 Iunie 1794, prin care se jAluesce la Domnitord ca. elil,
(1) Cod. XXVII, pag. 40, VIII.

www.digibuc.ro
620 V. A. IIRECHIA

boerinasd mazit i cu unit verd aid ski Constantind Abagiu plAtiad bi-
ruld impreunA, la o cruce eraii treiuti, i anutne veruld sea 2 prV i eld
o parte (ader4 birali2 intregil aL unui dajnicil s'a imparfitg ia 3 peirtf, dintre
care 2 le plaid unulii i o parte celii-lalta); apoT c murindd veru-sed,
zapci ila apucA sA plAtsca eld tote 3 OAT, pentru care lucru se jMuesce
la Domnitord ce, nu am putere nicl pe aceea a 111 parte sa, o mal portil
si se,rg de a fi iertata cu o luminatA carte de aperare, CA sunt si bo-
sorogil, me aflu i trecutd in virstA de anT 70 si porta dajdia VisterieT,
nicT hrana vieteT nu am.
Domnitoruld pune resolucia acsta : dumne.ta Vel Vist. i dumn-ta Vor-
nice aid politiel Bucureseilord, sA teorisitT jalba acsta.
Prin anaforaua din 27 1unie 1794 Vel Vist. Moruzi i Vel Vornicii Fat-
coianu relatza DomnitoruluT c stint tete adeverate cele aretate de jA-
luitord.
Domnitoruld ild scutesce de dare si asemenea dA scutire i pe drepte bu-
catele la (1)
Cartea din 27 lunie 1791 a mosnenilord SlatinenT ot sud RomanatT pen-
tru a nu ft superatl de yam& dela Slatina si dela Craiova, conformu cartel
ce ad dela Grigorie Ghica Voevodd. ET cerd a nu plati varne, si ierbAritd.
VodA Moruzi veglendd cartea lord reinnoita dela Grigorie Ghica, abamh oren-
duitti Domnia Mea maT intaid spre cercetare la dumne-luT Vel Logolet
de 'Vera de-sus i, dupA anaforaua dumne-luT ce ne-a Mouth, ami poruncita
Domnia Mea ispravnicilord judetuluT ca sa laca cercetare de li s'ad 'Azad
adeca aperarea dupA clisa carte si n'ad fostd superatT impotriva aceT cartT,
precum art aretata eT, si s insciinteze DomnieT Mele, dupA care a si in-
sciintatil DomnieT Mete ispravniciT judeculuT dela 3 ale trecutuluT Maid,
cum cA fAcendd cuviincis1 cercetare prin vamesT vechi s'ad adeverita
dumne-lord, cA pe vitele ce cumprA dela sAtnuld lord si le taie la scaune
in satu pentru ald lord alisverisd, din vechime, de ierbAritil i de yam&
nu s'ad superatil de cAtre vamesiT CraioveT, iar pe vitele ce art cumperatd
de strinsurA de prin satele judetuluT, pentru acelea art platitti ierbAritd ei
varnA, precum nicT insisT eT nu ad pututt tagAdui dinaintea dumne-lora
in urma cerereT cercetAreT, macar ca numip sAtenT gliserA cum cl nicT
pe vitele ce ad cumperatil de strinsurA de prin satele judeOiluT n'ad platitil
ierbAritd i vamA, dar fiind-ca ispravniciI judetuluT impotrivA insciintezA
DomnieT Mole i maT virtosd cd i cartea numituluT Domnd nu arata ritosit
pe ce anume sA se apere de catre varnesiT OltuluT i aT CraioveT, ci nu-

(1) Cod. XXVII, scara 12, fila 15 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LII1 MORUZI-1793-1796 621

maT atata coprinde aded, ca sa, aiba a se apiira de catre vamesiT OltuluT
si at CraioveT a nu li se face nicT una tela de supiware pentru vama ; iath
ne-ama milostivita Domnia Mea asupra-le si printeacsta domnscA a Nstra
carte II miluima ca O. fie apratT de catra numitit vamesl, a nu se suprA
pentru vama de ierbarita pe vitele ce vora cumper dela satnula lora si
se vora tat& in scaune in sata pentru ala lora alisverisa, dupa insciintarea
ce face DomnieT Mele ispravnicil judetuluT. ,5i poruncima si vou, vame-
silora, suparare pentru acesta fela de vite sa nu le faceV.-1794 Iunie 27. (1)

Resolutiunea Domnitorulul din 17 Iulie 1794 asupra anaforald Vistie-

ruluT, care area ca Ioana si Neagula, fiT luT Fronie Cbiiescu din Dimbo-
vita, aa probata cu carV dela Alex. Ipsilante din 12 Augusta 1776, dela
NeculaT Caragea din 1782 si dela Michaia-Voda Sutula din 1784 si 1791
pe numele luT Fronie Chitescu cu fratil luT loanti si Fauna, ca sunt hoer!
de nma. Domnitorula incuviintza asezarea in catastihula VisterieT la
ornduiala nmurilorti, spre a-si aye privilegiula lora. (2)

Pivnip scutitcl in favdrea mud func(ionarii, carte din 23 lidlie 1794.

Fiind-ca bolarula Domniel Melo Nicolae, 3-lea Logofilta ot Departamenta

de opta, se afla in slujba la acesta Departamenta, ne mu milostivita Domnia
Mea asupra-T si i-ama data domn6sca a NOstra carte, ca sa aiba a tin o
pivnita aici in orasula DomnieT Mele BucuresciT, insa zidire drpta a sa
si cu drepte bucatele sale, scutita si aperata de fumarita, de cAminarita,
de vama, de vina domnesca, de ortula vatAsesca si de alte angaril ce vora
fi pe alte pivn4e. (3)

Resolutiunea luT Moruzi, prin care, asupra analoraleT luT Vel Vornica
Mateia Falcoianu din 4 Augusta 1794, ordona scutirea de dAjdil a 2 feciorT
aT IconomuluT Toma, duhovnicula dela biserica Cretulescu (4)

In 26 Augusta 1794 A. Moruzi scutesce de dajdie pe Isaca Ovreiula

c6prazarula, dupa anaforaua luT RAducanu Rosetti biv Vel Post. (5)

(t) Cod. XXIII, fila 259 verso.

(2) Cod. XXVII, scara 13, fila 42.
(3) Cod. XXIII, fila 267.
(4) Cod. XXII, scara 13, fila 15.
(5) Cod. XXVII, scara 15, fila 28 verso.

www.digibuc.ro
622 V. A. URECHIA

Anaforaua luT Vel Aga si a judecatoruluT Pana Bajescula, dupa, jalba a 17

timplarT i strungarT i olarT aT CurceT, c li se cere furnarita, pe cnd eT
sunt ape'racT cu pecetluiturT gospode fiind-ca. slujesca CurteT de multI
anT. Judecata n'a aflata vre-una acta de valre in milnile jaluitoruluT, dar
a constatata ca si in alte rendurl judecata a aperata pe jaluitorT de fuma-
rita, de ore ce sunt slujbasT vechT aT CurteT.
La 19 Augustir 1794, Domnitorula aproba scutirea propusa. (1)

Dupa anaforaua luT Vel Vornica din 4 Septembre 1794, A. Moruzi scu-
tesce de dare cu rupta cane din pravMie ale luT Hagi Nazara, care fu-
sesera asezate la rupta de cate 4 talerT la sera, si ai i fosta platita per-
veisema, dar ati reclamata si Vornicula politiel a fosta ordonata la 11
Sept. 1794 sa-T scutsca de orl-ce darT i stt-T considere de CAM, iar nu de
tovaras1 aT turcula (2)

Cu resolutiune domnesca din 6 Novembre 1794 catre Vel Vornicula po-

litieT Bucurescilora i pe anaforaua acestuia, se scutesce de dajdie una
Panaita, Greet larjgradeant, care, acum la asezamintula ce s'aa facuta, ga-
sindu-se i acesta oma Ma de dajdie si trindtt sararia impreuna, fiinda i
dumne-luT biv Vel Capitana Schina ce ere. epistata AgieT, s'aa pusa, dice
anaforaua, i EAU cu talerT 3 la dajdie. (3)

In urrna anaforalel mareluT Vistiera din 9 Novembre 1794, Domnitorult

iarta de dajdiT pe Borcea unchiasula postavarulg, (WO raportula epistatuluT
fabriceT de postava i aft' VorniculuT politieT. (4)
Asemenea se iarta de bill.' Ivant unchiasula postavara, tota dupa, ra-
portula epist. fabriceT i alti VorniculuT politieT (fila 82).

Chrism's' din 2 Februar ie 1795.

Ne adeverirna Dornnia Mea din condicele Divanulul cum ell

Tufecci-basa i Deli-basa ala CurceT au avuta obiceia cu irata pentru slujba
lora venitula dela o ls, earl prin crl domnesd emir slobodf a face
la satulti CeganiT in jud. lalomica orOnduitula lora cu locuitoriT satenT im-

(1) Cod. XXVII, scara 14, flla 20 verso.

(2) Cod. XXVII, scara 15, fila 43 verso.
(3) Cod. XXII, scara 17, lila 66 verso.
(4) Cod. XXVII, scara 17, fila 81.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 623

preunA, amil datti Domnia Mea acstA carte la mnile ornduituluT luT Tu-
fecci-bap. i luT Deli.baa, ca dimpreunA cu locuitoriT de acolo fAcnda nu-
mita lsA pentru vinAtrea pesceluT pe vrsAtura de apA ce se abate pe
Pang& numitulti sail, prin ostenla i cheltuiala lortl, sA-T aibA folosulti
ce l'aril agonisi din vinAtrea pesceluT nesup6ratl sail bfintuitT de nimenT.
Pentru care poruncimu Domnia Mea i dumne-vOstre Ispravnicilora i zap-
ciiloril sA fiti insciintatl de acsta spre a nu fi opritT, ci incA sA facetT
dumnevstre diatendipsis. (1)

Anaforaua pentru iertarea de birii a lui Stamate, ce a foga nefera aici.

1.6 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii i gpd. SA fie iertatil, i

dumnta Vel Vistierit s-T faci cartea DomnieT Me le 1795 Martie 20.

Prea Ineilfate Ddmne,

Am cercetatil de jalba acesteT femeT Nita, i &ail pentru arkarea ce face

ch barbatulil eT se aflA bolnavil i. lipsita de minte adevrulti a artatti, iar
pentru cA este la mahala cu dajdia, la vremea aezAmintulul gasindu-se
fArA de dajdie s'a pusti la mahala, nefiindil la nicl o ornduialA; meteugti
are de croitorti, casA n'are; ci la rugAciunea ce face a-lii iert de dajdie
rmne la milostivirea MArieT Tale.-1795 Martie 13. (2)
Vel Vornicii.

Domnitorulti scutesce de dAjdiT pe arstea talpoplil agiesca dupA unii

servicia de 50 anT, la Martie 15, 1795, dupa raportulti luT Alex. Gherache
epist. AgieT. (3)

Pitacii din 3 Martie 1796 ceitre Vel Postelnicii

blind-ea pe Stoica biv aid doilea Vistierti, pentru slujba cea bunA care
se afla la Divanulri DomnieT Mele, uniT din rudeniile luT slujindu pururea
cu trudA i credintA i pentru rugAciunea dumn-lorii cinstitiloril i cre-

(1) Cod. XXIX, fila 15.

(2) Cod. XXVIII, scara 3, fila 55.
(3) Cod. XXVIII, scara 4, fila 50 verso.

www.digibuc.ro
624 V. A. URECHIA

dinciosilora boeriIor ve1i1 aT DivanuluT Domnie! Me le, Neamil milostivit5

Domnia Mea de Fauna iertatil ; poruncima dumi-tale ca O. se meze iar41
la catalogula boerilorii cu privilegiulti i mila ve a avutii ; de care sa aretT
porunca DomnieT Mele atatti la Visterie 616 i la Vornicia politieT, ca
dela catastihulti Vornice! 0, se *trga i sa se aeze in loculil 1u la ar-
chondologia VisterieT. (1)

Carte din 6 Aprilie 1796 in favrea Logof6tuluI dela Visterie Alexandru

Lamotescu, care din mica sa virst i 'Ant acum la ale VisterieT
Domnitorulii IT da privilegiulu urn)l scaunil de carne scutitti. (2)

Cond. XXVII, fila 45, Inventara 3, cuprinde anaforaua de iertare i de

aptirare de biril i de slujba din 1794 Martie 23, a lipcanuluT Voinea, care
se MIA in virsta lAtraneteloril i orbil i ati slujitil din mica copilarie pana
acum in acsta slujba. Pentru acsta intervine Vel Postelnicil cu anafora
la Domnitor.

Anaforaua ce s'a *alit in dosulii Abel la! Stefana Dristordnu, pentru

doi feciori ai mi sci se dea in dajdie.

16i Alexandra Constantinit Moruzi Voevodii. Poruncirmi Domnia Mea

dumi-tale Vel Vistierti sa le daY ruptre dup puterea lord in Visterie.
1793 Noemvre 11.

Ith Alexandra Constantinii Moruzi Voevodii boj. mil. Dumnd ta cm-

stilt. i credinciosa boertt Domnie! Mele Vel Vist., poruncimii Domnia Mea
s se pue in urmare acsta, cum cuprinde anaforaua dumne-luI Vel. Var.
nic5 alti politie! Bucurescilora. 1794 Maiii 1.
Vel Logof8t5.

Prea lnell(ate Ddmne,

Cu prea plecata anafora insciintezu InaltimeT Tale, c intre strainil ce-1

platesca dajdie la starostea de strain! cate 22 parale pe luna, se gasi unti
Sterie, legata cu dajdie la strain! i e46torti insuratil la Fantanele sud
Saadi, care 1-ail i platitti triminia de Ghenarie, Februarie, Martie, ci fiindca

(1) Cod. XXIX, fila 156.

(2) Cod. XXIX, fila 169 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lill MORDZI-1793-1796 625

se aflA cu ederea i cgsgtoritti la numitulg judetg, sA fie luminatA porunca

Mgriel Tale ca sg se incarce acolo la judetg cu liudele luT, gi se va scgd
din catastihu strAinilorg. 1794 Maig 1. (1)
FAlcoianu Vel Vornicti.

16 Alexandru Constantin Moruzi Voevodii boj. mil.Poruncirn Domnia

Mea dumi-tale Vel. Vistierg sg-T incarce pe la judete pe unde se gAsesct
cu ederea lorg, ins& sg-T pul dupg starea i puterea lorg. 1794 Maiti 4.

Prea Incilfate Dmne,

Cu prea plecatg anafora insciintezu IngltimeT Tale, cl din strAinil ce plg-

tent la starostea cu luna, cum qi dintre ruptail noT de aid din Bucuresd,
la cercetarea ce se fAcg mahalalelorg, s'ag gAsitti ce maT josti aretatT cu qle-
derea pe afar& prin judete i dajdia ii plAtescg aid; sg. fie luminatg po-
runca MArieT Tale ca sA se incarce judetele pe unde se afIg eclgtorT cu
numele lord i sg, se scadA din catastihil de aid i din ruptaT. 1794
Maig 4. (1)
Mateig FAlcoianu Vel Vornica.

Radu sin H. Gruia; Stang sin Sfetco, Serb! din rnahalaua sf. Nicolae, la
Zimnicea sud Teleorman, Ioanti sin Manea, cojocarg, ot. Sfiintesci, Coman
sin Manea, cojocarg, ot. tam., Marina sin Ene, cojocarti, ot. tam., sud Saadi;
Dragomirg Holteig, muncitorg, sin Radu in casa Neagului ot Popa Rusu,
la Mgruntig, sud Saadi.

loanii Holteill din sud Argesii cu Serd. Constanding Varlaamil, cd fiindii

tatd-s6O slujitorii de scaung qi murindii, numitulti boerii ail apucata pe loanit,
prddandu-lii cu tal, 11.60 apol Pali &aft cu will liude la satulg 86a.

16 Alexandra Constantin Moruzi V oevodrt i gpd. zemle Vlachiscoe.

Poruncimti Domnia Mea dumi-tale Vel Vistierule, dupg pliroforia ce daT
Domnid Mele, sa rAmgie aceig Ioang Holteig la dajdie in satulg unde este
datg de ispravnicl, insA sg-I faci porunca Dornniel Mele ca sa-Iti pue la
cislA dupg puterea la 1794 Maig 18.
Vel Logoletti.

(1) Cod. XXVII, pag. 5, VII.

(2) Cod. XXVII, pag. 13, VII.
Analek A. E. 7om. XV. Memoriik sect. .7Morice. 10

www.digibuc.ro
6 26 V. A. UREMIA

Prea Ineigate Dthnne,

Dupa jalba ce ad datd InaltimeT Tale Ioan Holteid din sud Argesd pentru
dumn-luT Serdard Constandind Varlaamd ispravniculd, artndu-ld ca, tatald
sed se afl slujitord de scaund cu pecetluitd domnescd si eld este holteid
cu capuld, neinsuratd si nedespartitd de casa tatane-so, si dumn-luT Ser-
dard, dupa ce ad mere] acolo ispravniculd, intfiiii rad prdatil cu tal: 11.60,
apoT Fad datd cu und liude la satuld s'65 IsbasesciT, si viindfi eld de a j-
luitfi MarieT Tale, i s'ad facutil luminata. porunca Marie Tale catre dumn-
lord ispravnicT ca sa, cerceteze, si de va fi neinsurata si nedesparOtd de casa
ttne-s65, sh nu se supere; acum de isnva jluesce Marie Tale iarasT,
adeca dui:A ce ad mersd cu acea poruncl, nicT o indreptare n'ad vclutil,
ci l'ad Iinutil si nou6 clile inchisil, si cum ca i-ad luatil satuld tal. 14 si
cum cli. din pricina aceT inchisorT i s'ad rpusii si und cald ce l'ad avutd,
cerndd a aye dreptate, a chruia jalba fiindd ornduita de catre Maria Ta
la mine, ca s-ld inf4isezd pe dumne-luT Serdard cu numitult jaluitord
si sa cercetezd pricina acCsta, si de este precum jaluitoruld arata, cu ana-
fora sa artil Marie Tale, cu zapciuld dumn-luT Vtafuld de Vistierie, dupa
luminata porunca Marie Tale, am facutd cercetare la Visterie si se vgclii
ca la ceivertii sma este pug.' la extractd deosebitii cu und liude, ase-
menea si la haraci, iara dela zahere este data cu satuld IsbasesciT, scriindt
dumn-lord ispravniciT catre Maria Ta pentru dinsuld rspunsfi la jalba
dintiiii ce a fostil datii, artanda a InsusT a mars(' la dumn-lort, cerendri
a-ld da scutelnica, s rspuncla pe and tal. 25, dupa aceea insusT satuld Isha-
sesd l'ad artatd dumn-lord ca este mosnnd si cu chivernisl cum se
cade, facndil cerere de l'ad data cu und liude satuluT, iara, cum ca, este
neinsuratti, adevratii este necasatoritd, numaT inteaceld judetil sunt acestil
felt' de holteT, de cate treT-clecT patru-clecT de anT, aflandu-se cu cask cu-
chivernisla lord si neinsuratT numaT ca sa nu se pue la dajdie; deci infa-
iisandu-se si cu vechiluld dumi-sale Serdaruld Varlaamil, si fi ind-ca ce-
rerea luT este impotriva, a nu fi la dajdie nicT cum pusd, ca !Ana nu
va esi inaintea Marie Tale de a i se face hotartre, eld nu se odihnesce,
pentru aceea facti aretare MarieT Tale printr'acsta anafora, ca dupa cum
va luminh, Dumnecied pe Maria Ta a i se hotari cum sa i se urmeze,
asa, i se va urna. 1794 Maid 15. (1)

(1) Cod. XXVII, pag. 2, VII.

www.digibuc.ro
 .1. botiNTA LW MORITZ I-1 798-1706 60

Pentru aqezdmintutii Armenilorii din Bucuresci de dajdia lorit, cum ad

urmeze.

Ii Alexandru Constanlinii Moruzi Voevodi Intarimil si Domnia Mea

acestd asezamintii ald dajdiilord, ca s li se urmeze dupa cum s'ad in-
tocmitd, si dupa acsta sa,-1 asezi dumn-ta Vel Vistierd la Visteria Dom-
niel Me le, de unde s le fad dumn-ta i domnesculd Nostru sinetd, care
cerd; asisderea poruncimil dumi-tale, epistatule aid camarasieT, sa le orn-
duesci staroste pe acesta care-ld cere brsla cu to de obste, prin cartea
DomnieT Me le dup. condica Divanulul.-1794 Maid 27.
Vel Logoftii.

Prea lnciltate Ddnine,

Dula& luminata porunca, ce prin graiuld InaltimeT ni s'ad data pentru

rnduld asezamintulul bresleT Armenilord din BucurescT, urmatord fiindd,
i-ama adunatti si le-amd aretatti in ce chip ad all lua si el indreptarea
la rnduld dajdiilord; cu totT dimpreuna aflandu-se, ii s'ad facutil aseza-
mintuld inteacestasl chipti adeca: paste 20 liude ce era numitl in Visterie
si 14 ajutre ale lord, mai alegendu-se spord acum dela catagrafie liude
22, scoOnduse toV aI1 cu pricini, dup curn amid g.sit si nol cu cale, ai
dupa a lord priminta s'ad asezatti 40 liude, sa dea pe sema pe talerT 1.60
vechT, iar 16 sa, le remaie ajutOre, ca O. se cisluiasca intre dinail
dupl a lord putere, i as a datii i fOie isc1it anume in Visterie
cu iscaliturile lord starostea i cu altiT; deosebitil de acsta, fiind-ca sta-
rostea ce-16 avea se afl atatu de bolnavd catil si in virsta de biStranete,
sl-a gasitd obstea bresleT lord cu alegerea pe und Sarchezii de a se pune
staroste i facd rugaciune InaltimeT Tale, ca atatu numituld Sarchezd sa li se
pue staroste, catil si unit luminatd sinetd ald MarieT Tale sa li se dea
asupra breslel lord, dupl curn si alte esnafurT ad; pentru care dupl a lord
rugaciune, i gasindd si noT cu cale, in vreme ce tote alte bresle isT ad
chrisOve, sineturT, sa fie mila Mariel Tale si asupra lord, de a li se face
und sinetd asupra bresleT lord, ca nisce Omen! si limb& strain& ce aunt,
s. aiba i eT bucurie de mila MarieT Tale.-1794 Maid 24. (1)
Vel Vistierd, Vel Sptard, Vel Vornicti, Vel Vornicd.

(1) Cod. XXVII, pag. 12, VIII.

www.digibuc.ro
628 V. A. UREMIA

Vel Vornicula cu anafora dela 9 Septembre 1794 propune luT VodA sA.
se facA porund la ispravniciT din judete ca sA aseze la dajdie pe strAiniT
attita din ceT veniV de curind call si de maT inainte si facti negota de
mosiT, cu morT, carciume si alte neguOtoril, Aka pe afarA cAtti si in 13u-
curescT, si carT la catagrafia fAcutA in Bucuresci nu s'ati aflata in orasa ci
pe afarA. (1)

Pitacti la Vel Vistiera Enache VAcArescu: VeT ved nota ce se dete

DomnieT Me le dela Agentie pentru Ioanti Comana i Macoveiti Comana, c
sudeV fiinda, locuitorT aT TransilvanieT, locuitoriT nostri dela Gherghita
sud Ilfova i-ati apucata pentru platA de birti, ltandu-le si trAsurT, zAtic-
nindu-T si din drumula intrcerel lora; pentru care poruncima dumi-tale,
ca aducnda la Visterie pe pArcAlabulti GherghiteT eatil si pe ispravniculti
judetulul de Ilfova, unde viindu fatA si numitiT 2 jAluitorT, A cercetezi
dumn ta forte cu scumpUtate inteadinca pentru acestI 2 jMuitorT: de unde
sunt de felula lora locuitorT, ataVi eT att.' si sotiele lora ? unde aunt ca-
sAtorig cu starea caselora lora ? de cnd sunt venitT aid in tr5.? de ail
fosta la vre-o ornduialA de dajdie si cu ce trebuintA sail alisverisil s'aa
afiatt Ora acum aid in irl? si care este cuvintula satenilora dela Gher-
ghita de le cere dajdie ? vlendu si orT-ce sineta vora fi avnda pentru
sudetie la manile lora si din ce vreme aunt ? MA pliroforia landu-o
dumn-ta nu indestulare deplink sl ne artT in scrisa prin anafora frA
de zabava. (2)

Carte din 29 Aprilie 1796.

Domnitorula scie cA dela o vreme incOce ceT maT mulp din ispravnicI
si altT clregatorT si zapciT, departandu-se de tote datoriile stare! lora, aa
ajunsti in vinovAtie vrednica de tta pedepsa, intrnda cu o rea urmare a
lu si a face din locuitoriT Ore! omen! nedajnicT, fAcndu-se pArtasT sta-
pfinirel, la care numal este datA acstA deplinA putere, si cu acesta chipa
raelele imprAtescl se data de cAtre aceia pe la uniT alta poslusnicT si slug!,
in cfita au ajunsti ceT mulcT si toti de obste a aye, afarl din poslusniciT de
pe mosiile lora strAine ale altora stApnT locuitorl de a! tereT, luinda bira
dela dinsil cu o asem6nare a domnieT, intinclndu-se cu acstA cutezare
si multI altiT dela sine a face nedajnicT pe locuitorT si, a-T stApttni eT, ne-

(1) Cod. XXIX, file 43 verso.

(2) Cod. XXVII, scare 16, fila 20 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORCZI-1793-1796 629

multAminduse nici cu OmeniT ce s'afi trecutg cu vederea la asezAmintil,

care-T numescg poslusnicT, numire ce domnia nu o cunOsce incA. Deci,
Domnitorula, nesuferindg asemenea fapte, poruncesce Vel Vist., sA trcA acesta
pitacti in condica VisterieT si sA-l fact cunoscutg prin copil tuturord sluj-
basilorti VistierieT i tuturorg ispravnicilorg din judete, Ca sA se trcA
de condicaril si samesa in condicele de acolo si sA scie cu totiT a de
acum inainte dcA vre-unula din ispravnicT va cutez, sag cu nume
de schimbare, sag cu nume de implinirea celoril mortT, a tla cuivall vre-o
raia de a imprAtieT poslusnicii, slugA sag scutelnicil, ma poruncA, unulg
ca acela nu numal cu necinste va fi lipsitg din dregAtorie, dar si din pro-
nomion boerieT sale va fi cad utti, ca ung nevrednicti de acstA numire si stare,
si scutelniciT sn i poslusnicil se vorg lu pe sma domnieT, judecndu-T si
cu pedpsa cea cuviinciosA. Asemenea si verY-care de orT-ce stare ar fi
si de sine va cuteza, a lua, din raelele imp6rAtescT si fArA scirea ispravnicu-
luT ca sA-I stApansa, si BA le iee bird, cu asemenea pildA si resplAtire se
vorg invinovAti si se vorg pedepsi. Dar zapciiT plsilorg ce se vord in-
vinovAti cu acstA urmare a da poslusnicT slue si scutelnicT cuT-va fAr5.
de poruncA, nu nurnaT cA se vorg pedepsi cu ocna, dar incA si In dajdie
cu locuitoril birnicT sA se socotscA; asemenea si samesiT si condicariT ju-
detelorg, carT sag insiT eT se vorg indemnt la vre-o asemene urmare, sag
sciinda si v6clndt cA se urmzA do cAtre ispravnicT si zapciT, nu vorg im-
plfni datoria lorg a arta,, cu asemenea pedpsA se vord judece,, rmaindg
el in dajdie, lipsitT de tote milele si privileghiurile domnescI si de totT
OmeniT ce vorg aye scutelnia cu porunca VisterieT lasatT pentru slujba
lorg; nu cu maT putinA pedpsA se voril judeca si ceT din matca VistierieT,
ce vorg fi atinsT sag cu sciintA sail cu fapta la asemenea urrnArl de acum
inainte; iar cand verT-care din orT-ce stare, pAzindu-sT datoria credinteT
lora, vorg face insciintare child vorg simti saii vorti ved a nu s'ag
pAzitil de cAtre orT-cine porunca acsta, si WA sciinta si porunca VisterieT
s'ail data cuiva-sT poslusnicT sag scutelnicl, din cliva ce s'ag scrisg acestg
pitacg, acela cu hotArire sA scie, cA fiindu in stare de boerg sag cu alta,
ornduialA, se va impArtasi din scutelnicil aceluT ispravnicg sag a aceluT ce
va primi a 1u fAra de porunc5, raele imprAtescT, iar fiindg din starea
dajnicilorg, va fi iertatil si slobodg din dajdie. (I.)

Dumn-vstre ispravnicilorg ot sud Dimbovita, Vlasca, Muscelti, Argesii,

Oltu, Teleormang, sAnAtatel V6 facemg in scire ca. la Domnia Mea ag datg
ja1b5, eel ce sunt ornduitT de cAmara DomnieT Mele a stringe obicTnuitulfi

(1)Cod. XXIX, lila 176.

www.digibuc.ro
630 V. A. UREMIA

ploconuld cAmArAsieT, a impArti coturT drepte, pecetluite si cotArituld pe la

negutatoriT ce vindil marfa cu cotuld, cum-ca, ordaniI dela Cmpulungd
si negutatoriT dela Pitesci i dela Slatina, ce Led alisverisd de marfA cu
coturT pe la tergurT, nu se supund a primi coturile si a plati ploconult,
cu pricina a unit sunt privileghiatT si a4iT sunt la nmurT, cerendd a
se face porunca Domniel Male, dupre cum s'ad facutd si in anuld trecutd,
ar6tandu-ne de vclumd Domnia Mea si cartea DomnieT Sale fratele Michaid
Voda. Sutuld cu let. 1791 Octomvre 29. DecT fiind-ca, coturile se dad
pentru dreptatea de obste, a nu se face inselAciunT noroduluT la vinclarea
mantel lord cu alto coturT mid, si fiind-cl acsta nu este urmatere tot-
deauna, ci numaT odata acum li se da, aceste mesurl, ca cu aceste A vin4A,
iar nu cu altele, cad nu intrA in privileghiuld orlsanilord nicT ald altora,
precum nici ploconuld nu se cuprinde asemene in privilegiuld lord nicT
este urmAtord pe totti anuld, ce numaT la cAmArAsie noua, de aceea sunt
datorT de obste catl vindd marfa cu cotuld a primi si fait de voia lord co-
turT si a da obicinuituld havaetd, cum si ploconuld asemenea a-lii plati, iar
CampulungeniT ce ad chrisovuld DomnieT Mele ad a fi aperAT numaT de
cotAritu ce cuprinde in chrisovuld lord, care este pe totd anuld. Asisderea
s'ad mg aluitu DomnieT Mele orendui%il pentru sudiff, cum ca, nici el nu
vord a plAti obicinuituld plocond si a primi coturT: ci pentru suditT pc).
runcimd Domnia Mea, ca stApaniT pravaliilord O. platescA si havaetuld co-
turilord si ploconuld, si child tocmesce pravalia la sudit1 isT va cere pre-
tuld; ci dar inteacestd chipil urmandil A avetT a da ajutoruld celd cuviin-
ciosii orenduitiloril cAmArel si A le facell implinire dela fietes-care.-1793
Maid 6. (1)

Poruncd catre d-lui Hatmanulic Costache Caragea, Cairnacantut4 Craiovei,

pentru fumaritulii nidndstirel S-tului Panteleimonic

Cinstitd i credinciosd boeruld DomnieT Mele, dumne-ta hatmane Cos-

tache Caragea, Caimacamule Craiovel, AnAtate ! Fiind-ca fumArituld d'aieT
dupa Oltd, care este milA a mAnAstireT S-tuluT Panteleimond, Ne pliroto-
risimd Domnia Mea ca. rad avutd cumpratd Grigorie CApitanuld cu cate
5 judete dupA cuprinderea cartilord vechT, si dupA acestA cumprAtere,
bine l'ad vindutil si eld la altil, poruncimd dumi-tale, ca pentru anuld tre-
cutil sA nu fie supratd, nicT eld, nicT chezasuld luT, nicT cumperAtoriT la

(1) Cod. XXIII, fila 51 verso.

www.digibuc.ro
 D OMNIA Lill MORUZ I 1793-1796 631

carl ela a vIndut, spre a intOrce banil ce aA luat, ci s li se (lea bunk

pace. Iar pentru anulil de estil timp i de aici inainte, poruncirnti Domnia
Mea ca intai s fad dumn6-ta cercetare forte cu amruntult cum s'a
urmatil in totl ce1-laltY anT anI maI inainte, de a fostil adeca furnaritti i
intr'acele 5 judel,e si de sunt prin tote satele, sad numaT in trgurY i orase?
si de ail platitil in tocl aniT ? i pliroforisindu-te bine de obiceiulti celti ade-
varata care se va fi urmattl, s. aibT a insciinta DomnieT Mele pe larga ;
de care asteptamil r6spunsil fail de zabava.-1793 Martie 9. (1)

Cu pitacti din 18 lunie 1793 Moruzi trimite mumbasirti sa cerceteze

i sa, impedice pre podariY, earl ati in arenda podulil de pe mosia CorbiT
de pe apa Argesulil (Vlasca), de a lila brudind dela carele ce tree(' cu
sare domnsca, cate 15 si 16 parale de caril. (2)

S'au facutil porunca la ispravniciT OltuluI cum ca s'ag insciintatil Dom-

nia Mea, atatti din jlbile altorti trecatorT i neguOtorY, cum si la capanlail
ce le este trecerea pe podula dela Iptescl pe apa Oltulul, cum ca po-
claril i aceI ce tinti podulti nu urna6z5, obiceiuluI ce a fostti a lua, de
caril de boT cate 5 parale si de carti cu 4 boY Ate 10 parale, ci facil mult
necazti trecgtoriloril cu cerere cle plat& nesuferita de iea de caru cate 70
de parale i pang. la 2 leY. Li s'ati poruncitil strasnicil ca BA le (lea po-
runca i nizami i O. nu ingAduiasca a lua maY muitti deckt cate 5 pa-
rale de caruld cu 2 boY i ate 10 de carulti cu 4 boY. Iar de voril maI
face urmare impotriv, pe acela ridicandu Iti sa-la aduca dreptil la Maria
Sa, ca s i fad, caluta pedpsa. (3)

Carlea biserkei Agescii pentru decrial% dela Skcm-Rimnia.

Dumn6-v6stre boeriloril vinricerT ot sud Slam -Rimnicil, sanatate !

Fiind c biserica i aga dela Agescl prin chrisve domnesa ail a lu
milk de vinaricia dela toll eel co ati vil i platesctl vinarichl dinteaceste
pop:ire, adeca Putreda-din-dealtl si din vale, Herscil, ZabraleY, RaducesciI,
Belciugata, MatinenY ; dela aceste s se iea vinariciult1 totil de vadra po
banT 5 si parparult1 dupa obiceid, dela cate dintr'aceste pop6re nu vorti

(1) Cod. XXIII, fila 16.

(2) Cod. XXVIII, fila 84 verso.
(3) Cod. XXIII, fila 122 verso.

www.digibuc.ro
632 V. A. IIRECHIX

fi armAsesci ; iat trimise epistatuld case! dela Agesci, pe , care

viindt aicl i arkandu-v porunca acsta dupA ponturile domnesci ce sunt
date, BA ib voie ca impreunA cu dumn-vstre sA umble sA scrie vinA
riciuld dintr'aceste popcire,i cacT bani se vord face, stringendu-se, sa.-T
dati. Ci dar ash, vetT urma negresitti. 1793 Sept. 19.
Tota cu aceiasI data s'a data aceiasi mill de vinAriciti si la mosiile ce
posedA biserica i c:61a din Agesci in judetele Secuienil, Oltulul si DIm-
bovia. (1)

Slujitorl cars a pierdutii 1000 taleri din banii Visteriel.

PlAtesce totd stdguld slujitorescii, ca fie-care s se ingrijescA i sA se

povatuiasca unuld pe altuld cum trebue s umble in slujba domnscA, i
el cu eine vord ave, sA-s1 caute in urmA 22 Octomvre 1793. (2)

Carte deschisA din 11 Iulie 1795 cAtre locuitoril din Focsani, alAturandil
cartea Metropolitulul cu und infricosata blAstemd, ca sA se dea de fat celd
care va fi gAsitti taleri 3000 a! hasneleT, pierdut1 intre mAnAstirea Sf. loand
de dincce de FocsanT i o altA mAnAstire de dincolo. ColAcasuluT s i
so dea tal. 500 de cAtre ispravnicT, i dupA dreptate era sa-T plAtscA et
ace! ban! si Maria Sa, sincatavasis fAcndu-le, poruncesce ca pe jumtate
sA-T plAtCsch. (3)

In cod. XXIII, fila 165, este o trimitere de stinjenti ca otodeld.

22 Octobre 1793.

Thrguld de sub dealuld Pitescilord sA deae de prAvAlie Cate und talerd

dupa obiceid (4). Ve0 Docum. dela pag. 320 din torn. V.

IO Alexandru Constantinil Moruzi Voevodii i gpd. zemle Vlachiscoe.

Cetindu-se inaintea Domnie Mele, atatd insciintarea ispravniascA, catil i
acsta anafora a dumn-luT cinstituluT i credinciosil boeruld Domniel Mele

(1) Cod. XXIII, lila 146.

(9) Cod. XXIII, fila 164 verso.
(3) Cod. XXIX lila 90 verso.
(4) Cod. XXIII, fila 166.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 633

Vel Vistiera, se v616 ca la tote cererile Nioslil earl facuta indestula cer-
cetare, i la nici una nu i s'aa cunoscuta cererea de cuvinta drepta, intaia
cA sunt din cele urmate in iutOla vremeT de razmirit.A, $i a doua c s'ail
cunoscuta de in$elatora, umblanda fugara and la una judeta and la
numaT i numaT ca s null dee dreptula dajdieT luT, ce-la ajungea
cisla stenilora ; drepta aceea intarima Domnia Mea anaforaua aceasta, si
hotrima sa ramaie nesuperatT sateniT ot Campulungnea de teal cererea
NicoliT. 1794 Aprilie 26.
Vel LogofiSta.

Prea Inaltate Dthitne,

Cu acsta alegere a dumne-lora ispravnicilora din sud Buz6a, ner6mAindil

odihnita Nicolae Monaca, aa pornita apelatie atre Maria Ta, i ornduitula
zapcia Vatafa za visterie, infali$anda pre amindoue partile inaintea mea,
am intrebata pe Nicola la ce nu se odihnesce i ce are a rtSspunde im-
potriva? i altele nu Vise, far numaT tota acelea care le aa r6spunsa qi la
judecata ispravnicsca, unde la nicT una nu are dreptate a cere, pentru ea
de$i Vice ca acelea o suta dou-VecT oT i s'aa prapadita din prieina s-
tenilor, caci rad luata pre dinsula dela oT de Fad trimesa in podvec11
a remasa nepustite peste campil, dar satenil impotriva artara, a nu le
pazia Nicola, ci avea, doT ciobanT, i atunci mersese numal O. le vacla,
dupa cum nici insu$I nu putif tagadui c mi le pazia ela, ci Vise a a
avuta ciobanT pazitorT $i la acsta se cunsce a nu i s'a prpadita din
nepaza, ci din intimplarea vremilora, fiindii fosta atunci iarna forte grea;
pentru laptele dela o suta cincI-VecT manzarT, ce arata ca, Lau luatil 65-
teniT, cercetanda in ce vreme a fosta, cu tote a sateniT Visera cit oile
le-aa pogorita din munte dupa Santa-Maria mica, and se intarease oile,
dar si insu$1 marturisi ea le-afi pogorita dup0. Sfete Ilie, care nicT atuncT
nu da oile lapte, i rti face acesta cerere; pentru artarea ce face ea 05
era birnica de judeta RimniculuT qi nu s cadea, a-la supka sateniT de Buz61.1
a-la pune la dajdie, avnda i cartea Domnuld Mavrogheni ca sa nu lii
supere, am v6cluta acea carte a lul Mavroghene, cu MA. 1788 Octomvre 5,
si macar cit poruncesce ispravnicilorri de Buz6a sa nu-la supere, fiinda
birnica din judetula Foc$anilora, dar nu are aceea Mel una temeia, pentru
ca ela cu Vece Vile maT in urma aceT cart1 Wail pusa $i a luata zapisa dela
maim satenilora ot sata Cimpulungenca sud BuzOa, tocmindu-se a fi sa-
Ong ala lora intr'una ana tal. 15, si cu acesta zapisa ce a luata a stricata
puterea cartel lul Mavroghene, fiind-ca ela singura a vruta de s'a &cuff.'
tocma$5 la acesta saUl, i sateniT ca pe unit birnica ala lora ill apucati

www.digibuc.ro
634 V. A. IIRECHIA

de ornduelile ce ieseA pre Ora, maT virtosil cu zapisul scrisa numaT in-
tr'un'a antl tal. 15; iar alfi doilea ana icti sateniT ch l'ati bagata in cisla
ca pre unit Weal, i celea luate de eT sunt dupa implinirea anuluT, ne
supuindu-se a r6spunde ceea ce-Itt ajungea cisla, si cand sedea in judetula
Rimniculul arata ca prta dajdie la Buzati, si cand mergee, in Buzau dicea
ea Ora birula in Rimnicti, i asa era inselatoril de ddua judete. Pentru
aceea, de vreme ce elti dupa zapisulti ce a luata dela stenT era bunit birnica
ala satuluT Campulungenca, si de vreme ce Mat avutu statornicie i cu
viclesuga umbla in amindoua judetele, ca sa nu deie bira nicairea, parerea
mea este ca sa ramae pagubasti i sa nu i se dee nimica inapoT, ca BA se
invete minte a nu maT face alt data una ca acsta, si a fi spre pilda i
altora ce vora cugeti a urin asemenea ca dinsuld; iar hotrirea rmane a se
face de catre Inaltimea Ta. (1) 1794 Aprilie 24.
Vel Vistierula.

Piktcti din 6 Iunie 1794 edtre ispraunicil din Ilfovti.

Pentru 40 de maldararT ce sunt ornduig de aducti maldara la grajdula

ComiseeT, pentru ca sh nu fac la cositula livedilora pricina, Voda ordona
ca fies-caruia maldrara sh-T datT adeverinta dumn-vOstre, cu aratare de
ate care maldara are sa aduca, si de unde anume are sa, taie maldara ?
ca s5, tie acsta prin sciinta dumn-vstre i sa nu se intimple alte neo-
ornduelT, adeca cu nume ca s aduca maldra la grajdula domnescti, s
taie fies-cine si s strice livedile, fall a nu se aduce maldarti la grajdula
CurteT domnescT. i asa sa pazitT ornduiala, de a nu se tace pricina i ne-
dreptMT obstieT. (2)

Naziril Epitropiel presinta in 8 Sept. 1794 anafora Domnitorulul pentru

stabilirea de brudina in folosuld CutieT la podulti dela CalugarenT, facuta
cu cheltuiala domnieT. Se fixza prin resolutiunea DomnitoruluT dela 25
Oct. 1794 urmatrea brudina : dela jugula caruluT incarcatil orT cu boT
sati cu caT, 6 banT ; de juga de carti decerta, 3 banT ; dela vitele : vacT,
boY, bivoll i catirl ce stint pentru negutatorie, 2 banT.
Epitropil maT propuseser si ate 1 bana de vitele marunte (oT, capre,
rimatorT) si cate 3 banT de omulti calare ; dar aceste le-au stersti Domnito-

(1) Cod. XXVII, pag. 12, N.

(2) Cod. XXIII, fila 255 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIU moeuzi-1793-1796 635

rulii. Epitropia se insArcinz, primind brudina, sl intretinA qii podula pe

viitorg. (1)

La 16 Septembre 1794 Dumitraco Racovith Bang ei Constanting Fili-

peseu Vistieril reclamA lul VodA, ca, in contra vechiuluY obiceiii ca boe-
rimea sl, nu plAtscl cAminAritil, acum dela elreiumele dupA moqia lora
Bucovil (Saacg) se cere cAminAritg, sub cuvintg cl, acele cArciuml aunt in-
chiriate la altt neboerT, dar vinulg dela aceste carciume este din viile
nstre, iar nu strAine.
VodA pune resoluciune in 17 Septembre 1794, ca EA se ordone isprav-
nicilorfi A amintscA celoril ce stringil eAmin/ritulii, cl nu ail a lul acstA
dare dela MetropoliT, EpiscopiI, mAnAstirl mail, boerY dela Vel Bang pfinA
la Vel Clucerg de arie ei dela jupinesele vlduve a! cArord bArbatT ail
fostg velitY boierY ei dela eel scutitl cu anume chrisve. Decl eh nu supere
clreiumele celor 2 boierI reclamantf. (2)

Pitacg din 25 Septembre 1794, autorislndg pe biv Logofltil Radu Go-

lescu, intreprinptoruld slujbeI dijmArituluY pe 1794, din Arge5, sA rn-
duiascl. cercAturA: if dAmg voie de 15 Vile numaY, ca sl string& rAvaqele
slujbaeilorg, ca sl constate dee& aceia nu l'ail furatil in percepere. Dom-
nitoruhl ordonA ispravnicilorg sA dea ajutorg rnduitilorg cercAtorY aY hoe-
TuluI Radu Goleseu. (3)

5 arti deslegate ecitre ispravnici ot peste On si alta legatei ocitre dumne-

114 Caimacamul Craiovel, pentru cercdtura vithriciului.

W facema in scire el clumn-luY cinstitg qi credinciosg boerulfi Dom-

nid Mele Radu Golescu biv Vel Logof6tfi, cumpratoruhl de ilsttl timpil
alil slujbeI vinAriciuluf de peste Oltg, a jAluitil DomnieT Mele cum el sluj-
baeil ce ag fostil ornduitl arg fi Mouth sfeterismos i furtiagg din slujbl,
din care i se pricinuesce o multA pagubA, i a cerutil Domnie Mele de
a aye voie numaY ca sA stringA dela locuitorY rAvaele slujbagilorg de
vinAriciil ce a plAtitil cu 00. cheltuiala dumn-luT, fArl. de a nu se supra
locuitoril intru nimicii. Dupa a cAruia rugAciune qi cerere, cercetndu-se
condica DivanuluY ei vlOndu-se cl, ei altA datA s'a mal fostg datil acstA

(1) Cod. XXVII, scara 17, fila 46.

(2) Cod. XXVII, scara 17, fila 8 verso.
(3) Cod. XXIII, fila 276.

www.digibuc.ro
636 V. A. UREMIA

poruna cumperAtoriloril de vinAriciil de peste Olt5 spre descoperirea fur-

tisaguluT slujbasilor, poruncimfi dumn-vestre ca sA dag sloboclenie orn-
duituluT dumne-luT nu ca sa. aibA voie de a face vre-un5 fold de
urmare mai mult, ci numaT ca sl stringA rAvasele slujbasiloril dela lo-
cuitoril ce a plAtitil vinriciul, pe care sA-1 intrebe ca s arete in ade-
vr, cu frica ml Dumnecleti, cap banl a plAtit5 ? i sA-1 trcA in dosulil
fiesce-cAruia rAvasti, care rAvasil, stringendu-le OW, s dea altele in loci',
WA a superb. insA pe locuitorT nicT cu parale de rAvasil, nicT cu conace
de ale mAncAreT, nicT sA le facA vre-o smAcinare, sa chtil de putinA su-
perare in vre un5 judegl, cA se va pedepsi.-1794 Oct. 8. (1)

Pitacit la dunutd-lord ispravnicit ot sud Misceli sdndtate!

Am5 veclutil Domnia Mea insciintarea ce Ne faceg, dimpreunA cu 2 copiT

de cArg domnesci ce Ne-ag trimesil, una pentru mAcelariT cad a scaune
de came in tergula Pitescilor, i alta pentru alto talerti unulti havaetti al
ispravnicilorg dela prAvAliasil din numitulil terg5 aRt Pitesciloril; ce catil
pentru mAcelarT, ye poruncimil Domnia Mea, ce. de n'ail avutil vinAriceriT acest5
obiceiil care-15 pregindirisesca acum dela scaunele din Orel i n'atl plAtit5
mAcelariT nicT ant, nici antergl, nicl maT inaintea acestel trecute rAzme-
rig3, nici acum se. nu plAtesca, i dumn-vOstre se.-1 pedepsig i sa-sT caute
vinAriceril nurnaT havaetulil dela scaunele de prin dealurT, carl nu aunt pri-
vileghiag cu cArg domnesd dup ponturT, la care acele scaune, care li se
cade, dupit ponturT, sA nu fie poprig. Iar pentru acelti cAte talerti unula,
de vrerne ce vecluiti cartea Domniel Sale fratelul Michaid VodA Sutu, cu
hotAritA poruncA, ca de un lucru obiclnuit, aveg voie a ye lu acela
cilte talerti unul5 ; insA flind-cA socotimil cum ce, nu urrnzt a fi tote
prAvAliile de o potrivA si de o stare, si cu acesta s urrnz a. nedreptate celoril
cu prAvAliile preste si mid, pentru aceea ve poruncimil ca s faceg cum-
pnire la acsta, pAzindil dreptatea, ca sA nu vie jalbA, si liY sAratosT.
1794 Octomvre 8. (2) (Vecll torn. V. pag. 320).

La 25 Oct. 1794 Al. Moruzi fixzA brudina, adecA plata trecetorilor5 la

podul5 dela CAlugArenT i Folosteca, in profitulfi cutiel EpitropieT :
6 banT dela jugulil dela care, oil cu boT sa5 cu caT, incArcattl de orT-
ce material5 i povarA.

(1) Cod. XXIII, fila 284 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 283.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 637

3 banT de jugd de card deertd.

2 banT de vitele de vaci, boT, bivolI i catarT ce sunt pentru negutAtorie.
Dela chirigiiT ce aducti mArfurT, cal impovratT de negotd i Bunt chirigiT,
care unuld are 3 i 4 cal sad maT putint, sad maT mull. Acetia de fiesce-
care cald impovratd, sa aibA a da cate 1 para. (1)

Pitacd din 8 Septembre 1795 catre Vel Spatard, motivatd de anaforaua

Vorniculul Bucurescilord cum ca la cercetArile ce facd zapciiI VornicieT
prin mahalale pentru dajnicT i pentru eel ce se OA fAr nici und cAp6tAiii
spre a intra la ornduiala, se impotrivescd unit cu nume de seimenT i de
slujitorT i de bresla spAtAresca, dei nu ad nicT und feld de sinetd, qi
ocrsct i isgonescil pe zapcil pe de o parte Domnitoruld cere SpA-
taruluT sA ordeme la tote breslele spataresci a nu se impotrivi la cercetArile
zapciilord VornicieT, ca pe catI se numescd de bresla spAtArsca gra de a
aye und sinetd la mAna lord, luAndu-le numele i mahalaua in scristi, sA-T
arate la Spataruld i acesta sA aibl a face cercetarea lord dupa ornduiall,
iar pe de alta poruncesce stranicti, ca totT cAtT se vord gasi purtfindd Ca-
iafetti de neferd, afara din deliil i tufecciiT Curtel i din neferil SpA-
tAriel i AgieT, sA trimitT sa-T primp i luandu-le armele sti le taie caciulele,
sA-1 ridice portuld de neferd i sa-T i bath.
In acelal sensd i la aceiaT data s'a scrisd la Vel Camarati pentru
uniT, ce cu nume de deliT aI CurteT, se impotrivescd zapciuluY VorniculuT
de all plAti darea qi ad spartd qi grosuld_ca sa saga din eld pe und pre-
tinsti delid inchisd. (2)

Epitropia obtireT cu anaforaua dela 28 lanuarie 1796 vestesce cA, con-

formindu-se ordineT DomnitoruluT, a insciintatti velitiloru boerT, cA eine
voesce a fi muteriti sA vie la Epitropie, fiind-cl este sA se maT strige
slujbele vorniciilortt din 12 judete, i butAritulti i venituld poduluT toptanil ;
i cap ati voitti din dumn-lorit viindti astA4T, s'ad strigata slujbele de 3 orT,
dndti i uniT i alil, panA s'ad urcatil la tal. 15.500 i ati rmasu asupra
dumne-lul Vel Vornicd de Tera.de-jos Radu Golescu, i baniT sA-T rspuncla
in 2 cAtiurT, adeca acum inainte pe jumtate i peste 6 lunT sa istevescA bang.
Domnitoruld aprobA acestA licitatie. (3)

(1) Cod. XXIII, lila 289.

(2) Cod. XXIX, fila 110 verso.
(3) Cod. XXXI, scata 1, fila 81 verso.

www.digibuc.ro
638 A. IIRECRii

Cdrfi legate la vcitasii de plaii4 pentru soimi, din 5 Mails 1793.

Se certi din plasa Loviste (Argesd) 2 soimT, 1 din plaiulil Arifel (Argesd);
din plaiulil Nuc Orel (Musce15) 2, din plaiulti DimboviteT (Muscelti) 1 ; din
plaiuhl IalomiteT (Dimbovita) 1, din plaiuld DImbovita (Dimbovita) 1 ; din
plaiulti Prahova (Prahova) 2; din plaiulti Telejen (SecuenT) 1; plaiulfi des-
pre Buzeil (SecuienT) 2 ; plaiulti PIrscovuluT (Buzeil) 1, din plaiulii Slani-
culuT (Buzeil) 1. (1)

2 Math 1794, 2 Maid 1795, 5 Math 1796. CartT legate la vataseT pentru
soiml, din 5 Math 1793. (2)

Pitadi din 22 Maiii 1796 catre ispravnicii de Jiu-de-sus.

Domnitorulil 41 insciinteza ca, Intorcndu-se Tutungi-basa dela Corja

fAcii araare prin tacririi, cum cA locuitoriT aceluT judeta cu mare jale si
mfihnire i s'ail plansti, ca sa arate la domnie pentru Iancu Ghiolbeatil. Pol-
covnicil, ce ail fostil taxildarii cu slujba vinAriciuluT inteacelii judetil, cA
dupa ce le-ad luatil cate 2 parale de vadrA, iar nu c'e.te 5 banT dupA pon-
turT, i-au IncArcatil si la glece 4 vedre -si. deosebitil apol la plata banilord
le-ad facutil socotla pe bani vechT, liana' leulil adeca pe 44 parale, pAng
Inteattal cA bucurosT ail fostil locuitoriT O. sT dea vinurile dreptil baniT
vin4riciulu1 si sa se mntuiasca de acele jafurT, iar elli ail refusatil vinu-
rile, clicndil ca n'are ce face cu ele, si n'ati data locuitoriloril rsuflare de
ail fosta eT silitT Ball vinda vitele Para de pretti, si ash, dela uniT ail luatil
vitele lord dreptil haul, dela altiT ati luatti lucrurile si peticele ce ail
avutil si le-ad vindutti far de pretii. Voda se mira de asemenea fapte, ea
cum de n'ag insciintata despre ele domnia, decT poruncesce s se fad.
cercetare serisa si prin ()menl strainT adiaforT, sa se afle suma jafuluT si
a pagubeT acute locuitoriloril peste ponturT. MIA va veni resultatulil cer-
cetAreT, pe numitula Ghiolbeatil Domnitorulil a poruncitil CaimacamuluT de
Craiova Baal tina inchisti acolo. (3)

(1) Cod XXIII, Illa 63.

(2) Cod. XXIII, fda 244.
(3) Cod. XXIX, fila 189.

www.digibuc.ro
 MAMA, LIII MORM-1793-1796 639

Pitacti atre SpAtarulti din 12 Iunie 1796, s constate cA podaril dela

podulti CopAcenilorit de pe mcBia PaharniculuT Varlaamil, i anume unfi Ni-
colae ArnAutulii, cana ald Paharniculul, a fAcutil mare suprare cArAusilord
de Bare Bi drumetilor negutAtorT, lund pentru podil dela carele impo-
vArate negutAtorescI ate 15 pia, la 30 parale, lucru nesuferita au4u1u1
domnia Ace la arnAuta a venitil acum in Bucurescl Bi a lAsata in lo-
cult' luT alcf arenclarT. Domnitorulii ordone. SpAtaruluT BA gAssce, pe acelif
arnAutii i BA-la bat e. la falangA cu 100 toiage pentru clisa yin& (1)

Pita CA la Metropolitulii, la Vel Banff .Gherache, Vel Vistier Moruzi, Vel

Vornicii Brdncovnu, Vel Logoptil de Tra de-sus Filipescu, biv Vel
Vistieri Ralet, biv Fel Cdmdrasii .Nicolache.

Fiind-eA rposatulti Vornicil Scarlatil Grecnu, dnclu-BT obnsca da-

torie, n'att apucatti sA inchee socotelele Epitropiel de anulii trecuta ltu
1793, pentru care scriemil P. Sf. Bi d-vOstre boeri1ori, ca adunndu-v la
unif loo, sA aducetT pe sameBulti EpitropieT inaintea d-vstre ca sail dea
socotla, atetil de venituhl anuluT trecutii, &eta Bi de cheltuialA, arandil
sineturT de tote daturile, i fiind dupA ornduial, BA se adevereze soco-
telele de Pr. Sf. Bi de dumn-vOstre ca BA fie sciute EpitropieT i cuno-
scute dupA vremT. 1794 Iunie 1. (2)

Cartea legatd la Slam-Rimnicii.

Fiind-ca horilca din Ora leBescA este oprita de a intrA in trA, iatA v6
poruncimii strapicii ca sA nu ingaduitT macar o orA a ine aid in ti-
nutulti Domnin Mele. Angderea s cercetatI de a afla acum uncle-van acea
horila adusl din Ora leBescA, sA ve' pliroforisitT &AM sumA este ? la cine
anume? de and este adusA ? l cu ce mijlocii de slobolenie? Bi de o parte
sA opritT a nu se vinde, de alta sA insciintag DomnieT Mele. Lfinga acsta
ye (lama in scrisil Bi pentru rndulii poverneloril de rachifi ; cu totuRi aunt
oprite de a mai lucre. Bi a nu se cheltui zaherelele de hranA la lucru de
buturA. Pentru care ye poruncimil iarABT, s nu ingAduitT pe cine-van a
face povarna i a lucre. rachiii Bi horilca din zaherele. Pentru c de

(1) Cod. XXIX, lila 199.

(2) Cod. XXIII, lila 262.

www.digibuc.ro
640 V. A. UREMIA

cercetatl 'i de yeti afl pe cine-vaT cA are povarnA, st.lt oprip; pentru
cl de voma aucli intealtg chipil, bine sA sciV c& veV fi vinovaV de pe-
&TM, i fitl sAnAtoT.-1793 Fevruarie 23. (1)

Pitac cAtre ispravniculil de Ialomita i de Ilfovil din 10 Maiil 1793,

dup& jalba vamequluT de UrzicenT i Oltenita, CiochnescI i LichireseT,
pentru ceT ce vinda bucate de zaherea la eel ornduitl de dumne-
lora boeriT zaheregiT, cl nu plAtescd vaml pentru acstA zaherea dom-
nscA. Domnitorulil ordonA sA continue a fi scutitA acstA zaherea de
vamA, filrA numaT dela alt.( cumprAtorT ce voril fi, orl pentru a o aduce aid
la Bucuresci safi la alte trgurT, pot(' a-sT cere vama cea obieTnuita dup
cuprinderea catalogului. (2)

MAmularil dela Argeii dal luT A. Moruzi jalbA cA. ei, carT se chiverni-
sescfi cu marf& de m'eruntiurT : mtase, mArgele i alte mruntae, cand
mergil pe la balciurT de prin judete, aunt -suprMT de vameT, earl le ieail
cate 40 de banT de blci, iar belga ate 10 parale cle mAmularil. i pol-
covniculil de judeta cat& pte s& le iea, asemenea zapciiT plAeT in care se
face balciuld le iea banT. MAmulariT aratA cA de asemenea dan a fostil
scutitT prin chrisovii dela Alexandru Ipsilante, dar cA chrisovulil rat perduta
in vremea azmiriteT, i se rilgA sA li se reinnoiascA dupl condicA, ca sA
nu platsca decal vama. Domnitorulii, in 18 Maiil 1793, ordona ispravni-
cilord, capitaniIori, zapciiloril i vameiloril sA nu maT supere pe mAmu-
larl cu nicT o cerere sub nume de obiceig i de havaetii, cacT eT nu ail de
a plati cleat vama dupa catalogil. (3)

Carte din 2 lunie 1793 dup& jalba lul Anton& i Grigore Vameil din
Dimbovita impotriva polcovniculuT de judetil, aca iea vamA maT multil de
cat eT, i speriinduse neguOtoraiT de jafurile lul, sT-al pArAsitil tergurile
0 se zAticnesce venitulit vAmel. Acsta confirm& i maT multi negutAtori
cA polcovnicul, peste vama legiuit& ce a sA plAtescA la vameil, Bunt
datorT a plAti PolcovniculuT cate 2 Ora la 3 lei de mil de pesce i eke
3 oca de pesce de caril; asemenea cate 1 leu i cate 2 sail 3 oca de sare
dela fie-care card ; de eke tal. 1 0 5h, i cand mere la sbo-
ruri, le iea cttte 10 parale, lucru ce nu s'a maT urmatil nicl odata. Moruzi
trimite anchetA. (4)

(1) Cod. XXIII, fila 2 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 66.
(3) Cod. XXIII. fila 62.
(4) Cod. XXIII, fila 71.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN monzi-1793-1796 641.

Poruncci cdtre vameqii dela Giurgioni pentra marfa ce merge la Craiova,

a nil o vdmui acolo.

Slugilore omnieT Mele, vamesilore dela schelele GiurgiuvuluT, Iiind-ce

llama Domnia Mea in seire ca pe supt cumpete y'atT ajunse cu negute-
toriT ce trecil cu marfa la Craiova pe la Zimnicea si Islazti si le-at1 date
fagaduiale se le faceti resT-ee sincatayasis din dreptule vemeT, numaT se
le fie trecerea lore pe acolea pe la Gitirgiuyo, care una ca acesta este
impotriva orendueleT si nesuferita DomnieT Mele, strasnice vi se poruncesce
pentru di* negutatorT CraioyenT si altiT, ce treat cu marfa pe la acea
schele. Giurgiuva mergende la Craiova, se nu-T superatT de yama, fiind-ce
caidule si orenduiala este uniT ca acestia a-s1 plati vama lore la Craiova,
iar nu acolea. DecT sa ye feriV la acsta, ea impotrive urmende si indres-
nindu ye eu yre-une fele de mijlocil a hie valu dela uniT ca aceia, nu
numaT ce vetT intrce inapol, ci yeti' fi si fare de respunsil inaintea Dom-
nieT Mele. 1793 Iunie 4. (1)

Oprirea de exportii de ot peste Dundre afard de gglepl.

Vecti pitacul din 9 Iunie 1793 de a se ridice dol menT din Vlasca,
dupe denuntarea g6lepulul otornane, c face matrapazlice de oT peste
Dunere. (2)

Cdrfi legate cdtre vdtasiT plaiurilorti pentru cele ce sunt oprite.

Slugilore Domniei Mele, yetasilore dela plaiula sud . ..

. . . . Ne-amti insciintate Domnia Mea cum ca pentru enteresurl -nu pa-
zip nizamulti ce ye este data la slohoclirea lucrurilorti, earl prin sdirea si
cu porunca Domnier Mele in scrise se de voie a trece in Ora NemtieT,
afare din zaherele si vite, care cu totule sunt oprite a esi din ter& Pentru
care iata, ye poruncima Domnia Mea se pazi(.1 nizamuld cum se cade si
se nu ye cutezag pentru folosil si interese a face urmare impotrive, orT de

ii) Cod. XXIII, fila 72 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 75 verso.
Analete A. B. Thai. XV. Nemoriile Beef. Istorice. 4t

www.digibuc.ro
642 V. A. IMECRIA

a slobooli WA de carte domnscA in scris5, sa5 a da voie de a trece maT

mult5 peste ceea ce se cuprinde in cartea slobocIenier, cA forte ve, vetI
pedepsi. 1793 Septemvre 13. (1)

Anaforaua ce s'aii facutit din dosulit jalbei vamesului dela Pitesci

sud Argesit.

.16 Alexandru Constantinii Moruzi Voevoda i gpd. zemle Vlachiscoe.

AO sA urmeze, pentru care poruncim5 Domnia Mea dumn-lor5 ispravni-
cilor5 judetuluT, ca la acelea ce ail vameiT cuvintil dupl ponturT i dupA
chrisve sA aibA ajutorulii celil cuviinciosil; la cererT impotriva ponturilor5
qi a obiceiuluI vAmi1or5, sA nu ingaduill a se face urmare. 1794 Martie 18.
Vel Logoftil.

Prea Ineatate Ddmne,

Dip A. luminata poruncA a InAltimeT Tale, vellendil cuprinderea cataloguluT

i a ponturiloril vAmilorti, vgcluiil c pentru rachiti cuprinde in catalog5
a0,, adecA rachifi pentru e0t5 de cum una doT bani, qi rachiu15 ce-lil aduc5
dela podgorie oleciuiala la clece banT unulil, dupA care ail a fi vameiI ur-
mAtorT; aiderea .i pentru locuitoriT CAmpulungenT, de care se jAluescil
vanmiT cA nu se supunt a plAti vama cu cuvintil el sunt privilegiatT,
am cAutatil in condica cbrisveloril DivanuluT, ca sA vedemil ce cuprindere
are, i vi5c1umil cum cA cuprinde, cA judetu15, 12 pArgarl i totT oraseniT
ci4T sunt din oraulil Ctimpulung5 sA lie in pace .,,i iertatT de vama ma,
nAstireT din ora5 i de vama pitariloril dela sborul5 Sfintuld Ilie Prooroc5,
verT-cine va vinde sail curnpr ail calil, ail boil, a5 mascurT, ail pesce sail
verl-ce, sA nu aibA dela dinif vamA, dup obiceiul5 ce ail avutil acestu
ora0 de n'ail data varnA nicT odatA, ci la acestea doue numite tergurI,
dupA chrisve, au a fi or4eniT CampulungenT nesuperaiI de vamA, fiind-cl
chrisovul5 cuprinde sA fie apAratT numaT la celea.dou tergurT, iar nu i pe
la alte ; de care nu lipsimil a areta. InAltimeT Tale, i hotArirea rmAne la
InAltimea Ta. 1794 Martie 15. (1)
Vel Logoltil.

(1) Cod. XXIII, fila 143.

(2) Cod. XXVII, pag. 22, IV.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lut mm1-1793-1796 643

16 Alexandru Constantinfi Moruzi Voevodii i gpd. zemle Vlachiscoe.

Poruncimil dumn-vestre ispravniciloril aT judetuluI sh facect cercetare co
se cuprinde maI jos i sh insciintatT DomnieI Me le.-1794 Martie 30.
Vel Logofetti.

Prea Indltate Ddmne,

Duph luminath porunca MHO Tale am cerutti dela jAluitorI acelti chri-
soya ce dice ch ail, i aretar o carte a MrieI Sale reposatulul Grigorie
Ghica Vodh cu let. 1757, de sunt ara 45, cu cuprindere ch, duph cercetarea
ce ail firma" dumn-lui Vel Banil alil Craiove Ienache lirisoscoleti, s'atl
doveditil cum ch locuitoriI dela Slatina de din colo nu sunt amestecati
cu orhpniI SltinenT de dincece de Oltti, nicl ch aunt legaV in orenduiala
celoril dou-spre-clece sate ale vAmeI dela Slatina, nicI tergulii la Slatina
de acea parte nu se face, i se poruncesce printeaceia1 carte ca sa, fie
aperatI at'atti de vaine0 de Oltri, CORI i de vameiI Craiovel; am intre-
batil pe jaluitorT pentru ce n'au innoitti acesth carte i dela altT lumi-
natT DomnI din urmh? i siisera eh n'afi avutir trebuinta, cAcT n'al fost5
superap impotriva acelel chrp, iar acum (lineal ch s'ail forte invechitti,'
certi a li se innoi, ci (land va fi mila Marie Tale asupra loril a li se innoi,
mi se pare ch este cu cale O. se fad, inthig cercetare acolo de chtre dum-
ne-loril ispravniciI judetuluT, de li s'ail pazittl precum licil eI aperarea i
n'aii fosta superatI impotriva acelel chili vechT, i sh insciinteze MhrieT
Tale, ca sh nu lash pe urmh vre-o pricin ti. de jalbh despre vame.0.1; de
care nu lipsimu a insciinya MArieI Tale.-1794 Martie 29. (1)
Nicolae Filipescu Vel Logofetti.

In 22 Maiii 1794 Alexandra Moruzi scrie eh DornnitoriT Scarlatil Ghica

(1765) i falai acestuia Alex. Ghica (1766) ail scutitti de vama domnesch,
de agie, mortasipie, arabagie i de alte angaril, cte 2 care de marfh de
abagerie din tote altele &Ate va import de peste Durare Petru abagierulti,
fiindil orbil de amindol ochii. Fiala luT Petra, Vasile, cere lul Moruzi aces
taT scutire, dar Vod II acordh scutirea numaI a unul carti de marfh. (2)

(1) Cod. XXVII, pag. 33, IV.

(2) Cod. XXIII, ilia 248.

www.digibuc.ro
644 V. A. IIRECHIX

Pitacii la Vel Aga gi biv Vel Serdarg Prejbnu.

Moruzi ordon ca dela zahereoa, ce ace8tia sunt insrcinatT a primi

pentru aprovisionarea Bucurescilorti, s nu iea vame8iT decAt jumlltate
la 10, iar nu la 10 unulii, cum se plAtesce zaheroa de neguOtorie, care
acesta vamA s'o platsca cumpeateriT, iar nu vinllltoriT locuitorT; iar pen-
tru zaheroa ce se vincle in trgll la oboe'', la aceea ati sail* urmeze va-
meiT dup4 cartea lorn.-1794 Iu lie 29. (1)
Vel Logoftil.

Pitacii din 21 Sept. 1794.

Constantinti Math, ce art cumpratll pe 1794 vama dela Dragoslavele

PitescT, n'all plAtitii la cAmara domnsca sferturile cele obicinuite. Voda
dA volnicie slugeT sale us mrgA, i orT-unde va gsi, sa-lu
apuce s implinscA sferturile ce nu le-ati platitii 'Ana aoum, care bani
sa-I aducll aid la camara DomnieT Me le, i elti ce va aye i8T va cauth so-
cotla cu tovarA,iI luT; iar nepAtindti, sA-ln iea sA-ln aducA aid, lasAndu-81
vechilti in locula luT acolo la varnA, care talerT 610 rem484e din luna luT
Main i talerT 785 din luna luT Augustti, talerT 785 din luna aasta a lui
Septem v re . (2)

Pitacu la Vel Vistierg, la Vel Vornicg de Tera-de.sus si Vel Speitarg

din 8 Octobre 1794.

Ca sa aduca inaintea lora pe .5tefanu Vatafti dela CainenT, cAruia sit

aveIT a-I face cercetare cu ttit scumptatea, ca it vti arate dreptll in ade-
vllril dirt sutra de until ati trecutit inauntru, fail de a nu tainui nimica,
pentru ch avemil a cerceth i insu8I inaintea DomnieT Mele 1 i cnd liii
vomit dovedi, prin deosebite mijlce care avenott Domnia Mea, cum ca
ati tAinuit5 ceva8T, sA scie cit "Ana la mrte avemil a-IU pedepsi. A8i8derea
ci tote scrisorile cAte ati adusti ornduitulu vlltafti de' multe care Fail ri-

(1) Cod. XXIII, lila 268.

(2) Cod. XXIII, fib 276.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin maul-1793-4796 645

dicatd al le cercetatt cu de amnuntulii, i luAndt" pliroforie de adev6r5, sA

arAtatI Domniet Me le in serial". (1)

S'atl jtluit vamesit cA nu-I ajutA ispravnicit al percpA vama dup5, Ca-
talogulu vAmilort", mat alesd dela rimAtorit ce se vind in Oil si pentru
rachiulti din podgorie. Vel Vistierg si Vel Logofaii a fAcutil cercetare
presint anafora din 12 Octobre 1794 si Domnitorulti ordnA isprav-
nicilorg, ca la cele ce sunt chip& catalogil, sg, aibA dela dumn-vstre aju-
torull" cel cuviinciosti de implinire. --- 15 Oct. 1794. (2)

Agentia austriad, a reclamatti c vamesulil de Campina, impotriva obi-

ceiulut ce s'ati urmat, a luatil ate 2 parale vamA dela vitele mart ce
aducil strAinil din lAuntru pentru iernatecil aid in Ora, cart acele vite le
iernzA aid, fiind-cl plAtescii aid vAdrituld strAinilorti in vremea oeri-
tulut, de aceea sunt nesuprate de altele la trecerea lor, precum si in
ponturile Divanulut si ale Visteriet si in catalogulti vAmilorg cAutndu-se
nu se gAsi dela acesta fell' de vite mart a da i vre-o vamA. VodA ordra
ispravnicilorti de Prahova a aduce de fatA vamesula, sA-T dea strasnicd
poruned spre a nu se cutez6, sl fad urmArt impotrivA, intorcnd5 i ceea
ce a luatil inapol, pentru a de Ni se va mat da nota. dela Agentie pentru
pricina acksta, bine a. scie cA lndoit va plAti si se va pedepsi. VodA mat
ordeml ca ispravnicit al vestseA de acsta si pre vAtafulti de p1aiti.-1794
Oct. 25. (3)

S'a repetitii si la 29 Oct. 1794 cAtre Logoftulil de Tera-de-sus Filipescu,

cAtre Vorniculii de Tra-de-jos si la SpAtaril, s cerceteze noua reclamare
a Agentiel. (4)

pece carte' deschise la judefele cu plaiurl, pentru supgrdrile ce se facii cio-

banilorii sudici, carl vinii cu vile din launtru aid in Wei spre pdsune,
de cdtre slujbasii oerl si de ceitre al(il.

Despre reclamatia AgenOet austriacescr, cum ea, la esirea suditilorti cu

vite mart spre iernatt" in trA, vamesit dui:4 la schelI le ieau dte 2 parale
(1) Cod. XXIII, fila 281 verso.
(2) Cod. XXVII, scara 17, fila 34.
(3) Cod. XXIII, lila 289.
(4) Cod. XXIII, fila 290.

www.digibuc.ro
646 V. A. UREMIA

de vita, cum si dela slugile lord le iead deosebitil parale, i asiqderea iT

maT supdrA a plAti ierbAritti i pentru vitele carelorti in earl Il aducd
suditiT din Transilvania zaheroa cea trebuincisA de hrana lord, precum
foi vAtasil plaiurilord le iead chte 20 de parala i On la talerT 1 pentru
cartulie, asisderea i unit' din shijbasiT earl ad luatti dela unil din suditl
vacaritulti impotriva ponturilord, adeca chte 23 de parale si 2 banT de vita;
de care acestea fAcndu-se cercetare din porunca DomnieT Melo condicelord
i ponturilord domnescl, Ni s'ad fAcutd anafora c pentru vitele ce aducti
aid in trA spre iernatecti, earl plAtescti la vremea oerituluT vAcitrituld
strAinilord, nu ad cu altele a se supdr de vamesT sad de vAtasl, cum si
pentru vitele dela carele in earl isT aducd zaheroa cea trebuincisA, ce
numal vin I iar se intorcd in lhuntru, cart* nu remhnii la pAsune aid in IrA,
iarAsT nu ati a se supdra, intru nimica ; asisderea i sluibasiT vAcArituluT
nu ad a lu maT multi] deck de vita mare ate 11 parale, iar de vita
mich pe jumdtate, insh cu acestd cuvinttl de vita mica sh. nu supere sluj-
basil pentru sugdtorl, fAcndit adedi tunsiT cal marl si sugdtoril vitA micA
ci tunsiT i manzatil se socotescil vita micA, dela care se iea vhcArith pe,
jumdtate, adech 2 dreptu unuld, iar cu sugdtoriT sh. nu aibA a face; precum
i maY sus numitele cererT de luArl mdrunte ale vAtasilord s'ad gAsitti frA
de cab i impotriva ponturilord. Pentru care s'ad data porunca DomnieT
Mele asupra unora din vAtasT, vamesT i slujbasT oerl, ce s'ad vinov4itd
intr'aceste urmArl, ea nu cumvasilea i alOY sA fad. asemenea impotrivA
urmArI, iatA si de obste vi trimetemd domnescile Nstre porund strasnice
ca sh le ardtatt athtd vamesilorti, vhtasilorti do plaid, cad i slujbasilorti
oerl, spre a se feri de uncle ca acestea, [Una i dumn-vstre cu purtare
de grijA de a nu face supdrArT strAinilord sud4T cu acestd felt' de cererT
cad Bunt impotriva ponturilord, ci i acum si tot-deauna dumn-vstre sA-I
diafendipsitl de cele impotrivA, dnda de scire fie-cAruia, cA nu numaT
vord intrce indoitti, a se vorti i pedepsi.-1794 Noemvre 11.

Aceste cA4T, dupd ce s'ati vedutii de da

Markel, s'ad trAmisti cu Petre
sin Iuz-basa in mans. Logofdtulul PetricA spatArescd, astA4I luni Noemvre
13, ca sA le pornscA.

In 18 Novembre 1894 VodA, scrie Vel SpAtarulul, dupa o nouti reclama-

tiune a AgentieT austriace, Ca la plaiuld Lovistel (Argesd) und Gheorghe
Postelniceluld a luatd dela unit Stand Luca si Onea Baltesu din Ardeald
pentru 68 vite marl (intre carT 12 de jugd la 2 care cu zaherea de hrana
lord) ate 22 parale in monedA nemtscA, adecA talerT nemtescl 42 si 21
creitarl, earl socotindu-se chte 7 leT galbenulti, vine lel 66 banT 60, urmare

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI moRuzi-1793-1796 647

in potriva ponturiloru.. . . . . VodA ordemA sA fie adusii acelA Gheorghe

.

inaintea SpAtArieT i sA intrcA indoitil ce a luatil maT multil. (1)

Pitacii din 12 Novembre 1794 cdtre Vel Vist. Enache Moruzi, Vel Logoptii
de Pra-de-sus Nicolae Filipescu # biv. Vel Camara Nicolache.

VodA 11 insArcindzA sA revizuOscli catalogulil vAmeT i ponturile, adecA con-

ditiunile de arendare, in vedere cu noua arendare pe 1795 i in vedere i
cu multele pricinT de judecAtT, earl apururea se intimplA intre vameT cu
negucAtoriT i locuitoriT pentru ale vAmilorti, pentru nedesluirea pe largti
la unele din condeile cataloguluT. (2)

Pitacil din 8 Dec. 1794 cAtrA toll ispravniciT de judee, O. dea in scire
la totT de obte cA este a se strigli i a se vinde vmile dela 1 lanuarie,
ca sa, vie muteriT de a le cumprA, i cA panA la arendarea vAmilorti de-
la 1 Ianuarie, ispravniciT sA renduiascA OmenT harnici i credincio1 la tote
vAmile sA string& venitulii pan& la venirea nouluT yam*. i sA aibA grijA
sA nu se facA vre-unti sfeterismos, sail vre-o paguba venituluT vami-
lort. Pe langA rneniT renduig de ispravnicl sa, fie i cate unula din va-
meiT vechT. (3)

PublicatiT la tote judetele flind-cA s'ati apropiatti vremea a se striga ca

sA dea de scire la ceT ce stint muteriT de cumpArAtre a varnilora, i cA
la implinirea anulul (ad. panA se va fi &AA la mezatti venitulti) BA se orn-
duescA vechilT (adecA sA se caute venitula in regie), fiindti i cate unulil
din vameiT ceT vechT alAturea cu omula insArcinata de ispravnicl, ca O.
nu se fax& vre-unii sfeterimos sail vre o pagubd venitului vamel din necAutarea
cu silin0 bun& (4)

Se vede cA a urmatti pricinA intre vameiT de atarA i ceT din BucurescT.

Al. Moruzi insArcinzA in 22 Martie 1795 pre ceauulti de aprosiT s adune
mane Divanulii i cu d-luT biv Vel Banu Ghica i d-luT Vel Vist. VAcAres-
culti, sA facA negreitti DomnieT Mele anafora, care sA o aducA sA o vedemti. (5)

(1) Cod. XXIII, fila 295 verso si 296.

(2) Cod. XXIII, fila 294.
(3) Cod. XXIX, flla 4.
(4) Cod. XXX, fila 4.
(5) Cod. XXIX, fila 30 verso.

www.digibuc.ro
648 V. A. UREMIA

La 23 'Augusta 1795 Enache Moruzi biv Vel Vist. amintesce lul Veda
in scrisd A, dela 1 Ianuarie 'Ana la arendarea vamilor, vechiliT de va-
mesT string') venituld si ad dreptuld numaT la 4eciuia1d din baniT strinsT.
VechiliT dela vama Dragnslavele (Musceld), care varna se cant& in ore-
Uinta, fiind-ca n'a pututd fi data in arencla, n'ad rOspunsil la Visterie veniturile,
ca sa-sT oprsca numaT geciuiala.
Domnitoruld ordonI ispravnicilord judeu1u sa implinsca baniT dela
fostiT vechilI al \Tame dela Dragoslavele, gall de cleciuiald, i sa-T dea
in primirea epistatuluT vameT. (1)

Vel Vist. Scar latil Ghica in 6 Martie 1796 raportza. DomnitoruluT ca Pos-
telniceluld Ratescu nu maT pte servi ca samesd la Oltd fiindd btrand
i bolnavd, decY cere sa i se harazsca iertaciune din slujba. Vist. reco-
manda in loculd luT Ratescu pre Zamfird Logoftuld, avendu praxis atAtd
la socotelT, cat) si la condeid romanescd, grecescO, cum si ca unuld ce
purure s'ad afiatil samesd pe la judete, 'Ana la intocmirea samesiloril ce
s'ail Omuta in anuld trecutd prin luminahl chrisovuld M. Tale.
Domnitoruld aproba. (2)

Pitacd catre Paharniculd Stavru, ispravnicd la R.-Sarah), din 16 lunie 1796,

nAtil sicatre ispravniciT din Vlasca, Teleorrnand, llfovti i Jalomita, din 18
Iunie acelasl ant), vestindu-li-se ca oerituld s'ar.t vindutil i s pue pazitorT
sa nu trca oT peste hotaruld Moldovel i peste Dunare. (3)

Pitacd la 12 judete, din 22 Iulie 1796, ca sa dea ispravniciT slujitorT in-

destuT orencluitilord slujbasT al oerituluT de dincce de Oltd. (4)

Pitacii din 26 hilie 1796 la ispravnicl.

IsVclndd reclamatiile locuitorilord si negutitorilord, se trimite copie dupa

conditiile sad cataloguld vamilord din condica divanuluT, vidimate aceste
copiTde dare maHT LogotetT, ca ispravnicil sa nu ingadue alte supOrarT
negutitorilord i locuitorilord decat in marginele cataloguluT.
La:sfirsituld copiilord dupa catalogil ce s'ad trmisd la ispravnicl se
(1) Cod. XXVIII, scara 7, lila 20.
(2) Cod. XXXf, scara 3, fila 43 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 205 verso.
(4) Cod. XXIX, fila 215.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MOEUZI-1793--1796 649

adaoge urmAterele : cAmintritula de afar& de prin judete iart a se cautt

de cAtre orenduitiT slujbasi numal pe la orase, i tergurT i balciurile marT,
afar& din sf. Metropolie i sf. EpiscopiT si din mantstirile mart si afar% din
dumne-lord boerif dela Vel Bang pant la Vel Clucerg de arie, i din ju-
panesele vecluve ce ag stAtutii boeriT dumne-lorg velitT, i din ceT ce air
chrisve i etrtT clomnesci de scutla Dela ceT-1a1t1 ce facg aliveri cu
vinclare de vinurT are BA iea de butia de ving taleri unulg, dupt obiceiul
ce ag fosta, i dela rachiulit de ter& de butia mare tal. 4 si dela butia
maT mkt tal. 2 ; iar dela rachiurile strAine dela butia mare tal. 6 r}i de
la butia maT mica tal. 3 ; si acestil venitg O. se iea pesing de Cate butT
cu vinti i cu rachifi va gAsi in carciuma sa magasie, i sit dea rAvasil
de platt (afart din butile ce a platitg caminaritulit i va fi avendit rAvasit
de platt); acele rAvase sit le tie in semt, pe care n'are orenduitulg cAmi-
narg a le super& de alit 2-lea cAmintritil.
Pentru rachiulg ce se face la podgorie, hotarire fAcutii este, iar inct dela
let. 1794, dupt obiceiulg vechig, cA nu are vamesiT a vAmui prin sate pe
la casele locuitorilorg, ci numaT la tergg aducndu-lit isT ieag vama dupa
catalogit ; precum si in catalogg scrie (rachiulit ce-lg aduce dela podgo-
rie), care va st clicA ca aducendu-lit la Orel st iea varnA ; iar vamesiT
earl se indrAsnescg a merge st cent vamt i pentru rachig pe la casele
locuitorilorg, facit urmare impotriva ponturilorg si a catalogulul ; pentru
ea locuitoriT prisosulg ce-lg ati, orT insusi eT ilti aducg la tergg de-16
vindA, sag vinclendu-lii acelg cumperatorg ilii aduce la trgil i vamesiT
nu-sl pAgubescg vama cea dreptt, care vaml se iea acolo unde se vinde;
iar pe drumil fiindti trecttori, sa nu li se fact suprare.
Sarea ce se vinde in tell i prin trgurT, nici in catalogg nu este nu-
mitt nicT in ponturi, nici vamit nu are, fAr de numaT la tergA unde se aduce
cu carulg are BA dea adetulti pAmintuluT, dupt obiceiulg terguluT. (1)

Pitacil din 22 Iulie 1796 cdtre Divan&

VodA are sciintA dupt afar* et avamesil si ierbarii, dupt ce-sT iead o vamt
si ierbaritulfi dela vitele marl si mid car! se vindA, apoT tag pentru aceste
vite mal apuct pe curnpArAtorT de le ieag aid doilea vamt, mAcar i eT vrendii
a le scOte din tert, i iar totg pentru aceste vite, de vord trece cu vinlarea
la a doua si la a treia mant cump6rAtere, totg asemenea urmezt: dela totT

(1) Cod. XXIX, fila 215.

www.digibuc.ro
650 V. A. URECHIA

cere alt a. llama ei altd ierbarit. Domnitoruld, ca sa ilia nizamuld celd cu.
viinciosd, cere prealabild ei avisuld DivanuluT in vedere cu obiceiuld celd
adevratil ei cu ponturile cataloguluT vamet. (1)

Pitacit ceitre ispravnici, din 22 _Julie 1796.

S'ati jaluitil locuitoril ca neferiT zabitilord dupa dark atatd ceT de pe la

margine catil ei ceT de pe la cele-lalte judece, s'ail naravitd a lu havae-
turl din vinurT ei din flee-care felurime de marfa care trece dinteund ju-
deVi intealtuld ei care le scotd din Ora, cate 60 de parale de butie ei
cate 40, precum ei din vite inca. ei dela carele cu porumbd, sub cuvintil
de obiceit, lucru ce nu slobOde domnia ei nu voesce dinsa s se faca
obiceid, pentru care nu ne este mirare aatil de dineiT catil ei de d-vstre
ispravnicilord,. cart v6 avenail orAnduitT dreg6torT spre a diafendipsi ei a pzi
pe locuitorl de nedreptaff ei jafurT, cum vd ingaduitT acestea 0 de ce sa
lasa.cl 81 curga, acesta rea urmare.
Domnitoruld ordOna, incetarea acestuT abusd, sub pedpsa, pe langa resti-
tuirea pagubeT facuta OranuluT. (2)

Cutia milelor it.

In vol. V aid IstorieT Romfinilord (pag. 363-374) amd arkatd orga-

nisarea CutieT milelord pe Una, Epitropia obetiret Aci vornd da locd uneT
seriT de acte relative la acsta cutie.

Pitacit pentru ca sci dea taleri 250 din !Kota Cutiel la Episcopulfi Buzgului
ca set iinparp la obraze scdpdtate.

Prea Sf. Ta Par. Metropolite, i dumn-vOstre cinstitilord ei credincioei

boerilord DomnieT Mele Dumitrache Ghica biv Vel Vistierd, i Scarlatti
Grecenu biv Vel Vornice, nazirilord CutieT de milostenia obstel, ye fa-
cemd insciintare, ca din banil ce se stringd la Cutia milosteniel cu ana-
loghie de prin judetele terel dupa afara, dupa la preog ei dupa la cele
ornduite locurT, pentru folosuld ei ajutorult saracilord de obete, iata cu
(1) Cod. XXIX, fila 213.
(2) Cod. XXIX, fila 213 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin moRozI-1793-1796 661

dreptate ca dintr'aceld ajutord sA se impartapsca ajute iiii eel

scapatatl i saracT al parcel loculul qi al eparchiel de unde se stringe i
vine acesta venitil la cutie, care acst analoghie, macar ca nu aunt la
indoiala cA se va pazi, dar cu tote acestea Domnia Mea, gasindil cu cale,
i poruncimd, ca din banil ce se stringd la cutie din eparchia S. Sale
iubitorulul de DumneVed Par. Episcopuld Buzulul Chird Dositeiii, sa datT
talerl 250 pentru obrazele sArace i scapatate ce se afla inteacsta epar-
chie, pe earl fiind-ca S. Sa numituld Episcopt ca und archiered de eparchia
de acolo trebue sa scie mal bine pe cel cu adevratil scapatatI i vred-
nicT de ajutord, de aceea poruncimd ca acetl banT M. se imparta prin
mnile S. Sale Episcopulul Buzulul la eel ce va cunsce S. Sa cA se
cade i stint vrednicl de mila, de care va art Domniel Me le pe urmA
cu felie; i cu acesta domnesculd Nostru pitacd vedl fi scAlutT la socotla.
1793 Martie 12. (1)

S'a trimisd pitacti la dumn-lord naziril cutiel, ca lfa ce se da din cutie,

cum ci mila de aceste Vile ale Pascelord, dupa catast4ele ce ad pecetluitil
Maria Sa, sA aiba a da paria in 2 Vile negreitd, afar& din osebituld catas-
tild de milA, ce este a se da de aid dela Curte, qi apol dumn-lord, ce r-
maOdurl vol.(' aye de veniturl ale cutiel, vord cere implinirea lord.
17 Aprilie 1793. (2)

16 Alexandru ConstantinO Moruzi Voevodit. Cinstitd i credinciosule

boerd Mu Domniel Mele dumne-ta Vel Vistierd, fiind-cA Cutia milosteniel
de obcte are ornduiala de iea dela Visterie chte talerl 500 pe luna, care
vine pe o trimenie talerl 1.500, dupA ornduiala chrisvelord, q.i. fiind-nA la
qilele St. Pascl ad avutd cutia deosebite cheltuell, earl cu imprumutd din ye-
nituld podulul s'ad Prspunsd i trebue a se pune la locd, mal virtosd
acum and este *i lucrarea podulul in faptA, este dar voia i porunca
Domniel Mele ca sA se dea dela Visterie o trimenie ce urrnzA acum in-
trga, care trimenie, fiind-ca dupa ornduiala Visteriel se incepe dela
Martie 1, i Aprilie i MaM, poruncimt Domnia Mea dumi-tale ca acesta
trimenie pe numitele trel lunT Martie, Aprilie cii Maid, de nu s'ad (lath,
sa se dea acum la cutie din Visteria DomnieT Mele. Tolco pisah. gpd.
1793 Maid 3. (3)
V el Logofatd.

(1) Cod. XXIII, lila 16.

(2) Cod. XXIII, fila 42 verso.
(3) Cod. XXIII, fila 49.

www.digibuc.ro
652 V. A. UREMIA

Dumn-ta Vel Vistierd, fiind-cl Cutia milostenieT de obte, duph ana-

foraua ce ne-au fAcutil dumn-lord naziriT EpitropieT cle ornduiala chris-
velord, are a lua, insA dela Visterie talerl una mie optd sute-cincT-clecT, rAsura
breslelord din sfertuld de Martie, iar dela cArtile negulitorilorti ce stringd
ejnea-zaherea i care se dad dela Visteria DomnieT Mele talerl cincT sate,
cum i pentru boeriT ce ad ImbrAcatd domnescile Nstre caftane, i departe-
mentari ispravnicT i judecAtorT, a-CAM de dincce de Oltd cad qi dela Cra-
iova talerT 4.190, afarl din talerT 1.500 ce s'ad data; i flind-c a. la aceste
sfinte clile ale Pascelord ad avutd deosebite cheltuelT, ce cu imprumutd de
venituld poduluT s'ad implinitd, i acum este stenahorisitA i cu multA
trebuintA de che1tuia15, a se pune baniT imprumutArel la venituld poduri-
lord, earl le trebuesed acum la facerea podurilord pentru folosuld de
obte, i nu pte a se zAbovi mai multd taxiluld banilord acestora, fiindd
i cunoscutA trebuinta, poruncimd dar dung-tale, ca atatil baniT breslelord
sA se dea acum, i banil cArtilord negutitorese sA se implinscl prin epis-
tasia dumi-tale, ca i baniT dregAtorilorti, dupA Ede ce anume veT primi
dumn-ta dela Epitropie, ornduindu-se din left dela totT acetia i uniT i altif
lArA de znavA O. se fad teslim la Epitropie. 1793 Maid 3. (1)
Vel Logoftt.

Cu pitaculd din 27 Maid 1793 se acordA dela Cutia de milostenie 15

talerT pe luna. lul StefanicA biv Polcovnicd za ciocli qi Cate 20 talerT pe
'tuna ParvuluT Sandulache pentru slujbe svirqite. (2)

Pitacd din 9 Iunie 1793 la dumn-luT Vel Vistierd, ca baniT cutiel i aT

cirneleT din dijmArit, adecA cte talerT 50 de totil judetuld pentru cimele
i osebitd cte talerl 50 de ton judeVild pentru Cutia milostenieT, dela
cumperAtoruld dijmAritulul sA se facA teslim de Visterie la ornduituld lord
capzimand ald cutieT, lund adeverin0. (3)

Pitacit la boerii epitropt ca set dea tal. 150 la Vasile Pirclianu.

Alexandru Constantinti Moruzi Voevodii i gpd. zemle Vlachiscoe.

1.7.)

Dumne-vstre boerilord nazirT aT Cutiel de milostenie, fiind-cA ne-amd

pliroforisitd Domnia Mea pentru acestd Vasile PirAianu, Postelniceld din
(1) Cod. XXIII, fila 49.
(2) Cod. XXIII, fila 64.
(3) Cod. XXIII, fila 76.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUL MORIMI-1793-1796 653

sud. Gory', cum ca este vrednica de ajutora, fiindfi ficiora de boera p5.-
mintna, ela i sotia luT, forte scapatatT, cu casa grea i cu fete de virstk
poruncima Domnia Mea, ca din baniT cutie BA i se dea tal. 150 pentru
chsAtoria fiiceT sale.-1793 Iunie 30. (1)

Pitacii la boeril Epitropiel ca sd dea cdte tal. 5 pe lund Luxandrel.

Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii i gpd. zemle Vlachiscoe.

Poruncima Domnia Mea d-vestre naziriloril CutieT de milostenie sit avetT
da pe VA& luna eke tal. 5 aceste veduve anume Luxandra, ce a fostil
sotie PopiT Costandina dela biserica cu Sivilele, cu o copila sirmana ce are
anume Smaranda, pentru hrana i chivernisela lora, tolko pisah gospod.
1793 Augusta 26. (2)

Pitacii la Metropolitii , ca sd implindscd tal. 924 dela mandstirea Glava-

cioca i Cdscirele si mdndstirea Sf. Ioanii din Bucuresci, reMdsi(a
banitorii cutiei.

P. S. Ta Parinte Metropolita ala Ungro-ValachieT, fiind-ca dumne-lora

naziriT EpitropieT arata DomnieT Mele cum a aceste 3 manastirT sunt
datere la cutie baniT ce arata maT jos, cu earl IT da remasitil P. S. Sa Proin
Mitropolitti Chira Filareta, 'MBA manastirea Glavacioca tal. 660, manastirca
Cascirele tal. 66 si manastirea Sf. Ioanti din BucurescT tal. 198, earl se
fact' tal. 924, scrierna P. S. Tale sa orenduese mumbasira-zapcia inteadinsti
sa merga, la igumeniT numitelora manastirT sh-T apuce cu strinsere sa um-
plinescit aceT banT negresita ; asisderea si dela rnanastirea Sf. Ioanti din
Bucuresci sa renduescI P. S. Ta sa,-I implinesck i BA se facit teslim far de
zAbavk de unde s5, se iea apodixis de teslimata. 1793 Sept. 30. (3)

Pitaca din 23 Novembre 1793 eatre dumne-luT Vel Postelnica pentru rnIA-
sitele havaeturilora cutieT dela caftanele boerilora, ca din tal. 4285 sa facT
tacsile 2 pArtT dela fies-care, iar a treia parte sunt scaclutT i sa-I aduca
inaintea Gspd., dupa lOia ce vora da epitropiT. (4)

(1) Cod. XXIII. fila 93 verso.

(2) Cod. XXIII, filo. 128.
(3) Cod. XXIII, fila 151 verso.
(4) Cod. XXIII, fila 181 verso gi 243.

www.digibuc.ro
654 V. A. IIRECHIA

Pitacil din 23 NoveTnbre 1793 la dumnluT Vel Vist. pentru havaeturile

cutlet dela ispravnicT, ca sh-T facT tacsilti din simbriile lorit, sa-T aducA
inaintea Gspod., dupa ftha ce vorti da epitropiT. (1)

Pitacil la dumn-lorti velitiT LogofetT pentru havaeturile judecAtoriloriA ce

sunt datorT la cutie, pe jum6tate sA-1 facT tacsilil, iar jumtate stint spaducT,
aatti din Bucurescl cAta si dupA afarA. (2)

Pitacil din 23 Novembre 1793 la dumn-luT Vel Post. pentru tal. 144 r6-
mAsitA din cartile negutitoriloril de eginea-zaherea al cutieT, sA-T tacA
tacsilli si sA-T aducA inaintea Gospod. (3)

Pitacti din 23 Novembre 1793 cAtre dumn-luT CAmArasula Nicolache pen-

tru tal. 3127 r6mAsitA din baniT preotilorti, sfertil de sf. Dimitrie trecutil,
care aunt datorT Prea Sfiiniia Lora Archiereil eparchiilorti la cutie, far de
zabava cea maT putinA sA-T facA tacsila, sh-T aducA inaintea Gospod. (4)

Pitacti din 9 Maiti 1794 cAtre Banulii CraioveT dupA reclamatia naziri-
torn Epitropiel cA boeriT de peste owl n'ati datil havaetulfi caftanelorti. (5)

9 Maiii 1794. Pitadi la Vel Vist. ca sa, dea EpitropieT baniT ornduitT
dupA chrisovii si sa se iea dela top ispravniciT renduitl la judete baniT ho-
tArict pentru cutie. (6)

Pitacti cAtre naziril Epitropiel din 5 Ianuarie 1795, ca pe de o parte sA

plAtescA lefile jupneselorii vduve i celor5 scApAtatT din veniturile cutiel,
i pe de alta sA fac mezatil de t6te slujbele cutieT dupA obiceiti in auclulti
tuturora, artnda DomnitoruluT pretulti e0t5 pentru fie-care slujbA. (7)

Actele relative la cercetarea socoteliloril anuale ale EpitropieT de obste

din Aprilie 1795. Sunt identice cu cele anteri6re. (8)

(I) Cod. XXIII, fila 181 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 181 verso si lila 243.
(3) Cod. XXIII, fila 181 verso.
(4) Cod. XXIII, fila 181.
(5) Cod. XXIII, fila 243 verso.
(6) Cod. XXIII, lila 243 verso.
(7) Cod. XXIX, fila 7 verso.
(8) Cod. XXVIII, soara 5, fila 12 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lill MORUZ1-1793-1796 655

Anaforaua DivanuluT din 9 Maid 1795, dupd, porunca Domnitorulul de

la 5 Malt, prin care Divanuld este provocatt sA creeze veniturT noud cu-
tier Epitropiel, cacT nu i s'ajungt veniturile la lefile ce (IA intre alte mo-
clele din care mil socotitt a se adaoga venitult CutieT de milostenie, am
socotitt a ft cu cale ca dela tat preotult ce se chirotonisesce sA se iea
la Cutia milosteniel tal. 5, iar dela cliacont tal. 21/0, insA nu in tat anult,
ci numaT la chirotonie.-1795 Maid 9.
Asupra acesteT anaforale, Domnitorult dA intArirea la 10 Malt 1795 i
ordnA pe de o parte a se vesti acestA dispositiune MitropolituluT i Episco-
pilort, iar pe de alta ordemA nazirilort sA aihA a ingriji de acestt venitt. (1)

Divanuld prin anaforaua din 9 Malt 1795 propune DomnitoruluT, care

i-a ccrutt sA creeze veniturT noud cutieT, ca duph cum Mitropolia (IA ha-
vaetti la Epitropie 1000 tal. cand se face Metropolitt i 500 tal. la cliva
prasniculuT Mitropoliel; dui-A cum Episcopia de Rimnict da 500 tal. dud
se face Episeopt not i deosebitt pe tott anult 350 la diva prasniculuT
Episcopiel; dupa cum i Episcopia de Buzet da tal. 500 cnd se face
Episcopt not i deosebitt dA pe tow anult tal. 200 la diva prasniculuT
EpiscopieT, asemine gasimd cu cale sa se lege a da havaett la cutie
ri Sf. Episcopie Arge0, adecA tal. 500 sA dea acum pentru eacl s'at fa-
cutt Episcopti not, iar tal. 150 sA dea pe tat anult la diva prasniculul
EpiscopieT.
Domnitorult aprobA acsta in 10 Iunie 1795. (2)

Divanult propune prin anafora, in interesult inmultireT venituluT cutlet,

ea dela mezaturile ce se fact prin poronca domnesca, art la acareturT
ori lucrurl, sad ce va fi, afara de 2 parale la led ce este havaetuld sta-
rosteT eu alti telaliculuT, sA se maT iea Inca date 2 parale la led pentru cu-
tie, insA dela mezaturile eke se fact de nevoie cu zapcit rnduitti pen-
tru implinire de datoriT, vinddtorult sA nu dea acele 2 parale, ci curn-
pdratoruld.
Domnitoruld aprobA propunerea, cu deosebire ca numal dela lucrurT
ce vorti fi pretult lort dela tal. 80 in sus, earl cu poronca domnsca
se vindt la mezatt, sA se iea ajutort la cutia milostenier 2 parale la led
peste pretult mezatuluT, care aceste 2 parale BA le dea numaT cumpdra-
torult. 1795 Iunie 10. (3)

(1) Cod. XXVIII, scara 5, lila 65.

