Coleqia JUNIOR este coordonati de Bogdan-Alexandru Stinescu.

SaTMAN RusFrDrE

}@ftn.wn
Salman Rushdie, Haroun and the Sea of Stories

CopyrightO Salman Rushdie, 1990 $i Mnrsa ds Poycfti

All rights reserved
@ 2003, 2008, 2013, 2O'19 by Editura POLIROM, pentru traducerea in ll"raclui;ere din iimhn englerri
limba romAnd ctre l)an* Cricinn
Aceastd carte este protejata prin copyright. Reproducerea integralh sau
pa4iale, multiplicarea prin orice mijloace gi sub orice form5, cum ar fi
xeroxarea/ scanarea, transpunerea in format electronic sau audio, punerea la
dispozilia publicd, inclusiv prin internet sau prin relele de calculatoare,
stocarea permanentd sau temporard pe dispozitive sau sisteme cu posibili-
tatea recuperdrii informaliilor, cu scop comercial sau gratuit, precum gi alte
fapte similare sdvir5ite fdrd permisiunea scrisd a delinitorului copyrightului
reprezintio incdlcare a legislaliei cu privire la proteclia proprietetii inte-
lectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil in conformitate cu legile in vigoare.

Pe coperti: @ iStockphoto.com/beastfromeast
www.polirom.ro
Editura POLIROM
lagi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266,700506
Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1,
et.1, sector 4,O4O031, O.P.53
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei:
RUSHDIE, SALMAN

Harun gi Marea de Povegti /Salman Rushdie; trad. din lb. englezi de

-
Dana Criciun. la5i: Polirom, 201 9

ISBN: 978-973 -46-7830-3

L Criciun, Dana (trad.)
821 .111
POLIROM
Printed in ROMANIA 2419
 Harun qi Ragid au fost amindoi botezali dupd
legendarul Calif al Bagdadului, Harun al Raqid, care
apare in multe povestiri din O mie qi una de nopli.
Numele lor de familie, Khalifa, inseamnd de fapt
,,calif'.
Kahani inseamn5.,poveste". Cuprins
Kamog inseamnd,tdcat".
Khattam-$ud inseamnd,complet terminat",,gat a*. 1. $ahul de Bla .....................7
Kitab inseamnd,,carten. 2. Pogtalionul
Mali, dupd cum era de agteptat, inseamnd ,916- 3. Lacul Fad ........... .............47
dinar". 4. Un Dakkd qi un Darr .......................67
Mudra, care vorbeqte Abhinaya, Limbajul Gesturilor, 5. Despre Gupi qi Chupi........ ...............87
iqi ia intr-un fel numele de la acesta. Un mudra este 6. Povestea spionului
oricare dintre diferitele gesturi care forme az6. acest
7. ln interiorul Fiqiei Crepusculare ............... ......I29
limbaj.
8. Rdzboinicii Ndluci ................;.. -.......L49
9. Corabia intunecati ...... 169
10. Dorinla lui Harun ........187
11. Prinlesa Batcheat .........213
12. Morsa sd fr fost?................. ............235

Despre numele din aceastd. carte ............................ 257

258
,&

$ahul de Bla
 fost odat6, in fara Alifbay, un oraq trist, cel
mai trist dintre toate, aqa de devastator de
trist, cd iqi uitase propriul nume. Era aqezat pe
!6rmul unei rn5ri indurerate, plind de pegtiposaci,
atit de amdrili la gust, incit cei care ii rnincau
incepeau sd rigiie de melancolie chiar daci cerul
era senin.
in partea de nord a oragului se gdseau fabrici
uriaqe in care (aqa mi s-a spus) tristelea era de
fapt produs6, impachetatl. gi trimisd peste tot in
lume, iar lumea p5.rea s6 nu se mai sature de ea.
Din coqurile fabricilor de tristele se revirsa un
fum negru ce plutea peste oraq ca o amerrinlare.
$i in mijlocul oraqului, dincolo de o zond veche
de clbdiri distruse care ardtau ca niqte inimi
frinte, triia un biielandru fericit pe nume Flarun,
unicul copil al povestitorului Raqid Khalifa, a
cdrui veselie era vestitd in intreaga metropold
nefericitd gi al cirui quvoi nesfirqit de poveqti
pldsmuite, adevdrate qi intortocheate ii atrisese
nu o porecl6, ci doud. Pentru admiratori, era Ragid,
Noianul de Cuvinte, la fel de plin de povestiri
hazlii ca marea de peEtiposaci; dar pentru rivalii
sdi invidiosi, era $ahul de Bla. Pentru sotia sa,
Soraya, RaEid era de mul,ti ani un so! cum nu se
poate mai iubitor qi in toli aceqti ani Harun crescu
intr-un cdmin in care, in loc de nefericire Ei pri-
viri incruntate, avu parte de risetele tatdlui sdu,
ce nu se lSsau niciodatd aEteptate, qi de vocea
suavi a mamei sale indlfindu-se in cintec.
Dupd care se intimpld ceva. (Se prea poate ca
tristelea oraEului sd se fi strecurat in cele din
urmd qi-n casa lor, pe fereastr6.)
in ziua in care Soraya se opri din cintat ln
mijlocul unui vers, ca Ei cum cineva ar fi rdsucit
un buton, Harun infelese cd se apropiau vremuri
grele. Doar cd nu iqi dddu seama cit de grele.
RaEid Khalifa era atit de prins in ndscocitul Ei
spusul poveqtilor, incit nici nu-Ei dbdu seama cd
Soraya nu mai cinta; ceea ce probabil nu fdcu
decit sd inrdutd,teascd lucrurile. Dar Raqid era in
fond un om ocupat, solicitat intruna, el era Noianul
de Cuvinte, faimosul $ah de Bla. Iar dacd punern
la socotealS qi repetiliile qi spectacolele, Ragid
era atit de des pe scend., cd nu mai stia ce se
intimpld in propria lui casd. A1erga incoace qi
incolo prin oraq qi prin lard spunind poveqti, in
timp ce Soraya stdtea acasd ?ntunecindu-se, ajun-
gind s6-i tune qi sd-i fulgere tot mai des qi punind
la cale o furtund straEnicd.
Harun iqi insofea tat6l ori de cite ori putea,
pentru c6, Ei asta nu putea s-o nege nimeni, bir-
batul era un magician. Se urca pe cite-o micd
scend improvizatd din vreo funddturd plind de
puqti zdrenldroqi Ei bdtrinei qtirbi stind pe vine
in praf; qi de indatd ce-gi dddea drumul, pind qi
multele vaci rdtdcitoare ale oraqului se opreau qi
ciuleau urechile, iar maimulele incepeau sd turuie
aprobator de pe acoperiEurile caselor Ei papagalii
din copaci sd-i imite vocea.
Harun qi-l imagina deseori pe tatdl sbu ca
pe un Jongler, cdci poveqtile lui Raqid erau intr-ade-
vdr o grdmadd de povestiri, cu care jongla tot
timpul Ei pe care le menlinea in miqcare intr-un
soi de virtej amefitor, fdrd si facb vreodatd vreo
greqeald.
Dar de unde veneau toate poveEtile astea? Pdrea
cd tot ce trebuia sd faci Raqid era sd-qi intre-
deschidd buzele intr-un zimbet dolofan Ei rumen, Ei
hop, incepea sd se reverse cite-o istorie nou-noufd,
plind de wijitorii, iubiri, prinfese, unchi rii, mdtugi
grase, gangsteri cu musta!6ln pantaloni cu carouri
galbene, peisaje fantastice, fricoEi, eroi, lupte qi
un pumn de melodii atrigdtoare qi usor de fredonat.
II
,,Totul vine de undeva", se gindea Harun, ,,asa cd
nici povegtile astea nu pot sd apard din senin...".
Dar de cite ori ii punea tatdlui sdu aceastd
tntrebare extrem de importantS, $ahul de Bla iqi
ingusta ochii (la drept vorbind) uqor bulbucali qi
se bdtea peste pintecele tremurdtor gi iqi infigea
degetul mare intre buze, scolind in acelagi timp
nigte sunete caraghioase, g?,1 gil gtl, ca qi cind ar
fi bdut ceva. Harun se enerva la culme cind tatdl
sdu se comporta asa.
Hai serios, spune-mi, de unde vin? insista
-
el, la care Ragid dddea misterios din sprincene Ei
fdcea cu degetele in aer semne de vrijitoare.
Din intinsa Mare de Povegti, sosea rdspunsul.
-
Beau din Apa caldd a Poveqtilor qi dupd aceea
md simt plin de abur ca o locomotivd.
Lui Harun aceastd afrrmafie i se pdrea teribil
de iritantd.
Dac6-i aqa, atunci unde lii apa asta caldd ?
-
intrebd el odatd cu giretenie. tn sticle de apd
caldd, m5. gindesc. Ei bine, incd. n-am vdzut nici
una pe aici.
Apa flrrge dintr-un Robinet invizibit instalat de
-
unul dintre Duhurile Apei, spuse Raqid cu o expre-
sie foarte serioasd pe chip. Thebuie si fii abonat.
$i cum te poli abona?
- Oh,
spuse $ahul de Bla, asta e mult Prea
-
Complicat De Explicat.
Oricum, zise Harun bosumflindu-se, nici
-
vreun Duh al Apei n-am vhzut vreodatd.
Raqid didu din umeri.
Nici pe ldptar nu eEti niciodati treaz ca s6-1
-
vezi, ii atrase el aten,tia, dar nu te deranjeazl' s6'
bei laptele. $i acum sl6beqte-m6, te rog, cu toate
aceste Dac6-uri Ei Dar-uri Ei mullumeEte-te sd te
bucuri de poveEtile astea.
$i puse astfel punct discufiei.
Doar cb intr-o zi Harun exagerd cu intrebdrile
gi dupd aceea se dezlin,tui dezastrul.
Familia Khalifa locuia la parterul unei mici case
de beton cu pereli roz, ferestre verde-fosforescent
qi balcoane albastre eu balustrade de metal cu
tot felul de arabescuri, care o fdceau sd arate
(dupb pdrerea lui Harun) mai degrabd ca un tort
decit ca o cas*. Nu era o clddire somptuoasi, nu
aducea nici pe deparbe cu zgirie-norii in care locuiau
cei foarte bogali;pe de altd parte, ins6, nu semdna
deloc nici cu adbposturile sdracilor. Aceqtia locuiau
in bardci dirdpdnate fdcute din cutii de carton Ei
folii de plastic, linute laolaltd de disperare. $i
mai erau gi cei foarte sdraci, care nu aveau nici un
fel de addpost. Dormeau pe trotuare Ei la intrdrile
magazinelor, qi pind qi pentru asta trebuiau sd le
r3
plbteasci gangsterilor locali chirie. Aqa cd ade-
vdrul e cd Harun era norocos; dar norocul are
obiceiul de a dispbrea fird cel mai mic avertis-
ment. Acum ai o stea norocoasd veghind deasupra
capului, iar in clipa urmdtoare a qi luat-o la goan6.
in oragul trist, oamenii aveau de obicei famitii
mari; insd copiii s5raci se imbolnhveau qi mureau
de foame, in timp ce copiii bogali se indopau Ei se
certau pentru banii pdrinlilor lor. Cu toate acestea,
Harun vru sd qtie de ce pdrinlii sdi nu avuseserd
mai mulli copii, dar singurul rdspuns pe care il
primi de la Ragid nici mdcar nu era un rdspuns:
finere Harun Khalifa, in tine se ascunde
-
mai mult decit poate ochiul treaz sb vadd.
Ei bine, asta ce-o mai fi insemnind?
Ne-am consumat toatd ratia de material-
-
de-copii cind te-am ficut pe tine, ii explicd RaEid.
E toatd acolo induntru, destulS poate pentru patru
sau cinci copilaEi. Da, domnule, mai mult decit
poate ochiul treaz si vad5.
A da un rispuns direct era peste puterile lui
RaEid Khalifa, care nu ar fi luat-o niciodati pe
scurtdturd dacd exista un drum mai lung si mai
intortocheat ia indemind. Soraya ii dddu lui Harun
un rdspuns mai simplu.
r4
Am incercat, spuse ea cu tristefe. Dar treaba
-
asta cu copiii nu e chiar atit de uqoar6. Gin-
deqte-te la biata familie Sengupta.
Familia Sengupta locuia Ia etaj. Domnul
Sengupta era funclionar la Consiliul Local qi pe
cit era el de sldbdnog 9i miorl5it Ei zgircit, pe atit
era solia lui Oneeta de darnicb Ei zgomotoasi 9i
gras6 de se legdna cind mergea. Nu aveau copii
deloc Ei ca urmare Oneeta Sengupta ii acorda lui
Harun o atenlie mai mare decit Ei-ar fi dorit el.
li aducea dulciuri (eeea ce era OK) Ei ii ciufulea
pdrul (ceea ce nu mai era OK), iar cind il imbr6-
!iqa, revdrsbrile trupului ei pdreau sd-l inghitd
cu totul, spre rnarea lui ingrijorare.
Domnul Sengupta nu-i didea nici un fel de
aten,tie lui Harun, in schimb vorbea tot timpul cu
Soraya, ceea ce lui Harun nu-i plScea, mai ales
cd individul avea obiceiul sd se lanseze in critici
nesfirqite la adresa lui Raqid povestitorul ori de
cite ori iqi imagina cd Harun nu-l putea auzi.
Solul acesta al dumneavoastrd, md scuzali
-
cd indriznesc, incepea el, cu vocea sa sublire Ei
smiorcbitd. Are capul infrpt in nori Ei picioarele
nu-i mai sint pe pimint. Ce-s toate poveEtile astea?
Viala nu e o carte de poveqti sau un magazin de
glume. N-o s6 se aleagd nimic de toatd veselia
asta. Ce rost au poveqtile care nici micar nu sint
adevbrate ?
r5
 Harun, care era afarl, ascultind incordat la
fereastrS, hotdri ci nu-i pldcea deloc de domnul
Sengupta, acest om care ura poveqtile gi poves-
titorii: nu ii pldcea chiar deloc. .
Ce rost au pouegtile care nici md.car nu s?.nt
adeudrate ? Harun nu-qi putea scoate din cap
teribila intrebare. Existau totuEi oameni care cre-
deau cd povestile lui Raqid sint folositoare. in rrre-
mea aceea tocmai se apropiau alegerile qi to{i Mai
Marii diferitelor partide politice veneau la Raqid
cu zimbetele lor de bogdtaEi intinse pe fald ca
sd-l roage s5.-qi spund poveEtile la mitingurile lor
Ei nu ale altora. Se Etia cd dacd reuqeai sd ai gura
auritd a lui Raqid de partea ta nu mai aveai de ce
s5-!i faci probleme. Nimeni nu credea niciodatd
nimic din ce spuneau politicienii, deqi aceqtia se
prefdceau din toate puterile cd spun adevdrul.
(De fapt, aqa igi dddea lumea seama cd minfeau.)
Dar toatd lumea avea o incredere des5virsiti in
Ragid, tocmai pentru ci recunostea intotdluoru
c6. tot ce le spunea el era complet neadevdrat si
ndscocit de mintea lui. AEa cd politicienii aveau
nevoie de RaEid ca si-i ajute sd ciqtige voturile
oamenilor. Std.teau la coadd la uqa lui, cu fefele
lor lucioase qi zimbetele prefrcute qi sacii cu bani.
Ragid avea de unde alege.
6
in ziua in care toate au inceput
sd meargd pe
dos, Harun tocmai se intorcea de la EcoalS cind
fu surprins de prima ploaie torenlial5 a sezo-
nului ploios.
Acuma, trebuie spus cd atunci cind veneau
ploile, viala in oraqul trist devenea mai uqor de
suportat. ln perioada asta se giseau sturioni in
mare, aEa cd oamenii puteau sd ia o pauzd. de la
peEtiposaci; gi aerul era curat Ei r5.coros, cdci
ploaia spdla cea mai mare parte din fumul negru
ce se indlla din fabricile de tristele. Lui Harun
Khalifa ii pldcea la nebunie sd simtd cum il udd
pin5. la piele prima ploaie a anului, aqa cd lopdi
incoace si incolo Ei se ldsd inmuiat de apa cdlduld
qi lqi deschise gura sd lase picdturile s5-i cadi
plescdind pe limbi. Ajunse acasd ardtind la fel
de ud si lucios ca un sturion.
Doamna Oneeta stbtea pe balconul ei de la etaj
tremurfnd ca o piftie; si, dacd n-ar fi plouat, Harun
ar fi observat probabil cd plingea. Intrd in casd qi
il gdsi pe RaEid povestitorul ardtind de parc5. ar fr
stat cu capul afard pe fereastrd, c6ci ochii qi obrajii
ii erau uzi leoarcd, degi hainele ii erau uscate.
Mama lui Harun, Soraya, fugise cu domnul
Sengupta.
 in diminealaaceea la ora unsprezece fix, ea il
trimisese pe RaEid in camera lui Harun sd caute
nigte Eosete rdtdcite. Citeva secunde mai tirziu,
in timp ce era ocupat cu vindtoarea de Eosete
(Harun se pricepea de minune sd le piardi), Raqid
auzi uqa de la intrare trintindu-se qi, dupd incd
o clip6, zgomotul unei maqini pe alee. Se intoarse
?n camera de zi ca si constate cd solia sa plecase
qi sd vadd un taxi ce tocmai dispdrea in vitezb
dup6. col!. ,,Tbebuie sd fi pldnuit totul cu multd
grije", iqi zise el. Ceasul ardta inc6 ora unspre-
zece frx. Raqid apuci un ciocan qi fdcu ceasul
buc6!i. Dupd care distruse toate celelalte ceasuri
din casd, inclusiv eel de pe noptiera de lingd patul
lui Harun.
Primul lucru pe care il zise Harun clnd auzi
vestea plecdrii mamei sale a fost:
De ce a trebuit sd-mi strici ceasul ?
-Soraya ldsase un bilet plin de toate lucrurile
rdutdcioase pe care domnul Sengupta obiqnuia
sd le spund despre RaEid: ,,Nu te intereseazd
decit plbcerea, dar un bdrbat adevirat ar trebui
si qtie cdviata e o chestiune serioas5. Capul !i-e
plin de fantezTi, nu mai ai loc gi pentru fapte
concrete. Domnul Sengupta nu are nici urmd de
imaginafie. Ceea ce imi convine". Mai era si un
post-scriptum: ,,Spune-i lui Harun cd il iubesc,
dar n-am incotro, trebuie sb fac asta acum'..
r8
Peste bilet picura apd de ploaie din pdrul lui
Harun-
Ce sd fac, fiule, se tingui Raqid. Povestitul
-
e singura meserie pe care o qtiu.
Cind iqi auzi tatdl vorbind atit de patetic, Harun
iEi pierdu cumpdtul qi strigd:
Ce rost are ? Ce rost au toate poveqtile astea
-
care nici m6car nu sint adevirate ?
Raqid isi ascunse fala in palme qi plinse.
Harun ar fi vrut s5-Ei ia vorbele inapoi, si le
smulgd din urechile tatdlui sdu qi sd gi le infunde
inapoi in gur6; dar bineinleles cd nu putea face
una ca asta. Iat5. de ce se invinovdfi mai apoi
clnd, cur{nd dupd aceea gi in imprejurdrile cele mai
penibile, se intimpld un Lucru de Neinchipuit:
Raqid Khalifa,legendarul Noian de Cuvinte, renu-
mitul $ah de Bla, se ridicd. in fala unui public
imens, deschise gura qi iEi dbdu seama cd rdmd-
sese fdrd poveqti.
***
Dupd plecarea mamei sale, Harun descoperi
ci nu putea sd se concentreze pe nimic pentru
mai mult timp sau, ca sd fim precisi, pentru mai
mult de unsprezece minute odat5. Raqid il duse
la un film ca sd-l mai inveseleascd, dar dupd
exact unsprezece minute mintea lui Harun incepu
r9