Sunteți pe pagina 1din 8

MIRCEAELIADE

In ligdnai
rnruele
Prefat{
Constantin Abdlupa

]iiMY
&litura
cindva, poate in vis, poate altildatil, dar o cilitorie intocmai ca
aceasta de acum, tot aqa, noi patru, intr-un compartiment de
clasa I, si tot aqa, ca qi acum, locomotiva iqi potoleEte suflul, pen-
tru ci ne apropiem de Pod. N-aq vrea si mi socotili un sentimen-
tal, dar indriznesc si vi spun ci sunt fericit, tot mai fericit. $i de
asta m-a avertizat locotenentul, ci sim,ti o indescriptibili beatitu-
dine in clipa cdnd te cuprinde frica, te cuprinde deodati din toa-
te pirqile, izvordte din adinc, din inima vielii, qi daci in clipa CUP,RINS
aceea nu-!i spui: trebuie sd existe o ieqire!, egti pierdut, nu te mai
poqi intoarce, ai rimas ingropat de viu acolo, in cripta aceea din
inima muntelui, in camera aceea obscuri., f5;rd. uqi qi fbri feres-
tre. Simt aceasti beatitudine, simt cum mi cuprinde frica, Ei imi
spun, Ei vi spun si dumneavoastrl: existd o ie;ire!
Se opri brusc qi mi privi fhri si m5. vadi, cu ochii sticloqi. Cit
a durat asta? Cit a durat? Dar l-am vilzut cd, se ridici gi igi cauti
servieta.
- Aq wea si mai pot adiuga ceva, spuse. Dar, aEa cum mi aq-
teptam, nu se mai poate adiuga nimic. Cici, iertafi-md daci imi
permit si fiu sincer, ce-afi putea infelege mai mult acum decit atri
inleles acum o jumitate de ceas, cdnd vi spuneam ci, pentnr
mine, misterul este irecognoscibil? Probabil ci unii dintre dum-
neavoastri a1i privit pe fereastri Ei agi vizut-o, Dunirea weau si
spun. Agi vizut Dunirea in timp ce o treceam, ap.vdzut Podul Ei
o si vedef via de la Gorgani. Intr-un anumit sens, vi invidiez, dar
pe de alti parte... Ce-a; mai putea adiuga altceva? Acum, ci am
inceput si vi cunosc, nu vi pot spune decit atdt ci ni se intim-
pli, fieciruia din noi, fel de fel de intimpliri, dar, din nefericire,
le uitim. Iar cdnd nu le uitim, nu qtim si le recunoaqtem. Cu pu-
fini imaginagie, aq fi putut si vi recunosc, qi atunci mi-aq fi amin-
tit gi eu tot ce-ar fi trebuit si-mi amintesc...
IEi lul servieta, ne strinse mdna cu cdlduri qi ieqi pe culoar.
Nu indrizneam si mai adiuglm ceva. Dar il priveam toli depir-
tindu-se. $i, ca din intimplare, cind a ajuns la capitul culoaru-
lui, trenul s-a oprit gi a cobordt. Nu binuisem ci mai existi o
gard atAt de aproape de Pod. Niciodati n-am mai reusit si-mi
amintesc numele ei.

Decembrie 7963

190
Am transcris aceste gAnduri despre proza zisd,,fantastici" a lui
Mircea Eliade, la cel pu$n zece ani de cdnd n-o mai citisem. De fapt
sunt simple impresii de lecturi - n-am r,rut si le sistematizez intr-un
studiu academic. Cred ci nici nu md pricep la aqa ceva, qi mai cred
ci proceddnd aqa cum am procedat rispund cu o aceeaqi monedi
unor texte vii care nu meriti a fi mumificate. Sugestiile existenfale
oferite de aceste nuvele sunt inepuizabile Ei ele urmeazi si fie
descoperite de fiecare cititor in parte. Mullumesc editorilor care IA, TTGAI{CI
mi-au dat posibilitatea si meditez inci o dat|la importan{a filonului
,,insolit" in proza romini moderni: Voiculescu, Eliade, Mateiu
Caragiale, Blecher. Concomitent cu reabilitarea minimalului qi a de-
rizoriului din viala zilnici prin inscrierea lui degajati pe traiectorii
mitice, fantastice, poetice.
In tramvai, cildura era incinsi., nibugitoare. Traversind gri_
bit coridorul, iqi spuse: ,,Eqti un om cu noroc, Gawilescule !".-Zd-
Constantin ABALUTA
rise un loc libeq lingi o fereastri. deschisi, la celilalt gapit al va-
gonului. Dupi ce se aqezi isi scoase batista, $!$i qterse indelung
fruntea Ei obr{ii. Apoi infbguri batista, pe sub guler, in iurul
gitului, qi incepu si-;i facd v6"nr cu piliria de paie. $et.a.,,r1 ai'
faga lui il privise tot timpul concentrar, parci s-ar dirudit si_qi
aduci aminte unde il mai vizuse. pe genunchi, flnea cu mare
griji o cutie de rabli.
- E teribil de cald! spuse el deodati. Nu s-au mai pomenit a;a
cilduri din 19051...
Gawilescu clitind din cap, continuind si-si facivdnt cu pi.riria.
-E cald, intr-adevlr, spuse. Dar cind este omul cult, le supor_
ti mai uqor pe toate. Colonelul Lawrence, buni.oarl. $tifi ceva de
colonelul Lawrence?
- Nu.
- Picat. Nici eu nu prea stiu mare lucru. Daci s-ar fi urcat in
Iramvaiul ista, l-ag fi intrebat. lmi place si intm in vorbi cu oa-
rneni cul9i. Tinerii aceqtia, domnul meu, erau, desigur, studenfi.
Studengi eminenli. Aqteptam cu ei in stagie gi i-am ascultat.
Vorbeau despre un anume colonel Lawrence qi de aventurile lui
in Arabia. $i ce memorie! Recitau pe dinafari pagini intregi din
(:artea colonelului. Era o frazd. care mi-a plicut, o frazdfoarte
fru-
lnoasi, despre arEila care l-a intimpinat pe el, pe colonel, unde_
va in Arabia, Ei care l-a lovit in creqtet, l-a lovit ca o sabie... picat
r:i. nu pot si mi-o aduc aminte, cuvint cu cuvint. Argila aceea te-

15
ribili a Arabiei l-a lovit ca o sabie. L-a lovit in creEtet ca o sabie, sunt profesor de pian. Zic pentru picatele mele, adiugi incer-
amufindu-I. <:ind si zdmbeasci, pentru ci n-am fost ficut pentru asti. Eu am
Thxatorul il ascultase zdmbind, apoi ii intinse biletul. Gavri- o fire de artist...
lescu^iEi puse piliria pe cap qi incepu si se caute in buzunare. - Atunci vi cunosc, spuse deodati bitrdnul, intorcind capul.
- Imi cer iertare, gopti el dupi citeva clipe, neizbutind si gi- s'ntefi domnul Gawilescu, profesor de pian. Am o nepogici si i-ati
seasci portmoneul. Niciodati nu ;tiu unde-l pun. dat lecgii acum cinci, gase ani. Mi tot intrebam de unde mi-e cu-
- Nu face nimic, spuse taxatorul cu o neaqteptati voie buni. n oscuti fi gura dumneavoastri.
Avem timp. Ci n-am {uns inci la flginci... - Da, eu sunt, relui Gawilescu. Dau lec$i de pian, umblu
$i intorcindu-se spre bitrin, ii ficu semn cu ochiul. Bitrinul mult cu tramvaiul. Primivara, cdnd nu e prea cald qi adie v6.ntul,
roEi gi strinse, nervos, cu amindoui miinile, cutia de tabli. Ga- c o plicere. stai la o fereastrS" ca asta gi, din fuga tramvaiului, vezi
vrilescu intinse o bancnoti Ei taxatorul incepu si numere mirun- tot gridini inflorite. cum vi spuneam, pe linia asta umblu d.e
fEul, zimbind. trei ori pe siptimdni. Si aud mereu vorbindu-se de
fginci. De
- E o ruqine! gopti bitrinul cdteva clipe in urmi. E nepermis! multe ori mi-am pus intrebarea: ,,Gavrilescule, mi-am spus, si
- Toati lumea vorbegte, spuse Gawilescu, reincepAnd sili facd l)resupunem ci sunt qiginci, mi rog, de unde au ele atatia bani?
vdnt cu piliria. E drept, pare o casi fmmoasi, qi ce gridini!... Ce O casi ca asta, un adevirat palat, cu gridini, cu nuci bitrin)i, as_
gridini!... repeti el, clitinind din cap cu admiraqie. Uitati-vd cI in- tea reprezinti milioane." ,/
cepe si se zireasci, adiugi, aplecdndu*e puFn ca siladi mai bine. - E o rugine! exclami din nou bitrdnlrl, intorcdnd capul cu
Cifva birbagi apropiari ca din intimplare frunlile de ferestre. clezgust.
- E o ruqine! repeti bitrinul, privind sever inaintea lui. Ar - $i mi-am mai pus ;i o alti intrebare, continui Gawilescu.
trebui interzis. .fudecdnd dupi cit cdgtig eu, o suti de lei lecfla, ar trebui zece
- Sunt nuci bitrdni, continui Gawilescu, de aceea e atita um- rnii de lecfi ca si faci un milion. Dar vedefi ci lucrurile nu sunt
bri qi ricoare. Am auzitcd. nucul incepe si dea umbri abia dupi atdt de simple. Si presupunem ci aE avea Z0 de ore pe sipti_
treizeci, patruzeci de ani. O fi adevirat? rnd.ni, tot mi-ar trebui 500 de siptimini, adici aproape zece ini,
Dar bitrinul se preficu ci nu aude. Gawilescu se intoarse ci- ;i mi-ar trebui 20 de eleve cu Z0 de piane. Dar problemavacan_
tre unul din vecini care privise ingindurat pe fereastri: lelor de vard", cdnd imi rimin doar doui, trei eleve? Dar vacan_
- Sunt nuci bitrini de cel puf.in cinzeci de ani, incepu el. De lcle de cricirin Ei de Pagte? Toate orele astea pierdute sunt pier-
aceea e atitaumbri. Pe o ar;i1i caasta, e o plicere. Ferice de ei... rlute qi pentru milion. Aqa ci n-ar fi vorba de b00 de siptimdni
- De ele, spuse vecinul firi si-qi ridice ochii. Sunt 9iginci... r:u 20 de ore gi 20 de eleve cu 20 de piane pe siptimini, ci mult
- Aqa am auzit qi eu, continui Gawilescu. Umblu cu tramva- rnai mult, mult mai mult!...
iul ista de trei ori pe siptimAni. $i, vi dau cuvintul meu de - E adevirat, spuse unul din vecini. in zilele noastre nu se mai
onoare, nu s-a intimplat o singuri dati si nu aud vorbindu-se de invagi la pian...
ele, de ,tiginci. Le cunoa.Ete cineva? Mi intreb: de unde au venit? - Ah! exclami deodati Gawilescu, lovindu-se cu piliria pe
- Au venit de mult, spuse vecinul. Iiunte. Simleam ci-mi lipsegte ceva, gi nu-mi dideam,"u-u i..
- Sunt aici de douizeci qi unu de ani, il intrerupse cineva. servieta! Am uitat servieta cu partituri. M-am luat de vorbi cu
Cind am venit eu intAi gi intii in Bucuregti, gigincile astea erau tnadameYoitinovici, mituEa Otiliei, qi-am uitat seryieta... Ce ghi_
tot aici. Dar gridina era mult mai mare. Nu se clidise inci liceul... nion!... adigi scofindu-qi batista de sub guler gi bigind-o in bu-
- Eu, cum vi spuneam, reincepu Gawilescu, trec regulat cu '/.u\ar. Pe arEila asta, ia-o, Gawilescule, inapoi cu tramvaiul pini
tramvaiul ista de trei ori pe siptimdni. Pentru pdcatele mele, in strada Preoteselor...

16 t7
()ara de Nord, cdnd, pe timpuri, Elsa pleca
Privi deznidijduit in jurul lui, parci ar fi aqteptat si-l opreas- si. petreaci o luni la
ci cineva. Apoi se ridici brusc: lamilia ei, intr-un sat de lingi Munchen.
- imi paie bine de cunogtinli, spuse scotandu-qi piliria Ei in- Apoi, cuminte, fi;rd. grabi, incepu sL inainteze.
{juns la stafia
rrrmitoare, igi scoase haina qi se pregiti si aqtepte, cdnd il lovi
clinindu-se uEor de mijloc.
Apoi ieEi repede pe platformi, chiar in clipa cind se oprea <lcodati mirosul amirui al frunzelor de nuc strivite intre degete.
tramvaiul. coborind, Gawilescu regisi arEila 9i mirosul de asfalt i'toarse capul si privi in jurul lui. Era singur. c6t putea vedea cu
topit. Travers1 cu greutate strada ca si aEtepte tramvaiul spre di- .chii, trotua.ul era pustiu. Nu indriznea sd priveasci cerul, dar
reiqia opusi. ,,Gavrilescule, Eopti, atenfie! cdparcd, parci ai ince- simlea deasupra capului aceeasi lumini albi, incandescenti, or_
pe si imbitrineqti. Te ramoleqti, i,ti pierzi memoria' Repel aten- lritoare, Ei simqea vipaia fierbinte a strdzii lovindu_l peste guri,
tie! Ce n-ai dreptul. La 49 de ani, birbatul este in floarea vArs- lrcste obraji. Porni atunci la drum, resemnat, cu haina sub brag,
tei..." Dar se simgea obosit, istovit, 9i se lisi si cadi pe banci, in .u piliria trasi apisat pe frunte. cdnd ziri de departe umbra
plin soare. igi scoase batista qi incepu si se Eteargi pe fagi' ,'Asta rlcasi. a nucilor, simli cum incepe si i se bati inima qi grlbi uqor
parci imi aduce aminte de ceva, iqi spuse ca si-qi dea curaj' Un lrasul. Aproape ajunsese, cind auzi tramvaiul gemand Letaric in
mic efort, Gawilescule, un mic efort de memorie. Undeva, pe o rrrma lui. Se opri Ei-l salutd lung cu piliria. ,,prea rirziu! ex-
banci, fbri un ban in buzunar' Nu era aEa de cald, dar era tot <'lami. Prea tirziu!..."
varl...." Privi in jurul lui strada pustie, casele cu obloanele trase,
cu storurile lisate, parcd at fi fost pirisite' ,,Pleac| lumea la bii, La umbra nucilor il intdmpini o neaqteptati, nefireasci ri-
(:oare, si Gawilescu rimase o clipi derutat, zimbind. parci s_ar fi
iEi spuse, miine, poimiine, pleaci 9i Otilia." $i atunci igi aminti:
era la Charlottenburg; se afla, tot ca acum, p9 o banci, in soare, rrl'lat dintr-o dati intr-o pidure, la munte. incepu si priveasci
dar atunci era nemincat,frrdun ban in buzunar. ,,Cdnd eqti tAnir rrluit, aproape cu respect, arborii inalti, zidul de piatrilacoperit
qi eEti artist, le suporli pe toate mai uqor", iEi spuse. Se ridici 9i r:u iederi. qi, pe nesimfite, il cuprinse o infinitd tristele. Atdfla ani
fbcu cdgiva paEi in stradi, si vadi daci se zireEte tramvaiul' Um- ll'ecuse cu tramvaiul prin fala acestei gridini, firi si aibi o sin-
bllnd, parci argifa iEi pierdea din vipaie. Se intoarse qi, lipindu-se 6uri dati curiozitatea s5. se coboare qi s-o priveasci ind.eaproape.
de zidul unei case, iqi scoase piliria Ei incepu si-;i faci vdnl I'ainta incet, cu capul lisat ugor pe spate, privind creqtetile inal-
La weo suti de metri in susul strizii era parcl o oaz6' de um- tc ale arborilor. $i deodati se trezi in fafa porgii, qi acolo, parci
bri. Dintr-o gridini se revlrsau, inalte, deasupra trotuarului, ra- rrscunsi de mult, pindindu-I, ii ieqi in fagd. o fatd, tdndrd, frumoa_
muri stufoase, compacte, de tei. Galrilescu le privea fascinat, 9o- s:i gi foarte oacheqi, cu salbi qi cercei mari de aur.
viind. intoarse inci o datl capul in direcqia tramvaiului, apoi Apucindu-l de braq, il intrebl in qoapri:
porni hotirit, cu pagi mari, qindndu-se pe lingi ziduri. Cind - Poftigi la flginci?
i3rrtrr., umbra i se piru mai pugin deasi. Dar se simlea totuEi ri- Iizdmbi cu toat5. gura qi cu ochii qi, vizindu-l ci goviie, il tra_
coarea gridinii, qi Gawilescu incepu si respire addnc, dindu-gi se usor de braq in curte. Gawilescu o urmd. fascinaq dar dupi
pulin capul pe spate. ,,Ce trebuie si fi fost acum o luni de zile, <'itiva paqi se opri, parcd, ar fi r,rut si spuni ceva.
cu teii in floare!", igi spuse visdtor. Se apropie de poarta cu grilaj - Nu weqi la giginci? il intrebi din nou fara, cobordnd;i mai
Ei-cerceti gridina. Pietrigul fusese udat de curind qi se vedeau
rnult glasul.
rondurile cu flori, iar in fund un bazin inconjurat cu pitici' Auzi Il privi scurt, adinc, in ochi, apoi ii lui mdna gi-l con{use re_
in acea clipi tramvaiul trecind cu un uruit uscat pe lingi el 9i Pcde ci.tre o cisuli veche, pe care anevoie ar fi putut_o\dnui
intoarse capul. ,,Prea tArziu!" exclami zAmbind. ,,Zu-spdt!" adilu- ;rt:olo, ascunsi intre tufe mari de liliac ;i boz. Deschise usa qi_l im_
gi Ei, inilgind braqul, ii fbcu semn cu pillria multi vreme, ca in Pi'se ugor inainte. Gawilescu pitrunse intr-o penumbri curioasi,
l

J 18 19
parci ferestrele ar fi amt geamuri albastre qi verzi. Auzi, depir- - Si le gii bine minte, ii spuse fata. Si nu le incurci: o fgancl,
iat, apropiindu-se tramvaiul, qi uruitul metalic i se piru atet de o grecoaicl, o eweici...
insuportabil, incit iqi duse mina la frunte. Cdnd zgomotul se Traversari. gridin4, trecdnd prin fala clidirii inalte cu coperi-
pierdu, descoperi lingi el, aqezatilla o masi cu picioarele scurte' r5ul de olane roqii, pe care o zi.rise Gawilescu din stradi.

cu o ceagci de cafea inainte, o bitrini care-l privea curios, aEtep- Se opri qi, privindu-l o clipi, addnc, in ochi, izbucni intr-un
tind parci si se trezeasci. rAs scurt, ticut. Gawilescu tocmai incepuse si-qi transporte dife-
- Ce-fr doreEte inima pe ziua de azl? il intrebi ea. O qiganci, ritele obiecte din pilirie in buzunare.
o grecoaici, o nemfoaici... - Ah! ficu el. Eu sunt artist. Dacd. ar fi fost dupd mine, eu ag
- Nu, o intrerupse Gawilescu, ridicind braqul. Nu nemloaici' fi rimas aici, in boschetele astea, qi ariti cu pdldria spre copaci.
- Atunci, o figanci, o grecoaici, o ovreici, relui bitrdna' Trei imi place natura. $i pe o argili ca asta, si poqi respiri aer clrrat,
sute de lei, adiugi. irr ricoarea asta, ca la munte... Dar unde mergem? intrebi vi-
Gawilescu zdrr.bi cu gravitate. zind ci fata se apropie de un gard de lemn qi deschide portifa.
- Trei lecgii de pian! exclami el, incepind si se caute in bu- - La bordei.Aqu a spus baba...
ztrrtare. Firi si mai socotim tramvaiul dus qi intors. Il apucd din nou de bra! si-l trase dupi ea. Intrari intr-o gri-
Biltrdna sorbi din cafea gi rlmase pe ginduri. <lini neingrijiti, cu trandafiri gi crini pierdugi printre bildrii ;i
- EEti muzicant? il intrebi ea deodati. Atunci are si-1i placi' tufe de miceg. Cildura incepea sd. se simtl din nou, qi Gavriles-
- Sunt artist, spuse Gavrilescu, scoqind pe rdnd mai multe ba- t:u sovii, dezamigit.
tiste umede dintr-un buzunar al pantalonilor qi trecindu-le me-
todic, una cdte una, in celilalt buzunar. Pentru picatele mele am
- Imi flcusem iluzii, spuse. Venisem pentru rdcoare, pentru
naturi...
ajuns profesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeaunv, arta
puri. Triiesc pentnr suflet... Vi cer iertare, adiugi stAnjenit, aqe-
- Aqteapti pini oi intra in bordei, il intrerupse fata, ardtdn-
<lu-i cu braqul o cisuli veche, pirdnd pe jumitate pdrdginiti,
zAndu-gi piliria pe misuli Ei incepdnd si depuni in ea obiectele ('are se desluEea in fundul gridinii.
pe care le scotea din buzunare. Niciodatd nu gisesc portmoneul
Gavrilescu iqi puse piliria pe cap gi o urmi posomorir. Dar
cind trebuie... t'iind ajunse in tindi, simli ci inima incepe si-i bati din ce in ce
- Nu e grabi, spuse bitrAna. Avem timp. Nu e nici trei... rnai puternic qi se opri.
- Vi cer iertare daci vi cortttazic, o intrerupse Galrilescu, dar
cred ci vi ingelali. Trebuie si fie aproape patru. La trei am ter- - Sunt emofionat, spuse, si nu-mi dau seama de ce...
minat eu lecqia cu Otilia. - Si nu bei prea multi cafea, sopri fara, deschizind uEa qi im-
ringAndu-l iniuntru...
- Atunci si Etii ci iar a stat ceasul, qopti bitrina, cdzdnd din 1

Era o incipere ale cirei margini nu Ie putea vedea, cici per-


nou pe gdnduri.
rlclele erau trase s,i in semiintuneric paravanele se confundau cu
- Ah, in sfirqit! exclami Gawilescu, aritindu-i triumfrtor
portrnoneul. Era acolo unde trebuia si fre... 1rcre1ii. incepu si inainteze, cilcind pe covoare din ce in ce mai
Numiri bancnotele si i le intinse. Broase qi mai moi, ca si cum ar fi cilcat pe saltele, qi cu fiecare
- Si-l duci la bordei, spuse bitrina ridicind privirile. lras bitaia inimii i se accelera, pini ce ii fu frici si rnaiinainteze
Gawilescu se simti apucat de mini Ei, intorcind speriat capul, ryi se opri. in uceu clipi se simf deodati fericir, parcdarfi fost {in

regisi lingi el fata care-l ispitise in poarti. O urrni intimidat, ttou tinir, qi toati lumea ar fi fost a lui, gi Hildegard ar fi fost b,e
purtind sub braq piliria inctrtcati' de obiecte. itsr:menea a lui.

20 2r
- Hildegard! exclami el, adresAndu-se fetei' Nu m-am mar - Domnigoarelor, strigi el, incep6"nd si se gteargi pe frunte,
gindit la ea de douizeci de ani. A fost marea mea dragoste' A lare mi-a fost sete! Auzisem de unul, colonelul Lawrence...
fost femeia vieqii mele!." Fetele se priviri intre ele cu ingeles, apoi izbucniri toate in
Dar, intorcdnd capul. iqi didu seama cd' fata plecase' Simqi RAdeau de asti dati din toati inima gi din ce in ce mai rare.
'lis.
atunci in niri un parfum sfios 9i exotic, qi odati auzi bitand din Lir inceput Gawilescu le privi mirat, apoi fap i se lumini de un
palme Ei odaia incepu si se lumineze intr-un chip misterios, ca qi rnare z6.mbet gi, in cele din urmd, incepu qi el si rddi.. Se sterse
cum perdelele ar fi fost trase incet, foarte incet, una dupi alta, irrrlelung cu batista.
lisdnd si pitmndi treptat lumina dupi-amiezii de vari' Dar - Daci-mi dagi voie si pun qi eu o intrebare, vorbi el tdrziu: as
Gavrilescu avu timp si observe ci nici o perdea nu se miqcase, li curios si qtiu ce v-a apuca
inainte de a da cu ochii de trei fete tinere care se aflau la cdfva - R6.deam ci ne-ai spus domnisoare, vorbi una din ele. Si arcr
metri in fap lui, bitind uqor din palme gi rizind' suntem la giginci...
- Aqa ne-ai ales, spuse una din ele. O fganci, o grecoaici, o - Nu e adevirat! o intrerupse alta. Nu te lua dupi. ea, ci vrea
oweici... sii te picileascd. Rddeam ci te-ai incurcat gi-ai biut din cani, in
- Dar si vedem dacd ai si ne ghiceEti, spuse a doua' loc sd bei din pahar. Daci ai fi biut din pahar...
- Sivedem dacl'aisi gtii care-i figanca, adiugi a treia' - N-o asculta! o intrerupse a treia. Vrea si. te picileasci. Si_ti
Gawilescu lisase si-i cadi piliria de paie qi le privea fix, im- sl)Lrn eu care e adevirrrl: r6"dem, cd. tj-a fost frici.
pietrit, ca Ei cum nu le-ar fi vdzut, ca Ei cum ar fi privit altceva, - Nu e adevi.rat! Nu e adevi.rat! izbucniri celelalte doui.. Vrea
dincolo de ele, dincolo de paravane. si te incerce, si vad5. dacd,ti-a fost frici...
- Mi-e sete! Eopti el deodati Eigi duse mina la git' - I-a fost frici! I-a fost frici! reperi a treia.
-Ti-a trimis baba cafea, spuse una din fete. Gavrilescu ficu un pas inainte gi inilfi solemn braful:
Dispiru dupi un par^varr Si se intoarse cu o tavi rotundi de - Domniqoarelor! strigi el, jignit. Vid ci nu qriti cu cine aveli
lemn, p" .ut" se #lau o cea;ci cu cafea 9i un ibric' Gavrilescu <k-a face. Eu nu sunt un oarecine. Eu sunt Gar,rilescu, artist.
Si
apuci i.uq.u ;i o didu peste cap, apoi i-o intinse zimbind' irr^inte de a fi ajuns, pentru picatele mele, un biet profesor de
- Mi-e teribil de sete, EoPti. ;riirn, eu am triit un vis de poet. Domniqoarelor, exclaml patetic,
- Asta o si fie fierbinte, ci e din ibric, spuse fata, umplindu-i rlrrpl o pauzd", la 20 de ani eu am cunoscut, m-am indrigostit
Ei
ceaqca. S-o bei incet... rrnr iubit pe Hildegard!
Gawilescu incerci si soarbi, dar cafeaua eta ati;t de fierbinte, Una din fete ii apropie un fotoliu gi Gawilescu se aqezi sus-
incit i;i fripse buzele, qi atunci aEezi descurajat ceaqca pe tavi' pinAnd adinc.
- Mi-e sete! repeti el. Daci aq putea si beau pufinl api' - Ah! incepu el, dupi o lungi ricere. De ce mi-afi adus amin-
Celelalte doul fete dispiruri dupi paravan qi se intoarseri Ic cle tragedia vielii mele? Pentru cd, agi inqeles, Hildegard n-a
repede cu doui tivi pline. rkrvenit niciodati sogia mea. S-a intAmpat ceva, s-a int6.mplat ceva
- Ti-a trimis baba dulceaqi, spuse una din ele. tr,r'ibil...
- Dulceali de trandafiri Ei qerbet, adiugi cealalti. Fata ii intinse ceasca cu cafea 9i Gawilescu incepu si soarbi.
Dar Gawilescu ziri cana plini cu api Ei, deqi vizuse alituri pa- gitnditor.
harul gros de sticli verde, brumati, apuci, cu amindoui mdi- - S-a intdmplat ceva teribil, relui. el tdrziu. Dar ce? Ce s-a
nile, cana gi o duse la guri' Biu indelung, gilgdind, dlndu-gi prrtut intimpla? E curios ci nu-mi aduc aminte. E adevira( nu
capul pe spate. Apoi ofti., a4ezil cana pe tavi Ei scoase din buzu' rrr-am mai gdndit la Hildegard de foarte mul$ ani. Mi invdgaslm
nar una din batiste. crr ideea. Imi spuneam: ,,Gawilescule, ce-a fost, a fost!.,Aqa sunt

9g 23
f.
artiEtii, firi noroc. $i deodati, adineaori, intrind aici, la voi, mi-am Gawilescu se ridici brusc din fotoliu Ei, intinzAnd brapl spr.
adus aminte cd am cunoscut qi eu o pasiune nobili, mi-am adus I'ata goali;i tuciurie din fap lui, rosti solemn:
aminte cdam iubit-o pe Hildegard!... - Pentru ci sunt artist, primesc si fiu pus la incercare, chiar
Fetele se priviri intre ele qi incepuri si bati din palme' la aceasti incercare copildreasci, Ei rlspund: Tu egti qiganca!

- Tot eu am aurt dreptate, spuse a treia fati' I-a fost frici' in clipa urmitoare se simli prins de miini, si feteie"incepuri
- Da, incuviinlari celelalte. Ai ar,'ut dreptate: i-a fost frici"' sil invirteasci in cerc, strigand gi quierind, ;i parci vocile ve_
Gavrilescu ridici ochii gi le privi lung, melancolic' rreau de foarte departe.

- Nu in,teleg ce weti si sPuneqi... - N-ai ghicit! N-ai ghicit! auzi el ca prin vis.
Incerci
- Ti-e frici, rosti provocator una din fete, ficdnd un pas spre si" se opreasci, sd se smulgi din mlinile acelea care-l
el. Ti-a fost frici de cum ai intrat... ittvdrteau in iureg, ca intr-o hori de iele, dar ii fu peste putinfi
sii se desprindi. Simlea in niri dogoarea trupurilor tinere
- De aceea 1i-a fost atit de sete, vorbi a doua. ;i par-
- $i de atunci, schimbi mereu vorba, adiugi cealalti' Tu lirmul acela exotic, depirtat, Ei auzea in el, dar qi in afara lul pe
('ovor, picioarele fetelor dinquind. Simgea de asemenea ci hora
ne-ai ales, dar 1i-e frici si ne ghicegti'
il poarti uqor, printre fotolii Ei paravane, citre fundul inci.perii,
- Tot nu inpleg, incerci Gawilescu si se apere'
- Tiebuia si ne ghicegti de la inceput, continui atteiafati' Si rlar dupi ciwa timp renunti s5. se mai impotriveascd si nu-si mai
ghicqti care-i 1.iganca, care-i grecoaica, care-i oweica"' rlidu seama de nimic.
- it..urci acum, dacd' zici ci nu 1i-e frici, relui cea dint6i'
- Tiezindu-se, didu cu ochii de fata oacheEi Ei goali ingenun-
GhiceEte. Care-i qiganca?
cheati pe covor, in fafa divanului, qi se ridici in capul oaselor.
- Care-i qiganca? Care-i giganca? auzi Gawilescu' ca un ecou'
vocile celorlalte. - Am dormit mult? o intrebi.
Zdllrrbi qi le misuri din, nou cu privirile. - Nici n-ai apucat si dormi, il liniqti fata. Doar ce-ai a.tipit.
- Asta-mi place, incepu el, simqindu-se deodatl bine dispus' - Dar ce Dumnezeu mi-a1r ficut? intrebl el, ducdndu-gi m6.na
Ya sd. zicd., daci aqi afTat c5. sunt artist, voi credegi ci triiesc in lit frunte. Mi simt cam amelit.
nori, ci habar n-arn cum aratd o 9iganci... Privi cu mirare injurul lui. Parci nu mai era aceeaqi incipere,
- Nu schimba iarvorba, il intrerupse una din fete. Ghicegte-ne! iri totuEi recuno$tea, aEezate asimetric printre fotolii, divani sau
- Va si zicd, relud Gawilescu cu incipilinare, voi crede,ti ci oglinzi, paravanele care-l impresionaserl de cum intrase. Nu-qi
n-am nici atita imaginagie, incdt si ghicesc cum arati o qiganci, prrtea da socoteala cum erau alcituite. Unele foarte inalte,
mai ales cind e tilnilri5, frumoasi s,i goali... ill)roape atingdnd tavanul, s-ar fi confundat cu peregii dacl, pe
Cici, firegte, le ghicise de cum diduse cu ochii de ele' Cea lrlocuri, nu s-ar fi intins, prin unghiuri ascutite, pdni in mijlocul
care fbcuse un pas spre el, pe de-a-ntregul goali, foarte neagti', orliii. Altele, misterios luminate, pireau a fi fe'estre, pejumitate
cu pirul qi ochii negri, era, fitd' indoiali, liganca. A doua, qi ea, lrt'operite cu perdele, deschizdndu-se spre coridoare interioare.
gou1i, dar acoperiti cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc AIte paravane, multicolor qi curios pictate sau.acoperite cu
Ealuri \
de alb qi strilucitor ca sideful, iar in picioare purta papuci aurii' 1i llroderii care cideau in falduri pe covoare, confunddndu-se cu
Asta nu putea fi decit grecoaica. A treia era, frri' indoiali, era .lc:, alcituiau, s-ar fi spus, prin felul cum erau asezate, alconrri
onreica: avea o fusti lungi de catifea viqinie, care-i stringea rlc diferite forme qi mirimi. Dar i-a fost de ajuns sd-gi opreasci
trupul pini la miiloc, lisindu-i pieptul qi umerii goi, iar pirul rl,ar citeva clipe privirile asupra unui asemenea alcov, ca si inge-
boga!, roqu aprins, era adunat qi impletit savant in creEtetul capului, It'itgi ci era o iluzie, ci., de fapt, ceea ce vedea el erau doui. sau
--
GhiceEti-ne! Care-i liganca? Care-i giganca? strigari toate trei' lrr:i paravane separate care-qi impreunau imaginile intr-o mare

24 25