(2) Cod. XXVIII, scara 6, fila 47 verso.
(3) Cod. XXVIII, scara 6, fila 48.

www.digibuc.ro
656 V. A. UREMIA

Epitropia obFAirel se jAluesce la Iunie 17, 1795, cA nu pte incass taxa

caftanelorti, cuvenitA cutiel. Domnitorulti dispune c acstA taxa EA fie
oprit de Vistierie cnd va plati trilunia boierilorti din dregatoril i suma
sA o trimith la nazirir EpitropieI. (1)

Prin pitaculti dela 4 August(' 1795 Moruzi trimite Metropolitulul banil

si catagrafia avereI r6posatuluT Archiereil Sidirti Grigorie, fiind-cA Dom-
nia Mea intru nimicti nu se amestecA inteacestil avutu. Atata numaT po-
runcima Domnia Mea, ca talerT 10.000 sA dal P. S. Ta la zidirea spitalu-
rilorti i lazareturilorii nou6, lundti adeverintA dela boeriT epista0, i tal.
1.000 la spitalulti dela Sf. Pantelirnonu i talerl 1.000 la Cutia de miloste-
nie a obsteI si din prisosula banilorti sA multAmescI P. S. To si pe boeril
ce ati facuttt catagrafia i zaptulti avereT re5posatuluT). i pentru pomenirea
sufletuld r6posatu1u1 s dea totil Metropolitulii din baniT remasl. VodA re-
cunsce cA si baniT orenduiff de elti a se da sunt totti pentru sufletulti
reiposatulul, unde nu pte fi maT vrednicA pomenire alta deco.t acesta. (2)

In Octobre 1795, naziriT EpitropieI constata unti important(' deficit('

in budgetulti loriA. de talerl 32.564, ash cA multI nu sl-ati luatti lefile, uniT
dela Februarie si altiT dela .Aprilie, i acestia necontenitti strue la Epi-
tropie i socotescil ea banl stint i Epitropia IT popresce si nu le dA. Na-
ziril EpitropieT ceril luI VodA o comisiune de 4 boerT cu Metropolitulti
ca sA teorisescA veniturile cutiel pe ant, cele canonite, afarA din cele
intimplAtre dela boerii ispravnicl departamentarI judecAtorT de prin ju-
dete, venitulil dela mezaturi (4 parale), 2 parale dela starostea de binale,
chirotoniile preotilorti i diaconiT si din clironomil, macarti cA
s'ad intimplata multe din causa blel. Comisiunea sA facA analoghia lefilorti
dupl veniturl, ca sA nu maT fie deficit(' i sA inceteze hula si blAste-
murile asupra EpitropieT. NaziriT propunti ca veniturile eventuale de peste
anti sA se intrebuir4eze la poduri i alte trebuinte, iar prisosula sa, se dea
la cutia milelorti, spre a se impArti de 2 ori pe anti la sAracil carT n'ati
lefl, si anume la CrAciunti si la, Pasce.
Domnitorulti, in 27 Octobre, numesce comisiunea, compusA din Vel
Ban Brncovnu, biv Vel Vistierti Moruzi i Metropolitulu. ordontindu-le
ca pe 641 nu se cade, sA-T sctA dela leff, afar& din ceT ce slujesca, earl
aceia ail a fi nestramutatT. (3)

(1) Cod. XXVIII, scara 5, fila 69.

(2) Cod. XXIX, fila 102.
(3) Cod. XXVIII, scara 7, fila 58 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIJJ meauzt--1793-1796 657

Chrisovit din 12 Decembre 1795, contra-semnatii de Constantinti Filipescu

Vel Logofelg.

Fiind-ca P. St Sa Parintele Metropolitil al Ungro VlachieT i dumn-lora

cinstitiTi credinciosT boeriT veiiT aT DivanuluT DomnieT Me le, dupii po-
runca ce ati avutti prin domnescultt Nostru pitact pentru a chibzui unele
pricini de obste spre a intra la bunk ornduial, din care O. aib i Cutia
rnilosteniel de obste unit ajutorti, spre a se maT adaogit venitulti saracilorti,
neajungendii cutia a proftaxi lipsa celorti neputinciosT, Ne-ati fAcutti ana-
fora dela Maitt 9 cum ca este trebuirqa a intra i brsla zidarilor, lem-
narilora, caramidarilortt i nisiparilorti din BucureseT la unit nizamti, ea unit
lucru trebuinciosti, spre a-sT face alisverisulti loril, dar nicT obstieT sa nu
se fac . inselaciunT i pagube i a-sT aye i cutia dela aceste isnafurT
unit ajutora dela chstigulti lorti ; asupra carora O. se orOnduiasca dela
Divanulti DomnieT Mele unit zapci cu stare de ipolipsis i sti se cinstsca
cu caftanti, numindu se staroste de binale Domnitorulti arata ea
dep. Alexandru Ipsilante a fostil data nizamC acestorti isnafurT si a cerutil
DivanuluT sa-1 raporteze despre organisatiunea acestortt isnafurT. Divanulti
ati are'tatt ca, cu tote ca se dedese de Ipsilantil \Ica unit nizamti la
isnafulti dulgherilorti i aRt zidarilor, ornduindu-se i unti MaImar-basa
aqupr-le cu carte domnsca la mana i cu ornduiala de venitti cate 11
si 22 Fantle de tail lernnarulii i
zidaru15, dar urmare no s'a fAcutil de
catre ceT dupa vreme MaTmarT-basT, ci in locti de a se folosi obstea, aft
adusit trba la catahrisis, grijinda MaTmar-basa numaT de a-sT agonisi orOn -

duitele paralele luT pe anti de tail dulgherultt i zidarulti, iar cele in-
tocmite pentru obste nicT unele nu s'ail urmatil, ci inca maT cu prisosu
s'ati adaogatti, i spre indreptarea acestora luandtt din chrisovulti luT Ale-
xandru Ipsilantti cele cuprin16tre i chibzuindtt i dumn-lorti cele de
trebuinta inteacsta vreme, Ne-ati artatil parerea dumn-lorti prin ponturT
anume, spre a se da in mnele starosteT de binale sa le urmeze i sa aiba
si Cutia de milostenie din castigulti alisverisuluT acestorti isnafurT 2 parale
la lett i starostea o para pentru slujba i purtf-rea, do grija ce o are a
face. Domnitorultt arata ca lucrulti s'a facutil (vedT doeurnentulti dela
lila 82 verso, cod. XXIX), decat Sail jluitti breslele in urma c unele
ponturT nu le convinu. De alta parte nicT naziriT Epitropiel nu s'att artatil
multamitl cu organisarea data, si atuncT Domnitorulti ati tramisil afacerea
din nal inaintea DivanuluT. Acesta, in a doua anafora (vedI pag. 289 tom.
V al nostru) introduse cate-va modificarT la ponturile vechiuluT chrisovii
Anatete A. It. 7bm. XV. Ifemoriila Seq. letorice. 42

www.digibuc.ro
658 V. A. trRECHIA

(urrnzA inirate ponturile, precum se potti ved In actuld adusti dela

fila 82 cond. 29), iar la ponturile 3, 5, 7, 10, 11 i 13 sunt introduse
modificArile publicate de noT la pag. 290 tom. V. Domnitorulti termin&
dicenda, cA, dA cartea acsta la mtinele starosteT: poruncirn dumi-tale Vel
Logofgtil cA asemenea copie adeverith la logofetia DivanuluT DomnieT Me le
s facT ca sA se dea la mAnile lemnarilorg i zidariIor, spre a le fi i lorg
sciute in OM vremea. (1)

Vist. Scarlatti CAmpineanu, nazirg EpitropieT, raportzA DomnuluT la 11

Februarie 1796, cA Casandra, sotia rgposatuluT Filotache Coltescu, meritA
mil, fiindti fat& de boerg i vcluvA. scApAtat.
Domnitorulii IT acordA 15 tal. pe lunA. (2)

Ana foraua Epitropiei obftirei din 1 Martie 1796, dandli setnd de venituri
gi cheltuell pe 1795.

Venituri

59.171 talerT pe anulg 1795; insA:

42.970 de talerT s'ail luatg veniturile canonite prin
chrisve domnesci.
12.128 din clironomiT, venitg intiinplAtorg.
4.073 din boeril ispravnicT, egumenT i globe.
59.171
68.523 talerT s'ag cheltuitg pe 1795 la lefile sAracilorg, epitropilorg, dof-
torilorg, cimegiilorg, castitoriT de fete sgrace, ingropArT de strAinT
grad i. mile la bolnavi.
9.352 treca maT multi] peste venit. Epitropia cere crearea until nog
iratn pentru plata acestuT deficitg i plata uneT datoriT maT vechT,
care urcA deficitulti la suma de:
12.750 talerT.
Domnitoruln, la 1 Martie 1796, convOcA Divanulti sh chibzuscA 2, 3 mij-
lOce de gAsirea until nog venitti pentru Epitropie.

(1) Cod. XXIX, lila 136 verso.

(2) Cod. XXXI, ultra 3, lila 24 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 659

Anaforaua Divanului din 4 Martie 1796, r&punclndil la ordinulil Domnito-

rului de a geisi unit' venita noii pentru Cutie. Divanifii propunti
urmeltdrele venituri:

a) Din vinAriciulti ce este acordat5 la milA la mAnAstirl, din tOth Ora,

sh deae fie-care mAnAstire, din 10, 2 la Cutia milostenieT.
Domnitorul5 aprobA, acestil venial, lAudnd5 pe Metropolitu10, care Im-
preunA cu boeril de Divanfi l'ail propus5.
b) De tOth vita mare, boh, vacA, mill, bivoltl, cathrti, ce se va vinde aicT
in OrA, BA deae cump5rAtorula de una parale 5, veil de ce stare va fi, si
de vita micA (6ie, caprA, rimAtorii) de una chte o para, afarA de oile Ge-
lepilor5, carT sunt pentru trbA imprAtscA.
c) Dela patachina ce string-5 negutitoriT de aici din Ora, eh aibh. a plati
ridicAtorulii mArfeT Cate 2 parale de oca. Vincl5torulil mosieT la vremea toc-
meld sA facA cunoscutA acstA dare in folosulii cutieT, cAcT la din contra
svindtorul5 o va plAti.
Asupra acestel dAri Domnitorulti dice ch. patachina nu iese numaT din
Tra-Romnesch ci si din Moldova, Turcia si t5rile tAtArescT. Cu punerea
acesteT dArT se vorti indepArth cumprAtoril de pacachinA dela Tel-a-Roma-
nscA, de aceea Domnitorulii nu o aprobA.
d) Dela totti tabacul5 importatil, dela cola fabricath aci, sit dea si la cutie
o dare egall cu aceea co o da la Vel CArninarti.
Domnitoruld aprobA, pe lng-A darea CAminaruluT dela tabacii, si chte 30
de parale de ocaua de tabacii strAinil si 10 parale de ocaua de tabacii pA-
minteanti. . 1796 Martie 15. (1)

Epitropia obOiret propune supresiunea dela pensiunt a mai multorii feff

curl ail primilii din noii slujbe, qi anume sci se suprime :
PALER! '

40 pe lunA dela Toma Comino, rnduitil judecAtora la Crirninalion.

20 Matei5 Popescu D . Vlasca.

20 Teodoril Michea Criminalion.

20 D )) Slugerd Matei5 Cantacuzino . Departam, de, 8.
25 Enache Costacopulo,rAnduitil cAmArasii la OcnA.
125 De reportat.

(1) Cod. XXXI, scara 4, flla 32.

www.digibuc.ro
660 V. A. URECHIA

TAMMY

125 Reportil.
5 pe lunA dela Const. Ranete, rnduitil judeatoril la SecuienT.
15 Michaiil BArbAtescu Prahova.
10 S, tefanil Ramniceanu, biv. alil III-lea Logofett, rnduith ju-
decAtora la Arge$1.
155 cu ace$T banT se scade bugetulti cutieT, caci a lua cate 2 tell unil
qi altil nicl una, nu este cu cale. 1796 Martie 29. (1)

Pitaca la Divanzi din 9 .1-unie 1796.

Dupa cererea nazirilorti EpitropieT de all incheia socotelile pe 1795,

Domnitoruhl ordonA DivanuluT ca, impreunA cu Vel CAmArau10 Niculache,
EA teorisscA socotelile dupA ornduiala atatil a veniturilor ce sunt ca-
nonisite din slujbele Epitropiel i din huzmeturile domnescI ale Visteriel
kii ale cAmArel, i din ajutorurile ce s'ail maT adaosil, i din mezaturT i din
cele intimplAtre, catil i de tote cheltuelele Epitropiel, precum i din ca-
tastiele leftWilorti ce ail pututil ajunge de s'ail data in anulil trecuth, care
cern clumn-loril naziriT epitropT de a se pecetlui, spre a le a,a) sinetil.
Domnitorula cere i elil anafora de resultatti. (2)
Anaforaua in dosulil jAlbel de dulgherl i zidarT, cArAmidarT i nisiparT,
dbla Aga Dim. Hangerli, din 25 Iunie 1796, cA nu se supunil aceqtT me-
seria$ a da havaetulil cutieT dupA chrisovula lorii de constituire.
Domnitotolik ordonA epist. AgieT O. r6ntluiascA dupa cererea Epitropiel
dnii zapciO, pentru ca sa, implinsca dela bresla$ suma datorita cutiel. (3)
Naziril Epitropiel, la 29 lunie 1786, aratA Domnitorulul, cA deja in luna
Octobre anulil trecutti au araatil cA cutia mileloril este in deficitil i afl
fostg cerutil sA, se taie milele printeo comisiune de 3, 4 boerl velitl, carT
;s5, cerceteze eine meritA i cine nu meritA s aibil milA. Domnitorulii Inca
de atuncl a aprobatil propunerea i at insarcinatil pe Vel Banu Branco-
vnu qi pe rposatulS Baal Moruzi, impreunA cu nazirulil Epitropiel, s
fac alegerea indicatil i sA presenteze catastihil curatil de cel earl ail sA
rrnfie la lat. Cu acIT cu mane s'a prelungitil lucrulil, pang, s'a intimplatal
schimbarea Banulul Brancovenu, dial i mrtea Banulul Moruzi. Epitrapia

(1) Cod. XXXI, scara 6, fila 38 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 197 verso.
(3) Cod. XXXI, scara 8, lila 54.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM maim-1793 1796 661

se rcig a. din nod s5, se facl lucrarea de alegere a acelord cArora al se

lase pensiune.
Domnitoruld, la 2 Iu lie 1796, da resolutiunea asupra acesteI anaforale,
in care, constatndd trebuinta Cutiel milelord de a aye tondurY mal marl
i cum nu pirte s scta dajdie in Ora pentru acestd scopd, de aceea boeril
de Divand O. se adune, s cerceteze catastihu lefilord, catd i osebitele pi-
tace date in parte, i fall, de nicl o filoprosopie s terga din catastihil pe
cine nu merit& (1)

Anaforaua Divanulul din Iu lie 7, 1796, prin care arat c s'ail adunatil
s fach alegere din catastihuld obraselord ce iead Mil dela Cutia miloste-
niel. Divanuld a realisatd ast& inshrcinare i aterne deosebita catastihil
de lefile ce este a se da, cat(' i o list b. de lefile suprimate i de acele
adaose. Divanuld cere dela Domnitord c de adl inainte la Epitropie s
se Ora catastihil pecetluitii cu pecetea DomnitoruluT, i in fie-care 3 lunT
veil-ate nume se vord mai adaoga cu domnesci pitaue, EA se trch in
aceld catastihti iar5,T sub pecetea domnesc, i naziruld Epitropiel ce im-
parte lefile la fie-care obrazd din catastihd, s-1 dea techerea la mana
atre sameuld EpitropieT, in care s se cuprind& ca 81 se dea lfa ma-
ruia pe cutare lung.; techereaua s6, o oprsa sameuld, isclitg, in dosa
de celd care a primitti lfa. (2)
Domnitoruld aproba.

Pitaca cdtre ispravnici, din 17 Augusta 1796.

Fiind-ca prin socotla de obte dup anaforaua P. S. Metropolitd i a

boerilord DomnieT Me le, este hottirirea facuta ca din milele vinariciulul
mnstiresed s dea mnstirile din 10 doT, ajutoruld ce s'a ornduitd la
Cutia rnilosteniel de obte i la logofeOle Divanulul DomnieT Mele. . .
Domnitoruld ordona, adunarea acestord bani cu catastihd. (3)

(1) Cod. XXXI, scara 8, fila 62 verso.

(2) Cod. XXXI, scara 8, fila 66.
(3) Cod. XXIX, fila 220 verso.

www.digibuc.ro
662 V. A. IIRECHIL

Comereiic, Indastrie, Bresle, Pofte.

La pag. 237 a tomuluT V din Istoria Romani lora ce publicAma, tuna

adusfi numerse acte relative Ia comerciula si industria Orel ; &anti aci
o nouit serie de acte, car! tote dovedesca atenciunea si grija luT Al. Moruzi
pentru aceste dou mijlce de imbogAtire ale uneT natiunT. Ast-fela co-
mequla ce-la fAceati ceraniT cu lemne de foal, cu find si cu altele era
ocrotita de ela, oprinda pe slujbasil administrativl de a WA plocona cu
sila dela -Oran!, luanda tota oclata si msurT in contra precupetieT. Dar
cele maT importante acte, earl dovedesca grija luT Moruzi pentru comer-
ciulfi OreT, sunt mi5suri1e rigurse luate de ela in contra Turcilora in spe-
ciala, a locuitorilora de peste Dun Are in genere, ordon'anda stricta aplicare
a nizamurilora stabilite prin pacea dela Kuciuk-Kainargi. Alex. Moruzi iea
msurT de asemenea si contra suditilora nerntescl, pe carl iT opresce, tow
conforma nizamuluT, de a cumprit acareturT saa lucrurT nemiscAtre in
OM, nit:I maT cu smA de a face comercia cu m6runtisurT, ci numaT a vinde
cu ridicata, si le (IA termina numaT de 15 clile spre a-sT vinde bAcAnia
cu ridicata.
Tota referitora la comercia vomit aduce si nelipsitele narturl, earl, precum
arna artata in tomula nostru V din Istoria Romani lora, erail o insem-
nata pedicit pentru comerciula nationala, de ore-ce ele, narturile, se aplicaa
la comerciula in detalia, dee! alit pamintenilora; firesce cA si aci abusula
aye& rolula WI : boeriT insarcinatT cu instituirea vre-unul narta, ala ma-
celarilora de pildh, primiaa dela hietiT mAcelarT sume de banT, a caroru ma-
rime varia clupA obrazula boeruluT slujbasil, pentru ca in schimbil sA maT
le usureze nartula, sit le punA preturl mal marl.
Relativa la tUrgurT incA maT aducema cate-va acte. Cu tote greutatile ce
intimpinaa ceT carT veniail la terga, pentru vindare orT cumprare, si aceste
trguri erail numerse si atrAgeaa multA lume, mai alesu teranT. Nu e insa
maT putina adevrata, cA la aceste tergurT, carT eraa date ca privilegiT pentru
hoer! sea mAnstirT (drepta de vamA, drepta de a vinde rachiula si vinula
etc.), ere' adusT Wang prin stAruintele ispravnicilora si subalternilort lora.
In cestiunea vinclAreT rachiuluT si a vinuluT aducerna in acesta capitola
cateva acte; prin unula din acestea AL Moruzi opresce strasnica fabri-
carea si vinclarea rachiuluT straina in tota cuprinsula trel. CAM privesce
fabricele, mentionAma acte relative la cunoscutele fabrice de I-Artie si de
postava si la OmeniT lora, precum si la fabrice de rachia. Relativa la aceste
din urmA fabrice, Al. Moruzi db. una actu, care denotA cA orT-cata ere. de

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIR MORUZI-1793-1796 663

Domna ala TereT-Romnescl, nu dintre ceT ref', totusl nu uitA pe connatio-

naliT seT greet
Breslele continua Inca a fi cetatea meseriasuluT romana. Aducema si
pentru ele cate-va acte dela Al. Moruzi.
In tomula nostru V ala IstorieT Romani lord ama vorbita maT pe larga
despre aceste bresle i am aretata importanta lora.
Menzilurile (Poste le) formezA i ele obiectula atentiuneT luT Moruzi. Mal
cu sma locurile de pasune pentru cail dela menzilhanele ocasioneza cate-va
acte dela Moruzi, pe carT le aducema la vale.

Pftacti din 12 lanuarie 1795 cAtre Spatarula i Aga sA nu ingaduiasch

pe arnAutiT neferT si a41 slujbasT cu numele de strejarT, ca dela carele cu
lemne i fief ce intrA in Bucuresd sA iea lemne sari fiat trecenda pre
la strAcIT i pe la respAntiT. Domnitorula recunsce totust strejarilora dreptula
cate 1 lemna de cara fAr alegere, carela aduca teraniT pe de lAturea
caruluT pentru incAlclirea straja (1)

Pitacti din 11 Octobre 1795 cAtre biv Vel Postelnica Epistatula AgieT,
sA opresca precupetil de a esi inaintea teranilora spre a le cumpera pro-
visiile ce aduca de vinclare in trga, cAcT precupeVa va fi pedepsitA strad-
nica. (2)

Pitacii la Spdlarii, din 28 Februarie 1795.

Fiind-cA uniT din SilistraliT, anula trecuta, impotriva inaltelora poruncl

imperAtesd, a trecutil in pAmintula teriT, unde au fcuta i arAturT, pentru
ca sA nu facl dar i estimpa vre-o urmare ca acsta impotriva nizamu-
luT, VodA ordonA SpAtaruluT sA dea stranice porund la cApitanT, ca
forte sA intArsca paza margineT . . . . sA nu tree& iarAsT vre-unil in pA-
mintula ereT, si de vor cerca, sA ste dimpreunA cu zabitil judetelora a nu-I
ingAdui. ... Si dumne-ta Vel Hatmane sA facT cuviincisele poruncl la
totT zabitiT. (3)

(1) Cod. XXIX, fila 10 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 118.
(3) Cod. XXIX, fila 21 verso.

www.digibuc.ro
664 V. A. unani

Aretare in scurtii de cele ce ai scrisi Capuchehaia Vidinult4 pentru cele

ce s'ait fdcutii aretare la numitulii serhatleiti fate(' cu Ieniceri Aga qi cu
top ogeacliii i agalele, pentru paza nizamulut

1) Niel una turd' vindilad sail altula din eel de decindea st nu 00,
trece in Tera-RomAnesea, i daca, vre-unulii din vindiliT turd va aye sa
iea dela vre unit Romnti, s fach ariltare in scrisii la Ba$-Ceau$il, i acela
are prin trimestl s o dea de seire, sari insql singuril s o ariSte la Ca-
puchehaia, care sa aduc6. pe Romnti, $i de se va dovedi ca este datorrt cu
adev8ratil, sit faca implinire de baniT aueia. Iar de are brit iea Romani", s'A
dea in scire la Pa$a-Kapusil i prin Ba$-ceausit la Osman-Aga $i dael
dumn-lul va da voie cu fagaduinca luT Ba$-E$ki i eu zapciu dela Aga-
Kapusit sa tr4c6, la Calafatil ca sit se caute judecata luT de catre Capuche.
chaia fata cu zapciulti, care e datorrt intorcndu-se 8;1 dea tacrirula sri in
oe chipti curge pricina? A$i$derea i RomniT raele trecndii la trgulii Vi.
dinuluT, cilnd se voril trage la judecatil de ctitre vindiliti, la Mechkemet-
Cadiulu, stl nu OM a-le cauta pricina nellindit fata Capuchechaia, sari omit
din partea luT (2). Sa nu pta nici unulti din vindilaT, on turcti, orl 'raia, a
trece cu luntre sari cu nice, pe locurT neobipuite, trecendrt zaherele,
dobitOce i eimenT Tera-Romanescii, farit numaT sa trca prin locurile
unde pazescil timeniT zabiiIorri, pentru ea sa-T cerceteze; iar cAlcatorulti
acestel porunci are alT lu pedepsa, mrte, pentru care acsta se von:1
scrie t i Aga-MehtuplerT si se vorrt tamite cu Ogeac-ceau$iI $i cu Nev-
begiT pan& la Ada-Kalesi i pana la Loma (3). Macelarilorti ii s'a datii po-
runca, fie$-care s.5. nu OM ma multti decat unit omil a$T tramite in Tera-
Romttnsa i acela iara$T cu adeverinta dela Bas-Ceau$ri $i dela Capuche-
chaia trecendu sh nu ptA cumpera mai multe ol deck sunt insemnate in
tepherea, iar capre nicT decum, vite marT numaT 2-3 sari mult 4 $i acele
vacT sterpe pentru trebuinca mitcelitriel, iar nu pentru negutatorie. 1796
Februarie 9. (1)

Citrl catre zabitiT dela jud. Mehedintl, Dolja, RomanatT, Teleormanil,

Olta, VIaca, Ia1omia, Buzn, Slam-Rimnicd, Oltenita i CiocAnescil din Ilfovii
qi Sloboylia, din 4 Aprilie 1796, ca in interesul6 ptizireT nizamuluT Orel sa
oprscit de a e$i cu pIugult, ori din Turd, orl raelele hazurilorri turcescT,
sit faca in tra araturA sari ori-ce felii de semnAtura. (2)

(1) Cod. XXIX, lila 149 verso.

(2) Cod. XXIX, lila 169.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUE MORUZI-1793-1796 665

Pitaci nizamit din 27 l'unie 1795 edtre Alexandru Calfoglu,

Caimacantulis Craiovel.

Din jAlbile ce Ne-ad venitd dela obstea orAsAnilord pmintenT de acolo i

dela cumpaniile vechi si nou a negutitorilord pAmintenT, amt luatd Domnia
Mea incunosciintare, cum cA sudetiT Nem cid ce se afla, acolo, nemultAmin-
du-se pe nAmestiile i acareturile nemiscAtre ce ad pfinA acum, earl sunt
impotriva tractaturilord, pentru care are a se indrepta., i acum cumpr aca-
returT i lucrurT nemiscAtre, (lintre cariT sudet1 ard fi cump6ratd acum ei o
vie la Sutesci in jud. Vilcea; pentru care iatA tl poruncirnd Domnia Mea:
1) Pentru aceld suditd cumpdrAtord vial dela Sutescl sA cercetezT, i pli-
rotorisindu-te in adevgrd cA, all cumpilratd acum acestil lucru nemiscAtord,
sA-15 chiAmi pe suditll inaintea dumi-tale si sl-I licT cA. a cumper i sta.
pttni aces-hi lucru nemiscAtord, suditti fiindii, nu este slobodd, ci orl sh-si
primsch baniT inapoT, sad s o dea spre vinclare la mezatd, pentru care
sA-I daT sorocii de 20 dile, ca inteacestil scrodll sA se desfacl (he cump-
rAtrea acestul lucru nemiscAtord negresitd, iar de va voi de sine-sT a se
face raia, spre a fi slobodd a cumpr si a stApani in Or g. lucru nemiscA-
tort), sA dea dumi-tale adeverintA in scrisd sub iscA1iturA-1 cum cA voesce
si cere a se face raia; primitll va fi si slobodu a cump6ra; de care veT
insciint DomnieT Me le, trim46ndu-Ne i acetll apodixis ald luT in scristi spre
pliroforie.
2) Au lima el sudiVT tind chrciume cu vinlare de vial cu de ameruntuld,
i cuptre de alisverisii, care si aceasta este cu totuld impotriva tractatu-
riloa, lAsfindd a lice nedreptatea ce se pricinuesce 'cu acsta i nechiverni-
sla pAmintenilord orAsenT aT Orel; pentru care iarAsT poruncimd Domnia
Mea, ca sa chiAmi pre acel sudit1 ce tiad carciume cu vinlare de villa me-
runtd, i brutarT cu cuptre de alisverisd, cArora sA le daT sorocu de 15
dile ca sA-sT viz.* vinurile cu rAdicata, s1l rAdice lucrarea cuptrelord,
si maY multll sa nu fie ingaduict sad slobolT a tin ciirciume sad cuptre.
Domnitoruld promite totusT voie pentru acsta celord earl din sudiV se
vorti face raiele.
3) SuditiT a fi bacanT si a vinde bAcAnil cu merunticuld nu sunt slobolT,
ci ad a vinde marta cu rAdicata. (Li se dA termind de 15 dile spre a-sT
vinde bAcAnia cu ridicata).
4) Pravaliasti sad boltasd suditil a face vinlare mruntA cu curnasulti
sad cu cotuld iarAsT nu sunt sloboll, decit dacA se vor face raiele i vord
intra, dupA starea i putinta lord, fail de incurcAturA, la vre-o orenduialA de
dajdie.

www.digibuc.ro
666 V. A. IIRECHIA

5) In diastima vremel, On al. se va face alegerea acsta i pana a lua,

dumn-ta raspunsu15 celii desviritil pentru fiteg.care din suditT, earl fac5
aliveriurl cu maruntiulfi, datorl sunt sa fie urmatorl nizamuluT politiel,
care dela stapanirea loculuT este data pentru totl de obte, (Ara de a se
impotrivi bunelor5 ornduelT, earl pentru politia de obte prin dumnta
se dal.
DecT scriem5 dumi-tale i acsta osebitd, ca nu cum-va i polcovniciT i
zapciil t6rgulul sa gassca mijlocii cu acesta pricina, oil de a supr a. im-
potriva sail vre-o pisrna veche purtand asupra suditilora (sei-i nedreptd-
fescd?), el de vom5 aucli vre-unii herecheta impotriva, nu numaT eT se voril
pedepsi stranic5 de Domnia Mea acolo in' trg5, ci i dumn-ta veT re
man far de cuvint5. Iar pentru suditiT cell vind5 marfa cu radicata, nu
numaT sa nu li se faca cu acest pricina vre-o catil de mica zaticnire, ci
Inca. maT virtos5 OW felulii de mana de ajutor5 BA li se dea spre a li
se inlesni treaba; i sa. avem5 rspuns5. (1)

Prea St. Ta Par. Metropolite, iubitorilorti de Dumneclea Episcopi, i dumn-

vOstre cinstitiloril i credinciol boerilord veliV aT DivanuluT DomnieT Me le
halea i mazilT, macar ca. dumn-lor5 naziriT EpitropieT dupa datoria ce
ail a trebilorii de obte spre a ingriji, a cerceto, i a arab. DomnieT Me le
cele de trebuinta, facnd5 la pricina narturilor5 de lucrurile mancareT, adeca
la carne, de rata cu macelariT, i la cele-lalte felurimi, cercetare, at ar6tat5
DomnieT Me le cele de trebuinta, a carora aratare i parere, cu Vito ca este
vrednica de primire qi pliroforie DomnieT Mole, dar ea o trba ce este de
obte i nu in parte, de aceea gasimil de trebuinta. ca dimpreuna cu so-
cotla a tutord de obte sa se dea nizamulii Torii celii din. urma, in ce
chip5 ail a urma. DecT adunandu-v totT dimpreuna la un loci', unde viind5
i epistatul5 AgieT, O. punetT innainte catalogula de tote felurimile lucru-
rilor5 de obte, caul i pentru carne maT cu deosebire, cata i pentru tote
cele-lalte cate sunt trebuinciOse de hrana, i trebuinta politieT i a noro-
duluT de obte sa. le chibzuitT cu luare aminte inteadincii, i cele drepte
icu cale intocmindu-le i puindu-le la nizamil, sa artatT DomnieT Mele
pentru tote nartuld cel5 drept5, care urmza. a-lil da la fie-care qi cu ce
ornduiala, de a se sci pazi in urma, prin catastih5 anume ,i cu anafora
catre Domnia Mea.-1793 Martie 29. (2)

(1) Cod. XXIX, fila 88.

(2) Cod. XXIII, fila 27.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW MORITZ1-1793--1796 667

Poruncd la ispravnicii Argesului, pentru nartulii panel a se vinde

la o par& draimuri 160.

/a Alexandru Constantin Moruzi Voevodit zemle Vlachiscoe. Dumn-

vOstre ispravniciloril ot sud Arge0 sanatate! Alma vcluta Domnia Mea
insciintarea ce Ne facetT cu intrcerea luT Iacomi ciubuccia, pentru bru-
taril de acolea dela Pitesci, fii iat dupa nizamula ce artatT ca atT data
maT dinainte dumn-vstre, poruncimil ca sa, le datT narta a vinde cate
160 dramurI la o park supunndu-I la acsta a fi urmatorT far de voia
lora, insa tota o man& i totil un feld sk fie cate 160 clramurT la o par&
pane bun i cpta bine, dar sa nu auclimil maT in urma ca. s'ail maT
scacluta,sail ca nu este panea bunk cOpta cum se cade. Aiderea
i una jimblara tigana, care vinde de obiceia &ate 170 dramurl in 2
parale, cu nume de jimbla, i este tota una felt] cu a brutarilorti, po-
runcima ca E}i acestil tiganu sa lucreze de o potriva ca i brutaril, fa-
arida adeca eke o pane de 160 dramurT la o para. Iar pentru nartuld
de tote felurimile ce ceretT prin cartea care scrietT catre dumne-luT Vel
Vist. de a vi se trkmite, vetT sci ca intr'aceste (lite fcndu-se, vi s'aa
trimisil dumn-vstre pecetluita de Domnia Mea pentru tOte felurimile
anume i cu carte deosebita catre dumnO-vOstre, care pang acum Ha vetT
fi i primita; ci dar salt' puneV in fapta i sa grijitT a se urma negreitil
la tote, facnda numaT la pane osebirea ce poruncima maT sus. 1793
Aprilie 19.
Not& TalerT 100 rnduimil Domnia Mea trpadula ciubucciuluT dela
toil brutariT earl n'ail pazita nartula ce le-atI IosUi data din porunch Dom-
nsca, earl bani poruncima sa4 implinitl dumn-vOstre cu analoghie dela
top'. (1)

Poruncd cu ornduitii din partea M. Sale lid Vodd, a cerceta la Pitesci

pentru pane si carne cum trebue sd se vinckt.

Fiind-ca dupa cercetarile, ce cu neadormita grip, facema Domnia Mea

pururea, atata inauntru politiel, cata i pe afar& in .tra, spre a se pazi
dreptatea i buna ornduiala intru tote, atata la altele cata i la nartula
de pane, care este hrana cea dintaia trebuincisa noroduluT, aflama el in
(1) Cod. XXUI, fila 44.

www.digibuc.ro
668 V. A. IIRSCHIA

'crawl* Pitesci se vinde panea cu multh scumpkate si lipsh, din care aducn-
du-se inaintea Domniel Me le o pita, ama pusfi de ail tras'o si n'aa venita
maT mare decatil dramurT 85 la o parh, care si dui:A ce este cu atata lipsa,
apoT si acesta forte prsta, in vreme cand aicT in BucurescT se vinde 200
dramurT la o para., pane albh si bunh, care si duph cuvintula cela drepta
si adev6rata pe afarh trebue al fie si maT eftina deck in Bucuresci. Dec!
acsta nesuferincl'o Dornnia Mea, iata orenduima inteadinsa pe
sh mOrg drepta la Pitesci, undo prin cercetarea ce va face pc sub cum-
pka, gsinda pe brutarT inteacsta fapta, sh-1 rdice, sh-T due& inainte a
dumn-lora ispravnicilora, ca sh se intrebe de rspunsil, pentru ce vindir
panea cu atata scumptate gi de o facii din sinef1, sail cu vole, slobodenie dela
ispravnict. Pentru care poruncima Domnia Mea ispravnicilora, de este cu
scirea si porunca dumn-vOstre data acesta nizama, IA avetT a rspunde
DomnieT Me le, care este cuvintula de a fi atata scumpetate? iar de nu este
cu porunca dumn-vOstre, pentru ce sh o suferitY si de ce sa nu le do*
nizama si 0, nu punetT pe brutarT la ornduiala drepthteT? Le cerema
Domnia Mea respunsa la trba acsta, de care a. trimit1 DomnieT Mole in-
sciintare, tu orenduitule mumbasira, asteptanda porunca, de urrnare.-1793
Aprilie 10. (1)
Procit. Vel Logofta.

Ca si la Pitesci, Domnitorula scrie la ispravniciT de Vlasca, cum c acolo

se vinde panea cu forte scumpkate si prsth, si ch chiar i &ail adusa
una de proba de aa canthrit'o inaintea DomnieT Sale si nu aii trasa mar
multi' de 100 dramurI, si decT poruncesce a se vinde dramurT 160 la o
para, desi in BucureseT se vinde duph narta 200 dramurT la o par* iar
pentru pane, facema Domnia Mea deosebire acolea (Vlasca) pentru nein-
destularea grauluT. ApoT poruncesce ispravnicilora O. fact nizamula cu-
noscutil brutarilora. 1793 Aprilie 19. (2)

.1th Alex. Cosi. Moruzi Voevod. zemle. Vlach.Dumn-vstre ispravnicilora

ot sud Slam-Rimnica sanhtate! V facema Domnia Mea in scire, ch adu-
cndu-se inaintea DomnieT Me le o pane din cele "ce se face si se vinde
acolea in tergula Focsanilora, arna pus'o la dramurT si nu o gsima ma! mare
deck 130 dramurT la o park care cu mirare Ne fu a vede acsta dela
ispravnicatula dumn-vstre, unde Domnia Mea n'am socotita eh este tre-
buin ta. a trmite cercettorT pe altiT acolea, fiinda nadajduitT la bunh silinth

(1) Cod. XXIII, lila 39.

(2) Cod XXIII, fila 44 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin momm-1793-1796 669

si purtarea de grija a dumne-vstre; dar trba Ne inddmna a o face; apoT

socotiti-v insiv rusinea de este cu eale acsta, aicT in BucurescT se vinde
la o pare. 200 dramurT, Ina, pane alba si curatA, iar aceea dupa co este
lipsa, apoT si prsta, care lat pentru perierghie vd trimitema inteadinsA
o pane din BucurescT, si ve tramitema si panea do acolea, ca sa vedetT cata
de osebire are. Ci dar deschideti-v6 ochiT si datT nizamulil cela cuviinciosil,
si puinda trba la eale, ca sa nu maT aflamil acsta scumpetate acolea, ca
nu veV aye apoT nicT unil cuvinta de indreptare.-1793 Maia 3. (1)

Cdr(l la ispravnicii din Vlasca, II fovii, Ialonzi(a, Dimbovifa, ca sd facd

cercetdri pentru vitele mdcelarilorg, ce vorii fi la pdfune.

Dumne-vstre istpravniciloril ot sud ... sanatate! Indata ce vetT primi porunca

acsta a DomnieT Mele, sa avecY a face cercetare acolea intr'acela judeta, ca
sa aflatT tote vitele macelarilora din Bucurescl, ce le va fi avencla puse la
pasune in partea loculuT, atata cele marl, vael si boT, catti si cele mid,
capre, Of, si facendil catastiha curatil, far de zabav a. sa.-lil tramitell la Domnia
Mea, cu aretare de suma vitelora si unde le ail puse in paune si ale cuT
anume? 1793 lunie 6. (2)

R6spunsulii ce Vail datzi Vodd in 25 lunie 1793, in dosulii

jalbel mdcelarilorii.

Sit auto* O. vil parasitl de lacomie si de artarT nedrepte si neadevArate,

urmanda porunciT si hotarireT DomnieT Mele, a vinde dupa nartula ce vi s'ati
data si a griji de indestularea noroduluT, multamindu-ve cu mila ce v'ail
artatil Domnia Mea, de Varna data voie a vinde ocaua de carne de vach
elite 5 parale; cum i pentru scaunulil de beilica, sa ye parasitT de cererea
ce facel,T a vinde maY multi] cu o para, ca nu se pOte. Nu fitT necunosatorT
si nesupusT, cLt sil sciV hotaritil ca pe toV la ocna ye vomit trirnite. Po-
runcimii si dumne-talc biv Vel Vist. epistatule air] Agiel, adunanda pe tota
macelariT inaintea dumn-tale, sa-I lacT sa-si vie in cunoscinta, ca iata Domnia
Mea eOnda din pcata si li se dete respunsula cela dupa urma hotrita. (3)

(1) Cod. XXIII, fila 49 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 74 verso.
(3) Ced. XXIII, lila 89 verso.

www.digibuc.ro
670 V. A. URECRIL

Pitacd la biv Vel Vistierd Constantind Filipescu, epistatuld Agiel, din

6 Iu lie 1793, ordonfindd ca undelemnuld (care a venitil destuld la Bucu-
resci), ce bAcaniT lid cumprA cu ridicata ocaoa 36 pi 37 parale, sA se vindA
eke 42 parale ocaoa, iar nu 44. (1)

Pitacg la boeril Epitropi, pentru miere i calcavalti, a le pune nartg.

12 Alexandru ConstantinO Moruzi Voevodit I Gpd. zemle Vlachiscoe.

Cinstitilord i credinciop1 boerilord Domniel Me le, dumnvOstre boerilord
nazirl EpitropieT de obpte, fiind-cl brsla bAcanilord din Bucur,escT sunt
datorT a aye in tth vremea cu indestulare la bAcAniile lord, pentru trebuinta
noroduluT politiel, miere, capcavalii, atAtil de multd dad pi de &Ate iead, 11
brAnzh de burdupe, care ad a vinde cu pretd cuviinciosd, iatti poruncimd
dumne-vstre eh facetT cercetare ca sA v pliroforitT de pretuld acestora in
ce chipil este? pi fAcndu-le socotela cea drpth, sA chibzuitT nartuld celd cu-
viinciosii i dreptd i sA artitatlf DomnieT Me le cu anafora.-1793 Augusta 22. (2)

Fiind-ch s'at aclusil dela o bAcAnie din Vaduld-Lattl (Vlapca) IinutA de

2 arnAulT, o pane, care vl'Ondu-o Domnitoruld cl e i forte scumph si
ngrA i prsth de totti, ornduesce unni ceaupd sh mrgA la faa loculuT
sh ridice pe ceT 2 arnAutf 9 i sA T duel la Domnie.-1793 Sept. 24. (3)

Pitacit cdtre boerii epitropi, de a se pune nartulg lumindrilorg

de seg, din 17 Octobre 1793.

Facemd dumne-vstre in scire cA, duph indestularea de Bed ce din mila

luT Dumnecled a fostd intimplatil de estimpti, fiindu trebuintA de a se
socoti pi a se pune la socotlh pi nartuld luminArilord cu und pretii maT
cuviinciosd, poruncimil dumne-vstre, cA adunanduviS la und Ioc, undo
aducndd dumn-lul epistatuld AgieT pi pe luminAraff i fAcendu-le socotla,
sA chibzuitl nartuld luminArilord ce se cade inteacsth vreme dui:A indes-
tularea ce este de sed, prin cumpgnire drOpth., pi sA argtatT DomnieT Mele
in !wrist' cu anatora. (4)
(1) Cod. XXIII, fila 101.
(2) Cod. XXIII, lila 128
(3) Cod. XXIII, fila 148.
(4) Cod. XXIII, Lila 163 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIIT MORUZI-1793-1796 671

S'ail facutti rhspunsil la Caimacan dupa cererea ce ati MAIO ca A i

se trimith stinjenT, si s'au trimesil 2 coturT, jumfitatl de stinjenT, adeca
unuld dupa stinjenul5 MarieT Sale Constantin VoevodO Brancovnu si
altulii dupa, alii MarieT Sale .9,erbanil Vocla, adeverite de dumnd-luT Vel Vor-
Did' Moruzi si de dumn-luT Vel LogofetO si pecetluite la caphtaie si de
Maria Sa Voda, care prin dumn-lul Vel Baal s'atit trimisti. (1)

La ispravniculti Sacuieniloru pentru nartulil paneT.-20 Decembre 1793.(2)

Pitacii la biv Vet Spat. Vaeareseu, Vel Ilatnnanit Caragea, Vel Spat.
Mann, biv Vel Vist. Epist. Agiel si Vel Post., din 19 Mantic 1794.

Fiihd-ca macelariT politieT Bucurescilorti, prin jalbile ce Ne-au datti, arata

pricinuire din neurmarea nartuluT celfi curg6tora la vinclarea camel, si
fiind-ca pentru alisverisulii acesta se gasescil si altT negutatorT carT voescfi
sa, iea asupra lorti trba cu urmarea nartuluT, unde si ca s null prcla
macelariT alisverisulii acesta din mana, cand vord fi urmatorT, de aceea
ornduimil pe dumnd-vbstre BA ye adunatl aid la domnesca NOstra curte,
uncle aduc'endO dumn-ta Epist. alli AgieT pe catT-va maT ahlieri din brsla
macelariloru, arkandu-se fa a. si cel earl se afl primitorT trebeT acesteia, BA
cercetatl dumn6-vdstre si O. facetT pe macelarl s intelega a fi urmatorT
si primitorT ea 85 null prcla acestil alisverisfi din manile loril, ca se vorti
cal in urma. De care sa arhtMT DomnieT Mele in scrisa nizamulil ce vetT da. (3)
Vel Logoletti.

Pitacti la boeriT DivanuluT din 28 Decembre 1794. Ordona ca, flind-ca

din causa seceteT ail patimitO stupil si este lipsa de ark sa adune negu-
tatoriT cerari si sa, chibzuiasca pretulti luminriloru. (4)

Zapisula brutarilorii din BucurescI din 24 Decembre 1794, prin care se

prindil di voril tine orasulil cu indestulare de pane si vora pazi nartulg
de a vinde panea 50 dramurf la o park. Domnitorula se angajza si elii
pa dela 15 ale luneT Martie s dea zaherea de grail cu banT. Sunt 12 bru-
tarT.ispalitt, intre cArT Romanl sunt numaT Vasile Vacarula, Nicola Gropescu,

(1) Cod. XXIII, lila 165.

(2) Cod. XXIII, fila 190.
(3) Cod. XXII, fila 223.
(4) Cod. XXIX, fila 7 verso.

www.digibuc.ro
672 V. A. IIRECHII

Dragomir5 Ciohodarult, Cristea dela Rsvanii, Ma lea Vatafula si 3 ArmenT,

iar restul5 Greci.
La 25 'Decembre acelasT anfi Domnitorula da pitacii luT Vel Aga, prin
care explica ea, dupa cererea brutarilorti, a scaclutil din 55 dramurT de pane,
catii erau datorl dupa nartil sa, dea la o park, 5 dramurT, pentru ea bru-
tariT aii datti zapisil a pang la 15 Martie viitorti vord indestula politia cu
pane. Domnitorula ordona trecerea zapisuluT in condica DivanuluT si sA
fie comunicata si EpitropieT obstireT, apoT zapisula sa se pastreze la Agie,
Aga obligata fiinda a privighia pazirea luT intocmaT ; si &and se va dovedi
ea vre-unula din brutarT au ealcatu zapisula, sa-Iti arate DomnitoruluT ea
sa se pedepssca cu trgula si cu ocna.
In 26 Februarie 1795, VocIA aerie epistatuluT AgieT, cit de ore-ce brutariT
promitii ca 'Ana la 15 Aprilie (nu numaT pana la 15 Martie) nu vorti maT
face nicT o cerere de zaherea dela domnie, sa li se faca acum acsta
Musaade, ca sa nu fie lipsa in targii, si sa li se (lea acum din magasiT 600
chile grail cu banT. Ordona Vodrt Medeln. Arbuti sa imparta la brutarii
Bueurescilora dupit zaherelele epistatuluT Agiel acsta suma de chile, si
sel eel bani pqinii, iar dumn-ta epistatule alti AgieT sa ieT dela manile lora
zapisil cum ea (pana) la 15 ale lune Aprilie alta cerere nu vora maT face
de alta zeherea. (1)
Vel Logoltula.

In 26 lunie 1795, dupa propunerea EpitropieT, care a facutri aiaril de car-

nea de vac& si de ie, se stabilesce nartula de 3 parale oca de carne do
vaca si 5 parale cea de Ole. Domnitorula ordona sa se vestsea acsta ma-
celarilor, puindil si foT cu insemnarea nartuluT pe la rgspantiT. (2)

Pitacti la ispravnicii din sud Ilfovii, din 3 Novembre 1795.

Dumn&vstre ispravnicilorti aT judetuluT Ilfovii, ye facema in scire ea

domnia insasT pentru trebuinta sa nicT odata ornduiala inteacesta judetii
alii Ilfovulul nu au facutil la trebuintele imprateseT, iarasT multa musadea
s'ail facutil si se face acestuT judeta, cu deosebire numaT si numaT pentru
ea sa proftaxsca locuitoriT zaherelele si lemnele cele trebuincise de focti
la tOrga, ca sa fie politia indestulata. Acum de cata-va vreme vedemil ea
zaherea nu vine spre indestularea politieT, lemnele Inca sunt scumpe cu
(1) Cod. XXIX, fila C.
(2) Cod. XXVIII, scara 6, lila 63.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Ltfl MORUZI-1793-1706 673

nesuferitfi pretd, pentru care iatA vg poruncirnil Dom nia Mea strasnicd : des-
chide-v.6-V ochit si grijitT de acstA trbA de apururea cu luare aminte,
dandd locuitorilord BA intelegA de a veni cu zaherea la trgil si de a nu
face precupetie si scumpgtate lemneloril fArA de ingsurA, ca sA nu fie si-
litA domnia a-T face si fArA de voia lord urmAtort la aceea ce se cade. (1)

PoruncA la epistatuld Agiet, din 5 Ianuarie 1796, asupra anaforaleT

DivanuluT (Dimitrache Ghica Vel Bang, Man. Cretulescu Vel Vornicd, Golescu
Vel Vornica, Vel Logofgtri *tef. VAcArescu).
Divanulg ail fAcutil insust aiaril luminarilord de seg, informAndu-se do
pretuld cu care cherhanagil ag cumpratd intocmal mia de oca de seri (375
350) dela Medeln. EnachicA, Logofgtil dela Capand. Elg gAsesce cA pe negu-
tAtorit cherhanagit IT tine ocana de luminArT 15 parale, langl care se mat
adaogA pentru cele-lalte cheltuell de se face 18 parale si 2 bant. Dect so
vindri ocaua pe 19 parale. Cherhanagit refusA a vinde cu acestg pretil.
VodA orclonA epistatulut AgieT sA aducA inaintea sa pe negutAtoriT cher-
hanagii si pe luminArarit vecht si sh le arate cl Domnitoruld incA a apro-
bath nartuld de 19 parale ocaua de luminArT de seg. De yore vr a primi
acestil nartil, vorg lu la cherhanua lord si pe luminArarit vechT, cAtT vord
vre, de a fi tovarAsT, cu capitaluld ce vorii ave, sad cart din et nu voril
ave putintA acum, fie primitT si peste o lunA. Tar neprimindd negutatoriT
a vinde luminArile cu acestg pretil de 19 parale ocaua, sA dal dumn-ta
lucrarea luminArilorg asupra luminArarilord vechi, cu pretuld de eke 18
parale, cum dinsit ail fAgAduitil si ag cerutd, si pentru madelele cherha-
nalet cart sunt intre dinsiT de a desface, sA se silencA a-T intocmi si a-T
isprAvi. Iar and nu va put sta millocil a-T impack dumn-ta sA ne fact
artare deosebitil pentru fie-care madea si Domnia Mea le va hotAri. (2)

In 13 lanuarie 1796, dup o nou anafora a epistatuluT AgieT, VodA lasA

intreprinderea cherhanelet totil la negutAtorit ce ag luat'o cu paguba ye-
chilord luminhrart. Pretuld totd 19 parale. Iar luminArariT vechT, si peste
30 do clile, pilnd la 60 de clile, totd le facemil Domnia Mea musaade, ca
vrSndg a intrA tovarAsT, sa, fie primitT de negutAtorT OD. (3)

Fiind-ca luAmil Domnia Mea pliroforie cum ca in orasuld BucurescT nu

este carne indestulA..., poruncesce Vod5 nazirilord EpitropieT. ca in unire

(1) Cod. XXIX, lila 123.

(2) Cod. XXXI, Illa 16.
(3) Cod. XXXI, lila 24 verso.
Anctlele A. R. root. XV. Mentorille Seel. licorice. 41,8

www.digibuc.ro
674 it. A. UftECIIIi

cu epistatuld AgieT i. aducendd de fatA 'cu el i pe Serdaruld NamailA c4 i

pe Nicola Gelepuld, BA cerceteze causa lipseT: de ad mAcelariT vre o pagubA
cu nartuld ce s'ad data camel, orl din rAutate nu taie came destula ?
1796 Fevruarie 2. (1)

Carte /a ispravniel, din 4 Februarie 1796.

Auylimfi Domnia Mea, ca la tArgurile i oraele judeValord pe afarA

carnea este maT scumpa, decat se vinde aicl in Bucuresci, cum i panea
nu e buta i nu se pazesce nicT und nada dreptd . . . ., din care causa mace-
celaril din Bucurescl prefera a se duce in judetti. DecT nu soling la ce sa. (lama
Domnia Mea acestd cusurd ald dumne-vstre: la lenevire adeca, sad la lacomie
de vre und interest' de *tie' ? Si ordonA sa dea nizamil dreptd, maT eftind
deck la Bucurescl, cacT intr'adinsd vomil aye a tramite tiptild icioglanil
Noltri, i dela totd judetuld aducAndu-ne pane i carne, de vomd ved
lucru impotriva, vg vetT osandi atatti cand va fi din lenevire, catu i pentru
interest', i yeti intrce indoitil i veV rman amagitT i ve vetT qi
ruinA. (S)

Pitacti la biv Vel Band Dumitrache Ghica, biv Vel Vistierd Moruzi i
Vel Logofetd de Tera-de-sus Constantind C. Filipescu, sa chibzuiasca
nartuld luminArilord de cra. rqie i alba. -- 1796 Fevruarie 18. (3)

Pitacd din SO Februarie 1796 la aceiaT boierT de sus pentru ace14

nartd aid luminarilorti, adAogindd ca., fiind-ca lurninarile de cra alba
urmAzA ca BA aibA deosebit cheltuiala pana a se face din cra roqie,
VodA ordona, sa se cerceteze deosebirea de cheltuiala i in vedere cu
acsta s aeze nartuld luminArilord de cra alba. (4)

Aiaruld qi nartuld luminarilorti de cell, talerT 3 i 1 ortd -ocaua; iar

de air alb:i taleri 3 i 1 zlotd. (5)

(1) Cod. XXIX, fila 1-16 verso.

(2) Cod. XXIX, lila 151.
(3) Cod. XXIX, lila 153.
(4) Cod. XXIX, fila 153.
(5) Co I. XXXI, scara 6, lila 55.

www.digibuc.ro
 Milne. LIn moRczt-1.70-1196 675

MAcelaril s'ati jAluitil eh nartuld e prea scadutti. Epitropia obstireT ra-

portezA lul VodA ca, dui:A aiard i ca sA nu patimscit pagubl, sA vindA
ocaua de carne pe 4 parale, iar cea de ie si de rimAtord pe 5 parale ocaua. (1)

Anaforaua agiascei pentru rnduiala mdceleiriilorii, din 29 Februarie 1796,

isceilitd de Alex. Gherache epistatulii Agiel.

Din pricina nestatornicieT si netrebnicieT bresleT mAcelarilord din Bucu-

resci se vinde carnea scumpA, pentru cA nu s'aprovisionzA din timpil cu
vite si nicT taie une-orT din tote felurile, sub cuvintd cit e prea jos nartulti,
si las& politia in lipsA si fugd unit afarl pe la IrA, si altiT se ascundd.
Asa si acum lipsesce carne, mAcar cA li s'a data mild 5 parale ocaua de
carne de die si de rimAtord si 3 parale cea de vacA, si totusl ad fugitti,
si cele maT multe scaune nu maT umblA, si cate ad maT rrnasil taie numaT
carne de rimAtorT sail forte prstA de oT si de vite. De aceea Domnitoruld
a poruncitd luT Nicolo Saegiu, de ad adusti o sumh indestulatA de oT si
s'ad urcatti nartulti cate 1 para. la ()ca. Aeum numituld Nicolo Saegiu vrea
stt iea asuprA-sT acstA epistAsie a cArneT, fagAduindu cA va fi politia indestu-
latA si se vord tAia oT si vite bune, ins& cu sarturile urrnAtre:
1. Zalhanaua sA o faca din josuld sfinteT mArastirT Radu VodA, aprpe
de apA, si cheltuiala binaleT zalhanaleT, cand dupl vreme se va soul& altuld
si va pretenderisi epistasia acdsta, sA fie datord a plAti cheltuiala binaleT
si sA dea de scire maY inainte cu 3 lunT dela di 1 Ghenarie panA la 1
Aprilie, si atunci sA o facA zaptti, insA dupA pretuirea ce va face atuneT sta-
rostea de binale cu eel maT de frunte mesterT.
2. LuminArariT sA ailA a lua suld pe tOtA sptmana dupA nartti.
3. Beciuld gospodti catA carne are a lua, sA se cantArdscl la zalhani si
sA so facA teslimii la omuld celd rnduitd de becerd, si pe tdta luna sa se
plAtescA. Cum si pentru beilicii, cu asemenea mijlocti sa se platescA hanil
cArnel de dumnd-luT vel Portard pe OM luna.
4. VerT-care de orl-ce stare va fi, oil pAmintnti sad strainti, sA nu aTba
voie sA taie.
5. Privilegiurile ce ad scaunele prin cArV gospodd, adecA oierituld, ier-
Ldritulii si vama, sa nu AA suprare zalhanaua, iar la obord si la trgurI
vindkoruld A plAtdsca tote dupa obiceid.
6. Zalhanaua sA nu vindA mielulti cu ciotvirtele, ci cu cantaruld, adAo-

(1) Cod. XXXI, scara 2, fila 11.

www.digibuc.ro
676 V. A. IIRECIlli

gindu-se la pretsa ceea ce se va gsi cu cale, dupt cumOrttrea lora.

7. La chslt O. nu aibt suprare pAnt la vremea suhaturilora, sinfoni-
sindu-se cu sttpAniT mosiilora pentru psunea de vart.
8. CAtT ennenT vora r6mAn clatorT dupt carnea ce vorcumpr,i va trece
o lunt si nu vora pltti bana la zalhane., sit nu le maT dea zalhanaua carne
pant child vora plAti baniT.
9. Chti macelari pazarghidenT i altiT earl voril poslusi la zalhana., at li
se teorissct socotla lora pe t5tt luna ; iar dela carnea ce printeinsiT se
va vinde sail din baniT gata ce li se vora da ca st cumpere vite i va
rrnAn unula dinteacestia datora, st so implinsca de Vel Aga indatt, fArt
de a pricinui et i.ad cheltuita sari i-aa data in datoriile lora.
10. La acsta madea trebuesce ajutora dela stripinire cela putina cu
20 scutelnicT strainT.
11. Nartula st se hotarasca dela domnie pe anti.
12. RimatoriT iarts1 zalhanaua st-T sat, ftrt de a indrtsni cine-va sa taie,
ca st nu se fact catahrisis i zaticnire alisverisuluT, taindu-se vite strtine,
afart din ceT carl vort titi pentru trebuinta caselort lora.
13. Zalhanaua st fie datre a da carne numaT pentru trebuinta politieT,
fart de a fi supust si la alto angaril.
Alexandru Gherache propune acesta monopola pe 2 anY, iar dupa 2 anT
cine va vr st primsct acsta epistasie, sa platsca URA cheltuiala binaleT
si a caslarilora, etc.
A. Moruzi, la 2 Martie 1796, trimite anaforaua acsta la Divana si or-
dont, ca adunAndu-se si cu nazira EpitropieT, st cerceteze conditiunile puse
si asupra fie-careia st-T raporteze parerea lora.
Divanula, la 7 Martie 1796, re'spunde DomnitoruluT cit trial IMAM a in-
tocmita nartula camel, care in cursula acestora 2 anT se va vinde carnea
in timpula vereT ocaua de ie si de rimatora pe 5 parale si de vact pe 3,
iar iarna de oie si de rinittora parale 6 si de vact parale 4. Vara se so-
cotesce dela Pasci pant la sf. Dumitru. Din cliva de PaseT pant la Maia
21 et se vin41 mielula cu ocaua a cAte 10 parale, iar dela Mait 21 in
colo pretult ctrneT do ie. S'a ocupata Divanula i cu ponturile propuse.
CAW privesce pontult scaunelora privileghiate. st fie scutita zalhanaua ca
i ele. Divanula last la chibzuirea luT Vodit asemenea i pentru ceT 25 scu-
telnici cerutT.
Domnitorult asupra acestel anaforale incheic o lungt resolutiune ur-
matOre: (1)

(1) Cod. XXXI, scara 4, lila 3 verso.

www.digibuc.ro
 Down LIM MORUZI-1793-1796 677

Fiind-ca de apururea obstea a patimitil inteacesta pricinti a camel si

nicl odata la unit nartt si la utak nizamt macelariT n'ati statutg, care si
acum in urma arttndu-li-se nartult i nizamula cu care primesce Nicola
Saegiu epistasia acsta asuprll i fiindt intrebatT de fagaduescd el a le
urma acestea, n'at fost primitorT, dnd si in scristi; de aceea am primitil
Domnia Mea epistasia ce o cere numitult Nicola Saegiu. Mal intaid Voda,
aproba nartulii asezatti de Divanti, insa numaT pentru en, urmndu ca pen-
tru alt II-lea anti s se aseze altuld la timpii, i cu modificarea ca iarna
sti se socotesca dela 1 Septembre Vara la 1 Martie. Apol Domnitoruld
cercetza cu arnruntulit articolele i intaresce de bune cele cu No. 1 pint
la 3 inclusivii; iar la alii 4-lea observa, c primesce sit nu taie altuld ni-
menT carne, insa sa nu fie opritT i eel ce pentru trebuinta caselorii lora
vort vr a tait ori-ce ielti de vita, destulli ca, numal in darti sa dea la rude
si la vecinT, dar sit nu vincla.
La puntulii 5 Domnitorulti refusa scutirea zalhanalel de oieritu, ierbaritu
si vama, care este venitil vechiti alti camarel domnesci. Asemenea refusa
de a strict privilegiuirile pentru scaune. Pontult 6 e primitii cum l'a aye-
zatil Divanuld.
Pontulii 7 de asemenea e primitti, insa de voril face casla in padurT sati
in crangurT, sa se aseze cu stapaniT mosiilort.
Punctele 8 si 9 le primesce Voda, acordandti dreptulii de apelatie la Divanii.
La punctulit 10, Domnitoruld aproba in principiti, ins& nu cu nume de
scutelnicT, ci epistatula zalhanaleT sa-sT aducit din strainatate 15 OmenT
strainT in slujba zalhanaleT i vort fi scutitT de dajdie.
Punctele 11, 12 si 13 stint primite de Domnitort cu observarea ca O. fie
fiber& taiarea de rimatorT pentru casa proprie.

Pitacti la naziriT EpitropieT din 29 Aprilie 1796, ca sa stabilsca nada

pentru tote bacaniile. (1)

Pitacii din 3 Mai 1796 ceitre epistatulii Agiel.

LuminarariT de cent rosie si alba s'ah' jaluitt Domnitorulul cit stint pa-
gubiV cu nartulti de 3 lel si 1 ortil lumintrile de cent rosie si de 3 leT si
unit zlottt luminarile de cent alba. Domnitoruld vestesce cit le-a maT aeon-
datt peste nartg eke unit ortii la oca luminarT rosil i albe, decT se volt

(1) Cod. XXIX, fila 177.

www.digibuc.ro
678 V. A. IIRECHIA

vinde cele roiT 3 leT i 1/2 i cele albe 4 leT. OrdonA decT sA-I chiAme i
sA le arate epistatula AgieT musaadeaua ce li s'a fAcuta, ordonndu-le de
a face luminArile din crA albA fhrA amestecAturA i ftirA lips& mAcara una
drama. (1)

Pitacil la epistatula AgieT, din 15 Iunie 1796, sA vestsch brutarilord ch.

cu favre li s'aa data nartula pe 150 de dramurT de pane in loca de 180
i cA de aceea nu se va ingAdui pane maT micA nicT cu una drama, ci se
va pedepsi cu mrte inelAtorula i nesupusula poruncilora domnescI. (2)

Nartulii mierel la lulie 16, 1796.

SA se vinclA dela locuitorT ocaua de miere de prigonii ocaua 10 parale

i o lAscae i tal. 2 ocaua de cerA. La negutatoriT capanliiT sA vin4A mierea
cntarula po talerT 11, adech cu 57 banT maT jos deck in anula trecuta.
Mierea de fArImAturA, ce se stringe cu vadra, negutitorii pAmintulul s'o
cumpere vadra po talerT 3 banT 102, iarAT fAcndu-se scAdere din pretula
anuluT trecuta 18 banT la vadra, peste care cumparAtre puindu-li-se i chel-
tuiala cea obicinuitA i ca,tiga la qece unulil, i cra po tal. 2 ocaua, se
cuvine s'o vinclA i la negutAtoriT capanlAT cntarulil po tal. 9, adech cu 52
de bani maT jos ca in anula trecuta.D
Domnitorula aprobA acesta nartil. (3)

La 1 Augusta 1796 Divanula face chibzuire pentru nartula lucrurilora

de mncare prin deosebita catastihil i Domnitorula ila aprobh la 4 Au-
gusta acelaT ana (4)

Carte legatd la Caintacamulii Craiovel la jalba vamesiloril pentru

bdlciurile ce se cere a se face qi trgurl la sud Mehedinfi.

IV facema insciintare ca. la Domnia mea ail aratata prin jalbh vameiT
dela Craiova cum cA intr'acele-lalte judete de aicea de peste Olta sunt

(1) Cod. XXIX, fila 181 verso.

(2) Cod. XXIX, lila 212.
(3) Cod. XXXI, scara 8, lila 74.
(4) Cod. XXXI, scara 9, lila 12.

www.digibuc.ro
 nowns LW MORUZI-1793-1796 679

cu indestulare trgurile si bAlciurile cele trebuincise spre folosuld si

alisverisuld locuitorilord si aid negutatorilord, iar in judetuld MehedintT,
care este cold mai mare dintre cele 5, numaT la Strehaia se face und balcid
si altuld s'a inceputd acum la satuld ce se numesce Clacovu, ce se face
odat pe and la Dumineca S-tulul :Apostold Toma, care neflindd indestuld
si neavndd alte trgurT urmAtre peste and, se isterisescd locuitoriT cum
si negutatoriT de alisverisuld lord, si ail cerutii vameviT prin jalb ca s5.
(lama Domnia Mea voie si slobodenie a se face totti la numita movie Cla-
covu si altd bald(' la 15 dile ale lul Augusta si cleosebitd tergd pe tote
Duminecele, ca la und het ce se af15, in mijloculd judetuluT vi deprtatd
de alte terguri, uncle este de mare inlesnire, folositord si trebuitord locui-
torilord, earl cu totiT cerd si facd rugAciunea acsta. Deci flind-ca alis-
verisuld locuitorilord vi neguttoriloril voimd si le ceremd Domnia Mea ca
s mrga cu tt inlesnirea in tra DomnieT Me le, spre a se folosi vi a se
*fig& si locuitoril si negutatoriT, vd poruncimil Domnia mea ca sa cer-
cetatT, si cnd va fi cu adevratii de alte trgurT si bAlciurT departate ur-
mAtOre peste and, carT sa nu aduca vre-o va.tmare ori la tergurile vechi
sad la trba nizarnuluT tereT, si va fl trebuinciosii si de folost, A avemit
Domnia Meainsciintare, ca s5, &Una porunca de a se face.-1793_Martie 17. (1)

Cartea dunind-lui Stolnicului Bengescu pentru balciulii ce este a se face

pe mos& sa Brsta din sud Doljii.

Cinstitti si credinciosd boerule DomnieT Me le, dumn-ta Hatmane Caragea,

Caimacamuld CraioveT, sgnatate! Arnd vdutd Domnia Mea insciintarea dumi-
tale ce fad Domniel Me le pentru rugaciunea ce face dumnO luT cinstitd
si credinciosti boeruld DomnieT Mele Gheorghe Bengescu biv Vel Stolnicti,
ca s5. dAmil Domnia Mea voie si slobodenie de a se face Meiji pe mosia
dumne-luT Brsta din sud Doljd inteund and odat la Dumineca TomeT,
dupa cartea ce are dela Domnia Sa fratele Michaid Vod6. Sutuld, ce o ar6t
de o v6dumd cu MAO 1792 Aprilie 3, cum si pentru osebit& rugaciune
ce face ca, deosebitu de acestil balcid, s5. se faca si tergd la acesta numita
mosie pe spreman5, odat, Dumineca, cum ca al oercetatit dumn-ta si nu
aduce nicl o stricAciune la nizamuld te'reT, nici pagub la alte mosil si
trgurl de prin prejurd. fall, (Wild Domnia Mea voie si slobodenie printea-
csta carte a DomnieT Mele, ca s5, se faca atatd numituld blcid la Dumi-

(I) Cod. XXIII, lila 23.

www.digibuc.ro
680 v. A. IIRECRIA

neca TomeT pe anti odatA, catti i thrgti pe lie-care spthmAnA odata, Du-
rnineca, de care sA daT clumn-ta in scire tuturorti locuitorilorti i negutA-
torilorii pArteT loculuT, ca sa mrgA sA-s1 facA alisverisulti lorti. La caro
acestil bAlcia i tergd, dupA dreptatea ce are stApAnulti mosieT pentru cat-
carea mosiel ce se face, sb. aibA a-s1 vinde numaT vinurile i rachiurile, i
carnea i pAnea dumne-luT, urmAndu-se pentru vamA i cAminAritil dupA
ponturile DomnieT Me le de estimpa.-1793 Aprilie 18. (1)

Prin pitaculti dela 19 Maiti 1794, A. Moruzi da voie a se lace Weir' de

2 orT pe anu la Dumineca Tuturii Sfinti lord i la glitm, Si. Dimitrie, cum
si trgil in tote Duminicele in plaiulti Novacl jud. Gorki, la sohitulti Crasna,
metohuld Episcopie RimniculuT; acsta dupA ce ispravnicula Geanoglu alti
jud. Gory' a raportatu CaimacamuluT CraioveT NicolaT Hanger Mil, i acesta
DomnitoruluT, cum ea aceste bAlciurT i trgurT nu tacti abatere dela ni-
zamula sciutti alti bAlciurilorb i terguriloru. Domnitorulti recomanda is-
pravniciloru sA insciinteze pe locuitorT 8i negutatorT despre acestea, i sA
privegbieze a nu se isch pricini la acele yergurT i bAlciurT. (2)

Porunca din 30 Maiti 1793 la Hatmanulti Costache Caragea, Caimacamula

CraioveT, prin care A. Moruzi iT trimite spre cercetare jalba PthArniceseT
Maria Bibsca, a luT Diamandi Desliu biv Vel Vamesti i tefanti Cogal-
nicnu si a altord locuitori din jud. Doljti, cerndti a se invoi de DomnitorA
facerea de Orel sptrnAnalii Dumineca i Mal de 2 orl pe anti la 24
Iunie si la 26 Septembre, pe mosia HAmArescil din jud. DoljuluT. Domni-
torulti ii ordonA sa cerceteze : 1) de nu se face cu acsta abatere dela ni-
zamti, 2) de nu este acelti Mein in dauna altorti bAlciurT sati tergurT maT
vechT, si 3) de este cu invoirea tuturorti de obste; i sA-Iti insciinteze prin
anafora de tote acestea. (3)

Carte din 31 Maiti 1793, prin care Moruzi invoesce BanuluT Racovita ai
DinuluT Filipescu biv Vel Vist. a se face WW1 odatA pe anti la mosia
BucoNA unde sA face si trg. BAlciula va tine 8 i1e de-arndulti tOmna,
dela 25 Septembre incepndu, i avenda i oborti de vite, i venituld vameT
dela acele 8 clile va fi alu proprietarulul (4)

(I) Cod. XXIII, fila 42 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 246 verso.
(3) Cod. XX1If, fila 71 verso.
(4) Cod. XXIII, fila 70 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LtJI MORUZI-1793-1796 681

(Janie pentru MI-guru Dreigaicet, a le face unit' asezantintfi negu-

fritorilorti cu Episcopulii Buaului.

Mind-ea Sf. Sa iubitorulti de Dumnedeil PArintele Episcopulti Buz 61110

Chia' Dositeia a fAcutti rugIciune Damniel Melo, ca sa se fach o hoth-
rire &kg BA se iea dela pray:Aide tergulul DrAgaicet dupA moia sfintel
Episcopil; care pravalil se Lai inse1 cu cheltuiala Episcopiel, arAtilndu-Ne
ea face Episcopia mare cheltuiala la acele pravAlil, fiindd i cherestua i
tote scumpe, in catti cine una eke talere 6, la care, in locil do a se folosi,
i s'au pricinuitti mare paguba, clupA hotarirea ce s'ar ii datti in anulii tre-
cutti ; asupra careia pricini vrndti Domnia Mea sA &Arai unti cararti dreptil
i cuviinciosti, ca i Episcopia sA nu pagubOsua, ci sA folosscA pentru chel-
tuiala ce pune la facerea prAvAliilorit trgulut, i negutAtoril sA-1 aibA in
destularea multAmirilortl, poruncimil Domnia Mea clumi-tale cinstitil i
credinciosti boerulti Domniel Me le Vel Sp Marti Enache VAcArescu, fiindcA
dumn ta et1 crnduitti a merge la FocanI inaintea intimpiniirei lumina-
talut sola all Rosiet i va shit fie trecerea pe la Buzti tocmal in vremea
tergulul DrAgaicel ce se face acolo, insuct dumn ta sa facT teoria acsta,
ca sA vedi de ce stare sunt prAvaliile Mout() la acestil trg, adeca ce
cheltuiala all mersll dreptti dui:A fiinta lucrulul ce va fi, i cheltuiala ce va
fi rnersti la facerea prAvaliilorti sA i-o iea Banta Episcopie pe deplinti
estimpu, dupA analogulti ce vet face dumne-ta pe pravAlil cu prciuire; iar
dup6 acesta, stringondu pe negutatorif tergulul [MA, sit pUt cuviincisa si
lunch, nevoindu-te in tail chipuhl ca sA le fact intre diniI i intro Episcopie
unll aezamintil cuviinciosti, a put rmn i Episcopia mulcamith i ne-
gutAtoril primitort, spre a li se urrnh de apururea in toil anil fArA de inal-
tare sail soadere de preturile ce se mil aez. i putonda dumn-ta intocmi
unll aezAmintii ca acesta de invoire, sa se facA artatil Domniel Mele ca
sA se intArscA. Iar impotrivA, (Ind duph indestulata agonismA ce vet
pune dumn ta la acsta, nu va sta putinta a li se face invoire cu multA-
mita amindurora pArtilorti, atunci ceremil Domnia Mea chiar cu insutl
chibzuirea dumi-tale ce vet face cu ttA perierghia, sa ar6V Domniet Mele
chesfi ce at facutu asupra acestel treht i in ce chipu gasescl cu cale i
dreptil a se lua, de catre Episcopie dela pravalil? de care cu anafora, in
scristi sa dal bunA plirotorie Domniet Mele, ca ea se faca hotarirea Domniel
Mele pentru urmarea la apiT urmatorl.-1793 Iunie 9. (1)

(1) Cod XXIII, fila 80.

www.digibuc.ro
682 V. A. IIRECIIIA

Pitacd din 19 Iunie 1796, prin care Domnitoruld Moruzi scrie ispravni-
cilord din MehedintI a incuviintz tire!, ()bora de vite, in fie-ce JoT, la
Strehaia, unde este mijloculd judetuluT, (1)

Pitacii din 9 Septembre 1793 NT Cornea Briloid biv Vel Clucerd za arie,
prin care clA voie numitulul boerd a face WO pe mosia sa NegoescT din
jud. Do IA in tote Duminicele, precum si bilciii odat pe and la cliva Sfin-
tulul... (nedescifrabild); acsta in urma r6spunsuluT CaimacamuluT Craiovel
insrcinatd cu cercetarea dac . e acestti Weill si trgd trebuinciosd tutu-
rora, dac nu aduce vre-o stricaciune &Ord Orguri, nefiindd deprtatd de
acestea, si dad, nu e pe lng marginea DunAreT ? Caimacamuld r6spun-
clndil favorabild, Domnitoruld acordA facerea acestuY trgti. (2)

Carte din 16 Septembre 1793, prin care se dA voie a se face Wei in

tote Duminecele la TintarenT jud. Mehedintl, precum maT inainte vreme
a fost obiceid de se fAce, fiind-c6, maT multe sate din juruld l'intare-
nilord ad ardtatii ispravniculuT Alexandru Farfara trebuinta acestuT WO
si ch nu aduce vre- o strioAciune altord tOrgurT; ispravniculd, dupa, ce s'a
adoveritil de aceste artrT, insciintza CaimacamuluT CraioveT despre acsta,
cl este departatil de alte trgurT, fiindu pb.n.1 la CernetT 12 ceasurT, On& la
Craiova 8 si pan& la CarbunescI alte 8, care nu 'mite aduce vre-o stria.-
ciune altord trgurT; Caimacamuld insciintti de tote acestea la Domnitord si
Domnitoruld d carte de invoire lamttna igumenuluT dela manAstirea Tin-
tArenT pentru a se face trguld cerutd. (3)
Pitacd din Novembre 1793, prin care Domnitoruld invoiesce facerea de
Orel s6ptemfinald, Lunea, pe mosia SlimniculuT, jud. Rimnicu-Saratd, pro-
prietate a suroreT luT Michaid Vod Sutuld, anume Ecaterina, invoire acor-
data 'Inca din Martie anuld trecutd de catre M. Sa Michaid Sutuld Voevodu,
de ore-ce facerea acestuT WO nu e impotriva sciutuluT nizamd pentru tr-
gurT. Domnitoruld poruncesce ispravnicilord de judetil s vestsc la top
de obste, locuitorl si negutatorT, tinerea acestuT tOrgil, ba maT multd Inca,
le maT ordon, ca aindemn'andil pe fites-carele pentru adunare, eine cu ce
va aye a vinde sad a cumperit, si silindu-vd de a se urma, in fapta intoc-
mirea acestuT tOrgd, unde sunt slnbocif a vinde orT-ce, afar de vind si ra-
chid, a carorti vinclare numaT stapanuld mosieT are dreptuld a o face. (4)

(1) Cod. XXIX, fila 205.

(2) Cod. XXIII, fila 138.
(3) Cod. XXIII, fila 143 verso.
(4) Cod. XXIII, fila 179 verso.

www.digibuc.ro
 oombnA LUI MORUZI-1793-1796 683

16 Alexandru Constantin Moruzi Voevodil. Duph arkarea ce face is-

pravniciT judetultif vi dupA pliroforia ce dal Domniel Me le clumn-lorti ye-
lip hoer! printr'acdstA anafora, damil Domnia Mea slobolenie i porun-
cimil EA se facA te'rga pe acsta movie CoenT, in septmetnA odatA, Duminica,
i dumn-vstre ispravnicilorti s insciintatT la totT de obvte a! pArtel lo-
culuT, negutAtorT i locuitorT, spre a se adune, fiev-care_s111 fad. alivverivil.
1794 Fevruarie 26.
Vel Logo

Prea Indlfate Ddmne,

UrmAtorT find luminatel poruncT MA'rieT Tale, amii teorisita acstA in-
sciintare a dumnd-lorti ispravnicilor5 ot sud Vlavca, pentru care de vreme
ce insuET dumn-lorti printeacsta facti cAtre MAria Ta arkare cum 06. duplt
cercetarea ce ati fAcutti dela schela GiurgiuluT panA la satulii CoenT, undo
este movia jAluitorulul FArcAvanti, sunt vpte ceasurT i unti sfertil, vi dela
CoenT panA in Bucuresci sunt peste vese ceasurT, iar despro alte trgurT
este departare de locti cale de (pee i dou-spre-clece ceasurl, unde nu
pte aduce Orgulti acesta nici unti feM de stricAciune sati embodion la
alte tergurT, i mal virtosti aratA cA este vi alivveriva locuitorilorii, la nol
nu maT rgm'Ane a se face vre-o altA cercetare, ci urmzA cA de va fi i
buna-vointa MArieT Tale, prin luminatA intArire EA se dea voie a se face
trg pe acea movie Coenil pe aiptrnnA odatA in liva DuminiceT, iar
hotArirea cea degvirvitti re'mne a se face de catre Inaltimea Ta. 1794
Fevruarie 6. (1)
Ianache Muruz Vel Vornicti, Nicolae Vel Vornicti, Costache Ghica Vel
Logof6til.

Pitach din 2 Martie 1795 cAtre ispravniciT de Gorjti. Certi satele din
acelti judetti unti trgti (final depArtate cele din alte judete i vitele sate-
nilorti final slabe din carne i calea grea). Alexandra Moruzi acordA voia
de 2 bAlciurT pe movia StAnesc1 a Paharn. Maria Bibescu, de 2 orT pe anti
(Buna-Vestire 25 Martie vi M. Gheorghe, Aprilie 23). (2)

(1) Cod. XXVIII, fila 24.

(2) Cod. XXIX, fda 24 verso.

www.digibuc.ro
684 V. A. URECHIA

Carte la Caimacamulii Alexandru Calfoglu, din 15 Apri lie 1795.

Duph cererea locuitorilor din19 sate din plasa OltetuluT, judetuld Vilcea,
de a li se da voie pentru 3 Wein& la Dumineca Tome!, la In& 'tare i la
Sf. Dumitru, qi tergil in fie-ce gptemnh, Joia, pe mo0a ZAtreniT-de-Jos
a lig Ionith Ghnescu, Caimacamulii a raportatil in modil favorabilii, decht
numaT in loch de Dumineca Tomei, s'ad acordath bIcii Ia cea-lalth Du-
minech a Mironositelorh. Alexanclru Moruzi aproba.(1)

Pitacti la Spdtarii si la epistatulii Agiel, din 25 Maii4 1795.

Fiind-ch se apropie Vele terguluT DrAgaiceT din Buzal, ca sh nu se

Intin bla cu ocasia adunreT de norodil, Vod ordon usa punetT pe
starostele de neguOtorT sh iea in scrisil pe fOie anume pe totT cfici din
neguthtorT i din isnafurT din Bucuresel ail de a merge la Drhgaich cu
orT-ce felurT de mrfurT, i s rnduiV pa insu0 Capitanil de clorobantl i
cu neferT in destul, ca pe totT chtT ail a merge la Dragaica, cu 8 dile maT
inainte, sh-T scth din Bucuresci cu tote mrfurile lora impreun, prin
scirea i a vame0i1ul carvasaraleT, orT la Giulescl sail la altil loch afar
din Bucuresci, maT dephrtatil, unde pe totT adunhndu-T inteunil loch, sh.-'T
pue sh-0 deschilh, i athth eT chtil i tote marfurile i lucrurile lora sh
se afume bine, sh se aerissch i s. 615. in cmph la aeruld vintuluT 8
dile, fcndil lazareth, undo s epistassca insu0 Vel Capit. cu neferil
s6l ci dupa 8 dile &Multi Dumnedeil a El intru curacenia sail&
thteT, s aibh voie s mrga la numitulil Orel. (2)

In 31 Math 1795 Domnitoruth scrie i ispravniciloril eh a invoith trgulil

Dragaica, pe care maT inttiti l oprise; dar le poruncesce s dea poruncT
la sate 0 locurile molipsite ci maT ales(' trgovetilora din GAgenT, ca de
acolo sa, nu mOrgh nimenT la DrAgaich, punndil aceste locurT sub pazh. (3)

Asemenea s'a ordonatil ispravniciloril i Chpitaniloril dela Dunare la

31 Main 1795, sh fie impedecatT eel din Giurgiu qi Rusciuch a merge la
Dragaica pang se va face lazaretulil. (4)

(1) Cod. XXIX, Ma 41.

(2) Cod. XXIX, fila 61 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 64, verso.
(4) Cod. XXIX, fila 65.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1796 685

Pitacil din 11 Septembre 1795 chtre ispravniciT din Vlaca pentru invoire
de Orel la moia OgrNeniT a mAnAstireT Michaid-Voda, unde acum s'ad
fAcutd i case isprAvnicesel. Terguld va fi odath pe sptmnh, qi cliva o
vord hothri ispravniciT. (1)

Pitacil din 12 lunie 1796 catre Spdlarull

Domnitoruld oprise negutAtoriT din Bucuresd de a merge la tArguld Dr

gaiceT, dar apoT duph rughciunea lord le-ad data voie in interesuld comer-
ciuluT, cu acesta insh ch sh fie desinfectatT la eirea din BucureseT prin
zapciT dela marele Spatard, athtd eT &AM i lucrurile i marfa lord, in timpil
de chte-va clile. afar care nu se va supune i se va impotrivi a-T afumb.
marfa i lucrurile i pe sinel, said bage in feare numaT decht i sad
tramita la domnie, ca sh se pedepssch. Domnitoruld recomanda insh sh
nu se aduch alta supdrare sad catachrisis. Asemenea i la terguld DrhgaiceT,
sh ornduiasch Spataruld orT pe Satraruld Sandulache, orT pe Polcovniculd
Antond ca sit mergh la DrAgaica, i acolo impreuna cu Paharniculd Gri-
gorie ScarlAtescu, chruia Domnitoruld i-a scris deosebitd, BA stea napristand
sit fach fumurT multe i indestulAtre imprejuruld terguluT i pe ulite in
multe i dese, i pe la intrarile i *rile ulitelord, pe unde intrA si
ese noroduld, i sh indatorsca pe tot1 ca baniT sa-T primsea in *tit Pentru
vre-o intimplare sh iea orAnduituld din ceT doT boerT vre-o dor, trel ciocli
curaff, ea sh-T aibh lingh dinsuld. (2)

Cuprinde o adeverinta a ArchimandrituluT egumend dela Radu-Vodh din

20 Iunie 1796, prin care declarh ea ad primit 300 tal. dela Nedea sin Costea,
banT in deposita din ordinea Domnitorulul i a MetropolituluT, pentru care
banT va av manastirea sit dea dobanda.
Acesta0 lueru se repeth cu mal multe persOne (v. pag. 160 verso i 161). (3)

Trel poruncl la Slarn-Rimnicti, Buz6ii i Ialomi(a, pentru povernl

qi rachi strdinit.

Dumn-vOstre ispravnicilord ot sud . . . . sat-Mate ! In trecutele (Ale

vi sal trimisd poruncile DomnieT Mele strapice pentru povernT, ca sA nu

(1) Cod. XXIX, lila 112.

(2) Cod. XXIX, lila 198.
(3) Cod. XXX, lila 160.

www.digibuc.ro
686 t A. IIRECMI

fie slobode a lucr e. nicT und felt' de zaherea. ; cum maT viros pentru
NorilcA i rachid staind sa, nu ingadui0 cAtil de putind a intre. i a se
OA in Ore.. Pentru care iat i acum, intarindd acele poruncT de isnva,
ye poruncimd s. ye deschidetT ochiT i forte sa fitT cu mare strAjuire la
acesta, pentru c avemd a face cercetrT cu felurl de mijlOce, i de vomd
afl c se afl e. vre-o povarng lucrnda sail a atl lsat horilca i rachig
straind macar und dramil ail de sloboclenie i Para de porunca in scrisd
domnscA, bine s scitT cA avetT a ye pedepsi forte cumplitti, i fitT &WA-
toT. 1793 Augusta 13. (1)

Manastirea VAlenT in procesd cu trgovetiT earl nu vord sit platsca havae-

tuld prtivAliilord i continua a vinde vind i rachid cu paguba dreptuluT
mAn&stirel. Negutatora din Ve.lenT ad facutd in urma zapise de invoialit cu
egumenuld manastird, dar Did de acele zapise nu se tint', o vindd vin
i rachid i nu vord sa platsa cele chte 2 parale de pravalie si tint eate
maY multe pravaliT in locd de una numaT, iar uniT inchiriaza pravaliile in
contra zapiselord.
Domnitoruld ordona la 4 Novembre 1794 s6 fie silitY negutatoriT din ValenT
a urin dup. zapise. (2)

Dupa jalba luT Enache Moruz biv. vel. Vist. din 8 Aprilie 1795, se oprescd
carciumile din Ploesa de a vinde vinrt i rachiti te.ra de voia proprieta-
ruluT Moruzi. (3)

Pitacd din 13 Iulie 1795, ca sit cerceteze cu anume renduitd daca lo-
cuitoriT de pe moia schituluT CislanT (ald Episcopiel Buzd) ad facutd po-
varnA i fact' rachid i lit vindd fara voie buna, i se.-T oprsce., dacg4 n'ati
sloboclenie la acsta. (4)

Dinagrie Hangerla, epistatii AgieT, in 29 Mat 1796 aratd Domnitorului prin

anafora cd crciumarii vindi cu Ingsurl fake.

Domnitoruld trimite casuld in observatia velitilord boerY, earl la Iunie

9 acelaT and propunt ca epistatulii AgieT sa poruncesca a se face me-
Burl de ocale, drepte, de tinichea, insa cat() unti tacmii, adece, oca drepta, de

(1) Cod. XXIII, lila 119.

(2) Cod XXVII, scara 17, lila 64 I erso.
(3) Cod. XXVIII, scara 4, fila 51.
(4) Cod. XXIII, fila 103 verso.

www.digibuc.ro
AI
DOMNIA LIR MUM-1793 1796 687

dramurT 400, 1/2 de oca i o litr, carT aceste dramurT sit fie numaT viol,
iar nu i daraua vaselord.
Tote aceste msurT de ocale sh so pecetluiasch cu pecetea AgieT. SA le
imparth apoT la tote arciumile ate sunt inlhuntruld politiel. Divanuld a
pusd sh se fac prin zapciuld AgieT und tactund de msurT i ad costatil
cate trele 1 talerd qi 60 banT. Divanuld Oseace cu cabs ca acestd pre%d
sA-16 rspun cp. fie-ce chrciumard, f}i pentru ostenla pece01 ce este sh se
pue de dumn-lui epistatuld AgieT, sh maT pltsch arciumaruld 1 tal. 60
banT. Divanuld lash pe Domnitord sh decidh, insh e de phrere c acsta,
dare de mesur1 sh se fach numaT in Bucurescl i nu in fie-care and i nicT
la fie-ce Agie nouh sa, se imparth ocale la cfircium. Se maT cere ca pe
cArciumaril ce-I vord gAsi zapciiT agiescI vinOndil cu alte ocale viclene,
Vel Aga sh-1 pedepsdsch cu ore care certare de bataie, dar s nu-1 glo-
bsch, cAcT cfirciumaril iT scotd apol glbele totd prin viclenie dela ocale.
Nouele mesur1 Ed se dea prin marafetuld sthpnilord chrciumilord gi la car-
ciumile MetropolieT, Episcopfilord, mAnAstirilord i ale velitilord hoer!.
1796 Iulie 9.
Domnitorulti aprobh asemenea msurA. (1)

17 call! i una la Caimacamii din 18 lulie 1796, sh oprsch lucrarea po-

vernelorti, vglndu-se indestularea ce este la roduld bucatelord, pte s6
cugete vre-uniT din povarnagiT a se cerca de a cheltui bucate la fAcutti
de rachiur1.
Asemenea pitac s'a fcutu i la Vel SpAtard, (2)

Anaforaua MetropolituluT Dositeid pentru fabrica morel de hArtie, care

acum, duph luminat chrisovuld MAriel Tale, se OA sub ocarmuirea Metro-
fiind-ch face trobuinta a se mal adloga. apa SabaruluT, rughind pe
Maria Ta sh se ornduiasch Dimitrie Suilgiu ci cu und postelniceld Sterie,
zapciuld din jud. lLfov, ccrutil fiinda de insucT Suilgiuld, sA mrga. la
abhatura canturilord ce se despartd do Dimbovita cu curgere chtre Sabard,
i impreunh cu er lund i pe altiT din partea loculuT locuitorT, OmenT
cu praxis asupra apeT, sA fach o cercare, o chibzuire doar vord gAsi vr'un
mijlocti spre a maT adhog b. sad din Dimbovita, sail din alte ape, apa Sa-
baruluT, ca sh fie de maT buna inlesnire a lucruluT fabriceT.
La 22 lanuarie 1796, A. Moruzi aprobh acsta carte. (3)

(1) Cod. XXIX, scara 8, fila 60.

(2) Cod. XXIX, fila 211.
(3) Cod. XXXI, scara 1, fila 52.

www.digibuc.ro
688 V. A. trumnii.

Carte legat'd la vectasii de Divan* pentru cei ce ai mosil qi morl pe apa

Sabarului, cd. ar fi aducendii striceiciune mdra de hdrtie.

Boerulii DomnieT Mole, vAtase de Divanti, co esti ornduitU epistatil la

facerea morel de hartie pe apa Sabarulur, jud. Ilfov, sanatate! 'L1t1 facern
in scire, ca la Domnia Mea detera jalba boerir i jupAnesele vaduve i siSr-
maniT nefirstnicr cAtT a mosiT i morr de aicea dela Caciehe in jos
pana la MAgurele, a cArora ja1b11, %i-o trimetern Domnia Mea, ca s inte-
legi dintr'insa pe larg attar' jalba cAtil si cererea lorti; pentru care i(f
peruncimil Domnia Mea ca insutT s mergi in josuld aper, dimpreuna cu
mesteriT ce ati sciirqa, ca sA vecll de pcite intru adever a se face inneca-
ciune, i ca ce stricaciune i inneeaciuno se va pricinui la I-m*1 sail la
morT, i pan& uncle va ajunge stricaciunea? cum i ce meremeta a se face?
i facendti o buna ehibzuiala, la acsta, sa insciintezi Domniel Melo pe
hue' i fara de zthava, i fiT sanAtostl. 1793 Augustti 18 (1)

Docurnentele moOei Ciorogeirla.

