Istoria Presei

IS TORIA
E
EI
ROMNESTI.
*AMMOI.C.C.M:11^aMiki411WIISCUAS,
DELA PRIMELE INCEPuTLIRI PANA LA 1916

DE
N. IORGA
ZIAAIST
Cli O PRWIRE ASUPRA PRESEi ROMANESTI DIN ZILELE NOASTRE DE
C. BACALBAS A
ZiariOilor
Pretgedintele
/JAL:MIELE SOCIETXTII ANON:11,1:

-
kDEVERUL".
-
1922
ELICURESTI.
www.dacoromanica.ro
Str. Sarindar, No. 9 11
IORGA
ZfARIST
ISTORIA
PRESEI
ROMANE$T1
www.dacoromanica.ro
N. /ORGA.
STORIA PRESEI ROMANE
IARVI.4; in forma lui,actual, s'a alatuit din trei.elemente

care..'Au dus mUlt vreme o, viatd cu totul deoSebif11,-; uy,
4i
mrind scopuri speciale i intrebuintand si.
feriti: pe de o parte infoimatia, culeasd din zvon

une ri, de la represintantii diplomatici insii, cari, in unele con-
diii, consitntiau s lase a li se fura secrete sau le cldeau .ei.insii.

.yileag. ()rice cercettor istoric a avut in mInd groasele volume,
de un ,cuprins foarte amestecat, In Care, pe . aceiasi foaie.manucci tipdrirea unor asnenea stiri n'a fost intrep.rins4
scriSd.
decit tarziu, in cel d'intain.deceitiu al secolului al XVII-lea
ddeau vsti de caracterul 'cel mai amestecat, de valoarrea
mai inegal din deosebite Capitale si orase importante ale
1rrih Italia avea In deosebi.'aceast specialitate,. cdci stirile

t.& iteiile-dejos.inCep a se, rdspandi mai ales dup intrebuintarea, tiparului pntru asemene mijloace de lnturire politicd.
Altifri de liceste av visi, ai cdror redactori i aveau ab.onati
.1:14tittiri si a caioi- expeditie se acea cu o anumit postd, . cci
..iiiiilt..guverne nu vedeau Cu ()chi buni, asemenea ltire, a inforI
'matiei .politice, se intalneste, cel putin 'pand in secolul al
pamiletul.de &Rica" literani, foarte adesea ori ,partial,
Mai totdeauna superficial,. cand i cand scandalos,;.,si. plin

de injurii, prin care se crea o anume atmosfer in jurul pieselor
-de teatru, in special. Nti trebuie sd se uite, in al treilea rand,
-bromrile de un continut foarte intins in care se critica un Act
politic sau un regim intreg, supt un anonimat ocrotitor. NiciLudovic al XIV-lea, in cea mai mare strdlucire a domniei lui
si In cea mai mare intindere a hegemoniei monarhiei francese,
www.dacoromanica.ro
N. TORGA.
ISTORIA PRESEI ROMANE
n'a scdpat de o astfel de judecata, in care nu se cruta niciuna

din greselile politicei regatului i niciunul din neajunsurile aceluia care in chip exclusiv o conducea.
Anglia aceluiasi secol, sfAsiata de lupte interne, politice
religioase, sau care erau, in acelasi timp, religioase i politice,
cele cloud motive confundandu-se, a dat o extraordinard des-
voltare pamfletului, ai carui autori, pe vremea lui Cromwell

dup aceia, au fost nu odata osanditi la cele mai desonorante
pedepse i cari, fiind vorba de fanatici ai credintelor disidente,
mrturisiau si in momentul expunerii publice credinta divergenta pentru care fusesera pedepsiti.
Tot secolul al XVIII-lea din istoria Angliei este vlin de,
asemenea pamflete, care au facut gloria unui- Swift si in care
motive de critica generald, razbunri 'personale, anecdote
insultatoare, consideratii filosofice si tot ce mai vrea cineva
se gasesc confundate impreund intr'un amestec care era pe gustO
bizar al natiei si al secolului. Marea culegere de observant
din deosebite domenii, toate cu caracter critic, a unui Addisoft
In
The Spectator" si in Tatler", nu represinta altceva cleat
-..
o forma pregatitoare, mai confusa i, trebuie sa adaugim,
ingrijit literard, a ziarului de mai thrziu.
-
Sa nu uitam c asemenea scrieri, care formeazd basa repti-
tatiei atAtor scriitori din aceasta vreme, eran totdeauna

serviau acestuia ca amid impotriva
legatura cu un partid
dusmanilor, sau i ca mijloc de a chstiga, fie si prin ghinfk
simpatii clasei politice din aceastd vrerne.
Aceste ldmuriri generale mi s'au parut necesare i ca o
introducere fireasca la paginile care vor firma cu privire la
desvoltarea presei romanesti, i pentru a se recunoaste in aceast4
desvoltare insasi fasele prin care a trecut presa in general si

pe care, fireste, acei cari au dat Romanilor publicatii penodice nu le cunosteau in acelasi timp cand ei insii, prin natura
lucrurilor, repetau aceasta desvoltare.
www.dacoromanica.ro
&I 10FiGrA.
1ST0iiTA 'Ph-ESE/ ROMNE

'
cAryroLvL.I.
b113U1.R.1 $1 INCEP-UTR.1.::,-,
e-
peritru piilleatiile strine a fost - destul' de
yiu si la hoi in a doua jumdtate a secolului al -XVII-lea,

INTEREStll,
' cnd incknimeni.hu se putea gandi nici la ilspndirea_ infor-
matiei manuscrise, care putea fi fo-arte periculoas pentm autorul

.ei r--7 din;Care_ causa skscrisorile politice ale boierilor stint extreM.
de_ rare,.--- nici, cu-at'at mai putin., la iiitiebuin' tarea preSei, care
se affein maim clerului si servia exclusiv la rdspandirea. 14era- turii sacie si. religioase, pentru_ un asemenea usagiu profan Si ---,,
periculos. Astfel nu _ste nicio indoiald cd unii boieri-, cu cresterea
In spiritul Renasterii a lui Mirpn CoStin; care trdise atata vreme
in mediul ihtelectual din Polonia;ea insdsi o colonie a Apusului
latin -si , in special fiances pe aceast vreme-, nu se vor fi lipsit;
cu sau- f..rd stiinta Dornnilor ce 'se succedau, de lectura acestor
- aVVisi",cari li vor fi sosit in forma originald sau in vre-o traducere
Wind ori polona. 'Cu atit.inai putin s'ar. puta . admite -aceasta
tn ,Ce priveste un om ca Nicolae 'Costin. 'Fare a viut: ssa. scrie
o is,torie universald si---- ceia ce este meritul sdu de cApetenie .-_--:-:
a cdutat- totdeauria- sa coMplecteze- dupa izvoare straine vechi
-
- .
-.- -
iriformatiile din sorginte indigen" si sa facd a se desemna

venimentele istorice pe un fond cAt mai larg din Viata gnera
a timpului in care, ele s'au petrecut. Acest spirit :Curios si pedant,

:- bucuros de a-si araainVdtdtura si de a uimi prin.- tr'insa, trebuie
sd fi fost uri cetitor pasionat, si din lectura lui nu putean ,s14. -- ' lipseascd stirile, Care, dadeau icOana vremii in publieatiile :
reriodice despre ear's!a- vorbit mai sus. ' : .-.'
SA' .nu uitAm ca in .aceast fasd 'a deSvoltaiii istoriografiei
'
'
www.dacoromanica.ro
8 .-
N. IORGA. - 'STORM PRESEI -ROMANE
noastre i acei cari stiau i acei cari nu stiau, i cei in n.Isur s

primeasc bune lmuriri i cei cari culegeau once veste de unde
se intAmpla, cAutau s introduc in paginile lor de cronicd

vesti de pretutindeni. Astfel i in ale lui Radu Popescu,
cronicarul oficial al lui Nicolae Mavrocordat, dupd ce fusese
un interesant autor independent de Memorii, i chiar in cele
ale lui Neculce, care se va fi intAlnit Cu imitatii germane
duprt gazetele italiene i francese in Rusia, pe titnpul chnd petrecea acolo ca exilat in suita Domnului Moldovei, Dimitrie
Cantemir, sunt pagini intregi cu privire la evenimentele din
Europa central, din Nordul continentului, din Franta i din
alte regiuni apusene. Se poate zice c printeinsii simtul politic,
inteun sens mai larg decht acela al singurelor relatii cu vecindtatea imediatd fat de cate eram in legdturi de prietenie sau
de dusaanie, a pdtruns ---mdcar intru cat astfel de opere, rdmase
in manuscris, se cetiau L--- in mintea contimporanilor nostri.

Si vom vedea indat c aceast, curiositate, clan, desteptatd
la un popor vioiu si la o clas superioard Me ata de multd
ocupatie, prin urmare avnd rgaz sd prind ceia ce, in tur- eeasca secolului al XVIII-lea, se cherna havadisurile" din
toat lutnea, a fost un indemn de cdpetenie pentru comandarea
direct a ziarelor sau surogatelor de ziare din Apus, ale cdror
titluri le avem in parte.
Dacd Putem admite pentru. un Nicolae Costin, Dentin- "un

Neculce, ca sa nu mai vorbim de Miron Costin el ins*, aceast
necesitate a stirii politice at de dese, pentru orientarea personald in afacerile curente, ca i pentru simpla satisfactie a
spiritului doritor de a se lumina, cu atat mai mutt trebuia
enstituie primirea gazetei" italiene un element principal
din Viata intelectual a lui Constantin Cantacuzino Stolniscul,
cunoscutul unchiu al lui Constantin Brancoveanu i tatd al

'unui Domn tot asa de nenorocit ca i cel pe care-1 rsturnase
i.-1-rn'Anase la moarte, Stefan-Vod Cantacuzino, i el executat
'de TurCi;- de aliMinteri impreund cu insusi acest tata al s.u.
rOmul stdtuse un titnp la Constantinopol, pe urm trecuse
la Venetia, la Padova, unde a urmat un curs de studii i de:uncle
a adus un capital stiintific pentru viata-i intreag i o do-
'rifit de a serie despre lucruri 'Matte, cu o putere de corkeptie

care nu era, frd indoial, obisnuit la noi, ha poate, supt un
www.dacoromanica.ro
N.. OHGA. - 1STORIA PRESET-14 OMANE
-9
,
raport, nici in Europa apuseand, cci scrierile lui de istorie

critied ar fi fost rmarcabile i in alte ten. and era un strident
oriental tindr, supt arcadele Universitdtii din Padova, unde va
fi cdlcat Si el cind iesia de la lectiile profesorului sdu partitular, viitorul Stolnic se va fi familiarisat in asa chip cu .aceste
;;ziare" --, nurnele chiar de ziar", Diario", aminteste Marea
-operd- a. Mini Venetian, Marino Sanudo cel tndr, care, gratie
-'.-sitnatiei- sale oficiale in Archivele Republicei venetiene, a
strans laolaltd cea mai vastd i variatd informatie privitoare la
sarsituisecolului al XV-lea si inceputul celui de-al XVI-lea,inaterial indispensabil peritru oricine cerceteazd aceastd epocd
incht acasd la dnsul, la Bucuresti sau la Tdrgoviste, in deosebitele ppasuri ale Domniei pe care o intovdrdsia, la tara la el,
sattil Mdrginenilor din Prahova, Constantin Cantacitzino
nu va fi pierdut un prilej de a culege stirile dupd - care
era. setos.
-41**0
Supt influenta acestui unchiu al san, Brncoveanu'el insusi, care'. avea- interes la once din lucrurile vremii, se --idcoMia. la asemenea stiri din toate pdrtile Europei i, ea
care trdise numai in tara i n'avuse prilej de dascAli invdtati,
orice altd cunostintd de limbd decat a celei grecesti.
a formulelor slavone din documente, avea traducdtori pe
punea s prefacd in romneste politica Apusului. In
carnetul san, astdzi pierdut, care era plin de informatii de tot
raport;,`
calcat.
Archivele.
-felul, el pomeneste astfel cutare calendar de stiri: si de preziCeri
din care releva pasagiile mai interesante pentru dnsul. 'Acadernia Rol-n[111A are, printr'un hasard fericit, o pagind din
acest caiet pierdut, si apare curios, in limba noastrd de. pe -la
insemnarea, cu foarte frumoase caractere chirilice, a
"principillor de politicd pe care le numeste In limbagiul
ventional al acestor calendare politice cu Gran pescator de
curios,-
Chiaraval" sau Gran caciator de Lagoscuro". Aceste for'Mule -corespund cu ceje ce pun astdzi ziarele in mansetd
pentru a da -nota mothentului,. i _iata. dinteinsele, culese pe.
Joaia care n'a dispdrut a restul cArticelei: trebile unui printip ce da haraciu altuia mai mare pentru folosul tarli, inerg
Iii stanga", adecd probabil merg rdu", in legdturd poate cu
.
-Propriile sale experiente de crestere de tribut dupd impunerea

"Prtii,,-
InOmplarea negAnditd muta fata lacrurilOr",

www.dacoromanica.ro
.10
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMANE---
ceia ce, de sigur, rm era o mare descoperire si nu trebtia

autat in preceptele lui Gran cacciator di Lagoseuro".
La inceputul secolului al XVIII-lea, and s'a intemeiat
marea biblioteca a Mavrocordatetilor
Nicolae i Constan-
tin, care, in cursul nenorocirilor acestei f amilii, s'a vandut

ti.e ce mni, asa incat'
astazi doar daca se niai pastreaza un volum pecetluit, pe marochinul rot, cu delicata sterna a Terii-Romaneti (en insund
posed o astfel de carte), se vor fi aflat probabil, pe rafturile
pline ale bibliotecei din Vdcaresti, splendida manastire, menita de intemeietorii sai, de sigur, altei adapostiri deat celei
din momentul de fatd din getlerositatea Statului roman modern, se vor fi aflat i astfel de Volume cu tiri maimscrirte, de i catalogul, pastrat din fericire, al acestei biblioteci nu le pomeneste. Dar, chiai daca acest catalog nu le
mnir anume, nu vor fi lipsit nici opusculele politice care
cuprindeau intr'insele foarte mult din materialul jurnalelor
astazi, precinfi era pe vremea lui Brancoveanu
ca sd revela Constantinopol i. a intrat in cine
Prognosticul Germanului Axtelmeyer cu pri-
nini la dansul
vire la Petry, Tarul Muscalilor, i la viitorul care a5tepta,

puterea lui.
Sa nu uitam un lucru: c, clack pe vremea aceia, boierui.
care primia di strainatate o asemenea informatie putea sdfie supus banuielilor unei Curti gata de a pedepsi pe cel suspectat de legaturi cu cretinii apuseni,' Domnii, ei, aveau da-
toria de a se tinea in curent cu toate tirile din Europa,

pentru ca aceti Fanarioti, toti fosti talmaci ai Portii, initiati prin aceasta in tainele diplomatiei europene i capabili
de a aprecia valoarea unei informatii politice, erau cunoscatori, pe langd aceasta, ai limbilor latina, italiand i francesa i
fusesera pu.5i aniline la Bucureti. i Iai pentru ca din aceste
cloud capitale, ochi ai Imparatiei deschii Care lucrurile lumii europene, sa poata trimite ceia ce li se parea necesar pusternicilor de la Tarigrad spre a nu da de rapd, kite() epoch' ce
devenise delicata, rosturile unei impaj-atii slabite.
Nu e, prin urmare, nicio ndoial, cd i Nicolae i Constantin Mavrocordat au fost ni,te oameni bine informati cu
privire la mersul imprejurarilor. Si, de altminteri, daca ei
n'ar fi cautat asernenea tini, atat de mare era interesul. veciwww.dacoromanica.ro
N. IORGA.
al
ISTORIA PRESEI ROAlitiqE
nilor, in special al celor din -Viola, de a face sa ajungd la
Poarta anumite vesti, incat si fard bani, i fard trudd, Mavrocorddtestii, Ghiculestii, contemporanii lor pe tronul nostru,
stilisa raar fi, avut de-a gata tot ce li trebuia pentru
poartele cdtre Turci.
Aceste rapoarte nu le mai aver!). astdzi, de i din corespondenta lui Constantin Mavrocordat ni s'au pastrat anume
asa se isclia italiescrisori (1) in care C. de Scarl.atti"
informeazd
pe
un
corespondent
din Polonia
neste Domnul
zilei.
Dar,
pentru
sfarsitul
seasupra evenimentelor la ordinea
colului precedent, ctttare raport de capuchehaie, adeca de
represintant al terilor noastre la Constantinopol (2), arata
-
cu cata inteligenta se redactan astfel de rapoarte de catre

oameni cari, fard a se fi- specialisat in diplomatie, aveau
din naseare, intfo societate foarte turburatd i nesigurd,
-ca
ei.
intre scrisorile, pe care le-am pomenit, ale celui de-al treilea

MaVrocordat (cel de-al doilea este trecdtorul loan-Vod, fratele
lui Nicolae), una, din 25 Novembre 1740, cuprinde acest pasagiu
de cea mai mare importanta pentru scopul nostru: Rog sa

incepi ca mine in viitor o corespondentd deasa de scrisori
sa-mi comunici vre-o noutate particulard, de .Pare ce stirile
publice ni sunt date de gazetele din Olanda, Colonia, Lipsca,
Viena si din Mantova".
Se vede, prin urmdre, din cate izvoare i primia Constantin IVIavrocordat informatia pe care trebuia s'o transmita stapanitorilor sai constantinopolitani. Asa fiind, se intelege cum in aceiasi scrisoare el pune intrebdri cu privire la
alegerea apropiata a imparatului german", la succesiunea Serenisirnei arhiducese Maria-Teresa", la rnostenirea Casei de
Austria si la regatele Ungariei Boemiei", la linistea Europei", la afacerile Nordului", la razboiul acesta intre Spania
Britania Mare si miscarea escadrelor franceze".
Avem condica de ordine domnesti a lui Constantin-Voda,
care cuprinde un material extraordinar de important ; fireste -
insd ca, nu se poate astepta sh se culeagd dinteinsa informatii privitoare la ceia ce ne preocupd. Pentru aceste infordocumente, VI, p, 571 i urm.
(t) Studii
(2)- lbid,, III, la slArit.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
1STORIA "PRESEI ROMXIVE
matii trebnie s. se astepte pdnd in a cloud jumdtate a acestui
secol al XVIII-lea, dud, ,In locul unor asemenea Condid,

de un cuprins amestecat, Cum se obismna inc: din ep.i7.6n. lui
Brancoveanu, in care se nunliau cu un termen turcese;,anatefteruri", apar condicele speciale, care dan socotelile'Dom.
nilor. Astfel, in socotelile lui Grigore-Vodd Callimachi, din anul
1763-4, este, la cheltuieli, un paragraf special intitulat

(curen) i gazeturile". Totalul este numai de 385
lei, 25 de bani, fdrd a se specifica partea care revine niimi'telor gazeturi".
In anul urindtor se constatd petrecerea, cunoscutd de alt-
fel si de aiurea, la Varsovia, a lui Musitt Lams sderitar",
adecd Laroche, care din capitala Poloniei trimitea stiri continue, de o deosebit important, stdpanului sdu i, evident,
impreund cu scrisorile sale proprii, i tipdriturile care puteau
servi pentrn o mai bund ldmurire a lui Vodd (2).
Astfel de corespondente eran absolut necesare pe o vteme
cand, pe lang datoritele comunicatii la Poartd, Domnii primiau, nu chiar asa de rare ori, visita chte unui edldtor apusean ct care trebuiau sd se intretind despre afacerile Europei
si, 'curl] tith din mArturiile lor, nu se achitau asa de rdu de
,acest sarcind. Aceleasi cheltueli de altminteri pomenesc
1764 de presenta la Iasi a dumnealni beizad Milordos englez", care nu e altul cleat lordul Baltimore, ale cdrui insemndri de cdldtorie s'au pdstrat.
Pentru a continua in aceast directie, la 1776, un Domn
mai in vrastd, poate mai priceput, in once cas mutt mai expe--rient deaf Grigore Callimaehi, dei trebuia s isprdveascd
el de fierul turcesc,' Grigore Alexandru Chica, decapitatul din
-1777, ave, mn socotelile lui rubrica gazeturilor". De.- data
aceasta, cimoastem suma exactd a cheltuielii, locul de unde
-se aduceau foile i persoana care era insdrcinatd cu aceasta.
-
"Aceastd persoand este cunoscutul Serdar Saul, lAudat i de Sulzer, descriitorul imprejurdrilor romanesti de pe 14 anul
si care era capabil el insusi s aibd relatii personale in

limbi europene cu strdinii de lanoi. Textul privitor la" acest
(t) N. Iorga, Documentle Calliinachi, II, p. 123.
(2) N. Iorga, Documente si cercetdri asupra istoriei financiare i econo-mice a principatelor romdnegi, din Economia Nationald", 1900, p. 41
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
13
punct de budget; cum am zice astzi, este urmaorul: 69

lei s'au dat cheltuiala gazeturilor de la Brasov prin mana
d-sale Saule Serdar pe 6 luni: Julie, Avgust, Septemvrie, Octomvrie, Noemvrie, Dechemvrie, bez alte peceti ce s'au fdcut
pe sase luni trecute tot Cu aceast somd, 1776, Aprilie 29" (t).
.Neasteptat de interesantd este bogata-mentiune amdnuntit din anul urmdtor, care uitneste intr'adevdr prin cunostintile politice pe care le presupune la Donmii nostri i prin larga
lor orientare in presa european intreagd. Inteadevdr, socoan 1777 cuprind acest condeiu: Gazeturile
telile din
care
6o lei ce s'au dat prin mana dumisale Srdarului Sauli"
--
este, prin urmare, dac nu incepdtorul procurrii gazetelor

domnesti, cel putin acela care desvarseste lucrurile pornite
pentru gazeturile de la Englide Constantin Mavrocordat
tera, osbit de alte peceti gospod ce s'au fdcut pentru alte
gazeturi de la alte locuri". Apoi: 127 lei, 6o bani cheltuiala
gazeturilor pe sase luni, care s'au dat prin mana dumisale Ser-:
darul Sauli, adic Ghenar, Fevrar, April, Mart, Maiu i Iunie_
S'au imprtit 18 lei gazeta d'intaiu nemteascd de la Altona ;

13,60 al doilea gazdt de la Lacu (Aachen), nemtesc ; 20 at
treilea gazt de la Colonia, frantuzdsc 20; al patrli gazdtd
de la. Londra, frantujesc ; 20, al cincile gazdt de la Utreht,
nemtesc ; 20 al sasule gazdt de Arsu (sic); de Viena nemtesc ;.
17 al optulea gazAt. de Doipont (Deux:Ponts, Zweibriicken),
frantujesc :1777 Fevrar io(2)". Deci Gazeta de Altona, Gazeta
de Colonia, Gazeta de Londra, Gazette d'Utrecht, Gazette des
Deux-ponts, Wiener Zeitung, Gazeta de Aachen.
Si Domnii urmdtori dup Grigore Ghica .au pdstrat, precisandu-1 i supt alte raporturi, capitolul gazeturilor". Astfel,,
In Domnia lui Alexandru Than Mavrocordat si a stccesoruluisdu Alexandru Constantin din aceiasi familie (1784-5) pe 9
Singur lund intalnim cheltuiala gazeturilor" in surn. de 19
lei, 45 debani. Aducdtorul lorde data aceasta nu prin Brasov,
ca in castillui Saul, ci prin Cernduti i Berta, cit ajutorul post-
meisterului bucovinean, din partea Moldovei de airand rdsluit,

(1)
.1144.
51.
pp. 164-5.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
14
de Austria--este insusi Hatmanul Costachi Ghica. Cheltuiala totald pe intreg anul este de 53 lei, II bani (I).
In 1786 inthlnim acela5i condeiu, i anume gazeturile"
cdrtile curespondentei", prin urmare scrisorile care dddeau
In manuscris stiri complementare, costau Vistieria domneasc5
nu mai putin de 454 de lei, 48 de bani (2).
Cunoscutul descriitor al terilor noastre si agent austriac
in principate, Raicevich, socoate din partea lui suma cheltuitd
pe gazete la 2.300 de lei (3).
-
Peste cAtiva ani, ocupatia ruseascd din 1788 si instalarea la Iasi a lui Potemchin, favoritul de odinioard al impdrdtesei Ecaterina, care nu visa nimic mai putin decit coroana
de rege al Daciei peste amndoud tenle noastre poate, mai
tarziu, -peste Ardeal, aduce cea d'intdiu incercare de foaie
al tipdritd in capitala Moldovei, dar, bine inteles, nu nufilhi in
limba noastrd i nici pentru noi in primul rnd, ci ca un buletin al armatei rusesti, menit, intr'o vreme cAnd Ecaterina
de altminteri ca i Domnii nostri fanarioti, cum e, de pildd,
casul lui Constantin Mavrocordat fatd de cutare abate frances, care prin publicatiile lui distribuia diplome de onoare
printilor luminati i reformatori, preocupatd de fajina produsd prin isprdvile ei orientale in lumea apuseand a lui Voltaire, Diderot si celorlalti filosofi, trebuia s facd stiute victoriile repurtate impotriva barbarilor turci".
Ziarul acesta, cum o fi fost, nu 1-a gdsit nimeni ptf
acum, de si e sigur ca exernplare dinteinsul trebuie sd se die
in archivele rusesti, unde vor fi fost pdstrate in legaturd cu actele

privitoare la campania printului Tauridei, acest Potemchin
insusi, dar d. N. Docan gdsia, acum cativa ani (4), intfun
numdr, de la 3 Martie 1790, al ziarului austriac Wiener
Z eitung notita pe care suntern datori, pentru marea ei
aici: Ca raritate trebuie
important5, a o reproduce
mai semnalez c aici (adecd la Iasi), va apdrea supt titlul de
si
(I) studii 0 documente, VII, p. 288.

(2)
Ibid., p. 193.
13) Osservazioni, p. 04. Cf. Sulzer, Geschichte des Transalpinischen

Suplement, I, p. 509, no. 1751.
Daziens III p. 45. Cf. Hu
(4) Ana,ele Academlei Roradne, XXX, secl a 1 terark p. 465; of.
Biaun, N. Hodq i Sad o nu, Publica(iuni periodice romdnesti, Gazete
i Reviste; Rucuie*ti 1923, p. vi!
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMA NE
ourrier de Moldavie, un ziar - care va fi tipdrit pe o coloand

hi limba terii, iar pe cealaltd In limba francesd. In prospect",
care prin urmare a apdrut i n'ar fi imposibil sd se gdseascd in
Biblioteca Nationald din Viena se spune cd aceastd foaie va
costa, pentru scurtul timp cat va apdrea, trei galbeni, c articolul din Iasi va fi exceptional de important, si gazeta va apdrea
atata tiny. cat armata va rdmanea in cartierele ei de iarnd", cdci
la primdvard", (astfel vorbeste prospectul) vom avea altceva

de fa.cut".
A iesit sau n'a iesit Gazeta de Moldova", se putea pune
-hied intrebarea innainte de a fi dat eu insumi, in vestita lucrare
germand, de o ciudatd alcdtuire filosoficd", Dymokritos, oder
hinterlassene Papiere eines lachenden Philosophen, von dern
Verfasser-, der Briefe eines in Deutschland reisenden Deu-
tschen", editia I, vol. V, Stuttgart 1835 (1), de aceste cloud simple

randuri, care confirmd tipdrirea foii : Prin Innalta Poartd
nu trece nicio gazetd decal acelea ale ambasadorilor strdini,

daca nu vrea sd puie cineva in socoteald Gazeta de Iasi", pe
care Potemchin a fdcut s'o tipdreascd sau Gazeta Egipteand",
care insd a adormit data' cu Francesii in Egipt". (Durch die
aohe Pforte geht gar keine als die der auswrtigen Gesandten.
kan musste denn die Zeitung von J assy", die Potemkin drucken
Hess, oder die Aegyptische rechnen wollen, di aber mit den

Franzosen in Aegypten entschlafen ist").
Autorul, neiscdlit, care se stie cd este Weber, a avut deci
supt ochi, sau a gdsit mentionatd, aceast foaie, cdci nu se
toate presupune ca i-ar fi adus aminte la 1835 de un simplu
prospect de la 1792 sau de mentiunea lui in Wiener Zeitung". Foaia a trait -.deci scurtd vreme, ca i aceastd dominatie ruseascd care trebuia s isprdveascd in curand prin tra-
tatul din Iasi, ldsand din nou Moldova in sama ei

Dar publicatia, care avea i text romanesc, prin acest
singur fapt pune o altd intrebare: cine a scos-o din irisdrcinarea fireasc a generaltilui comandant, care, pe tang& splen-
didele lui petreceri si destrdbdldri de la Curtea-i de despot

oriental, cu nepoata", contesa Branicka, acoperitd de diamante, gdsia vremea s contribuie in felul acesta la vestirea
-
(1) P. 345.
www.dacoromanica.ro
16
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI ROMAIVE
prin publicitate a gloriei Impratesei pe care supt mai mult

decat un raport o servise?
Erau la Iasi, de sigur, o multime de ofiteri straini in ser- ;
viciul Rusiei
ne gandim la printul de Ligne, la tovarasii
sai francesi, cari ar fi fost in stare sa dea o gazeta ca aceasta,
dar ceia ce ne opreste este partea romaneasca a ei, pe
care n'o putea da &cat un localnic. Acest localnic trebuia
.
s fi primit o cultura apuseand, trebuia, in acelasi timp, s alba
legaturi cu Rusii, cari

poat pune toat increderea
trinsul, fiind vorba de eveniniente politice si militare de
mare importanta, i, tot ()data, sa fi vdit el insusi o intelegere a lucrttrilor europene, ceia ce de sigur cd nu era ,un.
fenotnen general pe vremea aceia in Moldova. Credem a fi
gasit pe acest om. Intr'adevr, am atribuit i altd data ideile.,..
innaintate din programul de invatamnt iscalit de Mitropolitul Iacov Stamati, Ardelean de origine, until boier din neamul Sturdzestilor, pe care Andreas Wolf, medic sas in serviciul
Doinnilor Moldovei pe acest timp i autorul cunoscutei ,,Be-.
schreibung der Moldau", il pune in randul intaiu al persoa-,
nelor luminate care triau in Iasi si aveau legdturi cu deinsul:
Scarlat Sturdza, ginerele lui Constantin-Voda. Moruzi.
vatase doi ani la Lipsca, si Wolf spune ea a fost chiar ,,cel

d'intaiu Moldovean dintre boieri care si-a cdpatat acolo editcatia stiintifica i morald si ale chrui relatii cu oamenii marl,
invatati din straintate iesiau la iveald luminoase, in
pul eel mai favorabil, din insesi purtrile sale" (1) ; el avea
capitala moldoveneasca o casa 'n stil european, despre care
vorbeste acelasi medic sas ; facea parte din acea categorie re-,
stransii de boieri cari cetiau curent gazetele europene, reservate,
de obiceiu numai Domnilor, i actele agentilor austrieci
arata c, i inainte de razboiu sosiau pentru astfel de cetitori
foi ca Wiener Zeitung" si Le journal encyclopdique" (2).

Adugim acel Journal encyclopdique de libre propa-,
gande philosophique", care corespunde ltti Dictionnaire encyclopdique" pe care, in 1778, Il cerea de la Sililiu insusi
episcopul de Rmnic, invdtatul Chesarie, tipdritorul din nou al
Wulf, o, c., I, pp. 268-9.
Ioiga, istoria literaturii ronvineti in sedotal al XVIII-/eci, II, p. 29.
-
www.dacoromanica.ro
'r
r
N. IORGA.
17
ISTORIA PRESEI .140MANE
cdrtilor bisericesti in tipografia sa episcopald ; iar, cum corespondentul. sdu sibiian, negustorul Hagi Constantin Pop, putea
spuie:
sd se incurce in executarea comenzii, el revenia ca
Sd nu se facd greseala: iatd ca fdcum insemnare cum sd numete pe limba sfrantuzeascd Si pe limba greceascd, si te poh-
tim, gdsindu-sd, sd ni se trimitd, ca ne iaste de trebuintd:

Dictionnaire raisonn des sciences, des arts et des mtiers"
sau L'Encyclopdie des sciences". Tipdritd iaste cartea aceasta
la Paris (r). Si pdrintele Chesarie era si cetitor de gazeturi", _

fiindcd nu uitd s ceard de la acelasi corespondent din Sibiiu.
Mercurii, ce coprind gazeturile pe toatd luna, care se fac la
Viena, i sdntu i pe limba frantuzeascd". -Revenind la cererea din , acest an (1778) pentrtf a spune ca gazeturile Mercurii se incepu dela-Sfeti Vasile", iar, la prirnirea Mercuriilor si earth sfrantuzesti cu istoriia Tdrii-Rumanesti" (e vorba
de cartea lui Cana, Histoire de la Moldavie et de la Valachie"),
sd-si ardte nemultdmirea ca, pentru Mercurii din adeste cloud
ce ne-ai trimis vdzidu ca sintu littraires et politiques",- dar
sintu i alte Mercurii ce se numesc numai politiques", care
acelea ceream noi". Si mai departe: La Mercuriile acestea
ale lui Septemvrie i cu alte Mercurii, mai deundzi, mi s'au
trimis i alt Mercuriu mai mic care se scrie historique, "politique et philosophique", iar nu si littraire", precum shut
celelalte, i, de s'ar putea pururea tot cu acel pret a se
mete si acel mic si mai bun, imi vei da instiintare, iar,

de nu se poate da cu acel pret, fie numai, acelea' precum
le-au luat in anii trecuti (2)".
Dacd deci clericul ortodox admitea sd se spurce astfel Cu

filosofia lui Voltaire si a lui d'Alembert, cu atat mai mult
putea sd o facd un_laic ca boierul Barbu Stirbei, a cdrui cd1d-
torie in strdindtate, la Karlsbad, durd multe luni de zile,

spre desnddejdea sotiei rdmasd acasd, si care ni-a ldsat inscrisorile din cdldtorie unul din cele mai interesante monumente
de psilaogie boiereascd de la sfarsitulsecolului trecut. in 1784
deci, pe vrernea gazeturilor" de la Cernduti,
a comenziloi
,
Iorga, Contributiuni la Istoria literaturii roindne in veacul

XVIII-/ea qi XIX-lea, in Analele Academiei RornAne", XXVIII, seoti a lite.
rara, p. 191.
,
(2) bid., pp. 101-7.
9
www.dacoromanica.ro
'
IOROA.
18
1STORIA PRESEI ROMANE
'facute de boieri- si a lecturilor din Mercure de France";

editia - de Viena, ale 1-ui Chesarie de- Rhmnic, el intervnia pe
lng Hagi COnstantin- Pop ca sd-i -trimeata prin negustorul

craiovean Iovipale gazeturi.". Le cetianu numai el, dar si Alti abonati, prin Sibiin, ai foilor etiropene: boierul Jianu; Serdarul
Farfara i Caimacamul Craiovei insusi, si mai cerea s sejndulceascd si Pitarul Niculachi -,-, 'Cine o 'fi fosf acela.
intors din pribegia lui, Stirbei se preocitpd-intr'una, parta
la 1795, de foll occidntale, i odatd el. serie cit nerabd are :
acum s'au apropiat i sorocul gaZeturilor de a iesi pe anul
acesta".
-
In acest timp, de altfel, chtid, in serviciul lui Potemchin,
boierii din Iasiprobabil,_ cum am vazut, Scarlat .Sturdza,

care mai thrziu a ca.utat un adapost la Rusi si a fost _cel d'inthiu
guvernator civil al Basarabiei, creschnd in cel -mai bun spirit

apusean pe talentatul sau.fin, un insemnat scriitor in mai multe
limbi; Alexandru D. Sturdza, si pe fiica sa, contesa Edlirig, cu
multa influentd pe lhngd Alexandru I-in scoteatt 'Gazette de
Moldavie", Romhnii din ambele principate ajungeau s ct.ynoasca imprejurdrile din Apus i prin cunoscuta fcaie greceasca
aparuta la Viena,- pe ,urma mi5carii initiate d Rigas, .Romhn
macedonean pe care irriprejurdrile 1-au fcut, dup5, ce -trecuse
'prin Bucuresti ca secretar.. boieresc, cintdretul .AIarsiliesei ele-
nice si martirul -unei cause straine. O scoteau. doi 11,1a.cedoneni

stabiliti acolo,; oanieni de rn.- are energie ipricepere, cari au
lat frumoase editii de carti, intre care si cronica lui Phran:zes, pe lhng publicatii religioase: fratii Marchide Pulio (Plaiu).
(Markides inseamnd fiul lui Marcu), cari, de hathrul vanzarii
foil lor, se intitulan pentru Greci patrioti zelosi" i faceau_

s'a apara, cut toate piedecile ce li S'au pus in 1794, acest ziar,
care se alcatuia din traducen i dupd cele apusene (1).
Nu insist astipra. imprejurdrilcir jurnalisticei grecesti care
se fdcea -in mare parte -pentru noi i In. parte si maiMare cu
banii nostri; dar inca din 17Q8corespondenta lui Barbu Stirbei
ni aratd cht, de mult se asteptau, .intre alte ioi, la Craiova,
ceste.
_publicatii.
(1) Iorga, Istoria literaturii roma-1m in secolul al XVIII-lea, II, p. ,36.
www.dacoromanica.ro
N. JORGA.
ISTORIA PRESEI ROMANE -.
19
Nu ne putem opri insd, Cu toate margenile fixate acestei

-
publicatii, de a reproduce dintr'un rvas al lui aceste r.nduri: Multi de aci din bojen i negustori au scris pentru gazeturi, au idat bani, si nu au mai venit. S'au auzit o vorb.:ca pe gazetari i-ar fi inchis, dar nu. putem
cu adevdrat este
sau nu. D-ta poate s stii de va fi asa si cum ca s'ar fi oprit

cele grecesti s nu se mai dea afar, ci te poftesc pe d-ta
trimete nemte5ti tot aici din Sibiiu. $tiu cd
un -mijloc
multi obisnuiesc de au gazeturi, mai vktos chir Enache, cumtrimite dounatul d-tale, trebuie sd aibd. Plteste d-ta
trei partide de la -Ghenarie, si de aici innainte fd d-ta rkiduiald de-mi trimite totdeauna."
Gazetele de Viena, de Beci", veniau si mai departe in
1803, cnd marife rdzboaie ale lu Napoleon preocupau pe
toatd lumea i, cum stim, o- sanid de boieri (I) s'au adresat
Impdratului frances pentru a-i cere s ingdduie crearea unui
--
Stat national romnesc. Acelasi Stirbei le cerea ca nerdbdare,

plkigandu-se cd de la venirea lui in Buctiresti tuturor li vine.
numai ale mele s'au oprit".
--La Iasi, in acest tirrip, pe lAngd Domn erau abonati la foile
aduse de Agentie Postelnicul Manu, Cdminarul Manole Vandal i alti cativa.
Lectura lor era Journal de Francfort", Notizie del
Mondo" din Italia i Spectateur du Nord", foaie bine privit
de Rusi, iar Manu adugia si o revistd:" Le journal litt-
mire". In acest timp, la Bucuresti, cetiau 1)oieri de deosebite

trepte: astfel Nicolae Brkicoveanu, care abonase Die. fliegende
Post" si Ofener Zeitung", Vornicul Iordachi Sltineanu, care
tinea Le Spectateur", iar sotia lui doria s aib. Almanach

des Dames". Mitropolitul Dosofteiu Filiti figura si el printre
clientii Agentiei. Medicii nu puteau lipsi: Cristodulo Pascal
"isicduta informatii in Journal de Francfort"," iar Constantinachi Caracas, care este si un scriitor i innaintas, dup
marnd, al lui Alexandru Odobescu, cetia alte foi apusene.
Intre negustori, pe lingd cite un strdin ca Iosif Molnar,
cdruia Ii trebuiau cdrti i Mel-cure de France", ori Pano Babin,
Grec, abonat la foile din Frankfurt, bancherul Cristofor Sakel(1) Revista istorica, IN, no.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
20
-
lSTORIA PRESEI ROMANE
Jaro i aducea L'Abeille _du Nord" si Ienachi Sterio Il redattore italiano" (I).
Rdspandirea acestor foi era atit de mare, inct smeritul
-
cronicar bisericesc de la Rmnic, eclesiarhul Dionisie, pune ciudatele sale bazaconii istorice despre lupta dintre Napoleon
Alexandru I-in pe sarna lor, dupd spunerea gazeturilor.` (2).
Si un alt insemnator al imprejurdrilor timpului, tot din clerul

muntean, calugartil Nauin Rmniceanu, in Cronograful .sau
grecesc, se refera necurmat la gazete" (3).
Serviciul domnesc al foilor continua si. in 1805-6.
turi de lucrurile ce s'au trimis de la Viena de dumnealui

Cdminarul Lazar pe la Liov i altele pe la Galati, pe ap",
intalnim arvitnirea gazeturilor pen.tru anul trecut", in suma 1-,

de 52 lei, si. gasim pe mijlocitorul tritniterii ion, care nu e
altul decit consulul Franciei, inlocuitorul in aceast functiune
al Agentului austriac, multumita triumfurilor lui Napoleon,
caci aceia-s1 condica inseamnd mai departe asa : prin sinior comisar monsiiii Flori (Flftry), pe un an, pentru gazeturi'' (4).
Ocupatia ruseasca. din 1806 adnsese cu dinsa, impreund.
cu foarte multa lume straina, i foi de pretutindeni, de si strictul regini rusesc se va fi ingrijit ca ele sd nu ajunia liber
fard oarecare alegere a persoanelor in mana indigenilor. Toti
dregatorii rusesti, cari stateau prin casele boierilor, ca sena-'
tori, aghiotanti, politmaister", comendant", membri de la

praviansca comissia" (Cosmisia judecatoreascd) si cate-un ofiter,
ca maiorul Nicorita, un Roman din Basarabia, nu putean

se lipseascd de asemenea informatii, care folosiau neaparat
gazdelor (5).
In Tara-Romneascd pe acest timp Clucerul Ioan

doianu cerea cu insistentd gazeturi frantuzeti" (6).
Un timp, din causa situatiei nenorocite a Austriei, stransd
de Napoleon, confunicatia cu Viena fu intrerupt, dar, indat
-
(i) Iorga, Is toria literaturii rorndne in secolul al XVIII-lea, II, pp.35-6._

(2)
(3)
(4)
Papiu, Tesaur, III, pp. 211-5.
Erbiceanu, Cronicarii greet, p. 277.

N. iorga, Documente i cercetdri supra istoriei financiare i econo-
mice, p. 80.
_(5)(6) Studii
Studii
i documente, VI, p. 196.

i documente, VIII, p. 43, no. 253.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
/STOMA PRESEI R0211ANE
21
ce a fost Cu putintd reluarea legdfurilor de odinioard, ve-
chiul client Care era Barbu $tirbei se zbate dupd gazeturi":

din pricina 14,-zvrairii rdzboiului", spune el, se poprise
nu mai venia" ; acum dar, dupd ce se va deschide Beciul, trebuie posta sd umble necurmat" (1).
Cunoastem i numele unora din ziarele care pdtrundeau
la noi in acest moment- istoric, cand aspiratille nationale,
care, contrar pdrerilor curente, fuseserd totdeauna_vii in epoca
fpiariotd, manifestandu-se cu ocasia fiecdrui congres de
pace, a fiecdrii discutii diplomatice intre Poartd si Rusia, a fiecdrii noi infdtisdri a lucrurilor europene, se deslusiau tot mar
puternic i represintantii ion incepeatt s prindd speranta unei
realisdri apropiate.
Barbu $tirbei nu cetia numai gazete grecesti sau germane,
contemporan al lui Iendchitd Vdchrescu, gramaticul

poetul, care vorbia curent italitneste, si al Grecilor de pe tron,
cari, cand furd siliti a pdrdsi principatul muntean, se addpostird la Pisa, luptand acolo pentru pregairea revolutiei grecesti, el spunea la 18oi cttre furnisorul sdu ardelean: Sd-mi
vie gazeturi italienesti i pd anul acesta" (2). Cum se vede,
nu era numai o lecturd intamplaoare de ziare i reviste, ci,
precum aratd i corespondenta lui, oarnenii tineau la anumite
foi i cdutau sd se orienteze, intrebuinfand in acelasi timp
publicatii grecesti, francese i germane, in acest cas, chiar
italiene. Nici nu s'ar putea presupune altfel mentinerea
desvoltarea unei atat de puternice clase politice la noi fdrd ca
toate curentele europene sd fi pdtruns in -mintea lor agerd
doritoare de a se lumina. Si, dupd ce se incheie pacea de
la Bucuresti, rdpind Basarabia, care, de acum innainte nu
mai cetia cleat ce se ingdduia de la Petersburg, in restul
celor cloud provincii atat de incercate prin sase ani de neSpusd suferintd, in cursul cdrora fusese i speranta de un regat
al Daciei i trista realitateea unei momentane anexri la
pdrdtia ruseascd cu voia lui Napoleon, persoanele care se
preocupan cu politica in Iasi si Bucuresti se aruncard cu
,ci,
comie asupra gazetelor. Aceasta inteo epocd atat de interesantA.,

(1)
ot2)
Ibid., p. 43, no. 287,

Ibid., p. 117, no. 42.
www.dacoromanica.ro
22
IS fo RIA PRESEI ROMANE
N. TORGA, -
cdrid, dupd haosul pamfletelor revolutionare' si dupd apdsdtoarea tiranie a presei pe care o represintd carrimirea lui
Napoleon I-iu, cu acele singure ein6 gazete selectionate -de guvern presa liberald iea in Franta tin avant tot -mai mare. La.
1812 avem stiintd. ed. Donmia n-l.oldovtneascd noud a lui Scarlat-
Callimachi, on' de innalte insu5iri i priceput in ale pOliticei

prin cariera lui anterioard de dragoman, comand, pentru suma
de- 65o de lei -7- deci de zece ori mai mare decit budgetitl:
gazeturilor" in secolul al XWII-lea,prin Agentia austriackfurnisoarea de zire, reviste i cdrti, aceste publicatii:. lVlonitoriu, Merchiur, Francfort i Telegraf". Aceasta insemneazd:
,,Le 1VIoniteur, universel", marea gazetd francesd, a card co-
lectie o are si Camera Deputatilor romneascd, inc din

acesti ani, probabil din donatia vre-unui boier de pe vren-furi,
apoi Mercure de France" , Gazette de Francfort", care,
dacd nu md nel, apdrea 5i In frantuzeste (I).

In toiul pregdtirilor revolutionare care tindeau sa ddrme
strictul regim de supraveghere politieneascd al Sfintei Aliante
intreg edificiul reaclionar sprijinit pe politia metternichiand
Grecii din Viena urmdriati traditiile revolutionare de la sfar5itul veacului trecut, i, siguri de sprijinul negustorilor companisti (din Compania de comert oriental.),!_ de acolo, din.
Pesta, din provincia ungureascd, din Ardeal, ca i din terile
noastre, si mai ales de ajutorul .ce trebuia s li vie de la boierii
nostri si de la tinerii romni d farnThe nobild cari invdtau in
strdindtate, fAceati s apard, cu voia carmuirii .5i deci frk
permisiune de a se amesteca in unele lucruri politice, dar cu
toatd ingdduinta de a servi ideia lor' -nationald, cloud foi de
conCurentd care an fost multd vrente, impreun, ce e dreptul, cu publicatiile apusene, panea de toate zilele in materie
de politic. a cetitorilor -'din tenle noastre. Cea d'intaiu din

aceste gazete e datolit lui Antim GazI, probabil ruda gramaticului a cdrui carte se intrebuinta curent i In colile
tre, si ea poartd un titlir -copiat dupd le Mercure Savant",
Logios Ermes". Intre colaboratori se aflau inc de la inceput Greci din Adrianopo-1, ca-un Meitani, apoi Gh. Cleobul,
cdruia,- i se datoresc Tablele lancastriene, alilo-didactice, cum
/
(1) Documente Callinutchi, II, p.-137.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA .PRESEI RQMANE
93
se zicea .atunci, Pentru invatamantul mutual-, apdrute la: Paris

In 181o, tm -Vilar, a cal-6 rudd. a jucat un .mare rol in.principatul munteari, i, din acest principat chiar, pe- lngd
Skuphc.)s, until din -- sefii viitoarei revoltrtii greceSti din antil
1821.,. doctorul Arsachi de la Bucuresti, care pan thrziu avu
un mare rol in politica Munteniei, refusand ins cu incapati-.
nare cetatenia romaneasca i uii om extraordinar de bine in-
zestrat, a Carui opera literata este vrednica de atentie si astazi, Tacovachi Rizo,_ mina dreapta -a DOmnului lVfoldovei
pe acea vrnie (f).
0 ak publicatie greceasca.avu o mai scurta durata. Ea

se intitula _Stiri pentru partile rdstitene". ea de-a treia,
Telegraful filologic", arata ca editor pe inedicul Dimitrie Alexandridi- ,si avea un numar asa de mare de cetitori in partile
noastre, incht- se vindea curent, nu nurnai la Sibiiu i Brasov, dar
si in BuCuresti, la .5tefan .Meitani, Radovici i Compania Si

Aleliandru i Compania (2).
In Iasi la Mrgdrit
N'arn avut la iniemana- colectia foii lui Gail, care trebuie
sd ailia la fiecare cateva pagini lucruri de cea mi mare..insemna-
tate privitor la tenle noastre, asa 'Meat o atenta despoiere

.
a acestor stiri ar fi _de cel -mai mare folos pentru cunoasterea
politich si mai ales culturala a terilor noastre in aceasta
fsa critica.
Evident ca o publicatitine merlit in larga_Masura si oamenilor de la noi trebuia s .cuprinda fel de fel de stiri cu privire
la dnsii si mai ales la cultura lor: epitalanie cu ocasia Casatoriei, In 1795, a marelui boier Grigore Brncoveanu, el insusi
un veStit elenist, inscriptii de rnorminte, mentiuni de odoare.
din biserici, versuri pentru cutare fantand fdcuta 'de Alexandru\Todd AToruzi, instiintari Cu privire .la cartile care se tipariau
in ronihneste la noi, dar mai ales o foarte bogata serie de lmuriri
privire la scolile grecesti din capitalele-Principatelot,
lieetil" din Bpcuresti i institutia corespunzatoare ieseand.
Se dau discurstiri Solemne, se 'seninaleaza schimbdri in persoT
natal didactic, se aduc laude boierilor de tai can acordd spri-(I) Vezi Icken, Leukothea,
II. pp. 178, 190, 264re; CowOorbiri Lite-
rare, 1880, pp. 1-74-5.

(2) Vezi pentru,Telegraful filologie.",' Iorga, Avidnunte din istoria
noastrd -in veacut al XIX-(ea, ki .,Analele Academiei Ronane", XXXVIII,
p. 377
urm.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMANE
- 24
jinul lor tacestei culturi superioare. Sa nu nitant notite despre

noi in 1819, mentiorepresintatiile de teatrit grecesc
nandu-se cu prilejul piesei vestitului poet grec Atanase Cristopulo, asezat in principatul muntean, i impresia pe care represintatia a produs-o asupra publicultii.
Poate ca este interesant sa se reproducd cele cateva randuri din cea d'intaiu cronica dramatica despre un spectacol la
Bucuresti: Tragedia s'a represintat cu un asa de -stralucit
resultat, incat evghe" (bravo) s'a auZit din gura tuturor ascultatorilor (cei mai multi din cari plangeau cu lacrimi amestecate
cu simpatie i bucurie), i aplausele rdsunau necontenit. .Toti
tinerii stint vrednici de mare lauda pentru represintarea eminenta, indraznesc a zice, a rolurilor ce li s'au incredintat ; mai
ales cel ce a jucat pe Achile, un final: de 18 ani, Constantin
Chiriac, care si in tragedia lui Cesar a jucat de-a minunea pe
Brutus., si Inca cel ce a jucat pe Patroclu, Ioan Somachi, i impreuna cu el cel ce a jucat pe Fenician, Dimitrie Canossi. Ceilalti erau Constantin Algl, -.ca Automeellbn,, Gheorghe Heraclis, ca Agamemnon, Teodor_ Lesbios ca Ulise, Ioan Vasilin ca
Aiax, Gheorghe din Arghirocastron, ca Nestor, Dimitrie Peloponesianul ca Diomede si Teodoriu ca Endiomene, Alexandru
An.toniu ca Antilo, doamna Deslisle ca Briseida.
In -scurt timp ndclajduim sa vedem pe activii i curagiosii
actori distingandu-se si in tragediile Meropa".si Temistocle",
tradusa una din frantuzeste i cealaltd din italieneste, de a

cdror represintare se ocupd zilnic.
Rana act= trebuia ca nsii tinerii s joace i rolurile de
femei din lipsa de interprete grece, dar suntem Cu- bund nadejde ca de acum inainte- vom veclea inlaturata i aceasta
greutate, caci multe din doamnele nobile i iubitoare de bine
de aici au de gaud a imbogati teatrul nostru cu acest rol neapdrat pentru mai deplinul sentiment al frurnusetei represin-
tatiei, i astfel neamul poate nadajdui pe o cat Mai deplind_ ase-zare a teatrului grecesc, aici i la Odesa. Este, de altfel, o nona.
cariera pentru eruditii neamului nostril, cari sintem siguri
vor ambitiona sh cheltuiasca putin din vremea ce li prisoseste.
pentru alcatuirea i traducerea de tragedii. Este insa de dorit
a nu se zabovi un lucru ca acesta multa vreme ca sa aiba
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI ROMINE
25
tinerii represintatii dupa alegere i s nu se piarda graba vredflied de laudd catre binele i ambitia lor."
De altminteri, in .vreme ce medicul grec se. Wandia cu

atita dragoste la innaintarea pe pdmintul nostru a unei culturi.straine, soctita ca avind drepturi superioare aici,-i un
alt tipograf din Viena, care publica gazeta Shrbilor, Dumitru
Davidovici, fdgaduia s tipareasca intre alte carti in greceste,
shrbeste, arabeste i evreieste, i chteva pentru Vlahi" (1).
De sigur c paginile gazetelor grecesti din Viena despre
imprejurarile din Principate Vor fi fost cetite intre altii i de
-
un aspru-boierinas del a noi, adus de imprejurari in acele locuri

pentru a sustinea ixn proces in legaturd cu interesele prietenuluf
.Sau din boierimea mai mare, Glogoveanu: Tudor Vladimirescu.
Avem scrisorile lui de acolo, din Viena. El urmaria de aproape
-. ceia ce se:tiparia in foi cu privrre la desbaterile congresului din
cum o spune nsui, nkljduia de la. -nrmarile lui o

prefacere a situatiej terilor noastre, pentru care spunea acele
cuvinte profetice ca. m.ult au fost, putin au lamas" (2).
In Principate sosiau ,si mai departe gazetele din straina.-tate, i in ,IVIoldova Bucsdnescu, cumnatul lui Ionlachi Draghici, care, 'acesta, era SA fie autorul proiectului de constitutie
din 1822, nu numai cd cetia Gazeta de Frankfurt", dar se pricepea s scoata dinteinSa extrase pe care le comunica -apoi
tovardsilor sai, extrase care se numesc, In jargonul grecesc
de atunci, pericopi (3).
Viena
Toat lumea greceasca din 1VIuntenia--si ififluen- ta straind
era aici cu mult mai puternica decat in Moldova, in forma
oriental-greceasc a acestei influente--Lcetia foile care se tipa.riau -in aceasta limb la Viena, si in 18.21, dupd incetarea turbrirdrilor provocate de Eterie si de miscarea lui Tudor, episcopul Galaction, de cea mai pura rasa greceascd, nu mai putea de
nerabdare s i se trimeata din non pe junitate de an amandoud foile, si a lui Gazi i a lui Alexandridi (4).
Dar in acest an 1821 viata noud nationalk cu atat de clepdr(2)
pe 1911.
Ibid., p. AS&
Scrisorile lui Tudor Vla,dimirescu, in Analele Academiei Romane
Asemenea extras in Erbiceanu, Istoria Mitropoliei illoldovei, passim.
Studii si Documente, VIII, p. 152, no
163.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA PRESI I?0MANE-
tate origini,, care in secolul al XVITI-lea se desvoltase aproape

pe nestiute, era menitd s puie stdpnire pe amindou
patele, o presd rbm'aneascd era sd apard, fie si cu sprijinul imei
mud armate de ocupatie i, impiedecatd la inceput de a atinge
imprejurdrile politice altfel decht- prin informatii coman-
date in sensul Rusilor, ea trebuia s pregilteased prin cuiturd

momentul, inc foarte depdrtat, cnd, i in ceia ce priveste.
interesele de altd naturd ale terii, va putea s aibd Un glas.
cele mai deprtate inceputuri
Pentru a o intelege insd
ale ei, care nu sunt numai din Principate, ci in bund parte si din
Ardealul supus dorninatiei strdine, trebuie s ne intoarcem
'la rdsunetul pe care Revolutia francesd l-a avut in tenle Coroanei.
Sfntului Stefan, la acele d'intaiu rnanifestatii de radicalism ro,
manesc si la planul de: a da, in acele tirnpuri turburate. Romanilor din Ardeal si din Ungaria o foaie care s serveascd numai.
interesele lor:
*
O alta directie In zianistic pentru.RomAni este determinatk, cu Mult iimainte de .Momentul .cfind gazetele grecesti de.
Viena pregdtiau pe crestinii rdsdriterii pentrii .rdscoald, contra.
Turcilor i reintemeierea .Imperiului bizantin, in,Ardeal, unde.
influent-a filosoficd venia pe altd cale Si imbrdca si o altd in--
Mtisate.
- .
De mult inca, din cele d'intaiu decenii ale secolului al.
XVIII-lea, se incercaserd calendare pentru Romani:. allui Petru

,Soamil, dascdl din -Brasov, este din 1733 editortil interneiase.
- o micd tipografie_ in acest scop, cerAnd textul de la preotul sd.u,.
' Statie sau Eustatie, care este insusi tatd1 cunoscutului grarnatic.
'ardelean format la .scolile rusesti, Dirnitrie Eustatievici.

In afard de textul calendaristic irisusi, luat atipd shrbeste,
cuprinzhnd prevederi pentru o 811t de ani, ealendarul brasovenesc nu cuprinde nimic ca materie literard, cti atht mai putin
ca inforrnatie
Era insd cu neptitint ea, in a doua jumdtate a veacului,
can& din indemnul chiar al guvernului, cu anume tendinti hberale, in once cas reformatoare, al lui Iosif al II-lea, popoarele
-
-.
(1) N.- Iorga;IstOriciliteratterti ronuine in secolvi al XVIII,Tea,- II p. 331-.2
Bianu i Hodq, BWiioqraia. Ronitinel , II, p. 48, no.. 207,
www.dacoromanica.ro
>
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI ROMANI:
mai inint ate ale monarhiei dadeau la iVeald o intreagd literatura
rnenitd- s ancoreze in suffete principiile monarhiei eelei noi,

visata de fiul IVIariei-Teresei, Rorainii singuri s rdmle cu totuI
de o parte. Chiar daca aceastd intentie ar fi existat, singur

faptul fulburarilor revolutionare din I784:----5 rsa1 teranib:3r de pe d.omeniul regal. Coridusi de Horea si do toVairfa,Siiisi
trebuia sa indemne pe dregatorii impardtesti. In Atileat

tilo -ungureti la' o intreagd oper de cultivare a .,'tl-i..iiti.11-)popbf,
care era socotit c nnmai, din .nestiinta- iar nu -diftatia: hin-
gilor suferinte, indurate. ridicase armele inipOtriVd nemesilor

sia intregii rinduieli politice in fiinta. 5tim ca iindata dupd
potolirea, thrzie, a revolutiei, masuri au fost Mate pentru lu-
minarea multimilot valahe", de a cdror incirlturd i dadean

sama stapfmitorii nurnai la Jumina. castelelor aprinse. De sigur.
o literaturd trebuia s. contribuie la acest scop, i aceaSt.
literatura era sa aiba un caracter practic, de o parte, iar pe de

alta, in legdtura si cu .tendinta n.oilor seoli de Stat, cu limba
romno-germand, ce concurau de acum innainte stabilimentele
bisericesti confesionale, O. directie morala .,5i Pedagogicr,
am- zice, natiuned fiind considerata ca un biet copil cdruia, in
forma celor mai atrd.O.toare idile i celor mai 'naive explicatii,
trebuia sa i se infiltreze principiile .politice de nevoie. Se stie
cd iiehtru conducerea noilor scoli de Stat guvernul imperial a

alergat la competenta,lidmicia i hotarirea lui Gheorghe sincai.
care le-a condus O bticatd de vreme.
In aceiasi generatie, dar ceva mai tandr,_ se gasia fratele
unuia dintre aTjutadrii vestitului pop." Sofr-Onie 'din Cioara,
cdpetenia miscarii bisericesti neunite impotriva sustinatorilor oficiali ai Vladiedi din Blaj, 5i anume ar preotului
Morariti, zis Tunsu, -Ion Morariti, sari-. pe unguroste :Molnar.
Acest frte al rd.zvratitului care petrecuse multa vreme ca ispasire in inchisorile ardelene urmase un curs de studir innalte
care facu dintrInsul un medic cdutat, in special. in oculisticd,
asa incdt putu sh ajunga si profesor la Universitatea cea noud
din Cluj, o demnitate pe care, pand atunci, n'o avuse rieam de
-
nearriul lui, SA* nu uitdm c IVIolnar, oculistul chesaro-crdiesc",

nu era nurnai un filosor, nienabru al uneia din lojele masOiliee
care se infiintaserd i in Ardeal, -ca el nu era nurnai un suflet
curat, stdpanit de iubirea oarnenilor, Si, fireste, hrndul inthin

www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
28
al propriei sale natii- intunecate, ci ca el insusi jucase un rol

important, de si discutabil, in potolirea rdscoalei teranilor din
Muntii Apuseni.
Putin timp,-dupd ageia el se gdsia la Viena, uncle tipdria
,o gram aticd germano-romnd in vederea noilor scoli infiintate
de Impdrat, i, dupd instructiile de acolo, el, care stdtea in legdtur i cu Gheorghe Bnffy, guvernatorul Ardealului,- cd-.ruia-i dedicase gramatica, se gandi, in intelegere cu un tipograf sas, Hochmeister din Sibiu, alt aderent al doctrinei franc.
masgnice, sd scoatd o gazetd pentru. Romani.
Cum el insusi pdstra, din originea-i rurald, ..gustut -priceperea pentru lucrul campului i pentru indeletnicirile in le:
gdturd cu dnsul, .c-um a fost, ceva mai tarziu, si autor al unui
tratat de agriculturd, publicatia trebuia s cuprindd, pe
langd tirile i comunicatiile guvernului, care era silit pand
-atunci sd le infdtiseze in forma- de placarde rdzlete, cum
avern mai multe, si.--4ucru de cdpetenie pentru preocupatia
editoruluisfaturi de economie ruralk presintate intfo forma
-literard, dupd gustul filantropic copildros al secolului: Ziarul
ar incepe"spune el in -prospect- --cu un anumit pop Miro,
preot in V_alea-Frunioask care ar avea s povesteascd: cum a
trdit el in casa sa, intre pdrintii i copiii sdi,-in ce chip a condus
gospoddria, ce a castigat in anii buni i rdi, cum asculta de mai
marii sdi, cum a ajutat pe cei Sdraci, ardtand intr'un cuvant
ce bun povdtuitor i. pdrinte a fost el pentru poporenii si. In
fatd. cu popa Miron va fi zugrdvit un om betiv, iubitor de galceavd si de tovardsi rdi, care fuge de muncd, e nesupus i mantuie rdu". Cum se vede, era un fel de_ Popa Tanda" in literatura rorhaneascd de pe la 1770, cu deosebire c doctorul A/dinar n'ar fi avut fd.rd indoiald talentul frebuitor pentru a face
din aceastd expunere cu indemnuri morale o bucatd literard
pe gustul poporului.
Filantropica intreprindere, destinatd mai ales preotilor, cum
se Tune anume in actele relative la dansa, i menitd a procura,
din micul castig eventual, si premii pentru cei mai buni agricultori, n'avu sucees. De si Bnffy nu-si refusase aprobarea
-
(1) Earle ,Chendi, inceputurite ziaristieet noastre, Ordtie 1900, pp. 4.

i-urm., 13 i urm, ; Iorga, Istoria literaturii romeine in secolul al XVIII-tea,
II, pp. 287=8; 332-3 ; Bianu,
i .Sadi Ionesou, Publicaliunile penodice ronUineti, pp.
-
www.dacoromanica.ro
N. rORGA.-
ISTORIA PR14SEI ROMANE
29
Cancelaria din Viena ea insdsi judeca planul cuminte",cu atat

mai mult, cu cat realisarea lui era sa fie supraveghiat de revisorul german al Ardealului si de grarnaticul Eustatievici, pe
atunci inspector al institutiilor _scolare nationale romnesti,
ea nu izbuti.
Istoricul ziaristicei - din Ardeal, Jakab Elek, pretinde
ea s'a dat, totusi urmafr proiectului pentru tiparire,
unui numar unic in 1791. Nimeni ins nu I-a analisat *id

acum, i Societatea literatilor din Sibiiu", in numele cdreia se
f dense cererea, pare a -fi renuntat momentan la aceasta ideie.
Anul and Romanii din Ardeal eran s capete foaia lor guvernamental i economicd, in stil moral idilic: este insa tocmai
acela in care ideile filosofice", de multa vreme agitate de la un
capat al Europei la altul, produceau in Franta lui Ludovic al
XVIzlea resultatul lor practic prin subita daramare a uneia din
cele mai vechi si mai puternice Monarhii i inlocuirea ei printr'un haos, schimbator din zi in zi, dureros pentru poporul
frances eL nsui, pentru noua natie"; dar de-asupra canija
plutiau ideile de libertate, egalitate i fraternitate" foarte

ispititoare pentru once alt neam, fie si pentru Englesii
liberi, i mai ales pentru natii care, ca a "noastra se gdsiau de multa vreme supt o grea apsare sociald unita cu
-
interzicerea oricarii manifestari politice si nationale in margenile 1VIonarhiei habsburgice. Cu atat mai vartcs se putea intinde contagiunea la conationalii luilVIolnar, cu cat nu lipsiau
In mijlocul lor persoane care, supt influenta ideilor reformiste,
eran gata sa li dea expresie in opere de propaganda sau in
scrierile literare. Inteadevar Tiganiada lui Budai - Deleanu,
funcionar austriac de origine din Ardeal, dar mutat prin

Galitia, unde .a trait inc multa vreme, serveste i ca pretext
_ pentru a raspandi idei foarte innaintate, intovarasind predicarea lor cu biciuitoare satire pentru imprejurarile contimporane. SA.' nu uitarn ea, dintre Romanii cari incepeau a se purta
In largul lumii, unul, neastampdratul Banatean Pavel Iorgo-
vici, ajunsese i in terile Apusului, uncle fierbeau conceptiile de

transformare a lumii, ca, de la Pressburg si Pesta, el trecuse pentru studii de drept la Viena, ca vazuse Roma, uncle si el se ocupase
- (1) Az eralyi hirlap irodaioni trtnete, 1849-ig, Bud apesta 082, p. 13.
,
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. .7 ISTORIA PRESEI .ROMANR
- 30
de studii istorice dar, .cas unic pentru continiporanii sai romni,

pdtrunsese parid la Paris, unde sttu trei ani i asistase chiar la
.decapitarea nenorocitului rege,..apoi trecuse la Londra; pentru
.ca de aid sa reVie in capitala austriaca si 'sa ocupe un.loC de
contipist la curte.. Trebuie s privim ca un lucru sigur ca,

aici la Viena, alatusi de. Grecii cari serviau -printr'o presd_
noud interesele natiei lor-Si cu Sarbii cari am.Vdzut -cd.glsiserd
ei mijlocul de a incepe asemenea publicatii, adndteanul se

apucd de. tipa-1-ft intaiul ziar politic. in limba noastrd.
La 1793, Molar, de partea lui, fdcuse 6 noud cerere
Ira editarea unui ziar romnesc i rdsPandirea lui in Ungaria".
El de alminteri se gandise- si la Bucovineni, si o spuSese. intfo
.
petitie anterioara, Este cu neputintd ca gandul lui sa nu fi

mersl terne noastre, unde atata lurne nu 'ar fi multdmit cu
gazeta liii P.otemchin i ar fi dorit alta, ceva mai putin ruseascd
decat dnsa. Cum .Austria incepuse rdzboiu inpotriva Franciei
reVolutionare, Molnar Incerca s castige cercurile oficiale,
spunand-, In 1794,.cd este gata sa dea I000 de florini in Casa
rdzboiului, rdnianand ca,- din castigul ce s'ar realisa Pe urmd, o
parte s'a- fie intrebuintaapentru sustinerea scolilor romanesti.
Independent de dansul si de sigui cu tendinti ruult mai
innaintate, Paul IorgoVici tipdrise foaia lui la Viena, trimitnd

exemplare In Ardeal, intre altele episcopului neunit, Sarb
de neam, Gherasim Adamovici.
In situatia tulbure amomentului, evident cd guvetnul vienes
nuputea sa ingdfluie astfel de manifestatii, tenAndu-se ca miscdrile din vremea lui Horea s'A, nu apara din nou, conduse, de asta
data, ctut nu fusese casul pentru miscarea teranilor, de insdsi
intlectualitatea castigata de _ideile revolutiei- franceze. Astfel
-Molnar fu: poftit sd-si cate de scoald. Foile lui Iorgovici se nirnicird prin censura., insistandu-se asupra faptului cd prin ele se
poate imprt,-,tia primejdia ideii de libertate a oamenilor", iar
lui Molnar i se repetd c astdzi, cand lucrurile se agraveaz

zilnic, rdspandirea de ziare e mai neingdduita ca oricand, cdci
primejdioasele idei- de libertate ale Francesilor se propaga cu
iutealai mare, incat rice apare in ziare s'ar putea rastalmdci
usor, jar opiniile pot aduce zguditirea linitii publice"
(1) N. Iorga. Istoria literaturit mame in secolul al XVIII-lea, II., pp.
i Sadi Ionescu, o. c , pp. ix-x.
333-4; Bianu,
www.dacoromanica.ro
31
N. IORG.A. - ISTORIA PRESEI. ROMANE
31
Iorgovici, rechernat in mica sa patrie, se consacrd aici
unei actiVitdti culturale care nu mai dddea niciun fel de ingrijorare crmuirii. Molnar, de si -nu fusese pnrtat prin locurile
unde era focarul marilor prefaceri, se artd mai inddrdtnic':
cum la i789 se presintase in- numele literatilor" din Ardeal,
la 1795,0 vorbia in 'ni-miele unei Sotietdti filosofesti .a neamului: romhnesc in Mare-Printipatul Ardealului", corespunzhnd societdtilor, tot filosofesti", pe cate Ungurii le intemeiaserd in dceastd vreme; acum chnd lucrurile .se
Societatea cuprindea, dupd. Un prospect trimis-la inceputul
anului 1795 in Principate, cu lauda cdrturarilor de acolo, a unui
Chesarie si unui Iendchitd Vdcdrescu (acesta ardtat 'numai prin
-initiale), ,,preoti invdtati, tOti supusi Bisericii Rdsdritului, doctori filosofi, istorici i alti mai invdtati. la nume". Ea aVea
vedere,, data.' fiind compositia variatd a membrilor ei, mai
mult tipdrirea unei serii de volume formand o enciclopedie nahonald, In care -ar fi fost :pe ihngd Teolgia Moraliceascd'', pe
ca-re o avea gata Samuil Clain (ea' a aphrut la Blaj in 1796)

IstOria Bisericii", poafe din condeiul lui Petru Maior, o
geografie, achnd concurentd celei pe caro, aproape in acest mo.ment, o fdcea sd apard la Iasi invdtatut epiScop Anfilohie din
Botin, care cdrtorise Si in Italia si erg capabil s compileze

crti dupd original In lit-liba italiana, apoi o fisicd, o matematicd
s.uperioard, o biografie a printipilor Ungrovlahiei si, a Mol.(lovei, de la inc-eputul ochrnmirii lor", o Istorie a Romhnilor"--si o Istorie Universald, iar la capdt si o ' arte, de medicind sau,
cum i se_ zice regule dieteticesti".
Pentru a chstiga abonati dincolo de munti li se amintia

boierilor i clericilor de acolola negustori.nu se ghndiau incanevoia de a cunoaste i imprejurdrile rdzboittlui contimporan,
agdduindu-li cd nu se vor uitaintampldrile politicesti", adecd
ale epocdi acesteia". De altfel interesul pentru asemenea pu-
blicatii era natural, spune prospectul, chnd. Principatele sustin gazeturile grecesti" i sunt bine introduse in cu-nostinta
lucrurilor apusene, de vreme ce in pdrtile Ungrovlahiei si ale
Moldaviei. afl multi Europeni addpostire i sinit necurniat ra-
zele dreptdtii preste dinsii revdrshndu-se din scatinurobldduirii ai celor innalti la intelepciune Voevzi".Publicatia, purth.nd numele de Vestiri filosofesti
.
www.dacoromanica.ro
Si
ISTORIA PI-IESEI ROMANE
N. IORG.A.
32
moralicesti", era sa iasd de cloud ori pe saptamnd i sk fie expediatd cu posta dincolo de munti in schimbul unei suine de
15 florini pe an A6igentia austriaca era sd se insarcineze cu servirea abonatilor.
-
Este sigur Cd din aceastd societate fdcea parte Clain,
care avea o multinie de manuscrise gata de tipar, si mai tOrziu

i
s'au fdcut mustrari de guvern pentru aceastd participare.
Alaturi de dinsul erau, fireste, pe lnga Molnar, i o parte din

noii cdrturari cari iesian din scolile nationale ale Ardealului (i)_
Cum s'a observat cu. dreptate (2), nu este vorba deciit de o
publicatie periodicd, cu caracter tiintific, cu toate fagaduielile de noutdti despre razboitil caf preocupa toata lumea
asigurarea ca se vor gasi innauntru i tiri despre manufacturd, :care Pasionau atunci pe toat lumea, nirnic din caracterele unui ziar, fie si in forma -cea mai modesta, nu se intO1-:
neste in prospect. In schimb tipograful Peter Barth din
care avuse si el o ideie asdmanatoare, fagdoluia, in AuguSt
sa tipareascd *o revist (Zeits' chrift) cu material istoric, geografie, filosofic i matematic, dar redactatd de o sOcietate de
carturari din Tara-Romneasc si destinata numai cetitorilor

de acolo. Guvernul i-o i ingaduise, dar cu observatia ca,.
fachndu-se re-visia de episeopul neunit Gherasirn .Adamovici
niciun exemplar nu va fi raspOndit in Ardeal, i aceasta:
numai in vederea faptului ca altfel acea societate,
si de
bund sama ea Ienachita Vdcareseu avea _un arnestec in.
asemenea planuri, va desehide tipografie In tard i aceasta
tipografie va face ca stabilimentele ardelene, la care se dresau.
asa de des ai nostri, s piarda ceva din comenzile lor (3).

Lungul razboiu impotriva lui Napoleon zabovi indeplinirea.
acestor planuri, ca i aceia a athtor altora. Numai in aniti
derii lui. Na.poleon, 1814, se incerca de catre tipografia din Buda,.
pe lngd fipdrirea unor brosuri supra ultimelor irriprejurari

brosuri al cdror scop era sa creased sentimentele patriotice"
ale populatiei rornneti fata de coalitia invingdtoare, cu
(I) Papiu, .5incai, pp. II, 83 i. urm. ; Iorga, Isloria literaturii Tonillne$ti n secolul al XVIII-lea, p. 333 si urm. ; Bianu; Hod, i'Sadi Ionescu.
Publicafiunile periodice ronaineti, p. X i urm.
(2) Bianu, Hodo i Sdi Ionescu loc. cit.
(3) Dupd Chendi i Jakab Elek, Bianu, Hodo i Sadi Ionescu, o. c.,.
pp. xn,rx-cf.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI ROMNE
33
Austria in frunte, brosuri ca intdmplcirile .raboiului Frantsilor ri Trista intdmplare a cettii Dresda i Scurtd ardtare despre marea Parisulu.i (1), cu chte-o ilustratie ici colo, s
se incerce tiphrirea la crdiasca tipografie a Universittii unguresti", unde au fost pe rand corectori Samuil Clain si Petra
Maior, a- unei foi periodice.
N'avem niciun fel de stire despre persoana lui Alexie LaKant, dupd infhtisate un negustor din Compania" de la Buda'',
care anunth apropiata aparitie a unor Novele" bi-hebdomadare. Prospectul anexat la Intampldrile" citate, vorbeste despfe
nevoia pe care toate popoarele o au de asemeneh- gazete sau
novele" pentru a desfdta inima i mintea omului carea din
fire a.sa e intocmit inca pururea-se lupth spre stiint sau agonisire de cunostinth nour. Ba inch: sufletul se *imbunathteaz" prin cetitele fapte rele ale altora" asupra domnilor
boiarilor shi", asupra patriei sale..., precum de -pedeapsa
certarea unor fapte ca acestea"ceia,ce inSeamnd, fireste, pe.
deapsa istoriei impotriva tiraniei lui Napoleon. Exemplul Grecilor

si 'al Shrbilor, cari au privileghium" de la guvernul imperial,
tiebuie s indemne si pe Romani a face acelasi lucru, cu atat mai
_mult,
cu cat n'au numai favoarea de a sta supt stdpanirea
prea-bunului Imphrat al Austriei, Frantisc I, carele. pdrinteste

doreste ca i Romanii sa vinh la mai bund invdthturd", ci Si
meritul cdisi trag vita de la cel mai sldvit neam in lume, adech
de la Romani", asa incht neaphrat trebuie s ceteasch gazete.
Abonamentul se tidied in aceastd noud oferth la 20 de florini
pe an, socsatiti in 30 de lei, bani turcesti".Dar Alexe Lazaru
astepta sh fie instiintat despre vrerea Romanilor in treaba

aceaste, i, inch odatd, aceastd vrere" a lipsit:
Can- insh imprejurdrile eran de asa naturh incht sh poath

persevera intentia de a, da Romanilor cel d'intaiu ziar, chiar
dach Ardelenli nu avurh pan la 1821 nicio publicatie periodied, silinjile lor in acest sens nu s'au oprit un singur moment,
precum vorn vedea in cele ce-tirmeazd.
- Intr'adeva, inch din 1816, unul dintre fruntasii Ardelenilor, Corneli, colaborator la marele,Dictionar din Buda, se in-
(1) Sau i Vrednica de pomenire biruint a In vremea noastr, s'au

fault pirarnida cea de tunuri innltat In marea cetate Moscova".
www.dacoromanica.ro
34
N. IORGA.
forma in ce priveste putinta de a apdrea acele Novele",

addugind cd ele erau destinate anume pentru Moldova
Tara-Romaneascd.". Era prin urmare planul lui Barth sau modificarea pe care o suferise in planul cel nou, pe care=l putem
atribui lui Petru Maior, din causa situatiei lui de corector romanesc la tipografia Universitdtii din Buda, sau i cuiva care
apare imediat, un negustor, de origine poate IVIacedonean, avnd deci legdturi cu conationalii sdi- din Pesta, Zaharia Carcalechi, destinat s joace un rol foarte important in partea pur
comerciald a presei romnesti de mai tarziu (1). S'a tipdrit o chitanta a acestuia, data. la 12 Martie 1817, prin care certifica, in
calitate de editor sau.. de ferlegdr", pentru toate publicatiile
tipografiei din Buda, de. primirea sumei de 6 lei, fireste de la
un abonat de d.incoace, pentru gazeta romneascd".
Aceastd gazetd" nu era sd apard insd decht in 1821, supt
forma unei frumoase Biblioteci romanesti intocrnit de do-udsprezece pdrti dupd .numele celor doudsprezece luni" i tipdritd
--
pentru natia romAneascr ara' deosebire de teritorii, prin

Zaharia Carcalechi", care, prin urmare, dup.d moartea, in acest
an, 1821, a lui Petru Maior, cel- destinat la inceput a fi centrul
acestei miscdri de publicisticd, rdmnea in planul ntiu, cu priceperea sa negustoreascd, dar fireste-fdrd nicio putintd a alegerii,
fdrd nicio autoritate literard sau

Dar, cum Budai Deleanu era dintre acei de la cari se plated
astepta, din causa ideilor sale inn.aintate, o parte importantd in
alcdtuirea celei d'intaiu gazete romanesti, nu va mira pe nimeni
faptul ca la Lemberg, unde el se gdsia intrebuintat in rosturi

judeatoresti, apare incercarea concepistului Teodor Racocea,
si el dintr'o familie ardeleand, i crescut in traditia colii lui
Petru Maior, de a da din acest loe o foaie romAneascd. Nu poate
fi vorba, cum s'a crezut (2), de un plan ce ar fi avut in

vedere mica Bucovind, care in acest moment n'avea pe departe constiinta nationald trebuitoare pentru a sustinea o asemenea operd. Chrestomaticul Romnesc" sau Adunare a
(i) Aron Denususianu, In Revista critica si Merara. VI, 1896, pp.
180-1 ; Bianu, Hodos si Sadi Ionescu, o. c., p. xviii. Cf. N. Iorga, Istoria
literaturii roaldnegi in secolal al XVIII-lea, II, p. 338.
(2) Bianu, Hodos si Sadi Ionescu, o. c., pp. xviiXVIII.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI
ROMANE
_
35.
tot felul de istorii i alte fdptorii, scoasedih autorii dipe

osebite limbi pe anul 1820", din car iartea I-a, purtand
nunaele lui Racocea ca td1mdcitor", el fiind, de alMinteri, t5,1-
macip a gubernii de Galitia-Cernuti", s'a tipdrit intr'adevdr- Prbabil la Cerfauti, in- atelierele lui Ekhart, -tipograful
-craisului Bucovinei",. dar se aveau in vedere, ca si in tenta- -tivele anterioare, mai ales -cetitorii din cele cloud' Principate.
Rdposatul Sbiera (I) a vdzut 1Drosura aceasta de '195 pagini,
fdrd, a ne ldmuri mai mult asupra cuprinsului 'ei, care era al
' unei revist de popularisare, cuprinzand istorii" ; al doilea
-tom trebuia s deje istoriile cele in lucrare".
-In -ceia c priveste .Biblioteca romaneascd" a lui Carca:
lechi, care trebuia s apard mai tarziu inteo a doua editie,'Intiul Volnin, din 1821', are ilustratii datorite tandrului pictor
muntean Gheorghe Leca, "min a cdrui trudd cetitorii puteau
s vadd_pe' komul aievea", precum i pe Domnii romani mai a-,
propiati de timp'ul nostru si al cdror chip oferia ceva thai multd
.Autenticitate, iar, ca materie, fel de fel de articola,se, potrivite
- - mai mult cia nevoile publicului din Principate, la- care se gin,deste,. ,-,ferlegdrul", citand pe -boierii nostril din Tara-Romaneasa. si Moldova V aldturi de cate tin Ardelean ca negustorig
Nicolae Neculau_- san nobilul maramurdsean Ghergheli d,e
Ciocotici ori mai ales Macedoneni din societatea 4e la Pesta,
si ate' un filosof intreg", ca Nieolae Darvari din Viena, autor el insusi de opere grecesti,' ori. _Constantin Ghica de bi-:
janfalva, tot kacedonean, -Atanase Grabovschi, ruda Mitro,politului5dguna, Gheorghe Lazaru, poate rud .cu Alexe Lazaru al incercdrii de ptiblicisticd de la 1814, Nicolae Roja;
purt-and numele unni cunoscut scriitor macedonean, un Carage

- etc. Se da ce se putuse culege din -publicatiile -strdine ciirente
,
pentru a ilustra istoria Rominilor, Viata lui Dimitri Cantemir, Invingerea despre sine singur a unui lord soticesc"
.(scotian), testamentul (diata) unui Jidov bogat, al lui Pinedo,

-un testament capricios:', neapdrat, i Stangerea ,Impdrd- V
tiei turcesti" Cut actualitti din 1453, anecdote mdrunte
-* un cuprins moral si onorabil, pentru a se ajunge la ,,pedeapsa cdmdtarnicilor" si la cev- a mai folositor prettil mar',' turilor in bani de argint, dupd stiri, din Triest i Pesta".
:
(1) ill*arealiterard la Ronidnii din Bucovina, Cernauti, 1896.
www.dacoromanica.ro
36
N. IORGA.
ISTORIA PRESET ROMANE
De sigur cd in Principate, la care se Ondia editorul, boierimea, mult superioard aprecierii sale, putea ceti in originalele
francese, italiene, germane sau grecesti anecdote, povesti
fantasii mult mai interesante decat acelea pe care le presinta_
onestul Zaharia Carcalechi, intovdrdsindu-le cu complimente
pentru fiecare din membrii acestei boierirni, adevdrati tati

ai cultivarii romnesti", patrioti", chiar dacd. erau Srbiadevdrati" ca Ion Crdciun din Craiova, si asa mai departe.
Din Ardeal cei de dincoace aveau nevoie de spiritul din
cdrtile, netipdrite, distruse de censurd sau oprite de a circula, ale
lui PetruiVIaior, iar, in materie de politicd innaltd, am vdzut
ajungeau aici foile strdine in toate limbile care de mai bine de
trei sferturi de veac veniau necontenit cetitorilor de la noi. Putem fi siguri c intreprinderea lui Carcalechi, care n'a reusit in
Ardealul mnstii, uncle_ era asa de putind poft i putintd de

cetit, cu o clasd intelectual absolut redusd, n'a gdsit o mai
bun primire nici in Principate, caci era supt nevoile intelectuale i politice ale timpului. Aceasta trebuie sd o spunern
cu atat mai mult, cu, cit raritatea acestor incercdri de publicisticd romdneascd u trebuie sa ne faca a li atribui o importanta intrinsec fatd de societatea insdsi, pe care de sigur
n'au avut-o. Aceastd societate merita mi mult, nu si in Pkincipate, ci tomai In Principate, fatd chiar de noile tendinte
nationale ale Ardealului, care.fireste erau mai bine represintatin aceastd tara cu suferinti aspiratii nedefinite.
Aceastd boierime, in curent cu lucrurile din Europa i care
izbutise a preface catedra de matematicd a lui Gheorghe Lazar
Ardeleanul si a lid Gheorghe Asachi, care nu era Ardelean, in catedre de culturd nationald, era s-si ceard in curnd, prin fruntasii boierimii patriotice, un Dinitu Golescu in Muntenia, un'
Mihai Sturdza in Moldova, nona Rh romneti,i acei cari eran
sa le dea apartineau invdtdmntului de aici i literaturii, in legdtur cu acest invdtdmint: Ioan Eliad, scolarul lui Lazdr,
pe de o parte, i, pe de alta, Gheorghe Asachi, scolarul sdut
propriu.
www.dacoromanica.ro
N. 10H GA. - .ISTORIA PRESI ROMANE
37
CAPITOLUL II
CELE DINTA.IU PUBLICATII JURIDICE. EPOCA
LUI ELIAD SI ASACHI
nicio proba ca innainte de ocupatia ruseasca delp,
1828-9 s'ar fi incej-cat tiparirea uneinoua. foi romnesti in
N'AVEM
Principate. Cu toate aceste o intreaga miscare a spiritelor
ducea vadit inteacolo. intre boieri, chiar intre acei cari nu erau
tineri, se ivise o puternica pornire catre refrme. Este de *xis

sa se aminteasca lunga s- erie de propuneri constitutionale care
aparura in amandoud Principatele, dar mai ales in Moldova,
dupd rniscarea dela 1821 _sir proiectul complect de constitutie
pe care-I elaborase in Iasi, dupa restabilirea Domniilor pamantene, grupul zis al carvunarilor" (carbonarilor), in fruntea
cdruia se gasia Iordachi Draghici si cumnatul sail Bucsdnescu,
cel care obisnuia sa trimeata ctinoscutilor sad cite o pericopi."
din ziarele apusene. Continuand vechile tendinte de totald
pref acere a vietii noastre nationale care incepuserd 'Inca din
secolul al XVIII-lea, aceste silinti spre o noud ordiiie de lucruri
nu incetara un moment pind la dobandirea Constitutiei dorite,
In forma atenuat de temerile Rusiei, care a fost Regulamentul
Organic, ispravit in 1834.
In toata aceasta, vreme, eminamente politica, in care
boierii nostri s'au zbatut rnai mult decit oricand pentru a
cdpdta un asezamant potrivit si. cu amintirile de independenta

si cu aspiratile vremii lor, cetirea gazetelor, care forma
una din principalele distractii la Clubul nobilimii" din
Bucuresti, despre care vorbesc mai multi dintre caldtbri, a

www.dacoromanica.ro
38
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI ROMAPIE
devenit nc ma- i mult o necesitate indispensabil pentru ricine nu voia s treacd drept total ramas in urnid.
Pand i5tirea despre restabilirea Dornniilor p'fimntene a
fost capatata imediat, prin jurnalele strdine, innainte de a se
primi informatii oficiale de la Constanfinopol. Until- din povestitorii tragediei lui Tudor Vladimirescu se rosteste intr'adevr in aceste cuvinte: prin gazeturile Autriei - se
publica ca Prea innalta Poarta Otomaniceascd a hotdrit sa.

Led D0mni la aceste cloud eparhii dintre dumnealor boierii
pamanteni i ea dupa serbatoarea Baiaramului este ai imbraca

caftani"(i). intalnim astfel cereri de gazete de la Sibiiu din
partea cutrui, boier oltean, ca loan Lahovari din Ramnic (2).
Cand s'a incheiat pacea intre Ru5i i Turci, tratatul in

intregime a fast tradus in romaneste i publicat de Dinicu Golescu, despre care va fi -vorba indata i, necunoscand aceasta
tipariturd romaneascd, un boier oltean stria, la inceputul anuarlni 1830: din gazeturile ce i vin, trimite cele
ticurile tratatului de pace" (3).
Acel care-5i zicea Constantin Radovici de Gole5ti
titlul descrierii calatorillor pe care le facuse in Apus tocniai
pe aceasta vreme, invatase de acolo, nu numai ce inseamn
un oras bine ingrijit si norme sigure de carmuire, ingaduind
oarecare libertati celor carnmiti, dar si ce poate insemna pen-
tru luminarea cetateanului familiarisarea din fiecare zi cu ziarul

-
aducand stiri de pretutindeni. Se tie larga parte pe care a

avut-o el in alcatuirea acelei Societati care prin culturd pregati
thipa Regulamentul Organic o noud stare de lucrusi, precum
rolul de initiator pe care 51.1-a castigat in stabilirea invapmantului rural pe care intelegea sa-1 a5eze pe base alilo-di-
dactice" sau ale instructiei mutuale.
ceia ce este foarte

Se afirma ea Dinicu Golescu insusi
de crezut a indemnat pe un tandr M. C. Rosetti, despre care
n'avem nicio stire, afard numai daca n'ar fi ruda cu acel Iancu
Roset care a tradus pe Molire, a face sa apard la Lipsca un
ziar de inforrnatie anume pentru Romani care s poarte nu(1) Iorga, lzvoarele contimporane .asupra micrii lui Tudor Vladimirescu, Bucureti 1822, p. 160.
Studii si documente, VIII, p. 63, no. 422 i p. 53, no. 453.
(3) Iorga, Situatia agricold, economicd si sociald in Oltenia in epoca tut
_Tudor Vladimirescu, Bucure,ti 1915, P. 342.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
39
mele de Fama Lipscli" (r). -.Informatia e sprijinitd numai

pe o mentirme a lui Eliad din 1840 (2), reprodusd apoi, ara.'
sd _fi vdzut cineya altul aceastd publicatie, de deosebiti scriitori mai noi (3).
-
In 1829 insd Romanii erau sa capete din chiar ne-
Voile armatei de ocupatie, care si aeuna, ca si pe vrernea

lui Potemchin, avea de rdspindit circuldrile ei, de trans,mis vesti militare, de intretinut un anume spirit public, un
ziar in adevdratul inteles al cuvantultii.
Acel care-1 cliidu in Bucuresti, precednd astfel cu vre-o
dona luni de zile tipdritura, corespunzdtoare ieseand, a fost
loan Eliad, care, pe vremea aceia, era cunoscut numai ca urmas
al lui Lazar in noul invdtdinnt rominesc, ea propagator al

ideilor care fuseserd predicate de dascdlii ardeleni i ca autor
indrdznet al unei grarnatici noud, menitd s fixeze rostul,
rangul i forma rieologismelor neapdrate in noria limbd literata.
Tandrul se gdsia pe -vremea aceia la Sibiiu, de unde a

fost adus anume pentru a incepe publicatia foii. El intelegea ca ea sd fie administrativk comertiald i politicd",
pe .ehnd, de fapt, era sd fie administrativa, de sigur, foarte
putin comerciald i inc nfai putin politick dar pe ici si colo
cultural, cum era editorul nsui. Titlul adoptat, Curierul Romhnesc", fdgdduia insa mai mult informatie curentd
'
decht altce-v a.
'
Cel d'intaiu numdr a apdrut la 8 April 1829, de si cererea
fusese fdcirtd inca din Octombre al anului precedent ; raportul contelui Pallen, care stdtea in fruntea .adniinistratiei
muntene, poartd data de 29 ale acele4 luni ; iar Chiselev,
presedintele plenipotentiar al Divanurilor, o aprobd la 3 De-.
cembre (4).
El fusese precedat de un prospect care punea in vedere

iesirea ()data cu ,,anul astronomicesc", adecd inceputul lui
Martie 1829. Din aceastd foaie volantd se vede cd editorul,- -avand grija sd-si .asocieze si pe juristul Constantin Moroiu, care
(1)
-(2)
(3)
t4)
Bianu, Hodo i Sadi Ionescu, o. c., p. XIX.

Curierul Romdnesc din 29 Mart acest an.
Sadi Ionescu, o. c., p. 258.
Bianu Hoclo
Curierul Romdnesc, an. 1829, no. 204.
www.dacoromanica.ro
40
-N. IORGA.
fdcuse studii la Paris si avea o cunostintd, care lipsia lui

Eliad, despre lucrurile apusene, alesese la inceput un alt titlu, mult mai modest, pentru -gazeta rumaneasca": Curierul
Bucurestilor". Acest anunt este caldutos i plin de avant
patriotic: dupd ce se vorbeste despre rolul pe care-I joacd
la toate n4iile de- pe lurne, si la cele .mai innapoiate, presa
zilnica, initiatorul publicaii se rosteste astfel despre lipsa
Foarte trist era penUnui asemenea organ intre ai...

tru noi, iubitilor Ruma.ni, cind el inc pand acuma nu cunostea limba noastra i noi vestile lui le primiam in limba
straind, in vreme cene aflani in parnantul nostru i trdim
supt legi i carmuirea noastra". Noroc de Rusia, sau,-dupd
expresia lui Eliad, aceiasi Putere ce pan acum pdrinteste ne-au apdrat inca sd ne bucuram de a_ceste drepturi ale
pdmantului nostru" ; tot ei i se va datori i intaiul ziar in
limba terii, gazeta patriei noastre i. scrisa -chiar in limba,
noastra". Aceasta foaie va servi i oniului politic pentru
gandirile i combindrile sale" ; ea va fi pentru literat si filosof", pentru cine se intereseazd de razboaiele de pretutindeni", iientru: cei ce se gandesc la speculatii,_. negociatii",.
ba chiar pentru .asudatorul plugar".
Avancl in vedere publicul acesta asa _de variat, iata ce i
se fagaduieste: o culegere de cele mai folositoare1 si interesante lticruri din gazetele EvrOpei", insenindri pentru eresterea i sporirea literaturii romnesti", informatii cu privire
la comer, stiri interioare sau, in limbagiul inca nelamurit al
acestei prese incepatoare: cele din launtru i slobode s'Ovarsiri ale Statului nostru, precum judecati insemnate, sfaturi
hotdrari ale Divanului pentru imbunatatirea pa-triei, vointile
Divanului pentru publicarea vre-unei pricini i -celelalte". lar
supt punctul 5, impreund cu notite despre ,',vanzari --si mezaturi deosebite", altele cu privire la curdtirea oraselor"
precepte higienice".
Trupul", adecd irrtreaga colectie pe un an, era de doi
galbeni imparatesti in capitald., plus cheltuiala potiilor,.:: analoghiceste dupd departare", de si in cuprinsul aceleiasi teri.
Un om ca Eliad, ucenic al lui Lazar, cdlator pe la Sibiiu,
incepator al unei literaturi in stil nou, destinatd oricdrui fin

al acestei natii, nu se putea s margeneasca foaia sa, chiar
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
4i
clack i-ar fi zis Curierul Bucurestilor", in margenile principatului muntean, pentru care capatase privilegiul de la Ru0..
De aceia chiar in acest prospect, in care-si insemna depoddtatorii gazetelot", gdsini, pe la.ng sucursala din
sitarii
Craiova a lui Hagi Constantin Pop, vechiul corespondent al
tuturor boierilor olteni i munteni i, impreund cu. dAnsii, al
lui Eliad. inst.*, cum -ni dovedeste o serie din scrisorile lui
aflate in corespondenta negustorului sibiian, pe lhng samesi", adec'd functionarii financian i ai jndetului, cari aveau
datoria- de a primi i rdsphndi fo-aia oficial, pe lhngd" sus-numitii ddtdtori" de la Iasi .0 ;,negustorii de cdrti." din oricare ora, si pe acei cari in Ardeal erau s ailp sarcina desfacerii gazetei romhnesti. Astfel, la Brasov, D. Nicolae si I.
Pan, ambii necunoscuti, dar cu privire la cari s'ar putea afla
tiri in bogatele arhive ale orasului, in Sibiiu un strdin,- li-
-brerul" .Tieri (probabil Thierry), in Blaj profesorul de la coala
normald. Unufrie, in Testa chiar, bogatul negustor macedonean Grabovschi, despre care a mai fost vorba i innainte.
Nu se it nici Aradul, fd.rd a indica pe depositarul bucovinean i basafa.bean, fiind nesigurant- cu privire la persoana
ce se va alege in acest scop.
Eliad i vedea gazeta apdrut i r-dsphndind binef ace-
-rile sale asupra publicului care n'avuse niciodatd pa.'nd atunci

un astfel de dar al norocului. Amnia poate cirleva yedea pe
,!simtitorul Rumhn curghndu-i lacrimi de bucuri, vdzhnd In
toate casele bdtrani, tineri, bdrbati, lemei invdtati si mai de

-rind, indeletnicindu-se i petrechnd. cu Gazeta in man"
-unde,.avnd cunotint i tiind un ir de inthmplarile lumii,
vaputea cineva vedea Tried i pruncii cei mici ldshndu-si. jo.curile lor cele nevinovate i adunandu-se imprejurul mumelor
.0 tatilor Ion ca sa ceteascd- ei singuri sau sd asculte gazeta" (I).

-
Cum am spus, cel d'inthiu ntirrar a zdbovit putin, intre
altele si din causa greutd.tilor tipografice, cdci editorul fusese

suit sd" se adreseze tiparnitei Mitropoliei, care se afla In manile cunoscutilor antreprenori Clinceanu i Topli.ceanu. In-asemenea conditii tiparul este foarte prost in cele cloud foi
(1) Bianu, Hodo
i Sadi Ionescu, o. c., p p. 176-7.
www.dacoromanica.ro
-4
42
N. IORGA.
IST.ORIA PRESEI ROMA-NE
indrunte, pe hartie foarte ordinara i far nicio elegantd

litera ca i in ornduirea materiei. Se intelege ca intr'un cu-
prins atat de ingust n'aveau loc decat anurne stiri desprearmatele rusesti, despre numirile din launtru, despre bule-
tinul pietei comerciale : acei cari au cautat informatie culturaid i literara in Curierul Romnesc" stitt cit e de rar sdmainatd la inceput, din causa acelor. imprejurati defavorabile.
'Cuvantul literald" din titlul care aparuse la inceputut
anului 1830 a fost, in Mart al aceluiasi an; inlocuit cu

tied", penfru ca., in anul 1832, pastrandu-se caracterul politic.
al foii, dar desfiint'andu-se cel administrativ, sd se fataduiasca.
iardsi o informatie literala".
Adaug ca, pentru a servi i scopurile armatei de.ocupatie,

ai carii ofiteri - n'aveau alta lecturd curentd, .o parte din . cupririsul Curierului" se dddea, inca din 1831, si in limba
f rancesd.
Avem, din fericire, unele stiri cu privire la rdsphndirea

evident fbarte mica
a foii lui Eliad in acest intaiu an de-
existenta, 1833. La inceputul anului 1832 este dovada

se cetia Curierul!' la Sibiu, unde Minovici, mud de afaceri.
al firmei Hag-i Constantin Pop, incasa bani, prentuneratia",
cum zice .Eliad nsui, fiind de 4 galbeni i 12 lei pe ah. In
schimb, directorul invatamantului romanesc ortodox in Ardeal,
Moise Fulea, refusa s indeplineasca o astfel de sarcind. Eliad.
spune astfel; in aceiasi scrisoare, despre nepldcerea pe care i-a
pricinuito acest cleric: Am chiste a face cunoscut dumit ale

cd duninealui directorul Fulea mii serie ca cu greseald i se
trimit gazete runtanesti, cdci dumnealui nu-si aduce amintea fi rugat pe -cineva pentru aceasta, i s roaga ca sd-i faccunoscut cum s'a intmplat aceasta". Purtarea cu totul deosebitd a lui MinoviGi smulge accente lince bietului -redactordin Bucuresti, care, in pricadvard, ,suferia greu de junghiul,.
tusa i guturaiu": Circularea d-lui Pop, scrisoarea lui de la.
27 Iunie a facut cea mai mare bucurie in casa mea. Doan-me !:
nu-ti pot povesti veselia .ce.a vie a inimii mele; Faca Dumnezeu, fratioare, In veci Sd fie rascumpdrate ostenelile tale.
cele barbdtesti i inima ta pea de raiu ; norocirea prega-
teased in veci calea ta
i bielsugarea presdreze rodnicia ei
In intreprinderile tale ; fie zilele tale senine, ostenelile tale cu
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
43 .
repaos, odihnele tale cu fericire i fericirea ta fericirea inimii:

Aceasta dorintd, Minovici, se ridica din mima mea si zboard
pe aripile nnui foc asa de ptiternic, care in rapezimea sa. se suie
-
pin la cer si acolo vine pind la tine si urmeaz in urmele

tale ; ele te insotesc pretutindni In toate, ca i ingerul cel
pazitor al tau. A dobandi ceia ce doresti este o lind urare,
iar a don i in veci ceia ce poate a te face fericit este toata urarea
unui prieten".
.In acest timp foaia se tipdria la Eliad nsui, in tip grafia
pe care si-o alcdtuise, cu lucratori adusi din Pesta prin Carcalechi, doi tiparitori si un culegdtor de tipografie", CUM
zicea atesta nsui, straini, din Tara Neil-I-teased". s i aceastaexplica mult mi bine conditiile tipografice in care apare, in
acest an foaia.
and mesterii fuseserd 'opriti o butat de vrerne, redac-,
torul Curierului Romanesc" se roaga lui Minovici sd-1' scoat
din incurcaturd: Nu. ma lasa, frate, Para. oameni.. Asa sa-ti-,
dea Dumnezen toate bundtatile ; fa vre-o mijlocire i scoate-i
incoace ; prefd cu limba ta cea dulce aceast strasnicie."
Era vorba acum si de ;Jill 'tease de litografie"..Carcalechi
sprijinia i mai departe intreprinderea, trimitand pentru foaie
ca i pentru cartile editate de colegul sau in ale publicisticei
din Bucuresti .icoane" i slove". Prin acesti oameni: Minovici i ferlegarul" de la Pesta, cauta Eliad i jurnalnrile
ce-mi sant de trebuintd, atat nemtesti, cat i frantuzesti" (I).
Pe altfel faima celui d'intaiu ziar romanesc patrunsese
pan" la Romanii- din Paris: cei doi Len, Nicolae Baleanu,
-
viitorullegist; care fusese si la Geneva, Dumitru, unul

din fiji lui Dinu Golescu, Ion Vlddoianu i Constantin Filipescu,
ba chiar Basarabeanul s tef an Margela, care a publicat In 1827
cea d'intaiu gramaticd mold.oveneasca in Chisinau si care se
bucura mult de apritia gazetei, un mijloc deosebit de a

lumina pe fiecare asupra drepturilor sale" (2).
Aceiasi necesitate pentru. Moldova caci trimiterea foilor dintr'o capitala romaneast intr'alta intampina pe vremea
(i) Iorga, Contributtuni la Istoria literaturii romclne, II, in Analele
Academiei
Ron-lane., XXVIII, sectia literard, pp. 262-6.
(2) Curierul Romcinesc, citat de V. A. UrechiA, Istoria Seoalelor, I. p. 126.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
44
ISTORIA- PRESEI ROMANE
aceia dificultai foarte mari, asa incAt tirile ar fi sosit cu prea

mare intArziere fd.cu pe Rusi sa caute si acolo un om
.capabil de a da o astfel de foaie corespunzAnd publicatiilor
fr vlagd pe care le tipdriau ei nsii in patria lor. La cine

'ar fi putut adresa cifiev pentru asemenea misiune cleat
la omul foarte invaat, cutroscdtor al imprejurailor din Viena

-si Italia, care, impreund cu un remarcabil talent poetic, cu o
-pricepere artisticd reald,. aducea o mare dorint de lucru in
folosul patriei sale si a ctilturii in general fad' .sd aih acelasi
larg orizont romAnesc care forrneazd dela inceput nota distintiv i meritul superior al lui Eliad: GheorgheAsachi-? Totusi,
.ca sd nu fin nedrepti cii ansul, trebuie s amintim ed, in
1826 incd, publicAnd portretul impdratului Alexandru, litotografiat de el insusi si pe care-1 landd ca fiind de un interes
jStoric si universal", Asachi credea ca ar putea sd fie vAndut
in IVIuntenia si chiar in Ardeal, indicAnd ca depositar pentru
aceastd din urmd provincie pe insusi acel Thierry de la Sibiu,
,despre care este vorba In prospectul lui Eliad ca dadtorgazetd- (T).
La 17 \April 1829 se redacta un apel pentru inscrierea
sabonatilor la foaia care se cherna in acel moment nurnai

-zeta rornAneascd din Esi".
.
Asachi pleca dela aceleasi consideratii ca i Eliad: existenta
-rind prese pentru natiunile cultivate din lume i importanta

,ei pentru fiecare ; numai cat, aici, scriitorul, obisnuit cu retorica italian, vorbeste cu un mai larg avnt: cetitorul gazetei ca inteo oglincid in ea .vede infaosate toate interesantele intAmplai de carile el insusi atArnd,martorSd face cruntevede faptele, aude vorbile strdlucitilor babati,
isd minuneazd de fenomenele fii4i i ea un cdldtoriu de pre
rdtunzimea pdmAntultii crfilege folositoare pilde i invad-
turi". Si aici se atribuie merittil Rusiei, vorbindu-se de pd.rinteasca ingrijire ce .pentru binele public pdstreazd card
patria noastrd scutitoarea Impdraia Rosiei". Si aici e vorba
de o publicatie politicd-literald" i bi-hebdomaderd", in aceiasi mdsurd de .o coald i jumaate pe sdptdmAnd, cu pre-.
tul, aici, de 4 galbeni pe an, care pret foarte .mdsurat este in
(1) Memoriul citat din Anilele Aeademiei Roineine, pp. 261-2.
www.dacoromanica.ro
45.
alrare cu cele mai eftine straine gazete" pe care cea din

re va resuma. Pentru anul urmator, avand noroc, foaia se :
va presinta cu mai mare deplinatate, eu non tipariu si pe mai
faind hartie".Programul este i aici foarte vast: intaiu n.ovitalele" si
lucruri oficiale sau pobuletinele de la teatrul
runcile ocarmuirii" i vesti despre negot ; dar ele nu sunt primite in corpul gazetei de acest artist, ci exilate in suPlement,.
impreund cu mezaturile, vanzrile i instiintarile particulare",
care se platesc. Coloanele foii vor coprinde insa. culegeri istorice, literare, morale, filologice", precum si tot felul de stiri_
privitoare la economia campului" supt toate raporturile, pen-tru folosul mosinasilor i posesorilor", precum i retete cu.
privire la holle vitelor.
Nu se putea ca Asachi sa n'aiba i grija stilului, i astfet
se spune inca din 'acest prospect ca., in ce se ati,nge de stiltil
gazetei acestia, rdactia va utina dupd cel cerut de regulilelimbii, i pe carile once filolog ideat Il va afla potrivit".
el intelege o reforma a limbii curente: acum,cand e vorba de a.
incepe o literaturd noud pentru toti Romnii si de a se in-toarce intru catva graiul la strdlucitele sale origini, de datorie'
este a nu mai intarzi de a aduce limba vorbita de mai multi.
cleat patru milioane de Romani la gradul deplinirii catre caiele stralucitul ei inceput o imputerniceste, jar paradigma.
cultivitelor sale surori o indeamnd".
si, tot asa, la inceputul publicatiei o largd privire asupra.
conditiilor presei de pretutindeni arata cultura -bogata i spiritul critic al red.actorutui. Este in cateva randuri o icoand a.
civilisatiei universal, aratandu-se cum unii din represintantii
ei o cultiva acasd, iar altii, fdr a se teme de ostinele i primeidii, petrec luciul rnrii, calatoresc tari necunoscute, impar-tasind pretutindinea razile moralului, ale politicirii si ale tiintelor",si cu durere Asachi observ c numai la noi astfel deraze n'au pdtruns hied: oare putem noi .privi la aceste btine'
urmate innaintea ochilor nostri fard a ne intrista c numai natia noastra in cea mai mare parte e lipsita de aceste imbunatatiri si mai innapoiata dealt toate neammile Evropei si de-cat nrult altele _ce lacuesc pre celelalte parti ale pamantului?
.
Cine nu sirnte in tara noastr lipsa asezamanturilor_prin a cdrorwww.dacoromanica.ro
46
N. IORGA.
1-S-TORIA PRESI ROMANE
lucrare, precum suntem politiceste, sa ne Putem face i moraliceste in.dduldri folositoare ale familler evropiene, a' cdreia
raze de invdtturd de ata.tea veacuri se rdsfrng pie orizonul
nostru?"
Astfel apare Albina", incercnd tinerele sale aripi in

alstenitoarea sa cdldtorie", dar cu chibzuintd: mii i mii de flori
cu felurire vopsele i mirezme impodobesc cmpul pre carele
,ea va sd zboare, ins numai acele flori i vor fi pldcute, care
aduc man i vindecare" i se va feri de cele ce supt amdgitoare frumusetd ascund farmdc i venin in sinul lor". Respectul
de religie, sevas cdtre ocdrmuirea i legile
veridicitatea
stirilor, jfolosul indemnurilor, acestea Ii vor fi normele, de care
nu intelege a se depdrta vre-odatd (I).

Publicatia lui Asachi trebuia sd fie din capul locului
politica, administrativd, literard", ---administrativd" cd.znd
prin urmare intr. politicd" la inceput i literard" - de
la sfrsit.
intdiul numr al publicatiei a apdrut la 13 Maiu 182o si el
fusese precedat de niste foi volante cu novitale de la artnie"
chteva alte stiri Omul invdtat care pornia publicatia
pusese dela inceput si un titlu frances i avea articole in
ceia ce explicd gelosia lui Eliad, mai putin versat in
aceastd limbile occidentale,
nerdbdarea lui de a-1 imita.
Despre infdtisarea acestui d'intAiu numdr al publicatiei,
care, pentru a face pldcere Rusilor, se cherna, traducandu-se
titlul unuia din ziarele de la Petersburg, Albina Romaneascd' , scriam in Istoria literaturii romnesti in veacul al
XIX-lea" aceste rnduri: Artist si om de gust cum era, in
legdturd cu multd lume din Apus, Asachi se pricepu sd deal
din capul locului o lucrare tipograficd Inuit mai bund, pe

hrtie tare, -bine tesutd, cu litere elegante, usoare de inteles,
Cu spatii intre cuvinte si o impdrtire lesnicioasd de-asupra
paginii d'intaiu se vedea o albind, desemnatd, de sigur, de
;
insdsi mAna mesterd a lui" (2).

Precum Eliad i addugise pe Moroiu, astfel Asachi a recurs de la inceput la ajutorul profesorului ardelean adus din
'
iajpentru Seminariul de la Socola al Mitropolitului Veniamin,

Si In Hodo i Sadi Ionescu, o. c., pp. 19-22.
Vol. II, p. 114.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI RomANE
47
Fabian, odinioar In romneste Bob, si al unui Moldovean care

Meuse' studii la Chalki, insula de cdrturari din Marea de Mar-
mard,- si care avea multe aptitudini. pentru literaturd ea si
mult ambitie de bizard filol.ogie, Gheorghe Sdulescu. Adugim cd cele d'intdiu poesii ale lui Asachi, acute cu ocasia
unei solemnitdti oficiale i destinate a .mdguli pe stdptiii
lei, si-au gsit loc in paginile Albinii".
Eliad i Asachi erau ins personalit4i prea bine rdspicate pentru ea once guvern s crearld c s'ar putea servi
.de publicatiile lor In conditii de control' absolut si de strictd
mdrgenire. Create ca simple organe de informatie administrativd si militar, economicd i comerciald, foile acestea trebuiau
cante in curand ele singure un drum in legdturd cu
curente culturale ale timpului i tinzand care neapdratelp lor
consecinti politice. De aceia, ined innainte de deplind
tuire a Regularnentului Organic de instal.area noilor Domni
.cati fur, cum se tie, Aleyandru Ghica pentru Tara-Romaneasc, si pentru Moldova Mihai Sturdza, vedem aphrnd or_ganele oficioase in dosul Carona nu se gsia nicio personalitate eulturald.
Avem astfel la Bucuresti, in 1832, Gazeta,. administrativd, Buletinul" (cel d'inthiu numr iese la 8. Decembre),- al
cdrui redactor aparent e tot Eliad, dar, fireste, cu angajamentul expres de a nu euprinde inaduntru deck numai actele
iesite din cancelarie, cdci e vorba de o gazetd oficiald", cum
o arat i sterna terii pitsd pe titlu este pre.mergaorul, cu
felurite schimbdri i ineetiniri. in aparitie, al Monitorului
-
Oficial a Tdrii-Romanesti" din 1859, care era sd se confunde cm

Officialul . resPectiv din Moldova. Iar in Iasi, Inca de la 22 Iunie
.1833, Foaia Oficiald", tipdritd tot in tipografia Albinei"

a lui Asachi, poartd acelasi simplu titlu de Buletin" avand
o rdspindire foarte reolusd, de cloud sute de exemplare (1).
Daed oficialitatea insdsi 'nu se putea impdca usor cu ciud.dteniile de scris ale redactorului muntean si cu innaltele aspiratii cultnrale, cu demnitatea intelectuald, am zice, -a
celui din Moldova, cultura ea insdsi isi cdut, organe speciale.
.
intr'un timp chid tineretul era pus de Eliad s tradtted prin(1) De aici riarte din stiri sunt luate din notitele care IntovarAsesc In
bibliografia Jut Hodos si Sadi lonescu deosebitele titluri ale ziareior,
www.dacoromanica.ro
-t
48
N. IORGA.
.ISTOR/A PRESEJ RomANg-
cipalele -opere ale literaturii, mondial& si eAnd societatea "de
jeatru, care urindria evident scopuri nationale mult mai pretioase deeit- valoarea represintatiilor datorite' initiativei sale,_
scormonia spiri.tele In -vederea aledtuirit unei culturilluptdtoare pentru a pregdti independenta terilor si unitatea natiunii.
Astfel,, iited din 1835, teatrul in Bueuresti, opera SocietAtii Filarmonice", in care Francestil Vaillant,:autorul-dictio:
,narului
romno-frances si mai tarzin al intinsei cdr0 .La Ro- _
,
manie",..vedea intruparea aspiratiilois tinerilor, -simti nevoid.
unei reviste_ care -sd Puie in lumind resultatul tinor inddrdt-
nice silinti incununate la sfarsit de succes.

liotardrea de "a 8coate asemenea foaie i rost luat -in
sedinta de la .20 Octombre r8 a Societdtii Filarmonicev,
Ea trebuia sa apard, dat pe luna., cu darea de sama a rpresintatiilor; foarte .cereetate de publicul boietese, ale ti-upei
de aetori injghebate prin silintile lui_ Eliad in in-taint' rand.
Nu era vorba _de alteeva decat de a.coprinde lucrrile c'otnin
tetului filarmonie_din seantele sale. spre stirea tuttflof:sotilor"--
E de ajuns atAta-pentru ea, dup-a. acest sot", corespunzand

italianuii sCcio", sd se fecunoased influenta altu-i cuiva; a a-:
clui Janeu Vdedrescu, poetul nobil al -Bueurestilor din acest'
timp, care-i fcusr; .,studiile in Italia si imita literatura itahand a lui Meiastasid. Vdcdrescii era un "patron foatte iiretuit
-
'pentru cultura timpului,_ al edrui portret il comandase d-,

limit Mad, ,prin amicii de la Sibiiu, in Statele ,austria-ce.Se. ,Vor pune, in revista ddniile _Ce. Se vor, face din partea .sotilor si a partieularilor spre - innaintarea socjetatii,.
.-.productiile literate ce se vor iesi -spre imbogatirea repertoriului teatrului national si. critica asupra lor intru ac4a.
-
Priveste spre pazirea,regulelor serisului, a gustulni si in SCQ-
pul cel moral aplicat dupd obiceiurile pdm5.ntului nostru:

Va enprinde Inca bucdtile .dramatice ce se vor represinta
teatrul national, cat si in cel strain, critica actorilor .romani
In rolele lor", ptirandu-se adangi la intmplare i materii
din alte gazete le Furopei intru aceia ce prive.Ste spre innain-
.tare.a teattului i alte asemenea". Se cerea de -la' amatorii

teatrului national ai intinderii literaturii" a .trimite ale
nealor bdgdyi de seamd i disertatii.literale' , e u_conditi a de a pa s-1
trarespectfatd de religie/ de politied si de buna euviintd'!:

,
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
49
Era vorba de un tiragiu de i000 exemplare,. 600 dandu-se

In dar, 340 depunndu-se la libratii in acelasi scop i numai 6o
avand abvnati platnici, probabil tot dintre membrii Societatii
Filarrnonice. in coloanele, adesea ori pline de informatii foarte
interesante,- ale acestei gazete, se purtau diScutii pasionate cu
privire la scopul teatrului infiintat cu atatea jertfe, sustina'ndu-se, de unii dintre colaboratori) ca menirea lui nu- poate fi
aceia de.. da comedii usoare si farse triviale ca
maidan derpetreceri si distractie", ci de a forma g,ustul publi-cului incepator prin spectacole alese din ce aVea mai bun literatura -straind i modelele .vesnice ale antichitatii. Se spunea.
astfel, de viitorul om politic Barbu Catargiu, care pe vremea
aceia se multdmia cu mai modestul rol de a da indrurndri morale actorilor TeatrtiluiNational, eh' bufoneria i satira trebnie
lsate pe sarna acelor suflete inghesuite,. pe sarna acelor cu
duhuri sdrace", c teatrul trebnie sa fie o scoald de morald",
in care caS i actorii.ar descoperi toate margeniletalentului lor.
Aldturi. de Barbu atargin,- loan Voinescu, altul dintre

tinerii cari se ridicau atunci,.colaboreaz5. la Gazeta teatrultti
natic.mal",. care, de si trebvia sd fie intrertipta. la .al treisprezecelea nuMr, Odat Cu sfiirsitul antlui 1836, a adus fard indoiald foloase pentru fortuarea unui spirit public tot asa .de
necesar ca sa." jUdece o- pieSii de teatru ca actiunile politice
din. care se tese desvoltarea partidelor i ase7Amintelor in asocietatile omenesti
Incheindu-se- aceasta. publicatie, Eliad facea cunosctit
cetitorilor cd, in 16cul ei,dupd cum s'a facut cunoscut in programul Curierului Romanesc", se va da o alt fOaie perio-dicd
supt nurnele de ,Curier de arnandotia. sexele".Un moment important acesta In desVoltarea presei rom4nesti. Intr'adeVdr
dupd o intrerupere indelungat, ",,Curierul Romnesc" apruse din nou, la 3 Februar 1836., cu acelasi text
limbi, dar avand in acelasi. timp i nu suplement literar.;;

nu fdr amestecul preocupatiilor economice, 'supt titlul ,de
.Museul National"-, gazeta literald i. industriald". De.. la

_antilui- urniator textul frances e lsat de o parte
foaia apare numai in romneste, contintand parf la inceputul anului aceluia, iar- dupd o intrerupere de trei luni, pe
.15 .April
www.dacoromanica.ro
N. IORGA., ISTORIA PRESEI ROMA.NE
50
Inca un- an, de la April 1837 pand
in numere sdpta-
mnale.
In amintirile de caldtorii ale unul beletrist fraiices care,

nepot al consului Parant, venise la Bucuresti ca sd-i reclame
mostenirea si'vramasese aici o bucat de vi-eme in mijiocul tineretului Capitalei i a strainilor cari aveau necontenit legaturi
cu dnii, in cartea ciudat alcdtuit a lui Stanislas Belanger,
le Kroutza", se vorbeste de o intlnire intre acesta si un

strajni, ha chiar un fost cadet
din armata austriaca, purtand totusi un nume frances, cari,
-numar de cunoscuti roman]
dupa mai multe discutii cu privire la mijloacele de a face sd

innainte4e cultura in tenle noastre, ar fi decis reaparjtia Curierului" i adaugirea acestui suplement al MuSeului" (I).
Se pare ed. inteadevdr Stanislas Bellanger a-asistat la
cuile fdeute in anume cercuri cu .Privire la necesitatea relunii -rinei prese pentru moment intrerupte si a desvoltdrii
ei in ce priveste continutul literar si economic, fara ca pentru
aceasta sa fi avut rolul atat de important pe care Ii place

atribuie.
sa
Cunoastem de fapt foarte bine ce represinta Museul".

Mihail Ghica, fratele Domnului din Scaun, se ocupa in chip
special, cu multa dragoste, de inbogatirea Museului din Bu-
curesti si, pe de alta parte, el era presedintele, cum fusese initiatorul, Societatii de agricultura a Romniei", avand ca secretar pe Scarlat "Roset, care-si zicea cu mandrie,- chiar cnd
aducea laude lui Gheorghe Lazar, contele Carol de Rosetti.
Museul, ca i societatea", trebuiau sa fie servie de revista aparuta in Fehruar 1836. Programul ei prevedea cuno,stinte
de economie industriar cele mai potrivite cu starea acestui
pamnt", artele agricole", istoria naturald". De oare ce redactorul principal .ea. Ardeleanul Florian Aaron, de loe din
Rod, lnga Sibiiu, fost dascal de sat pe mosialui Dinicu Golescu,
dar aj. uns profesor la Colegiul Sfntului Saya, nne nimic m.ai na-
tural. Corespondente se trimiteau de alti profesori, ca un S.

Tmpeanu, un Rucareanu, un Jianu.
Archeologia nu se putea s n'aiba un loe de capetenie
In foaia lui Mihail Ghica. Restul euprinde, afara de reproducen,
(1) Vezi 5i Istoria Romdailor priq calatori, vol. III.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
51
stiri culturale, ca aceia, pe care o citam aiurea, a surdtiei de

,doamne", care vrea s intemeieze o sccald, de fete, sau a me-
.zatului de zariflcuri", a Targului de caritate cum am zice

-.astdzi (i).
De fapt stdruintile firesti ale lui
liad sunt fdrd indoiald
acelea care au adus imbunadtirile- pe care le vddeste noua forma-In care apar publicatiile lui periodice. A.parand in acelasi an
Curierul de ambe sexe" ea publicatie pur literard (subtitlul este cesta: jurnal literal", pentru a continua pAnd, in
-
1847 cu cloud numere pe lund), Museur, care de la o bucatd

.de vreme era In alte mni si servia in anul al doilea unor soppuri de concurentd, devenia inutil pentru socotelile lui Eliad,
:asa inct putea sd fie suprimat: De acum innainte prin urrnare
-publicistica munteand va fi represintatd, pede o parte, prin
foaia intemeiatd la 1829, iar pe de altd parte, pentru cela ce
- priveste literatura si cultura in general, prin celalt Curier", destinat, cum o aratd cu destuld stangdcie de altfel titlul, i lecturii
femeilor, care nu vor fi gdsit destul gtist la cetirea scurtelor
-notite din foaia politicd i administrativa. Nu mai e nevoie
.sa se adauge cd tot ceia ce priveste teatrul este de cum in-
nainte in -sama Curierului Romiinesc" sau a Curierului. de

sexe!.
Intrebarea se pune insd: putean servi aceste foi, a cdror

competentd se cam amesteca, articolele de criticd trecand
tadeauna in Curierul" mai vechiti, puteau servi aceste foi mis<cdrii nationale care innainta tot mai nervos Si cu ajutorul solilor Europei apusene, cum a fost Vaillant, catre desdvarsirea
formelor constitutionale in interior si reunirea provinciilor
jomnesti ? Avea omul foarte istet, cu un mare talent de. glurn,
,cu un patrunzdtor ascutis, de chte ori era vorba de a lovi intr'un
d.uspian, Cu o elocventa i o vervd naturala pe care nu. le desdvarsise o cultura superioard armonicd, avea Eliad calitatile
-de credintd, clitdtile de consecventd, de dispositie spre
.sacrificiu care &au necesare spre a se face purtatorul de glas al
innaintdrii natiei sale i pe alt tefen decit pe acela al gra.mati-cei si al stilului salt al imbogatirii cu traducen i a ttnei literaturi
incepdtoare? Putea sd fie .el, cum era de sigur necesar in acel
(1) Cf. Iorga, Istoria literaturii romeinoti in veacul al XIX-Iae, I, pp. 268-9.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
52
moment mare, ziaristul indeplinind in tenle noastre ceia ceindeplinia partidul liberal din Franta, in fruntea progresului
european, en o intreagd noud piesd la care colaborau cei mai.
insemnati represintanti ai cugetdrii filosofice, ai studiiloristorice, pe lngd incepdtorii rom. antisMulti literar i acei
meni politici eari intelegeau sd de activitdtii lor i o. distinctie literard ?
Publicatiile lui Eliad sunt acolo pentru a spune c, oricat
de mari ar fi fost meritele, lui, natia.n'a gdsit intrInsul Calduza
indenindtorul -necesar pentru a aduce prefacerile de care se
simtia nevoie.
.
Am cities aiurea, din Curler", anume reflectii ale -lui
care, la 1837-9, 11 aratd ca stdpanit din: Ce in ce mai mult de

acele idei sociale cu caracter international. Formand una din
notele distinctive ale spiritului frances in aceastd epoca 'n care.
Parisul se emotiona de cuvintele unui Saint-Simon sau Fourier..
Astfel, in serbarea .campeneascd pentru 30 Augt-ist 1837",
el vorbeste asa prin .Ctirierul de ambe sexe": mini rob, altul
slobod, altul Ruman, altul Grec, altul Neamt, o gram' add deamestecdturd.. Se mira oamenii ce sa mai scorneascd ea sd nu_
mai se inteleagd bietii crestini. Oameni suntem.toti. En nu \Tad
nicio deosebire". Ori Cosmpolit sau erestin intru toatd..
desdvarsirea.... Ce sant aceste dona Principate pe langd Europa
intreagd si celelalte continente ? Unpumn; o mand de ydni ant!".
si in sfarsit aceast formald profesie de Credinfd:. As doni

sd fie (Klan.' o natie, o.limbd, o religie, o lege" (1).
.
Un erestinism vag, s: filantropie universald, o aspiratie
Ct-re nnltimile furnitrii ale misticismillui incep s fie notele.

dominante in cugetarea acestui om care, din literatura uniVersaid pe: careapropia de buzele ltii lacoine, alegea fireste.
ceia ce era mai ispititor, dar nil si4nai 'sdndtos
oricum, nu ce
putea sd fie mai prielnic unei natii care avea ne-voie de idei clare,
de impuls consecvent i innainte de toate de mdrgenirea cercului
in care se putean cheitui cu folos mijloacele sale putine
mnc needucate.
Nti mai pomenim de partea cu totul personald a scrisului

(1) Curierul de ambe sexe, p. 275 ; Curierul Romdnesc pe 1830, p. 28..
-Cf. Iorga, Istoria literaturii romtineVi in veacul al XIX-lea, I, p. 257 i nota 1..
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA, PRESEI .17.0MANE
53
sdu in aceastd foaie 'n care intrebuinta pretioase calith.ti de

satirh pentru a lovi in oameni cari nu-i fdcuser nimic alta dect eh' voiau s iash prea timpuriu din umbra ocrotirii sale, sou
inceputul acelor disertatii asupra limbii care-I fcurd s piardh
pentru o bucath de vreme calithtile intr'adevdr superioare ale
stilului shu simplu si popular. De sigur cA. publicul astepta de
la dnsul altceva cleat nesfarsitele discutii cu Costachi Negruzzi din Moldova asupra limbii literare i recomandatia de a inlocui graiul romnesc, asa cum se formase in decursul secoomorht, dar din
lelor, prin jargonul pe care, de mutt,
nenorocire impreund Cu operele scrise intr'insul si care cuprinaeau manifestdrile unui. talent real.
' Curierul de ambe sexe" este o publicatie de un caracter
literar prea restrans pentru ca aici s resumdm mdcar an.alisa,
destul de amhnuntith, pe care am dat-o, in Istoria literaturii
romnesti in veacul al XIX-lea" (i). In el se amestec traduceri din limba francesh", fhcute f 'Ord prea mare alegere, de si
intr'o limbh in general bunk cu: istorii de rhs" sail anecdote,
ha chiar cu tipare de rochii. Se reproduce ceva din literatura
mai vech, se recomandd anunie opere recente, se face loc
celor d'inthiu incerchri romantice ale unor tineri sentimentali,
intre cari si C. A. Rosetti, care se suise si pe schndurile teatrului Societhtii Pilarmonice si ddduse si acolo dovada aceluiasi temperament de expansiune pasionatd, de aprigh pornire
pentru atingerea efectului literar sau teatral ca i in realishrile revolutionare de mai tarziu.
De sigur co foaie de orientare era absolut necesar5. pen-
tru Muntenia--asupra Moldovei vom reveni indatd. Ea nu

putea s fie data insh de concurentul comercial al lui Eliad,
-
insusi Zaharia Carcalechi, care deschlecase la Bucuresti, isprd-
vind rosturile sale de ferlegdr" la Buda, pentru ca s scoatd,

nu fAt anume leghturi cu oficialitatea, o foaie consacrath numai afacerilor, pe care, in limbagiul shu stricat, o intitula Cantor de avis si comers", cernd patru ruble pe an pentru o publicatie care iesia de loud ori pe sdptin'artd.
De si gazeta, supt diferite forme, avhnd dela o bucath de
(1). 1, p. 266 i unn.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
vrenre ea ,redactor pe Alexandru, fiul intemeietorului, a durat foarte multd vreme, pnd la inceputul anului 1857, ea n'a
insemnat nimic pentru literele ca i pentru politica romaneased, pentru care bietul editor n'avea nicio chemare.
Cu totul alte pretentii are ineerearea de foaie noud a unuia.
din tinerii cari se formeazd la scoala lui Eliad, dar care, indatd
ce s'a simtit strivit de personalitatea invdtatorului, a inceput
-
fdtis opositia fall de dnsul: Cesar Boliac, un vehement poet

da in versurile lui.,
social la inceputurile sale, eapabil de
adesea necorecte, dar pbne de avnt, expresia unor durerii
reale, dacd nu si a solutiilor necesare pentru a indrepta relele
timpului.
0 noud societate literald" i indreapt insd ochii asupra

lui Boliac pentru a da, la 1836 momentul marilor prefaceri
In publicistica munteand, frumoasa gazetd de literaturd, industrie, agriculturd i noutdti", care poartd titlul, de un neologism indrdznet si de polemicd mdrturisitd, Curicsul".
Principalul colaborator al lui Boliac, prin urniare unul
din membrii zisei societdti", este colonelul Constantin Gh. Filipeseu, unul din acei cari formau cercul deseris de attea ori
In cartea lui Bellanger, apoi Voinescu II. Gheorghe Grdisteanu, colaborator la opera de traducere a lui Eliad ca si Iancu
Rosetti Winterhalder prietenul lui Rosetti, dacd nu aeesta
insusi, Costachi Blceseu,_ fratele lui Nicolae, istoricul lui
Mihai Viteazul, se intlnese aldturi de Campineanu el instisi..
Dacd ne gandim la inceptiturile lui Nicolae Bdlcescu, la
rolul pe care societatea literard", tipdrind operele lui Iancu Vdedrescu i pregdtind o intreagd bibliotecd noud, Il juca pe
aceastd vrerne, nu cu prea multd prietenie fatd de Fijad, Mg.
vechiul organisator al unor asemenea silinti culturale, se va
intelege mai bine ce represinta Curiosul".
Scopul lui Boliae este-mdrturisit de alminteri de el insusi cu toatd claritatea intr'o scrisoare de la inceputul anului
-
1836 care Costachi Negruzzi, in care, dupd ce face consideratii

generale asupra literaturii i semnaleazd faptul ca multi tined
au gata capodopere" care nu se pot publica,_ romanturi
asate pe la jumdtate", poeme incepute sau aproape a se isprdri", buedti dramatice cu scenele neineheiate, el face ur,
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
55
matoarea constatare i enunta indemnuri corespunzdtoare:

Vdzand ispravirea SocietatiiFilarmonice, care, cu toate c5 alcatuita pand in sfarsit de un de atht de. margenit numar de
bdrbati, dar care intr'un curs de doi ani svarsi atatea fapte
gigandi,-,ase (sic), teatru in limba natiunii, Cu un repertoriu de
noudzeci de bucdti, cu o trupd mult formata in mai multe ramuri
ale astei. arte i cu un parter in stare a critica arti,tii, vazand nobila flacara ce ardekin cunoscatorii pamantului nostru pentru
intinderea luminilor, care este aceiasi ca si a civilisatiei, m'am
sfdtuit cu mai multi a mai deschide inca un. drum pe care sa
putern pasi mai tare catre dansa, i aceasta este o scusa a unei
soCietati literale al cdrii glas e,,Curiostil" ce vezi, care, impreuna
Cu teatrul si colectia autorilor clasiciT s ne impinga mai r-
pede la teia ce .desavarseste si fericeste un notod: luminarea". Acum e vorba de -un jurnal critic care sa ni poata
ctfrati oarecum limba de mardcinile care au ajuns a se privi ca
talente la autorii nostri" ; se promite o. neiertatoare critica a
unei societati literare care s fie si chiar censura limbei", editarea unor noi .modele literale,. ce se vor vinde nurnai Cu sin-
gutul pret al tiparului-,precum si a tuturor cartilor de inva-tatura trebuincioase in clasele noastre".

La aceasta este poftit Costachi Negruzzi din Moldova,
cunoscut brin discutiile asupra limbii pe care le avuse cu
Eliad si care au ,si. fost reproduse in Curiosul' . De politica si
administratie nu se vorbeste mai mutt decal- de scopurile comerciale ; dar, chnd Boliac.pune in sarna binefacerilor Societdtii Filarmonice, pe langa formarea unui gust pUblic i uneimoralitati idealiste in tineret, i aceia caprin ea inthiu s'a vzut
,.printre uscatele,desnervatele ghiare ale unei batrane tiranii
-
crescandu-si carnea cea strivit. a Unei natii", se intelege bine

ca tandrului care pornia la rdzboiti cu atata incredere 'n sine
nu-i lipsiau nici anume intentii politice. El nu era insa de tale
s poatd duce lupta, i nici in jurul lui nu stateau oameni cari
sd-i poat folosi intfaceasta. Lipsita si de colaboratia. lui Negruzzi, publicatia a durat chteva luni pentru a se stinge fd.ra a
fi lasat urmele la care se gillndia intemeietc.rul ei (r).
- O intreprindere de acelasi fel era sd fie incercata numai
(1) Vezi Convorbirile iterare, XV, pp. 74-7.
www.dacoromanica.ro
56
N. IORGA.
peste doi ani, la 1839, tot in acest Bucuresti, unde pe vremea

aceia fierbeau ideile, rnergand i pand la incercdrile de comploturi, cu Eftimie Murgu 'Mud:team:4, cu Dimitrie Filipescu,
unul din tinerii culti ai capitalei muntene, cu doctorul Tavernier, unFran.ces stabilit de rnai multd vreme in tara, cu Vailiant, cu F,liad nsui, pentru a se aduce eliberarea terilor noastre i, niai tarziu, intemeierea .unc confederatii balcanice,
care sd fi fActit parte si Bulgarii chematifla o viatd proprievestitul complot bulgAresc", care .a adus i arestarea, maltratarea i osandirea lui Nicolae Bdicescu, pe atunci in noua
ostire munteank
Pdmanteanur, asa se cherna noua foaie iesitd din acelasi,
cerc al tinerilor neastampdrati 5i ambitiosi, Cloritori de a-si deschide calea, care apare la 3lie 1839 si nu o va putea duce
.pand la 25 Septembre din acelasi an. Iardsi Boliac, iardsi Taren
Rosetti si Winterhalder ; de data aceasta loviturile se dau direct itti Eliad, fdid Iniciun fel de sfiald fat de marea lui reputatie literard si de importanta serviciilor pe care el le adusese
literaturii romnesti..
Din partea lor, profesorli cari se incercaser in- Museul
National" vin din non in arena publicisticei cu o noud foaie,
In care, aldturi de Florian Aaron, colabora i acel cu care impreund a lucrat marele i frumosul dictionar frances-roman
al cdrui intaiu volum era sk apard in Bucuresti la 184.0, Gheor-..
ghe Hill. Lijraru.l Walbaum primia editarea unei foi care trebuia s apard zilnic supt titlul deRomdnianumdrul de probd
este din 20 Decembre 1837 ; publicatia regulatd porne5te o-
datd cu anul urindtor,gazet politick industriald, comertiald i literald", in dosul cdreia bdnuim cd era si Cel de-al
treilea si principal autor al dictionarului citat, Petrachi Poenaru, directorul Colegiului Sfantul Saya, care fdcuse studii in
Apus .5i ni-a ldsat o foarte interesant insemnare d experien-
telor industriale acute acol. i propunea- sd multumeascd
curiositatea i nerdbdarea tutulor acelor cari doresc a cunoaste

In grabd i nepreciirmat cursul lumii, duhul vremii i intampldril , deja care -atArri fericirea sail nefericirea ornenirli".
Intr'o limbd de o abs'olutd puritate, ardtfind un foarte mare
progres fata de ceia ce se seria numai cit- cativa ani in urmd,
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
5'7
redactorii afirma citi folosul unei asemenea gazete este atat de

invederat, incht nu mai face trebuinta de a-1 descrie, i e atat de
intins, inca e de prisos a-1 mai recoin anda. Foarte lesne se priimpodobi -duhul
hrani mima
:cepe de oricine doreste
,cu idei i cunostinti adevarate, frumoase, nobile si interesante".
'Cu dreptate spuneau ei: o asemenea foaie este o intreprin,dere colosala 'aici, in patria noastra", tinand sama, nu numai
-de aparitiunea, cotidiand dar si de program, care cuprinde
vesti de. pretutindeni, dari de samd despre cartile ce apar
precum i despre represintatiile de teatru i ,,aflarea i nascoci-
-rile ce le face:duhul ornenesc si, imbundtatirea parnantului.

-desavarsirea mestesugurilor, intinderea negotului i altele"--
aici recunoatem ideil.e economice ale lui Poienarunotite,

.anecdote, glume, buletinul strainilor i anuntiiri comerciale".
-G5.ndindu-se la protectia inimilor brine". Aaron si Hill se
-indrepteazd catre toti acei cari vorbesc ,si cetesc limba ei (a
Romniei)-ratat aici, in patria sa, cat i in tenle vecine, cu care e
aparitia presei
inclinat". De alminteri, cand se va vorbi
ardele'ne, Ardeleanul Aaron nu va uita sa pomeneascd simpatia ce uneste pe toti Romanii, in once -locuri se afla ei
-lacuind"
Nu se putea inchipui...o lucrare atat de ingrijita ca aceia

-care a iesit din manilc celor doi profesOri: pentru.intaia oara
inforrnatiile erau de prima calitate ; versurile aceltda care se
despartise public de Eliad i represinta avantul noii poesii romanesti In ciuda patronului sari de pand atunci, Grigore A- .
lexandrescu, aveat aceiasi insemndtate supt raportul literar.
De la scolile principatului muntean veniau pretioase elemente
.de indreptare prin discursurile festive ale corpului invatatoresc.- Trebuia Sa apara i un calendar popular romanese"
pentrii anti] urmdtor, dar publicul; inimile brine" de care vorbia prospectul, nu se gdsi pentru a sustinea o asem enea intre.
prindere, care face onoare epocei in care a aptTut, fi-ind singurul
ziar care, oprit de a face politica prin politick o face indirect

prin -sprijinirea i raspandirea acelor elemente etice pe care
:se poate bash totdeauna o politica sdhatoasa si in lipsa cdrora.
ea nu poate fi mcar inchipuitd.

La 31- Deeembre 1838 o instiintare dureroasa anunta incetarea publicatiei; care se poate uita\ inA.reatd in urinA pe
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
58
ISTORIA PRESEI ROMNE
edrar& pe care, a alergat.si fard sfial poate iei innaintea

blicului marturisind ea si-a implinit lagaduiala, pe Cat i-a st:a, -tut prin putinta, destul d cinstit"..
:Multa vreine Poporul noStrti nu era s ailod .niediri 6 foaie:-
In aceste conditii de aparitie i cu un material la alegera ea" ruja se fi cheltuit arta patrundere critica si. atata
, ingtijiremorar.-
.Cu doud luni inn'ainte de disparitia Romaniei" profe-sorii din' Cfaiova. cercar i ei o publicatie asamanatoare:
Mosaicul. Constantin E. Leca, rudd Cu un pictor foarte cunoscut
si de un talent real, despre care a venit vorba cand am analisat: publicapile ardelene contimporane, statea 'in .fruntea -acestei
foi care trebuia sd se. cheme intaiu Desf4tatorul". Ala.i de
_ un frumoS discurs al lui loan IVIaiorescu_directorul
craioyene, care de altfel 'n'avea . niciun amestec in aceast.

tentativa neizbutitd, revista nu ,aduce nimic de o adevarata
itisemnata. te si. astfel nu e de mirare :el, inca de la. sfarsitul
lui Septembre 1859, si ea trebui_ sd-si,inceteze 'aparitia:

Leca al-atase eel putin .un lucru: ea pot aparea i im
tenle noastre reviste' cate sa nu-intruneascA numai conditiile
unei perfecte ,executii grafice, ca- pentru Romania`,. dar si
realisarea' Unor preocupatii drtistiCe potrivite'eu indelet_nicirile
obisnuite ale redactorilor (I).
- Printre publicatiile din aceasta epoca, a0.- de deSe in
tenia, este si cea d'intaiu gazet religioasa si Moraras", pe care
. o da, la Buzan; supt_ titlul de V estitorui, bisericesc, Dionisie
_Romano, Roman -din Arde4 pe vremea acela ierodiacon la.
episcopie, i prfesrul ardeleati Gavril-Munteanti.- Prospecttil
e din 18 Decembre' 1838-, pe] d'intaiu numAr din 7 Ianuar _al
anului urmator. Foaia, saptamanal, se putu tari nurnai pan' la sfarsitul anului 1846. AsUpra clerulni din eparhia Buzaului..
de sigur ea ea a exercitat o- notabild i fericita influentd.
-
In tot -acest timp, cu toata- dorinta h-ii. Boliac de a uni

tinerii din .Bucuresti cu scriitorii ieseni_cari eastigasera o
putatie, ca Negruzzi, publicistica_ moldovefieascd se tine, de -o.
(1) Iscalind. Constantin Leca Rdut.el tipdrelte aici si o nuvld, Jit,
aforttl.cle ab*.
_--
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - LTOR1A PRESEI ROMANE
59
parte. Asachi se opune iinceredrilor de prefacere a limbii in

care era sd se incurce cu desdvdrsire rivalul sdu muntean
Eliad, i el lovia fard erutare in capetele cele mArgenite" care
la Bucuresti se ocupan cu astfel de lucruri, in loe de a incerca,
intr-o linibd literard care li se pare .aeum aproape fixatd,
realisarea frumusetei estetice de care el insusi, fdrd
era capabil. In AlbinaRomneasch. , Sdulescu poarta chiar
rdzboin-impotriva profetului literar de pe malul Dimbovitei,
aceia dintre Moldoveni cari se ldsaserd inrduriti de Eliad suferir i ei criticile aiutdtorului lui Asachi. In astfel de imprejurdri, Asachi luptdnd cu Eliad si in MOldova chiar Sdulescu
ridicnclu-se impotrivd lui Negruzzi, care nu uita
s-d-i
rdspuncld
pe terenul -literaturii, foaia atat de bine inceputd a lui Asachi

nu putea sa i incleplineascd opera de unificare si innaintare.
Totusi, pentru a opune publicatiilor din Bucuresti o revistd
consacrata in special literaturii ieeente, con ducdtorul de pAn
atunci al literaturii moldovenesti publica, incd din Martie 1837,
un suplement literar, pe care-I intitula ;.,Alduta romneascd"
-romneascd',', nu moldoveneascd",ceia ce aratd preocu-
patia lui cu milt mai vasta cleat limitele inguste ale principatului'Moldovei.. Eleganta publicatie, avand in titlu o ilustratie
datoritd lui Asachi insusi, cu Venerea In carul ei tras de Amor,
isi propunea s apard de cloud or,i pe hind, in locul vechii publicatii eii acelasi nume. Se -fdgdduia colaboratia tineretului
mbldovenesc pe care atitudinea de Tana* atunci a Albinii"
inldture definitiV, de si intalnim 'colaboratia
izbutise insd
unui L. N., are trirnete o traducere din limba german?i , sau a lui
Gheorghe Tdutu, care ajunse pe urnid un neegal, dar interesant
poet moldovean. Sd nu uitdm ed in aceastd foaie, care nu &Au
-
decat cateva numere, si--a inceput col aborarea., iscdlind Klmn",
cineva care, and in rorndneste Ineluf lui .Policrat" al
Schiller, nu promitea de loe' sd fie ceia ce a devenit mai tarziu

In cultura ca si in politica romaneascd: Mihail Kogdlnicednu,
cdci de dhnsul este vorba. De alinteri lui i s'a. datorit pHrea publicatiei, cdci un articol despre wiest" tradus" de clansul din ruseste (mai_ mutt sau mai putin, cdci nu cnnostea aatrase fulgere.ie consulului imprdtesc, i Asachi
ceastd
declard ca trebuie- sd renunte la publicatia lui, din causa pd.catului comis fatd de o Putere -al cdrii mime trebuie sd. fie
www.dacoromanica.ro
60
venerat atat de gu-vern, cat si de Jocuitorii unei tari care Ii datoresc existen-ta i prosperitatea ei". Deci prin tineretele lui
Mihail. Kogalniceanu, pe vremea aceia in strainatate, la scolile
innalte din Berlin, se strecoara. intr'o publicatie cultural

romaneascd, cea d'intaiu notA, politick producnd imediat con-
secintile firesti pentru viitorul ei.
Din partea lui, Asachi strmuth iards.i... in foiletonul Albinii", ca publicatie deosebit de foaia principald, tiparirea poesiilor si notitelor lui cuiturale, precurn i a contributiilor care-i
-vin de la acelaSi-Kogalniceantycare introduce elementul criticei
sociale prin inflisarea soarelelor" din Iasi, de la Basarabeanul
Aleen Ddnici, care deveni prin imitatia modelelor rusesti eel
mai insemnat fabulist al Moldovei, i chiar de la Costachi

Negruzzi, reeonciliat.
1VIai departe, pe cand doctorul Cihac, cunoscut printr'un

manual de istorie naturald, se gandia sa publice, supt titlul de
Osiris"., o revist' de stiinte naturale mai specialisata cleat
Museul" din BucureSti, Asachi, care introdusese ilustratia
in foiletonul Albinii-, se rised s deje o fdaie ilustrata pentru
tineretul scolar, pentru femei, pentru publicul in genere, in
ingrijita sa publicatie din Septembre IS4o, Icoana

avand, ca subtitlu: foaie pentru indeletnieirea-Moldo-Romnilor".
In apelul catre public, el regreta c colarii i multirnea
r
n'au o revista care sa li fie consacrata in deosebi. Cuvintele lui
..sunt limpezi si ta.ri pe cnd nu ni lipsese gazetele politice si
foile literare, and avem gazete bisericesti, comerciale, pana si
cele de mod, ni lipseste o foaie periodica pentru tinerime
pOpor". Cea de fata are ca scop de capetenie a inlesni, afar', de
-
scoald, obsteasca luminare a tinerimii si a poporului". Poate

ca in 'fagaduiala c'a" vor fi si conducatori noi dintre alesi tineri literati cari cu Sargitinta vor urma planul propus in aceasta lucrare" se intelege fagaduinta de sprijin, poate chiar
,de initiativk in legatur cu ceia. ce vA.zuse in terile de unde
venia, a ltii Kogalniceanti, intors in Iasi. CaCi pAnd atunci Asachi nu aratase prin nimic, in ingrijitele lui poesii i in notitile
lui variate despre imprejurArile din toatd lumea,, c grija.4
de cdpetenie ar putea s fie educatia poporului prin explicatii
pe intelesul lui si-prin ilustratii.
www.dacoromanica.ro
61
Ceva mai departe, programul, care ar corespunde intru

toate mentalitatii lui Kogalniceanu, se desdvar*e*te Nicio *tiinta, niel o sfdtuire folositoare ob*tii -nu vor fi straine de
Icoana Lumii. Toate cate Franta, .Anglia, Germania i. Italia
in cursul multor ani au cules *i au publicat prin mijlocirea unor
asemenea foi populare, noi, alegandu-le, vom culege *i le vom
trece in a noastrd foaie, i, cu ajutorul A-tot-puternicului, credem
ca inraurirea asupra lumindrii nu va fi mai putin stralucita

decat au fast in acele
DuPd pilda ziselor foi-, indeltnicirea noastra." va tinti mai cu samd asupra. Moralului, istoriei.
cosmografiei, arheologia patriei, istoria naturald, tehnologia,
industria *i iconornia, care toate se- Vor lmuri printr'un stil
intelegator."
Chiar i potnenirea Moldo-Romanilor in titlu ar .corespunde cu ideile de Care incd de la inceputul bogatei sale cariere
a fost insufletit Kogalniceanu. Din nenorocire, dupd trecere
de ceva mai mult cu un an de zile, IcoanaLumii" se opri, innainte de sfar*itul anului 1841, pentru a fi reluata apoi, numai tre.cator; in 1845-6, iar, .pe urma, la bdtranetele lui Asachi, in
1865-6.
SA nu uitam ea, apaiape In acela*i moment, tot Asachi,.contand pe aceiasi colaboratie, a inceput publicarea unui Dictionar Enciclopedie, .din care nu *titi data s'a tiparit mai mult
decat cel d'intai fascicul. Am vedea i aici inraurirea lui Ko-
galniceanu,intors din tara care a dat pe rand atatea forme
de Conversations-Lexicon" (i)-.'
Sd addugarn c pentru singura culturd a satelOr tot Kogalniceanu da un adaus la Foaia Sateascd", de-caracter mai
mult oficial, Foaia. de 'My:Aland foloSitoare", in Iunie-- De-
cernbre 1844.
*.
innainte de a vedea ce a putut sa deie, cu o bataioasd tendinta politicd i avand in yedere scopuri cu totul superioare de
consolidare i innaintare nationala tineretul care, deocamdata in Bucure*ti, cu mai putina seriositate, incepea fronda.
impotriva lui Eliad aproape imbatrnit, iar in MOldova se mill,
lui
tamia s varieze caracterul foiletoanelor"
(1) Intiintarea de la Icoana Lumii" i In Bianu, Hodo
nescu, pp. 322-3'.
www.dacoromanica.ro
i Sadi lo-
62
Asachi, este necesar sa ne inroarcem in urma pentru a urmari

ce opera corespunzatoare in domeniul publicisticei au fost in
stare sa. indeplineasca Ardelenii.
Fiind Inca in Buda, la 1834, Zaharia Carcalechi, ca izvoditor" al Bibliotecei Romnesti", retipari, inchinandu-1 Mitropolitului muntean Dionisie Lupu, intala fascicula a publicatiei
sale, fagaduind a da pe rand Istoria Rornanilor supt toate raporturile, o Istorie Universala pe scurt, adeca toate lucrurile
cele minunate ce s'au intamplat in Jume de la Facerea Lumii
pand acum", statistica, 9 poveste de Marmontel, un roman,
sau Halimaua insasi, anecdote sau poyesti trecatoare", economia de camp, la care se gandise asa de mult Molnar, si sfaturi de comert, plus Istoria celor dona.' Priricip-ate, a Ardealului
si Banatului, apoi si o expunere a culturii romnesti, aratand

cari au fost patrioti i cari lucrd i acum pentru
neamului", un mijloc sigur pentru a gasi prenumeranti. Publicarea acestor fascicule s'a urmat foarte rapede, in 1834
iinplinindu-se notia de toate, cu dedicatii catre deosebitii
patroni bogati, Grigore Baleanti, Alexandru Filipescu, Mitropolitul Veniamin al Moldovei, Alexandru Ghica, noul
Domn muntean, Mihai Sturdza al Moldovei, Constantin de
\Trani, asesor de dincolo, ea si eeilalti bunipatroni ailiteraturii

noastre" i, in sf arsit, Gheorghe de Asachi , Marel- Aga al printipatului Moldovei.acel barbat care in sine a umplut m'asura
numelui, introducand Musele din stramoasa noastra cetate

Roma", din Paris, London, Viena si San-Petersburg si dand
portretul 1 ui tefan-cel-Mare", f dr a uita pe Ungurul Szechnyi,
adevarat nepot al lui Arpad". Se publica, iritoVarasite
portrete, romnesti si romane, datorite lui Leca, schite istorice
traducen literare istorioase" de Darnaschin Bojinca, Banateanul care ajunse apoi jurisconsult al Moldovei. Se poate releva doar din aceasta contributie, de o atat de mediocra importanta, frumosul cuvant tinut in Septembre 1827 la deschiderea colii nationale din Bucuresti de profesorul de matemaned' Simion Marcovici, ori indemnul lui Gojdu care boierii
din Principate de a conti-ibui ca magnatiiunguri la desvoltarea culturei nationale. Nu trebuiesc trecute cu vederea nici scrierile
de ocasie ale lui Ion Teodorovici, parohul romanesc din Buda,
infatisand dialogul intre un Muntean si un Moldovean, intr un www.dacoromanica.ro
63
Italian si un Roman. Mani istiri despre negotul la noi. La sfritul anului, Carcalechi asigurd cd va spori colile pentru istoria Romnilor. inclispensabild pentru cultura poporului ronidnesc,
.si cd el, care pAn acum a dat la lumina' treizeci si una de cdrti
romnesti, a strns o fundatie build de bani" diva o cdldtorie
la Bucuresti in vederea acestei imbundtdtiri a publicatiei sale.
Se pare cd i Szechnyi, a cdrui scrisoare din Bucuresti, la 1834,
.cu privire la navigatia pe Dundre, cu aburi, initiatd de ddnsul,
.o impdrtdseste c;titorilor, Il avuse in vedere.
In sarsit Carcalechi ddduse Istoria Romdnilor pe sarna unui
tndr mai invdtat decAt Bojinca i capabil de a recurge, cum ,spune nsui. totdeauna la izvoare, anume Ion Triffu, care spunea, la capdtul instiintdrii sale, cd principiile lui stint acestea:
Lumina imi e adevdrul, indemnul amorul, iar scopul fericirea
-poporului roman", si care Triffu nu este altul cleat viitorul

Ion Maiorescu, directorul.scolilor din Craiova si a cdrui desvoltare sufletescd 1-ar fi fdcut s zimbeascd fat de aceste pa-tetice declaratii ale tineretelor sale. Tocmai atunci insd, din
motive necunoscute, publicatia se opreste.
-
Cea d'intdiu foaie care a apdrut in Ardeal la 1837 .are pece-tea publicatiilor sdsesti din acelasi timp, care erau, nu.numai ingdduite, dar chiar indemnate de guvernul austriac. Tipdrit ca
,organ al unei sotietti de invdtati" in care cam stim cine se
.cuprindeau: un medicinist la Pesta, harnicul doctor VasiciUngureanu, Vasile Pop, care fusese profesor la Iasi., bar-Attu]
Barac, autorul unor pretuite povestiri populare in versuri care
.attincntat Mai multe generatii in sir, si pentru c oferi a garantii
In calitatea lui oficial de translator al orasului Brasov:

Foaia Daminecii spre inmultirea cei de obste folositoare
,cunostinte." avea -drept stop, cum o mdrturiseste dela 'Mee-put, inmultirea .cei de obste folositoare cunostiinte". Cheltuiala era a unui bogat negtistor brasovean, R-udolf Orghi,dan, iar truda aproape exclusiv a lui Barac, pe care-1 interesau
tot felul de anecdote privitoare la curiositdtile stiintilor na-turale ori la viata oamenilor distini, dela Mohammed al II-lea
pand la Petru-cel-Mare, pe lngd descrierea localitAtilor clddiimportante ori infhtisarea intrecerilor de chin si de serpi
in sfarsit versuri de ultirra spetd, datorite tot imbdtrnitului

_
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
64
poet popular, care, aducandu-si aminte de ce e sartitarea,

definia in aceste versuri, pe care le-am citat i aiurea :
-O raza foarte infocata, indoit aprinsa i inflacaratd". (1)

Foaia Duminecii", care la incePut trebuia sa fie sprifinitarsi de un alt hurgues din partea locului, Dimitrie Marin, va
fi apasat cam greu pe umerii -singurului ei patron banesc; asa
inct existenta nu i s'a prelungit mai mult decat de a doua zi
dupa Anul Non pnd in ajunul Craciunului anulti 1837. In Bra.
sovul instisi cetitorii vor fi lipsit, iar, in ceia ce priveste rdsphndirea aiurea,_ ea a trebuit sa intampine piedeci prea mari pen-
tru ca revista sa se incetateneasca in atht de ingustul cerc al

Cetitorilor romni. Blajtil unit, Cu. scolile sale infloritoare,
istoricii, teologii, filologii sai, cu 'indelungatele sale traditii de
cultura latin in setts apusean si de. aspiratii romane, se va

fi uitat cu un profuncl despret la patriarcalitatea translatorului
din Brasov, a cdrui culturd era asa de- insuficienta, precum
mijloacele de expresie atat de recluse. .
Totusi nu din Blaj, ci tOt din Brasov era sa iasa in anul ur-
rhator. pentru a inlo'cti incercarea- nereusita a lui Barac, a

doua foaie a Rornhnilor din Ardeal. Ea e datorita lui Barit,
care, impreuna eu Cipariu, cel mai insemnat dintre profesorii
bijeni, facuse haz pe socoteal a neputintei smentultii translator.
Fost ucenic al scolilor din Blaj, acest fiu de preot unit

trecuse in Tara-Romneasca. la 1836, pentru ca, la intoarcere,
sa-si afle un rost pentru multi ani de zile la Brasov, oras cu
12.000 de Romani, dintre cari atfl-tia intr'o foarte 'Duna situatie

si prin urmare capabili de a: sustinea o asenienea-intreprindere
cu conditia de a fi mai blind decat aceia care a ti-ebuit sa ince-
teze din ,viatd.

Era vorba inthiu sa se .dea numai o Foaie literard",
cele d'inthiu numere ale noii tiparituri periodice poarta intr'adevas acest titlu ; de la 2 Ellie 1838 innainte ins nu mai e vorba
ca phnd acum de o simpla continuare a Foil Duminicii",.ci de

_
romneVi in veacul .al XIX-lea, I, pp. 306-7

(1) Cf. Istoria
Tribuna din 'Arad,
Scrisorile lui Barn despre ostepelile lui Barac,
1903, No. 2.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROIVIANE

-
65
o tipariturd Cu totul notta, al earii titlu, in litere ltine, cu
ciudata ortografie englesd (sh pentru, este Foae pentru
minte, inima shi literatura". Prograniul ramanea insa tot acela

al despretuitului innainta, care era, de altfel, al intregii
cistice din Austria, lui Metternich, putin prielnica, pentru intreprinderi eu un caracter mai indraznet, in. legdtura cu adevaratele nevoi ale timpului, i Cu aspiratii nationale, cam tot -aa
de perieuloase ca 0 cele politice, cdtre altd libertate. O revista
.de familie,- fard intelectualitate superioar i fard directie fold
de problemeie timpului, la care tineri i btrani se gandiau tot
asa de putin. Tineretul trebuia .sa gseased indrumari mai mutt
in domeniul seolastie 0 moral. Nu puteau lipsi de sigur, pe vremea cncI Eliad se framanto cu crearea unei noi limbi literare,
dusd indata de dansul pe meleagurile celei mai cumplite eresii
de creatiuni lingvistice, discutii cu privire la formele cele mai
potrivite ale graiului romanesc in.viitor. Adevarata literaturd
este culeasa. mai Mutt din ceia ce se fdeea in Principate-0 in
aceasta st meritul eel mare al Foil", care tinea ,,a face cunoscut cat se poate.la Romanii din Imparatia Austriei
si inceredrile ce fac Ronahnii din cele cloud provincii-',ecine in
literatura romaneaspd''.
Legaturile cu principatul Muntean fiind mdi stranse,
Eliad are ' parte cu mult mai larga decht Asachi Negruzzi se
imparta..seste i aici de simpatia care a intovard0t cea d'intaitt
fasa a scrisului lui in toate provinciile romanesti..Nu lipseste
'nici insemnarea inceputurilor stangace ale tineretului din

Moldova, ajungandu-se pand. la Kogaltiiceanu, .pe cand, din
Muntenia, Grigore Alexandrescu se invredniceste- de cinstea
euvenita. Atentia lui Barit se indreaptd, de aide], i asupra
Basarabiei, eitandu-se scrierile lui Alexandru Hasdeu.
.
Ce putea opune acestor noud produse literare de dinc\odee Ardealul, in care cel d'intaiu poet de insemnatate, Andrei
Mur4eanu, se formeazd mai tarziu i innainteazd foarte .putin

in desvol.tarea talentului sau? Numai dupd-1839 Barit intrebd
pe cetitorii si daed4 pot trimite tiri despre datinile poporului,
proverbe, informatii istorice i archeologice, fard a uita cantecele Osianilor" i ale barzilor romanesti, originate, neschimbate, neatinse, cum se afla in gura poporului, in munti i vai,
la 5esuri i oriunde", fiind sigur c astfel nici o natie nu ne va
5
www.dacoromanica.ro
66
N. IORGA.
intrece". De fapt s'au trimis citeva numai de Vasile Ma.niu, de

la Sibiiu, precum i unele chntece bandtene de la Cara.nsebes.
Partea Ardealului este mai insemnata, fireste, in -ceia ce
priveste discutiile filologice, la care, de o bucata de vrerne,

i ea parte, cu stiintd, consecventa i autoritate, canonicul iplaiean
Cipariu, prietenul lui Barit, care introduce in elucidarea aces7
tor chestiuni principiul desvoltasii. organice a graiului. Pe

urma Vasile Pop si chiar Ion Maiorescu adaugira i ei obser-:
vatiile lor fata-_de problema la ordinea zilei. Dar de acest lucru

ne-am ocupat pe larg aiurea, expunnd progresele literaturii
romhnesti in aceasta epoca' (I). Ce ne intereseaza aici din aceasta publicatie literara este mai ales partea de directiva.
Barit doreste pentru Ardeal o culturd generala cu caracter
romnesc. Numai asa se poate face isprava cdci, explica el
nu se poate face nimic cu un neam din ai carui fii.o parte mare
sunt mai intr' o linie cu vitele pe care le pazesc" ; Papa din
Tarigrad si din Roma", samanatorii de zizanie intre- Romhni,
cari-i fac s uite ea au iesit din una si aceiasi natie, innainte de
toate,sa se margeneasca la rolul lor bisericesc ; colile lake s'a
dea ceia ce nu se poate cere de la seminarii, unde toate le inyap., nurnai ce trebuie nu". Mai departe,.redactorul foii nu e
multdmit nici u represintantii id.eilor filosofice, nici cu predicatorii pompo' ai ,descendetrtei roMane, care nu li pune pe
utneri niciun fel de sarcini ; ataca fard sfiald pe sarlaranii
proorocii mincinosi", pe aceia cari vorbesc numai de umanitate, nationalitate, libertate, toleranp i de Romanii stramosii nostri- ;. inimile curate" trebuie s dea o cultura moderna si liber, once r zice si face liliecii cdrora, fiindu-li
nesuferita lumina, o sting cu aripile sale si uleiul il beau din
candela". Filosofia cea buna este aceia care d culturd practied fiecaruia si care se inspira de la originalitatea ca si de la
nevoile fiecasii natii. De aceia este contra tuturor modelor
de imitatie, latin, francesa, germand, ungureascd, si nu admite
cresterea tinerilor prin preceptori straini, cari sunt pentru dhn-
sul venetici misei".
Este intr'adevar de- mirare libertatea cu care acest tandr

profesor, intr'o tara de strasnic apasare administrativd i de
(1) Istoria literaturii romeneVi In veacul al XIX-lea, I, p. 308 i urm.
www.dacoromanica.ro
N. IOAGA.
67
privighere de aproape, vorbeste si de carmuire, de la care declara ldmurit ea' nu asteapt nimic, natia avnd datoria de a
se cultiva ea insasi pe sine. Cum am observat si aiurea, inceputul vestitei poesii a lui Andrei Muraseanu se gaseste in a-
ceasta lozincd in prosa, thai veche, a lui Barit insusi: desteapta-te si tu Romne". Destul c guvernul ingaduie intrebuintarea unei limbi mai adnci de cum gandeste cineva,
cdci nu e nicio limba a Europei care sa aib mai multe izvoare de bogatie", i ca ni se da voie slobodd a ne lupta si a
pasi cdtre luminarea noastra pe toate caile care sunt deschise
innaintea altor neamuri".
Cum se vede, nu lipsia nimic din crezultimpurilor noastre:
,cultura potrivit cn timpul, corespunzand cu instinctele si

traditiile natiei, necerand de la alte culturi decht indemnul
intregirea, privind im.prejurarile politice altfel cleat ca mira-
culoase mijloace prin care se poate improvisa o intreag civilisatie

pretinzand poporului insusi ca el _s dea inspiratia
morald i mijloacele material& ale culturii nationale, necesare
pentru progresul ei incepand cu masele insesi, care trebuie
smulse unei vieti vegetative, degradanta fatdde sporul popoarelor conlocuito are (I).
Dar gndul lui Barif - nu se opria aici: hand 'exemplu de
la Eliad, care despartia foaia de informatii de foaia culturald,
el simtia nevoia de a da un ziar in adevaratul inteles al cuvantului, in care sa. se gseascd stirile pe care o foarte mica
parte din publicul romnesc le culegea phnd atunci din publicatiile straine. Voia de a tipdri aceasta foaie, pe care el o
intitula Gazeta de Transilvania", o primeste el cu nespusd

bucurie, vazand in aceasta concesie o ingrijire noua, un dar
-deosebit, o facere de bine nepretuitd, o priveghere, o pronie
parinteasca, cu ochi ageri strdbatdtoare asupra-ni si la toate
lipsele i trebuirrtele noastre".
Inca de la 3 hill& pand la io din aceiasi luna, fall per-misiune de a apdrea, Barit incercase deci Foaia de siiptdIntind
din Transilvania, care a trebuit sa se intrerupd dupa interventia oficialitatii. : -
Intaiul numar al publicatiei autorisate, Gazeta de
(1)
310-12.
pentru citatele acestea vezi cartea mea pomenita mai sus, pp.
www.dacoromanica.ro
-68
N IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMANE
Transilvania", aparu la 12 Marte 1838, in escelente conditii

Ppografice, pe care le putea da stabilimentul sasesc al lui Gtt.
.
Barit arata dorinta fierbinte de a ridica i pe aceasta cale o

nape care prin intarzierea in cultura duhului putem sa zicem
cum ea" ridica mila iubitorilor de ornenie in veacul nostru"..
Publicului, care se mrgenia dintru inceput la bieti o sutd de oameni, ca s Ljung la sfarsittil anului de trei ori mai multi,
se lamuria cd nu e tot una a se ceti un ziar strain, oricat de bine
facut, i unul in propria sa limbd,caci fiestecare stie cum ca.
acele nu sunt scrise in interesul. si amasurat trebuintilor Romanului", ci fiestecare trage folos la oala sa". Nadejdea lui
este in cele cateva mii de preoti romanesti, dintre cari, antimit inlontrul imparatii Austrii parte mare au trecut si prin,
scoale mai nalte", -la cativa profesori ca aceia din Blaj, din.
Beius, din Arad. si nu se uit nici Bucovinenii, nici Principatele, sail, cum zice el cele cloud provintii", uncle sunt deregatori politiceti, doftori, ostasi" cari ar putea fi castigati
pentru abonament. -Profesortil, fiind tandr, nu poate s uite
nici frumoasele noastre', care au inceput sa sprijoneasca intreprinderile cele folositoare".
Gazeta Transilvaniei" era sa aibd o foarte lungd durata,
aducand foloase nepretuite poporului ronian din Ardeal i con-.
-tribuind i la aparareal drepturilor noastre, celor din tenle de
dincoace.
Pe Fangd Barit lucrau Cipariu, Andrei Murdsanu,

incepu aici activitatea literar, Nicolae Tincu Velea, profesor in. Varset, Alexandru Gavra, alt -Roman din pat-tile ungurene, totdeauna preoctipat -de rnari plarturi nerealisabile, Moise
Sora-Noacu, care a fost amestecat putin si In literaturd, neobositul Vasici Ungureanu, i Ardeleni desterati, Damaschin .Bojinca, fost redactor al lui Carcalechi, loan Maiorescu, care se
imprtasise, cum am vazut, in tinereta, ca Ion Trifu, de aceiasi
cinste, Florian Aaron, viitorul redactor al gazetei bucurestene..
August Treboniu Laurianu, a cdrui opera' era s fie deosebit
de fecundd, in special ca istoric, in Muntenia ca i Moldova,
Nicolaes Ba1.4escu, mai tarziu cabigartil Nifon, om cu vast?:
cunostinti, al cdror folos a -fost stricat de o viata total desorilo- nata, precut'', si, ici colo, cate -Linn dintre" Romanii ndscuti in
tenle de la Pundre, in frunte cu Costachi Negruzzi el insusi,

www.dacoromanica.ro
1'
N. MEGA.
--
69_
Dar este evident eh', in condi-tiile date, trebuind sd se tind,saind in fiecare moment, nit numai de normele g-enerale ale poli-\
tieei metternielnene, dar si de &-tpriciile micilor tirani din loealitate, i adangind faptul ca, in afard de ordinele primite, in sufietul insusi al Romnilor din Monarhia austriaca era un sentiment fa-td de dinastie i Stat care impunea celor amesteeati.
dregaorii, fie si cel scolare pe socoteala Romanilbr nsii, o antirmita atitudine fat de cerintile oricarui gir,Tern, Gazeta Transilvanier trebuia s luereze en cea mai mare precatrtie, si ea nu
putea sd devie in lung ei carierd organul de indrdzneatd ener-
gie care ar fi putut s scuture min-tile, ineremenite de imprejurdril politice nenorocite, ale Romanilor din toate provinciile.- Altfel, de sigur cd Gazeta i indeplinia in mare parte
misiunea ei, ed ea servikehiar foilor din principate pentru o
parte din informatiile lor, ed ea crea minti luminate in chestiile de politied la R.omanii din Austria, ea numdrul sdpta-manal al foii avea o importanta deosebita in toate easele abonatilor dar tottii natia nu-si gsise ined mijlocul .pri.n care putea
sa fie smulsd din apatia epoe-2i fanariote la noi si din indiferenta politied poruncita dmeolo de Carpati de catre reginml
.atistriac.
Tot acest mare avant idealist, care era necesar, toatd acen
conceptie vasta, potrivit en necesitatile vremii, toatd intelegerea pentru cultura transformatoare in care se gasese toti
,germenii desvoltarii politice, se putean gsi numai la tineretut.
din Principate, mai ales la eel din Moldova, 'care de la o bucatd
.
de vreme lua drwriul Apusului si se gdsia acolo, :-.;ni intregi de

zile, in mijlocul unei societati care, in rndul intaiu la Paris, dat
mdcar in parte i in Berlinul frdmantat de spiritul filosofic al
lui Hegel, de interpretdrile istoriee ate lui Ranke, eduta drumuri noud, bune i pentru noi, de si, fireste, cu un pas mai.
ineet.
www.dacoromanica.ro
70
N. IORGA. - ISTORlA PRESEI ROMANE
cAprroLuL III
PRESA CULTORALA-POLITICA A
GENERATIEI DELA 1840
sigur ca aceasta noud orientare nu se putea cduta la talentele sprintene, cu o mare usurinta in adaugirea unei
forme placute i cu tot ceia ce trebuia pentru a ckstiga
atentia i simpatia claselor boieresti,_ asa: cum a fost al ltii.
Alecsandri, Mutt mai putin vioiu de la inceput, faja de problemele politice decat talentul adanc, inchis, corosiv, al unui Gri-
DE
gore Alexandrescu, ale cdrui fabule, trebuie s'o spunem, an fost,

intr'o vreme cand nu se puteau ataca obieiurile i. persoualitatile de-a dreptul, adevardte inlocuitoare ale presei politice in ce
prive5te ascutisul, profunrl taios, al pamfletului. Negruzzi, cu
trm.ta marea, lui reputatie .5i cu toata acea pricepere special

de a strecura inteo form admisibild de oricine criticele pe
care le simtia 'necesare spiritul sau foarte patrunzator, avea
defectul- de a urtna.ri situ atii oficiale .7i de a menaja pe Heine
putea sa i le cajtige sau sa i le asigure. Nu mai e nevoie de o.explicatie fat de Asachi el insui, care, mai mndru decat
Eliad, in relatiile sale, trala in conceptiile obipuite ale Italiei,,
unde i se formase spiritul, conceptii care indepartau pe clasici
de la
once contact cu problemele zilei, tin.ndu-i in regiunile,,
set-line ale literaturii i ale artei. Ornul care incerca noua presa
moderna, in formele culturale revolutionare, care sunt celernai grele, dar cele mai spornice i ale cdror efecte nu se pot
distruge nici data, a fost, hrnit, cum era, prin studiile facute in Franta i in Germania, .precum 5L'in societatea.
-
www.dacoromanica.ro
71
cea mai alea sa a Berlinului de catre 1840, Mihail Kogalniceanu.
La 1840 el apare en o revista de beletristica, Dacia LiTitlul insusi arata de ce e vorba. Condus de ideia na-
teral/6i.
tionald, genialul tana.r simtia nevoia de a face sa apard o publicatie de literaturdsi stiinta ocupandu-se de tot ceia ce formeazd
viata poporului roman de pretutindeni i destinata cetirii Romnilor din toate provinciile. Yard nicio exageratie a meritelor noastre nationale, dar fard acea timiditate care facuse pe
attia scriitori de pand atunci--Fd ne gandirn numai la tonul

umil in care Barit vorbila de natia sa in raporturile cu guvernul austriacsa injoseasc pe ai lor, considerandu-i ca pe cei
mai inapOiati ucenici ai culturii general, el afirma c noua
literatura. romaneased se fnimard cu mandrie intre literaturile Europei".
Fiindu-i la indemnd astfel de puteri, Ko galniceanu crede
c poate incepe o publicatie pe un plan mult mai larg d.ecat
cele de pana atunci, judecate de dansul ca fiind provinciale.
Albina e prea moldoveneascd, Curierul, cu dreptate poate,
nu prea ne baga In samd, Foaia pentm Minte, din pricina
unor greutati deosebite, nu este in putint de a avea imparta.sire de innaintarile intelectuale ce se fac in ambele Printipaturi".
roaia lui va fi una care, facand abnegatie de loe, ar fi numai
o foaie romaneascd i prin urmare s'ar indeletnici Cu productiile
romnesti, fie din once parte a Daciei, mundi sh fie bune", devenind astfel .un repertoriu general al literaturii romanesti".
Fiecare provincie: Moldova, Tara-Romaneasca, Ardealul,
Banatul, Bucovina, va fi represintata in aceasta, revista, dar
fall a li se impune o forma general care n'ar fi avut ccntact
eu realitatea din fiecare parte, caei rice tinut are drEptul de
pastra ideile, bimba. -tipul".
Politica va fi pardsitd, o spune el 14murit, gandindu-se
mai ales la incercarile facute'n timpul din urni,la Blicuesti,
dar nu trebnie sa se creadd ea' aceasta insemna parasirea actiunii politic insesi, renuntandu-se la tot ce priveste critica
persoanelor, ci numai a intepaturilor zadarnice, criticand cartea,-iar nu persoana", i despretuind discutiile ce ar putea s
sehimbe in -vrajba, eaci literatura noastra are nevoie de unire,
iar nu de dsbinare", i anume o unire tinzand la fixarea
.
www.dacoromanica.ro
72
Mid limbi i unei literaturi comune pentru toti". Dacia Literard" i propune s treacd de la stearpa reproducere a traducerilor la infdtisarea intr'aleS a productiilor originale. Prin
aceste productii el intelegea insd, de sigur, dei nu putea s'o
mdrturiseascd supt apdsarea strictd a censurii de atuncli, desteptarea in sufletul poporului sdu mnsui, fdrd distinctie de teritoriu, a acelor mari forte de constiintd luptItoare prin care
un neam se reform.eazd si se intdreste.
Dacd-si inchipuia insd cd un asernenea plan, dibaciu acoperit cu literaturd, putea sa rdinaie necunoscut acelora in interesul
cotropitor al Cdrora lovia, el se insela asupra inteligenei politice a represintantilor Rusiei la Iasi. Frumoasa revistd a lut
Koaniceanu avu ti-ei numere, in 1Viart, April si Main 184c..
Nu era unul dinteinsele in care, ca si in fabulele citate ale lui

Alexandrescu, sd nu se loveascd'n relele timpului, ori dacd era
vorba- de plitica lui Alekandru Ldpusneanu., care ataca pe
boieri ca s serveasc sdrdcimea, ori data* Aleen Donici, fabulistul basarabean asezat la Iai, scotea din imitatiile lui Cralov Rusul ceia ce trebuia ca s infiereze abusurile, furturile,
zddarnica trufie a sprijinitorilor regim.ului lui.1VIihai Sturdza,
de care Koaniceanu, odatd protejatul lui \Todd, se depdrta
din ce -in ce mi mult, ajungdnd sd vadd'n curnd intr'insul
icoana insdsi a tiraniei. Nu pldcea la consulat nici macar analisa cdldtoriei printului rus Demidov. in tenle noastre, ba
chiar plrerea lui Vasile Alecsandri este cd glorificarea Domniei
lui Alexandru-cel-Bun a fost socotitd ca o satird fatd de imprejurdrile politice actuale. Fdrd o interzicere formald, Kogdlniceanu fu instiintat ca Rusia se socoate jignitd i amenintatd
In rosturile ei, si astfel cea d'intAin intreprindere, de uri asa de
frumos i folositor program, a sefului noii generatii in Moldova
putem zice, in ceia ce priveste curentut cultural si politic,
in toatd Romnimea, trebui sd fie intreruptd.
Deocamdatd sredactorul ei era sd se mulpmeascdsi'
cu o revista nurnai istoricd. In ce chip o intelegea si pe aceasta;
o aratd insusi titlul ei, care este Archiva Romcineascd, fdrdnimic care sd-i ardte caracterul osebit provincial, precum
cuvintele, de o atht de vie actualitate, din prefatd. In ele isto-_
ricul, --care era sd se desvolte curand ca om politic, MI std la Onduri sd vorbeascd de o prefacere care n' a incetat incd. Nu putem
www.dacoromanica.ro
73
cum- 2-,-se-1tul acelor intampldri, nu stim ce soar,ta ni pregateste. Insa, a once chip, suvenirile strdmosesti nu pot sd
ni strice: fie ca Dumnezeu s nepistreze Romani, fie ca soarta
sd. ne nimicniceascd, trebuie sa flit mandri de vechea slavd a
strdmosilor,,.. Ce ticalosie-ar fi pentru noi, mici In starea de
astdzi, Slabi in viitorie, fdrd .suvenire vechi, despretuind trecutele, negandind .1a cele viitoare, nefolosindu-ne de cele de
fatd !" -Si o energicd protestare afirma rolul pe car putem con-
tinua sd-1 jnam in lumea care se preschimbd potrivit cu dreptul

. national-. Vremea peirii nu ni-au venit, sngele nostru este
tndr, pentru cd este innoit prin nenorociri. \Tom avea hied zile
-
frumoase pe pdrnnt. Dar pentru a le avea trebuie sd ni cu.:

noastem solia ce Dumnezeu ni-a dat, trebuie s fim vrednici
de bundtktile ce cerul ni-a ddruit in atata imbielsugare ; .trebnie s ne tinem in unire, trebuie s sporim in bine." Sd ne
tinem de obiceiurile strdmosesti, atat cat nu Stint impotriva
dreptei cugetdri."
De aici pentru dansul riecesitatea studiilor istorice, mai
ales intr'o epoch... asa de Material i de ingustd".
Publicatia a apdrut, cum am spus, la 1841 i, pentru
anunta apropiata tipdrire a cronicilor Moldovei, d tiri si
materiale de tot felul privitoare la trecutul romanese intreg-,
chemandu7se in ajutor i Bucovineni, cum este Constantin
Hurmuzachi, ori Chiar eclesiarhul de la Putna. Ajutorul scriitorilor istorici din Muntenia lipseste ins, cu desdvarsire, de si
f Ara indoiald el ar fi trebuit sd fie crut..
,
Dar publicul nu era copt pentru asemenea lecturi. In

deci 1u Kogdlniceann nu-i rdmanea decat sa stre,
coare din non in foiletonul de la Albina" productiile sale literare si de criticd.'

Dar si in Bucuresti, ca si in 'Moldova de la 18-4o, noul curent era cu Inuit prea-tare ca sd fie.descurajat din aceastd
neizbhndd. Dacd Dacia Literard" avuse o .eNistentd- prea
scurtd ca s poatd grupa puterile romanesti din toate prtile,

colaboratia. aceasta pan-romaneascd trebuia sd se producd
irnediat supt ;nfluenta chiar a foii care fusese atat de rdpede
-- suprimatd. Represintantul direc:tiei noud in Muntenia; Ion.
,Chica, fin de hoier mare, dar crescut supt influenta literaturii
www.dacoromanica.ro
74
IORGA - ISTORIA PRESEI ROMNE
francese si mai ales a lectiilor lui Valliant, care era stdpnit

de ideile democratiei francese contemporane, era sd se inteleagd pentru aparitia unei noi reviste cu grupt21 molclovean.
Asachi incercd s li-o iea innainte anunVind foaia Osiris", de
care a fost vorba si mai sus, ha chiar si o alta, pur literard,- in
care Sdulescu, de sigur, ar fi reprodus cdrtile bisericesti cele
mai rari i m.ai vechi in caiete de la una pAnd la cloud coale pe
lurid". Am vdzut ce larg program se fixase pentru Icoana
Lumii". In sfArsit Asachi gdsi un colaborator strAin, pe Francezul Gallice, pentru a publica Spichitcrui, fc,aie ,stiintifica
literard i industriald, redactatd de o societate de literati, iar,
In fatd, titlul frances: Le glaneur moldo-valaque". Se pare ed.
foaia era si sprijinitd oficial, de vreme ce putea oferi cinzeci
de lei-pc coald colaboratorilor dar in ciudatul mixtum-compositum care se clddea cetitorilor in amandoud limbile, in care si cele
d'intLu versuri in limba francesd ale lui Alecsandri, partea de

actualitate lipseste aproape cu desdvArsire, dacd nu se socoteste
ca atare publicarea tinilor, entice, dar mai inult lduclAtoare,
privire la teatrul frances din Iasi. Dar, colaboratori chemati
nepresintandu-se, Spicuitorul" i incheie, drip un an de zile,
la 1841, scurta i pUtin spornica-i existentd.
Din nou cuvAntul trebuiau sd-1 aibd
Deocamdatd Koglniceanu recurge la alt mijloc pentru

rdspandirea ideilor sale, End un surogat de presa in calendarele sau almanahurile sale, pe care le publica de la 1842 innainte
intr'o formd de o elegantd pe care pAnd atunci n'o cunoscuse

tara neastrd, de o varietate de materii care ii permitea s steie
aldturi cu productiile germane contemporane, concunand teribil meschinele Qalendare de Buda, calendarele de Sibiiu fdr
niciun fel de cuprins i frumoasele cal6ndare ilustrate ale lui
Asachi, in care- el era si scriiter si artist. Almanahurile de invdtdturd i petrecere' ale intreprinzdtorului scriitor thndr contineau mici articolase de o lecturd usoard, in care cunostin',die utile erau amestecate cu un umor pldcut, ferindu-se, dupd
experienta pe care o fdcuse, de a da ceva care ar putea sd fie
--
interpretat ea -un act de ostilitate fatd de starea de lucruri
existent i fatd de protectia care ne fericia atunci. De la

inceput se recunoaste meritul cel mare al lui Alecsandri,- care,
www.dacoromanica.ro
De
N. IORGA.
75
voind a iesi din cariera obsteascd si a asculta numai gUS-
till sn si traditia national:A, a alcdtuit 6 colectie de versuri ce

intr'adevdr i cu drept cuvAnt se pot muni poesie romdneascd,
Doinele."
Alecsandri incepe indat-s." colaboreze la aceste publicatii

-
periodice, in care nota practicd o da Ion Ionescu de la Brad,

un td.ndr care abia se intorsese, dupd bune studii de agriculturd, din-Franta ; iar satira sociald, fr ascutisuri periculoase,
era represintatd de Kogdlniceanu insusi.
Fusese vorba si de un Album stiintific ,si literar" de format
mare, dar indatd tineretul literar se opri la ideia unei foi periodice'n-quarto" care trebuia sd se cheme Protdsirea.
NO= revistd se datoreste silintilor comune ale lui Kogdlnicearm, Ion Ghica, AlecsandrisiNegruzzi, la care-se addugi cutare boier speCialisat in anumestudii, ca Panait Bals, in asteptarea onei colabordri literare de la Bucuresti, cdpdtatd prin Ghica:
lui Boliac, aiui Voinescu si a thndrului Nicolae BAlcescu, care,
.in curAnd, era s fie istoricul de neuitatd amintire al lui Mihai
Viteazul. Partea lui Ghica, o parte precumndnitoare, se yd.deste pi-in insusi subtitlul din prospect, Foaie pentru interesurile materiale i intelectuale-. Chiar i acel titlu general de
Propdire", pe care consulatul rusesc, crezdndu-1 periculos,
inldturd, puind In locul lui, pur i simplu, F oaie
1ierad, aratd o credinta in progresul asa cum Il intelegeau
Francesii de atunci care nu corespundea intru toate conceptiei
organice, hrdnit de filosofii germani rnai ales, a lui Koggniceariu
preocupat de realitdti spornice mai mult decat de strdluci-
toare formule. Si mai departe, supt aceastd-noud formd, Chica

apdsa asupra caracterului economic in legturd cu propria lui
catedrd la Iasi, cdci el era in curent cu miscarea, atat de puternicd pe atunci, a doctrinelor sociale si economice din Franta,
pe care, in deosebi de Dacia Literard", trebuia s-laibd noua

revistd. Interesurile materiale" nu sunt uitate, i Ghica insusi
poate fi cOnsiderat cu dreptate, cum s'a propus, ca autorul unui
foarte interesant studiu despre o unire valued intre cele cloud
Principate, asemenea cu acele legdturi economice care, in Germania contimporand, pregdtiau unitatea nationald.
Chiar i articolul-program, cu mentiunea necesitdtii ar-
www.dacoromanica.ro
.7 6
N. IORGA,
ticolului de stiintd salt de interesuri a tdrilor noastre", de a- devdrate interesuri materiale si intelectuale ale Romhnilor"
trebuie sa fi iesit din condeiul lui Ghica, fard avAnt, dar cu o pre-
cisie deosebitd. 'El hotdreste ca. in Propdsirea"numdrul fiind

censurat, toatd aceast Varte a ran-1as in afard--vor fi trei sectii, cuprinzAnd : tiinile exacte, tiinile morale si politice.
numai in .al treilea rAnd literatura", aceasta din mina,

avand si ea un scop practic: a 'destepta un interes mai viu
pentru stiintd si natie". Era sd fie vorba prin urmare de ,,fisic?.,
istorie naturala, agriculturd, tinerea pdduri1o7,
igiend publica, stiri despre descoperirile si lucrdrile invdtatilor" mai ales a.poi de drumuri, canaluri, vdmi, bnci, transactii comertiale i industriale' , de studii juridice in vederea
reformdrii legislatiei din Principate, de articole de un. interes
.social, precum despre invdtdttira publica, despre reforma temnitelor" in legaturd cu visita la noi a reformatorului regimului penitenciarelor, Francesul Apprt, care ni-a descris
tarasi altele". Literatura, oricht intindere i s'ar fi d.at
oricht apdsa asupra caracterului general romnesc, este, prin

urfnare, =it mai mult decht in inthia tentativ., nu un scop
pentru dhnsul, ci- un mijloc de cdpetenie pentru trezirea unei
natii i asezarea ei pe base traitice de ordin material In intelestil cel alai bun al cuvantului (I).
Atht studitil lui. Ghica despre reforma invdtdrnantului sdtesc, pentru care recomanda i cursuri elementare de agricultura", cht i publicarea discursului pe care-1 tinuse,in Novembre din anul precedent, la deschiderea cursului sat la Acacademia Milidileand, au un caracter actual i practic netagdduit.,
In cuvhntarea pomenita, vorbind de foloasele pe care o activi-
tate economicd unitard le-an adus clesvoltdrii poporuluigerman,
se afirrnd ea' Statele Germaniei au fost astfel .unite asa cum

trebuie sd fie un neam de oameni cari.vorbesc aceiasi
si au -aceiasi origine". Sa ne gandim apoi la faptul ca profesorul muntean avea si p misinne politicd. la Iasi, ca.' actiumea lui
erain legAturd cu aceia cari la Bucuresti aduseserd procesul im(1) Cf. N. Iorga, Istoria literaturit romdnesti in veacul al XIX-lea, II,
p. 99 si urm. ; Radu Rosetti, Censura in Moldova, in Analele Academiei
Romane", pp. 25 si urm., 113 si- urm. ; Cartojan, Soarta unei reeisfe literare
In 1844, in Convorbiri literare" pe 1907; FJoclo i Sadi Ionescu, pp. 526-7.
www.dacoromanica.ro
77
N. 101IGA. - ISTORIA PRESET ROMANE
potriva bnuitilor autori ai complotului bulgdresc", tinzand

la liberarea popoarelor dunrene si balcanice, care s'ar fi unit
apoi intfo confederatie, complot in care a fost am.estecat,
be langd -Valliant, Eftimie Murgu Bdndteanul i Nicolae
cescu el mnsui, ca Valliant, care nu fusese condamnat in toate
formele, trebuise sd se retraga, la Iasi, de uncle fu silit apoi sa
apuce drurnul Ardealului, cd tineretul, ncniultdmit cu Domnia
lui Nlexandni Ghica pe sfarsite, ar fi vhzut bucuros pe Mihai
Sturza, canija i-au facut o propunere in toate formele, pe

tronul Principatelor unite. Att este de.ajuns pentru a se in-
- cum, 'supt un pretext sau altul, in legdtur cu o

satir a 'Ili Antioh Canternir sau cu Tudoricd jucdtorul de cdrti al lui 'Negruzzi, in care, Kin biciuirea unui viciu, se
telege
atingeau Unele .persoane influente, Propdsirea" a trebuit,
dupd trecere de cateVa lUni de
zile, sd-si inceteze, tot
In 1844, aparitia.
Interesant 'este cd, atunci cand, in Octombre 1844, revista

a incetat, era vorba ca ea sd apard la Bucuresti, uncle avem,
In 1847, Albumul stiintific literal", sdptdmanal, al lui C. N.
Brdiloiu, i c numai planul tineretului de acolo de a reveni
la un ziar cum fusese' Romania" profesorilor de la Stanfill
Saya a zaddrnicit aceasta continuare in celalt principat al
unei foi care av?..a la bash' tot ceia ce conccptia filosoficd din
Germania si cele social-economice din Paris putean s deie
poporului roman pentru a grdbi desvoltarea lui in vederea
independentei i fixdrii unui rol in politica generald a

Europei contimporane.
La Bucuresti, PetraChi Poenaru fusese insdrcinat, Inca
din Octombre 1843, sd tipdreascd o foaie pentru sate care se
cherna rincit,eitorul satului, foaie menitd a da teranului stiinf
imbundtteze starea, precum lucrav.a
deSpre once ar putea
pinAntului dupe in chip mai inlesnitor, cresterea vitelor
apdrarea lor de boale, paza sndttii ldcuitorilor i indeletniirea la deosebite feluri de meserii folositoare pentru .iconomia
'cask". Poenaru credea ca ea va afla ascultdtori, dacd fin cetitori, iar in Oltenia chiar de arestia din urmd, cdci in judetele
du peste Olt o mare parte din numdrfil teranilor.se vdd cu climdrile de brau, dovadd c aceia stiu, nu numai s ceteascd, ci
s incondeieze, ca sd-si insenme cate,ceva pe hartie la trebnintile
-Europei
www.dacoromanica.ro
<.
78
lor". Tircovnicii, cari se pregateso a fi invAptori, preotii, paracliserii, logofetii erau luati i ei in considerare, ca i micii
proprietari cari petrec totdeauna pe la moiile lor", boierdnasii
de neam, mazilii, patentarii i alte bresle, Cali mai toti stiu carte"
i cari in serile de iarn. i 'n tot anul in zilele de serbdtoare
mor de urt seznd fdrd treab i ar ceti bucurosi cand ar gdsi
ceva potrivit cu intelesul i cu trebuintile air, mai ales child
acea citire nu i-ar costisi nimic", cdci era vorba de o publicatie
gratuitd si
Foaia, la care ajutd si Bdlcescu (ea apare pand la 1852,
fiind in 1848 supt conducerea lui Bdlcescu singur), este cea
d'intdiu publicatie ce are in vedere satele si din acest_punct
de vedere, ca si din acela al stilului curent i pldcut, ardtAnd
familiarisare cu graiul terdnesc, ea meritd fd.rd indoiald sd
.
fie mentionatd.
Maid insd de .acest organ al filantropiei guvernului -fatd

de supusii sdi din sate, tineretul de la Bucuresti n'avea putinta
de a da altd publicatie periodicd pe langd ale lui Eliad, care
continua in forma stabilitd i en o oboseald in ce in ce mai,vi-
decat revista istoricd la care profesorul Laurian
asoci, supt noua Domnie a lui Vodd-Bibescu, tot pe Bdlcescu,

iesit din inchisoarea
Si Laurian, ca si colegul sdu moldovean Kogdlniceanu,

intelegea o publicatie consacratd istoriei Romnilor fdrd deosebire de provincii, din care causd si poart numesle de Magazin
istoric pentru Dacia: Caietelele cu copertd albastrd dau intr' adevdr cronici si documente care se referd, nu numai la Tara-Romaneascd si la Moldova, ci i la Ardeal ,si Banat chiar, a cdror
istorie se presintd, insnfletit de simtirea nationald,.in paginile
redactate de Laurian el insnsi. Tipdrind, ca i Kogdlniceann,
actele din epoca fanariotd privitoare la desrobirea teranilot,
cei doi red actori ai revistei ardtau cd, pe lang tendinta na-
tionald, ei au si una sociald. Intentiile politice se Tfdese nu data.'
intfo form acoperitd. Astfel, and, in Romni i Fanarioti",

articolul ltii Bdlcescu, se atacd 0 mare parte din clasa conducdtoare, and, mai ales, in Puterea armatd", se aratd singurul
mijloc prin care natia romdneascd poate s ajungd la libertatea
cinstea de odinioar., ori cand, in urma unor pagini de cronicd,
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
79
acelasi Blcescu se ocupd, intr'un lung si frumos studiu, clespre

starea sociald a muncitorilor_plugari in principatele romnesti
In desebite timpuri". Guvernarea lui Bibescu era cu mult mai
largd in ce priveste rostirea ideilor timpului deeat aceia

-
a lui Mihai Sturza, i astfel Blcescu putea vorbi in Magazinul istoric" de ce poate face un popor cat de mic cand
.aprd ale sale, cand e aprins de o sfntd i nobild ideie", despre
folosul stigelui vrsat", care, in loe de a omori opinia, mai
.mult o intrat si o fac adesea a triumfa", despre datoria

unui popor de a se mntui prin sine si insusi".
,,Reforma 'complect si radicald" pe care o doreste el in ordi-
nea social pentru folosul stenilor romni va face dintr'insii

o natie lupttoare pentru. nationalitate silibertate". Atunci
putin i va psa de clasa domnitoare, la care gseste egoism,
marsvie, ambitie si lasitate" si pe care o osndeste chiar prin
faptul c trage la sine, contra principiilor francese ale epocei,
care eran sa culmineze in revolutia de la 1848, toat puterea.
Este, spune el, o monstruositate sociald ca o tar intreag
robeasc. la ctiva particulari", i intr'alt loe el strig: vai de
acele natii uncle un mic numr de cetteni ii intemeiazii puterea si fe.ricirea lor pe robia gloatelor" ! (i).
Avem aici tot crezul acelei revolutii apropiate, si nu era de
nevoie pentru a cstiga aprtori causei liberttii de o
propaganda' printr'altd presd, care cu grett ar fi fost in-
tdduit si n'ar fi gsit mai multi cetitori decat revista de

la Bucuresti.
Blcescu inatisa cariera lui Mihai Viteazul, innltnd
militar i pregtindu-se a critica -all niciun fel de erutare neajunsurile sociale ale activittii marelui Domn, prin contributia lui la injosirea clasei ternesti, cnd, in 1848, ,,Magzinul' i intrerupse aparitia, tandrul istoric el insusi fiind
tocmai atunci la Paris, de uncle trimitea articolele sale. Revo-
lutia btea la usd in acel moment, si entusiastul colaborator

al lui Laurian se afla in locul unde ea trebuia sd izbucneased
indat cu mai mult .putere, provocnd fenomene asdindnatoare cu cele din capitalele eurf;pene in Bucurestii lui Eliad,
(1) CitaVile si indicarea locurilor unde se all, in Istoria literaturii
ronalne in team' al XIX-lea, II, pp. 126-7.
www.dacoromanica.ro
80
N. TORGA.
ISTOR 1.4 PRESEI ROMANE
pri-.4dcut din linistitul cdrtitrar in tribun al popmmlui, i in lasii

lui Mihail Kogalniceanu.
Trebuie sd se ipuie in legdturd cu opri.rea publicatiilor din

Principate aparitia la Blaj, care n'avea aceleasilegaturi stranse
ca i Brasovul cu viata din pdrtile noastre, a Organului lurnigazet bisericeaSed politicd i literard", pe care-I redacta
Cipariu, ajutat de Aron Pumnul, viitorul redesteptdtor al contiinDei -romnesti in Bucovina (pe atunci el iscdlia Pumne),.si
un I. I. Many. Publicatia, de o deosebita." ingrijire tehnicd, avea
In vedere mai ales lupta cea mare care Se purta in momentul
acela intre Moldova i Ardeal cu privire la formele definitive
ale limbei literare romhnesti. Punctul de vedere pe care-I repre,
sinta Cipariu, eel: organic, Il cunoastem acum, si nu e nevoie
se insiste asupra unor tendinte pur lingvistice, care ne intereseazd prea putin in .acest loc. Organul coprindea insd ici i colo
chte-o informatie politicd amestecatd cu stiri culturale din Ardealul insusi. Aceastd foaie, care apdrea sdptdmnal, era sd.
capete de almiriteri cu totul altd directie de indatd ce imprejt1:rdrile din 1848 presintard i Romhnilor din Ardeal o problem&
._politied de cea mai. mare insemnatate, de care era sd atarne
intreg viitorul lor. Intru cht filologii au stiut
dea o solutie,
aceasta se va._ vedea In capitolttl urmator, cnd presa revolutionard va fi irifdtisatd In intregimea ei (1).
(1) Ca publicatii strAine mai insemnate in acest timp Journal de Bucarest al lui Ulysse de Marsillac i Bukarester Deutsche Zeitung (1844-5) a
lui Karl Schweder.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMAINE
81.
CAPITOLUI, IV
PRESA ROMANEASCA REVOLUTIONARA
SI REFORMISTA DELA 1848 la 1859
de la 1848 a dat in 1VIoldova, unde se pastra directia politicei culturale, adunari ale tinerilor in caselelor
MISCAREA
particulare, apoi la Otelul Petersburg, si redactarea, pentru a aduce pe Mihai Sturdza pe cile dreptatii, a unui memoriu
care, sprijinindu-se pe prescriptiile Regulamentului Organic,

prea adesea ori cdlcate, nu cerca alteeva decht aplicarea acestei
Constitutii dupa spiritul adevarat al celor cari o alcatuisera.
Se stie ce a urmat: prigonirea ,,revolutionarilor'', cari nu savarsiserd niciun act impotriva ordinii publice, lovitura lor de
trupele pe care le comanda fiul cel mai mare al Domnului, inchi-
derea in mandstiri a unora, trimiterea altora, cari putura scapa

apoi pe pamhnt turcesc, pe Dunare in jos si restabilirea linistii pe
care o intrerupsese un moment numai porniri, atat de linistite

i urmarind scopuri atht de putin exagerate, ale tineretului strhns
In jurul persoanei lui Mihail Kogalniceanu si a colaboratorilor
-
lui literari si culturali.

Aici nu poate fi vorba prim urmare de o schimbare in presa.
Asachi, luhnd, cht si cum trebuia, nota despre incidentul din

1VIartie 1848, continua sa-si redacteze foaia, din ce in ce mai
lipsita de viata si actualitate, fiindca acum el nu se poate astepta la nicio colaboratie a tineretului imprastiat si in mare
parte impiedecat de a se intoarce in tara.
Cu totul altfel se petrec lucrurile in Bucuresti. Dorinta
lui Eliad de a }ilea .un mare rol si in dorneniul politicei, vishn6
www.dacoromanica.ro
S2
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI ROMANZ-
du-se presedinte de Republicd, mai mutt decht ataa: dictator,

se unise en entusiasmul tinerilor studenti intorsi din Paris, dupd
succesul revolutiei din Febrnar, i fratii Brdtieni, C. A. Rosetti i altii credeau c alutnrul Franciei revolutionare, fdgdduit Romhnilor ea si Italienilor i_altor natii doritoare de libertate, va veni frd gres pentru a asigura o duratd regimului
iesit dintr'o miscare de imitarie. Se trase asupra trdsurii ltii Bibescu, care scdpd teafdr, dar, absolut demoralisat, se ghndi
sa pdrdseased tara pentru a se retrage in Ardeal. Se organiseazd o miscare militard la Islaz pentru ca, de aici, mica trupd
revolutionard, prin CraioVa, sd se indrepte spre Bucurestii hpsiti de Domn i sa se instaleze aici un guvern pro-visoriu.
Acest guvern, cu o thnidd retragere la vested intrdrii Turcilor,
ava tara in mand de la Lille pan la Septembre.
In speranta csi la noi se poate forma o opinie publicd in
stare a sustinea guvernul revolutionar, pe care intemeietorii lui
nu-1 credeau cd se va desface asa de rdpede, la cea d'inthiu atin-
gere din afar, tineri
puteau da sarna, dup exemplul
din Franta, de atot puternica influentd pe care ajunge a exercita

un ziar popular asupra imprejurdrilor de viard ale unei societdti, se ganclird neapdrat s" dea o publicatie periodic avnd
un earacter polemic care nu fusese niciodatd ingdduit pAn
atunci. -
Este interesant se observe inthiu ca, putin mai inainte,

un geograf popular, care a dat un escelent manual pentru
coli, loan Genilie, a crezut c trebuie sd creeze un organ de
informatie tiintific, cu non-n-0 din toatd natura, cultura,
literatura", supt titlul de Universul i c aceastd foaie, 'care se

tipria in Tipografia Colegiului National, a putut s dureze
phnd in Maiu 1848, cnd revolutia a certit tipografiile pentru
alte scopuri.
De aici innainte nu mai putu fi vorba decht de politica
revolutionard a acestor blhnzi romantici.
Cea mai insemnatd din pubFcatille iesite din acest zbucium pentru a ,urmdri scopurile ce s'au ardtat mai sus este
.
de sigur Pruncul Romdn. Titlul pare a spunc redactorii
responsabili", cari eran C. A. Rosetti, poetul romantic, cu avAn-
turi sentimentale si un deosebit talent in exprimarea vehewww.dacoromanica.ro
N. lORGA.
83
ment6, a ideilor radicale, pe care l-am caracterisat si mai sus,

asociatul su Henric Winterhalder, un German asezat in Bu-
curesti, represinta numai dorinta de libertate a unui popor

neformat pe deplin supt raportul politic. Poporul va fi fost el
,cum va fi fost, dar lipsa unei deosebite pregairi politice din
-partea redactorilor responsabili" este vadita. Pentru aceasta
n'are decat sa ceteased cineva cuvintele de introducere precedate
de strigatul Traiascd Romania libera, !", in care se anunta frai
ilor 'Dillard din toate clasele" ca s'a ivit aurora liberttii",

ziva fericita., ziva de mult doritd, ziva asteptata cu atata in-
focare, ziva in care s' au at-Rat vrednici de stramosii lor, vrednici
de numele de Roman", o fraseologie care prea multa vreme

va ocupa locul articolelor prime din ziarele care, dupa restaurarea mai tarzie a libertatii pierdute in 1848, aprur pentru a
invta un popor ramas in urma in aceasta privinta care sunt
drepturile, dar, putintel, i care sunt datoriile sale.
Articolul de fond al primului numar din Pruncul Roman" manifest o mare bucurie ca libertatea a fost castigata,
Tara niciun fel de jertf: nicio picatura de sange n'a curs si
am dobandit ceresctil dar al libertdtii curat i nepOtat, ca un
-
sfant dar dumnezeiesc",--si aici tocmai era gresala. De alminteri

intaia nota a ziarului era foarte moderata ; crezandu-se ca. \Todd
Bibescu poate sa ramaie in fruntea principatului- revolutionar,
i se striga: traiasca", i lui, care a dat dovaddcd este adeva-
rat Roman, cd-si ittbeste patria mai presus decat toate", i Mitropolitului, care era sa trddeze asa de urat o causa pe care
odata n'o primise in sinceritatea sufletului sau, i egumenilor
preolilor si la ,,tot clerul roman", impreund cu bravii nostril'
ofiteri", impreund cu armia intreagd", adeca tindrii (sic) voidespre a cdror
:nici", iar in rand@ intaiu apostolii
petrecere in temnit se vorbia ca i ctun ei ar fi indurat suferintile lui Silvio Pellico in stanca austriaca a Spielbergului,
,de la domnii Golesti", citati cu un deosebit respect Ltd de
situatia lor boiereascd, pand la Eliad, al cdrui stil era evident
cu totul altul cleat al acestor incepatori cu indoioase porniri
catre zina ocrotitoare a societatilor libere.
Tendinta spre unitatea nationald mijeste in apelul care intovard.seste acest articol-prim si care e indreptat care fratii
nostri din Moldova". Viitorii republicani munteni doresc cu.
www.dacoromanica.ro
84
infocare a da sdrutare, fratie i libertate" Romnilor de dincolo de Milcov, cu cari se simt o singurd natie". Tiranul"
ad.eed Mihai Sturza, trebuie sO fie izgonit, acela impotriva
edruia Moldovenii, fOra s aibd ferieirea de a putea scoate un
ziar revolutionar, ...indreptasera. lovitura neizbutit din Martie..
V ddm sdrutare de frate ; trdiased libertatea ! trdiase6 Ro-
mania r'
Se pare ea aceastd pros aprinsd nu e datorita lui Rosetti,
al cdrui orizont cultural era mai vast, ci poetului loan Catina,
care nu gasise in lirica lui un stil definitiv si ale cdrui aspiratii, ,supt raportul social, mergeau foarte departe, cdei, in
versuri bine cunoscute, el indemna la ddramarea cldirilor in
care se addpostesc stdpanii de pand atunei ai lumii romanesti:
4ste case si palate

Uncle .dorm mii de pcicate
aideti sd le
diire'ontim!
<
El va explica de la inceput eetitorilor ca. Pruncul Roman",
botezat astfel de dansul, dupa. ,propria-i mdrturie, este fitii

eivilisatiei", dar e bdrbat", si anume pentru eh" suferinta ni atoreste pe om innainte ce varsta Il coace,rsi mima junelui ves-tejeste innainte d'a se increti si a se albi si a se carunta pletele
cele respectabile ale unui batran". Cu cornparatii incoherente ea
aeeia a pantecelui care optsprezece secoli purta. Romania in durerile martirilor", nu se putea aj unge, fireste, la resultatul practic
urmdrit, pentru care ar fi fost cu mult mai potrivit stilul popular, potolit, glumet. plin de icoane culese din realitate, al
lui Eliad, de i, pentru tinerii acestia, Eliad nu era toemai
muvmentul secolului" i participase, poate en prea multereserve, la dernarsuri" care au dovedit cat inimd, cum pune
Latina, era in acest mddular clack".
Foaia, de format mic, tipdrita cti litere amestecate, cirilice
latine, a apdrut de la 12 Iunie la ii Septembre din anul acesta 1848, de trei ori pe sdptdmand. Am strabdtut alfa dat.
tot cuprinsul acestor cateva numere si n'arn .gasit acolo decat,
in afard de exclamatii si imprecatii, insemndrile lui Ro-. setti despre evenimentele zilei, suspinele lui Winterhalder
care Romania desrobitd, contributiile eatorva tineri intre
-
www.dacoromanica.ro
85
cari sunt persoane mai putin cunoscute, ca un C. I. Arlon ori

Gheorghe Bacaloglu, un C. Halepliu, vioiu artist al teatrului
muntean de atunci, un Lipoian, dar si Cate un.om de viitor, cum
a fost Barbu Gdnescu, prelucrdtorul unei istorii universale,
sprijinitor mai tArziu, intfo carte frances bine scrisd, al candidaturii la tron a lui Constantin Cantacuzino si a fiului sdu
loan i cate mai tarziu era sd ajungd unul dintre principalii po-
lemisti la Paris, pamfletar impotriva Imperiului lui Napo-
leon. al 111-lea.
Litre acei cari-si Jac aici initiarea in activitatea de ziaristi,
se afld insd Gheorghe Vern -escu sau Gh. Ion Vernescu, a cdrui
intreag-d era sd fie amestecatd in luptele de presd, pentru
partidul politic in serviciul cdruia satea, jucand un rol din

cele mai insemuate in desvoltarea ulterioard a Romniei, si, ala-turi de propriul sdu tata, profesor din generatia mai veche, Vasile Boerescu, care, in exilul apropiat, era sd ardte, in capitala
Franciei, prin brosuri substantiale, temeiul drepturilor roma.nesti i necesitatea formei politice de unitate spre care tindea
intreaga sa p,-eneratie.
Am atribuit odinioard lui Eliad cateva articole puternice
i dmoase, in care e vorba de suferintile teranului, a cdrui desrobire au dorit-o chtiVa, in cele cAteva luni de republicd romhneascd, in Bucuresti, far sa poatd.ajunge la scopurile lor.
In sprijin se poate aduce i acum.felul cum autorul acelor rhnduri trateazd pe Grigore-Vodd Ghica, la morinhntiil cdruia
Eliad a tinut una din cele m.ai simtite Cuvantdri pe care le cuprinde la noi oratoria in acest gen ; dupd scoaterea la iveald, de
cdtre d. Bogdan Doled, intr.() carte recentd, a meritelor lui Ion
lonescu de la Brad, unele din aceste frase pasionate pentru o
:dreptate elementard ar putea fi puse insd in- sama acestuia.
Ele sunt frumoase, i citdm din non pe acelea dintre dansele care
.gdsesc i astdzi un ecou in sufletul nostril' : Nu iartd Pumnezeu
s sufere cloud milioane jumdtate de suflete pentru ca sase mii
-de proprietari s alba ate un pogon sal cloud de pdmant

-mai mult... Aceste cloud milioane jumdtate de crestini asudd
zi
i noapte, bauti ca dobitoacele, pentru ca s ingrase pd-
rnantul proprietarilor i s .hrdneascd pe rdpitorii functionari.

Pentru cel ce nu are un petec de pdmhnt, patria e mumd vi-tregd i nimeni nu-si dH viata sa pentru muma cea vitregd."
www.dacoromanica.ro
86
-
Dach nu se indeplineste aceasta mare opera de reformd, sa fie

siguri toti cd badge lui Faraon vor cddea peste noi".
Se stie c solidaritatea romneasca la Bucuresti in ceasul.
intiu al revolutiei din 1848 era att de slabd, 'Meat nici
macar nu s'au putut intelege intre dnsii. Sa nu uitam acel

curent al unei generatii mai vechi care avuse drept scop ceva
mai multdecht Romania de la Carpati pana la Marea Neagra,
cuprinznd pe Munteni i Moldoveni laolalt, anume unitatea politicd deplina a poporului romn. (-) intreagd literaturd_
statea inca in relatie cu epoca lui loan Cmpineanu si a auxiliarilor sai. F,ste explicabil deci cum, 'Med.' de la '10 lunie,
deci irnediat dupd aparitia Pruncului Roman-, Bolintineanu,
care era considerat atunci ea intaiul intre- poetii munteni
In acelasi timp i ca represintant ,al spiritului luptator pentru
schimbarea conditillor de viata ale natiei, intemeia, in legaturd' cu cloud rude si cu doi alti necunoscuti, o gazeta politied si literara", trebuind sa apara de cloud ri pe saptamana
numai, edreia Ii d titlul, hanalisat asa de mult .pe urind de.
Seriositai-ea indoicinica a d.nnii, generatii, de Poporul S
Cum era de asteptat, Bolintineanu a gasit indat sprijinul attor fruntasi tineri cari nu puteau recunoaste usor ca sef
pe Rosetti si pe studentii abia intorsi de la Paris. Intlnim aici
pe prietenul de aproape al poetului, Alexandru Zane, viitor
director al Arbivel6t Statului din Bucuresti i tparitor de importante acte istorice, pe un P. Teulescu, care s'a distins
prin studii de drept constitutional, dar, nume mai mare, si pe
Nicolae Balcescu el insusi i, aldturi de el, pe doi dintre aceia
cari apucaseril a-i cdtiga o reputatie litetar5 insemnatii, Grigore Alexandrescu insusi si Cesar -Boliac.
Tendin,ta e mult mci conservatoare deet a Pruncului
Roman", i tonul n'are acelasi aprins avnt roniantic ea publicatia impotriva careia se ridica fard s'n spuie. Aceasta reiese
Me din articolul prim dela r-in. funie. Tinta acestui jurnal este
a sprijini drepturile poporului roman. Glasul sdu se va ridica
Cu energie in contra tiraniei, dar n.0 va rdmnea mut nici impotriva poporului cnd acesta va abusa de libertatea de care.
se bucurd insa aceasta va fi ca sd.-1 lumine i sa-1 intoarca
de la once urmare i-ar com.promita (sic) libertatea i ar- aduce
www.dacoromanica.ro
--
87
patria la peire i anarhie". Se pare chiar ea' programul terito-
- rial al foii era mai vast, euprinzand intfinsul
i provinciile
ro-*
mnesti edzute supt stdpanirea Puterilor cresfine: intr'adevdr
se spune cd Poporul Suveran" va avea drept tint unirea
provinciilor romane", ca si tot ce va putea duce Romania la

fericire i la mdrire".
Tendinta ziarului este de a turna putind apd pe focul de
paie al unui anurnit entusiasm. Pe langd critica functionarilor nou-ntimiti i plangerea cd nu s'a alcdtuit Inca garda nationald fdgddititd in manifestul Pruncului Romin'., Se arunca
observatia corosivd cd nu se face omul republican Mtr'o zi",
ed nu se poate ldsa de o parte grija teranului, cdruia patria
abia-i cl trei coti de .pdmant sa' odihneascd drana lui". Cu
mult bun simt se observd uncle este adevdrata Cocardd repu-publicand": in mima, iar nu in panglicile in trei colori care se
se pot cumpdra de Heine". Vddit conservatoare, publicatia
stdruia in ideia, pe care anume curente .de astdzi o numesc
armonia claselor: glorioasa revolutie dela ii Iunie", se spune
intfun articol, s'a fdcut de care toti pentru toti de obste,
tqf Romanii de obste- trebuie sd fie multumiti i sd se bucure
de sfanta dreptate ce am dobandit".
Rupand liotdrit cu exaltatii, cari sunt nurniti, in cronica Poporului Suveran", pe care autorul ei o intitaleazd urziedrii",
patrioti noi", intre cari se pot amesteca spioni i sbiri, ziarul lui Bolintineanu nu intelege 'bash' a se depdrta de cuceri-
rile revolutiei.
Aldturi de Eliad, socotit ca un bdrbat ce pare Ca s'a ndscut
pentru toate gloriile", une ori chiar de Ion Inescu, care tri-
mite si aici articole, indemnat de faptul chi redactorii Poporalui Suveran" afirmau solemn cum ed teranii sunt o clas
de oameni de cari sunt legate toate interesele noastre", si de
A. G. Golescu, cunoscut prin atitudinea lui cuminte in timpul
emigratiei si pririteo brosurd important5, asupra situatiei sdtenilor in vechiul regim romanesc, se afirma necesitatea apdrdrii
noii Constitutii sipunerii ei la indemana poporuluiinsusi, cdruia
inceared s i-o explice .indelung, respectand i proprietatea
munca si, de o potrivd, aristocratia cea natural, a talentului
si a meritului". Se concentreazd toat sinitirea asupra notiunii
innltate a patriei, aceastd fiintd ideal pe care locuitorii

www.dacoromanica.ro
88
sunt gata a o apdra Cu viata i cu moartea" pentru cd ea se

sprijind pe identitatea intereselor, ideilor, pasiunilor ce-i
strange si uneste in apdrarea unui bun comun".
aceastd publicatie revolutionard a putut dura mai multd
vreme, pand la it din luna Septembre, care vdzu intrarea trupelor turcesti in Bucuresti i ndvdlirea aproape simultand a
Rttsilor in Moldova.
inteun sens i rnai conservator cleat acesta, incepu s apard

In Bucuresti, la 8 Tulle, supt conducerea unui C. Viisoreanu, pe
care-1 mai intalnim in pnblicatiile literare. din aceastd vreme,
hied un ziar sdptdmanal, Constitufionalul.
N'a apdrut niciun numdr din foaia Propaganda, care se
vede cd a fost impiedecatd s apard si s'a confundat astfel

Constitutionalul", la 6 August, in noua publicatie Romania.
S'ar putea ca acest indemn sd fi venit dela cercul profesorilor
ardeleni cari mai scoseserd, ctun am vdzut, o publicatie cu
acest nume. Inteadevdr se vorbeste foarte 'impede de ideia
de unire a tuturor Romanilor" i. prin urmare nu numai a
celor din Principate.
Spiritul acesta cultural, care caracterisase foala lui Florian
Aaron, se vddeste in tendinta indoitd de a da o culturd moraid poporului, inrdddcinand religia i dand bucdti literare,
stiintifice", pe de o parte, iar, pe de alta,_in ambitia de a presinta intreaga politicd a Europei i ceia ce priveste comertul".
Redactor al Rornaniei" era un tandr poet care incepea sd se formeze atunci prin bucdti de o valoare foarte neegald si care niciodatd, cu toatd vigoarea sa tehnicd i strdlucirea imaginilor sale,
ba chiar cu toat intelegerea lui pentru literatura populard, nu

va putea da lucruri definitive, ceia ce scade rolul sdu, altfel
foarte remarcabil, in miscarea literaturii contimporane. E vorba
de G. H. A. Baronzi din Brdila, care incepea, pe laugh' alcdtuirea

intaielor sale versuri, i cu traducerea vestitei Cdrti a poporului"
a lui Lamennais, din care, in Moldova, Alecu Ruso i lu atatea
idei conducdtoare, precumsisentimentalitatea dominantd i ritmul special pentru Cntarea Romniei.' ' Deocamdatd, pe Fang d
o politicd nu indestul de caracterisatd, tandrul scriitor, care a
avut o sldbiciune pentru ziaristicd in toatd viata lui, se lupta
pentru imbogdtirea limbii romanesti impotriva unei gramatici
www.dacoromanica.ro
89
curente pe care o vedea ca o piedecd pentru musa lui, putin cam

strdind, i pentru prosa care-i corespundea..
Dorintii de a exprima opiniile politice- care fuseserd multd

vretne interzise, i se datoreste i publicarea de. Alexandru I.
Cretescu, tot in Bucuresti, a noii Reforme, al 'cdrii articol
prim incepe cu consideratii de un caracter foarte general, in-
tr'un stil de propaganda bombasticd, in care nu se uitd a se

imbrdca i apelul la interesele deosebitelor clase militarul,
teranul, negustorul, mesterul, care fuseserd sacrificate pan
atunci in folosul boierului, cu exceptia acelei mari pdrti din
boierii nostri" cari prin intelepciunea si iubirea lor de oameni
erau aplecati din tot sufletul s dea o parte din drepturile lor
acelor cari n'aveau niciunul". Opunnd, in vrernea lui
legile, care n'au fost, nelegilor", care au ddinuit pdnd acuma, se

ajunge la o adevdratd emotie atunci cand autorul articolului,
apartinand i el claset nobile i bogate, presintd pe acei putini
getterosi boieri cari, cu capetele descoperite innaintea poportlui
rotnan, cu ochii plini de lacrdmi, cu manile inndltate cdtre cer,
se ldpddar innaintea lui Dumnezeu si a oamenilor, pentru dra-
gostea fratilor lor, se ldpddar de toate drepturile ce au avut

pand acum, sdrutard stindardele tricolore i jurard ca nu numai
nu vor cugeta i nu vor face nimic spre rul patriei lor si a
fiilor lor, dar inch- c vor fi gata as muri tori pentru ca sd apere
noua constitutie ce-si dete poporul roman". Publicului i se da
asigurarea c gvardia nationald" va fi compusd din oameni

Cu cdpdtaiu, Cu proprietate sau cu prdvdlie". Adunarea cea
inteadevdr obsteascr, represintand toate stdrile, este singura
chematd a hotdri viitoarea Constitutie a principatului, asa inca
sd nu se asculte unii ploscasi si clevetitori", cari vor numai sd
intdrate, sd aprindd duhurile". Cei alesi in Iunie au dreptul
fie ascultati pand la stabilirea tmor randuieli definitive, iar nu
multimea.de oameni pierduti, cari nu-si. pot gdsi bine capului,
nu pot subsista cleat numai in invd1mdse1i i rdsturndturi sotiale" si cari zbiard astdzi in gura mare si amenintd ca sa li se
dea posturi, chiverniseli".
Mai departe cleat primul numdr, cuprinzdnd aceastd declaratie pe care poporul o putea intelege, n'a mers aceastd
www.dacoromanica.ro
DO
publicatie, impiedecatd poate de insusi Guvernul provisoriu

pe care se credea chematd ca sd-1 apere.
Imbulzeala foilor indatd ce libertatea presei a fost decretatd n'a dat insd numai aceste ziare politice, al cd.ror numAr
s'ar fi inmultit fdrd ndoial, fdand s inceapd marea activitate publici-sticd a societdtii romnesti cu vre-o doudzeci de
ani inainte. In tipografia lui Carcalechi, supt redactia responsabild a lui C. Andronic, apare Amicul Comerciantilor,, foaie bi-hebdomadard, care vorbia in numele corpului
comertial", al cdrui rol, ca i al isnafurilor", in zitta de ri
Iunie 1848, n'ar fi fost fixat cu destuld ingrijire, asa incht era
nevoie de o hotdritd revendicatie ca aceasta: ;, nu numai
este o gresitd pdrere, da-} tot intr'o vreme este si o calomnie, o
huld pentru corpul comercial i isnafuri", cAci, izbucnirea re-
volutiei dela II este netdgdduitd ca a venit din partea neguIdtorilor", de oare ce in acel moment isforic obloanele prdvdliilor incepur a rdp-di" si in entusiasmul cel mai cutezdtor
pornird cu totii la palat", avnd in frunte pe ceimai venerabili
dintre neguttori, ceia ce a inspdimdntat pe Domn, adecd pe
capul dinastiei". Cum dar cutezard inemicii adevdrului s

atribuie acestui respectabil corp neutralitatea de care a fost
totdeauna departe, mai vartos cdnd a fost vorba de bine ob-
stesc?" Mai departe-corporatiile au apdrat no-ad ceasuri cu tunurile de la casarmd" palatul, pentru ca, in a doua mare zi revolutionard, de la 30, scarnava Cdimdcdmie", sd tremure ca
varga dinnaintea nurnelui Dancovici", zdrobindu-se capetele
hidrei" i Iiberndu-se, ca pe o candica fecioard deslesinatd,
scumpa noastrd Constitutie". Este nevoie de un club comer-
cial" care sd pregdteascd represintarea in viitoarea Adunare

Constituantd a intereselor comerciale, si mai ales sd asigure succesul unicului vostru recomandat, MdrgdritlVlosoin" care fusese
un moment sef al politiei" i intrigile Il siliserd a-si da demisia;
de si multumitd lui am dorrnit toti, in vreme de cloud luni, cu

portile i usile deschise fdr ca sd fie lipseascd un ac".
Foaia a trdit o sdptdmdnd in capdt.

Craiova, care avuse, cum am spus, o revistd a lui Leca filed
de prin anii 1840, a tinut sa capete, la 1848, innainte de toateprin
rvna unuia din tribunii revolutiei, Petre Cerndtescu, mai tftrziu
www.dacoromanica.ro
91
profesor de istorie la Universitatea din Bucuresti si Prelucrator la
urma, pe t.cute, al lui Duruy, o foaie nationala care nu putea

s fie cleat politic, literard i economica". Ajutat si de un T.
Strmbeanu, care figura in linia inthiu probabilsi ca sustinator
material al ziarului, Nationalul, care, dupa marturisirea

redactorulti, trebuia sa se cheme RoMania Mica", face consideratii de debut destul de naive, spuind ca mai la urma ambele
titluri sunt acelasi lucru, cad in Romania Mica se vorbeste

limba romhneasca mai bine si mai curat decht in alte parti ale
Daciei vechi" i asigurhnd ca. minciunile vr fi batute cu toiagal puterii adevrului" i. c atintirile sale" vor fi i culturale, in
margenjle dreptatii i frdtiei evanghelice". Redactorii nu uit
lupta contra abusurilor, nedreptatilor, hotiilor i asupririlor
ce se vor face, pe fata si pe dos, prin man si pe supt mhnd,
bdthndu-le si pre aceste si pre cei ce le vor face cu o energie gigantic-a,
putere mai presus de om". Aceasta fi-
rete in o limbd mai popolard ca s inteleagd toti Ca nu este

durere ca durerea Nationalului si a Nationalistului".
Ajunge ca sa se ardte care este valoarea culturala i limpeziciunea de scop a tinerestii incercari.
Am vazut ca. in Ardeal Cipariu indraznise s scoata o foaie
de concurenta in fata Gazetei Transilvaniei", foaie insa care,

aldturi de chteva satire politice, se ocupa inainte de toate cu
acele teorii despre limbd care incepeau sa se formeze in spiritul
thndrului filolog bldj an. Informatia cultural se uneste cu -versuri
foarte sthngace i cu traducen i din literatura mai usoard revolutionard a Franciei , ca Istoria Gironclinilor" a lui Lamartine. Ceia
ce lipseste cu totul, pe angd vigoarea stilului, este siguranta de
directie care trebuia sa, se observe indata ce marea problemd a

unirii Ardealului cu Ungaria s'a pus pentru Romani ca i pentru
Unguri, cari o doriau, i pentru Sasi, cari aveau fata. de ansa o
atitudine indoit. Mergand pand la tagaduirea necesitatii osebirii confesionale intre Romani, lshnd pre constiinta fiecarui
Roman cele patru puncte ce singure despart pre uniti de neuniti", Orgawu. 1 Lumindrii, in jurul cdruia se strhnsese Aron
Pumnul, viitorul lumina-tor al Bucovinei in sens romhnesc, si
chte un alt tindr, credea sincer c astf el se servesc interesele
poporului nostril, ea' united- cu provinciile locuite exclusiv de
www.dacoromanica.ro
9`!
Unguri este un fapt care nu se poate inlatura, o necesitatecareia nimic nu.i se- poate opune.
De alminteri, forma de la inceput a publicatiei nu tine decat
de la 4 Ianuar 1847 pind la 27 April 1848, momentul marii

declaratii de drepturi a poporului roman, iar de la 12 Maiu pind
la 29 Septembre urmator, in toiul luptelor nationale, apare o
alta.publicatie ca aceiasi redactori: I. Many i A. Pumnul, Or-
ganul natiunale, care se intituleaa, gazeta- beserecesca, politica e literaria". Atitudinea politica e tot asa de putin hotdritd, i Cipariu arata de la cei d'intaiu pasi ca nu era potrivit
pentru lupta pe acest teren. Inteadevar, in articolul prim
intalnim numai cainare pentru suferintile poporului nostru
trista profetie ea ele vor continua si de acum innainte: noi
vomu suferi, repetimu, cu tota patienti'a de crestianu si omu
de omenia. Dein pen'a nostra nu va esi nici un cuventu ce se
nu_ pota sta facie inaintea tribunalului dreptatei ; asia suntem
resoluti a da fia-caruia dreptulu ce i se cuvene...f Totu omulu
pote se fia dreptu, numai dca voiesce, ci nu ori cine, pote afla.
adeverulu. Deaci dreptatea si adeverulu inainte de tote. Drep-
tatea o vomu apara asupr'a ori carui inimicu pan'la cea mai
dein urina picatura de negrela". Iar, la capat, dupd toate aceste

matdnii de smerenie, redactorii striga.: acesta, e credenti'anostra politica-morale impreunandu devisa natiunalitatei : Pace,
fedelitate i natiunalitate, catra Patria, Principe si Natiunea
Romana !".
Principele" era Imparatul austriac, care, admirabil servit
prin jertfa a 10.000 de Romani in Muntii Apuseni ai Ardealului,
era sa-i uite a doua zi diva biruinta ca.stigata in mare parte

prin risipa sangelui lor.
In acelasi an 1848 Cipariu face s apard la Blaj (Main
pand la Octombre) invciptorul Poporului in care presinta
natia sa ca un prune sarac, lapddat in
mijlocul calei,
care de toti se roaga, Si de putini este ascultat", aratnd

cat de mic este numarul cetitorilor la o populatie de
300.000 e Ronini, mai ales in ce priveste femeile. Scoal
superioard este una singura, in Blaj : numai o scoala, de

doamne-ajutd, si asta incd, vai, cat de saracd, si mane-poimne muritoare de foame !".
In ceia ce priveste scolile de sat, lipsa lor e marele neajuns
www.dacoromanica.ro
93,
al populatiei romdnesti, care de alminteri ea insdsi nu-si

tate silintile trebuitoare pentru ca s'a aibd acest instrument
esential de progres. Asa s'au pierdut, spune el, atiitea neamuri
mari romdnesti, incepdnd cu al Mailatilor, cari prin crestere
strdind an trecut la natia rivald. De aci politica romnd ined
n'a fost nirnica", pentru c bdrba-tii cari ar fi stint indrepta
poporul Romnitor pe calea drepturilor politice erau crescuti
fr simtiri i cdldurd catre natiunea sa". Ici colo abia in admini strati e se intilnia cate-un Roman, astdzi ni ciunul", i aceasta
pentra ea n' au avut simt national; nici. invdtattri politicesti "
Poita, pentru popor si in limba poporului", scriind numai cele
absolut necesare tnaselor terdnesti are de scop sa creeze marea
clasd conducdtoare fard de care natia e menitd sd se primejduiascd satt chiar sd se piardd.
Dinasticismul lui Cipariu insd a fost intrecut prin abdicarea
fatd. de evidentele interese ale poporului romnesc pe care o

manifesta publicatia contimporand ce apare la Pesta, in zitta
de 12124 Iunie 1849, supt conducerea unnia dititre cei mai insemnati fruntAi ai Roninilor din Ardeal in acest an de crisd,
Sigismund Pap. Democratjia, tipdrit cu litere cirilice si avnd tendinta de a da o foaie sdptdmnald poporului de la tara,
declara cd intelege a continua o traditie care a fost inceputd
cu cinci luni in urmd, prin Amicul poporuhti al aceluiasi e dactor. Ca ajutorul Tatlui din cer", spune acest prieten al
maghiarimii luptnd pentru o libertate pe care el o intelegea
s'ar putea intinde i asupra Rorndnilor iard ni se da prilej
de a putea prinde condeiul in mnd spre desteptarea si luminarea natiei romne". Zilele cele intunecoase ce, in lunile trecute,
se cobordse peste orizonul patriei noastre" cum se vede,
el --insist asupra patriei
acum au trecut ca o negurd
dupd iesirea soarelui." Vrdjmasul libert4ii a fost alungat

din Pesta", a cdrii suferintd, pe vremea- guverndrii lui Windischgraetz, se exprima cu o durere care n'avea ce auta in
inimile romnesti. Bucuria cea mare a lui Sigismund Pap vine
din faptul c acum s'a intors principiul democratic", cu dregdtori alesi de popor, cu legi voite de dnsul, care ,' dupd vointa
sa se va guverna". Romanilor cari ar fi convinsi cd In aceasta
li std fericirea el li fdgddueste in rAndul intaiu impdrtdsire ofiwww.dacoromanica.ro
94
N. IORGA.
1STORIA PRESEI ROMANE
ciald", stiri din Ungaria, ceva economie rurald, geografie, istorie

--
natural, fisic, versuri i vorbiri glumitoare" i cu un cuvant,

toate ce trebuie s tie poporul". tirile sunt serse in ton dusmanesc fat. de Austria, cu cea mai calda prietenie pentru mi-revolutionari maghiari, iar, in ce priveste eroica lupta
a lui Iancu si a legiunilor" sale, conationalul sdu din Pesta se
multameste sa anunte ca, inteo lupta noud, din 4 000 de Romini
au fost ucisi loo, ca sa exclame apoi : pand cand ? O soarta ! (1) ".
Nu stim cat timp a aphrut acest ziar, care se tiparia tot

-
de un Romn, Vasile Cosma.

In 1848 pentru poporul romnesc considerat in intregimea
lui, dupd ideile refugiatilor rnoldoveni cari trecuseragranita Molnitei, fac s apara, la Cernauti, doi din Hurmuzachesti, Gheorghe i Alecu, pe atuncistudenti in drept la Viena, foaia Bwevina,
care este o gazet romneasca pentru politic, religie i literatura". Fata de textul romnesc este si unul german ; deci redactorii se simt inteo Austrie, dar nu ia. cea veche, ci in Austria
revolutionard, creata trecator, in acel an 1848, dupd ideile cele
--
noua ale vremii, cnd spiritul popoarelor sale a luat un zbor
sublim" si Austria libera, puternica, falnica" poate sd se

,
impace cu deplina indrituire a tuturor nationalitatilor", precum si cu autonomia provinci aid" . Pe aceastd Austrie Gheorghe
Ilurmuzachi, autorul ntiului articol, o priveste cu o deosebita
dragoste, vazand intr'insa puternic scut al noilor si de lume

mntuitoare idei." Imparatia libertatii si a dreptatii" s'a realisat astfel la Viena". In cupfinsul Statelor austriace Bucovina
insasi nu este cea de pe urma perl.", dei a suferit foarte mutt
de la despotismul care i se pare ca a incetat pentru totdeauna ;
ea pastreazd toatd increderea in noua forma de Stat, care-i poate
aduce fericiri negndite. Cu atat mai mari sunt sperantele si

asteptarile ce noi intemeiem pe acestea (institutii politice)
pentru desvoltarea intereselor noastre." Tot ceia ce priveste
Bucovina va gasi ecou i aparare in aceastd publicatie, care este
menitd, se vede, tuturor nationalitatilor pe care tocmai regimul
austriac le stransese in hotarele lui. Litre ele insd nationalitatea
romaneascd este predomnitoare", si de aceia Bucovina" se

consider ca mijlocitoarea aspiratiilor romanesti din Principate
(1) Un exemplar In biblioteca mea.
www.dacoromanica.ro
N. WRGA. - ISTORIA PRESEI ROMANE
95
fatd, de Austria si de Germania legatd de dinsa. Numai la sfrsit

o caldd pornire de frdtie se face simtit prin acest stil infrAnat :
Aflandu-ne la granita Moldovei, din care si Bucovina phnd la
1775 au fAcut parte intregitoare i cu care aceasta din urm
este unitd prin firestile legAturi ale unei aceiasi nationalitdti, a
istoriei, a religiei, a ndravurilor si a multor altor relatii de trebi
si de familii, noi nu putem tAgalui interesul nostru cel mai viu
ambelor Principate i cercdrilor lor de a-si imbunadti starea
si de a cdlca pe calea libertdtii si a fericirii, cale care prin marele
intiimpldri dela Mart s'au chstigat mai norocitei Bucovine". Dar
bine inteles i flindcd, in Principate este iubire pentru Austria
si Germania si fiindcd s'au stabilit binefdcdtoare relatii co-
merciale intre unele i altele" i, nu mai putin, prin inrhurirea

ce Austria i Germania sunt mai ales menite a exercita asupra
viitorului terilor romdnesti'.

Cam in acel moment Aron Pumnul se aseazd in Bucovina
pentru a indeplini marea lui sarcind de invdtdtor cu sprijinulchiar al acestor frati Hurmuzachi, pe cari firea lui de apostol
cistige chiar. peste intentiile lor del, inceput. Soarta
izbuti
fratilor nostri romni, in numdr de mai mult de trei milioane,
din Ungaria i Transilvania", ajunge a cuceri interesul acestor
Bucovineni, cari recunosc c datoresc unei pdrti importante
din neamul lor toatd frdteasca imprtdsire".
Supt influenta lui Pumnul si a pribegilor,, Bucovina"
capdtd mai mult viatd de ctim s'ar fi putut astepta din acest
program atat de prudent ; miscarea natiei romnesti din toate
pdrtile i afld tot mai larg loe, cu deosebire in ce priveste
literatura. Aldturi de consideratii asupra limbii, pe care, supt
-
influenta lui Cipariu, le desvoltd noii profesori ardeleni din Cer-
ndtrti, precum .si de chteva contributii datorite lui Gheorghe

Barit, alt exilat, asupra istoriei Ardealului i legdturilor Bisericii lui cu cea din Bucovina, precum i de unele stiri din Banat,
poesia timpului, cea de la Bucuresti chiar, afld o larga ospitalitate in aceastd ingrijitd. publicatie.
Supt raportul politic, Mihai Sturza este necontenit tinta
.atacurilor din partea acelora pe cari osanda lui Ii trimisese pe
meleagurile acestei frdtesti strdindtdti. Se intelege ins cd,
indatd ce avntul rdsbundtor al until KogdlniceanusiAlecsandri
incetd de a se manifesta in acest addpost bucovinean, foaia se
-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIA PRE' SEI ROillANE
resim.ti Cu atht mai mult, cu cht Gheorghe Hurnnizachi se retrage
dela conducerea ei in toamna anului 3849. Sperantele anihnduror fratilor c thnara Austrie revolutionard va ddinui de-a
lungul veacurilor fur fireste inselate din* ce armata imparateascd birui in Italia o revolutie nationald i, cu ajutorul
aduse la capitulare pe Unguri. Vechiul regim se restabili,
si una din mdsurile pe care le lud in Bucovina pentru a inldtura
anume ilusii deserte a fost i oprirea de a se expedia foaia in
Principate, ba chiar i in Ardeal. Asa fiind, Alexandrn Hurmuzachi, rdmas singur la lucru, nu putu sd-i apere existenta mai
departe decit luna Septembre a anului 1850.
Trechnd peste firul-cronologic, adangim c dupd incetarea
gazetei lui Hurmuzachi, spiritul din Bucovina era sd fie reluat
mai thrziu numai, cu o grija particulara i pentru productia
literard din Principate i pentru trecutul i viata populard
din Bucovina insdsi, de Foaia SocietdOi pentru cultura si
literatura romeind in Bucovina, aparutd intre 1865-69, supt
ingrijirea lui Ambrosiu Dimitrovitd si a filologului i istoricului literal' I. Gh. Sbiera, mai thrziu profesor la Universitatea.
din Cernauti. In aceastd foaie si-a tipdrit Vasile Bumbac
-
interesanta sa incercare de epopeie despre descdlecarea Mold ovei,

precum i alte fericite inceputuri ale 1-ui in domeniul baladei.
Din 1848, la Iai, ca si la Bucuresti vechile foi fard caracter politic i recapdtaserd monopolul. Nici o ideie noud nu
se putea exprima in coloanele acestor publicatii oficale satt
semi-oficiale. Presa romhneascd a fost redusa, supt Domnia asanumitilor Domni ai Conventiei de la Balta-Liman, care inlattira
stdphnirea pe via-ta, substituindu-i septenatul; la o stare cu mult
inferioard ca spirit aceleia la care ajunsese inn.ainte de revolutia
neizbutitd. Interesul se concentreazd de acum innainte in publicatii care apar ca o protestare revolutionard 'n rindul intaiu
si numai in al doilea-rhnd ca o manifestare a unei nationalitati
ce-si cere drepturile dincolo de granitile. celor cloud Principate.
Inca de la 25 Mart 1849, chnd in Ardeal se continuauluptele
intre revolutionari de o parte si trupele imperiale ale lui Puchner, ajutate de legiunile lui Avram Iancu, de alta.' parte, Cesar
Boliac, refugiat in Brasov, facea s pard elocventa lui protestare din Expatrialul, foaie menita s apard de doud ori pe
www.dacoromanica.ro
N.
,IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMANE

N
97
sdptdman pentru a fi trecutd clandestin in Tara-Romaneascd.

Potrivit cu ideile pe care le imprtdsia i Bdicescu, apdrndu-le
pind la capdtul trudei sale pentru libertate, poettlbucurestean
era pentru o intelegere strinsd intre Romani i Unguri, apdrdtori
de o potrivd ai libertdtii impotriva despotismului austriac. El
recunoaste cu multumita. ca, dacd Expatriatul Roman" putu
deschide ochii i rdsufla liber", aceasta se datoreste numai arinelor maghiare i acestui Arcangel al Libertdtii, generalul
Bem, ce fulger pe dimonii tiraniei i curdti cerul". S inteleagd
once Roman cd, nu numai pasiunile intre partide trebuie s inceteze, dar i osebirile nationale, cnd e vorba de luptd intre libertate i tiranie sau intre popoli i dinastii". Suferintile de
odinioard ale Romanilor din pdrtile ardelene, suferinti pe care
le cunoaste si le descrie, nu sunt datorite, fereascd Dumnezeu,
elementului unguresc, ci din potrivd : Pe cand RomAnul dormia
in robia lui, pe dud tiranul iesuit al acestor popoare rnjia la
durerea lui, v'z'andu-1 slab si incult, Ungurul se ardicd, Il deteptd si pe dinsul din letargie, Il scoase ard stirea lui din robia
dete pdmint, Il primi frate cu daivsul inaintea legii
dete toatd libertatea facultdtilor sale fisice si morale". Dar,
iatd, Romnul n'a inteles: in loe sd se ardte recunoscaor fat
de desrobitorul sdu, el sustine causa pierdutd a dinastiei tiranice.
O, arridgire a infernalei Camarile !" De pe urma ei pier Romnii
nearmati innaintea tunurilor maghiare", de pe urma.,,ei pan-
_-
slavismul" innainteazd pe teritoriul nostru spre a nentopi
In acea natie incultd i barbard ce zace inteo nestire completd

despre sine, despre Libertate i despre Dumnezeu". De la Unguri, azi concherani" i in curand definitiv biruitori, pot astepta Romnii intoarcerea stindardului tricolor in capul trupelor noastre",i astfel cele cloud Principate se vor uni cu voia
puternicului i generosului nostru suzeran". Iar, dacd din Romania unit vor lipsi tocmai pdrtile care se gSesc sub staphnirea ungureascd, aceasta i se pare lui Boliac un sacrificiu care
se poate aduce cu bucurie-, numai libertatea s biruiasca pretutindeni.
Aceasta era foaia care se substituia la Brasov vechilor pu,
blicajii romanesti, suite sd-si inceteze aparitia. Ddinuireaei
fost mai lungd deca petrecerea armatelor lui Bem in Braovul
-
liberat", deci pand la Id Iunie 1849.
www.dacoromanica.ro
Un-.
N. IORGA.
Pe chnd Boliac trecea, data cut Ungurii reVoltitionari urmariti de trupele imparatesti, in 'furcia, alti revolutionari din,
Bucuresti, cari gasiserd drumul Parisului, incepeau de aici o
puternica propaganda pentru izbanda ideitor
Aceast propaganda s'a facut in parte prin broSuri., a crollung serie n'o ptitem urrirdri *aiei, ea nefacand parte din
111
catiile aparand periodic (i), cat si prin unele publicatii- penodice consacrate exclusiv propagandei pentru inlturarea regimului. stabilit la Bucuresti i Iast de ocupatia ruseaka.
Un numar al acestei publicatii de format foarte mic, cuprinzind 128 de pagini, Apare in Novembre 1851 la tipografia
lui de Sove,. la Paris. intaiul articol este al ltti Ion Bratianu.
El afirma ea, miscarea pe care o sustine.n'are Im scop vulgar,
al unei turbufri, al unei simple schimbari de Domn sau de
oameni"., cu atat inai putin .satisfacerea unui interes personal", ci cd. singura .tendintLi a lupteir care se reiea este de a
inVia zilele din 1848 pe campul libertdtii de la .Blaj si de
.la Bucuresti". Propovaduit6ri ai adevartirilor celor noi",
asa se infatiseaia ceata de lupttdri pentru libertate in
aceastd forma republicana si, pentru a corivinge pe cetitori,
thndrul student, data mernbru important al guvernului rey.
lutionar din Bucuresti, desfasoard o serie de argumente cu inca sa.' arate
f 'alisare stiintifica si talenttil nu-i; lipseste
necesitatea de a-si castiga o-patrie independentd si libera.", o
patrie cu zece milioane de Romni cari s aibd toti aceleasi
drepturi i datorii si o parte intreaga si de o potriva la suveranitatea national, o familie, de vor rnerita-o prin iubirea i moralitatea lor, o proprietate de vor voisamunceascd". Aceast
norta. patri, Romania, ad'
trdiasca in fratie stransa ett tate
natiile de aceiasi semintie crt dnsa, adecd cu Italia, Franta, cu

Spania i cu Portugalia, ca, astfel, toat: semintia latina., ce inmoderna', fiind in
fatiseazd mai mult decht
poath indeplini cu -deplinatate misiunea in
-,intregirnea ei,
oinenire." Dar, bine inteles, nicio dusmanietcintra altor neamuri,
intru cat acestea vor tinde cel putin spre dreptate, solidaritate
lar, ca mijloacea, acestea;.mintea,,inima i bratele
(1) peRtrw- uneln-de cgrand descoperite in Biblioteca ,de..pe la- 1848-a
studentilorroirnii la PariS R:vista Istoricd p, 1922.. cf. cu memoriul mieu
despre 1. C. Batianu, in editia Academiei Romane (si deosebit, 1921).
www.dacoromanica.ro
'
N. IORGA.
99
-noastre". Dacd zece milioane de glasuri ar fi strigat la 1848:

-uniti i liberi sau moarte", n'ar fi mai fost nicio putere ce arfi
cutezat, nu sd-i atace, dar nici sa li t.gdduiascd- dreptul lor cel
:stOnt".
Un al doilea articol al lui Brtianu, supt titlul Ro-
-mnia", e plin de ideile pe care le rdspAndian pe vremea aceia

studiile istorice i filosofice positiviste, si am artat aiurea, in
discursul de comemorare tinut in 1921-la Academia Romn.
-cat de dese ori nemereste el, in aceasl scriere de polemicd din
.tinere-te, solutiile pe care, cu un alt material de informatie,

pocile urmdtoare le-au infdtisat peri-tru a deslega problemele
-capitale din istoria poporului nostru.
Boliac, ajuns. acum si el la Paris, .se lupt, in stilul lui prof etic, cu Regulamentul Organic, ha chiar cu condica lui Carage,
sprijini pdrerile, la istoricii. bizantini

recurge, pentru
ca si la amintirile despre Tudor Vladimires.cu, pentru ca
incheie cu dorinta acelei unitji a Romnilor" pe care o vdzuse atAt de fragmentar la Brasov, in zilele prieteniei cu UnDimitrie Brtianu se gandeste, ca i fratele sail, la alianta
latina si la frdtia liberttii i discut propunerea unei confe-
,cleratii mari a Dunrii".

Rosetti multdmeste feraeii necunoscute care, in ajunul
.zilei celei fatale dela 12124 Septembre 1848, i-a trimis, ca sa-i
depuie in locul ei pe altarul patriei, coletul i cerceii ei".
sfarsit, dupd modelul publicatiilor francese curente, nu lipseste nici cronica politicd" datorit aceluiasi Rosetti, sigur ed.
vulcanul va izbucni pretutindeni i de-odatd i Romania se
_.
va face".
Supt titlul de Re publica romand publicatia reapare la
Bruxelles in 1853, purtnd ca nume de director pe acela al lui
Rosetti. Numdrul 2, singurttf-rimoscut mie, are trei articole de
colaboratorii publicatiei de la Paris, I. C. B-rdtianu ocuphn-
dtt-se de nationalitate", Rosetti de Rusia", iar iloliac de

Unitatea Romnier. Redactorul declar c foaia n'are un
-caracter de responsabilitate comunk ci fiecare .v,grbeste In nuxnele sdu, .fr a indatori pe altii.,
.
La toile acestea, publicate la Paris, trebui sd se datige
junim. ea Romami, care apare in luna Maiu-Iunie din anul 1851
www.dacoromanica.ro
100
hick prin colaborarea poetului Gheorghe Cretianu cu Alexandru Odobescu i cu Alexandru Sibleanu, si el un poet cunoscut, aldturi de persoane de o mi mica' notorietate. Cetateanul Dimitrie Florescu" lua asupr-si sarciria de secretar de
redactie. Erau toti studentimunteni i moldoveni, cari voisera
s intemeieze un adevarat organ al Republicii ron:ne" si se
adresau, pentru a gasi colaborato.ri din tot cuprinsul romnesc,
la junii democrati din Transilvania, Bucovina si Banat".

data red.actat un numar, exemplarele, pe baffle suptire
usoard, pentru ca s se poata strecura clandestin in 'lard la noi.
pe supt vmile i carantinele rusesti, erau s apuce drumul

cdtre Principatele tiranisate de noul regim contra-revolutionar. Tinerii dovediau, prin multe alusii la istoria universala
-
prin verva retoricei lor, c fac studii bune, si am crede ca.' recunoastem stilul lui Cretianu in articolul-program, care explica
In ce chip ura contra tiraniei are aici caracterul unei virtuti,

fiindca nu este dect o expresie a amorului, precum cel ce ta-gaduieste c e noapte, afirma prin aceasta chiar ca e ziud".
Ceia ce merit ins toat atentia -este afirmatia tb.. mai curand
sau mai tarziu se va ajunge la o unire a tuturor Romnilor in
cuprinsul de pmnt pe care o. intindere compact de Romani
Il face tara Romanilor", reservnd pentru alte timpuri, natural,
alcdtuirea unui Stat care sa. cuprindd Dacia traiand i aureliana", (lei nu e deosebire intre un Roman de dincolo sau de
dincoace de Prut, de dincolo sau de dincoace de Carpati", asa
incat suntem datori, nu numai a ne inhi ca frati, ci inc a ni
da man spre a ne ridica ea un singur om cnd ziva asteptata
va sosi".
'.,-
In acest timp principatul muntean nu cunoaste alte

z"iare decat V estitorul lui Carcalechi, a carui persoand ga-
ranta pentru insignificanta smerita a cuprinsului, foaie de

altfel ingrijitd, in care gasia cineva inform atia ctirentd, cri
un tipai curat.
Mai oficial era fireste Buletinul, iar Foaia sdteneascd , ce

incepe a se publica la 185o, cu redactori competenti, pentru a
dura doi ani de zile numai, cnd o inghiti Buletinul" bihebdomadar, cu un tiraj de 4.000 de exemplare, avea o menire mai
aleasa.
www.dacoromanica.ro
_
_
N. LORGA.
ISTORIA PRESEI ROMA.ATE
101-
In domenii speciale, Dionisie Roman() revine la vechile'

sale. planuri de educatie a clerului printr'o publicatie perio_-,
died i, astfel, in aceste timpuri sterpe, el face sa apard, ca
arhimandrit, Eho eclisiastic, gazeta religioasa-morald", care se 'publica in Bucuresti din Septembre 1850 patia in August 1852,
Tintov4rdind fasciculele. Bibliotecii religioase-morale", susti_nutd de guvern.
Ca niste ingerca'ri isolate trebuie .sa se considere, in anui
1853, in care izbucni un mare rdzboiu cu urmari din cele mai.
importante pentru poporul nostru, i AnuntellOrtil rornn, car
trebnia
dureze, cu o intrerupere, pana in 1861, in editiO
-tipografultii. Ohm si avhnd ca intaiu redactor pe un oarecare
.Stefan Andronic, 'Ferdinand Ohm insusi colaborand
la foaid
_
pe care o sustinea cu mijloacele sale.
Iar Citlegdtorul YOMan al lui C. I. Rddulescu, aparut in ace-
ai tipografie a unui strain intreprinzator, are, in Cele cinci
nu-2_ -
mere ale sale, din 1853, o ambitie mai mare clP a fi un jurnai
--politiC, literar
comercial".
_
'
,
Guvernul lui Vocia-Stirbei era multmit ca anume disH

,c4ii se evita intr. presa strhns legatd la gura. and el_ insusi'
.simtia nevoia de a, raspUnde acusatillor care i se aduceau, din
partea ernigratilor, 'San was s urmreasca anume scopuri ale
politicii sale, el avea mijlocul de a intrebuinta gazetele din strai-'
natate, in care- strecuia articole redactate in Bucuresti,--4n-spe-'
Liai gazetele din Vieria,Tha Wanderer". Cu tottil, altfel eSten
Moldova, uncle directid, tot mai libera i tintirid spre
nationale, a romanticului Grigore-Vocld Ghica atrase rdpede pe
-represintantii curentului revolutionar i, faciindu4
seascri tendintile Tepublicane de care eran dOrninati cei di
Brdtini, Rosetti i Boliac,i mentinea pe tereria, iiiide se putea
,exercita i activitatea Donniului insusi, al nationdlismulifi'ro
<
manesc cerand dreptate.
Daca Albina Romneascd" a lui Asachi, dup6,indbusiteit

tentativei reVtilutionare din Martie 1848, fu prefacutd, hied. diri
_anul urmator,- in Gazeta de Moldavia, avand tradu.cerea franceSa
tektului romanesc, asa incat s poat fi cetit si de elementele
culte din- armata de ocupatie niseascd, nedand altceva dCat

'material' oficial, anunciuri si titeraturd de -al doileo ordin, claea;
www.dacoromanica.ro
102
In lipsa altii public4ii, Kogdlniceanu insusi ajunsese a da bdtrAnului scriitor moldove.an, cu care i alta data' statuse in
legdturi .filiale, foarte interesantul sdu roman, oprit in curs.
de tipdrire, Tainele inimii", la 1850 tineretul cdpdtd, de la obucatd de vreme, voia de a tipari un Ziar propriu al sdu, care a.
fost Zimbrul.
Prospectul acestei publicatii e 'din 3 Iulie 1850. Initiatorii
ei, tinerii iesiti din Academia Milidileand, filfa contact cu Apusul
deci cu un orizont mai ikstrns, se gAndiau s deje o foaie

in dou limbi ca a lui Asachi, as-a incdt, pe 15110 Zimbrul",'
este si titlul frances, Le Bison Intentia lor tintia sd evite ()rice
polemick multdmind euriositatea publicului in privinta noutatilor din strdindtate, cum I. a celor din lduntru" ; iar, ct. pri-
veste interesele terii",- ele vor fi atinse numai in atat cdt e

ingddttit unui jurnal de a o face": Evident cd pentru literatura',
nu e nicio stavilk i. asociatia D. Gusti, mediocru poet, dar om
de bundvointd, Gheorghe Melidon, autor de interesanteschite
de caldtorie si mai thrziu profesor de istorie, i Teodor Codrescu;
care scrisese si un manual de limba frances si era sd deje mal
- tarziu studiilor istorice irnportanta colectie a Uricarului". san,
isi propunea sd mai editeze,lodatd la cloud siiptdmani, chiat
foaie suplimentard", cu un Material propriu sau traducen i din
autorii francesi sau germni cei mai insemnati". Materialul

literal- e, de fapt bogat i interesant, Bolintineanu, Alecsandri
el insusi nerefusAnd colaboratia lor, in lipSd de alt loc unde
public ; ici si. colo se dan stiri cultnrale si din celelalte pro-vincii romAnesti:
Un mane merit al Zirnbrului" este acela ea', pe langd fahtilele satirice ale lui Ralet, unul dintre cei mai spiritualOuptdtori politici ai epocei Unirii, i pe lngd cteva piese de teatru
ale lui Alecsandri ori o tradticere din Moliere a lui Negruzzi
ail a uita pe superficialul poet la modd. al MOldovenilor de
la 1850, Gheorghe Sion, se face loc baladelor populare ale
' aceluiasi Alecsandri. Imitatorii lui Koglniceanu, fard a avea
-
talentul, si cultura lui, tree si la forma, mai mili; cdutatd pe

atunci, a calendarului; pentru ca sd ajungd mai thrziu la Poiletonul Zimbrului", in care-si fac 'aparitia i scriitori
.
functionnd ca secretar de redactie N'asile Alecsandrescu; viitorul V. A. Urechi, care, pe Hng alte Ocupatii, a fost ttdeatina:
www.dacoromanica.ro
ISTORIA PRESEI R03IANE
N. IORGA.
10-3
si un zelos colaborator al ziarelor din epoca. sa (FoiletonulZim. -
brultli'! apare in Iulie-Octombre 1851, apoi in .1855 1 1856).

Cu toat dorinta. de a tinea publicistica moldoveneascd in
aceste, botare, luerul devenia imposibil din moment ce problema viitorului ronianese se punea hotarat prip resultatele razboiului Crimen. Pup tOtala infrangere a ultimelor
forte disponibile rusesti la Sevastopol,-- vrem ea ni Koginiceanu revenise. Acela care .atata vreme fusese .oprit de 'supra- vegherea unei eensuri stiparatbare de a tirilla pe calea propagandei culturale-politice de. care nu s'a despartit piciodat,
din non putinta, supt un regim de -censura niult mai
avea
'putin .aphator, de a manifesta liber ideile sale.
limainie._insa. de a indrazni s'o faca, veehile zile de la.,,,D.117
cia Literard" fin-a inviate la intOarc_erea lui Alecsandri din lun.

ga-i caltorie in Apus,si in Africa-de-Nord; in 1854, prip aparitia
unei timid foi literare.

instiintarea pentru apropiata incepere publicatiei de literatura se face prin ziarul lui Asachi, la sfarsitill anului 1854.
'deja- Unirii domina a.peltil se indreapta.cdtre. publieul eetitor
din tenle rotnanesti", si revista, asupra carda nu ne vom intinde
decat in ceia ce priveste riispandirea ideilor politice, -poart
titlul de Rcmania Litera;', .potriyit cii programul pe care
emigratii din Paris Il se-114. sera prin mdruntele Ion publicatii
republicane din 1851 si 1853. Era vorba de o revista. care
fusese. ineereatd, ni se spune, inca. din Februar 1852 si, lueru
curios, censura se supdrase pentru ca.Nicolae Balceseu credea
:
In originea tiganea.sca, dupd mam, a lui \Todd ;Stefan Razvan. (i).
Pata aceasta, sacrificandu-se genealogia materna a.

teazului Donn' de la sfarsitul secolului al XVI-lea, nicio piedeed
nu mai statea in calea operei .comune pe care Aleesandri intelegea s'e indeplineasca, nu nitmai impreund cu Kogalniceanu,
cu Basarabeanul Donici, cu prietenul sati de idei reformistul
Ralet, eu SiOn, Cu scriitori dintre prietenii si, .Costachi Ne.gruzzi i Alecu Ruso, mande iubitor al poesiei,noastre.populare.,
preeum si cu forte mai modes-te, ea ale lui Ddsealeseu de la Foc
sa*., 'ale lui Alecu Cantacuzino, 'eapabil de a infatisa inty' un
rorari viata:pescarilor de pe. malul Bratesuluisi iardsi e foarte
-.
(1). HocIos. .
Sadi Ioneseu-, o. e., p. 613.
www.dacoromanica.ro
10i
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMAINTE.
regretabil ca aceasta publicatie- n'a fost iSprdvita i nici retip.i.rita,dar se adaugd si colaboratori din principatul rnuntean,
ca Grigore Alexanclrescui Bolintineanu, autor, el insusi, al
dual roman national" ca tenclinte progresiste, Manoil, pe

tineretul care se ridica atunci, acand parte din aceiasi
generatie de la 1850-6o, poetul Creteanu i piosatorul Alexan-
dra abbescu. Din Bucovina, Costachi Hurmuzaki, care era

sd se a5eze in curand, ca advocat i ca om politic, in Moldova, isi oferd colaboratia, iar Basarabia este represintatd prin harnicul imitator al literaturii rusesti contimporane, i printr'insa
al literaturii francese rornantice, Costachi Stamati, i prin smeritul fabulist loan Shrbti. Kogalniceana strecoard critici poli:
tice, vorbind. de prigonitut Mitropolit al Moldovei Iacov din
secolul al XVIII-lea, pe o vrerne child Mitropolitul Veniamin Cos-
tachi trebuia sd-i pdraseascd Scaunul, de pe urina masurilar
presiunii lui Mihai Sturdza, iar prefata lui la Coliba lui
mos Toma", vestitul roman al scriitoarei americane, care atAt

contribuit la desfiintarea sclaviei, Beecher Stowe, cladea ea
insdsi destule idei de reforme pentru ca reproduCerea in re-;,
vist sd fie intrertipta. Noii economisti, scriitori de drept,

autori de studii financiare si militare, istorici tineri cautd sadea revistei tai Alecsandri caracterul enciclopedic in materie
de stiintd pe care-1 a.vase Propdsirea" de odinioara si pe care
Vddit Cauta so imite. in afard ins de aceste incursii In domeniul
vietii contirrip'o-raneintre care trebuie sd se numere satira

puternica a lui Costachi Negruzzi, in nuvela sa Alexandru LApnsneanti", care presinta boierimea asa de vrednica de cruzimile strasnicului Domn, i atacurile lui Ralet impotriva slavismului; care se vedea cat- de colo c echivala cu influenta
ruseascd pe care o lovia i reproduchnd cntecul Prutule, rAti
blestemat",--insemnatatea cea mare a ;-,Romaniei literare" este
afirmarea inca data, cu toatd puterea prin origi.nea culturii

colaborator, prin caracterul general rom.a.nesc al scrisului lor,
prin interesarea de o potri v la problernele care interesan Roma=
nimea intreaga, a acestei tendinte de unitate a .cdriimarturisire

devenia una din necesitdtile cle mai mari in momentul child
Soarta Europei orientate eta pusd in discutie de pe .urma
boiului biruitor contra Rusiei, purtat de Napoleon III, ocrotitor din principia al ideii de nationalitate.
-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
16i
'STORM PRESEI ROMANE
.Ca un complement stiintific s'ar putea considera publicarea de la 1851 3 a foii societatii de medicina, Foaia So--iet(itii de inedici 5i naturiti din Prilgipatul Moldovei, al carii
harnic redactor a fost doctorul Varnav (I).
Secretariatul-de stat a oprit revista lui Alecsandri printfun
ordin din 6 Decembre 1855. Nu se stie exact de ce,-cti toate ca
el crede cum cd cloud randuri de la sfarsitul unei cronice despre
apropiata desfiintare a serbiei celei albe" ar fi provocat aceasta masurd. Ar parea curios ins, caci in acest moment
irked Mihail .Kogalniceanu cdpatase voia de a face sa apard,
int de la i-iu Octotribre 1855, un mare ziar, vadit cu un caracter mai indrdznet : Steaua
Articolni-program'allui Kogalniceanu aratd- de la inceput
care este stopul noii publicatii: s represinte, fat de problema
viitorului Principatelor, curen tul cel non care izbandise prin
victoria aliatilor impotriva Rusiei, de care Ritsie insa, cum se
stie, foarte Multi vreme el insusi fusese legat prin simpatii pe
care le credea -motivate de desvoltarea istorica a legaturilor
noastre ca dansa. Teltil politic al Stelei Dunarii": zice el, este
de a tinea pre publicul roman intr' o cunostinta lamurita i contirink nu numai despre intamplarile cele mai importante ale zilei,
dar tot data si despre spiritul i tendintile marilor luptatori.Titlul chiar arata cd este vorba de o foaie care, lasand deocaniforma,
data de o parte planul ca mult mai larg pe care
sera- cloud generatii in .ce priveste unitatea politica necesar.
poporului roman, vrea numai s susie interesele momentane la Dundre ale partii din natia romaneasca a.sezata
pe aceste plaiuri. Este vorba, fireste, de. politica seculard a
Romanilor", care este o politic nationald", dar aspiratiile
.
momentului sunt intrerupte, potrivit cut singurele

acelasi
care se oferiau, in aceasta formula., care se gdseste
alineat: autonomia Principatelor, unirea Principatelor", evi,
tndu-se pentru moment chiar si ideia, pe care censura, de
sigur, n'ar fi la.sat-o s treack a neatArndrii acestor Principate
inima
Pentru a nu supdra.pe nimeni se adaugia.
noastra apartine Puterilor biruitoare. in rdzboiul Crimeii,
toate acestea nil se refusa sprijinul oricarii_Puteri" care
(1) Articolul mien dcspre cleuisa, in Revista istoridi
www.dacoromanica.ro
pi.,
1919.
401i
N. IORGA. - ISTORIA 1;11ESEI ROMANE
consim# s colaboreze la triumftil aspiratiilor ronihnesti, si se

preeiseadi astfel ca aceste aspiratii _nu pot jigni p' unii ve- cini cari vedeau prea ciar din partea lor ca s.a.acorde incredere
acestot asigurari de moment. Un popor omogen de einci,
milioaneintelegem numai populatia ambelor Principate--ee
seeoli intregi i prin atatea catastrofe si-au pastrat existenta si:
istoria, poporul ronia.n, poate si trebuie ca ()dat s traiasa
en nsi viata sa national, prin singura_ pastrare a legaturi-
lor seculare en 'nail:a Poart, i supt singura protectie colectiva

a Europei, care ni s'au recunoscut de cdtre toate_Puterile aaunate la conferintile din Viena." Se inlaturd once reminiseent
revolutiouare si once .solidaritate ea elementele care, la Paris,
continnau vechitil radicalism intransigent, afirmandu-se,.pen-
tru a Ostra legaturile .euguvernul moldovenesc, c politica

noastra din- lhuntrn va fi 'cu totul de legalitate si de bund.rhnduiala." si; ca in mijlocul provisoriului de astazi, trebuie sa fitu
catre guvern en un respect demn si neinteresat". Cliestirmile
sociale" singure pot ff aduse innainte, aldturi de marea preoeupare a Unirii, in mornentul de fatd. -Pentru informatie mai
liberd, Steana Dundrii" se pune la adalpostul reproducerii din
presa europeand, ale carii articole treceau far nicio opreliste
supt oeldi cetitorilor de la noi.Torul polemic se pastreazd,
legaturd en Alecsandri, numai fold de .represintantii unor cu7
rente literare i culturale opuse traditiei i desvoltdrii norm ale-a;
striSului bun si a civilisatiei romhnesti: d.orim o literaturd
national, insusit de ,a ni forma mintea i inima,

--o -literatura de care sa ne putem fall innaintea strainilor",
Se fagadnieste rOzbOin de .moarte pacotilei de- versuri fOr
poesie, de romane traduse si de tratate anabatistolimbistice
(sic)" a celor 'mat multi din scritorii nostri de astazi":.:::-,
Pentru a comunica i cu piiblicul a.Pusean, de a carui parere,
athrna atht de -molt_ partidul national din Moldova, care
athta initiativ In miscarea IJnirii, publiea alaturi de Stea0a
Dundrii.' In romhneste, incepand dela 14 Tulle 185(J, o foaie. deo-
sebitd, in bimba francesd, L'Etoi/c iii Danube, -avtlhd..ca,rer

doctor probabil. pe Teodor Codresen, care, impreund cu D. Custi,
avean tipOgrafia in care apdrea aceastaialt publi,catie i.gave
continua intreprindere.a frantezo-roinnd" a lui Adolf Berman.
In VP:toile du Danube" s'au tipa.rit de atAtea ori articole
www.dacoromanica.ro
."i,-".
N. IORGA.
de cea mai mare important.d" pe' care apoi comitetul unionist le

fdcea s treacdinnaintea dip1bmailor i ziariti1or Etiropei aptirL.;
sene. Cum, de la o bucatd de vrerne, censura punea piedeci
pririi acestei foi., care putea sd aungdpericuloasd pentru anunie'
interese, adausul franceS al Stelei Dundrii" se opreste la 2o Sep,
tembre din acest an 1856 pentru ca, peste -chteva sdptdrn/ani
(4. Decembre) s reapard la Bruxelles, wide, cu jertfe din Cete
mai marl, ea se tipdri timp de un an junidtate, pand 'la t-iu Marti
1858, supt conducerea fratelui lui Ioan Ionescu de la.Brad,
cole,-5i el until din elevii Academiei Mihilene i ai invdtdmn-tului superior moldovenesc, care si-a ineeput lunga. carierd poli-;
tied prin ingrijita redactare, in caPitala Belgiei cu tipar fiber, a,
acestui monitorin de propagand al partidului unionist d;-n.
Moldova. Asociat cu ate un prieten de acolo i primind foarte
adese ori articole gata fctite din Iasi, impreund cu gal-henii ult asteptati ai .subscriptiei chtorva membri mai bo,gati ai partidului, l'Etoile du Danube" a indeplinit rolul
sdn eit eel mai mare succes, i astzi Inc lmuririlesi. rdspunsurile sale pentru opinia publica din Occident .pot servi drept.
Trnodel, atunci chnd, din loft, in imprejurdrile atht de mult
sehimbate ale Europei moderne, e- de cea 'rnai Mare important.
ca nimic din ceia cene priveste in ma rile organe ale presei ett,
ropene sd nu rdinhnd fdr:i comentaritil, complectarea i, everv-i
tual, inthmpinarea neceshre (r).
trebuie s addugim : in aceastd operd atht de folositoare se tinea san necontenit i de actiunea cafe -se desfd,
sura la Bucuresti, publichndu-se scrisorile trimise de-a drept-trAacolo, scrisori care formeazd i aStdzi un foarte interesant
terial de infOrmatie, chiar dac forma era asa de defeetuoask
ca de pildd In aceia care incepe astfel: Notre gouvernement
continue A faire_ de la compression" (2).
Pe chnd un pribeag de peste Nistru, Basarabean de origine
Bogdan Hhjddu (Hajdeu) , fin i nepot al unor oameni de o
cuIturd superioard, descdlecnd la Jai Cu netdgAduite ambitil
de Domnie, intemeia ndat, cu o grabd care nti-i ingdduis
-
Foarte Pull e din articolele zwestei loi rare au lost reproduse

vol: IV si altele.
:teiefr si DOcumcniel Jul D. A. Sturdza,
(2) Sturdza,-/Qc. cit., IV, p..9,10. Deiarticolde strecurate in presa Avg:.
seafla rn \Toni ocupa ni Revista istorie, pe basa cercetririlor de curAna
.
Matte id. Pails.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA,
108
lSTORIA PRESEI ROMANE
inca a deprinde-usagiul lesnicios al limbii romnesti,

de I storie romiinci (ortografia chiar a acestui titlu este cu totul personald), ca -sa dea, alturi de insemndri istorice si literare, care se continuar in noua sa publicatie -Din Moldova",
oarecare material poetic, din condeiul tinerilor cari rsriau
atunci, un altul din ajuttorii in ziaristic ai miscrii pentru
Unire, V. Alexandresco (Alexandrescu Urechid), incepe, in tirnpul
cnd era .director la Ministeriul Instructiei din Moldova, cu

sprijinuRui.Koglniceanu, care se ocupa numai de literaturd, impreund cu multi colaboratori noi, notta so revistd Ateneut Ronan,
care cdstigd momenta.n, dar nu poate retinea spiritul neastatn-
pdrat al lui HAjddu, care iscdlia acum Bogdan P. Hajdeu.

Revista n'a tinut cleat din Septetubre 186o pand in De-
cembre 1861, pentrtt ca titlul sd fie contitivat mai 'tArziu la Bum,:
resti, in
1866-
supt o altd conducere.
AtAta poate s deie in .acest timp Moldova. Este de sigur

prea putin, i spiritul moldovenesc, mai cumpdnit in tratarea
problemelor politice si aplecat cdtre un traditionalism fard de
care radicalismul desfranat duce la prdpastie once societate,
ar fi avut o misiune de- indeplinit in crearea acelei noi directii romOnesti de care si in rnaterie de Presa trebuia sd fie
condusd noua societate.
In Mart 1857 moartea Caimacamului Moldovei, Bats, fcea
ca represintanta dornneascd sa cadd, potrivit cu anumite interese turcesti, in mAna ginerelui poetului Costachi Cona.chi si
fiului fostului locotenent de Domn din 1821, Nicolachi Vogoridi, care, servind pe stdpetnii sdi din Constantinopot era
gata sd sdvArseascd. once -acte de inseldtorie i brutalitate numai
sd ajungd la scopul pe care-I avea mai presus de toate innaintea

ochilor : instalarea lui pe tronul lui Stefan-cel-Mare. Evident CO,atunci cnd el pregtia faimoasele sale alegeri, Vogoridi nu era
dispus sd lase a se continua acea presd relativ liberd;de pe vremea
lui.-Grigore-Vod Ghica, acum retras si el la Paris si care, lucrAnd'in felul -sdu pentru causa Unirii, se rostia cu atOta energie
In chestia. Unirii Principatelor, de si aceasta insemna ddrOmarea
mbitiilor sale px' oprii. ASa fund, dacd din partea Cdimdcdmiei
moldovenesti nu -se putean Ina niciun fel de indsuri contra foii
de la Bruxelles', de si a -fost sicanatd.si-ea de mai ratite Ofi Priri
www.dacoromanica.ro
IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMAIVE
interventille diplomatiei otomane, Steaua Dundrii- a trebuit

sd se loveased nu. data' de apropiata supraveghere i chiar de
interdictia de a apdrea a noii chrinuiri. Aceiasi soartd trebuia
sa o aiba, de si se tinea pe un teren mai mult cultural, Zimbrul"
tinerilor, care, de la inceputul lui Novembre 1858, iea ca titlu,
pentru a invedera inch' mai bine cd intelege a servi causa unio.,
nistd, pe acela de Zimbrul si Vulturul. Aceastdlaltd publicatie
avuse s sufere de alminteri o suprimare la inceputul lui 1851,
o a doua in Februar al anului urmdtor pentru ca s reapard

numai in Ianuar 1855 apoi, chiar supt Caimacamul Teodor
Bals, in Septembre 1865, schimbAndu-se legea presei, sd-si
vadd opritd aparitia.
O noud fash se deschide pentru presa moldoveneascd
abia care sfarsitul anului 1858, cand, precum e cunoscut, ditpd
o lungd trudd, alegerile moldovenesti furd casate supt presiunea
lui Napoleon'al 111-lea, care amenintase a ldsa Constantinopolut,
ocrotit de dansul, fdrd represintatie diplomaticd francesd. In
aceiasi zi, la
Novembre 1858, reapar ambele foi. Kogdlni-
ceanu, din partea lui, nu dd o explicatie mai larga a intreruperii ziarului san, pe cnd redactorii Zimbrului i Vulturului", Iancu Codrescu i Vasile Alexandrescu (V. A. Urechid).,
se rostesclimpede contra oamenilor cari, cu doi ani innainte,
-
dAduserd o loviturd indrdzneatd i hotdritoare liberttii tiparului
in Moldova: de fa o margine a terii la alta oameni de toate

partidele si de toate colorile' au condamnat aceastd flagrant5.
Medicare a dreptului si a legalitdtii". Astfel, cnd reginml Vo-
goridi e la pdmant, ziarul inviat nu poate a nu saluta cu

-
sinceritate restatornicirea une i ordine legale, care ni da, certitudinea eh' tara va fi asta data.' lsatd in pace de a pdsi liberd
pe calea ce-i este prescrisk a se lumina aSupra noii fase in care
infr i ca timpii sicanei i ai arbitralitdtii au trecut pentru a
nu se mai intoarce".
Supt ocrotirea Puterilor europene i in margenile prescriptiilor Conventiei de la Paris, care termind lungul proces intre
prietenii i adversarii Unirii, se poate lucra cu toatd energia
pentru ca aceastd. Unire sd fie indeplinitd. Ea este ardtatd ca
stindard politic" al foii din Iasi, care declard cd nu ar attine

niciunui partid si niciunei fractiuni", intelegnd prin aceasta competitiile pentru tron ale deosebitilor candidati, i osAndeste
www.dacoromanica.ro
"
fORGA.
ISTORIA.,-PRESEI_ROMAN-E
pe acei cari- cred ca ,a organisa va sd zic a-incendia totut frd,distinctitme'!.,

Atat de mitit s'ainna scopul fe care-lurmdriau de o potriv
aCeast foaie -si cealalt, cu un niai m'are prestigiu, a lui
-rticeanu, incat actitinea:lor -Paralela trebuia sd se confunde de
la o bucata d"vreill"
si astfel, en catevazile inainte de alegerea
,
cotonelului Cuz-ac-a- Domn al Moldovei si de desavarsirea Unirii,

prin actul.corespunzator al Adundrii elective din Bucuresti, am.!bele redactii fac s-kapararanturtand aceas-ta fusitme, care Ostra
-- -st un nume i celaft, i-a.pel in care se spune ca necesitatea de
-
a -da 1tiii regulate in fata cu coraptiunea i cetele de abusuri

ce o in-cunjurk,:,Wectim. antunite conveniente tipografice fac
;s'a presinte._pi 1Thiiiui moldovenesc un singur ziar, avand ca
programpp lahg Untrea care ajunsese acum la capalul dorit,
-in lima intiu imbuntatirea sortii locuitorilor sateni", &T'a
_
carp.---Yetnau punctele privitoare la legea electordla, la secula-- -
rea averilor mnstirilor grece.sti, - la -reforma sistemului

"fiscal, la introdUcerea strii civile si la o viitoare revisie a Con-stitutiei",.addugindu-se, neaparat, toate cerintile de principii
--cuprinse I in Declaratia Drepturilor Omului din ,1789. Cu acest
,prilej se alipeste la redactie un ont de un ,mare talent; de un
nobil suflet, care era menit in curnd sd, aib catva vreine
MinisterulInstruttieiPublice In Moldova, Vasile Mdlineseu-. Cu
aceastd pres libera i Cu1 contintiarea foii lui Asachi era sa intre
Moldova in noul regim al lui Alexandru Ioan I-iu.
Foaia politick si literard:' a lui C. Gane, Patria, care

apare intre Novembre 1858 si Octombre 1850, n'are mai- multa
important cleat b.trnestile -versuri ale editorului- ei.

"
a:tata -
in ceta ce" priVeste Muntenia, intdaicerea, &fin.

Vreme, a lsefilor miscdrii de la 1848 trebuids. insemne in randul
intaiu aparifia untti energic organ de presa. Era cea mai nerdb_atoare aspiratie a lui Rosetti, 'ndscut ziarist, care ravnia Mai
mult decat once s aib un organ popular, prin care s'a 'lu-
- treze, in vederea alegerii Domnului ca si a noii oranduiri a -terii,
-pentru triumful ideilor -sale, ramase republicane in fond, Cu
joat." adesiunea, care nu putea lipsi, la stapanirea si in Bu-
:_:;.,Curesti a Dorimului moldovenesc _ca represintant al Unirii necesare.

-t
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
1ST 0 RI A PRESEI ROMA1VE
-Inca, din Decembre 1854, supt regimuleelei mai aspre apa.sari strdine si al reaqionarismului celui mai strict, se incerease
'irisa o foaie pe care Kogalnieeanu a denuntat-o ea fiind sprijinitd de easele cele mari de negot din Bucuresti".iar spiritualul
.panifletist Oraseanu o stampila ea tulburata de vantul cio(1).
Redactor era -un G. R. Bossueceanu, ca-re--i preface', publicatia bi-liebdomadaraTintrerupta la inceputul lui 1855, Ca
sa; fie reluatd in Decembr1-856, in Secolut, jurnal politic-co=
titlul de Timpul sd fie reluat.
niercial", pentru
Redactorul de. cdpetenie, intr'o fasa mai inaintatd a
acestei foi, care.: ji-a atras, pentru o reproducelle dintr'o foaie
parisiand, supriniarea din partea Caimdcamiei tolerante aTerii:Ronanesti, este-P.-Grddisteanu, care incepuse cu bucati poetice,
-
cele mai multe cu tendinta de satira contimporand. Bossueceantt, zis i Ilariu, pentri .6a.,;dume1e11ar"_ e identie ctlnumele
Bossueeeanu", avea de alminteri i ambitii literate, carora liconsacra Albumul Litterariti" din 1.856--7. Publica-tia politica
n'avea m-ai mare valoare deekt aeeasta din urm i, in transfornidrile-i ulterioare, ea n'alunseniciodata sa gdseast; tin 'pro-.
gram i, ceia ce e mai pretios decat dnsul, o garntie morald.

O altd intreprindere munteana, Patria lui Nenovici, politica, literara si_ industf,rrid", cu multi colaboratori, ntre cari
poetul Cretiatiu, -apare 'n- 1855 in foarte bune conditii tehnice
dar intrebuinthnd o linibd .in eate inovatiile,strajne coplesiau
traditia literara.
Cel Xinthiti nuii-idr din ziarul politic, comercial i literar
lui Rosetti apare la 9 August 1857 -pentru a dura pand la 6.
Iulie 1864. Altii insa-i luasera innainte.si supt raportul .propagandei radieale, caci, supt blandul regim al Caimacamiei
fostului Domn Alexandru -Ghica, doritor de a-si castiga prin
popularitate Scaunul pe care-1 pierduse odat prin intrigile Rusiei,,un tanar boier, care nu fusese strain de miscarea de la 1848,
Constantin A. Kretulescu;- in intelegere cu nsui eumnatul

lui C. .A. Rosetti, funcionar o bucata de vreme la consulatill
engles, E. Grant, pornise, la 6 Februar 1857, ziarul Concordia,
al carui titlu chiar arata aplecari, mai curand pasnice, de soli(1) N. Iorga, istoria literaturii Tomdnegi in veacul al X1X-lea, III,
p. 249 i urin. .
www.dacoromanica.ro
112
N. IORGA. - ISTORIA PRES'El ROMAIVE
darism politic. Lui osetti, dupd propria sa marturisire din

articolul-program, i se propusese a primi directia aCestei foi.
care-si ineeteazd aparitia trei zile inainte de publicarea
celui d'intaiu mimar din Romanul". Kretulescu, malmit

de feluritele piedeci cu care luptase in curs de sase luni",
-
Ii cedd bueuros locul, da i represintantul ideii radicale era de

parere ca o oper nott trebuie inceputa, ea, pentru a intrebuinta
expresia sa, sentinelele trebuiesc schimbate". Ascunz and
putin ideile sale si mascand temperamentul care-i face originalitatea, redactorul noii publicatii politice se pierdea, in_ manifestul sau care public, in rostiri mai curand fade despre faptul
dac oamenii sunt numai de o potriva" sau i semeni", ceia
ce tagaduieste. El vorbia de necesitatea culturiisi 'Attica rn argeni
libertatii propasinde fdra sfarsit", afitmnd, pentru linistea

publicului, c aceasta nu inseamn desfranarea, netunia, desuchiarea, nesupunerea la legile naturale i sociale, calp.rea datoriilor omului catre sinesi i cdtre ceilalti si ruperea acelor
legdminte fard de care societatea ca si familia nu pate trai" ;
din potrivd: adevarata libertate pretinde datorii si jertfe, dulciin adevr, dar mult mai mad, mai stranse si mai trainice cleat
cele impuse de despotism". Ignorand clasele, Rosetti face si el
un crez de solidaritate nationald, spunand c atat lucru stie: o
natie de nu mai stiu ate milioane de frati, dintfal a.ror trecut
vom capata faptele cele bune, devotamentul, eroismul, limba,
tot in sfarsit ce ni va putea servi drept *sprijin i lumin pe
.
calea cea intins a viitorului, ce o yearn frumeasa, mare si

lucie inaintea gintei romane". Crede de sigur in nevoia Unirii
a printulai strain, dar, cum partidul rosu, pe care-I represinta,
se gandia la alegerea ea Domn muntean a lui Nicolae Coleseu,
--redactorul 'parte practic in formele cu care imbraca radicar
lismul sau, nu uit sa insiste pe larg asupra faptului cd el tie
foarte bine cum ea,' adesea lucrarea de inane nu e bine a 9

intreprinde astzi" i ea nu se cade a confunda aratul cu skmanatul i sdpatul cu culesul",. ea in politic, ca si in agriculturd, trebuie mai intaiu, sd ark, sa semeni i-apoi culegi, i, ca
In agriculturk fiecare din aceste luerdri ii are timpttl.
ziva sa''.
Intru cat aceste paren i erau sd fie urmate consecvent,
aceasta se va vedea indatd. Pentru moment, timp de cateva
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
113
luni de zile, Romntil" duce, intfun ton putin cam dogmatic

pretentios, asdnidndtor en acela din Republica romand" de
la Paris si de la Bruxelles, o actiune intru toate solidard cu
aceia a foilor partidului national din Moldova, consacrdndu-si
activitatea in rAndul intdiu pregdtirii publicului pentru alegerile
ce eran s urmeze. Privilegiatir, dusmanii cei mari_ai partidului, erau atacati far crutare, intfun stil pe junadtate liric,
pe jumdtate popular. Ca probd, aceast comparatie 'jute=
numdr din Octombre 1858: mumd, al cdrii sAn cu lapte curge
ca un izvor fdrd sfArsit si fiii ti fldindnzi zbiar de foame ca
vitelul inchis in cosar, pe cdnd mAini strdine iti stoarce atele
.phn ce nu mai curge deaf sange". E un stil in care se recunoaste i romantismul poetilor de pe la 1840, de la Bo.liac
prin Catina la Rosetti el insusi, i familiaritatea stilului unui
Eliad, i cunostinta presei de lungi expuneri teoretice pe care o
afectionau Francesii de pe vremea Domniei lui Ludovic-Filfp.
Cu mult mai multd coerentd in idei i putintd de a-0 std. phni materialul cules cu o puternicd curiositate de student aduce
I. C. Braianu, ca si in publicatiile clandestine apdrute`in.Apus
pe vremea emigratiei, in explicatiile 9.1e cdtre ace1a0 public, pe
care until ca j celalt izbutir s Il cucereascd 'n foarte scurtd
vretne, desfdsurnd de sigur o actiune populard cu mult rnai

intinsd si mai plind de succes decdt a Moldovenilor, cari, acetia
votaserd pentru unionisti mai Inuit din obinuintd culturald decht
din instinct pentru adevdratele interese ale patriei. Niciodatd in
Iasi nu se puteau intinde polemici asa de total neinfrnate cum
a fost, de pildd, aceia pe care Rosetti a purtat-o impotriva lui

Grigore Ghica, fostul Domn moldovean, reproducAnd filipica
energicd a lui Bataillard, un prieten trances de la Paris (I). Cnd
articolele din Romdnul" purtau titluri ca acesta: Cine
cautd un stdphn, slugh va muri", se intelege usor cum lumea

din Bucureti, in care era o stare a treia capabild de a se manitesta in politic, precttm a f dcut-o in 1848, urindria cu atentie pe
acei cari-i vorbiau in felul ei de cutare ambitii ale adversarilor,
calificate, absolut dupd sistemul lui Elid, printr'un sir de adjective cum sunt cele care urmeazd: desmdtate, desonorate,
arzande, nerndrgenite, nerbddtoare, fieodihnite, nesdtioase, ne1) V. articoluf mien despre dAnsul (tn) Revista isturica pe 1922.
8
www.dacoromanica.ro
114
bune, ratdcite, oarbe, nesocotite, crude, sngerbase, setoase,

scarboase, insQaimantatoare, mandre, sarbede, posomorate,
surde, tainice, ascuase, bnnitoare", dar i laudabile, nobile,
fruanas2". Cd era vorba de lujbalite" i rangulete", fie-
care patea s-si adune experienta lui particalara pentru a constata alwaral criticei, i oricine putea skurnadreasca argumen-
tatia cand ea se sprijiaia pe anecdota despre bietul Tigan
tampit i hodorogit de scldvie" care se intorcea la staphnul sari

neputand sa-si afle un alt rost pe lame.
In sarsit, la 1857, Boliac porneste Buci2,imul, menit
Ob o mare influenta atat prin calitatile de ziarist ale poetului
liric de oliaioara, preocupat de problemele sociale ni amintim poesia lui Sila", in2hinata. teranului roman, cat i prin
faptul ca. archeolog i istoric diletani, redactoral introducea
studii i chiar pretioase izvoare istorice 'n publicatia sa, in
vremea ei de la inceput, caci Buciumul" a fost reluat in Decembre 1862 ca sa dareze aproape doi ani de zile, phn ce e inlocuit prin TrOmpet2 Car pafilor (i-iu. Mart 1855-1877).
Apara, cum s;.rie in titlal sdu chiar, autonomia, unirea
principele strain". E vorba de o publicatie parisiana", in sensul

celei de la 1851, la care- se adan tot tineretul neintors Inca in
tara, nu nurnai de.cit revolutionar, chiar i Vasile Alexandrescu,
care o pune in curamd, in acelasi an 1857, alta foaie, in capitala
Franciei, opzniunea.
Boliac apsa, sicu dreptate, date fiinddiviiunile 'nenorocite dintre Romfmii din Paris, asupra faptului ca nu e vorba
de nicio persoand, th nicio grupare, ci numai de o manifestare
de solilaritate a Ramlnilor din strintate, cari profita de o

mai mare libertate" i cari pot proclama de fat lucruri care nu se pot spline cl.-. c5.t pe acoparite in capitalele romanesti".
Numerele patine ale acestei foi se intind de la io Martie la 3
Mditi. 1857.
Opiniunea" ea inssi na traieste decat tot din Martie
pana in Maim, sor;jinita pe colaboratia unei prti din colonia

toman de la Paris. Ea avea un caracter hotdrat panromanesc
si se feria de once lel-dtari exclusive cu un singur partid. Una
si alta din aceste publicatii periodice merita atentia prin spiritul sdnatos care presideaza la intemeierea lor.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. ISTORIA PRESEI ROMANE
115
Colaboratia literard la foaia .lni Boliac este foarte bogata,

si am reprodus aiurea bucati interesante din versurile care s'au
tiparit acolo (r).
Se afirma cd tot in 1857 a aprut la Bucuresti Con-
Oiirga ncgionalci. Malt mai mare important a cAstigat ins'a
Roma nia lui C. Bozianu, care avn o foarte scurtd durat.

O reproducere din Daily News" dupd l'Etoile du Danube"
aduse o inthie suprimare. Foaia, reaprnd la .i-iu Septembre

1857, a fost de aproape urtndrit de censut, pand cAnd i puse
,capt.
De un ordin absolut superior, presa moldoveneasch n'avea,
tocmai prin aceasta, aceiasi influent intfo lame unde, pe
ihng5, altele, clasa mijlocie lipsia aproape cu desvrsire, iar
eea de sus n'avea nevoie de prea lungi expuneri sau comparatii
populare pentru a intelege unii datoriile lor, iar altii interesele

lor materiale. Mai marea vitalitate a presei muntene se arat
astfel indat, i ea va fi mentinutd in tot decursul Domniei lui
euza-Vodd.
Ar fi sa se ignoreze o parte din propaganda ideilor politice
In principatul mantean dacd nu s'ar releva ca Eliad el rnsusi,

,cdruia vArsta nu-i potolise dorinta de a inca un rol hotaritor
in tara care cuprindea atAtea din resultatele muncii lui culturale,
a. participat si el la frdmIntarea spiritelor in epoca Unirii. De si
lip-sit de prieteni i incapabil de a-si forma un partid care sa-1

sprijine, el nu id un ziar al lui (2). Nu-i lipsian simpatii aceluia
care pastra un pldcut ton popular in expunerile sale, chiar atunci
ehnd urmdria scopuri nedrepte ; dar trebuie sA se adauge

atitudinea sa, din cale gar de prietenoasd Turcilor, preciim
opositia la causa Unirii si mai ales la domnia printului strdin,
determinata de anumite sperante la care credea ca are dreptul,
ii instriaaser foarte multe din prietenii. Totusi el da o urmare
-
publicatiilor francese de la Paris in anul 1850i, lovind fr

erutare, cu o rdutate care-I desonoreazd adesea, chiar dac el
era convins d adevrul acusatiilor pe care le aducea, in fostii
sdi tovardsi din 1848, cari nu sunt altceva dect sarsailii" ire!'
te1e5i cu Ruii in timpul revolutiei chiar, tovarasii anarhistilor
*oca
Istoria lilerafurU rornr-me0i ln veacui al XIX-lea, II I, pp. 210-2_

V G. D. Secaba, loan Heliade RcIdalescu, Bucurelti, t91 BiblioSocec).
www.dacoromanica.ro
it6
N. IORGA.
de pretutindeni, eari nu fac decat, frd morald, Mil talent

fdrd patriotism, s puje tara in primejdie pentru a ajunge
seopurile lor ambitioase.
Filosofia francesd din anumite cercuri mistice, pe care si o
insuise la Paris, pe timpul petrecerii ca exilat, dddea, aldttui
Cu nesfarsita lui vervd plebeiand, material pentru ciudatele alcdtuiri in care gdsesti ceia ce nu cauti si ceia ce cauti nu gdsesti
mai niciodatd, care se chiamd Echilibrul intre antitese", dircare partea intaiu e Isahar sau liberatortl, scriere socialk
politicd si literard".
La aceastd aparitie periodicd se adaugd un sir intreg de
broprle despre a cdror rdspandire in anume cercuri anti-raInca odatd Progresul, Conservatitidicale putem fi siguri,
nea si adunarea general si altele", din 1840, ori, in anulurnidtor
Procesul general intre cloud horde si natiunea sau Spoitii cu
ro si alb, mister in cloud acte", trebuind sd continue apoi cu
Votul-rdzvot universal" din 1863, cu Unirea si unitatea", pe
care, in legdtur cu anume nemultumiri moldovenesti, o face s
apard la Iasi in 1864, cu Proprietari si sdteni, in Basarabia ca
si in Bucovina, cum ii va da domnul Kogdlniceanu", in care se
indreaptd 'n contra reformei celui mai insernnat bdrbat de

Stat al epocei sale, etc.
Retipdrirea Curierului de ambe sexe" n'are fireste decht
-
numai scopul de a sustinea edstenta dificild a unui om pe care

societatea contimporand nu-1 stiuse mentinea pe singura linie
in care talentul sdu de polemic i dorinta lui de muncd ar fi
putut sd fie necontenit folositoare (I).
(1) Editia a doua a Curierulur de Kobe sexe" a apArut in 1862-4,
www.dacoromanica.ro
N. flORGA. - ISTORM PRESEI ROMAINE
CAPITOLUL V.
PRESA ROMANEASCA DUPA UN1REA
PRINCIPATELOR
inceputul noii Domnii, Bolintineanu, care a foA poat.e'

singurul cu adevarat devotat al lin Vodd-Cuza, s'a creznt
dator sa dea unnou organ de publicitate, in care sa, nu seintalneasca nimic din escesele 0 dihoniile trecute..Cu asemenea
.sentimente apare, la 28 Ianuar 1859, Bucureti, zia.rul Dam:
LA
deci intenn moment cnd alegerea si in Bucureti
-a Domnului moldovean se infdptuise. Se afirma de la inceput

c5. grija--,nationalitdtii" nu trebuie sa,' exclua reforme imef
diate,
tare nationalitate 0 institutiile dinduntrur se afl
attealegaturi, incAt una fara cealaltai nu poate sa. existe", ca
astfel privilegiatii, in cari lovise atata vreme Romnul", trebnie
:s renunte la ideia ea RomAnia noud se poate sprijini pe drepturile lor de odinioard. Desideratele constitutionale, ca acelea
care se inthlnesc pretutindeni si care formau basa de propaganda
a lui Koaniceanu,cu adausul, potrivit pentru cantdretul luptelor de odinioara, al maririi cqtirii rmne", formeaza programul acestei noi publicatii.
' Gazeta, de linitita diScutie a problenielor curente, dar

0, date fiind imprejurdrile, nu fa.rd o non' polemicd personal.
din "and in cncl, nu putea concura insa .popularitatea tot
mai -mare a Rornnului". Pe de alt parte, Cum in guvernele
.
Rpmniei 'unite particlul radicalismului raw nu 0-4 aflat, rol41la- care credea ea are dreptul 0 pentru care pledau silintile in-
delungate in spre inscaunarea noii ordini de luciuri, Roett,i.
www.dacoromanica.ro
118
N. TOR GA. - ISTORIA PRESEI ROMANE
isi ha tot mai mare avant in lupta impotriva, lui Cuza-Vodd,

In care descoperise prea rdpede un tiran", Chiar daed liranul" urmdria inainte de toate realisarea eroicd a programului:
de la 1859 ddea teranilor acea bucatd de pdmant pe care nu
li-o putuserd castiga, mdear in teorie, republicanii din 1848.
Mdsurile luate de censurd contra foii de tot mai indarlit opositie erau potolite de spiritul Domnului, in care toleranta era,
totdeauna, amestecatd cu un oarecare despret. De aceia suprimarea din Septembre 1859 pentru motiv de ,violent a articolelor sale, violentd incompatibild cu demnitatea sa
mentinerea ordinii publice", n'a fost mentinut, si s'a trecut
cu vederea chiar peste rdspandirea in public a numdrului care
explica aceasta oprire.
In jurul ziarului care urmdria, fard sa. se ascunda, o totald
rdsturnare a situatiei politice, se aledtuieste peste un an o societate pe actinni, cu capitalul de 7.000 de galbeni, care cuprinde
intre altii pe Stefan Pherekyde, pe Ion Marghiloman i Iacob

Rosetti primind 4.000 de actiuni in Schimbul dreptului
shu de proprietatesirdmanand s conduc trei ani de zile foaia
fundatd de \ (Mitsui. Programul rdmanea tot asa de complect

de mare ca si la inceput. Ziarul Romanul" va urma a systinea
principiul progresului, a apdra libertatea individuald i constitutionald, a combate toate abusurile, a fi organul comerciului
.si industriei si a se ocupa in genere de toate chestiile vitale ale
terii. Credincios devisei sale, va impinge necontenit la desvoltarea inteligentii, la imbunttirea stdrii sociale, la infiintarea
institutiilor de progres, la inflorirea culturii intelectuale si materiale, cu un cuvant la innaintarea civilisatiei." Se va reeunoaste ea' nu putea fdgAdui mai mult.
Urmdrit de aproape de Care censura Domniei pdmantene,
.,Romanul" fu din nou suprimat in Iulie 1864, pentru neimpdcatul resbel ce declarase guvernulti i pentru violenta articolelor sale", desfiintandu-se i societatea pe actiuni. Dar, mediat dupd aceia, Rosetti reapare ca director al noii foi Libertaw, ziar popular de 24 parale numdrul si 128 lei vechi abonamentul pe an. loan Fdlcoianu ascundea persoana revolutionarului dela Romanul", si censura intrebuintd aceiasi formula
pentru o noud suprimare, Inca in aceiasi lund Julie, dupd o critic&
impotriva budgetului, care era i vicleand" si ,inspdimantd,-
www.dacoromanica.ro
if0
toare pentru tara". In 1865 iatd-1 din nou pe Rosetti in fruntea

unui ziar, Constiinta nationald , al &aril preambul este de o lun gime
deosebitd pentru a spune ce garantii oferd cei saptesprezece ani

de dovezi" pe cari-i poate aduce pe terenul publicisticei. \Torbindu-se de nestatornicia convingerilor, se fdcea.0 ironii pe socoteala Donmului insusi si a sfetnicilor sdi, cari meritau, dupd
scriitor, sa fie pusi aldturi Cu acei cari, schimband religiunea
lor politick une ori s'au vdzut cdlcand jurdmintele lor cele
mai solemne, legile cele mai fundamentale, negresit cugetand
c'o fac pentru binele public". Contra acestor adversari el afirmd
neschimbarea convingerilor sale, pe care le credea biruitoare
pretutindeni convingerea a devenit atat de mare, atat de
sfantd, incht, chiar dacd natiunea intreagd, dupd cea mai liberd
maturd desbatere, s'ar declara in contra, supuindu-md fiteste
verdictului ei in toate relatiunile mele sociale, tot mi-as pdstra
constiinta si-as face ceia ce ea insdsi a fdcut in constiinta-i in
fata baionetelor Rusiei i Turciei: As ridica mama mea spre
cer si-as zice Aceste idei sunt fdrd de trio arte. " Ulm and pe Rous-
seau, el afirmd c societatea n'are drept asupra sufletului

omului, i, reciproc, individul are drept a nu se supune in
constiinta lui, cand chiar natinnea intreagd i-ar lovi-o". E
sigur c, odatd, nona constiintd publicd-i va da dreptate si e
hotdrit sa clued cea mai intransigentd luptd pentru a izbandi,
eeia cc i se pare mai prestts deck orice, liberttile publice, fdid
a se intreba, fireste, dacd ele se pot intemeia pentru moment
in tara care a-vea nevoie, inainte de aceasta chiar, de asigurarea
nationald.
.
In chiar anul 186 Si' aceastd foaie era suprimatd in
lupta necontenitd care se ducea intre cele cloud conceptii

putintel, i intre cele cloud grupe de interese.
Rornan.u1" trebuia sA reapard sincer, supt numele sdu cel
vechiu Constiinta Nationald" pinta anul al IX-lea si afirma
astfel continuitatea sa cu foaia suprimat, numai dupd succesul lbviturii din Februar 1866 impotriva omului care sttea
In calea unor tendinte pe care el insusi le aprobase nmnai in
parte si care i se parean, cu vechiul lui bun sin tl: moldovenesc,
zadarnice i deci stricAtoare, ca orice lucru nerealisabil in
naomentul istoric prin care trecea napa romneasc.
www.dacoromanica.ro
120
Presa din Moldova nu oferia pe departe acest caracter de

pasionatd luptd. E un alt temperament local si de aici un alt caracter al ziarului care, ca i in epoca precedentd, nu intlneste in
public sprijinul pe care Rosetti-1 putea atepta de la acele

chteva mii de negustori i. profesionisti liberi ai Bucurestilor
principalelor orae din Romania de dincoace de Milcov.
Daed Romanul" a invdtat publicul cu problemele constit4ionale ,si a introdus in limbagittl lui obisnuit terminii de
polemicd politicd curentd, ceia ce trebuie sd se considere de
sigur ca un foarte mare merit al s.u, adaus pe lngd acela .al
unei sinceritd-ti netgddnite si al unui mare entusiasm de lupt
in serviciul unor idei evident nobile, in schimb Vasile Boerescu,
al cdrui rol se preciseazd tot mai mult, aducea in Nationalist,
jurnal politic-comercial", ceia ce ar insemna astdzi de politicd ecohomie politicd", cu totul alt orizont i altd stdpa' nire de sine insusi, care putea s suplineascd o vervd de care,
ca orator si ca scriitor politic, acest represintant de samd al generatiei dela 1848 nu s'a impdrtdsit in aceiasi mdsurd Cu radicalii contimporani. Asociat cu Aristide Pascal, la 186o, i cu
un loan Bldsescu, aprdtorul de odinioard, la Paris, al drepturilor Principatelor creiazd o foaie 'n care, pe langd articole
chibzuite, se face un larg loc literaturii i culturii in general,
frd. a escepta teatrul, pentru care colaborator este Nicolae
Filimon.
Curierul Principatelor Unite al ministrului N. Kretulescu,,

acela pe care-1- gdsi cornplotul din 1866, n.0 se putea bucura,
din causa caracterului su oficial. de trecerea la care ar fi fost
indreptdtitd o publicatie pornith di convingere, iar Reforma
lui I. G. Valentineanu, ziarist .plin de iubire pentru meseria sa,
trecu prin avertismente i suprimdri necontenite (dddea si un
numdr in bimba francesd la i865) fdr, sa fi putut trage o brazdd
proprie in desvoltarea ziaristicei romnesti.
In sfdrsit censura a lovit aspru, cu suspendare, o lund inchisoare si 150 lei amencld, pentru ca, pe urmd, dupd obiceiul
lui, Cuza-Vodd sd gra.tieze pe vinovat, ciudata publicatie din
Iulie 186o a lui Constantin G. Florescu, care poartd tidal ,tle
Aribile furtunoase si a provocat, prin articolul Cu titlul semi-
ficativ vaietul" - urgiile oficialitd.tii.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
-1STOR1A PRESE1 RODIANE
121.
In ultima hind de stdptiire a lui Cuza-Vocld graba de rds-
turnare a partidelor coalisate fcuse a se inmulti numhrtil
foilor de atac violent impotriva ernmirii. Ordsanu apare deci

In unja inthiu de lupt cu Opiniunea nationalti din 1865, care
fiind suprimatd d.uph trei-patrit luni de zile, e imecliat inlocuitd cu Epoca. Si aceiasi directie se intlneste la Actualitatea,
- care poarth numele lui Pantazi Ghica, scriitor beletristic de o
inediocrd insemndtate, care a luat parte activ si el la rdzboittl politic al timpului.
SA.' nu uitdm, aldturi de ziarele care cuprindeau articole

de luptd in prosd sententioasd, inceputul, provocat de succesul
brosurilor lui Ordseanu, pe care le getia toath lurnea in Buellresti, al untri gen de publicisticd in special potrivit pentru firea
'glumeat a noastrd, ziarul de glume versificate intovdrdsite de
la o bucatd de vreme si de naive caricaturi. Cicala apare la

Btreuresti din ii Februar 1865 ea sh fie rdpede intreruptd,
rdm.rifind sd se continue odatd cu iricputul anului urmdtor,
iar Nichiperrea, in care se manifesta acelasi suflet agresiv

al lui Hasdeu, srnuls foarte adese ori de la ocupatiile sale de
filologie i istorie pentru a da fovituri adversariloi politici,
creiazd o rdpede reputatie in cursul anului r867, dupd edderea
lui Vodd-Cuza.
Cea d'inthiu publicatie de acest feliusese, de altf el, Tntarul
din 1859 (Februar pan. la August), resultfind din colaboratia lui
.
Nicolae Ordseanu, care nu putear lipsi, acesta fiind genial pe

care-1 crease, si a lui. Rosetti, care -de sigur n'avea teMperamentul necesar pentrn a sta cu distinctie aldturi de tin atii.t de
teribil asociat.
In aceasth epoch de paSionate certe, miele dintre dansele
de un caracter absolut inferior ca ton, care au contribuit fArd
indoiald s slbeasc i respeettil intre adversaii i inerederea--In institutiile Statului,: punAndu-se toate la. indemna satirei:
usoare a unni 0 rseanu,' fard indoialh eel mai puternic polemist,.
in versurile lui scurte, dintre lttpthtorii politici ai epocei, era

natural ea un numdr de tineri s se refugieze din non 'jute
intreprindere Pur culturald, avand insh; cum se nadrturiseste,.
intentia de a atinge, prin laturea prin care le atingea Ion Ghica.
la 1840, i problemele actuale, in economia politied i chiar
www.dacoromanica.ro
122
elaborarea Constitutiilor moderne. Titlul acestei publicatii, Revista -romand, felul cum e distribuit materialul, participarea-
UnOr amune elemente distinse din generatia niai veche, aratd c, preeum revista lui Alecsandri continua Propsi.,
rea", tot astfel prin aceastd revista spiritul Propdsirii."
trdia in publicatia periodica din Bucuresti dela 1861 (in-.
taiul numdr apare .in April), care se adresa eatre intreg publicul romanesc pentru a-i da o materie enciclopedich in spiritul unitAtii neanmlui. Directorul, Alexandra Odobescu, aducea
pretioase contributii archeologice, la care se adauga studii despre
armatd, despre economie politic, despre edilitate (liar, repro-
ducandu-se din manuscriptele lui Bdlcescu parti din epopeia

lni Mibai Viteazul, menitd ea insdsi s consolideze acest simt
de solidaritate nationald romaneascd peste deosebitele provincii.
Partea adusd de Alecsandri in elaborarea culturii nationale

era relevatd intr'un studiu intins despre poesia populara, edreia
marele poet al Moldovei Ii adusese atatea servicii.
Cu o alcatuire mutt inferioara acestei reviste incepute de-Alexandru Odobescu, se infatisase, cu putin tirnp innainte (de
la i-iu lanuar 186o), pentru a se publica pand la jumatatea lui
Decembre a anului urmkor, o revista in gentil publicatiilor
francese ea Revue des deux mondes", care tinea in curent 'Meg

pUblicul european asupra problemelor cele mai insenmate ale
zilei, addugind i un material literar de cetire Curentd. Editorul
acestei publicatii, care recurgea la sprijinul scriitorilor din toate
provinciile poporalui romanesc, este Gheorghe Sion, al-cdrui
prestigiu, cu toate vechile legdturi cu Bucovinenii i simpatiile
pentru Ardeleni, castigate prin cunostinta personald. cu Aron
Puinnul i cu Barit, nu erau .suficiente pentru a-1 face sd inoveze pe aceSt teren. Revista Carpatilor, museul de depus producte tuturor brbatilor de stiintd si de geniu cari Itor servi spre
luminarea mintiii spre perfectionarea neamului romanesc", n'a
putut astfel s aibd ddinuire, de si intre colaboratori se intaineste
autorul Ciocoilor vechi si noi", Eilimon, cronicarul de la NAchiar Odobescu, care-si indepuse cariera in
hele Romanului" 'hied de la 1857, pe lngd valori nova, alese cu
Mai mult sau mai putin discernamant, ca Mihail Zamfirescu, poet
Superficial, ciripind intr'un stil 'cu accente franco-romane, sau
[Grigore -Haralamb Grandea, Macedonean, iesit din scoala de
www.dacoromanica.ro
1=4
medicina a doetorului Davila si care era menit sa joace un oarecare rol, ca urmas alibi Bolintineanu in poesie, pe de o parte, iar
pe de alta, ca unul din cei mai harnici redactori de ziare in epoca
imediat urmatoare (Albina Pindului, 1868-70, 1875-6): Satira
era represintata prin versurile lui Sion insusi, care desaproba

violenta brosurilor rdzbunatoare intitul ate, fireste, Nemesis",
ale lui Bolintineanu.
Tot dupd modelul Propasirii" i aici, se dau articole
despre finante, despre reforma electorald i chiar despre
chestia teraneasca, Ion Ionescu de la Brad luhnd din nou

euvntul pentru a sustinea drepturile clasei muncitoare de
patnnt. Nu trebttie uitat ca Papiu Ilarian, istorieul revolutiei

ardelene de la 1848,. strmutat pe urma. in Bucuresti, i editorul celei mai ingrijite colectii de izvoare narative privitoare
la istoria Romanilor, a fost atras de revista lui Sion i a publicat acolo foarte importantele sale studii despre independenta constitutionald a Transilvaniei".
Am vazut mai sus care a fost i importanta publicatiei foarte
ingrijite pe care, supt numele de Buciumul" si Trompeta Carpatilor" , o dadu Cesar Boliac, care-si inchina viata intreag unei
opere de ziaristica far-a a trage dintr'insa, si din causa MOT
amdnunte neplacute din cariera sa la 1848, foloase pentru o situatie
Sa adaugint c un alt organ politic, comercial si literar"
titlu de care, se vede, ea nu se putea lipsi nicio publicatie din
vremea aceia, Conservatorul progresist al lui C. N. Brdiloiu-, ajutat
de Simion Marcovici, oameni din generatia mi veche, cu merite cunoscute de toata lumea, ineerea a opune intransigentei
doctrine a lui Rosetti o doctrina conservatoare care n'avea in
ea nimic din regretele i aSpiratiile clasei hoieresti. Motto acestei.
publicatii este foarte deslusit : toate politicile promit progresul, insa numai politica conservatoare vi-1 poate da". Cum
era epoca fusitmilor dintre ziare, foaia lui Brailoiu i Mareovici
se uni cu a lui Bossueceanu in noua Unire de la 16 Februar
1861, al e.rii rol : lupta ce trebuie s dirigem contra influentelor straine case pun stavild unirii politice a Principatelor"
i. rdzboiului intestin supt felurite forme", contrare unirii din.
nauntru a intereselor si claselor societtii", care este, .cea

-
d'intaiu i puternic conditie pentru dohandirea unittii noastre
www.dacoromanica.ro
124
ISTORIA PRESE1 ROMANE
nationale", putea sa fie foarte important. Unirea moral?'"

sociald a Romanilor", a tuturor Romanilor deci, si nu in utopii
ei pe tardmul practic i povdtuit de principiile eterne ale
justitiei si al bineltti", cu deosebit respect fata de traditiile
terii care constituie viata nationalitatii noastre", sunt din cele
mai sanatoase principii care s'au enuntat vre-odata. Intinderea_ unanim.d din partea tuturor oamenilor de inima i inteligent spre a linisti societatea noastra turburatr era de sigur
o lozinca pentru turburata Dornnie a lui Voda-Cuza, i Brailoiu,
care s'a imprtasit si de putere in acest mare moment critic din
viata noastra nationala, indeplinia, potrivit cu trecutul sau, o

sarcina patriotica fcand sd se aucla un glas care, din nenoroeire, a fost prea putin ascul tat Lta de brutalitatea guvernamen-.
tala, de o parte, i de intetirile demagogice, de alta parte.
Mai insemnata insa chiar cleat aceasta .colaborare a unui
Ardelean asezat in Principatele Unite este apararea energica
a aceluiasi Ardelean impotriva atacurilor violente Pe care le
aducea fratilor din Transilvania, prin Proprietarul Tomlin, jurnal politic, literar si comercial" al unui anume I. C. Cumpanaseseu, Eliad, mai conservator cleat totdeauna i improvisandu-se in aparatorul chemat al drepturilor pe care le-ar fi
avAnd bastinasii munteni impotriva navalitorilor veniti de
dincolo de munli. (Ziarul a aparut din Decembre 186o pAnd
in April 1862 si el cuprinde, din condeiul lui Eliad, multe
intregiri pretioase la biografia sa i la cunostinta ideilor sale).
In aceasta lupta Sion introduce pentru inthia oara poate
un limbagiu care nu eruta nimic din meritele i reputatia
adversarului, Eliad fiind pentrit dansul numai ;,un nenorocit
care se preocupa de Inuit timp cu confucismul politic si reli
gios" si care se foloseste, pentru a-si satisface rasbunarile, de
un organ obscur si discreditat, schimbdtor de coloare ea si
eameleonul, fundat numai ea sa-si arunce confusia i amestecdtura in toate" (1).
multe-
In acest timp, Moldova, din causa acelei margeniri a publicului cetitor de care a mai fost vorba, trebuia sa se multdfost:
(1) N. Toyga, Istoria literalurii
pp. 2881-290.
romeirzeli
In veacul al"
www.dacoromanica.ro
N. 10IIG4.
- ISTORIA PRESEI ROMANE
126
,-measc oamenii de mama intaia fiind in cea mai mare parte

prinsi de greuttile guvernrii sau de agitatiile opositiei;--ct
publicatii de a doua mand. Astfel este Tribuna Rolland, apdrutd
inc din Main in intaiul an al Unirii, supt conducerea lui Nicolae Ionescu, care, cum am vdzut, isi Meuse experienta la
l' toile du Danube", si a unui loan Leca, ofiter de pompieri
care fu condamnat dupd regulamentul militar, pentru tip-rirea unui articol impotriva Camerei. Foaia
Carat existenta,
cu oprelistea din 186o, motivatd de articolul aratat mai sus,
pand in 1862, apoi, dupa o noud tntrerupere, pand in 1867,
deci pand dincolo de sfarsitul Domniei lui Cuza-Vodd, frd
fi fost in stare a inflisa nimic din -aspiratiile prtii moldovenesti a poporului romanesc unit dincoace de Carpati.
Vasile Alexandrescu Urechid, in unite cu Gheorghe Pe-
trescu, a incercat apoi la Iasi, in Mart-Iunie 1861, un ziar

pentru toti Romanii intitulat Dacia. Trebuie sa mentiondm
aldturi publicatia pur literard a lui Romul Scriban din Go:-
lati, Dacia literal* in care se gasesc i unele versuri foarte remarcabile (1).
In mijlocul acestor foi de partid care urmresc numai trium-
ful coteriei lor, trebuie sd se aseze nobila initiativ a lui Ion

Ionescu, care, la 1861, continuand cu greutate mare pana in
1863, incepe T dranul Roman, foaie saptdmanal, cu convingerea c regenerarea noastrd trcbuie s deschia prin reforme so
ciale, prin emanciparea poporului si mai ales prin imbunttirea
strii sociale a teranului. De aceia am socotit ca, pe cand

toate interesele si-au creat organele lor speciale, n'ar strica
'se pule cineva i in punctul de vedere al interesului celui mai
mare cleat toate i sa. caute a pretui lucrdrile ce au sd se sdvarseascd in legislatura viitoare si din partea imposantei ma-joritti a locuitorilor acestei ten, a marii multimi de rnuncitori cari ca i albinele lucrtoare constituie i inavutesc Statul
roman" (2).
Nddjduieste s gseasc interes in toate clasele : nu numai
In casele aoperite cu paie, dar si in acele invelite cu aur i cu
Titbit de Dacia viitoare ' al unei publicaij din Bruxelles de care va

fi vorba, mai tarziu, a fost reluat apoi In Bucuresti de Bonifaciu FLorescu,
In anul 1894.
Ci Gh. Bogdan Dula, loan lanescu de la Brad, Craiova 1922.
www.dacoromanica.ro
126

-
argint, i mai ales intfaceste". Violentele de limbagiu vor fi

Cu desavarsire evitate, asa inca foaia nu trebuie sa sperie pe
nimeni. Continudnd articolele din Independenta" ale directomini, ziarul i propune de alminteri un intreg program care, pe
langa improprietdrirea cu despdgubiri" a teranilor i ridicarea lor la rangul ' de cetdteni cu egald indreptatire, pe langa
o reforma a legii electorale, cere unificarea terii i asezarea
apararii ei pe o basa care sa cuprinda
i gloatele armate".
O foaie Teranul, ca ,,jurnal agricol", deci far tendinte sociale, apdruse, de altfel, in Ianuar-Februar 1858, si la Bucuresft
Pentru a vorbi, in sfasit, de publicatle speciale, contele
Scarlat D. Rosetti, care a ridicat un monument pe mormantul
lui Lazar la Avrig i arhimandritul Clement Nicolau, arnestecat
mai taziu in atentatul contra Mitropolitului Calinic, incercaser un ziar bisericesc Cu pretentii de reforma. radical, Ecclesia, in 1867. Alte incercari pentru un public deosebit n'au
importanta.
.
Presa ardelean meritd sa ne prim un moment asupra
ei, nu din causa valorii polemice a publicatiilor sale, ci pentru a

caracterisa o nona fasd in desvoltarea politica a acestei insenanate mil-ti din poporul nostru.
D. altfel, adesea, publicatiile noi sunt, in acest timp, de

caracter cultural. Astfel Speranp, revista societatii de lectura
a teologilor din Arad, la 1867-72.
In lupta najonald curentul care biruie pentru moment,
dispun3nd de mijloacele materiale necesare sustinerii unui ziar,
este acela care, in 1848, se manifestase prin ziarele, de un
nationalism atat de dubios, al lui Sigismund Pop. Inca de atunci
el avuse drept colaborator pe un tndr poet, nu tqemai capa-
bil de o desvoltare a talentului san, dar saguincios in
complecta cunostinlile de istorie literata, Alexandru Roman.

La Pesta apare Concordia, acel jurnal politic literar", din August 1861 pala in 1870, and, cu un tipar pe care nu-1 puteau
egala acelea din Bucuresti si Iasi, un text de o forma* care a
trezit intmpindrile, lipsite poate une ori de tact, ale lui Titu
Maioreseu, cAnd a judecat stilul a ceia ce numia el gazetele romanesti din Austria".
Para a discuta interesele pe care le servia Sigismund Pop,
-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI ROMAPE
127
putem afirma ea nici supt raportul cultural, nici supt raportul

politic causa Romnilor de peste munti n'a chstigat prea mult
din truda vrednicd de laud a celor doi redactori. Roman
a cdpdtat, in schimbul serviciilor sale, un loe de profesor de

limb romnd la Universitatea din Budapesta, pe care 1-a pastrat multd vreme, fiind, aproape o viatd intreagd, deputat in
Parlamentul unguresc al unui cerc ardelean. Mai tarziu, desfd-
candu-se din legauta cu Sigismund Pop, el publick ,dupd
acelasi model, dar cu vddirea mai puternica a sentimentelor romnesti din partea membrului Academiei Romne ce clevenise
el, o noud foaie politic, literar, comerciald i economicd",
Federa4ia, care-si adaugd colaboratia lui Iosif Hodos, tradu-
cd'torul lui Dimitrie Cantemir si fost colar al Universitatii

din Padova. Publicatia, care a avut o mai mare rdspandire, a
finut din Ianuar 1868 pand in Februar 1876.
In Ardeal chiar, ivindu-se intre directia Gazetei Transilvaniei", a cdrii conducere trecuse din manile lui Bari!: in
ale lui Iacob Maraseanu, ruda poetului desteptarii neamului
peste munti la 1848, i noua Mitropolie ortodoxd din Sibiu,
in fruntea creia statea o ata de mare personalitate ca Andrei
5aguna, deosebiri esentiale, cdci acest prelat i distins om
de Stat inteleg-ea s lucreze mai mult brin dibacea intrebuin.
tare a cercurilor mai inalte" decat prin scormonirea puterilor vitale ale poporului romAnesc nsui, Mitropolia a
crezut c trebuie, readuchnd acasd la el pe profesorul Aron Floran, de loe din Rod, in apropierea chiar a Sibiiului, s publice
o foaie a sa, Telegraful R0711411. El tiu s cultive, intre oarnenii la indemiina organisatiei bisericesti, scriitori cari, ca
Visarion Roman sau Zah aria Boiu i Nicolae Cristea, au
tiut sa deje, macar in cea d'inthiff epoca, viata acestei publi-
catii, ce putea prea lesne sa incremeneasca in starpiciunea

oficialitatii pure
sigur insd. ca Gazeta Transilvaniei", care-si relnase de
mult aparitia, represinta pentru Romnii ardeleni foaia din
care ei i culegeau toate informaiile. Impiedecata pentru
multa vreme de a da o expresie reald sentimentelor care agitau pe Roinini da la interzicerea aproape absoluta a politicei supt regimul austriac, ea a trecut,de la 1867 inainte, la
necesitatea de a da o anumitd acoperire de forma.* sentinaente7
www.dacoromanica.ro
1.26
-N. IORGA. - /STUM
HOMA
lor reale ale poporului romnesc din acele pdrti. In" cutare
foaie ardeleand din acest tirnp n'a lipsit, de altfel, nici cutare caricaturd, foarte bine xecutatd; care cduta
seze actiunea de reformd a luiMihail Kogdlniceanu, presintnd

cdlugdri betivi pe cari biciul ministrului exproprierii Ii punea
pe fuga cdtre tara lor, precum i -erani scosi din suferinta lor
seculard de inteligenta politicd indrAzneatd a aceuiasi.
O alta foaie, de foarte build redactare, apare intdiu la
Viena, in Martie T866, pentru a se muta la Pesta, unde dureaz5

'And la sfArsitul lui 1876. Editat de Gheorgbe Popa sau Pop,
cu ajutorul Bucovineanului Vasile Grigorovita, tipdrit intdiu, din lipsd de caractere potrivite, in tipografia Armenilor,
Albina intrebuinteazd fortele care se formaserd la foile ardelene,
precttm Vincentiu Babes, vechiu colaborator al lui Barit,

loan Ciocan, din care guvernul unguresc a fdcut un profesor al
Universitdtii din Pesta, fdrd sd-1 poatd sili a pArdsi cu totuI
legaurile care-1 uniau cu natia sa. Infre redactori se intlneste
de la o bucatd de vretne si un poet de dincolo de rnunti, cdruia
nu i-a lipsit talentul, lulian Grozescu. La spatele noului ziar
era bogata familie Mocs6nyi, care, cum se stie, a jucat, o bucatd
de vreme, un mare rol de sfdtuitoare in conducerea politicd
Romnilor de supt Coroana Sf. ,Stefan.
Ambitia intemeietorilor era mare: voiau s deje, nu numai
un organ national independent si liberal" (sacrificdrn ortografia contimporand, pe care foaia o primia Cu toate ciuddteniile ei), ci, pentru toate interesele intregului popor rcm 'a,nesc", o foaie nationald general", pe care fratii Mocallnyi
voiau s'o scoatd de rnultd vreme, dar, cum dedal% cu acest
prilej, i-au impiedecat anume imprejurdri.
Programul ardtat mai sus se defineste, ceva mai departe,
inteo frumoasd forma poeticd ziarul, in care sinitul i spiritul
natiunii intregi (era) sd-si afle expresia i rdsunetul sdu curat
genuin", ar sdradna cu lintea opticd adundnd razele soarelui
intr' un centru sau punct ce incdlzeste i strdluceste" ; asa a
adunat el din tot corpul natiunii, din poporul romnesc intreg,
scnteile spiritului public ca s le concentreze spre un scop moral, loial si national comun". Preocupatiile confesionale", cate
aduceau i continua a aduce atdta rdu intereselor rcmnesti
www.dacoromanica.ro
129
solidare, erau excluse de la inceput prin inssi aceasta declaratie

preliminard, asa incat cei patru frati, Andrei, Gheorghe, Anton
- si Alexandru Mocsnyi, corespunzand intru
catva fratilor
Hurnmzchesti din Bucovina, faceau pentru intaia Gaya', pe

lng incercarea unui organ din Ungaria cu concentrarea vietii
poporului roffianesc de pretutindeni in coloanele lui, si o alta,
local,*nu mai putin interesantd: aceia de a inlocui o politich
pand atunci in cea mai strans legaturd cu organisatia bisericeased printr'o alta care sd fie in marine societtii mirene.
Dacd era bine sau ru aceasta, nu ne gandim a o ln-inri aici,
pentru c in aceastd complicatd chestie avantagiile i deEavantagiile se cumpanesc intre ele. Era vorba chiar de o foaie
pentru toate stratele sociale, i pentru aceasta se fggdtia
i o limb si o ortografie cat se poate de -ward", ceia ce, la
cea d'intaiu privire a formei, absolut etimologice, se infatieaz
ca o nevinovata ironie. In ce priveste interesele imediate
ale poporului romanesc de peste munti, nu se hrania pretentia

de a inlocui un program cu alt-ul, ci numai de a inijleci statori-
rea unui adevdrat program national", si anume cu aj-utorul
celor mai solizi i zelosi, mai experti,invatati i probati brbati
ai natiei noastre".
Intentiile acestea frumoase se puteau realisa cicstul de
-
bine la Viena, -uncle, cum o arata chiar aceast colaborare intre

Banteni si un Bucovinean pentru folosul cultural al neamul-ui
romanesc de pretutindeni, se injgheba un fel de ccmunitate

sufleteascd a Romanilor de pretutindeni, de care s'a folosit
mai tarziu Eruinescu i generatia sa, aa 'Meat pregatirea general romneasca a marelui poet, pus in legaturd cu foaia lui
Pop si Grigorovita, la care el de alminteri a si colatorat, se
lumineaza. hied Mai bine in motivele i sensul ei. Viena", serie
programul pe care-1 analisdm este un loe tilde se fauresc sortile
popoarelor, un punct in carele se ntlnec mai dese ori cele
mai multe interese si cei mai vazuti factori ai nostri". De sigur
cd trecerea la Pesta, dupd inldturarea scrupulelor de concu

renta fata de alta foaie romaneascd, n'a putut decat sd ad-uca o
scadere si de libertate si de prestigiu pentru aceasta folositoare
intreprindere.
Un factor cultural..)important al vietii romanesti din Ardeal pe acele timpuri, autorul unui dictionar latino-roman de
-
www.dacoromanica.ro
130
N. IORGIC
o eruditie extraordinard pentru acea vremeiNicolae, in calugrie

Nifon, Balasescu a incercat, in Bucuresti, sa' deje, fireste pentru
tot i:ntinsul tetitoriului locuit de Romani; o foaie literard, coMerciald i agronomica" intitulata_ Amicul Literaturii Romanc r
care, dup o scurta'aparitie in 186Q, s'a putut taxi trei luni de
'zile de la 1865 la 1866. '

'
Iar pentru elaborate din sfera elocintii sacre" un lit Ardelean, ramas acasa insa, un poet ca i Iulian GrozeScu, Tustin'
Popfiu, de la care avem un volum de versuri interesante, in-
cerca, intaiu la Pesta, apoi la Oradea-Mare, in 1868, pe urma,
.-in mai multe rnduri, pan la I881,-publicatia- Amvonul, me-
nita sa repre,sinteV interesele Bisericii unite:

a
-neounOscu-tilot-,
Incercarea, tot de la Pesta-, in 1863-65,
IoachinilVIiculescu si Ion Iovita de a da o Foaie beletristicd"
-
a ramas frdi.nicio influenta asupra spiritului public. lunar'

Grozescu- incercase, inca din 1863, cu Emeric- Strfescu, Spe-
ranta din Pesta.

.
Ca foi satirice avern- Gmbristul din' 1863, la, Pesta.,:ai lui

G. Ardeleanu i Iosif Vulcan, apoi, tot la Pesta, i la Timisoara,
In 1872-5, ziarul 'umoristic satiric" Pr iculiciul. Cocoul Rosu (i),
foaie umoristica populara cu ilustrajiuni", a lui Iosif , Pus-
caria, din Brasov, e .din aceiasi epoch'. VTrecnd la foarte imi dincolo de liportantele public* pedagogice ardelene
dupd publicatia Amimitele cronblegice ale acestui capitol
186o-5,.
Ioan Popescuical 5coalei a lui Visarion Roman in
Organul
pedaggic
Sibiiu,
ptofesor la soala normald din
pentru educatiune si instructiune. Sa dmintim Sionul Romiinesc,
al lui Silasi, si Magazinul Pedagogic din Nasaud (18677o).
Scoala, foaia pedagogico-didactica i econotnica, din Gherla, a lui
Alexandru Mica; e din 1875-76 (2):; 5Scoala Romand a SibiiTenilor din 1875 1. urmatoarele (3). Miscarea, vrednica de
toata lauda, era sa urmeze prin Minte inimd , publicata de
-reuniunea invTtorilor supt concluc,erea lui Ioan Cioardd in
1877-8, i prin I3iserica si_.scoala din Arad, inceputa de VinV
VV
._
,
.
(i) Cocqul Rom, din Buoure*ti, 1871.
al-rquniuriii
invataOrgan
pedagoglc-didactic
Cf. . coala Poporalel,
V_
..
lorilor rom. gr. cat. din jurul Gherlei" (1893-4).
.ILNurmatnarele.
familia, Brapv, 1,889
Cf. ?coftla
-
. ,
www.dacoromanica.ro

,
131
centiu, mai Carziu Vasile Mangra, detestatul episcop si Mitro-
polit legat de politica oficial maghiar. De la 1876-1886
apar in Gherlai, prin grij a d-lor Nicolae Fechete Negrutiu i'Teodor Petrisor Cdrtile poporului romdn, exercitand o influent
reala asupra p'rtii din neamul nostru care, in Maramures si in
margenea lui, era mai mult in primej die de a-si pierde natio"nalitatea.
www.dacoromanica.ro
132
N. IORGA.
CAP ITOLUL V
PRESA ROMANEASCA DELA 1866-1884

detronarea lui Cuza-Voda si proclamarea Constitutiei din Maiu 1866, pe care. jura inlocuitorul sau, Carol
DUPA
I-in, presa din Principate, al cal-or nume oficial, pretuL
tindeni recunoscut, se schimba in Romania, trebui sd sufere
profunde modificari.
In.-vremea lui Cuza nu se poate ziee cd existan partide politice. Personalitatile care colaborasera la indeplinirea operei
de unire, ca si acelea care pdstraserd o reservd Ltd de aceast
prefacere a intregului organism de Stat romanesc, se luptaser
intre dnsele pe sama lor proprie, incunjurate dear de un numdr
de prieteni, cari nu erau totdeauna aceiasi, si. de o clienteld care
astepta de la dansii ridicarea si mentinerea in ranguri. Exista
de sigur un spirit boieresc care se lupta impotriva politicei lui
Cuza-Vodd si care-si dadu mana cu revolutionarii, desperati ca.
,,tirania" li inchide drumul la putere, si cu elementele nemul-
tamite din armata pentru a provoca actul din ' Februar 1866
si, pe de altd parte; fostii republicani ai lui Rosetti, raclicalii
cu un caracter mai conservator ai lui Bfatianu, fusionati in
curand in partidul national liberal supt o conducere indoita
multa vrerne, mai departe nationalistii cu concep-Oini organice ai lui Kogalniceanu, liberalii de nuantd germand, cari
erau sa afle mai thrzin un sef in persoana' de autoritate a lui
Manolachi Cost achi Epureanu, representau atatea inceputuri
de formatiuni politice, incapabile pentru moment insa de a
da guverne de lungd durata, precum si de a alc6tui si executa.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
-
ISTORIA PRESRI ROMAIVE
133
un program. Este explicabil deci cum Domnul, neavand la dispositia sa: particle deplin constituite i efi oferind garantii ca." le- ar_ putea stapani, recurse, dupa impresiile sale
-personate, pe, rand la oamenii remarcabili pe cari '!oferia
Tara, de la Mihail Kogalniceanu, cam pe la inceputul Domniei
lui, p 'And la Nicolae Kretulescu, care trebuia s'o inchida, de sigur
prin. neprevederea lui politica" , dar i prin mersul firesc al
unor imprejurdri din ce in ce mai mult inrite.
Forma constitutionala din 1Vlaiu 1866 trebuia s.."'!sileasca
insa" la alcdtuirea partidelor (I). N'as putea zice c aceasta s'a

intamplat irnediat ; pentru aceasta ar fi trebuit mai multa con-stiintd si mai multd desinteresare, calitati De care foarte reclusa clasa dominantd din 1866 le avea numai intr"o masurd foarte
mica.; dar este evident ca, dupa cele Crinthiu nesigurante, luptele se dau cu oarecare ordine, multamita i tactului noului
staphnitor, intre albi i rosii (2), grupati fiecare intr'un lagdr care
retinea mai. mult sau mai putin elementele de care se servia.
Presa trebuia s unneze acestei necesitati a unei ere

noud. Pentru cea veche era foarte greu anume obisnuinte
:
nu se puteau schimba. Astfel, de si Ion Bratianu fusese acela

'are adusese pe noul Domn i stpanirea constitutional" incepuse oarecuri supt auspiciile partidului liberal, totusi nu era
s treaca multd vreme si Romanul" avea s reieie din nou

atitudinea de 'opositie cu care era deprins. 8tilul ramanea
acelasi in articolele de indrumare, dar trebuie s" se recunoasc
extrema grija pe care o puneau redactorii, un Eugeniu Carada,
un Emil Costinescu, de a infatisa, dup o lectura atenta a
intregii prese europene, cetitorilor romni o foaie foarte variata,

cle o informatie solida", plind de raspundere in ce priveste zceastd informatie i pabil de a sta alaturi cu
analoage din tenle mai putin desvoltate macar ale Apusului.

De la lulie 1866 Carada poarta titlul de redactor, pe care-1
pastreazd pnd in April 1871, chnd el insu5i a fost amestecat,
In momentele de mare crisa ,provocate de succesele prusiene
impotriva Franciei, in cornplotul de la Ploiesti al avocatului Candiano Popescu.
Oricare ar fi defectele celei mai statorniee din publie4ii1e
(2) CL i A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice.
www.dacoromanica.ro
13 I
N. IORGA.
periodice romhnesti, ea cuprinde in paginile ei, pe care nicio

interzicere oficiald nu va mai veni de acum inainte sd le opreascd impotriva textului constitutional, o stun de articole
de important istoricd, a cdror'Selectionare i tipdrire ar fi
fost de sigur cel mai potrivit omagiu cu ocasia serbdrii, in

i cinci ani de la fundarea
lui Rosetti. In general penttu educatia generatiilor, actuale,
care au atata de invtat de la munca onest i de la perfecanul 1881, a celor doudzeci
tul devotament al innaintasilor lor, o antologie a presei romhne

din toate timpurile ar fi o coniplectare a acestei scurte istorii
ar valora fdrd indoial mai mult cleat dhnsa.

Continuand cu foile de un 'caracter liberal luptator, Boliac duce mai departe, cu puteri din ce in ce mai sldbite, tipdrirea Trompetei Carpatilor" i, de la i-iu Mart 1865 pAnd la
Ianuar 1877, a Buciumului", care fusese suprimat intr'un anume "moment din Domnia lui Cuza-Vodd, dar de o mai largd.
influentd a acestei foi nu poate s fie vorba.

.
Din parte-i, mutat la Bucuresti, Hasdeu face sd apard,
credinta c ar putea juca un inseihnat rol politic, Traian. E
cel d'inthiu ziar de politicd cultural, dacd nu se acord acest
caracter publicatiilor mult mai putin orientate simai rdu ingrijite ale lui Boliac.
Atitudinea ziarului, la care clirectorul cdpdta numai colaboratori trecdtori, este, in scurta lui duratd din April 18614
pand in Februar al anului urtndtor, aceia a unei aprinse opositii impotriva regimului si mai ales impotriva persoanei printului, in care vede o personificare thrzie a lui Despot sati a lui
Gaspar Gratiani, amhndoi stpnitori strini, a cdror soartd
i se prevesteste lui Carol I-in. Se -tie c Hasdeu a avut s sufere intru chtva. in momentul conspiratiei de la Ploiesti, urmdrile acestei atitudini.
Inchizhnd ziarul politic, literar, stiintific si industrial",
directorn-rsdu incepe irnediat la 2 Mart. 1870, o alta foaie,
declarhnd cd nu schimbd nimic in orientarea pe care o avuse
pand. atunci, Columna lui Traian. Acorda ins un loe Inca mai
mare foarte pretiosului material de istorie, arheologie i folklor
ce zace i pand astdzi in coloanele de ziar ale inthii fase din
aceastd publicatie, care, in cea de-a doua, era sd aibd infdtisarea, mai usoard i crutatd de once amestec politic, a unei re-
www.dacoromanica.ro
N. IQRQA.
's
135
-vite. Dei in gubtitlu. ceV'a ai tarziu, se Intalneste la fin- loe

,,politica, istoria, stiintile economice, jurisprudenta, medicina,
stiintire naturale, poesia, literatura poporand, bibliografia; ac.",
o mai build recunoastere a situatiei i mijloacelor pe care le
-avea la indemana fActi pe Hasdeu, care renuntase la medio_crele-succese, foarte- cu greu castigate, ale tribunei parlamen-
tare, sa-si prefaca publicatia, -din Ianuar, 1876, in ceia ce ar
- fi trebuit sa fie inca de la inceput chiar Traian" : o revist
mensuald pentru istorie, lingusiticd i psihologie popbrana.".
- In felul acesta el a putuf_sa-si atragd represintanti ai generatiei- mai vechi, cum erau Odobescu, Dimitrie Sturdza, Papadopol Calimach, -eolaboratorii de odinioard ai lui Vasile AleCsandri nsui, ca si, dintre tiner.i, pe Grigore Tocilescu, Exarcu,intemeietorul Ateneului Roman, Gh. Dem. Teodorescu,
Ispirescu, culegatorul basuntil dintre cei d'intaiu
i
M.
Gaster, atras acesta catre
melor noastre, A. D. Xenopol
cercetdrile de folklore care domind revista. -In aceste condiii Columna" s'a putut - continua pand. in 1883, cnd ea
disparu ca i, inainte de dansa, revista; condusd mai mult de
Tocilescu, a Tinetimii Romne", fard ca una si alta safi lasat, o-publicatie apabild de a le inlocui.,
A avea pe vremea aceia un tiraj de 2.000 de foi era' Considerat ca Un foarte mare succes. Se intampla fine ori ca un numdr
egal, de cititori sd- urnadreasca aparitia foilor satirice impodobite Cu caricaturi, -Gh. Dern. Teodorescu incepe, in acelasi ton
ca i Hasdeu, de la care primis-e- nota antidinastica,_ publica- -
rea Ghimpeki, care; din,29-Nfaiu 1866 pand in 1879; dar mai;

.alea, in cea d'intaiu_fas., a fost o lecturd favorita pentru- publiC-ul bucurestean, -harnicul folklorist si profesor avaiad far-a
doiala o special.. aplecare catre versurite usoare prin care a.-7
-
runea insultele cele mai grele noului stapanitor, irritndu-1,

de pilda, intre ltele, sd-si ieie lddita i domnil a" si Sd treaca
iute Dambovita"_. Lumea facea ha i de llustratiile grsolane,
personal foarte jignitoare, ititru catva dupa modelul pe care-I
dddea- foaia italiana II Papagallo", pe care le faceau neiscaliti.
desemnatori improvisati.
Alaturi de Ghinipele"; cu mai putind dufata si mar putin

succes, se alseazd in acest
timp o imitatie a vestittilui Charit
-.
www.dacoromanica.ro
:_P-_
136
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI RO_NANE
vari" frances, Sarivari roman, foaie ilustratd, umoristica

satiricd" din 1865 mea, datoritd unui caricaturist C. Alesandre, i Sarsaild, care, acesta, dupd o indie aparitie in 1866, fu
reluat, pentru o tot asa de scartd duratd, in 1871, de Oh. Dern.
Teodorescu insusi. Wan, cu Calcavara lui Ureche, Asmodeu,
foaie de satird politick apare la Bucuresti infre 1871 si 1874.
Puricele i Bobarnacul din anul 188o ajtinsesera la o larga rds-
pandire si se aflati pretutindeni.
In ce priveste presa representativd i lupdto are, partidul conservator,. organisat supt conducerea lui Lascar Ca- '
targiu, isi fundd un organ de propaganda zilnicd in foaia Timpul, al cdrui inthiu numar apdru la la-15 Mart 1866 (continua
pand la 1884),. foaie careia colaboratia lui Erninescu Ii aduse
un aport de cea mai mare insemnatate, far ca pentru aceasta
publicul de atunci sd fi apreciat valoarea unor articole cu
mult prea grele pentru cultura curentd.
Acela care, inca din 1870, colaborase la Federatia" lui
Alexandru Roman, cerand hotdrat ca sala tronului sd fie deschisd popoarelor ca i indivizilor i inima suveranilor sd fie
dreapta i nepdrtenitoare, cdci in secolul al XIX-lea aceasta este
singura ratiune de a fi a monarhilor" si cate, pe' urma, in Gazeta de ai, biatd publicatie oficiald a com.unei, daduse, cu admirabild rbdare, cea mai consecventa si indrdzneat criticd teatrald care s'a scris vre-odatd la noi, Mihail Eminescu,
rolul de redactor al Timpului" at o seriositate care nu era in
obiceiul colegilor s. Aici si7a desfasurat el zi de zi teoriile care
formau basa cugetdrii, sale teorii care se resurild in ideia unei
natii curate ca rasa., asupra cdreia s'a suprapus o pdturd apasa-.
toare deosebita, in esenta ei fisic chiar, de supusii pe cari i i-a
cstigat
mentine. Romanul" era atacat in cultura lui insuficientd i in conclusiile lui grdbite, de un om care-si chibzuia
lfiecare gaud i .care mdsura forma potrivitd cu ansul. Rectifican i istorice, indreptdri logice, vehemente iesiri constituiau arsenalul d care se servia neobisnuital represintant al ideii conservatoare,.care pentru dansul insemnalcu totUl altceva decht pentru
acei cari i se socotiau patroni.Incapacitatea fundamentala a rosilor", cum seria el, cautand s'o exemplifice prin lovituri impctirva unor oarneni cari ar fi putut avea dreptul, prin sinceritatea
www.dacoromanica.ro
-'
N. fORGA.
137
ca si prin inteligenta i sacrificiul lot-, la stima lui, cduta el sd o

dovedeased prin .mijloace care nu erau de sigur la indemna
-oricui, nici ea imitare, nici chiar ca intelegere. El se credea
stare sd dovedeascd, cu acte autentice", c'd nimic,.absolut nimic din reformele introduse de la Unire, nu se datoreste nicislui
Rosetti exclusiv, nici partidului pe care-1- conduce, cd acesta
e compus din onorabili patrioti fdrd avere, fdrd culturd, fdrd
inteligentd naturald mdcar" ; cd el se serveste de oameni cari
vin totdeauna de aiurea ; c aceia pe caris-i numeste- conserva-
tori au pdcdtuit humai prin purtarea lor francd, didrturisirea

adevdratelor lor priicipii in Parlament" ; c numele sefilor lor
se gdseste supt toate programele de reforme din marea epocd a
Unirii, c acestia, adevdrata rash' romnd", se opun ,,unui element etnic cu totul non i hibrid. care ni-a furnisat generatia
actuald de guvernanti", fiind ,Romani de proyenientd incertd"
' $au yenetici", opusi teranului din Vrancea, de la Vasluiu", care
s'a bdtut, cu calitjile inndscute rasei lui din timpuri strdmosesti" (articolul e scris dupd Rdzboiu).
Mai mult cleat aceste exagerdri si-nedreptdti evident, care,
fdrd a seddea pe acel care le-a rostit,- stau cu greu aldturi de
revolutia binefdcdtoare pe care el a introdus-o in poesi.a rom aneascd s;in formele generale ale limbii, este o altd parte; care
ne atinge mai simpatic: aceia care, la fiecare moment, aminteste trecutul venerabil i datoriile neglij ate fatd , de cultura
nationald. El serie astf,e1, nu ail un ascutis impotriva dusma-
nilor permanenti ai partidului care, prin Convorbirile Literare", Il chstigase: dar a murit un Eliad in miserie, un Bolintineanu in spital, un Negri in uitare i sdrdcie, rdspingand cu
desgust, nu recompensa, ci ceia ce i se cuvenia ; dar au rdmas
copii orfani si valuve in urma celor cdzuti in rdzboiu, dar o
cdrare nu duce la mormantul lui
sau Matei Basarab,
-
dar toti oamenii cari au avut dragoste adncd pentru acest

popor zac in tdrand vitregd supt uitarea unei generatii si mai
vitrege"
Originalitatea acestor'idei se afld, de sigur, in vasta lecturd
si in puterea creatoare a poetului, dar el a fost influentat frd
indoiald de atmosfera particulard care domina in noua pu-
blicatie periodied.
www.dacoromanica.ro
138
N. IORGA.
Tineretul conservator, in frunte cu Nicolae Blaremberg,,

Aristide Pascal .si Petre Carp, incepea in 1869, ducand-o pand
In 1870, publicatia unei .foi cut tendinte mai noud, intitulatd
Tara, ori, in editia francesd, supt Ingrijirea lui Ulysse de Mar-sillac, Le pays roumain.
Ca foi conservatoare la Iasi, Costachi Negruzzi el insusi,
impreund cu Constantin, fiul lui Nicolae Sutu, cu Vasile Pogor, Gheorghe Marzescu i Iordachi Belcliman, incepuserd,
la 1866 chiar, ConstitUtiunea, ziar politic, literar si comercial.
AdOugim ca o foaie cu acest titlu Constitutionalul", im\preund cu editia francesd, Le Constitutionnel", se incercase de
Grigore Bals la Iasi incA din 1858 si ca ea a trait de la 20 No-vembre pand la II Decembre In acel an. Si tot .in- Iasi, pe
aceiasi basd conservatoare, a apdrut. la 1867, Cemventiunea,
jurnal international'',
Aldturi o foaie a intereselor poporului", Dreptatea, a putut..

sd se mentinA in capitala Moldovei de la 1867 la 1870._, -
u domeniul cultural, I. M. Codrescu a reluat nii tar-
zit", Cu unele colaboratiiintamplOtoare, titlul de Buciumul",.

pentru a-1 aplica unei reviste in care se intalnesc i contributii
folositoare, ca foaie de cunostinti riffle", intr 1875 si 1878..
Intr.() expunere care are datoria de a urmari revistele perioclice numai atata vreme cat ele tin iocul ziarului sau Il con"
plecteazd, de sigur cd nu ne putem opri as,upra bogatei publicatii.
entice pe care un grup de tineri, ,avnd in fruntea lor pe profesorul Titu Maiorescu, in curand sef indreptdtor al nun' non.
curent politic i, ca ingrijitor al publicatiei insdsi, pe fiui ltii
Costachi Negruzzi, Tacob Negruzzi, o fdcurd s apar tot in Iasi,,
la
Mart 1867, cu programul, hotarit, dar care se putea
tinea asa de greu, de a isola, potrivit cu anume notiuni curente in Germania, literatura si cugetarea de once contact cu
viata publica, despretuitd: and vorbesc pasiunile
spline Negruzzi in articolul de indrumare , arta si stiinta.
isi ascund producerile lor linistite. Acurn Ins, cand In Romnia liberd politica a luat o cale mai statornicd i spiritelespereazA intr'un viitor mai regulat, se observa natural rein ceperea ocupatiunilor literate".
Junimea", societatea intemeiatd de acest grup,isi pro.

www.dacoromanica.ro
- N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMANE
139
pune prin urmare sd dea poesii, ntivele, istorie, critic de asa

naturd inca s poat fi serse in once vreme pentru once popor
nu frd a se expune, in iudecata operelor contemporane, la
inevitabilele conflicte, influentate de tot asa de inevitabilele
deosebiri de grupdri si interese de persoane.
Polernica n'a fost mai dulce intre Convorbiri Literare"
intre publicatiile corespunzAtoare din Bucuresti, asupra cdrora
apasd i astdzi osAnda unor adversari biruitori. Lupta pe
care o ducea Maiorescu impotriva ideilor, evident exagerate, ale lui Simion Bdrmit, ca i atacurile care treceau
peste ortografia lui Cipariu pentru a lovi intreaga directie na-tionald ascolii ardelene, aratd ed. Olimpul nu era chiar asa de
nesimtitor la necesitdtile timpului si la atitudinite deosebite
care fiecine putea sd le aibd fatd de ansele, dupd cultura, inteligenta i iMma sa.
Convorbirilor", care castigard rdpede o mare vazd, nu li
se putea opune din Ardeal, deca, nu fdrd umor si vervd, po-_
lemicile elevulut lui Cipariu, canonicul I. M. Moldovan, in AYchivul de la Blaj, publicatie in gentd Revistei Romne", dar
cu totul fdrd material literar, care indrznia s se intituleze
pentru filologie i istorie", apdrand de la 1867 la 1872.
In Principate chiar, rdspunsul fu dat in numele -anti grup
de scriitori munteni, intre cari, pe langd mai vechii Gheorghe
Cretianu i Alexandrescu Urechid, M. Zamfirescu, P. Grddisteanu ba chiar, cel putin pe copertd, KogAlniceanu insusi, Papadopol Calimah si Dim. Sturdza, se intalnesc puteri noi, ca a
rnesterului alcdtuitor de perioade literare care a fost Anghel
Dimitrescu si a unti vehement scriitor romantic, Evreu din
Moldova, Ronetti Roman, care In cut-And se bucurd de recunoasterea cercului insusi de la Convorbiri Literare". Astfel rdsare Revista Contemporand, care se publicd de la 1873 pentru a
fi reluatd, cu colaboratorii ardtati, in 1876. Aici, ca si in revista, mai veche, Transactiuni literare si scientifice (bilunard,
1872-1873), publicatd de Dimitrie Laurian, fiul meritosului
profesor ardelean i istoric al Romnilor, Treboniu Laurian,
asociatul de odinioard al lui Blcescu la Magazinul Istoric",
si de Stefan C. Mihdilescu (1872-3), se dd o atentie deosebitd
pdrtii stiintifice, care lipseste aproape cu totul Convorbirilor".`
-
www.dacoromanica.ro
140
N. IORGA.
ISTORIA PRESPI ROMANE
Cu Revista contemporand" se contopise, la 18

1876, Revista literard i tiintificd", din 1876, avand ca
directori pe Hasdeu i pe doctorul Branzd, cu obisnuitul mare

nutudr de colaboratori.
In curnd, de altfel, stiinta va avea, urmand traditia lui

Baras, un imigtat din Germania, in Isis sau Natura (1856-59
1862),, o publica-tie speciald, datoritd' tandrului profesor,Grigore Stefdnescu i lui P. S. Aurelian (1870-1882). Un suplement
al Revistei tiinifice, datorit lui Aurelian, incepdtorul curentului protectionist la noi, se cherna, de la 1873-76, E.conomia
nationald . Pe acest teren Ii castigase merite neuitate incepd-
,si
-
torul acestor studii, Ardeleanul D. P. Martianu, in ale sale
_Anale economice i Anale statistice, publicatii care incep amAn-
cloud in 186o, and un material de prima ordine si creand

pentru intaia oard interes pntru asernenea chestii..
Pentru lectura curentd a doritorilor de romane in continuare a dat, in 1882, continuand vre-o zece ani, o foarte
bund publicatie sdptdrnanal un Frances asezat ca profesor
ca redactor la Courrier de Roumanie, coresponla noi,
Mart 1877) (I),

dance bi-hebdomadaire" (Octornbre 1876
pentru ca s fie mai tarziu autorul celui mai bun Dictionar
romano-iiinces, Frclric Dame, in Cimpoiul, care a dat si
traducerea vestitului roman despre Revolu-tia francesd. al lui
Victor Hugo (2):
In ce priveste foile destinate clerului, exemplele date

odinioard, la Buzdu, de Gavril Munteanu si de cei doi mari
ierarhi cari s'au succedat acolo in intaia jurndtate a Veacului ,al XIX-lea n'au fost destul .e bine imitate in. publicatia oficiald Biserica ortodoxd romand
-trecutd prin multe conducen i fdrd ca vre-odatd, sa fi avut
unitate de actiune i simtul nevoilor actuale pradtice care
erau necesare. pentru-,a insufleti intreg clerul de dincoace de
munti. Inca din 1861-6 arhirnandritul Climent Nicolau, in
legdturd en Inochentie Moisiu, apoi episcop de Roman, dd,
El senate i o publicatie de informatie pentru straini, La Roumani6

contemporaine et les peuples de l'Europe orientale", 1874-5.
Cf. Noua Bibliotecd ronAn5' din Brapv, a lui Teohar Alexi, in
t882.
,},
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
141
duserd, in Preutul de la Iai, cu tendinta de a lovi in absolutismul arhiereilor, o foaie mult mai vie.
DUpd De.,steptarea, Revista teologica iesan, deFttil de com-
bativd, e numai din 1883.

La Bucuresti preutul Grigora Musceleanu, culegator de
inscriptii, face sa apara (1862-4 si. 1871-3) Biserica.
bucbvinearid, excelenta revistd, nu e decat din 1882.
Cande/bucovineana,
Un foarte mare rol in formarea unui gust sanatos

acceptarea unui stil de intrebuintare curenta la Romanii de
peste munti l-a jucat Familia, foaie enciclopedicd i beletristica cu ilustratiuni", pe care, incepand-o tot la Pesta, in
Iunie 1865, a continuat-o in Oradea-Mare pand la moartea sa.
Iosif Vulcan. Ea oferia putinta unei necontenite colaboran i a
scriitorilor romni din toate provinciile, din mijlocul carora n'ay
lipsit, la inceputurile sale, Eminescu el insusi. Directorul Iosif,
membru al Academiei Romane, n'avea orientarea gene-
raid trebuitoare pentrtt a face din publicatia sa i un factor

real de inaintwe a literaturii i culturii romanesti, dar contri,
butia sa personald, fara s aibd o importanta exceptionald, n'a.

trecut niciodat dincolo de margenile ttnei bune forme mina-,
nesti i tmui fond chibzuit in legaturd cu dansa.
Predicatoriul seiteanului romn, al lui Nicolae Fchete
Negrut (1875-90), cuprinde, mult timp, predici pentru sateni.
Incercarea, la 1871-72, a lui Francisc Virgil Olteanu, incercare cu totul nectmoscut, de a face s iasa o noua foaie
romaneasca, Patria, in Pesta, trece in randul tentativelor neizbutite.
Ceva mai thrziu, loan Lapadatu, in unire cu Teofil
Franctt, unul dintre cei mai caracteristici represintanti
spiritului Motilor din Muntii Apuseni, i cu profesorul Aron
Densusianu, au incercat, la Brasov, in 1874-75, Orientul Latin,
foaie in randul intaiu culturala, care Wa putut
capete
un numar de cetitori statornici.
Pentru a termina cu aceste foi ardelenesti, 'trebuie s
spunem
Sibiiu chiar, din August 1877.panin Septembre
188o, s'a incercat editarea unei foi laice, libera de traditiile care ajutan, dar impiedecau une ori, foaia lui Iacob
Aluraseanu. E vorba de intelegerea dintre Visarion Roman si
.
www.dacoromanica.ro
142
N. IORGA. - 1STORIA PRESEI ROMAIVE
talentatul scriitor in versuri iprosd care a fost Ldpddatu, pentru a face sa apard Albina Carpatilor, , in editura harnicului tipograf sdsesc W. Krafft.
Rzboiul din 1877 a trebuit neapdrat s creeze publicatii
-speciale pentru dansul. Se poate zice chiar c marele interes
pentru ziar, in afard de nevoile politice si de pasiunile, de
.gruipari sau personate, s'a produs in momentul cand o societate

intreagd a fost turburatd in ininla ei prin cea d'intaiu aparitie a
-ostasilor romani pe un camp de lupt. Pentrtt a hi-dui sperante,
pentru a intretinea energii, pentru a alina durerea pierderilor

prin omagiul adtts celor cazuti, au trebuit deci sd se intemeieze,
aducand in haosul patimilor o suflare de viatd mai curatd,

trecand peste undele vii ale neamtilui, ziare de informatie
pede, de literatura, vioaie-. Trebuie sa recunoastem cd vechile
publicatii n' au stiut sa.. tie pasul cu nevoile unei societAti ajunse
mult mai nervoasd cleat odinioara. A trebuit deci initiativa

unui tipograf strAin, loan Weiss, pentrucasd apard, la 23 Ina
1877, cateva sdptdmani dup amestecul nostru de fapt in ostilithtile rdzboiului oriental, foaia ilustratd, si bine ilustrata, rela-
tiv bine scrisd, prin contribu ti a literard a lui G-rigore Grandea
care trebuia s creeze dela o bucata, de vreme un organ propriu

cu acelasi nume, opus ziarultti editorului sdu de pand atunci
cu tithil de Rdzboiul.
Oamenii din generatia mea i aduc aminte incd, nu fdrd
indaiosare, de adancul efect pe care-I producea, inobiland inimile si indltnd spiritele, aparitia totdeauna precisd a numerelor care d5.deau, aldturi de chipurile ofiterilor morti pentru
patrie, insemndri menite s indemne pe altii in imprejurb."ri
viitoare a merge pe ageiasi cale de sacrificiu. Din nenorocire
ziarul lui Weiss si Grandea, dedublat la T88o, cum am vdzut,
n'a stint s gdseasc, dincolo de margenile irnprejurdrilor militare, o directie care ar fi f dent dintr'insul cel d'intaiu organ
vioiu al publicului insusi in afard de partide. Si astf el, fdr. con-
dueere, Rdzboiul" a ajuns a se pierde in banalitati salt in
castige cetitori.
glume triviale, menite
Un astfel de rol nu-1 jucase nici-o foaie la noi. Rdspan--
direa ziarului era fail indoiald cu mult mai micd de cum

se cerea inteo societate care nu se imprietenise prea strans
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI ROMANE14:.3
cu literatura propriu-zisd. Nu se ivise un spirit intreprin-
zator care s, incerce a trezi interes pentru chestiile politice,

lie i prin presintarea la inceput a simplelor amanunte din
viata zilnic a acelei mase din suburbiile ordsenesti, a cdror

inteligenta fireasca si mare curiositate puteau sa fie intrebuintate pentru cele mai folositoare scopuri cultural i ce-ttenesti. Este meritul until Itallan, Luigi Cazzavillan, acela
de a fi trecut de la o anume propaganda in folosul legdturilor dintre Romnia si Italia, asa cum se infatisa de mai
multi ani de zile in interesanta Fraternitate italo-romdnd
sau Frdtie romano-italiand (1881-1885), la ziarul destinat
oricui, fard deosebire de pregaire culturald si clasL sociald.
La 20 August 1884 apare deci, in tipografia romno-italianr, supt conducerea lui Cazzavillan, pand atunci director al Fraternitatii", Universul, ca foaie ilustrata, care, in
scurta vretne, multumita i pretului escesiv de modest
5 bani si unei impartiri In distributie, activa si hatehgenta, unei intrebuintdri ingrijite a mijloacelor postei,
ajunse s rasbata- in toate colturile societ4ii i ale terii,
complectat cu Ziarul ilustrat al calatorillor si al intnip15.rilor pe uscat si pe mare" (1884), en Tesaurul familiei"
(1885), cu Trebuinciosul la once fel de persoane", bi-lunar,
ca foi de mode si de caricaturi, en un suplement literar
(1890, deci cu un intreg complex de publicatii care incercau opinia publica a celor fard multd pretentie, dar cu tot
attea drepturi la informatie i sfatuire.
-
in epoca aceasta de dupd razboiu, anumite schimbari tre-
buiau totusi sa se introducd in presd. Partidul liberal avea

nevoie de o foaie mai la indemna oricui. Discut4nd din ce in
ce mai dogmatic, Rorahnul", pierdut in amintirile sale de odinioara i nedespartit de teoriiie colii positiviste, de uncle pie
case cugetarea celot d'inthiu redactori ai sai, nu mai corespundea unei epoce de mai mare libertate in gandire. Despartirea din ce in ce mai pronuntata intre prietenii lui I. C.
Bratianu si aceia a lui Rosetti facea si ea necesar o foaie
'care sa apartind mai Inuit celui
Astfel Telegraphulu
de Bucuresci, ie3it in April 1871, pentru a se preface indata
In Telegraphulu, iar de la 1888 in Telegraful roman, ajunse,
yin colaboratia lui Ion C. Fundescu, autor de versuri une ori
www.dacoromanica.ro
I4
-
spirituale i harnic adunhtor de literatnr popularh in curentut

determinat de Hasdeu, si a d-lui I. G. Bibicescu, care si d-sa,
in aceiasi directie, a pornit cu adunarea de poesii populare,

ajunse, zic, de la o bucath de vreme o publicatie sprintenh, capabild de a rhsphndi in public simpatii pentru cansa politich pe
care o represinta, dar mergand une ori dincolo de margenile in-.
ghdttite in violenta atacurilor bale, ,violent chreia, in tonul

pe care 1-am vhzut, era sh-i rhspundd Eminescu.
Am arhtat cat de mult ciistigase ca energie Timpul" prin
asezarea in fruntea acestei foi conservatoare a unei superioare
intelicrente ca aceia a lui Eminescu.
fn aceiasi directie conservatoare merge, inch. din Novembre
1878, nu Mil pretentii economice, literare i tiintifice", Binele publicu, foaie convenabil redactat", care, in leghturd cu,
fluctuatiile grupdrilor conservatoare, era sd se uneasch, in 1884,.
Cu cea d'intaiu, and, data% cu alipirea grupului Vernescu la

formatia conservatoare, Romania, organ al partidului liberalconservator" (pAn la 1892). -
Tendirrta separatist a lui D. Brdtianu, care atrhsese

la sine o parte din partidul liberal, a gdsit un organ de.
lupth in Natiunea, care apare de la 1882 la I891, bine redactath, dar fdr, o mare influenth asupra spiritului public.
O disidenth liberal, supt conducerea lui P. S. Aurelian, a putut da, mai ales cu ajutorul profesorului de filosofie C. Dumitrescu-lasi, o foaie care-si atribui misiunea de
a reforma in sens idealist partidul, Drapelul (1897-19*, al
cdrui titlu era imprumutat dupd publicatia din Iasi a d-lui
Ion N. Roman (1888-92). Condeiul iute al lui Anton Ba-
calbasa castigh popularitate ziarului Dreptatea, care, in 1896190o, aphra vagile tendinte democratice ale lui Nicolae Fleva,,
eel mai iubit dintre oamenii politici de chtre poporul bucurestean.
In acest timp Iaii unde o bucath de vrente existenta unui
partid al fractiunii", cu tenditrti liberale, dhduse un non
avant vietii politic, trebuia sh se multhmeasch cu. mediocra

foaie Sta/ea, apdrut inch din 1878 pentru a tinea numai doi
a.ni de zile, anturi de patriarhala intreprindere a tipografului
Balasan, Curier ul, foaie a intereselor generale".
Din ce in ce mai mult viata politich se refugia astfel, nu
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMANO
1.45
fdrd pagubd pentru mersul general al tea in Bucuresti, unde

o populatie flotantd, fdrd un caracter bine determinat, trebuia
sd fie in deosebi de periculoasd pentru soarta ziarelor viitoare
in momentul, acum apropiat, cand presa avea s depindd de
gustul insusi al publicului. Ziarul independent, ceia ce inseamnd prea adese ori acela care urmreste curentele simpatiilor i antipatiilor generale, era sd ajungd - la un
tiraj mai mare si la o influent. Inuit mai addned decht
acelea ale foilor de partid, suite adesea a-1 contraf ace, totdeauna a-1 imita.
-
10
www.dacoromanica.ro
146
. 'STORM PRESEI ROMANE
CAPITOLUL
ZIARUL DE OPINIE PUBLICA

in acelasi moment, in ajunul edderii regimului
lui Ion Brtianu, care durase unsprezece ani, and terii
APROAPE
independenta, un rzboiu biruitor, un term de Mare in local B3,sarabiei, de-Sad fatal pierdute, asezdminte economice si
desvoltarea care iese totdeauna dintr'o laugh* carmuire, oricare ar

fi calittile si defectele ei, apdrurd cloud foi, care, chiar daed a
dona avea legturi mdrturisite cu un partid politic, insemnau,
prin factura lor, prin introducerea unui element literar si cultural,
In idei pentru cea d'inthiu, in forma pentru cea din urnid, nu numai trans formarea ziarului potrivit cu un alt public, dar, in acelasi
timp, venirea la chi-ma spiritelor a unei noud generatii. Este

adevdrat cd fostul profesor, care, la Iasi, in Tulle 1884, fdcea
sd apar ziarul Lupta, pe care-I strdmut apoi, dupd doi ani
de zile, in Bucuresti, Gheorghe Panu, fusese unul din colaboratorii lui Maiorescu si ai d-lui Negruzzi la Convorbirile Literare", made, fdrd cunostintiistorice mai adncite si fard un orizont
mai larg, cutoate studiile fdeute chtva timp la Paris, el cdpdfase
greaua sarcind de a se opune eruditiei greoaie, dar serioasd, care
servia teoriilor, adesea hasardate, ale lui Hasdeu si scolii sale. Dar
de sigur CA vehementa cu care acel care trebuia sd se intituleze
de la 1892 innainte sef al partidului democrat-radical"
sau numai radical" trecuse dincolo de cercul fixat eugetdrii

de once fel, chiar si cugetdrii stiintif ice in domeniul politic, de
conducdtorii ,,Convorbirilor Literare", atacand fard niciun fel
de erutare, in chip personal, cu sangeroase invective si tdioase
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
147
critici, politica si Persoana chiar a lui Bratianu imbdtranit,

pentru clausal, pand la pierderea marilor sale calitati, si a aco-
litilor sal cd aceastd continuare cu mai patin presintare de

dogme, de teorii itnutabile &cat in activitatea poletnica, Pe
,care de altfel o.despretuia, a lui Eminescu, insemna cautarea
unui contact imediat i continua cu sentimentalitatea nervoasa
unui public doritor de lucruri noud.
si tot asa child un grup de tineri, strhns laolaltd de temperamental vioiu, extraordinar de combativ, al lui Nicolae Filipescu, Lett sd. Se incredinteze o noud foaie conservatoare, dupd
mbatrhnirea Timpului", lui Grigore Paucescu, un teoretician

m3dern al doctrinei conservatoare si un scriitor limpede
placut. avhnd ca principal redactor pe un stralucit colorist al
stilului; eapabil si el de a taia rani adAnci in sufletul adversarului, B3,rbu Steanesca Delavrancea, earuia i se adatigia, in
calitate de colaborator literar, dar cU aceleasi dispositii luptdtoare, poetul Alexandra Vlahuta, contimPoranul i continuatorul lui Erninescu, cine vorbia era aceiasi noud generatie,
adresndu-se cdtre un public care de sigur cd, era pregdtit, asa
cum iesise din noile scoli nationale rdsphndite in tot cuprinsul
primeasc o altd literatura politica decht aceia de phnd
atunci Nua arma de luptd, lucioasa i ascutita, cefand talentelor o colaborafe care le-a facut prea adesea ori sA paraseascd
domeniile pentru care erau create ca sA introduca in cuprinsul
intregii vieti publice o judecata prea malt influentata de schimbatoarele interese ale partidelor si personalitatilor era acum fduntd. Trebuia numai ca ea s. fie tinuta curatd intaiu si, al doilea,
ca loviturile ei sd fie usoare in ce priveste dusmania intere-salai rnomentan i cu atht mai dureroase in ceia ce priveste
.acele vicii mari ale spiritului public in domenittl moralei i in
acela al patriotismului i iubirii propriului nearn, fat de care
trebuie sa se reuneascd silintile tuturor elementelor sdnatoase
ale unei societati.
Litre cele dota foi de innoire, ca fond si ca forma a presei
i-omhnesti este totusi o insemnatd deosebire: ,-,Lupta", prin ra-tionalismul articolelor sale prime, prin caracterul de sarja al
portretelor, foarte cetite i foarte temute, ale tuturor personalitatilor care au laat parte in acel moment la viata politic
Tie care seful unai'pattid abia existent avea mai multd latitu-
www.dacoromanica.ro
$48
N. IORGA.
dine decht altcineva sa le caracteriseze dupd adevar, prin ironia_
taioas., crudd, care se intrebuinta fat. de adversari, oglindia

spiritul de critica necrutatoare si de logica dusk' pand la capt,
indiferent de cerintile realitatii i. de reservele sentitnentului
care domina la Convorbirile Literare". Din contra, in Epcca",.
vibra, aldturi de avntul polemic imprurnutat din noile zia re
francese ale Republicii caci cea mai mare parte din colaboratori primisera o educatie francesa, i anume din ultimii
acel nou romantism pitoresc, imprumutnd elemente literaturii i chiar artelor care se forma inteo generatie pe care Con-
vorbirile" au evitat-o o bucata de vreme, ferindu-se de a o critica,
au tolerat-o intru cktva pe urma, dar n'au adoptat-o niciodata,

intre altele i pentru lipsa acelei pretinse obiectivitati i acelei
senindtati de fatada, care faceau parte din programul de la inceput.
.
Adaugim c, incetnd Lupta", Panu a tratat toate
problemele politicei romn.eti cu aceiai puternica logica i

Cu mult talent satiric in Seipteirneina, care i ea a catigat un
foarte mare numar de cetitori (1901 i urm.). FAA.- a crea

un curent i cednd prea adesea ori pasiunii personale, ea a
servit totui s indrepte athtea porniri greEj.te ale politicei
de partid.
-
Aparand cu mult asamanare exterio.ard, noul ziar A cl-
verul, cdruia inteun tarziu i s'a adus foaia. informativa Dimine*, avea orig-ini i tendinte deosebite de ale celor doud
-
foi contimporane.
Incepatorul, in August 1888, al acestui. ziar, Alexandru

Beldiman, face-a parte din generatia lui Vodd-Cuza, al carui
prefect de politie, putin uitator de datoriile sale, fusese in rhomentul chiar al catastrofei din Februar. Prin aderenta sa fat,
de marele Domn, ca rsi prin amintirea acelei fatale negligente,.
Beldiman se credea dator, a pastra o absoluta consecvent cu
aderenta lui la Dotnnia pamanteanr, chiar dacd de multa
vretn.e Cuza nu se mai gasia intre cei vii i daca cei doi fii de
adoptiune pe cari-i ldsase nu ark-tau Md. prea Mare dorinta,
nici prea mare capacitate de a juca rolul de pretendenti. N'tt
era cu putint aducerea pe tron a unuia dintre danoi o asemenea speranta nu se ivise serios in mintea nimanui ; ramnea
insa, i ca o reminiscent a luptelor duse de Hasdeu i altii
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORI4 PRESEI ROMANE
149
irnpotriva noului stapanitor, patimasa, pornire care nu desarma nici inaintea strictului constitutionalism al acestuia si
refusului absolut de a rdspunde prin acele forme indirecte care
stau la indemana oriedrui Suveran constitutional, la atacurile
ce i se adresau. Sinceritatea lui Beldiman, onestitatea lui de
convingere, un fel de verva moldoveneased, din care nu lipsesc
ici-colo elernente care amintesc asalturile de pe vremuri ale lui
Kogalniceanu pentru o caus cu mult mai dreapta, talentul de
a presinta unele amintiri si de a imbraca anume anecdote, ca
dispositia publicului de a privi cu neincredere tot ceia . ce
inseartind putere i autoritate, multdmirea lui de a li gasi neajunsuri fard ea pentru aceasta s aiba hotairea de a le inlocui,
toate acestea au contribuit s creeze foii lui Beldiman o
oarecare atmosferd, si mai ales in Moldova,-eare se simia supt
- multe raporturi nedreptait, fard sa poata deosebi
ce se datoreste relei vointi a oamenilor de ceia ce resulta din fatalitatile
insesi ale vremurilor.
Adeverul" n'a contribuit ca Lupta" si Epoca" la ca.-
derea tragica a guvernului lui Ion Bratiantt imbatranit ; el a

rdsdrit insa tocmai in momentul cnd se cauta directia noua,
cu greu de aflat la un partid conservator secat de vlaga in cei
vechi si total desorientat in furtunoasa pornire a celor noi, iar,
pe lngd aceasta, impartit intre doctrinalismul,fdand casa separata, al junimistilor i lasand de o parte ramasi.tile de
liberalism conservator ale lui Vernescu si aderentilor sad
intre critica de sistem vechitt, fad' multd culturd i fara larg
orizont, a boierismului de bastind.
-'stind.
N'as ziee c supt conducerea lui Beldiman s'a contribuit la
gasirea unui drum asa de necesar, dar si inainte de -trecerea

foii supt conducerea d-lui Constantin Mille, care se distinsese
ca poet socialist si ea autor de nuvele realiste i aducea un condeiu ager i hotairea de a sfida prejudecatile, de a cdlca
anurne interese pentru a servi eeia ce era pentru dnsul un
crez de democratie, Adeverul" a avut marele merit de a
agita necontenit problemele de capetenie inaintea unui public

care, dac se simtia atras Care Palm prin perfectia aparenta
a conelusiilor sale, era mai bucuros s gaseased acelasi lucru intr'o forma sentimental fad mult filosofie, care corespundea
inai bine pregtirii sale actuale.
www.dacoromanica.ro
150
N. TORGA.
Cnd gitvernul lut P. P. Carp i Titu Maiorescu fu insareinat de rege sa impacittiase., intr'o guvernare care nu putea
sa fie deeat foarte settrtd, lipsindu-i sprijjnul unui partid
radacini, conflictele pe care le treziserd ultimele inni din guvernarea liberald i s inseduneze o era sprijinita pe observarea
legilor fard intentia unor reforme prea indraznete, Ii era. tece-
sarA o presa. Ea fu creat suPt titlui de Constitutionaiul,

purtat pana atunei de o trecatoare foaie din 1876-7 si de
gazeta din Botosani (1882-7) a lui Nicolae Boldur.
Pentrtt ca sa aibd acest noti organ, partidul conservator
renuntd la ,,Epoca', in plind influentd asiipra opiniei publiCe,

la un alt 'organ de publicitate care izbutise a-si crea un drum,.Romnia. liberd, aceasta din urma intemeiata, inca din
Main 1877, fard mare succes intre cetitori, de D. Laurian, care-
pastra in ziaristica acele calitati de eugetator filosofic cu a

form limpede i ingrijita care-I deosebisera ea redactor al
Transactitmilor" de odinioard. De fapt, spiritul ponderat, atitudinea reservata in fond a lui Laurian si a colaboratorului
sart Stefan Milt dilescu, care a contribuit mult la ratpndirea stiin-
tilor in societatea noastra dominan in Constitutionalur, care.

acorda si el un larg loe preocupatiilor culturale,.dar evita escesele romantice care ar fi putut compromit Epoca". Aceleasi
tradivi erausd fie contintate apoi, dupd fusiunea TimP11;.
datorita concentrarit fortelor conservatoare, in Conservatora.
a carui aparitie e din Deceinbre 'goo.
Reorganisandu-se, dupd eadere, partidul liberal a sirntit
nevoia de a-si organisa presa, dar el a inteles ca fortele noi
care se manifestaser in ziaristied trebuiau introduse si in organ-ele sale de publicitate. De aceia V Olga N ational, ziar
oficios al partidului, care- aparea inca din Inlie 1884, -putin
timp dupd revisuirea Constitutiei, isi adause ea principal redactor, pe langd Gheorghe Cantacuzino, pe Delavrancea.
ceasta insemna o total prefacere in ce priveste tonul toate
splenclorile stilului acestui mare artist al formei furd cheltuite
de acum innainte, toate figurile de retorica, de o uimitoare
noutate, puse la contributie, toate impreca-tiunile unei nesecate verve aruncate, pentru a crea, dacd nu o nona popularitate, ceia ce in imprejurdrile de atunci, dupa-lichidarea unui
lung regim, in care multe greseli se amestecaserd cu multa.glo:
www.dacoromanica.ro
N,- IORGA.
ISTORIA PRESEI .ROMANE
151
rie, era- imposibil; cel putin pentru a trezi tin intetes viu in
jurul unoi ,polemice purtate cu.tata energia. Iar aldturi de
aceast foaie, inteun stil mai popular, care nu despretuia trivialitatea, unul din hberalii din noua generatie, Gheorghe
Pallade, i5i interneieazd un organ propriu de lupt, care in.locuia intru cava Telegraful lui Fundescu, Gazeta Poporului
Ianuar 1896). De la organul vehement de
(Februar 1895
luptd s'a trecut apoi, prin Secolul al XX-lea (de la 1895 la
Ianuar 1896), la Viitorul. L' Indpendance Roumaine (de la 1879)
actualul ziar oficios al partidului, continua ziarul l'Orient.
Cuente noi de altminteri aprireau necontenit, si e interesant - cum, aproape acela5i an 1884 represinta momentul
istoric de pornire in rdspaidirea ideilor noud sau in pop-ularisarea 'ntr'o form nota a unor idei mai vechi.
Socialismul romnesc incepuse intain in cercurile studente5ti din strdindtate sau in violenta revist de criticd a fratilor
loan i Gheorghe Nddejde din Iasi, Contimporanul, influenO.-Ca
de activitatea unui propagandist rus, stabilit pentru
cadva vreme in Iasi (1881-91).
Pe child revista ie5eand ducea rdzboiu de moarte crtilor

de 5coald din dorneniul tiintific, redactate dupd manuale
straine mai vechi, sau rupea suliti pentru drepturile femeilor,
apdrate cu cdldurd de d-na Sofia Mdejde, dupd vea

lupt, mai romantic, a Eufrosinei Honioriceanu, care, prin 1870,
i fundase 5i o foaie anume pentru acest scop, pe Cand din

fiecare pagind a Contimporanului" se desfacea, contrar semindtdtii stdpnite a junimismului din Convorbiri"rporniri care
prefaceri politice si sociale, socialismul necultural, ca s zic a5a,
riscase incd din 1870I o bizar foaie trecaoare care se da ca

apdrnd la Bacdu, Communa (Mart 1870Mart 1871).
Revista pe care tinerettil o fdcea s apar, supt titlul de
Dacia Viitoare, publicat la Paris intaiu in 1883, apoi la
Bruxelles, dddea articole foarte interesante, in care de sigur
tendinta nu era cea pur nationald, ca in Dacia Traiand din
Roma (1873) sau in Dacia Romeind din Bucuresti (1866-7)
a lui Romulus Scriban, ci acest rasundtor titlu, cdruia nu-i
lipsia o nuantd de iredentism, acoperia inainte de toate o

-
hotrit propaganda social.

www.dacoromanica.ro
152
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMINE
Era de a5teptat ca, la intoarcerea lor, aceti tineri, intre

cari viitorul conducator al Adevrului", d. C. Mille, si d. A. C.
euza, care publica in acel timp violente satire sociale in versuri,
pline de verv i de spirit, erau s intemeieze un organ propriu
intr'adevar, dupd incercarea, in 188o, a revistei lunare Romania Viitoare, ca colaboratia aparenta a celor mai insemnati reprezentanti ai socialismului international, in Iunie 1884,
C. A. Filittis incepe Drepturile Omului, ca o siMpla revista politica i social.", pentru ca pe urma, prin asociatia cu d-nii
Mille, Ion Nadejde, Alexandru Radovici, Paul Scorteanu, Emil
Frunzescu, Alexandru Braescu, care s'a distins mai tArziu printr'o ciudata publicatie, servind interesele Rusiei in Orient, Pravoslavni Vostoc, cu titlul romnesc corespunzdtor (1901 2)
i, pe lnga el in rndul intain, un ziarist de foarte mare talent, care, lipsit de logica adesea ori silitd, de admirabila sofistica a lui Pana, ca i de u.5uratatea represintantilor zilnici
croiased un drum
ai intereselor de partid, a tiut totu_si
propriu, fiind interesant in once amintire i once polemic a
sa, d. Constantin Bacalbaa, s ajungd o foaie cetit qi de
adversari. Anton, fratele d-lui C. Bacalba5a, Meuse succesul
de un moment al unui Adever" de concurentd, scos de editorul foii, tipograful Basilescu, dupd, ce sustinuse un timp, cum
am spuS, prin ascutita lui ironie, foaia de inoire a liberalismuJui, in sens mai mult frasor ins.", a lui Nicolae Fleva,
ajuns in momentul acela la cea mai mare popularitate a sa.
De sigur ca Drepturile Omului" caruia i-a urmat, dupd
o intrerupere, in 1889 (Munca, 1890-4), revista lui C. Radovici i Anton Bacalbaa, Democratia social (1892), n'a format,
inteo societate care n'avea o muncitorime localnica, indigena,
capabila sa apere solidar revendicatiile comune ale intregii clase
In largul lumii, un puternic partid socialist. Dar era de ajuns ca
pene agere sa scrie despre suferintile multimilor harnice i. despre abusurile unui regim ramas in firma 'n ce privete practica
libertatilor pentru ca publicul sa ODA' o atitudine simpatica Ltd
de organul bucuretean, mutt mai vioiu, care adaugia silintile

sale la corosiva critica a Contimporanului" din ;Iasi.
Foaia a fost continuata prin Linea Noud, aparnd de
la 1894 pand la 1900, ea calitati literare inferioare celor

taiu publicatii socialiste. Ultima manifestare a socialismului
www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
153
In presa e ziarul Socialismul (a). in general toate aceste foi
cdtuiesc prin faptul ca, indemnnd la lupt muncitorimea

pentru cstigarea drepturilor ei i servind pe alAturi i anume
uit cd basa oricrii propagande politice trebuie
se afle inteo serioasd culturil populard, la care toate aceste
foi n'att contribuit cu nimic. Rupandu-se din tovdrdsia de

la Bruxelles, d, A. C. Cuza i cjiva alti junirnisti acesta
.era titlul pe care-1 adoptase in politicd gruparea literard de
intre cari d. Petre Missir, fac. apar la
la ,;Convorbiri"
ca organ al unei formatii politice ai cdrii initiatori nu-si

inchipUiau c se vor confunda atat de repede in conserva-tismul oportunist, foita Era noud, (1899-900), in care articole de doctrind, presintate intfun stil destul de usor de
:i.n%eles, au exercitat o oarecare influent, asupra tineretului.
Ridicandu-se impotriva formelor goale cerand intrcducerea
unui fond politic nou, scriitorii dela -Era Nona" atingeau din
.nou chestia terneascd, pe care, apoi, In Camera, d. Cuza a
represintat-o cu energie in diseursurile sale, adunate supt titlul
de Teranii i clasele dirigente".
A.tht de fireasc era aparitia pretutindeni a generatiei nona
inct, in afard de Basarabia, iinpiedecat multd vreme sa aibft
de si, pe lAng foaia eparhiald, ruso-romnd,
o pres a ei,
in ceinc5. dela 1869, se d romneste Dinariul bisericesc,
lelalte provincii romnesti un puternic avant transforma aspectul de ps.n6.' atunci al presei locale. Astfel, in Ardeal,
Inca de la 1884, supt directia unui scriitor format la ,,Convorbirile Literare", unde aducea ins, in nuvelele sale, o 'iot
populard i, in expunerile sale teoretice, o tendint national
.care nu cadra intru toate cu prograrnul de la inceput al revistei,

d. loan Slavici, incepe s se publice, la Sibiu., in fata foii biseri-
cesti a 1Vlitropoliei i concurand puternic Gazeta Transilva-
niei", imbdtranit, Tribuna, care va dura pand la 1903, ldshnd

urme neuitate, nu numai in jurnalistica romneascd de -peste
munti, dat In intreaga desvoltare a presei politice si culturale
romnesti. Ajutat de 'ritu Liviu i Septimiu Albini, de Cornel
(1) Un ziar Socialistul, lieb.domadar, are in 1877, la Bucureti, trei
numere. Luergitorii tipografi din Bueure,ti tipAriau Inca- din 1872'o fop_ie
Vvriertil.
www.dacoromanica.ro
154
N. JOB GA. - 'STORM PRESEI ROMANE
Pop Pacurar, ,de Pompiliu Pipo, de Alexandru Dordea, de

Cornel Scurtu, de Teodor. Pcatian, dar 0 de un foarte mare
numar de colaboratori :din: gall, intre cari un intreg tineret
literar care se ridica avnd in fruntea sa pe poetul Ch. Cobuc,

pe povestitorul I. T. Mera, pe scriitorul, de o vasta informatie,
de un puternic talent polemic, Oh. Bogdan Duica, Tribuna" iz-butete, nu numai sa invioreze activitatea, retinut i atunci de:
anumite scrupule de traditie 0 reserve dinastice, a partidului
national de peste munti, dar in acelasi timp sa apropie de popor,
ceia ce nu facuse pan atunci niciun din foile de la noi,
anume de poporul de la sate, pand la ultimul plugar cu cunotintd de carte, predicatia national. Se ajutd in aceasta de
nou literaturd, care, prin condeiul lui Ch. Cobuc, intrebuinta
cuo mestrie nebanuita 'Inca aici, graiul insu0 al poporului,
mai mutt decat atat, felul de a cugeta i simti al acestuia, mai
ales,in partile ardelene. De sigur ea, dac noua presa de dincoace',
dupd- anul 1884, a insemnat un aflux de idei occidentale, o

nvlire de talente, o literarisare a limbii dupa cele mai noi
formule ale timpului, Tribuna" (pana la 1903) a restabilit
fondul si forma potrivite cu poporul nostru 0 a trecut chi r dincolo de cele mai bune intrupri ale geniului national prin traditia
colilor, adaugand note populare care niciodata nu rasunaser.
pand atunci, si care au aflat un ecott in inimile a mii de cetitori din satele de peste munti.
Imitatia, Tribuna Poporului", aprut. la Arad (dela 1896)
a intampinat insd, din mom.entul ce s'a alipit la o anume po-
litica din Romnia, represintata. de Dimitrie Sturdza, resistent

din partea partidului national, care a creat la Pesta o noua foaie,
plhnuitd in stil foarte mare, dar care nu s'a putut mentinea

decat un scurt numar de ani, fard sa poat c4tiga o mai
mare influentd asupra spiritului public, Patria. Romanul din
Arad a trait mai mult.
Avntul luat de noua presa nationald se intinde asupra
Intregului teritoriti de peste munti. Dac Timisoara a mai
avut, dela 1880-84, un organ romnesc in Lumindtoriul, d.
Teodor Pacatian, mai tarzio redactor in Sibiiu, publica la
1885-1892, Tiini,siana, in aceia0 capital a Banatului.
Si In acest mare ora, unde elementul romartesc juca un
rol mult mai mic decAt acela care-i revenia dupa. trecut
-
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIAPRESEI" ROMANE
dupd importan.ta numeric; ,s'a, avut, gratie talentului de

ziaristicd al d-lui Valeriu Braniste i spiritului. intreprinztor
al d-lui Corneliu Diaconovici-- care incercase, in deosebite locuri, revista de comunicatie cu lumea germand, Ronheinische
Revue (1885-94), foarte bogat in cuprins, -- o foaie cae
a tinut dela 1889 la 1897 Dr eptatea , care a publicat timp de un

an de zile (1896-7) i o F.oaie de Duminicd. D-lui Braniste
i s'a datorit apoi indelungata tiprire a tmei cumpdtate foi

de luptd national, Drapelul dela Lugoj (1901-21), uncle apd-ruse data', Desteptarea (18797--81).
Intre foile din Ardeal pe acest timp de innoire nu trebuie

sd se uite Foaia Poporului de la Sibiiu, inceputd la 1892 supt
conducerea lui Ioan Russu 5irianu, apoi redactor al. Tri,
brine!, scriitor cu un talent literar remarcabil si avnd cunostintile istorice necesare ca s inchine o intins. lucrare
iobgiei" romanesti din vechea cldire medieval a Ungariei.

Fr calitti literare la redactorii si, Poporul ronuinese
din Budapesta (de la 19o1), al lui D. Birdut, bine administrat,
a avut o exceptional rspandire. In toate aceste publicatii

periodice, ca si in eel din unnA monitoriu diecesan, cea mai
speciald foaie pedagogic, se vede inrurirea mari coli
gazetrie nationald din Sibiiul anului 1880-90, uncle, de
altfel, amintirea acestor grele, dar att de onorabile lupte a
fost adunata in masivele volume comemorative ale C dqii deaur, , de ziaristul Teodor PActian.
Blajul nu-si mai pstreaz insemntatea in publicistica
periodicd. Pe lang Unir ea (de la 1891), creia colaborarea
canonicilor din jurul Mitropoliei intre ei insusi adevratul
sef al nationalismului in centuia unitd, istoricul Augustin
i-a dat attea inlttoare articole, Revista p o lit ic ci
Bunea,
llterarci, aprut in Septembre 1906, cu toat colaboratia d-lui
Ion Gorun (Alexandru Hodos), unul dintre cei mai talentati
ziaristi ai noii generatii i colaborator la o sumd de publicatii, nu s'a putut mentinea.
.
aO foaie de stearpa propagandd a alipirii Romnilor la.
Politico ungureascd, aceia pe care, cu ,mijloace oficiale, s'a

abucat s'o scoat profesorul Moldovn Gergly de la Universitatea din Cluj, dela 1891 la q8, avand un supliment : in
ungureste, se rdspndia gratuit si tot nu afla cetitorii, att.
www.dacoromanica.ro
156
N. IORGA. - ISTORIA PRES.& ROMANE
-de bine stia ziatistica partidului national sa tie frontul contra oricarii.. primejdii.
Cu d-nul Bogdan-Duica, cu alt Ardelean, d. Braniste,

spiritul ardelenesc, de politic populard sprijinita pe o literaturd avnd i ea caracterul popular, trece in Bucovina, intocmai cum spiritul de la 1848 trecuse prin Aron Pumnul
aparitia trecatoare a lui Barit in aceiasi Bucovina, creand cea
mai insernnata pAna atunci din publicatiile periodice ale micii
provincii moldovenesti de supt sceptrul Austriei. O revista
de culturd nationala lipsia ins in sprijinul acestei tendinte i Societatea pentru cultura si literatura romana in
Bucovina" a putut duce abia trei ani de zile, de la 1881-4,

cu o intrerupere, supt conducerea profesorului Ion Bumbac,
Aurora Romana, revist stiintifica si literara", organ beletristic literar", ale earn legaturi cu cultura general romhnesca au fost ins destul de slabe.
De la 1891 hied Bucovina avu, supt conducerea lui
Pompiliu Pipo s
prin sustinerea lui Modest Grigorcea, o
loaie de un caracter cultural interesant, Gazeta Bucovinei,
Cu colaborarea d-lui Bogdan-Duic., venit anume din Ardeal.
Rare ori i s'a dat unui popor un mai potrivit organ de mani-
festare a intereselor si aspiratiilor sale decht Patria de la

Cernuti, care, aparand in 1897, continua ps.nd in 1900, cu
toate prigonirile aprige la care a fost supusd de regimul de
opresiune al unui Bourguignon.
Dar aceasta foaie de lupt national:a deschis i indemntoare n'a durat mult. Ruptura intre Romni s'a produs
prin Aurel Onciul, om de multe cunostinti i foarte activ,
care isi incepuse cariera de ziarist tipdrind la Viena si
Brnn, apoi la Cernauti, in 1902-3, o foaie de discutii po-
litice, Privitorul, al carii scop era sa predice alipirea Romniei

libere la Austria". In Bucovina, in curand el vine sa opuie ApoN ationate, noul ziar (din 1906) al nationalismului bucovinean, athrnnd de d. Iancu Flondor, un ziar al invatato-iilor
si teranilor, care introduse in curand un limbagiu degradant,
ramas ca' tva timp ca un stigmat al ziaristicei bucovinene.
Folositoarea foaie Amicul Poporului e scoasa din 1878 la 1896
de o societate de oameni de bine.

www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
ISTORIA PRESEI R011110713
157
Acolo, in Bucovina, de altfel, Ilie Dimitrovici i Dimitrie

Bucevschi dadurd timp de unspreZece ani, incephnd de la 1893, foaia popular, tipdrird mai inthiu in tipografia arhiepiscopala,
Dqteptarea.
-
Era absolut necesard aceast ivire in tinuturi pur romnesti, in contact cu masele adnci, a unei noi prese in momentul
cnd ziaristica bucuresteand, in legaturd cu nevoia partidelor
de a-si face cunoscute ideile i activitatea in strainatate, fdcea
s apara' foi in limbi straine, ca L'hi.dpendance Roumaine, fun-
data de Francesul Emile Galli, care ddduse la 1885 La Roumanie (I) si trecutd apoi in minile partidului liberal prin
faza intermediara' in care foaia.a apartinut lui Alexandru Em.
Lahovary, sau ca L'Etoile de Roumanie a d-lui Trandafir
Djuvara, foi care ar fi indeplinit o foarte insemnata
misiune, rara indoiald, dar au avut defectul de a furnisa pdrtii
instrainate din publicul romnesc organe in limba francesa
care i-au fcut s considere ca niste publicatii de a dotia
mana foil romanesti ale acelorasi grupari.
Nu-mi st prin gaud, si nu mi se poate cere, s arat raspandirea ziaristicei asupra oraselor de provincie, care dadeau une ori
ziare bune, la Ploiesti, Craiova, Galati, la Braila, Botosani
aiurea, si tot asa de putin sa urmaxesc publicatiile, de un caracter special, care se inmultesc necontenit si al cdror studiu
apartine cercetdrii aclancite in deosebite domenii.
M'a rnultarnesc a spune, in treacdt, ea economia
era represintatd prin Economia na4ionalci, a lui Aurelian, inceputa in 1875 si continua-Ud pana in anii din urm, : economia
rurald prin publicatia Cdmpui, scoasa de societatea agronomica a absolventilor scolilor de agricultura din tara', Care a
trait doud decenii, inainte de toate prin truda harnicului a-
gronom S. P. Radian, ca studiile juridice aveau ea organ Dreptul, inceput inca la 186z, ca foaie juridica, literara si comerciar"; continuat de Grigore Pducescu de la 1871, precum
-
(1) Tttlul 11 peart apoi o fnaie conservatoare, In care pe vremea marelui Tzbolu a scris articole rasundtoare acel bArbat politic care a fost si
un mare ziarist, Take Ionescu. Ca foi francese i le Progres (conservator)
(de la i89-11.
www.dacoromanica.ro
i58
'
N. TWIG& - ISTORIA PRESEI ROMANE
dela 1892, Curierul judiciar ; ca Romania medicaid, intemeiatd

la 1875 de d-rii Marcovici, Felix, Kalinderu i Fialla., are in fat
de la 1881 foaia de studenti Spitalul, ca pe lngd administra-
tivul Monitor al Oastei", armata are o Revistd a armatei,
incd din 1883, iar pe urmd o Ronicinie mllitara, de la 1891,

si reviste speciale: a Artileriei, de la 1882, a Infanteriei, de
-
la 1897, de clan& si a Administratiei, c inc din 1889

apare intaia revistd de sport, a lui N. Blaremberg i Gldsescu, cI nu lipsesc reviste postale, administrative, etc.
*
t"
In urma usurii partidelor, a fdgdduielilor adeseori neindeplinite, a aspiraPilor'rioi, a cdtor interpretare n'o gdsiau formatiile de pnd -atunci din viata noastrd politicd, in urnia
schimbdrii totale a mediului european, in care principiul national se desparte de preoeupatiile constitutionale si se presintd
adesea antagonic fatd de 'aspirapile sociale, rdzimndu-se din
ce in ce mai mult pe cultura originald, adncitd, generalisatd,
se simpa nevoia unui ziar'.eare sa rup inca &data cu trecutul
ina2diat, pdstrand cu toate acestea legdturi neapdrate cu ceia
ce este mai sdndtos in traditia permanentd. Va fi marele merit
al lui Aurel Popovici,
fost student la Universitatea din Viena
unul din factorii principali in procesul Memorandului intentat de guvernul unguresc acelor membri ai partidului national cari crezuserd c trebuie sa treacd peste formele de drept,
In care nu credeau, ale Ungariei pentru a se adresa de-a dreptul,
In Viena Impdrdtiei sale, Suveranului, considerat in eastthai veche calitate a lui iniperiald , de a fi fdcut, in legdturd
cif intreprinzdtorul tipograf brasovean Gheorghe Filip, un

ziar national indePendent" la Bucuresti, Romdnia fund, al
cdrui intAiu numdr apare la 2 Decembre 1899. Intre ,,colaboraton i sustindtori" se intlnesc multi Ardeleni, Cosbuc intre
altii, Ion -Gorun, Alexandru Hodos, Gheorghe Bogdan-Duicd,
pe lang altii apoi profesori bucuresteni cari, Ma, de pe vremea aceid, sirntiau nevoia unui pas innainte, precum, i fostul
redactor al Erei Noud", d. A. C. Cuza si, intre scriitorii cei mai
eunoscuti ai noii generatii, A. Vlahutd si I. L. Caragiale.
Activitatea "Romaniei June", care nu s'a putut sustine

nici mdcar un an de zile, incetand la 9 Octombre i900, va
www.dacoromanica.ro
N. TOAGA.
ISTORIA -PRESEI -ROMANE
559
trebui supusd unei rdbddtoare cercetdri pentru a-si da sama

cineva de marele capital de idei i indemnuri noud care au
fost puse in circulatie frd ca in acel moment publicul sd-i fi
putut intelege folosul.
Instiintarea primejdiei itinaintea cdreia ne gdsiarn fdr o pre-
f acere a clasei terdnesti In conditiile ei materiale de existent

si a inaintdrii ei in ctilturd formeazd unul din punctele capitale ale noii publicatii, si d. A. C. Cuza apdsa asupra faptului
,ca, netinnd samd de aceste necesitdti esentiale ale societdtii
-contimporane, Statul romAn ar putea sd dispard ca o aventurd".
Supt presiunea curentului national care incepuse in cea
d'inthiu fat a lu cu un caracter de intransigentd si intolerantd
,care m.ergea pand la amenintarea de a intrebuinta pusca impotriva unor anumite categorii de strlini si de prieteni ai lor,
s'a incercat readucerea la ziaristicd a lui Hasdeu Insusi. Nurnele lui supt chteva articole, precum i verva ehte unui
-dintre colaboratori, au hrAnit timp de trei ani de zile foaia
destul de rsphnditd" si care a avut o vdditd influentd asupra
spiritultii- public, mai ales in Bucuresti, Apdrarea NaOonald
(1900-1903).
Apoi editorul Romniei June", lund de pretutindeni
-colaboratorii sdi; a incercat sd dea o foaie de un caracter

cultural mai ridicat i f AP.* niciun amestec cu partidele poli- .,
tice, in Minerva. Ziarul, cu suplementul lui, Seara, s'a pus

in momentele de crisd ale rdzboiului mondial in slujba unei
cause antipatice i nu s'a mai putut ridica din oshnda publicului
,
O influenp reald asupra unei pdrti superficiale din societatea romneascd a exercitat chtva-timp, atata vreme cat
a pstrat o vddit, independentd i a tiut sa Led o alegere
(1)" N'am facut un ice deosebit ziarelor in lirriba strAinA p..pArute
deosebite mincte ale R-mAniei, de si foaia german6. din Bucuresti, Bukareiter
Tageblatt, areia i-a urmat mai tarzia Runtdnischer Lloyd, rel,reiintAnd uneori interese care n'aveau nimio comun Cu societitea nmaneasca, s publicatii grecesti, bu'Oresti in lasa credrii i apar5rii idealului nationalrespectiv,
precum..si cele evreesti in jargon, au avut oarecare raspandire. Actiunea
lor nu face parte insa din desvoltarea spiritului romAnesc prin presa care
,;copul singur al acestei publicdtii.
www.dacoromanica.ro
i60
intre gluma ward i satira pOlitic i sociald urmdrind un

scop definit, revista Furnica, a d-lor Oh. Ranetti iTdranu.
Revistele se tinuserd o bucatd de vreme in strictele mar-
geni ale speeialitdtii ard legaurd cu crisa societdtii
cu imperioasa ei nevOie de trezire i indreptare.

0 mare publicatie masivd, de istorie, filologie si folklore,
edit-thud, nu numai a inlocui, dar a si intrece ;;Columna lui
Traian", a fost astfel Revista pentru istorie,
archeologie
filologie a d-lui Gr. G. Tocilescu, dela 1882 inainte.
Intre publicatiile curat literare, Literatorul" apdrea cu

zgomotoase numere rdzlete, in -sprijinul esteticei pure, si cam
In aceiasi directie se inclrepta, intfun stil mai la indemhna
fieedruia i cu mai putine pretentii, Revista literard, condusd
de Stefan Velescu si T. M. Stoenesct (1895-1907, cu intreruperi). Incercarea unei Fantni a Blanduziei, la care a colaborat i Eminescu dupd boala lui, n'a tinut cleat un an de
zile, 1888-9, fiind cu totul lipsit de directie.
Mult mai sus decht asemenea publicatii mediocre std
pe care o ddduse la 1888 Hasdeu, in legdturd cu Delavrancea, , cu Vlahutd, eu filologul, mai thrziu expatriat la
Paris, Lazar $dineantt i cu profesorul Ionnescu Gion, care caricatura "stilul pitoresc al lui Alexandru Odobescti, intemeind
Revista Noud, foarte frumos ilustratd, in care literatura si
stiinta pe intelesul oricui dddeau o lecturd usoard publicului
mai tnare. Pentru desvoltarea ideilor politice si sociale ins
-
Revista Nour n'a avut nici un fel de influentd.
Multd vreme dupd mutarea la Bucuresti a ,,Convorbirilor" care pierdurd aici atmosfera particulard ce adusese
prosperitatea lor, in anul 1889 profesorii de la Iasi intemeiazd
Arhiva societ4ii ViinOtice si iterare, publicatie in genul enciclopedic al revistelor lui Hasdeu, dar thai ales supt influenta
filologului H. Tiktin, o bucatd de vreme secretar de redactie.
Cu toatd universalitatea de preocupatii a lui A. D. Xenopol,
multd vreme sufletul ei, ea a rdmas mArgenit la articole istorice, filologice, stiintifice si la ddri de samd, f did a .lua o
atitudine fatd de problemele curente. In ultimul timp foaia
a trecut printr'o perioadd de neinsemndtate pentru a se preface intfun strident si trivial pamflet.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMA NE
161
Partea stiintificd din Arhiva" a trecut de mult in publicatia fondului Adamachi, spri.jinit de Academia Romnd,
iar materialul istoric a figurat pe -rand in Miron Costin, al
d-lui Oh: Ghibdnescu si in Ion Neculce, revista' pentru studii
speciale privitoare la Iasi, supt ingrijirea aceluiasi si mai
ales a precisului genealogist i cercetdtor istoric bucovinean
d. Sever Zotta.
TenclinOle socialiste ale generatiei de la 188o trebuiau
s producd si ele in literturd un organ de manifestare. pupa,
incercarea poporanistd", de sistem rusesc, a Even imen tului
'iterar (1893-4) s'a inceput supt influenta unui foarte talentat refugiat din Rusia, C. Dobrcgeanu, care iscdlia I. Gherea,
.
In 1893-94, pentru a sustinea tendintele represintate de
acest principal critic al generatiei de atunci, revista Literaturii
fi
Iar, pe de alta parte, intr'o forma mai lascara, la
1893-96, Vlabutd, in tovdra.'sia doctorului AlcEu Urechid, a
'
dus o lupth pentru aceleasi tendinte, rara a se tinea insd la

anume cerinti dogmatice : revista lor Viata, s'a sustin,it trei
ani, pnd la 1896.
liare revistele literare de provincie, Revista Olteand a lui

Ti-ajan Demetrescu i Ch. D. Pencioiu (IF.88-1892) s'a deosebit prin versurile usoare ale celui d'intdiu i serioasele incercan de critica ale cElui de-al doilca.
Incd dela 1885, in sfArsit, si pana la 1895, a urmarit escelente intrArtii, rdspandindu-se in lumEa invdtdtorilor, Lumina
pentru to0 a lui Eniu T. Bdlteanu.
Neizbutindu-se cu un ziar curent, care represinta totusi

o mare fortd innoitoare in lumea contimporand romaneascd,
s'a cdutat, din partea represintarrtilor curentului national,
alt drum. Vechi reviste au prins o noud viata. Astfel se poate
zice ea' in legaturd cu noul curent, nici exclusiv estetic, nici
socialist in tendintile iubitoare catre popor, el raspicat nat!onalist, au inviat. Convorbirile Literare", trecute din md.nile d-lui Iacob Negruzzi, dura.' o scurta crisd, in acelea ale
lui Ioan Bogdan, profesor de slavisticd la Universitatea din
Bucuresti, unul din cei mai pretuiti istorici ai generatiei nora:
istoria Romnilor, studii de tot felul privitoare la poporul

romdnesc si-au gdsit locul aldturi de o literatura care n'avea
11
www.dacoromanica.ro
i62
N. IORGA. - ISTORIA PRESEI VOMANE
aceiasi valoare ca aceia care facuse gloria revistei, dar se tinea

In traditii bune. Nu ()data Convorbirile", care rupseserd hotdrht cu traditiile pretinsei obiectivitati filcsofice si ale nepasdrii fata de problemele curente, a luat positia cea mai energica fat de ansele i, continuAnd directia critical de odinioard intr'un sens care. nu excludea nici personalittile cele
mai acerbe, a incercat, si a izbutit adesea mai mult deca
Contimporanul" socialist din Iasi, sa restabileasca drepturile

onestitatii si ale mdsurii intfo stiinta invadata de toate pretentiile i adesea ori de toate falificrile. Aldturi, inai
sprintena Revista Romein4, care reunia pe o bund parte din
profesorii de la Convorbiri", purtand pe titlu, in ordinea
pe care o ardtam, urmatoarele nume : Teohari Antonescu,
Ioan Cantacuzino, M. B. Cantacuzino, invtatorul profesor de d.rept din Iasi, staphn pe o frumoasa forma literard de cea mai
bund factura frances, Mihail Dragomirescu, Simion Mehedinti, Petre Missir, P. P. Negulescu, C. Rddulescu-Motru
NI. Saulescu, dar in care directia se afla in minile penultimului,
profesor de filosofie, autor de lucrari originale si predicator al
unui ideal care trecea peste margenile nationalitatii, crezand
chiar c aceasta nu exista si ramne de creat de acum

inte, impreund cu intreaga ei culturd, pentru a urma visiuni de
culturd internationald.care-i apareau mai pretioase decAt cultivarea fondului propriu. Aceleasi flume se intakesc la Convorbiri Literare" ca si In foaia aceasta cu coperta rosie, al
carii buletin critic a avut un mare fasunet in lumea studenteased.
Alaturi de aceste reviste, Literaturd si arta romeinei , lu-
xoasa publicatie a dTlui N. Patrascu, atragea necontenit

atentia asupra valorii artei nationale, aproape total ignorat, incd.
Ministeriul Instructiei Publice, supt conducerea lui Spiru

Haret, care, in limitele pe care i le impunea aderenta sa la un
vechiu partid, facea parte din aceeiasi falanga a luptatorilor
pentru inoirea culturald, sociald i politick intreprinzand la
sate o pretioasa opera de asociare a invattorilor mai ales, dar
si a preotilor i organisatorilor de banci populare, a vrut sa
creeze, intrebuintand pe Cosbuc, asezat acuni. in Regat, si pe
Vlahuta, care din ce in ce mai milk se apropia cu toata, mima
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORI A PRESEI ROMAIVE
163
de intelegerea realitatilor contimporane si de servirea lor printeo devotata muncd, pentru a pune in mna cetitorilor de toate
clasele revistas.de lecturd curentd, apdrnd ()data pe saptam.adaus colabona, Sdmeindtorul. De la inceput publicatia
rarea unui vioiu spirit critic, a Ardeleanului Ilarie Chendi, care
incepuse in Floarea albastrd, revista literara saptmnald a lui
I. N..Constantinescu-Stans (1898-9), si a unui foarte talen-
tat poet din noua
generatie,
capabil de a rosti simplu
mari adevruri de sentiment, St. O. Iosif, i, astfel, de la

1901 la 1905, aceast foaie s'a apropiat tot mai mutt de luptdtorii din noua generatie, pand, ce, in Iunie 19o5, departndu-se,
din causa nevoilor existentei, cei doi fundatori, Chendi i Iosif,
mi-au propus conducerea foii pe care, in chip firesc, am trans-
format-o in organ de propaganda culturala i literara, in vederea schimbarilor a cdror realisare mi se prea, ca olicui din
aceasta generatie, o necesitate primordiald, deosebindu-se
punt de altul numai in ce priveste temperamentul i metoda
de intrebuintat.
Publicatia bArladeand Fat frumos (1904-6), datorita
tiativeii delicatului nuvelist Emil Grleanu, a urmarit, imediat,
acelas curent de idei.
Manifestarea impotriva incercarii de a stabili si la Teatrul
National imitatia far-a miez i fard sens a unui culturi straine,
neinteleasa in originea, desvoltarea i folosul ei, national si
social, a adus strangerea randurilor unei parti mcar din.. represintantii acestui curent la o foaie saptamanald, in curand
bi-hebdotnadara, la urma. i zilnic, Neamul Romnesc.
Noua publicatie era menita a servi, nu interesele teritorial-patriotice, de un caracter conservativ, ci interesele nationale in genere, care nu se putean ajuta cleat printr'o radical- transformare a intregii lumi contimporane, fard a
putea prevedea momentul cand aceast, contingenta extraordinard se va putea infatisa. Foaia cduta s pregdteasca acel
moment prin strngereainceputd hied la Samanatorul",

a sfortarilor in acest sens
dar dusd aici mult mai departe
din partea Romanilor de pretutindeni.
In acelasi timp, curentul din Sam,ndtorul" se infalisa,
deocamdata in forma unei reviste literare i culturale, prin
asociarea marelui talent poetic revolutionar al d-lui Octavian
www.dacoromanica.ro
164
N. 1011GA.
ISTORIA PRESEI T1OMANE
Goga Cu prosa de o inaltd valoare crestind i mora1 a preocu priceperea in intreprinderi a

tului loan Aghrbicearm
d-lm Octavian Thsldoanu, in Luceaffirul din Pesta (1902-6),
care complecta publicatiile bucurestene i avea cu dnsa legturi. D. I. Nistor i Gh. Tofan representan in J unimea literard
din Cernduti (1904) acelasi curent.
Pe lAngd Convorbirile Literare", in fasa cea nouri, pand
la trecerea sub directia d-lui Simion Mehedinti, care ea inshsi,
--fchnd un pas in urm'd cdtre conservatorismul maiorescian
mai indepdrtatele traditii, n'a rupt cu deshvarsire cu orientarea
de phnd atunci a revistei, aceia care-i chstigase aderenta unei
mari pdrti din tineret, Convorbirile critice ale d-lui Mihail
Dragomirescu insemnard sfortarea de a substitui criteriul estetic criteriului cultural national, phnh, ce stdruitorul judech-
tor filosofic al valorilor literare s'a gdsit el insusi prins de

curentul care incunjura inthin si domina pe urmd intreaga
noastr societate, curent venit din atht de deosebite izvoare
servit de personalitdti atht de deosebite.

Din publlcatiile literare alipite la Neamul Romhnesc "
a rsdrit la Craiova revista Ramuri , care a continuat dela 190,5
phnd asthzi, cu o singurd intrerupere in vremea rdzboiului celtai
mare, and totdeaunea o deosebit atentie prohlemelor cur ente,
tratate in articolele sale prime. In ultimul timp, ea s'a contopit cu Drum Dr It, a chrii aparitie sporadich la Iasi a f ost
oprit de enormele greuthti al tiparului.
Reviste de polemicA, avhnd la bas in cele mai multe
casuri interese de grupare literard san chiar de persoane, a u
apairut foarte multe in ultimii ani, pand la Sburdtcrul editat
de firma Alcalay supt conducerea profesorului E. Lovinescu.
In Arde3,1, dupd Luceafdrul", Asociatia" a inceput o
nouA serie a publicatiilor sale literare, care s'a transformat
&TA.' rdzboin intr'una din cele mai variate si mai bine tipdrite reviste romhnesti.
IncercareaArdelenilor de a da, supt conducerea d-lui Goga,
o foaie pentrupopor, in acelasi sens precum Nearnul Romanesc" dh.du mai thrziu, alhturi de continuarea Smndtorului"
prin N eamut Rominesc Litcrar , DTUM Drept, o foaie pentru
popor, N eamul Roma' nesc pentru P poi , n'a reusit, polemica
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. -ISTORIA PRESEI ROMANE
165
personald stricAnd foarte repede urmarirea unor scopuri de

un caracter mai general si impiedecnd o concentrare de puteri
care fard aceasta ar fi fost de cel mai mare folos pentru

neamul nostru.
Vremea noii reviste pentru .sate venise din nou.

Astfel V estitorul Satelor, publicat de un grup de inimosi
invatstori la Folticeni, unde a aparut si revista de folklore,
in ultimul timp intrerupta o bucatd de vreme, a d lui Artur
Gorovei, 5ezdtoarea. Foaia dela Arges a d-lui Vlescu, unul
din continuatorii agitatiei talentatului invattor Dobrescu
Arges, Gazeta Pirando?' (dela 1892), a avut o influenta mai
-
mult locald.
La Bals (Rornanati) un grup de invatatori au dat cht-va

timp revista Vorbe Bune.
Unele suplimente ale foilor din provinciile supuse unor
stapaniri straine au avut o mai mare rdspandire la sate, iar,
alaturi de Libertatea, publicata la Ordstie, in tipografie pro-:
prie, de preotul Ion Mota, intr' o limbd absolut pe intelesul
teranului (dela Decernbre 1901, cu colaboratia unui male
numar de scriitori, intre cari si d. Alexandru Vaida,
Aurel Vlad), Foaia Interesantd, pentru petrecere i invdtdtura", de la 1905, si Tozilirdia, foaie povatuitoare la formarea si conducerea insotirilor economice, cum si pentru agricultura, meserii, negot, etc." (dala Decembre 1905), au
,contribuit esential la luminarea poporului romnesc in
toate partile.
Da la aceste publicatii a luat pe incetul presa deosebitelor
particle un spirit non. El se Manifest i in Patria d-lui Virgil
Arion (de la 1936) ;care gasia accente asa de miscatoare cu ocasia
nenorocirii nationale, dar si a semnalului de redesteptare ponoua

pulara, al rascoalelor terdnesti din 1907, si in
foaie a partidului liberal &T'a incetarea Vointii Nationale
in organele corespunzatoare ale partidului conservator.
In Ardeal curental se manifest cu o foarte mare energie.
laturi de cele d'inthiu reviste de propaganda de la noi, prin forma
cea nona pe care o lira Tribuna Poporului" de la Arad supt

-
conducerea acelui ziarist cu nesarsita iubirepentru mestesugul.

www.dacoromanica.ro
N. IORGA.
1:66
ISTORIA PRESEI ROMANA'
sal i Cu formd deosebit de pldeutd, Rusu Sirianu, Bucovina
ea insdsi gdsise intr'o foaie literard scoasd la Suceava, Junimea Literarci, ea o continuare a publicatiei anterioar a preotului
folklorist, Simion Fi. Manan. Ele sunt expresia aceleiasi tendinti. Phra in deprtatul Pind, de unde venise in 187o Frii(iba intru dyeplate, foaie in dialect, care fu reluatd ea Fregilia,
in 190i, la Bitolia i Salonic ea si la Bucuresti, supt ccnducerea talentatului seriitor N. Batzaria, cu o asa de uimitoare
earierd, dar totdeauna lngd interesele neamului sdu (II, reviste literare, publicatii politice, ca Lumina, ca Romlinvl de la
Pind, erau in acelasi curent de idei, seriind absolut in aceiasi
formd, peste toate deosebirile provinciale.
-
In sarsit, dupd rdzboiul cu Iaponia, Rusia dobandind
oarecare drepturi constitutionale, Basarabia- a dat, prin silintile unui grup de tineri serninaristi i studenti, in fruntea c6ruja sttea d. Pan Halippa, un sir de publicatii. Basarabla a
apdrut de la 1906 innainte, supt inspiratia i conducerea batrAnului Moldovean C. E. Gavrilit.
O ineereare in acest sens se fdense ined din 1905, dar
la Geneva, redactorii fiind ins in Bucuresti, dd. Zamfir C.
Arbore si dr. Cazaeu. Dup Basarabia" apar Glasul Basarabiei, mai thrziu Moldoveanul, opus tendintilor ardtate mai
sus. Pentru cler se tipdreste o revista' de padici. O intrecg
ziaristied romaneascd cu litere chirilice, care a contribuit, prin
duioasele sentimente pe care le trezia la Rcm'anii de'aiurea,
la ideile de apropiatd realisare a unitlii nationale i politice_
*
O mentirme speeiald se cuvine presei romdnesti din America, din care dona' foi, Rerninul i mal ales America, in-
ftiseazd eel mai ingrijit tipar i o materie foarte selectionatd, servind in acelasi tiMp, in chip constant, Cu o clirectie
botrt nationald, contra ineeredrilor de ziaristied socialist
incercat
causa democratiei romnesti.Steaua noastr, care
de curnd aparitia la New-York, avea o conducere mai putin
(1) Profesorul $tefan Mihaileanu, menit sa cad& victirrin rnsbunarilor
brlgaresti, a dat un organ de propaganda cultural& Marte bine redactatr.
causei macedonene, In l3ucuresLi, la 1898-94 si 1900--1901, Peninsula Ralcanica.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA. - ISTORIA PlikSEI ROMANE
167
Activitatea directorului, multi ani de zile, al Americei", O. C. R. Pasea, nu poate fi pretuit in de ajuns fard
de lumea de un caracter anestecat i strAbdtuta une ori de
curente dubioase intre a conationalilor nostri din continental
sigurd.
cel non.
Se poate zice ea' presa rornneasch, ale cdrii servicii pentru
desteptarea constiintiiiicetdtenesti, pentru rdspandirea cunosstintilor curente in popor, pentru indreptarea i inobilarea
graiului curent, ctt toate escesele la care s'au dedat unele ziare,
nu pot fi in destul pretuite, a fost factorul de c5petenie, pi-in
aceastri colaborare fard intelegere prealabilk ci iesitd spontan
din instinctul national trezit pretutindeni i exprimat in forma'
moderna, pentru determinarea acelei nebiruite porniri de opinie
publica' cdreia i se datoreste, in ciudg greutdtilor care se stiau
nenorocirilor care se prevedeau, a sacrificiilor la care cei mai
multi erau gata, stiindu-le neaparate, spre indeplinirea Romniei
Mari. Si a fost o afirmatie a legdturilor intre cultura' si ziaristied, menite a da acesteia din urmd deplina ei valo are in desvoltarea poporului romnesc, atunci cnd, in zilele grozave de la
Iasi, presa romneascd patrioticd, morar si sandtoasa, opusd
ticdloaselor foi de servire a intereselor ocupantului, Lumina
celelalte iesite din indardtnicia pdstrarii unor pdreri gresite ,
din cerbicia unor convingeri personale care nu voiau sa capituleze, precum si din miserabile interese materiale, a fost represintata prin dou'd organe populare din care armata ea inssi
cdpatat vlaga trebuitoare pentru a continua un fazboiu care pdrea de zece ori pierdut, N eamul Romnesc , devenit
foaie zilnica inca din 1912, i Romiinia, la care s'au concentrat
fortele literare i culturale luptdtoare ale poporului romnesc.
.
Nu vom vorbi de nona presa' rdsdrita dupd rdzboiu, in

Romnia de ieri, ca si in provinciile unite. Nu e incd vremea
ca ea sd fie apreciatd. Ajunge sd se spuie ed ziarele cele mai
populare sunt tot cele ce se bucurau mai de mult de increderea publicului.
Curentul cultural n'a putut tinea piept, dupd biruinta,

avntului reluat in conditii economice mai favorabile, al
presei de partid si al presei fard directie limpede. Suntem
www.dacoromanica.ro
168
N. I011GA. - ISTORIA PRESEI ROMANE
in drept, Ondindu-ne la personalttl de mare valoare care joacd

un rol important in presa noastra, a crede ca aceasta e numai o
fasa trecdtoare, ca e o cedare de teren Ltd de un public ames-
tecat, iar nu capitularea steagului nobil care a plutit attea

-
decenii asupra activittii ziaristicei romnesti, cd a venit- viemea in care se va face o deosebire neteda intre ziaristica poporului romnesc, cu desvoltarea lui economicd i progresul lui
cultural, si intre celelalte, care vor trebui s Led tabard a parte.
Faptul ca din ce in ce mai mult organele mari imbratisate de
public, ca Universul" i Adeverul", cer literaturii i cul-
turii o participare in care directia cea bond se impute
peste pretentiile moderniste i simboliste, menite s strice

unei societati careia-i ofer frumosul" intr'o forma' personald
arbitrard, este o garantie in acest sens, si interesul pe care publi-
cul il aratd pentru propaganda morala, culturala i national,

prin articole speciale sau numere de Duminecd ale acestor foi,
face sd se prevadd vremea cand, ca in atatea momente hotai
toare din viata poporului nostrusi acest moment de consoli-
dare este unul din ele

colaboratia tuturor elementelor
prin care se exprimd normal vitalitatea romdneasca va Li -desavdrsita.
www.dacoromanica.ro
C. BACALBA$A
ZIARIST
Presedintele Sindicatutui Ziariatilor
din Bucure*ti
ZIARISTICA
ROMANA
DIN
ZILELE NOASTRE
rit,Artrra
SIND16%7UL Z'ARIST1LOR
DIN BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
C. ,BACALBASA.
ZIRISTWA ROMANA DIN .ZILELE NOASTRE
Sindicatului Ziaristilor din Bucureti, a in-
credintat d-lui N. Iorga sarcina de a scrie un istoric
COMITETUL
credincios dela inceputurile productiilor remneti re
calea tiparului, i pana aproape de zilele de azi-.
Competemta recunoscutd a acestui istoric care este, in
acela timp, i un vechiu ziarist, este pentru toti o garantie

cum ca. Sindicatul prezinta publicului din Ronitania o lucrare
care st in deplind intelegere cu realitatea faptelor. Adevarul istoric de care ne-am preocupat mai inainte de toate,
este respectat. Partea araturata, care este partea de critica
i de aprecien, este o lucrare, in totdeauna personala a istoricului, iar cititorului ii ramane dreptul de a o primi sau de
a o respinge potrivit convingerilor i aprecierilor sale.
Ca unuia care a fost, rnai de demult de cat d-nul Iorga,
si mai intim de cast d-sa legat de profesitmea ziaristului, 'mi
vevine acuin sarcina de a aduce o ultima parte de contributiune la lucrarea pe care Sindicatul o prezinta publicului.
Este vorba s art prin pana caror ziariti, a caror curente
si a caror imprejurdri ambiante, presa rozatn a crescut, de
la modestele ei inceputtri,pAn la dezvoltarea ei de astazi.
Din cetireaizvoarelor istorice
rezultd ca ziarul a aparut pe
lume, nu dintr o nevoe culturald sau dintfo nevoe sufletease
ci numai pentru a indeplini o functiune utilitarista. Ziarul

a fost, dcci, la inceput, nu un raspanditor de idei,ci un impratietor de veti. Ziarul a raspuns.nevoiei mediului de a fi
www.dacoromanica.ro
172
C. BACALBASA.
ZIARISTICA ROMANA DIN Z11,ELE NOASTRE
informat mai repede si mai sisternatic. Stirile, care in centrele marginite, puteau fi comunicate din gura' de la om la
om, in intrunirile public sau familiare, nu mai ajungeau
fie cunoscute de toti in aglomeratiile, din ce in ce mai marite, ale centrelor urbane. Ziarul a esit din aceasta trebuinta
sociala.
In tarile romne ziarul s'a nascut din aceleasi necesitati ;
dovada e faptul c Domnitorii au fost aceia cari mai intai au fost cetitori i abonati de ziare, ei avand chiar un capitol de budget pentru aceast cheltuiald. Acesti chrmuitori ai
Principatelor nu simteau, insa, nevoia unei prese nationale,
ci se multurneau numai Cu ziarele strdine care singure Ii puteau informa despre lucrurile care se petreceart In afard
care ii puteau interesa.
Dar chnd tarile romane au putut avea ziare nationale,

acestea n'au mai fost numai gazete de informatii ci au fost,
mai ales, gazete politice.
Nu trebue sa pierdem din vedere ca toti ziaristii epocei

niste
la deosebite trepte
de reculegere nationald au fost,
apostoli ai neamului ; ori care ereau ckosebirile ce'i despar-
teau pe cmpul ideiior, toti eran credinciosi nationalisti

.
nestramutati Romhni.
Atht de organica enea, la told scriitorii acestia, iubirea de
patrie ca cei cu ideile cele mai inaintate, precum erau republicanii ca C. A. Rosetti -LI- confundau in totdeauna revendicarile democratice cu cele patriotice. Invinuirea de ciocoizm
si de strigoizm erea nedespartita de aceea de vandut stradnilor". Toata generatia care a crescut in tira fata de clasa
privilegiata, nu putea spune lmtirit daca, ura pe vechii boieri, mai mult pentru ca ereau retrograzi ori mai mutt fiind
c ereau rad Romani.
Aceasta stare sufleteasc i aceasta nota a prcsei, s'au
prelungit si au durat in tot timpul cht a durat lupta aprig
intre vechea clasa conducatoare i clasa cea noud pana la de- Savarsita biruinta a acesteia din urma.
Presa romand, de once coloare politica, dar mai ales
presa curentelor democratice, a fost tot mereu o presa aprig
nationalista.
www.dacoromanica.ro
BACALBASA.
ZIARISTICA ROMANA DIN ZILELE NOASTRE 173
Pand dupd rdzboiul din 1877-78, ziarele din Romaniavorbesc de Principatul liber aveau o facturd uniformd. Mai
mult ziare politice, cultivdnd polemica dela partid la partid
si and o deosebitd bdgare de seatn politicei i faptelor
afard. Serviciul informatiilor din tara erea foarte putin dezvoltat, intervie-wul politic nu erea cunoscut, in afar:A de reportagiul desbaterilor parlamentare si articolele politice, ziarele nu mai tipdreau de east articole i telegrame tradtise de
pe ziarele dela Pesta si dela Viena, o rubric de stiri &verse
toate traduse de pe ziarele strdine. ate odatd o Cronicd
teatrald, precum .si foiletonul, mai totd'auna o -traductiune

din limbi streine.
Cel dintaiu ziar care a rupt monotonia i a schimbat
intru catva fizionomia ziarului roindn a fost Randrzia Liberec',
-
apdrut la 15 Mai 1877 sub d:rectiunea lui D. A. Laurian.

prim redactor fiind un alt profesor efan Mihdilescu.
Din punctul de vedere al facturei generale acest nou organ nu .se deosebea, intru nimic de cele vechi, era aproape o
copie credincioasd a paginatiei Telegrafului pe care lupta ca
inlocuiascd in simpatiile publice. Dela inceput acest ziar
a insemnat un pas inainte in presa romAnd din punctul de
vedere al infdtisdrei cu mult mai literare. Aproape intregul
tineret i aproape toatd intelectualitatea a inteles sTiperioritatea intelectuald a noului ziar asupra Telegrafului. De aceea i toate talentele mari care se ndsteau pentru publicitate: Barbu Delavrancea, A. Vlahutd, Duiliu Zamfirescu, D.
Racovit, etc., incepurd s iscdleascd n coloanele Ronzeiniei
Libere.
-
Dar in eft priveste ideile generale, insd, acest ziar nu

aducea nimic non. Era tot un reprezentant al nivelului po-
litic si al mdnunchiului de credinte cunoscut.

Un alt pas inainte pentru factura generald a ziarului, insd
tot nul pentru mersul inainte al ideilor, s'a fdcut deodatd cu
aparitia, la 2 Iunie 1877 a ziarului L'Orient, fondat de care
francezul Emile Galli.

L'Orierzl,i mai ales organul care l'a prelungit L'Inde
pendance Roumaine- apdrut la 21 Septembrie acelasi an, introduce rubrica Informatiunilor i Serviciul reportagiului.
www.dacoromanica.ro
174 C. BA
--bASA.
ZlARISTICA BOMANA DIN ZILELE NOASTRS
In Bucuresti mai fusese pe vremuri o publieatie fran- ,

ceza. purtand titlul Le Journal de Bucarest proprietatea profesorului de limba franceza.dela facultatea de litere din Bucure.sti, Ulysse de Marsillac. Aceasta publicatie care a trait
dela 26 Iulie 1870 pand la i NoEnTbrie 1877, aparea numai.
de cloud oil pe saptamana, dar inaugurase rubrica Cronicelor din lumea mare. In L'Independance Roumaine, cronicile
similare ale lui Clayrnoor (Mihail Vdcarescu) au facut epoca
si au contribuit mult la rdspandirea i la succesul ziarului.
Un ziar care s'a bucurat de mare rdspandire in tot
timpul fazbo;ului dela 1877, a fost Reizbciul tipcgrafilor Thiel
si Weiss, a.,;nd ca redactor sef pe poetul Grigore Haralemb
Grandea. Dar acest ziar n'a adus nici o reforma in presa
romand si nici n'a adus contribtrtia sa de idei noui. Atat i
se datoreste cd a fost intaiul ziar cotidian care avea o ilustratie zilnica la pagina I.
Din punctul de veclere al ideilor, intja spartur a uniformitatei generale care doninea peste intreaga tara, o face
Basarabia care apare la Iasi la 28 Septembiie 1879 de 2 ori
pe sOtOmana. sub redactarea fratiler Ion si Gheorghe Nadejde,
Este 6 revelatie.
Este intaiul ziar Soci al ist in Romania, dar un ziar sociadupd cum insusi titlul ski aratO-.list sui-generis, fiindcd
era un ziar de protestare impotriva Rusiei care ne rapise Basatabia, adica un "ziar nationalist.
Aceasta nota anti-ruseasc, era datorita pre2entei si in-
staldrei la Iasi a unui socialist evreu-rus, d ml Russel earuja i s'a datcrit deslantuirea miscarei socialiste, in Capitala
Moldovei mai intaiu, in town.' Rcrnania dupa aceia.
Para aci mai aparuse in Bucuresti un ziar cu pretenTia

de a creia un nou curent de idei ; acest ziar a fost Slindardul
aparut zilnlc la 25 Mrtie 1876. Avea ca director pe Pantazi
Chica, iar ca redactori pe Alexandru Macedonski, Bonifaciu Florescu si George Falcoianu. Ne fiind, 'MEd, de cat un
ziar destinat a sprijini cateva ambitiuni personale, a murit
repede, la 30 Iunie acelasi an.
Care anii 1883-84 o miscare de idei incepe sd se Lea
In partidul liberal. Sub influenta fiilor si cari studiat la
www.dacoromanica.ro
C. BACALBMA
ZIARISTICA 1:0MANA DIN ZILELE NOAS7 RE
175
Paris, dar mai ales sub inriurirea fiului sau mai mare Mircea,
C. A. Rosetti incepe sa agite pentru revizuirea Constitutiei
si mai ales pentru largirea legei electorale. Costache Rosetti
cerea atunc; colegiul unic. Romeinul se coloreaza -zilnic mai
mult in ros.
Sub influenta , propagandei socialisto-democrata, ctiva

tineri, in ordinea alfabetica : Constantin Bacalbasa, Gbeorghe
Cherenabach (Gheorghe_din Moldova) si Emil Frunzescu scot
revista Emanciparea care a esit de 2 ori pe saptamAna de

la 15 Aprilie la 15 August 1885: Au aparut 7 numere.
Cam in acalas timp revista Conleworanul redactata de
tineretul socialist din Iasi, in cap cu Ion Nadejde, era foarte
mult apreciata in cercurile universitare i facea prozeliti.
Aceasta revist care a apdrut in 1881, a durat pna. la 1891,
a whit, "un netagaduit succes si a contribuit foarte mult la
raspandirea ideilor socialiste.
In Bucuresti miscarea socialista in presa si in literaturd este mai slabd.

In 188o apare revista Lileraloral datorith activitdtii
iniiativei lui Theodor Stoenescu, directorul- de mai tarziu
al Academiei dc mazica si arta diamatica. Directia o are
mai intai profesorul de limba. francez Bonifaciu Florescu,
apoi o are poetul Alexandra Macedonsehi, care isbuteste sa
coneentreze in jurul sau pe toti debutantii condeitalui, fard
alegere dacd aveau S all daca nu aveau talent.
Pe cand productiile esane apareatt in numele unor anumite idei i aveau o directiune precisd, la Bucuresti se fdcea mai mutt Arta pentru art. De aceea revista Lileratorul
n'a lsat absolut nici o urmd, de si aproape toti tinerii literati si toti incepatorii au trecut prin coloanele sale.
.
Din 1885 Theodor Stomescu pdrseste Litera/oral si face

s. apard Revisla Literarei fard insa ca sa poat esi din doineniul mediocritatei.
Ia lipsit intotdeauna sufletul novator.
In presa politica s'a facut o incercare in 1879 cu ziarul
Democratia Nationald, org in al unui oarecare partid demo-
crat fondat de care biz idea Gtigore Sturza care voia sa

intre in politica activd, ca ef de partid. Dar ziarul n'a a-
www.dacoromanica.ro
76
C. BACALBASA. - ZlARISTICA ROMANA DIN ZILELE NOASTRE_
vut nici o- inrdurire si a incetat peste mai putin de un an,

fOrd sd lase absolut nici o urmd.
Semnalul transformdrei presei romne Il -db. la inceputul anului 1885 ziarul socialist Diepturi'e Orrtului.
Acest ziar care nu era de cat transfigurarea zilnicd a
revistei Drepturile Omului, proprietatea unui tndr inimos.
ea idei inaintate anume C. A. Filitis, avea un comitet de
redactie, astfel inscris in capul foaei in ordinea alfabeticd:
Const. C. Bacalbasa, Al. Brdescu, Const. A. Filitis, Emilian
Frunzescu, Constantin Mille, Ion Nddejde, Al. G. Radovici
si Paul Scorteanu.
Ziarul, a caruia duratd n'a ajuns pand: la un an, n'a

n'a avut un prea mare rasunet. Tiragiul sdu n'a fost nici
data prea tnare, ideile pe care se rezcma nu ereau impdrtdsite de public, masa muncitoreascd nu era desteptatd
ideile _socialiste. Iar, pe de alta parte, acest ziar care se
-
zicea socialist, nu era de cat un ziar democrat fOrd doctrind,

un ziar de protestare cu idei inaintate, cateodat'd mergand
parid la anarhie, un fel de ziar de opozilie la care masa cititorilor din toate pdturile si din toate partidele se uita C12
-- neincreden. Dreplurile Omului n'a putut avea succes material.
In schimb a fost intaiul ziar in Romania cu facturd

noud, cu o nou i variatd impdrtire a rubricilor, insd, din
catiza lipsei totale de mijloace, un ziar lipsit de un bun serviciu de reportagiu, deci un ziar cdruia Ii lipsea farmecul
-
actualitdtei .
O adevdrat'd revolutiune in presd, ceea ce a insemnat o
real transformare a ziaristicei romne, au fdcut ziarele Epoca
Lupia.
Dar 'din punctul de vedere al eftinitatei ziarului si al

provocdrei gustului cetitului, un alt ziar deschisese calea.
Acesta era Universul lui Luigi Cazzavillan.
Pe la 1878 o foaie de format mic numai cu 2 pagine

si pe pret de 5 bani, apare pe piad. Era o foaie care nu
fOcea politic, publica reclamele unui farmacist din Italia

si nu dedea cititorilor alt text de cat: foiletoane de cea
mai inferioard valoare literard, fapte diverse din strdindtate
cateva din Bucuresti. Cu acest material Universul a por-
www.dacoromanica.ro
C. BACALBA$A. - ZIARISTICA ROMANA DIN ZILELE NOASTRE 177
nit la drum, spre a deveni ziarul cel mai bogat i cel mai
rdspandit din Romania.

Dela 1885 Universal apare zilnic, isi marete formatul,
dar ramane in acela cerc marginit. Multumita Universuluiziarul multi ani ridiculizat i ne luat in serios de catre cercurile gazetareti mai distinse pretul ziarelor a cazut de
la To bani la 5 bani, iar numarul cititorilor a crescut foarte
rnult. Este destul s spun ca, de unde la acea epoca cel
mai mare' tiragiu al tinui ziar, nu trecea de 5000 foi zilnic
Universul" a putut trece, in vechiul regat de 80.000 exemplare.
Daca in ceeace prive.ste ieftenirea ziarului

prin
urmare, desvoltdrea publicitii comerciale cat si din punctul de vedere al inmultirei cititorilor, Universal insemneaz o etap de cdpetenie in dezvoltarea presei romane,
In schimb din punctul de vedere cultural, al prefacerilor
moravurilor politice, al educatiei politice a publicului n'a
insemnat nimic. Fiindca. Luigi Cazzavillan, care n'a ,voit
niciodat s pardseasca supusenia italian, pentru cetatenia
romnd
n'a eit din cercul restrans al gazetei de inforniatie fard absolut nici un amestec in ale politicei.
Cu prilejul procesului Dreyfus dtla Paris, Cazzavillan
a dat o lovitur de maestru: facand jertfe baneti insemnate, i'a asigurat un serviciu telegrafie direct si a dat zilnic cate o pagind intreaga de telegrame despre dezbaterile
procesului. Tiragiul Universului s'a ridicat imediat cu vre-o
30.000 foi zilnic i aproape tot sporul a rrnas i &TO' in-
cheierea procesului.
Epoca apare la 16 Noembrie 1885 avand ca director pe

Grigore Peucescu i prim redactor pe Barbu tenescu-Delavrancea.- In fruntea ziarului figurau ca redactori urmatoarele mime: Alecu A. Bal, C. G. Costaforu, A. Chiriac,
Nicolae Grigore Filipescu, St. Gane, Leon Ghica, Gr. Goilav, I. M. Iancovescu, loan M. Costache Epureanu, Ioan
Miclescu, E. Mavrocordat, Const. P. Oldneseu, C. Philipescu,
Pan Pencovici, Dimitrie C. Popescu, Nicolae Popescu (Plo12
www.dacoromanica.ro
1i8 C. ,BACALBASA. -7 ZIARISTICA ROMANA DIN ZILELE NOASTREP
esti), Al. I. Ulubeanu, Al. Vlahutd, Zaharia Chiriac (Focsani) s' Ion Dumitriu (Giurgiu).
Din toatd aceast pleiad conservatoare mai putin
Vlahutd cari pe atunci nu erau conservaDelayrancea
tori --- nu mai trdesc de cat d-nii Const. Oldnescu, C. Costaforu, Leon Ghica i poate d--nii St. Gane si Alavrocordat.
Dar initiatorii i sufletul acestui ziar era dualitatea:
N. Filipescu i Alecu Bals, mai precis conducdtorul activ
al ziarnlui era Nicolae Filipescu.
Aparitia zlarului Epoca i activitatea acestui ziar a insemnat o schimbare radicald intervenitd in temperamentul
presei roMne.
Tinerii conservatori veniti de curnd dela Paris erau

plini de avantul combativ francez al epocei. Discursurile
elocvente ale archiepiscopului Freppel -- un clerical ireduccat si infldcdratele i vehementele pugilate oratotibil,
rice ale unui Paul de Cassagnae incalzeau convingerea
energia de luptd a tinerilor conservatori.
Child au intrat in tara i s'au hotdrAt sd, se arunce in
luptd, au gdsit in Romania un partid Conservator redus,
slab, ard inrdurire asupra opiniei publice, ceva si mai rdu,
un partid conservator incovoiat sub tutela grupului liberal
al lui Gheorghe Vernescu. Acesti tineri conservatori, in cap
cu energia neinfrnatd a lui Nicolae Filipescu, au plecat la
luptd cu o indoit hotdrase : sd atace guvernul liberal si
puie la prnant, apoi s desfacd partidul conservator
.
de toydrdsia liberal-vernescand, sd'i dea autonomia i splen-
-doarea de altd data.

- - Ziarul Epoca a reprezentat aceastd tendintd i si-a indeplinit cu glorie misiunea. Acest ziar a dat o noud, indrumare presei romAne, a dus nota vie, violentd, personal pe urmele cdreea trebuia sd calce, putin dupd aceea, Lupia lui
Gheorghe Panu i Adeverul lui A. Beldiman.
Insd, trebuie sa observ ca limbagiul Epocei, ca i rnai
tarziu Lupta i Adeveful lui B21diman, n'au amestecat nici
data.' violenta cu trivialul l nici atacul personal cu vulgarile personalitti cari pot injosi presa.
In toiul celor mai crancene lute aceste ziare au pdstrat
In totdeauna decenta expresiunei, dovadd vie a sufletelor
www.dacoromanica.ro
BACAL13AS-A. - ZIARISTICA ROMANA DllY_ZILELE-NOASTRE 179
a talentelor alese, cari au condus ziarele romane in aceasta

epoca de prefacere a presei nationale.
. Veacul glorios al Etorei a fost trecerea de vreme del.
aparitie pana la rsturnarea partidului liberal dela putere
In 1888..A ramas si dupa aceea un ziar combativ si de multe
ori interesant pentru lumea politic din cauza izbucnifilor
neasteptate ale lui Filipeseu, insa Cu timpurile dela 1885 la
1888 nu s'a mai putut nlni niciodatd.
Pe cand la Bucuresti se ridica si se impunea Epoca, ca
cel mai vehement i mai darz ziar anti-guvernamental, la
Iasi talentul original al lui Gheorghe Panu, facea senzatie in
tot tineretul in toata lurnea intelectuald.
in coloanele unei mici gazete de No. 4, intittlata
Gheorghe Panu, fost liberal guvernamental pn atunci, tre,cat in disidenta democrata a lui C. A. Rosetti, seria artieole
de o mare putere combativa sernnalate printr'o logica speciala care, de multe ori, era inruclita eu sofistica. Dar, - intre
premisele, asa cum le prezenta Panu, i coneluziile lui, era atta armonie, in cat mintile ereau seduse de farmecul acestui
scris bataios, corosiv, ironic sau zeflemist, potrivit subiectului tratat.
In scurt timp Lupta lui Panu a dobandit o mare popularitate printre inteleetualii bucuresteni.
La Iasi Lupta apdrea la 19 Iulie 1884 avand subtitlul:
-
ziarlibt.ral-opozitionist". lar la Bncuresti a apdrut la 23

-
Noembr;e 1886, un an si o saptamana in urma, aparitiei Epocei.
Daca Epoca a adus in presa romand nota mai nou'd a
violentei stiiului si a indraznelei atacului; Lupa fall a fi

strein de aceste dona' insusiri
a adus articolul", adica fraza
lui Gheor4he Panu, care era caracteristica publicat;ei sale.

Glieorghe Panu a introdus in presa romana articolul prim
zilnic iscalit; De altfel, ca facturd generald, Lupta nu exista
de cat prin artieolul lui Panu, edei, ca bucatarie" de gazet,
erea un ziar inferior Epocei.
- ..
Aceste doud ziare Epoca si Lupta au dus, pe acelas front
lupta de moarte In potriva regimului lui Ion Bratianu.
Cu caderea lui Bratianu si a liberalilor in 1888, a cAzut,
deodat, si tonul vehetnent al accstor dou ziare.
Dei Ekoca i Lupta nu se mai, gaseau in acelasi lagar,
-
www.dacoromanica.ro
011)
C. BACALBA$A.
\RO
4NA,DiIs ZILELE NOASTRE
dei Epoca chrmea la dreapta iar Lupia pornea spre stanga,

spre a deveni mai th,rziu organul unui partid radical care it'a
pntut tri; erea firesc ca clisparitia obiectivului, sd le rpeascA
la amndoud terenul pe care i exercitaserd originalitatea.
Desi nici Epoca i mai putin Lupia, nu eran acum ziare gu-
vernamentale, totusi in potriva guvernului de tranzitie al

gruparei junimiste, nu putean fi violente. Sczhndu-le virulenta notei, le-a sczut i succesul.
Dar publicul era deprins cu continutul pipkat al neo-
jurnalizmului reprezentat prin Epoca si Lupta ; i acum: um-
bagiul, quasi-moderat al acestor ziare mil mai multumea.

Locul ziarului violent, franc independent si extrem de cornbativ rmsese, prin urmare, vacant. Ei bine, acest Inc s'a
ocupe Alexandru Beldiman cu ziarul Adeverul, care
grlit
apdru 6.teva, luni tnai thrziu, precis la 15 August 1888.
Succesnl Adevdrului ar putea fi privit ca o enigma.
Adeverul apru cu un program republican, impotriva
nastiei strdine i purtand ca motto: SA te feresti, Romne,.,
de cui strain in casa". i cu toate aceste In lard nu exista
un, curent republican, nu exista o pornire impotriva din astiei
strdine, iar regele Carol, frd a fi un monarch popular, nu

era nici urat de mase. Succesul Adeverului s'a datorit
factor, s'a datorit independentei absolute de limbagiu in toate
faptului ca Lupta_i Epoca-- deodat cu caprivintele cat
derea regimului ,liberal faceau .acum si politicd, nu nuinai
ziarism cu libertate absolutd de limbagiu.
era
un
ziar
absolut
guy:ern:mental,
in
poca, de si nu
realitate era un ziar conservator iar eonservatorii erau actin
la putere. Lupta, de si nu avea nici o le2dtur cu guvernul.
naanevra, totusi, fiindc Panu vroia s aibd o situatie politick
oarecare influent parlamentar. Cum am spus, locul

ziarului absolut fard frau la gurd devenise vacant.
Lupta i Epoca, cu independenta i libettatea lor absolutd
de limbagiu, au dat nastere unei noui trebuinte, s'au fornaat
gustul publicului in aceast directiune: Marelui public special
al oraselor, publicului politician ii trebuia, in once mometit,
mi ziar care sd loveasc tare in guvern, ori care ar fi fost Adeverul cu programul sail republican, era o garautie cum cd nu va deveni guvernamental.
guvernul. Si
www.dacoromanica.ro
C. liAtALEtASA
----
ZIA111STICA'FOMANA DIN ZILELE NOA8TRE
igl
Frd sd; Led politick nici macar in inf3rma4iile sale,

Universal deschisese g,ustul cititului si crease un public ,ci-titot de ziare. Nu se poate tagadui c teate- ziarele politice
la un loe, nu au putut crea in scurgerea anilor, masa 6ea

niare de cititori pe care a creat-o Universal in chiva
Fond atorui ziarului, Luigi Cazzavillan, era italian adied
nu cetatean roman, de aceea nici nu-i era ertat ca s fae

-politick dar nici temperamentul nu'l impingea pe aceasta
carare. Cazzavillan voia s castige bani i in acelas timp a-vea .si pasiunea ziarismului sub aceasta forma anodind.
Desvoltarea presei, inmultirea ziarelor i dovada facuta
cum ea ziarismul incepe s devie o cariera, inspira catorva
ziaristi pe la anul 1882, hotararea de a fonda o Societate.

ziaristilor. Dupa multe negocien, cari duraserd luni i luni
de zile, se putu organiza chtevaintruniri in localul Curierului
Financiar ziaml economico-financiar saptamnal al lui Mina
Minovici.
Pe acea vreme ziaritii erau Inca impartiti in tabere ostil, ziarismul pur profesionist nefiind inch' destul de dezvol-
tat, acei cari scriau in gazete aveau toate patimile partidetor ce reprezentau Daca partidele erau rivale, si se combdteau cu violenta, ziaritii erau i ei, oarecum, antagonisti. De
aceia era greu de gasit formula care sa poata intruni la un
loc pe toti oarnenii condeiului gazetdresc.
Mina Minovici, dei nu era gazetar cotidian i nici nu

fdcea pclitica de partid, totusi era un pasionat partizan al infiintdrei Societatei Ziaristilor. Pe el Il preocupa, mai ales, motivul economic. Lui Minovici Ii trebuia o Casa de ajutor
de pensionare a batrnilor ziariti, i pentru aceasta idee a
luptat credincios in cei din urind ani ai vietei sale.
Dupa mai multe intruniri in redactia lui Minovici". Statutele institutiei furl votate. Eran de fata -- pe cat imi aminMina Minovici, I. G. Bibicescu, Barbu Delavrancea,
te-sc
IVIihael Erninescu, Nicolae Ghitescu, I. Valentineanu, Zanifir
Atbore, D. Racovita i alti ziaristi rnai tineri, printre care
m numdram. Dar child veni chestia alegerei presedintelui
toatd injghebarea se narui.
Ziaristii se despartird In &Aid tabere, unii cereau pre$edinte pe C. A. Rosetti, attii pe B. P. Hasdeu. Ziaristii &in.=
;
www.dacoromanica.ro
1-82 C. BACALBASA:
ZIARISTICA ROMANA DiN ZILELE,NOAST-R-i-
servatori, in cap cu Erninescu, nici nu voiau s audd de

Rosetti, ziaritii liberali rdspundeau cum ca Rosetti est, tu
adevdrat ziarist de profesie, pe cand Hasdeu nu este decat
ziarist diletant. Pusd la vot alegerea presedintelui, izbuti
Hasdeu. Dar Hasdeu si dete demisia, C. A. Rosetti fu ales
presedinte i rdmase pand la moartea sa in Aprilie 1885. Societat ea incetd de a mai trdi.
Cativa ani mai tarziu incercarea fu reluatd, dar de data
aceasta cu mai multd izbandd. Societatea Presei fu infiintatd
iar presedinte fu ales D. Aug. Laurean, directorul Rotaniei
Libere.
Aceast Societate a trdit mai multi ani pand ce actualul Sindicat al Ziaristilor din Bucuresti, a cdruia casd o inau.guam acum, fu infiintat. :
intorc acum inapoi, fiindcd nu e au sd cunoastem
,cum s'a dezvoltat in Romania i o altd presd: presa economied si presa umoristicd.
Presa economicd n'a luat un oarecare avant decat deodatd cu activitatea industriald si in special, cu exploatarea
tereniirilor petrolifere. Dup cum era si firesc cele ,d'int'aiu
publicatiuni, cu acest caracter s'au ocupat cu chestiile agricole.
Se 'ntelege cd nu tot ce s'a publicat are valoare.. Cea

d'intaiu publicatiune care a avut insemndtate si a ldsat urine
a fost Economia Na0onalei scoasd in anal 1873 de atre P. S.
Aurelian directorul sccalei de Agriculturd dela Herdstr.j.0
Gr. stefiinescu profesor de stiintele naturale la facultatea de
stiinte din Bucuresti. Dela i Ianuarie i 885 publicatia a apd-
rut numai sub directiunea lui P. S. Aurelian si cu un

meros comitet de red actie.
Aceastd publicatie, atat timp cat a trdit P. S. Aurelian,

a avut multd autoritate in materie si a slujit la educarea
tinerelor generatiuni de econcinisti agricoli.
Economia Rural& apdrutd in 1876 sub acelasi director
a avut o influentd mai micd.
-.
In 1876 apare Curierul Financiar proprietatea lui M.
.
..?
Acesta a fost ntiul ziar financiar cu greutate mult

veme a fost singura publicatie in aceastd taint-1rd. Minovici
era un om st5ruitor i foarte pasionat de profesia lui. -.Cat
timp a tr',iit Curierul Financiar a exercitat exclusivitatea auwww.dacoromanica.ro
C. BACALBA$A. - ZIARISTICA ROMANA DIN ZILELE NOASTRE. 183
toritdtei in materie si avea mult trecere in lumea comerCiald i financiark

Exploatarea terenurilor petrolifere a produs, deodatk o
mai numeroasd presd de specialitate.
Cea d'intaiu publicatie foarte mutt cititd in lumea afa-
cerilor a fost Monitorul Petrolului fondat de cdtre d. Manca*

;n two. Titlul era francez: Moniteur des intents petroliferes
roumains".
Revistd bine fdcutd si iar4i cu trecere destul. este
Bursa apdrutd, in 1902 sub directia d-lni I. Husar.

financiar sub
In 1904 a apdrut Revista Economicci
directia d-lui Pictorian.
In 1904 Le Mouvement Economique, In limbo francezd
sub directia lui N. Xenopol.
Lupta Economica in 1907, director *i proprietar Constantin

Bacalba*a.
Un avAnt more Ta dat acestei prese aparitia cotidiand a

ziarului Argils sub directiunea d-lor Christache Staicovici
Simon Paucher. Un ziar cotidian exclusiv economic-financiar pdrea un
lucru cu neputintd la aparitie ; astjzi, insd, acest ziar foarte
bine fdcut, se buc-ur, de o mare autoritate pe piad.
Presa umoristick care aproape in totd'auna a fost o
presa politick a fost destul de numeroasd in Rorn5uia.

Cel d'intdiu ziar umoristic c.i popularitate i al cdrui
nume a rdmas, a fost Nechipercea.
Acest ziar a apdrut la anul 1859, avnd ca redactor responsabil pe I. M. Toporanu*i administrator pe eel mai popular umorist romhn N. T. Ord*anu.
-
Din cauzd e era meren suprimat de cenzurd pentru
atacurile sale politice, a apdrut meren sub nume deosebite

In formd de bro*urd. Asti:el au apdrut browtele: Coarn ele lui
Nechipercea, Coada lui Nechipercea, Ochiul Dracului, Artagul
Dracului, Codita Dracului, Ghiarele Dracului, Nechipercea II,
Sarsaild, Urziatorul i, in sfir*it, Ghimpele care a trdit
dela 1866 pAn la 1879.
Acesta a fost eel mai popular ziar umoristic din Romnia,
datoritd umoristului Nae Ord*anu care, la vremea la kA u
sciiitor fecund *i foarte apreciat.
www.dacoromanica.ro
184 C. PAC ALBASA. - 'Z IA R I TIC A ROMANA DIN =BEE NOASTRE
Un al doilea ziar umoristic care a avut scurta lui epocd

de cdutare, a fost Bob'drnacul apdrut in Bucuresti la i Ianuarie
1878 scris in mare parte de cdtre advocatul Ion Mosoiu. Ziarul, insk era anonim.
Bobdrnacul s'a transformat in Bobarnacele i iardsi in
-
Boba'rnacul.
In 1879 a aprut Farfara sub directiunea lui N. T. Ordsanu. Conditiile aparitiei acestei foi sub forma de mica. brosurd Cat si numele autorului, au contribuit ca publicatia sd
fie mult
Ordsanu, care era Director al Monitorului Oficial, a intercalat in discursul deputatului Sihleanu chteva randuri de
zeflemea. Din aceasth callz a fost destituit. Aparitia brosurei Farfara a provocat o mare curiozitate, dei verva lui Ordsanu nu mai era aceea din Ghimpele i Nechipercea.
O reluare a Farfaralei mai tarziu a trecut nebdgatd in
seamd.
Poetul Al. Macedonski fdcu si el o incercare in 188o cu

brosurica Tarara, care era un rdspuns la Farfara, insd brosura n'a putut apare decht din Ianuarie pAnd. in Aprilie.
PAnd in 1882 n'a existat ziar umoristic de oare care insemndt ate.
In 1882 apare Scaiul sub directia avocatului Ion Atanasiad. Apoi in 1883 Ciulinul sub aceiasi directie. AmAndouli
aceste publicatii, fd.rd s aibd un succes prea mare, cdci nici
un umorist de valoare n'a scris in coloanele lor, n'au trecut,
totusi, neobservate si au avut cititori.
In 1891 a apdrut Veselia ziar umoristic cu ilustratii in
colori, editat de Luigi Cazavilan.
Veselia era scrisd in tonul Universului, f r nici o aluzie
Ghitd Berbecu, directori Bacon i Radu Tanddfd (Const.
Bacalbasa) a fost un ziar de opozitie impotriva regimului li-
hag la trutere si un ziar mult citit. In aceastd foaie scria,

cu un deosebit succes i Ghitd Cherenbach, sub pseudonimul
Gheorghe din Moldova.
data' cu cdderea guvernului BrAtianu in 1888, ziarul si-a
perdut terenul si a incetat.
www.dacoromanica.ro
C. RACALBASA - ZIARISTWA ROMANA DIN ZILELE NOASTRE 114
In Ianuarie 1891 apare Moltul Roman sub direetia lui

I. I. Caragiale, prim redactor Anton Bacalbasa.
- Bine inteles, aceast foaie intelectuald si de atac, a avut,
de indat, un insemnat succes Dar foaia n'a apkut lungd
vreme. Reluatd mi tkziu de cdtre alti editori n'a mai avut
nici.o cdutare.
La 1895 a apdrut Mos-Teaca sub directia lui. Anton Bacalbasa.
Acest ziar era mult citit, rnai ales pentru zeflemelele lui
mpotriva militarilor.
Mai multe incercki cn tot felul de foite, dintre care
-
unele cu continut pornografic, n'au putut prinde, unele din
cauza indiferentei publiculiii, altele din cauza interventiei justitiei. Tocmai la 1904 a apdrut o foaie umoristicd, care a
proinis i a ftnas pand in zilele noastre. Aceastd este Furnica.
Pdrsind vechiul sistem de a face dintr'un ziar umoristic O gazetd pur politicd d op--,zitiune; d-nii G. Ranetti
N. D. Tdranu, au fdcut un ziar sdptmnal cu coprins variat, cu foarte putind materie politic. Incercarea a rdusit
fiinded ziarul a deienit popular si treste incd.
In afard de foile pe care le-am insirat pana aci, nici unul din ziarele care au apd-rut dupd aceia i pand in anul pe care
Il trdim, n a putut reprezenta, fie un mare curent popular,
fie 6 mkire a technicei ziaristice, fie un pas inainte in dez-voltarea institutfflor de presd, fie un progres simtitor al tiparului in once directie.
Au mai apartit, fireste destule ziare bine scrise, ca tiragiu
destul de insemnat, cu cititori i ca rsunet politic, insd nici
unul din aceste ziare nu au putut trdi i nici nu au ldsat
unna lor amintirea unei insemnate cariere ziaristice.
Printre ziarele cele mai de seamd si mai mutt citite care.,
au apdrut intre anii i880 si 1916, data la care md opresc
Cu cercetarea, spot fi notate:
Vointa Nationala ziarul partidului liberal apdrut in urma
despktirei lui C. A. Rosetti de Ion BrAtianu, Roma nul incethud de a mai fi organul guvernului. Vointa Nationald a 'AL
p'rut in anal 1884.
.Viitorul a luat 10611 Vointei Ntionale devenind un 'organ cu mult rdspandire de si ziar de partid.
.
www.dacoromanica.ro
186 C BACALBAA.
Democra0a,
- ZIARISTICA ROMA N'A. DIN ZILELE NOASTRB.
ziar national-liberal,- apdrut in 14 Martie
1888. Acest organ vzut ziva in momentul cdderei rPgimului liberal si a lungului guvern al lui Ion BrAtianu. Ziat
bine scris, pe care it ilustra pana unui Barbu Delavrancea,
a fost un instrument de luptd vehementd, s'a ilustrat prin
violenta stun lui i prin politica anti ruseascd pe care a fdcut,o.
Tara, 'ijar politic cotidian Februarie 1893. Era un ziar

conservator dirijat de cdtre Panait Christodulo care avea
inspiratia politicd a lui Nicolae Filipescu. Avca un tiraj des:.;
tul de apreciabil pentru vremea aceea.
Cu acelasi titlu a mai apdrut un ziar in 1903 sub di-
rectia d-lui M. E. Papamihalopolu.

Gazela Poporului ziar ldturalnic a1 partidului liberal,
condu de cdtre Gheorghe Paladi fost ministru. A fest
ziar vehement de lupt, infiintat in anul 1895 Cu destul srd

sunet in pdturile populare si liberate.
Lumea Noud, organ zilnic al sccial-democratiei romane.
Era un oran bine scris la care colaborau 'cele mai 'distinse
spene ale partidului socialist romAn.
Dreptatea apdrutd la 1896 sub directia lui Nicolae Fleva
avand ca prim redactor pe Anton Bacalbasa.
Patriotal apdrut la 5 Mai 1900, redactor sef Constantin
.
Bacalbasa.
Minerva organ de informatiuni in genul Universului."

Ajunsese la un insemnat tiraj si a disprut sub vartejtal
marelui rzboi.
Sub ocupatiunea inamicd dela 1916 la 1918 a aprut
Gazeta Bucure,stilor 0 Lumina asupra cdrora, las altora
viitor grija de asi spune cuvdntul,

Aceste ziare protej ate de inamic, ajunsese la tirajuri
foarte insemnate. Pe cand acestea erau ziarele ordsenesti Cu cea mai mare
rdsphndire in lark un inv4dtor din judetul ArF4es, cu loarte
mare trecere in judetele din prejur: Muscel, Olt, VAlcea etc.,
scotea ziarul Gazeta Tdranilor in Noembrie I92 in isatul
.
Musetesti. Acesta era Constantin Dobrescu-Arges. - ')

Foarte inteligent, cult, si plin de ambitiune politit Do-
brescu-Arges, cu gazeta lui a artmcat cei d'intdi gernieni ai
www.dacoromanica.ro
BACALBASA. - ZIARISTICA. ROMANA DIN ZILELE NOASTRE 1R7
desteptarei satelor i din samanta aruncata de munca si de
Gazeta lui, a iesit partidul taranesc de astazi.

Mica foaie ce s'a tiOrit, card la Musetesti, cAnd la
Campulung, and la Bucuresti a facut mai Inuit pertru dezvoltarea politica a paturei rurale, &cat toate celel'alte ziare
dela erase oricht de mare le era tirajul.
Dintre ziarele politice care au aparut in celel'alte orase
din tara, voiu cita aci pe acelea care au trait mai Inuit, an
avut o mai hotarata, Ellie de purtare si au ldsat un turne
-
In Istoria presei remhne.
Aceste ziare sunt:
Curierul ziar esean, aparut in 1873 sub directia lui Theo-
dor Balassan. In limbagiul curent era numit: Curierul Balasan,

-
A fost un ziar fr nuant politicd si a trait pand la 1893.

Vocea Covurluiului din Galati. Aparut tot in anul 1873.
A fost un ziar politic de nuanta liberala independenta. Infaiul sau redactor a fost Gheorghe Baronzi. In cele din urm5
era dirijat de profesorul Th. Mihailescu.
Dernocratul din Ploesti aparut iarasi in 1873 sub directia i in proprietatea cunoscutului lupttor liberal 0 nistantin
Grigorescu, A pastrat aceleasi credinte pang la moartea fondatorului sau.
Evenimentul din Iasi aparut la 1893 ca
trecut la partidul Conservator unde a ramas.
F arul Constantei i Dobrogea Jund ziare independente
care se rnentin, primul dela 1890, cel d'al doilea dela pro.
In sfarsit sa citez i un ziar cu aparitie neregulata dar
cu o tendinta statornicd care a avut pe vremur acum vre-o
30 de ani mult rasunet in cercurile Comerci ale, acesta era
DeVeptarea org-anul antisemit al d-lui I. N. Polichroniadi.
*
Intorchndu-ne inapoi cu privirile constattn c inceputurile presei romane au fost deosebite de acele care insemneaz nasterea ziarului.
Izvoarele Istoriei ne arat ea, ziarul s'a nascut din trebuinta oamenilor de a fi informati. Nici o idee politica, naional sau filozofica n'a indem.nat aparitia celui d'intaiu ziar.
www.dacoromanica.ro
'1 8 C. BAtALBASA.
ZIARIi7ICA ROM -ANA DIN ZII.LE-NOXS-TRk
Dezvoltarea politicd a societdtilor apusene

uncle s'a ndscut
ziarul
fiind Inca prea inapoiatd, ideea de a face din publicitatea tipdrit un instrument de propaganda.; nu a venit niindnuia. De altfel nici un existd incd viata politicd propriu
In occident ziarul s'a ndscut pentru ca sd rdspandeascd

mai usor. stirile ce circulan cu mutt mai greu prin propagarea orald.
In Romania ziarul romanesc" s'a ndscut din alt imbold.
Negresit dupa cum am ardtat la inceput aceste publicatiuni
cei d'intdiu cari au simtit nevoia de a avea ziare
in .tard i cari au efectat chiar sume bugetare spre a le avea,
au fost Domnitorii din Muntenia si din M.oldova. Deca
acestia nu s'au gtidit- ca sa, creeze o pres nationald ci numai sd cumpere ziare din strdindtate care sd-i informeze
asupra afacerilor politice externe.
Ideea de a crea o presd romaneascd riu putea veni Domnitorilor din epoca fanariotilor.
Inthiul ziar In limba romnd in Principate a fost un ziar
infiintat de care ocupatia ruseascd.
Rusii trdind intr'un stat neatarnat puteau aprecia mai
bine decat Romanii, cei subjtigati, binefacerile i foloasele pre-
sei. De altfel toti cuceritorii si toti aceia cari ocupd macar

vremelnic o tara strdind, se gandese in randul intAi la presd.
CaLcel mai bun mijloc de propaganda favorabild. Inultimul
mare rdzboi Germanii au creat in Franta ,;La Gazette des

Ardennes, iar'in Romnia, cteva zile numai dupd ocuparea
Capitalei; s'au i grdbit sa infiinteze, pe lngd tin ziar german,
-Si un ziar romanesc: Gazeta BucuregVor.
RUSH, bcupand Principatele au inteles ca trebuie Sa fac
OCupatia lor militard simpaticd Romdnilor. Nici comunitatea
religioasd, nici o mai bund administratie nu li se pdreau de
ajuns ca sd intretie aceastd simpatie, cel mai bun mijloc era
ziarul.
Acest ziar tipdrit sub tutela si cenzura .strdinului, nu

tinted fi ic, presa romnd. Presa romand s'a ndscut atunci
chnd a apdrut cel dintai ziar romnesc, editat din libera voiirtd a until roman.
Negresit i aceste ziare nti au apdrut la inceput de Cat
tdt`stib masca ziarului informativ, fdrd pretentia afisatd de a
www.dacoromanica.ro
C.: BACALBASA. - ZIARISTIC4.110,1011TA DIN ZILELE:NOASTRE 189
se amesteca in treburile politice ale -Ord., in realitate, insd,

scopul ziaristilor romani era sd facd, cel putin, politicd na-
tionald, dac nu chiar politica de idei de partid, dupd cum

o intelegem astdzi.
dar mai cu seama
Principatele romane cat si Ardealul
Muntenia si Moldova n'au avut o presd de cat din ziva

in care aceastd presa a fAcut i oareeare politicd. A fAcut'o
clandestin, a fdcut'o sub forma fabulei, a fdeut'o cu greutate
si Iii totdeauna impiedecat de cenzurd sau de suprimare,
dar faptul istoric este cd, presa romaneascd s'a ndscut mai
mult din nevoia Rornhnului de a rdsufla politiceste de c5t din
aceea de a informa pe cititori asupra faptelor zilnice.
Acest adevr stabilit putern afirma cd presa romand, de
-
la inceputtrile ei, a fost nationald. Ideea nationald i-a dat
nastere, ideea nationald a fdcut'o sd, creased., ideea nationald

a ealduzit-o neineetat pand in zilele pe care le trdim.
Aceasta se datoreste faptului c, ori edrui partid politic
ar apartine, i ori cdror idei ar fi adeptul, Romanul nu'si,
perde legdtura sufleteased cu tara.
Daed eineva a putut spune despre Rusi Racde pe Rus,

vei da de tatar", despre Romani se poate spune : Rche
:
ROIllflul liberal, conservator, democrat, socialist, comunist
vei da de Roman".
Dacd privim presa din cel'alt punet de vedere, din acela
al cresterei si al dezvoltdrei sale materiale, facem o a dot-1as
.
constatare care dovedeste, Inca oclatd, nationalismul presei ro,
mane; pe eand aproape toate imbundfalirile de ordin teanie al ziarului romanesc le datorim ziaristilor streini stabiliti
In tara, in schimb intreg progresul din campul vast al ideilor, Il datorim nurriai ziaristilor komani.
Modernizarea ziarului, inmultirea rubricilor, eftenirea luicomercializarea mai dibace, dezvoltarea reportagiului, pune,,
rea ziarului in mna celor mai multi le datoreste presa romand
ziari5tilor strini veniti i statorniciti in Romania. Dar intelectua.lizarea i punerea ziarului in serviciul ideilor a fost,
In totdeanna, numai opera ziaristilor Romani.
Aceastd stare de fapt este foarte usor de explicat.
- Strainii veneati din tdri in care presa avea o desvoltare
mai mare, avand o viatd mai veche, prin urmare dansii a-
www.dacoromanica.ro
190 C. BACALBASA. - ZIARISTICA LOMANA. DIN ZILELE NOASTRE
veau priceperea mi mare a mestesugului. Dar fiindca acsti

oarneni eran lipsiti de drepturile politice, nu puteau participa
In chip direct la lupte' le care desparteau partidele.
Acest considerent n'a fost,-insd, cel mai de capetenie spre
a deslusi pmtina contributiune pe care ziaristii strdini au
adus-o la desvoltarea presei din punctul de vedere intelectual,
moral si politic Unei alte imprejurari se datoreste faptul
.
constatat,
Aceasta alta impreiurare este urmatoarea : nici unul dintre ziaritii strdini cari au facut gazetdrie in Romania, in cei
din urma 40 de ani, nu au fost oameni cu o inalta culturd,

Cu un mare talent si cu o puternica personalitate intelectual.
Toti n'au fost de cat niste dibaci profesionisti i oameni_cari
cautwi sa faca, din presa o afacere iar nu un instrument de
ridicare morala, intelectuala i politic a poporului roman.
-
Lui Luigi Cazzavillan Ii datorim eftenirea ziarului i, prin

urmare, raspandirea lui. Dela Luigi Cazzavillan au inceput
marile tirajuri ale ziarelor, Luigi Cazzavillan a introdus cea
dintai masina rotativa pentru marirea tragerei. Ziarul de 5
bard pus in mana celor mai multi, mai ales a populatiei marginase, nu era de cat un raspanditor de stiri, fard sa poata
sluji la desvoltarea morala si nici la desteptarea politica a
poporului.
Dar tot s'a ales poporul roman cu un casti9., indirect,

Universal lui Cazzavillan a tras o brazda si a deschis un
drum: a dat marelui public gustql cititului.
Inainte de Luigi Cazzavillan a fost un alt strain, fran-
cezul Emile Galli care a adus insemnate imbonatatiri facturei

ziarului romanesc. Insa niei.el n'a contribuit la imbogatirea
capitalulni de -idei al Romanului. Si, cu tate acestea Galli,
de si cetatean france, n'a avut scrupulele lui Cazzavillan,

caci a facut politica de partid.
Cauza c nici dnsul n'a contribuit la desvoltarea politica' a societatii romanesti, este aceea de care am vorbit mai'
sus: nici el n'a fost un insemnat talent si nici preocuparea
lui, cand s'a hotarat sa, faca ziaristica in Romania, n'a fost
ca sa dea ajutor vreunei idei.
Nu infra in cadrul insdrcinarei mele de a calca in trecutul mai indepartat, voi aminti numai in treacat, ca cei dintai
www.dacoromanica.ro
C. BACALBASA. - ZIARISTICA ROMANA DIN ZILELE NOASTRE
191
ziaristi cari in Wile; romane au fdcut ziarism politic cu

autoritate cu rdsunet, s'au rrumit Ion Beliade Rddulescu,
Asachi, Mihai Ce.gdiniceanu, C. A. Rosetti. Toti fruntasi ai

neatnului, toti mari talente si inteligente superioare.
Ziarismul lor, fie cd era mai liberal ori mai conservator; era national. Acesta a fost faria lor conduchtor.
Mai tarziu un d. A. Laurian fondand Romania Liberd
In toydrdsia profesorului Stefan Mihdilescu, a fondat ziarul
intelectual. Nici Laurian nici Mihdilescu nu erau mestesugari
ai ziarelor dar erau oarneni culti si oameni de talent ; ei au
pus umdrul si au impins, cu mare succes, presa romand care
Vrmul inflorit al intelectualizmului.
Un alt mare talent, Eminescu, nu a fost nici el un ziarist profesionist, adicd un maestra al technicei, dar a fost o
pand mdeastrd care a ldsat in coloanele Timpului pagini neuitate.
Nationalismul special al lui Mihail Eminescu a caracterizat activitatea lui ziaristicd, mai mult decat conservatorismul
sdu incidental. Cheorglie Panu a fost un mare ziarist, cu mult mai complect decat Eminescu. Eminescu avea o notd artisticd aproape
geniald dar era unilaterd in presd, era unicd. Panu avea era-.
tara enciclopedicd a ziaristului ; la el conceptul democratic
predomina conceptul nationalist.
dei foarte
Dintre toti inarii nostri ziaristi singur Pana
bun roman n'a std.ruit asupra ideei nationaliste.
Literatura strAlucit a' lui Barbu Delavrancea, factura lui
stilistic at'at de impecabild si de simetricd, a fost o podoabd
.
-'
-
pentru obale de ziar in care a fost asternutd, insl Dela-
vrancea n'a fost ziarist cleat atat cat au fost si sunt ziaristi
in Romania mai toti oamenii politici.
Despre ziaristii morti prea de curand san care au trdit
prea aproape de noi i printre noi nu voiu scri. Nu voiu scri
nici despre acei cari trdesc 'Med. Despre acestia vor scri mai
tarziu aceia cari vor socoti. Acestora le revine sarcina de O.
zugrdvi pe ziaristii Romani cari au trdit in marile vremuri ale
marelui rdzboiu, care a fost rolul i inraurirea lor, care le-a
fost patrit,tizmul si care le-a fost caracterul i atitudinea in
fata dusmanului. Fiind unul din cei cari am luat parte la Val-,
www.dacoromanica.ro
192 C. BACALBMA.
ZIARISTICA RO VANA. DIN ZILELE NOASTRE
mdsag mi-e teamd sd nu ache in aceastd lucrare o parte din
patima mea romaneascd care, de multe ori, judec5 aspru

nu iartd (I).
Printre oamenii cari au ilustrat presa cu scrisul lor
dei nu au fost ziaristi de profesie sunt unii oameni poli:
tici dispdruti dar care au exercitat o insemnatd influentd
asupra directiunei generale a presei romane: acestia au fost
.
Take Ionescu i Nicolae Filipescu. Amandoi aveau patima vie
a ziarismului fiindcd amancloi isi dedeau seama ce putere

extraordinard std inmagazinatd in aceast institutie, or care
i'ar fi pdcatele. Amandoi i dd'deau seania c societafile moderne sunt concluse de presd i ca omul politic care are cea
mai puternied pres este si omul politic cel mai puternic.
Mai am de Lent o ultimd olD;ervatiune.
- Cat timp presa avea o mica rdspandire ziarele nu se puteau sustine decat prin subven-tiile partizanilor si ale partide,
lor make. Ziarele partidelor erau cu patine exceptiuni, cele
care puteau trdi i aveau cea mai mare inraurire asupra publicului restrans care citea. Astdzi este cu totul un alt can-
tee. Presa comercializandu-se, prin marile tirajuri, influenta a supra maselor a trecut la ziarele independente de partidele politice.
Este o constatare si atat.

Dar oricare ar fi pozitia ei fatd de organizatiunile politice, viitorul nu poate fi de cat al presei care va fi wren;
-
democrat si nationalistd.
Adied presa legatd strans si de sufletul si de interesele
poporului romAn.
CONSTANTIN BACALBA$A
Pre.sedintele Sindicatului ziaristilor din Bucureti
(1) Am avut doi frati In' presA pe Anton i pe Ion Bacalbaa. , Aljii
vor scri despre cariera lor In presa and va vent iari prilejul.
www.dacoromanica.ro

Istoria Presei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Presei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IS TORIA

DELA PRIMELE INCEPuTLIRI PANA LA 1916

Cli O PRWIRE ASUPRA PRESEi ROMANESTI DIN ZILELE NOASTRE DE

/JAL:MIELE SOCIETXTII ANON:11,1:

Str. Sarindar, No. 9 11

STORIA PRESEI ROMANE

IARVI.4; in forma lui,actual, s'a alatuit din trei.elemente

feriti: pe de o parte infoimatia, culeasd din zvon

diii, consitntiau s lase a li se fura secrete sau le cldeau .ei.insii.

1rrih Italia avea In deosebi.'aceast specialitate,. cdci stirile

'matiei .politice, se intalneste, cel putin 'pand in secolul al

pamiletul.de &Rica" literani, foarte adesea ori ,partial,

Mai totdeauna superficial,. cand i cand scandalos,;.,si. plin

ISTORIA PRESEI ROMANE

n'a scdpat de o astfel de judecata, in care nu se cruta niciuna

voltare pamfletului, ai carui autori, pe vremea lui Cromwell

Sa nu uitam c asemenea scrieri, care formeazd basa repti-

tatiei atAtor scriitori din aceasta vreme, eran totdeauna

desvoltare insasi fasele prin care a trecut presa in general si

1ST0iiTA 'Ph-ESE/ ROMNE

peritru piilleatiile strine a fost - destul' de

yiu si la hoi in a doua jumdtate a secolului al -XVII-lea,

matiei manuscrise, care putea fi fo-arte periculoas pentm autorul

iriformatiile din sorginte indigen" si sa facd a se desemna

a timpului in care, ele s'au petrecut. Acest spirit :Curios si pedant,

N. IORGA. - 'STORM PRESEI -ROMANE

noastre i acei cari stiau i acei cari nu stiau, i cei in n.Isur s

se intAmpla, cAutau s introduc in paginile lor de cronicd

in manuscris, se cetiau L--- in mintea contimporanilor nostri.

titluri le avem in parte.

Dacd Putem admite pentru. un Nicolae Costin, Dentin- "un

cunoscutul unchiu al lui Constantin Brancoveanu i tatd al

a adus un capital stiintific pentru viata-i intreag i o do-

'rifit de a serie despre lucruri 'Matte, cu o putere de corkeptie

N.. OHGA. - 1STORIA PRESET-14 OMANE

raport, nici in Europa apuseand, cci scrierile lui de istorie

-felul, el pomeneste astfel cutare calendar de stiri: si de preziCeri

-Propriile sale experiente de crestere de tribut dupd impunerea

InOmplarea negAnditd muta fata lacrurilOr",

N. IORGA. - ISTORIA PRESEI ROMANE---

ceia ce, de sigur, rm era o mare descoperire si nu trebtia

tin, care, in cursul nenorocirilor acestei f amilii, s'a vandut

Prognosticul Germanului Axtelmeyer cu pri-

vire la Petry, Tarul Muscalilor, i la viitorul care a5tepta,

toria de a se tinea in curent cu toate tirile din Europa,

ISTORIA PRESEI ROAlitiqE

nilor, in special al celor din -Viola, de a face sa ajungd la

cu cata inteligenta se redactan astfel de rapoarte de catre

intre scrisorile, pe care le-am pomenit, ale celui de-al treilea

de cea mai mare importanta pentru scopul nostru: Rog sa

1STORIA "PRESEI ROMXIVE

matii trebnie s. se astepte pdnd in a cloud jumdtate a acestui

secol al XVIII-lea, dud, ,In locul unor asemenea Condid,

nilor. Astfel, in socotelile lui Grigore-Vodd Callimachi, din anul

1763-4, este, la cheltuieli, un paragraf special intitulat

fel si de aiurea, la Varsovia, a lui Musitt Lams sderitar",

si care era capabil el insusi s aibd relatii personale in

ISTORIA PRESEI ROMANE

punct de budget; cum am zice astzi, este urmaorul: 69

este, prin urmare, dac nu incepdtorul procurrii gazetelor

S'au imprtit 18 lei gazeta d'intaiu nemteascd de la Altona ;

meisterului bucovinean, din partea Moldovei de airand rdsluit,

ISTORIA PRESEI ROMANE