,

IORGA ns,

_r--

RUIN VECHI
CONFERINTA TINUTA
n LA SCOALA DE
PODURI 1 OSELE
4

CULTURA NEANUEUI ROMANESC

Tipografie, LegAterie i Editurd
lucuresti :: 1920
EJ
 f

N. IORGA

DRUMURI VECHI
t CONFERINTA TINUTA
LA SCOALA DE ::
PODURI I .0SELE

CULTURA NEAMUEUI ROMANESC

Tipografie, Legatorie §i Edituri
Bacurelti s: :: 1920
 - .

DRUMURI VECHI
Conferintä tinuti la Icoala de Podurl I cosele
de N. IORGA.
--a
_ .

Donini lor colegi ci dragi tineri,

SA' ma iertati dacd nu va aduc nici micar toatd
txpetienta mea de istoric In ce priveste drumu-
rile si podurile de oiinioarã, pentru ca intentia
mea. de a scormoni mai larg in materialul pe care
-1-am tipirit a fost in§elatd de scurtimea vremii.
!I Fac, deci, ce pot §i ce mi-a ingiduit tintpul si pot
_ face cu siguranta cd se pot- gasi muit mai multe
lucruri decit ce 'voiu fi in stare sa va Infati§ez
astdzi, din masa foarte mare de lucrarl tipirite
privitoare la trecutul nostru.
Cred cä lu Crurile pe care o sd vi le pot spune
ar gasi un mai adinc rasunet la d- voastra dad
s'ar fi flout de multA vreme ce visam sa fac
eu, cind aveam mai muit timp la lndemind, si
pe care oricind ar trebui si se gaseasca cineva
pentru a-I face. Iata. ce : intre lecturile mai po-
trivite pentru oricine, i pentru tineret in deosebi,
ca i pent! u tineretul care prin ocupatia lUi o
sä aibd datoria s'a cutreiere tara, Wind drumuri
.§1. poduri noi, cum se cade pentru o ari noud, 6
L
ar fi foarte interesant sa se afle o culegere a ve-
chilor calatori la noi , nu in limba originald, ci
fiecare cAldtorie si se traduca in band limbd roma-
neascA, si, a§ adangi, sA fie asa tradusa, incIt fiecare

..
 Alb

sA a pard cam in limba din timpul acela, pentru ca

sa nu se intimple ca in descrierea unei calatorii
f acute pe la 1500 sau 1600 sa. se infati§eze cine
tie ce limbagiu de gazeta din timpul nostru, care,
cum titi, se niimete limba romAneasca, dar, evi-
dent, Ware mult amestec cu limba romaneascA de
acum, i iucd mai putin cu cea de atunci. Ar fi
de cel mai mare folos educativ, ar fi o compli-
nire a cártii de istoria Rominilor §i de geografie,
dacd toate aceste calatorii. unele dinteinsele extrem
de interesante, ar fi traduse romdne§te. Atunci
mube lucruri care se pot spune intr'o confe-rinta
ca aceasta s'ar intelege mult mai bine decit atunci
cind n'are cineva amintirea unor astfel de lecturi.
Calatordle acestea sint foarte !butte ; o sama
erau lipAiite de multA vreme acelea care se infa-
ti§eaza in cArti intregi ; alt:31e sint in fragmente
risipite prin deosebite colectii de documente, si
rdmine cineva uimit cA tot se mai descopar. Acum
citeva ziI3 d. Caragea de la Grumdze§ti, care se
coboa; dinteo familie ce a dat Domni principa-
tului Terii-RomAneVi, dar ramurh din care se co- .

board dumnealui a fost instrainatd multa vreme

de tara aceasta, d. Caragea, intorcindu-se aici
ocupindu-se cu lucrurile romäneti, mi-a comunicat,
acum citeva zile, cA a mai gasit doi cAlMori, cu
t, tul necunoscuti, iar desbrierea faculA de d-sa
thi-a comunicat-o pentru a se tipari in Revista
istoricA,.
Deci in scrieri netiparite se gAsesc Inca o multime
de lucruri privitoare la noi.
Evident, cu totul altfel este cind un istoric in-
f44ea za el lucruri din cutare vreme, mai ales daca
istoricul este mai abstract §i din scrisul lui nu poti
vedea realitatea de loc, i cu totul altft 1 cind lu-
crurile se vAd cu ochii unui contimporan. .

. Cum zic, o foarte buna initiare i o complectare

a studiilor de istoria Rominilor ar fi existenta unei
astfel de colectiuni de calAtorii, dar pana atunci
 ^ r

dacd nu se oferd alt prilej de a intregi cele ce

vreau sd In le spun astd seard, va yeti multumi
It cu atit.
, lar eine ar vrea sd se lAmureasca deplin cu
privire la aceste calatorii ar putea intrebuinta o
carte foarte bund, a carii tiparire din nenoroche
a fost opritd de imprejurdri, mult mai prielnice
pentru atitea cdrti rele : un fost elev al mieu, pe
timpul cind eram foarte tinAr, d. Sadi IonLscti,
acum functionar la Academia Romina, se apucase,
sint vre-o doudzeci si mai bine de ani, sã prep-- .

teased o lucrare de doctorat la mine. Pe atunci

Universitatea nu era asa de filantropica, nu cruta
sandtatea studentilor pAnd a suprima si tesa de
licentd, si mai mutt pe cea de doctorat (surisuri);
pe atunci se invata ceva mai bine, si se ingddula
sd se oboseasca tinArul, dind si o lucrare pentru
licentd. Cum d. Sadi lonescu era un om deosebit
de harnic, s'a apucat de lucru, si dintr'o cercetare
care putea cuprinde citeva coale de tipar a faint
o intinsa opera care, poate si din cansa propor-
pilor, n'a putut fi tiparita toata, rarnAnind In ma-
nuscris noua parti din zece. E o frulnoasd lucrare,
in care se arata cum se chema fiecare calator ce
a fost pe la noi, cind a calatorit. cite edipuni sint
din cartea lui, si se da apoi o analisd, pagind cu
pagind aproape, a cuprinsului calatoriei. A tiparit
repertoriul acesta pana pe la 1650, iar tot restul, ,

care formeaza un formidabil manus:ris, se gabeste.

nepublicat pAnA acum nu stiu dacd din vina '
durrinealui, ori din viria noastra a tuturor, ori din
vina fatalitatii, cum e foarte adese ori soarta car-
tilor bune si folositoare. Acei cari vor lucra pe
sama lor, se pot adresa d-lui Sadi lon3s-u, om
foarte darnic in ce priveste manuscrisul d-sale, pe
- care-1 folosesc unii, dar nu-I tipareste nimeni.
Dupa aceste lamuriri privitoare la calatorii in
terile noastre considerate 'n generalitatea lor, sd
venim la insusi obiectul acestei conferinte.
 Daca. ar yrea sA fie cineva complect, ar trebui
sA o porneascd de la vremila cele mai vechi,
dar, sA nu se inspaiminte nimeni, md voiu sili ca
in aceasta calatorie oboseala sa fie cit mai micA.
Onor. auditoriu, judecind cineva dupa drumufle .
de acum, ar crede cã noi sintern de putina vreme
A

initia'i in aceste avantagii ale civilisatiei (ilaritate);

cu toate acestea sintem oameni cu drumuri foarte
vechi, mai vechi chiar decit admirabilele drumuri
romane pe care, in liniile lor principale, le cu-
.. noasteti, dar al cAror traseu n'a fast urmarit pdnd.
acum cu atentie. Ar fi de sigur cercetari de fAcut,
care ar da_ resultate foarte frumoase si ar putea
in,bogaH atitea musee, daca ar sta cineva sd des-
fan stratul de pamint care acopere macar vechile
drumuli romane. In Ardeal s'au fAcut cercetari de
straini, th arheologi unguri, cari au scos ceva
. material la iveala, dar ele au fost cu totul. insu-
ficient facute. Unele sapaturi s';.N facuf si la Sarmi-
, seg tusa : mai mult la localitAti decit la drumurile
propriu-zise. Acestea insa se cunosc foarte bine
,

dupa izvbarele antice, intre altele dupd vestita

hada cunoscuta supt numele de peutingeriana,
- pen tru cá un German, Peutinger. a tiparit-o cindva.
Pa basa <tabulei peutmgeriane, i dupd alte izvoare
istorice putem sti_ perfect liniile care strabateau
,
Ardealul si o parte din vechiul principat al Terii-
12( manesti, partea da dincolo de Olt, caci, in ce
priveste partea de dincoace de Olt, drumurile erau
mult mai putine si mai slabe, drumuri in bar-
barie, pe cind celelalte drumuri in lmperiu, deo-
sebire foarte importanta. In ce priveste Moldova,
a fost un timp cind cineva Ii inchipuia cA vechi
drumuri romane nici n'au existat pe acolo, fiindca
nu sint insemnate in acel aasi izvoare ; faptul insa.
cd se gaseste in unele parti ale Moldovei, ici si
colo, cite o comoara de monede care nu sint numai
romane din vremea lmperiului, dar unele si din
OM'
 r,

vremea Republicii 1 chiar citeva dinteinsele mai

vechi decit epoca romana, aceasta arata ca on-
cum, mergeau drumeti cu scopuri de negot i, prin
partile acestea.
Apoi, cuvintul (drum. la noi e mai vechiu decit
epoca romanicd.: acest cuvint este grecescul tdro-
mos* care in sensul acesta s'a pastrat pina in
, timpul nostru la poporul grecesc. Aceasta nu in-
seamnd fArA indoiald ca admirabila civi.iSitie gre-
ceasca de pe malul Mara Negre ar fi *runs si
in partile noastre ; aceasta inseamnd nurnai cA intre
acela cuvinte grecesti care au ajuns la Tracii
.

din interior, la acei semi-barbari cari au fost cei .1'

mai vechi locuitori ai partli nordice si rdsdritene a
Pe insulei Balcanice i dintre cari Getii i Dacii au
locuit prin regiumle noastre, a trecut in limba
noastra cuvintul grecesc dromos, admitani cA 7

el insusi n'ar veni din turned tracicd. Asa incit,

atunci cind Romanii au pAtruns in tara Dacilor, ei
au gasit si drumuri de comert, care evidt nt n'or fi
fost ca drumurile ce le faceau Romanii, dar ne-
gustorii se multamesc si cu mai putin decit legio-
narii, si au gasit in acelasi timp familiarisarea po-
pulatiei cu acest articol de civilisatie care este
drumul. .

Cit priveste terminul de ccale,, acest cuvint face

parte din vocabularul popular : ,cale intoarsa".
ln'rebuintarea speciala a cuvintului, de pilda in
Calea Victories", este insa cu totul recenta, si de
model italian. ,

In afara de 'drum), care este stravechiu, in

afard de cale,, care este romanic, dar n'are cu
totul acelasi sens cu (drum', cunoastem g ara re I, ,
ipotecdit, «carArusd), 4potecutdD, fel de fel de
mijkrace de comunicatie care sint mai mult poetice
si locale decit practice si generale. .

Acum, orice drum compnrta 1 poduri, chiar

cind n'are nevoie de poduri asa de mari cum sint
 or.

podurile cu care mindria noastrd nationala, de

citava vreme, a impodobit chiar drumurile acelea
. care puteau sä aibd podari mai putine, i ceva mai
mici, si mai puiin imposante.
In ce priveste podul, limba noastrA a creat o
dualitate lexica interesantä. intre cpoth, slavon, si
tpunte., romana. Pod e totdeauna acela ce se in-
tilneste pe drumul pe care merg negustori, ostasi ;
cpunte, a ajuns sa aibd mai mult un sens sd-
tesc, muntos ; puntea e mai putin decit podul in
vechea intrebuintare a graiului rominesc. Puntea
- a fost intrebuintata mai mult in sens de legaturd
neaparata peste o prdpastie, peste un curs d,2 apA
intre cloud frinturi ale acelui4i drum. Pe urrnd cu-
vintul gptinte* a capdtat fel de fel de intelesuri pe
care nu le avea odinioard : de exemplu cind func-
tionarii mai fac o a treia zi de nelucrare din ziva
( care se afla intre cloud serbatori, un inteles pe
care ,;punte" nu I-a avut niciodatd la noi in vre-
, mea veche. (ilaritate), pentru Ca in vremea veche
erau mai putini functionari sau, la dreptul vorbind,
vremea veche n'avea de loc functionari, cu sau
fara punti". -
Acum, dupd aceste consideratii de vocabuhriu,
de limbA, care pot----lamuri asupra timpurilor in care
izvoarele noastre lipsesc, sa venim la epoca in
.. care izvoarele vorbesc, desi nu spun tot ce am
.

don sä aflam .de la dinsele. .

A fost un timp, foarte indelungat, in care strdinii tac

asupra noastra si in care noi insine nu vorbim deipre
noi pentru cd nu eram un Stat d Stub de civilisat,
ca sá creada ca este nevoie sd trans nitd urmasilo !
povestirea lucrurilor sale inteun anume mpment.
in treacdt pot spune ca teoria dupd care Ro-
minii si-au strins toate ale lor si s'au ascuns prin
vdi de munti, iar, cind veniau barbarii, scoteau
nasul sa se convinga ce fel de oameni venisera,
pentiu ca, pe urmd, cu foarte mare groaza sä se
 ascunda in ne$teri, cela ce pare ca e foarte Ian-
dator pentru trecutul glorios, al neamului nostru,
teoria aceasta este falsa, cu desavirsire falsa.
Nici barbarii nu se speriau de noi, de cit eram noi
de civilisati (suri5uri), $i nici noi de barbari, de
cit erau ei de salbateci.
Noi, fiind oameni putini, cuprini in mai putin loc
$i averea fiindu-ni atit de redusa, teritoriul nostru
hind atit de margenit, nu atrageam prea mult privi-
rile altora, si nu li se da impulsul de a ne invada.
De sigur cd $i in gepoca intunecata a evalui
mediu cAci, totdeauna cind se zice evul Mediu",
se inchipuie o epoca foarte intunecata, $i la not
in special (ilaritate) 1 , am avut o agriculturd,
pana foarte sus in munte, pe platouri, i aceasta
este cea mai buna dovada ca vechea cultura nu
disparuse ; in acela$1 timp sint atitea probe ca
aproape fiecare bucata de pamint pe care o ocu-
pam acuma, a avut vechi locuitori romini $i -in
timpurile cele mai grele, asa incit s'a continuat ve-
chea viata potrivit vechilor datini ce se putusera
desvolta din arnestacul tracic al unor stramosi
cu amestecul romanic al celorlalti strdmosi ; ba
prin unele parti traiam mai liberi decit in anume
epoce istorica, in care atitea izvoare sint, dar nu
ca sa spuie lucruri multamitoare despre noi.
A venit lush un moment cind din nou ne-am
gasit in plind lumina istorica, prin veacul al XIV-lea,
de pe la 1330-1350 innainte. '

S'a observat cu dreptate $i am spus-o mai de

mult ca intemeierea Principatelor noastre, intdiu
principatul Terii-Romane$ti la Arge$, pe la 1300, $i
pe urma principatul Moldovei, la- Baia, pe la 1360,
a fost in legAtura cu o arterd de comert care trecea
.1

de la Miazanoapte la M azdzi, sau mai bine cu cele

trei ramificari ale ei care s'au diferentiat pe urmA,
trecind prin principatul muntean, pe linga una sau
cloud altele care treceau prin Moldova.
 :

io

Aic'i in Muntenia, era druinul Sibliului, care, pe

malul Oltului, se indrepta catre Dunare : se trecea
Oltul la Slatina si se ajungea la punctul cores-
punzator Nicopolei din Peninsula Balcanica, la
Turnu-MAgurele*, cum zicem astazi. Un alt drum
venia de la Brapv, Care si el se constituise mai
de curind in oras ca si Sibiiul, urma cursul Dim-
bovitei, atingea apoi cursul lalornitei pana ajun-
gea la Tirgoviste, iar de acoh scobora, cAutind
iardsi cursul Dimbovitei, catre Bucuresti, pana
1 atingea Giurgiul, care nu era oras. Caci San-
3iorgto si celelalte sint inchipuiri de diletanti pre-
! tentio*i ; niciodata n'au mers Ganovesii pana la
.e.
-4 Giurgiu : comertul pe Dunare, si mai ales pe la
Buda in jos, se facea de Florefitini ; Genovesii A

r
. n'au venit decit pand la gdrile Dunarii, si ei fre-
.0 cventau mult mai mult pArtile Marii Negre, ale
Dobrogii, decit chiar gurile Dunarii.
Alte ori negotul se indrepta catre Braila, care
Inca de la 1350 avea- importanta i ne punea in
legaturd cu toate teritoriile udate de apele acelei
- . Mari Negre.
In ce priveste Moldova, un drum venia din
Cracovia si Lemberg $i apuca, sau spre Hotin, sau
spre Dorohoiu. Daca apuca prin Dorahoill, trecea
pe la Botosani i Iasi si strabatea, in vremile cele
mai vechi, in diagonalá prin ceia ce s'a numit
Basarabia la 1812, atingea Tighinea, pe care Turcii
au numit-o Bender sau oPoarta.,, *1.rdzbia, in stir
la Caffa, capitala Crimeii, oras genoves de cea
mai mare importanta in vremea aceia. Marea Nea-
gra toata era genovesa.
Acesta era drumul Niciresc, fiindca atunci Cri- ,

meia era tatareasca ; Genovesii se asezasera in ce-

tate pe un teritoriu cumparat de la stapinirea Ta-
tarilor in acele parti. Pe linga acesta era si un 1%;
drum moldovenesc. Drumul acesta mergea cAtre
Cetatea-Alba, la limanul Nistrului, catre Moncastro
al Genovesilor, sau si eatre cele dou Chilii : Chilia
,

til
 11

Nona 1n Bacarabia i Chilia ,Veche in ostrovul

uncle e 'o asezare si in timpul noStru, Licostomo
al Genovesilor. Mai tarziu, cAnd Stefan- cel-Mare
a p erdut Cetatea-Alba, drumul Moldovel a ajuns
la Gala", i aceasta este originea prosperitatii Ga-
latilor, asa init se poate zice ca Cetatea-Alba
si Chiba au folosit de pe urma sOderii Caffeli
iar Galatii a hiat mostenirea Chili& 5i Cetatii-Albe;
cazute in mina Turcilor cu totul distrase in ce
I

priveste prosperitatea lor.

Acum drumurile acestea comerciale, a cdror
- leg-a-tura corespunde cu inceputurile vietii poll-
tice a Rominilor clinteun principat ca $i dintealtul,
presupan neapdrat oarecare facilitati de trans-
i

port $1 conditii relativ buns pentru mersul ne-

gustorilor.
Drumul moldovenesc era batut de Germani din
orasele Poloniei, caci si Cracovia si Lembergul au
fost intemeiate cu Nemti supt scutul regelui
polon, dar cu colonisti ,-si acesti Germani au
contribuit sa creeze orase si in partite noastre, pe
cind altele au fost intemeiate de Sasii din ArdeaL
Acesti Uermani din Galitia necontenit se intilniau fi -
in Moldova cu carale-lor. Am cercetat socotelile
orasului Le.nberg, pastrate destul de bine, si din
eie se vad necontenitel3 legMori dintre noi si Ga-
linLná innainte de vremea lui Al-xandru-cel
Bun. rreceau prin Moldova in Galitia marfuri din
° Sad, marfuri turcesti si tat 4resti, marfuri de din-
colo de Mare, stufele scumpe, vinul dulce de Mal-
vasia, pe linga cel evalachicurn. Valachia era
Moidova pentru Poloni. Acesti Galitieni cutreierau
continuo drumurile noastre. far, in ce priveste le-
gaturLe cu SaSii din Ardeal, ele erau Inca si mai
strinse, fiindca nu era votba aici de articole de
lax, ci o build parte din lucrurile aduse de Sasi
se vindeau lumii sarace de la noi, chiar satenilor,
pe linga ce fabricau acestia in casa lor,mal ales
,
,

rn
 12

coase, mantale, de unde vine si numele de eflean-

dura. la noi pentru vestitul vechiu postav de
Flandra, Flendrisch, cum ii ziceau Sash, carora
noi Ii aduceam, in schlmb, peste de la Braila, pro-
duse agricole, lemne. in ce priveste pe cei de
dincolo de 011, ei aveau crescatorli de porci, si
tl necontenit vindeau vitele lor i porcii lor pand in
1 /- Bistrita Ardealului.
era incA un drum de comert de la Brasov
spre Moldova, prin care se faceau legaturile cu
Tinuturile ardelene din Nord-Est si moldovenesti.
'De oare ce aceste cal de comert erau foarte mull
frecventate, de oare ce negustorii erau atit de
numeral, incit orasele moldovenesti si muntenesti
sau nascut din p )pasurile lor, t:ebuie sa presu-
nunem cd drumurile nu erau cum slut drumurile
din Rusia. care evita sleaul i o leau pe rimpi,
' pana cind iarna fixeaza iarasi drumul oficial. Tre-
buie sa presupunem ca, hind transporturi grele,
drurnurile represintau si o realitate apreciabila
supt raportul tehnic, ca erau noroaie, evident. caci
soselele moderne sint foarte recente i nici Fran-
" ctsii nu se puteau lAuda cu ele pana in secolul
a XVIII-a, dar, in sfirsit, trebuia sA fie o marge-
nire a fasiei de teritoriu pe care se mergea, in con-
ditii mai mult sau rnai putin acceptdbile, de ne-
gustorii si cAlauzele de atunci.
Evident, iarAsi, ca podurile erau absolut necesare;
numele acestor poduri arata inceputuri asa de vechi
incit le putem crede ca dateaza de la cele d'in-
taiu timpuri ale nego#,ului la noi. Multe au numiri
foarte interesante: in cite un loc s'a legat de (pod,
o a doua numire, care face alusie la cine stie ce
imprejurare pe care nu mai enimeni sa o cunoasca,
dar are un vadit caracter istoric : de pilda (Po-
dul Turcului).
.. .

intrebarea se pune: odatä ce erau drumuri, o-

data ce erau poduri i odata ce un Ministeriu al

LI

I. a
 13

Lucririlor Pub lice nu exista, 1 nici chlar simtul

lucrului public pentru scopuri mai mult sau mai
put n p. ivat-, cum se intPlege in timpul nostru,
cine se ingrlia de ele? Explicatia deci trebuie
sd se caute in alta directie. Nu se poate gast in
izvoartle noastre,, care nu sint &still de amdnurf-
tite pentru. aceasta, ci ea s'ar putea gasi numai
conwirind Imprejurarile de la noi cu Imprejurarile
de aiurea, din Apus, cu ceia ce se petrecea in Ar-
deal prin secolul al XV-lea, ori cu ceia ce era
I i Polinia, in Tinuturile de dincolo de Nistru,
care pe atunci apartineau regatului Poloniei, in
. Podoll.., de pilda, care era o provincie a rega-
tului, cu ce sc! petiecea in_Germania, de unde ve-
nia o buna parte din inärfurile care, prin Sa§i, tre- ..

ceau in partile noast e.

)0.!
Se pare cd drumurile erAti lasate in sama ne- ,

gustorilor. Conceptia nu este intru totuT aceia din

timpul nostru, dar aceasta conceptie avea o blind
piit de dreptate, in sensul ca noi ne-am obisnuit
_ ca Statul sa le facd toate, dar slut Imprejurari
cind Statul, ori nu poate, ori nu vrea, ori nici nu
vreasi nici nu poate, ceia ce este casul cel mai
obiouit, sau mai este si casul cind Statul n'are
curajul sä vrea si nu se pricepe..
Atunci particularii se adreseaza presei, se piing in
intruniri publice, dar nu se gindete mai nimeni
I.un lucru, c i el este o parte de Stat, si, daCd s.
geneolitatea Stalului, minus categoria din care
fdce parte el, nu se intereseazd de un lucru, s'ar
putea ca acea clash, acea categorie sd inlocuiasca
Statul. Evident, este mult mai practic sä crezi in
Dumnezeu de sug si In Statul de jos, dar _se in-
- limpid ca Dumnezeu sa fie prea sus si Statului
.

sá-i lipseascd mijloacele de a face ce se asteaptd

tot de la dinsul.
N.;gustirii pe atunci stiau sa. -se ajute intre ei,
§i probabil ca de la initiativa lor porniau toate
. lucrarile cafe priviau pietruirea. drumurilor ,noi,
 o

-0
%
-
14
o

precum si intretinerea drumurilor. celorlalte. Asa a

fost in tot secolul al XV-lea, si chiar in eppca,
. atit de bogata pentru Moldova, a lui Stefan-cel- .
r,--
Mare. Stefan a luat o sumedenie de barn de la
negus.forii din Gali,ia ; toate razboaiele p :are le-a ..,
cisfigat.n'ar fi putut sa fie fara a se avea la in- .'
dent! Id aural i argintul ce venia de la acest iz7
-, vor de bogatie, al negotnlui care strabatea necon=
1t f tenit .Moldova. Tara-Romaneasca, neavind debu-
seul la Mare, n'a putut pune la dispositia Dom-
- nului mijloace asa de mari, si principatul muntean:
a .cazut foarte rapede fata de Moldova in Secolul
al XV-lea. .
, Atunci nu _exista un budget public in afard de
budgetul Domnului ; lucrari de interes pub ic nu
se puteau concepe. Domnui irtrebuinta banii pen- ,.
tru a face curtile iui domnesti, pentru a cladi bi-
sericile lui. De fapt, budgetul SfatuluN mergea in-
4(

treg la .Ministenul Cult Aor,. Stefan-cel-Marev care*

facea bienici i linga dinsele a eza srl.erita casa
D. lui de resedinta i care in aitirnite Ocasii facta
daruri curtenilor sai sau vecinilor, care cum iara
arme i stofe pentru ostati lui, nu se socotia irisä
. de tel dator sa ajute la opera ingrijirii druMurilor.
As I incit o Wale din tale afara de strain :Ita
; desp:e p iciari i drumuri in veacuri.e al X V-lea si
/ al X VI-lea nu putem avea.
-_,c
Cine ar don sa se informeze asupra aces'or lu-
crud are !ilia izvoar-la la indelnina. lata am adus
aid doua din cela citeva rcalatorii pe care la avem
pentru _aceasta vreme. Una este a Calatorului
frances Bongars, ves.it invatat, care a tiparit o lu-
crare relativa la cruciate, (Gash Dai per Francop.
Mergind in Ardeal, de la Brasov a trecut si la noi,
a intrat in legatura cu administratia de atunci si
avea sa alunga pOna 1 Bucu esti, de unie, cu ca-
rale clOtnn9gi, care duceau tiibutul, peschesul, la
Poarta turceasca, avea.sa treaca aunarea.

, z

, 0

LI
 15
:
. .

I
' La Tirgoviste a gdsit un addpost la Franciscani.
In general strainii catoliei aveau obiceiul de trd-
gcau la manastirile cAltigArilor franciscani sau ie-
+Ow-
suiti. Acolo erau gazduiti. $i ai tio5tri aveau pti-
tinta sd se opreasca in mAnastiri, obiceiu de care .

se useaza- si se abuseazd pAnd in timpul nostru :

obiceiul 'este a ti se dd ospitalitate trei zile, dar
unii intincl obiceiul pe o yard intreagdo, platind
ceva, dar mai ieftin decit oriunde aiurea. Sis-
temul acesta de a te aseza intro mdriAstire de
calugari sau, dacd esti functionar la Casa Bisericii,
chiar la o mdnaslire de maid -(Ilatitate), sistemul
acesta este de sigurin legatura cu necesitdtile dru-
munlor odinidara, cind nu era cu putinta sa pe-
treacd cineva aiurea in inteleSul onest al cuvin-
'. tLlui decrt in mandstiri.
Astfel si cdlatorul nostru a stat aici pand s'a
odihnit si.si-a putut continua calea. Popasul urmd- -
tor a fost la Bucuresli. Plecase Luni din Brasov, la
Bucuresti a ajuns Joi. S'a presintat Domnului, care
I-a intrebat clan n'are cadouri pentru dinsul si a
pus sd i Se deie fain de la Curter.
Acest obiceiu, care se Intilneste in tot Orientul,
nu era o-dovadd de mdrinimie, ci o absolutd ne-
cesitate a timpului cind nu existau restaurante si
un strain nu stia unde sA se hrAneascd: atunci, dacd ,

el Era un oaspete de cinste, i se dadea tainul. Cind

ai no ?tri treceau in Ardeal, Sfatul Brasovului sau
al Sibitului fAcea la fel, si in socotelile Saeor se
pastreazA insamnarea pestelui si lAmii1or Ce se dau
celor de la noi trecuti peste mun1:i : pribegi, boieri,
vIddici; calugari, negustori veniti din Tara-Roma-
neascd si Moldova. Pr ntre alte cheltuieli era apoi
5i cheltuiala lemneior, cad ai noStri faceau un abus
de lemne asa de mare, incit pe vremea Int Mihai -
Viteazul, margind o samA de oameni de al lui in-
tr'un oras din Apus, s'au asfixiat : au astupat _cahla
ap de bine, dupa ce an fAcut atita foc, incit a
doua zi au foSt gaslti morti. .

d1,2a
 16

Sr
pupa. ce Bongars pritheste tain, de la Curte, Ma-
rele-Postelnic vine la dinsul si-i iea hirtiile. Ca tat-,
maci au functionat niste Ragusani, locuitori din
Ragusa de la Marea Adriatica, care si astazi are
superbe ramasite din evul mediu, --.un oras din
cele mai interesante de visitat si pentru cladirile
sale si pentru cadrul de natura africana care in-
cunjura din toate partite orasul. Negustorii acestia
ragusani veniau foarte adese ori la noi incA de pe
la 1440 mAcar.
Apoi cAlatorul nostru a urmat acele 'cart dom-
nestle.,care mergeau la Stambul. Ni. spune cd a
trecut pe un pod Dimbovita si pe un altul Argesul,
in drumul care mergea catre Giurgiu. Unul din
aceste poduri s'a pastrat pAnd mai daunAzi pe dru-
mul Calugarenilor ; un alt pod Vechim 1-am apucat
si eu in tinereta mea in Moldova veche, podul
care ducea la Suceava ; lumea care mergea sa se,
inctline Sfintului loan cel Nou de acob strAbatea
tin pod inchis din toate partite, un adevarat gang
acoperit, care a fost desfi ntat fall a i se fi luat
fotografia. Ba until din podurile acestea vechi 11
poate vedea cineva i acum la manastirea Cernica,
si acest pod -de stejar, care resista foarte bine la
trecerea trAsurilór si chiar utomobilelor, dateaza din
timpurile bune ale Cernicai, de pe la 1800.
Francesul nostru, deci, a gasit carale si a ajuns
cu ele la Giurgiu : de acolo drumul nu ne mai in-
tereseaza.
Acesta este drumul muntenesc. latA acum si dru-
mul moldovenesc.
Tot un Frances, si anume Francois de Pavie
senior de Fourquevaulx, care a jucat tin rol in
zileje lui, vine in Moldova In 1585 si descrie tara
supt multe aspecte, innainte de toate supt acesta
, al diumurlor. Sosit pe la Cetatea-Alba, pe care o
inf!ti§eazA, el porneste apoi prin pustiul Basara-
biei, pe vremea aceia cu satele extrem de rare, si
6 \ II -
ci
 17

se indreaptd care Prut, ca sä mearga la Iasi.

Ce a vazut in ',Mill acestaa este cu adeVArat
admirabil. Descriera lui e de tot interesantA,-strA-,
mutindu-ne in mijiocul naturii acesteia frumoase
in toatd puter-ea salbAtAciei sale. A vazut cputini
oameni, saran imbracati, cu piei de oaie, avind
picioarele infAsurate, in loc de incaltAminte de
piele, in piei crude san in muschi de scoarte de
copaci, legate de-asupra i dedesapt cu sfori. E
opinca pe care nu stie cilm s'o lAmureascA. Se mira
cu cita. greutate mergeau bietii oameni din causa
opincii.... 'Cred ca este o inchipuire, caci oamenii
nostri tot timpul an mers nni bine cu opinca de-
cit cu altceva.
Noua. zile se intrebuinteazd ca si se ajungd de
la Cetatea Alba pana la Tutora pe Prut. .

Se descrie apoi taint dar nu intereseaza din

punctul nostru de vedere. In aceasta calatorie insd
mai este un pasagiu interesant supt raportul dru-
mbrilor. .

- , Sint fetele care tree in cArucioare pline cu ouA,

pe care ar fi fost in stare a calca fdrA se le strice.
Poarta pe cap flail, ca sa arAte cd sint de ma-
ritat. C )141 iuti le poartA pe drumurile rele Oita
ce ajung la sAtucul departat.
Evident cA, pentru secolul al XVII-lea, izvoarele
sint foarte multe, i unele dinteinsele de3sebit de
interesante. Dar amanunte noua nu se intilnesc in
ce priveste drumurile, si de aceia n'avem niciun .
molly sa ne oprim asupra lor.
.

Dar este ceva care trebuie adaus : anume ca

drumurile noastre pe vremea aceasta s'au schimbat
in multe din rostarile lor supt noua influenta cul-
turald, care nu mai e cea apuseand, ci una rasa-
riteund. in loc sA fie influenta germana adusA de
Sasi *i, intimplator, de Unguri cari au stat lingA
Sasi in Muntenia si chiar in Moldova ori in aceiasi .*

Moldova, prin Nemtii din Galitia, avem influenta

w
 18

turceasca, venita prin Levantini din Per?, Cipru si

Creta, venita prin Greci, venitA prin Turd sau
Armeni, din regiunile Orientului musulman.
Nu ni dAm sama pe deplin de influenta mare pe
care a avut-o cultura turceasca in secolul al XVII-.13a
si al XVIII-lea asupra noastra. Sintem deprin sa
vedem mai mult pArtile Caricaturale ale acestei
influente, cad orice influen:a in decAdere capatA
un aspect caricatural, ceia ce nu inseamnA cA si
innainte domina acest caracter. Orice se desface
dint.'o civilisatte, si se transforma intealta, sc in-
fatiseazd ne la loci]] lui, i prin urmare ridicul.
Maria innaltA sau cravata ro ie pe care o pune
un negru care se dispenseazA de alte piese de i n- 4
brAcaminte sint ridicule, dar aceasta nu inseamnd
ca in sine cravata rosie e ridicula sau ca o pa-
larie cilindru stirneste tot atita ris cind e in le-
gatura cu o imbracaminte cum ulectO. i-
Civilisaia turceascd in- totalitatea ei e foarte
interesanta, fiindca intr'insa se intlinesc doud din
elementele cele mai serioase ale cuiturii, umane :
un element venit din Rasaritul Asiei, cum e toata
cultura mongola, adusd din Asia centrald in Ti-
f nutunie lor, si, al doilea, Turcia a fost mostenitoarea
cu turii bizant ne, nu numai foarte reSpectabila, dar
prin faptul cA resuma atitea culturi anterioare, de
cel mai mare int...n-as. Cultura aceasta turceasca
avea apoi, Multarnita Islamulul, i unele parti de
va oare mora A.
De oare ce Turcil au mostenit pe Bizantini st
Bizantinii au mostenit pe Romani, evident cA lu-
crul public avea un sans la dinsii, dar lucrurile
Tele mai fru iloase ale civilisatiei turcesti nu sint
I facute de Stat, ci de particulari. De sigur cA in
. u
lumea aceasta turceasca erau fnnctionaii abusivi, A

dintr'o multilne de motive, pe care nu e nevoie sa

ne ducem in Turcia secolului al XVil-lea ca sa le
cunoastem. In a fard de aceasta fruntasii Statului
turcesc erau oameni ridicati prin hasard si. intriga,
 ,
19

si acei cari se tidied asa au apetituri extraordinare-

(ilaritate). Dar toti acesti Pali, Viziri, beglerbegi
- turci din secolul al. XVI-lea si al XVII-lea, In loc -
sd poata !Asa averea lor mostenitorilor si urmasi-
lor lor, trebuiau sa o treaca Sultanului, si acesta
se ingrijia ca moartea sä se produca la momentul
oportun. Problema financiard in Turcia nu era deci
asa de gravA. Indata ce era deficit, Sultanul se
gindia care este cel mai gras la pm-0 din per- c
soanele care puteau fi operate imediat, si averea
ajungea indata 'n stapinirea Statului. Era astfel o .
lista continua de persoane capabile de a contribul'
la insAnatosirea finantelor Statului. .

Funded cei cu averi stiau, prin urmare, ce-i

, asteapta, ei se ingrijiau de fericirea sernenilor ; se 7
Ingrijiau sâ faca asezaminte caritabile. ...
E foarte frumos ca avem spitalele admirabile de
la noi : ele represinta un innalt sentiment de dar-
nicie si de mila a aproapelui la poporul nostru,
dar aceasta e in strInsd legaturd cn obiceiul luat 1 I
-_ de la Turd. Si, daca foarte multe au fost scolile .1 ..
de fundatie privata, era iarA41 un obiceiu Veldt / 4 .
din lumea tur :eased. E foarta frurnos cind int 1-
nesti de-a lungul drumului -fintini ridicate pentru --""
iertarec pacatelor ori pentru ispdsirea unei crime, ,
dar acesta este iar4i un obiceiu care vine din
lumea turceasca. 0 intreaga. opera de ajutorare s'a ) 1

desfasurat, grandioasa supt raportul arhitectural si '

artistic, in toata imparatia otomana. Toata Penin- 1

-, sula Balcanied este plind de astfel de opere, In- .-

deplinite in folosul tuturor de momentanii detina-
tori ai puterii i bogatiei in Imperiu. Bosnia, de
exemplu, cuprinde Inca operele lui Mohammed
Socoli, ndscut in partile acestea : fiece mare dem-
.
nitar cauta sa impodobeasca satul lui de nastere, r_

orasul unde vdzuse lumina zilei, imprejurimile a- ,--1

cestor localitati, provincia de unde plecase.
Atunci, supt influenta turceasca, au inceput si
- la noi lucrari de felul acesta. De pilda Podul In-
 20 ^

nalt, unde izvoarele vechi spun ca s'a dat lupta

de la 1475, e datorit lui Gavril, fratele lui Vasile
Lupu, si sotiei lui, care poarta frurnosul nume de
Li liana.
.

In felul acesta am ajuns in secolul al XVII-lea la ,

o mai tarp' raspindire a calatoriilor, mult mai

lesnicioase decit innainte. Cind au mai venit dupa
aceasta, de la 1700 innainte, Fanariotii, oameni
traiti intre Turd, dintre cari multi fusesera in si- ,

tuatii servile, pe lingd clitorii de biserici s'au adaus

si ctitori de fel de fel de foloase obOesti, ca fin-.
,

tini, poduri, drumuri.

Daca vrea cineva sa aiba o ideie despre un drum
facut in Moldova in secolul al XVIII-lea, gaseste II
destul de multe descrieri, dar iata una mai putin
cunoscutd, care acum douazeci de ant s'a tiparit
in Buletinul Societatii de Geografie, calatoria fa-
cuta de un Polon, contele Mniszek, Mare-Sambelan
lituan, prin Moldova, in anul 1753.
La Hotin, cad el venia din sus, trimisul e in-
- tilnit de doi dregatori cari intovärdsesc pe calator.
Innainte de a sosi la Iasi, soseste Postelnicul intr'o
trasura de gala ; dupd aceasta altd träsura a Dom.;
nului pentru ambasador insu0; trasura e intovdra-
sit-a de Hatman cit oastea moldoveneasca, ce mer-
gea de o parte si de alta a träsurii.
De toate partile statea lumea si astepta. Stra-
zile. in a doua jumatate a 1.racultri al XVII-lea,
eran fAcute din lemn de stejar; de aceia se si zi-
ceau .poduris. Erau intru toate alcatuite ca un pod
^4. si supt birnele de stejar se gramadia apa de ploaie
si murdäriile, iar, cind trecea vre-o trasura mai
grea, tot podul, de la un capat la altul, tremura
in titini, iinproscind noroiul ce se Strecura printre
birne. Oricum, era un avantagiu fata de vechea
stradd fait birne de lemn, Vara pietris, in care se
Tupeau rotile träsurii.
- Aspectul drumului e intru citva deosebit de as-
.
 21

pectul, mult mai modest, al drumului din secolul

al XVI-lea si al XVII-lea.
,
In secolul al XIX-lea, pe care abia l-areisprävit,
am intrat in astfel de imprejurari ; n'am schimbat,
.pana intr`o epoca relativ noua, felul de traiu din
veacul precedent, si prin urmare nici din aspec-
tul drumurilor acestui veac.
Ca sa se vacid cum se calatoria la noi la 1819,
s'ar putea ceti calatoria cutärui trimes prusian,
foarte important, care venia de la Constantinopol,
a strabatind toata Tara-Romaneasca, contele de
Sdhladen (HurmuzAi, X). Acest &balm a apucat
drumul Argesului, care a fost teribil pentru caruta
de parada pe care i-o daduse Domnul. S'a infun-
dat intr'un noroiu inspairrintator, de a trebuit sä
se cheme oamenii din sate pentru a scoate pe Esce-
. lenta Sa, cdruia, cit era de ambasador la Constan-
tinopol, ii inghetase inima cind s'a vazut pierdut
prin mlastinile Argesului.
Interesant e si faptul cã acuma drumul cel ve-
chiu se schimba, ca incepe sa se intrebuinteze
acela care ducea la Turnu-Rosu, pe cind innainte
toata circulatia cu Ardealul se urnia mai ales pe
la Bran. De la un timp se mai facea si drurnul
prin Valeni i Cheia ; iar drumul Predealului, asa
de intrebuintat acum, era total neutilisat si neuti-
lisabil ; pe acolo treceau numai ciobani cu tur-
mele, caci erau paduri strasnice, si manastirea
Sinaia, pierduta in mijlocul codrilor, a fost inte-
meiatd mai mult ca loc de adapost pentru neno-
rocitli drumeti pe cari i-ar fi incunjurat hotii si
cari ar fi cautat un refugiu undeva. Si mai era un
drum vechiu prin Buzau, pe unde, la 1599, a
trecut-Mihai Viteazul in Ardeal.
Dupd sfirsitul epocei fanariote incepe o era -
nOud r Domnii cei d'infaiu ai epocei:
 e
22

au cautat sa introducA, nu numai administratia dupa

sistemul rusesc imprumutat de la Francesi, dar_ si
tot ce priveste inlesnirile drumurilor, cladirile pu-
blice. S'a ajuns astfel la u oararea calatoriil&r, din
ce in ce mai dese. Inovatia s'a gent supt influenta
lui Chiseles, care era mult mai mult Frances decit
Rus: in Rusia lui s'a simtit mult mai strain decit
la Paris, unde s'a dus mai tarziu ca ministru ple-
nipotentiar.
Printre Domnii cari s'au format la scoala lui
Chiselev a fost Barbu Shebat, unul dintre cei mai
mari gospodari pe cad i-a avut vre-odala neamul
- romanesc in epoca lui modernd. Am cercetat hir-
tine. lui, acum distruse de ocupatia germana, i atn
tiparit doua volume din cele. mai caracteristice.
Dintr'insele reiese o grija de cele mai mici ama-
nunte administrative, pe care zadarnic ar cauta-o
cineva la oricare dintre predecesorii, contirnporanii
sau urmasii lui.
Predecesorii lui Stirbei in Muntenia, adeca Bi-
bescu i Alexandru Ghica, au contribuit i el' la
aceaita modernisare a principatulii. lar, in ce pri-
veste Moldova, Stirbei a avut un rival in Mihai
Sturdza.
Daca Grigore Ghica a fost interesat din punctul
de vedere al ideilor politico, nici pe departe n'a
avut chibzuinta pe care a avut-o predecesorul sau.
Ghica era un romantic sentimental, a cdrui sand-
tate fisicä si intelectuald nu era perfecta ; adapostit
in Apus, el s'a sinucis, chinuit de mania persecu-
tiei. Prin felul cum a guve.nat inst .el poate sus-
tinea corn paratia cu Domani inuntean, asa de me-
ritos, despre care a fost vorba innainte.
Cu aceasta noi am ajuns la pragul timpurilor
.

asupra carora judecata nu se poate rosti Inca si,

in odce cas, nu est- in intentia mea sa innaintez
dincolo de epo.ca Regulamentului Organic. Atita
voiu mai spun.: cd in tfmpul cind toata oper.a de

.
 23

podurl si sosele a inceput cä se faca la noi, In

acelasi timp si orasele si-au schimbat aspectul.
Inca de dupa 1820, innainte de Regulamentul Or-
ganic, au inceput a se face strazi In Bucuresti,
unde au lucrat straini cari facuserd cele d'intaiu pro-
puneri practice. Supt cei doi Domni regulamentari
apoi tot ceia ce parea ruinat din causa ye .himii
a inceput sa fie facut din nou, In condiii deplo-
rabile pentru vechtle monurnen `e istorice, care,
dicA erau ruinate, raiiiIneau totusi frumoase, pe
chid reparatiile facute stipt Bibescu i Stirbei de
arhitecti straini, au fost negarea frumusetei de mai
innainte.
* * *
lata ce pot spune izvoarele asupra trecutului, ce-
invataturi se pot lua din trecut pentru imensa o-
pera de refacere pe care avem a o indeplini; si
pentru unificarea unor elemente smulse atit r ci-
-vilisatii care s'au Inchegat azi 1rnpreuna. Alte lu-
.
cruri le poate spune i experienta celor cari va
invata in cei d'intaiu pasi, 1ndre ptati de rivna pa-
triut.ca a d-voastra pentru incleplinirea ae3stei
parti din opera viitorului.
(Stenografiat de H. Stahl.)
 t ,

r
I
Fl

o 6

'p

Preful 1 Lei

ril

41,
0 4,,