Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PERU
SAU
ROMNILOR
PRIN T6TE TIMPURILE I LOCURILE
DE
-------
--------
BUCUREscI
Din stabilimentlll 'n artele grafice
SOC E C
D,
SA N D E R
39,
Strada Academiei
1876
&
39,
TE C 'L U
ISTORIA NATIONALA
PERU
o DE:
cx wit lir'
SAO
ROMANILOR
PRIN TOTE TIMPURTLE I LOCURILE
DE
BUCURESCI
Din stabilimentul In artele gTafice
1876
FIULUI MEU
Dttnetritt Rah
lite Lisbon
MOTENIRE I BINEOUVENTARE
Indemn
VIRTUTE SI AVERE.
PREFAcIA.
Am combinat scrierea de facia in vedere cu urmatOrele
trei scopuri:
i. De a servi pentru carte scolara in clasele incepacire,
adica a destepta simtimentul national in masele poporulul roman. 0 esperienta de mai multi anT ca profesor mi -au dovedit
cele erail brutale i, abia astadi dupe 300 ani, Romanii all
putut ajunge prin culture la adeveratele mijlOce de unire moral. Dar in timpurT de fer ca ale luT Stefan i ale luT Mihaiti,
Omenii nu cunosceati alt mijloc de lucrare chiar pentru bine,
*) De aceia D. Tell nu putu face o fapta mat contrarie romanismulut de
cat aceia pe care a facile In 1873 cand, ca Ministru de Instructiune, a regulat ca la Saila Normal din BucurescY sit vie numat tinerY de prin judetele de
dincOce de Milcov, era ceY de dincolo de Milcov sit merga numaY la Iag.
Sinceramente nu mat putea recunesce cine-va atuncT In D. Tell pe patriotul de
la r848, act numaY prin scot( micste se p6te face unitatea morall a Romanilor si fara unitatea momla. nu p6te fi durabill nicT fructiferii unirea for politica.
Din norocire D. Maioresou ca Ministru la 1875 a tndreptat acea neertata gresela In modul cel mat corespunzator trebuintelor nationale, reguland a merge
la ambele scolY normale, si din Iasi g din Bucuresct elev.( In numer deopotriva de prin t6te judetele Ord fad. osebire.
lian, m'arn basat titre altele pe corespunderea celor patru mfircY phstrate la
RominY cu cele patru figurY admise pentru ceY patru evangelistY.
8 -publicate de D. Roesler la Viena in 1871. Programul scOlelor nostre sateA, trebue dar sl aibI de obiect principal respandirea istorieT nationale in popor, pentru cl flume un popor intreg pOte intimpina retacirea sail reoa vointI, orT cand
i on de unde ar veni, cacT pate nu sail finit Inca timpurile
pentru care istoriciT nostri de demult spuneail cl, mare cumpan& firer acestiea se pregdtesce.
INTRODUCERE
Istoria este o fiinta care se ocupd cu inregistrarea adecd cu inscriereg i povestirea intempldrilor
urmate intre omeni, win tot timpul vecului lor, pentru
a se putea povacui generaOunile urmatOre cu esemplul
celor intemplate pentru generaOunile precedente. Astfel istoria este studiul cel mai important pentru moralisarea Omenilor, ardtandu-le, ca inteo oglinda, ocara
i pagubele suferite de nemurile i Omenii carif ail lucrat rele i au umblat pre cale greitd, precum i fericirea alipitd.' pand i dupd morte de numele acelora
carii s'aii distins prin virtui, adever i dreptate.
Neam i nafiune se numete intrunirea omenilot
calif ail ace14 inceput, acelai train i mai cu sema
aceai vorbd *). Trebuinta acestei intruniri provine din
nevoia ce ail omenii de ajutorul unii altora pentru a
putea viqui i care nevoe face ca Omenil se intrunesc
mai anteiii in familii, apoi in comune, apoi in judece,
apoi in provincii i in fine in staturi.
*) Veghezi Ruscala, de nationalitate.
ROMANII
1 NEMUL LOR
BAST
Naliunea Romaniscii adeca nemul nostru al Romanilor s'a inceput pe la anul 1:10 dupe naterea lui
Christos, cand atunci stremoii notri ail venit pentru
11
12
putem a ne socoti cu drepta mandrie ca suntem na-tiunea cea mai de nem de cat ori care alta, numai
intru cat vom sti sd avem i noi acelesi virtuti si acelesi fapte ca si stremosii nostri, cat sd nu se pOte dice
de noi: ca Ada a lost a'onzn...4.i not nu suntem am.
cei mai antei imperati a! Romanilor au fost Iuliu
13
despre Daci ca ei au fost ajuns la atata putere numai ascultand pre un invetar al for cu numele Cineu,
-1,
carele i-aii sfatuit de au starpit \rifle, pentru ca sd nu
se incurce nici data de la treba cu beutura. (3)
Vec lend pradaciunile pre care le faceail Dacii preste
lian intra in Dada si batu de o cam data pre Decebal la un loc numit Tape pre langd apa Oltului, insd.
Dacii esira erdsi inainte Ja un alt loc mai in pddure,
uncle imbracard cu arme multi trunchi de copaci, .asa
15
gatoriile ce purtase de la gradul cel mai de jos. Indata ce s'a numit imp'erat, Traian incepu a cugeta mai
'Arita de tote la chipurile cum sa terga ruinea pusd
pre numele Romanilor prin tributul platit Dacilor. El
porni deci cu Oste in contra for la anul i oo dupe
Christos, trecu Dundrea, strebau in Dacia i batu pre
Daci in trei loviri dearendul. Decebal se cuprinse ,de
spaima i trimise deputati pentru pace. Traian nu priimi
ci, urmand cu lupta pand in anul 102 , cuprinse mai
multe cetati ale Dacilor de prin munti, resbind pand
la cetatea de locuintd a lui Decebal numitd Sarmisa-
faca pace insa numai cu conditiune ca Dacii sa platesca tribut Romanilor, carii luard in stapanire i tot
campul de pre malul stang al Dundrei pana sub munti,
despartindu-I despre locurile remase Dacilor, cu un
ant mare sdpat dealungul Dundrei de la Severity i
*) Laurian.
porni dar lupta din nal asupra for la anul 105 dupe
Christos, cu hotarire de a supune tots Tara Dacilor,
pentru care el puse mai antei pre un arhitect cu numele Apolodoru Damascenul ca sd cladiasca un pod
statator de petra preste Dundrea, langa locul unde se
afla astacli Turnul Severinului. Piciorele acestui pod se
17
13
in Dacia Inferiors se aecla legiunea pronumita a Ia,cilor (Omen! iuti) de care porta numirea pand astddi
judetul Iailor din Moldavia, unde se vede ca s'afi aflat
aeclata comanda centrals a numitei legiuni. (7) Totui
intrega Dacia se afla sub un singur guvernator Roman
superior, carele purta numirea de Proconsul, i sta la
Mai multe alte cetati noue se zidird de catre noil locuitori Romani, precum dovedesc numirile de pand astdcli ale celor mai multe din oraele nOstre; Rimnicu,
Romanicum (loc romanesc), Romanu, Roma nova (Roma
noue), Berladu, Verum Latium (daeveratul loc al Ladnilor), Baceiu, Bacovia (calea zeului vinurilor numit la
Romani Bacus), etc. (8) Apo! Romanii factu-d in acesta
tre de tot felul ale cdror ruine se ved iardi prin mai
multe locuri din tern. (9) Cu un cuvent Dacia ajunse
in scurt timp o provincie atat de frumOsd in cat purta
numirea de Dacia Felix, adica, Dacia fericitd, dupe
cum dovedesc unele inscriptiuni vechi.
19
nimicira cu totul chiar i limba Dacilor, pe aceste locuri, unde pand asta4i se vorbesce numai limba nostra romanesca, care este o limba latina mai curata de
cat la tote cele-l-alte nemuri neolatine, precum: Francesi, Italieni, Spanioli, Portugezi, etc. Ba Inca. i vechia
religiune paganesca a Romanilor au lasat urme in noua
naistra lege cretinesca de astac,li, caci Romanii i pana
astadi numest sfinte tote clilele septamanei, dupe cum
de la vechii Romani erail consacrate la diferite divinitati paganesti. Ast-fel poporul nostru numeste pana.
odihnei este consacrata vechiului testament si Durninica sail dioa Domnulul este consacrata noului testament din legea crestinesca. Tot ast-fel lanuarizi este
luna vechiului zeii al pace!, care la Romani se numea
.1-anus; Februarhi luna frigului numit latineste Febris.;
Marge luna vechiului zeil al resboiului; Aprilie luna
imperatului Roman Aurelian; Mai luna celor mai batrani numiti latineste Majores; Iuniu luna celor mai
tineri numiti latineste juniores; Iuliu 4ioa imperatului
Roman Iuliu Cesar; August clioa imperatului Octavian
August; Seplenivrie, Octotnvrie, Noemvrie i Decemvrie,
20
21
22
II
ROMANIf 5I BARBARIT
set
Taria Romani lor de la Dunare prin sapa.
--23
St. Mucenic Saba Stratilat, adica general, *i se serbezd a doua di de St. Gheorghe la 24 Aprilie. De
pre numele lui Domnii Romanilor rema.1 in Dacia ad
purtat 'ana in vecul XIII pronumele de Teodori, tradus mai apoi prin slavonescul Bogdan, i titlu de generali sad voevozi. Pre de aka parte colonil din Dacia
se bizuiad a se apdra mai lesne pre la locurile i stramtorile pre care le cuno*tead din copildrie, de cat instillnandu-se pre la locuri noue. Aa dar virtutea stremoesca a Romanilor din Dacia lui Traian, unita cu noua
for credinta in Dumnedeul cel adeverat, facurd ca cea
mai mare parte din colonii aduqi de Traian i de urmatorii lui remasera de atunci i pand astadi neclintiO
tot pre locurile acestea, adica pre malul stang al Dundrei, cu tote navalirile cumplite urmate din partea
barbarilor.
24
sare pentru a se putea tine pre loc, silind pre barbari de a se retrage, cu incetul dar cu necurmare, in
alte locuri mai spre stanga sail mai spre drepta Carpatilor.
Totui din unele scrieri care s'aii mai pastrat, precum ale unui istoric cu numele Amian Marcelin, carele
traia in vecul IV, adica nu tarcjiil dupe imperatul Aurelian, se spune ca Romanii se al:drat-1 de barbari mai
mult cu sapa, adica lucrand i rodind tarinele; iar barbarii respectail pe Romani pentru ca sa se pOta hrani pe
langa denii. (i 6) In adever aceti barbari nu tiail pe
atunci nici cum sa lucreze pamentul; ei umblail numai
25
toporul si cosd sunt tot fer i otel ca si arma, i astfel cu ele la nevoe pOte omul nu numai sd'si lucreze
pamentul dar sd'i apere si tera. De aceia Inca de pe
atunci Rom5.nii s'au impartit in patru grupe sail cete
marl pentru a se putea apara mai bine din tote partile de pe unde navaliaii barbaril. Ast-fel Rom5.nii din-
26
s'a pastrat prin mai multe chrisOve pana pe timpul domniilor moderne. Marce le sail semnele politice ale aces-
tor patru regiuni Romanesci sunt pastrate si pand astadi adica: Vulturul pentru Romania sudica, capul de
bour pentru Moldavia sail Romania orientala, leul pentru Banatul Olteniei sail Romania apusana si un anger
sad genie pentru cercul Maramuresului sail' Romania nor-
de biserica crestina pentru cei patru evangelisti, denota si entusiasmul religios de care se afla inspira0
Romani din Dacia lui Traian, in acele timpuri de
prima crestinare, care facu ca ei puserd o cruce si in
ciocul vechiului vultur Roman, carele se pastreza si
pand astadi ca semn general pentru tot nemul nostru
al Romani lor. (17)
Istoria universals a nemurilor ne spune mai departe ca, nu tardiii dupe scOterea ostirilor Romane din
Dacia lui Traian prin Aurelian, adica pe la anul 33o
dupe Christos, impe'ratul Constantin cel Mare, priimind
27
manii din Dada se gasira atunci unici lardi cu imperiul for stremoesc, care era acum cretinat ca i ei
i cu ajutorul lui Constantin cel Mare zidira din nod
mai multe no' cetaci de intarire, precum: Recidua in
Temiana, Sicibida (Celeiii) la gura Oltului i Constanca,
ani, numerose monastiri din ;era nostra. Ast-fel Romani' din Dacia lui Traian scapara atunci de Goti,
lath a li remane nici o aka pomenire despre ei.
A doua navalire de barbari de care avura a su-,
feri Rom5.nii din ambele Dacii, fu aceea a seminpilor
Slavone pe la anul 600 dupe Christos, Dintre acetia,
ace' numiti Cechi i Lech', trecura pe deasupra Nistrului i se aeclara in Galitia, Po Ionia, Boemia i mai
departe, unde se gasesc i OM astacli; iar Croacii,
28
si pand astdcli pe tot! Italieni! si Latinil, ceea ce dovedesce ca ei au ga'sit terile acestea locuite de Roman! din Italia si mai cu sema partea din drepta Argesului, care pastrezd si pand astdcli mai in special numele de Vlafca, adica loc Romanesc. (18)
29
30
Nordica incepura pe de o parte sa rapesca tote pamenturile Romanilor de pe acolo, iar pe de alta parte
pretinsera a stariani si tote cele-l-alte parti ale Daciei,
sub cuvent ca legatura facuta cu Romanii din Dacia
Nordica, ar privi pe toti Romanii de prin cele-l-alte
pamenturi Romanesci. Asa Ungurii cuprinsera si o parte
31
32
iar cea alta se tine de Papa din Roma veche sub numirea de biserica Ca lolled, apusand sail papistasescd.
Acesta desbinare se Incepuse Inca mai de nainte adica
de prin secolul al noulea; insa pe timpul acesta lupta
intre cele doue biserici ajunsese la culme, aa cat, pen-
33
ricii for pentru a li rapi na0onalitatea for de Romanimai cura0 de cat tot' Neolatinii, precum si independenta pe care o pdstraserd in tot timpul ndvdlirilor
barbare, preferira a se despdrti din nou de fracii for
Genovezi, cu aceasi durere dar cu aceasi tarie de ca-
put a se pronumi Ion', dupe cum se ved iscaliti prin hrisovele Domnesci, Ion Mircea VV. Ion Stefan VV. etc.')
) Hajdeu.
A. 8. A T. 6088
34
no' Romanii mai 'And in 4ilele nOstre. Dupe o asemene noue qi puternica intocmire politica qi religiOsa,
Romanii in unire cu Bulgarii se luptara cu atata succes in contra neamicilor lor, in cat, pe la anul -1192,
imperatul Ion Asan I, se intituld Domnii al Bulgarilor, al Grecilor, al Moldo-Vlachilor *i al Ungurilor, de
la marea Grecilor peste Buda pana.' la Viena. ") Atunci
se fundara i oraqele Craiova i Bucurescii, care porta
pana astadi numirea Crajului (regelui) Ion sail Iovian
sinonim cu slavonescul Radu sail Bucur.
Nu tardia insa, adicd pe la anul 1240, o noun fur-
35
36
III
ROMANII
VECINIY
sett
37
33
cad, nu tarcliii dupe acea adica pe la anul 1333, regele Ungurilor numit Carol Robert veni Cu oste numerosd asupra lui Alexandru Basarab, carele fusese
ales domn dupe mot-tea lui Radu Negru. Ostea Unguresca se adund in partea Daciei numita Temiana i
rapita de la Romani inca mai de nainte. De acolo trecurd in tinutul Mehedintilor i cuprinserd Severinul.
Acolo venire deputa0 din partea lui Basarab, pentru
Pe cand Romanii din Muntenia se luptaii cu Ungurii,. acei din Moldavia aveau de luptat cu Leii, carii
se aeclaserd la nordul Daciei, intemeind acolo un mare
39
sant, prin care se traduce numele Romanesc de Maracinenu, precum se numea Banul lor, i carii pand
astd.cli pastrezd acolo in familia lor tradiciunea venire!