ChrLsovuli lu Alexandru Constantin Moruzi Voecodii pentru mosia

Ciorogarla pe SabarO, uncle este fabrica de hartie, let. 1796 Ghenarie.

la; Alexandru Constantina Moruzi Voevoditi iGpd. Zemle Vlachiscoe.Fiind-

e este cunoscutil folosulti, indestularea, poclba si cinstea uner Orr ce ar
put izvodi intr'insa felurimr de mestesugurT, cAte i-ar fi in putinta, ca nu
numar sa nu alba trebuinta Ira aceea de lucrurT co vinti din parcl straine
ce inca sa chstige cu vreme, trimiOndil si la alte part1 acelea ce ar put
pane la stare, si sa pricinuesea si'inauntru eT eftinatate noroclului de obstc;
asemenea impotriva fiind cunescula i desfaimarea (Acc4sInmetirk) ce se pri-
cinuesee Orel aceea pentru unti lucru folositora obstier el, ce i-ar fi in
putinta (and va ti silinta desvirsita) a se lucra intr'insa, 85 nu-lii alba;
pentru aceea dar, de cum Pronia dumneleesca No-au facutil obladuitorti
Orel acester a Valachier, nu amii lipsit cu osirdie a implini unele ca acestea
trebuincise i folositre obstier, a izvodi inteacsta Ira si a le pune in

(1) Cod. XXIII, lila 123 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1796 689

fapta, earl sA lucreze intr'insa si sA o facernd indestulatA l i impodobit. Pen-

tru care si inaltA poruncA amd avutti dela Prea puterniculd si milostivuld
nostru ImpiSratd, carele voiesce a ved cheleruld impetrAtiel sale impodobita
indestulatfi de tote. 5i pe lAngA fabrica de postavurY, care amd izvodit'o
ea din nod si amt pus'o in faptA, aducndu-o la starea de lucru a felu-
rimelort de postavurT cum se cade, sirguitu-Ne-amd de altA parte a izvodi
din inceputd si din nefiintA i n fabricA de hArtie, care asemenea este
mult trebuinciOsA si de folosd la OM obstea. 5i insine fAcndil inceperea
eT si cu a NstrA cheltuialA ridicAndd zidurile i cu cele trebuincise acare-
turT i ergaliile eT, cum se vede, pe apa Sabarulul, in sud llfov, adu-
cAndil si mesterT strAinT cu sciinta mestesugulul de Baia i s6virsind'o la
intrga stare de lucrurT, mud cumpratii apol pentru folosuld obstieT cu banT
dela Domnia Mea i movie alAturea, care prin bunA invoire si cu asez6.-
mintil de multAmire s'ad datd schimbd pentru mosia pe care stA fabrica,
si ad re'masfi si mosia slobodA a fabriceT, care mosie cu boeril dela
Divanuld DomnieT Me le velitiT DvornicT i velicT LogofetT cu portal%
dupA obiceiuld Orel, s'ad i hotArnicitti. Amd chibzuitil apoT, dupA svir-
irea a tuturord acestora, cele trebuincise, atittd pentru bun& chiverni-
sirea el cea dupA ttA vremea, spre a fi in stare si a merge lucru inainte,
cad i pentru privileghiond i ajutord domnescd, care cade a aye acestd
lucru folositord obstieT, ittrA de care nu pita fi vrednicA de a aye starea
ci urmarea eT, i iatA otArima aceste mat jos insemnate ponturT, cart
pentru ca sA se pAzCscA i sti se urmeze in OM vremea, ca un lucru de
folosd Orel, le intArimd prin domnesculd Nostru chrisovd:
fi. 40 de liudi scutelnicT iT dAmd dela Visteria Domniel Me le cu pecet-
luiturile domnescl, earl sit fie de apururea nelipsitT dela lueruld fabricel,
ci pentru slujba lord O. fie nedajnicT de bird i pururea ocrotitT si slobol1
si nesupracT in ttA vremea de ori-ce angaril ale OreT. Tart cAnd vre-unuld
dintr'insiT nu va urmA slujba lul, sad va lipsi, sad va muri, sit se dea in
loculd aceluT altuld cu pecetluitura domnsca. Carl acestI scutelnici sA se
dea de prin satele cele dupA imprejurd, aprpe de fabrica, ca sA pOtA cu
inlesnire a urma, slujba i datoria lord.
R. 4 salase iganl, mesterT de hierd, afierosimir Domnia Mea fabriceT, cu
cart sA n'aibA Arm Asia a face intru nimicti, ea O. fie de apururea pentru
lueruld fabriceT, fArA de plata si nedajnicT de bird, dAndu-li-se numaT hieruld
celd trebuinciosii de lucru, precum i cAte o chila de bucmte la tota sA-
lasuld pe and, pentru mAncarea lord, cAnd vord lucra; iar &And nu va Ii
trebuintA de lucru la fabricA, ist von!' face singurT eT munca i hrana lord.
F. Ctit hArtie va fi trebuinciOsa a se cheltui la Logofetia DivanuluT, i la
Visteria DomnieT Mele, i la departarnenturile judecAtoriilord, i la Divanuld
Anakie A. R. Urn. XV: drnnori. Seq. Laorioe. 44

www.digibuc.ro
690 v. A. TIRECIIII

Craiovel, F;Ji la tote ispravnicaturile Orel Domniel Me le, sa aiba epistatu

fabriceT a .da din acsta labricA ca din hrtia fabriceT Orel, s cheltusca
la tote aceste calemurT, care sa o vin insa epistatu cu maT jos pretulti
deck hArtia ce vine din alte part1 strAine.
A. OmeniT fabrica carl vorti fi orkiduitT pentru strinsula pAnzeturitoril
de trebuinta lucruluT fabriceT, sa se ajute in trba acesta de Wr dregkoril
si zapcia Orel DomnieT Me le la cuviincisele trebuinte ce vorti ave.
6. Pentru citta hArtie a fabriceT va scbte din Ora de a se vinde aiurea,
sa aiba privileghiula acesta : a nu plati vama in sorocil de 5 anT, iar dupa
5 anT sa platsca vama dupa catalogii.
S. Nu numaT vre-o stricAciune sa paguba i scadere Orel neprici-
nuinda fabrica acsta, ci Inca de multi] folosU Iiind, datorT sunt dar i
dumn&loril dregtoril DomnieT Mele, earl iubesca patria lora, ispravnicii
si zapciii, ca la una lucru de folosti obtieT, nu numaT a nu se impotrivi la chte
prin domnescula Nostru chrisova intocmimii i rnduimd, ci Inca sa inde-
letniceze i s inlesnsca fie-carele in parte lucrarea i urmarea pontu-
rilor5, pentru buna intemeiere i nescklerea el, ika de a da pricina de
disrolii i de lipsa la vre-unele din pronomiile eT.
3. Fiind-ca, dupa cum mai cis maT sus, izvodirea in Ora acesta a nu-
miteT fabrici este pentru insuT folosul i binele patrieT de obte i
fiind-ca sfinta i. dumnecjesca, Metropolie a UngroVlachieT, ca o maica
ce este, cum i alesulii de Dumnedeti P. S. Sa Metropolitulii rel, ca until
pastor bisericescil a tota noroduluT Orel acesteia, este indatorit spre cele
ce sunt de folosulii i binele obqteT a se sili a griji impreuna gi a se
orndui, pentru aceea dar am gasit Domnia Mea cu cale a da numita
tabrica d hArtie asupra P. S. Sale Parintele Metropolitil Chirti Dositei0,
find-ea are Sf. Metropolie i tipografia sa, care lucrza i tiparesce (Agile
trebuincise obtiel, ca dimpreuna sa aiba Metropolia i fabrica facereT de
hArtie asuprall, sa dea P. S. Sa la camara DomnieT Mele; baniT cu earl s'ail
cumperatiI moia ce s'aii data schimbii pentru moia pe care sta fabrica,
cum i din cheltuelile ce facutii la izvodirea i intregimea fabricel,
sa dea P. S. pe jumkate banil la (Amara Domniei Mele; i aA am otAritti
toi ami datil Domnia Mea numita fabricA cu tote ale ei asupra P. S. Sale
MetropolituluT, cu aceste arturT, adeca : sa fie P. S. Sa datorii a orendui
ipochimen alesti, omil de nAdejde, practicosil, carele sa epistsscA numita
fabrica eu tta silinta, de a lucra, pururea in -Vita vremea fara de amelie,
osirduindu-se P. S. Sa in totu chipuld de a merge inainte i de a sccite
hArtie WS de buna spre indestularea obtieT, sciindS maT virtosil ca acsta
este izvodita i ceruta din inalta porunca imprAtsca, undo cu atAta mal
multti trebue a pune P. S. Sa silinta i osirdia de a se intemei i de a

www.digibuc.ro
 DOMNIA LII! MORUZI-00-1196 601

merge inainte, dui:A cum cu acstA nAdejde adecA de mar multA silintA si
de ma! bunt chivernislA i pentru acestil sfirsitti numaT s'ati datn asupra
P. S. Sale, audit voie P. S. Sale ca s arte insusi la Domnia Mea, prin
anaforalele P. S. Sale, pricinele cele cuviincise ale trebuintelorn fabricel,
spre a aye ajutorulti acela ce va fi cu cale, ca s sporsc i sl crscA
roduln ei prin osirdia i silinta P. S. Sale. Tar child impotrivA se va face
vre-o amelie si nesilintA spre schderea acestuT lucru folositorn obstieT,
la care Domnia Mea s'a truditn si a ostenitil, primindti a se pagubi Visteria
Domniel Me le i cu atAtia omen!, pentru binele tnrei, se va da multA scArbA
DomnieT Me le, care acsta nici cum nu o nAdAjduimn dela P. S. Sa, sciind
buna rivnA i fierbintla ce are spre cele de folosn patrieT.
Dec! macar c i dumnO-lor fratiT Nostri, carT in urmA vorn domni si
voril oblAclui Ora acsta, socotindil cu intelepciunea Domnielorn Sale bunA-
tatea, folosuld i podOba ce pricinuesce i va pricinui Ord finerea si in-
temeierea acestel fabric!, care din porunca impnratsca in oblastia impnrA-
tiei sale o am izvoditti Domnia Mea cu truclA i ostenlA, nu nAdnjduimil
nicT odata a o scAd si a o lAsi far de starea i ornduialA eT, ca nisce
iubitori i rivnitorT de cele spre folosulti .tnreT, dar cu tote acestea cu dra-
goste rugamti pe fratia born sA bine-voiascA a indatori pe Sfintiile lor PA-
rintl MetropolitiT ce vorti 11 dup. vre:r..1 pururea la ingrijirea i nepre-
getata si1in acestuT lucru, si a intAri acestd privileghin aln fabricel de a
se pazi pronorniile eT, ca s pOta spori lucru inainte, i ca si ale Domniilorn
Sale isprAvT si ostenelT sa fie in urma de alti Domni pAzite i tinute. Ade-
verimn chrisovuln acesta cum se vede cu insAsT domnesca NstrA iscAliturA
al pecete : 16) Alexandru Constantinn Moruzi Voevodii, i cu credinta prea
iubiilorti DomnieT Mele fiT Constantinn Voevodti, Dimitrie Voevodti, Nicolae
Voevodn, Gheorghe Voevodn, martorT fiindti dumne-lorli cinstitii i credin-
ciosil hoer! veliti aT DivanuluT DomnieT Mele Pan N. l3rAncovnu Vel Bann,
Pan Manolache Cretulescu Vel Vornicti de Tera-de-sus, Pan Constantinn
Caragea Vel Hatmann, Pan D. Manu Vel SpAtarti, Pan Radu Golescu
Vel Vornicti de Tera-de jos, Pan Scarlatir Ghica Vel Vistiern, Pan Con-
stantinn Filipescu Vel Logofettl de Tera-de-sus, Pan Constantinfi .5tirbeT
Vel Vornict, Pan Ioanii Damaris Vel Vornicii, Pan .5tefanti VAarescu
Vel Logofntil de Tera-de-jos, Pan Ioang Florescu Vel Vornicti ald poli-
tie!, Pan Lucache Vel Postelnicii, Pan Gregorie BrAncovenu Vel Clucerti,
si ispravniculti chrisovuluT acestuia spre snvirsire Pan *tefanil Vacareseu
Vel Logoftil de Tra-de-jos. Scrisu-s'ati aid in cinstita politie a scaunului
DomnieT Mele, Bucuresci 1796 Ghenarie.
(Semnatn VoclA). (Contra-semnatti) tefan ti VAcArescu Post.

www.digibuc.ro
692 v. a. unEcmA

F lungil mare, hdrtie turaged, siyil mare clanovarti, in jurii mdrcile jude-
relorei 17, In centru cele 2 figurt ca susfinetort de scutii, In lduntru corbula cu
crucea, capzi de boil I i de-asupra lana pi srele.

La 1799 Sept. 30, Alexandru Constantind Moruzi reintAresce chrisovuld

intArimd chrisovuld acesta i intru cea de Dumnecleil hArAzitA a doua
domnie a NstrA, ca sA se pAzescl ornduelile harturghieT intocmaT intru
tote cum se cuprinde mai sus. Sigila maT mica, numat cu corbuld qi cu capul
de boi .1; se conserva la Archiva Statului, No. 693 opis. N. I. invent. in roqu cu No.
118, Acta N. 3.

1793 Aprilie 26, s'ad fAcutil pitacd la dumn-luT Vel SpAtard, i Vel AgA,
cum i deosebitA carte la ispravniciT IlfovuluT, pentru cA dumn-luT biv Vel
Logoftd Radu SlAtinnu a datd incredintare M. Sale, cA Ong la 15 alo
lui Maid va 861711.0 t6a trba fabriceT de postavii a se pune in fapta. Li
s'ad poruncitii ca orl-ce va argt cA are trebuintA, sA-T dea tot feluli manA
de ajutord la cele ce va cu cuviintA asupra acesteT trebT. (1)

Pitacd din 20 Septembre 1793 cAtre Vel Aga, prin care A. Moruzi rein-
noiesce pitaculd de acum 20 de q.ile ,de a cAut 10 copiT pentru fabrica de
postavii din Paciovalisce ; acum poruncesce ade isnvA, stranicil, ca ne-
greitil sA gAsscA acetI 10 copiT la fabric& (2)

Pitacil din 12 Maid 1794, poruncindu la eel 6 vAtajT de postAvarT qi la totT

postAvariT dela fabrica domnescA, sA recunscA de epistatil ald fabricei pe
Hagid Chiriacti Arbutd i sl-T dea cuviincisa supunere i ascultare, fietvcare
la trba sa, slujindd cu sirguintA i cu VIVA silinta urn-Janda intocmal
orAndula anuluT trecutd. Iar de acum inainte facetT fie-care datoria dupA
aceeaT ornduialA a anuluT trecutd, cA aceld care se va aret cu lenevie i
cu nesupunere la datoria sa, se va pedepsi de cAtre Domnia Mea. (3)

Anaforaua semnatA de Alex. Calloglu i Grigorie Brncovnu, din 31

lulie 1794, dupA jalba luT Stand Oltnu i NeculaT postavaru, i Iordache i
Nedelcu, scutelnicT fabricez de postava din BaltenT (Ilfovii), contra until Ispira,
ispravniceld moiel PoenariT din Dimbovita, cit le face multe necazuri i

(1) Cod. XXIII, fila 46 verso.

(2) Cod. XXIII, lila 146.
(3) Cod. XXIII, fila 245 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin nfourz1-1793-1796 693

prigonirT i ch a venita inarmata la eT i i-a bAtuta. Domnitorula trimite

una zapcia armhesca sh aduch in hiare pe acela Ispira.-4 Augusta 1794. (1)
Vel Logofata.

Volnicie cu ornduitii din partea Mdr id Sale lui Vodd credinciosii, a

cercelec pentru nisce bucate stricate dela o povarnd.

Ispravnicil din Dolja ati raportata DomnitoruluT ch. numal intr'unil sin-
guru loca, la mnstirea Sadova, se af15, povarna. (velnith de rachia), ne-
flinda nichierl ingaduita a se fabric& rachia, pentru a nu se stric pro-
ductele agricole necesare consumatiuneT, i 0 egumenula i iconomula ma-
nhstireT Sadova i schitulul RbeT, avnda bucate stricate din anil din
urm, se rcigh, pentru ca manastirea sa, nu se pagubsch, IA se dea voie a
se face rachia din acele bucate. Domnitorula, neavnda destula, incredere,
orSnduesce pre slujba1 i insuT pe Caimacamula CraioveT sh. mrga la
fata loculuT sh constate bucatele, trimiOndu-T probe, pentru ca sh pal ho-
thri in consecinth. 1793 Martie 12. (2) lath i r6spunsulfi Domni-
torulul:

S'ail Dmitri rAspunsil CaimacamuluT pentru povarna ce are manastirea

Sadova in sud Gorja, cum 0 duph pliroforia ce (IA dumne-lul i duph
proba ce-a adusa ornduitula MArieT Sale Dimitrie Pwhergi-baa. 0
sunt bucatele stricate, de nu pota fi de alta trebuinch, care sunt ca o suth.
se-4ecT kile, sh aibh voie a le lucra. i s aibh grij a nu amestech i
alte bucate bune, ci numaT acele bucate stricate BS le lucreze i sh orn-
dusch i una scrod' in cata vreme va socoti 0 se vora put s6viri
aceste bucate, i pentru ostenla Pechergi-baeT, fa-I dea manstirile talerl
150, adeca pentru sloboclenia ce aa catigatii, i acetT bani implinindu-T, sa-T
trimith la dumn-lul Vel Camarati, a se da lul Dumitrache Peqchergi-
baa. (3)

(1) Cod. XXVII, scara 14, fila 22.

(2) Cod. XXIII, fila 16 verso.
(3) Cod. XXIII, fila 26 verso,

www.digibuc.ro
694 V. A. IIRECHli

Sloboclenie de a face rachift din bucate lui Nicolae laniotis, Grecil.

16) Alexandru Constantinit Noruzi Voevodii Zemle Ylachiscoe.Fiind-eA

Ne-amd pliroforisitd Domnia Mea pentru acestd Nicolae Ianiotis ca se MIA
forte Arad', si priimindu-se rugaciunea ce Ne face, Ne-amd milostivitii
Domnia Mea asupra-T si ii damil voe si sloboclenie ca sall lucreze acele
bucate la numita povarna, adeca una suta chile meld si optd.clecT chile
grad ce sunt stricate, in sorocd ; iar dela acestd sorocii inainte

sA fie popritd a nu maT lucra; de care poruncimd Domnia Mea si dom-

nieT-tale Vel Sp Marti, Ed fiT insciintatd de acesta, si dela acestil soroca inainte
sa nu ma! lucreze. Tolko pis gospd. 1793 Iunie 6.(1)

Banuld Nic. Brncovenu se jaluesce ca lemnaril si zidariT, ce Domni-

toruld i-a harazitd pentru trebuinta case! ca scutelnicT si pe earl i-a aju-
6.0 in anulil trecutd in timpuld frneteT cu bucate si cu banT, nu vord
sA se supuie a merge la lucru, ci luerzA pe la strAini. Cere mumbasird
sA-I aduc6, cu trpedd, afarA de ceT ce vord fi lucrandti la spitald.
Domnitoruld, la 3 Maid 1796, ordona statosteT de binale sA-I supuie la
lueruld boeruluT BrancovOnu. (2)

LemnariT si zidariT s'ail jaluitd contra luT maimardbasa alit lord. Domni-
toruld a renduitil cercetare prin Alex. Gherache Vorniculd politieT si Ser-
daruld Para Bajescu. Acestia ad constatatil cA nu erad intemeiate reclama-
tiunile bresleT, desi eT nu-lit mai primescd si cent sa li se orendulascA
altuld, pe care ild va alege brsla. AcusatoriT ad fosta intrebatT daca la
judecata i-a napastuitti, de le-a cAlcatil rnduiala mestesuguluT lord, de
i-a pagubitd, de i-a ocAritd fall cuvintri, de le-a rApitti vre-o sumA din
cutia bresleT Para scirea lord? Jaluitoril n'ad cutezatil a rspunde afirmativii,
deck cA tot-deauna iT injurA si-T necinstesce, si &and se intimplA vre-
und bellied, iT iea din lucru, fArt sa fact maT Intaid loja dui:A obiceid, ca sA
se socotsca eine este samOrga, si ca lucrza de capuld luT.-1795 Aprilie 26.
Domnitoruld, asupra acestul raportd, da resolutiunea urmAtre : Flind-ca
lemnariT si zidariT n'ad avutd cum sa dovedscA nicT o faptA de villa
asupra luT Maimard-basa, sit rm5.ie dar Manole iarasl la trba luT ; iar
cnd vord ave vre-o nedreptate de cAtre dinsuld, sa dea jalbA, si cerce-

(1) Cod. XXIII, fila 78.

(2) Cod. XXXI, scare 6, fila 65 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW maul-1793-1796 695

tandu-se, de se va gasi vinovatfi, i se va face hotrirea ce i se va cad.

1795 Maia 4. (1)

Nizantula lemnarilorit si zidarilorii gi iratulii Cutiel ce s'a fdcutii dela

acstd brskt, din 2 lulie 1795.

NaziriT cutieT ati artatil ca este nevoie a se adaoga. venitula. Domni-

torula a trimisa anaforaua nazirilora la Divana, iar acesta, in 9 Maid 1795,
ail supusii anafora, in care dica: cum ca aid in politia BucureseT curge
una lucru far de ornduial, adeca ceT ce faca din noir, cum si ceT ce facti
din vechia, namestiT i alte acareturT, din lacomie se intindeail ori incotro
le venea la indemana, si cuprindndd locurT, strimtorza, drurnurile politieT,
in cata pe alocurea nu potil trece doud care alturea; asijderea si uniT lo-
cuitorT de prin judete, fugarT pe la urma loril, vier in BucurescT, unde se
ascunda pana li se perde urma lora si apoT se apuca dell faca case prin
mahalale si pe marginea Bucurescilord, in cad ail esita i din semnele hota-
ruluT orasuluT, care s'ad festal pusa in domnia frateluT Alexandru Ipsilante
Veda, atata diastima afara, cu care acesta urmare nicT politia nu .s1 pte aye
nizamula cela cuviinciosil la strajuirea ce i se cade, nici podurile nu se maT
ajunga, lungindu-se din vreme in vreme, iar maT virtosa alta deosebit urmare
rea ne-aa ar6tata d-loril la isnafurile dulgherilora si zidarilora i nisiparilord
si caramidarilora, ca facti felurT de inplaciunT si pagube noroduluT la binalele
ce le tocmosca sa le lucreze, din pricind ca nu air una zabita vrednica peste
dinsiT, care sa Mb& volnicie asupra lora si care sa aiba si stare de ipolipsis
i din pricina ca fact! tocmelile de capula lora. Pentru care acesta aflandil
Domnia Mea din condicele DivanuluT ca Domnia Sa fratele Alexandru Voda
Ipsilanta :a fosta data unil nizama prin chrisovil, amil poruncita iarasi
dumn-lora velitilora boerT ca sa \rad& si cuprinderea chrisovuluT Dom nieT Sale
si sa, Ne arate cuprinsuld, ca sa se intaresca si sa se indrepteze si sa se pue in
fapta. De care Ne-a artatir, ca cu tote ca se dedese la isnafula zidarilora
i ala dulgherilora nizamula cela trebuinciosil de catre Domnia Sa fratele
Alexandru Voda Ipsilanta, ornduindu-se si un Maimara-basa asupra-le cu
carte domnsca la mama si ornduiala de venita ale 11 i cate 22 parale
pe cii de tota lernnarula si zidaruld, dar urmare nu s'a facuta acehiT nizama
de atuncT si 'Ana acum de catre eel de pe vreme MaimarT-basT, ci in
locil de a se folosi obtea, aa adusa trdba la catachrisis, grijincla MaimarT-

(1) Cod. XXVIII, seara 6, fila 13.

www.digibuc.ro
696 V. A. IIRECHIA

basil numaT de a-sT agonisi ornduitele paralele lora, iar cele intocmite
pentru obste spre a lipsi inselAciunile i pagubele celord ce &di binale
nicT unele nu s'ati urmatti, ci incA maT cu prisosti s'att adAogat5, din care
pAtimesce norodu15. Ca sA se fac indreptare, luandtt din chrisovulit DomnieT
Sale fratelul Alexandra Voda Ipsilanti cele cuprindkre i chibzuinda si
dumne-loril cele cu cale si de trebuintA inteacestA vreme spre maT multA
intArire, Ne-a5 ar6tatti ponturile carT cu socotlA a5 chibzuitti dumn-lorti
spre a se pune la nizamti cu mijlce maT indestulate trba acsta, de
care sA aibA i cutia obstel dres-care ajutorti ; a chrora anatora cetindu-se
inaintea DomnieT Mele din cuvint5 in cuvinth, si avndtt i Domnia Mea
pliroforie din jAlbile noroduluT cats Ni s'a data pentru lemnarT, pentru
zidarT, i cArAmidarT, i nisiparT, i pentru strimtorarea drumurilora i intin-
derea pe marginea Bucurescilor5, sciindu i stenahoria i lipsa saracilorit
de obste cAtA este, amil socotit5 intedd ponturile cele cu cale pentru tre-
buinta i tolosula obstieT la trebuinta lucruluT binalelora de a se in tAri
nizamulti acesteT trebT, i apoT amti chibzuit5 si ajutorulii CutieT de milostenie,
&MA se cade numaT a li ca i obstea sh aibA folos5 dintr'acsta si Cutia
de milostenie sA aibA pe ckti i se cuvine un ajutorti despre partea obstieT,
unde si domnia i partea boersc i negustorescAlajutA, earl ponturT le
artmti mal jos, adecA:
a) Epitropia, dimpreunA cu dumn-luT Vel Aga, sA algA un ipochimen5,
omit practicosti si cu pricepere la cunoscinta mestesugurilor5 acestora
vrednicti, pe care dupA ce-lti vorti gsi cu cale a se orndui la acstA trbA,
sA-15 arate DomnieT Mele cu anafora in scristi, ca sA-15 imbrAcAm5 caltanil
ei sA se numscA staroste de binale, carele SA nu dea nicT und havaetti la
nimene nimict, dar nicl el5 O. nu aibb: a lua nicT dela ceT en binalele
nimic5, nicT dela isnafurile aceste altd maT multd unit bang macar deck
ceea ce se ornduesce maT jos, ca sA nu gasesca pricina cu acsta a face
orT-cAtA de putinA urmare impotrivA i ca sA rmle fArA de cuvinta la
intimplare de villa a-15 pedepsi Domnia Mea.:lai cnd se va put& cu WO,
orenduiala in trba sa, O. nu se schimbe nicT odinirA din dregatori<fara
numaT de se va dovedi in vre-o vinA, maT Intiti sA se cerceteze de dumn-
lor5 naziril EpitropieT si de dumn lul Vel Aga si s'o arate prin anatora,
care anafora sA se cerceteze in urma si de cAtrA veliil boerT, i dovedita
fAcndu-se invinovatirea lul, atuncl nu numaT sA se lipssca din dregatorie
cu necinste, ci sA se pedepssca strasnicti; deci sl privigheze dumnd-lora,
a se porta starostea cu bunh ornduia16, si (And Ilti va cum5sce cu urmArT
impotrivA i neplAcute, sA-15 arkatT DomnieT Mele cu anafora; care acestii
staroste sa iea in scris5 si sA tie catastih5 de totT zidariT, lemnaril, cArl-
midariT si nisiparil, orl strAinT sau pamintenT, ckT se afl aid in politia

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORDZI-1793-1796 697

Bucurescilord cu mestesuguld acesta, spre a-T Ii luT sciutT in tifitA vremea;

sl algA din eel strAint liude 16, sA, se numscA cA1f1, care aceste calfl nicl
sA dea vre-und band cuivast, nict sA iea et dela cinevast nimicti pentru
cAlfia lord, cArora pentru a fi sciutt si cunoscutt sA-T arte prin dumn-lul
Vel AO. la Domnia Mea, cu fie, ca sA li se dea pecetluiturile Domniet
Me le la manA, i deosebitti iarA i starostea sA alga 4 4:imenT de ispravA,
unuld din dulgherT, unuld din zidart, unuld din cArAmidart i altuld din
nisiparT, carT s se numscA vAtast, pe cart iarAst sA-I arate prin dumn-luT
Vel AgA la Domnia Mea, ca sA li se dea. cArtile Domniel Melo la manA, de
scutlA numal pe capul(i lord, cart sA intro in rndd i sl fie sub ascul-
tarea starostet, fat% de a nu da nict und havaeta la nimeni, precum nici el
sa nu se indrAsnsca BA cell dela cinevas1 din ruletuld lord catti de putind
havaetd; iar starostea sA urmeze aceste maT jos ardtate ponturT:
b) Pe top dulgheril, zidarit, cAramidariT si nisiparil sa-T aiba starostea
sub zaptil i et st-T fie supusT, andu-T tota feluld de ascultare.
c) Ort-cut va trebui sA fact ort-ce felt de bina, sa mrgA la starostea
sa dea scire, i numituld staroste dimpreunt cu calfile sa mrga la loculd
acelut cu trebuintA, sA vaclA i sa fact toomela binaleT cu rupta, sa aiba a
plati la zidart plata lucrulut lord pe ckti s'aii &lid cu cale si cu indes-
tulare, adecA mia de carAmida pe talerT 3 si 1/ in care acesta preta BA
intre tad mestesuguld zidariel, BA dea zidirea binaleT gata cu tencuialA,
cu sobele, cu tavanurile I cu pardoslA. Asijderea si la dulgherT BA aiba
a plAti plata lucruluT lord intr'acestast chipd, adecA : de va fi binaua jos
pe pAmintd, sa plAtsca 1000 de sindrilA po tl. 21: iar pentru catuld de
sus ate parale doug 031/, uluca, in care pretd sit intre tad lucruld meste-
suguluT; dulgheriT sit dea binaua gata cu uci, cu terestre, cu paturt i cu
tavanurile; ins& tota materialuld celd trebuinciost la:ferestrele unet case
sA fie datord stapanuld binalet a-ld da. lar and staphnuld binalel nu va
face toomla cu rupta si va voi ca sa pue mesterl la lucruld sett cu zidart,
sA-I orndusca starostea prin revasuld st mesterT catT it va trebui,
carora macar ea dupt nartd plata lord era mat putinA, dar pentru ca
sa nu MIA cuvintd de pricinuire i sa se multamscA a lucre, norodulut cu
silinta far de incelAciune, s'aa gAsitd cu cale prin socotla de obste si
ii s'aa hotaritd, adecit: dulgherilord, la calfl cite tl. 11/, pe 4i; la mesterT
bunt, cate tal. 1 tocmat; la mesterl de a 2-a mana eke bant 75 i la uce-
nicT &ate bant 45; iar zidarilord: la callit cate tl. si 30 bant pe 4i; la mecterl
bunt &Ate banl 105; la ald 2-a intina cate bant 75. Iar peste acesta pretd
nici starostea, Diet mesterit sa nu Ott cere mat multi.; clot orT-care se va
dovedi ca a data mat multa peste acestii hotaritil preta, se va pedepsi cu
dare de glba la Cutia de milostenie, c eel cu binale sa nu dea banil in

www.digibuc.ro
698 V. A. IIRECHIA

manila mesterilorti, ci in mana starostelul sA dea, si starostea sA plAtscA la

mesterl; pentru cA orl-cAnd se va intimplA oni sA strice lucruld, orl de
la lucru sA fug& mesteril, starostea sA aibA a da smA.
d) Pentru ea sA fie sciuil carl sunt aceia cArora li se cuvine, dupl vred-
nicia mestesugulul lord, a lua, plata cea dintAid si earl sunt aceia cArora
li se cuvine a lu plata de a doua mat* sad de a treia ma* spre a nu
se face la acsta vreo nedreptate intre dinsil, poruncimd ca starostea sA
se stringA la und loaf cu toil eel mal btrAnl si maT practicosl aT isnafu-
rilord acestora, sA facA o alegere: care sunt mesteril cel de frunte, bunT,
cArora li se cade dup iscusinia mestesugurilord a lu plata cea dintAid, si
cArora li se cade plata de a doua si de a treia flank earl toT iscAlindu-se
de starostea i de rufetuld lord, sl se adevereze si de dumn-lul Vel Aga,
pentru ca s6. se scie plata fies-cAruia, dupA care sA, sl urmeze in faptA,
ferindu-se insA starostea la acstA alegere cu ttA scumpdtatea, ca nu curn-
vasT O. nApAstuiascA nicl unuld din el la iscusirea mestesugurilord, pentru
a dupl cum voima buna ornduiala obstel, asa. voimil si dreptatea celorti ce
ad mestesuguld; cum si cAnd se va intimpla, sd vie vre un-noa melte?* da-
tort' sA, fie a merge maT inainte la starostea ca sA se arate, si tarAsT cu
btriinil isnafulul fAcndu-i se cercare mestesugulul BM la ce stare a is-
cusiniel se silk sA-lil trcA la catastihd unde i se va cAd, cu plata cea
cuviincisA dui-A mestesuguld luT, si cAnd II va imparii la lucru pe
la binalele ce se vord face, sA fie datord starostea a pAzi dreptatea fies-
cAruia, c nu numaT pe uniT sl-1 ornduiascA si pe aliil nu, ci toil in rndd
All ailA chivernisirea si folosuld mestesuguluT sm.
e) Dela toil baniT ce se va tocmi binaua, sA aibl starostea a trage trel
parale la led, din care 2 sA le dea la Cutia de milostenie a obsteT, iar una
sA fie a starostel pentru ostenla WY, si sAsI aibA, rufeturile deosebith cutia
lord, precum ad avut'o si maT inainte, pentru eel Wad si neputinciosT din-
tre dinsiT.
f) Starostea sA, fie volnica, ea nu numal pentru mesteril slobocli JIM
stApAnT si birniel dulgherl si zidarl, cArAmidarl si nisiparl, sA iie condicA,
ci si de toil cail se aflA, aice in politie de se hrAnescd cu acestd mestesugil,
orl scutelnicl, oil poslusnicl, sad din breslele zapciilord, cu cAlfile si uce-
niciT lord anume, pe toil cu mahalaua lord si cu artare de este birnicii
sad scutelnicti, sad poslusnicd.
g) Mesteril dintr'aceste bresle, ce vord veni din ira turcescA aicl pentru
chivernisla mestesuguluT lord, arAtAndu-se, precum amti clisd, intAiti la sta-
rostea spre a se trace in condicA, dupA otnduiala ce s'a clisd maT sus,
sA nu fie slobocll fAr de scirea starostel a lucra, ci prin scirea luT si a
breslel vorti lucra, mestesuguld lord, si pentru earl vord fi sA rrnAie aid,

www.digibuc.ro
 DOMICA LIII MORUZI-1793-1796 699

s fie dator6 a-lu da in scirea dummi-luT Vel Vornic6 alti politie, ea BA

se aseze dupA puterea luY in dajdie.
h) Orl-cAte binale se vora face de aci inainte aicl in politia Bucuresci_
lora, sA le trch starostea in condica sa, cu numele stapanilor6 lora, ca O.
fie sciute; cum si orT-ce binale se vora pretui de acum inainte si verT-ce
pricini ale mestesuguluT acestuia va cAut, de tote EA .cie condi* cu
liva i veleatulfi si cu pricina el.
i) Starostea BA aibA volnicie, ca dimpreunA cu mesteril eel dintAi6 si de
frunte maT b6trAnT sA judece pe fie-care din rufeturile acestea, insl numaT
pentru ale mestesuguluT lora i pentru ucenicT, dupl obiceiulti bresleT, iar
nu si pentru alte pricini, si sa tad, si certare celorg cu vina mestesu-
guluT pAnA la 40 de toiege. Iar pentru implinire, sti trimitA la grosulu
dumn-luT Vel AgA; sati cAnd vre-unulti din mesteril eel maT de frunte va
cAd in vre-o vinA, si orT o parte sati alta nu se va odihni pe alegerea
starosteT, atuncT sA-1 arke la dumn-luT Vel Aga, ca dumn-luT sa.-l0 judece
si sA. insciinteze DomnieT Mele cu anafora.
k) Pentru Paler nmtulti si altI sudetT, ce se hrAnesc6 cu mestesugul6
acesta, sA nu fie volnicT de acum inainte a tocmi lucru de sinesT WA de
scirea starosteT, ci si el O. fie indatoratT la acesta nizamii ala politieT sub
ascultarea starosteT, si prin staroste s tocineiscA binalele de lucru, dela
earl asemenea s se iea cele eke 3 parale la lea; iar care nu va vr sA
fie urmAtorti la acdstA ornduialA, sA nu fie slobodu a lucrA ma! multti aice
in politia BucurescilorA, ci starostea prin scirea si ajutorul6 dumn-luT Vel
Aga sA-T oprscl.
1) Starostea sA aibA datorie in ttA vremea a umbla, si a priveghia, cu
eimenil luT prin tote mahalalele si mai virtosil pe marginea Bucurescilorti,
ca pe ceT ce-T va gAsi ca, facti binale din noti fara de sciintA, orl se intindb
cu prefacerea binaleT din vechiii, sl aibA numal a-I opri, si de altA parte
sA fact indatA scire la dumnO-lul Vel SpAtarti, zabitula mahalalelorti si alti
margineT, afar& de pricinele ce ati veciniT intre eT pentru cAlcarea de locil,
carT acele ail a se cAuta la dumn-lor6 VeliOT Vornici dup5, obiceifi. Iar
afar& din hotarele BucurescilorA si din marginea cAp6thiuluT podurilor6 sA
nu se ingAduiasc a. nimeni a se intinde in facere de case pentru cedere, ci
prin scirea SpAtArieT BA se oprescA negresitil.
m) DupA ce se va pune in faptA nizamul6 acesta aice in politia Bucu-
rescilorb, se va socoti in urmA si pentru politia dela Craiova sail si cele-
lalte, unde va 6 trebuin0 a se d nizamulti lora, dupa starea si trebuinta
politieT.
n) Fiind-ca starostea se face fArA nicl o dare de havaetti la nimenea,
numaT pentru ca sA nu aibA pricinA a se lAcomi si a cAuta interesurT si

www.digibuc.ro
700 V. A. IIRECHIA

thotigurTi adichil, orT celord cu binale, sail qi inseT breslelorti acestuT

me0eugd, de aceea qi IT hotArimu ca sA scie maT inainte, cA de se va do-
vedi orl cu luare de mita dela eel ce ad trebuintA all face binalele, orl
a face vicleniT i hatirurT in parte, a da adecA numal la unit meterT lu-
crAtorl i pe altil a-T zAbovi i a-T descolifsi, fAcndd necazurT noroduluT,
orl a nu pAzi buna ornduialA qi dreptate me0eri1ord breslelord acestora,
sad ajungndu-se cu unil din tne0er1, sA facA celord-lalti nedreptate, sad
va thinul cutieT acele cAte 2 parale la led, bine s scie cA, precum are-
tmri mal sus, nu numaT din stArostie se va lipsi, ci se va gi pedepsi
stranicd.
o) StArostia sA, fie datre impreun A. cu aceT 16 cAlff cA orT in ce ceasu
se va intimplA in politia Bucurescilord focti, nptea sad diva, numaT cleat
sA sarA totT cu topre i in graba sA proftaxscA la vreme ci sA nAvAlscA
cu silinta pentru stingerea foculuT.
Dreptd aceea Intrimti aceste ponturT cu domndsca NstrA carte, ca sA
se pue acum in faptA i, fAcndu-se cunoscutd la obcte, sA se pAzscA pu-
rurea qi in ttA vremea cu scumpetatea negre0tti.-1795 Hie 3.

Patru privilegiurl date la wanile a 4 vdtasi de lemnari, de zidari,

ecircimidari i nisiparl, din 20 lanuarie 1796.

Dui:A nizamuld, datd de Moruzi, starostele de binale a alesd 4 me-

tee de ispravA (tumid din fie-care brdslA). Ad fostd arOtatT luT VodA de
Aga . . . DecT l'a fAcuth vAtafd peste carele va intrA in slujbA de
rndd ci sA fie scutitil numaT capuld Jul i aperatil de dajdie, sA fie sub
ascultarea starostel de binale, fArA de a da vre-und havaetd cuT-va, dar nicT
sA crA dela cineva . . . . i BA slujscA la trba acsta cu ttA ingrijirea
a se pAzi buna orenduialA de dreptate la trebuinta obSiel, cum i poruncile
i trebile domnescT. (1)

DupA cum tote alte rufeturT 41 ad intocmitA ornduiala lord, cu sta-

roste, ou proestoT sciutT, carT sunt datorT a rAspunde la orl-ce pricini se
intimplA intre lucrAtoriT ace1uia0 me0e0igti, cu cale 0 de trebuintA amd
gAsita Domnia Mea, ca i giuvaergiiI sA-T aibA ornduiala qi intocmirea
cea cuviincidsA, ca unul metqugii mar scumpd decAt altele. Dreptii
aceea amti fAcutd Domnia Mea Giuvaergiti-bap pe Eliazarti, ca pe unuld ce

(1) Cod. XXIX, fila 146.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LI:Jr MORUZI 1793-1796 701

are sciii4a deplinA a acestuT mestesugd, carele BA aibA a pune pe tcl la

nizamuld celd cuviinciosii, spre a fi adecA totT cAtT metahirisesca acestO
mestesugil cunoscuIT, sciutT de dinsuld, ca unuld ce Ea are a da smA
pentru ()ITNe inselAciune, pagubA, stricare de lucru, sad very-ce cusurd
s'ar intimplA a face vre-unuld din giuvaergiT ; cum si pricinele ce vord
aye unuld cu altuiii din giuvaergil pentru ale mestesuguluT lord, sad pen-
tru ucenicT si calfT, sA le caute Giuvaergi-basa cu unuld-doT din fruntasiT
acestuT rufetd, fAcAndd lonr i Vindd cutia lord dupa obiceid, precum si
la alte rufeturT, avndu-sl GiuvaergiT-basa ornduiala si cinstea luT intre
tacT giuvaergiiI. Pentru care poruncimd Domnia Mea tuturord giuvaergii-
lord sA aveV a cunsce pe maT sus numituld de Giuvaergi-basa, cAruia
sh-T dap' ascultare la ornduelile mestesuguluT. Asisderea poruncima Domnia
Mea si zapciilord Bucurescilorti, EA pAzitT ornduiala Q i obiceiuld lord
1793 Iunie 7. (1)

Carte de Telag-baqd,

Dat-amd cartea DomnieT Mele luT Hagi Apostold, pe care l'amd fAcutd
Telald-basa asupra telalilord din Bucuresci, ca BA aibA a tin catastihd de
toV telaliT cap' se hrAnescii cu acestii alisverisd, fji fies-care All dea chezasd
fji sA fie sciutd, ca cnd se va intimplA a inselA pe cinevasT, numituld
Telald-basa, gAsindti pe acelii telald, BA aibA a face implinire stApAnuluT de
totil preculd in cAtil se va fi vindutd lucruld acela si sA-T vie si de hacti,
iar de va gAsi pe vreunulO a s'ail facutil telald de sinesT fAr de scirea
luT si fAr de a nu da chezAsie, sA aibA Telald-basa volnicie ca sA nu-ld ingA-
duiascA nicT decum a face telalicd unuld ca acela. Asisderea sA ail:a a
cercetA pe fies-care telalii, orT bArbatd orT muiere, romAnce, ligance si ovreice
pAmintence, cAtil si strAine muierl teleldice, earl obicinuescd de ridicA de
aid lucrurT Qi le dual intealte pail de le vindd, ca sA le iea sma orl-ce
lucrurT de unde le-ad luatii anume Si cu ce feld de mijlocri si tocmlA, si
la care va gAsi cA sunt lucrurT de furatd, pe acelea sA le dea in scire la
judecatA, ca sA facA cercetare si hothrirea ce se cuvine, avAndu purtare de
grijA la aceste porund, ca sA nu se facA inselAciune si furtisagurT de cAtre
telall si telelice din nepurtarea luT de grijA, cAcT ca unuld ce este incAr-
catd cu OM trba si purtarea de grijA a bresleT acesteia, va aye a rAs-
punde eld orT la ce pricinA, si dupA vinA se va pedepsi. Asisderea Q i lu-
crurile carT cu porunca DomnieT Mele se vord da la starostea de negutAtorT

(1) Cod. XXIII, Ma 75.

www.digibuc.ro
702 V. A. ttRECIIIi

spre a le face zaptil, starostea sA aibA ca printr'insulti s le dea a se face

strigare de mezatil, i eel ce va esi mustera de va atirdisi la mezatil, el
nu fie volnicil a se intrce din cuvintO, ci pe &AM va ei cuvintuld luI
din gurA la mezatil, sA fie datoril a respunde si a MA lucrulO acela. Pentru
care, fiindil el inchrcatil cu acestA trbA, dupl cum maY sus se aratA, elO
are sA dea sma cncl se va intimpl vre o pricinA; i pricinele cele ma!
mid ce vorti ave telald cu telal ntre dInil pentru ale telaliculuT, cum
i pentru ucenicT i cltl, Telahl-basa, impreun e. 1 cu altil maI betrnI aI
bresleI acestia, dup orenduiala i obiceiulti lore, sA-I judece si se.-I in-

de Telal-basa i purtAtore de grip, al bresleI vstre. .

drepteze. Poruncima Domnia Mea i voile) telalilor i teleleicelorg sA-16 scitl
1793 Iunie 7, (1)
Procit. Vel Logofetil.

Pentru IntAia datA menzilurile se numesc5 cu vorba poOci. (2)

16 Alexandra Constantinit Moruzi Voevodit i gpd. zemle Vlachiscoe. Cin-

stitulO i credinciosulg boerul5 Domniel Mele, dumn ta Vel Hatmane Co-
stache Caragea, am5 veclutii Domnia Mea anaforaua acsta a dumi-tale, ce
facl cAtre Domnia Mea, i poruncimil ca sA orenduesci domnia-ta doI cA-
la,rasY hAtmAnestI, earl mal Intaifi sA dea de scire egumenulul i tuturoril
acelora mahalagiI, spre a sci cA acea livede este se. rminA, dupe. orenduiala
ce fad aretare, pentru ciairulg cailore de menzi15, i sA poprescA pe fies-
eine de a nu o stric cu plugurile, i apoT tote ace! orenduitI sA o i ph-
zescA de a fi feral tot-deauna.--1794 Martie 13.

Prea Infatale Ddmne,

Cu plecata mea anafora insciintez5 MAriel Tale ce, pentru caiI menziluluI
BucurescI a foste popritil lunca ce este pe mosia elute! mAnAstirI VAcA.
rescI, si la vreme se scoteati cail la &aril, i pentru ca sA nu sA pegubescA
sfinta mAnAstire, se dA tal. 200 din Visteria gospodil pe an5; acum luaitt in-
sciintare el uniT din mahalagiI se Inipotrivesc5, pentru care me rog5 Marie!
Tale BA fie luminatA porunce. de a se popri una ca acetia, ca sA aibA totti lo-
cula ce au avutil si in trecutil an! cail menzilulul Bucurescilor5, pentru a-0
lu ciair5, i aniI MArieT tale se, fie dela Dumnecleil mulct i foricitT. 1794
Martie 13. (3)
AI MArier Tale prea plecatA slugA, ConstantinO Caragea Vel Hatman.

(1) Cod. XXIII, fila 74 verso.

(2) Cod. XXXI, seara 9, fila 22.
(3) Cod. XXVII, scara 3, pag. 13.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lta mom:m-1793-1796 703

16 Alexandru Constantinfi Moruzi Voevodei. Bojeiu milostiiu.... Dumnta

Vel Vistierti, fiind-cA tt lucrarea trebei acestia are a se urmA, prin calemula
VisterieT, poruncimil ca dela Visterie sl facT chrisova DomnieI Me le de in-
tArirea a tote, adaogindil si aceste ponturT, cart ni le arOtA dumn-lora velitil
boerY prin anaforaua dumn-lorti, cum se vede mat jos.-1795 Fevruarie 27. (1)
Vel Logof6t5.

Prea Indl(ate Ddmne.

DupA luminatA porunca MArieI Tale adunAndu-ne cu totii la unit loca, unde
nindil 1a i dumne-lut Vel VistierU, i dumnO-10 Vel Hatmang, i dumnO-
lul Vel SpAtara, amti cetit cu tit& luarea aminte i cu bunk iMelegere
ponturile ce prin zapisti s'ati legatti dumn-lorti boeriI earl aunt tovarAsl de
a %in menzilhanelile prin ttA ra i am vNutil din cuprinderea acestoril
ponturI c sunt la tote cu bunA ornduiat i cu bun& intocmire fAcute,
pentru care si ea unU lucru ce este de folosulti i odihna trel de obstie, ne
rugAmil MAriel Tale ca s i intArsel prin luminatti chrisovulti MArieY Tale
orOnduiala numitelorti ponturl, spre a pAzi si a se urma IntocmaY, cu acstA
adAogire insA, ca la nici o menzilhanea BA nu fie volnici mezilhanagiil, nici
stApAnulii acei mosiY, s. %ie vin4are de vinil si de rachid acolo la men-
zilhanea, ei &A fie acestA vinglare a vinuluY si a rachiulul cu totulii propritA,
pentru ca sA nu se urmeze dinteaceste felue de pricinT pe la menzilhanele
necon ten ite gAlcevurY, decAt sa fie slobodil a tine la menzilhanea numaI o prh-
vAlira de WM-lie, care pravAlirA sA aiba volnicie c i sloboclenie sA o facA
stApAnulti moiel, iar nu menzilhanagiii, iar cAnd stApanulti mosiel nu va vrd
sA facA acolo la menzilhanea prAvAliOrA de bAchnie, atund sA aibA volnicie si
slobo4enie a o face menzilhanagiii. Deosebitil de acsta, forte sA se fersca men-
zilhanagiil de a nu cAlcA si a nu pasce cu call menzilhaneleY 1iveile stapA-
nilorti mosiilorii, cum si curAturile locuitorilor ce vortl fi imprejurulfi aceI
menzilhanea, ci s5.4 pascA in locurI slobode, fril sA fac cAtusl de putinA stri-
cAciune la liveclile de lInil, insA cele carl vorti fi vechl sciute i cunoscute
livel si curAturY, iar sA nu pricinuiascA cA vorti 86,-0 facA acum livery si
curAturl nou6; rangA acsta ne mat rugAmti MArieI Tale, ca pentru m6su-
rAtOrea finuluY si a orzulut ce se cuprinde la ponturY, ca s6,-1a rspun4A
Ora i sA-16 plAtscA dumn-lorti boeril tovarAsl menzilhanagii cu bani prin
preil hotAritil, sA se socotesch de inaltA intelepciuneaMAriei Tale mijloculg
cela cuviinciosti pentru acstA mgsurAtre a finului si a orzului, de a nu
se face chtusl cle putinA asuprire sAracilorti locuitoff; acestea socotimil a

(1) Cod. XXVIII, scara 4, fila 7 verso.

www.digibuc.ro
704 V. A. UREMIA

fi cu cale spre a se adAugA la luminatd chrisovd MArieT Tale, iar hotArirea

cea desAviritA rdmAne a se face de cAtre InAltimea Ta.-1795 Fevruarie 25.
Dositeid add Ungro-Vlachiel, Dumitrache Bann Vel Banu, l'anache Mu-
ruzi biv Vel Vistierd, Vel Vornicu Radu SlAtinenu,.... Vel Vornicd, Vel
Logofdtd, Vel Logof6t6 Filipescu.
Dupe. art. 12 ald chrisovuluT de intreprindere ald menzilhanelelord,
adupA vechiuld obiceid, este sA aibA slobociA pAune cail de menzild
pe moia dimprejuruld menzilhanelelord.... Ins i menzilgiil forte FA se
ferescA de a nu mince. i a nu pasce cu cail menzilhaneleT livedile stApfi-
nilord moieT, cum i curAturile locuitorilord, ci se.-1 pascA in locurT slobode,
fArA de a face cAtuk4 de putinA stricAciune la livec,lile de find vechT sciute.
Casa menziluluT reclamA in 9 Martie 1795 ce. locuitoriT imprejurimeT
s'ard fi pusit cu sila de ad ingrAditil locurile unde se pascd caiT menzilha-
nelelord, unit fficndil grAdinT, altiT arAturT pentru semenAturT, ci 8ca prin
strimtorarea locurilord a rmasd call fArA pAune i pricinT multe va el
se intimple, cu cuvintii de stricAciunea bucatelord; casa menziluluY cere
indreptare, dice Vel Hatm. C. Caragea, poruncindti ispravnicilord respectivT
ca sA dea de scire locuitorilord a se feri a nu ingrdi ci a strimtorh lo-
curile cele unde s'ad pAscutil caa menzilurilorti i maT nainte.
Vod esclude dela aplicarea art. 12 din chrisovuld menzilurilord curAtu-
rile i livedile vechT qi ordonit a se redeschide locurile earl ad fostd slo-
bode i s'at Inchisti cu gardd. De vord fi apucatd a pune intr'insele se-
menAturT, sa. fie acum penA acl stringe roclurile nesupdratT, iar dupA strin-
gerea rodurilord negreitil sa se ridice ingradirea aceea i sa rdmAie slo-
bode pentru paunea cailord menzilhaneleY, dupa cum ad fosta dintru
inceputd cleschise si slobode.-1795 Martie 9. (1)
Anaforaua luT Const. Caragea Vel Hatmand, din 20 Aprilie, dupA care
Domnitoruld aprobA stramutarea unuT menzild peste apa ArgeuluT, fiindu
maT de folosti pentru caT de a nu stA in sad. (2)
Actele pentru strAmutarea din Rimnicd a menzilhaneleT, dupa cererea
EpiscopuluT i a multord tergovetY. Hatmanuld, care dupa chrisovuld dom-
nescd alti menzilhanelelord, are administratiunea poctelord, constata temeiuld
cerereT de stramutare a poteT din Rimnicd, prin anaforaua dela 27 Apri-
lie 1795. (3)

(1) Cod. XXVIII, scars 5, fila 30.

(2) Cod. XXVIII, scara 5, fila 13 verso.
(3) XXVIII, scars 5, fda 17.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1.193-1796 '705

Anaforaua Hatmanulul Cost. Caragea, dup& jalba boerilorti epistat1 aT men-

zilulul, cerndil ca asezarea menzilhaneleloril pe drumulil dintre BucurescT
Cnenl sa. se fac& la distant& de 4 ceasurT, ca s& pth tin() cail la vreme
zlotsA. Fiind-c& acum are sA iasA Vel Capit. pe acestil drumil al Cane-
nilora, boeriT epist. cert.' ca Vod& s& ordone ispravnicilord de Ilfovti, Dim-
bovita, Vlasca, Muscelil i Argesil, ca unde va art. Vel CApit. locurile,
acolo sA, se aseze menzilhanelele.
Asupra acestel anatorale Domnitorulil ordonA, in 7 Maiil 1795, cA de
ocamdat sA se aseze caiT i surugiil la .vechile menzilhanele, iar Vel CA-
pitanula, cu mergerea lul pe acestil drumil ala Canenilora, s& algA locu
rile unde ail a se asez& in viitoril i sA arete si la ispravnicl, si la intr-
cerea lul, aducAndU dela ispravnicil judetulul insciintare pentru fites-care
menzilhanea, cu aretarea loculul ce s'aa chibzuitil, se va da nizamulti cu-
viinciosti. (1)

Anaforaua Hatmanului Cost. Caragea, din &lie 1795.

Dup& jalba ce ail data M. Tale dumn-loril boeril epistatl asupra dum-
n-lora biv Vel Slugeril Iordache Niculescu i Manolache Elrisoscoleti, ar6-
tndil eh nu pAzescil asezAmintula i legAtura contractulul tovArAsieT, qi
cerndil ca pe nisce ind6r6tnicT sa-T isgonscA din tovArAsie...
Voda a insArcinatil pe Cost. Caragea sA cerceteze neintelegerea, iar acesta
IT da vinovatT, cad intro altele n'ail depusil 6 miT tal. la tovArklie, dupa

pontulii alti 12-lea din contractil. (2)

Pitacit din 16 lulie 1795.

Domnitorulil trimite unil zapcia hAtmlnescil, s& mrga la posta din

Copiliste, de unde doT insl in porturI de deslil ail luatil cu sila o cArutA
cu 4 cal, neavndA la man& menzilii domnesca ; totil asemenea ati facutil
la GAescl si la Carciovii, panA ati ajunsit la marginea Pitescilor, unde l&-
sandil cAruta ati incAlecatil pe aail lorti, ea-I trAgeati dupA cArutA. VAtatulil
dela menzilhaneaua CopilisteT declarA cA cumisce pe unuld din acestia,
unulil era armnil i altulil arnAutil negutAtorasti, si-T scie unde seal. DecT
(1) Cod. XXVIII, scara 6, fila 14 verso.
(2) Cod. XXVIII, scara 6, fila 68.
Analeie A. R. Thin. XV lfentoriile Seq. Istorice. 45

www.digibuc.ro
706 V. A. UREMIA
a/111/1111,

Domnitoruld ordon& zapciuluY hatmnescii, ca, impreun& cu acelg TeodorU,

sa, iea urma celord 2 in1 i unde-Y va gasi, in verT-unil Bata, verI in vre-unti
orad, sad cas boeresca, sa-I bage in flare i s-I aduca aci la hatmanie, im-
preuna CU numitula vtafil Teodora, ca s ate& fata cu diniI; pentru care
poruncimd Domnia Mea, ca dumn-vestre ispravnicilord judetelorii, i voile
Capitanilord i tuturorti zapcilloril, s datl mana, de ajutoril orenduituluT
mumbaird spre inlesnirea prindereI i a-I aduce aci pe numiiI. (1)

In 27 lie 1795, unit armend i sluga luT Watt imbracatd in haine tut.
cesci ca sa iea caT de pota, dar ail fostil descoperitl i armnuld a captatil
60 toiege la tlpT, iar sluga 90. Armnuld a maY platitil la casa menziluri-
lora i ugiretulii fie-caruI menzild. Dac va ma! face asemenea fapta, va
merge la ocna. (2)

EpistatiT menziluluY ad presentatd Domnitorului anafora, cerndil a, fie

desarcinati de slujba lord. La acesta cerere Domnitorulil da resolutiunea
urmatere:
Dumne-ta Vel Spataril Dimitrie Manu, i dumn-ta Vel Vist. Scar latii Ghica,
jluitoriT acetia de nimen siliY, ci de a lord bun voie, prin legatur& cu
zapis ce ad data in Visteria Domnie Me le, ad primit epistasia menzilu-
riloril din OM Ora, i dupa wzarea ce s'au facutil cu dinO, s'au datil i
domnesculd Nostru chrisovil, cuprincletoril de tote cele ce este datere a pazi
Visteria i de cele ce aunt datorl a pazi pana in curgere de cinci anT,
legandu-se i sub pedpsa domnesca gi de obte s'a fcutil publicatie spre
insciiMarea locuitorilord de leg-A-tura i aezarea acsta facuta. pentru
obte; ci dar cu cererea ce cutza a face, se cunOsce ca nu numal catre
domnie s'ad aretatil cu amagire, ci i catre tta patria i catre locuitorY,
si deqi arat& acum prin socotele ca din imputinarea miMeT lora ail in-
tratil nesocotiV in slujba acesta, din care li s'ar fi pricinuindd stingerea
case! lord, i nici cu acsta nu le-ar remane chipil a ave epistasia pana
la vremea ce s'afi legatO, dar fiindil precum s'ad is acesta aezare fa
cut pentru odihna obtieI in vreme de 5 anT, pentru care nu putinli std.-
danie i sup6rare ad fostil locuitorilorri implinirea ce at fcutil anuld acesta
cu facere de case, grajdurT, orzriT i finariT i alte multele pe la men-
zilhanele, precum de diniT Waft cerutil, i cu darea caiIori i a orzuluT
si a finuluT dup l. numerula cailoril ce a avutil a pune, care domnia o a
pazitil nestrmutatil, flindri pentru folosulti locuitorilora ; do aceea, dup&

(1) Cod. XXIX, fila 91.

(2) Cod. XXVIII, scara 7, fila 9 verso.

www.digibuc.ro
 DOMIsTIA LIII MORIMI-1793-1796 707

terth dreptatea i pravila politicesca., se cuveni uniT ca acestia a se pedepsi

nu numal pentru cutezarea de o cerere ca acsta, ci Inc si cu stingerea
easel lora a if iliY s phzesch asezarea aceea cittre obste, decht obstea
et intre in pAtimire pentru dinsil, ins cu milostivire i indurare hothrima,
ca, adunndu-va dumn-v6stre, sa. le aratatl acestea de maT jos, carT nu
duph dreptate, ci pentru milostivire se facil pentru dinsil :
1) Dela 15 ale lunel Noemvre sh se indatoreze a lash pe la menzilurile
din Vita, Ora numal 1.750 cd, earl, dup trebuinth ce va aye domnia, sh
le dea f6ie cu pecetie chte chtl caT sh pue la fie-care menzilhanea din
drumurT, i duph acea f6e ce se va face, socotith de chtre dumne-vOstre
ei hothrith de calre Domnia Mea, datorl sh fie a aye numarula acesta do
cal numal pentru trebuinta domniel la cel ce se voril da artile Domniel
Mele, i cu acesta chipil tinAnda menzilula phn4. la 4i inthia Maia, atunci
s fie slobodT si iertatl de cel-laltl 4 ant
2) La i inthia a lunel Mait, chnd voril esi din slujha menziluld, da-
torl sh fie a intrce si a da domniel nu numal 700 cal oe Ii s'ati data
noT din Ora, ci i cail vechi ce a luata de pe la menzilhanele cnd aa
intrata in slujbh, puindu-T la loctl satl pe aceia insil de-T vora aye, sail altii
in loculti acelora, earl A, nu fie nici acestia, nicT aceia 700, slabl i netreb-
nicl din pricina nepurthrel lora de grij, lipsindu-le hrana cea indestulit
(1e lint si de orzti, pentru interesula lora ca sh vindh, mal multa. Ci pen-
tru acsta sh se scrie i porunci pe la ispravnicl, ca sh aibh privighere de
a fi cail grijiY cu VA& hrana lora, sail sh, se indatoreze insisl a rspunde
cal bunT si de slujba.
3) La cea maT sus aretata i inthia a lune luT Maiil 1796, s6, lach te-
slima i tOte finriile i orzariile, grajdurile i cele-lalte ce s'au Muth pe
la menzilurl, precum It s'aa data de cAtre ispravnicl, pftindu-se de a nu
fi stricate, i cu acesta chipil sh se dea poruncT si la ispravnicl, ca s aibh
cunoscinth.
4) Cail ce le prisosesca acum, ce ati pe la menzilurl, sa, fie slobodT de
la 15 ale lune luT Noemvre a-T ridich si a-T vinde, saa a face orl-ce vora
vr cu dinil, afar& de cel 1.750 ce sunt s se aseze pe la menzilhanele
duph f6e cu pecete.
5) Finula i orzula, numal chtil va fi trebuinciosil pentru hrana cea in-
clestulath a eel 1.750 cal, O. se oprsch, iar eelt-lalta ce prisosesce, sa fie
ala lora, numaT sri se indatorsch a da la domnie 1.000 chile orza po tal.
8, earl had sa li se tie in s6m5, din banil ce ail a da.
6) Fiind-cri s'a luatti in datorie duph la menzilhanele cfith-va sumh de
orza pentru trebuinta ordieT Prea Inaltatulul Vizira Rumeli Valesi cu tes-
cberelele ispravniciloril ca se va pune la loca, chtti va maT trece peste

www.digibuc.ro
708 V. A. 1111.11CHI1

suma a 1.000 chile ce ag a da po talerT 8, cea-laltg sumA, pb.nA se va pune

la locil, din banil ce sunt datorl sA li se tie in smA ace! po talerl 2,60
de chila si, and se voril pune la locil, atuncea it voril pth.,ti si acestia, iar
100 chile orzil ot sud Buzii, dupA cea de mal inainte simfonie, sa se pla-
tscA iar (Ate talerT 8 osebl de 1000.
7) Din 1000 (?) surugil ce li s'ag data dela 15 a lune! Noemvre, sA se lase
numal 641 voril trebui dupA numerulil cailoril si osebitfi 60 de surugil
maT multY in cfitA vreme voril aye trebuin0 pentru paza erghelieT cai-
lora ce este sA le prisosCscA 'Ana il vorg vinde, iar ceT-Ialtr surugii porun-
cimg dumi-tale Vel Vist. de atuncea sA nu se pue in dajdie, nesporindu-se
nici liudele lort in satele unde aunt septorT, scriindu-se maT inainte si
ispravniciloril, ca sA alba sciintA spre a rgmo.n pentru ajutre satelorg.
8) Pentru 46.200 ce ag plAtitil domnia din banil sel locuitorilorg pentru
finula si orzulg ce s'ail datg pe la menzilhanele po tal. 3 de carulg de
ling si tal. 2,60 chila de oral, dui:A nolma chrisovulul, pentru care s'ati in-
datoritg Paharniculg Hagi Moscu prin zapisulti BM a4 plAti aicea si dupA
ornduelile ce s'at facutg, Ora in 15 glile sA se plAtscA numal decht,
scAlendu-se din suma acsta plata a 1.000 de chile orzg po tal. 8 si pentru
del alttl orzil se va fi luatil pentru ordie po tal. 2,60 panA cnd se va
pune la locg.
9) BaniT surugiilorg s6.4 plAtscA iarAsT 1)6mA in curgerea acestorg 15 qile
clip se vorg face ptJA la 15 clile ale lune Noemvre, [Ana cand si el ail
sii iea dela domnie ugerettl, iar de atuncea sunt iertatl a nu ma plati
pentru surugil, fiind-ca nicT eT nu ati sA maT iea ugeretg.
Cu aceste milostivnice sarturT de voril primi si se voril lega ca sl tinA
rnenzilulil pttna la qi intaid de Maiil, vetT pune dumn&vstre la cale porun-
cile NOstre cele de maI sus; iar cfind vorti cuteza, si dupA acsta a maT
ark& pricinuire, facendil nesocotite si netrebnice corer!, sag pentru alte
madele, sag pentru darea baniloril ce sunt datorl pb.n in 15 qile ce s'ail
pusg vad, puting va ri de a se lu din mnile lorg si caiT top ce ail pe
la menzilhanele si finulil i orzula pe sma dornniel si a se lipsi cu totulg
din trba acsta ; dar ca unoril amtigitorl domniel si obsteI, milostivire va
fl de a rmn fArA pedpsa *luta; si precum vecT pune la cale, BA in-
sciint4 Domniel Mele. 1795 Octomvre 11. (1)
(L. sigil. domnescil).

(1) Cod. XXIX, lila 118 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZ I-1793-1796 709

Pitacii eitre Vel Vist., din 3 Novembre 1795.

Fiind-ca trba menziluluT este mare, una dintre cele delicate ale domnieT,
pentru care din vreme ad fostd ornduelT acute prin poruncl strasnice date
cAtre totiT ispravnicil, ca in soroculd hotaripi sA fie Orzele si finurile aduse
si fAcute teslima pe la menzilhanele, poruncimt dumi-tale, ca sa aibT a
arAti DomnieT Mele in scrisil poruncile din ce vreme ad fostd date catra
ornduialA de find si orzil la fiesce-carele si cAnd ad fostti soroculd de
a-la face teslimil la menzilhanele ? si care din ispravnid ad implinitu
porunca si de ad tescherele date ? si care din ispravnicT n'ail fostd urm-
torT ? S. ni-T argtaV an ume in adevArt, ca pre ceT ce s'ad aretatd cu nesu-
punere in chipil de anarchie, sA se trAmita mumbasirT, ca bagandu-T de
gA.turT in la*, sA I aduca spre ped6psa intru pilda si a altora, si asteptamil
rspunsti. (1)

Black' din 2 Decembre 1795 care Vel Hatmanii Costache Caragea.

VodA 'IT aratA cA a aflatil cum di uniT din ceT ce iead menzilurT nu urmeza
dupA nizamil de all art cartea domnsca de menzild la fie-care men-
zilhanea ca sA se trca in condicA, aci numal cu semetie ca are carte de
menzild iead si in silA caT si cArute dupa cum vord dela menzilhanele
si treed inainte. De alt.& parte si menzilgiT pentru vre-und interesti sad
din becisnicie nu cautA sA constate si dad cu inlesnire indath cA0 caT li
se cere, fArA a cere cartea de menzild. De aceea Domnitoruld poruncesce,
ca Hatmanuld Caragea sA dea poruncA ark* la casa menzilhanelel din Bu-
curesci, cAtd i la tote menzilhanelele din IrA, indatorindu pe menzilgil si
pe vAtAseld de a cere pururea cartea domnesca cu pecete dela caleitorT
si a nu da decAt atAtia caT si atAtea cArute 041 se scrie in ea si numal
pentru persona numita in menzild, si la din contra menzilgiiT si vAtAseiT vord
fi pedepsitl. Domnitoruld a maT aflatil ca si curieriT (curueriT) abuseza de
menzilurT, luAndil cu dinsiT persOne strAine, lucrurT si mArfurT, ceea ce le in-
tarclioza mergerea si aduce zAticnire trebilord impratescT. SA inceteze ase-
menea catachrisis. S. se trcl la condica si menziluld curierilord si sA nu
se invoescA cAletoria cu acestia a altord pers6ne decat acele cuprinse in
menzild. Daca s'ar impotrivi vre-und curierd, sa aiba vatAseluld si men-
(1) Cod. XXIX, fila 122.

www.digibuc.ro
710 V. A. URECHIA

zilgiil a se intelege cu iasacciulti turd." ce este lnga curierT, ca acela A

nu ingAdue abusulfi curierilorg, sag cnd iasacciulil nu va intelege i va fl
impreunA i eld pricinuitorg i impotrivitord, pe acelii iasacciii s5.-lii bage in
flare zabituld ce este or6nduita alg menzilhanelel i sA-lii trimitA clreptil
aicea la Domnia Mea ; care acestd nizamil pentru curierl la intimplare de
pricinA sA-lii urmeze vAtAqelulg cu zabitulg menzilhanelel, prin scirea is-
pravniculul judetulul. (1)

Fitaca la Vel Halmantl.

Vod s'ag insciinotg a menzilurile nu mere' bine : cail nehrAnitl, ne-

cAutatl, orenduitil pe la menzilurT sunt fArA de grija; epistatil easel menzi-
lurilorii aunt adiaforl, din care se pricinuesce zAbavA i zAticnire trebilorg
curgkore. Domnitorula ordonA sA se chieme epistatiI easel menzilurilorg
de facA cu rnenil domnesel ce vial de pe afarA, ca sA li se arate starea
rea a menzilurilorfi, i sA clici epista4i1org eh Domnia Mea pentru aceea
avernfi date asuprAle menzilurile cu atkea i atAtea pronomil, ca sA fie la
bun& stare -1796 Fevruarie 23 (2)
Vel Logofkg.

Pitacii calrei dumnd-lui Vel Vist. ca sa' dea lfa celorit ce ail slujita la
trebile spitalului i a lazareturilorii.

Cinstitii i credinciosil boeruld Domniel Mele, dumn-ta Vel Vist., BA dal

240 celorg ce ail slujitil la trebile spitalulul i a lazareturilorg, dupA fia
ce ag datii dumn-lul biv Vernier" Scarlatil Grecnu pe o lunA, adecA dela
26 a lul Fevruarie pttnA la 26 ale lul Martie, i cu acestii domnesculd Nostru
pang se va tin in smA.-1793 Aprilie 10. (3)
Pecetea domnscA. Procit. Vel Logofkg.

Altfi asemenea pitacil cAtrA dumn-luT biv Vel Vernier' Scarlatg Greeenu,
rspunsg pentru slugile dumn-lul CAmAraulul ce Bunt la lazaretd, i pentru
240 talerl lfa ce ag slujita la spitald i lazaretg.

(1) Cod. XXIX, fila 129 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 153 verso.
(3) Cod, XXIII, fila 39 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN MORIIZI-1793-1796 711

Cinstitti si credinciosti boeruld Domniel Me le Scarlatil Precnu biv

Vel Vornice, amd vOutil Domnia Mea raportuld dumi-tale dela 4i intaiti a
luneT acestia, si cAtd pentru stApanulti easel intru care ad jmuritd sluga
dumn6.1uT CAmArasuluT, cu tote cA bAnuiala aceea de nAprasnica MA, ad
fostd gresith, dar dum n6-ta O. puT ca si eld si tote hainele luT sA se spele,
sA se ude cu totulti in apl, si as sA se slobOdA a veni la casa luT. IatA
s'ad fAcutti pitaculd Domniel Mole chtre dumn-luT Vel Vist. pentru talerl
240,16la celorti ce ad slujitil la trba lazaretuluT pe o lunA, iar pentru ceea
ce arti dumn6-ta, ca inteacstA viitOre s6pt6'mnA BA se slobd ceT din-
Wald treilea lazaretti, poruncimd Domnia Mea ca sA maT secIA ipAnA la
Durnineca stalpArilord, Eli atuncT se vord slobocli.-1793 Aprilie 10. (1)
Proc. Vel Logof6td.

Chrisovulic spitalulul dela Buzga de milele ce s'aii facutii si de

orenduelile ce are.

Fiind-ca Paharnicsa Maria Manailosca dela sud Buz6d, ce a muritd

fail de copil mostenitorT, din indemnare sufletsca a hotaritti prin cliata
sa de a se face un spitald de ?Arad bolnavT la Buz6d, pe mosia sa, asupra
chruia ad ornduitti epitropi pre cinstituld si credinciosti boeruld Domniel
Mele Grigorie Hrisoscoleu biv Vel. PAhar. nepotu-sed si epistatd pe Prea
Sfintia Sa PArintele Metropolituld Orel Chirti Dositeid, Inca flindd Episcopuld
Buz6uluT, ca din averea r6posateI, ce prin diata sa ad ornduitd, EA se svir-
sOsa spitaluld, care spitalti dndu-ne acum pliroforie Prea Sfintia Sa PArintele
Metropolitu cum c5, s'ad ispravitd cu tote cele trebuinciOse, r6mAindil numal
de a se asez e. un dohtord i un gerahd cu doctoriile celea trebuincise in
spitAria spitaluluT si de a intr.& la cAutare bolnavi sAracT, fAcut-a DomnieT
Mele rugaciune Prea Sfintia Sa PArintele Metropolitd, dimpreunA si cu oren-
duituld boerd epitropd, ca sA ajutamd si Domnia Mea din domnescile IsiOstre
mill la acesta lucru sufletescd cu Orell-care venitd curg6tord pe and, de
a se put6 tine) spitaluld in ornduiala luT cu tote cele trebuinciOse, a
cArora rugAciune primind'o Domnia Mea, ca pentru o faptA bun& pricinui-
tore de folosuld sufletescd, pentru adApostirea si sprijinOla celord Arad,
call n'ad putere a se alit& pe sinesT la neputintele si bOlele lord, ca sA
aib la acestd loci' odihna ticAlosiT, spre a se caut e. cu dohtord si cu gerahd
cu dohtoriT, cu hrana, cu OmenT si muierT poslusnice, cu lemne pentru in-

(1) Cod. XXIII, fila 40,

www.digibuc.ro
712 V. A. URECHIA

*Multi case1ori 1 cu ttA poslusania cea trebuincisA, am bine-voitil Dom-

nia Mea, i printeacestil domnesculil Nostril chrisovd, hotArima i ornduimil
ca s iea spitalulfi pe too anulil dela ocne bolovanT de Bare dou6 auto
si cincT-clecT, asisderea si dela epitropia domnscA s dea la spitalulil acesta
pe tt luna chte tal. doue-clecT din baniT preotilorti eparchiel BuzuluT ce
se adunh la cutia EpitropieT, care s fie ajutoril la lfa dohtoruluT i a ge-
rahuluT, si osebitii sa aibA spitaluhl i dou6-clecT i cincT liude scutitT pentru
lemne de incAlclitil sraciloril bolnavI i alte poslusaniT spitaluluT, pe carT
gAsindu-I boerulil DomnieT Me le epitropulti, rnenT strAinT i far& nicT o
pricink sA li se fac de cAtrii ispravniciT judetuluT cercetare dupa, orenduialA,
si cu adeverintele isprAvnicescT viinda la Visteria DomnieT Me le, O. li se
dea pecetluiturT domnescI pe numele i chipul lord, ca sA fie nedajnicT
si aptirati de tote ornduelile treT; dreptil aceea sA fie datoril numitul boeril
epitropil, ca prin osirdia sa, prin epistasia Prea SfintieT Sale PArinteluT
MetropolituluT, sA se silscA a intl.& in faptA acstA bunA faptA, de a se in-
tocmi spitalulil cu dohtorT, cu gerahil 1 cu tt ornduiala cea trebuincisA,
primindil sAracT bolnavY la odihnA i cAutare, urmAndu-se intocmal orn-
duiala diateT aceT rposate, ce a fAcutil pentru acestil spitala; i am intAritil
chrisovulil acesta cu insAsT iscAlitura i pecetea DomnieT Me le, si ispravnicil
flindli Scarlat Ghica, Vel Log. de Tera-de-jos. Si s'aii scrisil chrisovulil
acesta aiel in orasulii BucurescT, la ltulii 1793 Octomvre 30, de Gheorghe
Log. za tainA. (1)

./& Alexandru Moruzi Constantinii Voevodli.Iubitorule de DumnecIeil

Sfintia Ta PArinte Episcpe al sfinteT Episcopiel Buzti Chir Constantinil,
flind-c spitaluld dela BuzAil prin chrisovulfi DomnieT Mele dela lag
1793 Octomvre 30 are mil& dela Epitropia domnessA pe ttA luna eke
tal. 20 din baniT preotiloril eparchieT sfinteT EpiscopieT BuzAuluT ce adunA
la cutia EpitropieI, iat scriemil i poruncimil SfintieT Tale sA aibI a da Bpi-
taluluT pe ttA luna dupa cuprinderea domnesculuT Nostru chrisovil acesty
cAte talerT 20 din banil preotiloril eparchieT BuzuluT, i cu acestil pitac
al Domniel Mele :se va tine in smA la Epitropia domndscl. 1794
Fevruarie 27. (2)

Una din mesurile pAstrate dupl nizamurile anteriOre a fostil cercetarea

prin tota orasuld de vAtAseil mahalalelora despre mersulil bleT. In urmA-
rirea cursuluT boleT, preotiT a fost agentT importantl. IatA actele relative:

(1) Cod. XXVI, fila 170.

(2) Cod. XXIII, fila 212.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI maul-1793-1796 713

16 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii. Dumn-ta Vel Sp Marti,

i dumn-ta epistatule all Agiel, primindu domnesculil Nostru pitac5, sA
datT strasnicA poruncl vAtAseilora mahalaleloril din nguntru terguluf si
din OW mahalalele Bucuresciloril, ca BA fie datorf in tOtA vremea a eel.-
ceta, fies-care in mahalaua 14 de sunt sau nu de MA, si pe tote Duminicele
sl aducA adeverintA iscAlitA de preotT dela acea mahala, cum si de din-
sull la Epitropie, in mAnile ornduituluf dintre 2 epitropl, in care s arte
de este vre-unil bolnavii si de ce patimA, sal de al muritil asemenea,
cum si de Bunt top sAnAtosl, asemenea sA insciintue pe tote qilele, grijindI
la acsta de a nu face vre-unl cusurl de lenevire. 1794 Fevruarie 18.
lth Alexandru Constantina Moruzi Voevodil. Prea Sfincia Ta PArinte
Metropolite all Ungro-Vlachief, priminda domnesculti Nostru pitacil, sA daY
poruncile Prea Sfintief Tale pre4lorl in Orel si in tote mahalalele Bucu-
rescilorii, ca BA fie datorf a griji in OM vremea pentru mahalagil de MA
sal de sunt sAnAtosl, cd pe tote Duminicele sa dea adeverinta isalitA la infirm
vAtasiloril mahalalef in chipti de raportil, de este cinevasI bolnava si de ce
patimA? sail de al muritil vre-unull asemenea BA arete; precum si de Bunt
sAnAtosl iarAsl sA insciinteze; care adeverinta este indatoritti vAtAseluld ma-
halalef a aduce la Epitropie, ca sl o dea in mnele ornduitulul din 2 epitropf,
cAruia i s'al datil acsth epistasie asuprA-1, dupA cum s'al datti si vAtA-
seilorl osebitA porunca Domnief Me le prin dumn-lorl zabicif politie1.
1794 Fevruarie 18. (1)

Zoe Moruzi cu mila lui Dumnoclea DdnInci a told fera Ungro- Vlachiel.

Fiind-cA la sfinta mAnAstire Coltea de aid din 13ucurescr, uncle se cinstesce

si se prAsnuesce hramulii sfintilorti Tref lerarchi, sunt spitalurile vechT de
sAraci bolnavi, earl spitalurT nefiindii indestulate a odihni adecA osebitl
bArbaV si osebitil parte femeiascA, si pentru acsta aflAndu-se totil la unit
locl impreunA bolnavif si partea bArbAtscA si partea femeiasca, stenaho-
risitY, a cArora stenahorie intelegendu-o Nol cu durere Bi socotincitil a fi
si lucru MIA de cuviintA acsta de a null ave fie care parte odihna lorti
osebitA, indemnatu-Ne-amti din miloserdia aceea ce dupA datoria crestinscA
se cade a ave fites-care cAtre sgracl si bolnavT de a ajute, si a face unl
deosebitii locil de odihn sAracilorl acelora ce nu aii stare si putere a se

(1) Cod. XXIII, fila 206.

www.digibuc.ro
714 V. A. IIRECHIX

cauta pe sinel la patimele blelord lord, earl la firea omensca sunt celea
maT ito apururea IntimplatOre, atfitil parteY barbatescl, catil si parOT femeesci,
si cu a Matra cheltuiala amd zidita din nod Inca und osebitd spitald in
nauntruld acestiT sfinte manastirT cu treT ()dal, carT s fie numaT pentru
primirea saracelord muierT bolnave, spre a fi osebite cu odihna si Ma% de
stenahoria lord a se cauta la patimele si Mete ce vord ave pururea i
in tta vremea, i asit dupa ce arnii sOvirit'o acsta, amd rugatil pe Maria
Sa Prea Inaltatult 1 i Prea luminatuld iubituld Nostru Domnd Alexandru
Constantind Moruzi Voevodu de a face si Maria Sa und ajutord din dom.
nescile Mriel Sale mill spre a orendui resT-care venith pe and pentru
adaogirea venituluT manastireT, cacT Kse maT inmulOsce cu acsta si cheltuelile
spitalurilord, si pentru vre und meremetti odailord acestora in vreme de
trebuinta, si Maria Sa dupa rugaciunea Nstra ad bine-voitd de ad ornduitd
15 scutelnicT pentru caratuld lemnelord de incaldituld saracilord bolnavi
poste scutelniciT manastirescI ce are deosebitT, i talerl pte:sute cincT-decT
pe and pentru cheltuiala celord trebuincise; clod ca sa fie bine chiver-
nisitti acesta spitald in Vita vremea i in buna starea i ornduiala luT spre
primirea, cautarea i odihna de muierf bolnave si sarace, arnd socotitd cu
cale si cu nadejde a-ld incredint si a-ld lega sub purtarea de grija a dumi-
sale Vel Band Dumitrasco Racovita, ca la unuld ce se trage din nmuld
rpesatilord ctitorT ai acetiT sfinte manstirT si are osebita osirdie i da-
torie la acOsta, ca prin buna siIina naziretuluT dumi-sale sa grijaselt pu-
rureasa de o fapta sufletsca, a fi in starea si rnduiala luT, cum qicemd
maT sus, spre odihna si folosuld celord cu bole ce vord starui intr'insuld;
pentru care amd data la m'anile dumi-sale acsta scrisdre, intarita cu is-
calitura si pecetea nstra, care s'a trecutd si in condica sfinteT acesteT mana-
stirT, rughndd iaras1 pe Maria Sa Prea InalVatuld Nostru Domnd, de a intaritd
si cu chrisovuld MarieT Sale acesta intocmire a numituluT spitald pentru a
se pazi si a se urm in tta vremea.-1794 Augusta 8.

ChrisomAlit domnescii.

Milosirdia si ajutoruld catre eel bolnavT i saracT, earl n'ad stare si pu-
tere a se cauta pe sines1 la patimele lord, atatd este de cuviinciosii, in catd
i ins4 Mntuitoruld nostru Is. Chris. vestindu ne pilda de invtatura si
de urmare ce ne da prin cuvintuld EvanghelieT, ce ci ice: bolnavil am fosta
i m'atT cautatd, straind si m'atl primitd, flarnandu i mi-aci data de am
mncatd si iarsT ca ce acT Omuta unuia dinteacestl trap maT midi al

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIJI moauzi-1793-1796 715

met, mie ati facutil. Drepta aceea fiind-ca luminata i prea iubita Dmna
Domniet Melo (Zoita Moruzi), din bun& rivna indemnandu-se spre acsta
fapta sufletsc, ail zidita din noa cu insat chieltuiala Luminatiet Sale
i ail intocmita in la untru mnstiret Coltel, aid in oraula DomnieT Melo
Bucurescit, Inca until spitala cu tret odat pentru muierT bolnave sarace, do
a fi deosebite de partea barbatsca qi de all ave cautarea i odihna lora
fail, de stenahorie, nefiinda spitalurile vechi indestulate de a primi deo-
sebita partea barbatesca i deosebita partea femeiasca sa se caute de bo-
lele i neputintele acelea cart la firea omenesca aunt cele mat apururea
intimplatre atatil la partea barbatosca, cata la partea femeiasca, care
teili

spitala dupa ce l'ail svirqita de tota in fapta, facutu-Ne-aa rugaciune

ca s ajutamil i Domnia Mea din domnescile NOstre milt i sa orAnduimil
ret-care venitil pe anti pentru adaogirea venitulut mnstiresca, cad i
se mat inmultesce cu acsta i cheltuelile spitaluriloril, i pentru a se
meremetisi odaile numitulut spitala in vreme de trebuinta, incredintandil
i legindil Luminatia Sa acesta spitala sub purtare de grija a dum-
n-lul cinstita i credinciosa boerula Domniet Mele Dumitraco Ra-
covita Vel Barth, ca la un ctitora ce se trage din nemula raposatilora
aceloril boert ce ail ziditil numita sfinta manstire cu spitalurile vechT,
care din sinei are deosebit datorie i osirdie la acesta; dect veclnda
Domnia Mea buna fapta a Luminatiet Sale ii socotinda trebuinta de
ajutora domnesca ce urmza a aye acesta spitala de a fi pururea in starea
luT, ama bine-voitil, ca la una lucru ce este trebuinciosa qii cuviinciosfi
intr'o politie ca acesta, i anal facutil cinct-spre-clece liude.scutelnict dupa
catastihula Visteriet, afara, din scutelnicit ce-i are manastirea deosebitt,
pentru caratula lemnelora de incallitula spitalulut saracilorii bolnavT ; ali-
derea &nil ornduita .sa, aiba venita tal. 750 pe and dela cumpania negus-
torilora, cart bant s se dee cu trot sferturI inteuna anti, la fieq-care
patru lunT &Ate tal. 250, precum s'ail legata acOsta i la insql chrisovula
ce aa negustorit cumpanitt; i pentru ca sa, i se urmeze i s i se pa-
zesca acesta venita nestramutata in OM vremea, amil data chrisovulil Dom-
niet Mele de intarire, prin care intarima i purtarea de grij a dumnO-lut
maT sus numitulut boeril, ca cu acesta ajutorii domnesca de numitit banT
foi cu ornduict scutelnict, s grijasca pururea ca de una lucru sufletesca,
a f i numitula spitala in bun stare a lilt i al ave saracele bolnave pri-
mirea, clutarea, odihna i m'angaierea lora, la patima bOlelora cu tote
cele trebuinchise; i amil adeverita chrisovula acesta en ins5,0 iscalitura
gi pecetea Domniet Mele.-1794 Augusta 8. (1)

(1) Cod. XXVI, fila 295.

www.digibuc.ro
716 V. A. IIRECHII

Pitacit la Vel Spcitarii, din 28 Octobre 1794.

Contra-semnatii Vel Logof6til, A la Giurgiovii s'a simtitil de bla ciu-

meT, de unde apururea vinu de acolo aid neguttorT si alp cAltorT cu tre-
buintele Jord si vice-versa dela Bucuresd. Vodl dice, cA face trebuintl din
vreme a se ingriji pentru paza si strii.juirea cea cuviincis. DecT ordonA
SptaruluT, la cpiania dela Daia, chtd si la mnastirea Vacarese, s daT
dumn-ta nizamuld ce s'a urmatii si maT inainte la asemenea in timplare,
ca s strjusa pentru ceT ce vind dela Giurgiovd, spre a face obietnuitula
lazareta, ca s se aerissca tote lucrurile lord; de uncle cu adeverinta CA-
pitanuluT celd ornduitd asupra lazaretuluT cum a s'ail Acutil lazaretuld,
vord fi slobodI a intl.& in Bucuresci.-1794 Octomvre 28. (1)

Pitacis la nazirfi Epitropiet de obqte, din 12 Decembre 1794.

F'iind-c dumn-lord cinstitiT si credinciosiT boeriT DomnieT Mele Vel

SpAtard si biv Vel Vist. Const. Filipescu, epistatiT lazareturilord, ad fcutd Dom-
niel Mele artare prin anafora, cum ca trebuinta este a se orndui 4 boerinasT
la 4 podurl marl ale Bucurescilord, carT fie-care dintr'insiT s fac zaptuld unuT
podd cu mabalalele luT dimprejurd, ping unde a se impreuna, cu cele-lalte,
si acestT boerinasT s ail:4 ttA grija i silinta kli fara de lenevire de apu-
rurea, ca dui:4 ce raportuescd preotil si vthseii mahalalelord, insiT O. se
inconjure ca s cerceteze cu de amenuntuld la tote casele de starea sAna-
tateT sad obstieT fie-caruia si s insciinteze tot-deauna adevruld lucrurilord,
ca nu cum-va oni preociT sad vtseiT, \rani pentru vre-und feld de interesa,
verT pentru vre-und prietesugd, vord ascunde a nu art adevruld. Deci,
primindil dumn-ta domnesculd Nostru pitacd, 0, avett a orndui 4 boeri-
nasl din Epitropie aid 2-lea si add 3-lea, earl ad lfa lord ornduit din
cutie, spre a sluji cu silin t6. la acst trba ce este de obste, pe earl sa-T
facetT teslimd la dumn-vstre epistatiT trebeT acestia, ca s le dea cele ma
indestulate povtuirl de urmare.-1794 Dechemvre 12. (2)
Vel Logof6td.

(1) Cod. XXIII, Ilia 289 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 303 (ultima fill a oodiceluT).

www.digibuc.ro
 nommut mu 'm1Uul-1793-1796 717

Ana fora ca sd facd ispravnicil 1lfovulu ornduiala in judep, sd aducd pe

tdtd sgptgmna cte dece care lemne la spitalii.

TO Alexandru Constantinii Moruzi Voevoda boj mil. i gpd. zemle Via-

chiscoe.Poruncimil Domnia Mea dumi-tale Vel Vist. sA facT rnduiall la
judetuld IlfovuluT, ca pe tt sdptmfina sA dea negreitil 10 care lemne la
ornduitele locurT.-1794 Dechemvre 15.
Vel Logofdtd.
(Anaforaua tOtA grecesce).

In 30 lanuarie 1795, Moruzi Voevodii ordonA biv Vel amAraqulul Ni-

colache sA dea 3000 de talerT pe fie-care and mAnAstirel Coltea, uncle sunt
spitalurile de sAracT bolnavl, din venituld ocnelord dela SlAnicii. PAnA la
acestd-pitacii se dedead 2500 talerT pentru dijma de Bare a numitelord ocne,
carT sunt pe moaia acestel mAnAstirT. Moruzi a adaosii 500 de talon). pentru
maY bunA cAutarea, hrana i odihna bolnavilord sAracl. Plata acesteT sume
se va face pe trimestre, Iiind-cA amd fAcutd Domnia Mea acstA inlesnire a
primireT banilord in vreme, ca B nu se pricinuiascA la cheltuelile spitalulul
sAraciloril bolnavi zAbavA i intArdiere. (1)

Domnitoruld, dupA cererea biv Vel Clucerulul Dumitrache, epitropuld

mAntistirel sf. Pantelimond, care aratA a. din causa scumpeteT lucrurilor,
nu-Y ajunge budgetuld pentru hrana bolnavilord de nAprasnica MIA a ciumel,
incuviintzA, o adAogire la embaticurile mitOcelord mAnAstireT Pantelimont,
i deci ordonA egumenilord acestord mitce, sA dea in mnele mumbai-
ruluT sumele urmAtre hotArite pentru fie-care mitocd, peste talerl 95 ce a
rdmasil clatre mAnAstirea Lespedile din anuld trecutd:
TALERr

150 Poiana
100 Termord
50 Brebu Jud. Prahova.
15 Lespedile
315
120 MAnAstirea MaxinenT, judetuld Slam-Rimnicd, asupra egumenuluT
Focenenu.
150 GAisenl, jud. Dimbovita.
585 De reportatd.

(1) Cod. XXIX, fila 13 verso.

www.digibuc.ro
718 V. A. UREMIA

TALERT

585 Reportil.
25 Cobia, jud. Vlasca.
150 Fedelesoiii
j ud. Argesil.
100 Beresl&vescI
120 Morunglava 1
20 Tichiricenil jud. Vilcea.
1000 faca peste amindou6 sumele datoria embaticuluT din 3 mitOce, ce
'Ana acum nu baa trimesti pe anulfi 1795:
TalerT 25 Lespechle.
g 50 Cobia.
g 40 Titiriciulti.

Metropolituld Dositeiti i epitropula spitalulul Pantelimonn Ioana Flo-

rescu, vclndil greutatile spitaluluT i cu molipsitil scosT acolo la lazare-
turT, propuna DonmitoruluT s. invoiasch ajutorurile ce de bun voie voril
sA dee mnstireT sf. Pantelimong egumeniT dela mitOcele mamastireT
an ume :
TALERI

650 Dionisie Archimandrith, egumenil dela `remora.

1500 Anania dela Poiana.
250 Sofronie dela Brebu.
250 Amfilochie dela Lespecl.T.
1500 Rafaelti dela Morunglavu.
750 Nicodimii dela GilisenT.
500 Episcopulti. Argesu pentru mitoculti Berisla.vesciT.
300 Nataniilil, egumenula dela Cozia.
300 Archimandritula dela FocsanT pentru mitocul MaxinenT.
500 Dionisie, egumenula dela Fedelesoiti.
6000
Domnitorulti aprob& (1)

Pitacii la Dumitrache biv Vel Clucerulg, epitropii al meincistirei Pantelimon,

din 24 Mantic 1795.

Domnulti Moruzi a aflatil ct molipsitiloril de Ma ciumeT din spitalele

do acolo nu li se d deck cate o pane pe i si nu ail alt hran a. si cam-
tare, decT ordona strasnicil, ca tote cele trebuinciOse lor sh se implinscl

(1) Cod. XXXI, scara 8, fila 42.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM MORUZI-1793-1796 719

qi el le daT, proftaxindu-le la vreme negresite, care si de nu le are ma-

nastirea, trebue s se indatoreze si 0, le implinesca, ca sa, nu auclima maT
multe ca al lips& de cevaT, a apoT te pedepsesce. (1)

Pitaa la Spat. qi la biv Val Vist. Filipescu, din 22 Martie 1795.

Dupa denuntarea lorti, Vocla le spune ca a scristi CluceruluT Dumitrache,

epitropuluT dela Pantelimone, sa dee mo1ips4i1orti hrana hotarit. Acesta a
respunse eh cele rnduite de doctorT pentru hrana la patima acsta (linte,
usturoil, cepa, van& acra) nu se, gasescti de vinqare. Voda, cere ca doctoril
s arete alta, hrana ce se pete gasi, ca s se cumpere pentru spitale, pentru
ciocli si pentru paznia Deci ordona cumperarea a 5 chile de oreze, 5
chile de grail, 5 chile de porumbe, ca O. se impar0 de Clucerulti Dumi-
trache la spitale, la bolnavI, ciocli si la paznicT, mill dela Domnitore, ca sa,
nu iasa incOce i incolea, ca, se vorg pedepsi ca ucigetorl de emenT si pri-
cinuitorT de vternare a obtiel.

Pitacti din 2 Aprilie 1795 catre Vornicil Brncovenu i Costache Ghica

pentru spitalulti. si lazaretule ce ail hothritil a se face de zide, cu curtl
deosehite i cu stall desparcite pentru intimplarT de naprasnica Ma a
ciumei, care mal in t6te vremile n'aii lipsit4 a se intimpla politiei acesteia, i cu
tote ca, adese a patimitti politia de acestth. Ma, dar nicI odata . . . . nu
s'ae pusti in fapta unit lucru de mare trebuinta ca acesta, ca s'afi lasatti
in naclejdea unuT prea de tote mice si puOnti spitald numal de 3, 4 odM,
ce se numesce la sf. Visarione, de Yang& sf. Pantelimonil, far de a aye
si trebuinciesele locurT osebite de lazareturT cu odaT si curtl indestulate
si terneinice de zide, de a se put face si mutarea smredui%ilorti dupa
orenduiala lazareturilora acesteT bole, cum si paza cea cuviincisa, si de
a-0 ave i odihna ceT ce i-a calcatti foculd acesta, a nu patimi ticalosiT
maT virtostl in vreme de recla si in vreme de barna. Domnitorulu a ho-
tarite .decT sa se zidesca anume localil, consacranda la acsta castigule pe
catti dupe socotela va ei dela zahereua straina ce s'a cumprate dela
neguttltorT pentru magasia Bucurescilort, cum si dobanda banilorti cu carl
a ajutatti Domnia Mea la cumperatulti zaherelel, afara din dobanda ba-
nilore ce au puse si mantistirile i boeriT i negutatoriT, care acea dohanda
arne poruncitti Domnia Mea sa li se dea fles-caruia deplinti i care va vre

(1) Cod. XXIX, fila 31.

www.digibuc.ro
720 V. A. URECMX.

din bunn proerisis al s6n, nesilith, va ajuta, la facerea acestorti zidirl.

Domnitorulil promite, dupA terminarea spitalulul, sA-ln inzestreze cu ye-
niturT i sl-I institue o epistasie de bArbatT harnici, practicosT, dintre
negutAtorT cinstitl i cu burin ipolipsis. Domnitorulfi apelza la acestT doT
boerI pentru conducerea zidireT, invitndu-T s chibzuscA maT intain la ce
leen sA se fach si sA intocmscA deosebitA chartA a loculuT si a stAreT
diferitelorn binale, anexandil la raportii i unn &visa de cheltuelile con-
structiunel. Domnitorulii vestesce, el SpAtaruln i cu Aga sunt pusT la
dispositiunea comisiuneT i ca, epistatiT magasieT an ordin de a da baniT
ce acum la inceputti 1ear trebui pentru arvunitula cArAmidarilorii si a
orl-ce mesterl, si pentru orl-ce vetT aye dumn-vstre trebuinta,, s Ne
faceff anaforale i vomil porunci de a se proftaxi, pentru a nu se zAbovi
acestii lucru folositorn, ce prin silina i osirdia dumnvstre sA iea si
sevirsire celn multn ph6. in 3 luni.

Pitacit dirt 11 Aprilie 1795 edtre Sped. i epistatulit Agiet.

A. Moruzi le ordonA, cA ori ce vorg aye trebuintA de ajutorn pentru zi-

direa nouluT spital, boeriT renduitT la acsta (Vel. Vornicii de Tera-de sus
Manolache Brancovnu, Vel Vornicil de Tera-de-jos Cost. Ghica), sA le dea
la momentil, protimisindil acestd lucru intain cleat altele, ca sA nu aiba
zAticnire i zabavg. (2)

BoeriT epistatT aT constructiunel spitalurilorn pentru ciumA propunn, la

16 Aprilie 1795, rnduirea uneT epitropiT a spitalurilorn de 5 obraze, cars(
s conducl lucrArile constructiuneT, si a se face cheltuiala prin mnile lorn,
si anume: Hagi Chiriacn Arbutn biv. Vel Medelnicern, Panaitn Matraca biv
Vel *Atrarii, Teodorti Arcuda, Hagi Dimitrie Papazoglu i GheorghitA biv
H-lea Vist. AcestI 5 epitropT vorn insArcina, prin alegerea lorti, din tagma
a 2-a negutAtorscA, alto 4 ipochimene de incredere la lucrArT.
Domnitoruld aproba propunerea. (3)

(1) Cod. XXIX, lila 37 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 39 verso.
(3) Cod. XXVIII, scara 6, fila 8.

www.digibuc.ro
 Do liNIA Ltm mortuzi-1793-1796 721.

Lazareturl la trecerea Oltu lit!, 1795 Aprilie 23.

Carte legata la ispravnicil din judetula ORA, Vilcea i Romanatt

WO le scrie, ca de ce a inflintatil lazareturT la trecerea Oltulul, cu care
se impedica grabnica umblare a Omenilorti *i a corespondenteT domnescT ?
Domnitorulti admite paza de ciuma, ba chiar o cere, dar ordona ca in loct
de lazaretil, slujbail domnescI sa fie desinfectatT prin fumurT (sl se ae-
rissca prin fumul acela bine, eT i tote ale Ior, i sa trca nepopritl).
Pe calkoriT domneseT negrabit1 sa-T zabovsca 3 i 4 cesurT, in carT sa se
afume, iar all trecatorT ce sunt cu trebile lora, totT sa se zthovsc i maT
multe csurT, afar& de uniT molipsitl, carT aceia sa se poprsca de totil i
sa insciintatl cu graba. la Spatarie. Iar maT virtosti tiganiT, earl nu facet nicT
un Iola de paza i curatenie i dela earl s'ati inceputil molipsla naprasniceT
bole, aceia sa fie popritT i 2, 3 dile la o parte, i aa sa se fad. i paza,
dar i nezaticnire la corespondenta i trebile de obtie ale tereT.-1795
Aprilie 23. (1)

Enache Moruz biv Vel Vist. raportza DomnitoruluT, in 30 Aprilie 1795,

ca pentru zidirea spitaluluT dela Pantelimonil a poruncita a se face ca-
ramida, dar vatafulil de caramidarT cere bani. Asemenea trebuescii bani
si pentru cumpArare de cherestea. Domnitorulti ordona boerilorA epistatT
la facerea lazareturiloril, ca cu twherelele Ior catra magasinerT sa ridice
banii necesarT. (2)

Pitacil din 4 Iunie 1795, orenduindil mumbairl sit aducA dela Episcopulil
de Rimnica 510 leT, ajutorulil pentru spitalulil de ciumatT dela Pantelimona,
impreuna cu taleri 250, ce s'aii analoghisitu sa dea i Episcopia acesta. (3)

Pitac4 ceitre Vel Spdtaril, din 6 lunie 1795.

Se ordona la strAjile din jurulil Bucuresciloril, ca negutatoriT dela Bratlovii

si din partea loculuT de acolo sa nu intre in oravi pAna nu voril face
intAiii lazaretA la margine chte 3 iIe, iara marfa sa o aerissca bine, pre-

(1) Cod. XXIX. lila 64.

(2) Cod. XXVIII, seara 4, ma 68.
(3) Cod. XXIX, fila 67 verso.
Alzatele A. It. Tom. XV. Memoriite Seq. Istoriee. 46

www.digibuc.ro
722 v. A. .13111WHII

cum se face si cu negutAtoril earl villa din Giurgiu, flind-cA Domnitorula

a aflata c. si la Brasova s'a stirnita bla. Acst mesurA sA se dea i in
scirea Agentulul austriaca, ca sA-T fie cunoscutA porunca ce s'aii data.
In aceeasT li Moruzi adresz treT cArV cAtre ispravnicil de Prahova,
Muscelti i Sacuenl, sA aseze lazareturl pentru eel earl viral dela Brasova si
din Ardla. Lazaretult va fi de 5 clile pentru cAlatoril far . marfa, iar ceT
cu marfA vora face lazareta 15 dile, desinfectandu-sT ttA marfa. SA se in-
tarscA strja potecelorti plaiurilora i sA se insciinteze domniei cum
merge trba. Vatavula s aibA grip, de hranA la lazaretti; de va aucli Dom-
nula ca, a lipsita hrana, va fi strasnica pedepsita.
Asemenea carp s'aa Mouth si cAtre vAtafil plaiurilorti, iar lazareturile
s'aa ornduita a se face la Posada in Muscela, la Predla in Prahova, din
sus de mAnAstirea Sinaia, si din sus de Cerasi, in pOlele muntelul Crai, in
judetula Rouen!. (1)

Pitaca la Vel Sp Mara, din 15 Iunie 1795, sA impedece de a intr& la spi-

talult de ciumatT, impreunA cu eel isbitl de MA, si dintre rudele acelora,
earl sunt sanAtse. (2)

Pitaca din 8 Iu lie 1795 cAtre biv Vel Vistiera Enache Moruzi i biv
Vel Vornict Costache Ghica, insarcinap cu epistAsia facerel spitalurilort.
Le ordonA ca, inainte de tote, cu mesterT practicosT, st facA devisa de chel-
tula necesitath pentru spitalula smreduiOlorti, deosebita de 3-4 apar-
tamenturl, ce va sA fie pentru eel sanAtosT. SA se maT facA i o bisericup
forte mica acolo si puturile trebuinciOse. Domnitorula cere ca devisula sa
fie forte esacta si (Ace cA-la va consider& dreptil sineta alti dumne-vstre.(3)

Pitaca din 10 Iu lie 1795 cAtre epistatula ArrnAsiel, s punA la disposilin-

nea epistatilord lazareturilora in lucru vre-o ctA dou6 de tiganT si hoti
dela puscArie. (4)

Pitacti la ispravnicil din judetele Rimnica, Buzau si Ialomita, ca s in-

locmscA la marginea judeViluT cate una lazareta pentru cel ce vina de-
la Braila sail din raiaua el, s faca. lazareta 5 clile. (5)

(I) Cod XXIX, fila 70.

