NECUSTORUI DE PIPE

I,AUL CAI]OR

spatiuinchis.Nu iesenimeni dir-rcamer[, nu existi

lumina. Aerul se termini, iar eu mi rotesc cilare
pe minutar. CAt de cAt fericit. Strazilesunt murda-
REVELIoN ie, pline de hArtii colorate qi aEchiide paharedin
plaitic. Iau una gi o strAngintre dinqi. Are gust de
vermut. $i de stafide.De curvi afurisita carepetre-
E un obicei trist, dar nu gasescnimic mai pla- ce singur[ noapteadintre ani.
cut de ficut. Acopir geamurile cu hArtie neagri,
pun carpe udc sub ugi si ard mdnunchiul de artili-
cii pastrate pentru sdrbdtorile cle iarnd. Am mii de
fotografii pe care le vad la fiecare sfdrgit de an. Ma
surprinde cAt de mult am imbitrAnit: mi-au crescut
troiene-n barba, fire neruqinate de par ir-r urechi,
am o burtd monstruoasa gi nici urmi de decenqa.
Cred cd e de la bere. Burta, nu lipsa de decenqi.
Nu am ribdare, mi-e sete de scAnteieqi de mi-
ros de praf de pugcd. De petarda infometati care
mugca parsiv din timpan. Am incercat si-mi aduc
papucii de la intrare, dar nu am gisit decAt doua
papugi de porqelan in locul lor. Le incalt? Cum in'ri
voi scoate cioburile de sub unghii? Printre bubui-
turi aud qi oameni singuri. Sau ceea ce mi se pare
ca a mai rimas din ei: unii au picioare pe umir, se
leagana cu un gen de graqiesuspectd, sunt rivaqiqi,
rogii la faqa,cu hainele rupte qi mAnere de valize in
n-riini. Bagajelenu mai sunt, nlr se mai zaresc.Mai
au nigte carucioare - ca aceleade butelii, daci vi le
mai amintiqi - in care au a$czatcopiii cu animalelc
clc companie in braqe:caqeispcri:lti, pasiri fari co'
livie, un hamster caruia nu i-a pic-ritpofta de rontir-
it si doi pcstisori rosii intr-o pungi de plastic.
E urr pelerinaj zgomotos, cu fum si racnetc ir-r

')) )l
 NICIJ,STC]IiUL DE III'E
l'ALIL C,qtitttr

Si-a cumparat o piatri rotunda, din aceeacare se

rote$te ;i pogi face ulcele din lut pe ea. imi trimite
fotografii cu solnite gi castroane in care sa-mi fac
C u I R p r e St P E P IT E micul dejun. li piac cerealele amestecate cu slrro-
chine deshidratate qi lapte rece. Ma agezling[ frigi-
der cu cutia in braqe.O qin in palme. Mn frig grade-
Avem o relatie ciudata. De fapt, nu cred cd este le ingheqate,dar nu pot sa o dezamigesc. Cu prima
corect si-i spur-rrelaqie, este mai mult o tatonare ocazie arn sa-i arllnc gi cdteva pepite de ciocolata
continud, o horii in care nL' rupem picioarele din neagra. Si am sa-i spun la ureche ci nu merge liftul'
curiozitate: ii place sa ma bruscheze cu acorduri
noi, sadice,aruncS.cu partituri in mine qi rAde abia
auzitd din balonul cu aer cald. Sti inveliti in pitu-
ra pina-r-r barb.l gi ma pune sa deschic-lgeamurile.
Ii este cald, transpira, fire ude de pir i se ascund
prin decolteu gi se agaz[ cuminqi pe sAni. Acolo,
sus, unde gi-a agaqathanoracul in cui, nu mai sunt
fulgi de zapada, nu rnai existi iarni., nici acorduri
imature. Se vdd .loar lanuri de rapita.
Ea cinti gi hohotegte pentru sine. $i-a pus pe
cap un batic galben: r,D€ unde a apirut nebunul,
de ce, ce-l face sd rnd a$ezepe picioarele lui abia
acuml" Nu.i spun nirnic, dar ii las cutia de rezonan-
ta si o trezeasci,sa primeasci impulsuri proaspete
qi agteptsa-i ascuit ecoul. In drumurile mele nu mai
larra cAinii, se dau pietrele deoparte si pot sa calc pe
ele ca pe bile moi de cauciuc, coiorate, mirosind a
len-rnde mestecenitoropiqi dc soba gi a leghicer din
fir'e de izmA creaqa.O las acolo, pe pietrele m:rrelui
orirg, clar mi se face dor dc tren ;i dc staqiilein carc
zac descori cu privirile infipte ir-rcisn-relc.
Ma r-naisur-radin cincl in cincl, isi hrlinestc pisi-
cilc gi construieste miracole clin bucatclc dc hartie.

)+ l-i
P A L ,I - C A B O R NEGT].STORUL DE PIPE

faraoni gi cadAne cu pielea unsa cu cren'Ie parfu-

mate, printre sAni cu arome de portocald amara 9i
umeri lucioqi cu gust de nuc;oara de Fayun. Dar
OCTOA,ISRIE DIN TABLA de fiecare data mi s-a poticnit transatlanticul qi a
gchiopatat perfid, m-a lasat de izbeligte cAnd visele
imi erau in toi gi luptam din risputeri si aduc zdm-
Am urmirit-o o vreme. Eram curios sa qtiu cum betul final pe buzele sclavelor.
privegte cladirile, daci vrea si se caqdre sau, dim- Acum nu o mai urmlresc. Nu rnai am timp,
potrivi, sd se lase strivita de ele. Am vrut sd gtiu s-au transformat placerile in bitum s,imi-e greu sa
pe unde se ascunde, din ce unghiuri vede lumea, mai deschid ferestrele in plina noapte. Paseriletrec
cum se miqci prin oraqele pe care le viziteazd gi de doar ca si m[ salute irr grabi si pleaci mai departe.
ce cauti. sa scrie despre oameni. Imi plac astfel de Vreau sa fiu ce am fost dintotdeauna: un infometat
exemplare. Sunt fiinqe fierbinqi, victime ideale ale cronic, imi place s[ zdrobesc in dinqi florile uscate'
combustiilor spontane. Personaje vii, ard pe placul sd le trag gi ultima picaturi de sevi 9i si impraqtii,
meu. O vad gi imi amintegte de Jeanne Balibar in in cele din urma, degerturi peste planet[. Femeia
,,tois ponts sur la rividre", dar femeia despre care aceea fierbinte... Sper sa-i placi hamacul. $i sd nu
povestescnu se rnigca;nu am ocazia sa o vad cum se intrebe niciodata cum arlt. Sunt doar un trece-
udi plantele sau cum isi toarnS. cafeaua la prima tor din tabla pe care va cadea ploaia lui octombrie.
ora a dimine(ii, nu o pot auzi nici micar vorbind
la telefon.
Femeile - am fost convins mereu de acest lucru
- se ,,dezbraci" complet atunci cAnd vorbesc la te-
lefon cu cineva gi sunt sigure cI nu le observd ni-
meni. Acum o ghicesc doar din poze, vizAnd-o cum
mAngAiegenunchii unui prinq din Budapesta prins
intr-o statuie fistichie de bronz sau ferindu-se cle
soareleEgiptului, linga piramide. ii voi face cadou
un hamac colorat, clin pdnza imprimata cu scoici si
roqii coapte. Sa-l agaqeintre Kefren gi Mikerinos,
acolo, lAngn crocodilii h:imcsiti ai Nilului, prins
bine de vArfurile geometrice ale monumentelor
funerare. Visez cles ca ma pot bilangani printrc

)7
 I ' A L rI C,lttctn
NfGI/5TT)RL]I- DF IIIE

se prelinga,Iudic, printre oamenii de rAnd.Apele

sunt animaleinfornetatecarestiu si se hraneisca
altfel decAtnoi, au pus [a purrct o srraniearhitec-
SRRpII-I BLoND tur[ trofrci: inventeazi curbe de metal $i le spurr
oamenilor dornici de impreunare ca-i transptrti
in alte lumi, le promit alte dimensiuni ale iarnii
M-am agitat cu mAinile de margini gi gi senzaqiilor.Eu incerc si ma trezescacum. Fiara
am vrut
sa rnd opresc, ameqisem,_nunrai prt.o_ n-reablonda a plecat. igi rasucegteqigiirilecieparte
sd captez
imagi.ile care se r.stogoleau. prin fata de mine gi irnprigtie felii de pepeneberbaqilir de
mea rreceau
brazi albi.impodobiri Jr g,rl.." .le nurca pe strada.
gi md in-
{epau acele-n rimpane. Ei se lipise de mine si aq fi
vrut si avem in acel momenr un pat din
mugchi de
copac. Alunecam din nou, impreuna.
Cautam un
harpon si Ll infig intre coapr". Vn
obr.,l"r.,,
puternice, boltite, proaspete, miroseau "ro,
a femeie
c-urioasd,a tundra chinuita de vAnt ce qtie
sa mugte
de la.distanqa.$tiam ca vor sa ma primeasca
intre
ele. Adierea de pulpa calda imi unrpiea
narile. Avea
.of o c()ronira stralucitoare gi tobe nrici
,l: in parul
t)lond, lut-tg,care ii ajun-geapAna la rnijlocul
,pnt"-
lui. Le-arn atins cu varful .l.g"t.lo., sa
cant ceva,
dar nc.-an trezit deodat.i in aie. Nr., ,"
m:ri vedeau
blocurile. Am trecur in cloar I f.n.qi.rr-r"
de secun-
da dc' la lumin.i la bc:nir, arn simqit pe piele
riul,
i e s i t p a r c A. l i n c o n g e l a r o r .
Un vdrtej ne tragea la fur-rdcu putere. Nu
e bine
sAi te impotriveqti, Iasi-l sa re fure, sa te
in-robilize-
ze. CAnd tt: slrg apele si vor sd tc-ngroape
in rnal, e
Dlnc sa tc pretaci mort: tc vor elibera repede
gi te
la suprafati. Nu au ncvoie .1.^l"g.r.i.
I:=r,".ur't.n S"
nranesc cu oamenii vii, gc-ri,puternici. prind
ii in-
tre farlcilclor acvaricedc-,ir
l-.1ccicarc au cur:rjul sa

l!
')()
['AL]L CAI]OR NECUSIOR.UL DE PIPE

carenu pot fi a$ezate in calendar.

Au plecatindiferenqi,cu minqileatacatede con-
fuzii. Fiecarecu bucata lui de orizont in buzunar.
MARTOR Adversari din categorii ciudate. S-au dus ca doi
pugtani pedepsiqiin cazemate,purtand rizboaie cu
final incert. Voi incerca sa-icaut pesteani, sa-iin-
Se intAmpla demult, pe cAnd mergeau foarte treb ce igi mai amintescde tinerii aceiacarefugeau
des pe malul mirii. AmAndoi se inchinau vietiqilor pe plaji, printre palmieri, rupAndu-gibuzelereci-
marine, vracilor din adAncuri si isi vindecau ranile proc, acoperindu-secu nisip gi scoici ciobite.
cu iarba de sub stAnci. ii striga apa in miez de noap-
te sa-i adoarmd 9i si-i treacS.prin pdcatele sexului
nebun, sd le arate cum se muEca pielea pAna la sin-
ge s,icoama cum se qine in pumni. Aveau ritualul
lor pe care nu l-au impl4it niciodata cu nimeni.
Mereu i-am vdzut ca pe o pereche de tineri vrajitori
ce incercau sa traga cu dinqii de valuri si sa adu-
c[ orizontul mai aproape, sa-l lungeasci pe nisip,
ldngn ei. Nopqi de-a rAndul m-am ascuns printre
copaci gi i-am urmarit de la distan(i cum incep sd
se joace, le-am descifrat migcarile stranii, incete si
rotunde din genunchi, qi le-am fost complice de
la distanqi. Am fost martor tacut al incantatiilor.
al imbratiqirilor, am asistat la micile lor rizboaie
juvenile gi m-am lovit de arbori, incercAnd sa nu
fiu descoperit atunci cAnd fugeau cirre mine pe
neasteptate.
Nimeni nu s-ar fi gAndit ca anii se vor duce ca
pisicile grabite pe acopcrig,ca nu-i vor lasa si se re-
vada, ca el nu-gi va mai trccc mainile prin parul ei si
nu-gi vor mai consuma niciodat:i seteaimpreuni.
Seri toride din c:rre nu iegi ir-rtregla minte, evadezi
epuizat in zori. Din-rineqiintensc, crude, animalice.

30
PAIJL CABOR NECUSiORI]L I)E PIPF

de globul acestacare fierbe deasupranoastra.$i-a

umplut cuierul cu pihrii de paiegi ne acoperacind
stam de vorbi.
INOROGUL

.Eacolo,in penumbra.Cad firele cascadeipeste

el. ImbetrAne$te.Tot mai alb, se ridica in doua pi-
cioare,saluta,necheazi,tragecu dintii de crengi gi
se uita direct in ochii mei. Md privestetrist astizi.
Nu i-am adus cuburi de zahir. ir-r.... sa,l amagesc
cu doui siluete portocalii pe care le qin in podul
palmei. Am taiat un morcov pe jumatate gi vreau
si i-l ofer. Imi fac datoria gi il intreb dacaii e bine,
daca e sanatos.Agtept un rdspuns negativ.Poate
ne putem juca. Vreau sd ezite,sa-miarateca stie sa
gregeasci,sa-lvad cum reactioneazifara pastilela
indemAni si fari aparare.E, totuqi, un biet armisar
cu corn in frunte. Dupa ani de zile de ritaciri, s-a
preschimbat intr-o gloabn lipsita de sentimente.
Nu mai poatesdmugte.lmi da sfarurisi-mi rAdein
nasdacainsistsa-icontrazic.
Sunt un nimeni care gi-a pus in cap si-i alte-
rezebitrAneqileiremediabil.CAnd imi cere,ii po-
vestescdespre oamenii cu care imi petrec timpul
discutAndprostii despreviaqa,despreraraqiicare
nu fac altcevadecit si impriqtie rautati si si sufle
neincetatin funciul unui cgo lipsit de dimensiuni
concrete.il mai descriu iubirile falite si intentii-
le mele ncdusela capit. Astcpt sa descl-rida ochii.
Uneori isi indreaptacornul catrcmine si ma roaga
sai-l invclescin staniol.ii estegroazade insolatiesi

l2 li
I,AUt- CAL]oR NEGU.SIORUL DE PlPE

te rostogoleqti privind cerul cunr se indeparteazi 9i

se face mic - un vArf de ac albastru - in timp ce tu,
cizutul, te-nfigi in miruntaiele parnAntului.
CooosEt-crr

Melcii nu sunt congtienqide nongalan{acu

care trec prin viata. Sunt copii ai padurii, fructe
ale copacilor,resturi ale rdbddrii. taiesc printre
noi gi incearci sdne arateca sepoate gi altfel.Nu-
;i irnagineaza ci sunt maiestuoqiin felul lor, ar tre-
bui sa fie mAndri de tArAgulurban, cazon,aproa-
pe mar(ial pe care il au in zorii zilei. Nu au stiut
niciodataca dansul lor impleticit si umed, horele
din jurul chioqculuide ziarein fiecaredimineaqa
ploioasdsunt indicii pentru somnambuli.DArele
lSsatein urma devin patinoarepe care neatenqii
gerpuiescin negtire.Fiinte ticute, atAt de mici,
creaturi preiinse printre tocuri de dami si chis-
toacestrivite.
TrIeIetrecute vorbeam cu unul dintre ei, o ci-
peteniefi,oroasa cu anteneleragchirate,gi imi po-
vestea cum se straduie si treaca sfrada doar pe
dungile albe, evitAnd sa cada in haul dintre ele.
Acoio, printre petele albe ale trecerii de pietoni,
incepe necunoscutul. Coarnele nu mai folosesc
la nimic. Dispareveseliade carete poqi inclragos-
ti, nu-qi poqi controla starile,hibernezinostalgic
cu o canade cafeacu lapteintre mdini gi carnatAt.
Ciderca in negru c ca supa n-ronahala dc legume:
nccesarl,dar oribild. Spuneaca c un abis,o pilnie
din carenu mai existi caledc intoarcere.Prin care

J+ tt
f'A Lr l. Ci A Il () lr. N E C L / . SI O f { L / L I)F I,I I,L

Mugea gi ne cerea sa capituhm in faqa albastrului

sauimbatabil. Am ir-rtelesintr-un final originea su-
netelor acelea infioratoare din spatele picturii' $i
NOAPTEA iN cene AM AFLAT de ce numai la tine in curte puteam mirosi ierbu'
cA NU SUNTEMPESTI rile marine.
Pentru prima dati am vdzut delfinii in realitate'
Str[lucitori, maiestuoqi, cete de lorzi ai oceanu-
R.ldeaiin hohote. Mai stii/ Desenaicu mAini- lui, indisptrqi s.I comunice cu noi. Ne priveau
le hectarede nori uriasi ce plingeau de undeva,de cum st[m, speriaqi, cu braqele pe pervaz' mu-ti dc
sus,inundAndu-qicurtea.Se rostogoleauprimele uin'rire. Sareau peste luciul apei, incovtigaqi dc fe'
valuri rdcoroasecitre casi..Masa,bancile,trupuri- ricire, plesnind libertatea cu cozile. Am reuqit si
le copacilor,paharelede pe prispd,erautoatecalde. aud crAmpeie. Unul dintre ei imi povestea c'{ eqti
Se abureaufercstrele.Doar ele. Casa incepusesi bine si ca ar trebui sa mii liniqtesc. Noaptea aceea
semenecu o fata acoperitala ochi, lisati singuri, a trecut greu, iar eu am aflat ca nu suntem peqti'
goaLi,in rnijlocul padurii. Nu prrtem fi, e imposibil. R[mAnem c-loarniqte bieqi
Se ageza bruma pe dineuntru.,,Alecui sunt de- oameni legaqicu sfori de incaperi, de sentimentc si
getelecare scriu pe geamuri?",te intrebam.Nu ai de sperante.
raspur-rsniciodata, gi asta mi inverguna.Ciutan-r
sa descifrezcuvintele, silabiseam,legam virgulele
intre ele gi tot nu imi iegeanimic. HArtiile tale ne-
scrisem-au crispatmereu..Cele pe carele citeamla
lanternama dureaufizic.Infigeaustari ascutite,imi
ir-rfaqurautenebrein jr,rrulumerilor.
Se vedeauvalurileimenseprin haul clinperete:
crestealbebatute pAnala refuz cu telul, algefosfo-
rescenteseimpingeauunelepe alteleca si ne aco-
pere,incarcatede spumagi de nisip.Loveauin pe-
reqiicirsei,gatas:i-id:irin-resi sa se urcr-pc noi. Se
pregateausane calireascipentru a r-re bugain gura
pumnul violent al tircerii submarine.Era marea
c{irrcolo,clornica sa nc don-rine.Sa devenim mici,
asacun] mcritam sa fin. Sa ne supunem orbeqtc.

i(r
PA[JL GABOR NFGL/STORI]t DE IIPI

locul in mine sauin gAndurilemele.Dar aud. Sunt

minuscule,sunt zgomoteleaceleacarete scoaladin
morti qi te iau la palmepdnacAnd,indr[cit, te ridici
PRTNTRE DINTI Eidai din nou cu capul de viaqa.

Cel mai mult imi plac zgomotele mici care ies

din piatra gi din zbaterea calamarului, inainte de
a expulza cerneala in ochii duqmanului. Par ca
se nasc in miruntaiele pimAntului si ies de acolo
odati cu lava, cu fierbinqeala magmei, cilare pe
bolovani fierbinqi. Se formeazi in cogul pieptului
gi curg pe umeri in nopqile in care, uzi, obosigi, cu
privirile pierdute in bArnele tavanului, ne legdm
strAns unul de celalalt Ei ne strivim degetele in
pocnete de falange. Nu inqeleg cum de nu te-au
ldsat si vorbegti secole de-a rAndul, ti-au mutilat
pieptul si labiile, au mulgumit dumnezeilor lor ca
nu s-au niscut femeie gi te-au qinut muti printre
obiectele de uz casnic. Ma absorb viile tale, coline-
le de pe spatele t5.u care coboara in calcAie gi ma
orbesc carnal.
Vreau o toni de conf6tti, sa sdrbatorim noaptea
asta galagioasa.Te invit sa ne plimbam prin intu-
neric, pe strazi care intimideazd prin ingustimea
lor qi prin felul in care aruncd in noi cu felinare.
Vreau sa amplificam urletele, gemetele, si ne ur-
cim amdndoi pc pereti ca tablourile proaspat eva-
date din galeriilc de arta si sa ritacim prin cartier,
printre magazinein faliment si politisri somnorosi,
inveliti in uniforme. Cind scrAqnescdin dinti, imi
aduc aminte ca praful nu sc ingurgiteaza,nu-si arc

t-l
.18 J
 l ' A L . JL (r A Ii () it
LA METRoU
Nu qtiam ci un zdmbet poate deveni simetric
daci vrea, ca-qi poate tasni violenr din obraji si sa
se infiga c{efinitiv in minrea mea. SurAs e.rciidian.
misurat cu rigla. Ai creta pe obraji, eschimoaso!
Credeam cd doar cadinele din tablouri pot face
asta.Ele au antrenament, rAd la un selrrnsi-si arun-
ca dintr-c'r migcare fustele cu clopoqei. plang [a ne-
voie 9i iubesc insuficient. Devastator. Te-am a$rep-
tat toatd seara la gura metroului. Au rrecur vagoa-
nele prin mine. Mi-au strapuns phmanii in roate
direcqiile.Ficusem franjuri din ziar, bAusem roare
titlurile. Urcau siluere obosite citre mine, cu pirul
alb iegit de sub caciuli. Coborau altele,cu salLe de
covrigi in mAna si felicitari de Anul Nou fdcute sul.
_ M_-amsimtit o gAnganie pierduti prir-rtre miile
de s5lbatici grnbiqi care tropaiau in subterar-r.Nu
aveam importan[a, inri pierisera dimensiunile. Nu
reu$eamsa-mi amintesc de ce venisem acolo, in in-
tersectie.Aerul cald urca din statie si imi aburea,
intre plecari gi sosiri, ochelarii. A ,-ri., car te-am
a$teptat: am strins zapada in pumni gi am lasat
omuietui cu nas de morcov acolo, pe margine, sa-i
tina comp:rnie doamnei de la chiosc. Mi-am luat un
rebus si am plecat miii deparrc.Spre :rltasratie,sa te
mai agteptun an si-acolo.
+()
NFL;L/5TORI/t I)E IIPF
GAgrErELUr CHARTES
L-am cunoscut tArziu,dupa ce am intrat bine in
maturitate. E un tip retras, fumeaza rnult gi cor-rsu-
mi cantitati enorme de limonadi. Il gasescdes pe
malul mlrii, scotocind cu degetele de la picioare
dupii scoici gi mucurile de qigaraascunsede ,,civili-
zaqii"planetei. A acceptatcu greu si rna apropii de
el. Nu se inconjoard de curiogi 9i de intrebari ir-ru-
tile, nu crede ci e momentul sa vorbeascir, sa ofere
explicaqii sau si infrunte interogatoriile celorlalqi.
Doar in momentele de exaltare igi lasa simturile sa
zburde cAteva minute, pentru a strAnge aer proas-
pat in plamAni. Sau poate ca e doar un simulacru
menit sa ingele psihoiogii de cartier gi sa-i trimiti,
elegant, la plirnbarel Nu lansez indoieli, doar vor-
bim si scl'rimbarncertitlrdini. Stiu ci din partea
lui este doar o platoqi cu care mi qir-rela distanqa.
Doar el are dreptul si se mire. Eu am datoria si ma
deschid.
A acceptat sa-i invit la o cafea gi rn-a intrebat,
cu o lent.l ridicarc de pe scaun si o stranie apropi-
erc de urechea stingi: ,,De ce gAstelenu mai sal-
veazi capitolii?" Cum sa-i raspundl Mi irita faptui
ca sunt prins pe picior gregit,nu inteleg gagtele,nu
irm fost niciodata pe aceeaqilungirrre de ur-rdacu
spiritul lor eroic. De firpt, cum ag putea si formulez
o concluzie carc sa-l multumeasca/ Nu le cunosc
 [)AUI, CABOR
NICtJ.STORUL DE I'IPI

atet de bine ca el pentru cd nu mi-e sete de zbor si

nu m-a invagat nimeni sa comunic cu ele. Cum sd
mai salvezecapitolii daca noi ne trezim cu dorinta
de a le darama din f'asal
PRTRUPEDUL LUI HOTT'ITR

M-am intAlnit din nou cu el. Ne vedemdesprin

ora$pentru ca locuim relativ aproapeunul de cel5-
lalt. Ne zAmbim,il imprumut cu bani daca are ne,
voie qi masuramcu rAndul haosul din noi. Gresim
tramvaieleuneori si ne prinde noaptea prin gan-
quri, ciutAnd bilete de intoarcere.Nu avem loc la
sanatoriu,ne-auinterzisaccesulsi ne-aurecoman-
dat terapie cu papagaliperuani. Se spune ci sunt
ribdatori cu suferinzii,in specialcu grecii limbuqi.
Homer pareaingAnduratgi trist, tunica ii aluneca-
se de pe umi.r qi o tAraneglilent printre scauneleqi
meseleterasei.Umbla in picioarelegoale,fluierAnd
dupi un cAinece-i plecaseflarnAnddin curte.
Uitasem cd nu-i plac animalelecaresuferasi ar
face imposibilul pentru a le alina nevoile.Puqir-r ii
pasade gherileleurbane,de traficanqiide hagigcare
vAncliluzii la semaforsaude mesajelecareajung la
destir-raqie greqit.{.Nu-l intereseazideloc soartaoa-
menilor, pot sa rnoari linistiti. Nu va pierde nicio
lacrima pentru ei, aqami-a spus de mii de ori. $i
a plecatsi caute ciinele. Mi uit in urma lui. $i-a
rupt tunica. E decoloratadc soare.Miroase a taci-
muri vechi 9i a ulei ars.Da, are un aer de sfArsitde
lurne,ii cr-rrgzdrcnteiecic pe el si se freacala ochi.
Mereu gi-istergecu nodurileciegetelor, iar lacrimi-
lc ii curg liberein praf.

42 .+3
 I',AUt CetiOti
DANS ORIENTAL
Asearami-a :rdusun cuib de viespi cu nucd si
o punga cu srruguri.Boabeleaveaupielita fina si
gust de sfirc lierbinte,atAtatin ccrcuri lente.M-am
intins pe spate,s-a urcat pe mine si m-a hrinit.
ZAmbea, igi roteaparullung pe umeri: mi-a plimbat
ciorchinii pe frunte, pe piept, a spart citeva boa-
be intre buze gi mi-a udat fata cu piciturile dulci,
translucide.Se juca cu mine. Md striveacu coao-
sele,fera sa-i pese.Devenisemqa,mi ropisem sub
cildura ei si-n-rierador de dune. Strabatearnimpre-
una stepesi inghiteamapusuri,beti, rosii la fatd.Ea
cu privireapierduta,eu fard simtul masurii.
Am mugcatdin cuib pAnala ultimul srrop de
must, am invitat beduini in camerdgi am dansat
toata noapteaca nebunii, in jurul hainelor facute
gramadain r-nijloculcamerei.Ne-am dezbricat cu
totii - eu, ea,beduinii, umbrelecamilelorsi cadA-
nele careturnall ceaiin pahare- si am liisatapele
sa curgaclepc noi. S-auficut rauri, se prelingcau
pe sub pocluri de piatri in timp ce noi ne pieiciu-
sem cumpitul. Viespile ne piscau de obraji ca si
ne trezimla rcalitate.Un betrin si-apus o camasi
lungape el gi a aprinsdoufl [un],lniri.boua firisoa-
re de fum au inccput sa se riclicc.Aveau fete uma-
ne, zimbealr,vorbeauin goapta.Si incercausa se
sarute.
.+.+
N E(;(].\ T()IiL/i DE II PT
Pr uN PERETE
Bucata asta de beton ma surprincle plicut. Ma
infioara 9i in'ri trezeste tot feiui cie amintiri. Vncl
prin ea fundiqe roz, gireturi, piipuqi qi sinucigagi
amabili, jucarii de pluE cirora li se toarna coniac pe
gAt gi siluete {iliforme care ies dintre caramizi si-
mi povesteasci frAnturi de vise. Prin acelagiperete,
simt un miros patrunzator de ceapi trasa la tigaie,
aud qipetele uuui copil qi o voce care urla cd factura
de gaz e mult prea mare. Vecinii au iaragi simpozi-
on cu injuraturi de rnama.
Fata lor cea mare vorbegte c-uo prietena despre
noaptea trecutl din discoteca.In gura mare, nu are
jena, nu are complexe. O aud foarte bine. E o tem-
beli mic[ si desfrAnati, umbla rlereu cu dresuri-
le rupte Ei iqi sufli nasul pe strada. Produsul unei
familii dezechilibrate, fructul acel:r necopt al unor
adulqi neterminaqi, 9i ei mult prea obosiqi de traiul
oribil la carc sunt condamnaqi. Sporovaiescaman-
douir clespreo nefericire mult preir timpurie gi in-
juri ur-rpuqti care nu a $tiut sa lc sarute.li mirosea
gura a pe$tc crud si pirul, mult prea lung, ii cidea
in gura. Lc-a fost imposibil sa sc excite. Abia sprc
dimineaqaa reugit saraculde el sa le deschida caqi-
va nasturi dc la bluza, dar era prca ameqitde alcool
pentru a le atir-rgesinii.
Acum au bagitt fierul dc calcat ir-r priza. Aud
+5
 PAt]L CABOR
fesAitulacelainconfundabil al tilpii fierbir-rricare
schiazi printre nasturi gi inmoaie plasticul din
tesaturd. Discuta in continuare despre un refu-
giu, numai al ior. Vor si practice sarituri in mare,
igi amintesc de lectiile de balet din copilarie, de
pieile-ro9iicarele tulburau somnul cu peneledin
cre$tet,vor si-si sperievecinii plirnbAndu-se cu un
tigru pe umdr si si-l vadi din nou pe Dali calare
pe motocicletn.Copile nesfArgite.Se frig cu vdrful
fierului si-si ling reciproc basicile.Ciocanescuqor
in zid. Se face liniste pentru o secunda.FetelerAd
gi ies in stradi. Magazinulcu pereti aibastri gi-a
deschissi el porqile.Acolo se vAnd pelerii gi batiste
vechi. Si nu miroasea ceapi. Nici a cdrpaarsi.
:+()
NICU.STORUt DF PII'T
BETIEDUPA NOAPTEA
NUCLEARA
Sunt mai inqelegdtor. S-a schimbat ceva, aerul
mi inqeapa altfel in piept, barurile se inchid tArziu
in noapte, neoanele cAnta, danseazaparca gi bordu-
rile pe care md asezdeseori. Privesc lumea cu ambii
ochi, pe verticala. Nu crecl ca este ceva permanent.
E doar o stare tranzitorie, ca atunci cAr-rddiavolii
mici gi negri te invita la gueta gi tu nu ii poti re{uza
dintr-o inexplicabila decenqa. Oragul, ir-r schimb,
este mai tern. Doar stoluri de manachini il mai cu-
treiera la lasatul serii qi se aud gipete qi plescaituri
suspecte. Tulburarile sale nu au gdsit inca o gazdi
primitoare gi de aceeail vnd cum se chinuie, cum i
se contorsioneaza straduqele,parcurile gi oamenii.
Nu circuli apa calda prin qevi, femeile nu mai folo-
sescuscitorul gi ies din casacu pdrul ud, despletite,
cu medalioanele puse invers la gAt, lovesc silbatic
cu tocurile pe trotuare gi se enerveazadin nimic.
Am terminat ultimul durnicat de pui. Are un
gust ciudat, de linoleum. Ma gintuieqtelocului un
gAnd in{ioritor: ce am face oare daca acum, intr-o
ora sau doui, o zi sau doui, ne-am trezi cu toqii
dintr-un somn ciudat, ca dupa apocalipsal Cine
dintrc noi ar m:ri inventa roilta, hartile, clinamita,
chitar:r,sucul insipid cle la dozator, roqul semafoa-
relor si sandviqul cu cilstrrl\/cciorin-rurati?Cine ar
+7
['ALJL (IAi}OR NTCI/.SI'OITLI L DE PII'L

mai pune compresereci pestezAmbarcqii care sar

gardurile ospiciilor?Daca aveqiun pahar in plus,
veniqi. Am gasit tirbuqonul. Promit s5.nu murim
de setela noapte. TORENT

intuneric. Pestetot. iti pofi rascoli cu ugurinqa

fundul de ochi cu vdrfurile degetelor.Dintr-o sin-
gura miqcare.Negru masculin,un teritoriu in care
nu agmai acceptape nimeni. In cap,in jurul meu,
e bezni pe burete gi pe robinet. ln baie, placile de
gresienu mai exista si nu se mai aud vecinii cum
bugescfarfuriile de masi. lJn lucru bun. Tac 9i cAi-
nii, gi uqilemeschine,nici micar geamurilenu mai
au putere sdsetAnguie.Imi curgelava din telefonul
dugului, drept in cregtetulcapului. O Etni prea li'
chida adusi la domiciliu, cirati de un mesagerca-
r u i a r r ui - a r nd a t b a c g i g .
Torn algepe mine gi imi frec umerii cu ghemo-
tocul de plasa.Simt cum plasticul coboarain pori
gi scurmaindecentin carne,miroasea petrecerede
canibali in care totul frige, se fumeazi ierburi ne-
cunoscute,iar oameniiaceia,pe carenu i-am vi.zut
niciodata,se rotescin jurul oaleiimense.Cada lor
e din argint. Strdiucegtein noapte ca pupilele de
pisic.llovite de luna, oblic, din intamplare.^Numai
combin apa.Lovegteacum cu toati forqa.lmi urli
oasele,miroasea fum. Nu vreau sa deschidochii,
deocamdatami-e bine. Ma migcodatacu torentul,
merg unde vrea sirma duca.