40
sudica si orintala a constitui si a organisa in mod temeinic domniile Munteniei si Moldaviel. Romanii incelesera ca., daca in timpul barbarilor Nomazi plugul
putea fi de ajuns pentru a'si tine %era, acesta nu mai
putea fi de ajuns fata cu popore asedate acum pentru tot-dea-una in vecing.tatea for si care, cu tote ca
se crestinaserg., pastraii vechiul for obiceia de rapire
si de cutropire, necunoscand alta dreptate de cat a
bratului celui mai tare, adica a ciomag-ului celui mai
mare. Fata cu asemene vecini permanent!, carii se intariau si se perfectionau pe tOta dioa, Romanii simtira
gatiti pentru lupta, cu dusmanii din afara, sub conducerea Domnului stapanitor a tata sera, carele era totdea-una ales pe viata de catre tote cele trei star!, adica de care tota natiunea, intrunita in adunare obriescci.
41
tru on ce trebuince. In timp de pace, boerii priveghiau cu necontenire, popii invetaii cu stgruinta, poporul lacra cu linice i fail grije, impgrtit in diferite
corporatii de agricultori, meseriai, comercianti, etc.,
toci cu stegul i sfantul for deosebit. In timp de resboiii boerii, esercitati i gata de mai nainte cu tot felul
de arme mai meteugite, sariail pe minut la hotare i
intempinau el antei navalirea, pans cand, daca zorul
42
domnia Moldaviei era pe atunci aa de tare 1 infot, in cat Papa de la Roma veche o recunoscu in calitate de regal***); iar imperatul Ion Paleologur din Roma
noue (Constantinopoli), dupe ce vizita Moldavia in persong.,
) Asaki.
43
Din nenorocire peste Carpati Romanii ail fost apucat sg Ii capa greil in mama Ungurilor. Acetia, pentru
a stapani mai cu putere pe Romanii de acolo, se unira
cu Nemtii Sai i cu Secuii (nite Huni calif se aflaii
) PapiU.
44
documentele istorie! nostre *i mai cu semi, un letopisitiu vechia latinesc, pe care'l tot pomenesc cronicarii
notri de mai in urrng. *).
in contra a trei nemuri puternice, care s'aii fost aeclat in mod permanent despre meaza noapte, apus
i mezg. di de la e!, adicg Leii, Unguri! *i. Turcii.
Turcii veniail din Asia despre marea Grecescg. i inaintail care Dungre, resturnand imperiul Bizantin din Con-
45
de Turd, in loc de a li veni in ajutor pentru a impedica impreuna pre Turd ca sd nu se apropie i de
Ungaria, creclura mai bine a se folosi de strimtorarea
Romanilor pentru a pune mana pe terile nostre. Ungurii intrard dar cu Oste in Muntenia i inaintarg pang
la Turnu pe care 'I luarg. cu asalt. Romanii atunci ngvglirg. asupra Ungurilor cu domnul for Mircea I, inchiserg. Ungurilor drumul de intorcere la stramtorile
muntelui Paserea in judecul Mehedinti i 'i baturg. de
tot la anul 1389. Turcii insg., folosindu-se de acesta
nevoe a Romani lor, pusera stapanire pe tot malul drept
al Dungrei. Tocmai atunci Ungurii, veclend cd pericolul Turcilor se apropie i de ei prea tare, fgcurg. pace
i alianp. cu Romanii, in urma aria la 28 Septemvrie 1396 se adunarg. la oraul Nicopoli pe Dun .re ire
dreptul Oltului o armat1. de 6o,000 cretini, Romani,
Unguri i Franci, carii se apucarg la bgtae cu Turcii
46
ani. Ast-fel Ungurii, numai ajutati de Romani i comandati de un Roman, putura sd scape atunci de Turd;
jar Romanii din Muntenia, vedend cd. Uniade comandantul armiilor Ungureti era un Roman ca i ei, stricard legatura cu Turcii si se unira cu Ungurii cretini.
Aceqtia stricargi atunci pacea cu Turcii, inaintard din
47
not peste Dung.re i strebatura pang. la Varna pe malul mare! Negre, unde se fg.cu bgtaia cu Turcii doue
4ile intregi. In ciiva anteia cretinii invinserg, a doua
4i ins., Vladislav regele Ungurilor cadend ucis, Uniade
fu nevoit a se intorce in Transilvania prin Muntenia.
La acestg. intorcere Ungurii, gg..sindu-se mai de capul
for fgrg. rege, se revoltarg contra lui Uniade i se in-
merosa cu care prinse de o data vre o 400 de Unguri i Lei, carii umblat fara cale prin sera. i 'I arse
-48
In fine la anul 1462, Vlad trecu Dunarea si ucise alti
2 5,000 de Turd in Bulgaria. Atunci Mohamet al II
imperatul Turcilor, carele luase Constantinopoli, turbi.
de manie si purcese asupra Romanilor cu o armata de
250,000 de omen!, intrand in tern. pe la Braila. Vlad
ordond Omenilor de la camp sg, se retragg, la munti
cu tote averile lor, iar el esi inainte cu oste in numer
de 5o de mii i, intr'o nOpte pe cand Turcii dormiaa,
strebdtu in tabdra lor resbind pang. la cortul Sultanului si omorand multime de Turd. Totusi Romanii, ye'land el. numerul Turcilor era nesecat, furl siliti sg.
reinoiescd cu ei legaturile acute de Mircea I, schimband, dupe cererea Turcilor, si pe domnul lor Vlad,
in locul cd.rui puserd. domn pe Radu al IV numit cel
frumos, la anul 1462.
Acum Turcii se apropiaii despre Moldavia, unde
pe atunci domnia Stefan al V numit cel Mare. Acesta,
veclend cg. Romani! din Muntenia capitulase si nu mai
puteati lupta, puse stdpanire asupra Ismailulu!, Chiliei
ei. Stefan nu primi acesta si atunci Ungurii se incercard sd restOrne pe Stefan din domnie, trimitand cu
oste Ungurescd. spre a'l inlocui, pe un Roman refugit
') Hajdeu.
49
50
") Laurian.
51
pregaifi, filth de o data batufi reu la satul numit Valea-Alba in judeful Roman. Romanii insa nu cadurd
fie cum, dice istoricul Urechid, ci luptandu-se cu to %ii
vitejece, omorand movile de Turci i numai copleiti
-53
de multimea lor i a cailor. Stefan Vodd voind a se
retrage in cetatea Nemtulul, muma sa DOmna Elena
nu'l primi, spunandu-I cd: Cine pentru lira nu ,Flie sit
mord nu dote fi domn al Romani lor. Atunci Stefan
53
el in numer de 1 oo,000 sub comanda lui Alibeg, pustiind tot cu foc si cu sabie pang la Alba-Iulia. Acolo
ungurul Stefan Baton prefectul Transilvaniel fu batut
de tot la apa Vinerei, insa Romanul Paul Chinez contele Temisanel, sosind cu Romanii din Banat, stinsera.
pe Turd asa de cumplit in cat Alibeg fugi inapoi Qu
mare nevoe prin mun0 schimbat in haine pacuraresci.
Atunci imperatul Turcilor, numit Baiazet al II si pronumit Ilderim adica Fulger, hotari sa nimicesca. cu on
ce prey pe Romani si cuprinse cu resbohl la anul 1484
Chilia si Cetatea-Alba, in care puse garnizona Turcesca numer6sa., precum si tOta partea de jos a Basarabiei de astadi numita. Bugeac, unde aseda cu locuinta
cete numerOse de Tatari. Stefan Voda, vedandu-se
singur in fa4a. numerosilor Turd pagani, ceru din nou
ajutorul Polonilor crestini. Acestia se prefacura a'l a-
corda, insa numai iarasi cu scop de a pune el stapafire pe erile Romane, pentru care insusi regele for
numit Albert intro, in sera cu oste numer6sa, indreptandu-se insa., nu spre Dunare la Turd, ci spre Suceva unde era scaunul domniei Romani lor. Stefan Voda,
ir4elegand viclenia acestor crestini mincinosi, facu pace
cu Turcii, Iasandu-le In stapanire ceta,Ple luate de ei
51
mare *i mai voinic domn din timpul sea si ca singurul care era in stare s isgonesca atunci pe Turd din
Europa *i din Tarigrad. (23) Dace, el n'a ajuns sa faces
acesta, causa a fost numai Catolicismul Polonilor, al
Ungurilor *i al Papei de la Roma, calif nu voira sa
se ridice nemul ortodox al Romani lor. Vec)end prostia
acestora, Stefan \Todd.' lasa la mortea sa prin testament cu limbd de mOrte pentra fiul si urma*i se!, ca
s nu mai lege fratie nici cu Ungurii, nici cu Lesii,
nici cu Nemtii, ci mai bine sd. se invoiescd prin build
intelegere cu Turcii, caHI se aretau mai de cuvent de
cat cre*tinii, cu conditiune numai sd. se pdstreze neatarnarea politica a Romani lor. (24) Acest testament
formeza *i pang astadi politica Romanilor, adica numai prin legatura cu Turcii tera se tine *i pand astadi feritd de cutropirea altor streini.
Dupe mOrtea lui Stefan cel Mare se facu domn
fiul seii Bogdan. Poloni!, creciend ca puterea Romani-
for ar fi apus de o data cu Stefan, nu voirg, sa saversesca cununia ficei regelui for cu Bogdan, dupe con-
Turcilor cetaIile de la Dunare, de unde Tatarii nava:Eau necontenit si pradail prin sera. Dar Ungurii si
dupe obiceiul lor, nu se se inura nici asta data de legatura facuta. Atunci Bogdan convingendu-se din nou
56
57
fratii for de dincoci de Carpati. Ungurii furs batuti atunci de Turd in tote partite, si la locul numit Mohaci
IV
ROMANII SI STRAINII
*At
58
fara a fi incurcata cu prisosuri mai pre sus de tmprejurarile producatore ale tem!. Acesta facea ca. Roma-
59
sta Ia bttaie daca cazanele cu pilaful nu era pline si grase, pe cand Rust! se
b7tiat numaY cu o buatich de pane uscat numit Stshariii gi muiatl In aid gale.
GO
61
62
era fiul lui Stefan cel Mare. El, vedend ca. Turcii bltuserd pe Unguri i stricaserd impel-6.0a for din Buda,
apoi bail pe Turd la Medias', unde prinse pe guvernatorele pus de ei numit Griti; in fine ba'tu si pe Poloni la 1535 asa de tare, in cat regele for Sigismund
63
-64
fratele acestuia Stefan, care 'i urmara la domnie, flu
se mai putura Linea de cat vre-o 8 ani amendoi, din
causa boerilor, carii acum incepuserd care de care a
fan Toma, ucisera numai intr'o nopte pe top Ungurii din .era i pe insui Despot. In fine dupe Stefan
Tom*a veni domn Alexandru Lapunenu, carele, voind
mai anteiii pe nice Unguri carii veniali din Transilvania in ajutorul Turcilor i 'i fugari pand la Braov;
65
cu 30,000 galbini, parasira pe Romani, cad! se yeclurd nevoid a se inchide in niste santuri, unde se apa.rard. mai multe Mile. Ionascu, veclend pana in fine ca
in acel lac nu avea nici apd de bd.ut i ca ast-fel omenii sei peria de sete, propuse Turcilor a se da pe sine
prins for numai pentru a remanea ostenii scapati, Turcil insd nu se tinurd de cuvent i stricard tot cu foc
i
.5
66
67
trecu Dunarea pe la Giurgiu si inainta pana la Ca lugareni pe Arges, unde Mihail nu se sfii a'i esi inainte
o suma de osteni in Bucuresci si pradase tot ce gdsise. Armata intrunita, a celor trei domni lasa Bucurescii la o parte si se lua. dupe Turci la Giurgiti, unde
'I ajunse la 25 Octombre si'i batu atat de cumplit in
cat cea mai mare parte se inecara, in Dunare, iar Sinan Pasa se sinucise de rusine. In urma acestui resboiii, Mihail curati tdra de Turd si alunga cu lesnire
pe domnul pus de el in Bucuresci. Aci aliatul sell domnul Moldaviei cladi spre pomenire o biserica aflat6re
si pand astacil cu numele de Rasvan Voda, iar Mihaiii
zidi si el una, pe delul numit S/'irea, care porta numele sell; dupe care atat Rasvan cat si Sigismund se
intorse fie-care intru ale stile.
68
69
torilor Romano i atata de mare fu atunci puterea numelui sell, in cat primi felicitdri pentru acesta chiar
din partea Sultanului Turcilor, carii se mirail, impreund
cu toti cei alti streini, de vitejia lui insemnatd, pentru
care de la toti i s'a dat numirea de Mihail Viteazul.
Ast-fel sub domnia lui Mihail V Romanii se aflara din
nou rentruniti intr'un singur stat ca pe timpul lui Traian.
70
prada Polonilor, primiserd deja domn pe Simion fratele lui Ieremia Movild, dandu-le prinsi pand si pe copii
.i pe dOmna lui Mihaiii, carii furd venduti la Tatari.
In asemenea imprejurari Mihaiti, veclend ca totul este
perdut pentru Romani din causa Ungurilor in Transil-
veste asupra lui si '1 ucise, pentru ca sa pue el sta.panire pe Transilvania in sema Nemtilor. Banul Mihal-
71
cea fu de asemenea ucis. and prinsera de veste ostenii Romani, apucara armele ca sa resbune aceste
ucideri, dar, remasi fd.ra comanda, el cd.dura in confusiune si fura nevoiti a se retrage cu marl greutati
in tera, aducand cu sine numai trupul lui Mihaiu, carele
fu inmormentat in monastirea Dealulul de langd. Tergovisce. Asa se fini, prin mainele Nemtilor vicleni,
acest eroil care nu putu fi alt-fel oborit prin armele
nici unuia din dusmanil sei cei multi, care inalta sus
numele Romanilor si care, dacd n'ar fi avut face cu
Omen! ca Basta, Sigismund si Ieremia Movild, ar fi
72
marl talente si cu inimi forte inalte, carii voiaii sa indrepte starea erilor romane prin tot felul de aseclaminte nol si folositOre, necesitate de propgsirea generals a timpurilor. Din nenorocire intrigile grecesci
facurg ca ei se luara pane infirie la certg.. Basiliii intra
cu Este in Muntenia insa fu batut la Nenisor pe Ialomio.. Mateiii fu batut mai tarcliu la Focsani si apoi
Basin iargsi fu batut la Finta langg Bucuresci. Norocire insa cg acum nu se mai bateau Romani cu Romani,
73
74
care se numesce Fanar, unde se afla aseclatd si patriarchia din Roma noun *). Acesti domni Grec!, venind in Ora, luard mai ante:u ori ce remdsite de arme
*) Constantinopoli sell orasul Sf. Constantin se numia la Grecif ceY vechY
Bizantin. RomaniY o numia Roma noua. Slava o numesc Tarigrad adicd oras
Ympaltesc. Turd( o numesc Stambul.
75
i sd manance pe tipsie de argint. La curtea domnilor, in Ioc de vechil arma# ai terei, se creara boerib
noub: ciubuccii pentru ciubuce, cafegii pentru cafele i
hostangii pentru calpacele in forma de bostan, pe care
Grecii be introdusese in locul caciulelor romaneFi, precum introdusera. i tota imbracamintea turcesca cu anterie, bernevici, mestii etc. Ast-fel boerii i clerul nu
76
care erau inchinate la Greci, incepurd unii sa pribegiasca prin locuri streine, scadandu-se satele i oraele
terei, iar altii se apucarg, de haiducie pe la munti i
codri, resbunandu'i cumplit asupra on cdrui Turc, Grec,
seu asupritor care cadea in mainele lor. Cei mai multi
insa cdclura in nesimtire de tote, ne mai voind a lucra
sand sd trecd peste capetele lor, atat mai multe resbele ale Turcilor cu Nemtil i cu Ruii, precum 1
68 renduri de domnii Greceti in timp de x oo de
ani cu tot felul de Mavrocordati, Calimahi, Muruzeti,
Sutieti, Carageli Si multi altii ejusdem farinae. In tot
77
Rui i de Nemti, de prin tote pdrtile din stanga Dundrei. Pe la anul 1913 Nemtil cuprinsera Oltenia i o
Ghica, carele fu pentru acesta taiat de Turci, dar, armele lor, fiind luate de Greci, ei nu filth ascultati.