(2) Cod. XXIX, Ella 74 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 90.
(4) Cod. XXIX, illa 90 verso.
(i), Cod. XXIX, fila 209.

www.digibuc.ro
 1)()M/41A IAJ1 M0RIJZI-1793--1796 723

Pitacti la Caimacamulti Craiovel si la dreetoriT din 5 judete de peste

Oltri, din 1 Ianuarie 1796, pentru fumilritulti de peste OW', care este milli,
mAnAstireT Sf. Pantelimonti, care s'a datu in intreprindere pe maT mult1
an!. Domnitorula volnicesce omulil rnAnAstireT s caute fumAritulti, afarA
dela Metropolie, EpiscopiT si mAnastirile cele marl si afarA de velitiT boor!
si afar& de ceT cu anumite chrisve de scutire. FumAritula este de prAvAlie
sati de carciumA mare, tal 5 1/2 i banT 6 ; de prAvAlie sati de cArciumA de
a 2-a mAnA, tal. 2 ban! 90 si de prAvalie sati cArciumA micA, talerT 1 banT
48. Pentru prAvAlia tinutA de unti suditu, va plAti furnAritil proprietarulti
prAvAlieT. (1)

Anaforaua epistatilorti spitaluluT nor', din 29 Februarie 1796. RecomandA

DomnitoruluT 3 ipochimene ca epistatT la cele 3 mAnAstirl ale spitaluluT.
Acestia stint : Dimitrie Panaiotti *isnopolo, la Tismana ; leanti Nicole'', la
Cozia; si Hagi Sterie proin Staroste, la Campulungu, earl sunt omen!
vrednicT, cu bunt" ipolipsis si cercatT de iconomT bun!, si nu suntemil la
nicT o indoiath. ca nu vorti face celd me mica cusurti.
Veda aprobti clicndu: fiind-ca dumn-vstre suntetT hotaritT si orn-
duitT de Domnia Mea epitropT (spitalurilorti) cu volnicie intru ingreunarea
sufletuluT dumn-vstre, nu suntemti la indoialA ca acest1 3 epistatT, pe carT
i-atT gAsitil si i-atT alesu la numitele 3 mAnAstirT, vorti ri ipochimene cum
cere cuviinta si trebuinta la acstA trbri, a iconomisi adec cu vrednicie
si cu durere mAnAstirea fait de a metahirisi alte schimbAri de obiceiri
si fArA de a cAuta la vre-unil interesti, ci povb.tuindu-se dupa cuprinderea
chrisevuluT si a pokturiloril ce se voril da MaT apoT sunt numiti altiT: Ioanil
Scufa, Christea si Spiridonii Casoti. (2)

Anaforaua boeriloril epistatT aT spitaleloril noue, din 9 Februarie 1796.

Cern sA se iea pecetile dela cele 3 mAnAstirT, ale crtrora venitur1 s'ail der'
pe sma spitaluriloril, de ore-ce nu maT ati egumenT ca sA le intrebuinteze.
Domnitorulti ordonA MetropolituluT, ca acele 3 peeetT sA se aducA la
domnie. (3)

Pitacti la Vel Vernier" ald politiei, din 17 Maiii 1796, ca sA deae cAte care
voril trebui (cu plata po tal. 1), ca sA care cAramidA la spitalurile noue. (4)

(1) Cod. XXIX, fila 142 verso.

(2) Cod, XXXI, scare 3, file 31 verso
(3) Cod. XXXI, scara 3, fila 3 verso.
(4) Cod. XXIX, fila 187 verso.

www.digibuc.ro
724 V. A. UREMIA

Vel SpAtar, la 2/ Iunie 1796, aratA el s'a bolnAvitti de ciumA o femee

a dascAluluT Filipti dela Ste lea si a a cAutat'o 2 clile doctorulti Iosif
Betca. Acesta, cnd polcovniculq de ciocli i-a pusu unit seimenti de
strajA, sA nu iasA afarA sA s'amestece cu OmeniT nemo1ipsil, ptinA sa fie
scosa afarA la MArcuta sA se aerisscA, doctorula a sAritil cu sabia la
seimen 9 i s'a impotrivitil; totusl a fosta dusti cu sila la Marcuta. Spa-
tarulti propune pentru pilcla i altora, sA fie fAcut acelti doctora surghiun
peste hotare.
Domnitorula aprobA expulsarea doctorulul dupA 00.91 va face clilele de
curatenie, dndu-se de scire si AgentieT, ca sA ornduiascA omil din partea
sa, ca dimpreunA cu zapciulti SpAtarului 55-Id sctA din terA. (1)

Pitacti din 15 Iu lie 1796 cAtre Vel Vornicti de Tera.de-sus Nicolae

Filipescu, sA mrgA la spitalurile i lazareturile nou i, de fatA cu boeriT
epistati aT spitalelorti i cu epitropulil easel rposatuluT Ban5 Dudescu, sA
rrigsre suma de stinjenT artatl in testamentii, pe earl s'at fAcutd zidi-
rile, atata in lungti catil si lath, si de jur impregiuril sA punk petre, si sA
presinte anafora DomnitoruluT despre acstA msurare. (2)

ParaschivU vAtafula de lemnarT i Tudorti vAtafil de zidarT sunt reco

mendatT DomnitoruluT la 16 August5 1796, ca sa-T rsplatsca de lucrulti
lora la spitalii, acorandu-le carte de scutla pe capuld lorti ci o cfirciuma.
EpitropiT spitaluluT mai cerii i gradinarT, fiind-ca este sh facemil i o
gradinA forte mare lnga case pentru folosulti spitaluluT, i deci si pentru
acestl 4 liuclT cere scutire de dajdie.
Domnitoruhl acordit cele cerute. (3)

Vel Vornicil Nicolae Filipescu, la 19 Iulie 1796, a presentatii Domnitorulul

hotarnicia locurilorti spitaluluT i lazareturiloril nou pe malulti Dimbo-
\rite la mosia DudesciT a rpos. biv Vel Logof. Nieolae Dudescu, fatA fiindti
atatd boeriT epistaff ai spitalurilorti, cAtti i Vel Vornicula RaduIt Golescu,
epitropulu easel rpos. Nicolae Dudescu.
Domnitorulti, la 22 Iulie 1796, aproba hotArnicia. (4)
NB. Cod. XXXI se terminA cu fila 75 a ultimeT scarT i urmza 2 file de
htlrtie alba cu marca leulti de o parte si de altA parte o specie de co-
rnA de asupra literilorti V. C.

(1) Cod. XXXI, scara 7, fila 80.

(2) Cod. XXIX, Ma 210 verso.
(3) Cod. XXIX, sutra 10, fila 54 verso.
(4) Cod. XXXI, scara 10, fila 73 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW MORDZI-1793-1796 725

Ioan5 Scufa si Spiridona Casoti, epistatl tuturoril veniturilora mAnAsti-

rilora inchinate la spitala, se jAluesc5 cA, a5 au4itil a umbll altil sA le
iea loculti. AcstA petitiune e indreptatA de Domnitora la epitropil spita-
lelora. (1)

Pitaca cAtre Metropo1itul5 si cAtre boeriT biv Vel Baal Dumitrache Ghica
si biv Vel Vist. Enache Moruzi, renduitl cu chrisov5 sA zidsc noula spitald
si lazareturT. Domnitorula clice cA acestea s'ail terminata si cA-T rnduesco
epitropi si epistatI aT numituluT spitala si lazareturT si dispune ca aceste
institute sA fie inzestrate cu trel din mAngstirile slobode ale -t6reT, ea venitulti
acareturilorti lora peste trebuintele bisericesel sA se cheituscA la tinerea
si buna rnduialA a spitaluluT si a lazareturilor5, pentru hrana, odihna si
buna cAutare de bolnavi ciumatl si srnreduiti, care este in ad ev6ra cea
mat vrednicA pomenire a ctitorilora si de folosa obstesca ala Ora
Cu acesta scopa Domnitorula aa trimisa pe ala 2-lea Logoftita Alexandru
sA fac catagrafia mAnAstireT CampulunguluT (data pe sma spitaluluO, si acum
ordonA ca, dupA acea catagrafie Epitropia spitalurilora sA TrimescA socotla
dela egumena si administrarea averel. Egumenula 'mite ramhn la mAnA-
stire de va vr si i se va face atuncT euviinciOsA ornduialA de hrana sa
dela mAnAstire, iar pentru economia si ornduiala mAnAstireT, Epitropia va
rndui unti epistata anume alesa de dinsa, om5 cu bund ipolipsis, care
BA lama zapta tote ale mAnAstirel, unde sA vedetI si etitoricescula tee-
tamenta ce rnduialA face de iconomiile lucrurilora mAnAstiresci ? sA soco-
tit1 i cheltuelile mAnAstireT cele cuviincise pe aria, ca sA nu fie biserica
isterisitA de ornduiala si podOba el, cum si cfitT sunt din pArintY de slu-
jesca bisericer, sat! din slugi si poslusnicl trebuinciosT, eArora A li se chib-
zuiascA hrana si ostenla lora, cum si orenduituluT epistata ce i se cade
pentru slujba i ostenla luT ? (2)

Chrisovulii spitalurilorti celori2 noug, cars s'aii ziditii pe mosia Dudescii.

and cea maT mica vAtmare a sAnAtate1 face pe om5 a nu-T plAc
nicT bunAtatile trupuluT, nici ale sufletuluT, nici ale norocireT, cu cata darA
'Ate mat multi' sl-la intristeze acstA vAtamare, child vine orT de odatA
sati cAta de putina la trupula omuluT si se chiam5. MA; cu tote acestea
la fies-care IAA de multe oil se intimplA aceste bunAtAt1 a fi folositre
(1) Cod. XXXI, scara 6, lila 74.
(2) Cod. XXIX, fila 139.

www.digibuc.ro
726 V. A. UREMIA

la cela bolnava, de nu pOte, dar cela mal putina una dintre acestea;
este ins un feld ore-care de Ulla, adec naprasnica ciuma, de tota nesu-
feria, de vreme ce in de m ulte on cate trele aceste bunatatl, ale tru-
puluT, ale sufletulul si ale norocireT, cata de mire stare de ar Ii, ramana
far& nicT o putere de a folosi si se facil ca cum aril lipsi de tota, fiind-
ca impotriva veninuluT celuT iute j grabnica alii acestel bole nu este
Met de tamaduire, nu este doctorie de paza, nicT de vre-o manghiere, care
sa se pOta. castig nicT cu multimea auruluT dela Peru, ci vedema dohtorT,
Inca, une-orT i pe eel maT de aprOpe aT bolnavuluT lepadandu-se, adeca
doctoril din trebuincisa tamaduire, iar ceT mai de aprpe din cautarea
ce stint datorT cu necaza i cu marea jale a lora se departOza de dinsula.
Decl cand stpfinescula cuvinta ce dice: VeniV, blagoslovitiT pltrinteluT
mea, ca am fosta bolnava si m'atl cantata, se cade adeca la orl-cine
cautare de bOUt, cu dart maT virtosti trebue O. se clic:1 la clutarea aceste
cumplite bole, unde aid i filosofia se biruesce de catre invttura evan-
ghelicesca, cacT filosofia invata a protimisi nescine mal multa apdrarea
sa deck aprpeluT sad; iara la una din treT bunatatl teologicescT, adeca
la dragoste, nicT decum nu se Oh acesta felti de protimisis, de vreme
ce noT acsta bunatate atuncT o facema desevirsita, cand nu ne indurama
de insine, ci mergema de cautamti pre ori-ce bolnava fr deosebire ; si
acsta se cade s o facema, ca sa putema fi lara temere in qiva cea in-
fricosata de a aucli cuvintula cela stapanesca, care este impotrivIt la cela
dintaiti : aDuceti-ve dela mine, cacT am fosta bolnavd si nu m'atl cantata.
De vreme dara ca nu pota totT acsta crestinsca datorie sa o sevirssca
fies-care in parte, tovarasia cea politicsca prin mijlocula spitalurilora im-
plinesce in obste acesta lips. De aceea i rdposa%il intru fericire Grigorie
Ghica Voevoda la cea de pe urm domnie a WW1 spitala de 12 bolnavT
ce arti patimi de Me indelungate sati chronice; a maT facuta i altti spitala
nu departe de Bucurescl la Valea Florescilora pentru dou bOle iutT cc
s'ara intimpla, adech ciuma i lingre, fara de numera de bolnavi, care
era(' de tote patru odAT, si de abii ajungea la 40 de bolnavI. Acesta dana
spitala la cele multe mid bole de ciuma, ce s'air intimplatti de atuneT
pa.n acum, pOte ca era destula . . . iar nu si la 6 marl. De vreme
ce dupa acea in urma s'art intimplata cea dintaia la a treia domnie
a rdposatuluT Constandina Voda Mavrocordata, ala doilea la eea dintaia
domnie a rdposatuluT Soarlata Voda Ghica, a treia i cea mai mare la cea
de pre 'Irma domnie iaraT a rposatuluT Constandina Voda Mavrocordata,
alti patrulea in domnia reposatuluT Manole Voevoda, ala cincilea la ala
doilea domnie a DomnieT Sale fratelul Michaia Voda Suulti, i ala seselea,
care macar de ar fi i cea maT de pe urml s'a intimplata in anula tre-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI mum-1793-1796 727

cutfi, c'and cu mare durere a inimel NOstre amg vg4uta atfita mu1t5, mrte
bolnavilorg si atita multrt primejdie si jale celora ce s'ag trecutti sag
celorg ce s'ail molipsitil i multA spaima la noroda de obste,
in &Mg numal aducndu-Ne aminte, Ne vine a lcrima; iar ceea care ne aduce
maT multa jale, era e vremelniculg lazaretil spitalti, care dup& intimplare
a Inmultirel Mel se adaogase de Domnia Mea, nu se putea pre &kg pohtiamd
a se ajutor nici la caldurk nici la frigil bolnavil, sag ceT snatosT ce erag
prin prejurulg lord. DecT vclndg NoT acestg felg de intimplrl ca ad fostg
si maT rele la celea trecute bole de cium si fiindg silitl de mare nevoie,
atAtil pentru vremea cea de acum, &Mg i pentru cea viitre (fiind-ca si
privegherea vremeT cel viitre o cunseemil ea o datorie printdsa a
Nstr), si neprimindii a veal alte politil maT mid O. aiba maT marl spi-
lalurT, iara politia nstrA athtil si acestil felg fiindii s fie lipsit, amg pug'
gindil a zidi ung mare i statornicg spitalg de cium, cu mult mal mare
deck celg dintaig, si Inca s aiba si analoghie cu epidemiile cele marl,
la care amg inceputil la trecutulg ang in vremea temeiulul acestel bole,
iar estimpg cu ajutorulg luT Dumneclefi Famil si isprvitg, si la acsta
dara voindg a da intrire prin domnesculd Nostru testamentg, amii ho-
Wag inttlig BA cuvintaing pentru loculg pe care este ziditg i sh ar6tamg in
scurtil binaua spitalulul, unde si vklndd ea starea loculul spitaluluT
dela Florescil este asezatii la o vale cu mocirla i boliciosil si nepotrivitg
la buna sallsluire bolnavilorg, &nil ornduitil dumn-lorg cinstitil si ore-
dinciosiT velitiT boeril DomnieT Mole pre biv Vel Vist. Ioang Moruzi, i
Vel Hatmang Constanding Caragea, i biv. Vel Vornicti Constanding Ghica,
ea pre nisce boerT cu praxis, sa umble sa gtissca pe malulti DimboviteT
ung locti cuvinciosil, a nu fi nici aprpe nici departe de Bucuresci, si a
fi Iced cu aerg bung, i de sAnAtate, earl urnblnda si indestulndil cu
am6runtulg sma, Ne ag aretat in scrisg e n'ag gsitil la alt parte locg mal
cuvinciosg decht la mosia Dudescil a r6posatulul biv Vel Log. Nicolae
Dudesculit, unde la aces% mosie, mgsurndu-se loculg celg de ajunsg la
binaua spitaluluT, s'ag gasitg in lungg stinjenT 450 si in latil stinjenT 250,
earl se adun in pogOne 278, i pentru dobAndire dar a acestul locil
aing poruncitg la boeril epitropl ce se vorg numi mal jos, ca orT sa dee
altd locg de o potriv si la stinjenT si la pretil, sag clironomulii numi-
tulul boerg, ea unil feciorti de boerit iubitorii patriel ha, de bund vote va vri
a-lti ldset de obfte ; la acesta locri, cu ajutorulii luT Dumneleg, amil Menai cu
zidg de caramida binaua spitalulul, care se desparte intr'acesta chtpg, intaig
este stinta biserica unde se praznuesce hramulg sfintilorg parintilorg nostri
muceniculli Haralambie, Alexandru Episcopulg Costandinupoleos, Visa-
riong Archiepiscopulg Larisis, i a cuviosulul sfintd Dimitrie dela Basa-

www.digibuc.ro
728 V. A. TIRECHIA

rabov; dupa acesta sunt doue sal4luiri pentru bolnavi, cari s'ail numita spita-
luri, din cari unulti se chiarna, de obte pentru prostime, care are 15 odM i
are curte de se inchide cu o perta mare, i in mijloculti curtel pita Cu apa;
la acestfi spitalg se alatura alti doilea, i celit care se chiama deosebitl ren-
duitt, pentru ernenii de mai buna stare, i este cu patru stari, co ati eke o
odaie mare qi ate o odaie mica i chte o carnara cu curtea eT, unde in mijlocil
are i putil cu ap5., care i acesta se inchide cu o Ora mare a luT. Afara
dintre aceste doue spitaluri, este alta salaluire pentru curatenia celora
molipsiti dara sanato1, care se numesce lazaretti, cu 40 de odai, din cari
20 stint pe partea apei Dmbovitei, fite-eare odaie avendti i curte i putulti
e't cu apa, i alto 20 odai spre partea despre Dudesci, care ail doue odai
o curte cu putulu lora cu aria, unde in mijloculd acestorti doue rendurT
de oaf este un drumil largu, in care drumil aa tote aceste octal 40 uile
lora scese, care drumU se include la clout) capeaie cu douti porV mail,
iar odaile, atfitil a done spitalurT chtti qi a lazaretului, amti poruncita sa se
insemneze asupra pragului de sus unti numerti, care O. le fie nume de pilda.
A doua, langa numitele spitaluri alaturea este i sfinta biserica, ce are pOrta
ei de intra, pe din gad., care in vreme de merte trebue sa fie inchisa, do
vreme ce ca, biserica are portill mai micuta pe alaturea co ese in spi-
talulti cel5 de obte, prin care in vremea aceea 'mite preotulti a intl.& in
spitalulil de obte, iara de acolo prin o portip. iarAT ce este intr'o odaie
a acestul spitalti, pete intr i la spitalula celii deosebitfi; cari acestea al-
catuindu-se aA, este dovedita ca s'ail ispravitil scopusula Nostru celu do
Dumne4ed iubital i s'ail facuta spitalulti cu multa mai mare deck celti
dinthiti, i mai deseviritti cu adausulu lazaretulul, i Inca mai de prisosti,
amit orenduitt ca sa se fad. langa lazaretulti despre Dudesci 12 cascire
pentru ceT ce voril fi bolnavi cu banuiala de ciuma ; mai este a se face i
unti turn6, care de nu va ft de ajunsti, O. se mai faca i alte; asemenea O.
faca epitropii qi o zidire, adeca patru obi, pentru epistap, i lfinga, acestea
o odaie mare i jos magasie, in care sa se pastreze zahereua i altele ; dupti
acesta Ne vomit lu serna pentru Craiova i pentru tinutulti ei, a zidi altti
spitalti, fiind-ca acestea de aicea pentru departarea locului nu p6te fi de
folosulq celorU de acolo.
Al4 treilea, vrendfi sa, facem5 renduiala i pentru venitulti care s'ar
add spitalului, amil provalisitti Prea Sfintiel Sale Parintelui Metro -
politti qii iubitorilorfi de Dumnequa Episcopii i dumne-lorti velitl boeri
spre a se sfatui aceea ce li se va pare pentru acesta i de unde i s'ar
cuveni indestula venitti , carii cu multa sfatuire chibzuindu-se, athtu
partea bisericesca cAtti i partea mirenesch, , Ne-ail facutti anafora la
Septemvre alti anului trecutti, cum ca gasescli cu cale de obte sa, se

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793--1796 729

unesc5. cu acestii no6 spitalii treT sfinte iranastirT, carT nu sunt supuse
nicirT, adeca, Tismana la Gorki, Cozia la Vilcea, Cmpulunga la Muscelti,
de vreme cb. venitulti lucruriloril acestorti mnstirl mischturti si nemis-
chtorti si prin sinesT misatorti, aunt destule de a se tin acesta de obste
lucru folositoril, iar dou chrisve si o carte shbornicscl earl 8'8.6 gsitii
la stints. Metropolie, din care celti cu Mtn 1641 alti rposatuluT intru fe-
ricire Partenie Patriarchultf TarigraduluY, intru care cu infricosate blesteme
inaresce chrisovuld rposatuluT intru fericire Mateiti Voda, Basarabil pentru
a nu fi slobodii a deschin mnstirile de tr si a le inchinA la Sfetagora
. si la alte locurT, cum si chrisovulti rposatulul intru fericire
Constandinti SI erband Voda, cu ltti 7165, le intresce pe amindou acestea
chrisve. Acestea engrafa, (lieu, a nu se impotrivescil la unirea acestorti
treT mnAstirT cu spitalulii celii noti, fiind-ca nu se instrainz5. din 1611, ci
pzindu-se apururea pomenire nestramutata a r6posatilorti ctitorT, numaT
venitula lora se mut& la unti lucru maT folositoril de obste, si inteacestil
chipti si resplatire cu multi' maT multil urmez6, a se face lorti de atre
Wantuitorulti nostru si pomenirea lora se adauge cu pomenirea ce se face
tot-deauna si la biserica spitaluluT ; acestil dar gab"' si voint& a tuturoril
de obste amii primit'o Domnia Mea, socotindu-o vrednica acestil felti de ale-
gere pArteT ceT maT bune; pentru care hothrimil ca aceste maT sus numite
MAnstirT a se socoti unti trupil cu spitalulti, si tote veniturile a tuturoril hr
crurilorti acestorti mnstirT le alcAtuimti la acestii felti de trebuinciosti si
de obste folositorti lucru si poruncimil ca acestea O. fie ap6rate si slobode
de ori-ce dajdie si angaril, cum si de baniT sad; maT miluimti si insumI
Domnia Mea dela NoT acst pronomie la acestil ziditti noti spitalii, adec
voimil ca acestti spitaltz si totT ceT renduitT la grija si slujba lul s fie
apratl de tote dAjdiile si angariile; sa iea spitalulti in totT aniT dela eel ce
cumpr ocne si vmT, afar din vindare, eke tal. 600, si acesti talerl sa
se pue de acum inainte la tote catalogurile v6.milorti si ocnelorti, earl
banT estimpti se vorti da dela camara DomnieT Mele, precum se voril da
si &and voril fi asemenea dou slujbe date in credinta, si iariisl sa se maT
dea la spitalii din sineturile manastireT stintuluT Pantelimonti talerT 500
pe fies-care anti, atatil pentru pomenirea r6posatuluT ctitora, cfitil F,1i pentru
ca s'ati descarcatti de greutatea bolnavilorti de cium5.; mal ornduimu Domnia
Mea, ca s5, iea spitalulti din slujba vinAriciulul cAte doT banT de vadra din
pop5rele ce se numescti maT jos, insA MuereniT din Negoescl, i Godenil, i
Grosarea si Grosanil, Piriultf, Crusatulti si GherghestiI din plasa ArnarAdil
sud Gorjti, i Zavalulti, Gabru, Palelula, i Srbl ot Jatinu, plaiulii Cruco-
vuluT, i CiungureniT, i Padea, Dealu Belcinulti, CretesciT, Birna si Periso-
rulti ot plasa CiimpuluT, i Palta si Jiulii ot sud Doljti, i Plopil-de-sus si

www.digibuc.ro
730 V. A. IIRECHIA

Plopil-de-jos, GeormaniT, Bratovoescil din MalArasa ot plasa DumbrAvilora

sud Do lja, cu prpArula lora, ins& nu numal din viile ce sunt panA acum,
ci i din cele ce se vora maT face de acum inainte. Ala treilea, rnduima
ca datorie s aib 5. naziril epistatl i slugile spitalulul i pentru cheltuiala
lul, acestea artate in 22 de ponturl:
1) SA fie peste spitala dol boerl marl, carl sA se numseA epitropil eel
marl, carT ca nisce iubitorl de patria lora qi cu evlavie vora imbrAtisa
acstA slujbA de obte PAM de platA, fAc'endu-se vrednicl rsplAtirel vietel
ceT veclnice, de vreme c vora da cuvinta pentru acsta nu numaT la stA-
panire, ci si la Dumneolea ; pentru care ail datorie sA epitropscA fArl de
prihanA i cu cugeta curata si deck tote sA se silOscA pentru cea des&
viritA podObA a acestora trel sfinte mAnAstirT, sA porte grije la pricinele
celora miscAtre i celora nerniscAtOre i celora din sinesl miscAtre, ne-
amestecanduse nimenea la trba lora; acestia, ImpreunA cu cel dupA vreml
Vel PostelnicT, in top* aniT sA iea sma celora de ala doilea patru epitropT,
i sA fie in Oa vidta lord epitropil nestrAmutatl, iar murinda unula, sA
fie in locula lul diedoha acela pe care insusl ila va alege la mrtea lul,
orT prin graia sati prin diatA, iar de nu, epitropula ce va trAi sA alOgA
pe care va cunOsce cA va fi bunti otcarmuitora, pentru care ama i alesti
giiama ornduita Domnia Mea epitropT marl pe dumn-lora cinstitil i cre-
dinciosil hoer! Domniel Mele dumn-luT biv Vel Balla Dumitrache Ghica,
i pe dumne-lul Vel Barth Ioana Moruzi, ca unil ce sunt cercatl de Domnia
Mea la credintA cAtre NoT qi la evlavie i s'aa strAduita la acesta lucru
folositora de obste, dar de vreme ce asupra gvirsireT acestuT lucru care
Varna tocmita prin numiOT marl epitropi, din voia In! Dumneclea a dath
obstsca datorie re'posatula Bana Moruzi, i dupA ornduiala acestul din-
tistia pond", cu alegerea dumn-luT biv Vel Balla Dimitrie Ghica i cu pri-
mirea Domniel Mele, s'ati ornduita in locula r6posatulul a fi impreunA
epitropa dumne-lul Vel Vornica de Tera-de-jos Radu Golescu, ca una
iubitora de patrie, va aye la acesta de obte folositora lucru, tota aceeasT
rIvn i silintA.
2) Dumn-lora epitropiT ceT marl sA aibA a proscalisi pe Domna inteunti
ana odatA la una din srbAtorile hramulul, de unde sA se dea drip& obi-
ceiulti t8reT calula Domnulul.
3) Patru negustorl chivernisitl si de cinste A, se numsca, ala doilea epi.
tropT, cad intru impreunarea sufletelora lora sit fie capzimanl la tote ve-
niturile spitalulul si sA iea socotela in serial cu am6runtula dela MT epis-
ta0T ce se vora orendui la lucrurile spitalulul miscAtre i nemiscAtOre;
s aibA i Logolta cu plata pe aria talerl 120. Acestia sA aibl a rAportui
tot-deauna pentru orl-ce la eel marT epitropl, priveghindu si luanda aminte

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM mmum----1793-1796 731

ca sl se svirBscA tote cum se cuvine Ute inteacestii chrisovti se cu-

prinde, Bi asemenea s fad, pentru orl-ce altti va TnaY face trebuintA
pentru folosulg spitalulul, i la una din s6rbAtorile hramuluT inteung
anti odatA BA proscalisscA pe cel marl epitropT, sA le fae . masa
si sl le dea cAte o pAreche de telegarl. SA BMA aceStl patru epi-
tropi, fie-care cu nume de darg, iar nu platA, cte tal. 300 pe fie-care
anti. Ornduimti alg doilea epitropi pe Medelniceru Hagi Chiriaca Arbutti,
pe Toang Scufa, i pe Spirea Casoti i pe Christea, earl O. fie apgratl de
de orl-ce dajdie i angaril, sA scutscA drepte bucatele lora de vinAriciti
Bi de dijmAritil, sA aibA i dou6 slue nedajnice, sA scutscA 1 i eke o car-
ciumA de fumArita Bi de caminAritg; insA aceste privilegiurl s le aibA
in chtA vreme vorg sluji la acestg spitalg, iar de se va lipsi vre-unula
sag de-lil va lipsi, s piarclA i acestg pronomion ; BA fie k4 i acelotia epi-
tropl in ttA vieta lord, iarA murindti vre-unuld sag lipsindti, Ccb.lalll trel
s alegA i sA pue in locti altulti, pe care pe urml sA-16 arete Bi la cel
marl epitropl, ca sA le fie cunoscutil.
4) CatT epistatT i slugT vorti trebui la spitalg pentru slujba i grija ce-
lora miBcAtre i nemiBcAtre Bi de sineB1 miBcAtre, aceStia O. fie rnduitl
de epitropil eel marl Bi sA se trcA Bi de eel de alti doilea epitropl in
condicele lorg.
5) S. fie 60 de OmenT pentru slujba bolnavilortl, earl sA alb& nume de
spitaliotT, iarA nu altii, earl sA aib pecetluiturl domnescl la mnh pe nume
ai chipulg lorg, prin care sA fie apraV de tote dajdiile ; fie-care dintre
aceStia sA aibA datoria a aye eke ung card cu bol, i locuinta lorg BA nu
le fie departe unulti de altulg; in vremea sAnatatel BA slujscA la spitalti
fArA de plaa la slujbele cele maY uBOre, ce li se vorg orndui de cAtre
epitropT, iar in vremea ciumel BA aibA ale cinci leT pe lung, cand s aibA
maT mare peste dinBiT unuld cu nume de vAtafg, iar nu altulti, carele
va sAlABlui in BucureseT la locti sciutg i va aye pe lunA 30 tal.
mergndg spita1ioil cu dinsulti sA ridice in carele lora deosebitu pe eel
bolnavl i deosebitti pe eel ce se vorti afla, imprejurulti lorg smreduitl,
si sA iea i lucrurile lorti cele miBcAtre Bi sh le ducA la spitalg; cand va
muri vre-unuld dinteaceStia, BA se pue altulti cu pecetluitg; la vremea ciu-
mel, de nu vorg fi destule carele lorti, sA aibA purtare de grij epitropil
a gasi i altele cu cal sag cu bol.
6) Cel marl epitropl s ornduiascA la spi talti economti omti vrednicti,
care, sAlABluindti pururea acolo, sA aibA grijA de grail i de tote ale man-
cAreT, earl acestea le va lu dela alti doilea epitropti, Bi BA fie plata luT
pe anti tal. 360, iarA cloud slue ale lul BA aibA ate tal. 50 pe anti Bi man-
carea lorti; sA dea ascultare epitropilorg celorg marl la poruncile ce li se

www.digibuc.ro
732 V. A. DRECHIA

voril da in scrist, earl trecndu-le la condica lorti, sa le i sevirsca, i

sa, aiba a da sma la tote cate i's'ati incredintatn, iar din zaherele ce se
vorn stringe, de va fi sa, se strice unele i sa, se vincla, ca 0, se pue al-
tele in locil, acestti lucru nu e treba economulul, ci a celorti 4 epitropt.
7) In vremea ciumel, zapciil trguluT 0, nu aiba a face nimica fara de
cat a cerceta, bine, ca unde va fi smreduiala sa, pue strOja i sa dea scire
spitaliotilorti cate care sunt trebuinciOse, Cu earl viindti, el O. aiba grij
a nu face catachrisis.
8) La biserica spitalulul s fie trel preotT de trba, Mr& de dajdie, earl
sa lie i duhovnicT; acetia pe rndil sn. aiba, a face sfinta leturghie pe
tote 4i1ele; sa, aiba fiece-cine cate cincl ler pe luna, i rnduiala de mancare;
sa fie i mi cantaretil totti cu acea Ma i cu mancare; sa se cheltuiasca
pe fie-care anti 1 tal. 421 la cra, oca 40; tal. 9 la tamaie, oca 6; tal. 20
la prescurl i la vial i talerl 20 la colive i 160 talerT pentru patru po-
menirl cu Archierea.
9) EpitropiT eel marl vorti aye grij in vremea ciumel a ortindui epistatti
in amindoue spitalurile, care avOndti OmenT i femeT la slujba bolnaviloril,
sa aiba grij de a-T curati pe dinil i lucrurile lorn; acesta va aye logo.
Mtn cu lfa, pentru a eerie in condica numele bolnavilorti ce vie' i celorti
de impreun cu diniT sanatol, loculti de unde sunt i trpta lorii, lucru-
rile lora i cliva in care au venitu, i numele de pilda a odaeT ce li s'ail
oronduitti; epistatulti IT va orndui indata la duhovnicti spre ispovedanie.
Indreptandu-se unti bolnavii, dupa, clilele curatenieT, sa i se dea voie sa,
mOrga cu tidula de sloboclenie; iara de va muri cinevasl, curatindu lucru-
rile lora, sa, le dea la rudeniile lorn, iara cand nu voril fi rudenil, epista-
tulti EA le pastreze in doT anT, i apol prin scirea epitropiloril, sa le vinda
i baniT sa-T dea epitropiloril spitalulul.
10) Asemenea in vremea ciumel sa se rnduiasca i la lazaretil epistatti
cu WA, avOndu sub elti gramaticT i indestule slugl cu lef; acestuia sa
cade a lua, in scristi numele celorti smreduiV i numele de pilda, odailortl
i orI-ce lucrurT aduce cu dinil, i s le deae lie-caruia &ate o carnae cu is-
mene noun, dupa, ce-I va spnla cc otetti, i st-I indestuleze cu cele tre-
buincise pentru hrana i odihna loril, iar hainele loril s aib grip, a se
spel la garla i a se imbrca a doua c;1i; smreduitiT, facndil pte gine i
[Una sanato1 pana atuncl, A se spele, i luandti lucrurile lorn cu eT
in scristi, i luandu i rnvati de voie, sa, plece, necerOndu-le nimenea nicT
unti bann; iar de va bolnavi cinevaT din smreduict, indata sh-ln duc . la spi-
tali'', iara pe ceT sanatoI de langa elti sa-1 mute la alta odaie curata, iara,T
curatindu-l; asemenea i odaia de unde a eitti, sa o mature, EA o spele
i sa o afume; sa fie pe la tote odaile apa i tote cele trebuincise, ea qi
insuT el s se spele.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin MORUZI-1798-1796 733

11) 500 cAmAsT cu ismene sA fie gata tot-deauna si in vremea ciumeT

sA se dea in maim epistatuluT smreduitilorti.
12) CeT ce prtA grija smreduitiloru si ceT ce slujescil sA nu se apropie
de eT, iar ceT ce slujescti pre ceT bolnavT nicT sA iasA din spital5 afarA.
13) Fies-care din spitaliotT sA porte semnulil 1or6, ca sA fie cunoscutT,
si intorcndu-se din trObA, sA se spele elti, sA spele si carula luT la girth..
14) SA se facA dm!) pomelnice, unulti sA ail:a numele ctitoriloril dela
sfintele trel mAnAstirT, impreunA si ale fericitilorti parintiloril nostri, iarA
altulil sl cuprinclA numele celoril ce voril muri la spitalti, pentru ca sA
se pomenscA cele dintAT la fies-care sfintA leturghie, iara cele-lalte numal
in fies-care SAmbAtA si la cele patru pomenirT cu Archiereti.
15) *i la cele 12 cAscire, ce sunt sA se fac5, pentru ceT ce se voril bol-
nAvi cu bAnuialA, sA ornduiascA epistat, nu numaT la vremea ciumel ci
tot-deauna, si ela va aye grijA a se energhisi tote ate se cuprindg la alii
sOptelea pontA pentru curatenia smreduitilora, ptinA la alit sOptelea clile a
sloboipreT lord de acolo; voima ca totT ceT ceT ce sunt in trbA tot-deauna
si la fies-ce locti, 0, ail:4 bAnuiala pentru oil-care bolnavil, ca nu cum-va
si EA fie de acstA MA, fiind-ca acesta felti de dinadinsa bAnuialA necon-
tenindu-se nici odat, urmzA ca nici bla ciumeT a face incepere.
16) Acesta spitalli n'are datorie a hrAni pe nimenea din eel resipitT,
afarA din ceT ce-I ducti intrInsulti.
17) EpitropiT sA aiba purtare de grij a aye tot-deauna nelipsitil patru
Omen! earl O. cum:5E3a, nAprasnica IAA, carT acestia ail sl iea o simbrie
de apururea eke talerl 15 pe hulk iar in vreme de blA sA aibA si hra-
na lorti.
18) Nimenea cu nicT unA cuvintil BA nu OM cere vre-unti darii la sluj-
bele spitalula
19) Cel de alit doilea patru epitropT sA aibA o bolta inchiriatA inteund
halal, unde sa se pAzescA seneturile si condicele spitaluluT, si sA aibA
ornduitA o cli pe septemfina, a se stringe sA caute trebile spitaluluT.
20) Cnd dup vrernT va prisosi venitula spitaluluT, poruncimil BA nu tie
epitropii mai multii deck talerT 15.000 pentru trebuinta spitaluluT, iar cu
prisosulti O. cumpere lucrurT nemiscAtOre pe numele spitaluluT.
21) Pentru adesea dregere a acestuT spitala, orenduimil sa alba si patru
lemnarT i patru zidarT, carT sa fie nedajnicT si nesuperatT, tili sA fie din ceT
secltorT in BucurescT, sA li se dea si pecetluiturT domnescT, si cAnd va
muri vre-unulil dintrInsiT, sA se dea altula in loculii luT.
22) Iar la numitele treT mAnAstirT, epistatiT ce se vora oreindui sA ail:4
unultt pe mu cke talerT 600 si hrana luT si sA fie datoril celil dela ma-
nastirea Campulungil, cum si cela dela mAnastirea CozieT BA tie in Vita

www.digibuc.ro
734 V. A. UREMIA

vremea la fieg}-care dinteaceste dou6 mngstirT acetT rnenT cu lfa ce ii

se orenduesce, adech talerT 50 la unt" clisierti, talerY 80 la doI preacT, tal.
30 la unti diacent, talerl 50 la unil chntAretti, talerY 25 la "mil paracliserti,
care sA fie i candilina5, sA aib i mncarea lora; iarA la rnAnAstirea
TismaneT lfingA acetia s maT ie i alp 6 pArint1 cAlugArT cu talerT 120
pe anti, iarA pentru pro-egumeni &OW treT de vort vre sA 646 sa aibA
pe fie-care anti cite tal. 150 pentru imbrAcArnintea lord, sA aibA i hrana
tort; cind va grei vre-unil preotil saq cAlugArti mAnAstireT, sa se cerceteze
prin protopopti; epistaliT s grijascA insA de mAnAstirY bine pentru zidirile
loril, sa, nu le lase sA se strice, ci BA le drgA adese; asemenea s fad. i
la alte nem4cAtre lucrurT, ce stint pe la moqil; s5, fie cu purtare de grij
sA nu lase pe vecini sA calce hotarele moiilorti, pe iganY sA-1 chivernisscA
ca EA nu fugl, i dobitcele sA le immulOseA, fiind-di afi sa dea sena cu
am6runtu1ti pentru tote acestea. Dec! de vreme ce tote cite mil hotAritil atita
pentru starea spitaluluT, chtil i pentru veniturile luT este numaT i numal
pentru binele ti folosulti Ord i din mutarea acesta veniturilort" dela lu-
crurile acestorii treT mAnAstirT, adeca micAtre i nemicAtre i de sine0
micatre, Visteria sail camera DomnieT Mete nu are nicT una interesti, nici
vedemg a fi vre-o impotrivire la iubitil de Dumnecleil scoposula fericiilorti
ctitorT, de vreme ce pomenirile lora se facil ca i maT inainte la sfintele
bisericT i s'ati adaosti incA i la biserica cea nouA a spitaluluT, iarA nu maT
putina pomenire vora aye gi la gurile atatil de multT omen!, carT se vol.('
mingiii, aceea numaT ce amil facutil este aevea ca chrisisil a venituluT, care
orb, numaT la unil, remit mutata a fi pentru obte; pentru care lucru nu
numaT cA nicl cum nu Ne ndoimti, ci maT virtosti sunternii bine incredintaV
eA r0 eel dupa NoT luminaVf fratT Dome, bine voril voi ca sA intArescA
acestea earl amt.' orenduitd pentru starea spitalulul i pentru ajutorult" la
o parte de omen! maT slab! i mal ticMo1 ce voril fi bolnavi de acestA
iute bla, fArA de a nu suferi dumn-lortt vre-o vAtmare aceteT orn-
duel!, Inca i eel de prea urma Prea Sliniil i de Dumnec,lett aleT Metro-
cu iubitoril de DumnecleA Episcopi i dumne-lort" beeriT, vora aju-
tori pe att.' voril put la acestea de obte folositOre lucrurT, pur-
tndu grij cu test inima pentru starea i crescerea luT, ca una lucru ce
este in patria lora tuturort" nu numaT folositorti, ci i de trebuin0;
catre acsta cu dragoste parintsca indatorimu, sftuImti i indemnAmti
pe prea iubiciT NoOri rude i din singele Nostru, carT din voia luT Dum-
neclett voril fi DomnT dup. NoT, asemenea fratesce pohtimii i pre ceT din
altfi singe lumina* DomnT, ca pre cela ce va cutezi a strici sati vAtgma
cevaT din acestea, ce bine s'ati alcAtuitil pentru starea cea bunA i vecT-
nica a spitaluluT, orT-care va Ii acesta, s.Iti pedepsescA spre pildh, ca unti

www.digibuc.ro
 nononk Lci MORUZI-1793-1796 735

vtematorn folesuluT de obste, insa pre celn din partea clirosuluT, dupa
sabornicesca carte ce s'ati dat6 dela sfinta biserica cea mare, du perderea
trepteT luT, iar pre celti din partea boerilorti cu caderea boerieT; pe acestil
felon de mg ilii astepta, cu bun sma si vecInicele pedepse, ca pre unti
omti ce urasce pre fratele luT si vatema obstea pe caul 'mite; dui:4 ho-
trirea dar acestora, s'ati data si acestil domnesculn Nostru testament6
intaritti cu insas1 iscalitura si pecetea DomnieT Me le kb Alexandru Con-
stanting Moruzi Voevodti si cu credinta prea iubitilorti Nostri fiT Constan-
tinn Voevodii, Dumitrasco Voevoc16, Nicolae Voevodn, Gheorghe Voevodil
si cu marturia cinstitilorti si credinciosilorti boerilor6 DivanuluT DomnieT
Me le Pan Ianache Vacarescu Vel Bann, Manolache Filipescu Vel Vor-
nicti de Tra-de-sus, Dimitrie Manu Vel Sptarti, Constantinn Caragea Vel
Hatmann, Radu Golescu Vel Vornicn de Tera-de-jos, Sear lath Ghica Vel
Vistiern, Constandinn Filipescu Vel Logofetti de Tra-de-sus, Constantinn
tirbeT Vel Vornicti, Ioanii Damaris Vel Vornicn, Isaacti Ralet6 Vel Lo-
gofet6 de Tera-de-jos, Ioanii Florescu Vel Vornicti al politiel, Lucache Vel
Postelnic6, Andonie Vel Comisn, Constantinn Campinenu Vel Paharnicti,
Gheorghe Vel Stolnich, Vel Clucerti, Nicolae Vel Pit., si ispravnicii dumne-luT
cinstitulil si credinciosti boeruln DomnieT Mele Vel Logoftil de Tra-de-
jos Isaacti Raletn, caruia i-amil poruncitil ca sa se trca acestti testament6
la condicele domnescilorn Divanurilorti Domnief Mele BucuresciT si Craiova,
i la condicile VistierieT, a EpitropieT de obste si la tote judetele. S'an scristi
in scaunulti DomnieT Mele Bucuresci, la al6 patrulea anti alti domnieT
mele, dela zidirea lumeT Mt. 7304, iar dela nascerea DomnuluT Dum-
ne4en si MantuitoruluT nostru Isusil Christosti 1796 lulie 1, de Raducanu
Poenaru biv 3-lea Logofet6 condicarti.

Rspunsi-i la isprainlicii Oltului pentru bla alma

Dumne-vOstre ispravnicilor6 ot sud Olth, sal-Mate! Arai veclutn Domnia

Mea insciintarea ce facep pentru timplarea molipseleT, ce s'ati intimplatil
la satulti Florulir si la satulii Timpera, precum ca atT push trba la oren-
duiala, osebind6 pe ceT molipsitT de ceT sanatosl si 4 pusti straja; pentru
care scri6 dumnevstre si ye poruncimti, ea intr'acestas1 chipti sa urmati: pe
aceT smreduitT, cat() familiT vorti fi, sa-T mutati pe totT la un loci.' deosebitn,
facendu-le coliba, O. le puneti strejT de jurti imprejura, ca sa nu se amestece
cu ceT sanatosl. Sa le lacetT colibele aprpe de apa; sa le orenduiti pentru
hrana lor6 de mancare pane, linte, otetn, usturoin si sa cautatT intai0 de

www.digibuc.ro
736 V. A. oncall

casele lord, BAIT ridice tow ce vord aye; s punet1 sa le spele insisT in 3
si in 4 rnclurT, intinclndu-le la vintd, ca s las& acea mo1ipsI i putre
din hainele lord, si casele lord de vord 6 prste, s punet1 s le dea foal,
puindu-T sa fad. lazaretti 40 de 1iIe, i dupa aceea vord fi sIoboY. Asisderea
aceia ce yogi El fostd amestecati, vecini al lord, sa-T punetl deosebT sA-T
fac . lazaretd i s punqf sa-T pazsca slujitorT din destuld, saT punetT sa-sT
spele hainele si ad. si le intincla la vintil ca sa le bath., s purtaV grip de
rnncare i sA-T faca lazaretd 22 de clue, i dupa ce tT vord indeplini la.
zaretuld, sa orenduitT inteadinsd All mature casele, O. le spele, sa-le curete,
sa le afurne cu pucis, cu 'Acura, i asa sa se mute in casele lord. Ci dar
deschideci-vd ochiT i urmatT ceea ce vd poruncimd; ornduig paza bunk,
sa nu se amestece; dati-le de mncare cele trebuincise, si asa urmndd i
pazinda, naddjduima la mila luT Dumne4ed ca. se va curati si nu se va
maT intimpla nicairT, si pe tOta sdptemana sa se insciinteze DomnieT Melo
de urmarea ce facet1 si de sanatatea lord. 1793 Martie 4. (1)

Rgspunsii la ispravnicii Vlascei pentru bdla cilAmeL

Domnitoruld scrie ispravnicilord din Vlasca, ca a primitd insciintarea

lord despre sbucnirea Wel la satulti LingureniT si la Magura i ca ei ad
pusd streja i ornduiala cuvenit, dupa scrisOrea ce Ii s'a trimisd de Vor-
niculd Scarlata Grecnu. 4 Martie 1793. (2)

Pitacii la Pcirintele Metropolitil, a trimite pe pecrinfii cu capuli sf. Visariong

la Vlagca, OltI i Teleormanii.

P. Sf. Parinte Metropolite, fiind-ca la judeOle VlasceT i OltuluT Inca nu

ad lipsita desdvirsitd molifsla naprasniceT bole, dura insciintarea ce Ne
ad venitil cum ca. in 2 locuri intr'aceste judete s'ati insemnatd in trecutele
()Ile i find cA pe land, paza i curatenia ce facemd Domnia Mea prin
lucrarea omenacd.... cuviincise slujbele i litaniile prin care se cere de-
la milostivuld Dumneled, prin rugaciunile i ajutoruld sfincilorn, mila Dum-
ne4eire1 Sale, unde aicea in Bucuresci, fiind-ca se afla intr'adinsd adusil
capuld sf. Visariond facdtoruld de minuni i isbvitoruld de acsta nd.-

(1) Cod. XXIII, fila 7 vei so.

(2) Cod. XXIII, lila 8.

www.digibuc.ro
 DOMNIA tin maim-1793-179 737

prasnicA blA, nu lipsime a scrie P. S. Tale, ca sA chemi pe cuviosiT pA-

rintl purtAtorT Sf. Cape, sA le daT P. Sf. Ta cuviincisele povatuirT de a
merge cu capula sfintuluT la judetula VlAsceT si al OltuluT i al Teleor-
manuluT, spre a face osfestanie atAt prin satele cele sAnAtse, sA se boteze
crestiniT, s primescA sf. aghiasmA prin satele lora, cAta i imprejurula
satelora molifsite asemenea sA facA osfestanie i, prin rnenil ceT orenduitl
de paza i strejuirea bolnavilore si a molifsitilora sAnAtosT, sA li se trimitA
aghiasmA, ca O. se ude pe dinsiT i casele lora, cetindu-le i molifte de
rugAciune, c. doar va face Dumnedeti mill prin ajutorula sfintuluT
sl se cur* si dela aceste locurl cu totula smreduirea; i iatA ama po-
runcita Domnia Mea ca sa. se dea cuviosilora pArintl unit rAdvana cu cal
de menzila far de plata si 2 neferT pentru paza i strejuirea la drumii, gi
deosebita amti fAcuta Domnia Mea i cAtre ispravnicT domnescile Nstre
porunci, ca unula din dumn-lorti sA incungiure tinutula sea impreuna cu
parintil si cu sf. capti pAnA va dic in alta judeta, unde acolo iarAsT ase-
mono va urma, ispravnicula celtd-laltt %Mutt 1793 Martie 5. (1)

Trel ccirfi legate la Vlasca, Teleormani i Olti pentru capultt slintulul,

ce este sei mrget la aceste judefe.

Domn-vOstre ispravnicilorti ot sud.... sanatate! Fiind-ca s'ati orenduita

de vine acolea la acela judetti cuviosiT pArintl cu capula sf. Visarionti
fAcetorula de minunT i isbAvitorulti de mesa, naprasnicA Ma, ca sti in-
cungiure tota tinutula acela si sti fac osfestanie, attti prin satele cele
sUatse, sA se boteze crestiniT, s primsca sf. aghiasma prin casele lore,
cAta si imprejurula satelore molifsite asemenea s. fad, osfestanie, i prin
rnenil cel orenduit1 de paza i strajuirea bolnavilorti si a molifsitilorti sA-
natosT, sa li se trimita aghiasma, ca s se ude si pe dinsiT si casele lora,
ca doar va face Dumnedeti mila prin ajutorula sfintuluT sa se curete si
dela acela locil cu totula smreduirea, iatA vti poruncima ca unula din
dumne-vOstre s. iesitY inaintea sfintulul la capula judetuluT i sA primitT
cu evlavie si cu cinstea cea cuviincisa., urcAncla impreunA cu pArintil el
cu sf. capti incongiurAnde tot inutula, One va esi din judetula dumn-
vstre, unde ati a-I primi ispravniciT celtalalta judeta, i (litre acsta sA
aveV a purtA grija pentru trebuinciosil cal la rAdvanula parintilore, si dup .
ce va esi cuviosiT pArintl cu sf. capa dinteacela judeta, intrAnda in cela-lalta
judeta, sA avetT a insciintA DornnieT Mele. 1793 Martie 6. (2)

(1) Cod. XXIII, fila 9 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 10.
Analele A. R. Tom. XV. Nemoriile Beef. Istorice. 47

www.digibuc.ro
738 V. A. fiRECIIIA

16) Alexandra Conslantinii Moruzi Voevodii i gpd. zemle Vlachiscoe.

Cinstit4 ai credinciosti boeruld DomnieT Mele dumn-ta biv Vel Vornice
Scarlate Grecene, epistatuld lazaretuluT, IcY facemii in scire c pentru aceT
treT dulgherT venicl dela Buzdil, carT ad fugitii, tovarhaiT celuT moral, amil
datg Domnia Mea poruncA i la dumnd-lul Vel SpAtarg, ca sh-T gAsscA
ai sA-T trimicA negreaitil, ai pe sociile lord sA le aibA la bunk pazA. Dar
deosebitii poruncimg dumi-tale pentru lucrurile acelut dulgherd, cate aunt,
a se arde, sA puT dumn-ta s dal fowl, sa al*. tote, ai sit facT tOtA urmarea
de curatenia ai paza cea cuviincisA.-1793 Martie 20. (1)

Desinfectarea camerelord in carT a muritil und pestiferata nu se mal

face acum prin arderea caseY, ci cu alte metde, din earl unele se pad
ved in urmAtoruld documentg urmatd de resolutiunea domnscA: tOte
efectele mortulul se spdlad, se aerisat, se afumag i se curatiad.

Prea Indl(ate Dmne,

La hanuld lul Costandind Voda und Ienache Corci-Baa an avutd doug

odAT prinse cu chirie de aede in ele; asta vara s'a intimplatil de a
muritil de ciuma, i dupA ornduiell i s'at pecetluitg odaile; acesta
Ienache are solie ai copiT la Tarigradn, nimenea nu s'a ivitd, sad din
clironomi sag din vre-unii epitropfi, ca sit ieae pereusia lul; in multe ran-
durl a jAluitil egumenuld VAcarescOnu, stApfinuld hanulul, cum ai uniT
alOT ce an 1A41 spre pazA intr'acestea odAT, ca sA se deschida odaile sA-al
ieae fiece-care amaneturile lord ai egumenu BA deae odAile la alil, ca sa nu
se isterissca manastirea de chide; s'ad fAcutil porunci, ca dupa ornduiala,
starostea de negustorT, de impreunl cu dol treT din cumpaniatl, cu grA-
mAticu cumpanieT) cu Capitand Panaitd, epistatulg sAnatatel, unde fiindd fata
ai Iordache Tino, de dice cit este rid/ sotieT luT Ianache Corci-Baa, ca sa
deschida odaile, sa facA catagrafie de Vote rdmasele acelui mortd, ai tote
acelea spdlndu-le, aerisindu-le, afumandu-le, curatindu-le, sa le primsca
iscalite de aceatT top orOnduip, unulg sa se deae la companie, iar altulg
sA se deae in mans. Jul Iordache Tino, ca sa-ld trimta la Tarigradti la
clironomiT luT, macar ca acestil mortd este sciutti de totT cA a fostil
saracg ai forte pucine se va gasi; cum ai cei ct . vord aye amaneturile
4ise, sA i le iea, i compania negustorilord nicT decum n'ag vrutg O. se
amestece, nici sd, urmeze poruneel, ci a totil prelungitil din di in di;
acum ceT ce ag lucrurile lord, adecA 1iti1e, spre pazA, le cerd de a ai le
(1) Cod. XXIII, fila 21 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LG1 MO=1-1793-1796 739

lua, cum i egumenu Vacarescenu cu jalbT supra auclula MarieT Tale,

ci ca s se curate i acelea odal i sa se cunsc i pereusia mortuluT
i sail iea i ceT ce ail laclile lora, adeca intr'acele odaT, i s intre qi
odaile iara,1 subt stapanirea manastireT, de a le da cu chirie la alp chi-
ria0, s bine-voiesd Maria Ta a da porunci sa se faca, de isnOva pitaca
iarlT cu acea ornduiala, ce arail MarieT Tale; iar hotarirea cea des6vir-
OM, ramne a se face iara0 de catre Maria Ta. 1793, Martie 22.
(Semnata) Scarlata Vornicu.

Asupra acestel anaforale Domnitorulii dete urmcildrea resolu(iune :

16) Atexandru ConstantinA Morita roevocla. Dupa ornduiala ce a fosta

facuta, poruncimil Domnia Mea s urmeze acum in fapta, qi dumn-ta epis-
tatule alti AgieT s stringT pe top la numitula liana, de a lua trba s.
virire, insa pentru curatenia cea buna i fara de cusurti forte sa grijescI
dumnta biv Vel Vornice Scarlata, de a se face fr de cusura. 1793
Martie 23. (1)
Vel Logofeta.

Cinstita i credinciosa boerula DomnieT Mete, epistatula lazareturilora,

vgclumil raportula dumi-tale, intru care ne arap cum ca erT s'ail bolnavita
de ciuma 2 copiT aT vduveT ce era ecltOre intr'o casa cu muierea Stoical
lemnaruluT, care Inca dela 21 ale luT Martie aa fosta sco1 la alti doilea
lazareta ala sanatoilora, la care suntema la indoiala de banuiala, cit orT
acolo nu sunt pazip cum se cade de a nu se amestec cu ceT de spitala,
sati ca nu s'ati deosebita borfele i lucrurile lora dupa ornduiala de atunci
i din lucrurile smreduite s'ati lipita bla de dinil. Pentru care voimil
Domnia Mea acestea sa le cercetezT inteadinca cu amaruntula i sa dal
nizamula cela cuviinciosa, de a se face OM paza i curatirea cea desvIr-
itit, i sa insciintezT i DomnieT Mele. 1793 Aprilie 3. (2)
Vel Loadata.

Pitaca din 8 Novembre 1794, la ispravnici ot sud Vlascu.

aFiind-ca la Giurgiu s'ati auglitil de bOla ciumel, n'a lipsitti Domnia Mea
de a face de aici cuviinciOsa ingrijire de paza cea trebuinciOsa, dar cea
(1) Cod. XXIV, lila 39.
(2) Cod. XXIII, lila 30 verso.

www.digibuc.ro
740 V. A. IIRECHIX

maT mult& trebuint si datorie rietAgAduit& este a dumn-vstre ispravni-

cilora jucletelor pArteT loculuT, de a nu ye afla, Mr& de strAjuire de unit
lucru ca acesta i de a face paza din vreme, ca s& se intimpine maT inainte
rulti acesta, On& a nu intr in ter& si pan& a nu se molipsi norodulti.
Dreptil aceea poruncesoe VorlA s& se oprscA venirea cuT-va dela Giurgiu
prin locurT dosnice c i pe furisti la vre-unti sett, i s1 tAinuiascA lo-
cuitoriT pi sh-ld ascuncla. \Tad& cere s& fie insciintatii indat& de orT-ce cast'
de MI6 a ciumeT ce s'ar ivi in vre-unti sat, i s& nu afle acsta dela altiT
orT s 5. nu proftaxitT in grab& a face cele trebuincise urmAri de paz&
si de curAtenia celorti-laltt Pentru c& tt& trebuinta este, cum clicernii, a
face silinta curAtenieT la inceputuld intimplAreT, de a nu se maT intinde
qi nu dea Dumnelefi; indat& ce se va simti la vreun sat, numaT decat
sA proftaxitT a merge si unuld din dumn-vstre de a ridic pe bolnavi,
a curAti loculti, a deosebi pe eel sAnAtosT si a face tote trebuincisele ur-
marl a pazel si a curatenieT desvirsitii, cu silint& si cu durere, far& de
lenevire, ca o trbA ce este vAtUmAtre obstieT; pentru ca neurmandu-le
in fapt& acestea eke vi le poruncimil, s& scitT c ye yeti' pedepsi ca nisce
neIngrijitorT i nevoitorT de binele obstieT. i sA, nu lipsitT la fie-care 15
clue odata a insciint DomnieT Melo de sAnAtate. Asisderea sA cercetatT de
urmzA si de pAzesce i capitanil margineT a judetuluT povatuirile ce a
date de cAtre dumn-luT Vel SO:tart:1, sail de fact' vre-unii cusurti, i s&
avetT a ara si a insciintA DomnieT Me le, si fitT sAnAtosT. (1)

La i.spravnici, carte deschisci din 22 Novembre 1794.

Fiind-ca trebuinta urmza a se face tot6 felulti de paza cea cuviin-

cis& din vreme pentru bla ciumeT, a nu se intinde in trA, de care Ne
silim in tota chipulti, pe dual este in putinta omensca, atAtii pentrif lo-
cuitoriT politieT, cAtil si pentru locuitoriT dupa afarA, de prin judete, a fi
feritY, i fiindc& neprecurmarea judecAtiloril pricinuesce adunare i ames-
tecarea noroduluT, am socotitii Domnia Mea, cl intr'acst& vreme, cAnd
se apropie i srbAtorile &Intel NascerT, in earl sunt oprite dupa obiceiti
cu totula judecAt'lle, s& nu se aduca nimeni dup& afar& in Bucuresci pentru
pricinT de judecatT, nicT cu sorce dela dumn-vOstre, nicT cu mumbasirT,
ce se trirnitea cu volnicie de aid maT denainte p'ana a se da aceste po-
runci, afar& din pricinile de vinovatiT; pentru care amti data Domnia Mea

(2) Cod. XXIII, fila 292 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LID MOILUZ I 1793-1796 741

poruna si aid, ca sA nu se.aducl de all inainte nimine de afarl i celora

ce a apucata de aa intrata in cercetare, s li se isprAvescA pricina i
sA ii s dea drumula a se intrce la casele lora, i dupa, Ei1e1e sfintelora
sarbAtorT ale NascereT, danda Dumneclea a fi sAnAtate, vora fi slobocil iarl
fies-care a-sT ca.uta, daraverile lora. DecT acsta sA o urmatT precum porun-
cima maT sus in fapt i s datT cuvinta s o inteloga acsta i totT
locuitoriT, cit este de binele i folosula lora si airi obstieT, spre a conteni
pornirea i venirea la Bucuresd pentru pricinl de judecacl. (1)

Cu pitaca din 28 Ianuarie 1795, A. Moruzi randuesce pe Antonie, Polcovnica

de vinatorl dela Sp Maxie, sA mrga la judecula Muscela, unde impreunA cu
Stoln. Scarlata Druganescu, ispravnicula, sa mrga la locuri'e unde s'a in-
semnata bla ciumeT, unde, cu rnenil ce ispravnicula va da de ajutora, sa deo-
sebscA pe 15meniT holnavI de ceT sanatosl, cad vora fi fosta arnestecacT cu
ceT bolnavitT, la loci' deosebita, spre a se aerisi; sA se departeze i eel cu-
ralT de pe la casele din aproprierea caselora smreduite. SA se azit casele
in earl a fosta incuibatA bla, impreuna cu mruntisurile prOste, cArpeturT,
Ong, in pAminta. SA se tapusca satula smreduita: nici sa intre, hicT sa
mai iasa nimenT. 1795 Fevruarie 1. NB. S'a scrisa si la ispravnicT. (2)

Pitacii din 26 Martie 1795 ceitre Vel Spdtarii.

Fiind-ca in politia Bucurescilora la cke-va locurT s'aa intimplata mo-

lifsla la bla ciumeT, care cu sloboclenia ce a carciumariT a primi in car-
ciumi adunare de menT la beuturT si la bew mal multA amestecaturA i
.molifslA pte a se lace, Domnitorula ordona, dupA cum s'aa urmata i
altA data, -oprirea chrciumilora cu beil, cu lAutarT, cu jocurT in carciuma,
nici partea bgrbatsca, nicT femeiascb. Se invoesce vin4area cu ocaua in
-vase de dusa pe acasa, iar nu de WO in carciuma. Domnitorula adaoge
a recomenda, ca din acsta dispositiune zapciiT sA nu ilia. vre- Lint' cata-
chrisis pentru interesula de castiga ala lora, cu luare de banT pentru slo-
boclenie, sa en cerere de vreuna havaett; iar la locurT smreduite, unde
aprpe alaturea s'aa intimplatt, saa tersca D-amnedea se va IntImpl, sA
fie cu totula oprita carciuma. Asemenea pitac s'a facuta i catre Aga. (3)

(1) Cod. XXIII, fila 289.

(2) Cod. XXIX, lila 15 verso.
(3) Cod XXIX, fila 35 verso.

www.digibuc.ro
742 V. A. IIRECHIA

Pitaca cAtre ispravnicT, din 13 Agri lie 1795. A. Moruzi vestesce eh s'al
intinsh ciuma in jud. Vlasca la 4 sate si la Giurgiu si prin imprejurimi.
Dec! ispravniciT sh iea msurT de pazh, ca pentru o MA lipicish. SA in-
sciinteze pe totT locuitoriT din jud. respectivil si sh-T povAtusch ca omil
vlhscnil sal giurgiuvnil din partea locurilorti molitsite sh nu se pH-
mesa in judetil. (1)

Patru ccirfi attre 4 sate molipsite din jud. 'Itasca, din 20 Matti. 1795.

Vou tuturoril locuitoriloril shtenT din maT jos numitele sate, Ne-aml in-
sciintatl Domnia Mea eh nu numaT nu facetl de sinevA paza cea trebuin-
cish de acstA nAprasnich WA care s'ail incuibatil intre voT, ci nieT la po-
vatuirile si poruncile ce vA dh pentru binele si folosull vostru ispravnicil
judeCuluT nu suntetl urmAtorT; inch cea maT rea urmare faceCT impotrivA,
de ascundetT si thinuitl bla acsta la cine se intimpla si nu o arAtatT in
grabh, lucru care cu cAtil ill ascundetT si-lil tainuip si cu catil se face ne-
bAgare de smh, nAd6jduindil ch va trece, cu MAta se inmultesce si se atith
focull acesta, de ye stingetT si v6 topic! si voT si alte sate curate .... ..
pentru care cu durerea Nstrh ye clicemil, neintelegetorilorl si nechibzui-
Word: de ce ye facet! necunosatorT reuluT acestuia ? In ochil vostri vedetT
insive pe veciniT vostri, pe copiil vostri murindl. De ce sh nu facet! paza
de curAtenie dela insi-ve, si pricinuiCT cu lenevirea, cu nepaza, si obstieT,
pe rang& voT ceT molipsitT, vhtmare? Iar maT virtosh, voT preoCiloril din
fitesT-care sal, carT sunteti datorl a face pildh norocluluT mirenescil, atata
suntetT de vinovati in pricina acesta, in catil ca nisce pricinuitorl de Muhl
obstiel suntetT vrednicT de cea ma! grea pedpsh Ihr de nicT o milostivire,
pentru ch voT suntetT carT spoveduitT si grijiCT bolnaviT si-T ingropatT si faceti
pomenirT cu adunare de omen!, si pentru interesull de resT-care folosti ce
avetT la ingroparea mortuluT, treceti cu vederea si nu cercetatT pe bolna-
vuhl acela, nicT aretaCT la ispravnicT sail la zapciiT ceT re,nduitT de isprav-
nici, ea s& se fad. in grab& curAtenia, de se inmultesce din cli in li bla
acsta si rmAnil zadarnice ingrijirile domnescI si ostenelile ispravnicilorl.
VodA poruncesce locuitorilorl, sh se supunA nizamuluT si poruncilorh is-
pravnicilorl, sh nu ascun0 bla nAprasnich; phziti-ve si facet! strejuirea
cuviincisA.; cum si de pomenirT si de praznice cu adunArl de: calabalich,
lAsati-le acum a le face in urmh peste 4, 5 lunT, duph ce se va potoli Ma,

(1) Cod. XXIX, fila 40 verso.

www.digibuc.ro
 DOBINIA LIE MORM-1793-1796 743

cA primite sunt inaintea luT Dumneclea orT-cAnd; iar maT virtosti voT preo-
Wort'', v6 poruncima Domnia Mea strasnich, ca pentru tot bolnavult1 sA
aveIT a face cercetare i sA nu ascundecT rulti acesta pentru prietesugg
pi pentru interest', a ingropA ciumatulti fArA de a da de scire la dregkora,
si pentru fiesl-carele omti se s'ati bolnAvitti de orl-ce, in grail sA daT de
scire, pAnA a nu veni la mrte, cA pe orT-care preott" nu va fi supusti gi
urmAtorti nizamultg, ridice in paz i sa-15 trimi aicea la P. S. Sa
PArintele Metropolitulti, sA-T iea darulti prootieT, sl-IS tunclA, i dup ce se
va pedepsi cu bAtaie, sS-IS pue la birti. Pe sAtnula abAtuth dela nizamil
sA-1U bage ispravniciT in butucT, sA-lu trimi0 la domnie, unde BA fie pe-
depsitil cu bAtaie pi cu ocna. Ispravnicil s trimitA sA se citscA cartea
acsta indatA la locuitorY si la preop. (1)

Carte deschisA la totl ispravniciT, protopopiT, preotiT, diaconiT, boerinasiT,

maziliT, breslasil, pArcAlabiT dela sate si tuturorg locuitorilord, din 22 Mai4
1795. A. Moruzi vestesce din nog nizamulti pentru paza de bla ciumeT,
fiind-ca s'a insciintatti domnia ca nu este urmath, si amenintA cu pedepse
grele pe celti abAtutti dela nizamil, ca pre unit netem6torti de DumnecleU
pi nesupusil i pricinuitorti de obstesculh r. Circulara sa se citsca la
sate in auclulti tuturora i s'o adevereze de cetire preotulti, ptircalabult" si
proistosiT satelorti, trimitendu-se indrptil la domnie. (2)

qese carp ccitre too locuitoril ordseni din Bucuresci, ca sa: nu ascundd
bdla ciumel la celit ce se va losUoeplS, ci set arete la zapciii Mei
acesteia, din 4 lunie 1795.

Este o repetire, plus-minus, a antericirelorh circulArT de asemenea naturA.

Le recomandA curAtenia i lo imputA cA nu o pAzescil, de se faca insisT
priciri de inmulOrea blel si de prApAdenia vstrA si a patriotilort" vostri-
VodA IT amenin ta. cu oprirea de orT-ce felt" de menT i alisverish a trguluT,
dacA din causa necuratenieT se va intinde bla. SA se ferscA unulti pe
altult", neprimind5 (SmenT de prin locurT i mahalale molipsite i tainuin-
du-T; pre mortY iT ingropalT prin gradinT i cAmpurT dobitocesce, cu care
pacatuicT si inaintea luT Dumnecletz cu sufletele t i impotriva legeT, in vreme
ce pentru acsta sunt lazareturT inteadinsti i spitalurl cu preotY duhovnicl

(1) Cod. XXIX. fila 57 verso.

(2) Cod XXIX, fila 59 verso.

www.digibuc.ro
741 V. A. URBCHIA

pi biserica, 1 cu tote cele trebuinciOse rnduite de Domnia Mea, cu in-

destulare.
Voda arata, cA in aceste lazaretur i spitale nu lipsesce nirnica si este
cautare buna i ca din ele s'ad intorst destul sAnatos1 i curatig la casele
lord, avndusT iarasT odilina dintaid. ApoT,Domnitoruld se adreseza ca tre pre4
si le spune, c i ei stint pricina inmultireT bleT, ca in loci' de a povatui
po enoriasT s artite casurile de inbolnAvire prin vAtAseluld mahalalel si a
povatui i pe vataselil O. nu le ascunda, luatT prinse dela smreduitt pi
bolnavi, primitT lucrurT molipsite, grijitT i spov6cluit1 i ingropatT morti far
do cercetare i far de sloboc)enie dela zapciiI trebel. Domnitoruld im-
put& preotilora el nu moraliszA muierile i fetele sa tralascA prin muncA,
ci s'at naravitd i s'ad inviitatd tote, si muieri si fete, a petrece unele pe
la carciume si a starui pe ulite, cersindil milostenie i amestecandu-se cu
felurT de OmenT, cu pricina de lipsA si de fmete, in vreme ce politia Bu-
curesci prin osirdia Domniel Mole n'ad fosta nici este lipsita de hranA
trebuincisa. peci Domnitoruld neputendd sl sufere atata neingrijire, ne-
paz i nebagare de sma, trirnite Logofkuld de la divand, ca s citsca
domnOsca carte intru auyiuld tutulorii de obste, ca totT sa se supue niza-
muluT, precum mat sus se vede, c almintrelea celd vinovatd, dupa ce-at
va face intaiti curAtenia de smreduiall, ild va despoia in pelea gla, Da
va purta si bate strasnica pe ulitele Bucurescilord, intocmaT ca pe und ucigasd
de OmenT i va fi trimisd la ocnA pe via, de orT-ce brsla. sad stare va
fi. Iar maT virtosu pentru preotT, protopopT i calugarT VodA aratA, ca a
data porunch Metropolitulul, c celd ce nu-cT va face clatoria precum maT
sus sacT taie pletele i barba, sA-1 lea daruld i sa-la dea pe mana zapciilord,
sA-la bata i sA-la pedepsOca, de care si scriemd i poruncimd Sf. Tale
Parinte Metropolite: de nu le vet pune aceste in faptA si de nu le veT urma
precum le hotarimil, sA scil c deosebitu de turburarea c i scarba ce vet
acluce DomnieT Mele, vet ave a da smA inaintea luT Dumne4ed cu sufletuld
Sf. Tale. Asijderea poruncesce Voda, si boerilord epistatT, BA urmaresca
nizamuld, iarA Logofeteluld BA cetscA cartea domnsca cu bunA intelegere
prin biserici, unde BA fie preotuld si vataselulii mahalaleT indatoratd a
stringe si a aduce pe totT de obste, ca sA o auda i sl intelga, iar preotiT
ci mahalagiiT s o iscAlsca i apoT s o trOcA Logofeteluld in condica Me-
tropolieT, la Spatarie, la Agie i la epistatii rOnduitT dupa treba acOsta, si
iscalindu-te i tu in dosil ea, al fAcutd porunca i at cetit'o la top de obste
si ad auclit'o si ad inteles'o cu tog s. o aducT ca s se pastreze in Logo-
fetia DivanuluT DomnieT Mele, ca und sinetd aid pricineT acestia. (1)
(Loculd Sigiliulul domnescd.) Vel Log.

(1) Cod. XXIX, fila 68 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 745

Pitacti din 6 Iunie 1795 cAtre biv Vel Clucerti Alexandru Calfoglu Cai-
macamii al5 Craiovel, s dea luT Alex. Colceagil biv Clucerd za arie, epistatuld
pentru cium din acea parte de loci', eatl-va slujitorT de paz& la satele
molipsite, cum si mazill i breslasT, ca sa-T or6nduiasa, sA secere i sa,
string% bucatele celord molipsitt Domnitoruld aprob5, acsta, i pentru
semntiturile celord moIipsiI dispune ca: ceT sntosT, earl vord fi avnd5
15 sad 20 de lile de nu se va maT ii intimplatti vre-o alt& smreduire intre
dinsil, aceia, spAlndu-se bine eT i peticele lord tote, s5, se slobd a merge
la secerisuld bucatelorti lord; iar ceT smreduitT, catT vord fi avenda se-
mnaturT, sa, se indatoreze ceT-lalcI Went aT lord a ingriji pentru stringerea
bucatelord sale cu bun ornduial, ca s nu se facA irosela.
Asemenea carte s'ail fcutd i catre biv Clucerulti Colceag5, epistatuld
nizamuluT molipseleT.
In aceeasT qi Domnitoruld a scrisd i ispravnicilor5 de MehedintT, Ro-
manatT, Vilcea i Gory' in sensuld actuluT de mai sus. (1)

Pitac cdtre Spdtandil fi calm Aga, din 21 Iunie 1795.

Fiind-c din cercarea lucruluT in fapta si din pildele ce avemd si dela

alte locurT i politiT, atatil europenescl chta si de pretutindenea unde s'ad
intimplatd molipslb. de nprasnica bl5, a ciumeT, s'ad Omuta cunoscutd
si de fa t6. s'a5 vutit, ca mijloculd celd ce cur645. i gonesce degvirsitil
bla acsta este spalarea, curtenia i alumarea mu1t5. cu indestulare
DecT ye poruncimil Domnia Mea, ca indat5, dupl primirea acestuT domnescil
ald Nostru pitacit s avetl a lua. dela Armasie 50 vedre catrand, ca la call
sunt sracT sA' le daV dumn-vOstre din acestd catrand, iar eel ce au dela
sinesT, sa.-T indatoritT pe toV de obste, verI de ce stare sad brOs14 va fi, in
totT BucuresciT, prin Orel i prin mahalale, ca fie-care la prg,vlia, la casa
si la curtea sa sit faca foci' din catrand, in care sa se af ume cu fumuld
catranuluT i el si tote lucrurile lord, cu eopiiT, cu sotiele si cu slugile lord,
in 10 glile necurmatd. Domnitoruld ordona, ca Spataruld si Aga sit inspec-
teze mere(' prin tOrgti i mahalale, de se efectuza mend acesta desin-
fectare, i sit denunte pe cei de stare deosebitit earl nu se vord fi supus5,
iar pe ceT prostI sa-T pedepssca de-adreptuld. (2)

(1) Cod. XXIX, fila 71.

(2) Cod. XXIX, fila 77.

www.digibuc.ro
746 V. A. URECHIA

Pitacil la Vel Spdlarn, din 22 lunie 1795.

Ca zapciiT bresleT spAtArescT, car' ail case de locuitil afar& pe la sate,

cand se intorca dela BucurescT pe la ele, s fac& mai intahl ca ung chip
de lazareth, tiindu-T i 24 cOsurl in locil deosebitil, undo RA-1 pue sl se
afume, a& se aerisscl bine i sA nu I ingAduiasca, a lua din Bucuresa
niscaT-va lucrurT molipsite, ca sA nu se intind& bla i pe la sate.
NB. Asemenea s'ad poruncita la Aga i la Vel Armag. (1)

Pitacil dela 3 Iulie 1795, cAtre epistatulil Agiel, s6 sctkla Colintina

pe totT eel ce ag fosta pe langA Curtea veche, unde este negocult pre-
cupetiloril, unde s'ail intimplatg molipsl& de bla ciumeT.
In aceea1 i Moruzi a datg pitac cAtre Vorniculg politiel, sA dea 30-40
de care pentru a scte pe mahalagiT i familiile cu ipopsie de molipslk
i apoT sA se desinfecteze carele prin sp61are i sa, se restitue la proprietarT.
In aceea0 i Domnitorulg a adresatg pitac epistatuluT Agiel, ca s& oprdscA
pe telalT sl vinclA in tdrgil.
Toth in aceea.1 cji pitacg la epistatulil ArmAieT, ca impreunA cu Medel-
nicerulg ,serbang sA mrg& la pucArie, unde s'ail intimplatg molipslA, i
pe totT vinovatiT sA-T sctA cu bunA paza, sA-T pue sA se spele, sA se aeri-
sscA, cum i in liluntru s pue afumAturT cu gunoiil i alte spre a se curali. (2)

Circular& cAtre mai multe persOne, din 16 lulie 1795, rnduindu-se in

fie-care mahala din Bucuresci cu epistasia de bla ciumeT, care s'a inmul-
titd in orag. Domnitorulg le poruncesce ea in tte diminetelb, Iunclti pe
preotiT mahalaleT i pe viltelg, sA incunjurT tote casele i prvliile, urn-
blandil din casA in casA, ca sA cercetezT de dinafara easel pentru fite-carele
de sAnAtate i, pliroforindu-te bine nu numaT din intrebare, ci s i vecIT
pe fite-carele bArbatd, femee, copiT sag slugA, ca sunt sAnAtoI toci din
mahaIa, sA raportuesci la Agie; iar fiindu vre-unulti bolnavg ori de ce,
macar de durere de capg, sA insciintezT numaT decat la Agie, fiind-cA este
dat& osebitA porunca DomnieT Mele, ca sA se osebscA acelil bolnavil dintre
eel sAnAtql i sA se ducA la ung locu curatS, ce s'ail ornduitil acum
inteadinsil i s'ail gAtitil cate-va case, ca sA qa acolo 2 clile sa celg
multg 3, pan& sA se wze ce blA i se alege, i nefiindil cu bAnuialA de

(1) Cod. XXIX, fila 78, verso.

(2) Cod. XXIX, fila 87.

www.digibuc.ro
 DOMNIA um Mc:um-1793-1796 747

nAprasnica MA, se va intrce iaracl la casa sa; iar fiindfi (ferescA Dum-
necleg) lovita de ciumA, se va trimite de acolo la lazaretg, ca se, nu se mal
primejduiascA ci cel-laltT, din care se inmultesce Vila. *i. deosebitil se.
MIA a da orT-cAruia povatuire ci invetAturA de a nu ascunde orT-ce WA
ar fi, ci 2A arete intru adeveril pe fitec-care bolnavd, ca cu acestii mijlocg
vord fi feritT cel-lalp al easel ci null va primejdui so%ia ci copiil lul. Acic-
derea sA grijescl a se face fumurl inclestulate in totii loculfi acestorg ma-
halale, ca sA fie nelipsitfi pururea.
IatA persOnele insArcinate cu fie-care mahala :

Mahalaua BAlAcenulul Dumn-lul Vel AgA.

Biserica Winne
. SArindarulii 1
getraril
.1
Panaite Matraca.
o Hanul Filipesculul i
St. Nicolae Vel Capitang de Dorobantl.
o Coltel
Hanulg Colter 1
Dimitrie Armacopolu.
o Zamfirg 1

Sf. Gheorghe Vechig

Scortaru
1

Iordache Hina.
Constanting-VodA (

CArAmidaril de-jos I
Polcovniculg Grigore Basma.
o Broscenil I
Dobrotsa
Mg treilea Locr0. ot Tabacti.
Srbil 1

Ianculul
Grigore fostg Polcov. de ciocli.
o Pantelimong 1

Tergulg-de-afarl
Vel CApitanii de lefegiT.
Olaril 1

o MAntulesa ma treilea Logofetti Iacovache.

Agiulul 1
Stang Polcovnicg SArarulg.
Foicorulul 1

Popa Nang Prin Ienache Logofetit sin das-

Lipcanil 1
cAlti din Lucacl.
Apostoll
Prin Enciulg Polcovnicule.
Staicu I
Oltenil Medelnicerulg MAnAilli.
o Ceaucti-Radu Gheorghe CodA, fostii ceaucii agiesc it
Delea-NouA Slug. D-trache ci Clucerg Costache.
o Delea-Veche Mateiacii dela Clucerg Costache.

www.digibuc.ro
748 V. A. IIRECHIA

Mahalaua Popa-SOre Prin Vel Capitana.

LucacT Prin Alexandru Lmotescu.
Spiridona Hristofi fosta Capitana de lelegil.
Radu-Vocla, Fosta ceausa de aprodl Mihalache.
Podu-de-paminta Polcovnica Diamandi Economu.
GorganiT Gramaticula Arcuda.
Livedea domnsca, I Prin Diarnandi Polcovnica Eco-
nntana BouluT 1 nomu cu suilgiu.
Popa Radu Prin Polcov. Or6scu.
Schitu Magurnu Logofaa Gardescu
Stejaru
Prin Polcovnica State Decatache.
1
Brezoianu 1

MoldoveniT Prin *Atrarula Ioang.

Creculescu Prin Ioni Merisescu fosta Cap. de lefegil.
ArchimandrituluT Vel Vornica al politiel.
SpireT Prin Stegarula spataresca.
Biserica Alba dela Schad I
Cu Riga Gramaticula.
Barbatescu din vil
ZlatariT
Stavropoleos I Vel Ceausa AgieT
Hanula GreciT 1

St. Gheorghe Noir

If Polcovnicula Palaurea.
Hanula St. Gheorghe
SteleT
I Nicolae biv Cap. de Dorobanti.
St. Vineri
Popescu
Sf. Ioanti cela Nod I Polcov. birdache din Jign4a.
ProtopopuluT 1

Negutatori lora Starostea de negutatorT

Ras vanula Polcovnicula Steriantr.
UdricaniT Polcovnicula Zamfirache.
Sf. Gheorghe Vechia If Prin Postelnicelula Antonie.
Ilanul lul Filareta
VerguluT Postelnicelula Barbu Plopnu.
Scaunele lordache sin Pascala
GolesculuT
Prundula I Grigorie Bujordnu.
Dmna Masa. I

Biserica EneT Vel Spatara.

Popa Cosma Polcovnicula Ionita, Rosa.

www.digibuc.ro
 DO?fNIP LUI rdoram-1793-1796 749

Mahalaua Ceaud Davidil Vatavuld spatareseti.

o Dichiu i PrecupetiT vechT Mihalache fostu ceatiO agiesed.
Popa Petru 1 Prin Gheorghe fosta ceau0
Silivestru
agiescii.
Popa Rusu
Cairnata Prin Polcovniculd Enache Steriand.
Stejaruld Matein Logofdtuld de epitropie.
Botnuld Ionita. Logoretulti de bresle.
Bati0ea Ceauulti spataresca.
Precupetir NoT Antond Logofelti de epitropie.
Popa Darvaii Gheorghe Man ciulescu
Popa Ivascu Dinu Logof. de slujit. ci Pit. Gheorghita.
Biserica Armenilord Ioand Odobescu.
Biserica Magurenu din
rnahalaua par. Filaretti Petrie& Logoretd sptarescil .
Isvoruld Ald 2-lea Comisd.
o Sf. Eleiterie Medelnicerd A rbutd.
o Michaid-Voda Ald 2-lea Pitard.
o Flamanda
o Sf. Ecaterina Prin vameculd Des
o Vldica
o Golesculul Prin aid 3-lea Vistierd Barbucica.
La 18 Julie 1795 s'a facutti epistatT i de pla0 prin Sptaruld. Asemenea
s'ad scristi i catre Spataruld Hangerliu Dimitrache i catre Spataruld po-
stache, ca sa privegheze i s cerceteze daca se urmza, nizamuld data. (1)

Pitacti catre Sptarulti, din 27 Julie 1795. Domnitoruld arata ca a pe-

depsitd pe aid 2-lea Pitard rnduitti epistatil in mahalaua Michaiti-Vocla pentru
ca n'a data de scire pentru unuld ce s'a bolnavitil cu nurne frigurT i
a ci muritd. Domnitoruld ordona, ca Spataruld sa vestsca tuturorti epis-
tatilord din mahalale, ca de nu-0 vord face datoria de a vesti pentru fie-ce
bla ivit, bine sa scie ca, de ori-ce trpta va ft acela, cea maT uccira pe-
dpsa II va fl cu 200 deplind la WO i cu surghiund la Snagovd. Dreptd
aceea sa scotT copie dupa acestd ald Nostru domnescil pitacd i sa daT
la fite-carele copie, ca sa scie sa n'aiba pricina de indreptare pe urma. (2)

(1) Cod. XXIX, lila 91 verso.

(2) Cod. XXIX, lila 97.

www.digibuc.ro
750 V. A. tritECHIA

Pitacti din 27 Iu lie 1795 cAtre Metropolitulti, cA preotil nu-T facti dato-
ria i sunt pricinuitorT inmultireT ciumel. Domnitoruhl ordonA ca Metro-
politulA 85, aducA pe preotT la regula. (1)

La 25 Iu lie 1795 s'ail fAcutil unele schimbArT de epistatT dela cate-va

mahalale. (2)

La 1 Augustil 1795 Moruzi aerie SpAtaruluT, constatandil cA bla merge

in scAdere, sA cheme epistatiT din mahalale, ca dela 7 August5 sA desin-
fecteze casele, stradele i tote persOnele qi tote lucrurile din case i prAvAliT
panel /a o afd, in cursti de 5 dile, de orl-ce trptA vora fi. DacA vre-unil boeril
nu se va supune, sA-lti denunte SpAtaruluT, ca sl-lil oblige. (3)

Pitacil la SpAtarulti, din 18 Aprilie 1796, ca pre femeile cioclilorti, earl

ail fost tinute unti anti la mAnAstirT, sA le slobdA de acolo i sA le aeze
unde-va afarA din Bucuresd la mill locti feritti, pAnA se va potoli des&
virit5 bOla. (4)

Pitacti din 23 Iu lie 1795 cAtre biv Vel Post., epistatulii Agiel, repetindii
povAtuirile anteriOre pen tru combaterea ciumeT, precum isolarea celorti bol-
navi de ceT sAnAto1 Domnitorulfi se laudA CA cu acstA msurA a evitatti
inmultirea mortalitateT, acesta este lucru cercatti i adevratil; avema pa-
radiagmata, maT virtosti cA InteacOsta una data la Rusciudi moril cfite 100
i 150 OmenT, care fAcndu-se singrisis Rusciucu pe lingA politia Bucu-
reseilorii, ce este cu atAta multime de norodu impodobitA, socotscA fie-care
ce analoghie urma sti fie la iutla bleT, din care invederatii lucru este
cA osirdia ce punemil Domnia Mea cu paza ce se faco aid cu feririle, cu
deosebirile i cu cele-lalte ale neamestecAreT, ail ajunsil trba molipseleT
Ora la 7-8-10 phnA la 15 case pe di. DcA fie-care ar intelege m6-
surile luate i le-ar aplick Domnitorula crede cA bla s'ar stinge lesne.
DecT ordonA sti se reinnoiascA instructiile i povatuirile cAtre totT, andu-se
copie dupA acesta pitacti fiesce-cAruia, ca sA nu maT tAinuiascA pe bol-
naviT de ciumA. (5)

(1) Cod. XXIX, fila 97.

(2) Cod. XXIX, fila 97.
(3) Cod. XXIX, fila 101.
(4) Cod. XXIX, fila 174.
(5) Cod. XXIX, fila 93 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA tct monczt-1793---1796 751

Carte deschisa din 27 Septembre 1795 catre egumenT, epitropi si epis-

tap de pe la mnstirT mail si mid, mitOce, protopopT, staretT de pe la
schiturl, preotT, boerT, boerinasl, breslasT, mazilT, slujbasT si tuturoril locui-
torilorg orsenT si OranT de prin tote satele si orasele din judetuld. . . .
Domnitorulg amintesce tta ostenla ce si-a data si cheltuelile dela Vis-
terie i dela camara domnesc a. pentru combaterea ciumeT; data vedemil
c si imputinarea bOleT s'ail facutu si vremea Inca s'ail rkitg, apropiin-
du-ne de a intra in iarna, de care si nadejduimil la mila luT Dumnecleg,
di cu schimbarea vremeT si cu silinta omensca, care se face acum pentru
curatenia desvirsita, va dobAndi norodulti odihna sea; insa find-ea b6la
acesta ca o lipicisa, ce este, &And nu se va face acum silinta de catre
fies-care in parte si de catre totT de obste spre curatenia desevirsita a
lora 0 a hicrurilorg het intru t6te . . . . se improsp6tza, si dupl tre-
cere de 'Inca multa vreme se atiVi. DecT Domnitorula recomanda tuturorg
desinfec#unea pers6neloril, caselorg 0 a lucrurilorg si la ceT ce ail fostil
molipsig si la ceT ce ail rmasil sanatosT. Apelza pentru acsta maT cu
sma la egumenT, epitropT de manastirT, protopopT si boerT, ca uniT ce se
cade sa v6 facetT pilda celorg mat micT. Neamesteculg cu ceT earl ail maT
rmastl molipsitl este cu staruinta recomendatg. (1)

Pitacii din 27 Septembre 1795 ceitre ispravnici, comunicandu-li-se apelula

de mai sus, ca sii-lii irnpartei in ferci fi sci aducci la indeplinire
poruncile din ela.

In acelasT sensil a scrisil Domnitorulg la 22 Septembre 1795 catre Vel

SpAtarulg, de a se face desinfectarea in rnahalalele Bucurescilorg. (1)

17 catT legate catre totT ispravnid, ca la totil satulg si orasulil din judetg
se insarcineze pe preotulg, parcalabult si 2 satenT sail orasenT din eel maT
de intelesil, ca in tote diminetile sa umble din casa, in casa, EA. intrebe de
sanatate, si prin vederea ochiloril lorg GA trca pe fies-carele 0 de
se voril gasi sanatosT, sa-T lase in odihna caselorg, iar impotriva, de va (pee
vre-unulil ca. este bolnavil, sag illi va cunsce orenduitiT acestia CA nu este
sanatosti, orT de ce b6la sag patima voril fi, sa se se* acea farnilie la o mar-
gine de locil curatil, uncle acolo A sela treT (Ale, sa se aldga b6la luT, si
(land i se va alege Ulla curata, si far de banuiala, se va intrce iaracT la
(1) Cod. XXIX, pag. 115.
(2) Cod. XXIX, fila 116 verso.

www.digibuc.ro
752 V. A. IIRECHIA

casa sa, iar cand, fersca Dumnecleti, se va sfeti cium, pe de o parte numaT
decAt sa facet1 in scire zapciuluT p1e1, pe de altA parte O. stea acea fa-
milie acolo unde o aa scost, far de a se amesteca Una cu altiT, iar zapciiI
plapT sari ornduitula ce este la trba acesta numaT deal sa proftah-
ssca la acela loca, unde pe bolnava $i pre ceT impreun molipsitT BM
radice la loca de lazareta osebita in paza, facndu-le tote trebuincisele
urmarT de curatenie, dupa poruncile ce avema date, iar borfele ce le vora
rAmAn, cum $i bordeiula sa casa, de va fi de stare prst, sa li se dea
foci]. A$i$derea i veciniT aceluT molipsita i rudele lul, cu carT a avuta
a face, sa se scta cu tote ale lora impreuna la unti deosebitti loca curatti
ca s se aerissch, sa spele i sa se curete eT i tote lucrurile lora in cate-va
Vile, cu omti ornduitti inteadinsti asupra-le de a-$T face curatenia acsta
$i de a nu se intilni in acele cile cu alt.( curatiT. De alt parte preotiT sA
nu lipssca a face osfe$taniT, a botezA Vinerea i Mercurea cu sfinta aghiasma
$i a ceti tot-deauna molitvele rugaciunilora de bla, ferindu-se a nu face
ingropaciune de OmenT, macar de ori-ce bla va fi, pana nu se vora incre-
dint& bine. Precurn si locuitoril 'Inca sa se parassca de molitve i praznice
cu adunare de Omeni inteacest vreme, ca pomenirile $i la alta vreme orl-
cAnd tota sunt primite luT Dumneclea.-1796 Ianuarie 6.
Asemenea carte s'ati facuta $i la Caimacamulti CraioveT. (1)

Pitaca din 18 Februarie 1796 catre Metropolita, ca sa ordone potropo-

pilora $i preotilora din BucurescT $i de pe afar& sa indemne pe totT FAA se
desinfecteze el i lucrurile lora in interesula incetarel blel. Acestil indemnil
sa-la dea duhovniciT cu deosebire la ocasiunea spovedaniilora din postal,
sa nu cum-va feresca Dumnecieti sa se improspeteze iarI bla.
Asemenea pitace s'ati facutti la EpiscopiT BuzAti, Arge$a i Rimnica. (2)

Pitacti cdtre Vel Spdtarii, din 26 Februarie 1796.

Fiind-ca s'a data porunca DomnieT Mele catre P. S. Parintele Metro-

polita ala Ungro-VlachieT, ca sa indatorsca pe duhovnici de obqte, acum
inteacesta sfinta posta, child dupa cre$tinsca datorie trebue sa se spovA-
duiasca fie$-care crestina, spre a indemnA ci a sfatui duhovnicesce ca sa
deschida i BA scta la medanti orl-ce lucrurT vora fi avnda puse incce

(1) Cod. XXIX, fila 142.

(2) Cod. XXIX, fila 152.

www.digibuc.ro
 ninon Lin MORUZI-1793-1796 753

i incolea din vremea Mel cu cfitti de putinA bAnuialA a Wel smredui-

re, spre a le aerisi, a le afuma, a le spgla i a le curati prin marafetulti
epietatilorti rnduit1 la trba acsta, ca nu cum-va sA se improsp6teze
bla; Domnitorula ordona ca pe carele-lii va art P. S. P. Metropolitulti
ca, nu urinzA datoriel lul cretinescl a se spovklui acum la duhovnicti
acum inteacestil postil ci sA mArturisscA lucrurile lul 0 sA dea de scire
zapciilorti ca sA li se facA curAtenia, pe unulti ca acela sA-lii rAdicl, sA-lq
inchill kii sA-T fad dojana cea cuviincisA, ca 0 fArA de voia lora s5, fie
silitl la datoria acsta; insA la acsta sA nu aibti zapcil dumi-tale a face,
ci insutl dumn6-ta sA fad urmare pentru cel ce va aret P. S. Sa. (1)

Publicatiune la tote judetele EA la Caimacarnulti Craiovel, din 16 Martie

17 '6, pentru paza povAtuirilorti date in privinta curAteniel judetulul, spre
stirpirea definitivA a bzilel ciumel: EA cerceteze in t6te satele de se maT
gAsesce in vre-unuIa, cA intealti caruia judetti vomil gasi bla acsta as-
cunsa, i dela dumn-v6stre nicl o silintA ci niel o ingrijire se face pentru
potolirea el desvircitA, nicl nu ne insciintatl adevrulti, cu juramint5 amti
hotaritti pe acelti ispravnicil girt osindimil qi cu saiterea din ispravnicie
i cu pedpsA.

Pitacii din 21 Martie 1796, cettre Melropolitulii.

Domnitorulti cere sa nu crute Metropolitulii pe popil qi potropopil, earl

tainuescti bla ciumel, ci sA-I pedepsscA, tAindu-le prulti capulul i barba,
luAndu-le darulti, i prin Niel Spatarulti sa-T trAmitA in judecata departamen-
tulul puccariel, ca sa le fad. i politiasch pedpsa. (1)

Pitacii ccitre Vel Spatarii, din 31 Martie 1796.

Fiind-cA molipsla bold, ce se aude cum ca se Improspt6zA pe icT

pe colea prin Bucuresci, se vede a fl ci dela eel ce vinti de gal% din lo-
curl molipsite, Domnitorult1 ordon5, ca la 4 marginl ale podurilorti marl
0, se rOnduiascA atte unti zapciu, carele pe totT ceT ce vorti veni de afarA

(1) Cod. XXIX, fila 154 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 159 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 160 verso.
Analele A. B. 2bm. XV. Nemoriiie Req. Islorice. 48

www.digibuc.ro
754 t A. uttEend.

in Bucurescl sA-I afume bine, s le facA, curMenia cea trebuinciOsA lord si

lucrurilord lord. Epistatuld Agiel s dea din brsla luT ajutoruld' ce trebuesce
de rnenT la cererea SpAtArieT. (1)

In 31 Martie 1796, cu 100 de pitace, s'aii rnduitil din nod epistap la

mahalale, ca s cerceteze de sAnAtate prin tote casele si s le desinfecteze
conformil altord dispositiunT anterire.
In 4 Aprilie 1796, s'a scrisd SpAtaruluT si VorniculuT Golescu sA dea p0-
vMuir1 epistacilord din mahalale, ca sA desinfecteze casele i efectele. (2)

Pitacil din 17 Maid 1796 cAtre Metropolituld, repeOndil alit' pitacd din
anuld trecutd, ca s se oprscA pe chtti va fi bla ciumeT adunArile de in-
mormintArT i pomenirT, phnA la luna luT Septembre anuld viitord, de vreme
ce pe alocurea se cam aude de acstA bl, cand la und locti cand la al-
tuld. VodA dice: Toth acelasi folosd vord aye rposatiT cu pomenirile
ce li se vord face in urmA dupA ce se va r6ci vremea de tmnA. Dom-
nitorulii ordonA &I se eerie protopopilort si la tote eparchiile.
In 12 Iunie 1796, Domnitoruld a scristi si ispravnicilord, repetindu-le
oprirea pogribAniilord si a pomenirilorti. (3)

Pitacil din 18 Maid 1796, oprinda din nod vinclarea la Tergulil CuculuT
si pe u1ie1e mahalalelord de cAtre telelOice si telall, pe timpti de 30 qile,
in interesuld stirpireT ciuma (4)

Odr(1 deschise k ispravnicl, din 18 Maiii 1796.