-+8 l9
PAIJI CABoIr. NECUSTORLJT DL PIPE

de unde apar semnelede intrebare. $i nrmeni nu

de filmul inapoi. Aleea a terminat de scAncitgi s-a
retrasla locul ei. Pemargineau apdrutcAtevavribii
ALEE in frac. Sunt gureqe,nu au probleme.Doar o punga
cu seminqedin careciugulesccu pofta.

O vad in fiecaredimineaqa.imi trimite semnale

inca dinainte de a mi trezi. De obicei imi loveqte
geamulgi scAncegte ca o ciqeain cilduri. Deschid
ugabaii, imi arunc cu apape fagagi o ascult.Azi nu
are prea multe de zis. Sta, pur gi simplu, si se hol-
beazdla mine. Paremai dreapti ca ieri. Uda, mdn-
giiata de mituri, acoperitade mucuri de qigaragi
de urme de pantofi, gerpuiesteobositi printre bos-
cheqiiparcului. Fierbe din cauzaciidurii in lunile
de vari, ca o fAgiede ficat pe plita incinsa. $i tace.
Stie s-o fac[. E complice,ne vede pe toqi si ne cu-
noa$tefiecaregeamat.Ne duce zilnic in spategi se
transformaiarna in limbn de gheata.Mi-o fac brAu
cAndbate vAntul cu putere gi sunt luat pe sus.
Mi-ar placeasi gtiu cum se croiescdalelenegre,
cum stau megteriiasupralor gi le taie cu roata din-
!ata,agincercasa inqelegcum urci praful de doua
degete$i plute$tein atelier,intrAndu-lein nari. Se
simteracealacu carcte primescpietrele.Distante,
ostile,dc-o rautatetcctonica.Poatcpentru ci nu
gtii sale calci/ $tiu foartc bine ca minqi gi vor sa-qi
arateci nu pot fi dusc de nasl Frigui qistuluiurc:i
pcrfid din tnlpi pan:i-n cogul picptului. Aqi stat
vreodati cu rotuleleinfipte in aieiiereci ca un sloi
clegheata?Se-audecevasauc doar aerulce-siscoa-
te rniinile din tufisuriJSunt prca confuz,nu gtiu

so ;l
 IArir CAB()ll NFCUSTORUI DI: III,L

mena dreapta, la incheieturi, are un elastic negru

pe care il tot atinge atunci cAnd ne intersectam
privirile. Nu am curaj sa o intreb daca vrea sa m[
UNCR|I-VA PE LEBEDE sarute.
imi este tot mai greu sa lansez ipoteze. Tocmai
am fost prins pe picior gregit gi totul e o minciun[
Nu, nu sunt nebun. inci mi bucur de o oare- acum, o tentativa din partea mea de a regla lucruri-
care igieni mintala. Cel putin asa vreau si cred. le. Oamenii depresivi igi gisesc linigtea in alcool, in
Vreau sd alego mAni de oameni de pe straddgi sa cilitorii printre ginele de tren sau penduiAnd pur
le propun si se sdrure.Farareplici, si nu-qi adrese_ gi simplu, dansAnd in aer. Intervin atunci basmele
ze intrebari sau sa cunoascdceva unii desnrecei- colorate, peretii care se unduiesc, strizile care nu
lalti. La prima vedere,fira a vorbi intre ei. Totul se mai termina niciodata, te trezegti la patru dimi-
ia intAmplare.M-ag aqezape un scaun gi i-as,privi neata intr-o statie de tramvai uitata de lume gi laqi
cum tremura. Mi-aq inghiqi spasmeleqi rAsulla ve- deoparte oamenii pe care ai vrea sd-i vezi cum se
dereanesigurangeide caredau dovadi, ashohoti in saruie. Sunt doar pletiql extrem de prost. ii
fata fricii lor de necunoscut.Sd-i vid cum zAmbesc ".toti
vreau pe toti c[lare pe lebede uriaqe, si plece de
stAnjeniqi, cum se evitd,cum li se plimba miinile lAnga mine gi si ma lase in pace.
i n t r - u n d a n sI a m e n t a b i [ .
. . Ng suportam narura,ne inqepeneqte imprevizi-
bilul. Daca mAinear dispareaeleitricitatea, din
robinet qi sulul de hArtie,am redeveniintr-o "pa
clioA
cavernicoli.Ne-am reaseza in genunchisi am privi
pietrele.Mi s-a stins pipa, trag in go1.lt4i-auo1.,..
pe limba particulede scrum,dar.,u pot sa-miiau
ochii de la buzeleunei femei.E trec.rrade patruzeci
de ani. Fotografiamd ajuta sa-mifac iluzii. O bestie
frumoasacu parul lung, galbet-r. ii ghi."rc demonii
pe carc cu greu gi-i stapAneqte. In-ritot md.soaracu-
vintelc,lc cAntareste, di din cap si rAde.Mi opresc
din a clatinapozasi o invit sa se uite in ochiimei.
E o intreagaconspiraricla mijloc: eu ma prefacca
sunt amabil,ea vrca sa-rniarateci m:i ignora.pc

.52 rl
 I'A|.JL CALTOI].
LrNrr
dezamagit.Erau drepte la inceput. Acum
Y-o"
s-auincovoiat,sunt batrAne,nu mi rnaiajuti nici pe
mine sagAr-rdesc. Aveam increderein ele.Spero- ,e
fie mereu inatacabileca o forrdreaqddin gr;;lil;;
coboari hoqeqtede pe pereqigi se furigeize printre
picioare,legAndu-migleznele.Nu_rni pln. jr,-,gii.
verzi,nici cozilede mop, nici micar femeile.nrE
iau ldngaele din mila, s; le incalzeqtip"r"i. i"
r.
cu cAtevaore, mi-am zdrelit mana intr_un colq "r-ede
geamsi mi-am lins rana.E siratd qi addnca.Ciobul
gi-adat intAh-rirecu osul si mi-am amintit gatul
tau
fierbinte care se plimba de la us5 la geam,cautAnd
un puncr de sprijin. CAtevag..rid. tirie gi-arputea
tace'ctectul, as aveanevoiedoar de doua degetede
coniacsi torn pestet.iietura.Sa creasci..p.i".o.-
nea gi iarna si-mi deabuznapesteamintiri.
Aud fognetulfrunzelor in cadere.Meduzecolo-
rate de celulozacarese predaupe asfalt.Au mai
ra-
mls careva,inrosite, in rrdrful crer-rgilor.Sunt cele
rrln urma' frunzelecarevor sd minta vAntul si
tin
cu dinqii de locul in care au crescur.p;. f"ri;:;
altrnecasi se.impiedicede gcnunchi,ugor,si nu-l
striveasci.Chiar gi accsrcasunr randJri false.
O inccpesa urlu. Sufar c{esindromullupului fara za'
dcpoziqieintarziatape carco ias aici,."1o, ."r" ,r,,,
sascjoacecu cuvintele.Mn ocup astizi cu frunzele
gi cu lir-riilc,a$acum contopistiiorfani iqi gasesc
r-r
activitatept:ntrLra r-ruinnebuni de_abinelea.
-5+
I)E I'IIF
N EC Ii.5TOIl.UI-
PASIENTEIN GARA
Mai stau cAtevamomente in pat. E o stare de
oudoare existentiali cu care ma confrunt in fieca-
i" di*i.re"ta. Ce fac dacam5'trezescacuml Umblu
singur prin casd., num[r plecilede faianqa,fac voca-
lizeJE o zi ca oricarealta.Nu seschimbanimic: bate
vdntul aducdndun pic de confort dinspre nord, mi
uit de la etaj la amlrAtii careigi tArlsc picioarelepe
stradagi caut noutaqiin ziar.AceleaPilucruri le pot
facesi mAine.De ce m-aEtrezi la comanda?A cui?
Nu e nimeni hngi mine.lJn crainicrlguqit anun{a
ploaie.iqi scoatepelerinadin buzunar gi o rote$te
ameninfatorPe ecran.
Tuni o voce in parcareadin spateleblocului'
Ma rasucescprintre arcuri s,isin-rtcum mi se ro-
teqte gAtul, ca al unui cormoran ag[qat de luni'
Ghirlande cu becuri imi clipesc in ochi, nu-i pot
deschide.Am in cerul gurii gust de hpici qi fire de
mdrarprintredinqi. Noaptearu-piarba,mi-e clorde
verdegi atat.imi pocnescoaselcde la mAini' Casc
in mine, prelung. Mi se intind gingiile ca valurile
unei bilqi lovite de piatra.Daca deschidgura voi
pada,mi-am dat seamaabia car-rcl gerul n-ri-abatut
la uga.
Miroase a coaja de ulm 9i a prosoapeude' Se
ir-rtindpattrti pc baicozrne,femeile ies dezgolitela
 PAUL C,lrroH N FOIJ.ST()RI]L D L ]'I PE

fereastri,sa ia pulsul timpului. E racoaretotusi, sc

clatina jaluzclcle,se aud lanqurilepe care le trage
barrnar-rul de la terasade ios.Elibereaza scaunelesi
fredoneazi ceva, plimbriii.iu-secu mdtura printre
COMETA PE PAINE
mu.curilcde tigari de azi-noapte.Auzeam un glas
ciobit cAnrind calipso,o femeie vorbea strident si
igi chema copilul, iar undeva, in fundal, sirene de
CAnd vine noaptea imi dau seama ci nu e de-
ambulanqi.Acum e linigte, bolboroseqredoar ma-
loc uqor sa adun ce iqi aparqine. Ai imprastiat to-
qina de cafea9i ies abu-riprin tumburucul de inox
tul la mine in casa.Mi-ai distrus camerele ;i mi-ai
care_incalzegte laptele.lmiplaceideeade a fi stdpAn facut noduri in perdele. Arn vazut stihiile din tine
pe cladirile din jur, pe stAlpi,pe iinii de troleu, pe
cum urld cu mainile facute pAlnie la guri. Boabele
boschetiicrescu(idin asfaltultragului, p" ,.,rr.,.1.
aromate pe care ti le puneai pe frunte danseazAqi
de circulaqiesi sensurile girato.ii, p. iemafoare-
acum pe masa din bucitirie. Cutitul de paine s-a
le care clipocesc r-ratAng fira sincron, imi surade imblAnzit si el. Nu mai taie, doar alinti feliile 9i le
si arunc cu albastrupe blocuri gi s.i presarpiper
aranjeazi, stAngaci,in cog.
proaspit macinarpe ingheqaracopiilor.
Lucrurile taie sunt peste tot, aruncate obse-
De aici,din pat, oricevis evadeaza din fantezie. dant, f[ri pic de compasiune: linguriqa cu pica-
Se poate reconstrui totul doar printr-o linie tra-
tura aceeade smarald in coada cu carc amestecai
si cu creta pe asfaltul scornir al minqii. Cu capul
zaharul, clama de pir din lemn de santal agaqatl de
pe pernii, imi impart oragul in patrigele.$i incerc
manerul sertarului, pixul in gaseculori, dresurile
sd nu tu$esccu purere. Ma dor plamanii 9i florile
negre de pe spdtar, agentla cu reqetele de siraqele
agteaptiiploaia.Voi incercasa ma rrezescpAnala gi Jocteiluri de vermut cu mlsline verzi. Mai vid qi
urmi qi si merg la g:rra.Am acolo o bar-rcipe care
doua perechi cle sandale aruncate din prea multi
mi mai agezdin cAnd in cAr-rdsi fac pasieniedc-,ar graba peste merele din cimara. Se odil-rnesc,des'
cu cargilenegre:mai trece un tren, vad un chip
!h"iur., racorindu-se. Acolo unde iqi apasau cirlcA'
in viteza,imi surdderepedc gi pleacdn-raideparre.
iele se vad urn-rede sarc. Or fi ir-rcaitirile cumpiratc
Cad picuri. Se apleacdpetalele.Astept apusul cu
din Sifr-rosacLlm c.lteva vcri?
g i r r d u ll a h r i t a d c l u n i .
Uite, chiar in clipa asta mi-a vcnit in minte fap-
tul ca nu-ti place compotul. Nici floriceleie dulci'
Mi infierbAnta bu:cic tale strimbc din fotografii,
scrpcntine speriatc c-lefructcle acrigoaredin bor'
c-ari,si mii bufnegte riisul. Nu pot sii ma abtin' Iesc

-5() t7
 I,AUI- CABOR
NFCTJ.SI.ORLi I I)E I'I/,8

luna. Se facelinigte.Asezo rlmagiqade cometdin_

tre doua felii de pAinesi musc.
CAinii latrain surdinadin curre,acolounde i-ai
pdrasit.Trece toamna peste urechile lor ascutite.
FULAR LA PERVAZ
iar ei sar gi mugcadin boarearece de vAnt. in apa
din fAntAnase oglindeqteo bucata de cer. Voia sd
se scalde,lunile de vara o toropisera.
imi place la tine in casa:ferestrele facute din ca-
pace de pian, lumina care curge prin holul comun
gi se hqeste in camere precum o meduza curioasi,
covoarele, firul de la telefon cu care inconjori scau-
nele din salon. $tii sa combini culorile. Le vad cum
ies din bidoanele de plastic gi se urcd singure in
pensule. Ceara iumAnarilor curge pe piciorul me-
sei, beqis,oarelefumega, scoicile ingirate pe sfoard
cAnti in legea 1or, batute de vAnt. Ai gheizere in
dormitor care mi moleqesc,imi fura gAndurile Ei mi
le transformi in aburi. Mi tem ci diavolul pe care
l-am visat amAndoi azi-noapte gi-a lisat sAngelesd
curga in pahare.
E bun 9i vinul. Solid.Imi aduce mure pe mAini.
Cred ci pot sa-l mugc, sa-i simt doagele gi foarfece-
le care taie viqa. De unde l-ai cumparatl Mai toar-
na-mi cAteva guri gi du-te pe p^ervaz.Stinge lumi-
na, lipcgte perdeaua de perete. Intinde-te acolo. Fii
fularul meu din piele, dezbraca-te,si intre lumina
pcste tine prin orificiile jaluzelei. Sa te-mpart[ in
petc de umbra ce implora^caldura si-n ace de lu-
mini. care mi ard pe buze. Intoarce-te pulin. Atet.
Nu mai mult. Imi place curn iqi curge so:rrelecira-
n-riziupe sAni.Lasi-ti dcgetele sa dansezein volute
pe parchct. Cu amprenta inelarului stAngdesenea-
zi-mi o amfora in praf, s-o umplu pAni-n gura qi sa
te bcau dacil scteami va ucide.

58 -5.)
 NFCUSTCTRTIL DE III'E
l,cr.rr CADOR

orice
-iorihimalaian sigileazicomplet
natur5.,iar frigul
b;"li care ar s[ inmugureascl' Moartea tibe'
ei iqi
tanilor seamina cu omatui' lmaculata' Albui
OoTUNA ALBA odihnegteretina.

Mai vreau si niqt: furci ca sd-mi pot aranja ne-

buniile din cap. Sun: din ce in ce mai multe, apasd
peretii interiori gi ii i:rdoaie,lovesc cu picioarele in
timpane si irni produc migrene intolerabile, care
nu se mai terminn. v{a intrebai mai demult daca
nu a$ vrea s5.mi supun unui tir de intrebari. Pare
interesant, dar ag al:ge un bun psihiatru, antre-
nat, capabil sd piardi nopti qi si-mi urnple pipa cu
tutun. Unul care si noarte flori de plastic la rever
gi ochelari cu rame groase.Daca se poate, aE dori
si nu aiba lentile, sr:rini doar rama pe nas. Mi-
ar fi mult mai ugor si-i bag degetele in ochi dac.{
devine impertinent. Cred ca i-ag face un bine.
Subcons,tientul meu are nevoie de o curatitorie
buna, m-am siturat cieamatorii care nu fac altceva
decit sd-mi impragtie timpul 9i sd-Eibatd joc de el.
Caut ur-rspecialist.
Vre:ru sa mearga la ridacina, si scurme riul si,
dac.i e capabil, s[-mi ;rratepe o foaie de hirtie par-
cursul sablonard pe care il au fricile mcle. Mi-ar
placea sa qtitr cun se nasc,ce uter psihotic le-a dat
drurnul in lume si de ce, atunci cinc{ incep sa ma
simt mai bine, ma nap[dg56si nu nai vor si plcce.
Tibetanii isi duc nrorrii in vArful muntelui si ii
lasa acolo, sa fie hranr pentru vulturi. Toata iumea
cAqtigi. Nu au cimitirc. Proreina plutestc libera in

()l
60
 l'At.rt. Caotttt NECUST()IiL/L DE I,II'I

manivela ce pornea roata.

I-am invidiat mereu pentru libertatea arogan-
ta pe c:rre o au, nu stiu sa-gi ascunda satisfacqia9i
DTRvISII CARENU ZBoARA mi-au rAs intotdeauna in faqa, vazindu-mi cum
incerc si eu si zbor. Au avut chiar neruginarea sa-
mi dirijeze migcarile, flegmatici, dir-rvArful buzelor,
Nu au vrut niciodati sa-mi treaci prin camerd, imi spuneau cum sa ma ridic pentru a ma roti fira
si se ageze- pe pat, au avut mereu propriul zbor za- efort gi se indeplrtau dupi aceea.Brusc, doar din
lud, s-au furisat haotic dupa un scenariu doar de cAteva miqcari. imi polenizau speranqelecu fireas-
ei gtiut, nu au putut sa se lipeasci nici macar din ca lor nepasare. Dupa care plecau, la fel de reci
gregeaiade becuri, de sifonier, si-mi caute prin ca-ntotdeauna.
ser-
tare, acolo unde-mi ascuncl revistele obscene, scri-
sorile, fetigurile, acolo unde-mi golesc minqile gi le
las si zacain intuneric. Nu intrai cAnd eram ;;ptl,
nici acum ca adult, nici micar in zilele in care, bi;a;
in pat pAna-n barbie, transpiram ca un por.dot Jir-,
cauza febrei.
Ii vad acum sosind cAte doi-trei, dau roata feli,
narului din stradi gi se prind de balustrada balco-
nului. ii atrage mirosul de pamAnt umed, risinos,
de turun imbirrrAnit in magaziile din Kentucky sau
pur gi simplu [e prl:rceforma sirenetor din lemn
din
care fumez. Nu gtiu de ce, poate ci au fost mereu
ugile inchise, poate cd eu am fost recalcitror-rtgi ,-r.,
mi-am dat seama ca pot face un bine daca iti intra
in viata, iar creaturile aceste:rcu fuste largi nu
au
putut s.i intre prin gaura cheii. Au fost p.*."
,r.-
reu in jocullor circular, in jurul luminii ili,-,fnra
c"-
sei, acolo uncje in f.ecaresc,nriigi etalau rotocoale-
le. Ca ia t:llcioc, in scrincic-rburiclc dervig, cu rochii
albe, imcnse. Fiecarese a$czala locul lui in lanturi.
i s i p u n e a m i i n i l e l a o c h i s i a s r e p t as a f i e i m n i n s a

(-) (r -j
 I'AUI CAt]OR
NEGUSTORI./L DE IIIF

gi am vrut si cresc $i eu cAteva soiuri in balcon. Nu

mi-a ieqit nimic. Poate din cauza frigului. Poate ca
dalmaqianul pe care l-am avut cAtevaluni in casi s-a
LROysrRo hranit cu frunzele aromate. Ar Ii fost o lovitura de
imagine pentru mine sa-i ofer un plic cu ceai verde,
un ,home-made", aga cum se spune astazi.Nu aq fi
Gargiriqaigi fdcuseapariqiainci de ia inceputul putut si o invit la un gin tonic sau sd cutreierln-t
ore.i.Nu era prima zi cAnd se lisa vazuta. discotecile impreuni. Eu eram timid, ea mult prea
Cred ce-
si duceazilele-inpiaqasau la intrare in liceu, neatenti.
o.oio
unde veneaufemeilede la chiogcsi vAndi
cornuri
u_mplurecu cremd.de vanilie si tigari bei.qilo.
ai;
claselemai mari. Arerizase-"i i"-,al pe perdea.
A
ficut un prim salt pe spateleei. S-a odlA.,i,
cAtevaminute, dupi carea pornit ascenslunea: ";"i;
cA_
teva cercuri pe umarul stAng,a pagit pe gAt,
iar de
acolo a sarit direct in pir.
Ea era blondn in ziuaaceea,agao vedeam
cAnd
lumina intra. printre gratii, dinspre terenul
- de
sport. Un galben-mierecarese plimba di.rtr-
pnr-
te in cealaltaa capului,in funcqiede miqcdrile
per-
detelorde la geam.De la zeceincolo, cAnd
,o"rel.
ridica prrfil, parul i se inchijea la culoare.
1e,mai
Aducea a boabede cafeaincinsepe piita, plimba-
te cu mdinile,ugor,si nu se ardi. Urmaream
con-
trastul dintre fireiede pdr si bluzeiepe care
obignu-
ia sa le poarte.imi plicea saimi i-ojir-,.,
combina-
qiilefacutein fata oglinzii, acasi,i,-riir-,t"
d. pi.*
la cursuri. Vedean'rcum probeaz:izeci c{e "
bratari,
bile colorare,cum isi agaqa cerceiiin ii;;;;
mecamin gAndceaiulclepe mirsasi ii";;.hi. numaramca-
ietcleimprigtiatepe par.
Citisemo cirtulie dcspreccaiuriiedin Sri Lanka

6.1
65
l'AUL CAtiot( N tc ('/sr()ll.L/l- I)L PI I't

qi voi trage
irni voi lua in serios proprietateir
acopelal:
dungi cu cretf, pe mijloc' Am sa gauresc
ce scrlu Ql
rile qi, chiar daca nimeni nu va in-t^elege
poduri am sa
OnnSoEvANznru de ce le vreau spatte' nu-mi pasa' ln
patuti suspend:rte
atern losete, in gosetele voi face
let{uri' Vor slr
,o"r".il,.r, 9i le voi cun'rparaveir:.:ccu
intuneric 9i
^ Nu gtiu ce final voi avea cu bucata mea de tArg. .i,""tlr, ii dtrr ochii Je la atat dc nrult
Suntem inumani' Am
Incd nu m-am hotarAt. Poate cd o voi creste de unul ,-r"oaro.. din partea noastrd'
qi compunem
singur. Sau poate ca o voi vinde in urrnatoarele zile. nr..rr-r, rolile de brinza in bunkere
Ar fi bine sa gisesc un cunpirator intreg la minte, Jtiii qi panseuri.Aqava fi' Cine cumpira?
un om care sd se trezeascabine dimineaqa,nu un
consumator febrilde sperantegoale.Am nevoic de
cineva situl de trupele de rock de provincie carc
ingaima refrene cetatenesti-electorale. Ele trebuie
exilate intr-o taiga indepartati si binc congelata, si
cAnte cu renii gi lichenii. Nu ie mai pot ascultacum
terorizeazamulqimile cu haheiala lor infantili, ci-
lare pe motoarele ce urld ca nigte rdgnite castrate.
Vrear-run partcner de afaceri care si gtie ci mulqi
oaneni nu vor putea si moara. Pentru simplul
fapt ca habar nu au ci s-au niscut. Traiesc inert.
Sunt supti de gravitatie gi se phmba printrc noi cu
covrigii in mana, absenqi,hipnotizati de masiniie
care se rotesc, de n-razgalipicioasa care sc depune
pe faruri, privesc absent la hainele de pe sirme,
urca o statie gi coboara dirr tramvai la cealalta,
injura plintre dinti cu pizmi gi mai scuipi indirjiqi
o saiva. In partea mca clc orag nLl vrcALrsa circulc
tramvaie mizcrabile. Lc voi impune viza, irpi,
siipun gi acr. lv'[i-:rrpiiccrr ca tofi calatorii sa stie ca
braul Cosanzcnci nu poutc li rec{usdoar la culorilc
prisn-raticc,ilga cun) a fitcut-o Neu,ton mai clcn-rr-rlr.

(r(r
67
 N t ' ( ; { Js t c ) I t u I I) t I'll'L
IrAirL (i ,tBOtr.

clestainuietuturor ceeace trcbuia s[ rimina intre

pc
,'roi,,oao.oalele,salturile, culorile, dungilc de
peretiipe carene Llrcamimpreuna.qidansamtrop-
RTiNToRRCEREA
iN URVN qil". Rrin nu mi-a placut' Dorinqa 1or.de a-qi etala
trofeele m-a trimis inapoi, in timp, cAnd credean'r
Dar
.e ii."t"qin estc doar apirnajulfiinqelor slabe'
.r,.,.rr" aga.Pana 9i goingele' -pe care le credcan-r
intr-o noapte, chiar am vazut cum doi dintre
ei s-au a$ezatpe acelaqi scaun gi au mAncat vati tliafane,sulrt reproduceri palide ale ttnei ranchiu-
pe bag. lmperturbabili, provocatori, de parca firele ne inexplicabile.Nu pot fi fluturi pentru ca nu stitr
acciea dulci s-ar fi terminat pe loc, iar ei uu ar mai sa-girespecteprtrpriatraiectoric'
fi putut sa-qiamesteceantenelc in bumbacul de za-
h:ir. Douii zl'ruritoarc fara cap, cu aripi de nylon.
Un cuplu regal care domnise pAnir mai adineauri
peste un ospiciu de gAzepierdute in natur[. Dupa
ce s-au inr,'artit bine preq de cAteva minute, au co-
borAt de pe lustri gi mi-am dat seama ci nu sunt
doar niqte bieqi amorezi legati pe viaqi de ghemoto-
cul alb: erau cornplici, mii vdnau, voiau sa ma clis-
crcditezecA om, sa nu-mi per mita sa devir-rgi eu un
fluture de-al ior. Planurile mele prostesti includeau
o piutire, o simpla planare, iar ei nu m-ar fi primit
in roi. Liota aceeade insecteincepuse sa-mi devina
brusc antipatica. Mi-au pirut deodata eg<'riste, vie-
taqi sectantefari de mila pentru un biet aspirant ia
statutul dc resina astralil.
Eu nu arrr supol'tat fluturii lriciodata. Mint, a
fost pentru foartc putin timp. O vreme air\ crezut
!.r rrrr-r['L,Loirrt)pia gi cri ii pot irrtelcge.l-:rn-t
.1.-.-*.-.:,--i i ,-,-r ^*
\,\,(rr
asctrltat,ic-am arlitat clrumul si le-am clcschisochii.
Le-am conclusrnainilc si simturile, gi-au pip:iit par-
t i r l i ' r - r ) r n r r l r r i r - r , ' . tlr)eL l e c u n c t s c u s e fsai i - a m i n -
vlitat s:r zirnbeirsc:i.f)ar au inceput sa turuie si sli

(r ' )
 NEGL/5 1.C]RI-IL I)L PIPL
['At] t_ L;A]loti

o bal-
suflu in lumanare. Sfiraie' Ceara a format
O
ta mica in care incep si prinda viaqapelamide'
d" Ma tem ca in fala casei tale
r,f"g,
"" o"rrr "1"t.
care mi va impiedica sa te vad'
N o u A R E $ E DNt T A ;; ;?;;;; padure
bere' Le-
Uir", . frig, am nigte oua qi cAtevacutii cu
din nou
* p.ta"olmpargi,ne'ilrr putea intersecta
mine qi mun-
An-r facut rost de cAteva cutii. Patru sau cinci. privirile daca ai intoarce capul catre
Sunt incapdtoare qi groase.Au adipostit, pe vre- tele de cutii.
muri, frigidere qi maqini de spdlat. lluzii. Da, si ele
sc curaqi uneori. $tii cutiile facute special pentru
pisici, cele care se vAnclin magazine la pret de lin-
gou de aurl Ceva in genul lor imi voi construi, o
cazemati urbana sau o cocioaba pe mS.sutamea gi
imi voi muta domiciliul in fata casei tale, peste stra-
di. intre chioqcul de struguri qi dugheana turcului
care aclucemirodenii de la Dardanele.
in loc de usi, voi lisa o sitd prin care sd mi pot
strecura mai usor in ploaie. Acolo am si stau gi am
sd.rnestcc ciorchini pdna cAnd ultima boabi se va
transforma in stafida pe cerul gurii. Am sa trimit
luna la culcare qipAndla ea gi am si.i repro$eztoate
r-ref:icutelesi nespusele.Esti gi acum in spatele ace-
lei ugi translucide si iti lipesti palmeie de ea. Ji se
vaclliniile viegii. Sunt scurte.Doua accidentein fi-
ecare mAna. Vor avea loc intrc falangele mijlociuiui
si inelarului. Te vei prabusi deodata pe autostrarfa
care inccpe la baza gitului, coboari pe urrrar gi se
sfdrqesteirr virful dcgetului marc. Acolo vci rupe
frineie si te vei indepirta in fir-ralde n'rine si de pri-
virile care pot doar sa te cint:ireasci.
Cinqi la pi:rn acum, ai o privire usor sfidato:rrc.
Citesc in ca ci ti-ai clori sa-ti intorc paginile si sa

71
7(\
 l-AUl LlAltrJlt NtCLi.ST()RI,/I DE PII, E

interior. O fascineazainsa ochiurile de sticla colo-

rata,sigeqilede praf careiqi fac loc prin ele qi vocile
sparteale preoqilorcarerlsuna din boxe.Divinul e
ADELI NA industrie,pur5.mecanici, au reugit si-l in-rbilsame-
ze qi si-l tilmlta prin cabluri catre sufletul crud al
celor careil agteaptain genunchi.E inutil sa-giin-
Oamenii au privit-o intotdeauna in mii de fe- drepte aten[iacitre un cer carenu a avut niciodata
luri: curiogi, intrebAtori, au vrut s-o aiba aldturi. ribdarea s[ o asculte'
dar au gi respins-o, negtiind in ce sertar al existen- Pentru ea,la batrAneqe, lumea a devenit o mul-
qei sa o a$eze.Fuseseo blonde frumoasd, inalti. cu qimedezordonatade rinoceri dornici de cuvinte 9i
o linuta incredibila. O gazelarasari, sfioasA,c{e o emoqiiieftine.Oameni i9i bat joc de destine,tain-
eleganqa rari, rdticitd intr-un univers de canre dtr-lein felii subqiri,impachetateneglijent,ca niqte
plictisite. Fotografiile din anii '6o o arArau.lansand portii subqiride salam.Sunt fiinqeirnbracateanost'
tango in cele mai importante spectacole ale vremii. iu croieli fistichii, de un prost-gust alarmant' O
Ochii albasrri, mari ca doua laiuri ancline, ma pri- lume cu o clireclieincert.l.Distilirta de prea multe
vesc qi acum cu bldndete si fermitate. Are BB de ani ori. ii pareriu ci va plecagi nimeni nu se va mai
cAnd.scriu despre ea. Cu gesturi precise,igi atinge b.r..ltu de spinul unui trandafir real saude sunetul
buzele cu Lrn ruj rosu, intens. Ciieste rilr-ri. p..f" unui acordeonfabricatin Rio de la Plata'
argentiniana, igi bea ceaiul negru fara zahir in fi_
ecare climineaqala opt si jum:irare, si dispare dupi
aceea in sar. Are o patiserie preferatl in capiiul
ceiiialt al localititii, lAnga Crucea Rosie, ,'le ur-r.le
iqi cun-rparain fiecare sdptamAni cornuleqe cu mar_
meladir de pere, din aluirt facut cu grasime de rata.
O specialitatefrantu:easci, rp,rrr"", adusacu muiti
ar-riin urmi din zclnaToulouse.
- Mi-a spus intr-o zi ci nu gtie sa se roage. LJrr
fapt ciudat pentru o fcmeie crescut:i printrc oa-
mcni simpli. Nu a cumparat luman.iri niciodari
in viata ei gi r-ruo impresionea:a p:-rtimilcdin cirti.
Biscricile o uirnesc prin nriiretic si prir-rimcnsa ra-
ceala pe care o dcsprind lespe:ile cle n-rarmuri dir-r

