FLORIN BICAN (29 martie 1956, Bucuregti) aabsolvit Facultateade Limbi

gi Literaturi Striine, Secfia englezi-rusi, a Universitelii din Bucuregti.

A fost, pe rAnd, profesor de limba rusi, traducitor din limba englezi, se-
cretar pentru probleme de presd gi rela$i internafionale al USR, asistent
la Catedra de englezd a Universitifii din Bucuregti, iar in 1995 s-a stabilit
in Germania, unde a predat limba englezi pAni in 2005. Revine in jari in
2006 in calitate de coordonator al programului Institutului Cultural RomAn
pentru pregltirea tinerilor traducitori striini invederea traducerii scriito-
rilor romAni. F"3"ffiKXN $i v-am spus povestea aga
DesfiEoari o intensi activitate de traducitor, tilmdcind in romAnegte,
WXCAN Aventurile cailor nizdrivani
printre altele, Lewis Carroll (The Hunting of The Snark) gi T.S. Eliot (O/d rememorate de ei ingigi
Possum's Book of Practical Cats). De asemenea, a tradus in limba englezi
poezie, prozi gi eseuri semnate de importanfi scriitori romAni, atAt clasici, dupi o idee de
cAt qi contemporani, inclusiv Cq.rtea cuApolodor de Gellu Naum, invede-
Dragan Ibrahimovici
rea publicirii.

Este autorul volumului de versuri pentru copii (gi nu numai) Cdntice

mArldneqti (Editura Humanitas Educalional, 2007) I Singur printre mflrlani
(Editura Art,2016);i coordonator, alituri de Stela Lie, a doui volume de
literaturi pentru copii: Bookdtdria de texte & imagini I (Pro Edituri gi
Tipografie, 2009) 9i Bookdtdria de texte &imagini 2 (Editura Trei, 2016).
Prezent cu texte in volumele din seria Cdrgile mele (Editura Arthur); Oche-
Iarii de fum - prozi contemporani, Antologiile Asociagiei Scriitorilor din
Bucuregti, USR, 201 l; Bucharest Tales: A Collection of Central European
Contemporary Writing (New Europe Writers, 20l l).

in 2013 a publicat Reciclopedia de pove;ti cu rimd qifdrd fdlc, carte c6gti-

gitoare a primei edifii a concursului Trofeul Arthur; iar in 2014, $iv-am
spus povestec c,;c, unde sunt ,,aduse la zi" basmele romAnegti printr-o
rescriere original5 gi amuzanti, gi in 2017 , Tropice tdmpe, in care istorisegte
cu ironie peripefile unui explorator britanic.
Affnun
 CAPITOLUL -3
A fost oriunde ca niciunde...

Redactori: Iulian Curuia, Dragog Dodu

Tehnoredactor: Crengufa Rontea
Coperti: Alexandru Dag

MI plictisesc! anunfl Doru de pe bancheta din

-
spate a maqinii.
in fa6, pirinfii se priviri scurt, dAndu-gi simultan ochii
peste cap, cu o sincronizare impecabiH gi, dupi toate apa-
rentele, indelung exersat5.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei Mama lsl rulS pupilele inapoi gi, intorcAndu-se spre
BICAN, FLORIN
biiat, incepu si negocieze:
$i v-am spus povestea aga : aventurile cailor nizdrivani
rememorate de ei ingigi / Florin Bican. Ed. a 2-a. - Bucuregti: Editura De-abia am plecat... Facem o pauzi cdnd ajungem
Arthur,20lB -
la prima benzinirie.
ISBN 978-60 6-7 88-393 -O
Nuuuuu, gemu in sinea lui tata, care gtia ci pdnd la
-
prima benzinirie nu mai e mult.
82 r.1 35.1

la benzinirie, protestl gi Doru. Miroase urAt.

@ EdituraArthur, 2018, pentru prezenta editrie
Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART
- NuDar tu unde-ai wea si oprim? La cisufa de turti
-
dulce? il iscodi mama, pregititi s5-l atragi in jocul de-a
popasurile imaginare, care le-ar fi asigurat, dupl calculele
ei, inci o ori de mers lin.

t-
i

t\
 Erau propuse, pe rAnd, destinafii din poveqti, iar dez-
baterea avantajelor gi dezavantajelor unui popas acolo ii
alunga copilului plictiseala pref de cel pufin un ceas.
Numai ci, de aceasti dat5, Doru nu avea chef de po-
pasuri imaginare.
Aq vrea si oprim de-adeviratelea intr-un loc ade-
-
virat, igi clarifici el pozi;ia.
De ce? incercd tata s5-l atragi in labirintul de ce-rr-
- erau gi ele un prilej ca plrinfii lui Doru si-gi dea ochii
rilor, pe care copilul, cum se va vedea, il cunogtea destul
de bine. De ce sI oprim?
Pentru ci m*am plictisit, rispunse Doru ribditor,
-
cu siguranfa jucitorului care gtie ci are in mdni cartea
cAgtigitoare.
De ce te-ai plictisit? incercl tata s5-gi joace qi el
-
c54ile cdt mai abil, dar Doru il incuie scurt:
Pentru ci nu oprim.
-Pirinfii igi didurl din nou ochii peste cap, cu aceeagi
perfecti sincronizare, chiar daci de asti dati nu se mai
intorseseri unul citre cel5lalt.
iti spun eu cum facem, prelul tata negocierile.
-
Oprim dupi ce depSgim autocarul din fa;i.
Autocarul argintiu, cu numir striin, pe care*l urm5*
reau de cevavreme, plstrAnd distanla regulamentar5, se
deplasa cu vitezi constanti, ca intr-o problemi de mate-
matici. Dar o vitezl suficient de mare pentru a-i permite
6i
I
tatei si gofeze confortabil in urma lui, firi a simfi cI
merge prea incet. Spre surprinderea tatllui siu, Doru se
invoi de indati.
Da'pAni nu-l depiqegti, nu mai opregti, puse el sin-
-
gura condiqie.
Apoi igi continul conversafia cu calul Ralf singura
jucirie pe care o lua cu el in cllStorii. Conversafiile cu Ralf
peste cap.
Doru ii vorbea lui Ralf intr-o limbi inventati anume,
din care plrinlii lui nu infelegeau o ioti. Iar Ralf ii rispun-
dea copilului in aceeagi limbi, numai de el auzit5, numai
de el infeleas5.
Ralf era un banal ciluf de plastic qi nu qtia si faci
nimic. Adici se putea desface in doui, ca o nuc5. Cele
doui jumitiqi identice se imbucau pe diniuntru cu aju-
torul a doul tije de plastic, una pe fiecare jumltate, al
ciror capit liber intra cu un clic satisficitor in licaqul
turnat anume in interiorul jumiti;ii opuse.
Fabricantul nu intenfionase ca secretul acestui sistem
de prindere si fie descoperit de cumpiritor. Lui Doru
nu-i luase insi mult timp si separe cele doui jumdtifi qi
nici si le puni la loc (dup5 cumplitul moment de panici
in care crezuse ci juciria i se stricase iremediabil).
t,
 Descoperirea il convinsese cI are de-a face cu un clluf
fermecat. De fapt ii intirise aceasti convingere, pentru
ci, din capul locului, fusese convins ci doar un cilug fer-
mecat l-ar fi putut privi ca Ralf,, prin geamul unei vitrine.
Atras de aceasti privire, igi tArAse tatdl in magazin, si i-l
cumpere. Derutat de insistenfele firi precedent ale fiului
siu, tata i-l cumpirase.
Picioarele delicate ale lui Ral{, incremenite intr-unveg-
nic galop firi destinafie, nu beneficiau de articulafii mo-
bile. Coama gi coada nu-i unduiau, fiind turnate din acelagi
rigid material cagi restul corpului, iargAtul qi capul ii erau
imobile gi ele. Imobili ii erau gi ochii, e drept, nu lipsi;i
de o infelepciune aproape nepimAnteasci, surprinzitoare
pe chipul unui animal de plastic gi nelinigtitoare pentru
oricine se intAmpla s5-l priveasci in ochi. Oricine in afari
de Doru, bineinfeles.
Din ochii aceia a aflat el cI pe clluf il cheami Ralf.
$i cu ochii aceia i-a citit gi clluful numele - numele lui
adevlrat, nu diminutivul cu care-l alintau pirinfii. Cilu-
ful gtia ci pe biiat il cheamiAleodor gi aga il qi striga. gi-i
povestea cAte gi mai cAte, qi-l sfdtuia la fiecare pas, qi nu
o datl sfaturile lui il scoseserl pe biiat din incurcituri.
Ca acum, de pild5, cAnd il indemnase si accepte firi
proteste propunerea tatei de a merge in spatele autocaru-
lui argintiu...
sl
CAPITOLUL _2
Cd, dacd, n-ar fi, nu s-ar poaesti...
in loc si meargl intins spre Sinaia cu incircitura lui
de turigti (cum credea tata), autocarul incetini din senin,
pulsAnd prietenos din stopurile lui uriage gi semnalizi
complice spre stAnga. Posada scria pe indicatorul de la
marginea drumului.
Ai spus ci nu mai opregti pini nu-l depStegti, ii
-
reaminti Doru suav tatdlui siu.
Sigrr, cAnd valurile zbuciumate ale slptimAnii de lucru
fi-au inundat deja l5rmul week-endului mult-agteptat,
nu wei decit si te refugiezi cAt mai degrabi in zona uscati
a respectivului ;irm. $i orice ocol, orice amAnare decupeazi
nemilos din rigazul visat. Dar tata credea in puterea exem-
plului, gi pentru nimic in lume nu gi-ar fi luatvorba ina-
poi - ca nu cumva si deprindi gi copilul aceastl meteahn5.
Doru, in schimb, pentru care tot timpul eraweek-end,
n-avea nicio grabi si ajungi la aceeagi pensiune modesti
ls
 din Sinaia, unde el se plictisea in timp ce pirinfii lui se vizuse pAnI atunci: arita ca un T secfionat de o liniufi
odihneau, ca si aibi urmltoarea siptimAni de lucru ce transversali, sau ca doul F-uri lipite spate in spate. Mama
stoarce din ei. Aga cI oricevaria{ie de traseu - fie ea oprire lidicl din umeri.
sau ocol - era binevenitipentru Doru, atAtaweme c6t, la Fantascalia, ii l5muri Doru, dupi ce se consulti
adSpostul ei, Neprevizutul avea ocazia si se manifeste.
-
scurt cu Ralf.
SemnalizAnd cuminte, tata ficu la stAnga in urma Afi ghicit - pirinfii igi didurd ochii peste cap, dar de
autocarului, neuitAnd bineinqeles s5-gi dea, la unison cu astl dati zAmbind. inci mai zAmbeau cAnd autocarul
mama, ochii peste cap. fi'Ani ugor gi semnalizl dreapta, inscriindu-se hurducat
Autocarul inainta rigur, degi incet, pe goseaua ingustS, l)e un drumeag de fari. OftAnd, tata coti dupi el. Era un
muqcdnd cu rofile din acostamentul contrasensului, ca sI om cu principii.
poati depiqi procesiunea de clrufe care umpleau drumul.
Doru il ridicl pe Ralf la geam, si-gi vadi confrafii mai
bine, gi comenti cu el concentrafia neobignuitl de vehi-
cule cu tracfiune animali.
Tata conducea in urma autocarului, pufiind pe nas de
parc-ar fi mers cu liftul. $i, la fel ca in lift, nu era chip sI
depSgeasci. Se apropiaseri destul de mult s5-i poatlvedea
numirul de inmatriculare, care nu era de fapt un num5r,
ci o plicufi acoperiti cu dreptunghiuri gi pitrate colorate.
,,Mondrian" i se piru lui Doru ci o aude pe mama $op-
tindu-i tatei peste zumzetul chinuit al motorului.
Ce far5-i asta? se miri tata, privind nedumerit ecu-
-
sonul oval lipit pe geamul din spate al autocarului.
Pe ecuson era imprimatd o literi - daci aceea era
intr-adevlr literi - pe care niciunul dintre ei n-o mai

rol
i

CAPITOLUL _1
Pastele cailor
Nu dupl multlvreme, autocarul opri gi tata il deplgi
triumfltor, doar pentru a se trezi intr-o invilmdgeali de
maqini, autocare gi cirufe, parcate la marginea unui tip-
gan pe care forfoteau o mare de oameni gi cai.
Pirin;ii lui Doru coborAri nedumerigi din magini (nu,
de data asta nu-si didurl ochii peste cap) gi-i flcuri lui
Doru semn si vini dupl ei. Copilul li se alituri la timp
si vadS cum pe ugile autocarului argintiu ies tot felul de
fiinfe ciudate, printre care pi o mul;ime de centauri.
E bal mascat, igi linigti tatil lui Doru familia.
-Mama nu pirea deloc convinsd.
Nu vi supirafi, ce este aici? il intrebi ea pe un turist
-
care tocmai cobordse din autocar, inainte si observe ci
acesta avea picioare de fap.
Pagtele Cailor, rlspunse turistul jovial, cu ochii la
-
mullimea coloratS.
7A
i
i
I
- fi-am spus eu c5-i bal mascat, insisti tata, pe cAnd
ochii mamei se f5ceau tot mai mari, pe misuri ce se um-
;rleau de toate ciudi;eniile care umblau waigte pe-acolo:
zine, unicorni, elfi, pitici, vrijitoare, un cAine cu trup de
om (sau om cu cap de c6ine) gi cavaleri in armuri.
Bun, hai si pleclm imediat, zise mama intorcdn-
-
clu-se spre maqini.
Dar rimase inmdrmurit5. in spatele lor se opriseri de-a
valma cirufe, autocare gi magini, blocAndu-le retragerea.
tln tAnir b5lai, imbricat cu ie gi cu ilari de in alb, care
tlucea de dArlogi un cal de culoarea lemnului de tei, le
observS incurcltura.
Da' nu vX mai nec5jili, oameni buni, le spuse el
-
zimbind din adAncurile linigtitoare ale ochilor sii albag-
t ri. O si plecali cAnd se terminX.
sI se termine? bAigui tata.
- Ce
D'apoi Pagtele Cailor, incerci el si-i lumineze, pri-
-
vind complice spre calul pe care-l ducea de dArlogi.
VizAnd ci felele mai riu li se intunecS, scoase fluierul
rlc la cingitoare gi, ridicAndu-l ugor la buze, insSilS pe el
t'inci note, nu mai mult. Auzindu-le, gi mama gi tata se
sirnfiri dintr-odati limpezifi de orice griji gi ugori ca ful-
gii de pipidie. Nici micar nu clipiri cAnd pe lAngi ei trecu
I'inocchio, insofit in zbor de ZAna Clopoqel.
i._
I 14
 De asti dat5, cAnd tAnirul cel senin ii pofti s5-l urmeze
pe tipgan, merseri dupi el firi si pregete. Li se al5turi,
zAmbind, o fati frumoasi . Haina ei albd ;i lungd pdrea un
nor de raze Ei umbre, iar pdrul ei de aur eraimpletittn cozi
Idsqte pe spate, pe cLnd o cunund. de mdrgdritdrele era
a;ezatd. pe fruntea ei netedd. Fit-Frumos o cuprinse de
mijloc gi igi continuari drumul impreunS, strecurAndu-se,
cu cal cu tot, prin mul;imea pestrili.
Ia uite-l pe Mesteacin cum apare, pe HarapAlb pur-
-
tAndu-l in spinare, ficu deodati calul de culoarea lemnu-
lui de tei.
CAnd auziri calul vorbind, pirinfilor lui Doru le pieri
graiul. Ar fi rupt-o firi indoial5 la fugi de-ar fi avut loc
de intors, dar inghesui;i din toate pirfile cum erau, rima-
seri pe loc pAni ce inso;itorul lor iqi mai scoase o datl
fluierul de la cingitoare gi ficu cele cinci note sI adie din
nou peste ei. Ca prin farmec, se linigtir5 gi rispunserl
la salutul lui Harap Alb, ba chiar gi la salutul calului s5u
de culoarea lemnului de mesteacin. Ba inci mai avuri gi
curajul si intrebe ce se petrece - de fapt - pe t5pganul
acela gi ce inseamni - de fapt - Pagtele Cailor.
CAPITOLUL O
Sd, uezi ;i, sd, tot crezi...
Aqa aflari ei de laveselii lor insofitori, al ciror numir
sl)orea cu fiecare pas, ci o dati (ca niciodati) pe an, eroii
povegtilor se aduni sI asculte o poveste impletitd din mai
rrrultepovegti. AscultAnd-o, iqi aduc mai bineaminte cine
sunt si, renisculi din cuvintele poveptii ascultate, pot
rl.r viafS mai departe propriei lor povegti. Altfel s-ar ofili,
pi odati cu ei s-ar ofili gi povestea lor.
in fiecare an se povestegte alt minunchi de povegti,
i,rr povestitorul este de fiecare dati altul. Anul acesta
vcnise rAndul poveqtilor cu cai nSzdrivani - de aia se
numea sirb5toarea ,,Pagtele Cailor". Dar cine va spune
povestea, nu vor gti pAni cAnd nu dau semnalul cAinii
rlirr Giurgiu.
in vAltoarea detaliilor oferite din toate pirfile de per-
sonaje care de care mai pitoregti - ce povegti se povestiseri
in al;i ani, cine fuseseri povestitorii, ce poveqti aveau si

rLi
rl
i

I'u