Romanii caduserd dar in secolul XVIII, insd Inainte de a cadea, ei tinusera pept timp de I,000 am in
contra barbarilor vechi i de 5oo de ani in contra barbarilor modern!, adica a Leilor, a Ungurilor .'a T-urcilor. Acesta tarie a Romanilor dete timp Ruilor sd
ridice imperatia for de astdcli i sd respingd pe Thad
i pe Turci pang, dincolo de Dunare, iar Nemtii puturd a supune pe Ungur! i pe Lei. Tot ast-fel cele
l'alte nemuri mai de la apus, mai cu sema Francesii,
78
79
80
81
teptara pe Romani prin tot felul de scrieri de inve0.turf si de cantari. Francesii, Englesii, Italienii si toVi
streinit cei mai' departa0 aflara cu mirare si cu bucuHe de numele 1 faptele stremosesci ale Romani lor, pe
carii pana atunci unii streini nu'i tieall de fel, iar altii
82
5i
Cahul
83
numai in vr'o 7 ani, incepurd a se intorce cu pasi tepezi catre vechile for virtuci stremosesci. Asa in 1859
desfiintard tote boeriile nominale, pastrand numai serviciile publice reale; in 186o reintroduserd in stat scrierea cu litere latine stremosesci; (45) in 1863 desrobird
mOnastirile inchinate patriarhilor grecesci, .caril stdpaniaa
pand atunci a treia parte din mosiile adica parnenturile Romanesci; in 2 Maid 1864, nu numai O. desrobird pe terani de boerescul seti claca, la care fuseserd
supusi din timpul lui Mihaiii Vitezul, dar 'i facurd si
mosneni din nou precum au fost stremosii lor, improprietdrindu'i (dandu-le in de veci proprietate) cate pe
un numer pogOne de pament, cu dreptul de a lua parte
la trebile terei in adundrile obstesci, prin deputgi alesi
de care ei in un colegiu numit al patrulea ; la 1865
se facurd legi noi numite coa'ul Roman, cu dreptate de
84
CONCLUDERE
Istoria nationald ne invata dar si ne dovedesce:
1 . C. not Romanii suntem nemul cel mai de frunte
jos, pentru a se tine cu totd inima de legea crestinescd, s'ail lepadat de on ce gand de cucerire asupra.
altor Bemuri si au intrebuintat tariea lor de suflet pentru a'si tine tera numai cu sapa, crestinand fra..tece pe
toti barbarii, carii trecurd prin tera lor, i ca prin ur-
-85
mare i not trebue ss ne tinem de legea 1 de plugdriea parintesca cu tots tdriea de suflet stremoescd,
daca voim a ne tine neinstreinate viofiile, adica tera
moilor, stremoilor notri.
-- 86
ridica i a ne intruni torn cei din stanga 1 cei din
drepta Dun Axel de la Tisa i Nistru pang. la mare,
fiind cg, numai prin minte vom putea a ne al:Ara unul
APENDICE.
(I) Istoria avend de obiect a povqui genergiunile viitore, prin esemplul moOlor strm4lor de mai nainte, invqatorul sa se servesca cu acest fapt istoric pentru a esplica elevilor iubirea de xere i de agriculture, care au format puterea
str&noilor notri i care pane astacIT face ca Romanul se nu-
i logofeti, ci sa afle moduli imbunatatite de a lucra Omentul ass fel ca, de unde 'Dana acum ati scos din el cu suta,
sa pita scOte cu mia, i ape sa pOta intempina tote nevoile
i sa ajunga la train bun. Alt-fel on ce indemn din partea
invetatorului, care ar indemna pe satenT a se ocupa cu alt ceva
de cat cu agriculture, departe de a'T folosi. li va fi de cea mai
mare vatamare; caci popiT i logofetiT se vor inmulti a.a de
tare, in cat nu vor maT avea cu ce trai, i intrega Ora va saraci a..a cat nici saps de lemn sa nu maT fie. InveVatorul dar
88
este de ajuns spre a se vedea ca cu ochii, cum Galii au intrat din Asia in Europa prin Bosfor i Dardanele urcandu-se,
pe malul mare Negre pang- la Dungre, apoT pe drepta Carpatilor pang in Galitia Po long, apoT resbind negre0t tot pe
de-asupra muntilor prin Prusia de astgdi pang in Galia, de
unde patrunserg cu o aripg in Britania i cu alta in Ispania.
-89
Aci au trebuit sa stea pe loc neputand, nici merge, nicT a fi
impinsi mar departe, cacT erail ajunsT la marea cea mare, adi-
a la Ocenul Atlantic. Slavic moderni se incerca a minti Galicismul GalitieT Polone facend sa proving numirea eT mime
de la orasul for Galit pe care '1 schimba in Calic sea Halicz. Dar o pronuncig barbarg, nu pote schimba fondul uneT
vorbe, precum orT ce lips de documente si orT ce interes de
eruditiune Rosleriana sell Panoniang nu pot schimba fondul
nicT uner traditinnT conservate de populT intregT.
Adev&ul
sa spung; in vreme ce Tucidid si Titu Liviu nu scriail istoria de cat din punctul for de vedere, pentru a avea, adicg,
ocasiune sa producg, bucati literare cu discursuri imaginare.
Sunt de parere ca numaT acest sistem gresit face ca istoriciT
pastratT s atribue fundarea GalitieT din Asia uneT invasiunT
Asa traditiunile tuturor popOrelor si situatiunea for naturall ni areta ca tote au plecat din Asia, intocmai dupe cum
90
provin numaT din aceia ca ambiT fac parte din aceiasT rasa
incepatOrie Arianica, si ca Turanil, ajunsi mult mai tarcliii, ail
invetat scrierea numaT de la Irani. In adev& tOta civilisatia
antics este numal a Iranilor, ca uniT ce avura a trai ii a umbla prin partea cea maT lesniciOsa a locurilor. Asa, pana cand
TuraniT retacira mil de aril prin deserturile nisipOse ale Tartariel si prin ingheturile Siberiel, Iranil se succedara mult maT
cu lesnire prin campiele inflorite ale EufratuluT si ale Dun'a'rei,
92
diferinta naturala dintre dour rase atat de mult timp desparsite ca TuraniT i IraniT. Urmeza dar ca RomaniT nu vox putea a fi coetopiff, nicT de UnguriT 'Mari, nici de Nerniii, Ger-
93
cum este betia, care mOie capul omului asa fel ca pOte sal
desbrace on cine sett sa se desbrace singur, on cat ar fi altfel de priceput si de vrednic. Deprinderile bune stint de mai
pi de cat sciinta, dovada ca DaciT, numaT pentru
ca nu bea yin, all putut bate in cat va chiar pe Romani, cariT
aveall maT multe meteuguri de cat eT, iar Romani' all biruit
pang in sferOt numaT pentru ca aveail i eT deprinderT mai
bune cu taria for de suflet, Virtus Romana. SI se ingrijesca
dar invqgtorul sa dea esemplu i sa desvete pe Romani de
la perderea Duminicelor pi serbatorilor pe la card:me, adunandu-T pe tot' pi mai cu sema pe elevi de la biserica la
cOle, unde sa petrecg povestindu-le fapte nationale, sell cetindu-le cart' despre natura in general pi despre agricultura in
special, ca sa pOta ei afla idei de datorie care tera, de munca cu spor i dle economie cu profit, cad fail amendou6 acestea nu vor putea ajunge la nici o indreptare.
(4) Despre valul luT Trajan nu se gaseFe nici o pomenire in istoricii vechi; aa precum insg remasitele luT esista pi
pang astadT, istoricii modern' esplicg a fi el un drum facut de
Romani. Nu pot imparta.0 acesta opiniune pentru ca forma
luT nu este acea obicinuita pentru drumurile Romane, care,
departe de a fi sapate in pament, erail Inaltate in relif; apoi
multi valOre
nici urma de pietrg pe el nu se vede, pe cand tote drumurile Romane erail aternute cu pietrg, dupe cum presenta pi
resturile drumuluT care ducea prin sera nostra de la TurnuL
Dungrei pe Olt in sus la Turnul Roig. Apoi flier numirea
de valu nu se gaseFe nici odata intrebuincata cu insemnare
pe tog world vit aratd. Aceste nu pot fi dar de cat traditiunT despre o civilisatiune strgveche, distrusg prin cataclis-
mele timpurilor ante sea post deluviane, dar pOte tot atat
seu maT mult inaintate de cat cea actualg, care ail realisat
altg data piramidele Egiptulul, spre esemplu, 9i care face, ca,
la espositiunea Universals din Viena 1873, totT NerntiT cgscati gura cu nespusg mirare la fie care pas, pe cand un Oran
Roman se uita cu sange rece, spuind ca nu vede nimic maT
mult de cat ca Nemtii serbeza Mosit lor. Ideia pOte pare paradocsg, dar sciinta a inceput a descoperi deja pe tote clioa
vechiturT indestul de paradocse in privinta EgiptuluT, Indiilor,
ChineT, MesiculuT, PeruluT etc. ApoT se scie chiar din istoriciT
pgstratT ca EgipteniT au strgbgtut prin locurile nOstre pe timpul regelui for Sezostris, 9i cg Zamolcses legiuitorul Dacilor
96
rnei si terei, culegand si luand cu atentiune in scris tote povestirile, basmele, descantecele i cantecele locurilor pe unde
s'ar afla, fAra a le schimba in nimic, spre a le publica intocmaY prin eY insii sni prin, alte persOne mast competinte.
(6) Inv4Atorul pOte face pe elevi sa Inv* i s reciteze
frumOsa balada compusl asupra acestui subiect de repausatul
George Asaki Si urm'aitOrea poveste culosa la mOnastirea Hangul din CarpatY, care ambe resun traditiunile nOstre populare
in privinta subjugarei Dacilor prin Romani.
DOCHIA 51 TRAIAN
BALADA
I
III
Ea se 'ndeinnl a fugi.
La frumusete si la minte
NicY o fatit '1 semthia;
Vrednic.1 d'a et plrinte
A luY Decebal era.
Traian vede astd. And,
De $i e biruitor,
FrunmseteY eY se 'nchind,
Se subjugI de amor.
Pe Dochia a 'mblanzi ;
IV
Acolo e grea furtunK
Si loca,sul cel cumplit
Uncle vulturul nisund
Al s6U cAntec- ragusit ;
0 preface tn saiac,
Tronul e iarbl Invertlitl;
Sceptrul este un toiag.
97
V
Traian 'vine iar in terg,
i, a birui deprins,
Spre Dochia cea fugarg
VI
i c.Ind vede a de nigna
V'a s'o princla iar Traian,
De al eY Zed scutitg zing
Se preface 'n bolovan.
Acea piatrit e vide,
Aburf scate al el sin ;
Din plansul ei naste pl6e ;
Tunet din al eY suspin.
98
tumesca cu cele maT duld cantarT, dar tot data l'ail luat i
rad ascuns in tuleele (puful) lor, pentru ca se temea a mama
lor, care era dusa dupa mancare, cat va veni i va vedea primejdia de care 'T-ad scapat, va inghiti de bucurie pe Fat-frumos. and veni pajorea batrana 3) incepu in adever sa caute
pe Fat-frumos in tote partile, spuind di este hotarita sal slugaresca orT la ce va cere, dar puiT, temandu-se ca A. nu'l inghita 4), nu voira a'l scOte pang cand nu se jura maT anteiti
ca nu'l va inghiti de bucurie. Fat-frumos, qind atuncT de sub
tuleie, cere de la pajore ca, pentru resplatire, sal treca apa ,i
codriT i muntiT i sal dila la casele smeuluT din fundul pamentuluT. Greg lucru este, raise pajorea, ,i lunga cale, dar,
fiind ca 'inT-al scapat puiT, sunt datOre sa fac pentru tine i
ce nu se pOte pentru nime, numaT sa gatqcT noue-decT ,i noue
cuptOre de pane i noue-decT i noue care de came, ca sa'mT
- 99
ApoT Fgt-frumos incalica pe gatul PajoreT, care se sui inaltul
ceruluT. Fgt-frumos ar fi ametit de tot dacg nu ar fi avut cu
el piatra fermecatg pe care, cum o sugea in guru, dupe povetuirea pajoreT, indatg se desmetia. Pajorea sbura, sbura, tot
sbura si iar sbura, nou-t-,lecT si noun de clile i) si in fie-care
sii Fgt-frumos arunca in gura pajoreT cate un cuptor de pane
dimineta si cate un car de came sera. Dar cand la al noueclecT si noulea car de came, cum facu, cum umblg, Fatfrumos scapg din manT o bucatg de came care caclu tocmaT
in fundul pamentului pe casa smeuluT. Pajorea incepu a striga
100
strigg: ololio, ciOrg blestematg, si tu fecior de curvy rusinata 1) 1mT-aT luat comorile repune'mT si dilele". Iar pajorea
strigg din naltul ceruluT: minti smell spurcat, cad ell nu sunt
ciOrg blestematg ci sunt pasere cerescg de cat tote maT maiestra,
care numaT eu pot sa me uit in facia SOreluT; iar Fat-frumos
chide; iar curvy rusinata este numaT fiicg-ta care 'tl-ail vendut
I) Alusiune la Romulus, care era flit din fall ItwlatI.
101
secretul pentru o piatra nestimata". AtuncT smeul pe fiica luT
blestema piatra sa se faca, i pe sine se 'njunghia de Omentul se ro0a; iar Vat-frumos la imperatesa ajungea, casele smeu-
Dar nu s'ail maT vedut pe lume nicT o alta tera care sa'0 fi
luat numele numai dupe un simplu piriti, dupe capete de vita,
T) Precum se p6te vedea din acest specimen, povestile aii aceiasT lnsem-
loa
sell dupe un cap de om. Asa dar si bunul simtti si intelesui
vorbelor pastate de popor ne pate face se vcdem a numirea
de Trans-silvania era cea maT naturalg, pe care insiT Romanir
Valul luf Traian, parte care singurg all pastrat acestg numire
pang in timpurile nOstre la sudul MoldavieT moderne. Cat pentru numirea de Muntenia, datg in timpurile mai moderne pgr-
teT de la Siret la Olt, si pe care d-nu Hajdeu o atribue Polonilorti, ea nu pate fi de catil numele de Alpina, atribuitll,
pate, la inceputul colonisllreI, de RomaniT din Dada inferiarg celor din Dacia superior,. Cand apoT in vecul din mijloc
BulgariT, venind de la Ost spre Sud, nevoirg pe RomaniT din
Dada inferiOra a se retrage in padurile despre Bucovina, de
unde in vecul XIII nu mai puturg a se intOrce de cat pang pe
103 mane, istoricil nu admitti de cattl una, pe acea din Blajil; dar
numirea judetului Iailor, care este acea a unel din legiunile con-
cu osebire despre Nord-Ost. Din contra in Dacia superiOrg, mai aparati de dumanii din afarg prin muntii si paduniail
rile Carpatilor, Romanil a.eclarg infanteria lor, in care predomnia elementul popular mai bland i mai blajin, Bla,siorum, ca-
tate, nu pote fi insa contra adeverului a se urmari in ele temeiurile limbistice, care pot presenta lumina pentru origina
105
putin prin reoa pronunciare a barbarilor in scurtele for predolninarT, si remase prin adoptiune in usul dilnic la Romani,
pentru nevoia de a se intelege maT lesne cu eT, intru cat era.'
silitT a'T purta in spinare.
Un esemplu de acesta ne oferg numirea Istanbul, dat de
TurcT ColistantinopoliT, numaT pentru ca, la prima for venire,
au4ia pe GrecT cand se duceaii in capitala for dicend Eig rip,
6;62.tv. Sper cg nimenT nu ar sustine ca orasul Constantinopoli este zidit si numit primitivmente de TurcT, numai pentru
fiind cl sunt silite a se intelege cu eT in tote trebile for politice si sociale. In genere la noT, de la contactul cu barbariT de
semintie germanicg, ail remas in popor viciul alternatiuneT consOnelor precum : chicior in loc de picior, cerbinte si herbinte in
i.
107
in Contra luT Traian.
108
stabilise ca Traian ar fi gtarpit pe toti DaciT, adicg pe un popor atat de numerosU i tare in cat supusese maT nainte la
bir chiar pe RomanT, cariT dominau atuncT peste tot restul
lumeT. All fost destut insg ca sg se hicepg in acestg privintg
urmgrirl basate pe bunul simtU, i deja au inceput a se gasi
cg DaciT nu an fost stirpitT chiar de o datg ci numaT romanisatT adicg contopitT cu incetulti, de vreme ce i pang astgOT se ggsesc la noT cuvinte, obiceiurT i traditiunT de origing
Dacia cu tote acestea pang maT erT maT totT invetatiT din
109
111
in capitala tereT, si dar urmeza ca acesta au trebuit a fi stremutata de la Sarmisagetuza la Severin, oras imp&atesc ca si
Ulpia Traiana, ceea .ce respunde pe deplin cu necesitatea ce
trebuia sa aiba Roma de a corespunde maT repede cu autoritatile centrale din Dacia, maT ales in urma stricareT podulul
de pe Dunare si facia cu navalirile barbarilor din ce in ce
maT amenintatOre. Guvernul Roman inca nu era crestin, dar
esistenta uneT MitropoliT crestine se esplica de sine prin num&ul crestinilor devenitT deja atat de numerosT in imperiti si
chiar in legiunT, cat guvernul era silit sa inchida ochil asupra
for si sa faca une orT chiar apel patriotic la eT, precum facu
Marcu Antoniti in resbelul cu MarcomaniT. Cea anteiti Mitropolie crestinesca si Romanesca in Dacia au trebuit dar sa fie
acea din Severin, care au contenit numaT in vecul XIII, prin
concentrarea Staturilor Romanesci din drepta si din stanga
OltuluT sub Mircea I, si care au adus negresit si contopirea
MitropolieT din Severin cu cea din Tergovisce.
(12) NumaT streiniT reil intentionalT ca d-nu Roesler pot
112
de vechime i de stabilitate mutt maT mare. ApoT singura serbare nationals a poporuluT Roman sunt i pang astaclT morii,
adica amintirea suitorilor reposatT. In fie -care an acesta serbare pune pe totT RomaniT in asa micare, cat prin tote ora-
acea prevecluta de religiunea crqtina pentru pomenirea mortilor, nu presinta insg. nicT o idee de condolenta seu intristare,
ci un caracter cu totul national, cacT servg la tot felul de yeseliT i cu osebire la repetarea unor danturT si jocurT de o an
tfchitate curata romang, pgstrate sub numirea de calu,sarir.
In acele jocurT, jucate numaT de barbati, este tot-dea-una un
steg in amintirea legionarilor luT Traian, i un mut in amintirea generaluluT roman Iulian, carele, prins fiind de Dad, all
forte morale. Chiar coincidenta acesta serbarT cu acea prescrisa de ritul cretin pentru mortT, dovedece ca institutiunea
nu pote avea o data maT precedenta, cad RomaniT paganT nu
imormentaii mortiT for alt-fel de cat arclendu'l cufoc si prefacendu'T in cenug, pe care apoT o pastrau prin Ole numite
- 113 urne in carele lor, i ast-fel era uor pentru eT a'i lua mortii
'a-erne. Este natural dar ca nu s'au putut retrage de cat guvernamentaliT cu cati-va mar fricoT de mar pe langg Dungre,
precum i in timpurile maT recente, la invasiunile TurcescT pi
Tatgre,ci, fugeati peste muncr numaT caff-va din boerT i din
a pasivitateT politice.
In zadar CesariT torturail pe crqtinT cu sutele, cad eT mergiaii la mOrte cantand i fail a se opune ; dar tocmaT prin
acest entusiasm pasiv, eT sfidati mar puternic pe tiraniT for pi
S. S. k T. 6003.
114
atragiati maT mult spiritul publiculul in partea lor. AtuncY Cesarii au trebuit negre0t sg vaclg c cel maT bun mijloc de a
se scgpa de eT era de a'T trimite sg mOrg luptandu-se cu bar barit la hotarele cele maT din afarg ale imperiuluT, unde, avend
tot-dea-una lupte, nu puteati avea timp de alte m4carT, 0 putear' muri fail actiune interiors asupra spiritelor imperiuluT, ba
contribuind chiar la apararea luT esteriOrg. Ast-fel Dacia, care
forma hotarul cel maT espus, all trebuit sg fie impopulatg maT
cu osebire cu elementele de opositiuni republicane i cretine
- 115
murT vechT; iar cu presa se pot tipari sute de miT de esem
care scie carte este cu patru oche. .4a dar orT-cine nu invata
carte nu se pOte jalui daca rdmane sarac i prost.
(15) D-nu Rcesler, scriitor nemtil de la Viena, se silence
a stabili, prin cercetarT arheologice erudite, ea RomaniT s'ad
retras cu Aurelian pe tdrmul drept al DunareT i ca numaT
dintr'acolo ail revenit cu Negru Voda tocmaT pe la 130o, iar
nu despre 1-..agara din Transilvania. Cum s'ar putea insa ca
Omeni, cariT lipsisera in curgere de moo anT de pe tdrmul
sting al DunareT, sa boteze la intOrcerea for localitati ca Severinul, Caraca1, Romanatii, etc., cu nume, care nu putead fi
create de cat cu o mie anT in urma, pe cand traiail impdratiT
na' Sever, Caracal, etc. TOta eruditiunea invdtatului domn
Rcesler cade dar numai deal dinaintea faptuluT naturale, dupe
care memoria omenesca nu pOte ajunge la asemenea lucrarT
miraculOse. On care ar fi dar reservele ce d-nu Rcesler face
prin introducerea cartii stile, rdmane evident ca numaT dorinta
de a constitui pe UngurT i Nemti ca primiT ocupantl aT pamenturilor din stanga DunareT, Tail putut induce in erOrea
d'a sustine lucrurT forte contrariT bunuluT simtii naturale i tra-
ditiunilor poporane. De alt-fel noun, intru cat avem ocupatiunea i stapanirea pamenturilor de sub piciOre, pucin ni ar
*
117
nilor. Tot ast-fel erail sari sunt
chiar pang astadT i Roma nil' din Dacia, soldati, conductorT, seil agricultorT; nici cum seil
i
este una din institutiunile cari pot documenta maT mult evenimentele sociale i politice, prin pgstrarea traditiunilor reli
giOse, care formeza basa orT-cgreT societatiT. Ast-fel
consti-
119
i all remas ca simplu Episcop sufragant al MitropolieT din Muntenia, cu dreptul de preferintk Ia
acesta in cas de vacan ;ie *). Acest fapt pastrat de istoria bise-
tru vechiul Episcop a trece cu preferintk, in ocasiune de vacantie, la noua Mitropolie. Resultk dar din acesta ck 0 oraul Roman all trebuit sk fie reedinta politick a Moldova innainte de Suceva, despre care se i pastrea ore -care pomenirT istorice pink la Roman Vodk tatal luT Alexandru Voda
cel bun, carele all stramutat capitala la Suceva. Si fiind ck
pe acel timp ora0.11 Roman se vede pomenit prin hrisiive numai cu numele de tt,t-gul nog, ear Berladul cu numele de tergul vechiii, acesta nu pOte vedera de cat ca inainte de Roman rqedinta politick a MoldoveT all trebuit sa fie in Berlad.
Din tote acestea urmeza dar a titlurile i drepturile EpiscopuluT de Roman ne pot face sk vedem ck reedinta politick a
MoldoveT all fost maT anteid in Galati apoT in Berlad, apoT
in Roman, care tote aceste orae Flank in clilele nOstre faceati
parte din Eparhia RomanuluT i numaT in vecul XV capitala
i prin urmare Mitropolia all trecut in Suceva. Acesta succedare corespunde in modul cel maT natural cu evenimentele
generale cunoscute pentru timpul de Ia Aurelian pink la Alexandru cel bun. In adev& colonii i-nla0' singurl pe t6rmul
sting al Dunkret all trebuit sl'I concentreze centrele politice
maT Anteiii cat maT aprcipe de imperiul for stramoesc, precum in ora011 Galata la Dunkrea, de unde puteall spera inck
macar ajutorurT extraordinare. Acest ajutor nu intarslia a veni
cu imp&atul Constantin cel mare, carele, invingand pe Gott
permise Romani lor a se ridica cu centrul for politic maT in
sus la Berlad. In curend insk alte nkvklirT barbare i maT cu
seink a Bulgarilor, coprinclend tOtk partea de jos a tereT cu
*) Pravila luT Mateill Basarab.
120
GalatiT i cu Berladul, au tievoit pe Romani a se ridica i maT
sus tocmaT la Roman, unde Cantemir spune a all i gasit o
medalie cu inscriptie Heres Moldavia, purtand data secoluluT
sunt unul din indicele maT necontestabile despre vechile constitutiunT organice a le DacieT.
121
- 122
adicg puteail fi maT prospete in minte imprejurgrile in cestiune. Acesta cu atat maT mult ca acea cronicg scrisg de un secretar regesc, indata in urma invasiuneT Mari lor lul BatusChan, cariT pustiiserg i arseserg Ungaria in mod de a sili ,i
pe rege sg fug in Italia, le dovedesce a fi o lucrare de reconstituire nationalg a Ungurilor, sub impulsiunea directg a
regeluT for Bella. Daca insa d nu Rcesler se va incerca a resturna valOrea acestor argumente prin acea cg cronica in ces-
123 numaT %iind portile de o potriva inchise seu deschise pentru am-
be, el' nu vor fi nimicip" de care nici una din ele, precum osia
pore barbare care se aretail pe scena EuropeT. Greeo cretinail in Orient, latiniT in Occident, pang cand se intelnira iara,T la Dunarea de jos unde erati BulgariT i RomaniT. AtuncT
se veclu bine ca lupta nu maT era pentru crqtinatate ci pentru domnia lumesca, cad GreciT sustineaii ca numaT Patriarhul
for din Constantinopoli pOte fi patriah a tots lumea i LatiniT
spuneati a patriarh a tots lumea este numaT Papa de la Roma,
124
in contra abusulul de a se face din religiune, adica din unitatea sufletesca, o cestiune de politica adica de domnie lumesca,
prin contopirea tuturor nemurilor in GrecT seri LatinT. In contra Grecilor, Romanii aveati nemul for Italian, in contra Latinilor insa, neputand a'si schimba vorba seri sa'si strice ne.
a Ungurilor aceia0 limba latind cum era vorba for din fa0d,
se ametird asa cat s socotea cd erau de un nem cu Unguril
i ast-fel acqtia puteati s pue stdpanire pe eT fard multd resistenta. Dar acela0 instinct natural povtui atuncT pe RomanT
a scdte pe la 1400 (pagina 44) cu totul din statul i din biserica lor limba strnnoescd i a o inlocui cu limba slavond
a consortilor BulgarT, panel cand pe la 1600, UnguriT din Tran-
silvania imbrati*d Calvinismul cu limba Ungurescd in bisericile lor, Roman 1T lepadara i eT de indata Slavonismul, reintorcandu-se atuncT la Cirilism, (pagina 72), iar astaclT se reintorserd i la scrierea cu literile latine str6noecT (pagina 83).
De nu faceati ap. RomaniT, eT panel astdc1T ar fi fost unguritt
la literile strthnocT in cdrtile bisericecT, RomaniT sunt espuT a se preface in SlavonT, adicd a cddea sub stdpanirea_
RuOlor, cariT sunt astdsli eel maT puternicT, precum erail odinierd GreciT, UnguriT i Le0T. Este veclut dar cd, pentru a'Ii
mentine esistenta nationald, RomaniT trebue sa mentie cu t6td..
taria religiunea Orientald, ca arind in contra OccidentuluT adicd.
a Nerntilor, i scrierea latind Occidentall ca armd in contra.
OrientuluT adicd a. Ruilor.
126
2. OrientaliT fac santa impartasire cu pine dospitii ; ApuseniT o fac cu aztmd nedospitli.
3. OrientaliT boteza cufuncland copilul cu total in (WI;
OccidentaliT boteza stropind nume capul copilulut cu apt,
4. OrientaliT cred ca dreptil' se duc dupe morte d'a drepmul in Rani; OccidentaliT cred ca dreplit, inainte de a se duce
(22) Urmatorul cantec popular areta cum paziau RomaniT hotarele Ieref :
STRAJA DE LA NISTRU.
II
III
123
(23) In anul 1871, adica dupe 37o anT de la mei-tea luT
Stefan cel mare, RomaniT serbara un mare parastas national,
pentru amintirea luT la mOnastirea Putna din Bucovina, unde
se trimisese deputatT 9i darurT oficiale de prin tote judetele 9i
partile RomanieT. Am avut ocasiune a face 9i a publica atuncT,
ca delegat oficial din partea judetuluT meil natal Romanul, urmatOrele versurT, in onerea mareluT Domn, pentru a invedera
cum numaT luptele Romanilor cu paganii ail dat timp Europei a se lumina 9i a se intari:
LA MORMENTUL
129
- 130
Domnitor strein, introducand intr'insul legea mahometang. Basarabia a fost teatrul invingerilor luT, i Romanii din Muntenia, crqtinT ca i noT, s'ati supus sceptruluT lul; cu un cuvent,
cea maT alesa parte a AsieT i a EuropeT ascultg de legile luT.
El, ne multamindu-se cu tronul imperatilor RomanT, nu'O margineFe dorin ;a de a maT c4tiga terT, coprindand in inima sa
131
.a. u tgiat une oil, dar pamentul ail rodit din noii, si omeniT
s'aii ngscut altiT la loc, in cat astasli nicT o pagubg de aceste
nu se maT cunosce. Dar pe unde sunt bisericT si stole si cancelariT UngurescT, NemtescI sea Rusesci, limba Romanilor se
stricg si nemul nostru pere, si &and aceste vor peri de tot nu
133
luT sea cu carmuitorul luT. Stefan ail fost dar in adev& cel
niaT mare Domn si om al Romani lor, nu numaT pentru resbciiele luT de care si alit DomnT au avut multe si marl si grele,
PSALMUL 46.
*Cu antece flake,
Sa strige 'n tArie
Glas de bucurie,
De bucime mare
Cu nahl strigare;
Cd s'ati suit Domnul,
St -1 vadl tot omul.
CAntatT In Mute,
In clicAtuit multe,
Cant.* pre 'mpAratul,
Limbele sA salte
Si limbele tote,
De ni-s sub piciore
Limb( de pre sub sore.
Alesnii-ail gie
Parte de movie,
Tent cea doritA,
Carea-Y giuruitA
Unde va sit
Si tine se 'naltA,
Din fire simetl,
I-a vedea tot omul,
Cum i-a certa Domnul.
6c11
133
PSALMUL 53.
DOmne I ink spdseste
De sunt si trupesce
intreg fad smtntd.
Cine mi-s cu scarbd.
Le va veni rkul,
Din tot de-adevkrul
a se ridicaa
Asupra-nf pitganiT
Si cu toff strainiY,
De mk 'mpresurard.
a mi-I cu ferice,
and -tu mk vet sc6te
Domnul, sufletesce
PSALMUL 48.
Ascultatt acestea t6te
Nordde, nernurT si glote,
Sd -mT tntelkga cuvantul
SK se schimbe de la Domnul,
Cu pretti tie rkscumpkrare.
BogleasiT dimpreund
a la iad nu va fi plati ;
Cela ce al bogltie,
SI nu seat In sombtie,
NicY s'aibl reddejde In frate,
Sad in om la greutate.
Si cu ce schimb va da omul,
Sufletulul de pterciare
Si tine i se 'mbunedl,
Si sl ml cupring cu mill,
De la slavl a se raclit
Si cinstea tend sit-sr pardl.
Ce ml rog, Dumnedett sante,
SI'mr jar sufletul aminte,
135
- 136
pace de bir de lung, i de ghaleta cu fin, i de bog, i de
Oie secs, i de cal, i de mTere, i de cerg, i de imprumut,
i de banT de cununie, i de mancaturT cate sunt peste an,
de nimica val seii bantuiela sa nu aibg, numai sa alba a pazi
santele bisericT cu slujba i cu pravila Dumnegeesca i in cli
i in ncipte, i sa rite pe Dumneclert pentru sane tatea DomnieT mele, i pentru sufletul repausatilor parintilor DomnieT
mele, i pentru tOta cre,tinatatea, ca s fie DomnieT mele pomana, i dupe jurament pus'am Domnia mea i blestem, cum
de voiii calca Domnia mea acesta legatura i jurament, acela
blestem sa fie tot asupra capuluT DomnieT mele, i a caseT
DomnieT mele. Iar pe care va darui Dumnecleti a fi Domn in
urma nOstra t6reT RomaneFT, inc a '1 rog cu numele luT Dumnecleu sa aibg a cinsti i a innoi, .,,i a trai acesta legatura pe
Jupan vel Dvor, i Jupan Papa vel Logofet, i Jupan Dumitrasco vel Vestier, i Jupan Miho vel Spatar, i Gheorghe vel
Stolnic, i Buzinca vel Comis, i Nedelco vel Paharnic, i Jupan
Constandin vel Postelnic, i insumT am slis Domnia mea. Am
scris eil Stoica gramaticul in scaunul orapluT BucureFiT, luna
Julie 23 Mile curgerea anilor leat 7139.