7\
 l,qttL Cr\Hr)lt NTCL/-STOItL/I- DE P 1P I:

a scrumiere de aluminiu qi a garnituri toase de

cauciuc. Eu am nevoie cle iiniqte. De o farfurie ctt
spaghete,un vin rogu si de iubiri concentrice, fara
CAlAron diaperii la ferestre. Visez o calatorie la altitudine
.r, gr..or-t"te la acordeon, clopote trase delicat pe
peron qi chioqcuri cu reviste deochiate. Vreau in-
gt"t.qo,e vrac de fistic cu staficle galbene. in'ri plac
- Nu pot sa cred ci an parte de o experienqi atAt
de mizerabila. Sunt blestemat, ma topesc, soare- iait-til mari si lenesi cu butoiaq de rom la gAt, varul
le intra prin geam Ei imi mesteci ochii, obrajii si proaspat pe bordura gi rastelele pline cu schiuri. Si
ceafa. M-a rras de cimag:i in jos si m-a lipit de scaiul visele-ma relaxeaz[. Am uitat s[ spun: treziqi-mi la
din comparriment. Trenul a devenit un supliciu, prima.
ma rog dupA fiecare plecare din staqie sa deiaieze.
Poate reugim sa murim cu totii dintr-o singuri ase.
zare pe o parte.
Nu exista muzici in difuzoare, doar o voce acu-
ti ne anunta stagiacare urmeaza. Crec-lci gura care
vorbegte pitigdiat in microfon esre a unei fenrei care
doarme in saci de plastic. Nimic nu o atinge, este
imposibil de irnpresionat. Rece ca Lrn anricot de
vitd uitat de secolein cambuza unui vas de croazie-
rd. Agtept ca trenul acesta infernal, cu ugi fierbinti
gi calStori sudaqide scaune,si se age;epe o coasti
9i sa-sidea duhul in prima halti pe care o intilnes-
te. P.lrasita sa fie: s.i nu existe acari, bariere, peron
sau bAncuqe pentru cdlatori. Vreau si se ristoarne
pe cimp, daci e posibil, si si ninga pesrevagonulin
care md aflu; sd impictrin-r pdna ajung pompierii si
ambulantelc la noi, gura f-enreiicare doarme irr saci
sa se inchicli automat qi si nu o mai aud en-ritdnrl
prostii despre punctualirate si confort.
Nu am dispoziric, ni doare c:rpui. E prea cald
in odiria asta pe ro[i si miroasc prea grcu a valize,

fJ 7\
 Nl,c{/5^l c)RL/l I)t PlPr
l'AUt CnBttn

intrebari:
tu nu ma lisai sa ma apropii 9i ii puneam
vrei oare
cl-rm eqti' cum te comporti fara luminS''
intuneric? De multe ori nu-mi
se te lagi condusa in
te asculte orbeqte qi
ANATOMI E EROTICA ,erp.r"d.o' era prea ocupat sa
nu am
mi lasa singur, cu norii din minte pe care
outut nici in searaasta sa-i indepartez'
Visez c[ am rdm:rs cu caninii infipti in umarui
tiu. Pentru rnine, pentru ftrriile mele, e o sin"rfonie
de n-rigrer-re, o cascada de cioburi care mi se varsd
in cap pe de-a-ntregul. Nu am barcd, nici colac de
salvare pentru a iegi din cercul acesta.Ji-an-rdat jos
cdmaga gi muscam in neqtire, sacadat. Aritmetic.
Ai urmc de dinti peste tot. Din rizbunare, cred.
Adulmecam de sus in jos, din claviculi pAnS-ncot,
mu$carn cu atacuri seci gi rapide. Imi piacea cum
sunir in gol, a os pe os. Am rupt destul pAni cinc{
am reugit sa curaqtotulde pe brat, am pus nervii de-
oparte pentru maine. Sur-rtcalzi si elastici,imi plac,
cred c:i i-aq putea folosi pentru a-mi intincle rufele
pe ei. Ii las si se usuce pulin, sunt nunai buni pen-
tnr corzi cle arc si pentru o trrrgere de noapte. Ma
aqteaptasavanele gi caprioarele pentru o vinitoare
rapicla.
Trec printr.o perioilclii extrem de proasta, ma
vAnzolesc gi vreau si ucid salan-randrelecarc mi
tot urmiresc in pat. Le aucl sub perna cum rAcldc
mine. Nu eram vinovat nici aseara,nici diminea-
tri, dc accca nu p()t s:i inqelegce clorcaude ia n'rine.
Abia acum, dupa o can:i c-lecafea si dupa ce ellr
muncit orc intrcgi, am izolat un cubitus. Lni place
cum ar:rta.E lung, alb, ca un stilet regcsc pe cerre
l-am sarutirtzile si nopti. ll trigearn catre mine cinci

j.6
 NtcLr 5T()Rt./L Dl f ilE
['AIJL C]AIi()R

chinuie s.l-mi misoare migcarile,sa-mi controleze

jet
n".o.. inghiqituri, fiecarefum, fiecare d-edeo-
tforant. i.t ,lo"pt"" asta am de munca' Mult' Am
,a i"u"t"t. crengile copaciior cu md'nuside iatex'
$vru1EnBLEUctEL Albe, moi. Cerul esteca o brinza proaspatA
qi se
pestenoi' ii
uita curios la n'rine.Iar cdnd o sa cada
Ma viziteazasoarecii.Par somnambuli, merg cu
vom faceeauri qi-lvom afuma in linigte'
scufiiie pe cap qi cu sfesnicein brate. Coboard in
sir inclian, nerusinati, din parul unei fetite ce qine
un ursulegla piept. Sunt peste tot: prin cizme, prin
sertare, mi-au luat pina gi pasta de dinqi de pe raft.
S-au imbracat cu pantaloni verzi gi sar din pagina-r-r
pagina, de pc un rAnd pe altul. Nu obosesc nicio-
dat[. CAntd, sar coarda, ling ingheqata in faqa mea,
cAnd afara sunt peste treizeci gi cir"rcide grade.
Unul dintre ei, cel mai grasuliu, are un clinte
lipsa. Seamandcu un actor de film care hohotea cu
mAna la gura, jenat de orificiile din dantura. Sunt
inspdimintitori in timpul zilei pentru ci nu-i vid.
Nu-i pot atinge. Am doar senzaliac.lle aud respi-
ratiir printre mustrilile lungi, pline de firn^rituri.Dc
cAtcori se incl-ridugile prin vecini, unul itegtebotul
de dupi fotoliu gi incepe sa miqune. Ii plac buqi-
turile, ir-rspeci:ri uga de la etajul trci ce se inchide
sec qi clampanc. Ca batrAna ce locuieqtc acolo. Ca
proteza din gura. Noaptea sunt mai priL.tcnosi,sc
aduni qi se in-rpartin catcgorii: maturitorii, sterga-
torii clc praf, spdlitorii dc v:rsc9i ochiosii.
Acestia din urr-r-risur-rtcci miri nesuferiti. Sunt
blitrar-risi zactolrti ziua sub chiuvetei.E rricoetreaco-
lo. Au carti pe carc lc rrisfoicsc9i p:rhirrccu citronir-
da. Nici r-ruvad prca bir-re,probabii iru strabisn'r.Se

7,)
7E
l'Atrt eAB()R.
PARIA-N PORT
LJrmdresc barcile care aluneci prin port: gtiuci
cu beculeqe rogii s,i verzi in locul ochilor, unele
mari, altele mai mici, galugte marine sprintene ca-
re-gi fac loc cu ugurinqa printre vapoarele ce dorm
legate in parAme. Se aud doar motoarele: poezii de
mAna a doua, riguqite, spastice, nervoase ca nu-si
gasesccadenqa.Au o frumusete aparte, a$ezati. Le
studiez de ani de zile gi am ajuns si le inqelegfiecare
acces de tuse. Mi chircegte de emoqie talazul spart
cu prora, cu toate ca e noapte gi nu-l pot vedea dis-
trus. Aud valurile cum mor, unul dupa altul. isi
dau gi ele duhul. Ape fara suflet. Unde s-or intal-
ni spiritele lorl Exista vreun loc unde se aduna gi
comploteazd urmitorul tsunami? $tiu sd se uneas-
ca pentru a astupa gurile rele?
Mi s-a intAmplat acelagilucru qi aseara.M-am
temut ca va fi asa,speram doar ci blestemeletale au
disparut qi as fi putut sa mi linistesc urmirind co-
jile de nuci pe apa. Dar tu vrei un paria dependent,
lrn rob pe mal cu ochii injcctaqi, rupqi din matrice.
Il ai, e din nou prezent. A fugit de acasapentru ca
sirena lui plezncste nervoasi din coadn gi il chea-
ma. An-r parte de acelagico$mar: ambarcatiunile as-
tca prapadite se deplascaz.lsub acelagipavilion. Al
tiu. In locul steagurilor din pupa sunr rochiilc tale.
Le cunosc. In locul cortinelor albc din hublouri. ai
pus camirgiiede noapte.
80
NEGUSTORUI- DF IIPF
IN SPATELETABLOULUI
Md amuz[ gi astizi duhul naiv care cobora, sal'
tAnd din ceruri, pe u$a din spate. Se agezacu noi la
masi gi ne tinea prelegeri despre bunitate, de par-
ci s-ar fi pravalit peste noi butoaie cu blAndeqe gi
nu am fi begat de seami. Slabit, vedea pufin doar
cu ochiul stAng, ii tremurau degetele, iar vocea lui
speriatd mi fdcea sa zAmbesc.$tia oare ca stapAnul
lui facuse pamAntul doar ca sa ne fie iad? Chiar nu
era con$tient sau ii pldcea sa se agaqede firele rogii
qi subqiri ale credulitaqii pnmAnte$ti? Ramdneam
impreuna cAteva ore, vorbeam gi taiam felii de pAi-
ne pe care gi le aduna intr-un rucsac mic, purtat cu
sfiali pe umeri. Nu i-am aritat niciodata ca e rupt gi
ci pdinea i se pierde pe drum. $tia, cred. Binuiesc
ci ne vizita gi ne cauta compania, gdsind drumul
datoriti firmiturilor.
La tine in camer[ era beznd, instalat[ de{ini-
tiv ca seceta intr-o vara de foamete. Ai aprins un
bec ce lumina un tablou mare, singurul pe care
qi l-ai dorit mereu. N-am aflat niciodata ce repre-
zinta, degi i-am privit cu sete, nervos, cautAndu-i
unghiurile care si-mi deschida mintea gi tonurile
de culoare ce m-ar fi putut ajuta sa-i pitrund se-
cretele.L-arn vdzut ca un lan de griu. Erau acolo gi
nigte ulcele duse pe umeri. $i copii ce aleargadin
fata furtunii. Un prim-plan imens, galben, care
81
 PAUL CABOR NECU.S]'ORUL DE PII'T

inqepa la atingere. De aici gi ideea mea ci. ar fi fost

spice uscate. In spate se afla un paravan cenusiu, o
vAntaraie din Baragan cu spini care taie obrajii si iti
acopera ochii.
Ai coborAt tabloul din cui, cu griji, privind pre-
CRnrorR
caut peste umir, strivindu-mi in picioare tot ce nu-
meam imaginaqie pAna atunci. L-ai dat la o parte gi
m-ai indemnat si privesc prin gaura rimasi in pe- $tiu ci traiegte in Montellano, in apropierea
plantaqiilor de tutun din Tamboril. Mai multe nu
rete. Nu mai era lumind in camerd.,doar un gol prin
am vrut sa aflu, am lasat-o sa mi se dezvaluie, sa
care md a$teptam sa vid muntele. Nici el nu mai
se dezgoleasci singura dupa cum crede de cuviin-
era acolo. Dispiruse fard urma. Nu mai mirosea a
qi. Vorbim rar, infruntAnd metehnele tehnologiei
pin, nici a cascadd,nu mai simfeam in ndri dulceaga
moderne; la mine e noapte tArziu, nu mai urla ni-
mugchilor de pe copaci. Aveam doar picdturi sirate
meni in cartier, au ticut claxoanele. Autobuzul
pe piele, iar noaptea i9i ficea loc printre noi, acope-
care mi leagi de capitala de provincie mai sparge
rindu-ne picioarele si fruntile.
noaptea din ora-n ori. Acolo abia incepe sa se in-
tunece. Vaiurile calde ale Atlanticului de seard se
intorc acasi, bircile vin din larg cu plasele pline de
pe$te,pisicile din port ies flamAnde in intAmpinarea
lor, iar in cafenele barmanii destupi primele sticle
cu rom.
As vrea s-o cunosc. Se ma inveqe cum se frig
bar-ranelein ulei si cum se fierbe orezul in coaja de
palmier. Vreau s[ ne leganim in barcl, singuri, noi
qi cele doua vdsle. Sa ne impietim umbrele fugirite
de luni pe plajl 9i sa ne adAncim tnlpile in nisip.
Ma tachincazl mereu din cauza accentului pe care
il am, spune c.l spaniola pe care o vorbesc e prca
rigidn. Ca un perete de castei.Ii lipsegtc tonul fc-
lin al nativilor din Caraibe, dar tocmai acestlucru
ii trezestecuriozitatca. CAnd o prind cu chef, imi
poveste$tedcspre visurile ei: ar vrea sa paraseasca
insula si sir-girefacir viata in alta iume, gtiuta cle 1a

S] E]
 IAI] I CAt]OR
telcvizor,din filme gi documentare.ii plu. maqini-
le mici, roqii, cu tetiere din catifeabej gi covorage
moi din pAsla,in nuangedeschise.ii estedor si se
plimbecu trenulprin munqiiAlpi, deginu i-a vizur
niciodati, sa urce cu telefericul si si se arunce in
h a u r ip e s c h i u r i .
IubegtestraduqeleParisului,tarabeiecu mii de
carqiqi privaliile cu feuilletage.Fascinaliasufletu-
lui scaldat ape penrru inghesuialaur6ani, pen-
{e
tru frecusul zecilor de mii de corpuri intre ele, in
metrou, in piefe,pe bulevarde,zumzditulbistrouri-
lor, nemiqcareastatuilor umane de bronz pictat, in-
terfoanelecare nu tac, amesteculcitadin-alpieilor
de toate culorile, aromele de pe haine, rimelurile
scursede pe gene gi clatitelecu cremd de ciocolata
impachetateacolo,pe loc, printre umbrele Ei cAini
in lesa.Carlota locuiegteacolo,in coliba de pe ma-
lul oceanului.Eu stau aici gi o agtept,sa-i aiit bu-
levardeleintunecate,sa mugte din metropoia asta
caremi macinasi ma ucidelent.
8+
N TCT]5 ]-C)RUL DF I'I I'I
PlnN oe rscRpnoA
Dup[ tot ce s-a intAmplat, am vazut chitara de
pe gifonier. Era plinI de praf, atinsa de timp intr-un
mod injust, pitita printre cirqi, teancuri de ziare qi
jurnalele pe care le aruncai acolo, sus' ca si uiqi de
tine gi de acceseletale de furie necontrolata. Nu ai
atins corzile de foarte multi ani. S-au uscat, sunt
arse de vreme si lipsi de vibraqie. S-au scurs ticeri-
le printre bemoli 9i le-ai depozitat in cutie, presate,
inghesuite gi legate la gura. Si nu poate urla in ne-
s,tirela cei din casa.
Cite rini, citi frumuseqe ireala in adAncul lor,
cAte voci se ascund in diapazon gi tu nu ai curajul
sa le aduci in faqa.$tii de ce?Poate pentru cd a fugi
e ieftin, nu te costi nimic. E ca un bacqig lasat ce-
lui care pizegte pirerile de rau. Arunci o moneda qi
pleci, sigura ca nimic nu te va mai lovi pe la spate,
eqti atet de convinsi ca in pupila ta locuiegte un
inger care te fereste de demonii mei, incat uiti sa
re spiri. Nu te infierbAnqi subit, te invelegti in nou-
tatea momentului gi treci mai departe. Simt aici o
metafizici triviala, apasata,dur.i, c:rre iesc din tine
cu forta. O nongalanla carc ma spcrie gi rna tintu-
ieste in mulcnie. Cc aq mai putea sa fac acum in
fata guvoiului tiu de replici? Sn le iing disperat, sa
le culcg din zbor/ Sa n-ri mulqumesccu ncintelesul
intelesului ior?
ii -s
 I,AIJI C]At]oR N IGU-Sl-ORt]l DE l-lI'E

Agtept acolo, voi trai induntru, calcAndu-mi

costumul de gala cu fierul rece, nitAng, nefamilia-
rizat cu priza gi cu bunele moravuri. Sunt inarmat
c.u rabdare, igi cdntaresc toate miscirile gi, nu gtiu
PLOAIA ARLECH INULUI
daci te-am anunfat, chiar am fecut planuri pentru
urmdtoarea escapadi. M-am gAndit ca ti-ar plicea
si_mergem pe o insuli unde se ajunge doar cu vAs-
Ma uit la fotografii in care copacii se migca la
lele, dupd opt sdptimAni de pelerinal pe ape.
fel, condamnati s[ se aplece mereu in aceeagiparte.
Vom prinde pegti, capre qi pasdri dobordte de
Uscaqi de soare, congelaqi de iarni, amenin{a(i de
soare, pe care le vom pansa gi le vom ruga sd ne
for(a unei drujbe care ii transforma in gerveqelede
aduci ve$ti despre oamenii din alte pnrti ale lumii.
unica folosinqi cu miros aseptic de aloe vera.
Cele pe care rocmai le-am parasitpentru a ne aban-
Obosesc prea repede gi am ajuns sa invidiez ga-
dona in^voie pe peticul acela de pamAnt, uitat de
inile pentru ugurin(a cu care mo(iie cAnd nici mi-
sateliti. Imi iau gandurile si ma asezin stradd. se_ti
car nu s-a intunecat afari. Banuiesc ci sunt fericite
pAndesc iegirile gi intoarcerile acasi. Am si cAreva
in felul lor: ploui cu griunqe' pot scurma in liniqte,
boabe de cafea. $i citeva fire de tutun. E suficient
se ciondlnesc fdri a fi nevoie de un judecator care
deocamdati.
si le impace. $i mor, de obicei, in floarea vArstei.
Acest lucru nu este neaparat o bucurie, dar le sal-
veazl intr-un fel de cogmarul unor visuri neim-
plinite. Le-am studiat obiceiurile, din curiozitate.
Sunt pdsarihaotice,lipsite de orgoliu gi de raqiune.
Ne asemindm in multe privinqe, doar ca noi cau-
tam in permanen![ un zid mai mare qi mai solid pe
care si ne imprigtiem minqile.
Ploul din nou, in diagonale. Ca romburile co-
lorate ale ur-ruiarlechin. Picaturi care $terg gcamul,
se sparg de cioburi, se rostogolesc pe pervaz gi ca-
uta sa se adune, s.i formeze o comunitate. Daca nu,
m.lcar un ochi de apa, o balta minuscula in care si
se simta atiantice. Sn aibn incredcre unele in altelc,
s5.nu se insele iremediabil, nici micar din gresea-
la. Este o zi stoarsa c1eenergie prin care nu curge

5(r 87
 I,AUL CAt]OR
NEGU.STC)RIJt DL PIPE

nimic. Arn chef si ies dirr casa gi si urc in auto-

buz, acolo,printre naveti$tii ucigi de transportul
in comun, moi, nepisatori, sa mh amestec n"r-rta..
catevaore printre far-rtomelecu ochii pierduti in
telefoane. DOUA CUVINTE DESPREMOARTE
$rcoMPETENTA

I-an-rdesconsiderat casa dintotdeauna, nu mi-a

placut sir o vad pe deal, despletiti, tanqoqa,incon-
jurata de arbori, cu iarba crescuti pAna la ferestre.
Nu am suportat aerul proaspatcare ii inunda came-
rele qi apa din cer ce-i spala tiglele tot anul. Poate
pentru ca nu-mi apartine. Nu gtiu daca preveste$te
nenorociri sau le gi adaposteqteprin cotloanele ei,
dacd are prin beciuri vegti proaste carora le da dru-
mul prin sat sau daca pur si simplu existri pentru ci
trebuie sa existe. Pentru c.i trebuie sa fre o piaza rea
gi pentru ci ochii mei trebuie sd o vade.
Am mii de motive. O disprequiesc.A fost acolo,
inalta si sfiditoare, am urAt-o de mic. Nu am avut
un scop anume gi nimeni nu mi-a insuflat ideea
aceasta turbulenta. E inca ir-racelarsiloc gi nLr s-a
schimbat nimic.
Am aceeaqipornire, ag iua un topor in mAini si
i-ag rupe cercevelele,una cdte una. Stiu ca birbatul
care locuiegte acolo e qinut in lanquri si r-ruare li-
bertatea pe care si-ar clori-o.I s-au inr-regritrniinile
anul trecut, od:rt:i cu ploilc ce nu se mai terminrru
. t i r r g u l , p r r r c i .i l r u -
s i s c r r i t ac i u , , l a t . u u r - t . r c h i S
ceqtc intr-un fel str:rniu. P:rreo anteni de mcic, ne-
hotarat claci sa stca ascuns sau sa priveascdlumca.
in zilele lui bune inri povc'stcst.-clespremoarte.

tScl
PATJL GAt]OIr.
E extrem de competent gi tulburitor de precis in
detalii. Ultima data imi spuneacd putem disparea
cu toqii intr-o secundd,dintr-o apdsarede buton.
Nu i-ar parearau. Dimpotrivir, chiar deseneazd cA-
teodati schiqein creion, care noud ne par lipsite
de sens:o huma viduvita de culoaredin care nu
se mai na$te nimeni, cAtevaperechi de foarfece
cu dinqi indreptaqicitre interior, furnici cu nas de
clown care nu mai respectaniciun fel de hegemo-
nie, fele triste cu buzelepe verticald,muze cu pan-
tofi de lac si cactugicareies din buzunare,nasruri,
hamburgeri de plastic, tocuri de monoclu, gipci
de parchet ros de mucegai,secunderectilinii care
practicaturism de masdla ,,all inclusive" si femei
lungite pe mese,pe burta, cu rnAinileatArnAnd.E
lumea sa ascunsi.,in care a decis si trdiascadupa
propriilereguli.
q0
N ICIJ5'T(]ItUI DF P I I' E
S-tINC HERI PRINTRE ALIZEE
De obicei ne intilnim pe strada,in drum spre
mica pravilie a lui Hafid de unde cumpirim pdine,
smochine qi fistic copt. Devenim, brusc, artificiali.
Stareavremii na$te dezbateriincinse, ne ingrijo-
reazanorii, tuneteleqi culoareavineqiea fulgerelor
nocturne. Privirile ei imi intra printr-un orificiu
nestiut din frunte, apoi se pierd in copaciidin spa-
tele meu gi atArnaacolo,printre crengi,ca globurile
din pomul de iarni. Nu le pot cobori.
Vorbim, ne contrazicem9i ne ascundempe
rAnd sub balcon, cautAnd un petic de umbra.
Discutam desprealizeegi musoni, ne suparafaptul
ci mislinii nu vor mai da recolta buna, ochii mei
nu sepot inelta mai susde genunchii el. $i trag aer.
Mult.ln piept.Nu batevAntul,nu md ajut[ nimeni.
Borealulgi australulexistadoar in carqilede geo-
grafieqi nu vor si sufleacum pestemine. Au murit
firi temei,inutili. leri purta vata de zaharin par. Se
impleteau ciudat culorile. Cristale curale, neatin-
se,nemototolite.Cazuseridin saciihamalilordin
port qi era ninsain pletesi pe umeri.
As fi vrut si o sorb. Sa o aqezintr-o ceaqca9i
sa o pristrezcalda,chiar gi aga,vorbindu-mi nefast
despremeteoroiogic. Bumbaculaceladulce ii fura
prospc{in-rea
putin .-lir-r buclelor gi cred ca voia sa
se ascunclaacolo, piirul
ir-r ei, ar fi vrut sa-qifacaur-r
 I'ALJL CABOiT.
N FCJ-U.S
I ORL/[ DF IlI'T

culcu; sub lobul urechii. Am simqit-o speriata,ca-

uta cu ochii o ascunzitoare 9i am avut pentru o se-
cundi senza(iaca doreEtesi ma evite. Nu qtia cum
sa imi spuni, eu nu banuiam ce ar fi putut si-mi co-
ILUZU DE TUTUN
m u n i c e . A v e a i n m i n a d r e a p t l iu n e v a n t a ic u c a r e
anesteca aerul, dar nu reugeasa-sifaca curaj.
Caut sa scap din hora iluziilor, mi-ar placea
enorm sa ma trezesc la un moment dat qi as vrea
s5.o conving si ma primeasca in azil, la ea acasA.
Acolo, pe bucaqica ei de p[mAnt inconjurati de
apusuri. M-ag simqi acvatic, alunecos, pe solul ei
tropical. As fi un alt avatar al meu, de aceastadata
l-aq dori marin. Visez deseori ci nu exist, ca sunt
doar o neglijenqi a parinqilor mei. Dar nu coinci-
dem, nu am putut pAn.{ astazisa hotirAm cum vom
face. Ea sti printre plante neculese, innegrite de
soare, eu intarzii n-rereu,inconjurat de cea(a ;i de
prea mult urbanism.
Ne rotim amAndoi printre cuvinte ca acele
unei busole indaratnice, ciutim norduri noi gi poli
excentrici. Vreau sa evadez din jungla de beton,
iar ea, frageda,tAnara gi negtiutoare,cauti sa se in-
funde in nebunia cle aici. Nu are bani sa vina. Eu
nu ii voi trimite niciodata. Egoistul din mine vrea
doar sa profite pi sa gtie ci exista undeva, departe, o
sclava care taie la perfecqie frunze cle tutun pentru
placereamea dementa.

t))
t)l
 I',qttL CnR.1t<
TE PIERDUSEM
Iegirile in public sunt indecente. povegtile apar
si ele ca nigte nuduri expuse pe gard in betaia sta-
relui, am senzaqiaci sunt copii pe care nu-i intrea-
bi nimeni dacd vor sa iasi in lume. poate oricine
sa treacape lAnga ele, sa le biciuiascd gi sa le taie cu
lama pe pAntec, si le scuipe sau si le gteargalacri_
ma din coltul ochiului. Oricine, oricAnd. popice in
vdnt la cheremul celor fdra mila si fara ir-rqeieg".e.
Dar chiar si-agale voi bate cuie in palme. Sa rame-
nd acolo, pe scAnduri. Latite si infometate. Cu ca-
petele incinse.
Ml* pus o batisti uda pe cap qi am iegit sa te
caut. E foarte cald, nu se clintesc frunzele. S-au in-
c u s c r i t S a h a r e l ec u n o i .
E doar gase dupa-amiazd, dar pentru mine nu
s-a crapat inca de ziua. Dupa fusul meu orar, e
noapte. Metabolismul mi-e nocturn. Mult zgomot.
Si multi durere in frunte. Alcoolul imi racnesre in
cregtetca o pisici necastrati. Am ceatain pupila si
caut innebunit o punga cu gheata. Sn-mi ,p.li d"tn
viitoare pe unde ai de gAnd sa te ritacesti. prin ce
taverne pot sa dau de tinc? Lasa-mi urr semn, spu-
ne-le baieqilorsa anunte prin staqie,ca si nu tc n-rai
piercl din ochi. Am cu mine pansancnte gi stiu si
ling echimoze.
.)+
NEGU.STORIJL DE PII)L
$rnneN
Erai ciudat, pareai coborAt de pe o corabie gi
m-am uitat de mii de ori in jur. Mi speriasem, nu
vedeam nimic din coaja aceeade barca in care cala-
toreai. Mi-ai scris despre voiajele tale, despre cum
treceai prin vami fara ca nimeni sd te cunoasci
sau sa-qi conligte fanoanele atat de greu obqinute.
Mi-ai trimis nenumS.ratescrisori gi pietricele de pe
plajele lumii, coji de oua de broascl qestoasi, fulgi
rogii de tucan si piele de cobri, tutun ca sd-mi pot
imblAnzi seteade fum qi poze cu mulatre frumoase,
iegind impudic din ocean.
Am colectionat obsesiile tale gi mi-am adunat
in cameri frisoane, am triit ani de zile cu vedenii
hipertrofice pe noptiera. Tot ce atingeam se trans-
forma imediat intr-un muson ce-mi ocupase min-
tea. Ai construit in interiorul meu un labirint in
care imi hlcuiam de unul singur pornirile si idei-
le. $tii cumva de unde venea mirosul de alge, cum
reugea sa se adune 9i sa formeze un val gigant de
verdeaqi care ne-ar fi ucis dintr-o singura migc.lrel
Vene:r din spatele bancii? De unde ap[reau noap-
tea vietati cu cozilc lor mari gi se auzeau tot felul
de clopote nebune/ Mai stii ca te-ai ridicat si mi-ai
ficut semn sa vinl Am crezut ca se clatina lumea in
acel moment gi ca ne aflam dintr-odata pe o ban-
chizl cireia ii placc sa delireze.Se crapa pamAntul
9-t
I,AUL CAL]oR
I '
suD pa$Il nostrl.
Intram la tine in casd. Pentru prima datn. Ai
mers in fafa mea cu paharul in mana si cdutai chei-
le prin buzunare. Bolboroseai ceva despre un sfAnt
incapabil sa deschida porqile cerului si sa se im-
brace ca oamenii. Mi-a fost frica in seara aceea la
tine in casa:frica de oameni, de neqtiinta mea gi de
atacurile celor din jur, pe care inci nu puteam si-i
inqeleg.
Acum sunt pregatit si imbitrdnesc. Privesc in
urmi, uneori rAd de ambitiile mele prostegti gi imi
suflec mAnecile din nou. Pentru a mA aseza mai
comod in fotoliu, sd pot privi usurinta cu care am
rupt legaturi gi speranqe.Aflu acum ca gi injuratu-
rile pot fi domesticite, puse pe masa pentru a fi ac-
ceptate cu ingiduinqi.
96
NECUSTORL]I DI PIPE
Scnnn LA CER
imi bate la usi. Timidd, ca de fiecare data. Abia
atinge soneria. CAnd nu functioneazi, lovegte uqor
in clanqd pAni cAnd reugesc si aud din celilalt ca-
pat al apartamentului. Ii e teama sa nu-i cada vreo
scAndura atunci cAnd imi piqegte pragul. A invaqat
s[ nu se mai deschide ca in tinereqe, intrd cu pagi
mici, aproape tremurAnd. Are totuqi o vArstd, e
gubreda gi gtie asta. Calculeaza fiecare gest, fi.ecare
centimetru pe care il parcurge. Ne salutim com-
plezent, dar cu duiogie in gesturi. Pe ldnga guruburi
se zdregte rugina gi scArqAietoati din incheieturi.
$tim ca vecinii pAndesc dupd perdele, qinAndu-9i
respiraqia gi cAinii de bot, sd nu latre. Sunt acolo,
prezenti, martori nelipsiti ai secretelor mele.
Ii deschid repede gi o poftesc induntru. E inal-
td gi subqire. Uda. Ploua de cAteva ore bune gi nu
are umbrela. I-ar sta bine cu un trenci lung din doc,
aruncat pe umar sau qinut de.gaica.Miroase frumos,
a lemn dat in graba cu rimel. li vid agchiile imperfec-
te pe care nu a reugit sa le ascunda nici astazi.Poate
ci nu vrea, mi gAndesc ci e un fel de a-mi spune
ca trebuie sa pastrez o oarecare distanta. Mi-e cald.
I-ag mAngAiapicioarele. Am o pofta brusca de a-mi
plimba miinile prin crapaturi, de jos in sus.Apoi pe
trepte. Vreau sa sc indrepte qi sa ma lase si urc pe ea,
sa culeg doi pui de asteroid pcntru cina.
L)7
I,AL]L CAL]OI{ N EC tJ.sToRt/L l) E PI l' I

podea:curioasi.,dezlantuita,in vervd permanentA,

exactd,exigenta,capabilade dueluri interminabile
gi sentimenteperiurbane.lu4-ar executafira niciun
En,rnnn pic de remuqcarein clipa asta.O fiara cu speran[e
9i dezam[giri carenu se pot uita niciodatA'
ir-r-r..rr"
O bombe cu ceascareserefugiazaqi ea,uneori,in
Ieri incerca s[ md atentioneze cu vocea ei cal- propriile momente de singuratate.
di, dar ferma. Tonul felin, avertismentele camufla-
te printre miqciri de degete md puseseri in garda.
M-am iipit de podea. Cu faqaspre perete. Mi-era sete
qi foame de pericol, totodata. Aqteptam si arunce
cu vorbe, cu bice care taie-n carne vie. Tendoanele
mi se atrofiaserS,imi cripau falangele gi se loveau
intre ele cu zgomote acute. De ciocan. De piatrd pe
parbriz. De cornuta ce boncaluiegte isteric printre
copaci.
Secundele rdzbunarii sunt groaznice, se intorc
impotriva ta cu forqa unui burghiu scipat de sub
control, amestecandu-qi in tine sAngele, mintea,
plamdnii gi inima. Tacerea de dupa, nirnicul ab-
solut care plutegte intre noi, privirile incircate de
furie... S-a transformat totul intr-o camapacare mA
strAnge de gAt si rna amu{este.
Agtept sa se tArascaorele. Si treaca ziua. Ca
c1efiecare dati, noaptea igi poate intra in rolul de
avocat al apardrii gi m-ar putea scoate din groapa
in care am intrat. Vocea mi-e obosita, gesturile au
copiat ceva din filn-rcle-scpia,capodopere ale stAn-
gaciei gi amatorismului. Fac doar n-rigcarirepetatc
obsesiv: un umir care se riclica ingrozit, clornic de
liniste, ce intilneste ir-rsfargit peretele de care se
va rczena. O simt fara a o vcdca, sunt inci hpit de

eE 99
I,AL]I CABOIl. DE PIPL
NECU5f()RtJL

nebuni, o tura gi regina.A dezbracat-o'a urcat-o

pe umar si a dispirut din faqamea pe o frAnghie,
in jos. Nu mi-a indeplinit nimic. Ma rog de atunci
SaH iN VIS doar sa mi se dezumflebuzele9i sa-mi dea inapoi
ceasul-cronometru.

Nu stiu de ce scriu despre baloane de hArtie

cu flacira in interior. M-a apucat de n-rAneci un
dor din copilarie si nu ma lasi. Mi-am adus amin-
te ci am avut un vis despre asta: jucam gah pe un
zeppelin imens, in forma de tun, in compania unui
barbat pe care nu-l mai vdzusem pAni atunci. Prin
geamul deschis se auzeau, in departare, petarde.
Lumini colorate se lageaupe perete. MA intorceam
pe toate parqile, nervos, imi acopeream urechile si
imi incrucisam degetele clela picioare inrr-un fel de
ritual cu care voiam sa-rni indepartez demonii din
cameri. Aveau chef de dans, veniser.i cu tobe gi cu
o pianini careia ii lipseau clape. Unii in picioarele
goale, alqii cu glapi rosii gi margele in jurul gAtului.
Barbatul de pe zeppelin aparuse pur gi simplu
in fata mea, cu cutia sub braq,gi imi promisese cd-
rni indeplinegre orice dorinqd dacd voi cAgtiga o
partida. A scos piesele pe masi. Erau din oase de
plastic. Regii stiteau pe tronuri inalte si subgiri, iar
nebunii sorbeau supi cu paiul din cfu-ride alabas-
tru. Am alesataculNimzowitsch-Larsen, o migcare
pe care am invitat-o de ia un turc cu ani in urma,
gi am asteptat sa se desfasoare.il banuiam calm,
calculat. I sc citca experienqape fata. ir-nimirosea
frica, se juca cu prir,,irilcmele gi zimbea. Superior,
flegn"ratic.Din catevir mur..iri mi-a luat un cal. ambii

I0() t0l
 NEGUSTORTi I DE PIPF
[,ALJL CAB,I)R

mai greu. Caut pietricelelealbe acum, instinctiv qi

curiJs in acelaqitimp, vreau sa Etiu daca fericirea
iqi poategasilocul printre firigoarelede pamint in-
cremenitede vreme. Nu am vdzut nici macaruna'
IOC CU PIETRICELE
Erau acolo doar cele negre,imprlgtiate printre lu-
mAnarilecr[pate in vAnt.
il unniresc cum se plirnbi ir-rfiecaredimineaqa,
indiferent daci vdntul smulgefrunze, dacasoarele
tope9tesemne de circuiaqiesau daci plutesc nori
de nisip peste orag.Se mai intAmpla, nu e gluma.
Locuiesc intre mare qi nunte, iar nordul Africii e
aproapegi ne mai imprumutd cAteodatadin obice-
iurile sale.
fine aceeagiumbreld sub braq9i afigeaza acelagi
zAmbetstraniu in colqulgurii. Am binuit o vreme
ci muqchii feqeiau probleme gi ca i-au blocat mi-
mica. E un individ imperturbabil, il macini totugi
ceva pe dinauntru deoareceschimbi direcgiapri-
virii ori de cAteori ne intersectdm.$tie cd vreau si
aflu ce face. Dar nu imi pune piedici. A intrat in
cirnitir. E un loc vesel.Duminica astaaducemulti
lumina cu ea,iar luna februarielasachiar gi pasdrile
sacAnte.
A mers direct in capitul unei alei, undeva in
dreapta,s-a a$ezatpe o banci si a notat un numir
pe ziar.Nu stiu care,de la distanqala carema aflu nu
se vede nimic. Il las sa plecesi n-riapropii.Pe mar-
mura din faqamea sunt scriseun nume de feme-
ie gi cAtevacuvinte: ,,Zilefericite,pietricelealbe."
Nu intelegjocul. De obicei,mortii alegsa plececu
cuvintelela ei, lasandin urmi doar indicii pe carc
mintca noastri, a celor aparentvii, le clescifreaza

r03
10.2
 Intit G,qsttR

NEGL/J.TORUL
DE [,IPF
-=
M-am imbolndvit in nirr; ^:^-r
Cu RocoIrNA iN
ArENA
;ffi il *,1::i?i"o"Jj;'
:T+! fl:::'J:
cocos deschisedintrjo_ lT'5
,1:
roe. fo"ir"rra^^aetoporisca.

rT5:::::r:
Mi-a rarna ir,'H[:
{Y! ti:i:?
,;,ffJ;,:ilj jir
I,f#it',:
iil:,f!}
Hi, i;::* :;:T
Jx,i+:i ;l!"J::X:Ti::T,, i",..Lii";# vin,
gdzduit*"t'."o"i"s
cu mine o rogojind
cdr
srau
pentru a fi

nu :1,f,1,ff1[+*:fi/i,1fi*i',;
ascur,i
nu mai rii paln

Sunt dezvel
imi
cata de ,ia aon,lr^t'] ascutbarcla.Am satai o

n:t*tii:;i*i*n 1r"'dD"; bu-

i*r1
e{.;;;ilfx.':*i*ll:;
i*ffilislx::
d$it*-;*ri[:-**+qffi
*:iti:';:";t? :?tr;Ti
**triiTj:,'*itr
'ffi{fiffi{'-*:u
i;ft liFrr*;i";":,.*{T* i::
i:!1
jt::,:,,,,1.,,:[
l.:'l
.,il,i*.".[" [iE:.;#
t0-1

r05
IA U L C A BO R NEcUSTORL/L DE PII,E

asezaserd$i mi s-a ficut teama. Am s[rit in alt co-

pac gi i-am privit de la distanta. Am oroare de fur-
nicaturi qi boli de piele.
DECADENTA

Anl rdtacit cAtevazile prin copaci.Mi-am lipit

faqade frunze. Dimineaqasunt altfel, sunt cirnoa-
se,miros a noapte pe duci gi a ferestrelarg deschi-
se.Le poti rupe intre dinqi daci qi sefacesetegi cAr-
ciumile inca nu s-audeschis.Mersul printre crengi
e un fel de Arcadie proprie, de unde vad oamenii
cum iqi infig pumnalele, sorbindu-se din priviri.
Poqifi vierme de mitase chiar gi in lipsa dudului,
iqi poqi coasearipi pe spate si incerca sd zbori de
pe crengile nu foarte inalte. Ai chiar posibilitatea
si locuiegtio perioadain pom gi sd te visezisal de
mdtase,aruncatpe umeri de matroana.
Eu am incercat toate scenariile.Ori sunt un
foarte prost actor,ori un slabcallrator. Mi-am luat
hamacul gi am stat la pAnda noptile. Nimic. Nici
umeri dezgoliqi,nici esarfe,nici micar decadenqa.
Asa, artificiah si fie, de mAna a doua. Pentru un
provincial pacnlit ca mine, un surogat de proasta
caiitate.
Am reugit searatrecuti si vad doar o pereche
de betivi cum se giugiuleauzgomotos:ei cu avAnt,
inalt, cu tricoul pe jumataterupt qi-n glapi,iar ear
cu parul ,,marley"strensin coami, un pic schioa-
pa de piciorul clrept,sAsdita,c-un chiqtocin col-
qul gurii. Mi-a pirut insalubra.Nu purta papuci.
Nici sandale.Igi freca talpile de banca pe care se

i06 107
 PAUL CABOR NFCUSTORUT DF PIPL

vanilie, fistic gi caramel.Sa suflevAntul pesteele $i

s[ le legenecozile.Me uit cum penduleazape gar-
duri la asfinqit,ca intr-un desenanimat cu dedica-
FELINE PE GARD qie,gi ma cuprinde ameqeala. Ma scutg pe scAnduri,
cred ca am nevoie de odihn[. Sa-mi toarci la ure-
che soldaqiiimblaniti ai vietii de apoi.
Datorita ei am $tiur cd mi-ar pldcea sa devin pic_
tor de urme de pisici; sa le ingir peste tot, colorate,
albe, negre, sidefii, gheare peste oameni
".rr-ri.t.
si pereti, in dezordine. A devenir o necesitate sa
ma plimb toatd ziua pe lAnga ziduri gi sd pictez am-
prente de mAta pe geamuri, pe uqi, pe rno;i.,i, si de-
senez cu acuarele fosforescente pentru eternitate.
Si ingerii au nevoie de feline, p",-rrr.. cd gi pe ei ii
cuprinde depresia, sunt gi ei prizonierii unor crize
de nervi teribile gi pot deveni violenti. Ca si dra-
cii, de altminteri. Ochii ingerilor se deschid doar
cu ajutorul armatelor de pisici, venite in linigte, in
toiul noptii, si se ospiteze din pacatele divinelor
fapturi. Ochii celorlaki, ai dracilor impatimiqi, se
deschid gi ei, dar mult n-raiusor. Doar i, o udie..
din coada, nu e nevoie de mai mult. Ajunge o feli-
ni, o silueta doar, penrru a te inghiri iadul pe vecie.
Ea nu faceadiferenqeintre cele doui cere,a po-
zat mereu intr-o fetigcana naivi, juciuqd. Ambele
tabere_,ingerii qi demonii, sunt rrocive si practica
o omiletica juciiugi, vr-rit orgasrnicd, pentru a im,
brobodi cu succcsbabcle naive din noi. Nu creclca
trebuie rnulti gcoala pentru :rsta. Pentru a desena
mota_ni,zic. Sau poatc cii da. Miicar cea a privitului
in ochi gi a intelege rosrulcelui de lAngdtine. CAnd
voi creste,voi umple orirsul cu labe de pisica. De

108 109
 ['AUL Gnson
BUCETR DIN STERN
Ma arunc deseoriin pat. Ca exercitiu de demo-
lare, fira alte pretengii.$i zacefectiv,ma pirisesc
ore intregi cu faqain sus, lipindu-mi privirile de
plafonier5.Mi-am mdsluit paharele,au fund dublu
acum gi pot in sfArgitsd amestecin vin prafurile de
care am nevoie pentru a rlmdne treaz.Am renun-
fat la garturileplictisitoare,banale,nu mi mulgu-
mesc cupajelevechi gi cer lucruri noi, am nevoie
de corali cu pliuri gi de iascadin ghimbir pentru ca
ochii si-mi striluceascaa vietate.
Imi amorqegtemAna cAnd mi ridic si rdmAn
sprijinit in cot mai mult de zeceminutg. Osul imi
apasdun nerv, nu mai percepdegetele.Imi pot taia
linistit braguldrept fare sd simt durere. Este ca in-
trareade sabiein carneaanesteziati.
Loveqti rapid, cu sete,vezi sAngelegiroind 9i nu
realizezrdezastrul.Ai membrul mort. Ca o grinda
de beton. Nu poti agiqa,nu poti strAngenimic in
pumn, nici micar aratatorul nu-l poqi ridica pen-
tru a-qiredeschidepleoapelelipite de somn. imi
numir coastelecu mAnastAnga,ceavalidi. Sunt la
locul lor. Inhalezsi scotaerul,dar am pe diniuntru
o mogAldea{icu cioc de fier care muqcadin stern.
O mlsor cu centimetrii mir-rgii.Nu e foarte mare.
Tipa mult, are in voce un soi de jalc pc care o aud
doar iarna,cAndurla cdinii pe cimp si nimeni nu se
gandestesi ie tricotezefulare.
il0
NEGUSIORUL DE PIPI:
FARA BUTELIE
Din barul de sub balcon se aude Morricone.
Iesesoarele.Un caqelslabanoglinge, speriat,o bal-
t[. ScArqAie o muzicugdplina de mAzgd.Proprietarui
a deschismai devreme gi mAngAietrotuarul cu un
amestecde ap[, clor gi un detergentcare produce
spumi violetd. Miroase a levanqici intinsa pe as-
falt, a cafeaieftini, chinezeascl,gi a puf de castani
careimi intra direct in nas.Bate vdntul. Viorile ita-
lianului pldngneconsolatein cArciumade la parter.
Am o bucatdde pAinein prljitor. O felie groasd,
taraneasca, cu miez dens.E singurapAinepe careo
cumpir gi nu are gust de ciungacu polimeri. O frec
cu un catel de usturoi gi ii pun cAtevapicdturi de
ulei de masline.Ies in balcon.Urca spre mine un
miros absolutdement de cafeacu lichior de menti.
Mi se strepezesc dinqii doar la gAndulcd agputea sa
mestecfrunzelealeaputuroase.
Bate vdntul, imi intra un jet neprietenosprin
giurile papucilor. Imi zboarl rufele de pe sdrmi.
Vor s[ o imbracepe Maria, de vizavi.A iegit in uga
mai mult goala,fira capot, firi sutien sau altceva
care si o acopere.Pugtiulcu buteiia se apropie*
ea, o siruta pe obraz si ii lasi prada la picioare.Il
atingegi ea pe gura,se ascundc.ltcvaminute bune
dupa ugl gi ii bagabirnii in buzunar.Nu mai vrea
restul.O satisfaceclaxonul pustiului care-iaduce
tlt
 I'AL]L CABOR

N F(;{,/-sT()Rt/t 1)r I I I'F

gazLil.ilmangAiematern
pe frunte. I-a plicur
strAns-o
demijlocrl=!i-i* cum a
readimineqii.Are cal,Jurao*r,, f""aU in racoa-
am parrede sas.dirr.rineqipA; i;; viitoare.Eu
viril carezbiarlla fiecarefil,;Jl.ffpe omulequl
colt de stradd. GORE ALB

Sunt amenir-rtat de sferelemurdare _ zapadacu

huma, cu resturi cl.
"nr.
sir.;;;f,i" covor _ care
se tot rostogolesc_ci.tre mine in vis. Trei bil" p"r.
cap la cap, congelandu-se.ecip.o.,,"fle",il;ii;
cregtetpentru a trece mai ugor prin
iarni. Mi le_
am imaginatintotdeaunamai mici, inofe"rlu.,,r.i
gogoloaiea$ezate in gluma unele ;;;;" akele,.., .,.,
morcov infipt in mijlocul celei d" ,,.r,
si cu labe cle
ragapusein loc de picioare.
Un joc sinistru. Si urr botez ilarianr
pentru
9gt"l de zdpadiidin curte; s-",, gA,-lJitsd-l cheme
Gore. Simplu, fard r-rurneA" fo,.,iti.,
g"-
nealogicde pe nicio creanga.o ...ui.,.e "".oborar
sortiti sd
se topeascainbdlqileorasului.impragtiata
de taxi-
metrigti pe fusteledamelor r-r"ot"r-rt".'Sl,
,o,.,qi,u."
nor:c. Srropii lui vor calatori pesre
_1a]re tor, vor
veoea o arta rume, necunoscut5
confratilor. Vor
asistala certuri, la partidede sex
stAnjenitorqi l:r
cine moderne de fast-food,in carefrunza
clesalata
e protagonista.Voi fi gi eu o picitura
.lir-,G.,r". Cu
veclereabuna 9i auzul fin p",-r,r.,a
me plimba nl.,c
.".",yin paturi, printre tubtui cu rimel gi
lll cu partum. sti-
cle

11)
 I,AUL CAI]oR N Ec-usr()riL,rt DE I'tf l

in jurul capului, drept pansament pentru durerile

provocate cle zrnotimpuri. ln cabanele de lemn ale
Patagoniei nu-gi au loc migrenele. Viata e dur5.,ca-
MIGRENE SUDICE galoqii dau tArcoale plaseior intinse de cu seara,au
loc adevarate razboaie intre cetele de mamifere ac-
vatice, iar oamenii aproapeci nu mai exista. Specia
Mi-a mai rirnas sa aud cum strdnutd ineerii se pierde printre roci qi ghe{ari. Sunt mici, arqi de
care frdmAnta zilele acestea cozonaci. $i poi si v.int, le ostenescprea devreme trdsaturile si se in-
spun ca am innebunit de-a binelea. imi miroase a chid in oieile crude ale trof'eelor vAnate.
faina coapta, a nuci rAgnita gi a unt intins pe pe-
reqii tavilor. Aerul s-a incalzit, gura cuptor;lui se
deschide ca o plapuma binevoitoare. Un iz puter-
nic de spermantet plutegte in casi. Cred ce e din
cauza aripilor. h-rgerii au venit de peste ocean si nu
au apucat sd se spele. Sunt obositi, au dorrnit foarte
putin, cdteva ore, pe cocoagelecetaceelor.De fapt,
saracii de ei, m-au intrebat dac.i pot sa foloseasca
baia, dar eram prea speriat de ,rralitoarele din ca-
mera cealalta ca si le rdspund. Am vorbit cu ei gi au
reugit in cele din urmi sa m[ linisteascd. pericolul
trecuse. BnbntAile si-au incdlecat miturile si s-au
fAcut nevazute.
imi imaginam de mult un taifas in jurul mesei,
cu un pahar de vin in fara, sa-mi povesteascIdespre
arborii care inca mai vor sa zboare si despre cum se
taie oamenii de zapadi cu fierirstraul,in zonele reci
ale Americii de Sud. Sunt impartiti in calupuri gi
isi dau duhul in oalelebucatareselor,alituri J.."r-
nea de foca gi un pumn de mirodenii autohtonc.
Acolo c liniste, lun-reaare fobie de stresini si de
sulitele prea tai()aseale soarclui. S-a obisnuit cu
frigul, cu pirtiile c-leski prea albc, imense,ce se Dun

ll-+ lt5
 PA tJI C , q .s O R
N f G I]5TL]RL]t I)f I'I IF

iluzii erotice. Nu le mai am de ceva vreme. Nu mai

vor sd apard gi sa-mi propuna jocuri. Acum iubesc
doar avatare din silicon, ce fac glume proaste des-
SANII DIN OAZA pre mine qi felul in care n-radezbrac. E clar, trata-
mentul acesta nu-mi convine. Pastilele nu sunt pe
re(et[ gi nu m-au convins deloc. Sunt hot.{rAt sa re-
Am pirul ars. Mi se intAmpla destul de des, nunt la medicatie. Voi mai rimdne o vrene printre
mai ales cAnd intru in biblioteci gi uit si emigrez hmpi, visdnd la valuri facute din golduri.
la timp. Lampile dintre rafturi au lumina purerni-
ci, provoacapete pe piele.Ar umple lumea de pis-
truiaqiin cAtevasecunde,dacanu ne-am refugia la
tinip dintre carti qi revisre.
Mi-e setede mor, agbea o cisterneintreagdcu
tot cu furtunuri. undeva, in fundul gAtului, mi-a
secatNilul si au incetat pina qi crocodilii sd faci
amor. Tipau mai devreme,se pocneaucu cozile si
clampaneaudin filci. Reptilele ma dezgustacand
se irnpreuneazi,seamani cu oamenii gchiopi care
se (in de tocul ugii cAndigi trag gosetele. Mi-e pie-
lea cripati, iar degetelede la picioare sunr prinse
sub piramida. E un fel de terapie caremi-a fost re-
comandata:cu vAnt si colb ce intri de-avalma in
urechi, cu qerpicare mi piscade niri si dur-redan-
satoaredin buric. Acolo, in oazelecu gazonde plas-
tic, se scobescbeduinii cu palmieriin dinti si beau
ceaiuride gofrancu anason.
E ir-rcredibilde cald. Din odeile profetului cad
fiarcde calcat,orizontui ba:aie,vibreaza,seclatina
sub sAnii fetelor morgane.Ele nu vin la bibliote-
ca.Le-aminvitat inca de cand le-amcunoscut,ciar
mi-au rasin nasgi au trccut ir-rgrabape lAngaminc.
Ochil mei sunt mult prcaobositi pentru asenlenca

I i() 117
l'ALlL CABoll. NIGUSTORUI, I)E PII'I

cu intrebareagi ii voi trimite rispunsul meu haotic.

Nu voi fabrica altul, sunt prea ocupat acum cu ra-
chiul din pahat gi cu pumnul de mere uscatede Pe
CAnAnrsrRrENE masa.

Ma intreba demult o femeie dacd am gisit ceva

pe Drumul Damascului din mine. Nu am qtiut sa-i
rdspur-rdatunci. Nici nu era non'rentul, pentru cd
se flcea noapte, ea irnpirqea semnS.turi, z6.mbete,
bomboane, gi ne uitam dupi un bar in care sa pe-
trecem cAteva rnomente gi sa despicdm vorbe-n pa-
tru. M-am obignuit si caut bunatatea clin ceilalti si
gtiu ca nu am foarte multe optiuni. Vreau ca fieca-
re sd se scurgd cu folos prin propria-i via{a, fira si
clinteasci nimanui nici micar un 6r de prir din cap.
Mi-as dori sa nu consumin-r nimicuri gi obsesii,
si nu scrAgnimzilnic din maxilare pentru a ne con-
solida bunistarea gi fericirile amagitoare. imi place
drumul, imi plac pingelele care se rup gi morqii de
sete cu care mf, intAlnesc printre indoielile mele.
Trag cu degetele de pieile pe care mulqi nu si
le dezbraci, sperind ci vorn napArli impreun.i in-
tr-o lune altfel: de neoprit, mai alba, respirabila,
fara prapastii belicoase in care sri ne pierdem vizul
qi minqile, in care sa ma a$czcu capul pe tine, pe
cei din jur, sa nu tresara nimeni cle uimire sau cfe
spaimd. Dar nu scotocescdupa nimic special.Nu
mai stiu unde e Damascr-rlacela blestemat si daca
are tr-rlanuripcntru a se stabili in minc. Beau, uit,
iarasi uit gi bcau din nou pentru a nu uita ci ne sor-
bim, unii altora, amintirile. O voi ciuta pc femcia

I18 ll')
 I'AI)L CAtsOi\ NIcu-\]ORUI DF I'l/'I

Avem sentimente comune asupra cirora nu am ca-

zut de acord:
Eu vreau un Lretic de stepa doar pentru mine,
LUTZ unde sa-mi ascund coltii de mamut pe care ii scot
clin mdruntaiele ei. Dar ea, nenorocita asta rece ca
o punga de mazire, ma tot amAni. $i nu inqeleg de
Porneqte,te rog, instalaqiade frig: nu-mi ajun- ce. I-am propus sa ne plimbim goi, pe bulevard.
ge zapada, nu mi mai satisface,e incapabile sl mi Am o sticld de vodkd gi cAteva cornuri cu gem de
calmeze.Nici qurqurelece sti si cadi peste mine piersici. E punga de siptimdna trecuta, dar miros
nu mai poate si-mi dea ghiontul faral. Nu ma in- inci bine. S-au pastrat la rece, in balcon. Am iuat-o
duiogeazi ceaiul cald din termos, nici micar halcile de mAna pentru ultima data si ne-am plimbat toata
atarnate in cArlige nu-mi mai fac cu ochiul. Adu-mi noaptea prin ger. Teii nu inflorisera, deqi ar fi putut
patinele din magazie,ascute-lebine, cu grija. tece sa dea o reprezentatie gratuitd pentru noi. Slalom.
u$or cureaua peste ele gi unge bine fierul cu gra- Ne-au ingheqat picioarele, i s-a congelat s,ipieptul.
sime cAnd termini. Sunt lame noi, iar ,rrt ,r"r-r" Acolo, prin stAnga,nu se mai putea intra.Ii crescu-
lungi. Mi-e dor de un triplu lutz mortal ", se o fortareati in inima.
si r-ruam
frane in acest moment, au deschis patinoarul doar
pentru mine si pentru poftele mele smintite. Iata,
au dat drumul gi la ventilaroare, la hArtii albe. Si
au inceput mimozele sa ma aderneneascasi sa ma
dezghete in braqelelor fierbinti.
S-a congelat pervazul, mai sunt si cAteva pete
.
de cafea pe care am uitat sa ie curat. Ved si douii
mugte care au desenat un sotron si sar innebunite
ca sa-si incalzeascaralpile. Nu gtiu cie unde :ru api-
rut, in moe] nclrmal iarna nu gcrmincaza clua, nici
nu fata insecte aducatoare de plictis. S-a instalat
iarasi o Siberie piacidn la mine in sufler, e greu de
suportat si dc ir-rteles,Ag \/rcil si o ll)ozolescintre
dinqi si si o scuip rep.-dc-afarii. irni produce clureri
pe care nu le rlai pot cara in spatc, ne r:ifuim mereu
la inccput tic irn si tr)t lnai sunt lucruri de ir-r-rnartit.

I2 \ ) 121
 N E C ; I J . S ] - I ] RL I L D E I 1P E
I,AUL Gagc-IR

grupeazd,infometagi,ochind sardinelede la mii de

filometri distanql. Animale de prada albe,deose-
bit de violente dacdatacaimpreund. Sensibileca o
PASARILEFOAMEI poetesf,,gahgioaseca spilatoreselela rAu'

Urasc hublourile netiiate, inchise. Geamurile

acelearotunde, blocate,prin carenu poti sari daca
vreun iceberg citrinit iqi iese in drum. Le vreau
sparte,pur gi simplu. Calatoriile cr,rvaporul irni
produc o imensatristeqe,ma simt inchis intr-un zid
chinezesccare se haqaneincontinuu, feri direcqie,
la fel cum un beqiv profesionist mAngAiegarduri-
le si pupa smerit stAlpii de curent. De ce alegunii
pu;cariile plutitoare in locul unei cdsuqela munte?
Nu am putut sa inqelegastaniciodata, probabil ci
mareane cheamas5.ne arateci vom fi cu toqii,pAna
la urmi, mAncarepentru pe$ti.
Acolo, pe puntea principali, igi poqi da intAlni-
re cu psihiatrul,nu existdimnuri, steaguri,graniqe,
doar cAteo doarnni mai indrazneafaiqi poateruina
odihna cu nesfArsitelesalepretentii. Mi s-a pus o
mAnain beregataatunci cAndincepusemsane ba-
lansamcu toqii,ametiti de capriciilevalurilor ce ne
luau in ris. Ma simt ciudat, orfan de lobul frontal.
Nu mai pot articulacuvinte.lmi plonjeazicatarge-
le in ochi si ma inundAspaimelecAndstomaculimi
transmitcci mersuipe apc nu e in reguli.
Ma oprescsa mai suflu in pAnze,cu speranfa
ca bircile se vor opri si sc vor asezaitr ancore.Am
nevoiede pauza.Agtept un cArdde pescarugi nesa'
tui si-mi cArAie-ntimoni. Ii vnd de departccum se

t2) | )-)
 I'AtJl. CAELIR
ExcuRsrr
rAnAruurNA
Farul se stinsese de multi ani. Nu mai treceau
corabii prirr zona. Nici pas.{rile nu se mai loveau
de stAnci. Invaqaseradrumul, crescusera qi erau
rnai destepte clecAt generariile clin urmd. Paznicul
imbitrAr-riseqi nu mai voia nici el sa triiasca acolo,
in bitaia vAnrului, cu geamurile sparte. Ele veneau
totugi, nu renuntau la obiceiul de a se reuni perio-
dic in cerc. Piseau cu atenqie cAnd se apropiau de
ocean, sa nu se rostogoleascapietrele la vale. cele
albe luminau, valurile se auzeau din ce in ce mai
bine.
Se qineau de mAini qi se roteau lent, nagic, im-
pragtiau in jurul lor un tip de vibratie cu care nu
mai facusem cunogtinti pAna atunci. imi zvacneau
venele la gat si lua na$tere hora nebuni pe nisip.
Noapte cu luna cle marmurii.slefuita, un lapte iir,
decent care coboara din cer. incet, pe mute-ste.Se
imprdstie si se introduce in cArne, in ochi, in par.
Plaja e albe. E roaba lunii reci care ne penetreazi
timpanele. Au ficut roati in jurul focului, au jar
sub talpi gi par sa nu simta nirnic. Sunt ude, se con,
torsioneazaintr-un ritm pc carc .-loariclele il stiu.
A u n u z i c a l o r i n t e r n a , l e b u b u i e o r c h e s t r ai n p i n -
tcce Qise rotesc iar:isi.Au prlccatdcja in lumea lor,
despre care imi spuncau oclataci e o scurta excur-
sie sprc moarte.
I ),1
Nt:cu-sT()Rtr L DF I'tt't
MESSAGE IN A BOTTLE
Am nevoie de un calorifer. $tiu, e o prostie ce
spun. Dar mi-e prea frig pentru a-ti povesti in ama-
nunt de ce nu-mi plac salturile in spatiu, rni inspai-
minta schirnbarile radicale ale timpului qi r-nc-rdifici-
rile interioare. Cel pe care l-ai adus din tArgul de ve-
chituri saptamAnatrecuti ar fi bun, o cArp[ de praf
trecuta peste el gi un pic de vopsea, gi gata, e ca nou.
Vreau sa mi intind, s[ mi amestec printre paturi qi
sa ma pierd intre picioarele tale, anonim. Vreau sa
riman nemiqcat. Nu mi deranjati cu intrebari, nu
mi intereseazdcuriozitatile voastre stupide. Vreau
doar s.l muqc din buzele tale, si-qi infig privirile in
ochi qi s[-mi plimb barba pe spatele t5.uarcuit.
Am adus gi plicul. umezeqte-I, pentru ci vreau
sa fiu sigur ca-l pot introduce in sticla gi ca o pot
arunca in apa. Am scris acolo cAteva rAr-rdurides-
pre noptile pe care nu le-am putut avea 9i despre
epidermele-carapace,am povestit cu lux de ami-
nunte cum intrai in camerd,imi scoteai din perete
cuicle hamacului gi mi-arn amintit de negura aceea
poroasi care m-a infisur:rt cind ai plecat. E insu-
portabila. Chiar gi acuu, c1up.iani de zile, :lmin-
tirilc r-rus-au coagulat. $erpuiesc gi-mi palmuicsc
cu forta orice incercare c-lea tc uitzl. Rlid isteric de
golurile mele de memorie gi sunt intr-un continuu
du-te-virro care riciie pe diniuntru.
1.25
IAUL GABoR
TRoMBA
Ploui cu furie prin pantofii mei de vara.Mi s-au
increqit gireturile, talpa gi unghiile. Mi-am tuns
nervii in scdri.Stau la zebraaiaturi de o doamndcu
pildrie. Cu boruri mari gi un trenci de piele care-i
atArn5.,interbelic,pAnain glezne.Mai are gi un fel
de pand ce se vrea de struqsau naiba gtie carei ara-
tiri capiateii aparqine.Pdsaroiulse uitd chioraqla
mine gi clatina din cap, speriat ci-i fur pogeta.O
muta pe braqul drept. Sunt hidos azi, mai mult ca
niciodatd:fleagci,pantaloniibiltesc,borsetami se
clatini in glumi, mi-am acoperit capul cu o gluga
suspectdgi nu mi se vid ochii din barba.Sperii cu
ugurinqi pe oricine, flre safac eforturi.
E zittain carema migcin cerc printre chioscuri,
hale cu cArnaqi,alune,pastespiralate,stafideqi ver-
dequri,undiqegi carti. E momentul in caretornada
urbana igi face loc printre tricou gi piele, coboari,
te molegegtegi te aducein crizi de nervi. iti aduci
aminte de str[bunicii edililor si de placereacu care
i-ai tAri prin balti gi le-ai umple sufrageriilecu no-
roi. Nu mai vreau,trebuiesa ies din haineleude si
sa ma incalzesc.Ma uit cu clisperaredupa un us-
citor de pir. Piata e mare,totugi. Printre g[leti de
plastic gi musuroaiede mortar ar fi bine si dau c{e
un aparatsalvatorcare si-mi scoati siroaieledin
haine.
1),6
NEGUSTOR[Jt DE PIIE
UTTTMUT GALOP
Atunci l-am incalqat cu potcoave de alun. Le
aveam preg[tite in sertar, il agteptau. Sunau sec
pe piatra, una dupa alta. Nu mi-a povestit nimic in
seara aceealeqitd, neagra ca o carie, parea surprins
si i se inclestase limba. Pentru un moment, mi-a dat
senza{ia ca forniia gregit un dialect incag pe care
il auzisem demult, pe o scena de teatru. Doar m-a
privit mirat gi mi-a ficut semn sd urc in ga. Avea
chingi per{ide, mai subqiri ca niciodatS, alunecoase,
date cu unturi pentru a nu fi strense cu putere sub
burti. Cred ca l-ar fi incAntat un galop nud printre
trestii, era pregitit sa-l faci. Poate voia sd ma piardI
sau si m5. arunce in api. Sa sfArtece cu dinqii fi-
nul fari ra(ie, sa-gi ude copitele prin roui qi s[-qi
gteargi din minte comanda brutala ce-i venea din
-l I -
zaData.
I-am cusut qi gaua in seara aceea. Era rupta
de-atdtea nop(i petrecute pe cAmp, alqi cai trS.sese-
ra cu dintii de ea in speranqaca-l vor vedea despu-
iat, salb[ticindu-se, pribegind dintr-un loc in altul.
$tiu ca se ajuta intre ei. lgi inqeleg nevoia de liberta-
te, nu mai vor sa tragi la cirruqeleorgoliiior noastre
umane. Mi-am glurit degetelecu acul, dar am rcu-
sit sa-i refac cusaturile. Am asezat$aua pe el, i-am
dorit mult noroc gi i-am pus intr-un buzunar ca-
teva mere pe care le aveam in casi. Tuscsc tot mai
1)7
I)ALj L GABOIi NIL;L/5TORt]L I)E I' I P L

des. Il caut cu ochii printre documentare, reviste,

pove$ti, sunete pe care le aud de la fereastre. inehit
cantititi imense de Paracetamol.in ciimara am mai
pistrat cAteva sipci de alun. Poate ca vreodatd, cine
P A C o $ I S o A R E L EN U D
gtie cAnd?,o si mai treaci pe la mine ca sa-i schimb
potcoavele.

Se dilati strazile,cablurilede pe stilpi pot fi

muscate.S-au transformirtin sfori c-lemartipan cu
care te pot lega de mAini qi te pot aduce aici, sub
apa fierbinte. Ar fi prima clatacAnd te-ai despuiar
alaturide mine. O premier.lfirl cortina.Un spec-
tacol de teatru fara preludiu. Doar cAtevaprejude-
ciqi inlaturate la timp, m:iini care coboari gi urca
pe spate,pe umeri, pe picioare,vinuri destupatecu
gesturi nesigure,dopuri rupte, salvatela mijloc de
drum din gAtul sticlei.Vreau si continui pe intu-
neric, imi placecum miroaseprosopul.A gAt mi-
roase.A pAntec.A ingheqatirde vanilie si a mers
pe strazi,fara sens,a urcat in turnuri qi a bal:rns,
miroasea flamencoascultatin bucli si a ratacire
printre fluvii.
Aprind lumina. Ma usturairisii de-atAtastrans
gi ma dor papileledin radacinalimbii. Am mugci,rt
prea tare din coaja nucii si nu mi-am clat seama
cind m-am Lrscatpe jumatate. Pirul imi cste ucl,
aluuec,undeva rasunachitaralui Paco,fiul Lucici
din Aigeciras.Un soaresec,in pieleagoala,se ii-
pc$tede blocuri gi topcqtetotul in jur. Dcvasteazn
qi infierbAntA.Are un fel ir-rdecentde ir lunina,
sc proptesteobraznicin fata mea qi ride cu toata
gurir.Pustieqtefara mila, cor-rclamni la mutcnic si
se hlizeste.Asta ma scoatedirr sarite: .{ezinvoltura

128 Il'l
 I)ALJL GABoI{
NEGU.STORUI. DL PII'E

cu careisi faceloc pestetot, felul in careme oblige

sa qin ochii inchigi.Imi scor turbanul din valizi"si
mi-l agezpe cap.Mi doare,cevaseinclegteaza gi mi
ap:rsaintre tAmple.ii fac un !arc, chiar acum. Iar ia
apus,cAndva cobori, am sa-linchid si-l voi stinge CU pRTmEDITARE
c u u n p a h a rc u a p a .
intinde-te in cogulde nuiele din mijlocul came-
rei, aqvrea si-l prind in lanturi. Voi deschidegea-
mul, nu te speria.Acum, ca te pot vedeamai bine,
seamini totul cu o fantanacu cump5.na,din aceleir
careostoiaupamAntulcu ciutura. Te voi cobori cu
grija pe geam.siam si ma laud lumii cu prada din
cog, cu goliciunea salbaticdde diniunrru. Poti sa
folosestipitura daca(i-e frig saudacdcrezicd veci-
nii devin preacuriogi.Am avut mereuobsesiaasta:
sa te ardt lumii si s.{te tin ascunsdin acelasitimp,
sa pendulezi deasupratuturor, c]e neatins, impo-
sibil si fii masurati, pipaita. tofeul meu agaqatla
inalqime.
Ma innebunesc ametelile tale, felul in care re
sperieetajele,cercuriiein aersi groazadin ochi. iti
promit ci mAine seari va {r altfel. In loc de lanturi
voi folosi funii subqiri.Nu fac zgomordeloc,abia
reugescsa fosneascipe piele.Cogul il voi inlocui
cu un leagangi vindem bilete celor care vor sa te
vadi. Simuleazisaltul,re rog. Nu trebuiesa mcrgi
piini Ia capit. De la etajul douazecisi opt nu mai
existasc:ipare.Doar ur-rzbor pe care nu-l pclti con-
trola. $i ur-rcontactprcaviolent cu asfaituirece.

I.J0
lJl
IAIJI CABO}r - .\ I.()IiLJ L
N T C ,U I) [ PI I,E

tacut qi mi-am facut autocritica pini in zori. Acolo

t o l a n i t p r i n t r e n t e s e ,c u P a i u l i r r t r e , - l i n q si ,o r b i , ' t i
tacticos din zeama dulce.
DUMNEZEU NU BEACU MINE

Mestecam indelung, privind oamenii prin fe-

reastrd: scimogi, triqti, grabiqi, cu mdinile adAncite
in buzunare. Unii se incl'rinau in faqabisericii, alqii
calcau direct in baltoacele generoase de pe trece-
rea de pietoni si-i injurau cu sete pe goferii care nu
micgorau viteza.
Carnea de pui parea siliconatS.O mutam de pe
o maseape alta qi o sugeam,cautAnd sa-igisesc gus-
tul, sa-i rapesctoata proteina din mugchi. Puneam
bucdgelede qervegelrupte pe pervaz si suflam usor
peste ele. Se ridicau pe rAnd, mi salutau zAmbind si
se intorceau pe cilciie la locullor. Unele deveneau
pdnze de iola pe o n"rarede suc far[ acid. Celelalte,
mai micute, cadeau sub masa qi se umpleau de praf,
de apa gi de grasime. Nu poti naviga cu a$a ceva, e
in'rpotriva firii, se rizvrategte Poseidor-rsi te scufun-
da in propria mizerie imbiqosati de certitudini.
L-am invitat pe Dumnezeu in searaaceeala un
pahar cu vin. Aveam o sticla de FeteascaNeagri,
pastratd de ani de zile in dulap, printre pulovcre.
Ag mai fi gisit niste biuturi, ceva de mancare si un
pachet de carqi,sa-ncingen-run geptic,dar nu eram
convins ca ofcrta ar fi stat in picioare. M-a privit
cu ochiul sanatos, nefiind stipenit de nevrozc ca
minc, si a dcclir-ratinvitatia. (lred ca a si ris putin
ir-rbarb:i, a deschis cu grija uga si a disparut. Am

I .tl i.il
 PAIJL CABOR N F C t J . S T O I ] . UT , D E I'i PT

micgoreazirapid, ii pierd urma. O trombe se na$te

in apropiereaqirmului: inghite nisipul, rupe copa-
cii, ma izbegtede pimAnt gi pleacamai departe,la-
PE URT sAndu-qipuii-pAlniedin loc in loc.

Fiecare gi-a ales drumul. Decizia s-a luat prea re-

pede, ca un pumn in coqul pieptului. Brusc. Nu au
negociat, nu au legat cArpe albe pe beqe,nu au vrur
nici macar sa-gi inmoaie buzele intr-o ceaqcd cu
ceai. I-a impins, ceea ce unii incongtienfi numesc
ir-rgraba, destinul. Prea multele ticeri i-au invinsJ
Dorinqa instantanee de asepsie sufleteasca?Ceva
a incetat s5.existe, emoqiile s-au rupt in cAteva se-
cunde qi gi-au pierdut minqile in fumul de gigara.
I-am privit indelung cum au tiiat toate legaturile.
Si-au intors spatele gi au pagit in graba in directii
opuse. La inceput in liniqte; foqneau tdlpile pe ni-
sip, cochiliile calde pluteau pe apa, ca mai apoi sa
muste din plaja, iar algele urcau gi ele, discrete, pe
picioare.
Dupa cAteva sute de metri, au luat-o la fuga.
Furioqi, cu ochii iegind din orbite. Pareau copiii
Tisiphonei, aruncaqi la intAmplare printre oameni.
Au ales maratonul, dar nu se mai lineau de mAna
ca in trecut. Ne-au lasat pe noi sd simulim afecqiu-
nea, iubirile deganqate,am rdmas noi, aici, scufun-
dati intr-o fericire mediocra, patrungi adAncde va-
rianta pop a perfectiunii terestre. Cu citeva clipe
inainte dc a se desparqide el, eA m-a privit si mia
$optit ci am putea sa nc vedem candva. Tradatoarc
comuni, nu tc deoscbcsticu nimic de celelalte!Se

l3+ 135
 I'AL]L CALIOR
PENTRUULTIMA DATA,
FO$NE$TE-Mr
Nu am previzut clelocfurtuna asta.A venit prea
repede, nu-mi inchisesem gearnurile gi m-a ptit-t.
cu garda jos, slabit cle nopqile cu rine gi de prea
multele promisiuni cu care ne-am incircat minqile.
Mi s-au inhpt fulgerele adanc, dupi urechi, mi-au
rupt piele a, sunt muscat de ripaiala nefericirii tale
9i nu Etiu ce si fac. Am sa iau o cutie de carton si iti
voi strAnge lucrurile in ea. Crede-r-na,sunt obosit.
Cred ci clistanqa,mareele, cele cincizeci de nopli
pe care nu le are luna asta sarac.ine vor linge ranile
gi vom ran-rAnefiecare in padurea lui.
Va patina fiecare pe sloiul sau de gheaqa,farir si
se piard.i, fara s.{se loveasci.cu capul de vreo bore-
ali in alb-r-rcgru.Ai putea si mai inrri o clati la mir-re
in camerir.E loc destul, chiar daca din frunzele de
pe jos pof sLise nascapiramide. Plinrbi-ti picioarele
printrc elc, fa-ri rochia sa fosneasca,sa-mi batjo-
coreasci simqurile pcnrru ultima oari. Serios, nu
glurnesc clekrc.Mai stii c:i nc transformam amin-
doi in stirnc cAnd friceam dragostel intepenisem,
crirm rigid, cu dintii infipti in barbia ta. Poti si irrtri
inca o data, calcaqi ochii statuiior cu cilcAiul drept.
Oricur-r'rse rostctgolesc.lcgcaba prin camera.
l -i()
NIctI5 TORL]t I)T PIPE
Ytznr. iN rotul NoPTII
Aud in bucatarie un zgomot ciudat. $tiu ca mi-
am pus oalele la locul 1or, nu are ce sd zdrangane
in halul lsta. un deget strAmb incearcd se penetre-
ze o folie de plastic, e parca o bataie surda intr-un
capac pe care nu l-am strAns bine. Poate fi unul
dir-rtrepiticii alcoolici care vrea sa se arunce de pe
stAnci. L-am salvat intr-o noapte in care 9i eu r[ti-
ceam printre valurile din apropierea falezei. Eram
cu barca pneumatica, frig, imi inghetase pelerina si
cre$teau ace de gheaqain frAnghia irncorei.
IL - (- r. rnr rr e '
- (6
r rr ir rL n e ,v r
1,L plAtfa lmel)Sat C U () lantefna in
mdna pe care o rotea deasupra capului. Era puqin
mai gras decat un licurici, dar imposibii de oprit. Se
agita, sirea, arunca clin picioare smulgind smocuri
de iarba. In-riardta o plosci mare' legata cu o curea
fina, in care urla cir mai are cAteva guri de rom 9i
facea semne cd vrea si le bem impreuna. Oscila.
Voia si se arunce de acolo si si ne imbatam in bar-
ci, ca doi golani sdraqi,uzi pind la piele. Dac.l nu ar
fi schizofrenic qi :rr inceta si ma viziteze noaptea,
daca nu s-ar arunca de pe gifortier trezindu-ma din
somn, ar fi fost clc mult partenerul meu de desfrau.
E un tip simpatic. S-a mai imblAnzit de cancl l-am
lisat se cloarn'r.lin camera cealaltir, dar nu am .les'
tul.l incrcdcre in cl.
t.t7
IAUL CABOR NEGU.SI.ORUL i)E PlPF

gi gata. Ne retragem strategic, fiecare in insectarul

sau, infipqi in propriile bolduri $i aFteptam sI treaca
ziua, nopqile, aqteptim sd treaci timpul fare a in-
INSECTARE PENTRU GURALIVI drazni si vorbim. Micar despre vreme. Am anulat
intelegerea gi am disparut. F[r[ regrete din partea
mea.
Acum, de curAnd, am intAlnit o insectd mai
guraliva. E facutd din tug qi se odihne$te lasciv,
sfidAndu-md dintr-o poza. Cred ci e un cdrabug
rdtdcit. L-am intrebat ce vrea de la mine, de ce rnd
urmareqte si cu ce drept mi. ameninqa? Cum de a
avut curajul si-mi intre in viaqd atAt de brusc, si-mi
trezeascl simgurile cu vocea lui gi sd md lase arun-
cat pe aici, la mii de kilometri distanqd?Nu-i pasd
foarte tare de mine; impleteste funii, danseazi, taie
hArtii colorate, merge la frizerie. Noaptea se balan-
gdne absent printre minciuni gi obsesii. Fari si se
opreasci, rAde puternic, din strdfundul plimAnilor.
Iar mie imi crapi ochii de nervi. L-am simqit nesi-
gur, trist, un vinator de iluzii atins de dezamirgiri gi
nesiguranqa.
Am negociat o vreme gi i-am promis, in final, ci
nu voi disparea niciodati. Am gregit, nu gtiam ci
va deveni agresiv. Vizusem ci. nu era doar o sim'
pla insecta in vazduh. L-am studiat cum inconjoara
prada, cu cAti ribdare qesefirele gi cAta intensitate
au volutele sale. De cAnd oare qescaribus,ii pAnze?
Complotase cu cineva ca si poat[ patrunde la mine
in dormitor gi sa-mi verse calimara peste faq[. Sn
ma compromita definitiv, amestecAndu-mi in par
praful de pe clestii lui. Nu stim sa ne respectim.
Nc atingem pc miini, pe faqir,ne salutim in treacat

138 139
 I)AUL C,tsOa NECUSTC)RL)L DL I'IIF

tecusem de la viniluri la casete.Citeam ,,The

Open Door" de Krishnamurti, iar parul ei mirosea
a boabede cafeaincinse.
Onn DE FRANIEZA

Nu i-am spus nimic atunci, nici foarte mulqi ani

dupi aceea. Nu am avut curajul necesar, am fost
blocat timp de doi ani de zile ca o cheiqa inrr-un
lacat nepotrivit. $i astazi mi-e greu si articulez
sentimentele, si le asociezcu sunete, cu cuvinte.
mi-e foarte greu sa le pun intr-o fraza vorbiti. La ce
bun acum sa mai vorbegti, daci qi-ai petrecut anii
de liceu intr-o cochilie de melc/ Am iost un pu$ti
timid, incartiruit printre carqi, intrebdri si mii de
curiozitaqi pe care incercam sa mi le satisfac atunci.
pe loc, cu furie.
Ea md timora prin dezinvolturi, prin zAmbet,
prin siguranta cu care facea ca lucrurile din jur sa
para simple. Am petrecut sute de ore privind-o,
admirAnd-o, imaginAndu-mi de infinite ori ci am
sa pot ajunge vreodata in fala ei qi sd-i spun ca o
iubesc. CuvAntul in sine deschidea o trapa prin
care cideau deodata mii de nicovale pesre mine.
Ma plictiseau iobagii, ecuatiile, planurile inclinate,
eprubetelc, eram terorizat de nebunia poetilor la-
tini si de ineptiile autohronilor. Nu auzeam nimic
in timpul orei, nu mi intercsa ce se scric pe tabla
sau .le cc profa de frlnceza, in naivitatcaei, ma
tot intreba de cc am ales ,rurrraDUl".Eram absent
total. Stiu doar cir dupa ora aceeade franceza am
vrut si o iau:rcas:isi sa o ascunclla mine in cameri.

l4i) 1.+1
I,AUL GABoR
HETTU FEROVIAR
i^p"tt din nou compartimentulcu asteniculde
serviciu. Nu se simte fumul lupului de mare care
trdgeaadineauridin tigard.Doar o atmosferainchi-
sa in careclintdnitul macazurilore des gi strident.
Preaqipitor. Ca urletul unei riqugte de plasticcare
nu mai suportamirosul de gampongi fuge in lume,
disperata,fldmandd,rupAndu-giaripile la decolare.
Mi-a ziscd-l cheamaCostel. ,,$tiqisascriegihai-
ku-uri?", ma intreaba. Sunt interzis.Omul a auzit
de strofelecu ochii oblici, nu pot si cred.,,Sriu,dar
ale mele sunt neruQinate,directe,lugubre deseori."
Cele pe carele scriu eu scuturdciresii de obiceiuri
proaste9i nu te lasi sa admiri nici macaro secunda
oceanulde petaleroz la careviseaziamoreziinaivi.
Nu pot sa-ldezamagesc pe noul meu interlocutor,
nici nu a$vrea si-i dau curaj si continue conversa-
qia:e plictisitor,imi explicaacumde ce creionulpe
care il tot ascuteare lemnul tare, iar mina de car-
bune sefarAmiqeazS. cu ugurinqa.Bolborosesreceva
de regimul alimentaral mamuqilorpreisrorici,cum
ca duritateafosilelorlor depindede cceace mAn-
caseri.Din aceasticauzi,unelc creictane sunt mai
bune ca altelegi pot dura mai mult.
11)
NEGIj.STORUt DE I'III
DUET CU LEONARD
Ascult Cohen doar cAnd dupd-amiezile refuzi
sa mi paraseasci, atunci cAnd se incipdqAneaza s[
mi contrazici gi si m5.convingi ci timpul e ceaqagi
cd totul se pierde. E la fel de rigugit ca intotdeauna.
imi place cum se aqazdstrAmb pe scaun, cu pihria
neagrl pe cap gi chitara lenegI in braqe.Cum recita
drame gi invazii metropolitane.
Aud cAinele gras al vecinei cum clefdie nemul-
qumit. Are vene umflate pe picioare gi doarme doar
cu burta in sus, risufla din greu, respinge oasele
daca nu sunt fierte gi e in permanent razboi cu an-
goasele mele. I-ar sta bine cu botul infipt in cana-
pea, si gAfAie sacadat, s5.incerce frica. L-ag invdqa
chiar acum sa se incalqe cu cizme gi sa-gi pund un
palton pe spinare, acum cAnd sunt 4o de grade ne-
trebnice afara qi ma innebune$te sforditul lui, lipsit
de cea mai micd amprenti de compasiune.
E un duet absurd intre cei doi: Cohen qi cAine-
le, poetul gi parazitul, omul care unge timpanele cu
muzica si patrupedul enervant ce md transforml
in asasin.Nu mai aud nimic. Urechile mele nu mai
Sunt incapabii sa ma agezpe mar-
vor si ir-rqeleag.l.
ginea unor prapastii sonore si sa nu amctesc. Ma
trage hiul in el si am gheare in piept cind ma lo-
vesc de ascmeneapove$ti.Mi simt culpabil pentru
t+3
l)AtrL C,tnon
Ntul/5IoRL/ I DF tift

nereusita duetului. Dar nu m.l sufoc pentru ni-

meni. Pentru toti cAinii din lume ce respiratimpi
morti, mai pun o piesasi plec.
PALE$r UN STROPDE JAZZ

imi agtept intotdeauna pacienqii cu neribdare,

uneori imi tremur[ mAinile gi stau cu degetelein-
clegtate pe clanqi pAnd cAnd aud liftul ci se opreg-
te; sunt curios de ce qi cAt de puternic i-a mai lovit
via(a, cum qi-au mai umplut sertarele mintii cu vise
gi speranqe,daca le prieste divorgul sau claci gi-au
gasit in final ,,media naranja" - acea jurnatate c1e
portocala, cum spun spaniolii. Apar mereu cu alta
atitudine, se opresc cAteva secunde in cadrul uqii
gi reugesc si rni surprinda. Mereu. Nu se repcta
niciodatd.
Cafeaua e gata. Ei ii place la ibric, fiarti mult,
a$ezati hotarAt pe foc mic qi lasata acolo, minute
bune, sd-i fuga aromele columbiene in toare pdrqile.
Plicul cu zahareste gi e[ la locul lui, cu taietura spre
dreapta, a$acum ii place si-l giseasca.Ventilatorul
tozrrceca un pianist qi r.isucestecu(itul in valurile
de caldura.E o zt ciuc{ata,cu Lln soare cc pare rur.iv
gi nu are curaj si iasi, dar iqi trimite toropeaia prin
cripaturile de la fereastra.lnce;'c o vari de lava gi
sAtrgefierbinte. E gata sa se prelinga peste n()i o
cascadi de aer clocotit. Urlir dragonii, rrc roropesc.
Ne lipesc cu burqile de pamdnt.

t++ lli
 I ) A L IL C A B O R
PICANTERII
Avem ceva de impirqit de la ultima cearta.Ai
spusca vei ramAnecu parteadreapti a strizii. Cea
caresevedebine de la geamuldin bucitarie.Seafl.l
acolo magazinul de pantofi, restaurantul, parfu-
meria gi hipermarketul din careluai - iti maiaduci
amintel - conserveleaceleacu n-rasline umplute cu
ardei iuqi, de nu le pureai qinein gura. Mi se inro-
geafaqacAnd nimereamcate .rr-rni^ farfurie, iar tu
rAdeaide mir-repAni ti seincleqtaufalcile si trebuia
sate opreqtidin cauzaclureriide maxilar.
Ciutam repedeo gura de vin, un lichid inofen-
siv, indiferent ce ar fi putut fi, cevabun sd-mispele
ccrul gurii terorizat de jalapefros.Atunci iniuiam
mexicanii,ardeiiiuti gi miile de speciide boia,pra-
furiie rogii nigeriene,piperul roi, huacatay-ul^pe-
ruan qi pe mama-naturdcaren.iscuseiutele si mi-l
aruncasemie pe limbe cu ciudi. Visam cascadecu
ficat dulce de raqd,s:i-mi poroieascaarsurile.poate
ca m-ar fi salvat abstinenqa.Sau un card taiat la
timp cu foarfeca.Vezi?Am ajuns si fac confesiuni
dc tot felul. Un puzzleineficienrcleinforn-ratiides-
p_rcrufele nespiilatcla rimp. Sr,rnrobligat si etaiez
chinta rcgai:ia obscsiilormelc aici, in vitrina, in
vizul tuturor.
NFCU.ST()RI,/ t DE PII'I
IPOHONDzuE
Mi-a spus doctorul si stau departe de boli. Un
alt descreierat in halat aib, pedant, depiqit de situ-
atie 9i de orice firAma de realitate. Cred ci nu era
in toate mintile: cum si md feresc,ce ag putea eu si
fac pentru a nu da nas in nas cu infecqiile, cu cance-
rul, cu bolile de phmAni sau cu striciciunile ce-mi
pot intra in orice clipa in sAr-rge?
Daci iubesti, mori. Tutunul te dirAmd, alcoolul
te distruge, viteza te rastignegte pe asfalt, excesul
te firAmiteazh in mii de cioburi, iar invic-liate face
mic. Te pierzi printre oameni, devii o gamilie care
nu-gi va mai gasi niciodati rostul. Am urAt mereu
medicii care iti interzic fumatul, dar ies la o qigara
in curte dupa ce qi-au prescris plasturi de lipit pe
sub camagd.Vreau unul care si ma ghideze pe cai
gresite. Un dement cu grad inalt de incongtienqa,
care si ma convinga ca nebunia merita incercati ir-r
toate forrnele ei.
Nu mai inghit sfaturile oferite cu grija, inocen-
ta institutionala. Sa se oblojeasci altii, eu nu mri
am nevc-ric. Mi-e frica cle caqtii mu{i, din ce in ce
mai tarc de fecioarelesupreme ascunsc in casnicii
de circumstanqa,ma ingrozesc curvelc cviavioascqi
preclicatoriicu gura plina dc principii.
t+7
I'AUL CAt]C)R NFCU.STC)RI/L DE PII,E

de palisandru. Mi-a picurat destule solfegii in auz'

Ajunge. Dac[ stie cineva curn se vindeci Eanqurile
din obraji, sa-mi spuna. A fost ultima r-Ioapteitr care
NU rUET DORMI am dormit cu faqape corzi, cu spatelein geam, citre
CU OBRAJII PECHITARA frigul de afar[. A fost ultima noapte in care mi-am
po"cnit degetele cu ciuda. Acum o voi scoate de la
locui ei gi o voi atinge peste tot, cu atentie' cu mira-
irni plac noile senzagiipe care le incerc. Ma in- re, cu pofti. Voi rupe o aqchie d1n ula catedralei si
cdntd gi ma obsedeazi in acelagitimp notele susu- am si cint toatl noaptea' ca un lunatlc.
rate in ureche, acustica erotica ce-mi iriti pielea gi
imi ascute simqurile. Azi m-a sfatuit sa-mi iau bas-
tonul cu mine gi sa-mi pregatescpastilele.E un atac
c{irect la propria.mi persoana gi nu il tolerez. Voi
riposta in forqa, farl mih.
Am sAo leg s,io voi tortura toati noaptea: ii voi
musca salbatic corzile pAnd vor plesni, am si-i in-
doi spatele si il voi unge cu fiorituri pe care nu le
cunoaQteinca. An-r nevoie de alte dimineti, de alte
dialoguri. Vreau si-i ating gAtul qi si mi priveasci
in ochi. Mi-ar plicea sa incercam cAteva shptdrndni
o alti gami, si stiu ca poate si-mi cAnte gi altfel. Sn
nu mai traim in camere diferite, laleind in paturi
separ'.rtepe nai multe voci, ca doui ciocArlii fara
laringe. Ca doi cai in spume, cu egarferoqii pe coap-
se. Sd nu ne rnai ciondanim discret, prin perete.
Sunt dependent din tinereqe. Eu, de gitul ei
pe care urca gAzele,ea vrea sa-mi stie mAinile, de-
gctele cilre se pregatescsa o incalzeasci, sa o dez-
rnierde,unghiile care vor sa-i crestezcsira spinarii.
Am in nari o atmosfera c-ievoodoo incontrolabil
pe c'arenu o rnai pr)t rcgrisi prca curand. Nu mai
vrcau surclini, nu vreau sa-i mai aud opintclile

l+8 l -+')
 PALJL CABoI{
O NEcuNoscurA
Am inceput gi eu sao invit rnai bine, chiar aqfi
putut s-o iubescdaci ne-amfi intAlnit vreodata,in
alte timpuri, prin alte pirqi ale vietii. poateci am fi
impargitmese,oragegi fotografii daci ne-an fi po,
ticnit pe aceleasimeridiane.
Avem insi preocupari diferite, iar timpurile
noastrenu permit sastarnmAnd-nmAna.Nu ne ou-
tem privi in ochi, degirealizezci ar fi multe luciuri
de spus.A triit in nenumdrateiocuri ale lumii, pe
fata ei s-au adunat zAmbete,lacrimi si umbre. .dre
po$etaplina de lucruri fermecare.E intangibil de
frumoasd,sufera cind ceilalqise prefac gi'ie uire
in alta parre.Cnnd rrece pe lAngntine e imposibil
si nu te fure si sd nu te puna pe gAnduri parfu_
rnul ei dulce, puqin strident, o pute"r,-riciurma de
trandafir. Mereu a fost o octavi aparte si a valsat
pe propriul portativ, nu a invitat nepoftitii, nu i-a
incl'rajatpe cei dornici. CAnd iesein orag,igi alege
rochiile cu atentie obsesivi. MAndrir,-"inn.oli.i,
ii e tearnac{edeochi si tocnrai dc aceeaigi scutura
desparul,pentru a alungaspiritelcrele.
150
NECL/.S fORI,II i]f PII'L
Cnr Elr FARAECHTLT BR U
I-am promis ca facem curatenie impreuna:
urma sa gtergem oglinda in care ne-am privit, sa ne
dezlegam curelele gi frAnghiile, sa adunan'rpahare[e
de sub pat gi si radem picaturile de ceara de pe co-
vor. Credea ci lumina lumAnlrilor ma va linisti qi
m5. va transforma intr-un om mai bun, ca veninul
de viespe mi va calma gi nu m-as mai ascuncle cle
oameni. Intr-un fel, avea dreptate.
Am negociat toata noaptea printre saruturi si
ghionturi, am plrs perdelele in vArful unui baq qi
ne-am predat spre dimineata. Far.{ conditii. Am
clus razboiul pAna la capat, ne-am lisat carnea pe
tunuri pentru cd legile frontului erau noi pentru
inqelegereanoastrd. Am iegit in strada, goi, in cau-
tarea unei mese qi a unor cafele care nu se rirstoar-
na. Zaqul nu pateaza doar rochii. ci si con$tiinte.
lncearcd sa pui cegtile pe umeri gi sa mergi normal,
a$acum o faci zilnic. Vei sparge totul, vei calca pe o
cAmpie de cioburi gi vei muri cu genunchii zdreliqi.
Unele zile au nevoie de ir-rceputuri lente, de ibrice
mAnuite cu griji, de chelneri ticuti, dclicaqi ca fe-
tele mari in zile de sarbatoare.Ne-am invelit cu fata
de masa si priveam cum iese soareleclintre blocuri.
Timid, abia sc barbierise. Un clisc palid, fari vla-
gi. Un astru fara istorie. Am cerut gi pentru el un
cappuccino gi ne-am retras ca sa citin-rziarui.
tsl
I'AUt. CAuoll.
I N G EN UNCH I
Am pofte. Mi s-a urnflat gdtul. Stomacul urli
la mine, cerAndu-mi boabe de grAu. Doar femei-
le ir-rsircinate $tiu cum e si-qi crape ochii dupd o
bomboani de cafen cu lapte, o linguriqa de frisca
sau un ardei umplut ia rniezui nopfii. Eu vreau sd
porneasci moara si sa macine o noapte intreaga,
fara pauze, sa-mi cada firmituri dir-rbuzunar penrru
vrabia din copac, penrru cdinele leneg de pe preg,
pentru baba flra dinqi de la parter. Tuturor trebuie
sa le lasi urme pe care s5.calce, au nevoie de o roza
a vanturilor care si-i dezlege la ochi. Orbirea nu e
o b l i g a t o r i c ,. l a r n c a t i n g e p e t o q i .
Imi doresc si bata vAntul gi si roteascd palele
cu pLrtere,si se indoaie sub forta lui chiar qi stAlpul
infamiei de care sunt legate vocile gurege din 1ur.
Sunt lucioasepietrele,abia acum le observ cu aten-
tic gi caut sa inteleg de ce oamenii care au trecut pe
aici, inaintea mea, au ingenuncheat la fel. Aceleasi
gesturi, unghiuri, aceeaqicandela tristi cu fum ne-
gru aprinsa la intrare. Cu roqii s-all resen.rr.rat
aplecat fara a pune condiqii. Nimeni nu a inrrebat
por{clcle claciine ruiri suporta. Dirc.l nu s-iru plictisir
de atita ipocrizie.Nu le-a intrebat nimeni daci mai
pot asculta sau daci nai au rabdarc si tin-rppentru
a nc inghiti rninciunile.
I .52
NIcu5T()Rr/L DI PllE
OTTzIUI,DTNTRE FRUNZE
ExistA un contrast imens intre semnele mele de
intrebare qi felul iu care prietenul meu gtie si cro-
$eteze rlspunsuri. lnterogatiiie mele sunt simple,
directe, nu cred cd reugesc si-i stimuleze in-ragina-
qia, dar nici nu-l indeplrteaza definitiv de mine' E
un cAgtig uri:rq. M.l aflu mereu pe aceeaqistraduld
alba, ingustA, ce duce fera ezitare catre malul ma-
rii, iar cAnd apare el simt deodati ci se large$te ca
un bulevard din Buenos Aires. Pietrele cubice se
evapori, iar glastrele cu flori, precum qi pragurile
caselor pe lAnga care trec sar in aer.
A devenit inchis in sine, aproape mut, mi-a po-
vestit printre dinqi ca au inceput sa-i placl simeze-
le si ci at vrea si cumpere cAteva dintre armele lui
Don Quijote. il intrige rat-tletele mulqimilor care
l-"u sabotat ani de-a rar-rdul.Azi nu i-a placut ca-
feaua, l-a indispus chiar. L-am vizut cun-r ridicA
buza dc jos si qi-o uuqca uEor pentru a nu-i repro$zr
barmanului ci e slaba. Cred ca s-a trezit prea de-
si s-au vreme siru a dormit prea pulin pentrll nevoile lui'
I-am cedat si plicul meu de zahlr brun, dintr-un
exces de amabilitate,dar firir succes. A scoscateva
foi din buzun:rr si mi-a aratat ca lucreaza trcum la
Lurtratat desPrc iPocrizie.
Vrea sir ne demonstrezeci nu mai suntcm ino-
fensivi, ginc'lim lirav, axiotlirtic 9i acluiran'r intrtii
l.tJ
 PALjt- CAtsOR
NE(;I]STORUt DF I,IIf

lucruri in care nu s-a investit nimic. pictarn doar

portrete in care vom arunca, ironici, cu rogii stri-
cate. Pigulirn scame,intindem covoare de protocol,
baqaim calegti gi nu le spunem bufoniloi sa taca.
ELEGIAVEIOZEI
Briza caldi de la_prAnzs-a transformat intr-un jet
de aer rece. Plajeie, in ianuarie, nu sunt foarte pri-
mitoare. Resping intrusii, condamna strainii care
Acum, ci te vld linigtita gi nu te mai zbaqi de-
nu vorbesc acelasidialect si ii alunga. Eu ma retrag
loc, pot si scot osul de la locul lui. Md incAntd felul
acasd.Il privesc cum se indeparteaza, cdutAr.rddin
in care sAngerezi.Il voi extrage cahn, fira durere.
ochi un loc privilegiat, in cel mai inalt copac din
Vreau si-l pastrez doar pentru mine qi cred cd vom
Darc.
ramdne impreuna. Cel puqin pAna cind n-am si
rnai fiu in stare si ridic paharul cu api la gura. Nu
$tiu ce voi face dupa aceea.
Probabil ci ne vom arde gi ne vom imprastia irn-
preuna din telecabini, peste nlpastuiqii care esca-
lacleazacreasta.Trebuie sa murim qi noi intr-o bunI
zi. Nu se poate, e imposibil sa triim la nesfArgit,nu
crezi! Ce farmec are trezitul de dimineala dacd nu
ii punem o bariera?Vorn rAde cdnd vorn pluti peste
ceilalqi, cAnd ne vom impris,tia in cele mai neobig-
nuite colturi, pe cele mai ascunse frunze. Ne vom
imprieteni cu vAntul qi o sa cdlatorim mai mult de-
cAt am li facut-o in tin-rpul vielii. Serios, nu am nici
cea mai vaga idee, nu md ruga sa te mint. Pentru
cd nu gtiu unde vom fi. Sunt mult prea concentrat.
Acum am nevoie de un picior pentru veioza.Doar
atat. Iar osul miinii talc stangi este perfect pentru
asta.

