Pr.

Alexandru Torik

Dedh cu dragoste,'aceaiti carti scurnpilor rnei copii:

R oman, Iulia Si Petru
CAPRIOARA

Thaducere din limba rusi

Diana Gutu

EFA
Bucureqti

I
 PROLOG

Henry stltea cu picioarele goale pAni laglezni.pe nisipul

ud si rece, fhri si observe cum spumavalurilor ce se rostogo-
leau ugor ii scilda tilpile, udAndu-i partea de jos a pantaloni-
lor negri, bine cilcagi gi scumpi. Sacoul, pe care si-l scosese,
gi-l ginea cu neglijengi pe umirul drept. in mAna stAngi iqi
ginea mocasinii negri gi moi, dintr-o piele fini.
in faEa lui, in intunericul nopgii, se intindea oceanul cu
valurile ugoare gi juciuge, pe deasupra cirora se reflectau la
lumina lunii nenumirate scinteieri argintii. Dincolo de el,
Redacmr : Diana-Cristina Vlad
in depirtare a nevLzutd, se agternea Africa, incircati in toro-
peala-i aridi de o vitalitate sllbatici.
Tiaducere dupi originalul in limba rusi: Topur A'r'eKcaHAp, nporonepeit' Africa...
Vipaaa tauo 6ez1t4as no nette oKea%crco^o npu6oa, Editura Flavian Press' Mos-
cove,20l7, De-ar fi putut sI gtie cum se va sfirgi cilitoria-i scurti p€
acest continenr biffen gi misterios!
@Alexandr Torik
Degi... Chiar gi-aga, oare ar fi putut refuzatot ce a adus in
@ Editura Sophia, pentru prezenta ediEie viaga lui acest scurt voiaj ?
Zirindcu coada ochiului o migcare in dreapta lui, intoar-
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei se capul gi privi in depirtare cu ochii mijiEi. De-acolo, pe li-
TORIK,ALEXANDRU nia malului, cineva inaintavidit inspre el, dar distanga il im-
Ciprioara / pr. Alexandru Torik; trad. din lb. rusi: Diana Gugu - Bucuregti:
Editura Sophia,2019 piedica si vadi cine era.
ISBN 978-973-136-7 16-3 Agtepti pugin, uitAndu-se cu atentie la umbra ce se apro-
I. Gugu, Diana (trad.) pia din depirtare, ale cirei forme se conturau din ce in ce
z
mai bine, seminAnd cu silueta unui om mic ce alerga.
 PR. ALEXANDRU TORIK

Da! Aga era! in direcgia lui Henry, pigind repede 9i rit-

mic cu picioarele goale pe nisipul bogat 9i moale la refux,
fugea un om.
Si fie oare... CAPITOLUL I

Dupi colg se auzi o bubuirurl. Pe deasupra capului lui

Henry guieri ceva - gloange sau poate schile de grenadi.
Henry se arunci la pimAnt, dupi un Land Rover mistuit de
foc gi risturnat pe o parte. Fotograful Philippe se trAnti lAn-
gi el, cu camera la piept.
- Nu trebuia si iegi faripazi,l Suntem in Somalia, bitrA-
ne! zAmbi el, uirAndu-se in ochii speriaEi ai lui Henry. Nu-gi
fie frici, aici nu ne vor ajunge!
Se auziri alte cAteva ripiieli scurte.de Kala;nikov, apoi
doui focuri seci de pistol gi sunete guturale intr-un dialect
libian al limbii arabe.
- Se pare ci putem iegi. Suni paza sd, ne ia de-aici, spuse
Philippe in timp ce se ridica de la pimAnt, tinAnd aparatul
foto intr-o mAni, iar cu cealalti scuturindu-se de praf Voi
merge si vid ce-i acolo, poate reu$esc sl prind cAteva ima-
gini bune.
- Ce crezi, a fost un atac terorist? il intrebl Henry, ridi-
cAndu-se 9i el de pe jos 9i privind cu precaugie de dupi caro-
seria arsi a maginii spre ulicioara de unde se auzise explozia.
- Nu cred, didu din umeri Philippe, mai degrabi vreo
rifuiali mirunti intre ,,rebelii" drogagi gi patrula ,,pacifica'
toriloi". Poate gi-au fbcut de cap n$te membri ai grupului Al
Shabaab sau bandigii din partea locului - aici se intAmpli
frecvent... Suntem in Somalia, bitrAne! Nu regregi ci ai ve-
nit, pariziene ?
 PR. ALEXANDRU TORIK
- Nu regret, PhiliPPe...
Henry privi in jur cu bigare de seami 9i iegi din ascunzl-
toare in stradi.
sno-
-Yezi, zAmbi fotograful, aici, dacl supravieguiegti'
bismul parizian dispare ca prin minune !
- $i tu de unde egti, Philippe ? il privi intrebitor Henry'
Sunt din Marseille, biiete !zAmbi fotograful fblos' Am
-
crescut in cartierul Le Panierl, igi spune ceva?
- Le Panier? incregi fruntea Henry' Cartierul are legituri
cu mafia corsicani, daci nu gregesc?
- Nu gregegd, biiete, surise Philippe' La noi ',in cog" du-
pi al Doilea Rizboi Mondial s-au remarcat mai togi crimi-
nalii: gi corsicani, gi arabi, 9i negri... Am crescut intr-o peri-
oadi in care poligia nu-gi fbcea aparigia prin cartierul nosttu'
Adevirul e ci acum s-au mai linigtit apele' Prin urmare' aici
sunt ca la mine acasi!
- Ei bine, deocamdati nu pot si spun acelaqi lucru despre
mine, incerci si schigeze un zAmbet Henry, care pirea cam
nefiresc pe figura lui tncordati.
il privi drept tn ochi
- D"r c. mai caugi pe -aici, patiziene ? Dar, pentru a ingelege cu adevirat pornirile ce-l modvau,
Philippe. E limpede ci nu pasiunea Pentru ziaristici te-a
*icl. Sper si inEelegi, fiindci nu pari prost' ci de-aici e
"du,
mai u;or si iegi cu picoarele'nainte decAt si te intorci acasi
cu material bun pentru revisti. Sau nu egti,,tocmai ziarist"?
- De fapt, sunt filolog, se uiti Henry in ochii lui Philip-
pe cu oarecare tristege, specialist in literatura rusi din a
doua
Tolstoi, Dostoievski' Merej-
irrmitate a secolului al XIXJea.
kovski, ai atzitaceste nume?
- Doar de primele doui, i9i ridici sprincenele fotografirl'
- Am incep ut o tez|de doctorat despre opera lui Dosto-
ievski... Iar aici am ajuns avAnd un contract din partea unei
l
Co;, ln francezi.
CAPRIoARA
reviste: mi-am luat angajamentul si pregitesc un material
bun despre femeile din Somalia.
- Dragul meu, nu umbla cu giredicuri! replici Philippe
surAzAnd sceptic. Ce legituri are Dostoievski cu muierile
negrese din aceasti gari afl,ati,in ruini? Despre ele pogi scrie
chiar gi-o carre inrreag| tar| si iegi din biroul tiu din Paris,
folosind numai materiale de pe lnternet. Pogi intra in gura
lupului avAnd aproape toate gansele de a cidea victima unei
ripiri sau a uaficului de organe, doar daci ai motive mult
mai serioase. Deci, ce te-a adus aici, pariziene, iertati si-mi
fie insistenga?
- Ce m-a adus? cizu pe gAnduri Henry. M-a adus ceva...
De fapt, nici Henry insugi nu avea un rispuns limpede
la aceasti intrebare. Un imbold interior il determinase si se
arunce intr-o aventuri periculoasi cu aceasti cilfuorie jurna-
listici, si piriseasci apartamentul bun cu cinci camere de pe
strada Victor Hugo din Paris, si ia avionul spre Mogadishu -
un orat pe jumitate dirimat de rizboiul civil, in care nu exis-
ta nici micar un hotel decent, dupi criteriile europene.
trebuie si'l cunoagtem mai bine pe Henry - un ,,parizian" de
30 de ani, aga cum'il botezase din mers inveteratul ,,corespon-
dent foto" Philippe, care se afa in slujba mai multor redacgii.
Henry, al cirui nume complet era Henry-Mathieu De-
lon-Veliouje, a doua parte a numelui siu provenind de la
numele rusesc Veliujski, s-a niscur in anul 1980la Paris, in
farnilia omului de afaceri Roger Martini 9i a sogiei acestuia
Ana Delon-Veliouje - filolog, specialist in poezia medievalS
romanici. De comun acord, soEii au decis ca micutul si pri-
measci numele mamei, cu rezonante mai melodioase, evo-
cAnd originea nobili a acestei familii.
I
10 PR. ALEXANDRU TORIK CAPRIOARA 1l

in- Veniamin, renungAnd la tunica ofigereasci, s-a incins cu

intr-adevir, Henry se trigea dintr-un neam distins'
De fapt' gorgul gi s-a agezat la tejgheaua proprietarului, iar madame
si nu din Partea tatilui, in pofida tidului onorific'
fusese un boier 'Katrine,la mai pugin de un an, i-a niscut un biiegel cu bujori
stribunicul lui Henry, Veniamin Veliujski'
de respecta- in obrljori gi ochi albagtri, care ulterior avea si devini buni-
dintr-un neam rusesc pugin cunoscut, dar destul
reprezentangi cul lui Henry. ta Sfrntul Botez el a primit numele de Ioan,
bil, care i-a diruit statului rus Pe o linie cdgiva
cigiva slu-
demni ai corpului de ofigeri, iar pe cealalti linie -
iar in france zLi se spuneaJean.

jitori ai Bisericii, nu mai pulin venertl'' Ivan, zis 9i Jean Delon-Veliouje, singur la pirinEi, deoa-
rece, in urma unor complicagii la na;tere, Katrine nu a mai
Clpitanul de cavalerie Veniamin Semionivici Veliujski'
irrrpreuni cu o Parte a emigragiei albe in Franga'
nu a putut zimisli, cu toatl doringa 9i sriduinga sogilor, a avut
"jurrs parte de toati dragostea pirinteasci, dimpreuni cu bunu-
p"r* multivreme de suferinga striinitigii' destinati ce-
"rro, rile mobile 9i imobile, care i-au revenit lui drept mogtenire.
lor mai mulgi dintre camarazTi lui' El nu a fost nevoit'
ase-
de taximetrist De altfel, acest lucru nu l-a corupt 9i nu l-a transformat in-
menea multor prieteni, si munceascl pe post
sau salahor, deoarece fiica unui proprietar
de restaurant din rr-un egoist, aga cum li se intAmpli deseori fiilor singuri la
de Paris' a in- piringi. Dimpotrivi, el crestea un biiat ascultitor 9i harnic,
oragul Senlis, aflxlaaproximativ 45 de verste
treziritinel un inlocultor potrivit tatal ei' care' fiind
Pentru ceea ce era neindoielnic meritul lui Katrine, care-l pusese de
rnic la treabi. Ivan particip ala afacerea familiei fie in calita-
bolnav de ceva timp, nu -"i t'" in smre si conduci afacerca
te de ,,biiat de alergituri', fie ca bucitirag, fie, cAnd a crescut
familiei.
la o casi rnai mare, camagaziner gi chelner.
Chipegul ofiger rus, care lua masa la ei' poposise
bani rimagi aminuntele afa-
din vecinitatea restaurantului 9i chelruia ultimii
Pe la 20 de ani Ivan deja cunogtea toate

de la vAnzarea la preq de nimic a puginelor

giuvaieredin aur ccrii, gitea minunat toate felurile principale ale bucitiriei
infigigarea franceze pentru cliengii din clasa de mijloc, se pricepea la ca-
ale mamei sale. RemarcAndu-i scrupulozitatea,
Ka- litatea produselor gi gtia si negocieze cu furnizorii condigii
de om sinitos 9i permanenta bunlvoingi' domnigoara
ei calcu- clintre cele mai bune pentru intreprinderea plrinteasci.
trine, in vArsti a. aO a. ani, chibzuind cu mintea
lati de frangtzoaici, a tras concluzia c5' i-a venit vremea in afari de asta, la insistenga tadlui, a invigat si cAnte la
miritigului. pian gi chitari, cAnta destul de frumos din guri gi cunogtea
cura- la perfecgie limba rusi, lrinindu-gi cunogtingele prin citirea
HotirAti, igi pune in cap siJ cucereasci pe ofigerul
toate cclor mai bune volume de literaturi 9i poezie clasici rusi.
jos in luptl, dar nepriceput in tainele inimii' Folosind
,.r"r"g.-.le feminine tactice 9i strategice' la doar o luni 9i In timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, a partici-
Katrine Delon a devenit o onora' pflt la migcarea de rezistengi, a luptat ca pertizan, chiar a fost
lumit-"t., mademoiselle
bili boieroaici rusi - ,,madame Delon-Veliouje"' De dragul rlnit ugor la picior de o schl;Ide grenadi germani, primind
catzeiea nu a Pregetat si ueaci la Ortodoxie 9i
si se cunune clupi lnvingerea fascismului din partea republicii franceze
cu alesui inimii intr-o biserici ortodoxi din
Paris' ,,Mcdalia Rezistengei" cu o ,,Cruce de Lorend'pe avers. Ivan
 ALEXANDRU TORIK CAPRIOARA t3
l2 PR.

in fiecare ta pllpandn cu ochii albagtri, cufundati in intregime cAnd

se mAndrea intotdeauna cu decoratia lui, ata;And-o
in operele lui Ambrozie al Mediolanului gi ale fericitului
zi de sirbitoare la reverul sacoului'
'Augustin, cAnd in capodoperele tardive ale lui Dante Ali-
in anul 1946, inincinta primiriei Senlis' Jean Delon-Ve-
ghieri si W'alther von der Vogelweide. itttt-o zi, nimerind
liouje gi-a unit destinul cu mademoiselle Beatrice Rouj6e'
din intAmplare pe stradi in timpul intervengiei poligiei cu
care a primit numele sogului si, asemenea soacrei sale' la mai
bo- spray-uri lacrimogene, a fost salvati ca prin minune de tA-
puqin ie un an, i-a niscut o fedgi incAntitoare' numiti la
cea care in nirul specialist in gtiinge economice Roger Martini, care a
tez .Pvna,in cinstea reginei Frangei Ana de Kiev'
la Senlis 9i scos-o pe brage din micel.
1060, dupi moartea soqului ei Henric I, s-a mutat
Dupi patru luni de la intAlnirea memorabili ,,pe barica-
a intemeiat in apropiere o ministire de maici'
din Pa- de", Roger gi Ana s-au cisitorit la primiria arondismentului
Botezul, dupi tradiEie, s-a oficiat la catedrala rusi
din partea 16 din Paris. Acolo, pe sffada Victor Hugo, Roger deginea
ris, astfel incAt nou-niscutul, fbri vreo obiecgie
ruse din un apartament spafios cu cinci camere, pe care il mogtenise
mamei sale catolice, a intrat in sAnul Ortodoxiei
de la piringi. in primivara lui 1980, lui Roger 9i Anei li s-a
strlinitate.
nu niscut primul gi multagteptaml copil - Henry. L-au bote-
Ana, degi purta acelagi nume cu regina ruso-francezi'
zat in aceeagi biserici rusl din Paris ca pe mami; la botez el
avea in caracter nimic impunitor sau autoritar' Ea a crescut
a primit numele Andrei - in cinstea Sfbntului Apostol An-
iubind modesda, visarea, striini de orice interese materiale
drei cel intAi chemat.
9i pasionati
numai de studierea imaginilor artistice create cu
A fost singur la piringi, ca gi mama lui. De data aceasta
ajutorul cuvintelor de poeqi 9i prozatori'
din cauza pasiunii mamei pentru filologie gi a tatilui - pen-
RimAnAnd singurul copil in familie dupi moartea'cauza-
trutranzac\iile financiare ce sporeau bunlstarea familiei, ca-
ti de tuse convulsivi a celor doi fragi mai mici' Ana a devenit re oricum era destul de consolidati. La momentul majoratu-
astfel
risfbgata piringilor Ei ii indeplineau toate dorinqele'
ci a de- lui fiului siu, capitalul lui Roger Martini avea o valoare echi-
incAt nu s-au oPus nici atunci cAnd fata i-a anungat
Universitiqii valenti in banii de astizi cu cincisprezece milioane de euro.
cis si srudieze la Facultatea de Litere din cadrul
din Sorbona. Piringii au aYut griji doar si-i inchirieze o
locuingi decenti, nu departe de universitate' 9i sl-i
asigure
cur-
sprijin financiar fiicei-studente' Ea frecventa cu pasiune
*rii., rimAnAnd cu orele in sala de biblioteci "SfAntul Ia-
frumuseEile
cob". Acasi zibovea asupra cirgilor, pitrunzAnd
dedice stu-
poeziei romanice medievale, clci se gAndise si se
diului ei.
ca'
Chiar 9i renumita revolti studengeasci din mai L968'
re a catzatproteste serioase in intreaga gati''
aocolit-o pe fa-
 CAPRIOARA T5

Acum, intre zidurile universitigii cu renume, mlreaga

limbl rusi, pe care inainte el o percepea ca pe o compo-
'pentl tradigional-culmrali a vieqii familiei lui, i-a descope-
rit tAnirului cercetitor toati bogigia nesecati a subtilitigii,
CAPITOLUL 2 frumusegii 9i expresivitigii sale. Uluit de comorile lingvistice
descoperite, Henry s-a adAncit in studiul lor cu atita rAvnl
qi abnegagie, incAt multe aspe cte ale viegii studengegti treceau
litera- pe lAngi el, precum peisajele de la geamul trenului pe lAngi
Henry mogtenise de la mama sa dragostea Pentru
un pasager captivat de lecturi. Petrecerile studengegti, dis-
ruri, iar de la tatil slu aptitudinea de a lua prompt decizii 9i
ce' dupi absolvi- putele gi faptele necugetate, erotismul gi libertinajul hiper-
de a urma fbri goviire dro*ol ales' Iati de
si pigeasci pe trofiat nu-l ademeneau cAtugi de pugin pe tAnirul chipeg, cu
rea liceului, el gi-a anunfat piringii ci doreqte
literaturi corp de adet. Henry a descoperit pentru sine lumea ciuti-
urmele mamei 9i si intre la facultatea de istorie 9i
iat ta' rilor morale gi teologice ale cugetitorilor rugi de la sfArgitul
din cadrul universitigii Sorbona' Mama s-a bucurat'
luptelor finan- sccolului al XIX-lea. Aceasti lume l-a uimit atAt de tare prin
til, care visa ca fiul si-l depigeasci pe cAmpul
profunzimea gi intensitatea sa, incit degerticiunea coddiani
ciare, doar a oftat gi a dat din cap firi a scoate
o vorbi' ceea
e:cJ inconjura ii pirea un lucru nedemnde a fi bigat in sea-
ce insemna: ai luat o decizie - urmeaz-o!
lumea ra- rni sau de a-gi irosi timpul cu ea.
Henry, cu toatlvigoarea tineregii, s-a adAncit in
Cei trei ani de facultate au zburat pe nesimgite. Abia in
finati a literaturii, atArnAndu-qi in cameri deasupra biroului
era la Dum- rurul doi de masterat Henry 9i-a ridicat puqin capul din cirEi
deviza ,,La inceput era Cuvintul, 9i CuvAntul
l,r rruzul zgomotului tocurilor fetei ce trecuse pe hol. El s-a
nezeu, gi Dumnezeu era CuvAntul", flri sl binuiasci micar
cuvinte apa- rritat perplex in urma ei, trezit parcl din hibernare sau iegit
sensul adinc 9i ingelepciunea ascunsi in aceste
rlin comi. Pe fati o chema Stefanie. Era de asemenea studen-
rent simple din Evanghelia dupi Ioan'
t;1 ll Lirere gi, aqa cum s-a dovedit, erau colegi de un an qi ju-
Totofi, spre deosebire de mama sa' care deja igi susginuse
era indrl- rurttrrtc la acelagi profesor de slavistici, intAlnindu-se regulat
teza dedoctorat in materie de poezie medievali 9i
Hen- prin irmfiteatre gi la biblioteci. intAlnirea lor a coincis cu pri-
gostiti de romantismul nobil al baladelor cavaleregti'
din rrrlvrrrrr, atunci cAnd miresmele castanilor in plini foare, de-
iy, ,orprir,ritor chiar pentru el, a fost atras de literatura
osclrit de multe in arondismentul 16 din Paris, tulburi min-
jumitate a secolului al XIXlea' La acest fapt a con-
"doo" .ono"g..r." bunl a limbii ruse, cici mama il punea si rer gi fac si bati mai repede inimile indrigostigilor.
tribuit 'l'incregea gi primivara gi-au spus intr-un sfbrgit cuvAntul
vorbeasci in aceasti limbl acasi, dar 9i atunci cAnd
se afa in -
ne- I lcrrry s-:r indrlgostit! Stefanie i-a rispuns, iar cele doui sufe-
viziti la buniculJean-Ivan Delon-Veliouje' care-gi adora
rusesc de tr tincrc, impregnate cu estetica inilgitoare a literaturii ruse,
potul, la bunica Beatrice, cea care a invigat graiul
9i
r -ru contopit in nizuinga pitimagi si aleasi de a se uni intr-o
la propriul sog-