ISTORIA

ROMANILOR
PENTRU

QLASELE PRIMARE DE AMBELE SEXE

DE

A. D. XENOPOL
Doctor in filosofie fi drept, Profesor de Istoria Romdnilor
la Universttateu din _rap membru corespondent at Academia.
Romane ysi colaborator la Revue historique din Paris.

EDITIUNEA VII
RE VA 1? TA., CORE C T A TA 5} I ADAUSA

40* 110

Carte aprobat5 de Onor. Minister al Cnitelor §iInstructiunel

Publice.

I A ki I
EDITURA LIBRARIEI §CoALEL0R" FRXTII ARAGA
1890
 Tote drepturile de reproductiune rezervate

TIPOGRAFIA. D. GIIEORGHIU, LUCRATORI ASOCIATI.

 .,
PRECTJVENTARE

Acest manual apare in a §eptea editie cu im-

bunatatirl insemnate. Mai intai a fost revezuta
toata materia dupa cursul meu eel mare de is-
toria Romanilor din care au aparut pans acuma
trei volumuri. S'au adaos apoi mal multe pa-
ragrafe asupra domniei reg'elui Carol, precum
§i s'a prefacut en total istoria, contimpurana
a§a ca sa dee o icoana vie i vazuta a pro-
pii§irei poporulul roman in decursul veaculul in
care traim.
Sunt fara indoiala o multime de manuale de
istoria Romanilor pentru scoalele primare ; dar
putine, foarte putine din ele corespund cu ce-
rintele unei carts alit de importante, precum este
aceea care are de 'stop a introduce in mintea
tinerimel cuno§tinta trecutului mult Vintuit a
poporulul nostru. Aice ins A nu mi-am propus
 4

sA critic lucrArile align.. ci sA arAt invAttitori-

lor §i institutorilor, insArcinatl cu predarea is-
toriei patriel, principiile care m'au calAuzit la
alcAtuirea scrierel mele, pentru ca ast feliti el
11101, inspirindu-se de tinta ce am urmArit, sro
poata conlucra la ajungerea ei prin modul pre-
darei materiel expose.
In introducere am arAtat cite va notiuni geo-
grafice §i statistice neaparate pentru intalegerea
istoriei neamului romAnesc. Copilul trebue BS
cunoasca intreaga lui intindere, de t§i faptele
istorice desfAsurate In corpul scrierel se refers
rafil molt la partea ce'l atinge mai de aproape :
Rom- *Anil din Dacia traiana.
Jmpartirea istoriei RomAnilor este noua §i de
nime incercata pang acuma : istoria veche mer-
ge pin la intemeierea domniilor romane din
Muntenia §i Moldova; de acolo incepe istoria
medie pana la Mateitl Basarab §i Vasile Lupu,
cuprinzind in ea epoca predomnirei slavonismu-
lui asupra mintei §i a gindirei romane§ti. De la
ace§ti` dol domni pAna la revolutia lui Tudor
Vladimireseu, §i rAsturnarea domniei fanariote
in timpul predomnirei elementului grecesc, se
cuprinde istoria moderna a poporului roman ;-
jar de la 1821 papa in zilele noastre se in-
 5

Linde epoca romanismului sau istoria contini-

purand
Am dat o desvoltare mai mare de cum s'in-
tilne§te in toate manualele noastre scolare, is-
toriei celei vechi a poporului roman, din pricing
ca formarea nationalitAtei romane este un fapt
atit de insemnat in cit trebue sa fie cunoscut
de on ce um care a umblat la scoala Toata
desvoltarea noastra actualg se bazeaza pe ideea
cg suntem un popor de vita romans. Aceasta
idee, care este temelia intregei noastre vieti,
ratiunea pentru care nu primim contopirea cu
meamurile ce ne incunjura, §i voim sa &oem
uu train propiu si neatirnat, on ce Roman tre-
bue sa §tie pe ce se razimi), §i anume sa tie
ca am fost §i am ramas Romani, cu toan na-
pustirea nesfir§itelor oarde de barbari care s'au
.aruncat peste regiunele in care traim. Tot din
-acest motiv am atins §i chestiunea insemnatii a
staruintei Daco-Romanilor in Dacia care trebue sa
villa in mintea on cgruia cap cugetator, de indata
,ce i se spune ca pe timpul lui Aurelian Dacia au
lost parasita de Romani. Stint de parere ca §i
43opilului trebue a-I sa dee ca hrang iatelectualg
un intreg de cuno§tinti, §i ca aceste trebue es
fie inchegate in o logicg din cele mai strinse.
 6

Istoria medie a fost expusil omitindu-se bine

Inte les cirdurile acele neinseninate de domnii
efemere care ar ingreuia numai fara nici un folos
mintea copilului, si m'am oprit mai mult asupra
figurilor marcante ale trecutulul nostru. Pre-
tutindene ins5, chiar unde am lasat afar un sir
de domni, am cautat sä pastrez legatura isto-
ricd,. cAci sunt convins ca nimic nu este mai pro-
tivnic invatamintului istoric de cit biografil fara
legatura intre ele. Istoria ars, de scop cunof-
tinfa viefeiuma popor, §i on cat ar fi de marl
oare care individualitati ce resar din sinul lui,
ele nu pot rezuma in sine mersul intregului.
Bine Inteles ca asupra apzilmintelor si a fap-
telor culturale nu m'am putut intincle prey mult,
de oare ce puterea de abstractie trebuitoare pen-
tru ca mintea sa poata cuprinde asemenea lucruri
este Inca slab desvoltata la copiil din scoalele
primare. In ast-feliu de scoll nu se pot pro-
pune de cit cunostinti elementare. Uncle obi-
ceiuri, precum deosebirile ridicule dintre ran-
guH din vremile vecliii au fo.st, expuse, cad ele
pot sa latereseze pe copii.
In istoria nou'a 1.i mai ales in epoca fanari-
otA o expunere a sirului domnilor era peste pu-
tintil. De aceea m'am marginit la povestirea ci-
tor- va imprejurrtri insemnate, mai ales acele ne-
norocite a le perderei Bucovinei §i Basarabiei.
In expunerea regenerrtreiromanesti,inceputh de
la 1821 incoace, m'am slit sA pun in lumina
cu exemple vii §i vAzute, starea de degradare
in care se afla societatea noastrrt la inceputul
mischei nationale, §i cum aceasta pAtrunzind
tot mai adinc in inima poporului ii trezi cAtra
con§tiinta demnifatei sale. Domnia regelui Ca-
rol cu rasboiul pentru neatlrnare este incorona
rea acestor tendinti cu o deplina izbindA.
Copilul trebue sa aibti macar o idee, fie ea
cit de rudimentarrt, despre valoarea poporu'idi
rcanistn in trecut, despre decadere.a iui in deem.;
sul timpurilor §i despi : silintele puse de el spre
a se urea iar5§i in rIwinl popoarelor libere §i
de sine st5tAtoare.
Manualul mai este inzatrat si en cite-va por-
trete alP figuriici eclov mai insemnate din tre-
cutul poporului roman, portrete inSji nu fantas
tice, ci '.;:ate ;En izvoare antentice. Nu am pus
'figura acelor personaje care nu este cunoseutA din
nisi un tablou contimpuran. Pentra acea a lui
Stefan eel Mare am reorodus portretiil, ce e drept
mai mult inchipuit, al pictorului roman Bucevski,
care a aleatuit inSa conceptiunea lui dup4 por-
 8

tretul vechitt al eroului pastrat in evangheliarul

de la Homora.. Am adaos §i ctte-va hart', cAci
a vorbi copilului de Dacia traiana, de Moldova
§i Muntenia, de pierderea Biicovinei §i a Basa-
rabiet, fait a-i arAta §i icoana vnzutri a acestor
tAri, este a'l lipsi de ideea preuizA a notiunelor
tntatosate. InvAtAtoril sau institutoril cari ar
dori sa dobindeascA o cuno§tintA mai deplinA a
istoriei Romani lor, pot s'o capete din scrierea
mea cea complectA, Istoria -Romanilor din Dacia
traiand, in 6 volumuri, din care trel au aparut,
sau mai pe scurt din manualul meu pentru gim-
nazil §i licee.
A. D. Xenopol.
 ISTORIA ROMANILOR

INTRODUCERE

§1
Definitinnea istoriei nationale. Poporul roman.

Istoria este cunostinta faptelor indeplinite de

oameni.
Istoria este universals card se lndeletniceste
cu faptele tuturor popoarelor pamentulni.
Ee este nationala pentru tin popor, cand po-
vesteste faptele acestuia; istoria popormlui fran-
ces, a celul italian sail a celul roman.
Istoria nationala pentru nol Romanii este is-
toria poporulul nostril.
Aceasta istorie este foarte insemnata pentru
nol; cad ea ne invata a ne cunoaste poporttl, a
gti ce a pntut el in trecut si a vedea din acea-
sta ce va putea In viitor. Fara a inVeta istoria
sa, tin popor e ca si orb; nu cunoaste faptele
 10

parintilor, mosilor si stramosilor s61. §i ce lucru

poate fi mai injositor de cit a nu sti cine si (Id
unde esti, a nu cunoaste nici una din faptele
trecutulul en care to -al putea mindri, a nu sti
explicarea nici a numelui ce'l purtam, nici a im-
prejurarilor care ne-ail adus in tara ce o locuim,
a nu putea respunde la intrebarile ce ne le-ar
pane un strein asupra originel noastre si cite
allele nenumerate. Mintea a Lost data omului pen-
tru a cunoaste, si eel intaiti obiect ce se infati-
sada cunostintei noastre suntem insusi 110I, pentru
care si un mare invatat a timpurilor vechi pu-
sese cuprinderea intregei intelepciunl in princi-
piul : cunoaste-te pe tine. Citaostinta noastra de-
spre nol incise trebue insa sA nu se marginea.-
sea numai la individul nostril, ci trebne sa treaca
i la poporul din care facem parte.
Romanii stint un poper destul de intins card
nu locueste numai in tara noastra, Romania, ci
si in terile invecinate, iu Ruiz., mime in partea
numita Basarabia ; in Austria, anume in Thico-
vina, Transilvania, Temisiana, Crisiana i Ma-
ramuresul. Mara de acesti Romani ce locuesc de
a stinga Dundrei, mai stint si altii care locuesc
de a dreapta ei. in tara Turceasca, partea nu-
mit:, Macedonia, precum si in o tarisoara supusa
 11

impAratiei Austriel numita Istria, in care este-

ora§ul Triest a§eqat pe marea AdriaticA. Dar-
Romftnii din dreapta Dunaril sunt mai departati
prin limba §i obiceiurile for de aces ce locuesc
impreuna in stinga acestui fluviii, in Romania,
Basarabia, Bucovina, Transilvania s. c. Numerul
Romanilor din aceste de pe urma 'WI se urea a-
proape la 10,000,000 de locuitori, §i anume in
Romania libera 5,000,000 in Basarabia 800,000
in Bucovina 300,000 in Transilvania 2,000,000,
§i in cele-lalte regiuni 1,900,000 de locuitori.
In Macedonia numeral Romani] or este de 400,000,
in Istria insa numal de vr'o 5,000 de locuitori.

§2
Tara Romanitor.

prile locuite de Romani de a stinga Dunaret

se marginesc la miaza-zi ea fluvial .Thtn&ea,la
re'sarit cu fluviul Nistru, care ambele se varsa
in marea Neagra, la apus cu rittl Tisa care se
varsa in Dunarea, in cit Infatisaza un triunghiii
alcatuit din aceste tree riuri. La mirlocul acestui
triunghiti se intind muntii Carpati ca-P ?- par-
tesc Transilvania de Romania libel. a. Din Carpati
curg cele dou6 riuri care marginesc pe Romid.
 12

-despre apus si re'sarit: Tisa si Nistru. Carpatil

ent Hive munti foarte inalti care in unele piscuri
ale for sunt acoperitl cu oraat (zapada) panii si
in timpul verei. Asa buns -oara in Ciahlciii, care
vine in Moldova vr'o patru ceasuri departe de
.orasul Piatra. Ei stmt acoperiti cu 'Mud foarte
intinse de bracii, din care se scot minttnate che-
restele.
Teri le Romani lor stint foarte bogate in toate
privirile. Pe linga ca ele produc grane intr'un
mod foarte imbelsugat, apoi au si minunate pa-
§t1111, pe care crest numeroase vite. In sfirsit in
sinul muntilor este sur, care se gasesce si in ni-
sipul unor riuri, Pt ecum in Olt; apoi argint, a-
rama, fer, plumb, cositor, argint vift, sare si pe-
trol sail 'Acura, din care se scoate gaznl ce'l
ardem in lampele noastre.
Dar dintr'aceste din urma bogatil, cu deosebire
in Romania libera, afara de sare si petrol, mai
nici una nu este exploatata, si poporul is: sus-
tine viata puma! din lucrarea pamintului si din
,cresterea vitetor.
In Romania locuesc mai multe feluri de oamenl,
care vorbesc deoSebite limbs si se India, la de-
osebite religiuni. Marea multime a poporului insa
stint Romftnii, care vorbesc limba romaneasea,ce
 13

samara cu limbele lath-15, franceza §i italiana,_

si care Romani se till de biserica fesaritului ce'§i
are preotul eel mai mare,. numit Patriarh, in
Constantinopole. Romania libera este a Romani
lor, caci ei au ci§tigat aceast5 tara prin cucerire-
§i au pilstrat'o ve'rsindu-§1 adeseaorl shigele pen-
tru ea. Cele- l'alte popoare care locuesc in Ro-
mania stint prim ite de Romani numal ca mos-Ifirl,_
§i n'at alte drepturi de eft acele ce Romauii vo-
esc sa le dee. Nol Romani' ne tragem din vechiL
Romani care au domnit o data mai peste Intreaga
lume. Pe timpult Imperatului Traian venind el
§i prin aceste Or!, care erat locuite de un po
por iiumit Dacii, le-at.i cucerit si supus. Traian
au a§ezat aid o multime de- Romani sat Latini,._
lunti parte (tin Italia, parte din alte ter! ale im-
periulul Roman. Dacii amestecindu-se cu Roma-
nil all inceput a vorbi limba latineasca, schim-
band cu Incetul formele s'orbirei, ast-felt ca at
dat dat nascere unul not popor, eel Romanesc.

§3
impiirtirea istoriel Romanitor.

Istoria Romanilor va cuprinde istoria acestul

popor din timpurile cele mai vechi ale te'rilor
 14

rlocuite de ei pant% in zilele noastre. Ea se va

rimparti in patru perioade §i anume :
I. lstoria veche care se Intinde de la timpn-
'rile cele mai veal pans la Intemeierea principa-
'telor (513 in. de Hr.-1290 d. Hr.).
II. lstoria medie de la intemeierea princi pate-
lor Muntenia §i Moldova Ong, la Mateiti. Basa-
rab §i Vasile Lupu (1290 1633).
III. lstoria noua de la Matelli Basarab gi Va-
-silo Lupu liana la rescoala hi Tudor Vladimi-
rescu (1638 -- 1821).
IV. lstoria contimpurand de la rescoala lui
Arladimirescu pana in Vele noastre (1821-1881).

HARTA
TER1LOR ROMINE
 PARTEA I. ISTORIA VECHE
(513 in. de Hr.-1290 d. Hr.)

CAP. I
BIN TIMPURILE CELE MAI TEM PANA LA CUCERIBEA ROMANILOR

§4
scitil gi AgatirOi.

In timpurile cele mai vechi, despre care ne-a

rtmas vre-o pomenire, terile asta-Eli ocupate de
Romani eras locuite de mai multe popoare de
acela§ neam care purtat. lush' numiri deosebite,
dupa partea de Cara ce o aveati in stapinire.
Aceste popoare eras l de dou6 soiuri : nomade,
adeca fad. locuinti statornice, care umblail in
-earele for in tote partite ca satrele de Tigarfi,
§i afeclate, care se indeletniceaA cu cultura pa-
mentului. Acele pomade eraft &Jig care cutrierat
in calatoriile for necontenite partea plana' a t6-
rilar Romine, prin urmare partea aceea de Pa:
 16

ment ce se Intinde la poalele Carpatilor, adeca

Romania liberA._ Cel a§eqati erati .Agatirgi ce lo-
cuiat. in Transilvania de astA-ql. Scitii siAteati
mai cu soma in tara care se intinde la resaritul
Romaniel, adeca Rusia de asta-01; cutrierati insa
cu turmele for §i terile noastre. Pe la nor-
dul Moldovel, prin Bucovina, locuiat 11%eurii
care par a fi fost nomaqi ca §i Scitii ; iar spre
apus de Transilvania, prin Banat si mal Incolo
locuiau Siginii un popor ce avea ni§te cal mid
§i 01.00. SA ve-dem acuma ce fel de oameni
erail Scitii §i Agatirzii, care mal ales locuiati
in Odle noastre.
Scitii ca un popor vecinic in caletorie, trebuiau
sa dee adese peste alte popoare, care temindu-
se a nu fi despoiete de ace§ti oameni, se opuneaii
cu puterea la HA lor. Scitil trebuiail deci
sA se bats necontenit; de aceea erail foarte rfis-
boinicI. Ei aveati obicciul de a hea in tot-dea-
una singele (mini intai dusman cAzut in lupta ;
jupoiaii pielea capului de la cei ncisi spre a
impodobi cu ea §elele tailor; tot a§a faceati §i
cu pielea ne pe mina dreapta a du§manului pen-
tru a'§i acoperi tolbele sagetilor. Ei se luptati
cu totii d'a cAlarele cu arcul §i cu securea.
Illoravurile for barbare se ved si din alte impre-
 17

jurAri : a§a buns (qua, cand regele osindea pe

un Scit la moarte, copiii lui de parte bArbatea-
sea trebniaii si piara impreuna en el ; cand re-
\gele Scitilor muria, se gituiaii §i se ingropail
impreunA an densul una din sotiile sale (tact
avea mai multe), un bucatar, un paharnic, un
vizitifi, un u§ier, un secretar, cal §i alte fiintl
care 11 slujisera in viata ; cad Scitil presupu-
' pearl ca poate sA aibA nevoe de slujbele for §i
dui:4 moarte. E1 scoteail ochil sclavilor pe care
II intrebuintail la pregAtirea l ptariilor, spre
tmpedeca de a se uita la alte lucruri cand erati
la treabA. Scitil nu aveatt nicl ora§e, nici sate,
nici macar case. El trAiau in corturi mi§catoare
pe care le duceati din loc in lot, tirite de cal,
§i trAiail din laptele §i din carnea iepelor §i tai-
lor lor. El cuno§teati canepa §i femeile for le
fAceau vestminte din ea.
Agatir§ii din contra eraii un popor a§eclat, en-
noscand cultura vier §i are§terea albinelor ; lu-
crat ape] bogatele mine -ale Transilvaniel din
care scotead aurul §P§T faceail o multime de po-
doabe. El 1§1 vApseatt fats §i trupulfi. Legile for
le scrieat in versuri §i le invetau pe de rost,
cantan d u-1 e.
Scitil, traind ca popor nomad, treceat mal pe
2
 18

fie-care an in Asia si pradail imparatiile de acolo

si cu deosebire pe acea a Persilor. Darius, un
imparat al Persilor, se hotari sal pedepsasca,
si fiind-ca drumul prin Asia era foarfe greA
pentru a ajunge la Sciti, el trecu in contra for
peste Hellespont prin Europa, si apoi aruncand
un pod peste Dunare, cam pe mule vine Braila
de asta A patrunse In Odle noastre. gcitil Insa
se retrilgeau necontenit din naintea lul, ast-fel
ca Darius umbla done inn' dupa ei farA a'f In-
talni. El primi de la Seiti o solie, care se Rica-
tuia din o pasere, un cbilcan (guzgan) o broasca
si einci sageti, fara a i se da nici o deslegare.
Until dintre servii lul Darius, Gobrias, dadit a-
cestel solii stranie urmatoarea talcuire : dacA
facandu-ve paseri, nu veti sbura catra cerurl,
sail schimbAndu ve in chitcaiti nu ye veti vara
sub pament, sail prefacendu-Ye in broaste nu
veti disparea in balti,. loviti de aceste sageti nu
ve veti mai Intoarce inapoi." Darius, veclend ca
nu mai da de dusmani si temendu-se pe de alti
parte ca nu cum-ya. Scitii sa'i strice podul facut
peste Dunare, se iutoarse inapoi, parasind ex-
peditia.
 19

§5
Getii.
Pe timpul cand Darius vent in contra Scitilor,
locuiati dincolo de Dunfire, prin Bulgaria de
astA-41, niste popoare numite Go",- care erail de
un ream apropiet cu Scitil si cu Agatirsil. A-
cesti Geti er' hick' nomaqi pe acel limp ; dar
el saturandu-se- de aceasta viata. voiati sfi se a-
t4ecle, ceea ce aft Si facut mai tarziu la nordul
Dunarii, unde-i gasim locuitAd In case de barne
si in bordee asemenea celor ale teranilor nostril,
care par a fi mostenit de la el chipul de a'si
zidi locuintele. Pe langA 'aceste case mai aveail
si niste cnrturi aseclate pe patru_ roate, pe care
le puteail tart unde voiatt. ImbrAcamintea for
samana in uncle cu acea. a teranilor nostril.
Purtati anume per lung pe spete, dar retezat In
frunte, si barbs lunge; avenA pantaloni lungl
panA la glezne, si iarna imbrficat cojoace. El
pullet apoi in tot-deauna un cutit la brat. De
aitmintrelea Getil era' si el foarte selbateci :
el 1sT fficeati cupe de beta din teasta tAiatA de
la dusmanli copiii gliebosI si stricati ii ucideol
si ucideati §i femeile (de care un Get putea si
sibs mai multe) la moartea barbatului. Getil
 20

eredeati in nemurirea sufletulul, dupa invAtAtura

unui preot al for numit Zamolxis, care vAzind
ca compatriotil sAI erail prea dedati la bAutura,
11 sfAtui BA stArpeasch vile, sfat de care Getil
ascultara.
Vr'o 200 de ani dupi ce Darius merse in
contra Scitilor, domnea in Macedonia, Cara ace-
ea in care am spur ca astAli locuese niste Ro-
mani, up rege numit Filip al II-lea. Acesta avu
o lupta cu Getii si I bAtu foarte tare, silind pe
eel ma! multi din el sa tread' la nordul Duna-
rel. In curind insa dupa aceea murind el, urmA
in scaun fiul sett Alexandru cel Mare, care de
asemenea se bAtu cu Getil. Acestia, locuind pe
timpul set dincoace de Duntire, el trecu pe ma-
lul sting al Dunfirei, ascunqendu-se pentru a nu
fi ve'zut de Geti, dupA tin intins Ian de grail.
Acesta dovedeste ca pe timpul lui Alexandra
eel Mare, Getil eraii un popor aseclat care eul-
tiva pAm'entul si se hranea din roadele lui, sand
atunci un popor nu se mai poate strAmuta din
loc in loc. Dup. ce Alexandru II bAtu langa
DunAre, el fugira Inteun oral de lemn ce'l aveau
in apropiere. Alexandru eel Mare ins& nu avuse
dd stop a supune pe GeV; el voia numai a'l
speria, pentru a'i astimpAra pe cat timp era a
 21

fad o expeditie in contra Persilor, §i era decl

sA lipsasca din Cara sa.
Murind Alexandru cel Mare, imparatia sa,
care se Intindea asupra mai intrege lulul cuno-
acute pe atunci, se desbinA in mai multe pArti:

Alexandru eel Mare.

Tracia, o parte din Macedonia, cAIu luiLizimac,

unul dintre generalii In! Alexandru. Acest Lizi-
mac velend CA Getil devin tot mai sumeti §i ca-i
pustiesc tam, tie hotart sa plece in contra for
pentru a'i bate.
Pe atunci domnea la Get! regele Dromihete.
Acesta §tiu sa inchidA pe Macedoneni asa de
bine in cat sal faca sa moara de foame §i de
sete, daca nu se dedeati prinsi. Dromihete v6-
 22

.end pe Lizimac in puterea sa, nu voi sa §i'I

faca dupla!), si'l trata foarte bine. El Mu in
cinstea lnt ut, pkinz foarte stralucit, in care pe
densul §i pe Macedoneni 4i slujea In vase de
aur, andu-le mAnairile cele mai alese; el ins&
cu G-etil sei miincau in vase de lemn bucate
foarte proaste. Intreband dupa aceea pe Lizimac,
care prinz 4i placuse mai bine, acela al Getilor
pe care 'I vequse, sat acel al Macedonciii;or uin
care gustase, Lizimac ii respunse ca acel al
Macedoenilor. Dromihete 'I -ar fi zis atunci :
pentru ce dar cacti sa euceresti o Cara care
hraneste a§a de_ Jilt pe locuitorii ei?"
Pe la 290 inainte de IIristos, dupil moartea
lui Lizimac, navhlira
.
in Cara Getilor, §i cu deo-
sebire dincolo de Duni-ire, Gatti; un popor ce
locuia in timpuri mai vechl in Francia de astA-
El stricara cu totul puterea Getilor de dincolo
de Dun6re, marginindu'l numai dincoace de acest
fluviti.Dar& §i Getil de dincoace de Dunare
avuril a se lupta contra mini popor de neam
german, Bastarail Un rege get Oroles, find
batut odata de Bastarni, osindi pe Geti ea sa
se culce cu capul in locul picioarelor §i sa slu-
jeasca el pe &mei Pe atunci §i Romanil se
apropiarii de Duare, dup6 ce supusese Grecia
 23

§i Macedonia, si in curand se incepura cioc-

nirile intre Get §i Romani care in urnaa i aft
cucerit.

§ 6.
Dacif
CAtre acest time incepe a se ivi. la nordul
Dunaril pogorul Dacilor.
Acest popor veni impreuna cu Getii de peste
DunAre, unde locuia mai inainte in muntele
Rodop.
Dacil incepuril in curand a predomni asupra
popoarelor de la nordul Dunaril, mai ales sub
domnia lui Boerebiste (90-57 in, Hr.), care rege
ua pe eti si pe Daci Intr'un singur popor si
cautl sA'l civilizeze mai ales cu ajui,ora! unui
profet ntirnit Deceneus. Boerebiste Insti fu res-
turnat, §i imparritia sa se impArti in patru par i,
ceea ce o slabi ; pe urmil inss unindu-se din
nou, reincepura a nelini§ti imperiul roman. Im-
pAratul Cesar voia sa purceada in contra for
cand tocmai fu ucis. Pe timpul lui Domitian,
alt impArat roman, care trAia cam la vr'o 150
de ani dupii Caesar, domnea la Daci un rege
Duras, ewe trecu domnia chtrA un alt Dac mai
capabil numit Decebal.
 24

Decebal cum ajunge la domnie, se apuch de

intarit puterea poporului dac, facend legaturi de
prietenie cu alte popoare gi atrAgand in taralui

z.

Decebal

megteri si soldati romani dezertori care sA in-

vete pe Dad megtesugul bAthliel dupa feliul ro-
man gi arta de a luta' i cetql. Apol Maori pro
vincia romani Moesia (Bulgaria de asta 09, u-
cide pe generalul roman Oppius Sabinus, apoi
 25

pe alt general Cornelius Fuscus, luandu-1 mai

multe steaguri. Venind un alt general roman
Tettius Julianus, acesta batu pe Decebal si porni
chiar in contra capitalei sale Sarmisagetusa, cand
Decebal, Mind o padure intreaga la InAltimea
unui stat de om, imbraca si Marina trunchiurile
copacilor, In cat de departe p5rea a fi o armata
numeroasa. De aceasta speriindu-se generalul
roman, se retrase. Fiind ca tot pe atunci se
revoltase Marcomanii, popor puternic din Ger-
mania, si Domitian se temea a se bate cu 'dol
klusmani de odata, apoi el incheie pace cu De-
cebal cu conditie ca 1mpAratia romans sa" pig-
teasca Dacilor un tribut pe an si sa dee lui
Decebal meste,1 si invAtati Romani, care ei ur-
rneze inainte lucrarea inceputa de Decebal, in-
arirea si civilizarea Dacilor.
Pe atunci Insa murind Domitian imparatul
Romanilor cel nevrednic si slab, urma Traian.
un imparat plin de inima si de virtute (94-117
dupl. Hr.) care vedea cea mai mare rusine pen-
tru imparatia Romanilor ca s plateasca tribut
Dacilor, un popor pans atunci asa de mic si de
neinsemnat. Pentru a sterge aceasta rusine, se
hotiiri deci a face o mare expeditie in contra
 26

Dacilor, a'l invinge cu totul si supune pe

dan§ii imparAtiel Romanilor, care supusese ata-
tea alte popoare.

.....

!Ito,

Trai an

§7
Istoria pe seurt a Romanilor.

Inainte de a arata lupta Romanilor cu Dacil,

srt vedem clue a fost Romanii. -Romanil erat un
 27

popor din Italia, care'si trAgea numele de la o.

cetate Roma intemeiata de eel intAiti rege al for
Romulus. DupA dansul urmarA alti sese regi sub,
care poporul roman, voinic si re'sboinic, Inee,pu
a se intinde prin cuceriri. Fiind ins ea popo-
rul era nemultlimit cu domnia regilor, el ii a-
lunga pe la 509 in. Hr. (pe timpul expeditiunel
lul Darius) si infiinta o carmuire aleasA de po-
por is -5.e care an si alcAtnita dinrdoi barbatl
numiti Consuli. Sub republicil Romanii ne mai
fiind desbinati prin certe din lAuntru, se apucara.
Ia lupta en eel mai multi din vecinil lor, bAtan-
du-1 pe tot1 si intinzindu-si necontenit domnia.
Asa batura intlin Ye popoarele din Italia : Etru-
scii, Samnijii §i Grecii din sudul acestel tart_
Dupa aceea se Mal A Ia luptil en cea mal pu-
ternicii cetate de pe atunci, Cartaginea, care era
foarte tare, mal ales pe mare, si in trei tesboae
din cele mai c/ 1ncene, in care Romanii furs In
primejdia cea mai cumplitA, izbutiiii a bate cm
totul pe Cartagineji, le sfarftmarA cetatea si le
supaseta Cara. Dupa aceea mai supuserA Romanii
_Macedonia, Grecia, Spania si Asia. Dar in acest
timp poporul de jos din Roma, nemultiimit find
ca nobilii impAi tiati numai intre dansii pAm'entul
spit, de la dusmani se resculara in mai multe
 28

Tancluri. Aceste certe despartira pe Romani in

-done parti: bogatil si sAracii, intre care se nii-
cu In cut and un esboiti civil care slabi foarte
mult pe Romani. §efil acestor pati0i, ajungand
in sfar§it a conduce trebile, poporul se deprinse
a asculta tot mai mult de densii, pang cand u-
ntil, Cesar, pune mana pe toata puterea in Roma.
'Cesar se btu en §eful aristocratilor Pompeii l,
ill invinse §i voi sti se fact imparat, insa aris-
tocratii it ucisera. Cesar mai milli imperiul ro-
man grin cucerirea Galiei (Fantia , de asta-0.1).
Luptele reincepura intre Octavian §i Antonius,
pans cand Octavian biltend pe Antonius ramase
ingur stapanitor cu numelc de Augustus si cu
Jain' de ImpAra.t. Dupa densul mai urmeacla alti
impaati, sub care Romanii se intind §i mai
mult, cucerind Britania, Palestina §i terile din
clreapta Dunarei, intre care Moesia, (adeca Bul-
.garia de asta-O) ajungend. imperiul roman ast-
.fel vecn cu statul Dacilo, in cat imparatia ro-
mans, deveni cea mai mare din lame. Unul din
Ace§ti imparati este Traian care avu resboiul
cu Dacii.
 29

§ 8.
Expeditiile lul Traian in Dacia.

Traian porni in contra Dacilor in and 101

dupa Hr. Dup. ce fAcu un pod de plute pe
Duriarea, trecu. in Dacia pe la Viminacium, unde
este astAil satul Costolatz in Serbia.
Decebal nu se opuse la trecerea Dunaril §i
trimise cAtre Traian o solie de pace, pe care
acesta nu o primi. Traian putu patrunde nu-
mai cu mare greutate in lAuntrul Daciel dupa
mai multe lupte crincene, a§a ca iarna 11 apuc/i,
cam pe la jumAtate de cale cAtra Capitala Da-
ciei, spre care se indrepta. El se intoarse pen
tru a petrece iarna in un ora§ al Panoniel
primA-vara anului 102 reincepu r6sboiul, bA-
rand pe Daci in o lupth. foarte singeroasa la
Tapae. ImpAratul fu nevoit a-§i rupe ?neap
hainele pentru a lega ranile ,soldatilor Bei.
Decebal trimise atunci o a doua solie catre-
Traian, dintre oamenil eel mai insemnati a! Da-
cilor, pe care Traian de hsemenea o respinse gi
mai batu o data pe Decebal, chiar sub zidurile
oetAtel sale Sarmisagetuza, prinse pe o soya a
regelui §i relua steagurile perdute de Fuscus..
Atuncl Decebal se hotAri a priml pacea dictatiL
 30

de Traian, care consta in daramarea cetritilor,

tlarea intregului material de rasboit, inapoierea

:Ns N
\\N.Nk_\

\\ "'

7:3

- ITN

01111EL

Soldat Roman din timpul lni Traian

tuturor Romanilor ce erati in slujba latt, cu fa
 31

gaduinta de a nu mai raiiml de ace§tia pentru

viitoarele nevoi, §i in sfir§it in recunoa§terea

'1,14,1N6W-6'

Soldat Roman din timpul lui Traian

galuprematiei romane de eatre Dad. Decebal
 32

cazu in genunchI inaintea lui Traian §i acesta.

multamit §i increqendu-se in cuvantul lui, pi-
rase§te Dacia, urmat de capiteniele Dacilor, care
mergeati la Roma ca sa se roage la sfatul bi-
tranilor pentru primirea pacel incheiate. Tra-
ian serbeaza un triumf in Roma §i este numit
Dacicul.
Decebal numai se prefficuse ca se supune ce-
rerilor imparatului pentru a indeparta primejdia
ce ameninta pe poporul sea. De indata ce Tra-
ian 06.91 Dacia el se apnea de flout legfiturl
cu alte neamuri in potriva Romanilor; restabi-
le§te cetfitile §i incepe a bate cu resboiti popoa-
rele prietene imparfitiel. Atunci Traian se ho-
tara§te a supune cu total Dacia §1 a o preface
in provincie romanfi. El nu mai avea alt gand,
§i adese on '1 auzeai jurandu-se a§a cum
vreu eI s5, prefac Dacia in provincie romans".
Pentru a-gi aduce la indeplinire planul, el puse
sa se zideasca un pod statator de piatra peste-
Dunfire prin arhitectul grec Apollodorus din.
Damage, Tanga Turnu Severinului de astrt-OI, ale
calla rAmA§ite se ved panfi acum. El era age-
zat pe 20 de stalpi, pe care se rezemati ni§te
bolti de o deschidere ca la 170 de picioare,=(52'
de metri). Lungimea intreaga a podului era.
 33

de 3570 de picioare=1103 metri. In anul 104

Traian sta. in Moesia §i pregate§te toate pentru
resboitt. DecebaLsimtindu-se atilt de greu a-
menintat trimete soli la popoarele vecine. pen-
tru a le starni contra Romani lor; insa in zadar.
VePnd ei nu poate face nimic ast-fel, el intre-
Uinta mijloace nu prea cinstite pentru a'§i
scapa tara. El in§ela pe un comandant roman
foarte iubit lui Traian, Longinus, spunendul &A
voqte sil-1 vorbeascA de pace, puse mana pe
el §i'l ameninta en moartea, data Traian nu'i
va inapoia toata tata pana la Dunare §i o des-
pagubire de re'sboitt. Longinus, pentru a scapa
pe domnul set i din greaua pozitie in care'l pu-
sese viclenia lui Decebal, lua otrava §i rnurl,
lasand pe Traian §i mai infuriat contra lui De-
cebal. Neren§ind cu Longinus, puse pe mai
multi fugari sa omoare pe Traian, ceea ce is-
buti insA tot atat de putin. Dacii batuti pretu-
tindenea, se retrageat pustiind §i arpnd el in-
§il totul, pentru a nu lasa in putereaRomanilor
de cat un desert. Vepnd Insa ea silintele for
sunt zadarnice §i ea Sasmisagetuza va cadea
mftnele invingatorului, capiteniele care luase In
asupra for apaiarea Orel, daft el in§il foc ora-

3
 34

§ului for §i incunjurati de flacari pun s*A fiarbA

otravA Inteun mare vas, din care bend cu totiT,
mor, spre a nu vedea peirea iubitei for
iar Decebal el Insu§1 se strapunge cu sabia,
dupa ce iii ingroapa comorile in patul riului
Sargelia. In anul 106 dupA Hr. Dacia cade
iu stapinirea lui Traian, care o preface in pro-
vincie romanA.

CAP. II
DACIA SUB DOMNIA ROMANI

§ 9.
Serbarlle din Roma pontru cucerirea Daciei.

Cucerirea Daciel umplu inimele Romanilor

de o bucurie nespusA. IndatA ce Traian se in-
toarse in Roma, el primi felicitari de la toate
popoarele din lume pAnA §i din dep5rtatele Indii.
Jocurile §i seri:ladle din Roma -tinurA 123 de
4ile. Dinaintea poporului luptara 10,000 de
gladiators, nigte robi foarte voinici care se luatt
la trantealA §i se ucideail unii pe albs sub o-
chit poporului, precum §i 11,000 de flare sAl-
batice se sfa§iarA Intre ele sait perirA in lupte
 35

cu gladiatoril. Aceste petreceri placeaft foarte

mull Romanilor ; asta-cli Irma nu mai aunt in-
voite, ca unele, ce sunt Area sangeroase. Tra-
ian ordona sa se bats mai multe medalil pe care
se amintea priu o inscriptie invingerea Dacilor,
din care medalil se afla pans asta-0. El zidi
in amintirea acestei victoril un orag in Moesia
pe care '1 numi Nicopolis, adeca cetatea victo-
riel, de la un cuvent grecese Niki care insem-
neaza victotie, care cetate ce alla gi acum in
fata oragului nostril Turnu-Magurele. Senatul
roman adeca sfatul batranilor din Roma, pentru
amintirea veeinica a faptelor marelui imparat,
inalta pe piata din Roma o columns (un stalp)
de mai mura, inalta de 120 picioal e, pe ear e
puse sä se 6ape, mergand de jos in sus gi in-
eunjurand columna ca o cordea ce ar fi inlagu-
rata imprajurul ei, un gir de tabloti cari
reprezentau toate faptele cele mai insemnate
ale r esboiului, precum, intre altele nenume-
rate, trecerea Dunarei, luptele cu Dacii, ce-
tape acestora, otravirea for gi fuga for din
Dacia. Acest stalp s'a numit dupa Imparatut
pe cate'l serbeaia Columna lui 7raian gi se a-
fia Vault asta-0 In Roma, capitala Italiei, ca 0
 36

mArturisire vie a gloriel lui Traian. De pe damn

putern urmAri pas cu pas expeditia lui Traian
ca gi pe o carte scrisa, gi mal ales asupra Da,

Loenitori Dad de pe Columna lui Traian.

cilor, a chipului, imbracAmintel gi a locuintelor

for capatam deslugirl de mare pret.
 37

§ 10.
Colonisarea Daciei.

Mai multi dintre Dacil cel marl care scApase

eu viata, no mai putand remanea In tarn dupl
cucerirea el de Romani, o pArAsirA §i Inc Arca,n-
toatA av -erea in cars, e§irri cu densa din
Dacia, dupA cum se poate vedea aceasta pe-Co-
lumua lul Traian, Traian pentru a in loom po-
porul dac, atat eel cAclut in r'esboiti cat si pe
e el fugit, aduse Romani din toate pArtile impt-
rttiel, §i impopora oralele §1 satele Daciei, in-
fiintand o mullime de colonil none. A§a in local
Sarmisagetuzel, care fusese ruinata de Dad,
Traian zidi colonia Ulpi'a Traic:na, care deveni
capitala Daciel romane. Dintre multele cetati
ce Romanil gasirA sari rezidirA In Dacia, si din
care ni s'at pastrat numele a 83, insemnrim ca-
te-va din cele mal de cApetenie : Praetorium
langa Bra§ovul de asta-qi ; Apulum la Alba-Iu-
Ea, Napoca la Club, Ad-mediam la. Mehadia,
Porolissum la Mojgrad, Drobetis la Turnu-Seve-
rinului. Traian aduse colonil din toate pArtile im-
periulul roman, mal ales din Galia, Spania, Diria §i
Asia minoarA, de unde venirA si unit coloni§ti care
vorbeati §i limba greceasca pe langA cea latinA.
 38

Din Italia venira asemenea o multime ue Ro-

mani, atrasi prin bogatele mine de our ale Da-
ciei, In cat numerul cetatenilor romani in Da-
cia trebue sA fi Post foarte mare. Traian in-
zestra provincia lul cu §osele de piatrA, din care
se Ted rAma§ite prin Oltenia "Ana in clilele noa-
stre ; apol cu apaducte, canaluri, amflteatrurl in
care se dedeati diferite jocuri, mai ales de gla-
diators, temple, mine de our §i de argint, §i fAcu
din Dacia una din provinciile cele mai inflori-
toare ale Imperiulta roman.
Am spus mai sus ca Dacii, veqendu-se Invin§l,
au parAsit Dacia. Dar el nu s'ail dus cu totii,
ci numai parte din poporul domnitor al Dacilor
poate sa se fi dus, ca unul ce ura cumplit pe
Romani. In Cara for ins erail mai multe alte
popoare stip use, precum G-etil eel vechl §i altele,
care tote vorbead aceia-§i limbs cu Dacil §i
samanati cu el si la moravuri. Aceste popoare,
dintre carele uncle chiar fAcuse prietenie cu
Romanis §i se luptase cu el contra Dacilor,
de sigur ca nu avura nevoe de a parAsi tars.
Ca au remas Dad §i dupa colonisarea romans
ne-o dovedesc mai kW multe nume de cetatt
dace remase tot ast-fel numite si sub domnia
romans precum si multe nume de riurl: Prutul
 39

Siretiul, Argegul, Oltul, Tisa, Mtiregul, etc., gi a

citror nume A'ar fi perdut data tots Dacicar fi
disparut; apol s'at gasit in Dacia mat multe in-
scriptiuni pe pietre de morminte, pe care aunt
sapate in limba latina Hume dacice precum: Ma,
Nando, Andrada, Bituas, Bedarus, gi allele, care
poarta fara indoiala un caracter Dac.
Aceste inscriptiuni dovedesc nu nunial ca Da-
cii n'att parasit Dacia, dar el el au gi primit
in curand limba latina, drept a lor, punand-o
chiar pe mormintele parintilor. Romanil prin
urmare care fusese adugi aicea de Traian se a-
mestecara in curand eu Dacii gi ,se forma din a-
cest amestec un popor cu sange\le parte dac,
parte roman. Limba insa care predomni in Da-
cia fu acea latina, care intuneca gi covargi in
curand intrebuintarea celei dacice. Astfel, gi Da-
cil incepura a vorbi si a aerie latinegte, in cat
limba dada nu Nag de cat cite -va cuvinte in
limba romans precum: barzci, ghiuj, neghiob, ba-
ciu, urda, branzd, dulciu §. a.
§ 11.
Istoria Dodd sub Romani

Provincia Dacia romans na cuprindea toata

regiunea ce apartinea cftnd-va lui Decebal, gi
 40

care ilcatuesc Odle romane de astAzi, ci numal

Transilvania, o parte din Temit4iana §i Oltenia.
Dacia. fu impArtita sub Hadrian, urmasul lui Tra-
ian, in douh part5., una munfoasa in Transilvania de
astAzi, cei-l'alt5, mai campeanii in Muntenia. Sub un
urma§ aI acestuia Antoninus Pius, ea fu impAr-
tita in trei parti : Apulensis, Porolissensis §i Mal-
vensis, numite ala de la capitalele lor: Apulum
Porolissum si colonia Malva. Toale trelele
Mollie erail oarmuite de un singnr magistrat
numit Legatus Augusti. Moldova §i Muntenia
Mare se tineati numai cu numele de Dacia.

HART A
DACI El ROMANE
IN SINUL OACIEI LUi OECEBAL
14
AceastA tail era Incunjurata de o multime de .po
/
poare barbare, care pAndeati momentul potrivit
pentru a navali in ea vi a pracla pe bogatit el
 41

.coloni§tI. Cat timp vietui Traian, coloni§til fuel

!asap in pace, cad cuceritorul Dacia insufla
frica acelor popoare. De indata insa ce el muri
incepura mai intal Sarmatii, un popor neam cu
Ru§ii de astazT, a 'Avail in Dacia, prAdaud si je-
fuind. Hadrian, urma§ul lul Traian, din cauza
marel greutati de a -apara Dacia bi pentru a
scapa macar Moesia de navalirile barbare, voi
sa parasasca Dacia si sa darame l odul cel zi-
dit de Traian. El fu tutors de la acest gaud
prin rugamintele prietenilor seT, care II spusera
ci ar fi pacat ca sti lese atata multime de Ro-
mani in prada barbarilor.
Pe la anul 238 d. Hr. se na§te insa un non
pericol pentru Dacia in poporul Gotilor care
incepe a o -prada, §i de care imparatii ro-
man! cautat sa se scape prin darurl WW1. A-
ce8te darnel incurajati pe Gott, §i ei impreuna cu
alti barbari, tot de neam german ca §i (MO,
pradat'i in fie- care an Dacia.Frovincia deve-
mind ast-fel toarte greil de aparat, ideea de a o
parasi reveni in mintea unui alt imparat, care o
§i puse in lucrare, retragand legiunete din ea
§i la*knd'o in prada barbarilor. Acest distrug6tor
al lucraril int Traian a fost imperatul Aurelian
-care a domnit de la 270-275 d. Hr.
 42

Romapil mina venise in Dacia ars a§e0ase tv-

icea §i intemeiase o multime de orale, se apu-
case de cultivat pAmentul §i in curInd privir
aceastA Cara ca o noun patrie. Mid Aurelian
dAdu ordin cAtrA legiuni ca BA pArAsasca Dacia,
el propuse tot-odata si locuitorilor din ora§e ib
de la Cara ca sa se retraga impreunA crt legiu-
nile in Moesia, dincolo de Dunare, pentru a nu
fi lAsatl in prada barbarilor. Cei bogati care
puteall trai on nude, ayend bani, se §i duserAt
vet saracl frisk §i tot odata eel mal numero§4.
care nu puteati parAsi casa §i ogorul lor, Ara
a se expune unel peirl mai sigure, de cat acea
ce'l amenintA din partea barbarilor, nu voira sk_
se dud. §i rAmasera pe loc. Unii scriitorT,
pretind ca Aurelian cand a pArAsit Dacia, a stra-
mutat din ea pe.--toti coloniftii §i ea n'ati r6mas
in Dacia lul Traian nici un Roman; §i dad,
astazi se gase§te o a§a de numeroasa poporatie
romans in toata Dacia traianA, ea. ar fi venit
in aceste pArti foarte MO RI, tocmai pe la 1200
dupa Hr., de peste DunArea unde o stramu-
tase Aurelian ; ca price urmare Ungurii §i Nemtil
care ati pus maim pe Transilvsnia inainte de-
1200, au mai mull drept asupra- acestei tail de
cat Romanii, care ar fi ni§te veneticl" mal noi..
 43

AceastA pArere este gre§itA §i e de datoria orl-

earn! Roman a t§ti pentru ce; tact v1t fel ar pu-
tea crede a el nu este adeverat stapan In Cara
sa, de oare ce a. fost cuprinsA de Romani, dupti
ce pusese mana pe densa alte popoare §i cA not
suntem prin urmare ni§te streini in insA§1 a
noastrA tars. Din contra se poate dovedi foarte-
temeinic cA not nu ne-am strAmatat din Dacia
de cand ne-aft a§eqat Traian in ea panA in 1iva
de asta-01; cA aceastA Cara pe care at cucerit'o-
de la Dad stramo§il no§tri Romanil, am tines),
necurmat, cu toate greutAtile vremilor prin car&
am trecut.
§ 12.
Dovada ca Romanii Wait pArilsit Dacia.

Afars de imprejurarea aretatA mai sus di Ro-

mani! fiind un popor atleclat nail putut se se-
strAmute, mai yin Inca in sprijinul pArerel ca
el n'ati pArAsit Dacia urmAtoarele argumente .-
1. Cand imparatul Hadrian vroi sa pArAsasca
Dacia, generalii sel it intoarsera de la acest
gand, spunendul cA ar fi .pcicat ca sa lese atata
mulfime de Romani in prada Barbarilor. Prin
urmare generalii roman! §tiaA cA cu toatA re-
tragerea legiunelor, poporul roman din Dacia,
.
 44

nu o va parAsi, apol data, Romanil nu erali sa

parasasca Dacia pe timpurile lul Adrian, pentru
-ce ar fi parasit'o pe acele ale lu! Aurelian ?
2. Romanii se Indeletnicese si astA-0 mai
ales cu plugaria, care pentru a se desvolta cere
numai de cat proprietatea de pamant. Faptul ca
ei se dedat numaI cat cu mare gret la alte
trebi, dovede§te ca el in tot d'auna au fost pro-
prietari de pament. Daca ar fi venit mai tarqiii
In terile ce le loeuesc asti-zi, ar fi gasit pa-
mentul acestora Impartit Intl e alte popoare, §i
el ar fi trebuit sail sa intre slug!, sail sa s'apu-
ce de negot, precum a facut'u buns oars Tiganii
§i Evreii ce au venit mai tarclitt prin terile noa-
f,tre. Tot! proprietariI de pament de uatiune
strains ce se afla In Romania §I-at dobandit
proprietatea for de la un Roman In cat de aid
se na§te convingerea ca proprietatea a fost In
tot - d'auna In manele Romanilor, ca decI el n'ati
parasit Did o data locuintele lor, ci at stet In
ele de la eolonisarea lul Traian, mo§tenind din
.tata, In fill plImenturile ce le all fost Impartite
atunci.
3. Romanii at, pgstrat pana astall numele
mai mullet. locuri §i rIuri, care se nnmeat tot
ast-fel Inca Inainte de a se apqa Romanil In
Dacia, ap gasim :
 45

Prutul Pyretus, Tisa Tisia, Murefut .Ma-

risia, Terneful Tibiscus, Argeml Ordessus,
JiulGil-pil, Siretul Siarantos, Bersava Ber-
sovia, MotrulAmutria, SomeyulSamus, Me-
hadia 'Ad Mediam, Ompoiul .Ampelum, Lo-
trul Arutela, Severinul §i Caracalul care yin,
de la numele impdrailor romans SEverus §i Ca-
racalla etc.
Dac5. Romanii ar fi fost f!u§i din Cara lor, cin e
ar fi pAstrat acele denumiri stremose§ti si daa
Wad tutors in Dacia tocmai peste 1000 de ani,
cum de §i-at pntut aduce aminte de ele ? Ei ate
trebuit eh. rem'anrt pe loc pentru a primi aceste
denumiri de la popoarele ce le (Muse mai in-
nainte §i a le 'Astra pans astA-0.
4. Vom vedea mai la vale ca statele Munte-
niei si a Moldovel aii fost interneiate de- ni§te
eolonii de Romani veniti din FAgAra§ (Transii-
Tapia) §i Maramure§. Baca Romanii ar fi ocupat-
exile ce le locuesc asta-,t i venind de peste Du-
ndre, el s'ar fi oprit de la inceput in calea lor-
fn §esul ce se intinde la poalele Carpatilor,
Muntenia §i Moldova, §i numat eat mai tarzift4
s'ar fi urcat _peste miinti in Transilvania. Dina
potrivl se constata ca Romanii at1 locust Thin
muntii Transilvaniei §i apoi de aid s'aft co-
 46

'borit Mei §es in Muntenia §i Moldova. Prin

urmare el nail venit de peste Dun Area, ci att
locuit totdeauna in cuprinsul vechil Dacil. ro-
wans.
CAP. III
DACIA IN TIMPUL NAVALIREI BARBARILOR

§ 13
MINI Brea Gofilor.

Cu anul 375 d. Chr. Incepe o noun epocA in

istoria lumeI, Insemnata prin aceea ca o multi=
de popoare barbare navAlesc In provinciile imperi-
ului roman pentru a le prAda §i jefui. In timpul
-acestel navaliri imperiul roman, care era prea
mare, se Imparti In done parti, pentru a se a-
Ora mai bine.
Jumetatea imperiuluI numitA lmperiul de Apus,
-care consta din Italia, G-alia, Britania, Spania §i
Africa caOu sub barbarl la 476 d. Hr. Cea-l-altA
Tarte numita Imperiul de Re'seirit, compusA din
Macedonia, Grecia §i Asia, mal tine Inca vr'o
mie de an!, _prefAcandu-se Intr'un imperil gre-
cesc, din cauza CA In acele pArtI erall numal
Grecl. Imperiul de Rasarit cade sub Turd la
.anul 1453.
 41

Cei intAl barbarl can nAvalirl furl Gotii. A-

.eestia erau un popor de neam german. El ince-
pull a prAda Dacia Nett de la 238 §i silesc
pe impaatul Aurelian BA parilsascA provincia,
lui Traian. Gotii insa nu se ase4arA statornic
in Dacia Did dupA ce Romani' o lAsarA in pra-
da lor, ci el locuiatt tot in vechea for patrie,
Basarabia de astA-41, de unde pAtrun&ail foarte
des atat peste DunAre in imperiul roman cat si
In Dacia, prin pasul Turnulul Ro§u.
Gotil se impArtiati in doue popoare : Vizigotil
gnu Gotil de apus, ce locuiat in apropiere de
Dacia si Ostrogotil sat Gotii de rAsArit, aseclatl
.cAtra fluviul Nipru. Vizigotil furA inthr§I la cre-
vtinism incl de pe dud locuiati in Basarabia,
de un Got anume India, care, fiind crescut in-
teo monastire greceascA i cAlugArit aiceo,-pro-
Fovedui crestinismul in sinul poporului setl. El
traduce pentru ocest stop Biblia §i Evanghelia
tin limba goticA. Gotil furl silitI 58'81 parasea-
scA locuintele for cand venirl asupra for Hunil.
§ 14
NivAIirea Ilunilor, Gepizilor, Avarilor gi Slaviloe
Hunil alungara pe Gotl din locuintele lor,
i luauda-se dupa el, .trecurA peste Dacia catra
 48

apusul Europel. Acestl Huni, strAbunil Ungurilor,

erait InflorAtoil la vedere. El aveat capuT mare,
trupnl smut, bratele §i picioarele puternice. Barbi
nu pullet de loc, fiind-ca de mid copil le thiaA
obrajii cn un fer pentru a Impiedeca cresterea
p6ruluI. El duceat o viatA dobitoceascA ; nu fer-
beat earnea, ci o mancat de cruda, ducand'o
sate -va zile sub selele tailor, pentru a o mai
Inmuia. El nu §tieat ce este o cask §i dud
Intrat In cite una, Be temeatt sA nu cads peste
dansil. El se Imbracat in Milne de lanA facute de
femeile for -§i pe deasupra aruncat ni§te pier
crude de' animale. El nu le desbrAcat pAnA nu
se Impeat pe (-Mush de murdarie §i putrejune;
-craft atat de I'M IneAltati 4n cat nn puteat'i GI
amble pe jos ci numai cAlare ; de aceea cum-
pArat, vindeat,mancat, beat, ba chiar §i dor-
meet tot de- Ware. La luptA aveat obieeiti de
a se repezi en niste turbati &Ind tipete In.orAtoare
sAgetile be aruncat en o dibacie neauzitA, pi
ele craft Inarmate numal Cu un os ascutit. Hunit
erail en totul soma 1, ducendu-§I femeile §i co-
pill in -cArutile for §i semAnaii in de obste cus
vechil Sciti, cu deosebire numal ca craft mat
barbing.
Aoest cumplit neam de oameni all trecut nu-
 ;?
3

o
-a+

'
 .50

mai cat pe N not, fArA a se opri mult timp. El

se ii§e0.ara in Panonia dincolo de Tisa-, unde in
curand infiintara o impArAtie de care se cutre-
mura toata lumea, impArAtia Tui Atila, biciul
Int DumnecThe. Acest imperiti se intindea spre
sud pAnA la DunAre. Dupa anul 453, fn care
moare Atila, imperiul Hunilor se desface, §i el
disp ar *din Europa, Intordndu-se TAmAtlitele for
iar in stepele Asiel de unde e§ise.
G epizii locuiat ogre- sand ]a nordul Panoniet,
pe lfinga riul Vistula §i fur Supu§1 de Huni.
La moartea lut Atila, el scuturara jugul Huni-
lor, §i se a§eqarl in partea dintre Tisa kti Du-
narea, care se nume§te Temi§iana. De face el
tree in Dacia aureliana unde intemeiazsi o dom-
nie care tine vr'o mita de ant, §i apol este dis-
trusA de Longobarcti. Ace§ti Gepizt, tot de neam
german, yin prin urmare -numat foarte scurt timp
i numal Intio mica parte a Orel in atingere cu
--Romani!.
Un alt popor, care insa domni un timp destul
de indelungat peste toata-Dacia, furA Avarg, de
acela0 neam cu Hunil §1 semAnandu-le In totul
la moravuri. Ocurand Dacia Ia 555 d. Hr., et
trimit la Constantinopole sA cearA de la irnpAratur
ca s A faca present Caganulul, adecA regelul lor,
 51

ran pat de our §i un elefant2 ta BA vada aseme,

ilea luau!, de care Avaril nu maI veluserA.
Ace§ti Avail tin in stApanire Wile noastre vr'o
250 de ani, Orli la 797 d. Hr. &id Carol cel
Mare impiratul Franepor vine impotriva lor, II
bate §i- I respinge iarA§i in pustiurile Asiei. De
vi aril. stapftnit Dacia, Teel locuit in ea, ci tot
in Panonia. Aici II Intalne§te Carol cel Mare §i'l
bate del stinge.
Impreuna en Avaril apar §i Slava in -Odle
roman e. Acessta navalire este cea ma! Insemnata,
cad el find de un neam mai apropiat cu Daco-
Romanil de cat ceialalti barbari, se putura ameste-
ca mai u§or cu dan§il ; apol Slairil nu remasera
nomaqi, ci se a§eqarA intre Daco-Romani. Din acea-
sta viata a for mai stOnsl en poporul bA§tina§ al
Daciel se nAscu o Infratire mai mare cu el, din
care se explica multimea cuvintelor slavone din
Liam romans.
§ 15
Bulgarii 11 imperiul romauo-bulgar.
Pe la 493 dd Hr. se arata alt neain de bar-
bar! de aceea§i rasa cu Llunii §i Avaril, anume
Bulgara. El tree Dunarea §i la 502 incunjur§.
Constantinopolea. Avaril insit can pe atunci eratt
 52

tari §i mari II supun. Pe la 640 ei scuturA ju-

gul Avarilor sub ducele for Cubrat, care murind,
imparte domnia intre cinci fit ai sei. Dintre a-
ce§tia unul Asparuch trete Duna'rea §i se a§4a
acolo intre Slavonic cari ocupasera mai de mult
timp acele teri. Bulgarii se slavonesc in curand
si primesc in totul limba slavona. Fiind InsA ca
ei cucerise acea tarn, all rAmas asupra et numele
de Bulgaria, pe care '1 pastreazh panA astA-0.
Pe la 862 domne§te asupra Bulgarilor un
rege numit Bogor, care, trecand la religia cre§ti-
neascA,1§1 dA silintele tele mai mari spre a in-
toarce la Cre§tinisin pe tot poporul set. Dre§ti-
nizarea Bulgarilor se fAcu de cAtra eel doi vestiti
apostoli at Slavoniler : Metodiu §i Ciril, care dui:4
ce invatase in scolile bizantine, propoveduise
crestinismul la popoarele slavone, Intre allele §i
la Bulgaria Bogor regele Bulgarilor -cre§tinizan-
du-se luA numele de Mihail. Metodiu §i Cirit
pentru a putea raspandi rnai usor cre§tinismuli
intre Slavoni, imitase pe Dials tr, traducAnd car -
tile religiei cre§tine in limba veche slavonA, de
care se apropie maLbinelimba strbeascA de alt.
Bulgarii Irish IT intind dominatia in curand §i
pe malul sting al DunArei uncle locuiat Romani!.
Fiind acestia supusiI Bulgarilor, ei primesc bi-
 53

serica bulgara ca a lor, psi ast-fel limba slavond

devise limba bisericei la Romani, remanand la el
ca atare pauA pe timpul lui Vasile Lupu 9i Ma-
teitt Basarab. Fiind ca biserica noastra era sit:
pusa celel bulgare9ti, apoi mitropolitil no9trli
se sfintiat. la °Arida, capitala regatulul 9i re9e-
4linta patriarchului bulgar. Fiind limba slavonii
aceea a bisericei noastre a trebuit sa devini §i
limba oficialli a statului, ca una ce era singura
f3cristt i cetita.
Bulgaril intemeind imparatia for peste Du-
are, se unirA cu Romani' din Macedonia pentru
a se lupta contra imparatilor din- Constantino-
pole. Chiar la inceputul. domniel Bulgarilor
.dincolo de Dunare, intalnim numele a ma' mul-
tor duci bulgari care par a avea un caracter
romanesc precum: Sabin, Pagan.
Dar Romani' joach un rol mult mai lnsemnat
an istoria Bulgariei in lmperiul romano-bulgar
intemeiat la 1185 de fratil Romani Petru§i Asan.
Sub conducerea for -Bulgaril impreuna cu Ro
mani' ocupa castelele din muntele Emus (asazI
Balcanii). La 1197 urteaza itr trop Ionia Tank
la 1207, care este felicitat de Papa Inocentiu
-al III-lea din Roma, 9eful hisericei catolice, pen-
fru Obarlsia sa romance §i ii propane sa pri-
 54

measci atolicismul. IonitA cere de la Papa ca

sli'l incoroneze rege al Valahiei §i Bulgariety
ceea ce Papa face prin un sol trimis anume, iim
15 Noembre 1204. Acest IonitA bate §i prinde
pe impAratul latin din Constantinopole, Balduin
de Flindra.
Lui ii urmeazA. Borild, apol loan Calirnan A-
san la 1241. Pupa acesti domnitori din dinas-
tia romans urmeazA o dinastie bulgAreasca, sub
care impArAtia este sfarAmati de Turci in 14-
talia de la Cossova 1389.
§ 16.
Ungurii, Peceneghii, Cumanil ¢i Tutarii.
Ungurii cari aunt de acela§1 neam cu HuniT,
Avaril i Bulgaril, yin de langA riul Volga din
fundul 'Rusiel, si-se asaza in tare numita pe a-
tune! Ateluzu, intre Nipru i Siret la 830. El
se due in mai multe randuri in Apusul Furopei
pentru a prAda imparatia Francilor. Intr'un rand,
pe cand bArbatii fie dusese rdup6 acele prAdA_
dun!, iar acasa rAmAsese numal bAtrani, femei
§i copil, venira Bulgaril §i cu alt popor, Pece-
neghil, i pustiarA Ateluzu. Ungurii v'Nend ca
in aceastil th:A nu suet sigari. se scularA cu totii
§i se duserA pe langA Chiev, prin jurui Carpa-
 55

tilor, in Panonia, adeca, In Ungaria de astalli.

De aici, fiind vecini en Transilvania, patrunsera
in ea, batura acolo pe ducele Romani lor Gelu,
care vroi EA se opuna cucerirei lor, §i posers
mana pe Transilvania. Pe la anal 1000 domnea
asupra Ungurilor Stefan I, care ti intoarse la
catolicism, pp cand Romania din Transil vania
pastrara ,religia rastiritului cit limba slavona ca
limbs a liturghiei.
Ungurii pretindeall insa a stapani §i Muntenia
§i Moldova, dar aceste pretentii nu le putura
nici o data realiza, duph cum vom vedea mai
la vale,
Pe la anal 900 venira peste aceste teri po-
porul Peceneghilor, eara§i de neam hun ic. Ei
impreuna cu Romanii, care traind de atata timp
alaturea cu barbarii se deprinsese cu ei, treceati
adese on Dunarea §i pradail imperial bizantin.
Este foarte insemnat ea de la Peceneghi ne-a
ramas in Muntenia o Iocalitate cu numele de Pece-
neaga, ceea, ce dovede§te inca o data ca Roma-
nia pe timpul Peceneghilor trebue sit fi ocupat
aceste tars, cad alt-fel nu Intelegem cum de a -
cest rtu§or a pastrat asemenea nume 'Ana In
Oile;e noastre. Dupa Peceneghi. venira pe la 1050
Cumanii, de acela§1 neam cu dan§ii, de la care
 56

se trag numirile de Coman, Comanefti, Comar-

Comana, etc.; etc., care dovedesc acela§
lucru ca §i Peceneaga. In sfar§it pe la 1241 ye-
nira Tcitarii tot de un neam cu cei Pali, cari
aunt cel de pe urn:A navilitorI In t6rile noastre.
TAtaril reinoira timpurile Hunilor. El se revAr-
sara ca in potop peste aceste teri, trecura apoi
in Ungaria §i resturnarA pe regele de acolo,
stAtttra vr'o Catl-va ani prin partite noastre, §i
apoi se retrasera. Tataril insa nu se dusera
pentru tot-d'auna. Stapfinind el partea de and a
Rusiel, ven eat mai in fie -care an de pradaft tarile
romane, §i prAdaciunile for se urmarira panA
la sfir§itul veacului Irecut. De la aceste repe-
tate prAdAciuni a remas zieerea
: a nu deft
Turcii nisi Tataril".
§ 17
Viata limeanilor in timpul
In acest timp plin de neastampilr, RomAnil se
Indeletniceati numal cu traiul de toate Oilele,
cautAnd aft aiba ce manca §1 ce bea ca sA tra-
iascA de 801 panA man! ; dar sA caute a inveta
ceva, a se ocupa de meserii sat de negot, acea-
sta nu o puteati face, a§teptandu-se in fie-card mo-
ment sa fie praclati §i jefuitl de un soit de bar-
 57

ball sail de altul. De aceea poporul roman In

timp de aproape 1000 de ani eati all trecut de
la ,venirea Gotilor Oita_ la venirea Tatarilor
(270 -1241) n'a putut face nici un pas inainte
to desvoltarea sa, ba chiar ajunse Intro stare
mai rea ; cAei pe cand aft venit Go1ii 1-ati gasit
locuind in ora9e numeroase i frumoase, inzes-
trate cu 9osele, amfiteatruri, bai, 9tiind a aerie
9i a ceti, §i traind intr'un mod civilizat. Venind
barbaril peste eI, toata civilizatia lui se ruins ;
,ora9ele, 9oselele ti cele-l-alte lucrari se stricara
9i nu se mai zidira altele noua ; Romanil uitara
a aerie 9i a ceti, i eadura i ei intr'o barbarie
mai tot atat de mare ca si popoarele care ve-
nisera peste dan§ii.
Aceasta vecinica navAlire a fAcut prin urmare
cel mai mare reti Rojnanilor ad in be ca el
-sa mearga inainte all dat inapol. E o adeverata
minune cum at putut sa mai ramana cu viata
dupa atatea suferinte ; ba Inca sa-91 pAstreze
limba stramo9ilor cu o curatenie neauslitA, i sa
se eonsidere pe sine tot ca Romani/ adecA stra-
Repoti ai Romanilor. Aceasta se explica prin mai
mul,te Imprejurari : intaiu, cei mai multi dintre
barbari emit nomad! in cat el nu se apdara
printre Romani. Al doilea, cei mai multi barbari
 58

erat pagan!, ceea ce impedeca casAtoriile for cup

Romanil. Al treileat Romanul se credea o naturft
mai superioarA, care nu vroea salt manjeasci
singele, amestecandu-se cu asemenea fiinte. In
sfar§it Romanil retrAgandu-se In munti inaintea
navAlirilor, pastrarA in ascunsurile for limba §i
obiceiurile strAmo§A§ti.
Aceste navAliri repetate nu puturA insa lasa nea-
tinsa nationalitatea romans. Ele adusera mai
multe elemente str6ine in limba, obiceiurile §i
moravurile poporului roman.
Popoarele ce at venit peste Romani In timpul
navAlirel furs de-4rd neamuri : Germani, precum
Gotil §i Gepizii, Slavi i Mongoil, ace§tia din
urma represintati prin §epte popoare : Hunii, A-
varii, Bulgaril, Ungurii, Peceneghil, Cumanii si
Tatarii.
De N Germani ne -aft remas inriurirea cea mat
slabs; se pare ca s'ar'i pastrat de la el un sin-
gur cuvent in limba romans: coeostarc care §i
acesta, este gotic numai cat In finala sa stare de
la cuvantul stork (alga-0 storch) pe cand Ince-
putul cuventului coco vine de la latineseul cico-
nia. Se mai crede a fi gotic i numele Moldova.
Slavonil au avut inriurirea cea mai puternicti
asupra poporului roman. De la ei ne-at ramas
 59

o multime de numiri geografice precum : Bistri-

ta, Tecuciul, lalomita, Prahova, Illovul, Dimbo--
vita, o multime de derivate din Cerna precum
Cerneti, CernAuti, Cernica §i apoi multe cuvinte-
intrebuintate in vorbirea zilnii a, care se urea la.
o a treia parte a intregei limbi, precum : smin-
iand. brad, gard, noroc, prost, plug, gfoapii,glod,
lopatif, grinds, etc.
Neamurile mongole at lfisat de-asemenea yea-
200 de cuvinte in limba romans precum : aldd-
map, aprod, barabuld, bomb, ceataii, gind, etc.
In moravuri inriurirea slavA a pAtruns precum
se vede din credinta in Rusalii, din cafe -va
obiceiuri la nunti §i la inmormantAri.
Cu toate aceste amestecuri pe care poporuL
roman le-a primit de la natiuni strAine, la care
se adaug mai tarp% i Inriuririle turceascd, gre-
ceased §i francezd, el a ramas tot un popor de
vita romans, pentru ca toate aceste elemente-
straine au fost romanizate, ast fel &A el numal
cat s'a imbogatit din contopirea for in sinul s611,
Ara a se atinge esenta nationalitatil sale.
§ 18
Stares ferilor romitne in timpul navalirilor.
Moldova ca toatg. navAlirea -cea cumplitA la.
 60

care era expusa, fiind mai ales in calea barba-

Tilor, se vede inca in timpuri destul de vechi
iinzestrata cu cate-va ora§e care faecal un ne-
:got foarte insemnat. Ast-fel intr'un document
de la 1134 se pomene§te despre un principat al
Barladula sub principele Ivanco Rotislavovici,
care cuprindea in sine ora§ele Barladul, Tecuciul
§i Gala ii, numitI pe atuncl Haliciul mica precum
Ili alte ora§e. Acest principe dA voe locuitorilor
-de peste Dunare care vor veni In Cara sä ne-
gutatoreasca cu marfuri, BA plAteasca vama o
data numal §i in on ce ora§. Din acest docu-
ment Intelegem cum de s'ati Intemeiat ora§e in
Moldova in timpul nAvAlirel. Barbarii, on cat de
aelbaticI erail el, aveail nevoe de deosebite lu-
cruri, §i negutatoril din Wile straine §tiind a-
ceasta, veneati in Moldova pentru a le vinde
marfurile for , ast-fel se intemeiara ora§ele mol-
-dovene. Principele Rotislavovici era supus rega-
AuluI Galifiesi, numit pe atuncI Haliciul, de unde
pare a se fi _intemeiat §i ora§ul Haliciul mic
numit asta-0 Galat' in sudul Moldova Nordul
Moldova care era a§qat Intre principatul Bar-
ladulul §i regatul Galitiel era Ara Indoiala sta-
panit direct de acesta. Din stApanirea Galitiel
-asupra Moldovei trag Polonii in urma dreptul
 61

for la suprematie asupra acestei ter!. Galicia

anume cAzu sub Poloni la 1347 sub regele for
Cazimir 1I. Mo§tenind, ei toate drepturile Gali-
tiei, au pretins §i la dreptul de suprematie a-
supra Moldovei pe care Galitia fl avea mat din-
nainte. Dar aceL principat al Barladului disparn
impreuna en puterea Galitiei asupra nordului
Moldovei i,n n-AvAlirea Tatarilor, can rAsturna
tot ce intalni inaintea ei. Moldova ast-fel rAmase
iarA§i farA stapan, §i 'se putu intemeia in ea a
domnie neatarnatA de eatri ni§te Romani veniti
din Maramure§.
Pe timpul na,valirel Ware, Muntenia nu era
constituitA intr'un singur stat, ci era-, eompusa in
partea ei cea locuitA, din mai multe tAripare.
Unele din aceste precum tara Beverinului, chi-
nezatul lui loan, chinezatul lui Farm erail en
total supuse regelut,unguresc; altele precum
Para lut Seneslau a§eq.ata dincoace de Olt in
Muntenia Mare, tam voevodului valah LirtiOiu
§i tara Litfa, in Oltenia, eraii numal sub au-
prematia Ungurilor. Bela TV regele Ungurilor
pentru a apAra intrATile Transilvaniel despre
Muntenia de navAliri, chiarna la 1247 pe cava-
lerii din lerusalim spre a-I all* in aceste pArti
si dA in deplina stApanire tara Severinulai ea,
 62

Thinezatete lui Ioan §i Farca§, Iasi din contra

pe celelalte trel -taripare sub domnitoril lor,
-dand cavalerilor din Ierusalim numai junAtate din
-veniturile lor. Ace§ti cavaleri nu venira Insa
nicl o data si iee in stapanire Odle daruite lor,
-flind ca Romani' nu-I Ingaduira. Din aceasta
stapanire Inchipuita a Ungurilor asupra Munte-
-niel, trag el pe urma pretentiile lor la un drept
-de suprematie asupra aceste' ter'.
Pe atunci peste Carpat1,-Unguril Intinzindu-§I
-domnirea asupra Temi§ianel, Cri§ianel §i a DacieI
centrale (partea cea mai mare a Transilvaniel)
ramasese ca ducate mai neataruate numai Ma-
-ramureisul §i Fagaraisul, unul catrameap noapte,
eel 1-alt catra meapili. In aceste Romani' retra-
gandu-se necontenit dinaintea dominatiel ungure§t1,
ele ajunsera a fi foarte impoporate. Ne mai Incupand
Romani' in aceste te'ripare, §i fiind prigoniti pe
-de alts parte de Unguri, pentru ca nu primiati
religia catolica, de la o vreme se hotarara a se
-cobori de la munte la ample, unde era destul
loc slobod §1 ne locuit, anume In Moldova §i
"Muntenia Mare. Aicl inaintand el sub duel ini-
mo§1, all infiintat principatul Munteniel §i acel
,a1 Moldovei, care Infiintare se numesce in limb a
veche descalecare, find ct Romani' Cana trecura
peste muntl venira °Mari.
 PARTEA II. ISTORIA MEDIE
(1290-1633)

CAP. IV.
ISTORIA MIINTENIEI DE LA DESCILECARE PANI
LA MOARTEA LITI VLAD TEPES

§ 19
De la descalecarea Munteniei pant% la Mircea cel Mare.

Romftnil, cari se retrasese in timpul navaliri-

'lor in munti! Transilvaniel, kti de aice apol In-
cepuse a se col:1°d catra §e9u1 acelei terl, dupe
qce Slavil se a§ezase aicl, aunt nevoiti la venirea
IJngurilor, din cauza asupririlor, ea parasasca
In parte Transilvania §i si se coboare pe coa-
stele cestelalte ale Carpatilor §i annum ace! cc
irliati in ducatul Fagara§ului se coborira in
Muntenia. Pe la 1290 spune traditia ca at ve-
nit Radu Negru cu o ceata de Roman! de peste
taunt! §i at intemeiat scaunul domniel la Campu
Lung, aproape de munti. Desealecarea statelor
 64

romane nu trebue inteleasa a§a ca acuma pentur

prima call s'ar fi a§ezat locuitori in aceste pArtI,
ci numai cA s'a infiintat unitatea de domnie. Asa.
se tie cA atat Moldova cat §i Muntenia eraI
locuite inainte de descAlecare (yell § precedent) ;,
totu§1 coborirea RomAnifor din munil in Mun-
tenia §i Moldova nu este o cucerire cu sabia;
el par a se fi stabilit pe cale pacinicA in mij-
locul poporatiunel romane§tI ce locuia grin Mol-
dova in partile muntoase, §i apol elementul ro-
mAnesc latindu-se asupra §esulul, desnationalizii.
aid pe acel slavon ce'l intalni in cale.
Dupa Radu Negru care poartA in doc.umente-
§i numele de Tugomir Basarab si care puse te-
meliile statului muntean, urmeazi fiul snit lrancu
Basarab apol fratele acestuia Alexandra Basa-
rab, care domne§te de la 1320-1360. Dupa
dansul vine Vladislav .Basarab, apol Radu al
11-lea Basarab, Dan Basarab si. Mircea I cer
Mare Basarab 1386-1418.
La inceputul istoriel domniei muntene, vedem
0 vecInicA luptA contra lingurilor ; cad acestia
pretindeati cA Muntenia le este-supusA, §i dom-
nil el refuzaii aceastA supunere, §i cu deosebire
nu voiail sa plateascA tributul pe care'l cereab
regil ungure§tI. Ast-fel pe timpul lul Alexandru
 65

Basarab, Carol Robert Neapolitanul, domnul un-

guresc, nivAleste In Muntenia, insA lipsindu'i In
curand hrana pi find lovit de Alexandra In
stramtorile unei paduri, fu bAtut fote tare, per-
zind o multime de oaste si numal cu mare gre-
utate scApi fugind in Transilvania. Ludovic,
urmasul lui Carol Robert, voind sA rasbune a-
ceasta cAdere, lilted in Muntenia, dar si el fu bi-
tut de Alexanthu. Auzind ca, dupa moartea lui
Alexandra s'a suit pe tronul 1V1unteniel, prin a-
legerea poporului, fiul seii Vladislav, Ludovic
regele Ungariei s'a supLrat foarte mult si a che-
mat la arme pe Unguri in contra sa. Dar mat
pe urma, dupA cat se vede in urma unei lupte
nehotarite, se impacti cu Vladislav, care'l ajuta
Intr'un resboili in contra hit Sisman, regele DA-
garieL Cu toate aceste mai tarziii taxis' izbucneste
rezboiul intre Vladislav si Ludovic, si Vladislav
trecand Dunarea, alungA din Vidin ostasil un-
gurestl, inapoind aceastA cetate cumnatului sef
Stralsimir, regele Bulgarilor, Pe acest Vladis-
lav s'a incercat sl '1 catoliceascA papa de Roma,
Urban V, insa in zadar.

5
 66

§ 20.
Mircea eel Mare.

Doi ani dupa suirea lui Mircea in scaun, vA-

zand el pericolul din partea Turcilor face o le-
gAturA pe deplina egalitate cu craiul uuguresc
Sigismund, in care se spune intre altele cA. Mir-
cea BA mearga in persoanA in contra Turcilor
atunci cand §i regele va merge in persoanA si
se trimitA numai osti atunci cand §i regele nu va
putea e§i la luptA ; s A dee lui Sigismund zaharea
(mancare pentru WI) pe bani §i altele de aceste.
Pe atunci Turcii inaintau necontenit. Popoarele din
apusul Europe) §i anume Francezil, vezand pri-
mejdia cc ar veni asupra tuturor, dacA Turcii ar
isbuti in rasfirit, se uuirA cu Ungurii §i cu
Mircea eel Mare §i se bAtura cu Turcii la Ni-
copoli, darn furi eu totii invin§1 in anal 1396.
Mircea ceruse sä i se lese lui sA inceapa bAtA-
lia, ca until ce ar cunoa§te modnl de luptA al
Turcilor. Fr ancejii se opuseserA amenintand cu
retragerea lor, daci nu li s'ar incuviinta ouoa-
rea primulul atac. Rezultatul fu deplina zdro-
bire a o§tirilor cre§tine. Rajazet I pentru a pe-
depsi pe Mircea, trecu in Cara MunteneascA, dar
lovit de Mircea, fu silit a ti ece inapol Dunarea.
 67

Bajazet, fiind prigs dupl aceea de Timur-Lenk,

chanul Mongolilor, moan dupa putin timp. EI
las5, trei copii : Soliman, Mahomet i Musa care
se luara la, lupta intre el pentra domnie, Mircea
ajuta lui Musa a deveni sultan si dobandi de
la el ca multamita pentra aw3menea ajutor mal
multe parti de teritoriu gi cetAtI p3 malul drept
al Dunarei, intre altele gi Dbrogia, in cat Mir-
cea se putea numi in documentele sale domn pe
ambele laturi ale Dunarei pans la marea cea
mare. Din nenorocire pentru Mircea, Musa este
rasturnat, §i inlocuit en Mohamed II, dusmanal
lui Mircea. Acesta trimite o caste foarte mare
care cuprinde Severinul gi zideste o cetatue In
Giurgiu in care pune garnizoana ttfrceascA. 176-
lend Mircea ca nu poate scapa alt fel de Tura
se botarAste a li se incbina, platindu -le pesches
(dar) pe an 3000 de galbeiii cu coiiditiile urmatoare:
Cara 1st pastreaza in totul neatarnarea ei, ist a-
lege domuitorul; pastreaza dreptul de a declara
resboiu §i de a incheie pace. Turcil n'au voe a
se app. in Cara si a face geamil. Turcil dupa
aceasta cer sporire. de tribut $i 500 de copil in
corpulIenicerilor. Mircea refuz5. gi navalind Tur-
a asupra sa, Ii bate intr'o mare lupta la Roviner
fugArindu-I pang langa Baicani, in cat Muntenia.
 68

remitne tot in conditiile tractatului incheiet.

In timpul lui Mircea cel Mare cade activitateit
cea insemnata a cAlugArului strb sfantul Nicodim
pentru sporirea §i intemeerea religiei cre§tine in
forma ei slavona in tara Munteneasca. Nicodim
era nascut dincolo de Balcani de un tata "gree
§i o mama sirba. El parAse§te pArintil set §i
devine calugAr, trece pe la 1350 la nordul Du-
Orel §i intemeiaza o tnanastire la Prislop. Apo
neplAcandu'I aid din causa ca locul nu era des-
tul de selbatic, el calAtore§te un timp prin
munti1 Olteniei zidind mai multe manastiri, in-
tre care Vodija §i Tismana. Pentru a ridica
aceste loca§uri, el intreprinde mai multe &Ala-
torii in Ungaria la imperatul Sigismund, care
dArui mai muite venituri §i o cadelnita foarte
scumpA de argint, El se duse apol la Lazar
tarul Serbia, capatand §i de la acesta mai multe
mo§ii. El mai fu daruit cu venituri insemnate
de catre domnil IVIunteniei Vladislav Basarabi
Radu Negru, Dan §i Mircea cel mare. El muri
in vrista de peste 100 de ant, dupe anul 14101
intemeind cp1 antaitt in Muntenia viata cAlugA-
reasca §i contribuind ast-fel mult la intArirea.
religiei cre§tine§ti in aceasta tart.
 69

§ 21
Urma ii lal Mircea.

Intre urma§ii Ini Mircea numiti Dra'culegi, de

la cel mai de lama dintre ei, Vlad Dracu, §i
ace! ai fratelui set Dan I numiti Danegi: sal
Bdseirabefti, se incaera o luptA inver§unata pentru
nul Wei Muntene§ti. Dracule§tii cautau ajutorul
Turcilor iai DAne§tii pe acel al Ungurilor. Dup.
mai multe lupte §i rapuneri mutuale ajunge in
1430 Vlad. Dracul pe scaunul muntean cu aju-
torul Turcilor si Unguril ne mai putandu-1 ras-
turna, 11 recunose de domn §i-i _ datt ordinul
Draconului de la care's! trage numele de Dracul.
Inteun re'sboiti al Ungurilor cu. Turcii, Vlad
Dracul ne volnd BA ajute pe Unguri de frica
Turcilor, generalul unguresc loan Corvin de
Huniade 11 pArA§te la regele ca tine cu Turd!.
Dupa batalia de la Varna in care Ungurii sunt
batuti de Turci, Huniade fuge in Muntenia unde
e prins de Vlad Dracul care voia sh'§i resbune
prin moarte asupra lui ; dar e nevoit sA-I dea
drumul de frica Ungurilor. Huniade ajungend
apoi mare §i tare in Ungaria, scoate pe Vlad
Dracul dttt scaun §i pune pe Dan 11 care era
rudA, cu dinsul. Acest Dan prinde pe Vlad Dra-
 70

cul §i'l ucide dimpreung cu toata familia Id.

Dupe Dan urmeaza fiul set Vlad III care este
rasturnat de Vlad IV repels fiul lul Vlad Dracul,.
cu ajutor turcesc Aceasta lupta inver§nnata intre
Dane§ti §i DrAcule§tf, unit sustinuti de Unguri
§i altii de Turci, face ca tara sa cada tot mai
adanc sub unil §i sub altil. La suirea lui Via&
IV in scaunul Munteniet, tara plate§te 10,000 de
galbeni tribut §i 500 de copii in corpul Ienicerilor..
Pe dud Muntenia era sfil§iata prin luptele
din launtru ale Dane§tilor §i Dracule§tilor, re-
sistenta contra Turcilor cade asupra Ungariet
sub comanda unul Roman, loan Corvin de 112z-
niade. Acest Ioan Corvin era nascut din parinti ro-
mani §i anume din familia Drine§tilor, cu toate
ca Unguril '1 reclama ca Ungur, pentru a stra-
luci cu numele lul, fiind ea altul mat insemnat
nu este in istoria Ungariet. Joan Corvin insa
fiind nascut in Ungaria era privit ca, supus
unguresc §i prin talentele sale militare se urea
in cuiaud la cele mai inalte trepte in aceasta
tail. Ca, ban al Temi§oarei el bath in dou6&
randurt ni§te pa§i turce§ti trinai§I de Amurat
II contra Uiigariei, dar in anul 1444 Turcii 'I
bat cumplit la Varna. In timpul minoritatel
regelul Vladislav 1V Ioan Colvin ajunge guver-
 71

natorul Ungariel la 1445. In acest an Huniade

perde o a doua Halle in cdmpul Merlei ; in a-
nul 1456 Huniade insa apAra Belgradul in con-
tra Turcilor care '1 asediase cu o putere col°.
sala. In acela§ an Huniade moare. Fiul BRA
Mathias ajunge apoI craiu al Ungariei, dom-
nind cu multa glorie. Mathias de §i se ungu-
rise cu total, tit aducea aminte de originea sa §i
fAcu mull bine Romftnilor din Transilvania, scu-
tindu-1 intre altele de dijmele catre biserica Ca-
tali* cad Romftnit dupa ce plAteatt dijme pen-
tru a sustine biserica ortodoxa, mal plateau ase-
menea dijme §i catre biserica ungureasch, ceea
ce era pe cat de asupritor, pe atat §i de ne-
drept.

§ 22.
Vlad al IV-lea l'epe.
Vlad prenumit Tepees, de la moartea cu care
el pedepsea pe protivnici1 set §i care era tra-
gerea in teal* a domnit in Muntenia de la 1456
1477 in done rindurl. El i§i puse in gand
sa mai infrftueze prin spaimA pe boerii cei ce
umblati necontenit dupa domni1 none, precum §i
pe hotii §1 tAlharil ce pradati tam.. El a ucis
ast-fel atata lame cat se speriase loath Cara de
 72

cruzimele lui. El nu cruta nicl bArbati, nici

femel, nici ajar copil §i se (lice ca peste tot
all omorat la 20,000 de oameni, imboettind
cu averele celor uci§i pe soldatii ce-I avea de
strajA. DupA ce Vlad credo cA prin spaimA a

Vlad al IV-lea Tepees.

-mai potolit neastampArarea Muntenilor, se ho-

tart a nu mai plati Turcilor tributul de singe,
§i cand Maborued' al Ii lea ii ceru sA raspunda
tributul dupa obiceit, el spuse ca basil II vada
cat va voi, dar copil nu. Turcul infuriat din
 73

aceasta causA, trimete pe Hamza pa§a din Vidin

ca sa prinda pe Vlad §i sal aduca la Constan-
tinopole. Dar Vlad prinde el pe Hamza §i'1 trage
in teapa impreuna cu tot! Turcii lui, iar pe Hamza
spre batjocura, bite° teapa mai inalta. DupA
aceea trece in Turcia pustiind tara §i ucigand
o multime de Turd. Sultanul Mohamed purcese
atunci el insu§i contra lui Vlad cu o armata foarte
mare §i trecu in Muntenia. Intr'o noapte Vlad
intrA cu cat! va osta§i in armata otomana §i vroi
sA mearga drept la cortul imparatului pentru a'l
ucide. Insa el nimeri din gre§ala cortul ulna
pap,. Nereu§indu-1 acest plan prea indrasnet
Si pe de -alts parte domnul Moldovei, Stefan
cel Mare, atacandu-1- Chilia, Vlad se hotarl a
merge in contra NI Stefan §i lAsi un general
al set care sä hartuiasca pe Tura Acesta se
lovi cu Tura §i fu batut in acela§ timp pe cind
Vlad in persoanA era rapus de Stefan. Vlad perdu
scaunul, trecu in tara Ungureasca, 1462, unde
se adAposti la curtea cuninatului set regele Mate
Corvin. Turd! a§eclara in locui in scaunul Mun-
teniel pe fratele sett Radu cel Frumos care este
batut §i scos din domnie de Stefan cel Mare si
inlocuit cu Laiot Basarab. Radu cel Frumos
Inge la Turd, insa murind putin timp dupA a-
 74

ceea in 1472, Laiot nu se mai teme de un con-

petitor in tabAra Turclior, §1 trece el ins4i in
partea acestora, ajutandu-le contra bine-faceto-
rului set. Stefan in luptele de la Racova §i de-
la Resboeni. Stefan cel Mare, dupa ce alunga
pe Turd din Cara, in urma bataliei de la Res-
boeni, 1476, scoate pe tradatorul Laiot din Mun-
tenia §i recheama din Ungaria la tronul acestei
te'ri pe Viad Tepe§, 1477, Acesta insa este
ucis chiar in acel an de Laiot care se intoarce-
cu Turci de peste- DunAre.

CAP. V
ISTORIA MOLDOVEI DE LA DESCXLECARE PANI. LA.
MO ARTEA LUI STEFAN CEL MARE.

§ 23.
Desertlecarea Rfoldovel pang la Alexandru eel Bun.

Pe la inceputul secolului al XIV lea (1300),.

un voevod roman din Mai amure§, Dragons, ita in-
tinse stapanirea asupra vAilor ce coborati din
Carpati cAtra rA,"sArit. El fiind credincios re-
gelui unguresc, acesta ftt multamit pentru lAti-
rea stapanirel sale facuta de vasalul sett. Mu-
rind Drago§, dupa el ulna in voevodatul spe-
 75

cial al Moldovei fiul sett Sas, numit in docu

mentele ungure§t1 Sas Moldovanul, §i dupA a-
ceasta veld flu/ sett Balk, care domnea pe laR
1349 in Moldova sub autoritatea regelui ungu-
resc.,.. aces an ;Hal uu alt voevod roman din
Maramure§, Bogdan, se revolts contra regelul
Ludovic §i trece muntil In Moldova pentru a
scApa de autoritatea ungureascA. El se is la
lupta aid cu Balk credinciosul Ungurilor, pe
care ace§tia vin sal ajute sub regele lor. El
sunt insa bAtuti §i Balk e nevoit sä parAsasca
posesittnele sale din Moldova §i BA urmeze pe-
regele Ludovic in Ungaria, unde acesta 11 res-
plateste pentru credincioasele lut-slujbe, dandu-1
in stapanire mo§iile lu1 Bogdan din Maramure§
de care Bogdan fusese despoiat ca tradator.
Legenda ati amestecat pe ace§ti dot principi
Dragons, eel supus Ungurilor §1 Bogdan resvra--
titorul in o singura persoana inchipuitA numita
Bogdan-Dragof.
Dui:A Bogdan Voda -armeaza fiul sett Lajczb
ce domnia pe la 1372, de cand Bunt aatate
scrisorile papale care II multAmesc pentru spri-
jinul dat bisericereatolice. Aceste scrisorl par
a spune ca Latcu ar fi trecut el insu§1 la cato-
licism, ceea ce insa nu este a§a, intru cat i/
 76

gasim ingropat in biserica romans ortodoxa din

Radauti. Atata este adevarat ea Latcu a infi-
intat o episcopie catolica in Siret ce mai tarziil
fu stramutata la Bacati. Dupa Latcu voda,
tronul cade in stapanirea until principe litfan,
luga Coriatovici, care intinde domnia Moldovel
pans din jos de Bar lad, §i domne§te numai un
an, 1374 -1375, dupa care mare. Acestuia
urmeaza o dinastie munteana din familia Basa-
rabilor, acea a Mareitefti/or in persoana lui Pe-
tru Mufat, care domne§te 16 ani. De aci hut-
inte marea §i stralucita famine a Basarabilor
sdomne§te in ambele tari romane. Petru Mu§at
se casatore§te cu fata lui Vladislav Iagelo re-
gele Poloniei. Tot el imprumuta pe acesta cu
4000 ruble de argint, amanetand Vladislav lul
Petru ora§ul I zliciu pans la deplina plata a
sumel. Dupa Petru urmeaza Roman Voevod
-fratele s'611; el se casatore§te en Anastasia fiica
lul Latcu din dinastia moldoveneasca pentru a
legitima ast-fel usurpatiunea sa. El se intitu-
leaza: Eu marele autocrat cu mila lui Dum-
nezeii, domn Ioan Roman Voevod, stapanind
tara MoldoveI de la munte papa la mare ;" des-
caleca §i ormul Roman pe care 'I nurne§te o-
.ra§ul sett, §i se in6hina regelui Polon in 1393
 77

§i 1395, murind in acest de pe urml an.

Dup5, Roman Voda urmeaza isStetan Vodci care
domne§te num' un an §1 are do! fii, pe ,s5te/ an
§i pe Petru. Sub acd§ti doi domni Incepe pentru
intAiasi data vrajba pentru domnie, care a fa'cut
atitta eel Moldovei. Dupa Petru urmeaza Jugail-
fiul lui Roman Voda, care trimete la Patriarhul
din Ohrida, capitala regatului bulgar, ie de a=
colo bine-cuve'ntare §i pune mitropolit pe Te-
octist. El descaleca mat multe ora§e prin lark
§1 mai ales sate multe facandu-le ocoale prin
prejur; darue§t oeini la voinicl (bucati de pa-
ment la osta§1) ce Menirr vitejil la o§_ti", punand
temelia raza§iilca care facura marirea Moldovel
pe timpul lui tefan cel Mare. Dupa doi ani find
prins t.e Mircea Voevodul Munteniel, acesta ajuta
fratelu! lui Iuga, Alexandru cel Bun fiul lui Ro-
man Voda BA ajungit domn. Este de luat a-
minte ca in aceste timpuri domnil sunt ale§i de
boeri dintre ace! ce a i drepturi de mo§tenire
la tron. Acela§i sistem urmat §i in Cara Mun-
teneasca are cele mai rele resultate ; &ad ale-
gandu se unul dintre mo§tenitori, cei-l-alti adese
ori nemultamiti alergati indata la natiile vecine,
Poloni, UDguri §i Turd, supunAnd ast-fel tarile
la vecinica intervenire a puterilor streine.
 78

§ 24.
Alexandru cel Bun §i urma*ii lui.

Alexandru cel Bun fiul lui Roman Voda a

domnit de is 1401-1433. El organizaza mai
.departe biserica moldoveneascA, inflintand epis-
copiile din Roman gi }Want' gi zidegte monasti-
rile Moldavita gi Bistrita. El intoemegte boeri
..dupa modelul curie! muntene: Logofat mare,
mai mare peste tot! ispravnicil (prefect!); Vornic
mare, de tara de sus si tara de jos, judecAtori
marl In acele OW; Postelnic mare, ministru a-
facerilor streine ; Spa'tar mare, §eful teremonie-
lor la curte ; ilatman ministru de resboiti, mai
mare peste ogti ; Visternic mare, ministru de fi-
mante f§i altil mai mid. Alexandru eel Bun, pen-
4ru a inlesni comertul cu Moldova, ugureaza vA-
mile ce le rgspundeati negutitoril gi care nu se
plateat ca astA-zi numal o data la granita, ci in
-fie-care orag. Negotul ce '1 facea pe atunci
Moldova era cu bol, vac!, porci, 01 gi alte do-
bitoace ; apol pie! crude de la acestea ; in fine
veverite, vulpl gi pegti. Grfine nu se duceall
afara din tail, din cauzl ci popugoiul nefiind
-cunoscut pe atunci (el s'a introdus din America
,pe la 1700), Moldovenil mancau numal grail
 79

9i, necultivandu-se a9a malt pament, de abia

-se producea indestul pentru den9ii. Impor-
tul consta ca gi astaili, din obiecte fabricate:
matasuri, postav, palaril, coarde de arc, sabil
i Ate altele. Tara era prin urmare in aceeag
stare in care o vedem §i acum; se exportati ma-
terii nelucrate i se importa obiecte literate. Ca
9i eel de mai inaintea sa, Alexandra eel Bun se
inching regelui polon in ani1 1402, 1404, 1407
9i 1419, pentru a multAmi mandria Polontlor.
El se casatore9te cu Ringala sora regelui polon ;
despartindu-se mai tftrziti de ea se indatore9te
a-i da ca mijloace de vietuire venitul a doue 0-
ra9e, Siretul 9i RadAutii precum i done ca tiurl
in bani pe an de cate 600 galbeni ungure9ti,
dandu-se regelui Polori, la cas de neplat5,, drep-
tul de a aresta pe toti negutitorii Romani din
Polonia. Alexandra da cumnatului seti Vladis-
lav 400 de calari ajutor in contra cavalerilor
Teutoni, cu care se lupta la Marienburg §i-1 bat.
El imprumuta pe Vladislav cu 1000 ruble ar-
gint amanetanda-i-se pentru aceasta Sneatinul,
Colomea i toata Pocutia. Ace9t1 ban! nepla-
tindu-se de Poloni, Moldovenil trasera de aid
dreptul for de stapanire asupra Pocutiel.
Pentut nenorocirea Moldovei, Alexandra eel
 80

Bun avu mai multi fii, din cari 15sa domnia lug
Ilie. Stefan un alt fit al set. insa, dorind et
sa fie domn, cern ajutor de la Munteni §i bata
pe Ilie. Acesta atuncl se duce la Poloni, de
unde capatand oaste se intoarce in Moldova dar
este batut in mai multe landuri de Stefan. Ve-
lAnd craiul le§esc aceste neintelegeri intre pre-
tendentil la domnia Moldovel, el ti impaca im-
partind Moldova in done parti intre den01:
Stefan in Moldova de jos cu capitala in
Chilia §i llie in Moldova de sus cu capitala in
Suceava. Aceasta impartire Intocmita dupa in-
demnul regelui polon, facu se cads domnia Mol-
dovei tot mai tare sub Lesi, ceea ce se vede
in repetatele inchinari catre regele lor.
Catre sfirsitul domniei sale, Stefan prinde pe
Ilie §i-i scoate,,-;chil, dandu-1 afara din scaun.
Roman Voda fiul lui Ilie resbuna pe--tatul seu
taind pe Stefan. El este insa resturnat de catre
Petru Aron fratele Jul Ilie §i Stefan, care intor-
candu-se cu ajutor de la Unguri, alungsa pe
. Roman, ce fuge la Poloni, node este otravit din
indemnul lui Petru. Petru, impacandu-se cu Po-
lonil, jury credinta regelui polon impreuna cu
boerii sei. Acevia jura credinta regelui- chiar
Baca domnul for s'ar abate de la acea credinta."-
 81

Pentru ajutorul capatat de la Unguri cu care a-

lungase pe Roman, Petru (IA Chilia Ungurilor,
in cat 1 edem cum aceste vrajbe pentru domnie
nu aduc torei de cat perdere si seadere.
Petra este ins scos de un alt fiu al, lui A-
lexandru eel Bun, Bogdan 11 (NW lei Stefan
cel Mare) Care este atacat din not. de Petru
bAtut, pries ei tAiat la satul Rdusanii. Fiul sail
Stefan fugInd la Vlad Tepee domnul Muntenia
capata de la el ajutor cu care vine ei alunga
pe Aron. Petru Aron injosise foarte mult Mol-
dova inchinand-o Ungurilor gi Tatarilor ; apoi
chiar Tureilor Incepuse el eel dintai a le plAti
tribut.

§ 25.
Stefan eel Mare.

Stefan eel Mare se sue pe tron in 13 Aprilie

1457. Petra Aron fuge la Unguri cu care era
prieten. Stefan devine domn en invoirea Orel. Spu-
ne Ureche despre Stefan : ca el nu s'a apucat sa
aeecle (ara, ci s'a pregAtit indata de rsboae im-
partind ostirel sale steaguri, hotnogi si capitani".
Stefan vru sa iea Chilia de la Vlad Tepee, res-
plAtindu-1 ast-fel en nemultumire sprijinul eel
daduse pentru a dobandi scaunul, si ataca pe
6
 82

Vlad tocmaT in momentul cand era lovit §i de

Turd §i'l face sa'§i pearda tronul. Neizbutind
acuma BA iea Chilia, Stefan o atacA din not in
1465, sub domnia lui Radu cel Frumos, prote-
guitul Turcilor §i pune maim pe dansa.

Stefan eel Mare.

Mateitt torvin ce era fara incetare stirnit de

Petru Aron ca sä scoata pe Stefan din scaun,
cere de la acesta Chilia inapol, ca una ce-1
 83

fusese data lui mal inainte de predecesorul lui

Stefan, Petru. Stefan refuza. Mateiti intra in
lark prada Romanul gi se abate pe la Baia, uncle
Stefan it lovegte inteo noapte atat de puternic,
in cat regele fuge ranit in Ungaria parasin-
du-el planurile sale in contra Moldovei. Stefan
cel Mare spre a-si resbuna in contra lui Ma-
teiti prada Ardealul, gi regele Unguresc pen -
tru a scapa ale (Musa' Yi da done cetati in Tran-
silvania : Ciceul §i Cetatea de Balta., pe care nu
intelegem pentru ce i le-ar fi fat Mateit, daca
precum scriu istoricil unguregti, el ar fi batut
pe Stefan la Baia. In aceasta pradaciune Ste-
fan prinde pe Petru Aron gi '1 tae capul.
Dupa aceea navalind Tatarii, Stefan ii bate la
Nistru gi prinde pe fiul Hanului. Acesta tri-
mite 100 de soli care cer cu sumetie libertatea
fiului Hanului; dar Stefan pune de ucide pe
Sul Hanului inaintea solilor, tine apol in teapi
pe toti solii afara de unul manila, taind u-I nasul
i urechile, it -trimite inapol la Hanul sa spuna
cele ce a veclut. 0 asemonei fapta este de
sigur barbara dar Tataril erail un popor 1i
mai barbar, care comiteatt in fie-care an cruqi-
mile cele mal marl in contra nevinovatilor lo-
euitorl al lioldovei, in cat fapta lui Stefan se
 84

esplica prin scopul de a ingrozi pe Tatari.

Intorcindu-se de la Mari, el sfar§i de zidit
mAnAstirea Patna §i o sfinti cu mrae pompa.
Stefan eel Mare se pusese aft cu Radu eel'
Frumos incA de la luarea Chiliel. Relatiila
du§mAne§ti ctt acest principe §i doripta lui Ste-
fan dupa cuceriri ii fan se declare resboiti lui
Radu, pe care '1 bAtu la Sod, apoi la Cursul
Apes lu'andu-i tinutul Putnei pe care '1 alipe§te
catre Moldova; scoate apoi pe Radu din sca-
un §i pune in loc pe Laiot Basarab. Tamil
la care fugise Radu, vin §i bat pe Laiot, §i
pent' it a asbnna atacul ficut de Stefan contra
unuia din oamenii Sultanului, se hotarasc a
porni in contra Moldovei. Stefan ce simtise aceasta
incA de cftnd scosese pe Radu din scaun, se sile-
§te a face o aliantA a tuturor popoarelor contra
Turcilor, cu atita mai mull ca chiar ahul de
Persia din fundul Asiei trimite soli la Stefan eel
Mare pentru a se intelege la o lucrare comunA
in potriva lor. Despre toate aceste Stefan eel Mare
anunta pe Papa cerendu-1 ji ajutor prin o seri-
soare din Noemvrie 1474. Turcii vin in nu-
m.& de 120,000 afarA de oastea lul Radu, in
1475, §i inainteazA pat,.
5 5. la Racova in tinu-
tul Birladului, uncle Stefan reu§e§te al bate en
 85

totul. El ascunse peste lunca Berladdui, nivte

trAmbitavi, care cand Turcil atacarA pe Moldo-
vent, incepura a suns, §i Turcii creclend ca mai
vine oaste i lintr'acolo se repepa in acea
parte ; dar ei se inglodara in mlavtinele luncel,
Mind tot atunci i o 'Ala mare. Stefan ave'nd
.cu densul 40,000 de Moldovenl, 2,000 de Levi
vi 5,000 de Seca, ii lovi atunci puternic §i-I
infranse cu totul, lua vr'o suta de steaguri, §i
multi prinvi dintre care trimise regilor Poloniei,
Ungariei i Papel.Senatul Venetiei smie o
scrisoare lul Stefan in care it multumevte pen-
tru victoria repurtata, §i'l ragaduevte ajutor, care
din nenorocire n'a mai venit Mateiri regele
Ungurilor placandu-I foarte malt sa se laude cu
faptele altora, aerie la toata lumea ca oamenil
sel, sub conducerea lui Stefan Voevodul Mol-
dova, repurtasera o victorie stralucita contra
Turcilor.
§ 26.
Stefan eel Mare.
(Urmare)

Stefan eel Mare presimtind ca aceasta victo-

rie asupra Turcilor it va atrage o duvmanie de
moarte din partea lor, cauta prin toate modu-
 86

rile sil-si procure aliatl. In luna lul Aprilie

1476, el trimite soli la Papa pentru a cere bani
si ajutor in contra Turcilor ; dar Papa in loe
de a da bani Jul Stefan, 11 dii lul Mateit creq.encl
laud ele acestuia d Stefan ar fi supusul lui.
Solil lui Stefan cel Mare foarte suparati pentru
aceasta, spusera senatului Venetian ca domnul
for este un domn neatarnat si data nu '1 vor
da ajutor, el va fi nevoit sA se supunA Turcilor
si sa calce cu el contra crestinilor. Venetienit
se si iilesc in toate modurile de a dobandi un
ajutor de la Papa, dar nu vor BA scoatA bani
din punga, trimitand pa Stefan la Papa, care
iariisl 11 trimite inapoi la Venetia, in cat ast-
fel silintele Jul Stefan remasera zadarnice. In
anul 1476, sultanul Mahomed II se hotaraste se
spele rusinea Ain si porneste el insusi cu co
armata foarte numeroasa contra Moldovel, luand
cu el pe domnul Munteniel si pe Tatari care
intrA in Cara si pradg. Stefan voi se impedice
pe Turci la trecerea Dunarei, dar Tataril nA-
viilind In tarn, el fu nevoit a se intoarce in con-
tra lor, si invingandu-1 II fugari pans la Nistru.
In acest restimp Turcil trecusera DunArea. Ste-
fa n dAdu ordin tuturor oamenilor din calea Tur-
cilor BA se retraga arOend si pustiind totul, pen-
 87

tru a slabi ast-fel armata du§mang, iar ni§te

pticuri de oaste hartuiail necontenit pe Turd.
Stefan insu§T se retrase cu armata sa in pada-
rea de la Valea Albd, intArind imprejmuirile
Ware! prin arbori uria§1 resturna0 in tale,
sapind §anturi adftnci acoperite cu spin! §i in-
tArind totul prin artileria sa, in cat se inchisese
in pAdure ca in o cetate. Mud Turcil o incun-
jurarA isbucni un foc atilt de cumplit din aiti-
leria romans in cat insu§i Eniceril cl(jurA cu
fata la pAment. Atunci Mahomed mustrandu-T,
lila el singur in many buzduganul cu 6 aripi,
§i dede platen! calulul contra Moldovenilor. E-
nicerii se luara dupA dfinsul, §i dupa o luptA
turbata pAdurea fu luatA, §i Stefan se retrase
spre muntl. El i§i ieadunA insA. oastea §i respinge
cu incetul pe Turd din tali, care fuseserl slA-
biti prin lipsele provenite din pustiirea tere! §i
prin boalele epidemice. Atilt de putin art iz-
butit Turcii in expeditia for in contra lui Ste-
fan, inck vedem ca acesta in anul imediat ur-
mAtor, 1477, dA afarA pe Laiot Basarab, card
dupa moartea lui Radii cel Frumos trecuse in
partea Turcilor (vecli § 22), §isl inlocue§te cu
Vlad Tepe§. Dup. Vlad Tepe§ care este ucis
de Laiot Basarab ce se intoarce de peste Du-
 88

!Area urmeaza far acest dome, pans, la 1481

eand este bhut gi ucis de Stefan eel Mare la
R'amnicul Sarat, rasbunandull Stefan in contra
lui 'pentru ca, de gi pus de Stefan in scaun, se
aliase eu Turcii in potriva lui. Urmeaza in
scaimul Munteniel/ Vlad Calugarul fiul lui Laiot
de la 1481-1494 cu care alitindu- se Baiazet
urmagul lui Niahomed, ie de la Stefan Chilia gi
Cetatea Alba, ca-e remase'a pentru tot-d'a-una
in m'anele Turcilor. Legenda a infrumusetat
aclerea lui Stefan ccl flare la Valea alba cu
cele mai frumoase podoabe ale poesiei, cunos-
cute prin balada lui Bolintintanu care incepe
cu versus: Pe o sran:_qi neagra lang'un vechiu
_caste', etc."
Craiul legasc, Albert, urmagul lui Cazimir,
v60end Moldova slabita, face planul de a o su-
pune ; insa temandu-se de Stefan, voegte sal
ingele propuindu-1 sa viva in ajutorul lui pent.ru
a lua de la Tu"ci Chilia. Stefan afland gar:-
dul regelui prin spioni, cere ajutor de la Un-
guri, care 'i trimit 12,000 oameni ; apoi pri-
megte propunerea cu conditie insa ca Albert sä
vina spre Chilia prin Podolia gi Rusia de as-
tacli.Albert insa intra deadreptul prin Moldova.
Stefan pornegte atunci in contra lui; dar prin
 89

mijlocirea Ungurilor el se impacl cu Albert,

indatorindu se acesta a se intoarce iara§i pe
-uncle venise, pentru a nu strica" tam §i prin
alte part'. Albert insfi apnea nu pe unde ve-
nise, ci prin codrii Cosminula Atunci Moldo-
venil amintindull vechiul mod de a bate pe
Zu§man in pAdure, taie copacil §ii 'i restorn a-
.supra armatei lui Albert, fac cel mai cumplit
mAcel in ea §i prind vr'o 10,000 de Poloni. Pe a-
ce§tia injugandu-i la pluguri, arA cu dan§ii o
campie intinsA in care semAnand ghinda, crescA
acolo o paclure de stejar care lua numele de
Dumbrava Rofici. IMO aceea Stefan pentru all
fesbuna, pradA Sara Le§ilor §i le is Pocutiea 1497.
Cronicarul Ureche caracterizaza asttel pe ma-
rele domn al Moldovei.
Era acest Stefan Voda om nu mare de stat,
mAnios, ii degrabh vArsa sange nevinovat; de
multe on la ospete omora filrA judet. Era in-
treg la minte, nelenevos, §i lucrul seil §tia al
acopere §i unde nu cugetal acolo 11 aflal. Unde
era nevoe insu§i se Ara; ca vezandu'l ai sei
el nu indaraptep (sh nu dee indArapt) §i pentru
aceea rar rAsboi de nu biruia. A§isderea §i Rude
it biruiatl Alta nu perdea nAdeidea ; ci Olinda-se
ca4ut jos se radica desupra biruitorilor."
 90

§tefan muri in 2 Julie 1504 dupa ce a dom.-

nit 47 ani 2 luni §i 3 sseptamani. Et era un
om foarte evlavios §i dupa fie ce victorieridica
ate o biseric5; in totul el zidi 44 de biserici.
Cat timp &Ai el, Cara fu respectata §i tributui
catra PoartA, care incepuse a fi plAtit de Petra
Aron, nu fu rAspuns.
Stefan inainte de a muri, dadu lui Bogdan
sfatul prea intelept ca sA facA pace cu Turcii
§i sA se inchine ion Acest sfat fi fu inspirat
prin reaua credintA, viclenia §i parAsirea in care
'1 lasase principii cre§tini, canal avuse mai
mare nevoe. §i sfatul lui Stefan a e§it la bine,
cfici on cat de mult am fort nedreptAtiti de Turci,
totu§i prin legAtura cu dan§ii am scApat de a
nu fi inghititi de alte popoare.

CAP. VI.
ISTORIA MIINTENIEt DE LA MOARTEA LIII VLAD.
TEPEES PANG LA MIHAI VITEAZIT.

§ 27
De la Radu V la Mihai Viteazu.

Radu V pronumit de biserieA cel Mare" ur-

mead' in 1494 tatAlui sair Vlad CAlugarul. Pa-
triarhul Nifon al Constantinopolei, fiind alungat
 91

de Tarci fuge la Radu, §i Imprietenindu-se ca

el 11 ajuta la organizarea bisericei muntene. El
Infiintaza o mitropolie in TargoviVe §i done epi-
scopil in Ramnic §i in Buzen. Dup. Mikai 111
cel Reis, ,resturnat de boerii Parvule§ti, urmeaza
V/Mutii (tare este resturnat de Neagoe Basaraba
cu ajutor turcesc. Neagoe Basarabil domne§te
de la 1512 -1521 i este un om foarte religios.
El_ cum veni la domnie se incunjura cu preoti
§i cAlugari, cheltuirid o multime de bani pentru
scopuri religioase. Ast-fel el aduce in tail moa-
§tele patriarhului Nifon ; impodobe§te cu daruri
pretioase monastirile grece§ti din muntene Atos,
Sinai §i Ierusalim; clide§te monastirea CurIei de
Argefun frumos monument in stil oriental §i cea
mai stralucita lucrare de arhitectari ce exists 1as
not ir, tail. La sfintirea acestei monastiri all slujit
1000 de preoti. Pe timpul lui Neagoe Basaraba,
§1 dupa exemplul dat de el, bleep a se instreina
averile monastire§ti de la not din tali, Mehl-
nandu-se monastirile noastre catre acelea din
Alexandria, Sinai, Atos sail Ierusalim §1 admi-
nistrandu-se averile for de cAtre cAlugArii greci
trimi§I din acele monastic I. Neagoe Basaraba
este §i scriitor. El alcAtue§te mai multe tratate
de inve'taturA cAtre fiul sect Teodosie asupra mo-
 92

dului cum trebue sa se poarte un principe. In

privirea politica Cara este foarte alai* precum
se vede aceasta din darea de 500 copil in corpul
Eniceril or.
De la Neagoe Basaraba pans la Mihai Vi-
teazul 1521-1593 in un rastimp de 62 de ani
,domnesc in Muntenia 21 de domni cari se pun
vi se reetoarna prin dare de insemnate gurni de
bans la Turci. Cine dadea .mai mult, aceluia se
da domnia i data domnul pus nu hranea destul
tul de bine lacomia turceasca era indata scos
din scaun §i inlocuit cu un altul. Pintre corn-
petitorit la tronul muntean se afla §i un Roman
tnrcit, din familia Basarabilor, cu nume din tur-
cia Mohamed Bei. Aoesta vroind sa capete dom-
nia, §i sa prefaca deci Muntenia in pa§alic, Mun-
tenil temandu-se BA nu li se surpe §i religia
stramo§ascA, se pun sub conducerea unui domn
viteaz, Radu de la Afumaji, care lupta cu mare
-curaj in contra Turcilor §i dupa silinti uria§e
in mai mult de 20 de lupte, izbute§te a raspinge
pe Romanul cel turcit de pe capul Muntenia
-Ceialalti domni cu totii se intrec in a cumpara
pe ban! domnia Ord, deprinzind tot mai mult
pe Turci a se imbogati din vinzarea tronurilor
romanesti, cand de ()data se urea Mihal Viteazul
in scaunul Munteniei.
 93

§ 27
Mihai Viteazul.

Mihai V saii Viteazul, era ban de Craiova

pe timpul lui Alexandra III §i acesta simtind
ca Mihai uneltea pe la Poarta ca sa capete
domnia, l'a prigs §i a vrut al taie capul. Insa
in ziva executiunei, Mihai, care era un om foarte
frumos §i cu o figura de tot impunatoare, se Ida
ast-fel in ochii calaului, ce era un tigan, fort
rob al set, in cat acesta speriindu-se lepada
securea, §i fugi. Boeril creqfind ca scaparea lul
Mihai este o minune dumnezeeasca, se rugar.a.
intru atata de Alexandra in cat domnul it jet ta..
Mihai cu toate acestea ne fiind sigur in Munte-
nia, trecu in Ardeal la Sigismund Batori, care
starui din toate puterile la Turci, cu cari era
foal to prieten, ca faca pe Mihal domn in
Muntenia. Mergand el dupa aceea la Turcl, ea-
pata domnia prin bani in 1593. Pe atunci tocmai
din causa ea domnia terei se dedea pe bani,
Sara era datoare Turcilor cu o avere foarte mare,_
re'masa de la alti principi de mai nainte. Credi-
toril Tw ci, nefiind platiti, se a§eclase in Mun-
tenia §i jefuiau Sara cum le placea, pentru a
scoate naracar dobanqile banilor lor. Mihal cum
 94

e sui pe scaun se hotari a scApa de Turci in

care el vedea cu siguranta peirea Orel, §i a§a
el urzi un complot in contra for pentru ca si
fie cu totil tAieti in qiva de 18 Noembre 1593.
ell °SR '5'

f24 II t: ^'1

VIVA,
4,4

Mihai Viteazul
In acea cli el adunA pe toti Turcil din Bucure§t1
-la visteric pentru a'l socoti, §i'i mAcelAre§te in
lamer de vr'o 2000. Dupa aceia is Giurgiul §i
&tide §i acolo vr'o 3000 de Turci ; bate apoi
 95

pe Hanul Wares°, ce trecea prin Muntenia din

o prAdaciune a Ardealului, la ,s5'drpa'nefti; in
sfar§it prinde pe un pap* ce fusese trimis ca
sal ucida. Dupa aceea Mihal core de la Aron
domnul Moldovei ca sä taie §i el pe toll Turcil
din Cara lui, ceea ce aePsta a §i fricut. Trecand
apoi Dunarea, Mihai arde Erax§ova Si Durostorul
(Silistria) §1 bate pe doi pa§i pe care Amurad 111
Ii trimite in contra sa. Ast fel se resculara tarile
Romfine in contra domniel asupritoare a Turcilor.
Tura', vezend ca re'scnala devine serioasa, Be
hotarasc a scoate pe Mihai din doranie ; pentru
aceasta sultanul trimite pe Sinan pap care face
un pod- peste Dunarea §i trece in Muntenia cu
vr'o 100,000 de oameni, Intalnind armata ro-
mama sub Mihal Viteazul la Ccilug 'dreni in 13
August 1595. Fiind locul aice incunjurat de apa
§i _noroit, Turcii s'at incurcat in el §i at fost
batui cumplit de Mihai, de §i el avea cu sine
numai 16,000 de oameni. Mihai lua 15 tunurl
§i prinde 4 pa§1 i insu§i Sinan cap de de un
pod §i se rani gra.. Steagul eel verde al Mu-
sulmanilor fu luat de Mihal Si trimie apoi Im-
paratuluT german Rudolf H. Cu toata aceasta
victorie, oastea cea mica a lui Mihai fu nevoita
as se retraga. Sinan pap inainteazi pang la
 96.

Targovi§te, unde a§aza o garnizoana. Venindt

1110.. dupa aceea §i Sigismund Batori en Arde --
lenil precum §i Moldovenil in ajutor, se sue ar--
mata aliati la 55,000 de oameni, ceea ce v6-
zend Tureil, se retrasera din Muntenia. Miha
gonindu'l prefaeu retragerea for in o adeverata
fuga, §i ajungandu'l la Dunare tale cu tunurile
podul pe care se napustise Tura, in cat ma!
multe mil ealura in apa. Sigismund se reintoarse
atunci in Transilvania, hand cu sine i tunurile
dobandite de Mihal de la TurcI. In anul urmator
Mihai pentru a resbuna pustiirea Munteniei de
catra Turd, trecu Dunarea §i prada ora§ul Ni-
copplis. Tot in acest an el mai respinge inca
o data pe Mari, care voiaa sa treaca prin Mun-
tenia pentru a merge in ajutorul Sultanulul ce
avea pe atuncl un resboiti in Asia.

§ 28
Mihai Viteazul.
(Urmare)

Pe atuncI, in tar ile margina§e, Moldova §i

Transilvania, se fame ni§te schimbarI care a-
vura o mare inriurire asupra soartei Iui MihaL
Anume domnul Ardealului Sigismund Batori,
 97

sliturand.u-se de domnie, trent Transilvania lui

Rudolf II. Mihal, veclehd ca ast-fel dobindea pe
imparatul german de vecin, i av8nd nevoe de
un sprijin in contra Turcilor, inchee un tractat
en imparatul prin care 11 recunoa§te *suprematia,
insa gra tribut, §i Rudolf fi fagadue§te ajutor
banesc i de o§ti in contra Turcilor. Dar Sigis-
mund care era tin om nestatornic, se intoarce
iara§1 in Transilvania §i chiama pe fratele seu
Andrei Batori, cardinal din Polonia, la tron in
locul set. Tot pe atunci §i in Moldova scot8n-
du-se ,S'tefan Rdzvan, prietenul lul Mihal, veni
cu ajutoi ul Polonilor Ieremia Movilci, in cat a-
tat Transilvania cat §i Moldova cad sub inriu-
rirea polona. PolonI ins fiind bine en Turcii
se intelege utior cum atat Ieremia Movila cat §i
Andrei Batori erati sa fie dusmanil lui Mihal.
Acesta se hotara§te sa-1 scoata pe amandoi din
domnie i sa supuna aceste done tari coroanel
sale. El bate la Se limber pe Andrei Batori in 28
Octombre 1599, prefacesndu-se ca apara intere-
sele imparatalui, suveranului seu, §i cere apol
de la Rudolf ca sa-I dea lui domnia Ardealului;
bate dupa aceea pe Ieremia Movil4 §i'l scoate
din scaun, -unind ast-fel cele trei Or' romane
adeca intreaga veche Dacie sub coroana sa.
7
 98

Aceasta fapta pe care n'a realizat'o nici unul din

domnil Romani de mai Inainte, nici chiar §tefan
eel Mare, a fost a§ternutA pentru intaia§i data
de Mihal Viteazul §i, lulnd fiintA pentru un mo-
ment, arAta Romani lor incotro trebue sA tindi
toate -silintele lor.
Unguril din Transilvania urat insa pe Mihai
de moarte, din cauzA ca era Roman, §i ei nu se
puteall impAca cu ideea de a fi stiptniti de un
principe aI mini pop or pe care'l urgisat atat de
mult. Ei incepurA a unelti in toate modurile
pentru a Beg pa de densul.
Pentru a indeparta pe Mihai, Unguril faga-
duira lul Rudolf supunere §i lepadarea for de
Batori, oferind ocirmuirea Transilvaniel lui
Gheorghe Basta, general austriac, care priori acea-
sta propunere Mihal, v &end Ca ast fel va sea-
pa domnia Transilvaniei din mini, se is la lupta
cu Basta in campia de la Miriflciii i este ha-
tut in 19 Septembrie 1600. Pei cleud Transil-
vania, el este atacat §i de Polon' care dupa
ce pun pe Ieremia Movila inapoi in scaunul
Moldovel, tree in Muntenia §i bat pe Mihai la
Teleajnu, in cat el perde §i Muntenia. Mihal
ve0endu- se atunci pArasit de none se duce la
Imparatul Rudolf, cu alit mai mult ca Sigismund
 99

Batori, intordndu-se iarA§I in Transilvania, o

smulsese din not din mfinile Imparatului. Rudolf
eunosc'end talentele militare ale MI Mihai, se
folose§te de venirea lui pentru aI numi general
alAturea cu Basta, cu care'l impaca, in contra lui
Sigismund Batori. Ace§ti doi bat impreunA pe
Sigismund la Goroslov. Basta ins avea invidie
asupra lui Mihal, ternendu se ca Rudolf BA nu i
*lea cum-va domnia Transilvaniei, pe care _doria
sA o doblndeasca el. Pe de alts parte Unguril,
4u§manil lu! Mihal, neincetat intetat pe Basta
,ca sAl scape de dinsul. Generalul austriac
cent de la Mihai ca sii-1 dee tuntaile §i stea-
gurile, pe care domnul le rapise de la Batoi i in
lupta de la Goroslov, sere a le trimete el Basta,
impArkului. Mihai refuza. Se isca de aici un
schimb de vorbe intre ei, in care Mihal, rapit
Ile pornita lui pre, se spune CA ar fi rostit cu-
vintele ch,nu ar recunoa§te ici autoritatea im-
pAratului. Aceste cuvinte adev6rate sal nu, ra-
portate 111 Basta, II daft pretextul dorit de a
rune mana pe domnul roman. El trimete o roata
'de ostasi sub un cApitan, Jacob Bori, care sft
aresteze pe Mihai. Cand domnul afla aceasta,
tl strigA in gura mare po un adiotant al Btu §i
se repezi sa'§i iee sabia. 0.sta§ii se aruneara
asupra WI §i'l strApanserA.
 100

Ast-fel peri acest erou, fala gi gloria Roma,-

nilor.
Mihai Viteazul facu o singurA mare grevalg,
in domnia sa, anume el consfinti robia teranuluT,
care se stabilise cu incetul in curgerea timpulul..
peNendull proprietatea grin multele.
re'sboae i birurile ce apAsati mai ales asupra
lor, devenise muncitorl pe pAmenturile boerevtl..
Cu timpul, voind sa se mute de pe moiile bo-
erilpr celor rel care'i indatoreatt la munci prea
grele, acevtia incepura a -1 insuvi drepttil de a
le impedeca libera mutare de pe o movie pe altar
i ast-fel cu incetul se stabili principiul ca te-
ranul este robul pamentulul. Mihai grevi, neva-
end ca toatA puterea militara a terei stAtea in
teranii proprictari de pamant vi el, de vi domni-
tor resboinic, in loc de a combate robia teranu-
lui, o consfinti printeun avelAment formal. Apo%
sand el trecu in Ardeal i te'ranii rowan% vroirti
:A se rascoale gi si ucidA pe nobilit Ungurl,
Mihai 11 opri de la asemenea fapte prin grele
pedepse. Unguril insd am vAzut cum tradara pe
Mihai, aliandu-se cif Nemtii, Aceasti grevald
explied pans la un punct edderea Jut Mihai; cad
data tin principe voevte sa fie tare, el trebue sa
se razime nu atat pe ajutoare strAme cat pe
insu§si a sa putere §i pe insuvi al sett popor.
 101

DupA moartea lul Mihal Viteaznl vine Simion

.Moviki, apol ,S'erban Basaraba care. se une§te
asemenea cu imparatul Rudolf pentru a scapa
de Turd. El ajuta pe Rudolf contra lui .Moise
Bekely, un alt pretendent la coroana Transilva-
iiel sustinut de Turd. Alungand Moise pe Basta,
acesta trimete la §erban dupe ajutor, carele trece
in Transilvania, si bate pe Sekely in 27 Julie
1603. Urma§ul lul Moise Sekely, Gabriel Batori
alunga pe §erban din scaun. Dupe Radu Mihnea,
Alexandru Vag §i Alexandru C000nul, urmeaza
Leon Voda Tamp care favorizInd pe Grecl,
rescoalA pe boeri in contra sa sub conducerea
Iui Matei Basarab. Acesta ajunge domn in 1633
ti domne§te panA la 1654.

CAP. VII
!STOMA MOLDOVEI DE LA MOARTEA LUI §TEFAN
CEL MARE PANG LA VASILE LUPU.

§ 29
Bogdan Voda, tefaulta.,§i Petru Berea.

Bogdan Yodel fiul lui §tefan eel Mare, cum

se sue pe tron, trimite sA peceasca pe sora cra-
iului le§ese Alexandru, §i incheie un contract de
 102

logodna foarte impovorAtor pentru Moldova, prin,

care se leaga a sprijiui religia catolicA §i a zidi
o bisericA pentru un episcop al acelui rit. Mu-
rind Alexandru, urmeazA Sigismund, care nu vo-
e§te sa mat dea pe sora sa dupa Bogdan, pentru
care atunci acesta pradA tara Le§ascA. Pe urm'ii
se incheie intre ei o pace, prin care Bogdan se
leagA a inapoia actul de logodaA cu sora rege-
lui, BA intiitiinteze pe Poloni despre toate mi§ca-
rile Turcilor §i sa dea voe negutitorilor Poloni
a trece fara plata prin Moldova cA, tra Turcia salt
Cara Munteneasca. Pentru aceasta craiul le§ese
se indatore§te a isgoni din Polonia pe unul Petra
pretendent la domnia Moldovei, §i a nu mai pri-
mi in adapost alti pretendenti. La caz de alun-
gare- a lui Bogdan din tara se indatore§te a'l
primi in Polonia-. In acest tractat este de insem-
nat deplina egalitate intre domnul Moldovei §i
regele Poloniei.
In anul 1513, Bogdan Vodit trimite la Sulta-
nul Baiazet Il pe logofatul Tdutu cu un dar de
zece pungi de b,ini pentru a inchina tar a Mol-
dovei Turcilor. Sultanul foarte voios de aceastA
imprejurare, dArui banil lui Taut], cu care acest a.
intorcanduse zidi o biserica la BAline§ti in ti-
nutul Sucevel. Conditiunile inchinArei Moldovei
 103

furA acelea§T ca §i ale Munteniei (vezi § 20).

Dup6 Stefan cel Thner, fiul lul Bogdan, ur-
meaza Petru RNress, fiu natural aLlul Stefan cel
Mare. El indat4 ce deveni domn voi sh cuce-
reasch Transilvania, §i se folosi pentru a'§I a-
junge scopul de desbinarea in care se afla Cara
Ungurea sea.

Petru Rare

Aceasta tarn fusese anume dupit Walla de la

Mohacs supusa pe, jumetate Turcilor §i pusA sub
un domn tributar lor. Cea l'alta jumetate cause
sub Austriad, care pe atunci erail ocarmuitl de
 101

Ferdinand fratele lui Carol V imparatul Germa-

niel. Ferdinand, voind sa cucereasca toatA Unga-
ria, ataca pe loan Zapolia, principele tributar
Turcilor. Petru Rare§, sub cuvent de a ajuta pe
Zapolia, trece in Transilvania §i la Feldioara
bate armata lui Ferdinand, luandu-1 50 de tu-
nurl. DupA aceea ocupa Bistr4a §i mai multe
alte cetati, pretinclendu-le ca resplata pentru
alujbele Acute lui Zapolia. Acesta v6d6'nd ca
Petru tinde a ocupa locurile cele mai tari din
Transilvania, se jalue§te la ktillihnul set, Sulta-
nul Soliman, (Tea ce auqind Petru esA din Tran-
silvania. Petru insa, neputfind remanea ast6mpA-
rat, incepe a prAda pe Poloni, voind a le lua
Pocutia ; dar este batut la Oberlin unde perde
toate tunurile ea§tigate la Feldioara. Urnifind el
inainte a pradaPolonia, regele, ne mai putend
suferi o asemenea purtare, se tingue§te la Sulta-
nul. Acesta suparat pe Petru pentru incercarea
lui de a ocupa Transilvania §i pentru ca nu i
mai platea tributul, pleacA in contra Jul cu o
mare armata. Petru fuge in Transilvania, trecftnd
singur prin pAduri §i naunti pustii, expus foamel,
setel §i du§manilor care umblafi al prinda din
toate pArtile, §i ajunge dupA nesfir§ite oste-
neli in cetatea sa Ciceul, uncle trimisese dinainte
 106

pe doamna §i pe copiil Bel. Soliman vine la

Suceava §i a§a0 in domnie pe o'lefan Lcicustci.
Ioan Zapolia asediazA atunci pe Petru in Ciceu
.§i dupa patru luni de opunerei Petru e nevoit
sl -capituleze. Zapolia insa in amintirea slujbe-
lor lul Petru II trateaza bine. Apo! Petra se
-duce la Constantinopole §i redobAnde§te coroana
Moldovei, impingend la bani, indatorindu-se a
plati 12,000 scuip tribut pe an, a tine in Mol-
dova pentru paza 500 de cAlari turd §i a tri-
mete pe fiul sett ostatec la Constantinopol. De
la Petru Rare§ incep Turcii a se amesteca §i
in domnia Moldovei.
Tetra Rare§ nu se astsempAra nici dupA, acea-
eta. La 1542 el inchee un iractat secret cu mar-
chizul de Bon/denburg, care fusese ales capul
.armatei cre§tinilor in contra Turcilor. El se lea-
gA a in§tiinta pe- aliati despre toate mi§cArile
Turcilor, a trece in focal resboiulul de la Turd
la cre§tini §i a le da 30,000 de vite cu pret
moderat. Marchizul se _indatore§te a face ca Mol-
dova sA fie primita in confederatia gerinana, a
plAti lui Petra o sums de bani §i a'l impA.ca cu
Polonii. incercarea nu avu nici un- rezultat, clic!
Petra Rare§ muri inainte de all implini planu-
tile in 1546.
 106

§ 30
De la Petra Hare la Vasile Lupu
Dupe Ilie, Stefan §i Jo idea urmeaza Alexan-
dru Leipufneanu, in dons do (mai 1552-1566..
El elige resturnat in antaia sa domnie de Iacob.
Eraclide Despotul, un strein protestant ce se-
pretindea rudA cu s "tia lul Lapu§neanu. Eraclide
aduce in Cara protestant!, intre alti1 pe Lucinius
Gaspar Peucer ginerile lui Melanchton, deschide
o §coala in Cotnari cu multi §colari subventio-
nap de stat, combate nemoralitatea poporulul,.
§i mai ales desparteniele cele neru§inate, §i tinde-
a reforma biserica §i a o face protestanta. Bo-
erii insa se opusera, otrAvirA pe Peucer, in§e-
lara lefegii streinI ai lui Despot §i '1 mAcelArira;
apol inchid pc Despot in Suceava, 11 prind §1
11 ucid.
Lui .Despot '1 urmeaza )15tefan Tomo, care
dupA un an este resturnat de Ldpupzeanu. A-
cesta se intoarce, pus de Turd!, ucide mai pe-
toi1 boeril ce'l trAdasei A, dArimA toate ce-
tAtile Ora afara de notin, §i atramuta capitals.
de la Suceava la Ia§i, 1565:dupe cererea Tur-
cilor. LApu§neanu moare otravit de catra boert
in timpul unel boale. Dupa Bogdan IV, care e
 107

Prins de un creditor Polon, urmeaza Ion I eel

Clump lit", nn fel _de Vlad Tepes, care restabi
leste ordinea i diseiplina, refuza de-a indoi tri-
. butul, cum cereati Turcii, i venind acestia in
contra 1E11 11 bate in tines randurl, pans cand
tradat, cede si el in Walla de la Hull. Petru
'cltiopul, pus in scaunul Moldovel prin intrigile
mume sale, Chiajna, indoeste tributul, pentru
card este poreclit : de popor cel cu haraciul prea
mare". Fiind el resturnat in done randurI de
tetra doi venture -tare, loan. §i Alexandru Pot-
coaval, Turci1 veRndu'l asa de slab, Il mazilesc.,
Acest domn zideste monastirea Galata. Dupe
lancu Sasul urmeaza Aron tiranal domn pus. de
Turd, care umple tare de creditors Turd, s6
inconjoara cu o garde de strein1; Hind mazilit
o data, el este restabilit prin staruintele credi-
torilor set la Pparta, clnd atunci se rescoala im-
preuna cu Mihai Viteazul in contra Turcilor.
Dupe Stefan Rasvan, care se dice a fi fost
Tigan, urny:aza Ieremia Movila la 1596.
Familia Movilestilor wise din Moldova pe
timpul Jul Petru Sehiopul, $i se ase0aze in Po-
Ionia, fiind foarte favorata de regil Poloni, Mei
care se legase prin prietenie i indatorirl.
dusmanil lui MihaI Viteazul, alungand din Mol-
 108

dova pe aliatul sett §fefan Itasvan, pusera in

locuT pe leremia Movi161, care fu in totul supus
Polonilor, §i primi chiar in dregatoriile Wel o
uultime de Po loth, pentru care ace§tia tineati
foarte mult 11 el. Cu Movile§tit incepe acea in-
riurire a Polonilor in Moldova, care i-a fost atat
de pagubitoare.
Luptele inver§unate intre membril familiel Mo-
-vile§tilor, apol intre ace§tia §1 Stefan Tom§a in
care se amesteca Polonii, Turcil §i cumplitii
`Tatari, aduc o prildficiune a MoldoveI precum nu
se mal pomenise nici o data. Pradaciunele pro-
oaca fuga poporulul prin munti §i padurl i pa-
rasirea agriculturel, ceea ce educe o foamete asu-
pra tarsi; iar foametea o alma omoritoare. Moldova
ajunse in starea cea mal cumplita, prin care
poate se treaca numal tin popor cople§it de o
data de toate ralele §i nacazurila pamentului. In
scurtul rastamp de 38 de ant calf trecura de la
suirea lui leremia Movila 'Ana la acea a lui
Vasile Lupu (1596-1634) se schimbara 15
-domnil pe scaunul Moldovel. Se intelege ca
schimbarea domnilor, fiind cum slice proverbul,
bucuria nebunilor, terei n'a putut sai mearga,
bine. Domnii, neavend timpul de a vedea ce
este in tail §i ce este de facut, treceati, MAO.
 109

numal rele in urma 'or. Inlocuirile se faceat

mai ales prin intrigile din lAuntru intre partida-
le§ascA §i cea contrary ei. Acest vecinic nea-
stampAr Weft §i pe Turd- Ea se amesteoe tot
mai mult in numirea §i mazilirea" adecA scoate-.
rea domnilor.
 PARTEA III. ISTORIA 'NOVA,
(1633-1821)

CAP. VIII.
JSTORIA MUN rENIEI DE Lk MATEY BASARAB PINX.
LA FANARIOTI.

§ 31
Muntenia de la Malta Basarab la FanaristI.

Matei Basarab este unul din domnil eel mai

insemnati al- Romani lor. Nu insA atata prin
fapte militare strAluce§te el, cat mai ales prin
o carmuire foarte inteleaptA §i prin propli§irea
lard in culturA.
Pentru a se pune bine cu Romanic care '1
priveau de du§man al Grecilor, el is de la. a-
ce§tia indarat manAstirile acele pe care el le o-
.cupase fara d'rept, lAsA,ndu-le numal, acele incfii-
nate mAnAstirilor streine de cAtre insu§1 interne-
letoriI for. Fiind foarte evlavios, el zide*te vr'o
-33 de biserici §i mAnAstirl. El infiinieaza o ti-
 111

pografie, mai filth' in mAnastirea Govora, care

tipografie fu apol strAmutatA in Targoviste, ti-
parind in ea mai multe cart! intre care Pravila
cea mare sail indreptarea legei (1652), o adunare

44,

Matel Bomb

de legi bisericesti tradusa din grece§te de $efan

Mitropolitul din TArgovi§te. Mate! introduce Ebbs
remand in biserici in locul celei slavone. Cauza
introducerei limbei roman in biserica noastra, a
 112

fost ca Grecii introducendu-se tot roaI multi in

manAstirile tArilor romane, nu se mai invata In
ele limba slavonA, In care panA atunci se fAcuse
slujba bisericeasca. Ne mai gAsindu se preoti
care sä §tie slavone§te, Matel Basarab in Mun-
tenia §i Vasile Lupu in Moldova furs nevoid a
tipari crirtile religioase in limba rowans care
fiind area a poporului era mai u§or de Invatat.
DupA Matel Basarab vine Constantin $erban,,
care voetite se desfiinteze pe Seimeni (militari stra-
ini platiti cu leara), dar ace§tia se revolts, §i
Bunt suputd numai de catrA Gheorghi Racofi,
principele Transilvaniel. DupA Mihnea, Ghe-
orghe Ghica, Grigorie Ghica, Radu Leon, An-
tonie Vodei §i Duca Voda vine $erban Canta-
cuzin 1678 1689, sub care intimplandu-se in-
conjurarea Vienel de Mahomed 411 la 1683, lei
parte la aceasta expeditie Cantacuzen al Mun-
teniei §i Duca -al Moldova El insa in loc de
a ajuta pe Turd, favoresc in ascuns pe Nemti,
§i contribue mult la despresurarea Vienel, in-
deplinita de Poloni sub regele for Sobiesky.
Turcii, bAtuti sub zidurile Vienel incep a fi
respin§1 de Austriaci, care ii bat in mai multe
rinduri : la Monad 1687, la Salankenen 1691 §i
la Zenta 1697, in urma cArora lupte se inchee
 113

pacea de la Carlovitz 1699, prin care Transil-

vania §i Ungaria aunt date de Turoi imperiula
get man, afara de Banatul Temiparel. In timpul
acestor lupte, care nuneail in primejdie Munte-
nia, din causa ca armatele otomane puteart se
incalce pe fie ce moment pamentul ei, §i lup-
tandu-se pe diusul, si '1 pustieze §i sa '1 prade,
se alege Brancoveanu in domnie in Muntenia.
Generalul Haisler Ultra cliiar in tara Munte-
neasca, ierneaza in Bucure§ti, §i jafue§te tara
cumplit. Din causa intrarel lui Haisler, Tamil
trimit pe Tatari care- §i ei prada Muntenia in
modul cel mai neomenos. Iii timpul acestor
grele imprejurari, isbuctie§te an rebol intre
Carol XII, regele Svediei, §i Petru 1 cel Mare
imparatul Rusiei. Carol XII, find batut de Pe-
tru la Poltava, fuge in Tuici si '1 starneste
in contra Ru§ilor. In lupta incinsa intre Ru§i
§i Turci, Brancoveanu era cu inima pentru Ru§I,
dar nu indraznea sa treaca in partea lor, de
frica Turcilor. Uu boer insa de la dinsul, Toma
Spcitarul, trece la RuO, §i luand: o armata de
la Petru, bate Braila §i o arde, ceea ce 811-
parA foarte mult pe Turci, §i compromite pe
Brancoveanu in ochii lor. Familia Cantacuzen,
care dorea sa ajunga la domnie, para§te pe de
8
 114

alts parte pe Brancoveanu la Poarta ca el ti-

nuse cu Ru$i1, §i Turcii sa hotfirAsc sal pear&
Sultanul tramite pe Mustafa Aga in Bucure§ti
ca sA mazileasca pe Brancoveanu numind domn

Constantin Brancoveanu

pe Stefan Cantacuzen iar pe Brancoveanu, fl

duce la Constantinopole, uncle este ucis impre-
unA cn toata familia la Poarta crepnd in trA-
 115

dares 1E11 Brancoveanu, incepe dupa ce ucide si

pe Cantacuzen a indesi cu trimiterea de domni
c-reci din Constantinopol la domnia acestei Or!,
cu care incepe epoca Fanariotilor in Muntenia,
1a 1716.

CAP. IX
ISTORIA DIOLDOVEI DE LA VASILE LUPU LA
FANARIOTI

§ 32
Moldova de la Vasile Lupu la Fanarioti

Vasile Lupu contimporan lul Matel Basa-

rab, domneste de la 1634-1653. Ca si domni-
torul muntean, el nu este insemnat prin re'sboa-
ele sale, ci prin iniroducer a in scoli si biserica
B limbeI romane in locul celei sl.avone, care pans
atunci domnise pretutindene. El infiinta, in 1640
c ea dintAi tipografie in Moldova, tiparindu-se in
ea urmAtoarcle card Cazania 1643 ; Respunsu-
rile Mitropolitula Vc rlam lx catehism0 roman
tiparit in Belgrad 1645; ,?epte taine ale bise-
ricei Re'seiritulu'l 1645; Carte romaneasca de in-
vercitura pravilelor imperate,sti, tdinAcita din E-
linA 1646. In tceasta din urmA carte se co-
 116

prinde legiuirea atat eivilA cat §i penala a Orel.

De la Vasile Lupu inainte se axatit scriitorl In-
semnati fn limba romaueasea precum cronicarii
Grigorie Ureche, Illiron §i Neculai Costin §i Mi-
tropolitul Dosofteiii care alcatue§te psaltiria in
versuri in limba romans.

Mitropolitul Dosofteiii

Vasile Lupu recunoa§te principiul primit

§i de Mimi Viteazul, ca muncitorul de pAment
este Orb pe m,lia pe care locue§te, §i ca /fare
voe a se muta uncle ar voi. Ast-fel decade §i
puterea militarA a Moldovei de aid inainte. Tara
 117

era tare pe timpul lui Stefan eel Mare, pentru

ca teranul era proprietor pe pament: dupil Va-
sile Lupu ea decade, Clad ca teranul perduse
enogia gi impreunA cu dinsa gi iubirea de .tare.
4

, .

'1rdiot.
4'.

.11,41

Vasile Lupu

Insa nu era destul a se- infiinta o tipografie

§i a se tipari carts, data nu se inveta poporul
a citi pe ele. Vasile Lupu infiinteaza deci gcoala
din Trei lerarchi 1649, mat ales dupa stAruin-
 118

tele Jul Petru Movi15, Archiepiscopul Chievuluip

Roman din obar§ie. Vasile Lupu mai este in-
semnat §i prin zidirile cu care el imbogate§te
Cara. MAniistirea Trei Ierarchi in care aduce
moa§tele sfintei Parasciva, §i care este in Mol-.
dova ceea ce biserica Curtei de Arge§ este in
Muntenia, un juvaer a! artei. El zide§te apoi
minlistirea Golia; preface vechile curt! domne§ti,
§i zide§te fe' edeul turcesc. In tot timpul domniet
sale el/du§neuteste intr'un chip neimpgeat pe
contimputanul sea. Mate! Basarab, ii declare de
mai multe on resboiti, ins e in tot-d'a una bi-
tut. La sfer§it vq.end Mates Basarab ca nu se
mai poate lini§ti stirne§te Ini Vasile Lupu un
competitor in persoana until boeriil de la curtea
Lupului, logofetul Glieorghe Stefan. Acesta..
cu ajutor de la Mate! Basarab §i de la Razoti,
principele Ardealului, rastoarna pe Vasile Lupu,.
care fuge mai intal la Cazaci, apoi la Tatari
§i in sfar§it la Cunstanticopo:e uncle '§i sfir-
§e§te zilele, dupe ce isbute§te sa face EA se-
dea tronul Moldovei, dace nu sie§1, eel putin
fiulni sett Stefan, in 1659.
Da la Vasile Lupu pans la Dimitrie Cante-
mir, pentru o perioada de 58 de an', Moldova
numara 21 de domni care se pun §i se schimbi
 119

eu o repejune ne mai auzita. Poarta impinsA a

da tronul tai ei numai celor care ti oferea mal
grase bac§isurI, incepe a nu se mai vita niel la
imprejurarea ca domnil se tie de vita romans
§i inruditi cu casele domne§ti, dupa cum fusese
pans atunci. PrezentAndu se §i streini concurentI
la tronul Moldovel §i ea obiclnuindu-se tot ma!
mult a numi in domnie pe eel ce d %dea sums mai
insemnate, incepe a pone chiar strAini in sea-
unul the, §i mai ales Greet, precum pe Ghe-
orghe Ghica, Gheorghe Duca, Dumitru Canta-
cuzen, Antonie Roset numit §i Chirita Draco §i
insfAr§it chiar pe un grec cl, agoman al Portel,
Neculal Mavrocordat, care domne§te ateva luni
in anul 1710 inaintea lui Dimitrie Cantemir.
S'intelege a o atare puitare jAfuitoare din
partea Turcilor trebuia se impingA pe Romani
a -Il cAuta or! unde scaparea din urgia in care

&Mat. Precum Muntenil cautase in repetite

rmndurl mantuire in bratele Nemtilor, ast-fel Mol-
devenil se aruncara in acele ale Ru§dlor.
Dimitrie Cantemir pArlse§te pentru antAia§1
datA, in mod fAti§, supunerea catra Poarta to-
mana §i se aliazi cu Rusia, cu ocazianta re's-
boiului intre Turd §i Petru eel Mare, stArnit
prin Carol al XII regele Svediel. Petra eel
 120

Mare venind pans la Prut, Cantemir se aliaza

cu dinsul. Dar Petru eel Mare este batut ai
scapA de a fi Fins numai prin corumperea Pa-
§el. Cantemir este nevoit atimei a fugi din

Dimitrie Cantemir

Moldova si a se duce in Rusin, uncle Tarul fl

darue§te cu mai multe mo§ii si unde el trAe§te
pans la moartea SR. Acest principe a fost un
Om foart6 invetat: el a scris in limba Latina o
 121

istorie a inflorirel §i descre§terei imperiulul 0-

toman, clue avu pe vremea el un mare resunet
in toata Europa. El mai alcAtui §i L bistem
al religiel Turce§t1 tipArit in ruse§te §i in fine
el scrise Descrierea Itfoldovei in latine§te i Cro-
nicul Mold() Vlahilor in romane§te. El vorbea
foarte bine limbele: turceascA, arApeasca, per-
siana, rusasca, italianA §i romans §i intelegea
bine elina, slavona si franceza. Se indeletnici
cult cu istoria, dar §i cu filosofia, matematicele
i arhitectura. Fiul sett Antioh Cantemir care
trai in Rusia este insemnat prin satirele sale,
scrise in limba rusasca. Cu Cantemir se afar-
§e§te §1 pentru Moldova epoca domniilor ratio -
nale, §i incepe §i aicea epoca Fanatiotilor, in
1711, cu venirea la tron a lui Neculal Mavro-
co-dat, care la 1716, dap uciderea lul Stefan
Cantacuzen, trece in Muntenia.
CAP. X.
EPOCA. FANARIOTILOR.

§ 34.
Starea prilor fiontane sub Fanarioti,

Epoca Fanariotilor tine de la 1711 pani la

1821, prin urmare 110, ani §i este a§a numita
 122

din eauzi ca eel mai multi domni din acest res-

timp stint de origine gread, locuitori din ma-
halaua Fanarulul in Constantinopole. In acest
timp in destul de scurt domnesc 34 de domni
in Moldova i 35 in Muntenia, pr:n urmare caste
3 ant §i caste va luni fie care. Domnii eratt
numiti de a dreptul de Pow ta, dandu-se scaunul
celui ce da mai mutt atat Sultanulul cat §i vi-
zirului, celorlalti marl dregatori, §i mai ales fe-
meilor din hpremul Sultanului, urmandu- se ast -fel
sistemul ce era §i inainte (vezi § 30, 31). Dom-
nil peutru a scoate banii dat! la Turd care
ban! mai adese ii imprumutati de la Greeii din
Constantinopole, puneart dart tot maI grele pe
taxi. Boerii ihsrt cu care domnii statini aveail
interes sa se imbuneze, erati adese on scutiti
de plata lor, meat ele apAsart tot mai mult a-
supra Oranilor. Domnul fiind de obiceiti Grec,
se incunjura cu rudeniile, prietenii §i credincio-
§ii set, G-reei din Orient, Ii numea In dregato-
riile cele mai insemnate. lasandu I si jrtfueasca
cat vor putea, spre a se plati ast-fel de sumile
ce le datoria, set spre a- gl ImbogAti familia.
Ace§ti strAini se eAsitoreati cu fetele boerilor
pa.mesnteni, introduchdu-se ast-fel in sinul boeri-
ilor romane.
 123

§colile, in care mai nainte se invela slavone-

§te, devenirA grece§t1 in cursurile for mai nalte
numal pe la sate se mai invela romane§te De-
asemenea §i bisericele bogate de prin ora§e fu--
sese nApadite de calugAri §i preoti gred, precum.
§i toate minastirile avute din Moldova §i Mun-
tenia. In toate aceste se slujea in grece§te. coa-
la find in mare parte greceasca, societatea mat.
inaltA find grecizatA, venise asupra Romanilor-
pe langA relele de ma! nainte inca §i pericolul,
de-a fi desnationalizati.
Poporul se ImpArtea in clase : cea d'antai nu
mita protipenda cuprindea boeri! ce! marl: lo-
gofeti, vorniei, batman!, postelnici §i agi, singu-
rii cu dreptul de a purta barbs. Numal ace§tia
puteati intra in dregatoriile cele marl ale sta
tulul precum mini§tri, general! de militie, etc..
Clasa a doua compusa din boerl mai mid : spa-
tarl, ban!, comi *i, paharnicl, ocupail dregatoriile-
Dial de jos prin ministere. Clasa a treia com -
pusA din medelnicerl, §atrari, singer!, d§dea_
functionaril de. rand precum scriitoril, etc., etc.
Tot! aces! boeri se bucurail insA de un drept
foarte insemnat : acela de a fi scutiti de
dart, §i fiind-ca boeriile se dadeati de domni
toata lumea alerga la el §i nu cruta i,ici un
 124

so;ri de slz;garie, tata cu dc-mnitorul pentru a

le dobandi. Poporul de jos n'avea nici un drept,
ci i umai indatoriri. El platea darile cele mai
mar:, facea boeresc si caraturi de geaba mai
multe file pe an ; era batut la scars cu biciul
pentru on ce abatere salt nesupnere; era jAfuit,
pradat, despoiat de boeri, farA ca sA aiba, vr'un
aparator. Sub popor §i mai fat de cat acesta,
data se poate, erall robi al persoanelor
precum teranil erat rob' al pamentului, venduti
ca vitele, despartiti prin venclare de familia lor,
batnti pans la sange §i chiar omorit: dupa bu-
nt]] plat al boerilor: eats priveli§tea ce o infa-
ti§a epoca Fanariotilor.
Moravurile acestui timp eralt cu tote vred-
nice de ris Ala de esemplt} in salutari se ob-
serva o regula foarte stricta pentru deosebirea
rangurilor. Un boeras de clasa a treia saruta
poala antereulni until logofat mare; boerul de
clasa a doua 61 saruta mama; iar eel de clasa
antai se sarutat pe barbe. Cel mic sta in pi-
cioare cu giubeana strinsa la pept §i intr'o pu-
setura umilita dinaintea logofatului eel ceva
mai male se punea cu sficala pe un colt de
scaun ; un al treilea §i mai apropiat ayes drep-
-tul a §edea pe jet; in sfor§it eel de o potriva
 125

se puma chiar pe divan. Cel mic indrep-

tandu-se cAtre cel mare ii zicea : milostive st§,--
pane, maria ta, luminarea ta, sail cAvinte gre-
ce§ti : evghenestate, eclambrotate. Magnatul res-
pudea la toate cu arhonda, fratica sail mon-
§er. eel mai mic scriea puternicului zilei : sa-
rutandu-ti tAlpile sunt al mariel tale prea plecat
i supus rob", ear acesta ii resputea : al du-
mitale gata".
Damele cele midi numeati pe cele marl cu-
coanA" fiind numite de dinsele : kera-mu," -Bo-
eril cel marl aveail singuri dreptul de a qi in
carete cu patru cal, numite faleturi. MArimea
i§licelor, un fel de potcapiuri ce purtail boeril,
era potrivitA cu inaltimea rangului. Boeril cei
marl purtati ni§te i§lice atat de uriep de nu
puteati incapea doi intr'o trAsura. Toate aceste
deosebirl db, dead na§tere la nAzuinta de a de-
veni mare sati cel putin de a face pe mErele.-
Aceasta nAzuintA aduse la laminA ciocoismul. Cio-
coiul era mare cu cel midi §i mic cu eel marl.
El primea °earl, batjocurl §i chiar palme de lit
mai maril se, fall a se crede necinStit, §i se
despAgubea prin o purtare cu totul obraznica §1
nepoliticoasA cAtre cel mai midi. Ciocoii erail
de casa cutarui sail cutaruI boor mare, Ili prin
 126

inriurirea acestuia flobandeau dregitoril, de cari

4tpoi se foloseati pentru a prada §i jefui.

§ 36
in domnilor fanarioti.

Turcil spArieti prin trAdarea lui Cantemir §i

-a lui Brancoveanu cats Ru§1, nu mai indrAznesc
A mai vinda domniile tArilor romane gra ale-

.gere la tine oferia mai malt. Cu toate ea lid de

acum inainte nu parAsesc obiceiul de a se folosi
bAne§te din Incuviintarea scaunelor romA,ne, totu§i
se resttinge de o cam data num6rul persoanelor
la acele in cari puteaa avea incredere ca nu-1
vor trada §i anume la Neculai §i apoi Constan-
tin Mavrocordat, Grigore Ghica §i Mihai Raco-
vitA. Pentru a nu pierde insA foloasele lor, ei in-
troduc alt sistem, anume acela de a strAmuta
domnii dintr'o tail in alta punindu-i sa plAteasca
aceasta stramutare ca §i o nouA numire. Ast-fel
Grigori Ghica domne§te de dou6 on in Munte-
nia §i de trei on in Moldova, Mihai Racovita
o datA in Muntenia §i de trei on in Moldova,
iar Constantin Mavrocordat de patru on in Mol-
..dova §i de §ese on in Muntenia.
Neculal §i Constantin Mavrocordat sunt domni
 127

indestul de buni. Neculai apara pe Moldoveni, §i

dupa strAmutarea lui in Muntenia pe Munteni,
de rasbunarea Turcilor, care vroiatt sA-1 pede-
pseasca pentru hainirea for la Ring ; nu jafue§te
darile §i reduce chiar dArile. Cu toate aceste po-

Neculai Mavrocordat
porul §i mai ales boeril nu-I iubeati, find ca
favoriza prea mult elementul grecesc, punend pe
multi Greci in slujbA §i inchinnd mAnAstiri pA-
mentene celor grece§ti. Conatantin Mavrocordat
vra sa reformeze asazamintele punend numai pe
rani sa plateasca d rile, dar ca o resplata a
acestei ingreuierr voe§te sa-1 libereze din robia in
 128

care ii tineati boerii. Ace§tia nemultumiti se re-

scoala si Constantin Mavrocordat este mazilit irr
1749. Grigore Ghca face mai multe inabunatiitiri

. , ,
materiale, aduce spa pe nrloae in Bucure§t1§i Iagl

eif40.7.-A7170'ft

A lexandru Ipsilant

BA ridica mai multe zidiri. Toti ace§ti domni se

ocupa mult en setae, Irish mat ales ca acele
grece§ti, incit Romania din clasele mai inalte,
 129

cuno§teati cu totii grece§te §i vorbeat aceasta

limbs.
Neculal §i dupa moartea lui Constantin Ma-
vrocordat tinuse intr'una tronul tarilor romane,
schimbandu se cand in unul cand in celalalt, de
la 1711-1749, cand Constantin Mavrocordat
este pentru Intaia oars alungat din domnie de
catra Turci, suparati pentru turburarile provocate
in Muntenia §i Moldova prin reformele sale.
De la 1749 inainte numerul competitorilor
fanarioti sporind necontenit, Poarta incepe iarki
a putea Linea mezat pentru darea tronurilor roma-
ne §ti, mArginit insa la personaje de origine greaca
In care ea avea o egala incredere. Ast-fel se
adAogira pe langa Constantin Mavrocordat, care
mai revive inca de dou6 on in tronul Moldovel
§i °data In acel al Munteniei; §i urma§ii lui
Grigore Ghica, mort in 1752, familia Caliraah,
de origine romans tnsa grecizata, mocitenitorii lui
Mihal Racovita ; apol Manoil Roset, Alexandra
Ipsilanti, familia Moruzi §i Sutu, Neculal Mavro-
gheni, Constantin Hangearliu, Scarlat Calimah,
§i Ioan Caragea.
Cei mai multi din ace§ti domni se Intrec in
despoiarea poporului §i numal putini din ei a-
mintesc domniile mai bane §i mai omenoase ale
9
 130

Mavrocordatilor. Ada Grigorie Ghica care ingri-

je§te de starea din launtru a Moldovei, Alexandru
Ipsilanti §i Constantin Moruzi, ocirmuitorl luta-
lepti care cauta de interesele poporului, Scar-
lat Calimah §i Ioan Caragea care intocmesc fie-

Scarlat Calimah
care cate un codice de legi, §i anume Calimah
in Moldova §i Caragea In Muntenia, sub care
codici Romani1 aft trait papa la 1865.
§ 37
Perderile de teritoriii siderite de Romani in
timpul Fanariotilor
In acest timp de injosire a poporului roman,
Turcil se folosira de puterea for §i de slabi-
 131

ciunea noastra pentru a ne vinde de trei on pu-

terilor mArgina§e: Per lend el batAliT, cAnd cu
Austria &and cu Rusia, spre a despAgubi pe a-
cele puterl, le da bucatl din terile noastre, cu
Coate ca prin tractate erail Indatoriti a ne spars

_
Ioan Caragea

intregimea teritoriului. A§a fae in anul 1718,

dupa un resboiu cu Austria, sand ace§teia Ba-
natul Craiovei _pe care'l stapftnesc Austriacil pAna
la 1739, cAnd este inapoiat Turcilor, prin ur-
mare §i Munteniei, in tractatul de la Belgrad.
In 1775 Turcia cedeaza Austriei Bucovina. In
acest timp domnia in Moldova Grigore Ghica,
 132

originar dintr'o familie albanezA, care daduse

cati-va domni terilor romane. El fusese mai
Mai dragoman turcesc, dupa aceea o datA.
domn in Moldova in 1764, gi de done on in

Grigore Ghica

Muntenia. In intaia lui domnie din Moldova ei

mic§orase birul satenilor, adusese isvoare de apa
la Golia §i la sfantul Spiridon §i inflintase o
fabrics de postav in tars la Chipire§ti pe malul
Jijiel. In 1775 el veni diu not la domnia Mol-
dova
 133

Cum se sui el in scaun, Austria voind a pune

mfina pe Bucovina, trimite o armata in aceasta
parte a Moldovei, pretextand ca voe§te a se a-
Ora de Mari. Grigore Ghica simtind scopu-
rile Austriei §i impins de boerii terei ce nu voiaA
sa sufere o asemenea perdere, se opuse din
Coate puterile §i protests la Poarta in termeni
foarte energici.
Turcii se mi§cara, de o camdata §i trimisera
mai multi pa§i ca sa cerceteze lucrurile ; toti
furs cumparati de mini§tril Austriei prin bani
i prezenturi, in eat raportara Portei ca Austria
voe§te sa cuprinda o guvita foarte mica de pa-
ment, necesara pentru a avea un drum intre
G-alitia §i Transilvania, pe cand in realitate ea
pusese mftna pe partea cea mai frumoasa a Mol-
dovei. Fiind ca Moldovenil nu voeau nici cu un
pret sa ingadue aceasta ra§luire a tarei lor, ei se
alipira de Ru§1 cu care Turcii eras in du§manie.
Ace§tia, veRnd ca. Austria le fagaduia sprijinul
set in contra Rusiel, pentru redobIndirea Cri-
meel, pe care o perduse prin un rosboit neno-
rocit, ascultara mai curftnd de cererile for de cat
-de protestarile Romanilor, care fiind inca spriji-
nite de Rusia, du§mana Turcilor, eratt cu dreptul
banuite. Dupa ce Turcii cedars Bucovina in 1775,
 134

temendu-se ca Ghica sa nu se rescoale in con-

tra for §i BA treacA la Ru§i, pusera de'l ucisera.
In cele di'ntal zile din tuna lui Octombre 1777
veni la casa numita Conac, a§eclata in piata
Beilicula in Ia§l §i menita pentru primirea so-
lilor Turd], unul Cara Highiorsades Ahmed Bee.
Acesta, prefacendu-se ca e bolnav pofti pe Ghica
Voda la el pentru a'i ceti ni§te firmane impara-
te§tI. Cum intra Ghica inlauntru, Barka pe el
30 de eniceri care'lii injunghiarA cn pumnalele
§1 taindu'l capul 11 dusera la Constantinopole.
In 1812 dupa un rasboitt cu Rusia, Turcil ti
cedeaza jumatate din Moldova ramasa dupi ra§-
luirea Bucovinel, anume partea ce s'a numit Bes-
sarabia, prin pacea de la Bucure§tl din 1812.
Turcil fiind batutI de Ru§1 in curs de 6 aui se
hotarise BA inchee pace cu din§il cu on -ce pret
§i Ru§ii cereati ambele principate. Tocmai In
acel an insa Napoleon cel Mare, imparatul Fran-
cejilor, declares r6sboitt Rusiei, in cat aceasta
putere amenintata de FrancezI ar fi renuntat la
pret.mtiile el in contra Turcilor, numai cat pentru
a avea pace din- partea lor. Fanariotul Dimitrie
Moruzi, insarcinatul turcesc pentru negociarea pa-
ce!, fiind cumparat ale Ru§i, ascunde insa depesa
pe care o primise de la Napoleon i prin care
 136

vestea pe Turd ca el art declarat resboiti Rusiel,

§i tratarile urmeaza mai departe. Ru§ii grabiti
a incheia pacea, modereaza pretentiile for §i sd
multumesc cu Basarabia care este deslipiti de
Moldova ca §i Bucovina.
PA RTEA IV. ISTORIA CONTIMPURANA
(1821-1881)

CAP. XI.
DE LA RESCOALA LUI VLADIMIRESCU PANA IN
ZILELE NOASTRE

§ 38.
Rgscoala lui Vladimirescu

In auul 1821 Grecii se rescoala in contra

dominatiei turc-e§ti. Dar revolutiunea for in loc
de a isbucni in Grecia, is na§tere in terile ro-
mane ; atftt de grecite erati ele. Anume un
Grec Alexandru Ipsilanti, maior in armata ru-
sascA trece in Moldova unde gase§te sprijinul
Jul Mihail Sutu §i formeaza o bands de voluntarl
Greci in contra Turcilor. Odata cu aceasta mi§-
care se face o alta nationala romans, menita a
scoate terile noastre. din ghiarele Fanariotilor,
care este condusa in Moldova de boeril Gherghel
 137

i Istrati, in Muntenia de un serdar Roman din

Bucure§ti, Tudor Vladimirescu. El fusese insar-
cinat de §eful.militiilor grece din Bucure§ti lor-
gachi, ea 81 mearga cu ni§te oaste in spre Ser-

'ruder Vladimirescu

bia spre a o rescula §i pe aceasta in contra

Turcilor. Tudor insa nutrea cu totul alte pla-
nuri cand i s'a dat acea insarcinare. El gan-
dea anume a resturiia domniile Fanariotilor, §i
 138

a restabili pe cele nationale. Rom Anil din ambele:

t6r1 satui de domnia §i apasarea greceasca ce-
reau indepartarea domnilor Fanarioti. Mintea for
fiind rede§teptata prin Gheorgbe Asaki §i mi-
tropolitul Veniamin in Moldova, in Muntenia prim
-

*a'

-.a

Gheorghe Laziir

Gheorghe Lazar, cu totil sarira s pre a'§i redobin-

di drepturile lor. Incercarea 10 Vladimiresca
veni la un timp foarte potrivit. Tudor merend.
la Oltenia pentru a se apropia de Serbia incepa
rescoala sa in contra Grecilor, prin desfiintarea
 139

vAcAritulul §i vinaritului, doul dart din cele

mat asupritoare. Prin aceasta Tudor t§1 atrase
in partea sa pe terani in care it era mai ales spe-
ranta, de vreme ce din boeri putini numal eras
cu el. Teranil se aduna in numer de 10,000 impre-
jurul Int ,,Tudor Vodl" cum Ii numeati et Vla-
dimirescu, simtind ca puterea sa va fi in spri-
jiuul Turcilor in contra Grecilor, trimite mat
multe scrisori la Constantinopole, asigurand pe
Turd despre deplina sa supunere §i ca el vo-
e§te numai a restabili domniile pAmentene. A-
ceste uneltiri ale lui Vladimirescu furl desco-
perite de Greet. Veqend et inteensul du§ma-
nul eel mai neimpAcat al mi§caret lor, se ho-
taresc sal pearda, intind o cursA, lut Vladimi-
rescu §i II ucid. Turcii velend tradarea Gre-
cilor §i cererile RomAnilor, puserA un caplt
domniel fanariote, numind earl§i in scaunele
Munteniet §i a Moldovei domni pamentent.
§ 39.
Grigore Ghica gi loan Sturza

In urma rescoalei lui Vladimirescu se numira

domni la 1822 in Muntenia Grigore Ghica §i
in Moldova loan Sturza. Turcii hal ocupaserl
principatele dupe rescoala Grecilor §.i Enicerit
 140

.comisera o multime de cruzimi, intre altele di-

duel foe Ia§ilor §i Bucure§tilor §i uciserA o
multime de oamenT,
DupA ce se lini§tesc turburarile domnil se
apnea de reforme imbucurAtoare pentru poporul
Romanesc desfiinteazA scoalele grece§ti §i infi-
inteazA pe acele romane ; aluuga pe multi calu-
gar! Greci din monastirile terilor, §i dispun de
a se imparti functiile publice numal Omen-
tenilor.. Un not resboiti izbucnit intre Ru§i §i
Turd opre§te insa aceasta mi§care, §i Ru§ii in-
trand in principate, Sturza este prins, iar Ghica
fuge peste hotar. Ru§ii impun Romanilor ca
de obiceit in toate resboaele for in contra Turci-
lor o alma de greutAti foarte marl, mai ales CA-
rAturi nesfar§ite pentru trebuintele armatel, in cat
Romanii sufAr 4 la el mai tot atatea nelegiuiri
ca §i din partea Ttircilor. Prin tratatul de la
Adrianopole din 1829 Ru§ii dobandesc un drept
foarte intins de amestec in daraverile launtrice
ale Orilor Romane §i mai ales acela foarte in-
semnat ca nnmirea §i destituirea domnilor sA nu
se mai poata face de P4arta gra consimtiman-
tul lor. Prin acest tratat Rusia apoi dobande§te
dreptul de a refine ca zAlog tArile Romane pani
la plata unei despAgubiri de rasboiti din partea
 141

Portei de 10,000,000 de galbeni. Ast-feliii star

Ru§il in principate de la 1828-1834 adeca G
ani §i la e§irea for din ele obliga pe Turci a
recunoatite noua organizare pe care Ru§il o-
introdusese in ele in timpul ocupatiei lor.
§ 40
Regulamentul organic

Regulamentul organic, era o lege generals

care regula toate trebile tarilor ; fusese lucrat
la Petersburg §i apol dat in tara unei comisi-
unl de boeri care sa-1 revizuiasca. La 11 April
18$1, regulamentul organic era gatai in 1832
el fu introdus ca lege in principate §i recuno-
scut de Poarta prin tratatul de la St. Peters-
burg din 1834. Articolul ultim din acest regu-
lament dispunea ca sa nu se poata face 'lid o
schimbare in el Ora invoirea cur teI pr.oteguitoare,
adeca a Rusiel. Alegerea principilor este data
in fie-care tara la o adunare compusa in Mun-
tenia din 190 de membri, §i in Moldova din 132
din care numal 27 in Muntenia §i 24 in Mol-
dova deputati ai comertului totl ceialalti boeri.
:

Indata ce se alege gospodarul, adunarea este

desfiintata §i in locul el vine adunarea ordinara
compusa din 43 deputat1 pentru Muntenia §i 44
 142

pentru Moldova. Aceste adunarI Bunt compuse

numai din boerl. Ele aveall dreptul a se plange
la curtea proteguitoare contra principelui, in cat
de la aceasta din urma atarna in definitiv soarta
poporului. Regulamentul organic este foarte asa-
pritor pentru teranl §i favore§te numai pe boerl.
El nu plAtesc darl, au dreptul la functiunI §i
InaintArl in armata. Taranii plates° Coate con-
tributiile, fac boeresc (clad.) atat boeriului oat
§i statului, servesc in arman numai ca soldati
pro§ti §i nu pot ocupa nicl o dregatorie. Rusia
vroia ca prin o asemenea organizare sl ca§tige
in partea ei pe boeri, clasa cea mai puternica
din Cara.
De altmintrele regulamentul organic tontine
-in privirea multor lucruri un adeve'rat pro-
gres asupra starei de mai inain-e; d. e. in in-
tocmirea jusfitiei, imbunAtAtirea administratiel,
infiintare tie §coli pi altele.
La 1834, and Kiselev e§i din principate,
eurtile suzerane in loc de a lAsa pe Seri sA'§I
aleagA domnil, conform regulamentulul, numesc
-de-adreptul pe Mihail Sturza down in Moldova
.§i pe Alexandru Ghica in Muntenia.
 143

§ 41.
lienagterea Romani lor

Rena§terea Romani lor porne§te din Cara de

leagan a nationalitatei noastre, din Transilvania.

,,;;43,1,042.*

Horea

Pe la anii 1784 §i 1785 s6 nAscu aid o cum-

pliti revolutie fAcuta de Romani sub conduce-
rea a trel Oran! frunta§I Horea, Clopci i Cri-
canu in contra domniei Ungurilor, care fu inii-
 144

butiita de armatele austriace : dar aceasta mi§-

care a poporului dadu na§tere until avert al
spiritulul roman, care incepu in curand a pro-
duce mai multe lucrarl insemnate in literature.

ClogcX

lorgoviC (gramatica), Cichindeal (fabule), Petru

Major, $incai §i Samuel Micul sari Klein (is-
toria),f straluciri pe is inceputul veaculul al
 145

XIX -]ea §i reintroduA'esera limba romans in cape-

tele multimei ca o limbs cultivate ji vrednica
de a fi eultiwetA.
Re.introducerea domnilor pgmateni in Mun-

Crilanu

tenia §i Moldova treze§te §i aid rena§teres spi-

ritulul national. Gheorghe Asaki intemeiaza in
Iagi in 1813 o poala de inginerie cu cursuri
10
 146

romane01, din care §coala e§i in 1819 mai multi

ingineri hotarnici. Trei an! dupa aceia domnul
fanariot Caragea chiama din Transilvania pe
Gheorghe Lazar, tot pent, u intemeiarea unel

Gheorghe Asachi

§coli de inginerie romane§ti in Bucure§ti. Grecil

aveati nevoe de ingineri roman! pentru limpezi-
rea numeroaselor procese de mo§ii, cad de §i
el puteait §ti ingineriea, nu ar fi putut citi §i
Intelege documentele vechi pe care se intemeiat).
judecAtile. Lazar insa introduce pe MITA cursul
 147

de matematica si lectiuni de istoria Romani lor,

in care vorbindu-se de faptele cele mari ale Ro-
mhnilor din trecut, se rede§tepta mintea poporu-
lul catre viata nationala. Dupa intoarcerea prin-
cipilor pamenteni in Wile romane, se inteneea-
zit mai multe scoll romkne§ti in care se predate
. . '

loan Heliadi Rgdalesen

deosebitele ktiinte in limbs tenet. Ast fel loan

Sturza infiinta in monastirea din Trei Erarhi
§coala numita Vasiliand, dupa vechea §coala a lui
Vasile Lupu. Dupa retragerea lul Gheorge La-
zar, din Bucure§ti, fi is locul §colarul seer loan
 148

lleliade Rcidulescu, care sprijini mi§carea de re-

na§tere a cultureI romAne in Muntenia, pe cane
in Moldova ea este condusA de Gh. Asaki §i de
mitropolitul Veniamin Costache. Literatura ro-
mans is un port avant. Beldiman scrie Jalnica

Mitropolilul Veniamiu Costachi

Tragedie, 0 satira contra revolutiunei grece§t1.

In anul 1826 Constantin Golescu formeaza im-
preuna cu Heliade o societate pentru propAtdrea
Romanilor care cauta intre altele infiintarea a
done colegii, in Bucure§ti §i Craiova, §coll pri-
mare in sate, infiintarea de ziare romftne§tI gi
 149

aceea a until teatru national. In 1829 e§ir5 pri-

raele gazete- romane : Curierul de ambe sexe, re-
dactat de Heliade in Bucure§ti §i Albina Roma-
neased de Gb. Asaki in Ia§1. Ocupatiunea rusa-
se& ce tinu in principate de la 1828 'Ana la
1834, dud Tura sfir0r5, de plAtit contributia
de r6shoit. efitrA Ru§i, sprijini de o cam datI
desvoltarea nationala, Generalul Kiseleff puse sa
se traducit in ronAne§te legile grece§ti ale lui.
paragea §i Calimah, prey.* In budgetul teri-
lor cate o sum5. de 200,000 de lei vechi pentru
infiintarea de §coli, §i invoi e§irea gazetelor
romane§ti.

§ 42,
Mihai Sturza In Moldova, Alexandru Ghica gi Bibescu
'In Muntenia.

Sturza ajunge la domnie cheltuindull Oath'

averea §i facend datorii nemasurate in Peters-
burg. La PoartA este sustinut de unul Vogoride
prietenul sultanulul Ma/mud, druia Mihai II fA-
gadue§te c5 dac5, va fl numit down, va lua pe
flea lui in casatorie, care nu avea nici o zestre.
Ast-fel Mihai Sturza, sprijinit ht Petersburg §i
la Constantinopole, dobande§te domnia Moldovel
§i este investit cu titlul de Gospodar in 1834.
 150

Rusil de daft in mina ocarmuirea Orel, pfi-

streaza un drept de privighere foarte intins a-
supra domnitorulul, in cat acesta sAm Ana mai
mult a fi un functionariA rus de Cat un domni-
toritt roman. Mihai Sturza la inceputul domniel
sale se ingriji cu multA staruinta a pune in a-
_ plicare me'surile luate de regulament, ineat Mol-
nova esi din starea ei desperatA de mai nainte.
Mai ales scolilor dAdu el o ingrijire deosebita,
infiiutand cursurile superioare de invelAturi in
limba romans in academia: MihaileanA (1835).
El mai deschide scoala centralA de fete (1834)
si §coala de arte si meseril (1841). Fiind insA
ca aceste scoli folosial mai ales poporului de
jos si dezlantuiau un spirit de neatarnare si de
opozitie contra domnulul si a Rusilor, apol bo-
eril, Rusil si domnul se unira spre a le lovi, si
ast-fel 112ihal Sturza resturnA el singur creatiu-
nea sa, cursurile superioare de la Academie, si
prefacu ceea ce remAsese intr'o scoalA francez1
pentru flu de boeri (1847).
AceastA loviturA data de Mihai Sturza cultu-
rei nationals ii instrAineazA cu totul simpatiile
Moldovenilor. Se vedea ca el se pleca prea mult
cerintelor xuseSti, si ea data ar mai fi domnit
mull in Moldova, or! ce miseare eked, progres
trebuia BA fie inadusitA.
 151

Alexandra Ghica fusese recomandat de Rusia

pentru scaunul Munteniel ; prin urmare dinsa voia
a indeplini cu deosebire prin el toate planurile
sale. RusiT 11 propun la inceput o armatA rasa-
sea care sal sprijine in domnie. Ghica stiind
Insa ca o asemenea armata 41 va -face .robul Ru-
siel, refuza de a o primi ; atunci Rusia se hotara-
§t g pierde pe Ghica, insa nu pe fatA ci in
ascuns. Anume pe atunci era in Bileure§ti opar-
tida nationala compusA din Campineamc, Rosati,
_Made, Aristias, Ca;itacuzen §i altil. Ghica iubea
pe aceastA partidA ca una ce corespundea cu
dorintele ascunse ale inimei Jul ; dar nu indraznea
a o sprijini fatis ternendu-se de Rusia. Conn-
1111 rusesc, baronul de Ruckman Warta partida
nationala in contra 10 Ghica, pentru ea dinsul
nu implinea in total dorintele el ; pe de MO%
parte el intete§te pe Ghica in contra el, spu-
Ondu-i cA, ea voe§te sa-1 restoarne. Pe atunci Eli-
ade, Cftmpineanu si Aristias organizeaza un tea-
tru, §i un francez Vaillant este insarcinat cu
directoratul colegiuluI national de la stamtul Sava.
Vaillant ins este dat afara, dupa cererea con-
sululuI rusesc. Adunarea voteaza cumpArarea a
500 exemplare din dietionarul romftno-francez a
Jul Vaillant ; dar Rudman cere de la Mica BA
 152

nu incuviinteze aceast5 dispnzitie. Ghica nume§te

1nsa pe Eliade inspector general al §coalelor.
Vespnd Ruckman simpatiile lui Ghica pentru
partida nationals, grabe§te caderea lui uiiindu -se
cu un boer Bibescu, §i urzind o intriga, corn-
promite pe Ghica la PoartA, §i el este destituit
in 1842.
Lui 4l urmeaza Bibescu. Cum vine la domnie,
el se pune reti cu adunarea care refuza al ad-
mite vr'o dons proecte de leg!. El o disolva §i
face sa se aleaga o alts cu totul supusa voin-
telor lui. Cu ajutorul ei desfiintaza, dupa cum
Meuse Sturza in Moldova bursurile superioare
ale scoalelor romane§t1 §i educe aceleas1 ne-
multumir1 in contra unel carmuiri prea ascultfi-
toare de Rusia care se manifestase in Moldova
in potriva guvernulul lui Mihai Sturza.

§ 43
Revolutia din 18-18

Starea Verilor romane in 1848 ajunsese nesu-

ferita. DomniI &Miter ca toate sa se fats pe voia
Rusiel §i din aceasta cauza impedeca1t on ce
mi§care national5. §coli nu se ma! infiintati ; nu se
dadea voie Romanilor a gandi §i a grai ceea-ce
 153

vole]. ;Intr'un cuvent se tindea a ne face RuO.

Functionaril de la cel mai mare Willa la eel mai
mic jafuiau poporul fail mill §i fara ru§ine.
Birurile apasati numai asupra teranului, el sin-
gur dedea feciorii sel in armata unde el puteati
fl numai soldati pro§ti. Venitul manfistirilor in-
chinate care infati§a o treime din acel al terel,
intra in punga calugarilor greci. Robia Tiganilor
desonora cu totul pe Romani, cad numai in te-
rile for mai exista.
Din §colile stable insa venise cu timpul o
multime de feciorl de boeri. Veclend el cum stair
lucrurile in strainatate, se ru§inatt de starea te-
rei §i voiail sa o indrepte. Ei incepura a se a-
duna §i a se sfatui ce al fact, ceea ce nu pla-
cea de loc boerilor batrani, parintii tor. In 1848
isbucni revolutia in cele mai multe din terile
Europei (Franta, Prusia, Austria §i Italia). Se
%cull §i in Iasi §i Bucurefti comploturi in con-
tra domnitorilor de atuiici, cu tendinta de a in
Mara influenta rusasca. Mihai Sturza in Ia§i
pune §i aresteaza pe cei mai multi boeri tined
care se adunati in casa lui M.Avrocordat §i-i sur-
gune§te, sfaramand ast-fel revolutia in Moldova.
In Bucure§ti insa miparea e mutt mai serioasa.
La inceput poporul, pentru a scapa de domnitor
 154

lara violenta, se intelege a'l considera de §ef al

rescoalei ; se duce la palat in nume'r de vr'o
10,000 de oamenl, ca sa multameascii lui Bibe-
sou pentru faptele sale patriotice, de §i lui nici
prin gand nu-I trecea a se rescula in contra
Ru§ilor,- Bibescu pentru a nu se compromite in
°chit usilor fuge in Transilvania. Se constitue
atunci un guvern provizoriui. compus din Eliade,
Stefan IS i Nicolae Golescn §i Maghieru. Acest
guvern decreteazk de indata improprietarirea
teranilor, Boeril speriati de aceasta se tnteleg-
cu §eful militiilar Odobescu, care era parti-
zan al Ru§ilor, si acesta aresteaza pe seal gu-
venni] ni provizor. Poporul inca se rescoala a-
tunci, prinde pe Odobesctt si pe Sqlomon *CI
include. Auzindu-se ca, viii RusiI, membril gu-
vernului prOvizor fug la Targoviitea si boeril
din capitala instituesc o cainAcamie sub Teodor
Vacarescu §i Ernanoil Btlleaino care ordonfi a-
:eStarea membrilor guvernulul provizor. Caima-
camia este resturnata de popor gi no formeaza
un guvern interimar compus din Mitropolit ca
presedinte, Cretulescu, lllincu si loan Bratianu ca
membri. tEl v( .nul provizor din rargovi§tea re-
vine in Bucure§ti, is iar5si in m'ani conducerea
trebilor §i nume§te o comisiune din 18 boeri si
 155

18 te rani care sa reguleze drepturile celor dou6

clase ; dar aceasta comisiune nu se poate intelege.
Rusia insa -cere de la, Poarta ca sa trimita o-
armata in Bucureoti; la din contra va ti nevoita
ca sa intre ea, pentru a nablqi rescoala. Turcii
aunt nevoid sa trimita ostirea, de of era
convinoi ca rescoala nu se fa case in contra lor.
Soliman papa infra in Bucureoti dar -este foarte
bine primit de popor. Pentru a-ti arata supn
1 erea for catra Turd, membril guvermilui pro
visor f i daft demisia. Se institue o locotenenta
domneasca compusa din Eliade-, Nicolae Golescu
§i Tell care este recunoscuta de Turc. Rusia
simtind ca grin aceasta intelegere intre Ro-
mani of Turd ea va p'erde proteetoratul in prin-
cipate, se face ca se supara pentru un ziar
77
Pruncul" ce eoia in Bucureoti of care 41 ba-
tea joc de Tarn]. Ea ameninta pe Poarta ou
resboiil dach va mai permite asemenea necuvi-
Fricoasa Tureie revoaca pe Soliman si
intl.
numeote pe Fuad Efendi, care este pus sub or-
dinele comisarului rusesc Duhamel. Poporul
vNendu-se awenintat, pun: _regulamentul organic
pe un pat de moarte oi in sunetul unei musice
funebre, merge de'l arde cu mare pompa in
piata. Duhamel infuriat de aceasta batjocura,
 156

cere lui Fuad Efendi BA meargA asupra Buctt-

re§tilor. Locotenenta domneascA este desfiintata
§i guvernul incredintat unuT singur caimacan
Constantin Cantacuzen. La cazarma din dealul
Spire! se intampla un mace], provocat prin o
neintelegere, intre Turd §i pompierii roman!.
Ru§ii veclend ca s'ati versat singe si uzand de
dreptul for de protectorat, intra in Muntenia.
Maghieru atunci se retrage in Carpati cu o
trupa de pandurb pentru a se opune Ru§ilor.
Tura', temandu-se de Ru§i §i neavend nici un
sprijin in popoarele apusului ca unele ce erati
cu toatele bantuite de revolutiune, silesc pe Ma-
ghieru sa'§I sloboada trupele §i Ru§ii roman
iarki a tot puternici. In 1 [unie 1849 se in-
chee conventiunea de la Balta-Liman prin care
se invoe§te Rusia cu Turcia ca domnii BA fie
numiti de ambele curti. suzerane : s5 se suprime
adunarile §1 BA se numeasea divanuri ad-hoc,
precum §i o comisiune de boeri care BA revi-
zuiasca regulamentul organic. Tot o-datA IT
reserva curtile suzerane dreptul de a intra In
principate orb-Cand ar isbucni vr'o rescoala.
Se .numesc domn! in Muntenia Stirbei §i in
Moldova Grigore Ghica pe 7 ani.
 157

§ 44.
Stirbel gi Grigore Wilco.

Sub ace§t1 domni Romani' ma' rasufla putin.

Se desflintaz1 robia Tiganilor, se reintocmese
cursurile superioare la academiile din Ia§1 §i
Bucure§ti, se tipare§te in Ia§1 cu cheltuelele gu-
vernulut cronica lul Gheorghe Sincal §i domnul
M. Cogalniceanu scoate la lumina pe cronicaril
Moldovei, prin care se da o puternica imboldi-
re tinerel generatil.
Pe acest timp Rusia, care era foarte tare,
voe6ce sa puna maim pe Constantinopolc §i sat
restoarne imparatia Turcilor. Ea pretexteaza
ca s'ar fi incuviintat de Poarti Catolicilor ni§te
drepturi asupra mormktului sfant in Erusalim,
care jigneau biserica rasariteana, cerend ca Tur-
cia sit se lege prin un tratat a da acele drep:
turf inapoi bisericel Rasitritene §i a asigura pe
cre§tinii din rasarit, ca asemenea incalcari nu
se vor mai int8mpla. Turcia sprijinita pe as-
cuns de Anglia, Frantia §i ma' tarzit ae Sardi-
nia refuza cererile Rusiel care infra cu o§tiri in
ierile roman° 1853. Puterile apusene ajuta pe
Turci, trimitind o armata foarte insemnata la
Sevastopol in Crimea. Dupa doT anT de lupte
 158

Francezii iau turnul Ilfaracof, cet6tuea cea mare

p Sevastopolului, dupa care Ru§ii aunt nevoid
sal pAraseascA.
EI Bunt siliti sa inchee pace la Paris in 1856,
in care Rusia cedeazA gurile Duncirei Turciel,
o parte din Basarabia Moldovei (si anume de
la Cotul- Mord la coada lacului lalpugul, §i de
acolo o linie ce trece prin cozile lacurilor
Cliitaia §i Condvc2t pans la Marea Neagra). Ru-
sia perde cu total drepturite incuviintate prin
tractatele anterioare cu Turcia, anume de a se
arnesteca in treburile din l'auntru ale acestul
imperift.
Cu deosebire i se is dreptul de a se ames-
teca in Moldova, Muntenia §i Serbia, care aunt
puse sub garantia celor 7 puteri Europene :
Frantia, Anglia, Austria, Tarcia, Rusia, Sardinia
§i Prusia. In 1854, dupa e§irea R-usilor din prin-
cipate, intrara Austriacii in ele §i status aid
pans la incheierea peel de Paris. In 1856
sfar§indu-se termenul de 7 ani, pentru care fu-
sese alesi domnitoril din 1849, se numesc cai-
macami in Muntenia Alexandra Ghica §i in Mol-
dova Teodor Bal§, inlocuit dupa moartea lui prin
Neculai Vogor;de.
 159

§ 45
Tractatul si conventiunea inceiatil in Paris.

Prin art. 23 al tractatultiI de Paris se pre-

vedea ap4area unel comisiuni care sfi revizuia-
scA legire principatelor. Prin art. 24 se °ran-
due§te cheruarea unor divanuri ad hoc spre a-
exprima dorinta poporultil iu privirea ap4firei
definitive a tfirilor. Aceste divanuri rostesc in
unanimitate urmiitoarele dorinti pentru reorga-
nizarea terilor romane : Unirea ambelor princi-
pate intr'un singur stat sub numele de Roma-
nia. G-arantarea neutralitfitel teritoriului sfiu de
.cAtre toate puterile europene. Incredintarea co-
roanel princiare unul doom din o casa domni-
toare europeanfi. Introducerea libertfitilor par-
lamentare §i constitutionale.
Conventia de Paris incheiata in 1858 intre
puterile semnfitare ale tratatuluI din 1856 re-
cunoscu numaI o parte din cererile divanurilor.
Principatele Moldova §i Valahia se constitue
sub numire de Principatele- Unite, §i se pun sub
garantia celor 7 puteri Contractante ale tracta-
tului de Paris. Ele se vor cartnui liber de or!
ce meste.c at Sublime! Portl!. Domnia va fi in-
credintatfi' in fie-care tart undo Gospodar §i u-
 160

net adunirI aleasa de popor. Pe langa aceste

autoritall funetioneaza gi o comisiune centralA
en regedinta in Focrta, Legile in interesul
deosebit al fie -caret Or!, se propun de domnitor;
acele de interes comun ambelor tr.1 se propun
de comisiunea centralA, gi se voteaza de adu-
nArl. Principatele vor plati eurtei suzerane un
tribut de 1,800,000 lel veal pentru Moldova gi
2,000,000 pentru Valachia. In cas de caleare
a drepturitor principatelor, ele vor putea re-
clama la puterile garante. Gospodarul va fi
ales pe viati de adunare. El este investit de
Poarta gi nu este respunpor pentru faptele
sale. Minigtril cunt insA respunptori, gi nici
un ordin al Gospodarulul nu poate fi executat
dad. nu estc, contrasemnat de minigtri. Pen-
tru cheltueli se pregateste in fie. care an un
buget, care se voteaza de adunare, avend drep-
tul de a'l modifica. Niel o dare nu poate fi
impusa farA invoirea adunareI. Legile vor fi
toate publicate prin gazeta oficial5. Comisiunea
centralA era infiintata in scopul de a indruma
unirea principatelor. Spre acelagl seop tintea
si instituirea unel curb de casatiune comuna
ambelor principate cu regedinta in Focgani, care
sA judece procesele in ultima instanta. De a-
 161

semenea §i organizarea militiilor care trebuia

sA fie ast-fel, ca la vreme de nevoe sa poatl
ale5tui o singurA armata. Toti MOldOvenil §i
Valahil aunt egali inaintea leget, Inaintea cla-
ret §,i admitet ea in funetiunt. Libertatea
in
individuals este garantatk tided nimeni nu poate
fi arestat de cat conform lege.

§ 4e
Unirea principatelor.

Conform conventiunei de Paris trebuia sa se

aleaga principii in aceea§i Ali de catra adunArile
ambelor teri. Romanii insA, §tiind ca in unire eta
puterea, §i veclend ca numai prin unire Moldova
§i Muntenia pot alcatui un stat care BA joace
un rol mai insemnat in trebile Orientului, se in-
teleg ca 55, aleag5, pe stela #i principe dome in
ambele Seri. Ou toate el alegerea fusese hot5-
ritA pentru Oiva de 5 Ianuarie 1859, ea se face
In acea Ali numai in Moldova in persoana lui
Alexandra Cuza, iar In Muntenia §e amana pen-
tru ziva de 24, spre a se §ti mat intliA resul-
tatul alegerei din Moldova. Atunci se alege
aceea§I persoana dorm] §i in Muntenia. In ur-
ma unel asemenea indoite alegeri unirea prin-
11
 162

cipatelor era efectuata. De §i Austria protestA cu

mare energie contra ceea ce ea numea o vAdita
calcare a conventiunel de Paris, intamplandu- se
ca tocmai atunci in 1859 sA fie Austria greu

,_."-:, .'

. f....
41' r

gf -. -11r 1_:,_

.40`. ,,;-.:7. ,...t, el-

1-.1 ' .7,- Si .LY:71171--1 4. -.-ri- .1 .' 7 0 ' 4.1-

:- i'..4-:.
..,/ -*01(peW*. `P-,-,'. tz , , ,cA.,1..'?:
,..-tyi.,...
..,-;41,` 7 "0" ler

.3.-. .
..,

Alexandra Joan I Cuza

Wed de Frantia in lupta izbucnitA intre ele din

pricina Ita lief, Napoleon al III-lea imparatul
Frantiei, care sprijinise pe Romani, impuse Au-
striei la incheerea pace!, recunoa§terea lui Ale-
 163

xandru Cuza ca domn peste ambele teri romfine.

Cuza lua numele de Alexandra Ioan I. El uni-
tea §1 administratia ambelor teri, stramutand ca-
pitala Moldovel din Ia§1 in Bacure§ti in 1862
provoca mai multe legi foarte insemnate care fac
numele lui nemuritor in istoria romana. El im-
proprietari pe terani, secularize averile mau5sti-
re§ti §i reforms in total adminietratia §i justitia
terel, prefacendu-le dup5 modal celor din Frantia.

§ 46
Carol I Donal

In 1866 Alexandra Ioan este slit se abdice,

instituinduse o locotenenta domneasca compusa
din Neculai Golescu, Lascar Catargiu §i gene-
ralul Haralamb. Romanii se &des° atunci a
realiza i ultimul punct din cererile rostite de
divanurile ad hoc, aflame intronarea unel dinastii
ereditare dintr'o mare case europeana in scaunul
Ierilor unite. Cu aceasta vroiau sa se tae °data
pofta de domnie a boerilor romani, care cu totii
zspirati ta. ea §i sa se introduce trainicia ocir-
muirei in local schimbarei prip5stioase de domul
de pane atunci.
Mai intal se propuse domnia Romanic] comi-
 164

telni Filip de Flandra, fratele mai mic al rege-

Jul Belgiei care insa neputand priori local oferit,
se chiema la tron prin un vot al intregului po-
por roman (685,909 glasuri) pe Carol de Ho-
henzollern Sigmaringen, fiul principelui Anton de
Hohenzollern, membru din casa domnitoare a
Prusiei.
Fiind ca tocmai pe atunci izbucnise rfisboi0
intre Prusia §i Austria, apoi calatoria principe-
lui Carol prin Austria pentru a ajunge in Ro-
mania fu din cele mai periculoase, caci Austria
nu putea invoi unui membru din casa domnitoare
dusmana sa deviva domnul unei teri a§elate In
coastele ei.
Principe le Carol insa respunzend cu marini-
mie la chemarea Romani lor, se expuse la toate,.
§i intovaralit de 0-1 Ioan Bratianu trimis pen-
tru aceasta la el, sosi in Turnul Severinulul In
ziva de 812o Mai 1866. De §i principele Carol
nu §tia ca are O. devina domnul poporului roman,
totu§1 el se pregAtise prin studii serioase politice-
§i militare In ocuparea eu onoare a unui ase-
menea loc.
Austria fiind batuta de Prusia fu nevoita sa
consimta la recunoa§terea principelui Carol de
domn al Romania Turcia insa §i Rusia facura.
 165

greutAti, cAci ele simteati el intArindu-se Ro-

!Dana prin implantarea in sinul for a unel pu-
ternice dinastil, se vor "emaneipa tot mai mult
din a for ascultare. Principele concentra insa
-o§tirea cats o gasi in o tabarA. laugh Giurgiu §i
declara Portei ca nu refuza a -i recunoa§te su-
zeranitatea. Turcil care se deprinsese a mai res-
pecta voiuta Romanilor inca de la alegerea lui
Cuza, consimtira a recunoa§te pe principele Carol,
data se va duce la Constantinopole spre a lua
invtstitura. Primirea ce i se facu in capitala
imperiului ototnan fu din cele mai stralucite,
mai pompoasa inca de cat aceea ce fusee Inca-
viintata lui Cuza, §i dovedi CA poporul roman
scapase de umilirile de alts datA, cand domnul
uneia din terile romane trebuia sá sarute poala
rnacatului de la patul pe care §edea Sultanul,
precum §i mana vizirului §i a altor marl dre-
gatori al Poi tel.
Ast-fel ajunse Carol I pe tronul Romaniel, cu
toate ca acest name al terei nu era inca recu-
noscut oficial. Principele Carol in prevederea in-
tarnplarilor viitoare §i stiind ca un popor trebue
sA se razeme mai mult pe propriile lui puteri
de cat pe ajutorul strainilor, i§i dada indata
toata ingrijirea lui pentru sporirea, o'rganizatea
 166

§i 1ntArirea armatel. Pentru a ajunge ins la a-

cest rezultat trebuiall bani §i ace§tia spre a fi
dobanditi era de Devoe a se ridica starea Orel
in toate privirile. El fu sufletul intregei mi§cArl
de avant insemnat pe care Romania apnea de
la 1866 inainte. Comerciul Orel spori la o sums
indoitA si apoi intreitA din ceea ce fusese mai
inainte; producerea Wei in cereale §i vite crescit
in proportie, oamenii se imbogAtira §i veniturile
statului se adaugirA in fie-care an. Se crearA, pe
Tanga armata, tot mai multe scoli in care copiii
poporului sA poatA lumineze mintea §i sl
cnnoascA drepturile Tor. Dezvoltarea culture' vi
intarirea instructiunei dadu armatel un adaos tot
mai mat e de fluter! intelectuale, de ofiteri capa-
bill si inteligent i cand suna oara fatalA a r6a-
boiului, RomAnia era gata.
§ 47
Basboiul din 1877.

La 1877 izbucni marele rAsboirt intre Ru§1 §i

Turd care trebuea sä alba urm5r1 atat de in-
semnate asupra soartei poporului roman.
Guvernal principelui Carol ceru intal de la.
puterile europene garantarea neutralitAtel terito-
riulul Romaniel, Puterile 11 respunsera di nu e-
 167

rail in stare a o face si a Romania sa traga sfat

numai de la a el Intelepciune. Trebuea ca Roma-
nil sa se gandeascA bine cum si lucreze pentru
a'§i sCapa tara din primejdia in care intrase. Sub
inspiratia domnitorului se hot5ri a se cere de la
Ru0,..ca sa se inchee o conventie prin care ei
sä ne garanteze intregimea teritoriulul, spre a
le invoi sa treaca peste tara noastra In Bulga-
ria. Rnsii la inceput nu vroiau. Atunci guvernul
Domnitorului Carol le raspunse cä data nu con-
simt la asemenea cerere, ne vom opune en pd-
terea la intrarea for in tall. De §i Ru§ii eraii
malt mai tari de cat noi, nu le venea, bine a se
bate cu Romanil si a versa deci singe cre§ti-
nese, de oare ce rUboinl pe care'] Monti contra
Turcilor avea toeidai de scop de a scoate pe
alti cre§tini, Bulgaril, de sub asupritoarea oar-
muire turceasca. Ru§il deci trebuira fatil cu e-
nergica tinuta a poporului roman §i a domnito-
rului sett sä primeascA incheerea conventie].
Intrand ei in Romania si fiind siguri eh vor
zdrobi pe Turd la cea di'ntal Intilnire, se purtati
foarte mandri fat4, cu Ronanil, §i cand Domni-
toriul Carol le propuse ajutorul armatel noastre
el rAspunserii ca l'ar primi numai data, armata
romaneascii ar fi incorporata in acea rusasa
 168

Domnitorul respinse asemenea conditie ru§inoas5.

Intre aceste Tamil suparati pe not ca lasasem
ca trupele ruse§ti sA Intre in tarA, incepurA sA
ne trateze de dusmani §i trimisera monitoarele for
sA bombardeze ora§ele noastre de pe Dun Are.
Adunarea deputatilor privind acest atac uedrept
ca o declarare de rAsboitt, prin un vot al seti
din 10 Mairi 1877, proclama neatarnarea deplina
a Roraniel §i incetarea tuturor legAturilor in
care statuse 'Ana atunci cu Poarta.
In acest rastimp Rusii inaintase in Bulgaria,
lima se oprise inaintea and puternici intarituri
ridicata de Turd la Plevna. Mu lte armate ru-
se§tI se zdrobirA inaintea acestel cetati impro-
vizate, ridicata de Osman Pap, §i dupa m$
multe atacuri nenorocite armata rusasci se gasi
de o data a§a de slabita in cat o e§ire a Tur-
cilor din Plevna putea sa o arunce in Dun Area.
Marele duce Neeulai fratele imparatuluI, velesnd
'pericolul eel mare In care se afla ostirea ru-
sasca ceru el acuma ajutorul Domnitorului Ca-
rol, pe care la inceput it respinsese cu mindrie,
trimetindu-I o depe§A in ziva de 6 August in
care -i spunea : Treceti DunArea cu on ce con-
ditie vroitI. Iuteresele cre§tinesti stint in peri-
col"-. Gene: os §i marinimos Domnitorul dete
 169

-ordin trupelor romane§ti sa treaca Dunarea in

-ajutorul celor moscovite. Ba increzator in cu-
ventul imparatului §i intemeiet 'pe conventia
prin care se garanta intregimea teritoriului,
Domnitorul Carol nu ceru nimic alta de la
Ra§1 pentru pretiosul spi ijin incuviintat lor.
Armata romana trecend Dunarea incepu sa
se ilustreze mai intal prin tinuta ofiterilor el §i
mal ales a minunatei sale artileril. In curand
insa trebuia sa iasa la lumina o alta insusire,
vietejia el cea neasemanata, trezita iar in focul
bataliel dupa secoli dA amortire, dupa. indemnul
§i exemplul viteazului ei domn. In ziva de 30
August se dadu omoritorul asalt al redutei Gri-
vita, a careia luare costa pe Romani aproape
.3000 de oameni din care 1200 morti. Bravura
§i energia desfa§urata de trupele romane§ti in
acea memorabila zi umplu de uimire pe toti
representantii armatelor straine ce se aflati de
fats, §i ei impra§tiara vestea bravurei romane§ti
in cele patru colturi a le pamentului. Curand
dupa caderea Grivitei, Plevna fu luata §i Os-
man pa§a se dete prins in manele Romanilor,
§i mai luand el dupa aceia §i alte cetati de
pe malul Dunarei precum Vidinul, Smardanul,
facura cu putinta Ru§ilor trecerea Baleanilor §i
 170

rApunerea desavar§itA a imparAtiei turce§ti. Ast-

feliu Roma-nil raecumparat neatarnarea cu In-
sue singele for §i nu o dobandeati numal ca.
un dar facut de Imparatul tuturor Ru§ilor. In
timp ce domnitorul Carol impArtia cu viteaza.
lioastra Wire pericolele resboiulul, Doamna Eli-
sabeta dAdea exemplul devotamentului §i jertfi-
rel de sine unui unmet. InsAmnat de femeT ro-
mane ce ingtijiau de cei cAzuti in lupta pentru
tars.

§ 48
Carol I Rego,

Rusii incheiera cu Turcil un tratat Ia San-

Stefano care ins neconvenind puterilor Euro-
pene, se intruni un congres la Berlin care BA
intemeeze partea. Prin aceasta pace se pro-
clama -constituirea Bulgariei ca stat tributar-
PorteT, precum §i neatarnarea Serbiei si a Ro-
maniei.
Rusii insa uitand §i ajutorul eminent dobftn-
dit de Ia Romani in timpul pericolulul §i con -
ventia incheiatA, pretindeaui sA li se inapoiascA
partea Basn rabieT alipita catra Moldova prin
tratatul de Paris (§ 44). Guvernul rornftnesc
protesta cu energie prin delegatii lui trimesi la.
 171

congresul de Berlin, D -nii Joan Bratianu §i Mi-

hail Cogalniceanu, contra unei asemenea ealcArt
flagrante a cuventnlui dat §i a actelor subscrise,,
prin care se garanta intregimea teritoriului ro-
man. Fiind insa ea puterile aveatt mal mare
interes a face pe Rusia sit cedeze asupra altor
puncte, ele incuvintarl nedreapta el cerere §i
acea bucata din Basarabia fa din nou desfAcula
de teritoriul romanesc. Pentru a nu nedreptAti
insA intinn chip atat de gray pe nn popor care-
4.1 jartfise sangele pe campul de rasb pu-
terile europene hotArtra sa anexeze cAtrA Ro-
Mania teritoriul Dobrogiei, care mai fusese in
vremuri vechi a Munteniei, sub Mircea eel Mare.
(§ 20). Ast-feliil se inlatura intru cat-va nedrep-
tatea impusA Romaniel prin luarea Basarabiei.
Prin stApinirea Dobrogiei, Romania a dOballdit
o mare insemnatate, ca pazitoare a gurilor Du-
narei.
Romania fiind declarata neatarnata ea vroi ca
sA iee rang intre puterile Europei inaltindu-se
la starea de regat. Diva cc camerile votary
legea in ziva de 14 Martie 1881, in acea de
10 Mali'', aniversara proclamarea neatarnArel,
Domnitorul Carol §i Elisabeta Doamna fury in-
coronati ca rege §i regina a Romaniel. Pe and
 172

coroana reginei fu lucrata in aur, acea a regelul

fu faurita din otelul unuia din tunurile luate
-de Romani din luptele for cu Turcii.

Elisabeta, Regina Romania,

Lucrarile incepute inca de mai inainte pentru

inflorirea patriei romane furs impinse inca cu
mai mare activitate. Se indeplini reteaua dru-
murilor de fer, se incheiera tratate de comert
 173

cu deosebitele state europene prin care se asi-

gura o cre§tere a avutiel Orel §i se incepura
lucratile de fortificatii la Bucure§ti, Galati §i

Carol I, Rege le Romaniei

Foc§ani, prin care se pune Romania in putinta

de a se opune mai molt timp unui atac e-
ventual. Tot o data se asigura §i trAinicia di-
nastiei, proclamandu-se pe principele Ferdinand
 174

de Hohenzollern, nepotul de frate al regelui Ca-

rol de mo§tenitor presumptiv al tronulul.
Ast-felit ajunse Romania de la unire incoace

Principele Ferdinand, mo§tenitorul tronulul.

in maI putin de un patrar de veac (1859

1881) din doua teritioal e mid §i slabe supuse
Turcilor §i Ru§ilor, ascultand §i tenAndu-se de
toad lumea, un stat puternic §i respectat care
 175

joaca astazi un rol insemnat in cumpana poll -

Heel europene. §i- aceastil inAltare §i vazd, o-
noarea §i puterea Orel, sunt datorite mai cu de-
osebire puternicei imboldiri spre progres pe care
i-a dat'o ocarmuirea inteleapta, prevAzitoare §i
energica a lui Carol I.

PIERDERILE
31 Ani.101RILE DE7E8170818
1775-11378.

FINE
 CARTI DIDACTICE .
. e

t - :bIN EIHTURA LIBRARIEI FRATILOR SARAGA

autorisat pentru scoalele publice din Romilnia to.
I

Carp' pentru clasele primate

Clam La, .
,
-4.
POP M. Intaia carte de scrierc §i cetire; §cm. 1 30 b. .

,, , A doua n., ,, ,, ,, 11 12 .
II 30,- ,,
FLORANTIN I. P.Abecedar . 35
n ,f Aritmetica .
17
15
. n Desemnul 17 71
20
. Clasa a H-a ' -
TINOU c. Geografla judet. tall en barta judo-
- tului, planul ()rapid si mai mite
iInstratil intercalate in text 50 h.
rum A. T. Carte de citire (Cu mai =lie ilustr.) 70
ARBORE N. I). si I. P. FLORANT11( Aritmetica 50
immtrutu I. Gramatiea ronaturt 25
FLORANTIN I. P. Recreatittni Froebeliane 50
Clasa a 111-a
PLIlf A. T. ". Carte de citire (en mai Li-mite ilustr.) 1 1.

)1 7) J. Istoria Romtnilor IX) h.

lit1301tt N. D., !;:i FLORANTIN I. P. Aritmetica 50
DIMITRIU i, -(traulgtiea romtna 50,
' FLORANTIN, I.. P. RecreatiunT Fruebelia tie -50 ,,
XENOPOL 'A.- D. Istoria Romlnilor 50'
POP MIHAIL Manualul lucrului in idoari;' 50 b
flasa a 1V-a
.00 .. -
rum A. T. Carte de citire (en mai multe ilustr.) 11:50 b,
- )1 Istoria
71
&intoner
13 . 60 ,, .

FLORANTIN I. P, - Aritmetica ,_ : 50 I)
DIMITRIU I. Oramatica, RotnItia" (sub prefia),
FLORANTIN 1. P. Recreatiunl Froeueliane
XENOROL A. D. Istoria Romanilor
POP MIHAIL Manualul lueruInT in coala
;_ 50
50 )1
.50
- !. .

, 11

. _