-

L FLOW,

ISTOAA POPOARELOR VECHI

r,

A.:

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

POPOARELOR VECIII
PENTRU CLASA I SEC UNDARA

DE

ION S. FLORU
PROFESOR DE ISTORIE LA LICEIIL SF. SAVA
POST INSPECTOR COLAR.

Aprobata ca manual didactic dup noua programA lq Maio 1909

TIPARITL iN 10.000 EXEMPLARE.

BUCURETI
built. de Arte Chance CAROL G15131. S-eor I. St. Raildeaatt
16, Strada Datum:Lel, 16

1909.

www.dacoromanica.ro

24648

EXEMPLARELE VOR PI SEMNATE

www.dacoromanica.ro

Ctre D-nii Profesori.

Edifiunea de fafet se prezintei cu modificeiri insemnate.
Luand de model manuale germane, din cele mai reispandile, am cdutat al dau mai mutt loc narafiunii, set reduc
nunzele persoanelor, al locurilor qi al datelor cronologice.
In cdrfi de acest fel meritul nu stet in a fl complect, ci in
a nemeri, esenfialul. La reducerea datelor cronologice am
avut mereu in minte eat sunt de pufin esenfiale cele mai
multe din ele, cat de multe se clan numai pentru eceactitatea informafiunii, ca qi cum in niste manuale pentru copii
o set caute cinevek informafiuni. De aceea am urmeirit, cat
cvm putut, cc& set se geiseasca inteo lectiune o singurd data

cronologicd, 0 imprejurul ei set se grupeze toate faptele.

La suverani am pus mai totdeauna numai anul morfii,la
rdsboaie numai punctul culminant al bor. Cu aceste simplificdri crez cei va crefte interesul copiilor pentru faptele
trecutului, atat de interesante gi atreigdtoare prin ele insdsi.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

POPOARELOR VECHI
Privire asupra Istoriei Romanilor.
Romanii sunt urmasii marelui popor roman, care a cacerit mai toata lumea veche, a carmuit-o prin legi excelente i a lsat ca urmasi popoarele numite astazi neolatine:
Francezii, Italienii, Spaniolii, Portugezii si Romanii. Scaunul

imparatiei romane era in Italia, la Roma, dar tam roman&

se intindea si peste terile noastre, incat inainte de a veni
popoare straine si a se aseze. intro noi, era o singura lume,
lumea romana, dela Oceanul Atlantic pana. la Marea Neagrd.

Terile noastre au fost supuse de Romani sub imparatul

Traian, care a batut pe Daci, locuitorii mai vechi, si a adus
aci o multime de Romani, din al caror amestec cu Dacii
s'a format poporul roman.
Dupa. Traian, terile noastre au fost provincie roman& pazite de ostasi romani pana, la imparatul Aurelian (270), care
avand nevoie de ostire spre a apara alte provincii romane

mai apropiate de scaunul imparatiei, a chemat armatele

si a lasat pe locuitori sa se apere cum or putea de barbarii,
cari incepusera a navali in imperiu.
Dela anul 270, in curs de 1.000 ani, Romanii au trait
-adapostiti in munti ocupandu-se cu pastoria si putin cu
agricultura, neavand capi puternici, nici armata, find deseori prada barbarilor cruzi. Fara sa. vorbeasca lumea de ei,
Romanii ins& in acest timp s'au tot immultit, s'au tot intins,
www.dacoromanica.ro

i cand se arath chtre suta a 13 (1200), locuiau un phmant

i mai intins decal tulle romneti de azi. In peninsula

balcanich fac un stat, de care tremuret Constantinopole, in
Romania de azi fac douh state, Muntenia i Moldova, cari
se lupth cu izbanda contra Ungurilor, Polonilor i Turcilor.

Puterea de vieath a noastr se vede din modul cum s'au

purtat Turcii cu noi : ei au respectat mult timp neatarnarea terii noastre, pe cand pe alte state (s. e. Ungaria) le-au
facut paalac. i Romanii au vrsat mult sange turcesc :
Mircea i-a bAtut la Bovine, qtefan la Podul luaU i in multe
alte locuri, Badu dela Afumafi s'a btut cu ei in 20 de locuri, loan Vodet cel Cumplit atat i-a ingrozit, incat dup6.
moartea lui purtau in bheri bucatele din oasele lui, spre a
fi i ei inimoi ca viteazul Roman. Apoi Mihaiu Viteazul,
nu numai eh a bAtut crunt pe Turci la Ceilugetreni, dar a
ajuns sh fie domnul Munteniei, Transilvaniei i Moldovei,
izbandind astfel visul Romanilor.
Am avut i domni de pace, iubitori de luminarea i prophirea neamului : Alesvandru eel Bun aeazh Moldova, Neagoe zidete cea mai frumoash biserich din terile romane,
111ateiu Basarab i Vasile Lupu vest4i prin rsboaie, sunt

i mai vestiti prin tiphrirea de chili, prin zidirea de biserici. gerban Cantacuzin, Dimitrie Cantemir i Constantin
Brncoveanu, omorit de Turci in Constantinopole, sunt inaintea domniei fanariotilor, tot atat de curajoi i de isteti,
ca i primii domni romani. In timpul fanariotilor, u secol

i mai bine, am suferit mai mult ca oricand din pricina

rasboaielor purtate de Turci cu Austriacii i Ruii. Buchti
rupte din tara noastr le iau Austriacii (Bucovina) i Ruii
(Basarabia), incat strinii au putut crede c neamul nostru se va stinge. Suferinta ne-a mantuit : Romanii se revolt&
in 1821 cu Tudor Vladimirescu in contra Grecilor, in 1848
alta revolutiune ne scaph de Rui. Duph 1848 domnia lui
Cum (1859-1866) i mai ales a regelui Carol 1, biruitorul
dela Reyna i or ganizatorul terii, formeaza, cea mai frumoash
epoch din istoria noastr.

www.dacoromanica.ro

Cum se leagit Istoria noastri cu Istoria omenirid.

Oricat de mult am invata istoria patriei noastre, nu o vom
putea intelege bine, daca nu vom cAnoaste istoria popoa-

relor cari au stat cu noi in legatura de rudenie, sau de

afaceri. Precum spre a cunoaste bine un om trebuie sa cunoastem rudele si cunoscutii lui, tot astfel spre a intelege
bine istoria poporului nostru trebuie sa cunoastem istoria
popoarelor, cari se inrudesc cu noi sau caH au stat cu noi
in legaturi de pace sau de rasboiu. Printele poporului roman este poporul roman, iar limba si obiceiurile poporului
romnesc atunci le vom intelege bine, cand vom 'Ai istoria
poporului roman si istoria popoarelor neolatine. Poporul
roman a supus ins mai tool& lumea veche, a supus pe
Greci i pe Macedoneni, pe Evrei i pe Egipteni, pe Ca Wel
i pe Asirieni, inc61 ca A invatam istoria Romanilor trebuie
sa invatam istoria popoarelor, caH se aflau imprejurul Marl
Mediterane (1). Egiptenii, Caldeii si Asirienii, Evreii, Fenicienii, Medo-Persii, Grecii si Macedonenii, Romanii, se nu-

mese popoare vechi, caci nu mai traesc astazi, iar cele cari
mai poarta numele popoarelor vechi se deosebesc mult de
acelea. Istoria lor, pe care o vom invata in acest an, se chiarna
istoria popoarelor vechi.

Popoarele cu caH am stat in legaturi de pace sau de

rasboiu sunt popoarele noua, caH formeaz astazi state,
precum aunt: Rusii, Ungurii, Germanii, Francezii, Italienii,
si numai dac vom cunoaste istoria acestor poTurcii
poare, vom intelege bine istoria poporului nostru. Mid zicem s. e., ca qtefan cel Mare a batut la Podul Ina lt ar-

rnatele sultanului Mohammed 11, n'am intelege bine at

este de mare aceasta isprava, (lac& nu am sti cat era de
mare puterea Turcilor din acele timpuri. Cana lima vom
ti ca Turcii din vremea lui *tefan aveau cea mai grozava
(1) Un filozof mare al Greoilor a zis : oamenii stall luiprsjural Mara
Moditerane oa broaqtele Improjurul anal lac.

www.dacoromanica.ro

putere militarl, calla vom sti cA sultanul Mohammed se

jur c5. va da calului sAu ovAz pe pristolul sfantului Petru
din Roma si cA, totusi, *tefan a bAtut pe Turci in linie de
btaie regulatA, atunci vom intelege cA. in adevAr *tefan a
lost mare, nu numai Intro RomAni, ci chiar in Europa crestinA.

Istoria poporului nostru impreunA cu istoria popoarelor

vechi si a popoarelor nouA, asezate in state, cu legi si autoritAli, se numeste istoria omenirii. Istoria omenirii incepe
de cand avem intaiele urme de scriere, cam de pe la 5000
de ani inainte de Cristos pariA in anul in care trAim.
Afar& de popoarele cu state asezate, exist& astAzi si neamuri IAA state si PArA legi, despre acele neamuri ins& nu
invAtAm in istorie. Ele se numesc popoare fArA istorie sau

inculte, precum sunt unele popoare din Africa si din

America.

In istorie nu invAtAm, de asemenea, nici despre Chinezi,

nici despre Japonezi, nici despre Inzi, desi au avut state

din cea mai mare vechime; cAci ei au stat la o parte, nu
s'au amestecat cu popoarele apusene si n'au avut legAturi
strAnse cu ele.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POPOARELOR ORIENTALE

Egiptenii.
Nilul. Memfis. Menes. Teba. Tutmes III. Ramses II. Culture. Religiunea.

Cel mai vechiu stat din istorie s'a desvoltat in valea

raului Nil. Intreg Egiptul este valea acestui rau si lunca
Nilului abia. ajunge latimea de 20 km.
Dealungul luncii, se Intind doua siruri de munti, dincolo de cari nu
mai exist& pamant bun de locuit, ci nisip pustiu si arzator. Nilul vine
mare in fiecare vara pe la 10 iunie, trece peste maluri, se versa. (1)
peste toata lunca sa pan& la picioarele celor doll& siruri de munti si

sta ash, revarsat pana In octomvrie, cand se Intoarce iar In mates

lui si curge linistit liana la iunie viitor. Dupa ce se retrage, lasa pe
camp un namol fin si roditor, care prieste semnaturilor, Intocmai ca.
un Ingrasilmant, that locuitoril n'au decat sa are si sit semene, clici
rodirea este fitra seaman.

Din pricina ca este foarte roditor, Egiptul este azi cea

mai populata Ora din lume, N cu intinderea lui, iar in
vethime era si mai populat, se zice ca avea 20.000 de orase,
din cari mai insernnate au fost dota capitale de regi, anume
Memfts si Teba.
Memfis. A fost intemeiata de un rege Mertes, despre care
se povestia, 6, a fost cel dintaiu rege al Egiptului (5.000 i. C.).

El tnconjurase orasul cu un lac, care sta in legatura cu

(1) Nilul se revers& din pricinit ca. spre izvoarele lui, In sudul Africei, cad, In fiecare vara, ploi multe si mari, cum nu se pomeneste In
tare noastra.

www.dacoromanica.ro

10

Nilul, purtase r&sboaie, construise temple, i cu toate acestea

preotii povestiau c a fost omorit de un hipopotam, drept

pedeaps& c& a rapit puterea preotilor. Inainte de Menes (1),
regii Egiptului fuseser preoli.

Este adevarat& minune, cl intr'o vechime atat de mare

Egiptul se gsia intocmit ca un stat civilizat. Regele avea
putere mare, administratia era serioas, poporul era imprtit
in clase (preoti, militari, meseriai), fiecare cu indatoririle ei.

_4=

-----.---...,._._
3 4r,

-----

,,z- -,...c-

',

.1.- = -

----_ _ -_-___, -,___,_. 6--_,--,=

.r.

.-....

Din acea vreme, anume de pe la anul 4.000 1. C. au rmas

aproape de Cair nite morminte de regi in form& de piramidk Ele sunt mai trainice ca tot ce a facut mama omeneasa.
Asemenea piramide sunt In Egipt aproape 70, dar cea mai Ina It&
este de 145 m., flout& din bolovani de pieta mari pin& la 2 metri
cubici. Pietro le sunt asa de bine legate, !neat nu se cunoaste Incheieturile lor. Se povestik a 100.000 de oameni au lucrat necontenit In

timp de 30 de ani la ea, si a regele a silit Intreg poporul ali pitrliseascil trebile ca sii-i fact lui mormAntul cel vesnic, adevirat muhte

pe pieta.
(1) Egiptenii ziceau di s'au asezat In Egipt cu mii de ani inaintea
lui Menes. Ei au venit din Asia prin istmul de Suez si se Inrudian
cu fiii lui Sem (cu Semitii).

www.dacoromanica.ro

11

Teba. Dupl ce a scazut puterea regilor din Memfis, s'a

ridicat la mare putere un oras mai spre sud, numit Teba.
Regii din aceastl cetate n'au mai construit monumente
=F1PIT

0,,P"'"-1,'0S

,rm*,."Lru

It.
....
.1

'

ri:

-z":"- '',.-"471,71741,7

.1

i -= 02$

,E1,,

kt...1-4---,-:_--:....--._-..1-::,,---, 4,-

e
.

1,14113e,

L =2

vesnice ca piramidele, au facut ins multe imbunAtAtiri.

Unul din ei potrivise un loc mare, in care se adunau apele,
cand revrsArile Nilului erau prea mari si din care locuiwww.dacoromanica.ro

12

torii scoteau apa in timp de secet i udau campiile arse de

soare. Mai construise un palat mare, Labirint, cu 3.000 de
camere, jumatate deasupra pamantului, jumatate in pamnt,

spre a 'Astra, corpul regelui dup. moarte. Sub regii din

Teba, Egiptenii au trait in pace multa vreme i s'au molesit; atunci niste popoare din Asia, cari cunosteau caii si-i
intrebuintau la un fel de care de rasboiu, au navalit in Egipt
sil-au supus. Navalitorii au dtricat multe monumente egiptene,
s'au purtat ram cu locuitorii, pang. cand Egiptenii invatand
a se sluji cu caii, incepura rasboiu cu asupritorii lor, ii a1ungar i incepura cuceriri in Asia. Dintre regii rasboinici
cel mai insemnat se numia, Tutmes III, care a supus terile

Ora la Eufrat. Alt rege tot viteaz a fost Ramses II. Egiptenii povestiau despre Ramses ca a mers cu corabiile sale
pdnd la marginea mdrii, i a a supus that& lumea. Ramses
a fost in adevar un mare rege, ins& nu prin rasboaie, ci
prin construire de temple si de palate. Un templu inceput de

el si terminat de urmasii sai era as de mare, incat ruinele lui azi abia se pot ocoli in 20 de minute, cu un cal
in galop (1). ln palatul lui din Teba, era o sal& care se
pastreaza i azi, lunga, de 100 m., larga de 50, cu 134 de
coloane incat mergi prin ea ca printr'o padure de coloane.
Cateva sute de ani dupa Ramses II, Egiptul a slkbit, a fost chiar
cucerit de popoare asiatice i Impartit Intre mai multi printi, Intro cari

se afla

Psametic. Despre el se povestia ct guvern& (pela 650)

Egiptul Impreuna au alti 11 10 ca !Met) zi and trebuia sit fec slujb&

zeului, preotul gre0 i aduse numai 11 pahare de aur pentru jertfa.
Psametic ramanand fara pahar, 1i lu coiful de aram i Indeplini
slujba. Ins& un oracol prezisese, ca dintre cei doisprezece, acela va
ramane singur rege, care va jertfl In pahar de arama. Tot' cei 11 se
tem acum de Psametio, dar nu-I omoarfi, cad nu lucrase cu gand ran,
ci-1 occileazd In bMtile din Delta. Psametic Intreabli din nou oracolul,
care-i rfispunde ca-1 von ajuta oameni de arm& ieOti din mare. Intr'o

(1) Intre alte monumente ale Egiptului este sfinxul (o statuli de len
on cap de om), de Mg& piramide, acoperit pana la gat de nisip, Inalt
de 20 m., i obeliscurile. Obeliscurile aunt stalpi de piatra dintr'o bu-

esti Inalti de peste 20 m.

www.dacoromanica.ro

13

zi se pomeneste cu un Egiptean, a vine speriat si-i spune cit. oameni

de aramft ies din mare si pradli. tara. Psametic ajutat de acei oamera,
se face rege paste tot Egiptul si-1 conduce cu muItii, pricepere.
Povestea Insemneazit cft pe acea vreme se asezaserit In Egipt multi
Greci cu arme de araml, earl au ajutat pe Psametic sit se fact+. rege.

Cel din urma, rege al Egiptului a fost invins ins& de Peri

la 525, cal-1.d Egiptul ajunse provincie persanar.
Cultira. Egiptenii au fost dascalii omenirii. Ei au inventat

scrierea. Scrierea lor era un fel de inchipuire a lucrurilor

i se asemana cu rebusurile. Ei au creat geometria din nevoia de ali masura pAmanturile, dupa retragerea Nilului.
Anul asa cum il avern noi azi (365 1/4 zile), tot dela ei 11 avem.

In Egipt, ca pretutindeni, poporul de jos credea in spirite

Para numr, bune si rele. Orice lucru are spiritul sau, orice

loc are spiritul sau, pe care omul il poate imblanzi prin

daruri si prin jertfe. Cele mai puternice spirite bune sunt
spiritele luminii, cele mai puternice spirite rele sunt spiritele intunericului. Preotii cunoteau bas gradele de mrire

ale spiritelor 0 invAtau c este un spirit mai mare decal

toate celelalte.
Capul spiritelor se .chema Ptah (1) la Memfis, Amon la
Teba... Regele insu era zeu.
Adorau i animalele, pe cele bune, aci le fac bine, pe cele
rele, ca s nu le fad, rail. Adorau boul, crocodilul, pisica, dar

mai ales adorau un bou nurnit Apis. Acest bou trebuia sa

fie baltat .i a. aib mai multe alte semne. II hrAniau intr'un
templu c.i. la moarte il imbalsmau i-1 tineau ca pe niqte
moate.

Egiptenii credeau ca sufletul omului dupa moarte merge

la judecati i de acolo in raiu. Mai credeau c6. sufletul o
A mai se intoarca pe parnant tot in corpul sAu, de aceea
pastrau corpurile imbalsamandu-le (mumii). Un astfel de
corp, de pe la 1800 i. C. i in muzeul nostru.
(1) In Memfis templul lui se chemit Efacu-ptah, casa lui Ptah, din care

Grecii au Mut vorba Egipt.

www.dacoromanica.ro

14

cy c-m

.4:=>

<R

ha

em

em

p e r em bara

ro. n en

0 ri

ta n

ZL

11

0d

CI

<=>

%.,i

nnter-cher
libd
ak

Ve-tu
......-A.

e. tee

barn

c=
per

se-chn.

liDS

keras

fl

6 ,=, AI <:.7'

emchet

An

-42,-

il 1
nefri

Caldeo-Asirienii.
Caldea

i Asiria. Tigrul qi Eufratul. Ninive. Sargon.

DarAmarea Ninivei. Babilonul. Nabncodonosor. Caderea Babilonnlui 030.

Culture i religiunea.

Pe pAmantul udat de raurile Tigru

i Eufrat au inflorit

in vechime dout state insemnate ca i Egiptul, Caldea

spre sud, Asiria spre nord. Caldea este un ses roditor
format din pamantul adus de apl. Acolo graul creste salbatic si se secera si de trei ori pe an. Asiria find mai
muntoasa era si mai putin roditoare. Tigrul i Eufratul izvo-

rase din muntii Armeniei, curg desprtite spre sud, apoi

se unesc intr'un singur 4u i se varsa in golful Persic.
Primavera, cand se topesc zapezile,'amindona, ranrile vin mari, Tigrul

ins& are maluri tnalte, de aceea nu iese peste ele, pe cand Eufratul
se vars i acopere cea mai mare parte a tern, flicand-o roditoare
bleat Caldea este darul Eufratului. Locuitorii construiser a. canale dela
un ran la altul, ca s ude semanaturile, i rodirea terii era, asit de
mare, !neat o banita de gram semanat da 200-300 baniti (la noi 20).

Din pricina rodirii pamantului s'au intemeiat acolo state

din cea mai mare vechime. Cele mai cunoscute sunt statele
tntemeiate de Semiti. Se numesc Semiti popoarele cari zic

a se trag din Sem fiul lui Noe, si caH vorbesc o limbrt

asemanata, cu limba Evreilor. Astfel de popoare au fost Evreii,
Caldeii, Asirienii, Fenicienii i Arabii. Caldeii aveau de ca-

pita% cetatea Babilon, iar Asirienii cetatea Ninive.

Ninive. Era asezata pe malul Tigrului, avea forma unui
www.dacoromanica.ro

-15

patrat si era inconjurata cu ziduri mai inalte cu mult decat

o turla si asa, de groase incat puteau sa mearga pe d'asupra
lor trei care alaturate.
Cetatea Ninive se mai numia Ninus, caci se zicea ca a fost
intemeiata de rPgele Ninuo. Acest rege dupa povesti a fost
mare si puternic. Avea o armata de 2 mil. si supusese .Ori
multe. La asediul unei cet# fu ajutat de o femeie curajoasa
numita Senrirarnida, pe care o lua in casatorie. Semiramida
era, fiica unei zeite. La nastere fusese lepadat, dar scapase
dela moarte prin ajutorul unor porumbite, cari o inveliau
cu aripele si-i aduceau in cioc lapte dela niste turme. Pastorii urmarind pasrile gasira fata si o luara. Dupa moartea
lui Ninus ramase singura regina. A %cut lucruri si mai mari
cleat Ninus, a zidit Babilonul, a supus Egiptul si intreaga
Africa, a mers asupra Indiei cu 31/2 miL de pedestrasi, si

cu 100.000 de care de rasboiu. A fost insa batuta si cu

rusine s'a intors in lark iar la moarte s'a transformat in
porumbitil.

Multe sute de ani Asirienii au fost groaza lumii, au stra,batut %erne Asiei pan& in Egipt si
Arabia ucizAnd, luand robi si averi.
Odata un rege a intrat in Ninive pe
un car tras de 4 regi. Crud si puternic
era Sargon,care a mers in contra Israelitilor, a cuprins capitala lor, a ridicat
pe to0 locuitorii si i-a mutat in Media,

iar in Ora Israelililor a asezat popoare straine.

Cruzimile Asirienilor au ridicat

Rege asirian scotind

ochii prizonierilor.
contra lor popoarele supuse, cari au
inconjurat Ninive si au daramat-o (606) pana in temelie, asa
incat nici locul ei nu s'a stiut pana acum 60 de ani.
Babionul. Se zicea, ca a fost intemeiat de Semiramida,
mai mare si mai frumos ca Ninive. Un filozof grec zieek

ca are limitele de Ora nu de oras. Se intindea pe amandoua malurile Eufratului, pe o suprafata mai mare ca.
www.dacoromanica.ro

16

Londra, era inconjurat cu un zid mai inalt decal al Ninivei i aye& 100 porti de aroma,. De po la 2000 1. C. Ba-

bilonul ajunsese capitala Caldeei, dar mai pe urma, fu supus de Asirieni. Duptt 606 Ina, dupa. daramarea Ninivei,
Babilonul ajunse culmea puterii sub regele .Nabucodonosor
mare constructor qi mare rasboinic. El construi temple, un
pod peste Eufrat i gradinite atarnate, foarte mult admirate de cei vechi. Sldise pomi d'asupra unor bolti de pa.mnt sustinute pe stalpi de zid, $i in Ca ldea, unde nu cresc
rnulte feluri de arbori, acele pa.duri erau o adevaxata, minune. Rasboaie a purtat cu Iudeii, cu Fenicienii 51 cu Egiptenii. El a cuprins lerusalimul chip& ce 1-a tinut inconjurat un
an $i jumalate, apoi pe cei mai multi locuitori i-a ridicat i i-a
dim in Babilon (robia Babilonului). Tot asfel supuse Fenicia,

flar in Egipt fu mai putin norocos. Dup. el Babilonul cade

sub Pet* la 539.

Cullum I religiunea. Asirienii au fost mai mult ranboinici, iar Caldeii mai mult panici, incat in cultura aunt
mai insemnati Caldeii. Ei au calculat eclipsele, au deosebit

planetele de stele, dela ei am luat obiceiul s impartim

luna in saptamani, si SL numim zilele cu numele planetebor. Dela ei impartim ora in 60 de minute $i minutul in
60 de secunde. Ei ins& au creat i o stiinta zadarnica.,
numita, Astrologia, care caut s spuie soarta omului chip&

mersul planetelor pe cer. N'au %cut constructii ve$nice,

c a piramidele Egiptului, caci in tara lor nu era piatra pentru constructiuni, dar au facut multe palate de caramida.
Dela Asirieni s'au OAR statui de oameni $i de animale,
unele admirabile. S'au gsit chipuri de animale impodobite

cu parti ale corpului omenesc, tauri inaripati cu cap $i

barba de om. Se credea c aceste chipuri opal% de spirite
rele i erau a$ezate Mg& ua caselor. Scrierea lor era in
forma unor cuie. Scrieau pe caramizi moi, pe cari le ardeau
4i le pstrau in biblioteci.
Credinta in spirite era foarte raspandita si in Asiria ei

in Caldea. Se crede ca natura intreag& e plina de spiwww.dacoromanica.ro

17

rite rele, cari te pandesc sh-ti faca rau si de cari nu poti

scaph. &cat prin descantece. Caldeenii erau vestiti in toata
lumea pentru descantecele lor, din cari multe s'au pastrat
pana, la noi.

Capul spiritelor in Babilon se chema Bel, iar n Asiria

se chema Assur. Acolo regele nu era zeu, ci servitorul
zeului. Despre suflet credeau ca, merge ih raiu, unde mananca, bea, st de vorba i priveste de sus pamantnl cu
necazurile lui.
Ti

IfY
a

-ye
m

d (a)

Ty

v<k

aj a)

=adarn Darijavus

107 Y:---4T ,-Tr<

=U

ri
Da
Darijavuscli
I

:4a

yyr

Y<""

a (r a

To

if 1<-

ja

<IT
u

7?

1 Ir 3.1

th
i
j a)
v (a
g
r a) k a)
ksajathija vagraka sett Darieus regele cel puternics

1i

.1!1!

< =11 flT

zrxx V >Tii

ma
u unh sunku(?) Ir sha ar
ja
sunku(?) irsharra seu Daaieus regale cel mare.

IT rEN1-tlq

ra

-r< << El- triff

ana ku
Da
ri
ja wush sharru GALL u
andku Darijavush sharru rabu 'en Darieus marele rege.

Fenicienii.
Sidenul. Tirul. Elisa Intemeiaza Cartagina. Caderea Tirului.
Colon& Comertul. Alfabetul.

Intre Marea Mediterana i muntii Liban se intinde 0 ar&

lung% (200 km.) si ingusta (8-10 km.), numita Fenicia sau
fara oamenilor
Pfinafintul este roditor In yin i untdelemn, In munti se ghseste aramb.

fier, iar pftdurile de cedru, un fel de leinn tare 0 trainic, erau mai
frumoase dead In orice tart veche. Rituri maH nu sunt In Fenicia,
dar cand plou, toate vbile se umplu cu apa. Intre ele era, vestitli valea ritului Adonis, care curge rosu In fiece primfivarb, din pricina
unui soiu de pbmfint prin care trece. Locuitorii vechi credeau a duce
stingele unui zeu tanbr i frumos, cora moare i Inviadt.

pi

nom Istoria popoarelor vechi.

www.dacoromanica.ro

18

Marea de bang& coastele Feniciei e plin de peste, si Fenicienii au fost mai intaiu pescari, apoi au inceput sh meargh

si in alte Ori pe mare si au a juns cel mai cornercial popor

din vechime. In Fenicia fiece oras se guverna singur, ca un
stat. Cel mai vechiu oras a fost Sidonul i apoi Tirul.
Sidonul. Intre anii 1400 si 1100, locuitorii din Sidon erau
mari comercianti pe mare si pe uscat. Se supusesera de bunh
voie Egiptenilor si duceau in toate phrtile marfurile lor.
Pe useat mergeau pang In India si In Arabia, iar pe mare fliceau
comert pe coastele rftsliritene ale Marl Mediterane si Mtirii Negre.
Se asezaser In Grecia, pe la gurile DunArii, prin sudul Rusiei. In
spre apes Infiintaseth colonii In Sicilia, In Italia, In Spania, In nordul
Africei, pana la stramtoarea Gibraltar. Acolo ridicasera doua coloane
marl In einstea zeului lor, numit de Romani Hercules, i de aceea stramtoarea Gibraltar, In vechime se numitt Coloanele lui Heroulesp.

Sidonul a fost atacat pe neasteptate de Eilisteni, un popor din vecinAtate, a fost cuprins si dramat, iar bogh%ia
si puterea Fenicienilor a trecut la.
orasul Tir.

Tirul. Era asezat intr'o insula de

langa tarm si fiindch pamantul era.
ingust, casele se construiau inalte
cu 7-8 rnduri. Tirienii fceau comerc mai ales cu Spania si se zico
ca. au trecut coloanele lui Hercule

si ca au ajuns pana in Britania,

uncle gasiau cositor necesar la facerea bronzului. Tirul ajunse si mai
bogat &cat Sidonul, insa negustorii

cei boga0 erau prea aspri cu lucrtitorii, si de aceea s'au .15.cut rh-

1 au slabit. Pela 850

regele a pus sh mid& pe cumnascoale, cari

tul sat], care era preotul cel mare,.

chci se amestece, in afacerile statului. Atunci sora rege-

lui, numit.1 Elisa, se uneste cu multi nobili si imprewww.dacoromanica.ro

19

una cu flota fuge in Africa, unde este acum Tunisul. In

Africa, se duce la regele d'acolo si cumpara dela el numai
atat parnant, cat va putea acoperi cu o piele de bou, ca O.
ingroape pe barbatul ei. Dupa ce se face invoiala, Elisa
taie pielea si face o curea lung& si subtire, masoara in
lung si in lat pamantul si pe locul acela face o cetate
mare numita Cartagina. Tirul a pierdut mult prin intemeierea Cartaginei, apoi au venit asupra lui regii asirieni si
dui:4 ei altii. Sargon 1-a tinut inconjurat 10 ani, Nabucodonosor 13 ani. In cele din urma, a fost cucerit de Persi.
Cartagina. Fiind departe de cuceritorii asirieni si babilonieni, Cartagina ajunse regina marilor si a comertului.
Supuse toata Africa nordica, insulele din apusul Mediteranei,

Sardinia si mare parte din Sicilia. Cartaginezii aveau bun

armata de uscat, iar pe mare nimeni nu se masura cu ei.
Cu toate acestea vom vedea ca Romanii i-au supus, pentrue& erau disciplinati si mai buni patrioti.

Religia. Zeul cel mai mare al Fenicienilor era Baal,

caruia i se aduceau si sacrificii de oameni. Cana taxa era
in mare necaz, se aduceau copii din familiile cele mai nobile si se ardeau in cinstea lui. Fenicienii serbau toamna o
sarbatoare in onoarea lui Adonis.
Acesta era un zeu anal.
..
si frumos, zeul rodirii si al invierii naturii. Adonis petrecea
putin timp pe pamant si era ucis de un inimic, dar invia
peste putin. Fenicienii si vecinii lor, serbau moartea lui
Adonis cu jale si cu post, femeile rataceau pe camp in haine
de doliu; apoi veniau zilele invierii, cand bucuria si place-

rile erau fail masura.

Cultura. Fenicienii faceau corner( cu corabiile mergand
numai pe langa coaste, caci se temeau s nu se rataceasca.
Iarna nu navigau ci scoteau corabiile la tarm, 'Ana la inceputul primverii. Pe mare se calauziau dupa soare si
dupa steaua polard , pe care ei au gsit-o intaiu. Ca sa faca
comert, se asezau in terile unde ajungeau, adica stabiliau
colonii, cum a fost Cartagina. Fenicienii stieau sa faca tesaturi scumpe, vase de sticl, podoabe pretioase. Ei scoteau
www.dacoromanica.ro

20

o coloare rosie dintr'un fel de scoica, pe care o pescuiau

pe IMO. coastele Greciei. Eu au dus popoarelor dimprejurul
Marii Mediterane produsele Egiptului si Caldeei. Au dus cu
dansii pretutindeni porumbielul, maslinul, smochinul, vita de
vie, magarul. Un mare bine facut omenirii de ei este, ca

din multele litere ale Egiptenilor au scos 22 de semne si

le-au intrebuintat la scriere (1). Dela ei au luat acele litere
Grecii, dela Greci Romanii si dela Romani toata, lumea.
Chiar numele ce dam noi literelor, alfabet, este nume fenician. Fenicienii erau uriti de popoarele vechi, caci erau
prea lacomi de castig si faceau dese hotii pe mare (pira-terii) : veniau intr'un loc, furau oameni si averi, plecau apoi
repede cu corabiile.
Evreii.

Spre sud de Fenicia, tot pe coastele Marii Mediterane,

se Intinde tara vechilor Evrei, nurnit Palestina. Numele
acesta i s'a dat dela Filisteni, un popor care locuia spre
sud de Evrei, si care se intindea pana la hotarele Egiptului. Palestina nu e mai mare decat Oltenia noastra, are un
pamant muntos, ape putine si un tarm nepotri4t pentru
navigatiune.

Muntii cei mai inalti se ridica pana la 1000 m., iar valea
raului Jordan, care strAbate tara dela nord la sud, dela un
loc se Oa sub nivelul Marii Mediterane. Marea Moartet,
in care se varsa. Iordanul, este ins si mai jos de cat Ior.

danul, si anume cu 400 m.% sub nivelul marii. Se nu-

meste asa din pricin ca este atat de sarata incat nu pot

trail. pesti in ea si din cauza sarii este atat de groasa, incat, daca un om intra in ea, nu se duce la fund ci sta pe
deasupra.

Dintre orasele Palestinei a fost insemnat din timpuri

foarte vechi lerusalimul, astazi si mai Insemnat, cad acolo
este mormantul Domnului nostru Isus Cristos.
(1) Ei scrieau dela %Maga spre dreapta.

www.dacoromanica.ro

21

Evreii erau un popor de pastori, cari in timpul navalirii

in Egipt a popoarelor asiatice au intrat i ei in acea tara.
Dup a. ce au fost gonite acele popoare, Evreii au rmas in
Egipt, unde regil au inceput sa-i puie la lucrari grele, mai
ales la ziclirea de cetati. Din ace 5. robie i-a scapat Moise,
care i-a scos din Egipt, le-a dat legi i i-a dus pana aproape
de Palestina.
Sub urmaii lui Moise Evreii au ocupat Palestina i au
impartit-o intre ei. Fiindch nu erau .deprinsi sa, fie uniti,

au suferit multe umiliri i infrangeri din partea vecinilor

mai puternici i mai deprinsi cu rasboiul. Cand insa pericolul se maria, se arata cate un barbat inimos, care se punea
in capul lor, Mtea pe inimici i scapa poporul. Un asemenea
barbat se cherna judecdtor i au avut Evreii multi judec-ton insemnati.
Cele mai mari lupte ale Evreilor au fost cu Filistenii, cari

intr'un rand le ocupasera mai toata tara i le luasera chiar

tablele legii. In cele din urma vazand ca Filistenii sunt mai
tari cleat ei, caci sunt mai uniti i asculta de un rege, se
hotarira i Evreii sa se supuna unui rege i.rugara pe judecatorul de atunci sa le aleaga un rege. Aa s'a intamplat
qi la noi : cand am vazut ca ni se rup bucati din pamantul
terii, cand am vazut c altii erau tari, caci erau uniti, iar

noi eram slabi caci nu eram uniti, atunci ne-am unit gi

ne-am legat s. fim credincioi regelui.
Primul rege al Evreilor se chema Saul, un om voinic i
viteaz fr seaman. yl a invins pe Filisteni qi a scapat tara de
ei. Regii urmatori, David i Solomon, au fost i mai insemnati.

David a purtat rasboaie multe i a facut din Ierusalim capitala sa. Solomon n'a purtat rasboaie, dar a lost rege bogat si
maret, a construit un templu frumos, impodobit cu aur mult.
Evreii vorbesc minunati despre intelepciunea lui Solomon, despre
averile lui, despre fericirea din timpul lui: aargintul nu era. mai pre-.
ios ca pietrele din drum In timpul lui Solomon... Iuda si Israel erau
ca nisipul marl, atftt erau de numerosi. Mttncau, beau si se veseliau...
fiecare era, sigur sub vita si sub smochinul sfiva.

www.dacoromanica.ro

22

Dupa, moartea lui Solomon, partea cea mai mare a poporului, apasata, de biruri se revolt& i infiint un alt stat deosebit numit Israel, pe cand regatul din Ierusalim se numia
regatul lui Iuda. Cele doua regate evreeti se luptara intre

ele necontenit, apoi cautara ajutor strain la Asirieni. Fiorosul Sargon veni i desfiinta regatul lui Israel la 722, iar
pe popor 11 duse in Media, incat de atunci a petit poporul
israelit. Regatul iudeu, tina pana la Nabucodonosor, care cuprinse Ierusalimul i duse in Babilon partea cea mai insem-

nata, a poporului. Cand Perii cucerira Babilonul, se dete

voie Iudeilor s se intoarca, in tara lor, unde ii rezidira
templul si mai ausera o vieata neinsemnata pana ce fura supui de Romani. Revoltandu-se contra Romanilor, full invini i risipiti in toat fumea, incat azi in Palestina nu sunt
dead 40.000 (cat in Bucureti). Din pricina atator robii ei
a risipirii lor prin lume, Evreii de azi nu se mai aseamanit
cu Evreii vechi, cleat foarte putin, caci s'au amestecat cu
popoare streine, i-au schimbat limba, credintele, felul de
viata; nici ocupatiunile de azi ale Evreilor nu mai sunt
ocupatiunile stramoilor bor.

Monoteismul ebraie. Toate popoarele vechi au crezut in

mai multi zei (politeism), numai poporul evreesc a crezut
intr'un singur Dumnezeu (monoteism) Iehova. In Egipt i

in Caldea, s'au gasit preoti, cari cugetau ca e un singur

Dumnezeu, la Evrei insa aceasta credinta era mult mai raspandita. De aceea i sunt Evreii insemnati in istorie.
Cu artele ei nu s'au ocupat, incat and au construit templul
au adus lucratori din Fenicia ; templul insuq era mic pe
langa templele egiptene. Regatul evreesc, de asemenea, a
fost mic i neinsemnat pe langa imparatiile cele mari istorice. Insa poporul acesta mic a avut norocul, fara seaman,
s raspandeasca credinta lui la jurnatate din omenire. Peste
500 milioane de cretini, peste 200 miL de mohamedani au
baza religiunii lor in cartile religioase ale Evreilor. Aceste
carti se numesc Sfanta Seriptunt sau Biblia (cartea).
La inceput credeau ca. Iehova e zeul lor national, ca poarta
www.dacoromanica.ro

23

grij numai de el, precum exista si alti zei, can ingrijese de

alte popoare. Mai tarziu incepura A. creada ca. Iehova e singur
Dumnezeu, deosebit de lume si mai presus de ea. El a Ricut

lurnea cu cuvantul, a zis si s'a facut. Iehova este bland,

drept, poarta grip, mai cu searna de cei slabi si apasati.
Aceste idei le raspandiau profetii si le-a adus la intreaga
lor desvoltare Isus Cristos.
Medo-Per0i.
Iranul. Rassa indo-germanica. Mezii. Cyaxare. Persil. Cyrus. Darius I.
Intinderea imperiului. Dualismul.

Iranul. Dela Tigru pana la Indus, se intinde un podis

inalt de 1.500 m. numit podisul sau Platoul lranului, de 20

de ori mai mare cleat tam noastra. Acolo traia un neam

de oameni deosebiti de Chamiti si de Semiti, ramura din
marea rass indo-germanicci, ale carei locuinte erau prin
terile noastre, prin Polonia si Rusia apuseana (1).
De neam indo-germanic sunt mai toate popoarele de azi ale
Europei, cum si locuitorii Iranului si ai Indiei. Pe la 3.000
I. C. Indo-germanii stieau sa creasca, boul, calul, porcul; cunbsteau metalele pretioase, se hraniau cu Min si stieau
s ridice case. Apoi s'au despartit si au ajuns unii in India,

Italica s'au oprit

Slavii in rasaritul Europei,in terile noastre au ramas Tracii, iar in Iran
au patruns Mezii i Persii.
Mezii. Locuiau in Media, o taxa vecina, cu Asiria si au
altii numiti Celti au ajuns in Franta,
in Italia,

Germanii in mijlocul Euro pei,

fost supusi Asirienilor !Ana cand s'a ridicat in capul lor un

rege mare numit Cyaxare. El se alia cu regele Babilonului,
merse asupra Ninivei, si in 606 i. C. distruse aceasta cetate
puternica. Cyaxare imparti apoi cu Babilonenii Asia, luand
(1) Li s'a dat numele dupti, poporul eel mai depfirtat spre riisiirit
(Indienii) i cel mai deprotat spre apus (Germanii). Se mai numeso
0 Indo-Celfi qi Indo-Europeni, iar multi invtitati 11 numesc Ari.

www.dacoromanica.ro

24

el rsaritul pan& la Tigru, iar Babilonenii apusul. Urmaul

sau fu ins& batut de Peri.
Pen Ii. Tara Perqilor era aezata pe langa Golful Persic,
o tara, muntoasa i saraca, avand un ora mai insemnat,
numit Persepolis.

Cirus. Pe la anul 550 ajunse rege hi Persia unul dintre

ce mai mari oameni ai Asiei.
Se povestia despre el, a era nepot regelui Mezilor, caci regele avind

o fat& o casatorise cu un Persan. Odata regele visit ca din pieptul

fetal iesill o vita, care acoperiii toata Asia. i regele speriat cora Intolesul visului si i se raspunse, ca nepotul silu are sa ia domnia Asiei.
Regele lull copilul la nastere si-I dete unui general ca sa-1 omoare, dar
generalul nu-1 omorl, ci-I Elsa cu vieata si copilul, luat de un pastor,
cresch printre oamenii de jos. Intr'o zi jucandu-se cu alti copii si fiind
ales citpetenia jocului, bath pe un fiu de nobil, fiindeft n'ascultit; iar

nebilul reclamit la rege, care chema pa copil Inaintea sa. Cyrus se

apara cu Indrazneala Incat regele vru sit afle "bine e si afland cll. e
nepotul Au, II filch capetenia Persilor, dar Cyrus veni asupra mosului
sail si-i cuprinse statul.

Dupa ce cucere0e Media, el merge contra unui alt rege

numit Cresus al Lidiei, bogat (1) mai mult de cat ne putem inchipui, ii cuprinse Ora, iar pe Cresus il Mai consilierul eau.
Se povesteste ca Cyrus pusese pe regele Lidiei pe un rug, ca sa-I
arda, and auzl prin flacari vorbele : Solon, Solon, bine ziceai tu. Cyrus
da ordin sfi-1 aducli, pe Cresus Inaintea sa, ca sli.-i explice acele cuvinte.
Cresus Ii spuse, ca odata a venit la el un filozof grec, Solon, si el i-a
arlitat toate averile, doar de-o zice Solon a fericit esti rege b) Filozoful ins&
nici gand n'avea. Cresus mirat, 11 Intrebil atunci sft-i spuie, dacii prin multe

teri ce a vazut si printre multi oameni ce a cunoscut, a glisit el vreun

om fericit. Filozoful se gandi putin si-i raspunse di a cunoscut un

om fericit, un 'Man care a murit aparandu-si tara. La a doua si a

treia Intrebare numi pe altii, si la sfarsit filozoful zise: nici un om
nu e fericit cat e viu, cad omul e jocul IntamplarilorD. Cyrus Intelese
oil si sfarsitul sail ar putea fi trist si Mgt vieata, lui Cresus.

(1) Capitals Lidiei era Sardes i regii Lidiei au biltut monedfi In-

this mil.

www.dacoromanica.ro

25

Mare le rege supuse dupa aceea si Babilonul, atrgand pe

o parte din locuitori, cari-i deschisera portile. A murit in

lupta cu un popor scit.
Fiul lui Cyrus a fost om iute si crud. El merse contra
Egiptului si-1 supuse purtandu-se crud cu locuitorii. In lipsa
lui se proclamase rege un preot. Aceasta veste il umple de

furie, de aceea pleaca in Persia. Pe drum se rani, cand

voia O. incalece si muri in scurt timp.
Darius. In locul acelui preot se urea pe tronul persan o
ruda a lui Cirus, regele Darius. In primii 5 ani Darius purta
lupte necontenite cu statele revoltate, mai ales cu Babilonia,
jar dupa ce le supuse, pled. in contra Scitilor, un popor de
pstori, can locuiau pe campiile Rusiei de azi in Asia si
in Europa. In aceasta expeditiune a venit prin tara noastra,
trecand Dunarea cam pe la Galati. Scitii ins se retrgeau
mereu, il amenintau si cautau sa se uneasca in contra lui cu
Grecii, incat Darius se retrase in Asia, supunand numai terile
dela sudul Dunrii, afar& de Grecia.
Intiuderea imperiului. In zilele lui Darius regatul Persi kr

se intindea dela Dunare pana la Indus si dela pustiile Turchestanului pana la Tripole, in catetrele continentele vechi.
Darius a voit s cucereasca si Grecia din Europa si a inceput luptele cu Grecii, insa n'a izbutit, caci Grecii erau
mai bine inarmati.
Cultura si religiunea. Persil au lost un popor cu calitati
alese: stieau sa cucereasca si mai ales stieau O. administreze, sa incurajeze pe supusi la munca. Religiunea lor zicea
ca, sunt fericiti oamenii can muncesc.
Ark
Ei credeau ca, lumea e Impartita intre
doua, spirite, unul bun si altul rail, Or4t

muz si Ariman. Tot ce este bun (lu-

mina, caldura, sanatatea, graul, focul,

Monet& persanii.
animalele folositoare) vine dela spintul bun, si tot ce e rau (intunericul, arsita, frigul, plantele vatamatoare, animalele periculoase), vine dela spiritul rau. La
sfarsitul lumii va birui spiritul cel bun, iar spiritele rele vor
www.dacoromanica.ro

26

deveni si ele bune. Omul, dad vrea s fie bun, s ajute spiritului bun contra celui ru: sk-si tie curat corpul si sufletul,
sk fie muncitor, sk omoare animalele rele, s distrug plan-

tele rele, O. cultive grkul, sa fad o cask dci unde arde

focul si unde creste grkul dracul nu se apropie.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA GRECILOR
Geografia Greciei antice.
Grecia este una din cele mai mici teri de pe lume (80.000

km. p.) inst insemnatatea ei in istorie intrece pe a tutulor

terilor. Ea este inconjurata de mare, care prttrunde in uscat de toate prtile, forniand o multime de golfuri, de aceea
Grecia are coaste mai multe decat Spania. Vecinatatea mrii
a fcut pe Greci marinari, pe and munOi impiedicand comunicatiile dintre cetati au fost cauza neunirii lor intr'un singur

stat. Cel nai inalt munte din Grecia e Olimpul (3.000 m.).
Cetiiti. State le erau organizate pe cetti, adia. flecare
cetate era un stat, isi aye& legile i autorittile sale. Grecia
se imparte in trei parti: Grecia nordick Gracia mijlocie si
Peloponesul. Cettile cele mai insemnate in partea de mijloc erau Teba i Atena, iar in Pelopones era Sparta, vestita
prin vitejia oamenilor ei.
Grecii, popor de origine indo-germanica, au venit dinspre
nord, o parte din ei au pAtruns pan& in insule i pe coastele Asiei Mici.

Insulele. In marea de pe lng coastele Greciei se afla o

multime -de insule, as de apropiate, incat and te afli intr'una vezi pe cealalta, si din aceea vezi pe alta si asa pana
in Asia, ca o punte. Cele mai insemnate insule, ocupate de
Greci, erau Creta, Cicladele, nurnite astfel pentrucii sunt
www.dacoromanica.ro

28

asezate in formh de cerc, si Eubea, desphrtith de continent

printr'un canal foarte ingust.

11

!I

FIIIII

ill

III
II

&

In

If

polo ri

IIIIIII

0"

*OP

II

.-,-.

ritiae, 1
Ilr ..: ..o.
i
..
111111

......<1,

,-.

.,.
c-i-

..-,

II

.k

,.

I,

r, ,..i

Fill 74
.;.,,y,

da

'III 111003'

111

II

llililf1111111ill

IIII:i 3flilinl:11,.; ;Iciiiiim

111111111115
1

II,

1
k
\ill
kid

ii

P II MI i

Hill

I,

1141,0111:,

111.

II

Pk.

ii!

Ati...ir

T rAll' :i.

'.

'
.

z
%,

'

,k

Inglillithr.i.i!

Co lonii principale. Grecii au trimes colonii si mai multe

eecht Fenicienii. S'au asezat mai inthiu pe coastele Asiei Mici

www.dacoromanica.ro

29

i au intemeiat multime de orar. Numai in fata Greciei

erau peste 20, iar mai insemnate: Milet, Smirna, Efesul.
Grecii din Asia mai intaiu, apoi i cei din Europa,
s'au imbogatit repede i ne mai avand loc in orarle lor,
au inceput s piece spre rsarit, pe urmele Fenicienilor.
Astfel au infiintat multe colonii, din cari numim Bizanfiut
(Constantinopole) i Constan(a noastr. Au inaintat pe la
gurile Dunarii, prin Crimea i de jurimprejurul marii Negre.
Apoi s'au indreptat spre apus i s'au arzat in Sicilia, unde

s'au luptat cu Cartaginezii, s'au arzat in Italia i au inffintat Tarentul, .Neapole i o multime de alte orar, incat
partea de sud a Italiei se chema Grecia Mare.
Grecii plecau in colonii uneori din pricina saraciei, alteori din pricina rasboaielor dintre locuitorii aceleeai cetati,

iar in alte cazuri plecau spre a face comert. lat cum

se intemeia o colonie; cei cari plecau ii alegeau o capetenie, care lua foc dant din cetate i acolo unde se hotarau sa, se arze, faceau un altar i aprindeau pe el focul adus,

care nu trebuia sa. se mai stinga. Co Ionia era deci legata

cu mama ei (ormul de unde plecase) prin religie, de aceea
i tinea aceleai sarbatori i trebuia sa trimita barbati, ca
sa, faca jertfa pe altarul din patrie.
Colonfile grecesti au ajuns la o mare desvoltare. Cel dintaiu ores
grecesc, care a avut legi wise, a fost
o colonic) din Italia sudica, iar legiuito;
rul lui se numia Zalettcos. El mai inainte

fusese pastor. Ca si nu se tot schimbe

legile, Zeleucos hotitrise a oricine va
-veni cu o lege noua, sa se Infatiseze Ina.

intea poporului cu un streang de gat,

ea, deo& nu se va primi legea, sa fie
sugrumat. Zeleucos pedepsi cu moarte
pe oricine ar fi venit In piet a. cu arme

la el. Odata, pe cand venia, Inarmat dela camp, auzind tipete si ere.
zand ca, inimicii au atacat cetatea, alearga In pieta.. Unul Ii striga :
aZaleucos, Iti calci singur legeao.

eNu, o intarescp raspunse Zeleucos

si se striipunse cu sabia sa.

Tot In orasele din Italia, traia pe la 570 filozoful Pitagora. El a zis,

www.dacoromanica.ro

30
cel dintiu, c piimfintul se Invirteste tmprejurul lui i c de aceea
se produce ziuli &si noapte. El ziced cd, la moartea omului, sufletul trece

alt corp, de om sau de animal, dupli cum a fost mortul de bun.

Invatatura aceasta, c sufletul trece dupli moarte in alt corp, se nuIn

meste metempsihoza.

Religiunea Grecilor.
Zeii cerului. Zeii marii. Zeii pamintului i ai infernului. Oracole (Delfi).
Templele. Jocurile. Prima Olimpiada (776).

Zell. Grecii credeau in spirite ca i celelalte popoare. Tatutulor spiritelor a fost Okeanos din tare au esit Titanii,

iL

spiritele intunericului. Titanul Kronos a avut trei fii, pe Zeus,

Poseidon i pe Hades. Zeus spiritul luminii, a invins pe

intunecatii Titani si i-a inchis in infern, apoi a imprtit
lumea cu fratii si, luand el cerul, Poseidon marea, Hades
infernul. Zeii Grecilor erau zei ai cerului, ai math i ai
infernului.

Zeii cerului. Afara de Zeus, regele zeilor, mai era Hera

sotia lui Zeus, zeita familiei; apoi Athena, fiica lui Zeus,
iesit inarmata din capul lui. Ea era zeita fulgerului, a rasboiului si a intelepciunii. Cultul cel mai curat in religiunea
greceasca era al lui Apolon, zeul soarelui si al poeziei. Zeul
focului si al faurarilor se numia Hefestos, urit i chiop,,
din pricina ca Zeus certandu-se odata cu Hera, Hefestos a
pus parte mamei sale, iar Zeus suparat, 1-a luat i 1-a aruncat
jos pe pamant. Uritul Hefestos era brbatul frumoasei Afro

dita, o zeit imprumutata dela Fenicieni, pe care Green

au infrumusetat-o si au facut-o zeita frumusetii. Fiinde
venise de peste mare, Green ziceau ca. s'a nascut din
spuma marii i cand s'a aratat pe tarm, cresteau flori peurma ei.
Zeii mdrii. Regele ma' rii se numia Poseidon. El tine in
mama o furca cu trei dinti i cand loveste painantul cu ea

se produc cutremurele. In mare erau multi zei, mai ales

zeite, fiicele lui Poseidon, cari iesiau pe tarmul marii spre
www.dacoromanica.ro

31

a canta i a face hore. Fiecare rail, fiecare izvor, apele

din munti i apele din paduri, aveau spiritele lor, mai toate
zeite.

Zeii peimantului si ai infernului. Zeita parnantului roditor era Demetra, care a invatat pe oameni agricultura.
Dionysos era zeul invierii naturii, primavara, zeul vinului
i al betiei. Regele infernului era Hades.
In privinta vietii viitoare, Grecii credeau ca sufletul omului dupa, moarte e judecat i pedepsit sau raspltit.
Grecii ii inchipuiau ca vieata zeilor este intocmai ca cea
omeneasca. Zeii ii faceau vizite, se poftiau la mese, la
nunti, ascultau cantece, discutau, se certau, se urau, mancau 11'10. ambrosie (nemurire) i beau nectar (1). Zeus ii car-

muia intocmai ca un rege, lucrurile mai mici le hotar singur, pentru cestiuni mai serioase :ii invita pe toti la sfat,
pe muntele Olimp. Vie* pdnzdnteascd a servit de model
celei ceresti.

Oracole. Grecii erau incredintati ca. tot ce face omul

in vieata este hotarit de zei i nimeni nu poate sap& de
destin. Cu toata credinta aceasta, erau foarte doritori sa
afle ce are A li se intample in viitor i intrebau pe preotii
dela anumite temple, sa le spuie viitorul. Dintre toate cel
mai vestit prin aratarea viitorului ajunsese templul zeului
Apo Ion dela Delfl.
In fundul templului era, o craphturit In stanch, pe unde ieiit o suflare rece, care turbura mintea orichrui o respirit. Preotii aezau deasu-

pra acelei deschiaturi, pe un scaun de aur cu trei picioare, pe o femeie numith Pitia, care nu mancase de mai mult timp. Femeia Incepeit sh tremure i sh vorbeasch fill% ir, iar preotii culegeau i.
explicau vorbele ei. Acei preoti erau Invittati, ei dedeau consilii Intelepte,

alte ori dedeau riispunsuri grele de Inte les sau cu dolt& Intelesuri,
d. e. vei merge, te vet intoarce, nu vet murb (=Vet merge, te vei intoarce nu. Vei muri). La oracole alergau Grecii din teat& lumea, !neat oracolele erau ca o legaturh pentru Grecii din twit& lumea.
(I) Mutual inchipuith, mai dulce decat mierea.

www.dacoromanica.ro

32

Temple le. In construirea templelor, Grecii au intrecut pe

toate popoarele, caci templele lor, desi nu erau atat de mari

ca ale Egiptenilor, au Minas cele mai frumoase pana azi.

Erau %cute de marmura alb i colorate pe dinafara, ca
stralucirea prea mare a marmorei
sa nu supere ochii. Podoaba cea
mai frumoas a unui templu erau
columnele. Ele sustineau coperisul si se asezau uneori numai in
fata, alteori in fata si la spate, al-

teori sustineau coperisul de jurimprejurul templului, pe un rand

sau pe doua randuri.
Jocurile. Grecii credeau ca zeii
se inveselesc, cand vad inaintea
lor corpuri frumoase i sanatoase,
prin urmare ziceau ca este mare
fericire s fie cineva frumos si
sanatos. Ei se siliau sa dea cor-

:-

pului aceste calitati, de aceea, pre-

cum nu exist& in Grecia cetate

Para templu, asa nu se gasia una-lr gimnaziu. Gimnaziul
lor era insa un loc de exercitiu, asezat langa o apa curgawww.dacoromanica.ro

33

toare, du nisip marunt pe jos, cu constructiuni de bai i cu

felurite unelte de exercitiu. In unele orw, dar mai ales in

Olympia din Pelopones, se dedeau din 4 in 4 ani jocuri

de intrecere, la cari luau parte oameni din toate partile, ins&
numai Greci. Invingatorul prirnia u simpla coroana de Inas-

lin, dar onoarea de a

fi incoronat inaintea
tutulor Grecilor, de ca-

tre barbati insemnati

i cu maslin inchinat

zeului, era cea mai

mare fericire per
un Grec. Invingatorul

era primit cu triumf

in cetatea sa, imbracat

in purpura, pe un car

loarasLg.

tras de 4 cai albi. Toata

vieata ramanea ca o persoana sacra i era hranit in templul cetAtii.

Invingator era numai acela, caie iei intaiul la cinci

exercitii: sarit, alergat, aruncarea cu discul, aruncarea cu
lancea, lupta dreapta. Discul era o bucata de metal in forma
unui bob de linte, greu cam de un kilogram i jumatate.
Dela anul 776, jocurile din Olympia s'au tinut regulat la
fiecare patru ani: 772, 768, 764.... Mai tarziu Grecii au luat
obiceiul sit numere anii dela 776, numind timpul de patru
ani, care trecea intre doll& jocuri, Olympiadd.
Legendele eroilor.
Fiecare familie i fiecare ora grecesc pe Jiang& zeii tutulor

cetatilor, se mai inchinau la nite finite de neam dumnezeesc, numite Eroi, despre cari se povestia ca au intemeiat
cetatile i familiile regale.
Aceste spirite erau mai respectate chiar dead zeii coniuni, crici
lute() cetate era permis cuiva s ia in ens pe Hermes, sau pe alt
.h torts.

Istoria popoarelor vechi.

www.dacoromanica.ro

34
zeu, dar batjocura eroului cetatii era. pedepsitk, cu moartea de cele mai

multe ori. In familie, cei mai mari zei erau pkrintii morti, al aror
corp se Ingropa, uneori, dar de cele mai multe ori se ardeit i cenusa
se plistra, In urne, pe vatra din mijlocul casei, uncle focul nu se stingek niciodath. De ate ori iesik din cash, sau de cite ori intra, Grecul
Indrepta rugaciuni care pkrintii ski, cari se odihniau In urne. Focul
din vatril, cenusa din urn& Infiitisau sufletul i corpul parintilor, cari
se hrlinesc cam' mfinknc ii. cei vii, se bucurrt And acestia sunt fericiti
si-i ajutil, clind se aflli In nevoi. La mask, Inainte de a mane& si de a
bea, tatiil aruncia In foc bucktele i vrs. piclituri de vin. Credean c&
sufletul este multumit, cci vedeau cii flaclir se ridick veselit.

Fiecare cetate aye& eroul su, i fiecare erou avea legenda sa, care spunea ca, a scapat tara de flare, de hoti
de monstri tnchipuii. Cei mai insemnati eroi au fost Teseu
in Atena, Edip in Teba i lieracles in Pelopones.
Teseu a scapat tam de un gigant, care prindea calatorii
de pe drum, ii lega de varfurile a doi brazi, pe cari ii indoia Ord la parnant i apoi le da drumul in aer. Teseu a
mai pedepsit pe un alt gigant, care invita la el pe trecatori i Ii aseza pe un pat: daca, erau mai lungi decat patul
le tMa picioarele, iar daca erau mai scurti, Ii intindea pan&
ti lungia. El a scapat Atena de Minotaurul din Creta, caruia.
Atenienii trebuiau sa-i dea baieti si fete in fiecare an, spre
a-i manca. Teseu merse s omoare Minotaurul, care era
inchis intr'un palat cu camere asa de multe i sucite, incat
eine intl.& in el, nu Oka sa mai iasa, (Labirint). Teseu ins&
placuse Ariadnei, fata regelui, i ea-i dete un ghem de at.a,
pe care Teseu 11 desfasura in urma sa i, dupa ce omori
monstrul, se intoarse pe cotiturile firului i. scapa teafar.
Unui rege din Teba oracolul ii prezise c i se va naste
un copil, care il va omori. In adevar ca regele ava un copil
si de frica porunci sa-I arunce in munte, unde ii gasi iun
pastor si-1 dada regelui din Corint. Facandu-se mare si.auzind inteo zi c nu e fiul regelui, Edip pleca s intrebe
oracolul despre parintii sai. Oracolul Ii spuse ca va omori
pe tatal sau. Ca s nu comita aceast crima, Edip plea, spre
Teba. In drum se intalni cu un batran, pare merged intr'un
www.dacoromanica.ro

36

car si al crui vizitiu il insult, ca nu se da repede la o

parte. Edip omori pe b6tran, care era teal su. MergAncl
mai departe, ajunse in Teba si dete de un monstru juma,tate femeie, jumAtate leu, cu aripi de pasAre (sfinx), care
puma, mereu o ghicitoare trecAtorilor si fiinda nimeni nu
o ghicia, ii arunca, pe toti intr'o prpastie. In zadar aghdui-

serl Tebanii a vor da regatul Tebei si mama reginei vduve celui ce va deslega ghicitoarea ((care este animalul
care merge dimineata in 4 picioare, la amiazA in 2 si seara

in 3. Edip rspunse omul, sfinxul se aruna in prA,pastie, iar poporul il fazu rege si-i dada in c6storie pe
regina. Insa se ivi o ciuma grozava si oracolul spuse c pricina ciumei este omorirea fostului rage. Edip blestema pe
omoritor, cerceta sA-1 afle si afl, ca el. Para sa vrea, a
omorit pe tatal sail si a luat in clstorie pe mama sa.
Aceasta s'a spanzurat, Edip si-a scos ochii, iar copii lui au
fost nenorociti : doi baieti s'au omorit unul pe altul in rsboiu, o fata a fost ingropata de vie.
Eroul cel mai insemnat, adorat de toti Grecii si pe care
chiar zeii 1-au prima in rndul lor, a fost Reraeles. El a ars

hidra din Lerna, care avea, 9 capete si dac-i tai unul,

cresteau 2 in locul lui; a omorit pAsrile din locul Stimfal
cari aveau fulgi de fier, pe cari ii aruncau ca pe niste sgeti;
a patruns in infern si a scos afar& c&inele Cerber, care pazeste

poarta infernului si are 3 capete, coada de sarpe si lAtrat

ca un sunet de aroma, incht cine-1 aude inghiat de groaz.

TradAiuni din epoca eroici.

Eroii svArsiau fapte mari, fiecare in parte, de cAteva ori
ins& s'au unit mai multi si au fcut impreun6, intreprinderi
mari, din caH mai insemnate au fost dou : expedifiunea
Argonaufilot i rdsboiul Troiei.
Expedi(iunea Argonau(ilor. Unrege dintr'o cetate apropiati,
de Teba, alunga pe sotia sa, cu care avea, doi copii si lua,
alta, femeie, care incepii sa persecute pe copii. Acestia inwww.dacoromanica.ro

36

calecara pe un berbec cu lana de aur, care avea putere

sa. sboare prin aer si s innoate in apa si fugira spre rasarit. Pe cand sburau, fata, numita He le, ameti si caza in
mare, baiatut merse departe spre rsarit, sacrifica berbecul,
iar pielea o atarna in templul unui zeu, care puse un sarpe
A o pazeasca. Cine ar fi vrut s ia aceasta lama ar fi trebuit
sa se lupte cu sarpele, fiind sigur mai mult de moarte
cleat de izbanda. De aceea, mai tarziu, un rage, care rapise
coroana nepotului sau, numit lason, cand ii cerii tanarul
coroana, ii raspunse ca i-o va da, daca-i va aduce lana de aur
a berbecului. Jason chema pe toti eroii greci (vre-o 50), se
imbarca pe o corabie numita Argo i plecara, spre rsarit.
Ajunsera la niste stanci plutitoare, cari inchideau Marea Neagra, si cari se bateau cap in cap sfaramand orice. Zeita Atena le opri un moment, eroii vaslira repede, scapara, si d'atunci stancile au ramas nemicate. Dupa
multe greutati si lupte, Iason cu ajutorul
fetei regelui din rasarit numita Medeea,
invinse sarpele, lua lana si se intoarse cu
izbanda.

Rasbolul Troiei. Pe coastele Asiei mici

era o cetate, numita Troia, peste care

Paris

domnia Priam, tata a 50 de baleti, printre

cari era viteazul Hector i frumosul Paris.

Inainte de nasterea lui Paris se proorocise ca el va pricinui mari nenorociri orasului sail, si de
aceea Priam I-a aruncat pe munte, uncle copilul a crescut
si s'a facut pastor. Odata, pe cand paste& turmele, se po.
meneste cu zeitele Hera, Atena si Afrodita, cari se certau
pentru frumusete, c yin si-1 iau ca judecator, sa hotarasca el

eine dintre ele este cea mai frumoas. Lui Paris i s'a prut
mai frumoasa Afrodita, iar cele doti, suparate, au hotarit
peirea Troiei. Nu mult in urma Paris a trecut prin Sparta,
uncle domnia Menelau, care avea sotie pe Elena, cea mai
frumoasa femeie din lume. Paris i Elena au fugit imprewww.dacoromanica.ro

37

un6, la Troia, iar cele dou zeite au, ridicat pe toti Grecii.
Menelau s'a unit cu fratele su Agamemnon, cel mai puternie
rege din Grecia, cu o multime de eroi, ca Ahile, cel mai viteaz
Grec, si Odiseu cel mai istet, si au mers asupra Troiei. Rasboiul a tinut 10 ani. Au murit multi
eroi greci omoriti de Hector, a mu-

rit Hector ucis de Ahile, a murit

acesta ucis de Paris, dar cetatea nu
se supunea. In fine, Grecii sfatuiti
de Odiseu, fac un cal mare de lemn,
bag5, in el 100 de eroi si lAsAndu-1

Una ziduri, se suie in corabii si

se prefac c6, se retrag. Troenii, crerand ca Grecii au fugit, dusera calul in cetate. Dar peste noapte Grecii

din cal si unindu-se cu cei

de afara arsera Troia si nimiciril

iesira,

populatiunea ei. Unii zei tineau ins&

cu Troia si de aceea nici invingAtorii

Ahile.

n'au avut sarsit bun. Agamemnon a fost omorit de sotia

sa, iar Odiseu a ratacit 10 ani pe toate marile parandu-i-se
crt-si vede patria si depArtandu-se de ea, in loc sit se apro-

Diadema, din timpurile eroice.

a ajuns in tara Ciclopilor, cari aveau nurnai un ochiu

in mijlocul fruntii, &pia a scapat de o vrajitoare, care da
oamenilor o bautura si-i transforma in porci ; tot ce stieau
pie :

www.dacoromanica.ro

38

din copilrie, toate basmele si povestile lor, Grecii le puneau

in legMuth cu Odiseu.
Poporul greo ant isprhvile eroilor tocmai asit cum se dint& la
noi haiducii. 0 parte din cintecele despre Troia si despre Odiseu s'au

adunat la un loc si s'au fficut doult Atli numite Riada 0 Odisea.

Aceste poeme aunt cea mai frumoasti productiune a spiritului grecese

si chiar a geniului omenesc. Grecii ziceau crti au fost ficute de un

poet orb numit Homer, Ins& Homer este o persoanrt inchipuittly autorul Iliadei si Odiseei a fost poporul grecese. Din aceste dour' poeme
vedem cum Wilt poporul grecesc de prin secolul 12 pan& la secolul 9.

Sparta.
Lycurg.- Hegemonia spartana.

Cele dintliu triburi de Greci, cari s'au ivit in istorie, se numiau Ionieni si Ahai. Ei se ocupau cu comertul si cu industria, au ajuns pe
coastele Asiei si au fttcut risboaie cu alto cetAti de pe acolo. Povestea
acelor ritsboaie se pAstreazit In poemele homeriee, pa cari ei le-au
compus, Ahaii adicit. Inst mai pe urmit a nitv&lit din nou un alt trib
tot grec, numit Dorieni, cari au Invins pe Ahai en mare greutate, le-au
luat tara si i-au silit si fugtt In Asia sau sk rruntmrt supusi In tara
lor. Dorienii au Infiintat apoi state In Pelopones, din cari cel mai Insemnat era Sparta.

Sparta cu Ora dimprejurul ei nu era mai mare cleat

un judet al nostru (4.000 km. p.). Era udata de un rau si
apttrata spre apus si spre thsrit de munti, era deci ca o vale
intre munti, unde nimeni nu putea Otrunde si de unde era
greu s ias cineva. Dorienii nu erau multi, supusii lor erau
.
1
de 10 on mai numerosi ; ca salt fie mai puternici decat su-

pusii lor, Spartanii se ocupau numai cu meseria armelor.

Legile lor si obiceiurile militare, ziceau cil, le-au fost date
de vestitul Lycurg.
Lycurg. Despre Lycurg nu se stie nimic sigur. Se zicea

ct a tr6it prin secolul al IX-lea, c a fost flu de rege

si O. dup 5. moartea fratelui su mai mare a fost epitrop
regelui, nepotul Au. Dup ce nepotul sail s'a suit pe tron,
s'a %cut un partid contra lui Lycurg, care plecA din tath
www.dacoromanica.ro

39

si calatori prin Creta, prin Asia si chiar prin Egipt, unde

invata stiinta preotilor. Dup. 18 ani se intoarce in Sparta,
i gAseste pe cetateni in neintelegere. Fu rugat sa dea legi
noua, spre a linisti pe locuitori. Lycurg mai intaiu consulta
oracolul dela Delfi, undo Pitia il saluta cu numele de zeu.
Aprobat de zei, dete legile sale. El a vrut sl tin& pe Spartani la o parte de supusii lor, Hilotii si Periecii.
Hi tofu. Formau nnarea multime, munciau pAnnantul din
tata in fiu, n'aveau voie sA se mute de pe o movie pe alta.
Erau obligati sa poarte haine groase si ordinare, ca sa poata
fi cunoscuti de departe. Spartanii nu respectau vieata Hilotilor. Uneori imbatau pe cate unul si-1 arAtau copiilor, ca
sa-i desgusteze de bautura; alteori tinerii strabAteau Ora
si ucideau cu pumnale, in ascuns, pe Hilotii, cari li se pareau mai periculosi.
Periecii. Se ocupau cu negotul si cu industria, cAstigau
averi, dar nu luau parte la guvernul cetatii.
Deasupra tutulor erau Spartiatii, cari locuiau in Sparta
ca intr'un lagat:. N'aveau voie sa cultive pArnantul, nici sA
se ocupe cu vreo meserie. Meseria lor trebuia sa fie Asboiul si vanatoarea. Hi lotii trebuia sa le dea graul, vinul

si untdelemnul trebuincios. Spartanii nu erau mai multi

de 30.000.

Lycurg a lAsat regi in Sparta, ca si mai inainte, insa nu

era un singur rege, ci doi, din doua familii regale deosebite. Desi nu se deosibiau de ceilalti Spartani, nici in bbiceiuri nici in port, ei erau ins& mai respectati : pe strada
toti se sculau inaintea lor, la masa, aveau doul portii. Putere mai mare decal regii aveau 5 inspectori numiti efori.
Ei hotArau despre pace si despre rAsboiu, judecau, puteau
chiar amend& si scoate pe regi.
Lycurg a lAsat si senatul, compus din 28 de bAtrani, cu
regii 30. Poporul se aduna la fiece luna nouA, dar nu discab., ci numai aproba legile citite inaintea lui.
Ca A facA din Spartani buni militari, Lycurg regulamentase cresterea copiilor : parintii nu trebuia sa creasca
www.dacoromanica.ro

40

decat copii sanatosi, pe cei slabi sau bolnavi trebuia sa-i

arunce pe munte. Dela 7 ani copilul era luat si crescut la
un loc cu ceilalti.
Impartiti in cete, sub comanda unuia din ei, faceau exercitii, se bateau, se imbracau cu aceeasi baina vara si iarna,
umblau desculti si cu capul gol, mancau impreun si puteau fura, daca ii prindea, ii bate& ca n'au stitut sa se fe-

reasca La 20 de ani Spartanul intra in armata pana la 60

de ani. El n'aveh voie sa idsh din tail, ca sa nu castigeobiceiuri rele. Nu trebuia, sa alba bani, nici sa locuiasca cu
femeia si cu copiii sai. El sta totdeauna sub arme, casa o conducea femeiea si sclavii. Rareori si pentru putin timp mergea.
acasa. De altfel orice barbat trebuia sh, se castoreasca ;
pentruca eine nu aveit copii, nu era, indreptatit la respect
din partea tinerilor. In ostire mancau impreuna cate 15 si-si aducea.
fiecare branza, faina si vin. Mama-

rea obisnuita era uq fel de ciorba

de pore, cu shnge si cu otet ciorba.

neagra. Spartanul trebuia sa vor-

beasca scurt si cu inteles (laconic))). Odata o garnizoana spartana

era sa fie prinsa, guvernul afland,
i-a trimis numai urmatoare instiintare: luati seama.
Sarbatorile lor erau rasboinice.
La una dantuiau 3 hore: batrani,
barbati, copii. Batrnii cantau: am
lost curajosi si viteji ; barbatii ziceau : noi suntem acum, incearca.
si vezi, copii adaogau: noi vom fi si mai mult ca voi.
Fetele spartane erau crescute cu gimnastica, intocmai ca.
baietii si erau ca si ei de curajoase. Un Spartan se plangea.
odata ca, sabia ii este prea scurta: fa un pas inainte, ii
zise mama sa, si va fl destul de lunga. 0 alta femeie, and
fiului sat' scutul, ii zise: sa, vii cu el, sau pe el.
www.dacoromanica.ro

41

Spartanii au fost cei mai viteji Greci, toti pedestrasi.

Aveau coif in cap, platosa pe piept, tureci de bronz, in Juana
stanga scut, in dreapta lance. Atacau in cantecul flautelor,
still*, soldat Ian& soldat, pe cand orientalii atacau risipiti.
Dupa ce a dat legile, Lycurg a pus pe regi, pe senat si pe
popor sa, jure a nu le vor schimba, !Ana nu va veni el din
calatorie. Dupa aceea a plecat si s'a lasat s moara de foame,
avand grip, s porunceasca, O. i-se arunce cenusa in mare,
ca sa n'o gaseasca Spartanii si sa se creada deslegati de
juramant.
liegemonia Spartei. Indata Spartanii ataca cetatile vecine,

supun pe unele, se aliaza, cu altele si le obliga, pe toate, ca

in rasboiu 0, mearga impreuna sub comanda regelui spartan
(hegem on ie).

Atena.
Solon. Democratia.

Atena era capitala altui trib insemnat de Greci, nurniti

Ionieni. Tara era muntoas Si sal's.* avea ins& locuri bune
pentru navigatie si un aer sanatos. In timpurile vechi Atena
fusese guvernata de regi, cari nu ne sunt cunoscuti decat

prin povesti, ca d. e. Teseu. Cel din urrna rege a murit

aparandu-si patria contra Dorienilor, si dupa moartea lui,
Atenienii n'au mai voit sa aiba regi, zicand ca nimeni nu
mai merita aceasta demnitate. Ade-I/rat e, ca nobilii voiau
s ia ei mai multa parte la conducerea statului si de aceea
in locul regelui alesera pe vieata, dintre ei, un fel de prezident numit arhonte, iar mai tarziu alesera chiar 9 arhonti
pe cate un an.
Familiile nobile din Atena nemultumiau ins poporul de
jos prin asprimea lor si nemultumitii cereau legi scrise, ca
sa stie fiecare cum are sa fie pedepsit in caz de greseala.
Un arhonte, Dracon, a facut legi, le-a scris pe table de piatra
ca sa, le ceteasca toti, poporul Irma nu era multumit, caci

legile erau prea aspre. De atunci se zice de o lege prea

www.dacoromanica.ro

42

aspra a este lege draconicd. Urmar revolutiuni, omoruri

si in fine semne ceresti, din cari Atenienii intelesera c. zeii
sunt suparati. Nobilii insrcinar atunci pe Solon s dea
legi non& (594).

Solon. Se trgea din familia vechilor regi. Era poet, filoi cltorise prin multe teri. In
legile lui n'a dat prea multe drepturi
de odata poporului, dar nici nobilibor. A desfiintat datoriile celor sAraci si a oprit sa, se mai vanzt datornicii pentru datorii. Regula ca si
d&rile i functiile sa se dea dupa avere. Imprti poporul in 4 clase dupa
avere. Cei din clasa I erau proprietari
cu o recolt de 500 bAniti de orz pe
an, iar cei din clasele din urm aveau
mai putin. Arhontii se alegeau numai
din clasa I. Pe lang ei era un senat ales de cAtre adunarea poporului, din primele 3 clase, pe timp de un an. In
adunarea poporului intrau toti Atenienii liberi, dela 20 de
ani In sus. Ea alegea functionarii, declara rsboiu i incheia
pace. In ea se discuta, i oricine putea vorbi.
Solon incuraja invatAtura i meseriile. El zicea, c oricare pArinte trebuie s invete pe copil o meserie, altfel copilul sa nu fie dator s ingrijeasca de parinti la Utranete.
Solon pedepsia pe cel care n'ar intra intr'un partid politic,
cand tara s'ar imparti in partide.
Dupa, ce a dat legile, Solon a pus pe Atenieni sa. jure c
le vor respecta 10 ani, apoi a plecat iarsi in cltorie.
Nobilii nu erau multumiti de legile lui Solon, cAci credeau c a dat prea multe drepturi poporului. Poporul era
nemultumit si el, caci crezuse c6, Solon va imprti sracilor averea celor bogati. Atunci un nobil lingusind multimea, izbuti O. se facb. stapanul Atenei. Un astfel de domn
se numia tiran. In mai toate cetatile grecesti s'au ridicat
tirani de acestia in secolul 7 si 6. Nu se numiau asa. pen-

zof,

www.dacoromanica.ro

43

true& ar fi fost cruzi, dar pentruca, erau regi fara sl se

tragA din familii regale ei pentrucA erau ridicati din Popor.
Ei s'au ivit in cetatile bogate prin industrie ei comert. Multi

tirani au fost oameni mari ei intelepti. Cel din Atena se

numia Pisistrat. El a fost un om foarte priceput, a intemeiat puterea Atenei pe mare, a incurajat comertul ei industria, a construit temple. A adus apa in cetate pe niete
.canale, cari ei azi sunt in fiintA. A infiintat sarbatori pentru popor, dintre cari cea mai frumoasa era alergarea cu
torte aprinse. Se luau la intrecere, mai ales tinerii, cu faclii aprinse, ei cine ajungea intalu, fara sa i se stinga torta,
-era biruitor. Fiul lui n'a putut insa domni panit la moarte,
cad s'a %cut contra lui o revolutiune, sustinuta de Sparta
* a fost nevoit sa fuga la curtea regelui Persiei, Darius I.
Clistenes. Atenienii conduei de un nobil numit Clistenes
readusera legile lui Solon ei le mai desvoltara. Nu mai impartira poporul dupa, avers in clase, ci, dup5, locul unde
isi avea casa, in comune ei triburi. Fiecare, chiar cel mai
nobil, merge& in adunare alAturi cu toti cetAtenii din comuna sa, nu numai cu bogatii ca pana atunci. Arhontii se
alegeau prin sorti ei din tot poporul. S'a mai hotarit ca poporul, cel putin 6.000, sa voteze exilarea pe 10 ani a ace-

luia, care ar putea A se faca tiran paste Atena. Exilatul

nu-ei pierdea nici averea, nici onoarea. Votul acesta se chema
-ostracism, caci fiecare cetatean lei scriea numele pe o tablita
de pAmant (ostracon). Atenienii dedeau, astfel, poporului de

jos foarte multa putere.

Cand. guvernul unei teri este in puterea poporului se numeete democratic. La Atena era guuern democratic, la Sparta
aristocratic.

Intitiul fa'sboiu eu Persil.

Miltiade. Maraton (490)-

Tocmai cand Atena ajunsese puternica pe mare, iar Sparta

pe uscat, se incepurA niete rAsboaie mari intre Greci ei intro

Perei. Rasboiul incepit 'mai intaiu in Asia. Cirus, regele

www.dacoromanica.ro

44

Perilor, supusese cetatile greceti din Asia. Ace le cetati

se revoltara pe la 500 contra regelui Darius, in cap cu cetatea Milet. Grecii din Asia cerura ajutor dela fratii lor din
Europa, se adresara deci la Sparta i la Atena. Spartanii
nu le dadura ajutor, caci obiceiurile lor ii opriau s mearga.
in expeditiuni prin ten strine. Atenienii le trimisera un
mic ajutor i Grecii atacara cetatea Sardes i o arsera.
Perii venira ins in mai mare numar, ii biruira i arsera
Miletul.

Darius, care incepuse cuceririle in Europa prin expeditiunea contra Scitilor, cugeta atunci mai serios sa supunttpe Greci i mai ales pe Atenieni, cari-i arseserk cetatea Sardes. Se povestete, ca regele insarcinase pe un servitor sa-i
zica de 3 ori pe zi, la fiece masa : stapane, adu-ti aminte
de Atenieni. El incepn cu Grecii nite rasboaie, rasboaiele

medice, sau persane, cari au tinut 50 de ani (500-449),

in cari Grecii au biruit armatele persane. Pei*i erau cu
mult mai bogati i mai numeroi, insa se luptau fara tragere de inima, numai spre a se supune ordinului. Grecii
se luptau pentru libertatea lor i erau superiori Perilorprin arnie i organizarea militant. Toti Grecii primisera mo-

dul de inarmare al Spartei, toti atacau in randuri stranse,

soldat Inga soldat, toti erau pregatiti printr'o gimnastica
fara seaman.
Darius trimise contra Grecilor mai intAiu o (Iota, care fu

distrust de o furtuna inainte de a ajunge in Grecia.

Darius se pregati atunci mai mult i trimise la cettitilegrece,ti sa cearti pamant i apa, semnele supunerii. Cele
mai multe cetati se supusera, afar& de Sparta i de Atena.
Spartanii chiar aruncara pe trimiii regelui inteun put, ca.
sa ia de acolo i apa i pama,nt. In 490 pleca spre Atena.
o flota mai puternica, ducand i pe tiranul fugit, ca sa-I
faca rege. Ea debarca la Maraton. Atenienii trimisera armata
lor inaintea Perqilor i trim isera i la Sparta sa ceara, aju-

tor. Spartanii insa nu venira in ajutorul lor, caci aveau

obiceiu sa nu piece la rasboiu inainte de luna plina. Atewww.dacoromanica.ro

45

nienii aveau ins un general mare si indrznet, numit Milliade.

Mi Wade. EM un vechiu inimic al lui Darius, cAci mersese cu el contra Scitilor Impreura cu Grecii supusi si fusese
IAsat de Darius s5. pAzeasc podul de peste Dunre. Miltiade
propusese Grecilor s taie podul si s lase pe Darius in mainele Scitilor, ceilalti Greci nu se invoiseM si astfel scApase

Darius. Miltiade era in capul Atenienilor cu o armat& de

11.000, contra unei armate persane cu mult mai numeroasa.
.Ostmii s6i erau aezati unul langa altul, cu scutul in mama
st&ng5,1 cu lancea in dreapta, a*A ca din depArtare nu se vedeau

cleat scuturile ca o carapace si lAncile ca niste tepi de fier.

Atenienii erau pe un deal, iar Persil erau in ca.mpie pe t5xmul m6rii. Miltiade comand6, pas repede asupra inimicilor
si distanta de 11/2 km. Atenienii o trecurA foarte repede,
inat surprinseM pe Persi. Perii luati fArA veste n'avuM
timp sr), se serveasc de arcuri, caci Atenienii erau lngA ei.
In lupta de aproape Atenienii erau insa, mai tari, cAci aveau
lAnci, pe cnd Perii aveau sAbii. Persil furA invini si fugiM in corAbii. Multi Atenieni sarirA in mare dupa ei, nu
prinseM insA decAt 17 coMbii. Flota persanA se indreptA
atunci cu toatA iuteala spre Atena, ca sA o surprinclA %IA
ostasi. Miltiade pricepii planul Persilor si, drept ca o sgeatA,

alerga spre Atena (28 km.) i se intri din nou in fata

marl Cnd sosiM Perii deter& ochi cu aceia0 soldati, cari
ii puseseM pe fuga si, fttr multa, intArziere, luarA drumul Asiei.

Miltiade fu mantuitorul Greciei i. Atenienii i se aratarti

foarte recunoscktori in primele zile: ii asezaM chipul ca pe
43 icoang printre eroii vechi, ca Teseu i Heracles. Ins& sfaritul lui fu trist. El cerii coMbii ca s5. supura insulele Ciclade, carl trecuserA de partea Persilor. Ins la atacul uneia

din ele, c4tiga.nd o rata, se intoarse in Atena. Aci fu dat

in judecata si condamnat El plAteasca. cheltuelile expeditiunii

aproape 3 miL de lei) i muri ma s6. poat plAti o suma

atat de mare.

www.dacoromanica.ro

46

Al doilea rasbolu cu Persil.

Temistocle. Aristide. Leonidas.

Tot odata cu Miltiade traiau in Atena ali doi barbati

insemnati, can au sustinut mai departe luptele cu Persil.

Unul se numia Temistocle, celalalt Aristide.

Temistocle. Era om istet i intreprinzator. El vedea ca.
Atena find asezata langa mare, putea ajunge regina marilor
si a comerciului; de aceea indemna poporul, sa se intareasca
pe mare si s dea putere in stat negustorilor. Era ambitios
si atat de mult Ii placea gloria, incat victoria lui Miltiade
nu-1 lash sa doarma.
Aristide. Era cu totul deosebit. Linitit, drept i cumpatat
in toate, el staruia ca Atenienii sa se ocupe tot cu agricultura, caci comertul aducand In cetate fel de fel de oameni,
mai mult raj decat buni, strica obiceiurile i credintele.
Staruia de Atenieni ca sa se increaza numai in armata de
uscat, caci pamantul e stabil, iar marea miscatoare.
Aceti doi barba-ti nu se bAelegeau 5 i statul eta pe boo din pricina
lor. Temistocle lneep atunci sit rAspandeasca vorba cri Aristide vrea sh
se fedi tiran. Poporul se aduna, ca s voteze exilul lui 0i.l votit. Se
spunea atunci, c Aristide viind i el in adunare, un Oran, care nu-1

cunotei, veni sit-1 roage srt-i eerie pe MHO. numele Aristide. aTi-a
frtcut vreun ru acest om ?p, 11 intreabit Aristide,
tnu, raspunde 41-

ranul, dar mi s'a urit auzind pe toti zichndu-i Aristide cel dreptp.
Dreptul Aristide Ii scrise numele i pled. In exil.

Temistocle infiinta un port de rasboiu, Pireu, i construi

o Mt& de 200 corabii, cu 3 randuri de lopeti, incat Atena
ajunse pe mare cea mai puternica, cetate greceasca.
Temistocle cugetase bine, ad regele Persiei Xerxe, fiul

lui Darius, se pregatia de lupta cu Grecii. Dup. 4 ani

stranse o armata foarte mare si trecil peste Dardanele, pe
un pod de vase.
El era furios Ora la nebunie: odata a dat ordin s bat
marea cu biciul i s'o arza cu fier rosu,
rupsese
podul.

www.dacoromanica.ro

47

Armata lui, dupa spusa unui istoric grec, era de 2V2 mil.
afara de servitori, cari erau tot atatia si afar& de 2.000 de

coral Istoricul Insa a luat cifrele dupt generalii persi,

cari le mariserA, spre a face placere regelui; totusi armata
lui Xerxe a fost cea mai mare din cate pomenesc oamenii.
Persil, trecura Dardanelele si o luara spre sud, catre Atena,
insa la o stramtoare, numita Termopile, le iesira inainte
Spartanii, cari se aliasera acum cu Atenienii.

Leonidas. Armata greceasca era comandata de un rege al

Spartei numit Leonidas, un mare viteaz, care-si iubia tara
mai mult cleat orice marire. Xerxe li scrisese s se supuie
lui si-1 va, face stapanul Greciei, Leonidas ii raspunse: imi
place imai bine s mor pentru patria mea, decal O. o fac
roabit. Altadata Xerxe ii scrise: da-ti armele, Leonidas
scrise dedesupt: vino si le ia.
Termopile. Stramtoarea era ingusta de nu putea trece prin
ea cleat un car. Spartanii (300), cu aliatii lor, ar fi putut tinea
pe Persi mult timp in loc, ins& un vanzator de patrie aduse

pe Persi, prin munti, in spatele Grecilor. Spartanii deter&

drumul aliatilor, iar ei ramasera singuri, stiind bine el au
sa, moar. Toti au murit. Printre cei dintaiu a murit Leonidas, iar pentru corpul lui s'au luptat Spartanii si Persii
cu inversunare, castigandu-1 si pierzandu-1 de mai multe
ori. Mai tarziu se IWa acolo un leu de piatra cu aceasta
inscriptiune: trecator, anunta Spartanilor a noi zacem aici
supunandu-ne legilor lor.
www.dacoromanica.ro

48

Salamina. Atenienii fugira din Atena in care intrara Persil,

insa acum veni randul lui Temistocle si al flotei ateniene.

Flota greceasca, tot sub conducerea Spartei, se retrasese
langa o insul vecina cu Atena, numit Sa lamina. Temistocle

cunoscand ca acest loc e foarte potrivit pentru o lupta de

apa, sustinea cu tarie s se bath acolo cu Persil. Spartanii
se opuneau. Atunci el se prefaca ca vinde pe Greci i scrise
lui Xerxe, indemnandu-1 s atace pe Greci, cari vazandu-se
ur prini, trebuira sa se lupte. Victoria Grecilor a fost fara,
seaman, flota persan a luat fuga (480). Temistocle .prefacandu-se c vrea binele lui. Xerxe, Ii scrie s se grabeasca

plece in Asia, caci Grecii au de gand sa-i taie podul.

X'erxe fuge, ins lasa in Grecia 300.000, din cei mai buni
soldati. Armata de uscat a Grecilor era sub comanda Spartanilor si a lui Aristide, care venise din exil. S'a dat o baBA

talie mare aproape de Teba, in care au peHt toti Persil. Grecii,

incurajati, urmaresc in Asia pe Persi, ii bat si libereaz

cetatile grecesti din Asia.
Fiindca Spartanii se purtau prea mandri cu ceilalti Greci,
insulele i celeIalte cetati de apa se aliara cu Atenienii si

se invoira ca sa dea fiecare bani i ostasi spre a duce

rasboiuI mai departe. Ingrijirea banilor s'a dat in seama
lui Aristide, care a ramas atat de cinstit i atat de drept,
incat, desi a pastrat banii tutulor cettilor, a murit sarac ei
a trebuit sa, fie inmormntat cu cheltuiala statului. Tot
statul a facut i zestre fetelor lui. Astfel s'au sfarsit zilele
dreptului Aristide.
Nu s'au sfarsit tot astfel zilele iscusitului Temistocle.
Fiind acuzat pe nedrept, ca tine cu Persii, el fugi la regele Persiei, care-1 primi foarte bine, cu gand ca s-1 duca
sa supuna Atena. Temistocle a murit de tristete, inainte de
a merge cu rasboiu asupra terii sale.
Dupa moartea lui Aristide si a lui Temistocle, Grecii au
continuat mai departe luptele cu Perii. Corabiile persane
nu mai indrazniau s se arate in maHle grecesti, iar Grecii
din Asia ramaser independenti de Persi. In urma acestor
www.dacoromanica.ro

49

lupte, Grecia, qi mai cu seama Atena, ajunse culmea puterii

desvoltArii sale.

Hegemonia Atenei.
Pericle. Seco luI

In urma rasboaielor persane, Atena ajunse in culmea

desvoltarii sub Pericle, in secolul V.
Periele. Era dintr'o familie veche i nobila, era frumos,
serios i potolit in mipAri. Fusese crescut de filozofi si deprins sa judece.
Odata, pe cand se afla pe mare, se intampla o eclipsa si
tool& lumea se ingrozise. Pericle merse la pilot, ii puse pe
ochi haina si-I intreba, te sperie aceasta?Nu, zise pilotul.
Ei bine, ce deosebire este intre haina mea $i umbra, care
ne opreste soarele, cleat ca aceea este mai mare ca haina
mea? El vorbia rar poporului, nu cauta vorbe de$arte, ci
motive puternice. Facea gesturi putine, incat nici cutele
hainei nu i se stricau, de aceea amicii lui ziceau ca este
maiestos, ca Zeus Olimpicul. Traia cumpatat, cumpara din
Oat& tot ce-i trebuia, incat toata lumea $tiea cum trae$te.
Ie$ia din casa numai cand mergea la adunare i la senat.
Nu-1 atingeau nici linguirile nici insul tele. Odata cineva
ii urmari din piata pana acasa, insultandu-1. Cand ajunse
zise sa petreaca pe
la poarta, Pericle chema un sclav,
acel om pan& la casa lui. Cei mai mari invatati i arti$ti se
strangeau in casa lui ca la o academie : filozoful Socrate,
poetul Sofocle, sculptorul Fidias...., iar sotia sa Aspasia, a
fost cea mai invatata femeie la Greci.
Pericle n'a fost arhonte, ci general (cel dintaiu dintre 10
generali) ministru de final* i director al construc(iunilor
publice. Ca prim general el chema adunarea poporului, ca
supraveghetor al tezaurului hotara el cheltuelile statului,
ca director aI constructiunilor publice a facut construetiuni minunate si a intarit cetatea. Aceast 6. pozitie o ca$ti-

gase Pericle numai prin talentul sau de mare orator in

Fkru.

Istoria popoarelor vechi.

www.dacoromanica.ro

50

adunarea poporului. Astfel, numai cu cuvantul a fost el

adevhrat rege al Atenei.
In timpul lui puterea Atenei se intinsese asupra tutulor
aliatilor, aceasta se numeste hegemonia Atenei, adia, suprematia ei peste insulele i cetatile maritime. InAuntru, Pericle a umplut Atena de monumente.
Monumentele. Pe dealul din mijlocul cet4ii a construit

un templu de marmork lung de 70 m., larg de 31, in

onoarea Atenei, numit Partenon, adic b. templul fecioarei.
Partenonul nu era cel mai mare templu al Grecilor, era ins&
cel mai frumos : bucatile lui de marmor ash de bine au
fost unite, incat pan& azi nu se vcl incheieturile lor. In interiorul templului era statua zeitei Atena, una din cele mai

perfecte ale lui Fidias. Suirea in deal se fAcea pe niste

trepte de marmurl, cu statui pe de Mari, iar sus era o.
galerie de marmor, cu tablouri frumoase. Acestea se nnmiau Propileele. In stnga lor era statua de bronz a zeitei
Atena, inalta de 16 m., pe cap cu un coif, a carei creast&
strAlucia pe mare la o departare de 20 klm. AceastA statu&

era opera lui Fidias, cel mai mare sculptor de pe lume.

Pericle a fb.cut i lucrri folositoare, a dus niste ziduri dela.

Atena pana la Pireu, incat erau inconjurate cu ziduri qi

Atena ei drumul dintre Atena qi Pireu.
Atena tn zilele lui Pericle aveh cam 550.000 de locuitori, din cari
400.000 sclavi i 50.000 comercianti strhini. Sclavii lucrau phmntul qi
fabricau luorurile necesare. Oamenii liberi nu lucrau, mergeau In adu-

nare, in glmnazil, la bhi, sau erau judeclitori. Judecraorii la Atena se

trgeau la sorti din toti cetittenii, 6.000 de judecatori pe an, i se tinphrtiau In sectii de We 500 pe fiecare luna. Judecgorilor li se platia.
cate 45 de bani pe zi. Pericle dedeit celor sfiraci bani pentru teatru, Ca
sh meargit
cultive mintea. Teatrul la ei nu tine& tot anul, ci numai
oftt tineau siirbatorile zeului Dionysos. In vremurile mai vechi scoteau
idolul zeului pe stradh, o multime de tineri se Imbracau ca tovar4ii
lui Dionysos i lnchipuiau diferite Intamplfiri din viea4a zeului, ca la
vicleimul nostru. Mai tirziu ceva, In boo s joace Intamplari din
vieata zeului, an Inceput s joace Intimplfiri triste din istorie (s. ex..
istoria lui Edip) Ban Intitmplari vesele.

www.dacoromanica.ro

51

Astfel s'a nftscut poezia tristli de teatru, tragedia, i poezia veselik

sail comedia.

In Atena au trait trei mari poeti tragici, dintre cari unul

numit Sofocle a scris legenda

lui Edip. Tot atenian a fost

marele poet comic, Aristofane.

Au trait tot in zilele lui Pericle 2 mari istorici, Erodot i,

Tukidide.

Sofocle

Erodot si Tukidide.

Erodot a scris istoria r&sboaielor persane. El este p&rintele istoriei. Tukidide a scris istoria rasboiului dintre Sparta
FA Atena. El e unul din cei mai maH istorici din lume. In
istorie acest timp de marine pentru Atena se numete timpul lui Pericle.
RAsbolul peloponeslac.

Chiar in timpul lui Pericle incepii un rsboiu, care a nimicit puterea Atenei. Se nume0e rcisboiul peloponesiac, caci

contra Atenei s'a luptat Sparta, unit& cu mai toate cetatile

din Pelopones.
Rivalitatea dintre Sparta fid Atena. Ura dintre Spartani
cli Atenieni, era veche, cAci unii erau Dorieni, ceilalti Ionieni;

apoi Sparta privia cu ochi Ai bogatia i. puterea Atenei. Se

mai adaoga la acestea, c& Atenienii nemultumisera cetatile

aliate, aci luasera banii cu caH trebuia sa lupte contra

www.dacoromanica.ro

52

Persilor si-si construisera cu ei monumente. Cetatile se suparasera si asteptau momentul sa se declare contra Atenei.
Sparta era puternica, pe uscat, dar n'avea corabii, pe cand
Atena ave multe corabii si putini soldati. De aceea Pericle
faca planul sa, nu se bata pe uscat, ci sa, atace numai pe
aid. Toti Atenienii pustiira campurile si se retrasera in zidurile Atenei, caci Spartanii nu stieau arta asediului. De

foame nu era sa sulere, caci drumul Ora la Pireu era aparat de cele doua ziduri, iar in Pireu corabiile aduceau
Atenienilor tot ce le trebuia. Spartanii intrara in Ora Atenienilor si o gasir pustiita. In acel timp Atenienii, cu corabiile, pradar coastele Peloponesului. Spartanii atacara
atunci pe aliatii Atenei si-i pedepsira cu cruzime, dar tot
asa se purtau si Atenienii cu cei cari treceau la Spartani.
Victoria era astfel nesigura, cand, din nenorocire, multimea gramadit in zidurile Atenei, fu atins de o ciumd grozand (cea dintaiu in istorie), de care muria lumea in mod
infricosat. Atenienii crezura ca aceasta este pedeapsa zeilor, acuzara pe Pericle ca. el e cauza rasboiului si-1 condam-

nara la o mare amenda. Ciuma secera si in familia lui Pericle, asa incat marele cettean isi pierda copii, si cand puse
coroana de moarte pe capul unui copil al sau, izbucni in
plans, el omul totdeauna senin. Atenienii ii dadura toate
demnitatile inapoi, dar nu treca mult si muri si el de ciuma.
Acum adunarea poporului asculta de aeon, un tabacar vorbare% si partizan al rasboiului. Cand vorbia el, da din maini,
tipa, si nu i se pare& nimic imposibil. Adunarea il numi pe

el general si in adevar, ca intaia oara izbuti sa prinda 400

de Spartani, insa in expeditiunea doua muri intr'o lupta, si
cu el se slabi in Atena partidul rasboiului. Atena incheie cu
Sparta o pace pe 50 de ani, cu conditiune, ca fiecare sa
intoarca celeilalte cuceririle.

Alcibiade. Pacea nu tina mult, caci Atenienii incepura

iar rasboiul, dupa sfatul unui tanar, numit Alcibiade. El era
nepotul lui Pericle si avea toate calitatile sufletesti si trupesti, afara de seriozitate si staruinta. Indemna pe Atenieni
www.dacoromanica.ro

53

s cucereasca Sicilia. Atenienii inselati de vorbele lui, trimet

contra cetatii Siracuza pe Alcibiade cu 35.000 de ostasi.

Insa inainte de plecarea flotei, se gasira ciuntite toate
statuile unui zeu, statui asezate pe strada ca crucile la noi.
Inimicii lui Alcibiade raspandiau vorba ca el ar fi autorul
acelei nelegiuiri, dar nu voiau sa,-1 dea in judecata, inainte
de a pleca flota, ca sa nu-i vie armata in ajutor. Dupa, ce
flota ajunse in Italia, Alcibiade se pomeneste ca este chemat la Atena, ca sa fie judecat. El fugi insa la Spartani, si-i
sfatui s dea ajutor Siracuzei. Atenienii fara Alcibiade fura
invinsi, luati prizonieri, cu generali cu tot.
Alcibiade povatui apoi pe un rege al Spartei, s ocupe
un deal aproape de Atena, pe unde veniau proviziunile in
cetate. Din fericire, Alcibiade se supr i pe Spartani, fugi
la Persi, pe can ii sfatui sa nu mai dea bani Spartanilor.
Incepa apoi sa strueasca, pe la Atenienii cei mai insemnati
ca sa-I cheme in patrie. Flota ateniana 11 chema, in adevar,
si dupa, ce castiga mai multe victorii, Alcibiade intra in
Atena, plin de przi i fu primit ca un rege.
Spartanii insa aveau in capul lor pe Lisandru, un om giret
ca vulpea i viteaz ca leul. El bata pe Atenieni, odata and
lipsit Alcibiade, iar Alcibiade fugi din Atena, de asta data,
pentru totdeauna. Atenienii se mai tinura catva timp, ins&
find fara Alcibiade i avand un vrajmas ca Lisandru, fura
WO la Aegos Potamos (raul caprei), in stramtoarea Dardanele.

Acolo Europa se apropie de 4 klm. de Asia si flota Atenienilor era pe un trm, a Spartanilor pe altul. Statuserit unii
in fata altora mai multe zile i Atenienii, crezand ca lui
Lisandru Ii e frica, se risipira dupa. proviziuni. Lisandru Ii
vitzuse, ii ataca tocmai atunci, le lila corabiile Para luptil
si-i facia prizonieri. Veni apoi cu flota inaintea Pireului, pe
and armata de uscat inconjura Atena. Foamea sili pe Atenieni sit se supuna, cu conditiunea ca sa darame zidurile
si sa intre in alianta Spartei. Zidurile construite de Pericle
se daramara in cantecul flautelor (404).
www.dacoromanica.ro

54

Ridicarea Tebei.
Epaminonda 0 Pelopida.

Dupa rasboiul peloponesiac mai toate cetatile se supusesera

Spartei. Teba fusese Bait& s primeasca garnizoana spartana
si sa asculte de oamenii Spartei. Acestia se purtau cu multa

cruzime. Multi Tebani fugir in Atena, de unde sperau sa

se intoarca in patrie s'o scape de tiranie.
Pelopida. Intre cei fugiti era un nobil bogat, numit Pelopida, indraznet si curajos ca in povesti.
Intr'o zi viscoloas de iarna, el plec impreuna cu mai
multi amici, Orland fiecare de sgarda caini de vanatoare

si intra cam pe inserate in Teba. Tiranii tocmai fkeau

seara petrecere mare si erau prea veseli. In mijlocul veseliei unul din ei primeste o . scrisoare, in care i se spunea
ca Pelopida a intrat in cetate; dar el nu vru s o ceteasca,
.o puse sub perina (Grecii mancau culcati pe paturi) zicand:
maine afacerile serioase. Dupa mult bautura, cer sa vie
dntuitoare sa-i inveseleasca prin daaturi. Inteadevar, intrara,

pe Lisa femei cu coroane de brad si de plop pe cap, dar

-deodata coroanele cad, pumnalele stralucesc si tiranii sunt
omoriti. Pelopida revolt& poporul si Spartanii din cetatuie
se supusera, castigand libertatea de a se retrage. Pelopida
mantui Teba.
Epimanonda. Acesta a organizat armata si a facut-o capabila

s invinga pe Sparta. A fost unul din cei mai mari oameni

ai Grecilor, legat cu Pelopida printr'o amicitie proverbiala.
Invatase filozofia si traa insus ca un filozof. Era asa de

same, incat n'avea decal o singura haina, si cand o da la

spalat, trebuia sa stea in casa ; nu bea yin, vorbia frumos
si rar, era inv64at. Epaminonda a facut o modificare in
mod ul de lupta al Grecilor. In loc ca linia lui de bataie sa
aila aceeas adancime de 12 rnduri, pe toata lungimea, aye&
la un cap o adancime de 50. Cu partea aceea mai puternica

lova armata inimica, o spargea si intra in ea ca un cuiu.

De aceea acest fel de asezare se chema in cuiu sau oblicei.
www.dacoromanica.ro

55

Prin aceastA pregatire Epaminonda rezista. Spartanilor 1

repurta la Leuctra (1) o mare victorie asupra lor: un rege

spartan qi 1.000 de osta0 nimasera pe cmPul de lupt.l.
Vestea infrngerii sosi in Sparta tocmai pe c6.nd dantuiau
cele 3 hore de Spartani. Eforii poruncira s5. se urmeze
clanturile, femeile s nu plang& ei a doua zi purtau doliu
rudele celor ram* in vieat, pe cand rudele celor morti
purtau haine de sArbatoare. Epaminonda urrnri pe Spartani

in Pelopones i, de 500 de ani, acum, intaia oar, vazur5.

Spartanii din casele lor, focurile unei armate inimice. Pe lopida incerca, s5, supun si Macedonia, insk dei castig
victorii ei. primi semne de supunere, autoritatea Tebei nu

a fost bine stabilit in aceast tail. Pelopida ei muri in

nord intr'o lupta, in care victoria rmase in partea Tebanilor.

Epaminonda patrunse de patru ori in Pelopones, dar in

a patra expeditiune muri i el in marea btlie dela Illaniinea. Epaminonda primise o lance in piept i fierul 11masese in ran. Doctorii declarar ca indat ce vor scoate
fierul, va muri generalul. Atunci Epaminonda Wept& s5.
vaz sfAreitul lAttiliei ei and i se spuse ca, Tebanii au invins,
porunci s5, i se scoath, sgeata: acum pot muri zise el.

Amicii plangeau MO dnsul ei unul din ei zise: sA mori

fall copii!Nu, rspunse Epaminonda, las dupa mine

doua. fete, Leuctra ei Mantinea (362). Moartea lui Pelopida
i a lui Epaminonda a cufundat Teba iar in uitarea de pan&
acum; Grecia sltilith va cAdea. sub Macedonia.

Macedonia si suprematia ei.

Filip U. Demostene.

Macedonia este o Ora la nordul Greciei, cu cAmpii roditoare, cu rauri frumoase i mari, inconjurata de munti.
Pe coastele ei aveau Grecii o multime de colonii. Macedonenii erau de acelae neam cu Grecii, ins 6. traiser6. desp6x(1) In Grecia mijlocie.

www.dacoromanica.ro

56

titi de Greei i duseserh o vieath neinsemnath, phn cnci

se ridich peste ei un mare rege numit Filip II.

Flip II. Fusese luat zhlog de Pelopida i rmsese 3

ani in Teba, unde avusese timp sh cunoaseh certele Grecilor i dechderea lor. Ca rege a chutat sh indeplineasch.
trei planuri : 1) sh-i mAreasch i sh-i organizeze armata ;

2) sh chtige suprematia asupra Greciei i 3) 0, meargh

impreunh cu Grecii la cucerirea regatului persan. El a

organizat armata dupa, un nou sistem, a infiintat vestita
falanga.
hit& cum era asezat& falanga In fata inimicului: ostasii erau asezati Intl.' o adancime de 16 randuri si fiecare rand era Indaratul celui-

lalt cu 1 in. Ostasii din cele dintaiu 6 randuri tineau cu amandourt

mainile, Indreptata spre inimic, o lance lung& de 6 m. that ostasul
din randul Intaiu era aparat la 6 metri de lancea sa, la 4 m. de Iancea celui din randul al treilea, la 3 m. de lancea mini din randul al
patrulea, la 2 m. de lancea celui din randul al cincilea, la 1 m. da
lancea celui din randul al saselea. Ostasii din celelalte 10 randuri
tineau lances In sus si lnlocuiau pe cei cad Wean In primele randuri. Dae& o armat& straina atac& falanga In coaste sau In spate, cele
6 rinduri din spate sau din coaste lndreptau l&ncile lor contra inimicului. Falanga, vazuta din dep&rtare, semfini, astfel, cu un ariciu cu

tepi de fier. Ea Ins& nu pute& s& se lupte cleat pe campie, nu pa

dealuri, nici prin vai.

Armata lui Filip se ridich la 30.000 de oameni i cu ea

Filip athch mai inthiu coloniile greceti, de pe coastele Macedoniei. Incet, incet, Filip ocupa toate acele cetati greceti,
sau cu armele sau prin coruptie. Filip obinui sh, zich un
magar inchrcat cu aur poate sari peste cele mai inalte ziduri.
Atenienii stilphniau acele colonii i aveau interes A, 16 pas-

treze, cci pe acolo le venia grhul din Rusia i din tara

noastra, numita pe atunci Scitia. Ei pierdusera ins calithtile rhsboinice, se gAndiau numai la avutie i la pace. Dach
s'au opus lui Filip, aceasta se datorete numai unui om num it Demostene.

Demostene. Este cel mai mare orator al popoarelor vechi.

El a incercat sh scoath pe Atenieni din moliciunea in care
www.dacoromanica.ro

57

traiau i prin vieata lui s'a aratat model de patriotism, de

curaj i de sacrificiu. Greutatile nu-1 infricoau i calornniile vrajm01or nu-1 abateau din calea cea dreapta. Voia
sa deschida ochii Grecilor, ca O. vada ca Filip este inimicul lor, voia ca Atenienii sa, apere libertatea Greciei contra
lui Filip, precum o aparasera contra lui Darius 0 Xerxe. La
inceput nu pare& s ajunga mare orator. Cand a vorbit intaia
oara in adunare,toti rasesera, de el, caci face& gesturi urite

0 nu pronunta bine. Atunci i-a ras parul, ca O. fie nevoit

s stea in cas, spre a
face exercitiii. Dupa o
munca neintrerupta, 0
indelungat, dupa, studii serioase de istorie

0 de filozofie, ajunse
pe atat de puternic prin

cuvantul sat', pe cat

era Filip prin armata
sa. Filip se temea de
lui Demostcuvntul
ene mai

mult decat

de o armata.
Filip cumparase in
Demostene.
Atena pe mai multi oratori, intre cari i pe
unul vestit numit Eshine. Demostene descoperi planurile
lui Filip, combata pe Eshine i izbuti, in fine, sa inarmeze
pe Atenieni contra lui Filip. Acesta se amestecli in certele
dintre Greci, ocupa unele cetati i nu mai voia sa se mai
retraga, cugeta chiar sa ocupe Termopilele. Demostene tuna
contra Macedoneanului : o armata ateniana se intari la Termopile, iar Filip se retrase de randul acesta.
Nu dupa mult timp, Filip folosindu-se de o noua cearta
religioasa, ocupa Termopilele i ameninta, Grecia. Demostene izbuti sa uneasca pe Atenieni i pe Tebani, lilit el
insu armele, dar victoria o catiga Filip. La Keronea, in
www.dacoromanica.ro

58

Beotia, 30.000 de Macedoneni bAtura pe cei 30.000 de Greci

si astfel Grecia cazia sub Macedoneni (338).

Dura victorie Filip se purta foarte bine cu Atenienii. Le

lAsa independenta intreaga, iar ei ii ridicara o statua cu
aceasta inscriptiune: abinefacatorului patriei. Celelalte cetati, mai ales Teba, fura pedepsite in mod usor, apoi Filip
chema la Corint delegati din toate cetatile grecesti, se declara aliatul lor si hotAri sa inceapa rasboiu cu Persii. Dar
n'a putut indeplini acest plan, cAci a fost omorit de un nobil
macedonean.

Alexandru eel Mare.

Cucerirea imperiului persan.

Dupa moartea lui Filip urma la tronul Macedoniei fiul sau

Alexandru, care este unul din cei mai mari oameni din is-

toile. Dela varsta de 13 ani fusese instruit de Aristotel,

unul din cei mai mari invatati ai lumii. Se zice ca la nasterea lui Alexandru, Flip a trimes o scrisoare lui Aristotel
cu aceste cuvinte: SA, stii ca mi s'a nascut un flu si multumesc zeilor, nu atht ca mi s'a nascut, cat pentruca mi s'a
nAscut pe cand trAesti tu. Sub conducerea lui Aristotel
Alexandru invath tot ce produsese spiritul grecesc pana
atunci: filozofie, poezie, elocventh, stiinte naturale si medicink
*Ilea lliada pe dinafarl si-si alesese ca model pe viteazul Ahile.

Cat auzira Grecii, ca s'a urcat pe tronul lui Flip un

copil de 20 de ani, se revoltara, dar Alexandru sosise la
poqile Tebei, pe cand Grecii nici nu incepuserA pregatirile.

Prinsi in aceasta stare, ei cerura iertare. Alexandru se

multumeste numai cu atat si pleac spre nord, supune popoarele dintre Balcani si Dunare, trece chiar in tam noastrk
pe atunci locuita de Geti. El treca Dunarea la adapostul unui
Ian de grAu si urnthri pe GO, care se retraserA intr'o cetate de lemn, pe care Alexandru o cuprinse si o arse. Getii
se retrasera mai departe, dar Alexandru nu-i mai urmari
www.dacoromanica.ro

59

cad Grecii se revoltasera din nou, in cap cu cetatea Teba,

crezand c regele a murit la Dunre. Alexandru cazit ca
fulgerul asupra Tebei, o supuse dupa o lupta crancena
o lsa la judecata celorlalte cetati grecesti, cari hotarir ca
'Teba s fie daramata din temelii i locuitorii ei sa fie vanduti. Cei1a1i Greci se supusera.
In primAvara, anului 334 Alexandru trecil in Asia cu
35.000 de ostasi, spre a cuceri regatul persan. Pe ruinele
vechei Troie faca jertfa in amintirea lui Ahile i taii prima
armata persana. Regele Persiei se numia Darius 3 Codotitan, cel mai bun rege dela Darius Histaspe, dar care nu
se urcase pe tron &scat de 2 ani si nu. avusese timp s

indrepteze statul. Inteun ores al Asiei se 'Astra dela un

rege vechiu un car legat cu o curea asa de mestesugit, incat se zicea ca eine va deslega nodul va stapani Asia. Alexandru trase sabia i taie nodul, facand pe toti s creaza
ca Asia va fi a lui. La .Issus *fig& o mare victorie, Darius
-sap& cu fuga lasand in mainile invingatorului lemeile si
-tezaurele sale. Aiexandru se purta in mod nobil cu familia
xegelui, apoi inainta spre Egipt pe coastele marii, spre a
cuceri terile de pe tromul Mecliteranei i spre a taia. Persilor
legaturile cu Grecia. Toate cetatile se supusera, numai Tirul
-se opuse i Alexandru it inconjura. Tirul tina 7 luni, pAna
cand Alexandru umplii cu pamant stramtoarea dintre uscat
si insula, apoi S lad cu asalt. Cetatea fu daramata, locuitorii fur& vnduti robi, Tirul pieri pentru vecie. In Egipt
locuitorii primira pe Alexandru ca pe un liberator. Un oracol

ii saluta cu numele de fiul zeului Amon. Dupa ce puse temeliile cetatii Alexandria, Alexandra se intoarse iar contra
lui Darius. Trech. Eufratul i apoi Tigrul, ajunse in campia
Gaugannela, unde se (Mil a treia batalie. Nenorocitul rege,
find invins, fugi in rasaritul regatului i fu ucis de un guvernator, care Ilia titlul de rege. Alexandru se opri in cale,
spre a cuprinde capitalele Persiei, Babilonul si Persepolis,
unde gasi averi nenumarate (120.000 de talenti), din cari drui

sume mari ostasilor. Apoi se lua pe urma lui Darius, pewww.dacoromanica.ro

60

depsi pe acel guvernator i ajunse pan& la 11111 Amu-Daria,

unde construi un ora numit Alexandria cea dela marginea

lumii, caci, dupa legenda, acolo se oprisera i Semiramidai Cirus. Voind sa intreaca pe aceti doi eroi, Alexandru ii
puse in gand sa cucereasca India.

Expeditia in India. Moartea lui Alexandru.

Locuitorii Indiei sunt de aceemi origine cu popoarele indoeuropene i s'au aezat in acea bogata tar& pe la anul 2000

C. India este aezata, in regiunea caldurilor i a ploilor

celor maH, de aceea este foarte roditoare. Vechii Inzi eraa
pastori, mai pe urma au inceput sa se ocupe cu agricultura i cu meseriile, in cari au reuit foarte bine. Tot aa
de bine au reuit Inzii in lucrarile mintii. Au compus rugaciuni catre zei, pline de frumusete, incat se pot pune
alaturi cu Evreii. Au scris poeme eroice ca lliada, incat in
aceasta privire numai ei pot sta alaturi cu Grecii. Au avut.
o filozofie tot atat de adanca cat i a Grecilor. Cu toate
aceste calitati, Inzii n'au putut forma un stat mare, cci poporul era din vechime impala in clase, cari nu se iubiau
intre ele. Clasele din India erau patru i sunt mai cunoscute
sub numele de Caste: I preotii, II-a militarii, IIl-a agricultorii
i negustorii, IV-a servitorii. 0 cast& nu trebuia sa ailaa.
vreun amestec cu celelalte, iar cea din urma se consider&
I.

spurcata. Un preot sau un militar nu trebuia nici sa se

atinga de un om din casta de jos, nici sa primeasca ceva
dela el. Preotii numiti brahtani, erau socotiti insa mai mult

decat ca oameni. Ei erau socotiti ca nite zei coboriti pe

prtmant, spre a invata pe ceilalti muritori i a le comanda.
Prin secolul VI (550) se ridica un mare inimic al Brahmanilor i al castelor numit Buda. El a intemeiat o noua religiune, Budismul, care are aproape acela numar de credincioi ca i Cretinismul.
In locul castelor brahmane, Buda recomanda iubirea crit?e

toti, .facerea de bine chiar celui ce ti-a facut rau.

www.dacoromanica.ro

61

Alexandra isi propuse $ a cucereasca India, fiindca despre

aceasta Ora se povestiau minuni. Se zicea a in ea se gasesc rauri in cari curge aur, ca sunt pasari cari vorbesc ca
oamenii, ca se gasesc oameni cu cap de caine.
El treca muntii Hinducus (4.000 m.), ajunse la raul Indus

si supuse pe unii regi far& lupte, iar pe altii (Porus) prin

lupte. Cand voi sa mearga mai departe, in regiunea Gangelui, ostasii nu voira sa-1 mai urmeze, cu toate rugamintile, ou toate amenintarile lui. Atunci incept' calatoria pe
Indus in jos, calatorie intrerupta de lupte si de sarbatori, in
cari toate popoarele locului alergau inaintea lui, ca inaintea
unui zeu triumfator. La gura raului construi o Alexandrie,
apoi trimise o parte din armata cu iota pe Oceanul Indian,

iar el se intoarse pe uscat, dup. ce suferise rau de sete

prin pustiile Belucistanului. Suferia toate greutatile dramalui, ca soldattl de rand, si, Inca mai mult, da tutulor exempla
de rabdard. Odata ii adusera intr'un coif nitica apa. Regele
o lua, privi armata si o vars in nisip. Abia sosise si facea
planul de a cuceri Arabia, de a mai maH Inca Babilonul,
spre a-1 face capitala vastului salt imperiu, cand muri la
Baibi ion de friguri, la 323, in varsta de 33 de ani.
Mexandru n'a fost numai un mare cuceritor, a fost 0 un mare om
de stat. El a fundat o multime de cethti, a urmlrit planul a amestece pe Greci 0 pe Asiatici 0 sl. fact din ei un singur popor, a raspfin-

tilt cultura greceasc/ in toatii Asia pinl In India. Lui i se datore0e

el toate natiunile au pfirasit scrierea lor (cuneiforml, ieroglifica... ) 0 au

luat pe cea greceascil Lui i se datore0e cis limbs

greceascl. era Inteleasl pftnl la Indus. El a pregltit
triumful Romanilor 0 mai thrziu pe al Cre0inismului.
Genera HI lui nu-1 Intelegeau /ma 0 dese ori mur-

murau, alte ori II luau In rls, i Alexandru care, pe

Met toate calitfttile sale, aye& i deprinderea de a
bea, pedepsi cu moartea pe unii. Cu mina sa ucise
pa viteazul Clitus, care-i sclpase vieata Intr'o lupta. Mai la urmA, Alexandru se credeit zeu i nu suferift sl.-1 contrazicii. cineva. El a ramas In mintea oamenilor mai mult ca ori care om 0 istoria lui Alexandru Machedon, care a mars pan& la raiu i pft,n1 la iad, este cea
mai rtispanditti carte In poporul nostru.

www.dacoromanica.ro

62

1mpartirea imperiului lui Alexandru eel Mare.

Egiptul. Siria. Macedonia. Intinderea culturii grecefti in rsarit.

Genera lii lui Alexandru imphrtir intre damii provinciile

imperiului, ca sh le administreze, pan sh ajungh major

un copil al lui Alexandru, nscut duph moartea marelui
rege. Acel copil, numit tot Alexandru, precum i un &ate al
lui Alexandru i intreaga familie a regelui au perit lush in rhsboaiele crancene, pe cari le-au purtat generalii intro ei. In
cea din urma, bAthlie hothritoare, imperiul lui Alexandru s'a
sfarit si din el s'au format trei regate mai insemnate, Egiptul, Stria i Macedonia.
Grecii, voind sh se foloseasch de aceste turburhri, se rasculara. contra Macedoniei in cap cu Atena7- CMtigar a. o
victorie la inceput, dar pe urma. fur& supui in conditiuni
mai aspre. Atenienii primir o constitutiune aristocratich i
o garnizoanh macedonean. Toti, cari indemnaser la rsboiu, chutarh schparea in fugh. Intre ei era. i Demostene.
Marele orator fugi intr'un templu dintr'o insula, vecin cu

Peloponesul. Cand auzi venind duph dansul inimicii sal,

i'i luh thblitele de scris i tinea stilul in gura,, ma cum av ea
obiceiul cand scriea. Stilul era otrhvit E}i. Demostene muri.
Egiptul a format un stat puternic i bogat timp de aproape
300 de ani, pan cand a fost supus de Romani. In tot acest

timp el a fost con dus de regi numiti Ptotemei, cari se trgeau din Ptolemeu, generalul lui Alexandru. Ptolemeu,
chid& O. multumeasch pe Egipteni respectandu-le religiunea
kii purtandu-se ca un rege vechiu egiptean. Cu toate eh limba
statului era. cea greceasch, cu toate ca. armata era. greceasch,

Ptolemeu construia temple zeilor vechi, incuraja comertul

tli artele, incht Egiptul a vhzut o epoch nouh de mgrire.
Mai ales sub Ptolemeu II, Egiptul avea o mare armata i
o floth puternich. Capitala Egiptului era Alexandria, construith dupa planul lui Alexandru.
www.dacoromanica.ro

63

Tot orasul era strAbitut prin mijloc de o stradl lung& de 6 k. m.

latii de 30 m. Celelalte strade erau paralele en cea din mijloc
san perpendiculare pe ea, /neat se tAian tn nnghin drept i eran
si

asezate astfel, ea sit le rfieoreaseli vantul mitrii. Alexandria a fost sub

Ptolemei mostenitoarea Tirului In eomert si a Atenei In arte si

stiinte.

Siria a format un stat sub Seleucizi, numiti astfel dela

Seleuc, alt general al lui Alexandru. Seleuc aye& terile din
Asia ale regatului persan, teri foarte deosebite una de alta.
Seleucizii ins& au stiut s incurajeze cultura lor materiala
(comertul, industria) i au format un stat durabil. Au stabilit comunicatiuni regulate cu India si cu China, au fondat
orase la locuri bune de comert. Astfel au fost orasele Seleucia

pe Tigru i Antiohia in Siria, caH au ajuns la o desvoltare

aproape tot atat de mare cat si Alexandria.
Macedonia a ramas cel mai neinsemnat din cele trei regate intemeiate de generalii lui Alexandru. Pricinile decaderii acestui regat au fost pe langa desele rascoale ale Grecilor, i luptele pentru tron. Mai tarziu Macedonia a fost
supusa de Romani.
Grecia desi supusa Macedoniei, tot era desbinat i turburata de luptele dintre cetati, ca in vremurile cele bune.
Romanii venira si-i impusera pacea romana.
Limba greceasca devenind limb& de stat in Egipt, in Siria
si in regatele formate din ea, invatatii i artistii Grecilor
au gasit sprijin la mai multi printi i numarul lor a crescut.
In fruntea tutulor printilor erau Ptolemeii si in fruntea tutulor cetatilor era Alexandria. In aceast cetate regii construisera langa palatul lor un palat de marmora numit Muzeu,
in care adunasera toate manuscrisele (400.000) si cOpii de
pe toate cartile. In Muzeu se di i o gradina botanica, o
menajerie i un observatoriu de astronomie. In Muzeu se
gsiau locuinte pentru invatati, pe sari rege% ii tine& cu
cheltuiala sa si cu cari venia sa mannce deseori. Din toate
partile veniau tineri, s citeasca in biblioteci i sa asculte

lectiunile acelor man invatati. Alexandria avea pan& la

www.dacoromanica.ro

64

15,000 de studenti (in Bucureti 3.000). De aceea protectiune se bucurau invatatii in capitalele Seleucizilor, Seleucid
i Antioohia, kii chiar in capitala unui mic regat, despartit
din regatul Siriei, numit Pergam.
Regele din Pergam, numit Atal, Meuse o bibliotea mare
i chema, la curtea sa pe artiOi i pe invg.tati.
Influenta greceasd, a fost puternich, de asemenea, in Per-

sia i India. In aceastA din urma tartt regii Siriei au facut

repetate expeditiuni.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR
Italia veche. Popoarele Italiei vechi.
Italia ocupa locul de mijloc intre cele trei peninsule ale

Europei sudice. Ea se intinde dela nord la sud si prin

Sicilia se apropie de Africa pan& la o departare de 150 km.
Pe de aka, parte, se apropie de peninsula balcanica pana la
60 de km., incat comunicatiunile dintre ea si celelalte teri

au fost foarte usoare din cele mai vechi timpuri.

Italia se imparte in trei parti: una continentalei, cuprinsa
intro muntii Alpi i Apenini, udata de raurile Po i Adige,
cu campii foarte roditoare. A doua parte peninsularil, este
strabatuta in toata, lungimea de Apenini. In vechime prin
Italia se intelegea numai aceasta parte. A treia parte insulard, este compusa din Sicilia, Sardinia, Corsica i alte
insule mai mici.
Rauri mari, afara de Po si Adige, nu sunt in Italia, caci
distanta dela munte pana, la mare este mica si nu au cand
creste raurile. Intre afluentii raului Po este insemnat in istorie unul numit Ticinus i intre raurile din peninsula este
insemnat raul Tiber, care trece prin Roma.
Popoarele mai insemnate. In nordul Italiei locuiau Galii,
-un popor de acelas neam cu locuitorii Franciei. Din cauza
ca acelas neam de oameni locuia de amandoua partile Alpilor, partea dintre Alpi si Apenini se numia Galia cisalpind (de dincoace d Alpi) pe cand Galia de dincolo de Alpi
Floru. Istoria popoarelor vechi.

www.dacoromanica.ro

66

(Francia de azi) se numia Gatia transalpind. Galii au venit

in nordul Italiei mai tarziu decat celelalte popoare si sunt
cunoscu0 in istorie prin navaliri si jafuri.
Etrnscli. Partea peninsulei, coprinsa intre Apenini, Tibru
si marea apuseank era locuita de Etrusci.
Acest popor e unul din cele mai necunoscute In istorie. Ne-au 'limas dela el 2.000 de inscriptiuni, citim literile, dar nu Intelegem vor -

bele, aci limbs lor nu se aseamnfi cu limba nici unui popor cunoscut. Poste a ei ei fi fost rilmtqitele locnitorilor din Europa, mai
'wean cleat Indo-germanii, poate s6, fi fost chiar un popor indo-germanic, Ins& sli-si fi amestecat limba atilt de mult, limit sft nu o putem
Intolege astilzi. Altfel stim, cri. Etruscii lucrau foarte bine metalele, cfs,
aveau moneta ffirit sit o fi imprumutat dela Greci si ett fiiceau vase
admirabile de piimant si de bronz. In vechime ei au fost cel mai comercial popor dupil Greci si chip& Fenicieni.

Dela ei marea de langa Ora lor s'a numit tireniami, caci

se mai numiau si Tireni. Aveau 12 orase, cari se uniau

numai la vreme de pericol ; altfel, fiecare oras avea regele
sau, care era si preot. Etruscii credeau mult in spirite, in
vrajitorii, in draci. Mai mult se rugau la draci decat la zeii
cei buni. Ei cautau sa afle viitorul dupa sborul si martintaiele pasarilor si dupa starea cerului. Etruscii au fost domnii
Italiei pana pe la 400 i. C., cand Galii dela nord si Grecii
dela sud le-au distrus puterea.
Latinii. Partea cea mai mare a peninsulei era locuit de
popoare indo-germanice, intre cari se deosebiau Latinii,
Umbrii, Samni(ii. Ei venisera prin nord, cam pe la 1500
1200 i. C. Se ocupau cu pastoria si cu agricultura, construisera intariri pe dealuri, ca sa aiba unde sa-si adaposteasca
averea si turrnele in timp de rasboiu. Toate cetatile se uniau
in caz de pericol, cum si la sarbatori comune in fiecare an.
Cetatuia cea mai insemnata exercita un fel de suprematieasupra celorlalte si Latinii se simtiau un singur popor. Ei
erau oameni muncitori, cumpata0 si religiosi.
Coloniile greceti. Prin secolul 1X Grecii incepura A se
aseze in sudul Italiei si coloniile lor se inmultira atat de
mult, twat partea de sud a Italiei se chema. Grecia mare
www.dacoromanica.ro

67

Intre aceste colonii era vestita una Sibaris, dare putea,

aduna o armata de 300.000 de ostai, ai carei locuitori erau
foarte bogati i moleiti. Alta a fost Locri, unde a trait cel
mai vechiu legiuitor al Grecilor. Au mai fost Neapolis, Tarentul i in Sicilia Siracuza.

Cali

10.4.4:-....,..

,...-:',.
q
,

---ife4===--.1:

.., ,
1

,,

..

....=

..

,.

..

.....

/i.h.

...t.

ti-....,_ ...

.....-=

"....

Ca

s.,
%

ea

-,i=0,..4,,-F,-____

jealia

.:.,----__7_..s.

,-- Per.'

lig
B

,(M.

i e?
- I'd'
--. A z..n -!.5.4.'-- "2

11111%hil

.......
.-

*.

.___--=Pro.
--,

ee:

'

.. ''.

ma

=......

....pc

Odlir

n Ifitlf
;

-.........

-M

,4*4 - ,n-lf.6
pal.

.11,

..ra

-,11=Mie

WS'S

-.......

es'A.,,,,,

=Mir
.-...

=1

--------=

MI!

Cer/107e

577777; ---==
7?"44".. 1111.111
-1.-.....,-------........1.4

Ze,filee,

Harta Italiei.

Traditiuni despre intemelerea Boma.

In capul cetatilor latine era prin secolul IX Alba Longa
alezata pe cel mai inalt deal i care dupa poveste a fost in-

temeiatl de o familie de eroi venita din Troia. Povestea

spunea ea, la arderea Troiei, zeita Afrodita mantuise pe fiul ei

www.dacoromanica.ro

68

Enea, care urcandu-se in corabie cu fiul sau lul, dup mai

multe rataciri ajunse in Italia, unde fu primit de un rege latin.
Dupa moartea lui Enea, Iul construi Alba Longa i dupa

el urmara 12 regi din neamul sail. Cel din urma, Proca,

lasa doi fii, Numitor i. Amu liu. Amu liu rapi tronul fratelui

situ, ucise pe un nepot, iar pe fata lui Numitor o Meii calugarita, ca s nu se mrite si s aiba copii. Intr'o zi, pe
cand ea mergea O. aduca apa, i se art zeul rasboiului
i-i anunta, ca. va face copii cu daruri divine. Nascandu-se
doi copii, Amuliu porunci sa, inece pe mama, iar pe copii
sa-i ucida Nu filth ucii, ci pui intr'un cosulet i aruncati
pe Tibru, care tocmai era revarsat peste tam. Cosu letul
se opri langa un smochin i o lupoaica, auzind tipatul lor
veni i-i alapt, cad lupul era animalul zeului rasboiului si
copiii erau fiii aceluia zeu. Un pastor ii gasi, ii lila cu
sine si-i crescii. Romulus i Remus, dupa ce se facura mari
ci aflar istoria vietii lor, detronara pe Amu liu i pusera
rege pe Numitor. Acesta le dada voie sa construeasca un
oras pe locul unde fusesera gsiti. Dela inceput fratii incepurl sa se certe asupra locului i asupra numalui cetatii.
In cele din urma se invoira, ca fiecare din ei sa stea pe
locul sau i s observe sborul pasarilor. Remus vaan 6
vulturi, iar Romulus 12, incat el ramase biruitor. Spre a
arata locul zidului, Romulus trase apoi o brazda, cu un plug
de aram6, la care era injugat un taur alb si o junica alba
(753). Remus voind sa rada de fratele gm, sari peste zid,
dar Romulus merse asupra lui i-1 ucise zicand : a?t sa
piara oricine va sari aceste ziduri. Astfel povestiau Romanii intemeierea cetatii Roma, flica cetatii Alba Longa.
Romulus atrase apoi locuitori din cetatile vecine primind pe oricine venia i (land multime de scutiri. Femei
insa nu aveau si cetatile vecine nu voiau O. intre in le-

gaturi de casatorie cu noua cetate, de aceea Romulus

alerga la o viclenie. Anunta pretutindeni ca. Romanii au
dea nite jocuri ne mai vazute. Cetatile alergara sa
vada minunea, cand in mijlocului jocului, Romulus da un
E36.

www.dacoromanica.ro

69

semnal: Rornanii rhpesc femeile si fetele vecinilor, caH nefind armati, trebuir sh se retragh si tocmai tarziu venir
contra Romei. Pe unii Romanii ii invinserh, cu Sabinii se
imphcarit prin mijlocirea femeilor, cari staruira sh se impace si sh formeze un singur popor. Romulus, duph multi
ani de domnie, pieri in mijlocul unei furtuni; iar un nobil
povestia, di I-a vhzut el, cum se urca la cer in mijlocul

tunetelor si fulgerelor. Romanii in urmh il adorar ca pe

un zeu.
Afar& de Romulus, Romanii ziceau oh au mai avut 6 regi.
Numa Pompilius, al doilea rege, a fost om drept si re-

ligios, care sta in leghtura cu zeii. A inflintat mai multe

feluri de preoti si a stabilit religiunea cetatii.
Tullus Ilostilius, al treilea rege, a inceput lupta cu Alba
Longa, pe care a supus-o.
Ancus Mareius a facut un port la gura Tibrului si a invins pe Latini.
Tarciniu .1 s'a purtat luxos ca regii Etruscilor si a %cut
in Roma canale atat de solide, Inca tin pan azi.
Servius Tullius al seaselea rege, e cel mai insemnat dintre toti. A imphrtit cetatea in suburbii, iar pe locuitori i-a

impartit duph avere in 6 clase. A regulat ca toti sh fac

armata, cei bogati sh fie ch1hrasi, iar cei srtraci pedestrasi.

Servius a inconjurat Roma cu zid.
Tarciniu II (superbus) a supus pe WO Latinii si s'a purtat aspru cu nobilii, cari se unirh cu grosul poporului si-1
alungara (510).

Roma a fost deci guvernath la inceput de regi, cari ins&

se urmau prin alegere nu prin mostenire. Puterea regelui era
mArginith de nobili, fall, invoirea chrora nu putea declara
rrisboiu, nici nu putea sh condamne pe cineva- la moarte.
Imprejurul lui se afla un consiliu (senat) compus din

capii (300) celor mai insemnate familii. Senatorii dedeau

consilii regelui, cand erau intrebati, tot ei la moartea regelui ii tineau locul pima sh aleagh pe un altul.
www.dacoromanica.ro

70

Infiintarea republicii.
Dictatura. Tribunatul (494).

In urma alungArii lui Tarciniu capii statului au inceput

sA fie alesi de adunarea armatei, numitA adunarea centuriilor.

AceastA schimbare s'a fAcut la 510 i. C. si noua forma de

guvern se numia republica.
In capul republicii erau doi bArbati numiti consuli (colegi). Ca si regii, consulii comandau, judecau, ins& functiunea

lor tine& numai un an. Apoi ei n'aveau dreptul sA sacrifice

zeilor, ci sacrifica un alt functionar, numit regele sacrificiilor.
Unul din primii doi consuli se numia lunius Brutus, un
mare patriot, care dupA ce alunga, pe Tarciniu, pedepsi cu
moarte chiar pe fiii sai, cAci voiau sA readucA inapoi pe tiran.

Tarciniu incercA sA recastige domnia printr'un complot, in

care atrase i pe fiii primului consul. Brutus aflA de complot
si avn tAria de suflet, sA priveascA moartea meritatA a copiilor sAi vinovati.
Tarciniu incercA atunci sA castige prin rAsboiu ceeace
nu putuse *fig& prin complot, i veni in contra Romei,
cu un rege din Etruria, numit Porsena. Romanii Ii oprirA

la trecerea Tibrului, unde un singur Roman tinii pe loc

o intreagA armata etruscA la capAtul podului. Porsena izbuti
in cele din urm a. sA treacA raul i s inconjoare Roma.
Illucius Scaevola. On alt Roman numit Mucius Scaevola
hotari sa se sacrifice el ca sA mantueascA Roma. IntrA in

lagtrul inimic, cu cuget sa omoare pe rege. Ucise ins

in locul lui pe secretar, care era imbracat ca i regele si
impArtia bani ostasilor. Fiind prins i amenintat cu pedeapsA,

el, ca sA arate cA nu se tome de moarte, intinse mana

dreaptA pe un vas cu jeratic, spre a o pedepsi pentru greApoi spuse, cA alti 300 s'au jurat s omoare pe
rege i cA va muri Iini$it, cAci altii vor indeplini, ceeace
sala eli.

el numai a incercat. Regele inspaimantat, pArAsi pe Tarciniu

si se fad' prieten cu Romanii.

www.dacoromanica.ro

71

Batranul rege se unete atunci cu Latinii, cari erau inarmati ca 0 Romanii i tot ca ei de curajo0. Vazand pericolul cel mare, consulii numesc atunci un magistrat extraordinar, numit dictator.
Dictatura. Dictatorul era un fel de rege, care trebuia sa
tie in ascultare i uniti pe toti Romanii, in cazul vreunei
mari infrangeri in rasboiu, mu vreunei turburari inauntru.
El se numia pe 6 luni i avea o putere Para margini, mai
mare chiar decat a vechilor regi, caci avea i dreptul de
moarte. Dictatorul numit contra lui Tarciniu ca0iga o mare
batalie in contra Latinilor. Biruit i de aceasta data, Tarcinius
se retrase i muri -afar& din taxa lui.

Patricienii si Plebeti. Nobilii din Roma se numiau patricieni, dela vorba tata (pater), caci ca tata, ei aveau putere
mare asupra familiei. ..5.1 in stat tot ei ocaipau functiunile,

mo0i1e hiate dela popoarele supuse ei le tineau.

Oamenii de jos se numiau plebei. Ei n'aveau drept de
cetateni, nu puteau ocupa functiuni, duceau insa toate greutatile statului, mai ales ale rasboiului.
In timpul rasboaielor cu Tarciniu plebeii saraciser i se

indatorasera, pe de o parte pentruca nu putusera saii

cultive campul, iar pe de alta pentruca in rasboiu fiecare
se tinea cu cheltuiala sa. Datornicii i0 pierdeau mosiile,
apoi erau aruncati in temnita de imprumutatori, cari erau
patricieni i aveau pentru ei i legea i pe magistrat.
In adevar, legile le faceau centuriile, cari erau regulate la
vot aa incat majoritatea totdeauna era patriciana, consulii
erau, i ei, patricieni. Pentru plebei nu era nici lege nici
magistrat.

Retragerea pe muntele sacru. Odata veni in piata pu..

blica, inaintea plebeilor, un batran imbracat in trente. El
arata ranile castigate in 20 de batalii 0 se plange ca a
fost bagat in temnita, cu copiii lui, pentruca s'a.indatorat in
timpul rsboiului. Plebeii cerurl sa se ierte datoriile tutulor,
caci altfel nu vor merge la rasboiu. Consulul se invoi, dar
dupa terminarea rsboiului uith invoiala. Atunci plebeii iewww.dacoromanica.ro

72

ira din Roma i se aezara pe un munte vecin (muntele

sacru), hotAriti sa paraseasca Roma i sa construeasca o ce-

tate noua. Groaza cuprinse pe patricieni, caH cugetau ce

rau va fi de cetatea lor, daca, plebeii se vor aeza langa ei
ca inimici. Alesera pe un om bland, fost consul, numit
Menenius Agrippa, il trimisera la plebei ca sa-i impace.
Menenius povesti plebeilor urmatoarea poveste : Odat .
membrele corpului, mainele, picioarele, ochii, urechile... se
suparara cugetand ca numai ele muncesc, pe cand stoma-

cul sta i consuma munca lor. Aa dar nu mai voira

sit

hraneasca pe leneul de stomac, dar impreuna cu el slabira

i ele, ca stomacul, daca primete toata hrana, o primete
spre a o imparti la toti. Tot astfel i senatul, primeste tot,
ca A dea tutulor, ceeace le este de folos. Plebeii intelesera povestea, dar tot nu se intoarsera in cetate, decat dupa
ce li se iertara datoriile i li se dada dreptul de a avea 2 aparatori numiti tribuni.
Tribunatul. Tribunii erau avocatii plebeilor i aveau drept
sa impiedice cu vorba veto (opresc) mice nedreptate facutA plebeilor. Mgt puteau apara numai pe plebeii de fatli:
tribunii aparau numai ateit cat apucau cu mcina, cdt ajungeau cu ochii, cdt cuprindeau cu glasul. In senat n'aveau
voie sa stea pe scaun ca senatorii, stau modeti tanga ue;

dar indata ce auziau ca senatul ia o masura vatamatoare

plebeilor, ziceau veto. $i vorba lor era ascultata, caci
patricienii jurasera impreuna cu plebeii, ca sa condamne
la moarte pe oricine va ataca pe vreun tribun, chiar cu
vorba (494).

Decemvirii si cele XII table.

Decemvirii. Egalizarea patricienilor cu plebeii.

Certele dintre patricieni i plebei devenira mai serioase

dupa infiintarea tribunatului, caci tribunii sustineau cererile
plebeilor. Plebeii voiau sa li se dea o parte din pamantuI
statului, cucerit prin rasboaie dela popoarele vecine.
www.dacoromanica.ro

73

Unii nobili sustineau pe plebei, insa cei mai multi erau

in contra lor i apratorii plebeilor numai dupa lupte indelungate, au izbutit sa le La. dreptate.
0 alta pricina. de suferinte pentru plebei, pe langa lipsa
de parnant, era lipsa de legi scrise. Judecatorii erau patricieni i hotaririle lor nimeni nu le putea controlk caci
se dau dupa obiceiuri tinute secrete si numai patricienii le
cunosteau. Tribunii cereau sa se numeasca o comisiune, ca
s scrie legile. Patricienii se opusesera ani de zile, in care
timp incercar s impace pe plebei, dand pamant celor mai
saraci, ridicand numrul tribunilor pana la 10. Tribunii
ins& cereau mereu legi. In cele din urma, patricienii se
invoira sa trimeata in Grecia o solie care sa aduca legile
grecesti si mai ales pe ale lui Solon. Apoi se alesera 10
MAO (Decemviri), ca sa scrie legile. In acest timp ies
din functiune toti magistratii (consuli, trihuni), ca sa nu
influenteze pe legiuitori. Decemvirii fac in anul intaiu 10
table de legi si le aseaza in piata, ca sa le cunoasca, toti.
In anul al doilea fac alte doua, table. Aceste 12 table de legi
au format baza legilor romane. Copiii le invatau in scoale,
insa Ora la noi n'au ajuns decat parti din ele. Cele 12 table

dedeau plebeilor drepturi in familie (dreptul de tat* de

mostenire...) si in multe privinte ii faceau deo potriva cu patricienii. Dupa sfarsitul anului al doilea, decemvirii nu voira
sa se mai retraga, incepura s se poarte ca tirani i plebeii

din nou parasira Roma, unde na se intoarsera decat dupa

i ei sub prezidenta
tribunilor, iar hotaririle acestor adunri sa aiba putere de
lege si pentru patricieni.
Plebeii bogati tot erau suparati ca nu aveau drept de cdseitorie cu atricienii i ca nu puteau fl consuli. Un tribun
cern, ca sa se permit& casoriile lntre cele doua clase, iar
unul din consuli sa fie plebeu. Patricienii iarasi se opusera

ce se invoira, ca sa se poata aduna

catva, pana cand, in sfarsit, primira casatoria intre cele doll&

clase. CM pentru consulat, ii desflintara i hotarirk ca in

locul celor doi consuli tribunii militari sr& (abet putere de

www.dacoromanica.ro

74

consuli. Tribunii acestia erau generalii armatei si plebeii

puteau ajunge generali.
Ins, ca sa, micsoreze puterea acestor tribuni, patricienii

le luara dreptul de a numara poporul si de a face listele

de vot si-1 dadura unor magistraci noi numiti censori, cari
se alegeau numai dintre patricieni.
Egalizarea celor dour' clase. Cearta dintre patricieni si
plebei s'a hotarit in 367. Doi tribuni, Stolo si Sextius, propusera urmatoarele trei legi.
1. Usurarea datoriilor: A se scaza din capital interesele
platite, ca si cum s'ar fi platit din capete, iar restul sa se
plateasca in 3 ani.
2. Sa se aleaga iar consuli, din cari unul sa fie plebeu.
3. Parnantul Statului sa se impart& la WO patricienii si
plebeii. Patricienii puteau lua cel mult 500 de iugere (un

iuger era locul arat intr'o zi de un plug cu doi boi, o jumatate de pogon sau un sfert de bectar).
Patricienii fiindca dadusera voie plebeilor sa fie consuli,
luara dela consuli puterea de a judeca si o dedera la doi magistra-ci numiti pretori. Egalizarea completa intro cele doua
clase s'a facut la anul 300, ins mai inainte plebeii ajunsera nu
numai consuli, dar si dictatori censori, si pretori. Atunci poporul roman unit, virtos si rasboinic, va supune lumea prin
curajul si disciplina lui.
Comitille. Functionarii romani (cari nu primiau leafa) si legile se hotarau in adunarea armatei, numit comi(ii centuriate.
Din 193 de centurii (sute) 98 erau compuse din patricieni si din plebeii

bogati, iar restul poporului forma, numai 95 de centurii. Fiecare conturie dedea un vot. Votau intaiu cei mai bogati, iar ceilalti votau ca
ei, caci Romanii credeau c5. primul vot arata vointa zeitor. Comitiile

centuriate erau, dar, o adunare aristocraticL Prezidentul adunfirii

aw mare putere asupra ei : putelt s'o opreascli dela vot, and nu-i
lilac* sub cuvitnt di s'a aratat pe cer vreun semn, mut plisarile nu
sunt favorabile (nu mananca ) Tot cu asemenea cuvinte putea ad,
nu recomande aduntrii pe vreun candidat, care nui placeli 1ui, iar
adunarea nu pute a. siege un candidat nerecomandat de prezident. Ea
era disciplinatft ca o armatft.

www.dacoromanica.ro

75

Adunarea plebeilor cu tribunii se numia comifiile tribute,

Era adunarea democratita, ins& nu avea vole sa discute

&cat legile incuviintate de senat.
Forul. Adunarile poporului se tineau intr'o pia0 numita
forum, inconjurata cu temple vechi i infrumusetata cu o
mulOme de monumente. In for aratau Romanii smochinul
de care s'a oprit cosul cu Romulus si Remus, acolo era
tribuna dupa care vorbia oratorii. Forul servia si ca loc
.de targ.

Camil Invaziunea Galilor.

Marcus Furius Camillus a fost unul din intemeietorii puterii Romanilor. El a organizat armata, a inceput cuceririle
romane si a meritat numele de al doilea fondator al Romei.
Armata romank cum a lAsat-o el, a supus lumea veche, si a Mout
din Romani eel dintaiu popor militar din istorie. Nici Grecii 5 i nici
vre-un popor nou nu a Intrecut pe Romani prin armata, cad la nici
un popor nu s'au desvoltat ea la Romani virtutile militare, disciplina
rabdarea. Romanii erau rftbdAtori, did mai toti erau tkani i armatele formate de thrani aunt superioare celor formate de ortiseni.
Ruinea de a-si pierde armele In brttaie era, attlt de mare pentru un
osta, incit s'au vazut soldati sarind In mijlocul initnicilor, ea sl-si
reia armele sau s moat% Credinta efitre steag era, atAt de mare, incat uneori generalii II aruneau in mijlocul inimieilor, pentru ea ostaqii
art meargli

sit-1

ia.

Inainte de Camil soldatii romani erau inarmati, ca et

Grecii, cu un scut, un coif, o platosa de aram i o sabie
scurta cu 2 tisuri. Camil le-a mai dat o lance lung& de
doi metri. Armele vechi erau bune numai pentru lupta de
aproape, pe cand lancea servia si in lupta de departe, caci
soldatul o arunca asupra inimicului, cand se apropia de el
la 10-20 de pasi. Astfel ca Romanii puteau sa se lupte cu
inimicul si de departe si de aproape.
Aceasta putere o artara Romanii in lupta cu Etruscii.
Era in Etruria o cetate, numita Veii, vecina cu Roma si
totdeauna in lupta cu ea. Deseori au fost Invini Romanii,
www.dacoromanica.ro

76

cAnd insA Camil ajunse in capul lor, soarta luptei se schimba-

PAnA la el ostasii se intretineau cu cheltuiala lor si se inarmau singuri. Camil hotAri s plAteascA leafa. ostasilor, cari
putur s rAmanA sub steag i vara i iarna, cAci hrana nu
trebuik sA le-o mai aduc de acasA. AceastA, isprav a. este
tot asA de mare ca si a domnilor nostri, cari au fAcut armate permanente. Romanii inconjurarA Veii i o tinurA inconjurata 10 ani, find deseori respinsi dela ziduri. Camil
atunci adz pe sub pAmAnt un drum, al carui cap da tocmai
inteun templu din Veii, ddi apoi ordin ca o parte din armath
sA atace zidurile, pe cAnd el cu alt a. parte intrA in cetate
pe drumul sApat. Prin aceastA cucerire Romanii se ridicarA
deasupra tutulor celorlalte cetAti din Italia.
Camil intrA apoi in Roma intr'un car tras de 4 cai albi,
inaintea lui mergeau inimicii invinsi, in urmA veniau soldatii,
cu coroane de laur pe cap. El tineA in mAnA un sceptru de fides, pe cap aveA o coroanA de laur. AceastA intrare mareatA se

chernA triumf i se permitea, in urrnA oricArui general, care

cAstiga o victorie, in care sAli pierit cel putin 5.000 de inimici.
Camil prin aceasta, pomp.. ii atrase o multime de inimici.
Ei ii acuzarA cA a oprit din prAzile dela Veii si-1 dAdurA in

judecata poporului, dar Camil nu voi sA meargA la judecat i iesi din Roma. Child iei pe poarta cetAtii, zise :
cetate nerecunoscAtoare, s dea zeii sA ai nevoie de mine ).
Invazionea, Galilor. Romanii avur nevoie indatA de Camil, din pricina unei nAvAliri a Galilor. Acesti barbari veniau

din nord asupra Etruscilor, cari cerurA ajutor dela RomaRomanii trimiserA trei delegati, cari credeau c prin tratan ii vor opri din mersul lor. Galli nu se opria insA, ci
inaintarA si asupra Romei, in numAr de 70.000. Rornanii
furA batuti la rAul Allia (390) atat de ran, incat putini scApara
si fugirA 14 Veii. Galii se dederA la betie i petreceri, in
care timp Romanii fugirA in cetatile vecine sau se retraserA

in cetatuia Capitoliu, inconjuratA cu ziduri. Numai cAtiva

bAtrani rAmaserA in Roma si furA ucisi de Gali, cari inconjurarA cetatuia 7 luni, fArA a putea sA o cuprinda. In
www.dacoromanica.ro

77

acest timp Camil adun rmlitele arinatei rornane i se

pregAti s vie contra inimicilor ca dictator. El voigt ins
sa fie aprobat de senat. De aceea trimise pe un tanar, care
urea, dealul Capitoliului pe o parte prapastioask intra in
ceticuie i primi incuviintarea senatului. Galli observ5.nd

--,,===.,..---

-.--___,,_

urmele pe unde se suise tanarul, cAci daduse o z5.padit

upar5., se suit% i ei in timpul noptii, unul cate unul, i in
zori erau in vArful dealului. DacA ar fi cuprins Capitoliul,
Roma ar fi fost nimicita. Ins& nite gate tinute pentru sawww.dacoromanica.ro

78

crificiu, incepurA a gArAi i deteptarit pe Romani, cari reb-

pinsera pe inimici. In fine Galii gland ca, in Ora lor au

intrat inimici, iar Romanii, find in lips de hrank se invoir A se impace pentru o suma mare de bani. Pe cand
cntariau aurul, Galii inelau kii Romanii se plnserk dar
apetenia Galilor arum& in balan0 i sabia lui, zicAnd: vai
de cei invini! In acel moment sose0e Camil cu armata.
El zice: nu cu aur, ci cu sabia W rscumpAra Roma libertatea. Galii alearg la arme, se incepe o lupta crunta
pe strade, Camil iese biruitor.
V626.nd pustiita cetatea, Romanii voiau acum sa". o prriseasca i s5, se wze la Veii. Camil insa ii consilie s5. nu
fac6 asemenea faptk i astfel a meritat numele de al doilea
intemeietor al Romei.
El muri dupa ce fusese de 5 oH dictator.

Cucerirea Italiei.
Rasboaiele cu Latinii si cu Samnitii.

Intr'o mare parte a Italiei de jos i de mijloc locuiau Samnip, un popor inrudit cu poporul roman. Samnitii erau pitstori puternici i trani curajoi, mai numeroi deckt Romanii i

cu o tam mai intins. Romanii ii intreceau ins prin organizarea militara i prin unire. Romanii au purtat cu Samnitii
rasboaie crAncene i lupta dintre ei a fost lupta de suprematie
in Italia. DupA o lupt5. de 40 cle ani, Romanii ramAn adevrati stapni ai peninsulei.

Samnitii au fost multa, vreme aliaci cu Romanii, s'au

luptat impreuna contra Galilor, au supus popoarele vecine,
au ajutat chiar pe Romani in lupta cu Latinii.
Risboiul cu Latinii. Latinii recunoscuser5, suprematia
Romei i se luptaseth alturi cu Romanii in toate luptele
lor. Crez&nd c6. a sosit momentul s se fac egali cu Romanii, cerura ca jumatatea senatorilor i a functionarilor
A se aleaga dintre ei. Romanii nu voir5, i se incepa un
rsboiu cu atat mai crncen, cu cat Latinii erau inarmmi
www.dacoromanica.ro

79

si organizati ca si Romanii. Acestia aveau un mare si sever

general, numit Manlius Torquatus. Numele torquatus va sa
zica cel cu colan, iata de ce: el era tnar soldat in timpul
rasboaielor cu Galii si ()data pe cnd armata romana era
in fata armatei galice, iese din sirul Galilor un urias, inalt
si voinic, cu un lant frumos de aur la gat si striga in gura
mare, ca daca indrazneste cineva ca sa se lupte cu el, FA
inainteze. Nimeni nu indraznia, si Galul rade& de Romani.
Atunci Manlius iese din randuri, se lupta cu acel Gal si-1
ucide, ii ia apoi lantul de aur si-1 pune la gatul SALL In
rsboiul cu Latinii el ordonase, car nimeni sa nu se lupte
cu vreun Mimic Mr& ordin. Ins& unul din capii inimicilor
provoaca la lupta chiar pe fiul sat'. Acesta se lupta si invinse pe inimic, dar Manlius condamna la moarte pe flu)
sau, caci nu respectase ordinul.

De ad vedem cat de disciplinata era armata romana.

Lupta cu Latinii se dda la Vezuv. Inainte de lupta, amandoi consulii, Manlius si Decius Mus, visara ca zeii cer o
armata si pe capetenia celeilalte armate. Pentru ca victoria
sa fie a lor, ambii generali hotarira sa se sacrifice acela,
a carui armata va soval in lupta.
In mijlocul bataliei aripa lui Decius incepii sa se retraga,
atunci el chema pe preot sa-i citeasca rugaciunile inmormantarii, se arunca in randurile inimice si muri, strapuns de
lnci. Romanii invinsera pe Latini si-i supusera cu totul.

Primul si al doilea reisboiu cu Samnitii. In luptele cu

Samnitii au suferit si Romanii infrangeri mari. Cea mai
vestita umilire suferita de Romani a fost la trecatoarea
Caudina (furcile Caudine). Acolo comandantul Samnitilor
a prins I legiuni (1) cu 2 consuli, pe earl i-a silit sa incheie
pace si apoi i-a trecut pe sub jug (2). Senatul insa nu primi
pacea, ci trimise Samnitilor pe consuli si pe ofiteri.
In cele din urma tot Romanii invinsera. Victoria Roma(1) 0 legiune alma 5.000 de ostasi.

(2) Trei lanai apzate astfel 1-1.

www.dacoromanica.ro

80

nilor se datoria i faptului, c indat ce apucau vreur.

loc in Ora Samnitilor, asezau acolo o colonie de ostasi.
Acea colonie le da ajutor i Samnitii loviti din toate pArtile,
nu pututh rezista. In zadar se aliara ei cu Etruscii si cu
Galii, cAci Romanii ii in vinsera. Cea mai mare victorie, ca,s-

tigat de Romani in rAsboiul cu Samnitii, a fost cea dela

Sentinum, unde toatb. Italia se unise contra lor. Si in aceasta
luptit s'a aruncat in mijlocul inimicilor un alt Decius, fiul celui

mort la Vezuv, si a ca,stigat victoria cu pretul vieii lui.

Aceast victorie, castigata la 100 de ani (295) dela cucerirea Veei, insemna, supunerea intregii Italii. at de crncene
au fost aceste lupte, se poate intelege din lupta dela AquiIonia: le rmsese Samnitilor o armata de 16.000 de lupttori, cari jurasea s6, moara in lupt.i. Se numia, legiunea
inului, caci toti erau imbracati in haine albe de in. Toti
au murit in lupta. Samnitii intrara, sub suprematia Romei.

Risboiul cu Tarentnl si en Pyrrhus (282-272)

Heraclea. Appius Claudius Caecus. Coloniile. Ciile militare.

Dup5, supunerea Samnitilor, Romanii aduser sub ascul-tarea lor mai multe cetti grecesti din Italia sudia. Numai
cetatea Tarent nu vo ib. s li se supun, dar nesimtindu-se
in stare a li se opune, chem in ajutor pe viteazul rege al
Epirului numit Pyrrhus.
Acesta era vrul lui Alexandru eel Mare 0 unul din cei mai mari
generali ai Grecilor. Lupta dintre el si Romani a fost lupta dintre
ormata greacd i roman& Grecii erau Ina inferiori Romanilor, cci
armele lor erau numai pentru lupta de aproape, pe cand Romanii se

puteau luptit 0 de departe. Apoi Romanii aveau rezerve, cad companiile lor erau aezate pe trei linii astfel :

intrau in lupttl una dupli alta numai trupe odihnite.

La Heraclea se dAdit lupta i Romanii se luptau cu atata

cerbicie, incat Pyrrhus pierzand speranta in victorie, dada
www.dacoromanica.ro

81

ordin s aducA elefantii. Romanii, cari numai vAzuserA elefanti, se speriarA, dar victoria lui Pyrrhus fu as de costisitoare, incAt ince
cu Romanii tratari de pace. Un grec
dibaciu, numit Kine as, fu trimis la Roma si izbutise sA fie
ascultat, cAnd apare in senat, dus de fiii sAi, bAtrAnul senator orb, Appius Claudius Caecus: nu se poate face cu
Pyrrhus pace, zise el, cat timp se aflA in Italia. SA plece
indatA i apoi sa ne propuie pace. Senatul intrerupse tratArile, iar Kineas mergand la Pyrrhus, ii spuse cA senatul
este as& de demn, incAt seamAnA, cu o adunare de regi.

Senatul trimise la rege o solie de trei bArbati, ca sA rAscumpere pe prizonierii din rAsboiu. Intre ei se aflA Fabricius, cAruia regele voi sA-i dea un dar pretios, pe care ins&
Romanul fi respinse, desi n casa lui nu avea argintArie
decAt o solnit de sare si un pahar pentru sacrificiu.
A doua luptA se dete la Ausculum, tot in paguba Romanilor. Se spune cA, Pyrrhus ar fi zis: dac5, vom invinge

pe Romani ilia intr'o luptA, vom pieri cu totii. Tocmai

atunci Siracuza 11 chemA s'o apere contra Cartaginezilor,
Pyrrhus se bucurA cA poate pArAsi Italia. Trecii in Sicilia.
btii pe Cartaginezi i cugetA sA-si facA un regat in Sicilia,
dar aliatii II pArAsirA, nefiind deprinsi cu asprimea militareascA a lui. Atunci se intoarse iar contra Romanilor, care-I
asteptau la Malventum. Pyrrhus fu bAtut rAu, pArAsi Italia
i se intoarse in Grecia, unde pieri la atacul unui oras. Romanii schimbarA numele orasului Malventum, numindu-I
Beneventum, supuserA Tarentul i toate cetAtile grecesti
din Italia.
Organizarea Italiei. Romanii tineau supusA Italia in condiiuni diferite. Latinilor le lAsarA mai multe drepturi, ceIcor cari se supuneau de bunA voie le dedeau mai mult libertate cleat celor cari se luptau cu tArie.
Unele cetati s administrau singure, altele erau administrate de func-

tionari romani. Cetatile Intro ele n'aveau voie si filch aliante, nici
comet% nici chiar ortstorii, ca sh nu se unease& contra Romei. Aveau

Ins& drept de comert si de crislitorie cu Roma. Cetrttenii din alte

.Floru.

Istoria popoarelor vechi.

www.dacoromanica.ro

82

cetati puteau veal la Roma, spre a alege i chiar spre a fi alesi in

magistraturi.

Toate cetAtile trebuia sA dea armatk Romanii nu cereau

bani, cereau soldati si de aceea italicii se multumirA cu
adtninistratia romanA.

Coloniile. Romanii and supuneau un popor, ii luau o

parte din pAmant cu o cetate i stabiliau in ea un numAr
de ostasi, ca sA tie pe supusi in ascultare. Italia era On&
de asemenea colonii militare.
Ele erau ca o oglindire a Romei: 2 consuli, pretori, censori, tribuni. Locuitorii puteau merge la Roma sts voteze, iar in caz de illsboiu erau ca o Romh, ln mijlocul inimicilor.

Asa, au biltut Romanii pe Samniti si au fAcut pe toti italicii sa vorbeasa latineste.

Cciile militare. Ca sa meargA repede in terile supuse,
Romanii au construit cAi de piatra si de cArAmida kat de
Bolide incat tin

azi, cum sunt la noi cAteva. Armata mer-

gea cu o iuteala de speriat (6 klm. pe orA, and mergea la

pas de voie) pe acele cAi i orice rezistentA inceta. CAile le
faceau censorii. Un censor vestit pentru aceasta a fost Appius Claudius Caecus, care a unit sudul Italiei cu Roma,
printr'o sosea minunatA (c. appia).

Tieata primitivA a Romani lor.

Romanii erau un popor serios, muncitor si simplu in obiceiurile sale. Ocupatia lor principalA era agricultura. Industria si comertul le lAsau mai mult in mainele sclavilor,
cari munciau pentru stapanii lor, sau In mama sclavilor liberati. Totus se fAcea, un comert intins, mai ales cu sudul
ltaliei i cu Etruria. Populatia Romei a crescut tocmai pria
asezarea strAinilor, cari din toate pArtile veniau la Roma.
Cetatea era asezata, intr'o pozitie minunatk deoparte Italia
de sud mai mult greceasck de alth parte Etruria cu multe
mestesuguri. Marea era departe de cateva ceasuri, iar panA la
www.dacoromanica.ro

83

dansa raid Tibru, pe care se puteau urca in voie coraliile.

Dela Etrusci au invAtat Romanii sA construeascA vestitele
lor canaluri cu bolte mari si puternice, dela ei au imprumutat credinte religioase, multe feluri de preoti si multe
podoabe pentru functionarii cei mari ai Statului.
Din cetatile grecesti, s'a rAspandit in Italia cultura vitei
si a mAslinului, tot de acolo s'a imprumutat scrierea, moneta si mai intreaga religiune greceasch. Legatura stransA
dintre Roma si cetatile grecesti se pAstreazA in povestea
urmatoare. Odata veni la cel din urmA rege roman, o b5,tranA profeteasA greada, Sibila, si-i oferi 9 carti, in cari se
cuprindea trecutul, prezentul si viitorul Romei, ins ceri

pe ele o sum& nepomenit de mare. Regele nevoind sg,

plAteascl o sumA atat de mare, profeteasa plecA, si se intoarse inapoi cu 6- cArti, pentru cari ceril aceeas sumA.
Nevoind regele nici a doua ()ark MtrAna se intoarse a treia
(Ara numai cu 3 cArti, pentru can nen). pretul dintaiu. Tarciniu le cumpArA, le asez5, intr'un templu, puse preoti ca
s le pAzeasca si sA, caute in ele la vremuri grele pentru stat.

NoraTurile. Familia la Romani nu cuprindea numai pe

OHO si pe copii, ca la noi, ci cuprindea pe toti membrii
caH se trAgeau din acelas mos. SA zicem, s. e. cA Gaius are
4 bAeti, insurati, cu copiii si femeile lor: acestia nu se despArtiau de Gaius, trAiau impreunA, munciau mosia cu totii,
iar Gaius era panA la moartea sa stApan peste toti, peste
familia si copiii sAi, peste nepotii si nurorile sale. La moartea
lui Gaius, bAiatul sAu cel mai mare, dad, era major, rAmanea

in locul tatalui, stApan al unchilor, al mAtusilor, al fratilor

si chiar al mamei sale. El impArtia munca tutulor pe mosie,
el ii judeca, putea sai pedepseascA, pe unii putea sA-i vanza
robi si chiar s5.-i ucidA.
Cineinnatns. Capul familiei, de altfel, muncia pAmantul cu
servitorii si cu oamenii shi. Exemplu strAlucit din acele
timpuri a rAmas Cincinnatus. In virstA, de 80 de ani, el se
retrAsese langA Tibru si cultiva o mosioarA de vre-o 3 powww.dacoromanica.ro

84

goane de painant. Intr'o zi se pomeneste cu delegati sositi

dela senat, ca sa-i spuie ea e numit dictator, caci nenorocire
mare a cazut peste Roma, inimicii au inconjurat armata,
Cincinnatus, care sap, cu manecile sumese, se sterse pe
frunte de sudoare, linistit, se imbraca u hainele si pleca.
Peste doug zile inconjura pe inimici, ii silia sa, treaca pe
sub jug, iar dupa, 16 zile se retrase din dictatura, desi era
numit pe 6 luni, si se intoarse la mosioara lui.
Acest traiu cumpatat ii Pace& incoruptibili. Odata, venira
la un general invingator trimisi straini si-1 gsira in casuta
lui, mancatid piste legume pe un taler de lemn. Ei ii ofera
aur, Romanul il refuza cu mandrie.
Respectul copiilor pentru parinti era mare. In timpurile
tarzii, child obiceiurile vechi se pierdusera, tot s'a putut
vedea un batran mergand la fiul sau, care si el ocupase
man l. functiuni, dar care facea parte dintr'o conjuratiune, si
ucizandu-1 cu cutitul in mijlocul stradei: te-am crescut ca
sa, aperi statul, nu ca s-1 distrugiD i-a zis el.
Un Omar foarte viteaz, Coriolanus, find amenintat cu
moartea de tribuni, a fugit la un popor vecin si s'a intors
cu o mare armata contra Romei. In zadar 1-au rugat sa sib&
mila de cetate, mai intaiu o delegatie de senatori, apoi o
delegatie de preoti, caci Coriolanus nu voia s se retraga
In cele din urma veni sa-1 roage mama si sutia lui. Coriolanus iesi inaninte-le, dar mama sa nu-1 IAA s se apropie:
mai intaiu spune-mi, am venit la inimicul, sau la fiul meu.0

El se umili, imbratisa pe mama sa si zise: mama., ai

mantuit Roma, dar ai pierdut pe fiul tau caci s'a retras
cu armata si a murit in tug, straina.
Religiunea. Romaniii credeau in spirite, ca toate popoarele. In fiecare loc, in fiecare lucru se ascunde un spirit:
florile le infloreste Flora, Pomona coace poamele, Bubona
ingrijeste de boi etc. La orice fapta ne ajut un spirit: cand
ducem mancarea la gura, ne ajuta, o zeitA, cand ducem Mu-

tura la gura ne ajuta alta zeita. Cand mergem la plimbare

ne duce un spirit, cand venim dela plimbare ne aduce alt
www.dacoromanica.ro

85

spirit. lntre spirite erau mai puternice spiritele luminii (Dei)

si spiritele mortilor (Larii, Pena(ii).

1. Dintre spiritele luminii cel mai vechiu a fost Ianus

cu douA capete (soare rAsare i soare apune); zeita femeie
er& Diana. Zeul primAverii Mars, a devenit mai tArziu zeul
rasboiului. S'a adhogat mai tArziu Juppiter i mai apoi zeii
grecesti cu nurne romane.
2. Romanii, ca i Grecii, credeau cA sufletele mortilor se
fac spirite i ajutA pe cei ram* in vieatA. In fiece casl
arde& focul neincetat i capul familii oferi& in fiece zi mAncare si bAuturA stramosilor sAi. Orasul avea in onoarea

zeitei Vesta un altar, pe care focul er& intretinut ziva

noaptea de niste cAlugArite numite Vesta le. Se zicea cA ye-

stalele au fost infiintate de regele Numa Pompiliu. Tot el

ar fi construit in onoarea lui Janus un templu, care sta
deschis in timp de rAsboiu i inchisIn timp de pace. Numa
ar fi regulat i calendarul, adhogAnd lunile ianuarie i fevruarie, cAci pAnA la el anul avea numai 10 luni i incepe&
cu luna martie.
La Romani mai erau ca preoti pontificii, cari ingrijiau de

facerea calendarului; augurii, cari cercetau vointa zeilor

dupl sborul pasarilor i dup5, starea cerului.
Rsboiul Int llu punic.
Duilius. Regulus.

Prin supunerea Italiei sudice, Romanii se fAcuserA vecini

cu Italia. Aceasta insulA, bogatA i plinA de cetAti grecesti,

era ocupatA in mare parte de Cartaginezi. In Siracuza se

ridicase un rege aspru, care conduce& statul sprijinindu-se
pe armatA, in alt oras se stabiliser& niste sfArAmAturi de
arrnatA, Mamertinii, cari se luptasera, contra Cartaginei.
Cartagina erit foarte bogatfi, dar bogfitiile ei erau o cauzli de WWIciune In loc sti-i fie una de putere, cci familiile bogate tineau guvernul numai pentru ele i asupriau familfile mai slirace i peluerd-

www.dacoromanica.ro

86

tori. In capul statului erau la Cartagina del judecdtori, a caror putere

era foarte mfirginita de un senat ai mai cu seam& de adunarea celor
104, care aye& drept de moarte asupra judecatorilor i senatorilor.
Familiile puternice erau inimice oricarui general distins, caci se temeau sit nu se fanit domnul cetatii. Armata se compunei din steal:1i
platiti. Cartagina era, dar, puternica prin iota O. prin bogatie, Roma
era superioarft prin organizarea politic& i militarfi.

Intre Roma si Cartagina s'au purtat 3 rasboaie mari, numite de Romani punice (adica feniciene).
Cauza primului rasboiu punic (264-241) au lost Mamertinii, cari find amenintati de Siracuzani si de Cartaginezi, cerura ajutor dela Romani. Acestia trimit o armata, care bate
pe regele Siracuzei si-1 ,sileste BA se supuna, bate apoi pe
Cartaginezi si ocupa toata insula, afar% de putine orase de pe
margine, cari raman in stapanirea Cartaginezilor. Romanii

insa acurn nu se rpultumiau numai cu Sicilia, ci voiau s

nimiceasca puterea Cartaginei. Dar puterea Cartaginei era
pe apa.
Duilius. Consulul Duilius forma o flota de 120 de corabii

si gasi un mestesug de lupta, prin care Romanii puteau

invinge pe Cartaginezi. Atunci luptele pe apa, se hotarau
nu prin arme, ci prin miscari repezi si prin loviri intre corabii. La miscari si la loviri erau mai priceputi Cartaginezii,
cari aveau not& de 600 de ani. Ins pe corabii ei aveau
numai loptari, nu si soldati. De aceeea Duilius puse la corabiile sale niste poduri cu cioc la capt. Cat se apropia o
corabie cartagineza, Romanii aruncau asupra ei podul cu
cioc, o opriau in loc si ostasii romani treceau pe pod asupra
lopatarilor cartaginezi luptandu-se cu ei ca pe uscat. Duilius,
primul invingator pe apa,, a fost onorat de Romani in mod
extraordinar. I s'a ridicat o column cu cioc si cu o inscriptiune, care se pastreaza pana azi.
Incurajati de acest inceput, Romanii planuira sa atace pe
Cartaginezi chiar in Africa, unde trimisera o flota de peste
300 de corabii sub comanda consulului Regulus.
Regulus. Era un om de felul lui Cincinnatus. Avea numai

www.dacoromanica.ro

87

4 pogoane de pamant i traia simplu i cumpatat, muncind

singur cu rnainele. In capul flotei bt la Ecnom, in Sicilia, o
flota cartagineza, mare cat cea rornana. Aceasta este cea mai
mare lupta navala din istorie alaturi cu lupta dela Salamina.
Dupa ce batii pe Cartaginezi, Regulus debarca in Africa.

Senatul era atat de sigur, ca Regulus va cuprinde Cartagina, incat rechem cea mai mare parte de riot& i de armata.

Regulus rmase numai cu putini ostai, tug, cera voie

dela senat s se intoara i el in tara, cad a aflat ca i-a
murit ingrijitorul moiei i nu tie ce se va intampla cu
familia sa. Senatul ii raspunse, s urmeze rasboiul, caci
moia i familia lui sunt in grija patriei. Regulus ameninta

Cartagina, care ceru pace, dar consulul pretinse supunerea

cetatii. Cartaginezii se prepara desperati sub conducerea
unui Grec, nimicesc armata romana i prind pe Regulus.
Fiind invini In alt batalie, Cartaginezii trimit la Roma
o solie pentru incheierea pacii. In acea solie era i Regulus,
pe care Cartaginezii 11 pusera s jure ca se va intoarce in

robie, daca pacea nu va reui. El merse la Roma i nu

numai a nu strui pentru pace, dar indemna pe Romani
st urmeze rasboiul, caci Cartagina este sfarita de puteri.
Apoi cu toate rugamintile a lor sai, merse la Cartagina,
spre a nu-i calca juramantul. Cartaginezii 1-au chinuit in
mod ingrozitor: 1-au pus intr'o cutie cu cuie ascutite de fier
pe dinauntru i l'au lasat sit moara de somn, de foame f
de durere.
Dupa invingerea dela Ecnom, Romanii pierdura 4 flote,

incat senatul renunta la lupta pe apa. Rasboiul se marginia numai la inconjurari i cuprinderi de ()rap in Sicilia. Vestit in aceste rasboaie ajunse generalul cartaginez
Hamilcar Barcas (fulgerul). In cele din urm5, triumfara virtutile i patriotismul roman, caci cetatenii romani contribuil% cu banii lor i facura o flota. Cu aceasta flota Romanii invinsera flota cartagineza. Hamilcar Barcas fu nevoit
sa incheie pace. Cartaginezii dedeau Romanilor Sicilia i se
obligau sa plateasca o suma de bani.
www.dacoromanica.ro

88

Risbolul al doilea punic (218-201). Hannibal.

DupA intaiul rasboiu punic, Romanii incepura cucerirea
terilor dela nordul Etruriei si prin lupte crancene supusera.
Galia cisalpina si intreg pamantul pana la Alpi, incat toatit
Italia de azi era sub stapanirea Romanilor.
Cartagina trebui sa poarte mai intaiu un rasboiu cu mercenarii, fiindca n'avea bani sa le plateasca leafa. Mercenarii
mersera asupra Cartaginei si era ca s'o cuprindk dar Hamilcar
Barcas izbuti ca O inchiza intr'o stramtoare de munti. Acolo
au suferit de foame atat de grozav, incat se mancau intre
ei. Tocmai in acest timp, Romanii ocupara Sardinia si amenintara Cartagina cu un rAsboiu nou. Cartaginezii se supu_
sera soartei, lasarA Romanilor Sardinia platind si o sum&
de bani.

Atunci Hamilcar se hotari A castige patriei sale alta

or& i sa-i faca o armatk care sa-i apere existenta contra
Romei. El pleca in Spania si ocupa.

partea cea mai mare a terii. Dup

moartea lui urma ginerele sail, care

fu ucis de un sclav, apoi se ridica

in capul armatei Hannibal, fiul lui
Hamilcar. El este cel mai mare general din istoria popoarelor vechi

si a fast cel mai mare inimic al

Romanilor.
Se povesteste cii tatal sau 1-a pus s jure, cand era copil, ca, va fi
inimic Romanilor pan& la moarte. El si-a tinut juramantul. Era cumpatat la mancare si la bautura, erit deprins sa rabde de somn, se purta
simplu ca soldatii de rand. Cat lu ll. comanda armatei Inconjura Saguntul, o colonie greceasca pus& sub protectiunea Romanilor. Romanii
trimet la ei soli, el nu voieste sa-i primeasca si solii merg la Cartagins sa cearli pe Hannibal prizonier, par'ca ar fi putut Cartaginezii sit-1
dea si dac ar fi voit. In acest timp Saguntul cade si Cartaginezii
primesc declararea rasboiului. Romanii credeau a luptele se vor purta
In Spania si Africa si trimisera armata In aceste parti. Hannibal Ins&
decisese sa atace Italia prin nord, unde Galli nu erau bine supusi. El

www.dacoromanica.ro

89
schimba locul rasboiului si planul lui este col mai Indraznet plan facut
de vreun general. Rftsboiul acesta a fost de o Insemnatate fir& sea-

man, desl s'a purtat Intro un om si o naliune. In el s'a decis a cui

aveit A fie domnia lumii.

Hannibal pled, din Spania peste Pirinei, strabatii sudul

Galiei pe langa generalii romani, cari nu intelegeau gandul
lui, ci credeau ca fuge de frica lor vi ajunse la Alpi. Trecii
muntii cu mari greutati vi and ajunse in campie nu-i mai
ramasese decat 20.000 de pedestravi, 6.000 de cavaleri (218).

Doi consuli fur% batuti unul dupa altul, unul fu vi ranit in

lupta. Galii incepura sa creada in steaua lui vi-i veniau in

ajutor din toate partile. Trect Apeninii tocmai in timpul.

topirii zapezilor, cand toata Etruria era un lac, vi dup&
greutMi de neinvins pentru altul. Norocul ii trimese in fatk
o armata romana, al carui consul, un laudaros, credea ca-1
va bate uvor. Hannibal il atrase intre lacul Trasimen i
intre nivte dealuri, pe o vreme neguroasa. Armata fu nimicita, iar consulul ucis. Hannibal dedea drumul Italicilor prinvi,

zicand ca el poarta rasboiu cu Romanii vi vrea liberarea

Italiei. Din Etruria se indrepta spre sud, unde voia 0, ras.coale pe Samniii. Italia insa nu se mivea, pentruca suprematia

romana era mai uvoara decat cea cartagineza.

Fabius Maximus Cunetator. In acel timp de nenorociri
Romanii aleserd dictator pe un barbat iMelept vi incercat,
numit Fabius Maximus. Fabius pricepa pe Hannibal vi se
feria de lupte mari cu el, dar cauta stt-I slabeasca prin loviri
mici. Planul lui izbuti, poporul insa suferia de jafurile lui
Hannibal. El acuza pe dictator ca intarziaza (Cunctator) vi

cerea sa se trimeata generali de lupta. Fabius se retrase

dupti vase luni vi cand comanda o lug. consulul" Varro,
alt laudaros, Rornanii suferira cea mai mare pierdere
din istoria lor, la Cannae. 0 armata de aproape 90.000 de
legionari a fost distrusa ; celalt consul vi 50.000 au ramas
morti, 20.000 luati prizonieri. Roma nu mai avea armata,
vi totuv niciodata n'a fost mai vrednica de admirat ca atunci.
Senatul iesi inaintea nevrednicului Varro si4 felicitd, ca.
www.dacoromanica.ro

90

tot n'a pierdut speranta ; apoi inarma pe tineri i batrani,

pe sclavi i pe cei inchii in temnita. Hannibal prevazuse
aceasta i nu merse asupra Romei, dar cauta, s atraga la
el pe acei cari tineau cu Romanii numai de frica. Numrul
acestora era mic, Italia era multumit cu Romanii i din
aceasta pricina Roma a invins i nu Hannibal.
Avand in contra sa intreaga Italie, Hannibal avea nevoie
de armate mari, insa, Cartagina nu-i mai trimese ajutoare,
caci se temea de el. Atunci el cauta sa-i faca aliati pe
Macedoneni i pe Siracuzani, .cari se revoltara, contra Romanilor. Acetia insa pusera pe picior de rasboiu 200.000
de oameni i se feriau de intMniri cu Hannibal. Batur pe
Macedoneni, tinura inconjurat Siracuza 2 ani i in fine o
cuprinsera prin tradare.
Siracuza era, apfirat de Invatatul Arhimedes. Acesta inventase niqte
oglinzi, eu cari prindea, razele soarelui, le tndrep tit asupra flotei romane

i o ardeh. El a fost omorit la cuprinderea oraplui.

In acest timp Hannibal cuprindea orae mai mici i batea pe generalii, cari indrazniau sa se apropie de el. Dar din

zi in zi cercul de lanci

zidul de scuturi se strangeau

imprejurul lui amenintand sa-1 arunce in mare, in apropie-

rea careia se retrasese. De odata se aude, ca fratele sau

vine prin nordul Italiei, pe acela drum, aducandu-i multi
ostai. Groaza din Roma era insa fara temeiu, caci intre
Hannibal i ajutorul ce-i venia se aflau 23 de legiuni. Intr'o
lupta grozava fu invins i omorit generalul cartaginez. Capul
lui fu aruncat in lagarul lui Hannibal, care zise : acum tiu
ce soartA va aye& Cartagina.
Hannibal mai ramase 4 ani in Italia, in total 15. lin asemenea om, care stet nemiscat In fata nenorocirilor i urnui,
reqte planul setu contra loviturilor soartei, ne reprezintd tot
ce are ontenirea mai Malt.
Cornelius Scipio Africanus. In acest timp se ivi un general roman, tanar i norocos, care cuceri Spania dela Cartaginezi. Cu toata opunerea senatului, Scipio treat apoi in
www.dacoromanica.ro

91

Africa, buil pe Cartaginezi si arneninta cetatea. Cartagina

.a.menintata, n'ava curajul Romei si chema pe Hannibal s'o
apere. El veni in Africa, dar avand numai rarnasite de armata, fu invins de Scipio la Zama. Acum se incheie pace.
Cartagina dedea elefantii, corabiile, parasia Spania, o parte
din Africa, se obliga sa plateasca 10.000 de talenti si sa
nu poarte rasboaie Para invoirea Romanilor. Scipi6 intr.& in
Roma cu triumf si primi numele de Africanus.
Supunerea Macedoniei, Skid. qi Greciei. Ititsbolul al

treilea punk.
In apus Cartagina era umilita, mai ramaneau in rasarit
-cele trei regate formate din imperiul lui Al exandru cel mare
Macedonia, Siria i Egiplul. Acesta stia sa, recunoasca taria

Romanilor si de aceea a trait pana aproape de era crestina.

Celelalte si-au atras ura lor.
Supunerea Macedonia. Mai intaiu Macedonia plati in-drazneala regelui ei, care dedese ajutor lui Hannibal. El fu
batut si silit sa dea libertate Greciei, sa se multumeasca
nurnai cu Macedonia si sa plateasca o suma de bani.
Perseu, cand se ridica pe tronut Macedoniei, castiga in
partea sa o parte de Greci si ridica armele. De mai multe
-ori Romanii fura batuti, pana cand veni in contra lui consulul Paullus Aemilius. La Pydna (168) se dede o batalie
infricosata, in care falanga raposa pentru vecie, dupa ce facuse pe Paullus Aemilius sa simta fiori de groaza. Perseu.
fu dus la Roma inaintea carului de triumf, iar Macedonia
fu lasata libera cativa ani, apoi fu declarata provincie romana.

Supunerea Greciei (146). and Romanii obligasera pe

Filip sa dea libertate Grecilor, ei voisera numai sa desbine
pe Filip de Greci, acestia insa nu intelesesera gandul Ro-

manilor. Ei se bucurasera co niste nebuni, and consulul

le declarase ca sunt liberi. Insa indata ce voira sa se foloseascit de libertatea lor si se aliara cu inimicii Romanilor,
acestia le impusera pace mai bine decat izbutisera Macedo
www.dacoromanica.ro

92

nenii. Grecii vazuser mai pe urm& gresala lor si se aliasera cu Macedonenii ; dar Romanii ii supuser a. si pe unii
si pe altii. Cea mai mare rezistenta opusera Grecii in cetatea Corint, dar in cele din urm a. furl supusi. Orasul fu
distrus, locuitorii vanduti sau ucisi. Invingatorul se chema
Mummius.
Era cinstit. dar atilt de incult, bleat nu Intelegek de ce un rege
vrea sli dea 10 talenti pe un tablou : a Se vede c& e bun de vreunfermecD zise el, si nu vol sii-1 viind, ci4 trimese la Roma. Pe child
trimetea la Roma tablourile si statuile, zice& celor ce trebui A le
Incarce: aobservati bine sii nu le stricati, cii vl pun sfi le faceti.D Par'crt.

el sau vreun Roman ar fi putut face ceea ce Meuse Fidias.

Supunerea Siriel. In Siria era un rege mandru numit

Antioh, care luase numele de mare, fiindca, Pause cateva
expeditiuni in Asia. La curtea lui venise Hannibal, fugit din
Cartagina, unde nu mai putea trrii de Romani si-1 indemna.
sa, inceapa rasboiu cu Roma. In loc sa dea armata lui Hannibal spre a trece in Italia, Antioh merge el in capul armatei si se opreste in Grecia. Acolo incepe sa petreack in
loc sa, se pregateasca, de rasboiu. Romanii il alungar in
Asia si-1 batura atat de tare, incat ii ucisera, 50.000 de ostasi.

Antioh se obliga sa, prseasca Asia Mica si sa plateasca.

multi bani. Hannibal fugi dela curtea lui la alte curti, insa.
Romanii il cereau de pretutindeni. In fine lua otrava, tocmai cand era sa fie dat Romanilor. In acelas an cii el muri
si Scipio Africanus.
Distrugerea Cartaginei . Cartagina se imputernicise in
cei 50 de ani de pace, dupa rasboiul al doilea punic si marirea ei umplea de groaza pe Romani.
Muti voiau s'o vaz& steers& de pe fata piimantului, mai ales voi&

aceasta Marcus Porcius Cato. Acesta veni odata In senat cu niste

smochine frumoase si proaspete si pe and toti admirau smochinele
si4 intrebau de unde aunt, el cu o voce Ingrijata le spuse asunt dintr'un

oras atat de apropiat de Roma, that de acolo Vim& aci n'au ava
vreme sli sil se vestejeascri.D. Apoi toate discursurile le termina en aceste vorbe: pe ling& aceasta mai cred cii. trebuie A drftrafim Cartagina. Vorbi& s. e. cil tinerimea s'a stricat, c& se plimbii toata ziva

www.dacoromanica.ro

93

per street& si propunea, A se paveze locurile de plimbare cu piatrik

ascutitii; da, termini el, tteasta trebuie, dar trebuie i Cartagina dItramath.

Ocaziunea de rasboiu se prezentk caci Cartaginezii, ne mai

putAnd suferi prdarile unor vecini susOnuti de Roma, luara,
armele. Indata 85.000 de legionari debarcara, in Africa.
Spaimantati, Cartaginezii se roaga de iertare. Romanii le

c er armele, apoi ostatici si dupa cei dezarmeazk le propun

sa iasa din cetate si sa-si fad", alta mai inauntru. Atunci se
arata in toata marimea ei energia semitick dovedita la asediul Tirului si Ierusalimului. Din lemnul caselor se faceau
corabii, femeile isi taiau parul spre a face funii. Armatele
romane fur& tinute in loc doi ani. Scipio Aemilianus inconjura orasul pe apa si pe uscat ; locuitorii spara in stanck
Acura iesire spre mare si trimisera o flota, care din nenorocire fu batut. Cand Romanii patrunsera inauntru, locuitorii aparara pana la moarte fiece stradk fiece cask in timp
de 6 zile. Romanii ii detera foc, si dupa 17 zile era o
gramada de cenuse cetatea cu 700.000 de locuitori, Cartagina cea bogata. Insus biruitorul nu-si putea stapani lacramile, and privia arderea ei. 0 parte din parnantul Cartaginei
deveni provincie romank sub numele de. Africa,la 146.

Starea Romanilor dupi cuceriri.

Influents culturii grecesti.

In urma luptelor sale, Roma domnia peste toate trmurile Mediteranei, insa puterea ei era mai mica decat inainte
de rasboaiele punice.
Tdranii romani isi lsasera oasele pe campiile de rasboiu sau se leneviau in garnizoanele de prin terile cucerite,
devenite acum provincii romane. Campurile lor de mune&
fusesera mai intaiu pustiite de armatele lui Hannibali mai
apoi fusesera vndute proprietarului vecin, sau ocupate de
el fAr5, nici o plata. Neavand mosii de cultivat, taranii nu
puteau gsi de lucru nici la proprietar, caci munca Orawww.dacoromanica.ro

94

nilor costa mai scump cleat munca sclavilor i toti proprietarii aveau sclavi. Neavand loc la Ora pe vechia lui
movie, tilranul venia, la oras. Aci nu se apuca, de industrie
fiinda-i era rusine, hi,
fiindca da iar pesteconcurenta sclavilor.

Negasind alt migoe de

traiu, cetatenii incepu-

r s vandt singura lor

avere,votul. Ii vindeau
voturile la bogatii ambitiosi, cari doria'u s.
ajunga magistrati.
Can didatul la magi-

straturi da aracilor
man carea zilnic. In fie-

care dimineata, veniau

s-1 salute si el le imprtia hrana, apoi pleca
in for in mijlocul bor.
Candidatii i magistratii ingrijiau, ca la toate

sarbiltorile sa se im-

.,

part gram si sa, se faa

petreceri. Paine si jocuriD, aceasta era dorinta orsenilor. Paine
i jocuri gsiau cu o-

cazMnea unui triumf,

40 cu ocaziunea unei in/-44

Cotfitean roman

mormantari, cu ocaziunea unei alegeri.

Proprietariimari nu

mai cultivau nici ei moii1e, cAci graul venia aproape pe

nimic din Sicilia, din Africa si din alte provincii. Cheltuelile

cu cultivarea erau mai mari cleat venitul din recolte si de

www.dacoromanica.ro

95

aceea Italia incet de a mai fi tara agricola i deveni tark

de pasuni, de gradini si de vii.
Marti erau singurii muncitori in societatea aceasta de jaf
trandavie. Conditiunea lor era insa mai rea decat a vitelor.
De altfel n socoteli erau trecuti alturi cu vitele j cu
uneltele de munch. Nu se oclihniau nici in zilele de sarbatori, cand se odihniau si boii. Mancarea lor era painea rea,

maslinele cazute pe jos, saramura de (44 apa amestecata

cu otet si putin yin. Imbracamintea se da cu economic):
haina trebuia sa tie doi ani. Numrul selavilor era imens.
Mai ales in urma unui rasboiu pretul unui om era ridicul de
mic: au fost timpuri cand un Belay costa 5 lei. Bogatii din orase

aveau sclavi, cari exercitau toate meseriile i toate profesiunile, si-i inchiriau pe o suma anumita. Astfel un boot vestit
Crassus avea, sclavi pompieri, bucatari, scriitori, medici, pedagogi... Altul, cam marginit, ca sa vorbeasca cu haz, avea sclavi
invatati, cari stau la spatele lui sid soptiau vre-o vorba de

haz sau vreun vers, ca

att-I spuna si el in conversatiune.

Batai, lanturi de picioare i la batranete moarte in mizerie,
aceasta era vieata i sfarsitul obisnuit al sclavului. Uneori
izbutiau i ei s stranga, ceva bani, se rascumparau i puteau ajunge cetateni i oameni insemnati. Astfel a lost .Plautus, un foarte mare poet comic si Terentius alt poet comic.
Cultara greceasci. Clasele de jos pierdusera averea, cele
do sus pierdusera, credinta i obiceiurile vechi. Romanii erau
un popor religios, de cand venisera ins& in atingere cu Gre-

cii luasera dela ei obiceiul de a rade de zei si de povestile lor. Numarul zellor crestea, caci Romanii primiau zeii
popoarelor cucerite, templele se inmultiau si se infrumusetau, credit*, insa scadea. S'au vazut pontifici, cari Ii bateau
joc de zei. Odata cu gramadirea averilor disparii vieata cumpatata i Grecii erau aci, ca sa atate poftele i sa le implineasca. Ei se pricepeau la toate, la bucatarie si la filozofie,
la dant i la educatiunea copiilor. S,i acest curent era la moda,

era sustinut de oameni ca Scipio Africanus. Mai inainte femeia singura facea paine i bucate, dela 171 se deschid
www.dacoromanica.ro

96

primele brutarii si in aceeas familia erau mai multi budtari. Educatia mai inainte se da de mama si de tata. Copilul
insotia pe tat& in for, in rsboiu, la mina; acum era dat in
seama unui sclav grec, incat invata greceste inainte de a
vorbi limba mamei sale.
Acesti copii ajungeau apoi pretori, consuli si, dup 5. ce
terminau anul de magistratura, mergeau s administreze
provinciile (afar& din Italia) cu numele de propraetor, dad,
fusesera pretori, de pro-consul, dac . fusesera consuli. Mandri
luxosi, se purtau ca niste tirani, jefuiau provinciile si se
intorceau cu averi foarte mari, ei caH plecasera vanduti de
datorii.
cu toate acestea, administratia roman& a fost mai bun&

decat a tutulor statelor vechi.

Cato Censor lus. Grachii I legile agrare.

Indreptarea statului a incercat s'o fad, vestitul inimic al

Cartaginei si mai apoi doi frati numiti fratiii Grachi.
Cato Censorius. Era Oran de origine si se distinsese in
rasboaie prin curajul i severitatea sa. Trecuse prin toate
magistraturile romane Oa la censura. Vazand. schimbarea
obiceiurilor vechi, el se revolt& contra tutulor oamenilor,
cari incepeau s traeasca dupa obiceiurile Grecilor. El cre-

e6, prin legi aspre va reinvia cumpatarea de odinii va impiedica luxul bogatilor. De aceea a sustinut
o lege contra luxului femeilor, a luat masuri contra tinedee,
oar&

rilor, cari se plimbau pe strada Para rost, a dat exemplu de

economie si de simplicitate umbland insuq descu1 i purtand o haina, veche. Ca censor a fost de o severitate neinduplecata. Astfel, a dat afar& din senat, ca nedemni, oameni
din cele mai insemnate familii, a pus taxe maH pe obiectele de lux si si-a petrecut vieata in procese contra celor rai.

Chiar in varsta de 85 de ani a dat in judecata pe un magistrat au. Cato era mare inimic al Cartaginei, pe care
voia s o vada distrus, inainte ca putreziciunea sa cuwww.dacoromanica.ro

97

prind a. de tot pe Romani. A murit putin inainte de al treilea

rasboiu punic.

Fratii Grachi. Erau fiii unei femei vestite, numita Corvelia, flies, lui Scipio, invingatorul dela Zama. Dupa moartea barbatului sau ea nu mai voise sa se marite, spre a nu
mai avea alta grip, decat creterea copiilor. Se povestete
ca era gat de mandra de ei, incat, and auzia pe femeile
romane laudandu-se cu lucrurile lor scumpe, ea arath pe
copii i. zicea: iata podoabele mele. Grachii au cautat sa
mantueasca statul roman nu prin schimbarea obiceiurilor,
ci prin restabilirea proprietatii Oraneti, care fusese inghitita de proprietatea mare.
Asemenea legi, prin cari se reguleaza proprietatea pimantului, se
chiamli legi agrare. La Romani multi propuseser legi agrare, dar
toti avuseserli sfftrsit trist. Pe un consul patricienii 11 calomniasea
cfitre plebei, cri vrea O. se fac ,. rege si plebeii litsaserii sli fie ucis
ap5.atorul bor. Sto/o izbutise apoi sft dea primftnt plebeilor, Ins& dup/t
el legea cfizuse in pariisire si fratii Grachii Incercarft scum s/1, o scoot&

la luminL

Tiberius, eel mai mare, fiind ales tribun in 133, propuse

ca pmantul statului sa se ia dela arendaii, cari-I staparfiau fag, g plateasca ceva pentru el i s se impart& celor graci. Arendaqilor, cari se credeau acum buni proprietari, A li se lase cel mult 1.000 de iugere, fiecaruia. Fiecare

sa intrebuinteze la lucru oameni liberi nu sclavi. Nobilii

catigara in partea lop pe un tribun, care irnpiedica legea cu
vorba ((veto. Tiberius atunci propuse poporului departarea
tribunului, sub cuvant ca vrea raul poporului i fu departat.

Aceasta purtare era ing o mare gregla, caci se oak& una

din cele mai sfinte legi ale republiciisfin(enia tribunilor.
Tiberius invata, astfel, pe inimicii sal, cum O. se scape de
dansul. Legea agrara trecii, dar pamantul nu se putea imparti indata. Trebuia s se cerceteze, cari pamanturi sunt
ale statului; caci se amestecasera cu cele particulare i trecuseg dela un stapan la altul. Cu aceste cercetari treat
aunt de tribunat i Tiberius voi s se aleaga tribun din nou.
Floru. Istoria popoarelor vechi.

www.dacoromanica.ro

98

Nobilii, vAzand c& voturile sunt pentru el, turburar& alegerea si omorir& pe Tiberius si pe 300 de partizani ai lui._
Pan& acum nu se v&rsase sange in certele politice.
Caiue, cel mai mic, er& mai indr&znet, mai pasionat, mai
mare orator ca Tiberius. Mind tribun propuse: O. se impart& grAu pe un pret mic; s se dea p&mant calor saraci
in Italia si afar& din Italia, in Africa, anume pe ruinele Cartaginei. Mai propuse ca s& se dea drept de cetateni si Latinilor. Ca s& micsoreze puterea aristrocatilor le lu& dreptul

d'a merge la vot ei intaiu si hotri, ca sa se tragl la sort

centuria, care s& voteze intaiu. Aduse legi contra omoritorilor fratelui sail si 1u4 dreptul de judecat& dela senatori,
ca s&-I dea cavalerilor, clasa negustorilor din acel timp.
Plebeii din Roma incepura sa se dep&rteze de Caius, and
auzir& c5. si Latinii vor impArti foloasele cu ei. Nobilii cAsti-

gar& pe un tribun, care Pace& f5g4due1i cu mult mai mari,

Par& gand s& le indeplineasca. Plebeii trecurl, astfel, in

partea lui si nu mai aleser tribun pe Caius. Senatul cerit
si el s nu se mai trimit colonisti in Cartagina, cad aceasta.
nu le place zeilor (povestiau c5, niste lupi au smuls pietrele
puse ca hotar). Caius, voind s& apere infiintarea coloniei,

fu ucis impreuna cu partizanii ski. Corneliei nu i se dete

voie A poarte doliu dupa copii sai. Ea vorbia despre ei cu liniste si admiratiune, ca despre persoane departate si straine. Se
zice, ca inainte de a muri a cerut O. i se scrie pe mormnt,
drept toath lauda, aceste vorbe: K Cornelia mama Grachilor".
Marius.
Iugurta. Cimbrii ei Teutonii.

Dupa moartea fratilor Grachi, nobilimea roman& se 4rAta.

nepriceputa si stricata. Legile Grachilor se desfiintara, pamntul statului ramase ca bun& proprietate celor ce-I ocupasera, puterea aurului botara totul. Se 'Area, cl Romanii
au pierdut chiar curajul militar, precum s'a vazut in rsboiul cu Numizii.

www.dacoromanica.ro

99

Ingurta. In rsboiul al doilea si al treilea punic Roma_

nii avuseser de aliati pe Numizi, vecinii Cartaginei, cArora
le dedesera, o parte din p&mantul puternicei cetti. Numizii

rmaser credinciosi Romanilor On& la rnoartea regelui

Micipsa, care imparti statul intre doi flu si un nepot numit
lugurta. Acesta era ambitios, voia, s raman4 singur rege
si ucise pe unul din verii s51, iar ce16.lalt abi& scAp6, la Roma,

unde se plnse contra lui Iugurta. Senatul trimise o comisiune s5. cerceteze. Comisarii cumparati cu bani dederg.
dreptate lui Iugurta, care iar se ridica asupra vrului i36.11,
il ucise si rmase rege al intregei Numidii. Senatul fi declara rasboiu, dar Iugurta cumptia pe consul si incheie
pace. Atunci un tribun, atac pe nobili cu violentl qi ceru
s5. vie Iugurta la Roma. Iugurta veni, dar cumpr5, pe ceilalti

tribuni. and i se porunci s vorbeasa, tribunul cumparat

il opri tu vorba veto si Iugurta, ca O. asculte de tribun,
nu vorbi. Chiar cei cumprati se rusinar 6. do atata indrazneal si Iugurta primi ordin, ca A piece din Roma.
Se zice, 0, pe cand iesi din cetate, ar fi zis : cetate de
vanzare, iti lipseste cump4ratorul. Atunci senatul trimise
in contra lui pe un nobil cinstit si general distins numit
Metellus. Acesta btir pe Iugurta si-1 sili s5, fug& la socrul

lui, la regele Mauretaniei (Marocul). Metellus n'avir trig,

timp s.6. termine rsboiul, cici un locotenent al sAu, numit
Marius, se alese consul si-i 10, comanda. Marius bAtir pe
regele Mauretaniei si-1 sill a& dea pe Iugurta, care fu dus
inaintea carului de triumf.
Cimbrii qi Tentonii. In timpuI rsboiului cu Iugurta, yenil% asupra statului roman dou& popoare germanice, numite
Cimbrii si Teutonii.
Romanii atunci vedeau intdia oar& oameni din nord, cu par blond,
ou oclk albastri, inalti de tale, viteji In rasboiu. Plecasera din nord,
din pricina unor Innecuri, cautau plimant si erau cam 400.000. Cinci
armate romane au fost distruse.

Romanii tremurau ca in vremea Galior si priviau la Marius

ca la un mantuitor. Marius fu numit consul mai multi ani

www.dacoromanica.ro

100

de a rAndul. Barbarii cAutar locuri in Galia, dar in urrn5.' se ho-

tArirA a& vie asupra Italiei. Se desprtira in douk spre a trece

unii paste Alpii Asriteni, ceilaiti spre a trece Alpii apuseni.
Marius astepta pe Teutoni in sudul Frantei si dup& ce obisnui
pe ostasi cu chipul barbarilor, ii lovi si-i nimici pe toti, 15.sftnd.
atatia morti, 'trial locul acela se numeste pA.n5. astazi Campine putrede. Iesi apoi si inaintea Cimbrilor, aproape de Po.
Cimbrii li cerura prtmant pentru ei si pentru fratii lor Teutonii.Ma-

rius le Aspunse, di, le va da si lor phmant, cit despre Teutoni A

nu le poarte grija, clici le-a dat un pb.mfint, pe care nu-1 vor mai
pitrfisi In veci.

Toti barbarii au pierit si Romanii au trebuit sa se lupte

cu femeile si chiar cu c&inii, cari ap6rau cadavrele (101).
Marius fu numit al treilea intemeietor al Romei.

Reformele militare ale lui Marius. In rAsboaiele cu Iugurta si cu Germanii, Marius nu gsia destui soldati in clasa
mijlocie rornan, de aceea primi in armata ceatenii cei mai
sAraci, cari n'avusesea drept On& atunci s5, fad. armatA.
Soldatii acestia sraci, r6maneau kub steag mai tot timpul
pentru sold& si se deprinser s se considere ca soldati ai generalului, nu ai statului. Astfel armata roman& devine din ar-

math de cetateni, armatA de soldati doritoare de rsboaie

si. cuceriri.

Marius era, fiu de Oran, era foarte bun ostas, dar lipsit
de talente politice. In timp de pace, el nu stiii sa sustie
partidul poporului, si se alie cu niste oameni, cari sustineau ideile Grachilor prin mijloace necinstite (omorau pe
adversari, provocau lupte pe strad6.). Mai apoi Marius se in-

toarse contra aliatilor si, incepii lupta cu ei si restabili

ordinea, dar pierda iubirea poporului.
Su lla.
Proscriptinnile. Dictatura lui Sung.

Odat cu Marius, taia. in Roma un nobil numit Su lta.

Bine crescut, inv&tat in limba greack viteaz si luxos, Sulla
www.dacoromanica.ro

101

voia. s ajunga in capul statului. El Ifu insarcinat cu rsboiul

contra lui Mitridate, regele Pontului. Marius credea c lui i

se cuvine comanda, de aceea se uni cu partidul popular,

care-i dete lui comanda rasboiului. Su Ila veni cu armata a
supra Romei (prima armata romana, care a venit contra cetatii). Marius abia scapa in Africa dupa multe suferinte ei
pericole. Para sa, ajunga la mare, sa ia corabia, Marius fu
prins de vrajmasii lui i dus la locul de moarte. Mail insarcinat sa-i taie capul era un Cimbru. and sa ridice securea,
Marius ii zise omule nu omori pe Marius si calaul nu
indrazni sa-1 omoare. Su Ila ucise pe cativa inimici i plec .
apoi contra lui Mitridate.
Riisboiul intiliu en Mitridate. Mitridate a fost cel din
urma, rege oriental, care a indraznit sa se opuie Romanilor
la cucerirea lumii.
.Erit puternic de corp i ager la minte. Putek sta Ware mai multe
zile.

tieit 22 de limbi. Puteit conduce un car inhAmat cu 16 cai. Cfttigit

premiul la Mutual, 0 la mancare. Uneori dispftreit i lumea-1 credeit

mort, clInd el se intorceit din fundul 1mpri4iei, pe care o strliblituse
necunoscut de nimeni. Ca set nu fie otrftvit, se deprinsese cu otrava,
luase cantiati mici in fiecare zi i otrava nu-i mai face& ran.

Ii formase un stat din toate terile Marii Negre, se aliase

cu regele Armeniei i cu alti regi, ocupase Asia Mica. Cre-

zanduse destul de puternic, ucise pe toti Italicii, cari se

aflau in Asia, prinse pe un consul si-1 purta prin oras calare
pe un mgar, apoi, ca s-1 sature de aur, ii turna pe gat aur
topit. Stapan in Asia, Mitridate trimise i in Grecia o armata,
spre a impiedica trecerea Romanilor in Asia. Sulla inainta in
Grecia i inconjura Atena, care se aliase cu Mitridate. Atena
suferi o foamete ingrozitoare : atunci s'a stins candela zeitei
din lipsa de untdelemn. Dupa cuprinderea cetatii Sulla merse
contra armatelor lui Mitridate, le invinse in doll& lupte ei
treat in Asia. Mitridate, invins, se intalni cu Sulla pe locul
vechei Troie, unde se incheie pace. El parsi cuceririle si
plti cheltuelile de rasboiu.
www.dacoromanica.ro

102

Su Ila rimase In Asia cb.tva timp f0. cera dela cetfitile Asiei contributiile neplAtite pe 5 ani, le Wig& apoi sa. plitteascli fieclirui soldat
cite 14 lei pe zi 0 fiecilrai ofiter cite 40. Sums, total& a jafurilor s'a
ridicat la tifra de 20.000 de talenti, ceeace ar face astfizi peste 600
milioane de lei. Asia eth istovitrt, dar armata era, sat de multumitts,
lneat la comanda lui Su Ila ar fi dat foc si Romei.

Proscriptiunile. Pe cand Su Ila era ocupat cu rasboiul,

Marius veni din Africa, lila. Roma si se numi consul pentru
a 7 oara. El ucise fara mila pe toti vrjmasii sai: zile si nopti
Roma a fost scaldat in sange.. Marius muri ins repede si urmasii lui nu se pregatira contra lui Sulla, care puse piciorul
in Italia. Partizanii lui Marius, condusi de fiul lui, fura batuti,

Samnitii, cari se unisera cu ei, fura nimiciti langa portile

Romei. Orase intregi fur& distruse. Incep apoi uciderea
celor banuiti c au tinut cu Marius; numele lor erau scrise
si puse in piat. Oricine ascundea pe un proscris era ucis,
oricine 11 denunta era rasplatit. Oricine plangea, era ucis,
ucis era si cine rade& Acestea se numesc proscrip(iunile
lui Sulla. Averile celor omorati le lua Sulla si amicii ski.
Ostenii lui (120.000) prim ira parnant in Italia si erau gata sa

ia armele la ordinul fostului lor comandant.

Dictatura. Sulla fu numit dictator pe vieata, cu dreptul
de a face si desface orice va voi el. Vazuram cum a facut
120.000 de proprietari mici. Mari puterea senatului si desflint& censura, lua dela cavaleri dreptul de judecata si-1 dada

' din nou senatorilor. Lila tribunilor dreptul de a mai chema

poporul la. adunare si le lasa numai dreptul de veto. HoUri ca un tribun sa nu poata ocupa magistraturi mai inalte.
I-lotari, ca nimeni sa nu ocupe magistraturi mai inalte, inainte

de a ocupa altele mai de jos. Oricine a fost consul sa nu se

poata realege decat dupa, 10 ani. Aceste reforme Bunt aristocratice, caci Sulla voia sa redea senatului vechia lui putere. Aceasta nu se putea, caci timpurile erau altele si se-

natul nu mai era cel de alta data.

lute() zi, cand se dia. in for, Sulla depart& de Wag&
sine garda si ramanand singur, intreba eine are de zis ceva
www.dacoromanica.ro

103

contra lui. Nu se auzi o soapta. Atunci se cobori dela tribuna, ii facir loc printre multime si rnerse pe jos acasa.
Numai un copil 11 injura pe strada, iar Sulla adresandu-se
catre cei ce-1 inconjurau le zise : Copilul acesta va face,
ca alt dictator sa nu mai abdice ca mine (79). Sulla se
retrase apoi la o mosie, unde se ocupa cu vanatoarea, cu
pescuipil si cu cetirea.
Pompeii's. Conjuratia lui Catilimi. Cicero.

Pompeius era tanr de 23 ani, cand Sulfa venia vietorios din Asia. El stranse o armata cu cheltueala sa, lupta
contra partidului lui Marius si primi dela Sulfa numele
de mare. Dupa, moartea lui Sulla el continua a servi senatului si se lupta in Spania contra unui partizan al lui Marius numit Sertorius. Acesta a fost unul din barbatii cei
mari ai Romei. El se retrasese in Spania in timpul lui Sulla
i se hotrise sa faca, acolo centrul partidului democrat. Isi
formase .un senat din fugarii veniti la dansul si organizase
din Spanioli armate ca si cele romane. Cu ele voia, O. vie
asupra partidului aristocrat din Roma. Cei rnai buni generali
romani nu puteau rezista lui Sertorius, pe care nu-I gasiau
cand 1 cautau si de care erau atacati, dad nu se asteptau.
Pompeius fu batut in mai multe randuri. In cele din urma
Sertorius fu omorit de un locotenent al sat', care apoi fu
invins cu 14uriata de Pompeius.
Spartacus. Soarta cea rea a sclavilor ii facuse sA se re-voile de mai multe ori. Cea mai periculoasA revolt& s'a
fAcut sub conducerea lui Spartacus. Cativa sclavi scApand dela

t,Apan, voiau sA fugA in tara lor, dar in cale dederA peste

o multime de nemultumici, prin cari nurnaul lor se marl.

CApetenia lor era de origine tracicA i se numia Spartacus.
0 armatA trimisit contra lor, Ii gAsi intariti pe vArful unui munte
inconjurA. Amenintati s. moarA de foame, sclavii fitcurA sari de
agurizari i se coborira din virful muntelui pe partea cea mai prApttstioasit, pe unde Rornanii nu paziau. Romanii luarA fuga. Succesul marl
numarul luptatorilor.
.si-i

www.dacoromanica.ro

104

Cinci armate romane fur5, batute i Spartacus se plimba

din nordul pe.na, in sudul Italiei rspandind groaza. In fine
merse contra lui Spartacus o mare armata. Lupta se dete
in sudul Italiei. Spartacus mai inthiu ii omori calul: dacti.
voiu invinge, voiu gsi altul mai bun, daca voiu fi invins
nu mai am nevoie de el Spartacus a murit in lupta, sclavii
au Jost invini. Numai cAteva rAin4ite sapariti i fugiau
peste Alpi, unde se intalnira, cu Pompeius, care se intorcea.
din Spania. Pompeius le nimici i se lud apoi ca el a
terminat rsboiul cu sclavii.
Pira(ii. Marea Mediteran5, ajunsese foarte nesigura, din
pricina piratilor. A cetia veniau i apiau oameni chiar de
lang6 Roma. Mai mult tuck ei opriau granele din Sicilia i
pricinuiau astfel foamete in Roma. Erau Greci intre ei, erau
i Romani, erau din toate natiunile i din toate clasele societatii. Poporul entuziasmat de Pompeius pentru rsboaiele
lui, il numi comandant contra piratilor, cu drept de a cere
ori cati bani ar vrea i de a line& o urmat de 120.000 in
timp de trei ani. Pompeius inceph rsboiul, mai intaiu in
partea apuseana, apoi in cea rasariteana a Marii Mediterane.
Invinse pe pirati, ii trata, apoi cu bl&ndete, ii aeza prin
orae i. fini rsboiul in trei luni.
Rdsboiul al doilea contra lui Mitridate. Mitridate vza,m.l
pe Romani ocupa# in Spania cu Sertorius, inceph al doilea
rsboiu. Contra lui merse mai intAiu Lucullus, care-1 invinse
0-1 sili sa fug& la regele Armeniei numit Tigranes. Lucullus,
numai cu 15.000 de ostai, inainta Ona la capitala Armeniei numit Tigranocerta i WA o armata de 20 de ori mai
mare decat a sa. Tigranocerta dada 10.000 de talenti. Tigranes tot nu voi sa se supun. Lucullus il urnari i mai
departe, tus armata dela un loc nevoind s-1 mai urmeze,
Lucullus fu nevoit sa se retragl (1) iar Mitridate se intoarse
in statul salt Poporul insarcina atunci pe Pompeius cu rasboiul. Pompeius sili pe Tigranes s ceara pace, apoi urmari
(1) Atunci a adus Luoullus ciresul In Europa, numit asa. dela cetatea Cerasus (Pont).

www.dacoromanica.ro

105

pe Mitridate pan la muntele Caucas. Mitridate fugi in Crimea,

de unde voia sa vie la Dunare i apoi s mearga asupra Italiei.
Insa, planul lui 'Area prea indraznet, nimeni nu-I mai ascult,
de aceea se omori singur. Pompeius declar apoi provincii romane Siria,Palestina i regula situgiunea terilor din Asia Mica.

Conjuratia ml Catilina. In acest timp Roma era sa fie

nimicita de nite nobili stricati, cari voiau s ucida pe consul, sa. ia averile bogatilor, sa dea foe oraului i cari aveau
ae cap pe Catilina, un nobil talentat dar foarte stricat. Roma
a fost mantuita, de consulul de atunci, care se chema Cicero.
Cicero. Este cel mai mare orator al Romanilor i cel mai
bun scriitor latin. Afland de conjuratie, Cicero ataca pe Catilina in senat pe neateptate, descoperi toate planurile lui i-I
ficii sa paraseasca Roma. Catilina se duse in Etruria, unde
partizanii sai stransesera armata, dar fu invins i muri in
lupta. Senatul saluta pe Cicero cu titlu de parintele patriei.

Cesar.
Inceputurile lui Cesar. Primul triumvirat. Cesar consul. Cucerirea Galiei
transalpine (58 51). Rascoa/ele Galilor. Vercingetorix.

Caius !Wins Caesar este In istorie cel mai mare om politic. la:R.omani cel mai mare general 0 unul
din cei mai mari oratori i scriitori latini. El a cAutat sit schimbe
forma cle guvern a Romei, cAci de0

lumea fusese cuceritft prin virtuiIe republicanilor, vitiile lor acum

amenintau sh piardA lumea 0 Roma.

Jaful grozav al Asiei ne aratk ce

trebuie sit fi suferit provinciile; iar
mine de cethteni proscri0, luptele

pe stradft Intro partide, ne aratA

at de nesigur erA omul de vieata
sa. Dad. Roma ar fi lost nimicitft
In acest timp, %erne cucerite s'ar fi
constituit In state nationale i.domnia Romei n'ar fi lfisat nici o urm
In viitor. Rasboaiele ei ar fi pArut
ca rilsboaiele Asirienilor, fArt nici o
Insemnittate culturall. Cesar Ins& a aratat a imperiul este 0 necesitate.

www.dacoromanica.ro

106

Sub aceast& form& de guvern proviinciile s'au strans Imprejurul Romei i. cele necivilizate an primit civilizatiunea romanfi, Invinii au
nitat ruOnea Infrangerii, s'au amestecat cu Invinghtorii i au format
lumearomand, ale c&rei limb& i traditiuni le moOenesc astfizi 120.000.000

de oameni.

Familia lui Cesar pretindea c se trage din Iul, fiul lui

Enea, care a fost fiul zeitei Afrodita. In tinerete era regele
modei, dar era activ si inteligent. In insula Rodos, find pe
atunci o scoalA vestit, el a mers si a invAtat acolo. Era
foarte ambitios, si in magistraturile mici, pe caH le-a ocupat, a dat petreceri ne mai pomenite, numai ca s atragg
atentiunea lumii. Era. dator 5 milioane de lei si toti il imprumutau, caci pe toti ii facuse sA creaz c va ajunge ceva.
Desi intre el si Pompeius nu era deoseb ire de varst decat
de 6 ani, pe c&nd Pompeius strabtea Asia, ca un alt Alexandru, Cesar abia castiga, Spania, cu titlul de pro-praetor.
Cand era sa, plece in Spania, creditorii nu-1 ltisau s. plece,

si a trebuit s garanteze pentru el bogatul Crassus. In

Spania castigi bani si nume, apoi veni la Roma, spre a se
alege consul. Inaintea lui sosise Pompeius din Asia si serbase un triumf ne mai vzut.
Inaintea carului triumfal erau duse table mari, pe cari sta scris nuinfirul castelelor luate (1000) de el, al cetiltilor cuprinse (900), al celor
Intemeiate (30) si suma de bani adui (20.000 de talent1).

Toti laudau pe Pompeius ins nimeni nu-1 asculta, caci

inainte de a veni in Italia, dAduse drumul armatei. El cerea
ptnant pentru ostasi, cerea s se recunoasc toate schimbrile acute de el in Asia, nimeni ins nu-1 asculta.

Intitiul Triumvirat. Cand veni din Spania, Cesar facit

planul s6. se alieze cu Pompeius si cu Crassus, cel mai
bogat om din Roma, spre a se sustine unul pe altul. Aceasta
tovrsie se chiama triumvirat (1) si era o simpl intelegere
intre cei trei puternici, nu era o magistratur5, recunoscuta,
sau votata de popor.
(1) Adiell asociatie de trei barbati.

www.dacoromanica.ro

107

Acum se &ce orice voiau ei. Cesar se alese consul si

indata propuse senatului A se imparta pAmanturi. Celalalt
consul se opuse, dar el nu tinii socotealA de colegul sail,
care de atunci nu se mai amestec& in afacerile statului, incat un scriitor latin zice, ca in 59 au fost consuli Julius si
Caesar. Senatul nu primi legea, dar adunarea poporului o
primi si de atunci senatul face& tot ce voia Cesar. Dupt
consulat poporul dede lui 'Cesar administratiunea Galiei cisalpine, senatul ii dede si el Galia transalpina.
Cucerirea Galie1.Galia transalpina cuprindea tara dintre
Alpi si oceanul Atlantic, dintre Rin qi Pirinei. Galii, numiti si Celti, erau popor indo-germanic impartit intr'o mul-time de triburi, nu tocmai strans legate unul de altul. Atinsesera o treapta insemnat& de cultura: se ocupau cu industria, cu comertul, cu exploatarea minelor. Aveau arme
-de fier, cavaleri si care de rasbuiu, corabii de rasboiu in
Oceanul Atlantic. Erau vestiti prin curajul lor si prin pofta
de navAliri in teri straine. Le lipsia ins& disciplina. 0 nobilime iubitoare de lupte tine& subjugat grosul poporului si-1
duce& in lupte necontenite. AfarA de nobili mai era clasa

preotilor numiti Druizi. Acestia tineau numai pentru ei

religiunea, stiinta, fermecile. Ei singuri faceau sacrificiile,
chiar sacrificii de oameni, ei judecau, ei cresteau pe copiii
nobili. Neunirea dintre triburi a inlesnit Romanilor supunerea Galiei. Romanii supusesera din Galia numai regiunea udata

de Ron. Cesar supuse in 8 ani intreaga tara, in urma unor

rAsboaie cran cone: s'au dat batalii in cari au cazut sute de
mii de oameni. Buil intMu pe Helveti, apoi pe Germani,
apoi separat pe Gali. Trecii Rinul de 2 ori, trecii in Britania, ca sa sperie pe locuitorii acestei teri. Nimici revolutiunile fAcute de Gali. Una din aceste revolutiuni este
vestit& prin desperarea, cu care s'au luptat Galii, prin curajul si staruinta lui Cesar. Toat& Galia se revoltase sub
conducerea lui Vercingetorix, care se intarise .pe un munte,
imprejurul caruia Cesar aseza legiunile. Din toate partile
alergara Gali si inconjurar& pe Cesar, care cu 60.000 de
www.dacoromanica.ro

108

ostasi %dr santuri si fortificatii grozave, bta pe cei dirt

afar si sili pe Vercingetorix sa se predea. Dupa ce linisti
Ga lia, se purta apoi bine cu Galii, cari dupa caderea Romanilor vor continua civilizatiunea invingatorilor.

liasbeiul civil.
Lupta dintre Cesar 0 Pompeius. Dictatura lui Cesar.

In lipsa lui Cesar, Roma incepe din nou sa, fie .turburatit.
de certuri si udattt de sange. Senatul nu era ascultat, Pornpeius n'avea nici el autoritate ca EA, tie ordinea, si un tribun
numit Clodius, sprijinit de oameni fara captaiu, era stapanul

orasului. Putin cate putin Pompeius se impaca cu senatul

si incepe a dicta in Roma.
In urma turburarilor, senatul numi pe Pompeius consul
fara coleg, adica aproape rege. Cesar si Pompeius incep sa.
se raceasca unul de altul, iar la moartea celuilalt triumvir,
Crassus, raceala se simti mai mult. Crassus mergand in
Asia contra Partilor (1) fu inselat de un tradator, rataci
drumul si pierdil lupta si vieata.
Rarnaneau acum fat& in fat& Cesar si Pornpeius. Toti se
temeau de Cesar sa nu ajunga rege, ins se supuneau lui
Pompeius ca unui rege. Cesar promisese ca, va da drumul
armatei, daca se va retrage si Pompeius dela putere. Pornpeius nu voi, iar senatul declara, pe Cesar inimicul patriei.
Acesta nu mai intarzie, trecir raul Rubico, unde se termink
Trovincia sa si plea, spre Roma, in capul unei legiuni. Pornpeius faptui o mare gresala, citci fugi in Macedonia, Orasind astfel Roma, unde se decide& soarta lumii.
Lupta dela Pharsala. Cesar intra in Roma si, dupa ce
se asigura de ea, pleca in Spania, unde se aflau armatele
lui Pompeius: mai intaiu voiesc O. bat o armata fara ge(1) Partii Intemeiaserrt din secolul III I. C. un regat puternic In
Iran. Erau vestiti caliireti 0 au repurtat multe victorii asupra Romanilor.

www.dacoromanica.ro

109

neral pi apoi un general fr armatn zicea el. Reveni apoi in

Italia, trecA Marea Adriaticd care era acoperit de cor&biile lui
Pompeius, cu mult indrznealA, dar f&r& socoteala. BAtut in

prima lupti, se retrase in Tesalia la Pharsala, unde Pornpeius il atAc. Nobilii din armata lui Pompeius erau atAt
de siguri de izbAndA, inat se certau pentru magistraturile
din Roma. Unii trirniseser la Roma s inchirieze casele
cele mai bine apezate, spre a atrage clienti. Pompeius fu
ins& ru btut, depi armata lui era de doll& ori mai mare
cleat a lui Cesar. Invinsul fugi in Egipt, sperand c& va putea
continua lupta, ins& regele puse s-1 ucid, spre a pl&cea
lui Cesar. Inving&torul veni in Egipt, pedepsi pe ucigapii

lui Pompeius, interveni apoi in cearta dintre regele Egiptului pi sora lui, Cleopatra. DAdii dreptate Cleopatrei, dar
armata pi locuitorii Alexandriei -se revoltarA pi atacarA pe
Cesar, care se afla in mare pericol. Dupa. ce regul afacerile Egiptului, merse in Asia, contra unui rege al Pontului,

n invinse 0 anuntA unui arnic victoria prin aceste trei

vorbe: veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins). Din
Asia merse in Africa, unde se strnseser& toti republicanii.
Se dada o luptl mare, in care Cesar invinse. Multi republicani se uciser& singuri. Intr.& apoi cu triumf in Roma, imOrli grAne pi bani, ospt& Roma intreaga. RAmApitele partizanilor lui Pompeius se stranserlt ins in Spania pi. Cesar

plec din nou in contra lor. Lupta s'a dat la Munda si a

fost mai sangeroasa decat toate. Cesar insup se afia in mare
pericol: aceasta s5, fie ziva mea cea din urm zise el, aruncandu-se in luptl. 35.000 de pompeiani cAzurA.
Dictatura. Cesar era acum stapanul lumei. ins& el nu
se purt& ca Su lla, nu se consider& omul unui partid pi nu
persecut& pe vr&jmapi. aut.& s atrag pe Mug& sine pe
toti oamenii distil*, promise uitarea tutulor vrAjmapiilor.
Spre a micpora nurnrul Aracilor (320.000), intreprinse con-

structiuni in Roma pi flcit multe colonii afar& din Italia

(Cartagina, Corint

Micpor& puterea senatului, care

ramase pe Mg& el ca un shyrplu consiliu. Ave& toate

www.dacoromanica.ro

110

magistraturile, intre cari i dictatura pe vie*. Titlul sail

obisnuit era imperator (general). El administra finantele, el
comanda armata si declara rasboiu. Schimb calendarul,
facandu-1 as cum il avem noi astazi. auta, ca nu numai

Italia, ci intreg statul roman sa se romanizeze i ceeace

a inceput el, tibia au terminat impratii dupa sute de ani.
Uciderea Jul. Republicanii il acuzau a vrea s& se fat&
rege, de aceea fAcur un complot contra vietii lui. In acest
complot intrau amicii cei mai de aproape ai lui si acei cari
profitasera din ridicarea lui. Complotul izbuti. Cezar fu omofit in senat, la anul 44.

Al dollea triumyirat.
Antonius ei Octavianus. Lupta dela Actium. SfArOtul Republicii.

Omortrea lui Cesar nu folosi nimic republicii romane,

caci poporul i senatul se invatasert s asculte de stapan
ci le trebuia unul.
Marcus Antonius. In locul marelui Cesar, stapanul nou
se gAsi in persoana unui general al lui, Marcus Antonius,
un soldat voinic si stricat, care sta cu soldatii la glume si
la butur. In calitate de consul, el adun senatul si-1 Mai
sA recunoasc toate actele i toate hotaririle lui Cesar. Apoi
dispuse de stat dupa, plcerea lui, spunnd c5, astfel gsete

scris In Walla lui Cesar.

Mid se arse corpul dictatorului tinb un discurs jalnic, In care arata meritele lui, binefacerile fficute poporului, testamentul lui plin
de Ingrijire pentru Arad. Acqtia se Infiricitrarrt wild de mult, Incat
puserit foe la casele omorltorilor, cari fugirA din Roma. Antonius cit.gtigA apoi dela popor Galia oisalpinit, ca sit aibit armatit In apropiere
de Roma, ca i Cesar.

Contra lui Antonius se ridicath ins doi inimici. Unul era

marele orator Cicero, care il combtii in senat prin 14 discursuri numite .Filipice, cAci lumea le-a pus Mug& discursurilelui Demostene contra lui Filip, celalalt era Octavian.
www.dacoromanica.ro

111

Ca lus Oetavianus. Era nepotul surorii lui Cesar, care-1

adoptase ca succesor al shu.
Era numai de 19 ani, bolnAvicios, sfiicios, !nicht nu puteil. vorbi liber

nici cn sotia lui, ci trebuiii sfi-si eerie vorbele, fricos de fulger si de

1ntuneric. Mid cerii lui Antonius sli-i dea mo0enirea lui Cesar, acela
rlispunse cti are sli-i dea datorii.

Cicero ii luh aphrarea, il sustina in Senat, facia O. i se

dea o armath, spre a sa lupta contra lui Antonius, Acesta
in adevr fu btut de consulii, cari se aflau cu Octavinus,
-Irish cei doi consuli murir si Octavianus se gAsi in fruntea unei armate victorioase. Intra, in Roma si se fact consul
la vhrsta de 20 de ani (se cereau 33), contra vointei senatului. Apoi crezu ca, este mai bine sh se impace cu Antonius,
se uni cu el si cu un al treilea, numit Lepidus si formarh
al doilea triumvirat.
Al doilea triumvirat. Triumvirii primirh, dela popor puterea pe 5 ani, spre a indrepta, republica, apoi impartirh
statul intre ei si hothrirl sh meargh in rhshrit, unde omoritorii lui Cesar strangeau armate si se preghtiau sh, vie
contra bor. Mai inainte de a plech, triumvirii proscriser pe
toti inimicii lor : 130 de senatori si 2.000 de cavaleri. Ca
sh. arate eh nimeni nu va sap, din cei condamnati, Lepidus puse in capul listei pe fratele sail, Antonius pe unchiul shu, Octavianus pe epitropul shu. Victima cea mai
ilustrh a acelor proscriptiuni a fost Cicero.
Marele orator nu se puteit hotArl sit fugh din Italia, omoritorii 11
ajunserA pe drum 0, dintre ei, 11 ucise tocmai unul, pe care-1 apArase
de Invinuirea cri a omorit pt, tatit-srvu.Capul 0 mAna oratorului full
aduse Inaintea femeii lui Antoniu& Ea /I strApunse limbs on un ac,

apoi 0 capul si maim fur& atarnate la tribuna din for, uncle veniti
mai mull& lume sii vazA capul oratorului, decAt venise 1nainte sh-i
asculte cuvAntul.

Triumvirii merser apoi in Macedonia, unde sosisera, cu

armate doi din cei mai insemnati conjurati, Brutus i Cassius.
In ace& tarh s'au dat douh mari lupte, in cari au dost inwww.dacoromanica.ro

112

vini republicanii, iar Brutus i Cassius s'au ucis singuri.

Triumvirii ii impArtirg apoi lumea, luAnd Octavianus apusul,
Antonius rAsAritul, iar Lepidus Africa.

Ca BA multumeasa pe ostai, Octavianus le impgrti pamAnturi in Italia, desproprietArind pe multi locuitori i ridicAnd multe nemultumiri, cari erau sa-I aducg in luptg cu
Antonius. Se impacara ins& i Antonius Wa in casatorie pe
Octavia, sora lui Octavianus.
Octavianus voia, insa intregul imperiu, de aceea se certa
cu Lepidus, dela care lul Africa, in um-fa cAutA ceartA i
lui Antonius.
Lupta dela Actium. Antonius in rAsArit fusese orbit de
frumusetea reginei Cleopatra, i rAmAsese in Egipt ca un
rob al acelei femei frumoase i ambitioase.
IlAsboaiele le purtatt generalii, de administratie se Ingrijiau altii, An-

tonius petrecetl: odath, pe And sta pe scaunul de judeerttor, vede pe

Cleopatra treAnd i Indatit fqi uita de datorie, parAseqte pe avocatul
care pledit, aleargit Intre sclavi A tie i el patul pe care se ailit, regina.

CAnd insa darui flilor Cleopatrei mai multe provincii ro-

mane, cAnd trimise Octaviei carte de despartire, senatul

declara. rAsboiu Cleopatrei, nu lui Antonius. Acesta aveA
bung armata de uscat, dar Cleopatra voi sA se dea lupta
pe apA. La Actium, pe coastele Greciei, se dada lupta care
botari de soarta republicii. Flota Cleopatrei se retrage, ea
insAi fuge, Antonius o urmeaz in Egipt. Armata de uscat
a lui trech. in 'partea lui Octavianus, cAnd vAzii. pe Antonius fugind. Octavianus urmarl pe fugari in Egipt, unde
Antonius se ucise. Cleopatra se ucise i ea printr'o viperA,
cAnd vAza a nu poate aye& putere asupra hii Octavianus.
Egiptul fu declarat provincie romanA.

Sfaritul republicii (31). Cu batalia dela Actium cAzif

cel mai puternic rival al lui Octavianus la domnia asupra
lumii. De acum inainte statul roman are un stapth, iar republica roman& devine imperiul roman.

www.dacoromanica.ro

113

Imperiul. August.
August. Principatul. Armata. Rasboaiele. Varus.

Toatgi lumea, Roma i provinoiile, primi cu bucurie domnia

unui singur om. Roma era silibita, prin moartea atAtor cetateni ilutri, provinciile erau sartrcite prin jafurile guvernatorilor i prin rsboaiele civile. Octavianus aduse tutulor

pace. El asigua linitea in Roma, imbunItAti guvernul

provinciilor
lum ii vechi.

intemeie imperiul, care tine On& la finitul

Augustus. El nu se numi rege, nici dictator, dar pAsta

numele de imperator i puterea de tribun. Cu aceste dou
titluri Octavianus era adevArat rege. Ca imperator, el exercita, comanda asupra tutulor armatelor, ca tribun persoana
1ui era sant& i orcine 1-ar fi atacat, i numai cu vorba,
era condamnat la moarte far& judecatA. Octavianus - primi
apoi i. celelalte rnagistraturi: consulatul, censura... dar cea
mai insemnat era prezidenta senatului, princeps, de aceea
imperiul in cele dintaiu 3 secole se mai numete principat.
Statul roman se numia tot republica, magistratii republicani
consuli, pretori,..) se alegeau mereu, insa deasupra lor mai
era in stat un om, care exercita singur toate acele magistraturi reunite. El alegea senatul, el propunea legile, el
hotar despre pace. I se dada i un nume, care nu se da
decat zeilor, numele Augustus. Sub acest nume este cunoscut in istorie. Nurnele August se dada in urm6, tutulor
impratilor.

Intinderea si. administratiunea imperiului. In zilele lui

August imperiul roman cuprindea in Europa, Spania, Galia
pfm la Rin, Italia i sudul Germaniei !Ana la Dunre,
Ungaria i peninsula Balcania; in Asia se intindea asupra
Turciei asiatice de azi On& la Eufrat, asupra Feniciei qi
Palestinei; in Africa cuprindea Egiptul i tot nordul Africei.

Suprafata imperiului era de 51/2 mil. km. p. Ca s6, mai

micoreze jaful din provincii, el hotAri ca guvernatorii s
Flora.

Istoria popoarelor vechi.

www.dacoromanica.ro

114

fie platiti. Dadt voie apoi ca sa se faca un fel de adunari

provinciale, cari sa arate imparatului dorintele si nevoilelocuitorilor. Astfel guvernatorii erau bine supravegheati si.
www.dacoromanica.ro

115

cei rai erau pedepsiti. De aceasta imperiul a fost pentru

provincii o adevarata fericire. Pentru siguranta Italiei creie
o garda a sa, de 10.000 de ostasi numiti pretorieni. Acesti
ostasi mai tarziu vor rsturna pe imparati i vor alege pe
cine le va da bani mai multi. Pentru siguranta Romei infiinta un corp de sergenti i altul de ponipieri.
Romanizarea imperialui. Prin formarea imperiului roman
toata lumea veche se reuneste intr'un singur stat, popoarele
se amesteca, i schimba limba, crediatele i toate produc
tiunile lor. In apus toate popoaxele uita limba lor proprie
si incep s vorbeasca, limba latin, asa limba Galilor, a vechilor

Spanioli a perit Para, s lase nici o urma, tot 8,0 limba Dacibor. In rsarit s'a pastrat, mai ales pe coastele marii, limba
greaca.

Provinciile. August imparti cu senatul toate provinciile

imperiului si anume: el lila provinciile dela margine, nu pedeplin supuse, iar senatului Ii dete pe cele din centru, bogate
si linistite. Provinciile imparatului erau administrate de oameni numiti de el (delegatii lui August) 0 1uati din clasele

mai de jos, pe cand provinciile

senatului erau guvernate de fostii
consuli sau fostii pretori, cari erau
toti din clasa senatorilor. Imparatul fi supraveghea insa i pe ace-

stia, incat impartirea era numai

de forma.
Armata. Rsboaiele. Varus. Armata pe picior de rasboiu in orice
moment, se urca la 250.000 si era

asezata la marginea imperiului.

Rota de asemenea era puternica.
August n'a Mout rasboaie mari,

s'a marginit s supuna cateva tinuturi mici, spre a asigura imperiului granite sigure : Rinul i Dundrea. Generalii lui au
cuprins Bulgaria si Serbia de azi, numita de Romani Moewww.dacoromanica.ro

116

sia; au mai supus Ungaria, numit atunei Panonia. In Germania Romanii trecur Rinul si voiau sa fare& o provincie
roman& peste acel rail, ins& un general nepriceput, Varus,
fu batut de Germani si prins impreun eu
trei legiuni. Aceast infrangere ilea mult
'rut lui August, care in durerea lui repeta:
Vare, Vare, da-mi legiunile.

August a purtat grija si de saraci. A

intemeiat 60 de colonii si a construit in
..---"

Horatius.

Roma &tat de multe monumente, ineAt se

Mud& e& a gsit Roma de ar&mida si o
las& de marmora. A ineurajat eomertul si

industria prin sosele, prin unitatea monetark si a masurilor.

August a sprijinit pe scriitori. In zilele lui a trait un mare poet numit VirgiliUs, care a scris o poem& mare despre fuga lui Enea din
Troia si despre asezarea lui In Italia. Tot In timpul lui au trait poetii
Horatius i. Ovidius. Acesta a fost exilat In orasul nostru Constanta
si a Boris despre tare, Rostra. Un mare istoric In timpul lui August
a fost Livius, care a saris o lune' si frumoasa istorie a Romanilor.
Din pricina stator scriitori, timpul lid August se aseamana cu timpul
lui Panicle. Au fost ins& scriitori mari romani si Inainte de August. A
fost astfel Cicero, cel mai mare orator 0 filozof al RoManilor. A fost
marele poet Lucretius, care traia pe timpul lui Cesar. Cesar lust's a
scris istoria rasboaielor sale. Dupa August a trait lima cel mai mare
istorio al Romanilor numit Tacitus.

Impitratii din familia lui August.

Tiberiu (37). Nero.

Dupa moartea lui August dela 14 d. C., pan& la 68, au

urmat imprati eari poarta numele familiei lui, desi el n'a
avut nici un fiu. Toci au fost eruzi sau nebuni : ueideau,
intreprindeau lueruri imposibile..., de aceea domnia lor se da

in istorie ea model de cruzime si de Mutate. Mutatea lor

nu atingea ins& deeat pe cei dimprejurul lor, pe rude si
eunoseuti, pe and armatele erau bine comandate si provinciile bine administrate.

www.dacoromanica.ro

117

Tiberiu. Era un fiu vitreg al lui August. Se distinsese

in rasboaiele lui August ca bun general. Ca imparat administa bine veniturile statului si facii economii de 600 mil.

de lei. Era batran, cand urma dupa August si se temea

necontenit de revolte, de aceea lira pe toti oamenii si nu
se incredea in nimeni. Lua masuri ca s ucida pe oricine
ar vorbi Au de el si numrul spionilor crescit in mod inspimantator. Se incredea numai intr'un om numit Seianus,
care voia sa ajunga imparat si-1 consilie O. ucida Ara incetare, chiar pe nepoOi sal de fiu. Cand Tiberiu afla ca. nici
Seianus nu-i este credincios, il ucise si pe el si nu se mai
increzil in nimeni. Se retrase intr'o insula frumoasa, vecina.
cu Neapole si de acolo trimetea mereu ordine sa se ucida
cei banuiti.
In zilele lui a murit pe cruce Domnul nostru Zsus Cristos,
creatorul religiunii crestine. Anul nasterii lui Cristos ser-

veste popoarelor crestine ca punct de plecare la numa-.

rarea anilor.
Caligula. Era singurul nepot al lui Tiberiu, ramas In viea. In primele luni a fost bun si darnic, prea darnic chiar, caci a cheltuit toti
banii adunati. de Tiberiu. Mai pe urma. Inebuni. Odata o blitranii, matusa sa, II mustra pentru purtarea lui a adu-ti aminte, Ii zise el, ca
eu pot face mice si contra oricui.s Am data, la o mask mare, Incepe sa
razi de odata, si. pe And cei doi vecini de lane). el II intrebau, cu
friers, de ce rade, 0 fiindcli mit gandiam, zise el, ca la amandoi va pot

talk capul numai la un serum A facut consul pe unul din call' sai si
punea pe toll stt-1 salute, a mai facut si alte nebunii. A murit asasinat.
Claudius. Era, unchiul lui Caligula, era Invatat (a scris despre Etrusci)

dar batran si slab, Welt II conduceau niste sclavi lingusitori si niste

femei rele. A facut cateva lucruri bune: a Imbunatatit starea sclavilor
si a dat dreptul de cetateni unei parti din Galia. Sotia sa, Agrippina,
care area un fiu din alta, casatorie, Nero, hotari pe Claudius sa nu
lase mostenitor la Imprtratie pe fiul lui, ci pe fiul ei. Apoi Ii dede o
mitncare-cu ciuperci otravite, din care Claudius murl.

Nero. Nero, cu toate ca fusese educat de un filozof roman,

numit Seneca, este in istorie un model de nebunie si de

cruzime. A ucis pe Seneca, pe sotia si pe mama sa, ucidea
pe oricine se deosebia prin vreo virtute. Ave& si nebunia
www.dacoromanica.ro

118

de a se crede artist: cant& la teatru, a jucat chiar la jocurile

Grecilor, se zice c6, a dat foc Romei, numai de plcerea de
a vedea, cum arde un oras mare ca Troia. Pe child Roma
ardea, el ant cu lira arderea Troiei. Apoi acuza, pe crestini

ca ei au dat foc Romei, ii lega de pari prin grdini, ii

ungea cu pacura, si le da foc noaptea 1 clii vii. Cand
auzi ca se revolta, Iumea contra lui, fugi din Roma zicand:
ce mai artist o sh piara. S'a ucis singur.
Cueerirea Britanisi. Pe cand urmasii lui August savar-

siau fapte de nebuni, armatele dela marginea imperiului

cuprindeau provincii noul, sau aparau pe cele vechi. 0 pro-

vincie nou, castigata prin sfortari de 40 de ani, a fost

Britania sau Anglia de astazi. Locuitorii Britaniei erau de
acelas neam cu Galii i s'au aparat vitejeste. Au facut rAscoale ca i Galii, dar ca i ei au fost biruiti. Intr'una din
aceste rscoale erau condusi de o femeie. Sub conducerea
ei ucisera 70.000 de Romani si arsera orase, printre cari
era si Loncira, dar in cele din urrna trebuira .sa, se supuna.
Armatele romane patrunsera si in Scotia, dar nu tinura intreaga tar5,, care era pustie i saraca,. Flota ocoli insulele
bretanice, ajunse [Ana in Orcade, unde se parea ca marea
doarme i lopetile Ai& pot misCa valul. Romanii crecleau
ca au ajuns la marginea lumii.

Fluff.
Vespasian. Titu. Domitian.

Dupa Nero au urmat doi ani de rasboaie si de lupte.

Armatele din toate partile proclamau imparati pe generalii
lor. Comandantul armatelor din rilsrit, numit Vespasian,
invinse pe ceilalti i ramase imparat.
Vespasian. Se trAgea din familia Flavia, de origine italich,
si era batran, cand se faca imptuat. Muncitor i econom, el
readuse disciplina in armat si ordinea in stat. Inca din
.zilele lui Nero, se revoltaser Evreii contra Romanilor, din
www.dacoromanica.ro

119

pricina impozitelor i Vespasian comand armata din Iudea,

Land fu proclamat imparat.
Darimarea Ierusalimului. Cand s'auzi in imperiul roman,

ca Evreii se revolta, populatiunea din orase se ridica in

contra lor. In Alexandria fura mcelariti 50.000, in alte orase

alte zeci de mii, pare c lumea intreaga s'a unit ca s

distruga acest nenorocit popor.
Si cu toate acestea, Evreii erau mai orbi ea totdeauna, spuneau ca
a venit Mesia, ch. trebuie s scuture jugul strain. Vespasian le pustii
'tam, dar Evreii se aphrarti cu o desperare fir& seaman, mai bine voiau
eh. moat% dead sh oath prizonieri. La asediul unui oras au pierit lupthndu-se 40.000 de Evrei i n'au rtimas cu viea dealt 1.200.

Cand Vespasian se facii imparat, fiul sau Titu continua

lupta i inconjura Ierusalimul. Evreii se Ingram adira in aceast

cetate si in curand incepa foametea. Au suferit atat de mult

incat s'a mancat i carne omeneasca. Titu izbuti sa darante
zidurile i lua cu asalt fiece casa i fiece strada, arse ternplul i 1u bogatiile din el. Peste un milion de Evrei au
murit, iar cei mai tineri de 18 ani au fost vanduti in robie.
Vespasian a construit un amfiteatru colosal, numit Coloseum (188 m. lung., 156 larg qi 50 inalt).
Amfiteatrele erau locuri de petrecere, ca circurile la noi. In ele se
vedeau animale dresate: lei cart luau iepuri in gurh, se jucau CU ei
si-i Itisau jos; tauri cari stau In douh picioare pe un car tras In fuga
mare; elefanti cari scrieau. Se luptau animale Intre ele (un tire on un
bivol), sau eu oameni. Romanii puneau ca sii se lupte Intre ei prinli
din risboiu, condamnatii la moarte, sau sclavii crescuti In acest scop.
Acestia se numiau gladiatori.
Unii erau aproape nearmati, altii
erau Invelili In fier. Mii de ace$i
gladiatori pieriau la serbari mari,

la triumfuri, la Inmormantarea
oamenilor Insemnati. Cand vreun
gladiator elide& jos, ridich mina

In sus, ca sa-1 ierte privitorii.

Re,

--,40

Daca acestia fluturau batistele, era iertat. Romanilor le plficeau aceste

petreceri singeroase mai mult decal teatrul, dese ori au fugit din teatru,
Ca si vaza ursi juchnd In amfiteatre.

www.dacoromanica.ro

120

Tito. Era bun si darnic. Intr'o seaM aducandu-si aminte

ca in timpul zilei nu Meuse nici un bine, zise celor de

NO: amicilor, am pierdut o zi. El a cuprins Ierusalimul.
Hereulanum li Pompeii. In anul 79 izbucni vulcanul Vezuv si acoperi cu cenuse trei orase, cu locuitori cu tot.
Unul din ele Pompeii, se desgroapa in zilele noastre si din

cercetarea ruinelor putem vedea vieala si traiul zilnic al

Romanilor. Vedem s. e. ca stradele oraselor vechi erau
stramte, incat uneori se putea sari din balconul unei case
in balconul casei de peste strada. Vedem meseriile (olari,
boiangii, sculptori...,), vedem locurile de petrecere (carciumi,
cafenele, barbierii...), vedem scoala, interiorul caselor, toatii.
vieata din secolul I. i. C. Titu muri clup5, doi ani, plans de toti.

Domitian. Al doilea flu al lui Vespasian a lost unul din

cei mai nebuni si mai cruzi imparati. Odata a chemat senatul, ca sa discute cu ce sos trebuie gatit un peste ce i se
adusese. Se zicea, ins, ca era drept la judecati. In zilele lui
s'a sfarsit cucerirea Britaniei, dar in Dacia au fost batup
generalii romani si Domitian a primit o pace rusinoasa. El
a fost ucis.

In timpul imparatilor din familia Iulia si Flavia, conducerea statului si administrarea provinciilor se incredink claselor de sus, senatorilor si cavalerilor. Mullimea cea mare,

saracii, asteptau dela stat paine si petreceri. Se imparta

grau, se dedeau jocuri publice (175 de zile pe an), se ucideau cu miile animalele si gladiatorii in amfiteatre. articularii se intreceau cu statul in a da petreceri la inmormantari si la diferite ocaziuni. Luxul si averea atunci au
fost mai mari in statul Roman. Sclavii liberati dimprejurul.

lui Claudiu si Nero, aveau sute de milioane. Averile lor

sunt mai mici, tusk cleat cele mai mari averi din zilele
noastre.

In stiiate si litere sub imperiu nu s'au mai aratat talente

aea de mari, afara de marele Tacitus. Invatatul Plinius a
scris o istorie naturala. El a murit la eruptiunea Vezuvului,
pe cand se apropia sa o vaza mai bine.
www.dacoromanica.ro

121

Tr aian (98-117).
Rasboiul cu DIcii. Colonizarea Daciei. Expeditiunea in Asia.
Constructiuni (columna lui Traian).

Dup uciderea lui Domitian senatorii alesera imparat pe

batranul senator Nerva, un om bun si intelept. El nu lua.
ca mostenitor pe vreo ruda, a sa, ci alese pe un distins
general, numit Marcus Utplus Tralanus. La 98 Traian ramase singur imparat.
El a fost unul din cei mai mari imparati romani, mare
rasboinic si mare om politic. El este primul imparat strain
de Italia prin nasterea sa. Se tragea din colonistii rornani
asezati in orasul Italica, din Spania. Traian se distinsese in
armata si, cand Il adopt& Nerva, era -tocmai in Germania, in
capul armatelor. Ca imparat a ramas modest si prietenos
.

ca si mai inainte: mergea la prieteni la masa, le facea vizite, aduna pe lang& sine oameni distinsi si prieteni credinciosi, tinea usa
deschisa, ca sa vie oricine si sa-i spuie
pasurile.

Primul risboin en Dacii. Traian a

cucerit terile noastre si le-a facut provincie romana. In terile noastre (Romania, Transilvania, Basarabia, Bucovina, Temisoara, Crisana si Maramures),

locuiau Getii si Dacii, de pe timpul

lui Filip II regele Macedoniei (350). El

silit sa treaca Dunarea la nord.

Ei au trecut Dunarea, au alungat pe Sciti din Romania,
iar cu Agatirsii din Transilvania s'au amestecat. Agatirsii
i-a

din Transilvania erau oameni luxosi, purtau lucruri de aur,

pe care-1 scoteau din muntii Transilvaniei. Cand aceste popoare s'au unit stilt's, au fost de temut chiar pentru Ro--,
mani. Astfel inainte de Traian, regale Dacilor, )3ecebal,
ataca proviinciile romane din Bulgaria de azi si bath. pe
www.dacoromanica.ro

129

generalii trimii in contra lui de Domitian. Ca s scape de

rasboiu, Domitian incheie cu Decebal un tractat, prin care
se obliga sa-i dea bani i ingineri. Lui Decebal ii trebuia ingineri, spfe a intari tara sa contra Romanilor. Acest tribut a fost
platit regulat de Romani Ora la Traian, care nu mai voi sa. dea
nimic i se hotari se. pedepseasca pe regele dac. In primavara

anului 101, Traian veni la Dunare cu 50.000 de osta$, puse

sa se faca un pod de vase i trecir in Ternipna de astazi.

Dacii se luptau cu desperare: fiecare rail, fiece padure, fiece

sat il vindeau cu sangele lor. Para iarna, cand Inca& rasboiul, Traian abia, cuprinsese Temiana. In primavara anului
102, lupta reincepa, cruda i sangeroasa. Intr'o lupta se zice

ca, au fost atat de multi raniti la Romani, incat Traian i-a

taiat din hainele lui, spre a se lega ranitii. Dar Rornanii

inaintau mereu i Decebal se vazir silit s ceara pace. Conditiunile erau aspre: O. dea inapoi pe prizonieri i pe ingineri, s nu poat a. declare. rasboiu i incheia aliante far&
voia Romanilor.
Al doilea rdsbolu cu Dacii. Decebal incheiase pace nu-

mai ca sa se poata pregati din nou, de aceea nu se tinir

de tractat, i facir aliante cu inimicii Romei.
Atunci Traian se hotari s prefaca Dacia in provincie romana. Insarcina pe un inginer vestit numit Apolodor, din oraul Damasc in Siria, sa face, un pod de piatra, peste Dunare.

Urmele acestui 'pod se vac' i Oa, astazi la Turnu Severin.

Traian trecir armata paste Dunare i inainta prin Oltenia
pail& la raul Olt, apoi se indrepta pe Olt in sus i intra in
. Transilvania. Dacii se luptara viteje$e, intrebuintara, chiar
viclenii, cautand sa omoare pe Traian i prinzand prin inelaciune pe un general al lui; dar toate fura zadarnice.
Oraele erau cuprinse, armatele dace erau invinse, chiar
Sarmizegetusa, capitala Dacilor, fu inconjurata. Cei mai insemnati Daci, stran$ imprejurul unui cazan mare, bura.
vtrava. Regele se retrase i mai incerca odata soarta armelor, dar fiind invins, se ucise i el. In 107 rasboiul era
sfar$t i Dacia cucerita.
www.dacoromanica.ro

123

Traian, voind sa faca aceasta provincie cu totul romana,

aduse in ea o multime de colonisti, ai cAror urmasi suntem
noi, poporul roman. CM de mare a fost fapta lui Traian, cAnd

a stabilit aci pe Romani, se vede din aceastA socoteala: in

apus, cu toate sfrprile romane, sunt 90 milioane de neo-latini
(Francezi, Italieni, Spanioli, Portugezi) ; in rdsdrit, colonktii

aduli numai de Traian, sunt astazi 12 milioane de neolatini.

DupA cucerirea Daciei, Traian inceph. in Asia rAsboiu cu
Partii, cari se imputerniciserA dincolo de Eufrat; ii invinse,
le cuprinse capitala i facii provincii romane Mesopotamia, Asiria i Armenia. VArsta inaintata ii impiedica de a
merge in India, ca Alexandru cel mare. El muri la Selinunt

in Cilicia, in anul 117. Sub el un general Meuse Arabia

nordic& provincie roma* incat in timpul lui Traian imperiul roman a atins culmea intinderii si a populMiunii
(150.000.000 de locuitori), mai mult ca oHce stat civilizat.
Traian a fAcut i multe rucruri de pace. A construit in
Roma o piatA minunata, in mijlocul cAreia se inalta o column& inalta de 43 metri. i astazi se afla in Roma aceasta
columnA, pe care sunt sapate icoane din rAsboaiele cu Dacii.
A construit sosele din Dacia pan& in Galia, a fAcut poduri
minunate. El respect& senatul i desfata pe popor cu serbAri ne mai vAzute. La triumful pentru supunerea Daciei,
au murit in amfiteatre 11.00 de fiare si 10.000 tde gladiatori. El a luat mAsuri sA ajute pe pArintii sAraci, ca sa-si
cream& copiii. Fiecare copil primi& pe lunA ate 3,50 lei, cari
erau de ajuns in acele timpuri, cand banii pretuiau de 10
ori mai mult ca astAzi. Toat& lumea a fost multumit& de
(lomnia lui Traian. Senatul, de atunci, a luat obiceiul, ca s&
salute pe toti impAratii cu aceste vorbe: s fii mai fericit
cleat August si mai bun decAt Traian.

Adrian. Antonin. Marcu Aureliu. (117-180).

UrmAtorul lui Traian fu b rudA a sa din Spania, numit
Adrian. El a fost un mare om politic si un mare adminiwww.dacoromanica.ro

124

strator. A facut constructiuni prin tot imperiul, a strabatut

pe jos mai toate provinciile, dela Britania pan la Egipt,
dela Spania pang, la la Siria, i pretutindeni a Mat urme
de trecerea sa.
In Britania a facut un zid dela o margine a insulei pana
la cealalta, spre a opri navalirea locuitorilor din Scotia. In
Germania, iarai, a facut un zid, pecare locuitorii II numesc
zidul Dracului, caci nu-si inchipuesc ca asa, lucrare s sell putut face de man& omeneasca. A intemeiat orasul Adrianopole. In Roma si-a construit un mormant atat de maret,,
cum n'a mai fost vreunul in vechime. In apropiere de Roma
isi construise un palat, care era o adevarata minune.
Adrian ins n'a facut rasboaie de cucerire. El voia ca irn-

periul s aiM hotare naturale si de aceea a parasit provinciile castigate de Traian dincolo de Eufrat: Asiria, Armenia si Mesopotamia.

In timpul lui se revoltara Evreii, pentruca imparatut

asezase o colonie in lerusalim 'i construise un templu lui
Juppiter, pe locul templului evreesc. Au fost de o cruzime
Para seaman Evreii, dar in cele din urma legiunile i-au invins si i-au inchis in Ierusalim.

Dupa un asediu de 2 ani, au pierit 180.000 de Evrei.

Ceilalti au fost vanduti robi sau au fost risipiti prin mtele
Palestinei, fara voie de a rannnea in Ierusalim. Acest oras.
deveni d'aci inainte un oras roman, plin de temple i de
statui, iar Evreii au pierdut tara lor si au fost risipii printre toate popoarele.
Antonin. Fiu adoptiv al lui Adrian, a fost un al doilea
Titu, iubit de supusi, respectat de straini. Era model de
bunatate, si de aceea numele lui s'a dat tutulor imparatilor
dela 96-180, imparati buni, unul dupa altul, ash, cum n'a
avut vreun alt popor.
Marcu Aureliu. Fiu adoptiv al lui Antonin, el este unul
dintre cei mai mari oameni ai lumii vechi. Crescut de filozofi, el insu era filozof si a scris o carte de filozofie. In
traiul zilnic era cumpatat i modest ca un alt Cato. In timp
www.dacoromanica.ro

125

cle mai multi ani se culca pe parnantul gol, invelit numai

eu haina. Ca imparat avand nevoie de bani, k loc s scoap.
biruri, puse in vanzare mobilele i podoabele impratesti.
El a dat legi pentru imbunatatirea soartei sclavilor.
Marcu Aureliu a fost si soldat curajos. In zilele lui au
navalit asupra- imperiului Partii din rasrit i Germanii din
nord. Partii au fost biruiti de catre un general, iar contra Germanilor a mers ksus imparatul. Germanii ajunsesera
pana in Italia si pericolul din partea lor era gat de mare,
incat impratul s'a vazut nevoit s primeasca in armata pe
sclavi i pe gladiatori. A izbutit sa-i invinga si a murit in
lagr la Viena de astazi.
Commod. Fiu nevrednic al lui Marcu Aureliu, el reinoi
timpurile lui Nero si pe ale lui .Caligula, Ii petrecea timpul luptandu-se in amfiteatre cu gladiatorii i cu animalele
salbatice. A ucis multa lume, pana a fost ucis i el.

Dacia sub Romani. Anarhia militari, Aurelian.

Terile noastre au fost provincie romana, sub numele de
Daia, dela 108 pana la 270, find pazite contra inimicilor
de doua legiuni. Guvernatorul Daciei se numia delegatul
lui August i-i avea, scaunul la Sannizegetusci. Tot acolo se
afla templul Romei si al imparatului, caci toate popoarele trebuia sa, se inchine la icoana Romei i la icoana imparatului.
Toate orasele erau ca o oglindire a Romei. La Roma erau senatori, cavaleri, consuli, pretori, tribuni; tot asa erau si in celelalte

orase, numai ca numele se deosebiau. Precum in celelalte

orase mari, a si in Dacia erau amfiteatre, bai, temple bogate.
Dacia era populata 0i bogata, astfel k unele orase se gasiau mii de tamplari, de fierari si de alti meseriasi. Daca,

orasele acelea, n'ar fi fost bine populate, nu s'ar fi aflat fn

ele atat de multi meseriasi. Gasim in Dacia comercianti
din Siria i comercianti daci mergeau dupa afaceri in Gracia. Poporul era multumit i uneori ti arata multumirea
iniparatilor, s. e. lui Adrian, numind Ora lor Dacia felix
www.dacoromanica.ro

126

(Dacia fericitA). Avem din timpul Romani lor multime de

inscriptiuni pe piatrA, din cari multe se gAsesc in muzeul
nostru, explicate i pAstrate cu sfiintenie de invMatii notri.
Din ele invAtAm cum era Dacia sub Romani.
DupA secolul Antoninilor, in timp de o sutA de ani (192
284) statul roman a suferit mult din pricina luptelor pentru
imperiu. Nu era hotArit modul venirii la imperiu i garda
impArAteascA, numita pretorieni, incept sA numeasca imphrati pe generalii ei, sau pe eine promitea soldatilor mArirea
lefii. S'au vazut, astfel, imparati, cari au cumpArat imperiul
la licitatie. Legiunile celelalte, invidiind norocul pretorieni-

lor, incep st ridice la imperiu pe generalii lor. AceOia se

luptA intre ei, pustiesc provinciile i pregAtesc astfel cAderea lumii vechi.
Septimius Severus. Intro Imparatii proclamati de armata, Septimius

Severus, a fost un imparat distins. El a purtat rasboaie contra Partilor In Asia si In Europa contra Scotienilor. Ca i Traian, a cuprins
capitalele Partilor si a fficut Mesopotamia din nou provincie romanL
A murit In Scotia, In lagar, In mijlocul armatelor (211). Deviza acestui
Imparat neobosit era laboremus (sa muncim). Domnia lui este si mai

Insemnata, fiindcrt In zilele lui au trait cei mai mari Invatati In legi
ai Romanilor. In celelalte stiinte i In arte, Romanii sunt inferiori
Grecilor, dar In legi sunt superiori i Grecilor i tutulor popoarelor
moderne, caci toate statele civilizate au Imprumutat legile romane.
Dupa sfatul acelor Invatati, Severus oprl de a se mai pedepsi copiii pentru gteselele parintilor lor, /mbunatati soarta sclavilor i pe a femeilor.
Covracalla, fiul lui Severus, a fost un tiran crud cai Commodus. Sub

el s'a facut Ins& un act cu urmari mari: s'a dat drept de cetatean roman tutulor oathenilor liberi din imperiu, astfel ca dela el nu s'a
mai fficut deosebire Intro un om liber i altul, roman sau gal, egiptean sau grec.. Luptele pentru cetatenie, Incepute la Intemeierea republicii Intro patricieni i ,plebei, se terminara, astfel, prin intrarea
Intregii lumi vechi In cetatenia romana.

Timpul dela 235-268 se numete anarhia militard , cand

adia mai toate dApeteniile militarilor au fost proclamati
impArati. Intr'un rand erau 19 impArati.

De aci urmarA lupte nenumarate, prin cari se pustiia

provinciile imperiului i populatiunea se rari.

www.dacoromanica.ro

197

Tocmai acum incep i popoarele germane sh tread, granitele imperiului. Cei mai periculosi din acesti barbari erau
Gotii, cari se scoboriserh din Suedia de au i se asezasera
in sudul Rusiei, de unde au inceput s nvleasca in terile
noastre i in provinciile dela sudul Dunarii. Romanii au
purtat multe lupte cu ei, unele farh noroc, dar in cella din
urm au izbutit s-i infrangh.
Imperiul a fost condus apoi de cAtiv imparati insemnati,
precum a fost Aurelian.
Aurelian (275). Se trage a. din terile dunhrene si era cu-

noscut ca soldat c

mdna de fier. El goni din Italia pe

niste barbari germani, cari amenintau Roma. Apoi, ca sit
asigure capitala contra vreunei nvliri, construi un zid colosal imprejurul ei, al doilea zid dela regele Servius. Aurelian supuse doll& imphrtii, caH se desfacuser din imperiul
roman, impitrtia Siriei si a Galiei. In Siria, o femeie numith
Zenobia, ti intinsese stapanirea pawl la.Eufrat, i numai cu

mari greutati a lost invins

luath prizonier de cktre

Aurelian. In Galia izbanda fu mai usoarA, cAci impratul de

acolo se supuse de bunA voie. Aurelian a meritat, astfel,

numele de reintemeietorul lumii. El a murit find ucis.
Cu toate meritele sale insemnate, tocmai Aurelian a retras
din Dacia legiunile, de cari avea, nevoie in luptele sale cele
mari. Strmosii nostri au rAmas f'Arh aprare, dar prin munch
si radare, ne-au pastrat acest pAmnt, limba i obiceiurile
romane.

Diocletian. Constautin eel Mare. Teodosin

Diocletian a fost primul impArat, care incepii 0, se poarte
ca regii orientali. Se intitula domn (nume purtat de sthpAni
fath de sclavi), cerea ca toti s ingenuche inaintea lui, purth

coroana ca regii. A aphrat imperiul contra Persilor,. cari

luasera. locul Partilor, i i-a aruncat peste Tigru. El a per-b
secutat grozav pe crestini, apoi s'a retras dela imperiu in
Dalmatia, patria sa, unde se ocupa, cu grldinaria.
www.dacoromanica.ro

128

Constantin eel Mare (-I- 337). Este un imparat foarte insemnat, caci a tolerat biserica cretinA i a impAcat, astfel,
cearta dintre irnperiu i cretinism.
N'a declarat religiunea crerotinA religiune de stat, dar
avea episcopi la curte, se numia chiar pe sine episcop, ui-a
crescut co piii in religiunea cretinA i aproape de moarte

s'a botezat. Pentru toate aceste fapte, biserica 1-a numit

sant, de-o potriv cu Apostolii.
Reforme. Diocletian

Constantin, vzand cA imperiul

este prea mare, spre a fi condus de o singurA persoank

1-au impArtit in patru pArti mari, numite de Constantin pre-

fecturi: Oriental, iliria, Italia i Galia. Au regulat, ca administratorii cei buni din provinciile mai mici sA fie numiti

in provincii mai mari, astfel a demnitarii mai maH nu se

alegeau numai dup 5. na0ere, ci i dupa merit.
Bizantul. Constantin marl oraul Bizantiu, ii dete numele
sAu Constantinopole i-i aezA acolo scaunul gar. Prin
aceasta Roma i Italia primiau o loviturA de moarte.
Ritspandirea Crestinismului. Cu inlesnirea de calAtorii ce

era in imperiul roman, religiunea cretina s'a raspandit

foarte repede. Abia trecusera cativa ani dela moartea lui
Cristos i erau foarte multi cretini in Roma; incat Nero
ilumina grAdinile cu ei. Lumea veche imbrA.tia noua religiune, cAci gAsia in ea alinare pentru suferintele din aceasta
lume: fericiti cari plang, a ei se vor bucura. i numrul
celor ce suferiau era imens in imperiul roman, care era bazat
pe puterea cuceritoare i pe sclavie. Cei dintaiu cretini au fost
sAraci, meteugari, tesatori, pantofari, cari gasiau mangaiere

in evanghelie. Apoi chiar in lumea grew& i romank erau

multi, cari se apropiau de cretini, cari recomandau mil&
cAtre cei ce suferk cAtre sclavi.... Creatorul creqtinismului
tste Isus Cristos, dar rAspanditorul lui a fost sfantul Paul.
Acest om invAtat i neobosit a str6.136.tut lumea romank
predicand religiunea cea cea noua i intemeind societati
creOine.

Biserica primitlyi. Primii cretini se considerau ca frati,

www.dacoromanica.ro

129

tot ce aveau puneau la mijloc i mancau din masa comuna,

ca calugrii. Se adunau pe ascuns si ascultau pe cei batrani,

cari le ceteau cartile sfinte, mancau apoi toti la un loc.

Romanii opriau intrunirile, mai ales, in timpul nopii, atunci
crestinii au inceput s sape pe sub pamant galerii lungi si
sucite, se adunau acolo si tot acolo ingropau mortii. Aceste
galerii se numesc Catacombe. Se gasesc la Roma, precum
si in alte orase i sunt atat de lungi si de sucite, incat far
-conducator nu poti iesi din ele.
Crestinii inmultinclu-se, au par5sit vieata in comun, dar

tot nu respectau autoritatile romane, nu voiau s faca armata si de aceea au fost persecutati de imparati. Afara de
-Nero si Domitian, crestinii au suferit persecutiuni tocmai
din partea imparatilor buni, mai ales din partea Antoninilor.
Acesti imparati vedeau in crestini oameni cari nu respecta
legile, cari desbina poprul, cari aduc mania zeilor, insa persecutiunile lor erau mai mult locale. Numai Diocletian a inceput contra crestinismului o persecutiune generala. Insa,
tocmai excesele ei au grabit triumful nouai religiuni. Con-stantin a impacat imperiul cu biserica i pe drept i s'a zis
Constantin cel Mare.
Innen. Nepotul lui Constantin cel Mare, a fost un imparat
filozof i viteaz ca Marcu Aureliu, insa a facut gresala de
a persecuta pe crestini. Persecutiuneallui nu era cruda: le
1u averile, zicand c crestinismul recomanda, saracia ; ii
da afar& din. scoale, pentruca evanghelia ne spune c cei
saraci cu duhul sunt fericiti. El voia, sa reinvieze religiile
vechi, clar in zadar, caci religiunea veche era moarta in ini-

ma oamenilor. A murit in etate de 32 de ani, lovit cu o

sageata, cand se intorcea dela rasboiul cu Perii, pe cari ii
invinsese.

In anul 375 veni din mijlocul Asiei, un soiu nou (le barbari numiti Huni. Ei erau de vita mongolk ca Ungurii.

Erau ur4i si salbatici. De frica lor Gotii trecura Dunarea

pi imperiul de rsarit era in mare pericol. Teodosiu, un general capabil, mantui imperiul.
_Meru.

Istoria popoarelor vechi.

www.dacoromanica.ro

130

El ajunse imparat, liniti pe Goti i-i primi ca soldali in

armatele romane. In urma sustina mai multe lupte inauntru
din motive religioase.
In biserica cretinit se ivise In secolul IV un preot din Alexandria,.
numit Arius, care Invfitit. oft Isus Christos nu este de aceea putere ea
Taal ci este o persoanit inferioarli lui. Un diacon, Atanasie,-sustinea
din contrii, c Tatill 1 Elul stint de aceea putere. Biserica se desparlise In douft partide, cari se persecutau In mod foarte necretinesc.
Impfiratul Constantin, ca at aline cearta, adunft o adunare bisericeasa
(sinod) spre a se hotftrl credinta. Sinodul dficlu dreptate lui Atanasie.
ci Intocmi simbolul credintei Cretine aCred Inteun Dumnezeup, iar
pe Ariani Ii declarit rtticii (eretici). Arianii nu se dfidurit bfttuti, cfs.-tigarit la credinta lOr pe unele popoare germanice (Gotii) i aveau
multi partizani chiar In imperiu. Teodosiu persecuth farrt mil& pe Ariani.

El persecuta pe inchinatorii vechilor religiuni. Oricine sacrifica vechilor zei era ucis, templele fuM distruse, biblioteca
din Alexandria fu ars& in parte.
Credincioii vechilor religiuni, ne mai gasind adapost in
rani, adica pdgani. De
orap, fugira la %ar i devenir
atunci numele de pagan a rmas ca semn de dispret pentru

cei ce se inchina la idoli.

Teodosiu in 395 imparti imperiul intre cei doi flu ai sL
Unuia Ii dada rsaritul, altuia apusul. Astfel s'au despartit
ca sa nu se mai uneasca nici odata, lumea din rasrit i
cea din apus. De atunci terile dimprejurul Marii Mediterane
n'au mai fost unite inteun singur stat.

www.dacoromanica.ro

DE C ETIT.
Omul preistoric.
Oamenii sunt pe pamant i mai vechi decal 5000 i. Cr.
dar fiinda, nu erau organizati in state, fiindc 6. nu stieau s
aerie si se asernnau cu neamurile slbatice de azi, pen-

tru aceasta nu ne ocupin in istorie mai cu deamruntul

de ei. Ei se deosebiau de oamenii istorici, mai ales de cei
de azi, prin uritenia corpului, prin slbiciunea mintii, prin
shracia triului. Dela acei oameni, mai vechi cleat istoria
(preistorici), au ramas unelte, armele cu .cari se luptau,
oasele animalelor cu cari se hraniau, chiar putine oase
omenesti, i aceste resturi acoperite cu pmant, cu nisip
adus de ap, nu s'au distrus, si-au pstrat forma, incat invatatii desgropandu-le astki, pot spune, cari sunt mai vechi
si cari sunt mai nou, dup& adancimea la care se gsese
in pmant i dup& alte semne. In modul acesta s'a calculat
ca lungimea timpului preistoric intrece de 20 sau de 30 ori
lungimea timpului istoric. Restul cel mai vechiu de oase
omenesti, este o least& a capului, gAsitti, in Germania, la
Neanderthal. Omul dela Neanderthal era cu capul mai mic

cleat omul de azi, taus in aceast5, privire era superior

celorlalte animale. El era mai musculos cleat omul de
astazi si nu vorbia, ci numai striga ; nu cunostea decat o
singur 6. unealta, un fel de cutit de cremene, in forma unei
migdalk MIA coad sau prasele (1).
(1)

ljrmatoarele trei flguri din aceasti carte aunt copiate dup

Gabriel de Mortillet Le prhistoriqueD, celelalte aunt dup li. mai multe

carti franceze de coal i dupft, Weisser a Bilder-Atiasv. Deasemenea
hartile, iar probele de scriere le-am luat din Andreas Zeehe aGeschichte
des AlterthumsD.

www.dacoromanica.ro

132

Omul dela Neanderthal nu purta haine si nici n'avea nevoie de ele, caci clima era calda si neschimbata; dar dupa
multa vreme raceala crescand, omul a fost nevoit sa se imbrace cu piei de animale si, spre a le jupui, a fost nevoit
sa inventeze si alte unelte: custuri, rktori, ferastrae ...
toate de piatra. Uneltele si armele din timpurile preistorice

se-faceau din lemn, din os, din coarnele animalelor, dar

mai ales din piatra si din aceasta pricina timpurile preistorice se mai numesc si epoca pietrei. Lucrarea pietrei
ajunse mai tarziu la atata perfectiune, incat pe unele unelte
gsim sapate chipurile animalelor, cu cari traia omul si
chiar chipuri omenesti. Catre sfarsitul epocei de piatra in-

cepe a se lucra osul si gsim dinti de cerb gauriti, cari

serviau ca cercei, gsim piulite, in cari striviau vapselele

intrebuintate la colorarea corpului, gasim ace de os, asa de
perfecte, cum nu s'au mai putut face pan& in timpul nostru,

gasim nista toiege de corn de ren sapate cu arta si cu chipuri de animale pe ele.
Capeteniile omului preistoric purtau aceste toiege in semn

www.dacoromanica.ro

133

de putere, tocmai cum fac astazi unele neamuri inculte.

CAnd s'a rAcit clima, omul i-a gasit adapost in peteri, din

can a scos animalele Albatice, cu ale cAror case gsim

amestecate oasele lui.

In tot acest timp omul s'a hrnit din vanat i pescuit ;

o fi mancat i oameni, precum fac unii salbatici parka astzi. De and a domesticit animalele nu numai i-a asigurat mai bine hrana, dar a autat s6.-i asigure averea i locuinta, faandui casa pe lacuri. La o anumita deprtare
de mal batch adnc in pmnt taraci lungi i groi, peste
el face& un podi legat cu malul printr'o punte i deasupra

podiplui construia casele. Aceste locuinte se numesc lomink lacustre sau palafitte si s'au gAsit intAia oar& in Elvetia, in lacul Zurich (1853-54).
Cel dintAiu animal domesticit a fost ainele trebuincios la
vAnat; apoi au lost domesticiti calul, boul, oaia, intr'o tar onprim& intro Marea Neagrd, Marea Caspicd, Eu frat i Cauca&
Dup 6. vArsta pietrei i aflarea aramei, omul a inceput s6.-i

lac& uneltele de aram, dar observAnd a arama se tocete

repede i a find amestecata in proportie de 1/10 cu cositorul, iese un metal mult mai tare, bronzul, i-a %cut unelte
din bronz. Epoca aceasta se numete vdrsta bronzului, dupil
care a venit vdrsta fierului.
www.dacoromanica.ro

134

Traiul zilnie si obieelurile Egiptenilor.

Egiptenii erau oameni inalti, bine facuti i veseli, se purtau
desculti, cu capul gol i aproape goi, neavand alto haine cle-

at un fel de ort imprejurul corpului.

Case le oamenilor de jos erau de caramida
ne ars, tencuite cu parnant i. neavand decal,
o camera sau cel mult doua. and plouN, iroaiele duceau in toate partile parnantul i caramizile muiate, dar dupa incetarea ploii, care
nu tinea mai mult de 7-10 ore, toti se puneau la lucru, barbati, femei i copii, incat in

cel mult doua saparnani casa era gata. Cei

bogati aveau case de piatra cu mai multe
randuri, ea patule pentru bucate, cu ziduri i
porti inchise cu ingrijire. Case le erau cu spatele spre strada,
care era stramta i cotita. Mobilierul celor saraci lipsia
aproape, nici pat, nici scaune, numai nite rogojini de trestie
sau de papirus (1) cu spini pe la
margini, ca sa, nu intre viperele.
Mai aveau intr'un colt o lada de

pamant ca sa pastreze graul i

untdelemnul, cateva oale i stra-

chini, o lacla pentru rufe, doua

pietre late, spre a; rapi graul i un chip de piatra, de lemn
sau de bronz, idolul casei, spre a goni spiritele rele i animalele veninoase.

Femeia se scul inaintea tutulor, aeza merindea barbatilor, trimetea cu vitele baietii sau fetele, pleca apoi sa aduca

apa, desculta, cu bratele goale, inawrata intr'o fota, care

se tine& de trup prin dou bretele trecute peste umeri. Incepea apoi s ra,neasca graul i din Mina cam mare facea

azime, pe care le cocea in spuza. Aceste azime nu prea

(1) Un fel de plantil., care aveft o multime de intrebuintrtri si din a
cfirei coaje se fficei un fel du lifixtie.

www.dacoromanica.ro

135

erau bune, caci lemne nu sunt in Egipt si turtele de baligar

de caH se serviau, ca sa faca focul, lsau painii un gust

acru si intepator. Apoi erau si tari, incat Egiptenii de pe
la 30 de ani erau toti cu dintii de dinainte tociti.
Beirba(ii dirt clasa de jos munciau cu bratele, faceau ca.
Tamida, zideau cetati, faceau canale. Supraveghetorii ii ia-

demnau la lucru cu toiagul omul are spate si nu se supune decal daca-1 bati zicea, un proverb egiptean. Cu bastonul s'au construit piramidele dinastiei a 4, si cu bastonul
s'au castigat victoriile dinastiei a 18. Plata lucratorilor se

(la in grau, untdelemn, yin sau bere, pe o luna, intreaga.

Lucratorii mancau totul in prima jurnatate a lunii si in
cealalta faceau deseori turburari, cereau din nou impartiri
de grail, si uneori se intamplau adevarate rscoale.
Copiii urmau, de obiceiu, meseria tatalui, insa eine avea.
4) avere cat de mica, dedea instruciiune copilului, spre a-1 face scriitor,
c aci toti functionarii cei mari se ri-

dicau dintre scriitori. Intre 7-8 ani

invatau la scoala din apropiere sa
scrie, sa ceteasca si sa socoteasca,
apoi intro 10 11 ani se alipiau pe
fanga un scriitor batran, ca sa castige practica. Meseria de
scriitor a placut Egiptenilor mai mult decat cea de militar si parintii plangeau pe fiii lor luati militari, ca si cum i ar fi pierdut.

Rebug = interesul pound feeul.

Agricultura era ocupatiunea principala, dar si meseriile

erau infloritoare: pantofari, faurari, sticlari, tamplari, tesatori,

Napsitori, ale caror colori nu au iesit pana astazi, isi aduceau singuri marfa in piata. Schimbul se face& in natura :
www.dacoromanica.ro

136

venih un giuvaergiu i da unui Oran un ir de margele si

prima in schimb ceap& sau gru. Lucrurile mai scumpese schimbau i pe aur sau pe aram, trebuia ins& metalul
cantarit i calitatea garantata. Dac& regele ar fi garantat
calitatea aurului i 1-ar fi dat in comert in greutati cunoscute, cu chipul s&u pe ele, ca s& nu le falifice comerciantii, atunci n'ar mai fi fost nevoie de cant&rire, ar fi avut
atunci moneta, ins& Egiptenii n'au cunoscut moneta. Comer-

ciantii erau de asemenea numeroO, ei aduceau toate productele terilor vecine.

Armata se compune din patru parti : 1) o gard destraini imprejurul regelui, 2) o pedestrime de frunte format& din Orani proprietari a 7 pogoane de p&mhnt, 3) pedestrimea coda0, format& de Orani luati cu de-a sila, 4)
nobilimea purtat& pe care cu dou& roate trase de chte un.
cal. Ostaii purtau lanci, topoare, mciuci, s&bii scurte i scu-

turi ; purtau cu ei i mncarea pe

15 zile, nite azime rotunde, negrei atht de uscate, incht mai inthiu,
trebuia, s& le inmoaie in apa. Rsboi-

nici n'au fost vechii Egipteni, ei

mergeau in r&sboiu mai mult deInca
Regele numit Faraon (1) era zeu,.
fiul soarelui I soare el insu. Cana
se scula dimineata, oamenii palatului 11 salutau ca pe soare: Intoarce
spre mine fata ta, soare rsare, care
luminezi lumea cu frumusetea ta.

Regele vorbi cu zeii: regina Hatlopsitu din dinastia 18 a primit porune& dela zei s. trimeat& corAbii in Arabia, ca s aducA.
plante mirositoare i ea a trimes 5 corbii, a adus arbori
11-04111111it

srltainut

(1 ). aPirauis, mai de douit ori mare. Aceastlt numire s'a dat mai
inttliu palatului, cad era compus din 2 case unite. AsemOnat cu.acest.
Mune este iSublima Poartlip la Turci.

www.dacoromanica.ro

137

i i-a sada. Aceasta este prima incercare cunoscut . de a

mut& arborii vii dintr'o tar& in alta (I).

Traiul zilnic si obiceiurile Asirienilor.

Vieata locuitorilor din Caldeia ne este mai putin cunoscuta cleat a Asirienilor, insa Asirienii imprumutasera obiceiurile si cultura lor dela Caldeieni, asa ca tot ce vom zice
despre Asirieni se potriveste si pentru Caldeieni, afar de
pornirea rasboinica.

Case le erau de caramida cu tin singur rand, si deasupra

aveau o teras, pe care petreceau de obiceiu dimineata si
seara. In timpul zilei WO se retrgeau in camerile de jos
pardosite cu lespezi de piatra si udate spre a inee. racoare.
Turnuri de forma unui con se ridicau deasupra terasei. Ferestrele
caselor erau inguste si mari, mobilierul era foarte margimt, chiar
la familiile bogate: cateva scaune

cu picioarele drepte sau incrucisate. De obiceiu dormiau pe ro-

gojini, aveau cei bogati insa si paturi de lemn, cu saheb:.

si cu 2 plapomi. Cuptorul de paine era in curte, burduf urile cu via atarnate de grincla. Cei saraci mancau paine,
legume, peste ; cei bogati se parfumau inainte de masa si
in zilele de petrecere nu mancau impreuna cu femeile, ca
in zilele obisnuite.
Femeia era sau cumparata de barbat (70-1300 de lel)
sau luat cu zestre, in acest caz era cu atat mai onorata,
cu cat zestrea-i fusese mai mare. Femeia cumparata era
sclava, era proprietatea barbatului. Ea putea toarce, ese, sa.
ceteasca si n'avea vole s iasa din casa. Femeile de jos se
purtau cu capul gol, cu faa descoperita, desculte.
(1) Istoria Egiptnlui ne este cunoscutrt bine dela 1822, cand francezul Champollion, rewi srt citeasctt vechea scriere egipteanrt numita
ieroglifica, adich scriere sacri.

www.dacoromanica.ro

138

Comerful nu era prea activ, din pricina lacomiei regilor si

functionarilor, cari asteptau daruri pentru cel mai mic sprijin, si cari, uneori, atacau pe negustori in drum; de aceea
se aparau la nevoie, dar nici atunci nu erau in siguranta.
Scriitorii nu se bucurau in Asiria de onorurile mari, de

cari se bucurau in Egipt. In Asiria ei erau deosebiti de

ceilalti functionari si mai putin considerati. Scrieau cu un
varf ascutit pe niste caramizi moi,
cari apoi uscandu-se pastrau zga-

rieturile facute pe ele.

,111

Trdndtoarea si rdsboiul era ocu-

patiunea cea mai placuta Asirienilor. Ei au starpit animalele salbailee. leii, taurii salbatici, ei au abuzat de invingere mai
mult cleat orice popor din istorie.
Armata asiriana era neinvinsa nu numai pentru curajul
ei, dar si pentru armele sale superioare. Era imbracata cu
---,

camasi de piele, acoperite cu solzi de fier, in cap purta

coifuri, in maini avea lanci, sabii, arcuri si cavaleria asiriana era neintrecuta. Nimeni inainte de Asirieni n'a introbuintat calul la calarie in rasboiu.
Regele era cel dintaiu la vanatoare si la rasboiu. El se
lauda tot atat de mult cand ucidea lei, ca si cand chinuia
inimici. Nu era considerat zeu, nici fiu de zeu, ca regii
Egiptului; el era om, dar ca primul servitor al zeului, era
capul religiunii si cu mult deasupra preol,ilor. In Asiria
niciodata puterea preotilor nu a lost periculoasa puterii regale si palatul a fost cu mutt mai impodobit si mai solid
-decal templul. Regele si mai toti Asirienii se imbracau cu
stofe grele, infrumusetate cu desenuri si broderii; isi impletiau parul si harba in inele, purtau in cap un fes, iar la
coapsa o sabie, pe al carei manor isi razemau mama stanga.
Multime de functionari veniau dupa rege, insa cel mai insemnat era capul armatei, numit turtanul.

www.dacoromanica.ro

139

Istoria timpurilor eroice in Grecia.

Ceeace ramane adevarat din povestile eroilor este ca

primele timpuri ale Grecilor au fost timpuri de nesiguranta
i de hotie, cand comertul se face& cu arma in mana. si nu
se deosebia mult de hotie. Singurul izvor pentru cunoasterea
.acelor timpuri sunt poemele homerice. Din secolul 12-10
Grecii formau state regulate, aveau orase inconjurate cu
ziduri, carmuite de regi, cari se uniau la necesitate i purtau rasboaie in comun, sub conducerea regelui celui mai

puternic, a carui autoritate lug nu prea era respectata de

ceilalti regi. Imprejurul regilor era o clasa de nobili, cari

se laudau cu vitejia lor, cu intinderea moii1or, cu numarul

sclavilor. Poporul de jos se aduna in pia, spre a asculta

hotaririle regelui i nobililor, dar nu avek putere sa le
schimbe. In acele timpuri $tia omul s Lc& paine, sa prepare vin, s faca podoabe i arme de bronz, de aur si de
argint. Fierul era mai putin intrebuintat. Regilor nu le era
rusine s munceasca. Astfel Odiseu spune, c si-a Mout sin-

gur un pat frumos de maslin, impodobit cu aur; fata unui

rege spala rufe la rau cu servitoarele, iar sotia lui Odiseu
tesea singura la rasboiu. In cazuri de omoruri, regele nu
se amesteca, ci rudele mortului cautau sa-si rasbune asu .
.
lui. Mai tarziu cei
pra omoritorului sau asupra
vatamati se multumiau si cu o despagubire de boi sau oi.
Acest obiceiu se aseamana mult cu al Germanilor v9chi
cauza este, a Grecii impreun cu Germanii, cu italicii, cu
Persil, au format odata un singur popor, poporul indoo.ermanic. Grecii au venit intre anii 2000 si 1500 si mult
timp au fast exploatati de popoarele civilizate ale Asiei,
mai ales de Fenicieni, pana cand au invatat dela ei mestesugul navigatiei i i-au aluugat din marile grecesti.
Legiturile Grecilor cu popoarele orientate.
Legaturile Grecilor vechi cu Fenicienii, cu Babilonenii
Egiptenii, se dovedeste prin povesti, prin ideile religioase
www.dacoromanica.ro

140

i}i prin obiectele desgropate in zilele noastre in locuri, mule

au fost orae greceti in vechime.

Un rege din Fenicia aye& o fatk Europa, care piaci"

lui Zeus. Acesta lua figura unui taur frumos qi se apropie
de feta, pe cand se juca pe tarmul marl Ea vazand tatrul
bland i frumos, voi MA puie in coarne o coroana de fiori
si se urca pe spatele lui. Dar taurul sari in mare i fugi
cu fata. Cadmus, fratele Europei, pleca, in cautarea ei, dar
nu izbuti sa o mai gaseasca, ci din ordinul zeilor, intemeiecetAtuia Tebei i dada Grecilor alfabetul fenician.
Afar de povestea lui Cadmus, in care vedem influenta
feniciank mai erau alte poveti, dintre can povestea lui
.Danaos, ne arata, influenta egipteana. Danaos, flu! unui reger

din Egipt, aye& 50 de fete, pe and fratele sail acre& 50 de

WO. Cei doi.frati certandu-se Intre ei, Danaos fugi in Grecia cu fetele sale i intemeie oraul Argos, dar cei 50 de
frati se luara dupa, el i, spre a se impack ii cerura fetele
in casatorie. Danaos primi, insa, in noaptea nuntii dada fetelor
sale cate un pumnal, ca fiecare sa-i omoare barbatul Toate

se supuserk afara de una. Fete le lui Danaos au fost condamnate in infern sa umple cu apa un butoiu Para fund.
In religiune influenta asiatica se vede, mai ales, in povestea cum a luat Zeus domnia lumii. .Kronos, temandu-se
sa nu fie detronat de copii sai, ii manca. Odata, sotia lui
i-a dat sa mannce o piatra inf4urata in scutece, iar copilul a scapat, a crescut i a detronat pe tatal Om. Aceasta
poveste este in legatura cu Moloh al Fenicienilor, caruia i
se aduceau sacrificii de copii.
In 1870 Schliemann (1) voind sa afie palatul lui Priam
a sapat pe locul unde a fost Troia, ca s gaseasca resturi
din timpul Troienilor i a gasit multime de lucruri de aur
coroane, vase, bratari.... Incurajat de aceste rezultate, a
mai sapat i in alte orae vechi (Orhornenos) i iara4i a gasit multime de obiecte i de arme. In toate aceste lucruri
(1) Citete Oman. Era handler.

www.dacoromanica.ro

141

se vede influenta Egiptenilor si a Babilonenilor asupra Grecilor vechi. Din Orient, si anume dela Babiloneni, au irnprumutat Grecii sistemul lor de masuri si de bani.
Grecii nu stieau ca au venit din alte locuri, ei spuneau ca,
au iesit din parnant, ea greerii, si numai in secolul nostru
s'a dovedit prin studiul limbilor, a ei se aseaman cu celelalte popoare indo-germanice si ca se trag din acelas popor.
Primii Greci, cari au venit in Grecia se numiau Pelasgi (1).

Traiul zilnie in Atena. Obieduri.

Monumentele publice erau foarte frumoase in Atena, nu
erau frumoase ins si casele de locuit. Din pricina a cetateanul sta toata, ziva prin gimnazii,
prin bai, prin barbierii, nu tinea la
cash, care era mica, stramta si cu
peretii atat de subtiri, incat ii spargeau hotii, can& vreau sa fure. Mobi-

lierul aproape lipsia: cateva scaune

fail, rezematoare, cateva vase de pamant, un pat si cateva mese scunde.
Camerele n'aveau ferestre. Mncarea
era tot asa de simpla: paine, masline, ceapa, bob, branza. *i. astazi
Grecii mananca putin: s'a zis ea dintr'un cap de miel se satura 7 Greci.
Drept haind aveau un fel de camase
de in, peste care aruncau si barbatii
si femeile o manta de lama fara maneci, in care se infasurau. In picioare,

cand se incaltau, purtau sandale, un fel de opinci legate cu

curele. Barba(ii plecau dimineata si,se intorceau seara acasa,
(1) Sapaturile ce s'au flout In Creta, anii trecuti, an scos la lumina
resturile unei civilizatiuni tot a0i, ;de veche ca *i cea egipteana tli
caldeica, anterioara venirii Indo-germanilor In Snd. Centrul acelei civilizatiuni era In insula Creta, de junde ja radiat In Asia i chiar In

www.dacoromanica.ro

142

ocupndu-se mai ales cu comertul. Femeile bogatilor n'aveau

voie sh, iash din cask nici sA primeasch pe strhini, ele stau intr'o
parte deosebita, a casei, cresteau copii si lucrau lucrul de cash.

Copiii. metii dela 7 ani mergeau la scoalk unde invAtau

sh cante, sh reciteze din Odisea si Iliada, sh socoteasch si sit
scrie putin .Profesorul erh platit de parinti. Chrti nu existau
atunci si invathtura era mai mult din memorie. Scrieau cu

un fel de cuiu pe niste table acoperite cu ceark si duph ce

isprAviau, stricau scrisul, potriviau ceara si incepeau din nou.
Pe la 11 ani mergeau in gimnaziu, unde invatau sh se lupte,

sh arunce cu discul si cu lancea. La 18 ani incepea serviciul militar si in timp de 2 ani strabAteau intreaga Ora',
fAcand exercitii si castigand cunostinte geografice. La 20 de
ani tanhrul devenia cetAtean si lua parte la adunarile poporului. Gimnastich fetele nu faceau, ca la Sparta, ele trhiau izo-

late cu totul de bArbati, ca si femeile.

Socrate.

Filozofi se numiau barbatii, cari chutau pricinile lucrurilor

s. e. de ce p face zi si noapte, de ce timpurile anului (primavara ...) vin unul dupa, altul. Grecii au avut foarte multi
si foarte insemnati filozOli. Unul din ei a zis ch toate corpurile sunt acute din particele mici, nevAzute, numite atome,

i tocmai ca el zic si invAtatii de azi. Pitagora a fost iar

un mare filozof. Socrate la inceput era sculptor, mai tarziu
se ocupa cu filpzofia. El insh nu chuta sh afle secretele naturii, ci chuta mai mult sa dea oarnenilor reguli de vieata :
ce sA fhca fiecare, spre a fi fericit. El rhspandia ideile sale
mergand pe stradh, prin gimnazii si stand de vorbit cu toti,
mai ales cu tinerii. Socrate era mare inimic al filozofilor
Egipt. Purtatorii acelei civilizatiuni erau oameni mici, bruni, cu pitrul
negru, cu capul lunguet (rassa mediteranicli). Ei socotiau dupi sistemul zecimal 0 aveau scriere proprie pela 3000 I. C. a0t cli In Grecia
s'a Boris cu mult Inainte de Fenicieni! S'au etsit statui, vase 0 picturi
din Acele vremi. Aceastrt oivilizatiune, care se zice din epoca bronzului,
a pierit In fata Dorienilor, cari aveau arnie de fier.

www.dacoromanica.ro

143

din vremea lui, numiti sofiqti. Acetia ziceau c& tiu totul
i sustineau, ch. frumos este ceiace place fiecaruia, a bine
este ceiace folosete fiecaruia; cA, dar, o fapt este bunk
pentru cel care are folos dela ea i este rea pentru cel ce

pierde ceva cu ea. Socrate zicea c& el nu tie nimic, intl.& in vorb cu solitii i din intrebare in intrebare ii sink
s& mrturiseascA cum c& ei nu tiu nimic, ch. adev&rul nu
este o prere schimbAtoare, c binele nu este un folos, ci un
sacrificiu, o datorie. Viata lui Socrate era faa path, s'au gasit
ins& oameni s&-1 dea in judecat& c& nu respect& religiunea.
Socrate, la judecata, nu numai c5, nu s'a aprat, dar s'a l&udat

cu ideile lui i a cerut ca, drept pedeaps, sa fie hrnit destat. A fost osandit s& bea otrava. i a murit vesel, convorbind cu colarii shi despre nemurirea sufletului (399).

Expeditia celor zece mil.

Pe la anul 401 zece mii de Greci au mers contra Perilor i au str&batut Persia neatini, ar&tand astfel ch, Persia

ar putea fi cucerit& cu uurint, dac ar veni un cuceriton

Se numete expeditia celor zece mit i s'a int&mplat in modul urmtor: Cirus, fratele regelui persan Artaxerxe, voind
s& rstoarne pe fratele sal', adun& o armat& de Greci la Sardes, unde era guvernator. Cu aceast& armat& i cu 100.000
de Peri merse contra lui Artaxerxe pan& aproape de Babifon. Acolo se dada 6 mare b&talie, in care ins& muri Cirus
i toat& armata persan& a lui trecii in partea lui Artaxerxe.
Grecii ramanand singuri, Perii tot nu cutezar& s& se bat&

cu ei, chemar& pe generali, ca sh. trateze de pace i-i uciser. Grecii lipsiti de comandanti, far& sh cunoasc& taxa,
erau foarte descurajati, cand se ridic& dintre ei un Maar,
fost elev al lui Socrate, ii imbArbat& i-i indemn sA-i aleag&

capi, cari s&-i conduc& spre nord. Acel tanar se numia Xenofon. El a scApat pe Greci, mergand necontenit spre nord,,
pan& a dat de Marea Neagra. Tot el a scris istoria acestei
expeditiuni.
www.dacoromanica.ro

144

tiintele la Greci. Insemnatatea Grecilor

In Istorie.
In fruntea tutulor invataWor greci sta Aristotel, unul din
cei mai 'marl filozofl ai lumii, dis-

cipol al lui Platon, care este cel

mai mare filozof al lumii. Platon
a fost colarul lui Socrate i a scris

toate cailile sale In forma de con-

vorbiri. Aceste convorbiri aunt

atat de frumoase, ideile lor sunt
_

atat de inalte, incat Platon se numete in istorie Dumnezeescul

Platon. Aristotel n'a scris a0, de

frumos ca Platon, dar a scris

despre tot ce se tiea in timpul
Platon

su (filozofie, botanica, zoologie....)

cu a& baza, incat i inv4atii de

astazi Ii socotesc c e intemeietorul tiintei.
o coal de filozofie a fost intemeiata pe la anul 300 de
Epicur, care zicea ea scopul omului pe pamant este O. Op
seasca fericirea. Epicur Ins& intelegea prin fericire lipsa de
durere, nu placerile josnice, cum se zice de obiceiu. El era
un om cumpatat cu niic paine de orz, zicee. el, i cu
niic apa, poti fi fericit ca Zeus. 5 bani pe zi erau indestul pentru hrana lui, i and voia s petreaca, scrieh unui
amic sa-i trimeata putina branz&
o alta k4coala de filozofie, intemeiata, tot pe la 300, a fost
a lui Zeno, care zice c omul este fericit and este virtos.
Aceste coale de filozofie au trecut apoi la Romani.
Intre tinitele cultivate de Greci au fost geografia i fizica.
Cel mai mare geograf al Grecilor a fost Eratostene, bibliotecar in Alexandria, care a calculat marimea pamantului
in mod aproape exact. Un alt geograf mare a fost Ptolemeu,
care a trait in secolul 2. d. C. i care a fixat ideile astrowww.dacoromanica.ro

115

ammice ale celor vechi sistemul lui Ptolemeu. El spunea.

ca, parnantul are forma unei sfere,
sca, sta nemicat in mijlocul lumii,

pe cand cerul cu stelele se invar-teite imprejurul lui. Aceste idei

au ramas neschimbate pana in tim-

purile moderne.
Cel mai mare fizician a fost Ar-

Aimede din Siracuza, care a trait

prin secolul 3, 1. Cr. El a inventat
oglinzi cu cari se prind razele Boa-

relui, se pot indrepta asupra unui

lucru 0 pot s-1 aprinza. El a gash multe adevaruri in fizica.
Aristotel
Afara. de Herodot roi de marele Tukiclide, Grecii au avut
i alti istorici, ca Polibius, care a scris istoria Romanilor
i altii.
*

Grecii sunt un popor unic in istorie. Genurile lor de scriere

le cultiva astazi toate popoarele civilizate, 0iintele intemeiate de ei acupa 0 astazi pe invatatii popoarelor culte.
Homer i Sofocle n'au fost intrecuti; Tukidide este unul din

-cei mai mari istorici, Demostene unul din cei mai mari
oratori, Platon i Aristotel sunt cei mai mari filozofi. Fidias
-este cel mai mare sculptor al tutulor timpurilor. Popoarele
moderne sunt colarii Grecilor vechi.

Constitutiunea romani in limpid. republicii.

Cat timp a tinut republica romana (509 31. i. C.), constitutiunea statului a ramas cam tot a0, cum era in vremea egalizarii patricienilor cu plebeii.
Erau, dar, trei adunari: Comi(iile curiae, comitiile centuriate i comi(iile tribute.
Comi(iile curia te. Aceast adunare atotputernica in timFlora. Istoria popoarelor
vechi.
10
www.dacoromanica.ro

146

purile regilor, pierduse puterea in timpul republicii, se ingriji& numai ca BA nu se sting& familiile vechi.
Comiiile centuriate. In comitiile centuriate luau parte toti

cetatenii romani, cari formau armata. Legenda spune c&

Servius Tullius a imprtit poporul in centurii. Patricienii
i plebeii bogati formau 18 centurii de a1ara0 i 80 de
centurii de pedestrai, cu totul 98 de centurii. Ceila cetateni mai Wad, toti impreuna abi& formau 95 de centurii.
Nu votau toti membrii, ci numai unul din fiecare centurie,
deci toate voturile erau 193. In adunare toti veniau mar-

inai si sub comanda capilor, intocmai ca la Mahe. Votarea

incepea cu cele 18 centurii de War*, cari se uniau cu
primele 80 de pedestrai i formau majoritatea, ince.t cele
95 de centurii din urm, nu mai votau, de cele mai multe
ori. Comitiile centuriate alegeau pe magistratii cei mark
consuli, censori, pretori i fAceau legile. Prezidentul adunrii
er& un consul sau un pretor i ave& mare putere asupra
ei. Cnd s. e. vede& c& adunarea o s& voteze contra lui,
numai dec&t opri& votul, sub cuvant c& i s'a aratat semne
nefavorabile: vreo vac& a vorbit, vreun oarice s'a artat.
vreun tunet s'a auzit, vreun fulger s'a v&zut, etc. Candidatii trebui& s& fie recomandati adun&rii de prezident. El ins&
nu recomand& pe eine nu-i placea, i putea da ca motiv a in

noaptea trecutA starea cerului n'a fost favorabil la numele

acela. Adunarea nu putea numi pe un candidat nerecomandat
de prezident. Ea era disciplinat& ca o armat.
Comi(iile tribute. Aceast& adunare er& chemat de tri-

buni i luau parte la ea toti cetatenii avzati pe triburi.

Patricienii nu veniau la aceast& adunare pan& la 449, c&nd

s'a decis ca hotririle ei sa aib& putere de legi. Era adunarea cea mai democratick dar n'ave& vole s discute decal

legile incuviintate de senat. In ea se alegeau magistratii

mai mici, ca qUestorii (un fel de casieri) i tribunii.

Senatul. Er& un consiliu compus din 300 de membri,

toi insemnati prin averea, prin familia i prin functiunile
Ion. Supraveghea tezaurul, ingrijia de religie, conduce& powww.dacoromanica.ro

147

litica externa, propunea legile si in fond el era republica.

Consulii. Erau doi consuli, cari aveau la inceput puteri

foarte mari. Mai tarziu au mai pierdut din autoritate prin
crearea altor magistrati. Le-a ramas ins& in tot timpul puterea de a comanda, armata si de a adminis.tra statul.
Censorii. Erau doi censori, cari se alegeap c e 18 luni. Ei
supravegheau lucrarile publice (sosele...) si finantele statului.

Din 5 in 5 ani ei faceau census, adic nurnacau averea si

familia fiecaruia si-1 inscriau intre cavaleri, intro pedestraii
de frunte sau de coach. Dela ei, dar, atarpa drgptul de alegator al fiecaruia. Erau oameni seriosi, erau batrani si numai fosti consuli. Drepturile censorilor le avusesera la inceput
consulii.

Pretorii. Cand patricienii au primit legea, ca si dintre

plebei sa se aleaga consuli, au hotarit ca dreptul de judeoath sa se ia dela consuli si sa se dea altor magistra 1i alesi
dintre patricieni si numiti pretori. Mai tarziu si plebeii au

ajuns pretori. Intre pretori erau doi mai cunoscuti. Unul

numit urbanus judeca pe locuitorii din Roma, altul (peregrinus) judeca pe strainii asezati in Roma.
Dictatorul. Era numit de unul din consuli in cazuri extraordinare. El era cel mai mare magistrat, dar autoritatea
lui -tine& numai 6 luni.

Tribunii nu erau magistrati, ei erau avocatii plebeilor,

dar persoana Jor era sfanta.
Magistraffii Romanilor nu erau pltiti.
Armata romanfi.

Politica Senatului.

Grecii au fost artisti si invatati, Romanii au fost ostasi

si oameni de stat. Nici un popor in istorie nu este asa de
insemnat prin armata ca Romanii, oath la nici un popor nu
s'au desvoltat ca la ei aceste doua, calitati militaresti, disciplina si rabdarea. Un ostean roman, pe MO. arme, trehui sa poarte cu el bran& pentru 15 zile si o mul%ime de
www.dacoromanica.ro

148

lucruri, ca secure, sapa, call, pari pentru corturi. i cu o

greutate a$ de mare facea drumuri de speriat pentru noi
(aproape 6 klm. pe oil, cand mergea la pas de voie). Erau
rabdatori, caci mai toti erau tarani $i armatele formate de
tarani sunt superioare celor formate de ora$eni. Erau a$a
de disciplinati, incat s'au, vazut generali condamnand la
moarte pe flii lor, pentruca se luptasera fara ordin, de$i
ie$isera biruitori. Era, a$a de mare ru$ine pentru un osta$, Ali

piarza armele in bataie, incat s'au vazut soldati sarind in

mijlocul inimicilor, ca sa,-$i reia armele sau sa, moara. Armele
lor erau acestea: un scut, un coif, o p1ato$5, de arama, o lance

lunga de doi metri tiii o sabie scurta ascutit de amandoua,

parlile.
Corpul de armata se cherna legiune, care aye& cam 5.000

de pedestra0, 300 de cavaleri. In cazuri ordinare se cheman 4 legiuni (cate douti de fiecare consul). Fiecare legiune se impartia in companii numite manipuli. Vorba
manipulus insemneaza manuchiu, caci fiecare companie
aw ca steag in vechime un manuchiu de fan in varful
unui bat. Mai tarziu a avut un lup $i dela Marius un vultur de de argint. Credinta catre steag era a$a de mare,
incat uneori generalii il aruncau in mijlocul inimicilor
pentru ca osta$ii sa, mearga sa,1 ia. Companiile erau a$ezate pe trei linii astfel
Cele din linia intaia
erau a$ezate la oarecare departare una de alta,- .lar i n dreptul golului lasat venia compania liniei din spate. Dm& o
companie din spate inainta, gaga inainte loc gol si forma

o singura linie cu cea dintaiu. Lupta incepea dela o departare cam de 25 de pa$i $i mai mult, prin aruncarea lncii
(pilum) apoi de aproape cu sabia.
0 armata romana niciodata nu petrecea noaptea in camp

deschis. In flecare seat% se inconjura cu $anturi, apza,

corturi $i fixa strade, a$a ca lycul unde petrecea noaptea
ii putea servi ca intarire zile intregi. Astfel intariti, Rowww.dacoromanica.ro

149

manii dedeau lupta cancl voiau ei, iar nu dud voia inimicul.

Cele mai pretuite recompense erau o coroand de iarbd qi

triumful Coroana se da generalului, care scapase o armata
inconjurata, era &cut& insa din iarba cetatei salvate. Triumful se &cora, unui comandant, care catigase o victorie,

in care sa fi perit eel putin 5.000 de inimici. In acest

caz comandantul intr.& in Rorna pe un car tras de patru cai albi. In man& tinea un sceptru de filde, pe cap
purta o coroana de laur. In fat& un sclav ii repeta: adu-ti
aminte ea esti om. Inaintea carului mergeau generalii
sau printii invinsi. In urma veniau soldatii cu coroane de
laur. Astfel mergeau la Capitoliu, ca A aduca multumiri
zeilor.

Comandantul suprem al armatei era un consul sau un

pretor. Generalii, numiti tribuni militari, erau 6 de fiecare
legiune si comandau cate 2 pe rand. Capii unei jumatati
de manipul (centurie) se chemau centurioni.
Mancarea obisnuita a soldatilor era paine si slanina.

Afara de curajul armatei a mai contribuit la marirea

Romei priceperea senatului. Acesta conducea politica ex-

terra si cauta mai inainte de toate sa castige partizani,

chiar in cetatile cu cari se lupta. Senatul era aristocratic
si sustinea partidul aristocratic si in cetatile latine, etrusce
sau samnite. Acest partid primia pe Romani ca pe niste
liberatori. Romanii au cucerit Italia mai mult prin aceasta
politica a senatului, decat prin arme.

Trainl zilnic. Mice hullo Romanilor.

Romanii din timpurile vebhi erau seriosi, muncitori,

economi, dar dupa ce au 'cucerit lumea si s'au imbogatit, au urit munca trupeasca si nu le-a placut mult nici
cea intelectuala : s'au dat prea mult la traiul bun material.

www.dacoromanica.ro

150

hareicdmintea. Barbatii, ca qi femeile, purtau o carnae

de lana cu mnicile mai lungi sau mai
scurte, peste care barbatii purtau toga,
o bucat lunga i lath, de postav alb, iar
femeile puneau palla, pe care o prindeau
cu copci pe umeri. Se cerea o Intreaga
arta la purtarea acestor haine, caci moda
cerea ca sa cada in cute regulate i paralele. Toga era semnul distinctiv al cetateanului roman. Nici strainii, nici sclavii
n'aveau voie sa o poarte. Barbatii imbracau toga la 17 ani. Atunci faceau un sacrificiu zeilor casei, se inscriau in randul cet4enilor i mergeau apoi s sacrifice zeilor cetalii. Si barbatii i femeile
umblau cu capul gol. In calatorie barbatii intrebuintau pciletria, iar femeile valul.

In primele timpuri barbatii umblau cu parul i cu barba

mare, mai tarziu incepura, 0, se raza i sa, se tuna mrunt.
In picioare purtau un fel de pantofi fr5, toe.
Casa. Prime le case erau cu o singura, camera, cu o dechi-

zatura in inve4 pe unde ieia fumul. Aceasta camera era

neagra de fum i de aceea se chema atrium. Case le din timpul maririi Romanilor erau ins& foarte mari i cu mai multe
randuri. Cei saraci -tineau case cu chirie i chiria nu era prea
scumpa, daca un arnic al lui Cicero platia 2.000 de lei pe an.
Mobilierul era destul de simplu (scaune i foteluri) in celelalte odi, afar& de camera de mancare, numita triclinium.
Acolo era masa de mancare i paturile, caci Romanii mancau

la masa culcati pe paturi i rezimati pe o perina cu cotul

stang, iar cu dreapta luau bucatelile taiete marunt de sclavi.

Se serviau de lingua, dar n'aveau furculite i mancau cu

degetele. Servete aveau la masa, dar mese de panza au inceput sa, puna tarziu. Mancau oua, legume, vanat, pete... mai

putina came, i unt de loc. Ei intrebuintau untul nurnai la

doctorii. Beau vinul indulcit cu miere sau taiat cu apa.
www.dacoromanica.ro

151

Formica. N'avea, pronume ca la noi: Ioana, Maria... ea purta

numele tatalui sau pe al barbatului, Octavia, Cornelia. Ea era

in puterea tathlui sau a bhrbatului, care putea sl o vanza,

sa o rascumpere si sh, o ucida. In realitate femeia roman&

se bucura de o consideratiune mai mare ca femeia oriental&
sau greaca. Ea era matroana, mater familias, respectat&
de toti, prima& la teatru, la shrbatori si inaintea careia se
retrgea chiar consulul, ca sa-i lase drum liber. Vieata ei
intreaga se petrecea in cash, unde supraveghea pe sclavi, isi
crestea copii, torcea si facea haine.
Copilul. Era in puterea tatalui, care avea dreptul sa-1 lepede la nastere si a carui putere nu inceta pana la.moarte.
Ca sa-1 fereasca de deochiu, mama ii atarna de gat o baera
cu diferite lucruri sfinte, pe care bhiatul o purta pan& la
imbracarea togei, iar fata pana la maritis. La scoala copiii
invatau legile celor 12 table, buchti din Iliada si Odisea
traduse in latineste, si limba greaca. *coala secundara se
www.dacoromanica.ro

152

chema, ludus, era aezata, pe sub portice i in ea infra oricine vroia, O. asculte, ca intr'un loc de petrecere. La 16 ani
incepea universitatea, cum am zice astazi, retorica. Scopul
era de a deprinde pe elev sa vorbeasca frumos i cu temeiu..

Preparau acasa ate o teza s..e. Ahile se cearta cu Agamemon, apoi veniau la coala i o pronuntau. La 17 ani
inceta. coala, copilul se considera barbat.

Bdrbatul. Nu putea s ia orice prenume ar fi voit, trebuia sa,-i aleag unul din 17 obinuite: Aulus, Decimus,
iar pe langa numele de familie mai aye& i cate o porecla,
Dentatus (Coltatul), Pulcher (frumosul), Barbatus (Barbosul)..._
Un Roman bogat ii petrecea ziva cam astfel. Se scula dupa..

rsaritul soarelui (ora 1 ziceau ei, cam la 6 dupa noi) i

primia salutarea clientilor, carora le da mancare in coulet

sau bani in mana. Apoi gusta ceva (paine cu yin sau ca

miere sau cu masline) i pleca in piata, urmat de clientii cei
mai de aproape. Pe la ora 6 (12) venia acasa, la pranz (prandium). Se culca, pe la ora 8 (pe la 3) pleca, la baie, de und
se intorcea la cina.

Teri le noastre pima, la Tralan.

Cel dintaiu istoric mare al Grecilor, Herodot, a vorbit i
despre terile noastre destul de mult i de bine, caci a caltorit prin cetatile greceti vecine cif- tara noastr. In carte&
lui, unde povestete rasboaiele dintre Peri i Greci, vorbete despre terile noastre, cand vine vorba de expeditiunea.
lui Darius contra Sci(ilor. Acei Sciti locuiau prin Rusia i
prin Romania, pe cand in Transilvania locuia un alt popor
numit A gatirsii.
Scitii i Agatirii erau popoare indo-germanice foarte apro-

piate de Peri. Scitii se ocupau cu 'Astoria i erau barbari

in obiceiuri. La rasboiu un Scit bea sangele inimicului ucisintaiu. Avea drept sa, ia din prada numai acel Scit, careaducea capete de inimici. Jupuiau pe inimici i-i faceau
din piele ervete, iar din teasta capului pahar de bfiut via
la masa. Se hrniau cu lapte si cu unt.
www.dacoromanica.ro

153

Ei credeau in spirite, puneau in morminte mancare I

bautura pentru morti.
Agatirii erau aezati i panici. Erau luxoi, caci pui:tau
lucruri de aur. Cultivau albinele. Legile lor erau scrise in
versuri, ca sa le poata tine minte mai uor.
Atat Scitii cat i Agatirii erau dedati la bautura, caci Grecii

aveau un proverb toarna ca la Sciti. Grecii i Romanii

beau vinul amestecat cu ap. Scitii i Agatirii il beau curat,
i vorba Warn& ca la Sciti inseamna -Warn& yin curat.

Dela Sciti ne-au ramas numele catorva rauri ca Prutut

i

Siretul.

Getii i Dacii. In timpul regelui Filip II al Macedoniei

au venit de peste Dunare hi erile noastre Getii i Dacii,
cari nu voiau sa se supun regelui macedonean. Getii locuiau prin Romania de azi, iar Dacii locuiau prin Temioara i Transilvania. Inainte de a veni aci ei se ocupau
numai cu rsboiul, cad nu socotiau munca demn de nite
oameni liberi. Dupa ce se stabilir in Dacia, se vede CL
pamantul cel roditor al ei i-a atras spre agricultura, caci
Alexandru, succesorul lui Filip, a gasit campuri pline cu
grau langa Dunare. Ei erau de neam indo-germanic i
anume de ramura Traction cari erau foarte numeroi..
Tracii ocupau mai intreaga peninsula a Balcanilor, cultivau
viea i dedesera Grecilor pe zeul viei Dionysos. Getii i Dacii

erau betivi ca i Scitii. Se hraniau cu meiu, cu lapte i cu

grau pastrat in gropi. Nu cunoteau mori de apa sau de
vint, ci se serviau de rajnite. Ca haine purtau nite pantaloni largi, legati jos cu o dm* fes, tunica lung& Femeile purtau o haina lunga Ora la calcaiu i se imbrobodiau. Casele lor erau facute din piatra Para tencuiala.
In credintele lor, Getii i Dacii se apropiau de Peri.
Credeau in zei buni, in soare, in nemurirea sufletelor.
Aceasta credinta se zice ca le-a fost data de un legislator
numit Zamolxis, pe care mai tarziu il adorara ca zeu. Idea
nemuririi sufletului ii incuraja in rasboaie: invinii se ucideau, ca sa nu traeasca robi.
www.dacoromanica.ro

154

Getii 0 Dacii nu s'au unit intr'un singur stat, decAt pe

la anul 60, sub un rege dac numit Boirebiste. Acesta a
invins pe popoarele vecine c4i a atacat provinciile romane.
Cesar iqi propusese O. meargA contra lui. DupA moartea lui
Boirebiste puterea Dacilor scAzii, statul lor se impArti in
alte sate mini 0 inimice unul altuia, pan& cAnd se ridicA
peste ei un rege mare numit Decebalus. Acesta facil chiar
pe Romani s6. simtA infrAngeri umilitoare. Doul armate ale
lui Domitian fur& nimicite cu generali cu tot. A treia armath invinse pe Decebal, dar nu cutez6, sA-1 urmAreascA

in retragerea sa. Domitian fu nevoit 0, incheie pace cu

conditiune ca sA plateasca tribut i sA dea ingineri 0 me-teri pentru armata dacA. Acest tractat va fi destiintat de
cAtre Traian.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII.
Pag.

1. Privire asupra istoriei Romdnilor

2. Cum. se leagd istoria noastrd cu istoria omenirii . . .
3. Egiptenii. Nilul. Memfis. Teba. Cultura si religiunea .
4. Caldeo-Asirienii. Tigrul si Eufratul. Ninive. Sargon. Dttrimarea Ninivei. Babilonul. Nabucodonosor. Cultura
si religiunea .
5. Fenicienii. Sidonul. Tirul. Cartagina. Religia. Cultura. .
6. Evreii. Moise. Saul. David. Solomon. Monoteismul ebraic.
V. Medo-Persii. Iranul. Mezii. Persil. Cirus. Darius. Intinderea imperiului. Cultura si religiunea
8. Gracia antic& Cetati. Insule. .
. . . . . .
9. Retigiunea Grecilor. Zeii cerului. Zeii miirii. Zeii pitmantului si ai infernului. Oracole. Templele. Jocurile. . .
10. Legendele eroilor. Teseu. Edip. Heracles .
11. Tradifiuni din epoca eroicd. Expeditiunea Argonautilor.
Riisboiul Troiei.
12. Sparta. Lycurg. Hegemonia spartanfi.
13. Atena. Solon. Clistenes
14. lntdial rdsboiu cu Persii. Miltiade. Maraton
15. Al doilea rdsboiu cu Perfii. Temistocle. Aristide. Leonidas.
Termopile. Salamina .
16. Hegemonia Atenei. Pericle. Monumentele
17. Rdsboiul peloponesiac. Rivalitatea dintre Sparta si Atena
Alcibiade. Lisandru
18. Ridicarea Tebei. Pelopida. Epaminonda
19. Macedonia si suprematia ei. Filip II. Demostene . . .
20. Alexandru cel Mare. Cucerirea imperiului persan . . .

www.dacoromanica.ro

9-13
13-17
17-20
20-23

23-26
27-30
30-33
33-36

35-38
38-41
41-43
43-46
46-49
49-51

51-53
64-66
55-58
58-60

156
Pag.

21. Expeditia in India. Inzii. Buda. Insemnfitea lui Alexandru.

60-61

22. Impiirtirea imperiului lui Alexandru cel Mare. Egiptul

Siria. Macedonia. Intinderea culturii greceti In riiihrit.
23. Italia veche. Popoarele mai 1nsemnate. Coloniile greceti.
24. Traditiuni despre intemeierea Romei ...... .
25. Infiintarea republicii. Mucius Scaevola. Dictatura. Patri-

62-64
65-67
67 -69

cienii i Plebeii. Retragerea pe muntele sacru. Tribu-

natul
26. Decemvirii fi cele XII table. Decemvirii. Egalizarea celor

doui clase. Comiii1e. Forul .....

70-72

72-75
75-78

28. Cucerirea Italiei. Ritsboiu1 cu Latin ii. Rsboaiele samnitice

78 -80-

27. Camil. Invaziunea Galilor

. . . . .

29. Rdsboiul cu Tarentul 0 cu Pyrrhus. Heraclea. Appius

Claudius Caecus. Coloniile. Chile militare.
30. V ieata primitivd a Romanilor. Moravurile. Cincinnatus.
Religiunea
31. Rdsboiul intdiu punic. Duilius. Regulus
32. lidsboiul al doilea punic. Hannibal. Fabius Maximus
Cunctator. Cornelius Scipio Africanus .
33. Supunerea Macedoniei, Sirieii Greciei. Rdsboiul al treilea
punic. .
34. Starea Romanilor dapd cuceriri. Taranii. Proprietarii.
Sclavii. Cultura greceasch
35. Cato Censoriu.s. Grachii 0 legile ayrare
36. Marius. Iugurta. Cimbrii i Teutonii. Reformele militare
ale lui Marius
37. Sulla. Rhsboiul cu Mitridate. Proscriptiunile. Dictatura
38. Pompeius. Spartacus. Piratii. Rhsboiul al doilea au Mi
tridate. Catilina. Cicero
39. Cesar. Intidul triumvirat. Cucerirea Galiei
40. Rdsboiul civil. Lupta dela Pharsala. Dictatura. Uciderea.
41. Al doilea triumvirat. Marcus Antonius. Caius Octavianus.
. . . .
Lupta dela Actium. Sfh,ritul republicii . .
42. Imperiul. August. Intinderea i administratia imperiului.
Romanizarea. Ritsboaiele. Scriitorii
43. Imparatii din familia mi August. Tiberiu. Nero. Cucerirea Britaniei .
44. Flavii. Vespasian. Titu. Domitian
45. Traian. Rsboaiele cu Dacii
46. Adrian. Antonin. Marcu. Aureliu

47. Dacia sub Romani. Anarhia militard. Aurelian. .

48. .Diocletian. Constantin cel Mare. Teodosiu

www.dacoromanica.ro

80-82
82-85
85-87
88-91

91-9a
93 -9696

98

98-100
100-103
103-105
105-108 108-110.
123.

110-112
125

113-116
128-

116-118
118-120
121-123
123
125

127

157

DE CETIT

Pag.

Omul preistoric.

131-133
134-137
137-138

Traiul zilnic si obiceiurile Egiptenilor.

Traiul zilnic si obiceiurile Asirienilor,
Istoria timpurilor eroice la Greci
Legdturile Grecilor cu popoarele orientale
Traiul zilnic in Atena. Obiceiuri.

139

139 141
141-142
-Socrate.
142-143
143 144
.Expeditia celor zece mii.
4tiintele la Greci. Insemnlitatea Grecilor in istorie. .
144-145
Gonstitutiunea roman& in timpul republicii . . . . 146 147
147-149
Armata roman& Politica senatului .
Traiul zilnic. Obiceiurile Romanilor
149-162
Terile noastre Visa la Traian
. 152-164

..

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro