Gabriel Liiceanu

Adriana Bittel
Radu Paraschivescu
Ana Blandiana
loana Pdrvulescu

,-/OVe$fl
de dragoste
la prima vd,dere
Cuvint inainte de
Ioana Pirvtrlescu

Ediqia a treia

HUMANITAS
BUCURE$TI

T
Cuprins

Cur.thnttnainte ...... 5

Gabriel Liiceanu
Crinii din clasa tnthi de liceu . . . . . 1,1,

Adriana Bittel
Terebentina... ......29
Radu Paraschivescu
Amor, restan{d, Sironica 51

Ana Blandiana
Misiwne imposibild 83

Ioana Pirvulescu
Unpariw la Paris .....1.11,

;
il.\
rr iata ca se ridici pe neobservate cor-
E timpul ca prezentatorul din faqa ei
rctragi discret. Rumoarea scade odatl
nrinile din sala. O tuse usoarl, o;oapt[,
54iit de scaun, apoi liniste. IJn con
ze lasi un cerc alb pe scena.
cepe speciacolui.
cepe dragostea.
r aud, deja, tonurile primei voci ...

I. P.

'abriel
Liiceanu
Crinii
din clasa tntdi
de liceu

tt \fi
 M-am indrigostit la 74 ani. Toml s-a pe-
trecut pe nea$teptate. Binuiesc ci, intrind
in viaqi, ne indrigostim intotdeauna de un
gablon. $ablonul meu era blond, avea ochii
verzi gi restul nu mai conta. De fapt - gi
asta aveam s-o aflu cit de curind -, tocmai
restul conta, tocmai ceea ce deplqea gablonul
gi devenea ,,lucrul" acela unic gi irepetabil
care, el doar, face posibili indrigostirea.
$ablonul meu stitea in banca atreiape rin- N
s
dul din stinga, cel de la fereastri. Eu sti-
()
teamin banca apaffape rindul din mijloc.
Ll
Era o f.at[, mai degrabi scundl, cu pielea
U
incredibil de albe. Eu aveam pielea la fel de l\
"\
a[bi, numai cI eram brunet. Din locul in
care mI aflam, ii vedeam mereu pirul blond,
llsat si cadi in jurul capului ca o perdea, l3
h
h

ir

\ilr t
 in stilul tunsorii actriqelor hollywoodiene
din anii '30. Aveam in casl, in sertarul mare
de la bufetui din sufragerie, un reanc de
cartoline in sepia cu portrete de actori. Reu-
siseri toate se piseasci, din tineretea pirin-
tilor mei, pe malul postbelic al istoriei. Era
acolo Greta Garbo, cu privirea ei flu Ei cu
o plasi stranie, care se termina cu niste qur-
turi cristalini, aruncati peste pdr.Eragi Ru-
dolf Valentinq imbricat in geic, cu un turban
pe cap gi cu un hanger infipt intr-un briu
lat. in sfirgit, eral^;iade Putii, al cdrejnume
nu l-am mai intilnit de-atunci niciodati.
/.4 Avea un breton pindla jumdtatea frunqii,
iar pirul, lins pe crestetul capului, ii cidea
u
drept, feri nici o guviqi buclati, pini sub
urechi. Exact asa ardta;i blonda mea Cleo-
\ ginoasl citre cerul beadud
patrd. Din cind in cind, in timpul orelor,
perdeaua pirului prindea si se miste, capul
s se rotea brusc spre dreapta, linia nasului api-
s rea oblici gi demni, urmarl de o privire verde
care mi fixa scurt, cu seriozitate, ficind sI
creasci in mine un val de cilduri Ei modi-
ficindu-mi bntnile inimii.
U Nu a trecut mult timp pinl mi-am dat
seama ci blonzenia ei nordici era doar fun-
1.4 dalul, decorul din care se desprindeau detal.iile
J
oe mit-ascinau cu ader-il
prrcsirati cu pistrui minrU
dri, care se srengeau sr sc d
dE in mici spasrne nerr-Glqll
grcile si soviitoare panglicil
riti la ristimpuri in drepni
z.lri la locul ei dupi o sml
-i+
pirului. Imi trimitea in Eca
ce a trecutd
5i acum, dupi
derie de ani, continui si aml
emoliei care ma cuprindeaci
tiuqa avanslnd pe furis,.lir"
citre mine si ci.nd, depl;indl
cu ochii de scrisul ei plin gio
fie o pravllire in cele mai e
disperirii, fie un rapt si o d
pedepsea sau mi rasplitead
i se nizirea cd, md porr in n
qeles f*a sd-mi deaweodati;
la regulile nescrise ale cou
ideal. Era extrem de exiger
deseniorila o curte medievd
virgiti. Era stipina plini r
putea decide dupi voie in 1
inimii slujitorului ei. in orir
inviqat ce inseamna si-ti pir

Iurnsorii actritelor hollywoodiene
F0. Aveam in casi, in sertarul mare
t'ctul din sufragerie, un teanc de
pfo sepia cu porrrete de actori. Reu-
le si piseasci, din tinereqea pirin-
f pe malul postbelic al istoriei. Era
hcta Garbo, cu privirea ei flu si cu
care se termina cu niste tur-
aruncatl peste pir. Era gi Ru-
imbricatin seig cu un turban
cu un hanger infipt intr-un briu
era Lia de Putti, al cirei nume
mei intilnit de-atunci niciodati.
b,reton pini la jumitatea frunlii,
lior p. creqtetul capului, ii.cidea
ri nici o guviql buclati, pini sub
aqa arita gi blonda mea Cleo-
cind in cind, in timpul orelor,
pirului prindea sI se miste, capul
qpre dreapta, linia nasului apI-
i demna, urmare de o privire verde
scurt, cu seriozitate, flcAnd se
mine un vai de cllduri si modi-
i bitaile inimii.
mult timp pini mi-am dat
:nia ei nordici era doar fun-
din care se desprindeau detaliile
rF
h
care mi"fascinau cu adevirat: pielea sidefie,
presdratd,cu pistrui minusculi, buzele sub-
tiri, care se strAngeau gi se desficeau perio-
dic in mici spasme nervoase, miinile cu degete
gracile gi goviitoare, panglica de pe cap cobo-
ritd,la ristimpuri in dreptul gurii gi reage-
zatd.lalocul ei dupl o scurte scuturlturi a
plrului. lmi trimitea in fiecare ori bileqele
si, acum, dupl ce a trecut de atunci o puz-
derie de ani, continui sI am intactl memoria
emo(iei care mi cuprindea cind vedeam hir-
tiuqa avansind pe furig, din mini in mini,
citre mine;i cind, depliind biletul, dideam
cu ochii de scrisul ei plin gi citeq. Urma apoi
fie o privilire in cele mai adinci hiuri ale
disperirii, fie un rapt ;i o ascensiune verti-
ginoasi citre cerul beatitudinii depline. Mi
pedepsea sau mI risplitea dupi felul in care
i se ndzilrea cd, md,port in recrealii, binein-
qeles fire sI-mi dea vreodati gansa de a ajunge
la regulile nescrise ale comportamentului a)
ideal. Era extrem de exigentl. igi juca rolul
{
de seniori la o curte medievah cu o arte desi-
virgiti. Era stipina plinl de capricii care l\
*\
putea decide dupi voie in privinqa vieqii gi \s
inimii slujitorului ei. in orice caz,atunci am
invlqat ce inseamni sl-qi pierzilibertatea gi 15
 citde greu este dupi aceea si mai reintri in
posesia ei. Ce inseamni si atirni de o incli-
:fodrigostit, ugor timpi. Eram
o ficeam si r6dl. Se oprea
nare acapului, de oprivirepiezigi, de modu- ilrea cu .piciorul mozaicul
larea unui ton.
Lucrul cel mai tulburltor era felul tau- ;€pul i se lisa pe spate pentru a
hohot cristalin, in timp ce pi
tologic in care, prin bileqelele acelea, tmi
, !i salte ritmic in convulsia
didea intilniri pentru parz\degi, de indatl
Dupi o vreme, recuzita
ce ora se incheia, ne pomeneam automat l.v
ernceput sa oevma nel
unul in faga celuilalt. Dar insemnul acela,
cfo liceul,,Gheorghe Lazjr",
inscrisul acela de citeva cuvinre, consfinlea
Bucuregtiului, stringea elevi
gi didea solemnitate unui lucru care alt-
fmrte matre, aveam negansa ce,
minteri ar fi fost poate inghiqit de subinleles
narea orelor de gcoall, sI
gi banalitate.IJn drum cu ea pe coridoarele
diferite. Eaurca, tnind CiEmiei
liceului, in alaraperimetrului clasei in care
bei VodI, eu coboram in
sq) migunau colegii, se rransforma intr-o fugI
(, ahi parte, zilele noastre erau
in lume, in ceva intim qi misterios care crea
metrate, familiile,burgheze'
intre noi acea complicitate pe care se inal$
teamerau extrem de riguroase,
de fiecare dati lumea indrigostirii. De obi
prea mici pentru ,,ceaiurio
cei, in recrealig mergeam sd cumpiri"m ,,Eu-
ocaziile de a ne vedea in afare
s genia", doi biscuiqi informl de,elipse alungia
practic inexistente. De aceea,
umpluqi cu o cremi de cacao si inveliti in*
e aiuns, incet-incet, sI se
tr-o hartie pergamentoasi prin riria- tasme. Fantasme ce trebuiau
tea, urmind conturul cremei, o"*rr dungi de enansim citre o intimiateaclrd
grisime. imi didea mie si-i deschid plh.-
L
cel puqin, nu-mi era deloc
qelul gi apoi ronqiia din marginea biscuirului
timp mlpercepeam caun
ca un goricel, sub privirea mea extaziati
virqit, care n-ar fi putut si-$i
16 si, cred, aga cum ii stI bine fiecirui biiat
nici mlcar cu o floare.
aceea si mai reintri in indrigostit, ugor tdmpl.Eram foarte fericit
si atirni de o incli- cind o ficeam si ridi. Se oprea atunci brusg
ivirepiezig, de modu- lovea cu piciorul mozaicul coridorului,
capul i se hsa pe spate Pentru a elibera un
era felul tau- hohot cristalin, in timp ce pieptul incepea
bileqelele acelea, imi sI salte ritmic in convulsia risului.
yauzit degi, de indati Dupi o vreme, rec:'Jzita relaliei noastre
Pomeneam automat a inceput si devini neindesd dtoare. Intru-
Dar insemnul acela, cit liceul ,,Gheorghe Lazdr" ,a$ezat ilo centrul
cuvinte, consfintea Bucure;tiului, stringea elevi de pe o razd
unui lucru care alt- foarte mare, aveam ne$ansa ca, dupi termi-
nghtit de subinqeles narea orelor de gcoali, si apucim direclii
cu ea pe coridoarele diferite. Ea urca, tlind Cigmigiul, spre $tir-
lui clasei in care bei Vodi, eu coboram in Cotroceni. Pe de
orma intr-o fugi altl parte, zilele noastre erau perfect crono-
sr rrusteflos care crea metrate, familiile ,,burgheze" in care creg-
itate pe care se inalqi tearn erau extrem de riguroase, noi eraminci
indrigostirii. De obi- prea mici pentru,ceaiuri" dansantg a;a incit
sicumpirlm,,Eu- ocaziile de a ne vedea in afata Ecolii erau
deelipsld*grn practic inexistente. De aceea, relaqia noastre
de cacao si inveliti in- a ajuns, incet-incet, si se hrineascl din fan- s
,asi prin carerdzbd- tasme. Fantasme ce trebuiau si ne faci si {
cremei, o dungi de avansim citre o intimitate acilreinaturS, mie $
: si-i deschid pache- cel puqin, nu-mi era deloc clard.. in acelagi L
*s
marginea biscuirulur timp mi percepeam ca un gentleman desi- o
irea mea extaziatd virgit, care r.-ar fi putut si-gi rineasci iubita
bine fiecirui biiat nici micar cu o floare. 17

t[u ril
F ulp eleof,s Iru-?s pfr-r8 eaae ?ruerrr lode esueae e n-rluad.alesuazro:d el?uoruas
pqtu ag pra 8I
lerinlos EtsV i1nr.uf, alrirncrl ep rolrrnpegnrt aleralu€3 ur ases
i 'la eu(ea:d ur -un:tpd_.rorznlepuv ep alrrosu aprnrugwpd o
.J
q rS ia:ptu 1ue;s punpe eatnd as ar ed pep8eg urp asnoerl .ea1_11y-le
te zarerynd ep .a-rtseou rrrrqnr Inru Inlocas
ur'aJe3 Jrlsrur lueluepueruoc rn]soog
undns \
lplereopualds pnseou rr-ldo;d ap psl
Ptu Ps 'lrtzn rnlngut p 6uurn uurap ,ete3
lueou In ruPrlur Ps Ernge{.lPInlel ruera na ftJ .Ea1_JJJX
IE rnJnloces lrundacur
[t{ Pun rEoP If,'urnorro nu rep'ul: el ed.pueg-p uql ,ge_re crtsnu S
taod pueas
h8rsap trnqarl .pqepa-rd zstxe mun eP rcIu .,,EJsergrJl
1ac asasnds o_s aleod nu
mof, urP gJseu as es l?ruJn rJ JE aJt, s>
I3Iu es eeJrqnr urp eJeoru nu ac .atso8
op?tu:o-1eace prsp8 emqer pf, ?.r, Errr IeJ.. \
as
-erp up pwper?.cel|ap neerruu uqtuetu rnrps
I es aJers ur 3sasry nu erela ar
=ce-1
rc'- ptzn tueg _ gJem parunl ur elsurf, G
l;o ou gs ri ardorde eu ps eruJn aJEf, arBr-t-I 3l wly g7,! urp roirrqrueu eeuaur
Iaf,E
fu[reo11 'ezryal o-au.apaa as urru -ese pqpug? pivrt, ur ?erertur tueaopJ I
rrur a
Fua:nr ra eluEIJeA ur ?atunl arer ad 'nnS ps prpd 'ea::ueour . .. ,r, ,rrrrr, ,rir.rrs
F o-rrurp 'rie.rngprau .urprdnr;u ?ruJno e n-nuod eaundur es eJec
adnlos e;r#
l pf, ep unr?le lnun riuaq8uosm -urs e3lueprle esruelep ._ pprru o_s
EruJn
Ed fs e: erinlos Era plse .eq lzFnpr pug_c 'pleoof e1 rr-rgcaid ero ap,zuetdep
neai
t;c ruapl\I lpuna.rdrur
*g*T S -rydsap pru er?c aledqc rprunu ps
tgrapt11ger
'"aru ElurJsfl -pj nu e[ieurtuip ,rzral re rolrqco ea.rnud
pa pgseorigsau ?pug4dpd barnfs qns pJ?es ep pJ€as ruearuJope ,arecueru
ap
Earrl ad ep:eoc tol uuoru p ri nirr er;od urasnprard nuJ _ f,rruru rrreapel
)fu rnrm e-ap neeraldun apmd ieuu nu
FSrq aJes ap olorurp tcund un_JtuJ prasasunfe
ag:
l rpun 'ruaoor1o3 uJ .nSarncng q -nJcnl Pc nJluad '-rn8ls eJ tlnur reru ,raur
fr:ut rer.u aloJas e^a1gJ lrer tS urr y
t roJlulrr e ereote^fes erinlos rgluJ retu lnr
;uarrurdugtul u1,r,tlar pp-lou ar& -pdee iou arturp eIfiJg)eelurur uJ
iarrol{
T.
 ciruia dintre noi a api-
ia salvatoare a crinilor ?
ca sigur. Pentru ci lucru-
punct dincolo de care
ic - imipierdusempofca
seari de seari sub
ei verzi, dimineqile nu fe-
clipele care mi despir-
ora plecirii la gcoall, cind
-, devenise evident ci sin-
se impunea pentru a curma
... moarrea. Firi si stiu,
in viagl gindind ase-
din acel trib aflat la mare
erabi - Banu lJzrd -, ai
defiecare dati din dra-
moare din iubirea sa nici
'tarrz-o,
spusese cel mai de
b Ibn al-Farid, pe la
"."1r,
i al XIII-lea. Iar eu eram
al tribului uzrit, si mI
mistic care, in
trecuse din Bagdad pe
ire de Andaluziei, pitrun-
trubadurilor de la curtile
Pentru a avansa apol
spre nordul celtic, inintimpinarea lui Tris-
tan si, iatd, cdteva secole maitirziu, a mea,
la Bucuresti, in Cotroceni, unde anotim-
purile impleteau de-a lungul unui an, din firuI
al mortji 1or, coarda pe care incepuse
"i.qo;i
siurcg palpitAnda, neslgioasi gi tragica, ado-
lescenqa mea.
Si murim impreuni ! Evident c:d, asta era
solulia ! Da, asta era soluqia ca sI putem sta
nestingheriqi unul ahturi de altul gi si ne
infruptim, netulburaqi, dintr-o intimitate
p€ care lumea in varianta ei curentl, dupi
cum se vede, ne-o refuza. Moartea eta cea
care urma si ne apropie gi sI ne ofere ceea
ce viaga nu fusese in stare si faci. Proble-
rur era ci trebuia gisiti acea formi de moarte
c;re ar fi urmat sI se nascl din consumarea
unuiermz prealabil. Trebuia, desigur, slmu-
rim, dar nu oricum, ci doar unul in braqele
oeluilalr Trebuia sI intrdmin moarte imbl- q)
()
uS de propria noastrl splendoare, de subli=
mul iubirii noastre, de puritatea ei, de tot
{
q)
Ge se putea aduna sfint, mireq gi inillitor l.
*s
fo preajma ei.
Crinii! Asta era soluqia! De mic, de cind
trrama avea grijd"sl-mi scoatl din camera in L9
"il.,"
 d
:"l
:-
care dormeam crinii culegi pesre zi din gri-
dini, eram convins ci aceste flori, dotate cu
cel mai imbititor miros, eliberau, noaprea
mai ales, un parfum otrivit. O si te doard,
capul miine-dimineaqi, imi spunea mama
de fiecare dati cind imi lua vasul cu crini
din cameri. $i dacn pesre noapte as dormi
cu multi, foarre mulqi crini ? S-ar putea sI
mor in somn ? FIri ?ndoiah ! Cind, pesre
zi, imi cufundam capul in cupa albe acrinu-
lui,brdzdaridedungi mov-visinii, gi apoi mi
uitam in oglindi si vid urma pe carepole-
Ie nul galben o lisase pe nasul meu, mi.incerca
t: u
o stare ciudatl. intre frumuse{e ;i moarte nu
exista agadar o pripastie de netrecut. Dim-
potrivl. Mi fascina mirosul crinului. Cum
era cu purinqi ca acesr miros si ucidi ? E
drept ci nu prea auzisem de oameni care s-ar
fi sinucis cu miros de crini, desi, imi spu-
\
neam, nici nu se poate imagina moarte mai
frumoasi. Cum se face cd"pini atunci ni-
meni nu recursese, in intreaga istorie a spe-
ciei umane, la aceastl moarte divini ?
Dar iatd.ci acum sosise momentul si fac
\J
recurs la competenta pe care o dobindisem
20 in copilirie in materie de crini. Urma si-i
"..
:n
,t
q
propun blondei mele iubiri si Er
preuni, inchigi ermetic intr-o cau
cu aceste flori perverse. Cind mk
minte gindul acesta, am simrit o (
rare. M-am sculat cu elintr-o bunid
Se nlscuse pesemne dintr-o imc(
loasi a noplii in care se amesrecascd
trivi lascivitiqi, fliciri de o purita
disperiri, pasiuni nlprasnicg inhiq
de marire, pofte obscure, adoragii j
ce cortegiul dezhnr,uit al erosuiuiq
nlzari in mintea unui bilat de 14,
afteptat infrigurat si se faci ora F
scoah. Odati ajuns, am anunra.tio
cain patzl am si-i spun ceva dGd
important.
Cind ora s-a terminag aveamgi
de emoqie. Am dus-o gribit pe ofl
liceului * luind-o din cindin cind
si simEind de fiecare dati cum, pril
degetelor, fiinla ei mi se scurgeail
pul - spre cel mai indepirtat prrnd
noastri, undeva sus,la etaj, in spo
teatrului. Ne-am opritin dreprulrl
tre joase, care incepea la doui palrrcr
treapta ;i am intrebat-o cu voce rrefll
trrneam crinii cuie;i peste zi din gri-
rem convins ci aceste flori, dotate cu
i imbatator miros, eliberau, noaprea
s, un parfum otrivit. O si te doari
nffine-dimineati, imi spunea mama
rre dati cind imi lua vasul cu crini
ncre- Si daci peste noapre ag dormi
[i, foane mulgi crini ? S-ar putea si
r somn ? Firi indoiah ! Cind, pesre
crilundam capul in cupa albl a crinu-
&ta de d*S mov-viginii, si apoi mi
ir oglinda si vid urma pe care pole-
ben o lasase pe nasul meu, mI incerca
ciudari. inre frumuseqe Ei moarre nu
Sadar o pripastie de netrecut. Dim-
L Mi f:ascina mirosul crinului. Cum
prtinti ca acesr miros se ucida ? E
imr prea auzisem de oameni care s-ar
ds cu miros de crini, de;i, imi spu-
dci nu se poare imagina moarte mai
tsi- Cum se face cd,pind, atunci ni-
tt recursese, in intreaga istorie a spe-
nne. la aceasri moarte divinn ?
ieri ci acum sosise momentul si fac
hcompetenqa pe care o dobindisem
Hrie in materie de crini. Urma sa-i
propun blondei mele iubiri si murim im-
preuni, inchfui ermetic intr-o cameri ticsiti
cu aceste flori perverse. Cind mi-a venit in
minte gindul acesta, am simtit o mare elibe-
rare. M-am sculat cu el intr-o buni dimineaqi.
Se niscuse pesemne dintr-o imensl nebu-
loasi a noplii in care se amestecaserl deopo-
trivi lascivitlgi, fliciri de o puritate intensi,
disperiri, pasiuni niprasnice, infringeri, vise
de mirire, pofte obscure, adoraqii gi tot ceea
ce cortegiul dezlinquit ai erosului mai poate
nizj;ri in mintea unui bliat de 14 ani. Am
agteptat infrigurat sl se facl ora plecirii la
scoala. Odatd ajuns, am anunlat-o pe fugi
cain pauza am sa-i spun ceva deosebit de
important.
Cind ora s-a terminat, aveam gitul uscat
de emotie. Am dus-o gribit pe coridoarele
liceului - luind-o din cindin cind de mini
s
5i simgind de fiecare dati cum, prin canalele \)
degetelor, fiinqa ei mi se scurgea in tot tru-
{
pul - spre cel mai indepirtat punct de clasa
noastri, undeva sus, la etaj, in spatele amfi- L
*s
teatrului. Ne-am oprit in dreprul unei feres-
rre ;'oase, care incepea la doui palme de ultima
ueapti, gi amintrebat-o cu voce tremuritoare: 21