Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISTORIC:
POPORUL ROMAN
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE
HARTlE VIDALON VA.RGATA, DOUAZECI
f;ll :;lASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN
C O MER'J', NU MEROTATE DELA 1 LA 26.
0 ENIGMA SI UN
MIRACOL ISTORIC:
POPORUL ROMAN
Cu 5 plane i 2 harti afarii din text
BUCURE!;iTI
FUNDATJA PENTRU LITERATURA i;il ARTA ,REGELE CAROL fl"
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
t 9 4 0
Gh. I. Brltianu: Poporul Roman Pl. I
ALEXANDRU XENOPOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAl
A CARUI CARTE
3 Septemvrie 1939.
G. I. B.
INTRODUCER
1) Ibid., p. 283.
1) V. pentru aceasta mai departe, pp. 106 'i urm.
1) Ibid., p. 287.
I'AREREA DLUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULUI ROMAN 15
1) Pp. 28889.
16 0 ENIGMA 1$1 UN M IRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
2
CAPITOLUL II
1) II, p. 69.
1) V. Conr. J. Hildebrandt's Dreifache Schwedische Gesandtschaftsreise nacll
Siebenbiirgen, der Ukraine u. Constan tinopel, ed. F. Babin ser, Leiden, 1937, pp.
70-71.
Pasajul In alten Miiriisch s'ar putea citi mai degrabil In Aft und Mii
riisc/1 , In Olt i Mure.
TEORIA IMIGRATI UNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 21
de Slavi, care dupa aceea s'a inradacinat. Teza mea nu-i cu totul
noua, f iind atinsa de multi cercetarori, incepind cu P. J. Safarik...
La 17 Februarie 1936, d. Bromberg precizeazli: Principatul
lui Drago era slav i chiar rusesc i deloc rom!nesc (termenul
La Russie moldave e intrebuintat de savantul meu prieten,
1) Regllsim aceste tendinte, lntr'o formA nu mai pu(in agresivil, In studiul publi
ca! In Bywntlon.Cf. Xll, pp. l84-85 In n., p. 205 i mai ales finalui,Xlll,pp. 68- 69.
Adaug c! d. G. Vemadsky nu ad mite deloc llastii Slllida.rizare, dupil cum
mi-a comunicat Ia timp.
') Bulgares et Roum11/ns. , , Sofia, 1932,
TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 25
1) Ibid., p. 28 1 .
1 ) Le3 relations bu/garo-roumaines a u Moyn Age, Revista Aromaneasca, I,
1929, pp. 9 fi urm.
TEORIA IMIGRATIUNll IN CATEVA LUCRARI RECENTE 27
formata din poalele i cele mai inalte podiuri ale unui masiv, care
e socotit printre cele mai inalte ale peninsulei. Apele acestei re
giuni coboarii catre Sava, Dunare i Adriaticii . . . E un tinut
hotarit de natura insiii, spre a deveni locul de natere al unei
rase o 1). Dacii se admite, de alta parte, impreuna cu acelai Jirecek
cii aezarea lugoslavilor in aceste regiuni era cu desaviirire in
cheiatii catre jumatatea secolului al VII-lea 2), e i mai greu de-a
impaca aceste doua teze, mai ales daca Romiinii n'au patruns
Ia nordul Dunarii, inaintea secolului al X-lea sau al XI-lea. Aceeai
regiune n'a putut fi in acelai timp leaganul istoric a doua
natiuni i a doua limbi diferite, una slavii i alta latina.
In fine, sii mai adaogam Ia toate aceste ipoteze privitoare Ia
originile Romfmilor i aeziirile lor Ia nordul Duniirii, teoria
recenta a unui invatat grec, d. Keramopulos, cu speciala privire
Ia Aromllni sau Cutovalahi, cum ii numete in titlul insui al co
municarii sale - Spre deosebire insa de cercetatorii amintiti mai
sus, d. Keramopulos nu numai cii nu admite nici o emigrate a
'
Romiinilor din Dacia in provinciile balcanice, dar socotte ca nu
poate fi nici o legaturii de siinge sau de origine etnica intre Dacii
romanizati, de pe teritoriul Romfmiei de astazi, i elementele
romanizate din sudul peninsulei, rezultat al unui proces istoric
cu totul deosebit. Cu alte cuvinte, n 'ar exista intre limba romiina
i dialectuJ aromiin o apropiere mai mare deciit intre limbile roma
nice deosebite ale Europei apusene: franceza, italiana, spaniola,
Romiinii din nordul Dunarii f iind Daci care i-au insuit vorbirea
latina, iar Aromanii : Greci care i-au pierdut limba, aa cum
i-o pierdusera in vremurile moderne unele ramuri ale elenis
mului din Asia Mica. La aceasta se mai adaoga unele conside
ratiuni ciudate asupra numelui de Vlah , apropiat de cuvantul
1) Idem.
1) - In aceastil privintl rilspunsul d-lui Th. Capidan, L'origine des Moc;dn
Roumains, Bucarest, 1939, p. 26.
') V. mai jos, p. 46.
30 0 .,NtGMA. $1 tJN MUUCOL ISTORIC : POPORUL ROMAN
1) Dr. Anton Kern, Der Llbtllus dt! Norlria Orbis Johannt!s Ill (de Galoni
fonribus ?) 0. P. Erzb/schofs von Sulranyeh, Arch/vum FF. Praed/catorum, VIII
(1938), pp. 102-103.
'l V. G. Mumu, Les Roumalns dt! Ia i
Bulgar e med/lvale, Balcania, I (1 938), p. l l .
'tEORIA IMIGRATitJNII IN CATEVA ltJCRARI RECNTE 31
1) Op. cit., p. 28 1 .
1 ) V . , i V. Christescu, Istoria mllitartl a Daciei romane, Bucuti, 1937, p.
96 'i urm. E de notat ell acest fapt nu a fost fntotdeauna socotit, pentru alte pro
vincii, ca o dovadli absolutli a evacullrii lor de clltre Romani. V. pentru Britania
Ia inceputul secolului al V-lea, R. G. Collingwood, Roman Britain, An economic
survey of ancient Rome, Baltimore, 1937, III, p. 63.
') V. 'i lucrarea d-lui V. Motogna, Ntlvtllirea Gotilor In imperiul roman 11
pllrllslrea Daciel, e"'tras din Anuarul Liceulul A. Mure1anu t din De}, 1936-37.
') L. Homo, Essal sur le gne de l'empereur Aurellen, p. 3 1 6 in n.
3
34 0 ENlGMA $1 UN MIRACOL IST('!>JC : POPOkUL lWMAN
batinilor.
Dintr'o vreme putin mai tarzie, sunt in aceasta privinta doua
marturii categoriee : una din apus, sfatul dat de Avidius lui Clovis,
regele Francilor, sub zidurile oului Avignon, pe carl asedia :
De ce s a stai c u o armata in fata locului intarit, ocupat de vraj
ma ? Pustiti ogoarele, paunile, viile i maslinii, disrugi
toate roadele pamantului i totui fi faci prea putin rau. Trimite-i
mai degraba solie i impuni sa-ti plateasca tribut in fiecare an,
pentru ca astfel tara ta sa fie la adapost i sa stapanti in veci
pe aeei ee-l platesc o 1).
Iar cealalta, dela sfaritul secolului al VI-lea, din regiunea
balcanica i dunareana : Romanii au fost din nou atacati de
popoarele afurisitilor barbari cu parol despletit, ce se numesc
Avari, care s'au pus in miare i au inaintat dinspre rasarit, i
de poporul apusean al Sclavonilor i de altii numiti Longobarzi.
Acetia erau sub stapanirea Khaganului, regele Avarilor. Ei au
mers sa asedieze doua orae ale Romanilor i alte cetati. Ei au
spus locuitorilor : Iiti, semanati i secerati ; nu vom lua dela
voi decat jumatate din bir )
.
1) Greg. de Tours, Opera, Mon. Germ. Hist. SS. Rer. Meroving. I, L. ll, S2,
p. 9S,
1) Mich. Syrianul, X, 21. Cf. L. Hauptmann, Les rapports de3 Byz:antlns avec
les Slave3 et les Avares pendant Ia seconde moltlll du VI-e steele, Byz:antion, IV, p. IS1.
1) F. Lot, op. cit., ibid.
36 0 ENIGMA I UN MIRACOL ISTORIC : POPORUL ROMAN
1) us lnrasions barbars. I, pp. 219 '' urm. V. Jordaoes1 Getica, 34, M.G.H,,
A..ant., V.
ORIGINILE POPORULUI ROMAN : BVACUAREA DACIBI 43
') P. acest ora. v. Pllrvan, Dacia, pp. 163, 166 $i B. Soria In Pauly-Wissowa,
R. E., Sv. Nevlodunum. E lntr'adevir mai logic dea arlita lntlli marginile apusene
ale lumii slave $i de-a trecc pe urmi Ia Nistru $i Ia Vistula, declt de a sliri din
Dobrogea Ia Sava $i de-a so lntoarce pe urmil Ia tinuturile risilritene ale Anp!or.
Slavii sunt de altfel cunoscuti Ia hotarele Istrici ciltre sflif$itul secolului al VI-lea.
') V. mai sus, p. 3S Cf. L. Hauptmann, Byt.antlon, IV, pp. 138-40.
1) Cf. G. Vernadsky, On the origins of the Antat, Journal of the American
Oriental Society, 59, pp. 96 $i urm. ; The Spall of Jordanes and the Spor/ of Pro
coplw, Byt.antlon, XIII (1938), pp. 263-66 ; Goten und An ten In SiJdrussland,
SiJdostdeutsche Forschungtn, III, 2 (1938).
) Lot, Ibid., p. 221. L. V. Niederle, Manuel de l'Antlqulte slave, I, p. 47.
44 0 ENIGMA I UN MIRACOL ISTORIC : POPORUL ROMAN
Unitatea linguistictF)
1) Datoresc cele mai multe referinte ale acestui capitol bun!lvoin!ll dlui AI.
1) 1/>id, p. 287.
1) S. Puariu, Etudes de 1/nguislique roumalne, Cluj - Bucureti 1937, p. 1 10.
4
50 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
canice i a inrudirii lor 1), par sli dea mai multa greutate teoriej
care vrea sa explice prezenta cuvintelor albaneze in romanii, prin
tr'un contact intre cele doua popoare i imprumuturi reciproce
intre cele douii limbi. Dar tocmai aceasta ultima conditie lipte
in acest caz: e bine stabilit acum - ne spune un linguist, care
a fiicut recente cercetari in acest domeniu - eli imprumuturile
de vocabular presupun un prestigiu social . ori cultural, pentru
poporul care imprumutli celuilalt cuvintele. In ce epocii s'ar putea
crede eli Albanezii au fost atat de superiori Rom.nilor, pentru
ca acetia din urma sa fi imprumutat dela cei dintai termeni de
civilizatie ca vatrii , biitran etc. l;li chiar admitand aceastii
superioritate a Albanezilor, acetia ar fi trebuit sa imprumute
la r.ndul lor dela Romani, eel putin tateva cuvinte, privind genu
rile de activitate, in care Romanii le erau totui superiori. Nu se
1) V. Phi lipp ide, Origi11ea Ronui11ilor, I, p. 506 i urm. Cf. H. Zilliacus, Zum
Kampf der Weltsprachen lm Ostromschen
i Reich, Helsingfors, 1935, p. 129 ; v. i
pp. 30-3 1 p. lntinderea vorbirii latine in Balcani.
1) De bello Goth/co, Ill, c. 1 4 ; cf. Jireek, Die Romanen In den Stadte11 Dal
matiens wahrend des Mittelalters, p. 18.
1) A. Maurois, Histoire d' Ang/eterre, p. 39.
54 0 ENIGMA I UN MIRACOL ISTOIUC : POPORUL ROMAN
Etnografie # geografie
s
66 0 ENIGMA I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN
68 0 ENIGM A $1 UN MIRACOL ISTORIC : POPORUL ROM AN
1) Asupra acestor izvoare pupn cuooscutc sau rilu intcrpretatc piinli acum,
v. Minorsky, Hudud al A/am, Gibb Memorial Series, London I937 Une nou
velle source persane sur les Hongrols au X-e slecle, Nouv. Revue de Hongrle, LVI
(1937), pp. 305 $i urm. ; A. Decei, Asupra unul pasaglu din geograful persan Gardlzl,
Omagiu AI. II I. Lapedatu, Bucure$ti, 1936, pp. 877 $i urm.
1) Sunt denumi bad-dil (friCO$i), ceea ce ar lnsemna mai degrabil cre1tlnl,
v. Minorsky, Nouv. Rev. de Hongrie, LVI, p. 3 12.
1) Ibid., p. 308.
ORIGINILE POPORULUI ROMAN : ETNOGRAFIE I GEOGRAFIE 75
1) Ibid., p. :110.
1) A. Dccei, op. cit., pp. 896-97.
1) Minorsky, ibid., p. 310. La Masudi (934), Walandar e de ascmcnea un
or&: bizantin. V. Marquart, Osteuropiiische u. otasiatischc Strei{z/Jge, pp. 61,
449 $i urm., unde se face o apropiere lntre acest nume i acel al Onogurilor, care
dispar toti dupl nlvlllirca Bulgarilor; v. H. Schonemann, Die Kenntnls der
byt. Geschlchtsschrelber v. der iiltesten Gesch. tkr Ungarn. p. 9.
76 0 ENIGMA I UN MIRACOL ISTORIC : POPORUL ROM AN
Datele arheologice
1) Cf. Dr. M. Friedwagner, Ober die Sprache und He/mat der Rumiinen In
ihrer Friih:uit, Zeitschr. f. Rom. Phil., LIV (1934), pp. 641-715.
1) Pentru limes, vezi seria de publicatii ale Jnst. dl Studi Romani; cfr. i E.
Komemann. Die unsichtbaren Grenzen des riimischen Kaiserreiches, Budapest, 1934.
OlUGINILE POPORULUI ROMAN : DATELE ARHEOLOGICE 81
1) Ibid., p. 1 3 1 fi urm.
1) F. Cu mo nt, In Cambridge Ancient Hist., XI, p. 625 ; cf. C.I.L., Ill, 86.
1) H. Dessau, Gesch. der romischen Kaiserzeit, II, p. 623.
1) Vezi in aceasti privinlil G. I. Brlltianu, Une nouvelle hlstoire de I'Europe
au Moyen Age : Ia fin du monde antique et le triomphe de /'Orient, Rev. beige de
Philologie et d' Hist., XVIII (1939), pp. 252-66.
') M. Besnier, Hlst. Romaine 10, 1 (col. Glotz, pp. 207-208.
1) C. Jullian, Hist. de Ia Gaule, Vlll pp. 267268.
ORIG1NILE POPORULUI ROMAN : DATELE ARH EOLOG1CE 87
1) Cf. F. Lot, La fin du monde antique et le debut du Moyen Age, pp. 168-169.
1) Op. cit., p. 366.
1) Hist. de Ia Gau/e, VIII, 2, p. 29 1 ; cf. t. ll, p. 138 i t. VI, p. 88.
') Cf. A. Grenier, La Gau/e Romaine, An economic survey of ancient Rome,
ed. Tenney Frank, Baltimore, 1937, Ill, p. 635 : Printr'un fel de intoarcere a
stlirilor anterioare cuceririi romane, aristocratia a devenit mai ales rural! .
88 0 ENIGMA I UN MIRACOL ISTORIC : POPORUL ROMAN
*
* *
cata lui Manes Daos, zeu pagan, frigian i dac. Paganismul din
Asia Mica, Ia strlirntoare, ar cauta spdjin in ace! din Dacia, amin
tire indepartata a unei origini comune trace . Mai e de altminteri
armentarius, pastorul : nu e oare cu adevarat o stare caracteri
stica a acestor populatii pe jumiitate romanizate, manate de voia
razboaielor i a migratiunilor, din vechea Dacie Carpatica in noua
Dacie Balcanicii ? De ar fi sa-l credem pe Lactantius, Maximin
nepotul nu era cu nimic mai" prejos de unchiu : i el de asemenea
J uat de Ia turma i din paduri . arata mai degraba a pastor,
nu de turme, ci de ostai 1).
Mai este insii ceva. Problema originilor crtine; in Dacia, nu se
discuta de ieri. S 'a i;liscutat multa vreme data la care misionarii
cretini i-au facut cea dintai aparitie a for, la Nordul Dunarii.
Textele sunt vagi : o aluzte a lui Tertulian pare a fi contrazisa,
orice s'ar spune, de Origen 2). S'a recurs atunci Ia mil.rturia epi
grafiei. Trebue insa recunoscut, ca tot ceea ce este anterior seco
lului a! IV-lea este eel putin contestabil. Studiul recent al d-lui
Daicoviciu a pus lucrurile la punct : nu e nimic cretin in piatra
deJa Turda, nici in inelul dela Sarmizegetusa. Cele apte stele ale
basoreliefului din acest ora sunt semne planetare, fara indoiala
mitriace. Inscriptia din Napoca, a cil.rei monogramil. trecea
drept cretina, se reduce Ia formu la : Opto, sit tibi terra levis,
a traditiei pagiine. Crucile sapate pe lampile de teracota sau
pe vasele descoperite in Oltenia pot fi sau ornamentatii fiirii vre-o
semnificatie religioasa, sau o marca oarecare a proprietarului.
Faptul este cii piina acum, 'nu exista nici o indicatie sigura,
cu caracter istoric, arheologic ori epigrafic a existentei crtinis
mului in provincia lui Traian, panii Ia Aurelian . Se poate pre
supune, cu Piirvan , prezenta catorva cretini riizleti, in ole
dace ; dar nimic nu dovedte, pana Ia sffiritul secolului a! III-lea
1) Ibid. 19. Da/a vero, sublatw; nuper a pecor/bus et silvis . . non pecorum
sed militum pastor.
') V. p. aceasta Canst. C. Giurcscu, /st. Roman/lor, I, pp. 193 i urm., a clrui
interpretarc a textului lui Origen nu este convingiitoare.
1) Exist4 monumente cretint' In Dacia Traian4 din sec. lllll ? Anuarul Inst.
de studii claslce, Cluj, n, p. 192 i urm., p. 203.
ORIGINILB POPORULUI ROMAN : DATELE ARHEOLOGICE 93
1) Ibid.
p. 204.
1) V. Motogna, Un scol din Is/or/a Docie/, Cluj 1937. pp. 1416.
") Cf. Cambridge Ancient Hlst.. XI. pp. 553554.
94 0 ENIGMA I UN MIRACOL ISTORIC : POPORUL ROMAN
fapt exclusiv rural. Dar secolul al Ill-lea nu este oare acela al sate
lor i al ogoarelor, adesea foarte departate de spiritul roman al ce
tiitii ? i sii nu uitiim nici prezenta Dacilor liberi Ia hotarele pro
vinciei. Desigur, nu s'au gasit miirturii scrise ale unui grai dac
din aceasta vreme, cum s'au gasit aiurea ale acelui celtic sau punic.
Trebue mentionatii totui reaparitia nediscutabilii a catorva nume
de .Iocuri preromane, care inliitura acelea pe care administratia
romanii a voit sa le impuna. Dupii cum in Tracia elenicul Phili
popolis dispare pentru a face loc Pulpudevei, de unde se trage
in linie dreaptii bulgarul Plovdiv 1), iar nume ilirice reapar in topo
nimia balcanicii a unui autor bizantin din secolul al VII-lea, Argeul
romanesc reproduce numele antic, Ordessos i nu pe Mariscus
al stiipanirii romane, ciitre sfiiitul ei 2). E cu atat mai inte
resant de a aminti ipoteza, care pare verosimila, a originii
germanice a acestui nume (marsk, mlatine). Numele antic ar fi
supravietuit aa dar, nu numai cuceririi romane, dar chiar i in
vaziei Gotilor 3) . Nu este oare ciudat ca numele acestui rau, ca
de altfel acel al Prutului moldovenesc ( Pyretos), ii adancete
radacina in vechiul vocabular getic ori scitic, care trebue sa fi cunos
cut macar in parte, in epoca navalirilor, o renatere asemanatoare
aceleia a altor vorbiri indigene ?
* *
1) A. H. M. Jones, The cities of the eastern roman pro 1inces, Oxford, 1937,
p. 556. Cf. P. Skok, Beitruge zur thrakisch-i/lyrischen Ortsnamenforschung,
Zeitschr. f. Ortsnamenforsch. VIII (193 1), p. 43.
1) Fiindci avem Transmarisca pe locul actualei Turtucaia. Cf. N. I. Antonovici,
Codrii i numele de Prut II A rge/, Bulet. Soc. R. Rom. de Geografie, LVI (1938).
') P. Skok, Zum Ba/kanlutein, Ill, Zeitscllr. fiir romanische Pllilo/ogie, L
1930), p. 532.
ORIGINILE POPORULUI ROMAN : DATELE ARHEOLC!.GI CE 95
..
F
u '
'f--= : ' . ..
UJL -l'lll'
.-.-.,..,-.
7
98 0 ENIGMA $1 ON MIR.ACOL ISTORIC : POPORUL ROMAN
.
1) F. L01, us Invasions germaniques, p. 210.
1) La Transylvanle dan3 I'Antlquill, pp. 81-82. Cf. A. Alfoldi, Funde aus
der Hunnenult und lhre ethnische Sonckrung, Archaeo/ogla Hungarica, IX, 1932,
p, 46 : Die zweite Oruppe der grauen Henkelkrilge der Hunnenzeit kann ent
wickelungsgeschichtlich bcsser erfasst werden. lbre Wurzel liegen - wenig&tens
zum Teil - in ihrem engeren Verbreituogsgebiete selbst und greifi auf die Tra
dition der hiesigen La Tene Zeit zuriick ,; Die Technik der Ollittung wurzelt
ii berall in der niimlichen Epoche
1) M. G. Petrescu-DAmbovita, Cimltir'!l de/a Santana de Mure1 din epoca
mlgra (iunllor, tezii prezeotatl to 1937 Ia Facultatea de Litere din Bucuti. Da
toritil amabilitl!ii autorului, i-am putut consulla manuscrisul.
ORIGINILE POPORULUI ROMAN : DATELE ARHEOLOGICE 99
'
,
\I
F
'!'
..
') cr. Beninger, Der westgotisch-alanlsche Zug, pp. 92-94 : exemple din
Saaz i DeutschBistritz In Boemia.
') Cf. de ex. R. Gr. Collingwood, Roman Britain, An Economic Survey o
ancient Rome, ed. T. Frank, III, pp. 82 i urm.
1) cr. materialul roarte bogat ilustrat de B. Sliitineanu, Ceramica romtineascd,
Bucuti 1938, pp. 62 i urm.
') Ibid., p. 29.
') J. Nestor, Der Stand der Jlorgeschlchts/orschung in Rumiinen, i extr. din
XXII. Bericht der RlimischGerm. Kommission, 1933, p. 175 : Mit der dako-geti
cheQ Latenezeit ommen wjr bis spiit ins I, Jahrb, n, Chr,
104 0 ENIGMA I UN MIRACOL !STORie;:: POPORUL ROMAN
tine de granita, ale Dobrogei 1). S'ar putea da mai multa insem
natate voevodatelor semi-legendare ale lui Menomorut, lui Glad
i mai ales a lui Gelu, pe care notarul anonim a! Regelui Bela
le pomenete in vremea cuceririi arpadiene, in Transilvania i Ia
hotarele Banatului. Aceasta marturie este sprijinita de aceea a
cronicei ruseti a lui Nestor ; aa cum e, are valoarea unei traditii
istorice, fara sa se poata identifica cu preciziune faptele i persoa
nele. E foarte probabil cii au fost, incepand din secolul al
JX-lea, voevodate slavo-romiine, ai caror efi se intitulau dupa
importanta lor, voevozi sau kneji i care se gaseau in raporturi
mai mult sau mai putin stranse cu imperiul bulgar. Acest nume
de kneji a ramas ; inainte chiar ca el sa fi reaparut in nomen
clatura oficiala a principatelor romane, Tatarii, care navalisera
in 1 241 in Transilvania, numeau pe judecatorii lor canesii 2), fiira
indoialii pentru a ridica impotriva Ungurilor populatia batin ,
pe care acetia o supusesera autoritatii lor.
Trebue deci sa consideram cii dupii imperiul Asiintilor, iit
din revolta Vlahilor balcanici, impotriva asupririi bizantine,
imperiu care devine tot mai bulgar ca spirit i traditiune, in cursu!
veacului at XIII-Iea, primele stapaniri romanti Ia nordul Du
niirii sunt, pe malul drept al Oltului, voevodatul lui Litovoi i
knezatele lui loan i a! lui Farca, iar pe malul stang a! acestui
privte acelea ale lui Litovoi i Tihomir, ele sunt evident slave
i nu e de mirare cii le regiisim in aci forma, la inceputul
secolul ui al Xlll-lea, Ia sudul Duniirii, in regiunea macedoneana a
Skopliei 1). E o dovada mai mult a contactului permanent intre
populatia slava i romllneascii a acestor tinuturi.
Statui lui Basarab, al ciirui centru se giisea fiirii indoialii, Ia
inceputul secolului al XIV-lea, in tinuturile Munteniei de pe malul
stllng al Oltului, trebue sii fi urmat voevodatului lui Seneslau, cu
toate cii ar fi imposibil sii preciziim data i conditiile politice ori di
nastice ale acestei succesiuni. Nu putem trece insii cu vederea o coin
cidentii, pent(Uca din ea se poate desprinde i o concluzie . Ciitre
sf:iritul veacului al XIII-lea, sub ultimii Arpadieni, tendinta, con
stitutionalli. a Regilor Ungariei era de-a constitui in Transilvania
comunitiiti nationale (universitates) , cum s'a i realizat pentru
Sai i Secui. i Romlinii din Ardeal piireau a se indruma spre
aceastii stare, deopotrivii cu celelalte neamuri privilegiate. In 1 29 1
mai vedem aparllnd intr'o
diploma universi noifiles, Saxones,
Syculi et 0/achi. Pe urma insa aceastii evolutie a fost intrerupta,
iar Valahii au riimas exclui dela asemenea privilegii 2).
Nu cumva inchegarea principatului transalpin o al Tiirii Ro
mllneti, care era sii-i intindii apanagiile i dincolo de Carpap,
va fi oprit constituirea unei comunitiiti nationale a Romllnilor
supui coroanei Sf. tefan ? Riispunsul Ia aceastii intrebare ar
lamuri i traditia desciileciirii * legendarului Negru Voda i a
anului 1 290. Dar de voim sa ne marginim Ia fapte precise, docu
mentele ni-l aratii pe Basarab, ca eel dintlli domnitor al unui stat
romllnesc puternic i independent, pe malul stllng al Duniirii.
1) V. studiul mcu Polltlca externa a lui Cuza Voda # dezvoltarea idell de unl
tate na(lonala, Rev. lstorlca Romiina. II (1 932), p. 63.
118 0 ENIGMA I UN MIRACOL JSTORIC : POPORUL ROMAN
Asia. 22, 8 ; - Centra/a, 22 ; - Mica, 121, 124; fiul lui Tihomir, 109 ; Ita
28, 83, 92. tul lui, II 0 ; aliat cu Tiitarii ; orig.
Atanaric, rege got, 36, 41. numelul, I I 0.
Atena, 30, 104. Basarabia, Bessarabia , 23, 24, 26, 60 ;
Athaulf, conducltor got, 83. leagiinul Slavonitiilii dupii Brom
Atil, fluviu dupii un geograf persan, 74. berg, 23-24 ; luatii de Ru$i, liS.
Atila, 41, 42, 123. Basarabii, dinastia , tntinde stiip . Ia
Atlas lingvistic a1 L rom!ne, 7, S1. gurile Duniirii ,; tn Dobrogea, 112.
Atos, IDrile deJa, 108. Biilcescu N., 1 16.
August Octavian, tmpiiratul, 37, 38. Beia, reg. Ungarici, notarul lui ano-
Aurelian, Imp. roman, 21, 33, 34, 37, nim, 19.
38, 40, 44, 47, S9, 83, 90, 92, 94, Bela IV, reg. Ungariei, 109.
I00; miirturille biografului siiu as. Bela Palanka, 40.
colon. Daciei, 13 ; formeazl douii Belgia, 70.
Dacii tn Moesia, 14; evacuarea Belgrad, 27, 7S.
Daciei, 32. Beninger, 99.
Ausonia, 42. Beroe, 86.
Austria, Austriaci, 1 1 6 ; riip. Buco Bistrita, apa, 60.
vinei, l iS. Bizantinii 67, 73 ; scriitorii tac asupra
Austro-Ungaria, 1 1 8 ; dubla monar pop. romAn tn Nordul Duniirii, 13.
hie a Habsburgilor, 9. Bizant, imperiul, S1, 86, 1 14, 120.
Autun, 86. Blac v. Valahii, Vlahii.
Avarii, 3S, 43--46, Sl, S2, 66, 71, 72, Blahii = Vlahii, 120; tn Transilva
97, 101, lOS, 123; imperiul, 42. nia, 1 24.
Avidius, 3S. Blalrusnen - Vlahi, 63, 124.
Avignon, o 3S. Blastares, syntagma lui, 107.
Blazi Vlahi tn Pen. Balcanicl, 29.
Bacon Roger, as. orig. Valahilor, 22. Bios = Vlahi, 63.
Balcani, muntii, regiunea, Pen. BaJ. Bocmi, 88.
canicii, 41, 43-4S, SO, S6, S8, S9, Bocrebista, S9.
63, 67, 68, 71-73, 1 1 4, 117-120, Bosdan Vodii I, I l l .
123. Bordeaux, 86.
Banatul, IS, 36, 40, 109, 117 ; istoricii Bo&nia, de Sud, 26.
uncwi admit riimlnerea unei po Briiila, judetul, 69.
pulafii romane acolo pAoli tn sec. Briitienii, 1 1 6.
V, 37; continuitatea romano-sar Britania, 14, 82, 88, 90, 93; urmele
matii In, 98; - de Vest, S1, stiip. romane tn, 35-36.
Bandul de Cimpie, 98. Britonii, 88.
Barbari, 83, 89, 98; Ia Teofanes '' Brodnicii, 76, 78, 1 12 ; riisp!ndirea
Choniates Daco-rom!ini, 66, 67; lor, 76, 77.
- germanlcl, 102. Bromberg Jacob, emigrat basarabean
Barbaricwn, 42. to America, note istorice '' toponi
Barbat, fratele lui Litov'?i, 109. mice asupra Dobrogei, Moldo-Va
Barthold, 7S. lahiei ,; Basarabiei, 23-24.
Basarab I, domnul T.Rom., 1 1 0-1 11, Brutenii, 77.
JNDICE 127
1 17 ; - Centrald, 9, 10, 73, 1S, 99, 46, 70, 72, 83, 97 ; stabiliti pe malul
104, 123, 124; - d apus, occiden drept al Rinului, 37.
tal!, 28, 1 14 ; - de Sud-Est, 98, 1 04, Getica, 43.
sensu! geografic al denumirilor et Getii, 38.
nice In evul mediu aci, I I ; - dund Glad, voevodatul lui, 109.
reand, S6; - Orle;tald, 9, 10, S4, Glotz, colecpa de studii istorice, 10.
104, 1 13, 1 19 ; lac inceputul sec. 14, 46. Gotia, regiune, 40, 43.
Eutropius, IS, 32, 36, 38, 80 ; asupra Gotii, 34, 40, 82, 83, 93, 94, 97, 99,
pllril.sirii Daciei, 13. 104, lOS, 123 ; retrai In Carpati,
36 ; - pont/c/, 40; In Dacia Tra
Fa. cnezatul lui, 109. ianli, cretlnl, 41 ; In Spania, 8S.
Fatma, 8S. Gozgan, localit. In Afganistan, 73.
Ferdinand, tarul Bulgariei, 1 1 8. Grecia, Grecii, 49, 66, 1S, 117, 118.
Ferri S., 9S. Gregoire H., 63, 77, 78, 91.
Fessler, 43. Gsell, 8S.
Festus Rufus, 33.
Francia, 69.
Habsburgii, 1 1 6 ; dubla lor monarhie,
Francii, 97.
surparea ei, 9; v. Austro-Ungaria.
Franciscanii, m1SJ0nari as. orig. Va-
Hadaczek, 10 I .
labilor, 21-22.
Ha!chidica, 62.
FranGus, sensu! cuvllntului, 69.
Halmyris, 60.
Franta, 39, 70, 1 12. Hama, Hamath, 86.
Frideric Barbarasa, 63. Haverfield, 88.
Frigia, 9 1 . Ha. et Julien, 60.
Frumoasa, castrul roman deJa, 100. Hemus, muntii, Sl, 64, 67, 123 ; v.
Fundapa pentru art! i literaturll Balcani.
Regele Carol U, 8. Heraclius, Imp. bizantin, 44.
Fustel de Coulanges, 69, 70, 71. Herzegovina, 26.
Hildebrandt, Conrad Jacob, clilltor
Gaata, principesa, 41. german (l6S6--16S8), as. numll
Galerius, imp. roman, 93 ; reorg. paza
rului Valabilor din pllrJile Oltului
Ia Dunllre, 40 ; fiul unei dace trans
i Muului, 20.
danubiene, 91. Hispani, 8S.
Galia, 36, 84, 86, 87, 90, 93, 97, lOS;
Homo L., istoric al lui Aurelian, 33, 34.
- de rdsdrlt, 81 ;- merldionald, 69.
Hudud-al-Aiam, geografie universal!,
Galilor, Tara, In Aoglia, 88.
73-7S.
Galipa, S6, 63, 6S, 116, 124; princi
Hunfalvy P., istoric ungur, 13.
patul rus al, I l l .
Hunll, 41, 42, 46, 97.
Gallienus, imp. roman, 83.
Gardizi, istoric persan, 74, 1S, 18.
Gelu, voevodatul lui, 109. lai, oraul Ailor sau Alanilor, 1 1 1.
Genovezi, notari Ia Cafa, 61. lbar, riiu, valea, 27.
aeoaraful anonim din sec . XIV, 46, 68. lliria, 33.
Gepizii, 66, 97. Iliroromanii, din Serbia i Croatia, IS.
Germania, Germanii, 14, 20, 36, 39, lmperiul bulgar, a1 Asllntilor, 2S ;
9
130 INDICB
132 IN DICE
Valens, Imp. roman, contra Gotilor, 37. Vopiscus, biograful lui Aurelian, 13,
Vasile eel Mare, episcopul Cezareii din Vulgari Ill Macedonia, = Aromllni, 30.
CAPITOLUL I
PAREREA D-LlJI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULUI ROMAN 13
CAPITOLUL U
TEORIA IMIGRARII DUPA UNELB LUCRARI RECENTE
Punctul de vedere unguresc. 0 pllrere ruseascll. Pllrerea Bulgarilor. Con-
cordante i concluzii . . . . . . . . . . . . . . , . . 18
CAPITOLUL ill
ORIGINILB POPORULUI ROMAN : PARA.SIREA DACIEI
Piirllsire militarll sau totalll ? Analogii cu alte provincii ale limesului.
Miri de populatll de pe un mal Ia -celalt al Dunllrii din secolul al
IV-Iea - al IX-Iea . . . . . . . . . . . . . . . 32
CAPITOLUL IV
ORIGINILB POPORULUI ROMAN: UNITATBA LINGUISTICA
Substratul balcanic. t Leagllnul limbii romftne. Despllrtirea dialectelor.
Bxtensiunea romftnel primitive> . . . . . . , . , , . , 48
CAPITOLUL V
CAPITOLUL VI
ORIGINILE POPORULUI ROMAN : DATELE ARHEOLOGICE
Continuitate sau imigrarc ? Datele arheologice. Problema Dacici In
vrcmca niivlHirilor: DCfteptarca spiritului local in celelaltc provincii
ale imperiului roman. Dllinuirca unui particularism dacic $i dovczile
sale arhcologice . . . . . . . . . . .
.. .
. . . 80
CAPITOLUL Vll