Fiind-cA in teacestil urmAtord anti, din mila luT Dumnecleti, se vede

curg6tord timpuld a fi bunti, cu indestulatA imbelsugare la tote rOdele
pAmintuluT; asemenea si locuitoriT sunt in repaosti, cautndu-sT hrana si
alieverisuld lord, nefiindil nici havalele ca alte dA11, pentru care si insine
Domnia Mea avernd bucurie, atAtil numaT eh ore-care grijA este, ea pe
alocurea, pe la unele ,sate, totti se aude de molipslA de bla ciumeT, ce si
aceea iarAsT din amelia dumnO-lord ispravnicilord o putemti socoti, cad nu
suntet1 cu acea purtare de grije silitorT a se face curAtenia cea cuviin-
(1) Cod. XXIX, Ina 166.
(2) Cod. XXIX, fila 166 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 187 verso.
(4) Cod. XXIX, fila 189.

www.digibuc.ro
 MARIA LtJI itiORUZI-1793-1796 156

ci6sa, de care cu tote cit in necurmare pururea vi s'afi trimisa poruncile

Domniel Me le, ca BA fit1 cu ttit luarea aminte asupra acesteT trebl ce este
al obstieT folos, dar iaras1 i acum nu lipsimti printeacsta a ye scrie
si a v6 porunci strasnicii, ca sA 141 cu mare sirguintA acum inteacstA
vreme a priveghi prin tte satele i orasele pentru sanatatea i buna pe-
trecere a locuitorilorti, povatuindu-T ca sti nu ascuncla bla, cand, ferscA
Dumnecleti, se va intimpl la vre-o cask ci pe datA FA se arate i apoT
dumn-v6stre sa facetl cele cu cale ale curAteniel, dupa poruncile ce avetT
date, insciinndi i Domniel Me le pe ttit septemAna de sanatatea locui-
torilorii; i aso, acsta nu odata sa o poruncitT, ci in OM vremea, ca o
datorie netagaduita avndu-o, sit o ingrijitT, cad in silinta dumn-v6stre
spAnzurA acsta, si de vet1 face eel(' maT mic cusurti, veg fi MI% de rs-
punsti inaintea DomnieT Me le. PogribAniile ce obicTnuescil preotil de facil
la mort1 i mesele, adunArile, sa lipsscA cu totult inteacsta vreme, pan&
dupa viitrea lunA a luT Septemvre, cAnd i vremea se rcesce, si 'Ana
atuncT avema nAdejde la mila milostivuluT Dumnecleti, ca se va potoli de
totti i apoT atuncT 10 vortl face fie-care pogribaniile si pomenirile mor-
Wort' (ca in actele anteri6re).
Pentru care acsta s'ati datti porunca DomnieT Me le si catre P. Sa PA-
rintele Metropolitulti, sa faca cunoscutti la tot1 preotiT cit sunt oprite po-
gribaniile i pomenirile mortilorti pin& dupa sfirsitulti luT Sept. 1796
Maiti 18. (1)

Pi tacit,' de la 25 Mail% 1796, edlre Melropolitulii.

Fiind-ca dupA voia ce aT luatil dela Domnia Mea este ca sa, mergT
P. S. Ta la Tirgovisce, poruncimti ca sa jet dimpreuna cu P. S. Ta i pa-
rinti1 cu capulti sf. Visarionti, ca atAtti in mergerea P. S. Tale de aicT pnit
la Tirgoviscea, pe unde vet trece, &kg si acolo in Tirgovisce si in judetulti
DimboviteT, sa se facA la locurile cuviincise litaniT i osfistaniT la capuld
sfintuluT, pentru curatirea nAprasnicel bole, de sanatatea noroduluT si de
indestularea rOdeloril pAmintulul. VodA adaoge, cA dela Tirgovisce Me-
tropolitulti sA trimita preotT cuviosT si pre pArinti1 cu capulti stintuluT si
prin judetula VlAsceY, Ialomiei, FocsaniT, ca asemenea sit se faca slujbe
litanii. (2)

(1) Cod. XXIX, fila 188.

(2) Cod. XXXI, filo. 191 verso.

www.digibuc.ro
756 T. t A. IIRECHIA

Pilacil din 5 funie 1796 relalivii la poli(ia balciulul Dreigaicel.

Fiind-ch la acestU Mein, Vice Domnitoruld, se incuibzh fhatorT de

rele, intre cariT obicinuescii sh se adune si tiganT domnescY, mlinhstirescT
si boerescT, nrAviV in fapte rele, pungasT, calpuzani si borfasi si furl de
cal, Domnitoruld, desi a ornduitti pentru paza si strhjuirea prvliasilorii
si a thrgovetilorn ispravnicT si chpitanT si poterasT, dar duph obiceiulii an-
teriorn maT rnduesce si din brsla luT Vel Armasa unii zapciii cu c4f-va
armseT inteaclinsii numaI pentru tiganil ce se vorn gsi in fapte rele, Iiindri
eh armasiT an cunoscin0 mal aprpe a tiganilorg si scid pe eel dedatT la
fapte rele. DecT Domnitorula ordon Armasulul alii 2-lea, ca impreuna. cu
zapciuln si doT armaseT, sh mergh la Buzeil, si prin scirea ispravnicilorn sh
fie impreunh cu ceT-lalp dregtitorT rnduitl pentru paza bAlciulul. Pre ft-
gang prinsT in fapte rele sh-1 pue la poprlh, si dupn, siirsirea terguluT sh-T
aduch la temnith, fies-care cu vina in scrisii, ca prin judecath sll iea pe-
dpsa cuvenith (1).
Vel Logofetii.

Pitacn din 10 Iunie 1796 catre opistatuln Agiel, sh opresch pe telalT si pe

telelice de a vinde petice si panzeturT in Thrgulii CuculuT sail in Thrgulti-
de-afara, in interesula neintinderel bleT. (2)

Pitacii din 12 Iunie 1796, pe numele PaharniculuT Origorie Hrisoscolen,

insrcinandu-1 EA fie epistatil la tergulu DrAgaicel; si-T recomand de aprpe
ingrijire a mnsurilorn contra bleT ciumeT. (3)

Pilacil la ispravnicii de Buzeii, din 12 lunie 1796.

Le imputh ch n'an ingrijitil de ajunsti, de Ore-ce si acolo in trgii s'a

intimplatti molipsl in tighnia Episcopiel. Domnitorula arat6 eh n'a pu-
tutu opri thigulii DrAgaiceT, dar eh a ordonatil desinfectarea negutitorilord
la esire din Bucuresel timpii de cAte-va Vile, si maT comunich si cele-lalte
mnsurT din decretele de maT sus si termina, ca si ispravnicii sh fie cu

(1) Cod. XXIX, fila 197.

(2) Cod. XXXI, fila 198.
(3) Cod. XXIX, fila 199.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LID MORUZI-1793-1796 757

mare privighere, ca sA se facA desinfectarea poruncitA. VodA maT adaoge

a dice, c& a expediat5 in grab& pe bwbe06ga la hotarul5 dela 13raila, ca
sh desinfecteze pre ceT earl vord veni la DrAgaica din 13raila, tinOndu-T in
lazaret5 cAte-va dile. (1)

Publicatil deschise la tote judetele qi cAtre locuitoril de obqte i preotT,

din 16 Iunie 1796, pentru bOla ciumeT. Textii aprOpe identic5 cu al5
cArtiloril deschise anteriOre.(2)

Pitacil cAtre Metropolitu15, din 16 Iunie 1796, cerOndu-1 BA se faca in

BucurescI i in kit& Ora rugAciuni pentru incetarea bOleT. (3)

Pitacil din 23 Iunie 1796 catre Spataruld, oprind5 facerea sborulul la

Colintina din causa ciumeT. (4)

Pitacti la SpAtaru15, din 24 Iunie 1796, ca pe negutitoriT ce se intorc5

dela Dragaica s&-T clesinfecteze impreunA cu marfa lora qi sa facA lazaret5
5 dile afar& din tOrgii. (5)

Cinstiti i credinciosfi boerule al Domniel Me le dumn6-ta Costandine

Filipescule biv Vel Vist., epistatulo AgieT, flind-cA Ne insciintAm5 Dom-
nia Mea cum c& prin mahalale i prin terg5 se afla pe alocurea in multe
partl OmenT saracT bolnavl de bolt curata, cadutY p'aci pe colea, earl n'ail
locurT de odihna i de adapostire unde a se sprijini, poruncimil dumi-
tale ca sa rOnduescI a cerceta, prin tOrgil in totil cuprinsulti AgieT i a
gasi pe totT aceT bolnav1, st-I ridice i sa-T aduca la spitalurile carT sunt
orOnduite inteadinsii pentru bolnaviT Barad, earl n'a5 nicT un locil de
odihnA.-1793 Martie 20. (6)

Cinstitti i credinciosil boerul5 DomnieT Me le boerule Ianache VAcA-

rescule Vel Spat, fiind-c& ne insciintAm5 Domnia Mea cum ea prin ma-
halale i prin tOrgil se aflA pe alocurea in multe 041 OmenI Barad bolnavI
cu bolt curatA, cadutT p'aci p'acolea, carT n'ati locurI de odihna i de an.-
postire cu odihna unde a se sprijini, poruncim5 dumi-tale ca sit orOn-
(1) Cod. XXXI, fila 199 verso.
(2) Cod. XXIX, fila 204 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 203 verso.
(4) Cod. XXIX, fila 207.
(6) Cod. XXIX, fila 208 verso.
(6) Cod. XXIII, fila 21 vdrso.

www.digibuc.ro
758 V. A. MISCHIA

duescT a cerceta in tits mahalalele cuprinsulul Spatariel i a gasi pe toff

aceT bolnavT sh-T ridice el s-1 aduca la spitalurile, earl sunt ornduite
inteadinsil pentru bolnavi Eared, cad n'aa nici unit loca de odihn, dui:A
cum asemenea ama data porunca DomnieT Me le ii la dumn-luT epis-
tatula AgieT pentru a cerceta inauntru terguluT; aqiclerea poruncima
dumi-tale ca ei la Curtea vcche, in zidurile caselora, s pul BA cerceteze,
ca i acolo de se va fi afranda niscareva1 bolnavi curaV, asemenea sa-T
aduca la spitalurT. Catre acsta poruncima dumi-tale pentru aceT trel clul-
gherl fugarT ce ail fosta venip dela Buza, ca tota felula de cercetare
sa, fad cu zapcil ornduiV inteadinsa ca sa-T prin4 negreqita, cum 0
nevestele lora 0, fie la bun& paza. 1793 Martie 20. (1)

2 pitace : unulii la dumnd-lue Vet Spdtarti si altulie /a dumnd-lue

epistatula .Agiel, pentru cee ce se afld in politic fdrd de nice o cdut are, set-i
ducce la spitalure.

Cinstitil qi credinciosa boerula Domniel Mele biv Vel Vist. Filipescula,

epistatula ala AgieT, fiind-ca. Ne-amil insciintata Domnia Mea cum ca, aata
prin casele de prin mahalalele trguluT acestel politiT, orapla DomnieT Mele
BucurescT, earl i pe la ulitele trgulut, sunt bolnavi, in locuinta lora, carl
petreca o ticaloie nesuferita, nu numai din pricina blel aceea, ci maT
virtosa din neodihn i neornduiala, ca dupa' ce locuescil prin coare ei
pe la drumurT, far de adapostire, aunt lipsitT i. de hrana cea de tote clilele,
neavnda cine a le purta grija i nesciindu-se eine i unde locuesce, i
aa, pururea petreca in obida, far de nicT un cuvinta Ma dreptatel lora maT
bun el maT cu odihna, child se vorti orndui la spitalurile cele sciute,
cacT pentru acesta trba sunt spitalurile de a se adaposti ei a se oclihni i
a se ingriji ceT neputincioT; pentru care poruncima Domnia Mea dumi-
tale sa facT cercetare in total cuprinsula poporuluT Agiel prin mahalalele
terguluT, i catT se vora aft& de aceetia, sa-T ridice i cu zapciT de al dumn-
tale sa-T trimetl la spitalurT, unde poruncima Domnia Mea, epitropilora spi-
talulut s avetT a-T primi pe totT i a le orndui odihna lora, ca s pta pe-
trece cu tota repaosula, i prin catastiha anume s Ni se faca aretare, eine
i la care spitala s'ail arzata ?-1793 Augusta 29. (2)

(1) Cod. XXIII, fila 21 varEo i 22.

(2) Cod. XXIII, fila 129.

www.digibuc.ro
 MAMA WI MORUZI-1793-1796 759

In 21 Decembre 1794, Domnitorulil da pitacil la Vel SpAtard gi la epis-

tatulil AgieT pentru uniT sAracT nevolnicT i strAinT, earl sunt cu adevrata
vrednicl de milA qi de ajutoril i carT, neavndil nici un felt' de razimil,
stAruescil pe ulitele Bucuresciloril in iutimea gerulul, unde i nOptea 1.6-
mann, dintre earl s'ail aflatil i bolnavI li mortl pe ulitele Bucuresciloril,
cA nefiindu cu cale a se trece acsta cu nebagare de sma., mai virtosii in-
Wacistd vreme sA se afle bolnavY qi mortl pe ulitele Bucurescilorii, Domni-
torulii ordonA sh se facA cAutare unora ca acetia, qi cAtT sunt nevolnicY
strAinT, fArA de nici un razimii i cu adevAratil vrednicl de milk ludndu-I
tri scrisil, sA li se facA o ornduiala de a-T impArti pe la manAstirl, unde BA
le dea egumeniT i epitropiT mAnAstirilorfi un locil de adApostire i de tle-
dere, purtAndu-le grija 0 citutAndu-T dinteale mAnAstireT pentru hrana vieter
lora. Domnitorulii adaoge, O. se esecute acestil nizamil, ca sl nu se maT afle
pe ulitele Bucurescilorg stAruindil sail inconjurAndu-se inteacestA vreme
prin bisericT fili prin tote locurile; iar cAnd sunt vrednicl de slujbk cu
adev6ratil snAtoT i zdravenT, carl numaT din reA raravil iiti din lenevie
s'aA obicinuitil a calici, sA-T desbAratI i sA le facetT zaptil de a se pgrAsi de
acelil ail nAravil i all agonisi hrana vieteT cu slujba i cu ostenla lora. (1)
Vel Logadtil.

Pitacil la Vel Via., din 25 Mantic 1795.

SAraciloril, carT sunt cu adevAratil sacateftiti, nevrednicT de nicT o slujbk

ce s'ail ornduitil a se ridicA din BucurescT i ca s se trAmitA pe afar& pe
la mAnAstirl de a-T hrAniD (din causa ciumeT), Vod 5. le-afi datil dela domnie
de liude cAte taleril unulil 1/2 pe lunk ca sl nu aib pricinA de lipsA. Or-
donA Visteriel sA dea in manila SpAtaruluT acsth ldIA a 48 liude pe cAte
3 lunT, Ca Ed li se dea pe amAnA fite-caruia la implinirea de 3 lunT; vel
urma dumn-ta a le da ornduita milA pe cite o lunA prin P. S. Metro-
tropolitil, care-I va trimite la mAnAstirile unde eT se af16.-1795 Martie 25. (2)

Pitacil din 26 Martie 1795 la egumeniT de mAnAstirl, trimitndii ceretoriT

dupl dispositiunea luatk cu anume list& de ceT trimiT i insciintare cA
dela domnie se a de familie cAte 1 tal. i 1/2 pe lunk iar dela mAnAs-
tire poruncimil sA li se dea &Ate una oca mAlaiil pe cli de totil liudele, cum

(1) Cod. XXIX, fila 3 verso si 4.

(2) Cod. XXIX, fila 31 verso,

www.digibuc.ro
760 V. A. UREMIA

oi din bucate ceea ce vorg fi mancnda i cel-laBY cimenT aT manastireT.

Domnitorulti recomandtt egumenilorti BA veghieze, sa, nu fug& sraoil de
acolo, adar *A nu auclimil c ori cuvioia ta sat' rneniT mnstirel se arata
dare diniT cu nemilostivire i cu vre-o rautate, oft in ce chipt, pentru Ca
avemg a cerceta, i cand Ne vomg pliroforisi c 'Aliment' de meniT ma-
nastiril sag sunt 1ipsil i nu-1 a hrana qi cAutarea lorti, sa sciT cA aT a
te pedepsi. Si de nu este loci" inauntrulti manastirel, sA li se fad, wig locg
afar& Lana manastire, aprpe, o casiAa. de a locui intr'insa, urmandil pre-
cum poruncimg maT sus. Si aducndu-I acolea la manastire, sA puT intaig
sa-T spele, sa-T curate, sa-T atume i, udandu-T cu ()tett', at sa.-1 primenT in
manAstire.
NB. Manastirile la earl seat trimisil 122 de cerntorT : in 11fovii: PlAtA-
resciT, Marcuta, Plumbuita, CaldAruaniT, CodreniT, Snagovulg i BalamuciT;
in Vlafca: Glavacioca, Cascirele, Gaisenil i Comana; in Ialomifa : la Slo-
boclia ; in Dfnabovita: la Dealti, Nucetg, Golgota i Butoiulg ; in Muscelii: la
Campulungii, Vieroulti, Rancaciovulg i Valea ; in OW: Clocociovult"
manastirea dela Slatina ; in Prahova: MargineniT, Mislea, Trporg, Poiana
Sinaia ; in Argees: la Fedeleniti i Tutana ; in Secuierd: la ValenT, Apos-
tolache i Bradula ; in Buzerz: la Banulg i la 13rebu ; la Slam-Rimnici :
manastirea Rtmnic, Babenil i Si. Ioang din FocanT.
S'aa trimisti de fie-care manastire c&te 2, 3 cerqetorl, din earl multi bar-
baIT cu femeile lora i copiT. (1)

Cu pitace dela i 5 i 8 Aprilie 1795 s'ag maT trimisg saracT din Bu-
curescT la manastirile Cozia din Vilcea, Bistrita, Tismana, Horezil, Go-
vora, Arnota (Vilcea), Segarcea, Bucov64u1g i manastirea Dinteung lemng
(la acsta s'ag trimisg femeT f Ara barbatT).
Pre calicil de neamg moldovnt, in numgra de 6, i-au trecuta prin Spat.
inapoT in Moldova; iar pe 8 ealicT bulgarT, tad prin SpAt., i-aa trecuta peste
Dunarea pe la Oltenita. (2)

Cu pitacula din 4 Aprilie 1796 s'ail maT trimis cerntorT din BucurescI
la manastirile Poiana din Prahova, GaiseniT din Dimbovita, Cotmna din
Vilcea, Sinaia din Prahova, Morunglava din Vilcea, Fedelenifi din Argeil
si Trgorg din Prahova. (3)

(1) Cod. XXIX, fila 33 verso, 34 i 35.

(2) Cod. XXIX, fila 39.
(3) Cod. XXIX, fila 168 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIL IAN MOROZI-1793--1796 76f

Pitacd la Sp Marti i Agit i epistatuld ArmaieT, din 23 Iu lie 1793, ca sl

So scoI din Bucuresci totl tiganiinetotT (?), diludu-se ordind la tote strl-
jibe marginei Bucurescilord a nu-T ingadui sl se maT intrea la Bucuresci
nici acum, nicT dupl acesta. (1)

In 19 Octobre 1791, subt opril prin pitacti la Vel Spatara de a maT intr
tiganiT in Bucuresci, verT de pre ce parte de Iced vord fi, in interesuld
pazeT de naprasnica bla. (2)

Cu pitacti din 25 Martie 1795 catre epistatuld ArmaieT, ordona scterea

din Bucuresci din casele lord a tuturord tiganilord domnesci, cu OW ale
lord, pe la moii i sate depArtate, i sa nailS voie a se intrce pAnd caul
Dumnecled va face mill a se potoli desviritil i a nu se maT aucli de
nAprasnica MIA, sub pedpsl de a i se da focti pravaliei orT-carui, daca ar
veni pe ascunsii, i se va i pedepsi. cSi dumn-ta, ca until zabitit ce lo escl,
pentru nepurtarea de grija la acesta nizam, ce se oil pentru curatenia in
folosuld de obte alt politieT, voi fi invinovAtitti i nu vel ave nicT o in-
dre p tare. (3)

Pitacd catre epistatulti ArmaieT, din 10 Iunie 1796, a scta Alarl din Bu-
curesci pe toti tiganiT, afara de ceT din curtile boerilord, dupl nizamuld
din anuld trecutd.(4)

Pitacii din 1 Apritie 1795, cdtre Spottarit.

Domnitoruld afla cit ciocliT dela spitaluld de ciumati, in contra niza

mului, umbla prin lume, printre rnenii curatT, via" nptea inteascunsil
pentru beuturl in Bucuresci i pentru alte interese i fapte netrebnice, i
ocasionzA ast-feld intinderea bold, oa nisce vramaT i far de temere
de Dumnecled i de urgia lui. Domnitoruld ordona SpAtaruluT sA le yes-
tOsca printeund zapcid sit inceteze dela acstA urmare, sa nu lipssa
dela spitald i sl se feresca de Omeni curatT, atltd in cea-lalta vreme, catii
si la intrarea i eirea din Bucuresci pentru ridicarea de bolnavl ciumatl.
Zapciil sl se fersca de contactii cu ciocliT, sit evite contactuld cu lumea,

(1) Cod. XXIII, fila 3 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 3 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 31.
(4) Cod. XXIX, fila 198.

www.digibuc.ro
762 V. A. URECHIX

abhtendu-se din drumd, oh de nu, va fi impuscatii. SA se ordone strhja-

rilord dela marginea orasuluT, zapciilord, vAtseilord si mabalagiilord, ch
de yore' ved vre-und cioclu de at spitaluluT umblandu prin BucurescT,
sh-la omOre, si va fi bine moral, ca und vrhsmasd si pricinuitord de
peirea noroduluT. arciumaruld sad carciumresa, care va primi la Hu-
turh vre-und cioclu din spitald, sad altd mahalagid de-ld va primi in
casa luT pentru vre-und interesti, nu va fi maT putind pedepsitd. ZapciiI,
cart nu vord ascula de poruncile SpAtaruluT in asth privirqh, se. se de-
punt() DomnitoruluT, care-T va trimite la ()cue.. Langh acsta poruncimd
Domnia Mea, Mat dumi-tale Vel Sp Mara, cht si dumi-tale Vel AA sh_xen-
duitI zapciT cu amindoue tulumbele, ca in tote dilele sh ude cu ape tote po-
durile Bucurescilord pentru splare si curatenie.(1)

Pitacd din 14 Iu lie 1795, volnicinda pe und cioclu sh caute in judetele

Ilfovd si Vlasca pe Nita logofeteluld, condicaruld DivanuluT, sh-ld bage in
butucT si, ridichndu-ld cu t6t . familia si borfele luT, sh-ld duc dreptd la la-
zaretuld dela Pantelimond, unde sh-ld pue ornduituld epistatd Mti lazare.
tuluT Antonie Polcovniculd la pazh si curtenie. (2)

Biv 2-lea portard Sandulache a scristi luT Vodh, a und spurcatu tigand
cioclu a ingropatti mortiT ciumatl la suprafath, de i-ad mancatu chniT, a
sparta cramele ennenilord de le-a Mad vinuld si a data cu ciomaguld
in capuld unuT diacond ciumatd sh mra maT iute si phn in clitia a si
muritd, si btd fiindd, a vrutii A siluesch pe o femee ciumath, si striganda
femeea pe altd cioclu numaT, a scApatfi din mhnile la
Se cercetza si so face in 27 Iu lie 1795 anafora la VodA, in care (lice
eh faptele aceluT cioclu iT aducd osindh de capti, cleat se invch circum-
stanta atenuanth eh ere. beta, si (And este la mijlocd betia, iar nu este din
cugetd, sad din alt-feld de viclesugd, atuncT pravilele le facd sincatavasis,
clicndii : celd ce va face ucidere la betie, se osindesce la surgunie de 5
anT (cartea 60, titlu 39). In locd de surgunie, care nu s'ad obidnuitd la
aceste fapte, judechtoril dela criminalion propund se. fie trimisti tiganuld
la ocnA, cu acelasT sorocd cum poruncescd pravilele. 1795 Iulie 27. (3)

Duph anaforaua mareluT SpAtarti si a mareluT Vornicd, constatindd la 15

Aprilie 1796 ca. Polcovniculd de ciocli, care s'a fAcutd, nicl o pricepere nu

(1) Cod. XXIX, fila 36.

(2) Cod. XXIX, fila 90 verso.
(3) Cod. XXX, fila 73 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MOREM-1793-1796 763

are in acstA trba a cinclieT, i Inca clice ca nici calg nu are si este si
sacatil, eT propunil sA, Ile inlocuitil de fostulg Polcovnica Ionita. Domni-
torulg, la 18 Aprilie 1796, d5 resolutiunea cA, fiind-ch a vrutg numaT sa in-
sele pe Domnia-Mea de a se imbrAce, cu caftang, arAtandu-se a este vrecl-
nic qi seie trba, i acum dice cA n'are pricepere de slujba acsta i cA
n'are calil si este sacatil, poruncimil ca havaetulg AgieT sA-15 rAspundA pe
anulO intregil si sA dea i coluT pe care l'a scosil tal. 100 ; sA se trimitA
apol si la Snagovil pentru inselAciunea ce a fAcutil i sA se rnduiasca, in
loculil luT too) Ionita, ce a fostil mal inainte, Ma de havaetil. (1)

FOnietea.

Prin anaforaua din 19 Maiil 1794, Metropolitulil Dositeig i Ioan Raleta

aratA DomnitoruluT cA brutariT, cum Odd cA este vremea impotrivA, cA, e
lipsA de plot, cum simtescil cA va fi lipsA de bucate, se ducg in tote pAr-
tile prin trA cu multg maT inainte, de cumpAra provisiuni multe, dar le
Ong ascunse, i cand vine vremea ca din causa lipseT sA se scumpescA
graulg, cumpArA si el ate unil carri dou de ochiT zapciilorti si scumpescg
forte multa palm, sub pretextulii acesta al lipseT, 4icndil cA, if costa chila
de grail cate 30 sag 40, si din acesta causA pAtimesce sArAcimea forte multg.
De aceea, pentru cA din pecate curgenchi seceta, pte de ce merge sA
se scurnpsca bucatele, rOgA pe Domnitoril sA dea porunca luT Vel Aga,
cA aducndil inaintea sa pe totl brutariT, sA-T oblige prin zapise i che-
zAsie unulg cAtre altulg, cum acsta in multe rndurT s'a urmatil, eh nu
vorg urea pretulil panel, i avendu-se In vedere seceta ce se anunta, el sA fie
datorT a umbl sA stringA grail catil de multt, pentru a fi indestulatT, dar
sA nu-lg ascunda ; numitif epitropi aT obstier maT adaogg, cA ail in scire cA
la jud. Ialomita si la alte pArtl costa chila de grail cate tal. 11 multil 12,
chiria pe chilA panA la Bucuresci costa 2 tal., si unulg cheltuiala fort],
in totalii cheltuiala uneT chile de grail ar costa 15 tal., si cu acestil
mijlocg, tota nu pte pAtimi norodulg greutate si scumpete ; apoT totil cu
acestg mijloc, cand negutAtoriT de grail venindg la Bucurescl cu grail
vorg in(5 la ung pretil mare, si vAdendil cA, nu se intrbA multg graulg,
de siguril voril made si eT pretulg; si pentru ca sA nu le remaie cuvintil
atuncT, de aceea sA aibA scire de acum.
IatA i resolutiunea ce o dA Domnitorulil :

(1) Cod. XXXI, scara 6, fila 58.

www.digibuc.ro
764 V. A. URECHIA

Ith Alexandru Constaniinii Moruzi Voevodii i Gpd. zemle Viachiscoe.

uPoruncima Domnia Mea dumi-tale Vel Aga, sa aducT pe top brutariT ins.-
intea durni-tale, ca dupd nizamuld ce este data la Agie BA-T indatoresci
pe top, legandu-T si cu chezaBie unuld pe altuld, ca A grijasca, fies-care
de a ave zaherua cea trebuincisa pe cate 40 de ctile, s nu patimesca
politia vre-o 1ipsa.-1794 Maid 20. (1)
Vel Logoftd.

Pitadi la Vel Aga.

Auld luatil Domnia Mea insciintare cum c brutaril din Bucuresci, dup .
multe viclesugurT Bi vinovapT trecute ale-lord, acum uniT IBT inchidd cup-
trele si fuel si se ascundd, si asa din nelucrarea si imputinarea cupt-
relord, se pricinuesce lips& de panea cea trebuinciOsa a hraneT politieT Bu-
curescilord.... Vora ordona s stringT pe top brutariT la Agie, ca sa le
ardp porunca DomnieT Melo si BA le spuT ca Domnia Mea le-amd facutd atatea
si atatea musaadele spre ajutoruld lord, Bi la tote eT, facndu-se necunos-
celorT, in felue de chipurT si inmiite orT s'ad aflatti vinovap, in catti de
ar ii cautatd domnia a face rsplatirea cea drpta. la vinovapile lord, pu-
rurea ()rad vrednicT de cea mai grea pedps, de care Domnia Mea totil i-a
iertatii i Inca nu li s'ad facutil pedepsa aceea ce cu dreptate Ii se cad*
acum dar a o face si acsta, cu a-BT inchide furnurile (sic) i a fugi i a
se ascunde, cu pricina ca, n'ad zaherea sail ca n'ad sermaia sa cumpere za-
herea, far% a nu arta maT inainte si a da de scire la Agie Bi a patimi und
norodd din pricina lord, nu vomit maT putO suferi.... Vocla ordona AgAT:
atuturora O. le clici s-l deschicyi furnurile i fie-care brutard pe OM 4iva
s aiba a scOte pane de catii mal multe cuptre se va putO, spre indestulare,
iar de 2 cuptOre s fie datord negresitii a scte fie-carele brutarii.... Voda,
trimite in :scire brutarilord fugarT, a a ordonatil Bd. fie cautap in Bucu-
reseT si in OM Ora, si prinslendu-I pe uniT ea aceia, IT vomil trimite la
ocne pe tta vita.... Bi carT acum se va fi aflndil dosiV, a carora cuptre
stad inchise, princlndu-T, de vord da chezasie ca vord fi urrnatori a-BI lu-
cra mestesuguld lord si a scte pe tta qiva pane in 2 cuptOre, sa le lel che-
zasiile lord la Agie, iar earl nu vord fi urmatorl, s Ni-I ardp cu foe anume,
ca sa-T trimiternd pe unil ca aceia la ocna, cu hotarirea ce clicemil all pe-
trece Oa vita lord in osinda..-1794 Augusta 15. (2)
Vel Logofdtd.

(1) Cod. XXVII, scara 9, fila 46.

(2) Cod. XXIII, fila 270.

www.digibuc.ro
 bOMNIA LIJI MORIIZI-1793-1796 765

Cu pitacula din 17 Augusta 1794 catre Aga, ordona sa, se oblige fisi toll
simigiil, ca intr'acst vreme sa deschida i eT 2 furnurT, unde s fad, pane
de vinclare, spre indestularea noroduluT, i s lucreze necontenita.... nefiinda
indestule numai furnurile brutarilora cele sciute. (1)

Pitacii la Vel Aga, din, 21 Augusta 1794.

Voda scutesce de orl-ce vama i de ori-ce alte superarI zaherua co se

va impora, in vedere cu lipsa din Ora.
In acesta sensa scrie i la ispravniciT marginenl, ca s dea porunca
vameiloril de scutire a zahereleT importate i s dea techerele la mana
importatoriloril, ca sa nu-1 apuce nimeni pentru nict o vam, ony alta dare,
nicl vameY, nicT zapcil, nicT nefee, cu vre-una nume de havaeta, ci in
tota chipula s fie diafendipsiV i de catre toll 0, fie ap6ratl de orl-ce1 a
fi in pace, spre a aye fie-care indemnare qi inlesnire a se sili la acst
vreme de lipsh cu sirguiall de a indestula i a ajutora Ora i norodula
la multa trebuinta de hrana ce ati. 1794 Augusta 20. (2)
Pitaca din 16 Septembre 1794, la Metropolitula, Banula Ghica, Banula Ra-
covita, Spatara Vacarescu, Vist. Ioana Raleta, ca mane dupa, pranclil 0, se
adune la nal loci.' i sa faca o chibzuire pentru cererea brutarilora, ca nu le
da maim a vinde dui:A nartula ce aa, i cum va fi cu cale sA artaV
Domniel Mele. (3)

Epistatula Agiel Alex. Gherache arata DomnitoruluT, ca brutariT din Bucu-

resci nu OA la Obora de cumperatil grail si nicT aa parale ca sa cumpere
din .cra. Au nevoie deci de porunci domnesci, ca sA cumpere de pe afara .

de pe unde vora gasi, i sa li se imprumute i banT tal. 11.500, pentru care

yogi da zapise, fiind chezal unula pentru altula ca vora rspunde baniT la
Sf. Gheorghe viitoril impreuna cu dobanda. Brutaril earl cera acsta aunt
urrnatoril: Cara-Mustafa din Scaune, Mihula dela POrta-din jos, lane idem,
Hagi Costea din Scaune, Michaia Gura-strimba dela Sf. Gheorghe Vechia,
Solomona din Bernd', Stefana Baku, Manea Vittafula, *tefanil Vatafula,
Neagula din Gorgani i Vasile Vacarulii.
Domnitorula, cu resolutiunea din 5 Octobre 1794, recomanda afacerea
(1) Cod. XXIII, fila 270 verso.
(2) Cod. XXIII, fila 272.
(3) Cod. XXIII, lila 275 verso.

www.digibuc.ro
766 V. A. limitclid

la boeril nazirT trebel zaherelelora din Bucuresci, le ordonA sl indeplinscA

cererea brutariloril. (1)

Pitacfi la epistatulil Agier, ca grAula ce vine la Thrguld-deafarA, care prin

porunci domnescT se silescii ispravniciT de-Ri pornesca i-ld trimitil inteadinsfi
spre vinlare la brutarT, ca sA aib in vreme de trebuin0 zaharea, sA nu
fie lipsA, merga uniT altiT de-16 cump6rA din Orel i-ld ridicA. Poruncimil
dumi-tale, sA rnduesci zapciT inteadinsil la ciilele de tergti, ca pre nimeni
sA nu ingAduscA a cumpAra grtf, pAnA nu voril cumpra Inti brutariT
suma ce le trebuesce, qi fArA de scirea dumi-tale grail dela tergulil de afarA
sA n'aibA voie nimenT a cumpUra.-1794 Octomvre 7. (2)

Prea Sfintia Ta PArinte Metropolite ahl Ungro-VlachieT, scIut lucru este

de obte cA tote mAnAstirile tUreT acesteia, atatil cele-lalte, 6'16 i Epis-
copiile, nu s'ail Montt' de rAposatil aceia ctitorT numaT pentru podbb., ci
maT virtosti cu un sftrit i cu o socotell spre folos obtieT, ca ajutan-
du-se obtea dela dinsele in vreml trebuincise 0 de lipsA, sl cAtige cu
acstA pomenire sufletsch aceT r6posatT ctitorT, carT s'ad truditil la zidirea
lord i aU cheltuita averea lord, de le-ag inzestrat4 cu moiT i acareturi
pentru una ca acsta i nu era volnicT egumeniT i epitropiT loril maT
inainte vechime (dupA cum Ne-amil pliroforisitil) a vinde veniturile mo-
iilor i acareturiloril la a4iT, ci le cAutail economil mAnAstirilor iniT pe
sma mAnAstiriloril, stringndil veniturile i bucatele lor, i avea fie care
mAnAstire zaherua moiilord sale apururea (inArk), ca sA afle de ajutortt
i la obtea norodulul in vre-o intimplare de lip* iar dela o vreme incce
obicTnuindu-se vinde mAnAstirile veniturile a tote moiiloril sale la
arendaT, unil pdte cA trebuinta cheltuelilor intimplAtre i-au silitfi, alti1
cu pricinuirl i indrepthrl cl nu ag rnenT harnici sail de ajunsa a le ante.,
care acsta la tote cele-lalte mAnAstirT s'ad obicTnuitd, incA i pana la S-ta
Metropolie i EpiscopiT s'ad intinsti, in dlr.' a ajunsti trba i la unil ca-
tachrisis in dou6 chipurT, cea dinti cAlcand5 buna ornduialA a ctitoriloril,
i cea de adoua cA vinclarea o fact' tau la chnenl strclinl, earl aceT strAinT
nu emit& nimicti altu decht numaT folosulii i interesulil cAtiguluT lord
in parte i cu nici unti ajutorti nu se ajutA obtea i locuitoril, ce sunt
lipsitT de hrana vietel, uitandu-se cu ochil la strainii arendafi, earl din munca
mnilorfi loril se indestulzA i nicl o mangaiere nu au de ajutoril la
vreme de nevoie. Decl, sciindti Domnia Mea bunA rivna Sf. Tale, ce aT

(1) Cod. XXVII, scare 17, fila 17 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 282.

www.digibuc.ro
 1OMN1A tAn idourzI-1798-1706 767

cAtre cele bune si de folosti obetiel, iat& poruncimd Domnia Mea, ca maY
inthiii, dup& primirea domnesculul Nostru pitacti, chemanda si pe Sfintia
Sa PArintele Episcopil de Rimnicii, ce se aflA acum aid, acum sA dal nizamula
acesta at&ta la tte mAnAstirile marl i mid, catil si la Episcopil, precum
si insAsl la casa Sfintel MetropoliI, ca fie-care Archiereti, egumentr, epitropti
i purtAtorti de grije, ce are mAnAstire cu mosil, s& fie indatoratti, sub
acst& legAtura, de a nu vinde mal mulai la arendarl tote mosiile ce ad, ce
dup& numrulii mosiilora ce are fiecare, s& oprscl i pe sma mAnAstirel
nevindute, adecA o manAstire ce are 6 mosil, s& oprscl dou, cele mal
bune; mAnAstirea ce are 3 mosil O. oprse& una; Sfinta Metropolie s&
oprsc& 4, cum si Episcopiile a& oprsc& eke 3; sail care din mAnAstirl
este cu maT multe mosil, dup& acst& socotlA, ce dicemil, s& urmeze a
vinde unele dintr'insele si a opri cele-lalte, precurn ornduimti maY sus,
pe sma mAnAstirel; cu care acestii nizamti s& intri Prea Sfintia Ta ci pan& la
cele maY mid schiturl si metce de obste, care mosil sa le caute cu Inca
rnenil mAnAstirescl, s& adune rodurile bucatelord lorii, orT de ce felurime
ar fi, la inAnAstirl in pAstrare, fArA de a cutez& a le risipi cu vindare pe
bani. Pentru care s&-1 indatorezl Prea Sf. Ta pre totY, ca sl-Y dea sma de
&Ate bucate ad strinse fiec-carele pe anti, avndil Sf. Ta purtare de grijA
a sci i a afl& zahereua ce are fies-care manAstire, ca in vremea acsta,
la anulii viitoril, sA fie indatoratii Prea Sf. Ta a face artare la Divanii i
Visteria Domniel Mole, ou catastifti, de cat& sum& de bucate se afl& pAstran-
du-se la flee-care mAnAstire, orl de ce felurime, ori grail, oil porumbil, ori
meitr, ca la vre-o intimplare de lips& (fersa Dumnedeti!) s& se afle za-
herua cea tebuincis& spre ajutorti celorti lipsitl, la hrana vietel her, precum
se cade, a nu pAtimi intru o tr& crectinsa ca acsta. Alti doilea, s& dal
lang& acestea poruncile si invelAturile Prea Sf. Tale la VA.& partea bisericescA
de obste, athtti la mAnAstirile marl si mid, catti si la OM cta preotsc&
9
s i diaconscA, ci inteadinsti sA trimetl ale unti epistatti la judete, ca s&
indemne pre totl spre a face semnAturl cu indestulare de grki ci catii se
va put maY multd ci de prisostr, nu numal acum mal virtosti intr'acst&
trnnA, cad Dumnedeti a fa.cutti mil& cu indestulare de ploY pamintulul ci
ail OM inlesnirea, ci ci de primAvar& s& pue cu indestulare semnAturile
bucatelord ce sunt de primAvarl, grill, orzii, meiii, porumbii, lepAandil
flee-care lenea si silindu-se cu osirdie la luerarea pamintulul, care este bi-
nele ci indestularea obetiel, avOndil tare nAdeide la milostivu Dumnedefi,
carele iubesce pre norodulti sii, cA va intrce lipsa lord la o indestulare
si mangAiere deshirsita a anuluY viitorti. Care acestea eke poruncimii maT
jos, macar cA suntemd bine nAajduitl la bun& rivna Sf. Tale, care scimil
ca o al spre cele bune ci de folosti obstiel, c& le veY urna, roi nu suntemd

www.digibuc.ro
768 V. A. trilECIIII

la vre-o indoiala ca veT amelisi, dar cu OW aceste sa nil Pr. Sf. Ta, ca
le cerema Domnia Mea negresita a le pune in fapta si a le urmb, cu si-
linta., pentru ca la vreme cand se vora cere, de voma ved vre-una cusura
din cAte poruncima, sa sciT ca veT aye Pr. Sf. Ta a respunde.-1894 Oc-
tom vre 10. (1)

CeT 2 boerT epistatT asupra zaherelel de adunata la BucurescI (2) raportzA

luT Vocla in 13 Octobre 1794, ca negucitoriT cumpanistT si a doua rit aa
r6spunsa ca nu potil sa dea nicT un ajutora la cumpararea de grail, iar
eel carT art maT putC sa faca vre-una ajutora, qisera ca uniT dinteinsil
stint capanlAT si gelepT, carT aceia lipsescil pe afara, altiT iar call se afla
aicea, at datoril pe la un il al tiT si nu pota sascta nimica, neavnda alisverist.
Domnitorult, in 22 Octobre 1794, pune resolutiune: Dinteacsta anafora
inteleg6nda Domnia Mea cum ca negutitoriT cumpanistT nu at de sinesT
proerisis a face ajutorula, ce se cade la acsta intimplare de mare tre-
buinta a politieT Bucurescilort, in care se hranesca si isT Lea alisverisula
si indestularea lora, poruncima dar ca inaintea P.. Sf. Sale PArintele Me-
tropolita si a dumn-vstre ornduitilora 3 boerT epistatT aduanda pe cum-
panistT, sa le aratatT, ca datoria lora este a da negresita suma aceea ce at
fagaduitt, adeca mia de chile, din care Domnia Mea IT usureza pe jurna.
tate, adeca 600 chile. DecT cu hotarire poruncima, ca ori grit in natura sa
dea 600 chile, sat sa se cislusca intre dInsiT a da banT cu analoghie, dupa
cum si insine Domnia Mea si manastirile si totT boeril ail ajutatil la acsta
intimplare de mare trebuinta, si far de a li se primi alta cuvinta de pri-
cinuire, sa fie silict far de voie a-I implini sill vora lu baniI cu dobAnda
in urma, earl haul si analoghia ce vetT face dumn-vstre sa apuce dumn6-
hii epistatula camarasieT sa-T implinsca si sa-T dea prin scirea dumn-vstre
la orenduitiT negutitorT, dela earl sit iea adeverinca. (3)

Pitacii, carte deschisci la ispravnicii de judefr, din 25 Oct. 1794.

Voda s'a insciintatil ca locuitoriT patimesca din causa arenclatorilort mo-

rilora la rndula macinisuluT de porumba si meia, in felurT de mijl6ce
silindu-I a da eke 4 si 6 oca de villa pan& a le da remit de macinata,
(1) Cod XXIII fila 282.
(2) Vecri In vol. nostru V (pag. 459} rnduirea de A. lloruzi a unei comisiuni, care sit
importeze grAne de peste hotare Si s5. Ingt1jdsc5. ca O. fie aprovisionatl ast-fela Bucurescii.
(3) Cod. XXVII, scara 17, fila 36.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 769

din care pricina zabovesca locuitoril si-sT perda vremea dimpreuna cu do-
bitcele lora i ltandu-le oiernul (rmg) peste obiceiula drepta i alte nc-
cazurl facndu-le, earl aceste nefiiinda suferite la auclula Domniel Melo
a patimi locuitoriT pentru a-sT face arendaril interesurile lora, mal virtosti
inteacest vreme de lipsa, amti poruncita Domnia Mea dumn-lorti boerilora
velitT, ca pentru o trba de obste, sit cerceteze obiceiula cela drepta pentru
tote, sa ni le arete in scristi, i dumn-lorti ne-ati facuta anafora dela 24 ale
acestel luni, care anafora, chibzuindu-o Domnia Mea i gasindu-o cu cale
i dupa obiceiula cell"' drepta, am primitu-o Domnia Mea i iata de obste
poruncima, ca tuturora arendasilora i morarilorti dela tote morile de obste
A, le datl nizamula ce poruncima maT jos, indatorindu-T i supuindu-T ca
far de voia lor sa urmeze negresita intru tote precum poruncima, arida
locuitorilora de scire, ca sa scie i el.
Nizamult este acesta, adeca:
Diana sa nu iea maY multa cleat din 10 oca una, dupit vechiula obi-
ceia, ce ni-la arata i clumn-lora velitil boerl ca este vechia; care oierna
sa-la iea in natura (sic), adeca malaia, iar nu plata bani pentru oiema.
acela malaiti care se va stringe la oiema sa fie indatoratT arendasil a vinde
la locuitorT ocaua po parale 3, atAta cela de porumba cfita i cela de meia,
iar sa nu-la viuiit cu preta maY mare. *i pentru ca sa nu fad. arendaril
moraril viclenil, sa ascuncla adeca bucatele i sa le vincla la matrapazT
cu maT mare preta, satele ce veal fi imprejurase pe Mug& acea mont sa
aiba a orndui inteadinsu eke una oma, carele sit stea napristana la mOra
acolo, ca sa vacla cfita oierna se aduna, i totti acela oiema sa fie datora
all vinde pe la locuitorii acestora sate cu pretula ce se arata maT sus, la-
stuidu-se arendarulul i rnorarulul numal pe cat" se va socoti ca este de
ajunsa pentru trebuinta hranel easel lora.
Asisderea i pentru sila ce fact' locuitorilora de a le da ocale de vinti
pentru a-1 da rnda la macinatii, poruncima cu totula sa se ridice nedrep-
tatea, de care sa facetl zapta tuturora arendarilora i morarilorti, spre a
nu sili maT multa pe locuitorl a le da ocale de vinti pentru rndulti ma-
cinatulul, Para de numal care dinteacestia ce vine la macinatil, din sinesT,
fara niel una felt de silt, va voi sa cumpere vial dela carciuma morel
spre a sa trebuinta, sa fie sloboda, iar silit.t sit nu fie nicl decum. De
care pentru tote acestca sa fil dumn-vstre ispravnicilora indatorati a
priveghi si a cercet pururea, si pre earl din arendarl sat morarl 11 vetT
dovedi ca at urmata impotriva, oni ascunclnda din oiemulti ce se va stringe
pentru a-ld vinde la matrapazi cu maT mare prett, orl ca at luata dela
locuitorT mal multit preta deca cate 3 parale pe oca, sat ca at snail pe
vre-una locuitora de a cumpera dela carciuma morel ocale de villa pentru
Andele A. R. Thin. XV. Itemoriik Ser.4. Istorice. 49

www.digibuc.ro
//6 li. A. tTRECHII

a-I da rndil la mrA fii dinteacstA pricing l'ail zAbovita, sail la oiemil
a luata mai multi' dead poruncima, pe unula ca acela s5. avetl a-la pe-
depsi cu bAtaie acolo in fata loculuT, in vederea tuturorA locuitorilora, ca
sA iea pildA i altil; pentru cA de voma aucli cA impotrivA s'ail urmata din
ate legAmil i poruncima i dumn-vstre atl trecutil cu vederea, sA scitT
a ye vetT pedepsi.-1794 Octomvre 25. (1)

Pitacil din 26 Octobre 1794 chtre epistatula AgieT, ca O. impartA la bru-

tarT graula depusi in o magasie, fiind-c5, e bAnuialA cA se stricA, i sA im-
plinscA banil dela brutarT pe graula data, dup pretula cumperatureT.
Graula acesta se stringe de nisce neguttorT ad-hoc, renduitT primitorT
zahereleI de trebuinta politiel. (2)

In 15 Octobre 1794, Domnitorula aerie luT SpAtara i lui Aga sA oblige

pe negutAtoriT cumpanitT a rspunde 500 chile grail pentru hrana i tre-
buinta politieT Bucuresciloril, dupA anaforaua ce este buiurdisitA de Domnia
Mea, la ajutorulil care de obte s'ati WIWI. Si i se vora cere deocam-
data cu strinsrc, ca negreita i fArA de nicl o prelungire sA dea 150 chile
din clisa sumA, pe carl sA MIA dumn-luT epistatulil AgieT a le imparti pe
la brutarT spre a le lucra la trebuinta politiel, i baniT IT veT implini dumn-
ta epistatule ala AgieT dupa nizamula ce este data. (3)

Pitaca la Banula Dumitracu Racovita qi la epistatula AgieT, sA adune

pe cumpanitI, sa le arke porunca di aa obligatiunea A dea 500 chile grail
pentru hrana Bucuresciloril i s i implinsca dela ei 150 chile acum i
sA se impartA pe la brutarT, i baniT iT veT implini dumn-ta epistatule ala
AgieT dupA nizamula ce este datil.-1794 Dechemvre 15. (4)
Domnitorula, la 7 Ianuarie 1795, ordon4 Vel BanuluT Dumitracu RacovitA
i epistatulul Agiei sA cheme pe negutitoriT, ce epistasesca la primirea
zahereleT de trebuinta obtieT politieT 13ucuresciloril, dela earl sa ceretT
BA arke catA suma de grail ail acum gata string. i adusA in magasiile
Bucurescilora i cat& alta Emma ail toemitil i ail arvunitA da a le veni?
miivierea i din banil ceT rnduitl, catT ail primitil ? ce ail acum gata in
manl ? i catT banT mal sunt de implinita? Si langli acsta, flind-ca auclimil
Domnia Mea, cum cA din zaherua ce s'afi strinsa se cheltuesce qi se di%

(1) Cod. XXIII, fila 290.

(2) Cod. XXIII, fila 288.
(3) Cod. XXIX, fila 2 verso.
(4) Cod. XXIX, fila 2 verso.

www.digibuc.ro
 bOMNIA LIII MORITZI-1703-1/96 /71

incce i incolo, facndti hart' in parte, Domnitorula ordona a nu maT se

risipi zaherua far de porunca in scrisa a luT. (1)

Pentru aprovisionarea Bucurescilora en graS, eraa obligate Episcopiile

si manastirile s. dea fie-care &Ate o suma hotarita de ban!, ajutorulti ce a
fagaduita partea bisericsca a face la cumpUratula zahereleT de trebuinta po-
litieT Bucurescilora. Domnitorula rnduesce pe vatafula de Visterie i altiT,
dndu-le volnicia ca dimpreuna cu rSnduitula MetropolituluT s mrga la
EpiscopiT i manstirI s implinsca banil ce maT datoresca, i anume:
5350 talerT dela Episcopia de Rimnica, 1000 dela manstirea Sarindara,
1000 dela manastirea Coltea, 750 dela manstirea S-tuluT Ioana, 500 dela
manastirea Archimandritula, 100 dela manastirea Spira, 250 dela manasti-
rea GreciT, 500 dela manastirea Dmna-Balaa, 100 S-tulii Spiridona-VechiU,
250 dela manastirea TotT SfintiT, 150 CodreniT, 750 Mislea, 500 Sinaia,
200 Poiana, 150 irerporti, 100 Brabula, 500 Nucetulti, 500 Cmpulunga,
200 Vieroula, 150 Ranchciovula, 250 Valea, 500 Glavaciocula, 200 Comana,
1500 Slobo4ia, 2250 Episcopia Buaului.(2)

In 9 Ianuarie 1795, Domnitorula provca pe Metropolita s implinsca

dela manstirT baniT hotaritl pentru aprovisionarea Bucurescilora i sh-T
faca teslima la rnduitiT epistatT, de unde sa primescI Prea Sfintia Ta
techerea de teslimata.(3)

Pitaca de volnicie zapciuluT sptaresca, din 15 Ianuarie 1795, sa ridice

dela Agie pe Nitu Logofetelula, ce aS fosta rnduita la zaherkia politieT,
s-la duca surghiuna la Snagovil.(4)

Pitacii la Banulit Ghica gi la Vist. Vdcdrescu, din 2 Aprilie 1795, contra-

semnata de Vel Logoptu.

Fiind-ca voirna Domnia Mea, ca chtT s'aa ornduita dupa porunca Dom-
niei Mele cu protimie a ajuth la lipsa ce aveh politia I3ucurescilora de
hrana cea trebuincis a mncareT i ail data impreuna cu NoT banT pentru
cumpSratula zaherelel la ornduita magasie, nu numaT sh nu pagubesca de
capetele lora, ci inch sa-1 iea dupa Pagaduiala tot dobinda deplina, pentrii

(1) Cod. XXIX, fila 8.

(2) Cod. XXIX, fila 8 10 9.
(3) Cod. XXIX, fila 10.
(4) Cod. XXIX, Ha 11.

www.digibuc.ro
772 V. A. IIRECHIX

ca sA se indemne si la alte intimplarT, fersca Dumnedeil, de trebuinta ob-

stieT a fi osirduitorl pentru patria acsta, intru care traescil si se indestu-
lz fies-care cu osebite privileghiurl ce nu le are alte Oil Dom-
nitoruld voesce ca si tota castigulil magasieT, dupl socotla dela zaherua
strAinA cumprat de negutatorT pentru magasie, sh se intrebuinteze in
scopil publica (scadAndu-se maT intaia capetele, cheltuiala si dobanda ne-
gutitoriloril). Domnitorulil destina acela castiga la zidirea de lazareturT si
donza pentru acsta si dobanda banilorii, ce a datd si elil la cump6rarea
de zaherele (1). A. Moruzi insArcinza pe Vacarescu si pe Banulii Ghiea
sA incheie socotla negutitorilora magasinerT, sA v6 adunatT la un locil,
uncle chemanda per epistatiT dela magasiT si venindil si dumn-lul naziruhl
Agiel, sa vedetl ma! intaid suma zahereleT alIt este in magasie acum, din
care numal 500 chile grail A se oprsea la magasie, ca s se afle pentru
intimplare de trebuinta, iar cealaltA OM A se tac prin naziruhl Agiel
teslima brutariloril si totu acum de odata sa cautatT dumn-vOstre socotla
magasieT de top baniT ce ail primitil dela domnie, dela eparchiile Archierei-
lora, dela manastirT, dela dumn-lora boeril si negutatoriT; sA vedeV apoT
cumprAtrea si chbltuelile magasieT si pretulil cu care s'ail data dela magasiT
zaherua brutariloril, din care sa, se so* capetele cu carT au ajutat si ail
pusa fies-care la cumpratuld aceT zaherele, precum si dobanda lorti deplinti,
earl banT sl se si dea acum cu dobanda lora, atata al manastirilora prin
Sf. Sa PAr. Metropolituhi, de unde sA-sT iea fies-care dreptulil s6.6 cu do-
banda loril, cata si dumn-loril boeriloril si negutAtorilora asernenca, afarA
numaT din dobanda banilora domnesci, earl dup cum rural disa maT sus
iT orncluima sA se cheltuesca la zidirea spitaluriloril. Totu pentru acestil
scopil hotar6sce Domnitorula si castigula magasieT din zaherua cump-
rata. in strainAtate, si call se vora proerisi din Sf. Lora ArchiercT, din egu-
incniT manAstirilora, din dumn-loril boeriT si negutatoriT a da si a ajulli
la facerea acestorg zidirT, ca la unil lucru de obste sufletescu si trebuin-
ciosil, vora da de sinesT aceea ce se vora indura, far de a fi siliO din
porunca si far de' a li se opri cu pricina acsta baniT cc ail a lua cu do-
banda lora dimpreunA (2).

(1) Acdsta scapA pe A. Moruzi de acusarea ce i s'a adusil de ciltre unii din istoricii
nostri si. mai de curind de cAtre d-lil A. Xenopol, cA udin nenorocirile Orel' storceh
ban!, negutAtorinda grAne si porumbula si precupetindu-lep. Din documentuld de sus se
vede din contrA, cA A. Moruzi a renuntata la ori-ce dobAndA pentru sumele ce a impru-
mulatil coinisiunei Insiircinate cu cump6rarea de zaherele. .
(2) Cum r6mAne dupA vorbele aceste ale DomniloruluI acusarea ce-I aduce d-la Xeno-
pol, cA a speculatil nenorocirea Orel' si mai alesti cA adupA aceea Moruzi a ma! brnpusti
una Iniprurnutil siliti1 milnAstirilorap?

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lei mm=1-1793-1796 773

Piked catre ispravnicil din Mehedin(i, din 16 Apri lie 1795.

DupA insciintarea ce a fAcuta ispravnicii de MehedintY, cum cA uniT din

cei rag nArAvict ad inceputa a umbla cu arme nOptea, spArgenda pivnitele
sl caute mAlaia i fAink i ail i omorita 2 OmenT, din earl pe unula dintfaceia
l'aa prinsa, iar pentru ceT-laltT ad ornduita s I princlA, cum. i pentru arme,
an poruncita zapciului sA stringA tote armele, ca nici und locuitoril sA nu
porte arme, s'ai fcut poruncA ispravniciloril ; ctii pentru ceT-lalV, bine
an urmata dumn lora de ail ornduita sA-T princIA, iar pentru arme trebui
sA insciinteze, iar sA nu Lel urmare de sineC cum i pentru hotula celti
prinsa, sA la trimica la dumn-luT Caimacamula, sA cerceteze vina, i dove-
dindu-se cu adevrata vinovatil, s6.-1a spa'mzure acolo in vilgula tuturortl. (1)

Pitacil cdtre Vel Fist., din 25 Maiii 1795.

SA cOrA socotelile dela Medelnicerula Chiriaca Arbuta dela magasil, cu

catastiha anume de toV banil c'ata i de uncle ail primita, chta i la cine
ati data ? Pentru daturile banilora manAstirescI, se cere ca BA arete i te--
cherele sad cArcile Archiereilord i ale egumenilora, iscMite ci pecetluite
dela magasil. (2)

Asupra soul anaforale scrisd grecesce a Metropolitului Dosileia.

Domnitorula hotArsce, in 5 Augusta 1795, cA de vreme ce sf. Metro-

polie, ca o maicA tuturora, ajutA i pe alti lipsitT la intimplare de trebuintA
dupA cum Ne i pliroforisesel, primima anatoraua Prea Sfintiel Tale, i
dela CAT vora ave zaherea, amt.' voie ca s leT, numaT estimpa, acea ate
1 banit5, gear% i 1/2 banitA orza, grijindti insA Prea Sfintia Ta, ca pe lngA
acsta sA nu se fax& de cAtre zapcil alte urmArT. 1795 Augusta 5. (3)
Vel Logofata.

(1) Cod. XXIX, fila 42.

(2) Cod. XXIX, fila 67 verso.
(3) Cod. XXVIII, scara 7, fila 13 verso.

www.digibuc.ro
774 V. A. UREMIA

Peddpsa unul (4ranii, care a cacerdisitii zaherea.

Pitacil la Hatmanuld N. Hangerliu, Caimacamuld Craiovel, s trimit la

Ocne le Marl din Vilcea pe unti Radu Turcea din satuld Ostrovenl, carele
a cutezatd a cacerdisi in alte partl zaharema, ce era ornduita a se duce
la Craiova, pricinuindu mare lips& la hrana locuitorilorti de obste. 1794
Augustii 19. (1)

Cu pitacii domnescd din 13 Augusta 1794, contra-semnatd de Vel Logo-

fdtd, se ordona, epistatulul Ocnelord, ca pentru trba zaherelel de hrana
obsteT Bucurescilord, dupd schepsia ce ecal facutti, sh dea si dela Ocne taled
25.000. Voda ordona ca insusT intaid tuturord sa fad incepere de a stand
a da dinteacsta, suma, de banl si in putine rndurl sa-I numerl toy, Mra
de zabava, la boeril insarcinatl cu zaherua. (2)

Pitacii din 28 Septembre 1795, cdtre Vel Spdtarii.

Fiind-ca. politia Bucurescilord are trebuinta, de zaherea a cumpara dela

trgil i fiind-ca brsla sptarsca din Ilfovii audimii cum ca, are zaherea,
ca uniT ce sunt locuitorl la campa i iniI ati hrana plugurilord, carora
find-eit nu li se pricinuesce nicl o paguba cu a aduce zaherea de vin-
dare la WO, ci Inca folosd i castiga, vindndu cu rizapazard, poruncimu
dumi-tale, ca sa rnduescl und zapcid asupra-le, de a-I porni cu zaherea
de vindare la tore', i sa le si sera, ca sit indemne pururea sa vie cu za-
herea la Terguld-de-afara, din destuld, pentru al! face si el folosu si a fi
si politia indestulata. (3)

Pavele.

Anaforaua pentru Podinaril din sad Dimbovifa, a fi apera0 de podvade

fi angarii.
Io Alexandra Constantinic Mortal Voevodti. Dupa anaforaua Prea Sfintiel
Sale Parintelul Metropolitd si a dumn-lord nazirilord Epitropi, prin care
(1) Cod. XXIII, fila 268 verso.
(2) Cod. XXIV, fila 114 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 114 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIJI MORUZI-1793-1796 775

Ne dad pliroforie, cA prin apdrarea de podvade i angaril acestord treY sate,

ce sunt date la Epitropie pentru facerea podvadelord, se ajutA si se scade
Epitropia cu cheltuiala aceea ce se pricinuesce la luerulti podurilord, porun-
cimd Domnia Mea dumn-lui Vel Vist. sA faci poruneile DomnieT Me le.
1793 Aprilie 1.

Prea Ineigate Ddmne,

Insciinm Mriel Sale ea' Epitropia are trei sate, anume Bleiil, Slo-
boclia din sud Dimbovita i Netezesti ot and Ilfov, tocmite prin zapise
sa. fac si sA aducA, podina ce este trebuincisA peste and pentru mereme .
tuld podurilord celord mail de aicl din orasuld Bucuresci, i Epitropia le
pltesce la Visterie numaT dreptd dAjdiile lord ce esd peste and, iar de cele-
lalte podvecli si de ori-ce angariT erail apdratI cu totulti, ci fiind-cA acum Ii
sa implinitti anuld tocmelei i BA se aseze iar1, i mal virtosd cA acum
avernd E;;i mare trebuintA de ajutorulii lord cu facerea podurilorti acestorti
nou6, cu a ne da rneni din destulare, cu care si cu boi, carandd pe
tt sptdmna, de a cAr podina i ursil de pe unde aunt risipite pe aIA-
turea podultg, i sA le tragA pe podd de-asupra ursilord, unde le intocmescd
si le asezA podaril, precum i pAmintd de prin santurT i alte boclucurY
de pe podd sA le scocA cu carele lord si sA duel uncle le void ardta, cum
fi podina cea veche sA o care la ornduitele locurT, i sA le stringl fiindd
risipite, i alte asemenea ajutorurI, earl face trebuintA sA le dea peste tota
anuld la Epitropie, pentru care ne rugAmd MArieT Tale sA te milostivesci
asupra as-tie ce a trebuin t6. de umbletele pe podd, ca sA fie ajutorate gi
apdrate acestea trei sate de tote podveclile i angariile, ca s ptA i Epi-
tropia a aye aceste de mai sus artate ajutorari pentru folosuld podu-
rilord si a umbletelord noroduluT, cA de a le face tote cu banY se duce
cheltuiall forte mare, de nu se ajunge nici iratuld ce este in partea po-
durilorti; de care sA avemd luminatuld r6spunsuld Maria Tale pentru acstA
cerere a Epitropiel, ca sA soim i noi ce rspunsd sA le dAmil sAtenilord
podinari, sad ce asezAmintd sA facemd cu diniT, i de va fi mila MArieT
Tale a da numaY dAjdiile ce va esi pe and si de angaril sA se apere, sl
bine-voesci MAria Ta a li se face si porunci domnesci cAtre dumn-lord
ispravniciY, sA nu se supere mat multd; si cum va fi mila MArieT Tale.--
1793 Martie 31. (1)
Filaretii alA Ungro-Vlachief, Dumitrache Band ScarlatA Dvornicd.

(1) Cod. XXIV, fila 65.

www.digibuc.ro
776 V. L. IIRECHIA

Liude 20 ot satula Postavarit sud Dimbovica cu Medelnicerul4 ?lefanii

Vilara, i cu Gheorghe Vel Vist., pentru unit podO.

Ith Alexandru Constantin Moruzi Voevodic. DupA anaforaua judecateT

DepartamentuluT, intarirnili ornduimil Domnia Mea pe Vatafula za Pa-
harnicel, ca s apuce pe lies-care boerii mahalagia a face implinire, iar
care va Vice ca are impotriva a rspunde, s6.-la infatosatI loll la acesta
Departamentil, ca s se cerceteze. 1793 Aprilie 15.

Prea In4ltate Ddmne,

Din luminata porunca InaltimeT tale, prin zapcilIculS d-luT Vatavil de

Paharnicie, s'ail infatosatil la Jud. 20 de liude, totS satula PostavariT (sud.
Dimbovita), cu jalba ce ail data Mariel Tale pentru d-luT Medeln. Stefanii
Vilara, i pentru Gheorghe 2-lea Vist., arStndri ca dupa facerea unuT po-
disorq, ce l'aa facutd pe lnga portile d-lora, si dupa legatura ce prin zapisS
aa avutii, ail s iea tal. 150, si in multe rndurT cerndu-le, nu vora s le
plates* amil cerutu zapisuhl de simfonie ce aS avutd, carele-la *thing
scrisil dela lett' 1792 Iulie, iscalitii de unri Marina Almagnu cu tovarasiT
luT, in care scrie cA s'aa tocmitil cu d-IuT Medeln. :itefand i cu ceT-lalti
hoed mahalagiT ca sa, laca podulti pe ulita d-lora, ce se incepe dela
coltuld easel d-luT Vel Vorniculil Moruzi si merge la Colta, insa stinjenu
po tal. 5 si jumatate, cu podinele cu ur0 i facututh luT, luanda inainte
tal. 60; amil intrebatil pe d-luT Medelnicerula Stefan(' i pe Vist. Gheorgho
ce rspundil? i arStar ea podula s'ari facutil, i socotindil pe stinjenT
38 si jumiState, ii s'ail facutil s iea tal. 212, din care le-ail data tal. 90, insa
Medel. Stefanti 30 si Vist. Gheorghe tal. 60, maT rmnS sa se maT dea tal.
122, carT i acestI 4ioti c sunt datorT a-T r6spunde, i pusera sorocil 'Ana
la . sa-1 dea, fait numaT aretara, ea pe child s'a tocmita acestri poda,
aS fosta cu Visa tuturora celora-laltT boerT mahalagiT imprejurast ca cu
totiT s rUspunda acestI banl, fies-care ce-ld va ajunge tota analogon sti dea,
fiindca totT aS trebuinta de a trece pe acesta poda, si acum nimenea nu
vora sa dea nimica; maT artara i acsta, cit i Maria Sa Michaiil-Voda
Sutula li s'aii fagaduitil ca li se vorri da si dela Cutia de milosteniT tal. 200,
ca sit se ispravsca i acela-laltU podS, ce maT rmetne a se face, dela
prta MedelniceruluT *tefanl ptina la podulil dela prta ColteT, si intim-

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin mosozi-1793-1796 777

plAndu li-se metatesis, nu li s'ail datil; decT din cercetarea acsta se alege, cA
d-luI Medeln. Stefand i Vistieruld Gheorghe puindu-1 sopped pAn A. la
sa platsca tal. 122, cusuruld dup6, zapisuld ce este, sit fie lu-
minatA porunca InatimeT Tale cu mumbgirti la boeriT mahalagiT, ce se nu-
mescd maT jos, ca dupa cisla ce arata d-lord ca-I ajunge, sit implingca
fig-care partea la mumbgird, sad de vord ave ceva a rspunde, eine se
va impotrivi, sa-T aducl la judecata ; parerea nstrA inteacestil chipti este,
iar hotarirea cea des6vir*ita rmne a se face de cAtre InalVrnea Ta.
1793 Aprilie 8. (1)

Boerli mahalagil.
TAL.

40 Ianache FAlcoianuld.
40 Smaranda CArculsa.
21 D-luT Medeln. Stefand Vilara, afar& din tal. 30, ce ad data mat
inainte, dupa cum mat sus se arata.
21 2-lea Vist. Gheorghe, afar& din tal. 60, ce ad data intAid arvuna.

Al doilea anafora pentru aperarea satelora es sung podinart.

Ith Alexandra Constantin Moruzi Voevoda. Pentru acestea treT sate

podinarl, dupA obiceid, anaforaua Prea SElintieT Sale PArinteluT Metropolitd i
a dumn-lord nazirilord epitropi, este datA porunca DomnieT Mele dela
Aprilie inthid a acestul and, ca de alte podvade i angariT sA fie apraV peste
bana dAjdieT, in vreme ce Ne-ad data pliroforie dumnlord naziril ca apA-
raV fiindd de allele, se ajuta i se scade Epitropia la cheltuiala aceea ce este
trebuincis5, la facerea podurilord, care este trebuinta i folosuld de obte;
deci poruncimd Domnia Mea dumn-vstre ispravnicilord aT numitelord
jude%e, ca impotriva aceT poruncT sA nu fie sup6raff, poste baniT dAjdieT lord,
cu altele, qi de li s'ail luatil cevaT peste acea porunck sA li se intrcA,
1 i O. fie nesupAraV de alte orenduell.-1793 Maid 5.

Prea Indl(ate Dthnne,

InsciintAmd MArieT Tale pentru treT sate podinarT, ce stint ale EpitropieT,
date ajutoril pentru facerea i meremeturile podurilord cele marl domnesci

(1) Cod, XXIV, lila 94.

www.digibuc.ro
778 V. A. IIRECHIA

de aid din oraplA Bucurescilord, care este tolost alti tuturorg de ob0e, Ins&
BMeniT i SlobOia din sud Dimbovita i Netezetil ot sud Ilfovti, a ca-
rora dajdiT drepte ce esti dela Visterie pe anii le platesce Epitropia, lax&
de cele-lalte tote angariT Ed fie apOrate, dupa cum cuprindeafi cArtile dom-
nesel f;li a MAO Tale luminatA porunck ca sa OM i Epitropia a-0 in-
lesni trebile facerd podurilorti i a birui plata dajdiiloril ; iarA acum ve-
demti, luminate D6mne, ca afar& din dajdiile drepte se incarcA a plMi i
altele, dupa cum au i plAtitil Epitropia baniT podineT din Podu MogoOeT,
s'ati pusti sa dea i pentru cal de menzilii, i acum i la zaherOua de grail.
Luminate DOmne, ne rugarn MarieT Tale, ca sA te milostivesci asupra cutieT,
fiind-cA inteacOsta data este fOrte ingreunatA cu cheltuelile facereT podu-
rilorti i cu alte trebuinte, ca sA fie aceste treT sate aperate de tote celea-
lalte orOnduelT, cate sunt peste dAjdiile celea drepte, cum zaherele, caT i
alto asemenea, mAcar numaT inteacesta urmatorti anti, pAna vomit vedO
podurile isprAvite, i. atunci voril rman cu totubi dajnid, Iiind-cA nicT
Epitropia nu-T maT dA milna a le mal OA i a le maT respunde dAjdiile
lorA; i cum duhulii sfintil va lumina prea inaltti cugetulii MArieT Tale.
1793 Maiti 5. (1)
Filaretti alti Ungro-Vlachiel, Dumitrache Bawl, Scarlattl Vornicti.

16 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodii. Cinstitti i credinciosu

boerule alA DomnieT Mole Constandine Filipescule biv Vel Vist., epista-
tube alti Agiel, fiind-cA pe ul4a TerguluT-d'afara este podulti la prOsta stare,
poruncimA Domnia Mea sA ne areIT obiceiulti, cum i cu ce ornduialA se
facea podti pe ulita acOsta i de nu sunt pravalimiT datorT a drege i a face
podulil ulite1orti?-1793 Maiti 5. (2)

Anaforaua epitropilorti, pentru a se face cisla pe pddurl de podinele ce

sunt trebuincidse a tdiet podinarii pentru podurile Bucurescilorti.

Prea Inditate Ddmne,

InsciintAmd MArieT Tale, pentru cA Epitropia are clout) sate, anume BA-
leniT i Slobor,lia din sud Dimbovita, tocmitl podinarl de a tale. i a aduce
podinele, ce stint tocmitT cu Epitropia pe acestO urmatoril ana, de mere-
meturile podurilorti i ghizduiturile anturilorfi, BA care pe tog anit che-

(1) Cod. XXIV, fila 192.

(2) Cod. XXIII, fila 50 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 779

restua ce Bunt legatT cu Epitropia a face prin pAdurT strAine dupl Im-
prejurul lora, cu analogia ce le-o face boeril epitropT aY judetuluT, cu po-
runca gospodfi, fiind-cA romnil aceStia moBiT i padurl n'at i el Bunt
indatoratT sA plAtscA stAphilord de mosie po parale dout de copacit,
acum venirl de ne jAlui cum a ispravnicil moBiflort nici cum nu-T ingA-
duescil a tAie. Bi a face podinele prin pAdurT, i aBa, eT neavndd nicT o
putere, stA lucruld zAticnindu-se. BoeriT ispravnicT dup obiceiult de maT
inainte, fArA de luminatA porunca Marie! Tale, nu indrAsnescil a face cisla
acsta; ne rugAmil Marie! Tale, ca sa bine-voesci a se da luminatA porunca
Marie! Tale la acstA anafora cAtre dumnlort ispravniciT judetuluY, ca s
fach cislA dupA starea fie-cAruia ce sunt prin prejurula podinarilort, dan-
du-le Bi mana de ajutort spre a put tit podina ce Bunt legatT cu Epi-
tropia, care maT jos se insmnA, i cisla ce o va face dumn&lort ispravnica
pe fie-care padure, sA o arate i i stapanilord moBiilort carT vort fi BecletorT
pe afarh, sat ispravnicilort ce-T vort aye orenduitT, ca sA le fie sciutt, spre
a nu-T ingadui BA facA mastrafurT, -Mina i darimndd copacT maT multI
peste ornduiala lort pentru alte negoturY Bi interese ale lora, i pentru
trebuintele alifferiBuluT lort, sunt datorT sA mrga Bit se aBeze cu stapAniT
moBiilort, orT pe dijmA sat pe plata. Tart hotartrea desevirBita rtmne a
se face de MAria Ta.-1793 Mani 13.
Podine: 1567, satuld BAlenT; 525, satuld Sloboclia.
Scarlatt Vornicult.
lib Alexandra Constantin Moruzi Voevodii. Poruncimil Domnia Mea
dumne-vstre ispravnicilort judetuluT, pentru aceste 2092 podinT, ce sunt
datorT podinariT din satula BalenT i S1obo4ia a le aduce, sit avetT a face
analoghie pe tote pAdurile de prin prejurt, pazindfi dreptatea a nu diafen-
dipsi unele, anal greutatea numaT asupra altora, i sa orOnduiti in scrist
la fie-care padure suma podinelort ce vet! analoghisi, care suma de analoghie
ce veIT face, BA o arttati i stapanilora de mosie i podinarilorfi, ca sA le
fie cunoscutA, Bi la ispravniciT moBiilort; poruncimt Domnia Mea stracnict
vout podinarilort, sA nu ye cutezatT a stria maT multT copacT, i dumn-
vstre ispravnicilort sa grijiV a se pAzi acsta ornduiala.-1793 Mait 15.
Vel Logoftt.

Prea Ind kale Ddmme,

Dupa luminata porunca InAltimeT Tale, cautandt condicele DivanuluT,

vtduid cA inteacelacT chipt s'a urmatd Bi pant acum, cand fAceA cerere

www.digibuc.ro
780 V. A. URECHIX.

epitropiT CutieT de obcte pentru rndulfi podinelorti ce sunt s aduca po-

dinariT ci nu lipsima a ar6tA, InlVmeT Tale. (1)
Prea plecath shwa', Const. Vel Ghica Logof6ta.

Anaforaua spre a se implini 0 podinati, cei ce lipsesa

Id) Alexandru Constantinit Moruzi Voevoda..Cetindu-se inaintea Domniel

Me le acsta anafora ci vclndil cuviin0 trebeI, cum ci mijloculd cu care
se 'mite implini podinariT, am primit'o Domnia Mea acsta ci o intrirnil, ca
s se pue in fapth urmarea, ins ennenT fr nici un felil de pricin ci nu-
mai de aici din politia oraculuT Bucuresciloril, adee nu din birnici, nicT
din bresle, Did din scutelnicT, nicT poslucnict, ci numal din ceT ce se vorti
OA umblanda fr de nicT unit felli de c6p6tMil aicT in BucurescI, precum
Ni se face ardtare inteacdsta anafora, iar nu de prin satele de afara; pentru
care poruncimil Domnia Mea dumn-tale cinstitil ci credinciosil boerulil
DomnieI Me le Vel Vist., acestil felil de timent gAsindu-se ci aducncluji-se
chipurile loril, OA cercetezi ci dumne-ta, c fiinda intocmaI, s li se dea
pecetluita gospodil dela Visterie; asemenea s cercetezi ci fia chipurilorii,
ci fiindil cu adevratil podarT, precum ni se arth, s5, li rid dea pecetluitil.
spre a fi sciuti.-1793 MaiA 18.
Procitil Vel Logof6til.

Prea Incil(cde Ddmne,

Insciintmil Mriel Tale, ca, mat irainte, la cea lalt Epitropie, ail fostil ace-
zatl ornduiala podariloril pe liude 120, cu treT cApitanT de stgii, ctite liude
40 de intra pe radii pe sUptdmn la rndil, iarl noT la cercetarea ce
le-amil Pacutii, amil glsitil liude numal 105, lips liude 15, care ac :.st pri-
cin ad cursil din acatastasia polcovniciloril ce au sttutil dup. yreml,
cAcT pe unit i-ail luath din slujba poclArieI si i-ail fAcutil poslucnicT aT
lora, iara pe altiT pentru hatirurT i-ail dAruitil altora tot5 poslucnicT, ci
pe alta le-au mincatil CApitanuld baniT ci i-ati arkatil fugicT ci morci la
Epitropie; pentru care acum, dovedindil Epitropia liude 5 dintre aceia,
i-a luatil ci i-a acezatu iaracl podarT, andu-1 la stdgulil lora, iarAflind-cA
tow ne maT lipsescU liude 10 pan& la 120 chid ail fostil ornduiala,
cum ci pentru maT inlesnirea trebeT lucruluT poduriloril, amil chibzuitil

(1) Cod. XXIV, Ilia 140.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN MORUZI-1793--1796 781

acesta mijloca de a se face peste tota podarI liude 150, ca BA intre in rnda
pe sptmana. liude 50; ne rugama MHO Tale, ca s bine-voesci a primi
aretarea acsta i a ni se da voie printeacst a nstra plecata anafora,
ca s mai gasima i sa facema Inca liude 40, cu cei 10 earl ne mai lip-
sesca, ca s implinima acsta suma de liude 150 podari, insa far de paguba
Visteriel, adeca nu cu ornenT din bresle saa din dajnici, nici din posluniciT
cuivai, ci cu omeni din eel ce umbla far a. nieT una captaiii qi nesciuti
Visteriel, fiind-ca se afla mulV la feta de acetia, ca sa poM all aye i Epitropia
svirOrea trebuintei la lucrare mai cu evcolie, iara pentru podaria cati se
afla acum, cu cei ce s'at mai gsita cu pricini, ama scosa fOe dupa con-
dica EpitropieT, care o trimetema Mariel Tale, spre a da luminata porunca
de a li se inchipui pecetluiturile, ca 0, li s dea pa la manY, spre a fi sciup
i nebantuiV; de acsta insciintama Mariei Tale, ca sa se fac cea des-
virita hotarire.-1793 Maia 17. (1)
Filareta Ungro-Vlachiei, Dumitache Balla, Scarlata Greednu Vernier'.

Anafora spre a se face unit' podisorii ce merge spre Metropolie.

1th Alexandru Constantin Moruzi VoevodU" Poruncimil Domnia Mea

dumi-tale einstita i credinciosa boerula Domniei Mele biv Vel Vor. Scarlata
Grecene, sh fad cercetare la accsta pocliora, dlr.' este de lung i catIt
podina trebue la meremetula lui, *i ce ur1? asemenea i ce obiceiti a foga,
de catre eine se face& pana acum podia de care acestea facnda arStare
Domniel Mole in scrisa cu anafora, vomit da porunca cea cuviincisa.-1793
Augusta 28. Vel Logefrita. (2)

Prea IneMate Ddmne,

Cu smerita 0 plecata. anafora aretarna In5.4imeY Tale pentru una podivra

ce se desparte din podu cela mare, ce se numesce ala Calicilorfi, i merge
spre Stinta Mctropolie, care podipra tot-deauna and se face din not' po-
dula cela mare ala Calitilora, cu podinele cele vechi ce se scota din acesta
poda, bune qi urg, se face i podi,orula acesta, care este qi acesta multi'
trebuinciosa, altil mergnda pentru evlavie la Sfinta Metropolie spre in-
chinaciunea sfintelora ineWe ate sfintulul Dimitrie, cum mai virtosa i,

(1) Cod. XXIV, fila 141.

(2) Cod. XXIV, lila 184.

www.digibuc.ro
 782 V. A. UREMIA

Prea Luminate Winne, a este ajunsA la o striaciune de tail, i fiind-cA acum

s'a inceputti de se lucrzA qi se face Podulil Calicilord noti, sA fie luminatA
porunca Inaltimel Tale cAtre d-lul biv Vel Vornicil Scarlatil Grecnu
sA dea podinele vechi, ce esti bune din Podu1t1 Galicilor, sA dea ate voril
trebui a se face qi numitulil podiorii, i anil Marie! Tale sti lie mult1 ai
norocitl.-1793 Augusta 27. (1)
FilaretA al Ungro-Vlachiel, Manolache Brncovnu.

Anaforaua Stoical TJrlnuli, pentru a scuti do dmeni si o pivni(d.

Io Alexandru Constantin Moruzi Voevodil i Gospod. Dol liude stra-

in! i o pivnita. drptA, cu drepte bucatele lul, poruncimil sa alba a scuti.-1793
Septemvre 6, Bucurescl.
Vel LogotAtil.

Prea gate Ddmne,

Insciinm MAriel tale pentru Stoica Urlatnulti, care din mica virsta
luT Inca din Domnia Marie! Sale reposatulul Stefanil Racovith se aflA slu-
jinda Curtel domnescl, Logofetelti la Visterie, i la Epitropie capzAmanil sa-
meA dela inceperea trebilorti epitropesci phnA la venirea armiel chesa-
ricescl, and atuncl Divanulti cerndu dela Epitropia obtiel omA harnicil
de alti lace Polcovnicil de podil, Fati luatil din trba Logofetiel i l'ail orn-
duitA Divanulti Polcovnicil de podti, iarA dela venirea Marie! Sale Michaiil
VodA Sutulti, ornduindu-se altA Polcovnica de podil, pe numitulti rag orn-
duitA intre aT 2-lea epitropi, unde i acum se afla slujindA la facerea poduluT
MogoOeT epistatil, precum de tote slujbele lul flu acleverza sineturile dom-
nescl ce le are, ci fiind cA la tote slujbele sale au slujiti i slujesce cu tOtA
osirdia cliva i nOptea, ail avutA i mill domnesci : do! Omen! de scutela
de tote angariile, i o pivnitA aid in ormulti BucurescT, aprata de fumAritil,
de cAminAritil, de vinti domnescA i de alte angarele, asemenea i drepte
bucatele lul scutite de dijmaritil i de vinAriciil, care aueste ale lul cu
osirdia slujbel sunt sciute i. de noT, precum i de tad DivanulA ; dreptil
aceea, spre a i se pazi aceste mill, ce din mica virstA a luT le-ati avut, lu-
mineze Dumne4eu cuvintulA InAltimel Tale cu milostivire asupra luT, hindil
ornti cu casA grea i cu fete de maritatil, a se intAri acOsta anafora pe

(1) Cod. XXIV, fila 384.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORDZI-1798-1796 783

milele ce le-ati avutit, si cu luminata pecetea MarieT Tale, si vecTnica po.

menire va fi Ina4imel Tale; de acsta insciintamil-1793 lunie 22. (1)
Filaretil an Ungro-ValacbieT, Dumitrache Bant, Scarlatil Vornicin.

I6 Alexandru Constanting Moruzi T 1 oevodii. Fiind-c5, dumn-lora cin-

stitil si credinciosil boeriT DomnieT Mele naziriT epitropT, dupa datoria ce
an spre a griji pentru cele de trebuinta si folosulii obstieT, facil acsta ar6-
tare cuviincis DomnieT Mole, poruncimn dumi-tale epistatule alit Agiel,
ea iaras1 cu dumn-luT Vorniculfi Scarlatfi dimpreuna sa mergep insive sa
vcdep, care din podurT este maT in grabit trebuinciosa de a se face acurn
maT intAiii ? care podn la fata locultif msurandu-lii, sa luap in scrisii suma
stinjenilorii; asisderea sa intrap in vorba de tocmla asupra-le, sa luap
apoT in scrisfi si pe top anume cap sedil pe aceln podn de o parte si de
alta, si cate catii cade analoghia pe lies-care, si dupa ce le vep face acestea,
sti arkap intai Domniel Mele cu anafora in graba si fara de zabava, po-
dulg anume care este, cu suma stinjenilorii, pretulti cu care-la primescii
locuitoriT a face, si pe mahalagiT anume cu analoghia banilorn, ca gasindu-o
Domnia Mea cu cale, sa damil porunca de a se face apoT implinire. -1793
Noemvre 10.
Vel Logoftitit.

Prea lnaRate Ddmne,

Insciintamil MarieT Tale, ca de acum inainte va sa incepit vremurile cu

ploi si zapelT, si asa nu vont maT put nimenea sa umble prin launtrula
tOrguluT, flindit podurile forte stricate acelea de prin tergil ; pentru care
s'ail facutil si catagrafia podurilorg din luminata poranca a MarieT Tale
de dumn-loril zapciii trguluT, msurndu-se cu stinjenulit, ci fiind-ca acum
dupa luminata porunca MarieT Tale a venial aid unii satil, din care von!'
sa se toomsca a face podurile, sa fie luminata porunca MarieT Tale catre
dumnO-lul nazirulti AgieT, ca sa orkiduiasca unit zapciii din partea Agiel, ea
sa mrgit dimpreuna cu starostea, si care podit va socoti durnn-luT na-
zirulit AgieT ca este maT de trebuinta, sa faca tocmla cu satulit ce este
aid venitil cate catii stinjenuln sa-la platsca? si apoT ciip vecini vorn fi
seclkorT pe linia acelel ulip, a Lea analoghie dupa suma stinjenilora
cate cfip bani este sti dea fiep-care, dupa toemOla ce voril face cu acestI
satenT? si sa-T implinsca Agia si sa, dea arvuna acestuT satil, ca sa mrga
de acum sa taie podina si ursiT, si asa vkindit si aulindn cele-lalte
(1) Cod. XXIV, fila 429.

www.digibuc.ro
784 V. A. UREMIA

sate cl s'ail ruptil tocmla chte eAtti sA li se plAtscA de stinjenti i ca,

le da i bani arvunA de a se ajuta, la trebuintele lorti, multe sate vorti
sA nAvAlscA de sine0 a veni sA facA podurile, i maT virtosil c5. acum
iarna se potri face cherestele i pentru aceste podurT ; de acsta insciin-
%Amil, i cum va fi luminata porunca MArieT Tale. 1793 Noemvre 9. (1)
Scarlatti Vornicti.

Pitacii la Vorniculii Grecdnu pentru podulfi dela piteirie ot Curtea mud

a se meremelisi.

16 Alexandru Constantin Moruzi Voevodti. Cinstitti i credinciosil bo.

erulti DomnieT Mele, dumn-ta biv Vel Vornice Scarlata Grecene, ii ind-ca
poduld dela pitArie ot Curtea noua este la prsta stare si trebue a se me-
remetisi ca unit trebuinciosti ce este, poruncima domniei-tale sA mergi la
lata loculuT, ca O. vec11 singurti cele ce aunt trebuincise, i cu din podinele
vechi sA puT dumnd-ta sA-16 meremetissca cum se cade bine, pAnA nu
incepe vre-o vreme impotriva.-1793 Noemvre 9. (2)

liii Alexandru ConstantinA Moruzi Voevodii.Cinstite .i credinciosule boa-

rule ala DomnieT Mete dumn ta biv. vel Vise., epistatule alti Agiel, dupa
acstA analoghie ce ajunge pe fie-care, sA aibT a implini suma banilorti ea
sA-1 Nei teslimil la Epitropie. 1793 Noemvre 10.
Vel Logoftu.

Prea Indl(ate Ddnine,

DupA luminata porunca MArieI Tale, ce ni s'ail data ca sA facemii podulti

ce urmza pe lAnga dumn-luT Vornicil Moruzi, pa carele l'amti facutti i
s'a i isprAvitii de tout lucrulti luT, insa din coltulii case Polizulul, uncle
se aflA cu ederea dumnd-lul Vel Post., i pAnA in Poduld Mogo15eT, in drep-
tuld portel dumne-eI VorniceseT Vineteni, s'a fAcutti si cheltula la acestil
podu tal. 2839, amil pusti de a mesuratti i cu stinjenulti, i vine de stin-
jenti &Ate tal. 2.60, dupA cum maT jos aternemil socotaa; sA fie luminatA
porunca MAriel Tale cAtre dumn-lul epistatulil AgieT, sa implinescA acetY
banT de pe la stapanil de binale pe amindou marginile podului, precum

(1) Cod. XXV, lila 83.

(2) Cod. XXIII, fila 173.

www.digibuc.ro
 tlOgNIA Lin MORTIZI- 4708-1796 785

sunt i fagaduitT, sa nu rOmAie cutia pagubaa; de acsta insciinOmn, si

cum va fi luminata porunca Marie! Tale. 1793 Noemvre 9. (1)

.16 Alexandru ConstantinO Moruzi Voevodii. Poruneimti Domnia Mea,

dumi-tale Vel Vistiern, epistatule alii AgieT, sa facT taxilri acestT banT, ca
sa se dea Omenilorn celorg ce s'ad incarcatii cu facerea acestuT podn, dupa
cum s'a analoghisitti de catre dumn-luT biv Vel Vornicn Grecnu, na
zIrul EpitropieT. 1793 Noemvre 19.

Prea Ineilfate Ddm,ne,

Dupa jalba ce a datn Marie Tale dumn-lul biv Vel Clucern Costache
Rusetn i dumn-luT biv Vel Stolnicn Constantinii Nenciulescu, arOtAndti
pentru unn podn ce urmza din Poduln TerguluT-de.-afara pe lAnga pivnia
DOmneT BalaeT i merge spre sf. VinerT, spre a se face nog cu cheltuiala
dumne-lorn i a mahalagiilorti, ni se poruncesce de cAtre .Inaltimea Ta ca
sa, orenduimn din partea EpitropieT a face chefu i msuratrea acestuT podn,
i ltanda n scrist pe totT, sa facemii analoghia cea drepta. Dupa luminata
porund intocmaT urmtorn fiindn, numaT de cat(' am ornduitti unula
din boeriT 2.lea epitropT i a luatii hi scrisil MAUI suma stinjinilord, cAtti
i pe stapAnil ce au prAvaliT pe aceste liniT ale poduluT i de o parte i
de alta, i dupa drpta analoghie ce s'a facutil, aternemn socotla mal jos,
precum se va ved i de chtre Maria Ta, maT virtosii c a'au i gsit
OmenT a face dintr'acestil podil stinjenT 33 cu tta cheresteua lord, a-la face
i a da gata acsta surna de stinjenT, i prin buna tocmela s'au tocmitii
stinjenu po talerT 8,60, earl se facti talerl 280,60, i flind-ca banT nu sunt
i aceT locuitorT cern a li se da banT ca sa se apuce sa lucreze, sa fie lu-
minata porunca MarieT Tale dtre dumn-lul naziru Agiel, sa ornduiasca
unn zapcin din ceT marl spre a se implini aceT ban! de pe la stapAniT ce
an binale pe acestii podil dupa analoghia ce i-a ajunsil, i sA li se platesca
acelorii ce vorn lucra, ca aa. auind i al%iT ca li se platesce, potti BA
se indemne i alte sate a veni sa fad acestii fold de podurT; de acsta
insciintamd, i cum va fi luminata porund Marie! Tale. 1793 Noem-
vre 17. (2)
Scarlatn Vornicu.

(1) Cod. XXV, fila E4.

(2) Cod. XXV, fila 113.
Anakk A. B. Tom. XV. Nemoriik Seq. Iolorke. 50

www.digibuc.ro
786 t. A. thactibt

Aretclinil fi analoghia ce a ajuns21 pe fie-care.

Thus! BAN1
7 60 1 pravMie, Trandafird Rachierd.
45 TreT prAvalil ale bisericel sf. Gheorghe-Vechiti.
15 1 prvlie a mAnAstirel VAcArescilord.
15 1 prAvAlie Iane Conduragiuld.
15 Dumitrache Conduragiuld.
15 Ienache Rahtivanti.
15 Dumitru Grecu.
20 Pivniga mAnAstireT VAcArescilor5.
15 Tudorache Argintaru.
15 Stoica dela parintele Filaret5.
7 60 Casa pArinteluT PopeT Tomel.
7 60 Sara lima Armnu.
60 60 Trel pravMiT ale StolniculuT Constantind Nenciulescu.
20 CArciUma &Intel Metropolil.
7 60 Carciuma NiteT CarciumAresel.
280 60.

16 illexandru Constantinii Moruzi Voevodit i gpd. zemle Vlachiscoe.

Dumn-ta Vel Vistierti, pe acesta Dragne SSrbuld sa-lti asezT la catastivul5
VisterieT intre podarT, dAndu-I 0 pecetluituld DomnieT Me le.-1794 Martie 4. (1)
Vel Logof6t5.

Prea bililtate Ddmne,

Cu prea plecata rnea anafora insciintezd MarieT Tale, c fiindti podarT lipsa,
adeca uniT fugitl, altiT mortT si altiT btrAnT i secall din ridicAtura podurilord,
la orl-ce lucru al5 podurilor5 cu discolie se lucrzA, fiindd podarT putinT
zdravenT Fi vrednicT de slujbA; te-al milostivitd InAltimea Ta asupra lord i
.printlfalta analoya ce ad lAcutil epitropiT catre Maria Ta, subt luminata
pecete, mi s'ati datd voie ca sA fact.' stg5 de liude 250, din CnnenT iaban-
gil; ci fiind-ca nimsnea nu vorti sa se supue la acstA slujbl, nicT din Liu-
curesci, nici dupl gall, nevoiescd ticAloiT podarT cu multii necaz5 si trudA.
Acum am gAsitil und Srbd anume Dragne, locuitord in Ostrovd, in 'Vera
Turcsca, la Turtucaia, carele a5 venial numaT cu trupuld sell, tFi s'ail aezatil

(1) Cod. XXVII, fila 37 (2).

www.digibuc.ro
P.
bOtint un moutzt-1798-1796 /8?

podara, avndii si. ..... carte de haracia, si ne cere pecete, ca e sa fie

incredintata O. vie cu totula, fAgaduindu-se ca va educe si alt1 strainT; sa
bine-voiasca Inaltimea Ta a fi luminath porunca catre dumn-luT Vel Vis-
Cern, ca sA-la aseze la catastivu Vistieriel intre podarT, O. i se dea si pecetluita,
ca sA-la tragA inima a veni si a educe si altiT, spre a implini stgu poda-
rilord, ca sa le fie si lora ma! cu usurinta la lucru; E} i curn va fi luminata
porunca InAltimel Tale.-1794 Martie 1.
Scarlata Vornicu.

Anafora a se implini rameiqqa de podine qi de urfi de pe la judefe,

ce n'aii adusii.

16 Alexandru Constantina Moruzi Voevodfi i gspd. zernle Vtachiscoe.

Dumn6-ta Vel Vist. sa facT poruncile DomnieT Mele, trimitenda si mum-
baqirT inteadinsa, copiT din cm& de Visterie, pentru implinire, dur ana-
foraua Epitropiet 1794 Aprilie 14.
Vel Logofta.

Prea Indltate DdInne,

Insciintama Marie! Tale pentru rmAsita cheresteleT a Podulul Mogos6eI

si alit Calicilorii, ce este a se maT educe de prin judete, cA maT in trecu-
tele gine a maT fosta insciintata Marie! Tale dumn-luT rposatula Vqrnica
Grecnu pentru acsta pricinA, inca s'a si data in scrisa dela Epitropie
ce judete sunt r6mAsite de podinA si de urst cum si de baniT ce sunt r-
masT asupra acestora judete pentru cherestua ce n'aa pututa locuitoril
0, o respunclA in natura, sA trimta la Epitropie, pentru care s'aa si fAcuta
luminate poruncT ale MArieT Tale cAtre dumn-lora ispravniciT, si vederna
ca nicT o urmare pAna acum nu s'aa fAcuta cu trimiterea banilord, cAcT
cu zAbava ce se face si cu schimbarea ispravnicilora de prin judete
se va prApAdi atAtil acst rm6.00 de cherestea cata si baniT, sa fie lumi-
nath porunca MArieT Tale cAtre dumn-lora ispravnicil de pe la judetele
ce ma! jos se aratA cu suma cheresteleT si a banilora ce nu s'aa pututa
respunde in natura, sA-T trimitA la Epitropie; asisderea sA fie luminatA po-
runca Marie! Tale si pentru tescherelele, carT s'aa data de tarlibattl dela
Epitropie locuitorilora, sa aiba dumn-lora ispravniciT pe tote a le stringe
si a le trimite la Epitropie, spre a se pute face socotla acesteT cherestele;

www.digibuc.ro
788 it. A. nRECni1 aasomms..

de acsta insciint&rnii Mriel Tale, i cum va fi luminat porunca MAriel

Tale.-1794 Aprilie 13. (1)
Isacti Raletd.

Cherestua ce se primesce de prin judete, a podurilora celorti marl

:din Bucuresd al MogoieT i al Calicilorii, cum arata:

,
Ordinula In ce chipa
PR1MIREA R5msita sunt sa se Faca:
JUDETELE Vistieriei 15.tscl I

, Podine Urp1 Podine Urp Podine Urg Taloa Bad Tale( BanI

Buzai . . . 800 125 658 83 142 42 2 368

Saadi . . . 1.000 150 991 132 9 18 1 90 46 90
Praholva ! . 800 125 781 113 19 12 1 90 54 40
V1aca . . . 2.000 200 1.836 155 164 45 1 90 365 90
Teleornaanil . 2.000 '200 1.822 142 178 58 1 90 413
Muscelii . .
Argeii . . `.
Oita . . . .
800 125 768
1.500 175 1.307
800 125 665
95
162
102
32
193
135
30
13
23
2
2
2
124
412
316
-
9.700 1.225 8.828 981 842 241 12.099 90 .

Analor aua ePitrOpilora` pentru podarii Polcovnicului de pod, a li

se da pecetluituri.

1th' Alexandru G'onstanting Moruzi Voevodit i gpd. zemle Vlachiscoe.

11entrti eel din Bucuresd poruncimil Domnia Mea dumi-tale cinstitti i
'ckedinciosil boerult Domnia Mele Vel Vistierti, s artl dumi-sale Vel
Vornicti al pOlitier Buburescilor, a este porunca DomnieT Mele s le dea
adeierint pe nuMele i chipulfi tort', dup care sA li se dea domnescile
Nstre' pecetluitnr1..=- 1794 Aprilie 17.
Vel Logofkil.

(1) Cod. XXVII, pag. 15, V

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUL MOIIDZI-4793-1796 789

Prea Reigate Dthnne,

Insciintmd Mriei Tale pentru podarii carI se afla la steguld Polcovniciei

de podd, c unil dintriutil, ce ad fostti qeddtori aiei in Bucurescl, neavendA
cum all agonisi hrana vietei lord, s'ad mutatd pe la sate afara judete, unii
pe la rudele lord, altil pe la cunoscutii lord, de all aye fiel-care indes-
tulare cu munca pamintuluT, i cand era sA intre de rnda, venia de se
Oa in lucru ce se Meek ori la podd nod sad la podd vechiti, i ait ad tostd
din vechime i s'a urmatd i pana acum ; acum, gin cercetarea ce s'a
facutd din luminata poruncl a Mariei Tale, care s'ad data la Epitropie, sa
se Lea podari On se va implini stguld de lude 150 de 6meni ma de
pricina de dajdie, din care s'ad gi facutd unii din Bucuresel i altil din ju-
detuld Ilfovd inca de and traia rdposatuld Vernier" Grecnu, dndu-li-se
i rdvaele rposatulul la mnile lord, Om& li se va da pecetluituri gos-
podd, i de atunci ad slujitii i slujescd qi 'Jana acum, earl s'ad luatd i
acetia, carera podari se insemnara numele mai jos sa se vada i de ca-
tre Inaltimea Ta; ci fiind-ca pedaril cart ad fostd din vechime, unii ad
muritd i ai rmasti prea puinY, macar ca acesta bresla sunt mai multi'
trebuincioql idecat alte bresle, fiindd meni cu meteugu de pea, la lucruld
lemnului, dara nu ca la alte bresle ce slujescil numai cu b64u1d in ma*
ne rugamd Marie Tale sa bine-voesci Maria Ta a se da luminata perunca
Inaltimei Tale, ca s le dea pecetluiturile podarilord vechi iar4i la mna
lord, cum rtii celord ce s'ati mai Moutti cu rvwle rposatului Vernier'
Grecdnu, call nu sunt legati cu nicl und satti sad cu alt pricina, ci
menl straini i pripaiY, s li se iea i acestora chipurile in acrid' i sa
li se dea pecetluiturl pe numele lord, ca sa putemil i noi a svirfii lu-
crarile podurilord earl se facti, iar de se vorri lua acetia gi se vord da
in dajdie, noT nu avanti podarl ca sa lucreze la trebile podurilord; ci de
acsta Insciintamti Marie Tale, i cum va fi luminata porunca Inatimei
Tale. 1794 Aprilie 17. (1)

Pitacil la nazirii Epitropiel, s faca chap (devist de cheltuiala) ce tre-

bue pentru a se face poduld nod pe apa Dimbovitei din josuld morilord
manastirei Cotroceni.-1794 Aprilie 20. (2)

Anaforua nazirilord EpitropieY, ea Michaita Lipovnuld biv. III Vist., din

jud. Dimbovitei, nu lasa pe podinarY sa taie podine din padurea de pe mo-

(1) Cod. XXVII, scara 6, fila 22.

(2) Cod, XXVII, fila 28 verso.

www.digibuc.ro
790 V. A. usscHIX

Oa lui, dupa cisla intocmith pe padurT din judetil de catre ispravnici. Dom-
nitoruld (IA resolutiune, dupa ornduiala ce s'a urmatd tot-deauna in tot1
an'il, A se urmeze negreitd i acum, i sa-i supunet1 pe unii ca aceia a
nu se impotrivi la domnescile Nstre poruncT, ca sa nu se dea zationire.
1794 Augustd 10. (1)

Acte relative la reparatiunea podurilorii gerbanii-Vodei, Trgulit-de-afard, etc.

NaziriT Epitropiel arata nevoie de podine noT, cacT mai cu sem& trebue
imediatii sa, se pthe podina la loci' unde se frnge ' una, mai alesd unde
este antd pe sub podii, a acolo se face primejdie mare atAtil la menT
chtd i la dobitce. NaziriT arat ca phn in primavara nu este posibila, o
temeinica lucrare a podurilorti, ca n'ad podine gata, ci dar s se oblige
mahalagiil din drpta i stfinga podurilord celord 2 ca :A astupe gropile cu
tufa sad m6nuchiii de nuiele i O. arunce nisipil sad pamintti de-asupra-le,
ca sa se astupe i sa se potrivsca cu podinele, fiind-ca stint poduri far de
anturT, pe unde este stricaciune, care sa tie pang, la primavara.-1894 Oc-
tomvre 14. (2)

Pitacd la naziril Epitropiel, din 25 Februarie 1795, sa se repare podulti

ce se pogra din dreptuld portel manstirei Zlatarl 'Ana in prta Curtei
dornnescI dela Michaid-Voda, sa, se faca cautare de rndd in totd lunguld
acestul pod5 i unde sunt podinele rail sa le intocmsca, sa le incheie,
cum i unde este vre-una stricata, sa se drga,... ca in grabd i far de za-
ball s se faca meremetuld celd trebuinciosd.
Voda mai ordona i lui Vel Vistierd, sa faca porunca pentru adusulii po-
dinelora ce sunt orenduite, ca &kg se va put mai in graba dintr'insele
macar maT inainte a proftaxi o suma pentru facutuld acestui podd de
peste apa ot Michaid-Vod.-1795 Fevruarie 25. (3)
Vel Logoftti

16 Alexandra Constantinii Moruzi Voevodil i gpod. zemle Vlachiscoe.

Poruncimfi Domnia Mea dumi-tale Vel Vistieril, ca sa facT cartile Domniei
Mele catre ispravnici pentru acsta rmaita, de podine, ca sa faca mumba-
iretuld celd cuviinciosa asupra satelord podinare, ce sunt datori spre a o
(1) Cod. XXVII scara 13, fila 22.
(2) Cod. XXVII, scara 17, fila 25.
(3) Cod. XXIX, lila 20 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW MOM:MI-1793-1796 791

aduce rnduri rndurT, si dumn-vstre nazirilord Epitropiel sti facetT si in.

cepere la lucrulii poduluT, C. cu venirea podinelorti A se urrneze ti lu-
crarea poduluT, spre a se isprAvi arta mai fAr de zAbavA; iar dumi-tale Vel
Sp Marti poruncimil dumi-tale Domnia Mea, ea sA renduesel zapeil la ca.-
p6thiulti podulul, spre a deschide drumulil obstiel prin ogrA4ile ce sunt in-
semnate mai jos. 1795 Martie 21. (1)

Prea Ina lcate D6mne,

Insciintama MArier Tale pen tru Podula UrguluT-de-afarA, ca. am ornduitd

omen! dela Epitropie practicosl de ail fAcutit chefsiulic pentru trebuincisa
podinA de meremetulti luT incepndil dela casa Niccili Haftil si pan& uncle
se stirsesce afara la strOjA, si trebuescii podine 1330, iar ursiT sunt toti si
nu face trebuin ta. de acOsta unA data, fiind-ca maT Ong la meremetti, pen-
tru care si insumT am fostil de am vclutli cu ochiT, facndil silinta in totti
chipulti ca doar vomit putO iconomisi ma! cu putintich podinA, si n'ati
stAtutil mijlocil ma! jos de suma ce ar6tAmti maT sus, fiinclti podula forte
darapanatii si vechiii de aprpe 20 de anT de cand s'ail fAcutil; artAmii
Marie! Tale si rmAsit,a de podinA ce avemti la satele EpitropieT din anulti
trecutil, laulii 94, cum si de estimpu analoghia ce ar fi cuvenitfi sh aducA
pe aceste treT luni Ghenarie, Fevruarie si Martie, iar pentru drumulti celii
vechiii, ce este dela capulii poduluf inainte, atata s'ati WW1 bAltacurl si
noroiurT marl pe pAmintii ce este WA de podina, in catti nu mai pte umbla
obstea, si fiind-ca ne dete pliroforie dumn-luT biv Vel Cluceril Din;itrache,
cum cA in domnia Marie! Sale Alexandru VodA Ipsilantt din poruncl
s'ati facutil hotarnicie, dandu-se ocolu orasuluT politieT acestia, puindu-se .si
hotare cruel pe marginea Bucuresciloril, ca sA nu se intincla nimeni a face
nAmestiT afarA din hotare, si drumuhl ce urmoza dela capataiulfi PoduluT
TOrgulul-de-afarl inainte s'ail rasa-al si in drpta si in stanga maidanurT
de chte 2 de stinjena, ca FA, nu urdine norodil tota printr'unti locil, sa. se
marance pamintuld si EA, se facA noroiti, ci sA aiba locil largii O. dea cu
carele prin mai multe locurT, si dupl vremi vedemti cA si-ail fAcutil uniT
case si pravAlire, strimandil ulitele, si asa s'ail Menai nothie pe drumil,
in catti nu mai este de umblatil; ci fiind-cl dela capetaiulti poduluT dela
strejA in drOpta este locil bunii de a se face drumfi prin ogrAclile acestora
ce se insemnzA maT jos, sA fie luminatA porunca InAltimeT Tale cAtre
clumnO-lul Vel SpAtarti, ca sa orenduiasa din zapciT, BA taie gardurile si sa,
se deschi4A drumulti, spre a urdinit obstea fail de necazii si discolie ; de

(1) Cod. XXVIII, scara 3, fila 47.

www.digibuc.ro
792 V. A. IIRECHIA

care i nu lipsimd a insciinta. Marie Tale, i cum va fi luminath poruncA.

1795 Martie 18.
Isaacti Raletd.

Remeifigt de podine, insti:

PODINT:
1 588 BAlenT r6miiitA de ltd 94.
744 Analoghia ce face sh aducA pe Ghenarie, Fevruarie i Martie de
acestd urmAtord and mai 95.
40 Sloboclia, r6mAith din anuld trecutd lad 94.
120 Analoghia ce ajunge sA aducA pe aceste treT lunT Ghenarie, Fe-
vruarie i Martie and letd 95.
1492.

Gardurile ce sunt set se tale :

Garduld VoichiT Oduva.

1
1 o luT Gheorghe lemnaru.
1 0 PopiT Dumitru duhovniculd.
1 o lul DrAgand.
1 o Jul Mogod unchu.
5 Totl acetia n'aii nicT o stricAciune, fArA deck gardurile sA se taie
numaT la Popa Dumitru duhovniculd, este FA se taie putintid.

Pitacu la ispravniciT judetelord prin carl urmzA drumuld din Buouresci

pan& la CnenT, sa rndusca fie-care in judeWld sti menT practicoT,
sA vac% starea podurilord qi a podicelord ce cadil pe acestil drumu aid
menzilulul i sA repare cele posibile, iar care va fi cu trebuintA de maT
multd lucru, sA facetT chefsu, sA insciintatT la Visteria DomnieT Mele, trimi-
tndd i Ede de cherestua trebuincisA.-1795 Martie 7.
Acesta pitacil e motivatd de reclamatiunea intreprinptorilord poteT pe
aceld druma i duph anaforaua luT Vel Hatmand C. Caragea. (1)
Vel Logofelii.

Anaforaua lul Vel Vist. din 30 Oct. 1795 spune, el a cercetatd i a afiatil
cA poduld OrktieT dela vama Bran uluT apururea se fAcea, de cAtre vameuld
dela Dragoslavele (Museeld), precum i in domnia cea din urmA a luT
Michaid VodA striandu-se aceld podd, trectoriT ad jAluitti luT VodA i acela

(1) Cod. XXVIII, scar 6, fila 29.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORDZI-1793-1796 793

a poruncita sl-ld fach vamesula, precum i alte (Mg s'aa fcuta de dinsula,
ca unula ce se folosesce in destula dela treatoriT ce merga i vial dirt
Braova 0 din vama vinuluT ce se exporth din Oa, lundii vain& ate 10
talerT de fie-care bute, Vel Vist. propune dar, ca prin ispravnicl sh fie obli-
gata vamepla a face podula peste Or4ie. Tota odath, duph artarea isprav-
nicilora, satula Ruchrula cere a se schd cu liude 2, ca sh se incarce cu
meremetula i cu curAtitula drumuluT de ptra ce s'aa surpata din munte,
ca aceT 2 liude BA fie purure paznicT i purthtorT de grija drumulul.
Domnitorula in aceea0 cli ordonh, ca 200 talerT, costula poduluT, sh se pl.
tsch de vamesula Dragoslavelorii, pe 1/a, iar 100 sh-1 dea acesta vamea
in anula viitora, inaintnda de ocamdath ispravnicil ace0T 100 talert (La
capulli poduluT s avetT a pune semnula domniel, care sh fie apururea sta-
tAtoril. Aprobl i ceT 2 liude cerutl de RuchrenT pentru curtirea 0 intro-
tinerea drumuluT. (1)

Pitaca din 21 Ghenarie 1796 chtre naziriT EpitropieT sh fach poduld er-
ban Vodh i sh repare pe acela alti Trgulul-de-afarh i pentru cimele.
Vod intrba, de s'a isprAvita aducerea apelora noue ? i de sunt indestu-
late cimelele Bucurescilora ? (2)
Vel Logofaa.

Alexandru Moruzi invoiesce PolcovniculuT de podhrT a aduce 20 de 15menT

strhinT, ca sh-T fach podarT. Acum are 101 podarl, dar mulV din eT ba-
trAnI i betegi, de aceea se cere adhogirea lora.
Domnitorula, la 26 Februarie 1796, incuviintezh sh ghssch podarT 20 de
menT strhinl din mahalalele BucuresciuluT. (3)

Pitac edtre nazirif Epitropiel din 17 lunie 1796.

Metropolitula i veciniT aa declarata c vorii s fach podurT de acolo

pang in podula cela mare f;si aa ceruta a aib i ajutorula domniel. Dom-
nitorula aprobh i ordonh facerea poduluT, (4)

(1) Cod. XXV III, scara 7, fila 60 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 146 verso.
(3) Cod. XXXI, scara 2, fila 42.
(4) Cod. XXIX, fila 204.

www.digibuc.ro
 794 V. A. UREMIA

Analogia intre mahalagil ArchimandrituluT pentru pavagiulg uneT strade

din mahalaua acsta, la 28 Iunie 1796, dupa Insl cererea mahalagiilorti,
prin Vel Sp Mara. (1)

Pitaca din 4 lulie 1793, catre nazirii EpitropieT; le ordonA sa repare pc-
dula dela Colintina, care este strIcata, prin unit boerinasa din aT Epitro-
pieT i on podarl mesterl. (2)

Pitacii la Serdarulii Nicolescul pentru podulii dela Colintina.

IA Alexandru Constantinii Moruzi Voevodic Credinciosa boerule alii
DomnieT Mele Constantina Niculescule, biv Vel Serd., fiind-cA podula dela
Colintina este de obste trebuinciosa, nu numal pentru a1l treckorT, ci maT
virtosfi pentru locuitoriT earl viral la BucurescT cu lemne i cherestele ei
cu alte felurimi de lucrurT de vindare i alisverisula lora, earl pAtimesca
forte cu vitele si carele lora la trecerea acestuT podu, fiinda stricata, unde
fiinda cu inlesnire a se face meremetula ce maT jos artama acum de
ocamdatA, ei a.I af1 e. locuitorit treatori repausula lora la intrarea i esirea
lora din Bucurescl, fart de eheltuia1 a. ei fArA de altA greutate, iata orn-
duimd pe dumn-ta epistatti, ca insusi sa, mere acolo i cAte care intrA
in BucurescT cu lemne de foca, cu find, care st a. de vindare, i alte felu-
rimi de alicverisa, toate acelea care la intrcerea lora desarte sa incarce
de acolo din malula ColintineT, ce este lAngh podd aprpe, dincOce, nisipa
cAte odata, si la trecere s arunce in locula unde li se va ar6tA a este
de trebuinta la podu, pentru care poruncima Domnia Mea i la Spatarie,
vOOndil domnescula Nostru pitacti, sa ornduiasc doT seimenT la trba
acsta, carT sa. steae napristana acolo pAn la ispravirea trebei, cArora po-
runcima dumi-tale biv Vel Serdara Neculescule, s daT cAte doua panT pe
cli i s. facT fOe, s artl Domniel Mele pe urma, ca s orOnduimti de
unde sa se plAtsch acestea panT; decT, find-ca Domnia Mea, pentru ca nu
care cum-va O. se faca cu acesta pricina vre-una catachrisis i vre-una
jafd, saO maT multa sfArimare i sup6rare locuitorilora, de aceea te orn-
duimd, ca insutl sa mere sA epistasescT 'Ana la svirsirea meremetuluT,
sA fiT dara cu luare aminte ca s nu se fact vre-o urmare maT multa im-
potriva si sa te silesci intru acsta vreme buna ca sa se faca dresula cela
cuviinciosa. 1794 Ghenarie 29. (3)
Vel Logofta.

(1) Cod. XXXI, scara 7, fila 72.

(2) Cod. XXIII, fila 99 verso.
(3) Cod. XXIII, fila 199.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1796 795

Alta pitacti la Serclaruld Constantind Niculescu pentru poduld dela Co-

lintina: actuld din 1 Fevruarie 1794, si fila 223 verso: actuld din 2 Martie
1794. (1)

16) Alexandru Constantina Moruzi Voevothi. Poruncimfi dumn-vstre

nazirilord Epitropiel, sh dag din venituld podurilorti tal. 26 si banT 84, ce
din porunca Domniel Mele s'ad cheltuitil la meremetuld podulul ot Colintina
prin Serdarulii Constantinti Niculescu, duph fia ce s'ail vdclutd de Domnia
Mea.-1794 Martie 2. (2)
Vel Logof6td.

Iai Alexandru Constantinii Moruzi Voevodil.Cinstibi i credinciosti bo-

eruld Domniel Mele dumn-ta biv Vel Vornice Scarlatd Grecene, fiind-ca
pentru meremetuld i dregerea poduluT dela Colintina amd ornduitd Domnia
Mea pe Serdaruld Niculesculd a epistasi, spre a se face meremetuld celd
cuviinciosd, uncle flindd trebuinth si de patru podarT de aid gata, poruncimd
Domnia Mea ca sh ornduesci din podariT PolcovnicieT de podd acestT patru
podarT, ca sa fie nepristand ptin sh va sdv Iri meremetuld si dregerea
acestuT podd dupa cum amd poruncitd.-1794 Fevruarie 1. (3)

Pitacti la nazirT din 17 Decembre 1795, sh dea 30 de podine la isprav-

niciT de Ilfovil ca s repare poduld la Colintina. (4)

Pitacd din 2 Augusta 1795 catre nazIri Epitropiel, fiind-ca poduld dela
Colintina este Mu stricatti, rSnduesce pe Serdaruld Vintill Prejbnu is.
pravniculd Ilfovulul, cAruia Epitropia sh-T puna la dispositiune pe Polcov-
niculd de podurT i pe podarT. A Moruzi adaoge ordind sa se repare Podulti
Mogoviel i Poduld torgului-de-afara i sh nu mai fie aruncate pe ici pe colea
podinele noue aduse pentru trebuin0 podurilord marl. (5)

Lb Alexandra Constantinii Moruzi Voevodil i gpd. zemle Vlachiseoe.

Fiind-ca acsta cercetare i alegerea numiteT ulite s'ail fcutd prin carte
de blAstemii, dupa cum insusT ardtarea IoaneT, pre care s'ail odihnitti si s'ad
multamitd arntndou pariIe, pentru ca sh se pue dar in fapth indreptarea
acesteT ulite, Intarimu anaforaua dumn-luT Vel Logofdtd ; i poruncimd c.

(1) Cod. XXIII, fila 198 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 224.
t3) Cod. XXIII, fila 101.
(4) Cod. XXIX, fila 137 verso.
(6) Cod. XXIX, fila 101 verso.

www.digibuc.ro
796 V. A. UREMIA

atAtd Stolniculd Niculae salt mute ulucile de pe loculd ulitel ce s'ati cal-
catd, chtd si loana cu fecioriT eT sa-sT faca ingradisuld loculuT lord, prin
semnele ce s'ad pusii, ca sa rrnaie ulita sloboda de acum inainte, dupa
cum inteacsta maT la vale se cuprinde.-1794 Maid 1.
Vel Logofetd.

Prea Ineil(ate D6mne,

Ioana vtiduva cu fiu-sd Christea si cu fiica-sa Pauna ot mahalaua Po-

pesculul, de aid din Bucuresci, s'ad jaluitd InaltimeT Tale cum ea, inteacesta
mahala, alaturea cu loculd caselord dumn-luT biv Vel Stol. Nicolae, fiinda
o ulitli pre care mergeA norodu la Dimbovita de luA. apa, dumn-luT Stol-
niculd ad impresuratti acea ulita, inchidndu-o in curtea domnieT sale, de
nu maT potd enneniT trece ca sa iea apa, facndil cerere de a se des-
chide acea ulita, ca sa fie sloboda, precum ad fostil si mal inainte, dupa a
carora jalba mi-se poruncesce de dare Inaltimea Ta, ca sa mergti la fata
loculuT, si orI sa indreptezd sad sa, artii InaltimeT Tale; decT urmAtord
fiindd luminatel poruncT, am mersti la fata loculuT, unde am adusti fata atAtti
pre amindou partile ce se prigonescd pentru acsta ulita, cAtu si pre cu-
viosuld Archimandritil Chird Ignatie egumenuld manastirel RaduluT-Voda,
fiindd acsta mahala a PopesculuT pe mosia sfinteT manastirT, si find ca
dumn-luT Stolniculd prin deosebita jalba ce a data InaltimeT Tale, a
cerutd, ca la cercetarea ce se va face sa fie si dumn-luT Vel Vorniculd
Manolache Gradistnu, i dumn lut biv Vel Clucerd Dumitrache si mi se po-
runcesce de catre Inaltimea Ta, ca la cercetarea ce void face sa fie si dumn-
loril, am mersti dara in fata loculuT impreuna si cu dumn&lord, si find ca
dumn-luT StolniculuT ad scosti carte de blastamil asupra numiteT loaneT, ca BA
arate ea semnele uliteT despre mahalaua PopesculuT, si pre unde va ark& ea
prin blastemil ca sunt semnele, pre acolo va fi si dumn-luT multamitii a r-
maw!) si va slobodi si dumn-luT ulita despre partea dumn-luT de va fi cal-
cata, care ulita fiind-ca ne-amil pliroforisitil dintro parte de alegere (ce ad
arAtatu dumn-luT Stolniculd) chiar a acestel ulite ot ltil 1763, de sunt acum
anT 39, iscalita de dumn-luT Iordache biv Vel Stol. si de dumn-luT Ienache biv
Vel Serdard, cum ca lunguld acesteT ulite este de stinjenT 45, care se incepe dela
poduld ce urmza pe la 'Arta dumn-luT StolniculuT gi merge pana in apa
DimboviteT pe Jana ulucile curtel dumnS-luT StolniculuT, iara latuld eT este
de und stinjend si jumtate pretutindinea, am pusil dara de s'ad cetitii cartea
de blastenid in auduld numiteT IoaneT, si dupa ce a audit'o si a primit'o,
apol pre unde a artattt ea ca este hotaruld acesteT ulite despre maha-
laua PopesculuT, am pusd sfra din numituld podd din capuld uliteT, gi

www.digibuc.ro
 DOMMA Lin MOW:MI-09g ---1706 797

mergndA dreptti inainte pre lAnga unti dudit i prin cApethile tAlpilord
easel numitel Mane! pinA in apa DimboviteT, am pusil swung pre urma
sforiT parT, i as am alestt lungulA hotarulul acesteT ulite despre numitil
mahalagiY; dupA acsta am mesurat e. si latula uliteT spre ulucile dumn-luT
StolniculuT, iarAsT din cap"' i po.nh in Dimbovita, i pAnA la unit locti am
gsitu ulita lAsatA de dumn-luT Stolnicula maT larga decAt unit stinjen
si jumetate, WA pre alocurT cAlcatA de ulucile dumn-luT de eke o palmA
i ma! bine, i alegndil i latula uliteT, iara cu semne din capil si pAnA.
in Dimbovita, pretutindinea de une stInjen i jumetate, am ylistx atAte
dumn-luT StolniculuT sAll mute ulucile maT in lAuntru pre loculti dum-
ne-luT de pre unde este cAlcatA ulita, cAtil si Mane! cu fliT seT sA-sT face,
ingrAdisula loculuT lora despre dinqiT, chiar prin semnele coat pusti dupA
mArturia eT, ca sA remaie latul uliteT pretutindinea de unit stinjerni i ju-
metafe, pre ate am dovedit'o c a fostil din vechime, ca sa nu aibA dis-
colie norodulii ce merge la Dimbovita de iea apa, i amindoue partile re .
mAinda multamitT si odihnitT pe acstA alegere cu semne ce am fAcutt
uliteT, a primittt i dumne-luT Stolniculd sA F;11 mute ulucile de pre unde
este cAlcatA ulita, cum si Ioana cu fliT seT all face ingradisula loculuT lora
prin semnele ce am pusti, i 3.0 de vorti urme, qi o parte si alta, remAne
qi ulita slobodA precum a fostil maT nainte ; de care nu lipsim a ark&
InAltimeT Tale.-1794 Aprilie 28. (1)
Nicolae Filipescu Vel Logofeta.
MahalagiiI so jAluesca cA ulichira dintre locula caselorti doctoruluT Sil-
vestru i dintre acela al caselorg Medeln. Christea este incAlcatA. Vodl rn-
duesce cu pitacil, din 13 Novembre 1794, pe Vel Vor. de Tr-de-sus Ma-
nolache BrAncovenulii, ca dupe, hoterirea DivanuluT din acea qi, s mrgl
la fata loculuT, ca sA facA sforire cu drpta mesurAtre a loculuT caselora
doctoruluT Silvestru dupe, sineturile ce s'aa veclutil astAcIT la Divanti. . . .
pi despre Medeln. Christea, unde este pricinA pentru ulicirA. . . . ca BA
vadA de s'att intinsfi i ati cAlcatil cu zidirea caselorti sale peste Iocul
ulicireT. (2)

Christea Medelnicerulii cu Riga Grdmaticulii pentru o uUcidrL

loy Alexandru Moruzi Voevodfi boj. mil. i gpd. zemle Vlachiscoe.Neo-

dihnindu se MedelnicerulA Christea la alAturata anaforaua dumn-luT Vel

(1) Cod. XXVII, pag. 22, VI.

(2) Cod. XXIII, fila 294 verso.

www.digibuc.ro
798 V. A. enettli ^

Vornicd, ad esitd la Divanuld Domniel Mole fata cu Riga Gramaticuld,

vechild si despre partea tuturord ce1or-1alt1 mahalagil, unde a adusti Me-
delniceru sineturile loculuT de alaturea ald doctoruluT Silvestru ce are in
tr'insele suma de stinjenl si semne de hotard cu petre, atatd in cele-lalte
OAT, cad si despre partea loculuT sdd, unde dice pricina de ulicira, in
earl sineturT fiind-ca nu pomenesce de vre-o ulicira, cum acesta vrea sa
arte, di nu a fostii in mijloculd acestord doud locurT vre-o ulita veche,
i-amd cerutti insa Medelnicerulul Christea sineturT si pentru loculd sdd sa
ne arte, ca sa vedemd cad este cuprinsuld si pana unde merge, in vreme
ce pira mahalagiilord asupra sa este c ad inchisd ulicira si tacit si
dovada prin blastemuld ce ad primitd el a fostd ulicira veche, si a rs-
punsd Medelniceru cit sineturl vechl allele nu are, fara numaT foe de
zestre si diata intru care nu pomenesce de cuprinderea loculdi cad si
pana unde este, ded pentru mai buna descoperire a adevruluT pricineT
acesteia, ca sa nu re'maie nicT o indoiala la hotarirea dreptMeT, amii rnduitii
Domnia Mea, ca s se faca si acsta cercetare, adeca flind-ca vecinuld de
alaturea Silvestru doctoruld are pentru loculd sell sineturT ce s'ad numitil
ma! sus cu suma de stinjenT si cu hotaruld dumne-luT Vel Vornicd, sa,
mscire loculd doctorulul Silvestru ca FA vada de aunt in cuprinsuld in-
gradirei ce .ine acum Silvestruld doctoruld, pe care a facutd cuhnie de
ptra, atalia stinjenT pe cad euprinde hotarnica loculuT sad, sad de se
gsesce c s'a intinsd si a calcatd maT multd cu zidirea sa peste suma
stinjenilord ce-I cuprinde sineturile, O. cand se va gasi ca a cuprinsd
maT multd, sa indatorimd pe Silvestru doetoruld a o deschicle, unde mer-
gendu dumne-luT Vel Vorniculd dupa porunca Nstra, Ne-ad facutti Ad
doilea acst anafora, cum ca nu numaT se gsesce la Silvestru vre-o cu-
prindere de Jodi mal multi', ci Inca il si lipsesce, iar pentru ulicira C.
a fostd din vechime si ca a inchis'o Medelniceru Christea ; a maT esitd
si alt.T martorl hoer! strain!, earl ad datii marturie, cum se vede mai jos ;
deci poruncimd, zapciule; ce esti ornduitd, sa mergT sa deschilT ulita,
care sa rmaie pururea sloboda, pentru trebuinca noroduluT de obste.
1794 Dechembre 5.

Prea lndlfate Dthrine,

Pentru pricina ulicieireT dintre loculd caseloril doctorului Silvestru si

dintre local caseloril MedelniceruluT Christea, prin luminatd pitacti Marie!
Tale dela 13 ale acesteia mi se poruncesce, ca sa mergil la faca loculul
si sa facu sforire cu drOpta mesuratre loculuT caselord doctoruluT Silvestru
dupa sineturile ce s'ad vdutil de Maria Ta la Divand, acestuT !mil aid

www.digibuc.ro
 t 614141A Lin MO RIM I-- 193-1706 TOO

doctorului Silvestru, in care sineturi se cuprinde suma de stinjenT numitA,

in lath i in lunga, cum qJi semne de hotara, atatfi in cele-lalte pail, cum
i despre Medelniceru Christea, unde este pricina pentru ulicir., ca cu
acsta msuratre sa va0 adecA de sunt in cuprinsulfi ingradirei ce tine
acum Silvestru doctorula in care a facutfi cuhnie de ptra i uluce a-
tAtia stinjeni cAtil cuprinde hotarnica 1oculu sti, safi de se gsesce ca
s'afi intinsfi i a calcatfi mai multti cu zidirea sa peste msura stAnjeni-
lorfi ce cuprinde sineturile, i sa arAtfi Mariel Tale in scrisfi, ca sa se faca
isbranire pricinei acesteia, dupa cum al hotaritti Maria Ta la Divanfi ; chip&
luminata porunca Mariel Tale, supusfi i urmatoril fiinda, am menu insumi
la fata loculuT ce-lfi are acum doctorulil Silvestru, i urmAndfi intocmai
cu trsurile dupa hotarnica veche a manastirei Comana ot ltil 7203, ce este
de ani 101, qi dupa chrisovulfi rAposatului Constandin Vocla Brancovnulfi
ot ltfi 7204, ce este de anY 100, intaritorfi acestel hotarnicil cu asemenea
arkare de trasuri i numire de petre cum se cuprinde i in hotarnicie,
dupa starea loculul ce se afla acum, am trasi fnti din malulfi Dimbovitei,
unde clice hotarnicia ca ati fostfi ptra pan& in podulfi celii mare, s'ail
gsitti stinjenl 12, palme 4, unde la acsta trasura pomenesce hotarnicia
stinjenT 16, cu lips5 acum de stinjeni 3 0 pentru mAncarea DAmbovitel
Ala doilea, iaraI dupa hotarnicie, pre podu in sus spre Sfintulfi Dimitrie
pAna in marginea ulitei ce merge la vale in capulfi bacaniei, s'afi gasitfi
stinjenT 10 cu prisosfi de stinjeni 1 dupa hotarnicie. Ala treilea trasurel,
iaraO dupa hotarnicie, din coltulfi bacaniei pe ulita la vale pan& in coltulfi
zidului cuhniei doctorului Silivestru, pe lnga care cerfi mahalagiii ulicira
la Dimbovita, gi s'ail &it'd acum numai stinjent 27, din 32 ce scrie ho-
tarnicia i chrisovulti domnescti, cu lips& de stinjeni 5 MIA o palma, care
vrndti a, se implini aceti 5 stinjeni fara o palma, trece de cuhnia Medel-
nicerului Christei i merge pang aprpe de pOrta numitului Medelnicerd,
taindu-I curtea jumetate, i pentru a se incheiA, dupa hotarnicie, totfi loculfi
in lath pAna iara in malulfi Dimbovitei, unde arata hotarnicia ca afi fostii
pus& ptra in potriva celel-lalte petre a trasurei dintiti ce a fostti iara in
malula Dimbov;teT din jos, s'afi gAsiti stinjeni 14 palme 7, pe lAnga zidulfi
cuhniei doctorului Silivestru 'Ana in Dimbovita, adeca cu prisosfi peste
trasura vechei hotarnicii de stinjeni doY fara o palma, dar acestii prisosii la
acsta trasura este din ulita ce merge catre dumn-lui Vistieru BrAncovnu,i
'Ana in Dimbovita, iar nu este din podulti cella mare i pAna in loculfi Medelni-
cerulul Christel, ca sa putemA ()Ice, c acesta prisosfi este loculti ulicirei,
Inca mai virtosti din podulti celti mare i 'Ana in loculti Medelnicerului
Christei, nu numaT nu prisosesce nimicti, ci mai lipsescii stinjeni 5 !Ira o
palma; dupa ce amti ispravitfi trasurile ce mai sus se arata, afi venitfi

www.digibuc.ro
800 V. A. nEECHIA
=101mrIIMY.-...W.sammalmai
inaintea mea de fat& dumn lul Paharnicu Grigorie Hrisoscoleu, i dumn luT -
Serdaru Dumitrache Brza, cum 1 alp ennenT de credinta, carel de fatA cu
Medelniceruld Christea artara, ca auclindd cartea de blastemfi, ce este scsa
asupra verT-cuT va fi avndd sciinta de adevruld acestel ulicire, silitl
fiindil de puterea blastemulul ad venial ca BA arate adevrulii dupa sciinta
ce ad, i marturisira cu sufletele dumn-lord, in frica lul Dumnedell, ca
scid ca, pe lame. cuhnea MedelniceruluT Christea i pe Mg& loculd Dohto-
rulul Silvestru, era ulicira a obOel pe care merge& noroduld de lila apa
dela Dimbovita, asemenea foi Iordache Hina marturisesce, ca dela ltd 1748
se afla qeclAtord intr'acea mahala ci ad &Rd acea ulicira intre loculd
BucanesculuT ce-ld tine acum Medelniceruld Christea i intre locula luI Pa-
valache ce-lil tine acum doctoruld Silvestru, pe care ulicira merge& de
lua norodulti apA pan& la rOsmirita Rucilorti, iar atund dArimndu-se ca-
Bele luT Pavalache, la vremea cAnd s'a facuta pace s'a inchisd ulicira;
ci atatd de urmarea ce am facutd dup 5. luminatuld pitacd Mariel Tale cu
trasurile loculul, cum i de marturiile ce mi se mai aratara acum in urmA
(deosebitd de cel ce aunt iscalitl ilii dosuld cartel de blastemil) artitil Mariel
Tale; iar hotArirea cea des6vircit ramane a se face de catre la] timea Ta.
1794 Noemvre 29. (1)
Vel Vornicti Manolache Brancovenu.

Apec.

/6 Alexandru Constantinil Moruzi Voevodit i gpd. Pentru baniI ce

arata dumn-loril naziril Epitropiel ca sunt la dumne-lord mal jos artatil
boerl dupa analoghia ce s'a facutd, poruncimil Domnia Mea sa-I implinesci,
iar pentru talerT 250 ce lipsescii, sA-T pue i Suiulgi-bala dela dinsulti.
1795 Dechemvre 4. (2)

Aci este in limba grca o foe de msurile de apA acordate in Bucu-

rescl la particularT i diverse ciemele, in 1796 Februarie. (3)

Dupa reclamatia luT Suiulgi-baa, la 3 Iulie 1796, Domnitoruld ordonA

vAtafulul de Visterie sA implinscA banil incA neplAtitl dela boeriT cu civ-
m el e. (4)

(1) Cod. XXVIII, fila 2.

(2) Cod. XXVIII, fila 40.
0) Cod. XXIX fila 148 verso.
(4) Cod, XXXI, scare 7, fila 90.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LDI monuzi-1798-1796 801

Societatea sub Alexandru Moruzi.

In volumulii V alg Istoriel Romfinilord (pag. 457) amti descrisg in

modd documentalii starea in care se afl societatea romng. sub Ale-
xandru Moruzi Domnulg Munteniel: Domnulti, DOmna, Curtea lora, petre-
cerile la Curte, nuntl, receptiune de ambasadorT, apanagele DOmneT, boeriT,
starea de decadere in care erag, boeriI din opositiune, surghiunirile opo-
santilorg, demoralisarea boerimel, jocurT de cart1 i de naprstce, pre-
umblarile dela finea secoluluT XVIII, tote le-amg trecutg in revisiune si
lectorula le pte ceti in ylistati meg volumg. Cu deosebire am insistatil
asupra decaderel simtulul morala in familie, nu numaT in clasa boerOsch,
ci i in clascle de maT de jos.
Dania aci o noua serie de documente de natura a confirm& tola co am
scrisil in isu1 meg volumg V.
Siinfula pudOrd forte slabg. Maria, fata PostelniculuT Torna, urmza pe
Zamfird Braovnula la Ora, traesce cu elti 2-3 hug. Apol o readuce la
casa parintesca. UrmzA judecall Judecata IndmnA pe piritti a null"
rateme sufletulfi. Zamfirg se indupleca sa iea fata, care avea o zestre fru-
muica. E interesanta fia de zestre ce (lama dup anaforaua judecatel.
Alta data justitia condemn& pe celg care desonor& o fata mare sa, pla-
tdscA fecioria in bani. Ba uneorT partile se impacaa in banT chiar in
presenta judecatorilorg. In ung casti ce se va vedO la vale, judecata eva-
lueza fecioria pe o litret de aura. Daca necinstitorulg nu are do unde pflUi
acest Mr& de aurg, este batutii, tunsti i surghiunitg. Juramintulil dis-
culpa pe cela acusatil ca a necinstitil o feciOra.
Biserica. Acsta nu pute sa indrepte asemenea moravurT stricate(1). Unti
egumenti dela Sf. Sava e batutg de Radu dela GhebOia, ca I-a prinsti pe
calugarg la amanta lul. Nu-I vorba, justitia resbuna comanaculg, aplicnda
luT Radu 200 de toiege, i cAtti pentru muierea de pricin, se marginesce a
o isgoni din curtea, ori din preajma curteT egumenuluT.
Ung Vasile Nugulti so face far de sfiala diacong, ba i preetil, bra sa
fie chirotonitg, i oficiza in biserica.
Si cu tt acsta nereligiositate, urmza procesil de revendicatiune de

(1) Cundscemil InsA, und casil onesta de judecata a Bisericei. Se refus6 feteilui Prsco-
v6nu1ti, Zoita, divortula de Naatuld eT Jianu. Ea voia, sil-la lase, flind-ca era ca4utti In
dementS. Biserica nu aprobti acestii divortit i acordN numg separattunea de corpa pni
la InsInAtoOre.
Analete A. R. Tom. XV. Zeinoriiie seq. Isiorke. 5 I.

www.digibuc.ro
A02 V. A. UREMIA

meste. 0 man& a Sfintel Filotea a fostil obiectult de crtt in fata ju-

stitiel.
Abusuri peste tofu si in tote.
SlAtinenil nedreptAtitl i1 cautt resbunarea insisT : el dait focil easel lul
Stoica Logoittult !
Teranil nu maT vord sall lase casa, satult, Ora, ca sit merge, luni intregi
in slujba de salahorl pe la cetAtile turcesci. Von, 11 arunct prin ocne in
1794. 'prang la ocna, iar la Curte belsugil de tote bunatatile! Tera intregli
era deschist pentru Avgi-basa (le grand veneur) alil Curtel i cetasil sal,
satele puse la dispositiunea acestora in interesult cuhniei domnesci, cum
era." tramise sate intregi ca salahorl pe la cetatile dela Nistru si Du-
nArea, pe unde cel mal multi isT lase' Osele L.
lath diverse documente earl ne autorist sit gritim asa:

Jalba MarieT fata repos. Toma Postelnicelu, din 13 Novembre 1795, prin
care qice, cit aflandu-me fata saracii, fart de ptrinti i viindu-mi emenT
ca sit me maritil, intro altiT a venial si Zamfirt Brasovenuld, qicendu ml
cit si eili este june i mC va lua, i luandu-me dela casa mea, m'a dust la
tent i m'a tinutt 2, 3 luni i apol m'a adust iar la casa mea, si bol-
navindu-se l'am cautatt pant s'a sculath, ape! am asezatil vorba cu totil
temeiuld, dandu-I boccialict si altele, i mi-a luatt scule margtritare si
altele, care cu fee le voit ark* i acum veclt et Interco si nu-mi dit nicl
sculele, litsndu-m i ingreunatt. Me roe! Ma'rieT Tale, ca dupe, cum IsT
glisesct alte fete strace indreptarea, sit mi-o gasescii i et.
Domnitorult renduesco afacerea in cercetarea judechtol, la care piritult
(lice cit n'a gAsit'o fecira, adar judecata clicendu-T cit i asa de ar fi Math,
trebuia dela intaia impreunare s'o fi paxasitil st-T fi leptdatt odrele inapt,
iar nu iare,s1 pe taint cum le-ail i luatit ca sa nu-T fact svont, pentru cit o
avea, sciutt de fatt, mal alest do boerinast, iar nu vedana, i n'o luaso
clupa drumurl, ci de la casa pitrinilorit eT. Judecttoril ait Indemnatt pe
pirita sit nusl vateme sufletult, i insuF,4 de a lul bunt-voie, nesilitt,
induplecandu-se, a primitt s'o iea do sutie prin svirsirea cununiilort,
la acesta diafora ivindu-se in Departamentil cucernicult Popil Constandint
Protopopult, vecint numitel pluitere, s'a plecatil numitult Zamfird de
i-a strutatil mana, cum si fata maim lul Zamfird 1naintea nestra.. Dom-
nitorult aproba impecarea, si la fila 78 a condicel se publica feia de zestre
a fetel Maria, din care extragemil urmaterele: 150 ta1.11 sire de margeritare;
25- tal. 1 inelt de aunt cu diamantil i cu 2 rubinurl; 15 tal. 1 inelt de
aurt cu zamfirii; 15 tal. 1 inelt de aunt cu smarandt; 20 lei 7 zarfurl de
arginta; 50 tal. 4 farfuril de argintt cu linguritele lora, una a dramurl

www.digibuc.ro
 bOMNIA LII1 MORUZI-1793-1796 803

40; 20 tal. o rochie de maltezU cu antereurd eT; 20 leT o rochie de ale-

saturT; 8 leT o boccea de incins5; 36 leT 6 camAT de borangica; 30 leT 2
sariclicurT de zabranicil cu dresurile lord; 5 leT unit sariclicia de basmale,
7 leT un testemela nal; 15 leT 2 branire cusute cu betla; 10 leT o cheosea
cusuta cu colturT ; 8 leT clourT de lira ce se punt' pe sari* 10 leT unit
prosopti cusutil cu betla prOsta; 5 leT ung pechird de obrazil CU ca-
petaile de borangicil; 6 leT o masa vargata de pAnza, de cop 12; 9 le 12
ervete de pAnza suptire cu marginile de borangicO.
Apol perini de terbeta umplute cu lana, o pilota umpluta cu pufil, diverse
perini, plapome, una oglinda de perete, o tava de felegene, 4 felegene de
cele bune, 7 farfuriT de bucate, 7 farfuriT mid, 1 cazang de arama de 5
vedre, o caldare de arm& de o vadra, o tingire mare de dulcka, tingirT,
tigai, vatrae, etc. (1)

ZapisuU Ionie4f, fata NifrT ve'duve Cdpiteindsa.

Incredinteza cu acest5 zapisti alit mai la: mana Vladulul Logofetelulti

precum sa se scie cit pIrIt flindu de mine cu jalba la Domnil ca mi-a
furatii fecioria, cu magliselT ea o sa m6 iea de s0e, am fostti orenduitT la
Departamenta de criminalion, i ap6rindu-se ca nu m'ar fi gasitti fecira,
era sa intre judecata in mal cu de amrunta cercetare, i socotinda noT pre-
lungirile, de buna-voie, nesilil, intre noT ne-ama impacatil sh-niT dea tal. 50,
earl banT inaintea judecateT i-am primitU in manile mele, i de acum ina-
inte nicT ett sa am a maT cere dela el, nicT elli dela mine, cu nici un
felti de cuvintil. i pentru maT adevrata credinVi mI-am pusti numele .i
degetulit in loci' de pecete, dimpreuna cu muma-mea, rugandil i pe dumn-
lora boeriT judecatorT de au adeveritu i dumn-lorti acestil zapisti.
Departamentula judecateT de criminalion (pee in josulil zapisulul : eu
acesta zapist viindi amindou6 pItrile inaintea nstra i (licendu i unula
i altul5 ca intre eT s'au impacatii i s'atl intocmitii pe tal. 50, inaintea
mistra i s'a numOratil de Vladil i s'a primita de loana ; dreptil aceea am
adeverita i noT cu iscaliturile.-1796 Maiil 10. (2)

Jalba GherghineT dela VaearescI cit Nicolae, sluga DomniteT Ecaterina,

aflandu-se eitti cu Maria Sa la VacareseT, s'a bolnavitu acolo i a fostil
data in gazda la jaluitrea, vi in vreme cand nu m'am aflatti acasa ci la
(I) Cod. XXX, fila 7.
(2) Cod. XXX, lila 136.

www.digibuc.ro
804 V. A. Mama

munca campuluT, a incardositti pe flicA-mea, si dupA putinA vreme afland5

si apucandua, m'a inselatil cu cuvintu15 cA acum la PascI o va primi
pe fata nOstra de sotie; acum vclndti c se lpeda, m5 rog5 MAriel Tale
prin judecatA sa se cerceteze.-11 Maifi 1796.
JudecAtoril ail indemnat5 pe Nicolae, in virstA de 19 anT, s iea de sotie
pelfatA, care era de 16 anT. Baiatulti refusand, judecAtoril, constatand5 cA
el5 n'are cu ce plAti o WM' de aurd pentru Jeciorie, rmane a se hotAri cca
de peurml hotArire a pravileT : sel se bald, set se tundd f i ;4 se surghinnsed.
Domnitorulti aprobA ac4sth din urmA hotArire. (1)

Toma este acusata a a stricatti fecioria feteT Stanca din SecuenT. Mc-
tropolitul5 a judecatfi casulii si l'a supusa la juramint5 dacA nu este vi-
novatit Dar cancl era sA jure, insAsT fata l'a impedicatfi sa, jure, decT a
rmasil nevinovat5.-1796 Iulie 27 (2)

Anaforaua Metropolitului Dositeig din 16 Sept. 1794, dupei jalba

Joifei Pr4coodnca pentru sotult1 el Gheorghe Jianu biv Vel Medelnicerulk
cernciii despdr(ire de elii fiind-cei e nebunii si se tome se& n'o omdre.

Metropolitult a infacisatfi de maT multe orT inaintea lul pe ambele pArci

si femeia n'a doveditii all& pricinA, decht a qisii c5t e nebunil si ca, nu-l5
maT poftesce de barbaffi, tcmndu se sa, nu-T facA vre-o prim ejdie de mOrte.
Pentru care noT, cautandil in pra vile ca sa vedemfi hotArirea cannelorti
amii gAsitil la list. 216, glad. 234, unde dice la muma si stapana tuturord
bisericilor5 ce se dice la adevrata si marea hiserica... CA muierea de va il
avutt acea patimA maT inainte de cununie si se va mirturisi cu mrturiT ore-
dincise, atunci degrabii se desparte de barbatul5 eT far do nicT o indoire
si barbatula isi iea alta muTere; iar de iT va fl venit5 acea.patima muiereT
in urmA, dup ce s'a cununata cu barbatu-s55, atuncT sa n'aiba nici voie
nicT putere acelg bArbatil s'o lase Oa. intru Oa vi4a eT; precum si bar-
batulti, de i se va intimpla acea patima, iarAsT rnuierea s n'aibl voie sl
iea alt5 bArbatii pang intru OM vieca ha. Deci, dup acestA porunca a
pravilel, chiar pentru omulti indrAcitii, hotArirea dice, ca nici cum sa, nu
se despartA unit androghieon de va fi dobanditii patima in ,urma cununieT,
cu .catfi maY virtosii a sotula nu se OA inteacst patima a indrAcirei.....

(1) Cod. XXX, fila 147 verso.

(2) Cod. XXXI, scara 8, Illa 49.

www.digibuc.ro
 DO MNIA LUI MORIJZI 1793-1796 805
-
Metropolituld constatA, eh patima a venith dupa 7 anT de casatorie, in
urma intimplareT morteT copiilorti si a altorii nenorocirT, care acsta n'o
putemh dice indracire sati nebunie, ci o ipocondrie sail naucire. Cucna
persista a cere despartenia, qicadii cri se teme 0, n'o omre. Metropo-
Multi a constatatti prin obraze destoinice si dela gazda unde stall sotiT,
ca sotulh nu s'a purtath WI, ci numal (care o poliloghie uimitA si fara te-
meitui Decl Metropolitulti nu acorn. despartenia, ci numaT de ocamdata
cleosebire cu sederea din casa parintsca, sperandh ca prin locuirea im-
preuna, isolatT de parintiT sotuluT, se va intari casnicia.
Domnitorulit, la 20 Septembre acelasT anti, incuviintza nedespartirea
sotilorti si rnduesce o comisiune compush din Metropolitulti, Episcopuld
de Rimnicti, boeriT Vel Banti si Vel Logof. (le Tera-de sus, sa se adune si
sa chibzusch de lath cu Paharniculh Jianulii, tatalti sotuluT, ca acesta sti
acorde fiuluT se'ti mijlOcele de traiti osebith din casa parintsca. (1)

Egumenulti dela Sf.-Sava Chiril Gavrilti s'a Anita DomnitoruluT a unti

Radu Holteiuld dela Ghebeyia din Dimbovita, la 9 Main 1796, a saritti
nptea ulucile la casele egumenescI si l'a necinstith cu sudAlmT si cu
bataT, i-a spartti capulti si i-a smulsh prulti.
La judecata, piritulti nu tagaduesce, dar Vice ca l'a prinsh pe egumenti
la ibovnica luT Voica, ce vinde vinulti manastirel intr'o cascira alaturea
cu casele egumenesci, in curte deosebita cu uluce. Judecata gasesce ca
carciumarsa nu putea sa-T fie amanta, de vreme ce aveh barbatil, si ca si
egumenulti este in virsta, si decT 'propune a fi pedepsith batausulti acolo
unde a Mouth necinstea cu 200 de toiege, dar si carciumarsa sa fie
scsa din cuprinsulti curteT egumeniel, ea sa nu mal dea banuiala. 1796
Maiti 27.
La 5 1u lie 1796, Domnitorulti aproba anaforaua. (2)

Anaforaua MetropolituluT Dositeiti din 23 Martie 1795; arath ch ah ye-

nith la Metropolie sa se chirotonissca diacond un gramatich anume Vasile
Nusu lit din BucurescT. S'a gasith vrednich de chirotonie si l'a destinatti a
fi diaconti la biserica CurteT domnescT cea veche, dupa cererea cleruluT de
acolo. NIA sa se faca anaforaua catre Domnitoril de incuviintarea chiroto-
niei dupa cuprinderea luminatuluT chrisovii, din indemnarea vrajmasulul
diavolii, ail indraznith pan& a nu se chirotonisi si att slujith leturghie dia-
conesce in 2, 3 rndurl. . . . De care insciintandu-ne, unde eramti socotin-

(1) Cod. XXVII, scara 16, fila 47.

(2) Cod. XXX, fila 142.

www.digibuc.ro
806 V. A. UREMIA

du-ne a-I orndui canond spre all plange p6catu1d pentru nelegiuita fapta
ce a facutt, nu s'a multAmitil numaI cu acsta, ci Inca rnestesugindii a
fAcutit o carte mincinsa ca despre partea 'Astra, cu pecete straina, cuprin-
Otre cum c este preotil i duhovnicd i c este trimesil de noi afara
in eparchil ca s spoveduiasca i s povatuiasca noroduld spre mntuire,
schimbndu-si si numele, cu care esindit prin satele de afar din judetuld
IllovuluT, a si inceputtl a face cercetare pe la biserid: cum si in ce chipd
se afla cele sfinte? puindti i epatrahird de goAti, sevirsindil i unele din
cele preotesci rnduell, de earl insciintandu-ne am i trimest omit intea-
dinsd si, pringendu-ld, l'a adusti aid la Metropolie, chruia dui:A cercetarea
ce i s'a facutd, afrandit intocrnai dupa cum ne-amit insciin-tatd, fiind-ca eld
se afla cu plete i barba, ca celd ce ave sa intre in ornduiala bisericsc
(cu care a incelatd a-16 crede noroduld de diacond si de preotil), amd pusti
de l'a rasa, ca nu cumva scapandu iarasi de aid cu vre-o deosebit meg-
tesugire, s insele pe crestini. Dar pentru ca nu si de acum inainte BA mai
indrAznesca i altuld ca dinsuld a face si a-0 ride de lege si de cele sfinte,
rugamb pe Maria Ta, el de se va gasi cu cale si de catre Maria Ta, sa i se
faca o cuviincis certare politicsc in vederea tuturord, spre pilda i
altora; iar anil Mariei Tale rugamd dela Domnuld Dumneleu sa fie multI
fericit1.-1795 Martie 23.
Ald Mriei Talc cAtre Dumneqed fierbinte rugAtoril si smeritd pArinte
sufletescil.

Resolutia Domnitorului din aceeasi qi: Poruncimil Domnia Mea dumi-

tale Vel Sp Atard, pe acestd Vasile, ridicandu-lil dela Metropolie, la acea
biserica unde ati indraznitil de a slujitil sf. leturghie fAra a fi chirotoni-
situ, sh-15 puie inaintea bisericeT in falanga, sa-ld bata cu 100 toiege la
tMpT, si apoi sA-16 trirneti surghiund la manstirea Caldarucani, unde po-
runcimd, epistatule dela CaldArusanr, sa-lit aibi Ia osinda acolo, de unde sA
nu se slobcl MIA de porunca Nstra. (1)

16 Alexandru Constantinit Moruzi Voevodil. i gpd. Zemle Vlachiscoe.

Cinstitg si credinciosa boeruld DomnieT Me le Hatmane Nicolache Cai-
macamu CraioveT, pe aceld Andreiti Brutaruld, cu acea mfina numita de
sfinte mste, sa-Ifi trimitl aid cu insciini,area dumi-tale si cu slujitori,
intre dinsiT. 1794 Martie 16.
Vel Logoft3td.

(1) Cod XXVIII, scara 4, fila 33 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIU MORUZI-1793-1796 807

Prea Indicate Ddmne,

Cu smerite anafora insciirEceze MarieT Tale, c in vremea trecutuluY res-

boie, cand qtile prea puternice mistre imperata ae trecute peste munte
in Tera Nemtsce, calcande tinutule Hategulu1 qi intorcendu-se cu isbanda,
intre alte lafire(?) ce s'ad luatil de acolo, s'a adusti i o Juana numit de
sante m0e, care s'a luate de unit Andreie Brutaru din Craiova, care
qade in valea VleiceY, fiinde el atuncl Capitane pe 1ng Asechi Cara-
Mustafa, i einde vorbe cum c acea man/ numita de sante mei0e ar Ii
dela manastirea ArgeuluI, aflanclu-me eti atund protosingheli a1i Episco-
pid Rimnice ge;letore in Craiova, am fecute cerere numitulul Brutare
ca s aduce acea man& sa o vecle ci sa se puie la o pastrare pane cfind
se va face pace 0 se va dovedi de unde este, i nu a vrute nicY s o
arate macar; acum cercetande eti pentru mstele sfintd Filotel, ce se
and la biserica domnesca din oracule Arge01, m'am insciintate cum ce
lipsesce mana cea drepta, i aducendu-mi aminte de acea mane dela Cra-
iova, dal cu socotele cum pte sa fie aceea ce lipsesce dela Arge5, fiind-ca
tote in vremea resmiriteT s'a luate qi aceea de catre ostaci, gasinde sicriuld
cu sfintele m0e ascunse inteund zide; ded me nage InaltimeT Tale, ca se
se face luminata porunca catre dumn-10 Caimacamu CraioveY se cerce-
teze pe numitule Brutare, i de va fi mana cea drepta, sa o trimite aid,
do unde luandu-o ee, de se va potrivi la merime cu cea-lalte mane a sfinte
0 se va cum5sce cu adeverate sunt sfinte mO0e, va remane la locule
el, ca se nu se instraineze, qi ceea ce va aret numitule Brutare intru
adevere ca a date pentru rscumperarea dela osta0, i se va implini dela
numita biserica; de acsta me roe', iar anil MerieI Tale fie dela Dumneclee
inmultitI cj cu fericire.-1794 Martie 14. (1)
Ale Marid Tale smerite rugatore catre Dumneclee ci plecate sluge,
losifti Episcope Arge01.

Fiind-ca Const. Mirescu dela satule Ciorane sud Olte i Ioanti Socole dela
Lepule sud Mehed. c1 pentru ginerele RadoiuluI dela Bohotil, trimici cuticle
din porunca nomnie1 Me le salahorT la Isinailti spre a sluji la lucru impera-
tesce cu -plata cea orenduite lore, dupe cum ail 0 ce-laltf, s'ad impotrivite
la slujba lore 0 in mare nesupunere facendu-se zurbagiT resvrtitorT ci tu-
turore ce1ore-la1t1 salahorl, pricinuinde zaticnire lucruluT imperatesce, s'au
impotrivite ci incici orenduitilore boierl epistatT aY Domniei Me le, dupa a
carore ale lore fapte facendu-se vinovati vrednid de pedpse 0 do osinda,

(1) Cod. XXVIII, pag. 19, III.

www.digibuc.ro
 808 V. A. IIRECHli

ir ornduimil la ocna. Ornduimd pe sh-T ridice i sa-T duca la Oc-

nele marl sud Vilcea, uncle poruncimd, Camarailord de ocne, sa-I bgal
in ocna qi sa daV adeverinta la m5.na ornduitulul zapcid cIt vi' s'ad litcut
teslima.-1794 Iunie 15. (1)

La 13 Martie 1796 s'a facutil carte legata la Caimacamd i la Proin-

Caimacamd, dupa insciintarea Spatarulul Slugearoglu, ispravniculd leer, ca
de cate orl se ridica OmenT cu mumbairI trimi1 dela Craiova, sa se
lac& acsta cu scirea i prin marafetuld ispravniculul, cum i pentru jafu-
rile ce s'ad luatit cu nume de trpkle ea taled 4000, sa cerceteze cu amd-
runtuld trimitndu-se i insemnare de trp6dele judetulul, qi ceea ce va Ii
luatt peste ornduiala sa se intOrca inapoT. (2)

Respunsg la Caimacamulg Craiovel pentru locuilorli dela Slatina, ce ag

data foul easel Stoiceri Logofitelulg, a-i avd la inchisdre.

Ith Alexandru Constantinit Moruzi Voevodii zende Vlachiscoe.Cinstitil si

credinciosa boerule Domniel Mele, Costache Caragea Hatmane, Caimacamule
Craiover, sanatate ! Amd vclutii Domnia Mea tote cele ce Ne serif pe largu
pentru pricina orapnilerd dela Caracald sud Romanaff cu Stoica Logo-
fiteluld i am intelesd rea urmarea i pornirea ce ad facutd oraanil.
Pentru care iata iff scriemd i stranicd itT poruncimd, ca ttit paguba
cata vel dovedi-o cu dreptuld adevrd ca ad pricinuitil Stoical Logoficeluld
la acsta pornire a lord ce ad facutd de ad datil focil caser, attad pentru
ale lur lucrurr ce s'ad prapAditd, cat(' i ale soVer lur i ale tatalul sd, sa aibl
dumn ta negreqitd a o implini dela oraqanT pan& la pretti de o pare.; dar
i Stoica sa lipssca cu totuld, dimpreuna cu socia lul, de acolo, de a nu
mar Oka, in Caracald, dupa porunca ce anad datil mar inainte. i pe acel
ce ad fosta capT intre dinil, Inceptorr i pricinuitorl acester netrebnicil,
cum i pe ceT ce ad gviritil fapta acsta, earl fad, de a nu Wept& sa
vasla svirirea porunceT Nstre i far de a nu se socoti inqiT pe sinel,
ad cutezatd la und herechetd ca acesta de anarchie, aflndu.T negreqitd i
fAcndu-T bine veditl, sa-T ridicr la buna inchisre, i sa Ne insciintezr,
avndu-T la paza pana ver priimi ald doilea porunca a DomnieT Mele de
urmare. 1793 Iunie 28. (3)

(1) Cod. XXIII, fila 256.

(2) Cod. XXIX, flla 167 verso.
(3 Cod. XXIII, lila 03.

www.digibuc.ro
 DOMNIA ISM MORUZI-1793-1796 809

Pitacit din 9 Julie 1795 lui Avgibaqa.

Fiind ca s'a apropiata vremea vinatreT curuilora i fiind-c a. din pri.

cina vremeT acestia nu se pcite asez4 Avgi-basa al DomnieT Melo cu vi-
natoriT aid in Bucuresci pentru IHca molipseleT, iat c s'ail orenduita a
sed CU vinatoril luT i cu tiganiT curuerl, cu coteil si cu curuiT, la I3er-
cenT sud llfov, unde este si campula bung de vinatre i aprpe de Bu-
cureseT, de uncle pate veni vinatula la sorocula cela ornduita la beciula
DomnieT Me le; pentru acsta dar i s'aa data acst domnsca a Nstra
carte la manC, spre a sed acolo fail de poprla de catre stapanula mosieT
aceea, dimpreuna cu totT vinatoriT ce se arata, maT sus, ferindu-se i ela de
a nu supara locuitoriT cu vre-o cerere de ale manoareT sad de alte supl-
rani. 1795 Iulie 9. (1)

Pilacii la Spdtarti, pentru sluga unui cavalera alit Elciulul,

ce a fugitit, gdsscd.

I6)Alexandru Constantinit Moruzi oevoda. i Gospod. Dumn-ta Vel

Spatarti, fiind-ca la 9 Pe ale luneT acestia unit Leuna, sluga d-sale IIa-
statov, cavalera ElciuluT, a fugita dela conacula 865, unde se afla aici in
BucurescT, imbracamintele luT verclI, virsta luT de SO de anT, pe carele 00,
a nu fugi, una negutitora de aid pravaliasa a vruta s-la inscire cu fata
luT, poruncima Domnia Mea dumi-tale, sa puT sa-la caute i sa se faca totii
felula de cercetarl cu si1in, ca negresita sa se gssca, omula acesta si,
punndu-la in 'liana, s daT scire DomnieT Mele.-1793 Augusta 12.
NB. Aseminea pitaca s'ati facuta si catre dumn-luT Vel Aga. (2)

Pitacit la dumne-lui Banula Ghica qi la Hatmanulii Hangherlig, ca set

iea socotla epista(ilorii dupet moiile Mdriel Sale Alexandru Vodd
Ipsilante.

.1th Alexandru Constantina Moruzi Voevodit.Cinstitiloril i credinciosi-

lora boeriT Domnieh Mete dumi-tale biv Vel Balla Dimitrache Ghica i

(1) Cod. XXX, Ma 70 verso.

(2) Cod. XXIII, lila 11 8 verso.

www.digibuc.ro
 810 V. A. IIRECIIII

dumi-tale Vel Hatmane Hangher1t, fiind-ca Domnia Sa Alexandru VodA

Ipsilantd Ne scrie pentru mosiile si acareturile ce are aici in trk ca sA
poruncimd a lu socotela epistatilord cc ail fostd, iatA ornduimil pe dumne-
vdstre, ca mat intaid sh vd pliroforisitT din condicT: cate sunt aceste mosil
viT, mori i alte acareturT? ci carl sunt pe numele Domniel Sale? si cad sunt
pe numele Luminatel DennneT DomnieT Sale matusel Domniet Mele ? sad
pe numele beizadelelord DomnieT Sale? si cart si c'ate dintr'aceste stint
de a se vinde ? ca sA le ardtatT DomnieT Mele anume; unde inaintea dum-
n-vostre aducndil fatti pe epistatit ce ad fostii ornduitt, sa le cereti so-
cotlA de tote veniturile sad cheltuelT, earl socotell BA avetT a le cerceta
dumn-vstre forte cu scumpetate si intr'adincd, i sA vi se facA cunoseutil
dreptuld adevdrit, pentru cl intiatatia ant de cnd epistasesed, dupA in-
sciintarea ce avemil dela Domnia Sa, s'a isterisitri casa Domniel Sale de
folosuld acela ce dupA starea acareturiloril s'ar fi cAlutti a aye, netri-
mitndit vre-o sum& indestulath caseT DomnieT Sale. Pentru aceea dar di-
cemd, sA avec( a cAut acesta toemlA Mite bine, si prin catastihd anume
cu anaforaua dumnO-vdstre in scrisd sA Ne areatt, pentru care ornduimil
inteadinsit i unit zapciti pe Ceausuld de aprodl, s string& pe totT epis_
tatit inaintea dumn&vdstre. 1793 Iunie 29. (1)
Cluceruld Dumitrache, ce a fostu epitropil la mAndstirea Pantelimond
33 de ant, a muritd, si Epitropia, din porunca Domnitorulut, acorda sotieT
luT o pensiune lunard de 20 de let. (2)
Se constatA presenta lul Turnavitu in Ora, avndtt procesd cu Dobrea
negutitoruld pentru lucrurile ce i-ad irositti &and eld era cu Mavrogheni
peste DunAre. (3)

Sudqii.
Cu pacea dela *istovii (1791) Austria cAstigA in Principate o inriurire
puternicA, deci adese neplAcuta Muscalilord. AN:1sta influenta se manifestA
mat alesu in protectiunea netrmuritA, ce Consululd sad Agentuld austriacit
exercitA rap cu autoritAtile administrative si judecAtoresct, in favrea su-
ditilorg C. Regesct. Acestia, pe tOtA diva mat multt la numrd, formg; totil
mat multd und feld de Statd in Statd, in paguba intregeT evolutiunl cul-
turale, nationale si mat alesti economice a Principatelord nOstre. Amu
(1) Cod. XXIII, fila 93.
(2) Cod. XXXI, scara 10, fila 45 verso.
(3) Cod. XXXI, scara 6, lila 21.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LDI MORUZI-1793-1796 811

ar6tatil aiurea privilegiile de earl se folosescd suditil negutitorT i indu-

striasT, privilegiT earl punu pe negutitoril i industriasiI pthnintenT in si-
tuatiune de inferioritate, lucru ce neintarcliatil va ave de efectil trecerea
comerciuluI si a industri0 din mnile pminteniloril in mnile strinilord.
Mind aci o saris de acte inedite cu referint la suditt Incepernd cu
ancheta urmatl dup& reclamatiunile multiple ale ciobaniloril ardelenT.
MO, aceste acte:
No. 1. Sudifl pedepsifi afara dirt Ord.
No. 2. Sudifi aperap.
No. 3. Mofieri condemn* in favdrea until suditil.
No. 4. Agentulit austriacti transmite directti nota la Domna. Conflictil intre Spd-
tdrie fi Agentulii austriacit.
No. 5. Domnitorula scrie directii Comandantului Sibilulta in afaceti de procesii
ale pamintenilorit cu sudifil din Ungaria.
No. 6, 7 si 8. Consulate noue in Principate.

Anafora de ornduelile sudifilora ee Ong # ad in Wei la palune.

Ith Alexandra Constantinfi Moruzi Voevodit i gpd. Cetindu-se inaintea

DomnieT Mele anaforaua dumn-lui Vel Sptaril i a dumnlul Vel Vor-
nico, si la tote madelele in parte fcndil Domnia Mea chibzuirea cea cu
viincisA, le gsimil cu buna ornduial urmate i intocmite, cu care acest
ornduiall nu potil ave sudita vre-o zAticnire i pagub in mergerile si
venirile lorS, i se va pazi i nizamuld Orel, care se cuvine; de care po-
runcimil s6, se fac i deosebitil crtile DomnieT Mole, strasnice porunci-
tore catre ispravniciI judeteloril, i cAtre vatasiT, cuprinch5tre pe largd ca
in tocmai s urmeze acestoril ponturT, fcndu-le Domnia Mea la pont. alil
treilea sincatavasis, ca i pnd la tal. 50 marfet s cad vole fard de carte
domnescel a trece, ins dincolea, neeprite si in ttil vremea sa grijasca
ispravniciI i dreetoriT a fi diafendifsitl i ocrotitY, ca impotriva acestoril
ponturI s5, nu fie sup6rati, urmandil i el datoriilorti dupa vechiulS obiceid
ald Orel, maI virtosil la celea ce se cuvine catre prea puternica imprl-
tie, intr'a caruia pilmintd se chivernisesce, se indestuleza i 10 facil alig-
verisurile lortL 1794 Aprilie 6.
Vel Logoftd.

Prea Inalfrtle Dthnne,

Toma Babusd i Ioguta, cu tot1 sudita chesaricesd ce aS oI la pAsune

aid in pamintuls -Orel, ail jaluitti Marie! Tale, cerndil indreptare la acestea

www.digibuc.ro
812 V. A. UREMIA

maT jos iscAlite madele, intru a cArora jalbA cu zapciii VAtavd de aprotp,
ni se poruncesce de InAltimea Ta ca sA o teorisimd si de tote BA ar6tAmd
in scrisd. LuminateT porunci intocmal fiindd urmatord, dup ce ad adusti
zapciuld pe numitil, amd intratd in cercetarea jalbeT lord si la fies-care pri-
cinA si cerere a lord osebitil arkAmd MArieT Tale maT jos, printr'acsta a
nstrA prea plecatA anafora, acea ce amil socotitO ca, este cu cale a se urmh.
picu cA suditiT co ad eT la pAsune aicl in pAmintuld Orel, cum si alt.(
ce villa din lluntru cu alte trebT ale lord, cnd este ca sIt vie aid in trA
41 iad pasusuld dela ComAndasd, adeca dela dregkoruld din lAuntru, i
viindd pe la Vatavu de plaid de le dA ravasd de drumd, si cnd este la
intrcerea lord inapoT stint necAjitl de catre vAtavii, ca-i trimite pe la is-
pravnicT de li se dA rvasu SpatarieT de mergere inauntru, si cu dusuld pe
la ispravnicT, si cu zabava ce se zabovescd acolo pana li se dA r6vasii, si
cu intrcerea inapoT, li se pricinuesce zabava Cate trel patru 4i1e, cheltuindti
de omil eke tal. 1 banT 30.

Peirerea nstra.

A trece inauntru MIA rvau Spat&rieT, acsta nu pte a se urma, de vreme

ce paza dela tote marginile t6re1 este insArcinat& si legata la acOst& dre-
gtorie, dar pentru a nu se pricinui nicT lord zabava, si din zabavA pa-
guba, amil gAsitil cu cale ca dumn-lord ispravniciT sa fie snip, cu strajnica
luminata porunca MArieT Tale, a aye und logofad ornduitil chiar si
numal acestei trebT, carele sA fie nelipsitil si EA pazsca napristand, ca
orT in ce ceasd vord veni calkorT suclitT spre a li se da rvasti de trecere
sA nu I zabovscA, ci indata BA li se dea revasil, fat% a nu li se face zA-
tignire.
Mal died, cA de r6vasd ce li se da dela Spatarie li se iea ate bani 30 de
omd, *IncIt la unil si maT multil, si cum ca le cere si chiezesil, si eT de ad
eke und prietend la Lelia, cad sA-T iea in chizasie, li se pricinuesce grea
cheituialA a-la aduce de acolo, de care clicil ca, si ducndu-se eT la aceT
chiezesT, de multe orl se intimplA de nu-1 gasescd pe acasA, si fiind-cA
uniT din el vial de chte doue-clecT de orl pe and aicl in tOrA, dinteacOsta
cerere de chezasie li se pricinuesce paguba de cAte tal. 25, care acestd obi-
ceid de chezasie qicii ca din vechime nu l'ad avutti, ci cnd se intorce dela
vale inapol sa trcA inauntru, ha ravasd numaT dela VAtasiT de plaid, si cerd
indreptare la acsta.

www.digibuc.ro
 DOMNIA as, nionnzi.-1793-1796 813

Rirerea nsird.

Pentru revaele de drumii, sh nu li se iea maT mu1ti cleat dupA obi-

ceid cAte patru parale de Avaii, ins& de r6vaei, iar nu de floc-care nume
iar pentru chezAie, macar ca ic cA le este cu gred, fiinda menT strAinl
i nu potd gAsi apururea cheza0, dar stint datori sl dea cheza*T, cAcT
ori-care dinteinciT se va intimpla, a gAsi in vre-o vinA cA a fAcutd aid
in Ora, oil de thlharie, sad de ineelaciune, cu a pagubi pe vre-und pAmin-
teanti, aceld chezaii este datord in tOtA vremea a r6spunde pentru dinsuld,
i cu nici unit cuvintil nu se potti apr de acstA cerere a chezacieT, fiindd
trebuincisA chezAia, nu numaT pentru incredintarea pricinilorti de maY
sus artate, ci ci pentru paza nizamuluT; dar pentru a se inlesni i dis-
colia care icti ca ad a aduce pe cheza0 pe la vAtafuld de plaid, fiindd
lona departatii, gasimti cu cale cA pe chezacil va gAsi, de va fi aceld
chezad pe departe de scaunuld isprAvnicescii, s. dea chezaeie in scrisd,
care adeverintA de chezAie sa fie incredintata orT cu iscalitura CapitanuluT
de plaid, sail cu a zapciuluT p1AeT, ci acea chezacie ducndu-o la isprav-
nicT, st o poprescA dumn-lord la condicarie, i dumn-lord sA dea altA
adeverintA iscAlitA de dumnd-lord cAtre VAtafuld de plaid, cum cA ci-ad
datil chezaii, i apoT acea adeverintA a ispravnicilord sA o poprscA vA-
tafulti la sine, ci aa, sA dea cAltoruluT reva6 de slobolenie ca sA trcA
inAuntru, iar de va fi chezaCuld aprpe de scaunuld isprAvnicescd, atuncT
sA fie datord &it duce inaintea ispravnicilord, sA dea chezACie in scrisd, ci
iar4T sA facA urmarea ce artAmd maT sus.
MaT ici, cd et fAcndii reCT-ce pOnA negustorie aid in pamintuld
ikreT, nu sunt sloboclI a cumpr e. marfA nicT de talerT 10 fArA de luminatA
cartea MArieT Tale, care maT inainte died cA acestil obiceid nu l'a avutd,
ci cerd i la acstA indreptare, icnd cA pentru rel-ce putina marfA
care cumperA eT de aid i o ducd inAuntru, nu potii sA, vie tot-deauna
sA cerA carte gospodil.

Pdrerea ndstrd.

A ridich marfA din tdra fArA de carte gospodd nu o gAsimd cu cale,

fiindd trebuintA a fi cunoscutii ci sciutil domnieT ori-ce lucru ese din trA,
dar de vreme ce se plAngd cA pentru flee ce bagatela de putini mar%
nu potti sA vie sA iea carte gospodd, ci ca sA nu se zAticnscA nici alieve-
ripld locuitorilord de aid, gAsimd cu cale ca pAnA la tal. 20, multi 30, sA
aibA voie a cumprit marfA ci a o duce inAuntru cu adeverinta ispravni-
cilord, insA lucrurT carT nu vord fi proprite, ci sA fie luminatl porunca

www.digibuc.ro
814 V. A. UREMIA

MAriet Tale, atAta cAtre dumne-lort ispravniciT, cAta si atre vamest dela
vama pe la care vora trece inAuntru, ca sa, privegheze a nu fi marfA de
mal multa prep, nict sA fie din cele poprite.
Mat lied, el eT ail chrisovula MArieT Sale Alexandra Vod6. Ipsilanta, ca
nici la treatrea oilorti, nicT la intrcere, BA nu dea la VAtasula de plaia
nicY casa, nicl miela, nicY urdA, nict alta nimica, iar vAtafula Moise dela
plaiula Teljenula sad Saaca, IT superA impotrivA si le iea de odaie cate
una miela, i &Ate tal. unula, incS dela unit si maT multa, si vara le iea
cite una casti mare de sari&

Plirerea nstra.

MAcar el MAria Sa Alexandra VodA Ipsilanta prin chrisovula MArieT Sale

ot 1786, ce-la *lama din condica Visteriel, IT aptirl de a nu da VAtavuluT nici
una band, nicY cAnd vora sui cu oile la munte, nicT cAnd se vora pogori,
nicT casa, nici urdA, nici nimica, darA iarAsT insusT MAria Sa, din condica
DivanuluT *lama, a Ka data carte la lta 1781 Octomvre 6, cu poruncA
chtre ispravnici ot sud Prahova, care cuprinde chiar ase., cA intre alte
pricinT ce ail fosta jMuita BArsaniT strAint atunci cAtre MAria Sa pentru
Michalache VAtavula de plaid, s'aa mat jAluita si de acesta, adeca: cA pri-
mAvara cAnd suie cu oile la munte, le iea de ttA odaia cat() tal. dot, si
vara le iea de ttA stAna eke 20 och de cast'', pentru care poruncesce Maria
Sa cAtre ispravnicT cum cA urmarea luT este impotriva chrisovulul MAriel
Sale ce ati BArsaniT la mAna lora si impotriva cArteT Ma'rieT Sale ce o are
VAtavula la mAna luT, pentru cA chrisovula aerie sa nu le iea nici anti band
nicT child suie cu oile la munte, nicT child se cobrA, fArA numat obicTnuitula
havaeta alti vAtAseilorti, dupA cartea MArieT Sale cc o are la rnAnA, care este
rnduita FA iea de turmA cate and miela mica dinteacea primAvarA si de
stAna chte una casii, iar alai nimica; iatA dar cA printeacstA carte .;i in-
sust MAria Sa Alexandra VodA it indatorzA pe jAluitorT a fi urmAtort la
acela drepta si hotArita obiceia ala VAtavuluT de plaia, care acesta obi-
ceiti s'au urmata nu numaT in ttA domnia MAriet Sale Alexandra Vodli,
ci si in domnia MAriet Sale reposatulti Nicolae VodA Caragea, i in cea dintAiii
domnie a MArieT Sale Michaia Vodh Sucula, in cea de a doua domnie tot('
a MArieT Sale, cum si acum in laminate qilele MAriet Tale; drepta aceca
gAsima cu cale sA se urmeze obiceiula si de acum inainte, precum s'aa
urrnata si pAnA acum.
Mat lieu, cA muntele unde-sT pasca et oile si caiT se vecinesce cu altiT,
earl sant iarAsT suditT dintre el, si fiincla aprOpe unit de altit le treca vi-
tele dela unit la alOT, earl vite cand treca, 4ica cA aunt sciute, s'i insulT

www.digibuc.ro
 bOMNIA. LIM moRum--1793-1706 81:3

de eT, iarA plAieiT VAtavuluT vine la ace vecinT aT lora, li ajungndu-se

cu diniT le iea acele vite, i fAcndu-le de pripas le duce la VAtavulti
de plaik i a le iea de cala &Ate tal. 4 kii 5, i chub ch obiceiulil n'ag
fostil sA le iea caiT din muntl i sl-T facA de pripas, Mr& numaT cAnd s'ail
luatil cate unit calil de hocT i prin marifetuld VAtavulul Ha scoteA, da de
cal chte tal. 1.60, cum i cnd fugeA chte mai calti din munct i-ld spri-
jinia. VAtavuhl. asemenea da chte tal. 1.60.
Pdrerea nstra.

Pentru caiT ce se pascit in munte, numaT ceT carT se vora dovedi perdutT
orT furatT i se vorti OA, sail cu adevratii perdutY, pentru aceia BA plAtscA
dupA vechiula obiceiii de cald eke banT dont sute, iar nu eke tal. patru-
clecT dupA cum se jAluescii, iarA cand niscaT-va caT aT lorti se voril rs-
pAndi i se voril amestech cu alVi caT, earl vorg fl aprpe in vecinAtate cu
diniI, i se vorti dovedi cA sunt luatT de plAiee ca sA-T facA de pripasii,
IA nu se supere pentru aceT cal cu nici un felii de cerere de bani de
cAtre VAtavil sag de cAtre plAieT, i de se va intimplA a li se furA vre un
cala de acolo din munte, sit n'aibA eT a face nicT o cerere dela VAtavii,
la care acsta i insuT eY se multaMirA.
MaT 4icii, cA la trecerea lorti (And mergg inAuntru pentru ore-ce trbli
(afar& din coborid i suitula oiloril la munte) au avutil obiceia de a da
VatavuluT pentru rtvaqii trecttoriT cAte o park iar acum le iea de rgvail
cAte treY parale.

Prerea nstrei.

Pentru rAvaulii Vatavulul, precum va It obiceiula din vechime a sA se

urrheze.
MaT 4icii, a la judecatile ce se intimpla de ail eT inaintea VatavuluT de
plait cu paminteniT de aid din Ora, nicT o indreptare dela vAtavii nu Oda,
nie implinirea dreptuluT lord nu li se face.
Pdrerea nstra.

VAtavult plaiuluT sa OA a le cautA pricinele i judecAtile cu amtruntuld

ci al dreptate, urmAndt a le face ci implinire dreptuluT lorg ce se va cu-
nOsce i se va alege cA. at O. iea dela pamintenT, iar cAnd pe a vAtavuluT
cercetare it3i judecata nu se va mulcami, atunci voril merge la dumnlort
ispravniciT, i &And nicT de acolo nu se vort multAmi, up divanuluT MarieT
Tale este deschisk de unde potil all OA tout indestularea dreptAtel lora.

www.digibuc.ro
816 v. A. UREMIA

Mal (lid', ch VAtavuld de .plai, cAnd lipsia dela plai la Una lul, lash
vechild in loculg s65; iari acum vechn nu-sT face, si child mergil sh-sT
iea rvasti de treatre i viitre, astptA cAte patru liIe pAnA vine de le
da r6vasil si se sting cu cheltuiala.

Pdrerea nstrd.

SA fie datoril vAtavulti, &Lula lipsesce in plai pentru alte porund si trebT
ale plaiuluT, urmAndti vechiuhl luT obicei, sA-sT lase vechilii negrevitil, ca sA
nu se pricinuiascA zAticnire si zAbavA cal6torilorti.
MaT ic, cA egumenulti mAnIstireT i locuitoriT dela Teljen sud Saadi, and
conAcescti eT pe mosia manastireT cu oile, de se suie la munte, pAnA isl facti
gAtire de plcA cu oile, se zAbovescil ate dou treT dile pe moiT, si oile
le pasca in locurT slobode, iar egumenulti cu locuitoriT le ieair &Ate unti
mielli primAvara si cAte o putinicA de lapte tOmna, care obiceiii licti Ca nu
Cal avuta i certi poruncA a nu fi supratt

Pdrerea ndstrd.

Cu luminata porunca MArieT Tale s se faca cercetare do dumne-lorti is-

pravniciT judetuluT, si dui:A cum se va dovedi cA s'a urmatil obiceiu din
vechime la acstA movie a Sinaiel si acelorti locuitorT, as sa se urmeze si
de acum inainte.
MaT (pea, cA negutAtoriT ceT ce cumpra casulfi dela diniT le face incar-
catura cu cAntare viclene, pagubindu-T pe tta civa cu eke 12 oca, si cern
ea Cu lurninatA porunca sA fie ocrotitT de acsta. paguba si sh li se can-
tarese casulti cu cantare drepte, pecetluite cu pecete gospodil.

Parerea tastrd.

Fiind-cA casAriile sunt in plaiti, sa aibl vAtavulti datorie, ca pe cell ve-15

voril arta jaluitoriT c i-a asupritti la chntArirea casuluT va gasi
vatavulti cu cAntarti nedreptil, pe unulti ca acela skill arate la clumn-lorti is
pravnicil, spre a i se face cAcluta certare. Nol pentru tote acestea maT sus
artate asA socotirml a fi cu eale, iar hotarirea cea clesgvirsita rmAne a
se face de catra InAltimea Ta.-1794 Martie 30. (1)
Dumitrache Manulti Vel SpAtaril, Costache Ghica Vel Vornictl.

(1) Cod. XXVII, pag. 12 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI M0RUZI-1793-1796 817

Pitacii la ispravnicii din Jiulii-de-sus si la Vcitasii de plaii, Ccipitani i

vamesi din acelft judep, din 13 lunie 1793.

S'ad jeloitd negutAtoriT pAmintenT ce al cAAriT vechl la ace15 judecti,

cA ciobaniT ungurenT ce T ati oile pe pAmintulti Orel nu urmz obiceiula
vechi de a da ca0 la cAAriile unde-0 tinti vitele, ci Il trecii peste
muntT lii Transilvania pe furi5, i a neguOtoriT pAmintenT nu pat BA
facA caravalti. Domnitorulti a cAutata la condicle Divanulul i ail aflatO
articolula 12 din aezAmintulil pentru ArdelenT, cum cA la luna luT AugustO,
dupA ce incetzA de a da ca01 la cAArie, atuncT sA-0 facl branza de tre-
buintA pentru casele lor dupa. veehiulti obicei, i atuncl sunt s1oboc11 de
11 trecti inAuntru (bran* nesup6ratT de vaml nicT de alte cererT. Dom-
nitorulti ordonA intocmaT urmarea. (1)

Pitacti cAtre ispravnicil din Ialomica asupra jalbeT unorti ciobani din
tinutul SibiiuluT contra lul Constantinti biv CApitanti za lefegil din satulO
CeganiT, plasa Stelnicil, cum cl inteacestA tmnA, OM a nu trece cu oile
lorti in baltA, s'a pusil numitula de le-a luatti din turma de 61 cate o
Oie i de turma de c'arlanT asemenea, qi le maT cere i pentru caiT carT iT
bagA in baltA, de OM vita mare sail mica cate 10 parale. CiobaniT *11
cA obiceiulil lora era, numaT &and dAriml pAdurl de salcie in baltY pentru
hrana oilor 1ori, atunci cand esil prirnAvara din bAltT, dad acea 6ie de
turmA i din turma de carlanT de asemenea, iar cand nu taie pAdure de
salcie i I1 hrAnescti dobitOcele numai in stufurile bhltilorti cu iarba ce
gAsescO, orT pe acea mo0e aril 11, nu daa nirniedv. Domnitoruld cere in-
formatiunT despre acestii obiceiti i ordonA a nu se cere nimicil dela ace0T
ciobani peste ponturile Divanulul. 1794 Dechemvre 14. (2)

17 alp legate si una la Caimacatnii, pentru sudifil strdini, carl vorit set-si
hretnescd oile lora in peidurile (grei, sci platescd la 20 de oi /mg ha-
vaettl la stcipanii peidurilorg. Aceste dispositiuni se ieaii in 12 Februarie
1795, dupei jalba i ruget ciunea strolinilora.

Unguril din Transilvania, earl i-au scosti oile din bAltT din causa ape-
lorti i n'ail pAune panA in primAvark in pAdurT vorti s dea oilorO dA-

(I) Cod. XXIII, fila 76.

(2) Cod. XXIX, fila 2.
Anakk A. & 7bm. XV. Memoriik Seq. Maria. 52

www.digibuc.ro
818 V. A. InECtiti

rhmaturT de r&murele de point Acesta nu este lucru obidnuita, clice Voda,

nicT este domnia indatorata a griji pentru trebuinta vitelord lora si. a
da padurile te'reT boeresci si mangstiresci spre hrana si adapostirea vite-
lora (strainilora), precum nici in ponturile impeMteset, carT sunt tocmite
pentru suditii ce at vitele lora aid in Ora, nu se cuprinde nimica de a
ave5 a face cu padurile, ci Inca la cap. 11 scrie curata, ca si pentru prunti
i delnitele si locurile, ce le vora trebui pentru pasune si hrana vitelora
lora, sh aiba a se tocmi cu stapanii mosiilora acelora, cu invoiala si mul-
tamita. Thai asemenea invoieli, (lice Voda, trebuiesca sa fact ciobaniT arde-
lenT si acum din vreme, platinda la stapniT mosiilora', dar pentru ca aa
venita cu jalba de rugaciune la Domnia Mea, cerCnda ajutora ala domnieT
si inlesnire la acOsta mare trebuinta de nevoie ce s'aa intimplata a lipseT
de finete si greutatea de iarna, amii gasita cu cale BA arktma o iubire de
OmenT si o bunatate ca catre nisce strainT ce se aft in Ora DomnieT Me le,
sa nu r6mfina la periciune, si ama poruncita dumn&lora cinstitilora si cre-
dinciosT boerilora velitT aT DivanuluT DomnieT Me le sa chibzuiasch una
mijloca cumpaita de o plata cuviinciosa. . . . .
Lui Voda Divanulu i-a facuta anafor, ca dupt ornduiala mac-
sulurilorg acesteT teri, care din vechime este obicinuita a se da la tote din
10 una, urm ca si la acsta asemenea sa se urmeze. Dar pentru lipsa
timpuluT trecuta si taria iernei de acum, cu socotla deosebita s'a gasita
cu cale ca O. aib5, usurare a nu da din 10 una, ci 0, dea din 20 de oT
una din tote felurimele.
A. Moruzi aproba msura, cu reserva ca sa nu taie ciobanib decAt ra-
murT, iar nu copaci intregi, si maT alesa roditori, stricdndii pcidurite, call
nu se pail sacli si a se inalta cu trecere de multi anT si earl sunt tre-
buincise in vremi pentru cherestele de trebuinta imperatsca si domnsca.
Se adaoge cA, daca suditii nu vora vr6 sa dea la 20 ol una in peril,
i vora preferi a o plati in bani, sa se invoiasca pentru pretula OieT cu
stapAnula padurei.-1795 Fevruarie 12. (1)

In 25 Februarie 1795, alit'', circulara la ispravnici, dup. jalba ciobanilora

ardeleni, c5-1 nacajesca ispravniceiT si stapaniT padurilora peste porunca
de mal sus (2). Voda repeta ordinea anteririt.

(1) Cod. XXIX, fila 17 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 21.

www.digibuc.ro
 bOMNIA Lin MOBLIZ1-1793-1796 819

Ca We a se da o camp cu trel cai pentru unit sudita, ce este vinovatit, 0

a se trimite la Timisit cu pazd.

CinstitI si credinciosI boerl Domnid Me le dumn-ta Vel SpAtarn Ianache

VAcArescul5 i dumn-ta Hatmane Nicolache Hanger liu, fiind-ca unil Petre
Hagi Voicu, suditulii chesaricesca, ca unii vinovatii hrapitor5 de muiere
bArbat5 , se trimite de cAtre Agentie la dreetoruld dela vama Ti-
misulul cu scrisre dela dumne-lul Sinior Marche lie, spre a se pedepsi
acolo la judetuld dela Sibiiil, poruncimil Domnia Mea dumn tale Vel SpA-
tart' sA dal 2 catane pentru paza acestuia pe drumil pAnA ild va face teslimil,
si dumn-ta Hatmane sA dal o cArutA cu treI cal de olaca ca sA ducA pe
sus numitu15, si fAcndu 15 teslim5 la dregkorulii de la vama TimisuluT
impreunA cu scrisrea Agentiel, sA aducA adeverinIA spre incredintare; 8.0--
derea poruncimt Domnia Mea si dumn-vstre ispravnicilor5 dupA la ju-
detele ce cadil in drumulti acesta, catti si vou6 CApitaniloril, sA urmap a
schimba call din conacil in conac5.-1793 Martie 9.

Pitacii pentru unii P6tru suditulii ndintii, ce aii hrdpilii nevasta unui
ceaugii de slujitori, a se trimite in Tra Nem(escci ca sa- i se facci pedpsd.

Icii Alexandru Constanlini4 Moruzi Voevodit VAtase de aprodl, itY po-

runcimil Domnia Mea pentru Petru Hagi Voicu, suditulfi NerntieY, carele
prin cercetarea ce i s'a fAcutil s'a doveclith cu adevrat vinovat5 intea-
cstA faptA, adecA hrApitor5 de nevasta Jul Iordache de slujitorI,
anume Serbana din Ploese sud Prahova, sotie din cununie nedespartiti,
cu care nevastA fugind5 din Ploesd a mers5 On& la Or lap', uncle acolo
numindu-o cA este nevasta a 14 a inselatil pe Una Stefcu Polcovnicil de
i-a data revasil de drumil cum GA merge la Focsani, unde pe furisil tre-
cndil hotarulti la Moldova si apoI intorcndu se, a inselatti si pe isprav-
nici de a luat5 rvasi.1 cum cA va sA la PloescI, si la cApitAnia de
Rimnic5 cunoscndu-se si ne mai putndil tAgAdui, mArturisind5 si singur5
fapta lul, s'a prins5 de ispravnicl si s'a trimis5 aci la Domnia Mea. Decl
dupA aceste fapte ce a urinat5, hrApind5 nevasta de langA bArbatti si in-
selandil pe dregtoril si zapcill domnescI, fiinclii vinovat5, se WA' a i se
face .fiedepsa aceea ce ornduescil sfintele si dumnedeescele pravile pentru
pilda si altora, darii fAcndil Domniel Me le rugAciune dela cinstita Agentie

www.digibuc.ro
820 V. A. UREMIA

dumne-luT Sior Marchelius ca sA-lii (Mind asupra domnieT sale sh-16 tri-
mica ca pe und sudita a i se face pedepsa la Sibiiii, i flinda celd cl'intaiii
unciultd ce-ad vinovAlitil in fapta acesta, amil primitti Domnia Mea mij-
locirea foi rughciunea dumn-lul cu acea ornduialh adeca ca altuld
de se va maT intimpla, a chd in vinh, O. nu scape nepedepsitil de aicT de
unde a vinovAtitd, precum i insuT acesta, de se va maT intimpla a cad
in aid doilea faptA, sh-T iea pedpsa cea cuviincish. Ci dar primindil
domnesculd Nostru acesta pitacd, dupA ce se va trece in condica DivanuluT,
sh ieT pe numituld Petru Hagi Voicu, i dimpreura cu acesta domnesculd
Nostru pitacd sh-la facT teslimd la dumn-luT Sior (Sieur?) Marche lius, pe
carele are a-16 trimete dumne-luT inhuntru la Sibiiii cu arAtarea vinovhcieT
luT, unde acolo de ensglimatica sh-T fach pedepsa cea cuviincisa
duph pravilA.-1763 Martie 7. (1)
Vel LogofAta.

Pitausi la dunth-lul Vel Speltarli pentru domnesculii Celpitani4 dela

Olteni(a, ce ail luatit dela 'unit suditii cal de olacii.

Cinstitil i credinciosd boerule a Domniel Me le Ienache VAchrescule Vel

Sp Atari), facemd dumi-tale insciintare ch la Domnia Mea deterh jalba, Onea
Balciuld i Gheorghe Lacco, suditT nemff din tinutuld Sibiiulut, pentru 'Ind
Desculd CApitana dela Oltenith. sud Ilfovd, ch impotriva poruncilorti Di-
vanuluT i a impAratesculuT firmand ce aa spre a fi diafendepsici ca strainT
ce sunt intr'acsth Ord., le-a luatil 2 cal' i i-a datd de olacd ; de earl
sunt 'Ana, acum 1:) AgubaT, pentru care fAcAndu Domnia Mea cercetare de
orndulala suditilorti, vAcluid atat copia firmanuluT ce ad la mAnile lora,
catd i porunca in condica DivanuluT DomnieT Mete, intru care porunca
scrie la capitoluld 4: ChpitaniT duph la mezilhanelele OreT O. nu iea cu sila
Gail cidbanilord sad macar i aid altora dintre diniT. Tar care va indrazni
sh fach acesta felt"' de fapta, numaT dealt ispravnicil judeculur pe aceld
Capitand sa-ha trimich aci la Spharie, ca sa.-T iea (*luta pedepsa i sa, pit-
tsch i paguba cailord. DecT poruncimd dumi-tale ca sh trimetT zapciu sd
aduch pe nurnituld Descula Capitand aicea prin scirea ispravnicilord, de va
IT insh qi in vre-o slujbd, de zapcilicd aid plaeT, pe carele shld infatiezT
cu jaluitoriT ca sh cercetezi pricina, i pliroforisindu-te intaid cu dreptuld
adevArd ch le a luata numituld Chpitand in silt mil de i-a datil de olacti,
duph ce i-ati artatd i chrcile ce ad de sudqie, shin apuci cu strinsrc
(1) ad. XXIII, flIta 12.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 821

ca nu numaT call si Vt paguba cailord sA li-o plAtsch, ci incA sA i ari41

Domniel Me le ca sA ortinduimil osinda pedepseT liii, sad dovedindu-se pri-
cina intealtd chip, iarA,s1 sA artT Domniel Me le. 1793 Martie 8. (1)
Procit. Vel Vornica.

Poruncd la duntnd.lui Vet Logofatil de Tera-de-jos, pe un arnadsaril alit

lu bang, suditul nem(escit, care a cciciatil intr'o grdpd pe mosia
mdnastirei, a se judeca cu igumenulit.

Cinstite i credinciosii boerule aid DomnieT Mole Scarlatd Ghica Vel

Logoftd de Tra-de-jos, facernti dumi tale insciintare, cA la Domnia Mea
dete jalbA Maud Manole sudituld NemtieT dela SAcele, cum cA astA iarnA
und armAsard ald luT, pretuld luY de talerT 150, a datd intr'o grpA de
bucate pe mosia mAnAstireT Sloboclia luY Ienache din si a
murita, pentru care implinire pagubeT luT dela stApanuld grpeT dupl im-
prAtesculti fermand i dupl ponturile DivanuluT ce sunt pentru sudiV,
carT ponturl cercetandu-le Domnia Mea in condica Divanulul vNuid la
capuld ald optulea scriindd chiar asa : StApaniT mosiilord sA aibA in grijA
a-8T astupa gropile lord de bucate, cum si verT-cine mAcar gropile sale,
ca BA nu se intirnple sA cal& vre-o vitA in grpA gAsind-o destupatA, si
orT-cand s'ar intimpla sA se rpue vre-o vitA cu acestil mijlocti, isprav-
niciT sA cereeteze a ouT a fostfi acea grpA, i dovedindua, sA-14 apuce
prin marafetuld judectiteT sA plAtscA vita care s'a r6pusii. Iar child stA-
panuld gropeT nu se va aria, atunci sA fie datord tota satuld sh rspunclA
paguba, ca sA grijsca. cu datorie pentru totT ceT strAini ce arA pe mociei
sA-sT astupe gropile de bucate in Oil vremea. DecT fiind-cA stApanuld
mosieT, adecA igumenuld SloboOnuld se aft& astA una datA aci in Bucu-
resci, sA-la aducT dumn-ta de fatA cu jeluitoruld suditd, sA cercetezT cu
de amgruntuld pricina, ca sA te pliroforisescT cu dreptuld maT intaid de este
adevratd cA i s'a r6pus5 aceld cal, cArlndil in grpA deschisA neastu-
patA; ald doilea de este grpa a egumenulul stApanult de mosie, i cand
aceste 2 ponturT le veT dovedi adevrate, atuncT dela igumend sA implinescl
dumn-ta paguba de pretuld celd dreptii i adevratd ald caluluT, &amid
poruncA igumenulul ca BA grijascA ea und stApfind de mosie de acum
inainte a nu se maT afla gropT neastupate pe mosie, sad nefiindd fost
grpa a igumenuluT, sA arte Cuviosia Sa a cuT este acea grpA, intru care

(1) Cod XXIII, fila 11 verso.

www.digibuc.ro
822 V. A. IIRECHli

s'a rcipusd vita jluitoruluT; ei sa faci porunca Domniel Mele catre isprav-
nicil judetuluT, ca sa fie urmatorT intocmal ponturilord ei porunceT Islstre
ce arkmd maY sus. Iar cand se va dovedi adevruld intr'altil chipd, ei
nu va fl cumva ei pricina dupa cum se jeluesce, sa, eyeing Domnia Mea
insciintare in scrisd. 1793 Martie 8. (1)
Procit. Vel Logof6td.

Pitacii la Vel Spettarii, din 26 Septembre 1794.

Voda IT vestesce reclamatinnea prin nota la domnie a Agentie1 austriaces-

ceT CurtY asupra urmatrelore inadele:
1) Cum a until Anastasie Ofichialulti s'a necinstitil dela Spatarie, a caruia
jalba ti-o trimitemd alaturata langa acesta pitacd, ca s'o intelegT pe largd;
pentru care itl poruncimil Domnia Mea, ca orT de catre dumn-ta ski de
catre meniT Spatriel de s'a necinstitd, in ce chipii? ei cum este pricina
in adevrti? sa facT DomnieT Mele arOtare, respundridd la acesta madea pe
largd, in scrisii, cu tt curgerea pricinei.
2) Cum ea Stegaruld Constantind, ce este Capitand la Oltenita, nu numaT
a tinutil la inchisre multe dile und suditd anume Savuld Dorde far de
nicl und cuvintd, ci inca, i-a ei luatil cu sila und cald, care ild metahi-
risesce ei acum.
3) Cum ca Vatafuld ei Varnecult ot CnenT impotriva ponturilord ad
supratd pe und suditd Michaid Sugurand, carele din anuld trecutd adu-
andd in launtru o sm de rimatorT la paeune aicT in Ora ei vrndd acum
de a-T intrce in nauntru totd pe aceia, earl i-a fostii adusd, iar numituld
Vatafd, dupa ce i s'au ar6tatil de catre suditil teechereua VatavuluT ce ad
fostri in anuld trecutd, nevrndd sa intelga, i-a popritd rimatoriT, cad
stall ei pAna AstadI acolo popritl, cerndu-T alta vama.
DecT pe amindoT aceetia, atatil Vatafuld dela CnenT cAtil ei ei Capita-
nuld dela Oltenita, sa trimitT dumn-ta ca sa-T aduca aid, lastmdu-el vechili
in loci'', atiltd la trba vataeiel ei a vaineT, catil ei la trba capitanieT, ca
aid al se cerceteze pricinele acestea.-1794 Sept. 26. (2)
Vel Logoftd.

(1) Cod. XXIII, fila 11 verso.

(2) Cod. XXIII, fila 277.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Mil moailzi-1793--1796 823

AltiZ pitacit ceitre epistatulii Agiel, din 26 Septembre 1794.

Agentula austriacil a mal dat o notA luT Vodk c unuT Ionith Braso-
v6nulti i s'a inchisti casa de Agie fr. de pricin5, nicT cercetare, numaT
dup 5. neadevrata jalb5, a until Gheorghe Dulgherul5. Vod intrbh: in ce
chipil este pricina acsta ? Acestil Ionith este suditti sail nu? de are casa
luT sati alt lucru nemischtoril aid? ce-I este mestesugulil sa alisverisultt?
si de chnd se afl locuitor5 aid ? (1)

La Excelenfa Sa Feldzeigmeister Graf fon Mitrovski, Comandirulit Sibilulu1,

adreset din 11 Novembre 1794.

Este sciutil ExcelenteT Tale, ch precum un locuitoril de aid alil preT-

Romfinescl, carele a fcutti vre-o pia asupra vre-unuT locuitoril treT Ar-
dealulul, se indatoresce locuitorulil acela a meKge dup5, piritulil luT i a-I5
trage la judecAtoria loculuT aceluia, unde duph ce a intrat5 in judecatk
p'an la sfirsitil, nu p6te apol la urm5, a se trage de a rspunde oil la datil
sati la luatti. Asisderea si untl locuitorti all Orel ArdluluT, carele a fAcutil
pIr asupra vre-unuT locuitoril de aid all reT, unde a venitil de sines.'
si a trasii pe piritul5 luT in juclecath aid, nu pots apoT asemenea a se .

trage la urmk ci dui-A cum la luattl ash si la dat5 este indatoratii a fi

r5spuncltortl, flind-ca ash urrnza. i ornduda i dreptatea i ash s'a
urmat j obiceiulil intro locuitoriT acestor5 doa VerT din vechime.
Vodh amintesce acestil obicei5 aproponttl de procesul5 locuitoriloril din
Sibii Marco cu Ioanti Boanescu dela Rimnicil sud Vilcea, ginerele unuT
rposatil Malache negutatorulti, a caruia avere de banT a remasil in manic
lul Dimitrie Marco, fiindti epitropti prin diath in scrisil ; fAcndil in De-
cembre 1793 pia de o suma de banT ce *ea, oh peste suma periusieT ce
a avut5 in mnile luT i-ar fi trecndil maY mulct cheltuitT de dinsulg si
cere aceT banT dela BorAnescul5, ca dela unultl ce l'a cunoscutti si l'a
sciutti de clironom5.
Voda povestesce cursulil procesuluT, apoT arata ch phn la urma suditulti
austriac5 dela Sibiiti Marco nu s'a supusil sentintel DivanuluT. Domni-
torula a mijlocita indeplinirea sentinteT si la Agentul5 austriactl din rh,

(1) Cod. XXIII, fila 277.

www.digibuc.ro
824 V. A. UREMIA

dar nieT acesta nedfindd urmare cererel s aducd. pe Marco Eji sel, c
ELT

de ad vre-und temeid e maT arate sa s slobcl Agentuld baniT ce sunt

depozitorn (Depositum) qi a implini i ceT la1i, nu lipsim a insciint la
iubirea de dreptate gi la intelepciunea care o scima la Excelenta Ta, fiindd
bine nadejduiti c nedreptatea nu este suferit ci plcutd. Excelentel Tale,
Eji rugrnd pe Excelenp, Ta sd. bine-voescI, dupd, dragostea ci prieteuguld
vecinatateT ee se pdzesce intre aceste cloud te'rT, a le porunci (MT Marco ci
aT eel) ca sa vie acum, de ad vre und temeid s arate, spre a lu pricina
sfircitd (1)

NB. In cuprinsuld acesteT note se afla, vorbele: plenipotential ad. vechilT qi

gratia = : Domnia Mea grafie facndu-vd.

Carte cdtre Prea cinstita chesaro-crdiased Gubernie Principatil Ardlului.

Acesta Gheorghe Pop, locuitord de aieea dela oraculd Rimniculul

Vilcea, ne arat prin jalb cd, are 2 buV cu vinurT i 33 rimtorT, de a
lua, dela Stoiand Capitanuld de acolo din Sibilli. Acicderea i la altl locui-
tori de acolo are datoriT 500, precum din alturata lul jalbd va intelege cin-
stita Gubernie; pentru care vine insucT acolo ca sa-ci caute prin judecat
pricinele acestea de fat cu piritiT lul. DecT dupd clragostea i prieteuguld
vecindateT qi dupd. cum i lecuitoriT Ardlulul, la pricinele ce ad cu lo-
cuitoril trei de aid, afl indestularea lord la dreptMile ce ad, cum qi ins4
acestuT Stoiand Cdpitand i s'ad Implinitri i Inca i se implinesee i acum
datoriT i orl-ce dreptAV are cu locuitoril de aid, cu aceeaci iubire de
dreptato suntern raddjduiV c va bine-voi i Prea cinstita Gubernie a
eduta pricinele acestuT jluitord, i la dreptatea ce va ave IT va face i
indreptarea euviincis, i ad avernd cinste a primi rdspunsuld Prea cin-
stitel GuberniT de pricina acsta.BucurescT, 7 Ghenarie 1794. (2)

Carte chtre Cinstita eltesaro -erdiased administrafiune dela Temildra, din

81 Ianuarie 1794.

Domnitoruld intervine intr'und procesd dupit prietensca vecindtate ci

arrnonia ce se pdzesce intre aceste 2 impdrAtiT, in favrea procesuluT so

(1) Cod. XXVIII, fila 293.

(2) Cod. XXIII, lila 169 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LW Mosul-4793-1796 825

tieT lul Michaid Socolescu din Craiova cu fratele barbatuluT s66 Petru Du-
lAmith din Caransebesii. 116posatuld barbatd ald femeeT a pltitii ca chezasd
pentru Du lamita o datorie, si acum la Caransebesil vine numita muiere,
ca prin puterea judecateT de acolo sd-sT afle dreptatea. (1)

Domnitoruld aclresza la 14 Aprilie 1795 scrisre catre Genera ld Feld-

zeugmeister Graf Mitrovski, Comandantuld PrincipatuluT ArdeluluT, in favrea
uneT reclarnatiunT de banT a StolniculuT Dimitrie Bibescu din Craiova dela
negutoruld din Sibiid Mateid PopovicT & Co. (1)

Hotare. Relafiuni ea (drile vecine.

Sub acesta titlu amii adusil in vol. V ald Ist9riei Romdnilorii (pag. 484)
o serie de acte, artndil incalcdrile q.ilnice ale Ungurilord asupra terito-
ruluT Ora MaT aduceind si aci o noud serie de asemenea documente, cu
totuld inedite si nu numal cu referinta la hotarele despre Occidentd, ci si
la hotarele despre Turcia.

Carle legald la ispravnicil din Romanati, din 22 lunie 1793.

La luna trecutd a luT Maid 5 ail fcutd insciintare cdtre Domnia Mea
dumn-luT Medelniceru Dumitrache, ce ad fostd ispravnicii maT inainte la
aceld judetd, cum cd clreptii satuld Groyliboduld, ce este pe pAmintuld Orel
aprope de marginea DundreT, despre pamintuld Orel ("limn Lind pruntil
care s'a ocolitd de apa DunreT, si din venirea apelord, aruncandd nmold,
s'a astupatii acea despdrtire de apa. dela Dundre si s'a !Until pmintil
uscatii totii una cu pamintuld trel, de pota merge lAcuitoriT cu care pe
jos On& intr'acel pruntil, si crescndd nuele subtir1 acolo unde s'a arun-
catil nmoluld, unil din lAcuitorT ard fi si taiatd nuele, iar und Osmand
iusbald, puinda de ad pazitd, and a mersd und lcuitord din satuld
Grojdiboduld sd incarce und card de find din finuld ce-ld aveh cositd in
'milt& pe pmintuld OreT, l'a cuprinsd si i-a luatil 2 boT si i-a trecutd
in ceea parte, si pe urmA, scriindu numituld ispravnicii, boil i s'ad data ina-
poT jluitoruluT, dard s'a clisil ca s nu maT indrAznscd nimenea a WA

(1) Cod. XXIII, fila 201 verso.

(2) Cod. XXIX, fila 46.

www.digibuc.ro
826 V. A. URECElli

nuele de acolo, pentru ca se stapanesce de dumn-luT Etim-beid. Pentru

acsta pricing, v64umti Domnia Mea ca loculti acela se cuvine pamintuluT
Orel, fiinda despre pamintuld Orel din (nedescifrabil(i), vi fr cuvintil se
stapanesce de alti1. Dupa ar6tarea ce s'a WW1 la loculd cuviinciosti pentru
inclreptare, a venitd i porunca numitulul Etim-beiti ca sa nu se amestece
cu stapanirea pamintulul iereY, pentru care trimicendti omd inteadinsil
alti DomnieT Me le catre dumn-luT, a adusti vi r6spunsti, prin mehtupuld
ce a scristi catre Domnia Mea, cum ca de acum inainte nu se mal ames-
teca, cu nicI unti cuvintti de stitpanire, dar acum cunoscandd ca se cu-
vine pamintuluT tereY, se vazghetisesce, atatti numaY a facutd rugaminte,
el de va trimite vre-o data omil ald domnieT sale a MO, in loculd acela
nuele, sa nu fie opritd. DecI iata scrimti dumn-vstre cartea acsta, dan-
du-v6 in scire el aceld locti, precum se cuvine, este vi a r6masil in pa-
mintuld tereT, insa pe sma domnieT, iar nu ald altd cul-vavY, vi dumn-
vstre, indata ce veV primi cartea acsta a DomnieI Me le, sa, o trecep in
condica judetultg, asernenea precum vi aid s'a trecutd atatil in condica
Visterid catd vi in condica DivanuluY, &arida spre pastrare vi insuvI meh-
tupulti ce a scrisd catre Domnia Mea cu artare c aceld loci' este de
pamintuld Orel vi nu are amestecti, pentru ca sa fie sciutd vi cunoscutti
de a pururea ca este in stapanire, vetT da in scrisd i zapciilord vi locui-
torilorti din partile acelea, ca vi cele-lalte pamintti ald OreY, insa necu-
prinsti de boerY i altiT cu chipti de movie, ci sa se socotsca parnintd ald
domnieT, pazindd nestramutatil acsta, c pentru ceT ce vord veni din
acea parte s taie ate unti card de nuele sa nu fie opritl ci slobocti, pre-
cum maY sus s'a ar6tatti ca. a Multi] rugaciune DomnieT Me le dumn-
luT Etim-beiti. (1)

Carte a taincistirei Cdlddrusani pentru nisce munri din sud Prahova,

a nu se supfrec de sud41.

De vreme ce P. S. Sa Parintele Metropolituld te're Chirie Chirti Filaretil

areta DomnieY Me le ca sf. manstire CalclaruvanY ot sud Prahova are intru
stapanire muntele Radolavu i muntele Valea-Ngra ot sud Prahova cu
dovecll in scrisu vi prin cartY clomnescY, ce s'ad v6lutd i de Domnia Mea,
atatd sineturT de alte scrisorl ce are, catd vi cartea rposatuluI Domnd
Grigorie Ghica Voevodd dela leta 1751, intru care cuprinde ca sa sta-

(1) Cod. XXIII, lila 88.

www.digibuc.ro
 DOMN1A DUI MORUZI-1793-1796 827

pansca manastirea acestT muntY, fiinde vechT aT mAnastireT cu chrisov5;

si fiind-ca s'ae foste intinsil atuncl unit din Tra Ungursca de-T stapnia,
qicndil ca i-are fi cumperatil dela unit Oprea TriscA din Brafoove, dupa
jalba ce a foste date egumenule ce era pe acea vreme, fAcendu-se po-
rune& la ispravnicil PrahoveT ca sa aducA pe ace! omen! BA se judece cu
egumenule, si 0 fiinde omen! ret si nesupuindu-se a veni, ae date carte
de a-I stApani manastirea, aretande ca si de arti fi foste muntiT cumperatT
de dinsiT, eT iarasT fiinde Omen! strain!, de alta Ora, nu potil a stapani
muntii aceia in pAmintule tereT far de scirea domniel, dupa care asemenea
ae inthritil si rposatuld Domn5 Alexandru Voda Ghica si fratele Domnti
Alexandru Voda Ipsilante, cu cartile Domniilore Sale, ca sal! stapansca
manastirea muntil, iar cart yore aye a respunde, sa vie la Divanfi se, se
judece. Dec! estimpfi dendu-se de catre mAnastire acestI munt! asupra luT
Chirie Gheorghie Tarnavitule, ca sa vada ce venite va fi pe dinsiT, Ei fiind-
ca din pricina turburarel vremilore ce ail foste, unit din sateniT dela Sa-
cele din Transilvania iarasT s'ail intinsa de i-ad impresurate si nu inga-
duesce pe OmeniT numituluT negustore O. le iea venitule, oprinde si za-
ticninda pe pestoriT dupa la turmele de oT sa nu ducA case la cAsAriile
negutatoruluT, pentru aceea iatA poruncime Domnia Mea dumn-vOstre
ispravnicilore a! PrahoveT, acestI munti prin marafetule dumne-vstre sa
nu lie superatI de catre sAteniI SAcelenT, (lanai de scire si pAstorilor5
dupl la ol. ca sA-sT ducA casula fArA de oprire la casariile negutatoruluT.
.i eT de yore aye a respunde, sA vie aicl la Divan sA se judece cu ma-
nAstirea, iar pan& nu se vora judeca ace! sAtenT, A nu se amestece la
venitu15 muntilore, cA ma este porunca DomnieT Me le.-1793 Iunie 26.(1)

Poruncd la ispravn. judetului Prahovei, din 18 lulie 1795, penlru Sasii

.Rdsnovent, ce s'aii inlinsil la nine munfi at Wei.

Ye faceme in scire, ca Vatafule dela plaiule PrahoveT dinteacest5 ju-

dete insciinteza cAtre dumnO-luT Vel Vornice de Tera-de-jos dela 16 a
lune! acesteia, cum cA SasiT dela satule Rasnovulti din tinutuhl BrasovuluT
all citicatd hotarule si in sila ae puse oile la pasune in 2 munt! aT Orel,
ce se numescd Baiule si Valea Cerbulul ; ci cata pentru Baie, veclumil
Domnia Mea din condicele DivanuluT cartt domnescT, atite dela Domnia
Sa Alexandru VodA Ipsilante, Cate si dela Domnia Sa fratele Michaiti Voda

(1) Cod. XXIII, file 92 verso.

www.digibuc.ro
828 V. A. EMSCH14.

Suva, a a miluita numal cu venitula acestul munte, care este pAminta

adev6ratti i dreptii aEt Ord acesteia, pe s-ta bisericA cretinscA din sa-
tula RAnovuluT, unde se cinstesce hramula s-tu Nicolae, spre aT pasce
locuitoriT dela numitula Bata 111novu1a vitele lora inteinsula, renduitT
fiinda epitropa de aci din tra DomnieT Mole dumn-lul Clucera Dumi-
trache, printr'a cAruia scire sl se vIn pe fiteq-care anti venitula p4u-
neT erbel din numitula munte la locuitoriT din satula RAnovula, a-el pasce
vitele inteinsula, cu pretula ce vora da altil, i banil ce se va Tub, O. se
dea la s-ta bisericA pentru facia, unta-de-lemnu, tAmode i alte trebuinte,
sA se arate pe fie-care anti socotla la P. S. PArintele Metropolita al
Ungro-Vlachiel, de vimlarea pAunelora, cheltuiala ce s'a fAcuta la ale bi-
sericel trebuinte, dupA care carte WA v6 trimetema copie; ins& cu acstA
pricinA de milA a numiteT bisericl, ce s'a fosta facuta spre a-el pasce
RAnovenil vitele lora in numitula munte Baiuli, se vede ca. RAnovenil
se intinsese de cAlcarA i aII muntl dimprejura aT t6reT ce-I stApanesca
boeril de aid, prefAcndu-I in felurT de numirl, cart boerT judecandu-se cu
RAnoveniT aicT la Divana in vremea oblAduireT Nemtilora, cAnd preten-
derisinchl RAnoveniT muntele Baiulti ca pAminta alit lora, i pe king&
Baiulti vrnda sa. facA i a1I muntl dimprejura iarAT aT lora, Divanula a
ottriti, prin multA cercetare ce au fAcuta prin judecatii, ca nu numaT dupA
ceT-Ialt1 muntT dimprejura s se tragA RAnoveniT, ci i pentru Baiula
FA nu-0 aibA cuvinta de stapanire alti pAmintulul ca altI lora, ci numal acea
milA a bisericel IA se pAzscA, ca cu plata de bani, prin toemlA cu epi-
tropiT, niul pascA vitele inteinsula, dupA cum i pentru acsta Ne pliro-
forisima iarAI din condicele Divanulul; iar in domnia acsta dup urma
frateluT Michaia VodA Sutula, cAnd s'a tocmita i s'a indreptata hotarula
Orel de cAtre impratesciT ornduitT hotarnici despre amindou pArtile,
s'ad deslegata maT curata tote pricinele acestea in fata loculul i ati 1.6-
masa numitil muntI, precum aa fosta din inceputa, bunT aT TereT-Romanescl
i s'a preinnoita i s'a intArita hotarula cu semnele cele obidnuite, r-
mainda acetT muntl dincce, precum ye trmitema iarAgT din hotarnica
Orel artarea in scrisa de intoomirea hotarulul, ce s'a facuta la acstA
parte de loca, ca sA avetT soiintA i pliroforie. Deci, ye poruncima Domnia
Mea, ca insu0 unula din dumn-vstre sA mergetT chiar acolo in fata
loculuT i sa avetT a isgoni vitele RAnovenilora din ceT laid muntI dim-
prejurula Baiulul, carT cu pricina BaiuluT II vora fi calcatii ; incA i pentru
Baiula nu va put aye urmarea nici ornduiala cartilora de mila bisericeT,
p"AnA a nu se innoi i a se intAri cu cartea Domniel Mele. Si sA avema
respunsa. 1793 Iulie 18. (1)
(1) Cod. XXIII, lila 107 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM MORUZ1-1793--1796 829

Anaforaua Clucerului Dumitrache din Novembre 1793 pentru sdtena din

Nret Brsel, ce iarci a ocupatis muntele Baiulii din jud. Prahova.

Prea lncil(ate Donnie,

Jnsciinez lariet Tale pentru sAtenit ot ItAsnove din Ora Birset, din
care inteleseifi el iar a venittl unit ca sA supere i auclule InAlOmet Tale
pentru une munte, ce se chiaml Baiule, din sud Prahova, pAminte ale Til-
ret Romnesct si se stApttni a. cu vielesuge, phnA ce in domnia Marie Sale
Alex. Ipsilante Voevode s'a dovedite si nu s'a luate pe sma domniet,
ci insciintndu-se c inteacele sate este o pravoslavnicA bisericA, hramule
Sf. Nicolae, l'a afierosite bisericet si a ornduite epitropt pe Metropoli-
tule Wet care va fi dupA vremt, i pe mine prea plecatA sluga InAlOmet
Tale, si alte obraze dinAuntru, anume Ionita Lesbule din Brasovil, ea pe
fies-care and cu mezate sA vindA iarba muntelut, i chtt bant yore da altit
BA aibA RAsnoveniT tin protimisin, i aceste dinguntru epitropti cheltuinde
banit la cele trebuincise bisericet, stilt trimitA socotla aid la Metropolie,
care s'ae i urmatti in catt-va anY ; apol aceld Lesbule, ort eh avende SasiT
oblAduirea, sail eh i-a curse din viclesugil, s'a pusil de a date RAsno-
venilore atatil to afieroticon alti MAriet Sale Alexandru VodA, cfite si ale
altore din urmA Domnt, ce ail intArite acestA danie, dupit cart chrtt se
AA la mine copil; dect rgpos. Metropolitil audinde, l'a lipsite si a oren-
duite alte epitropil, iar din nhuntru, anume Vasile Vlad, chtre care Sasif
iar si-ad date bacule muntelut; apot Vasile Vlade dndu-st obstsca da-
tonic, s'a rnduitil aitti epitropil lode Boghicie, carele ne-a insciintate cit
de aunt 3 ant nu i-ati mat date RAsnovenit nimice ; se aflA la mine si
2 zapise ale 4iilorti Rasnovent, iscAlite tott de proestit anent, atfite Saul eke
si pravoslavnicl, fiinde legatt ca s platescA pe fies-care anti tal. 100, cum
le vet vede Inalcimea Ta ; peste tote acestea in anuld trecutti aflndu me
si eti trimesil cu dumn-lore Efendi Merahast a esite in OM unit din
Sasit liAsnovent de ail venitil la ampina i MO in FocsanT, mijlocinde
de a'ar fi pututil ca sa, se aerie la contracte cum cA muntele Baiulti s'ar
fi stApfinite tote de Sgt. Dar not indestulande pe dumn lore Efendi si
pe Ofichialt, nu li s'a date nict o ascultare. Ci ca unule ce aunt de
Donhnule rnduitil epitropil, socotiie c mi se cuvine a insciinta, Inalti-
m et Tale.
Ald M. Tale prea plecatA slugA, Dumitrache Clucere.

www.digibuc.ro
 830 V. A. UREMIA

Iatt i pitaculit Domnitorului la acestit raporttii:

16 Alexandru Constantinii Moruzi Voevodit i gpd. P. S. Ta Parinte

Metropolita, i dumn-vOstre cinstitilora i credincioilora boerilora velicr
al DivanuluT DomnieT Mele, d'impreuna, cu dumn-luT Vel Spatara, fiind-ca
prin deosebita pitaca DomnieT Mele suntetT orenduitT a cerceta pricina
muntilora earl ni s'aa jaluita boeriT cum ca IT calca SaiT R4novenT cu
pricina acestuT munte Baiula, poruncima dar ca la aceeaT adunare sa fa-
cetT cercetare pricineT munteluT Baiula dupa acsta anafora ce Ne da dumn-luT
Dumitrache epitropula, unde sa fie i dumn-luT de fata, i s faceV DomnieT
Mele anafora, chibzuinda urmarea cea cuviincisa asupra acestuT munte.
Pentru care poruncima, zapciule, ce escl ornduita Vataa de aproct, ca la
aceeaT adunare st infa4iez1 i acsta porunca a Domniel Mele, i sa No
aducT anafora osebita.-1793 Noemvre 22. (1)
Vel Logofta.

La Medelniceru Cdrlova, ispravnicit ot sud Buz, otii pentru cdlcarea

ntuntelui Bdlescu, de all fcutfI urmare dupct porunca ce i s'a dab's' mai
inainte, si sd insciinfeze.

16 Alexandru Constantinti Moruzi.Credinciosa boeruld DomnieT Mele

IonitA Carlova biv Vel Medelnicera, ispravnica ot Buzea, sanatate! La Au-
gusta 18 ci s'a trimisa porunca DomnieT Mele pentru calcarea munteluT
J3Alescu, trimicndull i o carte a luT Obersleutenant i poruncindulT ca
InsuT sA mergT la faca loculuT, sA veclI adeverula pricinel i indreptarea
ce va fi fAcutil cu rAdicarea strajeT i a staneT de pe pArnintulii Orel i sA
Ne insciincezT, i de atuncT nici until respunsa nu aT trimisa DomnieT Mele
de urmarea ce veT fi facuta ; aa dark fiind-ca veluma Domnia Mea o scri
sore a aceluT Obersleutenant dela Octomvre 18, dupa care iata-V trimitema
copie, qil poruncima strapica sit insciintezT Domniel Mele pe larga ur-
marea ce aT facuta dupa porunca ce ti s'aa data, de aT fosta insutT acolo
in faca loculul i de aT vcluta cu ochiT indreptarea ce se va Ii facuta? i
fil sanatosa. 1794 Noemvre 4. (2)

(i) Cod. XXIII, fila 180.

(2) Cod. XXIII, fila 172

www.digibuc.ro
 DOMNIA LVI MORIIZ1-1793-1796 831

Procesulii pentru hotarul4 Wei despre Ardlit: mwntele Bcilesculg din

jud. Buaului.

CredinciosT boerilore DomnieT Me le Ioane CAI- lova biv Vel Medelnicere

i Alecu biv Vel Logofete, sanatate! Ve tacemti Domnia Mea in scire, ch
dupa aretarea ce au fecute DomnieT Me le in scrise ispravnicil ot sud Buzee
Inca dela trecuta luna a luT Maie 25 ale acestuT urmatore anti, trimitn-
duNe i cartea ce le scrie Vtafulti de plaiule PerscovuluI, cum ce. unit
munte ce se chime, Belescule, dinteacele plaie, la indreptarea hotarelore
ce s'ae fecute Inca din domnia Dumi-Sale irateluT Michaiti Voda Sutule ot
. . . , jumetate dinteaceste munte a remase in pamintulti Orel acestia,

unde s'a puse i cordong, i ca nu s'ail mutate o sane ce este pe partea

Orel acestia dincece de cordone, ci a remase tote pe pamintuld terel
acestia, uncle in anule trecute aducendu-se oT din launtru la acea stilna ;
cum ca ati maT foste insciintate DomnieT Mele pentru acsta, i s'a tri-
mist' poruncile DomnieT Mele catre dumn-ta Medelnicere arlova, scriin-
du-se si inauntru ca s iasa ceT orenduitl spre urmarea i sevirsirea acesteT
pricini dupa hotarirea i semnele ce s'ad facute de atuncl dela indreptare,
si cum ca dumn-ta aT merse, iar din nauntru n'a esite nimenT, 'Ana a
data iarna si a remase lucru neispravite ; si cum ca acum la acele cor-
done, unde era 6 milita4 de pazia in anii trecutT, ati venite 12; si c intr'acea
septemana sunt a veni iarasl oT la acea stana, cerende dumn lore isprav-
nicil dela Domnia Mea ca se se pue in fapta i sa iea sevirsire pricina
acsta ; pentru care cercetAnde Domnia Mea, Ne adeverime din condicele
DivanuluT Domniel Mele cum ea pricina acesta n'a luate sevirsire, din
pricina ca nu v'atT potrivite a ye afla la une soroce orenduite i sciute,
dupe. cum acesta se cuprinde gat in cartea dunme-lore ispravnicilort ot
sud Buzee, co.te si in cartea VatafuluT de plaiti PerscovuluT si in cartea
ce Ne-aT scrise dumne-ta din anule trecute Noemvre 15; decl pentru ca
sa se urmeze si s iea sevirsire pricina acesta, atria greite Domnia Mea
cu Sior Merchel, Agentule, cerencle urmarea i stivirsirea trebeT, pentru care
a insciintate i dumnd-lul innauntru, i ame primitil dela dumne-luT res-
punse cuni el s'a orenduite din nauntru dm-tine-1W Ober Lieutenant
(laitnant) Conte Cun si dumne-luT Lieutenant auditore Tab4-Talasi, a se
Oa la 2 ale luT Auguste in fata loculuI dimpreuna cu orenduiVT despre partea
Domniel Mele, spre a se pune in fapta sevirsirea trebel; unde iata oren-
duime si pe dumne-vestre arnindol despre partea DomnieT Mele si ye po-
runcime Domnia Mea, ca la dou ale viitereT luni luT Auguste, negresite,

www.digibuc.ro
 832 V. A. UREMIA

sit v6 aflatl in fata loculuT la cordonti, unde este marca hotaruluT, ca dim-
preunh cu maT sus numitil Ober Lieutenant Conte Cun si dumn-luT Lieu-
tenant auditord Tabat-TalasT, earl sunt poruncicY si ornduitT din nhuntru
a se afl la numita qi iarhsl in fata loculul, Balla ce va cAdeA pe pa-
mintuld OreT acesteia sA fi-o aridice insisT dumn-lord, trAgndu-o din-
colo de marca hotarula pe pArnintuld TransilvanieT, si sA avemd Domnia
Mea insciintare acum de primirea poruncel, si atuncT de urmare si svir-
sire. Si pentru ca sA avetT maT inainte de scire spre a ye aflA in numita
cii la fata loculul, iata ye trimiternd domnsca NstrA porunca din vreme.
1794 Iu lie 13. (1)

Formaliatile pentru Istrati Cojocaru Drestoriand, sa Mb& voie de a se

intrce in Ora luT. MaT intAid Vorniculd politieT refereza asupra jalbeT lul
Istrati Cojocaru, cA fiindd unit strAind, s'a asezatd in phmintuld Orel, dar
ch acum voiesce a se intrce.
In alth anafora Vel Vornicu politiel Florescu aratA (IA jAluitoruld este
intre ruptasT la mahalaua Ceausd-Radu, cu talerT 30 pe smA (1795 Maid
9). Asupra acestel anaforale Domnitoruld pune resolutiunea : Slobodd sa,
fie de a se duce, si dumn6-ta Vel Vornice sh-T dal voie prin adeverinIa
clumi-tale chtre Vel Spatard. - 11 Maiii 1795. (2)

Pitact din 7 Iulie 1795, prin care se oprescd Turcil rusciucliT si Our:
giuvenT sA umble prin sate cu carute cu cAtA putinA marfh, si stringd un-
turT de le treed peste Dunitre impotriva nizamuluT. Domnitorulti volnice-
sce pe Ilamd Baraictaruld ea, care sh umble prin satele judetuluT VlasceT,
Dimbovitel, MusceluluT si Argesd, sh pAzsch de a nu maT umblet acestil
felil de cetrutasT prin sate, si pe carea va prinde, cu bunh pazA aid
tramitA la domnie. (3)

Carte legal' din 25 Aprilie 1796 cettre lordache Colfescu Stolnicii, set cer-
ceteze pentru impresurarea ce tacit serhatlii dela Giurgiu mosiilorg Wei.

IspravniciT dela Vlasca ad vestitu DomnitoruluT, cl Giurgiuvenil TurcT

s'aii intinsu cu plugurile de a face arAturl pe pAmintuld OreT, a chrora
plugurT cu tote ca dupA porunca domnieT le-a rAdicatd si le-a spartd
(1) Cod. XXIII, lila 264 verso qi 265.
(2) Cod. XXVIII, scara 6, filo. 40 verso.
(3) Cod. XXIX, fila 89 verso.

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lur MORIM-1793-1196 833

zabetulil judetuluT dimpreunA cu ispravnicif vi nu li s'a data voie, dar

Giurgiuvenii nu se pArAsescti de a se intinde din di in qi spre a cuprinde
din moviile plmintuluT tereT, viind Ora in pelele HodivoeT. Pentru care
fAcendil Domnia Mea cercetare pentru renduld hotaruluT ce este despartitoril
intre hasulti GiurgiuluT vi intre pAmintulti tereT, aflAmil mat intaiil in con-
dica mAnAstiret Pantelimonti un suretil de o imperAtescl ocolnicA veche,
cuprindetere pe largil de semnele i hotarele ce aunt despArtitore; iar in
vremile cele maT din urm aflmi iarAvl cA cu mumbavird imperAtescil
Turnagi-aga, rnduitti de la Prea Malta POrtA, vi cu unit boerti renduittt
despre partea domniel la fata loculul, in vremea luT Stefanil RacovitA Voe-
von, s'a intocmitti hotarulil cu petre i cu semne, nurnite la partea lo-
euluT drumulil Banulut, andu-se la fitev-care mAnAstire vi Alpha' de movie
cArtT de hotArnicie, cuprindetere pe larg cu semnele hotaruluT precum
safe intocmitil i s'a avezatti din porunca imperAtescA, dupA care se gA-
sesee i chartel facutA din fata loculuT, aretAtere de linia hotaruluT care des-
parte hasulil GiurgiuluT cu drumulti BanuluT, care drumti al BanuluT, macar
eA GiurgiuveniT, dupA cum audimil, l prepunti, vrendil ca sA-16 muto
intealtd boob, dar la numita hotArnicie se vede, cum dicemfi mar sus, ca
s'ail fAcuta i semne pe cel adeverat clrum alil BanuluT si s'au pusil
ei petre, dupA cum se aratA invederatil vi la numita chart& linia hotaruluT
cu semnele i petrele 10 ; in urma careia hotArniciT, macar cA Giurgiuvenil
a incercatil in cAte-va vremT, ca i acum, a se intinde evindil a cosi vi a
ar pe pamintulti Wet, dar pururea at fostti isgonitT cu boerii vi cu za-
betiT renduit1 dela domnie; intre cart boerl Ne pliroforisirnti Domnia Mea
el vi dumn-ta al fostA rnduitil i aT sciintA de pricina acesta a hotaruluT
adeveratil. DreptA aceea, fiind-ca voimti Domnia Mea a Ne pliroforisi de
intinderea care a facutil pAna acum sail care cautA sA o feel paste linia
hotarului, iatA poruncimil dumi-tale, cA indatA ce vet primi porunca acsta,
sA te impreuni cu Serdarulti Nicoli, ispravniculti judetuluT, unde iatA vine
acolo la dumne-vestre i vechilul mAnAstirel sf. Pantelimonil, a areia este
movia. Hodivoia, i vechiluld mAnAstireT HaduluT-Vod, a cAreia este movie
Paraipanil, i vechilul mAnAstireT CotrocenT, a cAreia este movie Daia ei
Petrele, cad mi se jeluescil cl li se cala aceste moviT, aducendti impreunA
cu diniI la dumne-vestre vi mat sus numitele sineturT, ce ail in pricina
acsta, unde ye trimitern Domnia Mea i charta ce este fAcutA cu inchi-
puire de starea moviilorti acolo la margine, uncle se impreunA cu hermit'
GiurgiuluT i cu hotarulA be este aretatti alti drumuluT BanuluT celil adeveratil
pe undo merge vi cu ce semne se vedesce. Decl din numita chprtA vi din
numita hotArnicie ce sra fAcutti in vremea Domnie Sale Stefanu VodA cu
mumbavird imperatescil, pliroforisindu-ve de linia hotaruluT despArtitoril,
Anaiele A. R. Tom. IP. Memorile Seq. Mork& 63

www.digibuc.ro
834 V. A. IIIIRCHIA
.
care dumi-tale Stolnice Colfescule trebue Ball fie maT bine sciutd ei-15
potl cun6sce i prin vedere la fata loculul, ca unuld ce al fostd in pricina
acsta oraduitd i maT dinainte, s vll sculati BA merge1.1 amindoT la
vale, uncle all& urmare acesth una data s nu avotT a face, far de numaT
BA vedecT unde s'ad Intinsit GiurgiuveniT peste linia hotarulul celd adevAratil,
ce s'ad intocmitd in vremea DomnieT Sale Stefand Vodit? pe a cuT movie
anume ? i ca ct locd ad cuprinsil sad cauta sa cuprinda, atAtil in lungd
COO vi in lad din movia fiev-careia manastie, vi eine anume sunt dintre
GiurgiuvenT earl s'ad intinsd sad se intindd ? vi din ce vreme? Si sa tri-
metetT DomnieT Mele insciintare, de care sa facetl i o charta cu buna in-
chipuire far de grevala, spre vederea vi pliroforia DomnieT Mele, in care sa
arlltatl starea moviilord ce sunt ale pamintuluT Orel, acolo la vale, unde
se alatura cu hasuld GiurgiuluT i cu linia hotaruluT despartitoril, insem-
neradti i pamintuld pe unde i chtil este impresuratd? vi cu trimiterea
acestora sa avemd i deosebita insciinIare a dumi-tale, ce sciinta aT de cele
ce s'ad urmatil asupra pricinel hotaruluT?-1796 Aprilie 25
Cu asemene cuprindere s'ad facutd carte vi la Serdaruld Nicoli, isprav.
niculd i amindoull cartile vi copiile s'ad datfi in mfina egumenuluT Co-
trocnu. (1)

Pilacii la ispravniculii de Olti, din 5 Maiii 1796.

Vll facernd in scire, cit pentru madua ceftiliculuT luT Hagi Mimic aga,
in trecutele dile s'ad scrisd poruncile DomnieT Mele pe largd in ce chipd
avetT a urma, cum vi catre Capichehaiaua nstra ce avemd la Nicopoe,
asemenea amd scrisil pe larg6, dela carele avem6 insciintare acum pe
larg6 de rllspunsuld numitulul Mimiv-aga, care dice ca raelele locuitorT de
acolo dela ceftilicd, de vi-ad facutd de sinecT casele lord pe pamintii ald
Orel vi ad trecutd hotaruld in sciinka sa nu este. Domnitoruld trimite pe
Pevchergi-bava ald BM, cu carele ve poruncimil, ca lundit impreuna i pe
zabetuld judetulul cu totT neferiT luT, sa vll scoboriV acolo la ceftilicti,
unde sa datT de scire vi Capichehaialel raistre dela Nicopoe, ca sa vie vi
el impreuna cu dumn-vOstre la fata loculuT, carele sit indemne vi sa in-
duplece i pe numituld Mimiv-aga de a veni impreunit la fota loculuT, unde
sit stringetT dumn-vstre vi pe blltrAniT loculuT, earl aii sciinta hotaruluT
despartitorp, ca sit cercetatT cu scumplltate, vi gasindu-se casele acelord

(1) Col XXIX, fila 175.

www.digibuc.ro
 bOMNIA Lta BIORUZI-093-1796 885

raele fAcute pe pAmintulg Ore!, sag orl-ce nAmestie, sag ingrAdire, Bt le

tAiatT, s5. le sfArimatT, si cu to%iI BA se radice a nu ingAdui chtil de puting
sa, calce pAmintil de al t6re1.
La 20 Maig 1796, VodA are scire cA s'au sfAramatil 15 borclee fAcute de
raelele din cefitlicula lul Hagi Mimi pe pAmintulg t6re1 i ordonA a se con-
semn fapta i indreptarea hotaruluT Orel in condica judetultif foi in a Di-
vanuluT, unde eau (lath in pAstrare ci sinetul acestel indreptArT. (1)

Pitacii din 9 Ianuarie 1796 cdtre Vet Spcit., Mire Vet Vorniculit politiel
i or/are epistatula Agiel.

Fiind-ca Ne-ail venial impratscA vrednicA de inchinAciune poruncA

pentru raelele FilipopoleT EA a sateloril de prin prejurg, BA se intra la
patria lorfi, poruncimg dumn-vstre sa cercetat1 i ci41 se vorg gAsi din
numitele raele, sa-T aducetT inaintea dumn-vstre ca sA-1 cercetaIT cu de
am6runtulil la ce ornduialA se al% aid, orT rupta1 la dajdie, orT la alta
bresla de este, cum ci de are casa sag pravalie aid? de este familiara i
cta vreme e de cnd lipsesce dela patria luT? De care fAcndil catastihg
cu intrega pliroforie, sA ar6tat1 DomnieT Mele. (2)

Pitacii din 24 Iunie 1794 la ispraonicii ot sud Arge0.

Ve' facemii in scire, el dupa insciintarea ce mi-atT fAcuta pentru doT Omen!
ce se aflA locuitorT acolea, anume Manea ci Simea c cu mArturie dela
Omar:0 Parascheva Hagi Ghetulg, cum ca. far nicT o pricinA de vinovit-
ie li s'ag luatg de cdtre Voevoda dela ?iftovii o smit de lucrurT ci ban!,
nurnaT cu cuvinta caci n'att trecutg pe la schela DunareT, s'a tramisil
cartea DomnieT Mele ci cu mumbacirg intr'adinsil de aicea la Voivoda, ca
sA implinescA tote lucrurile ennenilorti ; carele insciintOzA DomnieT Mele
cum cit acecti doT numicT, impreuna cu alt1 nou6 incT, au fostii intovar4itl
la hotiT, carT ag fAcutg haidutlucurT acolo peste DunAre, maT virtosil la ung
satii ce se chiamA Orau, din prjma ictovuluT, a ridicatg ci arme asupra
isbacieT. Dec! fiind-cA Voevoda face acestA arkare pentru dinciT, pentru
ca sA Ne pliroforisimii dar prin cercetare, ye poruncimg Domnia Mea cit

(1) Cod. XXTX, fila 182.

(2) Cod. XXIX, fila 141 verso.

www.digibuc.ro
836 V. A. IIRECmi

cu acestti mumbaairti ce vi se trimite inteadinsa, sluga Domniel Me le

s& avetT a trimite pe amindoT mai sus numitil aid la
Domnia Mea. 1794 Iunie 24. (1)

Pitacii la mama lul biv Vel Medelniceril tefani FAlcoianu, spre a merge
cu voie domnsc& pAnA la 14', tinutult1 BucovineT (?), s&-aT caute de pricina
moaieT sale ce are acolo, Secheleil. Domnitorulii iT dA astA carte, ca s& fie
sciutti i cunoscutti de dreetoriT loculuT. (2)

Mazilirea lui A. Moruzi.

CAderea luT Reis-Efendi (exilatil la Chio) ai a luT G. Moruzi din dra-

gomanatil att adusti cAderea ai a luI Alex. Moruzi din tronulii muntenescil
DuamAnia in care trAiau MoruzesciT i IpsilantesciT, deai inruditT, duamAnie
amintit& de Verninac, representantula FrancieT la Constantinopole, in ra-
portulti cAtre Ministrulu sii din Paris, Delacroix, cu data 2 Sept. 1796, a
grAbitil cu bunA semA mazilirea lul Alex. Moruzi.
Am spusii deja acsta in volumula nostru din Istoria Romani lora ala
V-lea (pag. 509). Acolo promiteamu ca anexA diversele documente din Hur-
muzaki, relative la afacerea Consulate lora francese din Bucuresci ai 141.
Prea marea extensiune a volumuluT de faca ne obligA s nu ne inemti
de cuvintii i s& nu mai ingroaAmti volumula cu inairarea de documente,
ce lectorele le plite afl& cu inlesnire in colectiunea Hurmuzaki.
Aci ne mArginimil a document& data mazilireT lul Alex. Moruzi. In o
notA a luT Verninac cAtre Delacroix, din 2 Sept. 1796; se face meaciune
de mazilirea luT Alex. Moruzi.
Cod. XXX, la fila 191 (Arch. Stat.) ne face a ved c& la 23 Augusta stifil
vechiii nu maT este Moruzi in capulil TereT-RomnescY, ci boeriT caimacamT.
Ultimula actii din Cod. XXX este fArA data, dar urmezA unit actii din 6
Novembre 1796, care deja se adresz& cAlre noula Domnitorti.
BoeriT caimacaml aT TereT-RomAnescI sunt Radu SlAtinnu, Dimitrie IN.dgu
ei doI Vornici. (Vedi actulii din 15 Oct. 1796 in Cod. XXX, fila 197).

(1) Cod. XXIII, lila 266.

(2) Cod. XXVI, lila 64 verso.

www.digibuc.ro
 DOMN1L un nu:ilium-1793 1796 837

Moldova.
Sinchronistien cu domnia luT Alexandru Moruzi in Muntenia domnesce
Michain Sutu in Moldova. Unuln schimbn pre celil-laltti in aceste doun
Prin cipate..
In volumula men al V-lea din Istoria Romnilorti, aniT 1774-1800, am
scristi pre chtu maT pe largn si despre acst& domnie (pag. 512-540). Ne-ati
maT venitil la mna de atuncT unele documente si notice cu referinf la
domnia lul M. Sufu si ne gralimil a le face loci" aci, la finea acesteT lucrrT.
Curtea fi Divanubl. In Curtea si Divanulti luT M. Sufu in Moldova aflArnn
perindndu-se boieriT urmtorl :
leanti Canta Vel Logeftri, N. Reseal biv Vel Logefetti, Iordache Ghica Vel
Logofe'tb, Dracache Depaste Vel Vernier', Iordache Balsa biv Vel Vistierti,
Costinti Catargiu biv Vel Vernier", Iordache Canta biv Vel Vistiern, Con-
stantinn MO Vel Vernier', Nicolae Rosen Vel Vornicil, Constantinti
Ghica Hatmanti, Constantinti Grecnu biv Vel Vernier', leanti Razulti biv
Vel Sptarti, Constantinu Balsa biv Vel Spatarn, Michaiti Sturdza biv Vel
Vernier' za AprodI, Dumitru Sault" biv Vel Vernier' za AprodT, Gavrilii
Costache biv Vel Banti Manolache Conachi Vel Vernier" za AprodT.
To0 acestT boerT primeson ordinfi dela Veda Michain Sutu ca sh se
adune la Metropolie in 12 Septembre 1793, sn, cereetafT cu amenuntuln
cererea ce in scrisil face entre Domnia Mea alii Nostru cinstitu si ore-
dinciosti boerri D-luT Stearin Sturdza biv Vel LogefOtu, pentru mosiile Po-
pesciT si HandresciT dela Onutulit CoxligatureT, ce le-a avutti zestre dela
seicra dumne-luT, SptArsa Maria Gavrilifsea, si pe urm n. pentru nisce pricini
ce nOscur n. asupra numitelorti mosiT, dndu scrisorile in mna cumnatuluT
domnieT sale Iordache Gavrilif, ca sn li se indrepteze acele pricini, carele
n'ar fi adaosii a le da inapoT, ce ar fi trecute in stpAnirea D-luT C.
Palade Vel Vernier', facndti arntare dumn-luT Logofntulti si tuturorti
drepta%ilorit ce ar fi avndii asupra numitelorn mosiT. Dreptti aceea dum-
n-vstre, dupl hothrirea sfinteloril pravile, vefT heart, insciinfndil pe
Domnia Mea cu anafora. Dumn-ta Vornice de Aprod1 sn, staY s iea pricina
acsta sfirsitii WA de nicY o intardiere.-1793 Septemvre 12. (1)

IL. mij-
lociii, ovalil.
1793.163 Mih.
Const. Sutu.

(1) Originalahl este la Academie, portof. I, doe. No. 144.

www.digibuc.ro
838 V. A. IIRECIIIi

La 1795 Aprilie 8, Michaild Const. Au Voevodd dd. 15 salase de Tigant

venitY de peste hotare aid in Moldova, ucarl s'ad luatd intru a NOstra dom-
nsca stAptmire, s'ad data danie i miluire de catre Domnia Mea dumi-sale
biv Vel Vorn. N. Rosetd pentru slujbele ce at Mcutd pmintuld acestuia
cu credin0 i silint, cum se arat in chrisovuld ce Domnia Mea am
data dumi-sale.
Actuld este intAritil din nod cu sigiliuld luT Ionit Sturdza Voevodii, la
1822 (1).

li MichaUi Cond. SuulI Voevothti. Carte din 1795 Martie 20.

CAtre Alex. Beldimand biv Vel Paharnicd i Stamate biv Vel Post. is-
pravnicY de tinutuld Nemtu lut Cluceruld Manole Furculita, a ardtatti ch
la aceld tinutil are prt1 de movie, anume Bregcanti, i UnguresciI, i Cfirliguld,
tad inteund hotard, cumpdrAturd, cu scrisort incredintate, ce stint pe Valea
Ngrd., si fiind nehoth.rite de atre p5,r%i1e celor-lalt1 rezes1, ati facutil ce-
rere ca sh i se alg i s i se hotrascd, pdAile sale.
Ordond, acst d. alegere i hotarnicie.

Folio mijloca
Sigilu de crA rosie pe dosulti
cartel, in form& de scrisre (1).

(1) Originalul& este la Academie, portof. X, doe. No. 271.

(2) Originalula este la Academie, port. X, doe. 62.

www.digibuc.ro
 IND10E CHRONOLOGICO ALU DOCUMENTELORO.

Pagins

1791 Augusta 22. Chrisovula mitnstirilorii Sfintil ApostolI din

Bucuresci i manastirea Grigoria ot Sfetagora i ma-
nastirea Proti ot Tarigradu pentru mila vinari-
ciuluI ce au 258
1792 Iu lie 2. Chrisovula manastirel sf. Nicolae din FocsanY
de milele ce are 210
1793 Chrisovula manastireI Michaia-Voda . . . 68
Cartea bisericel Adormirea MaiceI Domnulul
din Buz 6ii de milele ce are 146
D 0 Cartea manastirel Hurezulul de liude 20 scu-
telnicl 173
0 Jalba locuitorilora de pe mosia SlatiOra (Ro-
manat1) pentru a fi recunoscutl de rnenT slo-
boll, nesupusl la claca 348
D D 0 Jalba luI Arghira Cojocaru catre Metropolita
pentru a cere despa4enie de nevasta . . . . 419
D Ianuarie 2. Chrisovulii schituluT Cernica din sud Ilfovii
pentru 250 ol scutite de oierita 192
Februarie 12. Pitaca pentru a se da 2 eimenT scutiV AniteI,
ce a fosta socie luT Enache Margarita biv 2-lea
Vist . 269

www.digibuc.ro
840 V. A. IIRECHIA

Paging.

1793 Februarie 23. Carte legat la Slam-Rimnicti pentru oprirea

importuluT de 'Artie din Po Ionia 269
Carte la Slam-Rimnicti pentru horilca adusa, pe
furisd din Tera Lessca 639
.0 24. Carte de volnicie sa aduca pe Iorga, vechi-
lulti de Vtafa din plaiulti Cozia, si pe Radu
socru-sti, sa, stea fala cu plaesil ce s'ati jeluitii
contra lora 270
Martie 3. Pitacti la Spatara si Aga spre a nu se face
jafurT si spre 3.- le da si alte povMuirl . . . . 271
Porunca la Vel Spatarti si Vel Ag pentru
strap i nizamulti Bucurescilorti 272
. 4. Pitacti catre Metropolitu si Divanti pentru
nartulti luminriloril de cra, 260
R6spunsil la ispravniciT OltuluT pentru bla
ciumeT 735
Raspunsil la ispravnicil Vlascel pentru bla
ciumeT 736
5. Pitacil la Metropolitil sit trimit a. pe parintiT cu
7
capulti sf. Visariona la Vlasca, Oltil si Teleor-
mana pentru bla ciumel .
6. MIT legate la judetele Vlasca, Teleormanti si
Oltil pentru capula sf. Visarionii, ce este slt
mrg,a la aceste judete pentru bla ciumeT. . 737 .

7. Pitacti pentru Patru Suditula, ce a hrapitil ne-

vasta unuT Mist de slujitorT, a se trimete in
Tra NemOsca s i se fax& acolo pedpsa. . . 819
8. Pitacii la Vel Spataril pentru Capitanulti dela
Oltenita, ce a luattl dela unit suditil cal de olacil. 820
Porunca la Vel Logofatil de 1'6ra-de-jos pentru
untt armasarti alii luT Ioanil, suditil nemtescii,
care a *luta intr'o grpa pe mosia manstiriT
Sloboclia, a se judeca cu egumenulii 821
0 9. Pitaca la Metropolitti si velitiT boerl pentru
lucrurile ce s'ail stapanitil de Mavrogheni, sa, cer-
ceteze cu ce cuvintil si prin eine sunt luate. . . 583
Porunca. la Caimacamulti CraioveT pentru fu-
mritulii manastireT sf. Panteleimonti 630
, B Carte a se da o carut cu 3 caT pentru unit

www.digibuc.ro
 DOMNIA um raoauzt-1793-1796 841

Pagina

suditil, ce este vinovatil, a se trirnete la Timi0.1

cu pazA 819
1793 Mar tie 12. Pitacil oprinclil portulti de arme in Bucurescl 276
0 0 Pitacil sA se dea 250 tal. din baniT CutieT mi-
leloril la Episcopulti BuzguluT, ca sh-T impartA
la obraze scApAtate 650
0 0 0 Volnicie cu oremduita din partea MArieT Sale
luT VodA credinciosq, a cercet pentru nisce
bucate stricate dela o povarnA 601
0 )) 15 Zapisulil locuitoriloril din Ur lacf de pe apa
SnagovuluT pentru chipulil cum ail sti urmeze
vinAtrea pesceluT Ji raciloril . . ..... 343
0 0 Volnicie ea mumbaqirulil MabeigiS, A facA
cercetare pentru nisce rsvrAtitorT din satulti
Ruav6cu1a sud SAcuenT, i fiindil vinovatT sA-T
aducA in pazA 0
0 0 16. CArt1 de scutire de dijmA date locuitoriloril
PloescenT din ceT vechl ChlAraT, RoOT i CA-
mAraql . . 277
Numele celorti cArora s'ail data cartile . . . . 278
0 0 17. Carte pentru a se cercetit din noir jafurile i
nedreptAtile luT Iorga, vechilil de VAtafil la pla-
iuld Cozia 270
0 Anafora pentru 300 de stinjenT, ce Constanting
sin loanS din Prahova are sA iea dela socru-s6i1
Constantinil Strilmbenult ca zestre i acesta nu
i-T dA 426
0 0 Carte la Caimacamulfi CraioveT la jalba va-
meilord pentru bAlciurile ce se cero a se face
la sud Mehedintl 678
0 0 18. HotArire pentru a nu se maT arencl venitu-
rile inoiiloril mAnastirescI GAujani i Paraipanu
din Vlaca 345
0 .0 O ^ Volnicie cu orSnduitil a face cercetare la GAu
janT i alte sate vecine din Vlaca de obiceiulil
moiiloril pentru clacA . . . . . . . . .
0 0 19. Pitacil pentru a se face cercetare VAtafulul i
CApitanulul Stefanii dela plaiulil CnenT pentru
asuprirea locuitorilorti 271

www.digibuc.ro
842 V. A. UREMIA

Pagins

1793 Martie 20. Pitach la Metropolith si. la boeriT Divanulul

pentru stabilirea din nal a nizamuluT phdurilorh,
spre a nu se prAphdi 346
Carte de scutirT dath ParvuluT, isbasti de fustasT. 613
Pitach chtre biv Vel Vornica Grecnu, epi-
statulh lazaretuluT, pentru ceT 3 dulgherT venitI
dela Buzet.i, ce ail fugitil de acolo 738
Pitach chtre epistatulii AgieT pentru bolnaviT
*Intl Phr adhpostii, s6. fie dusT la spitalurT . . 757
Pitach la Vel Spatarii pentru bolnavil ch-
44 frs, adhposth, sh fie dusT la spitalurT . .
21. Pitach pentru renduirea luT Toan Doctorulti
ca medich pentru shracT 267
22. Privilegiulii preotilorh dela biserica gospodd
din Cmpulungil . 183
Anaforaua epistatuluT lazaretuluT Vel Vorni ,
culfi Grecnu pentru desinfectarea lucruriloril luT
Enache Corci-basa, ce a murith de cium h. la ha-
nulii Constandinh \Tod& . 738
0 24. Anaforaua SphtaruluT Enache Vhchrescu pentru
a nu se inshrcina CapitaniT de afar& ca zapcil strin-
gtorT de banT 279
26. Anaforaua MetropolituluT pentru a nu fi slobodil
sh se aduch chrtl romnescl tiparite din terT
strhine 3
Publicatiune la judete, a im tine pe hoti maT
multh de 3-4 clile la grosurT tid a-T trimite apoT
la l3ucurescl cu examene. 533
'28. Anaforaua MetropolituluT pentru desprtenia
luT Flores sin Diaconulii Barbulii 6
29. Pitacti la Metropolith, EpiscopI si velitiT boerl
pentru a face cercetarea necesarh pentru nizamulil
lucrurilora de hran. 666
30. Anaforaua judechtorilora departamentarT pentru
recrularea
n clironomieT unuT Dumitru Vatafulti de
macelarl, ce s'a sinucish si nu lash copiT in urmil-T. 482
St Anaforaua EpitropieT obstesci pentru scutirea
de darl a 3 sate angagiate de ea la facerea de
podurT in BucurescI 774

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIII MORUZI-1793-1796 843

Pagina

1793 Aprilie 1. Chrisovula mAnAstireI Cozia de liudele ce are. 167

1 - Publica%iune la t6te judetele Bi la Caimacamii,
ca sA nu se tragh nimeni prin judecAtI dela 15
Aprilie panA la 15 Maid dupA obiceid, Bi la
aceste sfinte lite sA-BI caute de sufletil 411
3. Carte pentru rOnduirea luT Ioan Gogolfi ca ju-
decAtorti la Campulungil dupA alegerea orABe-
nilora. . . , 270
Pitaca cAtre epistatulti lazareturilor, pentru a
cercet a. de nu s'ail amestecatil lucrurile unoril
ciumag cu ale altora bolnavT dela lazaretfi . . 739
0 4. Anafora pentru a m6sura, moBia PrOjba din
Teleormant, cumperatA la mezatil de Vel Spatarti
Ioanti VAcArescu. 484
D 5. Chrisovula mAnAstireI sf. Spiridonii de milele
ce are 64
6. Chrisovuld prin care locuitorit de pe moBia
SlAtira (Romana0) sunt recunoscuti de OmenT
slobocli 347
8. Pitacti la Caimacamula Craiove ca sA se oblige
locuitorii de pe moBiile luI Vel Vist. N. Branco-
venu sA fac . clacA de 12 clile. 348
Liude 20 ot satuld PostAvarii sud Dimbovita

0 10.
Vel Vistierti pentru unii podu .....
cu Medelnicerulii *tefanfi Vilara Bi cu Gheorghe
. .
PoruncA cu orncluitti din partea MAriel Sale
776

luf VodA, a cerceta la Pitescf pentru pane Bi

carne cum trebue sA se vincla 667
0 Pitacii la Vel Vist., ca A dea lefa celoril ce
afi slujitii la trebile spitalulul i lazareturilorii. . 710
Pitacii la Vornicult Scarlatil GrecOnu pentru
slugile ChmAraBuluI ce sunt la lazaretil i pentru
Ida celoril ce ail slujitil la spitalfi i lazaretfi . 711
12. Anaforaua MetropolituluT Filaretil pentru a se
despArti Arghir5 Cojocaru de nevasta sa . . . 410
B Anafora pentru a se da lul Enache sin rpo-
satulul Pascali Hagi Ioanti imbrAcaminte din baniT
ce-I are la Epitropie 476
13. Carte in favrea bisericei sf. Spiridonii pen-
tru und tOrga la Rugii-de-Vede 68

www.digibuc.ro
844 V. A. uncua

Paglua

1793 A prilie 14. Pitac pentru venituld uneT lose de pesce la

CeganT (Ialomita) druitd IuY Tufecci basa i luT
Deli-bap al CurteT 349
16. Chrisovuld manAstireT Sarindaruld 54
Chrisovuld mnstirei sf. Ioand din Bucuresci. 60
o 17. Pitacd la naziril Cutiel milelord pentru lefile
ce se dad dela cutie, s se dea mal inainte de
clilele Pascilorti 651
o 18. Chrisovd in favrea bisericeT sf. Spiridonti
Nod din Bucurescl, zidita de Scarlatti Voevodd
si A. Ghica Voevodd 67
Anaforaua Vel Sptarulul asupra jalbel orse-
nilorti din Slatina pentru arderea prvaliilorti ce
s'a intimplatfi in Martie i ad bAnuiall pe unti
Dumitru CApitand de acolo, ch eld ar fi data focti 533
Cartea Stolniculul Bengescu pentru balciulti ce
este a se face la Brsta din sud Doljti . . . . 679
o 19. Chrisovuld mnastirei Marcutel de milele ce
are 109
Cartea laY Alexie Hagi Mantu, ca sa, scutesca.
19.000 oT de erbritti 614
Porunca la ispravnicil ArgesuluI pentru nar-
turd panel, a se vinde la o para dramurl 160 . 667
Poruna la ispravnicil de Vlasca pentru pane
si came, cum O. se vindd 668
o 20. Chrisovuld manstirei Apostolache din sud
Saadi de milele ce are. 94
Chrisovuld schituluI Cernica din sud Ilfov
de milele ce are 119
Chrisovuld m&nstirel Sloboclia din sud Ia-
lomita de mila ce are 203
22. -- Chrisovulti mngstirei MArculesci din sud
Musceld de milele ce are. . 151
28. Chrisovuld mitnstireT sf. Gheorghe-Nod de
milele ce are. . . . . . . . 78
PlansOrea luT Toma Deldnu, judecdtoruld din
Oltd, pentru nisce ennenl al ispravniculdi Faca,
ce nu l'ad lsatti s judece la Slatina. . . . . 401
Maid Tudord dela Ploesci jAluesce Domnulul pentru

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM MORMI-1793-1706 845

Pagina

a se lua la Epitropie avutulti socruluT sett

Apostolil CAtunnu, care a muritil litsandil unit
copilti 446
1593 Mai a 1. Chrisovulti mAnAstireT Archimandritultt din
BucurescT de milele ce are. 71
n 2. Pitacti la Metropolitil pentru banii clelorti,
ce sunt datre a da mAnAstirile 201
Carte pentru 'Muffle din sud Ialomita, a nu
se stric de ispravnicT sub pretextti de lemne
pentru conace. 350
3. Cartea mAngstireT Poiana din sud Prahova
de 15 liude scutict. 124
Pitacti la Vel Vist., sit' dea inainte la Cutia mi-
lelor o trimenie dela Visterie, in sumA de 1.500 tal. 655
Pitacti la Vel Vist., sA dea la Cutia milelorti
tal. 1.850, rAsura breslelorti din sfertula luT Martie,
tal. 500 din chrtile negutAtorilorti ce stringti
ejnea-zaherea i tal. 4.190 dela boeriT imbrAcatT cu
caftane domnesci, peste 1.500 tal. trimenia dela
Visterie 652
PoruncA la ispravnicil ot Slam-Rimnicil, pentru
phnea din FocanT cum sA se vindA . 668
n 4. Cartea mAnAstireT dela BAnesa a luT Enache
VAcArescu Vel SpAtarii. 124
Chrisovulil mAnAstirel Duco de 300 tal. milA. 240
n 5. Chrisovulti bisericeT Spirea 58
Cartea episcopiel Buza pentru unit scauna de
carne din sud Saadi 146
Carte de milA a mAnAstirel PlAtArescI, aded.
vinAriciii din poprele ot Multi BrAnetiloril
sud Saadi, sA aibi a scuti qi 4 emenT strAinT . 184
Al. Moruzi ordonA 0, se eerceteze planstirea
luT Toma Deldnu, judecAtorulti de Oltil, contra
ispravnicilorti de acolo, a nu PA lAsatil sA ju-
dece prin nisce slue ale lorti. 402
D )) Pitacti la boeriT judecAtorT dela departamenturT,
sa. caute pricinele fail intArdiere i sl se stringl
i inaintea prnduluT i dupA prndti 404

www.digibuc.ro
846 V. A. IlitECRIA

Pagina

1793 Maid 5. CArtl legate la VdtasiT de plaid pentru soimT. 638

0 Anaforaua a (lona a EforieT pentru aprarea
de dad a satelord ce sunt podinarT 777
0 Pitacti la Vel. Vist., sd, arate ce rnduiald este
pentru facerea poduluT pe ulita Tergulul-de-afard. 778
6. Chrisovuld mAndstireT sf. Pave la dela Sfetagora
pentru tal. 150 mild 241
0 Carte la ispravniciT din Dimbovita, Vlasca,
Musceld, Argesii, Oltd, Teleormand, pentru a
imparti coturT legiuite neguldtoriloril si a lu
cuvenituld plocond ald camareT 629
0 7. Chrisovuld episcopiel Rimniculd pentru 500
bolovanT de Bare dela ocnd si vindriciuld ce are
mild 136
Chrisovuld episcopieT Rim niculd pentru trguld
RiurenT si scutelnicl 137
Chrisovuld mAndstireT Rumela din Trapezonta
pentru 210 tal. dela ocnd 236
8. Chrisovul manastireT VdcarescI de milele ce are. 111
Cartea episcopieT Rimniculd, avAndd vinurile
si rachiurile episcopiel la trguld RiurenT, fiindd
mosia episcopieT 139
Cartea episcopieT Rimniculd pentru Beaune de
came scutite in BucurescI 141
Chrisovuld manastireT sf. Ioanil din FocsanT de
milele ce are 211
Pitacd catre Spdtard pentru a se lua, o casd
privatd uncle sl locuiascA zabituld Bucuresciloril 280
Carte la Polcovniculd Sinescu din Vile.ea pen-
tru prinderea a 4 tAlharT
9. Chrisovuld mandstirel Vlachsaraid din Con-
stantinopole pentru mild de vindricit 230
Carte deschisd la Polcovnicil si CdpitaniT de
RomanatT, Oltd, Auld-de-sus si MehedintT pen-
tru moduli"' cum sA prindA pe ceT 4 tAlharT din
Vilcea 281
n 10. Chrisovuld mAndstireT ColteT . 85
Chrisovulti de mila mAndstireT sf. Sava din Bu-
curesdf . 99

www.digibuc.ro
 DOMNIA WI swam-1793-1796 847

Pagina

1793 Maiil 10. Chrisovultt schituluT de cMugArite Hagi-Dina

din BucurescI 100
Pitacti la ispravniciT de Ialomita si Ilfovii pen-
tru scutirea de vaml a zahereleT domnesci . . 640
13. A doua anafora a Vel SpAtaruluT in pricina
foculul dela Slatina, pentru care orAseniT ba-
nuescii pe Dumitru CApitanulii 534
Anaforaua epitropilorti pentru a se face cisla
pe padurT de podinele ce sunt trebuincise a
WA podinariT pentru podurile Bucurescilorti . 778
0 14. ,---. Carte de scutirT datA luT PAunii Cusulii de
PAhArniceT, privilegiulii din vechime alil acestuT
Custi 614
15. Cartea schituluT IsvoranT din sud Ilfovii de
milele ce are 126
Porunca domnescA pentru 2092 podine, ce
sunt datorl podinariT din satele BalenT si Slo-
boclia, BA se fax& analogie pe pAdurile dimprejura 779
16. Chrisovula mAnAstireT Megaspileon pentru mila
de vinAriciti 234
PublicagunT la Vote judetele si la Caimacamii
pentru hog i factorl de rele 282
17. AnaforA despre cercetarea pricineT judecAto-
rulul de Oltii cu done slugi ale ispravnicilorii,
ce nu PA lAsatti sl judece ..... . . . 402
Pitacti la veligT boerT si la Metropolitti pentru
a cercet carT aunt i unde sunt lucrurile, mo-
siile si acaretele fostuluT Domnitord Mavrogheni 582
Anaforaua pentru a se implini 40 de podinarT,
earl lipsescti 780
18. Al. Moruzi ordonA ca mAmularii sA nu maT
iie supgrag cu albs dArT afar& de vamh . . . . 640
19. Chrisovulti schituluT DAlhautiT ot Slam-Rim-
nicil de milele ce are 224
CArg deschise pfircAlabiloril si locuitorilora
din Vilcea BA dea ajutoril potereT pentru prin-
derea a 4 hog. 281
20. Anaforaua Metropolitulul Filaretil i a Diva-
nuluT pentru modulit cum sA iea Epitropia in

www.digibuc.ro
848 V. A. UREMIA

Pagtna

grija sa avutula luI Apostola Catunnu, ce a

murita lasanda una copila 447
1793 Math 20. Ca lugarita Elisaveta jaluesce ca sa i se dea
30 tal. resta de simbrie din clironomia rposa-
tuluI doctora Ghiorgachi Fartogu. 485
22. Cartea lul Al. Moruzi catre Caimacamula Craio-
vet pentru invoirea data EpiscopuluI Nectarie
de Rimnicil BA merga la Craiova 22
Anaforaua Epitropiel pentru a se da caluga-
riteT Elisabeta eel 30 tal., ce i se cuvin ca resta
de simbrie din clironomia reposatuluT doctora
Ghiorgachi Fartoga 486
D 25. Chrisovula manastireI Poiana Marulul din sud
Slam-I:Urania' de milele ce are. 206
A 0 26. Chrisovula thnstireI Dinteunil Lemna din sud
Vilcea de milele ce are 196
27. Se acorcla dela Cutia milelora lefl luI Stela-
nich biv Polcovnica za ciocli si Parvulut San-
dulache. 652
8. Chrisovula mnastirel Titiriciula din sud Vilcea
de milele ce are. . 225
Carte la judetula Mehedinci pentru talhariI ce
treca do presto Dunare. 282
29. Chrisovula schituluI Bontescil din sud Slam-
Rimnica de milele ce are. 209
30. Cartea preotilora dela .biserica Magurenulut
din mahalaua ScortaruluT 84
Chrisovula mnastirel Ivirul pentru 260 tal.
dela Camarasula de ocna si 100 tal. dela Vel
Vamesa 233
Anaforaua Vel Logofetulul despre Inclatoririle
si drepturile judecatoruluI de judetil 404
A Porunca la Caimacamula Craiovel pentru bal.
ciula dela Hamarescl din sud Dolja. 680
)) 31. Carte la judetula Vilcea pentru prinderea a
4 talhart din localitate 282
0 Al. Moruzi ordona sa se dea afar& din jude-
catorie Toma Delnu, judecatorula de Oltil, si O.
se amendeze ispravniciT, cu cart a avuta nein-
telegere 403

www.digibuc.ro
 t)Ohttni Lin MORUZL-1793-1796 849

Pagina

1793 Maid

Iunie
31

1.
Prahova. . . . . . ......... .
Carte pentru balciulii dela Bucova din sud
.
Cartea mangstireT Zoodohu1O-Pighi de mila vi-
680

ngriciuluT ce are la sud Olta i de mila de sare

dela ocng 74
2. Carte pentru a se face anchea contra Polcov-
niculul de Dimbovita, care iea yam& mal mare
dela negutgtorT cleat cea legiuitg 640
3. Cartea mangstire1 Nucetulil din sud Dimbovita
pentru scutla unel arciume in Bucuresci . . 129
O 4. Volnicie de a se ridica Const. Paclenu, fostil
Vgtafti de plaid in Buz66, i frate-g Radu Lo-
gofetelula, prin1 cu resvrAtirT de stenT i abu-
sue, i a se goni din judetti 283
o 0 Cartea mangstireT 5egarcea (Do IA) pentru w-
zmintula Ogee on locuitoriT de pe moia
GarceniT. 351
Poruncg la Vamei1 din Giurgiova pentru a
nu se vgmui acolo marfa care merge la Craiova. 611
5. Cartea bisericeT UdricanT de milele ce are. 56
Volnicie luT Stang Bizila, ce cere dela Stefang,
Chpitanulg ot CfinenT, prin Agentie, nisce banT
i find, a le cerceta ispravniciT gi sg. le impli-
nscA. 283
PublicatiunT la judete foi la Caimacamg, pentru a
se trece in condicT vIncriIe, foile de zestre, dia-
tele, schimburile. 405
Anaforaua EpiscopuluT i ispravnicilorg de
Buz66 despre pricina lui Serband i Bratil ego
Radu, cu Christea Apostolg, pentru nisce banT
al PithgrniceseT Minculsa, ce s'ag furatil, hindu
ingropatT de ea i de Apostolu 587
6 Chrisovulii bisericeT GreciT din sud Ilfov
de pe moia Slugerulul Lacustnula . . . . 116
Chrisovuld mngstireT Xenofons dela Sfeta-
aora de milele ce are 247
O Anafora pentru ca zestrele StolniceseT Maria
Filipesca, ce a avutg grepla, inaintea sotultif sn,

Ana hie A. R. T. ir. Memoriae 8eci, Istorice. A

www.digibuc.ro
850 V. A. VRECHIli

Paella
dar a fostil ertatA de elfi, sl se dea clirono-
0

milor eY. 427

1793 Iunie 6. CartT la ispravniciT de Vlasca, Ilfov, Ialomita,
Dimbovita, ca s se fach cercetArT pentru vitele
mAcelarilora ce voril fi la pAsune 669
Slobo4enie de a face rachit din bucate luT
Nicolae Ianiotis, Greet 694
7. Pitac pentru vama dela thrgulil DrAgaiceT
din Buzti, mill episcopieT Buz6uluT. 149
Carte de Te datl lul Hagi Apostoll . 701
8. ChrisovulA mAnAstireT ZlAtarT din BucurescT . 62
Cartea mAnAstireI CAmpulungii pentru trgulii
ce se face la ()Rua de sf. Ilie Prooroculti, a lu
vaml mAnAstirea dupl. obiceil 185
Chrisovull mAnAstireT Segarcea din sud Do VI
de milele ce are 204
o Cartea Metropolitulul DArstoruluT de a fn
odaia cu liude 50 omen!. 246
9. -- Oprirea exportuluT de oT preste Dun Are, afarA
de gelepT. 641
Pitacl la Vel Vist. ea baniT CutieT milelorl
ce are sl-T iea din jud* pentru cismele sl se
facA, tesliml la Visterie 652
o Carte pentru Orgulu DrAgaicel, a le face asezl-
minth neguOtoriloril cu Episcopull BuzuluT . 681
10. Chrisovulil sf. MetropoliT de milele ce are . 42
Crisovull bisericeT a 40 de mucenicT,metoculil
sfintel MetropoliT 44
Chrisovull mAnAstireT Grecilord din BucureseT. 89
Chrisovuld mAnAstireT Nauml din Ochrida pen-
tru 80 tal. mill dela ViSterie 229
11. Chrisovull mAnAstireT Stravopoleos de milele
ce are . 50
Cartea mlnAstireT RAsvanuluT de vinAriciulil
ce are la sud Prahova 95
Crisovulti mAnAstireT NegoeseT din sud Ilfov
de milele ce are 126
12. Chrisovulti mAnAstireT Raclu-VodA, 76
Christovulti schituluT Illtesc1 din sud BuzAti

www.digibuc.ro
 bOMNIA LIN MOkIIZI-1793-1.796 851

Paella
de milele ce are 220
1793 lunie

*
13.

ruln pentru o pagubl a sa. .....
Judecata Gruel din sud Gorjfi cu Enache Cluce-
. .
Pitacti la ispravnicil JiuluT-de-sus, la VtaseiT
. 579

de plain, CApitaniT si VamesiT din acelti judettl

pentru obiceiulti ca ciobanil ungurenT sg. dea met
la cAsriile unde isT .cinn vitele si apol BA tra
brnza inuntru 817
14. Chrisovula schituluT Ciolanulti de milele ce
are 198
Carte de clack a BlAseT Alexeanc&T pentru
mosia Oltenita 352
)1 1) 15. Anaforaua Departamentulul de 8 asupra proce-
suluT luT Fotache Ureche cu Popa Staicu pen-
tru o movie 586
16. Chrisovuln MetropolieT DarstoruluT pentru
650 holovanT de sare 243
Chrisovulti a 2 bisericT din eparchia Darsto-

-(Entre Fotache Ureche si Popa Staicu pentru

ru1u1 pentru 100 tal. mila, .
Anaforaua boerilorn divanitT asupra procesuluT
245

mosie, clnd dreptate acestuia 586

17. Chrisovulti bisericel Sfin%ilorn ApostolT din
Thrgoviste 120
0 Chrisovuln mAngstire1 Cozia de mila vinAri-
ciului o are 168
0 Cartea manastireT Cotmna din sud Argesn de
mil& de vin&riciti 213
1) - Michalache Manu, biv \Tel Armasti, renduitn ye-
chilli epistatu alit ampulunguluT . 284
18. Pitacn pentru trimiterea until mumbasirti, care
sa impedece pe podariT dela Corbi pe apa Ar-
gesuluI sit iea brudina dela ceT ce trecti sare
domnescA. 631
20. Chrisovulti manastireT Rimnicn din orasula
Slam-Itimnicil de milele ce are 216
Cartea mosnenflorn DobrotenT din sud Saadi
pentru scutirea a 3 scaune de carne. 342

www.digibuc.ro
852 V. A. tIRECiiii

Pagina

1793 Iunie 22. Cartea mAndstireT Snagovd de scutdla uneT prd-

vAliT i unuT scaund de came din sud Saaci.i. . 160
o o o Cartea bisericeT de pe moia Rdsvaduld din sud
Dimbovita de mila de vindriciti de pe acea mo0e. 200
o o o Anaforaua Stoical UrlAtnu pentru a scuti
cloT eimenT i o pivnitA, ca rsplatA pentru ser-
viciile sale - 782
-- Carte la ispravniciT de RomanatT pentru und
bstrovii formatil in dreptuld satuluT Grojdiboduld. 825
o 0 23. Chrisovuld mAndstireT sf. Nicolae din epar-
chia MiralichieT de mild de vindricid dela sud
Argeti 248
o o 24. Anafora cu ornduita Logofetd, ca sA Ned ca-
tagrafie de tad avutuld mAndstireT PoenT. . . 125
o 0 o Cartea mAndstireT Brncovnu din sud Roma-
natT de mild de vindricid 200
Cartea schitulul Bradu din sud Vilcea de
liude 2 i oY 50. 214
o o o Cartea schituluT Iezeruld din sud Vilcea de
liude 2 i oT 50. 216
.0 o 25. Cartea schituluT Isvoruld - frumosa din sud
Vilcea de liude 2 i oT 50. 215
a Pitacd cdtre Marele Logoftd de Tra-de-sus,
sA cerceteze pentru moia Socoluld a Marie!
Cantacuzino, de este cine-va davagiii, flind-cd va
sA se vincld la mezatd . 511
o o Rspunsuld ce l'a data VodA in dosuld jalbeT
mAcelarilord 669
o o 26. Anaforaua EpitropieT pentru a se numi Clu-
ceruld Vasile, ruda cea maT de aprpe a rpo-
satuluT Mincu LogofWluld, epitropd ald copiluluT
lAsatil de acesta. . . 471
o o o Cartea mAndstireT CAlddruanT pentru nisce
muntl din sud Prahova, a nu se supra de
sudiV. 828
o 0 28. Anaforaua Vel LogoftuluT de Tra-de sus
pentru moia Socoluld a Mariel Cantacuzino,
ce este sA se scad la mezatd, cd nu aunt ni-
menea davagil. 581

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN MORUZI-1793-1796 853

Pagina

1793 Iunie 28. Ithpunsti la Caimacamulii Craiovel pentru lo-

cuitorii dela Slatina, ce a datii food caseY StoicM
Logofetelulii, a-I aye la inchisre. 808
29. Pitaoi la Banulti Ghica si la Hatrnanulti Han-
gerliu, s iea socotla epistatilorii de pe moiiIe
luI Alexandru Vodh Ipsilanti 809
30. Chrisovuld sfintuluT Elefterie din Bucuresd
de milele ce are. 90
. Cartea schitulul Lespeclile din sud Prahova
de mila TinriciuluY ce are. 194
Chrisovulti mngstireY MArginenY din sud
Prahova de milele ce are 218
Cartea mnstird Clocociovu din sud Oltil
de milele ce are. 219
Anafora pentru a se lu& de Epitropie avutulti
unuI Constantinfi, dascald la Epitropie, ce a
murit frA clironom5 448
Pitac la boeril epitropi al Cutid milelord, oil
dea 150 tal. ajutorii luI Vasile Pirianu, fiindti
nu de boerti i scapMatti. 652
Iulie 2. Anafora pentru pricina dintre Polcovnicsa
Sultana cu Mut& Teisanu, cruia II cere 7.500
talerY sub cuvintfi c i-ar fi lsatfi, in vremea
Domnulul Mavrogheni, in pastrare sotuth ei Du-
mitrache Caramanlki . 573
a 0 Chrisovulti rranstird Argesd de milele ce are. 149
4. Cartea rranhstird sf. Ecaterinel de vinriciulti
ce are la sud Saadi. 98
o a Cartea mnstird Glavacioculd din sud Vlasca
de mila vinriciului ce are la sud Saadi. . . 214
n Pitacti la naziriI Epitropiel pentru reparatiu-
nea poduluT dela Colentina 794
O 6. Cartea ma.nstird Cet4ueI din sud Buzii de
scutelnict 226
- Pitacti la epistatulti Agiel pentru vinclarea
untultd-de-lemnil 670
7. Carte de Giuvaergi-basa pe numele lui Eliazaril. 700
o 8. Anaforaua Motropolitulul pen tru seimenil, cad
se dal spre paza clericilor InehiT Ia Metropolie. 5

www.digibuc.ro
854 V. A. IIRECHIA

pagina

1793 lulie 10 Chrisovula Vistierulul Brncovnu pentru ho-

tArnicia grklineT cumprate de ela in mahalaua
CArAmidarT din Bucuresci 514
11. Chrisovula mAnAstiriT MisleT din sud Prahova
do milele ce are 123
14. Chrisovula mAnAstire! Banula din sud Buz6i1
de milele ce are. 201
15. Crl cAtre locuitoril i ispravnicil din Gorki
pentru a se pAzi rimAtoril BA riu fad, stricAciuni
la livecp i gradinT. 352
Cartea mAnAstirel Tuturora Sfintilora din Bucu-
resci de milele ce are 97
18. PoruncA la ispravnicil din Prahova pentru
Sasil MsnovenT, ce s'aa intinsfi la nisce muntl
aT Ord 827
19. Chrisovula mnAstirel PleviceniT din sud Oita
pentru milele ce are 188
0 PoruncA la SpAtarula VAcArescu pentru pe-
depsirea lul Tudora Polcovnicula, ce a tAiata unit
orna prinsa ca hota 416
20. Chrisovula mAnAstireT CretuleseuluT din Bu-
curescI 92
a 22. Cartea mAnAstirei Domnica BAlasa
o a Domnitorula ordonA incetarea abusului ce faca
neferiI zabililora de pe afarA, earl s'ag nArAvita
a lui havaeturl din vinuri i alte mArfuri . . 650
23. Pitaca la Spatara si la AgA, ca sA fie scosi din
BucurescI %iganil netoV 761
25. Chrisovula boerilora Cmpineni pentru moiiIe
ce erad luate de Mavrogheni 568
1793 Augusta Cartea bisericel dela FlocescI din cud Ilfovil 118
D 2. Cartea mAnAstireT BAbenT din sud Slam-Rim-
nicti 151
0 0 7. Poruna la Caimacamula Craiovei pentru nisce
hotT ce aa gonita poterile i a fugita in Turcia. 284
9. Pitaca la velitil boerl pentru havaetula scri-
suluT anaforalelora 413
0 0 0 Anafora pentru a se vinde la mezata o piv-
nitA de zestre a luT Nicolae biv Cusa de Aproc1T,
de care ela nu are nevoe 430

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lin moRuzI-1793-1796 855

Pagina

1793 Augusta 12. Pitacti la Sptard, pentru sluga undl cavalera

ala ElciuluY, ce a fugita, sa-ld gsesch . . . . 806
.0 13. Porund la Slam-Rimnica, Buza qi lalomii a
pentru povernl qi rachiii strAina 685
16. Chrisovuld mAnAstireY Tismana ot sud Gorja
de milele ce are. 155
17. Chrisovuld schitulul MArculesciT din sud Mus-
cela pentru danie de 20 Wage Tiganl . . . . 159
18. Carte legatA la vAtviT de Divana pentru eel
ce ail moqil iiii morl pe apa SabaruluI, c ar fi
aducndil stricaciune mra de hrtie 688
0 19. Chrisovula mAnhstirel Nucetula din sud Dim-
bovita de milele ce are 128
-- Chrisovuld episcopiet Buzea de milele ce are 147
D 22. Cartea episcopiel Buzd pentru vinriciula
ce are la sud Saadi. 145
n Pitaca la boeril Epitropl pentru miere i cay-
cavalfi, a le pune la narta 670
D 23. Cartea manastireI din tergula VlenT ot sud
Saacd de milele ce are 135
D Pitaca la ispravnicil de Slam-Rimnica, A oprsc
pe locuitoril de pe moiile Ba lta-Alba, i Gra-
di0ea sA vin 45. vina gi rachia fr voia Metro-
pone, proprietara moiilora 353
i b Pitaca la boeril judecAtorY al Departamentu-
lig de 8 i de 7, pentru a iscAli cu top anafo-
ralele judeatiloril 406
Al. Moruzi Vod hotresce pricina dintre *er-
band i Brata ego Radu cu Christea Apostolii pen-
tru bang Ingropaci de PAhrnicsa Minculsa i
de Christea i furatl apoI, osindindu-li pe eld
s inapoieze bani.I. 588
24. Scutirl acordate de Al. Moruzi Voevoda preo-
tuluT Dumitrache Sachelaria 27
5) - Cartea de scutel
..
a preoOlora dela biserica sf.
VinerT , 93
D Cartea mnstireY Surpatelora din sud Vilcea
de milele ce are 141
0 D Cartea marastireT Bucova de milele ce are . 189

www.digibuc.ro
856 V. A. UREMIA

Pagins

1793 Augustfi 24. Cartea mAnAstirel Bascovula din sud Argesfi

de milele ce are 227
o 26. Carte de volnicie pentru ridicarea i aducerea
la clomnie a egumenuluT Chirilil RAznAvnulfi 29
Pitacti la epitropiT CutieT de milostenie s& dea
5 tal. pe lunA LuxandreT vMuva PopiT Constan-
tint, ce a r6masfi sArman& i cu o copill . . . 653
)) 27. Domnuld Al. Moruzi acordti scutirT Logofete-
lulu! Gavrilii dela Metropolie 40
Anaforaua DepartamentuluT de 8 pentru pricina
dintre Mateid CApitanulfi FArimit& din BucurescT
cu Scarlatil Hiotuld biv Vel Medelnicerti, pentru
o socotla de banT de pe timpulIi cnd fuseserA
ambiT ispravnicT de Ilfovik sub Domnuld Mavro-
gheni 577
Anafora spre a se face tint poclisord ce
merge din Poduld Calicilora la Metropolie . . 781
Pitaca la SpAtarula si la epistatulfi AgieT pentru
29.
ceT ce se aflA in politie fArA nfol o c&utare, sA-T
due& la spitalurT . 758
o Septembre 1. Chrisovulfi mAnAstireT sf. Grigorifi dela Sfeta-
gora de milele ce are 251
2. Cartea m&nAstireI Sinaia pentru 2 puturT de
pAcurA, cc s'a (latti vole sA deschid& i s& fie
mil& mAnAstirel . 122
0 A Cartea episcopieT Buzeit pentru unti .scaunfi
de carne scutitfi 145
Cartea mAnAstireT Aninsa din sud Muscelfi
pentru vinAriciula ce are pe mosia sa la Teleor-
manfi 158
4. Chrisovuld mAnAstirel Mamulfi din sud Vilcei
de milele ce are 163
Cartea mAnAstireTCAscirele de vinAriciulli ce are 183
)) o Chrisovulfi mAnAstireT JitiT din sud Doljti pen-
tru milele ce are 186
6. Pitacti la velitiT bowl pentru acareturile rpo-
satuluT Metropolitd Cosma, cum se cade sA re-
mile, la cererea ce facti rudele a se impArtAsi 449

www.digibuc.ro
 DOMNIA un mom-1793-1796 857

Paging

1793 Septembre 7. Cartea schitului Lespedile din sud Prabova de

milele ce are 194
0 A 8. CArcT deschise la taxildarT, a nu opri nimica
din vinAriciuld mAntistirilord gi, unde este cu
totuld mAnitstiresed, a nu se amesteck . . . 36
0 Cartea mAnAstirei Bucovtuld din sud Doljii
de milele ce are. 190
9. Pitacd pentru tOrguld dela Negoescl sud Doljd 682
0 0 10. Chrisovuld mnstireT Bistrita de milele ce are. 169
0 12. Anaforaua boerilord pentru pricina dintre mA-
nAstirea sf. Ioand din BucurescT i mAnstirea
Snagovil pentru vinariciuld unui poporti Bar-
boiuld din sud Saacd . 160
0 0 0 Pitaculd le VodA Michaid Sutu cAtre boeriT
MoldoveT, sh cerceteze pricina boerului Stefand
Sturdza cu SpAtArsa Maria Gavrilitsca pentru
nisce moqil. 837
0 13. Cartea manastirei CAldaruganiT de vinAriciuld
ce are la sud Saadi. 105
0 Cartea schituluT Fundatura din sud Buz6d
pentru 70 bolovanl sare ci 50 tal. dela vama
Buz60 193
0 Anaforaua Popel Marind cu Popo Stand qii cu
Radu CernicA pentru o livede fli alte nAmestiT . 593
D -- Cfirt1 la VAta0 plaiurilord pentru lucrurile
oprite de a se exporth. 641
15. Chrisovuld manastireT PolovraciT din sud Vilcea
de mila vinAriciului ce are. 166
A Chrisovuld schituluT Ostrovii din sud Arged
de milele ce are 195
17. Chrisovuld schitului Gura-VAeT-PopeT din sud
Musceld de milele ce are . . . 191
Publicatiune la tote judetele gi la Caimacamd
pentru curmarea judecAtilord in vremea cube-
suluT viilorti 412
0 0 19. Cartea bisericeT Agescil pentru vinAriciuld dela
Slam-Rimnicii 631
20. Pitacii pentru a se gAsi 10 copil, de cad e ne-
voe la fabrica de postavd din Paciovalisce. . . 692

www.digibuc.ro
858 V. A. IIRECHLt

Pagina

1793 Septembre 22. Porunca la ispravniciT de Ialomita, sA cerceteze

dacA a avutd arme sari s'a impotrivitd cum-va
omuld, pe care l'a ucisu Tudord Polcovniculd
za poterA 537
24. Poruncd, cu ornduitil dela VocIA, ca sA cer-
ceteze pentru pane la Vaduld-Latil in Vlasca,
de ce este prOst i scurnpA . 670
25. Anaforaua boerilord pentru alegerea Episco
pului de Buzdd Dositeid de Metropolitti . . . 8
s Domnuld Al. Moruzi intAresce pe Dositeid de
Metropolitu . 9
26. Poruncti biv Vel Vistierulul Costache StirbeT,
ca sri mrgA sA indrepteze hotarele mosieT Plo-
escI a Vornicului Moruzi 519
28. Chrisovuld mAnAstirei Hurezit de mila vinari-
ciulul ce are 172
30. Chrisovuld Vel SpAtarulul VAcArescu pentru
mosia Socoluld, ce a cumprat'o la mezatti . . 511
Pitacti la Metropolitd, sA implinescA taL 924
dela mAnAstirea Glavaciocu i CAscirele i maras-
tirea sf. ioand din Bucuresci, rdmAsita banilord
datorip CutieT milelor. 653
0 Octobre 1. Dobrita veduva se rgit de Al. Moruzi sri eli-
bereze din arestd pe fiu.sdu Dulgheruld . . . 70
4 0 3. Cartea schitului Fund Atura din sud Buzri
pentru liude 5 scutelnicl. 193
o 9. Pitacri la Vistierti pentru Nicolae Grecenu
Post., care s'a asezatil ajutord pe langA Cluce-
rulti Costache la d-lord velicil boeri, sA i se dea
cate 25 tal. pe lunA 601
14. Chrisovuld preotilord bisericei din satuld SA--
ciile 189
17. Pitacri la boeriT epitropT, ca sA dea tal. 500
dela Cutia de milostenie pentru invelisuld bi-
sericei dela Cismea 76
Pitacd la boeriT epitropi pentru nartuld lu-
minArilord de sdd. 670
9 22. PoruncA la Caimacamd pentru un zapisil la
cumperAtrea easel luT Marcu, ce a rdmasil la

www.digibuc.ro
 DOMNIA MR MORUZI-1793-1796 859

Paella
Craiova in vremea obladuirel Nemcilorii, sA-la
tramita. 562
1873 Octobre 22 Porunca pentru slujitoril ce aa pierdutii 1.000
talerT din baniT VistierieT, sA platsca tota st-
gula ..slujitoresc a 632
23. Dumitrache Clucerula, Serbana Andronescu i
Toma Palatal raportza. DomnuluT Al. Moruzi
ca, Dulgherula 0 muerea stint pe nedrepti.1 acu-
satT de Enache Ciohodarula. 70
A A 24. Cartea episcopieT Rimnicula de scutla unuT
scaunii de came la Craiova ..... . . . 139
0 Cartea bisericeI GAnescula din sud Do lja de
10 liude scutelnicl. 141
0 25. Anaforaua nazirilora EpitropieT pentru impar-
tla avereT riamase dela o sort a lord intro
Constantinti Capitanula 0 unil frate all!' luT, ce
se Oa la Tarigradil. 450
27. Pitaca la Vornicula Moruzi sA cerceteze vina
luT Constantina Dulgherula, pirita4le Enache
Ciohodarula c'ar fi gasita, pe cnd repar in-
velitrea bisericel Michaia-Voda, nisce legaturT
cu ban!. 589
0 0 28. Chrisovula manbtireT Viforita de milele ce are . 180
D D 29. Cartea bisericel sAsescT din BucurescT de
liude 6 scutiti si 30 bolovanT sare. 41
Cartea bisericeT sf. VinerT din Trgovite pen-
tru 4 liude 120
0 0 30. Chrisovula spitaluluT dela Buzaa de milele ce
s'aa facuta i de ornduelile ce are. 711
0 31. Chrisovula manastireT Multi din sud Dim-
boviAs. . 121
Novembre -- Cercetare de jafurile fAcute de Capitanula i
COUpla de Islaza. 285
0 Pitaca pentru trgula dela Slimnica in Slam-
Rimnica 682
A Anaforaua CluceruluT Dumitrache pentru sa-
tenii din Ora BArseT qi Sa01 RaqnovenT, ce iar
ail ocupata muntele Baiula din sud Prahova. . 829
O D 2. Anafora asupra pricineT dintre egumenula ma-

www.digibuc.ro
860 V. A. IIRECHIA

Pagina

nAstireT Radu-Vodd si Socold, arendasuld unel

mosiT a mnstirel, care Aluesce cd a fostd pa-
gubitd de mai multe producte prin departarea
sa din arendAsie inainte de termini'''. 59 0
1793 Novembre 8. Cartea episcopiel Rimniculd pentru a scuti
1500 ol de oieritd. 140
9. Cartea episcopiel Rimniculd pentru 20 liude
scutelnict . . . . i 142
0 Anafora pentru a se incepe dal maT curind re-
pararea podurilord din nauntruld trgulul. . . 783,
0 Anafora pentru implinirea banilord facere po-
duluT de pe lngd Vorniculd Moruzi dela pro.
prietaril de pe acea ulita,. 784
Pitacii la Vorniculd Grecenu pentru poduld
dela pitrie ot Curtea nouit, a se meremetisi. . 784
10. Cartea bisericel Curucismeade lnga Tarigradd
pentru 250 tal. dela ocna si 250 tal. dela vam. 249
0 11. Anafora pentru caFilipd Argintaru sa, inapoieze
ChiriteT din Tistogd zestrea fle-seT, sotia fratelul
WI, mortT ambiT de cium in casa Argintarulul. 431
-- Anafora asupra jalbeT luT Stefand Dristornu
pentru 2 feciorI al lui, sa se dea la dajdie. . . 624
0 14. Anafora pentru ca Dumitrache Copcea, sluj-
basil oieritulul, din pricina cdruia a fostd orno-
ritd Parcitlabuld din JugurenT (Buati), 0, dea
100 tal. BOO mortulul si A fie sloboditil din
arestil 538
15. Anafora asupra pricinel dintre Nicolae Furdu-
escu si fratil Ratesci pentru alegerea unel pAill
de movie 519
16. Banica Chrisoscoled surghiunitd la Mrginenl
pentru ca a bltuttl und omfi domnescti . . . 285
0 Cartea pentru sporirea lefel Clucerulul Con-
stantind, logofetii la judecatoria veliOlord boerl. 418
17. Carte de surghiunire la mAnstirea Bistrita a
lul Scarlatd Isvoranu Cluceril de arie, cu frate
sd Constantind Isvoranu si Ioand Brebennuld
dela Oltd pentru pirT calomnise 539

www.digibuc.ro
 DOMN1A Lin MORUZ1-1793-1796 861

Pagina

1193 Novembre 17. Anafora privitre la podulA ce urmzA din

Wrgulti-de-afar la sf. VinerT 785
18. Cartea Domnulul Al. Moruzi cAtre Metropolitu
si boeriT DivanuluT pentru reclamatiunea Vorni-
culuT Balsq contra schimbuluT de methce inire
Metropolie i episcopia de Rimnica 46
0 Anafora asupra jalbeT unorii locuitorT din Foe-
sanT, ch sunt impusT la dArT mal marl decat
cuviinta pentru binalele lord 592
20. Cartea mAnAstirel Viforita pentru 30 bolovanT
sare milA dela ocnA 180
21. Anaforaua MetropolituluT i boerilord Divanuldi
pentru anularea schimbuluT de metce intre Me-
tropolie i episcopia de Rimnicil 47
a o 22. Gheorghe *erbanti ClucerulA se jeluesce cA
Medelnicerulii Movila, care i-a vindutil o parte
din mostenirea parintscar vrea acum sA i-o iea
inapoT PAM dreptate . 452
Pitaculd DomnitoruluT in pricina SaiIorti Rils-
novenT, cad vorti sh punA maim pe muntele Ba-
toll . 830
23. Chrisovulii pentru corAbiile -cAreT, ce sunt a
umblit pe DunAre 319
Pitacti la Vel Post. pentru rAmhsitele havae-
turilorti CutieT milelorti din caftanele boerilord,
BA incasseze numaT 2 partT, iar a 3-a parte sunt
scAlug 653
a Pitacii la Vel Post. pentru 144 tal. rAmAsicA
dela negutAtoril de eginea-zaherea, ce sunt da-
torT la Cutia milelorti 654
o Pitacti la yenta Logofel,T pentru havaeturile
CutieT milelorti dela judecAtorT, jumtate fia-r fac
taxild i jumAtate sunt scAcluti
a Pitacti la CAmArasit pentru 3.117 tal. rmAs4A
din baniT preotilorti, ce sunt datorT la Cutia mi-
sA-1 facA taxild
a Pitacil la Vel Vist. pentru havaeturile Cutiel
milelorti dela ispravnicT, sA le facA taxild din sim-
briile lord

www.digibuc.ro
862 V. A. UREMIA.

Pagins

1793 Novembre 27. Anafora ca preste tal. 2,60, ce este sA se dea

milA la Sinai i Halchi de cktre tot preotulit i dia-
conuth, BA se mar facA adaos de tal. 2, ajutorti
episcopieY Rimniculti 143
29. Anaforaua boerilorti, artnda c Gheorghe
Serbanti Cluceruhl a cumprata bine moaia MAci-
geniT dela Medelnicerult MovilA ai cA implinesce
conditiunile de cump6rAtre 453
1793 Decembre 3. Cartea mAnAstirel Castrachi dela Rumela pen-
tru tal. 50 milA dela Visterie 253
5. Al. Moruzi (IA 40 tal. dela Cutia de milostenie
preotuluY Dragomirfi din Gorjti, care a suferitil
din pricina resmiriteI 144
7. PoruncA pentru a se face o din noir hotArni-
cie intre moaia mAnAstireI Gruiulti cu mAnAs-
tirea Snagovil 521
8. Chrisovulti bisericilora domnescI din Bucurese. 80
9. Anaforaua lul Procopie Tabacti cu Anastase
GArdescu biv Logotail za Visterie de pretuirea
uneY binale 594
10. Anaforaua Vel Logof6tulu1 despre luarea vinA-
riciului schituluT Manulti de cAtre cump6rAtori1
vinAriciuluT Megaspileon 165
o 15. Socotla venituluT moie1 Novad i Ceratu pe
11 anY, dupA cum a artatti cuviosuld egumen
Chirz Pahomie ala sfinteT mAnAstirI HureziT . 177
20. Chrisovuld mAnAstirel LAculetele din sud Dim-
bovita pentru milele ce are . 192
22. Lista celorti ce sunt orenduiti in slujba bise-
ricilora domnescl, chrora au a li se da simbriile
fie-cAruia 83
Cartea mAnAstireT Govora de milele ce are . 181
29. Chrisovulti schituluT Prosiia din sud Argeat
pentru liude 5 scutelnicl 191
30. Anaforaua RaduluT, ce a fosta VAtafti la pla-
iulti Ialomita sud Dimbovita, pentru ertare de
biru . 616
0 31. Anafora pentru a se lua, socotSla egurnenuldf
*tefanti dela mAnAstirea Tismana . 157

www.digibuc.ro
 DOUNIA WI MORI:MI-1793-1796 863

Pagina

1794 Chrisovulti rnAnAstireT Comana de milele ce are. 115

D D um itrache si Vladit dela BelitorT sud Teleor-
manti jluescil DomnitoruluT, cA Dumitru Polizu
umblA sA le iea mosia si ceril judecatA dupA za-
pisele ce aA 502
lanuarie 4. Anaforaua MetropolituluT si boerilord asupra
jalbeT PaharniculuT Ioanti Com AnSnu, ca egume-
menulti bisericeT Zoodogo-Pighi i-a luatil o mosie
sub nume de datorie pentru nisce bani ce fu-
sese silitS de Mavrogheni sl fAgaduiasch bi-
sericeT . 571
7. Carte la Guvernulti Principatulul ArdluluT
pentru unit Gheorghe Popti, care merge in Ard hi
Ball caute nisce pricinT 824
10. Anaforaua SpAtaruluT Enache VAcArescu pentru
ghimigiil din satulti Beslgl 323
Carte la ispravnicT pentru buna tinere a con-
dicilorfi 408
12. Anaforaua Vel LogoftuluT pentru nisce bAcAniT
deschise pe mosia CernAtesci a manstireT Gla-
vacioculti. 1 359
0 15. Anafora pentru intArirea ocolniceT mosieT VS-
cArescT din sud Dimbovita. 522
18. Anaforaua boerilorti pentru pricina dintre Ar-
chimandritulti egumenti al A schituluT VAarescT
si Dimitrana Orsca, pentru 50 stinjenT de loci',
pe earl acsta-T reclamA dela mAnAstire. . . . 458
28. Publicatiune la tote judetele si pitacd la naziril
EpitropieT pentru slujba VornicieT. 285
29. Pitacti la SerdarulA Nicolescu pentru podulti
dela Colentina 794
31. Carte la administratiunea din TemisOra pentru
procesulii sotieT WI Michaiti Socolescu din Cra-
iova cu fratele bArbatuluT Fin Petru DulAmitA din
Caransebesti. 824
Februarie 1. Anaforaua boerilorti pentru avutulti luT Dra-
gomirti, ce a muritti si s'a pAgubitti de talharl,
cum sii se plAteascA zestrea sotieT Jul si dato-
rile ce ehl a lAsatil 455

www.digibuc.ro
864 v. A. UREMIA

Paging

1794 Februarie 1. Pitacti la Srdarula Nicolescu pentru podulg

dela Colentina. 795
Pitacd la Epitropie s dea 4 podarT S6rdaru1uT
Nicolescu pentru reparatiunea podulut dela Co-
lentina
4. CArt1 la jude0 pentru r6nduiala slujitorilorti
dela isprvniciT, s nu se mal fac abusurT. . . 286
. Pitacti pentru cercetarea jalbeT locuitorilorti
din CaracalO contra fostulul Caimacamil de Cra-
iova pentru asuprirl 414
o Isvodul Mel de zestrea ce a data Zoita fiiceT
sale Elenca 432
6. Anaforaua boerilort pentru t&gulti dela CoenY
sud Vlaca 683
8. Anaforaua MetropolituluT Dositeit qi a boeri-
lora, pentru a nu se ingadui biv Logofdtulti 124-
nicA Golescu BA, inchine mnstirea Vieropla
mAnstirel Sfetagora. 34
Anaforaua boerilorti in pricina dintre fratii
Constantin i Tudoril, fecioriT luT Barbu Capita-
nula, pentru impartola pereusieT parintilora lor. 456
10. Anaforaua pentru oercetarea priciner dintre
egumenulti dela Radu-Vocla cu stenil din Buda
(fifovd) pentru obiceiurile moieT de clac. . . 363
13. Anaforaua MetropolituluT Dositeiil pentru rn-
duire de economY la mAnastirT 37
o 0 Cercetarea pricineY dintre Dragomiril i va-
meY . 286
17. Plansrea maT multorfi locuitorT, cti aS fosta
biinuitT PAM de cuvintd ca hotT de cAtre isprav-
niciT de Mehedinp i inchiT, casnitT, ba chiar
qi globitT 531
18. Anaforaua ce s'a facuts pe dosulti jalbeT Sma-
randel ClucereseT pentru a face o clA. . . . 265
Pitaoi la Metropolitg pentru ea preotiT s dea
in fie-ce Dumined, adeverintit despre starea sA-
n AtAteT in mahalale. 713
V PitacS la Spataruld i epistatul0 AgieT sa iea

www.digibuc.ro
 DOMNIk Lin 3101113M-1793-1796 865

Pagina

m5surT a se cercet e. prin vataseT in mahalalele

orasuluT de aunt sat nu bolnavl 713
1794 Februarie 19 Judecata manastireT Hurezul5 pentru o danie
cu Pitarula Vladoianu 174
0 20 Judecata dumn-loril boerilord BrncovenT cu
Dimitrie Marco suditulil pentru venitul5 mosie1
din Tera Nemtsca si pentru socotla de banT
imprumutap. 562
. 21 Dupa anaforaua Vel SptaruluT, Domnulil po-
runcesce Caimacamului de Craiova sa cerceteze
jalba locuitorilora pe nedreptu arestatT si chinu-
incT de ispravniciT din MehedincT . 532
22. Anaforaua Vel Sptarulul pentru 14 ghimigil
de gasita in sud Ilfov5, spre a merge cu che-
D n 25. .
restea la Ismai15 .
Anaforaua Vel Spatarulut pentru slobOirea
dela manastire a C5.pitanu1ti1 Dumitrache, pedep-
325

sitii pentru cA a alutil in vina materiel de state. 595

27. Pitac5 la Episcopulti de Buz65, ca s dea 20
talerT pe Junk spitaluluT din banil preotilort1
eparch ieT Buzulul 712
28. Femeia Rada se jeluesce luT Al. Moruzi, ca
barbatu-se5 Necula umbla sii-1 vind5 casa eT (le
zestre 438
Martie 1. Cartea bisericet ot satulti Tetoiu din sud Vil-
cea pentru liude 6 scutelnicT 228
O Anafora pentru ca Serbul5 Dragne din Ostrovu
EA fie scris5 in catastifulti VisterieT intre podarT. 786
2. Cercetarea pricineT dintre ispravniculu Varla-
am5 ot sud Arges5 si Mincu Vulturescu, phial
ea iea rnenT din sate si-T duce in satulti WI . 287
Anaforaua locuitorilorti din DarmonescT (Pra-
hova) pentru asezamintu15 de clac ce a5 cu pro-
prietarul5 mosieT, Beizadea Grigorasco . . . . 353
D )) )) Pitacti la naziril EpitropieT, sa dea 26 tal. 84
banl pentru meremetulti poduluT ot Colentina . 795
3. Anafora pentru vinglarea prin mezat5, dupa
cererea eT, a unoril case ale IlincaT CapitaneseT
pentru plata de datoriT 487
Anakle A. R. Dm. XV. Mesnoriile Beet. legorice. 55

www.digibuc.ro
866 V. A. 13 ItECIIII

Paella
1794 Martie 6. Anafora pentru a se face hotarnicie i alegere
la faa loculul tuturorti pArtailorii din moia ScA-
rira sud Romanatl 524
0 Anaforaua asupra jalbeI monenilorti Fometesci
pentru cheltuiala ce ail fAcutil la judecata lora
cu mAnAstirea PolovracI pentru un munte . 598
.

7. Anafora asupra cerereI locuitorilorti ot MAgu-

rele (Ilfovii) spre a se protimisi eT la cumprl-
trea venituluI movieI 507
0 10. Pitacti pentru a se pAzi invoirea de clacA re-
dusk a locuitorilorti dela Novacl cu proprietarulti
mosiel . 355
0 0 Anaforaua DepartamentuluI pentru pricina din-
tre femeia Rada i bArbatulil sAti Necula pentru
casa eI de zestre, pe care bArbatulO vrea sl o
vingA 439
Anaforaua Vel LogofAtuluT, pentru a se pune
sorocil de 8 lunI luI Constantinti Ore'scu a aye
pace de cAtre datornicT 529
Anaforaua Vel Logoftulul pentru pedepsirea
unuia Stoica, pentru cA, dupA ce a cerutil carte
de blestem in pricina sa cu TufnulO, a mincitti
cA martoriI acestuia n'aq primita cartea . . . 596
11. PoruncA hit Iordache Zamtiroglu din Calafatil,
ca orl sA arate ce drepturI are asupra unu.1 loci'
ce a luatii dela BAnicA Budivtenu, oil 0.-1. re-
tragA ulucile ridicate pe acelti locil 521
13. Pitaca cAtre Metropolitil, spre a se face rugA-
ciuni pentru plie 29
0 0 Zapisele de invoirea mAnAstireI Hurezulti cu
locuitoril dela Baia-de-ferii din Gorki pentru clacA. 355
Al. Moruzi hotAresce judecata dintre Pahar-
niculO ComAnenu vi egumenulti bisericel Zoodogo-
Pighi, care luase PaharniculuI o movie sub nume
de datorie 570
Episcopulti Nectarie alti RimniculuI jAluesce
DomnitoruluI pentru Tigani1 episcopiel risipitI in
vremea rsvratirilorti 597
0 0 Anaforaua Vel HatmanuluI Constantin5 Cara-

www.digibuc.ro
...........11 MINI& LUI ntoRuzt-1793-1796 867

Pagina

gea privitre la ceirulti de pe moia mhnAstireT

VhchrescT pentru cail rnenzilulut . 702
1794 Ma rtie 14. Anaforaua Episcopulul Iosifd de Argeti pen-
tru mna sf. Filoteia aflath la Andreiti Brutaruld
din Craiova 32 i 806
n Anaforaua Vel Vorniculul pentru dajnicil din
judete af15.torl in Bucuresci, sa.-T platesch darea
cu judetuld 357
0 0 15. Anafora asupra jalbel VameuluT dela PitescT
pentru vama rachiulul Cmpulungenilord . . . 642
n 17. Pitacd chtre Logofetil de Tra-de sus i. de-jos,
pentru ca el sh insemne pe anaforale, pitace, etc.
havaetuld scrisulut 413
n Anafora asupra jalbel Ira Diamandache biv
Bulucbap, ca tad i se vincIA, o cash la mezatii
pentru p1at5. de datoril 489
19. Anafora asupra judecAteT pricinel clintre Zef-
cult' arnAutuld cu Enache ce a fostil Satirdbaa
pentru protimisis cinci case . 508
Pitacil la boeril Divanulut pentru mAcelart,
cart nu se supund nartulul chrnet 671
20. Chrisovuld mAnastiret Vieroul5 din sud Mus-
celd pentru milele ce are 181
0 21. Anafora pentru a se da voie sh se vinda prin
mezatd, dupii cererea sa, nisce case ale biv Vel
Siirdarulul Iordache Cantacuzino pentru plath de
datoril 488
23. Anaforaua de ertare de bird a LipcanuluT
Voinea, btrnd kti orb5 624
0 25. Pitacti la Caimacamuld Craiovel i la boeril de
acolo, pentru a nu intfirclih chutarea pricinilord. 407
n 26. Zapisuld femeel Anca i a brbatulul el Ioand
pentru vinclarea unul 'toed ald lord de zestre . 439
0 28. Cercetarea jalbet unord Went din Arged pen-
tru jafurile ispravniculut S5rdaruld Varlaamd. 288
29. Durnitrache biv Vel Medelniceruld jaluesce pen-
.tru a i se Inapoi dela Epitropie nisce banT de-
pu1 acolo pfin la terminarea unul procesd ce

www.digibuc.ro
868 v. A. URECIIII

Pagina

el a avut5 cu un5 Hagi Stanciu, pe care pro.

cesti l'a catigatti acesta 600
1794 Martie 29. Anaforaua Vel Logoftulul N. Filipescu pentru
cererea locuitoriloril din Slatina, de a li se innoi
o carte de vam ce ail dela Grigorie Ghica
Voevodil 643
30. Chrisovula mAnstire Maguliotisa pentru tal.
100 mil& 255
Epitropia arat, c inteadeve'rii Dumitrache biv
Vel Medelnicer are banl depu1 acolo, carl i so
cuving 14 dad, a perdutil procesula cu Hagi
Stanciu. 601
o Anafora de ornduelele sudiiIorti, ce se Oat
i aci in .trg la paune 811
Aprilie 7. Anaforaua asupra jalbe lul Neofit, egumenulil
MisleT, pentru moia ce are la Bala i sud Vlaca
i pte lu obiceiulti 602
9. Anafora pentru pretuirea case until suditil de
pe podulti Mogo0e, spre a se lila pe sma Epi-
tropiel 290
12. Anaforaua Vel SptaruluI VAcArescu pentru
protimisis la venitulti until munte din sud Dim-
bovita, cumpratil de unfi sudit6 509
A 13. Anafora pentru a se implini r6maita de po-
dine ci urel de pe la judele, ce s'afi adus. . 787
14. Chrisovulil sf. episcopiT din Tarigrada pentru
120 taL dela carvasaraua domndsa 253
Chrisovulti bisericel dela ArnAutchioiii pentru
200 tal. millt 254
17. Anaforaua Epitropie pentru podarii Polcovni-
culuI de pod, a li se da pecetluiturT . . . . 788
20. Pitacti la naziriT Epitropiet s fac chefiu pen-
tru podul5 nou pe apa DimboviteT 789
21. Rnduire de vAtaci 291
CArtY la 2 plaiurT din Buzed pentru obiceiu-
rile mociilorti 360
Anafora pentru a se face judecat pricineT Bra-
tuluT ParcAlabil i Enache Plaeculu ot Tisti

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM MORUZI-1793 1796 869

Pagina

sud Saadi, ce a omorit5 pe un5 anume Adam5,

negustorti de pord 540
1794 Aprilie 22. Anaforaua asupra pricind lig Preda Diacon5
i socrulti Diaconuld cu Nicola Dnoiulescu pen-
tru und cazanii, furatti dela acesta si data zestre
WI Preda 599
0 24. Zapisul5 de invoire al5 RaduluT Ghetaril cu
Postelnicul5 Gheorghe Pecetescu pentru hotr-
nicia mosieT ce are la Gherganl 523
)> D )) Anafora pentru unit Nicolae Monad'', care umblA
cu inseI5,toriT spre a nu fi inscris5 la birti . 633
25. loanti alli luT Condi li si Nicolae Calapsiu, dusl
la ocne pentru btaie si r5nire in cliva de
Pasce 292
Carte pentru cercetarea urmriloril Vtafulul
Fta,u0, din plaiulil Dimbovita sud Muscela . .
Anafora pentru vincjarea cu mezat5, in sciinta
tuturorti celorti ce ail drept5 de protimisis, a
caselorii Vel Srdarultil Ioanil Falcoianu . . . 504
Anaforaua EpitropieT pentru casa luT Minescu,
ce s'a dat5 in sma unoril negucatorT in scrod'
de cinci anT 541
26. Judecata locuitoriloril din Orbsca(Teleormang)
cu Matei5 LogorStulti si Constantinti Cusulti,
arendasiT mosid, cernd5 protimisis la arendare. 360
27. Poroianu nu e confirmatii condicaril alii jude-
Old Mehedintl, nefiindil din acela judet5. . . 292
28. Anafora pentru a se vinde prin inezatil o casti
si o vie a biv Vel ComisuluT Mateiii, d'andu-li-se
de scire tuturor5 celoril ce ail dreptil de proti-
misis 501
Anaforaua Vel LogoftuluT asupra jalbeT loaner
Vcluva pentru o ulit ce merge& la Dirnbovita
si pe care a inchis'o Vel Stolniculd Nicolae. . 795
29. Cartea schituld Turba1,1 din sud Ilfovii de 4
liude scutelnid si alte mile ce are 104
0 Vel Logoftul5 arat DornnuluT, c Dumitrache
si Vladil dela Belitorl (Teleormanti) nu pota Li

www.digibuc.ro
870 V. A. URECHIA

Pagina

judecati cu Dumitru Polizu dupa zapisele ce at

pentru movie, de ore-ce in anult precedentt li
s'a facutt deja o hotarnicie judecittorsca . . . 503
1794 Aprilie 29. Anaforaua de invoirea mosnenilorti PerisenT
cu Petru Suditult pentru venitult muntelul lord. 603
30. Ajutort de 150 tal. acordatti bisericer Daia din
Vlasea 153
Maiti 1. Cercetarea lta Antonie Capitant de Zimnicea,
care a (lath voie la 19 familiT de SerbT sh intre
in Ora 292
0 Pitact pentru trimiterea la ocna a 4 locuitorT
din Argesil, ce s'ati impotrivitt a duce cherestea
im ptratsca 361
Anaforaua MetropolituluT Dositeiti, pentru a se
prinde si duce la urma loll!' 4 TiganI a mamas-
tirel Sadova de preste Oltt, earl fiindii rtsvratitorT
at dositt dela manastire 542
Anafora pentru a se inscrie la judetult sud
Saacti si a se scad6 catastifult strainilorti cu unit
6re-care Sterie, insuratti si sed6torti in pomenitult
judetti 624
3. Porunca data asupra jalbel egumenuluT Bistri-
tenult pentru locuitoriT ce stint seclkorT pe mo-
sia Stroesd a manstireT 604
D )) 4. Anafora pentru maT multI strainl inscrisT in
Bucurescl, dar sedttorT in judete, s se inscrie
acolo cu darea 625
6. Chrisovulti manastirel Plumbuita de milele
ce are 117
0 Nicu Varlaamt ot Caracalti cere sa fie asezatt
la r'enduiala nOmurilorti 617
D M 9. Pitact la Banult CraioveT pentru jalba Epitro-
pieT, ca boeril de preste Oltti n'at data havaetult
caftanelort .. 654
Pitacti la Vel Vist., s dea EpitropieT baniT
rnduitT prin chrisova
10. Cart1 legate la judetele de preste Oltd pentru
prinderea a 4 hotT 293
12. Pitacti la ceT 6 vatajT de postvarT si la pos-

www.digibuc.ro
 DOMNIA TM MORUZI-1793-1796 871

Pagina

tAvarii fabricel domnesci, pentru ca al recunscA

de epistatti pe Hagi Chiriacd Arbutii 692
1794 Maid 15. PoruncA a se deschide o prAvAlie, pe care
Istrate Politis a avut'o inchiriatit unui neguOtord,
care a fugita . 605
Anaforaua asupra jalbei luT Ioand Holteiu
din Argesti cA, fling' tata-sed slujitord de scaund
si murindii, SOrdaruld Constantind Varlaamit l'a
prAdatd pe eld cu 11,60 tal., apol l'a datd ca
und liude la satuld BM 625
9 D 16. -- Jalba copiilord .5.1trarului Maresd, pentru c
mama lord vitregA vrea sl dea prea mare zestre
fiicel sale Catinca, logoditA cu Eftimie Ghizdo-
vd0 biv CApitand za lefegiT 440
18. Anaforaua DepartamentuluY pentru a se slo-
bo4i. Bratult PArcalabil si Enache PlAesulti dela
TisAti, invinuiti de mOrtea unuia Adamil, i pen-
tru moduli" cum sA se urmeze cu averea r6-
masa dela mortil. 544
9 D .19. Pitacil pentru bAlcid de doud ori pe anti si
trgu in tote Duminicele la schituld Crasna
sud Gorjd. 680
D Anaforaua MetropolituluT Dositeid i a luT Ioanti
Raletd, ca sA se iea mdsuri contra brutarilord
earl scumpescd *lea sub pretextuld lipseY . . 763
9 9 20. -- 10 seimenT din Ghergani cert.' sA fie scos1
dela dajdie i pusl iars1 la ornduia15. seimenieT. 327
9 9 9 Jalba egumenului mAnstirei Clocociovil (Mus-
celii) pentru inchiderea slistei de cAtre locui-
tori, earl ad fAcutti acolo 1ivec,11 de pruni si nu
vorti BA dea dijmA. 362
Moratorium WA termini' acordatd la 2 negu-
tAtorT armenI prAclact de marfA de unit Panaitti
CApitand 630
22. Al. Menu sin Nicolae Vornicu jAluesc Dom-
nitorulta cA, desi nmuld lul a fostd tot-deauna
pusti la bird cu mazilii, eld a fostii inscristi in
catagrafie cu o casA ce are, ca Mil perdA pri-
vilegiulti 617

www.digibuc.ro
 72 V. A. URECHIA

Pagins

1794 Maid 22. -- Scutire de una card de mart& acordat6. luT Va-
silie, flulti luT Petru abagieruld orbuld . . . 643.

n n 24. Anafora pentru asezlimintuld Armenilord din

BucurescT, cum s se urmeze cu dajdia lord . 627
n n 25. Anaforaua Metropolitulul pentru stenil din
Gherghita (Ilfovd), carT aa pus vina si rachid de
Ma lord in vin4are pe movie farA de vre-o in-
voire 362
n 0 27. Cercetarea pricineT dintre *tefana Para Bucura
i Dimache si tota plaiula Telejenulul sud Saadi
cu Moise, ce le-a fostil vAtafa, pentru ngpstuirT
de banT 293
1) D )) Cercetarea pricinel dintre pidesiT calreti aT
plaiultif Teljenula cu Moise, ce le-a testa vaitafa,
pentru tal. 44, i PanA Branl& pentru tat. 150, ce
le-ar fi fcutd mncAtorie 296
* n n Anaforaua luT loana Staroste asupra cererel
luT Noghina Iosifd, supusa chesaricesca, de. a se
vinde prin mezatd niece mart& a luT Ungesa. si
Tiringheru, negutatorT din Prahova, dela earl ela
are de implinita datoriT ...... . . . . 490
n n 30. Anaforaua MetropolituluT si a DivanuluT in pri-
cina dintre copiiI StraruluT Maresa si mama lora
vitrega,, pentru zestrea ce vrea sA dea fiicel sale
Catinca 443
lunie 1. intArirea DomnitoruluT Al. Moruzi asupra cum-
pdrAtorel de atre N. BrAncovnu Vel Vist. a
uneT gradinT, prin care trece unit druma publicd,
si pentru inchiderea acestuT druma 606
n s 0 Pitaca la Metropolitd si la velitil boerT pentru
a-T insArcina, sa, iea socotelele Epitropiel pe 1793. 639
A A 3. Anafora pentru plata dasaluluT Pantazi pe 2
l unT 262
n n n -- Anaforaua Vel Vistierulul pentru 3 OmenT ce
ail testa vinAtorl din stguld PolcovniculuT din
brsla agsca,, s6 rrnae tett la slujbh . . . . 329
n n 5. Vel Vistieruhl si Vel Vorniculd arata Domni-
torulul ca, Al. DAlgenu sin Nicolae Vorniculd
este intr'aciev&tt din nernd mazild 618

www.digibuc.ro
 DOMN1A UN MORUZI-1793-1796 873

Paging

1794 Iunie 6. Chrisovula mAnAstireT MArginenT de milele ce

D . are
Cartea mlinAstireT Cotmna din sud Argefi
pentru 4 poslupicT 213
74

Anaforaua pentru cercetarea pricinel dintre

sAtenii TArAcenT cu Logot6tu1a So. Ghica, care
le cere clacA in naturA, pe cnd eT vora s'o p1A-
tscA in banT 365
0 0 0 Anaforaua Epitropiel pentru impartirea rama-
suluT rposatuluT Clucera Gheorgache Sculida,
ce avea, doT fiT in Bucuresci i unula la Tani-
gran, iar altil doT s'ar fi innecatil in mare . . 472
D . Pitaca la ispravnicil de Iltovil pentru mAldA-
rariT grajdulul ComieieT 634
D 7. Anafora pentru ca Gheorghe sin Negula, testa
aproda cuesca, sA rmfie in slujbA qi sA nu
fie data la birti 418
13. Pitaca la Metropolita i la hoed pentru cerceta-
rea datoriiloril i pereusieT MetropolituluT Filareta. 10
D Anafora asupra jalbel unora locuitorT din sud
Gorja cA, !Enda eT feciorT toi nmil de mazila i
boerinaT, aii testa puT la dajdie 618
14. Carte deschisA mazililora breslaT din.Campu-
lunga sA, asculte de epistatula orauluT . . . . 297
15. Anaforaua MetropolituluT, pentru a se da mA-
nstirile CA1dAruqanT i Snagovula in adminis-
tratiunea Metropoliel 49
D Pedepsirea unora salahorT, carT aa testa trimiT
la Ismaila la lucru imp6rAtescri qii s'aa impotrivita
la slujba lora 807
18. Anaforaua lul Petre CApitanula de scutirea bu-
catelora i de ertare de dajde, fiindri Meant'
i grad' 619
24. Pitaca la Metropolita, spre a se apuca, egume-
nil sA dea baniT clelora 261
Al. Moruzi acordA maT multe privilegil femeeT
i copiilora rposatuluT Ieronimil, ce ail adusa
in trA peste 1.000 (5menT strAinT, de i-aa wzata
aicT 368

www.digibuc.ro
874 V. A. URECHIA

Pagins

1794 lunie 24. Pitacti la ispravniciT din Argesii pentru jalba

a dol OmenT de acolo, cA Voivoda dela *istovii le-a
luatd lucrurT i bath. 835
0 25. Cartea mAnAstireT Arinsa de mill de vinAricid. 158
27. Cartea mosnenilord SlAtinenT, ot sud RomanatS,
spre a nu fi suprat1 de vaml dela Slatina la
Craiova. ........ - . . . 620
29. Cartea Sf. Sale Plrintelul Chird Gheorghe Sta-
vropoleos de liude de scutelnicT. 52
Cartea pentru scutirea caselord mlnAstireT Sfin-
Word ApostolT. 53
Chrisovuld locuitorilord din Multi Pitesci-
lord ot Bud Musceld, pentru a nu-1 Imam& vi-
nAriceruld la m6surAtre 370
30. Anaforaua lul Ioand Staroste pentru cumpe-
pArarea la mezatti de cAtre egumenuld dela
' Radu-Vodl a caseT unuia Ni-cu Postovaruld pen-
tru o datorie cltre Andreiti Salvaragiuld. . . 494
Iu lie 3. Chrisovuld mAnAstireY ot Hasnaua apelord dela
capuld PoduluT MogoseT 75
n )) 7. Pitac cAtre naziriT EpitropieT, ca sit dea epis-
copulth de Buz bath pentru scOlele din epar-
chia sa. 263
13. Pitacd c/tre ispravnicil din Buzii in procesuld
pentru hotaruld -tre1 despre Ardeld : muntele
Balescu din judetulti Buz6uluT 831
17. Ioand si Ngulti, fill luT Fronie Chitescu din
Dimbovita, scutitT de darT pentru cl sunt de
ndmi.1 boerT. 621
0 22. Chrisovuld CAminaruluT Ioand BArclnescu de
schimbuld ce a flcutil cu manastirea Panteli.
mond, de a luatu nisce case si a datil o movie. . 102
23. Ordind sit se pedepsosca cu 200 toiege Parvu
si liuld s'ed Mateiti din Gory!, ce ati piritu pe
nedrepta pe ispravniculd Geanoglu cA iea bath
dela slujitorT 328
D )) Carte de scutire a uneT pivnite in favrea
unuT functionard. 621
24. Pitacd la Hatmanuld N. Hangerlid, Caimaca-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 875

Peg ina

multi CraioveT, imputAndu-T cA locuitoriT nu MIA

ascultare la elil, precum 2 sate din Gory.' ad mere'
de s'ati plAnsti omulul domnescti pentru nedrep-
tatile ce li se facti cu claca 369
1794 Iulie 25. Anaforaua Vel SpAtaruluT pentru unix slujitoru
pusti pe nedreptti la dajdie 329
D 27. Anafora pentru Ananie, dascAlulti alti doilea,
ce s'a lipsitil si s'a asezatil in locu-T Constantinti
DascAlulti 262
D 29. Pitacil la Vel AgA si Vel Srdarii Prejbnu
pentru vama zahereleT necesare aprovisionArd
Bucurescilorti 644
D D 31. Anaforaua MetropolituluT Dositeiti despre pri-
cina de despArtenie a luT Constantinti Poenaru
de nepta popeT Cosma ot DArmAnescl sud Pra-
hova 420
D D Anafora pe jalba unoril scutelnid de postavA
contra luT Ispirti, isprAvnicelulti mosieT Poenarri
din Dimbovita, ca-T prigonesce si-T bate . . . 692
D Anafora pentru a se prinde si a se pedepsi
isprAvnicelulA Ispirti dela mosia PoenariT (Dim-
bovita), care a amenintatti cu mrtea si a batutti
pe mai multI locuitorT dela acea mosie . . . . 547
D Augustil 7. Anaforaua Vel VorniculuT pentru alegerea de
VAtafti de plaiii 298
8. Dmna Zoe Moruzi face unii nod spitaltt pen-
tru femeT la manastirea Co4ea . 713
Chrisovulti domnescb pentru noulti spitalti de
femeT elklitti de DOmna Zoe Moruzi la nanAs-
tirea Coltea 714
D 10. Anaforaua EpitropieT, cA MichaitA Lipovenulil
biv 3-lea Vist. din judetulti Dimbovita nu lasA
pe podinarT sA taie podine din pAdurea de pe
mosia sa . 789
v 12. Anafora pentru a se da unti dascAlil eftin co-
piluluT Alexandru sin Musatil SApunaru, aflatti
sub ingrijirea EpitropieT 266
D 13. Anafora pentru sola dela TartAsesd a Cluce-

www.digibuc.ro
876 V. A. trasca4

Pagina

resel Smaranda Bujornca, pentru a i se mord&

6 menl scutitT . 264
1794 Augusta 13. Pitacii pentru ca epistatulti Ocnelorti sa dea
25.000 talerT pentru zaherua Bucurescilorti . 77 4
0 15. Pitacii la Vel Aga pentru brutariT earl inchidti
furnurile i fug5 din Bucuresd 764
0 17. Pitacil catre Aga, ca BA oblige pe sirnigil a
deschide eke 2 furnur1 de pane 765
19. 17 timplari i strungari i ()lad ai CurteT scu-
till de fumaritil, pentru ca, slujescii domniel . . 622
0 Pedpsa unuT Omni!, care a cacerdisitg za-
herea. 774
20. Pitacti la ispravniciT marginenT pentru scutirea
de vain& a zahereleT, ce se va import& din causa,
de lipsa. 765
21. Pitacil la Vel Aga pentru scutirea de \Tama i
alte suprarT a zahereleT, ce se va import& din
caus de lipsa
27. Pedepsirea 'WY Sterie, judqulti din Campu-
lung5, contra caruia s'ail plans5 ora,eniT . . . 298
30. Chrisovulii bisericei toi cleloril din AgescI
pentru vinariciulti ce ail la sud Oltil 116
Septembre 4. Calfele din pravalia until Turcti, scutite de dirT. 622
8. Anaforaua Epitropiel pentru brudina la p0-
dul5 dela CalugrenT 634
9. Vel Vornicii catre Voda pentru aezarea la
dajdie a strinilorii ce fac5 negot5 in tra . . 628
n n 10. Cartea Sf. Sale Parintele:Chiril Grigorie Sta-
vropoleos pentru 10 liude scutelnici 52
Anafora pentru a se da taleri 100 dela Visterie,
ca BA, se invelsca biserica ot Flamanda . . . 108
Pitac5 la Sptaril, Aga i Vel Camara.5 pentru
ca neferil i cei-lalti emienT al CurteT sa. nu maT
. porte arme 299
0 15. Chrisovulil manstireT din ostrovulil Halchi
pentru 300 tal. dela ocna ii 100 dela yam& . 242
0 0 16. Banulti Durnitraco Racovita, i Constantinfi
Filipescu Vist. jaluesc5 lul Voda, A li se cere
sa plata* impotriva obiceiulul, caminaritii. . 635

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIN MOBUZI-1793-1796 877

Pagina

1794 Septembre 16. Pitacti la Metropolitd si la boerT, pentru ea

sri chibzuiascA asupra cerereT brutarilor5 cl nu
potti vinde *lea cu nartuld fixatO 765
-- Anaforaua MetropolituluT Dositeiu dupA jalba
JoiteT Ptirscovenca pentru sotulu eT Gheorghe
Jianu, biv Vel MedelnicerO, cerOnd5 despArtire
de elii, fiind-cA e nebunti si se teme sA n'o omre. 804
18. Anafora asupra pricinel dintre Petre Cazacul5
si Pitarul5 Dumitrache SchilitA, pe mosia eA-
ruia si ar fi ridicatii Petre maY multe nAmestiT. 526
A 21. Pitacil pentru implinirea dela Constantinii
Matti a sferturilorii ce datoresce din vama dela
Dragoslavele 644
22. Anaforaua Vel SpataruluT pentru unii DAmian5
Seicaru si altiT fugitY de pe (le:mud la Olten 4a. 324
25. Pitacti autoristmdu pe biv Logoftd Radu Go-
lescu, arendasul5 dijmArituluT, sA stringA rAVa-
sele slujbasilorilt, spre a ved dacA nu rail in-
selatil 635
26. Pitacti la Vel Sp Atard pentru necinstirT aduse
suditiloril de OmenY aT SpAtarid 822
Pitacii la epistatulii AgieT pentru un5 IonitA
Brasovnulii, sudit5 nem%escii, de ce i s'a Inchisil
casa de Agie 823
30. Pitacii eAtre Metropolitil si EpiscopiT de Ar-
gesh si de Rimnicil, spre a se face rugAciunT
pentru plOie. 30
Chrisovulii mAnAstireT CAluiulii din sud Roma-
nail pentru 10 liude scutelnicT 224
)) Carte la zapciu15 spAtArescil pentru ducerea
luT Serbanil ZAdAcianulti la Snagovii, unde e
surghiunit5 pe 3 lunY ....... . . . . 417
Oetobre 2. Anaforaua Vel SpAtaruluT pentru pedepsirea
cu 50 toiege la fie-ce cApitAnie si ducerea la
ocnA a doI slujitorY prinsT cu contrabandA . . 330
Pitacu dare ispravniciT de Ilfova pentru Ar-
chiereulii Thebaidos, care vine BA fact rugAciunT
pentru plOie. 30
5. Pitacti la boeril nazirT aI zaherelelorii, pentru

www.digibuc.ro
878 V. A. URECIIIA

Paging.

cererea brutarilord ca sA capete porund dom-

nescY si bani imprumutti pentru a cump6rA grid
de pe afarA. 765
1794 Octobre 6. Pitacti la Vel Vist. i Vel Logofetti de Tera-
de-sus, pentru a se cercet de s'a obidnuitil a
se face mila de oierita mAnIstireY Sinai . . . 259
0 Anaforaua MetropolituluT in pricina luY Barbuld
fustasd de baremil cu Ioand proin Stegaruld, pe
care l'a prinsti cu muerea sa Gherghina. . . . 424
D D Pitacil cAtre Raduld BAbnuld, ispravnicil de
Vilcea, pentru a-i imput cA, de 5 lunT de clile
toe n'a prinsii pe 4 tAlharl ce jefuescd in ju-
detuld IA dAndu-Y sorocii de 20 clile ca neap6-
rata sA-Y prinda. ....... . . . - . . 549
7. Pitacti cAtre Nicolae Hangerlid, Caimacamuld
Craiovel, pentru ca neapratii s prindA pe 4
tAlharI vestitY ce jefuescd de 5 lunI peste Oltd,
cum si pe gazdele acestord tMharY 548
Pitacil la epistatuld Agie1, ca grAuld ce vine
la Terguld-de-afarA sA nu se maY vinciA nim6ruY,
pAra ce brutariY nu se vord ii aprovisionatd ei
intaiii 766
n 8. -- CArt1 la ispravnicil de peste Oltd si la Caima-
camd pentru cercAtura vinAriciuluY 635
0 Pitact la ispravnioiT ot Musceld pentru ma-
celaril din Pitesci 636
Pitacd pentru a se cercet Stefand Vatafd de-
la Co.norg, chtd until a trecutti prin acea varnA
in Ardld 644
10. -- Pitacd pentru surghiunirea la Snagovii a luY
Manole, fostil stegard spAtArescii, pentru necinste
in cAsAtorie 329
Pitacd la Metropolitd pentru arendarea mo-
siilord mAnAstirescY de cAtre egumeni . . . . 766
11. Anaforaua Vel SpataruluI pentru slujba sep-
thmAnalA a slujitorilort 331
O Pitacti pentru cercetarea jalbel unord mazill
din Gorjfi contra unord functionarY, pentru cA le
iead buil 414

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lot monzi-179B-1796 879

Pagina

1794 Octobre 13. Pitaca catre Episcopula de Rimnica pentru

inlaturarea ProtopopuluT Marina din Gorja care
are purtarT rele 21
Pitacti catre Episcopula de Rimnicti pentru
punerea la biril a respopitilora D

n )) Pitaca catre Episcopula de Rimnica pentru

punerea la bira a celoril chirotonitY la eparchiT
straine
Anafora asupra refusuluT negutatorilora cum-
panitT de a da ajutora la cump6rarea de grail . 768
O 14. Pitaca catre ispravnicil de Curte pentru tai-
nula parintiloril ce ail adusa capulfi sf. Vi-
sariona 31
Anaforaua EpitropieT relativa la reparatiunea
podurilora 790
15. Pitaca la ispravnicl, ca BA dea ajutorula cu-
viinciosil vameilora . 645
D n Pitacil la Sp Marti i la Vel Aga, ca sa oblige pe
negutatoril cumpanitI a rspunde 500 chile grail
pentru hrana i trebuinta orauluT BucurescT . 770
19. Pitacil la Vel Spataril pentru oprirea Tiganiloni
de a intra in l3ucurescI din pricina ciumeT . . 761
25. Pitaca la Vel Logofatil de Tra-de-sus pentru
inlocuirea unuT slujbaa nesirguinciosa . . . 414
0 Brudina treckoriloril la podula dela Wu-
garenT qi Polo Otica in folosula Epitropiel . . 636
Pitaca la ispravniciT de Prahova, ca O. dea po-
rum& VameuluT de Campina a nu lua vama, de-
la strainiT ce aduca vite la iernatica in tra i
platescil vacaritula 645
Pitacil la totT ispravniciT de judete pentru su-
p6rArile ce se faca locuitorilora de arendaiT
moriloril 768
26. Pitaca la epistatula AgieT, sa imparta la bru-
tarT nisce grail, fiind-ca se stria 770
2* Pitacti la Vel Spatara pentru negutatoril gi
caletoriT ce vina dela Giurgovil, unde s'a sim-
OW de Ulla ciumeT, cum s faca obicTnuitulti
lazareta 716

www.digibuc.ro
880 v. A. UREMIA

Pagina

1794 Novembre 1. Chrisovulti mnstireT sf. Ecaterina din Bucu-

rescI de scutirile ce are 54
0 4 Porunca Domnitorulul in procesuld rnnstirel
VlenT cu trgovetiT pentru havaetuld pravAliilord 686
Pitacd cAtre Medelniceruld Cir lova, ispravnicii
ot Buz6S, pentru calcarea munteluY BAlescu, de
ad fcutti urmare dup porunca ce i s'a data . 830
0 6. Panaitti Greculd Tarigradnu se scutesce de
dajdie . 622
8. Pitacu la ispravniciT de Vlasca pentru paza de
bla ciumel ce s'a ivita la Giurgiu 739
0 9. Domnitoruld scutesce de MA' pe Borcea unche-
quill, post&varuld dela fabrica de postavd . . 622
11. Cart1 la judetele cu plaiurT, pentru sup6rrile
ce se facti ciobanilorti suditY, ce vind cu vite in
lrA spre pAsune, de cAtre slujbasiT boerl si alta 645
Scriseore ComiteluT von Mitrowski, comandan-
tuld SibiiuluT, pentru procesuld suditulul Marco
cu Ioand BorAnescu dela Rimniculti-VilceT. . . 823
0 0 12. AL Moruzi da 15 4ile unuT creditorti, ca BA
dovedsa daca unul debitord all sn, inchisd
pentru datorie, are vre-und avutd, iar in casil
de n'are, cell inchisti s se slobd 494
0 Pitacd la Vel Vistierd, Vel Logoftil si Vel CAmA-
rasd, ca sh revisuiascg, cataloguld vamilord pe
1795 647
0 13. Manolache Brncovnu Vel Vornictl e insrci-
natd cu sforirea loculuT caselord doctoruluY Sil-
vestru, ce are pricinA cu Medelniceruld Christea
pentru o ulicirh 797
0 0 D Judecata Marie, fata r6posatu1u1 Toma Pos-
telnicelulii, cu Zamfirti Brasovnulti, care a tritil
cu ea maT multe lunT si nu area s'o iea de sotie. 802
0 16. Anafora despre starea luT Angheld Tufeccid,
pe care Fad anitil arnautiT Agie si a r6masil
secatd de o mnh. 336
0 Pitacd cAtre boeril DivanuluT pentru havaetuld
nesuferitti ce iead stApfiniT de pdurl dela tgranT
pentru lemne 370

www.digibuc.ro
 1:10MNIA LIJI MORUZL-1793-1796 881

Pagins
1794 Novembre 18 Al. Moruzi ordonl s se certe cu bataie dot
calugart doveditt piritort mincinoT i turburAtort 29
Pitact la Vel Sp Marti pentru Gheorghe Pos-
telniceluld, ce a luatil vama mat mare deal se
cuvenia dela dot ciobani suditt, sA inapoiascA
ce a 1uat5 mat multi] . 646
19. Petrache Paharniculti, despre unil locii alil mA-
nAstiret RAchitoasa impresuratil de vecint. . . 38
22. Carte deschisA la ispravnict pentru ca sA se
suspends judecAlile proceselord pe timpult ciumet. 740
u 24. Anaforaua Metropolitulut i a Divanulut pen-
tru preOlii lemnelorti ce se taie de Oranl din
pAdurt ci pentru ca sAlt pOtA Iin vitele la
hranA in pAdurl 373
)) 26. Carte deschisA la ispravnict, pentru a incet
havaetulii celil supgratoril ce kat proprietaril de
pAdurt dela t6rant pentru tempo rili pentru ca
acectia sA-1 p6tA pasce vitele in pAclurt fArA de
plata. 372
A 29. Anaforaua Epitropiel, pentru a se da hit Ioanti
Hagi Pascalq banit ce-I aveA la Epitropie, de
oare-ce a ajunsil virstnicil 476
Christea Meclelnicerulil cu Riga GrAmAticulil
pentru o ulicirA. 797
)) D 30. Anaforaua Metropolitulut i a boerilorii, ca sA
se apuce clironomiT Marclagiulut a da la Cutia
de milostenie a treia parte din pereusia WI . . 459
SocotlA de capitaluth tut Ioan Hagi Pascalii,
ce-lu ave.& Ia Epitropie ci a fosta lima cu do-
bandA 477
Decembre '2. Cercetarea pricinet dintre Visteriasa MoruzOe
i Medelnicerulti Gr. Grecnulfi pentru ung satii
ce l'a mutatti pe mocia dumn-lut 299
8. Pitacil la ispravnict, sA vestse5. de obte cA
la 1 Ianuarie se voril striga, vAmile 647
. Publicatiunt la tote jud*le, cA s'a apropiata
vremea strigAret vAmilort D

M )) 10. Pedepsirea SrdaruluT C. Cantacuzino, care a

bItutil cu 500 de toiege pe fiulti until slujitoru. 301
Anakk A, R. Tom. XV. Nemoriile BM. lito-ice. 66

www.digibuc.ro
882 v. A. UREMIA

Pagina

1794 Novembre 12. Pitach la nazirif Epitropiel de obste .pentru

ornduirea a 4 boerinasl cu facerea a 4 podurl
mail in Bucuresd 716
14. Anafora chtre Dommi despre pricina biv Vel
PitaruluT Vladoianu cu mAnhstirea Hurezulti pen-
tru dou mosiT 221
Anaforaua EpitropieT pentru remasulil until
Enache Ciurciu-basa, ce a mural!' la Craiova, sh
se aduch aid . 460
0 Pitacii la ispravnicil din Ia lornita, pentru a nu
se cere nimich ciobanilorii suditY peste ponturile
Divan uluT 817
15. Anafora asupra jalbeT SptaruluT Nicolae Can-
tacuzino, ca sh i se vincl o cash la mezath . . 495
Anafora ca sa, fach ispravnicii IlfovuluI orn-
duiala, in jude0, sh aduch pe tOth sptemna chte
10 care de lemne la spitahl 717
D Pitacil la Banta Dumitrasco Racovith si la
Epistatulti AgieT, sh adune pe cumpanistI si O.
le arate ordinulti de a da 500 chile de grhii . . 770
18. Pitacil la Caimacamulu Hangerliu, vestindu-lii
ch l'a sloboylitil din slujba ChimhcamieT . . . . 301
20. Anafora asupra judecateI pricinel dintre Du-
mitrache Lerescu si Andronescu din sud Mus-
celti pentru o vie ce a luat'o cu protimisis. . 505
21. Pitach la Vel Sptarh si la epistatuld Agiei
pentru shraca nevolnici strinT, sh fie imphrtiV
pe la manAstiff 759
22. Anaforaua Metropolitulul si boeriloril pentru
pricina ucidereT unui Tiganil alii mnstird Ba-
lamuciti (Ilfovt) de chtre egumenult acelel ma-
nstirT 549
23. Circular la Di vanista din Craiova pentru nu-
mirea biv Vel CluceruluT Al. Calfoglu de Cai-
rnacamil . 302
D 24. Zapisulti brutarilorfi. din Bucuresci, ch voril
Iin orasulh cu indestulare si yogi pzi nartulti
panel . . . 671
0 Decembre 25. Pitacil la Vel Agai pentru a se schd cu 5

www.digibuc.ro
 DOMNIA L131 moacz1-1793-1796 883

Pagina

dramurT pAnea ce brutariT era& datorT s& Elea la

o para 672
1794 Deoembre 28. Pitac la boeriT Divanulul pentru stabilirea
nartuluT luminArilorg de crA. 671
1795 Pitacti la Caimacamulg CraioveT, ca sa trimitA
la domnie pe nisce cApitanT de poterA, ce s'ag
luptatil cu hotiT si ati emeriti' pe uniT, iar pe
altiT i-ail prinsg. 554
Ianuarie Grigorie CApitang jAluesce contra Clucerulul
Radu BAbdnu, ispravnica de Vilcea, care l'a pi-
rItU pe nedreptg ca beta i i-a pricinuitu marl
pagube ; cere sA se judece amindoT 551
0 5. Pitacg la naziriT EpitropieT pentru lefurile ju-
pneselorg vseduve dela Cutia milelorg si pentru
vinclarea prin mezatil a slujbelorg cutieT . . . 654
7. Pitact la Banula Dumitrasco RacovitA si la
epistatula Agiel, sA intrebe pe negutAtoriT ce
epistilsescg la primirea zahereleT, cAtA sum& de
grail se aflA strinsA pentru BucurescI 770
D 9. Pitaci" la MetropolitS, ca sh implinescA dela
mAnAstirl baniT hotAriV pentru aprovisionarea
Bucurescilorg . 771
12. Pitacti cAtre Metropolitg, vestindu-T c& Neofitg,
fostg egumeng la Balamucia, a fostil inchisil la
Cernica 29
0 Pitacg la SpAtarg si la AgA, sa nu permitA
arnAntilorg neferl i altorg slujbasT a lu& fing
sag lemne dela carele cu asemenea marfA ce
vial in BucurescT. 663
D 14. Pitact cAtre boeriT i Cairnacamulti CraioveT
pentru ridicarea boeruluI Nicolae BrAncovnu la
rangulg de halea Vel Bang 302
0 15. Anaforaua Epitropiel pentru a se vinde la me-
zatg pereusia unuT LazArti, ce a muritg far& de
clironomI 463
0 0 n Anafora pentru a se vinde prin mezatu, dup&
cererea lora, o vie din sud Saadi a fiilorg rS-
posatuluT CAmArasulg Sterie 495

www.digibuc.ro
884 V. A. 13RECHIA.

Pagina

1795 Ianuarie 15. Anaforaua MetropolieT in pricina ce are cu

Gruianuld pentru o mo0e 527
a a a Pitacd la zapciuld spAtArescii, ca BA duct sur-
ghiund la Snagovii pe Niu Logofeteluld. . . . 771
18. Pitacii la SpAtarti, pentru a se indoi pe iamb.
paza pe marginea DunArel . 302
Publicaciune pentru ca teraniT sA-T pita brAni
vitele in pAdurT WA de plata.. 375
Anaforaua EpitropieT pentru a primi Cutia tal.
50 din pereusia rposatuluT Andreid Logoldtuld,
care a muritil fArA de clironomT 466
19. Anaforaua asupra pricineT luT LepedAtu din
Prahova cu sAteniT dela Sicrita pentru und venitti
de mqie. 607
21. Nedelea, so0a rposatuluT Vatafd Stoiand Do-
garu, jAluesce DomnuluT O. nu i se iea de Epi-
tropie casele ce i-ad rrnasil dela sotuld sed . 464
23. Serband Medelniceruld cAtre Domnd, despre ye-
nirea CApitanuluT Grigorie la BucurescT de ternA
s. nu se afle impArtAirea sa cu tfilhariT din
Vilcea 552
A 24. Anaforaua Epitropiel, pentru ca Nedelea, sotia
rdposatuluT VAtafd Stoiand Dogaru, s rmAe stA-
Ora pe pereusia soluluT eT, dar s dea Epitro-
pie 50 talerT 465
26. AL Moruzi poruncesce Caimacamulul CraioveT
sA judece pe Cluceruld Radu Babnuld cu Gri-
gorie CApitanuld i sA indestuleze pe acesta de
pagubele ce i-a pricinuitd pira de holie a BA-
bnuluT 551
28. Pitacti pentru ca Antonie Polcovniculd sl mergA
in Musceld sA facA cercetare pentru bla ciumeT. 741
30. Moruzi Voevodd adaoge 500 talerT pe and ml-
nAstireT Coltea, peste eel 2.500 cat( i se dedea
dijmA de sare din ocnele SlAnicd 717
Februarie Anaforaua MetropolituluT Dositeid pentru ca
Archimandrituld Balamucnu, inchisd la Cer-
nica din ordinuld DomnuluT, sA fie mutatil la
CAldAruanT 28

www.digibuc.ro
 DOMNIL UN MORUZI-1793-1796 885

Pagins

1795 Februarie 2. Chrisovd referitorfi la ven itulti uneTlese de pesce

ce ad Deli-bap. F}i Tufecci-baa al Curtel la Ce-
ganT in Ialomita 622
0 D 9. Anaforaua Epitropiel pentru pereusia r6posa-
tulul Eschi-Stambolti, a se lua. la Epitropie tote
zapisele datoriilorii 467
n 12. CartT la judete qi la Caimacama pentru sudi-
til ce vord 0.-1 hrnsa oile in 'Muffle Orel,
WA a. platesa staptinilorg de pAdurl . . . . 817
0 0 14. Anaforaua EpitropieT pentru a se implini cre-
ditoriT luT Enache Giurgiu, ce a mural far& de
clironomi, din pereusia r6posatuluI 468
0 17. Hagi Ioana Polcovnica dela sud Prahova j-
luesce lul VodA pentru Grigore sin Constantinii
Negru, ce i-a inselatO o fat qi nu o iea de sotie. 424
19. Fiicele nevirstnice ale rposatuluT Niculae Bru-
tarulii Aluescd, ca EA li se dea din capitalula ce
ail la Epitropie tal. 38 pentru a se ajuta, la ne-
voile vietel 480
0 0 20. Plnscirea satuluT Stelnica din Ialomita contra
abusuriloril apitanuluI Constantinu Porumbaru. 332
0 21. Pitacd la Caimacamula Calfoglu, pentru ca t6-
ranil P. deapAgubsa pe proprietarT de stria-
ciimile ce at fAcutu in pdurl qi pentru ca sl
se oprsca de a le mal stria 375
0 22. Anaforaua Metropolitulul pentru a se face cer-
cetare prin blestemil pentru pricina lul Hagi
Ioanti Polcovniculil cu Grigorie sin Constantinu
Negru, care ar fi inplatil o fata a Polcovniculul. 425
0 0 23. Anaforaua asupra pricinel dintre Teodord qi
Petru, ce au avutO ambiT vama Pitescilora i Dra-
goslavelord, iar Teodorti nu vrea BAIT plAtsa
partea sa. 608
0 D 25. -- Anaforaua boerilorii velitl asupra prvaliilorii
ce se ingaduescil a se tind la menzilhanele. . 703
A D 0 Pitacti la naziril Epitropiel, ca A repare po-
dulii dela Zltarl la MichaiO-Vod5, 790
P )) n Circular 5. la ispravnicI pentru sup6r5.rile ce se

www.digibuc.ro
886 V. A. IIRECHIA

Pagina

fach ciobanilora suditl, earl ii hrnesch oile in

padurT 818
1795 Februarie 26. Anaforaua Epitropiel, pentru a se da flicelorg
rposatuluT Niculae Brutarulh tal. 38 din capi-
talulh ce ail la Epitropie, pentru hranA . . . . 480
I) )) D Pitach la epistatulti AgieT, ea sA dea brutarilorh
600 chile grti pe bani din zaherua domniel. 672
O 27. Chrisovh pentru maT multe moiT cumprate
de Dimitrie . . . . dela Vistierulti IonitA Damari. 496
28. PoruncA SpAtaruluT,!ca O. ordone Capitanilord de
margine a pAzi bine, BA nu maT trcA Silistralil
in IrA i A are pAmintulti 663
Martie Anafora asupra stricAciunitord ce maT mulV
ciobani ardelenT ah Menai prin pAdurT, in earl
ah intrath in timph de iarnA Fara de voia pro-
prietariloril 376
2. Pitach pentru balciurile dela StAnesei in Gorki. 683
n 4. Anaforaua Vel SpAtarulul pentru reclamatiunea
satuluT Stelnica contra CApitanuluT Porumbaru . 333
O M D Anaforaua Epitropiei pentru a se luA de Cutia
de milostenie pereusia r6posatuluT TAnase Milioru
din sud Argeti, care a murith fArA tle clironoml. 469
D 7. Pitach la ispravniciT judetelorti pe unde ur-
mzh drumulti pfinA la CnenT, ea sA ingrijscA de
starea podurilorti ii podicelorti 792
D D 9. PublieMiunl la tote judecele i la Caimacamulh (
CraioveT, ca sA nu se taie pAdurile de locuitorT 302
D 0 Publicaciune pentru scterea vitelor din pAdurT,
afarA de nu s'arii invoi locuitoriT pentru platA cu
stAphnulh pAdureT . 375
0 D Casa menziluluT se plange cA locuitoriT im-
prejurimeT s'ati push de ati ingrAdith locurile
unde pasch call menzilhaneleT 704
D D 10. CirculArT la ispravnicT, pentru a lu msurT ca
O. preintimpine formarea cetelorh de hotT . . 553
0 11. Chrisovulti bisericel sf. Dumitru din Craiova. 163
13. Anafora pentru iertarea de biril a lul Stamate,
ce a fostii neferil 623
14. Pitach eAtre Divanti, ca sa cerceteze jalbele

www.digibuc.ro
 DOMNIA UM Atoauzi-1793-1796 887

Pagina

stpnilorti de pAdurT pentru stricAciunile ce le-

a fAcutti traniT 379
1795 Martie 14. Anaforaua EpitropieT, pentru ca datornicil riS-
posatuluT Apostolti CAtunnula BA fie indreptatT
la Epitropie, iar nu la Tudoril, ce a fostil WA
de voia luT insArcinatii cu tutela copilulul luT
A postolli . 481
15. Chrisovulil bisericeT ChiciukChioiu pentru 100
tal. milA . 257
17. Anafora pentru scifiterea in vinclare prin me-
zatik a easel Pitarulul Grigorie Brezoianu . . . 503
18. Anaforaua EpitropieT pentru repararea podulul
de pe ulita Thrgultil-de-afarA 790
20. CAAT la ispravnicT si la Caimacamil pentru paza
vitelora locuitoriloril de a nu stria. sem6nAturile 303
Cartea luT Michailil Sutu Voevodti, pentru ca sA
se cerceteze si sA, se algh. nisce partT de movie,
cump6rate de Cluceruld Manole Furculita pe
Valea Ngra, de *tile celor-lalti razesT . . 838
.

22. Pitacil cAtre Caimacamuld CraioveT si boeriT lo-

call, vestindu-T despre visita pastoralA a Episco-
puluT Nectarie de Rimnica 22
Pitacti la Cusulti de Aproc1.1, ca sA adune Diva-
nula pentru a cerceta pricina dintre vamesiT din
Bucuresci si ceT de afark 647
23. Metropolitulti Dositeig cere DomnuluT Al. Mo-
ruzi pedepsirea luT Vasile Nusu, care a slujitti
sf. leturghie fArA sA fi fostil chirotonitti . . . . 20
Anaforaua MetropolituluT Dositeiti pentru Va-
sile Nusu, care inainte de a fi chirotonitti, a
slujitti in biseria ca diacong si preotti, cl este
prinsti si arestatil la Metropolie 805
24. Pitacti la Dumitrache Vel Clucerd, epitropulti
mAnAstireT Pantelimona, pentru ca sA hrnscA
bine pe molipsitiT de ciumA din spitalele mAnA-
stireT 718
D D 25. Ajutrele acordate sAracilorti trimisT la ma-
nAstirT din causa ciumeT 759
Pitacti catre epistatulti ArmAsieT, pentru a sceite

www.digibuc.ro
888 V. A. uttscria

PA gins

din BucurescT pe Tiganil domnescT, din causa

ciumel 761
1795 Martie 26. Pitacd la Vel Sptitard, ca pe timpuld ciumel
st nu se maT permitt adunarea rnenilord in car-
ciurne 741
A A Pitacil la egumenil de mnAstirT, trimiVendu-le
pe ceretorT cu lista anumitt 759
Aprilie 1. Pitacd la SpAtaril pentru pedepsirea cioclilord
dela spitaluld de ciumati, carT vind in orail pe
ascunsii 761
D D 2. Pitacd la VorniciT Brncovnu i Costache
Ghica pentru spitaluld Ili lazaretuld ce s'a ho-
taritil a se face 719
Pitacd la Banuld Ghica i la Vel Vist. Wet-
rescu pentru a se regula inapoiarea cu doband
a banilord datT de neguporT i altiT pentru
aprovisionarea Bucurescilord pe timpuld lipseT . 771
D D 3. Pitacil la tote tribunalele, ca BA nu se cheme A-
teniT la judecatT dela 15 Aprilie ptn la 15 Maid 412
D 5. Pitacil pentru trimiterea unord grad la ma,-
nAstirile de peste Oltd 760
8. Pitacti pentru aducerea luT Constantind Isvo-
ranu, ce a spartd grosuld ispravnicieT de Oltil
si a scosd de acolo nisce Tiganl inchiT pentru
hotie 553
Circiumile din PloeseT se oprescd de a vinde
rachid i virtu fart voia proprietaruluT Moruzi
Vel Vistierd. 686
Michaild Sutu Voevodd dt 15 salae de TiganT
biv Vel VorniculuT N. Rosetil 838
D 9. Al. Moruzi ordont stringerea la und locti a
locuintelord satenilord de pe hotaruld moieT
CiocanT, risipilT de frica otilord pe timpuld luT
Mavrogheni. 379
D 10. Una neferti slujindil la boeruld Nicolae FIB-
pescu e osinditd la ocna, i apol trimisii peste Du-
nare, pentru et a ridicatii arma asupra boeruluT. 335
Ordind lajudetele de peste Oltb, ca sa nu se tint
la politic) maT multd decht 3, 4 dile ceT banuip. 417

www.digibuc.ro
 DOMNIA LUI MORUZI-1793-1796 889

Pagina
1795 Aprilie 11. Pitac la Sptard i la epistatuld Agiel, ca sh
dea ajutord boerilord renduitT cu clAdirea spi-
taluluT celul nod. 720
14. Scrisre ComiteluT von Mitrowski pentru o
reclamatiune de bani a StolniculuT D. Bibescu
contra unuT negutatord din Sibii. 825
15. Anaforaua CaimacamuluT Craiovel in pricina
SultaneT sin Nicu Dinuld, care cere sA-T deosi-
}Asa, zestrea dintr'a bArbatuluT s, ce a fAcutil
datOriT grele. 45
o CrT la ispravniciT de dincce de O1tt, ves-
tindu-le formarea uneT cete de 9 hop in Ialomita. 554
A Carte la Caimacamuld CraioveT pentru bAlciu-
rile dela ZAtreniT-de-jos, in Vilcea 684
16. Pitao cAtre Metropolitd, spre a se face rug--
ciuni pentru plOie i contra ciumeT . 30
o Circular la tote judetele pentru hop cu ca-
iafetd turcescd i cu coda impletitA pe spate,
cart s'ad ivitd in Ialomita. 554
o Rnduirea unel epitropiT a spitalelord de 5
obraze, care sA conducA lucrarea spitaluluT nod. 720
o HotArire doll-mesa, pentru inlocuirea Polcov-
niculuT de ciocli, care a dovediti c n'are nicT
o pricepere. 762
. Pitacti la ispravnicil de Mebedintl, pentru niece
rd nArAviV ce fact' jafurT i omorurT, sh-T primp.
i BA stringA armele dela locuitorI 773
20. CarY deschise la ispravnicT pentru prinderea
uneT cete de 7 hotT ungurenT. 552
Anafora pentru strAmutarea unuT menzild peste
apa ArgeuluT. 704
0 23. Carte la ispravniciT din Oltd, Vilcea i Ro-
manatI pentru moduld cum EA se fach desinfec-
tarea drumetilord din pricina ciumel, aA in &Mil
s5. nu se oprscA umblarea Omenilord i a cores-
pondentel domnescT 721
26. JAluirea lemnarilord i zidarilord contra lul
Maimard-baa ald Iori, cA le-a cAlcatti rnda-
iala meteuguluT 694

www.digibuc.ro
890 'V. A. IIRECHIA

Pagina

1795 A prilie 27. Actele pentru strAmutarea menzilhaneleT din

Rimnicii. 704
P 28. CartI cAtre ispravnicl pentru rndula hotilorti
de prin judete. 555
30. Pitacn pentru a anti* CaimacamuluT i boe-
rilorg divanitI din Craiova numirea biv Vel
VistieruluI Enache VAcArescu de halea Vel Bann. 312
Enache Moruzi biv Vel Vist. cere banil ne-
cesarT pentru zidirea spitalulul dela Pantelimond. 721
Main 5. Pitacn cAtre Vorniculn politieI pentru vAtAeiT
mahalaleloril, earl fuel cu banT domnesci. . . 304
n n n CArp legate la judetele de peste Oltn, vestindii
cA Cluceruln BAb6nu a fosta rnduitn pentru
prinderea hotilorn 558
6. CArt1 deschise la judetele de peste Oltn, la Pol-
covnicT, CApitanl de poterl i de judete, VAtaf1
de plain, slujitorI i potera1 pentru prinderea
hotilorti. 556
7. Publicatiune la judetele de dinc6ce de Oltu pen-
tru pedepsirea celorti ce an sciutil despre hotI
unde se aflA i nu an spusti 558
Poruncl domnscA pentru aezarea menzilha-
nelelorn pe drumuln dintre Bucuresci i Canon! 705
n 9. Anaforaua DivanuluI pentru havaetuld episco-
piel de Argei1 la Cutia mileloril 655
Anaforaua DivanuluT pentru a se lu in folosulA
Cutiel milelorn 2 parale la len dela tote lucrurile
ce se vindii la mezatil
Anaforaua DivanuluI pentru crearea de veni-
turI nou Cutiel milelorn dela preotil i dia-
conil ce se chirotonisescii .0

10. -- Se pedepsesce cu bAtaia unn Stoianti S6rbuln

pentru incercare de omorti asupra palachi-
da luT 559
11. Formalitatile pentru Istrati Cojocaru Drestoriann,
ca sA aibA voie a se intOrce in IOra luT . . . 832
20. Chrisovulti mAnAstirei Bebechioiu dela Tari-
gradd pentru tat 100 dela carvasaraua dom-
nescA i 50 bolovarg sare dela ocne 256

www.digibuc.ro
 DOMN1A DUI MORUZI-1793--1796 891

Pagina

1795 Maiii 20. PoruncA cAtre egumenuld dela SArindar, ca EA

punA la dispositiunea VisterieT camerele necesare. 304
0 Patru cArci cAtre 4 sate molipsite de ciumh
din judetulii Vlasca, cum sit se pAzscA . . . 742
21. Pitact1 cAtre isprAvniciile de Teleormand si
Vlasca pentru aducerea capuluT sf. Visarionil in
OrA . 31
22. Carte la ispravnicl, clericT, boerinasT, breslasT,
pArcAlabT si locuitorT, vestindu-le nizamula pen-
tru pazA de bla ciumeT 743
A A 25. Volnicie datA LogofkuluT Iacovachi, ca sh. ridice
pe unii cAlugAril dela mAnAstirea sf. Ioan din
FocsanT, venial dela DubasarT cu mste sfinte . 31
Pitach la Spatarfi si la epistatuld AgieT pen-
tru desinfectarea celorh ce mergh la bilciu15
Dragpicel din Bugil 684
A Pitacti la Vel Vist., ca sA crA socotelele Medel-
niceruluT Arbutd dela magasiT 773
27. Pawl prin care se poruncesce ca aprodiT, co-
piiT de casA si plhArniceil, trimisT cu slujbA in
judete, sh. nu maT iea cal de beilicti dela sate
si drumeff 379
D D 30. Cartea bisericeT ot satulil Jupnescl din sud
Muscelii pentru 6 banT de fie-care prAvAlie la
sborultl din acelii Batt' 227
D D 31. Circularl pentru contenirea judecMilorti dela
15 Iunie Ora la sfirsitulii luT Julie . 412
A A A Pitach la ispravnicl, pentru ca nimenT din GA-
genT sA nu mdrgA la bUciulb. DrAgaica din Buzhii,
fiindu trnA de molipsire de ciumA 684
0 Ordinii la ispravniciT si CApitaniT dela DunAre,
ca nimenl din Giurgiu sau Rusciucil sA nu mrgA
la bAlciulti DrAgaicel din Buzti, din causa ciumeT.
Iunie 2. Resolutiunea DomnuluT Al. Moruzi pentru strin-
gerea vinAriciuluT mAnAstirilorti 35
D D A Anaforaua satuluT CiocAnesel (Vlasca) pentru
thiarea copacilorii roditorT de cAtre sAteniT Slo-
bodenT 380
D D 4. Pitacil ornduindil mumbasirl sA aducl dela

www.digibuc.ro
892 V. A. IIRECHIA

Patens
Episcopula de Rimnicti ajutoruld de 510 lel pentru
spitalula de ciumag dela Pantelimond . . . . 721
1795 Iunie 4. *se cArg ctre toV locuitoriI din Bucuresci,
ca s nu ascun0 bla ciumeI la celd ce se va
intimpla ci A arate la zapciulii Wel acesteia . 743
6. Pitacil atre Vel Spatard, ca strAjile din Bucu-
resci O. nu lase pe negutAtoriI din Braova sA
intre in orad pra a nu face lazaretd. . . . . 721
Pitacil la biv Vel Clucerd Al. Calfoglu, Caima-
camuld Craiovel, 0, dea slujitori epistatuluI pen-
tru ciumA ca s secere i s stringi bucatele
celord molips41 745
10. Pitacti la epitropuld ma,rastireI Co ilea pentru
concirea cAltorilorii 313
15. Pitacil la Vel Spatara, ca BA impedece de a intra
in spitaluld .de cium4 pe rudele celorti mo-
lipsitI 722
19. Chrisovuld mAnstireI Rsvanuld pentru st-
panirea a 3 prAvAlil 96
17. Epitropia jluesce c nu pte incass taxa caf-
tanelord 656
21. Pitacti la Spatarti i la AO pentru msurile
de desinfectare a celord molipsitI 745
22. Pitach la Vel Sptard, ca zapciil spAtArescI, ce
ad case de locuitii la sate, sA fac unii lazaretd
de 24 ore, cand vial in BucurescI 746
26. Nartuld camel de vac6 i. de bie 672
* 27. Pitacil-nizamd cAtre Caimacamuld Craiovel
pentru sudita venitI din judetele de peste Oltd. 665
Iu lie Anaforaua HatmanuluI Const. Caragea pentru ne-
intelegerea dintre biv Vel Slugerulti lordache Ni-
culescu kii Manolache Hrisoscoled, tovar1I la 1i-
nerea menzilulul 705
2. Nizamulil lemnarilord i zidarilord i iratuld
CutieT ce s'a &cut(' dela acst brsl . . . . 695
D )) 3. Pitacd pentru a se scte la Colentina me multI
molipsiV de ciuma 746
s )) B Pitacd la Vorniculd politieI pentru a da 30-40
de care pentru scterea afarA a celord molipsitt

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lill MORUZI-1793-1796 893

Paging.

1795 Iti lie 3. PitacIi la epistatulti AgieT, ca sA oprescA pe

telall de a mal vinde in Orel . 746
Pitacti la epistatulii ArmAsieT pentru a desin-
feet& puscAria, unde s'a ivit ciuma.
n ),) 7. Pitacti cAtre ispravniciT de Vilcea, cA s'a scu-
lath Caimacamulti Luca sA prindA 4 hop din acelii
judetti . 560
D D D Pitacti pentru a opri pe Turcil giurgiuvenT si
rusciucliT sA umble prin sate cu cArute cu
marfa. 832
D 8. Proin MaTmarti-basa trecuth peste Dun Are . . 560
D D Christea Dulgherulil trimisti la ()ma, pentru
cA a bAtutil pe zapciiT domnescT.
Pitactio la biv Vel Vist. Enache Moruzi i biv
Vel Vornicti Costache Ghica, pentru a face de-
visul cEdirel spitalulul 722
" Se fact' epistap de plAsl pentru supraveghia-
rea blel de cium. 749
D 9. Manole Lemnarulii trimisil la Telega pentru
cA s'a opusti zapciuluT splarescti. 560
a a B Pitacti luT Avgi-basa, ca sl se stabilescA la Ber-
cenT pe timpulti ciumeT 809
B B 10. Pitacti la epistatulti ArmAsieT, ca sA puna la
disposipunea epistMilorti lazareturiloril vre-o
ctA dou de TiganT si hop dela puscArie . . 722
a a 13. Pitacti ea sA se cerceteze, dacA locuitoril de
pe mosia sehitulul CislanT ati fcnt povarnA s:
vindu rachiti MIA de voie. 686
D 14. Pitacti pentru cAutarea lul NF Logofetelulti
si ducerea luT la lazaretti. 762
D 16. Pitacti cu Lula zapciti hatmanescti pentru prin.
derea a doT ins1 in porta de desliT, ce a luatu
cu sila o cArtitA cu 4 caT, fara menzilti domnescti. 705
D B v Circular& pentru a se rndui epistap de ma-
halale in BucurescI din pricina intinderel ciumel,
earl sA cerceteze starea sanitarA 746
D 21. Cartea bisericeT din mahalaua IsvoruluT TAmA-
duireT pentru tal. 100 105

www.digibuc.ro
894 V. A. UREMIA

Pugin&

1795 Iu lie 22. Und arniutti agiescd e pedepsitii cu 100 to-

iege si trimisd la ocni pentru incercare de omord. 335
23. Pitacti la epistatulil AgieT, pentru a-T da po-
vituirT cum O. combat& ciuma 750
25. Unele schimbirT de epistatT de mahalale pen-
tru bla ciumeT
27. Pitacti la Caimacamuld CraioveT pentru hotT. 304
Pedepsirea until Armnd si a slugeT luT, pen-
tru ci, imbricatT in haine turcescT, ad vrutd BA
iea cal de post& 706
o a Pitacti la Spitarti pentru a vesti a tad epi-
statuld ce nu va comunici la vreme bla ivit
in mahalaua luT, se va pedepsi cu 200 toiege la
WO si cu surghiunti la Snagovii . . . . s . 749
a a a Pitacti la Metropolitd, pentru ci preotiT null
facd datoria si pricinuescd litirea blel ciumeT. 750
0 Anafora si hotrire domnsci pentru und
cioclu tigand, care nu ingrpi bine pe mortiT
de ciumi si a vrutd si siluiasci o femeie ciu-
math. 762
Augustd 1. Ordind citre Spitard pentru Ca, ciuma mergendd
spre scidere, BA desinfecteze casele din BucurescT. 750
2. Pitacd la Epitropie pentru Srdaruld Prej-
benu insircinatu cu reparatiunea podulul dela
Colentina 795
4. Al. Moruzi trimete MetropolituluT banil si ca-
tagrafia averd rposatulul Archierefi Sidird Gri-
gorie. 656
5. Hotarire domnscA pentru ca Metropolia BA
iea 1 banit de grid si 1/2 banit de orzu dela
magasiT pentru trebuintele sale 773
6. Chrisovuld sfintulul Visariond de 250 tal. mil&
dela ocni. 238
20. Se dad la bird 4 slujitorl carT ad scApatti und
ucigasil 336
D D D ^ Al. Moruzi trimete la ministirea Vierosu pe
doT copiT, cart ad omoritd pe und altd copild,
Stand Pusteu ot PitescT 560

www.digibuc.ro
 DOMNIA MI MORUZI-1793-1796 895

Pagina

1795 Augustii 20. Ioanti sin Ioanti Pricea Tiganuld, care a ucisa
pe tata-gil din nebunie, e dusti la CAIdArupriT. 560
0 23. Anaforaua Vel VistieruluT, pentru ca isprav-
nicil BA implinscA bang dela vechiliT vameT Dra-
goslavele, ce n'a pututti fi data in arena . . 648
30. Chrisovulti schituluT Ostrovulti din sud Arge0
pentru mila de vinAriciti ce are 153
Septembre 5. Pitacti de aprare a dumbravel din Poiana (Ia-
lomita), de a nu se WA, copad dintr'insa . . . 380
2, 6. Chrisovultr manAstirel Gruiu pentru moia Gruiu
ce a avutil pricinA cu sf. Metropolie, cu mAnAs-
tirea CAldArupnT i cu manIstirea Snagovti . . 129
0 8. Pitacti la Vel Spatarti pentru seimenir ce se
impotrivescu zapciiloru VornicieT, chid facti cer-
cetarY in mahalale pentru dajnicl, sA-T pedep-
sscA 637
n 0 11. Pitacti pentru tergulti dela OgracleniT mAnas-
tireI Michaiii-VodA. 685
13. Anafora pentru veniturile LogoftuluT la trebile
pucArie1 . 413
16. Al. Moruzi acorda MetropolieT venitulti until
scauntt in Muhl Ziluescilora sud Saadi . . . 50
0 19. MI deschise la
.
judete pentru nizamuld pl-
durilorti 380
27. Pitacti la ispravnicT, comunicndu-le circulara
MinistruluT din nauntru pentru rnsurile in ve-
derea ciumeT, sa o 'impart& in tra 751
0 Carte deschisa pentru a recomenda. i maI de-
parte supunerea la mesurile luate pentru corn-
baterea ciumeT 751
28. Pitacti la Vel Spatarti pentru cump6rare de
zaherea dela bresla spAtArscA 774
Octobre Anaforaua MetropolituluT pentru rmAitele de
banT aT clelorti, ce ati sA dea mAnAstirile sf.
Gheorghe-Noti, VAcArese, Radu-VodA i Stavro-
poleos 263
NaziriT Epitropid aratA WI VodA cA air deficitti
in budgetulti lora i cum s'ar putd acoperi . . 656

www.digibuc.ro
806 V. A. URIMIlii

Pagins
1795 :Octobre 1. Chrisovulii sfintel mnstirI ce se nurnesce
Ctildgrusanl de milele ce are 106
Chrisovulii mAnstireI Snagovula pentru ma
de vinriciii 162
4. Anaforaua Vel Vorniculul pentru strainil Ma
apetfiiii si steniT venitT in Bucuresci, s se tr.--
meta la urmele lorti 368
D D 11. Pitacil la epistatuhl Agie, ca s6, opresca pe pre.
cupeci de a esi inaintea Oranilorri s le cumpere
provisiunile ce aducti in tergil 663
0 Hotrirea DomnitoruluT pentru a se acorda
unele inlesnirI epistatilorti menzilului, earl ceril
sa fie desrcinati de slujba 1.706
D D 20. Cartea mAnstirel CtildgrusanI pentru 500 oI
scutite de oieritil 107
21. Chrisovulti bisericel Negustorilorti din Bucu-
reseT de mila ce are 57
22. PitacurI cAtre mAnstirile Compulungil, Co-
zia si Tismana, pentru a se sci starea esact a
fie-careia . 39
30. Anaforaua Vel VistieruluI pentru rnduiala fa-
cereI podulur OrAtieT dela vama BranuluI de catre
Vamesulti dela Dragoslavele 792
Novembre 3. Pitacil la isilravnicil de Ilfovii, pentru ca lo-
cuitorii BA vie tot-deauna la tergil cu zaherea de
lemne 672
D Pitact atre Vel Vist. pentru drzele si finurile
ce trebuescii acute teslimii la rnenzilhanele . 709
D 14. Pitacii la ispravnicula judetuluI Secueni pen-
tru pedepsirea unora ce ieail bani dela locuitorT
pentru AM mincinse 381
15. Pitaca la ispravnicil de Argesa pentru ridica-
rea si judecarea luT Menderlai, zapciii la plasa
Topologulti, acusatil de jafurI 305
22 Raport5 pentru plngerea locuitorilora din pla-
iula Ialomita contra VtafuluT Panaitil Polcovni-
cult,' 306
25. Pitacti la Vel Vist. si la Vel Vornicii pentru

www.digibuc.ro
Olaf
boldisTIA LIM MORUZI-1793-1196 897

P Ina
cercetarea jafurilorri luT Panaita Polcovniculti ot
plaiulii Ialomita 306
1795 Novembro 29. Pitacti la Metropolitti pentru aducerea Proto-
populuT Ioana din Ilfovil inaintea judeatoriloril
de cremenaliona 22
30. Anaforaua velitilorA boerT pentru cercetarea
phinsorel locuitoriloril din plaiulti Ialomita contra
VAtafulul Panaitil Polcovniculii 306
Decembre 2. Pitacti atre Vel Hatmanti Const. Caragea, pen-
tru ca totT ceT ce ieail menzilurI s5.-I arate car-
tea domnsc de menzilil i dui:4 acea carte sA
se urmeze 709
3. Al. Moruzi inlatur5. pe Panaita Polcovniculii
din v515.0a plaiuluT Ialomita i ordon5, cercetare
la fata loculuT pentru plnsOrea locuitorilorti contra
PolcovniculuT pentru jafurT 307
0 Anaforaua Epitropiel pentru a se oblige, negus-
torula Christea Gheorghiu al inapoieze banil
unora copil nevirstnicT, luAT de WI cu dobeind5.
dela Epitropie, flind-ca s'a informatti acesta cl
trebile luT Christea mergii reti i elil pte sa
ias5. mofluzil 482
4. Pitacti pentru implinirea unorti banT dela boeriT
cu cimele 800
5. Carte chtre Metropolitulti Dositeiti pentru in-
datoririle protopopiloril. 23
9. Cart1 catre ispravnicT pentru nizamula proto-
popiloril 25
12. Chrisovulil Cutiel milelori pentru veniturile
ce are a hi& dela isnafula zidariloril, lemnari-
Ion), arAmidariloril i nisiparilori. 657
D 13. Pitacti la Sptarti pentru pedepsirea cu 80
toiege i surghiunirea la Snagovii a VatafuluT de
Visterie PAunil, fostil Capitanil la Ialomita . . 308
15 Anaforaua MetropolituluT Dositeiti pentru in-
departarea egumenuluT Nectarie dela mAnastirea
Bistrita i inlocuirea luT cu Chiril Constantint. 259
17. Pitacti pentru 30 de podine pentru podulii
dela Colentina 795
..

Anatele A. R. Toni. XT: ilemoriile Sect. Istorice. 57

www.digibuc.ro
898 V. A. MUMS

Pngina

1795 Decembre 20. Pitaca cAtre starostea de negustorT pentru lu-

crurile ce se vindti la mezata 411
22. Pitaca cAtre Vel Arrnafi pentru ornduiala
punereT i liberreT vinovatiloril din pucArie . 415
1796 Ianuarie Chrisova pentru moia Ciorogfirla de pe Sa-
hara, unde este fabrica de hrtie. 688
1. Pitaca la Caimacamula CraioveT i la drege-
toriT celorti 5 judete de peste Olta pentru fu-
mrtrita 723
2. Pitaca pentru jderiT ce poteraiT aa s. dea
ispravnicilora 308
5. Porunca la epistatula AgieT pentru IumIn-
rarl, car! refus sa vinda cu aiarulli stabilita de
Divana. 673
6. CiirtY legate la ispravnicT, ca sit insarcineze
pe preo ci paralabula satuluT cu supraveghiarea
stareT sanatteT 751
9. Pitaca pentru ca sit se cerceteze de se afla
in Ora raele dela Filipopole i sa, se trimita la
urma lora 835
12. Chrisova in favOrea manastirel sf. Ioana din
Foccani, care se aflii in prOsa stare din intim-
plarile r6svratire1 vremurilora 212
13. ; Intreprinderea cherhaneleT se lasa tola acelora
negutatorT ce au luat'o cu paguba vechilora lu
minArarT 673
16. Pitaca la ispravnicT, regulnda orele necesare
pentru mergerea lefegiilora spataresa din Bucu-
resci in capitalele de judete . 309
20. Patru privilegiurT date la nittnile a 4 vatacT
de lemnari, de zidarT, diramidarT i nisiparT. . 700
21. Pitaca la naziril EpitropieT, sit faca podulti
Serbana-Voa, i sit repare pe cela ala TerguluT-
de-afara. 793
22. Anafora pentru ce ail a plati ceT ce se iarta
de osinda ocneT 417
Anaforaua MetropolituluT Dositeitt pentru adao-
sula apeT dela mra fabricel de hrtie dela Sa-
hara 687

www.digibuc.ro
 DOMNIA LIM MORUZI-1793-1796 899

Pagina

1796 Ianuarie 29. Anaforaua Epitropiel pontru strigarea slujbe-

leril vorniciilorn. din 12 judete, i butarituln i ve-
nituln poduld toptann, ce an remasa asupra Vel
Vorniculd Radu Golescu 637
Februarie Mnsurile de ap date in BucurescI la par-
ticularT i la diverse cimele 800
2. Porunca la epistatula AgieT, ca sa cerceteze de
ce nu taie macelaril destula carne . . . . . . 644
4. Pitacil la ispravnieil de gall, dojenindu-1 pentru
ca panea i carnea stint me scumpe in judete
decht in Bucuresci 674
n 9. Arntare in scurtti de cele scrise de Capuelie-
haia Vidinuld pentru paza nizamuld Orel . 664
Anaforaua epistatilorn spitalurilorn noun, ea
sa se iea pecetile manastirilorn, ale carora veni-
turT s'an data spitalelorn 723
n 18. Pitacii la boeril Divanuld, ca s chibzuiasca
nartuln luminarilorn de all, roie i alba . . 674
D Pitaca la Metropolitil, ca A. orclone protopopi-
lorn i prentiloril din Bucuresci sa indemne pe
lume a-I desinfecta lucrurile pentru incetarea
ciumeT 75
D D 20. Pitacil la boeriT Divanuld pentru nartult1 lu-
minarilorn de cdra alba i roie 674
A A 23 Pitacil la Vel Hatmann, pentru ea sa, arate
epistatilorn starea rea a menzilurilorg, spre a fi
indreptata 710
26. Pitaca la Vel Spatarii, ca sa inchida i sa pe-
depssca pe celti ce nu se va spovedi dubovni-
eiloril, s arate ce lucrurI are cu banuial a. de a
bolel smreduire 752
A A A - Inouviintare de a se aduce 20 rnen1 strid, ca
sa-I faca podarI . 793
n 29. AnaforauaagiescapentrurOnduialamacelarilorn. 675
Anaforaua epistaleiloril spitaluld non, recomen-
Wanda Domnitorultil 3 epistat1 la cele 3 manastirI
ale spitalului 723
Martie 1. Anaforaua EpitropieT obtire1, dtindil sma de
veniturl ci cheltuen pe 1795 658

www.digibuc.ro
900 V. A. URECHIA

Pagins

1796 Martie 3: Pitac cAtrePostelniod pentru ertarea luT Stoica

biv alit 2-lea Vistiera i remezarea luT in rn-
duld boierilorti 623
4. Anaforaua DivanuluT, propunndil mal multe
veniturl noue pentru Cutia mileler 659
6. Vel Vistierulti cere ertarea din slujbA i inlo-
cuirea PostelniceluluT Raltescu, vameii la Oltti,
fiindti btrnti ci bolnavil 648
10. Carte pentru numirea biv vel Post. Alexandru
Gherache de Caimacamil alti CraioveT . . . . 311
13. Carte la Caimacamti ci Proin Caimacamti alit
CraioveT pentru r6nduia1a trimitereT mumbaciri-
lorti din Craiova 808
), 14. MIT la ispravniciT judetelorti i la zabitt pen-
tru neguttitoriT de vite de prin sate 383
16. Publicatiune la tote judetele i la Caimaca-
multi CraioveT pentru paza povAtuirilorti in pH-
vinta curatenieT judetuluT 753
19. Anaforaua departamentuluT de 7, care n'a pututti
tinO tribunalu din causa ciumeT . 418
21. Pitacti la Metropolitti, ea sA nu crute pe popii
i pe protopopiT, earl tAinueseti bOla ciumeT . . 753
26. Carte deschis cAtre locuitorT pentru folosulti
arAturiloril de primAvara 383
Publicatiune la judete i Caimacamil pentru ara-
turile de primAvarA . 384
e Anaforaua judecAtorilora departamentuluT de
7 pentru china uneT case particulare, in care ati
tinuttl tribunaluld pe vremea ciumeT 418
27. Pitacti la SpAtarit i vel AgA pentru strAiniT
frA cApsethiti din BucurescT, sA se isgonseA . . 311
29. Carte pentru numirea Vel Vist. Enache Moruzi
de halea Vel Baal
n PublicatiunT cAtre locuitorT pentru a-I opri de a
da parjle 384
Epitropia obctireT propune suprimarea dela
pensiunl a maT multoril fete, cari ati primitti din
noti slujbe 659
30. PublicatiunT la judete, pentru ca vtitaiT de pla-

www.digibuc.ro
 DOMNIA LU1 MORUZ1-1793-1796 901

Pagina

iurT sA nu mai metaherithal pe uniT potecasT la

afacerl particulare ale lorg 312
1796 Martie 31. Pitacti la Vel Sp Marti, ca sh se pun& zapcil
la cele 4 mArgini ale podurilorti marl din Bucu-
rescl, spre a afum bine pe toci ceT ce vial de
afarA, ca O. nu aducA in orasti ciuma . . . . 753
Pitace pentru rnduire de epistatl la mahalale
pentru Vila ciumeT 754
Aprilie 4. Carti la zabitil judetelorg Mehedinti, Do ljg,
Rornanatl, Teleormang, Oltg, Vlasca, Ialomita,
Buzeil, Slam-Rimnicii, Ilfovg, ca O. oprscA pe
Turd sag raele din hazurile turcesoi a ar sag
semne, in rA, 664
b Pitacg pentru trimeterea unoril cersetorT din
Bucuresei la mAnAstiri. 760
6. Privilegig de unii seating de carne scutitg,
acordatil lui A. Lamotescu, Logofkil de Visterie. 624
10. Pitacti la Vel CAmArasti, BA facA cercetare ia-
macilorg dela agdculg tufecciilort si alg deliilorg. 335
0 Pitacg la Serdarg si la epistatula Agiei pentru
cercetarea in 24 de csurl a celorg arestatT . . 416
16. CAAT deschise la judecele ORO, Teleormang
si Vlasca pentru cei earl cerg dela locuitorl co-
nace lArA plata 384
18. Carte cAtre Caimacamti pentru paza inchisoreT,
sa nu maT scape osinditil 417
25. Carte catre Stolniculg Iordache Colfescu, sA
cerceteze pentru impresurarea ce fact' serhatliii
dela Giurgiu mosiilorg -Ore 832
26. Pitacg pentru biv Vel Logofkg Radu SlAti-
nnu, pentru a i se da ajutorulg necesarti la pu-
nerea in faptA a fabricei de postavg. 692
s 29. Carte pentru a se stirpi abusurile ce facg is:
pravniciT cu inscrierile la dajdie si cu scutel-
nicil sag cu poslusnicil. 628
Pitacg la naziriT EpitropieT, sA stabilescA nartg
pentru bAcAnil . 677
Pitacti la Splitarg si la epistatula Agiel pentru
pentru a se opri vinlarea fArA autorisatiune a

www.digibuc.ro
902 V. A. URgCHIA

Pagina

prafuluT de purA, a g1ne1or i a fiicurilord. 312

1976 Maid 3. Pitacd cAtre epistatuld AgieT pentru jalba lu-
intrararilord de cdrA, c sunt pagubitT cu nar-
tuld luminArilorri 677
Starostea de binale sA pun/ la lucruld hoe-
rului BrAncovdnu pe lemnariT i zidariT ce i-a
hArAzitri Domnuld la trebuinta easel i earl re-
fusA a se supune, ci lucrzA la strAini . . . . 694
5. Pitacil la ispravniculd de Oltd pentru pricina
ceftiliculuT luT Hagi Mimisd-Aga, ce ei.a fAcutil
case pe parnintuld Orel 834
10. Zapisuld IonicAT, fata NiteT vduve CApitA-
n6sa, care s'a invoitd pe 50 tal. CU Vladuld Lo-
gofeeluth, pe carea 'Arise cA i.a rpit fecioria 803
a. 11. Nicolae, sluga DomniteT Ecaterina, rApindit
fecioria feteT GherghineT, este pedepsitil la bA-
taie, tundere i surghiunire, pentru cA, nevrnd0
s'o iea de sotie, n'are o litrA de aura spre a
plAti fecioria fete
17. Pitacti la Vel Vorniculd politieT, ca sA dea care
pentru cAratil cArAmidA pe plata la spitalurile
noui5 723
Pitacri la Metropolitil, ca s oprscit pe timpuld
ciumeT adunArile de inmormintArl i de pomenirT. 751
18. Pitacd oprindd vinclarea la Trguld CuculuT i
pe ulitele mahalalelord de cAtre telalT, in interesuld
stirpirel ciumel
CArtY la ispravnicT sA fie cu sirguintA a prive-
ghi sa nu se intinclA ciuma
o a 22. Pitac la ispravniciT de Jiuld-de-sus pentru plan-
srea locuitorilord contra luT Iancu Ghiolbeatil
Polcovnicti, ce a fostil taxiklard cu slujba vmS-
riciului i i-a incArcatit a 638
Dimitrie Hangerlid, epistatuld AgieT, aratA Dom-
nitoruluT a carciumariT vindil cu mesurT fale. 686
25. Pitach la Metropolitil, pentru ca, mergndil la
Trgovite, sa. iea cu sine i capuld sf. Visariond
spre a face litaniT contra ciumeT 755
o 26. Pitac la SpAtard i epistatuld AgieT pentru

www.digibuc.ro
-- bOMNIA LIN 310111121-1793-1706 003

Pagina

vindarea saricicai i altora substance primejdise. 312

1796 Maia 27. Judecata luT Radu Holteiula dela Ghebia cu
egumenula dela sf. Sava, pe care l'a bAtutti,
fiind-ca l'a prinsa la amanta sa 805
28. Pitacti la ispravnici, pentru ca ispravniceiT mo-
iilora sa nu mal Oa arenda singurT venituri
de ale acestora 413
29. Pitacti catre Metropolita pentru pricina luI
Dumitrache Turnavitula cu Dobre Arvenitoho-
ritis, pentru ca i-a incredincata o lada cu amane-
turi i i-a sfeterisit'o 576
Tunie 5 Pitacti relativa la polipa balciulcif Dragaicel . 756
9. Pitaca la Divana pentru a lua socotelile Epi-
tropieT pe 1795 660
, 10. Pitaca ca sa se opr6sca vinclarea prin telaff in
Thrgula Cuculul i Trguld-de-afara in interesulti
stirpirel ciumeY . 756
Pitacti la epistatula ArmaieT, sa se seal afara
din Bucuresci top TiganiT 761
)) D 12. Pitacti la Spatara ca podariT dela CopacenT
faca superare drumeplora negutator1, sa-T pedep-
sesca 639
Pitacti la Spatara pentru desinfectarea din
causa ciumeT a negutatorilorti din Bucuresci earl
merga la tergula Dragaica 685
Pitaca pe numele Paharnicului Gr. Chrisoscolea,
in sarcinandu-la sa fie epistata la tergula DrAgaica. 756
Pitaca la ispravniciT de Buzga, ca din pricina
lora a intrata ciuma in tigania episcopiei . . . 756
15. - Pitacti pentru astuparea beciurilora Curter ye-
chi, uncle se adapostesca factori de rele. . . 313
Pitaca la epistatula AgieI pentru scaderea nar-
tul uT panel 678
)) 16. Pitacti la Paharnicula Stavru, ispravnicti de
Slam-Rimnica, vestindu-T vindarea oieritulul, i sa
pupa pazitorY ca sa nu trca oi peste hotara . 648
Publicapunl catre judete i locuitori pentru
bla ciumel . 757

www.digibuc.ro
004

1796 Iunic

16.

17.

19.
v. A. IIREenti

pentru incetarea ciumeT

.
Pitacti la Metropolitti, ca 66, fad rughciuni

PitacA la nazirii EpitropieT pentru podurile ce

Metropolituld si veciniT vora sS fad. dela Metro-
polie pan& in poduld celA mIre . . . . . .
757

Pitac pentru tergulti de vite dela Strehaia in

79,3
Paging,

sud Mehedintl 682

20. -- Adeverinta egumenuluT dela Radu-VodA, cA a
primitA in deposit(' 300 tal. dela Nedea sin Costea 685
23. Pitacti la Sp Atari], oprinclA shorulA dela Co-
lentina din causa ciumeT 757
21. Pitacti la Sp Atari', ca sa desinfecteze ye ne-
gutatoriT ce vinti dela Dragaica i sa-I li-iA la
lazaretii
b s 25. Anaforaua dulgherilorti, zidarilorA etc., ca nu
vorA sa dea havaetulti CutieT
..
milelorA . . . . 660
27. Anaforaua Vel SpAtaruluT pentru doctorulti
Iosiffi Betca, ce n'a vrutti sa facil lazaretil, sa
fie surghiunitti 724
28. Analogia intre mahalagiT ArchirnandrituluT
pentru pavagiula uneT ulite 794
29. Anaforaua nazirilor Epitropiel pentru defici-
tuld CutieT milelorti 660
Iu lie 1. Chrisovulti spitalurilorn noue, earl s'ail ziditii
pe mosia Dudescil 725
, 7 3. Pitacti pentru implinirea unorti lanT datoritT
de boeriT cu cismele 800
0 6. Cartea manAstirel stintilorti ApostolT din Bu-
curescT pentru 80 bolovanT sare, mila ce are a
maT luA dela ow-a 101
0 7. Anaforaua Divanulul pentru obrazele ce ieati
lefA dela Cutia milostenieT, cum a& se inscrie in

13. ,
catastifil i sA ii se dea teqcherele

eel InchiT preventivti . . . . .....

Pitac catre ispravniciT de peste Olt pentru
661

417
)) A 15. Pitacti la Vel Vornicti de Tera-de-sus, sa
mrga si sa mesere zidurile spitalurilorti si la-
zareturilorti noug , 724
16. Nartulii miereT 678

www.digibuc.ro
.111 bOMNIA LIN 310111121-1793-1706 905

1796 tithe 18. MIT la judete si la Caimacama. a sh opresct

lucrarea povernelora . . . 687
19. Hotarnicia locurilora spitaluluT i lazareturilor
noilA de pe malurile DimboviteT 724
20. Pitaca pentru a opri pe particularT sa umble in
porta de deal i tufeccia 336
II II 22. Domnitorula cere DivanuluT parerea sa ca sa
faca nizamula erbArituluT, spre a inceta abusurile
intr'acstA privintA . . . . 649
26. Pitacil la ispravnicT, ca sa nu ingadue vame-
iIora a supra pe locuitorT peste cele inscrise
in catalogula vamilora 648
27. Procesula fetei Stanca din SecuenT cu Toma,
pentru ca i-ar fi rapita fecioria. 804
29. Zapisula RaduluT Logofetelula za Visterie, ta-
tala luT Bala0 hotula, ce a data la condica
DivanuluT. - 561
o Augusta 1. Chibzuirea DivanuluT pentru nartula lucru-
rilora de mancare. 678
16. Anafora pentru a se acordit carte de scutla
la doT lucratorl dela spitala 724
17. Porunca DomnitoruluT pentru partea de 2 din
10, ce aa sa dea manastirile din mila vinAriciuluT
la Cutia milosteniel 661
o ehtembre 30. ReintArirea chrisovuluT moiel Ciorogarla. 692

Documente feirei data.

Cartea manastireT CotrocenT de liude 8 scutelnicT . . 104

Chrisovula manastireT Campulunga din sud Muscela
de milele ce are 185
Carte la Vel Spatara pentru aflarea celuT ce_a omorita
pe doT timenT earl veniaa cu earl* de pesce dela Braila
s'ad gasita uci0 pe druma in Slam-Rimnica. . . 537
Petitiunea luT Precla dela Fantanele din SecuenT, ca ati
venita la ela la vie egumenula manastireT ValenT, cu
una Tigarni i una slujitorti, si rad batuta. . . . 559

www.digibuc.ro
906
V. A. URECIIIA

Pagins

_ CartI legate la 17 judete pentru princlerea until talhara

IoniP sin Caldararu 559
Pitacti la Vel Vistiera, pentru c locuitorii. din Gherghita
sud Ilfova ati apucata de bira pe doT Ardeleni supusT
austriacT . . . 628
Porunca la ispravnicii OltuluT, Ca sa ica me'surT contra
abusurilorti ce se facii cu brudina la -podula dela
Ipatosd pe apa OltuluT. 681.
Aiarul i nartula luminarilora de cdra 674
Anaforaua Epitropiei pentru nartula came de vaca, de
ie si de rimatora , . . 675
Poruncit pentru ca menzilgiiT sa nu pasca cu caiT livelile
stapanilora de mosiT, ci numaT locurile slobode . . 704
_ Adaosa la embaticurile metcelorti manastireT Panteli-
mona din causa scumpetet Iucrurilora 717
Pitaca la ispravniciT din Rimnica, Buzet si Ialomita,
ca sa intocrn6sca cate unit lazareta pentru ceT ce vin
din Braila 722
Ioana Scufa i Spiridona Casoti, epistatT aT manastirilora
inchinate la spitala 725
Pitacti la Metropolita si la boeriT rnduiti ca sa cladsca
noulti spitala i lazaretula, nurnindu-T epitropT peste ele.
Pensiune de 20 leT lunara vaduveT CluceruluT Dumitrache,
fosta epitropa la manastirea Pantelimona 810
Procesula luT Turnavitu cu Dobrea negutatorula pentru
nisce lucrurT :ce i-a irosita [and seafla in tra, cu
Mavrogheni ))

Pitacti la maim, biv Vel MedelniceruluT Stefana Falcoianu,

care merge la Iasi intr'o judecata 886

www.digibuc.ro
 DOMNIA Lill BD:mum-1793-1796

GRE*ELI.

In titlulti paginelorii 3, 5, 7, 9, 11, 13, 17, 19, 21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41,
43,. 45, 47, 49, 51, 53, 55, 57, 69, 61, 63, 65, 67, 69, 71, 73, 75, 77, 79, s se Indrepteze
1793-1796 in ion de 1790-1793, cum din grea1 5.. s'a tipilritil.
La pag. 845 In cobana Intitia sil so indrepteze 1793 In loc de 1393.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro