ROMULUS BĂRBULES CU

SIMBAMUENNI

SIMBAMUENNI

SIMBAMUENNI

SIMBAMUENNI

S IMBAM UENN I

SIMBAMUENNI

SIMBAMUENNI

E D I T U R A T I N E R E T U L U I
Coperta de ALBIN STĂNESCU
 Mi-am irosit ziua în pulberea uscată
şi fierbinte a drumului,
acum, în răcoarea serii,
bat la uşa hanului.
E pustiu şi părăginit. Un bătrân şi hâd
arbore ashath 1 îşi întinde hulpavele rădă¬
cini

prin crăpăturile căscate ale zidului.

RABINDRANATH TAGORE — GRĂDINARUL

NEGRUL AMBA

D u p ă ce s c h i m b ă şi u l t i m a santinelă, K a d e r îşi
aprinse o ţigară. Sorbi cu nesaţ câteva fumuri,
p r i v i n d î n u r m a n e g r u l u i v o i n i c ş i înalt, c a r e s e
d e p ă r t a a l e n e . Î l v ă z u c u m d i s c u t ă c e v a c u straja
l â n g ă f o c u l firav d i n m i j l o c u l l u m i n i ş u l u i , a p o i c u m
d i s p a r e p e s u b frunzele ferigii uriaşe, o c o l i n d c o r t u l
nou-nouţ. Dincolo de cort dormeau hamalii. Cei 30
d e h a m a l i n e g r i angajaţi d e şeful expediţiei.
— Ascultă, Jenkins! m o r m ă i Kader, întorcânduse
s p r e albul ciolănos, p r o a s p ă t intrat î n post.
— Da, d o m n u l e !
— Cine-i n e g r u l ăsta? C u m î l c h e a m ă ?

ashath (poemul 64): aqvattha (în sanscrită); o specie de

smochin, considerat sfânt în credinţa indienilor.
 — Amba, domnule. Refuză orice armă modernă.
S t ă d e v e g h e c u suliţa l a picior ş i p u m n a l u l l a b r â u .
Se spune despre el că e vânător admirabil şi un
foarte b u n c u n o s c ă t o r a l j u n g l e i .
— P a r e inteligent.
— Nu vă înşelaţi. Ştie şi d o u ă l i m b i e u r o p e n e ;
f r a n c e z a şi engleza.
— Interesant! Şi c u m ai aflat?
— Sunt de şase ani în C o n g o , domnule! Vorbesc
n o u ă dialecte. A m discutat c u negrii.
Kader tăcu, pe gânduri. Stinse ţigara sub talpa
cizmei. D e p ă r t a t e ş i tainice, z g o m o t e l e d i n j u n g l ă
răsunau ca un murmur.
— O c h i i în patru, J e n k i n s !
— Bine-nţeles, d o m n u l e !
— N u p r e a m a i a m î n c r e d e r e î n afurisiţii ăştia
tuciurii de c â n d am sosit în Kibali-Ituri 2 . Nici ca
s a n t i n e l e n-ar m a i t r e b u i să-i f o l o s i m . D a r s u n t e m
p r e a p u ţ i n i albi.
— A ş a e, d o m n u l e . . .
— M â i n e d i m i n e a ţ ă să-l trimiţi pe A m b a la şef. —
A m înţeles, d o m n u l e !
— D a ' m a i du-te d r a c u l u i c u d o m n e a l a t a c u tot!
izbucni Kader.
— A m înţeles, d o m n u l e !
K a d e r î l s c r u t ă o c l i p ă înfuriat, d u p ă c a r e p u f n i î n
râs.
— Fumezi?

Regiune în partea de nord-est a Congoului.

 — Mai mult beau, domnule.
— I a una!
Îi întinse pachetul. A p r i n s e r ă ţigările. Z g o m o t e l e
junglei răbufniră apropiat. N u m a i o ureche exersată ar
fi putut surprinde în acelaşi timp urletul hidos al
hienei, răgetul u n u i leu, b u c i u m u l elefantului,
ţipetele p ă s ă r i l o r d e n o a p t e ; m e r e u altele, p e diferite
tonuri — ca o p o l i f o n i e s ă l b a t i c ă , p r e v e s t i t o a r e de
primejdii. Aerul înăbuşitor, u m e d , purta cu el
m i a s m e greţoase, de pământ îmbibat cu apă şi de
p u t r e z i c i u n i pestilenţiale.
— Ptiu, c e m a i p u t e ! m â r â i K a d e r , s c ă r p i n â n d u ş i
pieptul păros, acoperit cu sudoare.
— Mlaştină, domnule! Şi nu bate vântul. Alizeul
s-a l e n e v i t . B i n e c ă n u s u n t ţ â n ţ a r i . A m f i l ă s a t a i c i
k i l o g r a m e d e sânge.
J e n k i n s se întrerupse, străbătut de un fior lung. —
C e faci? T r e m u r i ?
— Mă tot încearcă. De v r e o trei zile, de c â n d
m ă r ş ă l u i m p r i n m l a ş t i n a asta p u t u r o a s ă . M a i s u n t ş i
alţii bolnavi.
— Coniac.
— F ă r ă rezultate. Frigurile s u n t friguri, d o m n u l e !
J e n k i n s a r u n c ă ţigara.
— D e c e n u i-ai s p u s şefului? Ţine pastilele
m e l e . Iei p a t r u p e zi, c u c o n i a c .
S c o r m o n i o v r e m e p r i n cartuşieră, a p o i s c o a s e u n
t u b sticlos, pe c a r e i-l d ă d u celuilalt.
— D r a c u ' s-o ia de j u n g l ă afurisită! b o m b ă n i el.
A i c o n i a c u l l a tine?
— Nu b e a u în t i m p u l serviciului.
 — Eşti c a m d o b i t o c , p r i e t e n e !
— Nu sunt aşa convins ca dumneavoastră,
domnule!
— Uite bidonul meu.
În timp ce santinela bea — c a m mult coniac
pentru o biată pastilă — din gura lui Kader ţâşni
u n t o r e n t f o r m i d a b i l d e înjurături l a a d r e s a p ă d u r i i .
Şi erau aşa de colorate, că n u m a i un bătrân
m a r i n a r , înrăit de furtuni, le-ar fi p u t u t a p r e c i a
c u m se cuvine.
— Mulţumesc, domnule!
J e n k i n s restitui b i d o n u l .
— P e n t r u înjurături?
— P e n t r u toate. S u n t e ţ i u n o m a d m i r a b i l .
— Nu te grăbi! B a n i i îi p r i m e ş t i abia la capătul
d r u m u l u i . P â n ă colo m a i a v e m .
— Am încredere în steaua mea! Nu-mi las eu
ciolanele p e aici. Ş i nici p e d u m n e a v o a s t r ă n u v ă
sfătuiesc s-o faceţi.
— Pe barba m e a roşie că ai dreptate! P â n ă una-
alta, t r a g e î n o r i c e u m b r ă m i ş c ă t o a r e . C ă l ă u z a ,
Mabruki, zice că prin apropiere pândeşte tribul lui
M o a r o r o . Şi ăsta nu p r e a se are bine cu Roy. Să nu
e v a d e z e v r e u n h a m a l , c ă n e - a m ars. A i înţeles?
— C r e d că da, d o m n u l e !
— Bine. Noroc, Jenkins!
— N o a p t e bună, d o m n u l e ! A, staţi puţin! C â t e
ora, vă r o g ? C e a s u l m e u a ruginit.
— 2 1 şi 15.
— Mulţumesc, domnule!
 Uriaşul Kader porni spre mijlocul luminişului,
c â n d r ă s u n a r ă foarte a p r o a p e r ă g e t e s o n o r e , c u
vibraţii j o a s e . B ă r b a t u l r e v e n i l â n g ă santinelă, c u
pistolul î n m â n ă . J e n k i n s î n d r e p t a s e c a r a b i n a c u
ţeava scurtă spre zidul pădurii tropicale, care
î n c e p e a la câţiva metri de dânşii. Printre ierburile
hăţişului, abia desluşiţi în întuneric, luceau ochii
u n u i a n i m a l . L e u să fi fost? J e n k i n s ridică arma,
ţintind.
— Nu trage! şopti Kader. A l a r m ă m oamenii. Şiaşa
s u n t obosiţi.
— N - a m c h e f s ă m ă t r e z e s c c u e l î n ceafă, dom¬
nule!
Brusc, lucirile verzui dispărură. Se m a i auzi
doar pufăitul mânios al animalului. Cei doi
ascultară o vreme, apoi Kader mormăi:
— S-a d u s . P ă c a t , î n a l t e c o n d i ţ i i a r f i m e r i t a t
cele d o u ă g l o a n ţ e î n t r e ochi. N o r o c , J e n k i n s !
Santinela îl u r m ă r i o v r e m e cu privirile. Pe chipul
s ă u slab ş i n e r a s a p ă r u u n z â m b e t dispreţuitor. D a r
t o t u l n u d u r ă d e c â t o clipă, ş i e l r e v e n i c u o c h i i l a
desişul luxuriant, învăluit în beznă. Deasupra, la 4 0 —
5 0 d e m e t r i , c o r o a n a u n u i s i c o m o r s e profila c l a r
pe cerul înstelat. O liană se arcuise peste
vârfurile frunzişului.
C o n v i n g â n d u - s e c ă nu-l a m e n i n ţ ă n i m i c , d i n
două-trei salturi Jenkins ajunse în marginea
p ă d u r i i . O c o l i î n g o a n ă tufişurile d e s e , şi, f ă r ă
z g o m o t , se î n d r e p t ă spre cortul şefului. A j u n s în
apropiere se aruncă la pământ. Mlădios ca un
ş a r p e , s e târî p e l â n g ă r ă d ă c i n i l e ferigii u r i a ş e ,
sosind l â n g ă cort a p r o a p e o d a t ă cu K a d e r . Îşi lipi
urechea de pânza groasă,
— H e l l o , Roy! Nu te-ai c u l c a t î n c ă ?
— C u m vezi, Barbă-Roşie, trag din pipă. Aştept să
mă c h e m e cineva prin radio.
— Iar o a m e n i i tăi? D i n n o u o să mă d a i afară, ca să
n-aud?
— Hai, nu fă pe supăratul. A f a c e r i l e s u n t afaceri. Ai
schimbat oamenii?
— D a , şefule! P e i d i o t u l d e J e n k i n s l - a m p o s t a t l a
c a p ă t u l cărării.
— De ce-l faci idiot?
— Nu ştiu n i c i eu precis.
— H m ! C e v a noutăţi?
— Mi-a s p u s că printre h a m a l i ar fi u n u l deştept
şi curajos, care c u n o a ş t e j u n g l a c u m î m i c u n o s c eu
barba.
— Mai b u n decât Mabruki? Curios. C u m îl
cheamă?
— Amba.
— Ala cu suliţă şi p u m n a l ?
— Da.
— Într-adevăr, m i n u n a t e x e m p l a r ! N i l o t autentic,
sau de undeva, din sud. Poate din T a n g a n y i k a . A r e
ochii vii, pătrunzători, nu-i aşa? N a s ascuţit,
3
p r o g n a t i s m foarte slab. Uite, vezi, asta e greşeala
noastră. N u n e p r i c e p e m l a negri.

Prognat: care are maxilarul inferior puternic ieşit înainte.