I.sl
I 5.s
I'AUL Cagon
AGAPI MOU
Afrodita mi-a zis ca miir-re va fi o zi frumoasa.
Agtept sd ieqim cu barca in larg. Mi-am uns vAslele,
am strans bine nodurile parimelor cu dinqii gi am
vdnc{ut ancora unor tigani clin port. Dar mi rninte
fermecator. Am vrut s-o iau in brate: s-a ficut su-
veici, s-a-ntors pe glezne qi m-a qfichiuit din coltul
buzelor cu o grimas.l rece.Nu e in toane bune. I s-a
rupt tocul de la pantof. in momente din asteavarsa
flecari pe gura gi e-n stare sa-!i rupi dintii cu o sin-
gura lovitura de palma.
Totul e-n zadar, imi promisese ca se va ageza
in patul meu. Dar a minqit iaragi. La fel, cu barca.
Minte merelr, fira sa clipeasca. A venit doar sa
ma anunte cA norii se duc si cd i-a pierit cheful sd
inoate. M-a amirAt din nou, mi simt ca un tAnc ce
fuge cu ochii inchisi prin bAlci, printre oameni si
mirosuri greie de carne cu sos de usturoi. Se inchid
tarabele in curdnd. VAnzitorii isi baga marfurile
in geamantane, in cutii invechite de ploaie, rupte
pe la colquri, iar paiatele isi curaqaobrajii cle fiin.i.
Igi :rscund bilele-n curii gi nasurile din burete qi le
spalacu gcl cledus. Mi-an-rpromis ci nu-n-rivoi mai
pune intrebnri. O voi lasircateva siiptamini sa vini
noLlptca,prin gradina, sa trag:i dc cercevele si sir m.i
priveasca prin geam. O las si suferc, sa ma cuce-
reascadaca pctate...
l5()
NFGU-\T()l{ul I)E llf r
Alt orvrNtr o TTNTA
Cit timp a trecut de cAnd m'i ameninqi? Cu
ce vrei si m[ faci sa dispar: frAnghie, tiig, o bom-
ba cumvir?Vreau sa-mi explodeze in faqa qi sa ma
distrugi iremediabil, sa-mi impraqtie oasele pe tro-
t.ror. Pot.oavele cailor sl-mi anestece rotulele si
coatele.
Si nu md miqc, si nu ma pot tAri cu elegan-
ti, ci cu parere de rdu pentru q[ nu mi-am scotocit
mai devreme printre nelinigti.Imi imaginez cum va
sosi aritarea acecacu glugi: rAzAnd,pdndindu-mi
fiecare migcare, gata sa-mi anihileze ezitarile 9i sa
le arunce in carantind pentru totdeauna' Unele
animaie de prada paralizei-Lzicu privirea. Ea mi va
strivi cu zAmbetul larg, deschis. Spectral pAni la
perfecqiune. Sunt doar un corp acum. Slnbit' Ce
poafta mAndru camaqa de forqa $i roste$te cuvin-
ie in drumul spre tunel. Ating ecranul cu degetele,
mi plimb fard aer printre taste gi caut si nu md im-
oiedic de cablurile din camera. Traiesc experienqa
unui minuscul animal .le companie care evadea-
za din lesi si face tumbe in ropotul de aplauze al
asistentci.
l)/
PAUL C;\IJOR NECU.\TT)RUL I)[ PII'E

de la picioare gi sa-gilegenerochiile. Daca se vor

stabili acolo, pe Luna sau pe Marte, si-mi aduca
aminte cd exista,mdcarde sarbatori.Am auzul frn,
TRAFIC NOCTURN stiu sadeosebesc clinchetele.

Am toata libertatea din lume s.lma misc printrc

lanterne din hdrtie. Le construiesc noaptea tArziu
din ziare vechi, sArme subtiri 9i lumAnari colorate.
Eram copil cAnd am facut-o pe prima, mi urcasem
pe un cinematograf qi ii dadusem drumul sa zboare
de capul ei. Unii le spun lampioane chinezegti.Sau
japoneze.Nici ei nu $tiu foarte bine originea aces-
tor gheme cu fl5cari in stomac.
Cu cAteva siptamAni in urmi, am trecut pe la
vecinii mei gi le-am spus ca vreau si ne adunam pe
bloc, fiecare cu lanterna proprie, sa le dam drumul
sa pluteasca in aer. Mi-ar plicea s[ {ie toate de cu-
loare rogie, sa pard ca urca la cer un ocean de r-naqini
cu pedaiele d. fta.,a apasate.i. ,r-,, va fi mai multi
lumind. De la faruri. Mii de guri-casci isi vor ima-
gina ca autostrizile s-au mutat in vazcluh. $i cimiti-
rele de masini ia fel. Deodat[, prir-rtrestele,rate sal-
batice gi avioane de noapte, se va vedea altfel. Am
putea si tragem, micar pentru cateva ore, Calea
Lactee mai aproape de noi.
Balonul meu de celulozl cuprinde ricnete, mi-
riiri gi aromele iubiteior pe c:rrenu le-am avut. Urca
toate printre stelelc alea afurisitc gi sper sa ranranri
acolo. Nu le mai vreau eici, jtrs, ui-a rimas pufin
timp la dispozitie pentru a ne ingrcuna vietile rc-
ciproc. Le-anr rugilt si-si lcge clopoqci de dcgetcle

1.58 l.t')
 IAUL CnsOR
T{EGINA SE RETRAGE
Omul cu umbrelaseagezase la o masii,pe terasa
din apropiere.M-am mirat si eu foartetarela ir-rce-
put de prezenfabarului langnatelierulde masini,
dar acum mi-ar pareardu sd nu existe.E .r., ,o..-
tacol zilnic pentru mine, observ oameniidin bal-
con gi le compar obiceiurile,hachiqele, frustrdrile.
Si nu ma vede nimeni. Picior pestepicior,cu Bebo
Valdesin boxe qi clinchetede linguiili, p.{rearela-
xat. Fira griji. Ziarul era deschisia paginade critica
muzicali,iar in pahirrzdceau, cu burtain sus,doui
cuburi. De gheatasafii si sanu observicaindividul
era vesel,stAnjenit doar de soareleputernic si cle
lipsade ritm din jurul sau.
A scosdin buzunaro piesi de Eahsi o rotea pe
masi. Regina albd, fari rochie, zvelrasi irnpetuoa-
si, seinvArteain jurul scrumierei.Suradeaireceto-
rilor, le faceacu mAnaca si cum ar fi plecatintr-un
ultim voiaj inainre de a-;i predl teriioriile.A des-
chis umbrela qi a pus-o pe masa,ca un cort. Din
doui fire de sfoaraqi un pix i-a facut un scr6.nciob,
iar reginadin plastics-aurcat dinrr-un saltgi a in-
ceput sa seiegeneusor,pe swingulcubanezal pia-
r-ruiui.Ce-o fi fost in sufletul ei cicfemeicsingura,
prir.isitade curteni, ajunsasa se bAtiiein vrizullu-
mii, ir-raplauzcleanenicc alc unor betivide cartierJ
I rrt)
N [.C IJ.ST()I{UL DE I/ IF
DIN STATTACU PONEI
Aprindem lurnina pu(inl Am gasit scrisorile
aceleavechi, sa ttii. $i mi-am amintit clestAngaciile
mele, cle norii pe care ii calaream cdnd te vedeam,
de troleibuzul ciruia ii cadeau mereu firele Ei pu-
team sd te ghicescprintre cilitorii care moqiiau in
picioare. La tine e iarnd, la mine se rizvritesc paha-
rele cu mojito pe masa.Vreau si mi impart pentru
tine. Si ma bifurc. Sn-qi {iu doctor pentru temeri
Ei si te amagescc.{sunt poet, pentrll a'ti transcric
cu uqurinqi cogmarurilepe hArtie. Sa te ating in
ceafi cu amprenta inelarului aq l'rea, iar celelalte
degete sa fie o menghina care s.l te poati sechestra
o noapte.
Vorbisem ca vom cumpira un caluq. Am avut
chiar o oferta tentanta cAt timp te-am a$teptat in
staqie,dar vArrzatorulrni-a spus ci o sa revina mai
tdrziu. Probabil cir r-ru-sivinde caii amatorilor. M-a
mirosit c.{ nu gtiu sa-rniincalec rrici macar propri-
ile iluzii qi n-r-aplantat acolo, sd viscz la poneir-rl
cu coama de culoareamargariuci. M-a parasit gi
intelegerea a cazut. Roiau fulgii, mari cat boabc-
le de fasole mcxicani.. Am rarnas printre lingorilc
mele hibernale cu gindulla tinc, ia vagoaneleopri-
tc intre strtii, .lin carcoamcnii nu nrai putelru sri
iasa. Garnituri intregi cu fete lipitc ,.legeamuri pc
dinauntru, curioasc)nelinistite, rnamc ingrijoratc
161
I'AL]I GABOR
din cauzacopiilor lasaqiacasi,pensionariapatici,
juni carebiteau din bocanci gi tot felul de chipuri
pestriqe.
Pareachiar ciudat la un momenr dat. Nu mai
urca nimeni de la metrou, doar coborau furibund
in gropile de beton si marmura. Oraqul igi ascun-
dea viata in miruntaie. Eu imi doream un cal mi-
nuscui si nimeni nu voia s[-mi vdndi. Adorm cu
gdndul la aerul din jurul tau, la sertarulcu camasi
de noapte gi la gura de vin pe care o voi gisi dimi-
neatain pahar.Se va trezi gi vinul, seva duce si iar-
na. Si ne vom oteqicu totii, calarind himere.
I ()l
Nlt U5lL)RUL Dt 1'll'I
i1r scruu DE PErNsuLAMEAPRIvATA
Mi-ar placea enorm si Etiu si-mi calc pantalo-
nii. Sau sa-mi corectez aspiraqiile,nu gtiu ce si fac
mai repede. CAnd sforile se rup, inaripatele fac no-
duri mariniregti gi agaqade ele margele colorate gi
taitei de staniol. De la ele mi-am cumpdrat o bri-
qara cu ochi de caracatitS. Mi-au transformat blo-
cul in cort tiginesc cu flori de camp gi paranghelii
gucare la apusul soarelui. Ag fi fericit pe o insuli,
qi-am mai povestit despre asta. Sa fie un colqisor
doar al meu, cu cirqi gi borcane cu tutun, lipsit de
vizite inoportune gi de plodurile galagioaseale fa-
miliei de vizavi. Una minuscula sa fie: ca un banut
scos din circulaqie, o moviliqi de pamAnt in mijlo-
cul unei mari blindate, in care se scalda oamenii
dcpartc de qarmul meu, departe de geamandurile
puse invers pentru a deruta canibalii.
Aq folosi-o iarna, cind danseazi buldozerele pe
alei, n-r-agfuriga printre palmicri si ti-as trimitc de
acolo vAsle,cieqti de crab gi fire de nisip, sa-qicureti
tristeqile de pe frunte. M-ag pune in genunchi ir-r
api gi ag ride. Ca un ncbun m-as dezintegrain ho-
hote, aducAndu-ti aminte ca nu ai vrut si picci cu
mine. Ca cgti naiva gi inca mai creziir-rMos Crlciun
si in elasticitatearenilor ce trag neobosiqidc sanic.
Ti-as reproga ezitirile, exilul in clormitorul tau n-ri-
nuscul, intorsul spatelui si degetul ameninqitor.
Dar nu m-ag opri din ris. Niciodata.
I ().i
 PAUL C,qBOR NFGt]SI.ORUt DF PIPL

si larma. Cocolat pe ugd, imi dau seamacd noi, aga

cum suntem, plini de orgolii gi neajunsuri, ne vom
transforma feri drept de apel in amintirile copiilor
INCOGNITO nostri. imi dau doua palme, vreau sa md trezesc.
Sa revin la ursii mei polari care storc portocale in
bucitarie. Am nevoie de un moment de relax. Plec
Obignuiescsi ma urc pe peretii cladirilor si sa pentru cAteva zile. Si caut o flaqneta.
ma uit la lume de acolo,de sus.E mici, incape ori-
unde, indiferent dacaa.ginghesui-ointr-o cutie sau
i n s e r t a r u cl u l i n g u r i . I m i p l a c ee n o r m s Am a a g e z
pe ramele pline de praf ale tablourilor, pe limbile
ceasului,si inviq fusurile gi si ma infep cu ele in
palmd.Ador samd rotescodatacu ventilarorul din
tavan sau,pur gi simplu, si stau ciqirat pe uqasi si
fiu plimbat cAt e ziua de lungi. Se vede tot. Ca-n
palmi. Se vid oragelecarenu ne mai incap, aud qi-
petelerufelor strAnseincArlige gi hohotele copiilor
careies de la gradinita.Inrotdeaunam-au fascinat
muntii de creioanecoloratepe care le lasdpu$rii
pe mese.Am inspirat praful de creta de pe tabla
si mi-am ficut mobila din plastilinn. Vnd mamele
tinere, furioase,gdligioaseca un cArd de italience
in piaqi,cum se adunaca si-si a$teptecopiii.
Se aduna in grupuri mici gi berfescsoprir, cu
grija, si nu se istc rizboaie personalein cartier.
Picioarelungi saubutucanoase,fara dresuri,rochii
subqiri,ici-colocdteun decolteumai neruginat,un
t:rtacc-gibombeazapieptul, zAmbestetAmp gi ra-
mAnefara aer,discuqiiinterminabiledesprereqere
qi vccinii caresi-aumai cumparato maginascum-
pi. Obisnuita fauna urbani care imi alimenteaza
fricade viitor. Ma inspiin-ranta prin superficialitate

l6-+ lo5
 NECL/.ST-ORI]t DF J ,I I , I
I,AL,JtC,,\BOR

prea suntem dispuqi si recompensamtic:iloqii9i sa

ie construim statui la comanda,iar celor buni' de-
cenli,le raspundemcu racealas,ile infigem bolduri
TIEVOTTA SAMANULUI sub unghii.

Criza incepe mereu inainte de ploaie, cu ghe-

mul de lun'rini care rupe linigtea. Si-l nun-rim ful-
ger, mai pe inqelesul nostru. $amanul se ridica, se
arcuieqte, prive$te agitat in sus, e gatll sa spargi
masa dintr-o lovitura gi plonjeazd pe motocicleta.
Aga e mereu, dialogul e tiiat brusc, far.i aviz. Ca
un salt de pe trambulini, retezat. Pornegte moto-
rul gi pleaca in tromba, supS,ratde subzistenta pe
care ne chinuim s-o mentinem. Il banuiesc ci joaca
o pies.l proaste gi ca atituclinile afiqate uneori nu
sunt decAt o masci, o alti fateti menita si ascunda
ceva. Nu gtiu ce. Poate insuccesul, poate un ritm
asfixiat de teama combativa, contagioasa, zoologi-
ca a celorlalti? Sau poate ci se afla in cdutarea lumi-
nii-ovul qi qtie ca o s[ moari fari sa cunoasca briza
sirata a marii. Se va stinge gdfaind, igi va intincle
pe fata cAtcva picituri de apd, c-lupacare va geme
rotuncl, a curcubeu.
A mai sucombat o dimineata cu el, ma prega-
tcsc pe ntru restul zilei care se anun{i ofensiv. Crud,
fara aer. Vorbin-r aici dc o lupta continui, inegala,
clc o lume rnelancolicri in care birtrdnii sunt acri qi
tinerii au dcvenit prea calmi, prea vegetali.Prea de
ccari., pregirtiqipcntru muzeu. Atn ajuns, farii sa ne
.lam seama, si tririm intr-ur-r v:rl retoric, nedcmn, ce
nu accepti contradictii. il inqcl.--g acurn pc indian:

1( ' 7
l(r(r
 I'AUt C,,rgon NEGU.STORUL DE I'IIE

niciodati la o nunti de-a 1or,nu am avut rabdare sa

stau toati noaptea cu ei la masi. Ag fi curios sa gtiu
cum se imbraca, cum iqi schimba toaletele, cum
NUNTA MELCILOR mlnAnca in ocazii speciale,dacd folosesc mirodenii
in reqete sau, pur qi simplu, dacd existi cineva mai
iute de picior care si fure mireasa.
Merg alaturi de noi, viseaza la fel, pldng aproa-
pe in acelagi mod. Doar ca le curg lacrimile in sus
gi norii le trimit, dupa ceva timp, pe pimAnt. Nu
am avut ribdare sa-i privesc cu atentie niciodata.
Se deplaseazamult prea incet, iar eu ma grabescsa
fac totul repede. Mirii joaci dintotdeauna intr-un
scurtmetraj cu multa ploaie, nu au umbrele, nu
sunt uzi, nu aluneca prin propriile vieqi. I-am gdsit
dansAnd, urcati pe maginile pompierilor, cons*tru-
ind cercuri ciudate pe trunchiuri de copac, arun-
cAndu-se incongtienqi in hore in mijlocul strdzii.
I-am numirat seara,dupa furtuna, si le-am atins
costumele cu degerele. Tunetele ii impuqineazi
mereu gi le strica petrecerea. Nu gtiu si-si aleaga
ziua propice pentru a-giuni destinele.Observati ca
vorbim de destinele unor tirAtoare? Va imaginaqi
ca ar putea si ia decizii pentru noi in viitor? Doar
sunt mult mai calmi. Mult mai precauri.
Deseori mediteaza.Numera norii gi se bucura
cAnd cerul ramAne curar, fara pete de lane alba.
Doar albastru. Pe timp de furtuna i-am vAzut cum
inconjoarii padurea, innebuniqi, o leagi cu sfori, cu
mii de noduri, gi o qin strans ca sa nu zboarecopacii
inspre casele noasrre subredc. E posibii sa riira la
r-roi,sii vadi oamenii ca pe nigte prieteni de carc,
[a un moment dat, si aiba nevoi.. N" am asistat

l6fi 169
I , A L J L ,G A B o R NIGU5I"ORUL DL PIPL

RemAn doar cu senzatiile acestea. Cred ci sunt

destul de matur ca si-mi ajungi gi si nu sar Peste
bord.
SApacrrrnrnncul

Peste tot, in fiecare ambarcaqiune, iqi v.ld ur-

mele. Simt mirosul pletelor tale, am senzalia ca te
ascunzi pe punqi qi sari dintr-o barca in alta. Vrei
si te joci cu nervii mei si sa'i amorgegti. Stau ore
intregi pe mal. ingheq. Incepe sa ploui mdrunt.
In carne. Norii pulverizeazi potopul peste mine,
minqindu-mi ci ai plecat si ci te vei pierde in larg.
Vreau sa te qtiu lipite, undeva, la orizont, intre
mare gi cer. Ca luna plind care ne turmenteazd. Nu
mai pot si asist la parada zecilor de veliere ce mi te
plimbe prin faqaochilor, este indecenta prezenta ta
in mine. Hai sd ne intAlnim intr-o noapte gi si sta-
billm niste norme, si batem in cuie limitele. Vreau
sd qtiu de ce mi-e foame de tine gi cAt te vei mai juca
cu mintea mea. Am obosit.
Alerg din casa pe mal gi an-rnevoie sa pleci: nu
mai vreau naluci trucate, nu te mai pot urmiri toa-
ti ziua printre bidoanele cu vopsea alba. Nu-mi
mai place ca dansezi cu dezinvolturi. Crede-mi,
imi suni oasele a gol gi frigul mi se infige in spa-
te. Gasegte-qicAt.rnaicurAnd o alti destinirlie, ia-qi
bilet. Doar dus. Il platesc cu, dar indeparteaza-te.
Vreau si facem un troc. Binar, avantajos: sa fre alb
qi negru, plus gi minus, nord qi sud. Nu mai sunt in
stare sa-1i vad rochiile, prc',,estincifurtur-ri. iqi ccr
doar un pic cle brizi 9i gust de alga-n cerul gurii.

170 t7l
 I , A L - I LC A t s ( ) I I
NAIuce CU PICIoARE LUNGT
incercsadesenezsabiijaponezede lupta.Vreau
si am macaruna la indemAnaatunci cAndusarni se
va deschideviolent, in miezde noapte.Sa fie lungi,
tiioase,elegante, imi dorescsi semenecu luierii Je
crizantemi din gradinile qintoiste.LJnapesie alca,
nu se gtie niciodata cAnd voi avea nevoie de un
harakiri de calitate.imi plac celepestecarealunecd
gi
3A1a existaposibilitateasa iqi distrugi degete_
le dintr-o singura migcare.Arme care nu anunqA.
Arme carenimicescpur gi sirnplu,e rolul lor sdtaie
dintr-un sir-rgur gest.Viseziarisi fiinta cu parul ne-
gru care ma zdruncina in somn, trage de mine din
toate partile, imi pArAiefalangele,zgArciulurechi-
lor, imi rupe l-rainele,deschidefereirrele. aprincle
iuminile prin casd9i vorbestein soapt:i.
D a r n u e a c e ls u s u rc a r et e f n c ec u r i o s ,p r e c a -
ut, ci un ton ameninqatorcare ma ir.rgheatisi ma
blocheazdin ps1.irni trag pitura pesrccap qi recit
versuriin malgasi.Mestecsilabe,le zdrobescintre
c-iintiin ideeaca guieratulva inccta sa-mimai ma-
cine nervii. O aud in cealaltdcameri. O si zaresc
in ogiinda.Are picioareielur-rgi.Drepte,ca iiancle
Amazonului.Si-a ridicar o secundi rochia penrru
a se $tergepe mair-risi i-am v..izutgenunclrii.Erau
uzi. Straluceauin intuncric. Rotula ei transoirirti
mi s-aintipirir in minte si m-am refugiatdi., ,-rou
t7)
NrI;UST()RL/I I)E IIPE
in lirica exotici cu careincepusemsi mi apir. Nu
o inteleg.Ce vrea de la mine?
Si-a facut un obicei din a-mi p[trunde in casa.
imi devasteaza linistea,somnul, ma supune unor
interogatorii insalubre, fera sens.Aseara,de exem-
plu, voia sa gtie unde ascund stetoscopulcu care
ascult oamenii care trec prin viafa mea. M-a in-
trebat unde s-aundscut,cum i-am cunoscut'daca
stiu cAte straturi aveau ovulele din care au venit
pe lume, gi multe alte asemeneaaberaqii.Am au-
iit-o ..t- a umplut ibricul cr-rapi 9i 9i-a facut ca-
fea.Cafeain plina noapte.Cu boabelemele,cu apa
*"". ir-,casi la mine. Nu am avut curaj si mi ridic
din pat. I-am privit in linigte migcarile.
Cu timpul, am devenitprieteni.Am reus,itchiar
s[ facemschimb de confesiuni pe carecu greu 1e-a9
fi eliberatin fata altcuiva.M[ simt tolerat. Cred ci
arenevoiede mine doar atunci cAndvrea sdplAngn.
Sunt o victimi fllmAnde de triborduri, la fel 9i ea.
Md sir"nto cochilie gazduita,in gramadd,pierduta
iremediabilin multimea celor seci.M-am intors cu
spatele,am a$teptatsa se lipeasci de mine Ei i-am
spus ca e mult mai frumoasi cAnd nu se furigeaza
pe ge2rm.
l7.i
 i)AUL CABOR
P T P EO E C H I H L T M B A R
M-am obignuit cu ideea ca pagii sunt cei mai im-
portanqi gi ci fiecare are ritmul lui, bine stabilit, bine
croit din ger-ra,ajustat pe alocuri de gansirqi de locul
in care se nagte. Pe drumul meu sunt multe pietre gi
ma bucur pentru asta. Le adun, le sfirAm si le ames-
tec cu apa. Ies nigte papugi extraordinar cle frumoa-
se, coapte in soarele degertului. Devin parteneri c{e
discuqiein nopgile in care nu por zbura. Atunci cAnd
zmeiele au alte ffeburi si lasa cuvintele si se odih-
neasci in mine. De foarte mulqi ani de zile md stra-
duiesc si rnerg mai des prin padure. De acolo se vid
altfel orgoliile. De fapr, nu se vad deloc. Dispar com-
plet, se impreuneazi cu buruienile de pe ulte si de-
vin inofensive.Igi pierd din forqa,ca un crisral de sare
arurrcat pe botul unei balene in mijlocul oceanului.
Caut un munte de chihlimbar, sd-mi fac mustiu-
curi pentru pipe. De aceeaurc gi scotocesccu rucsa-
cul in spate.Le vreau colorate, s.i poata trece lumina
prin ele si sd n-ramir cAnd se desfacein nuanqe.Anr
crezut ca fumul poate readuce la viata insectele con-
gelatede milioar-rede ani in piatra aceeamulticolori,
cii poate sa aibi un efect special asupra lor. E o iluzie,
gtin-rcu ttttii, dar furnez pipa pentru a putea sa cirut
mai departe muntele colorat. Astept si vini ziua in
care voi putea sa scriu ,,Gata, sc misci, furnica :rsta
aclormita a inceput sii dea din picioare!". Si cloar
irtunci mii voi bucura oe deoiir-r.
171
NECU.\TORUL I) E IJIF
MAIETT APAR PRIMAVARA
Negociem acum. Miezurile de noapte sunt cele
mai bune monente pentru a incl"reia acorduri. Se
incelogeazaminqile qi ne cuprinde culanqa defini-
tivd: acea stare dulce, fumegAndi, care te trage de
pleoape gi qi le intinde, un drog rudimentar care
imbratiEeazairemediabi[ creierul gi ne transforma'
Agtept primavara. De fapt, o visez.Vor mai ingheta
mr,rltedegete pAn[ cAnd o sd apara. E ca o cArja de
care mi agirqin debiliteqile mele, supirator de dese
in ultima vrelne. Visez ceaiuri aromatice' leagane
in silcii pe rnalul apei, imi trec pe sub nas diferite
mirosuri, de la coribioarele din galantare si cioco-
latir calda, pani la parfumurile discrete ale femei-
1or, rumeg ierburi imaginare 9i irli ploua in guri a
rislrit de sc',are.
Voi fi in cdutare de biltoace proaspete. Am sa
mai vreau si tuburi de papura. Fari noduri' va rog.
Arn nevoie $i cle o briqca prietenoasi care sa ma
ajute sa le ascut la uu capat. Am visat a:i-noapte,
pe cAnd $tergeam urmelc c1ecafea, ca pot s:i le infig
in srnarc.Adinc, cu nerv. Am sa sug prin ele pina
imi iiru foc plirnr:lnii: pegtii, ap:r,iarbrr si pietroaiele.
Pot s.l scot toati mizeria de pe fundul iui. Aq putea
chiar saintorc planeta pc clos,ca pe o minuqa de la-
tcx. Si-i cur.lqmaruntaicie qi s-o pun pe o policioa-
ra la usc:rt.Vreo lunit, a5a,la c.llt-lure1. Sti se intindi
17.5
I'AUL Cegon NFCT].sT()IiI] I, DF I)IPE

lenegain bataia luminii calde, ca o mAqaabia trezitd

din somn ce se arcuieqte, pocnindu-gi fiecare os.
Rupdndu-si cu grijd fiecare zgdrcidin corp.
PnAsz CU BRANZoAICE

Dintr-un butoi spart, ma masoard un dulau.

Prin faqalui trec mii cle picioare in viteza, sacoge,
maturi. cdrucioare. nimeni nu-l observa. Nu-l in-
treaba nimeni ce cauti acolo, daca si-ar dori o hal-
ci de carne sau micar un Dumn de crantanele din
fainl de pegte.ti cumpir o brinzoaica: ma aplec, o
rup in doui, il ademenesccu prima bucati, gi mug-
cd. Am senza(iaci'mi face cu ochiul. S-a trc-it. ii
sclipegtebotul. inghite repede 9i imi cauti mina
in care pastreza doua jumatate. Mi prefac ci mugc
gi eu. Aproape ci-r-ni ir-rfigdintii in aluat. Vreau
sa vad daca devine trist, dacir ma lasa sa impart
cu el hrana. inchide pe jumatate ochii gi aprobi
ingiduitor.
E un animal bun, mare, cu capul negru si labe
late de ,tts. ii intind bucata, sunt curios cum o va
lua. Se apropie usor de mAni, miroase lent, din
mai multe parqi durlicatul ramas gi ii trage cu grijl
dintre degete.Nu mAriie, ng e in alerti. Primegte
precaut ce i se ofera si atAt. Imi place cum se iir-rge
pc bot si irni cauta oc-hii.Suntcm uzi si irnplrtim
ploaia rrebuna care caclcpeste noi. Rid prostegte,
vorbesc cu un ciinc si ii cumpar brinzoaicc. Oraqul
irsta previzibil nu mi se mai parc, cleocl:rtir,atit de

176 177
PA U L C A Bo R NEc{,J.SIORUt I)L P I I ,F

neprietenos. Mi-am facut un amic. Nu ma obliga,

nu-mi cere, nu a$teapta. SurAde doar qi iqi curata
calm resturile de mAncare dintre dinti.
FOAME

Se vid cArligele infipte in tavanl Cele doua,

groase, de care am aternat lanquri. Am agaqat o
halci de infinit in primul, iar in cel de-al doilea am
si-nfig o parte din viitor. Infima, cAt si dea gust.
Sa se amestece intre ele, daca la noapte va Ii cutre-
mur. Mi-a spus cineva ca pamAntul se va intoarce
in somn pe partea cealalta gi ne va trezi pe to{i ina-
inte de rasirit. Vom cinta impreuni arii cu cocogii
de pe gard gi vom redesena strazile la locul ior. O
sa vopsim impreuni liniile din mijlocul goselelor,
copacii cu var gi buzele cu ruj. PlamAnii mei gi-au
pus un fes pe cap, nu mai pot sa respire.
Tu egti atAt de frumoasa, iar eu am devenit atet
de gri din cauza intunericului gi a zalelor care m5.
strAng. Sunt rdvagit, mi-e foame de vena care !i se
umfla nevinovatd, de sAnul care pocnegte intre de-
getele mele, mi-e dor de albul ochilor qi de narile
tale fierbinti. Eram acolo, te-am v[zut cAr-rdai ic-
sit din casa.Aveai parul ud, miroseai a mandarina
proaspat dccojiti. $i a apa fierbinte. Esti rogic pe
piept, pe umeri, pe coapse,qi-e carnca inspumata
inca si rni sc-mpleticescpriviriie.

178 l7e
 I ' A L rL U n B t t t t Ntct/.s l c)RLit Df l'I l'l

Tin minte tot. Mi-au ritnas infipte in c:rplucru-

rile astea. La fel si mirosul poalelor tale, al parului
ce !i selipea pe spate.Nu pot sa-migtergdin memo-
ITI VOI DA $ERPII MEI rie bluzape careo aruncasegi pe jos.Avea aroma.le
frunza de hmeite, frecati intre degete.Ma cutre-
murd mirosul ei gi ma treze$te,culoarea galbenit
Sunt in crAgma din bariera. Ai recunoagte-o? o asociezcu saritul din pat intr-un lac, pe timp de
Acolo unde trasnegte veqnic a chiftele cu sos si vin iarna.Acrul din gingii gi piciturile careustur[ daca
baieqiicare sapa ganqurisi manAnce.Nu cred ci iqi iti intra in ocl-rim-au impins mereu in realitate.
mai aduci aminte, dar in localul asta nenorocit te-
am vizut odata cu piciorul lulit, fumAndu-ti qigara
cu sete gi aruncAnd injyraturi taioase unui pros-
tinac cu tricoul giurit. Iqi facea avansuri, nu mai
gtiu ce'l apucase.Voia doar si-qi aqezedupa ureche
mu$cata din ghiveci. Sa te faci frumoasa. Cred cd
dorea si te si oblojeasc.i, salbatico, dar nu l-ai lasat.
Iqi iegeaun gurgui pe,afari Ei urlai ca o dementi
ca :rre pistrui pe fata. Am avut eu norocul atunci
sa-ti ling riniie toara noaptea. Te-am luat in bra-
gc pAna la taxi gi am urcar cu tine pe umir pAna la
etajul trei. $tii ci te tineai cu mAinile de baiustradd
si vedeai gerpi galbeni care imi coborau pe spare,
pe sub^camaqa? Ce-o li fost cu rinel Ti-am inchis
ranile. Incet, nu ne-am grabit. Erau pe noptiera ce-
teva pateuri cu branza din care mai mugcam une-
ori, o stilla cu vin, gi se auzea muzicd din cealalta
camera. Iti mai :rminregti prafr,rlverzui de pe bccul
vciozci, balansui scrun-ruiuide tigara cazut pe par-
chet, chitara aceea frcnetica ce nll se mai oprca.
vccinul care aprincleasi stingea lun-rirrain nestire,
clinci cu pun-rnulin pcrete?Nu cred, erai in lumea
t l t . D e 1 ' ' 1 1 1t lgc u r i r r c .

180 t8l
 N E C L / . S T ( ) R L iL D E T ' i P E
I'AUt CAtloR

tejghea'
deschideamgura; mi aqezamcuminte la
de pe
irl."t.u- dii rlsputeri s[-mi ridic capul
de'
,r-at qi le ficearn cu ochiul' Cu cel odihnit'
cu sos picant
CuIT,tSA FII VINDECAT sigur, cu nestrivitul: ,,una de pui 9i
cola. Rece, cu doui pa-ie'Fira ghga'
DECOVRIGARESE Uia.t't de
"il d":;; migcaredin
;i foot"!", cereamcu o simpla
pe bancile tapitate ale
.fta..".. $i mn prabuqeam
Mi p.{rasesc nevrozele. Lent, se mai uita in restaurantulul.
urmi din cdnd in cAnd, nu care cumva sa ma lase
ranit sau trist si neconsolat. Aflu ci au plecat cu
chirie departe, undeva, intr-un situc de munte,
cu putille case,cAteva straduqe bitute-n piatri cu.
bice qi un felinar mort de plictiseala, care pAlpiie
lAngn cigmea.Nu le mai vreau. lncepuseri sd cAn-
tireasci prea mult, imi apasau capul intr-o parte.
Ajunseseri sa mi se odihneascd pe umar. Aracam
ca un biet cocosat ce nu putea si scruteze lumea
decAt pe orizontala.
Ochiul stang mi-l apasa pe dreptul gi mi se
lipiseri narile intr-un mod foarte ciudat. Nu rnai
incipeau in ele zorii zilei, aburii de cafea, nu mai
aveau loc mirosurile cu care md obisnuisem. Eram
pierdut, aqa,intr-o rAni: rdtaceampe linga ziduri si
le curitam ridurile, le sarutam {irele de iarbi iegite
dintre clrarnizi, le vindecam rinile si urmele addnci
dc cuqit, lasate de nebunii care fac din noapte o
orgie a vendetelor spontane. $tiam fiecare colqisor'
dir-rc:rrtiertrl nreu.
il masur^tr-rcu piciorul in orar nocturn, odirta
cu bufnitele qi gunc-rierii.}\4i inciragostiscmde co-
vrigirese, de fiinqeic aceleachinuite care rnunceau
la fast-fooc-l.Nu lc m:ri dadeam cotlancl:r, nu mai

181
iu2
 [,A1.]LCr\tr()R
A u P U SF U L G I tS A U AP EM t N E
Mi opresc doar pentru cAteva ore, cat sa-si faca
de cap minutarul din perete. Vreau sd ameteascasi
sa ma rizbun, inri placc sir-lvad lotindu,se ca un ba-
ierin dupa o noapte de vodka si c-lerugaciune inuti-
le. Imi ninge in genc gi mi se infaqoari fulgii pe giez-
ne, imi ir-rtrain $osete,ma udii, n-riiinunda, plutesc,
ma cildresc, sut-rtaproape inoccnqi. Se nasc pe mine
oameni de zapadi; pupila mi-e uter alb, plamAnul
drept scincegte de frig, iar rrou-nascutii imi atarnl
de pleoape, agitaqi de corzi supraeiastice.
Vreau s.i zacacum. Sau sa ma pierd iremediabil
printre troicne, nici eu nu stiu ce ar fi mai bine. Ce
m-ar odihni n-raimult: un iglu in care sa dirdai pe
piei de fbc.l, un baion cu aer cald, o biata pituia
carc se chinuie si mii inveleasci impotriva voinrei
mele/ Am rrevoie sa ma intind. Si-ml fic crapate
oaseleintre filcile unui $arpemic. Nu :rssulrorra o
vietate de mari dimensiuni sa se tirasca pe ipatele
meu. Un animal care si vrea si mi ccrcetezedin
toate unghiurile, sa-i liu un rric deiur-rsiricacios.
1E-l
Nf ot/.\T()Jit,rL l)li Pil'I
LozuRI $l PESCARU$I
irl..r.u* si v'irs' imi pocnea fruntea, ochii mi
se roteau incontrolabil, devenisem in doar cite-
va zeci de minute un titirez din carne, cu barba qi
orgolii. Ma transformaserl intr-un biet bolnav cu
licat.rl ag[qat in qinte, gata sa-9ielibereze fierea pes-
te bord. Se auzea muzica dir-rapi, o flaqneta iegise
din labirintul de corali 9i mi ameqeacu o arie din
Debussy. Nu-l auzisem pina atunci la rnanivela,
sunetele iegeau mecatlic. Patrundeau in urechi, ra-
pid, sfredeleau tirnpanul cu sete. Nu-l vedeam pe
interpret. Mi-ar fi plicut sa-mi aleagalozuri cu me-
saje de amor, din plictiseala.
Am inceput sa incomodez. Mai intai pe cci dir-r
jur, apoi marea. Consum prea multe hArtie pentru
tet.ii" mele, nu-tni ies catargcle aga cum aq dori'
Nici parAmenu mai qtiu sa impletesc.De aceea,nu
n'raiumflu panzele si le voi qirredoar pentru tnine'
Le voi agezape raft' cuminqi, vor ieqi clin port doar
atunci car-rdse vor mai linigti apele. Au sosit intre
timp pescarugii de care mi temcam. Par paqnici'
V"i se studieze tereuul lir inceput, sa se familiari-
zezecu noua gazcla'Dupii care vor ataca prt'u'iziile
clc sub punte.
135
 PALJL CABoR
AMULETA
Cuvintele grele ca o limbe de clopot spuse din
asternut, aruncate cu furie in timpanul meu, mAn-
gAierile primite dimineata cAnd inci nu se macind
cafeaua prin privdlii, mirosul camisii tale de noap-
te, umbrele genelor, ale unghiilor tale p" .r-.iii
mei, giurile tocurilor in asfaltul fierbinte pe care
le-ag umple cu rom, fermoarul care toarce cAnd il
deschid pe la spate, piciturile de api ce te pAndesc
din prosop... $i paEii tii, femeie nebuna, siihle ra-
gugitS,pagii pe care nu md lagi sd-i mai aud. Sd stii
ci talpile din covor le-am facut amuleta. Am reusit
sd le adun pe toate, le-am presat si le tin acum atAr-
nate la gAt.
Ag vrea si-mi poarte noroc, intotdeauna am re-
gdsit in mersul tau hirtile pe care am vrut sa le par-
curg, nisipurile care ma orbeau si valurile pe care
am calariiin vis. Nu am timp sa mai scotocesc.Ar
fi fost mult mai simplu ca lunile si aiba cite cinci-
zeci de zile, si storc orele in pumni si sa beau din
minutare. Am luat prima pagini din cartea pe care
spuneai ca mi-o trimiti gi am rupt-o. Std deziAnata
acum pe marginea noptierei, cu epilogul cersind
miia in dreapta gi-n stAnga.
lE6
NEGL/.ST()RL/I DE 1'IIE
ACHIZITII
Zidurile au viaqaproprie. Respira,ascult[, gtiu
sa respingagi sa primeasca.Sunt fiinqe vii care te
mesteci,te digeragi te expulzeaz1. La fel gi pietrele
careseincoloneazicuminqi,pentru a ridicapereqii.
Cele rotunde sunt mai tolerante,mai docile.Rocile
ascu(itedevin mai arligoase,mereu dispusesI taie
in carnevie gi sate paraseasca plin de sAnge,la mar-
ginea drumului. Ag cumpara o catedrali. Sa fie a
mea,cu actede proprietate.
Ador sd pun lacatecaresdrugineascain ploaie,
sd fie linse de cAinii caretrec in toiul nop[ii pe po-
duri, pe sub streqini,aqvrea si urle haitele in cor,
gi eu, impreuni cu obsesiilemele,si fim in tranzit.
Prefer pereteleincalzit de soare,fira igrasii inuti-
le. Vreau bucata aceeagotica,lata ca o turta moale,
facuta cu prea multi apa.Nu ar fi nevoie de sobe
pentru enoriagi,nici de lemne,nu s-arurca pisicile
pe teracote,nici nu ar tropii pe acoperiqsa se im'
perechezefuribund, pAnaiesesoarele.Nu-mi place
miorlaitul insistent ce nu ma lasasadorm. Nici b:i-
tiile nocturne de strada,urmele de ghearepc uqi,
pe braqe,nici macar arcuitul lAngnpicior nu imi
mai produce placercca altadata.
Sunt prea bitrin si rnult prea ncrabditor. Ma
vad tc-rttimpui sprijinindu-n-rispatelede un perete
rece,sc migcapiimantulcu minc in toatedirectiile.
187
 P R U Ir CAL]Ot{
N tCI].S1C)RL]I T)L I' I P f

Din ce in ce mai iritabil, nu sufar efuziunile,nici

saruturile de la distanfa. Sunt nervos qi vreau sa
urlu din clopotnita:,,Am aflatci moarteaarereguli
la carc eu nu por sa parricip!',.Dicteazi <.liog";;i_
PORTRET DE BETIV
ce qi igi freaci piatra pe coasi, rAzAndfnr-r-,.Ii.d"
noi toti: slaba,oderlita,cu dinqii galbeniiesiti din
cu $osETEALBE
mandibuiri
Birbatul din faqamea are in jur de gaizecide ani.
Pare foarte bolnav, isi sufla nasul in permanenqi gi
rote$te un creion in ascuqitoarede vreo jumatate
de orir. Cred ci e un tic. Sau poate cd vrea si omoa-
re pe cineva gi nu-i mai folosegte vArful cutitului. A
schimbat batista cu o rola de hirtie: sunt desenate
romburi gi capre negre pe ea, vac-lsi ceva care sea-
mdna cu pigcoturile de gampanie, o scard-melc pe
care nu urci nimeni qi un morcov imens. Albastru.
De ce ar picta cineva un morcov albastru pe o hAr-
tie igienici? Cnt de mult ii poate fermenta cuiva
mintea, pentru a v.lrsa o c.llimarii de cerneala pe
biata leguma?
Din pantofi ii rasar, sfioase, gosetele. Ma iste-
rrzeazd.negrul incaltirilor si albul imaculat al cio-
rapiior. Brusc, imi apar in creier iautari ieftini cle
cartier cu chigtocul in guri, cirnagile intinse la
refuz pe burqi, mirosuri ancestralede transpiraqie
amestecatc cu parfumuri de talcioc, :rrcuquri dcz-
ghiocate ce nu mai ataca un solfegiu de ani de zilc.
Simt tarafui obosit, gata sa se arunce in pat dupa
o noapte de sArbe qi ceardaguri.Omul mcu e mai
modetn, ir-rsa.Pe albul gosetelorplutegtc o corabie
din bete subqiri, clin acelc':rpe c:rre se aduna vata
cle zahir. Sur-rtirtit cle uluit de an-rbarcatiuneapc

188
lE')
 PAUL CABoI]. NEGUSTORUL DE PlPL

care o vad, incdt nu mi pot abqinesi o studiezin

amdnunr:comandantuliEi digeri linistit trabucul,
e tipul de om careumbla prin porturi cu ciocolatd,
scobitori gi fond de ten in buzunar pentru damele
UN PRT,CA|EVA. BOABE
care ii plAng pe umar, fare moriv. Se clatinn de oe
un- picior pe altul. $i pufaie neconsolat,cu amur- $r-uN GEAM DESCHIS
gul in pupe.
Un pai de chibrit care nu doregte sa se stinga
e ca o tAnguire. O viaqa care implori sa continue.
O slebiclune, un gram de fosfor timid. Cred ca e
dorinqa firului slab de lumini de a p[trunde mai
adAnc, de a inalbi pe diniuntru ceea ce nu poate
iegi in lume atAt de intunecat. De cAte ori n-ai do-
rit si rezigti la suprafaqa apei, cu gura plind, ochii
ro$ii, bratele sleite, de cAte ori nu ai visat ca qi-ar
mai fi trebuit doar cAtevafracqiuni de secunda ca sa
eviqi trenul care te izbea in piin? Pipugi de cArpa cu
sufletele prinse in capse. Nu suntem altceva decAt
faclii care ard mult prea repede, maginirii cu viaqa
poticnita ce trag pe linie moartS.inainte de termen,
bucitari ai destinului ce-qi reteazi degetele din pri-
ma zi, din prea mult zel.
Sa qtii ci am reugit s[ redeseneznoaptea trecuta
copacii: padurile le-am pus la locul lor gi am rAndu-
it aga cum trebuie caririle pe care veneai, am gtcrs
ibricul de cafea si l-am mAngAiat toati noaptea.
Ne-au prins cucii gi ne-au certat pe amdndoi, dupa
aceea bufnitele, iar spre dimineaqa cocr-rgiinc-itu
gasit vorbind unul cu celal:rlt. L-am facut sa fiarba
din nou boabele proaspat macinate dc tine. Nu a
ripostat. A scancit cAteva clipc si mi-a indepartat
mAna, spcriat de idcca focului reintors, uirnit poate

I ()0 l9t
 PA[]I, CABOR
NfcL/ 5f()Rti i DF Plf E

de insistenqanoastri, de nebuniilenoastre,de felul

in caretrAntim gearnurileprin casasi ne certamin
$oapta.Ca cloui libelule, indiferente la curentii rle
aer.
INRoRpTnRE

Am oroare de mulqimi. Ma strivesc prin fierbin-

qealape care o emand, prin foEnetul pagilor grabiqi,
mi terorizeazh zgomotul sacogelor,al geamantane-
lor, al batistelor chinuite la ore nepotrivite gi al rc-
plicilor schirnbate cu exces de arnabilitare. Cu toare
astea,mi-ag invita vecinii in parc gi le-agpropune o
excursie printre beduini, vAslegi seceta.Ii vad cun'r
casci ochii a nebunie: ,,Cum adici printre beclu-
inil Nu vezi ca e vari sadica, prietene? Noi am vrea
sa evitam cimilele pentru o perioada Ei si mergem
prin zipadd, printre pirrguini si labe de urgi polari,
si cilitorim de la nord la sud, dintr,o pocnituri de
degete.Acum e lromentul, lasa-nein pace cu fan-
tomele alea transpirate, ciqarate pe cocoage."
Nu cred ca voi avea succes in faqa lor, am fost
nereu un inotator nu foarte agil impotriva curen-
tului. Dc fapt, daca aq fi sincer pana la capat, urrna-
resc si ramAn singur aici, printre blocuri. VAntul
sa bata doar pentru mine si si n'riiaprovizionezecu
celc necesarepcntru o viaqa lir-ristita.Pe ceilalti ii
vreau departe. Pierduti. Margaluind fari harti, fi-
car-rdslalom in picic-rarele goalc printre ciucuri clc
ghc:rqa.Sn-i vi.l trecir-rd prin Balcic cu animalclc
clc companie in brate, pe malurilc lacuriir)r cana-
clicne,pescuind 1amuscii in raurilc raiului si sa mli
lasc pe rnine in boii mei, cu povestilc mele.

I ()2
I ,l.l
 I)AI.JLCABOTI
N E L , - L I. ' I O R L J t I][ IIIE

Am vrut mai demult sa-i invdt si g.iteascaciorbi

de perigoare gi chifteluqe in sos de rosii. Incapabili.
Aveau cu totii mAini stAngi crescure din piept, nu
puteau sa rulezc in palme un ghemotoc de ."r.r.
gi sa-l imbiicze in cratiqi. Nu am ce face, traiesc PIRNETR GRESITA
intr-un cartier de maharajahi ai asfaltului care se
hrinesc cu pizza. Nu-i pot atrage in subteranele
gusturilor mele sub nicio forma. Ma gribesc sa vin. Mi-am adunat atomii, culo-
rile, celulele, unghiile, gi mi-am misurat pagii cu
care merg acum printre oameni. M-am bulucit si
respir porii din piele si si mugc din carnea fructe-
lor, sa-mi curgi zeama in firele din barba.
Am stat mai puqin decit ar fi trebuit acolo, ina-
untru, in caidurl, ferit de urlete, de spaime, de lu-
mina artificiali a lucrurilor din jur. Ar fi fost mai
bine sa agtept. Sa cintiresc. Dar nu aveam ribdare.
Auzeam tot felul de goapte care mi chemau afari,
sa mi inveqe.SAma lustruiasca.Si lumea s-anipus-
tit peste mine, m-a plesnit peste ochi qi s-a instalat
in interiorul meu cu toate greqelile sale,cu atacuri-
le tragice, cu indoielile saie comice, m-a invadat in
grabi. Pustiitor. Mi-a pus in fatl o oglindi 9i mi-a
racnit: ,,Uite, esti tu. Vei fi ca noi. Pentru ca noi
$tim ce e binel". Atunci am infeles ca nimic nu e in
reguia. Gregiscm ziua, ora si locul.

l')-l
l()\
 PAUt CAtlotl.
PE cANo VANAM SoIFEGII
Apropii deseorichitara de tocul uqii si o piimb
in sus.$i in jos, domol, preqde cAtevaminute. E
un ritual cares-ani.scutmai demult, cind simteam
nevoiade sunet propriu, mi-erasetede scincet pe
octavdEinu gaseamcevacaresi ma mulqumeasci.
O ridic din dreptul glezneipAni sus, acolo unde
imi las sratura pe lemn, cu cuiul, in nopqile fara
somn, fare pleoapnlipire. Avem gi un dialog zilnic,
inainte de a incepeiucrul: ne misuri.m curbeiefird
sa sorbimcafeaua,schimbampireri despreco$ma-
rurile prin caream trecut, ne dezlipim temeriledin
cogulpieptuluiqi,rar, izbucnimin rdscAndne dim
s e a m ac i a m r i m a s c o o i i .
ZAmbcsc,curge ,-r-,i.r"prin fereasrra.E lumina
aceeaveche, dulce, care imblAnzestediavolii din
mine. Cobordm din pat in liniste,ca nu cumva sa
zdrelim praful de pe podea gi ne arcuim pe rAnd
spatelepe scAndurarece,in dreptui orificiului in
carc intra iimba de fier ce inchide usa.O intreb de
fiecaredata claci nu s-aplictisit si imi raspundela
fel, far.l dubii: ,,Nu, imi placeenorm sa,mi atingi
corzilecu degcteletaie,sa ma pisti matinal de gni,
aga,rigiclcum cste.lnri tremuraSol-u1.Devinema-
jor cand nu ai jaluzelelcriclicatesi inccpi si bijbei
Drirrcamcri."
I!)()
N F(; tJ51'()liUl D I: I'I ll:
DIN NOU, AFRODITA
Femeile sunt ciudate, perfide, crude. $tiu sa-n-
groape totul in vesnicie, zAmbind qagalnic ca feti-
qeleprinse cu rochiqa rupta. Zeus gi-ai lui nu gtiau
unde sa ne trimiti sufletele, au dorit mereu si le
ascundi pentru ca noi, agtia micii, si nu ne ir-rqelc-
gem. Neptun a vrut sa le duci pe funclul marii, Eos
dorea sa ni le agaqein cele patru vAnturi ce bateau
peste Creta. Marte ar fi vrut ca fiec.{rui suflet sa-i
fie clati o stea, dar Zeus a avut drept de veto gi ne-i-L
lasat sa jinduim. S[ murim infometaqi, galactici.
Zeii mici au fost refuzaqi,li s-a spus ci oamenii vor
descoperi pAna la urmi feiul in care igi vor recupe-
ra sufletui.
Si atunci a venit Afrodita, nemiloasi, translu-
cida: ,,Sa le ascunden-rsufletul iniuntru, hplt de
inimi. Nu vor li in stare sa dea de el niciodati."
$i-a scuturat buclele nepisi.toare qi s-a indcpartat
grabita din sala tronului. De atunci o studiez in-
cranccnat, fara oprire, o dezbrac zilnic si o pipai.
Incerc sa-i aduc aminte c.i.e vinovatir pentru neli-
nistile mele. Mi crede uncori si-mi arata compasi-
unc, lipindu-gi nasul cle marmura dc umirul meu.
Alteori imi ride in nas, irnprastiind o unc{i grea,
ironica. ,,Ai rimas ur-rcopil", imi rcamintegte in fi-
ecar(]noapte.
1e7
[)i\uL cAttot]. N F ( l U . sr c ) R L r L D I P, J'l

pentru o ori. Nu e cam scurt? Nu crezi cd ne-am

deranja reciproc, inutil? Ce putem face noi doi in-
tr-o ordl Abia daca ne puten incllzi. lJite, propuu
I u n E ; r e - u Ai N M r N G sd alergam cAteva ture de pistl, si vedem daca sAn'
gele are chef sa ne clocoteascain vene. Dupa aceea'
mai vorbim.Aq fi dispus sa n-rergcu tine doar daci
Mi-am trecut iarasi degetele prin pirul tau. ma iubeqti in Ming. Vreau sa ni se impleticeasci
L-am simtit cabrat, fierbinte, voia sa ne jucarn im- limbile. Sa ni se-ncurce diftongii sub patura.
preuna. Sa ne urcim pe pereqi gi de acolo si arun-
cim peste lume cu nepisarea noastri.. Si nu ne
cloari nimic, sa ne prefacem cd nu simqim privirile
celor care ne intreaba de unde venim qi ce ciutam
aici. E ca o poveste de iarna in care se coc ciregii,
urcim precauti din creanga in creanga pAni in vir-
ful copacului gi ne oprim acolo, surpringi, ticuqi,
cu ochii oblici, amortiti de soare.
Am nevoie de un basm si de o soba fierbinte
pe care sa o duc in spate printre nlmeqi. Ma vreau
eschimos pentru citeva ore. In zilele proaste, sirut
renii pe frunte si dau cu ceari pe talpa saniei. P[Ang
dupa o cani cu ceai,clansezpe ritmuri de salsa.E ger
in Caraibe si oceanul arati ca o plantaqie de qurturi.
Sufla viforul printre palmieri. Asa sunt toate serile
la voi? Zgomotul acela infernal se opre$te vreodati,
urletul maginilor inceteazi, oamenii qtiu doar sa se
rasteasciiur-riila altiil Simt cum mi se varsi in oase
o parodie cu prosti simpatici. Se opreqte acolo, in
maduva, se cimenteazasi devine dura.
O domnisoari s-a impiedicat de mine si mi-i-r
cerut un foc. Mergca in parc si-qi cautc urr tr-r1iL.gs^
dc-o noapte. Delicati, aproapetimicli, m-a intrcbat
daca sunt dispus sa ma transform in prieter-rulsiu

t9E I( ) ( )

l,qUt CArloll
NU-MI MAI TRIMITE PASARI
Am simqit o mAna pe spate: straina, nu-i incer-
casem greutatea pAna atunci qi mi-arn inchipuit
ca ar dori sa ne cunoa$tem. Gregit. Se intAmpla
ieri'noapte, cAncl ri.misesem pironit in somnr-rl
tau, in gesturile tale neconrrolate, fierbinti. Mi irn-
pingea cineva in pernA, puternic, cu ambele mAini.
M-a izbit prima dati ir-rtreumeri si m-a aruncat vio-
ient inainte, de parci ar fi vrut sa-mi rimAna capul
in loc, sa carddintre noi. De ce n-ri lovesti in toiul
noptii, de ce inca alegi potecile inguste unde nu ne
putenr vedea?Ca sa-mi ingheqesAngelein picioare?
Nu mi ie-am mai atins de mult, iar acum sunt reci
cle la genunchi in jos. Sunr doua picioroange de
flamingo uitate iarna pe malul lacr-rlui.
Ai vazut pisarile obosite de zbor, sltule de vas-
litul prin aerul lierbinte? Le observ de cAtev:l zile
cum leaga sfori intre etaje. Au venit c-leacolo, de
la tine, incercAnd sa-si construiasci ceva aici: un
cuib, un mic adipost din frunze in care sa-gi pe-
treaci iarna. Vecinii le intAmpina cu note dc pian si
cu cainii imbracati in paltoane tricotare, cu dumi-
caqide painc, lc pun apa proaspati in castroanc c{e
piastic qi invaqatraiul in comun. Ascuit qi eu dialo-
gurile car-rdam rirnp. E un melanj $optir de cArAieli
suspectesi suncte ce ics dir-rvirful buzclor. Nu n-ra
atrag. Nu pot participa, am alte ocupatii acurr.
200
NiC{/.ST()RL/L DE III, I
DOUACIUPERCI
$I ALTEMETAMORFOZE
Tocmai am gasit o femeie care se bucura cAnd
a descoperit doul ciuperci de mici dimensiuni'
crescute prin cine $tie ce minune a v[zcluhului in
acelagi ghiveci cu planta de la birou' Mai exista 9i
o"^..,i.lin aceQti;, cirora le rAd ochii la veclerea
spectacolului naturii, a zborului-unor spori prin
u.r. S. extazizrzS.in faqa unor celule care pllrtesc
dintr-un necunoscut intr-altul, fara destinaqie,
Lipsite de direcqie, fira a avea o busoli sau o l-rarta
cu ierburile c1ecarc au sau nu voie si se lipeasca
pentru a supravietui. Apoi i-am intrat doamnei in
,riaqa.I-a- iascolit ipostazele in care s-a lasat sur-
prii-rsa,am ficut cunoqtin(a cu cuvintele ei 9i am
vrut sa-i amestec culorile pe care le poarta'
l-am contemplat fotografiile si privirea' O tt-
pugl trista, uneori caldii, alteori gi]ta sa strapunga'
irecAnd cu ugr-rrinqiprin obiectiv si prin pupila fo'
tografului temerar' ca mai- apoi si iasi prin cea-ta
acEst.,ia qi si plece mai departe' Sa se ascund['
probabil, pe straziledin spatelelui' Reuqegtesa mti
ira.rsporte, vcrrbin.lu-n-ri despre b'rtrzinii cu n-rAini
aspre si bastoanelelor irr care pimantul se sprijinii
in cazde cutrcmur. Scrie despre nebunii care se in-
clragostescsubit de stewirrdese,de cerul vizut prin
hubiouri Ei rnicimile lr-rmii n-rari, desprc femeile
201
 Inut (lAtroR
N E G L i . S T O I i L - /I I)I II I'I

carecauti cursuri cieperfecgioltarea rabdarii si far,

furiile clela lkea.
Ador oamenii vii, spuneam.Se migcainci, au
forti in jungla cotidianului in care u.r",lr-rgh"t"r..,
totii de teami si neincredere.Au rol de centrifugi
A N O T I P T P UP
LE P E N I L O R
gi ne pot gazdui daci avem curajul sa ne introdu- FARASAMBURI
cem, fie doar si temporar, in dinamica lor aparent
stranie.Le reu;escfoarte bine metamorfozele,gra-
Am o teorie pe care incerc sa o definesc de ceva
dele sub zero intr-un salon confortabil, depreiiile
vreme incoace. Sunt cdteva idei puse cap la cap si
in euforii doar din cArevasilabe,fiarelesnlbaricein
mi-a9 dori si le scot din stadiul de ,,vraiqte" in care
pisici ametitede cilduri. $i multe alte preobraienii
se afla acum. Prima ar fi ca taciunii din sobi nu mai
pe carenoi, murirorii de rAnd, nu le putem dute la
pot sa scrie. Sr-rntmoi ca boabele proaspete de raqi-
caoat.
na de pe copaci. Nu mai au putere sa agezepe hAr-
tie litere, si dublezecuvinte, nu mai pot si exprime
nimic. Au obosit. Nici jarul nu mai e ce era odata,
nici cailor nu le mai plac amazoaneleperimate de
astizi, plAngareqe,femeile care se aburca goale in
qa cu ploaia rece pe spate. Fetele nu mai a$teapta
amurgul, ricoarea serii le plictiseqte. Se gribesc,
ii dau brAnci soarelui si il trimit in ghionturi dupi
perdea, Llentru a-gi croi orgiile mai devreme.
Cunosc domnisoare care se infierbAntii pe loc
si'si pierd capui in fata unui sarman alizeu sistolic.
Am totusi o veste buna: a sosit carula cu pepeni
roqii ir-rfaq:rcasci. Are pitirtecul imens qi incap in
ea sute de bolovani zemogi,fari multi sAmburi. Voi
sparge cagiva si am sa trag armdsarii iniuntru, la
umbri, sa se infrupte din cocoqul sticlos, zaharisit.
Pepenii sL-rup, se bag.i mina inauntru, se rf,sucesc
dcgetcle in seusul :rcclor de ceasornic gi se scoare
miezul pc masri.Sa urle la noi, triun'rfator. Si sa ne
anunqe ca iart-racaikrr a inceput.

)0')
203
 [,ALiL CABoR N ICI/.STC)RL]L I) E PI PI

a titineasa uscati, amard,marunqitaintre degete.

F[ri flori. Le-agfi gasit,dupa dulceaqi.Doar peri-
gorii seci,aspri,mi se plimbe printre gingii. $i un
ArlRNrrc gust de talaziqi anunli prezenta,adusde aerul care
sufledinsnre ocean.

Felul in care se agezape scaunul mic, ce pirea al

unor_papuqi, adus cu griji pe umir, legat cu o sfoa-
ri imbdtrAnitd, m-a facut mereu sa ma intreb de ce
nu existS.oare o mAni coborAta din cer care si ne
ajute, sd. ne aranjeze oasele, gesturile, si ne puni
visele la locul lor sau, altfel spus, sa ne altoiar.e r-r.-
hotarArile? Se apleca incet inainte, privea in l.ituri
prinrre gene gi, firi sd pipiie, lua loc.
Se uita cu grija in jur, is,ialegea obrazul pe care
urma sd-l biciuiasci soarelesi se lisa ugor, ca o ma-
cara obositd de furtuni, pe firele uscate de richiti,
prinse cdndva cu sArmd proaspata de picioarele
din lemn. O haina de culo"rea e.rcalipiului, ciz-
me inalte de cdlirie, palirie din fetru innuanre cle
granit cu vene sidefate,spateledrept, nasulmereu
in alertd, adulmecAnd briza venita dir-rrpr. ocean qi
un baston cu mAner de teflon alb, sprijinit de picio-
rul drept. Atitudine de anahoret piictistt.
Sunt convins ca undeva, in interior, inainte de
a veni la ora amiezii sd admire valuriie, mai are inci
nostalgia fierturilor ciiugareqti, bogate in ierburi.
MAinile ii sunt domo:rle, ii fcxogiafiez gesturiie
lente, calculate aproape teatral. isilnchicie uitimul
nasture doar daca vintul ameninqa scrios gi dacil
se rup norii. Am o senzatieciudata in ccrul gurii.
Fac ccrcuri cu limba penrru a o improspita. A"duce

201 20.s
 I)ALJI-CaSOIT
N E B U N I I C A R EZ A M B E S C
PE ]UMATATE
Mai am un rid nou in frunte. S-a agezatlAnga
celelalte,adAnc,plin de dispreq suveran penrru
stareamea de fapt, impasibil in faqacogmaiurilor
mele. A venit fere bilet gi s-a instalat comod intre
ochi, nepasiror.Vom juca o partidl de badminton
qi v9i lua lecqiide extazdermic.Azi-noapte,in timp
ce femeiacu genunchii umezi gi ingerii iozonaciloi
igi vedeaude treaba,eu am invitat sa sarut pielea
nalucilorcaremd bAntuie.imi placesa o miros.Sa
descopdrtonurile amestecatede cafea cu lapte gi
papaya.Sa-miintre in gura gi sami ingroapeacolo,
la mal. Vreau sama calireasci,si-mi fia"ge gAtulgi
sd-laud cum pocnegtesub greutateacalceiel*or ior.
Ciudat, dimineata vad lanuri dese cje porumb
din careiesnebunicu zAmbetulpebuze.Zclienquiqi,
obosiqi,setin de mana qi ma invita lAngnei. i" iadul
lor, al rufelor cArpitecu ac gi ata.Au aflat,probabil,
ci stiu sascriucu briceagulpe boabedespreaman-
tii c:rrese iubescinsuficient,pe fuga.Deschidgea-
mul. Aerul receimi stcrgebrusc imaginile de p"Anl
acurnsi n-r..ircaduccin firc. Aud un fosnet dincolo.
Si o usacarese incl-ridc. cu grija.Pejos sunr numai
servetcieumedc. Si-a gtcrsgenurrchiisi a plecat.
Nu gtiu panacir-rd,nu stiu dacava mai veni.
206
N IC; L/.S]ORLJ I, I) E P I P E
GALOP INTERIOR
I-am cerut si nu mai fac[ zgomot cAnd trecea
prin mine gi i-am interzis accesul;rupea peretii, lo-
vea cu copitele, smulgea tabloprile din cuie qi imi
lingea coastele pe dinluntru. Ii pdreau ciudate, le
aveam curbate pe atunci gi iegeau, anatomic, din
locurile 1or. Seara venea qi necheza ugor in spatele
ugii, clatina clanqa cu dinqii gi ma atenqiona ca ur-
meazi cursa cu obstacole. Venea cu chef, avea pof-
ta de alergat prin cameri gi nu-i pdsa de ora tarzie.
Ii erau indiferente starile mele de spirit, crizele
care nu-mi dadeau pace. Ma lua in rAs atunci cAnd
incercam sa-l opresc pentru a-i povesti cum vid vi-
itorul, cAt de puqin n-rasinchisesc de ce a fost, de
r-rebuniile oamenilor qi de obsesiile lor bolnave.
Ridea ugor fonfait, pe-o singura nara. $i bAqAia
plictisit din cap, atent doar la felul in care roteam
deget.,l in stacina cu cafea de pe masa. il pasiona
spirala care se nigtca in mijioc gi igi introducea
limba in lichidul amar. Rddea, cerdndu-rni un mar,
sa rontaie in timp ce-i ingiram pove$tile mcie firi
sfarsit.
107
 PAUL GABoIT N['cL/-STORLIt l)l llf f

cafea gi plec mai departe.Vorbesc cu nedormiqii,

ii iau de mAna qi ii indepdrtezde balcoane.Le in-
torc cheile in broagte,ca nu cumva si rataceascl
CoLoNIA CU SoMNAMBULI prin intersectii sau si fie calcaqide vreun dezlinat
pe patru roti. Pe cei profund dezorientatiii lovesc
uqor in bdrbie, le ofer putine cafea din termosul
Ma relaxeazi nopqile imprevizibile.Le inqeleg meu gi staulangeei pAn[ selinigtescsi pot sa-gireia
ca pe o cal5toriecu un autobuzinvechit, rostogo- somnul.
lindu-se prin hArtoape,rdcorindu-seprin ochiuri
de api. M-am simqitmereu comod in muqeniacare
stipAneqtevieqiledin iur gi se lipegtede rani ca un
plasturecu miere.Noapteama invadeazazmeieca-
re-mi ridice cuvintele in aer, le phmbe prin lume
gi le ofera guri proaspetede oxigen ca si se poati
transformain stari.Mn inalqqi eu cAteodatiimpre-
und cu ele, md trezesccu a(eleinfdguratein jurul
degetelor,si zbor.
E un voiaj tacut pestecasegi strizi, pesteorage
amorlite sub pldpumi calde.Vdd cum iesfuriile din
oameni si isi dau duhul in perne sau pur qi simplu
se furiseazi, discret,in timpul somnului, prin gea-
murile larg deschise.Atunci ma uit la toqi.La fieca-
re fiintd in parte.Cum serostogole$te,cum isi alini
durerile de ficat, cum face dragoste,ma induiogea-
za felul in care se dau cu cremepe arsuri gi grija cu
careigi pistreazalentileie de contact in paharul de
pe noptiera.Mn emotioneazacAndvid cum respi,
ri, unde isi ascundrautatiie,sunt mereu uimit dc
piepturilecaresc ridici si coboararitmic, dc aerul
rece care intri prin gura, de fluxul ficrbinte care
iesedin niri.
Atunci ma opresc din zbor, imi fac rcpede cr

208 l()')
I'AUL CRBoR NECU.5TORUI- I)t PIPE

an. Am stat iari$i pe tligul periculos dintre doua

numere care nu imi spun nimic, sunt congelate'
nu vor si comunice nare lucru' Povara celui trecut
HIptTru PECARBUNI strivegte prospe[imea nouiui an. $i nu am invdqat
nimic. Am n-raiPierdut o gansa.

Mi-au spus ca zapada nu mai vine. E prinsa

printre andrele, globuri gi gheme de lane. A rlmas
agiqati, sus adunati, in nor, nemulsa, netrasi in jos
de setea noastrS.de alb si ne-a uitat aici, cu sufle-
tul la gura, in ciutarea unei altfel de hibernari. Mai
dulce, intinsi catre etern, o peltea in care sa ne in-
velim a$teptarile ca pe bomboane, pentru vremuri
mai bune. Sa ne obignuim cu somnul alterat de co-
pitele cailor ce ne galopeaza,m.lrunt, prin suflete.
Mi se povestea cAnd eram mic ci acolo, sus, std
cineva cilare pe nori qi sparge sacii cu scame. Din
plictiseali. E r,rnboqorog ce rAnjegte sardonic. Sau
ceva aseminator. Un ins care nu stie sa faci alt-
ceva. Cu un cu{it bonr, ii sfAEiefere mila printre
spirale de fum qi colinde surde, lipsite de ritm. li
taie de jos in sus, ca din buric inspre beregata,cu
mAna sigura de macelar obignuit cu muncile rituale
ale anotimpuiui rece. Frigul ne incearca limitele, ne
sparge ferestrele qi nu ne lasa sa facem dragoste.
Am stat toata noaptea la colq de strada qi am
r,.i.ndut himere: calde, rumenite pe gratar de cir-
buni, pcntru trecatorii grabiti care nu mai qtiu ce
inseamna culcugul, au uitat cunr L- sa gasegti un
p:lt intr-o camcri curatd. Am v:rndut la supraprcq
pentru cei carc tu$esc clc la o simpli qigari de foi
inmuiata in rom cle Puerto Rico. S-a schimbat un

210 2l l
 I,AUI. GAt]OR
MARTIE
Merg spre casi facend slalom printre burlane,
gauri in asfalt gi colquri de pAine aruncate pe tro-
tuar. Claxoane, coate in coaste, rAnjete gi fluieri-
turi din goana maEinii, cAte un semafor ce pdlpdie
complice pe partea cealalta gi nelipsitele floricele
gAtuite cu fire de ati pescireasci, insirate pe tarabe.
Fustite deasupra genunchilor, cizme inalte, o por-
qie de soare ce alinta belqile 9i ameqegtepatruiezii
lihniqi de foame.
E aproape primavara. Vreme inselitoare cu colti
ascuqiqi,gata si mu$te din naivii prosr imbracati.
M-am picalit singur. Credeam ca sirada mi supor-
ti aga,curios, cu pasul rar, uitAndu-ma-n pierzanie
gurmanda dupi langogi cu gem de piersici qi pru-
ne uscate, pipaind carotide cu privirea, incheieturi
si inelare, buze rujate exotic si cozi nestrAnse. lJn
martie atipic, prea colquros pentru gusturile mele.
Ma incomodeazS.,ma alunga prea devreme in casa.
Nu pot sa mi tolanesc pe scaunul unei terase si si
ma bucur ca un ticdlos, perfid, de felul in care cei-
lalqi trec grebiqi prin fata mea.
)1)
NEGL/STO}I.LJL DI P]PE
TABELNOMTNAL
c u o B S E S l t$ I F E T I ; U R I
Mi trezesc mereu cu mult timp inaintea veci-
nilor. Aqa m'am obignuit, sa fur startul. imi place
sd ma mint cd sunt mai proaspat decAt ei gi ci le
pot arata cum iese soarele printre blocuri gi copaci,
cum flutura perdelele impinse de vAnt ca nigte
rochii scapate in falcile unui ventilator urias. Imi
place, da, ma innebunegte ideea c[ exista cineva,
acolo, care-i intAmpina cAnd ies la geam sa ia pulsul
dimineqii. Ii iscodesc intAi, le caut prin sertare, mi-
sor din ochi stivele de vase nespalate,letin compa-
nie cAinilor cAnd muqca lesa, aud cAnd papagalii igi
dreg vocile qi md intreb cum ar fi si-mi creascapene
gi sa cAnt doar cAnd mi se ia prosopul de pe colivie.
Aqa, doar la comand5., ca o flagnetd pensionata pe
bulevard, ce haraie amorf pe terasa berariei.
Mi-ar fi greu, recunosc, nu gtiu armonii, masuri-
le imi sunt striine total. Nu am no(iuni de matema-
tici muzicali. Partiturile imi par bijuterii geometri-
ce pe care muzicicnii le manevreazi intr-un mod cu
totul magic. Mi-a intrat in sAngemuqenia oraqului
la patru dimineaqa,dar incep si rna obisnuicsc gi cu
primele frAne, cu saluturile strider-rteale vccinilor
care pleacaia serviciu. E un obicei vechi trczitul dc-
vreme. O meditaqic :rsupraprejudecatilor, nascuta
in anii in care imi pierdeam noptile, zgaindu-m:i
211
 PA U L C A BO R N F T ;U . S ] ' O R U I - I ) E ] ) I P E

prin binoclu in apartamenteleblocului din faqa.

_ Comparam forga luminilor, vocile gi stridenta
lor atunci cAnd oamenii se certau din nimic. An-r
vizut culite aruncate,sentimenteviolate fdra nicio
Apus cu HAVANA
urmd de remugcare,tandreqescursi printre dese-
te, am ascultatun Bach orgasmicin fetruarie qi Im
ajuns chiar sa ne salutam intre noi. Calatoream
$i-a scos haina qi a pus-o alaturi, pe o piatri. A
din bucatdriiin sufragerii,mi furisam avid dintr-o
impdturit-o cu reverul pe interior gi gi-a aprins o qi-
casl in alta, insogeamfetele care ieqeaudin dus si
gari. Miroase a havand abia nascutd dintre degete,
igi uscaupdrul cu lumina aprinsd,negliyent,fara s:i
calibrata perfect cu bucata de oqel ascuqit. Intoarce
tragi storurile.
capul spre mine, intrebAndu-mi ceva despre ora la
Atunci am descoperitformele, le-am scos din
care ar trebui sa ne strAngem lucrurile gi si plecim
atlas gi le-am pipnit tAmplele,barbiile, coapselegi
de aici. Nu gtiu cum sa-i raspund. Nu aud foarte
sdnii cu ochii minqii, am simqitsemicercurilefacu-
bine, ne acopera zgomotul cascadei care se sparge
te in aer de mAinile care treceau prin pirul lung.
la cAqivametri de noi. Ag vrea ca zecile de minute in
Am. incercat si imprumut din rabdareacu care igi
care cerul devine rogiatic, portocaliu, in care curge
explorau trupurile, igi masurau fiecarezAmbet,fi-
zeami de afine din univers, s5.nu se mai termine gi
ecaregrimasi, am vrut cu tot dinadinsul sa invat
sa pot sta cu privirea infipti in apa care cade gi urla.
limbalul corporalpe careil exersauasiduuqi sdas-
Mi-ar placea si sar acum in ochiurile salbatice
cult din penumbrameiodiile pe carele fredonau in
gi si ma pierd in ele. Se fiu ffas in orice direcqie,
oglinda. Urmiream animalelesalbaticecum alear-
nu conteazi, intr-acolo unde se inrimeazi foamea,
ga prin venele lor calde. Le era foame, cereau ca
durerea qi cequrile matinale, acolo unde nu ar mai
stapAnelesa fie mugcateadanc,pentru a aveasi ele
fi nevoie de escadroane fioroase. Ci doar de dansul
partede hrana.
mistic al cdluqilor de mare pentru a-mi pansa ranile
pe dinauntru. Lent, scoate o hArtie, scrie cAtevacu-
vinte pe genunchi gi mi-o intinde: ,,Cu toqii avem
amintiri. Nu asta e problema. Mn ingrijoreazddoar
ci nu pot fi $terse atunci cAnd nc strivesc sub gre-
utatea lor."

ll1 21 .5
 NFCUS]-T)RI]L DI IIIE
I,AL]L CABOtl.

ca viaqali setermin[ prea devreme.Stiu cir am stat

multe dupa-amieziin cafenea,incercind sa o con-
ving ca nlr are rost. Oamenii au spectacolelelor,
DOMINATRIX ,."i.le ior intime pe care nu vor s[ le imparta' Se
baricadeazaintre cei patru pereti gi nu lasd pe ni-
meni sAle violezesecretele.Ea trebuia s[ le intre in
Era cdt pe ce si nu o rnai vld in dimineata aceea. case,nu doar sa-i enervezede la distanqi' Ci s-ase
Aveam ochii grei, pleoapele imi erau sudate. Voiam apropie periculos de fiecare,sa le soarbi aerul, ti-
doar sa nu md dezlipesc de pat. Nu gtiam daca se curil!, ,u l" it-ttt.q"mersul gi inflexiunile pe de rost'
trezisegi igi trecea peria prin pir, daci mugcasedin Voia sa-imAr-rgAie 9i sa-ilases-oatinga'Avea nevo-
faqa de perni sau daca pur qi simplu mai dorea si ie sa qtieca e vie 9i ca vibreazi.
petrecem ziu:r impreuna. Ma hotdrAsem si ies qi si
cutreier strazile in clutarea unui nou loc de fumat,
o banca uncie sa nu-mi sufle vAntui in pipa. Am
prostul obicei de ir nu suporta prea mult o anumita
zor-rade liniste. Caut mereu altele, umbre diferite,
unghiuri noi din care sd privesc oamenii gi pisdrile.
Cind am ajuns in parc, se dezbricase complet
gi se urcase deja in vArful monstrului gigantic din
qevi. Pocnea din bici qi ma chema cu degetul spre
ea: imi intindea o frAnghie pe care eu trebuia sd
urc gi sa n'racuibarescintre sAnii ei rotun:i, ascungi
m:ri mereu dupa bluze din plasl alba. Imi povesti-
se desprc piar-rurilesale nebunegti, dar nu am cre-
zut-o. Glumea nereu, avea intotdeauna o scuzala
inden-r.lna gi nu se sfia s:i minti pentru a iesi din
incurcituri. Discutasem la o cafea despre cum igi
imagina srigochezeor:lgul.
tcbuia sl-i faci sa plonieze in rnirare, sa-l auda
cun) tipa clin toqi raruncl-rii.Imi spunea cuur vrea si'r
traga cu ochiul la oamcnii care se ascund dupi per-
dele si la copiii acestora;obositi, plictisiti, ruqinaqi

)16 217
 PALJL CABoR
OcHT DE SALAMANDRA
Noaptea trecuta a fost penrru mine o elice de
avion. M-a trAntit de peregi, m-a supt de vlaga si
mi-a ciobit oasele.Nemeritat. Ferd si md anunte in
scris. Am alergat pe cAmp cu pietre in gur[, fugi-
rit de salamandre ce se hlizeau la mine. se oDreau
brusc gi aruncau cu bolovani, dupa care sAreau in
galop dement ca si ma prinda din urma. Mi-au
crestat spatele cu unghiile s,i mi-au pus boabe de
piper in rani, mi-au inconjurat gleznelecu limbile
lor ca biciul gi m-au bugit cu fata in pamAnt.
Nu mai qin minte cAt am zdcut cu ele pe spate.
Dansau in dou:i picioare, lalilnd din capete, lin-
gdnd iarba, depirtAndu-mi braqele de corp cu ciu-
da, vrAnd si-mi rupi. umerii dintr-o misiare. Sau
poate ci am fost eu cel ce s-a rotit printre cearcea-
furile tale, poare ca eu am fosr elicea si noaptea
totodata. Nu mai gtiu, am ir-rcagust de centriiuga
printre dinqi. Me dor de-atAta srrdns si mi s-a in-
clestat gdtul. Am rimas, asa,cu privirile aqintite in
coapseletale. Cu jivinele aceleacolorate pe spate,
sfArtecAndu-miiluziile,
218
NECUST()}IUL DE PIPL
AMINTI RI PE FINAL
Serile petrecute in curte, lungiti pe covoarele
tesute la razboi, picurau lacrimi gi fuioare de abur
din cer. Ti le mai amintegti? Mai gtii cAnd noaptea
ne gdtea tartine qi cafele ca sd ne putem line pe
picioare? M-ai lovit atunci cu Naum peste gurS:
,,Podul s-a inecat / Nunta va trebui sa treaca din-
colo in bnrci / Cu mireasi cu tot." Eu nu am ui-
tat nici acum, tresar deseori in pat qi ramAn treaz
pAni dimineaqi, ca un pui de popAndeqsperiat de
cucuriguri.
Ficeai ca orele acelea sa fie adAnci 9i negre, ste-
lele se vedeau ca nigte cercei de lumini agaqatede
urechi, iar noi chiuiam cu sticlele la gura, amegiqi
de fum gi de cucuvelele care nu incetau sa ne imite.
Intunericul se subqia, avea uterul uscat de atAta li-
niste. Si acum, dupa zeci de ani, trec pe ldnga casa
ta gi intreb scAndurile din gard dacd mai triiesti.
Vad banca pe care urcam in nori gi coboram doar
cAnd sufletcle ne erau trase inapoi de foamea din-
tre pahare.
CAinii nu mai sunt nici ei. Molaul galben cu
nasul de sfecli a murit in lanq,batrdn si obosit, pc
oasele lui. Dar mi-a.u zis vecinii ca-i sticleau ochii
dupi o bucata de ciocolata,chiar qi-aga,amorqit,cu
botul pc'labe. A venit dupa tine, latrdnd amar. In
locul lui au apirut doi cigelandri cu iclealuriinalte.
21e
 I'AUL CAt]OR NFCTJ.S.fORUI- DE PlPL

Dau tArcoale,nelini$titi, pasrreazdaparer.rtele. isi

imagineazd ci vor cre$tedemni, cu peniqelenumai
bune s[ infioare multimi.
Mi-am adus aminte gi de noapteaaceeade au_
MAHALAUA, ZARURILE SI DESTINUL
gust. Din spatelecaseise ptelir-,geafrigul prin pi-
dure, rostogolindu-secatre oras.Era cald i., ..ri,.,
nu sericiserapietrelegi spuneaica ai vizut copacii
Vecinii mei sunt din ce in ce mai mici qi nea-
plini de conuri de sare.Am vrut si urc pe gard gi sa
jutoraqi. Se-stafidescgi se uri.sc impreund, dar imi
mi agaqde ei: albi, culoareacaimac,rl.riir-rd"rr.rr-r".,
plac qi-aga.Ii am la indemAnd, ii simt ca pe nigte pi-
la degustare.Voiam si-i ling. Mi se ficuse deoda-
oni debili pe tabla de 9ah, agteptdnclimobili sa li se
ta sete,simqeamcum cineva se chinuie sa-n-rifete
taie gdtul. Nu ma mai opresc pe strada, nu se mai
craterein cerul gurii, sa sapein gingii.Cauta sa-mi
uita dupi mine, simt cum idioqenia unora nu ma
castelarg maxilarul gi ma durea torul. Eram uimit,
mai striveste si mi-e bine. Nu ma mai intreaba ce
tu convingitor: ,,Hai, incearci sd-l atingi pe cel
hram port, nu mai vor sa afle de unde vin gi ce caut
mare,conul acelacurbat de lAngamanunchiul de
in viata lor. Merge fiecare in treaba lui gi ma lasa sa
nuci verzi.Spune-mice gusr iti lasain cerul gurii,
respir.
cum il rontai,dacavei mai repetaexperienqa?i
Seara, cAnd se linistegte atmosfera gi mai aud
doar citeva voci ratacite prin faqa crAgmelor, ma
intreb cum aratd oamenii intre cei patru pereti ai
1or. in viaqa lor secretd, anosti ca belul de acadea
ros pAr-rila capit. Mi-i imaginez curn se sufocd cu
boilerele blocate, cum se scobesc in dinti cri viir-
ful furculiqei, de parcd planeta s-ar nirui din cauza
frunzelor de salata. li vnd cum iqi aruncl gosetelela
marginea patului, pe care o scot prima, daca rup gi
ei, la fel ca mine, fermoarul rochiei nevestei atunci
c A n d s u n t r u g a t i s Ao a j t r t e .
Mereu am fbst curios cu care mand tin ceaqca
cu c:rfea.Sunt la fel de peniblli ca subsemnatul, isi
sodomizeazadegeteie de la picioare, lovindu-le in
mod repetat de tocul uqii? Ag vrea sa gtiu cum se
inteleg cu naqii, cu verii, de citc ori si-au inselat

DO ))l
I,AUL CABoR
nevestelesau cum au deblocat uga in ziua in care
gi-auuitat cheile in casa.Ii vnd cum joaca table in
parc, resemnaqiin fagapaharelorcu vin ieftin. Au
cAinii legaqide piciorul mesei gi moqaiecu qigariie
in colqulgurii.
Pulurile rostogolite,lucioaseca oaselemortilor
paleozoici,me asrirzesc. imi produc o starede ame-
qealape carenu o pot asemanadecAtcu un tirbuson
vArAtin nervul celei mai cariatemisele. Discuriie
negre si albe m-au obsedatmereu. Farfurii zbura-
toare carelovescin stareamea de calm. Nu am fost
niciodat[ un bun jucitor, am invaqattirziu sa ma
acopir qi si fac porfi in casi, iau bdtaie sistematic
gi ma plictisesccu ugurinqd.Zarurile, in schimb,
mi-au dat mereu o senzatiede confort. Nu au avut
remugcariin a ma face sd pierd sau si cdqtig.Se 1o-
vesc de marginile de lemn, capiate,gilagioase,igi
turtesc in negtire capetelecubice de plastic. Sunt
cel mai imparqialjudecdtorposibil.
Eu, diletantul infailibil, agumple sdlilede jude-
cat5.,cofetiriile, academiilegi lupanarelecu zaruri.
Si se impartd dreptateala rece,sa ne ofere ceeace
meritam: absurdul, a$teptarea,plicerea gi crizele
de isterieprin caretrecem.Snfim condugide zaruri
gi de norocul legatla ochi. Le-aglasaplacereade a
ne mutila soarta.Sn fim aruncati arbitrar in bratele
mortii care sta, poftind la carne proaspita, la pan-
de. Pe rAnd,$ase-$asc. Cum ii vine fiec[ruia noro-
cul. Nemultumitii safacao fierturadin elesi sabea,
pe stomaculgol, cAtepulin in ficcaredimincati.
)))
NICTJSTORUL DE PIPL
BrzNA $r rASTE
intunericul a aparut pentru a face dragoste. $i
pentru insomniacii care lipesc cuvinte. Aga mi-a
spus cineva la miezul noptii. Nu gtiu dacl scria in
acel moment, daci ii treceau prin minte rAnduri
obraznice. Sau poate c[ gemea, biciuite de fulge-
re colorate, impreun6.ndu-se salbatic, torturate de
mAini puternice care o striveau ca pe un boq de
plastilini fierbinte. O crisalida digitali, curioasi,
nocturnd, dezlipitd aparent din roiul ciudat al fiin-
qelor comune.
Mi-o imaginez cu aripile rupte gi puse ritmic la
loc, cautAnd un colq sigur al camerei in care sd se
poata refugia. Cred ci intunericul e ca o husa cu
care te lupqi toati via!.a,nu qtii daca iti vine bine gi
daci te poate proteja. Inci nu ai gdsit forma perfec-
t[, masura ideala, in care sa zaci neatins de intr:eba-
rile celorlalqi, de umori gi rAseteabqiguite sau pur gi
simplu si rdmii, etang, inauntru. Uneori e comoda
bezna: incepe devreme, odati cu gtirile de seari,
continui cu filmele rutinate, dupa care se agterne
pAni dimineali. Se mai aude doar ventilatorul lap-
topului care hArAiecu zgomot din cauzagunoaielor
microscopice. Un guierat care te inqeapl in cap gi
nu te lasa sa visezi.
223
PA U L G A BO R
FnTa DE LA METEo
M-a trezit clopotul farului. imi vibreazaferes-
trele.La fel seintAn-rplasi cAndtrec mas,inicu tobe-
le spartesaupugranicu boxele urldnd. Am chef sd
vid mareaastizi. E racoareacum, dar domnigoara
de la meteo ma incurajeazddin ecran. E imbraca-
ti ciudat. Pantaloniilungi ii acoperatocurile si o
bluzita ii lasaumerii descoperiqi, ca doud colquride
pAine.Aq mugcadin ei. Mi-ag opri dintii in peticul
acelade piele, aflat intre bazacraniului si locul in
careincepespatele.Da, aqstrAngecu putere,dupa
caremi-aglipi obrazulde gura ei. Si asrimdne aco-
lo. Se ascultcum pieptananorii gi aversele.
Voi trage gi de egarfade mitase. Cu putere.
Poatecd vei gene ugor gi-mi vei atingebuzelecu
parul. Are gust de valuri calde,mai alesin parteade
sus,acolounde igi maturi parfumul de pe umeri.
Am gasit o scrisoarezileletrecute: ,,iqiamin-
tegtide mine?$tiu ca n-ai plecatde pe mal si staila
pAnda,aqteptAndu-md."
AtAt. Fera amprenta.Fdri
semnaturi. Un plic nud. O bucatd indecenta de
hArtiealbe,ratacitaprintre revisregi facturi. Mi s-a
acceleratpuisul.Azi am cumpirat o cartecu poezi-
ile talc preferategi am inmuiat-o ir-rapamarii.i-am
umplut paginilecu nisip ;i-l voi ruga pe postassa
gi-otrimiti la vccheaadresa.
D1
NFCIj.S TORL]L D E I'IPT
Cr rvtntAscuNZriN srnnn AsrA?
Tot aici te-am revdzut gi pe tine, printre copaci.
Ceilalqi mi te-au aratat cu degetul qi ai fugit atunci,
nu te-am mai gasit. Nu mai gtiu cet timp a trecut.
Luni? Ani? E importanta numarltoareal
Imi spuneai ultima dati cAnd ne-am vazut ca
ai avea nevoie de o pestera in care s.l-gi camuflezi
temerile, sa [e pui bine in spatele pietrelor si sa
uiqi de ele. Ai reugit? Mai egti tentata sd ne as,ezam
impreuna gi sd impirqim intunericul, vrei si iuam
o urnbreh gi sI ne pierdem amAndoi prin ploaie?
lmi aduc aminte, vag, ca iti placeau picituriie chi-
nezegticizute din stalactite.Se scurgeau pe spate,
liptoase, reci. Aveai ochi de sepie odihniti. Se ros-
togoleau stAncile gi riul subteran igi atingea vArful
degetelor, ca un tirbugon care caute soarele sub tril-
pi. Eu am sd ies, te las sa mai ascunzi din ele.
Te voi cauta din nou peste ciqiva ani: am sa fiu
qi eu mai bitrAn, mai orb, mai qifnos, poate ca ne
vom duce an-rincloisi luam pAine gi oua pentru
omletS.,laptepentru cafeauade dimineala s,io pun-
gi de rodii. Nu le pot desface.Dar au inceput sa-mi
placi semintele acelea rosii care se sparg in guri.
Voi reveni, iti promit. Fa totul gi orgar-rizeirza-qi
via-
ta, randuie$te-ti bine lucrurile ir1 pcstera. Pune la
intrare o perdea din bilute de lemr-r.Ca husele taxi-
metrigtilor. Sa nu intre ganganiile si sa strice ccoul
dir-rincinta.
l2s
I,AUt- CAL]OR NECU.STC)RUL DE PIPE

mine. Imi aparqinea,fara interdicqii.Toata: spatele

zvelt care invita la orbire, arcuitabuzi de sus si mi-
rarile oicioarelor ei.
IMPERTIN ENTA ARCUIRE
A VICIULUI

M-a apucat de mAna gi mi-a strAnsdegetelecu

putere: ,,Fii atent, am si te agaqde lobul urechii,
sa qtii sigur ca te-ai trezit." S-a apropiat de mine.
Respiraqiaii mirosea a croissant de ciocolata gi a
fum mentolat de qigari. Parul lung mi-a acoperit
faqa,m-a cuprins cu palmelepe dupa gAt gi qi-ain-
fipt dintii. Arc electric.O enorma centralanuclea-
ri gi-a descircat sarcinagi nu am mai simqitfrigul
dimineqii. Gheqarii din cartier se topiserd,avearr
cabiuri in loc de vene.
in sfArgit,mi lasa si o admir cAnd se dezbracd,
aruncAndu-gicdmagade noapte in go1.M-am age-
zacin spate.Mi-arn infundat nasul in pieleaei gi am
strins-o bine de mijloc.I-amincercuitumerii,tdm-
plele. Coatele,sfdrcurilesdlbaticitede adrenalina,
buzelearcuiteirnpertinent a viciu i le-am adunatin
palme.Ochll intredeschiqichemau curentii de aer
si o lasausa-icalareasca in voie.
O aveamgoali in braqelemele gi imi lipea pi-
cituriie de transpiratiede corp, irnprumutam ceva
dir-rmirosul de tigaragi din gustul ei de croissant.
Arn facut dragoste,urland, posedaqide instinct, pa-
trungi, cu gurile rupte. Boabelede ploaieii c:ideau
in crcgtetgi o invaluiauintr-o pelerinatransparen-
ta. O imbricau in scutumed.Iar cu o acoDeream cu

))tt D7
 I'AUL GABOR NICIJ5TORUt DE PIPF

fi in secundaastaun brotac curajoscare se arunci

de la zeci de metri inaltime in valuri. Sprintez ca-
tre bolovanul-trambulin[. Mi bat cu palmelepes-
LUNA DIN MARE te piept qi pestefa1a,strig catre singurul spectator
prezentgi sar.Haul imi pareo joaca.
Doui braqe puternice m[ prind de umeri gi
CAnd ma cuprinde gi ma sugruma amocul, ies ma ridicd. Se face frig, vid pimintul din ce in ce
din casagi caut rdcoare.Scotocescdupa liniste. Nu mai mic. E o sferaalbastraacum' cam cAt o minge
vreau nimic deosebit.Las cirqile in teancuri,cu ur- de ping-pong. Ma afund mai adAncin intuneric.
mele paharelorde vin pe ele,cu colqurilepaginilor Braqelema duc pe luni Ei ma arunci acolo,pe un
ridicate sfios gi fug prin intuneric. Alerg bizar, cu colqde stAncaalbe.E un loc inalt. Undeva, in jos, la
paqi impari, printre pietre gi semne de circulaqie, picioarelemele,la cAtevasute de metri, vad urme-
ma lovescde oamenii ce moqiie prin sraqiia$rep, le unei mari. E uscate.Nu sunt cadavrede corabii,
tAnd autobuzul.Respir greu, gafei,ma tArascinde- nici cdrligede piraqi.Comorile le-au luat alqiiina-
cis si tintescmalul mlrii. Punct final.Acolo vreausi intea mea.
ajung.Unde nisipul orbecaieprinrre firelede par.
Pentru ci fierbinqealapereqilorma alunga din
cameri, alerg iaragi.Micile golfuri prin care obis-
nuiesc si un-rbluimi sunt casi acum, md trateazd
cu prietenie,sunt de-allor. Am si pietre favorite pe
caremi agezsdcitescEisaobservore intregi cum se
tArascmarile barci pe aqaorizontului. Acolo, prin-
tre crabi gi alge,nedumeririle ramAn flra subiect:
acalmiileigi arati adeviratelefeqe,caderilelibere,
careimi intrerup traiul de zi cu zi, igi pierd din in-
tensitate,iar bruiajul...Bruiajul acelastupid,zum-
zetul omenirii, nu mi se mai pare atat de nociv.
Un motiv in plus de fericire a fost luna plina
de aseara.Un disc galben ca un eliotrop gigan-
tic, aruncatin noapte,tolanit printre Urse. O bild
imensi, polentaindeccnta,se hlizestenervoasala
mine. Aerul incins, luna in clocot, ag vrea si pot

))P, )'),
[,AI.JL CABOR NECI/"SI"ORUL DE PIPE

de cdnd nu am mai fumat una.

Mama ei e din Nantes, era actrita de teatru. imi
arata cateva instantanee pe care le scoate dintr-un
MTruRseDTN PARC portofel: zvelti, pirul negru' lung, un taior perfect
RAdeain fotografii. Matilde nu zAmbegtede'
"9.rut.
loc, fumeaza gi pldnge. Se maturizeaza acum' pe-o
Sti pe spdtarulunei b[nci, ghemuita sub vAn- bancf, dintr-un parc oarecare. Intr-o localitate oa-
tul dimineqii, cu un gal galben aruncat pe umeri. recare, pierdutl pe harta, lAngi Mediterana. ii agez
Ce fel de legaturi poate aveao femeie cu o banca galul mai bine pe spate gi incerc sa o iau cu mine, sd
rece din fier forjat? Dupi pozilia corpului, disting o conving sa intre in barul din apropiere 9i si bea
aceeagisenzatieemanatdde oamenii ce-gicer ierta- o cafea fierbinte. Iese soarele,parc5.se mai imblAn-
re copacilor,trecdtorilor,becurilor din felinare.iqi zegte vremea. Termindm qigarile, dar imi spune ca
cer iertare existen{ei,pur gi simplu. Nu si-a intors vrea sd rimAni acolo.lntr-o ord nu va mai fi atAt de
capul nici macar o secundi catre mine. Arati ca o rece. O salut pe Matilde gi ii urez s[ aibd sansa in
fantoma speriatdde briza.Dar ele,fantomele,spe- viaqd. Dupd cAqivapaqi, mi uit in urmi.. CoborAse
riate saunu, nu existi. In niciun caznu sunt imbri- de pe spitarul bancii gi se ghemuise intr-un capat.
catein alb gi nu au galurigalbenepe umeri. O mAnd de raze ii incilzeau picioarele. Ca-ntr-o fo-
Aq vrea sa-ifiu r5.spuns,dacami-ar pune intre- tografie de Coigny, pe malul Senei.
beri. Tugegtede doui ori qi scoateun pachet de ti-
gari din po$eti. Nu are foc. Se intoarce spre mine
abia acum si mi intreaba din ochi dacaam cevade
aprins. E o copila. Nu-i dau mai mult de douizeci
de ani. temurd din toate incheieturile si bate din
picioare. Pantofii albi, cu toc inalt, ating fierul gi
scot un zgomotstraniu.O cadenqinupqialacarenu
se potrivegtedeloc cu imprejurareape care o de-
scriu. I s-au invinegit gleznele.O cheamaMatilde.
Despremire nu-mi zicenimic, dar felul in caremi-a
spuscum o cheami, tonul mai ales,m-au convins
ci nu e un subiectimporranr.ii ofer bricheta,tra-
ge cu setedin qigarasi imi intinde pachetul.Scot o
Gitanes gi o miros indelung. Sunt foarte multi ani

230 l3l
 NICIJSI-ORUL DE I,IPE
I'AUL CABOII.

pamAnt si sd i se permita sd vad[ cum ies din apa,

cum igi scuturi coanele de sare9ifac un cerc,strAn-
se in jurul focului. Au tor(e in mAini' Trupurile le
Crncur rELEroR str[lucesc.Nu mi pot migca.Mi-am dat seamaabia
acum ci au nevoiede un berbatpentru a-l sacrifica'
Sunt singurul, nu mai vdd niciunul in jur'
Intrd goale in apa. Mai sunt cAteva clipe pAni S-auiidicat gi au venit catre mine' M-au incer-
la miezul nopqii gi ielele au venit s[ soarba din tai- cuit. Se rotesc frenetic, ard pietrele,torqelescuipa
nele noi pe care le vor primi. Se scufunda printre scAntei9i imi piEci faqa.Ieleledanseaz[,cAnta9i md
pietre, inoati cu ugurinqa frunzeior, rotesc braqele, lrrivescir-,o.hi, pe rAnd, cautAndsa-mitraduci fri-
picioarele si mAinile. Ca morile de vAnt. Carne si iile. inchid pleoapeleqi ml las in voia sorqii' Am
sare, cochilii si sAni in intuneric, glezne puterni- glsit ce am ciutat: curiozitateamd va ucide in cu-
ce bat valurile cu salbiticie. Nu existl nirnic rnai iar-rd,dar sunt mulqumit. S'au lipit de mine' Pot sa
tulburator decat sa vrei s5.te amesteci printre ele. le ating. O mAni puternica imi preseazagAtulgi ma
Dar te opregti, de frica, pe rnal. Ceva necunoscut ri,lic deasuprafocului. De sus,totul pare mai mic'
iti patrunde in co.astegi te apleacala pimAr-rt.Ochii E mai -ulti linigte.Doar ele continua si seinvdrta
nu !i se deschid. In sAngeigi fac loc bobite de mer- si un nor de praf imi obtureazi spectacolul'
cur. Eqti vrajit, legat prin vorbe. Vrei sa le priveqti,
dar cineva iqi acoperd fa(a cu o pAnzl fierbinte pe
care nu o poli rupe. Se aud fluiere gi tamburine cu
clopogei.Vrei sa te ridici. E imposibil. Eqti mut de
mirare, din pairneiqi crescradacini care te tintuiesc
acolo, iar ele, iclele, trcc peste tine de-a valma gi te
l o v e s cc u p i c i o a r e l e .
E noaptea stipanelor vAnturilor ;i a dansului
haotic, a sforilor de foc care ard oamenii la intAm-
plarc. Vor schin'rba muqenia pe despletire in doar
citeva ore rle dezmat al simturilor. Au ales pcntru
ritual noaptea in care fiarele sunt libere. Pot fi in-
sotitc de tigrese, de vulturi si de mrelre stravezii.
Nu inteleg foartc mult din ce se intAmpla. Sunt un
sirr-rpluspectator ce vrea sa-gi srnulgii palmelc din

)1) 233