IOAN LEON VOEVOD.
137 -5508 din anul 7130 insemnat in hrisovul de maT sus, se aflg
a acel hrisov este scris i facut la anul de la Christos 1622.
Se adaogg cg cuventul hrisov este grecesc i insemneza pecete
de aur, pentru cg pe tote cartile DomneFT se punea o pecete mare auritg, cu semnul Vrei 0 cu iscalitura Domnescg.
(27) Dimitrie Cantemir, Domnul MoldoveT, sfaqesce cu
urmatOrele cuvinte prefagia scriereT stile intitulate : CroniculRonzano-Mado-Vlachllor, compuse pe la anul 1700:
cInteacest chip dar pe Roman-Moldo-VlahiT no0ri, Roma maica, din Iguntrurile stile nascendu-T, T-au aplecat i i-au
crescut; Traian parintele cu obiceele i armele RomaneFT invetendu-T, aT Daciel adeveraff mWenitori T-ail pus, i curat
sangele fiilor seT pe Dacia, care maT dinainte barbarg era, ail
evgenisit-o. Acea0 dupe aceia, cu prilejul a fericitelor vremi,
la atata a puterilor i a vredniciilor ingltime s'ail inalat, cat
marele Constantin, cgtrg densa Orachia 0 Macedonia algturand,
o prea plgcutg mo0e cu dragg inimg imbrgt4ind-o dupe repausarea lui Constantin, a,a i scaunul imperaciel in Dacia
,'au pus. Dupe aceia fratele sell Constantin cu zavistil porni
- 138
cu a sa parte nelndestulandu-se si cu mans vrasmasesca asupra luT Constants, viind el cu &tea din Dacia si biruindu'l si
omorandul, decT catre Dacia teta imperatia apusuluT s'ad adaos.
139
crile Dungrei gonindu-T, pang la apa VistuleT T-au impins, pi
pi acolo incepgturile stgpanireT for pe acelaVi loc a'pl da T-ail
asuprit. Aceptia aceiapT Romani sunt cari pe Polovti pi pc
PecinicT, vrgpma,T aT impergtieT Romanilor neprietenT, T-au
fgcut sg'pT cunOsca hotare pustiile cele de peste Nistru. Ai0erea cu cursul vremilor, (precum la Strincovscie se alig)
orT ca pe nisce supupT T-au domolit, orT ca pe nisce sotT T-au
avut, (cad acestul lucru curatg sciintg nu avem), pe cat putem cunOsce cu indelungatg a for slujbg atata s'aii slujit, cat
- 140
aceia0 Roman! sunt, cari singurT numai cu SecuiT puterile pi
armele impreunindu-0 intre atatea AsiaticeFT pi EuropeFT
vestite nemurT, eT numaT pe a WI Batie cumpleciune si Tatarilor luT vra.n10e barbateFe all timpit i locurile stile de
cprada barbaresca maT nebetejite ferind, prin mo0ile for tre(catOre a le da adeverat Romane
all tagaduit. Si pentru ca
pe strimt sa clicem aicea, carele in tesatura chroniculuT pe
larg sunt sa se pomenesca, una numaT pi mai de pe urma,
insa de cat altele cu mult mai alesa fapta vom ma! adaoge,
care cum cu mare lauda salt ispravit asa minunat i pang
astA di se traganeza.) Ace0ia adica sunt aceia Romano-Moldo-Vlachi, cari, dupe ce au inceput prea puternicul Monarch
al Turcilor atatea imperatiT i craiT a le rasaritului pi a be
apusuluT a. supune i ales mai tOta lumea a partilor Cre0i-
nescl mai la cea de pe urma mielie le all adus, cat stapanirile, carele o diniera era prea inflorite, astacli de abia pi mai
nicT de abia -macar ca a unuT trup de demult mort pi cu putrigaiul vremilor mistuit nici Osele in0rate '0 pot areta; eT,
eT, clic, numaT singurT, cu minunat a fieruluT qi a aurului me-
aT
lu! Ahilevs Si a lu! Ulisis stramo0lor seT icOne sa fie s'ati aretat. In veciT for slavite pi prea puternice au fost imperatiile
Grecilor, a Per0lor, a Egiptenilor pi a Babilonulu!, pe carele
puterea Sultanasca atat le-a5 schimonosit i k-ag miqorat, cat
in clilele nostre lucrurile lor, pe care mintea omului sa be coprinda nu putea, se pare ea nu fapte, ci vise, nu istorie, ci
basme fac. Arabia fericita, pietrOsa i cea pustie, nefericirea
i pustietatea care armele Turcesci T-au mestit, nu numaT all
gustat'o Africa cu a Rome pururea ravnitore Cartaginea, ci
dintele vieruluT omenesc atata l'a5 simtit cat intrurile stile rana
care all luat in vecT nevindecata all remas. BulgariT, SerbiT,
SlavoniT (intre can se numera i BosneniT), AlbaniT, Boemil pi
DalmatieniT, nemurT carele cu mana i cu fierul mai tOta Europa ingrozise, atata le-a5 imblanzit i le-a5 domolit Agarenul, cat din cea veche 0 din fire a for sirepie, macar o pica-
141
tura nu le-ail remas; fail nicT cu alts maT cunoscuta fapta s'aii
his, fara numaT cu una, i acea forte intunecata a numeluT
lost, nicT aspru giuguld buT grumazT ,'au aplecat, insa fara
nenumerate suflete in robie prapadite a scapa n'ail putut; cu
care reutatT Cate i cate ail fost i de cate orT s'aq facut i
Inca sa fac, de am vrea pe amenuntul sa le pomenim, nu numaT puterile nu ne-ar ajunge, ci Inca i vremea ne-ar lipsi_
Insa din cele multe una numaT vrednica de insemnat, de la
istoricT LeqcT adese pomenita, de vom insemna nu fara treba
giurile capul asT ridica 'T trage. Acestea tote, precum asa sa
fie, pare-ni-se ca nu va fi cela ce nu stie; cad atatea si atatea
impergtil sub stapanirea sa au supus, ail cglcat, an prapadit
.si ca cum n'ar fi maT fost le-au intors, cat cu multul maT prea
Jesne ar fi cuiva ne ogoit a le plange de cat peste tot asa cum
sunt din catalog a be numera, si maT vertos vremea plansoriT
de cat a scrisOrel sa fie ar alege, Soliman acela a GermanieT
grOza, a UngarieT domolitor, a Serbilor si a Bulgarilor supuitor, a Turcilor Ulisis si a Osmanilor Licurgos, carele cum din
scrisele asa din ciisele bgtranilor seT intelegend, precum impo-triva Romano-Moldo-Vlachilor cu neprietenie a merge este
cea maT desgversitg. nebunie, (cacT intelepciunea serpeluT ace-
luia multi din istoricil crestinescT chiar sunt cari cum sa cade
o marturisesc) si asupra unuT nem ca acesta cu armele nebiruit
fiind) cu arme si cu resboX mar mult a ispiti alta sa nu fie fgrg
numaT lucru de batjocurg si de primejdia slaveT Ali-osmanescT;
asa Soliman forte bine sciind socotia de cate orT si catT MahomezT, cap' BaiazetT, catT MuratT in campiT Moldovenesci se
saramase si miT de mil de TurcT in valurile DungreT, a be PrutuluT, a le SiretuluT, a le BerladuluT si a be NistruluT inghi ;ise.
for s'ail obliguit, insg, cu intreg sfat pi cu bung socotelg slujindu-se pi vremea tescumpgrand, cu virt6se pi tarT legamenturT, puterea stapanireT sele cea monarchicesca bine 'pl-ail a..e-
dat, cinstea bisericescg, credinta cretinescg pi legea ortodoxilor neatinsg pi nespurcatg 'T-ati ferit ; Acestea dar tote, nu
numaT pie ci Inc g pi porunciT Coranulul cu totuluT tot impotrivnice fiind , 'T-aii cgutat SultanuluT pi peste voia luT a be
priirni pi a le suferi; a cgruia lucru aka maT aevea pricing nu
se pote da, fail numaT, macar cg cu amagelnice tocmelT pi
cu chip de impacaluire, insg pie pe unul i singur nemul Moldo-Vlachilor a'pT pleca maT de mult folos s fie imps rgtier
- 144
potriva Blojeritorilor, cu adev&ata a biruinteT ngdejde, de drept
resboT pentru noT se apucg, a.a cg, noT tIcand i odihnindu-
ne, eT din vechT armaturile lor, cu tot felul de arme intearmandu-se, pe unit cutriergtorT i a laudelor streine fgrg vreme
i fgrg socotelg pizmgluitorT la mendanul lupteT IT strigg. Acqtia ctic scriitorT, fie-care a vremilor see Insemngtor, vor ar&a,
precum in mreja painguluT alte lighioe nu se pot prinde, lard
numaT musculitg i altele asemenea acestora neputinciOse i
ne inarmate muite; tar cand se templg a cgdea intr'insele nescal-va pgs&uice i la fire maT vertOse jiggnuite, ele indatg o
rup i nevointele luY indqert se fac. Acestea cu tarT doves1T
vor vinci, (cga noT de la noT, cat IT negru sub unghie nu vom
dice), precum cea d'anteiti a Romano-Moldo-Vlachilor in Dacia
descalicaturg sg fi fost de la Traian marele i'mOrat. A.-0erea vor ar&a precum aniT nemuluT lor, de cat a altor nemurT
EuropeFT cu molt maT multi i virsta lor de cat a multora
may maturg i maT veche sg fie, ca cea ce inceputul anilor
CraiT Serbeci all dat 'i-ail luat fetele i fecioriT seT dupe fetele i fecioriT Domnilor de tera Muntenesca. Aa BrancoveniT
de la Bulgari sa se traga sa povestece; aa vechiT BasarabeFT din Basarabia (caria acum IT slice Bugec), all trecut la
Olt. Aiderea DomniT i boeriT MoldovenescY pe fetele see
Domnilor i Crailor streinT (luand sema bunatatiT nemuluT) a
cel Mare i Bun sa fi dat pe fiig-sa Ilena, dupe Vasilevic imperatul Moscului. Vasilie Voevod o fiica dupe Razivil Ducele
LituanieT, i pe alta dupe Timu Hmeolinschie hatmanul eazacesc sa fi rnaritat, sciut este. Trecem aicY pentru lungimea
a maT pomeni, a Bogdanilor i a altor DomnY, cu a Palatinilor i a Voevozilor i Cascelenilor Leescl dupa lege a sangelui amestecare ; cacT pentru tote aceste, wand Dumneslee,
in Tomosul al II, al chroniculuT nostru, la locul i vremea sa
anume se va slice, precum i in cartea Gheanealogiei nemuri8. 8. h T. 6063
10
146
de Roman sange sa to fie stricat, precum i singurg crenduiela firesca poftesce, partea cea maT mica ceT maT marl lasandu-se. Ci pentru ca sg nu trecem chipul i forma PridoslovieT, pentru alante a Romano-Moldo-Vlachilor vredniciT, pe
cititorl la trupul istorieT iT invitam. )
(28) RomaniT pastreza i pang astasli pomenirea mOrteT
luT Brancovenu, in urmaterea cantare popularg.
147
i soil marl IntOritescf.
Mutt acolo nu zicea,
Cu Or neted gi abid.
i pe scaun 11 punea
i capul IT ripunea I
Brincovenul gred ofta
Pe malul BosforuluT.
.Brincovene Constantin,
De a nostri'mpiritie?
CI de mutt ce egtT avut
Brincovene Constantin
Boer vechid ti Domn crettin t
Sultanul se minuna
i cu mila se 'ngina:
IT bocia, ff siruta,
i turbind apo! striga:
(necredincios).
(29) Un esemplu de cum protestarz vechiT boerT Romanese/ in contra abusurilor, se gasesce in urmItorul cantec istoric publicat de Constantin NegruIi:
CANTEC.
Caragea era un Donut (fernaria
Alt-fel prey de treba om,
IT slicea: Maria ta
Cu paharul Indeswe
Dar cu bird maY raresce.
Domnul la mass -Y poftea
ySi cu cotnar 11 cinstea,
Pena ce 4T tribata.
Boierit dud Inchina,
h dice.: Maria ta
Cu paharul indesesce,
Dar cu bird mar raresce.
149
ET la m6rte se ducea
Vesely, vorbea si ridea
Fried nicT cum ardta,
Pe la schiturY, seldistriT
Domnul a dat leturghiT
Ca doar tf va trnpdca;
Dar prin somn tot tY visa
picdndu-T: Maria to 1
Cu paharul Indesesce,
Dar cu birul may rdresce.
piandu-Y : Mdria to 1
Cu paharul Indesesce,
Dar cu birul may rdresce.*)
''') Birurile si impositele sunt datorite a se plfiti de cKtre toff cetliteniT or!
cliruY Stat, pentru ca mime prin ele se pot tine judecdtorT, strejuitorT, tnvdtdtor! si ally functional! public!, fKr1 de care cetlteni! nu pot avea linisce 0 tn-
lesnire spre a trli In pace ;i a lucra cu spor. Dar and bath! public! se cheltuesc pentru chiefurY sa lucruff de prisos, ca pe vremea Fanariotilor, dune(
ceettenif ad drept a reclama ;i a cere tndreptare.
151
Acesta o mgrturisesce pi scriitorul Ungur, Turotiti, carele
de pi are ura ne'mpacata asupra Romani lor, totupr scrie, dupe
istoriciT veer, in cronica sa partea I, cap. 17, ca: venind Atila,
vNend, a barbaric nu fac nicT un red fratilor de pe la pesuit au trait in pace cu eT, ba le-ad dat de multe on pi ajutor de arme pi ostapr. RomanT de aceptia ad fost aceia despre cariT ne spune notarul lul Bela la cap. 44, ca. ail dat ajutor lur Gladiii, principele roman de la Tisa asupra Ungurilor.
De acel principi au fost Menumorut la Maramurepid, pi Gelid
la Ardel, despre care se va maT vorbi incg maT jos la locul seq.,
Anul 1446 Fiind acuma dor CraT incorona0 in Ungaria, Ladislav VI pi Vladislav I, partea lur Ladislav o prindea
Nicolae Gara, ca mar de frunte, iarg a la Vladislav Ioann Huniadi pi Fristachie
despre cariT Cromer scrie, despre Vladislav I vorbind: Pe Fristachie, pi pe Huniadi forte T-ad daruit, pi pe acela rail facut Ban Croaper, iar pe acesta Voevod
ArdealuluT, apoT dupe putin timp Castellan Timiporer pi ZevrinuluT. De atuncT ad inceput a se vesti Ioann Huniadi, pe
carele pi Corvin rad chiemat de pe satul in carele s'ari nascut;
cacT mar 'nainte nu era vestit, fiind nascut din mums. GrecOica
darn incongiur perirea, care ni s'ar putea intempla din spunerea adeverulut Una totu0 nu o pot tacea, adica: ca UnguriT ceT vestiti maT 'nainte in VAX lumea, de atuncT all inceput a merge inapoT ca raciT, de cand s'aii despartit de RomanT, i s'att insotit cu alte nemuri.)
153
(33) Xihail Cogdiniceanu, all facut cunoscuta istoria Romanilor publicand, pentru prima Ora la 1852, tote letopisitile
natioliale, din care punem aicT ca model urmatOrele :
DIN INTRODVCERE.
t Nadajduesc ca prin publicarea cronicilor MoldavieT, contribuind la desvoltarea patriotismuluT, voirt contribui tot data
tica nu pot sa ne fie de cat fatale. and revolutiile incep, civilisatia inceteza; resboiul nici odata n'ati facut de cat a mistui rodurile semanate in timpul pacer.
Gandul meil este gros de tote aceste privirT; asT don sa
rump valul ce ascunde viitorul patriei mele; asT dori sa fill
- 154 cand au *hit imperil mult maT sdravene. Consciinta nationalg epte incl vergurg ; cOja singurg 'T este imbatrenitg. Existenta unuT popor este un lung an, cum a slis un scriitor fran-
ces, care pi el are dilele sele de paclg pi de lumina strglucitore, timpurile sele de amortelg pi de mgtiOse seceripurT. SI
nu uitgm ca Fratru secolT de sclavie au apgsat asupra GrecieT,
arg ca sg pOtg smulge din inima fiilor eT acea antics nationalitate, pe care palopul luT Mahomet al doilea amerinta de a
o stinge pentru deapururea.
Asemenea inalte consideratiT, intemplgrile timpurilor tre-
Resboiul lul Stefan Vodg, cu Matias Craiul Ungurose dupe letopisitiul scris de Vornicul Urechie.
alatias Craiul Unguresc, bizuindu-se puteril sele pi meptepugulur sea, cu care pe multt din vecinil set T-ail surpat pi
T-au supus, carele de multe orT resbOie fgcea cu Turcil, pi cu
noroc isbandea, neavend nicT o pricing dreptg asupra luT Stefan Vodg, ce numaT ca sl'l pue sg fie supt ascultarea luT, ca
sg'pt fie cuventul deplin, cand de multe oil se lguda Matias
Craiul, a cate resbOie face Stefan Vodg, tote cu puterea luT
le face, pi de subt ascultarea lul face isbandg; pi vrand de ce
se lgudarg, ca sg arate cl'T adev&at, au trimis soil, la Stefan
Vodg sg i se inchine. Earl Stefan n'aii primit. DecT Wslend
156
ERCULEAN
set
fmpartirea Daciel In trel part!. *)
Plecat-ati In clTorT
Trey surorT la florT.
Pe Cerna In sus.
Iar In urma for
Mu ItT vornicT cu dor
Cit mi se ivesce
Pe mal se opresce,
Cu Cerna gritesce:
*Neil limpezie
Star de'mY spune mie
Despre trey surorY
Plecate din ilTorY.
a) Mt unesc cu d-nu Alexandri In ceea ce spune cit acest cantec a6 urmat a fi compus la ocasiunea Infiintnrer bitilor de la Mehadia. Sunt Inst. de
pitrere cd acesta nu s'att ftcutti pentru prima lord deschidere de clttre vechiT
Romany , ci numaT la o redeschidere a acelord NIT mai tarcliil spre secolul XII, acT numaT pe atuncY Dacia nu may era una, ci trey dupe cum null(
cintecul. NumaT dtipe o asa trecere de timp se p6te Intelege necunoseinta unur
capitan R/mlean despre sOrta Dacia si tntrebnrile pline de nesciintl ce face
asudra surorilor. Erculean p6te fi dar $i numai unul din dipitaniT venitT de la
Genova In secolul XI si care pentru Romany era socotit tot ca Rimlean, dupe
cum sciati en era toff ItalieniT, pe cand Dacia se despnrtise de Roma In secolul III. Este de observat apoT cti cantecul acesta descrie cloud timpurT, adict.
Bout situatiunT deosebite pentru cele trey provinciT surorT asa la Inceput, in fliori,
adia sub Tsaian sell Aurelian, Sora cea mare (Moldavia) s'ad dus entre marea
(Negrn); Sora mezinT (Muntenia) ad remas pe malul Dunitret In grAdinn. Sora
cea may mice ,ri may selbitlicd (Transilvania), s'ati dus pe apa CemeT In sus
spre Carpatt La versul 23 'Jinn sora cea mar mare si cea mar mien, se
gnsesc tot pe loc, una plangand la stanca l alta la un plaid frumos; dar sora
cea mezind la dus din grlidind pate noult munfr in codri cdruntr. Asa darn,
barbarif nnvnlisern deja In mod de a face sit pribegiescit Romanif din Muntenia peste munciT si codri din Transilvania. Poesia acesta trebue sit fie fncutil
dar, In urma nitvitlirilor barbare, dar mar nainte de Radu Negru.
i cea selbatica
Plange colo 'n stand.
La umbra adanca..
Ercul Erculean,
Capitan Rtmlean
1st rapede caluY
De resenit malul,
Fag. selbatica,
Ca to -oid lua 'n brats
S. maY printlY la viata,
Si to -oiti coperi
Si mi to -oid feri
De vent si de s6re,
De-a for sarutare.
Baditd, badita,
Deft sunt dragulitl,
Sotie de vreY
De vreY sa me id,
M6 sc6te din stencil,
157
SO es la lumina
Cu inima ptin11.*
Ercul Erculean,
Capitan Rtmlean
0 dalbit de fata.
Alba, gala URI,
Vie si frumesa,
Dulce, recor6sa,
Cu per aurit,
Pe timer! led_
Cat o gi zaresce
Serele s'opresce,
Si facet s'aprinde
Si raga -Y se 'ntinde
Ca un sttrutat
Lung si tnfocat.
Iar cel Erculean
Capitan Rtmlean
MT -o apuca 'n brat*
De prinde la vieti,
MT -o strange la pept
'o legana 'ncet;
Si-T face 'n recere
Departe de sere
CuYb de floricele
Crescute la stele.,
Nemerit-ad haiduceY;
Nemerit-ad, navalit-ad,
Palosele zinghenit-att,
Pe cTobanY legatu-mr-ati,
Dula 'mpnscatu-i-alt.
A Salghit a vadand
Este-o turma de carlanY
Pascua de opt ciobanY;
Turma SalghiT cea frum6sa
Ca Soimul de inimesa,
1.58
II fereca si ma! tare
Cu c6tele la spinare
De striga a rdti 11 clore :,
SI Incalec voinicesce..
Ea pe cal se arunca
i spre Dunare-alerga
Haulind -si chiuind,
Buzduganul Invertind.
Cat haiduciY o Aria
Cdpitan CaracatucY
apitanul se 'mblanzia,
Bratele i le slobozia.
Jail baciul cum scapa,
Mama 'n Sinu-sT o baga
Bucium de our cata,
i de treT orT buciuma,
Valle se resuna,
Frunzele se clatina,
alga 'n somnu-T l'audia,
Din somn alga se treilia,
La socrti-sa se ducea
i din gura asa-T dicea:
aMaica, maiculita meal
N'auclisT to buciumand
i vaile resunand?
Nu stiT, maid. ciobani!
Rdtacit-ad carfanif,
OrT drumul all ratacit,
OrT haiducT i-ad navalit ?.
Baba s6cra respundea :
.MergT te culca fata mea,
De ciobanT nu te 'ngrijia,
C'asa bucium eT cu dor
Capitan Caracatuc!,
Vatasel peste haiducT,
Peste cincY-sute si cincT
Tot haiducT de ceT voinicT I
Sta.r pe loc sa. ne 'ntelnim
De pe malul Dunard.
159
La delul Barbat,
Pe drumul sapat,
Merge haulind,
Merge chiuind,
Mihu copilag
Mindru Plums,
Patinas de frunte,
Ce lucesc ca stele,
De duet asa gred
Copila de munte.
Merge el cantand,
Trupusorul med ?
CodriY dismierdand
Din cobuz de os
Ce suna frumos.
Merge cel voinic
Pe-un murgligor mic
Prin meslul noptiT,
Zdoa nu md 'ndesit
ana nu m'apasa,
Frlul nu md strange
Chinga nu mL frange,
Dar ce md apasa
Patru-sled si cinct
Mu lt e frunza desa,
Noptea 'ntunec6sa.
i calea petrosa I
Si murgul calea
Petra scapara,
Noptea lumina
NOptea ca slioa.
Si mered graind:
Dug de la parintY
Mgrunt alunis ;
La masa de petrit,
in patru crapatit,
Cu slrma legata,
Cu slove sapata,
Cu slove de carte
Cu our suflate.
1G0
De rele 'nvechitN,
Las6. colnicul
'apucif. drumul.
Pe 'mpregiur de stana
Pe costtt de plat
VoiniceY LevintY
La pens grad,
Dumbrava frum6sX
Cu &IA 'nverclit.1,
Mat grog In CC
Voinict fdr' de lWPdl
Cu chivere nalte
Cu coclile late
Llisate pe spate.
EY to -or such
Si s'or rapecli,
i amar de tine
i amar de mine !
Hat murgule, haT
Cu floe( Infloria I II
II
Pe casta de plat
CodriT resbittend
Lasd. colnicul
Un mandru antic,
'apudi drumul
Cd estY cu Mihull
LaSit tn urma-ti terra
Ca to fail pe semi(
Istor bra;e grilse,
Grose si v8n6se
5i istuY pept lat,
Let si 'nfAsurat ;
Cantic de voinic
'un glas de cobuz
Dulce la aurtl,
De cobuz de os
Ce suna duios.
*i iatd, si iat
Cd IanusT de-o-datI
Tresare si sare
Istul
plllosel
Cu buza de-otel.
Unguru'Y fdlas
Nu'Y primejdias;
Gura luT e mare
Dar nu mused tare.
iVoT vitejilor
Haraminilor ((meld de artne)
Ian' staff s'ascultacr
'armele-apucatT,
Un glas de cobuz
ese-slect, opt-cled.
mie?
0 sutA
Ca a cam auz
- 161
DecT voT sa grabiff,
porniff
Curand
St -T esitY In cale
Pe deal $i pe vale,
La pod la htrtop,
La tuna de plop,
La potica strlmta,
La cararea &luta,
La fOntana lina,
Cu apa pufina.
De-a fi veun vitez
Cu florT pe obraz
SA nu mi'l stricatT
Ci sa mi'l legatT.
De e vre-un fermecat,
De muerl stricat,
0 patina stt'T datT,
Si calea-T opresc.
Ear cat IT zaresce
Mihu li grdesce:
VoT voinicilor
Moglrlantlor,
Cine v'ati manat
DatT cc flintele.
LasafT flintele
LasatT lancile
VoT, Voinicilor
MogIrlanilor 1
Ca ed Mihu sunt,
Si vied se vd cant
Un mandril cantic
antic de voinic
Cum n'atT audit
Ca ne alta data
Glasu'sT Imblanzeste,
MihuluX graeste,
Si sa veselim.
S'apoT amandoT
orVoT Vitejilor,
Haraminilor!
DatY cu lancile,
EY cu to;Y s'adun
8. 8. A T. 6063.
La masa se pun
11
- 162 i benchetuesc
i se vesclesc
Ploscele ciocnesc,
VeselT chiuesc.
Ca e pe omor.
Cine c'a pica
Nu s'a maY scula!
Ear Unguri! tort
LuT Janus! nepotT
Stud de mi -T privesc
Cum mi se 'nvartesc,
Cum mi se smucesc
Cum mi se tthntesc
Ca doT smei, ca let
Ca leY parale!.
De mane higrozitt
Buzduganul med
La panthnt se plec
i 'n zadar se 'ncerc I
NicY unul nu pate
Sit ridice 'n spate
Armele cuicate
Cu-aur Imbricate
Cu fer ferecate
oVoT miseilor
Moglrlanilor !
Codrul mi-1 lasatT,
Jugul apucatT
Ca nu suntetT voT,
Nu suntetT ca noT
omen! de mandrie
Bun! de vitejie,
Ci 6menY de glata
Bun! de sopa lata.s
i cum Slice 'nclata
Mihul cel voinic
Cu degetul mic
Armele 'ii ndica,
Pled( pe poticit
Cu murgul voios
Prin codrul frunzos.
i 'n urma-T vuesce
Codrul clocotesce
MogIrlanilor I
Care. s'a afla
De va ridica
Ce sand frumos I
VoT, copiilor
- 163
Cu teruoul de argint
BAtut In negrul pamesnt;
1,41 pe &ba cum oedea
M3ndr1 masd'oY tntindea
i zAria un hotoman
Pe-un cal negru Dobrogean,
Un cal sprinten voinicesc...
PlAtea cat un cal domuesc.
Ho;omanul nalt, pletos,
Cum e un otejar frunzos,
Era Manea cel spAtos
Cu cojoc mare, mitos,
Cu cojoc tntors pe dos,
i cu ghiOga nestrugint,
NumaT din topor cioplitl.
i se tot apropia.
Toma 'n cet mi se scula,
Peste cAmpurY se uita
164
bile tu n'aY maT aveal.
i cum sta de cuventa
Matile si le-aduna,
fn cosurY si le bitga,
Pe d'asupra se 'ncingia
i la murgu-T se ducea
i cu murgu-asa gala
AleleT I murgulet mic,
AleT dragul melt voinic !
i ca gandul se me duct
Astemete drumuluT
Ca si iarba campulut
La suflarea ventuluT !*
ET In capul podulul
In fruntea norodulut
Astepta pe sora for
i pe mandru-Y sotior,
Mogos vornicul bogat
Ce glumeste ne'ncetat.
Vadra Tarigradulut
Mesnra 'mperatuluT.
Iar fratele cel maT mare,
(CI-T maT mare minte n'are)
Pe drum ochi 'sT alerga
Cllare pe galbinul..
FratiT totT mi se scula,
Peste campurl se uita,
Si cu Stanca am plecat
S'o aduc la desfatat,
Dar In drunml pIrdsit
Turd, TItarT ne-all tntelnit,
Si pe Stanca mT all rIpit.
Pe StIncusa ne -all ritpit
i cu noT sa se rudisca,
166
Cine 'n Ord I pitgfinesca.
Nu scie a vitej6scl
i nevasta a-By pazescl 1
in capaul podului,
in ochii norodului 1
i movila brezduind
El pe cal imam
Pe Roman it fereca,
La Vaslui 11 aducea
i la Domnul mi-1 ducea:
167
Aveam falnic armlsar
La Mari el ml dusehl
i o ghilga nestrujiti
Ca pir6ne tintuitii,
Care child o invdrteam
Pr 6scl prin damani Mean',
Om intreg de ml luptam
Multi plglni am mai stricat!
Multe capete-am sflrmat
De Mari i de Lifteni
i de falnici Ungureni!
Iar In foc la Resboeni
Mi-a cl4ut ghilga din mini
De o sabie paghnl;
Dar n'a ci4ut numai ea,
168
PACALA 5I TANDALA.
Dar d-ta, mo0ile n'o sa ne spuT ceva? am slis catre
b6tranul padurar ce ne primise in gazdg.
Ce vrep sa ye spun, fetiT meT? respunse el. Ce sa
ye spun voue OmenT de ierT, el omul veculuT care portti una
suta de iernT in spate? VoT ye clicep Romani, i apof vorbiT
o limbs pe care ell n'o inteleg. Purtap nisce haine sucite pe
nisce trupurT stricate in care m6 indoesc a este inima. Sun teST asa de cigarip i gingag in cat de v'ar vedea strebuniT
vo0ri, ar plange de jale.
Tote sunt aa, Oise unul noT rizind, dar ilia tot nu
suntem lipsitT de simtul ausluluT, i prin urmare ne place a
asculta pove$T frumOse din vremile trecute, i ag pune ramaqag a istoria vieteT d-tale a sa ne faca sa adormim. Ia decT
in brate cea plosca burduhOsa i'ti rgcoresce gatlejul.
Propunerea acesta zimbi bOra.nuluT, care urmand sfatuluT
1G9
.pi
- 170 Ola,
invatg bgrbieria la capul tel. Sede pe mggar Si cautg mggarul. Nu '1 primesc in sat i el cauta casa vorniculuT. Prostia
din nascere leac nu maT are. Cine se mesticg in tgrite 'RI mgnancg porciT, ,Si apoT spune'mT cu cine te adunT, sgr spun ce
fel de om etr.
171
172
Nu te necaji pe sera Norocul cine'l scie? FA-me prooroc, sa te fac bogat. Betivulul i Dracu IT ese cu oca 'nainte;
insa vremea le indreptl tote. Vremea vinde lemnele, i nevoia
le cumpArA. Tu ferbe mazAre i tact Joel ursul la cumAtrul,
pOte a juca i la tine.
173
strange ciubota. Nu to apuca s'o pazescT; mai lesne poST pazi
un card de iepurT i macar ca gaina betrana, face zema bunt,
feresce-te de babe. Baba betrang nu se teme de vorba grOsa.
Lumea pere, baba se piapteng. In sferOt mangaete la necasuri, gandind ca sacul 'a gasit petecul, ,i roga-te cli i nOpte
sa'ti dea Dumnecleu mintea RomanuluT, cea de pe urma.
Frances, Nerntii, Rus, ce firea te-a facut,
Pgmentul teil e bine-a nu uita.
OrT mil e drag locul ce l'a nascut.
EU, fratiT mei, orT unde vol cata,
Nu maT gasesc ca dulcea Romanie,
De-o i hulesc catT se hrgnesc in ea
Dar orT cum va fi, fie;
Cord, VeneticT.
Eii sunt Roman ,i 'ml place tera mea.
Lauda multi pe Francesul voios,
Pe mandrul Rus, pe Nemtul regulat;
La deniT spun ca-T bine i frumos;
Dar, fratiT mei, eu, orl cat am umblat
Pe drumuri lunge cu ine ferecate,
Nu me 'nvoiam; i vreti sa titi de ce?
Pentru ca'mi plac oselele stricate,
Pentru ca. sunt Roman i 'ml place ;era mea L
- 174
Ba chiar inghit si vinul de la Rin,
Daca nu am Cotnar 2i Odobesc;
sub opt apitanT, peste care era capitanul cel maT mare al
Dgrgbanilor (Dorobantilor) in num& de 8,000.
7. Curtenit sail ceT ce n'ajunseserg incg in trepta boerescg, i slujea la curtea Domnescg. ET era totT nem de boerT,
2i mergea la resboiil sub Marele Loge& ET se impartea 4,000
&lea in :
a) Vataia Copiilor din casa luT Vodg.
175
- 176
capitanT acei care se afla pe langg hotare. strejuia drumurile,
potecele muntilor pi trecerea apelor. Iar ceT din mijlocul OriT
uncle nu era temere de vrapmapT, ptrejuia la curtea HatmanuluT, pi se trimetea de densul in slujbele tereT.
2. SeimeniT sail SebraniT Agepti de care era in fie care
terg cate patru sail cincT.
3. Calgrimea din tinuturT era sub comanda SardaruluT.
177
din istoricT aceleT natiT sa crecla a Moldova li-ail fost tributara. Este cunnscut ca frum6sele institutiT republicane sunt forte
vechT in Moldova; a in vecul XII inflorea inteacesta tell republica BirladuluT, faimOsa prin piratefia de uscat, si care se
intinsese cu stapanirea pans la gura NipruluT; a cuthnd dupe
aceia GenoveziT si RaguzaniT intemeiara mai multe republicT
inteacest pament, ast-fel statura: GalatiT, Chilia, Cetatea Alba,
Hotinul si Tigina.
12
TotT curtenit, cum am maT clis, era ca un fel de gendarmerie si avea deosebite functil in curtea Domnesca, ap.:
A.prozit de Divan, ca i CopiT din casa alcatuia garda DomnuluT. ET era invesmentatT pe vremea luT Stefan cel Mare, cu
luT pe la boeri. Boerul care primea printr'insiT asemenea porunca, trebuia sg seclg in piciOre pang T-o citea aprodul. in
- 179
ingrijia pentru corturile et, pentru tunurile si cele-l-alte arme,
i aseda taberile.
Camdra,sui de Catastise purta condica ostasilor. Cand
se facea adunarea ostilor pentrp cercetare, el citea numele
fie-caruia. Asemenea facea cand li se da lefa. Dupe aceia el
da fie-caruia Capitan condica ostasilor din ceta luT, pe care o
stria cu maim luT insusT, si pentru ostenela avea de la fie-care
Capitan Cate un taler nemtesc.,
ROMANUL LA BATAIE.
(FERENTARIUL.)
Tare ca un lei.
DOMNUL IONACU.
IonaFu chiarng capiT la senat.
1S1
I
Pe o stanca negrg inteun vechT castel,
Unde curge 'n vale un rill mititel,
Plange si susping tengra Domnitg,
Du lce si suavg ca o garofitg;
Cad in batglie sotul el' iubit,
A plecat cu &tea si n'a maT venit.
1nsg DOmna sOcrg langg ea veghieza
i cu dulci cuvinte o imbarbgteza.
II
Pe &and se vestesce nOptea jumetate,
La castel in porta ore-cine bate 1
4Eil sunt, bung maicg, fiul tell dorit;
182
ApoT ea la pOrtA InsasT a exit,
III
Stefan se intorce si din cornu-T suns:
Ostea luT sdrobitI de prin vg.I adunI.
Lupta iar incepe... dusmaniT sdrobitT
Cad ca nisce spice, de securT lovitT,
CALUGARENIT.
In umbrosul spatiii .se revarsa zorT.
TurciT dorm p'o costa smaltatl cu florT;
Iar osteniT nostri si cu Domnul june
Care cer inalta sfanta rugAciune,
ApoT MihaT Domnul ast fel le-a vorbit:
cVoT cu care 'n Lora crud am suferit;
clraducetT aminte vechia vitejie 1
cUmbrele str6bune astA4T cu mandrie
gli6 privesc sub arme p'acest vechiti pAment;
183-
184
(DOmne fi din cerurT bland, ascultgtor ;
- 185
Cd mat multi dintr'inii catre pod s'aduna;
Se strivesc, perd artul; arma nOstra tuna.
Multi de cruda spaima se arunca 'n apa,
trisa aid acolo clilele nu'O' scapa:
Apa mocirlOsa it tine la fund;
Cati silesc sa scape mat feil se cufund.
TreT marl pa0 s'arunca pi in apa mor.
Chiar Sinan Vizirul cerca sOrta lor;
Un spahiu it scapa, dar pe costa lata
Armia turcesca fuge sfaramata ;
Sangele desfunda lutul cel uscat;
De turbane, d'arme campul e 'ncarcat.
Leprile randuri zac in lac de &Lige...
Corbii cu gramada de placere plange;
NOptea scapa restul Turcilor invinpi:
ET s'ascund prin tufe de spaima copring.
1S6
Cat pentru nor Romanii, ca o ramura Inca verde, deslipita din tulpina seculars pi vermulOsa deja, din tulpina arbo-
187
fii
- 18S
Acum orT nici data, sa aretam in lume
a 'n aste maini maT curge un sange de Traian.
Si a 'n a nOstre pepturT pastram cu fala-un nume
Trimnfator in lupte, un nume de Roman
inalta-ct a to frunte si vecIT in jur de tine
Ca stall ca brazil 'n munte voinicT sute de miT.
Un semn el maT Wepta si sar ca lupT 'nstana
BarbatT, batrani si tinerT, din muntT si din campit
PrivitT marete umbre Mihal, Stefan, Corvine,
Romana natiune, al' vostri strenepotT
1S9
Utilitatea dreptulul.
Utilitatea dreptuluT public e multiply. Studiul luT ne inva4a sa cun6scem drepturile natiunii romane, atat comunT cu
190
cu streinT, prin introducerea institutiunilor streine ; aceste i
alte asemenea intrebarT de importanta, parte 'T afla deslegarea
in acesta parte a dreptuluT public, parte presupun i cer cunoscinta luT pentru ca sa se pOta deslega cum cere demnitatea i folosul natiuneT romane.
Unul din fOlOsele cele maT positive ale acestuT studiU e:
ca RomaniT sa'T cunOsca positiunea in care se afla astacli cu
cele-l-alte natiunT i s nu creda de cat numaT in puterile for
proprie. ET ail creclut o data in SlavonT i stigmatele servituteT acesteT credinte le porta i astacli in limbs, in legT i in
biserica, ca i pe ale credinteT in GrecT i in Jidovi; astaciT
,o parte cred in FrancT, cea aka in Nemti i in RuT; influenta
acestor protectorT solidarT asupra Romanilor n'ail fost nicT o
(lath la gradul de astacli; de inaintea eT numaT e sigur nicT
unul dintre institutele nOstre nationale; ea ameninta tote reminiscentele nOstre romanesci. NumaT cand vor incepe RomaniT
a crede in sineT, atuncT va incepe i regenerarea for nationale.
a intriga, deprinsT-in perfidie si in perjurie, ci intelegem politica aceloril barbatT, cariT cunoscil principiile cele eterne ale
dreptuluT, cunosc drepturile natiunel proprie si misiunea el,
cunos i geniul timpulul si scia sa lucreze in conformitate cu
acesta dupe necesitatile natiuneT. Despre studiul acesteT poli-
1 9 2,
Dade pentru ca sa capete o bucatg de pgment. Cara se trimeteati aid ca deregatori, all trecut Dungrea cu Aurelian,
iar despre alts parte acqtia Inca n'ali pututii sa fie numaT
nisce suggtorT de sangele coloni,tilor, cum erail multr din alte
provinciT; alttnintrelea n'ar fi pututil sa facg in timpil scurtil
vorbesee, maT mult de cat ar putea sa vorbescl tote dipomatele Regilor, proprietatea rediaOlor, care de 17 secolT pang
acum linca n'a fost profanatg de o servitute feudale, ci stg si
astgdr marturg in contra feudalilor streinT, cum ca i persona
i proprietatea celor-l-alti Romani Inca a fost asemenea liberg.
NumaT din vieta politicg constituitg dupe principiile liber-
tgtir Romane se pOte esplica, cum au putut sa facg Romanilstate nedependinci dupe ce s'au desfgcut de imperiul orientale,
care state all fost barierile cele maT tarT ale imperiuluT in contra invasiunilor selbaticilor de la Nord (Gibon); adicg, precum
n'ar fi putut AmericaniT sa facg state nedependenti de Anglia
dacg n'ar fi avut comunile for o constitutiune liberg autonoma, pe care all adus'o eT din Anglia in America: a,a n'ar fi
putut sa facg state libere nicT Romanii, dacg comunile i Ora
for n'ar fi fost intgritg bine prin institutiunile cele libere, pe
care le-au adus eT de la Roma i din Italia aid in Dacia.
NumaT din o view politicg basatg pe aceste institutiunT se pOte
esplica in ultra, cum all putut Romanir sg'T conserve nationalitatea sub Goff, UnT i sub alt i barbarY; adicg acetia, de
i invingatorT, eraii necesitatT moralmente a recunOsce superio-
13
(42) Alexandru Hajdeu, ca profesor la Hotin facu pentru prima Ora o espunere de lucrarile cu call Romanii all fost
alergat dupe ce.ltura in tote timpurile i cele mai vechi i cum
tot-dea-una eT all fost isbutit la invetatura mai mult de cat alte
nemuri. Reproducem aid' espunerea in cestiune ca document
de deteptare pentru urmatoriT nostri :
(Cartea I a Macaveilor.)
fiT aT
196
plarilor, ca adeca ngciunea noastra a fostil tot-dea-una marita, de si a fost cite o data nefericita, insa nici o data n'a
contenitti a fi cu fapte bune si marete. Credinta dreaptg rasariteana, monarchia, i patriotismulti (naciunalitatea) au fostu
pururea ca treT temeie neclgtite ale vieteT fiilor MoldavieT. De
aceste convingriciunT nu ne-am lepadatti nici o data pre'n imprejurarT de'n afara, ci numaT cand n'amti avut destula putere
drept credincioase.
(1634-1654),
carele, dupe
- 197
mnrturia luT Macarin, patriarhuluT AntiocieT, a fost cel maT
invetat de'ntre to DomnitoriT depe timpul luT. Acest Domnitorin a latitti scoala juridicg cea infiintatg de Alexandru *celti
Bun, mutandu-o de'n Suceava la Ia.0" sub nume de <Academia Vasileann), unde a maT intemeiat patru clase teologice
langg catedra metropolitang i doue slavone-romane, precum
si scoale gramaticale tot acolo.
Domnitorul, Constantin Duca, (1663-1696, 1701-1704)
asemene a ajuns i o prescurtare (synopsie) a istoriei universale de la zidirea lumir, aflatg in scrisorile cgluggruluT Iere-
mia. Dar poare va dice tine -va, cg aceste pilde sunt prea
de rind, ca adecn un Domnitorin (ca si pe aiurea) cu sufletti
puternic, imacar de si are minte maT agerg de cat convietui-
toriT seT, band sema: ce poate fi de trebuintl neaOratg poporuluT sen pe viitorin, si prevedand si cu cugetul soarta, la
care are sg, ajungg eln, pe'ntru care se nevoesce a'T pregnti
maT de timpurin tarc,lia epocg a politica, si pre'n feliuri de orinduelY, si ardgminte se sirguesce maT cu semg pentru poporul
seti a'l asemnna cu sistema i a'l deprinde cu politic celorlalte
stapaniri; insg murind el, piere cu densul si folosul dorintelor
sale. In istoriea noastrg insg ggsim si pilde de alt-felin, pilde
198
cu totul private, ca str6bunii nostri in calea civiliciuniI poporuluT au deslegat mai nainte unele gicituri ale mintii si ale
sciihteT, numaT cu a for simply intelegere, cu carea in unele
principie ale politiceT ail intrecut cu mult pe cealaltg Europa,
maT ales pre cea megiesita. Aceasta n'a fost faptg a vre unui
cap mare de ocarmuitoriil ; ci acestea au fost nisce vedeniT,
ce de sine ail luminat si mintea poporuluT. Aceasta a fost lucrarea uneT intelepciuni adinci, dar proprie, nu insa imprumutate de la streinT. Adeverinte ne pot fi urmatoarele :
I. Pe cand in Rusia se socotia tipariciunea cartilor ca un
lucru necuratil, si rnestesugil diavolesc, dupe disa marturiilor
contimporane; pe atunci in Moldavia se tiparia cu sirguintg
slo.nta scripturg, si cart i de ruggciune ;in limba romang, spre
inlesnirea poporuluT. Cel mai rar monument al tipaririT celeT
maT vechi in Moldavia a remasti Evangelia slavona, tiparita
la anulil 1512 de Cara Caluggrulti Macariti, cu 22 de anT in
urma celel anteie tipografil slavone de la Cracovia. and de'n
contra in Rusia cea Anfele probg de tipariil se socoate abia
pe la anul 1564.
2. Mai departe : pe and in toata Europa cea-l-altg ardea
- 199
slavong; ear poporul pretutindenea in toatg Ora asculta cele
dumnedeescr in liniba romang.
si
de om mare ca un geniti: pe
sa, Si a fostu respectatg si socotitg de cgtra toate stgpaniile cele puternice streine; dar insg n'ad apucat, si nici all
200
megiese Ungaria, Polonia si Turcia se intreceail cand cu intrigele, cand cu puterea sa-sT supuie sie-sT pe Moldavia, dar
ea s'a luptat vitejesce si ferice contra tuturor dusmanilor celor
puternicT si numerosT, si si-a aparat si scapat fiinta de suponere i apunere. Moldavia ar fi avut trebuinta macar numaT de un prieten puternic si credinciosii, ca sa se poata
inalta la cea maT inalta treapta de desvoltare in sciinte si in
putere; dar ca si merita cu tot dreptul ca statele megiese si
maT ales Rusiea sa-T fie recunoscatoare, pe'ntru ca. ea a inaintat pre'n barbatiT seT sciintele si aseciamintele de cultural
ale acelora. DecT daca Rusia va face fapte de ajutor pentru
noT, si se aratk prietenk aparatoare noue; aceasta nu este
dar, on jertfa de'n partea eT, ci o particica de'n vechia datorie catra noT (RomaniT moldavT). Despre acest adeveril ve
aducti de dovada pre cati-va de'n insemnatiT nostri patrioti
moldavi, cariT au intemeiat si inaintat sciintele in Rusiea, luminarea si aseclamintele eT de civiliciune.
I. Asa este unul, Petru Movilal, fiiul DomnuluT MoldavieT, Simion Movilg, carele a fost maT anteiti ostasiti viteazu,
vestit pre'n vitejiea aretata sub zidurile HotinuluT, ear dupe
acea imbratisandil preotia, a fost metropolit CievuluT, si este
-201
ostaiii al adeveratei credinte rgsgritene cretine este celd anrein, carele a fntemeiat in Rusia academia, lumina celor maT
inalte sciinte sub mime de (Co legiti.p. Acest aFc;larnent inforesce i astadi sub numele de academia teologicg a CievuluT,3 carea pre'n temeinica invetgturg a sciintelor teologice
serbesce spre laudg intemeigtorula sell.
2. Cglugerul roman, Paul Berendi, nepotul unuia de'n
pretendintiT scaunuruT MoldavieT, a compus lesiconul slavon-
Mihailovicid la Cutaid. Acesta a fost invetatoriulti i educatoriul luT Petru cel Mare, Tarul RusieT. DecT daca renumitul
Cirnul a isbutitu sg intipgreasca in inima invetgcelului seri,
a lul Petru cel Mare simtiminte adancT, i ideT inalte, carele
le-a i aretatd apoT in timpuld impargtia sale rengscandd i
cultivand pre Rusiea cea necultivats inainte de densul: eatuncT
noT RornaniT moldavi cu indrasneala i cu tot dreptul ne putem fgli, a noT am fost luminstorii, invetgtorir i cultivatoriT
RusieT.,
4. Domnitoriul Moldavia, Dumitru Cantemir, dupe departul seri de'n Moldavia, a fost cel maT credincios, maT folositoriti i maT priincios svetnic al luT Petru cel Mare, in trebile
politica i lumingriT RusieT; el a fost intemeietorul academic'
sciintelor in Rusia, ale cgria asedaminte i statute le-a fgcut
dupe planul marela filosof Laibnitd. Invetgtura cea inaltg a
principeluT Cantemir, simtimentele luT cele nobile, delul luT
spre 'naintarea sciintelor i nemgrginita luT iubire, ce a avut'o
catrg ngciunea noastrg romans, suflg cu infocare de'n numeroasele luT produse literarie, carele au fostd i sunt incl 0
astAIT lgudate cu o gurg in lumea invetatg (vedT No. XXIII,
116, de'n tomul III at LepturariuluT).
5. Antioch Cantemir, fiiul luT Dumitru Cantemir, a fost
202
cel mai mgrit poet al RusieT pe timpul seti, despre carele i
Farni celii mai adancti cunoscgtor al literatureT slavone, incl
dice: cg el (Cantemir) a fost 'anteiul interneietor al adeverate
poesiT rusesci. MaT pre sus de acest Antioch Cantemir, cu indrgsnealg putemti Vice, el n'a fost nicl Lomonov. El pot fi
de-o potrivg, i all fost marl' dupe inriurintele for asupra literature rusesci. Dar cine oare este mai de insemnat i mai vrednic de cinste pe'ntru urma0.? acela ce a pus temelia hramului? sail acela ce a saver0t bolta i a infrumusetat peretii cu
zugravealg.
6. Tot fill roman al Moldavia a fost i Herescul (Hirascov), barbat neuitat in istoria lumingrii Rusia, carele a fost
i anteiul curatoriti al universitatii de'n Moscovia.
Eat nobili juni romani 1 cum ne convinge istoriea MoldavieT, ca strebunii notri all fost pururea oamenl marl', innaintgtori de sciinte i de culturg nu numaT pe'ntru sine i
i
literatoriti
in tera sea, dar all fost i invetAtoriT, luminatorii i cultivatoriT 0 al' altor tell, adecg al tutulor terilor, unde i-ail alungat soarta vietei.
(Deci ell me voill socoti prea fericit, nobilT junT al' pamentului Romanesc I dacg cuvintelc mele vor lgsa in inima i
mintea voastra intipgrire adeveratg i statornicg, dacg ele vor
trezi in inima voastra un cid infocat cgtra mgrirea i pomenirea strebunilor noWi ; ca aa sg ve aduceci aminte pururea:
a! cuT strenepotT sunteti? i sg ve nevoid ca vol in vieta voastra paind pe urmele lor, i lucrand in duhul for spre mailrea natiund i a voastra in0-vi , Inca sa fiti cu tot dreptul i
inteadever vrednici de den0i, i de numele ce'l purtati 1
(43) Aron Pumnul, ca profesor in Cernguti, all publicat
pentru prima ora un lepturarig, adecg o carte de citire cornpuse numal din scrierl curat romanesci ale tutulor scritorilor
Romani din tote vecurile i .timpurile. Acesg carte este atat
203
5piritul national al Romani lor din Bucovina, unde NemtiT nu
continesc a impedeca cu tote chipurile desteptarea nationalg
a Romani lor. Pub Ham aicT ca dovadg un estras din scrisOrea
autografg cu care d-nu Pumnul ne-a trimis cartea sa la 1864,
Si din care se pOte vedea cum a fost silit a intrebuinta chiar
inselaciune, pentru a capata voie de la Nemti ca sa publice
cartea sa.
(Din produsele literarie ale d-vOstre am pus in Iepturariti
Drepturile Illoldavier asupra Ucrainer on' PoczelieY, etc. Ins
ca sa pOtg trece la tipariti fgrg pe'decti., T -am schimbat titula
si am pus suprascrisul: Referinjele istorice si conzerciale ale
No /clavier cu Pocutia etc., iar testul lam lAsat neatins si, vesII,
asa trece la tiparig1
(Ed am fost nevoit sa fac tot ast-fel Inca cu multe produse literarie ale multor s_criptorT ruminT, cad numaT asa le
aT literature Romane seriOse, si tote produsele cele maT insemnate literarie ale acelora: ca asa sa capete junimea romans
din tote provinciele o culturg literarig, uniformg, seriOsg, moralg si nationalg, cad toff suntem fii aceliasT mame Nal/unit
Roma'ne si prin urmare totT avem aceasi tintintg bine-cuventatg
de Dumnecieti insusl ! >
Din aceste RomaniT urmezg sa invete a sci cum la nevoie trebuie sa lucreze si sa facg binele chiar pe ascuns, catandu'sT de treba MI paradg si fArg larmg. Asia inveta si un
alt Roman vrednic, reposatul Poenaru, carele ail condus maT
du succes scOlele Romaniel de la renascerea for in 183o, cad
alt-fel puteam fi impedecati ca la 1842. SA tacem dar, sa facet insg, i ap, vom reu0 on cand, si on unde.
204
(44) RomaniT se dovedira a fi poporul cel mai ager la
minte prin aceea ca, la scOlele cele marl din streinatate, unde
merg la inv4atura OmenT de tot nemul, RomaniT ail reusit
tot-dea-una mai* mult si maT repede de cat off care alt nem
maT tare de cat alte nemurT. ApoT si in genere orT ce superioriate residg numaT in superioritatea minte si nu a trupuluT
nici a num&uluT. Ast-fel un singur om si chiar un copil, numaT pentru ca are minte naturalmente superiOre de om, pOte
mentine o intrega turma de vite, boT, cal, etc., din cariT fie-
care unul este mult maT tare de cat el. Tot ast-fel un om
mai superior la minte pOte comanda si a tine in ascultare un
sat de omenT sail o intrega armatg. Tot ast-fel si o natiune
maT pucin numerOsa dar maT cultivate pOte precumpgni alte
alte popOre mult maT numerOse dar eu maT puting putere de
minte. NumaT asa spre esemplu, FrancesiT cu doue trel sute
205
nemul Romanesc.
206
maT acest refuel, care i ofera incg biserica nOstra, Romanismul r6mane espus la o noun coplepire din partea Rupilor SlavY.
RomaniT dar sunt datori a nu'pi conteni silintele pang la totala depgrtare a slavonismuluT cartilor bisericesci. Un Inceput
la acesta s'aii fgcut deja prin tipgrirea cu litere latine a unuT
oratoriii (ceaslov) sail carte de ruggciune prin iniciativa M. S.
DomnitoruluT Carol I, precum pi a Evangeliilor de peste an
prin repausatul Episcop al Bu2euluT Dionisie, la care se maT
pot adgogi Pentateucul de Eliade pi Biblia sacra de Societatea
biblicg din Londra, Lucrarile de felul acestora ar trebui insg
a fi continuate maT cu inmultire pi fgrg intrerumpere, pang la
dispgrerea cu totul a literelor cirilice de prin tote Daciile, cgcT
numaT atuncT periclele slavonismuluT, adecg a stgpanireT prin
RuOT orientali, ortodocpi ca pi mei, nu se vor maT putea intOrce, precum de stgpanirea prin NemtiT OccidentalT, cariT scriil
ca
pi
207
tras in muntii Balcanilor si a PinduluT, ocupandu-se maT molt
cu pastoria si cu-carausia. In asemenea retragere insa, el, rgmaind cu totul lipsiti de progresele realisate in lumea cea mare,
ail ajuns a perde pans si cunOsterea citireT si a scriereT. Grecii folosindu-se de aceste imprejurari, au incercat sa faca pe
Romani a'sT uita limba si nationalitatea, inv4andu'i numai
carte grecesca prin bisericT, asa in cat Romanii de peste Dunare, necunoscand alta scrisOre, scriati limba for numai cu litere
cu a nOstra. Dam spre esemplu urmatorele bucati dupe faimosul Macedo-Roman Boiagi, primul carele a inceput sa publice scrierT in limba de peste Dunare, pe la inceputul vecului curent.
FABUL A.
Un aratoriti (plugariu) aprOpe fiend sa mOra, e (0) cara
(daca, francesul car) nu avea avere se lasa a fiilor, ma (dar)
li vru inima se li faca bunT aratori, li cliama (chiema) la patu
de morte e li clise: Fili a meT! vol vedeti a se apropie ora
a mortili a meli. Tuta averea a mea cautatT tru (intru) vinia
(vie cu strugurT) si va se o aflati. E filili cu mentuirea (gandire cu mintea) ca avea el acolo vre un tesaur (comora) ascuns,
luara tru ore (pe data, intru aceasi ora) sapele de sapara cu
mare curundetia (curand, cu grabire) tuta vinia. Tesauru de
alechea (chilipir, de lichea) nu aflara; ma vinia bine sapata
dou or' actant (atat) frupt (rod) dede.
208
CANTARE NATIONALA.
Ruman mene, Ruman tend
Ce vreT frate ca maT bene,
Legatura maT musata (frumosa)
De ua muma de un tata?
Tene jone, mene jone (june)
Fruntea mea de Macedone
POrta ocli (ochi) ce topesce
Pe barbarul ce-o mutresce: (privesce cu mutra multi*
din vechime, adicl pe cand era Inca numal un sat, purta numirea de Arom adicA mires, ca inchinata Florilor mirositOre
ale campurilor, si numaT dupe ce se fhcu cetate mare de real. & T. 6068.
14
-- 210
edinta, fu inchinata voiniciel luT Ercules, sub numele de Roma,
care insemneza putere. Ceia insa ce se vedereza mai important din cantecul popular de mai sus, este naiva si puternica
dorinta a Romanilor de peste Dunare pentru Dacia lul Traian,
pe care o invOca ca pe o scumpa fatii cu surd de mitre, ce
are case mar la o parte, adica mai ferita de asuprirele streittilor, de r6u1 carora peste Dunare Romani lor Ii s'azi urat de
vityd i li se rescold pirul capulur fi nu li mar ticnesce nut
o ord. V64end insa a este cu neputinta ca sa tree Dunarea
inapoi la sinul nostru, el nu pot face alta de cat sa rOge pe
Dumnecleil a li da rebdare. SSi bine fac Romanii ca nu treat
dinc6ce, cad viitorul nostru Romanesc al tuturor este numai
dincolo de Dunare, in Romania-Mare, la Marea SaloniculuT si
Domnule Ministru,
(Un an de clile se il;nplinesce de cand am ocupat catedra sad publice din acesta comuna i, predail limba nationals la elevT, dupe cum este a mea misiune, ce o implinesc
- 211 cu cea maT mare esactitate a consciinter mete, deli circurrstantele grave m'a lAcut sg incerc amari suspinurT din causa
prelatilor GrecT. Cu tote acestea cea maT mare nenorocire a
mea fu a n'am putut a ve comunica de timpuriti cele petrecute i acesta, Domnule Ministru, nu din negligenta, ci din
causa lipseT de mijlOce. Numal d-luT Vrana, directorele agentieT de la Constantinopoli, Inca de la Februariti, anal curent,
T-am raportat positiunea lucrurilor de aicT i calomniile prela-
212 meii la Zereu, in Tesalia, unde sa erneze cea maT mare parte
a Romani lor din comuna ncistra, precum Si din alte comune.
cIn Zereil este repedinta unuT episcop pi a unuT sub-oficier de politie. Episcopul numit Ieroteti a turbat (permite-mise ace sta espresiune), la auclul ca RomaniT ail un institutor al
for pi dati instructiune la copiiT lor, pi, cu nicT un chip, nu
vrea sa me lase a functiona.
cNotabiliT Romani, vecrend cerbicia episcopuluT, s'ad re-
ferit la Caimacamul (ocarmuitorul) Turcesc din Larisa (capitals Tesaliel) pi scesera de la el ordin ca sa nu fie superatT
AbdeliotiT de a'pT avea profesor al for aparte, intru cat voesc
a'l plati numaT de la denpiT pi intru cat nu va fi lucru contraria legilor imperiuluT.
municare1 oftrire de la impdrtd,renie, ca sr 0 trimita pe fecioriT la sccila Grecesca; dar nicrunul nu vru sa faca acesta.
(Asa prima-vera, inturnandu-me la Abe la, am retnceput
regulat cursul mei, de pi mitropolitul nostru 'mT,a spus confr-
- 214
pe Romanii din Orient cu limbo, for prin scoli i bisericg, pang
ce RomaniT de peste Dungre se unirg cu Bulgaria( i, sub conducerea mar anteia a Id Deleanu 0 Alusianu, apol a fra %ilor
Petru i Asan, scuturarg cu totul dominatiunea Grecilor i formarg imperiul Romano-Bulgarilor cu biserica luT independintg
fel cat in trey sute de ant RomaniT, lie mai avend sub jugul
Turcilor alte scolT de cat biserica, si tie mar auslind in ea altg
limbl de cat pe acea grecesd, incepurg a'g strica limba for
romanescg i uniT a o uita cu totul. and apor in vecul XVIII
Grecir, cu sprijinul Ru0lor, incepurg a se pregati ca sg scuture jugul Turcilor, ei, v&;lendu-se pucinr la num6r, se gandill cu multg dibgcie ca sg grecescg nig anteiii cu totul pe
cele-l-alte nemurr convietuitOre cu eT. Romanii insg incepurg
a se ap&a infiintand o tipografie romaniscg la Voscopoli, Romanul Macedoncan Boiagi tipgri o biblie in limba MacedonoRomang i un preot cu numele Daniil publicg un mic vocabular in limbele Romanesca, Grecescg, Bulggrescg i Albanezt
sail Arngutescg. Trebue sg mar scim cl AlbaneziT sail Arngutir se dovedesc a fi de un nem cu vechiT DacT si sunt astfeI forte apropiatT de Romanii de la Dungrea de jos. Atunci
Grecir rldicarg pe un cgluger cu numele Cosma, cgrur dgdurg
numele de -slant, si cu ajutorul respectuluT religios ce inspirarg
prin el Romanilor i celor-l-alte nemurr, nimicirg Jucrarile de
21
216
numele de Noua-Bela, care cuprinde la 300 case carat RomanescT. Acum, ve putetT inchipui, Dorm* Ministru, in ce stare
se aflg acest sat. Cele d'anteiii lucrurT necesarie poporuluT,
adicg biserica si scdia, se aflg in srare miserabilg si copiliT
nostri nuisT pot avea educatiunea trebuitOre. Acum dar, D-le
Ministru, afland ocasiune favorabilg, vrem si noT ca sg avem
unii profesorti de limba nostril, dintre juniT vorbitT maT sugi.
W rugamil darg, Domnule Ministru,, ca sg bine -voitT a ne
trimite si nou6 un profesor care sg invete copili nostri limba
nationalg. Credem, Domnule Ministru, c ruggciunea nOstra
nu va fi desarta, ci va avea resunet in inima fra ;ilor nostri
de acolo,,
Urmezg 4o de iscaliturT scrise cu litere grecesci si adeverite de girantele (primarul) Pavel Petruletig, cu aretare ca
semnaturile nu suet maT multe la numer, numaT pentru a
Omenisf ail trebuit sg pornesca la carausie.
incg si astacli peste Dunare cu atata putere in contra tot felul de piedecl si prigonirT grecesci, in cat au cgpatat deja de
la popor gloriosul supra-nume de apostolul Macedonia. Sg scim
FINE,