 — S e z i c e c ă ştie ş i v r e o d o u ă l i m b i s t r ă i n e . I-am
s p u s idiotului s ă ţi-l a d u c ă m â i n e d i m i n e a ţ ă .
— Ciudat, roşcovanule!
— D e ce?
— Un om ca ăsta ar face parale b u n e la oraş,
s a u într-un port. Foarte ciudat! Preferă j u n g l a şi
cele 70 de livre pe care le d u c e zilnic în spinare.
Hm!
— Ăştia sunt ca maimuţele. V o r păduri tropicale
în l o c u l cuştii civilizate a circului.
— L a s ă l i t e r a t u r a ! M a b r u k i e un p r o s t , d a c ă n-a
aflat n i m i c d e s p r e el. O r i p o a t e n e - a a s c u n s ?
R o y O s w e l l t r a s e d i n p i p ă g â n d i t o r . K a d e r îşi
a r u n c ă în fundul cortului pistolul, deasupra casca sa
colonială, şi se a ş e z ă oftând l â n g ă ele. Pe p ă t u r ă
alergau zeci de urechelniţe mari. Începu să le
o m o a r e , dar nu le prididi, şi a b a n d o n ă distracţia,
î n j u r â n d d e m a m a focului.
— De a s t e a nu m a i s c ă p ă m ! b o m b ă n i el. —
Poftim?
— S u n t sute. O r s ă c i r c u l e t o a t ă n o a p t e a p e n o i .
Ptiu!
— T e r m i n ă o d a t ă cu prostiile!
— Am t e r m i n a t , şefule!
U r i a ş u l î n c e r c ă să z â m b e a s c ă şi strivi î n c e t o
u r e c h e l n i ţ ă p r i n s ă p e gât!
— A m b a a r p u t e a şti c e v a d e s p r e T a b a C i u .
Adică despre Muntele Alb, c u m se traduce în
e n g l e z a t a d e incult.
— M a i î n c e t , şefule, cu ş t i i n ţ a asta, că şi j u n g l a
are urechi. S-o d ă m p e n e m ţ e ş t e . T e ascult!
 — B i n e , B a r b ă - R o ş i e ! R â u r i l e A r u v i m i - I t u r i au
r ă m a s la sud. P â n ă în regiunea lui T a b a C i u m a i
a v e m v r e o 8 0 d e kilometri.
— Dar trebuie să ocolim drumul care duce acolo.
C e - a i d e g â n d s ă faci?
— H a i să te l ă m u r e s c , d e ş i e c a m d e v r e m e , şi-ai
p u t e a s-o ş t e r g i î n t r - o b u n ă zi. L a s ă , r o ş c a t u l e , n u
p r o t e s t a , o a m e n i c a n o i n - a u n e v o i e d e c i n s t e . Ştii
t o t u ş i p r e a p u ţ i n c a să-ţi l a ş i şeful c â n d ţi-o v e n i l a
socoteală. C o n i a c !
B i d o n u l s e afla c h i a r l â n g ă R o y , î n s ă K a d e r i-l
întinse, o b i ş n u i t c u a e r e l e ş i t r ă s n a i a şefului.
Ciocniră bidoanele şi băură amândoi.
— Aşadar, bărbosule, noi căutăm Muntele Alb, din
a p r o p i e r e a L a c u l u i A l b e r t . A m aflat î n t â m p l ă t o r c ă
acolo e u n tezaur c u c a r e a m p u t e a c u m p ă r a t o a t ă
Africa. Aşa-i?
— D a c ă A r a n Selar, c o r c i t u r a b l e s t e m a t ă , n u
c r ă p a c a u n p o r c u m f l a t c u g i n , aflam n o i m a i
multe!
— Nu fi m ă g a r ! El a fost s i n g u r u l c a r e n e - a
confirmat, î n s p e l u n c a d i n W a t s e , l e g e n d a M u n t e l u i
Alb. Şi tot el ne-a p u s pe u r m e l e bătrânului
H a m a d i , c a r e ştie p r e c i s l o c u l c o m o r i i . C e m a i v r e i ?
— C a s ă fiu cinstit, R o y , n u p r e a c r e d î n l e g e n d a
asta. Câţi aventurieri ca n o i şi-au lăsat pielea în
j u n g l ă , a l e r g â n d d u p ă c o m o r i d e s o i u l ăsta, ş i n i c i
măcar...
K a d e r t ă c u d e o d a t ă . O c h i i şefului s c â n t e i a u c a a i
u n e i sălbăticiuni. P e b ă r b o s î l t r e c u r ă n ă d u ş e l i l e .
 — Uite ce, E d u a r d Kader! Eu nu te silesc. D a r
ştii a c u m c a m m u l t e . Şi-o s ă n e d e s p ă r ţ i m d o a r c u o
c o n d i ţ i e : u n u l d i n n o i să a i b ă o g ă u r i c ă n e a g r ă între
ochi. Păzeşte-te!
— R o y , z ă u , să nu crezi...
Şeful b ă u iar, z d r a v ă n , d â n d d i n m â n ă a lehami¬
te.
— Ascultă-aici! H a m a d i se p r e g ă t e ş t e de p l e c a r e .
V a î n s o ţ i î n j u n g l ă o e x p e d i ţ i e . D o i tipi: r o m â n i ş i
fraţi. A c u m a , p e u r m a l o r e u n o m d e - a l m e u . A u
p ă r ă s i t c u toţii M a h a g i - P o r t . S e p a r e c ă c e i trei v o r
v e n i încoa', s p r e s u d u l L a c u l u i Albert.
— Şefule, eşti un g e n i u !
— N o i ţ i n e m l e g ă t u r a c u i n d i v i d u l plătit d e m i n e ,
şi, c â n d e la a d i c ă , ne î n t â l n i m cu el p e n t r u a afla
u n d e sunt. A p o i lasă, s m u l g e m n o i s e c r e t u l lui m o ş
H a m a d i . N e p r i c e p e m o a r e c u m l a asta, c e crezi?
— Iartă-mi aiurelile, Roy! Eşti m a i d e ş t e p t ca
m i n e . Nu v o i a m să te supăr adineauri. Va să zică,
n o i o c o l i m s i n g u r u l d r u m s p r e T a b a Ciu...
— Fiindcă pe el o să u m b l e H a m a d i cu românii.
V e z i c ă ştii?
— Ha, ha, şefule, ce lovitură! Şi u n d e p r e d ă m
baloturile?
— S u n t e m aşteptaţi m a i s p r e n o r d . C ă l ă u z a m i - a
spus c ă a v e m doar d o u ă zile d e m e r s p â n ă acolo.
D a r trebuie s ă c ă s c ă m b i n e ochii. A m m a i trecut
a c u m u n a n pe-aici, p r i n K i b a l i - I t u r i , c â n d c u
prospecţiunile pentru uraniu. Regiunea e controlată
de tribul lui M o a r o r o . Am avut câteva neplăceri cu
el; r ă m ă s e s e m f ă r ă o a m e n i ş i s-a o p u s s ă n e d e a
alţii. C a să-l î n v ă ţ m i n t e , i - a m a p r i n s c â t e v a s a t e .
D a c ă află c ă sunt a c u m p e a p r o a p e . . .
— S-ar d u c e d r a c u l u i r e c o m p e n s a . P r e a am a v e a
g h i n i o n ! T r e i l u n i a m p r e g ă t i t l o v i t u r a asta.
— O s u t ă de m i a r e nu-s de l e p ă d a t , B a r b ă - R o ş i e !
De-aia s ă f a c e m ş i p e d r a c u l ş i s ă d u c e m t o a t e
b a l o t u r i l e . A p r o p o , ştii c ă b o s s u l m i l-a r e c o m a n d a t
pe Jenkins?
— Zău? Kader strivi f u r i o s t r e i u r e c h e l n i ţ e
p e s c u i t e î n b a r b ă . C e - o f i g ă s i t l a el? E u c r e d e a m c ă
l¬
ai remorcat tu de pe undeva. N - a m încredere. Prea e
prost, o r i face p e prostul.
— Ce vrei! Mi l-a a r u n c a t în s p i n a r e . —
Ştie d e m a r f ă ?
— Mă crezi idiot? Nu i-am s p u s nimic. Şi-o fi
î n c h i p u i n d , sărăcuţul, c ă s u n t e m cercetători. D e
altfel n-ar fi prea d e p a r t e de adevăr. T o t v e n e a m
încoace să cercetăm Muntele Alb. Dacă Leps,
b o s s u l , ne-a r u g a t să-i d u c e m ş i l u i b a l o t u r i l e
astea, d e c e s ă nu-l ajutăm, m a i a l e s c ă ne-a m o m i t
ş i c u c e v a p a r a l e . C â t d e s p r e m a r f ă , d r a c u l s-o ia.
N u m ă i n t e r e s e a z ă . A f a c e r i l e s u n t afaceri. A trebuit,
bineînţeles, să-i d a u l u i J e n k i n s nişte explicaţii...
C ă s u n t e m î n f r u n t e a u n e i e x p e d i ţ i i ştiinţifice
importante, nu?
— M a i î n c a p e îndoială? Şi ne v e d e m liniştiţi de
drum.
— A m reuşit, d r a g ă b ă r b o s u l e , să îndepărtăm
orice bănuială. C i n e n a i b a s-ar m a i g â n d i că, de
fapt, n o i c ă u t ă m T a b a C i u ?
 Oswell se ridică de pe ciotul u n d e şezuse şi
căscă zgomotos, întinzându-şi braţele musculoase.
F u m a s e r ă a m â n d o i tot t i m p u l , a ş a c ă a e r u l d i n cort
d e v e n i s e sufocant. L a m p a cu baterii î m p r ă ş t i a o
l u m i n ă palidă. K a d e r goli ultimii stropi din bidon,
înjurând că l-a s e c a t atât de r e p e d e .
— Ce zici de H a m a d i , bătrânelul nostru, că are
u n b ă i a t ? z i s e el, p r i v i n d p o f t i c i o s l a b i d o n u l
şefului.
— Nu m a i spune!
— D a , e s t u d e n t l a C a i r o . M ă m i r c ă n u ţii m i n t e .
B e ţ i v a n u l d e A r a n Selar a m o r m ă i t z e c e m i n u t e
d e s p r e el. D u p ă a i a a c ă z u t lat. A , a ş a e , t u n u erai
a c o l o . T e d u s e s e ş i l a bar. Z i c e a c ă f l ă c ă u l e o
capacitate. Ptiu! D ă - m i s ă t r a g u n g â t şefule!
— Hai, înghite, roşcovane! Îi dai târcoale ca un
c â i n e . Ai să capeţi d e l i r i u m t r e m e n s , să ştii!
— Pe dracul!
Î n a c e l m o m e n t , r ă s u n ă u n ţiuit scurt. O s w e l l s e
repezi l a a p a r a t u l d e radio, î n funcţiune. A r u n c ă
foaia de cort de pe el, s c o a s e a n t e n a scurtă, îşi
p o t r i v i c ă ş t i l e l a u r e c h i ş i î n c e p u s ă a p e s e butoane¬
le.
— A i c i „ A n t i l o p a " ! A i c i „ A n l i l o p a " ! v o r b i el deoda¬
tă. T r e c p e r e c e p ţ i e . A s c u l t ă , K a d e r , c ă t e interesea¬
ză!
R o ş c o v a n u l d e v e n i n u m a i u r e c h i . Î n difuzor s e
auzi:
— C ă l ă u z a H a m a d i a părăsit de d o u ă zile
M a h a g i - P o r t , c a î n s o ţ i t o r a l celor d o i r o m â n i , G e o ş i
V i c t o r C o r n e s c u . V o r î n t r e p r i n d e cercetări s p r e
sudul Lacului Albert, p â n ă în apropierea localităţii
B o g o r o . În a c e e a ş i d i r e c ţ i e a p l e c a t şi o a m e r i c a n ă ,
A n n Breakstone, însoţită de o m u l nostru, Tony. Eu îl
urmăresc pe Hamadi. T o n y va raporta pe aceeaşi
lungime de undă. Aştept ordine.
Roy manevră iar butoanele, aplecându-se
deasupra unui microfon minuscul:
— Aici „Antilopa"! Ţi-am primit raportul.
C o n t i n u ă urmărirea. Peste trei zile, pe aceeaşi
l u n g i m e d e undă. A m terminat!
D u p ă c e a c o p e r i aparatul, R o y s e r i d i c ă încet.
— Ei, ce ţ i - a m s p u s ? L e g ă t u r a cu T a b a C i u a fost
făcută.
Surâse radios.
— S ă fie c u n o r o c ! m o r m ă i u r i a ş u l . C r e z i c ă l a
T a b a Ciu îi duce Hamadi?
— S u n t sigur! La culcare! o r d o n ă R o y . Nu uita
să-ţi p u i c e a s u l s ă s u n e . L a t r e i t r e b u i e să-i
schimbi pe Jenkins şi Uledi. Noapte bună!

A m b a l u p t a d i n g r e u c u s o m n u l , răsucindu-şi
trupul puternic, cu u m e r i pătraţi, pe m a k a n d a 4 lui
udă. Transpirase. A v e a g u r a uscată, dar nu-i e r a
sete. C ă m a ş a groasă, albastră i se lipise de piele.

4
Makanda — sac-rogojină, din frunze de palmieri pitici, uscate la
soare. După ce frunzele sunt tăiate în cinci-şase bucăţi, firele sunt
apoi împletite.
P a n t a l o n i i a s p r i ş i t a r i î l s u p ă r a u . A r f i v r u t să-şi
s c o a t ă b o c a n c i i , dar s e r ă z g â n d i .
D u p ă m a r ş u l d e p e s t e zi, B a r b ă - R o ş i e l-a t r i m i s
în p r i m u l s c h i m b de pază. C h i a r acolo, în post, a
simţit începutul frigurilor, acele spasme mici,
k i t c h u m a c h u m a , care-l î n g r o z e a u p e o r i c e n e g r u .
Nu trebuia să doarmă. Era conştient că nu
trebuia. Şi t o t o d a t ă îl t o r o p e a o o b o s e a l ă nefirească.
Respira anevoie, neputându-i-se împotrivi. Se
r ă s u c i iar p e o p a r t e , c u b ă g a r e d e s e a m ă , e v i t â n d
s ă f a c ă z g o m o t . T r a s e ş i m a i a p r o a p e s u l i ţ a scurtă,
solidă. Pipăi t o c u l cuţitului p r i n s la centură,
Ridicându-şi capul, privi împrejur. O uşoară
a m e ţ e a l ă î l o b l i g ă s ă î n c h i d ă ochii. C â n d î i d e s c h i s e
iar, v ă z u b a l o t u l s ă u î n f ă ş u r a t î n foaia d e c o r t
murdară. Zări apoi trupurile celorlalţi negri,
hamalii caravanei, cufundaţi într-un s o m n adânc.
Fiecare a v e a alături încărcătura — cele 70 de livre,
ridicate dimineaţa pe umeri şi duse prin j u n g l ă preţ
d e şase m i l e p e zi. Î n t u n e r i c u l nu-l stânjenea p e
A m b a . Îşi obişnuise ochii cu el încă din copilărie,
c â n d v â n a p e m a l u r i l e lui Z a m b e z i . D i n c o l o , p e s t e
luminiş, printre ierburile culcate la pământ,
d o r m e a u duşi şase negri goi: înaintaşii. Puternici,
n e o b o s i ţ i p a r c ă şi c o n d u ş i de M a b r u k i — c ă l ă u z a —
ei tăiau cu ajutorul topoarelor scurte lianele
încolăcite pe cărare, u ş u r â n d astfel î n a i n t a r e a
g r u p u l u i . C ă c i p ă d u r e a s e lăsa g r e u î n v i n s ă , ş i
p o t e c i l e m a i fuseseră străbătute d o a r de sălbăti¬
ciuni.
 D u p ă stele, era t r e c u t d e m i e z u l n o p ţ i i . F o c u l din
mijlocul l u m i n i ş u l u i a p r o a p e se stinsese. O t r â m b ă
subţirică de fum se înălţa dreaptă p â n ă la frunzele
ferigii d e d e a s u p r a . U l e d i , s a n t i n e l a , a ţ i p i s e c h i r c i t
l â n g ă movila fierbinte de c e n u ş ă şi jar, s t r â n g â n d
î n t r e g e n u n c h i c a r a b i n a m i l i t a r ă c u ţ e a v ă scurtă. Ş i
v u a s u n g i i — o a m e n i i a l b i — d o r m e a u . În c o r t u l l o r
era î n t u n e r i c , i a r J e n k i n s , c e a l a l t ă s a n t i n e l ă , f u m a
plimbându-se. Lui A m b a îi plăcea vuasungul acesta
b l â n d ş i tăcut.
N u m a i atât r e u ş i s ă g â n d e a s c ă n e g r u l , ş i c a p u l î i
căzu înapoi, pe rogojină, T â m p l e l e îi zvâcneau.
Peste cel m u l t o oră, trebuia să fugă cu b a l o t u l în
s p a t e , p e n t r u a-l c ă u t a p e M o a r o r o , p u t e r n i c u l ş e f
d e trib. Ş i n u avea n i c i o p a s t i l ă d i n cele c e a l u n g a u
frigurile.
Să-i c e a r ă u n a l u i B a r b ă - R o ş i e ? S a u s ă fugă
p â n ă l a M a n c i u n i a n e , fata z v e l t ă , c u s â n i i c a d o u ă
5
mosuca ? Ea îl a ş t e a p t ă a c o l o , pe m a l u l l u i
Zambezi, răcorindu-se în u m b r a lui g o n o n o cel cu
c o a j a a r g i n t i e . O s ă c o b o a r e l a e a c u p i r o g a , ajutat
d e c u r e n ţ i i iuţi, c e m â n ă a p e l e l i m p e z i s p r e M o s i -
oa-tunia 6 .
„ U n d e alergi aşa, A m b a ? "
„ L a M a n c i u n i a n e , fata p e c a r e o i u b e s c . Ploile a u
trecut. A z i înfloresc ghioceii şi m â i n e mor, nu m a i
sunt. V r e a u să-i d u c b u c h e ţ e l e a l b e d e tlacu-eapitse

mosuca — fructe mici, semănând cu merişoarele.

6
Mosi-oa-tunia — „Aici aburii fac zgomot". Nume dat de
băştinaşi cascadei Victoria.
— copita zebrei. Florile sunt m a i albe decât z ă p a d a
lui Kilimanjaro".
L-a zărit de d e p a r t e . F u g e s p r e el şi r â d e . —
T r a g e p i r o g a l a m a l ! î i strigă.
A c u m o l e a g ă n ă î n b r a ţ e . P e p i e p t i-a p r e s ă r a t
g h i o c e i i albi, î n m i r e s m a ţ i c a ş i b u z e l e e i c r u d e ş i
roşii.
— C â n d alergi, M a n c i u n i a n e , eşti m a i g r a ţ i o a s ă
d e c â t c o n d o m a . O , tu, f r u m o a s a m e a antilopă, t u —
iubirea mea!
— M a i spune-mi, A m b a , m a i spune-mi!
Dar el a aşezat-o în u m b r a lui g o n o n o , pe iarba
m o a l e ş i d e a s ă , a p l e c â n d u - s e să-i s o a r b ă f e r i c i r e a
înflorită p e b u z e l e roşii, î n t r e d e s c h i s e .
A p o i , M a n c i u n i a n e ş i A m b a s-au u r c a t î n p i r o g ă .
F a t a stă dreaptă, c a u n b a m b u s , î n p r o v a bărcii
înguste. Priveşte înainte, spre insula de deasupra
apelor repezi. N u m a i stânci negre, a m e s t e c a t e c u
bucăţele de sticlă strălucitoare, ce licăresc în
l u m i n a soarelui.
— A p l o u a t cu stele! strigă M a n c i u n i a n e r â z â n d .
— Da! îi r ă s p u n d e el. M a n c i u n i a n e e fericită.
Râde mereu.
N e g r u l l o p ă t e a z ă cu pricepere, ocolind vârfurile
stâncilor. E un b u n vâslaş A m b a . Sunt în mijlocul
fluviului. S e z ă r e s c m a l u r i l e î m p ă d u r i t e . A r b o r i i
uriaşi au fel de fel de culori. A m b a lasă p i r o g a în
v o i a curentului. Z g o m o t u l c a s c a d e i d e v i n e asurzi¬
tor. D i n c o l o d e i n s u l ă , d i n p r ă p a s t i e , c i n c i c o l o a n e
g i g a n t i c e d e a b u r i s e î n a l ţ ă s p r e cer. A l b e c a ş i colţii
elefanţilor. B a t e v â n t u l , a p l e c â n d u - l e într-o p a r t e .
 T i n e r i i a u ajuns. Manciuniane sare pe mal.
F u g e . A m b a t r a g e p i r o g a sus, p e p i e t r e , ş i a l e a r g ă
d u p ă ea.
Se îmbrăţişează. În p r a g u l cascadei e r ă c o a r e .
Fata tremură.
— Ţ i - e frig? î n t r e a b ă el.
— M i - e frică,
A m b a râde:
— P i a t r a e tare!
— A p a o învinge!
— O m u l e m a i tare ca m u n ţ i i .
— V r e a u să trăieşti, ca să te iubesc.
Privirile lui sunt atrase m e r e u de golul u n d e se
prăvălesc b u b u i n d cele cinci şuvoaie. Aburii, p a r c ă
nemişcaţi, se împletesc în curcubeie.
— N u , să nu te duci acolo! Să nu mai pleci! ţipă
M a n c i u n i a n e . N u t e las!
— N u p l â n g e , a n t i l o p a m e a ! A m s ă p l e c iar.
Mâine. Să ne l u ă m rămas-bun de la cascadă... D ă n e
forţa şi r ă b d a r e a cu care m a c i n i stâncile, M o s i o a -
t u n i a ! Ţ ă r i i m e l e î i t r e b u i e r ă b d a r e a ş i f o r ţ a ta. M a i
t â r z i u , c â n d m ă v o i î n t o a r c e iar, a ş v r e a să-ţi s p u n :
A m învins, b ă t r â n e !

— A m b a , trezeşte-te!
Şoapta îl făcu pe negru să deschidă ochii. E r a
tot n o a p t e , şi o m â n ă străină îi ştergea s u d o a r e a de
p e frunte. F r i g u l p ă t r u n z ă t o r nu-i d ă d e a p a c e .
T r e m u r a . A p o i îşi a m i n t i d e l u m i n i ş , d e r o g o j i n a lui
udă.
— M a c u n g u r u ! bâigui.
— D a , frigurile j u n g l e i ! r ă s u n ă o v o c e care-i p ă r u
c u n o s c u t ă . U i t e , i a nişte pastile. D e s c h i d e gura!
A m b a ezită. C i n e e n e c u n o s c u t u l ? D a r îşi a m i n t i
iar c ă trebuia s ă a j u n g ă l a M o a r o r o . S e supuse.
Simţi c u m îi cade pe limbă ceva dulce. A p o i trebui
s ă î n g h i t ă c o n i a c u l t a r e ş i c a l d , p e c a r e s t r ă i n u l i-l
turna din bidon.
— M u l ţ u m e s c ! ş o p t i el, î n f r a n ţ u z e ş t e , c ă c i a ş a
v o r b i s e şi bărbatul, al cărui c h i p nu reuşi să-l vadă.
A u z i f o ş n e t u l frunzelor... Ş t i u c ă s t r ă i n u l n u m a i
era l â n g ă d â n s u l . S e g â n d i i a r l a M a n c i u n i a n e ,
care-l aştepta u n d e v a , p e m a l u l lui Z a m b e z i .
A s c u l t ă o v r e m e ţârâitul subţirel al u n u i greiere —
tringa.
D u p ă v r e o j u m ă t a t e d e oră, A m b a s e răsuci p e
m a k a n d ă . Frigurile n u - l m a i zgâlţâiau. N u - l m a i
durea nici capul. Ridicându-se puţin, privi spre
m i j l o c u l l u m i n i ş u l u i . U l e d i , î n t i n s p e iarbă, d o r m e a
profund. Ultimii tăciuni licăreau slab, gata să se
stingă.
„ A c u m t r e b u i e s ă fug! g â n d i el. M â i n e v a f i p r e a
târziu. N e v o m î n d e p ă r t a d e c ă r a r e a d i n s p a t e l e
palmierului, care duce la tabăra lui Moaroro".
Se înălţă fără z g o m o t din mijlocul ierburilor
u n d e d o r m i s e . L o c u l a c e s t a a l e s d e c u s e a r ă î l ajuta
a c u m să se retragă neobservat. Negrii ceilalţi erau
p r i n ş i î n m r e j e l e s o m n u l u i lor d e p l u m b . L u m i n i ş u l
— p u s t i u . N i c i o m i ş c a r e . O c l i p ă se g â n d i la U l e d i .
Dimineaţa va fi aspru pedepsit de Oswell. Dar
o r i c u m , c h i a r d a c ă - l v a î m p u ş c a , el, A m b a , t r e b u i e s ă
ajungă la M o a r o r o . L u ă într-o m â n ă balotul, în
c e a l a l t ă s u l i ţ a şi d i n t r - u n salt pieri în h ă ţ i ş u r i l e d i n
m a r g i n e a pădurii.
S e furişa p r i n t r e i e r b u r i u ş o r c a g h e p a r d u l , fără
c e l m a i m i c foşnet. T r e c â n d d e cort, î l z ă r i p e
Jenkins. Stătea nemişcat, privind în pământ, cu
c a r a b i n a p e u m ă r . A ţ i p i s e aşa, î n p i c i o a r e ? N e g r u l s e
o p r i . F e l d e fel d e g â n d u r i î i t r e c u r ă p r i n m i n t e .
Drumul, noaptea, prin junglă, era o nebunie. Dar
c ă r a r e a , s i n g u r a c ă r a r e , s e afla l â n g ă santinelă.
N u m a i p e a c o l o s e p u t e a fugi.
Aplecându-se, lăsă balotul de sub braţ pe nişte
f r u n z e m a r i . S e c u l c ă l a p ă m â n t , şi, t â r â n d u - s e , s e
a p r o p i e d e a l b . A p ă r u î n s p a t e l e lui c a o u m b r ă . Î l
lovi î n c e a f ă scurt. J e n k i n s c ă z u c a fulgerat. N e g r u l
î l p r i v i c â t e v a c l i p e . A l b u l n u m a i m i ş c a . „ P e s t e 10¬
1 5 m i n u t e îşi v a reveni", g â n d i A m b a , a s c u l t â n d
precaut z g o m o t e l e din j u r u l său. N i m i c neobişnuit
nu-i a t r a s e atenţia. A l e r g ă î n a p o i , luându-şi b a l o t u l
şi suliţa.
C u r â n d , s e a f u n d a p e c ă r a r e î n j u n g l ă . S e stre¬
c u r ă r e p e d e p r i n t r e c o p a c i ş i liane, n ă c l ă i n d u - ş i d i n
când în când bocancii în terenul mocirlos. Balotul
aruncat pe u m ă r îl stingherea în mers. O r a m u r ă
ţ e p o a s ă îi sfâşie c ă m a ş a la piept, o alta îi b r ă z d ă
u m ă r u l ş i faţa. P o t e c a ş e r p u i a p r i n j u n g l ă , o c o l i n d
tulpinile copacilor uriaşi, năpădită de hăţişul
l u x u r i a n t a l p l a n t e l o r d i n u l t i m u l etaj a l florei
t r o p i c a l e : ferigi, liane, b o s c h e t e a g ă ţ ă t o a r e şi ierburi
dese, felurite. Obişnuit să străbată şi noaptea
asemenea locuri, Amba se orienta uşor, trecând
peste toate piedicile. În câteva rânduri escaladă
trupurile uriaşe ale copacilor doborâţi de furtuni.
7
Dar p â n ă la uriaşul muvle m a i avea de străbătut
câteva sute de metri. În spatele lui crescuse un
bomax, iar pe sub ramurile sale începea o nouă
c ă r a r e , n e ş t i u t ă d e albi. P e a c o l o , a r f i a j u n s p â n ă
dimineaţa la Moaroro.
D e o d a t ă se opri. Un m i r o s străin, de animal, îi
lovi nările. Ascultă câteva clipe atent, ţinându-şi
respiraţia. Mârâia n e m u l ţ u m i t un simba. Îl v ă z u la
câţiva metri de dânsul, tupilat la pământ,
mişcându-şi coada nervos. Ştia că leul are să sară
din moment în moment. Se lasă în genunchi,
ridicând suliţa. Balotul îi alunecă de pe umăr.
A t u n c i i z b u c n i r ă g e t u l a c e l a înfiorător, c u g â l g â i t u r i
joase, care aduce tuturor spaimă şi groază. Leu şi
om se priviră ţintă. A p o i a n i m a l u l îşi înălţă botul.
Coada îi rămase nemişcată,
Amba aruncă suliţa cu putere, în timp ce leul
sărea. Rănit adânc în piept, el căzu lângă negrul
prăvălit într-o parte. Încercând să se ferească,
A m b a s e î m p i e d i c ă d e u n ciot. L e u l u r l a d e d u r e r e ,
zvârcolindu-se, căutându-şi adversarul. Îi zări
t r u p u l m a s i v ş i f ă c u u n n o u salt. Î n a c e l m o m e n t
bubuiră două împuşcături. Animalul, mort, căzu
lângă o m . M a i tresări o dată şi rămase nemişcat.

Muvle — specie de arbore, ale cărui ramuri cresc la 3540 m înălţime.

 A m b a n u ş t i a c e s ă facă. V ă z u p e c ă r a r e s i l u e t a
u n u i o m c i o l ă n o s , care-şi a ş e z a liniştit a r m a l a loc,
pe umăr, apoi, din câţiva paşi se apropie de leşul
animalului. E r a J e n k i n s pe care-l lovise în cap cu
p u ţ i n m a i î n a i n t e . N e g r u l îşi v â r i c u ţ i t u l î n t e a c ă ş i
se ridică.
— Mulţumesc, domnule Jenkins! murmură el,
atent la m i ş c ă r i l e celuilalt.
— Lasă! r ă s p u n s e r e p e d e albul, cu g l a s sigur.
P l e a c ă ! A i d r u m l u n g d e f ă c u t . T a b ă r a s-a ş i
a l a r m a t c r e d . S p u n e - i lui M o a r o r o c ă t o t u l e-n
ordine. Iar n o i doi n e v o m m a i întâlni.
— Ştiaţi de s i m b a ?
— A dat m e r e u târcoale luminişului. E r a m sigur
c ă t e v a ataca. N o r o c , A m b a !
Jenkins îi întinse mâna. N e g r u l i-o s c u t u r ă
b ă r b ă t e ş t e , r e c u n o s c ă t o r . Î n acelaşi t i m p s e î n t r e b ă d e
unde-l cunoaşte Jenkins pe Moaroro şi ce
legături are cu dânsul. Celălalt îi ghici însă
frământarea.
— Nu te nelinişti. A m b a . Ai organizat bine treaba.
Ştiu că majoritatea negrilor sunt din tribul lui
M o a r o r o . D u - t e şi dă-i de veste.
— C i n e s u n t e ţ i şi c u m d e - m i c u n o a ş t e ţ i p l a n u r i l e ?
îl întrerupse Amba.
— M i l e - a d e s t ă i n u i t M a b r u k i . Iar M a b r u k i e s t e
fratele lui Tassili.
— Frumoasa Tassili? Cântăreaţa neagră? Care a
m u r i t î m p r e u n ă cu copilul?
— Da. M i - a fost soţie. L - a m r u g a t p e M a b r u k i s ă
n u s e dea d e g o l că-mi este rudă.
 Câteva clipe, negrul tăcu, surprins. Apoi
m u r m u r ă p l i n d e respect:
— Deci dumneavoastră sunteţi acel învăţător
c a r e d ă d e a p e a s c u n s lecţii copiilor d e n e g r i ?
— E u . M o a r o r o m ă ş t i e , ş i v r e a u să-i t r a n s m i ţ i
următoarele: Planul nostru de luptă este bun.
P e n t r u a s u p r i t o r i i albi d i n r e g i u n e , d i s p a r i ţ i a
baloturilor ar fi o pierdere însemnată. Vă rog însă
să nu vă atingeţi de R o y Oswell şi de Kader. V o i
c o n t i n u a e u u r m ă r i r e a lor. S p u n e - i l u i M o a r o r o c ă
t r e b u i e s ă c o n t i n u i e u . E u , înţelegi t u ? D u p ă c e
termini, d a c ă poţi, vino la Nizi. C â t m a i repede. Aş
a v e a m a r e n e v o i e d e t i n e . A c o l o p o a t e c ă a m să-ţi
s p u n d e c e v ă r o g să-l l ă s a ţ i p e R o y î n s e a m a m e a .
Ne întâlnim în m a r g i n e a pădurii, la m o n u m e n t . Te
voi aştepta n u m a i dimineaţa. A c u m pleacă! Noroc,
A m b a ! T r e b u i e s ă m ă î n t o r c î n tabără.
Multă vreme negrul nu se mişcă din loc privind
d u p ă prietenul dispărut în pădure.

Î n t a b ă r ă , î m p u ş c ă t u r i l e a v u r ă u r m ă r i neaştep¬
tate. F o c u l lui U l e d i se reaprinsese ca p r i n farmec.
F l ă c ă r i l e v i i l u m i n a u a c u m tot l u m i n i ş u l , î n t i m p c e
n e g r u l a d u c e a m e r e u alte c r e n g i , î n t r - u n e x c e s d e
z e l s u r p r i n z ă t o r . H a m a l i i d i s c u t a u c e v a , agitaţi.
C â ţ i v a d i n t r e ei, cei m a i obosiţi, d o r m e a u încă.
Î n faţa c o r t u l u i , R o y O s w e l l , c u m â i n i l e î n buzu¬
n a r , a ş t e p t a r a p o r t u l l u i K a d e r , p l e c a t î n recunoaş¬
tere. Pe chipul său ars de soare totul se ascuţise:
nasul, buzele, bărbia. O c h i i mari, cu cearcăne
vineţii, scânteiau ca ai unui dement. Era crud R o y
Oswell, îndărătnic, plin de ambiţii cutezătoare,
c ă u t â n d s ă l e - n d e p l i n e a s c ă p r i n t r - o v o i n ţ ă d e fier.
T i p nordic, de statură atletică, îi d o m i n a m a i
î n t o t d e a u n a p e cei d i n aceeaşi teapă, m u l ţ u m i t ă
cinismului şi calmului său înnăscut. Dispreţuia
o a m e n i i , c o n s i d e r â n d u - i incapabili s ă s e r u p ă d e
ceea ce n u m e a el interese mici şi meschine. „O
turmă, ca toate celelalte vieţuitoare!" spunea,
ridicând din umeri.
Acum îşi d o m i n a furia, c o n v i n s c ă n e n o r o c i r i l e
sunt abia la început. Îl trezi din gânduri
Mabrukicălăuza:
— Y a m b o , b a n a ? C u m vă simţiţi, s t ă p â n e ? —
Ce n a i b a vrei?
— Duhurile, mukunguru, au furat la A m b a !
R o y n i c i n u clipi.
— I-au pus la dispoziţie şi o furgonetă pentru
balot?
— Da, b a l o t m a r e nu e. D u s o d a t ă cu el. —
Pleacă!
P l e o a p e l e lui R o y s e î n c h i s e r ă c a d o u ă linii.
„ A m b a ! Negrul ăsta deştept, pe care imbecilii de
J e n k i n s ş i K a d e r l-au t r a t a t c a p e u n d o b i t o c
o a r e c a r e . F u g a lui c u b a l o t u l d o v e d e ş t e c ă e r a
conştient ce cară în spate. Cu o a s e m e n e a dovadă,
M o a r o r o a r f i fost g a t a s ă l u p t e p â n ă l a u l t i m u l o m ,
pentru a învinge.
B a r b ă - R o ş i e v e n i , s p r e g h i n i o n u l său, cu o v e s t e şi
m a i neliniştitoare::
— J e n k i n s ! Ia-l de u n d e nu-i!
 O clipă, şeful nu-i r ă s p u n s e . C e s ă m a i p r e t i n d ă
d e l a el? N u , e r a n e p u t i n c i o s ! U r i a ş u l ă s t a c u m u t r ă
r o t u n d ă , î n c o n j u r a t ă d e câlţii p ă r u l u i r o ş u , c u n a s
borcănat — p u r t â n d s e m n e l e e v i d e n t e a l e alcoolis¬
m u l u i — nu poate decât să crească porci şi găini în
c i n e ştie c e m ă n ă s t i r e c a t o l i c ă . Ş i s ă b e a d o u ă
b u t o a i e d e r o m p e zi. D o a r atât. Î n scăfârlia lui
m i c ă p u t r e z e s c u r m e l e v a g i ale u n u i creier d e struţ.
— Boule!
K a d e r tresări.
— Ce s u n t eu v i n o v a t , şefule?
Îşi a p r i n s e r e p e d e o ţigară.
— Nu vezi? Se l u m i n e a z ă de ziuă. La trei trebuia
să-i s c h i m b i p e U l e d i ş i J e n k i n s .
— N - a m a u z i t ceasul...
— D i n c a u z a ta, A m b a a reuşit să fugă.
— A m b a ! ? K a d e r r ă m a s e c u ţ i g a r a î n aer, c u
m u t r a jalnică a u n u i a care ar fi înghiţit un şarpe.
Imposibil! S-o fi d u s să-şi facă treburile...
— P e n t r u a s t a b i n e î n ţ e l e s că-i t r e b u i a şi b a l o t u l .
S ă ştii, b ă r b o s u l e , c ă l a p r i m u l a t a c a l n e g r i l o r t e
l e g d e u n c o p a c . S u l i ţ e l e l o r n - a u să-şi g r e ş e a s c ă
ţinta. Idiot! Ţ i - a m s p u s s ă fii c u ochii î n patru.
C i n e ştie u n d e a r f i ajuns lucrurile, d a c ă n u
apărea Jenkins. Se apropie de cei doi cu m e r s
legănat, obosit ş i c u u n r i c t u s d e a m ă r ă c i u n e î n
colţul b u z e l o r palide. R e s p i r a iute, ca d u p ă fugă.
— D o m n u l e Roy, cineva m-a pocnit în cap. Uite
c e r a n ă m i - a făcut! C â n d m i - a m r e v e n i t , m i - a m z i s
c ă n e m e r n i c u l n u p u t e a fugi d e c â t p e cărare. A m
p l e c a t d u p ă el. S p r e g h i n i o n u l m e u , n u l - a m m a i
ajuns. L a î n t o a r c e r e , a m d a t n a s î n n a s c u leul c a r e
n e tot d ă târcoale î n c ă d e aseară. A m t r a s d o u ă
g l o a n ţ e . A s t a e t o t . C i n e a d i s p ă r u t , n u ştiţi,
domnule?
— Amba, domnule!
R o y î l i m i t a s e perfect. C u t o a t ă situaţia d r a m a t i c ă ,
B a r b ă - R o ş i e pufni î n râs. P u m n u l şefului î l lovi î n s ă
p r o m p t sub bărbie. Uriaşul se lungi la p ă m â n t fără
să crâcnească. Frecându-şi pumnul, Oswell privi
p l i n de d i s p r e ţ la t r u p u l d o b o r â t .
— C h e a m ă - l pe U l e d i , J e n k i n s !
Masca uluielii şi a prostiei se împleteau
d e o p o t r i v ă p e c h i p u l santinelei. M u r m u r ă :
— S u n t c o n s t e r n a t , d o m n u l e ! A ş a surpriză...
— Nu mă interesează tâmpenia dumitale!
C h e a m ă - l p e Uledi, a m zis.
— P e U l e d i , d o m n u l e ! A m înţeles! Ş i e x e c u t ă
dispoziţia.
C â n d a j u n s e î n faţa şefului, b i e t u l n e g r u t r e m u r a
ca o f r u n z ă b ă t u t ă de vânt.
— Ce vreţi ştiţi la m i n e , b a n a m k u b a — m a r e
stăpân?
— C u m a fugit A m b a ? T e - a i î n ţ e l e s cu el? —
A k u n a , akuna, bana! N u , n u , stăpâne! —
Jenkins!
— La ordine, d o m n u l e !
— 25 de lovituri cu v e r g e a u a m e t a l i c ă .
Uledi căzu în genunchi:
— A k u n a , akuna, bana..,
— D o m n u l e Oswell, nu ştiu d a c ă împrejurările ne
p e r m i t s ă p r o c e d ă m astfel!
 Vocea lui Jenkins suna mai degrabă ca un
avertisment.
— Nu, domnule! 25 de lovituri. Întâi d u m n e a t a lui
Uledi, pe urmă Uledi dumitale. De ce să nu
împărţiţi egal recompensa? Executarea!

În dimineaţa aceea lumina zorilor învălui ca de

obicei jungla. T u l b u r e ca o ceaţă, ea se strecură şi
în luminişul tăcut, u n d e oamenii se pregăteau de
plecare. Micul dejun fusese luat cu o grabă
n e o b i ş n u i t ă . Strigătele, g e m e t e l e n e g r u l u i b ă t u t m a i
stăruiau parcă în aerul înăbuşitor. Pânze de aburi
l ă p t o ş i p l u t e a u printre ierburi. U n p u i j u c ă u ş d e
g o r i l ă ţipa, f ă c â n d t u m b e p e c r e a n g a u n u i p a l m i e r -
liană. C e i ş a s e î n a i n t a ş i t r e c u r ă î n fruntea c o l o a n e i ,
c u securile î n m â n ă . D u p ă ei, M a b r u k i , a p o i O s w e l l ,
c a r e f u m a t ă c u t . H a m a l i i p ă r ă s i r ă p e r â n d lumini¬
şul. U l t i m i i v e n e a u J e n k i n s ş i K a d e r .
— V r e i o ţ i g a r ă ? î n t r e b ă B a r b ă - R o ş i e . D a c ă n-ai
m â n c a t , cel p u ţ i n fumează... B ă t a i a a fost o
t â m p e n i e . P e d e a p s ă d e sclav, n u d e alb. T e - a i ţ i n u t
bine. Te doare rău?
— N u , m u l ţ u m e s c ! D ă - m i m a i b i n e o g u r ă de
coniac.
Kader îi întinse bidonul. Jenkins bău îndelung,
s u b p r i v i r i l e m o h o r â t e a l e celuilalt. U n p a p a g a l
c e n u ş i u z b u r ă c â r â i n d p e d e a s u p r a lor.
D i n pricina potecii înguste, c o l o a n a se desfăşu-
r a s e în şir i n d i a n , distanţele d i n t r e o a m e n i atin¬
g â n d trei-patru m e t r i . Î n a i n t a u î n c e t ş i g r e u din
c a u z a căldurii şi umidităţii excesive. Aerul viciat de
m i a s m e l e atâtor putreziciuni îi înăbuşea la fiecare
pas.
— De mii de ani p ă d u r e a e m e r e u verde, izbucni
deodată Jenkins.
— Ce-ţi v e n i ? m â r â i K a d e r , privindu-l chiorâş.
— E întuneric. Nu vezi că e întuneric? Şi tot
universul ăsta verde luptă pentru lumină. De sus
până jos.
— B a ţ i câmpii...
— L u m i n a ajunge obosită la picioarele noastre.
D a r ea e albă. Ştii că e albă?
— H a i d e , haide... na! Iar m-a-nţepat un spin! A h ! Şi
ce ustură!
U r i a ş u l şi-l s m u l s e d i n c a r n e a şoldului, î n j u r â n d c a
d e obicei.
— C e r u l de d e a s u p r a n o a s t r ă e s e n i n , a l b a s t r u ,
î n c e p u iar J e n k i n s . Ş i n o i n e t â r â m p e c ă r a r e a a s t a
î m p u ţ i t ă , ca s ă l b ă t ă c i u n i l e . C o p i i i m - o r fi a ş t e p t â n d să
m ă întorc.
— D a r câţi ai?
— A v e m adică... V r e o 43!
— Te-ai îmbătat, Jenkins! Vezi să nu te vadă
şeful.
— N u , z ă u 43! Am fost învăţător. —
Şi c u m ai n i m e r i t aici?
— B o s s u l ! L e p s . D r a c u l să-l ia! Î i d a t o r a m
16.000 d e d o l a r i . „ A j u t ă - m ă , m i - a zis. T o t v r e i t u s ă
cunoşti Africa şi pe n e g r i . Scapi şi de datorii!"
— T â m p i t m a i eşti! E u î l p o c n e a m p e s t e b o t . Să-
ţi p u i p i e l e a l a s a r a m u r ă p e n t r u 16.000. A h !
b l e s t e m a t e m u ş t e ! S t r i v i u n a p e b r a ţ . Ei! D a r c e s -
a-ntâmplat?
H a m a l i i d i n faţa lor s e opriseră. J e n k i n s v o r b i c u
u n u l d i n t r e ei.
— Ce e? întrebă Kader, care nu pricepea nimic
d i n b o m b ă n e a l a lor.
— Un c o r d o n de furnici traversează poteca.
H a m a l i l o r le e t e a m ă să nu fie atacaţi.
— A t a c a ţ i ? De furnici? K a d e r s c u i p ă p r i n t r e d i n ţ i
c â t e v a înjurături. Le-arăt eu puturoşilor!
— Nu te grăbi! Sunt carnivore. A s t e a înghit un
elefant î n a i n t e să-ţi t e r m i n i tu ţigara. A ş t e a p t ă - m ă !
J e n k i n s dispăru. N u t r e c u m u l t ş i c o l o a n a îşi
reluă marşul. Kader îl întâlni pe Jenkins lângă
două trunchiuri groase de copac, aşezate oblic
peste potecă. Pe ele alergau, d i s p ă r â n d în p ă d u r e ,
furnicile m a r i şi albe.
— L e - a m f ă c u t u n p o d A c u m îşi v ă d d e t r e a b a
l o r . P r i n a p r o p i e r e t r e b u i e s ă fie l e ş u l v r e u n u i
animal.
P o r n i r ă iar. L u m i n a zilei c r e s c u s e p u ţ i n . Î n a c e s t
crepuscul continuu te aşteptai însă m a i degrabă să
s e î n n o p t e z e . Ţ i p e t e l e p a p a g a l i l o r ş i ale a l t o r p ă s ă r i
î i î n t o v ă r ă ş e a u l a fiecare p a s . D i n c â n d î n c â n d
izbucneau urletele ameninţătoare ale gorilelor
căţărate în haosul desişului înalt de deasupra.
Moleşiţi de căldură, oamenii, albi şi negri, înaintau
tot m a i lent.
La primul popas, Roy Oswell descoperi că patru
negri dispăruseră fără urmă, şi o dată cu ei
baloturile şi sacii cu alimente. Cercetările nu
d ă d u r ă rezultate. H a m a l i i p o v e s t e a u l e g e n d e d e s p r e
d u h u r i ale p ă d u r i i c a r e le-ar fi r ă p i t tovarăşii.
Oswell p a r c ă turbase. Discută imediat cu
J e n k i n s şi K a d e r .
— A m b a şi tribul lui M o a r o r o s u n t d u h u r i l e !
s t r i g ă şeful. D i n a c e s t m o m e n t n u m a i d o r m i m n i c i
unul. O r i c e n e g r u d u b i o s s ă fie î m p u ş c a t p e loc!

După-amiază, pe la patru, îi atacă o t u r m ă de

g o r i l e u r i a ş e . C â ţ i v a n e g r i fură răniţi, alţii m a i
mulţi, profitară de împrejurare ca să se facă
nevăzuţi. R o y î m p u ş c ă cinci m a i m u ţ e , însă n u
î n a i n t e de a se fi a l e s cu c a p u l spart.
Î n c u r s u l n o p ţ i i , alţi p a t r u n e g r i „ a u ş t e r s puti¬
n a " — c u m i-a r a p o r t a t K a d e r şefului.
D i n a c e a s t ă situaţie î i s a l v ă bossul, p e n u m e
L e p s , c a r e sosi, c u d o u ă zile m a i d e v r e m e , î n s o ţ i t d e
3 5 d e albi. C u m îşi angajase o a m e n i i , ş i d i n c e
direcţie v e n e a , n u m a i el ar fi p u t u t s p u n e . N u - l
întrebă însă nimeni, nimic. Elegant, într-un costum
sport de culoarea ciocolatei, afaceristul suporta
excelent clima şi m a r ş u l prin junglă. Avea, desigur,
p e s t e 4 0 d e ani, d a r s c u n d ş i r o t o f e i c u m era, n u i -
ai fi d a t atâta. D u p ă r e c o m a n d ă r i l e şi a m a b i l i t ă ţ i l e
de rigoare, R o y Oswell îi povesti pe scurt ultimele
î n t â m p l ă r i , c u p r i n s d e descurajare.
S p r e stupefacţia lui, L e p s r ă m a s e relativ liniştit.
— Mă aşteptam, domnilor! Pentru asta m - a m şi
grăbit s ă v ă i e s î n î n t â m p i n a r e , însoţit d e aceşti
d o m n i . S u n t e m dornici d e luptă. P o r n i m î n
urmărirea lui Moaroro. Pe negrii care v-au m a i
r ă m a s îi l u ă m în slujba şi sub ocrotirea noastră.
O r i s e b a t alături d e n o i , ori l e t r â n t i m c â t e u n g l o n ţ î n
ceafă. C â t d e s p r e t r i b u l ă s t a de hoţi, n-aveţi grijă!
Îl c u m i n ţ i m noi. Şi le m a i luăm şi despăgubiri.
P e n t r u atâta deranj, merită.
— Şi... banii? î n t r e b ă R o y neliniştit. —
3 0 . 0 0 0 m a i puţin.
— Fie! a c c e p t ă Oswell, răsuflând uşurat.
— J e n k i n s , a r ă ţ i c a m r ă u . A i a v u t friguri? C e s ă i
faci, b ă i e t e , asta-i Africa! A c u m e ş t i l i b e r s ă p l e c i
u n d e vrei. T e - a m iertat d e datorie. P o ţ i să-l î n s o ţ e ş t i
pe Roy. P l e a c ă la Nizi.
Fără să le m a i pese de ce lasă în urmă, Oswell,
J e n k i n s ş i B a r b ă - R o ş i e p ă r ă s i r ă t a b ă r a p e s t e câteva
c e a s u r i . Î i î n s o ţ e a u d o a r M a b r u k i ş i alţi d o i n e g r i , c u
bagajele.
P e s t e d o u ă zile, seara — d u p ă u n m a r ş g r e u p r i n
j u n g l ă — s o s e a u în o r ă ş e l u l Nizi, u n d e , într-un
hotel mizerabil, luară câte o cameră. Dimineaţa,
Roy îl vizită pe Jenkins.
— Sper că nu te-ai supărat pentru cele
întâmplate în junglă, domnule Jenkins?
— D e s i g u r că n u , d o m n u l e ! Datoria...
— N-ai vrea să ne însoţeşti m a i departe, pe m i n e şi
p e K a d e r ? C u n o ş t i dialectele l o c a l e ş i n e p o ţ i ajuta.
Primeşti?
— Unde mergem?
— D e o c a m d a t ă e prematur...
— Unde, domnule, unde? insistă Jenkins
netulburat.
 — Să căutăm un munte! răspunse zâmbitor şi în
doi peri O s w e l l .
— Un munte? Jenkins părea năuc.
— Î i s p u n e T a b a C i u . T r e b u i e s ă afli c e v a d e p e l a
n e g r i i de-aici. Îţi d a u 100 d e d o l a r i p e zi, şi, d a c ă
t r e a b a m e r g e , primeşti l a u r m ă î n c ă 10.000.
— Bine, domnule! Bateţi palma!
C e i d o i bărbaţi îşi strânseră m â i n i l e , iar R o y îi
dădu şi un acont substanţial. Fiindcă Barbă-Roşie
nu se trezise încă din beţie, J e n k i n s părăsi peste
câteva ceasuri hotelul, pentru a colinda cartierele
m ă r g i n a ş e , locuite d e n e g r i .
S t r ă b ă t e a u l i ţ e l e n o r o i o a s e , î n t r e c o c i o a b e dără¬
p ă n a t e . C â ţ i v a copii s e l u a r ă d u p ă el, z g o m o t o ş i . U n
c e r ş e t o r s e ivi d e d u p ă u n colţ, î l c e r c e t ă i s c o d i t o r ,
apoi s e a ş e z ă r e p e d e l â n g ă z i d ş i î n c e p u s ă c e a r ă c u
g l a s p l â n g ă r e ţ . J e n k i n s s e a p r o p i e d e el, d a r î n a i n t e
să se fi c ă u t a t p r i n b u z u n a r e , b ă t r â n u l îi şopti i u t e ,
î n dialectul local:
— S u n t e ţ i aşteptat.
— C i n e ? î n t r e b ă el tresărind.
— Un prieten. La capătul străzii, lângă
monument. Amba...
Jenkins întinse bătrânului o monedă,
strângându-i u ş o r m â n a . A p o i p l e c ă m a i departe,
continuându-şi p a r c ă plimbarea.
Într-adevăr, A m b a îl aştepta. Un braţ suplu şi
m u s c u l o s î l t r a s e p e a l b î n t r - u n tufiş d e s , întune¬
cat.
— B u n ă ziua, d o m n u l e J e n k i n s !
 — A i c i erai? B u n ă ziua, A m b a . V ă d că ai m u l ţ i
prieteni.
— Luptăm împreună.
— T o ţ i o a m e n i i cinstiţi s u n t a l ă t u r i d e C o n g o . Ei,
d a r ia zi, ce-ai m a i făcut? Ai s c ă p a t de friguri?
— L e a c u l a fost m i n u n a t . Vă m u l ţ u m e s c . Î m i
p a r e r ă u c ă v - a m lovit a t u n c i . D e c e n u m i - a ţ i s p u s
d e la-nceput?
— Nu se putea, A m b a . Şi-mi trebuia o d o v a d ă
p e n t r u Oswell. Ce s-a î n t â m p l a t cu L e p s ?
— A m e r s r e p e d e . N i c i n-au a v u t t i m p să se
a p e r e c a l u m e a . M a i a l e s c ă i-a oprit ş i p e n e g r i . A m
sărit p e s t e dânşii c â n d n i c i n u s e g â n d e a u . D u p ă c e
le-am l u a t b a l o t u r i l e ş i i-am d e z a r m a t , a u d i s p ă r u t
î n p ă d u r e . Ştiţi c e a v e a u î n b a l o t u r i ?
— Ştiu! A r m e !
— A ş a e . D e fapt, c i n e s u n t e ţ i c u a d e v ă r a t ? A i
n o ş t r i v ă c u n o s c p r e a puţin.
— N-are însemnătate, A m b a . Un partizan, ca şi
tine. T u lupţi pentru i n d e p e n d e n ţ a Congoului. E u
î m p o t r i v a lui Roy. Nu te m i r a . E x i s t ă şi altfel de albi
d e c â t O s w e l l şi L e p s .
— N u m ă m i r . I-am v ă z u t .
Ar fi v r u t să-l î n t r e b e pe J e n k i n s de ce luptă
contra lui Roy, dar se abţinu.
— Şi-acum? întrebă Jenkins.
— Moaroro pleacă spre vest. Eu, spre Lacul
Albert.
— C u m ? L a c u l A l b e r t ? A v e m aceeaşi direcţie. —
P o a t e . N u ştiu. C a u t p e cineva.
 — Şi noi v o m căuta un bătrân: Hamadi. Ascultămă,
A m b a ! H a m a d i e urmărit de un om al lui Roy. Şi noi,
Oswell, Kader şi cu mine, p o r n i m curând în această
urmărire. Vor să-i smulgă bătrânului u n secret,
d e s p r e T a b a C i u . Ştii c e v a ?
— B ă t r â n u l a r e m u l t e taine. Îl c u n o s c .
— Dacă-l întâlneşti, spune-i să se ferească. A,
am uitat! În a c e e a ş i d i r e c ţ i e a p l e c a t şi o a m e r i c a n ă ,
î n s o ţ i t ă de un i n d i v i d , c a r e e tot în slujba „şefului".
— F e m e i a are v r e o l e g ă t u r ă c u T a b a C i u ?
— Nu! Dar se pare că acest T a b a Ciu ascunde un
t e z a u r . V r e i s ă m - a j u ţ i d i n u m b r ă să-i d e j u c ă m
planurile l u i R o y ? T e z a u r u l a c e s t a n u trebuie s ă
intre î n m â n a lui.
— E bine că mi-aţi spus, d o m n u l e Jenkins. Vă voi
ajuta.
— A t u n c i r ă m â i c u bine. A ş t e p t să-mi dai u n
s e m n d e viaţă.
— La r e v e d e r e . Vi-l v o i da.

SIMBAMUENNI

Soarele răsărise de m u l t , c â n d cei trei călăreţi

ajunseseră p e m a l u l a b r u p t a l u n e i v ă i a d â n c i ş i
u s c a t e . C ă l ă u z a î ş i o p r i calul, c ă u t â n d c u p r i v i r i l e u n
loc pe unde să p o a t ă coborî. Peretele aproape
vertical împiedica însă orice tentativă. Bătrânul se
î n t o a r s e s p r e însoţitorii săi:
 — V a t r e b u i s ă m a i m e r g e m î n j o s . P e aici n u s e
poate traversa. V o r b i s e într-o e n g l e z e a s c ă fără
c u s u r , c u v o c e g r a v ă ş i liniştită. C a i i s u n t o b o s i ţ i .
P u ţ i n ă o d i h n ă n u l e strică, d o m n u l e G e o .
— D e s i g u r , d r a g ă H a m a d i . C u o c a z i a a s t a îşi v a
p u t e a c o n t i n u a şi V i c t o r exerciţiile.
— Iar î n c e p i ? m o r m ă i p r o s t d i s p u s a l t r e i l e a
component al grupului.
— De câte ori p l e c ă m la d r u m , mă tot întreb:
c u m n a i b a reuşeşti s ă ajungi p e cal?
— Pretinzi, d u p ă n u m a i d o u ă zile, să călăresc
p r e c u m indienii?
Bătrânul surâse blând;
— D o m n u l e G e o , n u t o a t ă l u m e a s-a n ă s c u t p e
c o a m a u n u i cal, c a d u m n e a v o a s t r ă !
V i c t o r pufni î n râs, d e s c ă l e c â n d c u g r e u t a t e . G e o î l
privi ironic:
— N u - l alinta, H a m a d i . N u - l alinta! Poftim! N i c i pe
p ă m â n t nu se m a i descurcă.
Într-adevăr, Victor se m i ş c a de colo-colo cu paşi
mici, î n c e r c â n d p a r c ă să se obişnuiască iar cu
m e r s u l p e propriile lui p i c i o a r e .
— C r e d că mă voi întoarce deşelat la Bucureşti,
b o m b ă n i el, privindu-şi m e m b r e l e inferioare.
G e o h o h o t i s o n o r . D i n t r - u n salt f u alături d e cal,
scoţându-i z ă b a l a . Desfăcu la iuţeală curelele
c o b u r i l o r u r i a ş i , p e care-i a ş e z ă î n iarbă. C u p a l m a
lovi c r u p a a n i m a l u l u i z v e l t şi n e r v o s , apoi fluieră
scurt. C a l u l ciuli u r e c h i l e , sforăi î n c e t i ş o r şi, d u p ă
ce a r u n c ă din copite, ţâşni într-o parte, spre iarba
d e a s ă d i n m a r g i n e a savanei. Î n c e p u s ă pască.
 Victor repetă şi el manevrele, în timp ce G e o se
t r â n t e a p e s p a t e , p u n â n d u - ş i a l ă t u r i a r m a automa¬
t ă c u d o u ă ţ e v i ş i casca. V i c t o r g o n i c u strigăte
groteşti calul, d u p ă care v e n i l â n g ă G e o . S e a ş e z ă
oftând.
— Dă-ţi j o s r a b l a a i a de pe u m ă r ! —
A m uitat.
— Te o b o s e ş t e .
— Atâta pagubă!
— M ă rog!
Abia atunci îşi dădură seama că bătrânul
Hamadi, călăuza, nu descălecase. Stând în şa
drept, scruta cerul, î n t o r s cu privirile spre s u d u l
Lacului Albert, ca şi c u m ar fi încercat să v a d ă prin
zările l i m p e z i vârful s t â n c o s al m a s i v u l u i cristalin,
R u w e n z o r i . A p o i , încet, îşi fixă o c h i i î n t r e d e s c h i ş i p e
direcţia nord-vest, s p r e l a n ţ u l M u n ţ i l o r Albaştri.
— P a r c ă ascultă! ş o p t i V i c t o r intrigat. C u r i o s ! —
N u te-ai o b i ş n u i t c u el.
— Îl c u n o ş t i b i n e ?
— De aproape 10 ani. M - a însoţit în m a i toate
cercetările m e l e africane.
— Pitorească prezenţă!
— Aş spune legendară.
G e o t ă c u . V i c t o r c o n t i n u ă să-l p r i v e a s c ă p e
H a m a d i . Îşi a m i n t e a c ă î n n u ştiu c e d i a l e c t d i n s u d
H a m a d i î n s e a m n ă „ c ă l ă u z ă " . D e c i era o p o r e c l ă .
B ă t r â n u l a v e a o a d m i r a b i l ă robusteţe, ce-şi
g ă s i s e e x p r e s i a î n a r m o n i o a s a d e z v o l t a r e a corpu¬
lui. N i l o t ? S-ar fi p ă r u t că da. Î n ă l ţ i m e a , n a s u l
ascuţit, u m e r i i largi... A c u m c h i p u l l u i o s o s era
î m p â n z i t de o r e ţ e a fină de riduri. B a r b a scurtă,
a l b ă î i d ă d e a u n aer s o l e m n , i m p u n â n d respect.
D i n câte îi povestise G e o lui Victor, acest om
p o s e d a o v a s t ă cultură, iar cunoştinţele sale în
m a t e r i e de istorie şi artă africană erau d e m n e de
invidiat. P o a t e c ă G e o exagera. D a r cine ştie?
C h i a r ş i felul c u m s e î m b r ă c a b ă t r â n u l n u p u t e a
fi decât rodul unei îndelungi experienţe. Burnusul
m i c , alb, m a n t a u a largă, c u g l u g ă , c ă m a ş a g ă l b u i e
şi pantalonii strânşi pe picior, aveau ceva din
eleganţa şi ciudăţenia costumului tuareg. D a r era
altceva, precis altceva, căci sandalele cu talpă
g r o a s ă , l e g a t e c u fâşii d e p i e l e tare, c o m p l e t a u
a p r o a p e a n a c r o n i c a c e s t c o s t u m . Ş i calul! D e u n d e
ş i l-a p r o c u r a t ? C a p u l m i c , e x p r e s i v , g â t u l s c u r t ş i
p u t e r n i c , m u ş c h i i c u fibre p r e l u n g i ş i fine, nervoa¬
se, v ă d e a u s t r u c t u r a u n u i p u r s â n g e a r a b . N u m a i
c u l o a r e a l u i e r a alta, neagră, d e m u s t a n g a m e r i c a n .
M â i n i l e călăuzei, cu d e g e t e alungite, subţiri, se
o d i h n e a u p e p u ş c a a ş e z a t ă l a o b l â n c u l şeii. A r m a c u
ţ e a v ă l u n g ă a v e a p a t u l dintr-o e s e n ţ ă d e m a h o n s a u
abanos. Plăci de fildeş, îngălbenite, fuseseră
încrustate în lemn. Şi pe fiecare placă m â n a
artistului anonim scrijelise cu gingăşie formele
u n o r a n i m a l e din p ă d u r i l e şi savanele Africii.
Pesemne că era şi b u n vânător.
— A r d e soarele! Se a n u n ţ ă canicula, b o m b ă n i
G e o , m o l e ş i t d e a c e a s t ă plajă m a t i n a l ă .
— Ce tăcere!
— Calm ecuatorial, dragă Victor. Curenţi
ascendenţi.
 — Savana doarme.
— Nu te lua după aparenţe. Suntem pe platoul
g r a b e n u l u i c e n t r a l d i n Africa şi aici s u r p r i z e l e se ţ i n
lanţ.
— P ă c ă t o s relief v u l c a n i c . Prăbuşiri, eroziuni...
D a r î m i place. A ş z i c e chiar c ă s u n t încântat.
— A d o l e s c e n ţ ă târzie, un fel de p o e t i s m i m b e r b . . .
V i c t o r n u ţ i n u s e a m ă d e ironia m u ş c ă t o a r e a
fratelui său.
— U i t e , şi albia acestui r â u t o r e n ţ i a l î m i f a r m e c ă
imaginaţia. E un nu ştiu ce sălbatic şi atrăgător,
p l i n d e culoare.
— Să-ţi c u m p e r i c â t e v a c r e i o a n e c o l o r a t e . P o a t e
m â z g ă l e ş t i ceva.
— I e r b u r i l e î n a l t e a l e s a v a n e i , a r b o r i i c i u d a ţ i şi
rari, a n t i l o p e l e , b i v o l i i ş i p ă s ă r i l e , t o a t e m ă a t r a g ,
G e o , c ă u i t d e c e r c e t ă r i l e t a l e ştiinţifice. Îţi mulţu¬
mesc!
— D e ce?
— Că m-ai c h e m a t aici.
T ă c u r ă iar. H a m a d i s e a p r o p i e d e ei. D e s c ă l e c a s e ,
şi calul s ă u p ă ş t e a l â n g ă ceilalţi.
C h i a r a t u n c i ţ i p ă u n d e v a o p a s ă r e . Şi iar, şi iar.
Bătrânul asculta atent. Pasărea parcă vorbea.
A d i c ă repeta un singur cuvânt: „Polâ". A ş a e, Victor
n u s e înşelase. „ P o l â ! Polâ!"
— V i n e p l o a i e şi furtună! v o r b i bătrânul.
— I m p o s i b i l ! r e p l i c ă Victor. C e r u l e senin, v â n t u l
n u bate.
 — M o c v a r e z a 8 n u face g ă l ă g i e d e c â t î n a i n t e a
ploii p u t e r n i c e . Î n c â t e v a ceasuri a v e m furtună.
G e o sări iute în picioare, spre surprinderea lui
Victor, care, drepţi să fim, se c a m î n d o i a de
„ b a r o m e t r u l " v i u a l bătrânului.
G e o scoase r e p e d e o hartă, din porthartul prins la
centură. V i c t o r v e n i l â n g ă el.
— M d a ! La 6-7 k i l o m e t r i d e - a i c i a v e m iar o albie
secată, a d â n c ă ş i largă. D a c ă r e u ş i m s ă t r e c e m
dincolo, e bine. D u p ă ploaie nu v o m mai putea
t r e c e fără b a r c ă .
C ă l ă u z a îi î n t r e r u p s e :
— Priviţi o c i u d ă ţ e n i e a Africii n o a s t r e ! A r ă t ă cu
m â n a u n a r b o r e solitar d e p e fundul prăpastiei.
Băştinaşii î i s p u n „ m o r e o a m a o t u " , arborele c u
picioare. E F i c u s indica. R ă d ă c i n i l e sale c o b o a r ă
direct din ramuri, împrăştiindu-se pe o m a r e
suprafaţă. De obicei creşte prin locuri cu umiditate
a b u n d e n t ă . C u m a a p ă r u t aici, D u m n e z e u ştie.
— E c a m pipernicită, într-adevăr! r e p l i c ă G e o .
— D a . U n e l e t r i b u r i c r e d că a r e î n s u ş i r e a de a le
feri de n e n o r o c i r i .
— M i n u n a t ! strigă V i c t o r . D a c ă l - a m întâlnit,
î n s e a m n ă c ă v o m s c ă p a c u b i n e d i n furtună.
C ă l ă u z a s c r u t ă d i n n o u cerul. C e i doi s e ridicară,
î m p ă t u r i n d harta. La orizont, către nord-est, se
ivise g h e m o t o c u l alb a l u n u i n o r c e s e l ă ţ e a c u
repeziciune.

Mocva reza — Micropogon sulphuratus.

 — Pe cai! m o r m ă i V i c t o r . S-a făcut n o u ă şi jumă¬
tate.

D e - a l u n g u l m a l u l u i p r ă p ă s t i o s , c ă l ă r e ţ i i înain¬
tau în trap uşor. Ierburile savanei fuseseră
î n l o c u i t e a i c i d e tufe ţ e p o a s e , d e a r b o r i p i t i c i ş i
s m o c u r i d e i a r b ă v e r d e , m ă r u n ţ i c ă . M u ş t e l e nu-i
supărau încă. La m a i puţin de 2 kilometri, H a m a d i
descoperi locul u n d e se putea trece pe malul
celălalt.
Câteva păsări mari, cenuşii se roteau deasupra
l o r c â r â i n d . A p o i pieriră. N u le-a fost u ş o r s ă t r e a c ă
p r i n g r o h o t i ş u l s t r â n s p e firul văii, p r i n t r e b o l o v a n i i
p r ă b u ş i ţ i d e sus, ş i s ă u r c e v e r s a n t u l a b r u p t . C a i i
sforăiau tot m a i des, înspumaţi, iar răsuflarea lor
i u t e sfâşia t ă c e r e a a ş t e r n u t ă î n t r e o a m e n i .
Î n sfârşit, s e v ă z u r ă ş i d i n c o l o . C h i a r p e m a r g i n e a
râpei, t r u n c h i u r i l e u n o r k o l k u a l i , zbârliţi, l e b a r a u
trecerea. Ocolindu-le, nimeriră în mijlocul altor
hăţişuri de acaci9 . Animalele obosite înaintau a c u m
la p a s .
— Extraordinar! strigă V i c t o r . Priviţi cerul!
N o r i i a c o p e r e a u în z d r e n ţ e c e n u ş i i orizontul —
năluciri negre, mişcătoare, cu forme monstruoase,
vânzolite neîncetat, amestecate una cu alta,
c o t r o p i n d c u s p a i m a l o r cerul albastru. C i u d a t e l e

Acaci — salcâmi africani (Acacia albida, A. arabica, A. giraffae,

A. horiida etc.). Cresc în tufişuri spinoase.
învolburări de fum, c e n u ş ă sau aburi scăpărau
scântei, în timp ce acolo, departe, deasupra
pământului, plutea o bolnavă lumină gălbuie.
— I n i m a u r a g a n u l u i ! şopti H a m a d i .
C ă l ă u z a îşi î n d e m n ă c a l u l pe o c ă r a r e a b i a ghici¬
tă. O s t r a n i e n e l i n i ş t e c u p r i n s e s e s a v a n a . D a c ă
p â n ă atunci nevăzutele vieţuitoare nu-şi trădaseră
p r e z e n ţ a — d â n d i m p r e s i a c ă n i c i n u există, a c u m
s e s u p u n e a u instinctelor lor a l a r m a t e . Stoluri d e
p ă s ă r i îşi l u a u z b o r u l ţ i p â n d , g r ă b i n d u - s e s ă t r e a c ă
în adăposturile sigure de pe malul Lacului Albert,
sau altundeva, prin pădurile din apropiere. Auziră
u r l e t u l u n u i g h e p a r d ş i m u g e t e l e t u r m e l o r îndepăr¬
t a t e d e bivoli. V â n t u l n u m a i a d i a ş i z g o m o t e l e
c u t r e i e r a u s a v a n a d i n t o a t e direcţiile.
Un t ă u n trecu bâzâind pe lângă urechile lui
Victor, c a r e tresări. D i n loc î n loc, î n t â l n e a u g r u p u r i
d e m i m o e z i pitici, c u frunze c e l u c e a u c a u n s e c u
c e a r ă . I a r l a u n m o m e n t dat, H a m a d i p o r n i l a t r a p ,
căci s a v a n a s e rărise ş i p u t e a u î n a i n t a m u l t m a i
r e p e d e . C â t e v a a n t i l o p e c u b l a n ă s c l i p i t o a r e , aflate
într-un luminiş, auzindu-i, ciuliră urechile. Se
f ă c u r ă n e v ă z u t e , î n salturi p l i n e d e graţie.
A l t stol fâlfâi p e d e a s u p r a lor. P ă s ă r i n e g r e , c e v a
m a i m a r i ca ciorile. C ă l ă u z a ochi scurt şi a r m a lui
b u b u i d e d o u ă ori. C i n c i - ş a s e z b u r ă t ă c i u n i c ă z u r ă l a
pământ.
— L i n c o l o l o , v o r b i el, oprindu-şi caii. U r a g a n ,
n e u r a g a n , o friptură b u n ă tot v o m m â n c a astăzi.
Şi, c a l m , d e s c ă l e c ă . R e v e n i c u p ă s ă r i l e m o a r t e .
Le îndesă iute într-un cobur. În acel m o m e n t calul
sforăi uşor. B ă t u n e r v o s p ă m â n t u l d i n copite. Şi
ceilalţi doi cai î n c e p u r ă să se f r ă m â n t e pe loc.
— D o m n u l e G e o , şopti călăuza, pregăteşte-ţi
a r m a ! D u m n e a t a , d o m n u l e Victor, la fel.
Răgetul animalului fu u r m a t de salturile cailor
speriaţi. E r a aproape, foarte a p r o a p e . C e l m a i
probabil, d u p ă nişte tufişuri dese din stânga.
Călăreţii a ş t e p t a u pregătiţi p e n t r u orice. D a r t i m p u l
t r e c u ş i î n c e l e d i n u r m ă H a m a d i î n c ă l e c ă iar,
spunând:
— A plecat. I-a fost t e a m ă .
C a ş i c â n d l-ar f i auzit, l e u l p u f ă i m â n i o s unde¬
v a , d e p a r t e . V i c t o r n u era lipsit d e curaj. D a r a c u m
frica îi p a r a l i z a s e o r i c e m i ş c a r e . Sta cu ochii aţintiţi
în direcţia aceea şi respira zgomotos. Geo îi
o b s e r v a s e s p a i m a , înţelegându-i-o. H a m a d i la fel.
— Mi-a... m i - a fost frică, î n g â n ă z ă p ă c i t Victor.
— D o m n u l e V i c t o r , interveni b ă t r â n u l . E x i s t ă u n
proverb al popoarelor din somali: „ U n u i om curajos
îi este frică de leu de trei ori: c â n d îi v e d e p e n t r u
prima dată urmele, când îl aude pentru prima dată
r ă g i n d ş i c â n d î l v e d e p e n t r u p r i m a dată. D a r s ă n u
m a i z ă b o v i m ! F u r t u n a c a r e v i n e e s t e f o a r t e pericu¬
loasă. N u n e v o m p u t e a salva decât d a c ă ajungem
la timp în valea lui Lukassi. Printre stâncile m a r i
s u n t n i ş t e g r o t e . V o m fi la adăpost.
Î n scurt t i m p , n o r i i a c o p e r i r ă soarele. L u m i n a v i e
a zilei dispăru. În j u r u l lor se lăsă aburul m u t al
înserării. T u n e t e d i n c e î n c e m a i p u t e r n i c e s e
r o s t o g o l e a u pe u r m e l e călăreţilor, îi ajungeau d i n
u r m ă , p i e r i n d apoi p r i n zările înfricoşate. V â n t u l
t r e c u m a i întâi ca o adiere. B o a r e a lui o resimţi
i m e d i a t savana. Ierburile f r e m ă t a r ă t e m ă t o a r e , într-
u n fâşâit c o n t i n u u , n e d e s l u ş i t . Hamadi ascunse
a r m a s u b p e l e r i n ă , f i x â n d - o î n şa. Î ş i s t r â n s e b i n e
gluga sub bărbie. G e o şi Victor îi u r m a r ă exemplul,
î m b r ă c â n d h a n o r a c e l e ş i p u n â n d u - ş i ochelarii d e
vânt.
Aşteptau cu nelinişte pericolul nevăzut.

L a 5-6 k i l o m e t r i m a i î n u r m ă d e l o c u l p e u n d e
t r e c e a u aceşti trei călăreţi, c r e s c u s e r ă î n s a v a n ă
câţiva p a l m i e r i . D e ş i m ă r u n ţ e i , d o m i n a u t o t u ş i
î m p r e j u r i m i l e a t i n g â n d 10-15 m e t r i î n î n ă l ţ i m e .
Între tulpinile acestor arbori se oprise un călăreţ.
C a l u l n e r v o s , p l i n d e s p u m e , r e s p i r a iutei, c a d u p ă
o goană nebunească. Bărbatul îmbrăcat sumar
p u r t a p e s p a t e o a r m ă c u ţ e a v a scurtă. E r a î n a l t ş i
voinic, şi cu toate că zările pe care le scruta arătau
d e s t u l d e a m e n i n ţ ă t o a r e , n u p ă r e a s ă fie c o n v i n s c ă
se găseşte în pericol. Ba chiar sări agil de pe cal,
apropiindu-se de tulpina unui palmier, pe care
î n c e p u să se caţere ca simienii. Puţini albi ar fi
reuşit această performanţă. Ajuns sub coroana
c o p a c u l u i , îşi p l i m b ă privirile a g e r e d e j u r î m p r e j u r .
Z ă r i p r i n l u m i n a t u l b u r e — nu d e p a r t e — d o i
călăreţi ce se apropiau cu repeziciune. Nu păru de
l o c s u r p r i n s , deşi ar fi d o r i t să v a d ă trei. D a r ,
satisfăcut, c o b o r î l a fel d e s p r i n t e n , t r a s e a n i m a l u l
î n d o s u l u n o r tufişuri ş i a ş t e p t ă s o s i r e a c ă l ă r e ţ i l o r ,
c a r e o r i c u m t r e b u i a u s ă t r e a c ă p e acolo.
 C â t e v a fulgere orbitoare c ă z u r ă foarte a p r o a p e .
V â n t u l r ă c o r o s înfiora s a v a n a ş i f r u n z e l e z d r e n ţ u i t e
ale palmierilor foşneau cuprinse p a r c ă de spaimă. În
scurt timp, călăreţii văzuţi de dânsul se apropiară de
l o c u l u n d e se afla pitit.
— D o m n u l e T o n y — spuse femeia — mi se pare că
treaba asta cu uraganul ne cam încurcă
lucrurile. P i e r d e m u r m a celor d i n faţă.
— Nu greşiţi, stimată doamnă Breakstone,
răspunse cel cu n u m e l e de Tony, un individ cu chip
u s c ă ţ i v ş i p ă r o s , a s c u n s s u b b o r u r i l e l a r g i ale
pălăriei negre.
— Crezi că m a i avem şanse să scăpăm din
prăpăd? întrebă amazoana, privind alarmată cerul
d e s p i c a t d e fulgere ş i zgâlţâit d e t u n e t e .
— S a l v a r e a o g ă s i m în V a l e a l u i L u k a s s i . E
a p r o a p e ! D a c ă p l e c ă m imediat... Altfel...
— Perfect! Poate că acolo d ă m de H a m a d i şi de
ceilalţi.
— C i n e ştie, r ă s p u n s e î n d o i p e r i b ă r b a t u l
p o r n i n d în galop. Femeia îl urmă.
N e g r u l aşteptă o v r e m e , a p o i se l u ă d u p ă dânşii,
p r e c a u t , r i d i c â n d u - s e d i n c â n d î n c â n d î n şa.
V â n t u l alerga n ă u c , o d a t ă c u d â n s u l . Iarba s a v a n e i
u n d u i a ca v a l u r i l e . Vizibilitatea s c ă z u s e simţitor. La
u n m o m e n t d a t îşi s t r u n i c u v i o l e n ţ ă c a l u l . A c e s t a
se ridică în d o u ă picioare. U r e c h e a exersată a
negrului surprinsese — cu t o t v a c a r m u l d i n j u r —
câteva împuşcături. Răsunaseră destul de aproape.
Părăsi bidiviul n e r v o s şi alergă uşor aplecat, ţinând
î n m â i n i carabina. A u z i n e c h e z a t d e cal. S e târî
într-acolo. D ă d u binişor ierburile la o parte şi ceea
ce v ă z u îl obligă să devină atent. În mijlocul
luminişului zăcea trupul unui om. Era mort,
încremenit, cu faţa în sus şi cu braţele desfăcute.
P e frunte-i c u r g e a u n firicel d e sânge. N e g r u l
rămase nemişcat, ascultând cu încordare. Se
apropiau doi călăreţi î n g a l o p . Pătrunseră în
l u m i n i ş ş i o p r i r ă caii l â n g ă c a d a v r u .
— B l e s t e m a t ă furtună, J o e , s p u s e cel uscăţiv. Nu
s e v e d e l a c i n c i m e t r i . N e - a u scăpat.
— A v e a u c a i m a i b u n i , N i c o l o . N-ai v ă z u t f e m e i a ?
Alerga ca o nălucă. Şi dobitocul ăsta de Wallshops!
T o n y l-a r e c u n o s c u t . A r e m â n ă sigură. D r e p t î n
frunte l-a atins.
— A c u m ce f a c e m ?
— S ă c r ă p d a c ă T o n y n u v r e a să-l p ă c ă l e a s c ă p e
R o y . Ş i e u n u p r i c e p e a m d e c e n e - a t r i m i s şeful să-l
urmărim.
— N - a v e a î n c r e d e r e în el, J o e .
— C a m aşa. P a r ş i v g h i n i o n ! S ă d ă m n a s î n n a s c u
el! A î n ţ e l e s i m e d i a t . Î l î n v ă ţ e u m i n t e . V â n t u l b a t e
î n d i r e c ţ i a a c e e a . D ă m foc l a s a v a n ă . Î i a r d e m c a p e
nişte şoareci!
— Ai î n n e b u n i t ? Şi f e m e i a ?
— G u r a ! u r l ă c e l ă l a l t . E u d i n p a r t e a asta, t u d e
dincolo.
— Dar Wallshops? încercă Nicolo.
— N u n e m a i p i e r d e m v r e m e a să-l î n g r o p ă m .
C e i d o i dispărură. N e g r u l se retrase şi el s p r e
calul p e care-l încălecă, p o r n i n d î n g a l o p .
 D i n t i m p î n t i m p , caii g a l o p a u . D e g e a b a însă!
T u n e t e l e erau m a i repezi şi tot aşa azvârleau d i n
copite, duduind. Victor încercă să privească cerul
c o b o r â t p e s t e ei. T o t u l î i a p ă r u c a u n o c e a n v ă l u r i t
d e b e z n e . F u l g e r e stranii — c u c â t e o p t - z e c e b r a ţ e
— sclipeau îndelung, u r m a t e de puternice explozii.
Parcă nicăieri pe l u m e nu sunt atât de sonore
tunetele ca în Africa, unde însuşi pământul
v i b r e a z ă ş i t r e b u i e s ă t e s t ă p â n e ş t i d e fiecare dată,
căci i n i m a îţi tresare în piept.
Î i î n v ă l u i u n suflu r ă c o r o s . V â n t u l s e înteţi,
c l ă t i n â n d i e r b u r i l e , r ă s c o l i n d n o r i d e praf. N o r i i s e
târau peste podiş, grăbiţi din u r m ă de vântul
şuierător. Cerul dispăruse într-o pâclă opacă.
M i r o s e a tot m a i m u l t a fum.
— Ce s-a î n t â m p l a t ? î n t r e b ă G e o .
— A r d e savana, răspunse bătrânul. A r ă t ă cu
m â n a u n d e v a î n spate. N u ştiu d a c ă focul n u n e v a
a j u n g e d i n u r m ă . V â n t u l şi-a s c h i m b a t direcţia.
Bate spre noi.
— C â t a v e m p â n ă la V a l e a l u i L u k a s s i ? —
Doi kilometri, cel puţin.
D a r , ca şi c â n d ar fi s i m ţ i t p e r i c o l u l , caii p o r n i r ă
singuri, nechezând înspăimântaţi. Simţiseră
m i r o s u l fumului.
D a c ă v r e u n u l d i n t r e e i s-ar f i î n t o r s î n şa, a r f i
v ă z u t z i d u l flăcărilor c e î n a i n t a c u r e p e z i c i u n e ,
a l i m e n t a t e de suflul furtunii. A s a l t u l lor se desfăşu¬
ra de o p a r t e şi de alta, s u b f o r m a u n u i c e r c a l u n g i t
p e m a i m u l ţ i k i l o m e t r i . Printr-o n e f a s t ă î n t â m p l a r e ,
călăreţii s e aflau î n c e n t r u l a c e s t e i a v a l a n ş e d e foc,
ce-i a m e n i n ţ a cu î n c l e ş t a r e a d i n trei părţi. Vâlvătăi¬
l e g a l b e n - r o ş i a t i c e îşi f l u t u r a u l i m b i l e a s c u ţ i t e ,
mistuind în calea lor ierburi şi copaci. Perdele de
f u m fierbinte c o l c ă i a u p e s t e z a r e , î m p r e u n â n d u - s e
l a u n m o m e n t d a t c u p l a f o n u l n o r i l o r g r e i , rostogo¬
liţi p e cer. C a i i î n g a l o p n u m a i p ă r e a u a c u m d e c â t
n i ş t e u m b r e vii, p r i n t r e c e l e l a l t e n ă l u c i , p r i n s e într-
u n j o c d e forţe o a r b e . P r i m p r e j u r î n c e p u s ă r ă z b a t ă
v a c a r m u l de urlete al sălbăticiunilor îngrozite,
î m p l e t i t c u t u n e t e l e d o m i n â n d d i n înalturi. P e l â n g ă
ei ţâşniră fantomatic trupurile câtorva gheparzi.
Apoi lei şi antilope, bivoli ce m u g e a u prelung,
s t â r n i n d p a n i c ă — defilare n ă u c ă .
C ă u t â n d u - ş i s a l v a r e a î n faţa p r i m e j d i e i c o m u n e ,
t o a t e a c e s t e v i e ţ u i t o a r e u i t a s e r ă p a r c ă d e milenare¬
le lor duşmănii. Îi ajunse din u r m ă şi câţiva
elefanţi. Într-o g o a n ă n e b u n ă , c u t r o m p e l e r i d i c a t e ,
scoteau m u g e t e surde. Se apropiară atât de mult,
î n c â t o a m e n i i i-ar f i p u t u t a t i n g e c u m â n a . D a r î n
c u r â n d g r u p u l p a c h i d e r m e l o r g i g a n t i c e î i depăşi.
D i n u r m ă s e auzi t r o s n e t u l ierburilor u s c a t e ,
m i s t u i t e d e foc. C ă l d u r a s u f o c a n t ă ş i f u m u l l e
îngreunase respiraţia, ameninţându-i. Caii, cu
boturile larg deschise, asudaţi, gâfâiau, la capătul
p u t e r i l o r . A t u n c i a c o l o , î n faţă, a p ă r u V a l e a lui
L u k a s s i , c i o p l i t ă î n p i a t r ă . P e m a l u r i l e ei, s e
a d u n a s e r ă de-a lungul timpului bolovani uriaşi —
ruine zămislite de mişcările seismice de odinioară.
Salvarea!
 La l u m i n a fulgerului se zări un pinten ascuţit şi
pietros, înfipt în t r u p u l g o l al v ă i i — t e r e n arid,
pustiu. Bolovani informi, amestecaţi haotic
d o m i n a u mica peninsulă. H a m a d i se îndreptă către
a c e s t l o c b i n e c u v â n t a t , d e altfel singurul.
A j u n s e r ă l a t i m p . U n v u i e t sinistru s e a p r o p i a tot
m a i m u l t , c r e s c â n d î n i n t e n s i t a t e . Suflul c o l o s a l a l
uraganului îi izbi, aruncându-i a p r o a p e la p ă m â n t .
C a s c a d e nesfârşite d e a p ă s e r e v ă r s a r ă p e s t e e i g a t a
să-i o r b e a s c ă . D a r c a i i c o n t i n u a u s ă m e a r g ă şi, l a
u n m o m e n t dat, s e o p r i r ă î n spatele u n u i z i d înalt.
V â n t u l şuiera pe deasupra lor, însă acum se
aflau la a d ă p o s t .
T o t a c o l o , c â t e v a a n t i l o p e ş i u n l e u îşi g ă s i s e r ă
scăparea. B ă t r â n u l î m p u ş c ă fiara, î n v r e m e c e
graţioasele antilope, cuprinse de panică, săriră în
golul de dedesubt.
P l o u a torenţial, în averse. G r u p u r i de sălbăti¬
ciuni îşi c o n t i n u a u g o a n a sub valuri de ploaie.
N e p u t â n d u r c a v e r s a n t u l o p u s a l văii, s e a n g a j a s e r ă
p e firul e i î n g u s t . Ş i a t u n c i p ă r u c ă c e r u l s-a
transformat într-o singură cascadă de apă şi
t u n e t e . C ă l ă r e ţ i i n-au î n ţ e l e s n i m i c p â n ă c â n d z i d u l
torentului înalt, venind din sus, se rostogoli
i m p e t u o s s u b ei, m ă t u r â n d p u r ş i s i m p l u tot c e
g ă s e a în cale. C h i a r şi t e r e n u l s t â n c o s se clătină, ca
la trecerea u n u i uriaş simplon.
Puţine vieţuitoare scăpară de prăpăd, încremenite
pe stâncile la care a p a n-ajunsese. E r a u câteva
antilope mici.
 Vijeliosul t o r e n t p u r t a c u e l t r u n c h i u r i d e arbori,
r ă m ă ş i ţ e de plante, iar praful lateritic îi c o l o r a s e
a p e l e într-un r o ş u î n c h i s . C e i trei descălecaseră.
Zgribuliţi, cu dârlogii cailor în mâini, aşteptau să
t r e a c ă p o t o p u l . U n e o r i b i e t e l e p a t r u p e d e îşi a p l e c a u
b o t u l s p r e bălţile d i n j u r , să-şi p o t o l e a s c ă s e t e a
sufocantă. A u t r e c u t m i n u t e , s a u c e a s u r i ?
Uraganul îşi mai domolise furia. Primul vorbi
bătrânul:
— Va trebui să m a i aşteptăm d o m o l i r e a apelor.
P l o a i a a p r o a p e a încetat. D i n c a u z a s o l u l u i s t â n c o s ,
acest o m u r a m b o distrugător seacă repede.
— O m u r a m b o ? A d i c ă t o r e n t ? î n t r e b ă Victor.
— D a . Ei, d a r ce v ă d ? se î n t r e r u p s e b ă t r â n u l .
Ceilalţi doi priviră în aceeaşi direcţie. Pe trun¬
chiul putred al copacului purtat de ape se vedeau
p i c i o a r e l e şi c a p u l r o ş c a t al u n u i cal. O f e m e i e ,
a g ă ţ a t ă c u a m â n d o u ă m â i n i l e d e g â t u l lui, î n c e r c a
să-l î n c a l e c e . Îi z ă r i şi le s t r i g ă de d e p a r t e , d i n t o a t e
puterile:
— C a l u l e speriat. Nu v r e a să se m i ş t e .
Hamadi sări în şa, pornind în galop printre
stânci.
G e o ş i V i c t o r f ă c u r ă l a fel. U r m ă r i r e a f e m e i i
continuă un t i m p de-a lungul malului. M i r o s e a a
foc s t i n s ş i a c e n u ş ă . S a v a n a a r s e s e p â n ă a p r o a p e d e
m a r g i n e a văii.
După aproximativ un kilometru, găsiră
posibilitatea să coboare.
C ă l ă u z a îşi î n d e m n ă calul î n apă. G e o î l u r m ă ,
s t r i g â n d l a V i c t o r s ă r ă m â n ă sus, p e m a l . Î n c a d r a t ă
de caii celor doi bărbaţi, a m a z o a n a fu s c o a s ă în
curând din torentul ce se m a i domolise. Victor se
a p r o p i e ş i el, c u r i o s s ă afle c u m n i m e r i s e a c o l o
d o m n i ş o a r a a c e e a . A u z i î n t r e b a r e a lui G e o :
— C u m a fost călătoria?
Ea nu răspunse imediat. Tremura, cu nasul uşor
învineţit. M â n g â i e c u u n g e s t g â t u l calului ş i î n c e l e
d i n u r m ă privi î n j u r , l a fiecare, p e r â n d .
— Inedită, i n c o m o d ă şi d e s t u l de fluidă.
— Ceva neplăceri? continuă imperturbabil Geo. —
N - a m p u t u t fuma.
V i c t o r i z b u c n i în râs, cucerit de simplitatea şi
frumuseţea ei.
— D a c ă n u mă-nşel, H a m a d i , G e o ş i V i c t o r ?
— Exact. Dar cu cine a v e m onoarea, şi de u n d e ne
c u n o a ş t e ţ i ? interveni curtenitor r o m â n u l .
— Mă numesc A n n Breakstone şi vă mulţumesc,
d o m n i i m e i . O s ă v ă s t r â n g m â n a m a i târziu. D a r c e
naiba, n-are n i m e n i o ţigară? A l e m e l e s-au udat.
G e o î i o f e r i u n a ş i e a , d u p ă c e o a p r i n s e zâm¬
b i n d , pufăi de câteva ori.
— Am plecat din Mahagi-Port la câteva ore d u p ă
dumneavoastră, însoţită de un oarecare T o n y
Porter.
— De ce? î n t r e b ă G e o .
— Sunt arheolog. Fiind singură şi a u z i n d despre
d u m n e a v o a s t r ă în orăşel, m - a m hotărât să v-ajung
din urmă. Se vorbeşte m a i ales despre dânsul. Şi
a d r e s â n d u - s e lui H a m a d i : V ă c u n o a ş t e t o a t ă Africa!
C ă l ă u z a n i c i n u clipi.
 — Bine, bine, replică G e o , dar însoţitorul unde-a
rămas?
— D r a c u ' ştie?! P o a t e b a t e l a p o r ţ i l e i a d u l u i . N u m i
prea plăcea, drept să vă spun. Cu toate astea mi-a
salvat viaţa. Trei indivizi au vrut să ne facă de
petrecanie. S a u cel p u ţ i n a ş a p r e t i n d e a T o n y . P e
u n u l l-a ucis.
Geo se uită la Victor cu aerul unuia care nu se
îndoieşte nici o clipă că a c e a s t ă B r e a k s t o n e a stat
d e s t u l d e m u l t î n apă!
— Gata! spuse şi a r u n c ă ţigara. Sunt singură,
domnii mei, deoarece doctorul Hayley a rămas
b o l n a v î n t r - u n spital d i n M a h a g i - P o r t . C i n c i s a u
şase zile mă va aştepta. Cu oameni ca
dumneavoastră, m ă întorc eu! Sigur! Căci, zău, m i -
aţi c â ş t i g a t s i m p a t i a ! I a r f a i m a d o m n u l u i H a m a d i
n u m ă stânjeneşte d e loc.
— Noi nici nu m a i contăm! b o m b ă n i G e o .
— M ă î n d o i e s c . O p e r e l e ştiinţifice s e m n a t e G e o
Cornescu le cunosc. Aveţi un succes răsunător în
A m e r i c a . Şi e i n t e r e s a n t ! O s o m i t a t e ş t i i n ţ i f i c ă a r e
complexe! D a r ajunge cu glumele! Pe d o m n u l
Victor, scriitorul Victor Cornescu, l-am văzut la
televizor cu ocazia interviului de a c u m un an. Pe
atunci s t u d i a m î n Franţa.
— S u n t e ţ i foarte, foarte amabilă! g l ă s u i V i c t o r .
— N i m i c nu v ă - m p i e d i c ă să-mi u r m a ţ i exemplul.
De pildă să mă aşteptaţi d o u ă minute, să-mi storc
hainele.
Sări de pe c a l ca o a c r o b a t ă , a r u n c â n d u - ş i pele¬
r i n a d e plastic d e p e u m e r i . Întâi stoarse bluza,
croită dintr-un postav verde. Aruncă lângă ea
c e n t i r o n u l n e g r u , d e c a r e era agăţat u n c o ş c o g e a
pistol. U r m a r ă pantalonii m u l a ţ i p e coapsele lungi.
S c u r s e a p o i apa din c i z m e l e u ş o a r e .
— Î n c o t r o m e r g e m ? strigă m i s s B r e a k s t o n e .
Victor întoarse capul, căci toţi se îndepărtaseră
politicoşi. Domnişoara, îmbrăcată, aştepta călare
h o t ă r â r e a lor.
— P r e c i s n u ştie d e c â t c ă l ă u z a n o a s t r ă , H a m a d i .
Ne-a p r o m i s c ă n e duce într-un l o c u n d e v o m avea
material geologic şi arheologic din belşug. Dar p â n ă
a c u m a păstrat în taină n u m e l e regiunii. Nu crezi,
d r a g ă H a m a d i , c ă a c u m a i p u t e a s ă ni-l d e z v ă l u i ?
B ă t r â n u l s e g â n d i c â t e v a clipe, a p o i r ă s p u n s e c u
a e r u l l u i g r a v şi liniştit:
— Domnilor, vă voi conduce la T a b a Ciu.
Şi porni domol înapoi, spre stâncile unde
î m p u ş c a s e leul.
P r i n t r e n o r i i d e s t r ă m a ţ i a p ă r u soarele. Razele
strălucitoare şi c a l d e reînviară n a t u r a vitregă. Pe
Victor îl străbătu un simţământ straniu şi tulburător.
Nu era bucurie. Dar parcă niciodată ca a c u m nu
avusese sentimentul că trăieşte din plin. Privea la
toate ca un nou-născut.
— C e b i n e - i s ă trăieşti! m u r m u r ă el, s u f o c a t d e
a c e s t e senzaţii.
L-a a u z i t d o a r H a m a d i , c ă c i d o m n i ş o a r a
Breakstone şi G e o rămăseseră ceva m a i în urmă.
— Ce b i n e - i să l u p ţ i şi să c a u ţ i ! c o m p l e t ă bătrâ¬
nul.
 Ajunseră. H a m a d i căută cu privirea leul vânat.
D e s c ă l e c a î n a p r o p i e r e a lui, z i c â n d :
— V o m dărui blana unei anumite persoane.
— S p e r că nu te-ai g â n d i t la m i n e ! insistă G e o . —
Nici l a m i n e ! s e a p ă r ă Victor.
— Eu nu pot suferi blănurile! s t r i g ă fata, ca şi
c â n d n-ar fi înţeles.
— Am să mă m a i gândesc! z â m b i călăuza, scoţând
d e l a b r â u cuţitul d e v â n ă t o a r e . Î n c e p u s ă j u p o a i e
fiara u c i s ă ş i c o n t i n u ă : D o m n u l e G e o , p r e g ă t e ş t e
tabăra. Scoate păsările din tolbă. O friptură e
oricând binevenită.

(va urma)
 Veţi putea urmări
aventurile celor doi români,
însoţiţi de Ann Breakstone şi bătrânul Hamadi
în viitorul număr al colecţiei:

SIMBAMUENNI

SIMBAMUENN I

S IMBAM UENN I

SIMBAMUENNI

SIMBAMUENNI

S I MBAM U E N N I

SIMBAMUENNI
 Redactor responsabil: TUDOR P O P E S C U
Tehnoredactor: GABRIELA TANASE

Dat la cules 21.06.l966. Bun de tipar 28.10.1966.

Apărut 1966. Comanda nr. 7510. Tiraj 80.140. Hâr­
2
tie ziar sul de 50 g/m , 700x1000/32. Coli editoriale
2.02. Coli de tipar 2. A.T. 1775. C.Z. pentru bi­
bliotecile mici 8R-93

Tiparul executat sub comanda nr. 60 392 la

Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii", Piaţa
Scânteii nr. 1, Bucureşti - Republica Socialistă
România