Lucrare realizatd in conformitate cu Programele de limbd

Fi literaturd romind pentru gimnaziu gi liceu, pentru examenele

nalionale de Testaregi de Bacalaureat,elaborate de M.E.C.

. personajreafist
. personaj
romantic
. personajmodern
. personajmitic
. personajpsihofogic
. personajfantastic
. personaj. reflector
. personaj. natalot
 Prof. UARIANA BADEA

Bielion&r

PERSONAJM
ITTERARE

Lucrure reolizatd in conformitate cu

Programele clelimbd Si literoturd romfrnd
pentru gimnoziu Si liceu, pentru examenele
na(ionale de TbstoreSi de Bocaloureat,
elaborute de M.E.C.

Bueureqti,
2CI06
- erli;ie revizuitd qi adtrugittr -
DTP Pre-Press.'Cristian STOICA

Cop3rta: Maria Pagol Personejeleordonrte dupl specir litemrfi

Edilie ingfijitd de prof . Gheorghe BADEA PERSONAJULLITERAR
modalit{i gi procedee
Definitie,clasiflcare, de caracterizare II

ISBN: 973-85614-6-9 LITERATURA POPULARA

Copyright @2006 . PERSONAJ DE BALAUA POTUUINA:
-Ana - "I4onastireaArgeSului" l8
-Ciobinasul - "Miori1a" 2l
-Constantin Brincovanul - "ConstantinBrdncovanul" 25
-M5icu{a b5trfini - "Miorifa" 28
-Manole - " MonastireaArgeSului" 30
'-lt''t'' -Miori{a - "Miorila" 33
, i , t -Negru-vodd - " MonastireaArgeSului" J)
-Toma Alimog - "TomaAlimos" 5I
. Pf,RSONAJ DE BASM POPULAR:
Afeodor - "Aleodor Impdrat" 4l
Pentru informalii privind oferta editorialS,consultali: Ftrt-Frumos - "Tinerefefird bdftAneQ Si viasdldrd de moarte" 44
PrAslea- " Prdslea cel voinic Si merele de aur" -\1/ 52
www.editurabadea.ro LITERATURA CULTA

. PORTRETUL LITERAR:
E d i t u r aBt D t A & P R OF E S S l Ol C
l A0t l l SULll[e - Domnu Trandafir - "Domnu Trandafir", de Mihail Sadoveanu 56
- Mihai Viteazul - "lstoria romanilor supt Mihai-Voievod l'iteazul",
Str. -{.1.Cernat nr.23, sector I, Bucureqti de Nicolae Bdlcescu 6l
Comenzi la tel./fix | (021)222.I I 83, 0740.098528
. PERSONAJ DE BALANA CUITAI
comenzi@.e ditura badea.ro - Mihai Viteazul - "PaSaHassan", de George CoSbuc 63
- Paga Hassan - "PaSaHassan", de George CoSbuc 66
CPCE-CP5
. PERSONAJ Dtr POEM EROIC:
Casa de Expedi{ii Bucure$ti - Dan - "Dan, cdpitan de plai", de L'asileAlecsandri 69

. PERSONAJ DE B.ASM CULTI

- Craiuf - "Povestealui Harap-Alb", de lon Creangd 77
Hi5milf'.s - Dinifi Prepeleac- "Ddnild Prepeleac",de lon Creangd ,\,/ 79
-
fedprint
tipografle
Fata impiratului Rog
- "Povestea lui Ilarap-Alb", de Ion Creangd 84
Id:111.&S;ltll7.7t hd@!||!.rc

3
- Flt-Frumos din lacrimi - "Fdt-Frumos . PERSONAJ DE ROMAN:
din lacrimd,,,
de Mihai Eminescu {. Personaje alegorice (hieroglifice):
87
- impiratul Verde - "Povestealui Harap_Alb,,, - Personaje ieroglifice - "lstoria ierogliJicd", de Dimitrie Cantemir 234
de lon Creangd 94
- Harap-Afb - "Poyestea lui Harap-Atb,',
de lon Creangd 97 {. Personai de roman traditional. realist. obiectiv:
- Sfinta Duminici - "Povestealui Harap-Alb", - Andronache Tuzluc - "Ciocoii vechi Si noi", de Nicolae Filimon
de lon ireangd r05 239
- SpAnul - "Poyestea lui Harap-Alb", de lon Creangd - Chera Duduca - "Ciocoii vechi Si noi", de Nicolae Filimon
r08 243
- Chir Costea Chiorul - "Ciocoii vechi Si noi", de Nicolae Filimon 245
. PERSONAJrlE SCHtfA: .- Dinu Piturici - "Ciocoiivechi Si noi", de Nicolae Filimon 247
- Goe - "D-l Goe...", de l.L.Caragiale "Baltagul", de Mihail Sadoveanu
- Ionef - "l/izitd", de I.L.Caragiale
t12 4,- Sprghili - 255
ll5 r
- Mam'mare, mami{a gi tanti Mila - "D-l Goe...",
? - Nechifor Lipan - "Baltagul", de Mihail Sadoveanu 263
de I.L.Caragiale lr9 - Persida - " Mara", de loan Slavici 266
- TIrlnimea - "Ciocoii vechi Si noi", de Nicolae Filimon 270
. PERSONAJ DE POVESTIRE FANTASTICA: ^
r .- Vitoria Lipan - "Baltagul", de Mihail Sadoveanu 272
- Aliman - "Lostrila", de Vasile Voiculescu
t22 {. Personajde roman istoric:
- Amin - "PescarulAmin", de Vasile Voiculescu
t27 - Abatele de Marenne - "Zodia cancerului
sau Vremea Ducdi-Vodd". de Mihail Sadoveanu 279
I PERSONAJ DE NUVEL.{:
- Alecu Ruset - "Zodia cancerului
{. Personaj,de nuveli istorici.-
- Alexandru Lipugneanul - "Alexandru LdpuSneanul", sau VrenteaDucdi-Vodd", de Mihail Sadoveonu 283
- Duca-Vodi - "Zodia cancerului
de Costache Negruzzi l.}(r
- Doamna Ruxanda - "Alexandru LdpuSneanul", de Costache Negruzzi 143 i'au l/remeo Ducdi-I/odd", de Mihail Sadoveanu 286
- $tefan cel Mare - "FraSii Jderi", de A4ihail Sadoveanu 289
- Motoc - "Alexandru LdpuSneanul", de Costache Negntzzi 147
- Noroduf - "Alexandru lipuSneanul", de Costache Negruzzi {tPersonaj de roman modern. obiectiv $i realist:_
150 - Bobby Folicrat - "Carlett nunlii", de George Ciilinescu
.i. Personaj de nuvel2ipsihologici.. 294
- Ana - "Moara cu noroc", de loan Slavici - Costache Giurgiuveanu - "Enigma Otiliei", de GeorgeCdlinescu 298
r5l - Familia Tulea - "Enigma Oliliei", de George Cdlinescu
- Cipitanuf Pandele- "Doud loturi", de l.L.Caragiale 303
t56
- Chivu(ele - "Doud loturi", de I.L.Caragiale r: - Felix Slma - "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu 3l I
I.58
- Comunitatea de slteni - "Dincolo de nisipuri", de FdnuSNeagu ,i - lon - "Ion", de Livitt Rebreanu 315
160
- Doamna Popescu- "Doud loturi", de I.l,.Caragiale - f on Marinescu - "Cortea nunlii", de George Cdlinescu 321
t6l
- Ghiln - " Moara cu noroc", de loan Slavici - Leonida Pascalopol- "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu 325
r6i - Otilia Mirculescu - "Enignta Otiliei", de Ceorge Cdlinescu
- Hutu - "Budulea Taichii", de loan Slavici 172 329
- Lefter Popescu- "Doud loturi", de LL.Caragiale - Stinicl Ra(iu - "Enignn Otiliei", de George Cdlinescu 333
l7'7
- Lepiidat Budulea - "Budulea Taichii", de loon Slavici .!. Personajde roman modern de analizl psihologici:-
rttl
- Lici Sim5diIul - " Moara cu noroc". de loan Slavici - Ada Razu - "(-oncert din nur:icu dt' Bach",
- Pantelemon ClIi{n - "Budulea Taichii", de loan Slavici J34 de lI ort ensia Papadat- Bengescu 338
I88
- Popa Tanda - "Popa Tanda", dg_loanSlavici - Apostol Bologa - "Piidurea sptinzuralilor", de l.iviu Rebreanu 343
l9l
- Stavrache - "in vreme de rdzboi", de l.L.Caragiale t94 - Doamna T. - "l'atul lui Procusl", de Camil Petrescu 349
- $ugteru - "Dincolo de nisipuri", de F'dnuSNeagu - - "Ultima noapte de dragoste, noapte de rdzboi",
203 " Ela
.i. Personaj de nuveli fantasticS.. de Camil Petrescu 353
- Dionis - "SdrmanulDionis", de Mihai Eminescu 206 - Elena Driginescu - "Concertdin nruzicd
- FInici - "La hanul lui Mdnjoald", de I.L.Caragiale 2l-s de Bach", de llortensia Papadat-Bengescu 360
- Gavrilescu - "La - Enrif ia Richitaru - "Patul lui Procust", de Camil Petrescu 363
ligdnci", de Mir.cea Eliade 222
- Iancu Core - "Doudsprezecemii de capete tle vite", de Mircea Eliutle 229 - Fred Vasilescu - "Patul lui Procust". de Camil Petrescu 366

4 s
 - George Demetru Ladima _ ,,patul
lui procust,,, de Camil petrbscu * Personajde teatru modern expresionist:
- Lici Petrescu (LicE
Trubadurur) - "con"nrt ain 370
*urica de Bach,,, - Manole - "MeSterulManole", de Lucian Blaga 490
de Hor tensia p apadat_Bengescu
- Lina Rim - "Concert .i. Personajde teatru modern-oaraboltr:
Jto
din muzicdde-Bach,, - Iona - "lona", de Marin Sorescu 496
de Hortensia papadat_Bengescu
- Prin(uf Maxen{iu - ',Concert .1.Personaj de teatru absurd:
381
din mizicd de Bach,, - Regele B6renger | - "Regelemoare", de Eugen Ionescu 504
de Hortensia papadat_Bengescu
- Rim - "Concert din 384
muzicd de Bach;.
r PERSONAJ DE COMEDIE:
de Hortensia papadat_Bengescu
- gtefan Gheorghidiu _ ,Ujtima - Agamemnon Dandanache- "O scrisoarepierdutd", de l.L.Caragiale 5I I
388
,oop7r i, arogorte, noapte de rdzboi,,, - Cet5{eanul turmentat - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale 515
de Camil petrescu
- Ghitl Pristanda - "O scrisoarepierdutd", de l.L.Caragiale 518
personai de.roman 391
- Aflan - ...€. erotic-'modern: - JupAn Dumitrache - "O noaptefurtunoasd", de l.L.Caragiale 521
"Maitreyi", de
Mircea Eliod" - Nae Ca(avencu - "O scrisoarepierdutd", de LL.Caragiale 526
* 399
- - RicI Venturiano - "O noaptefurtunoasd", de l.L.Caragiale 531
rtrzboi mondiall:
- ,,Moromelii,,, - $tefan Tipltescu - "O scrisoarepierdutd", de l.L.Caragiale 535
., Ifie Moromete -
de lllarin preda
persqnaj de 404 ., - Tache Farfuridi qi Iordache Brinzovenescu
.. ..!. hildungsroman: - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale 539
- NicA - "Amintiri din
copildrie,:EiViTrea - Veta - "O nctaptefurtunoasd", de I.L.Caragiale 543
412
i - Zaharia Trahanache - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale 547
- Zila - "O noaptefurtunoasd", de I.L.Caragiale 551
- Zoe Trahanache - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale 555
o.F!+sQq4J-Ur-rRac
EprE:
- Lasrrft _ patima
roSie,,, de Mihail Sorbul * Sursele conticului in contedia "O noaptefurtunoasd", de l.L.Caragiale 558
- Crina - "patima roSie',, 421
de Mihait Sorbul * Su'selecctmiculuiin conredia "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale 565
- Oedip - "Oedip rege", 424
de Sofocle
- - "patima roSie'., 427
luOy de Mihait Sorbut Personajele ordonate alfabetic
- Sbift - "Patima ro$ie',, +Jl
de Mihail Sorbul
- Tofana Sbill- .,patina 434
roSie,,, de Mihail Sorbut I PERSONAJUL LITERAR
438
Definitic. clasitlcare,modalitdli si procedeede caracterizare II
O PERSONAJ DE DRAMAI
{. personaj de dramtr istorictr: - Abatele de Marenne - "Zodia cancentlui sau VremeaDucdi-Vocld",
_
- Despot-Vodtr - ,.o"rpit_viaa de Mihail Sadoveanu 2'79
- Rtrzvan- "Rdzvan Vidra,,, ,if,ffii Alecsandri 442 - Ada Razu - "Concert din muzicd de Bach",
si ae Aogaan-ee;ixu Hasdeu
- $tehn cel Mare - ,,Apus 445 de Ilorlensia Papadat-Bengescu 338
de ,oo*,,,'i" Barir'iinrrr", Delavrancea t < 1
- Vidra - "Rdzvan Vidra',, - Agamemnon Dandanache- "O scrisoare pierdutd",de l.L.Caragiale 5l I
si de Bogdan putrirJii, Hasdeu
personaimgdern 456 - Alecu Ruset - "Zodia cancerului sau VremeaDucdi-Vodd",
^ _.!.
- Afta Gralfa- ,,Act de dramtr psihologictr:
venelian"d; CamitF;;; de Mihail Sadovearut 283
- Pietraru - "Sufletetari,,, de C"rr;i';;;;;r* 459 - Aleotfor - "Aleodor impdrat" 4l
1".0r:
- u€lu 461 - Alexandru Lipugneanul - "AlexandruLdpuSneanul",
Kuscanu- "Joculielelor,',de petrescu
- IoanaBoiu-Dorcani- ^Suflete Camil +o/ de Costache Negru:zi 136
tari,,,cleCoi'i't-iJ,rnrru
- MarceloMariani - ,,Act 477 - Afiman - "LostriSa",de Vasile Voiculescu 122
veneSian,,, de Camilpetresc.u
- Pietro Grafla - ,,Act 481 - Af lan - "Maitreyi", de Mircea Eliade 399
venefian,,,de Camil petrescu
- $erbanSaru Sinegti- ,,Jocul 483 - Alta Gralla - "Act venetian", de Camil Petrescu 459
ielelor,,,de Camilpetrescu
487

6 7
 - Amin - "Pescarul Amin", de Vasile Voiculescu - Gavrilescu - "La ligdnci", de Mircea Eliade 222
t2'l
- Ana - "Moara ctt noroc", de loan Slavici - Gelu Ruscanu - "Jocul ielelor", de Camil Petrescu 467
153
- Ana - "Monastirea ArgeSului" - George Demetru Ladima - "Patul lui Procust", de Camil Petrescu 37O
l8
- Andrei Pietraru - "Suflete tari", de Camil petrescu - Gheorghi{i - "Baltagul", de Mihail Sadoveanu 255
461
- Andronache Tuzluc - "Ciocoii vechi noi", de - Ghiti - " Moara cu noroc " , de loan Slavici I 65
Si Nicolae Filimon 239
- Apostof Bologa - "Pddurea spdruuralilor", de Liviu - Ghiti Pristanda - "O scrisoarepierdutd", de l.L.Caragiale 518
Rebreantt 343
- Bobby Policrat - "Cartea nun{ii", de George Cdlinescu - Goe - " D-l Goe... ", de l.L.Caragiale ll2
294
- Castrig - "Patima rosie", de Mihail Sorbut - Harap-Afb - "Poveslea lui Harap-Alb", de lon Creangd 97
421
- Cipitanuf Pandele- "Doud loturi". de I.L.Carapiale - Hu[u - " Budulea Taichii", de loan Slavici l']2
156
- CetSfeanuf turmentat - "O scrisoarepiertlutit",2e - Iancu Gore - "Doudsprezece mii de capete de vite", de Mircea Eliade 229
I.L.Caragiale 5r5
- Chera Duduca - "Ciocoii vechi noi", de Nicolae - If ie Moromete - " tr4orometii",de Marin Preda 404
Si Fiiimon z+-\
- Chir Costea Chiorul - "Ciocoii vechi noi", - implratuf Verde - "Povestea lui Harap-Alb", de lon Creangd 94
Si de Nicolae Filimon 245
- Chivu(efe - "Doud loturi", de I.L.Caragiale - Ioana Boiu-Dorcani - "Sufletetari", de Comil Petrescu 4'l'7
158
- CiobEnapul- "ll,liorila" - lon - "lon", de Liviu Rebreanu 3l5
2l
- Comunitatea de slteni - "Dincolo de nisipttri", - Ion Marinescu - "Cartea nunlii", de George Cdlinescu 321
de Fdnu; Neagtr r60
- Constantin BrAncovanul - "ConslantinBrdncovanul', - Iona - "lona", de Marin Sorescu 496
25
- Costache Giurgiuveanu - "Enigma Otiliei", de Gectrge(-dlinescu - Ionef - "I/izrtd", de l.L.Caragiale I l5
29ti
- Craiul - "Povestea lui Harap-Alb", de lon Creangd - Jup6n Dumitrache - "O noapteftrrtunoasd", de l.L.Caragiale 521
77
- Crina - "Patima roSie", de btihail Sorbu! - Lefter Popescu- "Doud loturi", de I.L.Caragiale l7'7
424
- Dan - "Dan, cdpitan de plai", de Vasile Alecsundri - Leonida Pascalopol - "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu 325
69
- DIniE Prepeleac- "Danitd Prepeleac", de Ion - Lepddat Budulea - "Budulea Taichii", de loan Slavici l8l
Creangti 79
- Despot-Vodi - "DesporVodd", de L,osileAlecsandri I Aa - Lici Petrescu (Lici Trubadurul) - "Concert din muzicd de Bach",
- Dinu Plturicd - "Ciocoii vechi noi", de Nicolae de LIortensia Papadal- Bengescu 3',76
Si Filinton 247
- Dionis - "Sdrmanul Dionis", de Mihai Entinesut - LicI Slmiddul - " Moaru cu noroc", de loan Slavici t84
20(t
- Doamna Popescu- "Doud,loturi", de I.l,.Caragialc - Lina Rim - "Concert din muzicd de Bach",
163
- Doamna Ruxanda - "Alexandru LdpuSneanul", tle de H or tensia Papadat- Bengescu 381
Costache Negntz:i t43
- Doamna T. - "Patul lui Procust", de Conti! petrescu - Mam'mare, mami{a gi tanti Mila - "D-l Goe...", de LL.Caragiale l19
349
- Domnu Trandafir - "Domnu TrandaJir", de Mihail - Manole - "MeSlerul Manole", de Lucian Blaga 490
Sodoveenu 56
- Duca-Vodtr - "7,odiacancentlui satr L'rerlrcaDucdi-l'odd,'. - Manole - " l4onoslireaArgesului" 30
de Mihail Sadoveanu 28(r .-ffri\"Mora", de loan Slavici 25'l
- Ela - "Ultima noapte de dragoste, noapte dc rti:boi", - Marcelo Mariani - ".4ct venetiun", de Cantil Pelrescu 481
de Camil Petrescu 353 - Miricuta bltrini - " lr4iorita 28
- Efena Driginescu - "Concert din nttzicit de
Bach". - Mihai Viteazul - 'l.storia rom/inilr>rsupt Mihsi-Voievod Lliteazul",
de I! orte nsia Papadat- Bengescu ..160 de Nicolae Bdlcescu 6l
- Emifia Rlchitaru - "Patul lui procust", de - Mihai Viteazul - "PoSallossan", de George (loSbuc
Camil petresctt 361 63
- Famifia Tulea - "Enigma Otiliei", de George - Miorita - ",Viorittt"
Cdlinescu 303 -l -t
- Fata implratului Rog - "Povestealui florap-,llb", - Moloc - ",llexondru LipuSneanul", dc CostucheNcgru;zi t.l7
tlc lon (ranrry(t 84
- Finictr - "La futnttl lui Mdnjoald", de !.L.Caragiale ltl - Nae Cafavencu - "(\scrisoare pierdutd", de I.L.C'aragiale 526
- Flt-Frumos - "Tinere[e - Nechii -ipan - "Baltagul", dc iVihoil Satloveanu 263
fitd bdtraneleSi viulir./itrd tlc ntotrrta" 44
- FIt-Frumos din lacriml - "l'-dt-Fruntostlin lacrinfi", - Negru-vodi - " Monaslirea .lrgeSului" 35
de lv{ilni Eminescu 87 - Nici - ",,Imintiri din t'opildrie", lon (lreongd 412
- Felix Sima - "Enignru Otiliei", de George (ltilirtcsctt - Noroduf - "tlletarulru Ltipu;neanul", tle (lostacheNegruzzi
3tr r50
- Fred Vasifescu - "Patttl lui Proctt.st".de (loni! I'e!rt'sctt - Oedip - "Oedip rege", cleSo/bcle 42'7
366

I I
 ' 329
- OtiliA Mlrculescu ' " Enigma Otiliei" , de George Cdlinescu
- Pantelemon CltitI - "Budulea Taichii", de loan Slavici t88 PERSONAJULLITERAR
- Paga Hassan - "PaSa Hassan", de George CoSbuc 66
266 Personajulliterar esteprincipalulcomponental unei opere
1 Fersi-Oi) "Mara", de loan Slavici
- Person-ajeieroglifice - "Istoria ieroglificd", de Dimitrie Cantemir 234 epicesaudramatice (niciodatdlirice),caredeterminf,acfiunea,se
- Pietro Gralla - "Actvenelian", de Camil Petrescu 483
l9r
afld in centrul evenimentelor qi intimpltrrilor ori poate fi o
- Popa Tanda '"PopaTanda", de Ioan Slavici
- PrAslea- "Prdslea cel voinic si merele de aur" 52 puternici personalitate umani in jurul c5reia'se construie$te
- Prin(ul Maxen{iu - "Concert din muzicdde Bach", esenlaideaticl a respectiveicreatiiliterare.
de H ortensia P aPadah Bengescu 394 Personajul literar este conturat, de regula, din doud
- Rtrzvan - "Rdman Si Vidra", de Bogdan Petriceicu Hasdeu 445 perspective:una sociala (exterioari) gi cealaltd psihologicl
- Regele B6renger | - "Regelemoare", de Eugen lonescu 504
(interioarf,), acestea determindnd gi conflictele in care sunt
- Rictr Venturiano ' "O noaptefurtunoasd", de I.L.Caragiale 531
- Rim - "Concert din muzicd de Bach",
implicatepersonajele: conflictul exterior gi conflictul interior.
de H ortensia PaPadat' B engescu 388 Cuvdntul "personaj" provine din fr. personnqgegi lat.
- Rudy - "Patima rosie", de Mihail Sorbul 431 persona,careinseamnd"mascdde teatru","rol".
- Sbilt - "Patima roSie", de Mihail Sorbul 434 CLASIFICARE
- SfAnta Duminicl - "Povestea lui Harap-Alb", de lon Creangd 105
Clasificarea personajelor literare poatefi fdcutddupf, o
- SpAnul - "Povestealui Harap-Alb", de.lon Creangd r08
194 multitudinede criterii, in funcfie de o seriede repereestetice,de
- Stavrache - "invreme de rdzboi", de I.L.Caragiale
- Sttrnictr Ratiu - "Enigma Otiliei", de George Cdlinescu JJJ categoriiliteraregi de contribufiape careo au in cadruloperei.
- $erban Saru Sinegti ' "Jocul ielelor"' de Camil Petrescu 48'l O eventualI ordonare a personajelor literare poate fi
- $tefan cel Mare ' "Apus de soare", de Barbu $teJdnescuDelavrancea 452 sistematizatdludnd in considerarenumai cdteva dintre criteriile
- $tefan cef Mare - "Frafii Jderi", de Mihail Sadoveanu 289 esenlialegi avdnd in vedere cele mai reprezentativepersonaje
- $tefan Gheorghidiu - "Ultima noapte de dragoste,noapte de rdzboi",
intdlnitein opereleliterareinclusein programa$colarA.
de Camil Petrescu 391
- $tefan Tiptrtescu - "O scrisoare pierdutd", de l.L.Caragiale -\-t) A. Duod rolul si locul oe core tl ocuDdin onera literard:
- $ugteru - "Dincolo de nisipuri", de FdnuS Neagu 203 1. personaj principal - aparepe parcursulintregii opere
- Tache Fsrfuridi 9i lordache BrAnzovenescu gi/sauare rolul
- "O scrisoare pierdutd", de I.L.Caragiale 539 esenrial/centralin desf6gurareaacfiunii;
- Tofana Sbill- "Patima roSie", de Mihail Sorbul 438 -
2. personaj secundar aparein cdtevasecvenleepicesau
- Toma Alimog - "Toma AlimoS" 37
- Ttrrtrnimea - "Ciocoii vechi si noi", de Nicolae Filimon 2'10 dramatice,avdnd rolul de a conturapersonajulprincipal gi de a
- Veta - "O noaptefurtunoasd", de I L.Caragiale 543 ilustrarelatiaacestuiacu celelaltepersonaje;
- Vidra - "Rdman Si Vidra", de Bogdan Petriceicu Hasdeu 456 3.personajepisodic- apareintr-un singurepisodepic sau
- Vitoria Lipan - "Baltagul", de hlihail Sadoveanu 272 dramatic,avdndrolul de a evidenfiao trdstrturda altui personaj,de
- Zaharia Trahanache - "O scrisoarepierdutd", de I L Caragiale 547 a da culoarefirului narati%de a ilustrarelalii interumaneetc.;
- Zila - "O noaptefurtunoasd", de l.L.Caragiale 551
- Zoe Trahanache - "O scrisoarepierdutd", de I.L.Caragiale 5-s5

* Surselecomicului in comedia "O noaptefurtunoasd", de I.L Caragiale 5J8

* Surselecomicului tn comedia "O scrisoare.pierdutd", de I'L.Caragiale 565 Vitoria Li
("Baltagul", de Mihqil Sadoveanu)

1e 11
 B. Dupd valoarea morald (semnifica(ia eticil
1. personaj pozitiv - insumeazdtrisituri definitorii pentru
integritateaeticd umand,cum ar fi: demnitatea,libertatea,seteade
adevf,rgi dreptate,cinstea,corectitudinea, loialitateaetc.;
Exemplu:Banul C, Maria, Gheorghe
("Ciocoii vechi si noi", de Nicolae Filimon)
2. personaj negativ - acumuleazitrdsituri care ilustreazd
decf,derea moral5, dezumanizarea: ipocrizia, minciuna,
ingel6ci unea,I6comi a, avaritria,rautateaetc.;
Exemptu:"'"11!,';:3,i
vechisi noi", de NicotaLe Fitimon)
Personaj pozitiv Persona,i negativ
Doamna Ruxanda vornicul Mo(oc
( "Alexandru LdpuSneanul", de Costache Negruzzi)
C. Dupd perspectiva sociologicd:
l. personaj individual - are identitate,este particularizat
din punctde vederecomportamental, al statutuluisocial,al paletei
de trtrslturicaracterialespecificeetc.;
2. personaj colectiv - ilustreazio mulfime, un grup, o
comunitate gi este construit prin acumuldri succesiveces se
constituieintr-o omogenitatede vorbe,gesturi,migcare,atitudini,
mimic6etc.;
Exemplu
personajindividual personaj colecliv
AlexandruLdpugneanul norodul
( "AI exandruLdpuSneanul ", de Costache Negr uzzi)
D. Dupd categoris esteticd (raportulfs(d de realitate):
1. personaj fabulos - inzestratcu puteri supranaturale,
poatefi gi un animal,pasdre,insectdetc.,acesteafiind personificate
gi avdndcaracteristicimiraculoase;
Exemplu:SfdntaDuminici, Geril6,calul etc.;
("Povestealui Harap-Alb", de lon Creanga)
2. personaj mitic - simbolizeazdun mit popularautohton
sau o credinli din mitologia universald,avdnd rolul de a susfine
ideaticesenfarespectiveipovegtiancestrale;
t2
Exemptu:Manore 6!ll';
(baladapopulard "Mondstirea,lr ;
drama "MeSterulMonole", de Lucian Blaga)
3. personaj fantastic - depagegte cadrul experienleiumane,
esteeroul unor situalii neobignuite, construiteprin speculareaunor
teorii sauipotezedin procesulcunoagterii;
Exemplu: profesorulGavrilescu
("La;igdnci", de MirceaEliade)
4. personajlegendar- intrupareasimbolicda modeluluide
erou popular, a vitejiei qi curajului, a eroismului anonim ca
exemplual neamuluiromdnesc;
Exemplu: Toma Alimog din balada populard cu acelasi
nume
5. personaj alegoric - personajmetaforic,intruchipdndo
categorieumani, un statulsocial,la careseopereazdun transferdin
planul abstractal unor infelesuriprofundeintr-unul figurativ,de
suprafali;
Exemplu:lona
("Iona", de Marin Sorescu)
6. personaj real - este confirmat de realitateaconcret6,
persoanacaredd viafi personajuluireal a existatcu adevIrat;
Exemplu:$tefan cel Mare
("Fralii Jderi", de Mihail Sadoveanu)
7. personajistoric - individ careesteatestatde istoriatdrii,
fie un domnitor,fie un boier romdn,fie o alti personalitate istoricd;
Exemplu:GeorgieDuca-Vodd
("Zodib Cqnceruluisau vremeaDucdi-Vodd",de Mihait
Sadoveanu)
8. personaj tragic - model uman,erou exemplar,inzestrat
cu celemai alesecalitalimoralegi capacitalieroice,frimdntatde un
conflict interior,invins de propriuldestin,de propriul ideal;
Exemplu:Oedip
("Oedip rege", de Sofocle)
9. personajcomic - inli{igeazl un caracteruman,un tip ce
ilustreazdmoravurisocialesaupolitice,stirnind rdsulgi avdndrol
moralizator:
Exemplu: AgamemnonDandanache
. ("O scrisoarepierdutd", de lon Luca Caragiale)
, 1017195,.
 10. personaj absurd - individ irafional, neverosimil'
conturatimpotrivalegilorfirii 9i a gdndiriilogice,utilizdndformule
inrf,dicinat in
$ocantede expresie, pundnd accentul pe rdul
structurainterioarda omului, pe incapacitateainsului de a gasi un
sensviefii, de a puneomul in acordcu societatea 9i rigorile ei, de a
comunicagi a intrain relafiecu ceilalfi;
Exemplu:Bdrenger
("Regelemoare", de Eugenlonescu)
11. personajul autobiografic - individ real, conturatdin
propriile perceplii despresine, din intdmpldrile, evenimentele9i
fapteleproprii;
Exemplu:Marin C[l6ra;u (Preda)
("ha1a ca o Pradd", de Marin Preda)
E. Dupd curentul literar cdruia-i apartine:
1. peisonaj clasic (personaj-"caracter")- fo4f, interioard'
caracter puternic, inzestrat cu vitejie, curaj, cumpdtare, raliune,
demnitate9i dominat de o trlsdturl de caractercare-l defineqte:
avarilia,cruzimea,sim{uldatorieietc.;apartineclasicismului;
Exemplu: CostacheGiurgiuveanu
("Enigma Otiliei", de GeorgeCdlinescu)
2. personajromantic - dominatde trdiri puternice.visdtor,
cu sentimente exagerate de tristefe,melancolie,scepticism,caracter
exceptionalcareactioneazd in imprejurdriexceplionale'altfel spus,
personaj iegit din comun prin atitudini, trasaturi, gesturi etc.;
aparlineromantismului;
Exemplu:Dionis
( " sdrmanul Dionis ", de M.Eminescu)'
-
3. personajul realist (personaj-"tipic") individul tipic'
aflat in rn.Oiutsocialobignuit,reprezentindtipuri umaneale vielii
sociale:arivistul,demagogul,amorezul,cocheta,orfanul;apa(ine
realismului;
Exemplu:StdnictrRaliu
("Enigma Otiliei", - de G.Cdlinescu)'
4. personaj expresionist- ilustreazaexpresiapurd a
tr6irilor sufletegti,nelinigteaexistenlial6,idealul intoarcerii la
sufletul primar. Personajeleexpresionistein16ligeazdfiguri
l4
generice,reprezentativepentru o intreagf,categorie,fiind mai mult
simboluri ale unor idei sau concepte.decdtindividualitdfiumane;
aparlineexpresionismului;
Exemplu:Manole
. ("MeSterulManole", de Lucian Blaga).
S.personajnaturalist - aflat in relaliedirecti cu ereditatea
gi mediul inconjurltor, dominat de instincte 9i dependentde
mogtenireageneticd,stareapsihicl fiind conectatdla manifestf,rile
naturii;apa(ine naturalismului;
Exemplu : StavracheGborgescu
("in vremede rdzboi", de l.L.Caragiale)
E Dupd relafio personajului cu turtul gi cu aatorul:
l. personaj-narator- narafiuneala persoanaI realizeazL o
identitateintre planul naratoruluigi personaj;
ExempIu : gtefan Gheorghidiu
("Ultima noaptede dragoste,intdia noaptede rdzboi", de
Camil Petrescu)
2. personaj-raisonneur(reflector; motivul strtririului) -
asistf,,fdrl sdseimplice,la desf6gurarea acfiunii,la evenimentelegi
intdmpl[rile pe care le comunici in mod obiectiv cititorului sau
celorlaltepersonaje;
Exemplu:AbatelePaul de Marenne
("Zodia Cancerului sau VremeaDucdi-Vodd", de Mihail
Sadoveanu)
3. personaj-martbr - individul prin ochii cdruiacititorul ia
cunoqtinli despre intdmpllri, evenimente,infdfigareagi faptele
celorlalte personaje,amplificdnd senzafiade autenticitatea
naraliuniigi oferindmodernitateviziunii artistice;
Exemplu:Felix Sima
l"Enigma Otiliei", de GeorgeCdlinescu)
4. personaj-simbol- sugereazd o idee sau o concepfiecu
caracterde generalitate,o viziune a unei categoriiumanesau o
intreagi comunitateaflatdintr-o situalielimitd;
Exemplu:$ugteru
l"Dincolo de nisipuri", de FdnuSNeagu)
1S
 G. il,zupd complexitatea co - definite de c) personajulinsuqi,autocaracterizarea:
E.M.Forster, in lucrarea "Aspecte ale romanului", I968.' Exemplu:"$i eu eramveselca vremeaceabundgi gturlubatic
1. personaje "plate" - "construite injurul unei singure idei Si copildros ca vdntul in turbarea sa" - se autodefinegteNicI
("Amintiri din copil6rie",de lon Creangd);
sau calitili [...], ce pot fi exprimate intr-o singuri fraza". Acest
personaj se intdlneqtemai ales in cadrul povestirilor, unde accentul
II. Caracterizareindirect5:
cade asupra intdmplirilor gi evenimentelor, personajelefiind palid
conturate din punct de vedere caracterial, av6nd doar menirea de a
a) prin faptele, g6ndurile, vorbele, atitudinile, reac{iile,
participa la acfiune;
' personajului, principalelemijloaceleartisticefiind monologulSi
2. personaje ttrotunde" - personaje complexe, "care nu pot dialogul:
fi caracterizatesuccint gi exact", cu forfi persuasivdin econornia Exemplu:"... toatAviafale-amspusgi i-aminvdlat[...] dar
textului narativ/dramatic: "testul unui personaj rotund este pe tine si vedemdacaegti in starecel pufin de-atdta[...] ca de
capacitatealui de a ne surprinde intr-un mod convingdtor". mdncaree lesne,dar ce le spui?[...] gi-orsf,te inveleei pe urml
minte cdndoi imbatrdni.O s6-gigteargdpicioarelepe tine, cf, n-ai
MODALITATI $I PROCEDEE DE CARACTERIZARE gtiut sI faci din ei oameni."- mediteazdMorometela drama
familieisale("Moromelii'i,de Marin Preda);
I. Caracterizare directi - referirea asuprapersonajului este b) mediul ambiant gi social,specificpersonajelor realiste:
exprimatd in mod direct de cltre: Exemplu: lipsa de fantezie gi incapacitateacreatoare,
a) naratorul (in operele epice) sau autorul dramatic prin trlslturi ale lui Titi Tulea("EnigmaOtiliei",de GeorgeCdlinescu)
didascafii (in cazul textelor dramatice): - ilustratede agezarea riguroaslgi inflexibilda instrumentelorde
Exemplu: picturd,culorilorgi altor lucruri;
* "...scurt la staturtr, cu fafa oachegi, ochi negri, plini de c) onomasticapersonajului:
viclenie, un nas drept gi cu vdrful cam ridicat in sus, ce indici Exemplu:AgamemnonDandanache ("O scrisoarepierdutS",
de I. L. Caragiale) - comiculde numeesterelevant,prin aldturarea
ambiliunea Si mandria grosoland" - trdsdtari fizice Si morale
(despre Dinu PdturicS,protagonistulromanului "Ciocoii vechi gi absurdia numeluiviteazuluirSzboinicgrec,conduc[torde ogti gi
n o i " , d e N i c o l a eF i l i m o n ) ;
bun strateg - Agamemnon - cu Dandanache,care sugereazd
* "Gelu e un bdrbat ca de 27-28 de ani de ofrumusele mai incurcdtura,dandanaua;
d) rela{iacu celelaltepersonaje:
curdndfeminind, cu un soi de melancolie tn privire, chiar cdnd face
Exemplu:Lefter Popescutrece piin cele mai variatestdri
acte de energie. Are nervozitatea instabilri a animalelor de rasi.
sufletegti,de la sperant6la deplimare;in casachivufelor,simteo
PriveSte totdeauna drept ln ochi pe cel cu care vorbeSteSi asla-i dii emo{ie puternici, o nerlbdare pe caregi-o stdpdnegte cu greu,
o autoritate neobisnuitd." (Gelu Ruscanu, protagonistul dramei apoi il cuprindedisperareaatunci cdnd nu gdsegtebiletelein
"Jocul ielelor", de Camil Petrescu); jachetd,devineimpulsivqi violentcu Jdca,pe careo ia de pieptgi
* "Trahanache (priveSte lung pe Tipdtescu, cure e in culmcu
ii trage cu sete o palrn6;este confuz gi igi pierde definitiv
ugitaliei)" (Zaharia Trahanache,comedia "O scrisoare pierduti", controlul:"... te omor,md-nfelegi? te omor!"("Doudloturi",de
de l.L.Caragiale) I.L.Caragiale);
b) celelalte personaje din operd: e) didascaliile,in cazulpersonajelor dramatice:
Exemplu: " ... o fiinld gingasd care meritd ocrotirea, o floare Exemplu: "Dandanach e (vorbeStepeltic ;l sdsdit)",
rard, o Jatd mdndrd Si independentd" afirmd Leonida Pascalopol "(aducdndu-Siin s.fdr;it aminte)", "(Dandanache face gestul cu
d e s p r eO t i l i a ( " E n i g m aO t i l i e i " , d e G e o r g eC i l i n e s c u ) ; clopoleii)" - "O scrisoare pierdutd",de lon LucaCaragiale.

16 LT
 Opera este o legendi, deoareceexplicf,existen{arealS a
Mlnistirii Argegului, construc(ieunicl in lume prin arhitectura
TITER&TUR&
FEPUMR& cu totul aparte,monumentde o frumuseledeosebittr,carese afl6 la
Curteade Argeg.
"Monastirea Argegului" este considerati o baladtr
popularl cu trdslturi de legendl gi apar{ine genului epic, in
IIEBAtAnfrpcptl,mn,{
PERSONAI care, insi, se imbinl armonios elemente lirice, epice gi
dramatice.in structurabaladeisedistingdoui mari planuri, unul
AFiA epic in cadrul cdruia autorul anonim nareazd. faptelegi construiegte
- personaj secundar de baladd populari : personajelereale sau fabuloasegi celIlalt lirico-dramatic, ce se
- personaj mitic - definegteprin gdndurile,sentimentele gi prin atitudinealui Manole
gi ale Anei, exprimateprintr-un dramatismimpresionant.Balada
" M on astireu A rgeSu I u i" ilustreazf,mitul estetic,cunoscutgi ca mitul jertfei pentrucrealie,
- baladd populurd - poetul anonim exprimdndaici ideea cd Manole este artistul
dominat de patima creafiei,dar nu-gi poate implini menirea
Balada populard "Monastirea Argeq;ului" a fost publicatd - fIrI sacrificiul de sine, o concepfiefilozoficf, strtrveche, ceeace
- aldturi de "Miori{a", "Toma Alimog", "Dolca" - de Vasile faceca baladapopulari "MonastireaArgegului"strfie totodatdun
Alecsandri in prirna culegere de creafii populare rorndnegtidin poem filozofic.
!852, intitulatf,"Poezii poporale. Balade (Cdntice bdtrdneqti) Ana este personaj secundar,deoareceaparenumai in
adunate gi indreptate de Vasile Alecsandri". Valoareaafiisticd a tablor,uileal treileagi al patrulea.Eaestesofiamegterului Manolegi
acestor creafii fblclorice a fbst - probabil - motivul pentfLlcare intruchipeazf, iubirea ideali ca sentimentunic qi indl{itor,pe care
Alecsandri a alezat la inceputul culegerii de "nestemate"populare amAndoiil sacrificddurerosin numelepatimii pentruo crealie
un motto devenit celebru: "RomAnul e ndscut poet". neasemuitd prin frumusefegi trtrinicie:Monastirea Argegului.Ana
Balada populard "Monastirea Argeguh"ri"ilustreazdmitul
estetic in literaturapopulard gi are la bazi credinla ancestraldcd
areaceeagi {inuti moralSsuperioari ca a lui Manole,iubirealor
fiind cu totul aparteprin dlruire totaldgi devotament,situdndu-se
nimic durabil gi unic prin frumusete nu se poate clddi fbrd
la indl{irnea crea!ieir-rnicegi durabile.
sacrificiul de sine al creatoruluide frumos gi peren.
"Monastirea Argeqului" are Lln statut aparte in ceea ce Ana apareabia in tabloul al treileapi ilustreazdmotivul
privegteincadrareain specie,deoarecese situeazdla granifa dintre femeii deslinatezidirii. Manolepresimtec5 aleasadestinuluitragic
baladl qi legendi. va fi sofia sa, deoareceiubirea lor este mai puternicddecdta
Opera este o balad5, intrucdt ilustreazd mitul jertfei celorlalgigi atunci sacrificiulva fi pe mdsuraactului creator.
pentru crea{ie, o credinfd strdveche,conform cdreia arlistLrligi Megterulasistdnepr-rtincios la apropiereaAnei de locul zidirii gi
a s u m ds a c r i f i c i u l d e s i n e i n r e a l i z a r e a u n e i c r e a { i i u n i c e . n u c a roste$te o invoca1ie cdtre DumnezeLtca sadezl[n1uie stihiilenaturii
utilitatepractic.l,ci urricddin pLrnctde vedeleestetic:"Monastile-naltdi' ca s-o opreascd din drum: "Dh, Doamne,pe lurne/O ploaiecu
Curn n-a rrraifost altd". Totodati, aceasti baladdconrllLlneun erou splrffle,,'Si facd plraie,l Sa curgd giroaie,/Apele sa creasci,/
excep{ional, stdpanit de patima crea(iei, cireia nu i se poate Mdndra sd-rniopreasc[,/S-o opreascd-n vale,/ S-o-ntoarcd din
impotrivi gi pentru care sivArqegte fapte deosebite, ieqite din cale!".Dumnezeu ii ascultdrugagi d[ "ploaiespumegat6", dar "ea
comun. tot venea/ $i s-apropia".Din aceastasecventdpoeticd reies,

18 19
 indirect, devotamentul gi iubirea profundi a femeii pentru
bdrbatul ei, intrucdtea igi continui, cu tenacitate, drumul: "Ea
mereu venea,lPe drum govaia/$i s-apropia,/$i amar de ea,l latd,
c-agiungea!".Ana reuge$te sf,invingdtoateobstacolele, asemenea
unui personajde basm,fiind inzestratlcu trdsdturi exceptionale,
dominate de iubirea arzdtoarepentru so{ul ei, datoritdcdroraa
izbutits6invingf,ploaiagi vdntuldezl[nfuitede divinitate:"Mdndra
n-o oprea,iCi eatot venea/ $i s-apropia".
Ana reprezintdmotivul femeii destinatesacrificiului, scena
sosirii la zidurile mf,ndstirii impresiondndprintr-o incf,rcf,turd
dramatici sfdgietoare,realizatd.prin antiteza dintre zbuciumul
sufletescal lui Manole gi gesturilelui tandre,care amplificd
simfdmdntuliubirii : "lar Maneaturba,/ Mdndra-gis6ruta,/ in
brafe-olua/ Peschele-ourca,/Pezid o punea/$i, glumind,zicea:I
- Stdi,mdndruta mea,/ Nu te spiria,/ Cd vremsdglumim/ gi sdte
zidim!". Ana este aleasdde autorul anonim pentru sacrificiul
inchinatcrealieidatoritdcalitalilorei superioare- bialitatea Si
incredereanemf,rginitefafd de Manole - reieqite din referirea
directda poetuluianonim:"Ana se-ncredea I $i veselrAdea".in
plan stilistic,drarnatismul sceneiesteamplificatde monorimade
tip feminin,in -a, -ea,ddndsenzaliaacusticdde vaiet,de tAnguire
rdscolitoare,sfdgietoare,iar profunzimeadragosteiestesugeratI
de diminutivttl "mdndruta".
Manolelucreazdfrenetic,zidindodatdcu Ana propriaiubire,
fapt exprimat prin diminutivele repetate obsesiv, "glezniqoare",
"pulpigoare", "costigoare", "!d1igoare". Suferintacumplitl a Anei
este exprimatdtn mocl direct prin vorbele ei tdnguitoare,care
simbolizeazimotivul zidirii treptale, secvenldin care indlfarea
bisericiiestedublatdacusticdejeluireagradatd a femeii- "Zidul riu
md strdnge/Trupugoru-mifrdnge"-, precum gi de chemareaprin
repeti(ie: "Manoli, Manoli,/ Megtere Manoli!". Inocenfa,
sinceritateagi incredereain solul ei suntcalitalicareo definesc
indirect gi reiegitedin secvenlaliricii in careAna triieqte dureros
iluzia jocului. Addnca ei durere sufleteascieste cauzatdde
pierdereacopilului ce urma sd se nasci, sugerdndindirect Si
onticipat o puternicddragoste maternS: "Copilagu-mifrdnge".
ChinurileAneigi simpatiaautoruluianonimsuntexprimate in mod
2(}
direct prin repetilia impresionantf,a versurilor:"Iar ea,vai de ea! /
Nici cd mai rddea,/[...] Dar ea,vai de ea,I Tot mereupldngea".
Portretul fizic lipseEte,dar autorul anonim sugercazdtn
mod direct frumuse{ea qi ging5gia Anei prin metaforapopulard:
"So!ioaralui, / Floareacdmpului!".
in ptan metaforic, Ana devine coautor al construcfiei
unice,gestulei de a se l6saziditi simbolizdnddragosteaprofundl
pentru Manole, iar faptul cd reugegte si treaci probelestihiilor o
defineqte,indirect, ca inifiat5, capabildsd implineasci,impreunf,
cu soful ei, crea{ia mdrea!f,,iqtrucdt sacrificiul este gi al ei.
Mdndstireaseinalfd ca rod al dragosteiqi at jertfei gi de aceeava
fi o zidire sfAnti unic5.
insuqirileAnei se dezvtrluietn mod direct de citre autorul
anonirn sauindirect, prin comportamentulgi felul de a vorbi ale
personajului.
Balada populard"MonastireaArgegului" este o creaJie
poetica de mare profunzime a ideilor, construitdcu un limbaj
artisticce se bazeazdpe imaginigi simboluri,valoareaei pentru
cultura romdneascdfiind confirmatdde faptul ci mari autori ai
literaturiiculte,ca LucianBlagasauGeorgeCdlinescu, au folosit-o
ca izvorde inspirafiein operelelor.
erOBaNA$ur
- personaj principal de baladl popularl -
- personaj mitic -
uMiori(a"
- baladd populard -
Balada populard "Miorita" a fost culeasdde Alecu Russode
ta nigte pdstori din munlii Vrancei, pe cdnd se afla in exil la Soveja 9i
publicatd in prima culegere de "Poezii poporale. Balade (Cdntice
bdtrdneqti)adunate pi indreptate de Vasile Alecsandri", apdrut6 in
1852,al cdrei motto a devenitcelebru:"RomAnul e nlscut poet".
2\

Deqi baladaaparfinegenului epic, in structuraoperei se
distingdoui mari planuri, unul narativ in cadrul cdruiaautorul
anonim povestestefaptele Si construieStepersonajele reale sau
fabuloase gi celdlalt lirico-dramatic, ce se defineqteprin
exprimarea. gdndurilor, sentimentelor Si prin atitudinea
ciobdnasuluiin fala morlii, intr-un dramatism impresionant.
Balada ilustreazimitul popular mioritic (al transhuman{ei),
poetul anonir4exprimdndaici ideeac6,omulacceptdmoarteacape
un ftnal ftresc al vielii, o concepliefilozoficf, strdveche,ceeace
faceca baladapopulard"Miorita" sf,fie totodatdun poem filozofic.
Autorul anonim igi exprimi indirect sentimentelegi
gdndurileprin intermediulacliunii Si al personajelor. Ca in orice
operf, epicl, se manifestdaici timpul gi spafiul in care se
desfdgoarf,acliunea:toamna, in timpul transhumantei,intr-un
peisajmirific - "Pe-un picior de plai/ Pe-o gurd de rai". Fiind o
creafie popular6, gi aceastdbaladl reflectd toate trdsdturile
specifice:caracter anonim,oral,colectivgi tradilional.
Ciobinagul moldoveaneste personajul principal din
baladapopulard"Miori1a"gi in acelagitimp un personajmitic. ,
deoarece el exprimd,prin atitudinealui, infelepciunea
popularf,a
acceptf,rii
morfiica pe un dat firescal viefii r.rrnane.
Portretul fizic este conturat prin elementele tlescrierii
poten(steI ir ic, inlrucdttrdsdturiIe ciobdnagr-r
Iui suntvizualizateprin
oclrii marneiindurerate,
amplificdndastfelernoliacititorului.prin
mijloacele caracteriz.driidirecte, autorul anoniut colnpune un
portret de o frumuse{eimpresionantd,
la care se adaug6cu
subtilitateduiogiagi dragostea
marnei,prin diminutiyeleiolosite:
"Mdndru ciobdnel/Tras printr-un inel?/ Fefigoaralui,/ Spuma
laptelui;/MustefioaralLri,/Spicul grdului;/ perigorullui,/ pana
corbului;/ Ochigorii lui,/ Mura cdmpului!..,,.l'rdsaturile
ciobdnaguluisunt exprimate lle prin epitete sugestiveprivincl
atitudineabdrbateascd
gi curajoasa, "rndndru".fie prin nrctuforc
expresivepentrutinutazveltd -"Trasprintr-uninel". De rentarcat
estealegerea de cdtreautorulanonima unor elernente din natura
pentrua conturatrlslturile fe{ei:pieleaestealbdprecllnt..spulua
laptelui",mustdcioara
blonddca "spiculgrdului",pirul ;;i ochii
negrica "panacorbului"gi. respectiv,
ca "mura c6rnpului".Astfel.
22
-,t',rtretuiciobdna;uiili capata valenle picturule, in care cromatica
;L'\ izi-ralizeaziexpresiv gi delicat prtn lntennediulmetuforelor.
Trdslturile fizice ale tillilruiLri sugereaz[ totodata
trlslturile lui rnorale, atat in zona sensibilitatii,cat gi in aceeaa
oriceperii ;i pasiLurii saie pentru meserie. Astt'ei. la inceputul
baiadei se mentioneazi. prin caructerizare direcld, hdrnicia,
vreclniciaciobanasuiiii-ralc este"rttai ortolnan" (ortoman- bogatin
trrnne - n..n.), are "ci inai multe", "cai inv[!a!i" 9i "cdini mai
bdrba1i".
Prin mijloucele intlirecte ale curacterizdrii, se sugereazd 5i
alte trdsdturi morale, care reies din gdndurile 9i sentimentele
ciobdnagului.E,l are o fire blAncll 9i iubitoare' este prietenos 9i
sensibil, deoarece,in eventualitateamorfii, dorinla lui este de a
rdrndnealf,tr-rri de cei dragi, "sa fiu tot cu voi", "sl-mi aud cdnii" 9i
sd fie ingropat "in strungade oi".
Pasionat de meserie, ciobanagulnu se poatedesparlinici de
fluierele sale, cale constituie un sirnbol pentru sensibilitatea9i
duiogia sufletului, pentru cd in testamentulliric nu uitd fluieragul
"de l-ag",pe cel "de os'' gi pe cel "de soc", pe caredoregtesd le aibd
c u s i n e v e g n i c .i n c r e d i n f a ct d d r a g o s t e ad i n t r e e l 9 i a n i m a l e l es a l e
este reciprocl, imagineazdcd,in eventualitateamorlii, acestea"or
pldnge/Cu lacrimi de sdnge!".Degi tdndr,cioblnagul estein{elept,
deoareceacceptamoaftea ca pe un final firesc al vielii, imagindnd
o nuntl cu eiemente cosmice (cosmogamie) intre care se va
reintegraprin nefiin!5. E,l strecoardaici, cu delicatefesufleteasci,o
credinla popr"riardancestralb,aceca cd atunci cdnd cade o stea
moare un orn: "Cd la nunta mea/ A cdzut o stea". Grijuliu 9i
iubitor, el nu vrea ca mama sd afle despresteauacazdtoare,fiind
preocupat de dulerea sf?gietoarepe care aceastaar simli-o in
eventualitatearnorlii sale: "lar la cea maicu!d/ Sd nu-i spui,
draguld,/Ci la nttnta rnea/A cdzut o stea".
Aceastf,atitudine a ciobf,naguluieste exprimatd in baladd prin
testamentul pe care ciobdnagulgi-l face in eventualitateamorfii,
prilej cu care poetul anonim accentueazicondilia omului in lutne
prin motivul alegoriei moarte-nunlri, deoarece,ca orice elelnent ce
aparfine universului gi omul se va reintegra coslxosului printr-o
n u n t i r e s p i r i t u a l ac u e l e m e n t e l es i m b o l a l e a c e s t u i a :" S o a r e l e9 i
23
luna/ Mi-au linut cununa/Brazi gi paltinagi/I-am avut nuntaqi;/
Preolimungiimari,lPaseri,ldutari,/Pdsirelemii/ $i stelefbclii!".
intrucdt deznodamdntullipsegte,finalut balsdei a iscat
interpretiridiferiteqi contradictoriiprivind atitudineaciobanului
moldoveanin fafa morfii. Unii critici considerf,cd ciobanuleste
pasiv Si resemnatin fala morlii, pentru cd nu se revoltf,gi nu
incearci deloc sd-gi salveze viala. Alfii interpreteaziaceasta
atitudineca pe o jertfd pentrudemnitateaumanf,.Posibilamoafte-
"gi de-a fi sd mor" - esteim?ginati de tdndrulciobanca o nunti
fabuloasI,ce ar puteasemnificaoformd de reintegrarea spiritului
tn circuitul existen1ial(via(d -moarte-via7d)al cosmosuluj. O alt[
interpretarestrdvechesusfineideeaca moarteaar puteafi un olt
mod de continuare a vie(ii prin nuntirea cu nolura eternd
(cosmogamie- moarteaconceputbca o contopirecu universul),
deoarecetdndruldoregtesd fie ingropatin mijlocul "stdnii", unde
"oile s-or strdnge/Pe mine m-or plAnge"gi se insofegtein aceastd
ciftrtoriecosmici(nunt5)a lui cu "Brazi gi piltinaqi,/Preo{irnun{ii
mari,/Paseri ,lilutari,lPdsdrelemii/ $i steleliclii".
Sepoateconcluziona ci portretulciobinaguluiilr.rstreazdun
personaj mitic, de o neasemuitdfrumusefe fizici gi morall,
asemlndtorunui Fdt-Frumosdin basmelepopulare,inzestrat cu
cele mai alesetrdslturi cu care puteairnpodobifolclorul pe r"rn
fldciu reprezentativ pentruneamulromdnesc.
Limbajul artistic ilustreazdprofunda sensibilitatea
"romdnuluinf,scutpoet",prin varietateafigurilor de stil: metqfttre-
"picior de plai", "gurd de rai", "lacrimi de s6nge"-.epitete oi
"mdndre gi cornute","negru zdvol", "miorifd laie, bucdlaie"-,
personificdri- "soarelegi Iuna/ mi-aufinutcununa","preofi,rnun!ii
mari", "paseri, ldutari"-, diminutive populare -"ciobdnel",
"miorifa", "bolndvioard", "fluierag", "mdicu!d", "fe{igoara",
"musteJioar6", "perigor",cuvintepopularecu iz arhaic'-"or1onran".
"pl6vif5", "bdrsand","strung6"-,precumSiformele populure ule
viitorului verbelor-"de-o fi", "s-ar strdnge","dacd-iintdlni".
Mihai Eminescuil vizualizeazd. pe ciobanulrnioriticca pe
"un pdstorritdcit pe Carpafi,petrec6ndIungilenopti instelatein
mijlocul turmelorsale,neavdndaltd petrecere decdt,din tirnp in
timp, ldtratulcdinilorsdisaustrigatulpldngatoral oilor sale".
24
CONSTANTIN
BRANCOVANUT
- personajprincipal de baladdpopulari -
- personaj popular atestatistoric -
- erou popular de batadi -
" Constantin BrAncovanul"
- baladdpopulard -
Literaturapopulardesteo componentiesenlialda folclorului
romdnesc,deoareceinsumeazdtotalitateaproducliilorinlelepciunii
poporuluinostru,(artistice,literare,muzicale,plastice,coregrafice,
dramatice),createqi transmiseprin cuvdntqi practicidin generafie
in generatie.Folclorul faceparteintegrantf,din culturanaJionaltr qi
defineqte spiritualitateaunui popor. Creafiileliteraturiipofulareau
fost publicatepentruprima oardde cltre poetulVasileAlecsandri
in culegerea"Poezii poporale.Balade.(CAnticebf,trAnegti)"din
1852,al cirei motto a devenitcelebru:"RomAnul e ntrscutpoet",
desprecarebardulde la Mircegtiafirmaci este"inzestratde naturtr
cu o inchipuirestr6lucitd qi cu o inimtrsim[itoare".Iubitoral istoriei
neamului,autorulpopulara creatnumeroase baladein caresltrvegte
curajulgi patriotismulacelordomnitoriromdnicareerauoricdnd
gatasd se sacrificepentru{aragi poporullor qi de aceeaau rimas
pentrutotdeauna in sufleteleromdnilor.
Constantin Br6ncovanul este.personajul principal qi
eponim (care dd numele operei - n.n.) al baladei populare.
Personaj atestat istoric, Constantin Brdncoveanua fost
domnitorulTirii Rorndnegtiintre anii 1688-1714,perioaddde
progreseconomicqi de independenf5 faf6 de puterilestrdine,ceea
ce a stArnitfuria turcilor,carel-au uciscu silbiticie, impreunicu
cei trei t'iiai sai.
in expozi(iune, naratorul anonim evidenfiazi, prin
caructerizoredirectd,originea nobild gi credinfa in Dumnezeude
careesteanirnatdomnitorulromdn- "Boier vechigi domncregtin".
CalitAtilenorale suntaccentuate de poitretul fizic, realizatsuccint
prin doud epitete- "Fa{a bldndi" 9i "Barba alb6" - caresugereazd
generozitatea gi intelepciuneadornnitorului.
25
 Dumnezeuce-avreall Iar pe toli de ne-fi tdia,/Nu md las de legea
este credin{a in
Trdsdturamorala esenlialI a domnitorului rnea!".
inci" de la inceputtrl
Dumnezeu, subliniatd tn mod direct ConvingereaadAnc5in puterea lui Dumnezeu,puternic
inzestrat cu talent
i^TASurArii acliunii: "La icoane se-ncllina"' inrdddcinat[in sufletul sdu, ii d6 forfa interioardde a asistala
bunastare in lari' prin
de conducitor, Brancovanul adusese decapitareacelor doi fii rnai mari, disperarea gi durerea
prin talentul
."fo,*.f" pe care le frcuse, precum 9i independenta pirinteascd fiind incredinlatediviniffilii: .,Brdncovanul greu ofta./
furia otomana' Patriotismul
de politician, ceea ce declangeaz6' $i din gurd cuvdnta:/- Doamne!fie-n voia ta!". Migcatde ttrria
in mod indirect' din
fierlinte, care-i dilijea zdloareacliunile r'liese' moral5 a domnitoruluirom6n,sultanulrepetl propunerea, inainte
i;i trezeqtefiii'
in .u.. turcii nAvalescin !ar6 9i domnitorul de a-l decapitagi pe mezin,dar Brdncovanul,care-gipusesesoarta
"firoAU luptd pentru apararea-
iridemnandu-i cu hotdrdresA se pregateascf,de in voia divinitAfii,rdmAneferrn in hotdrdrea s4: ,.Mare-iDomnul
prin verbe lu modul
ldrii. Aceastbtrasaturade caracier este reliefatb
'imperutiv: Dumnezeu!/Cregtinbun m-am ndscuteu,/ iregtin bun a muri
vd.tre.zifi'l
"-Dragii mei coconi iubili!/ Lf,sali somnul' vreu...". El igi incurajeazdapoi fiul sd primeascamoarteacu
directd plind de sensibilitate
Armele vi le gatili"' Din sdresurea seninatate gi increderein Dumnezeu: "Taci gi mori in legeala,l Cd,
precum 9i grija pentru
reiese gi puternica dragostea paternd' tu ceriu-icipdta".
educafiaPatrioticda fiilor' Suferin(a tattrlui este sfdgietoaredupd decapitarea
la "Stanbul in
Prins de cf,tre turci 9i dus in f'a!asultanului' ultirnuluisdufiLr,durereaprofundi nu mai cunoa$te margini,stf,ri
demnitate qi tact
turnul mare", Brincovanul dovedegte redatein nod directprintr-ometafordextremde sugestivd: ,,inima-i
cu r"rmilin{69i evit6 crt
diplomatic, deoarece nu se comportf, se despica".Aproapepierzdndu-gi rninfilede durere,dupd ce se
i9i pistreaza
inieligen{d orice formulb de adresare'Domnitorul aruncdpestetrupurileneinsuflelite ale copiilor,bocetulsdudevine
fa{d de Poafta
;At";i" atunci cdnd este acuzat de roa-credin!6 un hlcstemcutrcmurdtor: "Dar-ar Domnul Dumnezeu/Sd fie pe
(sensul arhaic al cuvdntului lwin era
Otomand,prin cuvdntul"hain" gAndul rneu/ Sa va grergelipre pamdnt/t...]/ Sa n-avefi loc
- c6 ar fi luat mdsLrri ca s6'
cel de rea-credinld n.n.) qi prin reproqul de-ngropat,/ Nici copii de sdrutat".Furiaturcilor.nu mai cunoaSte
e c-ai chitit/ Pdn a
scoatdlara de sub stapdnireaotoman6:"Adevir marginigi-l ornoarf,pe Brdncovanul cu o cruzimeftrrtrprecedent:
noastri impar[lie?/ Ci
nu fi rnazilit/ Sd desparlia ta domnie/ De a "Trupu-i de pelejupea,/ Pieleacu paie-oumplea,/prin noroi o
demultceegtiavut/Banideauraibatut'iFdr-a-tifidernineteallle.,' tdvilea".
F6r-avreacas6-nridaiseamdl'.'Domnitorulronrdtrrisllunclei..l Autorul populartransrriteposteritf,tiiideeacd domnitorul
atelrliasultatlttlttte:.
diplomalie 9i indrSznea|I. intrr-rcitii atrage romAnnu gi-atrddatcredinfastrdmogeascd in Dumnezeu, singura
pre pirnlini'/ Cati-a;"' '
pr,o,'ra tts/t:!rs::dlrtctlz - "De-am fost mare carel-a intdritin ultirneleclipe de viald gi carel-a ajutatsd moard
rndrluriseqte r/irccl
ie ueri ce suntl". Ca bun creqtin, Brdncovanr-tl cu demnitategi curaj: "SI gtifi c-a murit cregtini Brdncovanul
ii cutroagte gindLrrile ;i
crezttl sdtt gi anutne cd nutnai Dumnezeu Constantin".
"De-atn fost Lrtrn'tittt
fapteie,fiind 9i singurul care il poateiudeca: Portretuldomnitorului'romdn care a r6mas in istoria
i u l n t t c z e us i t t g u l ' o; ; t i c " '
l a d o r n r r i e ,D nearnuluidatoritapatriotismului gi credintei nestrimutate in
feltgloasa'
S u l t a n r . ri li c e r e d o t n n i t o r u l u ir o t n 6 n s L l p t l l l e f e puterea lui Dumnezeu este construitatdt prin curscterizare
"sa se dea" la
porttncindu-i sd-qi lepede "legea ct'e;tineasc6"9i diractii, realizatd- in parte- prin tlescriere,cdtgi prin caracterizare
va ucide impreundcr-rliii
inahomedanism,ameninfdndu-lcd altfel il indirectit- punerea personajului in situafielimitd,atitudinea in fafa
patriotismul profund se
sai. Credin(a puternici in Dumnezeu 9i morlii,gAndLrri, fapte,r'elagii
cu alrepersonaje - realizallcuajutorul
roman' ce respinge
disting in nrod direct din vorbele domnitorului naruliutrii Si al liulogului.
cu tnult curaj: "Facd
cu fermitatc poruncasultanului9i-i rdspr'rnde

26 27
 Pentru a accentua mlre{ia eroului pozitiv
de balada "bitrdn6" gi un detaliutipic pentruportulpopular,,'cubr6ulde l6nd',.
il pune pe Constantin Brdncovanulin Portretul moral estedominatde suferin(acutremurdtoare
'an'litezd autorul anonim
populard,
cu sultanul- care reprezintdcruzimea9i rf,utatea' a mamei care-gicautd cu disperarefiul dispdrut.Mijloacele de
BrAncovanul caracterizareindirectd sugereazddurerea sfAgietoarea mdiculei
Trisiturile moraleale domnitoruluiConstantin
prin autorul anonimal bf,trdne- "Din ochi l6crimdnd"-, care incearcEsf,-gi glseasci
au impresionatputemic poporulromdn,care'
pentru patriotismul baiatul: "Pe tofi intrebdnd/$i la toli zicdnd".Imagine auditivd din
baladei qi-a exprimat admiralia 9i respectul
al acestui mire! domnitor, a carui tragedie a parcurs acesteversuri esteilustratdprin gerunziilece gradeazIascendent
"*.*pfu. neam9i 1ari,prin disperarea rndicufei.indurerati gi deznidtrjduiti, ea compuneun
secole,rtrmindndin istorianoastrf,prin iubireade
din el un model de portretinduiogdtorfiului sbu,careeste,poate,cel mai frumoschip
credinla profundbin Dumnezeu9i lbcdnd
- bdrbdtescdin intreagaliteraturdnationalf,.Alc[tuit din diminutive
conducltor de [at6'.t - "ciobdnel","fetigoara","mustefioara","perigorul",,,ochigorii,, - gi
dativul etic -"ryr.-au vdzut" - portretul ciobanului amplificd
zbuciumul ltruntric al batrdnei,sugerdndafectivitateamaterni ce
n[mAwX
MtrIeuTA atinge sublimul estetic gi emo{ional.Trdslturile concreteale
-
personajsecundarde baladi populartr inf6figdriifiului, pe caremdicufale enumer6,identifici un anumit
pf,stor, individualizdndu-l gi prin monorima ,.-lui", care
"Miori(a" caracterizeazi aceastl secvenlI.
- baladdPoPulard-
Limbajul artistic ilustreazi profunda sensibilitatea
"rom6nuluindscutpoet", prin varietateafigurilor de stil: metaforc
Russo
Baladapopulari "Miorita" a fost culeaslde Alecu - "picior de plai", "gur6 de rai", "lacrimi de sdnge"-,epiteteoi
pe cdnd se afla in exil la
de la nigte pasiori din munfii Vrancei' "mdndre gi cornute", "negru zdvoi", "miorilA laie, buc6laie"-,
de "Poezii poporale'
Sovejaqi puUticatain 1852in prima culegere personificdri - "soarele gi luna / mi-au finut cununa",..preo1i,
bitrdneqti) adunate 9i indreptate de Vasile munfii mari", "paseri,l6utari"-,diminutivepopulare -..ciobf,nel",
Balaie-(bantice
e nlscut "miorita", "boln6vioard", "fluierag..,,,mi.icutd", ..fefigoara",
Alecsandri",al cf,reimotto a devenitcelebru:"RomAnul
poet". "mustetioartr", "perigor", cuvinte populare cu iz arhaic -
in
Personajele,reale ori fabuloase'au atitudini specifice "ortoman", "plivita", "bdrsani", "strungf,"-,precum Si formete
pe care il atribuie autorul populare.ale viitorului verbelor -"de-o fi", "s-ar strdnge,',,,dacb-i
narafiuneabaladei,in func{ie de rolul
pun la caleun omor' oila
anonimfieciruia in parte:cei doi ciobani intdlni".
stdpdnului'ciobanaqul
n9zdrhvanieste ingrijoratl pentru viala in "Miorita" se manifestdspiritualitatea ceamai profundf,a
iar mdiculabdtrdnaiqi
moldoveanpriveqtemoarteacu senindtate' romdnilor dintotdeauna,deoarece"prin toatd structuraei aceastI
cautAcu infrigurarefiul' baladdunicd esteagade artistictr,plintrde simlire,agade inalta
intr-o
Poetul anonim o plaseazbpe miicu{a bdtrini pentru natura eternd,incdt eu o socotescdrept cea mai nobili
menit sd sensibilizeze 9i manifestare poeticia neamuluinostru."(Mihail Sadoveanu).
secvenfiliricd de un d'amatismsfdqietor'
av6ndo pronunlata funcfie esteticd'
mai mult pe cititor,portretulei
fiind construitica un personajsecundarimaginar'
t'^'-' prin mijloacele
*or,.",ut foi"^ este succint,fiind alcdtuit
sugestiv'epitetul
caracterizdriidirecte dintr-un singur element

88 29
 de patima creafieinu-gi poateimplini menireafEri sacrificiul
de sine, o concepfiefilozoficastriveche,ceeace face ca balada
MANOM populara"MonastireaArgegului"sAfie totodatl un poem filozofic
- personaiprincipal de baladi populari - Manole este personajul principal al baladei populare
- PersonajPoPularmitic - "MonastireaArgegului", deoareceare o importanladecisivb in
desfbgurarea acfiunii.Manoleestetotodatf,un simbol literar gi un
" M onsstireaArgeSului" personaj mitic, intrucdt simbolizeazl,artistul genial, creatorul
- baluddPoPulard-
capabilde a realizao operdperfectagi unicd prin frumusefea gi
mdrelia ei. De,aceeael ilustreazdmitul estetic in literatura
fost publicati
Baladapopularl "MonastireaArgequluin'a populari, flind un erou excep{ional,inzestratcu trdsf,turiiegite
..Miori1a,,,,.Toma Alimog", "Dolca" - de Vasile
_ alf,turi de din comun,ca orice erou de baladl, intrat,in acelagitimp, in
popularerom'dnegtidin
Alecsandriin prima culegerede crealii legendeleneamuluiromdnesc.Manole simbolizeazd ideeacd.o
poporale' Balade (CAntice bitrdnelti) creafie unicd prin frumusefe gi trf,inicie
1852, intitulatf,"Poezii este totdeaunarodul
Valoareaartisticaa
adunate9i indreptatede Vasile Alecsandri"' sacrificiuluide sine, al jertfirii propriilor valori spirituale,in
motivul pentru care
acestorcrealii folclorice a fost, probabil' cazul sIu, iubirea.
la inceputul culegerii de "nestemate" populare Manoleestemegterulcel mai priceput,singurulcapabilde o
Alecsandri a a$ezat
celebru: "RomLnul e ndscwt poet"' zidire rndrea!6,"cum n-a rnai fostalt6",fiind de lainceputcaracterizat
un motto devenit
"Monastirea Argegului" ilustreazf, mitul direct de cdtre autorul anonirn,prin detagarea de ceilalli megteri:
Baladapopulari 'Noui megterimari/ Calfe gi zidaril
populard9i are la bazd credinla cd nirnic durabil $i Manoli, zece,/Care-isi
esteticin literatura
nll se poate cltrdilir6 sacrificiul de sine al intrece". Inteligent gi stlpinit de patima crea{iei, Manolesuferd
gi unic prin frumusete
cumplitatuncicArrdzidurilese prdtrugesc, dar,fiind un om superior,
creatorului.
apafte in ceea ce nu poate nruuci in zadar: "lar Manolista,/Nici cd mai lucra".
"MonastireaArgegului" are un statut
in specie, deoarece se situeazd la grani{adintre AIes dc dastin sd-Si implineascd menireade a construiun
privegte incadrarea
ldcagunicprin fnrurusele gi trainicie,Manolecomunic[- prinvis -
baladdgilegendtr:esteoba|ad5,intrucdtilustreazf,nrituljertfei
careiaartistuligi cu Drrmnezeu, autorulanoniminzestrdndu-l cu puterifantastice.
pentru crea(ie,o credin!6strdveche'conform
unei crea(ii unice 9i fapt ce rciese irr mod rlirect din proprio mdrturie, atuncicand le
asumdsacrificiul de sine in realizarea
stdpdnitde patima crea(iei' cireia povesLc;iie celorlalli sfatr-rl printit "aievea": "O goaptd Ce s'.r.,,
compuneun erou excep{ional.
deosebite' iegite din Aievea rni-a spus".
nu i ," poate impotrivi, sdvArgintlfapte
deoarece explicd existen{a realS a Statutulde geniucstesugerat, indirect,de capacitatea lLride
comun; este o legendi,
unici in lume prin arhitectura o! iullcrior clca-gi asumadcstinul,intregLrl lui comporlarnent,
Mindstirii Argegului,construc{ie gAnrJrrrile
de o frumusele deosebit['careseafl[ la 5i laptclersLrbor-clonlinclLl-sc nelinigtii interioarc dc
cu totul apafte,monutnettt creator: "l)irn-ornhotilii in zitj zidil
cl.--a Cea-ntdi
lCum n-a mai fbst alta"' so{ioara,/Cea-rrtdi
Cufieade Argeq-"Monastire-naltd sorioala/ Care s-a ivi/ MAni in zori de zil AdLrcdnd bucate/ La soi
Argegului"esteconsiderat[ o baladl
Agadar,"Monastirea ori
genuluiepic' in la fiate".
populardcu trtrsituri de legendi 9i apar{ine Tr:isirturile morale care-l definessreies tot indirect, din
care,insd,seimbindat'monios elemente lirice' epice 9i dramatice'
jertfei pentru propliile vorbeori fhptegi dernonstreazd cinste,corectitudinegi
Operailustreazd mitul estetic,cunoscut9i ca mitul
aici ideeaci artistul dominat respectarea cuvf,ntului dat. Manole le propune celorlallimegteli
creafie,poetr-rlanonimexpritnAnd

3(} 31

s6fac6unjurlmdnt prin carefiecaresdseangajeze c6 respectd taina
'Noi sI ne-apucdm/Cu tofi si giurdm/ $i sa ne legam/
crea{iei:
Taina s-o pdstrf,m;".Atitudinea lui este evidenliatdde verbele Ia
percosnsI plural, careformeazS9i rima versurilor'
Deqi devorat de patima crea{iei, slibiciunea umani il
cuprindenumai din dragoste profundi pentru Ana, atunci cdtrd
invocddivinitateasi dezlan{uiestihiile naturii ca s-o opreascddin
drum.Pasiuneacreafieiil facedirz 9i tenace9i' degiestetulburat
sufletegte,degidurereaestenimicitoare,el i;i zideqtesolia,hotlrit
str-giimplineascl menirea artistici. Atitudinealui Manole este
"turba",
ilustratdde verbesugestivepentruagitalialui sufleteascf,:
de sine,
"siruta", "ofta", "tf,cea","zidea". El i;i asumd sacrificiul
deoarece
igi jertfegte iubirea, zidind-o in perelii mdnistirii,
inlelegecf, acestaesteprefulpe caretrebuies6-lpldteascipentrua
deslvdrgio creafiecaresd ddinuiasca in etemitate,el insuqiintrdnd
in nemurireprin operasa unictr9i prin iubireaprofundi pentru
Ana, cu carese une$tepentrutotdeaunaprin moarte.Fdntdnadin
finalulbaladeiesteun simbolal eternizdriiartistului prin jertfa
indirect,
de sine,careestesfagietoare9i dureroastr,stdrisugerate,
de apasdrat6a lacrimilor.
Ceamai marepartea trdsiturilorlui Manolesuntdezvlluite
princaracterizsreindirectd,din propriilegdnduri9i fapte'sauprin
dialogul cu profunde semnificafii in conturareapersonalitdlii
exceplionalea urtistului, atuncicdndacestacomuniqdprin vorbe
cu megterii,cu vod6,cu Ana saucu divinitatea.
O altd modalitatede caracterizareo constituieuntiteza,
Manole fiind in opoziliesubtildcu ceilalti megteri,de care se
diferenfiazd prin miiestrie - "care-igi intrece"qi in contradic[ie cu
Negru-vod6,fa{i de care me$terulare o superioritate moral'1 9i
P' 'tru
spiritual[- "noi gtim/ Oricdndsd zidiml Altd monastire,/
pomenire,/ MLrltmai luminoasi/$i mr"rltmai frumoasd!"'
Pentrutrdsdturilesale exceplionale,Manole se buculi de
simpatiagi admira{iaautoruluianonim,sentimente ce reiestnai
alesdin portretizsrea directd realizatd in finalul baladei:"Manease
perdea,/ Ochii-ise-nvelea/ [...] Mort bietul c[dea!".
' Portretul fizic lipseqte,deoareceManoleesteun simbol
mitic, ilustrdndcredinlacd oricecrea{iedesdvdrqitd, cares5diinuie
s2
pestetimp esterodul sacrificiuluide sine,pe careartistulil facedin
patima mistuitoare care-l st[pdnegtegi cireia nu i se poate
impotrivi.
Caracterizareaindirectd a eroului popular se realizeazf,gi
prin reloliile ca alte personaje: cu Ana este iubitor gi tandru,
megterilor le impune respect gi ascultare, prin pricepereagi
implicareapdni la sacrificiuin construireamdndstirii.in ontitezd
cu Negru-vodf,, care intruchipeazdorgoliul nemlsurat gi
cruzimea conducitorului infatuat, Manole se comporttrcu
sinceritategi demnitate, mf,rturisindu-ic6 oricdndpoateconstrui
o altf,mindstire"mult mai luminoasf,"gi ,,multmai frumoasf,',.
Pentrua evidenliatrIsdturile personajului,autorul imbind
armonios cele trei moduri de expunere: nara(iunea scoate in
evidenl6calit6{ilemorale ale eroului, descriereapune in lumind
comuniuneacu natura,iar dialogul eviden{iazdstf,rilesufletegtigi
gdndurileeroului,pl€cumgi relalialui cu celelaltepersonaje.
Balada populard"MonastireaArgegului',este o creafie
poeticAde mare profunzimea ideilor, construitl cu un limbaj
artistic ce se bazeazdpe imagini gi simboluri,valoareaei pentru
cultura romdneascbfiind conflrrnatdde faptul c6 mari autori ai
literaturiiculte,ca LucianBlagasauGeorgecdlinescu,au folosit-o
ca izvorde inspiratiein opereletor.
MIORITA
- personajsecundarde baladi popularl _
-personajpopular fabulos_
"Miorita'
haladdpopulard
Baladapopulari ..Miori{a"a fostculeasd deAlecuRussode
la nigtepdstoridin rnunfiiVrancei,pec6ndseaflain exil la Sovejagi
publicatl in 1852 in prima culegerede .,poeziipoporale.Balade
(cdntice bdtrdnegti)
adunategi indreptatede vasile Alecsandri",al
cirei mottoa devenitcelebru:,,RomAnule niscuf poct".
3S
 Personajele,reale ori f-abuloase,au atitudini specifice in
nara{iuneabaladei, in funcfie de rolul pe care il atribuie autorul
anonim fiecdruiain parte:cei doi ciobani pun la cale un omor, oila
ndzdrdvandeste ingrijoratd pentru viala stdpAnului,ciobdnagul
moldovean'privegtemoartea cu senindtate,iar mdicu(a batranaigi
cautf, cu infrigurare fiul.
Miori{a este un personaj secundar gi fabulos, deoarece
apare numai intr-o secventd poeticd gi este inzestratd cu puteri
miraculoase, semnificdnd, in plan miltc, comuniunea desdvArSitd
intre om Si animal, iar in plan real,urmonia perfectd dintre cioban
Si meseria sa. Oifa este un simbol miraculos in baladd gi
argumenteazdesen{u mitologicd a creafiei populare, constituind
"elementul oracular", adicd prevestitoral rnor{ii, ca pe un final de
neevitat al viefii. Concep{ia miticA este reprezentatdde miorila
inzestratdcu puteri fabuloase pentru a ilustla - in acelagitirnp
tema folcloricd a contuniunii ancestrule dintre ont Si nuturd,
simbolizatd aici de animal.
Miorifa este gi eponimul (care da numele operei - n.n.)
baladeipopulare,iar principalafigurd de stil prin care se definegte
oifa este personificureu. Ea este umanizatd, deoareseinlelege
complotul pus la cale de ciobanulardelean9i de cel mLrntean gi poate
sd-l comunicestdpdnului.inainte de a-i demascape cei doi, oila se
frdmdntd,are o stare lluntrici de nelinigte, fapt ce denoti, intlirect,
preocupareapentru a gdsi solufia prin care s6-gi salvezestdpdnul:
"De trei zlle-ncoacel Gura nu-i mai tace/ larba nu-i mai place". Ea
ii rnf,rturisegte,
ingrijoratS. ciobdnaguluicd "l-apus de soare/Vreau
sd mi te-omoare/Bacir"rlUngurean/$i cu cel Vrdncean",sfituindLr-l
s6-giduci oile intr-un loc ascuns,tainic -"La negru zdvoi"- gi sd se
protejeze cu ajutorul cainilor: "i1i cheama g-un cAne/ Cel mai
bdrbdtesc/$i cel mai fr61esc".Mioara igi iubegte nespus de mult
stip6nul, caruiaii este devotatS,simldmintece reies,indirect. din
prezenfa dativului elic :'mi te-omoare" - care argumenteazdgi el
loialitatea oifei qi comuniuneu uncestruld dintre om Si animal.
Mioara ndzdrdvandeste iubitoare gi credincioasl ciobanului,
trdslturi ce reies, indirect, din menirea acesteia de a duce la
indepliniretestamentul,ea fiind cea mai apropiati gi de incredere
fiintd pentrutdndrulcioban aflat in situalie limitA.
g4
Alt argumentcare vine in sprijinul increderiiciobanuluiin
"cea miori16" este gi folosirea diminutivelor cu valoare afectivd:
"dr6gu!dffiioari", "miori16laie", "oiti bdrsan6","dr6gu!6".
Oita ndzdrdvanf,ilustreazdmotivul popular al unei teme
foarte adeseamanifestatein folclor. comuniunea spirituali
ancestrall dintre om gi animal, ca simbol al naturii
inconjurdtoare.
Limbajul artistic ilustreazd profunda sensibilitatea
"romAnuluindscutpoet", prin varietateafigurilor de stil: metafore
- "picior de plai", "gurtrde rai", "lacrimi de sdnge",epitete- oi
"mdndre gi cornute", "negru zdvoi", "miorild laie, bucilaie"-,
personificdri- "soarelegi luna/mi-au!inut cununa","preo[i,munfii
mari", "paseri, l5utari", diminutive populare -"ciobdnel",
"miorila", "bolndvioar6", "fluierag", "mIicu!6", "fe!igoara",
"muste1ioarf,","perigor", cuvinte populare cu iz srhsic -
"ortoman", "pldvit6", "bdrsan6","strungd", precum Si formele
populare ule verbelor la viitor -"de-o fi", "s-ar strdnge","dac6-i
intdlni''.
Considerat[de Mihail Sadoveanu"drept cea mai nobill
manifestarepoeticha neamuluinostru","Miorita" concentreazf,
profundaspiritualitaterorndneascd gi dtr nagteremarilor creatoriai
literaturiinoastre:Mihai Eminescu,Mihail Sadoveanu, Lucian
Blaga,NichitaStinescu,MirceaEliade.
NNCRU.VODT
- personajsecundarde baladtrpopulartr-
- personajatestatistoric-
"Monustirea ArgeSului"
- baloddpopulard -
Baladapopularl "MonastireaArgegului"a fostpublicatd
- aldturi de "Miori!a", "Toma Alimog", "Dolca" - de Vasile
Alecsandriin prima culegerede creajii populareromdnegtidin
1852, intitulatd "Poezii populare.Balade (Cdnticeb[trdnegti)
adunategi indreptatede VasileAlecsandri".Valoareaartisticda
35
acestorcreafii folclorice a fost - probabil - motivul.pentrucare
Alecsandria aqezatla inceputul culegerii de "nestemate"populare
un motto devenitcelebru: "Romdnul e ndscutpoet".
Balada populari "MonastireaArgegului" ilustreazAmitul
esteticin literaturapopulardgi are la bazdcredinlacd nimic durabil
gi unic prin frumuselenu se poatecl6di f6ri sacrificiul de sine al
creatorului.
Negru-vodI esteun personajsecundar,deoareceparticipl
la acfiunenumaiin trei tablouri.Esteun personaj atestatistoric,
deoareceestectitorul f6rii Romdnegti,dar mdnf,stirea Argeguluia
fost construiti in vremeadomnitoruluiNeagoeBasarab.Autorul
anonima preferatinsf, sd plasezeconstruc{iain vremuristrdvechi,
in timp mitic romAnesc.
Voievodulesteorgoliosgi autoritar, el alegepe cei mai
pricepulimeqterica strconstruiascd o mlndstire"Cum n-a mai fost
altd" gi, glsind zidul pf,rdsit,decidelocul construcfiei:"Aici aleg
eu/ Loc de monastire/$i de pomenire".Crud gi violent, el ii
amenin{dcu moaftea pe meqteri,dacd acegtianu vor reugi sd
clddeascd ministirea atdt de frumoasi precumgi-o doreqteel: "lar
de nu, apoi/V-oi zidi pe voi,/ V-oi zidi de vii/ Chiarin temelii".
Negru-vodtr,in antitezdcu Manole,estearogant gi egoist,
autorul anonim caracterizdndu-l indirect prin faptele lui. Atunci
cdnd zidurile se surp6,vodtrii amenin!6cu brutalitatepe megteri:
"Domnul se mira/ $-apoi ii mustra,/$-apoi se-ncrunta/$i-i
amenin{a/Sd-i puie de vii/ Chiar in temelii!". Infatuarea gi
violen{avoievoduluiinspdimdnttr pe megteri,carenu mai lucreazd
din pasiune,ci de teamd:"Tremuralucrdnd,/Lucra tremurdnd".
Esteipocrit, necinstitqi nu-gi respecti cuvAntul dat la inceputul
baladei,cdndle promisesemegterilorcd dacdvor reugisd zideascd
mdnistireaii va rAsplAti pe misuramuncii:"Cd v-oi da averi,/V-oi
faceboieri".Negru-voddesteinzestrat cu sensibilitateartistici gi
c6nd vede "falnica zidire" se bucura,avdndsatisfac{ia reuqitei:
"Domnul o privea/$i se-nveselea". Cdnd afl6 cd megteriiar putea
construigi altd mlndstire "Mult mai luminoasi/ $i mult mai
frumoasi!",egoismulqi infatuareail duc la o deciziecriminali,
poruncindsd li se ia schelelegi sc6rile,ca sd sfdrgeascd pdrdsilipe
gul
acoperi mdnistirii.
36
Principala trisdturi a voievodului este orgoliul
nemdsurat,reiegitdin faptelegi vorbelesalepline de cruzime, pe
care autorul anonim Ie ilustreazb foarte sugestiv: "Domnu-i
asculta/$ipe g0ndurista/ [...] Iar pe cei zidari,lZecemegterimari,l
S[ mi-i pdrf,seascd,/
Ca sd putrezeascl,lColo pe grindig,/Sus pe
coperig".NumeleNegru-Voddsugereazd firea intunecattr,sumbri
gi egoistl.
Caracterizureu indirecld a personajului se realizeazd,,
agadar,prinfupte, gAnduri, rela(ii cu alte personaje - cu Manole gi
cu rnegterii-, precum gi prin antiteza dintre Negru-vodi - care
intruchipeazi orgoliul nemdsuratgi cruzimea conducItorului
infatuatgi Manole,artistul de geniu,capabilde sacrificiulsuprem
pentrua-9iimplini idealulde crea[ie.
Pentrua eviden{iatrdsdturilepersonajeloq autorulimbini
armonios cele trei moduri de expunere. Nara(iunea scoate in
evidentdcalitalilemoraleale eroului,descriereapunein luminI
comrrniuneacu natura,iar dialogul eviden(iaztr sttrrilesufletegtigi
gdndurilepersonajelor,precumgi relaliiledintreele.
TOMA
ArrMO$
- personajprincipal de baladtrpopulartr-
- haiducul-
"TomaAlimoS"
- baladdpopulard -
Literatura popularl este o componentl esenfiali a
folclorului rom6nesc,deoarece insumeazd producfiilor
totalitatea
inlelepciuniipoporului nostru, (artistice,literare, muzicale,
plastice,coregrafice,dramatice), creategi transmiseprin cuvdntgi
practici din generafiein generalie.Folclorul face parte integranti
din culturanafionaligi definegte
spiritualitateaunuipopor.Crealiile
literaturii populareau fost publicatepentru prima oarf, de ctrtre
poetul Vasile A'lecsandriin culegerea"Poezii poporale.Balade.
(CdnticebdtrAnegti)" din 1852,al c[rei motto a devenitcelebru:
3?
"Rom6nul e ntrscutpoet", desprecarebardulde la Mircegtiafirma
cf, este"inzestratde naturi cu o inchipuirestrdlucittrgi cu o inimi
simlitoare".
TomaAlimogestepersonajulprincipal qi eponim(caredd
numeleoperei- n.n.) al baladei populare.Pe ldngdtitlu, Toma
Alimoq imprimf, baladei atdt tema haiduciei, cat $i admira{ia
autoruluianonimpentruvitejia erouluipopular,ca model de curaj
gi de infbptuirea dreptdfii.
Baladaincepe cu prezentareastatului social al eroului 9i
fixarealoculuinatal:"Haiducdin feara dejos". Portretul fizic este
realizalprin caracterizaredirectd inci din expoziliune,Toma fiind
un adevdratideal de frumusefemasculintrca gi ciobdnagul din
baladapopulard"Miorila". Printr-o singurtrsintagmdde maximi
concentrarea semnifica{iilor,"nalt la stat", se sugereazdfor{il,
mtrrefie, precum gi frumuse{e a trupului. Prin modalitdgi
indirecte, se eviden(iazi gi caracteristicile morale ca spiritul
justi{iar, onestitateagi in{elepciunea,imbinate in expresia
populard "mare la sfat".insugireaceamai de prefa haiduculuieste
vitejia, ilustratf,in mod directprintr-unsuperlotivpopular absolut:
"Yiteaz cum n-a mai stat". Toate aceste calitali definesc un
personajexemplar,un erou popular de baladtr.
Legtrtura ancestral5a romdnului cu natura esterelevatd
sugestivprin plasarea personajului in peisajulrural,"in mijlocul/
Cdmpului/ La pu{ul/ Porumbului",natura fiind ocrotitoaregi
umanizatf, prin personificarea "Codrul se cutremura"' Manea
inchini in cinsteacodruluiocrotitor,pe care-lconsider6cel mai bun
gi mai loial prietenal stru: "inchinare-oicodrilor,/ulmilor/ 9i
fagiloq/ brazilor,l paltinilor,/ cd-mi sunt mie fr6{iori/ de poteri
ascunzdtori".
increztrtorin oameni.Tomanu areniciunfel de suspiciune
in ceea ce privegterdutateagi perfidia lui Manea,ba chiar ii
rtrspundepoliticosqi prietenosboieruluihain: "Mulfumescu-fi,
frate Mane". Dorind si facd pace cu acesta,voinicul ii intinde
ploscasf,bea,daresteatacatmigelegte: "ManeastAnga/ 9i-ntindea,/
s6 ia ploscagi strbea,/iar cu dreapta/ce-mi fdcea?lPalogrnic ca
rf,sucea,/pdntecelei-atingea,lmafelei le vdrsa".Tomanu gi-a luat
misuri de prevedereatunci cdnd s-a intdlnit cu boierul deoarece,
38
corectgi cinstit,haiduculnu s-agAnditci boierulpoatefi atdtde
lagincdtsd-latacemigelegte.
Curajul, voin{a gi vitejia, sunt principalelecalitdlicare-l
definesc gi-l ajutd pe Toma Alimog sd inftptuiascd dreptatea.
inzestratcu puteri supranaturale,Tomaigi oblojegte singurrana
gi, spirit justi{iar, aieargidupd ucigagca si-l pedepseascd gi sd
facddreptate:"D-alelei,t-eciorde lelel[...]/ Nu fugi c-o s6-midai
seamd.lVrememulti nu pierdea,/Matelec6-giaduna,/Cu brdulat
se incingea".Torna ii reteazdcapLrlboierului dintr-o singurd
loviturd,barbategte - "gi cu sete mi-l lovea;/capu-npulbere-i
c6dea,"-,ceeace sugereazA, indirect, seteade dreptate a eroului,
ura lui profundi impotriva celor rIi, hapsAnigi lagi,precumgi
satisfac{iaimplinirii dreptd{ii:"Ce-amgdndit/Am fbptuit".
Atitudinea ltaiducului tn fapa mor(ii esteuna mioriticS,el
nu se temede nroarle,ci o acceptdfiresc,asemenea ciobf,naqului
din balada"Miori1a",considerdnd cd moarteaar puteafi un ult mod
de continuura u vielii prin contopirea cu naturu veSnicd.Prin
testamentulsdu,TomaAlirnogigi exprimddorin{ade a rdrndnein
amintireacelor pe carei-a iubit, intrdndastfelin vegnicie:"lar la
cap gi la picioare/Pune-mi,pune-mic6te-ofloare:/La cap,floarel
De bujor,/Sdmi-o ia mdndracu dor,/La picioare,/Busuioc,/S[ md
pldngdmai cu fbc."
HaidLrcul transmitetovarf,gilorsdi dorin{a testamentartr de
a continua lupta pentru implinirea dreptdlii, fdcdndu-gicalul
mesager al aspiratiilorsalegi dincolode moarte:"Apoi, mdre,sdte
duci,/Drurnu-ncodrisdapuci/Pdnla paltiniitrisnili,/ Unde-sfratii
poposili".TomaAlimogigi punenidejdeaintr-untdndrprietencare
va fi capabilsd-icontinueidealulde dreptate:"Fr6!iorde vitejie,/
Tovardgde haiducie". Elementulfabulos revinein finalul baladei,
haiduculfiind intinspe patde fdnigorin groapasdpat[de calulsdu:
"Murguljalnic rdncheza,l cu copitacd-misdpa,/groaptrmicd c5-i
licea,/ fhnigorii agternea,/ floricelec6-i sddea/cu trei lacrdmile
stropea."Motivul sidirii florilor la mormdnteste o rugdminte
testamentard a haiduculuigi un obiceipopularancestral (strAvechi
- n.n.). Armonis desdvdrSitddintrc sufletul viteazului haiduc
Si
naturd reiesegi din faptul ctr eroul estejelit de codrul fraterrr,in
chip de ultim ornagiuadusmorlii acestuia: "Codrulse cutremura,/
g9
 ulmi gi brazil se cldtina,l fagi 9i paltini se pleca,/ fruntea de i-o
siruta/ gi cu freamf,til pldngea."
TomaAlimo$ esteerou popular de baladl qi, prin aceastA
ipostazi, un personaj exemplar intruchip6nd idealul de
frumusefefizici gi moral5 al poporului nostru.
Poetul anonim are sentimentede admira(ie fa{6 de eroul
s5u pe care-lcaracteriZeaZddirect in expozifiune.Carscterizarea
indire ctd ser ealizeazdprinfapt e, g Andu r i, r eIagii cu alt ep er son aj e
- Manea qi calul - idealuri qi mai ales prin untiteza dintre viteazul
Toma gi personajul negativ al baladei, boierul Manea, care
intruchipeaztr sluleniafizicd gi morald("Maneaslutul gi urdtul").
Pentru conturareapersonajelor,autorul imbind armonios
cele trei moduri de expunere:nara(iunea, care evidenfiazdprin
fapte calitilile morale ale eroului, descrierea, care accentueazd
comuniuneacu natuia, iar monologul Si dialogul introspecteazl
stlrile sufletegti aleeroului,gdndurilepersonajelor gi relafiiledintre
ele.
Registrul stilistic este definit de limbajul popular, care
amplificf,eroismul,vitejiagi mf,refiamoralda haiduculuiAlimog,
iar ritmul trohaic al versurilor,cdt gi prin monorima realizatdprin
verbe la imperfect: "cutremura", "cl6tina", "pleca", "sd,ruta",
"pldngea"destrvdrgesc miiestria poetuluianonim
Referindu-sela crealiapopulard"Toma Alimog", criticul gi
istoriculliterarIon Rotaruafirmac6 "frumoasabalad[voiniceasci"
ilustreazd"o alt6 concepliemorald inalti caracteristicdtuturor
timpurilor,prezentiin toatemarile gi micile epopeieroice",aceea
de a evoca "bdrbdfia,frumusefeafizicd gi morald a spetei"
omenegti.
4(}
PNNSONAT
DNBASMPOPTJTAR
AI.EODOR
- personaj principal de basm popular -
- personaj fabulos (fantastic)-
"Aleodor impdrat"
- basmpopular -
- Speciede mare intinderea epicii populare,basmulesteo
nara(iune anonimd in prozd,,in care infimpldrile reale se imbind
cu cele fantastice, armonizare din care reiese principalul reper
estetical acesteicreafi i folclorice,./abulosuI. Personaj
ele basmului
popularsuntfiinle imaginare,inzestratecu puteri supranaturale, ce
intruchipeazabinelegi rf,ul,din a cdrorconfruntareieseinvingdtoq
intotdeauna, binele. Spaliul de desfisuiare a ac(iunii este
fantastic, specificulmitologic fiind ilustratprin cifre simbolicegi
obiectecu puterimaglce.
Basmele populare romdnegticultivi vitejia uman5,
frumuse{ealizictr gi moralI concentratein eroul principal, care
intruchipeazdidealul de cinste,dreptateqi adevtrr,el constituind
imaginea binelui, aflat in luptl continui cu for{ele malefice,pe
carele invingein final.
Personajulprincipalgi eponim(careddnumeleoperei- n.n.)
al acestuibasmpopularesteAleodor, care participdactiv la toate
momentele acfiuniigi intruchipeazdfo4ele binelui.Esteun personaj
pozitiv gi imaginar, inzestratcu puteri fabuloasegi constituie
modelulmoralde cinstegi dreptateal romdnuluidintotdeauna.
incd din titlu se specificdnumeleeroului principal gi
pozitiv, Aleodor,precumgi ipostazade personajfabulos,aceeade
impdrat.Trdslturile personajuluireies,indirect,din faptelegi
intdmpldrilela care participd,din relafiile sale cu celelalte
4L
personaje, precumgi din vorbelegi gdndurileeroului.Aleodoreste
construit prin imbinarea unor trisdturi morale omenegti cu
trisituri supraqaturale,acestmijloc artistic fiind specificpentru
personajele din basmelepopulare.
Portretul moral estedefinitprin cdtevatr[slturi formulate
direct de cdtre narator incd de la inceputul basmului.Aleodor
cregteagi se f6cea6omaiistef gi mai iscusit", iar cdnd acestail
salveazdpe corb legdndu-iaripa rupt6,naratorul iqi exprimd direct
o'bdiat
admirafia pentru buntrtatea tdndrului, afirmdnd cf, era
viteaz gi de treabi". Tot prin caracterizare direcld sunt 9i
trdsf,turilereiegitedin opinia celorlaltepersonaie.Tat[l lui, aflat pe
patul de moalte, esteconvins cd fiul siu va dovedi iscusinftrin
cdrmuireaimplrltiei. Fata de impdrat il considerd"nurliu 9i
drigtrlag" gi insugiVerdegimpdratse minunade "iste{imea" lui.
Alte trtrstrturi morale reies tn mod indirecl, din
atitudinea,faptele gi vorbele personajului.Aleodor recunoagte
cinstit cd a gregitatuncicdnda cdlcatpe mogialui Jumtrtate-de-om-
cf,lare-pe-jumf,tate-de-iepure-gchiop dar,viteaz gi demn, t6nlrul ii
propunepocitanieisd se infrunte in luptl dreaptf,.Slutul refuzl
infruntareadirectl pretinzdndca, in schimbulierttrriisf, i-o aducf,
pe fiica impdratului Verdeg,pe care s-o ia de so{ie. Voinic,
neinfricat gi cu un destrvflrqitsim( al onoarei,Aleodor pleacdla
drum ca s[-9i ducl la bun sfdrgit obligafia asumat[.Model de
cinste qi corectitudine,el o aducepe fiica de impf,ratpocitaniei,
degi fata{i devenisefoarte dragf,.
in cildtoria cdtre Verdegimpf,ratse manifestdo seriede
trdslturi, reieqite indirect din faptele eroului. Milos, voinicul
salveazd viafa animalelorintdlnitein drumul stru:gtiuca,tdunelegi
corbul.in trecereaprobelorla care-lsupuneVerdegimpf,rat,t6nf,rul
estecurajos gi istef, el apeleazd la f6pturilec6rorale crufaseviala
ca s6-l ajute la necaz.Degi la primele doud probe fata il glsegte
atuncicdndseascunsese pe fundulmirii, printrepegti,sauin inaltul
cerului,in stolulde corbi,Aleodornu dezarmeazd, ci, ambi{ios,are
increderein sine gi in ajutorulprietenilor.Cdndse ascundea treia
oarl in cosila fetei, aceastanu-l mai gAse$te9i voinicul reu$e$te
astfel si oblini mdna tinerei pentru Jum6tate-de-om-c6lare-pe-
j umltate-de-iepure-gchiop, indeplinindu-9iastfelmisiunea.
42
in finalul basmului,dupi moarteapocitaniei,el dovedegte
calitl{i de conducitor gi inteligenfS, deoareceigi extinde
impirif ia gi pestemogialui Jumdtate-de-om-c6lare-pe-j umitate-de-
iepure-gchiop gi se cAsAtore$tecu fata de imp6rat.
Relayiatdndruluiimpf,ratcu celelaltepersonaje reliefeazd,
indirect, gi alte trtrstrturi etice ale protagonistului.Fa![ de
Jumdtate-de-om-c6lare-pe-jumitate-de-iepure4chiop este loial gi
corect, igi respect[ cuv6ntul dat, dovedind responsabilitateqi
sim{ul onoarei atuncicdndacceptdsd i-o aducdpe fata lui Verdeg
impdrat.Onestitateacu totul apartereiese,indirect, din scenain
carefata de impdrat il sdruttrin somn,iar el, cu toate cd o iubea,"ii
traseo palmf,",deoareceea aparlineapocitaniei.
Ca oricepersonajde basm,Aleodoresteun fel deFAt-Fnunos,
inzestrat cu insugiri supranaturale: infelege graiul
necuv6nttrtoarelorgi poate vorbi firesc cu acestea,putdndu-pe
metamorfoza cu ajutorul lor in cosdcel,corb gi lindin[. Aleodor
este,agadar,un personajin carese impletescinsugiri omenegtigi
puteri fabuloase.
Autorul anonimnu ii alcf,tuieSte un portretfizic, deoarece
Aleodor intruchipeazlspiritul de dreptate gi credinftr, cinstean
generozitatea, inteligen{a gi buntrtatea, calittr{i morale ale
rominilor dintotdeauna.
insuqirile etice gi cele supranaturale ale personajului
pozitiv Aleodor sunt accentuatede antiteza dintre acesta gi
Jumdtate-de-om-cdlare-pe-j umdtate-de-iepure-gchiop.
Finalul fericit, cu triumful binelui asupra forfelor
malefice, dau basmului dimensiuni morale. Naratorul anonim
impune norme etice esenliale manifestatedin cele mai vechi
timpuri in firea poporuluiromdn,iar admiratiape careo arepentru
comportamentul erouluiconducela ideeacd acestaesteun exemplu
de conduitddemnde urmat.
"Multe veacuripovegtilepoporuluiromdnau circulatdoar
prin viu grai, nestdnjenite,intre fara Romdneascl,Moldova gi
Transilvania,contribuind la pdstrareaunitdfii de limbd qi la
unificareaaceloragindzuinlespremai bine ale maselorpopulare."
("Prozapopulard"- C.Bf,rbulescu, A.Fochi,S.Stroescu)
4g

rIr-rnumos
- personajprincipal de basm popular -
- personaj fabulos (fantastic)-
"Tine.relefdrd bdtrdnegeSi vialdfdrd de moarte""
- basmpopular -
Petre Ispirescu (1830-1887)a aritat totdeaunaun viu
interespentrufolclorul romdnescgi a culescu pasiuneproducliile
literaturii populare, pe care le-a publicat mai int6i in ziarele
timpului, apoi le-a adunat in volum. Basmul "Tinerele f6r6
bitrdnele gi via![ fdrl de moatte" i-a fost povestit lui Petre
Ispirescu,in copildrie,de cf,tretatdl siu, dar a fost publicatabiain
1862,in ziarul"fdranul romdn",subtitlul "Povestealui Fdt-Frumos,
sautinerefefdrdbitrdnele",semnatP.l.in forma definitivd,basmul
"Tinerefe fArA batranelegi viala ldrd de moatte" este integrat in
volumul "Legende sau Basmele romdnilor, adunate din gura
poporului de P.Ispirescu, calegdtor-tipograf' (1882), cu o
introducereentuziasti a lui Vasile Alecsandri,care-l felicita pe
Ispirescupentru ci a adunat "intr-un girag mulfime de pietre
scumpedin avereanafionalf,,un giragcarenu mai esteameninlatde
a se pierde.[...] Ai indeplinito sacrddatoriecdtrePatrie!".
Basmul"Tinere{e fird bitrine{e gi via{i IEri de moarte"
se incadreazdin genul epic, iar ca specieliterari esteun basm
popular, cules gi publicat de Petre Ispirescu. impletirea
elementelor reale cu cele fabuloase creeazd fantasticul, ca
specificancestral(strivechi) al basmelor,insd, in aceastdcreafie
popularbse manifestdidei filozofice din mitologia romdneasci'
referitoare la condi[iaomuluiin univers,la viziuneadesprevia{i 9i
moarte. Basmul imbind supranaturolul popular (fubulosul) cu
profunde concep(ii filozofice Si mitologice, de unde reiese 9i
originalitatea anicd a acesteicrealii.
Titlul "Tinerefef6ri bf,trdnefe9i viafd liri de moafte" relevd
sensuripline de substan!5ideaticS,dublanegafie("Idrd") reliefdnd
fermitateadorinfeiomului de a atingeidealurisuperioare, anul6nd'
4*
astfel,adevf,ruluniversal-valabilcd nu existl nici bEtrdnelea {br6
tinereteqi nici moarteafird de viafd (adic[ nu pofi fi batrdndac6n-
ai fost mai intdi tdndr9i nu poli muri daci n-ai fost viu). Subtilit{ile
semnificalieititlului se regisescAi in cuvintelecu careil int6mpin6
zdna,cu mild,in linutul vremii uitate- ,,Bineai venit, Ftrt-Frumos"
- gi cele pe care i le spuneMoartea,ddndu-io palmd:,,- Bine ai
venit, cf, de mai intdrziai, gi eu md pr6p5deam".
Tema este utipicd pentru basm, lupta nu se mai df, intre
forlele binelui gi cele malefice,ci relevi dreptulnativ al omului la
fericire gi refuzul de a acceptao'viali banalf,,mIrginiti intre
limitele umanului.Separecl motivul mitological copiluluicarenu
accepttrsI se nascf,nu se reglsegtegi in folclorul altor popoare.
Autorul anonimesteun narator omniscient.Nara{iuneala
persoana a III-a imbind supranaturalul cu ptanul real,
armonizAnd eroii fabulogi cu ideile ftlozofice Si mitologice.
Aclianea acestui basm nu are la baztr conflictul dintre for(ele
binelui Si ale rdului, ci acela dintre ideat Si limita umanii, iar
deanddmAntu I constd tn'triu mful legitor universul-valabile care
guverneazd condiqia de muritor a omului, de aceeubasmuleste de
facturd filozoJicd-
Subiectulesteasemf,nltorbasmelorin ceeace privegteerar'i
gi motivelepopulare, incipitul fiind reprezentatdeformula inigiald
tipic6:"A fost odatdca niciodati;cd de n-arfi, nu s-armai povesti".
Neobignuitd este continuarea cu elementelesupranaturalece
prezintdrelalii imposibile'lntreelementeleuniversului.ceeace ar
sugerafaptul cd acesteint6mpldrinu s-aupetrecutnicicdndgi sunt
de neconceput: "de cdnd fdceaplopgorulperegi rdchitamicgunele;
de cdnd se biteau urgii in coade;de cdnd se luau de gdt lupii cu
mieii de se sf,rutau,infrd[indu-se;de cAndse potcoveapuricelela
un picior cu noudzecigi noui de oca de fier gi s-aruncain slava
ceruluide ne aduceapove$ti.[...] Mai mincinoscine nu crede".
Aceastf,formul5 initiald are menireade a proiectaevenimentele
narateintr-un timp fabulos, intr-o ordine stranie, risturnati a
lumii 9i intr-unspafiu miraculos.Ineditestegi tiflul basmului,
careexpriml idealul protagonistuluice aspirf,la fericiregi refuzul
lui de a acceptao viafd banah, mirginitd intre limitele umanului,
ideefilozoficdde mareprofunzimegi superioritate spirituala.
45
 Personajelesunt, ca in orice basm, pozitive gi negative,
omenegtigi fabuloase,principale,secundaregi episodice.George
Cf,linescudefinea eroii de basm ca pe nigte "fiinfe himerice,
animale[...], fiinfe neomenegti" careau "psihologiagi sociologia
lor misterioas6".
Ftrt-Frumos este personajul principal . gi pozitiv din
basmul "Tinerefe fdrd bitrdnele gi viafl fdrd de moarte", iar
numele-genericde erou al basmelorpopularerorndnegtiilustreazd
ideeactrprotagonistul intruchipeaza modelulde cinste,dreptategi
adevtrr,constituindimagineaforfelor binelui.
Fdt-Frumosvine pe lume prin magie, impiratul rezolvdnd
astfelneputintade a aveacopii, dar platapentruimplinireadorinlei
estela fel de mare,pentruci nu se bucurdde fiul lui decdtcdfiva
ani, apoi il'pierde pentrutotdeauna, din vina lui, deoarecenu-gi
putusetine promisiuneade a-i oferi Tinerefefdrd bitrdnelegi via!6
fdrf,de moafte.Revenirealui Ftrt-Frumosin lumeapf,mAnteand se
face tot printr-un ceremonial magic, intrucAt vdndtoareaeste
considerattr in mitologieun ritual.
Copilul estentrzdrtrvanincd lnaintede a senaqte,insugirece
reiese,indirect, din scenain care,aflat incd in pdntecelemamei,
pldngegi refuzf,sdvinf, pe lume,degiimpdratulii fdgdduiegte "toate
bunuriledin lume". Cdndii promiteTinerelefdrl b[trdnelegi via][
fdrb de moarte,copilul tace bruscAi se nagte,sprebucuriatuturor,
iar petrecereain impf,ritie a (inut o siptimdnl intreagf,.Ca un
adevdratFf,t-Frumos,copilul esteinteligent gi curajos, inva!trintr-o
luni cdt alfii intr-un an, astfel ci "impSratulmurea gi invia de
bucurie". Fdt-Frumos este caracterizat in mod direct de cdtre
naratorul omniscient:"De ce cre$teacopilul,d-aceease f6ceamai
iste{ gi mai indrtrzne{" gi se prevestea cd va fi un impf,ratin{elept
ca Solomon.
Cdnd bdiatul implineqtecincisprezeceani, ii cere tatf,lui
sf,-girespectepromisiunea,dar impf,ratulrecunoagtecd n-are de
unde sd-i dea Tineretefdrd bf,trdnelegi via!6 f6r[ de moarte,
deoarece fdglduialaavusesedreptscopdoarimplcarealui. Tdnirul
estehotlrAt sdplecein ctrutarea idealuluipentrucaresendscuse pe
gi
acestpdmdnt toate ruglciunile qi lacrimile pdrinlilor sau ale
curtenilorde a-l convinges6renunfela acestscopsupremau fostin
46
zadar.Semanifestdin aceastf,secven{tra basmuluimotivul dorinlei
imposibile,careiaFit-Frumosnu i se poateimpotrivi, fiind mistuit
de nizuinfa supreml a tinerefeif[r5 bdtrdne]e9i a viefii ftrd de
moarte.
Naratorulilustreazd,prin faptelepline de vitejie gi curaj ale
t6ndrului,motivul probelor depdsite,cu scopulde a scoatein relief,
tn mod indirect, insugirile excep{ionaleale eroului. Fdt-Frumos
igi alegedin grajdurileirnpbrdtegti calul cel mai ..rdlciugo'sgi bubos
gi slab", pe careil hrtrnegtecu m6nalui, d6ndu-iorz fiert in lapte.
Sfatuitde cal, voiniculceretatilui "palogul,sulila,arcul,tolbacu
sige{ile gi hainele ce le purta el cdnd era flacAu", ceea ce
simbolizeazl prefuirea valorilor tradilionale, ca experien!tr
spirit0'al5necesarf,in aceastdcdlf,torie.Toate pregltirile fiind
terminate,calul se scuturtrgi "toatebubelegi r6pciugacf,zurtrde pe
ddnsulgi rimaseintocmaicum il fdtasemd-sa,un cal gras,trupeggi
cu patruaripi", apoipornescin c6l6torieinsofili de carecu merinde,
bani gi vreo doul sute de ostagi,dupf, cum porunciseimpdratul.
Dup[ ce ies din imp[r6fiatatf,lui,tdn6rul,darnic Si bun la sriflet,
impartetoatdavutiasoldafilor.
Alte trtrstrturi eticeale protagonistuluireiesinmod indirect
din asjiraliile gi atitudinea pe careo manifestf, fafi de valorile
existenIiale.
Fdt-Frumos esteintrepid (carenu setemede primejdii- n.n.),
dovedegtettrrie de caracter in implinirea propriilor idealuri,
simbolizdndmodelul uman care igi cunoagtemenireain aceastf,
lume,Tinerelef6ri batranelegi viali f6r6de moarte.Omul senagte
cu aspira{ia de a fi fericit, dar fericireanu vine de la sine, ci
trebuiecucerittr,de aceeaeroul estesupusunorprobe, pentrua-gi
dobdndiastfelstareade beatitudine.
Dup[ trei zile gi trei nopti, voinicul gi calul ajung intr-o
c6mpieplind cu scheleteumane.Calul il avertizeazl.cf, intraserf,pe
mogiaunei Gheonoaie,careera atdt de rea,incdt omorape oricine
cutezasd calcepe pf,m6nturileei, de aceeatrebuiaca F6t-Frumos
straibtrarcul gi sf,geatapregdtite,iar palogulgi sulila la indemAnf,.
Aceastaesteprima probd in depdgireacf,reiavoinicul dovedegte
indirect, prin faptele sale, inteligen{tr gi curaj: cdnd se ivegte
Gheonoaia,calul zboarl deasupraei gi Fdt-Frumosii sigeteazf,un
47
 mai vizuse pdnf,atuncisufletde om pe la ddnsa".Ea il privegte"cu
picior, iar cdndestegatasf,-l loveasci gi pe celdlalteail roagdsEnu
mild" pe voinic, ii ureazf,:"Bine ai venit,FAt-Frumos!"gi confirmd
mai tragd gi-l invitl la masd.Generos,Fdt-Frumosii inapoiazd
faptul c6 acolo se gdseaTinerele fdri btrtrdnefegi via![ fdrl de
piciorulgi acestaselipegteimediatla loc. De bucurie,Gheonoaia ii
moarte.Stipdna,care aveadoul surori mai mari, ii face cunogtin!f,
oferd de sofie pe una dintre fetele ei, care erau "frumoaseca nigte
cu ele gi cu animalelefioroasedin p6dure,ca ei sd se poatAplimba
zdne",dar voinicul rcfuzl, urmirindu-gi cu fermitate gi tenacitate
in voie peste tot. Fericit ci-gi implinise idealul, tdnf,rul se
implinireaidealuluipentrucarese ndscuse.
imprietenegte cu toate vieluitoarelepalatuluigi se insoarf,cu fata
DupI ce au mers "cale lung6.gi mai lung6" (forrruttd
ceamic6.El puteasd se plimbe pe undedorea,dar esteprevenitca
mediand),au ajunspe mogiaScorpiei,careera sor6cu Gheonoaia,
numaiin ValeaPldngeriisf,nu calce,intrucdt"nu va fi bine de el".
dar fiind atiit de rele nu puteauconvie{ui.Scorpiaaveatrei capete
Ff,t-Frumosa petrecutla palat"vremeuitat6",rdmdsese "tot a9ade
gi serepede"cu o falcf,in cer gi cu alta in pimdnt gi virsAnd fl6cbr7"
tAn5r" ca atunci cdnd venise,triia fericit cu sofia gi cumnatele
asupravoinicului,dar acestatragecu arcul gi sdgeataii zboari un
sale, bucurindu-se din plin de starea de beatitudinecare-l
cap. Cdnd s6-i sf,getezegi al doilea cap, Scorpia il roagd pe
coplepisedefinitiv.
Fit-Frumos sf, o ierte gi-l ospf,teazdcu bucate alese,apoi igi
Voinicul trliegte, ins6, intr-o aparenttr fericire in Paradis,
recaptrtf,capul,carese lipeqteimediatla locul siu. Aceastaestea
intrucdt aceastastareesteprovocatdde amne4ieSide tncremenirea
douaprobd pe carevoinicul reuSe$te sf,o depdgeascf, gi si iasdinctr
timpului, de aceeaexisti gi dilemu dacf,nu cumvaFf,t-Frumos gi-a
o dati invingtrtor, prin agerime,curaj gi abilitate in mAnuirea
ratatviafaadevf,ratd.
armelor.
' intr-o zi, mergdndla vdnitoaregi alergdnddupdun iepurepe
Cei doi cdldtoriajungla un cdmpcu flori aflat foarteaproape
carenu-l putusenimeri cu strgeata, F6t-Frumosnu bagdde seamdgi
de palatul unde locuiegteTinere{el6rd bf,trdnefegi viafl firi de
trecein ValeaPldngerii.Latura lui umantrizbucnegte la suprafafd
moarte,inconjuratde o pldure deasd,undetrdiauo mullimede fiare
gi naratorulexprirn6in mod direct melancoliace punestf,pdnirepe
sdlbaticefioroase,care "ziua gi noapteapdzesccu neadormire",
erou, curn "il apuci un dor de tatf,-sf,ugi de rnumd-sa",cum igi
confruntarea cu acesteaconstituindun pericolmai maredecdtcele
aduceamintede lumeadin carevenisegi cumil cuprindeo nespusl
dep[gite pdnd acum. Dar pentru Ftrt-Frumosnu existd opreligti,
triste{e.Revenireamemoriei(anamnezd)gi a dorului de pdrinfi
dorin{a arzdtoarede a-qi implini idealul energizeazd toatefaptele
sugereazlreumanizareaerouluigi redobAndirea condi{ieide om
eroului. PentrucI prin pddureera imposibil sd poati trece,s-au
muritor, ipostazece reiestn mod direct din secven(anarativd in
hotdrdtsd zboarepe deasuprap[durii, a$teptandmomentulcdnd
carese manifestdmotivul dorului depdrinli. Cu aceeagifermitate
lighioaneleprimeaumincarein curteapalatului,carestrdluceaatdt
pi tenacitatecu careigi urrndrise idealul,Fdt-Frumos esteneclintit
de puternic,incdt"la soarete puteaiuita,dar la ddnsulba".Tocmai
in hotdrdreade a nrerge s6-gi vadi pdrinfii,cu intenlia ca, dupf,
cdnds6coboare, Fdt-Frumos atinsecu piciolulvdrfulunuicopacAi
gi
aceea,sd se intoarcala palatulTinerefeferAb[tmnele via!6 lbrd
toate dobitoaceleincep si urle infricog6tor.Doamnacare da "de
de moarte.in zadarsolia ii spunecd trecuserisutede ani gi cd
mdncare puilorei" ii salveazdoprindfiareleqi trimilandu-le la locul
pdrintiinu mai trdiaLrdemult,cd va pieri gi el dacl va pleca,toate
loq aceastafiind a treia probd gi ultima pe care o depdqegte
rugiminfilefetelornu i-au pututostoidorul de cas5.
Fit-Frumoscu ajutorulfemeii.
Motivul retntoarcerii Ia condi(ia umand il caracterizeazd,
Motivul dorinlei implinite ilustreazd indirect starea de
indirect, pe F5t-Frumosca om sentimental,puternic legat de
extaz gi satisfac{iedeplini de carese simtecuprinsFdt-Frumos.
valorilesufletegticare-ldefinesc,loculnatalgi pdrinlii,atributece
Cei doi sunt primifi cu entuziasmde "doamnapalatului",o z6.nd,
fac partedin strr-rctura
lui interioard. CalulseinvoieSte ctt greus6-l
inalt6,"sup(iricdgi dragdlagd gi frumoasanevoiernare!",care"nu

48 49
duca inapoi pe Fdt-Frumos,pundnd conditia sa-l ducd numai p6nd intre adevdrgi minciunf,,ci existf,numai lupta omului cu sine
la curtea impdrdteasc[, de unde el se va intoarce imediat la palatul insuqipentrua-giimplini idealurilesuperioare. Estesingurulbasm
Tinere{e fbrS b[trdnefe gi via{[ fbra de moarte, ftra sd-l mai agtepte. carenu poateaveaca formuld finald aceaziceredevenit[ celebrd.
Meleagurile gi oamenii sunt de nerecunoscut,in locul unde fuseserd "$i au trait fericili pdnala addncibdtrdneligi or mai tr6i gi astIzi de
mogiile Scorpiei qi ale Gheonoaiei se ridicau oraqe,iar locuitorii n-or fi murit", deoareceprotagonistul simbolizeazi motivul
riideau cdnd Fat-Frumos ii intreba de ele, ceea ce semniflcd reintoarceriila condi{iaumandde muritor.
scurgerea ireversibild a timpului. Lui i se parea ca trecusera numai Basmul se termind cu o formuld linald tipicd, ff,r5 vreo
cdteva zile de cdnd trecuse pe aici spre Tinerele lbrd batrdnete$i referirela destinulpersonajelor, ci naratorulincheieconcis:"lar eu
via[6 f]r6 de moarte gi, pe mdsurd ce mergea,barba ii crescusepdn6 incilecai p-o $eagi vd spuseidumneavoastrd aqa".
la brdu, pdrul ii albise, iar picioarele ii tremurau. Calul il lasd la Referitorla anamnezaprotagonistuluiqi reintoarcerealui
"palaturile in care se ndscuse" gi pleac[ degraba inapoi, spre la condifia de om muritogMirceaAnghelescu afirma:"Aspirafia
Tinerefe fErd bltrdnele gi viala tbrd de Inoarte. Urarea gi omului citre vegnicie,in basmul lui Ispirescu,trebuie v6zutd,ca
promisiunea fbcute calului de cdtre Fdt-Frurnos impresioneazd aspirafiecdtreperfecfiune,cf,trepurificareaindividuluifie gi numai
puternic, putdnd sugera ideea cd abia dupd moarte omul poate in sensmoral, iar neputinfapdstrdriiei, dup6ce a fost ob{inutf,,nu
intra in veqnicie:"Dp-te, sdndtos,cd eu ndddjduiescsd mi intorc esternlrturiaunui egec,ci acceptarea destinului,a condilieiumane,
peste curdnd". Critica literard descifieaz[ aici ipostaza de o datdce aceastdpurificaresimbolicf,a fost realizat6".
psihopomp (care conduce sufletul morlului, asemenealui Caron, Limbajul artistic se remarcf,prin cdteva gabloanegi
Apolo sau Orfeu in alte mitoldgii - n.n.) a calului, sugerdndcd particularitdfi stilistice:
acestaar putea fi cdlduza sufletului stipdnr-rluisdu, dupd ce acesta * formuleletipicebasmului:
va muri. - iniJiald:"A fostodatdca niciodata; cd de'n-arfi, nu s-armai
R u i n e l e p a l a t u l r , r i ,p e s t e c a r e c r e s c u s e r db u r u i e n i l e , i l povesti";
emo{ioneazdputernic pe Fdt-Frumos,care, devenit om obiqinuit, - mediand:"MerseFit-Frurnos, mersegi iar merse,cale
ldcrimeazLamintindu-qide copildria petrecutdcu pdrin[ii. lungdgi rnailung6";"se duser6,se duseriqi iarl se mai duserf,";
Portretul fizic sugereazd,indirect, impovlrarea clecare se - finald:"lar eu incdlecaip-o $eagi v6 spuseidumneavoastrd
simte cuprinseroul, nu atdt din pricina anilor, cdt rnai alesdin cauza a$a".
* cifra magicl trei: trei zile,trei probe,trei
gleutdlilor, necazurilor,apdsarilorsufletegtipe care el ar fl trebuit ZAnepe tdrdmul
sd le inving[ daci ar fi trdit viala adevf,rati:barbaii crescusepdnd TineleleftrA batranetegi viat[ lbri de moafte;
la genunchi, pleoapele ii cdzuserd,incdt trebui sd le ridice cu * cuvinte gi expresiipopulare,caredau stiluluioralitate:
degetele.Dintr-o "chichild" (lddild din lernn - n.n.), unclestdtea "imbli", "dete", "merinde","puse la cale", "igi lurd,ziua bun6",
uitatd, "Moartea !-ui" se ridica gi-i trage o palrnd, spundndu-icu "suntmultefoafte";
'gi "Multe veacuripovegtilepoporuluiromdnau circulatdoar
" g l a s s l d b d n o g i t " ": - B i n e a i v e n i t , c d d e m a i i n t A r z i a i , e u m i
prdpddeam". Accentuarea ideii cd Moartea era a lui I'elief-eazd prin viu grai, nestdnjenite, intre Jara Rom6.neascd, Moldova gi
conceplia cd fiecare om are o singurd moafte: "O palrna ii trase Transilvania, contribuindla pdstrareaunitalii de limbl gi la
Moartea lui (s.n.),care se uscasede se fbcusec6rlig in chichi!d,gi unificareaacelora;indzuinfespremai bine ale maselorpopulare."
cdzu mort, gi indata se gi fbcu {6rdnd". (CorneliuBdrbulescu, Adrian Fochi, SabinaStroescu- "Proza
in basmul "Tineregelird batianelegi viald lira de moarte", populari")
conflictul nu se manifestd,agadar,intre fbrlele binelui 5i ale laului,

s0 51

PRAstnrl
- personajprincipal de basm popular -
- personajfabulos (fantastic)-
"Prdsles cel voinic Si merele de aur"
- basmpopular -
Speciede mare intinderea epicii populare,basmuleste o
naraliuneanonimdin prozd,, in careintdmpldrilerealeseimbind cu
cele fantastice,armonizaredin care reieseprincipalamodalitate
esteticd a acestei
crealiifolclorice,fabulosul.Personajele basmului
popularsuntfiinje imaginare,inzestratecu puterisupranaturale,
ce
intruchipeazd binelegi riul, din a cdrorconfruntareieseinvingdtoq
intotdeauna, binele.Cadrulde deslbgurare a acfiunii estefantastic,
alcdtuit,de regul6,din lumeareal5gi "tdrdmulcelAlalt",specificul
mitologicfiind ilustratprin cifre simbolicegi obiectecu puteri
magice.
Basmele populare romdnegticultivd vitejia uman5,
frumuse{eafizici gi moral5 concentratein eroul principal, care
intruchipeazlidealulde cinste,dreptategi adevlr, el constituind
imagineabinelui, aflat in lupt[ continul cu fo(ele malefice,pe
carele invingein$nal.
Personajul principal din basmul popular "Prdsleacel
voinic gi merelede aur" estePrdslea,care participi activ la toate
momenteleacliunii gi intruchipeazdfor{ele binelui. Este un
personaj pozitiv qi imaginar, inzestrat cu puteri fabuloasegi
constituiemodelulmoralal romdnuluidintotdeauna.
incl din titlu se specificdnumeleerouluipozitiv,Prdslea,
precum gi principalasa trf,sdturd- "cel voinic"-, prin care se
sugereazd ideeacd, degi este mezinul familiei imparategti, este
viteaz-gi neinfricatin apdrareadreptdfii.Trdsiturile personajului
reies,indirect, din faptele gi intdmplarilela care participd,din
rela!iile sale cu celelaltepersonaje,precum gi din vorbele qi
gdndurileeroului. Personajcomplex (personaj"rotund"), Prdslea
esteconstruitprin imtlinareaunor trislturi moraleomenegticu
$2
trlsituri supranaturale, acest mijloc artistic fiind specific
basmelorpopulare.
Portretul moral este definit prin cdtevafiAsdturi ce relevl
un tdndr increzltor in sine gi curajos. Prdsleaiqi roagi tatdl si-i
dea voie si pf,zeascdmirul, deqi ani la rdnd incercaserf,mulli
voinici sa prinddhoiii fructelorde aur gi nu reugiseri.Dragostea
fitialn qi inima lui bunl gi iubitoare reies,indirect, din faptul cd
mezinul este puternic impresionatcd tatdl siu a suferit "atdtea
necazuridupd'urma acestui pom" gi cd nu putuse si mindnce
niciodati merede aur.Cu toateci impiratul considerdcd esteprea
mic pentrua reugisd prindi hofii - "un mucosca tine" -, Prdslea
insist6, cu modestie gi tenacitate, convingdndu-;itat6l cd o
incercarenu poateaducenimic riu, mai alesci el nu promite,ca
fratii sdi, cd va capturaholii. Inteligent gi precaut, Prdsleaigi
organizeazd cu priceperepdnda,ludndu-gicu sine "cAr[i de citit,
doudfepuge,arculgi tolba cu sdgefile".El "bdtu lepugelein plmdnt
gi se puse-intreele,agacum s6-ivind unul dinainte9i altul la spate",
astfelincdt, dac6 l-ar fi prins somnul,s-ar fi lovit in barbl sauin
ceali, reuqindsdrf,mdni treaztoatAnoaptea.Priceputin mAnuirea
arcului gi bun {intag,voinicul rdneqtehoful cu a treia s6geat6,dar
acestareuseste sd fugd.impiratul a fost atdtde bucurosatuncicdnd
mezinuli-a aduscdtevamerede aur,incdt nici "nu mai voia si gtie
de ho[i". insd Prdslea,ambi{ios gi insetat de dreptate,sehot6rdgte
-sf, plecein clutareaholului, dorind sd-l aducl in fafa implratului
'thiar din gaurdde garpe".A doua zi, se slbtuiegtecu frafii sdi 9i
pleacdimpreund la drum, urmdnd "ddra de sdngece lisase pe
plmdnt ranace fdcusehofului".Ajungi la o pripastiefoarteaddnc6,
Prdsleasedovedegte neinfricat gi-i roagdpe fralii lui s6-l lasepdn6
in fundul pripastiei,de undeajungepe tirdmul celilalt. Mirat peste
mdsurl de "toate lucrurile schimbate"9i de ftpturile ciudate 9i
necunoscute pe carele intdlnegtepe acestt6rdm,Prdsleasimtemai
intdi o frici omeneasc5, insdvoin{a lui nestrlmutatl il ajuti 9i de
dataaceasta.Fdcdndu-gisingurcuraj,voinicul a mersmai departe,
pdnd a ajuns la "nigte palaturi cu totul 9i cu totul de aramf,",de
argintgi de aur undea gdsittrei fetede impSrat,rdpitede pe tirdmul
oamenilorde cdtre"trei frali zmel".
Din faptelegi relafiacu celelaltepersonaje, se contureazd,
53
 indirect.trasf,turidefinitorii pentruprotagonist.voinic curajos,
;i
Prdslease lupt6 vitejegtegi reugegte sd-i ucid6 pe doi dintre zmei.
Ajuns la palatulde aur,undetriia cel mai mic dintrezmei.cel
oe
care-l rdnisein timpul furtului merelor de aur, viteazurt6ndr
izbutegte,dupl o lupt6 grea,s6-i taie capul, salvdndu_le astfel pe
celetrei fete de imp6rat.
Dupd ce transformdceletrei palateale zm€ilorin trei mere
- de auq de argintgi de arami -, le ajutape
fete si ur.cepe tdr6lnul
oamenilor. Bun cunoscltoral firii umane,prdsleaintuiegte faptul
ci fralii sdi suntinvidiogipe izbdnziresaregi dovedegte isielime ca
sf,le incerceloialitatea.El reagdde capdturfuniei o piatrd,deasupra
cdreiai;i punepdldria,apoi clatindfrdnghiacu pdtere.Cei
doi fiali
mai maritragfuniap6n[ la jum.tateaprdpastiei, apoiii daudrumul
brusc,cu gdndsd-l omoare.Fiind bun cunoscltor de oamenigi
avdndo gAndirepreventivtrel igi salveazd astfelviafa,darrdmdne
abandonat pe td.rdmulcel5lalt.
Credincios,voinicul,.mulJumilui Durnnezeu cd i_ascapat
zilele" gi, optimist din fire',, se gdndeacurrrsa procedeze ca sd
ajungdpe tdrdmuloamenilor. Deodatd,audefipetegi vaiete,careii
"?mpluinimadejale,,.privindin jur, vedecum un balaurvoia
sd
mdndncenigtepui de zgripsor.Curajos gi bun la suflet. scoate
palogul'"se repezila balaurgi numaidecdt
ir ficLr in bucd!ere,',
salvdndpuii. Zgripsoroaica il rdspltrtegte
penrrubundtarea Iui gi
zboardcu el pdnl pe tlrdmul oamenilor.
Dupi mai multeperipelii,din carereiesintlirectaltetrisAturi
caracteriale, Prdsleaajungera palatultat6ruisdu,esterecunoscut,
dar nu se rdzbunf,pe fralii sii, ci dovedegte
noble{esufleteascigi
credinfi in Dumnezeu.Cei trei frafi au aruncatfiecarecdte
o malcfice. datr basmului dimensiuni nrorale. Autorul anonim
slgeatdin sus,ceaa mezinuluiacdzutin fatasa, iar ale celordoi
frafi mai mari "le cdzurd, dreptin cre$tetulcapuluigi-i ornor6ra,,.
Datoritatuturor catitdliror morare, prdsleaeste rdsprdtitde cdtre
autorulanonim"pentruvitejiilece ricuse":s-acisdtor.it cu firtacea
micdgi, dupdmoarteatatdluisiu, ,,sesui el in scaunulimparitiei,,.
PrAslea,ca personaj de basm popular, are
Si irtsusiri
supranaturole carcse manifestdin situaliile Iimitd pe carele poate
depSgi numaicu ajutorulacestorputerimiraculoase. Dintrecei trei
fecioride impdratplecafisd gf,seascd hotulde merecleaur..ei este
5.t
singurul care are putereade a cobori pe tdrdmul ceidialt. Victoria
repurtataaslrprazmeilor se datoreazi atat lbr{ei sale cu totul iegite
din comun, precum gi capacit5{ii de a se metamorfoza in foc, de
a transforma palatele in mere sau de a scoate din mdrul de aur
furca gi cloqca, irnpreunl cu puii de aur. El intelege graiul
pisirilor, ol-erindu-icorbuiui stdrvurilezrneilor gi salvdndu-secu
ajutorul puilor de zgripsor gi al marnei acestola
Pldsleaeste,ca orice erou de basm. un personaj complex,
contlrrat prin tmbinsrea tnsuSirilor omeneSti cu cele
suprunaturule.
Atrtorul anoninr nu ii alcdtuie$te un portret fizic, deoarece
Prd.sleaintruchipeazi spiritul de dreptate gi credin{5, cinstea,
generozitatea, inteligen{a gi bunitatea, calitS(i morale ale
ronrinilor dintotdeauna.
Aurtorr-rlanonim folosegte curucterizurea indirectd pentru
conlur?rca portralului tnorul, ?nsr"rgirile eroului desprinzdndu-se
d i n l i r p t e l es a l eg i d i n l e l a t i i l ec u c e l e l a l t ep e r s o n a j ei .n s u g i r i l ee t i c e
g i c c l c s u p r a n a t u r a l ca l e p e r s o n a j u l u ip o z i t i v P r A s l e as u n t
accentuatede unliteza dintre acestagi personajelenegative- zmeii
c a p e r s o n a j cl a b u l o a s e5 i f r a l i i r n a i r n a r ic a p e r s o n a j eu r n a n e .
Limbajul basmului popular este caracterizatde formule
speci/ice initiulc - "A fbst odati ca niciodati..." -. mediane - "$i
mersc.nrerse"- 1ifinule, in careestede fap 9i povestitorulanonim:
" T l e c u i 5 i c u p c a c o l o g i s t d t u i d e m d v e s e l i i l a n u n t f ,t . . ] S i
incilccai p-o ;ea, gi v-o spuseidumneavoastrdaga". De asemenea,
stilr-rlesteinviorat cu proverbe sau cu.fraze rimate'."9i se luptard/
gi se luptali. I zi de var'alpdni-n seard".
Finulul JAricit. cu triumful binelui asupra for(elor
irnpr,rnenonne etice esentiale rnanif'estatedin cele mai vechi
tirnpr-riirr fir'e-apoporulLrirorndn,iar admirafiape care o are pentru
c o u r p o r t a r n e n te ullo u l u i c o n d u c el a i d e e ac d a c e s t ae s t eu n e x e r n p l u
d e c o n c l u i t id e r n nd e u r m a t .
" M L r l t ev e a c u r i p o v e g t i l ep o p o r u l u ir o r n d na u c i r c u l a t d o a r
prin viLr grai, nestdnjenite,intre Tara RomAneascd,Moldova gi
T r a n s i l v a n i a ,c o n t l i b u i n d l a p a s t r a r e au n i t a l i i d e l i m b d g i l a
u n i l l c a l c aa c e l o l a ; i n a z u i n f es p r e r n a i b i n e a l e r n a s e l o rp o p u l a r e . "
( " P r o z ap o p u l a l 6 "- C . B [ r b L r l e s c uA, . F o c h i , S . S t r o e s c u )
$5

GULTI
IITERTTORT
IITERAR
PORTRETUE
TRANDAFIR
I}OMNU
(Portret literar)
Personai principal de povestire
"Domnu Trandafir",
de Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu(1880-t961)a creato proz6,epico-liric6,in
care se evidenfiazd,cu mare fo(i de evocare,particularit5lile
moldoveanuluibl6nd gi infelept,simbolizdndu-I,parcd,pe acest
scriitor masiv,"cu surdsblajin", care"std in mijlocul unui popor,
zdmbind pf,rintegtegenerafiilor,mereu altele, necontenitactual,
venind din trecut gi pigind spre viitor" (GeorgeCalinescu).
Sadoveanu a fost fascinatde anii copilf,riei,a descifratlitereledin
abecedarul lui Creangigi, ca gi acestInarepovestitor, a evocatligura
luminoasda invd[itorului siu de la gcoaladin PaScani,Mihai
Busuioc,carel-a inspiratin conturarea personajuluiprincipal' real
qi eponim(caredd numeleoperei- n.n.)totodat5,, al acesteipovestiri.
Apiruti mai intii in revista"AIbina" (1905),apoi irr volumul
"La noi in Viigoara"(1927), povestirea"Domnu Trandafir" este
realizatdsub forma unei epistole(scrisoare- n.n.), iar naru1iunea
esteIa persoanaI.
Ca structurd, povestireaare doudpdrli, prirna esrco dascriare
ce contureazd trislturile fizice ale eroului,iar ceadc a doua,prin
nara(iune gi dialog, reliefeazl indeosebi trisdturile morale
(sufletegti)ale domnului Trandafir.Scrisoareanaralor-rtlr.ti are in
56
q
|l
:{
centru portretul complex (personaj"rotund") al personajului
principal, realizat prin imbinarea tnsugirilor Jizice cu cele
fir suJIeteStL
in prima parte a povestirii, este descris drumul pe care
i naratorulil parcurgecu o "birjf, mare",de la minlstirea Neamlului
cdtre "locul unde m-am ndscut".Adressrea directd, formulatd la
persoana a II-a singular, este specificl stilului epistolar Si
ilustreazi, totodati, caracteristicade naraliune memorialisticd:
"Md gdndeamla vremea cdnd am cutreieratcu tine acestelocuri
[ ... ] " .
Chipul dascdluluise contureazdin memoriapovestitoruluidin
amintirile copilSriei, este, agadar,un portret memorialistic,
alcdtuitdin evociri, din ceeace s-a intipdrit profundin minteagi
sufletulautorului,deoarecepovestireaarecaracter autobiografic.
invf,litorul lui Mihail Sadoveanu,cf,ruia-i spunea "Domnul
Busuioc", estemodelul uman pentru creareaperconajului literor
"Domnu Trandafir".
in debutulpovestirii,naratorul,revenindpe meleagurilenatale,
revedecu bucurielocuriledragi,care-itrezescamintirilecopildriei,
"vii gi luminoase",iar dintre toate "chipurile trecutului" rdsare
deslugit(clar - n.n.) chipul invifdtorului slu, domnuTrandafir.
Portretul dascdluluieste realizatin mod direcl, prin descriere,
figurainvilitorului rimdndndneschimbatd in memorianaratorului:
"inalt, bine legat, cu mustdcioaraneagri pe care qi-o tundea
totdeaunascurt". Trlslturile fizice, exprimatedirect prin epitetele
"inalt", "mustdcioaraneagr5",sunt completatecu cele morale,
intre care bldnde{ea invifdtorului fiind sugeratdde expresia
"zdmbind cu, bunitate". Amintirile naratoruluiaduc in prezent
imaginea clasei, in care invifau simultan (in acelagi timp,
concomitent- n.n.) to[i elevii din claseleprimare,de aceeael putuse
afla incd din clasaintdi "istoriileminunatecu $tefancel Mare gi
Mihai Viteazul" pe care le povesteaDomnu. Lecliile de istorieii
infiorau pe bdie!i, iar explica{iileinvildtorr:lui erau atdt de
"minunate",incdt elevii aLtzeatJ, parcd,"freamdtul luptelor". Din
acesterememorlri (amintiri - n.n.) reies,in mod indirect,talentul
didactic,voca{ia in predarealecJiilor,precum gi patriotismul
"Domnului",carepovestea cu emofiefaptelede vitejieale eroilor
5?
din istoria romdnilor. Impresionatgi acum de personalitatea
puternicd a invdfdtorului, naratortl il caracterizetrztidirect,
afirmdnd ch "Domnu nostru a fost un om deosebit", atdt prin
inteligen{a'sclipitoare("ii sc6nteiauprivirile"), cdt 9i pLin
mliestria cu careevoca"mirirea strdmogilor", desprinse
trasdtut'i
'l'randattr
indirect d\n gestul pe care-l fdceadomnu cu tndna,de
parcd"ridica o perdeade pe trecut'
Gdndurilenaratoruluiseindreaptdcittrealte.fuptecirora, atunci
cdnderacopil,nu le acordapreamareirnportan!6. ln mod irtdirect'
se evidenfiaz6prin epitetepasiuneadonrnuluiTlandallr pentrtl
profesie,intlucdt,degiela un om '"ndc[jit"9i "arndrdt'', "hdr{uitdc
administra{ie", venea cu drag la gcoalapentru a impartdgi elevilor
"invhfdtura de toate zilele". Amintirile nurutorului contut'eazd
interesul pe care "Dotnnu" il avea pentru educaliaelevilor'
responsabilitatea lui de a forrnacopiiloro personalitate cornplexi.
Aceste trisituri morale se desprind indirect dirt laptele
invdlbtorului,care ii invS{a pe elevi cdnteee9i ruglciuni, le
insuflarespectpentru trecutul istoricAi le stimulaincredereain
for(ele proprii. ToateinvAtbturiledobdnditede copii au fbst ca
nigteseminlesf,ditein sufletelelor, care "au inflorit bogatnrai
tdrziu", metafore care accentueazdpatriotismul, credin{a in
Dumnezeugi tactul pedagogic, insugirice compunpersonalitatea
complexl a dascllului.O noud imaginedin copildrievine in
prezent pentru a ilustra, in mod indirect, dragdstea pentru
literaturtr a inv6!6torului,carei-a fermecatpe copii cu glasulsdu
"ca un cdntecfrumos"atuncicdndle-a citit "Povestealui Harap
Apropiindu-se de locul undeodati
Alb", scrisdde "mogCreang6".
fuiese gcoala,naratorulestetrist gi induioqat domnuTrandafir
cd
murise,"nu mai eranici vesel,nici trist,nici batran...".
Parteaa doua a scrisorii-9i a povestiriitotodati- incepecu
descriereameleagurilornatale,careau rdmas"vii pentrusufletul
meu" gi cu amintireaintdmpl6rilor"luminoaseale copil[rieia;a de
Naratorulestefoartemigcatde locul in careeraodat6
indeptrrtate".
gcoalagi undeacumnu mai estenimic,iar emoliaputernicipe care
o simte este comunicatdprietenului cdruia ii este adresatd
prirnazi de gcoald,primaintdlnire
scrisoarea. Autoruligi amintegte
cu domnu Trandafir,prilej cu care face o descrieresuccintda
s8
infd(i$iirii acestuia,apeldndla epitete:"om bine frcut, pu{in chel
in vArful capului, cu ochi foarte blajini", trdstrturi fizice
exprimatein mod direct, carecontureaz6,un om bl6nd gi viguros.
gi
Sinceritatea cSldura sufleteasclreiesdin descriereadirectd a
altor insuqirifizice: "Cdnd zdmbea,se aratausub musta{a tunstr
scurt nigtedin{i lungi, cu strungd mare la mijloc" (strungdreali
= distanlamaimaredecAtin modobignuitintreceidoi dinli dinfa!i,- n.n.).
Portretul domnului Trandafir continud prin caracterizare
indirectd, reliefdnd pasiunea pentru profesia de dascdl gi
patriotismul profund, trdsdturireiegitedin gesturileSi atitudinea
personajului:atunci cdnd ii invifa pe copii sl recite poezii
patriotice,"vorbeataregi indl(ain susbrafuldrept".inaintede a Ie
citi vreo povestede Ion Creangd, domnuTrandafirigi priveaelevii
cu bunltate, Ie z6mbea"findndcarteala piept,in dreptulinimii",
irrtimp ce in clasdse ltrsao tinigtetotald,"ca intr-o biseric6".in
continuareascrisorii,prin adresaredirectd,narator,ul ii desttrinuie
prietenului sducd insugirea cunogtinfelor de gramaticd qi aritmeticd
devenisebanal6in comparafiecu "inv6{6turacealalta,sufleteascf,,
pe carene-oda Domnu!".
In cadrulpovestirii,urmeazf,conturarea chipuluiatdt de
luminos al inv6!6torului Trandafir prin alte procedeeartistice:
nara(iunea Si dialogul. Trdsdturile morale ce individualizeazd
personalitateaimpresionariida dasctrluluireies in mod indirecl
dintr-o intdmplaresurprinzdtoare. intr-o zi, doi strf,iniau venit sd
vizitezegcoala.Domnu,careera"foarte gospodtrros"gi meticulos
(caracterizare directd fdcutd de cdtre narator), supraveghea
descf,rcarea unui car cu f6n, in timp ce elevii erau in clas6 cu
monitorii (elevi mai mari 9i mai bine pregltifi, care il ajutd pe
invdf6torla predarea materieigi la menfinerea disciplinei- n.n.).La
solicitarea strdinilor,
invdff,torulii inviti pe cei doi orf,geni in clastr,
undeacegtiapun tot felul de intrebf,ri,dupl careil roagdpe dascf,l
s[ fin[ o leclie. Din aceastl intdmplare,reies in mod indirect
talentul didactic,sensibilitatea gi inteligen{adomnuluiTrandafi r.
Musafirii misterioqisunt pldcut impresionafide leclie,de aceea
cap[td "alt6 luminf,in ochi" gi au glasurileschimbate.Domnueste
foarte mirat atunci cdnd afld ci unul dintre cei doi strdini era
inspectoqiar cel6lalterachiar"ministrulgcoalelor", care-lfelicitl
59
zdmbind pe inimosul invf,litor pentru lecfia excepfionali la care
asistaser5.-
Amintindu-gi int6mplarea, naratorul reliefeazI incd o dattr
pasiunea domnului Trandafir pentru profesie, argumentdndcf,
invtr(trtorului ii era drag s5-i inve{e pe copii. invilitorul se
supira foarte rar, ceamai aspradojani fiind "Mii domnule!",iar
atunci, cel admonestatse ruqinaatAtde tare, incdt ii veneasI intre
in plmdnt. Altii dat5"c6nd se zvoniseci Domnu va fi mutat intr-o
comunf,,pesteSiret, toli biielii au hotlrdt si-l urmezela noul loc,
insi nu a mai fost nevoie, deoareceinvi!trtorul a rimas pentru
totdeauna "pe pd.mintul nostru", unde a fost qi ingropat. Din
atitudinea acestor personaje reiese, in mod indirect, faptul cd
Domnuinspirarespect,admirafie gi era foarte iubit de elevii s6i.
Revenind la prezent, naratorul este cuprins de tristefe atunci
cdnd vede crucea de stejar, "innegriti de ploi", gi un bra&'"ce
strf,juiaumormdntul.Din picate, pe cruce se mai puteauciti doar
cdteva cuvinte: "Aici odihnegte robul lui D-zeu Neculai
Trandafir...". Mihnirea naratoruluiesteaccentuat?i de faptul cI nici
gcoalanu mai exista"bAielii invf,fauacumintr-o clf,dire"nou6, naltl
gi frumoas6".Locul pe careodinioarl fusesegcoala"degiacumeste
pustiu, p5streazb amintirea personalitifii excep{ionale a
domnului Trandafir:"in locul acelaodatii a trilit un om."
Autorul-narator a scris epistolapentrua rememorachipul unui
invtrftrtor model, care,degitrdisecu mulfi ani in urm6,rdmisesein
memoriaelevuluide odinioari la fel de indrtrgit pi de venerat. in
centrul acesteiscrisorise aflI personajul literar Domnu Trandafir,
care este qi protagonistul (personajprincipal - n.n.) povestirii
createsub forma unei scrisori.
Amintirile autobiograficeale lui Mihail Sadoveanusubliniazi
sensibilitatea prozatorului,carea atins"culmile artei portretistice"
prin creionareafigurii de neuitat a invd!f,torului Busuioc,
intruchipat de personajulliterar Domnu Trandafir. Asemenealui
Ion Creang5"scriitorulplstreazf,amintirile copillriei cu sfinfenie,
addncinfipte in sufletul s6u: "Mulldmesc Domnului Dumnezeuc5.
am avut copilirie".
6(}
IIITTAIYITEA&TJII
(Portret literar)
Personaj atestat istoric
"Istorio romdnilor supt Mihai-Voievod Wteazul",
de Nicolae Bdlcescu
NicolaeBilcescu (1819-1852)a fost om politic, istoric,scriitor
gi unul dintre cei mai importanlireprezentanfi ai revolu]ieide la
1848.in operasa, Bllcescu a slivit vitejia romdneasclgi a evocat
figura marelui voievod Mihai Viteazul (domnitor al f6rii
Romdnegtiintreanii 15949i l60l), care capdtd, aurl legendarlatdt
pentruvictoria in lupta de la C6luglreniimpotriva turcilor, cdt qi
pentru incercarealui de a uni !6rile romdne.Principalacreafie,
"Istoria romdnilor supt Mihai-Voievod Viteazul", sintetizeazd.
personalitatea complexf,a lui NicolaeBf,lcescusubtoateaspectele:
istoric,sociolog,filozof gi scriitor.Figuralui Mihai Viteazulocupi
centrul ctr(ii, de unde reieseprefuireagi admira{ialui B6lcescu
pentru mtrrefulvoievod. Autorul il venereazf,pe Mihai Viteazul
pentrupatriotismuls6u,pentruvitejia gi curajul de pe cdmpulde
luptii,pentruabilitdfilede strategmilitar,pentruidealuls6ude a uni
|ara Romdneascd, Moldova gi Transilvania.
Capitolul "Mihai Viteazul" face parte din opera ampl6
intitulati "lstoria romdnilor supt Mihai-Voievod Viteazul" gi
contureaziportretul domnitorului,care devine personaj literar.
Intdmpllrile acestuifragmentsuntplasatein secolulal XVI-lea, la
Craiova.
Prin descriere, prozatorul ilustreazf, in mod direct trdsdturile
lizice gi morale ale lui Mihai, banul (funclie de mare dregdtor,
conducltorul unei regiuni - n.n.) Craiovei. Succinte elemente
biografice(despreviatracuivb - n.n.) dezvdluiefaptul cf, Mihai era
fiul lui Pitragcu-Voievod,caredomnisein fara Romdneascf, (1545-
1557)gi cdrmuisecu bldndefegi dragostepoporul,de aceeafusese
supranumit"cel Bun". Faptulcd estenobil prin natteremotiveazf,
9i o serie de insugiri ale banului Craiovei,pe care prozatorulle
evidenliazi in mod direct: "bf,rbat ales gi vestit gi lSudatprin
6t
frumuse{ea trupului silu". Descriereaportretulzi continui cu
enumerareaunor virtu(i remarcabile,exprimatedirect de cdtre
autor prin expresii sugestivepentru insugirile caracterialeale
protagonistului (personajprincipal- n.n').Mihai se distingeprin
FERSONAI
NNBAM*[ EUTTT
"credin(a cdtre Dumnezeu". prin patriotismul infldcirat
("dragostea cdtrepatrie"),prin omeniacu caresecomportdatatfata
de cei egalicu el, cdt 9i fafd de cei umili' Spirit justi{iar' sincer,
cinstit gi darnic sunt alte insugiri morale ale lui Mihai. care MIHAIVITNAEUL
contureazd "mult liudatul siu caracter". -'"^1X',.ffil'nil; -
cu'tr
Tris6turile morale ale banuluiMihai reiesin continuare prin ?ifji
nara{iune, prozatorul povestindo tntdmplare sugestivdpentru
mf,refiapersonajului.Faptele vitejeqti gi firea blAnd5 a banului "PttSuHasson",
Craioveiau l6cut sd fie indrdgitde popor,caregi-apusnddejdeain dc GeorgcCoSbuc
curajul gi in(elepciunealui. in acel timp, fara Romdneascd era - baladd cultd -
,,crudul" i .
cdrmuitdde Alexandru-voda gi via{a romdnilor era plinl
,.dechin gi dejale". voievodulerainvidiospe succesele 9i calitd{ile . George Coqbuc (1866 - l9l8) este unul dintre poelii
lui Mihai gi pltrnuiegteucidereaacestuia. Banuldescoperd la timp reprezentativi pentruliteraturaTransilvaniei, a cdrui originalitate
complotul gi incearcd si fugtr la Constantinopol,dar oamenii constain ilustralealurniisatuluiardelean,
a uneirealitaliistoricecu
domnitoruluiil prind Eiil duc la Bucure$ti,undeil intemni{eaz6' De totul aparle in ceea ce privegtelupta constanti gi indelungati a
teama ca poporul s5 nu se revolte qi s6 se ridice in apf,rareabanului poporuluipentrulibertatenafionala.Balada"PagaHassan",evocf,
Mihai, voievodulil condamndla moarte.La locul osdndei'gddele eroismulvoievoduluiMihai Viteazulin lupta de la Cdlugdreni
(c6l6u - n.n.) nu are ttrria sd-i retezecapul 5i, aruncdndsatdrul (1595),purtatAirnpotrivao$tiriiturce$ti,condusede PapaHassan.
(secureacildului - n.n.),"fuge prin mullimeaadunat6",strigdndcf, AntitezaSihiperbolasuntprincipaleleprocedeele artisticeprin care
el nu-l poate ucide "pe acest om". Mullimea este electrizattr GeorgeCogbucconstruiegte personalitdlilememorabileale celor
(infldcf,ratd,entuziasmata - n.n.) de aceastf,intdmplare,considera $oi conducdtori de ogtiri.
Titlul baladeinu reprezintdnumelepersonajului principal,
cf, a fost un semn ceresc9i cere cu "un glas detundtor"mild 9i
ci, intitulatd de Cogbuc "Paga Hassan", atrage atenfia asupra
iertarepentrubanulMihai.
conducbtorului otoman,cu intenfiade a muta interesulcititorului
Spre sfdrgitulsecolului al XV[-lea, in 1594, banul Craiovei
numelefiind urmatde un epitet ,.asupratragediei suferite de o armatd puternicd gi numeroasd,
devinedomnitorul![rii Romdnegti,
nimicitdde cdtremica oasteromdneascd. Personajulprincipal al
caracterizatorgi foartesugestivpentrugloria sa: Mihai Viteazul' baladeiesteMihai Viteazul,sugeratin primulversal poeziei:"Pe
NicolaeBblcescua construitcu paiestriefigura voievodului vodd-l zdreStecdlaretrecdnd".Mihai Viteazul este un personaj
Mihai viteazul prin intermediulpersonajuluiprincipal din opera atestat istoric, deoarecea fost domnitorulfdrii Rom6negti,
,.Romdniisupt Mihai-voievodViteazul",reunindtras[turilefizice avdnd
marele merit de a fi unit pentru prima oarf, in istorie cele trei
gi moraleintr-un portret literar complex. provinciiromdnegti:Ardealul,Moldova gi Jara Romdneascd. El
esteconductrtorulogtirii romine gi, prin actelesalede vitejie,
constituieun modelde curaj pentrusoldaliisdi.

62 6S
 Curajul nimicitor, statura impunltoare, duritatea
Trf,slturile de caracterale voievodului reiesin mod indirect vorbelor gi b1rb6liacu careii infrunttr de cotropitori sunt trisituri
din faptele sale ce impresioneazl ptin cutezanld. Curajul ce reies indirect din infiligarea domnitorului, construitf,printr-o
impresionant$i talentulde strategreiesdin imaginilemotorii care hiperbold ce constituie principalul procedeu artistic al strofei a
il prezintf,de vodl care i;i face "cirare" prin "mulfimea pigdn6", VIII-a:
iar puterea exemplului personal infldcireazl "oqtirea romdnd", "Sllbaticul vodd e-n zalegi-n fier,
care-"nurm6-ise-ndeasi"pentrua-i nimici pe duqmani.Yitezz de $i zalele-izuruiecrunte,
ztac a voievodului reiese, indirect, din metaforc "fulgerul", Giganticdpoart-ocupold pe frunte,
sugestivdpentru barda ce lucegteprin "turcimea" dezorientatl de
$i vorba-i e tunet, rf,sufletulger,
rapiditateagi agilitateacu care lovegteconducitorul romdn,l6cdnd Iar bardadin stdnga-iajungela cer,
si cadd-nmocirld"un val dup6val". $i vod6-i Ltnmunte."
Nivalnicul vodi s-a repezitasupra inamicilor9i l-a trAntitin
Hiperbola este alcf,tuitd din alteJiguri de stil: enumera(ia.
noroi chiar pe conducitorul turc, putemicul Sinan: "lar fulgerul
metafora - "vorba-i e tunet, rdsufletul ger" - ca Si epitetele
sinan, izbit de pe cal,lSe-nchina prin balta".oastea turceascf, este
hiperbolice "sf,lbaticul vodi", "giganticf, poartd o cupolA"- ce
nimicittr,osta$iisuntdezorientali$i amelitide iuregul romdnilor ce
evidenliazA atitudinea aprigS,infricogtrtoarea erouluiinsetat de
seabatcu furie dezltrn{uit5asupraloq avdndu-lmereuin frunte pe
dreptate. Aliteralia "$i zalele-i zuruie crunte", care sugereazd,
marelulMihai viteazul:"ca volburatoamneise-nvdrteel roatS/$i indirect, groaza turcului, intregegte portretul domnitorului,
intrl in urdie ca lupu-ntreoi/ $i-o frdngedegrabl qi-o bate-napoi/ evidenliindd6rzenia gi hottrrirea clrora li se subordoneazl.toate
realizat6prin
$i-o vdnturf,toat6". Imaginea motorie a btrtalieieste faptelegi gdnduriledomnitorului.
doul comparu(ii$i amplifica miire{ia lui Mihai, careesteinzestrat
Patriotismul infliclrat al lui Mihai Viteazul iese in
cu insugiri excep{ionale,comportdndu-se pe cdmpul de lupti
eviden!6mai ales prin antitezd cu lasitateaconducdtoruluiturc,
exemplar gi de neinvins,insugirispecifice eroilor din balade'
PagaHassan,eul liric accentudnderoismul neinfricat cu care se
Atacul vijelios al voievodului provoacauluirea 9i enervarea lui
aruncl in lupttrvoievodulromdn.
Hassan,care"de mirare,e negrupdmdnt",iar dezlin(uirea aprigtr O inovalie stilistic[ imbogIfegtelimbajul poeticin aceastd
a fui Mihai impotrivacotropitorilorestesugeratdinmod direct prin baladd,ceea ce demonstreazfrealul talent al poetului ardelean.
verbelede migcarerapida,niucitoare:"Aleargtr n6val5nebunf,,/ Conturarea personajului prin optica adversarului este un
pe
inprlstie singur pe cdfi ii aduntr,/Cutreierdcdmpul,tdind de procedeuartistic prin caresescotin evidenldtrisdturilece compun
cai". mtrre{iaprotagonistului, patriotismul ptrtimapqi spiritul lui de
Figura lui Mihai Viteazul este realizati irltr-o gradaqie sacrificiupentruindependenla poporuluiromdn.
ascendentd, eul liric conturando imaginetipici de erou legendar, in lirica inspirati din istorianeamuluiromdnesc,George
a cf,ruidirzenie esteilustrata,indirecl, prin metaforeevocatoare, Cogbuciqi exprimi sentimentele de admirafie9i preluirefa[6 de
defacturd populard: "El vine sprepaqd:e sroazdsi vai' / Cd vine eroismuldomnitorilorpatrioli, incredereain unitateapoporului
furtunf,". romdngi speranfa cd generaliileviitoarevor inilla patriape culmi
Dezltrn(uit,viteazuldonrnitorromdnil provoacdla lupti pe de progresgi civiliza!ie,construind o imagineunici a romdnilorce
Hassan intr-unmod insistent "Stai,paqa,o vorbd
9i plin de hotdrdre: dlinuie de veacuripe acestemeleaguri.
de-aproape s6-fispun","Stdi,pagi! sI piard unul din noi", insd
azi
conducdtorul turc, ingrozit de impetuozitatea 9i for{a
domnitorului, "fuge nebun".
65
64

PA$AnASSAN
- personaj secundai de baladtrcult[ -
- personaj atestat istoric -
"PagaHassan",
de GeorgeCoSbuc
- baladd cultd -
George Coqbuc (1866 - 1918) este unul dintre poelii
reprezentativipentru literatura Transilvaniei, a cf,rui originalitate
consti?nilustrarealumii satuluiardelean,a uneirealitdfiistoricecu
totul aparte in ceea ce privegte lupta constantd9i indelungatda
poporuluipentrulibertatenalionali. Balada"PagaHassan",evoci
un moment eroic din istoria nalional6 gi anume lupta de la
Ctrlugf,reni(1595) a ogtirii romdnecondusede domnitorulMihai
Viteazul purtatl impotriva turcilor, al clror conducdtorera Paga
Hassan.Antiteza gi hiperbolasunt principaleleprocedeeartistice
care scot in evidenld personalitdlilememorabile ale celor doi
conducitoride o9ti.
Titlul baladeiexprimi numelepersonajuluisecundar;i
eponimul (cared6 numeleoperei- n.n.) baladei"PagaHassan",de
GeorgeCogbuc,constituindSi un procedeu artistic de reflectarea
portretuluidomnitoruluiromdn,Mihai Viteazul.
PagaHassan,degiesteconducdtorularmateiturcegti,nu se
implici in bAtilie,ci urmdregte de la distanlddesff,gurarea luptelor,
atitudine disprefuitoare fagi de mica ogtire romdnS.Nici chiar
atuncicdnd"turcimea-nvrdjbita [...] cade-nmocirld", iar "fulgerul
Sinan,izbit de pe cal,/Se-nchind prin balta.",Hassannu intervine
direct in strategiabtrtdliei,ci, "de sub poalapddurii" ii "trimite-o
porunctr"lui Mihnea,pentruca acestas5 ataceogtirearomdn6.Din
aceste fapte reies, in mod indirect, infatuarea gi lagitatea
conducdtoruluiotoman,trdsituri ce se vor manifestain intreaga
poezie.
66
PagaHassaneste uluit de iuregul atacului gi, ingrozit de
imaginea hiperbolizati a voievodului romdn, care are asupra lui
'
impact vizual gi auditiu "fuge nebun" gi i se pare cf, in "ghearl de
fiard gi-n gurl de tun/ Mai dulce-i pieirea".Provocareadirect?lla
lupt6, fldcut[de ctrtreMihai, il insptrim6nttrcumplit pe Hassan,
care-gipierde"gi capul,gi firea", iar dezntrdejdeacare-lcuprinde
il desfigureazf: "Cu ochii de sdnge,cu barba vdlvoi/ El zboartr
goimegte".Speriat pestem5surtr,i se parec[ haineleil impiedici
sd fug6, groaza care-l sttrpdneqte ajungepdnd la disperare gi la o
panictr halucinanttr, reaclii reiegite indirect din dinamics
verbelo r/Io cu(iu nilor verbale :
"Turbanulii cadegi-l lasdcdzut:
igi rupecu mdnavestmdntul,
C[-n largile-ihainese-mpiedicdvdntul,
$i lui i se parecf,-nloc e linut:
Alearg4de groazapieirii bitut,
Mf,ndncf,pimdntul.
Mirarealui in faJafaptelorde mf,reafdvitejie a domnitorului
romdnse constituieintr-o noul dovadda lipsei de curaj pe cdmpul
de btrtaie.Lagitateapageiesfeevidenttrin momentul in care igi dtr
seamac[ Mihai Viteazulse indreaptf,spreel. Frica igi face loc in
sufletul sdu, deoareceapropiereavoievodului"e groazl,gi vai!",
metaford care sugereazf,faptul cf, paga sesizeazf,pericolul. La
propunerealui Mihai de a se confrunta,frica se transformf,intr-o
spaimd ingrozitoare, sentimentredat de poet prin fuga nebuntr"
paqapierzdndu-gi "gi capul 9i firea". Spaima gi groazail coplegesc
treptat, iar imaginealui vod6, pe care o percepeviual gi auditiv,
capdtddimensiunileunui munte.Dupb a doua provocare,Hassan
ajungein pragul nebuniei, avAndhalucina{ii, deoarecei se pare
"Ci-n largile-ihainese-mpiedicf,vdntul" gi-"n loc e finut".
PagaHassanintruchipeazitipul cuceritorului disprefuitor
gi arogant, pe care eul liric il contureazi cu note ironice gi
batjocoritoarepentru lagitateagi infatuareacare-l definesc pe
conducdtorularmateiotomane:
6?
 "$i-n ceasulacelaHassana jurat
Sd zaci de spaimi o lunf,,
Vizut-au gi beii cl fuga e bund
$i bietului pagddreptatei-au dat,
Cici voddghiaurulin tofi a bigat
O groaz[ nebund."
Antiteza este procedeulartistic prin care eul liric scoatein
evidenli patriotismul gi dlruirea cu care lupti in frunteaoqtirii
romdnevoievodulMihai Viteazul5i lipsa de curaj gi de demnitate
a conducdtorului turc, PaqaHassan.
imbindnd in mod armonios nara(iunea cu descrierea,
crtracterizurea indirectd realizatl prin evidenlierea lagitdfii
conducdtorului turc pe cdmpulde lupti cu ceadirectd,personajul
devine oglinda care reflectl spaimdgi groaz6.Modalitateade a
creiona un personaj prin optica adversarului este o dovadl de
mdiestrieartisticd,exprimdndtotodatdadmirafiapoetului pentru
Mihai Viteazulqi dispreffafade lagitateagi licomia conducdtorului
turc.
GeorgeCogbucfolosegteo varietatede procedeeartistice,
reugindsdconferestilului armoniegi finefe.Pentrua redaculoarea
epocii, poetul foloseStearhaisme - "ieniceri", "flinte", "urdie",
"pa$i", "ghiaur", "spahii", "bei" - iar registrulstilistic se distinge
prin prezenfacuvintelor Si expresiiloirpopulare; "e groazdgi vai",
"e negru-pdmdnt","mindncd pimdntul", "sL zacL", "o groazl
nebun6". Yerbele la timpul prezent dau faptelor permanentizare,
evidenfiind inci o dat6 virtulile poporului romdn consemnate
documentarde istoria unui neam care a prefuit dintotdeauna
sentimentuldemnitatii nafionalegi al jertfei pentru libertategi
independenfS.
68
PERSONAI
I}E POEUEROIC
DAN
- personaj principal de poem eroic -
- personaj mitic legendar-
"Dan, cdpilan de plai",
de VasileAlecsandri
- poem eroic -
VasileAlecsandri (1818-1890),poet,prozator9i dramaturg,
a rimas in literaturaromdni ca deschizltor de drumuri in toate
genurile literare, ca innoitor de mijloace artistice, avdnd o
importanld deosebiti in orientarealiteraturii nafionale. Patriot
inflScdrat, Alecsandri este un militant activ pentru Unirea
Principatelor Romdnegi un sus!indtorfervental eliber[riineamului
romdnescde sub ocupalia otoman6, sprijinind Rf,zboiul de
Independentd. "Un om ndscutin ceasbun" (loan Slavici)gi "un
noroc al istoriei noastre" (Paul Zarifopol), scriitorul a fost
permanentanirnat de cele mai sinceresentimentede venerafie
pentrlleroii neamuluiromdnesc:"... dacdimprejurtrrilem-aul6cut
poet, aceastaam s-e mulfumescpoporuluiromdn din care m-am
nf,scutgi carecuprindein sdnulsdu comoaranesecatd de cea mai
sublimdpoezie".
"Dan,cipitande plai"(1874)esteun poemeroicde facturi
romanticS,in careseimbindrealulcu fabulosul,fiind inspiratdin
faptele de vitejie ale eroilor populari, Alecsandri aureoldndcu
insugirilegendare personajele.
Dan estepersonajulprincipal al poemului,un erou mitic
gi excep{ional,un personaj imaginar, intrucdt nu este atestat
istoric.Aura legendari a viteazuluiDan sebazeazd, pe calitateade
fost ogteanal voievodului $tefan cel Mare, personajulfiind o
"intrupare simbolicd a patriotismuluigi a eroismuluianonim
popular" (G.C.Nicolescu)care a luptat dintotdeaunapentru
libertateafdrii sale.
69

Titlul poemului este un prim miiloc de caracterizare a
personajului, sintagma "cf,pitan d5: Plai" simbolizdnd eroul
anonim, care-gi aplrf, cu prelul vietii patria, considerdnd c6
dragosteade neam$i Fre este'principalamisiune a existenleisale.
Trtrstrturile fizice gi morale ale lui Dan, ciruia Alecsandriii
face un portret complex, sunt ilustrate at6t prin modalitd(ile
caracterizdrii directe cdt gi indirecte.
Degi aparfine literaturii culte, poemul lui Alecsandri
contureazi portretul eroului popular, al romdnului anonim care,
din iubire pentru neam gi {artr, este capabil de sacrificiul
suprem, datoria lui fiind sf, apere libertatea gi independenta
pimdntului stribun. Principalele trf,sSturicare-i determindintreg
comportamentulsunt patriotismul, cinstea, vitejia' puterea
credin{eigi demnitatea.Personajulprincipalnu esteatestatistoric,
ci este preluatde Alecsandridin poeziapopularf,,creafiecare a
cdntat gi a prefuit intotdeaunaeroii neamului romdnesc.Versurile
aSezateca motto al poemului sunt un fragment preluat dintr-un
"cdnticpoporal"gi contureazleroismul lui Dan, "goimande plai",
carea luptat cu vitejie pentru a-gi apf,ratara de ndvllitorii tdtari:
"Frunzf, verde de mf,lai,
Cine mergesusla rai?
MergeDan, goimande plai,
C-a ucisel mulli dugmani,
Frunzf,verde lemn de brad 1 bdtrdnulDan mediteazf,cu in{elepciuneasupratreceriiireversibile
Cine mergegios in iad?
Merg tatarii lui Murad,
C-auucis in zi de mai
Pe Dan, ctrpitande plai!"
Lupta dreapttr gi cinstittr de aptrrare dusl de Dan este
cregtineascS,de aceea creatorul anonim considerl cd sufletul
erouluis-adusin rai, iar titarii "gios in iad", ca pedeaps6 pentrucf,
pe
l-au ucis viteazul"clpitan de plai".
in poemul lui Vasile Alecsandri se contureazI,incf, din
primuf vers, prin caracterizare directd, trtrstrturile fizice 9i
morale, precum gi locurile mirifice in care vieluieqte eroul:
"Bdtrdnul Dan trlieqte ca goimul singuratic/in pegtertrde stAnc6,
pe-unmuntepiduratic". Alecsandrisugereazd virsta inaintatl a
?o
personajului prin epitetul "bdtran", iar linuturile mitice sunt
creionateconcis, prin enumeralia celor doud complementede loc.
Compara1ia "ca goimul singuratic" sugereazl incl din debutul
poemului cdteva trlsituri morale ale luptdtorului: curajul,
mAndria, seme(ia9i superioritateamoral6. Epitetul "singuratic"
exprimf,existenlasolitard(singuraticl - n.n.) in mijlocul naturii,
care-l indeamnf, la meditalie gi cu care Dan se aflf, intr-o
armonioasdcomuniune. Antiteza dintre veselia r[slritului Ei
tristelea provocatd de apusul soarelui accentueazd,indirect,
melancoliapersonajului,simldmdntce punestlpdnirepe el atunci
cdnd se gdndegtela vremurileglorioasede odinioard:"Privind cu
veselie cum soarele rf,sare,/Ddnd viafl luminoasi cu-o caldf,
sirutare,/ Privind cu jale lungd cum soareleapune.../Aga gi el
apus-audin zile mari gi bune!". Senectuteapersonajuluieste
qitictr, ideea fiind sugeratd,indirect, printr-o metaford care-i
compuneaura legendarI:"Vechi pustnic,rdmassingurdin timpul
sf,uafar6".
Simbol al vremurilor eroice- ideeexprimatl indirect prin
compara{ia"Ca pe un gol de munteo stdncdsolitarA"- Dan pare
impovf,ratde trecereaaniloq sim{indu-seacum numai o "tainictr
fantasmd"a "verdei tinerefi", din care cauzf,este coplegitde o
triste{e sfAqietoare.
Trdind mereu in mijlocul naturii ocrotitoaregi vegnice,
a timpului.Semnele"geroaseibltrdneli" - "Timpul receapas-umtrrul
meu/ $i c6t m-afundin zile tot simt cf, e mai greu" - se afli in
antitezdcu eternitatea naturii"lar munlii, albi ca ddnsul,se-nclini-n
depirtare". intocmai ca ciobdnaguldin "Miorila", Dan privegte
moartea cu infelepciunegi senintrtate,ca pe o lege ancestralda
Jirii: "Ol Lege-animicirei, o!legenemiloas6!/Cdnd,cdnds-a toci
oare a vremei lungf, coasf,!". Ideea scurgerii fdrtr intoarcerea
timpului,asupracdreiareflecteazlbltrdnul ogtean,estesusfinutdde
interogatia retoricd Si de metafors din ultimul vers citat.
Amintirea "timpilor eroici", rememorareavremurilor
strAlucitese constituie, indirect,intr-o ampldevocarea eroismului
acestuiluptltor pentru bine, frumos gi adevtrrimpotrivacelor
7l
rdi, ucigagigi vicleni. Fire idealistl, Dan gi-arfi dorit sa indrepte
lumea, care ii "pdtea ingust6,/ Pentru bine, qi larg6, prea largd
penfru riu!" gi, ca un bun cregtin, o'El ar fi vrut-o bund ca bunul
Dumnezeu".
Animat de patriotism, Dan igi amintegtecu mdndrie de
curajul pe careil dqvediseintreagaviat"6,cdnd"ii plicea si-nfrunte
cu dalba-i vitejie,/ Pe cei care prin lume purtau bici de urgie".
Bltrdnul viteaz trdiegte momente de extaz rememordnd anii
tinerefii,"cdndlara striga:La lupt5"Dane!", iar el nu qoviia niciun
moment"Si vdntureca pleavaogtiriledugmane".
imprejurtrrile in care aclioneaza"Dan sunt excep{ionale,
fiindc[ titarii eraucruzi,prf,dau,ucideaugi distrugeautotul in calea
lor gi de aceeaeul liric ii conferl puteri fabuloase de erou
legendar, inzestrdndu-lcu trdsdturi hiperbotice: "in patru mari
hotaretunagi fulgera".Loialitatea gi devotamentulpentrufaralqi
sunt evidentiateprin compara(ia:"Atunci a lui mirire ca trdsnetul
era", iar spiritul de sacrificiu este conturat alegoric Si indirect:
"lar lara dormea-npacepe timpii cei mai rdil Cdt Dan veghea-n
picioarela cipf,t6iulei".
Dan, asemeneaeroului de basm, triiegte intr-o perf'ectd
armoniecu armf,saruls6u, cIruia i se adreseazl"cu blindefd",
insufldndu-icuraj pi optimism: "N-aibi grij6, mai qoimane!eu am
gi duc cu mine/ O vraji rea de dugmaniqi buna pentru tine",
trtrs6tur6evidenliattrprin autocaracterizare.
Ancestralacomuniunea romAnuluicu natura ocrotitoare
este ilustratd,indirect, de cllitoriile temerare"prin codri fbrd
drumurigi 16rlde lumin6",in careerainsolitde "vulturiicarpatici
cu zborulindrf,zne1", ce formau"un cortegifalnic erouluidrumef".
Neinfricat, viteazulDan estecaracterizatdirect de cbtreeul liric,
prin innobilarea sacu un suflet mare,plin de iubire: "lncrederea-
nflore$te in inimelemari!".
'Personaj
mitic, Dan, este inzestrat ctl puteri
supranaturale,el aude gi in{elegegraiul naturii, cat'cii cstc
prieten,confidentgi martoral lupteisale-continue pentruliberlate.
Eroul"ascult6griind doi vechistejari"gi afl6 cu surprindere cf,in
fari "au ndv6lit tdtariir.l $i-acum in balli de sdnge igi .ioaca
.urrstoi de
armf,sarii".Vesteacutremurdtoare esteconfirrnatdde
?2
vulturi urmali de uli grdmadf,". Caracterizarea personajului
central se face indirect prin verbe la prezentul etern - "ascult6",
"ard", "zbor", t'aude", "suspind", ttnu crgdg" -, prin repeti(in
verbului "ard" gi prin inversiune: "adusu-mi-au din vale lung
vaiet'1 Propoziliile sunt scurte, tonul sacadat, iar multitudinea
exclamaliilor retorice amplifi cb tragediainvaziei titdrdqti.
Dragostea de {artr il invioreazi brusc, f6cdnd sf, reinvie
vigoareade altidatii gi dorinfa de a-gi aptrra finuturile natale ii
fulgeri in priviri: "Un fulger se aprindein ochii lui pe loc". Bdtrdnul
o$teanigi mobilizeazdintreagaenergiegi seincurajeazlsi porneascf,
Juptaimpotriva dugmanilorlirii: "La luptd,Danel fara-i in jar, tara-i
in foc!". Mdnat de un fierbinte patriotism, Dan desprindepalogul
vechi din cui, care,personficat, "lucegtevoios in mdna lui". Ura
fa{tr de cotropitorii {trrii renagtein sufletul lui Dan curajul, vitejia
gi spiritul de sacrificiu, trdslturi ce reies din autocaracterizare:"Pe
inim[ qi palogrugina nu s-au pus/ O! Doamne,Doamnesfinte, mai
d[-mi zile de trail Pdn'ce-oistrivi toli lupii, tofi gerpiide pe plai! FI
tu si-mi par{ numai atunci palogulgreu,/ Cdnd inima-nceta-vasi
batf,-npieptul meu,/ $-atunci inima numai de-abatesd incete/Cind
voi culcasublamAa dugmanilorcete!".Invadatoriisuntsugeralide
metaforele"lupii" gi "gerpii", iar verbeleaflate la modul imperativ
gi tonul avdntatal invocogieiretorice(rug6adresatiilui Dumnezeu- n n)
gi al exclama(iilor evidenfiazddorin{a puternictr gi nestilvilittr a
eroului de a-gi apira !ara.
"Mire(ul om de munte", inldtigatca un adevdraterou din
baladelegi basmelepopulare estehipefiolizat, "cllcilnd cu pagi
gigantici",gi esteajutatde naturacareparecf, i se alf,turf,in lupta
impotrivadugmanilor!6rii: rdul "il cunoagte"gi iqi scadevalurileca
viteazulDan si poati trececu ugurinftr"pe cale nentreruptS".
Dan, "erou intinerit", il ia cu sine la luptd pe Ursan,
impreundcu carese aruncl lbri teaml in mijloculdugmaniloq pe
care-irdpuncu setede rlzbunare gi vitejie: "El intrdgi se-ndeasf,
in gloatatremurdndd/ Ca giunghiulcel de moarlein inimapldpdndi/
palogu-ice luceca fulgerde urgie/Tot cade-ndreapta-nstAnga,gi
$i
taie-n carnevie...". Comparaliile"ca giunghiulcel de moarte"gi
"ca fulger de urgie" compuno aureoli de legendl personajului
inzestratcu outerifabuloase.
?3

Dup6 rf,nirea lui Ursan, atitudinea lui Dan evidenliazl,
indirect, o trdsltur[ fundamentall, aceeade prieten sincer gi
devotat, agezdndu-se "de pazdla capul lui Ursan" gi "ameninfdnd
cu ochii tltarii". Dan iqi riscl viafa, dar nu-gi pf,rlsegteprietenul
"strf,punsde o sf,geatl" gi este,la rdndul s6u, "lovit in coast6"de
p[g6ni. Comparalia din versul "Precum atteaptazimbrul de lupi
incungiurat" reliefeazAatAtsimbolul Moldovei, al cf,reisteagera un
cap de zimbru,cdt gi vitejia plini de mire{ie a bf,trdnuluiDan in
lupta impotriva "lupilor", metaford ce simbolizeaza" nt numai pe
tiitari, ci pe tofi dugmanii[[rii.
.Demnitatea,ttrria de caracter,forfa moral5 carecompun
personalitateabitrdnului patriot romAn reies,indirecl, din ultimul
episodal poemului.Dan esteluat prizonier "ca prad6gi trofeu" de
cf,tre hanul t?ltarcare, foarte enervatde infrdngereasuferitS,vrea
str-l umileascf, la rdndul sf,u pe bltrdnul o$tean.Acesta, "degi
cuprinsde lanfuri", igi pf,streazf,comportarea demntr -"mf,re! intrd
rominul"- gi igi exprimd increderea in patriotismul qi vitejia
urmagilor: "Ea pleaci fruntea-npace,rispunde cdpitanul/Cdci are
str renascdmai fragedi la anul". in pofida amenin(drilortltarului
"cu inima haini", Dan sesimteimplinit gi fericit pentrucd gi-aldcut
datoria faftr de neam gi fard, primindu-gi"in pace"sf6.rgitul.
Eroul refuztr cu demnitate s[-gi pf,rf,seascf,legea
strf,mogeascf, a credinteiortodoxegi sI devindpf,gdn,rdspunsullui
fiind ferm gi neclintit: "Ceahldulsub furtuni nu scademugunoi!/
Eu, Dan, sub vdntul soarteisI scad plgdn nu voi/ Deci nu-mi
convineviafamigelniccdgtigatd/ Nici pataPdrdelegii in frunteamea
s5pati".Vibrdndde admiratiepentrucutezan{aeroului,Alecsandri
ii contureazlin mad direct un portret moral superior, plin de
mtrre(ie,sintetizatconcisin versurile:"CregtinulDan, bitrdnul cu
suflet luminos/inalla-alui statur{gi zice maiestuos".Sentimentul
onoarei "de viteaz" 9i cinstea structuraldsunt redateprin repetilia
adjectivului "alb": "Alb am trAit un secul pe plaiul strf,mogesc,/ $i
vreu cu fatpalbd seninsI md sfrrgesc,/Ca dup-o viali lung6,feritf,
de ru5ine,/MormAntulmeu sd fie curat Si alb ca mine!". Antiteza
dintre cuvintele "patii", "rugine", o'ruginf,pe-o armd de viteaz",
"vierme" gi cuvintele"albeatadin obraz", "faftr alb6", "curat", "trai
ftrrd mustraregi f{r[ prihanie" accentueazl,indirect, onestitatea,
demnitateagi integritateamoraltr a eroului.
7*
Profunda legiturtr a personajului cu plmAntul strtrbun,
pe care l-a apdratcu iubire intreaga vial6, este ilustratil, in mod
direct, prin ultima sa dorinld: "Ghirai, mi las6, lasf, la ora morfii
grelel Sd mai sdrut o datd pdmdntul ldrii melel". Impresionatde
dragostealui Dan pentru fara sa, hanul desface"cumplitul lan{",
"noduri sute", "unealtade robie" sub care "leul zace"gi, oferindu-i
'sf,u, il lasd sd-gi indeplineascdneostoitul "dor" de "aerul
calul
Moldovei".
Degi grav rdnit, Dan treceNistrul gi este fericit atunci cdnd
revedepimdntul f6rii, dovadtra inaltului siu patriotism: "inima
lui cregte,9i ochii-i plini de jale/ Cu drag privesc prin lacrimi
podoaba[6rii sale".Simbioza perfecttrcu Moldova esteilustratil
prin gestul ingenuncherii Si prin sllrutul pios ol pdmilntalui
strdbun: "Sirmanu-ngenuncheaztr pe iarba ce strf,luce,/igi pleacl
frunteaalbtr,'smeritigi face cruce/$i pentrutotdeaunasiruttr ca pe-
o moagte/Pimdntul ce tresare9i care-lrecunoagte.. .". PersoniJicat,
p[mdntul ldrii igi recunoa$teeroii 9i tresareemofionatcdnd Dan ii
aduceun ultim omagiu.Scenaestecutremurltoaregi esteconstruitil
printr-o impresionantdimagine vizuald.
Respectindu-gi cuvAntul dat, Dan se intoarcein cortul
hanului,unde "Suspind,govf,iegtegi, palid, cade mort", stdrnind
admirafia gi respectullui Ghirai, careigi exprimd"cu durere"gi
amdrdciuneregretulpentru moarteaacestui"om intelept":
"O! Dan viteaz, ferice ca tine care pere,
Avdndo via!trverdein timpul tinerefii
$i albAcazbpadainiamabdtrdnelii!..."
Portretul de erou legendar al personajuluieste realizat atdt
prin caracterizare directil, c6t gi prin caracterizare indirectd.
Caracterizares directd realizatd de autor evidentiazf,
tr[sf,turi $i trliri emotionalecum sunt: patriotismul, legtrtura
eroului cu natura, mtrre{iagi demnitatealui in fafa hanului iar
opiniile altor personaje,ca aceleaale lui Ghirai reliefeazA cd Dan
esteinfelept gi viteaz, demn gi patriot.
Prin autocaracterizare,Dan igi afirmd ura fa{tr de dugmanii
{trrii, curajul gi ttrria moraltr de a respinge compromisurile,
demnitatea.
75
 Caracterirflre indirectl reiesedin fapte, gdnduri,frimAntiri
sufleteqti,caredenotiipatriotism, curaj, prieten devotat, cinstit gi
corect. Mediul in care triieqte Dan, precum qi vorbele acestuia
creioneazi un lupt2ltorinfelepl curajos, demn gi increzitor ln
patriotismul genera(iilor viitoare.
Ca modalitifi de expunere folosite in caracterizarez
personajului,Alecsandri imbintr nara(iunea cu descrierea Si
dialogal. Monologurile lui Dan evidenliazl in{elepciunea 9i
patriotismul stru lnfltrctrrat.
Figurile de stil se remarci prin fo(a de expresie,conferind
textului o deosebitf,capacitate emofionali: epitete - "vechi
pustnic","dalba-ivitejie", "lucegtevoios", "mdrelulom de munte",
"gloata tremurdndd","mf,ref intrd romdnul", "suflet luminos" -,
compara(ii - "triiegte ca goimul singuratic", "munlii albi ca
ddnsul","a lui mdnie ca trf,snetulera", si vdntureca pleavaogtirile
duqmane","se-ndeasiin gloata tremurdndf,ca giunghiul", "slrutl
ca pe-o moa;te" -, mctafore - "fantasma drf,gf,laqtr","a vremei
lungtr coas6", "nrgina", "lupii", "gerpii", "leul" -, personiticarea
palogului,a stejarilor,a plaiului natal.
ProtagonistulDan este un simbol al vitejiei gi gloriei ce
definescistoriaromanilorgi anumeperioadadomnieilui $tefancel
Mare, la rdndulstrumodelde patriotismgi devotamentnafional.
in legendeleinspiratedin istoriapatriei,precumgi in "Dan,
cf,pitan de plai", Vasile Alecsandri "rlmdne un poet mare gi
inimitabil" (PaulComea)
76
DEBASM
PERSONAI CULT
CRAIT}t
'- personajsecundarde basm cult-
" Povestealui Harap-Alb",
de lon Creangd
- basm cult -
Ion Creangl (1837?-1889)este consideratcreatorul
basmului cult in literatura romintr, a ctrrui principaltr
"particularitateesteaceeacf, marelepovestitorpf,streazicaracterul
realist al infimpldrilor, iar personajele sunt puternic umanizete ;i
individualizate. Spa(iul desfdsurdrii ac(iunii este ancorat intr-o
realitate sociald Si istoricd determinatd, iar faptele ilustrate
izvortrscdin legilefirii careguvemeazf,omenirea.
"Povestealui Harap-Alb" estecel mai reprezentativ basm
al lui Ion Creangi, fiind publicat la I august 1877 in revista
"Convorbiri literare",reprodusapoi de Mihai Eminescuin ziarul
"Timpul".
Craiul, tat6l lui Harap-Alb,estepersonajsecundar,pentru
cb aparenumaiin primul episodal basmului.El esteun personaj
de basm numai prin motivul popalar al tmpdratului aJlat ln
impas. Altfel, peisonajul este realist gi pozitiv, deoarecelon
Creangl scoatein evidenttrmai ales trdsf,turileftrranului-tattr, in
ipostazalui pedagogicl.
Trtrstrturile morale se disting atdt prin caracteilzares
directd a naratorului, cdt mai ales prin caracterizare indirectd,
adicl din faptele, gdndurile, vorbele Si atitudinile craiului.
Grijuliu ca orice tatf,, el se simte responsabil pentru viitorul
copiilor, dorind ca ei sI devintradulli in starede a-$i intemeiao
familie gi de a trAi pe picioarelelor. Pentrua verificadacl fiii lui au
7T
depdqitv6rsta infantilismului, craiul "se imbracl pe ascunsintr-o
piele de urs", se ascundesub un pod pentru a-i observagi-i supune
la probacurajuluica sdfie sigurcd vor ajungecu bine la fratelelui.
Dupf, ce fiul cel mare se sperie de urs gi se intoarce acasf,,craiul
constatdcu tristele:"nici tu nu egti de impdrat,nici imp6rdliapentru
tine". Ironia amarl a tatdlui dezamigit gi de fiul mijlociu
izbucnegtenestipAnit gi este tot de naturtr ftrrineasctr,umanI,
fiind realizatd,,indirect, prin intermediul monologului adresat:
"...dar [...] rugineaunde o puneli?Din trei feciori cdli are tata,
niciunul s6 nu fie bun de nimica?Apoi dreptsf,vd spun,ctr atunci
degeabamai stricalimdncatea,dragii mei... SI umblatinumaiaga
frunza frisinelului (fdr[ nicio treab6,fbrtr niciun rost - n .n.) toatl
via{a voastrtrgi sf, vd lluda}i ctr sunte{i feciori de crai, asta nu
miroasia nasde om...".
in tinerele,craiul f6cuse,la rdndulsdu,aceeagicf,ldtorie,in
urma cf,reiadeveniseapt pentru a-gi intemeia o familie Si a-ql'
conduceimptrrtrfia.Referindu-se la calul alesde fiul cel mic, tatdl
recunoagtedirect cL "de multe primejdii m-a scipat gi pe mine in
tinere{elemele!". La rdndul slu, calul ntrzdrdvanigi amintegte
drumul cdtre imptrratul Rog, pentru cd "m-au mai purtat odati
pdcatelepe acolocu tatf,-tiuin tinerelelelui".
Inteligent 9i infelept, craiul igi fundamentasecdteva
principii esenfialede viaftr, care-gidovedesctemeiniciaqi pe care
le sf,degteqi in educatia fiilor sdi. Pova(a datd mezinului se
dovedegteproviden{ialtr,deoarececraiul gtie din p[faniile proprii
cd fiul va intAlni in drumul sf,uoamenipericulogigi perfizi, care
i-ar putea provoca multe necazuri:"Numai jine minte sfatul ce-!i
daq in cllitoria ta ai sf, ai trebuinttr9i de rli gi de buni, dar sd te
fereEtide omul rog, iarf, mai ales de cel spdn,cit ii putea;sd n-ai
de-afacecu d6ngiictrcisuntfoartegugubefi"(careamdgesc, inqaltr- n n ).
Mezinul incalcdindrumareapatemi pentru cf, trebuia,totugi, sd
treacf,personalprin aceast[ experienldde via1d,s5-9i formeze,la
rdndul sdu,principii solide din propriile peripefii.Experien{a de
via{tr a craiului este accentuatl, indirect, 9i prin alt gest ce se va
dovediprovidenlial,atuncicdndii ddruiegtemezinuluipieleade urs
in caresedeghizase: "Na-fi acumgi pieleaastade urs,cd fi-a prinde
binevreodatf,".in probaIa careestesupusHarap-Albcu aducerea
7A
"sdlf,lilor din gridina ursului", blana este unul dintre elementele
ritualice care-i salveazi viala flic[ului.
Degi personaj secundar, craiul are un rol important in
basm,exprimdndconcepliagospodaruluidin Humulegti,a tatilui
grijuliu pentrusoartagi viitorul copiilor,d6ndu-lepoveleesenliale
pentru via!f,.
Limbajul craiului este tipic humuleStean, cu pilde Si
proverbe populare, ilustrAnd o datd in plus relapia pedagogicd
paterndpe care o are cuJiii sdi: "lac de-arfi, broagtesunt destule",
"fiecarepentrusine, croitor de pdne","La pldcintelinainte/ $i la
rLzboilinapoi".Om trecutprin viaff,,cu o experienftrsolidtr,craiul
nu-gi punein pericol fiii, pdnl nu se convingeci sunt in staresi
invingd piedicileiminenteunei ctrldtoriiin necunoscut. Le verificf,
nu numai curajul, cutezanta,ci gi istelimpa de a face faff,
int6mplf,rilor.
De altfel, Ion Creangd a ilustrat in opera sa propria
experien{Ide via!tr,pe carea povestit-o"sub formtrde memorial;a
invdluit-o in mit gi a sugrumat-o inr-o experienF fantasticd,
valabilI pentruom in genere;gi el a luptatcu spdnii,cu primejdiile
gi nevoile,gi el s-a fdcut frate cu dracul,ca si treactrpunfileviefii,
iar nemurireagi-adobdndit-odin apavie gi apamoarti a creafieilui
artistice"(PompiliuConstantinescu).
ntrnlilPRnPEmao
personaj principar de basm
"l)rirru prepereac,,
de lon Creangd
- basm cult
Pasiunealui lon Creangi (1839-1889)pentru literatura
populari s-a concretizatin basmelepe care le-a scris, in care
folcloricdse imbin[ in mod miraculoscu pld.smuirea
.autenticitatea
artistica a realit[1ii, fantasticul fiind umanizat gi puternic
individualizat.Cu "Df,nilA Prepeleac",Creangf,incepe seria
?9

basmelor in care dracii nu mai sunt forie malefice periculoase
pentru om, ci devin nigte bie{i prostinaci, u$or de picilit de cdtre
{trranulsautdrgoveluliste!, viziune ce ilustreazl "in cea mai inalti
mdsurd congtiin(a superioritalii umane". (Zoe Dumitrescu-
Bugulenga).Acesteiteme,foarte indrdgitede Creang6,ii aparfin9i
alte creatii literare:"Povestealui Stan Pilitul" (1877) gi "lvan
Turbinci"(1878).
Basmul "Dtrniltr Prepeleac"se incadreazl in genul epic,
iar ca specie literari este un basm cultn deoar€ceare autor
cunoscut, Ion Creangtr. Opera a aptrrutin revista "Convorbiri
literare",la I martie 1876.
imptetirea elemcntelor realiste cu cele fabuloase creeazd
fantrcticul, ca specific ancestral(strlvechi) al basmeloqinsd, in
aceastA crea{ie narativtr, Creangl imbind eresul popular
(supersti(ie) cu evQcarearealistd a satului moldovenesc,de unde
reiesegi originalitatea unicd a acesteicrealii.
Danila Prepeleaceste personajul principal si eponim
(careda numeleoperei- n.n.)al basmuluicult scrisde Ion Creanga.
Porecla Prepeleaco primise eroul din cauza singurului lucru
construit vreodatain gospodariecu mdna lui si de care era foarte
: constructieimprovizatadin prajini,pe carese
mdndru(prepeleac
intinde fdnul saunutretulla uscat).Naratorul omniscient explicatn
mod direct semnificatiaporecleiintr-o parantezai"Dar cine poate
staimpotrivalui DanilaPrepeleac? (ca asaii eraporecla,pentruca
atdtaodor aveasi el pe ldngacasa,facutde mdnalui)".
Ddnili Prepeleac esteun !6ransf,rac,naratorulomniscient
caracterizdndu-ldirect inci de la inceputul basmului9i motivdnd,
de altfel,gi lipsurilein caresezbiteafamilia lui: "lene;, nechitit la
minte gi nechibzuitla trebi". Danili esteinsttrat9i are"o mul{ime
de copii", pe cdnd bogatulsdu frate,cf,satorit9i el, nu are nici un
copil. Protagonistul esteun om anapoda,"toate trebilepe care le
lbcea,le fbcea dos",prost gi indolent,incdt"ii mdncaucdiniidin
pe
traistd",naratorulrelieibnd,indirect, acestetrdsdturiprin modalitd(i
paremiologice(proverbe-n.rz.).Singuralui avereera'o perechede
boi tineri, puternici gi gragi, dar cdnd avea nevoie de cdru16,
imprumutade la fratelebogat,careil slbtuieSte sd meargila tdrg5i,
cu baniioblinulipe boi, sd-gicumpereun car5i doi boi mai rnici.
80
Afte trisituri morale reies,in mod indirecl, din faptelegi
mentalitateaprotagonistului.Del5s5tor, neobignuit sI ducl o
treabl pAni la capit, D6nili, nici nu ajungela tdrg, ci gi face
primul troc dezavantajos: df, boii gi ia, la schimb,un car.Cuprins
de remugciri, birbatul mediteazf,asupra neroziei f6cute,
incercdnd,parcd,sd-giregdseasciidentitatea,prin monologinterior
Si autdpersiflare: "De-oi fi eu DlnilS Prepeleac,am prtrpidit boii;
iar de n-oi fi eu acela,apoi am gisit o cdruf6...Ba e Prepeleac, ba
nu-i el . . .". Cu toateacestea,
el continui schimburilepdguboase: dd
carulpentruo caprd,caprape un gdnsacai gdnsacul"pe-opungl de
cele pe talger, cu baierile lungi, de pus in gdt". Congtient de
neghiobia sa, Dbnil5 se autodojenegteprin alt.monolog interior,
apeldnd Ia pildele paremiologice.'"Na-!i-o frdnt6,cd {i-am dres-o!
Dintr-o pireche de boi, de-a mai mare dragul s[ te uifi la ei, am
rf,masc-o pungf,goald.[...] dar parcddraculmi-a luatminfile".
Caracterizutdirect de citre fratele bogat,"mare ntrtirlu
mai egti", DInild are sentimentulvinovifiei gi se autopersifleaTd
printr-o zicald rimatd: "C6nd e minte,/ Nu-i ce vinde;/ Cdnd e
brdnz6,lNu-i bdrbdn!5"(putinicd- n n.).Drumul la tArgpoatefi,
totuqi,unul inifiatic,deoarecemulteinvatAbdrbatuldin toatec6tei
seintdmplf,.
Scens din pldure reflectd,indirect, prostia ftiri limittr a
personajului,careaqazdcarulgi boii frateluiin dreptulcopaculuipe
care-l taie gi care cade "peste car de-l sfarmd gi pesteboi de-i
ucide".Autoadresareo"Ei, ei, acum ce-i de fdcut?... Eu cred cd
ce-ibine,nu-i rdu:Dbnildface,Ddni16 trebuiesf,desfacf,"esteplind
de amdrdciune, protagonistulmanifestdnd lagitate,deoarece
vreasf,
fug[ in lumealargf,,sd-giabandoneze familia.Trecdndpe ldngl un
iaz, aruncl toporulintr-un cdrd de ligife (plsiri de battd- n.n.),cu
intentiade a-i duce una fratelui sdu drept plocon pentrupierderea
carului gi a boilor. insf,, pentru cd avuseseo "zi pocitd", nu
nimeregtenicio ligil[, iar toporulse duce la fundul iazului,drept
carefrateleil alungdiritat la culmegi exclamdcu nf,duf:"Se vede
cd tu ai fost bun de cdlugf,rit,iar nu de trlit in lume,sI necdjegti
oatneniigi sd chinuiegtinevastagi copiii!". Acestecuvinteii dau
ideeaconstruiriiunei rndnistiripe pajigteaiazuluigi facemai ?ntdi
o crlrcede lemn.Pregitirilepentrua dural6ca;ulsf6nt.urrdesi se
81
cf,lugireascS,il pun in conflict cu dracii, carenu pot fi de acordcu
existenlaunei mdndstiriconstruitel6ngd lacul, pe fundul clruia igi
aveaimptrrdliaScaraoschi.
Ca in orice basm, protagonistul este supus unor probe, pe
caretrebuie strle depigeascdpentrua reugis[ scapede slrdcia care
p6reafdrl solufie.in cele gaseprobe la care-lsupundracii,Ddnil[
se dovedegteistef qi descurctrref, el invingdnd de fiecare dat6
puterile diavolegti prin inteligenfit 9i ingeniozitate: inconjurul
iaailui cu iapa-n cdrctr,pe care Df,nild o incalecd; alergarea de
vitezd,pe careblrbatul o c6gtig6pundndsd alergeuniepure1'lupta
corp la corp, in care diavolul se ia la trdntd cu ursul; chiuitul
asurzilor il rezolvl pllind dracul in tdmple cu un drug gros de
st€jar;aruncarea buzduganului nu seinfdptuiegte,subpretextulci
ar rf,m6nela nigte rude ale lui Df,nili, care locuiescpe lun6; in
sfhrgit,fo4a blestemului, probl cdgtigatdde bf,rbat cu ajutorul
copiilor care-lscarmdntr cu daracul(pieptenecu dinti metalici- n.n.),
chiar dac* dracul rostise o afurisenie care-i crtrpaseochiul lui
DInild.
Aceastdnoutr ipostazi a lui Df,nili, aceeade invingtrtor,
este,probabil,consecinlafireascf,a gdnduluicreptinde a indlla un
Itrcaglui Dumnezeu.Victoria omului asupradracilor esteo temd
prezentl nu numai in basmelelui Creangd,ci qi in proza fantasticf,
a lui l.L.Caragiale,unde cocoana Marghioala ("La hanul lui
Mdnjoald") ori Ianulea ("Kir lanulea") simbolizeazdputerile
diavolegticare sunt anihilate de istelimea9i dibdcia oamenilor,
precumgi de spiritul cregtinesc al romdnuluidintotdeauna.
Zoe Dumitrescu-Bugulenga afirmdcd D[ni16Prepeleac are
o "naturtr bivalentii", opinie ce reiesedin textul basmului,unde
noratorul omnkcient il definegte tn mod direct: "omul lui
Dumnezeu cu ntrravul dracului". Protagonistulinva{6 din
propriile gregeli9i "mai prinseseacum la minte", astfelincdt,in
confruntf,rilepe care le are cu "drdcimea",ieseinvingdtornu prin
indemdnaresauputeri supranaturale, ci prin iste{imeumantr,prin
acea agerime proprie [dranului romdn silit s[ se descurcein
imprejurlri limiti. Spre deosebirede Harap-Alb, Dlnilb glsegte
singur solufiile de a iegi din impas,degi adversariisli sunt fiinle
supranaturaledefinitorii pentru forfele malefice. Totugi, el nu
82
lnvinge cu adevdratpe "Michidut6", "Sarsail6"sau "Scaraoschi",
gi sI obfintr bani nemuncifi,
ci reugegtedoar str-i ptrcSleasctr
norocul sf,u echilibrdndneputinlade a fi gospodargi de a trudi
cinstit pentruintrelinereafamiliei.
in basmul "Dinili Prepeleac",Ion Creangl imagineazi o
nou6 ipostazi a diavolului, carenu mai estepericulosprin faptul c[
doregtesi ia cdt mai multe suflete omenegti,ci "devine un biet
prostAnac., ugor ingelat de istelimeaff,ranuluisau tdrgovelului".
(Zoe DumitrescuBugulenga,"Ion Creangl")
Ion Creangii - Iimbajul prozei narative
tn basmul "Ddnild Prepeleac"
Nara(iunea prin dialog, umorul, jovialitatea gi erudifia
paremiologictr, oralitatea povestirii intr-un ritm alert, toate
acesteaparticularizeazl stilul gi talentul prozatorului ilustrat in
toatecreafiileliterare,definindarta naratiunii lui lon Creangtr.
Flcdnd o paraleltr intre lumea basmului gi humulegtenii
lui Creang6,Dlnild Prepeleaceste !f,ranul slrac gi delf,sltor,cu
familie grea gi responsabilittrlicf,rora nu le face faf6, dar cu
increderein viitor gi in oameni.El estemereusfltuit gi ajutatde
fratele sf,u mai mare, dar, in cele din urmf,, invaftr din propriile
gregeliqi, spredeosebirede Harap-Alb,gdsegtesingursolufiilede
iegire din impas, reugindsi treacdprobele gi s[ invingtr forfele
malefice,reprezentate in acestbasmde satana.in cele din urmf,,
D[ni16 Prepeleacse inscrie in codul civiliza{iei ftrrtrnegti,
demonstrdnd generozitate, bunitate, inteligen{tr, tact,
capacitatea de a intrefine o familie, valorificind tradifiile
mogtenitede la strdbuni (gireteniagi spiritul gugub[!).
Numele personajelorconstituieo particularitate a basmului
lui Creang[, deoareceele definesc trtrsf,turadominantl care
individualizeazf, in mod sugestiveroii: Prepeleacesteporecladati
de strteni pentru bdrbatul lipsit de spirit gospodlrescgi care
construisein curte un singurlucru: prepeleacul, pe carestrpundla
uscatfdnul. Pentruspiritul diavolesc,Creangdfolosegte,cu ironia
joviald tipicd,numeamuzante:Michidufd,SarsailSsauScaraoschi.
8g
 "Geniul humulegtean este aceastdcapacitateextraordinarl
de a-gi lua in serioseroii, de a le retrli aventurile,de a pune cu
voluptatein fiecarepropriilelui aspiratiinerostite,slibiciuni, vicii,
tulburdri qi uimiri, adici de a creavia{l. [...] Singurelepersonaje
negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca. de
exemplu,omul spdngi omul roq-"(NicolaeManolescu).
FATA
impInArurutROg
- personajsecundarde basmcult -
- personajfabulos (fantastic)-
" Povestealui Harap-Alb",
de lon Creangd
- basmcult -
lon Creangl (1837?-1889)este consideratcreatorul
basmului cult in literatura romAntr, a cdrui principald
particularitate esteaceeacd marelepovestitorpdslreazd csrscterul
reulkt al tntdmpldrilor, iar personajelesunt puternicumanizateSi
individualizate. Spaliul desfisurdrii ocliunii este ancorat intr-o
realitate sociald Si istoricd determinatd, iar faptele ilustrate
izvorf,scdin legileJirii care guverneazf,omenirea.
Basmul"Povestealui Harap-Alb" estedefinitorir.r pentru
proza lui lon Creangd,fiind publicat la l august 1877in revista
"Convorbiriliterare",reprodusapoi de Mihai Eminescuin ziarul
"Timpul".
Fata impiratului Roq este personajsecundar,deoarece
aparenumaiin ultimul episodal basrnuluigi personajfabulos,
pentrucd se poatemetamorfoza, in{elegegraiulpdsdrilorgi gtiesd
facdvrdji cu obiectemagice.Personajpozitiv,tdndracrdiasdeste
frumoasl, cu personalitateputernici gi la fel de faimoasl ca gi
tatdl ei; se spuneadespreea cI e "farmazoand" (vrdjitoare,gireatd
- n.n.),cd din pricinaei impdratulldceaatdteajertfe, ca gtia sa
poafte"lumeape degete",dar din toateacestevorbe,nu sedovedise
care "este cea adevdrat5".Aceste trdsaturi reies indirecl. fiind
84
determinatede mediul tn care trdieStegi de edacalia aleasdprimiti
in imp6rdliatatdluisiu.
Trdslturile morale gi fantasticeale fetei de implrat reies,
mai ales, prin caracterizareindirectd, din faptele gi vorbele sale.
Vioaie gi plinl de energie,eapare"o zgdtiede fatl" sau"un
drac buc[ficd ruptd tatf,-sduin picioare,ba incd gi mai gi", dar
demnl gi corecti atuncicAndseconvingedevrednicialui Harap-Alb,
"fata impdratului ingenunchedinaintea tdtdne-sdu"cerdndu-i
gi devinesupusS: "trebuiesd mergcu Harap-Albgi
binecuvdntarea
pacebun6!".
Relaliu ei cu Harap-Alb este incununati de cinste gi
corectitudine. Responsabiltrqi congtienti de importanfa
cisltoriei, tdndranu se lasi pelitdcu ugurin!6,ci ii supunegi ea la
probe pe Harap.Alb gi pe prietenii s6i, pentru a se convingecd
acegtiameritdintr-adevdrsd aib6 increderein ei. Inteligentd, fata
nf,scocegte probe la care pe(itorii nu se agteaptd,pentrua le testa
calitdlile. Misterioasi ca orice femeie,este inzestratf,cu puteri
supranaturale,insugiri reiegiteindirect din episodulprobelor pe
care fata le impune lui Harap-Alb.Ea se metamorfozeazl"inlr-o
p6sdricd,si zboari nevdzutdprin cinci strdji", Pislrill se intinde
s-o prindd,dar "cdndsd pundrndnape ddnsa,zbrrl... pe vdrful unui
muntegi se ascundedupdo stdncd".
Fata irnpdratuluiRog beneficiazigi de un portretul fizic,
conturat succint gi sugestiv prin caracterizaredireclii fdcutd prin
prismu ultui personaj, adicd prin ochii lui Harap-Alb. Ea este
frumoasl gi fermecltoare - "cdt era de tAnIrS, de frumoasi gi
plinl de vinl-ncoace"- gi fldcdului"i setulburauminlileuitAndu-se
la fatd". indrdgostindu-se de ea ca un nebun,fata ii parelui Harap-
Alb "un boboc de trandafirdin luna lui mai, scdldatin roua
dimine{ii,dezmerdatde cele intdi raze ale soarelui,leglnat de
adierea vAntului qi neatins de ochii fluturilor", descrierece
creioneazd, in mod tlirect, un portretfizic de un lirism tulburdtor.
lon CreangdtranspLrne idila pastoraldin basm,evidenliindideea
cd Harap-Alb,ca un fldcaudin Humulegti,o vedeca pe o fatl de
la tarI, intr-un sugestivlimbuj populur: "cum s-ar mai zice la noi
in liranegte,erafrumoasdde mama focului: la soarete puteaiuita,
iar la ddnsaba" 5i "o prdpddea din ochi de dragi ce-i era",calitdli
85
 Iil
exprimate pfin superlative populare. Fata il indrtrgegtegi ea pe
voinic, simlind in addnculsuflefului "vreun dor ascuns,'-referirela
mitul popular al zburdtorului -, vorba c6.ntecului:,,Fugi de-acolo,
vintr-ncoace!/ $ezi binigor,nu-mi da pace!',.C6l6toriali s-a pdrut
. scurtf,,
"ziua ceas gi ceasulclipd", pentrucf, aga,,eomul c6ndmerge
la drum cu dragosteaal{turea". Tot din iubire, fata ghicegte
adevlrul despreHarap-Alb gi-l dezvlluie impdratului Verde,apoi,
pentru ctr fuseseprevtrztrtoare,adusesecu ea cele trebuincioase
(smicelele,apamoartl gi apavie). Sprintenl, reugegte
s6-gisalveze
blrbatul atunci cdnd Spinul il atacf, pe nea$teptategi-i reteazd
capul: "Iartr fata impf,ratului Rog, in inv[lmtrgagul acesta,rdpede
punecapullui Harap-AlbIa loc, il inconjuri de trei ori cu celetrei
smicelede mtrr dulce,toarn[ apf, moarttrstr steiesdngelegi sd se
prindl pielea,apoiil stropegte cu apf,vie gi atunciHarap-Albindatd
invie". Fata implratului Ro9 nu are nume, deoareceea este un
simbol feminin, idealulde sofie,pregitiE s[ aib[ grij6 de birbatul
ei, aptl str-giasumetoate responsabilitItrile ce-i revin in ciminul
conjugal.
Registrul stilistic estespecificzoneihumule$tene, cuvintele
gi expresiile populare compun portretul fiicei implratului,
infdfi$atAintocmaica o fatd de la [ard,,,frumoasdde mamafocului:
la soarete puteaiuita,iar la ddnsaba,',..plintrde vind-ncoace,,.Idila
pastorald dintre cei doi indr[gostifi este realizatd.in acelagilimbaj
popular,"Harap-Albo prdpf,dea din ochi,de dragdce-i era',,iar fata
se simtecuprinsf,de "vreun dor ascuns,'.
Arta narafiunii lui Ion Creangdseconstituiedintmbinsrea
umorulai cu oralitatea, mijloace artistice prin care rnarele
povestitorcontureazipersonajesupranaturale, impletindrealismul
firanilor humulegtenicu elementefantastice,ceeace l-a f6cut pe
GarabetIbrdileanusdconsiderecd ,,povestea lui Harap-Alb,'esteo
adevdratf,"epopeea poporului rom6n".
86
rTT.rnUMosI}H I.IICRIIHT
- personajprincipal de basmcult-
- personaj fabulos (fantastic)-
" Fdl- Frumos din lacrimdn,
de Mihai Eminescu
- basm cult -
' "Ftrt-Frumosdin lacrimtr" de Mihai Eminescu(1350-18S9)
este un basm cult, avdnd ca sursdde inspirafiebasmulpopular
romdnesc.A apirut in 1870in revista"Convorbiri literare",fiind
publicatapoiin volumul postum"Versurigi proz6"din 1890,edi{ie
ingrijitl de V.G.Mo(un.
Basmul lui Eminescuilustreaztrideeactr in vremeaveche
oamenii erau numai "in germenii viitorului", iar Dumnezeu
cf,ldtoreape pdmdnt,cllcAnd "cu picioarelesalesfinte pietroasele
pustii ale pf,mdntului".
' Ftrt-Frumosdin lacrimtr estepersonaj principal, eponim
(caredtr numeleoperei- n.n.) gi pozitiv, erou fabulos cu puteri
supranaturaleimbinatecu trtrstrturiumane.
O primd trtrstrturI fabuloastra personajuluireiese,indirect,
din semnificatianumelui, pe careEminescuo explicdprin credinle
strdbune,in ceamai sugestiv{spiritualitatepopulard,prin numirea
personajului de basm, "FAt-Frumos",la care adaugtrnagterea
fabuloastr gi binecuv6ntatla eroului,"din lacrim6"divintr,ceeace
ilu5treazf, gi motivut popular al impdratutui fdrd urmasi. in
vremuri strf,vechi,trdia un impdrat "intunecat gi gdnditor ca
miazi-noapte"gi o implrdteasd"tanArAgi zdmbitoareca miezul
luminos al zilei". De 50 de ani impf,ratul se afla ?n rf,zboi cu
impdrdfiaaldturatd$i cu toatectrimpdratulvecin,cu careincepuse
acestconflict, murise,fiii gi nepolii lui continuauvrajba, iar ura
dintre ei nu se stingea.impdratul nostru era sleit de lupte gi de
suferirtfeiar, cum il caracterizeazddirect naratorul, pentrucd..nu
rdseseniciodati" gi nimic din jurul sf,u nu ii aduceazdmbetulpe
fa16,nici mlcar "surdsulplin de amor al so{iei lui tinere", ar6ta
8?
acum ca "un leu imbatranit". Simlindu-gi sfdrgitul aproape,
implratul era trist din pricintr cI nu aveacopii, "se sculadin patul
impdrdtesc,de l6ng5 impiriteasa tdnird - pat aurit, insi pustiu qi
nebinecuvdntat" qi tot "trist mergea la ftzboi cu inima
neimbldnzitf,".impiriteasa era frumoas5,"cu pdrul ei cel galbenca
aurul", dar "din ochii ei albagtri pi mari curgeau giroaie de
mirgiritare apoasepe o fa1trmai alba ca argintul crinului".
intr-o dimineafi, imptrrlteasainalli rugi fierbin{i la icoana
FecioareiMaria gi, la un momenl dat "o lacrimd curse din ochiul
cel negru ol mamei lui Dumnezeu". impdrdteasa"atinse cu buza
ei seucd lacrima cea rece gi o supse in addncul sufletului sdu".
Dupi noud luni, impf,rlteasanaSteun bdiat,al cdrui portret fizic
exprimf,tn mod directtrlsdturileunui chip ingeresc:"alb ca spuma
laptelui, cu pirul bilai ca razele lunei". Ea ii pune numele
Fdt-Frumos din lacrimi, care,ca orice erou al basmelorpopulare,
esteinzestratcu trislturi fabuloase,intrucdtcre$tea"intr-o lund
cdt alfii intr-un an", era viteaz qi bun, generosgi inteligent,cum
altul nu se mai vlzuse. TAntrrulestecongtientde puterile sale
iegite din comun, atitudinece reieseindirect din faptul ci el igi
incearclforlele:"puses6-ifactrun buzdugande fier, il arunci in sus
de despicdboltacerului,il prinsepe degetulcel mic, gi buzduganul
serupse-ndou6".Perfec{ionistgi exigent,el poruncegte si i sefacd
alt buzdugan,carenu se mai rupe atuncicdndil prindepe deget.
Trisilturile umane se eviden{iazd,indirect, chiar de la
inceputulbasmului,deoarece,ca fiu iubitor, Fit-Frumos din
lacrim6se simte dator sd preia rdzboaieletatdluisdugi si se batd
el singurcu ogtile?mp[ratuluivecin.
Spre deosebirede al{i Fefi-Frumogi,eroul eminescian
imprumutdtrlslturile flIciului de la (ar5, care se imbracdin
straie populare de pistor, -"cdmegdde borangic,fesutain
lacrimilemameisale,mdndri pil[rie cu flori, cu cordele(panglici
- n.n.)gi cu mirgeleruptede la gdturilefetelorde-rnplraf i"-, gtiesI
cAntedumnezeiegte Ia fluier doinegi hore.purtdndla braulverde
fluierele.Astfel,pregitit de drum,el "a plecatin lumealarga;i-n
toiul lui de voinic".
Din faptele protagonistuluireies tn mod indirect trdsattrri
definitoriipentruportretulsdu.Voinicqi vifeazca ttn crottde bastn
88
popular,Fit-Frumos igi aruncdbuzduganulinainte cale de o zi Ei,
ajuns in impdrdfiadugmand,esteintimpinat cu uriri de bine gi cu
bucurie, deqi el ii avertizeazicd venise ca "sd ne luptdm greu, c6
destul ai viclenit asupratatf,lui meu". implratul vecin refuz[ str se
batiicu el gi-i propunesi lege"frilie de crucepe cdt om fi gi-omtrii".
Bucuria tuturor a fost mare, cei doi feciori de-mplrali sirutdndu-se
'tn uririle boierilor gi bduri gi se sfdtuirtr".Intrepid gi credincios
totodati, Fit-Frumos mdrturisegtedirect cL el nu se teme de nimeni
pe lume,in afari de Dumnezeu,darimplratul vecin recunoagte c6,in
afari de putereadivin6, el se teme de Mama-pidurilor, "o bab6
bltrdnd gi urdti" care ii n5ruie impirifia: "Pe unde trece ea, fata
plmdntului se usuc6,satelese risipesc,tdrgurilecadnaruite".Fusese
silit s[-i deaca bir "tot al zecileadin copiii supugilormei", iar astd.zi
urma sd vind sf,-qiia plata.Prieten sincer gi loial, Fdt-Frumosii
promite ci-l va ajuta sd-i scapeimpf,rdliade necazuri.Pe la miezul
nopfii, vine urldnd Jr4ama-pf,durilor, cu o infdligare cumpliti gi
inspdimdntdtoare, "cu fa\a zbdrcitdca o stdnci buhavi gi scobitdde
ptrraie,c-o ptrdure-n-loc de pir", cu ochii ca doui nop{i tulburi, cu
guraca "un htrucf,scat"gi cu dinlii ca nigte"giruride pietrede mori".
,Voinic gi neinfricat ca un erou fabulos, Ff,t-Frumoso apucdde
mijloc gi, trdntind-ocu toatii puterea,o leagf,cu tapte lanfuri de fier
ititr-o piuf, de piatr6, de unde baba se zbdteain zadarsi scapegi,
neizbutind,o ia la fugd "cu piudcu tot", pestedealuri,tdindu-gicale
prin ptrduri, pdnd se face nevtrzutf,in noapte.Toate acestecalitd(i
reiesindirect dinfaptele de vitejieSi eroism ale protagonistului.
Ca oriceeroude basm,Fdt-Frumosdin lacrimf,parcurge un
drum iniliatic, trebuindsd treacdprobele necesare acumuldriiunei
experienfede viaf6, pentru a-gi putea intemeia o familie gi a
conduceo impdr5fie.Ceeace-l particularizeaz6, estefarmecul pe
care-l exerciti voinicul asupra fetelor, care-i devin devotategi
prietenede nidejde, ajutdndu-lsd invingi piedicile. Dacf,in alte
basmevin in sprijinullui Fdt-Frumos voinici,SfdntaDuminicdori
insectegi animaleca rdsplatda bundtdfiigi ajutoruluidat de acesta,
aici femeilesunt celecareil sprijini cu loialitate,chiarimpotriva
Propriilorpdrinli.
Pentrua-qirespectacuvAntul,Fit-Frumospleacdpe urmele
Mamei-pddurilor,p6ni ajunge la o casd frumoasi qi albi care
89
 lrF,
#r
iti
strf,luceain mijlocul unei grldini cu flori. Pe prispa, torceao fatd
frumoastr,de care eroul se indrtrgostegteimediat, degi afl6 cd e
fiica Mamei-pddurilor.inzestrattrcu puteri miraculoase,frumoasa
tenArdtocmai teseapentruel "o haini urzita in descdntece, bdtuta-n
fericire; s-o por,ti ... sI te iubegti cu mine". in numele iubirii
profunde ce se na$tein sufletelelor, fata se hotdrdgtesd-l ajute in
lupta impohiva babei, care se zbuciuma inci ln piua unde o
incuiase voinicul, incercdnd sl roadf, cu dintii lanlurile. Fata il
sfdtuiegtesf, schimbebutiile aflate l6ng[ prispd intre ele, intrucdt
una esteplinl cu ap6, iar alta cu putere,iar cdnd mama ei va vrea
sd beaputere,ea sf, ia numai apf,,iar el putere.Urmeaz6.o luptd pe
viap gi pe moarte,tipicf, basmelor,Mama-pf,durilorgi Ff,t-Frumos
azvdrlindu-seunul pe altul in inaltul cerului, pdndcdndF6t-Frumos
o ia pe babd de mijloc "gi-o bagtr-nplmdnt pdnf,-n gdt", apoi o
izbegtecu buzduganulin cap "gi-i risipi creierii". intreaganaturdse
zbuciumf, ingrozitor, "gerpi rogii rupeau trdsnind poala neagrd a
norilor, apele pdreau cf, latrf,, numai tunetul cdnta addnc, ca un
proroc al pierzdrii". Acest episod ilustreryr[, tn mod indirect,
puterile supranaturaleale personajului,precumgi reaclianaturii
la evenimenteleoamenilor.
F6t-Frumosse lntoarce cu mireasala fratele de cruce, fur
acestaii spune,cu lacrimi in ochi, cf, este indrf,gostitpe viald de
fata Genarului,"om mdndru gi silbatic ce igi petreceviata vdn6nd
prin plduri bdtrdne".Prieten devotat gi voinic neinfricat, ca un
adevtrrat frate de cruce, Flt-Frumos pleacl s-o rdpeascdpe fata
Genaruluigi s-o aducdtdndruluiimpdrat,iar pe lleana,mireasalui,
o las6pldngdndcu lacrimi amarede dorul lui.
Fata Genarului,oacheglgi foarte frumoastr,era pdziti de un
motan cu gaptecapetecare-l anunfape Genar de orice primejdie
s-arfi ivit: "cdnd urla dintr-un cap s-auzeacalede-o zi, iar cdndurla
din cdte$epte,s-auzeacale de geptezile". Genarulmai aveagi un
cal nlzdrtrvan cu douf, inimi gi, afldnd cL fata ii fuseserapit6, ii
ajungedin urmd, iar Fit-Frumos nu se putealupta cu el "pentru cd
Genarulera cregtingi puterealui nu era in duhurile intunericului,ci
in Dumnezeu",adicf, nu se puteauinfrunta doul fo(e ale binelui.
Dupd mai multe incercdri de a rltpi fata, Fdt-Frumos este ars de
fulgere apoi, cdzut la plmdnt sub formf, de cenu96se preface
90
intr-un izvor limpede, "ce curgeape un nisip de diamant,pe ldngi
el arbori nalfi, verzi, stufogi r[spdndeau o umbri ricoritii gi
mirositoare".
Planul fabulos al basmului este ilustrat .de mitologia
cregtind, eroul fiind salvat de divinitate. Pe vremea aceea,
Dumnezeu gi Sfdntul Petre umblau pe plmdnt, iar picioarele lor
infierb6ntatede nisipul pustiului calcf,in aparf,coroasla izvorului.
Domnul bea ap6 "gi-qi sp5l6 fala sa cea sftntf, gi luminatf,",
gdndindu-sela tatil sdu din cer, iar sf. Petre, ascultdnd"doina
izvorului pl6ng6tor", il roag[ sf, factr acest izvor ce fusese mai
inainte.Rostind"Amin!", Domnul ridic[ "mdnasaceasf6nt6,dupi
careapoi se depirtard inspre mare,fdr[ a mai privi inapoi". Ca prin
farmec,pieri izvorul qi copacii, iar Fdt-Frumosse trezi ca dintr-un
somn lung, vdzdnd"chipul cel luminat al Domnului, ce mergeape
valurile mlrei [...] qi pe sf.Petrea,care, mergdndin urma lui gi
invins de firea lui cea orheneasctr, se uita inapoia sa gi-i f6cea lui
Fdt-Frumosdin cap". Fl6c[ul in]elege minunea invierii sale gi
ingenuncheazlspre "apusul acelui soaredumnezeiesc".
Sfituit gi de data aceastade fiica Genarului,Ff,t-Frumosse
.angajeazd
cu simbrie la o babdcareare gapteiepe gi, dacl reu$e$te
sf, le pdzeascd,va primi drept r[splati un mdnz. Totugi, vicleana
babf, scoatetoate inimile din toli caii gi le pune infr-unul singur,
incdt, cel ce-i pf,zegteiepele,alegeaproapemereuun cal fdr[ inim6,
careestemai neputinciosdecdtunul obignuit.F6t-Frumosreugegte
str treactr gi de aceasttrprobtr cu ajutorul unei tinere care o
seryeape babtr,alegdndcalul "cf,ruia-i priveai prin coaste"de slab
ce era gi in carebabapusesecele gapteinimi pe carele scosesedin
ceilalli cai.
Voinicul pleacd impreuntr cu fata gi, reugegtesI scape de
babf,arunc6ndin spateobiectemagice,aSacum il sfltuiegtetdn[ra:
peria, cutea(piatrf,,gresie- n.n.) Si niframa care ridicd in urma lor
o pddure neagr[ gi deas6,un munte uriag gi o apd mare intinsl gi
addncd.
Fdt-Frumosizbutegtes-o fure pe fata Genarului gi sf, scape
cu via!f, de mdnia acestuia,deoarececalul voinicului avea gapte
inimi, pe cdndceldlaltaveanumaidouf,.Genarulpromitecaluluilui
Fdt-Frumosc6, dac6-giaruncl stf,pdnulin nori, il va hrdni cu miez
9l
de nucf, gi-l va addpacu lapte dulce. Fdt-Frumospromite 9i el
calului Genarului,cf, il va addpacu pard de foc ;i-l va hrini cu
jAratec.Atunci, calul il arunci pe Genarin inaltul cerului,pdndin
nori, care "inrhlrmuriri gi se licuri un palat sur 9i frumos' iar din
dou[ genede nouri se vedeadoi ochi albaqtrica cerul"; erauochii
Genarului,carefusese"exilat in imp[r[fia aerului".
Ajunqi la implrtrfie,Fit-Frumosi;i gf,segte mireasaorbitdde
atdta pldns, insf, noaptea fata viseazd c[ Maica Domnului
pe
"desprinsese din cer doudvinetesteleale diminefii9i i le aqezase
recdptrtasevederea.
frunte"gi a doua zi, igi
Fdt-Frumosil cununtrpe implrat cu fata Genarului,iar in
ziua urmitoarea avut loc nuntalui Fit-Frumoscu lleana.in spirit
tipic eminescian,intreaganaturavibreazi emolionalpentruunirea
celordoi. nunta,asemenea celordin basme,a fost ceamai frumoasd
de pe fafa pdmdntului,Ff,t-Frumosgi lleana au trdit ani mulli 9i
fericili, "iar dac-afi adevSratce zicelumea,cd pentrufelii-frumo;i
vremeanu wemuiegte,apoi poatec-or fi trAindEi astdzi".
Mihai Eminescuptrstreaztr din basmulpopularnumaifilonul
epic gi elementulfabulos9i, spre deosebirede crealiafolcloricS,
naratorulfolosegtetehnica detaliului pentrucreionarearomantici
a portretelor, a peisaielor, precum gi pentru descriereapulatelor Si
castelelor impdrdteSti.
Personajele basmuluieminescian sunt construitedin detalii
sugestivepentruilustrareatrtrsiturilor, credndportrete literare prin
folosireamijloacelorstilistice specificelimbajului sdu artistic.O
aten{iedeosebitdacordl Eminescucredriipersonajelor feminine.
Astfel, portretul este
impf,rf,tesei unul romantic, scriitorulzdbovind
asupratrtrsdturilorfizice, pe care le descrie detaliat gi care au
semnificaliiin stirile sufletegtiale eroinei.
Natura este personificatS, in totald armonie cu
sentimentele si tdirile eroilor, participdnd Ia emoliile acestora,
fiind ea insdgiun personajfabulos: "Viile 9i munfii se uimeau
auzindu-icintecele,apele-giridicauvalurilemai susca sd-lasculte,
izvoareleigi tulburau addnculca sd-gi azvdrle afara undele loq
pentruca fiecaredin undesf,-l audd,fiecaredin ele sd poatf,cdnta
ca ddnsulcdndvor goptiviilor 9i florilor".
92
Limbajul basmului esteagadarartistic, in manieraspecific
eminescian[, cu metafore gi epitete surprinzdtoare, "$erpii rogii
rupeautrdsnindpoalaneagrSa norilor", "aurul nop!ii"; comparafii,
"Florile triste gi turburi se nllbiri. ca mf,rgdritarulcel strilucit",
"Luna limpedeinflorea ca o fa[d de aur pe seninulcel addncal
cerului", "lacrimi curate ca-diamantul".De remarcatgi in acest
basmprezen{aastrului tutelar eminescian,luna, careobsewdgi
participi la toateint0mpl6rile,ocrotindiubirea,precumgi existenfa
mitului oniric, "visdin vis cd MaicaDomnuluidesprinsese din cer
douSvinete steleale diminefii..." care sugereazlstareaspiritualf,
superioaria iubirii.
F6t-Frumosdin lacrimd este totodatd gi un personaj
metafizic, intelectual,prin cugetirile filozofice superioare cu
trimiteri la hsosul primordial, "oamenii [...] nu erau dec6t in
germenii viitorului" Si la scurgereu ireversihild c timpului
individual ori la eternizarea omului prin iubire, "pentru fefii-
frumogivremeanu vremuiegte".
Ff,t-Frumosdin lacrimaesteviteaz,curajos gi lupti pentru
valori morale superioare,adicf,estecapabilde sacrificiulsuprem
in irumeleiubirii ideale,pentruimplinireacupluluierotic,dar gi in
numeleprietenieiadevirate,aducdndu-i"fratelui de cruce" iubita
din casaGenarului.
Aparilia,in 1870,a basmului"Fdt-Frumos din lacrimd",pe
care Mihai Eminescuil subintituleazf,"Poveste",inaugureazd in
literaturaromdni o noul specieliterarf,,basmul cult sau basmul
de autor, speciein careva excelaIon Creangi.
Nicolae lorga estecel care scriein 1890o primtrapreciere
critici privind basmul eminescian,afirmdnd c6: "E un juvaer
povestea aceasta [...] niclieri limba romdneascl cultdn-a ajunsla
agade mareml6dieregi plasticitate".remarcdndgi deosebirea fa!6
de crealiile popularecare constAin aceeac6 fantasticulatingela
Eminescu"dimensiuniuriagegi n-are nimic a face cu acel al
adevdratelor povegti".
93
 ffi,
:iiil
t"
j;
.
.ii
lurtrnlru vnnDn
- personaj secundarde basm cult -
' uPovestea
lui HaraP'Alb",
de lon Creangd
- basmcult -
Ion Creangd (133??-1889)este consideratcreatorul
basmului cult in literatura romAnil, a cdrui principald
particularitate este caracterul realist al tntdmpldrilor, iar
personajele sunt puternic umanizate gi individualizate. Spaliul
desfdgurdrii acliunii este ancorat intr-o realitate sociald gi istoricd
determinatd, iar faptele ilustrate izvordsc din legile firii care
guverneazlomenirea.
"Povestea lui Harap-Alb" estecel mai reprezentativbasm
al lui lon Creangd, fiind publicat la I august 1877 in revista
"Convorbiri literaxe",reprodusapoi de Mihai Eminescuin ziarul
"Timpul".
impitratul Verde, fratele craiului 9i unchiul lui Harap-Alb,
este un personaj secundar gi pozitiv, erou de basm numai prin
motivul popular aI tmpdratului aflat ln impas, deoarecenu avea
moEtenitoribliefi. Altfel, personajul este realist, deoarecelon
Creangf, scoate in evidenli mai ales trf,strturile ftrranului-
gospodar, care reugisein via!f,, intemeindu-;i o gospod[rie solidf,
gi indestulatil,care-gieducasefetelein spiritul respectuluipatem 9i
al bunei-cuviinfe.
Trtrsitturile morale ale eroului sunt conturate atdt prin
caracterizarea directd fllcutd de narator sau de celelalte
personaje, ctt gi prin caructerizare indirectd, faptele Si vorbele
salecompun6ndun model uman demn de urmat.
PtrstrItor al tradi{iilor strtrbune,implratul Verdeapeleazd
la fratele lui "sd-i trimitd grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoli,
ca s[-l laseimplrat in locul sf,u,dupd moarteasa", intrucdt el avea
numaifete.Ospitalier gi increzltor in oameni,el il intdmpindcu
94
bucuriepe nepotuls6u"gi pe dati il gi face cunoscutcurfii qi fetelor
sale, care il primesc cu toat[ cinstea cuvenitf, unui fiu de crai gi
mogtenitoral impf,ratului".
El strf,bdtusein tinereleacelagidrum iniliatic pdni la statutul
actual de conductrtor recunoscut,energic gi respectat,care igi
cdgtigasedreptul de a gedeala ospe{einconjurat de oameni devazd"
db a colecliona pietre prefioasescumpe, de a organizamese
luxoase,cu fast gi bucate alese: "impdratul f6cu un osp[t foarte
mare in cinstea nepotu-s6u,la care osp6! au fost poftiti cei mai
strilucili oaspeti:impdrati,crai, voievozi, ctrpitaniiogtirilor,mai-
marii oragelorgi alte fefe cinstite".
MAndru de lmplrlfia sa vestittrin toattr lumea,l?irtrsn se
abattrde la valorile eticestribune, implratul igi educasefetelein
resiectulcuvenitplrinfilor gi, chiar daci acesteaaveaualte opinii,
ele nu indrf,zneaus[ incalce porunciletatf,lui: "Dar cum eraustriastr
ele cu vorbainainteatatdlui lor?".
Prin modalitdfile caracterizdrii indirecte, se evidenfiaz[ gi
alte trdsdturi ce reies din atitudinile gi concepfiile personajului.
fin{elept, impdratul Verde prefuieqte omul 9i calitit{ile lui,
indiferent de statutul social, pentru el fiind prioritare valorile
morale ca vrednicia, cinstea,supunereagi loialitatea:"I4 cAnd
a$aveaeu o slugdca aceasta,nu i-agtrece pe dinainte."; "I4 si am
eu o slugi agade vrednicl gi credincioaslca Harap-Alb, agpune-o
la masi cu mine, cd mult preluiesteomul acesta".Educa{iasolidtr
pi noblefea sufleteasctrreprezint[ insugirile fundamentalepentru
care impdratul nu reacfioneaz[la jignirile Spdnului,cdruia "ii
mergea gura ca pupdza", ci, neobignuit cu.astfel de purtiri
necuviincioase,se simJea"ametit" de vorbele rluttrcioaseale
acestuia.
Demn gi cinstit din fire, implratul nu suspecteazf, niciun
moment viclenia Spdnului,astfel incdt, atunci cind acestaeste
demascat,"impdratul Verde gi fetele sale au rf,masincremenifi de
ceea ce au auzit". Ospitalier gi generos, o primegtepe fata
impiratului Rog cu toatf, cinsteagi onorurile cuvenite:"le iese
inainte impdratul Verde, fetele sale, Spdnul qi toatl curtea
impdrdteascf,, ca sf,-i primeasc6".Estenecru{trtor cu minciuna gi
viclenia, atuncicdndfata il demasclpe Spdn.
95
 imparatul Verde le df, binecuvdntareacelor doi tineri gi le
$'
organizeazdo nunti ca-n povegti,la careau fost poftifi oaspelide
seamtrdin toateimpir6liile, incdt "Lumea de pe lume s-a strdnsde
privea,l Soarelegi luna din ceriu le rddea".
Limbajul impdratuluiVerdeesteacelaal !f,ranuluide frunte
din Humulegti,mAndrude gospoddriasa, care exprimi in expresii
Si cuvintepopulare pilde de via!tr desprinsedin propria experien!f,,
intre care aceeacd omul este sortit sf, treacf, prin multe p6!anii:
"unii oameniis mai a dracului decdtdracul; nu se astdmpdrf,nici in
ruptul capului, mf,carci au p6lit multe, tot cearcl prin pldurea lui
strvadl nu l-or puteaglbui cumva?";"$i afld, nepoate,cd asemine
pietrefac podoabaimpdrlfiei mele;nu se gf,sescaltelemai mari 9i
mai frumoasedecdt acestela nicio impf,rlfie, gi de aceeas-a dus
vesteadespreele in toatf,lumea.Mulli impdraligi crai inadin3vin
sl le vadi gi li-i de-amirareade undele am".
Deqi personaj secundar, implratul Verde este modelul
demn de urmat al omului care a trlit in cinste gi adevtrr,care
prefuieqtevalorile morale qi a reugit in viaftr tocmai datoritl
acestuicomportamentexemplar.
De altfel, Ion Creangi a ilustrat in opera sa propria
experienfide viald,pe carea povestit-o"sub formf,de memorial;a
invtrluit-o in mit gi a sugrumat-o intr-o experien!tr fantastici,
valabiltrpentruom in genere;gi el a luptatcu spdnii,cu primejdiile
gi nevoile,gi el s-a flcut frate cu dracul,ca sdtreaci punfileviefii,
iar nemurireagi-adobdndit-odin apavie gi apamoartda crea{ieilui
artistice"(PompiliuConstantinescu).
96
HARAP.AtB
- personaj principal de basm cult -
- personaj in formare -
" Povestealui Harap-Alb",
de lon Creangd
- basm.cult -
Speciede intinderemedie,basmul este"o naratiunepoeticl
in proz6" (C.Loghin) gi mai rar in versuri,in care intimpltrrile
reale se imbini cu cele fantastice, din care reieseprincipalul
mijloc artistic al acestei creafii epice, fabulosul. Personajele
basmelor sunt fiinfe imaginare, adeseainzestrate cu puteri
supranaturale, ce intruchipeazdbinele gi r6ul, din a clror
confruntareiese invingitor, intotdeauna,binele. Cadrul de
deslZgurarea acfiunii estefantastic,alcdtuit,de reguli"din lumea
real6gi "tlrdmul celAlalt",spafiul mitologic fiind ilustratprin cifre
simbolicegi obiectecu puteri magice.
Basmele populare romAnegticultivf, vitejia gi curajul,
frumusefeafizici qi moralf, concentratein eroul principal, care
intruchipeaziidealul de cinste, dreptate gi adevir al romdnului
dintotdeauna,el constituindimaginea binelui, aflat in luptl
continudcu forfele malefice,pe carele invinge in final. Preludnd
temeSi motivepopulare din acestfascinantfolclor literar,scriitorii
romdni au creato literaturl nalionall prin contribuliaprefioas6la
pAstrareaunitttii de limbl gi prin conturareaspecificului
spiritualitafii rominegti.
Creatorul basmului cult in literatura rominl este
consideratlon Creangl (1837?-1889), iar povegtileIui pdstreaza
caracterulrealist al intdmplarilor,personajelefiind puternic
umanizategi individualizate.Spafiul desftgurdriiacfiunii este
ancoratintr-o realitatesocial5gi istoricddeterminatS,iar faptele
ilustrateizvordscdin legilefirii careguverneazd omenirea.
9?
 "Povestealui Harap-Alb" estecel mai reprezentativ basm
tw
al lui lon Creangd,fiind publicat la l august 1877 in revista
"Convorbiri literare",reprodusapoi de Mihai Eminescuin ziarul
"Timpul".
lt
r li
personaje inzestrutecu puteri supranaturule.intdlnireacu Spdnul
este punctul de plecare,_cu multiple semnificafii, in devenirea
Harap-Alb, personajulprincipal qi eponim(caredi numele
operei- n.n.), esleun Fdt-Frumos din basmelepopulare, destoinic
gi curajos, dar rf,mastn zona umnnului pentru cl esteprietenos,
ft"
fbtalui, careclldtorise in tinerefeprin aceleagilocwl Codrul in care
cumintegi ascultltor ca un fldcf,udin Humulegti.El devineun erou
exempfar nu prin tnsusiri miraculoase,ca in basmelepopulare,ci
prin autenticilatea lui umnnii, fiind adeseacuprins de fricl gi
nesiguranftr,de neputinfi gi disperare,avdnd,agadar,slibiciuni
omenegti.Clldtoria pe care o face pentru a ajungeimpArateste o
inifiere a fldcdului in vederea formtrrii lui pentru a deveni
conducdtorulunei familii, pe care urmeazl sd gi-o intemeieze.El
parcurgeo perioadlde inilierecu scopulde a deprindegi altelucruri
decdt cele obignuite,de a invdfa gi. alte aspecteale unei lumi
necunoscute pdnf,atunci,experien([necesard viitorului adult.ldeea
estesustinutdsemnificativde criticul literarGeorgeMunteanu,care
afirmi ctr basmullui CreangS,"Povestealui Harap-Alb",este un
"veritabilBildungsroman fantastical epicii noastre".
In basm, protagonistul reprezinttr binele, care
simbolizeazf,adevtrrul aflat in conflict cu for{ele malefice,
intruchipate de Spdn,caresemnificdminciuna.in finalufbasmului,
adevf,ruliesetriumfitor, imposturaSpdnuluiestedemascatd de fata
impiratului Roggi rlul esteinvins.
Semnificafianumelui reiesedin scenain care Sp6nulil
pdc[legtepe fiul craiului sl intre in fdntdn6:"Fiul craiului,boboc
in felul siu la trebi de aieste,se potriveqte Spdnuluigi se bagdin
fdntdn6,fbrds[-l trtrsneasciprin mintece i se poateintdmpla".Din
referirea directd a naratoruluireiesecI eroul estenaiv, tipsit de
experien{trgi excesivde credul, din care cauzf,fiul craiuluiiqi
schimb[ statutuldin nepotal impdratuluiVerdein acelade slugtra
Spdnului:"D-acuminaintesd gtii ctr te cheami Harap-Alb;aista
[i-i numele,gi altul nu." Numelepersonajului esteun oximoron,
deoarececuvdntul harap inseamndnegru, aici avdnd sensulde
"rob". ASadar,numele lui Harap-Alb semnificdstatutulde "rob
(negru)-alb".
98
Fapteleeroului sedesftgoarf,in limita umanului,probelecare
depdsesc sfera realului tiind trecute cu ajutorul celorlalte
personajului,mezinul fiind nevoit si refacf, experienlade viafi a
se rdtdcegtesimbolizeaziun adevf,ratlabirint, o lume necunoscutf,
flf,c6ului,caregre$e$te pentruprima oar6,incllcdnd sfatultatilui siu,
aceladea seferi de omul spdn.Nesocotirea acesteirestricfii,cevenea
din experienlade viafl a tatdlui sdu,estemomentulcaredeclanqeazi
asupra fltrcdului un gir nesfdrgit de intdmpllri neplf,cute gi
periculoase, care-ipun deseorivialain primejdie:"[...] tatami-a dat
in grijd, cdnd am pornit de acas6,ca si md ferescde omul rog, iard
mai alesde cel spdn,cdt oi putea;sdn-amde-afacecu ddngiinici in
clin, nici in mdnecd;gi dac[ n-ai fi spdn,bucuroste-agtocmi." De
altfel,probele au sensurisimbolice pentrumaturizareapersonajului,
contribuindin mod esentialla formarealui ca adult.Podul p6zitde
craiul deghizatin urs sugereazdtrecereaeroului intr-o altd etapd a
viegii,de la adolescenldspre tinerefe,iar fint6na fdri roati gi fdri
cumpdnf,,semf,ndndcu o grotli, simbolizeazf,locul renosterii, al
schimblrii,deoarece tan[rul intrdfeciorde crai gi ieserob.
Mezinul craiului, lipsit de experien{tr,se teme mai ales
pentru cd incdlcasepromisiuneade a se feri de omul spdn,
simlindu-sevinovat,deoareceel fusesedeprins str {intr seamade
povefele ptrrintegti, atitudine ce reiese din autocarscterizare:
"Din copil6riameasunt deprins a ascultade tata gi tocmindu-te
pe tine, parcd-mivine nu gtiu cum". Cuminte gi asculttrtor,el
urmeaztr gi sfaturileadul(ilor care-ivoiaubinele,agacum respecti
intocmai indrumhrilepe care i Ie dddusecer$etoarea in alegerea
armelor gi a calului. Aceste insugiri sunt relevateatdt prin
caracterizsreadirectd a naratorului,'oFiulcraiului,bobocin felul
s5u la trebi de aieste[...]", cdt Siindirect,din fapta erouluide "a
se potrivi spdnului"gi a intra in fdntdn6,f6rd sf, se gdndeasciIa
pericolulcare-lpAndea.
Tristrturile morale ale tdnlrului se disting indirect, din
faptele, atitudinea$i comportamentuleroului, precum gi din
relagiilelui cu celelaltepersonaje.
99

DevenitslugaSpdnului,igi asum6gi numelede Harap-Alb,
dovedindin acelagitimp loialitate qi credinfl fa{I de stiipinul
siu, intrucdt jurase pe palog. El devine robul-negru,degi era alb,
nedumerindastfel chiar pe unchiul s6u,implratul Verde,precumgi
pe feteleacestuia,caresimt pentruel o simpatiespontani.Cu toate
acestea,fldcdul nu-gi incalcd jurtrmdntul f6cut Spdnului, igi
respecttrcuv6ntul dat, rod al unei solide educa{ii cipdtate in
copil5rie,de a fi integru gi demn, capabil str-giasumevinovifia,
cu toate urmdrilece decurgdin faptul cf, nesocotisesfatul tafiilui.
Degi mediul ambiant Si social este un mijloc de
caracterizsreindirectd specific personajelorrealiste,in acestbasm
protagonistuleste ?nzestratcu ?nsugiriomenegti,de aceea
comportamentul gi educa{ia alese, noble(ea sufleteasctrgi
respectareacuvintului dat sunt rezultatulclimatului moral qi
socialalesin mijloculcireia trdisemezinulcraiului.
Relagiile protagonistului cu celelalte personaje scot in
evidenlSalte trisdturi care definesclatura umantra fliciului. in
relalia cu Spdnul, Harap-Alb este cinstit, loial gi corect, nu-l
trddeazf,niciodatd,degi un stApantiran ca acestaar fi meritat.De
pildd, atunci cdnd se intoarcespre imptrrilie cu pielea gi capul
cerbuluifabulos,"piatraceamaredin capulcerbuluistrilucea,,atdt
de tare,incdtmulfi crai gi impirafi il rugarf,s6-i "deie bdniretc6t a
cereel, altul s6-i deie fata gijumf,tatedin implri{ie, altul s6-i deie
fata gi impirafia intreagA",dar Harap-Albgi-a urmatcaleafbrd si
clipeascf,,ducdnd bogdfiaintreagi stipdnului. O singuri dat6 a
govtritvoinicul, atunci cdnd,indrf,gostindu-se de fata implratului
Rog,"mai nu-i veneas-oduci" Spdnului.
Probelela careil supuneSpdnulsunt menitea-l deprindepe
fldcducu greutdfileviefii, cu faptulci omul trebuie sI invingi
toate piedicileivite in viafa sa,pregdtindu-lpentruviitoq cdndva
trebui s5-giconduci propriagospodirie,sd-giintemeiezeo familie
gi s[ gtie sd o aperede dugmani.Episoadelein care Harap-Alb
aducepieleacu nestemate a cerbuluigi "sdld1i"din grldinaursului
"constituieun adevdratelogiu adusomului in lupta cu for,temult
mai puternice,dar situatela nivelul inferior al gdndirii" (Maria
Nastase).Exemplelein acestsenssuntnumeroase gi presiratepe tot
parcursulbasmului:impdratulVerde exprimd ideeacd datoria
100
#
.El
omului esteaceeade a se lupta cu toate greutiifile viefii, oricdt de
multe ar fi acestea:"Dar cu toateaceste,trebuie sd gtii, nepoate,cf,
unii oameniis mai a dracului decdtdracul; nu se astiimplri nici in
ruptul capului, micar cd au pllit multe"; HarapAlb insugi,
ciptrtAnd o experienfE de viafii tocmai prin depSgirea
I pericolelor, se referd la aceeaginorm6 etici ilustratit printr-un
proverb popular, "Vorba ceea: sd nu dea Dumnezeuomului cdt
I poate el suferi";, calul ndzdrivan, ?ntruchipdndinfelepciunea
,' ;' populari c1 dupdrf,u urmeazdtotdeaunabinele,cu singuracondilie
1 i O. a nu renunlala lupta, cuget6:"Omul e dator si se lupte cdt a
N . p u t e ac u v a l u r i l e
v i e t i i[ . . . ] " .
-/ Harap-Alb esteajutat mereu de cel moi bun prieten al sdu,
calul fabulos, gi de SfdntaDuminicd,cea care ii diduse primele
sfaturiin evolu{iamaturizdriisale.in trecereaprobelor,Harap-Alb
esteumanizat, el se teme,se pldngede soart6,cerenumaiajutorul
acelorain careare incredere,semncd invdlasecevadin experienla
cu Sp6nul.Teamagi nesiguran{a,sldbiciunitipic omene$ti ce pun
stlpdnire pe el, se remarcd, indirect, din vorbele deurdddjduite
adresatecalului,rostitede protagonislinsecvenloin careSpdnulii
porunce$te sd aducd"sdld1i"din grddinaursului:"Ei, ctrlufulmeu,
cdndai $ti tu in ce ndcazam intrat!". Harap-Albse pldngegi Sfintei
Duminici, atuncicdndtrebuies6-i ducdSpdnului.pietrele prelioase
incrustatein pieleacerbului:"- A$aeste,miicu!6, rispunseHarapAlb,
cufundatin gAnduriqi galbdn la fati t...1.$i de-aqmuri mai
degrabd,si scdp o datd de zbucium: decdt aga viaf[ mai bine
! moartede o mie de ori. [...] dar preamultes-auingrimidit deodatl
pe capulmeu".SfdntaDuminicl observdsldbiciunile omenegtiale
tdndrulr"rigi-i reproSeazdin mod direct Si morolizltor evidenta
. deprimarecare-l cuprinsese:"Parci nu te-agfi crezutaqaslab de
inger,dar dupl cdt vdd, egtimai fricos decdto f,emeie.Hai, nu mai
staca o gdindplouatd".
O noui experienld fundamentald pentru maturizarea
protagonistului o constituie intdlnireacu omul rog,un alt pericolde
carear fi trebuitsd-l evite, dupf,cum il slbtuisetatiil: "sd te feregti
de omul rog.iardmai alesde cel spdn,cdt ii putea;si n-ai de-aface
cu ddngiicici sunt foarle gugubefi"(qugubd!-fig.: care inducein
eroare,amigitor- n n.).Calatoriasprecurteaimp6ratuluiRogeste
101
 .'$1,
iri.
un necontenitprilej de ini(iere a flf,cdului, care deprinde acum
invlf[tura cI orice om, cdt de neinsemnatsau de ciudat ar p6rea,
poate fi de folos gi tdnirul capiti experien{d mai ales in
cunoaqtereaspecieiumane.
intre Harap-Alb gi cele cinci personaje supranaturale
intdlnite in drumul s6u spre impdratul Rog se na$teo rela(ie de
prietenie adevtrratf,,ei ajutdndu-l cu abnega{ie9i loialitate in
trecereaprobelor.Fiecaredintre acestepersonaje,conturateuneori
cu elementegrotegti,semnificdomul dominat de o tr6s6tur6de
caracter,viciile pe careoricinele poateaveagi pe carefldcdul,ca gi
Ion Creangf,insugi, le privegtecu o infelegere bonomi qi cu
jovialitate. De aceea,Harap-Albare capacitateaumani de a-gi
face prieteni sinceri gi devotafi, care s6-l sprijine in orice
imprejurare dificil[ a viefii sale, acegtia folosindu-gi tocmai
trtrsdturiledominante,devenite- la nevoie- adevdrate talente:,,tot
omul areun dar gi un amar,gi undeprisosegte darul,nu semai bagd
in samdamarul"(OchilA).Priceperealui Harap-Alb de a-gi face
prieteni buni vine dintr-o filozofie strlveche de viatd, aceeac{
omul nu poatetrtride unul singur:"ca tovar6g,erapdrtagla toate,gi
la pagubf,,gi la cAgtig,gi prietenoscu fiecare,pentruc6 aveanevoie
de ddngiiin ctrl[toriasa la impdratulRog".
Altruismul, sufletul lui bun se manifestd,indirect, prin
dragosteapentru albine gi furnici, insugiri ce il determinf,sd le
ocroteasclgi strle ajuteatuncicdndle intdlnegte in drumulsdu,chiar
dacf,pentruastatrebuiesAtreac[ prin apd ori sf, zdboveascd pentru
a le construiun adlpost. PentrucI fusesemilos, binele pe care
Harap-Albil fdcusese intoarce,furnicilealeg6ndmaculde nisip gi
crdiasaalbineloridentificdnd-ope adevIratafatd,a implratului Ro$,
micile insectesalvdndastfelviala protagonistului. Generozitateagi
sentimentulde compasiunese distingindirect din secven(ode la
inceputulbasmului,cdndmezinulcraiuluio miluiegte"cu r.lnban"
pe bitrdna cergetoareintdlnitd la cuftea tatdlui s6u. O remarcd
directd a calitalilor sus-menfionatevine din partea aceluiagi
personaj,metamorfozatde dataaceastain SfdntaDuminicd:,,[...]
putereamilostenieigi inima ta cea buni te ajuttr,Harap-Alb".
r02
Pentru a desivdrgi perioadainilierii, Harap-Alb cunoagte
dragostea aprinsl pentru o fatd de implrat, care vine, aqadar,din
aceeagi lume cu el, pregf,tindu-l pentru cdsdtorie, unul dintre
. reperelefinaleale deveniriisale.Probelede la imp[r[tia feteitrimit
spreritualurile TdrdneStiale pelitului, intre care insofireamirelui
'' de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegereamotivatl a
miresei, osp[lul oferit de gazdd.Toate acesteasunt tot atatea
lncercdrila careil supuneviitorul socrugi ctrroramireletrebuiestr
le factrfa!6. Ultimap robd la careil supunefata este,de dataaceasta'
' o demonstrare a calitblilorviitoareisotii, careva gti sd aib[ grijl de
blrbatul ei, sf,-isteaaproapela bine 9i la rf,u,acestfapt fiind ilustrat
atuncicdndeaii salveazdviala,trezindu-ldin morfi cu smicele'apd
. moartagi api vie. Aceastf,intdmplaresimbolizeazdideeacI acum
Harap-Alb redevine el insuqi, feciorul craiului, viitorul implrat
care iqi poate asuma rlspunderea inchegtrrii unei familii 9i
conducerii unei gospodtrrii,intruc6texperienfacdpf,tatd ii conferi
statutul de adult pregdtit pentru viafd. invierea lui Harap-Alb
respectljurdmAntul pe palogf6cut Spdnuluiatuncicdndacestaii
schimbase statutuldin fiu de craiin slug6:"9i atdtavremesdai a mtr
sluji, pdndcdndii muri gi iar ii invia", cuvinteprovidentiale ce
anticipeazdJi n il u I fe r ic it.
Un miiloc de coracterizore ce contribuie la conturarea
personajuluiil constituiedialogul, prin carese stabilescSi rela(iile
lui Harap-Alb cu celelalte persondje ale basmului. Dragostea
filiall qi sensibilitateaeroului reies,prin notaqiiledirecte ale
naratorului Si prin autocaracterizare, din scena care stabilegte
: primele relafii cu Sldnta Duminicd.Dupd dezamtrgirea tatf,luica
urmare a egeculuicelor doi fii mai mari, Harap-A\b "tncepe a
pldnge in inima sa" gi ii mirturisegtecergetoarei, cu triste{e,"cd
nu-mi r.,ddlumea tnaintea ochilor de ndcaz". Jovialitatea,
bundtateagi inlelegereasuperioarda defectelor omeneqtieste
ilustratdde dialogut pe careHarap-Albil are cu fiecaredintrecele
cinci personaje bizare pe care le intdlnegte in cilf,toria sa:
"- Doar-nne feregtede omul nebun,cI tare-idej6lit, strrmanul!Pede
o parte-livine a rddegi pe de altai1i vine a-l pl6nge.Dar sevedectr
agal-a ldsatDumnezeu."De altfel, inegalabilaart[ a narajiuniilui
Creangdconstdtocmai din imbinareaumorului cu otalitatea,ca
principalemodalitd(iesteticespecificeintregii saleopere.
103
 *|
'I,"
Ca orice personaj de basm, Harap-Alb are gi insugiri
miraculoase,cum ar fi aceeade a in{elegegraiul animalelor gi al
insectelor. El se sfituieqte in permanentdcu prietenulsdu cel mai
bun, calul, ale cf,rui povefe sunt nepreluite gi-l scapd de toate
necazurilepe carei le niscocegteSpanul:"Hai, incalecdpe mine gi
fine-tebine,ci acumam s6-miarit puterilechiar de aici de pe loc,
in ciuda Spdnului,ca si-i punem venin la inimd". Calul poate
intruchipa congtiinla eroului, un alter ego cu care voinicul se
sfbtuiegtein permanen$, aceaforld interioartra insului care-l ajuti
in situaliilimitii gi care-idi energiade a depigi momenteledificile,
piedicilepe c:ueviala le agazf,in fala omului..Atuncic6ndocolegte
n'untade furnici, primejduindu-givia1a,voihicul in{elegevorbele
furnicii care-i d5ruie$teo aripd gi-i promite ajutor Ia nevoie:
"Harap-Alb,fiindci egtiagade bun de 1i-afost mi16de viafanoastra
cdndtreceampe pod gi nu ne-aistricatveselia,vreu si-fi fac Ai eu
'un bine:na-fi aripaast4 cdndii aveavrodattrnevoiede mine. si
$i
dai foc aripii, gi atuncieu impreundcu tot neamulmeu avemsf,-fi
venim in ajutor'i.De asemenea, pricepegraiul crtrieseialbinelor,
care-l ajutii li identifice pe fata impdratului Rog: "N-ai grij5,
Harap-Alb,zise criiasa albinelor.Las'cf,te fac eu s-o cunogtipi
dintr-o mie- [...] care-ivedea-ocf, se apdrdcu ndframa,s6 qtii cd
aceeaestefata imptrratului".
Ca;i Nici, Harap-Alb parcurgeo perioadi de inifiere,de
formarc a personalitiifii, care,degiinzestratcu importantecalit6!i,
areslibiciuni omene;ti,momentede tristelegi disperare,de satisfacfii
ale invingitorului, toateconducdndla deslvArgirealor ca oameni.
Umanizareapersonajuluide basm se face gi prin arta
nara{iunii, caracterizzidde oralitate Si umor. Acest mijloc artistic
de caracterizareestereprezentat de registrul stilistic alcdtuitdin
cuvintele Si expresiile populare, din numeroaseleregionalisme
folositede Harap-Alb:"Se vedecd mi s-aaplopiatfuniala par"(mi
s-aapropiatslhrgitul- n.n.\;"M6i! da al dracr"rlui on6nie(pocitanie,
-
urdfenie n.n.)deom gi acestaf ...1grozavburddhan (pdntece - r.n.)
gi nes6fiosgdtlej".
Registrulstilistic al basmului"PovestealLriHarap-Alb"este
reprezentatde limbajul popular, cu zicdtori, proverbe Si .fraza
rimate, precum gr de regionalisme, personajLrlvolbind lirnba
r(}4
moldoveneascd autenticd,specifictrintregii operea lui lon Creangi:
"s6-l v6d cdnd mi-oi vedeaceafa","Poftim, pung4 la mas6,/DacI
1i-ai adus de-acas6...";"Poate ci acesta-iVestitul Ochila, frate cu
Orbiltr,vf,r primarecu Chiorili, nepotde sorf,lui Pendill, din sat de
la Chitil6, peste drum de Nimeriltr, ori din tnrg de la Sf,J-cati,
megiegcu Cdutatiqi de urmf, nu-i mai dafi".
Ion Creangda ilustrat in operasa propria experienli de viatd"
pe care a povestit-o"sub formtr de memorial; a invf,luit-o in mit 9i
a sugrumat-ointr-o experienli fantasticS,valabilf, pentru om in
genere;qi el a luptat cu spdnii,ar primejdiile 9i nevpile,9i el s-a
fdcut frate cu dracul, ca sd treacdpunlile vielii, iar nemurireagi-a
dobdndit-o din apa vie gi apa moarti a creafiei lui artistice"-
(PompiliuConstantinescu)
DUMINICT
STANTA
- personaj secundarde basm cult -
- personaj fabulos (fantastic)-
uPovestealui Harap-Alb",
de lon Creangd
- basm cult -
Ion Creangl (1837?-1889)este consideratcreatorul
basmului cult in literatura romAnil, a chrui principald
particularitateesteaceeac6 marelepovestitorpdstreaztrcaracterul
realist al infimpldrilor, iar personaiele sunt puternic umonizate Si
individualizate. Spa1iul desfdsurdrii ac(iunii este ancorat intr-o
realitote sociald Si istoricd determinatd, iar faptele ilustrate
izvordsc din legileJirii careguverneazdomenirea
"Povestealui Harap-Alb" estecel mai reprezentativbasmal
lui Ion Creang6, fiind publicatla I august1877in revista"Convorbiri
literare",reprodusapoide Mihai Eminescuin ziarul"Ttmpul".
SfdntaDuminicl esteun personajfabulosprin apariliileei
ciudate,o datl ca cergetoare, apoi locuindpe o insuli misterioasi,
in ipostazaSfintei Duminici. Ea este menitii a face si invingi
1(}5
binele, ajutAndpe cei care meritf,, care au calitalile necesaresd
rdzbatlin viati.
Sfrnta Duminici beneficiazi 9i de un portretul fizic'
- ::,
conturat succint gi sugestiv prin descrierea directd a naratorului
"o babf, gdrbovtrde bltrdnele" 9i - prin autocaracterizare: "Nu
ciuta cl mdvezi gdrbovd9i stremluroasA [...]. Dar uite ce vorbegte
gdrbovagi neputincioasa! ".
Trtrstrturilemorale pi fantasticeale Sfintei Duminici reies
mai ales prin caracterizareindirectd' din faptele-gi vorbele sale,
precumgi din relatiilecu celelaltopersonaje.
Bdtrdnaare puteri supranaturale, demonstrate inctr de la
inceputul basmului,dispdr6ndin vf,zduh ca o fiintf, imateriali: "$i
pe cdndvorbeababaaceste,o vedeinvtrluiti intr-un hobot (val - n.n')
alb, ridicdndu-sein vf,zduh,apoi indlfdndu-setot mai sus,9i dupd
aceean-o mai zdri defel".
in plan ttm'an, Sfdnta Duminicf, intruchipeazf, femeia
infeleapttr a satului, la sfaturile cdreiaapeleazblLraniiatunci cdnd
se afl[ la ananghie.La inceput, Harap-Alb este neincreziltor,"la
las6-m6-ncolo,mtrtu$[,nu mtr supf,ra",degiea ii dI un sfat, devenit
adevlr universal-valabil,"nu te iufi aqa de tare, cd nu gtii de
unde-1ipoate veni ajutor". Sub infltigarea unei babe g6rbovite,
"care umbla dupi milostenie",voceaauctorialf,sugereazf,, indirect,
umilinfa inteleptuluicarevdzusedestulein viafa lui 9i sub carese
ascundeharul prorocirii: "Pufin mai este9i ai sd ajungiimpf,rat'
caren-a mai stataltul pe fafa pimdntului,agade iubit, de sldvit 9i
de putemic".Bf,trdnaii dezvdluielui Harap-Albdestinul9i secretul
reugitei, prin reconsiderarea 9i valorificarea tradifiilor
strtrmogegti,pe caretinerii le ignor6.Ptrstrltoare a rAnduielilor
strlbune, bf,trina ii transmitefltrcdului respectul gi pre{uirea
pentru valorile spirituale ale inainta$ilor gi-l sf6tuieqtesf, plece
in cf,lf,toriecu hainele,armele9i calul craiului "cu care a fost el
mire, gi atunciai sl te pofi duceunden-au putut mergefralii tdi".
Baba "gdrbov[ de b[trdnefe"se dovedegtepriceputtrin ritualuri
tainidegi vechide cind lumea,cu o vasttr9i profundtrexperien{5
de via[[, conducAndu-seduptr legi nescrise 9i credinfe
ancestrale: "CEci multe au vlzut ochii mei, de-atiita amar de
veacuricdteport pe umereleacestea".
106
Cdnd o intdlneqtedoua oard,Harap-Albestedus la bitrdnd
t de c6treprietenulsducel mai devotat,calul, dar de dataaceastaea
'ti"
triiegte intr-un cadru mirific, aparte,intr-un "ostrov mdndru",
locuindintr-o "cdsn{i singuratici"acoperitdcu "mugchipletos[...]
ca mAtasea gi verdeca buratecul",undefl[ctrul aflAcu mirare
iir moale
cA ea esteSfdntaDuminicd.De aceastddati, Harap-Albafla altd
'}' valoare existenlial6izvordtddin judccata profundl a b6trdnei,
aceeac6 "putereamilosteniei9i inima ta ceabun6" ajutf,omului sa
reugeascd in via[6 gi-l sf6tuiegtepe bliat cum sd procedezeca sI
;i' pdcdleascd ursul gi sA ia "salafile".Cunoscitoarea practicilor
oculte, ea prepardo licoaremagic6,amestec6nd laptegi miere cu
ierburi numai de ea gtiute, pe care, ca si le culeagd,pornise
"descul16prin roud". La povafaSfintei Duminici, Harap-Albse
folosegte gi el de un obiectmagic,pieleade ursin caresedeghizase
tat[l sdu, sprijinindu-l in acestfel pe fldc6u sd treacdgi aceastl
prob6.Ea il inva{f,ce gi cum trebuiesdprocedeze pentrua putealua
pietrelepre!ioase ale cerbuluifabulosgi ii dAdoudobiectemagice,
"obrizarul(masca- n.n.) gi sabialui Statu-Palm6-Barbi-Cot", de
carearenevoiepentrua izbdndi.
La a treiaintdlnire,Harap-Albparedeprimat,deznddf,jduit 9i
Sfdnta Durninicf,il imbdrbiteazd in stil pedagogic,"parctr nu
te-agfi crezutagaslab de inger,dar dupd cdt vdd, egti mai fricos
decAto femeie!",ghicindu-iparci viitorul, cu har de proroc:
"Pdn-acumf-a fost mai greu,dar de acuminaintetot a$aare s6-!i
fie, pAndce-i iegidin slujbaSpdnului,de la careai sd tragi multe
nf,cazuri,dar ai sf,scapidin toatecu capulteafdqpentructrnorocul
te ajut[". Profeticd,bdtrdnaii explici apoi c5 atuncicdndfldc6ulva
ajunge"mare qi tare" va credecelor"asuprili$i nAcAjiti",pentruc6
el avuseseocaziasd gtiegi "ce e ndcazul".
Sfdnta Duminicl folosegteun limbojul popular specific
personajelorlui Creangd,ilustrat prin cuvinte Si expresii tipice
ldranilorhumulegteni: "lartb-m6,Doamne,ci nu gtiuce mi-a iegit
din gur5!";"ZicL cinea ziceqi cum a vre sdzicd","ce mai la deal
la vale".
in plan realist, ea este bdtrAnainleleapti a satului, la
sfaturilecdreiaapeleazdfLranii atunci cdnd se aflA la nevoie,ea
recurgela pilde Siproverbepopulure,ilustrdndo datdin plusharul
lo7
pedagogicai dorinla de a transmitetinerilor invf,fdturile strdbune:
"nu-i dupf,cum gdndeqteomul, ci-i dupd cum vrea Domnul";"deal
cu deal se ajunge,dar inci om cu om"; "cdnd e sf, dai pesteplcat,
dacl-i inainte te silegti sf,J ajungi, iar dac6-i in urmd, stai gi-l
agtepli"; *Vorba c*a:leag6 calul unde zice stdpdnul".
Arta nara{iunii lui lon Creangi se constituiedin imbinarea
umorului cu oralitatea, miiloace artistice prin care marele
povestitor contureazf,personaje supranaturaleimpletind reali smul
tiranilor humulegtenicu elementefantastice,ceeace l-a fhcut pe
Garabetlbrlileanu si considerecd "Povestealui Harap-Albesteo
adevZrrati"epopeea poporului romdn".
SPANUT
- personaj secundarde basm cult -
" Povesteillui HaraP-Alb",
de lon Creangd
- basm cult -
Ion Creang:i (1837?-1889)este consideratcreatorul
basmului cult in literatura romAntr, a cf,rui principal6
particularitate este caracterul realist al intdmpldrilor, iar
personajele sunt puternic umanizate Si individualizate. Spaliul
desfd.surdriiaQiunii esteancoratintr-o reulitate socitld gi istoricd
determinatd, iar faptele ilustrate izvordsc' din legile firii care
guverneaziomenirea
*Povestealui Harap-Alb" estecel mai reprezentativ basm
al lui lon Creangi, fiind publicat la 1 august 1877 in revista
"Convorbiri literare",reprodus apoi de Mihai Eminescuin ziarul
"Timpul".
Spinul esteun personaj secundar 9i negativ nu atAtprin
?nsu$irisupranaturale. ca in baspele populare,ci rnai ales prin
autenticitatealui umani.
Ca personajde basm,Spinul intruchipeazifor{elerlului
(riufilcdtorul), un fel de Zmeul-Zmeilor'care seamdnd in lume
108
, teroare, riutate qi violen{il. Ca personaj real, el intruchipeazi
individul perfid, deprins a obline avantaje gi bogifie prin
'
,: lngelSciune.Falsificdndu-giun statul social, la care altfel n-ar fi
avut acces,el este,prin na$tere,un om rtru gi de proasttr condi{ie
'Aifa de boz tot rilgoz".
i.! socialtr,
Personajul este conturat atdt prin caracterizarea directd
fdcutii de naratorsaude celelaltepersonaje,cdt gi prin caracterizare
, indirectd,comportamentul siu gi relaliilecu_ceilalficompundndun
1, portret uman infricogtrtor.
Portretul fizic se reduce la o singurf, trdsf,turd,exprimati
'r direct, "un om spAn", (blrbat cdruia nu-i cregtebarba - n.n.),
; naratorulsugerdndconcepfiapopularl potrivit cf,reiaunei anomalii
'l,' fizice ii corespundeo deficien{trcaracteriald. majord. Conform
acesteiidei strivechi,"omul insemnat"estepericulosgi trebuies6
te feregti de el: "De obicei, acegtia(oamenii tnsemnali- n.n.) sunt
"1'
rdi, cruzi, perfizigi tingugitori"(O.Bdrlea).
Portretul moral reiesein mod indirect, din faptele, vorbele
gi atitudinea personajului, precum Si din relagiile cu celelalte
: personaje.
.,
La intdlnireacu Harap-Alb,Spinul estelingugitorgi umil,
. "sf, nu-{i fie cu sup5.rare, drumetule","nu ai cumva trebuinf5de
slugtr,voinice?",lsudAndu-secu htrrnicia: "muncesc,muncescgi
. nu s-alegenimica de mine, pentrucf, tot de stipdni calici mi-am
awl parte".Se autocomptrtimegte, pldngdndu-se de ghinionulcare
sefine scaide el gi exprimd,cu preflcuttr modestie,filozofiasade
viafd,: "la calic slujegti,calic rimdi. Cdnd ag da odatii pesteun
stilpdncum gdndesceu, n-at gti ce sf,-i fac si nu-l smintesc"(sd
nu-l suplr - n.n.). Yiclean peste mtrsur5, nu se di in ldturi s6
pictrleasctr un "boboc" (nepriceput,lipsit de experienfl- n.n.) cum
eramezinulcraiuluigi-l atragein capcanadin fdntdnl prin minciuni
9i tentaliice dovedesc o bunl cunoagtere de oarneni,o pricepere
uimitoarede a sesizagi de a profita de slitriciunilecelorlal{i.De
indati ce punecapaculpe gura fintdnii in carese afla fiul craiului,
Spdnuldevine rluticios gi amenin{trtorgi-l silegtesa jure pe
palog:"Dacd vrei sd mai vezi soarelecu ochii gi sd mai calci pe
iarbdverde,atuncijur6:mi-tepe asculigulpaloguluitdu ca mi-i da
ascultareqi supunereintru toate,chiar 9i-n foc de !i-ag zice s6 te
1(}9
 Limbajul SpAnufui estepopular, ca gi al celorlaltepersonaje
arunci". Numele de Harap-Alb,pe care i-l dd Spdnul,intregegte ale basmului,pe care Creangl le-a umanizat,sugerdndo intreagd
gtii c[ te
umilinla la careestesupusfiul de crai: "D-acuminaintes6 galerie umand humulegteantr:"Df,-mi, doamne,ce n-am avut,/ Si
cheamdHarap-Al[ aista1i-i numele,9i altul nu"'
m[ mier ce m-a gtsit". Uneori zicalele capdtd sensul unor
Dupd ce 'opunemdnape cartea,pe banii 9i pe armelefiului adevdruri universal-valabile, ca aceearostitA de Spdn - "de ce
de crai", principiul dupa care se conduceSpdnul este acela al te-ai pdzit n-ai sctrpat"- exprimdndideeacl omul estesupussorfii,
sttrp6nuluitiran, avid de putere, considerAnd c6 slugileseamdnd
cf, nimeni nu poateevita sau schimbadestinul gi cd fiecaretrebuie
cu animalele,"ctr 9i intre oameni, cea mai mare parte suntdobitoace
s[ treaci prin ceeace i-a fost scris.
caretrebuiesclinuli din fr6u, dac6 !i-i voia strfaci treaba cu ddngii'''
Punctul culminant al basmuluiilustreazl destinulSpdnului,
Din proprie experienld, gtie c6 "si te fereascd Dumnezeu' cdnd
care,vdzdndcdt estede frumoasdfata impdratuluiRog,serepedesi
p.inde mimf,liga coajd". deoarece el' cum vede ci "i s-au prins
o ia in brafe,dar eail imbrdncegte 9i-i spuneci a venit acolopentru
minciunilede bune" gi cd esteprimit cu toateonorurilede c6tre .i Harap-Alb, cdci "el este adevlratul nepot al impdratului Verde".
o
impdratulVerde,devineamenin{dtor9i violent cu sluga'ii d6 Tirrbat de furie cf, a fost dat in vileag,Spdnulserepedela Harap-Alb
paima,cu scopul"sd .facdpe Harap-Alb ca sl-i ieie 9i mai mult
i

"gi-i zboardcapuldintr-osinguri loviturl de palog",strigdndcf, aga

irica". Agadaq relalia Spdnului cu Harap'AlD contureazdun trebuiesI pdfeascf,cel ce-gi incalcdjurlm6ntul. Atunci, calul lui
prin
individ impulsiv 9i agresiv,cu un caracterdegradant'definit Harap-Albse repedela Spdn,il ingfacl de cap, "zboarl cu ddnsul
invidie,perfidie,vicleniediabolici' in inaltul ceriului" de unde ii dd drumul gi acestase face "praf gi
Vazdndu-se ajunsurmagla tronul impf,rdtesc'Spdnuldevine pulbere",in timp ce fata?mpdratuluiRog,il invie pe Harap-Albcu
arogant,dispre(uitor9i l5udtrros.toatemeritelelui Harap-Alb9i leacurilemiraculoase.
le insugegteel, pentru cd gtie sd fie stdpAnadevdrat9i s1-9i Spdnul "este demascatgi pedepsit in numele dreptlitii,
struneascd slugile,astfelca acesteasd indeplineascd intocmaitoate
aspiraliei etern-umane"ca rf,ufhcltorii sd fie osdnditi,intrucdt lon
poruncile,oricdt ar fi de greu de dus la' bun sfdrqit:"Nu 9ti1i Creangtrrealizeazd- prin "Povestealui Harap-Alb" - o sinteztra
dumneavoastra ce poama-adraculuie Harap-Albaista'Pdndl-am "spiritualittrlii romdnegti,cumuldnd o intreagd filozofie asupra
de
dat pe brazdh,mi-am stupit sufletulcu dinsul' Numai eu ii vin viefii, prin careprofilul romdnfiinleazd,inlume,inscriindu-se astfel
hac.Vorbaceea:fricapdzegtebostf,niria.Altstipdninloculmeunu in rdndul valorilor eterne gi ale umanitafii".(MariaNastase,
mai face brdnzdcu Harap-Albcdt ii lumea9i pdmdntul"' "Povestealui HarapAlb")
Adept al principiului "sluga-i slugd 9i stdpdnu-istdpdn"'
Spdnulestedictatorial 9i aspru cu supugii,c5 "nu-mi sufldnimene
-
in borg;c6ndvdd cd md\a face mtrtazuri(nazuri,mofturi n'n')' l-o
sfiangde coad6de manancigi merepddure{e, c6cin-areincotro'.."'
Alteinsugirireiesindirectdinvorbelepersonajuluisidin
relalia lui cu impdratul Verde.Obraznic, infatuat 9i cu totul
tipsit oe bun simf, Spdnul nu se sfiegtes6-i spuntrimpdratului
verde c6 dacf,o vrea Dumnezeu"s6 mtr randuiegtimai degrabain
locul durnitale,,o sf, schimberegulile acestuiacare,"prea intri in
..n.cr
iar impdrIlia nu va mai ar6taatattde pagnic6,
voia supugilor,,,
*ai gedeulucrurile tot aqa moarte,cum sunt", pentru cd "omul
locul...".
sfinfegte
tll
11(}
 w
.!:tr
llD SCnITI
PF,RSONAI
GOE
- personaiprinciPal de schi{tr-
- personaj realist -
-tipul copilului rlsf?ifat -
uD-L Goe...tt,
de Ion Luco Caragiale
- schi(d -
inzestratcu un spirit de observalieieqit din comun 9i cu o
inteligen![sclipitoare,Ion Luca Caragiale ( 30 ianuarie 1852-
9 iunie l9l2) a ridiculizat in opera sa defecteleoamenilor 9i
moravurile societltii romdneqtidin vremea lui. Scriitor realist,
ptrtrunzf,torin cunoagtereafirii umane, Caragiale construieqte
personaje cu taregi vicii morale,cu o spoial6de culturi ce izvorS;te
din "prostiaomeneasciin cel mai largcuprinsal cuvintului" (C-tin
Loghin). Ironia ascu(itd, sarcssmal Si satira sunt principalele
mijloace artistice prin care scriitorul dI viafl eroilor literari
reprezentativi pentrudiversecategoriisociale-IntrucdtCaragialea
dat viald unor tipuri umane memorabile,unor tipologii unice in
literatura romdnf,,Garabet Ibriileanu afirma cd scriitorul face
"concurenfd stdriicivile".
in schita "D-l Goe...", Caragialesatirizeazdincultura.
prostia gi snobismulfamiliilor burgheze,catrze care genereazd
proastacre$tere a propriilorcopii.
Coe estepersonajulprincipal din schi{a"D-l Goe" de lon
Luca Caragiale,reprezentdnd tipul copilului r5sft{at 9i prost
crescut, consecinfdfireascda unei educafii defectuoaseprir
folosireaunor metodetotal gre$ite.Goe facepartedintr-ofamilie
burghezddin urbea X, care afi;eazf,ostentativo preocupare
special6pentrueduca{ia odraslei.
112
Schila incepecu un elementspectJiceducagiei,recompensa
oferitii personajuluiprincipalcu scopulde a-i impulsionastrf,daniala
invi(f,turl, de undereieseleneaca primi trislturi de caracter:"Ca s6
nu mai rlmdie repetentgi anul acesta".Rtrsplata datl in avans
copilului constaintr-o cilStorie la Bucuregti,cu prilejul unei sirbf,tori
nafionale,el fiind insogitde "mam'mare,mamilicagi tantiMi{a".
Naratorul nu dd amdnunte referitoare la tnfd(igarea lui Goe,
ci descrie numai aspectal vestimentar, care sugereazl starea
materialf,buntra familiei sale,precumgi lipsade gusta damelorcare
se ocupl de cregterea b[iatului. Goe "poarti un frumoscostumde
marinar,pdlbriede paie,cu inscriptiape pamblicd<Le Formidable>
gi sub pamblicl biletul de cllitorie infipt de tanti Mi{a, cf, <agalin
birbalii biletul>>".Ridicolul personEjuluireiesedin contradiclia
dintre esen(d Si oparenld, Goe este numit "tdnf,rul?',dar este
imbrdcatca un copil mic, intr-unmod caraghios, deoarece costumul
de marinarnu se potrivegtenici cu pilf,ria de paie gi nici cu scopul
gi.destinalia clldtoriei.Lipsadetaliilorlegatede fizionomiasa,ca gi
originea in urbea X reliefeazAintenlia autorului de a crea un
personajreprezentativpentru tipul copilului rdsl?lfat gi prost
crescut,carepoateexistaoricdndgi oriundein lume,
Portretul moral al eroului principal se incheagf,prin
caracterizure indirectd, din comportamentul, felul sdu de a vorbi
gi relaliile cu alte personaje.
Rtrsfnfat peste misur6, nu-gi poate stdpani neribdarea in
agteptarea trenului gi vorbegte"incruntat", "pe un ton de comandd",
fiind obignuit sl le porunceascldamelor, iar acesteasl-i
indeplineascl pe loc oricedorinfd.Infatuarea,dublatf,de inculturi,
se eviden{iaz6, indirect,atuncicAnd,in urma disculiilordintrecele
doutrcucoanein legdturdcu forma corectda cuvdntului"marinar",
Goe le faceproastepe amdndoud gi decidecl sezice"mariner".
Lipsa de respect fafa de cei mai ?n v6rstd,doveditl pe
peronul gf,rii, se concretizeazdin obrlznicie , atitudine reieSitd
indirect din discufiape care o are Goe cu un cf,ldtoqpe culoarul
trenului, atunci cdnd estesfltuit sd nu scoatdcapul pe fereastr6:
"- Ce treabdai tu, urdtule?zice mititelul smucindu-se", apoi se
$rambAla el. Calificativul"urdtule"gi strAmbdturile demonstreazi
infantilismul"tdndruluiGoe", carese comportl ca un copil mic,
113

mult sub vdrstade elev,careera,probabil,destulde inaintatd,din
moment ce mai rimdsese gi repetent.Pdliria zboarl pe fereastrd
impreunl cu biletul de cdldtorieprins la panglicd,dar cucoanele
consideri ci bdiatul n-are nicio vind gi ctr nu e treaba"urdtului",
relevdnd metodele cu totul greSite pe care cele trei "dame" le
folosescin educatiabdiatului.
Din comportamentul lui Goe rezult6, indirect, o altd
consecinfi a educalieigregitede care are parte gi anumefaptul cd
esteexcesivde alintat: atunci cdnd se lovegtecu nasulde clanla
ugii de la cupeu,incepestrurle atdt de tare, de parcSar fi pftit ceva
ingrozitor.Ca urmare,dameleil sdrutf,pe rdndgi-i agazipe cap"un
beret tot din uniforma canonierii <Le Formidable>)",apoi,
"scuipdndu-lsi nu-l deoache',il sdrut6din nou "dulce". intrucdt
bunicaindrf,znisesd-ldojeneascd pentrucd pierdusebiletul,Goese
bosumfltr lagi, intrebarea acesteia"- Sl moard mam'mare?",tll
rtrspundeimpertinent gi rtrutdcios "- Sf, moard!", ceea ce
dovedegte,indirect, faptul cA bliatul nu este numai rtrsfdfat ci gi
rtrutlcios, lipsit de sensibilitate.
Metodeleeducativeale familiei suntdefectuoase, ridicolegi
de aceea total ineficiente. Tdndrul Goe primegte recompense
stupide,"Cine md pupA... uite! ciucalatd!",cele trei cucoane
tratdndu-lca pe un copilaq.Mamifa simuleazicd pldngegi pentru
ci Goeigi dd seamaci sepreface,mam'mareexclamtrcu entuziasm
exagerat:"E lucru marecAte de degtept!".
Neastimpdrat, Goe iese pe culoar gi se blocheazl.in
"compartimentulunde nu intrd decdt o persoand".Se produceo
zawdde nedescris, Goezbiarddisperatintruntru,cucoaneleseagitl
speriategi zgomotoase,pdnf, cdnd "puigorul" este eliberat de
conductor.inciiptrfAnarea,pe careo dovedisescotand"iar" capul
pe fereastrdcdnd'estesfatuit sd nu mai facd asta,iesedin nou in
eviden(i,deoarece tragesemnalulde alarml,cu toatectrmam'mare
ii spusese si stea"binigor",ca sI nu striceceva.
Proasta creqtereeste evidentiatdindirect de manifestirile
necivilizateale btriatului.Cand se afl6 in pericol sau nu-i convine
ceva, apeleazi la metode primitive gi are reaclii penibile gi
caraghioase, url5, fiptr,bate din picioaresaucu pumnii in uqtr:"Sd
opreascf,!zbiari gi mai tare Goe, bitdnd cu picioarele".Cdnd se
114
ffi[,
"fii
reazetn1,in nas de clanla ugii de la cupeu,"incepe sl urle", iar cdnd
"1.,
seinchidein toaleti, dupl ce batecu pumnii in uSa""zbiarl desperat".
Pentrua caraclerizapersonajul, scriitorul imbin| n ara(iu n ea
cu diatogul insugirilesalesunt evidenfiateprinfapte, atitudini Si
mai ales prin limbai.
Un fals portret al lui Goe, construit prin opozilia dintre
esen(dSi aparenqd,il realizeazd,,inmod direct, cucoanele,care nu
contenesc a-l admirapentrucat estede "degtept" gi de "simfitor".
Atitudinea scriitorului, evident satiricS, transparedin
tonul sdu ironic, din intdmplirile jenante la care participf,Goe,
precum gi din felul acestuiade a vorbi. Atitudinea ironici a
scriitorului se remarcd inch din titlu. Agezareaapelativului
"domnul" ldngdsubstantivul"Goe", urmatde punctelede suspensie
argumenteaz5inci o datd contradicgiadintre esen(dSi aparengd,
dintre ptrrereacucoanelordesprecopil gi adevf,ratafa1tra acestuia.
Goestdrnegte rdsulprin ridicol gi prostie,constituindpentruoricine
un exernplunegativ,care indeamnf,la un comportamentdiferit,
p'entrua nu fi la fel de penibil.
I.L.Caragialea stdrnitmereuun interesneobositin jocul de
oglinzi fdlarnice,in care fiecareobservf,propria imagineintoarsf,
citre sine,"ca un omagiude reciprocitate".($erbanCioculescu)
IONET
- personaj principal de schi{tr-
- personaj realist -
- tipul copilului rdsfd{at-
uWzild',
de lon Luca Caragiak
- schild -
Dramaturggi prozator,Ion Luca Caragiale( 30 ianuarie1852-
9 iunie l9l2) a fost un observatorlucid gi ironic al societilii
romdnegtidin vremelui, un scriitorrealistgi moralizator,dovedind
un spirit de observalienecrufltorpentrucunoa$terea firii umane,de
115
aceeapersonajelelui trdiescin orice epocdprin vicii, imposturi,
ridicol gi prostie. inzestrat cu o inteligenlI sclipitoaregi cu o
imaginalieiegitddin comun,el folosegtecu mdiestrieironia, satira
gi sarcasmul,pentrua ilustramoravurilesociettrliiromdneqtigi a
contura personajedominate de o tarl (defect .- n.n.) moralS
reprezentativd pentrutipul gi caracteruluman.intrucdtCaragialea
dat viald unor tipuri umane memorabile,unor tipologii unice in
literaturaromdn6,GarabetIbrtrileanuafirma cd dramaturgulface
"concurenfdstdrii civile", iar Tudor Vianu consideracf, formula
artisticda lui Caragiale este"realismultipic".
in schilelesale,I.L.Caragiale creeazf,o galeriede tipuri
umanereprezentative nu numaipentrusocietatea din vremealui, ci
pentruintreagasocietatearomdneasctr din orice timp, de aceease
spunedespreacestinegalabilscriitorcd este"contemporan"cu noi.
Schila "Vizit6" a aparutin volumul "Momente gi schife"
(1901), in care Caragialeridiculizeazl.prostia gi snobismul
familiilor burgheze,trisdturi careau ca rezultategeculevidentin
educa(ia propriilorcopii.
Ionel Popescuestepersonajulprincipal, al schilei"Yizit6"
de lon Luca Caragiale,un copil rtrsfil{at gi prost crescut.
consecinfefiregti ale unei educafii precare,cauzatede folosirea
unor metodetotal gregite.lonel facepartedintr-o familie burghezi
bogat6, care afigeazl ostentativ o pr.eocuparespeciali pentru
educa(ia odraslei.
De Sf.lon, naratorulface o vizitf, doamneiPopescu,demers
prilejuit de onomasticafiului ei, cdruia-iduce in dar o minge
"foarte marede cauciucAi foarteelastic6".
incd de la inceputulschifei,Ionel estecaructerizatin mod
direct de cdtre narator, care-i realizeazi portretul fizic prin
descriere:"un copilagfoartedragufde vreo opt anigori","imbrlcat
ca maiorde rogioriin uniformi de mare!inutd".
Portretul sIu moral este realizat prin caracterizare
indirectd gi se contureazddin mediul in care trdiegte,dinfaptele Si
vorbele sale, precum Si din rela(ia cu celelolte personaje, cu
ajutorul dialogului gi al naraliunii.
Trdsdturile de caracter ale copilului incep sa se
evidenlieze, indirect,incd de la inceputulvizitei. Doamnase scuzd
116
cd anul acestanu a mai putut participa la petreceri,n-a mai fost la
teatru sau la plimbare,intrucdt a trebuit strurmireasctrindeaproape
educaliafiului ei, ceeace i-a ocupattot timpul, mai alesci mama
"nu vrea s6-l lase liri educalie".Paradoxal, in acelagimoment se
audestrigdtulservitoareicarecereajutorulmamei,pentruci lonel,
neast6mpirat, este gata sa rAstoarnemagina de spirt, pe care
jupdneasa licea cafea. Doamna Popescu este incdntatf, de
'T.{ugtii ce
zburdalnicul copil qi exclamdcu mAndrie: $trengarse
face... gi Neascultitor,
degtept...". Ionel nu rdspunde decit tiirziu
apelurilormamei,careinsi il sdrutd "dulce pe maioragul, il scuipi"
sl nu-l deoache".Sdrbtrtorituldovedegte lipsii de respectgi fa!tr de
narator, deoareceface - in prezenfamusafirului - o gtrldgie
infernaldcu trambitagi toba pe careIe alesesedintr-o grf,madide
jucdrii irnprdgtiate "pe doui mese,pe canapea, pe foteluriEipejos",
ceeace dovedegtegi faptul cd era dezordonat. Deprins sii facii
numai ce vrea el, maioraguldevine agresiv, se repedecu sabia
scoasdasuprajupdneseicare tocmai aduceacafelelegi, dZind"un
rdcnet suprem de asalt", o lovegtepe maml sub ochiul drept,
deoareceaceastaintervenisecu impruden!tr'tn rizboi". Ca gi in
cazul cu magina de g[tit, copilul este repede iertat" mama
cerdndu-idrept"pedeapsd"un sdrut.
Oaspetelecere permisiuneasi-gi aprindtro ligag qi mama,
cu o aluzieadmirativdgi amuzat6,ii rispundectr gi "dumnealui.-.
mi se pare c6-i cam place", referindu-se,bineinfeles,la lonel.
Incercareanaratoruluide a-l lf,muripe copil ci'tutunul e otrav6..."
se soldeazdcu o atitudinea tlioasi gi obraznicii din partea
acestuia,ce reiese,indirect, din replicaimpertinentit"Da tu de ce
tragi?". Copilul este,insd,incurajatde mamtr,care-lindeamntrpe
musafirsd-i aprindi "rnaiorului" $igara,pe careo luasedin pachet
f{rd sd cearf,voie. Plin[ de admira[ie,doamnaPopescudin nou "il
scuip6,si nu-l deoache",fascinatbde alura lui de "om mare" care
fumeazi !igara"pdnd la carton".
Agitat gi nestdpAnit,Ionel se repedeimpetuos la mingea
primitd in dar, o trante$tecu puteregi aceastasaredirectin bralul
musafirului, care tocmai ducea la gurtr ceagcade cafea. Fiind
fierbinte, cafeauail opdregtegi-i piteazi totodafii pantalonii "de
vizitd, culoareaoului de ra!f,",dar copilului nu-i pas5,iar mamail
consoleazd cd patade cafease spald.
117
 tffr
w
,$i
Efectulnociv al ligirii nu int6,,rzie
sdsemanifestegi copilului
trt'
i sefacer6u,devinealb la faff,,"cu ochii pierduligi cu dr6g6laqa lui
.ii, oricine un
figurf, strdmbat6",apoi legin6, spre disperareamamei care.?gi 1f:
smulgep[rul de teamf,cf, "moarecopilul". Musafirulsarein ajutor, ';:,'
il stropegte cu api gi "scumpulei maior" igi vine in fire".
Cdnd ajunge acas6, naratorul descoperd, indirect, alte
.lt'.'
trtrstrturi ale lui Ionel gi anume cd acesta este rlutlcios gi
;1.
impertinent, deoarece constatf,ci gogoniis6i erauplini de dulcea![
gi infelegede ce maiorul ieqisela un momentdat cu cheseaua de
dulceatlin vestibul.
Lipsa de bun sim{ gi de educafie sunt dovedite,indirect,
prin toate manifestf,rilecopilului, inclusiv prin lipsa normelor
elementarede conduitS: mdndncddulceafddirect din chesea,se
serve$te,fira sa cearf,permisiunea,din figaretelevizitatorului9i
chiar ii cere, cu impertinenff,acestuia,foc. Comportamentul
,"'i
deplorabilal fiului o amuzi nespuspe doamnaPopescu,admira{ia
ei fiind de un entuziasm ridicol:"scuipd-I,strnu mi-l deochi!".
Intelectul limitat al copiluluireiese,indirect,nu numaiprin
felul stupid in caresejoacf,,ci gi prin modul de a vorbi, replicile
salefiind doarin numdrde patru:"- Maior!...", "- inaintemarg!,,,
"- Da'tu de ce tragi?","Vin acu!" gi acelealipsitede noimb.
Cu totul inconStientdin privinla nivelului mentalal fiului,
doamnaPbpescuil considertr"degtept", iar comportamentul lui
agitat este perceputca unul de ,,gtrengar", tristrturi exprimate
direct de citre alt personajal schifei.
Atitudinea vizitatorului, care are in schitd statutul de
personaj-narator, se schimbl pe m6sur6ce se deruleazd,faptele
copilului.Simpatia ini(iald, sugeratiprin diminutivele,'copilag,',
"bf,iefelul","maioragul"se diminueaz6,iar personajulestenumit
caricatural"mdiorul" sau"domnul gtaior".
Ionel este tipul copilul rtrsf{{at provenit dintr-o familie
inst[ritd, a cdrui maml esteincapaSil[s6-i facd o educafiesolidi,
singura metodi consideratSeficienti fiind intrebareastupidd gi
ridicolf,: "Vrei sI moarf, mama?". Contradiclia dintre esen(d$i
aparen(d,dintre pdrereaentuziasmatla doamneiPopescudespre
copil gi ridicola comportarea acestuiaeste ilustrati de vocea
auctoriald prin ironie, comic de situa1ie Si de limbaj, pentru a
sugeraatitudineasa criticd gi satiricd.
118
rdsulprin ridicol gi prostie,constituindpentru
lonel stdrnegte
exemplu negativ, care indeamni la un comportament
diferit, pentrua nu fi la fel de penibil.
Ll.Caragialea stdrnitmereuun interesneobositin jocul de
oglinzi f6larnice,in care fiecare observdpropria imagine intoarsd
cdtresine,"ca un omagiude reciprocitate".($erbanCioculescu)
MAM'MARB, $I TANTIMITA
MAMITA
- personajesecundarede schi{tr-
- ilustreaztrsnobismul
"D-l Goe...",
de lon Luca Caragiale
- schi(a -
Dramaturggi prozatoqlon Luca Caragiale ( 30 ianuarie
-
1852 9 iunie l9l2) a fost un observatorlucid 9i ironic al societdlii
romdnegti din vremelui, un scriitorrealistgi moralizator, dovedind
un spirit de observalienecruldtorpentrucunoagterea firii umane,de
aceeapersonajele lui trdiescin orice epoci prin vicii, imposturd,
ridicol 9i prostie.inzestratcu o inteligentdsclipitoareqi cu o
imaginafieieqit[din comun,el folosegte cu mliestrieironia,satira
gi sarcasmul,pentrua ilustramoravurilesocietf,liiromdnegtigi a
contura personajedominate de o tarf, (defect - n.n.) morald
reprezentativd pentrutipul gi caracteruluman.intrucdtCaragialea
dat viat6 unor tipuri ur4anememorabile,unor tipologii unicein
literaturaromdnf,,Garabetlbrdileanuafirma ci dramaturgulface
"concuren!6stdrii civile", iar Tudor Vianu consideracf, fcjimula
artisticf,a lui Caragiale este"realismultipic".
in schi{elesale, I.L.Caragialecreeazdo galerie de tipuri
umanereprezentative nu numaipentrusocietatea din vremealui, ci
pentruintreagasocietatearomdneascf, din orice timp, de aceease
spunedespreacestinegalabilscriitorcd este"contemporan"cu noi.
Schi{a"D-l Goe..." a apf,rutin volumul "Momente 9i
schi{e" (1901),in careCaragialeridiculizeazdprostiagi snobismul
119

familiilor burgheze,caracteristicicareau carezultategeculevident
in educafiapropriilor copii.
Cele trei personaje- mam'mare, mamifa gi tanti Mi{a -
nu sedeosebesc intre ele, nu se pot individualiza, deoareceapa4in
aceleiagifamilii, provin din acelagimediu social gi seamf,ndfoarte
mult in privinfa atitudinii caraghioase.
Comicul schi,teirezultl din ridicolul acestortrei dame,care
au impresiaci bunistareamateriali le asiguri un loc preferenfialin
societate. ContrasfuI dintre ceea ce vor sd pard "cucoanele" Si
ceea ce sant tn realilate este evident pe tot parcursul schileL
*Frumos g{tite", cu un aer important, ele poartd, pe peronul
girii, o discufie "filologici" despre forma corectd a cuvdntului
"marinaf'. Inculte fiind, nu reu$escsd ajungdla forma corectl gi se
aratii incdntateqi amuzateatunci cdnd Goe le caracterizeart,in mod
diredr "proaste".
Trf,sf,turile damelor reies in mod indirect din
comportamenlul, vorbele Si atitudinile pe care le afigeazi in mod
ostentativ.Mam'mare nu gi-a pierdut deprinderile de mahala.
Cdnd se urcf, in tren igi face cruce, ca o femeie de la fard, apoi igi
aprindeo figare.Atitudine de mahalagioaiceau cucoanelegi la
venireaconductorului,deoarecesecearti cu el pentruplataamenzii
gi a biletului,t)ecareGoeil pierduseo datdcu pdldriacare-izburase
pe fereastra vagonului. Reac{ia lor violenti este motivatd de
vulgaritatea proprie moravurilor de mahala,conductorulneavdnd
nicio vinf, c[ Goe cilf,torea firi bilet, ci igi ftcea datoria corect.
Tanti Mila dovedegtearoganfl gi grosolSnie atunci cdnd se
adreseazA"urfltului" care intervenisein disculie: "- Nu-i treaba
dumitale!
-Lipsace te amestecid-ta?zicetanti Mita...".
de respect a celor trei dame fald cei din jur este
evidenfiatii,indirect, prin mojicia lor. Ele nu-i atrag niciodatd
atenfialui Goe cd prin zbieretelesale ar puteaderanjape ceilalti
ciltrtori. Nu se respectiinici intre ele,deoarecemamilao trirnitepe
mam'mare sd-l caute pe Goe, chiar dacd aceasta"se ridicd
bitrdnegte".Necinstitegi incorecte,nu recunoscgregealalLriGoe
de a fi tras semnalul de alarmS,ci, la venirea controlului.
"Mam'maredoarme?nfundul cupeuluicu puigorulin bra!e".
120
Cucoanelenu sunt caracterizztenumai prin comportament,
ci, indirect, gi prin limbaj. Ele vor sd parf, educate,cultivate gi
folosesc cuvinte franluzegti - "parol" - insf, stiilcesccuvinte din
limbajul uzual sau le altrturl unor forme de mahala: "n-am
declaratlrf,", "n-am platitara", "- Ce faci soro?egti nebuni", "- Ad
si-l pupe...", "Sezibiniqor","bulivaf'.
Ele insele needucate,constituieun exemplu negativ pentru
fiul gi nepolelullor. Incapacitateade a face educafie copilului
este subliniaid,indirect, de la inceputul schifei, deoareceil duc la
Bucuregti- cuocaziaunei strrb6torinafionale- "ca strnu mai rtrmdie
repetentgi anul acesta",metodarecompenseiin avansfiind in totali
contradicliecu orice principiu educativ.Goe este privit ca un
"domn", dar tratat ca un copilag:are biletul pus la panglicaptrltrriei
qi rlmdne pe coridor "cu birbalii", in schimb, i se cdgtiga
bundvoinlacu "ciucalatf,",i se vorbegtecu "puigorule"qi estepupat
de mam'mare pe nas ca sf,-i treacl durerea.Pentru ele, Goe, degi
rf,mdseserepetent, este un om "cu carte", de inteligenfa cf,ruia
cucoanelenu contenesca se minuna: "- E lucru mare cdt e de
degtept! zice mam'mare", iar tanti Mifa adaugtr:"- E ceva de
rperiat,parol!".
Entuziasmulridicol manifestatin faga"formidabilului" lor
urmagdemonstreazd nivelul intelectualsctrzutal cucoanelor.Ca gi
Goe, ele nu sunt cazuri particulare,ci reprezinttrcategorii umane-
suntdeci personajetipice.
Cele "trei dame" sunt caracterizateprin nara(iune gi, mai
ales, prin dialog, de unde reies, indirecl, incultura gi lipsa de
educa(ie,trisdturilelor moraledebazA.
Atitudinea scriitorului este criticl, el creeaztrpersonaje
ridicofe apefdndla comicul de situalie Si comicul de limbaj, cu
intenfia vAditAde a indrepta, prin rds, defectele morale 9i de
comportamentprintr-osatiri virulenti.
in "lstoria literaturii romdne",GeorgeMunteanuconsiderl
cd I.L.Caragiale va rdmdnepentrutotdeauna "unul dintrecei mai de
seamdpoeficomicidin c6!i a dat la ivealdpdntracumumanitatea.
[...] Adicd una dintre acele rare naturi artisticecare intrevdd gi
sugereazf,<<perfectibilitatea> lumii prin statomicaluare in rds a
<imperfecf iunilon>: .
121
 'ffi
s;, 'protagonistului.
Aliman este fascinat de lostrila fabuloasi gi
$i
'jrll':
c6, la un momentdat,"o s6-i cazd-nmdini".inzestrat
11:,
naddjduiegte
ti.)
cu mdiestrie de pescar, Aliman reu$e$tes-o prindd o datf, in
PERSONAI FANTASTICT
I}EPOVESTIRN i!'rii
unditd,"numai o clip6", pe la inceputulprimdverii,iar altl dat6,
:i.ri fltrcdula prins-oin brafe,dar sdlbtrticiunea"i-a sc5patdin mdini ca
,,il',.
'lti
! o licdritoare".
sf,geatd O primd sugerare a elementelorfabuloase se
i 1 , , l distinge,indirect, din reaclianefireascla lui Aliman, provocatlde
ATIHAN
- personajprincipal de povestirefantasticd- pierderealostrilei,cAnda r6masacolo "buimac,cu guractrscatigi
'ci:r
-e""'on ntr-
uii:J#iil::::,Tpora .ii de atuncinu i-a mai ie$itdin carneabraleloro dezmierdare
l?i. sim{eamereu povara gi forma in mdinile nedibacegi in sufletul
[...], ii
l.,;!
'tulburat".
t
uLostri(a', Prin carocterizare directd fdcutd de narator, Aliman este
, "i:i asemuitunui Ftrt-Frumosdin basme,pentruc6 "eta frumos gi
de Vasile Voiculescu
, i'l voinic", viteaz gi neinfricat -"nu gtia de frica niminui". Fltrctrul
povestirefantasticd -
ii,:' s-ajurat saprinddlostrilavie gi nu-gimai gdsegte odihn6,"zi noapte
cercetascorburile ca un nebun, alerga,mdnca, tr{ia numai pe
Povestirea"Lostri{a" de VasileVoiculescu(1884- 1963) 'prundurigi in apd".
face parte din volumul "lubire magic6", apf,rut postum (1970), Rela(ia fabuloasd cu lostri(a fermecatd reiese in mod
agadar aceasti crea{ie fantasticf, se incadreazd tn proz^ ,,:.
indirect din comportamentul Si stdrile interioare ale lui Aliman.
contemporantr. Lostrilaii purta noroc, pentruc6, atuncicdndse ar6ta,fldcduluiii
"Lostrila" este o povestire fantastictr, deoareceimbini .l
mergeabine, "apele se supuneauascultltoare".El ajungesd fie
planul real cu cel fabulos $i esteo povestirein ramtr, intrucdt obsedatde lostri1d,dispari{iaei mai indelungatiil chinuiegtegi "de
intreagaacliunese subordoneazd legendeidespretdn[rul Aliman gi atdta zbucium gi alergdturf,se topea". De aceea,el incepe sf,
lostrifafermecatil,pe carepescariide pe malul Bistrilei o povestesc iscodeascddespremagii gi vrdjitori cu putere asupraapelor gi
de generafii,imbogifind-oan de an cu noi "adausurigi scornituri", pegtilorgi afld cd intr-un sat "sllbatec de pe Neagra",triiegte un
dup[ inchipuirileoamenilorce eraumereuavizi de "intdmplf,ride vraci bdtrdn,"maredescdntdtor de pegti,un fel de st[pdnal apelor".
dincolode fire". Magul ii confecfioneazd, o lostrill din lemn "aidomade guiegi de
inceputut povestirii ancoreazdtnplinfabulo. , sepoveste$te frumoasdca cea din Bistrila" giJ invall ce sl facd ln continuare.
o legenddpopulard despre"dracul din balt6", intruchipatde o Fubulosul cregte in intensitate,Aliman indeplinind intocmai
lostriftr (personaj eponim = di numele operei) uriagdcare "a ritualulvrAjii.El se leaptrdtrde lumea lui Dumnezeugi, spundnd
ademenitmultd lume", de la pescariiscusi{ila copii neqtiutorigi descdntecul inv6!at, intrtrin rAu gi d[ drumul "pdpugiicu chip de
care,fura{i de strilucireaei, s-auinecatin apeleBistrifei,intrucdt lostrild" in Bistri{a.Pactul dintre fltrctrugi diavol trimite la Faust
ea era mai ales"nesitulI de carnede om". gi Mefisto - mitul faustian al lui Goethe -, avdnd acelagiscop al
Tinirul Aliman, personajulprincipal al povestirii,este implinirii idealuluiin iubire gi,in acelagitimp, sugerarea dorinlei
construitprin armonizarea elementelordin planulrealistcu celeale de a iegidin limitelecondi{ieiumane.
fabulosului. La inceputul povestirii predomin[ insuSirile ile in plan uman, fui Aliman i se diminueaztrtensiunea
umanului, reiegite, indirect, din fuptele f i atitudinea interioardgi, linigtit gi implcat sufletegte,doarmeaddncpentru

r22 123
prima oarf,dupi multii vreme.A douazi, Bistrifa "venisesodomdin
mal in mal, cirind sfirdmf,turi de sate la vale cu case,oameni gi
vite". Slrind in ajutorul lor, Aliman e gatasi se aruncein valuri ca
si salvezeo fipturf, omeneascice "abia se mai linea cu amdndoud
mdinile de o rlmlqi!5 de cdrm5". Era o fatii leginatf,,care ins6 iqi
vine numaidecdtin fire, ft.ri sd fi inghilit deloc apd. Oamenii
priveau cu uimire cum hainele i se zvdntf, imediat, pirul are
aspectul unor "guvoaie pl[vi1e resfirate", ochii ei sunt "mari,
rotunzi, dar reci ca de sticlf', iar dinfii "asculifi ca la fiare". Aliman
ia fata cu el acas5,intre ei ntrscdndu-se, cain basmelepopulare, "o
dragostecum se nu mai pomenise pe meleagurile acelea".Cdteva
sf,ptiimdnicei doi indrigostifi au triit "pierdufi de fericire", timp in
care se stiirniserl tot felul de zvonuri, intre care gi acela cd"fata ar
sugesdngelefl[ctrului ca o strigoaicd".
in ptan real,naratorul reliefeazS,tn mod direct, alte trlsdturi
ale lui Alimari;careeste"mai sinltos, mai voinic, mai frumos gi
mai bun ca niciodatii"gi celor doi "nu le plsa de nimic". Lostrila
apf,rusedin nou gi plutea "in vf,zul tuturor", dar Aliman nu se
sinchisea" ii iegisedin minte qi era bucuros ca "o Bistrili umflatd
de fericiri". Fliciul ii pusesefetei numele Ileana gi vrea sI se
insoarecu e4 dar,cdndii spunede nunt6,fata "hohoti nebunegte",
pentrucd "nu-i ardeanici de popl, nici de bisericd.Nu pentruasta
veniseea pe lume".Idila lor seterminl brusc,deoarece mamafetei,
"o femeievoinicd"iute gi qturlubaticd"vine pe neagteptate sd-giia
fata acasi. Aliman nici nu apucasesd se dezmeticeasci,ci femeia
"cu pradaera departe".
Dinfaptele Si agitalfu flictrului, reiesindirect, tn plan uman,
chinurile slhqietoarecauzatede pierdereaiubitei. innebunit de
durere, Aliman o cautii multii vreme,dar in zadar.Nici vraciul nu
mai e de gisit doar un mogneag,trecut de sutade ani, iqi amintegte
ci atuncicdndel era copil, satulle alungasede celedoui cu pietre
"'pentru multele blestemf,fiigi r[utdfi ce slvdrgeaucu ajutorul
Satanel'.Suplrat, flic6ul "s-a inchisin el gi in casd",izoldndu-se
de lume,devenindneputinciosgi "moaleca o cdrpd".
Lipsit de vlagl gi copleqit de suferinfd, Aliman este
'tmbrobodit ugor" de o fatii din sat, c4re gi fixeazd nunta. in
noapteade dinaintea nunlii Aliman viseazd cd "se insura cu
t24
lostrila" gi ci il cununa"bitrdnul vrljitor". A doua zi, in timpul
ospSfului, Aliman este anunlat cI a apirut din nou lostrila
r{:itf,.
miraculoasd,care e "mai mare gi mai frumoasf,ca pdni acum".
,s}l Buimac de.bluturS, Aliman se trezegtebrusc,ca dintr-un somn
$ ad6ncqi fuge spre Bistrila "ca scosdin min!i", strigdnd:"Azi nu
ffi mai scapf,!O min6nc de nuntamea!".
#,,
dA
in plan fabulos, chipul fliciului se lumineazi cdnd vede
lostrila gi se simte deodatScuprins "de o bucurie nefireasc5".
ilil
,'lil: Intrind in apelevijelioase,Aliman prinde lostrila in brale gi "se
;t'
'\fi;:, clznea s-o apere,adipiostind-oca pe un copil cu bralele", apoi se
"s. cufunddcu ea in valurile Bistrilei,care"s-aupecetluitdeasupralui
rlil pentrutotdeauna".
'.T,
l,i ,
ii#i' Legendofantasticd Si tnfricoSdtoare a rdmas"vie gi mereu
;{i mltrdioasi?',fiind imbog[littr an de an cu noi "adausuri gi
scornituri", dupl inchipuirile oamenilorce erau mereu avizi de
iil'
"intdmpliri de dincolode fire".
, ;;' "Lostrita" este,agadaro povestirefantastictr,pe careVasile
.''fi,."
:':i
Voiculescu o construiegtedin elemente realiste gi elemente
fabuloase populare.
in plan realist se inscrie Aliman, un pescar ambi{ios gi
neinfricat, a clrui mdndrieestestr prindd lostrifacareamf,gisegi
lnecaseatdfia pescari.Nunta fldctrului cu {ata din sat, ritualul
osplfului,nagii,mireasagi nuntagiifac partetot din realismulviefii.
in plan fabulos,de la inceputulpovestirii,lostrifasugereazl
gtima, duhul rtru al apelor, superstiliapopularl conform cf,reia
dracul ia diverseinf6ligdrica si atragdoamenii,s6-i determinesf,
ptrc6tuiascd, pentrua le lua sufletulgi pentrua-i distruge.in aceasti
povestire,se sugereazdideea cd dracul luase - de data asta -
infdligareaunui pegte,sub forma lostrifei, c4re simbolizeazl,in
folclorul romdnesc, gtima apelor. in "Lostri1a", totul se
subordoneazl.fabulosului,apropiereade basmstf, atdtin "povestea
in poveste", cdt gi in conturareapersonajelor:Aliman este
asemeneaunui Fit-Frumos, iar gtima, strigoaica,nagodelesunt
specifi ce mitologieiromdnegti.
O alti interpretare care s-a dat finalului povestirii
"Lostrila"seinscriein mitologie.VasileVoiculescu trimite,ca gi in
125
"PescarulAmin", cdtremitul totemic,acelacd strdmogul tuturor
vieguitoarelorlumii este pegtele,ca motiv mitic, arhetipal in AIIIN
mitologiapopularl autohtond.Aliman prinde lostrifacu bucuriegi - personaj principal de povestirefantastictr-
cu dragostenestdvilitdgi incearci s-o ocroteascd, contopindu-secu - personaj de proztr contemporanl -
gi
ea in addncurilemisterioaseale apelor,intrdnd,ca Amin, intr-o - personaj fantastic -
Iumenecunoscutf,, tainicl a valurilor care"s-aupecetluitdeasupra flffir
lui pentrutotdeauna",sugerdndintoarcereaomului la origini, prin m "Pescarul Aminu,
refacerealegdturiitotalecu elementelecosmosului.
in plan filozofic, Aliman, indrigostit nebunegtegi ffi de Vasile Voiculescu
- povestirefantasticd -
nestlpinit de lostrifS,trebuiesi-gi urmezecaleaaspiralieispreun
ideal, face pact cu Diavolul, intocmaica Faustal lui Goethe,este
ffi
{#, Povestirea "Pescarul Amin" a fost scrisl de Vasile
capabilde sacrificiulsuprempentruatingereaabsolutului.Ca orice ,# Voiculescu(1334-1963)in 1958 qi publicati postumin volumul
intitulat "Capul de zimbru"(1966\, fdcdnd parte din prozr
alt personajcarevrea si-gi depIgeascd limitele umane,Aliman este
devoratde propriul sdu ideal, reprezentataici de lostrill, cu care ffi,
ffii
contemporantr. "Pescarul Amin" este o povestbe fantasticd,
deoarece eviden(iazd mitul apei ca motiv esen(ial, ca substan(d
doregtesd se contopeascd. "f,* '
Registrulstilistic estedominatde spontaneitatea gi firescul
,W primordiald germinativd a vielii; povestirea simbotizeazdfacerea
ffi: explicAnd geneza universului din mediul acvatic gi
exprimtrrii, mai ales prin cuvintele populare Si regionalismele ,Sfit' .lumii,
nastereafiin1elor din peSti, ca mit totemic.
specificezonei,care imprimf, un farmecparticulargi originalitate W.
i$:'
. Povestirea ilustreazf,ipostazaomului ce vine dintotdeaunain
povestirii.Voiculescufolosegteo naraliune in manierapoveStilor
it' , aceastd lume,ca pf,stritoral uneiancestrale comuniunicu naturagi
vfrndtoreSti, in spiritul basmelorpopulare:"in planul artei,autorul rjii.
lumea animal[ in care-gisimte infipte addncrddf,ciniledevenirii
secomportica solomonarii,ca vrf,jitoarelegi ca zdnelesale:temele ,;lir sale, precum gi intoarcerea sa la stadiul genetic primar,
insegi,cele mai frecvente,ale prozelor(magia,iluzia, vrdjile) nu ;$:
,'f,: reintegrAndu-se astfelin circuitul universal.
sunt dec6texpresiaaceluiagiinstinctartisticpe care l-am gdsit la 'tr
fi.
Fantasticul prozei lui Vasile Voiculescuare ca specific
temelialor... Autorul atribuiepersonajelorfacultdfi,fo(e inrudite irii cadrul c[reia este posibill
cu ale lui; dar MareleMagician,Vrtrjitoruladeviral,rf,mdnede fapt :lii, ilustrarea lumii reale, obignuite,in
,; - manifestarea fireascd a elementelor fabuloas€, carefac partedin
el insugi"(NicolaeManolescu).
viala oamenilor, crednd,in acest fel, ineditul $i senzu(ionalulin
"Preocupatde lucruri_atdtde subtile ca trecereadintr-o banalul cotidian.
realitatespiritualSin alta, trdind spiritual in preajma miturilor "Pescarul Amin" este o oovestire fantastici. Vasile
nducitoare,Voiculeseunu-gi pierdeplicerea de a infdfiqaviagain Voiculescuinsinudndin lumeareal6credinfastrf,veche, fabuloasd
elementaritatea ei sublimd."(EugenSirnion- "Scriitoriromdnide cf, omul igi are rdd[cinile geneticeintr-un animal sacru,considerat
azi). strimogulsdugi recunoscutca totem.
Personajulprincipal gi eponim(caredi numeleoperei- n. n.)
al povestirii este Amin, "un pescar artrtos", foarte priceputin
construirea digurilor gi un cunoscf,tor desivdrgital peqtilorgi al
lumii acvaticein general.Amin este totoda'i un personaj

126 t27
 fantastic, conturatprin trdsituri umane gi triisituri fabuloase,
deoarece Voiculescu imbinl realul banal cu supranaturalul
folcloric.
Planul real estereprezentat de colectivitateapescarilordin
Delta Dundrii,care,la inceputulprimdverii,se luptdcu "puhoaiele
nebune"pentruaapdrapeqtii"buimdcili de mdl" gi tdrdli in fluviu
de "iutealavijelioas6"a apelor,carecreeazdo imagine fabuloastr,
aceea a haosului originar. O datl cu ntrv5lirea puhoaielor,
"duiumuride pegti,de toatesoiurile,de toatemlrimile, de la somnii
gi crapii cdt vileii, la fhligoarelecdt gdnginiile", sunt izbili de
valurile furioasecare inundi bAlfile,lacurile,ghiolurile gi gdrlele
Deltei. Din cauza revf,rsirii Dunirii, pescuitul devenise
impracticabil,deoarece pe$tiiseascundeau ametitipe fundulapelor
dezltrnfuite, "in nomoalegi cotloane",rafeleqi gagtelesdlbaticese
roteaudezorientate, toatevietifile, "oamenigi lighioi", atteptausa
se domoleasci"mdniile dezlf,n(uite"in Delta Dun6rii. Oamenii,
impreunf,cu un brigadier,pornirdsprePocioveligtea, unden6vf,lise,
o dati cu inundalia,"sumedeniede pegtein balt[". Pescariiseagazd
in calealor, ca pegtiisd nu scapeinapoi in fluviu, "unde-i cheaml
aprinselelegi ale biologieilor" gi instaleazbcapcane pentrua prinde
crapiigi "celelalteseminliidundrene.
insuSirea umanii, aceeacI Amin este cel mai priceput
pescar de pe acele meleaguri,reieseiz mod indirect din faptele
eroului Si din relaliile cu celelaltepersonaje. Chematin ajutor de
ceilalfipescari, Amin a izbutits6intrein vdltoarea apelor,luptdndu-se
cu iuleala curenfilor care-i izbeautrupul ca s5 simti cu talpile
"gdndurileapelorde la fundul undealeargdpeqtii". El cerceteazd
nisipuldin addnculapelorgi constaticd pegtiistauincolonatica
ogtile,agteptdnd "poruncdde la impdratullor.vreunsomnin{elept",
caresi le spunicum s6-ipdcdleascd pe oameni,de aceeaei trebuie
sd montezegardurilecaresd-iopreascd.
Ca in fiecarean, Amin rdmdnesd supravegheze capcanele
sdptdmdni in gir,pentrucf,estecel "mai iscusit,mai harnic gi mai
in{elept" dintretofi pescarii,cel mai abil in gIsireasolutiilorde
indreptarea gardurilor,dacd s-ar intdrnpla ceva cu acestea.
InsuSirile umsne sunt evidenliatein mod direct de cdtre norator.
Rdmassingur:' stipAnitor pestesingurntn{ilelocurilorpustii,
128
Amin "vegheazf, necontenit peste aceasti impdrilie inchinati
6ufeniei", ddnd tdrcoale capcanei, cufunddndu-sein vdltoarea
apelor ca "sa dibuie pulsul gdrlei, ndzuielile curenfilor, sd
pdndeasctrpunerile la cale ale pegtilor, risufletul b6l!ii, uneltirile
Dunf,rii...". Priceputul pescar se hrf,negtecu "merindf, rece",
doarmepufin gi "iepuregte",agteptdndincordat pdn[ cdndbalta igi
W intoarce
s{:l
's,l' fluviu.
brusc curgereafurioasf,in sensinvers, dinspre baltii spre
-# Tot in plan real, se manifest?i,indirect, stdrile gi tulburdrile
:$i interioare ale pescarului.Cuprins de o agitafie nestilpinitil,
.r..1; Amin aleargf,neobosit in susul ori in josul gdrlei, simlind cum
.ilt j
*$ "sumedenia de peqti"curgein capcanaintinsf,.El vedecum "vreun
'{1'
somn barosan,vreun crap de zeci de ocale" ptrtrundprin clapele
sri.
,.4.gardurilorgi verifici vigilent ca niciunulsI nu se strecoarecumva
i),
#aii," pe deasuprazilplazuriloq simlindu-i cf, "nu renun!f,gila sctrpare".
#;l Atunci cdnd pegtii par linigtili, cdnd nu sunt agitali nervogi,e
,iil
semn cf, "lucreazl la o gaurtr de scf,pare" gi atunci Amin se
lart
scufundtr,cerceteazl,din nou trlinicia gardurilor, iar dactrgdsegte
,ir,.
i l vreo sptrrturl,car6de pe mal pietregi bolovanipe fundulapei,pdnd
repardstricdciunea, cu o plicere gi o rAvntrneobosite.
in plan fabulos, fdptura lui Amin seamlnl cu o amfibie,
esteinalt, "gui, cu pieptul mare, iegitinainteqi umflatpe l6turi,un
piept larg cuprinzf,tor,cu albia pdntecului cdnd supttr, cdnd
imbo(ogatdcu aer,cu bra{e lungi gi palme late ca nigtelopecioare,
cu coapsegi picioareagijderidegirate",se scurteazisause lungeqte
cdnd se scufundd in api, intocmai "ca broasca din arcurile
incheieturilorde la toate mddularele".Pielealui este ftlr5 niciun
pic de pir, lunecoasd, semf,ndnd cu strimogiilui, neamulAminilor,
despre"care se zice cd s-ar fi trig6nd din pegti". Cdnd iesedin
ape,"el nu rlmdne leoarc6:sezvinti intr-o clip6". Tdbtrcit[de vdnt
gi de soare,pielea lui este acoperit5 "de nigte solzigori", porii
fiindu-i astupafi"de mdl gi de mdzgapegtilor".Descriereadirectd
a tnfdtisdrif personajului sugereazdmitul totemic, credin{i
strlbund ce face partedin mentalitateapescarilorgi anumeci la
rddicinagenetictra omului st5 pegtele.
in plan real, Amin estecaracterizatdirect de cdtre narutor,
ca fiind "cel mai mare pescar al meleagului,st5pAn din
129
mogi-strtrmo$ipestemai bine de trei sferturi din trupul btrl(ii",
cu p6rul '1uns mdrunt" gi barba ras6. Energicul pescar este
mulfumit gi bucuros c6, in calitate de paznic al gardurilor
Pocioveligtii,i seingdduie"sf,aibdde-afacecu apaqi pegtii".Dupd
aproape o sf,ptdmdni de pdnd6, Amin zare$te pentru o clipd
spinarea"unei nimestii" gi presupune c5 este"un somnuriag"care
bdntuia de cdliva ani balta, speriind copiii care se scildau gi
provocdnd"priddciuni".
in plan fabulos, credinla poputard autohtond a creat o
legenddlegatdde gtima apelor,duhul rdu care poate lua felurite
infdlig[ri pentrua producenecazurioamenilor,pentrua-i atragein
addncurileapelor gi a-i ineca. Din faptele sale, reiese in mod
indirectci Amin esteputernic ancorat in credin{elestrtrmogegti,
considerdnd cd gtimaluasede dataaceastainfdligareaunui "somn
uriag" gi se simte cuprins de o bucurie imenstr,pentru ca avea
acumocazias6 se luptecu "namila" gi sd o prindl.
Amin trtriegte,in zona umanului, profundestdri sufletegti,
estemai agitat gi mai vigilent ca oricdnd.Dihanianu se mai ardta
gi Amin devinenelinigtitgi zbuciumatin sufletulsf,u,bdnuindcd
'Jigadina"puneacevala cale.Din acestmoment,pazniculnu mai
are tihntr, tulburat de intrebtrri chinuitoaredespre"Ce faceacolo
in fund diavolul?Ce uneltegte? Unde scormone?".'Curajos, se
scufundl de zecide ori, ziua gi noaptea,fiindu-i totodatf,teamdsi
nu-l plesneasci"ndprasna"cu coada gi s5-i frdngd spatele.
Vegheaztratent "temeliile prinzdtorii", le intdrea cu bolovani
spiondnd"migcdrilefiarei",dar nu reugea"s-o dibuie".
Alte trtrsdturimanifestatein plan real reies,indirect, din
strtrdania protagonistuluide a prindepegtelegigantic.Inteligent Ei
cunosdtor al lumii acvatice,Amin facetot felul de presupuneri
privind nemigcarea pegtelui,ori cd o fi satul,ori ctr ii placesa
doarmi pe fundul apelorgi, prinzdndcuraj,se scufundddin nou in
"ghiolul capcanei",sperdndsf, zdreasci"umbra uriagd".Pescar
ambi{ios,Amin face planuri cum sI prindtrel singur "fruntea
vdnatului, fiara b6lfii", ca sd-gi puntr la incercare "vitejia gi
iscusin(ade preamultdvremenemaipusela probtr",mai alescd nu
avea niciun fel de arme sau unelte cu care s6-l poatd rdpune.
incearcd,mai intdi si-l momeascd,intinzdndu-inade cu pegti
130
o'pentruldcomiajiganiei", apoi,intr-un accesde nebunie,igi bagd
un picior in apf,,b6llbdnindu-ldreptmomeal6,deoarece"dihania"
era"dedulciti la carnede om". Dar nici aceastf, viclenienu aresorfi
deizbdndl,gi Amin e cuprins de frlm0ntiri, "nu mai mdndncf,,, nu
mai doarme",std mereucu o cangein mdini, ori cu bolovanigi cu
sdculefede pietrigca sd le ageze"metereze"la temeliagardurilor,
temdndu-se ca "uriagul" si nu scape.
in plan fabulos,Amin esteobsedatde pegteleuriag,Amin
..,',)
:i,.
)ii:'
nici nu observasecd apele se retrAseserd, ctr pf,sf,riledeltei se
,,,;,,intorceauinapoi pe acestemeleaguri,cb intreaganatur6renf,Stea la
viali gi atunci,"o undf, de plIcere mdng6iesufletulimpovf,ratal
paznicului".Totugi,atuncicdndbrigadierulse bucurdctro sf, ia un
premiu pentru"somnul Llriag",sauc6nd,dimpotrivi, spunedespre
peqtecl este"vicleanal dracului",Amin sesupf,rdgi credeca nu ar
trebuidrdcuitdin momentce uriagulsomneste"deasupracelorlalli
pe$tiai lui Dumnezeu".
Planul reaf il particularizeazlpe Aliman in mediul ambisnt
al pescarilor,reliefdnd trdslturile reiegiteindirect din relaliile
eroului cu aceStia.Atunci cdnd oamenii au zirit pentru o clip[
namilaiegitSla suprafalaapei,gi-audat seamacd pegtelenu esteun
somn,ci un morun enorm,"cu rAtul de mistre!,pe c6p5!dnamicl
gi-nfundattr". Uirnirealor se manifestazgomotos,deoarece morunii
"nu stau niciodatiin bil[i", ci in mare,de unde intr[ in Dunlre,
numai pentrua-gi ldsaicrele.intdmplareaaceastaesteconsideratd
"o minune" gi Amin estecuprinsde tristefe pentrucd llsaseacest
miracol"in mdinilealtora".Identificarea morunuluiii strecoard in
iniml o suferin{trsfdgietoare, "ca o nenorocire", ap{sdndu-i"din
ce in ce mai greu pe suflet", toat[ intdmplareaamintindu-i o
poveste"uitata", pe carei-o spusese buniculsf,u.
Rimas din nou singur,Amin "se sim{ealinced, mihnit",
deoarece el nu aveanimic cu morunul,acestanu intra"in socotelile
pescuituluisiu". El ar fi vrut sa prinddsomnul,cu careaveavechi
rSfuieli pentru ci acesta"ii inhala regulat ralele, gAgtelede pe
baltA",ba o dati ii apucaseun miel gi un vilel care se addpauin
baltagi de aceeavoia el "si-l prinzi gi s[-l judece".Morunulnu era
agresiv,el se hrdneanurnaicu pegtimici, pe careii prindeaatunci
c6ndveneau"ca nigtenerozis6-lgddilela must6[i".
131
 Oficialitilile sositela fafa locului decid si pund dinamita,
rezolvdnd "dintr-o datl toatl problema". Amin este revoltat de
aceastA"nelegiuire" gi se ghndegtecd inginerul ..nu gtie ce
vorbegte",deoarecedinamitareanu era permistrnici de lege.
in conturareu lui Amin, naiatorul introduci treptat
elementulfabalos, care se accentueazimanifestdndu-seevolutiv,
crescdndin profunzime pdni ocuptr total. realul in finalul
povestirii. Amin parcurge un drum spiritual dinspre viafi spre
moarte, incheind astfel ciclul existen(ial prin revenirea sa la
totem, prin contopirea definitivi cu strtrmogulstru, morunul,
care este,in aceasti povestire,animalul sacru din care a apdrut
omul.
Rimas "domn peste pustietdlile intristate", Amin aude
aievea"detunIturile" qi vede parcd"sumedeniade pegti plutind,
ucigi,cu burlile in sus",ceeace il umplede revoltl, iar o ..uriagi
amlriciune" ii cuprindeintreagafiinftr,..igisim[eabra{eleamare.
picioareleinveninate".il apasao inspiimdntItoarerlspundere
gi-l coplegegteun rdu fizic, de parcf,fierea i s-ar fi vtrrsatin sdnge.
Realitatea il agreseazi, agadaqAmin incearcl str se salveze.
si-qi protejezesufletul gi gdsegtesingurasolufiede supravie{uire
spiritualiin sineinsugi.Obosit gi dezorientat,se surprindec6 are
puteri supranaturale,deoareceprivegtein strifundurilegdrlei qi
vede clar in noapte cum "unii pegti odihneau nepisdtori pe
nomoale;alfii forfoteauintre doudape;la fafl gtiucilesireaude-un
cot; crapii se smuceausprevdzduhulneingdduit;ici-coloclipoceau
mreneargintate,plSticiparci aripatese avdntausi zboare,'.Cautd
cu atenfiemorunul,dar acestanu sezdreqtenicdieri.
Deodatiigi amintegtepovesteafabuloasi pe careo auzisein
copilirie, cu voinicul nizdrivan carese didea de trei ori pestecap
gi sepreliceain gdnd,putdndastfelsi pitrundf,pretutindeni.Copil
fiind, incercase tot felul de tumbe,dar nu reugisesddevini ,,gdnd".
igi dd seamaacum cd trebuie sI se dea de trei ori pestecap in
suflet, "s5-giintoarcdde trei ori pestecap sufletul".Se incordeazd
gi, pentruprimaoari, simtecd "intri ca in fundurilemortii", a doua
oard "iegi ca dintr-un inec", iar a treia oar6, oprindu-seintr-un
luminig din addncuri, .,se flcuse g6nd". Amin coboarl in
strlfundurileapelor"cu toate gtiinfelegdndurilorpescdreqti". se
132
strdnge "in sine ca intr-o dureroasi ruglciune", incercdnd din
rdsputeri"sd-qi intoarcl chipul in sus,spreCerul de deasupra",a;a
cum fAceaunumai plugarii cdnd cereauploaie lui Dumnezeu.Se
gdndegteinsl cd Dumnezeul pescarilor "nu umbl6 pe nori", ci
plutegte"pe mugeteletalazurilor" gi se simte strdbf,tutde uu fior
puternic, apoi intuieqtecf, poateprivi cu limpezime"in cerul de
dedesubt",cI trece printr-o prefacere adf,nc5,intrebdndu-sedacd
nu imbitrdnisedintr-odatl, deoarece"se inchinacugetelor,odihnei
in gdnduri",intocmaica buniculsdu.
Fabulosul amptificl miraculosul,Amin igi amintegtede
clipa cdnd, intr-o noapte, aplecat pe gura bunicului s6-i audf,
goaptele,acesta,cu un oftat ce a incremenit vremile, gi-a dat
sufletul chiar in sufletul lui ". Printr-un ritual mngic Amin
transcende din lumea reali intr-o alttr lume spiritual5,
ancestrall, se reintegreazi legilor universale ale existenfei
umane. Agonia morfii este ilustrati de reacgii erterioare , prin
verbe la imperfect -"tremura", "dinfii ii cl6nff,neatt"-,in timp ce
sufletulse linigtegte:"ii era bine", "se inchinacugetelor,odihneiin
gdnduri".Bltrine{ea, ca simbol al ffirSitului uman, este"un alt
chip al viefii", o stare de spiritualitate superioari intrlftrtoare
prin har pi puteri. Clipelespirituluinu inseamndtimp, ele sunt
nemuritoare.
Amin iese nu numai din lumea real5, ci gi din timpul
limitat qi ireversibil gi intrtr in vegnicie,eternizindu-se prin
intoarcereala timpul universal.
Pescarul fabulos intrl "intr-o fantasticl horl" cu pegtii
uriagi"din care i se trage neamul",cu t'morunii balaurogittcare
invinseserSpotoapelepentru a nagteoameni "din pAntecullor
rodnic" gi ca sd intemeieze"neamuri tari" de pescariiscusili,
"ocrotitoriprinvegnicie"(mitul totemic).
Arnin intrd nerf,bdf,torin bulboani, "llsdnd afarf,timpul"
s5-l agteptezadarnic,deoarece"el trece in vegnicie...",pe fundul
apelor"batut cu stele",pe care-l percepeca pe "un addncparadis
regdsit".Zilregtemorunul care-gicauti ascunzigprintreconstelafii
gi blrbatul gtie cd acestaeste"ris-strf,moqulsiu, legendarul"de
care aflaseincf, din copillrie: "Urcase din alte lumi de ape, de
departe,se altoisecu bdgtinagii pi intemeiase intrebralelefluviului
133
 neamul cel tare al Aminilor". Strdmogulsf,u le ldsaselegea
strtrveche "si nu se atingl de moruni", iar acumAmin il regiseain
rai, pentru cf, "Raiul stf, in ape". Agadar, el nu putea ing[dui
nimtrnuisd distrugdacestparadis,pentruc6 nu mai aveaundesd se
duci dup[ moarte.Atunci se hotdrdgtesf, facf, o gaurd ,,in gardul
b[tut de toatAgreutateagdrlei" gi si laseapelesf, ndvdleascd.
Morunul, opintindu-se str incaptr prin splrtura prea
neinctrptrtoare,il "lutr cu el in piept pe Amin, cu care porni
ffi care-l marcheazdpe Amin, esteca o lreceresimbolicd de la lumea
lff
vijelios pestegardul care se prdvtrli".
Imaginea din finalul povestirii este una fabuloastr, de
Dasrz, ilustrdnd bucuria izbdnzii intoarcerii omului la esenfa
germinativtra viefii, la contopireatotalf,cu elementele cosmosului
din care s-a nlscut: "$i alaiul fabulos al pegtilor se desfdgurtr
l4
triumfal la mijloc cu morunul fantastic inconjurat de cetele
genuniloq ducdnd la piept pe strdnepotuls6u, pescarulAmin,
intr-o uriagf,apoteozdcdtrenepieritoarea legendtrcosmicf,de unde
a purcesdintotdeauna omul".
Fantasticul prozei lui VasileVoiculescuesteconstruitdin
ll
real gi fabulos.in plan real,curajosulgi iscusitulpescarAmin se
opune cu hotirdre dinamitdrii capcaneiconstruitede oameni gi,
pentrua salvapegtii,el spargebarajulgi moareinecat,luat de ape
gi ocrotitde morunuluriag.Planul fabulosestesugeratde mitul
totemic, de legltura strdvechedintre pescarulAmin gi rnorunul
miraculos. Atrac{iafabuloastrdintreAmin gi morunesteanticipatl
I 1,, secomport6ca solomonarii,
de cdtevaelementetotemice:pescarulare cevade amfibie, trupul
lui l6rd plr se usucdimediat,pieleaeste,parca,acoperiticu solzi,
l{
l',
iar tdlpile gi palmeleseamindcu nigte lopefi. El vede pdnl pe
fundulapeloqdistingdnd cu limpezimeagitaEia pegtilor.in clipain
care ziregtemorunul,Amin recunoagte in el pe "legendarul,'sdu
strimog,se simteirezistibilatrasde "duhul obdrgieivegnice",cu
care se poateintelege"de la inceputulinceputurilor".EI se afli
acumnumaiin planulinchipuirii,"celElaltmareizvor al viefii" gi
se hotdrdstesd abandonezefapto,adicd realul.
Legdtura strtrmogeascla pescaruluicu morurnuleste
construitdprinlr-oprefocere magicd de la condilia de om al fapte i,
la aceeade om al cugetului, caretransformi fundul bulboanei
intr-unRai al apelor;Amin iesedin timpul real gi intr6in vegnicie,
134
prin rela{iatotemictra omului cu strimoqii sdi, pegtii'Un prim
iemnal al acesteiprefaceripoatefi schimbareasomnuluiin morun,
reald la cea miticd. Pentruel, existenfain plan terestrunu e decdto
perioadide incerciri pentrua accedela condiliasa esen{ial6,
de vieluitor acvatic.
Funtasticul este susfinut printr-un echivoc premeditat de
c6trescriitor.Voiculescunu precizeaztrcu exactitatedac6,facand
aceea
spdrturain grad, Amin a fost surprins de puhoaie ori nu a
intentionatsf, se dea la o partedin caleaacestora:"Amin nu putu
sau nu mai vru sd aibi timp?", sporind astfel misterul acestei
int6mpl6ri,miraculosulce nu poatefi dezlegat.credin{a mitictr il
leagl pe Amin prin mii de fire tainicede lumeape$tilor,de carese
simteatrasirezistibil,neputdndsau nrvoind stri se opuna.El trece
astfel dintr-o starespiritualf,in alta, dintr-o lume a faptei in una
mitic6, dintr-un spa{iu al realului ?ntr-unulacvatic,din timpul
individualin veqnicie.
Regktrul stilisticestedominat de spontaneitatea 9i firescul
exprimdrii, mai ales ptin cuvintele populare Si regionalismele
specificezonei,careimprimdun farmecparticular9i originalitate
povestirii.Voiculescufolosegteo naro(iune in manierapoveStilor
vdndtoreSti, in spiritul basmelorpopulare:"in planulartei,autorul
cavr6jitoarele9i ca zanelesale:temele
insegi,cele mai frecvente,ale prozelor (magia,iluzia, vrtrjile) nu
sunt dec6texpresiaaceluiagiinstinct artistic pe care l-am gdsit la
temelialor... Autorul atribuiepersonajelor facultali,forle inrudite
ramdnede fapt
cu ale lui; dar MareleMagician, Vr6jitorul adevf,rat,
el insugi"(NicolaeManolescu).
"Preocupatde lucruri atdt de subtile ca trecereadintr-o
realitate spirituala in alta, traind spiritual in preajma miturilor
ntrucitoare,Voiculescu nu-;i pierdepldcereade a inflliga viafain
elementaritatea ei sublima." (EugenSimion- "scriitori romdnide
azi").
135

PERSONAI
DENUVETT
PERSoNAJ
DE NUvELArsronrcA
a[ExaNDnu
LIPU$NAANUT
- personaj principal de nuvel5 istoricl -
- personaj romantic
- personaj atestatistoric -.
"A lexandru LdpaSneanu1",
de CostacheNegruui
- nuveld istoricd -
Prima nuveltr istoricl din literaturaromdnd,..Alexandru
Lipuqneanul" de Costache Negruzzi (1808-1868),apare la
30 ianuarie 1840,in primul numlr al revistei "Dacia literard",
inscriindu-seintr-una dintre direcliile imprimate de programul
acesteia,"lntroducfie",conceputde Mihail Kogdlniceanugi anume
inspirareascriitorilor din istoria patriei. Pentru creareaacestei
nuvele,Negruzzise inspirtr,in principal,din cronica lui Grigore
Ureche,"Letopisefulflrii Moldovei".
Temanuveleiilustreazievocareaunei perioadezbuciumate
din istoria Moldovei gi anume cea de a doua domnie a lui
Alexandru Llpugneanul0564-1569).
Alexandru Lipugneanul - personaj principal, erou
romantic atestat istoric qi eponimul nuvelei (care da numele
operei- n.n.)- estealcituitdin puternicetrisituri de caracter,un
personaj excep{ional,ce ac[ioneaziin imprejuriri iegite din
comun.
136
Ldpugneanuleste tipul domnitorului tiran gi crud' cu'
voinfi puternictr, ambifie gi fermitate in organizareardzbunlrii
impotriva boierilor care-l fadaseri in prima domnie, aceastafiind,
de altfel, unica rafiune ce l-a impulsionat sf, ocupe pentru a doua
oard pe tronul Moldovei, impotriva voinfei tuturor: "Dacd voi nu
mf, vrefi, eu vd vreu".
Trisiturile morale reies iz mod indirect din faptele'
atitadinile si deciziile protagonistului, unele istorice,preluatedin
cronica lui Grigore Ureche, altele ficfionale, hf,scocitede
imaginalia scriitorului. Componenta istoricd a protagonistului,
precum Si insuSirile fonteziste excep(ionale contureazi un
personaj romantic reprezentativ pentru literatura romdntr.
Cruzimea gi violen{a voievoduluisunt reliefateprin antitezacu
blindefea gi delicate{eaDoamnei Ruxand4 procedeu romanlic
folosit de narator pentru amplificareaemo{iei gi intensificarea
trf,irifor naraturului (cititorul cf,ruia i se adreseazl naratorul
imaginarpe parcursuldiscursuluistrunarativ- n.n.).
Inteligent gi energic, Ldpugneanuligi manifest2i, inci din
expoziliune, strategia bine pustr la punct, aceea de a-gi duce la
indeplinire planurile vindicative (rdzbunitoare - n.n.) impotriva
tuturor boierilorcare-lvdndusertr in prima domnie.
Dorinta de rtrzbunareii animi domnitoruluitoatefaptele Si
gesturile,fiind neclintit in hotlrirea de a ocupatronul Moldovei
gi rdspundetlios celor patru boieri veni{i s[-l int6mpine in
apropierede Tecuci:"- Dacdvoi nu mtr vre{i,eu vI vreu, [...] Si
dacdvoi nu mi iubili,eu vd iubescprevoi, gi voi mergeori cu voia
ori lbri voia voastr6".Aceastdreplicd, agezatlcamottoal primului
capitolgi preluat5aproapein intregimede Negruzzidin Letopiselul
lui Grigore Ureche, are valoare documentard,de unde se poate
afirma cri spiritul vindicativ al lui LdpuSneqnul nu esteo ficliune,
ci o trdsdlurd istoricd: " De nu md vor, eu ti voiu pre ei Si de nu md
iubescu,eu ii iubescupre ddnSiiSi tot voiu merge,ori cu voie ori
fdrd voie " . in intrigd, norotorul omniscient remarcdtn mod direct
privirea protagonistului,ce scdnteiase"ca un fulger",
amenin[Stoaregi fermi, atunci cdnd refuzi cu obstinafie
(incipaldnare - n.n.)sdrenun{ela tronulMoldovei:"- Mai degraba-
gi va intoarceDundreacursulinddrdpt".Replicile lui Lapuqneanul
137
reflectA,indirect, ura invergunatl ce se revarsf,asupraboierilor
abjecfi, pe care-i ameninftr cu vf,dit6 ostilitate: "Voi mulgeli
laptele![rii, dar au venit vremeasf,vd mulg gi eu pre voi".
Patima gi neribdarea de a ocupa tronul ftrrii esteilustratd,
indirect, de una dintrefaptele atestateistoric pe care le sdvdrgegte
Lf,pugneanul imediatduptrurcareape tron gi anume,ac€eade a da
foc cetf,tilor Moldovei, "ca sd sece influenla boierilor gi sd
stdrpeascdcuiburile feudalit2ilii". Acliunea este, de altfel, reald,
impusi de turcii care urmtrreaustr sl6beascf,rezistenfa{6rii in
eventualitateaunui atac otoman. in cronica lui, Ureche noteazd
faptul cd Llpugneanul fdgdduiseimpiratului "cd va rdsipi toate
citdlile din lara Moldovei,numai sd-idea domniia". El igi opregte
numai cetateaHotinului "ca sd-i fie apdrdturd dinspre leaSi",
unde, de altfel, se gi retragein ultimul an de domnie, fapte ce
dovedegtecomponentaistoricd a nuveleL
Alte insugiri ale personajului,reieqite, indirect, din
episoadele in care este prezent Mofoc, sunt rod al ficliunii
naratorului. Ipocrizia voievodului esteargumentatl,indirect, gi de
rtrbdareaextraordinartr gi tenacitateaimpresionantd de a-l line
pe Mofoc ldngi el, ba chiar protejdndu-I,prefdcdndu-se cl nu
observf,jalbele "obgtieipentruj[fuirile lui Mofoc", pdnf,cdnd i se
ivegteocaziade a-l predamulfimii, care-l lingeaztr.Lf,pugneanul
dovedegteaici gi o strategie de autoaptrrare,fiind in aceastda
doua domnie foartevigilent gi nelncrezdtor fafl de boieri, ?gi ia
toatemf,surilein agafel incdt strnu-l mai poatf,trddanimeni.
inc[ de la inceputulnuvelei,Llpugneanulse dovede'gte un
bun cunoscltoral psihologieiumane,intrucdtil cru[[ pe Moloc
pentru a se folosi de perfidia acestuiain aplicareaplanului de
rf,zbunare gi-i promitecd sabialui "nu se va mdnji de sdngeletiu".
Voddse line de cuvdnt,nu-l omoarl pe boierul"invechitin zile
rele",insd,inteligent,gtiestrprofitede mullimeaadunatd la por{ile
cu(ii domne;ti,carecerecapullui Mo{oc.Boierulestecuprinsde
disperare,il implorb pe Llpugneanulsd nu-i asculte"pre niqte
progti,prenigtemojici".VodI ii rdspunde "cu singe rece",cum il
carsclerizeuzddirect vocea auctorialS., argumentdnd: "Progti,dar
mulli [...] sX omor o mullime de oamenipentruun orl, nu ar fi
plcat?". Decizia de a-l da pe Moloc mul;umii este.ficlionold.
1$8
intrucAtboierul,refugiindu-sein Polonia,fuseseucis de un om de
increderetrimis'deLipugneanul- "de i-au tliat capulTomgiigi lui
Moloc vomiculgi lui Spanciogspdtariulgi lui Veverifipostelnicul"-,
ingropdndu-iapoi la mdntrstirea Onofrie(1564),dupdcum noteazl
GrigoreUrechein Letopise!.
insetat de rtrzbunaregi inveninat de urtr, voddiqi punein
aplicare planul: confisci averile boierilor gi incepe sa-i ucldd,
profitdnddg "ceamai micd gregeald dregitoreasci"ori de "cea mai
micd pldngere", iar capul vinovatului era sfidnzuratla poarta
palatului,cu o pancartf,pe careerascrisdvina, realdsaupldsmuitf,,
asasinatelefiind atdt de multe, inc6t un cap "nu apuca s[
putrezeascd, cind alt capii lua locul".
AlexandruLdpugneanul deline arta disimuldrii, scenadin
bisericd scotandin relief, indirect, perfidia cu.totul ieqittrdin
comun cu care vodd 'Joaci" rolul pocf,itului.imbrdcat"cu toatl
pompadomneascd", impotrivaobiceiuluisf,u,domnitorulparticipd
la slujbade la Mitropolie,se inchinf,pe la icoane,sdrutdmoagtele
sfdntuluiIoancel nou,il ia martorpe Dumnezeupentrucdinlade a
fi comis crime, citeaz6, din Biblie, cere iertareboierilorgi lui lisus
Hristos,apoiii poftegte pe boierila un ospdfde impf,ciuire. in timp
ce roste$te"aceastddegdnlatdcuvdntare",dupd cum noteaz6, direct
nurstorul omniscient,domnitorul pregltegtecel mai sadic omor
ffi
"t?
tit .
dintretoatecdtecomisese:piramidade capetetf,iateale celor47 de
:ltrl boieri ucigi la ospd{uldomnesc,la carefuseserdinvitali. Inteligent
tr.'
fii gi perfid, Ldpugneanulreu$egtesf,-i piclleascl pe boieri, sI
rfff, manevrezepe
oricine gi s6-gi ascunddadevlrateleplanuri de
i$ rdzbunare,pe care le pune in aplicarecu meticulozitategi cu o
ii,
lif satisfactie deosebit[.
',4lit-r.,
Cruzimea este trdsdturu dominantd a personajului,
i,
motivatd,indirect,de multele/aptecumplite:leaculde fricd pe care
l
i-l dd doamneiRuxandaprin piramidade 47 de capetealeboierilor
ucigi, lingarealui Mo{oc de cdtremulgime,amenintarea propriei
familii cu moartea, schingiuirea gi omordrea cu sdngerece,ba chiar
cu satisfacfie,a boierilor. Epkodul uciderii celor 47 de boieri,
preluat din cronica lui Ureche, constituieuna dintre cele mai
impresionante crime din istoria (drii. Boierii sosiserl la osp[!
inso1i1i, fiecare,de cdtedoud-treislugi, "adundndu-se boierii,4Tla
r39
 -
numAr". Spre sfhrgitul ospdlului - descrk detaliat de narator la
semnuldomnitorului,"to{i slujitorii de pe la spateleboierilor" scot
jungherelegi-i lovesc,iar atfi ostagise "napustiri cu sibiile in ei".
Privind m6celul,vodtr rddea satisficut, Moloc se silea 9i el si
zdmbeascbpentru a-i facepe plac domnitorului, deqi"simfea pdrul
zburlindu-i-se pe cap gi dinlii sdi cl6nfinind". Procedeele
asasindrii boierilor sunt sdngeroase9i feroce, unii "mureau
fdcOndu-gicruce", allii "se aptrraucu turbare", au pierit 9i mulli
..nu mai ramaseniciun boier viu. Patruzeci9i geptede
lefecii. dar
trupuri zilceaupeparchet!".Simultancu mf,celuldin salade mese,
erau uciqi in curte slugile boierilor, dar citeva reuqiserisi sard
peste zidurile palatului domnesc'Lf,puqneanulporunceqtesi se
retezecapeteleboierilor ucigi,trupurile le arunctrpe fereastrf,,iar
din capeteconstruiegte "in mijlocul mesii pe incet 9i cu rdnduial6",
o piramidtrde "patruzeci9i geptec6pf,fine",a;ezate"dup6 neam9i
dupdranguri",in vdrful iireia stitea capul"unui logofdtmare"' La
rugaminteadoamneiRuxandade a incetacu omorurile,vremede
pairu ani de la aceastdcumplitdcrimd,Lapuqneanul nu mai "tf,iase
niciunboier",dar"scotea ochi,tiia mdini, ciuntea" pe oricinecare-
i dldea un cdt de mic motiv, adevdrat sau inventat, fapte care
i Iustreaztr,indirecl, sadismu I personaj ulu i.
Moartea violenti, prin otrlvire a lui L[pu9neanulchiarde
cdtrebldndalui so{ie,esteo platf,binemeritatdpentrucruzimeasa.
Episodul mor{ii domnitoruluieste inspiratdin "Letopisefulfdrii
Moldovei" scris de Grigore Ureche, ceea ce constituie un alt
argument isturic pentru veridicitaleafaptelor suslinutede vocea
auctorialf,in aceastanuvel6.Fiind grav bolnav,vodf, Lapugneanul
a poruncitepiscopuluigi boierilorcd "deJ vor vedeacd iestespre
moarte" s6-l calugireascd.Acegtia'observdndcf, este "mai mullu
mort decdt viu", l-au cf,luglrit qi "i-au pus nume de cdlugdrie
imbrScatin haina
Pahomie".Revenindu-$i din leqin9i vdzdndu-se
i-a ameninlat "cd de sd va scula,vapopi ;i
monahalf,, Llpugneanul
"l-au otrdvit au murit", apoi l-au
el pre unii", din care cauz6, Si
"in mdndstireasa, Slatina, ce iestede ddnsul
ingropatcu cinste
ziditd".
Ca qi in [,etopise!,in nuveld, Ldpuqneanulse retragein
cetateaHotinului,se imbolnivegte"de lingoare"9i, "in delirul
140
,{;:. 6igurilor", ii poruncegtemitropolitului Teofan sl-l cdlugdreasci
,,r:,atunci cdnd va constataci este pe moarte. Ca urmare,vodl este
,;i llbrdcat in rasa monahaltrgi primegte numele Paisie. Cdnd igi
.x,;'pvine din letargiegi se vedecllugirit, se enerveaztr gi-i ameninftr:
,'l.i''M-afi popit voi, dar de mf, voi indrepta,pre mulli am si popescAi
eu!". Din aceastiiripostd, care constituie Si mottonl ultimului
capitol, reies, indirect, rilutatea gi veninul care i-au animat
comportamentulin tofi anii celei de a doua domnii pe tronul
Moldovei.
Scena otrdvirii din deanddmfrntul nuvelei este cutremuri-
,,li tout" de aceearomanticd.Stroicigi Spanciocseuitf,cu satisfaclie
gi
,,;. la suferinfelelui vod5, iar Stroici,cu un cufit, "ii desclegti[...]
,lj'dintii gi ii turnl pe gdt otrava ce mai era pe fundul piharului",
iii:,spunandu-icu bucurie:"invafda muri, tu caregtiainumaia omori".
,;t Naratorul descrie in detaliu chinurile ingrozitoare ale
'.rr',domnitorului
care"se zvdrcoleain spasmeleagoniei;spumefdcea
.i la gur6,dinfii ii scrdgneau, gi ochii s6i sdngerafise holbaser6",pdna
"i cand,in sffirgit,"igi deteduhul in mdinile c[lSilor sdi". Alexandru
., Llpugneanul, ldsdnd"o pati de sdngein istoriaMoldovei",a fost
rr lnmormdntatla ministirea Slatina,unde"se vedegi astAziportretul
,i. lui gi a farniliei sale".Aceestdultimd afirmalie aporline isloriei, nu
'jii,fine,agadar,de ficfiuneascriitorului.
'i; Modalitd(ile de coracterizare indirectd includ, totodati,
',',"vorbele gesturile personajuluinemilosgi rdu, cdndii ameninff,
;i
, pe cf,lugiri,pe sofiegi pe copil: "legi!i! Cd pre tofi vd omor! $i
'. cAutl
o arml pe ldngdel, dar negf,sinddecdtpotcapul,?l azvdrlicu
.'1 mdniein capul unui cilugir"', "lar pre ciieaua astavoi s-o tai in
'' patru
bucili impreundcu fdnculei...".
Prin caracterizurea directd, fdcutd de cdtre naratorul
omniscient reies trlslturile fizice gi morale ale personajului,
conturate prin redorea gesturilor Si a mimicii domnitorului:
"sdngeleintr-insul incepu a fierbe"; "impotriva obiceiului siu,
Lipugneanul, in ziua aceea, era imbrdcat cu toat6 pompa
domneascA.[...] Nicio arml nu avea alta decdt un mic junghi cu
pliselele de aur"; "in minutul acelael era foarte galbenla fa!d",
incdtchiar "gi raclasfhntuluiar fi tresdrit".
1.t1
 ffi.. Scriitorii gi criticii literari au apreciatin diferite epoci 9i
Sadismulgi seteade rlzbunare rezultddin carscterizsrea
directd,fdcutd de cdtre celelaltepersonaje: "Crud gi cumplit este ;$[ moduri profilul psihologic al lui AlexandruLhpugneanul. Vasile
.$i Al."rundri a vorbit despre "tragedia cruntf,a lui L6pugneanul", iar
omul acesta,fiica mea"(mitropolitulTeofan);"Eu suntSpancioc,a Densugianu despre "cruzimea, rlzbunarea, viclenia lui". Liviu
cirui avereai jifuit-o, ldsdndu-ifemeiagi copiii sf,cergeascd pe la {T, OuiA
t-"ont" la erou.."oinclinalie diabolicf,, teroare,
ugilecreqtinilor"; "Nu-mi voi spurcavitejesculjunghi in sdngelecel $$l:
.;p o dorinla "-ol.9T -tudi-..4,-.pt.
bolntrvicioasf, de a vedeacurgAndsdnge".Mai analitic,
pdngirit a unui tiran ca tine" (Stroici). Un procedeu artistic de
{,} NicolaeIorgavedeaici "sufletulunui bolnavce-giaflf,alinareaunei
caracterizareromanticd o constituieantiteza care opunecruzimii -ft;;suferinge tainicenumai la vedereagi auzulsuferinleialtora".
lui Ldpusneand bhnde1eaSi gingdsia doamnei Ruxanda. _m,- Arta de prozator a lui CostacheNegruzziesteremarcabiltr
Relaliile lui vodd cu celelalte personaje accentueaza .S; mai ales prin forfa de construire a gesturilor patetice ale
lrdsdturile care-l individualizeazd in nuvelf,. Cu doamnu ,it, personajelor,prin cuvintele memorabile ale acestora,precum gi
Ruxanda,Ltrpugneanul din calcul,"ca sdtragdinimile
secdstrtorise it ptin observa\ia psihologicd atenttr a naratorului ca principal
norodului" de partealui, intrucdt era incd vie amintirea"bunulr.ri {f procedeu artistic de introspectarea protagonistului. Verbele la
il 'W irrrprrftcl - "mureau", "se apdrau","cf,deau","se inclegtau"- care
Petru Rareg".Pentrua ocupa tronul Moldovei, Ldpugneanul
atacase -
pe Joldea cel pe careboieriiil aleseserf, ca so!al Ruxandei {iii:.descriuscenacutremuritoarea uciderii celor47 de boieriamplifici
.p,:'tirania gi cruzimeadomnitorului.
qi domnal firii, ii tiiaseacestuia nasul- silindu-lastfelsdseretraga
.f'$
'9,, Referindu-se la valoareaincontestabild a nuvelei"Alexandru
intr-o mdnf,stiregi sd se cf,lugdreasctr, reu;ind astfel sir
ii Ldpugneanul"de CostacheNegruzzi,GeorgeCllinescu afirma cI
zlddrniceascitoate planurile celorlalli. Atitudinea Iui fafd de
,l.lilaceasta"ar fi devenit o scrierecelebrf,ca gi Hamlet, dacf,literatura
Ruxandaeste de indiferenftr, el ignordnd-ocu desdvdrqire.La i}i'' romanAar fi avut in ajutor prestigiulunei limbi universale.Nu se
rugdmintea Ruxandeide a incetacu omorurile,el ii d6 "un leacde 'l;:
poateinchipui o mai perfecti sintezi de gesturi pateticeaddnci,
fric5", ar[tdndu-i piramida construitddin cele 47 de capeteale ,:i cuvintememorabile,de observafiepsihologicf,acutf,,de atitudini
boierilor asasinafi,iar cdnd aceastaleginf, [a vedereagrozdviei. romanticegi intuiJierealistf,"
vodf, este dezamtrgit,disprefuitor qi ironic fald de reacfiaei:
"Femeiatotfemeie,[...] in loc strse bucure,ea se sperie".Bldnda
Ruxandaiqi otrdvegtesoful, pentrua sc6pade la moartesigurdpe I}OAMNA
RUXANI}A
fiul ei, ce fuseseamenin{at de Ldpugneanul, fiind convinsdcf,scapd - personaj secundarde nuveltristorictr-
de un domnitor tiran gi crud.
fara
Ldpugneanul,viclean gi ipocrit, afiSeazdo atitudine de lT:".H#i:ffi',';:lJI
preluirefald de mul1imeaadunati la porlile palatului9i, profitdncl
de imprejurare,il aruncd pe Mo{oc norodului dezldnfuit,care-l "Alexandru LdpuSneanu1",
lingeazl gi astfel scapade incd un dugmanpericulos.Relalia cu de CostacheNegruzzi
Moloc pdreaunade prietenie,pentrucI voddsepref6ceacd nu baga - nuveld istoricd Si romanticd -
de seamdfdrddelegile comisede "ticilosul boier",fiind singurulpe
care-lproteja,cu scopulde a profitade vicleniaacestuia, in ducerea Prima nuvelSistoricl din literaturarorn6nd,"Alexandru
Ltrpugneanul"de CostacheNegruzzi(1808-1868), aparela 30
la indeplinirea planuluide rizbunare.Cu toateacestea, sefolosegte
ianuarie 18,10,in primul numdr al revistei"Dacia litprard",
de strigdtelemullimii gi-l oferaacesteiacu o ironie tlioas5: "Sir inscriindu-se
intf-unadintre direc!iileirnprimatcdc progranrul
omoro mul{imede oamenipentruun om, nu ar fi pdcat?".

142 143
 acestei4"Introducfie", conceputde Mihail Kogilniceanu gi anume
inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru crearea acestei
nuvele, Negruzzi se inspiri, in principal, din cronica lui Grigore
Ureche, "Letopiseful fdrii Moldovei", ce ilustreazi perioada
cuprinstrintre anii 1359Ei 1594.
Temanuvelei ilustreazdevocareaunei perioadezbuciumate
din istoria. Moldovei gi anume cea de a doua domnie a lui
Alexandru Llpugneanul (1564-1569).
Doamna Ruxanda, personaj secundaral nuvelei istorice
"Alexandru Lipugneanul" de Costache Negruzzi, este so{ia
domnitorului qi fiica "bunului Petru Rareq", agadareroina are
atestare istoricS. Componenta istoricd a eroinei, tnsagirile
exrep(ionale rezultate din jic(iunea naratorului contureaztr un
personaj romantic reprezentativpentruliteraturaromdn6.Doamna
Ruxandaesteinsptrim6ntati de cruzimilegi crimeleinfdptuitede
soful siu, careocupasepentrua douaoar6tronul Moldovei (1564-
1569)cu scopul de a se rtrzbunape boierii trddtrtoridin prima
domnie. in conturareapersonajului,naratorul apeleazi_ la antitezu
dintre blindefea, delicate{ea Doamnei Ruxanda gi cruzimea,
violenfasofuluistru,domnitorulAlexandruLtrpugneanul, procedeu
romantic folosit pentru amplificarea emofiei gi intensificarea
triirilor naratarului (cititorul cf,ruia i se adreseaz[ naratorul
imaginarpe parcursuldiscursuluisf,unarativ- n.n.).
Trisiiturile morale reies,in mod indirect, din vorbele Si
atitudinea eroinei. Fire sensibili gi miloasl, ea il roagd pe
domnitor sd nu mai verse sdnge gi sd incetezecu omorurile:
"- Vreausdnu mai verqisdnge,sdincetezicu omorul,sdnu mai vdd
.i, astfeldevinedomnitorulMoldovei.
capetetdiete, cd sare inima din mine". Ruxandaeste puternic
impresionatl de cuvinteleamenin{dtoare ale vdduveiunui boier
ucisde vodd,careo amenintase, "Ai s6dai samf,,doamni!,',pentru
cd "bdrbatultdu ne taie pdrinfii,barba{iigi fra!ii,'.Cu profundl
credin{5 in Dumnezeu,sofia incearci sd-l convingdd6ndu-i
argumentereligioasegi explicdndu-icd in fafa divinitdJiisunt
importantecinsteagi omenia,deoarece"cu mdndstirilenu se
rdscumpdrd sdngele,ci mai alesispitegtigi infrunfipre Dumnezeu,
socotindcd ficdndbisericiil poli impdca".Zdmbind,Alexandru-vodd
ii promitepentrua douazi"un leacde fricd",dar cdndo chearnd
144
s6-i arate piramida construitl din cele 47 de capeteale boierilor
ucigi, Ruxandaleqinl la vedereaacesteigrozlvii, spredezamf,girea
domnitorului:"Femeiatot femeie [...], in loc sf, se bucure,ea se
sperie".
Fafd de Doamna Ruxanda,naratorul are o simpatiev6dit5,
*gingaqa
intrucdt o caracterizeazd direct printr-un epitet,
Ruxanda", ce exprimi noblefeagi delicatefeaei sufleteascil.
Pentru verosimilitatea istoricd a personajului, Costache
Negruzzi face o scurti biografie doamneiRuxanda,cu trimitere
directd Ia "hronicd", ceea ce argumenteazl atestarea istoricd a
eroinei. Dupf, moartea tatalui siu, bunul domnitor Petru Rare;,
Ruxandardmf,seseorfanf, la o vdrstl fragedd"sub tutela celor doi
frali mai mari, Iliaggi $tefan.Urmdndla domnietatllui sf,u,Iliaqse
dovediseun desfrdnat,ba, mai mult, trecusela mahomedanism, iar
fratelesdu,$tefan,ocup6ndtronul dupl el, se dovedeqte chiar mai
rf,u, slrdcind fara qi fiind un afemeiatnestipdnit.Negruzzi citeazd
din nou pe cronicar, de aceastidati cu fraza:"Nu hll5duia de riul
lui nicio jupdneasd, dacd era frumoasd, zice hronicarul tn
naivitateasa". $tefanfuseseucis de boieri, iar tdnf,radomni!6este
hdrdzird lui Joldea, "pre care ei il aleseseri de domn". Adevdr
istoric estegi felul in careAlexandruLf,pugneanulsecisf,toreqtecu
domnila Ruxanda,care rimisese singurf,din intreagafamilie. in
dorinfade a ocupatronul Moldovei gi ca sf,-linldtureca pretendent
la mdnadomni{eiRuxanda,Llpugneanulii tf,iasenasullui Joldea,
din care cauzd acesta se retrdsesela ministire. Ca sf, atragd
simpatiapoporului prin memoria"bunului Petru Rareg",a cdrui
domnieeraincd vie, Lf,pugneanul "lu6 el pre fiica lui" de sofie9i
DestinuldoamneiRuxandafusese,agadar, dramatic, pentru
ctr"vdzusemurindpre pirinfii sii, privisepre un fratelepiddndu-;i
relegea,qi pre celdlalt ucis". Naratorul o caracterizeazl,in mod
tlirect, printr-un epitet dublu, "tristii 9i t6njitoare", iar prin
compara(ia"ca floareaexpusdargilii soarelui,ce nu are nimicds-o
umbreasc6",sugereazi,indirect, sensibilitatea9i sufletul chinuit
al Ruxandei.C6satoritA prin vicleniecu AlexandruLdpugneanul,
"gingagaRuxanda" ar fi fost dispusf,acum"sA-l iubeascd, daci ar
fi aflat in el cdt de pulini simfireomeneasc5".
1,rs
 Mamtr iubitoare gi so{ie devotatS,domnila esteingrozitd
de amenin!f,rile pe carevod6 le profereazb la adresaei gi a fiului lor,
avdndpartede incl o suferinftrsfiigietoare,pentruc6 estesilita sa M0TOC
aleagdintre so! gi copil, a$acum o indeamndgi Spancioc:"alege - personaj secundarde nuvel5 istoricl -
intre bdrbatgi intre fiu". Eroinaigi strdnge"cu furie copilul la sdn",
cere sfatul mitropolitului Teofan cu privire la decizia pe care
urmeazdsI o ia gi, cu binecuvdntarea acestuia,acceptastr pund *
1T'"".$#'i"*:::lJ'-"-
IY
otrava in pahar gi s[-i dea solului bolnav s-o bea. Dugmanii jDt

M), "Alexandru Liipugneanu|",

domnitorului,Spanciocai Stroici,o silescsd-l otrf,veasc[motivdnd
cd "via[a miriei-tale gi a copilului acestui este in primejdie". ,ffi, de CostacheNegruui
- nuvelii istoricd Si romanticd -
Ruxandatrf,iegteun acut conflict interior, staresugeratd,, indirect,
de naratorprintr-unepitetdublu, "tremurdnddgi galbdnd".Ptrcatul
,w
.G! -.

Mo{oc,personajsecundaral nuveleiistorice"Alexandru
strv6rgito ingrozegte gi,cu lacrimiin ochi,le spunecelordoi boieri
Llpugneanul" de CostacheNegruzzi,este un boier lacom 9i
veni{i sd se rizbune pe vodd: "- Voi sd dali seamf,inaintealui mai ales,
nemilos,avid de puteregi de avere,individualizAndu-se,

ffi
Dumnezeu[...], c[ voi m-a]i f6cut sd fac acestplcaf'. Probabilcd prin viclenie,fiind "deprinsa se ciocoi la toti domnii". Mofoc are
gi acestepisodal otrf,virii lui vodd Ldpugneanull-a determinatpe
atestareistoric5, el fiind mentionatin mai multe documente,dar
Al.Russo s{-l numeascdpe CostacheNegruzzi "un Dumas al CostacheNegruzzi construiegtepersonajulavdnd ca sursl de
Iiteraturiimoldave". inspiralie"LetopiselulJdrii Moldovei" scrisde CrigoreUreche.in
Principalul procedeu artistic de carscterizare a doamnei
Ruxandardmdneinsd,antitezacu Ltrpugneanul, prin carenaratorul
scoatein relief blAnde{eaqi delicatefeafemeiiin contradic{ie
#,
#,
timpul primeidomniia lui AlexandruLdpugneanul
Moloc "fu atotputernicSi credincios tronului", insd
(1552-1561),
ctrtresfdrgitul
cu perioadei, "Moloc este corupt Si adus a trdda in luptd pe
sadismulgi invergunareavindicativi a domnitorului. ffi, domnitorulseu, cere, invins,fuge tn josul Serii,pe I0 nov.1561 ".
in "lstoria literaturii romane". editattr de Academia
Romdnd,se afirmd ci scriitorul CostacheNegruzzi "a adus o ffi (C.Diaconovich, "EnciclopediaRomdnf,")In cronicasa, Grigore
Urechenoteazl.faptul cd $tefanTomgatrimisese,ca s6-lintdmpine
contribuJie esen{ialila procesulde dezvoltare
romdnedin perioadapaqoptist6",
Lf,pugneanul"
mai ales prin
a limbii gi literaturii
nuvela"Alexandnr ffi
E,
gi sd incercesd-l intoarcf,pe Ltrpugneanul in hotlrdreade a ocupa
tronul Moldovei,pe "Mofoc vorniculgi Veverildpostelnicul9i cu
care"va rdmdnetotdeauna un modelperfectde stil,
,ffii
fl$t
Spanciogspf,tar",imprejurarecu caregi Negruzziigi incepenuvela'
de limbi frumoasf,,de creafie dramaticdgi de o necontestatd Fic1iuneaauctoriald (a autorului- n.n.) a creatpersonajul
(VasileAlecsandri)
originalitate". pentrua conturamai convingf,torcruzimeadomnitorului,intrucdt
.,Hffii
'#t
.i'lit! -
adevdrulistoric atestl faptul cl Mo{oc a fost ucis la putin timp de
ft la urcareape tron a lui Lf,puqneanul:"VdzdnduTomSavodd cd
tmpotrivaacei puteri nu va putea sta, cu sfetnicii sdi, cu Moloc
$i vornicul Si VeverildpostelniculSi cu Spanciogspdtar,au trecutin
lara LeSoscdSi s-au asezatla Liov [...J" LdpuSneanula trimis
:{i
-1ri
"pre sluga sa [...J la Liov de i-au tdiat capul TomSiiSi lui Moloc
vornicul Si lui Spanciog spdtariul Si lui Veverildpostelnicul",
$ ingropdndu-i apoi la mdntrstireaOnofrie. (Grigore Ureche,
ll "Letopise{ul Jdrii Moldovei").
146 .lij
{:
0"Sjr 147
".ll
:gr.
 Trtrstrturile caracteriale ale personajului reies tn mod
direct din rcferirile naratorului Si ale altor personaje gi indirect
din wrhele, atitudinea Sifaptele lui.
Ca mesageral lui Tomg4 atitudinea lui Mo{oc estemai intai
indrtrzneafi, chiar insolittr, propundndu-i lui Llpuqneanul sd
renunfe la tron, intrucdt ('norodul nu te vre4 nici te iubegte".
Reacfia tf,ioasd gi amenin[itoare a acestuia schimbd cu totul
comportareaboierului, care devine lingugitor gi, "ctrzdnd in
genunchi",ii cere sb aibi increderein ei, boierii. Lf,pugneanul ii
reprogeazi lui Moloc trtrdarea din prima domnie, pentru ci
acesta,"fiind mai mare peste ogtile mele, cum ai vizut c6 m-au
biruit, m-ai lAsat",fapt atestat istoric Si consemnattn cronica lui
Ureche. Tictrlogia binecunoscutd a lui Moloc reiese din
caracterizorea directd fdcutf, de personajul Ldpusneanal, care-l
considerd'tnvechitin zile rele gi deprinsa te ciocoi la tofi domnii",
scofdndin evidenp gi alte insugiri ale boierului: lingugirea qi
perfidia. Slugarnic pi dorind si cSgtige buntrvoin{a lui
Llpugneanul,Mofoc igi expriml loialitatea,asigurdndu-l ci "un fir
de pdr nu se va cliti din capul in6llimei-tale". Reacfia
amenin[dtoarea voievodului - "... ai vdndut pre Despot, m-ai
vdndutgi pre mine,vei vinde gi pre Tomga"- il infricoEeazlgi, ca
urmare,atitudinealui devine mai josnicd gi mai fdlarnici decdt
oricdnd. Naratorul caracterizeazi, indirect, printr-o moximd,
aceastl comportare infamtr: "Mo[oc ii sirutd mdna asemenea
cdneluicare,in loc sI muqce,linge mdnacare-l bate".Faptuleste
dovedit, indirect, gi prin atitudinea lui Mofoc, deoareceii ofera
sprijinul lui Lipugneanul si ocupe tronul Moldovei, degi il
intdmpinaseca mesageral lui Tomga.
Prin corocterizare directd, nuratorul noteazdsatisfac(ia
personajului atunci cind vodi ii promite ci sabia lui "nu se va
mdnji in sdngeletdu". Moloc socotegtecd a repurtato victorie
asupra lui Ldpugneanul,fiind "mul{5mit de ftgiduinfa ce
cigtigase" gi congtientde faptul ci "Alexandru-vodi o s6 aiba
nevoiede un intrigant precumerael".
Moloc nu are niciun scrupul, profiti de avantajele
funcfiei de vornic la Curteadomneascdpentrua stoarcetaxe gi
biruri exageratedin muncabielilor firani. De aceea,el estelingat
1.18
do norodul venit la porlile palatului,carea cerut intr-un glas "capul
lui Mofoc, vrem". Din comportamentul manifestatln aeestepisod'
qi plin
reiesIn mod indirecl gi alte insu'iri ale personajului.crud
de urd, Moloc ii spunedomnitoruluisi ptnd tunurile'pe mullime,
apoi, lag, incepe sI se viicireasci 9i sd se lamenteze: "fie-vi mil6
di jupdneasl gi de copilagii mei! ldsali-mtr si m[ spovedesc!"'
Viclean gi abject, boierulinal!6 rugi FecioareiMaria s6-l scapede
primejdie,jurdndu-sesi facd o biserica,sd posteascltot restul
oi.1ii, dut irnediatinfatuarea qi riutatea ies la suprafafd:"Punes6
deie cu tunurile intr-ingii... SI moari to!i! Eu sunt boier mare;ei
suntnigteprogti!".
Trdsaturile vornicului Moloc sunt ilustrate direct de cdtre
narator - "strigb ticilosul", "ticilosul boier" Si indirect prin
atiturlinea Si vorbelepersonaiului - "pl6ngea, fipa, suspina","se
boceaca o muiere","igi smulgeabarba"-, autocompdtimindu-se cu
lagitate:"O! pf,cltosulde mine!"' "Oh! Nenorocitul de mine!"'
Moloc este un personaj individual, avdnd un rol
determinantin realizareaconflictului nuvelei 9i in desivdrqirea
imaginii politice a Moldovei din timpul domniei lui Alexandru
L6pugneanul.
Arta de naratora lui Negruzzieste remarcabildmai ales
prin forla de construire a gesturilor patetice, prin cuvintele
memorsbile ale personajelorgi priri observa(iaatentd auctorialf,in
introspectarecreacfiilor gi a atitudinii acestora.Invoca(iile lui
Moloc adresateSfintei Fecioarescot in relief, indirecf, perfidia 9i
ticdlogiapersonajului,careestein staresd promitaorice numaisi
'plcitosul de mine", "Maici
scape de mdnia norodului: "Oh!
preacuratlfecioari, nu m6 l6sasd md prf,pf,desc!"'","Ntrscdtoare
de Dumnezeu, scapA-ml de primejdia aceasta"' Naratorul se
implicd emo{ional in actul justifiar, satisfacliacI boierul este
pedepsitpentrutoatenelegiuirileesteilustratf,prin epitetesugestive
pentiu m6rgivia personajului:"ticdlosul boier", "ticditul boier",
precumgi prin verbelela imperfect,sugerdnd9i o ironie causticd:
;'9i plang"u,
$i lipa, 9i suspina";"r6cnea cdt putea"' Imaginile
vizuale sunt foarte sugestivepentru moarteaviolenti de care are
parteMofoc: "Vrea sd se sprijineascd in picioare,dar se impedeca
de trupurileconfralilor 9isai luneca pe sdngelece seinchegase pe
149
 poporulera metaforizatprin "mugte". Cantemirrelateazd rlscoala
lespezi";"Ticf,losulboier cizu in brafele idrei acesteicu multe din vremea lui Mihail Racovi1f,, cauzata de crunta
16i6neasc5
capete,careintru o clipald il fdcu buc[[i". la care erau supugi cdroraautorul le ia apdrarea,
exploatare !6ranii,
in "Istoria literaturii rom6ne", editatd de Academia pentrucf, ei suntgata"pentruslobozenie9i mogiecu cinstea muri,
RomAn[, se afirmtr cd scriitorul Costache Negruzzi "a adus o
decdtprin mulli vecii cu necinstea trdi". Suferinfeleinduratede
contribulieesenlialila procesulde dezvoltarea limbii gi literaturii 'masele
!6rdnegti,lipsurile pe carele suportaudin pricina lf,comiei
rom6nedin perioadapagoptist6",mai alesprin nuvela"Alexandru boierilor in timpul domniei lui Mihail Racovifdse aseamdnlcu
Llpugneanul"care"va rf,mdnetotdeaunaun modelperfectde stil, cfinurile qi durerile provocatede aceeagiaviditatedoveditd9i in
de limbd frumoasd,de crealie dramaticdgi de o necontestatd ui.r"u Iui AlexandruLf,pugneanul. Cantemirf6cea,in operacitatf,,
originalitate".(VasileAlecsandri) o afirmalie care gi-a dovedit veridicitateade-a lungul zbuciumatei
istorii romdnegti:acolo unde legea nu esterespectatl9i atAtatimp
,cdt numai bunul plac domnegtein Moldova, rf,scoalele sunt o
NORONUI reactiefireascda poporului.
- personajepisodicde nuveltristoricl - in nuvela "Alexandru Lf,pugneanul", Negruzzi relateazdo
- personajcolectiv- astfel de revoltA provocatl de nedreptdfile,ldcomia 9i rdutatea
- personajromantic- :boierilor, reacfie de care profitf, cu inteligen(l 9i neruginare
domnitorul,pentrua sctrpade unul dintrecei mai vicleni boieri,
vorniculMo1oc.
"A lexandru LdpuSneanu1",
de CostacheNegruzzi Dup[ ce fuseserf, omordficei47 de boieriveni{ila osptrlullui
- nuveld istoricd Si romanticri - vod6,pulinii slujitoriaflafiin curte,care'scdpaserd cu viald sf,rind
pesteziduri,"dasdlarml pe la cu4ile boierilor",agacAo mullime
"de norod,tot oraqul"venisela porlilecurlii domnegti, ca sI aflece
Prima nuvelS istorictr din literaturaromdnf,,"Alexandru
Lipugneanul"de CostacheNegruzzi,aparela 30 ianuarie1840,in seintdmpl6.Ldpugneanul, ingtiinfatdevenireanorodului,trimisepe
primul numlr al revistei "Dacia literarf,",inscriindu-se?ntr-una armagsd-i intrebe"ce vor gi ce cer" 9i-9i expriml fali de Moloc
pornireade "a da cu tunurilein prostimeaaceea".Moioc estede
dintre dirdcliile imprimatede programulacesteia,"lntroducfie",
acord,deoarece dacdau murit atdliaboieri,"nu-i vro pagubdc-or
conceputde Mihail Kogdlniceanu gi anumeinspirarea
scriitorilor
muri cdtevasutede mojici". intrebatdce vrea,"prostimeardmasd
din istoria patriei. Pentru creareaacestei nuvele, Negruzzi se
cu gura cdscat6",deoareceei veniserdfbrd un scop anume,se
inspirf,,in principal,din cronicalui GrigoreUreche.
luaserdunii dupdal1ii,ca gi acumcdndincepspontansd-;i strige
Temanuveleiilustreazdevocareaunei perioadeagitatedin
nemullumirile:"- Sd mic9urezedajdiiie! [...] Sa nu ne mai
istoria Moldovei,a doua domnie a lui AlexandruLf,pugneanul
jlfuiasc6l t...] Am rdmassf,raci!N-avembani! Ne i-au luat tofi
(rs64-rs69). "Capul lui
Mo!oc!" $i brusc,toli ca unul, incep sd scandeze:
CostacheNegruzzi creeaz6,in literaturaromdnf,,primul o schinteie
Motoc vrernl". Numele ticdlosului boier "fu ca
personaj colectiv realizat pentru prima oari dupd regula de glas
electricf,",iar "toate glasurile se ftrcuri un glas, 9i acest
miScareSi de gdndire unitard, surprinzandpsihologia masei peste
striga: <Capul lui Moloc vrem)". Mofoc, insp[imdntat
fdrinegtiin existenfasa dramaticd. mAsura,incepesd se lamenteze gi si se roageMaicii Domnului,
Cu pesteo suti de ani inainte,DimitrieCantemirconstruise jurdndu-sesi ridiceo bisericd,"sI postesccdt voi mai avezile' sf,
un'primpersonaj colectivin "lstoriaieroglificd",in viziuneacdruia
151
t$o
 ferec cu argint icoanata cea ficltoare de minuni de la mondstirea
Neamlului!".Imediatinsi, in contradicliecu smereniaanterioarf,, il
roag[ pe vodd strpunl "tunurileintr-ingii. '. Si moard to{i! Eu sunt
boier mare;ei sunt niqteprogti!".Voddii rtrspunde tdios,cu sdnge
rece:"Progti,dar mul{i, [...] sAomoro mullimede oamenipentru
un om, nu ar ft pdcat?" gi, profitdnd de aceastd situa{ie,
Lipugneanulil da pe Mofoc mullimii dezlinluite, care se repede
asupralui ca o "idrii cu multe capete[...] li intr-o clipalf,il fbcu
buctr{i".Ldpugneanul pedepsegte astfelun alt boiertrlddtor,ldr[ ca
sabialui sb se fi mdnjit de sdngelelui, agacum ii promisese.
Personajulcolectiv este surprins magistral,nu se poate
identifi.caniciun chip,toatefepeleat aceeagi expresienehotirfittr'
nedumeriti, pirdnd ale unui singur arzl: "Prostimearimase cu
gurac[scati". Esteeviden(iati psihologiade grup, conturatiprin
m$carea trupurilor care se adundincet, din nevoia unitAtii de
acfiune,constituindu-se treptatintt'o singurdfiinld: "incepu a se
strdngecete-cete".Reaclia"mullimii burzuluite"estein crescendo,
de la mimicd, la gesturi, apoi la revendicdri auditive: "Toate
ddjdiile![...] Si nu ne
glasurilese ficurf, un glas","Sf, micqureze
maijf,fuiascf,! [...]Am r6massf,raci!N-avembani!Ne i-auluattoli
Motoc!". Oameniisunt dezorientafide intrebareadomnitorului,
pentru cd nu se agteptausi fie lua{i in seamf,.De aceea,spiritul
gregar (de turmd) invinge gi ei igi formuleazf,doleanlele,
impulsiona{ide primulglasauzit.$i brusc,toli ca unul,incepurdsd
strige "Capul lui Moloc vrem!". Numele boierului asupritor
provoacdo puternicf,emo(ie colectivd , care "fu ca o schinteie
electricf,"ce aprinsetoatepiepturile.Dupdce Ldpugneanul il d[ pe
Mofocmullimii,caresearuncAasupraIui ca o "idrdcu multecapete
t...] li intr-o clipald il lbcu buc6{i",oameniis-au desclrcatde
chinurilegi necazurileindurategi, satisfbculide cruntarizbunare,
I strigl intr-unglas"S[ trdiascd mdria-sa vod6!",naratorulexplicAnd
efectul asupragloatei: "$i, mullf,mindu-sede asta jerlfE, se
impr6gtii".
DinamismulEidramatismul sceneilingariilui Mofoc,in care
mul(imea se dezldn(uieintr-o stitudine colectivd se realizeazd.
printr-o aglomerarede verbe revendicotive la conjunctivul cu
nuan(dimperafivd:"sd micgureze ddjdiile!","sf,nu ne zapciascd!".
r52
"si nu ne mai impileasc6!","sd nu ne mai jdfuiasc6!",ajungdndla
sentingdimpotrivavinovatului:"Mofoc sd moar5!Capullui Moloc
vrem!".
Naratorul are mdiestria artisticd de a surprindepsihologia
mul(imii constituite ca un singur personaj, prin substantivegi
expresii sugestive,ca: "gloata", "norodul", "tot oragul", "cdteva
sute de mojici", "prostimea","progti", "multime", "idra cu multe
capete".
O alta creionarea personajuluicolectiv o face Filimon in
capitolul sugestivintitulat "Cu rogojinaaprinsf,-ncap gi cu jalba in
pro!ap", din romanul "Ciocoii vechi gi noi", un adevdratsuccesal
psihologiei maselor inregistrdnd Liviu Rebreanu in romanul
"Rf,scoala".
Referindu-se la valoareaincontestabilf,a nuvelei"Alexandru
Lf,pugneanul"de CostacheNegruzzi,GeorgeCtrlinescuafirma cd
aceasta"ar fi devenito scrierecelebrf,ca gi Hamlet,daci literatura
romdnf,ar fi avut in ajutor prestigiulunei limbi universale.Nu se
poateinchipui o mai perfectf,sinteztrde gesturi pateticeaddnci,
cuvinte memorabile,de observaliepsihologicdacutd,de atitudini
romanticegi intuilierealist6".
PERSONAJDE NUVELA
PSIHOLOGICI.
ANA
- personajsecundarde nuveltrpsihologicl-
- personaj realist -
"Mogra cu noroctt.
de loan Slavici
nuveld psihologicd -
Ioan Slavici (1848-1925),prozatorardelean,precursoral
Ir-riLiviu Rebreanu, esteun autor moralist, un fin psiholog,un
creator de tipologii. Dupd cum el insr"rgi
mlrturisegte,esteadept
153

infldcirat al lui Confucius(551-479i.Hr.), creatorulunui sistem
filozofic etic gi social, cu valoroaseidei umaniste.Conceptul
fundamentalin etica sa il constituie "omenia" ('Jen"), adicd
"respectarea omuluiin om".
Ioan Slaviciaplicdin operasa principalelevirtu{i morale
exprimate de confucianism: cinstea, cumpdtarea, sinceritatea,
demnitatea, buna-credinld, franchegea, iubirea de adevdr,
afirmdnd ci filozoful chinez este "cel mai cu minte dintre toti
oameniicarele-audat altorasfaturi".("Educafiamoralf,")
intreagacreafiea lui Slavici este o pledoarie pentru
echilibrul moral, pentru chibzuin{trgi in{elepciune,pentru
fericire prin iubirea de oameni gi ptrstrareamtrsurii in toate
(cumpltarea), iar orice abaterede la acesteprincipii este grav
sanc{ionatf, de scriitor.
Nuvela "Moara cu noroc" de loan Slavici a apdrutin
volumul de debut,"Novele din popor",publicatin 1881 gi s-a
bucuratde o larg5aprecierecriticS,Maiorescuinsugiconsiderdnd-o
un momentde referinlI in evoluliaprozei romdnegti,mai alescd
scriitorul"s-a inspiratdin viala propriea poporuluigi ne-ainfSligat
ceeace este,ceeaceg6ndegte gi ceeace simteromAnulin pafteacea
mai aleasda firii lui etnice".Mihai Eminescuapreciafaptul cd
personajeleacestornuvele "nu numai cd seamSnS in exteriorcu
romdn, in port gi vorb6, ci cu fondul sufletescal poporului,
fdranul
gdndescgi simt ca el". Agadar,IoanSlaviciconstruiegte o operi
literard bazatd pe cunoagtereasufletului omenesc,cu Lln
puternic caracter moralizator, concepfialui literar[ fiind un
argumentpentruiubireade oameni.
Ana, personajsecundar,estesotiacizrnarului Ghi15,mamd
a doi copii gi implrtdgegteacelagidestintragic,pentruc5 incalci
virtufi morale importante,cum ar fi cinstea,corectitudineagi
loialitateafalI de sotulei, pe careil ingaldcu Licd.
Portretul fizic, realizat direct de cdtre norotor,
simbolizeazdfondul slu moral in care tandre{ea, duiogia gi
cildura sufleteasctr ar fi pututda echilibrucdrninului ei: "Ana era
t6ntrrtr9i frumoasl [...] fragedl 9i sub{iricd[...], sprintentr9i
ml5dioastr."
Trlslturile morale reies in mod indirect din atitudinea,
comportameilul Si vorbeleeroinei.
154
Avdndun fond etic slntrtosgi intui{ie feminintr,ea simtec6
Licd este"oarecumfioros la fa!6" gi-l previnepe Ghildc6,,eom r6u
gi primejdios".Atunci cdndsolul 6i devineursuzqi seinstrdineazd
de ea gi de copii, naratorul omniscient observd starea ei
psihologicd:"era addncjignitA [...] li nu puteasIJ iertepe Ghild
pentrulipsa lui de incredere".$tiindu-l un om cinstit gi iubitor de
familie, Ana igi face uneori reproguri cf, n-a gtiut s6-i fie mereu
aldturigi s6-lajutein momenteledificile prin caretreceade cdndse
insolisecu Licd in afacerilenecinstite.
Din vorbele ei, se disting, indirect, alte insugiri esentiale
pentrufirea femeii. Inteligentd gi aprigtr, Ana estehot[r6t[ sd-gi
apere"linigteacolibei" gi familia de influenlanefastda lui Licd,
incercdndsd afle ce-l chinuiepe sogulei:.,Ghif6!...Nu vorbi cu
mine ca gi cdndai aveaun copil inainteata. Tu egtiblrbat gi trebuie
'sf,
gtii ce faci.Te intrebnumai;nu vreausf,te descos;tu i1i dai seama
dac[ ai ori nu ai cevasd-mispui.F6 cum gtii,dar eu i]i spun,gi nu
mf, lasdinima sd nu-!i spun,c6 Lictr e om rf,ugi om primejdios".
ProfundcinstitS,ea se sperieatuncic6ndgtrsegte in sertarul
cu banio bancnotf,ruptAla un col1,prevenindu-gi bdrbatulc6 hdrtia
aparlinuseferneiiin doliu, carefuseseucis6in pf,duregi incearcd
inc6 o datf,s[-l facds{ i se destIinuie.
Alte stdri interioare se relevd in mod indirect din fapte gi
intdmplarice se petrecla han gi in imprejurimi.Veseltrgi vioaie la
iflf,,
fttl lnceput,Ana devinedin ce in ce mai tristi, fiind ingrijorattr de
incidentelede la han gi de-a dreptulcuprinstrde disperarein
W' noaptea?ncareLicd rimdsesela Moaracu noroc.Nedumerireagi
,$
*, nesiguran{apun stdpdnirepe tdndrafemeie,deoarece nu recunoa$te
i peniciunuldintreceicarestdrniserd detreiori l[trdturilecdinilor,dar.
increzltoarein so{ulei, se Iinigtegte. gdndindu-se cdel gtiedesprece
e vorba.Degiil iubegtepe Ghifd gi-i mdrturise$te ca tine la el ,.cu
toatdinima",estecuprinsdde vrajalui Licd, fiind ,,oarecum speriattr
de bdrbaliainfdligariilui",, mai alescf,gi so{ulei o indeamndsf,ioace
cu S[maddulcd doar"n-aresi-ti ia cevadin fi.umuse1e". Sim{indu-se
tot mai instrlinatd de solulei, "Ana ceabldnddgi delicattr,,, cum o
caracterizeazd direct naratorul omniscient, alunecl rapid spre
prdpastiapdcatului,ingeldndu-gibdrbatul pe care ajunsesestr-l
disprelr-riasca pentrusldbiciuneagi lagitatealui, gdnduri pe care le
rndfturisegte Sarndddului: "Tu egti om, Lic6, iar Ghifd nu e decdt
tnuiereirnbrdcatd in hainebirbltegti,ba chiarmai rtrudecdtasa."
ts5
 Refuzdrrds6 plece de sf,rbitori cu bitrdna 9i copiii la rude,
pentrua putearlmdne cu blrbatgl ei la cdrciumi. Cu toateacestea,
in timp ce Ghi!6 plecasela Ineu, Ana ii cedeazdSimdddului,apoi
il roagi s-o ia cu el, deoarecese rugina de fapta sa, "nu vreau
sf,-l mai vdd; nu pdt sAmai dau fafi cu el!".
Femeia devine o victimtr a lipsei de mtrsuri a sofului.
Sfrrgitul Anei esteinevitabil, Ghi!6 o injunghiein inim[, in timp ce
'Nu
ea sfiiga cu dispbrdre: vreausf,mor,Ghiftr!".CdndLic[ seapleacd
asupraei, cu ultimele puteri,Ana"ii mugci m6naqi igi infipseghearele
in obrajii fui", adundndin gestulei disperat"ura gi dispre{ul pentru
so{ul nedemn,seteade rtrzbunareqi patima neostoitiipentru Licd,
regretulinfiortrtor pentru propriile.i ptrcate,congtiinfavinovtrfieigi
in acelagitimp a nevinovtrfiei"(PompiliuMarcea).
Bun cunosctrtor al psihologiei umane, al r6nduielilor
rurale, al datinilor, obiceiurilor gi superstifiilor, IoanSlavicieste
neinduritorcu cei carese abatde la principiile fundamentaleale
;t
moralei qi-gi pedepsegtepersonajele proporlionalcu gregelile
sivdrgite de acestea.Focul din finalul nuvelei estesugestivpentru
i nevoia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se
inl?iptuisertrla cArciuma Moara cu noroc.
etrprrnnur
PANnnm
- personajsecundarde nuvel5 psihologictr-
- personaj realist -
"Doud loturi",
'::i:i;';;:;:;;:;:
Ion Luca Caragiale (30 ianuarie 1852 - 9 iunie l9l2) a
rf,mas in literatura romdnl ca dramaturg gi prozator remarcabil,
opereleartisticefiind rodul unei inteligenlesclipitoareqi al unui
spirit de observatieiegit din comun, conectatin permanenldla
realitateasocialtr.
Situate intre tragic gi grotesc, intre comic gi macabru,
nuvelele lui Caragialecontureazdun impresionantspectacolal
ls6
lumii prin creafii realiste,psihologicesau fantastice,fiind, alf,turi
de Ioan Slavici, creatorulnuvelei realist-psihologice,observdndgi
analizdnd cele mai variate gi surprinzltoare stdri sufletegti
provocate
' de impreiurf,riinedite.
Nuvela "Do-utrloturi" de tr. L. CaragiCle ilustreazf,drama
,t omului obignuit,al cf,rui destinestesitUatla granifadintre comic Ai
tragic,prin jocul inexplicabilal noroculuigi ghinionului.
Domnul ctrpitan Pandeleestepersonaj secundarin nuvela
"Doui loturi" de Ion Luca Caragiale.insugirile cf,pitanuluireiesin
mod indirect din gesturile Si atitudinea lui. increztrtor in norocul
sdu, il imprumutf, cu bani pe L-eftqr ca sf, cumpere biletele de
loterie: "De unde gtii dumneatanorocul meu?". Face invoiala cu
d. PopescusI primeascl zecela sut?idin suma totald, in cazul in
care biletele ar fi caqtigltoare.Meticulos gi optimist din fire, igi
noteazdin carnet numerele de pe bilete, numai c5" neatent gi
superficial, inverseazf,loteriile, aga cf, el este cel care provoaci
dramapsihologic[a lui Lefter.Vine "ca o furtun6"acasf,la familia
Popescugi anun!6vesteacaqtiguluicu glastaregi agitat gdndindu-se
la propriulbeneficiufinanciar:"am cdgtigatloturile mari! ale mari
de tot!".
Vtricdrealapermanentf,a lui Lefter privind ghinionul il
eneweazApe Pandele peste mtrsurf,. Deli plstrase pdnf, atunci o
atitudine calmi liudabili, el izbucnegtenestilpini( reacliece reiese
indirect din reproSurile pe cuuei le face prin "imputiiri amare de
neglijenJi,de indiferenfS, de imprudenfl"qijigninduJ prin calificative
ca "zevzec" gi cap sec. Fascinafiacagtiguluinemuncitil tulbur[ pe
c[pitan gi-l facestrinjure gi sI secomporte "ca un grad inferior".
Stilul lul Caragialeestegi in aceastlnuvelSinconfundabil9i
ilustratcu miiestria inegalabi16 din schifele,comediileqi tragediile
sale. Nuvela "Doul loturi" combinl elementelecomice cu cele
tragice, din care reiese, de altfel, gi drama psihologic[ a
personajului.
Reac!iile qi comportamentul personajelor sunt atent
observate de Caragiale, printr-o introspeclie psihologicf, ce
dovedegteo profundtrcunoaqterea firii umane.
Nuvela "Doui loturi" are valenfecinematografice,de altfel,
i a gi fost ecranizatd-Aceasti particularitatea prozsi lui Caragiale
157
demonstreazdtalentul stru de dramaturg,de creator de viald 9i de
Peste tot "stau grimezi de haine, incilfdminte, p6l[rii, galuri
oameni, pf,trunzdndin sufletul personajelor 9i in congtiinla
purtate,pe sub paturi $i pe lavild fel-de-fel de mdrfuri de farfurdrie
acestora.
gi sticl5rie...".Estegi motivulpentrucaretraiul lor a fost alessd
sugerezeghinionul. Chivufele atrag nenorocirea, care se
ndpuste$te asupralor fdrf,nicio logic[ gi f6rd vreo vind, fdcdndu-le
EHIVUTNM viafaun co$mar.
- personaje -
eipsihorogictr Fetifa care deschide uga celor trei .bdrbali venili sf,
"""'l;:",ff":il:1il:lj':ttr recupereze biletelede loterieeste"zdrenluit6',9iseuit6,,sperios la
cei trei domni".
*'::,:i;;,f;:;#:;
"Doud loturi", Bitr6na igi apird fata,pe fdca, susfindndcu t6rie cd n-are
obiceiulsdfuredin casele"boiarilor":',s6fereascd Dumnezeu! Eu.
pdntruJdca, poci sf,-mipui mdna-nfoc pdntruJdca... poate,alta
chivul6...".
Ion Luca Caragiale(30 ianuarie 1852- 9 iunie l9l2) a o'tAndrf,
fAca esteo frumoastr",care se zbatecu viafa f6rf,
r6masin literaturaromdnaca dramaturg9i prozatorremarcabil,
nicio gansdde a iegidin mizeriain caretrtriegte,este,,foarteobositd
opereleartisticefiind rodul unei inteligenlesclipitoareqi al unui
de alergdturazilii-ntregi gi fltrmdndtr".Predestinate s6 aibf, numai
spirit de observalieiegit din comun, conectatin permanenldla
necazuri, chivulelenu reugesc nici s[ mdndnce sdr[cf,cioasacin6de
realitateasociald.
"carne cu prune", sunt arestategi ,'murcisite',,adicf,invinelite in
Aldturi de loan Slavici, Caragialeeste creatorulnuvelei
b6taie.in plus,Jdca "e pardon,in pozifie",adicf,estegraviddgi
realist-psihologice,deosebindu-se de acestanu numaiprintematica
d. Turtureanutrebuiesd fie atentcum o "interogheaz6".
abordatf,,ci mai ales prin capacitatea artisticdde analizdatentaa
Chivufelese rizbund intr-un mod tipic figlnesc pe Lefter,
celor mai variate gi surprinzdtoarestdri sufletegtiprovocatede
flcdndu-gisinguredreptate.Ducdndu-se a douaoar6la ele acas6.cu
imprejur6riinedite. gdnduridiplomatice, d. Pop,. csteluat la bataie,fiecarechivultr
Chivu{ele (figlnci - n n.) sunt personajesecundare,
dd cu ce arela inderndnl,apoiil aruncdin noroiululifei:,.$i pdnd
deoareceau in acliuneanuvelei un rol bine determinat.Ele
si n-apuced.Popescusl salutemicar, se pomene$te fleagc!Drept
simbolizeazdghinionul, acel elementneprevdzutcarese a9az6in
in ochi,o strachintr cu prunesleite![...] $i dupace i-au luatvdzul.
caleanorocului,tocmaicdndomul credemai mult in victorie'
sugestiv, trage-ipumni,palmegi pe urml carecu ce apuc6,babacu o cratif5,
Celetrei ligdnci,f6ca, btrtrAna9i feti{a,locuiesc,
a da la schimb fata cu o scurtf,turdde lemn gi femeiacu un t6rn, gi d6-l tava pdn
in mahalauaFarfurigiilor, pentru cd trdiau din
sarcastic, a noroi: - Na belete!na belete!na belete!".Se manifestf,aici un
farfurii pe haine vechi, iar strada se ntlme$te,
comic de situayie,aflat la granila cu tragicul.
Emanciplrii.Cocioabade pdmdnt,mirosulde "carnecu prune",
Personajele lui Caragialese contureazf,din puternicetrtriri
grdmezilede hainevechi gi mdrfurile"de tarfurdrieqi sticlSrie"
interioare,emofii gi reaclii ilustratecu mf,iestriadramaturguluigi
definescsdrlcia gi mizeria in care triiesc, viala mai precard9i
sepot definicatragi-cornice, deoarece dramelelor interioaresunt
mai plini de lipsuri decdt a oricirui alt personajal nuvelei'
dublatede un comicdelirant.
Caragialedescriein detaliu casa chivulelor, care are o singurd
Comiculesteilustratprin numele strdzilorgi al personajelor,
odaiecu "doutrpaturi,o mas6,o lavila,un scaun9i o sobi!6detr"rci"'
precurn$ prinlimbajul acestora,sugestivpentrucomiculde carscter.
1$8
159

Comicul de numc sereflectdin denumireaulilei pe carestau
chivulelegi caresecheam6,sarcastic,"stradaEmancip6rii",intr-un
total dezacordcu primitivismul viefii celor care locuiesc aici.
"MahalauaFarfurigiilor" ilustreazdocupa{ialiganilor, care dideau
farfurii in schimbulhainelorvechi.
Comicul de limbaj este prezent mai ales in vorbirea
chivulelor,caredeformeazicuvintele,in pronunlietipic ligdneascd:
"belete","boiarule","sa hie al dracului","hauleu!". Atunci c6nd
vorbegtecu ele, d. comisarTurtureanufolosegteun limbaj adaptat
chivulelor: "Unde-i md-tz, fa?".
Nuvela "Doui loturi" arevalenlecinematografice,de altfel, a
gi fost ecranizat6,.Aceasti particularitatea prozei lui Caragiale
demonstreazitalentul stru de dramaturg,de creator de via!tr gi de
oameni,pitrunzdndin sufletul personajelorgi in congtiintaacestora.
COMUNITATNA
DASTTENI
- personajsecundarde nuvelSpsihologici -
- personajcolectiv-simbol-
- personajde prozl contemporanl -
"Dincolo de nisipuri",
de FdnuS Neagu
- nuvela psihologicd-
Ftrnuq Neagu (n.1932) s-a inspirat adeseadin lumea
fabuloasda Bdrdganuluigi a meleaguritornataleale Briilei, pe care
a ilustrat-oin nuvele - "Cantonul pdr6sit", "Vard buimac6" gi
romane- "ingerul a strigat,"Frumogiinebuniai marilororage",
"Scaunulsingurdtdtii".
in peisajulliteraturiicontemporane,
FdnugNeaguocupi un
loc aparte,deoareceproza lui imbind reulul cu miticul, scriitorul
apeldndla o metafordineditd,care-lindividualizeazd,stilistic.
Nuvela "Dincolo de nisipuri" a fost publicatlin volumul
"Cantonulpdrdsit"din 1964,fiind,agacumo numeaEugenSirnion,
"o naratiuneaproapefantasticd,povestea,pe scurt, a unui miraj
16(}
'$,, intr-un cadru de viafd debordant6".In crealiile lui F5nugNeagu.
;s, faptele mirunte ale viefii capiltdimportanfi gi valoare, devenind
;l: adevlrateevenimentecaredeterminddestineleeroilor,iar acliunile
I*
:-F: gi obsesiilelor reliefeazi puternictrdsiturile lor de caracter.
.1i' in nuvela "Dincolo de nisipuri", F6nugNeagu sugereazi
:l existenfa unui ideal spre care tinde s6, ajung[ eroul principal,
,$ $ugteru, egecul fiind determinat de nesiguranlI gi de speran!f,
iluzoriegi sugeratprin metaforanisipurilor.
In nuvela"Dincolo de nisipuri", FdnugNeagufixeazi de la
inceput timpul deslaqurf,riiacfiunii, in vara anului 1946, intr-o
realitatedramatic5:"Era in 1946,an de secettrcumplit6".Abseli{a
apei creeazdo atmosferl de cogmar, halucinantS,ca gi starea
sufleteascia oamenilordin sat, care se constituiein personaj
colectiv-simbolpentruo dramf,umanA,o situafielimit[ din carenu
existdiegire.$ugterunu estelf,muritdacdi se paresauchiarzf,regte
venindun cllf,ref, carestrigi gi arati cu mdnain spatelelui, lipdnd
disperatctr "vine gdrla": "A plouat la munte gi vine gdrla. Vine
Buzlul".
VesteaestevitalA pentrutoattrsuflareaacestormeleagurigi
se stdrnegteo agitafie electrizanti intre sf,teni.Clopotelebisericii
aduntrsatulintreg pe malul gdrlei,tofi locuitorii sunt cupringi de
frenezie:birbafii sapi, spargmovilele de pimdnt, femeileiqi fin
strdnscopiii, de teamf,sd nu fie luafi de viiturtr, iar un bdtrdnigi
preg6te$te cdrligelepentru pescuitgi intri in conflict cu $ugteru,
care-l acuz6ci sperie pegtele.Blrbafii iqi suflecasertr pantalonii
pdnd mai sus de genunchi, "ca sd nu li se ude mai tdrziu
imbrdcimintea", pentru ci "restul boarfelor le schimbaseripe
milai la bogltanii gi morarii din satelede sus".
Agitatia carea cuprinstot satuldevineabsurdtr,reflectdnd
fetargia in care ztrcuserdpdni atunci oamenii din cauzasecetei
apis6toaregi sufocante.Ei sunt energiza{iacum de un optimism
exageratdin dorinfaacumulati atdtavreme,aceeaca albia rdului
sd se umple cu api gi natura sf,-qireia cursul normal.inserarea
amplificdnerlbdarea, din ce in ce mai greude stdpdnit,a sdteniloq
iar cdnd$ugterupuneurecheala pdmdntsd audi venireaapei,incd
cinci oameni se trdntesc imediat pe burtf,, dornici sI asculte
sunetul apei. Sigur pe intuiliile sale, $ugteruemite ideea cf,
t61
"morarii din satelede sus nc-au tdiat apa" gi-i acuzade hofie.
Ag5{Andu-sede cea mai mici speranf5,oameniiigi amintesccd DOAMNA
POPESCU
gi in alli ani avuseseriproblemecu morariicarefurauapagi inclind - personajepisodicde nuvell psihologicd-
s6-i dea dreptate.Revolta{i, sdteniise avdnti pe cai gi pornesc. - personaj realist -
cupringi de un fel de disperare a speran{ei, "ca o unitate de
cavalerie",spre sateledinspre munte, ca "sd aducl gdrla, altfel ffi
'ffi,
,ft'

piereau".Lumina fantasticdgi ciudatda lunii amplificd imaginea

halucinantl a grupului de strteni, pentru care drumul este
deron;i#8:i:ii;"i
anevoiosgi lung. Ajungi cu greu la prima moardconstatf,cd iazul $
#$
nuveld psihologicd -

era secat.La a douamoard,ceatase redusesela jumdtate,iazul era "1$,

gol, iar jgheaburileerau"pline pdndla jumdtatecu !6rdn6.Niciun
fir de api nicdieri".
Cdndalbiasecatda rduluiincepesdsezdreascd dreapta,pdnd
in depdrtare,oameniise intorc din drum, renunfdndsd mai caute
mirajul,numai$ugteruigi continudcursade unul singur,stdpdnit
obsesiaidealuluide a trece"dincolode nisipuri".
Personajulcolectivesteilustrat- agadar- de to{i locuitorii
satului, care,la aflareave$tii ca "vine gdrla", reacfioneazd
singur om, intr-o unitate de gAndire gi de ac{iune,aga cum
impdrtdgiserlpdndatunci aceeagisoartdnemiloasd.Cupringide
vitalitate,de energiegi speran{I,sltenii se adundpe malulgdrlei
secate,fdcAnd aceleagigesturi, intr-o unitate de migcare:
"Bdrbafiiau t[bardtcu sapeleqi cu tdrnf,coapele sf,sparg6movilele
de pdmdntcareastupauintrareain qanjuri"; "Femeile[...] lineau
copiii l6ngdele,fiindcdvalurileputeausd-itragdin vdltoarealor".
Reactiile Si gesturile lor sunt absurde, ilustrdnd profunda
suferin{tr, drama omului aflat tn situalie limitd Si ajuns Ia
copdtulrdbddrii. Apa estemotivul central al nuvelei,casimbolal
vielii, in antitezdcu nisipul, care inseamna- prdbuSire,inutilitate,
e$ec.
T r a g i s m u l n u v e l c i " D i n c o l o d e n i s i p u r i " r e i e s ed i n
mf,iestria lui FdnugNeagude a contura- prin nara{iune- imaginea
terifiant6,dezolantda satului de pe rnalul Buzdului.Faptele
mdruntecapiti semnificaliimajore,declangeazd evenimente
marcheazdviala eroilor. Monologul interior, dialogul, gesturile Si
atitudinileexterioareale personajelor, dar Inai alesobsesiasecetei
scotin relieftrdsituricaracteriale deosebite.
s'j Ion Luca Caragiale (30 ianuarie 1852 - 9 iunie l9l2\ a
"l'!
t{1r: rf,mas in literatura romdnd ca dramaturg gi prozator remarcabil,
i*i
operele artistice fiind rodul unei inteligenJe sclipitoare gi al unui
.ffi]
,nlil spirit de observafie iegit din comun, conectat in permanen!f, la
,ilii.
!iri$i realitatea social6.
de $L
Dimensiuneatragicd a existenfei umane, in care Ion Luca
rl.il
I'r: Caragialese dovedegteacelagi artist desdvdrgitca gi in universul
ca un !l comicului, se manifestl mai ales in drama "Ndpasta" gi ln nuvele.
ti.
,!. Situateintre tragic ai grotesc,intre comic gi macabru,nuvelele lui
Caragialecontureazdun impresionantspectacolal lumii prin crealii
realiste,psihologicesau fantastice.
Aldturi de loan Slavici, Caragiale este creatorul nuvelei
realist-psihologiceideosebindu-se de acestanu numai prin tematica
abordati, ci mai ales prin capacitateaartistici de analizd atentd a
celor mai variate gi surprinzdtoare stiiri sufletegti provocate de
imprejurari inedite.
in nuu"lu "Doud loturi" de I.L.Caragiale,doamna Popescu
estesofia Iui Lefter Popcscugi un personaj episodic,deoareceeste
prezentanurnai in cAtevamornenteale acfiunii. Eroina beneficiazd
lnsl de un portret fizic fbarte detaliat, realizat printr-o modalitate
artisticti apaftc: ca esteconturatl prin ochii lui Lcfter, nu dircct de
cItre narator.Clocotind de enervare,dar plstrdnd un calm aparent,
e l i g i d e s c r i ea l u z i v s o { i ai n f a l a l i g a n c i l o r ,c a q i c d n d c h i v u l a g t i a
care bine desplecine e vorba, iar prelicatoria ei ascundea,de fapt, fuftul
biletelor. Lefler ii aduce aminte {igancii, cll un glas ap[sat gi
incarcat de reproq, de "madam Lefter Popescu, o damd-naltd,
sr,rbtiricd l i ,u m o a s d ,o a c h e g 6[,. . . ] c a r ea r e o a l u n i l dc u p d r d - a s u p r a

162 163
spranceniidin stdngagi se poarti legatdla cap cu rogu?".Portretul
fizic al consoarteirevine in finalul nuvelei, fiind un argument
pentru. identificarea personajului, in eventualitatea unui
deznoddmdntlacrimogen. Ca aspect exterior, eroina poate fi
recunoscutf,dupi "o aluni!6 mare ptrroasdd-asuprasprinceneidin
stdnga",iar din punctde vederepsihologicesteidentificabili prin
faptul ci "maica Elefteria" aduna toattr ziulica, sdrguincios,
"cioburi de strichini".
DoamnaPopescuesteconturatdprin mijloacele caracterizdrii
indirecte, din comportament, reac(ii qi stilri psihice. igi ajutl cu
devotamentgi "ftrd preget"bdrbatulsdcautebiletelede loterie,este
la fel de obosittr- "nu mai puteade picioaregi de mijloc" - gi la fel
de tensionati ca gi Lefter. ingrozittr de reacfia sofului cdnd ii
mtrrturisegtecd dddusejacheta unei chivufe, tresare speriatii la
fiecarefarfurie spartd,de "parcf,ar arde-ocu un bici de foc". Are un
acut simf de vinovlfie gi pldnge"cu inima frdnttrde tdrziectrin1tr"cf,
cenuqieligincii, degio ciutaseinainteprin buzunare
dddusejacheta
gi nu gtrsiseniciunbilet.Stareajalnicda femeiimtrcinatede spaimi
esteobservatdgi de soful ei, careexclamf,:"Destul, nenorocito!".Ca
o so{iedevotati gi iubitoare,doamnaPopescu esteingrijoratil gi nu
doarmetoati noapteaagteptdndu-lpe Lefter gi pldngede mila lui
cdndvedein ce hal arita omul ei dupdce-l bdtuserichivufele.
Stilul lui Caragialeestegi in aceastinuvelf,inconfundabilgi
ilustrat cu mtriestriainegalabill din schifele,comediileEi tragediile
sale.Nuvela"Dou6loturi" combin6.elementele comicecu celetragice,
reacfiile gi comportamentulpersonajelorfiind ateqt observatede
Caragiale,printr-o introspecfiepsihologici ce dovedegteo profundtr
cunoa$terea firii umane.Doamna Popescueste insptrimdntat2i de
eventualareacfiea solului gi aceastdstareestedescrisdtn rutd dfuect
de narator:"se turbur4 serogeqse-ngdlbenea...".
Comicul de nume se reflecti in denumireasr5zii pe care
locuia familia Popescu,"strada Pacienfii" sugerdndideea cd
personajeleerauimpdcatecu soafta,iar numdrulcasei,"numdrul
13", trimite la ghinionul locatarilor.in finalul nuvelei,numele
doamneiPopescueste"maica Elefteria",sugestivatdt pentrufirea
ei slaba,cat $i pentrudestinulcomunal cuplului,acelade oameni
fl6ri norocla bani.
164
Nuvela "Dou6 loturi" are valentecinematografice,de altfel,
a qi fost ecranizatL.Aceastl particularitatea prozei lui Caragiale
demonstreazitalentul siu de dramaturg,de creator de via!tr gi de
oameni, ptrtrunzdndin sufletul personajelor gi in congtiinla
acestora.
,
GHITtr
- personaj principal de nuveltrpsihologici -
- personaj realist -
"Moora cu noroc",
de Ioan Slavici
'nuveld psiho.logicd-
Ioan Slavici (1848 - 1925),prozatorardelean,precursoral
lui Liviu Rebreanu, esteun autor moralist, un fin psiholog,un
creator de tipologii. Dup[ cum el insugi mirturisegte,esteadept
infldcirat al lui Confucius(5-51-479i.Hr.), creatorulunui sistem
filozofic etic gi social, cu valoroaseidei umaniste.Conceptul
fundamentalin etica sa il constituie "omenia" ('Jen"), adicf,
"respectarea omului in om".
Ioan Slaviciaplicdin operasa principalelevirtu{i morale
exprimate de confucianism: cumpdlarea, cinstea, sinceritatea,
demnitatea,buna-credinyd, franchelea, iubirea de adevdr,afirmdnd
cl filozofulchinezeste"cel mai cu mintedintretoti oameniicare
le-audat altorasfaturi".("Educa[iamoralf,")
intreaga creafie a lui Slavici este o pledoarie pentru
echilibrul moral, pentru chibzuin{d gi in$elepciune,pentru
fericire prin iubireade oamenigi plstrarea mtrsuriiin toate,iar
orice abaterede la acesteprincipii estegrav sanclionat6de scriitor.
Nuvela 'iMor." cu noroc" de [oan Slavici a apirut in
volumul de debut,"Novele din popor", publicatin 1881 gi s-a
bucuratde o largf,aprecierecritici, Maiorescuinsugiconsiderdnd-o
un momentde referinldin evolufiaprozeiromdnegti, mai alescf,
autorul"s-a inspiratdin viala propriea poporuluigi ne-ainfifigat
165
ceeace este,ceeace gande$te $i ceeace simteromanulin parteacea orice om cinstit gi drept, intre carecumpltarea esteesenfiali.
mai aleasl a firii lui etnice".Mihai Eminescuapreciafaptul ca Oricinese abatede la regulilemoralefundamentale seautodistruge
personajeleacestornuvele "nu numai cd seamdndin exterior cu prin trairi zguduitoare,ce duc cu siguranldspre un destin tragic,
!6ranulromdn,in port gi vorbf,,ci cu fondul sufletescal poporului, anticipativ. ,
gAndescAi simt ca el". Agadar,Ioan Slavici construiegte o operl Stlrile interioare,fr5mAnttrrile,procesele de conqtiin{trgi
literartr bazatd pe cunoagtereasufletului omenesc,cu un $fii g6ndurife chinuitoareale lui Ghi!trsunt relevateprin monolog
puternic caracter moralizator, concepfia lui literartr fiind un tr interior, dialog sau ohservalia atentd a constiinlei Si suJletului,
argumentpentruiubirea de oameni. vocea auctoriald dernonstrdndastfel fenomenul dezumanizf,rii,
;i,'
in spirit moralizator,nuvelailustreazd consecinfele nefaste .,t" cauzatde neputinlaomului de a-giinfrdnaldcomiade bani.
pe care licomia pentru bani gi seteade inavufire le au asupra iiil Protagonistulesteintrospectatpsihologrc de cltre naratorul
lii'
individului, hotirAndu-i destinul pe mdsura abaterilorde la il obiectiv Si omniscient, care $tie ce simte, ce gdndegteori ce
principiileeticefundamentale ale sufletuluiomenesc. ,l\, pldnuiegte Ghita $i face cunoscutecititoruluitoate acestea prin
li nura(iuneu Ia persoana u III-a. Vocea auctorialdurmdregtegi
Titlul nuvelei are semnifica(ii tn structura caracteriald a
protogonistului,moaraparasitAgi scoasldin uz fiind atribuita,in t ,rlr
analizeazd gAndLrrile gi fr[m6ntarileeroului,prin variateprocedee
simboltsticamitologicd, unui loc ce atrage duhurile necurate: .tli srtistice ale introspectieiin conStiin1aSi sufletul personajului.
"moaraa incetata mai mdcinagi s-aprefdcutin cdrciumigi loc de :t, fnsuqirile etice ale lui GhiF se dezvdluieindirect, din
addpostpentrutot drumelulobositgi mai alespentruacelape care ,. faptele, comportamentul $i gAndurile lui, prin opiniile celorlulte
noaptea-lapucSpe drum". Arendagulzidise aldturi de moara perxtnaje Si prin mijloacele de analizd psihologicd Ia cure
;
pdrdsitao cdrciumd,pe careGhili o inchiriazdpentrutrei ani, cu upalaazd naratorul.'
scopulde a se punepe picioaregi sa nu mai cdrpeascb "cismele lhf"r't"nenta"liiiGhiia la ,uoTiiil este-evidentd chiar de la
oamenilor"."Sugestialocului diabolizatde moara pdrdsit5"se |inceputul nuvelei, cdnd este conturat ca personaj tipic: ornul
manifesti prin destinul tragic ul protagonistului, a cdrui dorinld de condi(iasa social6gi dorinfafireascdpentruun trai
fnemulturnit "
onestddegenereazd in ldcomiepentrubani.'tgi pierdemdsura, apoi f mai bun,pcntruprosperitatea saqi a familiei.
gi sensulexistenlial,ntinte,fura, ucidegi moare,cdrciurnainsdEi Ghiti estgcizmar iritr-unsat ardelean, insl nu cdgtigdmai
mistuindu-se intr-unincendiu"(DoinaRugti,"Dictionarde ternegi nirnic,deoarece oameniiurnbld"in opinciori desculli,iarddacd
simboluridin literatura romAnd"). Titlul ar puteasemnifica. agadar. Duminecae noroi,igi duc cismelein mind pandla bisericd", din
ideeacb loculesteblestemat gi bdntuitde duhurirele,cu irnplicatii carecauzi igi convingefamiliasa ia in arend6,pentru"trei ani", o
inevitabife in soaftaprotagonistului,nnaru./iind cu rutroc numui cdrcir.rrndaflati la incrucigarea de drumuriimportante pentrunegot,
in sensul maleJical ctstigului de mulli bani pc cdi necinstitc. Moaracu noroc.Pe aici treceau,de luni pdndsdmb[td,turmede
Ghif5, personaj principal 'orotund" ("care nu poatefi polci de care se ingrijeauoamenirnulli gi "de multe feluri". [,a
catacterizat succintgi exact",E.M.For-ster) 5i utir"rldintre cci rnai nurnaicatevalLrnidupdinstalarea la han,drunreliispuneau ci fac
leprezentativieroi din literaturalomArrai, se impune atdt prin popasla "cdrciurna lui Ghijd",pentrucd toatdfamiliaii primeaca
compfcxitate,cdt gi prin putcre de individualizaregi ilustreaza pe nigtcplietenidragi,iar afacerilemergeaubine,spresatisfacfia
consecinfele distrugdtoarepe carele areasupraotnuluivoracitatea trrturor.Batranaeraincdntatdcdaveaf'unginereharnic",iar acesta
(lacornia pus6in slujbaimbogd{irii - n.n.).CheiarroralitAlii stain munccancobosit,iqi iubeanevasta gi pe cei doi copii,igi respecta
cuvintelebdtrAneidin incipit Si.finul,constituindadevaratr' normc soacragi erafericit pentru"un c6gtigfEcutcu bine",pentrucd este
eticetradilionale,caretrebtrieaplicatepi respectate in vialaclecitre "dat de Ia Durnnezeu".Vrednic si cinstit. el nu vrea decatsd

166 167

agoniseasca atAliabani incdt sI angajezevreo zececalfe, cirora sd
le deael de cdrpitcizmeleoamenilor.
Blf,nd gi cumsecade,trudindpentru"fericireafamiliei sale",
lui Ghip i se clatini linigtea atunci cdrd Licd vine pentruprima
oarl la Moara cu noroc,intrucdt se comportdautoritar,ca un stlpdn
absolut peste oameni gi locuri, prezentdndu-secu cinism gi
brutalitate:"Eu sunt Lica Samiddul,multe se zic despremine gi
multe vor fi adevirate gi multe scornite". El ii pretinde
cdrciumaruluisdlind minte gi sd-i spuni "cine umbl6pe drum,cine
trecepe aici, cine ce zice gi cine ce face", informalii pe caresf,nu
le mai gtie nimeni altcineva.Ghi!6 incearcl sI fie impunitor gi
dirz in fala lui Licd, sdrespingdpropunerilenelegiuiteale acestuia,
dar esteinfrdnt de extraordinarainfluen{i pe care o are Lici asupra
tuturor.
De la aceasti confruntarecu Sim5ddul, Chifi ii ascunde
Anei, pentruintdia datf,,"gAndurile grele ce-l cuprinseseri",cum
noteazl in mod direct naratorul omniscient, introspectdnd
personajul.ingrijorat pentru familia lui, Ghili devine precaut,
insuEirece reieseindirect din faptul ci igi cumptrrtrdou6pistoale,
igi mai ia o slug6,pe Ma(i, "un ungurinalt ca un brad" gi doi cd{ei
pe care-i pune in lant, ca s6-i inrdiascl. Observogiopsihologicd Si
atentd a naratorului obiectiv reliefeaz5',prin opinia altui personai,
primeleschimbf,ricarese petrecin sufletullui Ghif6: "Ana simlea
ci, de cdtvatimp, blrbatul ei s-a schimbat, gi ii p[rea cd de cdnd
are cdnii, line mai pulin la nevastagi la copii". tsrocterizat direct
de voceaauctoriali,*om harnic qi sirguitor", cdrciumaruldevine
treptat"mai de tot ursuz", "pus pe gf,nduri", "nu mai "6mbea ca
mai 'nainte",gi mai ales"igi pierdea lesnecumpitul',',/Con$tient
ci la Moaracu noroc"nu puteasI steanimeni fbrl voia lui LicS" gi
ci trebuia"si te faci omul lui" ca sd po{i rf,mdnecdrciumaraici,
Ghi16regretApentruprima oardin viafa lui cd are nevastdqi copii,
deoareceigi doreasApoatdspund"Preapufin imi pas5!".El incalcl
astfelun principiumoral esenfial:iubireafamiliei.
Pe misurd ce protagonistulintrd in cdrdagiecu Licd, analiza
psihologicd a naratorului omniscienr ii descifreazdgdndurile,
evidentiindseteade inavu{irepe carenu 5i-o mai poatecontrola:
"Se gdndeala cdgtigulpe carel-ar puteaface in tovdrIgiacu Lici,
168
vedeabanii grlmaddinainteasa gi i seimpiienjeneauparcl ochii".
.Licomia pentru bani il determindsf, accepteo viap periculoas5"
plinl de riscuri,numai de dragulcdgtigului,pentrucare"ar fi fost
gata sf,-gipund pe un an, doi, capul in primejdie", incilcdnd astfel
un alt principiu fundamentalal structurii caracteriale,cumpdtarea.
Dependenfalui GhilA de Lic[ se accentueazldin ce in ce
mai mult, ca gi teama ce punestipdnirepe c6rciumar:Strmidiul ii
dd o verigf, de sdrml pe caresuntingiratesemneleturmelorde porci
caretreceauprin acestelocuri,apoicerecheilegi ia, l6rf,sf,numere,
un teancde bancnote,cu titlu de imprumut.intr-un accesde curaj,
Ghita ii reprogeazlcL i-a zdruncinat"linigtea sufletului" gi i-a
"stricat via!a", dupi care incearcf, sf, stabileasci un raport de
reciprocitatecu LicS:"tu trebuiesdinfelegicb oameniica mine sunt
slugi primejdioase,dar prieteni neprefuili". Cu toate acestea,el
rf,mdnedominatde Sdmidiu, chinuindu-gi sufletul gi congtiin{a.
in afta zi, cdndLic6 vine la Moara cu noroc gi are chef sI joace,
Ghi[[ o indeamndpe Ana sf,-i fie paftenerd,dar privind-o cum se
imbujoreaziin brafelealtui bdrbat,soful"fierbeain el cdndii vedea
fafa strdbtrtutdde pltrcereajocului", suferinff, reliefati prin
introspeclia psihologicd a naratorului obiectiu
Viafa exterioari a lui Ghifd estesubordonatigi detagatf, de
viafasa interioarf,,de zbuciumul din mintea gi sufletut s6u.Vocea
auctoriald dirijeazi destinul eroului prin mijloace psihologice
profunde, sonddndreac(ii, gAnduri, trdiri,in cele mai ad6ncizone
ale congtiinleipersonajului. Acfiunile,gesturilegi atitudinealui
Ghild scot la iveali, tn mod indirect, nesiguranfacare-ldominS,
teama qi suspiciuneainstalatedefinitiv in el de cdnd intrasein
afacerinecuratecu Licf,. Conflictul interior estedin ce in ce mai
puternic,luptaddndu-seintre fondul cinstit al lui Ghip gi ispita
imbogS{irii. Sufletul complex gi labil estesfdrtecatintre dorinla
de a pleca de la Moara cu noroc,rlmdndndun om integru gi
tentafiape caren-o mai poatecontrola,aviditateade bani.
O timidd speran!6igi puneGhiF in cdprarulPintea,pe care-l
simte prietenosgi "singurui om cu carear puteasd vorbeascdmai
pe fa[6". Cu toateacestea, atuncicdndestetdlhirit arendagul, Ghild
ii spunejandarmuluic5 in noaptearespectivdLicd a dormit la han
gi "n-a plecat dec6t abia acum", degi il vizuse pe porcar
169
 intorcdndu-se abiaspredimineafl.in fala comisarului,cdrciumarul
jurf, "pe pdnegi pe sare,pe crucegi pe sfdntaevanghelie[...] ca
Licl, a stat toata noapteala cdrciumf,".Mirturia mincinoasi il
afundi gi mai mult in invdrtelile ilicite ale lui Lici, insS Pintea
continul sf,creaddca GhitAeste"om cinstit gi vrdjmagal lui Licd"
gi ar fi fost in stare"s6-gibagemdnain foc pentruddnsul".
Comportamentul lui GhifA ignord normele etice
fundamentale ce ar asigura"linigteacolibei",atitudinea lui fafl de
nevasti gi copii se modifictr, agacum noteazanaratorultn mod
direct: "GhiF trecuse in adevf,r printr-un fel de prefacere". El
refuzdsd dea''amf,nunte Anei despreafacerilecu Sdmdddul,se
indepf,rteazd incet,dar sigurde so{iasa,relaliiledintreei devin din
ce in ce mai reci,"ii eraparcf,n-a vdzut-odemultgi parcl eras6 se
despartdde ddnsa".La proces,Ana observduimitd cd solul ei se
schimbase,nu mai era "omul puternic gi plin de via(i" gi
incf,runfise. Ghi(d tSi face reproSuri, are remuScdri sincere Si
dureroase: "iart6-m6,,Ano, iarttr-mi cel pulin tu, cdci eu n-am str
mf, iert cdt oi trii pe fala pdmdntului".Altf, dat6,intr-o efuziunea
sentimentelor paterne,i9i deplAngeprtrbugireamoraltr, cdreianu
i sepoateimpotrivi:"sirmanilormei copii,voi nu mai aveli[...] un
tatAom cinstit[...]. Tatdlvostrue un tictrlos".
SitualiamaterialIa lui Ghi16e infloritoaredatoritl afacerilor
cu LicI gi, degi fricos qi lag, el se afundi tot mai mult in faptele
mdrgavepusela cale de acesta.Bancnoteleprimite de la SImIddu
sunt nou-noufegi insemnate,dar c6rciumarulse bucuri cI banii
suntai lui, fiind convinscf, "muncisepentruei, ii cAgtigase paracu
para" gi nu-l lasl inima s6-i depuni la judecltorie,ca doveziale
afacerilordubioase.
Dezumanizarealui Ghi16se produceintr-un ritm alert,
protagonistul autoanalizdndu-se, mai ales prin monologuri
interiosre.Dd vina pe firea lui slabtr,incercAndastfelsd-giscuze
atitudineagi sa-gimotivezefaptele:"Aga m-a l6satDumnezeu!ce
s6-mifac dac6e in mine ceva mai tare decdtvoin{amea?!Nici
cocogatul nu e insuqivinovatcI arecocoagd in spinare:nirnenimai
mult decdtddnsuln-ar dori sd n-o aiba". Degi se consoleazdcu
ideeacd nu esteahtiatdupi bani,,"totnu fin la bani atdtde mult",
faptete ii contrazic gdndurile, a$a cunr reiese, indirect, din
1?O
secven(sintAlnirii cu Pintea,cdruia nu-i destdinuiegi faptul cd
jumdtatedin banii pe care-iadusese pentrua fi schimbalisuntai lui
gi c6 el ;i-i va insugifbrd nicio mustrarede conqtiin{6.De altfel,aqa
cum afirmd tn mod direct nuratorul, "omul foarte lesnese impaci
cu pdcatele sale",insdGhilasesimfeaatit "de ticdloqitgi de slab
in el insuqi", incdt acceptasd o lase pe Ana singurdcu Lic6,
justificdndu-gifapta printr-un monolog interior, prevestindastfel
cuvintelebdtrdneidin finalulnuvelei:"AgavreaDumnezeu! igi zise
el; agami-a fost rdnduit".
De la mlrturia mincinoastr, Ghifdse simtelegatprin toate
ilele de Lic6, iar prlbuqirea lui morald esteinevitabiligi rapid6,
culmindnd cu o gelozie ajunsd la paroxism. Introspec(ia
psihologicd a naratoruluj subliniaztrsuferin{a devastatoare,
"mAnia oarbd gi neslfioasd" a solului.De cdteori il vedeape
Sdmdddu"invdrtindu-sepe ldngdAna ori pe Ana trdgdndu-sela
Licd" sufereacumplit,"fierbeain el", dar se sileasd pardveselca
sa aratecf, estebdrbat.
De la complicitatein afaceriilegalepintr la crimi nu mai
e decdtun pasSi Ghitadevineel insugiucigaq.Turbat de gelozie,
soful"nu se mai gdndeadecdtla rlzbunarealui", intdlnireacu Ana
fiind violentl mai intdi prin cuvinte, apoiprin fapte. El ii declari
cd o iubegte"ca lumina ochilor" gi-i promite s-o omoaref6rf, si
simtd"chinurilecdlSului".O indeamn[pe Ana s[ seinchine,apoi
o injunghie,imagineafiind cutremurtrtoare: "Ana era intinsl la
pdmdntgi cu pieptul plin de sdngecald, iard Ghi!6 o linea sub
genunchiqi apdsacutitulmai addncspreinimaei". in aceeagi clip[,
Riuf "igi descdrcS pistolul in ceafalui Ghi1a,carecdzuinapoif6rd
sI mai poatdafla cine l-a impugcat".Ghi!6devinevictimapropriei
lf,comii, patima pentru bani il dezumanizeaztrgi el cadepradf,
destinului tragic gi previzibil, cf,ruia nu i se poate opune,
prdbugindu-se - incet,dar sigur- de la omul cinstit gi harnic la
ptatutul de pirtag in afacerinecurategi complicela crimtr,pflntr
/la a deveniucigag.Vina protagonistului constdin neputinlade a se
impotriviseteisalenemdsuratede cAqtig.(hybris).
Limbajul artisdc al nuveleisecaracterizeazl,prinapropierea
de graiulvorbit,prin sobrietatea stilului'giprin conciziaclasicf,a
exprimlrii. Regionalismeleprezentein textul operei9i in replicile
171
personajelordau autenticitate faptelor gi accentueazi specificul
romdnescal operei. Drama lui GhilA este realizatii magistral prin
procedeeleartistice ale introspec1ieipsihologice, prin comentariile
pe care le face naratorul, prin intervenfiile sale in desfdqurarea
acfiunii, Slavici construindunul dintreprimelepersonajecomplexe
Siputernic individualizate din literatura romfrnii.
Scriitor moralizator, Ioan Slavici se distinge prin
sancfionareadrasticf, a protagonigtilor, care este o'pe mf,sura
faptelor s[vdrgite, lor lipsindu-le stipf,nirea de sine, sim{ul
milsurii gi cumpltul" (PompiliuMarcea).
IIUTU(MihaiBudulea)
- personajprincipal de nuveli psihologicd-
- personaj realist -
"Budulea Taichii",
de loan Slavici
- nufeld psihologicd -
Ioan Slavici (1848-1925),prozatorardelean,inaintagal lui
Liviu Rebreanu,esteun autor realist gi moralizator, un creator
de tipologii qi un fin psiholog.Dup6 cum el insugimlrturisegte,
esteadeptinfl5cf,ratal lui Confucius(551-479i.Hr.),creatorulunui
sistemfilozofic etic Aisocial,cu valoroaseidei umaniste.Conceptul
fundamentalin etica sa il constituie "omenia" ('Jen"), adicl
"respectarea omului in om".
IoanSlaviciaplicl in operasa principalelevirtu{i morale
exprimate de confucianism; curajul, dreptatea, prudenla,
cumpdtarea, cinstea, voinla, buna-credinSd,hdrnicia, omenia,
iubireade adevdretc. intreagacrealiea lui Slavici esteo pledoarie
pentru echilibru moral, pentru chibzuinld Si in(elepciune,pentru
fericire prin iubirea de oameni Si pdstrarea mdsurii tn toate, iar
orice abaterede la acesteprincipii estegrav sanclionatf, de scriitor.
Nuvela"Budulea Taichii" de loan Slavicia apS.rut mai
intdi in revista"Convorbiriliterare" (1880) 9i apoi in volumulde
\72
debut 'Tlloveledin popor", publicatin 1881.Cititi chiar de cf,tre
autorintr-unadintre gedinlele"Junimii" (noiembrie1879),nuvela
a fost primitii de Titu Maiorescu cu entuziasm,acestanotAndin
jurnalul strucdtevaaprecieridespre"splendidulBuduleaTaichii de
Ioan Slavici".
Acfiunea nuvelei se caracterizeazdprintr-o construc1ie
epicd riguroasd, un singur plan narativ, care se referi la formarea
personalitiiliilui Hufu, devenitmai int6i elevulBuduleaMihai, apoi
ajuns protopop prin perseverenld Si tenacitate, prin tdrie de
caracter Si sdrguinld. Evolufia protagonistului constituie gi
intriga bine evidenliatii a nuvelei, bazatl pe valorile morale de
prieteniegi omenie,firf, invidie gi rluttrfi. Personajele nu incalcl,
agadar,principiileetice,ba, dimpotrivtr,promoveazivirtuli morale
esenfialepentrustructurasufletuluiomenesc,idee ce se manifestd.
gi in finalul nuvelei, cdnd vocea auctorialtrinall[ mullumiri
evlavioaselui Dumnezeu,care a f6cut lumea atdt de frumoasl gi a
dtrruit-ooamenilorca "locaqde vieluire".
Hu{u este personajul principal al nuvelei "Budulea
Taichii", pe care loan Slavici l-a construitca pe un model uman,
inzestratcu tlrie de caracter gi cu o voinftr de fier. El de{inelocul
central in operi gi participi la toate acliunile, fiind eroul prin
intermediul ciruia scriitorul igi exprimi indirect atitudinea
moralizatoare,insemndndctr omul trebuie sl se comporte in
conformitatecu principalelenormeetice gi si preluiascivirtulile
morale esenfiale:hlrnicia, cumpdtarea, cinstea,sdrguinfa,voinfa,
omeniaetc.
Hutu estefiul lui Lepldat Budulea,cimpoierdin Cocorigti
gi al Saftei,fiind urmlrit in toattrevolufiasa,de la vdrstacopiltrriei
- cdnd tinea instrumentele taichii pe la petrecerilela carecdnta-,
pdni la maturitate- cdnd iqi intemeiazf,o familie gi devine
protopop.
Tillul il definegte indirect pe Hufu, deoarece porecla
"BuduleaTaichii"- careestegi eponimul(caredtrnumeleoperei- n.n.)
nuvelei -, i-au dat-o, cu simpatie, colegii de gcoal6,preludnd
apelativulemolionalde la tatil sdu.
insi Hufu nu este"numai al Taichii", ci, agacum afirmd
naratorul tn mod direct Si ca afinitate (atracfie gi simpatieintre
l?3
persoane,datorili asemdndriide pdreri,caracter,gusturi- n.n.), el
este"al nostrual tuturora", aqadarnu doar "taica", ci gi ceilalli
biiefi erau mdndri de colegul lor. Din atitudinea admirativd u
colegilorreiese,indirect,faptulcd Hulu esteun exempludemn de
urmat pentru ceilalli, un model de bunltate, sArguin(d gi
hdrnicie.
BuduleaTaichii nu se bucurf,de un portrdtfizic in nuvel6,
naratorulconsiderAnd, probabil,cd sunt mai importantetrdsdturile
caracteriale,virtufile moralecarealcdtuiescfirea biiatului.
Copil fiind, Hulu il insolea la petreceripe tatll sdu,
cimpoiegulLepddatBudulea din Cocoragti,care era chemat sd
cdntela vioarf,,la fluier saula cimpoi.Povestitorulil caracterizeazd.
tn mod direcf,chiarde la inceputulnuvelei,ca fiind "aSezat,retryas
gi intotdeaunain{elept". Amintirile naratorului-personajdespre
Hulu dateazi din fragedi pruncie, cdnd "la praznicegi la ziua
numelui"era chematBuduleas6 cdnte,o primd trdslturdconturatd
direct fiind aceeade "bdiat bun", accentudndfaptul cd nu se
suptrraniciodattr.
Dat la qcoaladatorittrinsistenlelor dascdluluiCldifd,Hu{u,
devenit in catalog Mihail Budulea, este mai intdi "cenzor",
umbldndcu o vergeain mdndgi fiind neindurdtorcu cei lenegi,de
undereiese,indirect,seriozitateagi corectitudineapersonajuluiin
indeplinireaatribuliilor date de invd{6tor.Pe la l5 ani, el spunea
"Tatil nostru"9i citea"Apostolul" in bisericf,,de uimisetot satul,
pentrucd erainteligentqi silitor. Eforturile ind6rjite, dublatede
o voinftr de fier fac din Hulu un model umun atdt pentru
personajul-narator cdt qi pentruceilalli colegi, impun6nd respect
qi stirnind admira(ia tuturor.
Percepfiaprotagonistului(personajprincipal- n.n.) suferd
modificlri de-alungulnuvelei,trisdturileacestuiareiegindindirect
din relalia cu celelalte personaje. La inceput, povestitorul il
considertrstragnic Ai puteriiic, pentru ctr "dasctrlulnu linea la
nimenimai mult ca la ddnsul",simfindu-seocrotitin permanenfd de
Hu!u, careerade o bunitate iegittrdin comun: "la ddnsulcdutam
sctrparecdnderamn6p6stuit".Atunci cdndnaratorulseintoarcein
sat dupl un an petrecutin gcolilemari de la orag,Hulu i se pare
"cam prost", caraclerizarea directd fiind accentuatd prin
t74
superlativul "grozav de prost". La "gcoala cea mare de la orag,
Hufu esteluatpestepicior de colegiide clas6,carela inceputrddeau
de el pentruc6 "vorbeafoartescdlciatungure$te", dar el erabun qi
bl6nd gi-i pdreabine cI "bdiefii rdd". Cu timpul, vlzdnd c[ Hufu
"gtia leclia gi o spuneafrumos", fiind apreciatgi de profesorul
Wondracek,biielilor le pdreabine cd Buduleaera in clasalor gi
erau mdndri cd "celelalte clase n-aveauniciun fel de Budule".
Bdiatul ii uimeqte pe tofi prin sirguin{tr, dragostea pentru
invi{ituri, tenacitategi dArzenie,ajungdndstudentla teologiegi
in celedin urml protopog.
Construit ca un model uman, intruchipdnd tipul
intelectualuluide la sat,Buduleaa avut mereuin fatl un exemplu
de intelectualdemnde urmat:pe cdndera la gcoaladin sat voia sd
ajungl dascdl,asemenea lui Cl[i!6, la gcoalade la oragdoreastrse
facdprofesor de gimnaziu Si cdlugdr ca Wondracek,ori sd devind
episcopsauprotopopca "preacucernicia-sa AvesalonToda".
inzestrat cu mult bun simf, dar strrac, atunci cdnd a
plecatla ora$a fost nevoit s6 imbracehainelediruite de dascf,lul
Crdifdgi de aceea"il treceaufiorii cdndsegdndeaci acumel insuqi
le poartd", fiindu-i teamd s5 nu le strice cumva. Modestia,
timiditatea gi decen{a sunt alte trf,sdturice reies indiwct din
atitudinea personajului: atunci cdnd a intrat in clasaprofesorului
Wondracek,Hu[u a rdmas feapln ldngd ugtr gi doar cu multd
stf,ruinlI au reugitsd-l convingds6 se ageze,dar numai in ultima
banc6.
Firea sa puternictr,echilibrat5,calm[ estedublatl de o
sensibilitateduioas5,insugirice se desprindindirect din secvenla
narativd a intdlnirii cu mamasa,dupl zeceani.Buduleacel bf,trdn
a hotdrdts-o cautepe mamalui Hufu, -carefugisecu un scriitordin
sat atuncicdndcopilul aveanumai cinci ani-, considerdnd ctr gi ea
trebuiesi se bucurede reugitelebdiatuluilor. El o g6segte gi vine
impreundcu ea la ora$ca sa-l vadi pe Hu[u. Tatdlintrdin clasi gi-l
strigdtare"Mdi Buduleataichii!"gi de atunciagai-a rimasnumele.
ln drumul spre gazdaLenca,Hulu "nu mergeaiute" pi cdnd a
intdlnit-ope mamalui s-auuitatindelungunul la altul,apoibdiatul
a ieqitafard"gi a inceputsf,pl6ngf,"in brafeleei. Naratorulafirmd
cd nu-l rnaivdzuseniciodatdpe Hulu pldngdndpdndatunci.
1?S
 Comanitateasatului searati interesatide evolulialui Hufu
gi considericd esteun evenimentfericit venireaacestuiain CocorSSti
fie in vacanle,fie de sdrbf,tori.To\i sdtenii erau miindri de findrul
care invdlase carte atht de mul(i ani, iar dascilul Cllili nu-i mai
zicea "Hufule", ci i se adresa cu bucurie "domnule Budulea",
considerdndci trebuiesi dai "fiecirui om ceeace i secuvine".
in retalia cufetele, Hu{u era stingaci, avdnd"un respect
nemf,rginit pentru sexul frumos". Dacf, se afla in apropierea
femeilor,BuduleaTaichii vorbearar, i$i alegea9i igi cumplnea
fiecare cuvAnt gi fiecare gest. El estein5lrtrgostitde fiecaredintre
fetele dascllului Cl6i[d, insf, cele mai mari s-au mtrritat pe r6nd,
neagteptdndu-lsI termine gcoala.Cdnd ajunge protopop,Hu{u se
cAsatore$tecu Mili, care-i nagte "un nou Budulea, Budulea
l$
Bunicului!". Cel care fuseseHu{u 9i BuduleaTaichii era acum
protopop gi, inmlrmurit de fericire, privea cu tiicut?luimire la
mamtr gi la copil, adresAndu-i mul{umiri divinitlfii: "Tu,
Doamne, cu nemtrrginitl in{elepciune,ai intocmit lumea 9i
frumoasl ne-ai lasat-onoud locagde vie[uire!". in conturarealui
Hufu, Ioan Slavici se arata interesat de procesul formlrii
intelectualuluirural, ca model uman ce poateaduceo contribufie
importantdla evolufiasatuluiardelenesc, deoareceMihai Budulea,
li
dupl atdfiaani petreculiprin marile gcoli de la orag,se intoarcein
satulnatal,devenindginerelefostuluidasc6l.
Limbajul artistic al nuveleise caracterizeaziprin apropierea
de graiul vorbit, prin sobrietatea stilului gi prin conciziaclasicl a
exprimtrrii.Regionalismeleprezentein textul operei 5i in replicile
personajelordau autenticitatefaptelor 9i accentueazispecificul
I'
romdnescal operei.Evolufialui Hufu esterealizatiimagistralprin
procedeeleartistice ale introspecliei psihologice' prin comentariile
pe care lefac personaielesi naratorul, Slavici construindastfel un
modef etic prin hdrnicie, sdrguinld Si cumpdtare, valori morale
fu n damentaI e ce defin esc integr it atea car acter ioId-
Prin mijloacelesale stilistice,'Ioan Slavici se apropiede
scrierilelui Ion CreangS,dar prozatorulardeleana reugit"sd dea
personagiilorlui o viafd interioard,surprinsdintr-o addncimecare
nu-l ispitiseniciodatdpe Creangd"(TudorVianu,"Afta prozatorilor
romAni").
1?6
TEFTER
POPESEU
- personaj principal de nuveltrpsihologictr-
- personaj realist -
,:,;::;";,tri::f
"Doad loturit',
Ion Luca Caragiale (30 ianuarie 1852 - 9 iunie l9l2) a
rdmas in literatura romdni ca dramaturggi prozator remarcabil,
opereleartisticefiind rodul unei inteligenlesclipitoaregi al unui
spirit de observalieiegit din comun, conectatin permanen!trla
realitateasocialtr.
Dimensiuneatragic[ a existenteiumane,in care lon Luca
Caragialese dovedegteacelagiartist desivdrgit ca gi in universul
comicului,se manifestdmai alesin drama"Nipasta" gi in nuvele.
Situateintre tragic Ai grotesc,intre comic Ai macabru,nuvelelelui
Caragialecontureaztr un impresionaht spectacolal lumii prin creagii
realiste,psihologicesaufantastice.
Altrturi de loan Slavici, Caragialeeste creatorulnuvelei
realist-psihologice,deosebindu-se de acestanu numaiprin tematica
abordattr,ci mai ales prin capacitateaartisticf, de analizAatentf,a
celor mai variate gi surprinzitoare sttrri sufletegti provocate de
imprejurtrriinedite.
Nuvela "Douf, loturi" de l. L. Caragialeilustreazi drama
omului obignuit,al clrui destinestesituatla graniladintrecomic ai
tragic, prin jocul inexplicabilal norocului gi ghinionului.Locul
primordial il ocupl stf,rile sufletegti ale eroului, aflat intr-un
momentesenfialal viEii, cdndgansai-ar puteaschimbaanonimatul
in care se zbate. in aceasti nuveld, Caragialepune accent pe
tragediapsihologicia protagonistului, zbuciumullduntrical eroului
fiind construitcu o luciddironie.
Lefter Popescu,pe numeleadevf,ratEleutheriu Popescu,
estepersonajul principal gi "rotund" ("cale nu poatefi caracteizzt
succint gi exact", E.M.Forster)din nuvela "Doutr loturi" de
t77
l.L.Caragiale .Prin comicul de nume, eroul simbolizeaz6, indirect,
pe omul obignuit, predestinatsd ducf,o viald modestl ca slujbag
mdrunt gi umil, l6rd nicio gansdde a iegi din anonimat,statut
simbolizat Si de numele ilAt de banal Si oarecare, Popescu'
Prenumele ulefter" este sugestiv pentru soarta personajului,
simbolizdnddestinul stru de om firtr noroc la bani' fiind
condamnatla lipsuri financiare,neputinciossf,-gischimbein vreun
fel soartaumili. Personajuleste, aqadar,un om obignuit' aflat
intr-o situa{ieneobignuitS.
Caragialeurmiregte personajulin reac{iile 9i sttrrile lui
interioare, nuvela fiind realisttr 9i psihologictr.Agadar,Lefter
Popescunu esteconstruitca un personajcu trlsdturi caracteriale
precise,tradilionale,ci este introspectat psihologic, naratorul
urmirind evolulia stdrilor sufleteqti,fapt ce genereazi9i situalia
tragictrdin final.
inc[ de la inceputulnuvelei,Lefter Popescueste prezentat
prin mijtoacele caracterizdrii indirecte 9i ale introspecgiei
psihotogice.Bdrbatulesteagitat 9i obosit psihic, dupd ce "toattr
casa a fost rf,stumatdde zece ori", cf,utdndbiletele de loterie
rf,tf,cite.Sleit de puteri, el se revigoreazl bruscatuncicdndcrede
ctr igi aduce aminte unde a pus biletele. Enervarea crescAndtr
mocne$tein sine, iar cdnd afl[ cl solia sa dlduse jacheta unei
chivulein schimbulfarfuriilor,le sparge,una cdteuna' cu un calm
aparent,ca aceladinainteafurtunii.
$iin relalia cu celelaltepersonaie' Lefter treceprin cele mai
variatestlri sufletegti,de la speranfd la deprimare. La vederea
mormanelorde vechituridin casachivufeloqLefter simteo emo(ie
puternictr,o nerdbdarepe care9i-ostlpdnegte cu greu'Disperarea
careit cuprindeatuncicdndnu gf,seqte biletelein jachetdil faces6
devini impulsiv gi violent cu Jdca, pe care o ia de piept,apoi ii
tragecu seteo palm6.Se simte confuz 9i deprimat cdnd chivula
"zbiarl ca o nebund"cf, nu gtiepimic despre"belete"9i iEi pierde
definitiv controlul:"... te omor,md-nlelegi? te omor!".
Alte trtriri interioare ale protagonistului reies tn mod
indirect din faptete Si impreiurdrile nurate' precum 9i din
ttitudinea celorlalte personaie fafd de el. La ber6rie,Lefter trece
prin celemai cumplitestlri depresive,deoarece in gazetascriacd
1?8
in gaseluni banii vor intrain fondurileloteriilordac6nu seprezintf,
nimeni cu biletele cdgtigdtoare, apoi cade intr-o stare de apatie
cdnd vede privirea plind de repro$gi ameninfiri tacite ale gefului
siu, care-l credeabolnav.De aceea,sentimentul de vinovtrfie il
apas6,mai alescd d. cipitan Pandeleil acuz6direct "dleneglijen{tr,
de'indiferenftr, de imprudenfi" pentru pierdereabiletelor, iar
# geful il disprefuiegtefalig pentru minciuna cu boala, ca scuzi
#, pentruabsqn{ade la serviciu.
ffi
ffr
Cdnd afl[ ci fig[ncile au fost eliberate de la polilie,
izbucnegtem6nios gi ameninftrtor, revtrrsdnd"o cascadf,"de
mf
s invective(igniri - n n.) la adresaautoritafilor.Toateacestereactii
lb. reies din fapte, infimpldri Si stdri ale personajului, aSadar
:,i1,' caracter izarea estei n dir ectd.
ffi,
'$;' GdsireaneagteptatA a biletelor,atunci $i acolo undenu mai
fir. spera,dupdatAtazbuciuminDtil,ii dI o starede extazgi fericire
1+' deplintr, se simte atotputernic gi nemuritor, considerdndu-se,
,li pentru singuradat6 in viat6, cel mai norocos om de pe pf,m6nt:
,, "To!i zeii! tofi au murit! toli mor! numaiNorocultrf,iegtegi va trf,i
iL
alituri cu Vremea,nemuritoareca gi el!... Sunt aci!... aci
biletele!... aci era soarelestrilucitor cdutat atdta timp orbegte
pe-ntuneric!"(caracterizaredirectd).Lefter se simtecuprinsde o
linigte interioari profundd gi totali: "D.Leftere linigtit- acea
linigtea mirii, care,infelenittrin tine, vrea sf, se odihneascidup[
zbuciumulunui niprasnicuragan".
Din aceastdstare de fericire deplinl este aruncatin
gheareleunei depresii totale, atuncicdndfunclionarulde la banctr
ii spune cd numerelede pe biletelede loterie sunt inversate:
"Dumneataai la unatocmainumirul carea cdgtigat la cealaltl[...]
... gi vice-versa". Lefter este cuprinsmai intdi de o revotttr
apoteoticl impotrivaso(ii nemiloase, dar gi impotrivalui insugi,
bdrbatulse autodispre{uiegte gi se acuzi de prostielir6 margini,
deoarecese lSsasefurat de sperantadegartlcd ar puteafi in aceastd
viafd un invingdtor, un cdgtig6tor.Gesturile sale exprimf,
disperarea gi rlzvrltirea impotriva destinului gi a propriei
neputinle:"a-nceputsI sejeleasc5, sdsebatl cu palmelepesteochi
gi cu pumniiin cap".
179
 Tot zbuciumul interior, penduldnd intre fericire Si
disperare, inlre bucurie Si deznddejde, duce inevitabil la
prtrbugirea psihologictr a personajului,care nu-gi poate deplpi
condifia umili gi banal5 a omului oarecare,sortit sii rlmintr un
anonim in lumea asta. intr-un eventualfinal patetic, naratorulil
contureazi pe Lefter Popescu ajuns "un mo$neag micu[",
plimbdndu-seprin oraS$i $optindmereu,cu gias blajin, acelagi
cuvdnt: "vice-versa",suge€nd egeculpersonajului.
Stilullui Caragialeestegi in aceastinuvelSinconfundabilgi
ilustratcu mdiestriainegalabilddin schilele,comediilegi tragediile
sale. Nuvela "Doul loturi" combini elemcntele comice cu cele
tragice, din care reiese, de altfel, gi drama psihologicl a
personajului,printr-o introspecfiepsihologici ce dovedegteo
profundi cunoa;terea firii umane.
Stirile lui Lefter Popescupenduleazl intre speran{5 gi
dezntrdejde,de la "sfiirimat de obosealii",la "fafa luminattr de
raza adevdrului", de la "ginduri pestegAnduri ii clocotescin
cap" la linigteainterioard deplini, apoi, in final, "se facev6nit
ca licatul gi se ridici izbucnind cu o volubilitate supremii".
Ca mijloc artistic, comicul de nume se reflecttrin denumirea
strlzii pe care locuia familia Popescu,"strada Pacien{ii"
(pacienll:rlbdare, ingiduinlt, - n.n.) sugerdndideeacf, personajele
erauimp[catecu soarta"iar numf,rulcasei,"numdrul 13",trimite la
ghinionullocatarilor.
Numele personajului principal, Popescu, sugereazd
condiliaomului simplu,oarecare, slujbagulmdrunt,f6r6aspirafiigi
speranfedeosebite,deprinscu o viafi temi gi banal6.Prenumelede
"Lefter" este sugestiv pentru soarta personajului,simbolizdnd
destinulsiu de om firi noroc la bani, fiind condamnatla lipsuri
financiare,neputinciossl-gi schimbein vreunfel soartaumiltr.
Nuvela"Douf, loturi" are valen,te cinematografice, de altfel,
a gi fost ecranizat6,. Aceast2iparticularitatea prozei lui Caragiale
demonstreazitalentulsiu de dramaturg,de creatorde via15gi de
oameni,pitrunzdndin sufletulgi in congtiintapersonajelor.
18()
TEPIDATBUDUI.EA
- personajsecundarde nuveltrpsihologictr-
- personat realist -
"Budulea Taichiiu,
de loan Slavici
- nuveld psihologicd -
Ioan Slavici (f84&1925), prozatorardelean,inaintaqal lui
Liviu Rebreanu,esteun autor realist gi moralizator, un creator
de tipologii gi un fin psiholog.Dupd cum el insugimirturisegte,
esteadeptinfl5cf,ratal lui Confucius(551-479i.Hr.),creatorulunui
sistemfilozofic etic gi social,cu valoroaseidei umaniste.Conceptul
fundambntalin etica sa il constituie "omenia" ('Jen"), adici
"respectarea omului in om'].
IoanSlaviciaplicl in operasa principalelevirtufi morale
exprimate de confucianism: curojul, dreptatea, prudenla,
cumpdtarea, cinstea, voinlo, buna-credinld, hdrnicia, omenia,
iubireade adevdretc. intreagacreafiea lui Slaviciesteo pledoarie
pentru echilibru moral, pentru chibzuinld Si inlelepciune,pentru
fericire prin iubirea de oameni Si pdstrarea mdsurii in toate, iar
orice abaterede la acesteprincipii estegrav sanctionatd de scriitor.
Nuvela "Budulea Taichii" de loan Slavici a apf,rutmai
intdi in revista"Convorbiri literare"(1880) gi apoi in volumul de
debut"Novele din popor", din I881. Cititl chiar de cltre autor
intr-unadintre gedinfele"Junimii" (noiembrie1879),nuvelaa fost
primiti de Titu Maiorescucu entuziasm,acestanotdndin jurnalul
sf,u cdtevaaprecieridespre"splendidulBudulea Taichii de Ioan
Slavici".
Acfiunea nuvelei se caracterizeaztr printr-o construQie
epicd riguroosd, un singur plan naraliv, carese referf,la formarea
personalitaliilui Hu{u,devenitmai intdielevulBuduleaMihai,apoi
ajuns protopop prin perseveren{d Si tenacitate, prin tdrie de
caracterSi prin sarguin;d.Evolu{ia protagonistului constituiegi
intriga bine evidenliatd a nuvelei, bazatApe valorile morale de
181
prieteniegi omenie,f6r6 invidie gi rlut[!i. Personajele nu incalcd,
agadar,principiileetice,ba, dimpotrivf,,promoveazlvirtuli morale
esenlialepentrustructurasufletuluiomenesc,idee ce se manifestd
gi in finalul nuvelei, cdnd vocea auctoriali inalfd mulfumiri
evlavioaselui Dumnezeu,.carea fdcut lumea at6t de frumoasf,gi a
df,ruit-ooamenilorca "locagde vieluire".
Leptrdat Budulea, zis gi Budulea cel bitr6n este
personaj secundar,insf, foartebine conturatin nuvel6,fiind tatdl
lui Hufu. Muzicant, "nea Budulea"cdnttrla vioar6,la cimpoi gi la
fluieE pe care-l finea totdeaunain gerpar,naratorul afirmdnd cd
nu-giputeainchipui"un Buduleafir-de fluier". Estechematla toate
petreceriledin sat,fdrdel "nu seputeaniciunfel de veselie",la care
il lua cu el gi pe Hu[u ca s6-i find instrumentele,dar gi pentru a
nu-l lf,sasinguracas6,deoarecenevastalui il pdrf,sise.
Cimpoieruldin Cocorigtiesteconturatgi printr-unsuccint
portret fizic, naratoruldescriindin mod direcf,incd de la inceputul
nuvelei"un om scurt, gros, rotund la fa(d"r "gchiop de piciorul
stAng". Bonomia qi franchefea sunt ilustrateprin zdmbetulsdu
permanent, "zdmbeamereucdnd vorbeqicu el", atitudinecarernai
poatesugera,indirect gi volubilitatea (ugurinfade a vorbi mult gi
fluent - n.n.) personajului.inf6ligareacimpoierului a rf,mas
neschimbatf, nu numai in amintireanaratorului-personaj,ci gi in
memoriadrumefilorcu careseintdlnisemereupe drumul spreora$
gi a domnuluiprofesorWondracek.
Portretul moral al cimpoierului este conturat in tuse
viguroase,cu un umor sdndtosSi tonifiant. Negtiutor de carte, el
estefascinatde slovelepe carele citeaHufu, gi, sdrguincios,igi
scrie numelede zeci de ori, pdndinvali strse iscf,leascd. Cu greu
acceptdneaBuduleaideeaci un om poatesaciteascf,ceeace a scris
altcineva,iar aceastdinlelegerea fenomenuluiii produceamefealI
$1ise pare"un lucru mai presusde inchipuireaomeneascd". Ca
urmare,o logictrde bun sim{ il conducela concluziac6, dacdcel
carescrieesteun om foartedegtept,atunci9i cel carepoateciti este
la fel de "cu minteca el". Dar gi Buduleaesteun om "cu minte",
intrucdtse bucurdatuncicdndHu{u mergela gcoaladin Cocordgti
gi estemindru nevoiemarede feciorullui careinvila "la gcolile
celemari" de la orag,precumgi pentruc5 "are sI iasddascf,l".
182
Relalia cimpoierului cu celelalte personaje scoate in
relief, tn mod indirect, sentimentegi trdsituri definitorii, Slavici
dovedindu-seun adevlrat maestruin analiza iscoditoarea stdrilor
sufleteStiale eroilor.
"Budulea cel cu fluierul in gerpar" rezolvdprimirea lui
Hufu la gcoalaungureasci,pentru cd ii devine foarte simpatic
ffi, profesoruluiWondracek,un om veselqi cu simfulumorului.in timp
ffi ce Hu[u citeaunguregte, Buduleaii gopteaimpresionatprofesorului
ffi. ci bdiatul gtie si 9i vorbeasciaceast[limbf,, degi atdt Cl[i][, cdt
#,
'fri
Ir:.
Wondracekii explicdfaptul cd Hutu nu gtiedecdtsd citeasc6",dar
nu inlelege gi nici nu vorbegte ungure$te.Cu toate acestea,
profesorulWondracekil primegtela gcoalaungureascf, "fiindcd e
it+
#
#t
feciorul d-tale", iar Budulea cel btrtrdn,-de bucurie, "gchiopdta
&,'
'$t"
sprintengi pe mdrunfite"spreCocorigti qi ar fi vrut strintdlneascd
,.t, vreundrume!clruia "sd-i spundcelepetrecute".
Cu toate satisfacfiile care-i umpleau sufletul, Budulea
{i
', ,r, "se ficea trist" adesea,gdndindu-sectr de succeselefeciorului ar
trebui sd se bucuregi nevastalui, Safta.Degi ea il plrisise pentru
'
u,' un alt bdrbat,Lepddato cautA,o aduceacasdgi, in ultimul timp,
mergeauamdndoila orag "fiindcd avem un fecior la gcoalacea
mare".Toateacesteizbdnziin plansentimental ii aduccimpoierului
linipteainterioarl gi el estedin nou veselgi vorbtrref.
Titlul il caracterizeazd.indirect pe Budulea cel bdtrdn,
reliefdndurnorul cu care esteconstruitpersonajul.TaicaBudulea
este prezent in titlul nuvelei prin nume gi prin calitatea
personajului, aceeade a fi tatdl lui Hu!u. Secren(anarativd carea
dat titlul opereiesteplinl de umor:neaBudulea,venit la oragcu
Saftagi Cldi!6ca s5-i faci o surprizdfeciorului,estenerdbddtor sd-
gi vaddbiiatul, agacd se ducela gcoal6,iqi vdrtrcapulpe ugaclasei
chiarin tirnpuldesfdgurdrii orei gi strigf,tare,fdrf,nicio sfiald:"Mdi
Buduleataichii!". Toli elevii izbucnescin rds, chiar gi severul
profesorWondracekse amuzd, iar de atunci lui Hufu i-a rf,mas
numele"BuduleaTaichii".
O altd stare suJleteascda cimpoierului din Cocor6gti,
unolizatdcu mdiestriede narator, estepermanenta dilemtr privind
capacitatea lui Hulu de a facefa![ invif[turii. La inceput,tatf,leste
neincrezltor cd feciorul lui poate deveni dascdl in Cocorigti,
183
considerandcI "Hu!u e prost;il qtiu eu: e copilul meu". Convinsde
narator cI bdiatul poate si invefe, nea Budulea igi schimbl total
opinia, este"agezat gi vesel", iar cdnd afl6 cd "Hufu are sd invele
latinegte,grecegte,ba chiar $i nemfe$teii venea sd sard cuc de
bucurie".Spirit practig el comparf,orificiile fluierului sf,u,carefac
sf,sunemai multe cdntece,cu omul care,cu cdt gtiemai multe limbi,
cu atit estemai invlfat: "cdte limbi gtiede atdteaori e om".
Liniile umoristice prin care este creionat personajull-au
determinat,probabil,pe Mihai EminescusI afirme in articoluldin
ziarul "Timpul": "Scrisi cu umor (nuvela)e de-ungen necunoscut
pdn-acum la autorii romdni... Se poate scrie umoristic ai
romdnegte".
HeIslmlnlun
- personajde nuvel5 psihologicl -
- personaj realist -
"Moara cu noroc".
de loan Slavici
,nuveld psihologicd -
Ioan Slavici.(1848- 1925),prozatorardeleanrprecursor al
lui Liviu Rebreanu,este un autor moralist, un fin psiholog,un
creator de tipologii. Dupi cum el insugi mirturisegte,esteadept
infldcdratal lui Confucius(55l-479 i.Hr.), creatorulunui sistem
filozofic etic gi social, cu valoroaseidei umaniste.Conceptui
fundamentalin etica sa il constituie "omenia" ('Jen"), adicf,
"respectarea omului in om".
Ioan Slaviciaplicl in operasa principalelevirtufi morale
exprimatede confucianism:cumpdtarea,sinceritalea,demnitatea,
buna-credinld,franche[ea,cirulea, iubirea de oameniSi de adevdr,
afirmdnd cd filozoful chinez este "cel mai cu minte dintre tofi
oameniicarele-audat altorasfaturir'.("Educa{iamorald")
intreagacrea{iea lui Slavici este o pledoarie pentru
echilibrul moral, pentru chibzuinfi gi in{elepciune,pentru
184
fericire prin iubirea de oameni gi plstrarea misurii in toate, iar
orice abaterede la acesteprincipii estegrav sanclionati de scriitor.
Nuvela "Moara cu noroc" de loan Slavici a ap[rut in
volumul de debut"Novele din popor" din 1881gi s-abucuratde o
largi aprecierecritici, Maiorescu?nsugiconsiderdnd-oun moment
:fr de referinli in evolulia prozei romdnegti,mai ales c6 autorul "s-a
inspirat din viala proprie a poporului gi ne-a inf6[i9at ceeace este,
ceeace gdndegtegi ceeace simte romdnul in parteaceamai aleasd
a firii lui etnice". Mihai Eminescuapreciafaptul c[ personajele
acestornuvele"nu numaici seamindin exteriorcu tlranul romdn,
* in port gi vorbd,ci cu fondul sufletescal poporului,gdndescgi simt
$
ca el". Agadar,loan Slaviciconstruiegte o operil literarl bazatdpe
cunoagterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter
moralizator, copceplia lui literard fiind un arguhent pentru
'f iubirea de oameni.
in spirit moralizator,nuvelailustreazf,consecinfelenefaste
'# pe care ldcomia de bani gi setea de inavulire le au asupra
individului, hotdrdndu-idestinul pe mtrsuraabaterilor de la
principiileeticefundamentale ale sufletuluiomenesc.
s:
T;I Lici SImIdIul, personaj secundarneghtiv,este,totodattr,
fi un personaj realist gi "rotund" (*care nu poate fi caracterizat
&;
$,r'
succintgi exact",E.M.Forster), un spirit satanic ce exercitf,asupra
celorlaltepersonajeo domina(ie fascinanttr.Personalitatea lui se
rm" contureazidin lumini gi umbreca intr-unjoc al oglinzilorparalele
?r
t gi este foarte minufios gi atent construittrde nhrator. Slavici
.1, sugereazd inci de la inceputtristrturile dominantealecaracterului
)
.:i lui Licd Simdddul, "porcar gi el, dar om cu stare care poatesA
+, pldteascd
grdsuniipierduliori furali [...] e mai alesom aspru gi
s
"*i
it
neindurat [...] care gtie toate infunditurile, cunoa$tepe toti
oameniibuni gi mai alespe cei rf,i", de teamacdruiatremurdtoatl
lumeagi care"gtie sd afle urecheagrdsunuluipripdgitchiargi din
oalade varz6".[Cuvdntul "sdmdddu"nume$teo persoandcareline
socotelile cuiva, conlabil; supraveghetorpeste porcari - cf.
Gh.BulgaaGh.Conslantinescu Dobridor - "Diclionar de arhaisme
Si regionalisme"J
Portretul fizic al personajuluiesledetaliat,Licd era"un om
de 36 de ani, inalt, uscS{ivgi supt la fafi, cu musta{alungi, cu
r85

ochii mici gi verzi gi cu sprf,nceneledese gi impreunate la
mijloc". Degi tot porcar,Sdm[dlul purta "cdmag[ sublire gi albA".
De la primaaparifie,Lictr secomportf,ca un sttrpin absolut
pesteoameni gi locuri, autoritar, apoi se prezinti cu cinism 9i
brutalitate: "Eu sunt Licb Sdmldiul, multe se zic despremine 9i
multe vor fi adevdrategi multe scomite[...] de la mine nimeni nu
cuteaz|sd fure, ba sd-l fereasci Dumnezeupe acelacare a9 crede
sd-lpot blnui. Eu voiescsdgtiutotdeaunacine umbl6pe drum,cine
trecepe-aici,cine ce zice gi cine ce face gi voiescca nimeni afarl
de mine si nu gtie.Cred cI ne-aminfeles!".Construitca simbol al
degradlrii morale, insuqirile personajuluise desprindin mod
indirectdin atitudinilegi fapteleacestuia.Licd se conduceduptr
legi proprii, alteledecatcele ale statuluigi profittr cu inteligen{5
de protec{ia-oferita de stlpdnii turmelorde porct',care intervinin
favoarealui, chiardacdestesuspectat dejaf gi crim6:"DacbLicf, e
vinovatori nu,de astanu preaeravorbd: la urmaurmelor,parcdtofi
ucigagiise pedepsesc!? Mai alescdnd oamenipreacumsecade au
trebuinfdde ddngii".Bun cunosctrtorde oameni, Licd mizeazdpe
patimalui Ghip pentrubani, exercitf,asupracelorlalfigi mai ales
asupraAnei o fascinafiediabolictr,degiaceasta il caracterizeazhtn
mod direct "om rtru gi primejdios", avertizdndu-gisolul cb este
periculos,insugiredesprinslindirectdin ceeace "se vededin ochii
lui, din rdnjetullui gi mai alesdin cdut6turace are,cdndigi roade
mustatacu dinfii."
Crima, ingeltrciunea,furtul sunt cdteva dintre faptele
sf,vdrgitede LicS gi au efecte devastatoareasupra celorlalte
personaje, pe carele domini cu cinismgi satanism.El ii dezvlluie
lui GhifAcum a ucis primul om, apoi pe al doilea,dupdcareacum
simte chiar "pltrcereade a lovi pe omul carete sup[r[, de a-l lovi
:
tareca s6-l sfdrdmicdndte-aatinscu o vorbdori cu o privire,de a
rlspllti insutitgi inmiit."
Dupd uciderealui Ghi!6,Licd poruncegte sd deafoc hanului
Moaracu norocai, ascunzdndu-se de jandarmulPintea,aleargdcu
disperareprin pf,dureadin apropiereacdrciumii, privegte
"imprejurul sdu, igi linti ochii la un stejar uscat ce stetea la
depdrtare de vreo50 de pagi,scrdgni din din1i,apoiigi incordf,toate
puterilegi se repeziinainte. Pinteail gdsi cu capul sliramat la
186
II
I
tulpina stejarului."Sinuciderealui Lici estesemnificativdpentru
for{a lui interioartr gi nemtrsuratullui orgoliu, care-i dau tf,ria
extraordinar[de a-gi zdrobi capul de tulpina stejarului,preferdnd
acestsfdrgitviolentdecdtsi cadi viu in mdinilelui Pintea.El moare
la fel cum a trdit,dovedindaceeaqi cruzime extraordinarf, gi aceeagi
hotlrAre de neclintit.
Bun cunoscitor al psihologieiumane, al r6nduielilor
rurale, al datinilor,obiceiurilorgi superstifiilor,IoanSlavicieste
neindurdtorcu cei carese abatde la principiile fundamentaleale
moralei gi-gi pedepseqtepersonajele proporlional cu gregelile
sdvdrgitede acestea.Focul din finalul nuveleiestesugestivpentru
nevoia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se
infEptuiseri la cArciumaMoara cu noroc.
Limbajul artistic al nuveleisecaracterizeaztr prin apropierea
de graiul vorbit, prin sobrietateastilului gi prin conciziaclasicda
exprimdrii. Regionalismeleprezentein textul operei gi in replicile
personajelordau autenticitatefaptelor gi accentueazd specificul
romdnescal operei.Sadismullui Licd esterealizatmagistralprin
p rocedeele artistice ale introspeclieipsihologice, prin comentariile
pe care le face naratorul,prin intervenfiilesale in desff,gurarea
acliunii, Slavici construindunul dintreprimele personajerealiste
puternic individualizale din literatura romdnii, prin cruzime Si
satanknL
Scriitor moralizator, Ioan Slavici se distinge prin
sanc!ionareadrastici a protagonigtilor,care este "pe misura
faptelor sf,vdrgite,lor lipsindu-le sttrpinirea de sine, simful
mlsurii gi cumptrtul"(PompiliuMarcea).
l8?

CLIITI
PANTETfiilON
- personaj secundar de nuveltr psihologictr-
- personaj realist -
"Budulea Taichii',
de loan Slavici
' nuveld psihologicd -
Ioan Slavici (1S4&192t, prozatorardelean,inainta; al lui
Liviu Rebreanu,esteun autor realist 9i moralizator' un creator
de tipologii gi un fin psiholog. Dupi cum el insugi mf,rturiseqte,
esteadeptinflf,ctrratal lui Confucius(551-479i-Hr.), creatorulunui
sistemfilozofic etic Aisocial,cu valoroaseidei umaniste.Conceptul
fundamental in etica sa il constituie "omenia" ('Jen"), adictr
"respectareaomului in om".
IoanSlaviciaplicf,in operasa principalelevirtufi morale
exprimate de confucianism: curaiul, dreptatea, pruden[a,
cumpdtarea, cinstea, voinfo, buna-credinSd,hdrnicia, omenia,
iubirea de adevdr etc. intreagacreafiea lui Slavici esteo pledoarie
pentru echilibru moral, pentru chibzuinpdSi inpelepciune,pentru
iar
fericire prin iubirea de oameni Si pdstrarea mdsurii tn toate,
orice abaterede la acesteprincipii estegrav sancfionat2i de scriitor.
Nuvela "Budulea Taichii" de loan Slavici a apdrutmai
intii in revista"Convorbiri literare"(1880) 9i apoi in volumul de
debut"Noveledin popor",din 1881.Cititi chiarde cdtreautorintr-
una dintre gedinfele"Junimii" (noiembrie 1879), nuvela a fost
primit[ de Titu Maiorescucu entuziasm,acestanotdndin jurnalul
sdu cdteva aprecieri despre "splendidul Budulea Taichii de loan
Slavici".
Acliunea nuvelei se caracterizeazl printr-o constrac(ie
epicd riguroasd, un singur plan narativ, carese referdla formarea
personalitdliilui Hu(u,devenitmai int6i elevulBuduleaMihai, apoi
ajuns protopop prin perseverenld Si tenacitate, prin tdrie de
caracterSiprin sdrguinSd.Evolufia protagonistului constituie9i
intriga bine evidenliatd a nuvelei, bazatApe valorile morale de
188
prietenie qi omenie,firi invidie gi rAr$Afi.Personajelenu incalctr,
agadar,principiile etice, ba" dimpotrivl, promoveazl virtugi morale
esenJialepentru structurasufletului omenesc,idee ce se manifestil
qi in finalul nuvelei, cdnd vocea auctorialS inalg mullumiri
evlavioaselui Dumnezeu,care a ff,cut lumea atdt de frumoasi gi a
dlruit-o oamenilorca o'locagde vietuire".
Dasctrlul Pantelemon Cltrifl, personaj secundar al
nuvelei, esteinv6!6toruldin Cocordgti,desprecarenaratorulafirmtr
tn mod direct, inctr de la inceputul nuvelei, cf, este un *om
neobosit". El intruchipeazf,tipul invtrgltorului rural, congtientde
importanlamisiunii sale,aceeade a-i invtrla pe copii str scrie gi sl
socoteascS.
Portretul fizic este succint dar sugestiv pnn dcscricrea
directd a trlstrturilor: "PatelemonCldi$" un om scurticef iute la
vorbtr, cu mustafa groastr 9i cu sprAnceneledese". Ca fiu al
paracliseruluidin Vlideni, de mic ffisese clopotele,aprinseseqi
stinseselumdn[rilein bisericadin sat gi purtasela slujbecf,delni{a
preotului. invf,lasesd cdntein stranf,gi sI citeasc5"iar la dou2eci
Ei unu de ani incepuse preparandia(qcoall pentru pregf,tirea
invtrfdtorilor,liceu pedagogic- n.n.) la orag gi, duptr obfinerea
atestatului,devenisedascll in Cocortrqti.
Cele mai multe trtrstrturi morale reiesindirect dinvorbele
Si faptele personajulur'. Cu certil inclinafie ctrtre invlftrturtr,
Cl[ifi respectdgi pre{uiegtelimba gi cultura romdnd. Vioi 9i
neobosit, citegtein revistele ardelenegtiale vremii "cdte ceva
frumos gi folositor" ("Gazela Transilvaniei"gi "Foaia pentruminte
iniml gi literaturd"),considerdndci fiecareom trebuiestrfie cregtin
gi mai ales "sI finl la limba lui, pentru ci nu e nicio limbl mai
frumoasdla sunetgi mai desluqitila in{elesdecdtcearom6neasci".
Bun pedagog, gtie str aprecieze gi sd rtrspldteascl
strtrdaniileelevilorcu funclii gi responsabilit{iin cadrulgcolii,aga
cum se intdmplS gi in cazul lui Hufu, care este numit "cenzor".
Dascilul igi iubea elevii, iar dactr acegtiadovedeausdrguin!f,,
cApAta increderein ei gi le confereaautoritate:"Hu!u eraputernic,
pentrucd dascilul nu linea Ia nimenimai mult ca la ddnsul".
Cu dragoste pentru profesia de dasctrl, el insistd ca
Buduleas5-gidea fiul la gcoal6:"MEi, Buduleo,nu mai purta gi
189
copilul cu tine; pune-i o bucatdde pdne in traista qi trimite-l la
gcoalf,,ca s6-mibat gi eu capulcu ddnsul".
Limbajul lui ClAi!6estesimplu qi pe in{elesul{iranilor,
cdrorale df, sfaturi,iar cAndare de suslinutun principiu,incepede
fiecare datf, cu o formuld explicativd: "Pentru ci sd vezi
dumneata...".
Atitu dinite dascdluluiCliifa sugereazd., i ndi rect, trdsdtu r i
caracteriale definitorii pentru intelectualul rural, al cdrui
exponenteste.Generosgi bun la suflet, ii dd lui Hufu hainelesale
mai vechi atuncicdndbdiatulpleacdsi seinscriela gcoaladin orag,
pentrucf, "nu se mai puteas6 umblein strai firf,nesc".
Hulu este"bdiat foarteinlelept" gi de aceeaCldi[6doregte
ca el si fie "al doileadascil" in satgi, pentrucd esteun om hottrrAt
gi ambi{ios, estemai int6i "foarte necdjit" cd directorulnu voia
s6-l primeascdpe bliat la preparandie, deoarecenu terminasepatru
define un rol covdrgitorin lumea satului,in evolufiaunui popor,
idee exprimatd aforistic de ClditS: "Dascilul e cel mai mare lucru
in sat, cel mai mare lucru in !ari, pentru cI el invafi pe copii cum
sd vorbeascd,cum s5 se poarte,cum si inleleagtrlucrurile gi cum si
lucrezeca s6-gicdgtigepdneaceade toatezilele: gi dacf,dasctrlule
* prost gi nu-i invatd bine, toate merg rdu in !ar6".
Ioan Slavici rdmdnein literaturaromdntrun scriitor clasic
$ ce a surprinsin opera sa esentamediului larf,nescdin Ardeal,
intr-un limbaj ce-l individualizeazl gi care constituie '.gi un
excelentinstrumentde observaliea satului romdnesc,pe care a
intenfionatsi-l imortalizezeintr-o nouf, <comedieumanf,>cu o
$
ffi
notd etnograficf, specific6 9i de mare forfl psihologic6,,.
(ConstantinMohanu)

claseprimare.in fala profesoruluiWondracek,degi"nu eradeprins

a vorbi cu dascf,lii papistdgegti", igi susline argumentelecu ffi I
POPATANDA
- personaj principal de ndveltrpsihologictr-
siguranfaomului care se simte responsabil de invlfdtura ce ii
df,duselui Hu[u, adicf,"tot ceeace trebuiesd gtieun om ca sf,poatd
ffi
ffi
- personaj realist -

trf,i cum se trdieqtela sat". Cregtin ortodox, el nu prea estede ffi uPopa Thnda',
acord ca Hu{u si invefe limba maghiard,(ungurii erau catolici), s de loan Slavici
judecatalui simpll fiind plind de bun sim!: "nu estebineca omul sf,
invejelucrurice nu suntde niciun folos,deoarecepierdevremeain ffi
ffir
- nuveld psihologicd-
caretrebuiesdinve{elucruri folositoare". 'i,|l:
Proza lui Ioan Slavici (1848-1925)contureazf,o fresci a
Dascilul Cl6i![ are un respectconsiderabilfa{trde omul j{i moravurilor gi a comportamentuluispecifice locuitorilor din
invlfat gi totodatl o mare satisfacliepentrusucceselefostului sdu
ffi, Ardeal, o lume in care triumfd binele gi adevtrrul, cinstea gi
elev,de aceeael nu poatesd-i mai spunl arhivaruluiconsistorial '#, dreptatea,norme etice pe care omul trebuie str le respecte.
"Hulule", ci ii zice domnul Budulea:"Fiecdrui om ceeace i se ii{(i
ifurl Prozatorardelean,precursoral lui Liviu Rebreanu,Slavici
cuvine.Pentrucd sd vezi d-ta: trebuiesd am gi eu bucuriilemele,
d-nuleBudulea".De altfel, in finalul nuvelei,protopopulBudulea '# esteun autor moralist, un fin psiholog,un creator de tipologii.
Dupd cum el insugi :rlrturisegte,este adept inflf,cdrat al lui
devineginerelesdu,clsdtorindu-secu Mili, iar dascdlulClaili se
Confucius(551-479i.Hr.), creatorulunui sistemfilozofic etic gi
mindregte cu fostuls6uelev,Mihai Buduleagi estefoartefericit ctr
social,cu valoroaseidei umaniste.Conceptulfundamentalin etica
are un nepot:"Mili s-a mf,ritatduptrginere-meu,protopopul,gi a
sail constituie
"omenia"('Jen"),adicd"respectarea omuluiin om,'.
ndscutpe acestcopil, caree nepotulmeu!".
Nuvela "Budulea Taichii" este luminatd idilic de Ioan Slaviciaplicdin operasa principaletevirtufi morale
seninf,tatea gi optimismul ldranesc,in care elogiul pe care Ioan exprimatede confucianism: sincer itatea, demnitatea,buna-credin(d,
Slaviciil aducemuncii intelectualeocupl locul central.inv6!6torul frunclte(ea, cinstea, iubires de adevdr, afirmdnd c[ fiiozoful

190 +--l
191
chinez este "cel mai cu minte dintre tofi oamenii care le-au dat
altora sfaturi". ("Educafia morald"). intreaga crealie a lui Slavici
este o pledoarie pentru echilibrul moral, pentru chibzuinf[ gi
infelepciune,pentru fericire prin iubirea de oameni gi pistrarea
mf,surii in toate, iar orice abaterede la acesteprincipii este grav
sancfionatiide scriitor.
Preotul Trandafir, zis Popa Tanda, este personajul
principal gi eponim (care df, numele operei - n.n.) al nuvelei.
Chipul preotului ardelean esteconstruitde Slavici nu atdta$acum
esteel, ci mai alescum ar trebui strfie un astfel de model spiritual
al satului rom6nesc.Princaracteriztre directd,incf,de la inceputul
nuvelei estedescris preotul Trandafir ca un om energic, harnic,
stringtrtor gi de ispravii: "Aduni din multegi facedin nimicacdte
ceva;strdnge,dregegi culegeca straibl pentrusine gi pentruai sii".
Plrinteleeste"drept gi cumptrnit" in manifestiri,instrcamgreoi gi
lipsit de tact: "Este c:lm greu la vorb5,cam asprula judecatS:prea
de-a dreptul, preaverde-fdfig".Pirintele Trandafir este"om bun",
"harnic gi grijitor", invifase multii carte qi ajunsesepopd - dupd
moarteatatiilui stru- in satulButucani,satmare,cu "oamenicu stare
gi cu socotealI".El "cdntii mai frumos decdtchiar gi riposatul tatdl
siu", dar din cauzasinceritiifii gi a felului siu direct de a spunece
gdndegtea fost mutat de cltre protopopin satul Siriceni, al cdrui
nume era sugestivpentrusirtrcia proverbiall a liranilor din aceastl
a$ezare.Aici preotulse conducedupi cdtevaprincipii invf,tatela
seminarsau din cirfi, a5acd, vdzind el sirdcia cumplitl in care se
zbf,teausitenii,decidesdridicesatul,trezindin oamenidragostea de
munc6.
Preotulestecaracterizutindirecf, prin propriileg6nduri qi
fapte.Pentrua-i convingepe sdtenide necesitatea muncii,p[rintele
Trandafir incearci mai intdi cu blinde{ea predicilor sau a
sfaturilorzilnicepe carele sus{inein la1 ,Sranilor:"Oameniiau
ascultat,in fefelelor era scrisi vorbapirintelui, iard mergdndspre
cas6,ei vorbeaunumaidespreceeace auziserd in bisericdgi fiecare
se simlea cu un om mai mult decdt pdn[ acuma". Rezultatele
concretesunt insi nule, aga cI popa recurge la ocard,apoi la
batjocur6:"Unde afla un om, pf,rinteleTrandafirincepeaa-l facede
rds gi a-gi batejoc de el in tot chipLrl".Sdtenilornu le pdsade
192
. ' l
strddaniilepopii gi credeaucf, el se zbate in zadar,de aceeal-au
poreclit Popa Tanda, de la verbul a tindtrli, care inseamnf,a-gi
pierde timpul, a lucrq tncet Si nelndemdnatic.
Fiind foarte ambifios gi hotiirit, pentru cf, "'unde pleacl,
merge gi ajunge, ori moare pe drum", igi ridicf in cap tot satul.
Ylzdnd ci eforturile lui sunt in van, pe pirinte il cuprinseo frici
neinfeleasi, "incepu s[ pldngi greu" gi si se roage: "Puternice
Doamne!Ajuta-mf,!...". Iluminat de Dumnezeu,preotulinfelege,
in sfdrgit,cd omul e dator sd se tngrijeascdmai intdi de sine Si de
familia lui: "ASa nu mai merge! gi incepu a se face om ca lumea,a
se ingriji mai inaintede toatede binelecaseisale"-
TatI gi so( iubitor, preotulse hotiilSgtesi se apucede treabtr
in propria gospodirie, iar febrilitatea muncii gi satisfacfiile
rezultateloraduc primele bucurii in familia lui. Astfel, pirintele
Trandafir ii face fericili mai intdi pe cei apropiafi 9i cei doi sofi se
sdrutf,pentru prirna oari in viala lor "din senin". El constituieapoi
o pildtr, un exemplu de hlrnicie pentru tofi sf,tenii,care sunt
cupringide entuziasmulmuncii urmatede satisfacfii.La inceput,
oameniitreceaupe ldngi casapopii gi nu seputeauablinesi nu zic6
admirativ:"Popae omul dracului!".
$ ln finalul nuvelei, naratorul il prezintii din nou, in mod
& direct, pe ptrrintele Trandafir, bitdn dar tot 'aerde, vesel gi
#,
.,$,
harnic", inconjuratde nepofi, de copii gi ocrotit cu dragostede
preoteasi.Acum, ldranii caretreceaupe drum se rugaude sf,ntrtatea
g
x:'
..{l}
preotuluigi considerauca este protejatullui Dumnezeu:"fine-!,
Doamne,la mul(i ani, ctresteomul lui Dumnezeu!"-
&" Pirintele Trandafir este un prototip al satelor inapoiate,
s:
,.tr|1r
care,prin puternica sa personalitate,reugegte sI le ridicein rindul
sl, colectivitf,lilorinfloritoare.PopaTandapoatefi simbolul ideii de
ljr
incredere a oamenilor in puterea exemplului personal sau a
proverbului cd "omul sfintegte locul". Personajulilustreazi
concepfiaetici a lui loan Slavici,deoareceel reprezintiiun model
uman de chibzuinfl gi infelepciune,careigi capdtiifericirea prin
iubirea de oameni gi pistrarea misurii in toate, precepte
morale prefuitede loan Slavici.
Nuvela este realistS, degi are o tentii de poveste-Analiza
transforrndriIor sufletegtiale preotului, prezentarea raporturilor Iui
.tt r.93
cu familia, zugrivirea liranilor gi a satului amplifici realismul
operei.Prezen{apovestitorului sefacesimlitAprintr-omullime de
loculiuni gi expresiitipice, unelepreluatedin graiul popular, altele
create de scriilor dupd modelul aceslora. Proverbele populare
sunt sugestivepentru portretul moral al preotului: "Unde nu e
n[dejde de dobdnd6,lipsegtegi indemnul de lucru" sau "cine e
literatura universalf,de Emil Zola. Naturalismul este curentul
literar care, investigOndrealitatea,se preocupf,mai ales de legile
cauzale intre fapte, prezentAndnu atdt tipologii, cdt cazuri
patologice, pe care le analizeazf,cu pricepere gi meticulozitatg
medicali gi in care primeazlfactorulereditar,ca fiind determinani
?nevolufia destinuluiuman,la carese adaugi manifestdrilenaturii,
aflate tn deplind concordanld cu stdrile psihologice ale

ff
deprinscu rf,ul,la mai bine nici nu se gdndegte". Prelu6ndmodelul
zicitorilor populare, preotul Trandafir adapteazdcu inlelepciune p ersonajelor, urmdndindeaproape evolufia bolii acestora.
propriilecugetdri:"Pegtele-nap6,paserea-n aer,cdrtilain pdmint gi Nuvela "ln vreme de rizboi" a apdrut in 1898 gi este o
sdrf,cenenii-n strrdcie!
". creafie realist-psihologici,avAndgi accentenaturaliste.
Firul epic al nuveleiurmeaztrlinia unei compozifiiclasicegi
Analiza senlimentelor Si a pasiunilor face din Slavici
contureazatreptat evolufia obsesiei lui Stavrache p6ni la
creatorul realismului psihologic.El observdcS "pf,rintelese cam
nebunie,cu toate simptomeleacesteiboli, eroul principalfiind
necljea" ori ci "inima ii era grea" atuncicdnd nu intrezdreanicio

ffi
urmdrit prin analiza crizelor de constiin(d Si de comportament,ca
speranftr pentruviitorul familiei gi al satului.
intr-o adevdratlfigd medicald.Caragialecompuneastfelun destin
Mihai Eminescuapreciaztr cf, loan Slavici este"un autor pe
tragic printr-o detaliotd analizd psihologicd, sugerdndin acelagi
deplinsdntrtos in conceplie",deoarece"problemelepsihologicepe
timp o tard ereditard,geneticdce se manifestiin structurapsihicf,
carele punesuntdesenate cu toatf,fine{eaunui cunoscdtoral naturii
omenegti".Nuvelistul Slavici a izbutit sf, simbolizezeprin
personajelesale "fondul sufletescal poporului", intrucdt acestea
#, a frafilor Georgescu.
Inceputul nuvelei contureazf,cele doutr personajegi
irnprejurlrilecare le determinddestinele.Astfel, popa Iancudin

$
"gdndesc qi simt ca el".
Podeni,vaduvgi bogat,se afla in frunteaunei bandede tdlharicare
ingrozisetot finutul, in sfdrgitholii fuseser[pringi de potertr,care
cluta s5 aresteze$i capetenia.Speriatctr cei inchigi ar puteastr-l
STAVRACHE demagte, Iancus-adusdegrabdla "neicaStavrache, hangiul,frate-
- personajprincipal de nuvel5psihologictr
- personaj realist -
- personajnaturalist-
ffij', sdumai mare" ca s[-l invetece sf,fac6.
Hangiul Stavrache. personajul principal gi "rotund"
("care nu poate fi caracterizatsuccint gi exacf', E.M.Forster)al
$
ilr
nuvelei,esteprezentatinmod directincddin expoziliuneca fiind
un blrbat respectat,cu un statut socialbine consolidatgi cu un
;:i":;"il::'t',;'il tr
- nuveld psihologicd,
aer "foarte mul{umit" pentru ci afacerileii mergeaubine.
Stavlaclreavea hanul alezat "in drllm", era t'om cu dare de
*
defacturd naturalistd -
#
11!i
mini", de aceeafusesegi infricogatsd nu-l calcehotii, agaci
rdsuflaseuguratcdnd auzise cd acegtiacdzuseriin "lanfurile
ry
Allturi de Ioan SIavici,Ion Luca Caragialeestecreatorul st justi{iei".Hangiulafltrcu stupoare cd popaIancueste"capulbandei
nuveleirealist-psihologice,
tematicaabordattr,
deosebindu-sede acestanu numaiprin
ci mai alesprin capacitatea
artisticdde a insera
in firul epic principiile estetice naturaliste, reprezentate in
$
'*1
lr
s
de tAlhari",cd igi inscenase jaful "ca sI adoarmf,bf,nuielile",iar
acum regreta amarnic, scuzdndu-seci "dracu-l impinsese" gi
cerdnd,speriat,ajutor fratelui mai mare. Ca un bun cregtin,

19.t
t# 195
 Stavracheare cultul familiei, estefoarte ingrijorat de pericolul in
carese aflf, fratelelui, dar fiind istef gi descurclref din fire profitd
de faptul cf, sosescla han, cu g[l6gie mare, "vreo douizeci de
* vofuntari tineri", condugide un ofi,tergi trei sergenti,careseduceau
la rlzboi. Ei se opriserdla han ca sd se odihneascipdnddimineala,
cflnd trebuia "'s-apuoetrenul militar". Lui Stavracheii vine ideea
sa-l trimitii gi pe frate-siu, Iancu,voluntar pe front, il radegi il tunde
"muscileEte""n dupi care acestapleacdimpreuni "cu veselaband6
firA sAse mai uite inapoi".
Procedeele de analiztr psihologictr pe care naratorul le
utllizenzl, cu miiestrie sunt variate gi eficiente pentru ilustrarea
stiirilor interioareale protagonistului:monologul interior, ditlogul,
introspeclia conStiinlei Si o sufletului, observolia atentd a
noratorului, autoanuliu Si autointrospec(ia, obsesia,coSmarul.
Pentruhangiuplrea cAviafacurgeca inainte,darin sufletul
siiu se ivegte,neobservat,germenelellcomiei, de care,la inceput,
nu este conqtient.intorcdndu-sede la parastasulde nou6 zlle a.
mamei sale,Stavracheprimegteo scrisoarede la fratelelui, care
fuseseexpediatiinaintealuptelorde la Plevnagi din care afli cd
Iancu fusese numit sergent gi decorat cu "Viftutea militard",
Naratorufobserv5,indirect, cu o ironie acidd stareadd spirit a lui
Stavrache, careverifici din nou dataexpedieriiscrisoriipentrua se
convingectreratrimisi inainteabAt5lieide la Plevna,in care,segtia
ci muriseri foartemulli romdni:"Hangiul mototoli hdrtiadup6ce
mai privi bine data:in adevdrscrisoarea era expediattrcu trei zile
mai-naintede luarea Plevnei". De aceeahangiul se intreba in
subcongtient,prinobsemo(iautentd o noratorului, dacd.Iancuo fi
sclpat cu viafi: "Curios lucru! Cine ar fr vdzut figura lui neica
Stavrache,[...] ar fi rf,masin mirarepricepind bine c6 in sufletul
fratelui mai marenu se petrecenimic analogdin bucuriala citirea
vegtilor despre succesulde bravurd al rdspopitului".El se
intereseazidiscret de pedepsireatdlharilor gi, afldnd cI acegtia
nu-qi trtrdasericipeteni4 Stavracheigi exprimddispreful pentru
judectrtorii incompetenti ("Ce mai judecitori!..."). Se simte
micinat de indoialii $i se intreabS"prin monolog interior. dacd
fratelelui ar indrizni si se mai intoarcdgi sd-girevendiceaverea,
careera acumadministratdde hangiu:"...Dar o si-ndrizneascdsi
semai intoarci?t.-.1...O veni?...n-o veni?...".
r96
,il
:F"
Criza psihologici a lui Stavrache se declangeazi in
momentul in care primegte alti scrisoare,de data asta cu "slovi
striini", prin carei seanunfi moarteafratelui s6u,"sublocotenentul
Iancu Georgescu,voluntar inaintat din grad in grad in timp de
campanie", rdpus "de trei gloanfe inamice primite in pdntece".
Introspec(ia conStiinlei Si a sufletului scoatela suprafa!f,stilrile
emofionaleale protagonistului.MAhnit pestemtrsuri de moartea
fratelui sf,u,dupl ce "a pldns mult, mult, zdrobit de trista veste",
Stavrachese incurajeazdbf,rbategtepentructr "nu trebuiesi se lase
coplegit aga de durere...", drept care face toate demersurile
necesare ca s6 moqteneascd oficial agonisealafrateluimai mic. Cu
o ironie subtild, naratorul deapdnd cu obiectivitate girul
intdmpldrilorgi intervinecu scurtecomentariiprivind atitudinea gi
comportamentul hangiului.Consultdndun avocat in privinfa
condifiilor legalede plstrare a averii mogtenite,Stavracheafl6 ci
numaipopaar aveadreptulsi-i cearf,restituireabunurilor.Vesteaii .
aducemogtenitoruluizdmbetulpe buzeqi siguranfade sine,reaclie
careface"o impresieciudat6"asupraavocatuluigi de aceeahangiul
se grdbegtesd adaugecu duiogiein glas: "cine gtie unde s-o fi
prdpdditbietul frate-meu".Dialogul purtatcu avocatulse distinge
prin rdspunsurile scurte Si grdbite ale hangiului, din care reiese,
indirect, l5comia gi nerlbdarea subcongtiente de a intra rapid in
posesiaaveriidecedatului:
f- "- Popaarecopii?
- Nu.
ffi; - Are femeie?
& - Nu.
#
*i
il.
- Mai are alt frate?
- Niciunul,decdtpe mine."
.&1
ili
$, Pe Stavracheincepe s5-l chinuie gindul in legf,turi cu
posibilaintoarcerea fratelui rnort, ideece se infiripeazd,inmintea
lui din cauzacuvintelorugorpersiflanteale avocatului,careii spune
ljl cd numai "unul singurpe lume" ar puteas6-i mai ia mogtenirea,
L popaIancu.
fi Din acestmoment,linigteaprotagonistului" estetulburatl
de halucina{ii ce capdtainfbfigareafratelui s6u, singurul "care
veneadin cdndin cdndde oe altalume.sd tulburesomnulfratelui
1;:
$,
tk
&' t9?
 siu". visele chinuitoare ale lui Stavrachedevin obsesii. se
transformdtreptatin cogmaruri care il terorizeazd,er traind parca
aieveamomenteletulburdtoareale "vizitei instrlinatului", dar
de
fiecaredatdigi linigtegtesufletulcu o sfegtaniein memoriafratelui
mort.
O priml imagine in cogmarurile hangiului este
intruchipattrde aparilia fraterui sdu imbrdcatin haini de
ocnag.
"stins de obosealf,,bolnav, cu fafa hiravi gi cu ochii-n fundut
capului ca in clipa mo4ii". Introspeclia psihorogicd a naratorului
se manifestdgi in viseleinfricogtrtoare.stavrachei se adreseazicu
un glasinctrrcatde urd, fiind inspiimantatca_$iva pierdeaverea:
"- Ticilosule,[...] ne-aifdcut neamutde rds!
[...] Fleaca!Du_te
inapoi de-1iispdgegte pdcatele!".Luptdndu-secu moartea.ocnasul
se agafdcu disperare"de frate-strucu o m6n6de gdt gi cu alta
de
bra{ulstdng[...] cu o puterecovdrgitoare", il trdntegteia pdmdntgi,
pundndu-igenunchiul?n piept, ii zice, ritzdnd..caun
nebun,,si
scrdgninddin dinfi: ,,- Gdndeaic-am murit, neicd?,,.Atunci cdnd
"nebunula voit sd-r sugrume",hangiul,"smintit gi
el de frica
morfii",gi-aadunatputerile,l-a imbrdnc-it pe ocna;afarddin hangi
acesta"a pierit in intunericulnopfii". insplimAntat, ,,tremur6nd
din toateincheieturile gi fdcdndu-gi crucipestecruci"pentruodihna
sufletuluiriposafilor,stavraches-a dus a doua zi la bisericd,..a
aprins Iumdndripentru sufletelemorfilor'., simfindu_sefoarte
tulburat gi neputdnd mdncanimic.
A doua aparifie de cogmar are loc intr_onoapte,c6nd,
incercAndsI doarm6, o ,,ploaie rece de toamnd" leglna
cu
"migcareasunetelor"gindurile omului,carese roteau
in cercuri
din ce in ce mai largi gi "tot mai domor", erementere nstururiste
accentudnd stareapsihicSa protagonistului. Hangiuluii se parecd
aude "un cdntecde trdmbile ...militari, desigur".Iegind
afard,
Stavrache"rrmdne ca trisnit", recunoscdnd in cipiianur care
conducecompaniape fratelemort, carescoateuqadin tatani
"rdzlrndcu hohot",strigl amuzat:,,- GAndeaic-am murit, $i,
neicd?,,.
Iancu aleargdsi-l prindd pe hangiu,care, speriat,se repede
la
cipitan "gi-l strdngede g6t, il strAngedin ce in ce mai tare,,,
dar
chipul militarului se lumineazddin ce in ce mai rnurt,
rdde
zgomotosgi vesel,intrebdndu-lobsesiv:,,- Gdncledc_am
murit.
198
neicd?". Uitdndu-selinta la frate-stru,popa Iancudd comandade
plecare,"trdmbilelesunartr,soldaliiigi ridicarl armelegi, urmati de
obgteasatului,companiaplecd,avdndin fruntepe chpitanulal cf,rui
rds acopereacdntecultrdmbilelor gi zgomotul mullimii". Fraza
obsedantl "- GAndeai c-am murit, neicd?" este, in compozilia
nuvelei, un laitmotiv, element de recuren(d menit sd amplifice
zbuciumullduntrical protagonistului.
in dimineala urmf,toare,hangiul se duce "tremurdndde
friguri" la popa din sat gi-l roagi sd fac6 negregit,pdnd-nsearA,o
sfeqtanie casei.
VremeaurAfi estein concordanld deplinl cu sufletul agitat'
al lui Stavrache, (accentenaturaliste), "o sloatf,nepomenitd:ploaie,
zdpad6,mdzf,ricdgi vdnt vrtrjmag"se abatepestesatgi line trei zile
gi trei nopfi,iar drurrurilesuntpustii,"niciun glasde cdinenu se
mai auzea".
igi schimbasefirea,devenise
Stavrache irascibil,suspicios,
aveareacfiiciudatein relaliilecu clienfii.Un exempluedificatoril
constituieatitudineape careo arehangiulfati de felila ce venisecu
douh sticle sd cumpere"de un ban gaz" qi "de doi bani !uic6",
rugdndu-l"sd nu mai pui gazin a de tuicd gi luicl-n a Cegaz,ca
4il alaltaieri"gi sa scriein caietulde datorii,pentruci n-aveabani.
'ii.:
s Dialogul cu fetila il includein lumeanegustorilor avari gi
$'!
$i nemilogi.Copilulvenisesi cumpere "de un ban gaz[...] lide doi
ft bani fuic5", dar ii atrage atenlia cf, rdndul trecut amestecase
5ir
w.:;
tr clondirele(vas de sticlS- n.n.) Si-i pusesegaz in cel de !uic[ gi
,11'
invers.Din vorbelefetifei-sedesprindeindirect,stareade confuzie
qi dezorientareahangiului.in mod cu totul ilogic, Stavrache
se
'ii
enerveazdpestemdsurdatuncicdndfata ii spuneca nu are bani gi
sd scrie suma in condicade datornici,a$a cum f6ceain mod
Ir
obignuit:"Scrie-v-arpopa si vd scrie,de p6rli!i! [...] De mici
vd-nvdfafila furat,fire-afiai dracului!".
Vremea cumplitd cle afand Si gdndarile tulburi ale eroului
constituieuntablounaturalistsugestivpentruevolu(iaobsesiilor,iar
vedeniile,halucina{iilechinuitoare,invilmigeala de inchipuiri,
marcate de obsedantatntrebare "Gdndeai c-um nurit, neicd?",
provoacdtreceri de Ia reulitatela vis, celedoui planuriseconfundd,
sugerdnd astfeldegradareapsihictrprogresivtra lui Stavrache.
199
 Dacd la inceput criza psibologici abia se infiripeaz5" se
Punctul culminazl al nuveleicoincidecu momentul de cea
addncegte,apoi, evolutiv sub imperiul confuziilor pi al obsesiilor,
mai mare incordare a lui Stavrache,declangatdde intdlnirea reald
ducdnd la o manifestare explozivi gi violenti premergdtoare
dintre cei doi frati. Degi afari viscolul urla, Stavracheaudeglasuri
nebunieigi declangdnd demenfa.Frateleii punemAnape umAr,dar
de oameni gi bltli in uga de la drum a priviliei. Doi oameni
"la acea uSoardatingere,un rdcnet! - ca Si cum i-ar fi tmpldntattn
infofoliti din cauza viforului solicita gdzduire pentru noapte,
rdrunchi unjunghi roSil in foc - Si omul adormil se ridicd drept in
intrucdtcaii erau"pripidili" iar ei inghelalibocni. Arga[ii duseserd l. picioare, cu chipul ingrozitor; cu pdrul vdlvoi, cu mdinile incleState,
caii in grajd,trtrseserf,
saniain curteahanului,iar cdlatoriiintrd la
cu gura plind de spumdroScotd". Risturndnd mas4 lumdnarease
cildur6. Cdnd Stavrachevine cu mdncarea,unul dintre cei doi
stinge qi "odaia rdmase luminatii numai de candela icoanelor".
bdrbali se culcasein pat, cu spatelela el gi incepusesi sfordie.
Stavrachese ndpustegte asuprafratelui siq il trdntegtela plmdnt gi
Celdlalt drumel se agazi singur la masi gi laudd vinul bun al
incepe sf,-l strdngi de gdt gi sl-l mu5te."Atunci incepu o luptii
domnului Stavrache.Uimit cd-i gtie numele, hangiul afld cd
crdncen6".incercdnds6-i desparti,camaradullui popaIancuestegi
prietenulcaredormeail cunoagte, de aceeael seapleacdpesteomul
el dobordt la pdmdnt.Profitdnd de neatenliafratelui siq popa iqi
de pe pat, care-irispunder?.zdnd:"- Cum si nu te cunosc,neicd
scoate cureaua de la brdu gi leagi strdns picioarele hangiului
Stavrache, dacdsuntemfrali buni?".
dezlf,nluit,apoi ii dd cdtivapumni in ceafdgi in furca pieptului,pdntr
Ajuns la captrtul incordtrrii psihice, hangiul se clatind
cdnd "Stavrache[...] se prdbuSi ca un taur scrasnind;i rdgind".
puternic, elementele naturalisle amplificdnd degradarea gi
Naturalismul manifestat prin dezlinluirea naturii accentueazi
zbuciumul din minteagi sufletulprotagonistului: "tot viforul care starea de aliena(ie a hangiului,afard, viscolul ajunseseutn culmea
urla in noaptefgrozavl" a nipldit dintr-o dat6pesteel.
nebuniei",fdcdnd sd trosneascd"zidurile hunului bdtrAn'. in timp
Din acest moment, analiza psihologici stapane$te$i
investigheaztrstdrile gi tr6irile protagonistului. puternic
s ce-i legaumdiniledeasupracapului,Stavrache"ii scuipa-gir6dea
impresionatde intdlnireacu fratelemort, Stavracheincremenegte # cu hohot". Camaradulcautdlumdnareagi o aprinde,dar, cum "ii
dete lumina in ochi, Stavrache incepu str cAnte popegte".
gi nu mai poateaveanicio reaclie: "deschisegura maresd spund
ceva,dar guraJdrd sd scoatdun sunetnu se mai putu inchide,.ochii
clipird de cdtevoori foarte iute Si apoi rdmaserdmari, privind yintd
t inldfigarealui Stavracheeste conturatAprin ochii altui personaj,
fratelesducare,istovit de inclierare,il privegtecu amlrdciunecum

[...J; mdinile voird sd se ridice, dar cdzurd lepene de-a lungul

trupului". Replica lui lancu, "- Md credeai mort, nu-i aSa?", $ "cdntanainte,leglndndu-giincet capul,pe mersulcdntecului,c6nd
intr-o parte cdnd intr-alta". Hangiul innebunegtein ipostaza

aproapela fel cu frazadin vise,constituielovituradefinitivdprimitd
de mintea buimicitl gi confuzi a lui Stavrache, care incurcd
realitatea cu imaginiledin cogmaruri.Popaii spunecu veselieci
ultima scrisoare"a fost o glum6" ;i venise ca sd-i ceard
cincisprezece mii de lei, cu caresd acoperesumadelapidata de el
din fondurileregimentului, cd altfel"trebuiesd md-mpugc".
Cu o artd desdvdrSitd,Caragiale analizeazd reocgiile,
atitudinile Si comportamentul hangiului: "Drept orice rds'puns,
Stavrache seridici in picioarefoartelinigtit,sedusedreptla icoane;
fbcucdtevacrucigi mltdnii; apoisesui in patgi setrdntipe o ureclre,
strdngdndu-gi genunchii in coate",incepdnd sd horcdieEisdgeama.
ft
preotului,intrucdtobsesiagi zbuciumulpermanentcare-lchinuiseri
in ultimii ani aveau drept cauzdpe fratele siu, popa lancu din
Podeni. Acesta este incl un element al naturalismului. care
dezvoltdin operele literare fenomenul cauz5-efect,a$a cum
f ilustreazd Caragiale in aceastd nuveld.
Finalul nuvelei prezintdun caz patologictipic, scriitorul
? reugindsd intocmeascd o adevdratifigI clinicl a lui Stavrache,in
1..
& care nota!iile simptomelor fiziologicesunt unele medicale:
s "chipul ingrozit", "pdrul v6lvoi", "mAinileinclegtate","gura
plinl de o spuml rogcati", "scuipagi rAdeacu hohot", "incepu
{ sI cffntepopegte".

2(}0 201
 Eroul principal,Stavrache, esteconturatin evolufia sa de la
licomie la iluzie, apoi la halucinafii,
aceste
de la fricl la spaimi 9i
stlri definind natura
$u$TnRu
groazd pinl la nebunie, toate - personaj principal de nuvelil psihologictr-
psihictr labiltr, predispozifia geneticl pentru evolu{ia spre - personaj-simbol-
demen{tr. - personaj de proztr contemporantr-
Caracterulnaturalist al nuveleiestedat gi de s/rdnsc relagie
tntre natura ce se dezldnluie teptat gi evolugia patologiei "Dincolo de nkipuri",
personajului: "LegLnatede migcareasuneteloqgdndurileomului de FdnuS Neagu
incepurl si sfdrdie iute in ceicuri strdmte." Imtginet auditivd .nuveld psihologicd-
devinepregnantf,,ploaiamdruntdgi recede toamntrcdzdnd"in clipe
ritmatepe fundul unui'butoi dogit [...] fdceaun fel de cdntarecu Finug Neagu (n.1932) s-a inspirat adeseadin lumea
nenumtrrategi ciudate infelesuri." Cdnd, in final, Stavrachese fabuloasda Bdrdganuluigi a meleagurilornataleale Brdilei,pe care
prlbugegte,"vdntul afar[ ajuns in culmea nebuniei l6cea sf,
a ilustrat-o in nuvele - "Cantonul pf,rdsit", "Var[ buimaci" gi
trosneasctr zidurilehanuluibltrdn".
romane- "ingerul a strigat", "Frumoqii nebuni ai marilor orage,
Nuvela "in vreme de rdzboi" esteo prozd psihologicii de
"Scaunulsingurltd!i i".
facturd naturalistd, urmf,rind stlrile de con;tiinfi 9i de in peisajulliteraturiicontemporane, Finug Neaguocupdun
comportament ale eroului principal prin monolog interior, iar
loc aparte,deoareceproza lui imbinl realul cu miticul, scriitorul
destinul dramatic are la bazd nu numai ldcomia exagerattr a
acestuia,ci gi tare genetice,intrucdt"incontestabilexistdo tarl in 'apel6ndla o'metafordineditd,care-lindividualizeazd stilistic.
Nuvela "Dincolo de nisipuri" a fost publicatl in volumul
familia in careun frateinnebunegte, iar altul se facetdlharca popd 'iCantonulpirdsit" din 1964,fiind,agacumo numeaEugenSimion,
gi delapidatorca ofifer." (GeorgeC6linescu).
"o naratiuneaproapefantastici, povestea,pe scurt, a unui miraj
in "Arta prozatorilor romdni", Tudor Vianu evidenfiazd
intr-un cadru de via!f, debordantd".in creatiile lui FdnugNeagu,
relafia autor-narator-personaj, atdt de intdlnitl in proza lui
a unora din faptele mdrunteale vielii capdtbimportanfi gi valoare,devenind
I.L.Caragiale:"Pf,trunzdndin actualitateasufleteascf,
personajele caragialiene, nu suntem obligali sS ne reprezenttrm pe adevirateevenimente caredeterminldestinele eroilor,iar actiunile
acesta oamenii pe care-i gi obsesiilelor reliefeazlputernictrdslturile lor de caracter.
autorulcareo reflectd.Distanleledintre 9i
zugrf,vegteeste suprimatd,prin fuziune simpateticd,incdt viala in nuvela"Dincolo de nisipuri",F6nugNeagu sugereazd
interioarda acestoranu este <produsb' Ideile 9i sentimentele existentaunui ideal spre care tinde sd ajungd eroul principal,
oamenilornu ne apardin perspectiva scriitorului,ci din aceeaa $ugteru,egecul fiind determinatde nesigurantagi de speranfa
eroilor.Nu ascultdmpe autor vorbindu-ne,ci <vedem) oarecum iluzoriegi sugeratprin metaforanisipurilor.
personajele g6ndindgi simlind." $ugteru este personajul principal al nuvelei,
I.L.Caragiale igi priveqtegi ascultdpersonajele, folosindca individualizatat?iprin zbuciumulinterior,cAtgi prin acfiunileqi
modalitlfi tehnicede realizarestilul simpatetic (care provoacd gesturileexterioare.$usteruestetotodatl un personaj-simbolal
-
sthrisufletegti n.n.)prinmonobg inlerior 9i stilul indirectliber, suferinfei,dar Sial sperantei!6ranilorce sezbatin sdrtrciepe aceste
prindialogurilesugestive.Barbu$tel?nescuDelavrancea afirmacd meleaguriaride,in caresecetase instalaseparcdpentrutotdeauna.
Ion LucaCaragiale este"scriitorttlcel mai zolist,naturalistulnostrr"t Trdslturile fizice sunt exprimate tn mod direct, prin
prinexcelenld". descriere.$ugterueste "mic 9i slab", cu un aspectneingrijit,

2A2 2(}3
 -,.
til Dialogul cu ceilalli sdtenireliefeaza,indirecl,firea dilrzS gi
"cdmaga atdrndndu-i peste pantaloni", infdli$are ce sugereazd trt-

slrlcia cumpliti a eroului, cavzat6, de secetaprelungitd. t!- incr6ncenarea personajului, care susfine cu tiirie iluzia apei:
l-
Portretul moral se contureaz6 , prin introspec(ie,din stlrile lrtr: "- Adineauri s-auze4vorbi el. Veneaagaca un bubuit de departe."
in principal,tot de secetdgi
is Suspicios,$ugteruii acuzApe locuitorii dinspre deal cI le opresc
interioare ale personajului, declangate, iIi

E: apa gi estehotlrit sd organizezeo expedilieca si impiedicefurtul

s5rf,cie,care-iprovoaci o adevirati obsesiea foamei. Seceta,care rT
dura de "doui veri", uscasetoategridinile, nu mai crescusenimic il apei: "N-o si vie la noi nici intr-o sf,ptiimdnl"daci nu mergemsi-i
tfr
gi de aceeafoametease rispdndisein tot linutul Buzdului.Pentru luim de pir".
$ugteru,foamea este o obsesieinridlcinati, fapt ce reiesein mod
indirect prin monologul interior de la inceputul nuvelei. Deqi era
't
ir,
tili
$usteru triiegte o dramtr profundtr, dezvtrluitiide mirajul
apei gi de dorin{a obsesivtra transformlrii iluziei in certitudinegi
la amiazd,$uEterusetreze$tecu greu,cu "ochii cdrpifi de somn" 9i Il-
rlil
a suferinfeiin bucurie.Iazurile morilor n-au niciun strop de ap5,
m
primul lui gdndestela mdncare,poftind la "o legdturdde.l6ptuci': ''rs+: locuitorii de aici nu aflaseri ctrar fi plouatla munte,agaci tovardqii
gi constatf,ci toli ai caseisunt plecali: "Sunt dupl m0ncare[...] cu care$ugterupomise la drum renunftrunul cdteunul, abandonind
.G

s-au imprlgtiat prin sat ca fdina orbilor". Visasecd ploui 9i cd
grddinaesteplinAde zarzavat,"ca in anii buni", dar realitateaeste
suferinfa: "Se vede
dramaticd,monologul interior accentudndu-i
treaba,igi zicea,cd viselesenascin stomacgi urcdsdmoari in gurd.
in cele din urmdcdlf,toria.Numai el nu poaterenuntala speran{ade
ffi care se agatAcu bata puterea:"mai sus, la morile celelalte,acolo
trebuiesi mergem".Imagineafinald a eroului este un simbol al
* consecvenfeigi al perseveren(eicu care igi urmlregteimplinirea
\ l*i';

Bine-ar fr, z6u, sf, nu le aibtr omul deloc". Satul este pustiu 9i ffi idealului"dincolo de nisipuri".
,tr}: Celelalte personajeale nuvelei au rolul de a completa
$ugteru,tipsit de vlagi asemenea tuturor locuitoriloqcoboarf,pe &
'iffi1
malul rdului, care se intindea"ca o omidd cenugie",cu albia xft_ imagineaterifiantl (inspdimdntitoare - n.n.) a satului,carese zbate
petrificati. Un puternicimbold lduntricil determinds6 "zgAriecu
trll pentru supraviefuirein condiliile vitrege cauz^tede lipsa unui
.-' element vital pentru omenire - apa.
vdrful picioruluio crucein nisip", amintindu-gide practiciritualice '':
9i credinfestrtrbune,cdnd cruceadesenatipe plmdnt marcalocul
sub care se afla izvorul.
s
flr
Tragismul nuvelei "Dincolo de nisipuri" reiese din
mtriestrialui FdnugNeagude a contura- prin naragiune- imaginea
,ti''
$ugterueste ferm gi tenace, trdstrturice reies indirect, din terifiantf,, dezolantda satului de pe malul Buztrului Ei drama
tl. profundtra oamenilorchinuili de foame gi suferinlaindelunga0i
faptele Si atitudinile personajului. El este cel cf,ruia i se arati ii:
mesagerulmisterios,care aducevesteaci "a plouat la munte" 9i provocatd de lipsa apei. Faptele mtrrunte capitii semnificalii
strigtrbucuroscf,"vine gdrla".Dupi ce sedezmeticegte din surpriza majore, declangeazi evenimente care marcheazl via\a eroilor-
produstrde mesajul ctrldrelului,btrrbatultrece la ac{iune,cu o Monologal interior, dialogul, gesturile Si atitudinile ertefioare ale
energie nebtrnuit5:"a scos luntreadin goprongi a tdrdt-o prin personajeloqdar mai ales obsesia seceteiscot in relief trlstrturi
praful ulilei pdnddincolo de r6u", se apucdde "curf,fat;an{urile", caracteriale deosebite.
se cearttrcu mogulcareigi pregdtiseundilele,acuzdndu-lci sperie
pegtele,pune urecheala pimdnt sb ascultecum vine gdrla, apoi
c6l6regte cu avdntin frunteaceteide lirani.
Ambi(ios qi stipAnit de dorin{a de a nu mai simli povara
secetei,igi continui solitar (singur- n.n.) cdl5,toria
in intdmpinarea
apeloq pentru ci sim{ea "mereu in fald ricoarea valurilor",
credinciosidealuluisau.

2A4 2(}5

PERSONAJDE NUVELA FANTASTICA
(Dan)
DIONIS
- personajprincipal de nuveltrromantictr9i fantastictr-
:il*Hjllff"ff':':.
- personaj romantic -
"Sdrmunul Dionis",
de Mihai Eminescu
- nuveld romanticd Sifantasticd -
"Acesta a fost Eminescu,aceastaeste opera lui. Pe cdt se
poate omenegteprevedea,literatura poeticd romdnd va incepe
secolul al XX-lea sub auspiciilegeniului lui gi forma limbii
na{ionale,care gi-a gdsit in poetul Eminescucea mai frumoasf,
inflptuire pdn6 ast2i, va fi punctul de plecare pentru toata
dezvoltareaviitoarea vestmdntuluicugetf,riiromdnegti."- aprecia
Titu Maiorescuin studiul "Eminescugi poeziile lui" (1889).
Personalitateacomplexf,a poetuluinostrunalionalestedeterminatd
de vastasa culturdde nivel european(studiaztrfilozofia modernd:
Kant, Schopenhauer, Hegel gi pe ceaanticd:Platon,Aristotel),de
amplele cunoqtinfe dobdndite despre mitologia indiantr 9i
romdneasci,despreistoriauniversaldqi ceaa poporuluiromdn,de
identificareaspiritualf,cu literaturapopulardromdneascd.
Mihai Eminescu(15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889),
ultimul mare romantic european,este preocupatde misterele
existenfei,de marileintreblri filozofice,de nefericireageniuluiin
relafie cu superficialitatea societaliimeschine("Scrisoarea I",
"Luceafbrul","Oda (in metru antic)", "Glosstr"),de condilia
poetuluigi de misiuneaartei sale ("Epigonii","Numai poetul",
"Criticilormei").
Prin "sirmanul Dionis", Mihai Eminescua creat prima
nuvelSfantasticldin literatura romAn6,in carepdstreaza $i toate
to6
caracteristicile prozei de facturi romantictr. in conceplialui
Mihai Eminescu,fantasticul se definegteprin imbinarea a doui
olanuri: unul real si altul obstract-filozofic.
Nuvela "Sdrmanul Dionis" ilustreazd o reflectare
-
subiectivi asupra lumii gi reune$te o seriede temetipic romantice
existente gi in literatura universall: natura, iubirea Si condilin
nefericitd a omului de geniu tn raport cu timpul Si cu societatea.
Prezenfatrans,migrafieisufletelor, a metempsihozei,valorificl
ideea romanticf, schopenhauerianf,, conform cfueia timpul Si
spa(iul sunt manifestdri ale substan(eicare se regenereazdveSnic,
compusddintr-unnum[r de arhei- de modeleeterne-, "umbre" ale
individuluifizic.
inctr din titlu, Eminescusugere.Lzd nefericirea lui Dionis,
cauzatl de eqeculsdu in urma incercirii de a atinge absolutul in
cunoa$tere, agadarnu se referf,la condiliamaterialtra personajului.
Dionis are numele zeului Dyonisos din mitologia greaci, fire
vesel6,petrecf,reaff, care,pus in antitezdcu definireade "sirman",
oferf, o profundd gi ineditl interpretarefilozofictr, titlu ilustrat
printr-unoximoron.
Dionis estepersonaj principal, "rotund" ("carenu poatefi
cwacterizztsuccintgi exact",E.M.Forster)gi eponim (caredI numele
operei- n.n.),?ntruchipdnd, prin structuraspiritual6,un enouromantic.
inceputulnuveleicontureazd, tn mod direct, portretut lizic:
Dionis este un tdnir de o frumusefedemonicI, chipul sdu fiind
construit in manierf, specific eminesciantr:"fala era de acea
dulceaf[vdndtl albf,ca pi marmurain umbrtr[...], ochii trigti in
forma migdalei erau de acea intensivf,voluptatepe care o are
catifeauaneagr6,, [. . .] intr-un surtuclung de-i ajungeala cIlcii [. ..],
pdrulcam prealung curgeain vile pdnl pe spate[...], surdsulsdu
era foarteinocent[...], de o profundimelancolie".Din trisdturile
fizice se desprindgi cdtevatrtrsituri spiritualeale personajului
romantic: firea melancolictrgi meditativi, triste{ea,inocen{agi
inclina{iaspre visare,aspira{iacitre idealuri superioare,toate
acesteaprefigurAndportretul omului de geniu.
Celedintdi trlslturi se inscriuin planul real al nuveleigi
reiesr/lrr caracterizareudireclir.fiicutd de naratorul obiectivSi din
elementcle biogrujicecu iz ntmuntic,Tindr intelectual,ncfericit
247
gi inadaptat social, Dionis se retrage spre starea de visare,
explicabili gi prin datele sale biografice succinte, dar sugestive
pentru inclinafia sa spre metafizicil. Dionis, un tdnir de aproape
l8 ani, vistrtor incurabil, modestcopist "avizat a se cultiva pe
apucate, singur", cu o existen{5 materialtr precar5, neavdnd"pe
nimeni in lume, iubitor de singurtrtate", estedescendentulobscur
al unor aristocrali scf,pitali, rltiicili nu se gtie cum "in clasele
poporului dejos". Tatill siu o iubisepe Mari4 fiica unui preotgi din
aceas0liubire se ntrscuseDionis. El igi aminte$tecum "vtrduvitasa
mumtril crescucum putudin lucrul mdinilorei". Singuramogtenire
ce i-a rimas de la tatiil siu esteun portret din tinerele al acestuia,
in care copilul se regisegteadeseoripe sine: "era el intreg, el,
copilul din portret".
Structura spiritualtra geniului,a omului superior dotatcu
inteligenlil gi sensibilitate excepfionale,capabil sI se inal{e spre
cunoagterea absoluttr, se definegteincl de la inceputul nuvelei gi
se insinueezddiscret in compozifia metafizictr a fantasticului.
intr-o searl ploioasdde toamnd,Dionis se intoarceacasl cu capul
plin de ginduri, reflectiind in spirit kantianasupra conceptelor
de timp gi de spafiu: "nu existtrnici timp, nici spafiu,igi spuseel,
ele sunt numai in sufletul nostru". El cugetl ci daci lumea,
dimpreuntrcu toateevenimenteleei, esterodul eului propriu,in care
se petrec,in fapt toate fenomenelein aparenfd,inseamni cd omul,
purtiltor de scinteie demiurgictr, este atotputernic gi poate sd
cautein sine implinireavisului siu. Este,prin urmare,posibil ca,
folosind anumite"lucruri mistice"cu ajutorulmagieigi astrologiei,
gi el si se poatiimiqcain voie in timp, fie in trecut,fie in viitor -
adici pe verticaleletimpului; este posibil, de asemenea,sI se
deplasezepe orizontalelespaliului:"sd trdiescin vremealui Mircea
cel Mare saua lui Alexandrucel Bun - oareesteabsolutimposibil?
Vistrm cilitorii in Univers,dar Universul nu este oare in noi?".
[kantianism:curentfilozofic iniliat de ImmanuelKunl, cure susline
ideea cd lumea materiald existd numai in afara conStiin(ei,iar
cunoa$tereolucrurilor, in sine, esle imposibildJ
Ca un aulenlicpersontj romunlic, Dionis estepasionatde
lectura cirlilor de astrologie,pe carele irrprumutdde la anticarul
Riven,darcaleasprecunoa$tere nu esteposibilddecdtprin ilustrarea
208
mitului oniric. in vis, cuprins de beatitudine,condilie necesardin
ritualul iniyialic, Dionis deschideo cartede astrorogie,faceun semn
magic gi se treze$teintr-un alt veac, in vremea lui Alexandru cel
Bun, sub infbfigareactrlugtrrurui Dan, discipolal dasciluruiRuben,
profesorIa seminaruldin Socola:..ciudat...el visase,'.
Plonul filozofic al fantosticalni eminescian include, ca
l# manifestare fundamental6, noua ipostazi a protagonistului:
ffi
c5lugtrrul Dan, care arerevelalin de a Ji trdit in viitor, subnumele
de Dionis gi ii mdrturisegtemaestrului siu, Ruben, straniul
sentiment.Acestail indeamnds6-gicontinueexperienfa,prilej cu
careEminescuexprimdteoria metempsihozei:,,in proliidii pui
sin
K
#
ffi Importanteleidei /ilozoftce ale timpului qi spa{iului sunl
revelatetot prin intermediulmegteruluiRuben,care-i explictrlui
fr
f,
Dan "deosebireaintre D-zeu gi om", c6 numai nD_zeue vremea
insdSi", pe cdnd omul ocup6 numai un loc in vreme. sufletul
$i
omului estevegnic,"dar numai bucati cu bucattr".Nemilrginirea
r- (spa{iul) este"tot ca vremea,bucati cu bucatd,pofi fi in oiice loc
dorit". Dacdomul, careesteun gir nesfdrgitde oameni,lasf,pe unul
$ dintreei sd-i finr locul in perioadacdndinsul va lipsi din er, acesta
esteumbralui. Omul gi umbra sa igi pot schimba firile pentru o
F vreme' "tu pofi s6 dai umbrei tale toati firea ta trecitoarede azi,
,f ea-li dAfireaei ceavecinicf,,'giatunci,inzestratcu vegnicie,..capefi
,i[ chiar o bucatf,din atotputernicia lui Dumnezeu,voinlele {i se
#
ffl
frl
rostit la facerea lumei."
Ruben,sub infhligarealiniptitd9i bldnddde dascil,esteun
Mefisto care nu-gi dezviluie intenfiiledemonice,dar se bucurd
nespLlsde faptul cd a reupit inilierea eroului gi_l determinasepe
calugir sd pdcrtuiascd,
intrucdtI-a convinsstrindrizneascaa aspira
catre cunoagtereaabsoluttr,adicl aflareaformulelor magicepe
care Dumnezeule-ar fi rostit la Facerealumii. Rubenigi recapata
fizionomiasatanicd,"se zbdrci,barba-idevenilifoasdgi-nfurcutite
''It
ts 209
ut'\
'R
.F

ca douAblrbi de !ap,ochii ii luceaucajeratic,nasuli se strdmbd9i
se uscl ca un ciotur de copac9i scdrpindndu-se in capul ldlos 9i
- in plan metaJizic,ceidoi indrlgostili sunt cupringide o stare
cornut,incepua rdde hdd 9i strdmbdndu-se: ['..] incl un suflet
nimicit cu totul!".
in planJitozoftc Siin spirit romantic, Dan igi pierde sim(ul
obiectivittr{iigi se.lasdcopleqitde imaginalie,prin treceribruqtede
la realitate la vis gi invers. Utilizdnd virtulile magiceale c6(ii'
care ii permit aprofundareain aventura cunoagterii, Dan se
despartede propriaumbrdgi descoperi cd sufletul siu a mai trlit
c6ndva "in pieptul lui Zoroastru" (Zarathustra-660-583i.Hr.-
personajlegendar,reformatorulreligiei iranieneantice- n'n.), care
"f6cea ca stelelesd se mute din loc cu addnculgrai 9i socoteala
combinatf,a cifrelor lui". Repetdndformulele magice' pe care
Creatorulinsugile-ar fi lostit la facerealumii, el afl5 in adincul
sufletului stru esen{adivin5: "Tu eqti ca o vioard in care sunt
inchisetoatecdntdrile- ii spusese maestrulsdu,Ruben- daracestea
trebuie trezite". Sub bagheta maleficului alchimist gi astrolog
Ruben, din abisurile intunecateale fiinlei, vin spre luminf,
strf,vechilemituri ale dorinlei omului pentru veqnicie, de
intoarcerealui la condi[iaoriginarf,a existenlei.
in ptan fitozoJic, Dan intoarce $apte foi din cartea lui
Zoroastrugi umbraprinde contur,apoi mai intoarceincd SapteSi
"umbra se desprinseincet" gi "slri jos de pe pdrete".Reg6sindu-9i
esenfaeterndin.propria sa umbrf, - "Dan vdzu clar desplrlirea
fiin{ei lui intr-o parte eterni 9i una trecltoare"-, cdlugdrul se
dedubleazd gi ii restituieacesteia
congtiinfalimit[rii salein spaliu9i
timp,primindin schimbnu eternitatea, ci congtiinta "Eu,
eternitatii:
ziseumbra-ncet, simt intunecdndu-se9i prind conqtiin(aeternit5{ii
mele[...]. Dan era o umbrdluminoasd".
in vts, Dan intreprinde,impreund cu Maria, o cdldtorie
cosmici,in caredisparcu destrvdrqire legilefizicii,oradevineveac,
clipelevor fi decenii,iar Pimdntuldevineun pandantiv, pe careel
il prindein salbaiubitei.
ldeea filozofictra iubirii ca singurl cale spre cunoagtere
se manifestdin esen{aacesteisecven(enarative,"cdldtorialor nu
fusedecdto sdrutarelungtr"9i are loc in vli, cuplul implinindu-se,
clci "visauamdndoiacelasivis". Aceastdcllatoriein Universeste
210
un drum al cunoagterii,ideal spre care transcendegi Eminescu
insugi.
extatici, o fericire edenici ce este ins6 limitatli de "o poarti
inchisf,", pe care "n-au putut-o trece niciodat2l".Visul estefulburat
de un triunghi sacru,avdndin centru"un ochi de foc", deasupra
* cf,ruia stb scris "un proverb cu literele strdmbe ale intunecatei
Arabii. Era doma lui Dumnezeu.Proverbul,o enigmf,chiar pentru
ingeri". Dan cautdcu febrilitate in cartealui Zoroastrumagiacare
sf,-i permitl descifrareaproverbului, care semnificd atingerea
absolutuluiin cunoagtere: "ag voi sdvf,dpe Dumnezeu".in legtrturf,
cu acestdemers,GeorgeCilinescu afirmi cf, eroul "recurgela o
operalie magic6, intorcdnd filele astrologieidin gaptein gapte
pagini (simbolul numeric al Facerii),spre a sili Divinitateasd-i
deschidl porfile Absolutului". in zadar ingerii ii goptescAi-l
avertizeazl:"De ce cauficeeace nu-fi poateveni in minte?[...] De
ce vrei sd scofidin aramdsunetulaurului?Nu-i cu putintf,".Lui i se
parecEingerii fac ceeace el gdndegte, dar Maria ii explici, goptit,
cf,, daci Dumnezeuvrea, atunci "tu gdndegticeea ce gdndesc
ingerii". El nu vrea si inleleagf,gi continudsf,-giimpundvoinla de
a vedeafafa lui Dumnezeu.Rf,spunsulingerescvine tdios:"Dactr
nu-l ai in tine, nu existl pentru tine gi in zadar il cau{i".
Atingerea absolutului nu se implinegte, intrucat, in
entuziasmulqi extazulmomentului, el considerd cApoatecohtrola
Universul:"oare nu se migcdlumeacum voi eu?" Strdngdnd-o pe
Maria "la inima lui", gdndegteintr-un mod nefericit: "Oarefdrd
s-o Stiunu sunt eu tnsumi Dumne..,,". Acestg6nd profanator,cI
el ar puteafi Dumnezeu,simbolal puteriiabsolute,il prf,bugegte cu
brutalitatein abis,el fiind asprupedepsitprin revenireala condi{ia
de muritor, in ipostazalui Dan. Se sugereaztr, astfel,cd limitele
obiectiveale gdndiriiurnanenu pot fi dep6gite, deoarece nici omul
t gi nici ingerii nu au accesla taineleCreafiei:"Nefericite,ce ai
indr6znita cugeta?".
ln plan real, Dionis realizeazl ci a visat qi revine la
condi{iasa ini(ial5 de muritor, chiardac6,bolnavfiind,in delirul
s5u,continudsd creadtrci esteDan gi cd Maria, pe careo vede la
fereastracasei invecinate,este aceeagidin visurile sale gi cl
fr
2tl
anticarul Riven ar fi maestrul Ruben. Se contureazdin inima lui
"neputinlarealizarliviselor lui [...] gi prima mea dorin!69i poate
ultima- nerealizabi la".
implinirea cuplului in finalul nuvelei, singura operi
eminescianiin caredragostease realizeaz6,, simbolizeazlfaptul cd
iubirea estesingura cale de a accedein cunoaqtere, in aspirafia
spre absolut. Atingerea absolutului ar fi fericirea suprem5, iar
iubireaimplinitd estenumaio treapti sprefericire:"tl simlea o cd
oarf, l6ngi ea ar plSti mai mult decdttoatl viafa. Cdt[ intensivd,
dureroasi,Ibr6 de nume fericire intr-o oari de amor!", sugerdnd
sacrificiul suprem de care estecapabil numai omul superior
pentru atingerea iubirii ideale, conceptfilozofic intdlnit 9i in
liricaeminesciand ("Reia-mial nemuririinimb/$i foculdin privire/
- ale filozofului german:"Voinla universalde regizorulcaremigcf,in
$i pentrutoatedd-miin schimb/O ord de iubire" "Luceddrul").
Alternarea planului real cu cel filozofic construiesc
fantasticul din finalul nuvelei.Cutezan{ade a aspira si cunoasci
absolutulestepedepsitf, fulgerltor,Dan revenindla condi{iaumand
limitatl, iar Eminescuintreabtrcititorul, cu o ezitarestimulativd:
"Cine esteomul adevf,ratal acestorintdmpllri: Dan,ori Dionis?".
Proieclia in timp Si spa(iu a protagonistului,a celorlalte
personaje,precum gi a elementelor-simbolconstituie cheia
interpretiiriifantasticuluigi a manifestdriiromantismuluiin aceasta
nuveli. Cdldtoria avuliese loc tn vis, cdlugdrul Dan redevine
copistulmetafizicDionis, Maria, fiica spitarului Mesteacdn,este
vecinade pestedrum carecdntdla pian,Rubenestearhivarulevreu
Riven, iar umbrase dovedegtea fi indrdgitulportretal tatdluisdu:
"Rubene Riven;umbradin pdrete,carejoacf,un rol atdtde mare,e
portretulcu ochii albagtri;cu dispari{iunea acestuiadispareceeace
ve[i fi indemnalia numi o ideefix6; in fine, cu firul cauzalitdliiin
mdn6, mulfi vor gdndi a fi ghicit sensul intdmpl[rilor lui,
reducdndu-le la simplevisea uneiimaginaliibolnave".
Dionis este tipul personajului romantic, ce-gi afld
dezamtrgirea in timp gi spafiu, fiind nevoit sd-;i recunoascl
infrdngerea.Boaladin finalul nuvelei,deposedarea de tablou9i de
carte sunt semnificativein a-i exclude eroului orice tentativdde
repetarea experien[eitrecute,a gestului sdu de a dep69iultima
treaptf,a cunoagterii,de a se substituiCreatoruluiinsugi.Dionis
212
congtientizeazi ci e imposibil si ajungl la cunoaqtereaabsotutl
gi suferii la modul sublim ci nu-gi poatedeptrgilimitele umane,
agadarel trebuie si se mullumeascdnumai cu iubirea, etap6a
cunoagterii,dar nu ultima. Dionis reprezintio proiec{ieliterarl a
autorului insugi, vocea auctorialS a propriei aspirafii, aceeade
a nizui citre absolyt,cf,trecunoagterea universald.
Statutul geniului se definegtegi in finalul nuvelei, cdnd
revineideeafilozofici exprimatdde Eminescugi in.,Gloss6,',anume
lumea vizutl ca teatru, in care oamenii sunt actori care
interpreteaziroluri predestinate:'Nu cumva ind6r6tul culiselor
vie{eie un regizor,a cdruiexisten{in-o putemexplica?[...] Nu sunt
aceeagiactorii, degipieselesunt altele?".Ideeaestepreluatl de la
^Schopenhauer gi esteexprimhtl cu aproapeaceleaqicrtvinteca cele
spateleculiselorvielii pe toli muritorii,ca pe scenaunui teatru".
Capacitateageniului de a seinil{a intr-o lume spirituall
superioari prin intermediulvisului, singuracaleprin careeroul
se poate detagade lumea concreti, este sus{inutf,magistralprin
existenlain nuvelda unoridei metafizicepreluatede Eminescu din
filozofia universald:
ldeea metempsihozeiesteo concepfiereligioastrconform
cireia sufletul omului ar trdi mai multe viefi prin retncarnure:
"Sufletul cildtoregtedin veac in veac, acelagisuflet, numai c6
moarteail facesd uite cd a mai trait"; "in sufletulnostruestetimpul
ffi gi spaliulnemdrginitqi nu ne lipsegtedecdtvargamagicdde a ne
transpunein oricarepunctal lor am voi."
ffi
#
E,minescu a fost in permanen!trpreocupatde ideeatimpului
gi a vegniciei universale,fapt pentru care timpul filozofic este
consideratin operasa o supratemd: "Omul are in el numai giq
fiinta altor oameniviitori qi trecufi,Dumnezeule aredeodatf,toate
$ neamurilece-or veni gi au trecut;omul cuprindeun loc in vreme.
Dumnezeue vremeainsiqi; $i sufletulnostruare vecinicie,dar
#, numai bucatl cu bucatd".
ii Concepliadesprespafiul nemirginit esteaidomaviziunii
f,[ despretimp, numai Dumnezeustdpdneqte nemdrginirea,pentruom
#
6
spaliul este"tot ca vremea,bucatdcu bucatl, poli fi in orice loc
oont-.
i# 213
 in nuveld se manifestf,9i mituri intelectuale' cum este
Dan face
rtrxrcl
mitul fausti'ln (Goethe,"Faust"). RubenesteSatana,.iar - personaj principal de nuveltrfantastictr-
un pact cu acesta,semnificdndsacrificiul omului superior in - personaj-narator-
dorin{a de a atinge absolutul, din iubire, prin iubire: "Ruben
insugi se zbdrci,barbaii deveni l61oas6in furculile, ochii ii luceau "La hanul lui Mdnjoald",
ca jf,ratic, nasul i se stremba9i i se uscl ca un-ciotur de copac ai de lon Luca Caragiale
scf,rpindndu-sein capul l{os 9i cornut, incepu a rdde hdd 9i - nuveldfantasticd -
strdmbdndu-se: incf, un suflet nimicit cu totul' ["'] Satanai;i
intinsepicioarelesalede cal, rf,sufldnddin greu"' "La hanul lui M6njoal5" de l.L.Caragiale(1852-1912)
Prezentacifrei 7 sugereaziputerile magiceale cunoaqterii' esteo nuvelSfantastici gi a apdrutmai intdi in"Gazetasf,teanului,,
deoareceaceastacifr[ mistictr,trimite la facerealumii: "pe fila a (1898),apoiin volumul"Nuvele,povestiri".

$
pentruasta.$i tot
$apteaa carJiistautoateformulelece-Jitrebuiesc Fantasticulnuveleiesteconstruitdin doutrelementecarese
la a gapteafil[ vei afla ce trebuie sd faci mai departe"' . imbind armonios,real gi fabulos. Acfiuneanuveleise desfdgoarf,,
Noutatea a
incontestabilf, nuvelei "Sarmanul Dionis" constS totodata,Si in doud plunuri temporale,unul obiectiv, careinscrie
in modul originalin careEminescu imbin\filozoJia cu nara(iunea evenimentelenaratein prezentulrealitalii gi celdlalt,subiectiv,al
fantasticd si descrierea,transpunandinimagini artistice
un orizont
ffi fabulosuluimitic,ce tulburl subcongtientul uman.
ce nu existf, decdt in puterea imaginaliei, inexplicabil 9i
necontrolabilrational.
Expresivitatea timbaiutui artistic imbintr imagini vizuale,
auditivegi cromatice,construindatdtpeisajecosmicememorabile.
tr
-i
Nuvela"La hanullui Mdnjoald"ilustreazd mitul folclorical
vrtrjitoarei malefice,care-i atragepe tineri gi-i intoarcedin cale
W tulburdndu-lemintile, sco@ndla suprafafddorinfeascunse,dar
care, odattriegili din cercul magiei diavolegti,igi reiau fSgagul
cdt gi imagini descriptive ale strf,zilor 9i cafenelelor din la9i.
{fr normal
ih, al viefii. Esenfaideaticda opereiexprimbun adevtrrmitic
Portretulfizic al lui Dionis esteconstruit prin epitetesi compara,ii
tipic romantice:"fala de aceadulcea![vdnf,ta'albd ca qi marmura
$i ancestralgi anumeci acelacarefolosegtepracticivrdjitoregtieste
pedepsitdacdnu reugegte si iasdde sub influenfafarmecelor,aga
in umbrf,","ochii [...] de aceaintensivf,voluptatepe care o are ffi
ffi,
cum estesancfionatd cocoana Marghioala,in pragulbdtrdnegii,
fiind
catifeauaneagrf,".Despremaiestriaunic6de poftretista lui Mihai '$l mistuitd de incendiul care a ars hanul din temelii, sugerdnd
Eminescu,esteticianulTudor Vianu subliniaci scriitorul"coboard itt chinurileIadului,undes-adussufletulei duptrmoarte.
in addncurilepsihologiceale eroului sf,u, unde gdsegteaplecarea s' Naratorul, in ipostaza ctrlitorului, situeazi inceputul
ffi
sprevoluptateintens6,unitf,cu inocenlacopilireasc5"' liSt nuveleiin planul real, printr-unmbnolog,aceastA nuveldfiind
?* printre pufinelecreafii ale lui Caragialescrise la persoanaI.
ii
Personajul-narator se indreaptd c6tre Popegtii-de-sus,la
t..
polcovnicullordache,undeurmas6 aibi loc logodnalui cu fata.,a
i',' mai mare" a
acestuia.Cdldrefulintenlioneazds6 se opreascdla
.,,
hanullui Mdnjoaldpentru"trei sferturide ceas"ca str-ideacalului
.rt
.{'1
grdunle. Punctele de suspensle folosite in calculareaorelor
$ necesarepdnd la destinatie,in formulareaconcluzieic6 a .,cam
intArziat...trebuia s[ plec mai devreme..."$i a speranleic6

2l.t $. 215
t#
polcovnicul il va agteptatotuqi, daumonologului o discontinuitate
a gdndurilor gi, impreunl cu expresiile din limba vorbild, creeazd
stilului o oralitste sugestivi.
C6ldtorulztrregte"ca la o bitaie bunl de pugci" luminile
hanului lui Mdnjoali qi i;i amintegte- in timp subiectiv - cd
birbatul murisein urm6cu vreo cinci ani, lasdndafacerilepline de
datorii. NevastS-sa,Mdnjoloaia, o femeie zdravdnl, a plitit
obligafiile,a reparathanul gi acareturile,a mai construitincl "un
grajd de piatrd"gi oameniispunc6 "trebuiesi aibi gi paralebune".
Gura lumii o blnuia de farmece,ori ci o fi gdsitvreo comoaride a
reugit sa scape de datorii, ba sf, facd gi afacerile str meargd.
Rememorareafutdmpftrilor scapdlogicii firegti,planuluirealgi se
inscriu intr-un cadru fantastic: doi frafi se duseserlintr-o noapte
sd pradehanul,impreuni cu alti doi tdlhari.Unul dintreei, "dl mai
voinic,om cdt un taur",cdnda ridicattoporulstrspargf,u9a,"a picat
jos" qi-a murit, iar celilalt frate a amu{it. Cei doi tAlharicare-i
insofeaul-au pus pe mort "in spinareafrate-sdu",cu gdndulsi-l
ingroape undeva,departe,dar cdnd str iasi din curtea hanului,
Mdnjoloaiaa deschisfereastragi a inceputsi strige"ho!ii!". in mod
cu totul surprinzdtor,in aceeagiclipl, le-a apirut in fafd "zapciul
(subprefect- n.n.) cu mai mulli ingi qi cu patru dorobanlic6lf,ri".
Speriafide moarte,holii au luat-o la fugi, l5sdndacolo "mutul cu
frate-siu mort in cdrcf,". Toati lumea gtia "ctr mutul vorbegte"gi
cdnda inceputinterogatoriulau crezutci se preface.Degi l-au bitut
"pdn6 l-au smintit ca si-i vie glasul la loc - degeaba",n-au putut
aflanimic nici despreceleintdmplate, nici desprecei doi complici.
De atuncinu s-a mai intdmplat"s-o calcetdlharii" pe Mdnjoloaia.
Naratoruligi amintegtepovesteamiraculoosd gi-i face pldceresd se
gdndeasctr Ia acesteminuni ce se petrecuserila han, in timp ce
cilStoreasingur gi numai gindurile ii {ineaude urit.
Revenindin plan real, naratorulobservtrin detaliu agita(ia
de la han,dd calul in grija unui argat,apoi intrd in chrciumaunde
ficeau "refenea(petrecerein comun,chef - n.rz.)oamenimul1i"gi
cdntauoltenegte "doi ligani somnorogi".CocoanaMarghioalaera la
bucdtdrie,de undeun "abur de pdnecaldd"il ademenegte pe cdlitor,
iar femeiail intdmpindcu bucurie,ca pe un client "de omenie":
"- Bine-afivenit, coaneF6nic5",fiind gi singuradatf, cdnd se
216
specifici numele personajului. Apoi ea dl poruncd "unei
cotoroanle"s5-i aqezemasain odaie.
Cunoscdnd-oincd de cAndera copil, pe cdnd treceacu tatdl
lui spretArg,cilitorul gtia desprecocoanaMarghioalacf, era femeie
'ofrumoasd,voinicf, gi ochioasl", dar parc6
niciodatd nu-i pllcuse
atdt de mult ca acum.Personajul-narator igi face un portret succint
prin outocaracterizare ironicd: "cur6fel gi obraznic, mai mult
obraznic decdt curdfel" gi, pentru a-gi confirma calitalile,
indriznegte s-o ciupeascdpe hangi!6 gi s6-i spunf,ce ochi frumogi
are.Estegi prima sugerarea tentafiei la care estesupusomul de
citre for{ele malefice,deoarecefo(ele necuratuluil-au impins la
acestgest necugetat:"ajungdnd cu mdna la bralul ei drept, tare ca
piatra, m-a-mpinsdracul s-o ciupesc".Spre mirarea tAntriului,
cocoanaMarghioalagtia cd el se duce4 la pocovnicul lordache
pentrua se logodicu fata lui ceamaregi-l mustrdpentruobrf,znicie,
ameninfdndu-l cu viitorul socru,dar in acelagitimp il previne:"- Ia
nu md-ncdnta".
Tdnirul este cucerit incetul cu incetul. conform unei
strategii tainice, numai de Marghioalagtiute. Mai int6i il incdntl
odaiacuratdgi cochet5,in caretotul este"alb ia laptele","cald ca
sub o aripd de clogci" gi miroasea mere qi gutui. Agezdndu-se la
masd,tdnirul vrea sf, se inchine, dar observi cu uimire ctr pe
peretelede la risirit nu se afl5 nicio icoanii,desprecarecocoana
ii spuneci nu ar folosila nimic:"- Dd-lefoculuide icoane!d-abia
prdsesccari gi piduchi de lemn...". Cdnd tdnf,ruligi face totugi
cruce,dupi obicei,izbucnegte"un rlcnet" gi el credecd a cdlcat
"cu potcoava cizmii, pe un cotoi bdtrdn, care era sub mas6".
Cocoanaserepedegi deschideugaca sd iasdafari "cotoiulsupdrat",
dar aerul rcce stinge lampa.Credin{ele populare spuh cd pisica
neagrl este una dintre inft{iglrile pe care le ia diavolul, iar
grabacu carefemeiaii deschideugainsinueazlun prim elcment
al vrljitoriei. In intuneric,tAndrulincepes-o mAngdie gi s-o sdrute
pe hangila-"8u, obraznic,o iau bine-nbraJegi-nceps-o pup...
Cocoanarnai nu preavrea, mai se l6sa"-,p6ndcdndii intrerupe
jLrpineasa, careaducea"tavacu demAncare gi cu o lumdnare".
Planul resl tllerneszd cu cel fabulos. construindastfel o
..cnd fantu.r/icrl ernolionantf,.Urmdtoareatentatie cdtre plf,cere
2t7
este mancarea,foarte gustoas6- descrisd cu minu(iozitate de
narator - gi impreuni cu vinul bun ii dau tdnlrului "un fel de
amorfepl6 pe la incheieturi", dar cdnd afld cd. afard a inceput
viscolul, se dezmeticeqtebrusc, intrf, in realitate gi constatdci
ceasulera"zecegi aproapetrei sferturi", adici stituse la han "douf,
ceasuri gi jumitate". Argatii se culcaseri qi, iegind pe prispa
hanului, vede cu ingrijorare ci "este o vreme vajnicd", iar in
vtrzduh,"urla vdntul nebun". Degi cocoanaMarghioalaincearcd
s6-l convingtrsd nu plecepe aSaun "vifor mare", tdnarulse duce
singur la grajd, trezegteun argat ca sf,-i ingeuezecalul, apoi,
intorcdndu-se in odaies[-gi ia rf,masbun, o gisegtepe femeie"cu
ctrciula mea in mAntrt',pe care t'o tot invArtea g-o rtrsucea".
intre6bndde plat5, gazdaii spune,"uitAndu-se adinc in fundul
ctrciulii", apoi privind la el cu ochi "cari-i sticleaugrozav de
ciudat",cf, are si achiteatuncicdndva treceinapoi,suger6ndnoi
elementeale colabortrrii femeii cu for{ele maleficegi farmecele
pe care aceasta le face ctrltrtorului care voia str-gi urmeze
drumul. Marghioalaii vrijise ciciula, pentru a-l obliga sd se
intoarcl la han.
in ptan real, tdndrulincalecl gi pleacl de la han,iar ca s6-i
treacf,de ur6t fluierd "un cdntecde lume ca pentrumine singur".
Cdnd igi face cruce pentru drum, cf,lf,refulaude uga hanului
trdntindu-segi "un vaetde cotoi", dar se gdndegte cd Marghioalail
apucasepe pisoi cu ufa. Viscolul se dezldnfuisecu puteregi frigul
il pltrundeanemilos,inghefdndu-imdinilegi picioarele.
intdmplirile care urmeazd,intr6, intr-un cadru fabulos,
cdltrrefulincepesd simtf,"durerela cerbice(ceafd- n.n.),la frunte
gi la tdmple fierbinfealdgi bubuituriin urechi" 9i se gdndegtec6
bluse prea'mult.Dar starealui seinrf,utdleavertiginos,il ardeasub
coaste,"unjunghi m-a fulgeratpantot cogulpieptuluide colo pdnl
colo" gi, cu toatecf, era viscol, igi scoatectrciula,careii strdngea
capul "ca o menghinea".Cdldtorul regretd cI pirdsise hanul,
deoarecese gdndeqteci la polcovnic toat6 lumea se culcase,
crezdnd- pe bunSdreptate- cd n-o fi fost prostsbplecepe o vreme
ca asta.Calul seimpleticea,de parci ar fi bdut gi el.
Vremeasemai domolegte, "s-a luminata ploaie"gi t6nlrul
igi pune din nou ctrciulape cap, dar brusc"sdngeleincepeiar
218
sd-mi arzd perelii capului". Zdregtepe drum "o mogdndea[dmicl
sdrindgi lopiind" gi cdndscoatepistolulaude"un glasde clpri!6".
Calul se sperie,se-ntoarcegi pornegteinapoi, sprehan. Tdnlrul il
strune$tegi vede uimit o ctrprifit neagrl care "aci merge, aci
se-ntoarce; aruncl din copite;pe urmf,se ridic6-ndouf,picioare,se
ts repedecu bdrbifain piept gi cu frunteainainte sf,-mpungl,gi face
sdrituri de necrezutgi mehlie gi fel-de-felde nebunii". Clldtorul
descalectr, vrdndsd deacdprileit[rA]egi vedecd este"un ied negru,
foarte drdgut", pe care il ia gi il pune in desagadin dreapta,peste
nigte haine. Se sugereaztrctr diavolul luase, de data aceasta,
infdfigareaatrdgitoare a unei ctrpri{enegre.
Secventaurmf,toare imbind magistral planul real ca cel
fabulos. Cdldtorulincaleci gi calul pornegtentruc,sf,rindbezmetic
pestegropi, pestemu$uroaie,firf, sd mai poatdfr oprit. Cu trupul
inghe(at, cu capul fierbinte, cdldretul regretdincf, o datd cI
#
plrdsisehanulca un prost, gdndindu-se cf, primitoareagazdd,i-ar fr
dat odaiaei pentruo noapte.in acesttimp, iedul"se migcain desagf,
str se agezemai bine" gi scoseseafard capul, privindu-l cuminte.
ffi Uit6ndu-sela cer,tdndruligi da seamac6,in loc sf,meargtrla deal,
ffi o luase la vale gi ci se rdtdciseintr-o "porumbigtecu cocenii
ffit netf,iafi".Calul cade in genunchigi drumeful, speriat, igi face
ffi cruce. Imediatsimte "o zvdcneal[putemicf,l6ngdp)cioruldrept",
se gdndegtecd o fi strivit iedul gi, cdnd bagf, mdna in desagf,,
ffi
constatAcf, il pierduseprobabil,pentrucd acestanu mai era acolo.
Calul se ridicd buimacin doul picioare,se smucegtegi, dup[ ce-gi
trdntegtestdpdnulla pdmdnt,o ia la goanf,pestecdmpca apucatde
*,,
$' streche,
4[ De
dispdrdndin intuneric.
la GheorgheNf,tru!, care era paznic la coceni, afl[ cu
S'il
'.S:ir
stupoarecd era in Hf,culegti,deci foarte aproapede hanul lui
'$ Mdnjoald,degimerseseprin viscolmai binede patru ceasuri.Vede
lumini la odaiacocoaniiMarghioalagi setemeca easdnu aibd"alt
li:, drume! mai intelept" pe care s[-l fi gizduit in patul curat, iar el sf,
t.il
fie nevoit sI doarmi pe "vreo lavild l6ngdcuptor". Cdnd s6 intre,
:11:'
tdndrul se impiedicl in prag de ied, "tot f,la", care se dusesd se
r:'
* culcecumintesub pat. Bucuroscd patul eranedesffcutgi obositde
f$ drum, ctrltrtorul duce mAna la frunte str se inchine pi str-i
mul{umeasctrlui Dumnezeuctr sclpasecu bine, dar cocoanai-a
219
apucat repedemina gi l-a imbrtrfigat strins. El se simtedin nou
incintat de odaia albil gi nu mai gtie cdt ar fi rlmas ca vrljit la
hanul Mdnjoloaii daci n-ar fi venit pocovniiul lordache,care l-a
scosde acolocu scandalgi maretlrlboi.
De trei ori a fugit tdnirul inaintede logodndgi s-aintors la
han,dar viitorul socru,hotdrdt"si md ginereasc6", a pusoamenide
l-au prins gi l-au dus"legat cobzl la un schit in munte", tnde a linut
post,.a bdtut mdtdnii gi i s-au fdcut molilve timp de patruzeci de
zile, dupdcares-a pociit gi s-a insurat cu fata lui lordache.
Numai credin{a in Dumnezeu gi pociin(a pot salva
sufletul omului de la capcanelepe care i le intinde Satanaprin
tenta(ii amtrgitoare, atractive, deturn6ndu-l de la calea cea
dreaptS,de la l5gagulfiresc al viefii.
Dupf, o vreme de la aceasti intimplare, "intr-o noapte
limpedede iarni", cdnd tinirul gedeala taifas cu socrul sdu,aflard
ci hanul lui Mdnjoald"arsesep6n6in pf,mdnt",ingropdnd"pe biata
cocoanaMarghioala,acuhdrbuiti, subtun morrnanuriagdejdratic".
Bucurosctr "a bdgat-oin sfhrgit la j[ratic pe matracuca",lordacheil
pune pe ginere-sf,usi-i povesteasci"pentru a nu gtiu cdteaoar6"
intdmplareaciudatdprin caretrecusela hanullui Mdnjoald.Socrul
crede ctr in fundul ctrciulii pusese cocoana Marghioala
farmecele,iai iedul gi cotoiul erau tot una cu dracul.
Finalul nuveleise manifesttrin planul real gi estealuziv,
personajul-narator concluzioneazdc5, daci iedul gi cotoiul erau
diavolul,atunciinseamndcI gi "draculte duce,sevedegi la bune",
f6cdndtrimitere la perioadade pldceri petrecutade el la han cu
Marghioala.Socrulsf,u,pocovnicullordache,devinemordiTator,
susfindndci mai intAi rlul te tenteazA,ca sI prinzi gustul, apoi
te spurctrqi "gtie el unde te duce...". intrebatde undear puteael
cunoagteacestelucruri, socrul ii rtrspunde,mucalit, "asta-i alti
cdciul5",lisdnd sd se inleleagi faptul cd gi el in tinerefeavuseseo
astfel de experienldamoroasii dricoasi, care-l tentasecdndva,dar
igi venise in fire, igi intemeiaseo familie gi era acum un om
respectatgi un bun cregtin.De aceeagtiuseel cum sAprocedeze
viitorul ginerepentruca si-l aducdpe caleaceabun5.
Autorul este acelagi cu naratorul gi cu personajul
principal, relat0ndin timp subiectiv intdmpldrile petrecute
22o,
cdndva, intr-un timp obiectiv. Planul real folosegtemotivul
cilStoriei ca mijloc al cunoagterii miturilor gi credin{elor
strlvechi, ca tf,rdm fascinantal fabulosului.in credinlelemitice
autohtone,farmecele,vrajile care apeleaztrla for{ele riului au
efect nefast asupra oamenilor, ii detumeaztr de la esenfeleviefii.
rt Tdndrul este vrf,jit prin farmecele pe care le ftcuse cocoana
fi
Marghioalaclciulii sale,sugerdndfaptul ci el igi pierde minfile,
iesedin zona logicii gi a ra{iunii umane, obiectul fiind propriu
capului: "Cdciulaparcbmtrstrdngea de capca o menghinea".Cdnd
igi scoatecf,ciula,drumeful incepe str gdndeascllogic, ddndu-gi
seamaci nu trebuia sf, plece de la han pe viscol. Punind-o la
obrdnculgeii, calul "se-mpletecea p45ci btrusegi el...". Cdnd iqi
pune,din nou,cdciulape cap,simtecum "sdngeleincepeiar sf,-mi
arzdpere[licapului"gi ctrltrregte bezmetic,nu mai gtieundeseafl6,
rdticegtedrumut.
Faptul cd vrtrjitoarea apeleaiztrla for{e malefice este
sugeratde amesteculSataneiin farmecelepe carele face ea, prin
#
*r
rdcnetul Si vaietal de cotoi, prin zburddlnicfu nebund a cdprilei
negre, care-l intruchipeazdpe diavol. Farmeceleau efect irupra
ffi omului, il zlpdcesc,il deturneazdde la firescul vie{ii. Tdndrul
& rdmdnela han vrljit de nurii cocoaniigi, dupd ce viitorul socruil
ffi
ff'
silegte,energic,sf, ptrrdseasciacestloc al pdcatului,el se intoarce
vr[jit inapoiincd de trei ori, inaintestr-llegegi strJ duc[ la un schit
ca s6-l scapede farmeceprin credinlain Dumnezeu.Credin(a
ffi
rS
strlbunl pledeazd pentruideeaci forfele diavolegtipot fi invinse
numai prin ruglciuni, miitiinii Ei molitve, prin poctrin{tr,prin
{,, for{a divini.
*'
e|P..
#: Ca in orice prozd fantasticd, in nuveld se manifesti ar{a
ul
echivocului,a ambiguitdfiiprin care"se transfertrin real un fapt de
F
fl'
magievrdjitoreascipdni la a-l credeo intlimplarebanald"(Mihai
,
Ungheanu).
Arta narativd ilustreazf, aici un singur fir fobulativ,
urmdrind un conflict concentrut. De remarcat sunt detoliile
cu sugestivecare compunportretelecelor doud personaje,precumgi
cele folositein descriereaamtrnuntitda od6ii, a mdncf,rii.Detaliul
estesemnificativin descriereanaturii dezlf,nfuite,carear infricoqa
pe oricines-arincumetas-o infrunte.
li
's
;u
22r
ts
 "Geniubilateral,catehnicd,I.L.Caragiale
este,in acelagitimp,
un geniu unitar, ca atitudinein fala vie];ii. Satira lui izvordgtedin
strdfundurile ancestrale,dintr-un instinct al feeriei, contrazis de
platitudineavielii reale,pe careo acceptimodestdgi infeleaptd,fixati
in canoane de bun-sim!gi respectal tradifiilorarhaice.povestitorulde
duh oriental,mai just de nuanfdbalcanicd,estesavurosin pitorescul
Iui moralgi de o artf,minufioasl,in felul cum gtiesd reinvieze,prin
limbaj gi viziune, o lume in care visul gi realitatease-mbini,
coordonate de o luciddironie".(PompiliuConstantinescu)
GAVRTT[SCU
- personajprincipal de nuveli fantastictr-
- personaj fantastic-
- personajde proztr contemporani -
"La ligdnci",
de Mirces Eliade
- nuveldfantasticd -
Scrisdla Parisin 1959,nuvela.,La {igtrnci',de Mircea
Eliade (1907 - 1986)a apf,rutpentruprima oar6in anul 1962in
revista"Destin" de la Madrid, iar la noi in 1962,in revista.,Secolul
XX", fiind apoi inclusf,in volumul "La ligdncigi altepovestiri',,cu
un studiuintroductivde Sorin Alexandrescu.
Nuvela face partedin crea{ia literartr contemporantr,este
o nuveltrfantastictr,scrisf,dupi al doileardzboimondial,perioadd
in careEliade ilustreaztrideeacd opozilia dintre real si ireal, dintre
sacru Siprofon se estompeazd,intre acesteanemaiexistdndhotare
bine determinate.
Subiectulnuvelei este plasatin Bucuregtiulde alt6 datd,
cadrudesintdlnitin operaliterari a lui Eliade,intrucAtel considerd
cd "orice loc natal constituieo geograJiesacrd. pentru cei carel-au
pirdsit, oragulcopildrieigi adolescenfei devinetotdeaunaun ora;
mitic. BucureStiul este, p-entru mine, centrul unei mitologii
inepuizabile."(M.Eliade- "incercarealabirintului"-197g)
222
Principala modalitate de realizsre a nuvelei este epicul
dublu construit de Mircea Eliade din doud planuri, unul real Si
oltul ireal, paralele,care merg concomitent pe parcursulintregii
nuvele,numai ci unul se afl6 in prim-planulacliunii gi cel[lalt in
plan secundar,schimbdndu-seintre ele, conform secvengelor
real-ireal care compunnuvela.
Personajul principal al nuvelei epte profesorul
Gavrilescu, un personaj fantastic, deoarece parcuige o
experien{i inifiatictr dinspre viaftr spre moarte, intr-unspa{iu al
spiritualitS{ii,sugestivpentrucamuflareasacruluiin profan.
La inceputul nuvelei, personajuleste amplasatin planul
real, in cadrul cf,ruia se insinueazl,in plan secundar,irealul.
Profesorulseintoarceacastrcu tramvaiulde la lecliile de pian,pe o
cdldurb "incins6 gi inibugitoare" fiind obsedat de colonelul
Lawrence "gi de aventurile lui in Arabia", desprecare auzise
vorbindpe nigtestudenfigi desprecarenu gtiamarelucru,ci numai
c6 "argifa[...] l-a lovit in cre$tet[...] ca o sabie".Ciutdndu-gi
portmoneulca sf,-gicumperebilet, vine vorba de locul numit "la
!ig6nci",desprecareunul dintrecf,lf,tori,credecf, "e o rugine",dar
Gavrilescuestefascinatde acestloc, considerdnd c[ "pe o argi1f,
ca
asta,e o pl6cere",pentru cf, este umbrit de nuci bltrdni. O altl
obsesiea profesoruluiestemonotoniaviefii cotidiene,sugeratlde
obignuin{elezilnice, "trec regulatcu tramvaiul f,stade trei ori pe
s6ptdmdnf,",degi el ar merita altceva pentru cd are 'oo fire de
artist...". Banalitateavie{ii - profanul - estedefinitdde interese
materiale,Gavrilescusocotindu-gicdgtigulin bani gi lectii de pian,
iar toati aceastlrutindI-a obositspiritual.
Epicul dublu ln aceasti secvenli este realizat prin cdteva
elementenefiregti,ireale, ce vor deveni laitmotive pe parcursul
nuvelei: c6ldura dogoritoaredilatd parcI gesturile,igi cautd
portmoneul 9i intarzie cumplrarea biletului, se confeseaztr
#
a$l
calatorilordin tramvai, obsesiacoloneluluiLawrence,bordeiul
Jigdnciloreslepentruel un spa{iumisteriosde inilierespirituald.
rj,,
Obsesiavie(ii monotone-de trei ori pe slptimdndmergecu acest
ni
,ft;
tramvai-,pll6ria, banii, incapacitatea bdtrdnuluidin tramvai de a
tr
qr
'ii
sesiza "rlcoarea" -
bordeiului "e o rugine"- sunt atitudini gi
gAnduri ale vielii ntateriale, sle realului, semnificagii ale
,f
$. 22&
 profanufui. ale lumii banale ce devenise safocantd pentru
profesor.
igi aduceaminteci gi-a uitat "servietacu partituri" la eleva
sq Otilia, nepoatadoamnei Voitinovici, din strada Preoteselor,
coboari din tramvai cu intenfias[-l ia in sensinvers pentrua-gi
recuperaservieta,dar se simte foarte "obosit, istovit", degi este
inctr"in floareavdrstei",avdndnumaipatruzeci gi noul de ani.
Se refugiazii spiritual intr-o zoni a qacrului. tinerefea,
atuncic6ndnu-l interesaaspectulmaterialal vielii -"cdnde$titanAr
gi egtiartist,le suporfipe toatemai uqor"-,la Charlottenburg, cdnd
pluteade fericire,degi era nemdncatgi "f6ri un ban in buzunar".
Aude uruitul tramvaiuluitrecdndpe ldngl el, il pierde,il "salut6
lung cu pf,lf,ria"gi exclamd:uPreatdrziul". El igi ia astfelrlmas
bun de la lumea reali, ca atuncicdnd,"pe timpuri, Elsa plecasd
petreacd o luni la familiaei". "Preatdrziu"poatefi interpretatca un
timp spiritual, lui Gavrilescufiindu-i imposibil si mai prindd
tramvaiul,adicf,si se mai intoarcf,in profan, simtindu-sefoarte
obositde monotoniagi ruting vie{ii.
Gavrilescu parcurgeexperienfaieSirii din timp Si spa(iu,
prin hierofanie, adictr prin revela(ia (manifestarea) sacrului tn
profan. El esteatras de umbra gi rlcoarea nucului din grtrdina
"figincilor" gi, l6ri str-gideaseama,se trezegtein fafa po(ii, unde
"il intdmpinf,o nea5teptat6,, nefireascdrdcoere",locul nurnit ,,La
Iiginci" suger6ndpregitirea spirituali ini{iatici pe care
Gavrilescutrebuia sii o parcurgi dinspre via{i spre moarte. in
acestspafiu ireal, lui Gavrilescu"i se pdru insuportabil"uruitul
metalic al tramvaiului auzit in depdrtare,selnn cA vialo reald
devenis^e imposibildpentruel gi cauti o altd existenlbspiritLrala.
Intdmpinatde o tdndrd,"frumoasdgi foarteoacheg5", este
condusIa bltrdnacareii ceresd-gialeagdo fati, dintre"o figanca,
o grecoaicf,, o ovreicd".Gavrilescunu acceptdnern(oaica -"nu
nemtoaicd"-, probabilpentrucd ii arnintegtede singuragi marealui
iubire, nem{oaical-lildegard.Babaii ceretrei sutede lei. iar el
socotegte din noucd sumaestccontravaloarea a "trei lectiide pian"
gi seconfeseazl spiritual,"suntartist",nrotivdndci "nurnaipentru
picatelemeleam ajunsprofesorde pian.dar iclealulnreua 1bst.de
totdeauna. afia pLrr5".CeasLrl dc la borcieiultigincilorstdtuse,
224
intrucdttimpul nu mai are aici aceleagidimensiuni,"nu e grabi
[...] avemtimp".
Gavrilescusimte o emofie puternicii gi "se simti deodatii
fericit, parci ar fi fost din nou tinilr". I se face sete, sugerZind,
poate, usciiciunea interioari, oboseala provocatii de ctrldura
insuportabilIde afar6,din lumeareald,care trimite c6tre profan.
Feteleif acuzdcL ii este fricd, in sensulci se teme sI parcurgi o
inifiere spirituali, dar Gavrilescuse apAra,motivindu-se din nou
spiritual, cd a trdit "un vis de poet"gi a simfit in tinerele"o pasiune
nobil6", a iubit-o pe Hildegard,agadarare pregitirea spirituall
superioari de a putea depiqi bariereleviefii reale, cdtre o altf,
lume. Cu toateacestea,el nu poateghici liganca,nu poate trece
prima probl ini{iatic5, agadar el nu poate transcende(a
transcende:adeplgi limita cunoagteriiexperimentale, a realit?i1ii
perceptibile- n.n.) cu ugurin!6pragulspiritual.
Se simte confuz gi derutat, fetele il prind intr-un cerc
amefitor,"ca intr-o hord de iele" gi el igi pierdecongtien[a de sine,
intrl intr-o stare superioartr de vis, care poate ilustra prima
treaptd spre iniliere-. Gavrilescuse treze$teamefit gi dezorientat,
intr-o lume ciudatd,total necunoscutf,, o incdperecu paravane
multicolore,cu galuri qi broderii gi se gdndegtecf, totul "era o
iluzie", obiectelefiind reflectateEi multiplicatede oglinzi.
Simte o fericire totali, "o nemaipomenittr beatitudinei se
risipi ca un fior cald in tot trupul", igi amintegtectr visase,incurcf,
elementelereale-argila-cu amintiriledin tinerelegi serefugiazdin
arti. Gavrilescu este impiedicat in inifierea spiritualtr de
amintirile lumii reale,caresunt obstacoledin lumeaprofantr,de
aceeanici de dataaceastanu poatesd ghiceascf,figanca.Bf,rbatul
nu treceprobapentruc[ "gi-a adusamintede cevagi s-apierdut,s-
a rltdcit in trecut". Dacf, el ar fi reugitstrghiceascl liganca,pentru
cd "6sta-ijocul", ar fi fost plimbatprin toateodf,ile,"ar fi fostfoarte
frumos", insd el se repedela pian qi incepe si cdnte cu 'toati
puterea",parcdar fi vrut sd intretot mai addncintr-o stareartistici
superioard.
Se simte singur in aceastdlumetotal necunoscutlpentruel,
vrea si gdseascio cale de iegire,devinenerlbdiltor, considerdnd
cd "ne-amjucatdestul,iegilila lumini". Sesimterlticit in lumea
225
 "cdci nu le
asta,se lovegtede paravanesauobiecteneidentificate,
formele",cdldurail sufoci din nou,nu se mai recunoaqte
cunogtea
pe sine;,este"mai slab decdtse gtia,cu oaseleieqindu-iprin piele
[...] ap cum nu semai vdzuseniciodat6".Se simteinfbquratstr0ns
intr-o draperie,ca intr-un giulgiu moftuar gi inlelege cd "se va
sufoca",pierzdndu-gi total perceplialumii inconjurdtoare,"sunetele
plreau inecatein pdsl6".
SemniJica1iileacestor secventesugereazl manifestarea
sacrului in profan (hierofania): bordeiul semnific[ mitul
labirintului, ca simbol al trecerii dinsprevia!6 spre moarte,un
spafiuinitiatic c6treo altd lume spiritualf,;babacarecerevamdla
intrareain bordeipoatesugeraCerberul(paznicinflexibil la poarta
Infemului); fetelepot fi asemuitecu ielele(mitul ielelor spunecl
cine le vede dansdndmoare)sau Preotesele(care oficiau ritualul
mo(ii in templeleantice)sauParcelesauursitoarele;cifra trei este
misticS, are puteri magice asupra spiritului. Inifierea lui
Gavrilescu este greoaie pentru cii profanul este o fr6n5, el se
agali mereude trecut,de viala reald,concretf,.Visul esteo primd
treaptda ini(ierii, iar zbuciumullui de a scdpadin draperiacareil
strdngea ca un giulgiupoatefi cogmarultraversdrii materieide
ctrtrespirit.
Personajulesteun modest profesor de pian, se cdsdtorise
din datoriecivicd,din interescu Elsa,decizieimpusdde norme
#
sociale (exterioare/uy'. Renunfdndla iubirea pentru Hildegard,
esteneimplinitin plan erotic.Egecullui estegi in plan
Gavrilescu
profesional,el ajungdndun biet profesorde pian "pentrup[catele
$
mele" gi incearcf,si se regtrseascd spiEitual:"eu nu sunt oricine
ca oriceom, Gavrilescu seteme
[...], suntaftist".Cu toateacestea,
de moarte:"!i-a fost fricd!".
Gavrilescueste impresionatde ultima etapda traverstrrii
stirii de la materiela spirit, "m-amvdzutgol gi am simfitdraperia
tr
strdngdndu-se in jurul meu,ca un giulgiu[...] ce-ammai p5timit",
faceleglturacu viafareal6,apeldnd'laaceeagiobosealf,sugeratd
"cildur6" gi de "colonelulLawrence".
Profesorulreintrd in lumea real5. simbolizatdde "uruitul
de
$.
G
metalic al tramvaiului",constatdcd "era mai cald decdtfusese"
dup6-amiaz6, igi face vdnt cu pdldria,se urcd in tramvai, se
ffi
.lFr,
226
confeseazdcdlltorilor, spundndu-leci qi-a uitat servietain strada
Preoteselorgi le mdrturisegteobsesia neimplinirii: "Eu, pentru
pdcatelemele sunt profesor de pian, dar n-am fost l6cut pentru
asta...".Coboarl din tramvai la stafiaPreoteselorgi constatllci la
nr. l8 nu mai locuieqtedoamnaVoitinovici9i nici Otilia, ci familia
Georgescu,care st6 aici de patru ani. Confuz gi dezorientat,
Gavrilescuse urci in tramvai,iqi cautdportmoneul,revineobsesia
coloneluluiLawrence,dI taxatoruluio bancnotf,gi afll cI banii se
schimbaserf, de un an, discufia despre"ligf,nci" stdrnegtereaclii
pseudoscandalizate ("e o rugine"),Gavrilescu"se sim{i deodati
obosit,istovit". Acas6la el locuiaaltcineva,deoareceElsaplecase
in Germania dupl ce disptrruseGavrilgscu, "la toamnd se
implinesc I2 uni".
Extenuat, Gavrilescuse urcf,intr-o birjd gi ceres6-l ducdla
"!igdnci", atmosfera fine de fantastic, esteo noaptefrumoasf,gi
miroasea regina-nopfii.Birjarul, "fost dricar", sensibil("imi plac
florile, caii gi florile"), "fire de artist", il ajut[ sI ajungtrdincolo,
trec6ndu-l prin locuri impuse de tradi{ie, urmdnd un drum
prestabilit,oprindu-se"in dreptulbisericii",sunt "fel de fel de
flori" gi-l consoleazd "n-o sdv[ parf,r6u...".
Babacontinudinifierea lui Gavrilescu,il previnesf,nu se
rf,ticeasci iar, ii spune parola ("Eu sunt, m-a trimis baba") gi-i
explicl drumul:"sI numerigapteu$i. $i cAndoi ajungela a gaptea,
sI bafide trei ori". El seincurcdin numdrarea ugilor,sesimtesleit
de puteri, intrd intr-o cameri la intdmplareqi deodattrsimte "un
parfum uitat", acelaal lui Hildegard.Gavrilescuse disculptr,ii
explicdce se intdmplase in tinerefe,cdndstareaspiritual5fusese
invinsl de stareamaterialS"dacdagfi avutcevabanila mine...",
dar acum "nu mai am nici casd,nu mai am nimic". Hildegardii
spune"vino cLl mine", lui Gavrilescuii "e fric6" gi incearcdo
ultimi "agl{are" de real, "ah, pdldriat. ] li voi sl se intoarc5".
Hildegardse mird cd el inca nu infelegece i se intdmpl5,cd
revelafianu s-a produs incd, degi ea ii sugereazd. cd murise de
curdnd:"Nu infelegice {i s-a intdmplat,acumde curdnd,de foarte
curdnd?".Lui Gavrilescuii estegreusd acceptetrecereaintr-o altf,
lume gi dd vina pe faptul ci "sunt cam obosit",dar "parcf,incepsf,
md sirntmai bine...".Se urci amdndoiin trf,surdgi acelagibirjarii
22?
 ni
duce "spre pddure, pe drumul f,l mai lung", timiul nu se mai ::t
IANCT}
GORC
miisoartr,are alti: dimensiuni ("mdnf,incet. Nu ne gr6bim...").
Gavrilqscu intrtr intr-o stare superioartrna visului ("ag crede ci ffi
il.
,I
- personaj principal de nuvell fentrstici -
- personaj fantastic -
visez"), singura cale de transcenderein lumea spirituald: "To!i - personaj de prozl contemporanX -
:il
vislm [...] Aqaincepe.Ca intr-unvis...".
,*
',r,
ProfesorulGavrilescuintruchipeazi omul sensibil, artistul "Doudqnezfce mii de cqFE de vile",
iil:
care aspirtr sI atingtr absolutul prin propria menire: "Pentru il- de Mirceo Eliade
picatelemeleam ajunsprofesorde pian.Dar eu trdiescpentruarta l:il - nnveInfontnsticd -
I'i l .
pur6".Seteaomului superior de a atinge absolutulin cunoagtere
esteasemlnf,toare cu aceeaa lui Dionis din nuvela eminesciand:
ilm
t-"
V
r inscriindu-sein proza fantasticl a lui Mircea Eliade (1907
"lati o ocazie ca si-fi imbogifegti cunogtintele",igi spusese 's.. - 1986),nuvela"Douisprezece mii de capete de vite" a apinrt in
*,
Gavrilescuatuncicdnt intrasein bordeiulfiglncilor. Dorin{ade a l
volumul "in curte la Dionis" din 1977,degi firsesescrislin 1952.
pltrunde in Shambalapresupunelupttr aprigi, deci trebuiesd fii Nuvele din aceastl perioadd fac parte din literetura
n:
tdntrr,putemicAi Gavrilescueste istovit, trebuiesf, ai curaj gi lui contemporanl. Privitor la aceastiicreafieineditl gi cu totul aparte,
D
Gavrilescu"ii e fric5" gi trebuiesI fii inctrrcat de iubire gi el nu
se implinise erotic.
Nuvela exprimtrdrama unui ratat, a unui om ce s-a lisat
il Mircea Eliade mdrturiseqte o "soncentrare aproape exclusivtr
asupraprozei fantastice"'inesenlacireia se manifestEconcep$alui
despre gdndirea mistici gi imaginari oe compune *universuri
dominat de profan, de viafa monotondgi mdrunti care-lapasd,de
banalitateasimbolizat?ide cIldura sufocantd.
f;
#
paraleleale lumii de toatezilele"'.

Fantasticulnuvelelorscrisede Mircea Eliade dupd rdzboi

aduc in prim plan personajecare trdiesc experienfeinsolite.
tr Nuvela "Douisprezece mii de capete de vite'" oompune
acelaqispafiu imaginar al Bucuregtiuluica gi nuvela *La tig5nci"',
"un orag mitic", plin de semne, un ora$ cu strtrzi misterioasece
Referindu-se la aceasttrprozl faqtastici,Dumitru Micu afirma:"Pe
ascund taine vechi gi in care pesonajele pot parcurgeun drum
diferitectri,unoringicomunili sereveld<sacrul>.Respectiviidevin
actoriiunorintiimpliri care,fdrtra fi palpitante,excel6ndchiarprin
banalitate,unele ii smulg pdntr la urml din <iluzie>, din
<insignifiant>,din <profan>gi ii transportf,pe celdlalttf,rdm,al
ffi spiritual inifiatic.
Iancu Gore, personajul principal al nuvelei" parcurge
e4,perienfaieSirii din timp $i spa(ia, prin hierofonic" adici prin
permanenfelor". $
fi
revela(ia (mtnfestarea) sacrului in profan- El inffi ftrtr sI wea
intr-o lume fantasticd, degi continui su in.liiirc si creadii intr-o
lume normali, logici gi coerenti" refuzdnd oice dircontinuttote a
# existenlei sale. Nuvela este construitii dintr+rz plan real gi altal
,* ireal, tntr-un epic dublu, ele rnergdnd concomitent pe parcursul
#.
F
'li
intregii nuvele, numai ci unul este planul principal gi celilalt
s
#
secundar, alterndnd intre ele, conform secvenfelor epice care
compunnuvela.
#'
',t
La inceputul nuvelei, Iancu Gore se afli in plenul real, o
:*,
IE
cdrciumi de cartier,situati pe l6ngi stradaFrumoasi din Bucuregti-
&
.s
22A 229
F,
 Poptretul fizic esteal unui om obignuit,carenu ar anunlain
niciun fel experienfaspiritualf,pe careo va trii, naratorulprecizdnd
trdsiturile cu oarecareostentalie:"un bdrbatintre doudvdrste,bine
legat,aproapegras,cu o fap rotund6,congestionat6,fardexpresie".
Ca stare psihictr,blrbatul esteagitat, nervos gi, dupdcum se uitd
la ceasulcu lanf gros,de aur,a$teapt6 nertrbdltor pe cineva.El se
gterge"absent,pe frunte" cu o batistl colorata", constatacd este
douisprezecef6ri cinci, apoi,cu infatuare, ii spunecdrciumarului
cf, este un "ceas imp6.ritesc", cumpdrat de el la Odesa, "a fost
ceasulfarului".
Bdrbatulse autocsracterizeazd:"Eu sunt Gore [...]. Iancu
Gore,om de increderegi de viitor: aqa-mispunprietenii".El venise
la Bucuregti si-l intdlneasci pe unul, Pdunescu,despre care
c6rciumarulii spunecf,, daci e vorba de cel "de la Finan{e",nu mai
stii pe stradaFrumoasf,la numdrul 14, deoarecese mutasedupf,
bombardament, "din ordinulministerului",iar casanu mai exista.La
"doutrsprezece gi zece",Gore estecuprinsde o agitaliebruscd,cere
platapentrucd"suntemgrAbifi!...[...]Avemtreburi.Suntemgrdbili!"
'sf,
Ieseprecipitatdin cdrciumdspundnd"ai mai auzide lancuGore"gi
se indreapt?ihotlrdt spre numdrul 14 de pe stradaFrumoasd,unde
vede"o casi modestlde mahala,cu tencuialacrdpatdin rnai multe
locuri",carepf,reapdrdsitd. Enervat,Gorevorbegte tarecu personajul
imaginar,Ptrunescu, "poltrongi escroc"careii mdncase trei milioane
gi a gters-o,pundndu-se la addpost,iar el estelf,sat"aici, singur,sub
bombardament!" injurAnd furios,Goreigi scoatepdldria"gi-qipropti
palmaintreag6pe butonulsoneriei",dar audesirenacareanun{datac
aerian,in timp ce din caselevecinese revlrsauglasuri.ugi trdntite.
pestecareseinalldun lipit ascufitde femeiet6.nf,r5, strigdnd:"lonicd!
[...] Undeeqti,Ionic6?".
Gorereflecteazl - "suntnebuni"-,gi ii vin in mintecele"gase
mii de capetede vita, de ceamai bunf,calitate",pentrucareavea
permisulde export,darii mai trebuiaaprobarea de la Ministerulde
Finanfe.Vedeafigul binecunoscut al avertismentului care indica.
printr-un"degetaritdtor vopsit in negru:La 20 de metri adipost
antiaerian"gi o ia la fugl sprepivnifa-subsol din fundulcur{ii.Pe
ugdstf,teascris"Addpostpentruzecepersoane".Igi faceproblerne
dacdo mai glsi loc, intrf, intr-o "oddifdcu ciment pe jos". salutf,.
23(}
"rdsufldnd greu", pe bStrdnulcare era acolo gi pe cele dou[ femei
care-l priv€sc f6ri interes, intrl in vorbl cu ei, confadndu-se
intocmaica profesorulGavrilescugi le spunec6 estedin Pitegti,c[
are doudsprezece mii de capetede vit6 "de ceamai bundcalitate",
argumentdnd:"Unu-i Gore, Iancu Gore!". Ca gi pe Gavrilescu,
It ceilalfi il privesccu indiferenfi, iar el este'obsedat de timpul ce
pare sd aibii acum alte valen(e,se uitf, la ceasqi reia ideeacI "a
fost ceasullarului...la s[-l lua{iin mdnf,:o sf,vtr speriali".
in mod surprinzdtor gi cu totul bizar, bf,trAnulo intreabf,
sarcasticpe madamPopovici dacl mai are vegti de la Pdunescu,
aceastaridicd din umeri, dar el continudcu afirmalia:o'Euv-am
ffi atras'atenfia c6 nu e om serios".Goresegdndegte cf,dactrPiunescu
"ar fi fost cinstit,dacdar fi fost om de cuvdnt,i-ar fi scosde mult
aprobareade la Finan{e,pentrucareii avansase dejatrei milioane.
ffi
ar fi fost cu marfa la frontierI, cele gasemii de capetede
$i acum
vita. Cdgtig net: patruzecide milioane. Nu gi-ar mai fi pierdut
timpul la Bucureqti,nu l-ar mai fi prins bombardamentul...". El
#
#;
face calcule precise,se agal6 continuu de profan,-degi
intr-o lume irealtr. Dupd incetareaalarmei,Gore ii df, dreptate
se afl6
trt batranuluicf, a fost doar un exerciliu,intrucdt"nu s-a auzit niciun
,&1, tun", se uitd din nou la ceasgi constatdcd "n-a durat nici cinci
-iiir'
minute!". Lipsa de reacliea ielorlalli il enerveazf, pe Gore,careii
ffii injur6:"Mama voastride nebuni!".
$
Yl,
Reintorsin lumea realtr,in profan, Gore,orbit de "lumina
soarelui"gi obsedatde "escroculde Pf,unescu", de celegasemii de
capetede vite, se opregtein fafa casei cu numlrul 14 gi strigd
ii
';ii enervat: "Hofilor!". igi pune p5liria pe cap gi se indreaptdspre
rii rdcoareaumed6a cdrciumii. Se agazl pe "acelagiscaunpe care
,$. stdtusecu o jumdtatede ceasinainte",il invitSdin nou pe cdrciumar
I sd bea cu el un paharcu vin gi din nou il intreabf,"ce fel de om e
Pdunescu?". G6ndulla celegasemii de capetede vite il coplegegte
gi din nou acuzd:"Am auzitcAe cam escroc.A escrocatlumea...".
Amenin{5tor,"nimeni nu sejoacdcu IancuGore",se referf,,din
nou, obsesiv,la cele "doudsprezece mii de capetede vittr", aceastl
sintagm[devenindelementde recuren(d,adicf,un laitmotiv.El se
consoleazdgi se incurajeazd,spun6ndcf, nu se lasf,escrocat"ca
nebunaaia de madamPopovici...".Mirat, cdrciumarul il intreabf,
.$' 231
de unde Etiede madamPopovici qi ii spunec6 au trecut "patruzeci
de zile dscSnd sa pripf,dit in bombardament,gi nu i-a f;icut nimeni
pomani-- Gore esteconvins ci e vorba de altii doamn6,astade care
vorbeqte el es'te *o cucoanf, cu nasul lung"', care are o servitoare
"cam nebuni-" Elisaveta. Afli de la circiumar ci gi ea "s-a
pripidit- in bombardamentuldin 4 aprilie, atunci cdnd "s-a crezut
ci e exercifiu, ce se anuntasegi la radio...". Bomba c2use in
fundul cu4ii,'"h plin adipost"'gi s-a dirdmat gi casa.Gore refuzd
cu fermitate varianta povestiti de cdrciumar, se gterge nervos cu
batista pe fag" crednd ci igi bate joc de el pentru ci biuse
*adineauri doi lifi de vin, pe nemdncate"-La dndul lui, Gore ii
relateart cdrciumaruluicum se certaucucoanelecu chiriaqullor in
adapotqctr acestanu plf,tisechiria-Nedumerit,cdrciumarulse miri
de undeil crmoaEteGore pejudecitorul Protopopescuqi-i spuneci
'"zzi rva fost nicio alarmd"'-Gore il ignor4 comandi "varzi cu
carne'"gi injurd iar: *Mama voastrdde nebuni!". Expresiaesteun
laitmotiv in nuveli gi are rolul de evidenfia starea de tensiune
interioarl .q
Gore pune rlmIgag, cu nigtemuncitori qi cu negustorul,cd
existit casa qi locatarii" invit6ndu-i si meargd cu el ca sd se
convingL Afare, cdldura ero indbasitoore, deSiera mijlocul lunii
mai, iar trotuarul *dogoreaca in timpul verii". Ajungi in dreptul
"unui grilaj de fier in formi de lance",conshti cf, din casd.nu mai
rimds€sedecit *o masi informi de cirimizi, bdrnegi moloz", insd
'"aici e numirul 74",ntt 14-PentruGore nu are importanfl numirul,
el susfinecd aici locuiegtemadamPopovici-De-a lungul strdzii nu
se mai zira,*nicio casi in picioare".Gore vedeafigul pe carescria
*Adipost aerian la lfi) de metri", iar cineva adf,ugasecu creionul
chimic *strada Frumoasi numf,rul 74"'. Eroul privegte confuz
'"stradapustie"" ruinele,grimezile de cirf,mizi qi moloz gi credec6
de toate estevinovat escroculde Pdunescu,din cauzacdruia el nu
esteacum""lafrontieri, cu $asemii de capetede vit[...". $i din nou
injuri: *Mama vcxtre de nebuni!". Muncitorii ii cer damigeana
promisi gi-l ac;rrzici vrea si dispari lbrf, si achite consurna{iala
cdrciumi- infuriat" Gore se opri '"cu obrajii dogorind", igi scoate
portrnoneulgi incepe sd numere nervos bancnotele:"Voi nu gtifi
cine e Gore" le spusede departe,scoldndu-giportmoneul.N-ati
232
auzit de I,ancuGore, om de increderegi de viitor--- Dar o si auzi{i,
adiug6.O si auzili de lancu Gore..-".
Un copil traversa tocmai atunci shada qi un glas de femeie
tdnird il striga:"lonicd! Unde mi-ai fost Ionici? Te cautde un ceas,
diavole!. -.".
IancuGore este,agadar,un individ oarecere,obignuit, ugor
vanitos dar om de cuvAnt gi cinsti( 'nom de incredere", cu o
dorin!5 puternicdde a se inilfa deasuprabanalului, reprezentatde
escrocul Piunescu. "O si auzili de lancu Gore"" spune el
amenintdtorin finalul nuvelei.
Profanul Si sacrul sunt aici mai pqtin sugestive decet h
Gavrilescu ("La figdnci"), ce a parcurs un drum ini$atic dinspre
viafd spre moarte, motivdndu-secu 'firea de artisfl gi cu iubirea
("am iubit")- lancu Gore, motivat numai pe plon clic" corrct gi
cinstit, areinrldlcinate profundnormeleexistenlide"fiind putemic
ancoratIa evenimentulcotidian din planul r l- El rcfazrt tintpul
memoriei, in care pitrunde in mod enigmatic" continuind cu tilrie
si creadd in banal din neputin(a de a suprrpune cele doul
planuri: profan qi sacru. El iese din timpul real (circiuma) gi
intrd tn timpul spiritual (adtrpostul),din lumea concretil in lumea
fantasticd,dar nu poaterimdne, nu se poateinifia din cauztrci esie
dominat de ragional, de verosirnil, de logica umantr (*fugl,
domnule,ctr n-a murit!").
Miroculosul existf, in aceasti nuvelf, prin episodul
$ addpostului, prin intrarea lui Gore intr-o aM ftrzae (persoanele
respectivemuriserf,la bombardament)gi inh-un ob lit p (trecuseri
40 de zile de la moartealor) gi estesugeratde citeva elemente,ce
se manifestd ca loitmotive, cum ar fi cdldura sufocantd, gestul
m
repetat de a-Si Stergefruntea cu batisto, groba ogitdi, precum gi
*
tendin(a permanentd de confesiune. JipAtul tinerei femei" care-l
strigd pe lonicd, poate fi un simbol al formulei mogice pentru
iesirea din timp Si spagiu- Gore este speriat de revela$e, se
$
,lr:
panicheazi qi incearcdo descdrcarespirituali printr-o imprecalie
profund ("Mama voastrdde nebuni!"), care vine ca o salvarea lui
t;7.
din lumeain careintrasegi in carenu putearimine.
$; in studiul "scriitori romdni de azt"'"Eugen Simion face o
V-
'il.
paralelda acesteinuvele cu schilele lui Caragiale,afirmdnd ci
;
233
"Gore este un Miticd guraliv, infipt, revendicativ, nipf,stuit de
soarti sf, treacf,printr-o imprejuraregrea.Incl de la prima replic[
ne ddm seamaci Gore suferl de vanitate gi c5, mai mult decdt
pagubail iritl intenlia lui Piunescu (amicul escroc)de a-l duce de
nas.[...] Gore este,evident,grabit (gi eroii lui Caragialesunt
totdeaunaimpacientafi,modul lor de a nu face nimic estede a se
agita,areclamaun stil al urgenlei!).t...] in fine, trrgoliullui Gore
izbucnegteplenar,ameninftrtorin clipa despirlirii. [...] M.Eliade
alegedeliberatun individ comun (atributelelui, ca gi aceleaale
eroului caragialesc,pot deveni ugor vlcii: dorinfd patologicdde
cemunicare(mf,rturisegte oricui ce i se intdmpl6),grabl (mistica
deplaslrii) 9i orgoliul (amba$l) pentru a trece printr-o situafie
enigmaticf,.Din nou ideea- devenitdaxul intregii saleliteraturi-
ci sacrul,miticul se manifestiin aspectele banaleale existenfei."
PNRSONAJN
AffiCORICE
0lrnRocrrFrcn)
# monarhia vulturului. fara animalelorrdmdnefirf, epitrop,prin
$,
s,
Degi greoaiela lecturf,, din cauzafrazei latinegticare-i era
atdt de familiardautorului,operaare o importanli deosebitd,fiind
consideratd de cf,treGeorgeCdlinescusinguraoperf,literartrviabill
din perioadaveche.
"lstoria ieroglificd"ilustreazlconflictuldintreBrdncoveniqi
Cantemiregtipentru ocupareatronulfi Moldovei de citre Mihail
Racovi16,o rudd a domnitorului din Jara Romdneascd,in
defavoareafratilor Cantemir. Conflictul s-a manifestatintre anii
1688- 1705qi esteprezentatsub forma alegorieilupteidintrefara
Pdsdrilorgi Jara Patrupedelor, vremede l7 ani. De altfel,titlul este
o metaford, sugerdndistoria secretda unui conflict prelungitintre
Moldova gi Jara Romdneascf,privind ocupareatronului din
Moldova de cdtre o rudl a lui Brdncoveanu, Cantemirdemascdnd
astfelintrigile subteraneale politicii din aceavreme.
Dimitrie Cantemirprezinti acestconflict printr-o alegorie
cripticd,imagindndMoldova ca imptrrtrfiaanimalelor,monarhia
leului, iar fara Rom6neascl sub forma impilrtrfiei ptrslrilor,
inldturarea Vidrei (Constantin Duca) gi divanul implrdtesc se
adundla sfatpentrua-gialegeun alt conducdtor. La aceastA adunare
vin sd participegi pdsdriledin vecinf,tate, al clrui epitropputernic,

ffi Corbul (Constantin Brdncoveana,),doregtepe scaunulimpirf,tesc

pe Stru{octrmila (Mihtil Racovild), un personaj ridicol, ilogic ai
PERSONAJEIEROGLIFICE
ffi,, himeric, deoareceel nu existtrin realitate,"categoriileloghicli

uIstoris ieroglificd",
de Dimilrie Cantemir
"Istoria ieroglifictr" a fost elaboratlde Dimitrie Cantemir
(1673-1723')intre anii 1703-1705.Lucrarea este un' roman
alegoric, un pamflet politic, o fabuli gi un eseufilozofic, fiind
printre pufineleoperescrisede Cantemirin limba romdn6.Opera
imbin6,agadar, mai multespeciigi genuriliterare,precumgi o garn[
larg6. a modalitAlilor de expunere, cum ar fr: nura(iunea,
monologul artistic, proza liricd, fraza rimatd tn interiorul
krtului, descrierea.
tr
tr.
n-au cetit gi in cirfile gtiinteinu s-auz[bovit".
..,!uti. Cu ajutorul imptrrlf iei pegtilor (Imperiul Otomtn), Corbul
reugegtesf, instalezepe tronul !6rii patrupedelorpe Strufocdmila
q-
',$tit gi:l aresteaztr pe Inorog, un personaj fabulos ce-l intruchipeazdpe
.!Ei'
Dimitrie Cantemir. Degi se ascunsesein natura ocrotitoare,
{o, Inorogul este urmdrit de ptrslri periculoasegi tridat de Cameleon
(Scarlat Ruset), iarjelania acestuiain ocnf, esteo autenticdprozd
p oetic d, defact ur d p op ula r d, i ncluzdnd Siun blestem cutremurdtor.
Cu sufletul indurerat,pdrdsitde tofi, chiar gi de propriul frate, care
se dovedegteavar gi nu vrea s[-i pldteasctrrf,scump[rarea-"Ce
sprijenealf,i-au rlmas? Niciuna! Ce prietenistraratd?Niciunul!"-,
lnorogul invocd natura intr-un blestem cu tentd popularf,,foarte
impresionant: "Munli crdpali, copaci, vd despicafi, pietri, vd

23.t il 236
it'
fu,furrqt! Asrryra lucnilui ce s-ou Jdcut plfurgd piatra cu imoard,
mmpii puhmie pogoud- Iicasele Inorogului, pdsunele, grddinele,
cerncascd-sfl pdleascd, veStedzagcd-sd, nu tnfloreascd, nu
iwer&osc{ nici sd &dsleascd Si pre domnul lor cu jele, pre
stdp&ruI lor negrcle (bocitoarele - n.n.), suspindnd, tdnguind,
nencetatsd pomeneascd-Ochiuri de cucoard, voi, limpedzi izvoard,
a izvori vd pfudsi(i, gi-n arnar vd primeni{i/... ". De remarcataici,
Svfrazr riffiifi, care amplifici suferinla personajului.
$oimul il ajutr pe Inorog si fie eliberat, mai ales ci
StrufocAmilase dovedeEteun domnitor nepotrivit-
Ca urmarea instabilitefi politice din impdrAJiapeqtiloqunde
to,ti se subordoneazi zeilei Pleonexia (Licomia), cei doi fra{i
Cantemir reu$escse ajungl la o in,telegere,Corbul acceptdnd,in
cele din urmtr" ocuparea tronului patrupedelorde citre Antioh
Cantemir (Filul)" precum gi plata unei despdgubiri oferite
Inorogului"pentrutoate suferintelemorale qi fizice indurate.
In aceasEoperi, Canterhir realiznazl o imagine istorictr a
epocii, politiri gi sociell, autorul avind o atitudine antiotomand
vizibil5- Astfel" Imperiul Otoman este un'templu al licomiei",
marii dregltori sunt lipsili de scrupule,considerdndmita un drept
ce li se cuvine" iar deasupratuturor domini sultanul, in a c6rui
""hazrra"'se adunf,avuliile jefuite de la firile romdne.
Cantemir are qi o pozilie antiboiereasctr,deoareceboierii
formaseri o adevEratiioligarhie care stabilea cursul politicii gi
determina alegereadomnitorilor. Boierimea este reprezentatdde
'jigXnii" sau 'plscri" de pradii, simbolizind astfel riutatea gi
egoismul"aviditatein strdngereaaveriloq fiind bucuroasi chiar de
'ai.rsarea singelui nevinovat", daci acest lucru era necesar
propriilor interese- Autorul" intristat de rapacitateagi perfidia
boierilor"exprimi un avertismentamar:"Auzili voijigdnii, nu atdta
prcdinafar5,precfltpe dinliuntru vipsite, ajunge-vdcdt pdni acum
Ei @ni-ntr-atita monarhiile afi amestecatgi toatii gi mai nestinsd
$ Strufocf,mila (Mihail Racovi!6) este o aparilie monstruoastr:
tr
iasci a vrijbii intre ddnseleafi aruncat:pune{i-vi hotar gi fenchiu
(limiti, sfiirqit -nn) riuti[ilor voastre:pirlsifi-vi mai mult cleqtele
sffimbit4ii gi m6rn licomiei a alcitui..."
Poporul estemetaforizat prin'"m ugte", Cantemi r construi nd
astfel primul personaj colectiv, atunci cdnd relateazlriscoala din
t36
vremea lui Mihail Racoviti, cauzatdde crunta exploatarela care
erau supugi!6ranii, clrora autorul le ia apf,rareapentru ci ei sunt
gata "pentru slobozeniegi mogiecu cinste a muri, decdtprin mulli
vecii cu necinste a trdi, mai de folos gi mai de lIudat este".
Suferinlele indurate de masele firinegti, lipsurile pe care le
suportaudin pricina licomiei boierilor il intristeazi pe Cantemir:
"Undeva glas de bucurie sau viers de veselienu se simlea,f6rf,
numai r6get,muget, obide, suspine,vlietiituri gi olecf,ituriin toate
pirfile gi in toate collurile si audzea'.Acolo unde legeanu este
respectattr gi atdtatimp cdt numaibunulplacdomnegte in Moldova,
rdscoaleleapar ca o reaclie fireasci, deoarece"unde pravila in silf,
gi tarie, iarl nu in bunf,socotealigi dreptatese sprijind"acolonicio
ascultarea supugilortrebuitoarenu este". )
Solu{ia pe care Cantemir o propune pentru indreptarea
tuturor relelor este aceea a instalirii unei monarhii absolute,
imagineaunui monarhluminat,carerespectdlegile![rii, inconjurat
de boieri.patriofi,de "capeteinv6[ate",infelepfi, lipsifi de trufie,
ideeexprima{ide "albine", care-ireprezintf,pe birnici (plltitori de
biruri,contribuabili - n.n.).
Personajele"lstoriei ieroglifice" evolueazl pe o imenstr
scend imaginard, modalitate artistictr folositii pentru exprimarea
unei critici atotcuprinzltoare a epocii. Actorii sunt ptrstrri,
dobitoace,jiginii, iar regizorul vie{ii este Fortuna, carerareori
estebun6,fiind de cele mai multe ori neprielnictr.
Portretele sunt in general morale, referindu-sela etica
personajului, ca acela al Nevistuicii, care o intruchipeazl pe
Helgea,viitoareasoliea lui Mihail Racovili. FemeiefrumoasI,"cu
negri gi mdngdiogiochi", are o via[6 desfrdnatS, fiind descrisdcu
sarcilsm de Cantemir,cu prilejul cdsdtorieiei din interes- cu
-
bdtrdnulRacovili. Al5turi de "nevastaficioari, ficioar6-nevastd",
"ghibul, gdtul, flocos pieptul, botioasegenunchele,catalige
picioarele,ddnloaselllcile, ciute urechile,puchinogiochii, sucili
mugchii,intinse vinele, l5boasecopitele cdmilei". Se manifesti,
astfel, pentru prima oari, esteticsurdtului in portretizirile acestor
personaje.
2v.7
 Acfiunile personajelorsunt exclusiv verbale, sub formd de l$
polemici, tirade nesJflrSite,monologari, Lupul fiind singurul
care
consideri cd intr-o lume st6pdnit6de ipocriziegi minciuna,cea mai
l.$
| !t',
PnRS0[IAI
DER0MANTRAIIIT|0NAL,
potrivitil atitudine este tdcerea,ca unicf, modalitate de a ilustra lii RBAIIST,OBIECTIV
protestul. I$lr,
lii
Pentru Cantemir,scrisul este singura modalitatede a se ln
afirma intr-o lume in care domini abilitateaporitica,minciuna, ANDRONAOHN TUZI-UC
ldcomia, necinstea.Nobre{easa interectuard,setea de afirmare
liii,nI
- personaj
secundar realist' -
obiectiv
spiritualdconstituiemodalitdliale revangeipe caredoregtes-o aibd Pr
$; 1J:.ffiTiti:','-""
asupranumerogilordugmanigi a so(ii salenedrepte. *,. - antierou -
#.
Degi de-a lungul vremurilor ..lstoria ieroglificd,, a fost *l!,.
- parvenitul(arivistul)-
socotittrroman, pamflet politic, epopee,satiri socialtr,carte
de ''Ciocoii vechi
memorii, eseu,po{rm,spectacolcu mtrgti,ea nu poatefi incadratd Si noi",
intr-o specie anumita, fiind alcituita in stit baroc, care. fir
'lii, de Nicolae Filimon
sub
pretextulurii gi rtrzbunirii, scoatein eviden!trideire filozofice
gi $,' roman tradilional realist, obiectiv -
nelinigtilelui cantemir desprecondifiaomului in lume,fapt ce ,
l-a
determinatpe Lucian Blaga s[-l numeascd..lnorogul alb,, al
gdndiriiromdnegti.
$:" (1819-1865)
Romanul "Ciocoii vechi gi noi"
a fost publicat
de Nicolae Filimon
, mai intdi sub form[ de foiletonin
j.,.+i
"Revista romdnf,", iar in volum a apArutin 1863.Romanul lui
Filimon esteprecedatde cdtevaincercf,rinarativeromanegti(de
roman- n.n.),celemai multe nerealizate subraportliterar:"Tainele
inimii" de Mihail Kogf,lniceanu(1855), "Manoil" (1855) gi "
Elena"(1862)de DimitrieBolintineanu.
"Ciocoii vechi gi noi sau Ce naqte din pisictr goareci
mtrnAnctr",subintitulatde autor "ro'lnan{original", esteconsiderat
primul roman romAnesc,degiexisti mai multe stdngdciiin epica
opereiori in construcfiapersonajelor.Crea(iaesteun roman realist,
deoarececontureazAo monografie a f,lrii Romdnegtidin prirna
jumdtatea secoluluial XIX-lea(1814- 1830)gi un romanobiectiv,
intrucAt perspectiva narativi se definegte prin narafiunea la
persoanaa III-a. Pentrurealizarearomanului,NicolaeFilimon a
depuso munc6de arhivaq cercet6ndgi conspectdnd documentele
epocii cuprinseintre l8l4 - 1830,perioaddpe care scriitorulo
ilustreaziin oper6.in calitatede funclionarla ArhiveleStatului,unde
activaincd de la infiinfare(1862),Filimon are accesla tot felul de
texteqi inscrisuricarecontribuiela cunoaqterea gi adeverirea
faptelor
II istolicegi socialeprezentein roman.

238 239
 Compozi(ia de facturl romantici a operei este dati de
antitezi, ca modalitate artisticl in evolulia faptelor gi realizarea
personajelor,acesteafiind construitein alb Si negru. in cel rnai pur
stil romantic, cu o untite?i desivdrgitS,personajele malefice,
Dinu Pdturici, Chera Duduca, Chir Costea Chiorul au trdsdturi
exclasiv negative,iar cele angelice, Banul C., Maria gi Gheorghe
au numai trdsdturi pozitive, o generozitategi o noblelesufleteascf,
iegitedin comun-
Andronache Tuzluc este personaj secundar, realist gi
negativ (antierou), intruchipdndciocoiul venetic Ai parvenit,
"putrf,juneagi mucegaiul"ce distrugdin temelii orice societate.
Acestgrecvenisein fara Romdneascd odati cu suitadomnitorului
fanariotCarageagi, prin viclegugpi lingugire,gtiusesd-giasigure
in scurt timp protecgiadomnilei Ralu. Tuzluc este iniliatorul
metodelorde imbogitire grabnicd,pe carele punein aplicarecdfiva
ani buni gi pe care le preia Dinu PdturicApentru a le duce la
perfec[iune.Parvenitismul personajuluieste ilustrat indirect de
catrenaratorprin ascensiunearapidl pe careo parcurgeTuzlucde
la muncade ciohodar (slujbagla curteadomneascd ce aveasarcina
sl seingrijeascf, de incIl!f,minte- n.n.)la vel-c5mtrrag(slujbagcare
aveain grija sa odiile domnitorului- n.n.), apoi de la funcfiile de
calemgiu (logolit de vistierie- n.n.) 9i spltar (inalt demnitarla
curteadomneascd - n.n.\, pintr aproapede vdrful piramideisociale,
la atribuliile de mare postelnic (mare boieq membrual sfatului
'domnesc- n.n.) sfetnicpreferatal domnitoruluiGeorgieCaragea.
Si
Priceputin uneltiri gi vorbe mlgulitoare pentru cei puternici,
Tuzluc estecaraclerizatdirect de cdtrenarator,ca fiind inzestratcu
un "mare talent in intrigl gi lingugire". Indirect, acesteinsugiri
atestdiscusin(agi licomia cu careTuzlucreu$e$te sd strdngf,averi
prin exploatarea fdraniloqiar prin cArdlpie cu ho(ii qi tAlharii,
jecmtrnegte "[ara in toatemodurilemai mult de trei ani, pdndce igi
cumpirdvreozecemogii,cdtevafamilii de |igani,case,vii".
Arivistul Andronache, acelagicarepdni nu demulteradoar
"un tic5fos ciohodar", cum il csructerizeazd direct noratorul
omniscient,ajungesd trdiascdin lux gi bogalie,deoarece"fura
'ca
un tfilhar de codru si cheltuia ca un nebun". Acestetrisdturi
2*0
reies, indirect, din faptele personajului,petreceriledesfrdnatepe
care le organiza la "curtea" lui fiind reprezentativepentru
deciderea moralS care-lcaracterizeazA, mai alescd la acesteorgii
participau infamii lui prieteni, avdnd nume sugestivepentru
particularitateadefinitorie: Mf,turicd, Mdni-Lungf,, Pingelescu,
Birlic. Dominatde un snobismtriumfal gi necunosc6ndvaloarea
banufuimuncit,Tuzlucigi permitesi piardi la stos(oc dec6\i-n.n.)
10.000de lei o dati, cu nepdsare. Pe Dinu Piturici il invafi cum str
vdnd6,pe bani mul[i, posturiledin administra]ie,si ob{in5de la
flrani gi arendagivenituridin ce in ce mai mari,in scopulinavufirii,
de undereieseaviditatea exageratia lui AndronacheTuzluc.
fiitoarea lui, Chera Duduca, este intrelinut6 intr-un lux
degdnlat,il stoarce de bani prin cele mai inventive metode,
coalizdndu-se cu Dinu Pdturicdgi Chir CosteaChiorul pentrua-l
sdrdcitotal pe postelnic.Pdturictrgi Chera Duducail incarci la
socoteli pe Tuzluc: ea-i cere galuri gi mdttrsuri,el il ingalEin
administrarea mogiilorgi astfel,"unindjafurile Ia un loc", reu$esc
s6-fruineze.Pentruizbdndaacestuiplandiabolic,il iau complicepe
Chir CosteaChiorul, carejoactrun rol foarte importantin aceastf,
tdfhdrie. Din relatiu protagonistului cu oceste personaje ale
rorrranufuireies, in mod indirect, alte tnsusiri negative ale lui
Andronache.Credul gi plin de ingimfare, avind o naivl
siguran(i de sine, Tuzluc igi dd seamade tridarea lor abia cdnd
esteruinatgi izbucneqte cu furie in bisericaundeavealoc nuntalui
Dinu cu Duduca:"nelegiuiliicaremi-aumdncatstareaqi gi-aubdtut
joc de cinsteamea".Episorlul eviden[iazdenervareaparoxistici a
personajului,care"cdzujos fbri simfire" apoi estelovit de dambla
gi-9ipierdeminfile.
Andronache Tuzluc. "ciocoiul mirpav", avid de
imbogi{ire gi de ascensiune rapidi, dispussi'Jupoaiepe vtrduva
gi pe sirac", estedornic si pitrundd gi in casaboierimiiautohtone,
{
fir
s'
cerdnd- in acestscop pe fiica BanuluiC., Maria,de sofie,faptdin
care reies,indirect. impertinen{a,infatuarea gi parvenitismul
t
grecufui.El esterefuzatcu fermitatede boierulde vi16romdneascd,
#
I
care,chematde vodf,pentrua-l convinges6-gideafiica lui Tuzluc,
t
T: are curajul de a respingecu demnitatepropunereafanariotului,
Banul C. caracterizdndu-l direct pe ticdlosulpostelnic:"Miria-Ta,
24t
 porunce$te mai binesi-mi taiecapulsausurghiuneqte-md, ca pe alli
boieripf,mdnteniai !6rii, dar nu cerede la mine sI dau de bunf,voie
pe fiic4 mea,in mdnacelui neomenos,carepradi pe vlduvi gi pe
sirac, fiiri ceamai micl mustrarede cuget"."DepravatpAnI la
extremitate", cum il calific[ direct vocea auctoriald, orbit in
dragosteapasionaldpentru Duduca,victimd a perfidiei lui Dinu
Pf,turicd,AndronacheTuzlucesteatrastot de infami gi desfrdnafica
qi el. Postelniculajungevliguit fizic qi psihic, fiind privit cu
oarecarecompasiunede cdtre naratorul omniscient,deoareceeste
capabilde o pasiunepentruDuduca,regreti atitudineasa fa!6 de
Gheorghe,clruia-i cereiertaregi varsdlacrimi de recunogtinfA cand
acestail ajut6,are agadaro anumitdcongtiin(i a vinovS(ieisale.
Tot prin generozitatealui Gheorghe,Tuzluc are parte de o
inmormdntarefastuoasS,semn cd scriitorul il iartd pentrr,r
nelegiuirilesale,deoareceispSgise incd din timpul viejii o mare
parte dintre pAcate:sdrdcise,ajunsesecer$etorgi duseseo viald
chinuitoaredupdce ii luasePdturicf,toatdagoniseala.
Personajelenegativeargumenteazd totodati gi curacterul
etic al romanului,in sensulctr fiecareeste pedepsitin raport cu
gregelile gi pdcateleslvdrgite.Finalul romanuluiestemoralizator
gi indeamnlla meditalie,deoarece NicolaeFilimon intdlneqte in
mod sugestiv,intr-o rdscrucede drumuri, cogciugelelui Dinu
Plturicd gi al lui AndronacheTuzluc cu Chir CosteaChiorul,
"negu!6torulcel 1intuit", pentru a sugeracd intre ei "existd o
leg[turi fatal'a"gi ctr "intdmplareavoisesi se mai intdlneascd incd
o dat6,inaintede a seprezenta lui Dumnezeu, sprea-gida seamade
relelece la sdvdrgiserl pe acestpdmdnt".
Nicolae Filimon exprimdin mod transparent dorin{ade a
insbnitogimoral societatearomdneascddin prima jumdtate a
secoluluial XIX-[ea, prin rdspl[tireavirtulilor gi sanc{ionarea
nelegiuirilor,oferind,astfel,cititorului"satisfactiade restabilirea
dreptdfii" (G.Cdlinescu).
AIJI}UCA
CHNRA
- personajsecundarde roman tradifional,realistqi obiectiv
- personaj negativ -
- personaj realist -
- cocheta
"cIocoII VECHI $I NOI',
de Nicolae Filimon
- roman tradi(ional realist, obiectiv,
defacturd romanticd-
Romanul "Ciocoii vechi gi noi" de Nicolae Filimon
(1819-1865)a fost publicat mai intdi sub forml de foileton in
"Revista romdn6", iar in volum-a ap6rut in 1863.Romanul lui
Filimon este precedatde cdtevaincercdrinarativeromanegti(de
roman- n.n.),celemai multenerealizate subraportliterar:iTainele
inimii" de Mihail Kogdlniceanu (1855), "Manoil" (1855)gi "
Elena"(1862)de DimitrieBolintineanu.
"Ciocoii vechi gi noi sau Ce naqte din pisici goareci
m5ndnc5", subintitulat de autor "roman( original", este
consideratprimul roman rominesc, degi existi mai multe
stdng[cii in epica operei qi chiar in construc{iapersonajelor.
Romanul esterealist, de facturtr romantic5, deoarecerealizeazd
o monografiea fdrii Rorndnegti din primajumltate a secoluluial
XIX-lea (1814 - 1830), iar manieraartisticl de conturarea
personajeloresteantiteza,acestea in alb gi negru.
fiind construite
Pentru realizarearomanului,Nicolae Filimon a depus o
muncf,de arhivar,cercetdndqi conspectdnd documentele epocii
cuprinse ?ntrel8l4- 1830,pe carescriitorulo ilustreazlinoper6,
infolrnareasa fiind rnult uguratdde faptul cd era funcfionarla
AlhiveleStatuluiinca de la infiinfare,din 1862,underdmdnepdni
vielii.
sfdrqitul
Chera Duduca, "Venerd orientald", "{iitoare" a lui
AndronacheTuzluc, contribuiecu sdrg la sf,rdcirea acestuia,in
cornplicitatemArgavlcu Dinu Pdturicagi CosteaChiorul.
Duduca bcneflciazdin roman de un portret fizic bine

242. 243.
conturat,pentru a motiva atrac{iairezistibili pe care o are asupra
blrba{ilor, de la tinerii din mahala, care ii cdntd sub ferestre
"pl6cute serenade",pdni la poelii vremii care ii inchinaserd
"nesfdrgite comori ale imaginafiei" lor, dar femeia rdmdne
impasibili "ca o stdnci de granit". Goliciunea sufleteasci este
mascat6zubtrlsiturile fizice senzuale.Astfel. ea.este"frumoasl
ca o zinl5,,nalt5, sub{iricii", avdnd fafa "mai albd decdt zdpada",
ochii "mari qi negri ca murele", buzele"ca mlrgeanu".Pe ldngl
"frumuse,teaperfectii", Duducaare"o inteligen{dvie gi un spirit
fin gi iscusit". Fiica lui Mihalache Ciohodarul are talentul
femeilor din harem, "cdnti din gura gi din tamburincd",fiind o
adevlrati "nepoatda Evei" prin inclina{ia ei spre picat gi viclenie.
Portretul moral al femeii reiese,in principal, in mod
indirect, din faptele infame careo definesc,intruchipdndcocheta.
Duducaesteprel?icuttrgi imorall, poateleginagi pldngela
coman{trpentrua-l impresionape gelosulTuzluc qi "prin aceastA
manevrtringenioasi,nepoataEvei izbuti a mdncadin pomul viefii,
lbr6 de a pierderaiul ca stribunasa". Ea esteceacareimagineaztr
planul diabolicde ruinarea lui AndronacheTuzluc,in cdrdigiecu
Dinu Pituricd gi Chir CosteaChiorul. Negustorulii aducefemeii
stofe gi galuri scumpe, pietre prelioase,Tuzluc pldtegtesume
fabuloase, pe carecei trei le impartintreei, toatelucrurilefiind apoi
inapoiatebogasieruluigi din nou vdndutede acesta.Dupi sdrdcirea
lui Tuzluc qi imbogd{irealui Dinu Pdturici, Duducase clsdtoregte
cu acestadin urmd,pe careillrddeazdatuncicdndel estearuncatin
ocnf,,fugind cu un turc, plrdsindu-gicopiii gi ludndtotul din casd.
Destinul Cherei Duduca este tragic, ea fiind pedepsitd
pentru toate relele sf,vdrqite.Frumoasl Ei inzestratdcu intreg
"arsenalulvicleniilor femeiegti",iubind luxul gi desfriul
deopotrivd,ambifioasi, egoistS,perfid5 gi crudI, Duduca igi
pirdsegtecopiii gi sofulpentrua se cdsdtoricu un turc. Continudnd
via{a desfrffnatl gi "in casa noului ei barbat",turc de origine,
Duduca este judecatddupd legile musulmanede cdtre cadiu
(udecitor musulman- n.n.),careporuncegte "sd o coasdintr-unsac
gi apoi sd o aruncein valurile Dunirii", platind astfel pentru
trivialitateagi josniciaei.
244
Romanul "Ciocoii vechi gi noi" este unul de tipologii,
Nicolae Filimon intervenindin definireapersonajelorcu epilete
incriminatoare, ori dimpotrivd, cu numeroaseuprecieri entuziaste,
in funclie de faptelesdv6rgitede acestea.
Stilul estegreoi,inctrrcatcu arhaismelexicaleSifoneticeii
cuvinte greceSti specifice acelei epoci, care dau o tenta de
autenticitate Si realism romanului. Frsza are o structurd.orald,
cursivd, iar dintre figurile de stil se remarcdepitetul hiperbolic:
"cilimdri colosale","infernalf,tdlhirie".
CHIRCOSTEA
CHIORUT
- personaj secundar de roman tradifional, realist, obiectiv -
- antierou -
- personaj realist -
parvenitul (arivistul) -
"Ciocoii vechi Si noi",
de Nicolae Filimon
- romon trodilionol realist-obiectiv,
Romanul "Ciocoii vechi gi noi" de Nicolae Filimon
(1819-1865) a fost publicat mai intdi sub form6 de foileton in
"Revista romdnd", iar in volum a fost publicat in 1863.Romanul lui
Filimon este precedat de cdteva incercdri narative romanegti (de
roffran- n.n.), cele mai multe nerealizatesub raport literar: "Tainele
i n i m i i " d e M i h a i l K o g d l n i c e a n u( 1 8 5 5 ) , " M a n o i l " ' ( 1 8 5 5 ) g i "
E , l e n a "( 1 8 6 2 ) d e D i m i t r i e B o l i n t i n e a n u .
"Ciocoii vechi gi noi sau Ce nagte din pisicd goareci
mInAnc5", subintitulat de autor "roman( original", este
considerat primul roman rom6nesc, degi existl mai multe
stdngdcii in epica operei gi chiar in construcfia personajelor.
Romanul este realist, de facturl romanticd, deoarecerealizeazd
o monografie a Jdrii Romdnegtidin prima jumdtate a secolului al
XIX-lea ( I 8 l4- I 830), iar maniera artistici de conturare a
personajelor esteantiteza, acesteafiind construite in alb qi negru.
245'
 intrebdndu-sede unde vine totugi rezistenlaromanuluiin
literaturaromdni, GeorgeCdlinescuigi explicd acestlucru prin
"mareasiguranff,a desenurilorgi a tonurilorfundamentale. Tabloul
estelucrat repede,in fierbinfealaintuiliei prin contururigi gesturi
schematice, renunfdndu-se la detalii".
Pentru realizarearomanului, Nicolae Filimon a depus o
munci de arhivar,cercetdndgi conspectdnddocumenteleepocii
cuprinseintre l8l4 - 1830,pe carescriitorulo ilustreazd in operd,
mai alescd erafunctionarla Arhivele Statuluiinc6 de la infiinlare,
din 1862,underdmdnepdn6sfdrgitulvietii.
. Chir Costea Chiorul, antierou, este un personaj realist
tipic pentru ilustrareaparvenitismului prin cinism gi perfidie,
cunoscutde lumegi ca "Bogasierul" (negustorde stofegi pAnzeturi
- n.n.).Are un "caracter cAt se poate de m6rgav", cum afirm5
direct naratorul omniscient, personajul fiind total lipsit de
conqtiinfdgi de sentimente.El adundpe cii josnice avufii, cu o
aviditate dezumanizanttr.Costea,"evreu de originl, dar trdit gi
naturalizatprintrefanariofi",nu se di inapoi de la nimic pentrua
scoatebani din orice gi prin orice mijloace,faptele sale josnice
sco!6ndla iveald,indirect,putemicetrdsdturinegative.Pepropriile
fiice, Luxf,ndrilagi Marghiolila,le folosegtedreptmomealdpentrr-r
atragerea tinerilorbogafi,le invdfase"sf,ameteascd pe biatavictim6''
carecumplra la pre! de speculd"o dulamf,vechede postavputred
cusutdcu fir mincinos"ori altd marlt de proastdcalitate,pe care
Costeao aduceala momentuloportun.Infamul gi nesl{iosul
bogasier, "sub mascaomenieigi a dreptSfii",ingela,spiona,dddea
banicu camdtdgi tradape oricine,daci aveadin toateacestea un cdr
de mic c6gtig.EI seducela licitaliaorganizatd.cu prilejulscoateriila
vdnzarea mogiilorlui AndronacheTuzluc spre a le achiziliona
pentruDinu PSturicigi-icereacestuia "cinci la pungddupainvoiala
veche",iar in mod sugestivgi in manierd.
romanticd, salelcpurlau
numelede Pldnsurile ori Chinuielile.
in cele din urmi, primul domnitorromdn,vodd Ghica.
implinegtedreptateagi poruncegte ca "rnofluzulmincinos"Chir
CosteaChiorul sd fie bitut "prin toate pictele negufdtoregti''
deoarece sedovedisecd acestanu plitisetaxc pentruniciobrcasli
"cdci dacd stdrostiavoia sa-i dea patentade bocasief.cl ntr <
JI
246 fr:
il;
s'
primea,zicdndcd este ceaprazar"gi invers,apoi sd fie lintuit "de
urechiin fala prdvdlieisale".
Finalulromanuluiestemoralizator giindeamndla meditalie,
deoareceNicolae Filimon intdlnegte in mod sugestiv,intr-o
r'6scrucede drumuri, cogciugelelui Dinu Pbturicdgi al lui
AndronacheTuzluc cu Chir Costea Chiorul, "neguldtorul cel
tintuit", pentrua sugeracd intre ei "existi o legdturdfatald" 9i cI
"intdrnplareavoisesd se mai intdlneascd incd o dat6,inaintede a se
prezentalui Dumnezeu,spre a-gi da seama de relele ce la
sdvdrgiserd pe acestpdrndnt".
Romanul"Ciocoiivechigi noi" esteunulde tipologii,vocea
auctorial6 intervenind in definirea personajelorcu epitete
incriminatosre,ori dimpotriv6,cu numeroase aprecieTientuziaste,
in func{iede faptelesdvdrgitede acestea.
Stilul estegreoi,incdrcatcu arhaismelexicaleSifoneticeSi
cnvinte greceStispecificeacelei epoci, care dau o tentd de
autenticitate Si realism romanulii. Fraza are o structurdarald,
cursivd, iar dintre figurile de stil se remarcl epitetul hiperbolic:
"cdlirndricolosale"."infernaldtalh5rie".
D|NU
rfrunlea
- personajprincipal de roman tradi{ional,realist,obiectiv-
- antierou-
- personajrealist-
- parvenitul(arivistul)-
"Ciocoii veclti si noi",
cleNicolae Filimon
- romun tradi(ional realist-ohiectiv-
Romanul "Ciocoii vechi gi noi" de Nicolae Filimon
(1819-1865)a fost publicatmai intdi sub form6 de foiletonin
"Revistaromdnd",iar in voluma fostpublicatin 1863.Romanullui
Filirnoneste precedatde mai multe incercdrinarative,cele mai
sr"rbraporl literar:"Taineleinimii" de Mihail
rnulte nerealizate
247
Kogdlniceanu(1855), "Manoil" (1855) gi " Elena" (1862) de
DimitrieBolintineanu.
"Ciocoii vechi gi noi sau Ce naqte din pisicl goareci
mIn6nc5", subintitulat de autor "romanf original", este
consideratprimul' roman rominesc, degi existd mai multe
stdngdcii in epica operei gi chiar in construc{iapersonajelor.
Romanul este realist, deoarececontureazio monografiea Jdrii
Romdnegti din primajumdtatea secoluluialXIX-lea(1814- 1830)
gi are o compozi{iede facturl romanticl, pentrucd modalitatea
artistici de construire a personajeloreste antiteza, acestea
profildndu-sein altr gi negru. Nicolae Filimon, funclionarla
Arhivele Statuluiincf, de la infiinlare(1862),a depuso muncd
asidud pentru realizarearolnanului, cercetdndgi conspectdnd
documentele bpocii cuprinseintre l8l4 - 1830,perioaddpe care
scriitorul o ilustreazdin opertr.intrebandu-sede unde vine totugi
rezistenlaromanuluiin literaturaromdn6,GeorgeCllinescuigi
explici acestlucruprin "mareasiguranff, a desenurilor gi a tonurilor
fundamentale. Tablouleste lucratrepede,in fierbinlealaintui{iei
prin contururigi gesturischematice, renunldndu-se Ia detalii".
Figura lui Dinu Piturici, personaj principal qi realist,
lucrat exclusiv in tonalitd(i negative, antierou, intruchipeazd
ciocoimeade la inceputulsecoluluial XIX-lea,fa{dde carevocea
auctorialdiqi exprimi ura gi dispre{ulin termenifoarteduri, dar qi
ingrijorareaprivind pericolulpe cdteil constituiepentrulard ivirea
acesteinoi pituri socialeautohtone.
i ndi r ect protagoni stul,
Semnifi cagio nu melu i caracterizeazd
"Pdturici" exprimdnd,pe de o parte,faptul ci el estereprezentant
al unei pdturi socialece ameninfi sd se consolideze in prirna
jumitate a secoluluial XIX-lea in Jara Romdneascd, iar pe de altd
parte,poatesugerasensulcuvdntuluipaturd,cu trimitereevidentd
cdtre perfidia personajului,acoperitdde aparenlacinstei ;ii
corectitudinii.
in "Dedica1ie", dar mai alesin "Prolog",Filimon realizeazd,
tn mod direct,un portret impresionant ciocoiului,in careseinscrie
perfect antieroul Dinu Paturici gi din care reies principalele
caracteristici ale acestuitip de parvenit: "striluci(i luceferi ai
viciilor", t'putrdjunea gi mucegaiul","om venal, ipocrit, la;,
2.S8
orgolios,lacom,brdtal pAni la barbarie","inamici ai onoareigi
ai tutulor virtufilor cetifenegti","vulpi cu doutrpicioare".
inc6 din primelepagini ale romanuluinamtorulil aduce?n
sceni pe Dinu Piturici, al cdrui prim portret fizic sugereazf,
parvenitismulacestuia: "un june de 22 de ani, scurtla staturd,cu
fala oachegS, ochi negri,plini de viclenie,un nasdreptgi cu vdrful
cam ridicat in sus, ce indicd ambifiuneagi mdndriagrosolanl".
Viclenia ochilor gi forma nasului care evidentiazi licomia
nelimitatl qi infumurarea necioplitd exprimd tn mod direct
insugirileprincipaleale ciocoiului dornic de parvenire, de
ascensiunegi imbogdfire rapidd. Fizionomiapersonajuluieste
semnificativd1 rtru trlslturile morale ale eroului, iar
vestimentalia asupracdruianaratorulinsistiin continuare ilustreazi
condifia socialSumil5 a lui Ptrturicf, de Ia inceputulromanului:
"imbrdcatcu un anteriude gamalagea (stofdde Damasc- n.n.)rupt
in spate;cu caravani(pantaloni- n.n.)de pdnzi cu marginilecusute
in gherghef;cu picioarelegoale bagatein niqte iminei (pantofi
ldrlnegtidin pielegroasd,cipici- n.n.)desaftian(pielede capr6.-n.n.),
care fuseserdodatd rogii, dar igi pierduseri coloareadin cauza
vechimei;la incingdtoare cu nigtecdlimaricolosaledealama;in cap
cu cauc(bonetdinaltS,rotundi - n.n.)de gal (stofb- n.n.),a cf,rui
coloarenu se puteadestingedin cauzapeticelorde diferitematerii
cu care era cdrpit, gi purtdndqa vegm6ntde cipetenieo fermeni
(haindscurtd- n.n.) de pambriu(stold - n.n.) ca paiul grdului,
cdptugitd cu bogasiurogu".
Dinu Pdturicdesteambi{ios,viclean,brutal gi grosolanin
acfiunile sale, obsedatde ascensiune socialdgi de imbogilire
grabnicd,in slujba cdrora pune o imagina{ie diabolic5. in
construcliapelsonajuluiexistdo ipocrizie, dar gi o inteligenfl
malefici pe misurd,insugirireiegitein mod indirect dinfoptele $i
utitudineupersonujului.Prirnitin caselepostelnicului Tuzluc,in
funclianrodestd de ciubucciu,el adoptdmasca supugeniei gi a
''pdmdntul
umilinfei, iar acestprim pas pe fbgdduin{ei"il face
optinrist:"arn pus mdnape panegi pe cufit; curagiugi rabdare,
prelhcatorie (dibicie,giretenie
gi iugchiuzarldc - n.n.)gi camAnevoi
aveagi eu casemari gi bogdliica ale acestuifanariot".Ciubucciul
simuleazl at6t de bine devotamentul.incdt.in scutldvreme,
249
 averea binefhcitoruluisdu.Pe de alta parte,funcliade sameg,pe
Tuzluc ii acordd incredere deplin6, ddndu-i ca misiune
care o define Dinu Pbturic5,este o alt6 surs6 de imbogIlire
supravegherea liitoarei sale,CheraDuduca.Din momentulin care fiauduloasagi rapidd. Avdnd acum pe mdn6 intreaga avere a
Duducadevineamantalui, apoi complicein demersurilede sarf,cire
postelnicului, o admi nistreazd.in folosulsdu,falsificdnddocumente
a lui Tuzluc, Pf,turic5estesigur c6 "a invf,fat pe dinafaraalfabetul
financiare, mtrrindddrileldraniloqiarcdndaceqtia nu-ipot satisface
norocului" gi simte cd i s-au deschistoate porlile spre atingerea
seteadiabolicade bani, ii pedepsegte cu sadism,prin unealtasa
felului. docila,NeaguRupe-Piele: ii ungecu pdcurd,ii leagade copacigi-i
Pentru inilierea cdt mai eficientf,in drumtrl ascendentpe
lasdpraddviespilorgi ldnlarilor,ii spdnzurd cu capulin jos, le bate
scarasocial6,Piturici se ocupdseriosde "educafiunea"sa,inva!f,
limba greaci gi se strdduiegteasiduuin asimilareaunor modele lepu$esub Lrnghii("... gtia, gi incd foarte bine sa torturezepe
nenolociliildrani,pundndu-le oud fierbinliin subliori9i d6ndu-le
lnstructivepentru atingereascopului,acela de a-gi insugi averea
tirm cjeardeila nas,ca sd le ia ceadin urmf,paradin pung6").
postelnicului.D6 dovada de o "silin!f, extraordinara"in cititul . Parvenireape scarasocialddomind gi energizeazl, toale
c[4ilor, intre care"Principele"lui Machiavelli' updlocul central'
gAndurile, intentiile Si Japtele personajului , matrapazldcurile,
iqi canalizeazS.,fdrd ezitare, efortul spre acele texte care sf,-i
escrocheriile gi uzulpdrilelui definesc,indirect.un personajfdr6
stimulezeimaginafia:"mie-mi trebuie c6rli care sd-mi sub(ieze
niciun fel dc scrupul moral sau de congtiin!tr.Veleitar(arnbilios,
mintea,sd m6 invetemijlocul de a mtr ridica la mtrrire"'Metodele
preten{ios- n.n.) pestelnasur6,Pituricd organizeazd, o petrecere
ingenioasepe care le folosegtePf,turicd"spre a deveniperfectin
rnai lastuoasi decAt a lui Tr-rzluc,"nimic din delicate{ile
artaipocriziei"seinscriuin practicile parvenirii, carese definesc
gastlonornice ale Orientuluinu lipseape masaciocoiului,mai
indirect atdtprinfaptele protagonistului, cdt Siprin relaqialui cu
irnpodobitd chiar decdta stdpanului sdu", nutneleoaspefilor s6i
celelaltepersonaie.Pentruo ascensiunesocialtr grabnictr 9i o - plin lezonantaculinard- trdsdturimoraletransparente:
sugerand
acumulare rapidd de averi, Pf,turici nu are niciun scrupul,
folosegte cele mai josniceprocedee, intre carefurtul, minciuna, Ciolirnescu, Chiofiea,Ploscd,Boroboafd. Condicain carepdturic6
abuzul, inqeltrtoria,falsificareaqi mai ales pricepereade a-;i tine socotelilecurfii marelui postelnicTuzluc este aritati
prietenilorsdi ca exemplupentrurnodulcum se poatefura averea
face complici din eventualiioponen{i.
sttrpdnului, fhrdcaacestamdcarsi bdnuiascd ceva,numaiastfelpo{i
O insugirecare-l definegtepe Dinu Pf,turicf,esteaceeade
ajunge,sustinein prelegerea savenalulDinu,"om de lumenou6ca
maestru al disimul5rii, ce reiese,indirect,mai alesdinrelalia lui
s6gtiea furaclogcadupeoud! fdri sd cdrdie"nimeni.
cu celelaltepersonaieale romanului.La inceput,erouligi ascunde
intenfii,fEcdndu-se Faptele Si utitudinile comportsmentale ale protagonistului
cu o extraordinartrstf,pdnirede sineadevf,ratele
evidenfiaz5,indirect, alte trAsdturicareii intregescfirea venaltrgi
iubit gi preluit de credulul sAu stapan.Episodul nurutiv in care
nesifioasS.Dinu comercializeazldregitorii, falsific[ bani gi
Paturicdse dovedegte afabil gi foarteindatoritor cu toli servitorii
bijuterii,ia mitA,furd cu neruginare, iar c6ndstdpdnulsf,u,Tuzluc,
de la curtealui TuzlucevidenfiazL,indirect, ipocrizia ca principal
singurulcaresimlise e completsdrdcitil aruncdin strad6gi se clsdtore$te cu fostalui
mijloc de parvenire.in locul lui Gheorghe, s. metresd,CheraDuduca,pe care o folosegte,apoi, ca momeali
duplicitatea lui
curte, apoi ii dd
Pdturica,
postul
naivul
de
Tuzluc
sameg
il avanseazd
(funclionar
vdtaf de
administrativ.
indeplinindfuncfiade contabil9i stringltor de biruri - n.n.) la
il pentruviitorii parteneri in tenebroasele afaceri.Ajunsmare stolnic
gi ispravnic,imbtrtat de glorie, devine arogant, dovedindu-se
hdtmaniafirii. Prin "curagiu gi rlbdare, prehcitorie", cum
afirmddirect naratorul,Piturica i9i ia dreptcornplicipe Duduca9i
Chir CosteaChiorul gi reugegte astfel sa-;i insugeascd intreaga
$ ingrat gi inuman chiarcu tat6lsau.Acestavenises6-givad6fiul,
pentrua-i da binecuvdntarea din urmf,,"cdci suntbdtrdngi poatecd
mor fdrdsdte mai vdz!", ins5estearuncatpe scdride cdtreservitori,

2SO 251
din poruncastdpdnuluiPiturici. Sentimentelede orice fel, cum ar
fi compasiunea,recunogtinla,mustrareade cuget ii sunt cu
desivirgire strtrine, iar cinsteaeste o trdsdturdmorald cu totul
necunoscutd personajului,atitudinedesprecarei;i dI seamaqi tatdl
lui, care rostegteun blestemcutremuritor: "Cum mf goneqtitu pe
mine, sf, te goneascdingerul domnului in toatd viafa; sa nu aibi
prieteniin nenorocire,sd imbli din casi in casdcergindpdne,ca
sf,-liastdmperifoamea9i o tranldca sd-fiacoperigoliciunea["']' In
chinurileboaleitale sa nu aibi pe nimeni care sd te mdngdieqi in
vedeniiletale sd-!isteainaintetoatefrrddelegiletale", dar Pdturicd
igi continui cu bucuriepetrecerea, "{hrd sd se turburede amarele
imprecaliuniale Pirintelui sdu".
Caracterul tui Dinu PIturicl exclude orice fel de
trSsituri pozitive.casatoriasa cu chera Duducanu esteurmarea
dragostei,ci a unui calcul economic.Mediul ambiant esteun ait
procedeu indirect de caracterizure, ldcomia nestlpAnitl 9i
suntstimulatede coruplia
ascensiunea rapidi ale protagonistului
de setea acestorapentru
gi desfrdul conducdtorilor fanariofi,
imbogf,lirenemdrginita. Om al timpului s5u, Dinu Pdturicdi9i
conduceintreagaviafi dupdprincipiul"ai bani,egti mare9i tare,
egtis6rac,nu te bagdnimeniin seami".Teoriasa despreomul "de
lume noutr" care gtie a "fura clogcadupe oui" este aplicatdin
practicf,prin ingelarea, ducdndla
cu actein reguld,a postelnicului,
bun sfdrgitpreluareaintregii averi a fanariotului.Dupd fuga lui
Vodd Caragea,Dinu Pdturicdspeculeazd
creatl de venirea la domnie a lui
noua situa{iepoliticd,
Alexandru $u1u. Perfcct
cunoscitoral "limbajului diploma{ieiciocoieqti",prin servilism
gi intrigi, Dinu Plturicddobdndeqte favorurilenouluidomnitor9i
rangulde mare stolnic,urcdndin vdrful ierarhieisociale.
Dominat de "o ambi{iune nemirginit5", cum il
cartcterizeuzd direct naratorul omniscient, el (inte;te, in
arivismul sdu,treaptaceamai de susa piramideisociale'cdci"ce
folosar fi fostavuliapentruddnsul,dacai-arfi lipsitaceapoziliune
sociali carear fi putut sa-i deschizduqileboierilorcelor mari 9i
sd-lfaci egalcu ddngii".Orgoliul, vanitatea9i grosolSniaii dau
frisonulputeriipolitice,vizdnd"celemai inaltedemnitatialefarii".
252
Izbucnirearevoluliei lui Tudor Viadimirescuii ofera lui
Dinu Piturici inci un prilej de "a artrta lumii duplicitatea gi
laqitatea caracteruluis6u", duptr cum afirmi direct naratorul. El
devine plrtag la "vdnzarea celui mai mare bf,rbat al Rom6niei",
Tudor Vladimirescuqi primegtein schimbulacesteiinalte trAdlri
func{ia de ispravnic in doui judefe,Prahovagi Sicuieni.Cu acest
prilej, rostegteun discurs demagogicin propriul sat natal,Bucov,
in care promite,cu fE{5rnicie, boierilorai opincarilorc6 "pe cdt
timp voi fi cu voi, nimeni nu va fi asupritcu o paramai mult peste
ce hotirf,gtenezamul"(lege, regulament- z.z.). Asociindu-secu
Neagu-Rupe-Piele, cdgtigullui Dinu Ptrturicdestede patruori mai
marepe an decdtin perioadaprecedenti,profit smulsde la lirani qi
de la arendagiprin metode pline de cruzime, ins6 el este tot
nemullumit,dorind bogifii nelimitate.
Declinul personajului estebruscgi la fel de spectaculos ca
gi ascensiunea acestuia.Domnitorulpimdntean,GrigoreGhica,il
condamntrin urma revolteifdranilor,carevin la palatcu "rogojina
aprinsi-n cap.gi jalba-n prolap" ca sf, dezvf,luielungul gir de
nelegiuirigi agresivitificomisede ciocoi.
Pedepsireaexemplari a lui Dinu Plturici pentrucomiterea
"la$itatilorgi crimelorcele mai ingrozitoarenumai ca si ajungl la
m5rire", prin intemnifarealui in ocna pirdsitii de la Telega,unde
moare de foame, intr-o mizerie cutremuritoare. este o atitudine
morolizatoareo narotorului obiectiv,care?l condamni.la o moarte
il' chinuitoareatit din punct de vederepsihic, cdt Si fizic. Plrtrsitde
tofi prietenii de chefuri, Dinu Pdturici este anunlat printr-o
ilt
scrisoarecd "sofiad-talea luattot din casf,gi a fugit cu un turc peste
Dun6re,ldsdndpe biefiicopilagipe drumuri.Mogiile,viile gi casele
s-au vdndut la mezat,iar banii s-au trimis cu om domnescstr se
impartdla firani" gi ci tatil siu murise"de inimd rea".ingtiinlarea
oficialddin parteadomnitoruluiromdnGrigoreGhicaii comunicd
...*/J
lui Dinu Paturicdsentinfaconform cireia "o sa putrezegtiin ocna
il# pirisit6, ca si slujegtide pilda qi altor hofomanica tine".
ln finalul romanului, Filimon construiegteo scend de
fl
{r facturd romanticd, in carese intdlnesc,la o rlscruce, "cadavrulcel
s-*
6
{i
purtat pe pat mortuar gi insofit de preofi gi cdntirefi" al lui
AndronacheTuzluccu cel al lui Dinu Pituricd. "tras de doi cai de
253
satin aceacArutamizerabila", chiarin talapriviliei lui Chir Costea
Chiorul,"lintuit" pe ugi "pentru toatecrimelece sf,vdrgise".
Romanul"Ciocoii vechi gi noi" esternai intdi un roman
tipologic, prin construireatipului de personaj arivist, Dinu
Piturici, primul din literaturarorndnd,care va fi urmat de Nae
Calavencu,de Licd Trubadurr,rl sau de Stanica Ra!iLr,iar
semnificafia numelordin romanil precedpe Caragiale.
' qi noi" esteunulde tipologii,vocea
Romanul"CiocoiiVechi
auctoriald intervenind in det'inirea pelsonajelor cLl epitete
incriminatosre,ori dimpotrivd,cLrnumeroase uprecierien|uziustc,
in func{iede laptelesirvdrgite de acestea.
Stilul estegreoi,incdrcatcu arltuisnrclexicaleSiJoncticeSi
cuvinte greceStispecificeacelei epoci. care dau o tenta de
aulenticilule Si reulism rumanului. Fraza are o structurdorali,
cursivd, iar dintre figurile de stil se rerrarcdepitetul hiperbolic:
"calimiri colosale","inf'ernalf, tdlhf,rie".
Formula stilisticti este, adesea.bulzucittnd prin lctuliile
prezente in descrierea incdperilor, a portretelor
a caselor, fiziceqi a
irnbrdcf,rn
intei'personaj elor. Acceptatciubucciu de cdtrepostel nic,
Pdturicdestecondusde cdtrevdtafirlCheorghein odaiace-i luscsc
hdrdzitd.prilejcu carenaratoruldescrierninuliosincf,perea: o vatrd,
un ibric"colosal",r"rn dulapcu ciubuce"de antep(vigin- n.n.)gi de
iasomie",imamele(vdrfulciubucului,prin carese tragetumul din
lulea- n.n.)"de chihlimbarlimoniu",f'eligene (cegti- n.n ) pentru
cafea."cu zarfurile(suportpentrucegtilede cafea- n.zr.)lor de
argint",un lighean"'de argint", un sdpun"mosc"; alituri, ldnga
dulap,"un mizerabilpat de scAnduri, acoperitcu o pf,turbde ldna
albastrtr".Sesugereaztr astfel,cd in odaieseaflau,mai ales,obiecte
de care Pf,turictravea nevoie pentrua-l servi pe Tuzluc gi foarte
pufinepentruuz personal.
Referindu-se la Dinu Patulica,CeorgeCdlinescu il consideri
"un Julien Sorel valah",tipul parvenituluicare "iese din file gi
trdieqtein afaracd(ii. Nu estein literaturanoastrd[...] un eroucrl
actemai solidede starecivilf,decdtDinu Piturici".
254
cHE0RGtrrTl
- personajsecundarde roman tradi{ionalobiectiv(mitic
gi baladic)-
- personaj realist -
- personajin formare
"Baltagul",
de Mihail Sadoveanu
- roman tradilional obiectiv _
(mitic Si baladic)
Romanul6.Baltagul"de Mihail Sadoveanu(lgg0_1961)a
apirut in noiembrie1930gi esteun adevIrat"poem al naturii gi al
sufletului omului simplu, o <Miori{tr> in dimensiuni mari"
(GeorgeCdlinescu).Versulmotto,..Stf,pdne,
st6pdne,/Mai chiami
gi-un c6ne", argumenteazd, viziunea mioritictr a morfii, ctrreia
Sadoveanuii d6 o nou[ interpretare,aceeaa existen{eiduare
ciclice,succesiunea existen{ialtrde la via{trla moartegi din nou
la via{5.
Romanul"Baltagul" a fost scrisin numai 17 zile gi publicat
in 1930,cdndMihail Sadoveanu implinea50 de ani,fiind piimit cu
"un ropot de recenziientuziaste"de citre exegefiivremii. Romanul
areca sursede inspirafiebaladepopularede la caresadoveanupreia
idei gi motivemitologiceromdnegti: "Sarga" (seteade implinirea
actului justifiar, de infdptuirea dreptrlii ce domini toate faptele
eroinei),"Dolca" (ideeaprofundeilegdturia omului cu animalul
credincios),"Miorifa" (tema,motivul, conflictul,discursulepic
siurplu,concepliaasupramorfii suntnumaicdtevadintrecelemai
semnificativeelernenteale baladeice se regdsesci in roman).
Romanul este tradifional, deoareceilustreaz6lumea
urhaicii u satului ronranesc, st(letul (dranului moklovean cu
pdstrdtor ul tradi(iilor Si al specijicului na(ional, cu un mod
propriude a g6ndi,a sirn!igi a reacliona in falaproblemelor cruciale
a l ev i e t i i .
Gheorghi{i - flul lui Nechifor qi al Vitoriei Lipan, este
personajsecundar;;irealist,aflatIa inceputul romanuluila vdrsta
25s
adolescenfei, avdnd doar l7 ani. Flicaul parcurge, aldturi de mama
lui, un drum al inifierii citre formarea lui ca bdrbat, experienfa
acumulati intr-un timp scurt il maturizeazl rapid: "de-acu trebuie
sI te ari[i bdrbat. Eu n-am alt sprijin qi am nevoie de bralul tiu".
Portretul fizic sugereazl, indirect, trdsdturile morale ale
tdnirului. "Gheorghi!6 era un fldciu sprAncenat",cu ochi addnci ca
ai Vitoriei gi nu prea vorbdre!, dar cdnd "intorcea un zdmbet frumos
ca de fatf,", cu musticioara abia mijiti. se videau timiditatea gi
nesiguran{a adolescentinS, insl emana un farmec deosebit care
stdmea admirafia mamei.
Trlslturile morale decurg in mod indirect din faptele,
atitudineo gi vorbele personajuluL
Fiu iubitor gi inteligent, el igi cunoagtebine mama,observd
toate schimbdrile care se petrec cu ddnsa gi, degi sfios gi supus, ii
ghicegte toate gdndurile: "Privi spre maicd-sa; o vdzu zdmbind 5i
infelese ci i-a dat rlspunsul pe care nu-l putea gdngdvi in ajun". Cu
un ascufit spirit de observa{ie qi o in{elepciune precoce,
Gheorghili cugetd cd "femeile-s mai viclene [...], mai iscusitela
vorbfi iar bdrbafii is mai progti; insd mai tari de vdrtute". Degi nu
infelege toate mdsurile pe care le ia mama lui privind cildtoria, el
se supune ascultitor 5i increzltor in hotdrdrile ei: "M-oi duce,
dacd spui; dar e bine s6-mi ardli ce gi cum, ca sd gtiu ce str fac".
Inifierea sa incepuseincd din copildrie,cind sensibilitatea gi
puritatea vdrstei il lhceau sI se simli stlpdn peste "p6r6ul ctt
bulboanele[...], potecilela zmeurdgi mai sus la afine, cAndocoleaaga
de bund-voie,umbldnddupd turmeleciobanilor.[...] $tia sd chemein
amurgit ieruncilegi cdpriorii." Lipsa de ve$ti de la tatal sdu gi suspecta
absenfi a acestuiaconstiluieo situaliecu totul noud pentruGheorghi{[
care simte cd "a intrat la slujbd grea gi la ndcaz", banuindcd "tatu-sitt
Nechifor va fi cdzutpe undevag-a pierit, ori l-au ornordtho!ii".
Devenirea sa ca bdrbat are loc brusc, odatd cu veglteaditt
rdpa a osernintelor tatdlui siu, cdnd se simte inliicogat gi "tr
nelinigte fierbinte i se porni din mdruntaie gi-l fLrlgerdin cregtct.
[...] Sdngelegi carnealui Nechifor Lipan se intorceauasupralui in
$
$
pagi, in zboruri, in chenrdri". Un urgument indirect, ce tnotiveazi
desdvdrgirea formirii lui Gheorghita ca barbat esrescena finali.
cdnd tlacdul il lovegtepe ucigagultatilui sdu cu baltagul,implinind
il
256
dreptatea: "feciorul mortului simli in el crescdndo putere mai
maregi nrai dreaptidecdta ucigagului.[...] Apoi il lovi scurtcu
mucheabaltagului,in frunte". Gheorghildigi indepline$te astfel
datoria de fiu, inl5ptuind un act justi{iar ca pe un prim pas
citre maturitate. Gheorghildparcurgeexperienlainiliatic6 pi
implinegtedreptateaasemeneaunui Fdt-Frumosdin basmele
popufare,dar faptulcd el evolueazdde la pubertatela statutulde
bdrbatil inscrieintrepersonajeletipice din operelerealiste.
"Fdurit anume in vedereaexpedilieijustifiare(iniliaticd
pentru biiat) gi blagoslovit de preot, baltagul nu are altd
intrebuintaredecdtsirnbolicdgi magic5,rlmdndndpur,nepdtatde
sdnge;Ioviturarf,zbunltoaree dat6de Gheorghifa cu alt baltag,cu
al ucigagului
insugi" (Al.Paleologu- "Treptelelumiisaucaleacdtre
sinea lui MihailSadoveanu").
MARA
- personaj principal de roman tradi(ional, realist, obiectiv -
- personaj realist -
- {Sranul -
"Marutt,
de loan Slavici
- roman traditioncl, realist-obiectiv -
Proza lui loan Slavici (1848-1925) contureazdo liescf, a
r n o l a v u r i l o r g i a c o m p o r t a m e n t u l u is p e c i f i c e l o c u i t o r i l o r d i n
Aldeal, o lutne in care triurnlb binele gi adevlrul. cinstea gi
dreptatea, cumpitarca gi iubirea de oameni, norme etice pe
care onrul trcbuic si lc rcspccte.
Prozatorardelean,precursoral lui Liviu Rebreanu,Slavici
este urt autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii.
Dupd cum el insugi aflrrnS, este adept inflacarat al lui Confucius
(551-479 i.l{r.), liLrritorul unui sistem filozofic etic gi social, cu
valoroase idei unraniste. Conceptul fundamental in etica sa il
c o n s t i t u i e" o n t e n i t r "( " i e n " ) , a d i c d" r e s p e c t a r eoam u l u i i n o m " .
257
 Dupd propria mdrturisire, Slavici aplicd in opera sa
principalele virtu{i morale exprimate de confucianisrr:
sinceritates, demnitatea, buna-credintd, franche(eo, cinstea,
iubirea de adevdr qi nu in ultimul rdnd, cumpdtsrea, declarand cd
filozoful chinez este "cel mai cu minte dintre to{i oamenii care
le-au dat altora sfaturi" ("Educa{ia rnoral6"). intreagacrealie a lui
Slavici este o pledoarie pentru echilibrul rnoral, pentru chibzuinld
gi in(elepciune,pentru fericire prin iubirea de oarneni gi pistralea
mdsurii in toate, iar orice abaterede la acesteprincipii este grav
sanclionatdde scriitor.
Romanul "Mara" de loan Slavici a fost pLrblicatin 1894,
in revista"Vatra", iar in volum a apirut abia in 1906.Aceastdoperf,
literard este "cel mai bun roman al nostlu. inainte de <lorr>".
confonn afirma!iei lui $erban Cioculescu gi "aproape o
'capodoperd",
in viziunea lui George Cdlinescr.r, deoarecedestinul
eroilor gi rnediul social sunt evocate cu o relrarcabila ar1[ a
detaliLrluigi cu o mare fortd de construirea ansarnblului.
M a r a , p r o t a g o n i s t a c o m p l e x l a r o m a n u l u i ,u n p e r s o n a j
e p o n i m ( c a r ed d n u m e l eo p e r e i- n . n . ) S i " r o t u n d " ( " c a r en u p o a t e
fi caracterizatsuccint gi exact", E.M.Forster),este reprezentativl
pentru concep{iaartistica a lui Slavici. [rin psiholog, obselvator
atent al sufletului omenesc,romancierul contLlreazdun personaj
realist, viabil, de o vigoare surprinzdtoare, care-gidd seamacir
b a n i i s u n t s i n g u r ac a l e d e a a s i g u r a ,p e n l r ue a g i c o p i i , o e x i s t e n l d
linigtit5, o via(a demnl gi respectabilS.Eroina este Lrn personaj
realist tradi(ional, deoareceeste tipicl pentru (Iranca "de peste
m u n { i l i i n g e n e r e a l v d d u v e i i n t r e p r i n z f , t o a r eg i a p r i g e "
(G.Cdlinescu), o femeie puternicl, energicl pi cu multl
afectivitate pentru copiii ei.
Titlul indicd numele personujului principal, intrLrcdt
aceastdcreafie este, mai intdi, "rornanLrlMarei", al cilei clestin
c o n s t i t u i ea x a f u n d a m e n t a l d 5i "prirra
a e p i c i i ,e a f i i n d c o n s i d e r a t d
ferneie-capitalistdin literatura noastrf," (Nicolae Manolescu). Pe
Mara n-o intereseazdaverea,ci doar sd aibd bani, care sd-i aduci
respectul celorlalli, impf,carea cu sine gi o sigr,rranldconstanti
pentru viitorul copiilor. Eroina se incadreazf,in vederile etice ale
s c r i i t o r r " r l uai ,l c d r u i d e z i d e r a te r a a c e l a c i o a r n e n i it r e b u i es d f i c
258
chibzuili, harnici gi virtuogi, ea intruchipdnd un adevirat exemplu
de moralitate.
Mara Bdrzovanu rdmdseseviduvd cu doi copii, "sSrtrcufiide
ei", dar era incf, "tdndld gi voinictr gi harnicl gi Dumnezeua mai
l6sat sd aibl gi noroc", a$a cum o curacterizeazd direct nsrstorul
ontniscient. Blrbatul sf,u, Bdrzovanu, fusese "mai mult cdrpaci
decdt cizmar" gi-gi petrecuseviala stdnd mai ales "la birt decdt
acasd",ldsdndu-lecopiilor o Iivad5 de "vreo doud sutede pruni", o
vie pe dealul Pduliggi casa,care era a Marei, datf,ca zestrecdnd se
mdritase.Mara este precupea{5, deoareceigi c6qtig[ existentadin
negustorie, "vinde ce poate qi curnpdrd ce gf,segte", de marJi
dirninealagi pdnd sdmbltd noapteaea alearg6, cu marf6 de la Radna
la Lipova, apoi la t6rgul cel rnarede la Arad. Ca o adevdratdfemeie
de alhceri ("businessrvornan" - N.Manolescu),Mara are un singur
scop, acela de a strAnge bani, conducdndu-sedupd o reguld
specifici economiei de piafd gi, ca un adevirat negustor, "vinde
mai buculos cu cdgtigpulirr decdt ca sf,-i cloceascdmarfa".
Portretul fizic. conturat de nurutorul obiectiv tn mod direct
prin detulii, trirnite sugestivla trlslturile morale. "Muiere mare,
spitoasl, greoaie gi cu obrajii bltu(i de soare, de ploi gi de
vint", Mara std toatd ziua, neobositl 9i energic5, la tejgheaua
plind de poar.ne,de tuftd dr"rlce,de pegte, in tirnp ce copiii se
z b e n g r r i e" p r i n t r e p i c i o a r e l eo a r n e n i l o r " .
Trirslturile morale definitorii ale Marei decurg in mod
indiract din.foptcle, aliludinea, mentulitstca Si aspiraliile eroinei.
I r e r n e i ea p r i g l , a v i i n d u n a c u t s i m ( a l d e m n i t S { i i u m a n e , s e
hotf,rd;tesi strdngi bani ca sf, scapede sirdcie gi sd-gicreascdcei
doi copii, pe Tricl gi Persida,cirora se strdduiegtesd le creezeo
sitLratie l n a t c r i a l ig i s o c i a l i c d t r n a i b u n [ . M a m 5 i u b i t o a r e , M a r a
are rnodclede viald pcntlu copiii ei, pe l'atdvlea s-o vaci6preoteasf,,
c a p e c c a d i n l ) e c i c a ", o t ' e r n e i e m i n L r n a tgi i d u l c e l a f i r e , q i b o g a t a ,
gi 1r'unioasa",iar pc Tricd viseazdsa-l lacd maistru-coiocar.Degi
c o p i i i a p a r " z d l c n ! i r o ; i p i d e s c L r l l i " ,s u n t , t o t u g i , " s d n d t o g ig i
rumeni. voinici qi plini de viaf5, degtcpji gi frurnogi", insd
"nepepthnafigi nespdlalipi obraznici". Cu toate acestea,Mara este
s t a p e n i t ad e u n e r n o t i o n a not r g o l i u m a t e r n , m a i a l e sc d t o a t dz i u a
v e d e c o p i i g i o a m e n i p e c a r e - i c o m p a r dc u " s d r f , c u { i ir n a m e i " g i
259
 atunci gdnde$te cu satisfactie, prin monolog interior: "Tot n-are
nimeni copii ca mine!".
Chibzuitl pini la zgircenie, Mara face in fiecare seard
socotelile, pune deoparte banii pentru siguranla vie{ii cotidiene gi
pentru ziua de mdine. La cdpdtdiul patului line trei ciorapi, "unul
pentru zilele de bf,trdne{e gi pentru inmormdntare, altul pentru
Persidagi al treilea pentruTricd", in carepune zilnic fie gi numai un
creilar gi mai degrabi imprumutd banii de trebuinfd pentru a doua
zi, decdt sd ia ceva din ciorapi.
Intrepidl (care nu dd inapoi in faja greutdfiloq brav, curajos,
indrdzne!, cutezdtor- n.n.), autoritarS, Mara are putere de muncd
qi o intefigenfi pragmatici, insugiri izvordte, indirect, din
experienfaei de via!f, gi de aceea nu cheltuiegtecu ugurintdnici
pentru copiii ei, degi ii iubegte enorm, dorind sd strdngd bani
suficienli care sd-i dea putereasd invinga viafa gi sd-i asigureastf'el
echilibrul sufletesc.
Degi este zgircitd, Mara nu este lacomS, dorinla de a avea
bani nu o dezumanizeazdca pe GhitI (din nuvela "Moara cu
noroc"), eroina fiind mereu motivatd gi anirnatdin acliunile ei de
dragostea maternl gi de prestigiul in societate. Construitti tlin
Iumini Si umbre, Mara nu se indurd totuqi si cheltuiasci bani nici
chiar pentru educafiacopiilor ei, ci gdsegternijloace de a rezolva
aceastd problemi prin alte cdi. Din relutiile cu celelolte personaje,
reise tn mod indirect, inventivitatea gi abilitatea femeii de a evita
cheltuireabanilor gi a-giindeplini, totodatd,!elul in ceeace privegte
asigurareaviitorului celor doi copii. Cdnd Persidaimplinegtegapte
ani, Mara o dA in grija cdlugdrifelor,insd nu se poate hotdri sd
pldteasci 60 de florini pe an, a$a cum se intelesesecu maica
Aegidia, deqi "ar fi putut si dea, avea de unde [...] dar n-o ierta
firea sd rumpd din niciunul dintre cei trei ciorapi". Maica Aegidia
stlruiegte pe l6ng[ maica priorila s-o prirneasbdpe fatd gi pentru
numai cincizeci de florini pe an, ba mai intervine gi pe ldngd
domnul Hubdr, economul oragului, ca Mara s6 capete arenda
podului pesteMureg. Ca poddrili, ea obline un cdgtiginsemnatat6t
din taxele platite de trecdtori,"cdte doi creilari de om gi cdte zece
de perecheade cai ori de boi", cdt gi din avanta.iulcd-gi pr.rnemasa
gi cogurilecu marla la capul podului gi are vdnzarebund, deoarece
26,0/
pe acolo "trecea toati lumea". Cu toate acestea, ea nu wea sd
pldteascdriscumpdrarea lui Tric[ gi s6-l scape de armatl -"Nu dau
nici un ban!"-, ci se imprumuta de la Bocioaci "gaptesprezecesute
de florini", cu gdndul ascuns de a nu-i mai inapoia, mizdnd pe
faptul cd Tric6 se va insura cu Sultana, fiica megterului, gi astfel ea
va scdpade datorie. Dezamdgit de atitudinea mamei, Tricf, "se dd la
Verbonc" de bundvoie, adicd se inroleazI voluntar pentru rlzboiul
din ltalia, unde este lovit in gold "de o landiri de bomb6", din care
cauzd,Marase simte vinovatl cd nu plStiserSscumpirareagi umbl6
amIrAtS, "pl6ngdndu-se mereu de la Radna la Lipova qi de la
Lipova la Radna".
Inteligentl gi dotati cu un adevlrat talent pentru afaceri,
ea dd bani cu camatA, insd nu se ldcomegte,ci implicl in aceasti
tranzacJiegi pe economul origenesc Anton Hubar, impreuni cu care
avea gi arenda podului: "Ca femeie cu minte, Mara gtia cI n-are
niciodatd sd-qi peardd banii dacd face tovlrSgie cu Hubir. Cdgtiga,
ce-i drept mai pu1in,[...] dal cre$teaugi ciorapii deodatdcu copiii".
Banii ii dau Marei siguran{5 de sine gi respectul celorlal{i, ceea
ce produceschimbdrivizibile in inlitigarea pi atitudineaeroinei,aga
crrm observd direct naratorul omniscient'. "Nu mai era Mara
podarila, nici precupeafa,nici mai ales viduva rf,masdcu doi copii
sdraci: gatitd de nunt6, ea se linea drept, vorbea rar gi chibzuit, ba,
pentru ca lumea si afle, mai scdpa gi cdte-o vorbd despresupirdrile
pe care fi le fac datornicii".
Fire energicd gi ambitioasl, Mara ascunde sub masca
asprimii,o mare sensibilitate$i suferade fiecaredatdcdnd copiii ei
trec prin dificultdli, fiind totdeauna de partea lor. PlecareaPersidei
la Viena impreunS cu Nafl qi cf,sdtorialor secretdprovoaci Marei o
profundi amlrlciune, pe de o parte pentru cd fata se inso{isecu un
neamt (de altd etnie gi religie), iar pe de alti parte pentru cI ajunsese
'tric5
de rugineasatului.Cu toate acestea, ?i scrie PersideicI Mara
n-o invinovdfegte gi-i transmite ci "n-are si-i pese de gura lumii gi
c-o a$tept sd vie cdnd ii va fi prea greu", atitudine din care reiese,
indirect, dragostea de maml ce se manifesta necondilionat pentru
fiica ei. Atunci cdnd cf,snicia Persidei este in declin. Mara ii stii
allturi, fiind un permanent sprijin moral pentru fata ei gi o
incurajeazd sd treacd peste greutf,{ile ivite, peste comportamentul
261
 violentgi umilitoral solului:"Lasd,dragamamei!Sdnu te sperii,cd
au sAtreacl toatecu bine.Asta e soartafemeilor!".
Ca gi Vitoria Lipan (din romanul"Baltagul",de Miliail
Sadoveanu), Mara esteo personalitateputernicd, dilrzd,ferml gi
tenace,urmtrrindu-giindeaproapescopul.Daci Vitoriaigi pune
toati energiapentru aflareaadevdruluigi pedepsireavinovafilor.,
Mara estepreocupatide a strdngesuficienfibani pentruun statllt
socialgi materialsolid, pentrua se simfi stdpdndpe destinulei.
Dupdce adunlsumeimportante, siguran{ade sineseaccentueazA,
increderea in propriile for{e ii schirnbd atitudinea gi
comportamentul, "vorbearnaiapdsat,
se certamai pulin,cdlcamai
rar gi se {inea mai drept decdtodinioard".ii ldlnasese, totugi,
neschimbatS, prudenfade a nu cheltui banii adunaficu atdta
stridanieprin muncaei. La botezulnepotului,Mara inten!ioneaz,a
s[-i deaPersideizestrea, oscil6nd,descrescf,tor, de la treizecide mii
pdndla 8 rnii de florini,pe care,in celedin urrna,se hotdragte sd-i
dea lui Na[], dar ginereleo roagdsd-i pdstrezela ea. Mara este
mAndrI gi fericittr,vidind orgoliul migulitor cd ea doar atata
"voiaca lumeasdgtie..."cd arebanigi ci ginerele sdua cclnsiderar
cd la ea "suntmai binepdstrati".
Mara este "cregtintr adevdrat5", curn o coructeriz,euz,ti
direct naratorul omniscient,rnergeIa bisericd,multurnegte "crul
secuvinein falalui Dumnezeu". ii invafdgi pe copii: "inchinati-var
gi voi.sdrdcuIiiruarnei".
Calculatl gi chibzuitl, harnicl gi inteligent:i, cu o marc
voinfl gi stlp6nire de sine, Mara intrune$tetoate virlulile ce
compunviziuneaeticd a l*i Slavici,care construie5te astfelo
eroinddemni de toati pre(uireagi fatl de careare simpatie;i
in(elegere: "Nici cd se uitauinsdoarneniica rnainaintela dansa.
Las'cdbanulte ridicdgi in sr-r1'letul
tdu;i in gAndLrl altonr.darbanrri
agonisit e dovaddde vrednicie".
IoanSlavicisurprinde,
petot parcln'sulrornanului. atrnosf'cr.a
specific[a spafiulLriardelenesc, in toatelatLrr"ile
vietiiortrencsti.C]u
o impresionantA forla a detalir-rlui,
scriitorurl
construiegte irnagini
sugestiveprivind etnografiu, ubiceiurila,traditiile, mentulitutcu
oamenilorde etnii diferite,careconvieluiesc in acelagispaliuetic
ce-i cuprindegi-i supunepe tofi: "Colectivitatea faceIegea1recare
individule !inutsdo respecte". (NicolaeManolescu)
262
NHCHIFOR
LIPA]\
- personaj secundar de roman tradi(ional obiecti (mitic gi baladic) -
- personaj absent -
"Baltagul",
de Mihail Sadoveanu
- romsn traditional obiectiv -
(nitic Si baladic)
R o m a n u l " B a l t a g u l " d e M i h a i l S a d o v e a n u( 1 8 8 0 - 1 9 6 1 a )
apiilrrtin noienrbrie1930 gi este Lrnadevdrat"poem al naturii gi al
s u l l e t u l u i o m u l u i s i m p l u , o < < M i o r i { d >i> n dimensiuni mari"
(George Calinescu).Versul rnotto, "Stdpdne,stdpdne,/Mai chiarnd
gi-rrn cAne", argunrenteazd,viziunea mioriticd a morfii, cf,reia
Sacloveanu ii dd o rroudinterpretare, aceeaa existenfeiduale ciclice,
succesiuneaexisten(ialI de la via{I la moarte gi din nou la via{d.
R o r n a n u l" B a l t a g u l " a f o s t s c r i si n n u m a i I 7 z l l e g i p u b l i c a t
i n 1 9 3 0 ,c i t n dM i h a i l S a d o v e a n ui r n p l i n e a5 0 d e a n i , f i i n d p r i m i t c u
"Lln l'opotde recenziientuziaste"de cdtreexegefiivremii. Rotnanul
arc ca sLrrsede inspiralie balade populare de la care Sadoveanu
p l e i a i c l e i g i n r o t i v e m i t o l o g i c e r o m d n e g t i :" S a l g a " ( s e t e a d e
i r n p l i n i r ea a c t u l L r i j L r s t i j i adqe i n l i p t u i r e a d r e p t d l i ic e d o m i n at o a t e
l a p t e l e e r o i n e i ) , " D o l c a " ( i d e e a p r o f u n d e i l e g d t u r ia o m u l u i c u
i i n i u r a l u l c r e d i n c i o s ) ," M i o r i { a " ( t e t n a , m o t i v u l , c o n f l i c t u l ,
clisculsulcpic sinrplr"r,concepfia asupra rnorfii sunt numai cAteva
dintre cele rnai senrniflcativeelernenteale baladeice se regdsescgi
in lorran).
I l n r n a n u l es t c t r a d i ( i o n a l , i n t r r " r c A ti l u s t r e a z f , I u m e a
urhuicti u sutului rontiinesc, sufletul ldranului moldovean ca
pistrtitor ul trudiliilor Si ul spec('icului na(ionul, cu un mod
p l o p l i u d e a g d n d i ,a s i m { i g i a r e a c l i o n ai n f a l a p r o b l e m e l ocr r u c i a l e
alevieJii.
Personaj sccundar gi absent, Nechifor Lipan, so!ul
Vitoriei Lipan, concentreazd i n j u r u l s d u t o a t e a c f i u n i l e9 i i n t r e g
zbuciurnul interior al f'erneii,in strddaniade a afla adevdruldespre
o r n u l e i g i d e a i n i p l i n i a c t u l j L r s t i l i aar l p e d e p s i r ivi i n o v a l i l o r .
263

Nechifor Lipan era oier din Mdgura Tarcdului gi igi cdgliga
existenla ca tofi muntenii, "cu toporul ori cu ca!a", el fiind dintre
"cei mai vrednici", pentru cd-gi intemeiase o stdnd de oi la munte.
Asemeni fdranilor sadovenieni, igi petreceao mare parte din viala
in mijlocul naturii, "cu Dumnezei gi cu singuritdtile", mutdndr"r-gi
oile de la munte la ges, in func{ie de anotimp (transhumanta
tradifionali), apoi se intorcea intotdeaunala casa gi Ia familia lui,
pentru ci "munteanul are ridicini la locul lui, ca gi bradul".
Nechifor plecasetoamna, ca de obicei, sd cumpere nigte oi de la
Dorna, dar acum era Sfdntu-Andrei gi el nu se mai intorsese.Dupa
cum socotiseVitoria, barbatul ei intArziasegaptezecigi trei de zile
gi acestfapt stdrnegtenelinigtegi bdnuieli negre nevestei.
Modolitd{ile Si procedeele de caracterizare a personajului
sunt cu totul aparte, portretr"rlconturdndu-se prin nara(iune. prin
reprezentarealui in ochii altor personaje sau prin merneoriu
afectivd a membrilor familiei. Naratorul nu face in mod direct un
portret fizic, inliligarea lui Nechifor se alcdtuiegteprintr-un alt
procedeu artistic gi anume memoriu afectivd a Vitoriei, care-;;i
amintegte ci avea "mustata groasd. adusd a oal6", sprAncenele
lf,sate gi statura "indesatd gi spatoas6". Chipul bdrbatului sc
incheagdin ochii femeii pentru cd acestaii fusesedrag din tinerele
gi-i "era drag gi-acuma,cdnd aveaucopii mari cdt dAngii".Legf,tura
spirituali dintre cei doi sofi este solidd gi etern6..ea sc bazeazdpe
"dragosteaei de doudzecigi mai bine de ani".
Alte amintiri ndscutedin ir"rbirea nevesteicompLrn,indirect,
portretul moral definitoriu al personajuluiabsentdin roman,prln
evocarea faptelor, vorbelor gi atitudinii acestuia . Inteligent gi
ambi{ios, Nechifor Lipan era qtiutorde carte gi-i pldceaupildele gi
povegtilecu tdlc, pe care le spuneacu mult farmec pe la petrecerilc
f
r
din sat, animdnd cu veselia lui toate adunarile.Fire comunicativl
gi pasionall, lui Nechifor ii placeau femeile frumoase,insa nu
d e p l q e a l i m i t e l e b u n u l u i s i m { g i a l e r e s p e c t d r ifi a m i l i e i .A c e a s t d
trdsdturdreiese,indirect, din atitudinea Vitoriei de a respingecLr
fermitate previziunile babei Maranda, vrdj itoarea satului, cir
blrbatul ar fi parisilo pentru o ferneie"cu ochii verzi".
Nechifor Lipan se contureazd, indirect, tri dirt relutdrile
celorlalte personaje, care-l cunoscuserl ca pe un om generos. "nii
#
rt
.*
iF
26.4
t$
se uita la parale, numai sd aib6 toate dupd gustul lui", prietenos gi
sociabil, era "megter la vorbi", oier cinstit gi mAndru, " om
vrednic Ai fudul". Harnic gi priceput, Nechifor igi rdnduise bine
stdnele, ciobanii ii ascultau intocmai poruncile, fiind un stipdn
autoritar, dar corect gi prompt in plata simbriilor. in toate locurile
pe unde Vitoria a intrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie
despre omul cu cdciulf, brum6rie gi c5lare pe un cal {intat, ca de un
muntean "cinstit, plStindu-gidatoriile gi iubitor de animale: g-a
hrdnit el cu m6na lui un cAnepe care-l avea".
Curajos gi increzltor in sine, Nechifor Lipan nu se temea
de holi ("avea stdpAnire asupra lor"), de aceea nu-i era frici sd
umble noapteasingur,cdntdnd"din solz, ca si nu-i fie urdt". Vitoria
este m6:ndrdde solul ei, "blrbat frrd frica rdilor", pentru ci avea
impotriva lor pistoaleleincdrcatein desagi.
Vitoria si Nechifor Lipan - o pereche de inifiafi
Vitoria gi Nechifor Lipan formeazdo pereche de ini{iafi. La
naStere,pe b6iat il botezaserdGheorghe, dar pe la patru ani, fiind
grav bolnav de "hidropicd", mama lui il vdnduse simbolic
vrd_iitoarei,pe un bdnu! de arami, trecdndu-l peste fereastracasei ca
pesteun prag al mor(ii. Tot atunci, vr6jitoareaii schimbasenumele
din Cheorghe in Nechifor, "ca sd nu-l mai cunoascd bolile gi
moartea".Cdnd a gdsit rdrndgilelelui Nechifor, Vitoria a dat un lipdt
cutremurdtor, cherl6ndu-l pe numele de botez, Gheorghild,
'lbt
speriirrdu-lastfel pe baiatul ei, care a crezut ci pe el il strigd.
"Gheorghita" l-a strigat sfdgietor rnunteanca la inmormdntare,
atunci cAnd rimagilele birbatului iubit erau cobordtein groapS.
Vitoria estegi ca o inif iati, deoarececomunicdpermanentcu
s u f l e t u l n e i s t o v i t a l c c l u i d i s p a r u t .E a g t i e c d i d e e a d e a c l u t a
cdinele,tot l-ipan i-o daduse.intrucdt chiar daci "nu mai era intre
v i i c L r t r u p u l " , e l i g i i n t o r s e s cs u l l e t u l " s p r e d d n s a g i - i d d d e a
i n d c r n n u r i " . l b t e l e s t e c e l c a r e i i p o v e $ t e $ t ei m p r e j u r i r i l e
onrorului, pentru c'i, atr-rr.rci
mdrtulisegte: "E,u
cAnd Vitoria demasc'i ucigagii, ea
n-am fbst de fafd, dar gtiu. Mi-a spus Lipan, cdt
a l n s t a tc u d d n s u l .a t a t e an o p 1 i .i n r d p d . "
265
 Prozatorardelean,precursoral lui Liviu Rebreanu, Slavici
Numelelui Nechiforestede originegreceascd, Nike-plrcros
oopurttrtor esteun autor moralist,un fin psiholog,un creator de tipologii.
insemnand de victorie", iar numele vitoriei esteforma
Dr.rpdcum el insugi mdrturisegte,este adept infl5c6rat al lui
regionaldde la Victoria. Se poate afirma, agadar. cd Vitoria 5i
Confucius(551-479i.Hr.), creatorulunui sistemfilozofic etic gi
Nechifor alcatuiescun cuplu ce simbolizeazd., si onomastic. social,cu valoroase idei umaniste.Conceptulfundamental in etica
triumful iubirii asupra dramei a
existen{iale omului 9i asupra sail constituie "omenia"('1en"),adicd"respectarea omuluiin om".
rlului din sufletulomenesc, deoarece "Lumea asta-imare 9i plini loan Slaviciaplicdin operasa principalelevirtufi morale
de rautati". exprimate de confucianism: sinceritatea, demnitateu,
in romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanurealizeazdo bunu-credinld, franche(ea, cinstea, iubirea de adevdr etc.,
uniunedeplinaa sufletelorcelordoi soli,carecomunicdnu nurnai afirrndndcd filozoful chinez este"cel mai cu minte dintre toli
in timpul vieJii,ci mai alesdincolode moatle,ceeace a {icut ca oameniicarele-audat altorasfaturi".("Educafiamorala")
aceasta operdsI fie considerata $i un roman de dragoste' intreag;i crea{ie a lui Slavici este o pledoarie pentru
Sadoveanua pLls accentul pe observafie,restrdngdnd echilibrulrnolal,pentruclribzuinlirgi in(elepciune, pentrufericire
descrierea qi dezvoltdnd acliunea prin construirea unor"caracterc plin iubireade oarnenigi pdstrarea mdsuriiin toate,iar oriceabatere
puternice,variatesau pitoreqti",acestafiind, probabil, cel Inai de la acesteprincipiiestegrav sancfionatd de scriitor.
reugitromanobiectivinspiratdintr-obaladapopr.rlarf,: Nicaierin-a Romanul"Mara" de loan Slavicia fost publicatin 1894,
pusSadoveanu nraimultaobiectivitate 9i rnai pulin sentitnentalistll in revista"Vatra",iar in voluma apdrutabiain 1906.Aceastdoper6
decdtin acestrornanI. .].$i nicaierin-a descriscu nai profirnd literardeste "cel mai bun rofilan al nostru,inainte de <lon>>",
realismschimbarea lumii, n[ruireasocieta{ii patriarhale 9i idilice conform afirrnafiei lui $erban Cioculescu gi "aproape o
prin invaziacapitalismului decdtin acestrolnance ar fl interneiat. capodoperd", in viziunealui GeorgeC6linescu,deoarece destinul
dupf, vorba lui C6linescu,pe (automatismulviefii pastorale>!" eloilor gi medir"rlsocial sunt evocatecu o retnarcabil[artd a
(NicolaeManolescu - "sadoveanusauutopiacdrfii"). detaliuluigi cu o rnarefor{dde construire a ansamblului.
Persidaestefiica Marei,soralui Trici, solialui Natl gi nora
mdcelaruluiHublr, dar gi una dintre cele mai reugite,mai
PERSTD.d
- personajde roman tradi{ional,realist,obiectiv-
- personajrealist-
ffi strdlucitoare
ilr.rstratf,
figuri f-emininedin literaturaromdni. Persidaeste
de Slaviciin evolu{iasa de la copil6riela maturitate,
ce laceca aceastd operdsd fie gi un bildungsroman.
ceea

- (Iranul -

"Muru",
$
#
Persidailustreazd

sineca^re suntprincipalele
In conturarea
in romanideeacf, omul poateizbAndiin
vialdnumaiprinvoin(5,luciditategi dragoste,prin stlpinirea de
armeale eroineicu un destinzbuciumat.
acestuipersonaj,Slavicipedovedegte a fi un
tlc loan Slovici 'SJ,
- romun t ruditio n al, rcuIisl-ohicct it' - .$."' fin psihologgi un rafinatobservator al sufletuluiferninin.
& Fire sincerl gi voluntarS,delicatEgi pur5, Persida invinge
il:'
s.' Ioviturilesor'fiicu multdcutezan(I,dargi cu o calml resemnare.
Prozalui loan Slavici(1848-1925) contureazio f}esci a til
$: Portretul fizic, realizat direct de ciitre narotor, sugereazd
moravurilorgi a cornportamentului specifrcelocuitorilo|ditl
Ardeal,o lume in care triurnlbbinele 9i adevirul, cinstea5i
$1
lfi
trdslturile morale,avdndefectesurplinzdtoare asupracelordinjur:
"inaltI, latl-n umeri, plin5, rotundl gi cu toateacestea sub{iricI
dreptatea,normeeticcpe careomul trebuicr sI le rcspccte' i&

266
t$ 267

s-o frdngi din mijloc; iat fala ei ca luna plind, curati ca floarea de
cireg gi alb6,de o albea{dprin carenumaidin cdndin cdndstrdbate.
abia vf,zut, un fel de rumeneala". Din descrierea detaliatd u
naratorului reies,indirect, fort.a 9i gingigia, puritatea 9i voin{a,
careconstituieprincipalelesaletrdsdturiconstitutiveale unuicaracter
puternic. Dupd intdlnirea Persideicu Na!l, naratorul omniscient
remarc6,tn mod direct, impresiaputemicdpe careo produceasupra
fl[ciului: "era chiar mai tiniri, mai frumoasi gi mai plini de
farmecdecdtcum Nall era-nstaresI ;i-o inchipuiascd".
Alte insugiri reies din atitudinea Si opiniile celorlulte
personaje.Astfel, asupralui Na(l' inflfigarea plinl de farmec a
PersideirevarsA"o vdpaie mistuitoare",iar flf,cdul rdmdne"ctr
privireapierduti", cu barbatremurAndtr. Hubiroaia esteincdntatd
atit de frumoasS", dar o compdtimegte
de fata "atit de fragedi,
ci are ca mamdpe Mara, "precupeafa qi podirild", insi Tricd "era
mdndrude sortr-sa".
Persidatrdiegteo iubire pasionantSo o emo{ie puternicd.
narstorul omniscientsonddndsufletulomenesccu o neobignuiti
forfi de sugestiea cuvantuluigi o emofionantdmdiestrieartistica.
incdt Pompiliu Marceanoia impresionat:"DragosteaPersideiestc
de un dramatismriscolitor.Nimeni pdnd la Slavici n-a descris
dragostea in tot ceeace are mai dramatic'grav'cu atdtaaddncime;i
vigoarerealisti,cu atdtapoezie".Tatondrilegi grija ei pentrutdndrtrl
neamf,de careo despf,(eaureligia,pozi{iasocial69i etnia,constituic
argumentulcel mai convingdtorprivind iubirea pitimagS a
Persidei,sentimentulfiind gi cauzaincdlcirii tuturor restricliilor $ a personajului.
socialegi etice:clsdtoriasecreta,fugacu Nall la Viena9i cf,snicia
nefericiti. Pasiuneastatornici pentrubarbatulei esteinsolitdde
sinceritateqi delicate{esufleteasci,eafiind dezn[ddjduiticd "l-anr
tr
scoseu pe el din min1i"9i i;i roagdmamasdnu-l blesteme pe Natl.
deoarece"eu sunt de vin6!". Mara considerlcd fata are dreptate.
deoarece "cum sd nu-l scoat6din minti cdnderaatAt de frumoasl,
f
i;
atit de deqteapti9i atit de cuminte?".
Cdsniciaei parcurge maridificultali,Nall "stiteacu prietenii
:.!
gi toati osteneala,toatf, grija, rdmdneain sarcinaei", iar tdndra
so{ie,cuprinsdde amirdciunegi deprimare,se autocuracterizeuzii: $
"Dacds-arfi vf,zutea insigi pe sinecu ochii ei de odinioard, ar ll i.
'?,
268 il
i*'
s*
rdmas cuprinsl de spaimd gi ar fi strigat: <Ah! tare am cdzut,
Doamne!>".Tenace,Persidaigi salveazdctrsItoriaprin ra(iune gi
inteligent5, prin puterea dragostei gi prin stipinirea de sine,
prin bunltate gi blindefe, determindndu-gi solul s6-icear6iertare,
iar familia si iasamai intlriti din acesteincerciri. Nu numai Na[l
se simte umilit de forfa morali a Persidei,ci qi socrul sau este
coplegitde remugclri : "lartd, fata noastr6,toate supirdrile pe care
!i le-amlicut gi fii incredinlatddespreiubireanoastrdpirinteascl".
Ca gi Mara, Persidaesteo personalitateputernicl, av6nd
un acut simf al realului,in caredomini principalele salecalitifi:
devotamentul, chibzuin{a gi voin{a puternicl, datoritI cirora
izbutegtesd invingd toate piedicile vie{ii. Nicolae Manolescu
apreciazd cd Persida"nu estedecdto Mardjuveni16,pe calede a lua
cu vdrsta,obiceiurilegi inliligareamameisale".
Persidaeste unul dintre cele mai strdlucitoarepersonaje
femininedin literatura rorndn6,inscriindu-sein aceeaqi tipologiecu
SagaCombne$teanu gi cu Tincula,din prozalui Duiliu Zamfirescu
saucu DoamnaT. din "Patul lui Procust"dcr.CamilPetrescugi cu
Otilia din romanullui GeorgeCdlinescu.
Celelalte personaje,Natl, Hubir, Bocioacd,Trictr, Bandi,
preotulCodreanusuntfirav conturafi.NumaiTric6 esteun eroumai
prezentin roman, remarcdndu-se prin faptele sale gi integritatea
moraltr.Personajele episodicese raporteazd, intr-un fel saualtul, la
destinulPersidei, evidenliindnoblefeasufleteascigi forfa morall
loanSlavicisurprinde, petot parcursulromanului, atmosfera
specificda spaliuluiardelenesc, in toatelaturileviefii omenegti.
o impresionantdforfl a detaliului,scriitorul construiegteimagini
sugestiveprivind etnografia, obiceiurile, tradi(iile, mcntalitatea
Cu
oumenilorde etnii diferite, careconvietuiescin acelagispaliuetic
ce-i cuprindegi-i supunepe tofi: "Colectivitatea
individule finut sd o respecte",
facelegeape care
afirmdNicolaeManolescu.
i
269
 f irdnimea este infE!igatd realist de scriitor, care
construiegte un personajcolectivdestulde convingdtor din punct
TXnA*lmnn de vedereliterar.Fie smeriti sau dArz6, incovoiatl de nedrept5fi
- personajde roman tradi{ional, realistobiectiv-
ori revoft6ndu-sespontan, {Srdnimeaeste supusi unui sonclaj
- personaj realist-
psiltologic, pornind de la manifestdrileexterioarespre cele
' personaj colectiv
interioare,naratorul omniscient insistdndasuprafizionomiei,
,,ciocoii vechi gesturilor, vestimenta(iei,mediului de via(d.
gi ruti",
Personajul colectiv se constituietreptat, prin replicile
de Nicolae Filimon
strigatede fiecarein parte,prin relatdrisuccinteale necazurilor
- roman social trudi1ional,
caLtzate de asuprireaatroceexercitatade arendagul Chir Cristodore,
defucturd romanticd - apoi de Dinu Pdtulicd. Pldngerilelor au loc dupa o logicd
(Srineascd,jelLrindu-se "care mai de care" sau "tofi deodat6"
Romanul..CiocoiivechiSinoi''deNicolaeFi|imonafost asupfaulgiei"carea cbzutpe capullor".
publicatmai intai subforma de foiletonin "Revistaromdnd",iar in DupI ce Dinr.rPf,turicaia in posesiejudefelepestecare
voluma fostpublicatin 1863.Romanullui Filimonesteprecedat de devenisestapan,igi pune in funclii oameninoi, dup[ chipul gi
mai multeincercdrinarative. cele mai multe nerealizate sub rapofi asemdnarea sa,intre carepe NeaguRupe-Piele, "om ndscutsd fie
literar:.,Tainele inimii" de Mihail Kogalniceanu (1855),"Manoil" cdldu",celebru pentlLr cruzimile nemaiauzite. Ddrileeraude cdteva
( 1 S 5 5p) i " E l e n a (" 1 E 6 2d) e D i m i t r i eB o l i n t i n e a n u ' gi
ori mai rnaridecdts-arfi cuvenitduptrlege cdndlIranii nu mai
pisici goareci aveau cu ce plSti alte biruri inventatesuplimentar,Neagtt
"Ciocoii vechi 5i noi sau Ce naqtedin
Rupe-Pieleii schingiuiacu cele mai ingrozitoaremijloace:"ii
mInAnci", subintitulatde autor "roman{ riginal", este o
consideratprimul roman rominesc, degi exist[ trrai t-tlulte
ungeacu pdcr"rrd 9i ii lega de copaci,ca sd-i in(epeviespile9i
ldnlarii, apoi le vindea dobitoacelegi, dupd ce-i sf,rf,ceacu
stdngdciiinepicaopereigichiarinconstruc!iapersonajelor.
realizeazd desivdrgire,ii inchideait.t cogare,ca str nu poatd reclamala
Romanulesterealist,de facturd romanticx,deoarece
stdpdnire".Mai lacornca niciodatd,Pdturicdrecurgela cele mai
o monografie a fdrii Rorndnegtidin prima jurndtate
X|X-lea(1814.1830),iarrnanieraartisticddeconturarea
a secoluluial

in alb 9i negru'
$
tr
rndrgave metodede a adunapungide bani, !6raniifiind chinuifi,
tortula(i gi adugi la condi{iaLrmiltrde muritori de foame,degi
personajelor esteantiteza,acesteafiind cotlstruite
intreb6ndu-se de unde vine totugi rezisten{a rotnanttluiin
literaturaromdn6,Georgecdlinescr.ri$i explici acestlucru prin
.,marea Tablorrl
ft
w
ft rlunceauasiduupe mogiileciocoiului.
in spiritul rnoralizatoral rornanului,ticdlogiaare gi ea un
sfdrgitgi rdulesterdsplStitcu rnaimult riu. Atuncicdndpe scaunul
siguranla a desenuri lor gi a torrurilorfundamentale. # Tarii Romdnegti se instaleazd prirnuldomnitorp6mdntean (romdn),
este lucrat repede, in fierbinleala prin
intLriliei contururi 9i gestr"rri Fr CligoreGhica,{drarrii"s-ausculatcu tnic cLlmare",schilnb[rile
i
schematice, renun!6ndu-se la detalii". Pentrurealizarea ui,
t'ouranltl politic-e sdseinlbligezela palat"cu rogojinaaprinsd-n
incr-rlajandLr-i
rf,
Nicolae Filimon a depus o muncd de arhivar,cercetand9i capgi cujalba-npro!a1t". Ei au intratin Bucuregti dis-de-dirnineafa,
epocii cr:prinse -
intre 1814 1830' pe iar pentrua atrageatenfiaasupl'a lor,"unttldintr-ingiilicu r.rnsul de
conspectdnd documentele
cf, era funclionarla ; rogojin[gi,dAndu-ifbc la parteade sus,il pusein cap;apoi,scolAnd
carescriitorulo ilustreazain operd, mai ales
ArhiveleStatuluiinc6 de la infiinlare,din 1862,underf,rndne pdna $ .ialbadin sdn,o pusein virful unr.ripro{aplLrnggi intrdin cuftea
dornneascd". Imugineupc cafeFilirnono contureazd mul{imii de
sfdrqitulvielii.

2"O zTt;
 imbrdca{i
firani este la fel de impresionantd: "400-500 de ldrani
in trenfe, descul{i, vesteji la fafi 9i cu ochi stinqi de sdrlcie qi de
alte suferinte; ba incd unii purtau pe corpul lor chiar semnele
torturdrilor, abiacicatrizate, iar cei de tot schiloditi erau transportali
in care cu boi". Afldnd de grozdviile in{bptuite de Dinu Pdturicd
asupra firanilor, vodi il pedepsegtecondamndndu-l pe viald la
ocnd, unde ciocoiul moare in chinuri ingrozitoare.
Romanul este moralizator, Nicolae Filimon pedepsindu-gi
exemplar personajele negative. Actul justiiiar al domnitoruh-ri
romdn aduce alinare suferinlelor indurate de ldrani atdt prin faptul
cd Dinu Pdturicd este aruncat in ocna pdrasitd cdt 9i prin decizia ca
"toati stareaacelui tdlhar o sd despdgubeascd pe acegtisdraci".
TIPAN
VITORIA
- personaj principal de roman tradi{ional, realist, obiectiv -
(mitic Si baladic)
. personaj mitic -
- personaj tradi{ional -
"Baltagul",
de Mihuil Sadoveanu
- roman trudilional, reulisl, obiectiv -
- mitic Si buladic -
R o m a n u l " B a l t a g u l " d e M i h a i l S a d o v e a n u( 1 8 8 0 - 1 9 6 1 )
e s t eu n a d e v d r a "t p o e m a l n a t u r i i g i a l s u f l c t u l u i o m u l u i s i m p l u ,
o < M i o r i ( 5 > >i n d i m e n s i u n i m a r i " ( G e o r g e C i l i n e s c u ) . V e r s t t l
m o t t o , " S t d p d n e ,s t d p d n e ,M/ a i c h i a m d; i - t r n c d n c " . a r g u n r e n t e a z i t
v i z i u n e a r n i o r i t i c a a r n o r f i i , c d r e i a S a c l o v e a n t iri d d o r l o t t i t
i n t e r p r e t a r e ,a c e e a a e x i s t e n t e i d u a l c c i c l i c e , s u c c c s i u n e a
f u n d a m e n t a l Sd e l a v i a t l l a m o a r t e 9 i d i n n o u l a v i a { : ' i .
R o m a n u l" B a l t a g L r la" l b s t s c r i si n n t t i t i i r il 7 z i l e 9 i p t r b l i c aitr r
n o i c m b r i e 1 9 3 0 ,c d n d M i h a i l S a d o v e a n ui t n p l i t r e a5 0 d e a n i . l l i n c l
prirnit cu "Lln fopot de recenziientr.ziastc"de cdtl'eexcgeliivrernii.
272.
Romanul este traditional, intrucdt ilustreazi lumea
arhaicl a satului rominesc, sufletul {iranului moldovean ca
pdstritor al tradifiilor gi al specificului na(ional, cu un mod
propriu de a gdndi, a simfi gi a reaclionain fala problemelor cruciale
ale vietii.
Vitoria Lipan - personaj principal gi *rotund. (..carenu
poate fi caracterizatsuccint gi exact", E.M.Forster), er,o!4Ade facturi
ruitign - este o figuri reprezentativi de erou popular, intrunind
caliti{ile fundamentale ale omului simplu de la {ari, in care se
inscriu cultul pentru adevir gi dreptatg respectarea legilor gi a
datinilor strlmogegti: "ea nu e o individualitate, ci un exponent al
spefei" (Ceorge Cdl inescu).
Figura Vitoriei este la inceput lipsiti de dinamism , noratorul
ontniscient accentueaza direct Si indirect trisiturile, pornind din
exterior spre interior, cele fizice sugerdnd profundele triiri gi
sirnfdrninteale eroinei: "ochii ei ciprii in care parcd se risfrdngea
lumina castanie a pirului erau dugi departe[...] acei ochi aprigi qi
incd tineri cdutau zdri necunoscute".Gdndindu-sela Nechifor Lipan,
care nu se intorsese acas5, Vitoria trece printr-un proces de
interiorizare, concentrareasa lduntricd avdnd ca efect o autoizolare
fala de lumea din jur: "in singurdtateaei femeia cerca sd pitrundi
pinl fa el. Nu putea str-i vadd chipul". Noratorul omniscient
reliefeazd,indirect profunzimea viefii afective a Vitoriei Lipan, care
"se deslicuse incet de lucruri qi intraseoarecumin sine".
Portretul moral reiese mai ales din faptete Si gdndurile
eroinei, prin curactarizare indirectd. Trdsdtura dominantii a Vitoriei
Lipan este rcspectarea tradi[iitor strlmogegti, a legilor nescrise,
mogtenite de ea din vremuri imemorialg ceeace o motiveazi ca
personaj traditional. Ea se supdrd ingrozitor la gdndul cd
Minodora s-ar putea indepirta de credinfa str[buna gi de aceea o
ameninfi: "i1i arit eu coc, vall gi bluzd, ardi-te para focului s6 te
ardi! Nici eu, nici bunicd-ta,nici bunici-mea n-am gtiut de acestea
- gi-n legeanoastrAtrebuie sd trdiegti tu. Altfel iti leg o piatrd de
fi
gdt gi te dau in Tarcdu". Tot asupra Minodorei se revarsa mdnia
rnarneiatunci cdnd fata incalci o altd lege nescrisl dupi care se
conduc tiranii: "$i sA te mai prind cd dai gunoiul afari in fata
soarefui,curn ai ficut azi, cd-fi pun Ia gdt doui pietre de cdte cinci
273
 oca",insemndnd ci o casdde cregtinitrebuie.sd intdmpinesoarele
in curdlenie.
Naratoruldezviluie, indirect, stdrile Si trdirile interioare ale
eroinei, reiegitedin faptele gi atitudinile ei. ingrijorarea gi
nelinigteaVitoriei suntcauzatede intdrzierea"pesteobicei" (73 de
zlle) a lui NechiforLipan, "dragosteaei de doudzecigi mai bine de
ani",plecatla Dornasbcumpereoi. Credincioasd, Vitoriamergela
pdrinteleDaniil Milieg pentrusfat gi refuz6,si creaddc[ soful ei
intitrzie la petrecerimai mult de "o zi ori dou6", pentrucd "gtie
cd-l dorescgi nici eu nu i-am fost urdti". Dragosteaputernicl
pentruNechiforo determindsI se ducd gi la ghicitoarea satului,
babaMaranda,dar nu are?ncredere nici in prezicerileacesteia, cd
Nechifor ar fi pdrasiro pentrualtf, femeie"cu ochii verzi", agac6
devinetot mai sigurdcf, s-a?ntdmplat o nenorocire.
Vitoriarespectd rigurosdatinilestrlmogegti,presirnlirile ei
vin din semnealecredinfeistrtrbunegi din experien(asa morald,
intuitivtr,de aceeafemeiaacfioneazd in fLrncliede acestetradifii
romAnegtiancestrale.M odulitdyilede caracterizareintlirectii sunt
variate gi cu totul apafie.Primelesemne rdu-prevestitoaresunl
visele:unulcarea "irnpuns-oin inirnd"?l aratd"pe NechiforLipan
cdlarecu spateleintorscdtrdea,trecdndspreasfinfito revdrsare de
ape",iar altd datal-a visht rf,u,"trecdndctrlareo apdneagrf,,eracu
fafaincolo".Alt semnesteglasul lui Lipan venit din memoriuei
afectivd,dar "nu puteas[-i vaddchipul".
Vitoria se ghideazd dupd semnele nuturii gi in(elege
mesajeletransmiseprin manifestlrileacesteia:vdntuld6 semne
"guguindprin crengilesubfiriale mestecenilor", pidureade brad
"clipidincetinigidddugi eazvon",braziierau"rnainegridec6tde
obicei",dar mai ales"nourulctrtreCeahllue cu bucluc".Venirea
iernii sugereazd,,agadar,dramafemeii. Altesenmecdlduzitosrevin
din supersti{iimitice:"cucogulseintoarsecu secera coziisprefocul
din horn gi cu plisculsprepoartd[...] dA semnde plecare,', agadar
Lipannu va veni acasf,gi va trebuisdpleceVitoriain ciutarealui.
Naratorul dezvlluie, indirect, frlmAntirile eroinei, care
constituieun adeviratlabirint interior, de la nelinigtela bInuialtr,
apoi la certitudineacd ceva rdu s-a intdrnplatcu bdrbatr-rl ei.
Inteligenttr,dArztrgi cu o vointd puternic5,Vitoriasehotardgte sd
274i
afle adevf,rulgi sl porneascdin cf,utarealui Nechifor, pe acelagi
drum anevoiospe care-lparcursese gi el, traseuintortocheatgi greu
de strdbdtut,aidoma unui labirint exterior.
Din momentul in care ia decizia sd plece in cdutarealui
Nechifor, portretul eroinei devine dinamic, construitindirect, prin
acumulore de fapte narate. Cdnd btrnuiala devine certitudine,
Vitoria estehottrrAttrs6-gigf,seascd soful:"dacf,a intrat el pe celdlalt
tirdm, oi intra eu dup[ ddnsul".Zbuciumul gi ctruttrrileltruntrice
gi
ale Vitoriei Lipan constituieun labirinl interior co,procedeuartistic
de caracterizare indirectd, un traseu psihologic parcurs din
intunericul negtiinlei la lumina certitudinii,de la ingrijorarea
incerttrla convingereacd cevarf,us-aintdmplatcu Nechifor9i, ca
urmare,scopulstruneclintit esteacelade a afla adevlrul.
Alte repere morale reies prin caracterizare indirectd din
stlrile gi trf,irile interioareale eroinei.Credincioastr,simtenevoia
unei purificlri sufletegti inainte de a pleca la drum, avdnd
nldejdeacf, Dumnezeugi Sfrnta Ana ii vor arf,tacaleace trebuie
urmatf,.Vitoria |ine post in toate "vinerele negre[...] fdrf, hranf,,
fdrd apd,firf, cuvdnt,cu broboadacerniti pestegur6".impovtrratl
de g6nduri, de "patimtr gi durerett, ea se socotea"moartdca 9i
omul ei care nu era ldngtr ddnsa". inftrligareaexterioarf,pare
neschimbatf,,dar via{a ei interioarl este profundtr 9i
tumultuoastr,acoloin sine"se ordnduiegte totul". DoarGheorghifl
observf,dArzeniagi prefaceriledintruntrulVitorieigi iqi expriml
in mod direct opinia: "maic6-sas-a schimbat,se uiti numai cu
supdrareqi i-au crescutfepi de aricioaic6".
Alte fapte gi atitudini ale eroinei evidenfiazi indirect
particularitlfi caracteriale.Cu o luciditate impresionanttr9i un
spirit organizatoric iegit din comun, Vitoria igi ordnduiegte
ca straibtrbanipentrudrum,
treburilegospoddregti, vindeagoniseala
dlruiegterndndstiriiBistrilao icoanf,cu Sf.Ana,c[reiaii spunein
$, qoaptd"tainaei" gi-i cerestr-icdltruzeascl pagiiin aflareaadevdrului.
$i Ra{ionaltr gi inteligenttr, femeia este congtientdde dificultatea
$ cdltrtorieigi igi avertizeaz\,fiulcf, de acum"mdncareanoastriaresd
t.
#
4'
fie din pumni gi din picioare". HottrrAttrstr afle adevlrul 9i str
m rdzbune moartea btrrbatului ei, femeia "se curf,{isede orice
fl;
gAnduri,dorinligi doruriin afarf,de scopu-ineclintit".
2?5
 Drumul sinuos, pe cdririle intortocheate ale munfilor
constituie un labirint exterior, care evidenfiaz6, indirect,
tenacitatea, setea de dreptate qi adevlr ale Vitoriei. in popasurile
la Flrcag4 la Borca sau la Cruci, munteanca respectdgi onoreazd
ceremoniile la care asisti, o "cumitrie" gi o nunt6, ceea ce
constituie un alt semn rdu-prevestitor.' "in drumul meu eu intbi am
dat peste un botez; gi s-ar fi cuvenit sd vad intdi nunta gi pe urrna
botezul; dar cdteodati se intdmpli sd fie altfel". Cdl6toria lor se
deslhqoarl numai "intre rAsAritulgi asfinlitul soarelui" gi, pe mdsurd
ce strdbat locurile pe unde fusese in toamnd Nechifor, blnuiala
devine aproape certitudine cd ceva rdu s-a intdmplat cu bdrbatr.rl
ei, iar luciditatea gi spiritul ei pragmatic in descoperirea
adevlrului sunt sugestive:"mai ales daci-i pierit, catd sa-l gasesc;
cici viu, se poate lntoarce gi singur".
Alte insugiri ale eroieni reies, indirect, din reluliile cu
celelalte pernnuje.
La Calugdreni,cumpdnind in sine vorbele domnului David,
Vitoria ajunge la convingerea cd "el tot cdzut pe undeva trebuie sd
fie". La Fircapa afl5 despretrecereaomului "cu ciciula brundrie q;i
cu cal negru tintat" in frunte,dar presimteactlt cd sotul ei arrnurit.
de aceea"va lepida o picdturd din pahdrul inzrintede a bea rachiul".
Vitoria reconstituiedrumul fbcut de barbatul ei, se amestecd
printre oameni ca sd poatd afla mai multe amdnunte, ciutAnd
confirmiri la lumea din jur. La Dorna afld cd omul ei curnpirase 300
de oi gi, intrebdndcu discrefie gi inteligenti din loc in loc, din han
in han, tenace gi d6rz5, cu o logicl impecabili pune cap la cap cele
aflate, ludnd aslfel urma oilor gi a ciobanilor. La Sabasa,in mintea
Vitoriei "incepu sd i se facd lumini". Aici turmele avuseserdtrei
s t d p d n i ,i a r l a S u h an u m a i d o i : " g d n d u r i l ei s e l i r n p e z e s [c. . . ] c a p i
cum intunericul care se iscasein ea avea sd se deschidtr".Semnele
vremii ii confirma certitudinile, vdntul nu rnai batea, indiciu cit
Vitoria va afla taina adevdrului in rdpa de sub Crucea Talierrilor.
Glsirea cdinelui Lupu in curteaunui gospodardin Sabasaii sidegte
femeii convingerea cd blrbatul se afli in firndr-rlrApei. Dupd ce ii
face lui Nechifor toate ritualurilece 1in de tradifiile ancestraleale
credinfei cregtine, Vitoria se concenlreazdasupra dernascilii
vinovalilor gi, cu o deduc[ie uimitoare de dctcctiv, poveste$te
276
detaliat inlhptuirea crimei, spiritul ei justi(iar ficdnd posibila
denun!areir acestora. Dutina tnmormdntdrii gi pedepsirea
ucigasilor confirmd incd o datd credin{a profundd gi strdveche a
poporului cd "cine ucide om nu se poate sf, scape de pedeapsa
dumnezeiascd". Eroina ili asuml cu ferm itate noile
rcsponsabilitS{i reieqitedin statutulde vdduv6, fiind ra{ionali qi
congticntl cd viala trebuie si-gi umeze cursul: "ne-om intoarceiar
la MdgLrraca sf, ludm de coadd toate cdte le-am ldsat".
Portretul moral este puternic conturat, Vitoria fiind
inzcstratf,cu spirit justi{iar, inteligen{5, luciditate, stipinire de
sine, devotament qi neclintire in implinirea tradi{iilor pi datinilor
strlvechi, trdsdturi care reies mai ales din faptele, vorbele gi
gdndurile ferneii, prin curocterizare indirectd. Toate acesteinsugiri
o dcfinesc, fbr6 dubiu, ca personaj reprezentativ pentru
tradi(ionalismul literar, Vitoria fiind flranca aprigl, hotlr6ti qi
c r e d i n c i o a s l , i n t r u n i n d e s e n t a s p i r i t u a l i t d J i ir u r a l e r o m d n e g t i .
Dialogul Si relaliile cu celelalte personaje ale romanului
eviden!iaz6,de asemenea,stlpdnirea de sine, inteligen{a iegitddin
cornun gi logica pcrfcctl ca trdsdturispecifice.
Modaliti(ilc dc caracterizare sunt cu totul aparte,
deoarecc Sadoveanufolosegte,in afarl de caructerizarea directd Si
indirectii, proccdeclc artistice ale introspec!iei psihologice -
Iuhirintul interior, memoria afectivd, credinlele strdmoseSti,
mental itataa ancer^lruld, suparsti(iile, semnele rdu-prevestitoare -
$ carc deterrnindconrportarnentu[cxterioral eroinei.Acumularea de
Jhpla, vorhe Si atitudini sunt alte mijloace artistice care contureazl
ilt
un caracter complcx (personaj "rotund") prin profunzimea
t r d i r i l o r ,a g d n d u r i l o rg i s e n t i r n e n t e l oVr i t o r i e i L i p a n .
E,xegctul Alexandru Paleologu, in lucrarea "Treptele
Irttrtii .sau calca cdtrc sinc a Iui M.Sutloveunu" (Ed.Carlea
Romancuscti. 1978), o asearndndpe Vitoria Lipan cu personajul
r n i t o l o g i c , I s i s , s o l a I u i O s i r i s , i l u s t r a t d e r n i t u l e g i p t e a n .C a
$
l h.
divinitate, Osilis reprezinti soarele care apune gi risare, adica
rnoarcAi reinvie. Cadavrr.rllui Osiris fusesearuncatde ucigagulsf,u,
$
S e t h , i n a l b i a N i l u l u i . i n e s e n l d ,s i m i l i t u d i n e ac u " B a l t a g u l " s e
rnanifestf,in episodul narativ al gdsirii gi reasarnblSriilegului
d e z n r c r n b r aat l l u i N c c h i f o r L i p a n : " O a s e r i s i p i t e ,c u z g d r c i u r i l e
r u u r e d ea, l b e a Ltrh r A n a .B o t f o r i i , t a g c a ,c h i m i r u l , c d c i L r l ab r u m d r i e
277
 erauale lui Nechifor.Era el acolo,insdimpulinatde dinfii fiarelor". in romanul"Baltagul",Mihail Sadoveanu a pusaccentulpe
Ca gi Isis, "Vitoria singurf,,suflecdndu-qi mdnecile,a luat cu griji observalie,restrdngdnd gi dezvoltAndacfiuneaprin construireaunor
buclfile soJuluisdu qi le-a potrivit una cdte una in cutia de brad, "caractereputernice,variate sau pitoregti",acesta fiind, probabil,
stropindu-se cu vin". O alta analogieo constituiefaptul c[ Vitoria cel mai reugitroman obiectiv inspiratdintr-o baladl populard:
esteinsofitf,de fiul ei, Gheorghifi,Isis de Horus,iar cdineluiLupu Nicdierin-a pus Sadoveanu mai multd obiectivitategi mai pulin
ii corespunde Anubisin mitul egiptean:"in conceplia<osiriand>, sentimentalism decdtin acestromant...1.$i niclieri n-adescriscu
adicf,a lui Sadoveanu, ontologiaeposibild numaica o cosmologie. mai profund realism schimbarealumii, nf,ruireasociet[fii
La Sadoveanu[...], scara umanitdlii se insereazf,in cea a patriarhaleqi idilice prin invazia capitalismuluidecdtin acest
universuluica totalitate". rorlan ce ar fi intemeiat, dupd vorba lui Cdlinescu, pe
o Woria Si Nechifor Lipan - o pereche de iniliali <autornatismulvie!ii pastorale>!"(Nicolae Manolescu
Vitoria gi Nechifor Lipan formeazdo perechede inifia{i. "Sadoveanu sauutopiac6rfii").
La naqtere,pe Lipan il botezaserf, Gheorghe,dar pe la patru ani,
fiind grav bolnavde "hidropicl", mama lui il vdndusesirnbolic
vrf,jitoarei,pe un bdnufde aramf,,trec0ndu-lpestefereastracaseica
pesteun pragal mo(ii. Tot atunci,vrljitoareaii schimbase numele Personajde roman istorie
din Gheorghein Nechifor,"ca sI nu-l mai cunoascf,bolile gi
moartea".Cdnda gisit rdmdgilelelui Nechifor,Vitoriaa dat un fip6t
cutremurator,chemdndu-lpe numele de botez, Cheorghi{d, ABATNffiDEMARBNNE
speriindu-lastfelpe bliatul ei, care acrezut cf, pe el il strigd.Tot
"Gheorghilf," l-a strigat sfdgietormunteancala inmormdntare, '"]ilffiff;"#il'Il"j''"
atuncicdndrlmdgifelebirbatului iubit eraucobordtein groapd.
- personaj-reflector-
Vitoria estegi eao ini1iatf,,deoarececomunicdpermanent cu
sufletul neistovit al celui disptrrut.Ea gtie cf, ideea de a c6uta
cdineletot Lipan i-o ddduse,intrucdtchiar dacf,"nu mai era intre
vii cu trupul", el ?gi intorsesesufletul "spre ddnsagi-i d6dea
t' "Zodia Csncerului suu VremeaDucdi-Vodd",
de Mihail Ssdoveanu
indemnuri". Tot el este cel cdfe ii poveste$teimprejur[rile
$ - roman istoric -

fr
omorului,pentru ctr, atunci cdnd Vitoria demascducigagii,ea
mirturisegte:"Eu n-am fost de fa!l, dar gtiu. Mi-a spus Lipan, cdt Ronranul"Zodia Cancerului sau Vremea Ductri-Vodtr"
am statcu ddnsul,atdteanopfi,in rdp6." de Mihail Sadoveanu(1880-1961)a aplrut in anul 1929 Si
Numelelui Nechiforestede originegreceasci,Nike-phoros constituieculmeaprozeisadoveniene ce evocf,perioadaistoricdde
insemndnd"purtltor de victorie", iar numele Vitoriei este forrna gi de decdderea Moldovei,unndndvolumelor"Neamul
sLrferinfd
regionali de la Wctoria.Se poate afinna, agadar,cI Vitoria gi gi "Vretnuride bejenie".
$l $oirndregtilor"
Nechiforalcituiescun cuplucesimbolizeazi, gi onomastic,triumful Mihail Sadoveanupornegtein crearearomanuluide la
iubirii asupradramei existen{iale a omului gi asuprarlului din $
sufletulomenesc,deoarece "Lumeaasta-imaregi plindde rdutf,fi".
in romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanurealizeazl,o tr documentele dar gi din literaturapopulardcarerefine
cronicarilor,
in crealiilefolcloricecele rnai importanteevenimente ale istoriei
uniune deplind a sufletelor celor doi so(i, carecornunicdnu numai
in timpul vielii, ci mai alesdincolode rnoarle,ceeace a lbcutca $' nearnuluiromdnesc.
Roinanul evocd imagineaMoldovei, aflati in decadere
economicdqi slr[cie cruntain care se zbatepoporulin vremea
operasd fie consideratigi un roman de dragoste.

279

domniei lui Duca-Vodd, precum gi lupta acestuia pentru a-;i pastra
tronul ta cea de a treia domnie, prin ldcomia de "d6jdii" puse in
spatelemoldovenilor, pentru ca el s6-9i poatd pldti birurile care-l
!ineau domn.
Abatele de Marenne este personajul care slujegte drept
procedeu literar, cllStorul striin prin ochii cdruia Sadoveanu
evocd un moment din istoria Moldovei, modalitate cunoscutdin
literaturi ca motivul striinului. El este in acelagitimp observator
gi comentatoral aspectelorsocialegi istoricedin Moldova secolului
al XVII-lea.
Abatele de Marenneaparein roman chiar de la inceptrt'cdnd
prozatorul prezintd faptul ci de curdnd trecuse hotarul din Jara
Legeascd"un strdin", care venea de departe9i urma, impreund ctt
i n s o g i t o r isi d i , " d r u m u l c e l m a r e d i n v a l e a S i r e t u l u i " .
Naratorul ii face, tn mod direct, inci din prima pagind,
portretut fizic: '?Submantaua-ilargd de postavintunecossc gdcea
u n t r u p , d e q i s c u n d ,i n c i d e s t u l d e v o i n i c ; i d e s t u l d e s p r i n t c n :
iar de sub glugd privea o fa{I blindi cu trlslturi
spirituale". Haina umild ascunde o inaltA fa(6 bisericeascd
calugdr de r6nd, pentru cf, "purta pinteni 9i se finea
cil6ref". Paul de Marenne, abate de Juvigny, provenea
familie veche franluzeascd,scdpdtatdgi ddruitd de Dutntrezeu ctt
preamul!i copii", insd el ajunseseLln"cuvios personagiuecleziastic
din ordinul SfdntLrluiAugustin", care cdlitorea ctt pretextr"rl
propovddui "lumina cea adevlrat" din Apus spre Rirsalit, "la
necredinciogi".Adevirata sa misiune era insi secretd,ii fusesc
incredin{atf,de marchizul de Croissy,"secretaral Regelui Soarela
Afacerile Straine", iar abatele,venind din Franta,se indrepta sprc
Istanbul pentru a'incerca o posibild alianla cu tr"rrciiirnpotriva
nern!ilor, care-i atacaseri.
Trislturile spirituale gi morale se desprind in mod
intlirect dinfuptele, vorhele Si atitudineu personajului.Om invd{at
g i u m b l a t p r i n l u m e , o b i g n u i tc u e l e g a n l ad e l a c t t r t e al r r i l , t r d o v i c
al XIV-lea, supranumit de france2i Regele Soare, solul strdin
d e s c o p e r dc u r n i r a r ev i a l a s i m p l a a m o l d o v e n i l o rg i c o n s t a t dc t l
i n c d n t a r ec i a i c i " o a m e n i i s t t n t m a i a p r o a p e d e n a t t r r a g i d c
Dumnezeu".
280
Inzestrat cu o curiozitate vie, observator atent, abatele de
Marenne,insofit de doi oameni ai sdi, "de credinfdgi de cas6" gi de
o strajd condusd de cdpitanul Ilie Turculef, este fermecat de natura
sdlbaticd,de padurile nesfdrgite,de mlrefia munfilor gi de bogdfia
vdnatului Moldovei gi constatd cu surprindere: "La antipodul
civilizaliei se gdsescuneori asemenealucruri rdmaseneschimbate
dintru inceputul creafiei, pdstrdndu-gifrumusejea lor misterioasf,".
Toate acestefrumusefi impresionantele observd strdinul in contrast
izbitor cu sdrbciaagezdrilor,cu nefericireaoamenilor: "Dumnezeu
a pus aici un paradis".
Abatele este intdurpinat la granila de beizadeaAlecu Ruset,
careii fuseserecomandatde un prietencomun, polonezulVladislav
gi care-l inso{egte ?ndeaproape,vorbind o impecabili limb[
francezd.Tdndrul are, la rAndul sdu, interes sd fie ocrotit gi ajutat de
inaltul prelat,deoareceera urmlrit de oamenii lui vodi pentru cd o
iubea pe f-iicaacestuia,Catrina.
Ajungi la Iagi, abalelede Marenneil cunoagtepe vodl Duca,
finc Ai pe cronicarulMiron Costin gi pe mitropolitul Dosoftei,personalitafi
9i nu r'rn istorice rorndneEti,care intruchipeazSpersonajelereale din roman.
ca Ltn veclri Strainul igi exprirnd ailmiratiu pentru Turu Moldorei, pentru
"dintr-o fi'urnusefilenaturii sdlbatice,"pe care amicii sdi rdmagi in Franfa
nici n-o puteau binui, ori de cdtd imagina[iear fi fost inzestrafi",
fiind fascinat de bogSfia locurilor, de "dealurile cu podgorii gi
$
de a pdduri, revdrsdri de ape, stoluri de gdgte sdlbatice, stuhdrii 5i
pdpuriguri".
til
Abatele de Marenne este bonom, simpatic, instruit gi fin,
cu gcsturi cumpdtate qi marc aniator de mincare gi biuturi
bun5, deoarece,"degi cSlugdrinclris in mantie gi rdnduieli asprela
mtinistirea sa", abatele estc un om de lume gi, neuitdnd de
Drunnezeu gi nici de .iurdrndntulmonahal, "tinea socoteald de
s'- oarneni.Jinea socoteal6gi de pldcereasa". Aceste trdsdturireies,
*'
.ti.
ittdircct, din situajiile conjuncturalegi din atitudineapersonajului.
ftr
fr
&, in ciiliitoria lor, strainii poposesc la gospodaria laranului Griga
$' I i.zdrel, care pregdtise un ospdf specific rorndnesc,cu ldutari,
l$
lf,
sarrnale;i ciorba de potroace. de care rnusafirul este ertrem de
i n c d n t a t .l a u d a n dc n t u z i a s r l a tb u c a t e l es i v i n u l .
tr
t&,
tit
281
 Ajungi la Constantinopol,abatele, rafinat in arta
conversa(iei,este de mare ajutor tdn6ruluiAlecrr Rusetgi, cu ATECU
RUSNT
abilitate diplomatici, inteligenfl qi generozitate, joacd gah cu - personaj secundarde roman istoric -
sultanul,se lasd b6tut de acesta, pentru a-l binedispune,crednd - personaj atestatistoric -
astfel atmosferapropice oblinerii de favoruri. Fin diplomat, el
expunenecazulprietenuluisdu,Alecu Ruset,apeldndla o poveste , ('Zodia
Concerului sau VremeoDucdi-Vodd",
alegorictrde vdnf,toare,dovedind astfel inteligen(tr' loialitate gi de Mihail Sadoveonu
noble(e sufleteascl pentru tAndrul beizadea.Inclinat spre - romun istoric -
medita(ie, abateleil incurajeazdcn delicatelegi-i ureaztrsd
deptrgeascd necazurile: "i1i dorescsd-ajungicu bine, prietene,in Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ductri-Vodtr"
anii linigtiimele.Via{ae un maremedic." de Mihail Sadoveanu(1880-1961)a aplrut in anul 1929 gi
Atitudinealui Marennefa!6 de alte personaje,mai alesfatd constituieculfreaprozeisadoveniene ce evocf,perioadaistoricf,de
de t6ndrul beizadea,scoate, inclirect, in evidenfI alte calitili gi
suferin[6 de dec[derea Moldovei,urmdndvolumelor"Neamul
rneritoriiale strtrinului. Om trecutprin rnulte,abateleesteun fin qi "Vremuride bejenie".
$oirndregtilor"
cunosctrtor al psihologieiumane,areo blAnde(egi-oin{elepciunc Mihail Sadoveanuporneftein crearearomanuluide la
plrinteasci pe care o revarsdasupratdnSruluiRuset:"lntre documentele dar gi din literaturapopularf,careretine
cronicarilor,
ceasurilede febrf,sd lagi ins[ gi judecdlii loc; judecatae rnanra in crealiilefolcloricecele mai importanteevenimente ale istoriei
infelepciunii",dupd careii mdngdie"tdtnplainfierbdntata". Alti neamuluirorndnesc.
datl il linigtegte gi
cu simpatie cu o in{elegeresuperioartr a vie{ii.
Romanul evocl imagineaMoldovei, aflat6 in decIdere
imbiindu-lcu mdncalebunl: "Acestelacrimisuntbune,zisebldnd economicf,gi sdrdciecruntd in care se zbate poporul in vremea
de Marenne:Dupdce le vei inghili,ai sdcugefi rnailinigtitce ai he domnieilui Duca-Vod6, precumgi luptaacestuiapentrua-gipdstra
f6cut. indrdznegtea incercaacestpiept de fazan,pe cal'el-a fript tronr"rlla cea de a treiadomnie,prin ldcomiade "df,jdii" pusein
destulde bine bucitarulnostru". pentruca el s6-gipoatApltrtibirurilecare-l
w, spatelemoldovenilor,
Abatelede Marenneestecongtientde superioritateasa,de
valoareasa spirituali: "Pu!inieuropeniau avut gi au favoareade ff, lineaudomn,
Sr Alecu Rusetestefiul fostuluidomnitoqAntonieRuset,ce
care md bucur eu, putdndsta singurde vorbd cu maiestatea sa.
fuseseinldturatde la tron prin intrigile lui Duca-Vodd, care-igi
spundndu-ianecdotegi fbcdndu-lsd zdmbgascd". mdfturisegte el $
privind statutulde carese bucur6la cufteafrancezd. trl luaselocul la conducerea Moldovei.Noul domnitoril alungf,de la
,&i; curte pe Alecu Ruset, insd il jine sub o strictf,
supraveghere,
P e r p e s s i c i ucso n s i d e r af e r i c i t a i n s p i r a l i al u i M i h a i l dli

S, urmbrindu-itoate rnigcdrile.El este prigonit de vodd pentrucf,

Sadoveanu "de a fi implicat,in texturaaceasta orientali,silr-reta de -$,rr
defineasecretulunorscrisoricompromitdtoare pentruDuca,pe care
aura elegantului abatePauldc Marenne".
tdndrulle aveain pdstrare[a nigteprieteniin Polonia.Fatalitatea
sortii l?cuseca el sd se indrdgosteascd puternicde Catrina,fiica
despotului Duca.
Alecu Rusetaparein capitolulal doilea al romanuluica
insotitoral abateluide Marennein cdlitoriasa prin Moldovapdnd
la Istanbul,fiindu-i recornandat de un prietencomun,polonezul
,':'
282 sr
283
Vladislav. El vine sa-l intAmpine pe abate in fruntea unui pdlc de
opt-zece cdlarefi gi strainul vede "un boier tdnlr moldovean pe-un
ardbesc,roib". Imbriclmintea tdnbrului nu face o impresie bund
asupra rafinatului abate, pentru cd "straiul nu-i era strdlucit, aga
precum ar fi fost de agteptatde la un fecior de Domn" gi nici faptul
cd "degi avea nume de bun o$tean, se ?nli1iga cam palid gi
subgiratic",cil6rea dupd "moda necredinciogi lor ismaiI iteni". avdnd
"pe obraz un zdmbet nesilit".
Tdndrul beizadea se confeseazd.abatelui de Marenne.
explicdndu-idugmdnialui cu Duca-Vod6,desprecare crede cd este
"nebun gi cu pulina minte", c6-i plac peste rnhsurdpetreccrile;;i
vinul gi care ii std ca "un spin pe care cu greu il suferegi pe care af
dori s6-l smulgd gi s6-l calce-n picioare".
Alecu Ruset este un tinir instruit, poate prea evoluat
pentrutepoci, vizitase Franla,studiasein Polonia, cunoltea cttltttrit
Bizanlului gi pe cea slavd.,vorbe$tebine litnba francezd,llind un
f i n o b s e r v a t o r a l l u m i i p r i n m e d i t a l i i s u b t i l e a s u p r ar e a l i t d l i l o r
vremii, explicdndu-istrdinului fi rea moldovenilor,mentalitatealor'
de via(a, ribdarea gi echilibrul lor interior luate de la naturd.
Impetuos pi indrlzne{ pdnd la incongtienlh,el il qantajeazir
pe Duca-Voddcu scrisorilepe care le de{ine ca tnlrturie a tradarii
domnitorului. Ruset intuiegtecu inteligenld psihologia oarncnilot'.
reacliih lor, dovedindcuraj, abilitate qi stlpinire de sinc in situalii
limita, cum esteaceeaa intdlnirii tdndruluicu Duca-Vod6:"Mitria{a,
;tii bine cd in privinla asta sunt lhrd de nicio vind qi rt-ai nicicr
d o v a d a .[ . . . ] A f a r d d e a s t a ,z d m b i e l s u b l i r e ,i n d u l c i n d u - ggi l a s u l .
socotin{acea fhrd de grega mdriei tale infelegecd nu-i nevoiesd md
r t r i g cq i s d u n e l t e s ce u . F a c a l t i i a s t a .[ . . . ] l a c o r n i al o r n i r n c n eq i
nimic n-o poateistovi". Voda se cutremurl de crrtezanfa ldndruluidc
a-l gantaja,"holba ochii gi privi lung la feciorul cel nebun al lr"ri
A n t o n i e .[ . . . ] N u m e l e p e c a r e l - a p u r t a tp d r i n t e l et d u ! i s - a r p o t r i v i
m a i b i n e t i e . L u i A n t o n i e - V o d di i z i c e a i n a i n t e ad o m n i e i ,C h i r i t a
Dracu". Ruset zambi cu satisfacliavictoriei, "se inchini gi saruti
mdna Domnului; apoi trecu mdndru la iegire". Ca unrare,
Duca-Vodd il curacterizeazd direct pe dugmanr"rlsdu, spundnd:
"il cunosc indrlzne{ gi in stare sI slvArgeasci orice fapt:i
smintitS".
284
Alecu Ruset se indrigostise de fiica lui Vodi, Catrina gi
iubirea este reciprocS, dar domnitorul hotirl;te s-o mirite cu
$teian-beizadea,fiul lui Radu-Vodi" "un schilod pe ciue fata nu-l
putea suferi" gi fafl de care "avea o respingere din fundul
mdruntaielor, ca pentru o mdncare rea". De aceea, nesibuitul
rf Alecu va infiunta primejdii qi pericole mari pentru a-gi vedea iubita.
I Cei doi indrdgostili se intdlnesc prin complicitatea Magdilinei,
dddacafigancd a domnifei Catrina gi cu tofii sunt cupringi de teami
pi de grija de a nu fi descoperiti de tiranicul vodi sau de slujitorii
lui. Casitoria pusd la cale de Duca-vodd are la bazi imp662n1s
intcrese politice, el urmdrind tronul Tirii RomAnegtipentru fiul s6u,
Constantin. Ruset se confeseazi abatelui. mdrturisindu-i chinurile
gi suferinfele pe care le indurd pentru ci nu-gi poate implini iubirea:
"Arn pe mine cdrneagalui Nessus". De Marenne are pentru tdndrul
indragostit,pe care-l vede "intr-o sclavie iremediabili", o simpatie
deoscbitd gi o intelegere bl6nd5, voind cu toati puterea pi
sinceritateas5-l a-jute.il prezinti Padigahuluiin cuvinte elogioasegi
cu o cildurd protectoare: "Acel prieten al meu e un birbat din
ncant, pi, din cdte am intelcs e un supus credincios al maiestdtii
voaslre.irnpotriva lui s-au ridicat dugmaniigi vor sd-l sugrume".
Refuzdnd sir se mdritc cu $tefan-beizade4 domniga Catrina
estetrimisd la mlndstire, timp in care Duca-Vodi pldnuieptenunta.
Rrrset are un dcstin tragic, din cauza firii sale impetuoase pi a
naivitltii cu care il percepe pc maleficul Duca-Vodi. FirI si
ascultc sfaturile infclepte ale abatclui, Alecu Ruset pune la cale
rdpirea mirelui, clriar in ziua nun[ii, dar este prins de oamenii
domnitorului gi dus inaintea acestuia.Fiind zi de mare sirbdtoarc
pcntru Duca-Voda, pentru cd-;i rnirita fata, vel-hatmanul Sandu
Bulrug,aducdrrdu-lin fala dornnului pe Alecu Ruset,careesteacum
o "rinf,gifd", "o liinli slabd, palid[, cu mustitile incurcatede afe de
slinge", ipi exprimi nddejdcaci 'oarfi bine sd-l primegticu linigte,
cull se cuvine intr-o zi ca asta", mai ales cd "mirele s-a intors la
gazda lr,rilir[ nicio striciciune". Dar Duca-Vodd "indl!6 de la spate
in sus buzduganulgi pili in frunte, intre ochi, pe Ruset",iar tindrul,
"sub nivala slingelui", "se abitu intr-o parte; dupi aceeainainte; gi
cdzu cu fap in jos, Iovind cu fruntea lespezile". Asistdnd la sceni"
doarnnele de la curte lugiri infricopate, doar mireasa, '"inviluiti in
285
hobotulei strf,lucit",rimase incremenit[,apoi "i;i incovoiefiuntea
pe genunchi,ldsdndu-gi mdnilealbesdatdrneintr-o parte,ca 9i cum
ar fi fost streinede ddnsa".
Iubirea scurtf,gi nefericittrdintre Alecu Ruset 9i domnila
Catrinaestemenitf,a da romanuluio insufleliresentimentald, care
sf,treaci dincolode limitele descriptiveale unei epoci istorice.
"Alecu Rusetnu deschide,astfel,seriaunei tradilii eroicea
Rusegtilor.El nu e un rtrsflfat neimpdcatcu rezistenleleuneisoarte
potrivnice.in declangarea patimii lui primejdioasea intrat mai ales
orgoliul. Degi e viteaz,el nu e la indllimeaistoricda lui $oimaru.
Energiagi indrdznealasa, inteligenta$i iscusinlasa in lupte se
risipescfdrtr urmtr, indiferenteistoriei gi nizuinlelor ei." (Savin
Bratu)
nueA-v0Dn
- personaj de roman istoric -
- personaj atestat istoric -
- despotul-
- antierou-
"Zodia Cancerului suu VremeaDucdi-Votld",
de Mihail Sadoveanu
- romsn istoric -
Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducii-Vodtr"
de Mihail Sadoveanu(1880-t961) a apdrut in anul 1929 qi
constituieculmeaprozeisadoveniene ce evocf,perioadaistoricdde
suferinldgi de decddere a Moldovei, urmdndvolumelor"Neamul
gi
$oimdregtilor" "Vremuride bejenie".
Mihail Sadoveanuporne$tein crearearomanuluide la
documentele dar gi din literaturapopulardcarereline
cronicarilor,
in crealiilefolcloricecele mai irnportante evenimente istoriceale
neamuluiromdnesc.
RomanulevocdimagineaMoldoveidin a douajurndtatea
secoluluial XVII-lea, aflatd in decddereeconomici 5i sirdcia
286
cruntdin carese zbatepoporulin vremeadomniei lui Duca-Vod6,
eviden(iindlupta acestuiapentrua-gipf,stratronul in ceade a treia
domniegi licomia de "d6jdii" pusein spatelemoldovenilor, pentru
ca s5-gipoatApldti birurilecare-llineaudomn.
Duca-Vodi,personajatestatistoric gi eponim(caredf,titlul
operei-n.n.),aflatla a treiadomniepetronulMoldoveide la sfdrgitul
secoluluial XVIl-lea,estetipul domnitoruluihain, tiran, crud gi
despot,careducelaraintr-o slrlcie jalnicd,marcdndunadintrecele
mai neguroase perioadede declderematerialigi spiritual[din istoria
ei, din carecauzdesteintruchiparea antieroului.
Mihail Sadoveanu il prezintdpe vod[ GeorgieDucain anulde
domnie "de la Hristos 1679". cdnd in Moldova se instalaseo
atmosferf, de suspiciune qi teroaredin cauzaltrcomieisale,caremlrea
dajdiilepoporuluipentru"a pl6ti mucaremeaua" (taxape caretrebuia
sf,o pl5teascf, turcilorpentruinnoireadomniei- n.n.),confiscaaverile
boierilor,ii chinuiagi "ii izbeacu buzduganul de moarte".
Personajnegativ,antierou,domnitorulDucaesteconturat
de c6tre naratorul omniscient din trdstrturi morald malefice,
reiegite, indirect, din comportamentul, faptele Si mentalitatea
personajului. Necru{trtor,rdu, inuman,ducdndo via1f,izolatddin
pricina firii sale inchise, rduttrcioase,Duca-Vodf,inspirl teaml
tuturor,pentruc6, suspiciosgi ursuz, este neinduplecat fali de
sldbiciunile gi p[cateleomenegti. Ura profundtrpe carevod6o are
fald de beizadeaua fostului domnitor Rusetil determindsd-i facd
reprogulisevereacestuia, care,avAndcurajulnestdpdnit al tinerefii,
ii rSspundecu franchetejignitoare ci, pentru gregelilecomise,
fusesedeja judecat "la Starnbulde vizir", dar mai ales c6 9i
"Dulnnezeule iartd.E adeviratcf,oameniicei progtinu suntatdtde
ierldtori...". Domnitorulrirndnecompletimpasibil la suferinfele
moldovenilor,pe carei le sernnaleazd sulgerulLupu:"Duca-Vodd
nu p6reanici rnigcat,nici rndnios.igi pdstrastapdnirea de sine".
BltldnLrl Vasile Ghenca,"firav, slibdnog gi spdnatic",adus la
jLrdecatd in fala divanului,arecutezanta de a-i spunecu semetie$i
demnitateadevdruldespre dezastrulin care vodd conduce
Moldova:"Vizdnd cd mi se punein rndni cufit ca s6belesc{ara,l-
am lepadat".
Duca stdpdnegte arta disimulSrii, pe care o exerciti.cu
rndiestrie in perioada domniei,pentrua prindegi pedepsi pe orice
287
 boier care ar incerca si iasd de sub tiranie: "Vdzdndu-m6 pe mine
vesel gi nebinuind nimic, dacd sunt ldngd noi, unii din vinova{i nu
vor sc6pa", ori pentru a le confisca averile: 'Nu mi-ar pdrea riu sd
fie acela dmestecat,cdci are atdteaprisdci, herghelii, cirezi gi hanuri
gi mai ales atdteapungi de aur, incdt ar avea cu ce-pi pldti viclenia".
Iute la mAnie gi neiertitor, Duca infricogeazd pe "boierii,
slujitorii gi robii" care asistau la judecata lui mog Tudor $oirnaru,
nu prin izbucnirea lui vodi, cdt prin "fapta pe care voia s-o
sdvdrgeasci"',atunci cdnd !6ranul nu mai poate indura suferinfa gi-i
spune cu o adanca amirdciune: "Mulldmegte-te, mdria ta, cu banii
nogtri, cu vitele gi cu rodurile pimdntului gi cu mierea qtiubeielor
noastre; nu-!i incdrca sufletul cu sdnge. Cdci se suie pdnd la cer
pldngerile obijduililor, iar moqnegii cei nein[elepfi gi orbi te
blastiimi si mori neiertat gi singur!".
Domnitorul le crufi viala celor adugi la judecatd, dar
poruncege cu bestialitate, "'si-i vdrdli in beciuri, si steiein obezi pdnd
ce satele lor vor pldti de doui ori c?$arati' tabelele vistieriei", l5comia
sa fiind liirl limite. Dorinla de a Emdne pe tronul Moldovei costi
foarte mulli bani, "'acel Stambul blSstiimat e ca o gurd a Tartorului.
Pogisa tomi in el comorile lumii, nu se alini in veci". Duca-Voddeste
nesiitul de putere gi de stiipSnire, ocupd, pe ldngi tronul Moldovei
qi pe cel al Ucrainei turcegti,"al c6rui tui (tron - n.n.)il dobdndisein
ziua impicdrii sale cu $tefan beizade4 de fa(a fiind Sultan Mehrnet".
Naratorul ilustreaza" indirect, aviditatea personajului, atunci cdnd
descrie curtea domneasci de la lagi: "Aici stapdnea Duca-Vodi cu
topuzul siu gi cu cele doui tuiuri in a treia a sa domnie". Orgoliul s5u
nemiisurat reieseindirect din episodut nunlii fiicei sale, Catrina, a
cdrei cdsdtorie nu constituia o bucurie pirinteasci" ci un prilej de a
arita lumii bogAliile sale qi de a-gi satisfacetrulia ftrd margini.
Apadar,acum cd era "Voievod qi-n Moldova qi-n Ucraina", trebuia sd
organizezeo nunti "cu mare strdlucire[...], ca sAse pomeneascdgi-n
alte liri gi la altc limbi de mlrirea sa qi si rirndic irrscmnatgi-n
letopisefi'',insd calculele lui de a-qi achita cheltuielile au in vedere
numai grdnele,vitele gi roadelepe care "niddjduiegte" c6 le-au ficut
liranii, carora sa le ia toatd agoniseala prin biruri exagerate:
"Naddjduiescde la Domnul Dumnezeu[...] cA secerigurile s-aul?icut
cu bine in gardgi holdeledau fiolos.Fdnalurileau fost bune pentruvite
gi oi; [...] Om aveade undestrangeiar in vistierie".
288
Tirania domnitorului,plScerealui de a chinui oameniise
apropiede sadism,atuncicdndil judec[ pe spdtarulMilescu:"Se
poateca in noapteaastasd nu te gdsescvinovatt...] li soarelede
rndinis6-[iluminezeziua cu pace.Dacdva fi agasd te bucuri;dar
sd gtii cd n-ai scipat cu desdvdrgire.
Deasuprata va urmasd atdrne
sabie,pdnl ce Dumnezeu va hotdrisdnu-mifie de folosgi s6te pot
depliniefth".CdndhatmanulSanduBuhugii aducevesteaprinderii
lui Alecu Ruset,"Domnulavu un rds silnic [...] simti infiorarea
bucuriei[...] rdnjindu-gi din nou mdniape careo aveain gdtlejca
pe o ragi16"gi, degieraziuanunfiifiicei sale,dornnileiCatrina, igi
pregdticr"rsatisfacfie "buzduganul cel mic,cu carebdtusein ajunpe
vornicii de tdrg" pentru a-l ucide pe tdndrul beizadea.
Monstruozitatea personajului este reliefat6, indirect, prin
satisfac{iadiabolicl pe care o simte atunci cdnd il omoari pe
tdnf,rulRuset,silind-ope fiica sa,careeraindrigostitlde acesta, sa
asistela gestulbestialal tatdlui,chiarin ziua nunlii,care,oricum,
era pentruea o povardsufleteascd.
Criticul literarNicolaeManolescuvedein Duca-Vodd"un
despotde tip turcesc,rnachiavelic prin naturdgi tradifie".
eErMARn
$TEFAN
- personaj principal de roman istoric -
- personaj atestat istoric -
- pcrsonaj legendar -
'Fra(ii Jderi"
le Mihail Sudoveanu
- romsn istoric -
Mihail Sadovcanu(1880-1961) estecreatorulromanului
istoric in literaturarornind.in operasa, prozatorulilustreaza
trei
secoledin istoriaMoldovei:secolulal XV-lea ($tefancel Mare),
secolulal XVI-lea (lon Voddcel Viteaz),secolulal XVII-lea
($tefanTornga, VasileLLrpLr,Duca-Vodd).
28.!'^
 Viziunea lui Sadoveanuasupraistoriei este aceeaa unui
proces complex, cu perioadede ascensiunesau decddere.intr-o
succesiune imprevizibil6.El realizeazd o armonizarea contrariilor,
imbindnd epopeea, eroicul gi grandiosul cu maleficul,
nesemnificativul,antieroicul.PentruSadoveanu, agadar,istoria
inseamni progres,civiliza!ie, modernizare,stabilitatepoliticd,
evolulieeconomicd dar gi regres,primitivism,tiranie,instabilitate
politic6,sf,rtrcie.
Prozatorulare harul de a armonizarealul cu legendarul,
intr-o dimensiunefabuloas5,indlfAndpersonajelela statutulunor
semizei,prin eticagi faptelelor exemplare:$tefancel Mare, Ion
Vodi cel Cumplit,Nicoarf,Potcoavdetc.
Raportul dramatic dintre om gi istorie esteilustratprin
neconcordanla dintre fluxul evenimentelor gi aspirafiileutnane,
acestea din urmf,rdmdndndneimplinitedin cauzaagresivitdliipe
careintdmpldrile istoriceo exercitf,asupraindividului.
Sadoveanuconstruiegtepersonaje dilematice, al c6ror
conflict interior se declangeazd intre datoria responsabilitf,tii
istorice gi pasiunileomenegti.Atunci cdnd iese invingdtor
sentimentul datoriei,personajele sunteroi exemplariai neamului
romdnesc.Cdnd, dimpotrivd,conducf,toriisunt dezinteresafi de
soartafdrii, romancierulcreeazd personajef6rdsemnificatieistoricd
gi fdrl aurd legendari,antieroi, pe care istoria nu-i re{ine intre
valorileneamului.
Atmosfera inf,lfdtoarea prozei sadovenienese datoreazf,
limbajului inconfundabil,careimbinl, cu o tainici magie,limba
arhaicd gi stilul cronicilor cu cea mai aleastrgi fermecdtoare
limbl populartr moldoveneasc5,rezultdndo muzicalitate
incantatorie, in carese manifest6,remarcabil, sugestiaverball.
in romanul"Frafii Jderi", Mihail Sadoveanu evoc6epoca
de gloriea Moldoveiin secolulal XV-lea.Romanulse contpunc
din trei volume,fiecarepurtAndun titlul sernnificativ pentruesenta
subiectului: "Ucenicialui lonuf" (1935),"Izvorul Atb" (1936)pi
"Oamenii Milriei Sale" (l!M2). Opera are in centru epoca de
str6lucirea domniei lui $tefan cel Mare, cuprinsdin perioada
1469-1475,fiind prezentatade insupi autorul ei cu sLrbtitlLrl
"roman istorict' gi esteo epopeede reconstituirea atmosferei
29(}
din aceaperioadf,,cu o deosebitA autenticitate
a evocdrii,o cronictr,
o legendil, un poem folcloric, un roman realist, un roman de
aventur5, un roman de dragoste,un roman de familie, un
roman social.De aceea,aceastA operf,estecunoscuttrca fiind "un
roman de romane", o adevdratf,rapsodie nafionaltr,in care se
impletegtefrumosulcu sublimul gi cu tragicul.
$tefan cel Mare, personajul principal al romanului,este
voievodul Moldovei, agadar un personaj atestat istoric.
Personalitate complex[ (personaj"rotund"), $tefancel Mare este
conturatprin doud ipostaze:unaca domnitor, gi cealaltdca om.
Principalele trdstrturi ale protagonistului sunt inspirate
din portretul fdcut in "Letopisetulfdrii Moldovei", de Grigore
Ureche:"se vorbegteprin satedespreMdria Sa ci-i om nu prea
mare de stat, instr groaznic cdnd igi incruntl sprdnceana". Degi
concis, portretul fizic pe care Sadoveanuil face, tn mod direct
domnitorului,estesemnificativgi din punctde vederepsihologic:
"Vodf, $tefan, cllcdnd in al patruzecilea an al v6rstei, avea
obrazul ars proasplt de vdntul de primivard. Se purta ras, cu
musta{augorinctrrun(ittr.Aveao puternictrstr6ngerea buzelor
gi o privire verdetIioastr.Degiscurt de staturtr,cei dinainteasa,
oprili la zecepagi,pdreauc[ seuitdla el dejos in sus".Accentuarea
privirii sugereaziforfa moralil a eroului,mareasavoin{i, precum
gi autoritatealui asupracelordin jur.
T,
#r . Un alt personaj,Nechifor Cf,liman,ii face,tn mod direct,
h,
un portret alegoric,"acologedeVoddca un cerbfrumoscu steain
,ft1
,1{*l
'11.. frunte,iar imprejurulcerbuluinumaijivine."
Tl'
V6 Vodd $tefan este un personaj construit mai ales din
,8" nuraliunile celorlaltepersonaje,el fiind la inceput absent, dar
rl
1J influenldndcornportamentul oamenilorcare-l a$teapt6gi care-i
lr conferf,o aurddivin6,de undese compunegi valenlalegendarf, a
voievodului.Se creeazdimpresiac[ gi for{elenaturii i se supun:
"de cdnd aceaputerese a$ezase asupraMoldovei,pdreacd s-au
gi
schirnbat stihiile.Ploilectrdeaula timp, iernileaveauomiturile
irnbelgugate".Apari!ia Voievoduluiin roman are loc intr-un
mornentcu totul deosebit.la SlrbdtoareaHramului Mdnlstirii
Neamf,undeesteadunatdintreagasuflareomeneascf, a Moldovei.
Naratorul ilustreazf,cu mdiestrie regizorold miscdrile scenice ale
291
mul{imii, duhul legendei,atmosferade ireal ce invdluie totul. Se
simt gi se aud reacliile celor care il a$teapt6pe Mdria Sa cu o
nerf,bdarecrescdndd,"ca gi cum s-ar fi aprins pulbere de pugc6".
Prozatorul pregdtegtecu artl aparifia domnitorului, crednd o ernolie
puternicd in rdndul maselor de moldoveni, iar evenimentul este
notat prin reaclii $i gesturi foarte sugestive:"femeile prinserda se
tdngui cu mdinile la tdmple gi a-gi cduta pruncii". Atmosfera este
redatd prin verbe impersonale ("se aude", "se spLlne", "se
agteaptd","are sd se intdmple"), iar personalitateavoievodului se
contureazd prin acumuldri treptate de pdreri ale oamenilor':
"numai un orn viteaz poatecutezasd ridice oclrii spre Mdlia Sa, cei
nevrednicis6-giplece capetelein f6rdnf,".
Figura legendari incepe sd se contureze, indircct, prin
intrebdrile pe care gi le pun oanreniidespreVodi, daci "e cumplit
la vedere" sau dacl are un "anurne palog cu care cearti pe unii
boieri?''. $tefan aparein toatd mlre(ia sa monumental:i, "cllare
pe cal alb", iar ei-ectr,rl asupra rlullimii este miraculos, "o fcrneie
nagtede erno{ieslobozinddin miruntaiele ei un prunc".
$tefan este o personalitate recunoscutl a Renagterii:
"Mdria Sa a biut apa infelepciunii din aceeagifdntana risf,riteanir
din care s-a addpatApusul". El este un invl{at, un mag ini{iat in
tainefe naturii. pentrurcd, aga clrm .rc autocarsclerizauzd, "noi
domnii 9i stdpdnitorii trebr,riesd urmirn pilda soareh-ri.d6nd in
f i e c a r ez i l u m i n i 9 i c d l d u r 6 l i r i a p r i r - n i " .
V o i e v o d u le s t e f a m i l i a r c u s u p u q i i , a p r o p i a t d e o a m c n i i
simpli, ii cunoagtepe fiecaredupf, nume, facc dreptatecelor rnulli.
este generos gi ii rdspldte$tepe cei care luptd pentru libertatca
Moldovei, insa cu boierimea trf,ddtoare este neindurltor.
p e d e p s i n d u - ie x e m p l a r .
Spirit justi{iar, $tefan este neinduplecatcu cei ce gregesc,
i n s t a r " r 6 n di n M o l d o v a o r i n d u i a l a , s i g u r a n { a g i r e s p e c t u l
d r e p t l { i i , d e a c e e ae s t ev e n e r a t g i i u b i t d e c e i m u l t i , d a r g i t e r n u r
de aceia care sunt tentali de trddare gi necinste,Vodd exercitdnd,
astfel, o autoritate deplini asupra tuturor. Orice incercare de
trddare a marii boierimi este imediat anihilata, pentru cd $tefan
considerdc[ in Moldova sllnt prea rnLrltistapdnigi "nu trebuiesi fie
d e c d tu n u l . "
292
Ca personaj istoric, $tefan cel Mare este simbolul puterii,
autoritatea, instanfa supremd in lVloldova, cel care trebuie sa
infeleagb "de ce rlsare gi asfinfegte soarele", deoarece i'numai
prostimea viefuiegte pentru pdntece". Puterea supremd a
domnitorului stdrnegtespaimd gi admira{ie, sfiald gi incredere,
Voievodul este un in{elept care ajunge la cunoagtere prin
respectarea ritualurilor strimogegti, astfel vdndtoarea de la
Izvorul Alb este iniliatic5, destinul Moldovei gi al domnitorului
dezvdluindu-se prin integrarea in permanenfa naturii, singura
ddtitoare de fo(d gi infelepciune.
$tefan cel Mare este gi un personaj clasic pentru cd
ac[ioneazd mereu sub imperiul datoriei fa15 de fard qi popoq iar
intre rafiune gi pasiune invinge totdeauna ra{iunea,
responsabilitatea de domnitor al Moldovei delindnd supremaliain
f a l a s l a b i c i r r n i l oor m e n e g t i :
$tefancel Mare se defineqte,mai ales,ca personaj romantic,
avind aurl miticl gi legendarS, trdsdturile excep(ionale reiegind,
in mod direct, din opiniile oamenilor 9i, indirect, din
cornportamentulvoievodului in b5talii, unde dovedegteo vitcjie
fabuloasl precurngi din relaliile cu celelaltepersonaje,rdsplStindu-
i pe eroii Moldovei qi pedepsindfhra mil6 pe boierii trlddtori 9i
lacomi. Definitorie pcntru patriotismul fierbinte gi eroismul lui
excep{ional este lupta de la Vaslui, ca simbol al tuturor izbdnzilor
t sale irnpotriva dugmanilor!5rii, prilej cu care naratorulil ilustreaza
ca pistrltor al legilor.nescrise strlmogegti, ce triiegte in cultul
n
eroilor Moldovei, pe care-i pomene$te pe fiecare pe nume,
rugdndu-se pentru sufletul lor gi pentru care poruncegtesd se
irnplineascdsfdntaslujbd pi datinaa ingropdciunii.
$tefan cel Mare simbolizeazdtipul domnitorului suveran
# luminat gi autoritar, inconjurat de boieri gi rdzegisupugivoinfei
sale. E,steexponent al idealurilor de libertate gi dreptate ale
$. poporului sIu, fiind in6lfat la condilia de supraom, cIpIt6nd
lri trdslturi mitice 5i legendare.
Trasiturile ce domini portretul lui $tefan cel Mare sunt
f agadar; patriotismul fierbinte, setea pentru adevlr, vitejia,
s.
4 curajul, puterea de sacrificiu, spiritul justitiar. toate acestea
; pusein slujba poporului qi a {arii, cirora le-a dedicatintreagaviali.
#,
*
293.
$
s.,
 Mihail Sadoveanuvede in $tefan cel Mare, ca gi Nicolae
Iorga,pe "cel mai cinstit Si mai harnic domnitor, strasnic h mLnie
Si senin in iertore", aga cum il portretizasegi Grigore Ureche?n
Letopise!"iute la mdnie",menlinandu-lintr-o aur6 legendardprin
modul in care se rdsfrdngein congtiinla celorlalti, situand
personajulla limita dintre fantastic ai real, dintre mit gi istorie,
dintre istorieqi legendd.
PERSONAI
I}EROMAN
MODBRN
BOBBYPOIICRAT
- personajsecundarde roman modern,obiectivgi realist-
- adolescentul-elev-
"Curteonuntii",
de George Cdlinescu
- roman modern, obiectivSi realist -
Gsorge CSlinescu(1899-1965)este o personalitate
plurivalentda culturii romdne,remarcdndu-se ca prozslor, poet,
critic Si istoric litersr. "Istoria literaturii romdne de Iu origini
pdnd in prezent" (1941)esteo lucrarea..lnonumentalI; unicd nu
numai pentru opera sa, ci pentru intreaga literaturdromdnd.o
crea{ie"de geniu,carenu aparedecdto datl pe secolgi poatec[ o
singurddatdintr-oculturS"(Al.Piru).
Prinaparifiaprimului struroman,"Carlea nun{ii" in 1933,
GeorgeCdlinescu a anulatideealansatddeTitu Maiorescu( 1886).aceea
cd un critic literaresteincapabilsd scrieprozAde ficliune.Aga curna
mdrturisit,el s-aavdntat in domeniulliteraturiidin celpulindotErnotive:
"pe de o partedea md recre4pe de altadea faceun exerciliuminorin
vedereauneipldnuiteopereepice",iar prin caracterul autobiografic
al
acesteiprime prozede fic1iune,Cdlinescu"se autoportretizeaza gi
zugrf,vegte ambianla familialSdintr-unmediumic-burghez analogcelui
in careel insugiigi trliseadolescenta" (DLunitru Micu).
294
Bobby Policrat estepersonajseiUndar in roman,frateleVerei
gi elev la Liceul"GheorgheLazAr"din Bucuregti, in clasaa VII-a B
(corespunzf,toare claseia XI-a din invdlSmdntulactual- n.n'). F'l
esteun tip reprezentativ(personajtipic) pentruliceeniidin toate
tirnpurile, indiferentde epoctrsau ideologie,iar in roman el
prin atitudine9i mentalitate,
ilr,rstreaz5, aspecteale invildmdntului
clestat Cititorul facecunogtin!f,cu personajulin capitolulintitulat
"<Oracolul> lui Bobby", in care este relevantl relagia
profesor-elev,construild prin gesturi, vocabular' superficialitate
adolescentind proprii comportamentului liceenilor, .prin
atitudinea cudrelor didactice, precum Si prin cdtevu aspecte
spacifice procesului de tnvd1dmint din Scoala romAneascddin
perioatla interbelicd. Toate acesteaconstituie qi principalele
procedae indirccte de caracterizare, care argumenteaza
construc{iamodernl a personajului.
Bobbyestesuperficial,inva{tr pe apucate9i numai dacl
este in pericol de a r5mAne corigent, chiule;te de la cursuri
pentru a rnergela piscini sau la meciuri' Caracteristicile
definitorii reies,intlirect, din scena de la inceputulcapitolului,
spregcoalf,ca s6
cdnd,cu plrul inc6ud de la piscinf,,el se grtrbegte
rdsfoiascd "pu{in cafteade istorie", intrucit profesorul Silivestru
Capitanovici,care era gi autorul manualului,anun{asec[ le d5
extemporal. Ca oriceelev,Bobbydispre{uiegte {inuta obligatorie
agac5,inaintede a intrain liceu,el i9i prindematricolape mdneca
haineigi inlocuiegte pdldriacu $apcade unifonnf,.
Alte episoude nurative evidenliazd, in mod indirect,
trislturi specifice vffrstei adolescentine9i tipice pentru
categoria elevilor de liceu, argumentecare-l motiveazl ca
personajrealist.
Superficial pi dezinteresatfala de obiectelede studiu,
agadarqi fala de istoliaromAnilor,Bobby ignor[ pe oricinea trdit
inaintede anulna$teriisale(1914)9i oriceeveniment istoriccare
nu are cr-t
legf,turd el: "Contunda rdzboiul de la'77 cu campania din
BulgaLia gi credeain doi Mihai, Mihai Bravul 9i Mihai Viteazul. Era
convinsc5 GrigoreAlexandrescu a scris<lnqir-terndrglrite>qi cd
Eminescua murit de curdnd".Indiferen(afa{5 de ;coal5il fEcuse
imun la oricefel dc jenl sau mustrarede congtiin{d atLrncicdnd
295
incurca evenimentelesau personalitAlile istorice, iar indolen{a
doveditd in preg[tirea lec{iilor gi teama de corigen{i il determind
sd copieze la extemporal.Profesorulil vede, insemneazf,"o cruce
rogie pe foaia lui Bobby" gi gdsegtein banca acestuia un caiet-
oracol, din care zboard,pe podea "un vraf de fotografii de actrile de
cinematograf'. Silivestru simte o adrniralieciudatd pentnr Bobby,
pe care il caracterizeszd direct "haimana simp.rticd".
avertizdndu-l cd numai posesoarea"Oracolului" il poate recdpdta.
Inteligent qi descurclref, lui Bobby Policratii vine geniala
idee sd o trimitd pe sora sa, Vera, la profesorul Silivestru ca sd
recupereze"Oracolul" gi, totodata, sf, incerce o rezolvare a fraudei
cornisede frateleei, copiatul. FirI niciun scrupul sau remugcare,
baiatul aduce drept scuzf,minciuna ci-i murise o rudi apropiatdgi
fusesedeprimat,din care cauzd nu se putuseconcentrala lucrare:
"Bobby era hotirdt sI treacl in rdndul morfilor pe oricine din
farnilie", ba chiar sd poarte "o bandd de crep negru pe rndneci".
Degi profesorul Capitanovici are o pdrere foarte proastd despre
elevul sdu, caraclerizAndu-l direct. "Policrat ista e o haimanal".
cedeazdla intervenfialui Jim gi-i mdrturisepteVerei cd il iartd de
dragul ei, concluziondndca "fratele d-tale e un t6n5r norocos,
ndscut sub o stea favorabild".
Mediul ambiant este un alt procedeu artistic de
curacterizare indirectd a personajului reulist, ca tip reprezentativ
pentru liceanul pus pe lotii li dornic de bravuri care sI-i aducl
admirafia qi simpatia colegilor. in tirnpul orei de muzic5, Bobby
Policrat adoarrneculcat pe ultima bancd, fin6nd strdns in rndnd
manualul de istorie,insi profesorulOstrogotu il cheami la leclie.
Indolent gi impertinent,trezit.brusc din somn, Bobby o zbughegtc
pe una dintre ugile lateralecu profesorulpe r:rmelesale.in clasdse
stdrnegteun vacarmde nedescris,Bobby, bucuros cd estein centrul
aten{iei, intrd pe altd ug5, apdrdndin fafa clasei cu gulerul hainei
ridicat gi "lhlcile legate cu batista gi obrajii urrrflafi intr-un chip
nenatural". Ostrogotu il acuzd.pe Bobby cd ficuse "prca rnult
clapa-clapa",impunge cu degetulobrazul elevului, din gura ciruia
"{dgni afara un cocologde har1ie",apoi pune mdna pe baghetacu
care dirija gi vrea s[-i dea in cap. insd Bobby o ia la goanf,pe una
dintre ugile arntlteatrului,urmdrit indeaproapcde profesoqintld din
l*
296
til
nou gi aleargd prin clasi iaq cdnd in sfhrgit, este prins, mai
climpdnegte o datd atdt de autentic, incdt intreaga clasd se
transformd intr-un cldmpdnit, fapt ce il isterizeazdpe Ostrogotu,care
"se fbcu vdndt" qi-l da afari pe elevul obrpznic, imbrdncindu-l pe
scdri.
Reprezentativpentru generafia lui, ca 9i tinerii din zilele
noastre, Bobby este un pasionat al sporturilor, in principal, al
boxului, care era la modd, de aceeaeste un adevdrat"eruditn'in
dorneniu: "gtia pe degete toate asociafiile,toate meciurile, pe toli
campionii, outsider-ii Si challenger-ii". El cunoagte numeJe
sportivilor gi al vedetelor de cinematograf, este interesat de
arninunte din viala acestoragi de relatiile lor arnoroase,dar habar
n-are culn ii cherna pe domnitorii romdni sau confundd in mod
p e n i b i l e v e n i r n e n t e lgei p e r s o n a l i t A l i lies t o r i c es a u c u l t u r a l e .
Ca orice elev, Bobby folosegtecuvinte argotice, "Aiurea!"
]i "Zexet", pentru a brava in fala colegilor sau a pAreanepdsdtor
fa{a de eventualeleconsecin}enegative.
Bobby sprijini, discret, dragosteadintre Jim gi Vera, duce
s c r i s o r i l ed e a m o r d e l a u n u l l a a l t u l $ i , a t u n c ic d n d a r e n e v o i e ,n u
sc sficgte si ceald bani de la tdndrul universitar.E,l este singurul
pricten al cuplului gi dupd cdsltorie, fiind acceptatca musafir unic
gi pafticipant la distrac!iiledin casatinerilor.
Ca un continuatorsimbolic al lui Jim. adolescentulBobbv
sirnte primii fiori ai iubirii pcntru o colegd de la alt liceu, "o
tresdrirenecunoscutlpAnd atunci" gi viseazl pentru prima oari sd
sirurte o fatA "ca la cinematogral-'.
L i m b a j u l a r t i s t i c a n t i c a l o f i l s c d i s t i n g e ,i n p r i n c i p a l ,p r i n
lcltrticn dalaliuIui, utilizatd atdt in descrierea caselor, a
interioarclor, cdt gi pentru evidenlierea trdsiturilor frzice,
inrbrf,carnintei gi coafurii personajelor, constituind adesea un
procadcu u rtistic de cuructcrizure.
*,
{\ Stilul coloqrral definegte lirnbajul artistic al romanului gi
i n d e p l i n c g t ef i r n c I i a d c c o r n u n i c a r ei n s f e r a r e l a { i i l o r c o t i d i e n e
;:
dintre personajele romanului: "Taci, dom', obraznicilor,
]i
n e r n e r n i c i l o rC! i t e g t ed, o m ' ! " ; " A v i z u t p e d r a c u ' ! " ;" - M d , B o b b y ,
$
T
sd gtii cd !i-o coaceOstrogotu!" etc.
Romanul "Canea nuntii" ilustreazd.Drin c'onlrast.obiceiuri.
,i.
297
mentalitAli,scenedin lumeainvechitdSi s{bcanta reprezentatd de Ca personaj realist tipic, Costache Giurgiuveanu
locatarii"caseicu molii" qi activitdlilepline de energieSi vitctlitate
intruchipeaztr avarul, inscriindu-se in descendenfalui
ale tinereigeneralii,simbolizate, in principal,prin Jirn, Bobby gi
Hagi-Tudoseal lui Delavrancea sauHarpagonal lui Molidre,dar se
celelaltepersonajeaflatela inceputulvie{ii.
distanteazd de acegtiaprin tehnicamoderntrde realizare a eroului,
in incercarea de a-gi depagicondifia.GeorgeChlinescuigi apdrd
personajul,negdndincluderealui in qirul avarilorgi aducdndca
COSTACHE
GIURCIIjVEAFIU argumentfaptul cd Giurgiuveanuesteumanizat de dragostealui
- personajcentralde roman modern,obiectiv,realist-balzacian
- sincerl pentru Otilia, chiar dactr nu reugegtestr materializeze
- avarul- niciunadintreintenliilesalede a-i asiguraviitorul.
Incd de la inceputul romanului,aparilia b[tranului este
"Enigmt Otiliei', bizar6, deconcertdndu-l pe Felix atunci cdndii spune:o'nu-nustd
de George Cdlinescu nimeni,aici", rdspunsde domeniulabsurdului. Felix igi imaginase
roman modern, obiectiv,reolist-hulzaciun- cd tutorelesf,ue un orn masiv,"de o greutateextraordinarf,", avdnd
in vederectr qtiadespreel cl estebogat,definemai multe imobile,
in 1932, George Cdlinescu (l S99 - 1965) sLrstinea ii fusesenumit tutore gi administratoral averii sale,argumente
necesitateaapariliei,- in literaturaromdnl - a unui rornan de pentru a-gi inchipui cd Giurgiuveanuare fo([. Portretul fizic,
atmosferlmodernd, degirespingea teoriasincronizdrii obligatoriia reulizat prin ochii lui Felix, ca personaj-maftor, reliefeazd,,prin
literaturiicu filozofiagi psihologia epocii.argumentdnd cd liter.atura caracterizaredirectd, un personajce se apropiede grotesc,un om
trebuiesd fie in leglturf,direct6cu "sufletulLlman".Prin romanele mititel, pu(in adus de spate,cu o chelie de porfelan,cu fafa
lui, Cdlinescudepdqeqte realismulclasic,creeazlcaractere domi nate spintr, buzelegalbenede prea mult fumat, cu ochii clipind rar
de o trdsdturbdefinitorie, realizdndtipologii -avarul, arivistul-, qi moale:"Capulii eraatinsde o calvilietotali gi fa{apdreaaproape
modernizeazl tehnica narativtr, folosegtedetuliul in descrieri spdndgi, din cauzaaceasta,pitatl. Buzeleii erauintoarsein afarf,
arhitecturalegi in analiza personajelor, inscriindu-seastlel in gi galbenede preamult fumat,acoperind numaidoi dinfi vizibili,ca
$:
realismulsecoluluial XX-lea, cu trirniterecefid c6trecLealialui t!' nigteaqchiide os. Omul, a cdruivdrstf,desigurinaintattrrdmdnea
totugiincertd,zdrnbea
Balzac prin istoria unei mogteniri,in jurul cdreia rornancierul
construiegte imaginea societAlii burgheze din Bucr,rre5ti.
I ca bufnilelesupdrate
cu cei doi dinli,clipindrargi moale,intocmai
de o lurnindbruscd,dar privindintrebdtorgi
Costache Giurgiuveanu este personajul central al
romanuluipentrucd, direct sau indirect,el hotdrdpteclestinele
$
l'
vldit contrariat".
Aspectul exterior Si interior al casei ptrrdginite, aflate
aproapein ruin6,ilustreaziindirect - cu toatedetsliiledescriptive
celorlaltepersonajecare se concentreazd in jurul aver.iisale,in ;i.
goanadupf,mogtenire. El esteunchiulILriFelix,cltmnatcrrdoctorul curicnturale- avarifia personajuluigi un soi de parvenitism,
Iosif Sirna,cafeavusese arhitectura caseisugerdnd"intentiade a executagrandiosul clasic
o singurdsord,cdsdtolit[cu GiLrrgiuveanu,
dar aceastamurise demult. Mult mai tdrziu, dupd nroartea in materialenepotrivite".Ca toli avarii,Costache Giurgiuveanu se
d o c t o r u l u i , C o s t a c h ed e v e n i s e t u t o r e l e I u i F e l i x S i r n a . teme de orice nou venit, ca de un intruspericulos,un potenfial
atentatorla avereasa,de aceearnaiintAiil respingepe Felix.
Giurgiuveanu estetatdlvitleg al Otiliei,deoarece fusesecisdtorit,a
Caracterizares indirecld a personajului se face prin
douaoard,cu mamaacesteia, carernulisegi ea, dar batrdnuln-o
acumulureu de fopte, intAmpldri, vorbe, gesturi, gdnduri Si
infiaseoficial pe fata.
atitudini.Micile "ciupeli" fatd de Pascalopol, socotelileincdrcate
298
299

pentru intrelinerea lui Felix, oblinerea unor cdgtiguri anuale prin
inchirierea unor imobile pentru studenfi, localurile, restaurantele
motiveazd, indirect, avari{ia personajului, mai ales cd el se
supune unor priva{iuni personale de hrand, imbrdcdminte ori
ingrijiri medicale. De cdte ori are prilejul sd mdndncede Ia alfii,
gesturilesalesunt sugestivepentru licomia structurall: "Bitr6nr"rl
mdnca cu lScomie, vdrdnd capul in farfurie".
intdmpldtor, Felix gasegtecaietul cu socoteli al lr-ri rnog
Costache,in care vede, cu uimire, o rnulfime de cheltuieli puse in
seama sa gi surne importante luate din contul shu. itttt'e aceste
calcule se regdseau,pe l6ngd chirie gi masd, cdr{i gi instrurnente
rnedicale, materiale pentru construclii. un vojaj la Iagi,
lmbrdcdminte,bani de buzunar,sume pe care t6ndrul nu le pritnise
niciodatf,de la tutorele sau. ingeldtoria grosolanl gi falsificarca
socotelilor de cdtre tutorele sf,u in administrareaaverii, il nducesc
pe Fclix, care ii rndrturisegte Otiliei cI s-a uitat accidentalin actele
pi
lui rno; Costache a aflat cd are un venit anual de zece rnii de Iei,
din care cheltuiegte,spune el cu un umor arnaq "carn o rrie de lei
pe luna gi construiesco casdcu clrdrnizile din curte".
Umanizat in avarifia sa de grija paternd pentru Otilia,
Cosatache vrea si-i construiascd o casd, pentru a-i asigr-rra"f'e-
fetifei" lui o stabilitatein viitor, dar, zgArcit pAnI la absurd,
lblosegtematerialctbarte ieftine ori gratuite.strdnsede la deuroliri.
ial planul arhitecturalil face singur,deginu se pricepedeloc la desen
tehnic.Adunl bani din oricc, nu se dI in llturi de la nimic pentrrl
a acurrrulacAtde minore avantajernateriale;vinde cursuri,nranuale,
seringi, instrumenternedicalepe care le conflsci sau le ia pur ;i
simplu de la studenliicare stiteau la el cu chirie gi careintdrziaucrr
plataacesteia. Banii ii tine in casd,ascungiin locuri l'erite,temandu-se-
permanentsd nu-l vadf, cineva atunci cdnd umbld la ei, dar nu ii
depune la banci, deoareceavarul trebuie sa pipaie gi sd nurnere
mereu banii, pe care-i iubegtemai mult decdtorice pe lurne.
Gcsturile, bdlb0iula, rdguseala sLtnl urma da apdrura Si
procedee indirecte de curaclerizarc, sugerdndreactii provocate de
teama de a nu fi jefuit, de a nu fi pus in situalia sir dea vreun ban
cuiva care ii cere.CiudI(enia personajului este dati de glasLrl
" s t i n s " g i " r a g u g i t " ,d e d u i o q i i l c 9 i e m o { i i l e q t i u t e n u m a i d e e l .
soo
cdnd igi freca mdinile cu "un r6s prostesc" sau de atitudinea fafa de
Otilia pe care "o sorbea umilit din ochi gi rddea din toatd fiinla
spdn6cdnd fata il prindea in brateleei lungi".
linuta vestimentard ridicolS - poartf, ciorapi de ldnd de o
grosime "fabuloas6", "plini de gduri" - Si aspectul netngrijit -
unghiile netdiate,ghetele de gurnilastic,nddragii largi de stambd
coloratd pringi cu sfoard - il plaseazd la grunila dintre tragic Si
comic, dar accentueazd,. indirect, evidenta avari(ie gi privare de un
nrinim necesarpentru un trai decent.
Este dorninat de o suspiciune permanentl fa!6 de oricine,
se zbate intre obignuin{5 9i dorin{5, afldndu-s_e in imposibilitatea
de a ceda Otiliei banii sau avereacare i se cuveneaude drept, de la
rnama sa. Sentimentcle paterne pe care le are pentru Otilia,
singr,rrafa!6 de care este generos, atdt cdt poate el sd fie, il fac sf,
infeleagafaptul ci adopfia fetei, testarnentulgi depunereaintr-un
cont pe nurneleci a unei surnesubstarrliale constituieo cale dreaptb
qi cinstitd de a-i purta de grijd, dar patima pcntru bani, avari{ia
sr.rrrtrnai puternice decdt nobilele porniri sentimentalegi-l fac si
arndne "sine die" luarea unei lrotdrdri. Costache refuzd.sd facd
testanrentgi-i prornite lLri Pascalopolci o sd-i dea banii strAngica
s i - i d e p u r r dl a b a n c dp e n u r n e l eO t i l i e i . M o g i e r u li l a j u t ds d s c o a t d
de sub saltea"un pachetdejurnal legat cu sfori" plin cu bancnote,
dar de care bdtrdnul nu se poate despdrli:"Nu-nu-nu! nu a-acum!
[ . . . ] M a i a m s d p r i r l e s c n i g t eb a n i g i v r e a us d - i d u c e mo d a t 6 ,p o a t e
s c-o str rnerg gi er-r.Nr,re nicio grab[. Banii dgtiaii 1in aici cu mine,
sir nu nri fure pr-rngagii igtia, tu singur gtii unde sunt. [..J Am sd
s t i - i d a u , m a i t i t ' z i u ,s d - i r n a i n u m i r o d a t d . . . " .
D"
Xt
in timp ce Pascalopolinsistii pe lAngdbitrdn s-o infieze pe
"x
* O t i l i a , A g l a e a m e n i n { i l i c e n f i o s :" C d t t r i i e s c e u , n i c i o d a t d .D o a r
rniri sunt legi in lara asta, rnai sunt tribunale. il Oau pe mdna
fi
q[
parchctului pe Costache,asta-i fac. L-a ametit stricata asta. Cine
gtic ce-rrfl intle ei." De aici reiese,indirect, caracterul labil al lui
fr
I Costachegi dcpendcn{a sa totalS fa{5 de bani, tr.lsdturipe care
f
*
Otilia le infelegegi de aceeanu poatefi supdrati pe "papa", pe care
il curucterizcazii tlirccr ca flind "un om bun, dar are Si el
I
c i u d i t e n i i l el u i " .
$
f,
Destinul lui Costache este dramatic, moadea sa sta sub
i r n p e r i u la c e l o r a gdi i s p e r l r i g i t e m e r i i n c a r et r i i s e , S t d n i c aR a l i u
il
$
$ 3(}1
 ffii.
ffi
fiind cel care pune mdna pe pachetulcu bani, pe care batrdnulil Pascalopol, prin incredereafa![ de Felix gi dragosteapentruOtilia,
s,
.ffi, deginimicdin intenfiilesalenu sematerializeazd, totulrhmdndnd la
finea asupra sa, tocmai de teama hofilor. Dup[ al doilea atac .iif

cerebralavut de Giurgiuveanu,Stf,nicipdndegtela geamuloddii qi '"*ir stadiuldeclarativ.

isi' "Costacheesteexpresiatipici a unei monomanii.Un altul
bolnavul$opte$te inspdimdntat, presimlindparcdceeace aveasi se ,ft:
.lir '
qi-arinvestibaniiin afacerisprea-i fructificasaugi-arlua mdsuri
intdmple: "ochii, ochii!". Rdmas singur cu "pungagii", mog t$:
Costacheesteinsptrimantat ctr rudeleil vor jefui chiar inaintede a rl{i;
iitil
rnaiseverede paz6,convinscd tofi l-ar fura,gi nimeninu l-ar ocroti;
muri, se asigurf,cf, pianul este la locul lui gi este obsedatin '{il1 el line totul la el gi e hotdrdts5infrunteeroicoriceapc. Figuralui
continuarede ochii "caremi priveauaseard,pe fereastr6".Bdtrdnul ,f:
rtN: Costache Giurgiuveanu e unadin marilecrea{iiale romancierului"
.iF
ar fi sclpat gi de aceastf, (Al.Piru).
datf,cu viaff,,dar cdndvedeci i sesmulge fr'
de sub salteapachetulcu bani, adictrtot ceeaadunasecu patima :{-
riil:
intreagaviafi, mog Costachemoarecv groazaintipdritl pe chip,
articuldndcu disperare:"ba-banii,pu-pungagule". ;.: FAIIIIIA TUMA
Mediul ambiant gi relagia cu celelolte personaje, ca '.i.$*:
(ACLAE, SIMION, AURICA, TITI, OLIMPIA)
procedee indirecte de caracterizare a personojului realist sunt ,TJ -
- personajede roman modern,obiectiv,realist-balzacian
definite prin suspiciunea permanenttr de care este chinuit 4;'l
b[tr6nul, blnuind mai ales pe Aglae gi pe St6nic[ Raliu cd ii i[
"Enigma Otiliei",
il
pdndescaverea,cu toatectr gi celelaltepersonajeau, intr-o mf,surd de George Cdlinescu
mai mare sau mai micf,, interesematerialela Giurgiuveanu.Este T
;ii
ronurn modern, obiectiv,realist-balzacian-
temtrtor faftr de oricine,areo spaimtrevidenttrfaftr de autorittrfi, ,i^
de oficialittrli. Noratorul omniscienf descoperdchiar o laturd
in 1932, George CSlinescu(1899 - 1965) susfinea
comicd a situagiilor ivite, ca aceea cdnd Costache face atacul
necesitatea apariliei - in literaturaromdnd- a unui roman de
cerebralgi clanul Tulea ntrvllegtein casalui ca sd supravegheze obligatoriia
atmosferd modernd,degirespingea teoriasincronizdrii
orice migcare,acfiuneaavdnd aspectde asediu.Aglae, in rol de l-
cd
literaturii cu filozofia gi psihologiaepocii, argumentAnd
comandant al asediului,vine cu Aurica,Olimpiagi, bineinfeles, cu
literaturatrebuiesf,fie in legdturddirectdcu "sufletuluman".Prin
Stinicd, pentrua vegheaca nimeni str-nu se ating[ de nimic:
rornanelelui, Cdlinescudepdgegte realismulclasic, creeazd"
"Trebuis's6stf,maici sf,pizim, n-o si ldsim in castrun bolnavfdrd
caractere dominatede o trdsdturd definitorie,realizdndtipologii -
simtire, care nu vede, n-aude,cu strdini in castr".Aduce apoi
t: avarul, arivistul,tipul ferninitS!ii,tipul retardatului,tipul fetei
sarmalelede acasf,gi pregdtegteun osp6t mare, ca un festin,
ignordndu-ltotal pe mog Costache,care zlcea in pat neputincios: r'i batrdne-,modernizeazi tehnica narativS, folosegtedetaliul in
desclieriarhitectr"rralegi in analizapersonajelor,inscriindu-seastfel
"Tu stailinigtitacoloca un bolnav,s5 nu-fi cadl ghealade Ia cap". ,t,
rl'i
in realismulsecoluluial XX-lea,cu trimiterecertl cf,tre lui
crea(ia
in spirit balzacian,reta1iilelui Costachecu familia sr.rnt
Balzac prin tema mogtenirii,in jurul cbreia romancierul
degrodate:de Aglaeii estefric6,pe Aurica o ur6gte,St[nicdesteun
permanentpericol,iar pe ceilal{iii ignor6.Teama provocattrde construiegte imagineasocietlfiiburgheze din Bucuregti.
avari(ieil facesdnu vreaniciundoctorcaresd-lconsulte, Personajeletipice, propriirealismului,suntreprezentative
blnuind
in oricesituafieun complotde a i se smulgebanii. pentrucategorii socialeqi psihologice,depIgindastfelposibila
In concluzie,umanizareaavarului Costache Giurgiuveanr.r trimitere cdtre clasicistn datoratd tr[sf,turii dominante a
se motiveaz[ prin respectulpe care personajulil are pentru personajelor. Eroii lui GeorgeC[linescu se inscriu in tehnica

802 303
,il,
 modernd a realismului, definita prin utilizarea detaliului in deslv6rgire, el reprezentdndnumai pensia 9i banii pe care ?i
trdsdturi fi zice, gesturi. atitudini, comportament, mentalitate. I i rnbaj folosegtecu sentimentulcd i se crlvin, cd sunt ai ei.
gi, nu ?n ultimul rdnd, prin evidenfiereaelementuluigenetic,toate Dispre{uiegte orice preocupare intelectual5, consider6nd
acesteprocedee artistice fiind definitorii in construireacaracterului cd prea multd cafie stricd min{ile oamenilor,de aceeail in{elegepe
personajelor. Titi, clruia-i curge sdnge din nas de prea multd invdf[turd' deqi
* acestaimplinise 22 de ani gi rdmdseserepetentmereu' nereugindsd
AglaeTulea este "baba absolutS, hrI cusur in rdu", aga t e r m i n e l i c e u l . P r o a s t i g i r i u t l c i o a s 5 , g r e $ e $ t ep r o f u n d i n
curl o caracterizeazl, Weissmann, este sora lui Costache metodele de educalie, pe Titi i[ trimite str se legene ca sA se
Giurgiuveanu,rnama a trei copii, Olimpia, Aurica, Titi gi sotia lui linigteasci, amplificandu-i astfel boala psihicd, iar pe Aurica o
Simion Tulea. indearnni s6-gigdseascdun birbat 9i sa se mdrite, iubireaneintrind
Portretul fizic este detaliat gi are semnificafii indirectc in calculelesale. Pe solLrlei, degi bolnav,il disprefuiegte, il ignord-
pentru portretul moral, fiirrd conturatin mod direct, tot prin ochii gi il abandoneaziintr-un ospiciu, fiirrd total lipsita de sentimente
lui Felix, in ipostaza de personaj-martor: "cu pdrul negrr-rpieptinat umane. Autoritarl gi plind de venin fpla de toatd lurnea,
bine intr-o coafuri japonezd", cu fala "gdlbicioasd", cu ..buzele anihileaz.lpersonalitateacopiilor ei, pe care nu-i inlelege gi care
sub1iri", cu nasul incovoiat, obrajii brdzdali de cute ad6nci egueazdlamentabil:Olimpia I par1sitade Stdnicd.Titi cadetot mai
sugereazd,indirect, uri gi venin, invidie gi arfag. Ochii bulbucati mult jn nrapia"legdnatului", iar Aurica rdtndnefata bAtrana'
ca ai lui mog Costache, ilustreazdfaptul ci Ceorge Cdlinescu Invidioasl Ei rea, o ura$te profund pe Otilia. pe care o
utilizeazd, ca procadeu urtistic de caracterizare gi elementul dispreluiegtepentru cd e "orfand", o jigneqte lird jend' spunindr"r-r
genetic. "stricatd" 5i "dezrnd(atd",ddnd-o drept exemplu negativ Atrricdi'
t
Gesturile, mimicu, limhajul $i intreg comportanrcntul. Fratele ei, CostacheGiurgiuveanu,inseanrni pentru Aglae numai
cvidenfiazd,indircct, o femeie proastl, acrl ;i vulgar:i, linritatl averea pe care spera s-o lxo$teneasca,liri s-o interesezedeloc
in gAndire gi, ca toli rnembrii familiei Tulea, lipsitl total de persoanalui. Atunci cdnd face atacul cerebral,Aglae se optlnc si1
fantezie gi de capacitate creativl. cherneun medic. deoarecetot moare,ce sd mai cheltuiascdbani'
Lacoml ;;i obsedati de averca lui Costache,are Llnsingur *it . Meiliul amhisnt este un alt procedeu urtistic da
s c o p , p e c a r e n u g i - l i m p l i n e g t e :r e a l i z a r e ac o p i i l o r e i . M I r g i n i t I , s, caracterizare intliractd a Aglaei. care eviden!iazi trdstituri tipice
a;
o d i o a s S ,m e s c h i n S ,i n v e n i n a t i i r n p o t r i v aO t i l i e i , A g l a e s e o p u n e {r
B\
ale personajului reulist. Zgdrcit'a 9i rapace, avidl de bani 9i de
c u t d r i e i n c e r c i r i i f r a t e l u i e i d e a i n f i a f a t a ,a m c n i n ( A n d l i c e n ( i o s : avere, ea sfargeSte prin a mogtenio casdveche gi ddrapirntrti'fiind
"CAt traiesceu, nicioclatd.Doar nrai sunt leci in tara asta.rnai sunt * inSelatdde Starricf,$i de Costzlche.degi instalasein casa ll'ateltrici
tribunale. il dau pe rlina parclretulLripe Clstacire, asta,i fac. L-a s{'
dt' un adevdt'atcafiier general,organizaseun asediu militar. astf'elca
arnefit stricataasta.Cine qtie ce-o fi intre ei".
Rclaliile cu calelultc parr-ono.iediferi irr func(ie de interescle
tr
,,I
n i n r e n i s i n u p o a t d s c o a t cn i r n i c d i n c a s d ,s t t s p e c t a r lpdc o t ' i c i . t l e '
d e v e n i n crl i l i c o l c i g i c i z A n d e a i n s d g ii n l e s d t u r ap r o p l i i l o r i t t l r t g t :
A g l a e i , p e c a r ei r r s i n u e s t ei n s t a r es d 9 i l e d L r c dl a i n d e p l i r r i r ed, a r " O l i r n p i a . ; i t L rA u r i c a , s i f i f i c L ro c h i i i n p a t r u ,s a n u i a c i t t i : r ' av t ' e ' c r
scot ir1 relief, in mod itrdirecl. trlsiturile definitorii alc eroinei. h d r t i e .v t e t t n l r t c r u ,n i c i u n c i r pd e a t d .a i c i e u r d s p u n dc' a t t l l i c r |t r t d i t
Dragostea pentrul copiii ei n-o unanizeazd.. deoarece este rturi.lc ill)r'oal)s
i n c a p a b i l d s i p e r c e a p l c o r e c t p r o b l c n r c l el o r , a m p l i f i c d n d u - l e Aglae se contttreazd dircct ditt opiniile altor par'trtnule'
defectele pi neputin{ele. Este autoritarl cu Titi gi Aurica. $ r:iutatea structuralS gi invidia inveninati fiind princi|alcle
( - ' : i ((' )
indifcrentl fata de Olinrpia, iar pe Sirnion il ignorir cu t l i r s u t t r tt'ci l l c c t a ( ci r t c o n S t i i n t lct c l o ll r t l i ( J t i l i r s | t t n t ' \ : ' |
$
,ft
8(}4 i& 305
fil'
'oviperI",iar Weissmann o numegte "baba absolutd,fIrI cusurin
riu". Stinici esteuimit de rdutatea soacrf,-si,
"scdrboaslfemeie"
gi "veninoasd",iar atuncicdndcheamddoctorulpentruSirniongi
Aglaesetocme$te cu el, acestaconstatdcu dispref:-"Aglae,
soacm-mea.
e o vrijitoare, n-are iniml nici de un gram. Ii rnoarebdrbatLrl
gi
setocme$te cu doctorul.$i e plindde bani".
Aglae Tuleaesteun personaj grotesc,prin faptul ci nu are
nicio trf,sdturdpozitivd,chiar calitateade mami iubitoare este
diundtoare li distructivi pentru copii.
Simion Tulea este solul Aglaei qi tatdl celor trei copii,
Olirnpia,Auricagi Titi. Fostmecanic,acurnpensionar, devinesenil
gi apatic, evolu6ndtreptatspre nebunie,procescare ilustreazd
naturslismul, ca formuld esteticda modernismalai.Starealr-rise
manifestdprin crize de melancoliesau,dimpotriv[,de agita{ie,
devineobsedatde mdncare,se crede Iisus Hristos,lucleazdla
ghergheffele pentrupernedecorative,picteazdtablouri,copiind
cdrfipogtaleilustrate. Toateacestea o lasdtotal indiferentdpe so{ia
lui, pe care o interesaunurnai banii, a;a cum noleaz6, naratorul
omniscient'. "Aglae aveadestuldavere,strdnsddin chiarbanii lLri
Simion,privatsistematic de oricepl6ceri".
Portretul fizic este conturatin mod direct prin ochii lLri
Felix,incf,de la inceputulromanului.SimionTuleaeste"un bdrbat
in vdrstd,cu papuciverziin picioaregi cu o broboadd pe umeri",cu
mustf,!i"pleogtite9i un mic smocde barb6".Marginalizat de toati
familia sa, Simionstltearetraspe o canapeagi "brodacu ldni de
feluriteculorio bucatdde etamina,intinsdpe r,rnmic gherghct.'.
intdmpldrile, faptele Si comportsmentul persona.jului
creioneazd, indirect,o personalitate labilSgi ignoratade intrea-ua
farnilie.Sirnionse irnbolndvegte, "sl6beavdzdndcu ochii", de;;i
mdnAncd incontinuuca sd facf,rnuqchi,pe care-iardtacu rtrandric
Ia toatdlumea,devenindridicol,deoarece ela nurnaipielcgi os.
Opinia celorlalte personaje constituie un ult proccdeu
indirect de cqracterizarea lui Simion I'ulea. Stinici aducc urr
prieten doctor, nu prea inderndnatic, care-i prescrieuir rcgirl
alirnenlar, declardnd ci nu e nimicgrav,iar Aglaeii leprogeazi crr
e ipohondru;icd sc prefacc. F-elixigi dd searnaci birtldnul
nu rrui,
306
e in toate rninlile, pentru cd igi scoteaafari rufEriapi se pldngeacd
dugmanii vor sd-i ornoare hainele. Simion este din ce in ce mai
bolnav. "cu fa{a supta gi cu pdrul foarte albit, avea o privire
fanaticd, de-o flxitate supdrdtoare". Se credea lisus, "puttbtorul
cuvdntului dumnezeiesc"gi spunea cf, tocmai a inviat: "leri am
tff inviat". Nu are responsabilitate, nu congtientizeazdstatutul de
i$ tatl gi nici nu-qi iubeqte copiii, iar pe Olimpia nu o recunoa$te
drept tiica lui. Destinul sdu estetragic, el innebunegte,esteinternat
cu ajutorul lui Weissmannintr-un ospiciu, unde este abandonatgi
t e i n t l e a g af a r n i l i e .
t u i t ad
*
Aurica Tulea este fiica cea mici a Aglaei, conturatd in
untitezticu feminitateagi delicateleaOtiliei, supusdde la inceput gi
pdnd la sfdrgit Lrnuiautomatism psihologic Ai intruchipeazdtipul
fetei bItrAne.
L a s o s i l e a s a i n c a s a G i u r g i u v e a n u ,F e l i x , i n i p o s t a z ad e
personuj-murtor, vede "o fata cam de treizeci de ani, cu ochii
ploerninenli ca gi ai Aglaei, fafa prelung6,sfdrgindintr-o bdrbie ca
Lrnac, cLltirnple mari incercnite de doui giruri de cozi impletite",
alitdnd rnr.rltmai in vArstd,deoareceestefardatf,strident,are trupul
slab gi uscat, pdrul rdrit. De rernarcat estealamentul genetic, prin
care se sugereazd,indirect, faptr,rlcd trf,sdturilefizice accentueazd
aserndnaleaAr-rricai cr-r Aglae gi din punct de vedere moral,
# reliefdnd rlutatea gi firea veninoasd care definesc ambele
m
$'
persona.f e. Acest procedeu este proprir-rnaturalismulai, component
al forntulei cstetice moderne, prin devierea psihologici a unor
Sl
personaje,procesrnotivatprin factorr"rl ereditaqcare se manifestdgi
fi
tt, la'fiti Tulea.
ffi Mediul umhiant este un alt procedeu urtistic de
.# curucterizare indirectii a Auriciri, care evidenfiazd trdsdturi tipice
,w ulc persottuiului realist. AvidI dupd birbati, este obscdatl de
$ mlritig gi vede in oricine Lrn posibil pretendent,lird sd ia in
c o n s i d e r a r ed r a g o s t e a ,s e n t i m e n t i n d e s t r u c t i b i li n t r - o c 6 s n i c i e .
'{t Insisten{ele ei insinuoase, comportamentul agasant de "fattr
curninte"pun pe fugd tofi bdrbalii.Este"indldgostita"din principiu,
;ili
s: ludnd in calcul orice bdrbat aflat in preajrn6:pe Felix il pdndegte
$i
,tF' gi-l ha4uiegte,de aceeatAndrr-rl " fugi pe poartdrepede,in orag,cdnd
"*.
s
$ 3(}?
'S
simfi cd se ivege Aurica prin fund"; pe Pascalopol,pe care nu-l
inlelegein dragostea lui pentruOtilia ("ce-ofi vizdnd Pascalopol la
Otilia?"); pe evreul Weissmann,pe care l-ar vrea de bdrbatchiar
daci el este de altl religie. Cdnd Titi se insoari dintr-o purd
intdmplare,ea o invidiazd,pe Ana gi exclamdimpresionati:"Ce
fericili trebuiesa fili!".
Rtrutateagi ura ei se indreaptatot asupraOtiliei, despre
care crede,ca gi mamasa, cd gtie sd se agafede gdtul bbrbafilor.
Invidia ii intunectrjudecata
aprecieridefdimdtoare,
in asemenea grad,incdt se lanseazlin
debiteazdinvective,devenindnesuferitl gi
arflgoasi. CandOtiliaeramai micd,Auricaseducela eala gc6ala
gi, intrebatdfiind dacl o cautdpe verigoaraei, ea rlspundemieros:
"Mda, [...] dar nu mi-e verigoard. E o fati pe careo cregtemdin
mil6.Numaide-arinv6{a."
Lipsitl de farmec, generozitate,noblefe, delicate{e qi
sensibilitate, ea seamlnl cu Aglae,fiind acr5, rea, urAcioaslgi
antipatici.
Cocheteazddisperatdcu Weissrnann, dar atunci cdnd face
aluzii la o eventualdcf,sdtorie,tdndrulse speriegi pleacdrepede.
Ddndu-giseamade diagnostic,Felix constataprofesional: "Trece
printr-ocrizb sexuali.Trebuieneapf,ratsd profesezeamorulliber".
Dupi un nou e$ecin cucerireaunui blrbat, Aurica "fu prad6unei
nebuniimute,calme.Apoi c[pdti o fizionomiedesperatd, patetica,
[...] se vopsi 9i mai violentpe fafl gi-9iinceputurneelepe Calea
Victoriei".
PlimbdrileAuricdipe CaleaVictoriei,in goanadupabdrbafi,
devindin ce in ce mai desegi mai rapide,adevdrate raiduri,ceeace
denotd.,indirect, disperarea nestdp6niti, obsesia,stdri ce-i
modiftcdvizibilfizionomia.Felixobservdcd Aurica seschimba''in
chip sinistru", imbdtrdneade timpuriu, iar toate fardurile ei nu
puteauascundeasemdnareacu maicd-su:"Pdrul i se fbceamoalc,
mort,ca de perucS,grdsimeaii reconstituia prematurmascasenill er
Aglaei". Caprocedeuartistic de caracterizareindirectii, elementul
genetic este sugestiv pentru descendenfanociv6 a eroinei.
Pascalopolestesingurulcare are indrf,znealasa-i spunaadevdrul
despreinsuccesul
sfatulmogierului:
ei la barbafi,dar Aurica nu infelegenimic dirr
"in genere, omulpreocupat preamultde probletna
3(}8
succesuluinu izbutegte.Bdrbalilorle plac femeilecare nu umbll
dupdei, nepdsitoare. Cdndo mamf,facepreamultf,vdlvacu intenfia
de a mdritao fat5, rateazd,
chestia,fiindcapretendenliise sperie."
Ea rimine nemdritati Si realizeaziqinstinctiv,drama pe
care o trdiegtedin cauz?unei mame posesivegi autoritare,care-i
ingrddiselibertateade gdndire;i de acfiune.CdndOtilia,generoasd,
til-
i$ ii dSruiegtepianul, ea izbucnegteintr-o efuziune sentimentall
sinceri: "Totdeauna te-amiubit pe tine,c6 ai fost sincerdgi n-am
aprobat-ope mama.[...] Te fericescin fond,cd egtiliberl gi pofi sd
faci ce vrei. Dacdn-aveameLrfamilia pe cap,azi eramfericit6".
Titi Tulea- tipul retardatului,estemezinulfamilieiTulea,
$
un tdndrneputincios,incapabilde a gindi cevacreativ.
Descriereadetaliutda in{I1i96riilui Titi esteflcutd de Felix,
ff
.@r
sq
ca personaj-martor,cu prilejul primei salevizite la familia Tulea.
Tdnirul era"mai in vdrstddecdtFelixcu cdlivaani",avea"o ugoard
musta{6gi bdrbia despicatdin dou6", semdndndcu Simion la
barbigonulabiaschilatde cdtevatuleie,reiegindde aici elementul
genetic caprocedeuartistic de caracterizareindirectd, prin carese
sugereazd labilitateapsihicl a personajului.
Mediul ambiant, ca procedeu artistic de caracterizsre
indirectd, eviden[iazdtrdsdturi tipice ale personajului reulist. Titi
este dominat de automatisme,ca $i tatdl siu, copiazi note
muzicalegi cdr{i pogtale,nu este in stare si invete gi rdmdne
repetentde mai multe ori fiind nevoit sf, abandoneze gcoala.Este
incurajatde mamasa,Aglae,in manifestdrile psihice,cdnd,aflatin
crizf,, se leagdndore in gir. il mogteneSte ereditar pe tatdl sf,u,
SimionTulea,devenindtreptatla fel de apatic gi dezinteresatde
tot ce se petrecein jurul lui, fiind previzibildevolufiasa spre
dernenfi senil6. Acest procedeu este propriu naturalismului,
argumentce vine in sprijinul/armulei esteticemoderne,av6ndca
nucleudeviereapsihologicd a unorpersonaje. Titi setulburi erotic,
devenindirascibil in preajma femeilor gi, lipsit total de
personalitate,ii ceresfatulgi o ascult6pe Aglaechiarin relafiile
$ amoroase,aceastadirijdndu-iintreagaviatd,,ca autoritatea
lnama!"
supremd
cu care tdndrulii ameninfdpe tofi cei care-l supirf,: "Vd spun la
309
 in 1932,vorbinddesprediLecfiape caretrebuiesf,o urmeze
Olimpia Tulea (Ra{iu) estefata cea mare a familiei Tulea gi rornanuIromdnesc. dacdsd fie balzacian, stendhalian, tolstoiansau
s o l i a l u i S t a n i c dR a 1 i u . proustian, GeorgeCdlinescuargumenta ci "trebuiesd fim cdt mai
Portretul fizic evidenfiazd,elementul genetic in descendenfa
originali, gi ceea ce conferdoriginalitateunui roman nu este
masculind gi sugereazi, ca procedeu artistic de curacterizure
rnetoda,ci realisrnulfundamental. [...] literaturanu e in legdturicu
indirectd, firea placidi a ferneii: "Olimpia semdnain chip izbitor
psihologia, ci cu sufletuluman".
cu Simion gi cu Titi, avdnd bdrbia despicatdla fel, in doud, ?n chip
supdritor pentru o femeie.Era mislinie la fap gi cam planturoasl,
gi cdliva peri ii conturauo ugoardmustala.Sprdncenele, ca gi la Titi,
erau imbinate viguros deasupranasului". FETIXSIMA
Tbhnica detaliului lelevd caracterul eroinei, care vorbea - personaj de roman modern, obiectil', realist-balzacian-
"rnoale sentenliosgi cu o mare convicliune (convingere - n.n.)". - personaj realist-modern -
Placidl gi lenegd, Olimpia nu are energia de a se lupta pentrr"r - personaj-martor gi actor -
zestreape care i-o promiseseSimion 9i de aceeaSt6nicanu voia si - pcrsonaj reflector -
se cisdtoreasci legal cu ea, degi aveau un copil. BarbatLrlse - intelectualul in formare -
enerveazd.din cauza nepisdrii Olirnpiei gi o caracterizeszir tlirec.t

l$
cd "sti ca o dobitoacl, nu cere nirnic, nu descoperdnimic, o sai
moari to{i gi n-o sd-i ramdn6niciun ac".
Dupd ce se cdsdtoresc, Olirnpia $i StAnicAvin mereu la r-nasd
la Aglae, r.rit6ndcu desdvdrgirede copilul care avea nulnai cloud
l u n i . R e l u m o a r e d i n c a u z an e g l i j e n { e ig i i n c o n q t i e n { e O i lirnpiei,
care "primi lovitura cLl rnare calrn, aproape ca o uqurarel'.
I r e s p o n s a b i l l g i t o t a ll i p s i t d d e s e n t i m e n t em a t e r n e ,O l i m p i a e s t e
" n e p d s d t o a r ep,l i c t i s i t 6 " l a i n r n o r m d n t a r e ca o p i l u l u i g i n i c i n u s e
gdndeqtecd ar puteasuportaei cheltuielile.
IncapabilS str recepteze realitatea din cauza lenci
structurale, nu-gi da seamace se-ntdrnpldnici atLrncicdnd sotul ei
o parisegte.Dupd ce Stlnicd furd banii lui Gir-rgiuveanu gi devine
bogat, constatdcd Olirnpia "il plictisea" qi-i spune cd.vrea sd se
despartade ea gi "de jure ". Ea iqi inchipuie "ci bate cdrnpii ca de
obicei", aga cA, somnoroasdfiind, "cdscd lene5agi adorrni addnc",
fhrd sd in{eleagi ceva din discursullui Stinici. in cele din urrnd.ea
a c c e p t as f , d i v o r f e z eg i a s t f e ld e s t i n u l e i s e a l i n i a z l a c e l u i a a l l u i
l#
"Enigm) otitiei',
de George Cilinescu
roman modern, obiectiv, realist-balzacian -
in 1932, George Cllinescu (1899 - 1965) susfinea
necesitateaapariliei - in literatura rorndnl - a unui ror.nande
atmosferdmodernS,degi respingeateoria sincronizdriiobligatorii a
l i t e r a t u r i i c u f i l o z o { i a g i p s i h o l o g i a e p o c i i , a r g u m e n t 6 n dc d
litcraturatrcbuie sd fie in leg[turd directd cu "sufletul uman". Prin
r o r n a n e l e l r . r i , C f , l i n e s c u d e p S g e g t er e a l i s m u l c l a s i c , c r e e a z d
caracteredorninatede o trdsdturddefinitorie, realizdndtipologii -
a v a n r l , a r i v i s t u l , t i p u l f e r n i n i t a t i i ,t i p u l r e t a r d a t u l u i ,t i p u l f ' e t e i
bf,trdne-,modernizeazl tehnica narativS, folosegtedetaliul in
clescrieriarhitecturalegi in analizapersonajelor,inscriindu-seastfel
ir.rrcalismul secolulLrial XX-lea. cu trimitere cert.lcitre crealia lui
Balzac prin terna rnogtenirii, in jurul cdreia romancierul

t$
Titi gi al Auric5i. c o n s l r u i e g t ier n a g i n e as o c i e t a ! i b i u r g h e z ed i n B u c u r e g t i .
Relagiile dintre memhrii fumilici Tulea sunt degradate, F e l i x S i m a , d e f l n i t c h i a r d e C d l i n e s c u" m a r t o r q i a c t o r " ,
Iipsite de sinceritategi de legaturi afectuoase,aga cutn rernarcd deschide lornanul prin dascrierea cusei Iui Costache
F e l i x : " C u r i o a s af a m i l i e [ . . . ] . N i c i u n u l n u a r e c e a m a i r n i c d i u b i r e Giurgiuveanr,r,priviti in detuliu gi il incheie cu aceeaqiirnaginea
pentru celdlalt,toli se bdrfescai se ulisc".
ls c l i d i r i i v i i z r , r tdei n p c r s p e c t i v ae r o z i u n i it i m p u l u i . R o r r r a n upl u n ei l r

gro
It 311
centrul narativ al acfiunii formarea personalitl{ii lui Felix, de
aceeapoate fi considerat,din acestunghi, un bildungsroman.
Ca participant direct la acfiune, Felix este personaj in
roman, ac,tiunile,faptele, situaliile in care este pus argumenteazd
statutul de "actor". Tot Felix este cel care introduce cititorul intr-o
l u m e n e c u n o s c u t 6- s t r d d a A n t i m , c a s a l u i C i u r g i u v e a n u ,
majoritateapersonajeloradunate la jocul de c6rfi etc. - Ce care
acesta ia act prin imaginile reflectate in congtiinta acestui
personaj-martor. Toate acesteipostazenarative constituietehnici
de caracterizareargulnentative pentru care Felix este un personaj
realist modern.
lucidi, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitici gi un
spirit de observafie foafte dezvoltat.
De la inceput, Felix simte pentru Otilia o simpatie
spontanl, care se transformdin iubire, fiind chinuit de lupta ce se
dd in sufletul s6u intre a crede bdr'feleclanului Tulea gi a pf,stra<r
s dragoste purd pentru fata. il descumpdneStecomportamentul
derutant al Otiliei, nu-pi poate explica schimbdrile brugte de
atitudine ale fetei, trecereaei de la o starela alta. PlecareaOtiliei la
Pariscu Pascalopolil deznldajduiegte,insd nu renunff,la carierd,ba
*
dinpotrivd, epecul in dragoste il maturizeazi, Felix pdstrdndin

$
F e l i x S i m a e s t e f i u l d o c t o r u l u il o s i f S i r n a , d e l a l a p i , c a r e
amintire o iubire rornantici, indlfltoare, care-i dd putere,fiind un
murise gi-l ldsasepe bdiatin grija tutorelui CostacheGiurgiuveanu.
c o r o l a ra l r n u n c i i s a l e .
Acesta din urm6, cdruia Felix obignuia din farnilie sd-i spuna
"unchiul", era cumnatul tatdlui sdu, deoarecefusese cdsdtorit cu
singuraltii sori, care murise cu nrulli ani in urrn6.
,ry Madiul umhiunt estc un alt procedeu artistic de
curacterizure indirectd a unui personaj realist, Felix inscriindu-se

$
Dupd moarteamamei, cu mai bine de zece ani in urmd, dupd in tipologia societalii burghezede la inceputul secoluluial XX-lea.
o lungi gi grea suferinfdgi dupi moarteatatdlui in anul trecut, Felix Lucid gi ra{ional, el infelege ci intr-o societate degradatdin
mogtenise"o casd cam veche, dar solidi gi rentabila" gi "un esenfeleci morale, dragosteanu rnai poate fi un sentiment pur,
oarecaredepozitin bani", pe care le administramoq Costachede un #
{ cdsf,toriadevenind o afacerepentru suplaviefuiregi nu o implinire
an, de cdnd bdiatul rdmdseseorfan. Dupi terrninarealiceului, tirnp a iubirii. Devine un medic vestit gi bogat, pdtrunzdndin lumea
ft
in care locuise la internat,tdndrul venise la Bucuregti,ca sd urmeze
cursurilefacultalii de medicini, ca gi tatll sdu.

trlslturi
Portretul fizic sugereazd,prin dctsliile descrierii dirccte,
morale, irrtre care voin[a gi ambifia, precum gi o
t bund a Bucuregtiului,deoareces-a cdsitorit "intr-un chip care se
cheamd stfrlucit gi intr6, prin sotie, intr-un cerc de persoane
intluente".
in rela1iile cu celelulle personaie, Felix apare ca un
distinc{ie nativl a personajului:"fafa ii era jr"rvenili qi prelunga,
i n t c l e c t u a l s u p e r i o r , s i t u i i n d u - s ed e a s u p r a s u p e r f i c i a l i t a t i i $ i
aproapef-eminind",cu "guvile mari de pdr ce-i cirdeaude sub gapcd",
obrazul de "culoare rnislinie", iar nasul "de o tiietr"rri elerricd" ii i m i i b u r g h e z ec, o n d r : c d n d u - sdeu p d u n c o d s u p e r i o r
r n e s c h i n d r i el u
df,dea o "notI voluntarl": "un tdndr de vreo optsprezeccani. dc norme eticc: "sd-rni fac o educa(iede om. Voi fi ambi{ios,nu
$
i m b r d c a ti n u n i f o r m d d e l i c e a n , [ . . . ] s t r d n s db i n e p e t a l i e c a u n orgolios". Ambi{ios qi intcligent, Felix inva[[ gi f'ace eforturi
vegmdntmilitar, iar gulerLrltare gi foarte inalt qi qalrcaLrrnllatdii * dcosebite de a se rernarca pe plan prof-esional.Ferm gi tenace,
d d d e a uu n a e r b l r b l t e s c g i e l e g a n t . F a t a i r r s i i i e r a . i u v c n i l i g i I lnunce$te cu sel'iozitatepentru a deveni un nume cunoscut in
p r e l u n g i . a p r o a p el e r n i n i n ad i n p r i c i n a g u v i t e l o rn r a r i d e p i r c e - i
cideau de sub gapca,dar coloarearndslinica obrazului ;ii tf,ictura
r#
l{to
r r c d i c i n d ,p u b l i c [ u n s t u d i uc l es p e c i a l i t a tien t r - o r e v i s t af r a n c e z d9 i ,

lI
cu indArjire gi preocuparc pentru cariera sa, devine profesor
e l i n i c da r r a s u l uci o r e c t a lpl r i n t r - on o t Av o l u n t a r ai n t a i a i m p r e s i e " .
universitar,o autoritatemedicald,cisitorindu-se, potrivit ambiliei
Comportamentul, gestu rile, atitudinile, .firptcle conturcazi
s a l e ,c u l a t a u n e i p e r s o n a l i t a lpi o l i t i c ea v r e m i i , c a r e - ia s i g u r dq i t r n
i n d i r e c l ,i n c i r d e l a p l i r n e l ep a g i n i a l e l o l n a r r u l r r io. f i r c r a t i o n a l i i ,
s t a t u ts o c i a ls u p e r i o l ' "
912
s13
 Felix Sima evolueazdde la udolescenld la moturitate.t"riind
experienfa iubirii entuziaste gi ambi{ia realizlrii in plan
profesional. Uneori, tdnarul se imagina ..un medic mare, savant.
autor celebru,om po{itic", iar alteori, dirnpotrivd,era cuprinsde r,rn
total' dezinteres Foftsi'sfta{, dere''ea ronra*fic gi incrrcat der
generozitate sentimentalS, gi-o irnagina pe otilia ameninfati cle
bandili, de care o salva,iar ea "tremurdnd.il strdngeacr,rbrafeleei
s u b t i r id e g d t " .
Dezamigireagi sLrferinfele iLrbir.iinu-l deprirna,ci il otelesc.
fuciditatea il direcfioneaz6, cdtreinfelegereafaptulLricd societatea
estedegradatl din cauza puterii pe care o are banul gi cI nu
existi altr gansd de supravietuire dccit adaptarca trtalr la
r e g u l i l ee i . D i n a c e s tp u n c td e v e d e r e o
, p e r a . . E n i g r nO
a t i l i c i . .p o a t e
fi consideratdun bildungsrnmun.
lpostaza de personaj-martor este deflnita printr_oserie cle
observa!ii pe care Felix le face prin tlescriereu tletuliutti a
exterioarelor(strdzi, clddiri), a interioarelor(case, inciperi) ori a
infbtisarii pelsonajelor.Imaginile reflectate in constiinto Iui Fali-r
s u n t c o m u n i c a t ec i t i t o r u l u i ,c a r e i a a s t f e l c u n o g t i n { dd e t r . i s d t L r r i l e
fizice, ?rnbrdciminteasau coafura personajelor, precur' gi cle
gesturife gi atitudinile lor, prin tehnicu tletuliului. Tot Felir clescrie
i n a r n f , n u n t s t r a d a A n t i r n s a u i n t e r i o r L r lc a s e i l u i c o s t a c h e
Giurgiuveanuori a farriliei Tulea, aspectecare slrgereaz,a.inlircct,
trdsf,turi caracterialecornune locuitoliror strdzii or.i locatar.ilor.
respectivelor-imobile.
i n " E n i g r n a O t i l i e i " C d l i n e s c u i l u s t r e a z ao c o n c e p t i ec l e
m o r a l i s t c l a s i c , o o b s e r v a t i ea t e n t , l a c t i c i i u r n a . c ,
l l c c a l . eo
c l a s i f i c ap e t i p u r i : " R o r n a n u ln l r a p a r ed e c d tc d n d n e c l a ms e a n r ac i
i n c e p es i s e o r g a n i z e z eo I u r n ed e t i p u r i g i c l ec a l a c t c r . c .('G . eor.qe
C d l i n e s c)u.
314
TON
- personaj principal de roman modern, obiectiv gi realist-
- personaj realist -
- flranul -
,rIon",
de Liviu Rebrcunu
roman modern, obiectiv Si reulist -
Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul
rornanuluirorndnescrnodern,intrucdt "lon" esteprivit ca "cea mai
pr"rterrricicrea{ie obiectivi a literaturii ron"l6ne"de pdnd atunci
(Eugen l-ovinescu),iar "Pddureaspdnzurafilor"esteprimul roman
de analizl psihologicl din proza rorndneascd.
" l o n " d e L i v i u R e b r e a n u a f o s t p u b l i c a ti n a n u l 1 9 2 0 ,
dLrpa o lungd perioada de elaborare, aga curn insuqi scriitorul
I n e n t i o n c a z di n f i n a l u l o p e r c i , i n t r e n r a f t i e l 9 l 3 - i u l i e 1 9 2 0 .
A p a l i l i a r o r n a n u l u ia s t A r n i tu n a d e v f , r a et n t u z i a s mi n e p o c d ,m a i
t r l e s c i r n i r r i c d i n c r e a l i a n u v e l i s t i c dd c p A n d a t u n c i n u a n u n t a
a c e n s t i rc v o l r - r f i es p e c t a c u l o a s ia s c l i i t o r u l u i . E u g e n L o v i n e s c u
p l i r r r e ; t er o r n a n u l" l c l n " c a p e o i z b A n d da l i t e r a t u r i ir o m d n e ,i a r
s a t i s l a c t i as a c s t e c o n s e r n n a t iAn s t L r d i u"l C r e a l i a o b i e c r i v 6 .L , i v i u
I{ebreanu: Ion". Pentlu ini!iatorr-rlntotlernismului romAnesc, al
c i l L r i p r i n c i p i r -dre b a z de l a " s i n c r o n i s m u l "l i t e r a t u r i ri o r n d n ec L lc c a
curopcand, r'ornanul"lon" este cel cat'e "rezolvd o problernd gi
culrnii o cont[ovcrsi". Aceast[ afirma]ie a lui Lovincscu se rel'cri
l a f a p t u l c i i a p a l i ! i aa c c s t i l ir o t n a l to b i e c t i vc l i r c c t i o n e a zl i t e l a t u l a
r o r r r a n ic i r t l ev a l o a l eeu r o p e a n i5 i s t i n g ep o l c r n i c ap e c a r e c r i t i c r - r l
o irvcircu sitrnirrrirtoriStii epocii Modcrnismul rornanuluirezidirclin
co ntp l cx ita lea con stru ctie i n u rut it c, din nru ltitu tlin eu p l u n u r i l o r
de uc(iune Si lin nuntirul mare dc personu.je (pestc 80)
reprczcntative p e n t f u l o a t e m e d i i l e s o c i a l eg i , n u i n r " r l t i m r -r ri il n d ,
dir"r.fbr m u I a c on t r op u n ctu I u i. adicit lel atarea aceIrri agi eveni rnent
i n p l a n u r in a r a l i v cd i f c r i t c ( n u n t at i r d n c a s c fa, l u i I o n - n u n t aL a r - r r c i
i n s t l a t u ls o c i a la l i n t e l e c t r - r a l i l ohro: r a - b a l L er lt c . ) .
315
 Ion Pop al Glanetaqului, personajul ptincipal gi
eponim (care di numele operei - n.n.) din romanul ,,lon,, al lui
Rebreanu,,esteunul de referinl5 in,literatura rom6nd, concentrdnd
tragica istorie a lSranului ardeleandin primere decenii ale secolului
al XX-lea. Degi fdran, care s-ar inscrie ca personaj,mai degrabd,in
curentul tradilionalismului,Ion este insd, mai ales, un personaj
modern gi ttrotund" ("carc nLrpoate fi caracterizatsuccintgi exact",
E'M'Forster)prin complexitatea trririlor, prin for(a conflictului
interior ce se manifestd pitimag gi prin analiza psihologicr de
introspectare a caracterului. Db altfd, structura epicd a
romanuluiorganizatdin doud pdrli - .,Glasulpdmdntului',gi .,Glasul
iubirii" - reflectdpatimile conflictuale:pdmdntulgi iubirea.
Ion esteun personaj realist, tipic pentLupdtr.rra socialda
{6rdnimii Iegate vital de pdmdntul care-i asigurr existenta qi
respectul colectivitilii, realizat prin formula artistici a
basoreliefului. ca persdnaj modern. protagonistuleste puternic
individualizat prin complexitatea caracteriali (personaj
"rotund"), prin folosirea metodelor neobignuite de a intra in
p o s e s i ap d m d n t u r i l olru i v a s i l e B a c i u ,p r i n p a t i m i l e d e v o r a t o a r e
si
prin sfArgitul tragic 9i prcvizibil totodatl.
Portretul moral este construit din trlslturi
contradictorii gi complexe, ce reies, indirect, din comportamentul
plin de energie, din atitudinea, gAntlurile
Sifrdmrtnfirile pdtimase
ale protagonistuluicare-i gi detenninddestinr-rl.
ReflectareapersonajulLri in critica literarda fost pregnantd
gi, adesea,divergenti. Dupd apreciereaIui E,ugenl_ovinescu,..lon
esteexpresiainstinctuluide stdpanirea pdrrdntului,in slu-ibacdruia
p'ne o inteligenfi ascu{itI, o cazuisticd strdnsd, o viclenie
procedurall gi, cu deosebire,o voin{I imens5". spre deosebirede
G e o r g ec d l i n e s c u ,i n a c d r u i o p i n i e " l d c o r n i ar u i d e z e s t r ee c e n t r . u l
I u m i i g i e l c e r e c u i n o c e n f ds f a t u r i d o v e d i ' d o i n g r a t i t u d i n c
c a l n r d . . .N u d i n i n t e l i g e n l aa i e g i t i d e e as e c l u c e r i ic,i d i n v i c l e n i a
instinctualS, caracteristici oricdrei fiinte reduse." Nicolae
Manolescu respingeasemrnarealui Ion cu un erou stendhaliangi
afirmd c[ protagonistullui Rebreanuestedoar o ,,brutI ingenul,'.
inca de la inceputul romanului, la hora satului. narulorul
obiectiv Si omniscienf il evidenliazddintre iucdtori pe feciorLrlIui
gt6
Alexandru Pop Glanetagu,[on, urmdrind-o pe Ana cu o privire
stranie, "parcd nedumerire gi un viclegug nepreflcut", apoi o vede
pe Florica "mai frumoasdca oricdnd [...], fata vdduvei lui Maxim
Oprea."
Comportamentul fldcdului, gesturile Si privirile ce se
voiau drdgdstoasereflectiin mod indirect ipocrizia personajului,
care, degi o iubea pe Florica, nu renunfdla cucerireaAnei, pentru
'
cd aceastaera bogat6,"avea locuri gi casegi vite multe."
Conflictul interior, care va marca destinul fldc6ului, este
vizibil incd de la inceputul romanului. Caracterizat direct de cdtre
naratorul obiectiv, Ion este "iute gi harnic ca md-sa", chipeg'
voinic, dar sIrac, din care cauzd fldcf,ul simte dltreros prdpastia
dintre el qi "bocotanii" satului ca VasileBaciu. Cdnd acestpersonoi
il curactcrizeazd direct, spundndu-i "fleandurI, sirdntoc' ho! 9i
t6lhar", lon, se simte biciuit, nu supoftI ocara gi reac{ioneazl
violent. Orgolios peste mdsurf,, el suferd cumplit atunci cdnd
preotul Belciug il dojenegtein bisericS,mai ales cd tot satul este
rnaftor la aceastdumilintS.
De la inceput, Ion este sfasiat dc tloui forle interioare,
glusul ptimintufui Si glasul iuhirii, cdzand victirnd previzibilS
acestordor.ripatirni.
Patima pentru pImAnt il rnacinl pentrucd "pdmdntulii era
, drag ca ochii din cap".-lbatafiinfa lui era mistttitd de "dorul de a
t\.
4 avea pirndnt mult, cit rnai Inr.rlt",deoarece"iubirea plm6ntului
{ir.
'f:
l-a stlpinit de mic copil [...] de pe atfnci plmAntul i-a fost mai
fi, drag ca o mam5." Fiind dorninat de dorin{a de a fi respectat in
$,
s'. sat, stapanitde o voinfl nlvalnicS, un temperamentcontrolat de
&
*. instincte primare, hotlr6t pi perseverent in atingereascopului,
dar gi viclean, Ion igi urzegtecu meticulozitateqi pricepereplanul
{, seducelii Anei. Agadar, sctea de pdmAnt este trlsdtura
;t, dominantl a personaliti(ii sale, fbcdnd din el un personaj
i. memorabil prin aceeacd intreaga sa energieeste canalizatdcatre
atingereascopului de a avea pdrndnt:"glasul pimdntului pdtrundea
ndvalnic in sufletul flaedului ca o chemare,coplegindu-I.Se sim{ea
r n i c g i s l a b c d t u n v i e r m e p e c a r e - lc a l c i i n p i c i o a r e . "A l t [ d a t d ,I o n
exclarni imp'itintit: "cat pinrdrrt,Doamne".
31?
 GAndurile lui lon sunt dominate de patima pdmdntulr-ri, in nasill in vAnt", sfidItor, congtient cd define controlul absolut
care atdta
care scop se strlduiegte si punl mdna pe fata lui Vasile Baciu, car.e asupra situaliei 9i c[-t poate sili s[-i dea pdmdntul la
insurat, de fapt' cu
nu vrea sd i-o dea cu niciun clrip. Impresionatde suferinfafldcdului. rivnise. Cdnd a luat-o pe Ana, Ion s-a
plnrdnturile ei, solia devenind o povard jalnici 9i incomodb'
Titu Herdeleaii sugereazisd-l sileascdpe Baciu, daci acestanu se
bupitotut "Nunta" il surprinde pe lon intre cele doud glasuri'
invoiegte.Ion rdsufl6uguratgi-i vine ideeas-o necinsteascd pe Ana.
lua pe
proiect pe care il pune in practicSpdna la ultirnul detaliu.Dupb ce clevenite voci interioure, mai intAi "ce-ar fi oare daci aq
Flolica gi arn fugi arndndoiin lume sd scap de rrrAJenia asta"' ca
p l a n u l i i r e u g e g t ed a t o r i t a " i n t e l i g e n { e i a s c u { i t e , v i c l e n i e i
sd gdncleascd in sine cu dispre{ "9i
procedurale gi mai ales voin(ei imense" (Lovinescu),Ion intr6 in apoi, in clipa irnediatttrrndtoare,
sd rdmAn tot calic, pentru o muiere"'"' Acest monolog interior
posesiaaverii lui Vasile Baciu qi, intr-un gest de adorare, sdrutd.
este
pdmdntul, iar fafa "ii zdmbea cu o pldcere nesf6rgit5". Aceastd eviclenliazdconflictr.rlsufletescdintre cele dou6 patimi de care
atitudine este o noud ipostazaa lui lon, care se sirnte ',rn6ndrugi r n i s t r r i tl l a c a t r l .
mulfumit ca orice invingdtor" gi se vede "'mare gi puternic ca r-rn Triirile lLri Ion in lupta dusd pentru a intra in stdpAnirea
la
uriag din basme care a biruit in lupte grele o ceat6 de balauri p d r n d n t r - r l i l olrL r i V a s i l e B a c i u s u n t c e l e m a i d i v e r s e : d e
ce-l
ingrozitori", dup6 cum noteazAnqratorul ontniscient. brut:rlitate, violen{I, la prelEcXtorie 9i incintare ceea
Mediul ambiunt este un alt pntcedeu nrtistic tlc rllotiveazdcapel.sonajtnodern.Cilirrescuconsideric6..inplanul
a
curucterizare indirectd a personajului reulist, protagonisttrl clealiei lon este o brtrt[' A batjocorit o fata, i-a luat averea'
in cele din urmi ctt pdmdnt"'
considerdndcd dacd ar fi avut pdrndnt,Vasile Baciu n-ar rnai fl inpitrs-o la spdttzLtt'ittoare 9i a rf,rnas
destin'
i n d r a z n i ts d - l j i g n e a s c ai n f a l a c e l o r l a l l ig i n i c i p r e o t u lB e l c i u gn u ceea ce sugereazi faptLrlcd lon este vinovat de propriul
l-ar fi umilit in biserica.PaLrlGeorgescusustineideeacd pentr.uIon cleoalece,din cauza pa-tirniipentrlt pdmAnt, se dezumanizeazf'
intre
p d r n d n t u"l i n s e r n n as i t u a ifc s o c i a l l , d e n t n i t a t eu l n a n d ,p o s i b i I i t a t c a Vinovati este insi 9i societateacale detertninb o opozilie
d e a n r u n c ic u f o l o s " ,c r i t i c u la p r e c i i n de f b r t u r i l et A n a r u l uci l ea i e ; i i sfu'acigi bogali prin natllra relaliilor dintre oarneni' insugindu-;i
d i n s t a r e ad e u r n i l i n l 6s o c i a l f ,g i r n o r a l a ,d i n s d r i c i a c r u n t di n c a r c pdrnAniul pe cai necinstite, lon nu putea sd supravieluiascd'
de
se zbdtea.Pdrn6ntulsernnifici pentruflAciul arnbitiosdemnitate 5i slirsitut lui previzibil fiind perfect tnotivat rnoral 9i estetic
t o t o d a t d o b i e c t a l m u n c i i a s u p l ' ac d r u i a i g i e x e r c i t d e n e r g i a , cllte nurutorul ohicctiv Si ontttisciettt'
glas ce
vigoarea, hlrnicia gi priccperea. Odati satisficutd patitna pentru pimdnt, celdlalt
r u t i s t u i seu t l c t u ll u l I o n , i u b i r e a p i t i m a g d p e n t r t F
t l o r i c a d
, u c el i r i
C e o r g eC d l i n e s c ue s t ed e p d r e r ec d l o n " l r r , e r inteligent;i.
Ion'
p r i n u n n a l e ,n i c i a m b i t i o s " .c i e s t em d n a ti n r - c a l i z a r - sc cao p u l u it l c d u b i u l a d e s t i n r .trrl a g i c a l e r o u l u i ' D u p i c e A n a s - a s p d n z u r a t '
lui
cea mai banald dorin{d, ca a oricf,rni 1Aran.aceea cle a cd;tiga s i r n f i n c l t r - slei b e r , e s t e d i n c e i n c e t n a i n e s t d p d n i itn i u b i r e a
p 6 r e am a i
pirnAntr"rl sub formi de zestre.pe care s-o capeteprin casilolia cLr p e n t r u F l o r i c a ,p e c a r e o t t r t n i r e ap e s t et o t 9 i c a r e i s e
..ce folos de piimdnturi, dac6
A n a . C r i t i c u l c o n s i d e r dc d l o n e s t e o b r u t l v i c l e a n l . d e o a r . c c c irnporlant[ decat toate pdrndnturile:
i d e e ad e a o s e d L r cpec A n a i - a a p a r { i n r "lrut i l ' i t L rl i e r d c l c a .r ' l i r c i l r r r cirreti-epeIutlledr.agnu-ia|tau?'..Pr.ieteniafalsdcuGeorge
cflt rnai
insugirrdLr-a g ci e s t p r o c e d e u l i l i n i c i o r e t i c e n t i rg i a p l i c A n dc r r constituieo alta strategiea protagonistuluipentlu a se afla
i-a desclris
s a t i s f a c l i cp l a n u la d e n r e n i r ifie t e i . dcs in preajmaFloricli' Din clipa in cat'eSavista-Oloaga
plinuiegte si
D r - r p cde o l a s di n s d r c i n a t d p c A n a , a t i t L r d i r r el uai I o n c l e v i n c ochii, iieorge inlelegeclece Ion vine mereu pe la ei 9i
rece, dist:rnti, cinici, refuzd sa-i urai vorbeasci or.isir o rrrair.,aclu revinilpenea$teptate,casdseconvingidecorectitudineabdnuielii.
ia sapa
q i - i s p u n e ,d i s p r c t u i t o r , s a - l t r i m i t d p e t a i c d - s i us d d i s c L t t cC. a r r t l intols acasain plind noapte,Georgeaude zgomotein curte'
nimeni,
gi. pentlLrcd nu-i raspr-rnde izbegte la intdmplare' lird sd
trateazdproblema zestrei cu Vasile Baciu, lon este "senret si cu

s18 319
 vad6 nimic. Simte cI "fierul a pItruns in ceva moale,', apof mai
Iovegteincd o data gi aude "un pdrdit surd", iar c6nd da a treia oarf,
(IIM)
I0tt MARINnSCU
este convins cd l-a omordt. Agadar, Rebreanu propune pentrul
slhr;itul pitimagului lon o crimd pasionali, inlhptuiti cu o unealtd Personajprincipal de roman modern'otriectiv9i realist
simbolici pentru munca pdmdntului:sapa.
(Milul iubirii Si motivul cuplului)
Astf-el,personajulestedrastic pedepsitde narator,intrucat el
se face vinovat de dezintegrare morali, fiind raspunzdtorde viala "Cartea nun(ii",
de George Cdlinescu
Anei gi a copilului lor, tulburAndechilibrulunui cd.mingi linigteaunei
- romsn modern, obiectivSi reulist -
intregi colectivitdli.Dupd dramele consumate,viata satului igi reia
cursul normal, finalul romanului ilustrdndsdrbdtoarea sfinfirii noii
biserici, la care este adunat tot satul, iar drurnul dinspre pripas Gcorge Cdlinescu (1899-1965)este o personalitate
sugereazf,faptul ca totul reintrd,?n firescul vietii. plurivalentda culturii romdne,remarcAndu-se aa prozator,poet'
Personaj realist, lon Pop al Glanetaguluia fbst preluatde critic si istoric literan Monomentala lucrare intilulutd "Istoria
Liviu Rebreanudin viata, inspirdndu-lo scenf,vdzutdde scriitor pe Iiteraturii romAnetle Ia origini pind fu prezent" (1941) este unicd
colinele unui sat, unde a observat"...un {Aranimbrdcatin haine de nu numai pentruoperasa, ci pentruintreagaliteraturf, romdn6, o
slrbitoare" , care s-a aplecat,deodat['.qi-a sdrutat pirnAntul. L-a crea[ie"de geniu,carenu aparedecdto datdpe secol9i poatecI o
sdrutatca pe-o ibovnic6.Scenarn-a uirnit gi rni s-a intipirit in minte, singurddatdintr-oculturd"(Al.Piru).
dar lbrd vreun scop deosebit,ci numai ca b simpla ciuda!enie... Prin aparifiaprimului sIu roman, "Cartea nun{ii" in
Un alt evenirnentcare I-a rnarcat in rnod deoscbit a lbst 1g33,Georgecdlinescua anulatideealansatf,de Titu Maiorescu
convorbirea pe care Liviu Rebreanlra avLlt-o cu un tinir tirarr (1886),aceeacf, un critic literaresteincapabilsd scrieprozl de
v r e d n i c ,m u n c i t o q p e n L l m eI o n B o l d i l a r a l G l a n e t a g u l u ic, a r - en ' fic!iune.Aga cum a mdrturisit,cilinescu s-a avantatin domeniul
avea pdmdnt ;;i pronunfa acest cuvdnt cu ,.at6ta sete, cu atata literaturiidin cel pufindoudmotive:"pe de o partede a md recrea,
ldcomie gi pasiune, palc-ar fi fost vorba despre o liintd vie pi pe de alta de a face r.rnexerci{iuminor in vedereaunei planuite
adoratd...". opereepice",iar prin caracterul autobiografic al acestei primeproze
P e r s o n a j u l L r i L i v i u R e b r e a n ue s t e p r i m u l e r o u l i t e r a r de fictiune,marelecritic gi istoricliterar"se autoportretizeaza 9i
realizat in mod obiectiv, rece, deoarece romancierul detine zugrdve;teambian{afarnilialddintr-unmediumic-burghez analog
s e c r e t u lc o n s t r u i r i i d e o a m e n i v i i , i n t r - u n s t i l a n t i c a l o f i l . l i r d celuiin careel insugiiqi trdiseadolescen{a" (DurritruMicu)'
podoabeartisticesaLrarlificii de limbaj. prezenlaregionulismclor lon Marinescu,zis 9i Jim, estepersonajulprincipaldin
a r d e l e n e g ta i s i g u r i u n e c l r i l i b r u s t i l i s t i c , p e r s o n a j e l ea v d n c l L r n rornanul"Carlea nunfii" dc GeorgeCdlinescu9i un personaj
l i m b a j d e f i n i t o r i u p e n t r u m e d i u l c d r u r i ai i a p a r t i n e f i c c a r e . realist, tipic pentru categoriasociali a tineretuluibucuregtean
Cuvintele Si axpresiila populare, precum Si registrul lcxicul dintr.e celedorrf,rizboaiemondiale. Jim reprezintd tipultdnirului
( d r d n e s cs u r r tp ' o p r i i l u i I o n p o p a l G l a n e t a g u l u ic, o n t r i b r r i n dl a modernqi mondenal perioadei interbelice din Bucureqti, carea
desdvd.rgirea persorra.iului lealist. reprezentativpentrLlrnedirrlrurr.al cilltolit in Europa gi s-adeprins sd meargd la cinematoglaf, la gale
ardelenesc. de box, la bar,s[ vorbeascf, la telefon9i si conducd autoturismul'
" C 6 n d a i r e L r g ist d i n c h i z i i n c u v i n t ec A t e v ac l i p c c l ev i a t i Et indeplirregte, in rtnele secven{enarative.rolr"rlde
adevdratI, ai realizat o operd mai prelioasa decat toate frazele ia
personaj-martor,cleoareceprin ochii sai cititorul/naratarul
f l d r n o a s ed i n l u r n e " ,r n d r l u r i s e aL i v i u R e b r e a n ui n " J u r n a l ' . . de unei
aspectr-rl case ori de inlbligarea tlnor persona.ie.
cunogtirrfd

s20 321
 Portretul fizic al domnigoareiYera, realizatprin tehnica detaliului,
estetransmiscititoruluia$acum se contureaztr in viziunealui Jim:
"Ochii rotunzi,speriati,verzica bobulde strugure
[...], nasuldrept
in profil [...], gura l6rf, camalitate[...] compuneau o fizionomie
bldndl 9i impertinentf, totodati[...],,.
Tdnlrul esteprezentin roman gi in ipostazade personaj_
actor, desprecare naratorul obiectiv gi omniscient gtie ce
gdndegte, ce planuriare,ce sentimenteil frlmdntd: ,,Cdtdvavreme
Jim st6tutulburatde satisfacfiaindrdznelii,de ruginegi de fric[. ir
erateambde vulgaritateaunui scandal,dar privireabldnd6,ratacita
a fugarei(Vera- n-n.) crreiao ugoardimbujorareii gtersese aerul
indrdzne!,il linigti gi-l induiogd". Fragmentuldescriesenzafiile
tdntrruluidoctorin litere,duptrce o sf,rutase pe domnigoara din tren,
intr-un gest spontangi inexplicbbil,de care, apoi, ii este rugine.
Reiese,indirect, faptul cf, Jim are o structurl moraltr solidd, dar
qi o sensibilitateaccentuattr,deoareceel sesimteatrasputernicde
tdnd.ra care,nu pestemult timp, va devenisoliaIui: ..Concupiscen{e
(atracfieputernicf,spre pllcerile trupegti- n.n.) vagi il incercau
cdnd aruncaochii sprechipul din fafa lui gi_idddeauo ascunsi
ebrietatea pulsului". Disponibilitateapersonajuluispre iubire
determintrafarilia acestuisentimentdincolode raliunegl logica.
Jim estecaructerizatdirect de cdtre artepersonaje:tanti Fira
il considertr inteligentgi frumos (..Degtept
egti,Jim! [...] Frumos
egti,Jim!"), trdsdturipe caregi vera le admiri cu entuziasmra soful
sdu("Ce frumose - segdndeaea sincer- ce puternic,ce linigtite gi
ce privire agerdare!"). De altfer,tdntrrurestesingururpersonajal
romanului care nu beneficiazdde un portret fizic amanunlit,
trf,sdturilesale fiind accentuate
prin cdtevaelementece sugereazi
virilitatea,apt pentru procreare,in contradic{iecu rt"rilitut"o
locatarilordin casa cu molii, in specialcu Silivestru.pentru
ilustrareaacestor caracteristici,narutorul obiectiv relateaza
senzagiile gi percepfiile verei,indrdgostitd p6ndpestecapdesolurei,
cdruia"ii pipdicu degetele bicepgiibrafelor,
se mirf,ca degetele lui
eraua$ade fibroasegi de pdroase,mai alesseentuziasmd de marele
volurnal pieptuluilui Jim,pe careacestaintenlionat il urrrfla".
Mediul amhiant este Lln alt procedeu artistic da
caracteriz.are indirectd u personajului realist, ca tip reprczentati'
32e
pentru tinerii progresigti, pentru care utiliti{ile gi distracfiile
moderne, cum sunt telefonul, autoturismul, spectacolele de
teatru, galele de trox sau barurile, fac parte din cotidian. Jim are
un "<Peugeob prafuit", care,degiera "o hodogitLrrS lovitd gi zgdriatd,
pe
curnpdratf, ninric Ai in rate de la un prieten", mergea bine gi cu
benzindpulin[. Bucuregtiul,dupatrei ani de absen!6din larf,,i se pare
rnodernizat,cu clidiri inalte gi elegante,avdnd un aer de "mare
rnetropolS",tlindrul bucur6,ndu-se cd reincepeaactivitateateatrului,
"dancing-r.rl;i cinematogralll". Cind mogtenesc casele de la
Silivestru,Jirn gi Vela "curitd locul de molii, ridicdnddeasupracase
noi, pentrr.roarneninoi", cr-rf-elestrernari gi mobild modernd,iar in
cLrrteapiu'iginitdau sf,ditgazonenglezescai au construito piscina.
Simtul umorului, firea vesel5gi deschisi sunt alte trf,sdturi
carc leic-s.indirecl, din utiltrdinile Si vorhele acestui t6ndr cu mult
p a r m . D e p i l d d ,a t L r n cci d n do s u n 6p e D o r a ,p e n t r up r i r n ao a r t rd u p d
':c s-a intors de la Palis,vorbegteca spicheri!ade la postulde radio.
t l a r r s r n i { i n d" s a l t r t l r id e l a J i r n p r i n d o z i e l e c t r o m a g n e t i c i ! "M. e d y ,
care avea "cozi rnari. negr-e,strdns impletite". rdsucite in jurul
capului ca o "caloti", se anruzd aturrcicind Jim o persifleaz6,in
,;lilul cttloct'ial al linere{ii: "Pdnd carrd ai de gdnd sd pastigezi(a
irnita in rlod servil - n.n.) pe mama lr"ri$tefan cel Mare'?Cind ai sf,
li:nunfi la conrer]ulde fidnghii?".
Jin Marinescu are o personalitate puternicd, socotegtecd
nunrai el este in mtrsurdsd decidd cum sd-giconstruiascdviafa, cu
cine sd se insoaregi cum sd-giintemeiezeo familie, datorialui fiind
'irruraiaceeade a ingtiin{arudele:"Ce folos ar fi fost sd Stii dinainte
ccca ce in niciun caz nu po!i impiedica dacd vreau eu? l'e informez
nurnai, ca sd fli in curent cu stareamea civil6, sd nu cumva sd uit!
[...] Am intrebat-o numai pe ea (pe Vera - n.n.) $ apoi am
cornunicathot6rdreapdrinlilor, cum fac Ai aci, aga ca o curiozitate
care poate sd vd intereseze!Prin urmare,s-a terminat!".
Delicat gi tandru, proasp[tul sot se poartd ca un blrbat
adevdrat,grijuliu gi ocrotitor cu femeia iubitA, a$a cum observd
narutorul omniscient: "Jim, care nu putuse afipi din cauza
emoliilor gi gdndurilor ce-l ndvdleau,fbcu o migcareprecautAsA se
agezemai confortabil in pat, ldrf, sf, degteptepe Vera, care dormea
cu obrazul lAngd pieptul lui. O privi lung gi ocrotitor, trdgAndu-i
uior cu mdna plapurnapesteumdrul dezgolit".
32S
 Ca orice t6n6r, parcurge etapele primei iubiri,
sentimentperceputmai intdi ca pe o necesitatea vfrrstei("Simfea IEONIDAPASCATOPOI
nevoiasd iubeascd,sd aibd o fatd a lui, pe care s-o ocroteascd gi - personaj secundarde roman modern' obiectiv,realist-
s-o lind inchisd in casa lui, in st6pAnirealui."), apoi o dragoste balzacian-
neldmuritd pentruuna dintre cele trei tinere,Dora, Lola gi Vera,
fiind "provizoriugelospe toate"gi recunoagte in sinecd t'incercase
'"-T:[#ll'::i,'ff]'
sub mascaprietenieisf, savurezeemolia intimitatii cu fiecare".
Cdndigi analizeazd, pomirile erotice.Jim sesizeazicd pe celedoud "Enigma Otilief',
prietene"dorise str le seductrin chip rece, ca s6-gi satisfacdo de George Cdlinescu
vanitateviril6", pe cdndpentruVerasimfea"un fior cald, indicibil roman modern, obiectiv Si realist-balzacian
(greude exprimat- n.n.)de simpatie",constatdndcd,iubirea pentru
logodnicalui "se strAnsese in el picaturacu picdturd",ddndna$tere
in 1932, George CSlinescu(1899 - 1965) suslinea
unui nou sentiment"de suavitategi protecliepudicd",f6rdniciunfel
necesitateaaparifiei - in literatura romdni - a unui roman de
de insinuafiilasciveale imaginatiei.
atnrosferdntodernd,degirespingeateoriasincronizdriiobligatoriia
Limbajul artistic anticalofilse distinge,in principal,prin
literaturii cu filozofia gi psihologia epocii, argumentdndcd
tehnica detaliului, utilizatd. atAt in descrierea caselor, a
literaturatrebuiesd fie in legf,turidirectdcu "sufletuluman".Prin
interioarelor,cdt gi pentru eviden(iereatrdsdturilorfizice, a
romanelelui, Calinescudepagegte realismulclasicprin atribuirea
imbrlcamintei gi coafurii personajelor,constituindadeseaun
unor dimensiunisocialepi psihologice caracterelordominatede o
procedeu artistic de carscterizure.
trisdturddefinitorie,construindastfel personajerealistetipice.
Stilul colocvicldefinegtelirnbajularlistical romanuluiqi
indeplinegtefuncfia de comunicarein sfera relatiilorcotidiene Scriitorulmodernizeazltehnica narativi, folosegtedetaliul in
descrieriarhitecturale gi in analizapersonajelor, astfel
inscriindu-se
dintre personajeleromanului. Se remarcdvarietatearegistrelor
Iexicalein limbajulacestora, in funcliede conlocutor. in realismulmodernal secoluluial XX-lea,cu trimiterecertf,cf,tre
Cu prietenii
de vdrstasa,protagonistul areun vocabular tineresc- "salutaride la creafia lui Balzac prin istoria unei mogteniri,in jurul cf,reia
jim prin dozl electromagneticf,!", construiegte imagineasociet6tiiburgheze din Bucuregti.
insd atuncicdnd abordeazd o
problematica de culturd,limbajul lui esteunul intelectual. Prima Leonida Pascalopol, personaj secundar 9i realist, este
gi,
tipic pentrucategoriamogierilor mai nou, a aflatein
burgheziei
intdlnirea lui Jim cu Veraincepecu o discufiedespreliteratura,
tdnaruldoctorin literedorindsd gtiece poetromdnestepreferatul plind ascensiune la inceputulsecoluluial XX-lea. Moqierulare
ei gi-l intereseazf,
in mod specialdac6ii placeArghezi.Vera,cu o capacitateade a se adaptanoilor condi{iieconomice9i, ftrf, a fi
mini vinovati, recunoa$te tributaruzanlelortradi{ionale, cultivdpdmAnturile mogieisaledin
cd admird poeziaacestuia,dar la gcoala
"ne pedepsea cdnd auzeac6,citim pe Arghczi". Birigan (situat6[a vreo cincisprezece kilometride Ciulni(a,spre
Romanul"Carteanunfii" ilustreazd, pe
Dunare)cu tot felul de planteori cereale carele export6,aceastd
prin conlrasl,obiceiuri,
mentalitAti,scenedin lumeainvechitd$i sufocantdreprezentatlde abilitatein afaceriincluzdndu-l in burghezia epocii.
locatarii"caseicu molii" Siactivitdlilepline de energieSi vitalitate Portretul lui Pascalopoleste prezentat tn mod direct
aletinereigenerafii, simbolizate, in principal,prinJim, Bobby.Vera cititorilorprin ochii lui Felix,care,in ipostazade narator-martor,
gi celelaltepersonaje aflatela inceputulvielii vede "un om carnde vreo cincizecide ani, oarecumvoluminos,
totu$i evitandimpresiade exces,cbrnosla fal6 9i rumenca un

324 325
 negustor,insa elegant prin fine{ea pielii gi tdietura englezeascaa
Generozitateadeiocostentativd a mogieruluisemanifestf,in
mustalii cdrunte.Pdrul rar dar bine ales intr-o cdrarecare rnergea
diverse situafii, fafd de toate personajeleromanului.Pe Otilia o
din mijlocul tiunlii pdna la cealb, lanlur greu de aur cu breloc la
invita la plimbare cu trf,sura,la teatru ori o insolegtela Paris,
vestd,hainelede stofb find, parfumul discretin care intra gi o nuanfd
ndzuinds6-i indeplineascd toatedorihlele,intruc6to iubegtesincer
de tabac, toate acestea reparau cr-r desdvdrgire,in apropiere. qi vreaca ea sd fie fericiti. Lui Stdniclii dd bani de cdteori ii cere
neajurrsrrrile varsteigi ale corpolenlel".Detaliile trrsdturilor lizice
sugereaza,totodatd,structura moralS a personajului,carearestao
s gi contribuie substanlial,dar cu discre[ie,la inmormdntarea

educalie solidl, inteligenfl, bun gust, eleganfl gi distinctie,

il copiluluiacestuia: "Eu gi sofiameavd pdstrf,m[...] o recunogtinfl

contuland,astfel,un burghez rafinat. ffi

s!j
negtearsd pentrugenerozitatea cu carene-atiajutatatuncicdndam
pierdutpe scumpulnostrufiu". F-elixrf,mdneuimit atuncicdndafl6
"C6teva infbrrnalii" despresine, pe care Leoniclapascalopol
le olerii lui Fe-lix,constitLriesi o uutocuracterizare din care se
ffi
'l$
cd Pascalopolii pldtisetaxele[a Universitate,acestamlrturisindu-i
jenat: "PoatecI n-artrebuisf,-fispun,dar domnigoara Otilia a venit
desprindelernenteautobiografice,geneticeEi rnici secreteale tirii $l ingrijorati la mine gi mi-a ardtatcL mo$ Costachenu vrea sd dea
s a l e d i s c r e t e . l . e o n i d a n r o ; t e n i s ed e I a p i r i n t i o n r a r . er n o s i ei n ffii
ft
banica sdte inscrii la universitategi celelalte.Ei bine,i-am dateu".
cAmpia Birdganuli.ri5i fuscsepredestinatsd thca stucliitirri utilitate 'fdr
Nerealizatnu .numai in planul studiiloq ci gi in plan
p r a c t i c du . n n d r i n dn u r . n ai ir n b o g i r t i l e a
s p i r i t u a l i p r i r r f b r . r l a r . erar n r r i s'
.*i,
matrimonial, LeonidaPascalopol seconsidertrun om ratat gi vrea
g u s t r a f i n a tg i a u n c i c L r l t u rsi o l i c l eF. u s e s ec l o ia n i " s t u d e n ti n l i t e r e " & sdse facdutil celorcareau nevoiede el. Trtriegte in preajmaOtiliei,
l a B o n n . i n ( l e r r n a n i aa. p o i s e i n s c r i s e s el a F a c r , r l t a t edae D r . c p tc l i n ry pe careo cunoa$tede cdndera micd gi-i satisfacetoatedorinfelegi
Paris. pe.ioadi ?n care ciiiatoriseprin toatd Er.rr.opa. Se czrsit.r.ise.
,# capriciile,autocsracterizindu-se'. "Un astfel de ratat sunt gi eu,
ih
instr vreau ca aspiraliile mele de naturi artistictrsf, le realizezin
inainte de terrnirrarca studiilor,cr-ro ferneielbarte fi.urnoasd, de carc a gi
Otilia". Singur,bogat fdrl familie, Pascalopol are
s e d e s p a r t i s es a u l i r n i s e s c v d c l u v .a r n b i g u i t a l e aa l l r r n a t i c i f i i n c l ,$ domnigoara
cauzatd de f-aptul cf, Leonida "nu sprnea limpede lLrcrrrrile",
.f, "nevoiede domnigoara Otilia, ea e micul meu viliu sentimental",
;t
deoa'ecenu-i pldceasd vorbeascadespreaceastdexperienti. DLrpi *t'
.Sr;1
acceptdnd,dacdar fi nevoie$i statutulde pdrinte:"DacI nu pot fi
moafteatatalLri, fusesenevoit sd lenunle la stuclii5i sa se intoarciiin t un amant, rf,mdn intotdeaunaun neprefuit prieten gi pdrinte".
lard ca "sI ingrijeascdde marnd gi de mogie". Autocurucrerizureu
tl
Personajul estetulburatde dilemeprivindsentimentele fa16de ea,
scoate in evidenta detalii ale structurii interioare, prin { adrnitecl nu gtie"dacdiubescpe domnigoara Otilia ca pf,rintesatt
confesiunea cd are in el '.pufin sAnge grecesc", iar ciind Felix 3 ca bdrbat"gi nu estelf,rnurit"ce e paterngi ce e viril" in aceasta
ii!
observ5 flautul din bibliotecd, pascalopol ii rdspunde ugor bl
l{:.
relafie,considerdndcd s-a format intre ei "o rudeniesui generis"
e m o t i o n a t ": S u n t g i e u u n f e l d e b o e m " .
lul
s,$-. (special. original,unicin felulsdu- n.n.).
$I in opinic celorlaltepersonaje,Pascalopolesteun domn de
Comportomentul, gesturile Si atituclinite personajulr-ri
'&
s.
o noble{edestrvirgit5,culant,echilibratgi rlbdtrtor, plin de tact
contureaz5, indirect, un bdrbat generos, rafinat, cu gusturi
fala de toli, degiobservdrdutatea Aglaei,avarilialui Costache sau
deslvArgite, elegant, iar casa mobilatd cu distinclie gi pasiunea
{ ipocrizialui Stanica.
discretd pentru flaut completeazd.un spirit cultivat gi plin de
Otiliail vedeca pe un "om de lume"nun "blrbat gic qi
noblefe. in biblioteca lui pascalopol se afla "rafiuri injesate cu
* singur, sdracul"gi "un om de mare caracter".Cu timpul,
cf,rli", cuprinzdnd volume frantuzegti,nemlegti gi englezegti,din
tt afectivitatea lui paterndse schinrbdintr-un puternicsentimentde
domenii diferite, precum gi cdrfi de istorie, filologie, dar mai ales
-l

dragostepentrutdndrafennecdtoare "ca o rdndunictr" gi, dornicde

"foarte multA IiteraturA".
a aveao familie,el vine aproapein fiecareseardin casadin strada

326 327
 Antim, joacd gi pierde la chrfi in favoarea lui moq Costache,aduce
delicatesepentru cin6, rabdi cu distinclie riutdJile Aglaei, flirturile
grotegti ale Auricdi gi tupeul lui Stdnicd.Discret gi delicat, bdrbatul
este pentru Otilia nu numai un sprijin material, ci gi unul moral,
tdndra simlind din plin ocrotirea pe care acesta o revarsd rsupra ei
cu noblele gi eleganld.Leonida Pascalopolse cdsdtoregte cu Otilia ril
gi pleacd impreund in striinltate, deoarece tinerei ii pldcea sd
cdldtoreascl, sd triiascd in lud gi sd fie imbrdcatd elegant. Cu
aceeaginoble{e sufleteascS,atunci cdnd igi d.l searna,dupd cdliva
ani de cisf,torie, cd nu mai este potrivit pentru Crtitia, pascalopol ii
it
redd acesteialibertatea,ca ea sd poatd deveni "nevasta unui conte,
aqa ceva", decizia izvordnd dintr-un profund sentiment .,de
umanitate,s-o las s6-gipetreacdliberd anii cei mai frumogi".
Finalul romanului ilustreazi intdlnirea dintre Felix gi
Pascalopol,dupd terminareaprimului rdzboi rnondial. Moqierul ii
mdrturiseqtetdndrului doctor faptul cd otilia l-a iubit foarte rnult,
"mi-a spus chiar c5, dacd ar gti c6 suferi, nu s-ar da inapoi de a md
ingelacu dumneata".Pascalopolimbdtrdnise,era ,,uscatla fati, dar
tot elegant"gi spunedespreOtilia, cu un glas incircat de nostalgie:
"A fost o fatd delicioasd,dar ciudat6.pentru mine e o enigrnf,".
Limbajul personajuluj este elevat, fraza ampld, in care se
simte o politele respectuoasd, trddeazd,,intlirect, .,cregterealui
aleas6"gi educaliasolidd.
In "Enigma Otiliei", George Cilinescu afigeazdo conceplie
de moralist clasic, o observafieatentd a eticii umane, pe care o
clasificdtipologic: "Rornanul nu aparedec6tcdnd ne ddrn seamacd
incepe sd se organizezeo Iurne de tipuri gi de caractere."(George
Cdlinescu).
{
f
{{
* doua solii a lui Costache Giurgiuveanu, o femeie frumoasd 9i
ll
328
.
OTII-IARilRCUMSCU
- personaj principal de roman modern, obiectiv, realist-balzacian -
- personaj realist gi modern -
- tipul feminitlfii -
"Enigma Otiliei";
de George Cdlinescu
roman modern, obiectiv,realist-balzucian-
in 1932. George Cilinescu (1899 - 1965) sus{inea
necesitateaaparifiei - in literaturaromdni - a unui roman de
atmosferd modern6,degirespingea teoriasincronizdriiobligatoriia
literaturii cu filozofia gi psihologia epocii, argumentdndcd
literaturatrebuies5 fie in legdfurtrdirectdcu "sufletuluman".Prin
rornanelelui, Cdlinescudepdgegte realismulclasicprin atribuirea
unor dirnensiunisociale gi psihologice
caracterelor dominatede o
trdsdturddefinitorie,construindastfel personaje realiste tipice.
Scriitorulmodernizeazltehnica narativS,folosegtedetaliul in
dcscrieriarhitectulale gi in analizapersonajelor,
inscriindu-se astfel
in realismulmodernal secoluluial XX-lea,cu trimiterecertdc6tre
crea{ia lui Balzac prin istoria unei mogteniri,in jurul cireia
construiegte irnaginea societS{ii burgheze din Bucureqti.
Otilia Mdrculescu este "eroina mea liric6", proieclia
autorului in afard,"lipizarea mea in ipostazi femininl", i;i mirturisea
George Cdlinescuafinitdlile cu acestpersonaj.Otilia estepersonajul
principal gi "rotund" ("care nu poatefi caracterizat succint9i exact",
E.M.Forster), reprezentativ pentru modernitatea romanului, atdt
prin tehnicile de realizare,cdt gi prin problematica sa existenliala,
reprezentdndcnigmatica draml a feminitS{ii, din carecauzi este9i
un pcrsonaj eponim (caredi numeleoperei- n.n.).
Otilia, o tAniri de optsprezece ani, este llica celei de a
bogat6, care nrurise "de suplrare" ;i-i lisase lui toat6 averea,
laolaltd cu indatorireacregteriiOtiliei, rimasd de micd ldrd mamd.
Costache o iubcpte ca pe fiica lui, dar avarifia il impiedici s-o
intleze oficial sau s6-i asigure,in mod concret,un viitor.
329
 Fascinanti gi imprevizibild,Otilia se diferenliazd, de alte
personajefemininedin literaturaromand,de Sagacomanegteanu
din'"Via!a la ,tard",de Duiliu Zamfirescusau de Olgula din ,.La
Medeleni",de IonelTeodoreanu, prin aceeac6 easeaflI pennanent
intr-un procesdinamic,in continuddevenire.
Portretul fizic, relatat direct prin ochii lui Felix, ca
personaj-mortor, gi construit prin tehnicu detsliului, suger.eazd
trdsdturile morale proprii feminitalii: delicatefe,tinere{e,
farmec,cochetlrie,distinc{ie,ingenuitate:,,... un capprelunggi
tdndr de fatl,, inclrcat de bucle, cdzdndpAnd la urneri. Fita,
subliricd,imbrdcatd ?ntr-orochiefbartelargdpe poale,dar strdnsd
tarela mijloc ai cu o marecoleretade danteldpe umeri,ii intinsecr.r
franchefe
un brafgol 9i delicat...".
Ca eroinl realisti modernl, Otilia este tipicd pentru
categoriatinerelorinteligente,
cu s0nsibilitate artisticdgi atraclie
cdtre Iux gi c6l[torii in strdin6tate,ceea ce ar constitui o
componentrimportantda femeii enigmaticedintotdeauna.
Firea
captivanti a tinerei este sugeratiintlirect gi de titlul romanului
(personajeponim),carescoatein eviden!f,un personajtipic de
feminitateenigmatici gi controversatrpenrrutoatepersonajele
romanului.
Relaliaotiliei cu personajele romanurui, ca formuri esteticti
modernd de caracterizare, scoatein eviden[,1ambiguitatea
personajuluiin percepfiacelorlalfi.Relutivismul(subiectivismut)
cu care este priviti din mai multe ungltiuri tle vetlere, foarte
d'iferite,asociazd in nrodfericit puritateagi farmecul natural al
vdrstei cu o maturitate surprinzdtoare,Otilia flind de o
tulburitoareseriozitateori zvdpiiatd ca o fetig, ceeace dd o
fascina(iecuceritoare
personajului.
Tdndraenigrnaticdeste cel rnai controversatpct.sonajal
romanului,apdrAnd in opiniapersonrlelorin nrodciiferit.stnrrri'cl
contradic{ii surprinzitoare. Mos gostaclre o iubegtepe "otiiica".
"pe fe-fetilanrea".el fiinci"papa"ca'eprinrcgre dc raca urr:tr.oDcrc
tinerefe, lumindgi vioiciune. Ra!ionalul Felixvedein otiria..oiati
admirabilS, superioarl,pecaren-oin1eleg". pascalopol o privegte
peotilia ca pe femeiain devenire, arerabclare
"ce e paterngi ce e viril" in dragostea
cu ea,darnu distinse
lui pentrutdnilra,p..urJo
3so
considerd"o artist5" gi care?l incdntl gi il emo{ioneazd. "e ca o
rAndunic5".PentruStlnici Ratiu.Otilia esteo femeiecu "spirit
practic", caregtiece vreagi cum si sedescurcein via!5:"degteaptl
fat6!". Aglae o consideri "o zdnaticd", "o d.ezmdfatd","o
stricatS", caresuce$tecapul bdiefilorde familie, deoarecechiar gi
pe Titi reugisesd-l cucereasc5, iar Aurica o ur5gtegi o invidiaztr
pentruci aresuccesla birbali.
Alternanladintreteribilele copiltrrii, exuberanlade a alerga
descullf,prin iarbd cu profunzimea gi rafiunea rece prin care
judecd 9i explici imposibilitateamariajului dintre ea qi Felix
nedumeregte gi bulverseaza. Imprtrgtiati gi dezordonatd,acceptd
cu luciditateproteclialui Pascalopolgi respingecu delicatele
rnanifestdrilesentimentale ale lui Felix.in{elegltoare9i plini de
tact in comportamentul ei fald de mogCostache,dar aparentimuntr
la rautatilecelor din clanul Tulea, ea rlm6ne enigmaticlprin
amesteculunui farmecjuvenil cu o maturitateprofundtr.
Incitanta"enismda Otiliei" se nastemai alesin mintealui
Felix, care "igi dddeaprea bine seamacf, iubegtepe Otilia, f6r5 s6
poatd determina conlinutul acestui sentiment", fiind derutat de
,,e.
leacliile fetei. Biletul de arnor pe care i-l scrie stdrnegtein tdnf,rul
Sr
,li indrdgostit clrinuitoare stdri contradictorii, de la speran!6, la
*
$
$;
,u deprimare, de la frenezie la amdr6ciune,ca, in cele din urmi,
$' purtareaOtiliei s5-l arunce intr-o stareclriar mai confuzi decdt cea
$ift
lf,
initiala: "fli cunrinte, rnai vorbim noi, altd datd". Tdndrul nu-gi
Ity
'.lt poate da cxplicalii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce
l1'
rirriine pdnl la sfArgitul.rotnanuluio tulburtrtoare intruchipare a
li;
n a t u r i i c o n t r a d i c t o r i i a s u f l e t u l u i f c m i n i n . F a [ dd e F e l i x , O t i l i a
,ffi
a aregesturifumiliurc, tuntlre. cc ilustreazddeseori o grijl materni
ft
,a
p c n t r ue l -
$r i n d l a g o s t i tt o t a l d e O t i l i a , P a s c a l o p ool a d m i r d9 i o i n J e l e g e ,
d a l n i c i e l n u p o a t e d c s c i f r ai n p l o f u n z i m c r e a c f i i l eg i g d n d u r i l e
'i[
* l - c l c i ,c o n f i r r n d n d L rl-ui i F e l i x i n l l n a l u l r o m a n t t l u i :" A f o s t o f a t X
l1 d c l i c i o a s i . d a r c i u d a t l . P e t t t r r n- rr i n ee o e n i g m I " .
tr Dellnitti, indirect, prin l-clulde a fi, prinfapte, ucliuni, gcsturi,
wrltc SigAnduri. Otilia csteLtnpersonaj complex gi 'orotund" ("carc
$ nu poatc fi calacterizat sr.tccintgi exact", E.M.Forstcr) cu un
conrJlortarnentderutant. liind capabildde emo{ii puternice, apoi
33t
 trecdndbruscde la o starela alt4 imprigtiatr gi visitoare, deseori
dovedindin mod surprinzdtorluciditate gi tact. Este un amestec
ciudat,deatitudinecopiliroasi gi maturd in acelagitimp: aleargd
desculfiprin iarbadin curte,seurcdpe stogurilede ftn in eaiagan,sla
ca un copil pe genunchiilui pascalopol,dar esteprofundralionatdqi
maturr atuncicdndii explicdlui Felix motivelepentrucareei doi nu
sepot cdsdtori, dovedindo autocunoagtere desivdrgitd a proprieifiri:
"Eu amun temperament nefericit:mdprictisesc repede, suf6rc6ndsunt
contrariatii".
Un procedeu modern de caracterizare a personajelor
realiste estemediul ombiant, comera otiliei definind-o intru totul
prin detaliile cu semnificoyiicomportamentale:"o masdde toaletd
cu trei oglinzi mobile gi cu murtesertare,
[...] un scaunrotativ
pentrupian", ceeace ar puteafi interpretatca sugestiepentrufirea
ei imprevizibill, manifestdndu-seaici motivul oglinzilor.
Dezordineatinereasci a rucruriroraruncateamestecatpestetot
- rochii, p6ldrii, pantofi,jurnale de modl
franfuzegti,car1i,note
muzicale,pdpugi-, sugereazd exuberan{ajuvenili, un univers
spiritual al "ascunziguluifeminin", cum afirmd in mod direct
nsratorul omniscient.
Finulul romanuruiestedeschis in privin{adestinului
otiriei,
modernismulpersonajuluiconstdndgi in fapturcd nimeninLlpoate
dezlegamisterul ce se {esusein jurul ei, pascalopolinsugi
conchizdndctr, dupd atdfia ani, pentru el, Otilia rf,mdsese .b
enigmd".Fotografiape careo privegteFerix dezvdruieo .,femeie
frumoasd, cu linii fine,dar nu eraotiria, nu erafatanebunaticd",
avea un aer de platitudinefeminind,care nu mai semdnacu
ci
imaginea din congtiinla
modern,plin de contradictii.
lui. De aicireiesecd Otiliaesteun personaj
Limbajul eroineiesteerevat,frazacurtivatr,in caresesimte
o sensibilitatea gi for{a lduntricd,trddeazd,,intlirect, fireadelicatdsi
educafiasolidd.
Personajbovaric, Otilia trliegte drama singurltltii, a
viitoruluiei ambiguu,departede rnirltvisatafericire,deoarece _ se
destdinuie ea lui Felix- o femeiese bucurdde viafaadevdratd doar
cdfivaani: "cdtcrezi tu cd.maiam de trdit,in inferesuladevdrat ar
cuvdntului? Cinci, $ase ani!,'. Ea se definegte prin
sg2
H
$'
autocaracterizare,dovedind o profundi cunoa$terede sine, atunci
nu gtiu ce vreau,eu
cdndii dezvf,luielui Felix: "eu sunt o zd;pdcit5,,
suntpentruoarneniiblazali,careau nevoiede rdseteletinerelii,ca
Pascalopol".Otilia este,agadar,un personaj realist modern, prin
complexitate gi relativism,ilustrdndeternulfemininplin de misteq
imprevizibil gi cuceritor, care fascineazf,prin amesteculde
sensibilitatecandidl gi profundtrmaturitate.
in "Enigma Otiliei" Cdlinescuilustreazdo concepliede
moralist clasic, o observalie atentda eticii umane, pe care o
clasific[ pe tipuri: "Romanulnu aparedec6tcdndne ddmseamaci
incepesd se organizezeo lume de tipuri gi de caractere."(George
Cdlinescu).
RATrU
srnNref
-
- personajde roman modern,obiectiv,realist-balzacian
- personaj realist modern -
- demagogulqi parvenitul(arivistul)-
"Enigma Otiliei",
de George Cdlinescu
roman modern, obiectiv,realist-balzucian-
$ In 1932, George Cilinescu (1899 - 1965) susfinea
necesitatea
atrnosferd
aparifiei- in literaturaromdnd- a unui roman de
modernd, degirespingea teoriasincronizdrii obligatoriia
$
$
literaturiicu filozofia gi psihologiaepocii, argumentdnd c6
literaturatrebuiesi fie in legdturddirectl cu "sufletuluman".Prin
rornanelelui, Cdlinescudepdgegte realismulclasicprin atribuirea
lunordimensiuni sociale gi psihologice
caracterelor dominatede o
4.
rfr trf,sdturddefinitorie,construindastfel personajerealistetipice.
# Scriitorulmodernizeazitehnica narativi, folosegtedetaliul in
I
descrieriarhitecturale gi in analizapersonajelor, pafticularizdnd
astfelrealismulmodern al secoluluial XX-lea,cu trimiterecefti
cdtrecrealialui Balzacprin istoriaunei mogteniri,in jurul cdreia
construiegte imagineasocietdtiiburgheze din Bucuregti.
s33
 StInicI Ra{iu pe.rsoneisecrndnr $t realist, este tipul gi nepoli,incdt pini s6-mivie rdndul,mai bine md lipsesc.[".]
parvenitului, al arivistului, inscris in descendenla lui Dinu Unul se zbatede mic, inva!6,igi umplepldmdnulde ofticd,9i altuia
Pdturici, personaJur lur NicoraeFnrmon,firno in acelagitimp gi ii picd mogtenirea de-agata".
tipul demagogului,in galerialui Nae Ca{avencu din comedialui Gesturile, atitudinea, acliunile compun, indirect,
I.L.Caragiale."Avocat lbri procese,',StAnica provine dintr_o locvacitatea(locvace= carevorbegtemult, guraliv,limbut - n n')
familie numeroasdcare-gi impdrlise diferitele mogteniri, fiind personajului, parvenitismulgi demagogiatipicl: "Stinicdvorbea
produsulsocietifii in caretriiegte, o lume in care banii reprezinta sonor,rotund,cu gestartisticgi declamator".Dotat cu o limbufie
totul, cdsdtoriilese bazeazd, pe interesemateriale,ca 5i cariera, nestlpinitd, Stlnicd line discursuridemagogicedespreorice:
succesulin via{a politicd, respectulgi statutul social, adicf, o familie,societate, principiimorale,Iibertate,religie,cu o uqurinld
. societateunde"Zeul la carese inchinatoli estebanul" (Balzac). ce demonstreazd cd niciunadintreideileexprimatenu-l defineqte,
Stdnic6Rafiu, avocat de meserie, dar fdrd succesin agteptdnd cu nerdbdare "lovitura ceamarecares5-i schimbecursul
profesie,estetipic pentru categoriaparveni{ilor gi demagogilor vietii".
care doresc o ascensiuneugoard, bazatd.pe ingeliciuna, in speranla imbogdfirii,el cere,cu neruginare,banidela oricine.
peroreaziprincipiiin carenu credgi pe carenici nu le apricd. "ur. Prin cuvinte rostite"cu o petulan!f, (vivacitate
impetuoastr ' n.n.)in
El
este ginereleAglaei rulea, fiind cdsdtoritcu fiica cea mare a cafenu seghiceaniciun soi de depresiune", Stlnicd o abordeazf, pe
acesteia,Olimpia, cu care, ins6, trdise in concubinajp6ni cdnd Otilia intr-o seard,ca s6-i cear6"douf,zecide franci imprumut", dar
aceastaprimisedreptzestrecasapromisdde tat6l ei, SimionTulea, sdnu af'lenimeni.Alta data,ii scrielui Pascalopol un bilet,pe care-
Stdnicl Rafiu esteconstruit,asemenea celorlaltepersonaje, I trirnite prin comisionaracasd la Giurgiuveanu,bdnuind cd
din cletalii /izice cu semni/icagii morale, portretul fizic fiind mogierulii va da sutade francicerutd,pentrua nu o punepe Otilia
sugestivpentrutrrstrturile caracteriale:"de o sindtateagresivd,", intr-o sitr,ra{iejenantd.lmpertinen{a lui Stinicl nu are limite, el
cu "pdrulmaregi negru,foartecretgi cu mustatIin chipde muscd',, cere bani de la oricine, de la Aurica 9i chiar de la Marina,
imbrtrcat"intr-uncostumde soie-ecrue deschis",cu io lavaliera,i lui
servitoarea Costache. FIrtr niciun scrupul,el nu sed6 in l[turi
infoiattr,semnal dorinfeisalede a ptrreaun om de lume, in pascu de la nimic pentrua cdpdta.f?e gi sumederizorii,colporteazd gtiri,
moda.El ?gifaceapariliain casaIui Costache Giurgiuvean',unde da sfatr"rri pe care nu i le cere nimeni,se amestecd in cele mai
se adunaserd toatepersonajele romanuluila o partiddde cdrfi.cu personaleacfiuni ale altora,face promisiuni care pe nici nu se
scopulde a-l convingepe socruls6u,SimionTulea,si_i deadota gdndegte sd le respecte, fiind agitat qi mereuin migcare, prezent
promisl Olimpiei, pentru ca, la rdndul lui, s6_girespecte oriunde9i pestetot, agasdndpe toata lumea:"informeazf,9i se
promisiunea de a seclsdtorilegalcu ddnsa. informeazd,tragesfori cu indiscrelie9i cu un tupeu revoltdtor"
Leneg gi incapabil si munceascdpentru a_gi cdgtiga (narutoruD.El rezolvdoblinereade baninemuncifi,vdicdrindu-se
existenfa, StAnica stAgatade atac,fiind in pennanenld in agteptarea gi autocompatimindu-se: "Etl, un intelectual,un om destinat
unei mogteniri'care ise pare singurasorLrlie de tr.ai.ilrediul carierelor superioare, n-am 7'ece lei. E intolerabil'"
ambiant, ca procedeu modern de caructerizare indirccttl a (uutoctructeriTare). Apoi, arneninli eficient: "Voi reda bietei
personajuluirealist,il definegtepe avocatul ratat, ai caruinrod Olimpia liberlateaei", cuvintelestdrnindingrijorarea Aglaei,care
de
a gdndi se inscrie in mentalitateuepocii privind avanta.jele erainspiirndntatd de rtt;ineaca fata ei sd se intoarcdacasacu un
mogtenirii, ilustrativd fiind propriareplicd:"Dacdfamiliarnea,r: copil qi tlr[ bdrbat.
s-arfi prasitatdta,v6,spunpe onoareamea.aziagfi miliorrar Alte trdsituri de caracterdefinesc,indirect, personajul
[... ].
Arn unchigi rndtugifbarlebr-rgate, c6t par in cap.insdtoti n,, .nri, reafist motlern prin reJlecturea sentimentelor dominate de

s$4 335
 interese materiale, Ipocrit gi fanfaron, inteligent pi abil, se
iluzioneazd.cu marea iubire pentru Olimpia, cu care trdiegtein
concubinaj,nddajduindcd.ea va mogtenio avereimportantdface
"un calculde maestrucarenu seuiti la bunurileimediate,ci la cele
ce pot decurgemai tdrziu". Acest fel de "iubire" demonstreazd
meschinlriagi perfidia lui StAnicdRafiu,care,dup6ce furabanii
lui Giurgiuveanu, ipi schimbi radicalsentimentele, considerdnd cI
Olimpia nu este femeia potriviti care sd-l ajute in ascensiunea
social6.De aceeasehotdrdgte
sdsedespartdde ea,dar,din perfidie
structuralS, nu lasdsd se intrevaddadeviratelemotive,ci di vina
pe faptulcd estelipsitde "fericireapaternitAfii,' -dupi moartealui
Religor-gi face paradd de sensibilitateasa, ducdnd..o lupt6
dureroasdintre sentimentegi datorie",dupl cum afirmd cu ironie
naratorul omniscient. Demagog, peroreaz6teorii sforf,itoare
despre importan!agi binefacerilefamiliei, dar refirzi cu
incdpdfdnare
sa oficializezerela[ialui cu Olirnpia,degiaveauun
copil,pdndcdndaceasta nu intrdin posesia caseipromiseca zestre.
CAndii rnoarecopilul esteindurerat ostentativgi, ipocrit, se
vdicdregte gilSgios,urmdrindnumai sd capetenigte bani de la
oricinese l6sainduiogatde "suferin{a"lui. Tot copilulestetblosit
ca argumentgi dupdce-ljefuiegtepe mo$ Costachegi vreasd se
despartf,de Olimpia,carenu mai corespundea noilorsalepretenlii
de om de lurne.intr-o seard,tine soliei somnoroase un discurs
demagogicdespre"neputinlafiziologic6"a acesteia,
carendscuse
"un copil neviabil"gi, ludnd-oraznac,u
ideile,o acuzd,, cu emfazd,
cd se sustrage "indatoririlormoralefa!6de societate,', cd e posibil
si ia drogurinumaica sdimpiedice"creareauneifamilii".Nevasta,
placiddgi mai mult adorrnitd, obignuitd cu perorafiile ridicoleqi
lipsitede conlinutale lui StAnica,nu reacfioneazd. in niciun fel
atuncicdndel concluzioneazd
facto,voi face
al barbatului
ca,in curdnd sd
verdictul:"Nemaifiindsotiatneadc
nu rnaifii nici de iure',.Motivulreal
erainsdacelade a-gischimbastatutulsocialrnodest gi
sd intre in elita societa!ii,avdnd acunr banii furafi de la
Ciurgiuveanu. Stanicdse cisdtoregte cu Georgeta,
carenu-i face
nici eavreuncopil,darcareavea- in schirnb-..pr-otectori
asidLli",
ajutdndu-l sd urcepe scarasocietAlii.igi irnplinegte astfelvisulde a
fi un om bogatgi insuratcu o ferrreiecaresd-i asigureintrareain
$s6
lumea influentii a vremii: "Mie mi-ar trebui o femeie de lume,
consumata,inteligent6".
Din rela1iile lui cu celelaltepersonoje, reiesin mod indirect
Si alte trdsdturi caracteriale.Impostor, volubil, grosolan, trivial'
demagog, patetic gi ntrucitor de locvace, Stlnicl "are geniu",
3 exploatdnd sl5biciunile fiecirui om in parte: adoptl maniere
distinsecu Aglae, pe Aurica "o ia in brale gi o sf,rutilviguros". Cu
toate acestea,imaginea de garlatan impertinent se rf,sfrdngein
opiniacelorlaltepersonaje.Pascalopolafirmf,cI "Sttrnicf,Asta[...]
e un escroc [...] e indrnzne{ qi neruginat", iar Simion ii declarl
fhfig:"egti un pungag".
Bun cunosciitor de oameni, Rafiu exercitA asupra
interlocutorului o influenff, puternicf,, are o capacitate de
adaptabititate fantasticd,este un actor talentat,jucdnd cu fiecare
alt rol, in func[ie de interes. Printr-o complicitate insidioasf,
(vicleand.perfidd-n.n.) cu ideile fixe ale lui Simion,Rafiucdgtigl
mai mult decdtprin implorf,ri9i declamalii,reugindin celedin urmd
s[ obfini zestrea Olimpiei. in timpul bolii lui Costache
Giurgiuveanu,StAnica,cinic, ii povestegtedespredeceseleunor
persoane,carese sfArgiserd"cu o viteztrsatanictr",insptrimdntAnduJ
pe bitrdn.
I
Arivist, hotdrdtsi puntrmdnape averealui mogCostache, se
furigeazdin casaacestuia,aparedin umbrf, cdnd nu te aqtepli,il
descoasecu priviie la testamerlt,pdndegtemereuo ocaziepotrivittr
gi aceastase ivegte:vdzdndunde {ine btrtrdnulbanii, ii fur[ gi-i
cauzeazd astfelmoartea:"ba-banii,pu-pungaqule". Firtr niciun pic
de remugcare, joaci rolul indureratului,"cel mai pltruns de
evlavie",mai ciupegtecevabani din gdsit
sf,culelul de Aglae, apoi,
imbogifit, pdrSse5te cu totul familia Tulea.
t Dupf,ce secdsdtoreqte cu Georgeta,StInicAi;i facefirmf, de
avocaturd,patroneazitripouri gi cercuri de morfinomani9i este
propulsatde noul sdu statut social in viafa politictr,devenindo
personalitaterernarcabilda acesteisocietifi, in care nu conteazl
rl
*
rnijloacelede parvenire,ci numai banii, averea,bogtrlia.Degi in
simte"un ritm nou" 9i esteproprietarul"unui
nouaipostazAStAnicA
block-haus,pe BulevardulTachelonescu",el rdmdneconectatla
I
vechiledeprinderi,de a gti tot gi de a colportave;ti, cu aceeaqi
337
apetenf6ctrtre"limbufie". De la el afli Felix cd Otilia se despd(ise
de Pascalopolgi cf, "acum e prin Spania,prin Americ4 nu gtiu pe
unde,nevastaunui conte,agaceva".
Stinicl Rafiu este aqadar"profitorul de ocazie, escrocul
ordinar, lipsit de orice scrupul, gata oricdnd de orice ignominie
(osnicie, infamie,mdrgf,vie- n.n.\,fanfaron sentimental,afectdnd
seriozitatea,cultivator de paradtr al demnittrfii civile, demagog,
t introspecteazf, cele mai obscurezone ale congtiinfeipersonajelor,
scheltrltritor, oferindu-gi tuturor serviciile cu o limbufie
incontinenttr (care este lipsit de modera{ie,care este nerefinut,
violent - n.n.), hilarf,". (Al. Piru). El este un personaj realist
modern, atdt prin tehnicile de caracterizare,cdt gi prin trisdturile
verosimileale parvenituluidemagog.
in "Enigma Otiliei" Cllinescu ilustreazf, o conceplie de
moralistclasic,o observalieatentda eticii umane,pe careo clasificf,
pe tipuri: "Romanulnu aparedecdtcdndne df,m seamaci incepesI
se organizezeo lume de tipurlgi de caractere."(GeorgeCdlinescu).
Personlj de romen modern,
de eneliztr psih CT
AI}ARAUU
- penonaj de roman modern de analizl psihobgkS,obftrtiv gi realist-
- personaj realist modern -
- snobul-
nConcert din muzicd de Bach",
de Hortensin Papadat- Bengescu
'-
roman modern de analizd psihologicd,obiectiv Si realist -
Romanul"Concert din muzicl de Bach" esteal doileadin
ciclul Haltipilorgi a apdrutin anul 1927,ftindunadintrecelemai
realizatecrealiidin intreagaprozAa HortensieiPapadat-Bengescu
- r9ss).
(r876
Toateromaneleacestuiciclu urmlrescdestinulHallipitor,al
fi
rudelorgi prietenilorlor, care fac partedin societateamondenda
338
Capitalei,aga-zisa"lume bunl", o fauntr compusl mai ales din
snobi gi mai pulin din aristocrali adevf,rafi,exagerat stiliza{i.
Perspectiva auctoriald osupru lumii este adeseagrotescI,
romaneleHortensieiPapadat-Bengescu fiind createprin modalitiili
narative moderne, in care investigalia psihologictr gi fiziologicl
care sunt, in general,imbogAfilii de datii recentl gi iqi pun intreaga
energiein slujba parvenirii pe scarasociald,pentru a li se uita
origineaumill gi a pdtrundein inalta societate
Wziuneanarativd se definegteprin naraliunea la persoana
a III-a, naratoruleste observatorulprezentin desfigurareatuturor
evenimentelor,aqadar"se manifestl atdtnaratorul omnkcient, cdt
qi personoje-reflector prin care se multiplici perspectivele"
(N.Manolescu).
Prezentareaevenimentelorgi a personajelorf{cutd direct de
narator alterneazl cu introspeclia, analizo psihologicd tntreprinsd
de cdtre personajul insusr,prccum Si cu diferite puncte de vedere
ale celorldte personaje osupro aceleiagi situa(ii (relativismul),
toate acesteprocedee indirecte de caracterizcre sunt definitorii
pentruconturareaeroului de roman modern.
GeorgeCtrlinescua interpretatmagistralesentapsihologicl a
personajelorHortensieiPapadat-Bengescu: "Un aspectcaracteristic
al acesteilumi esteci indivizii nu sunt preocupafide bani decdtla
inceput, in momentul infiArii in clasf,.Toli sunt mai mult sau mai
putin bogali, dar afla{i in afara oriclrei griji materiale.Avereaeste
uniculmediuin carepot pluti acestefiinfe diafane.[...] Aici n-avem
de-afacecu ambifiogipolitici,cu avari,cu speculanJi,cicupersoane
preocupatede <ce zice lumear, ambisiondndsd dea serate,sd fie
primite la anumite receplii dificile, .sd reaclioneze in toate
momentelevielii, chiar cele mai grave, tn modul cel mai distins".
Contrasteleinfie esen$lSi aparenld nu apeleazi la ridicol,
de aceeaimagineapersonajelornu este comic6, a$a ca la I.L.
Caragiale,deoareceeroii sunt depringicdt de cdt cu stilul de viald
adoptat. insd egoismul, imoralitatea, lipsa sentimentelor, fac
aceastl lume detestabil5, pdnf la accente grotegti prin reacfii
pasionalevulgare.
339
 Romanul este construit - ?n principal - pe destinul a trei
cuplurj: Lina gi profesorulRim; Elenagi inginerul Drdginescu;Ada
Razu gi prinful Maxenfiu. in cadrul fiecirui cuplu intervine un
intrus, care destabilizeazlrela{iile familiale ale partenerilor,prin
triunghi conjugal.
Personaj realist modern, Ada Razu intruchipeazi tipul
snobilor gi al parveni{ilor ce compun,in general,inalta societate
a Bucuregtiului,purtitori de miqti, pentrusalvareaaparenlelorgi
convenienfelor socialemondene.
Trtrstrturile morale reies, indirect, din faptele, gesturile Si
atitudinea eroinei. Ada Razu este fiica unui fost morar care se
imbog{ise "din ftrinf,",ajunsesecel mai mare fabricantgi-i ldsase
fiicei sale o avere impresionantilInteligenttr gi vioaie, Ada igi
administreazf,avereacu energie, beneficiind gi de o oarecare
instrucfie, dar lipsitii de o culturi solid5. Fire ambi{ioas5,
doregtecu toati fiinfa sI parvintrpe scarasocialtr,sd pitrundi in
inaltasocietate,condiliasa modestifiind insl o piedici insemnati.
Solufia o constituiecf,sf,toriacu prinful Maxenfiu, un aristocrat
declzut gi slrtrcit, care fusese nevoit str-gi ipotechezemogia
Plf,esele.Ada Razu,poreclitd"fbin6reasa",il cumplri pe prin{
pentrutitlul aristocratic,pentrustatutulsiu socialgi-i salveazd,
in
schimb, mogia. Cdnd erau numai ei doi, Ada nu se sfia s6-i
aminteasctr: "gtiai doar bine ci riscumperi hodoroaiade palat gi
mogialucie cu ftrinf,reasa".
"Senzualtrgi capricioas5", frivolS, Ada il place pe Lictr
Trubadurul,fiind impresionatd de "acel tdndrzvelt" careii stdrnise
admirafiapentrupriceperealui la cai: "cu ce me$te$ug dezmierdase
calul![...] Cu ce pumndomolisetdnirulacelape murg!".Adei i-ar
fi flcut mare pltrcereo relatie amoroasi cu acest tdnar vioi 9i
viguros, cu un farmec aparte-"Ar fi vrut sd aibf, un amant"-, dar
convenienfele socialeii impuneaupruden!5,deoarece"reputafiaei
era prea proaspitii".
Mediul ambiant, ca procedeu artktic de caracterizare
indirectd a personajului realist, determintrfirea gi deciziile Adei
Razu,care doreamai mult decatorice si se asemenecelor care
fdceauparte din cercul restrdnsgi exclusivistal lumii mondene
bucuregtene.
34(}
SupunAndu-setotal aparen{elor impuse de societatea
aleasi, Ada este decisi sI aparf,in public cu soful s6u in cei mai
cordiali termeni conjugali, mai ales in ziua participdrii cailor la
curselesportive,cdnd il va prezentalumii pe Lici. Sub calmul
convenienldlormondenese ascundmizerii morale lustruite,Ada
1,il avdndambilia de a-l ducepe Maxenfiula concertuldin muzicl de
ffi
Bach, organizatin saloaneleElenei Drf,ginescu.Dar btrrbatulera
acum ca "o umbr5", insd ea voia sf,-l aratelumii, pentrua se vedea
cf, "un astfel de blrbat era o scuzi, pledain favoarealegiturii ei cu
Licd". Se folosegtede boala lui Maxenfiu pentrua primi cdt mai
rnulte vizite, organizeazi recepfii, trecdnd astfel drept foarte
devotati sofului ei bolnav.Cu o intuifie feminintr extraordinartr"
gties5 fie cordiall gi naturaltr cu Marcian-"bunul simf ii dicta sf,
nu fie nici cocheti, nici lingugitoare,artistul av6nd spaimf,de
amdndoud"-,pentruca, prin el, s6poattrobfineinvitalii la concertul
organizat de Elena Driginescu gi sI pitrundl astfel definitiv in
societateamondentr,fiind totodatf, foarte preocupatdde cariera
socialda lui Licd.
Naratoarea omniscientd ii face, tn mod direct, un portret
fizic, cu trimiteri precisegi semnificativectrtrestructura psihictra
personajului:"Ea, agacostelivtr,era foartetiranici. Campioandla
tenis, bralul slab azvArleamingea neobosit,campioanl la dans,
piciorulcelebrude sublire,un os cu pieleoacheglgi plroasi. [...]
Fa{a negricioasi gi ochii apringinu arltau, dupi nopfi nedormite,
nicio oboseali.Acum, mdinileslabe,negre,cu inelemari, printre
careacelsafir uriaq,pe careLici igi aprinsese ochii, lineauhtrlurile
ferm.PrinfesaMaxen{iuconducea admirabil".
Ca gi celelalte personaje,Ada Razu este conturatiiprin
modurile diferite Si subiectivismul cu care este perceputi in
congtiinfacelorlalti.
$ Licd observiin trisuri "o {igincuqi uscattr,ca un drac, cu
buze rogii ca singele inchegat gi cu o perechede ochi apringisub
tl boneta de piele ce o impodobea,asculindu-imai tare birbia
ascu{it6.Pe m6inilenegre,cu degetefuionate,aveainelecu pietre
cdt un nasturede tunicd".Atunci cdndo cunoagte personalgi o vede
I
in plind deslEgurare, o califici: "Ce gagperi(5!"(figanci - n.n.).
341
 Maxenliuo vedeca pe o "vrijitoare" vinovatl de evolufia
bolii lui,.pentrucf,?lt6rf,gteduptreapestetot, "in loc sd-llasela unul APOSTOI
BOLOGA
din acelesanatoriiminunatedin strbinf,tate undegi-arg[si linigtea". - personaj principal de roman modern de analiztrpsihologic5,
Marcian o considerl "o femeie de treab5" gi crede cd, obiectiv qi realist -
pentruvdrul sdu,Maxenliu,estesofiapotriviti gi grijulid de careare - personaj realist modern -
nevoie. - intelectualul-
Ada Razu este un personaj realist modern gi prin (expresiaunei crize morale gi psihologice)
introspecyiapsihologicd pe care naratoarea omniscientd o face,
utilizdnd caprocedeeartistice de caracterizareonaliza conStiinlei "Piidurea spdnzuralilor",
{.
Si a sufletului, monologul interior, dialogul Si stilul indirect liber. de Livia Rebreanu
Ada Razu este, prin sinitatea, ambi{ia gi energia ei, -roman modern de analizd psihologicd , obiectiv Si realist-
personajulapt sf, parvin6, ascunzdndu-qi din ce in ce mai bine
vulgaritateagi condilia umild, reugindsi ptrtrundtrintre membrii Liviu Rebreanu (1885-1944)estecrcatorul romanului
inaltei societbfibucuregtene. Dupf,moartealui Maxenliu,pe careil romdnesc modern, deoarecescrie "cea mai puternicdcreafie
interneazipreat6rziuin sanatoriu,pentruca acestasi se mai poatl obiectivd a literaturii romdne"de pdndatunci (EugenLovinescu),
vindeca, Ada oficializeazd rela\ia cu Lic6, pe care-l impune iar "P6dureaspdnzuratilor"esteprimul roman obiectivde analiztr
definitiv in lumeamonden6,ajutdndu-lsf, faci o strdlucitdcarierd psihologictrdin prozaromdneascf,.
politic[. Nuvelelecareprecedromanul"Pddureaspdnzurafilor"sunt
HortensiaPapadat-Bengescu instaleazddefinitiv in literatur5 "Catastrofa","l!ic $trul dezertor"gi "Hora mo(ii", pebazacf,rora
romanul romenesccitadin qi de analiztrpsihologictr,inscriind
Liviu Rebreanucreeazdprimul roman de analiztr psihologictr,
astfel inctr un succes al modernismului interbelic. Degi
prozatoarca faceadevdrate studii ale personalitdjiinaturiiumane,ea
,ft
il,i
"il"
obiectiv gi realist din literaturaromdn6.
ilt Romanulilustreazdevocarearealistdgi obiectiv[ a primului
nu realizeazdun roman social, ci contureazi coloristic o lume
itt rdzboi mondial, in care accentulcade pe condifia tragicd a
cosmopolitd,o "burgheziede formafie recent6,fdrl tradigii,fdrd ,Fdl
intelectualuluiardeleancare este silit sd lupte sub steag strdin
moral, fird gust" (G.Cdlinescu),o societate a parveni{ilor, a t}
qF, impotriva propriului neam; "PIdurea spdnzuraf ilor" este
imbognfi{ilor de duptr rlzboi. "Sufletul acestoroameni e incf, flr' "monografiaincertitudiniichinuitoare"(G. Cdlinescu).Rebreanu
primitiv gi grosiersubreflexede aur gi de purpur.Din civilizalie,ei r{,i,
.W este in acest roman "un analist al stlrilor de congtiin{5,al
n-au decit confortul" apreciazl criticul Mihai Ralea. :Sti
ft. inv[lm6gelilorde gdnduri,al obsesiilortiranice".(TudorVianu)
ti.
'fi ' Apostol Bologa este personajul principal gi "rotund"
("care nu poate fi caracterizatsuccint gi exact", E.M.Forster)al
tJ romanului "Pddureaspdnzurafilor",primul erou din literatura
i romdni intruchipatde intelectualul ce trtriegteo dramtr de
{ congtiinf5,un tragic conflict interior declangat de sentimentul
]ll
gi
datoriei de cetf,lean,ce-i revine din legile statuluiaustro-ungar
#
fi
4r apartenenfala etnia romdneascd.Liviu Rebreanu analizeazd.
1{l
personajuldin punct de vederepsihologiccu obiectivitategi,
fil
3.t$
342
t$

pentruprima oari inproza romdneasci,aducein prim plan o crizd
de congtiin{I a unui intelectual ce aspirf,la o existenlSbazatd.pe
principii,moralesolide,claregi intransigente.
Naratorul omniscient alcf,tuiegte, in mod obiectiv,
sondajul psihological personajului,utilizAndo gamd variatl de
procedee artistice indirecte de caracterizare.'Monologal interior
("<<Ampierdutpe Dumnezeu, ii fulgerd
al eroului sauautoanaliz.a
prin minte"), cuvintelepersonajului ce se constituiein mf,rturisiri
ale propriilor conceptii("Lege, datorie,jurimdnt ... sunt valabile
numaipdn6in clipacdndifi impuno &imd fald de congtiinfata [. ..],
nicio datoriedin lume n-are dreptul sl calce in picioaresufletul
omului"), caracterizsreafdcutd direct de cdtre naratorul omniscient
("Apostol Bologase ficu roqude luare-aminte gi privireai se lipise
pe fala condamnatului. igi auzeabdtdileinimii ca nigteciocane."),
tnvdlmdselilede gdnduri Si obsesiice nascsitualii dramatice,prin
repetareaunor cuvinte cu valoare de simbol (datoria, lurnina din
privirea condamnatului,legea, iubirea), precum gi armonizarea
naturii mohordte, reci, sumbre cu zbuciumul dramutic din
consliinla personajului (naturolismul) creioneazd,un personaj
realist modern gi "rotund" ("care nu poatefi caracterizat
succintpi
exact", E.M.Forster)prin complexitateatrf,irilor gi zbuciumul
congtiinfei.
Perspectivatemporald dkcontinud aducein prim plan, prin
flash-back, perioadacopilSriei,care influen(eazidecisiv evolulia
psihologictrgi concepfiileprotagonistului desprelume gi viatd.
Apostol Bologaestefiul apriguluiavocatlosif Bologa,intemnifat
pentrudoi ani ca semnatar al Memorandumului gi al Mariei,care
avea pentrucopilul ei "o dragosteidolatrd" gi al carui suflet era
"plin de credin(6in Dumnezeu", reprog6ndu-gi chiardacdnu cumva
iqi "iubegte odrasla mai mult decdt pe Atotputernicul?".
indoctrinat de mamasa, copilul ajungesi aiba halucirralii
in
bisericd,irnagindndu-gi cd il vedepe Dumnezeudupao perdeade
nourialbi gi atunci"inima gi-aoprit bataile,iar ochii i s-auumplut
de o lucire straniebolnavi, in vreme ce sufletul era plin de
fericire...".Mamainterpreteazi momentulca pe un semndivin gi
dirijeazdcopilulsprecaleapreotiei.Venitdin inchisoare. tatdl se
opunecu stragnicie exaltAriireligioasegi sidegtein copil o forli
3.14
l6untrici, dorind si facd din acesta"un om gi un caracter".
Printr-o educafie sever6,.liri sentimentalismesiropoase,Iosif
Bologa accentueazd,latura patriotici in structuramoralda biiatului
qi-l povlluiegtesi dobAndeasctr stima oamenilor,dar mai alespe
a lui insugi, stabilind un echilibru intre lumea sa gi lumea din
afari prin armonia deplini a sufletuluicu gindul, a gindului
cu vorba gi a vorbei cu fapta, dar mai ales:"ca btrrbat str-{ifaci
datoria gi sI nu ui{i niciodati ci egti romAn!" Avdnd aceastl
structurheducafionald, copilul evolueazlcu o bazi de principii ce
pireau solide, primul dezechilibru producdndu-sela moartea
tatf,luisf,u,cdndaresentimentulci "Am pierdutpe Dumnezeu".Ca
student la Facultateade Filozofie, cu sufletul plin de indoieli,
cautl certitudini in gtiin{I, carecredectrii poateoferi "un adevtrr
absolut",ce l-ar putealdmuri pe deplin. igi formeaztraici cdteva
principii asupraviefii, eticii, considerdnd c6 "omul singurnu e cu
nimic mai mult decdt un vierme" gi cI numai "eolectivitatea
organizatddevine o forld constructivd".Concepliabespreviafd
formatl in cei doi ani de studii ii impune opinia care i se va
zdruncinadin temelii mai tdrziu: "Congtiinlasd-[i dictezedatoria,
nu legile", iar respectulfa[d de stattrebuiestrfie dictatde aceeagi
congtiinfd: "Eu nu afirm cd statulnostrue bun! [...], darcdtf,vreme
existi, trebuie sd ne facem daloria...". Bologa se inroleazi in
annata austro-ungari dintr-un orgoliu juvenil, plecdnd de la
concep{iacd "numai rdzboiul e adevdratulgeneratorde energii",
susfindndideeaci "rdzboiul este adevdratul izvor de via[d Si cel
l ntai eficaceelemenlde seleciiune.Numai in fala morlii pricepe
?,
f omulprelulvielii Si numaiprimejdia ti oyeleSte sufletul".
$ Introspec(ia psihologicd, retrospec(ia Si autointrospeclia
ff
'F constituie procedee morlerne de caracterizare a personajului
Sl realist,caretrdiegtein permanenldun conflict interior, amplificat
de inadvertenta dintre concep{iipi realitate.Datoria qi rizboiul
svnt principalele coorclonalede conStiingdale lui Apostol, care-i
energizeazdtoate faptele eroice de pe front, fiind rlspldtit cu
medalii gi cu "onoareasd fac partedin CurteaMa4ial6" care l-a
t
judecatpe sublocotenentul ceh Svoboda,ce fuseseprins"cdnd era
$-
i[
sdtreacdla dupman,inarmatcu h[(i gi planuri".Tdnirul locotenent
.a
,f
igi exprirnd fafl de Klapka indignareapentru fapta dezertorului,
*
3*5
$
 considerand cf,esteo ru$inepentrucorpulofiteresc.primazguduire
a concepfiilorsale despreviaJ6,ce pdreauatdt de solide,are loc
atuncicdnd,verificdndcu o rivnr absurdr trdiniciaspdnzurrtorii
lui svobbda, este surprins de privirea condamnatulzi, in ochii
cdruia "se aprinse o strdlucire mdndrd, invdpdiatd,care parci
pdtrundeapdn[ in lumea cealalt6...". Aceasta priviie il
impresioneazf, profundpe Bologagi simtec6 "i sepreringein inimd
ca o imputaredureroasd".Atitudinea lui Svoboda,care ..sdruti
lacomcruceadin mAnapreotului"gi careigi potrivegtesingur,,,cu
o licdrirede bucurie",lalul in jurul gdtului,il fascineazape Bologa
gi-i provoaci un puternic dezechiribruinterior prin u.."u .a
privirealucitoarea condamnatului "p6reasa vesteasca oameniloro
izbdndi mare".Apostol nu inferegelumina din ochii cehuluigi
incearcds6-gi restabileascd echiribrul congtiinlei,apeldnd ia
concepfiilesale ce pf,ruserdsolid inrdddcinate:,,pedeapsa...
crima...legep,bolborosiApostol Bologa. [...] fiecare igi face
datoriacum crede[...], clci mai presuscleom e stqtul,'.
Relatarea lui Klapka despre pddureaspdnzuralilor(..in
fiecarecopacatdrnauoameni") Si diatogul ojileritor la popotaii
zguduie lui Apostol Bologa toate concepfiileformate p6n:I
atunci in congtiin{a sa, schimbdndu-iradical opinia uiupru
existenfeiobiective.Noua viziuneimpuneceftitudineacd.',nintic
nu e mai presusde om". cd, "omul esle centrul universului
[...J,
omul e Dumnezeu!" Concepgiileprotagonistului se clatintr
puternic gi el igi df, seama "ce ridicol am
fost cu concepliatle
via1a", ce rdmdnenumai "o formula neroacld",de care acum se
rugineazf,.
Vesteacd divizialor semutf,pe frontuldin Ardealgi cd va fi
nevoitsd lupteimpotrivarom6nilorducela prtrbuqireadelinitivd
a congtiin{eipersonajurui.Er mai incearcdo urtirndsperantd
salvarea proprieicongtiinfe,
gi dreptrecompensd"
pldnuind"sd spargdrcflectorurrusesc
ar puteaoblinede Ia generalulKargconcesia
de
de a fi trimis sf, luptepe artefronturi,in Gariliasauin ltaria.iqi
pune toattr energiain doborAreareflectorului,reugegte gi este
chematde generalpentrua primi medaliade aur p.ni., merite
deosebite. Bologains6ii cere"favoarea"de a fi scutifs6meargdpe
frontul romdnesc,explicdndu-icd se aflr "in irnposibiritate
346
morald", dar Karg se enerveazd, ameninldndcd "fiecarecuvdntal
d-tale ar merita un glonte!". Bologa se hotirtrgte si dezertezela
muscali (poporul -
rus n.n.), dar esteranit in luptl gi st[ in spital
patru luni, gdndindu-sein acesttimp cdt de norocosa fost c6 nu a
trecut la inamic,deoarece,apropiindu-sede frontul romdnesc,are
prilejul sI treacdla ai sdi. Cuvinteletatilui sdu("ca bdrbat sd-Si
faci datoria Si sd nu uili niciodatd cd e;ti romdn!"), addnc
tt
imprimatein congtiinll, il determindpe Bologa si considerecd
datorialui e "si trIiascf,gi sdtriumfe", deoarecemoafteainseamni
"lagitatepentruomul careare un idealin lume."
in dialogul purtat cu ofi{erul ungur Vargain tren, Bologa
suslineideeaci legeagi datoria suntvalabile"numaip6ntrin clipa
cdndi1i impuno crimd fa!6de con$tiinta ta" gi cd nicio datorienu
t#
are dreptul "sd calce tn picioare sufletulomului". Sinceritatea lui
devine periculoasdpentru ofiferul Bologa, dar el simte cf, to{i
gAndescla fel, numai cf, nu au demnitatea lui de a recunoa$te:
"Dacf,ar puteaciti cinevain sufleteletuturorofilerilor,s-aringrozi
l# de ceeace ar descoperi. Cei mai mulfi igi ascundgdndurile,
el baremie sincer".Bologaseindreapt[cu siguran]d
tragic, el mhrturisindu-i chiargeneralului
pe cdnd
cAtreun destin
Kargcd acumin sufletul
sdu "s-u prdbusit <t lume" (autointrospecgie),exprimdndu-qi
concepfiacd omul ar trebuisf,-gicontroleze pornirile,astfelca "sd
nufacd niciodalainima ce nu vreqcreierulsi mai cu seamdcreierul
su nu fctciice s/aSieininta!".
Plecatacasdin convalescenfd, Apostol rupe logodnacu
Mafta,recunoscdnd f61igcl n-o mai iubegtegi in clipa aceea"s-a
sirnfitfoartefericit",dar gi m6ndru pentru fermitateahotirArii
l$ luate, constatdndincd o datd c6t de falsl fusesegi percep{ia
sentimentuluicleiubire. intorspe front,estenumitinlr-o funclie
ls de bilou,la coloanade munilii,st[ in gazdtrla groparulungurVidor
gi se indrdgostegteputernicde tata acestuia,Ilona,cu carese gi
logodegte,simlind pentru prima oara iubirea adevlratS'
l$ inil{5toare.
Estedesenrnat din nou urembrual Curlii Mar{ialepentrua
l$ judeca pe cdfiva !6rani romdni acuza[ide pactizarecu dugmanul,
ceeace il hotlrigte sI dezertezegi sI treacdla romdni,degieste
congtientcI sublocotenentulungur Varga il suspecteazd gi-l
t$ 3it?
 urmire$te indeaproape.Pleaci intr-o noapte sf, treac[ linia a unui singur caz de conqtiinli, un studiu metodic, alimentat de
frontului, "cu inima ostenitdde bucurie", dar se rat[ce$e gi este fapte precisegi de coincidenle,impins dincolo de,teslturalogic6,in
prins de o patrultr"chiar in sectorul lui Varga, care-l aresteazi. addncurile incongtientului".
Asupra lui Bologa este gtrsiti ,,harta cu pozigiile frontului,,,
documentincontestabilde trf,darea statului austro-ungar.
Dezertarealui Apostol esteechivocii,e posibil ca el sd_gifi T
I}OAMNA
dorit strfie prinsgi condamnatla moarte,gdndindu-secd,dacf,reu$ea ft
si ajungi la ai stri(la romdni),ace$tial-ar fi privit ca pe un lag,care
luptasedeja doi ani sub drapel austro-ungar.in alti ordine de idei,
competenlaofiferului Bologa nu justifici faptul cd a fost descoperiti
t - personajsecundarde roman modern de analiztrpsihologicd'
- subiectivpi realist -
- personaj realist-modern-
- tipul feminittrfii
incercareade a dezerta.deoareceel dovedise o bunr pregdtire
militard in distrugereareflectorului rusesc,gtia foarte bine linia
frontului,agadarn-ar fi trecutniciodatdprin sectoruldugmanuluisf,u "Patul lui Procust",
de Camil Petrescu
declarat,Varga,gi, mai ales,n-ar fi luat cu sine o hartdcare l-ar fi
- roman subiectiv de analizd psihologicd -
incriminatfrri dubiu. La interogatoriu.Bologa simte o dorin(i
nesttrpinittr sI explice frlmAntirile sale de congtiinld care_i
determinaserd, dezertarea,sd-i fac6 sd infeleaga ..cum mi s_a Al doilearomanal lui Camil Petrescu(1894-1957), "Patul
zdruncinatechilibrulsufletesc",dar pe nimeni nu intereseazd lui Procust", aparein 1933,la numaitrei ani dupf,"Ultima noapte
astfel
de explicaliigi estecondamnatla moarteprin spdnzurare. de dragoste,intdia noaptede r6zboi"gi constituie,pentruliteratura
Refuzdcu
inCdpdfdnare 5{ fie aF{mtdc K lqFlrq,qimtindu-lisufletulinundat de romdnd.un evenimentdeosebit,cu totul novator,consoliddndastfel
iubire, deoarecenumai "prin iubire cunoStipe Dumnezeu te inalli romanul rom6nesc modern. Perspectiva narativtr este
Si
pdnd la ceruri...@se intreabtrcrriar reprezentattrde nara(iunea la persoana I Si de prezenla mdrcilor
"docd dincolo de moartenu e adevdratavia{d?',. intreagasa fiin(i nsratorului caredefinescsubiectivismulromanului.
estecuprinstrde iubirea totalii, fafade oamenigi de Dumnezeu,cdci Adeptal modemismuluilovinescian,Camil Petrescu estecel
"cu iubireain sufletpoSitrecepragul morlii" gi cine arefericireasI * care,prin operaIui, fundamentea zAp r incip iu I sin cr on ismttlu i, altfel
h literatura
o simti "lrdieStein eternitote...". F
':, spus, contribuie la sincronizarealiteraturii romdne cu
in momentul spdnzuririi, ca gi Svoboda la inceputr-rl ,l' europeani(europenizareaI iteraturii romdne),prin aducere a unorn oi
romanului,"Apostol igi potrivi singur gtreangul,cu ochii insetafi
it,
s
s
p rinc ipii esteticeca autenticitatea,substanlialitate4relativismul 9i
s
de lumina rtrstrritului". Moare "in vremece in urechii se stingea tIt prin creareapersonajului intelectuallucid 9i analitic, in opozilie
glasul preotului: Primegte, Doamne, sufletul robului iau evidentdcu ideile sf,mdnf,toriste ale vremii, care promovau "o
fl
Apostol...Apostol...Apostol...',. s duzini de eroi pldng6refi".Camil Petrescuopineazi cf, literatura
Apostol Bologa moare ca un erou al neamuluisdu, din trebuie sd ilustreze"probleme de conqtiinfi", pentru care este
dragoste pentru fara sa, pentru libertate gi a{ev5r, pentru neapdratd nevoiede un mediusocial,in cadrulciruia acesteastrse
triumful valorilor morale ale omenirii. Drama de conqtiin(I poatdmanifesta.
conduceastfella unicul deznodim6ntposibil.
Eugen Lovinescu apreciazi cir romanul ..pddurea
spdnzuralilor"esteo prozapsihologicd"in sensfilanalizeievolutive f
F
Camil Petrescupropuneo creafieliterari autentictr,bazatd
pe experienlatriiti a autorului9i reflectati in propriaconqtiintf,:
"Sd nu descriu decAt ceea ce vdd, ceea ce aud, ceea ce

34E 349
 inregistreazd sfunlurile mcle, ceea ce gdndesc eu... Aceasta-i
singura realilate pe carc o pot povesti...[...J Din mine tnsumi, eu
nu pot ieSi... Orice asface eu nu pot descrie decdtpropriile mete
senza(ii, propriile mele imaginl Eu nu pot vorbi onest decdt Ia
persoanofutAi...".
Doamna T. estenumele enigmaticpe careCamil petrescu
il dtr eroinei Maria T. Mtrnescu, cititorul ftcdnd cuno$tintacu
acestdetaliu din notelede subsol ale autorului,care explictriniliala
cu care estesemnatf,prima scrisoare,dintre cele patru, ce compun
inceputul romanului: "Acest T. nu este o inifiali cum s-ar p6rea,
cdci a devenitun adevf,ratnume,gi nu qtiu dac6n-ar fi trebuit s6 fie
scrisTe". O alti mengionare a numeluiintregal eroineiesteamintiti
in trecerede FredVasilescu, atuncic6.ndigi scrietestamentul gi, mai
accentuat,in scrisoareade adio pe care GeorgeDemetruLadima
i-o adreseazf, femeiiinaintede sinucidere.
Doamna T reprezintl tipul de feminitate moderntr, mai
intdi pentru cd se distingeprintr-un farmec apafte,prin misterul
fascinantpe care-leman5,apoi pentruci ea intruchipeazA,
pentru
prima oarl intr-o viziune romanesci, un spirit feminin
intelectualizat gi, totodatd,femeia independentl din punct de
vederematerial,ea fiind proprietaraunui magazinde mobili stil.
Primasecven!f,narativl din romanestereprezentatf, de cele
trei scrisori ale eroinei, numerotatecu cifre romane.Autorul o
rugasepe doamnaT. sI primeasciun rol intr-o piesi a lui, ..s[ aparl
pe scenf,",deoareceea ar fr putut sd exprimeconvingtrtor..cumse
g6ndegte, cum'seiubegte,cum se suferi.",sentimentepe carenu le
poli invAta "in orele de curs", afa cum procedeazl actorii
profesionigtigi nici "atestaprin certificatde absolvire".Refuzul
doamneiT. reliefeaza,indirect, discrefia gi distinc{ia acesteia:
"-N-am nimic in mine de ardtat,pe scen6,lumii". Dupd discutii
prelungite, din carereieseideeac6 numaiscriitorulesteacelacare
are capacitatea de a exprima,cu sinceritate,"ceeace a sim(it,ceea
ce a gAndit, ceeace i s-aintdmplatin viafa, lui gi celor pe carei-a
cunoscut",ea ii trimite trei scrisori in care-gi dezvdluie
sentimentele, concepfiiledespreiubire,desprerelatiilecu oamenii,
despreviafi, in general.
35(}
Tot in notele de subsol autorul ii face, in mod direct, un
portret fizic detaliat:"Nu inaltl 9i ingelitor de slab6,palidl 9i cu
un pdr bogatde culoareacastanei['..] era poatepreapersonaldca
sd fie frumoasd in sensul obicinuit al cuvdntului. Avea orbitele
pulin neregulate,ugor apropiate,pronunlate,cu ochii albaqtri ca
lil'
in
platina,lucind,fremltdnd de via1f,,care,candse fixau asupraunui
obiectil creauparctr.Bf,rbiafeminintr,delicata"dar prelungireaei,
intinsa frumos pdnd sub ureche,cam aparenta,cdci era lipsit[ de
oricegrtrsime.Gura,foartemobil6,vie ca o floareplin6.Gdtullung'
robust,cu tendoanellmurite la orice intoarcerea capului ["'] un
soi de frumuse{e,incert6,am spune<<pe muchede culit>"'
Inteligenttr,rasattr9i cu o profundtr culturtr, eaigi punepe
picioareo afacereproprie,deschizdnd un magazincochet9i discret
piesele rare, de valoareautenticdii satisfac
de mobila stil, in care
nevoia de frumos, de sensibilitatepentru arta adevtrrattr'faftr
de care are o atracfie 9i o pasiunede critic de arttr'
Camil Petrescu creeazdun model de feminitate, de
tlelicate{e5i sensibilitate,calitalile spirituale9i intelectualeale
doamneiT. constituindun adevirat9i inalt omagiu al'ideii de
femeie idealtr: "extrem de emotivi, alterndnd o sprintenealf,
nervoasd,cu lungi tdceri melancolice[...] De o tulburdtoare
feminitateuneori.aveaadeso voce scazut6,seaca,dar alteori cu
mdng6ieride violoncelt...] o vocecu inflexiunisexuale, caredau
t
s, unui blrbat amelelicalde9i reci".
ffi Relstivkmrl, principiul estetic romanescpe care Camil
t Petrescul-a introdusin ptozamodernd,se reflectd9i in construirea
ft
f,
doamnei T, a cdrei personalitatese rlsfrAnge diferit fz opinia
9" celorlalte personaie. Unul dintre prietenii lui Fred. mirat"de
$ fascinafiape caredoamnaT. o exercitf,asupratindrului monden,cu
|;, succeselegendare la femei-"N-oi fi pusgdndr6u urateiaceleiacare
$
std de vorbdcu Ladima?$efule,te gtiamom de gust"- stdrneqte in
tanarul indragostit contradic!iile personaiului hipersensibil,
inclinat spre analize aminunfite, care-i provoacf,in con$tiinF
351
 percepfii profunde ale unel feminitiifi tulburdtoare,cdreia ..nu-i
plf,cea nicio perversiune, nicio <<rafinerie>> aqa-zisl de femeie
modernf,[...] .a mf,guleagdndul de a gti ci e frumoasdnumai cu
mine gi mai ales numai prin mine". PentruFred estefemeiaunici;
iubirea viefii'lui, sentimentelefiind la aceleagiinalte cote gi din
partea doamnei T. Dragostea lor este devoranttr, ii duce pe
amdndoi la o uitare totalf, de sine, bf,rbatul intrebdndu-seuneori
dacl mai sunt "in toate minfile". Iubirea lor tainicl, ascunslde
privirile lumii "atdt de rea... neinfelegdtoare", pdstrdndcu
strIgnicie trtrirea intensi numai pentru ei, contureazdfemeia
enigmatictr,care atrageprin eternul mister feminin. pentru D.,
doamnaT. estefascinanttr,farmeculei supundndu-ltotal pe bietul
ratat,careo iubeanecontenitde cincisprezece ani gi cf,ruia,convins
cd este iubitf, "de tofi btrrbafii",i se pare imposibil ca cineva s6
rdmdnf,insensibilla frumusefea distinsi, delicattr gi eleganfl a
femeii.
DoamnaT. emandsensibilitategi mister, esteinzestraticu
o spiritualitate superioarl, inclinatl spre medita(ie,ca urmarea
preocuptrrilor ei pentruartA$i literaturd,av6nd..aceapermanenti
tensiune intelectualtr", fiind adesea..absenti gi gdnditoare,
inregistriindinteriorqi lin cele mai mici nuanfeale clipei".
GeorgeC5linescuafirmaci nu existtrin viafareall decdtfemei
ca Emifia,"femeiade toate zilele" ce se poate caracleriz4pe cdnd
"DoamnaT. estefantomaromanului,aspirafiunea lui Fred,obscurigi
enigmatic5,tocmaiprin aceasta, gi daci autoruln-agtiuts6-ideatonuri
de ulei, estepentrucd n-a putut s-o scoati din mediul ei aerian".
352
nLl
- personajsecundarde roman modern
de analizdpsihologictr,subiectivgi realist -
- personaj realist modern -
tf - tipul feminitS{ii -
r$ (Mitul iubirii Si motivul cuplului)
"Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rdaboi",
de Cumil Petrescu
- roman modern de analizd psihologicd,
subiectiv Si realist -
Adept al modernismuluiIovinescian,Camil Petrescu
(1894-1957),estecel care,prin operalui, fundamenteazd, principiul
sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarealiteraturii
romdnecu literaturaeuropeanl(europenizarea literaturiiromdne),
prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea,
substansialitatea, reletivismul gi prin crearea personajului
intelectual lucid gi analitic, in opozilie evidentf,cu ideile
sdmindtoristeale vremii, care promovau "o duzinb de eroi
pldnglre[i". Camil Petrescuopineazdcf, literaturatrebuie sI
ilustreze"problemede congtiinf6",pentrubareesteneapiratdnevoie
de un mediusocial,in cadrulciruia acestea sd se poatdmanifesta.
Camil Petrescupropuneo crea(ieliterartr autentictr,bazatd
pe experienfatrIit5 a autoruluigi reflectatl in propria congtiin{tr:
"Sti nu descriu decfrtceeoce vdd, ceeoce aud, ceeace inregktreazd
I simlurile male,ceeace ghndesceu... Aceusta-isingura realitatepe
cureo pot povesti...[...JDin mine tnsumi,eu nu pol ieSi,..OriceaS
$ .face eu nu pot descrie decAtpropriile mele senza(ii,propriile mele
imaginL Eu nu pot vorhi onestdecdtIu persoonutntdi...'.
in "Ultima noaptede dragoste,intAia noaptede rlzboi"
(1930),Carnil Petrescusurprindedramaintelectualuluilucid,
insctat de absolutul sentimentuluide iubire, dominat de
incertitudini,caresesalveaziprin congtientiz.area uneidramemai
prrternice,aceea a onrcniriice tldieqte
tragismul unuirdzboiabsurd,
353
v6zut ca iminenftra mor(ii. Perspectiva narativtr estereprezentata
de naraliunea la persoana I Si de prezenyamdrcilor naratorului,
care definescsubiectivismul romanului, scris sub forma unui
jumal de campanie.
EIa este personajul feminin al romanului, simboliz6nd
idealul de iubire cf,trecareaspirf,cu at6tasete$tefanGheorghidiu.
Femeiaeste construitf,numai prin ochii bdrbatului insetat de
absolutul iubirii, al cf,ruicreznu faceconcesiisentimentului. "Cei
carese iubescau dreptulde viald gi de moarteunul asupraceluilalt".
Ela nu este o individualitatedistinctf,,o personalitatetransparenti,
deoareceestein permanentddependenldde birbatul ei.
Iubirea lor se ndscusedin orgoliul lui $tefan Gheorghidiu,
intrucdt Ela, era cea mai frumoastr studentl de la Litere gi el,
studentla filozofie, era "mtrgulit de admiraliape careo aveamai
toatd lumeapentrumine, pentrucA eram atdt de pf,timagiubit de
una dintre cele mai frumoasestudente,gi cred cA acestorgoliu a
constituitbazaviitoareimele iubiri."
Trtrstrturile fizice sunt pu!ine, dar sugestive pentru
frumusefeatinerei care estedescrisf,tn mod direct de personajul-
narator: "ochii mari, albagtri, vii ca nigte intrebdride clegtar".
Ela, profundindrdgostitf, de $tefan,estecapabilf,de sacrificiugi de
devotamentnumaipentrua stamai mult timp cu iubitul.Degi"avea
oroarede matematici",il insofeape $tefanla cursuriledin careea
nu infelegea nimic,"numaica si fim impreunf,[...] Siasculta, o ord
pe sbptf,mdnI,serioasdgi cuminteca un c6!elug,principiilegenerale
ale calcululuidiferenfial".
Trtrstrturile morale ale eroinei moderne transparnumai
indirect, prin rdsfrdngerealor in afara congtiin(eibirbatului iubit,
aflat in cdutareacertitudinii dacf, aceastf,femeie intruchipeazf,
iubireaideald.De altfel, relatareapovegtiide dragosteconsemnatd
de $tefanin jurnalul defront incepecu aceastdincertitudinea lui:
"Eram insuratde doi ani gi jum[tate cu o"colegf,de Ia Universitate
9i bf,nuiamcf,md ingali". Cf,sf,toriasofilorGheorghidiuesteliniqtitI
la inceput,mai ales cl duc o via[6 modestS,aproapede sdrdcie,
bucuriile lor fiind "excursiala Mogi gi gtrengdriade a ne da in
c6lugei,de a mdncafloricelegi a beaun fap de bere",iubireafiind
singuralor avere.
ss4
Mogtenireanea$teptatA pe care unchiul Tache o lasi lui
$tefan Gheorghidiu surprinde pe toatA lumea gi schimbi radical
cdsniciacuplului, viala mondend c[ptrtdnd pentru Ela importanld
primordiald. $tefan descoperdcd solia sa este subjugattr de
problemele pragmatice gi cd in procesulcare urrnetvtrintre rude
din cauzatestamentuluiambiguu,ea fine cu ind6rjire ca soful sf,u
s6 nu renunle.laniciun procentdin mogtenire.$tefanesteuimit de
aceastf,atitudinea soliei sale,pe carear fi vrut-o "mereu feminini,
deasupradiscufiiloracesteavulgare,pl[pdnddgi avdndnevoiesdfie
ea protejatd,nu sl intervinl atdt de energic,interesatd".$tefaneste
dezgustatde comportamentul delicateiEla, care,spresurprinderea
lui, estecapabiltrsI loveasctr"aprig cu coatele".
Ela il indeamnf,pe $tefan sf, intre in afaceri, insd acesta
egueaztr gi se reintoarce,cu setenepotolitd,sprestudiulfilozofiei,
sprecursurilede la Universitateqi disculiile despremetafizici pe
carele arecu Ela. Reluaieavechilordeprinderiale so{ului,o fac pe
Ela sd exclamecu ciudtr: "Uf...gi filozofia asta!", iar noile ei
preocupiri se indreapttr spre lux gi cumptrrtrturi, innoiegte
mobilelegi incearcdsd-ischimbegi lui $tefanhainelegi accesoriile,
sd-l facb s6-i placd eleganga.Dar toate acesteasunt pentru
Gheorghidiuproblememinore,carenu-l sustragde Ia existenlasa
spiritualI consacratlstudiuluifi lozofiei.
Sub influenfamondenda Anigoarei,verigoarf,cu $tefan qi
mf,ritatl cu un mogierbogat,Ela inva!trsd fie interesatdde mod[, de
distracfii nocturne sau escapade,"era fericittr gi surAdea ca o
gcoldrifil, gidilatl in orgoliul ei cf, place unei femei atdt de
pretenfioase".Desprevechii prieteninici nu mai puteafi vorba,ei nu
erau suficient de bine imbrtrcafi gi nici nu ar fi avut posibilit5]i
materialeca sd facf, fafd noilor localuri pe care le frecventauacum
solii Gheorghidiugi pentruabandonarea caroraEla gdsegte motivafie:
"acestedesp[4iridevin inevitabileprin gabaritulcheltuielilor".
Ela, stinjenittr de linuta neingrijitAa solului, il convinge
sd-gicomandecdmdgigi costumenoi, diferenfadintre el gi snobii
care frecventauaceleagicercuri fiind evidentd.$tefan simte "cum
zi de zi femeiameaseinstriina,in preocupdrilegi admirafiileei, de
mine", cei doi nu mai discutdproblemefilozofice, nu mai petrec
mult timp impreundgi Elei nu-i mai este suficientdiubirea lor.
355
 $tefansechinuieingrozitor,pentrucd estecongtientc6 nu poatetrii
f6rd ea, de aceea"viala mi-a devenit curdndo torturi continud".
$tefan GheorghidiudisecdSi analizeazdcu luciditate noua
comportarea Elei, mai alesci in casaAnigoareicunoscuser6 ..un
vag avocat, dansator,foarte ciutat de femei", care le invf,la pe
doamneun dansnou,la modi, tangoulgi carefuseseadusde rIzboi
de prin cabaretele Parisului,fbcdndparteacumdin "bandanoastr6".
La petrecerilemondene, $tefan cAnfireStefiecare vorbd,
fiecare gest al Elei - "trlgeam cu urechea, nervos, sf, prind
crdmpeiedin convorbirilepe care nevasti-meale aveacu domnul
elegantde aldturide ea".
-excursiilor
Anigoara, care avea "mania <in bandi>",
hotiriqte ca de SfdntulConstantingi EIenasI plececu tofii pentru
trei zile la Odobegti,cu trei magini.Ela face eforturi ca s6 stea?n
magind ldngd domnul G, "dansatorulabia cunoscutcu dou6
sdptdmdni in urmd",chiardacl pentruastatrebuises6deranjeze ..de
doul ori pe toatdlumea",compo(6ndu-seca o cochettrgi devenind
din ce in ce mai superficialtr.FidelitateaElei estepus6subsemnul
intrebdriide cf,tre$tefan,in sufletulcf,ruiafiecaregest,cuvdntsau
privire ale femeii capdtdpropo4ii catastrofale.AgezareaElei la
masdlAngtrcurtenitoruldomnG, gesturilefamiliarede a mdncadin
farfuria lui, disperarea
care i se citea pe chip atuncicdndbtrrbatul
stdtea de vorb6 cu alti femeie sunt numai cdteva repere ale
comportamentului monden al tinerei sofii. $tefan observd
mimica gi gesturileEIeiatuncicdndestedeznidijduitl ctrnu se
afld in atenliadomnuluiG, constatdnd uimit c6 ochii ..albagtri
de
copil erau tulburi gi igi mugcaindureratd,deseori,buza de jos,
moale gi rogie". $tefanestedeprimat,deoarecefuseseconvinscI
Elail iubeacu adevdrat, cd eaar fi pututsdsimttrdureresaubucurie
numaipentruel, dar observicu amf,riciunecd "ochii ei sUntgatasI
pldngi pentrualtul".
Atunci cdnd $tefano anunf5c6 vrea si divorfeze,Ela este
candidd,se considerl nevinovatngi jurl ci nu gtie desprece
vorbegteel, ii argumenteazl, cd toate femeile din ..bandd"se
comportdla fel ca ea gi bdrbafiilor nu se supira pentruasta.
Intre cei doi sofi intervineo tensiunest6njenitoare,nu-qi
vorbescdouf,sf,ptarndni, iar la o alti petrecereEla sesimteumilitl
gs6
gi jignitn deoarece$tefanface curtein mod ostentativaltei femei,
motivAndc5 "m-a silit sd dansezcu ea". Ca sf, se rdzbune,ea il
pedepsegte, stdndmereuaproapein brafeledomnuluiG. Ela refuzh
sa pleceacasdcu solul ei, $tefanse enerveazf, gi ia cu el "o cocoti
destul de frumugicd,voinicl gi nespusde vulgar6".Glsindu-i in
Iil: patul conjugal,Ela este inmlrmuriti de durere, "nu-i vine si
creadA"gi il p[r6segte.intdlnind-odupf,o vreme la curselede cai,
$
gtefanvedein ochii Elei "o suferinftrpesteputerileei", dupi cdteva
zile s-auimplcat gi au petrecuto lunf,de vis la Constanla.
Ela consolideazdprietenia cu Anigoara, se imbraca
arndndoir?la fel "ca s6-gisporeascafrumusetea,una blondtr,alta
f$
bruni, cum iqi sporescvaloareaperlele,daci suntcolecfie".
Drama se amplificf, atunci cdnd, intorcdndu-sepe
nea$teptate acasddupd douf, sdptdm6nide absenfS,$tefan nu o
glsegteacasdpe Ela,nu are nicio informafiedespreea qi simtein
suflet un prtstiu imens, fiind cuprins de o deznddejdecrdncenS:
"n-agfi doritnici celuimai cumplitdugmanal meusI cautein zorii
zilei gi sd suferecum sufereameu". VeselS9i candidtr,Ela soseqte
fs acasd pe la opt diminea{a,dar nu reu$e$tesI rosteascf,nicio
explicalie, deoareceel este foarte nervos 9i o izgonegte,fiind
$
s, convinscf,"niciodatdfemeiaaceasta nu mf, iubise".Ela acceptlsi
divor{ezedegise considerd nevinovatl 9i jignitl de blnuielilelui,
$
$, fapt ce se va confirma.Dup6 o vreme,risturndnddin gregealf, un
teancde c6r{i,$telangdsegte printreeleun biletde la Anigoara, prin
N. careo chemape Ela s5 doannI la ea,intrucdtmogierulplecasela
#
* tard qi ii era urdt sd rdmAnf,singur6. Biletul avea data de
F | 5 februarie, adicd seara cdnd se intorseseel de la Azuga.
# Cheorghidiuinterpreteazd faptulca pe o ticluirepusdla calede ele,
pentrua-i adormibanuielile,apoi se indoiegtede motivul pentru
f carear fi recursEla la o astfelde stratagemi.Incearcdsl afle de la
Iorgu,sofulAnigoarei,daci in februariefuseseintr-adevtrrplecatla
,s
il
mogiegi Ela dorrnisela ei, dar nimeni nu mai [ineaminte data
exact6,trecuserd patruluni de atunci.
fi
t\ Se impacddin nou qi cdnd $tefanCheorghidiupleacdIa
it
Itr
tl
DAmbovicioara,fiind concentratin armat6, ca sublocotenent'
aranjeazdca E,la si petreacdvara la Cdmpulung,aproapede
regimentulsdu,de ttndeeaii scrieaproape in fiecarezi. In capitolul
til
lil' 357
)-
 intitulat "Ultima noaptede dragoste"careincheie,,carteaintdi" a prelungireapropriuluieu, singurain stares6-i inleleagdaspiraliile.
romanului,Ela il cheami"negregit"la Cdmpulung,,sdmbdtf, saucel Drama iubirii lui intrd definitiv in umbr5, experienta
mai tdrziu duminici". Ea . pare schimbati, are o atitudine dramaticl a frontului fiind decisivi.
studiattr,o distincfie meniti ,.a face impresie',gi-l surprindedin El ii ddruiegteElei caselede la Constanfa,bani,"absoluttot
nou pe $tefan cu pretenliile ei pragmatice. Egoisttr 9i ce e in cas6,de la obiectede pre! la c6r!i... de la lucruri personale,
impertinent5, Ela se aratdingrijorati pentruviitorul ei in cazulin la amintiri.Adic6 tot trecutul".
careel ar muri in rdzboi,ii amintegtecu neruginarecd ea l-a iubit Ela este un personaj modern, puternic individualizatin
gi atuncicdndera sf,rac,apoi ii pretindesd treacdpe numeleei .,o literatura romanescdprin faptul cd nu apare ca personalitate
partedin lirele englezegtide la BancaGeneralf,,'.$tefanil vedein distincttr, cititorul fictiv (naratarul) percepdnd-oprin mijlocirea
Cdmpulungpe domnulG, nu se mai indoiegtec6 o,venise pentruea personajului-narator subiectiv, care nu-i" acordd femeii nicio
aici,ii eradecisiguramant"gi sehotdrdgte sd-iomoarepe amAndoi. Sansdde u se dezvinovdfi.Naratarulnu are accesla opinia Elei
Locotenent-colonelul pe care-lintdlnegteint6mpl6toril oblig6s[ se privind dragostea lor gi n-arecum sd cunoascdpunctulde vedereal
intoarci la regiment,aga cd nu-gi duce la indeplinire planul de acesteiain ceeace privegteintensitateasentimentelorsau propria
rizbunareimpotrivacelor doi presupugiamanfi. loialitate,aspiraliilegi concepliafemeii.
Ranit $i spitalizat, gtefan Gheorghidiuse intoarce in in "Arca lui Noe", criticul Nicolae Manolescuevidenliaztr
Bucuregti, esteprimitde Ela cu amabilitategi .,o serieintreagdde subiectivismulcu careesteconstruitl eroina:"Nu Ela se schimbd
demonstralii,carealtf,datlm-ar fi innebunitde emoliegi plf,cere", (poatedoar superficial,d6ndu-9iaramape faff,,cum se spune,abia
ardtdndu-seexcesiv de grijulie. El se simte acasf,,l6ngl Ela, dupi cf,sf,torie),ci felul in care o vede $tefan.in acestcaz putem
instriinat definitiv,gdndindnepisdtor:,,suntobosit,mi-e indiferent afirma cd singureleevenimenteveritabilenu suntaceleaobiective,
chiar daci e nevinovat5"gi-i propunesf, se despartd,degicdndva ci aceleadin congtiinlalui Gheorghidiu. Numaipe acestea le putem
"ag fi putut ucidepentrufemeiaasta[...] agfi fost inchisdin cauza povestif6rd riscul de a gregi".
ei, pentrucrim6". igi dI seama,cu luciditate,cd oricdndar fi putut Limbajul artistic al lui Camil Petrescuse caracterizeazl,
"gdsialta la fel", Ela i separeacumbanali, ca o reproducere a unui prin claritate, sobrietate,frazd scurtd Si nervoasd, este analitic Si
tablouoriginal,"cevauscat,fdrd via{6". ft, intelectuslizar. Stilul este anticalofil, iar autorul considerd cd
Intelectusl lucirl, interiorizat Si analitic, insetatde absolut,
$tefanGheorghidiuvedein Ela idealul de femeie,in careel poate #
s'
intr-o operd literarf,relatareasubiectuluitrebuie sd fie precisf,gi
concis6,"ca intr-un procesverbal".
gdsi iubirea reciproctr perfecttr. in suslinereaacesteiconcepfii, Ti
sugestivesteqi faptul ci el ii spunepe numeo singuri datd,prilej ,m
ffi:
.s
cu care cititorul gi afld numele femeii, in restul romanului o $
nume$te:"femeiamea", o'nevast6-mea",,,fata asta,',.,ea,,.Agadar,
in congtiinfalui $tefan Gheorghidiu,Ela se transformdtreptat
$
$
dintr-un ideal de femeie intr-o femeie oarecare, semdndndcu 'p"
oricarealta. ii:
Gdndindu-se la suferinlelecare-lchinuiserd din cauzaElei,
Gheorghidiuse simte detagat parcl de sine gi de tot ce a fost, i:
"acum totul e parci din alt tirdm, iar intre noi abia dactre firul de f;,
4tl
*l

a[6 al gdndului intdmpl6tor".Pentru el, este femeia unictr, hr

Si

358
$ 359

ErENA
nnlclnnseu
- personajde roman modern de analizdpsihologici,
obiectiv gi realist -
- personaj realist modern -
- snobul-
,,Concertdin muzicd de Bach",
de Hortensia Papadat-Bengescu
- roman modiinde anatizdpsihologicd, oiiectiv si reitist -
Romanul"Concert din muzicl de Bach" esteal doileadin
ciclul Hallipilor gi a apf,rutin anul 1927,fiind una dintre cele mai
realizatecrealiidin intreagaprozia HortensieiPapadat-Bengescu
(1876- less).
Toateromaneleacestuiciclu urmdrescdestinulHallipilor,
al rudelor gi prietenilorlor, care fac partedin lumea mondenl a
Capitalei, aga-zisa "lumebund",o faunl careestecompus6mai ales
din snobigi mai pulindin aristocra(i adevdrali,
exageratstiliza{i.
Perspectivanarativd a romadului se definegteprin
nara{iunea Ia persoana u III-a Si prin naratorul omniscient Si
omniprezent,carestietot ceeace fac, gdndescsauintentiorleaza sa
intreprindapersonajelesi comunicaacestefapte cititorului./ictiv
(naratarului),ceeace conferdromanuluicaracterobiectiv.
GeorgeCdlinescu a interpretat magistralesen{apsihologicd
a persuiriajelor:"Un aspectcaracteristic al acesteilurni este ci
indiviziinu suntpreocupafi de banidecAtla inceput,in momentul
intrdriiin clasd.Toli suntmai mult saumai p'rtinbogali,dar afla1i
in afaraoricdreigriji materiale. Avereaesteuniculmediuin carepot
plutiaceste fiin1ediafane. [...] Aici n-avernde-afacecu arnbiliogi
politici,cu avari,cu speculanli, ci cu persoane preocllpatc de <cc
zicelurnea>, ambiliondnd sa deaserate, si fie plimitela anurnite
recepfiidificile,sdreacfioneze in toatemomentele viefii,chialcele
maigrave,in rnodulcel mai distins".
Contrastele intre esen{Igi aparen{inu apeleazd la ridicol,
de acecairnaginea personajelor nu estecor.nicd,
agaca la Caragiale.
deoalece eloiisuntor, ,ngicdtde catcu stilulde viataadoptrt.insir
egoismul, amoralitatea, lipsa sentimentelor fac aceast[ lume
detestabild, pdndla accentegrote$tiprin reacfiipasionalevulgare.
Romanul este construit - in principal - pe destinula trei
cupluri:Lina gi profesorulRim; Elenagi inginerulDrigdnescu;Ada
Razu gi prinful Maxenfiu. In cadrul fieclrui cuplu intervine un
intrus,caredestabilizeazd relaliilefamilialeale partenerilor, ducdnd
in mod firescla prezen+a triunghiuluiconjugal.
Elena Dr5g5nescu,prima fiicf, a Lenorei 9i a lui Doru
Hallipa,esteconstruitadin doui zonepsihologice, din carereies,
in mod indirect, trtrstrturile morale. Ea fuseseindrf,gostitdde
Maxenfiugi chiarse gi logodisecu el, dar soraei vitregf,,Mika-L6,
maestri in arta de a face rtru, intervine brutal intre cei doi
indragosti{i.E,lenarupe logodna, "ctl o rdcealtrtot atdt de
incdpf,ldnatd c6t de neclintitdii fusesedorinfade a-l lua". Cealaltl
zond ii contureazacapacitateaexceplionaltrde a se implica in
organizarea prirniriiinvitafilorla diferiteevenimente mondene, pe
carele initiain saloanele sale:"Elenaobicinuitdde foartetdndrbsd
[ie loc de gazdl in casa pdrinteascf,, igi alcf,tuiselesne relatiile
mondene.Snobismulii direcfionaalegereacelor mai importante
personalitdfi din lumeabunf,a capitalei,dar, rece qi distanttr,ii
primeape toli cu aceeagirezerv\ fireascI.Cum invitafii nu aveau,
pentruea,decdtsinguracalitatede oaspefi,ii supuneaunui regim
egalqi predominafrrI nicio sforfare.[...] De altfel,la recepfiile
ei nu sevorbeanici politic6,nici afaceri"..
M edi u I ambi unt caracterizeazl, in dir ect, personaj uI realist
tipic pentru categoriasnobilorce compunsocietatea mondenldin
orice epocd.Elenaestera{ionali, egoisttr rece,urmdrindnumai
gi
succesulmonden, ciruia ii subordoneazl Si pasiuneaei realtr
pentru muzica clasic5. Inginer gi posesoral unei firme de
construc{iicu sr.lcces in afaceri,GeorgeDrdglnescuse inSlfasepe
scarasocialdprin cdsdtoriacu Elena,fiind congtientcd lumeain
careintraseii erasuperioar6 prin educaliegi rangsocial,de aceea,
la acesteevenimente rnondene, stdteamodestgi retrasintr-uncolf,
divinizdndu-9iso!ia pentru pricepereagi eleganfacu care i9i
intre(ineainvita(ii.
Elena deciseseorganizareaa doud concerte anuale de

H
rlsunet monden,pe ldngd'Joilenruzicale", la careinvita"o vedetd
36CI 361
 muzicald",cdnd,dupi programulcare dura fix o o16gi jumbtate.
unna o "destindere"a musafirilor,faf[ de careea era,.protocolard EMIIIA RTOIIITARU
gi rigidtr?',reugindtotugis6-ifacl pe ei ..sI fie spiritualigi grafiogi". - personaj secundarde roman modern de analiztrpsihologicS,
Relaliile cu familia se subordoneazd,gi ele statutuluisocial. subiectiv gi realist-
Elenafiind distantrgi indiferentdfald de oricaredintre rudeleei. - personaj realist modern '
daci acesteaii puneauin pericol prestigiulde persoanImondeni. l* - cocheta-

f
Pe frafii ei vitregi, degenerafiigemeni Hallipa, refuzi s[-i vadd,
deoareceo compromit,iar pe sora ei, Mika-Ld, o aducein casd 'l uPatul lui Procust",
numai ca s-o poatdsupraveghea indeaproape, impiedicdndastfel de Camil Petrescu
alte aventurieroticescandaloase ale bastardei. - roman modern de analizil psihologicd, subiectivSi realkt-
Concertul din muzici de Bach constituie principalul
eveniment monden al anului pentru societateainalttr a # AI doilearomanal lui Camil Petrescu(1894-1957), "Patul
Bucuregtilor,mai alescf,,in cadrulprogramuluimuzical,urmasd
participegi victor Marcian,un virtuoz pianistde talie europeand. $
is
1S
lui Procust", aparein 1933,la numaitrei ani dup6"Ultima noapte
de dragoste,intdia noaptede rdzboi" gi constituie,pentruliteratura
carese intdmplasesd revina pentruo scurtf,vreme in
fard. Elena
estefascinatd defarmeculgi talentullui Marciangi-i devineamant6. H' romdnl, un evenimentdeosebit,cu totul novator,consoliddnd
romanulromAnescmodern.
astfel
in romaneleurmatoareea va plecaimpreundcu Marcianla paris, t\:
sub pretextulingrijirii slndtdfii copilului ei, Ghighi, dar nu va s: Adeptal modernismului lovinescian, CamilPetrescu estecel
divorlade Drigdnescu,carerdmdnein caselede la Bucuregticu &. care, prin opera lui, fundamenteazl principiul sincronismului,
$; altfel spus, contribuie la sincronizarealiteraturii romAnecu
Mika-L€,ca singurelementce-l mai leagdde sofialui.
Elena este o femeie frumoasi, statuartr,rece, cu sim{
artistic, distinstrgi eleganttr,intruchip6nd perfect snobismul
fi: literatura europeani (europenizarealiteraturii romdne), prin
aducerea unol noi principii estetice ca autenticitatea,
epocii. !I substanIialitatea, relativismul gi prin crearea personajului
Hortensia Papadat-Bengescu instaleazd definitivin literaturi
i intelectual lucid 9i analitic, in opozilie evidentl cu ideile
il simlnhtoriste ale vremii, care promovau "o duzind de eroi
romanul romAnesccitadin modern. Degi prozatoarea' face _.1

adeviratestudiialepersonalit6fii naturiiumane,eanu realize pldngdre!i".Camil Petrescuopineazdcd literaturatrebuie sI

az6,un
roman social, ci contureaztr coloristico lume cosmopolitd,0
.il.
ilustreze "probleme de congtiin!f,",pentru care este neapf,rati
"burgheziede formafierecent6,16r[ tradi{ii, f6rd moral, fdrl gust',
$t nevoiede un mediu social,in cadrulclruia acesteasa se poatA
.1!';
.s.
(G.Cdlinescu), o societatea parveni{ilor,a imbogtr(i(ilorde dupd manifesta.
rlzboi. "Sufletulacestoroamenie inc6 primitiv gi grosiersub $
Ii.
Camil Petrescupropuneo crea{ieliterarl atttentici, bazatd
reflexede aurgi de purpur.Din civilizafie,ei n-arrclecitconfoftul"- pe experienfa tr5it5 a autoruluigi reflectatiin propria congtiin{5:
spunecriticulMihai Ralea. i "Sd nu descriu decAt ceeu ce vdd, ceeu ce aud, ceea ce
HortensiaPapadat-Bengescu creeazdo litdratr-rrd ferninina. tnregistreazd sim1urile mele, ceea ce gdndesc eu,.. Aceasta-i
pendul6ndintre "explozie liricd,,, .,exuberanf /' singura realitatepe care o pot povesti...[..J Din mine insumi, eu
"sensiblerie
d senzoriall" gi
discretd"spuneaEugenLovinescu,iar criticul"viefii
s{i, nu pot ieSi... Orice asface eu nu pot descriedeciltpropriile mele
Romdnegti", GarabetIbrdileanu,estede-adreptulentuziasmat de $ senzu(ii,propriile mele imaginl Eu nu pot vorbi onest decilt h
"originalitatea opereigi caracterulei eminamente ?: persosnaintdi,..".
ferninin,'. *:
lf

362 a, 363
 in "Patul lui Procust", perspectiva narativi este
reprezentatdde naraliunea Ia persoana 1gi de prezen(amdrcilor
naratoruhti,caredefinescsubiectivismulacestuiroman modern.
Emilia Richitaru estecocota de lux pi actri(a fdri talent
care stdrnegteo pasiunemistuitoaregi inexplicabildin sufletul
sensibilal intelectualuluiGeorgeDemetruLadima,pentrucareea
este frumoasl, purtr gi candid5. Vulgaraactrit5 delineatoate
scrisorile de dragostein care Ladima pusesetqt sufletul sall
sensibil,toatd puritateagi profunzimeasimfirii, pe darele citeqte,
constemat, FredVasilescu. El decidesd subtilizeze acestem[rturii
ale uneiiubiri sublime,careirnpietaumemoriaziaristuluiLadirna.
Relativismulreflectdopiniile diferite alepersonujelor despre
erointr, fiecare percepdndcu subiectivrbrntrlsdturile fizice gi
morale ale acesteia.Ladima o divinizeazd,ii pare talentatdca
actritd,o aureoleazicu calitdli pe care le-ar dori la ea gi iubegte
acestenobile trlsaturi. Pentru Fred. Emilia este proastl ;i
insensibiltrca femeie,total lipsitl de talent ca actri{5,pe sceni
fiind "dezastruoasd ca o bucdtdreasd patetictr".PentruCibdnoiu.
Emilia este"o femeiefrri suflet, o actrild,fire netreblric5,in
carneacf,reiainfloreanumaiochiuldiavolului",carel-a gi distruspe
intelectualul rasatgi hipersensibil,Ladima,acestaneavAnd fortade
a i seincredin{atotal lui Dumnezeu,singurulcarel-ar fi pututsalva.
Trdslturile fizice contureazd, o femeie a cdrei frumusete
"caligraficle uneorijignitoare.Are capulrotundde tot, cu pdrul
piepttrnatlipit, cu o frunte ca un fragrnentde sferd [...] agade
limpede,de parci niciunul dintre milioaneleei de strdmogin-a
increfit-ovreodatddin cauzavreunuigdnd".Fred vedeo blondl
spSliciti, grlsufl gi vulgarl atdtin gesturi,cdt gi in vocabular.
Emilia estede o gravitate prosteascl,mereuincruntati,
solemni gi impozanti, df,ndu-gio importan{i specifici celor
siraci cu duhul, neputinciogi sd infeleagdcevain profunzime. De
aceea,indiferentde rolul carei sedddea,ea interpreta la fel, cu un
fel de dramatismridicol, "un fel de suferinld,fbrf, frunte,aproape
ftzicd,pe careEmilia o eredetotul pe lume".
Dragosteaei este pentru Fred penibil de dramaticd,de
serioasd gi calculat5,Emilia avdnd"congtiintavalorii anirnalitatii
ei...exploateazd, totul la rece,cu r6nduialdgi socoteala; gdndegte
364
vulgar gi grijuliu despre sexul ei, ca un !6ran despremarft $i
hambar".Cocotade lux estetnnobilatd de bdrbatul cure o iubeSte
cu puritatea sufletului de copil, Ladima vdzAndin ea idealul de
femeie,caren-areinsi nicio legiturdcu femeiareald.Dominati de
interes,relaliaei cu Ladimasejustifici prin eventualele serviciipe
t care acestai le-ar fi putut face, fie favoareaunei notile laudative
strecuratein vreunziar, fte un bilet de favoarela spectacolori chiar
oblinereaunui rol, prin influenla pe care o exercita asupra
directoruluiteatrului,mai ales cdnd era un directorde temut la
"Veacul".
Incapabili de g6nduri profunde,Emilianu-gidd seamade
rdul pe carei-l facelui Ladima,considerdndu-se miloasi pentrucl
nu-l "arunc6" afarddin casd,degio plictiseacu grija lui exageratd,
o oboseacu atitudinilelui ridicolde sentimentale.
Fred mediteazl la structura sufleteasctra femeii,
concluziondnd cd "rdutateaEmiliei nu e agresivd,ci probabil,
crdncendefensivi. Dacd nu-i sunt intereselein joc, e desigur
miloasl".
'Jignegte,
Insensibill la sentimente puternice, iubirea ei
cumjignegteconversaliaei atunci cdnd vorbegtecu importan!f,gi cu
<radicale>", fapt ce-l face pe George Cdlinescu s6 o numeascf,
"bestie incultf,",afirmdnd totodatad EmiIia ?ntruchipeazd "femeia
de toate zilele".
Camil Petrescu,romancierprin excelenlacitadin, realizeazd
o literaturf,intelectuald,situdndu-sepe linia ideii cd actul scrisului
este,in prirnul rdnd, "o experienldspiritual6,o formd de confesiune
destinatdsi atingd suprema sinceritategi sf, ducd la o revelafie
existenfiald"(Ov.S.Crohmdlniceanu - "Literatura romdndintre cele
dor.rf,rdzboaie mond iale").
365

FNND
VASIT,NSCU
personajde roman modern de analizi psihologictr,
subiectiv 9i realist-
- personaj realist modern -
- intelectual lucid -
uPatul lui Procust",
de Camil Petrescu
- roman modern de analizd psihologicd, subiectiv Si realist-
Al doilearomanal lui Camil Petrescu(1894-1957),"Patul
lui Procust", aparein 1933,la numaitrei ani dupl "Ultima noapte
de dragoste,intdia noaptede rf,zboi" qi constituie,pentiu literatura
romdnf,,un evenimentdeosebit,cu totul novator,consoliddndastfel
romanulromdnescmodern.
Adeptal modernismuluilovinescian,Camil Petrescu estecel
care, prin opera lui, fundamenteazl,principiut sincronismalui.
altfel spus, contribuie la sincronizarealiteraturii romdne cu
literatura europeand(europenizarealiteraturii romdne), prin
aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea,
substan!ialitatea,relativismul gi prin crearea personajului
intelectual lucid gi analitic, in opozifie evidentd cu ideile
slmdndtoriste ale vremii, care promovau "o duzini de eroi
pldnglreti". Camil Petrescuopineazd ci literatura trebuie sI
ilustreze "probleme de congtiin!6", pentru care este neapirati
nevoie de un mediu social, in cadrul cf,ruia acesteastr se poatd
manifesta.
Camil Petrescupropuneo creafieliterarl autenticS,bazatl
pe experienla trtrit5 a autoruluigi reflectatlin propria congtiintl:
"Sd nu descriu decilt ceea ce vdd, ceea ce aud, ceea ce
tnregistreazd simlurile mele, ceea ce gdndesc eu... Acessta-i
singura realitatepe care o pot povesti... Din mine insumi, eu nu
pot ieSi,,. Orice aSface eu nu pot descrie decdt propriile mela
senza(ii, propriile mele imaginl Eu nu pot vorbi onest decdt Ia
persoonatntdi...'.
366
in romanul"Patul lui Procust",perspectivanarativi este
reprezentatdde naraliunea Ia persoana I Si de prczen(a mdrcilor
naratorului, caredefinescsubiectivismulromanului.
Principalele modalit5{ile de analizl psihologicl utilizate
de Camil Petrescuconstituietehnici specifice romanului modern
psihologic, pe care le imbinf,, cu mdiestrie 9i talent: monologul
interior, dialogut, introspeclia conStiin(ei Si a sufletului,
retrospeclia, autoanaliza Si autointrospec(ia, care scot in evidenld
zbuciumul interior al personajelor cauzat de aspiralia spre
absolut.
Fred Vasilescuestefiul lui TdnaseLumdndraru,industriagul
multimilionarasociatin diferiteafacericu politicianulliberalNae
Gheorghidiu(personajeconturatein romanul "Ultima noaptede
dragoste,intdia noapte de rf,zboi") 9i definit de Pompiliu
Constantinescu ca fiind "un fel de intersecliea tuturor celorlalte
personaje".
Ca personaj realist-modern, Fred recompune- prin
memofieafectivd- vibla celorlaltepersonaje,a Emiliei, a doamnei
T., destinullui Ladima,precumgi imagineasocialf,,politicd 9i
economicda Romdnieiinterbelice,prin prezentarea manifestirilor
politicianuluiNae Gheorghidiu9i a omului de afaceri Tdnase
Vasilescu,zis Lumdndraru(poreclf, ce provine de la prima sa
afacere,o prdvilie de lumdn[ri).
$l'
intAmpl[rile relatatein iurnalul lui Fred Vasilescuincep
$.
M, intr-o dupd-amiazl cdlduroastrde augustQterspectivatemporald),
{, iar spaliul real estepatul Emiliei Rdchitaru, o semiprostituatdcu
$. pretenliide artistd,cdreiatdndrulii faceo vizitA.Fredare25 de ani,
ml +l estespirit modern, cu o educa{iealeastr,diplomat 9i aviator'
$ ceea ce-l motiveazdca personaj"rotund" ("care nu poate fi
#
ti
caracterizatsuccint gi exact", E.M.Forster).Emilia incearcf,s6-l
1 impresioneze povestindu-idespreunul, Ladima,"care m-a iubit
I{ ingrozitoqsf,racul"gi caremuriseacumtrei luni' Eaii di sI citeascl
;.1i scrisorilede dragostepe careziaristuli le trimisesein ultimii doi
.:1$
ani. Fred Vasilescuparcurge,pe rdnd gi in ordine,fiecarescrisoare
I
$ din teancullegatcu funddroz. Autorul romanuluiinsistf,,in notele
.il
s tle subsol,ca Fredsd-giexprimein scrisimpresiilecarel-au marcat
[. profund in urma citirii scrisorilorde dragosteale lui George
trl
*
t
*i 36?
 DemetruLadima adresateEmiliei, precumgi propriile mirturii in
legtrturi cu iubirea pentru doamnaT., acestaintuind in tdnirul
monden,"unsoi de loialitate gi delicatefe,de sinceritatea vie{ii',.
Portretul fizic esteconturattn mod direct abiain epilogul
al ll-lea din finalul romanului,cu prilejul morlii impresionante
a
pilotului, cdnd nu mai riimIsese nimic din ..tAnirul blond, cu
obrazul limpede, cu trisf,turi regulate qi evidente ca un cap de
statuie greceascd,doar cu fruntea pufin cam boltita deasupra
ochilor verzi ad6nci", al cirui "corp v6njos" avusese..migciri
mlddioasede haiduct6ndqafemeiatgi gdnditor".
Portretul moral se fundamenteazl, indirecl, pe imbinarea
subtiltr dintre esenfi gi aparenfi, dintreprofunzimeaspiritualdgi
o mediocritateafigatd,fiul milionarului p6rdnd si nu aibi alte
preocupdridecdtsportul,moda,chefurilegi femeile,dar fiind, in
fonduls6u,un tinir sensibil,inteligentgi serios.
Sub aparenlaunui tdnir superficial,pe care .,banda"il
consideravalorospentrucd era plin de bani, boem,snob gi prost,
Fred este un intelectual lucid, introverti{ inteligent, ale cdrui
sonddri interioare dezviluie "aceavibratiemelodioasi,calma,pe
careo au to{i oamenii,fruntagiadevd,rati in activitatealoq origicare
ar fi ea: arti, politicd,militarie,acrobafie,
dansmodern,destinde
Don Juan sau box". Cu o bogatd experien{I de viafi, fost
diplomat, pilot ambifios, sportiv talentat, cu succese
rtrsundtoarela femei,Fredconsiderdcf,trebuiesd trdiascdtn mod
direct tot ceeace i-a comandatamorul propriu, experien{atrditi
constituindun adevirat"memoriude carier6":"Toatele-amfbcutin
viafdgi tot ce mi-a stdrnitamorul-propriue trecutin activitatearnea
ca intr-un memoriu de carieri". El igi ascundeadevdratanaturd
spirituald,intrucdt,in esen!6,contrasteazdflagrant cu mediul
inconjurdtor, cu lumea superficialdal clrei stit l-a adoptat,
prefdcdndu-se cdapar!inesocietiliirnondene, meschine gi dorninate
de parvenitism.
incadrdndu-se perfect in
tipul personajului
camilpetresciangi modern, Fred vasilescueste intelectualul
lucid, autoanalitic, hipersensibil,asemenealui Ladima gi
Gheorghidiu.cu toate cd este indrrgostit total 9i definitiv dc
doamna T., Fred o evitd, fiind capabilsi piraseascio f-emeie
368
care-i este superioari, probabil din cauza aceluiagiorgoliu ce
individualizeazdpersonajelelui Camil Petrescu:"Sacrificd
definitiv pasiuneape altarul vanitifii: in loc sf, se piardi pe sine,
preferi s-o piardtrpe ea. [...] Fred n-a vrut sf,devindsclavulerotic
al doamneiT." (NicolaeManolescu,"Arca lui Noe").
Dragosteapentru doamnaT. rimdne o enigmd, iar moartea
lui in accidentul de avion poate fi qi o sinucidere, motivul fiind
ascunscu griji, ca gi in cazul lui Ladima. Ambele destine,al lui
Ladima gi al lui Fred,sunt dramaticeprin intensitatea iubirii, degi
una reprezinttrimaginearlsturnatf,a celeilalte:Ladima trebuiesd-
Si diminueze capacitatea spirituald, sd coboare la nivelul
vulgaritdlii Emiliei, Fred, dimpotrivd, simte cd este sub iubirea
$
superioarda doctmnei?1,temdndu-secI n-ar puteada atdtde multd
dragoste cdtl i se cere. Legitura celor doud destine este
intdmplStoare, prin scrisorilelui Ladima, pe care Fred le citegte
#
cutremurat,infelegdnddincolo de cuvintetragediaprietenuluisdu,
cu care,de altminteri,comunicaseprin[r-unflux spiritual,dincolo
de rafiune:"Era singurulpe lumectrruiai-agfi incredin{attaina,pe
caren-o gtiu nici plrinfii mei, faptul cumplit caree cancerulviefii
s mele, care mi face str fug de-o femeie iubita. Posibilitateade a
povesticuiva cdt sufir m-ar fi uguratpoateca filtrareas6ngelui".
*
Reac{ialui de a fura scrisorilelui Ladima, care,chiar dupd
moarteaacestuia,l-ar fi putut compromite,este determinatdde
*
sim{ul onoarei de a pistra secretulruginosal omului pe care-l
$
ti
cunoscuse demngi incapabilde compromisuri, inflexibil.
*; Personalitatea lui Fred Vasilescuse men{ineenigmatictr,
I sfdrgitulsdu penduldndintre accidentde avion gi sinircidere. El
moarebrusc,a .iouazi dupdpredareacaietelorin careconfesiunile
*
*
fi
lui sunt o permanentdautointrospeclie,ca gi cdnd scrisul l-ar fi
ajutat sf, se izb6veascbde suferinf6 prin analiza lucidd a
f "cancerului"vie!ii lui, iubirea.Taina iubirii lui reintrd, prin
lnoalteaeroului,in circuitulmarilortaineale Universului:"Taina
lui Fred Vasilescumerge poate in cea universald,I)rd niciun
mornentde sprijin adevdrat,agacum, singura spus-oparcd,un
s afltrenturrneazilegeafluviului", frazd,careincheieromanul,ca o
Ilfi concluzieideaticdsugestivf, pentruconcepfia esteticd
a lui Camil
t
PetlescLr.
i
d
I
,l 369
f
 Modernismul romanului e definit de subtilitatea gi
profunzimea anuliticd a congtiingelor, de dramele interioare
suferite din iubire gi demnitate,de identiJicareadeplind a timpului
subiectiv'cu cel obiectiv, de faptul cAW$onq@ sunt in acelagi
timp gi naratori.
Camil Petrescu, romancier prin excelen{Icitadin modern,
realizeazl.o literaturdintelectuald,situdndu-se pe liilia ideii cb actul
scrisuluieste,in primul rdnd,"o experien!f,spirituald,o formf, de
confesiunedestinatisi atingi supremasinceritategi sf, duca la o
revela{ieexistenlial6"(Ov.S.Crohmtrlniceanu - "Literaturaromdnl
intre celedou[ rf,zboaiemondiale").
GIORGN
DNMETRU
IAI}IMA
personajde roman modern
de analiztrpsihologic5,subiectivgi realist-
- persdtlaj realist modern -
- intelectualinsetat de absolut -
uPatul lui Procust".
de Camil Petrescu
- roman modern de analizd psihologicd,
subiectivSi realist-
Al doilearomanal lui Camil Petrescu(1894-1957),
"Patul
lui Procust",apare?n1933,la numaitrei ani dupd"Ultima noapte
de dragoste,intdia noaptede rdzboi" qi constituie,irentruliteratura
romdn6,un evenimentdeosebit,cu totul novator,consoliddnd
astfel
romanul romAnescmodern.
Adeptal modernismului lovinescian,CamilPetrescu estecel
care, prin opera lui, fundamenteazd principiul sincronismului,
altfel spus, contribuie la sincronizarealiteraturii romdne cr-r
literatura european6(europenizarealiteraturii romdne), prin
aducerea unor noi principii estetice ca outenticitutect,
substanSialitatea, relulivismul Si prin crearea personaju lu i
intelectual lucid gi analitic, in opozifie eviclentdcLr ideile
370
simtrndtoristeale vremii, care promovau "o duzind de eroi
pldngdreli". Camil Petrescu opineazi cd literatura trebuie sf,
ilustreze "probleme de congtiin!f,",pentru care este neapdratd
nevoie de un mediu social, in cadrul cdruia acesteasA se poatA
manifesta.
Camil Petrescupropuneo crea{ieliterartr autentictr,bazatl
pe experienfatriitd a autoruluigi reflectatl in propriacongtiin!6:
"Sd na descriu decht ceea ce vdd, cees ce aud, ceea'.ce
inregistreazd simqurile mele, ceea ce gdndesc eu... Aceasta-i
singura realitatepe care o pot povesti...[...J Din mine tnsumi, eu
nu pot ieSi... Orice asface eu nu pot descriedecdtpropriile mele
senza(ii,propriile mele imaginL Eu nu pot vorbi onest decAt Ia
persoan&tntdi...'.
ln romanul "Patul lui Procust",perspectivanarativtr este
reprezentattrde naragiuneala persoana I Si de prezen(amdrcilor
naratorului,caredefinescsubiectivismulromanului.
George Demetru Ladima este personajul absent din
roman,portretul siu fiind conturatprin cele mai variatemijloace
urtistice, cum ar fi confesiunea sentimentelor Si concep(iilor
proprii reiesite din scrisorile adresateEmiliei, prin impresiile
puternicepe care le produc acestedestdinuiriasupralui Fred
Vasilescu,prin comentariilecomplementareale Emiliei Rdchitaru,
prin notele de subsol ale autorului, prin articolele reprodusein
acestenote, prin opiniile altor personaje, cum esteprocurorulcare
anchetase sinuciderea ori mdrturiileprietenilorlui de cafea.
Procedeele moderne de caracterizare indirectd includ:
monologul interior, dialogul, introspeclia con;tiin(ei ;i a
sufletu Iu i, retrospec(ia, autoanal iza Si autointrospec(ia,care scot
in evidenfdzbuciumulgi chinurileltruntrice ale personajului.
Ladima este poet talentat gi gazetar intransigent, care
curnuleazdtoate celelalte trdsdturi generale ale personajului
camilpetrescian: intelectual lucid, analitic, inadaptat social,
hipersensibil,insetatde adevtrrgi demnitate.El trtriegte in lumea
ideilor pure, avdnd iluzia unei iubiri ideale gi aspirdndcltre
demnitateumani absolutdin profesia deziarist,caesenteexistenfiale.
Portretul fizic secontureazd din puncte de vederediferitegi
- -
subiective,avdnd aqadar la bazd principiul estetic al
s71
 relativkmului. Fred Vasilescuvede la inceput "un tip de ldutar
sau doctor, agacev4 cu mustalade plotonier,cu manqetescrobite
ca doudburlane",apoi,dupdce devin cunoqtinleapropiate,tdnlrui
igi amintegtede Ladima ca de un blrbat in jui de 40 de ani,
"inalt, slab, cu ochi rotunzi qi orbitele mari, adAncite...cu o
mustafdde sergentmajor gi cirare de frizeq cu hainalui neagr6,de
alpaca,iar cdmagaalba gi cu gulerul totdeaunaprea larg, sciobita,
cu mangetelemari, rotunde,ca nigteburlane,prinsecu butoni roz
de cimag6,pe cdndceilalfibutonieraumici be{igage, desigurde aur
- cinegtiece amintire,
[...] careeragrav ca un profesoruniversitar,
de o politeldde ambasador pensionar,surdzdndpulin indepirtat,cu
ochii calzi in orbitelepreamari. . .". Fredestecongtientcd el apdrea
?nochii celorlalfi"preapufin prezentabil... se imbrica p.ori [...]
era ceva ridicol in siluetademodatrca o figuri dintr-un catitoe
vechi, prtrfuit [...] Prea avea aerul unui profesor,inacrit de
geografie,de provincie". Fred consemneazd in caiete o lunga
discufiepe care o avusesecu Ladima despremoda bdrbdteascl,
incercdndstr-l convingdsd-gicomandeun costum la croitor, dar
poetuluii se pare o problemdminord,.,o vanitatepuerild,,,degi
tdntrruluise pdreainfantild"vanitateaasta4mustdliilui imperiale,
careatrdgealuarea-aminte". Totugi,cdndi-l prezintlpe Ladimalui
TdnaseVasilescu.Fredesteincdntatci acestaemandincredere,cu
aparilialui de "orr in toatdfirea,cu realtrprestantd, ca strzic aga,a
fbcut o foartebuni impresie...Mustatabrondi, intoarsdin sus,
bdrbdlialui bltdioasd,un fer de increderein sine r-auimpresionat
pe tata".Emiliagi-l amintegte ca pe un tip ..blondgi foarteinalt[...]
pufincam haloimis,darerasimpatic.',
Intelectualsensibir,Ladimaesteun poet recunoscut de unii
ca genial (procurorulcareancheteazd sinucidereail socotea..unlll
dintrecei mai de seamf,poefiai nogtri,de la Eminescuincoace,,).
ignorat de alfii (NaeGheorghidiu gi rinase Vasirescu Lumdnarar.r
il credeau"un om de paie") sau negat cu fermitate de
artii
(Cibdnoiuconsidera cd "n-aveatalent...Scriagi el aga...,,).
Ca ziarist, GeorgeDemetru Ladirna este intransigent gi
inflexibil, cinstit gi insetat de adevir, nu se manifestanici pe
departeca "un em de paie",neputdndfi manevratde patroniisdiirr a
serviinteresele lor meschine, devenindchiarpericulospentruacegtia.
372
Numit director la "Veacul", gazetAfinanlatii de TdnaseVasilescu9i
controlati ideologic de Nae Gheorghidiu,Ladima reugegtec4 in
scurt timp gi cu personalpufin, plf,tit mizerabil, sa aibd un succes
rapid, iar ziarul si devini un organde presi temut, prin campaniile
aproape sf,lbatice, dezldnfuite impotriva politicienilor corup{i, a
iili afacerilornecinstite,constituindu-se intr-un scutde aptrrarea statului
romdn impotriva jafirrilor: "O tribunl pentru promovat tot ce e
dorin!6 de reinnoirein moravurilenoastrepolitice.-.".
Din pdcate,talentul, onestitateagi demnitateagazetarului
Ladima nu pot invinge piienjenigulafacerilorfrauduloaseale lui
Gheorghidiugi LumAniraru.El descoperI"intdmplf,tor,neregulile
dintr-o afacerea industriei miniere gi C.F.R-ului,care pigubeau
statulromdncu un miliard de lei anual,fird s[ blnuiasci implicarea
totald a patronilor sii in aceast[ fraud6. Ceea ce a dus la ruperea
definitivd a acesteicolabortrri,a fost aparilia ur\ui articol de o
violenll deosebitf,,prin care Ladima ac;'Jz;a'puterea politicl de
matrapazldcuriin domeniul fi nanciar-bancar.
Ladima pune in articolele sale pasiunea gi convingerea
intelectualului caregdndegteprofund9i careare cevade transmis
cititorilor, mirturisindu-i lui Fred (atunci cdnd patronii incearctr
sf,-i temperezeindignareamanifestati in legiturtr cu afacerile
veroasedemascate)crezul stru gazetiresc:"Eu sunt un om care
scrie...$i dactrnu scriu ceeace gindesc,de ce strmai scriu?Nu
pot altfel." Ladimaigi di definitiv demisiade la gazetl,pentru cd
nu poate scrie ceea ce i se comandd, ci numai ceeace gilndeSteel
(uutenticitatet), mai ales cd este gi prost pl6tit. Fred igi amintegte
cd il rugasepe Ladima sd renunfela demisie,dar acestarefuzase
categoric:"Nu sunt in stare sI scriu doui rdnduri care si nu vie
dintr-o convingereaddnc6".
Ca toate personajelecamilpetresciene,Ladima este un
inadaptat superior, incapabil str accepte compromisurile
si (intransigent), un om cinstit, care,neputdndsi demagteaceastil
I "aduniturddejecmdnitoriai statului",intre careseaflaugi patronii
sdi, prefer[ s6-gidea demisia cu demnitate, chiar dacl ajungea"
ca urmarea acesteidecizii.muritor de foame.
Hipersensibil, Ladima esteinsetatde a trli in profunzime
pasiunea iubirii gi se autoiluzioneazlin dragostealui pentru
373
 Emilia, pe care o vede ca pe femeia ideald, purd, candid6,
copildroasl,refuzdndstructuralevidenfele.
VesteacdsdtorieiEmiliei cu Arghiropolil aruncdpe Ladima
intr-o disperaref6ri margini, dar cdnd logodnase anuleazd,el ii
trimite o scrisoare tulburitoare in care descrie chinurile
ingrozitoarecare-lmistuiaugi "o suferinli careintreceputereade
rezistentla nervilormei", rugdnd-osl-l reprimeascS. De atuncise
intdlneaudin nou in fiecaresearf,,iegeauimpreunf,,dar nu a fost
niciodatda lui pentrucf, Ladima "altminteriera idealist.t...1 ii
pldcea,aga,sI steaaci", spuneEmilia "tot senin6,maregi goali".
Dintr-o altd scrisoare,adresatd"Emy scump6", reiese
mAndria lui Ladima pentru "logodnica" lui, agacum o prezintd
pe Emilia celor mai buni prieteni ai sf,i, Bulgdran,Cibdnoiu gi
Penciulescu,invitdndu-ipe to{i intr-o seardIa masi, dar Emilia
pleacf,-devreme pentrucd seplictisiseingrozitoqdegiunul eramare
savant,altul tedzofgi celdlaltun om de marecultur6.
Uimirea lui Fred, la citirea scrisorilorde dragosteale lui
Ladimaadresate Emiliei,estedin ce in ce mai mare,deoarece el nu
poate sa inleleagl cum "un om atdt de serios, un profesorca
inf6liqare,[...] de realI distincfie,[...] pedantde binecrescutqi at6t
de lipsitde oricefamiliaritate" poate sd iubeascd o femeievulgard
ca Emilia, pe careorice birbat puteasf,o aibdcontrauneisumede
bani.Tdnf,rulseintreabS,uluit, cum un intelectualrasat ca Ladima
rnr s-a gdndit "nicio clipd cf, faptul acesta,dac6 s-ar afla, l-ar
compromite...".Puternicimpresionatde dragosteadistonantda
ziaristului pentru cocota vulgarS, Fred Vasilescuincearcd sf,
gtrseascd explicafiiIogiceacesteipasiunidegradantegi presupune
cf, Ladima "se amdgeacu oarecareluciditate", ptrrdndu-i-se
incredibil6 sinceritateaindrdgostitului,care este cu totul in
dezacordcu insugiriledeosebite ale intelectualului, ba, mai mult,
considerdnd absurdtrideeaca Ladimasdcreadi in aceastddragoste.
FrtrmAnttrrile gi triste{eaprofundi care-lchinuiepe Ladima,stdri
amareprovocatede preadeselegi evidentele relafiiale Emiliei cu
diverqibtrrbafi,il fac pe Freds6-i inleleagddurerileiubirii qi s[-l
simtdpe poetul hipersensibilca pe un frateintru suferin{d: "frate
adevdrat. din acelasialtoi de suferintd".
Piecatde la'gazetd,Ladima b duce din ce in ce mai greu,
incearcdsd publicein gazete poeziigi foiletoane, nu mai poateiegi
974
nicdieri, iar cdnd igi dd seamacd Emilia are relalii cu un grec,
Micropolu,ii scriepentruultima dattrgi, plin de amirdciune,licere
inapoiscrisorilepe carei le trimisese.Ea refuz6,socotindctrnu este
un om binecrescutgi-l minte cf, le-a pierdut, iar peste douf,
sdptf,m6niaflLcit Ladima gi-apus capit zilelor.
Sinuciderealui Ladima esteprivitd cu acelagisubiectivism
al punctelor de vedere diferite (relativismul,).Fred considerd
sinucidereaca urrnare a vielii mizerabile,vulgare, din vdrtejul
c[reia Ladima nu are puterea sd se smulg6; procurorul care
ancheteazdcazul crede cd ziaristul f6cuse un gest pasionaldin
cauzadoamneiT., deoarecescrisoarea sinucigagului ii eraadresatd
acesteia;Cibf,noiuopineazdc6 prietenul sf,ui;i pierduse credinlain
Dumnezeu,neputdndu-seridica deasupramizeriei cotidiene;
Emilia suslinecd a recursla acestgest"din mizerie",pentrucf, "nu
mai mdncapoatenici o datf,Pezi".
GeorgeDemetru Ladima incearcdsd evadezedin aceastl
lume, pe careo detesti gi cu carenu are nicio legf,turdspirituali,
credndu-gihimereasuprarealit[1iipe careo converteqte intr-o zontr
existenlialI superioarl. Astfel, el atribuie Emiliei trdsf,turi nobile,
de puritategi candoare,apoi iubegte la aceastd femeie calit[{ile cu
care a aureolat-o:"Ladima imprumutdtot ceea ce-i trebuie ca s-o
poatdiubi gi o iubegteanulne,pentruceeace i-a imprumutat".Mai
mult decdtorice,el nu vreasdafle adevdruldespreEmilia,deoarece
are o pennanentf, nevoiede autoiluzionare,de automistificare
pentrua-giconstruiuniversulimaginar de afec{iune,de calm 9i
de curlfenie sufleteascd,fdril de care n-ar putea trtri. Ca 9i
jalnic6,
$tefan Gheorghidiu, Ladima percepe intens drama
strivitoarein propriacon$tiintf,,amdgindu-se cu luciditate pentru a
putea supraviefui,dar este congtientde incapacitatea lui de
adaptarein lumea plinl de constrdngerimateriale,de statutul
a ipocriziilorlustruite, cu carenu
s6usocialinferiorintr-oexisten{6
stAnjenitca intr-un pat procustian.
se potrivegte,simlindu-se
lntelectualul Ladima este un invins, refuz6nd- din
orgoliu - sa-giacceptetoatf,mizeriaviefii,experienfa umilitoarea
traiului zilnic Ai de aceeaimprumutdbani, care s[ fie gasi{iin
buzunarul sdudLrpd sinucidere,ca nu cumvasdsecreadicd gi-apus
canf,tzilelol din cauzasdrdciei,lisAnd o scrisoareadresatd unei
s?5
femei distinse, culte, delicate (doamnei T.), pentru a inltrtura
blnuiala ctr ar fi fost in stare sd se omoare pentru o prostituatd
vulgari. Faptul ci Ladima se indrigostise de "o femeie ordinard,o
semi-proStituat4 pe care el o crede intruchiparea puritAtii $i
bunittrlii, e o consecin{i a condiliei sale jalnice sociale gi
materiale".(Ov.S.Crohmllniceanu).
uel pnrnmeurisuef TRUBADURUT
- personajde roman modern de analizl psihologic5,
obiectiv gi realist -
- personaj realist modern -
arivistuV snobul -
,,Concert din muzicd
de Bach",
de Hortensia Popadat- Bengescu
- romen modern de analizd psihologicd,
obiectiv Si realist -
Romanul *Concert din muzicl de Bach" este al doilea din
ciclul Hallipilor gi a apIrut in anul 1927, fiind una dintre cele mai
realizatecreafii din intreagaprozAa Hortensiei Papadat-Bengescu
(r876- less).
Toateromanele acestuiciclu urmirescdestinulHallipilor,al
rudelor qi prietenilorlor, care fac parte din lumea mondenl a
Capitalei,aga-zisa"lume bun6",o fauni careestecompusdmai ales
din snobi gi mai pufindin aristocrafi
adevdrafi, exageratstiliza(i.
PerspectivaauctorialSasupra lumii esteadeseagrotescd,
romanele Hortensiei Papadat-Bengescu fiind createprin modalitlti
narative moderne,in care investigafia psihologicdgi fiziologicl
introspecteazd cele mai obscurezoneale congtiin{eipersonajelor,
caresunt,in general, imbogaliliide dati recentagi iqi pun intreaga
energiein slujbaparveniriipe scarasociald,pentru a li se uita
origineaumilagi a pitrundein inaltasocietate.
976
Viziunea narativl se definegteprin naragianeala persoona
a III-a, naratorul este observatorulprezentin desfiqurareatuturor
evenimenteloqagadar"se manifestd,atdtnsratorul omniscient, cdt
Si personaje-reJlectorprin care se multiplictr perspectivele"
'il
(N.Manolescu).
til. Prezentareaevenimentelorgi a personajelorftcuti direct de
narator alterneazdcu introspec(ia, analiza psihologicd tntreprinsd
rle cdtre personajul insusi, precum Si cu diferite pancte de,vedere
sle celorlalte personaje asupra aceleiasi situalii (relativismul),
toate acesteprocedee indirecte de caracterizare sunt definitorii
pentruconturareaeroului de roman modern.
GeorgeCtrlinescua interpretatmagistralesenfapsihologici
a personajelor Hortensiei Papadat-Bengescu: "Un aspect
caracteristical acesteilumi estecd indivizii nu sunt preocupa{ide
bani decdtla inceput,in momentulintrf,rii in clasf,.Toli sunt mai
mult saumai pufin bogafi,dar aflafi in afaraoriclrei griji materiale.
Avereaesteuniculmediuin carepot pluti acestefiinle diafane.[...]
Aici n-avemde-afacecu ambiliogipolitici, cu avari,cu speculanfi,
ci cu persoanepreocupatede <cezice lumea>,ambiliondndsd dea
serole, sd.fie primite lo anumite recep{ii dificile, sd reaclionezefn
toale momentelevielii, chiar cele mai grove, in modul cel mai
distins".
Contrasteleintre esenfi gi aparen(trnu apeleazA la ridicol,
de aceeaimagineapersonajelor nu estecomic6,agaca la Caragiale,
deoarece eroiisuntdepringicdtde cdtcu stilulde via!6adoptat. instr
egoismul, imoralitatea, lipsa sentimentelor,fac aceastilume
detestabi16, pdndla accenteparodiceprin reacfiipasionalevulgare.
Romanul este construit - in principal - pe destinula trei
cupluri:Lina gi profesorulRim; Elenagi inginerulDrdg6nescu; Ada
Razu gi prinful Maxenliu. in cadrul fiecdruicuplu intervineun
intrus,care destabilizeazl relaliilefamilialeale parteneriloq prin
triunghi conjugal.
Personaj realist modern, Lici Petrescu,zis Lici
t Trubadurul, pe numeleadeviratVasile Petrescu.intruchipeazi
:
.:. tipul snobilor ;i al parvenitilor ce compun,in general,inalta
:
I
societatea Bucuregtiului,purtltori de m6gti, pentru salvarea
aparen{elor gi convenienlelor socialemondene.
J
{, 377
 Tristrturile morale reies,indirect, din faptele, gesturile Si
atitudinea persdnajului, care tntregeSte triunghiul conjugal al
familiei Maxen1iu.Lici este"oaia neagrf,a familiei" Hallipa,fiind
singurulcarenu se dedubleazd,carenu-giascundefirea.Fugeade
acasl incd de mic i se invdfasestrtriiasci pe drumuri, sd umble
hai-hui,"o liclreasimpatic5", un vagabond"rentier, deoarecenu
se l6saniciodatdftrd 5 lei in buzunarulpantalonilor'".
Lictr aparein toatecelepatruromaneale ciclului Hallipa.El
este fiul accizaruluiPetrescudin Mizil, fratele Lenorei, unchiul
Elenei,al Cocdi-Aim6e 9i Mikai-L6,virul Linei gitat5l Siei.
Autoareaii intocmeqteo adevdratd, fiSd fiziologicd: "Degi
apropiat,nu era prietenos.Era totugi singuratic. Femeileii erau
devotate,dar el nu le lua in seriosgi nu aveaincrederein ele,decdt
pentru treburile femeiegti:pentru cdrpit, 1esut,sp6lat, cdlcat gi
pentrudddicit fata. Discret gi prudent din fire, aveagi un fel de
sfiali pentrutraiul lui mahalagesc", personajulfiind urmdrit in
specialin "Concertdin muzic6de Bach".
Portretul fizic aresemnificafiitransparente pentruinteriorul
sufletesc, Licdeste"sub{irel,sprinten,cu figura pl5cut5,cu ochii
vioi de veveri(tr,ptrrul negru din care se lastro bucltrmare pe
fruntc, cu mAinile qi picioarelemici 9i subfiri gi din{i albi,
mtrrun(i".
Mediul umbiunt este un alt procedeu artistic de
caracterizareindirectd a personajului realist, ca tip reprezentativ
pentruarivistul snobintruchipatde Licd Trubadurul. El evolueazd
de la t'btriatulnostim","umil gi obraznic","cu apuctrturilipsite
de orice precepte","ce nu prinseseincd mecanismulviefii noi",
c6tre un "domn bine ca la cinematograP',un "gentlemanin
haine negre", un viitor deputatde Bihor, in romaneleurrndtoare
("Drumulascuns"gi "Rdd5cini").
in tinerefe,Lina avuseseun "incident"alnoroscu vdrul ei,
Licd,din caresenf,scuse Sia,pe careo crescuse el, deoarece"urdta
$i proastase vditasegi bocise", atunci cdnd "se intdmplase
buclucul",iar el "nu puteasuferisd vad6strambandu-se o urAt5".
Existenla fetifei "cam toant6", nu-i ingrddise libertatea
"vagabondului inofensivvegniccu mdinilein buzunar",intrucdt,
abil gi impasibil, tdnlrul gdseamereu "indrdgostite'1, care s6-i
g?8
gizduiascb o vreme, acest "trai aventuros" asigurdndu-i"tacdmul
pusgi patula$ternutpretutindeni,fie ca oaspe,fie ca amant".Pentru
"femeile devotate"care o cregteaupe rdnd, Sia provenea"dintr-o
mamf,necunoscut[",fapt careftcea s6-lgf,seasci"9i mai drlgu! pe
gtrengarultdnir" gi sI fie impresionate pdn6la lacrimi de Lictr,"a;a
I,, de bun cu un copil, pe carei-l lScuseo nemernica".
Figur5 complexS, personaj "rotund" ("care nu poatefi
caracterizat succint qi exact", E.M.Forster), de un realism
incontestabil, Licf, Trubadurulesteun Dinu Plturicf, ori un Tinase
Scatiuin variantamodernda primelordeceniidin secolulal XX-lea
in societatea bucuregteand. Leneggi capricios,el incercase tot felul
de meserii,dar niciuna nu i-a fost pe plac: plutoniermajor in
armat6, agent-voiajorpentru stofe, "detectiv civil" la Polifia
Capitalei,vechil pe mogiaPrundenia lui Doru Hallipa,cumnatul
s6u,asociatin comerfulcu vinuri al sofului duduiei Mari' Foarte
adeseael rimdneaftrri ocupafiegi tr[ia din expediente, profitdndde
"plcatul" Linei saude atenliileiubitelorde mahala.
Lici duceo viald intdmpl[toare9i lipsiti de griji, fiind un
o'inofensiv",cu mdinilevegnicin
"spirit aventuriert',vagabond
buzunar,guraliv gi sobruin acelagitimp, economcu punga lui,
pldcdndu-i "banuldobAnditlesnegi prin giretlic",cu un vocabular
picantdar delicatin felul lui. EI areo situalieapartein roman,este
certatcu farniliapentrll cI nu-i pldcusecartea,iar sortr-sa,Lenora,
de cdnd-semlritase cu mogierulHallipa, "il trata ca pe cdinii
I bdrbatuluiei".
.v
Fire liberS, giret gi nestatornic,Lici rezisti cu prudenld
incercirilor Adei Razude a-l stabilizaca amant dar acceptdpdnf,
i!,
:\'
ra la urm6 postulde profesor de echitafieal grajdurilorMaxenliu:
r,
a,t, "Trecerealui Licd de la un mediu la altul se fhceacu oarecari
I zbateri". La inceput, Lica se sirnte stdnjenit de somptuozitatea
acestuispatiuvital, preaaustel'pentrugusturilelui, la careins6se
adapteazdcu ugurinli gi intr[ pe ligaqul unei relalii amoroase
care-ioferl avantaje.Astfel, in congtiinfaTrubaduruluise nagte
ambi{ia parvenirii, dirijatd gi strunitd cu hotf,rdrede Ada,
i mahalagioaicd gi ea prin origine,ajungdnddestulde repedeun
membrual lumii mondene:"Trecusepragul despf,(itoral celor
i doud rrrediisocialegi prinsesegust sI rdmdnf,dincoace,unde il
3?9
*n'
 condusesedestinul lui de parvenitism". El devine cu totul
increzitor in "regia norocului". LINARIH
Transformarealui Lici se produce pe toate planurile, de - personajde roman modern de analizi psihologic5,'
la linuta vestimentari:"la zona psihologicf,, de la conduitd la obiectiv gi realist -
mentalitate.De la ipostazade "btriat simpatic, fluier6nd mereu - personaj realist modern -
intre din{ii mlrun{i", Licd evolueazipdni la "un domn bine", ffi - arivistul/ snobul-
"un artist de filme", un gentilom "cu fafa rasi [...] ochiulascuns
sub pleoapi"[...] un coll de guri amargi agresivgi finuta perfect
nemigcatila unui gentlemanin haine negre".
fr
w "Concert din muzicd de Bach",
de Hortensia Papadat- Bengescu
este- aidomacelorlaltepersonajedin roman-
{i
Lici Petrescu 4:
- roman modern de analizd psihologicd,obiectiv Si realist -
:{
conturot din mti multe unghiuri de vedere,reflectdnd principiul
;r
estetic modern al relotivismalul
Romanul"Concert din muzictrde Bach" esteal doileadin
Mini. personaj-reflector,surprinde detaliile sugestiveale
cicful Hallipilorgi a aptrrutin anul 1927,fiindunadintrecelemai
"craiului de mahala", care semina cu "un apat, ce avea in
realizale crealii din intreaga prozd a Hortensiei Papadat-
buzunarulvestonuluiscurt chei pentruorice sertare","cu silueta
Bengescu(1876 - 1955).
zveltd,,juvenilS,simpaticigi suspect6",pdrdndfl amdnd,strdmtorat
Toateromaneleacestuiciclu urmdresc destinulHallipilor,al
ori nesigurqi-l catalogheazd cu pricepere"un haiduc modern a
rudelor gi prietenilor lor, care fac parte din lumea mondeni a
clrui pidure e oragul".
Ada ii intuiegtelichelismul de care , de altfel - este Capitalei.aga-zisa "lume bunf,",o faundcareestetompusimai ales
incdntatd:"Ce canalie! gdndi ea ca un compliment",dar gi din snobi gi mai putindin aristocrali adevf,ra{i,exageratstiliza{i.
ascensiunea: "Ar puteaajungeministru!" . GeorgeC[linescua interpretat magistralesentapsihologictr
PentruMaxentiu.Licd este"haimanauade uli{i", pentru a personajelor: "Un aspectcaracteristic al acesteilumi este cd
Rim era"o lichea",desprecarenu se puteagti "dacdintr-o zi nu va indiviziinu suntpreocupafi de bani decdtla inceput,in momentul
fura",devenit*simpaticul viir Lii5" atuncicdnd"capltd'Jcalitatea intrdriiin clastr.Tofi suntmai mult saumai pufin bogafi,dar aflaii
de tattral Siei. in afaraoricireigriji materiale. Avereaesteuniculmediuin carepot
Linail numea"biiat bun gi drlgu{", Lici rdmdndnd, pentru plutiaceste fiinfediafane.[...]Aici n-avemde-afacecu ambiliogi
ea,acelaqitdnir care"fluiera demultpe ldngdgarduri,caredeundzi politici,cu avari,cu speculanfi, ci cu persoanepreocupalede <ce
fluiera pe Sia sub fereastraRimilor, care fluiera u$or pe buze in zice lumeaD,ambiliondndsd dea serate,sdfie primite la anumite
atelieruldomnuluiPaulgiintre dinfi in urecheaprinteseiAda". receplii dificile, sd reac{ionezein toate momenteleviefii, chiar cele
in romaneleurmdtoare("Drumul ascuns"qi "Rdddcini"),el mai grave, tn modul cel mqi distins".
secdsdtoregte cu prinfesaAda, intr6in politicdgi devinedeputatde Contrasteleintre esen{5gi aparen(i nu apeleazd la ridicol,
Vaslui."domnul Licf, Petrescu". de aceeaimagineapersonajelor nu estecomicS,agaca la Caragiale,
Referindu-sela personajeleHortensieiPapadat-Bengescll, deoarece eroiisuntdepringicdtde cdtcu stilulde vialaadoptat. insd
Mihail Sebastianmlrturisegtec5,are "impresiacd opregticeva in egoismul,imoralitatea,lipsa sentimentelor,fac aceastdlume
loc gi cd prinziin acecu gdmdlie,pe o pdnzdinvizibild,o viala[...] detestabili,pdndla accentegrotegtiprin reacliipasionale vulgare.
suntmomentecdndsimfi lipsaunui personagiu, ii agtepliintrarea, Rornanulesteconstruit- in principal- pe destinula trei
gtii cd trebuiesdpdSeasci in sfArgit,pestepragulpaginii". cupluri:Lina gi profesorul Rim; Elenagi inginerulDrbgSnescu; Ada

38(} 381
 Razu gi prin(ul Maxenliu. In cadrul fiecIrui cuplu intervine un
intrus, care destabilizeazl relaliile familiale ale partenerilor,
form6ndtriunghiut conjugal.
' Liha Rim, "bondoaca
sofie" a profesoruluiRim, patroneazl,
un fel de spital,in care"fecioare"nevinovatevin sd scapede copilul
nedorit,fapt ce-i aduceLinei un venit financiardeosebit.Ea era
moagf,gi se ocupa,agadar,cu intreruperide sarcinl pentrufeteledin
lumeabund,fiind cunoscutd, din acestmotiv,ca ,.doctorifaLina".
Lina este curacterizatd direct de autoare prin altrturarea
adjectivulaizctlemitorcare-iinsolegtenumele,,.buna", gi esteconstruitii,
ca gi celelaltepenonaje,dn controstultntre esen1d Si aparenld.
Personaj realist modern, Lina Rim intruchipeazl tipul
gut6, boal6 pe care el o amplifica dintr-o comoditate9i o lene cu
totul iegitedin comun.
Lina aveao adevdrat5"manie pentru familie", pentrutoli
"acei veri gi veriqoare,pentrucareerain staresf,se deapestecap"
ca s6-i ajute, fiind consideratide toli foarte miloastr.Cu toate
acestea,atuncicdnddoctorul Rim o seducepe Sia 9i aceastartrmdne
t' gravid6,fata esteimediat datdafar6,din cas6de Lina, carenu are
deloccompasiunepentruea.Profesorulo ducepe fatdin mansarda
$ asistenlilorsf,i,gemeniiHallipa, frafii degenerali,careincearctr'in
demenlalor, sd-i facd o intreruperede sarcinf,,profitdnd, totodatd,
gi ei de biata Sia, care se infecteazf,9i moare. Jignittr de
comportareasofului, Lina ii mf,rturiseqte lui Rim c6 Sia estefiica

$
snobilor pi al parvenifilor ce compun,in general,inalta societate ei, dar pe acesta nu-l afecteazd incestul gi se roagl de ea si o
a_Bucuregtiului, purtdtoride m6gti,in dorinfade a salvaaparenfele salveze, intrucdt fata fdcuse infecfie' Doctorita refuzi cu
9i convenienfele socialemondene. inctrp5{Anaresi intervind ca s6-9isalvezefiica, astfel cd "buna
Trtrstrturile morale reies,indirect, din fiptele, gesturile Si
atitudinea eroinei, iar mediul ambiant, ca procedeu artistic de
tr
#:
il4
Lina;'iqi dezvlluie rtrutateaascunsl cu grij6 submascablAndefei
gi a cumsectrdeniei de care fdceaatita paradtr.
caracterizare indirectd a personajului realist, deterrnind dt Exteriorul "uritei" are trimiteri precise asupra
trislturile, comportamentul gi deciziileacesteia.- ft
.ffi,
mediocrittrfii sufletegti, autoarea conturdnd-o 9i prin
. Doctorila Lina, ur6ti, bondoaci,dar plinl de energie,igi IE "echipamentul Linei, rochia ei verde sau albastrd,purtat de
dorea un statut social solid gi ii oferd lui Rim, in schirnbr.rl $i diminealapdnl seara,la gospoddrie,la spital,in orag,lua aqade
ctrsdtoriei,o catedrf,universitari.El acceptf,acestcompromis,dar mult forma buneiLina, o formd botitA9i curat5'incdt pf,reauna 9i
continutrsf,se considere o victimf,gi esteconvinscd sscuvine..sd $ aceeagi rochiegi unagi aceeagi cu ea".
aibf,incd altebeneficii",agacd Lina cumpf,rtr
somptuoasd gi elegantdpe numeleam6ndurora.
din cdgtigulei o cas6
Romanulincepein
casanouda Rimilor,la carevinein vizitdMini, un personaj-reflector,
careestepurtdtoarea
la alta,transmifdnd
vegtilorgi gtirilorde ultimao16de la o farnilie
informa{iigi bdrfede la unii la altii.
t
1
romanul
HortensiaPapadat-Bengescu
romAnesc citadin, iar
instaleazadefinitivin literatura
perspectiva narativtr, deqi
omniscienttr,nu este gi impersonalf,.Prozatoareaface adevf,rate
studii ale personalittrfiinaturii umane,dar nu realizeazlun roman
care iubegte
i" social,ci contureazd coloristico lume cosmopolitd,
Mini constatd surprinsdcd, o dat6cu nouacasi, Rimii s-aLr aparenta,convenlia,bog6lia qi luxul, o "burgheziede formalie
procopsitcu o infirmierI, Sia,caresd-lingrijeasc6pe profesor.Fata recentf,,fAr[ traditii, fdr6 moral, ff,rf, gust" (G.C[linescu), o
pdrea"un bloc impermeabil,
;i
careslujeade adtrpostunor gdnduri t societatea parvenifilor,a imbogdfifilorde dupl rtrzboi.
pufine, dosnice,incf,p[fdnate",la care tdndravizitatoare,rseuitd n "Sufl-etulacestor oameni e incd primitiv qi grosier sub
fricos".Mini afli cd infirmieraestefata lui Licd, agadarnepoata reflexede aur gi de purpur.Din civiliZafie,ei n-audecdtconfortul"
Linei.Dar nimeninu gtiacd in tinere{eLina avusese un .,incident.' apreciazd criticul Mihai Ralea.
amoroscu virul ei, Licd,gi cf,o ndscuse pe Sia,pe careinsdo luase HortensiaPapadat-Bengescu creeazdo literatur[ feminini,
s-o creascdel, deoarece ',urdta gi proastase vditasegi
bocise", penduldndintre "explozie lirici", "exuberan!trsenzorialtr"9i
atuncicdnd"se intdmplase buclucul".Siaaveaacuml9 ani,fbcuse l.sensibleriediscret6"consideraEugenLovinescu,iar criticul"Vielii
ca vai de lumeo gcoalS de infirmiere.dar fiind proastigi lenegi.,nu Romdnegti",Garabetlbrdileanu,estede-a dreptul entuziasmatde
reugeasdsteapreamult intr-unserviciu.Lic[ o convinsese pe Lina "originalitatea opereiqi caracterul ei eminamente feminin".
sf,o ia in casaei, subpretextulde a-l ingriji pe Rim, caresuferea de

382 383

PRINTUI.
MAXENTIU
- personajde roman modern de analizl psihologici,
obiectiv 9i realist -
- personaj realist modern -
- snbbul-
uConcertdin mazicd
de Bach",
'" de Hortensia Papadat- Bengescu
- romfln modern de analizd psihologicd, obiectiv realist _
Si
Romanul"Concertdin muzicl de Bach" esteal doileadin
ciclul Hallipilorgi a apIrutin anul 1927,fiindunadintrecelemai
realizatecrealiidin intreagaprozd.aHortensieipapadat:Bengescu
(1876- l9ss).
Toateromanele acestuiciclu urmdresc destinulHallipilor,al
rudelor gi prietenilorlor, care fac parte din lumea mondenii a
Capitalei,aga-zisa "lume bun6",o fauni careestecompustrmai ales
din snobi gi mai pufindin aristocrafi adevdrati,exageratstiliza{i.
GeorgeCtrlipescua interpretatmagistralesenlapsihologicd
a personajelor: "Un aspectcaracteristic al acesteilumi este cd
indiviziinu suntpreocupalide bani decdtIa inceput,in momentul
intrf,riiin clas[. Tofi sunt mai mult saumai pufin bogafi,dar aflafi
in afaraorictrreigriji materiale.Avereaesteunicurmediuin carepot
pluti acestefiinle diafane.[...]Aici n-avemde-afacecu arnbifiogi
politici, cu avari,cu speculanti,ci cu persoanepreocupatede <ce
zice lumea>,ambiyiondndsd dea serate,sdfie primite la anumite
receplii dificile, sd reaclionezein toate momentelevielii, chiar cele
mai grave, in modul cel mai distins,',
Contrasteleintre esenlI gi aparenfl nu apeleazila ridicol,
de aceeaimagineapersonajelor nu estecomicd,agaca la Caragiale,
deoarece eroiisuntdepringic6tde cdtcu stilurdeviafbadoptat. insd
egoismul,imoralitatea,lipsa sentimentelor,fac aceastdlurne
detestabild, pdndla accente grotegtiprin reacfiipasionalevulgare.
Romanulesteconstruit- in principal- pe destinula trei
cupluri:Linagi profesorul Rim;Elenagi inginerul Drdg[nescu;
Ada
384
Razu gi prin{ul Maxenfiu. in cadrul fiecdrui cuplu intervine un
intrus, care destabilizeazdrelafiile familiale ale partenerilor,
realizdndtriun ghiul conj u gal.
Personaj realist modern, prin{ul Maxentiu intruchipeazf,
tipul snobilor ce compun, in general, inalta societate a
Bucuregtiului, purtltori de mlqti pentru a salva aparenlele $i
convenienfele socialemondene.
Trtrsiturile morale reies,indirect, din faptele, gesturile Si
stitudines eroului, iar mediul ambisnt, ca procedeu artistic de
caracteriztre indirectd a personaiului realist, determin[
trdsiturile,comportamentul gi deciziileacestuia.
Prin{ul Maxenfiu aparein romanul"Fecioareledespletite"
(primulromanal cicluluiHallipa)ca logodnical EleneiHallipa,intre
brusc.in "Concertdin
carese interpuneMika-L6,relaliarupdndu-se
muzicl de Bach", Maxenliu estesoful Adei Razu,o parveniti prea
evidenti chiar gi pentru lumeain care-;i doreqtesd pltrundd. El era
doarpejumltate "prin!", fiul unei cunoscutecdntlrefede cabaret,Taza
gi al unui"prin! bdtrdngi decavat(ruinat- n.n.),dar destulde autentic",
care-l recunoscuse pdntrla urmtr pe Maxenfiu,dar murise9i "nu
avusese timp sa secununecu Zaza,cum dorea".
CAsAtoriaAdei Razu cu prinful Maxenfiu se bazasepe
interesereciproce:Ada igi cumptrrl,cq banii cdgtiga{idin nego{ul
cu fdin[ al tat[lui ei, titlul de "prinfestr"9i permisulde a intra in
societateamondenda Capitalei,rdspldtindin acelagitimp pe
Maxenliu prin riscumpirareaipotecii pentru mogia Plf,esele9i
scofdndu-ldintr-osdrbciece-i ameninladecdderea pe scarasociali.
Firav qi bolnlvicios de .mic copil, Maxen{iu sufertr de
tuberculozii, boali pe care o fac, in general,oamenii de proasti
condilie,din cauzahraneiprecare, de aceeaprinfuTse jeneazf,rnaimult
de "lipsade noblefe"a bolii sale,decdtde pericolulincurabilei maladii.
Construcfiapelsonajuluistdin discordan(adintre suJletSi
trup, dintre latura morald gi cea fizicl, Maxenliu constituindun
adevirat"caz" pe care autoareai;i aplic[ observaliapsihologicd
pdndin cele mai addncizone ale constiinteigi ale manifestdrilor
bolii,ca efectasLtpra individualitdfiieroului.
Dualitateapersonalitd{iilui Maxenliusebazeazd pe o serie
de factoricarecontribniserd la sldbirearezisten{eiorganismului: in
385
 copil5rie, mama sa,Zaz4 il arlta in mod ostentativlumii, pentrua
intiplri in minteatuturorideeacr el estemogtenitorultiflutui gi al
averii bltrAnului aristocrat, iar la maturitatese afli in aceeagi
situafie,Ada fiind ceacareil "td.rdgte"prin saloane,pe terenurilede
sport ori in plimblri obositoarepentrua-i confirma ei noul statut
monden gi titlul aristocratic de prinlesi, .,fiindc6 nu credea
societateadestulde deprinsi cu noul s6urang".
Pe de altl parte,Maxenliu igi urmtrregteevotufia bolii cu
minufiozitate, aproapecu o pltrcerecinicii in planul congtiinfei
sale, notdnd detaliat, ca intr-o fiq6 medicalf,, toate manifestdrile
bolii: "Aga cum igi periclitaaltIdateviafa prin efortul de a nu tuqi,
a$aacumse compldceain tuse p6ntrla inec, [...] i se pdreactr face
binesdzdruncinebielii mugchi,[...] credeac6 va curf,faastfellocul
unde stau zgirieturile", crizelefiind pentru el gi dovezile cele mai
concludentecf, este viu, ctr triiegte inci. Urmirit in evidenta sa
degradarefiziologictr,Maxengiumanifesticomportamentulunui
degenerat,trf,indaproapecu voluptatesimptomelebolii, a$teptand
parcdnerf,bddtorcriza urmd.toare."igi iubeamizeri4 a;a cum allii
igi iubesc viciul", constatf, autoarea introspectilnd gAndurile
personajului,cf,ruia,cel mai mult din boalf,,ii plicea ,.ntrdugeala,'
gi voia sf,rimAnf,cdt mai mult "in izul ei',.
Ca gi celelaltepersonaje,Maxenfiu se constituiedintr_o
imagine dubld: una exlerioard (mnsca)pentrusalvareaaparenfelor
gi respectarea convenienlelor, pe careo afigeazf,din snobism,iar
alta interioard, stratificat[ pAntrla cele mai adinci zone obscure
ale sufletuluigi congtiinfei.
Prinfulesteobligat'"s6joacecomediatragictra vie{ii de toate
zilele,cu un programde ostenelirndruntegi inutile careir epuizeazd
gi-i amplifici suferin{a"(plimbatulcu trdsura,seratele,prietenii),in
timp ce el simfea*sirmanul corp tot mai deznodat',,trAiachinurile
"unui efort tragic",pe cdndel ar fi vrut..strseprlvale undevape un
loc de repaos,[...] sI sepoati intindein cdutarea odihnei".
Naratoarea omniscientd Si omniprezentd insistd asupra
egoismuluide om bolnav,dezviluierela(iarecepdndla dugmlnie
-"o urdsc!"- fagi de Ada, solia lui, atitudine amplificatd
cAnd
intuiegtelegdturaamoroasd dintreea gi Licd: "Gdsisedoui sisteme
pe carele specula:boalalui gi pe Licd". Maxenfiudepdgegte
insd
fazaegoismuluigi gdndurilorrdutlcioaseatuncic6ndisi d6 seama
s86
cu luciditatecd va muri: "Nu mai ura pe nimeni,nu semai iubeape
sine", devenise"blf,nd qi umil". Moare intr-un sanatoriu,undeil
internase,in celedin urm6,cu bani mulli, solia lui.
Romancieraconstruiegtepersonajul prin variate tehnici
tradilionale Si moderne: comentariul autoarei, monologul lui
Maxen(iu, minugiozitatea descrierii bolii scestuia, monologul
interior, reac(iile personajului dedublat ?n receptarearelaliei
amoroasea soliei sale cu Licl Trubadurul,compusedin gdnduri
revoltdtoaregi agresivegi din voceabldnddgi relinut[.
Aceste modalitali sunt completateprin comentariileultor
personaje, in congtiinlacdrora se reflecti trisf,turile unuia sau
altuiadintreeroi, prin relativismulopiniilor.
Astfel,Nory il considerS "un om firtr noimtr", iar Lic6 vede
in Maxenfiu"un biet cocona$galbenca de ceartr,cu generoqii 9i
cu ochii plta{i. Purta o blrbi{I blondS, ascu{it5, cu fire
vegtede",fiind cu certitudine"un blrbat lingav". Ada gdndeqte
despresoful ei cd "s-a ramolit de tot! [...] Ce sunt ochii 6ia
galbeni?Stdrpiturade vi![ mare.Nobil am vrut, nobil am".
Autoarea insigi il caracterizeazlca fiind "un btrrbat
lingav", "ptrpugtrnemernictr" ori "steag palid cu blazon?'.
Maxenfiu,el insugi un produsal unei ereditdligubrede,este
urmdrit tn degradareasa biologicdprogresivd reJlectatdtn constiin\a
sa, fiind o "floare de serda uneiraseistovite"@ugenLovinescu).
ffi
n HortensiaPapadat-Bengescu instaleazf,definitiv in literaturtr
$ romanul rominesc citadin modern. Degiprozatoarea faceadevf,rate
'11
lil. studiialepersonalitliliinaturiiumane,eanu realizeaziun romansocial,
mai exact,contueazAcoloristico lume cosmopolitd,o "burgheziede
$
$
formalie recenttr,f6ra traditii, ffrf, moral, f6rd gust" (G.Cf,linescu),
societatea parveni{ilor, a imbogtr{i{ilor de duptr rtrzboi.
o
lt ' "Sufletul acestor oameni e inci primitiv gi grosier sub
t.
'n reflexede aur gi de purpur.Din civilizafie,ei n-audecatconfortul",
1i apreciazdcriticul Mihai Ralea.
fri
t
IF
{'
t'
1
i
,l
if: 38?
t'

RTM
- personaj de roman modern de analiztr psihologictr,
obiectiv gi realist -
- personaj realist modern -
- snobul-
"Concert din muzicd de Bach,,
de Hortensia Papadat- Bengescu
- roman modern de analizd psihologicd,obiectiv reolist _
Si
Romanul ..Concertdin muzictrde Bach" esteal doileadin
ciclul Hallipilor qi a apirut in anul 1927,fiind una dintrecelemai
realizatecreatii din intreagaprozaa Hortensiei papadat-Bengescu
(1876 - 1955). Toate romaneleacestuicicru urmf,rescdestinul
HallipiloA al rudelor gi prietenilorlor, care fac parte din lumea
mondentr a Capitalei, aga-zisa..lumebuni", o faunl care este
compusrmai alesdin snobi gi mai putin din aristocrafiadevdrali,
exageratstiliza{i.
Perspectivaauctorialtrasupra lumii esteadeseagrotescd,
romaneleHortensieiPapadat-Bengescu fiind createprin modalittrfi
narative moderne, in care investigalia psihologicd gi
fiziologicd
introspecteazdcele mai obscure zone ale congtiinfei personalelor,
care sunt, in general,imbog6filii de dati recentagi igi pun intreaga
energiein slujba parvenirii pe scarasocial6,pentru a li se uita
origineaumil6 gi a pf,trundein inaltasocietate.
Viziunea narativtr se definegteprin nara(iuneo la persoana
a III-a, naratorul este observatorulomniprezent in desftgurarea
tuturor evenimentelor, agadar "se manifest6 atat naratorul
omniscient, cdt Si personaje-reJlector prin care se multiplicl
perspectivele" (N.Manolescu).
Prezentareaevenimentelorgi a personajelorfdcutddirect de
nar ator alterneazdcu i ntrospec(ia, unaIiza p sih oIog icd t ntr epr i nsd
de cdtre personajul tnsusi, precum si cu diferite puncte tle vedere
ule celorlalte personaje asupra aceleiasi situa(ii (retativismal),
toate acesteprocedee indirecte de caracterizare sunt definitorii
pentruconturareaeroului de roman modern_
388
GeorgeCdlinescua interpretatmagistralesentapsihologici
a personajelor:"LJn aspect caracteristical acestei lumi este cI
indivizii nu sunt preocupalide bani decdt la inceput,in momentul
intrdrii in clas6.Toli sunt mai mult sau mai pufin bogafi,dar a{lafi
in afaraoriclrei griji materiale.A'rereaesteunicul mediuin carepot
pluti acestefiinfe diafane.[...] Aici n-avemde-afacecu ambiliogi
politici, cu avari, cu speculan[i,ci cu persoanepreocupatede <ce
zice lumeal, ambiliondnd sd dea serate,sdfie primite Ia anumite
receplii dificile, sd reaclionezein toate momentelevielii, chiar cele
mai grave, tn modul cel mai distins".
Contrasteleintre esen{trgi aparen(trnu apeleuAla ridicol,
de aceeaimagineapersonajelornu estecomicf,,a$aca la Caragiale,
deoareceeroii suntdepringicdt de cdt cu stilul de via!tradoptat.insi
egoismul, imoralitatea, lipsa sentimentelor, fac aceasti lume
detestabilI,pdn[ la accentegrotegtiprin reacfii pasionalevulgare.
Romanul este construit - in principal - pe destinul a trei
cupluri:Lina gi profesorulRim;Elenagi inginerulprf,gtrnescu; Ada
$
Razu gi prinful Maxenfiu. in cadrul fiecirui ctrplu intervine un
f
+
,ffi,
intrus, care destabilizeazl relafiile familiale ale partenerilor,
alcf,tuindtriunghiul conjugal.
, Personajrealist modern, doctorul Rim intruchipeazf, tipul
$
s
snobilor gi al parveni{ilor ce compun,in g'eneral, inaltasocietatea
ffi: Bucuregtiului, purtitori de mf,gti, pentru a salva aparenfelegi
tr
&
convenienfele socialemondene,trtrsiturile morale alepersonajului
h
ir reiegind,indirect, din faptele, gesturile Si atiludinea acestuia-
t Doctorul Rim apare numai in primele doui roamaneale
ciclului Hallipa,in "Fecioareledespletite"gi "Concertdin muzic[ de
$' Bach". Tinerelea lui fusese un lung gir de privafiuni, din cauza
f: originii sirf,cScioase, ca fiu al unui modestvamegla Ungheni.Din
ambifii sociale, tdndrul Rim studiasegtiinfelemedicale,dar se
dovedisecd nu avea niciun fel de inclina{ii nici pentru cercetare,
t,
lo
nici pentru medicina aplicattr gi voia cu ardoareun post de
profesoruniversitarla facultateade medicinf,."BunaLina" ii oferise
l.
t:
o catedrduniversitari in schimbulctrsitoriei,insi Rim se considerf,
IF dezavantajatgi vrea s[ aibd gi o casf,pe numele lui. Doctorul este
rs
l$ convins cd Lina ar trebui sf, se simti onoratiici o lrase de nevastS,
t;
t;
mai alescZ."aveas-o aibl pe cap toatdviafa",gi i se parecorectca
389
lfl
 el sd primeascdin schimbo catedrduniversitardgi, acum,aceastd HortensiaPapadat-Bengescu instaleazadefinitiv in literatura
cas5,ce fusesecumpdratipe numeleamAndurora, cu banii Linei. citadin. Degiprozatoarea faceadevarate studii
romanul romanesc
Odat6atinslelul, profesorulse poaterelaxagi destinde,fiind nu realizeazlunroman social,ci
ale personalitatiinaturiiumane,ea
tenht de tinerelestudente,descumpinitcd nu avea"succes",deqiel de formalie
conlureazacoloristico lume cosmopolita,o "burghezie
seconsidera"un fiumos", chiar dacdera usca( ,,degiratgi spdlicit",
recenta, fdrl tradilii, l6rd moral, f6rf, gust" (G'Ctrlinescu),o
conturindu-seastfel,un personajgrotesc,ridicol.
societate a parvenifilor, a imbogifi{ilor de duptr rtrzboi'
Construirea personalitilii lui Rig se face pe baza .,Sufletulacestoroamenie inb6primitiv 9i grosiersubreflexede aur
dezacorduluidintre suflet gi trup, el fiind un bolnav inchipuit,
gi de purpur. Din civilizalie, ei n-au decdt confortul" apreciazd
simptom al unei psihopatii: "Era un biet bolnav,care aveanevoie
de cele mai mari ingrijiri, careaveao infirmierdinadinspentruel, criticul Mihai Ralea.
Hortensia Papadat-Bengescu creeaztro literaturl femiilind,
care igi intre{ineasdndtateagi egoismul din ideea cI l-a durut
cdndva,ca poateil va mai dureagi, intre acestedoul planuri ale penduldndintre "explozie liricf,"' "exuberan!6senzoriala"9i
l,sensibleriediscreta"consideraEugenLovinescu,iar criticul"Viefii
suferintei,se menfineaintr-un confort pil6cut".Terorizape toata
lumeacu boalalui, guta,pe careo exagerapdn6la accentefatale, Rom6negti",Garabetlbrtrileanu,estede-a dreptul entuziasmatde
pe Lina cu tiranialui de bolnav,o gicanase",
"ztrpf,cise "originalitateaoperei9i caracterulei eminamente feminin"'
impundndu-se
in oricesituafiecu "privilegiullui de bolnav".Profesorul Rim avea
un caracter urAciosgi personajul-reflector Mini credeacd face.,pe
bolnavul cu dinadinsul", complf,cdndu-se in starea de pacient, GIIEORGHIDIU
$TEFAN
ptrrdndcd vrea"si consumeun timp inutil".
Infirmieraadusdde Lina esteSia, fiica licutd cu varul Lic6 . personaj principal de roman modern de analiztrpsihologicd'
in tinerefealor nestdpdniti,fapt ne$tiutde profesorulRim, careeste {,
$;
subiectiv 9i realist -
foarteincdntatgi atrasde tdnira de 19 ani, cu toatecd aceastaera - personajmodern-
s;:
cu "fa{a lat6,obrajiigragi,plini de o past6ldri culoare,[...] gura
ldsatdpufin in jos la col(uri ca pentruo silf, permanentl,[...]
fr' - personaj-narator-
fl:'
- tipul intelectualului -
trunchioasd, obll de la umeriIa golduri,cu m6ini gi picioaremari,'. .h
d'
Tictrlos,neruginat.giinfatuat, el ii faceavansuriSiei, degiintre ei i{
esteo diferenlAmarede vdrstf,ce faceca relaliastrfie penibil[. Ca tl "Ultima noapte de dragoste,intdia noaptede rdzboi"'
de Camil Petrescu
sd se rlzbune pe Licd, pentrucd nu mai veneas-o vadd de cdnd ,t
pdtrunsese - romon modern de analizdpsihologicd'
in inalta societatepentructr sejena de retardarea ei, Sia $
ii cedeazl"mogului",rtrmdnegravid[, iar Rim o ducein mansarda .I,
subiectivSi realist -
gemenilorHallipa,care- gi ei - profitd de fata.profesorulo roagtr [.
ii:
pe Lina s-o salvezepe Sia, care f6cuseinfec{ie,dar ea refuzdcu Adeptalmodemismuluilovinescian,Cami|Petrescu(1894195
incipdfdnarede rtrnitdin orgoliul de so{ie,"s-o ducdamantulunde este cel care, prin opera lui, fundamenteaziprincipiul
o gti". Siamoare,chinuitdde durerigroaznice, dar Rim, insensibil, sincronismului, allfel spus, contribuiela sincronizarealiteraturii
se simtenevinovat,compltimind-otardiv,"fecioardnefericitl". romdnecu litemturaeuropeand(europenizarea literaturiiromdne),
Rim arein el laturi demonice,igi fburegteplanuriclarede a prin aducerea Llnor noi principii estetice ca autenticitatea,
vedeacasaLinei trecutdin posesialui, estecomod, leneg,egoistgi substanfialituteo,relativismul Si prin crearea personajului
rtruttrcios,portretuls6ufiind la limitu dintre caricatural Sigrotesc. intelectual lucid 9i analitic, in opozi[ie evidentf,cu ideile

390 39r
 slmindtoriste ale vremii, care promovau "o duzind de eroi
pldngf,reli". Camil Petrescu opineazd c6 literatura trebuie s6
ilustreze"problemede congtiin!6",pentrucareesteneapIratdnevoie
de un mediu social,in cadrul cdruiaacesteasd se poat6manifesta.
Camil Petrescupropuneo crea{ie literarl autenticd, bazatl
pe experienlatriitl a autorului gi reflectati in propria conqtiinld:
"Sd nu descriu decdt ceea ce vdd, ceea ce aud, ceea ce
inregistreaTdsimqurile mele, ceea ce gAndesc eu... Aceasta-i
singara realitatepe carc o pot povesti...[...J Din mine tnsumi, eu
nrryot ieSi... Orice agface eu nu pot descrie decdtpropriile mele
senza(ii propriile mele imaginL Eu nu pot vorbi onest decdt Ia
percoanatntdi,..'.
in *Ultima noaptede dragoste,intiia noaptede rlzboi"
(1930) , Camil Petrescusurprindedrama intelectualului lucid,
insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de
incertitudini, catese salveazdprin congtientizarea uneidramemai
putemice,^ceeaaomeniriice trdiegtetragismulunui rdzboiabsurd,
vlzvt ca iminen!6 a mo(ii. Autointrospec(ia conStiintei Si a
sufletului scot in evidenyd,prin monolog interior, zbuciumul
interior al personojului,cauzatde aspira(iaspre absolut.
Romanul este' scris la persoana I, naratorul-personaj
identificdndu-se in parteaa douacu autorul. Modalitatea narativl
se remarci, agadaqprinprezen(omircilor formaleale naratorului,
de unde reiese apropiereaacestuiade evenimente,p6nd la
substituirealui de citre personaj,definind viziunea narativl
"impreuntr cu". Perspectivatemporall estetliscontinud,bazatd
pealternanlotemporalda evenimentelor, pe dislocdrisubformdde
flash-bock Sifeed-back Perspectivaspa{iald reflectdun spatiu
real,deschis- frontul,Bucuregti, Odobegti, CAmpulung -, dar mai
ales un spa(iu imaginar inchis, al frdrndntdriloqchinurilor qi
zbuciumuluidin congtiinfa personajulr-ri.
Protagonistulromanului"Ultirnanoaptede dragoste,
noaptede razboi",StefanGheorghidiu,estepersonajul-narator
intdia
al evenimentelor gi personaj"rotund" ("carenu poatefi caracterizat
succintgi exact", E.M.Forster)prin complexitatea gi profirnzimea
psihologicd. Ef traiestein doua realitati temporale, ceaa timpului
cronologic(ohiectiv),in carepovesteste intAmplarile de pe front
392
gi una a timpului psihologic (subiectiv),in care unlizeazt drama
iubirii. Toate faptele,reale sau psihologice,sunt consemnate in
jurnalul de front, in careGheorghidiuinvestigheazicu luciditate
atdt experienfasubiectivi a iubirii, cdt qi cea obiectivi, trlitii, a
rlzboiului.
La inceputul romanului, Gheorghidiueste sublocotenent
intr-un regiment de infanterie, trimis pentru fortificarea vlii
Prahovei, ceea ce constituie pentru el "o lungl demidejde".
Dialogul ofilerilor la popotd privind un fapt divers comentatde
presf,despreachitarea- de cltre tribunal - a unui btrrbatcare igi
ucisesesolia surprinsf,in flagrant de adulter provoactrreacfia
violentl a protagonistului, careconsiderlcd "cei carese iubescau
dreptul de viald Si de moarte unul asupra celuilalt". Astfel, in
mintealui Gheorghidiusedeclangeazd amintireaproprieipovegtide
dragoste,pe care o aducein timp real prin memorie involuntard Si
retrospecgie gi o consemneaztr injurnal: "Eram insuratde doi ani gi
jumf,tatecu o colegf,de la Universitategi bf,nuiamcb mf, ingal6".
Face eforturi sd oblind o permisiede douf,zile pentrua mergela
Cdmpulung,undefusesechematurgentde sofialui, Ela,cu carese
impdcase de curdnd.
Eroul trdiegtein doud realitd(i temporale, cea a timpului
cronologic (obiectiv),in care poveste$teintimpltrrile de pe front
gi una a timpului psihologic (subiectiv),drama iubirii.
$tefanGheorghidiuesteo naturil reflexivi, careanalizeazA
tn jurnalul defronl stlrile interioare cu o congtiinfi unictrgi cu
t: luciditate, fiind insetat de certitudini gi adevtrr: "Atenfia gi
luciditateanu omoarf,voluptateareal6,ci o sporesc,aqacum de
l* altfelatenfiasporegte gi durereade dinfi."
l? Prima experien{5 de cunoagtere,iubirea, e trf,itf, sub
ir semnul incertitudinii gi constituie un zbucium permanent in
ciutarea adevlrului. $tefanprimegtepe neagteptate o mogtenire
II gi,
de la unchiulTache ca urmare,sofia sa, Ela, se lasi in voia
tentafiilormondene,deveninddin ce in ce mai preocupat?i de lux,
t;
r{
petrecerigi escapade,fapt ce intr[ in totald contradiclie cu vizianea
lui despreiubire, despreidealul sdu de feminitate:"A$ fi vrut-o
It mereufeminind,deasupra acestordiscu{iivulgare"(desprebani- n.n.).
Ir
t1' Student la filozofie. inzestrat intelectual,$tefantrdiegtein sfera
l:
lft- 39S
lf
 ia"ilo", a cdrfilor, o lume in totalA contradicliecu pragmatica
realitate a unchiului Tache. a lui Nae Gheorghidiugi Tdnase
Lumdndraru,cu careeroul nu arenicio legf,turdspiritualI.
Fiie pasionaltr,puternic reflexivd, congtientde chinul siu
lduntric,$tefanGheorghidiuadundprogresivsemneale nelinigtii,
ale incertitudinii, ale indoielilor sale chinuitoare,pe care Ie
disecdminulios: "CAfi luciditate aftta conStiin(d,cdtd conStiintd
atdta pasiune $i deci atdta dramd". Yia[a lui devine in curdnd"o
tor1urf,",nu mai puteaciti "nicio carte".Atraclia pe careo exercitd
asupraElei luxul gi societateamondenda Anigoareimacindincet
dar sigur viafa conjugald.$tefandecidesf, se despartf,de so{iasa,
ins6,int6lnindu-seint6mpl6torcu Ela in fala unui chiogcde ziare,
intr-o dupi amiazl,de var6, s-au simfit amdndoistdnjenilica doi
strdini, prilejuindu-i lui Gheorghidiu o adevlrati revela[ie:
'oSimleam ctrfemeiaaceasta era a mea,in exemplarunic,agaca eul
meu,ca mamamea,cd ne intdlnisemde la inceputullumii".
Conflictulinterior al protagonistului-naratorestede naturl
Gheorghidiusuferdnu numai din orgoliul rdnit, ci mai ales
pentrufaptul cf, se preface,afigdndo indiferen{tr cu totul falstr,
ascunzdndu-gi frdmdntf,rile 9i autocarscterizAndu-se: "MA
chinuiam lduntric ca sd par vesel 9i eu md simleamimbecil 9i
ridicol gi naiv." Autounalizdndu-Sistdrile cu luciditatea
caracteristicd intelectualuluiGheorghidiu,disecdndfiecarereaclie
pe careo are,el respingeideeageloziei:"Nu' n-amfost niciodattr
gelos,degiam suferitatdtadin cauzaiubirii".
Personaiul-nsratornf,zuieqte si gdseasctr in Ela idealul stru
de iubire gi feminitate catrecareaspirf,cu toat6fiinla, ideal care
s-a prdbugitdramaticgi din cauzaconceplieisale absolutizante:
"cei care se iubesc au drept de viald Si de moarte unul osupra
celuilalr". Realitateapragmatic[ provoacadestrtrmarea cuplului,
intrucdt "descompunereamecanis"mului iubirii nu rezolvd 9i
existenlaiubirii", afirmi exegetulMarian Popa.
ffi Hipersensibil9i orgolios,personajuli;i amplificf,drama,
pentrucd el igi exagereaz|suferinfa ridicdnd-ola propo4iicosmice,

f
filozoficd, el caut6 cu obstinalieadevdrul,fiind un pasionat al ine str-gi verifice potenfialul spiritual cu fiecare nouf,
f
certitudinilor absolute.Plimbareala Odobegtiintr-un grup mai situalie-limita, ceea ce semnifici nevoia eroului de absolut:"Se
maredeclangeazl, crizade gelozie,de incertitudinea iubirii, pLrndnd rupsesetotodatd gi axa sufleteascI: increderea [...] in vigoarea9i
sub semnulindoielii fidelitateaElei. Faptele,gesturile,cuvintele I eficacitateainteligenleimele". Venit pe nea$teptate acasdintr-o
hx
EIei se reflectd tn constiinyaeroului (autenticitatea)caresuferl la noapte,dup6o absen!tr mai lung6,incertitudinea lui se accentueazl
modul sublim drama iubirii: "de altminteri,toatdsuferintaasta $ nevastf,-mea"' Orgolios,
$: gi casaii pare"goal6 ca un mormant,fdrb
monstruoasd imi veneadin nimic." Mici incidente,gesturifhrd el sufertrnu nutnai din cauza amorului propriu rlnit 3au din
importanfb,

catastrofale
privirilepe care le schimbdea cu domnulG., flirtul
nevinovatse hipertrofiazd,se amplific6 gi capdtddimensiuni
in congtiinfaeroului."erao suferin!6de neinchipuit",
il deziluzie,ci mai alesdintr-unsentimentabsolut al loialittr(ii faftr
de sine, stare chinuitoarepe care o autointrospecteazd
"Cdutam o verificare o identificarea eului meu [" ']
cu
cu
carese hrdneadin propriasubstanld.
intdmplareii declangeazd
Un elementexterioqun fapt,o
un zbucium interior imens, reac{ii in
f,
f,
Iucitlitate:
un eu limitat in infinitul lumii
9i
... nu era posibila nicio putinf[ de
realizaresufleteascd."
planul congtiinleigi stf,ri sufletegticomplexe.Aten{ia insistentd $ Iubireadevinepentru$tefanGheorghidiuautosugestie 9i
acordatdElei de domnul G., avocatobscurdar barbatmonden, op{iune,"o iubiremaree mai curdndun procesde autosugestie"'
sporegte suspiciunile, scriitorulnoteazdLgesturi,priviri, reactiiale lubeiti intdi din mi16,<lirtindatorire,din duiogie,iubegtipentructr
geloziei,analizdndu-se pe sine,observ6ndu-i pe cei doi gi pe cei din s6inqeli
gtiici astao facefericit[,iti repeficd nu e loials-ojignegti,
jur, studiindtotullucid cu minuliozjtate:"Nevastd-mea aveao voce iubire e ca un monoideism, voluntarla
atdtaincredere...orice
ugoremo{ionatd". Faptulcd Ela gustddin felul de mdncare al lui G., inceput,patologicla urm6."
produceo adevf,ratlfuftundin sufletulsdu,revenindu-iin memorie Nici tn plan sentimental,nici ?nplan sociul el nu giseqteun
amintiridureroase: "$i eagtiacevie pldcere imi facemieacestgest." punctde sprijindurabil9i trdiegtedurerosdrama omului singur'

s94 395
 inflexibil moral, neput6ndsi facd niciunul dintre compromisurile
cerute.desocietateain caretrdiegte.Unchiul sf,u,Nae Gheorghidiu,
om de afaceri aprig gi cinic, politician perfid gi abil qi Tdnase
Lumdntrraiu,ajunsmilionar,degianalfabet,cu o ..abilitateaproape
geniali ca sd ingele pe toaill lumea", alcituiesc o lume in care
$tefan Gheorghidiuse simte un intrus, deoarecenimic din aceasta
nu sepotrivegtecu firea lui cinstittr,pasionatl de idei inllttrtoare,
de concepteprofund intelectuale.
Eroul trliepte in lumea ideilor pure, aspir6ndla dragostea
absoluttr,ciut6nd in permanenftrcertitudini care si-i confirme
profunzimeasentimentuluide iubire gi, neputdndafla siguran{a
linigtitoare,se simte obosit gi hotArlgtes6 se despartddefinitiv de
Ela, la care se uitl cu indiferenfa"cu care privegti un tablou" gi
cf,reiaii lasi o buntrpartedin.avereape careea o prefuia,se pare,
in mod deosebit:"i-am scrisch-i las absoluttot ce e in cas6.de la
obiectede pre! la cdrli,de la lucruri personalela amintiri. Adicdtot
trecutuf'.
A dous experiengd de viald fundamentald tn planut
cunoasterii existenlialeeslertrzboiul, frontul, o experien{trtrIitI
direct in carepersonajulse confundf,cu naratorul gi cu autorul,
gi careconstituiepolul terminusal drameiintelectuale. participarea
dramaticdla acestrdzboi tragic gi absurdeste dictati de atrac{ia
ardentia protagonktului-naratorc6trecunoagtereexisten{ialdin
cit mai multedomeniiale viefii, dorinfdpe careqi-o exprimi prin
monolog interior: "n-ag vrea s6 existe pe lume o experienfi
definitivd,ca aceeape care o voi face,de la care sd lipsesc,mai
exactsAlipseascd ea din intregulmeu sufletesc".
Imagineu rdzloiului estemodernd gi demitizatd.nimic eroic,
nimic inlllitor, rizboiul estetragic gi absurd,inseamndnoroi,argi16,
frig foame,umezeald, pdduchi,murdf,riegi mai alesspaiml,disperare,
moarte.Faptefesuntexpusecu preciTiacalendaristicda jurnulului tk
front, fiind inregistratecu scrupulozitatede Gheorghidiu.Spiritul
polemic al personajului-narutorevidentiazf,,prin stitut inctirect
liber, disculiile demagogicedin Parlament privind pregdtirea
armateipentrurdzboi,inconsisten{a gi cinismulpoliticienilor,falsul
patriotismgi iresponsabilitatea celor rf,spunzdtoride soartaf6rii.
Discursurile bombastice,frazele goale rupte de realitate ale
396
parlamentarilorridicl in sl6vi eroismul ostagilor, destoinicia
armatei,degi "fortificaliile erau nigte gropi cdt cele pe care le fac
copiii jucdndu-se in nisip", iar strategii militari, cu totul
incompetenfi,dau comenzi aberantegi confuze caretrimit soldalii
la moarte sigur6. Frontul este, de fapt, haos, mizerie, marguri
* neintreruptef6r6 nicio finalitate, invdlmdgealf,gi dezordine,ceeace
#
creeazao imaginehalucinantf,"de foc qi de trisnete".
Capitolul'Ne-a acoperitpamdntullui Dumnezeu"dezvf,luie
tragismulconfrunttrriicu moartea,eroul insugi privindu-se din
exterior ca pe un obiect, avdndsentimentulcf, "e ca la inceputul
lumii."
#
fi Notatiile persontjului-narutor in jurnalul de companie
1!
E,
privind rizboiul se disting prin autenticitate Si luciditate, via[a
,ft1
ib' oamenilorfiind la cheremulhazardului:"cf,demcu sufletelerupte
{. in genunchi,apoi alergdm,cobordmsperiali[...] nu mai e nimic
omenescin noi". Toli camaraziilui simt panica, frica, lagitatea,
i.
groaz , nicidecum n-au sentimentul eroismului gi al vitejiei, al
luptei cu dugmanul.Ca un blestem,unul dintresoldafisilabisegte
$ intruna,obsesiv:"Ne-a acpperitpamdntullui Dumnezeu".
Tragediilerdzboiuluisuntde un realism zguduitor: un ostaS
a vdzut cum un obuz a retezatcapul lui Amariei gi el "fugea aga,
{hri cap". Din notele aflate tn subsolul paginilor, rezultd cA.ziua
retrageriia fost"ceamai cumplitf,zil...l, ceamai groazniclpentru
mine gi prin consecintele ei gi prin amintireaei; timp de noul ani
am retriit-o mereuin vis!".
Gdndindu-sela suferinfelecare-lchinuiserddin cauzaElei,
Gheorghidiuse simte detagat parctr de sine gi de tot ce a fost,
"acum totul e parci din alt tardm,iar intre noi abia daci e firul de
ala al ganduluiintdmpltrtor".Drama iubirii lui intrtr definitiv in
umbr5, experien(adramaticl a frontului fiind decisivtr.
Ranit gi spitalizat,se intoarceacasl la Bucuregti,dar simte
fald de E,lao instrdinaredefinitivb, "sunt obosit, mi-e indiferent
chiar dacl e nevinovati" qi-i lasdei 'otottrecutul".
$tefan Gheorghidiunu poate fi considerat un invins,
deoarecereu$e$tesi deplgeascdgelozia care ameninla sA-l
dezumanizeze,se inal16 deasuprasociet[fii dominate de interese
materiale,meschine,trdind o experien{5 moral5 superioarS,
39?
 aceeaa drameiomenirii,siritasaindureun rtrzboi tragic
ai absurd.
Este,_de altfel, singurul supraviefuitorintre toate
personajele
camilpetresciene. Personajde rom*n erotie modern
Originalitatea moderntr a personajului e
datd de
subtilitatea analitictr a propriei .ongiiin1", di
declanqarea, prin
memorieinvoruntard,a dramei suferite din iubire,
deplinda timpului subiectivcu cel obiectiv,de
de identificarea ALTIIN
faptul ctr ;;;;;

t$
- personaj principal de roman erotic modern -
estein acela$itimp petsoaaj gi narator.
- personaj modern -
In concepfialui GeorgeCllinescu,
$tefanGheorghidiueste - personaj-narator-
"un om cu un suflet crocotitorde idei gi pasiuni,
un om-interigent - tipul indrtrgostitului -
[...], plin de subtititate,.deptrtrunderepsihologicl[...1 qiain
(Mitul iubirii Si motivul cuplului)
acestmonolognervossedesprinde o vialasufleteasca
soi de simfonieintelectual6,'.
[...] i...1,,n
$erban CioculescuafirmI _ printreprimii _ cf, ..nimenica
ddnsul[...] nu a izbutitsr redeapsihologiacombatantului,
i$ t'
uMaitreyi",
teroarea de Mircea Eliade
perpetuaa morlii, sentimentulinsuportabil
al necunoscutului
fa!tr' agteptarealuptei adevdrate",iar pompiriu
constantinescu
din $
t.
- romsn modern erotic Si exotic-
apreciazd' cf, "dl.camir petrescueste primur scriitor romdn iif
care Romanul"Maitreyi", apirut in 1933,face partedin literatura
descrierrzboiulca o experienld directi.Jurnarur de campanie ar Iui $ interbelicdgi ilustreazlepiculpur, in careMircea Eliade(1907- l98O
Gheorghidiue mf,rturiaunui combatantgi inovafia
unui artistcare creeaz6,in spiritul lui Andr6 Gide, eroul lucid, dominat de
igi confeseazipropriamutilaremorald',.
dorin(a cunoagteriide sine,care-giordoneaziepic experien{ele
trtrite. "Mircea Eliadeestecea mai integralf,gi servilf,intruparea
gideismuluiin literaturanoastr6",afirma GeorgeCf,linescu.
"Maitreyi" este un roman exotic gi un roman al
autenticit6{ii,in careseimbinl mai multespeciiliterare:jurnalul,
eseul,reportajul.
Principalacoordonati a romanului"Maitreyi" este erosul,
carese manifestica dimensiuneesenfiald a experienleiomenegti,
acelpreaplin al sufletului,vdzutca trlire limittr.
Romanul este scris la persoana I, naratorirl-personaj
identificAndu-se cu autorul, prin jurnalul intim careconstituie
temelia realizdrii romanului. Modalitatea narativtr se remarc6,
agadar,prin prezenla mdrcilor formale ale naratorului,de unde
reieseapropierea acestuiade evenimente, pdnf,la substituirea
lui de
citre personaj,definind viziunea narativil "impreuntr 9u".
Romanulare valenleautobiograftce,intrucdtMircea Eliadea fost

398 399
 in India ca si studiezesanscritagi filozofia hindusi qi a locuit o
vreme in casa profesorului Dasgupta,unde o cunoagtepe fiica
acestuia,Maitreyi.
Perspectiva temporaltr este cronologicd, iar rela(iile
spa(iale reflectl un spaliu real, deschis- India, muntii Himalaya-,
dar mai ales un spaliu imaginar tnchb, al frimdntlrilor, chinurilor
gi zbuciumuluidin sufletulpersonajelor.
Allan estepersonajul principal al romanuluigi intruchipeazl
indrtrgostitul lucid gi analitic, reprezentativpentrumitul iubirii Si
motivul cuplului ilustrat in romanul romdnescmodern. Romanul
debuteazicu starea de incertitudine a personajului masculin,
Allan, un englez de 24 ile ani qi este scris la persoons I, pe baza
insemnf,rilorfdcutede Mircea Eliadein cei trei ani petrecufiin India,
prilej cu carea consemnat in jurnalul intim propriapovestede iubire
gi pe bazactrruiaa realizatromanul:"Am govtritatdtain fafa acestui
caiet pentrucd n-am izbutit sf,aflu inci ziua precisdcdndam intdlnit-o
pe Maitreyi". Venit in India sI lucrezegi imbolnivindu-sede friguri,
inginerulenglezAllan semut?lin casaprofesoruluiNarendraSen,dar
-iqi amintegte el - "eu o intdlnisempe Maitreyicu cel pufinzeceluni
s fiecare atitudine gi fiecare cuvdnt 9i mereu este surprins de
$ imprevizibilaMaitreyi qi de ospitalierasa familie. De altfel, tdndra
B
mai inainte", m6rturisindu-gineputinlade a retrf,iaieveaacum,cdnd
scrie romanul, "mirarea mea, nesiguran{agi tulburareacelor dintlii
intdlniri". Autorul, Mircea Eliade, in ipostazapersonajului
european, Allan, readuceadeseain subiectulromanuluijurnalul,
care devine un pretefr literar gi o modalitate de confesiane Si
rememorare:"Totugin-amscrisnimic in jurnalul meu,gi astizi, cdnd
cautin acelecaieteorice urmtrcarestrmi-o poatdevocape Maitreyi,
nu gdsescnimic.E ciudatcdt de incapabilsuntsf,prindevenimentele
esenfiale,sd ghicesc oamenii care schimbd mai tdrziu firul vietii
mele".
Autointrospec(ia con;tiin(ei Si a sufletului, retrospectia,
dialogul Si monologul interior scot in evidenldzbuciumulinterior
al personajului, cauzatde incertitudineu iubirii, acestetehnici de
analizdpsihologicdJiind proprii construiriipersonajuluimodern.
Allan esteintr-o permanentf,deruti interioartr: cdnd este
un observatorrece,cdndexaltat,cdndcoplegitde fericiredeplind.
insl principaladominantia eroului rf,mdneluciditatea,percepfia
ra{ionali a propriilor triiri gi a celordin jur.
.too
inceputulrelalieidintreAllan 9i Maitreyi estetotal lipsit fie
gi de intuilia erosului,de aceailuminarespontanda "dragosteila
prima vedere". "Niciodata nu m-am gdndit la dragostein primele
cinci luni" - mirturisegte Allan cercet6ndjurnalul 9i cdutdndcu
infrigurare momentulexactin care s-a aprins flac[ra iubirii.
Sentimentul se instaleazf, lent, se infiltreazi in sufletul
tdnlrului pe nesimfite, intdmplf,rile consemnateurmdnd a fi
reconsideratecu alli ochi atunci cdnd scrie romanul. Allan esteun
personaj analitic, despicf,firul in patru, cautd explicafii, intoarce
pe toate felele stf,rileprin caretrece,fapt ce argumenteazd trdsltura
de autenticitale a romanului,gidismul evidenliatde critica literyrd.
Asemeneapersonajelorlui .Camil Petrescu'Allan este un
pasionat lucid, observdnd gi observdndu-secu febrilitate,
formuldndipoteze,un erou in ctrutare de certitudini. Dominat
agadarde incertitudini, Allan construiegte situalii pe baza unor
argumentelucide,apoitot el le respinge, pentru a le inlocui cu altele
carei se par mai potrivite, analizeazdcu meticulozitatefiecaregest,
femeie indiancd esleconstruitd exclusivprin ochii bdrbatului, ai
europeanuluicare analizeazd,lucid Si minu{ios, reacfii, priviri,
atitudini care o definesc.insl ea nu are nicio Sansd,niciun prilei
de a se explica ori de a dezvdlui eventualeexplicaPii.
Tulburtrrile 9i frilminttrrile permanenteilustreazl firea
dilematicl a eroului, careanalizeazdin mod obiectivevenimentele
realitd{ii trdite, degiacesteail nedumeresc, il descumpf,nesc, pentru
cA nu poateinlelegeatitudineaingineruluiSen,careil tateazd ca
fbcandpartedin familie.cf,lduracu careesteprimit in casaacestuia,
grija afectuoasd qi onoareacu careestetratatde cltre toli membrii
familiei par sd incurajeze pdndla complicitateapropierea dintrecei
doi tineri, prin creareade ocazii prielnice (de exemplu, lecliile de
francezd-bengalezd au loc in cameralui Allan, nu in bibliotecd;
inginerulsen incearcas6scuzeatitudineadistantf,a Maitreyieide la
inceputetc.),prin consimlirisubinfelese, prin insinudritransparente
privindeventualalor unire.Mentalitateade europeana lui Allan il
facesf, interpreteze atitudinealor ocrotitoareca pe un imbold spre
mariaj,cdnd in fond - ei il adoptaserd
- altfel, spiritual,dar f6rd sd
401
 treacdtotugigranileleimpusede religia loq dovaddfiind resfngerea
totaltra dorinfei lui Allan de a trece la hinduism.gi atunci,cum
poate inlelege eroul izbucnireafuribundi gi izgonireasa din casa
familiei Sen,ce pirea sI fie gi a lui?
Maitreyi insdgiare un comportamentambiguu,pe care el il
percepeca fiind altcevadec6to strategiefeminind de a flirta, fapt
ce-l contrariaz6peAllan, deoarecenu poateinleregesinuozitaliie
subtileale atitudinii sale,nu o poatecunoa$teca pe o europeand.
Lucid gi analitic, Allan o vede uneori "rece gi dispreluitoare,,:
"Adesea, la masd, ii surprindeamun zdmbet distant gi pufin
rauttrcios...Md intrebam,mai ales,daci e stupiddca toatecelelaite
fete sau dacl e, intr-adevdr,simpli ca o primitiv6,'. Alteori,
dominat de natura sa pasionaltr,esteexaltat, intrebdndu_se cum
"am sd pot eu sugeraprivirile ei, niciodattraceleagi,niciodati,,.
Allan parcurge un drum al suferin(ei, meandreletrf,irilor
saleilustrdndun adeviratproceslduntricdominatde o congtiin(I
mereu in alerttr, atenttr,analitictr. De la primele perceplii,cdnd
"nu o iubesc",la emofiaprovocatdde intimitateacu o indianca
ce
"md tulburd, md fascineazd,dar nu sunt indrigostit,,, apoi
recunoa$terea efectuluibulversantcdruia nu i se poateimpotiivi
-"Nicio femeienu m-a tulburatatdta.Suferinta
mea senzuarf, e un
blestem.l'-,considerdndu-se vr6jit, nu indrdgostit.Dup6 ce i se
ddruiegte'Maitreyi ii stdmegtesuspiciunea, alte intrebiri vin str
tulbure sufletul indrigostiturui in ciutare de certitudini, ?n
incercarealui de a afla sensulexact al acesteicontopiri: ..Oare
Maitreyi n-a activatca o hipnotizat6,ca un automat,de cdndm-a
sdrutatintaia oar6?$i spontaneitatea, vastitateadragosteiei fat6 de
mine nu sunt oaresimprecideri, actedeterminatede congtiinlaei
barbari,superstif ioasf,?"
Aceeagiluciditate devoratoareir facepe erousd intrevadd,
in plind fascinatie a iubirii, eventualitateaefemeritatii
sentimentului: "strdngdnd-o in brafe,am simlit pentruintaiadaia
teamacd dragosteaMaitreyiei ar puteacdndvasi md oboseascd.
[...] Cand aveamnevoiede singurdtate, de ce nu mi_oghicea?De
ce nici dragostea ceamai marenu poateghici dorinlaceruirart?".
Desp6(ireabrutalagi nducitoare de Maitreyiii provoacaIui
Allan o ncsfArqitlsuferin{i, o puternicd gi profundddurere,devine
4e2
patetic, pldnge,are gdnduri negrede sinucidere.Reaclialui este
impetuoasd, cu gesturinesttrpAnite, impresionante, chinuitoare:
pema,
"am avut o noaptesdlbatecf,";"zadamicmu$cam zadarnic
md mugcamsd nu !ip"; "Si mi inec in Gangegi sd afle Sencdt de
curat o iubeampe Maitreyi". De altfel, dramaintregii familii este
cutremurdtoare: "Pe Maitreyi au vrut s-omdrite,dar ea a lipat c6 va
mirturisi sofului, in noapteanun{ii, cd s-a culcat cu mine 9i va
compromiteintreagafamilie,cdci va fi dattrafardcu scandal,gi tot
oragulva afla de rugineaei. Inginerul,auzind-o,a lovit-o o dat6
pestefa!d,de a trdntit-ola pimdnt in sdnge.Dar a avut gi el imediat
un atac gi a fost dus la spital. Nu mai vede deloc. I se vg face
opera{iaintr-o zi saudoud.dacdse va linigti.[...] Pe Maitreyiau
inchis-ointr-o odaie,dupdce doamnaSena chematgoferuls-o batd
cu vergilein fafa ei, pdndcdnda cdzutin nesimlire.[...] Chabua
incercatsi se sinucidf,cu creolind."
Finulul romanului descrie incerclrile eroului de a se
consola,"gdndulsinucideriimi-a apdrutdeodatf,in toatdlagitatea 9i
ridicolullui". Retrasin muntiiHimalaya,o cunoagte pe JeniaIsaac,
o "t2ndrdfdrl expresie",dintr-o familiede evreifinlandezigi venitd
aiciin cdutarea absolutuluiprin m6n[stirileacestorlocuri.Allan are
cu ea o scurtl rela[ieamoroasf,, continudndsd-Sianalizezestdrile,
gAndurile, reacgiilein raport cu alte femei. O alta relafie, de data
aceastadin interesemateriale,o stabilegte cu Geurtie,"o fattrbun6,
admirabild",dar persistd gdndurile la Maitreyi cu aceeagiiubire
pentru
tulburitoare,incercdndsI deslugeasctr motivele caretdntrra
seddduseunui vdnzStorde fructe.Rdsfoindni$tehartiivechi,Allan
gf,segte o scrisoarea unui btrrbatnecunoscut c6treMaitreyi,din care
reiesecd fatamai avuseseo iubire,pe caren-o mf,rturisise niminui,
nici lui, mdcar aluziv. Contrarietatea lui Allan sporegte,el
inmdrmureqtesurprifis de aceastd noutr enigmd, addugati
misterioaseiMaitreyi. Ultimul gind al lui Allan, cu care se 9i
termindromanul,estesugestivpentrunatura eroului dominat de
incertitudini: "$i dacf,n-ar fi decdto p[clleald a dragosteimele?
De ce si cred?De undegtiu?A9 vreasi privescochii Maitreyiei."
"Nimeni n-a iegit nevatamatdin jocurile Maitreyiei.Sd fie
pierdereaminlilor sau moartea singura iegire din toate marile
pasiuni?Chiar de-ar fi aga cum ne inva!f, cazul lui Tristan 9i al
403
 Isoldei, al lui Romeo gi al Julietei, putem fi oare absolut
siguri cd,
Allan, care la sfiirgitdoregtedin tot sufleturstrmai priveasca-o
data
in ochii Maitreyiei, ca sd inleleagd, n_a pierii
el insugi, in
nesigurairligi durere?ce mai gtim noidespreer, o datd
manuslrisul
romanuluiincheiat?"(Nicolae Manolescu,..Arca lui
Noe,,)
originalitatea moderni a erourui mascurin e datd
de
subtilitatea analitictr a propriei congtiinfe, de trdirea
dramei
suferitedin iubire, de identificareadeplinda timpurui
subiectiv(ar
iubirii) cu cel obiectiv (ar jurnarurui), de faptur c6 autorur
estein
acelaqitimp penonaj si narator.
Pereonrjde romenrenlistobieetiv,
de dupl rl doilenrtrrboimondial
ILIE TOROMETE
- personajprincipal de roman realist
obiectiv_
- personajde roman contemporan_
(dupd al doilea rdzboi mondial)
- personaj realist _
- ftrranul _
"Moromegii",
de Marin preda
- rom,on realist obiectiv contemporan _
(dupd al doilea rdzboi mondiat)
Romanul ,.Moromefii", de Marin preda (1922_19g0)
a
fost precedatde un lung gir de experienfe,mtrfturisite
ulteriorin
romanul autobiogroJicuWag ca o pradd', (1g77),de
unde rdzbate
strddaniaferventiidepusr de scriitor in procesur
de eraborarea
acesteioperecu addnciminesperate in perioadacreafiei.Atmosfera
din povestirile vorumurui de debut i'intdrnirea
(1948),din nuvela"o adunarerinigtitd"ori
din p6m6nturi,,
din schita..salcamur,,
.to4
se regisegte in "Moromefii" prin intdmpllri gi personaje,prin
motivele qi tehnicile de reconstituirea satuluiromdnescdin Cdmpia
Dundrii, egacum viefuia in perioadainterbelici.
Romanul Morometii estealcdtuit din doutr volume, aplrute
la distanti de 12 ani unul de altul: volumul I a apirut in 1955,iar'
al doilea in 1967, inscriindu-se, agadar, in literatura
contemporantr, perioadtr ce se situeaztr duptr al doilea rlzboi
mondial.
Temapredilectd a operei lui Marin Preda este cea rural6"
reprezentatlde satul rominesc din Cdmpia Dunirii, ilustrat prin
familie, ftrrlnime gi drama ei istorici, satul supus zguduitoarelor
prefacerisocialegi politice,relafiaindividuluicu istoria,dragoste4
comunicareauman6,demnitatea.De la "lon" al lui Rebreanunu se
mai scriseseun roman atdt de puternic desprelumea firineasci.
Valoareade excepfiea "Moromefilor" constiiin densitateaepicf,,in
profunzimea psihologici gi in problematica ineditl a satului
romdnesc ante gi postbelic, surprins la rispdntia dintre douf,
$ ordnduirisociale.
r-
{;
h.
Perspectiva narativil se definegte prin narafiunea la
dl,
$ persoana a III-a gi naratorul omniscient gi omniprezent, care
,i
,i relateazl intdmplIrile gi evenimentele"din spate', adicf, gtie tot
* ceeace fac, gdndescsau intenfioneazA sL intreprindl personajele,se
r,
fr gi
aflf, mereulafala locului comunici acestefaptecititorului fictiv
{t'
fr (naratarului).
s. Perspectiva temporattr este "cronologicd, bazatl pe
$
i. relatareaevenimentelorin ordineaderuldrii lor, iar cea spafiall
i:
reflectf, un spa(iu real, acela al satului Siligtea-Gumegtigi unul
$ imaginar tnchis, al trdirilor interioare din sufletul gi conqtiinta
+
g. personajelor.
$ Ilie Moromete, personajul principal gi eponim (care di
numeleoperei - n.n.) din romanul "Moromefii", de Marin Preda
este un erou realist de referinfi in literatura romdnf,,concentrdnd
lt li i
tragicul destin al !f,ranului agresatde istorie intr-o perioadl de
l'l
t"t schimbiri ideologiceprofunde,cu efectedramaticeasuprasatului
li tradilional,intervalcuprinsintre anii 1937-1950. Definit deNicolae
Manolescu"cel din urmi !6ran", Ilie Morometeesteun personaj
realist gi "rotund" ("care nu poatefi caracterizalsuccintgi exact",
.t0ti
 E.M.Forster) prin complexitateatrtririlor, prin for(a conflictului
interior ce se manifestl meditativgi prin analiza psihotogici de
introspectarea caracterului.Un alt argumentpentrusitqarealui
If ie Moromete intre personajele realiste este valenla
-
autobiograficdin realizareapersonajului,pentru care, dupd cum
mirturisegteMarin Preda,l-a avut ca model pe tatAl siu, Tudor
Cal[ragu: "Scriind, totdeauna am admirat ceva, o creafie
preexistent6, care mi-a fermecatnu numai copildria,ci gi
maturitatea:eroul preferal,Moromete,care a existattn realitate,a
fost totdl meu. Acestsentimenta rlmas stabil gi profund pentru
toatl via{a".
in romanul autobiograjlc "Viala co o pradd", Marin Preda
relateazd,aduceri-amintein centrul cdrora se afl6 tatdl sdu.
intdmpldripe carele-ainclusin romanul"Morometii".Astfel,aflat
la Sinaia,in singurdtatea vilei gi intr-unpeisajfeeric,"am pusmdna
pe stilougi am inceputsdscriu:Ilie Moromete...". Un allelement
veridic prezent in romanul "Morome!ii" este gi porecla
"Pa{anghele"
9i personajul
pecaresdteniii-o ddduserd
Cocogilf,,
Iui Ilie Moromete.precum
singurulcareindrdznea sd-ispuni poreclain
fafl lui Moromete:"Cocogildii spuneagi el tat6luimeu, adesea,
Pa{anghele, gi nu infelegeamde ce tata sta de vorbd cu el gi pirea
cf, nu audeporecla".
llie Morometeesteun personajrealist,tipic pentrupdtura
socialda !6rdnimiilegatevital de pdmdntulcareasigurdexistenta
familieigi respectul colectivitAtii,iar portretulmoral esteconstruit
din trtrsituri puternicegi complexe,ce reiesdin comportamentul
plin de energie, din atitudinea, gLndurile Si frdmdntdrile
protagonistului care-iqi determinf, destinul.Spredeosebire de Ion
al lui Rebreanu, careera dominatde instinctulde posesiune,
ldcomiepentrupdmdnt,Morometenu estesclavulimbogdlirii,ci
de
pdmAntulconstituiepentru el simbolul libertd!ii materialeqi
spirituale, ideemdrturisitlde el in finalulromanului:"Domnule,eu
am dustotdeaunao via!6 independent5".
Curacterizat direct de cdlre naratorul omniscient, llie
Morometeeste "contingent'911" gi se afld intre "tinerefegi
bdtrdnefe, cdndnumainenorocirisaubucuriimari mai pot schimba
firea cuiva".
406
Ilie Moromete este consideratde unii critici singurul
{iran-ftlozof din literaturaromdnf,,frtrmdntlrilesaledespresoarta
fdranilor dependenli de roadele pdm6ntului, de vreme 9i de
Dumnezeufiind relevantepentru firea reflexivi 9i atitudinea
contemplativi.
Meditandasupraproprieivieli, cdnd,pf,rf,sitde fiii cei mari
iar familia se afla in praguldestrlmdrii,Ilie Morometese$6ndeqte
ci gregiseconsiderdndcd "lumea era afa cum ;i-o inchipuiael" qi
cd nenorocirilesunt "numai ale altora". Sim{indu-sesingur, i;i
cautl linigteape'cdmp,in afara satului,unde poatevorbi cu sine
insugi,deoarece"cum sd trf,iegtidaci nu eqti linigtit?".Moromete
se a$ezase pe o piatrd albd de hotar,"cu capulin mdini", pun6ndu-9i
un gir nesfdrgitde intreblri, ca gi cdnd ar fi vorbit cu altcineva,
cf,utdnd explicalii pentru declinul in care se afla familia sa.
Gdndurilesumbrese indreaptdspre o autoanalizda atitudinii de
pdrinte,a conflictului dintre generaliigi se consoleaz5: "Am fbcur
tot cetrebuia[...] le-amdat[...] fiecdruia ce-avrut[...]. I-amiertat
#.
$
mereu".(volumul I) Relevantdpentruspiritul contemplativeste9i
scenaploii, cdndMorornete,udatpdnl la piele de o
gi cald6",cugetf,gi exprimdo adevtrratd
o'ploaierepede
filozofie de viald printr-un
tr
ilr
#
monolog interior, analizeazdcondilia !6ranuluiin lume, precum9i
relatia dintre tati gi copii. El se intreabl "ce-o sf, mdndnci,m6,
$ tampitule?"cu un glas plin de amf,rdciuneqi compasiune.
Dezamdgitin etica sa paternf,,rlnit de fiii s[i mai mari in
$ cu faptul cd ;i-a fdcut datoriade
ITi
autoritateade tat6,se consoleazf,
pirinte: "tot am f6cut ceva, am crescutgasecopii 9i le-am tinut
,I t*tr pdrnAntulpdnd in momentul de fa!d", deqi ei au fugit ca nigte
ft
tridf,tori gi "n-au vrut s6-l munceascf,".Grija lui pentrueduca{ia
$ copiilor ribufnegtecu tristefela suprafa!f,,9i, deqiniciodatdnu s-a
ardtatiubitor cu ei, este limpedeci le-a dorit totdeaunabinele:
:$
f+
"toatdviala le-atnspusgi i-am invdlat[...] dar pe tine sd vedem
I tdr dac6egtiin starecel pufin de-atdta[...] cAde mdncaree lesne,dar
is
t,ft ce Ie spui? [...] gi-or sd te invefe ei pe urmi minte cdnd oi
[il:
imbdtrani.O sa-gifteargApicioarelepe tine,cd n-aiqtiutsdfaci din
i*
ei oameni"(volumulal doilea).
Disimulareaesteo trisf,turddefinitoriea firii lui Moromete,
reiegitd,intlirect,din majoritateaepisoadelor nsrative.S'cenadintre
il 4Q7
TudorBf,losugi Morometeestesemnificativi pentru"frrea sucitS" a
eroului.La intrebarealui B6losudacds-ahotlrdt si-i v6ndi salcdmul,
Moromete.segAndegteci e posibil sd i-l vdnd5,dar se poate qi sd
nuJ vdnd5,insi rdspundecu vocetare: "SAfi minte ci la noapteo sd
plou6. Dactr d[ ploaia asta, o sf, fac o grlmadd de grdu",
subinfelegdndcd s-ar puteasI scapegi altfel de datorii, decdttdind
salcdmul.Stdmegtedeseorireaclii uluitoarecelor din jua din cauza
logicii sale"sucite",cum ii spuneCatrina.Duptrplecarealui Jupuitu,
Morometeeste cuprins de o "ciudatii voiogie" gi-i mf,rturisegtelui
Bf,losu"l-am pdcIlit cu doui sutede lei [...] i-am dat numaio mie
[...]. BIlosu se uita la el cu o privire recegi buimac5.Nu infelegea!
[...] GlumeaMoromete?i;i biteajoc de el?".
Ironia ascufittr,inteligen{a iegitl din comun gi spiritul
juctrug,felul s5u de a face haz de necazcontureazlun personaj
aparte intre !6ranii literaturii romdne, stAnd mai aproape de
realitate decdt deftcliune. Citirea ziarelor in Poianalui locan este
o hrandsufleteascd pentruMoromete,discufiilepurtateaici au rolul
de a clarificagi disociaideile din articolelepublicate,de a descifra
sensurinuanfateale politicii vremii, f6rd a urmlri prezentarea unor
fapte de senzafie.El este categoric,in viafa colectivit{ii, o
autoritate care-idomindprin replici binegdndite,pline de umor qi
ironie: "Las5-1,mi, Dumitre, zise Moromete blajin. E gi el
legionaq ce-ai cu el?". Moromete citegte apoi ziarul "cu glas
schimbatEi necunoscut,
opriri carescormoneau
t...] cu grosimiqi sublirimi ciudate,cu
inlelesurinemdrturisite [...] caretrebuiausd
zdrobeascd de convingerepe cei careascultau",concluziondnd fird
drept de apel: "trei chestiuni se desprind de fapt din aceastd
situatie".
Mucalit gi ironic, cdndsehotdrtrqte sf,taiesalcdmulnu spune
nimdnui,il scoal5pe NilS in zorii zilei, careestenlucit de decizia
tatdluisiu: "De ce sd-ltdiem?Cum o s6-ltdiem?",dar cu totul uluit
de rf,spuns:"Aga, ca sd se mire progtii!". Dupd aceea,Ia aceeagi
intrebarea lui Paraschiv, Moromete?l pune pe Nild sd-i rdspundd,
care, citdndu-lpe tatll sdu, ii spunecu bucurie:"Ca sd se mire
proqtii".Trimifdndpe Nild sd vind cu caii pentrua cdrasalcdmul
tdiatpe trei sferturi,acestaii agazdchiar?ndirecliain careurma sd
se prdbugeascd pomul, iar Moromete exclami cu un umor
4(}8
batjocoritor:"Adici da!... Treci cu ei incoasi cadf,salcdmulpe ei".
Exemplelesuntnumeroase,6'aface haz de necaz" fiind o adevdratd
jilozofie de vingda lui Moromete. Lui Niculae, careintdrzia sf, vinl
la mas5,ii spune"Te dusegiin gr[dind s6te odihnegti,cd pdndacum
stdtugi!" sau certdnd fetele, care plecaserf,la sclldat, in loc s6-gi
ajute mama sf, pregf,teasclmasa: "Dacd vf, iau de ptrr gi mitur
*
bItiitura cu voi, vf, scutescde-o treabi mdine dimineattr".
Mediul ambiant este un alt procedeu urtistic de
caracterizare indirectd a personajului realist, ca tip reprezentativ
pentru fdranul care face eforturi sf, supraviefuiasciin condifii
financiaresevere,carecauti solufii pentrua onoraplatadf,rilor citre
stat,a imprumuturilorla banci etc. Tehnicaamintrrii estesolufia
salvatoarein mentalitatea lui Moromete, prin care incearctr si
tdrdgdnezeo scadenfd"o decizie sau un punct de vederecare nu-i
convenea.Scena 'foncierii" estemagistralconstruitl de naratoral
omniscient, atmosfera"tensiunea,iritarea celorlalti fiind inadins
provocate de Moromete pentru a se rdzbuna pe cei care nu
infelegeaugreutiifilebietului Fran.'Mai intdi, Morometeintri in
curte,trecegrdbit pe ldngdprisp[ fdrf,s6seuite la cei doi, seintoarce
& "cu spatelela agent",strigl la Catrina"careera la bisericf,,serlstegte
$
^8
la Paraschiv,care nu se vedeanicf,ieri,apoi se rf,sucegte bruscpe
cf,lcdie gi rlcnegte: "-N-am!". Totul se desfdqoarisub privirile
{ uluite, nduciteale agenfilorcare-l urmtrrescdescumpf,nifi cum se
r cautf,,apoi, calm, prin buzunareleflanelei,de undescoatepraf de
tutun, se uiti urdt la omul care-linsoteape Jupuitugi "i se adresd
:l supf,ratgi poruncitor:- Da-nii,m5,o [igari!". DupSce Jupuitue gata
l;
s6-i ia lucrurile din casf,,devine impf,ciuitor,ii d[ o mie de lei,
ft urmdnd s6-i mai pliteascd ceva "peste o sf,ptf,mdntr,dou6" gi-i
explici'indulgent:"De ce nu vrei sEinfelegici n-am?la ici o mie de
$ lei gi mai incoloaga,mai discutlmnoi! Ce crezicd noi fStim bani?".
Fire autoritarS, Ilie Moromete este "capul familiei"
numeroasegi hibride, greu de finut in frdu, avdnd in vedere gi
conflictelecemocneau, fiind gatasdexplodeze,intremembriifamiliei.
Noratorul omnkcientil prezintdincd de la inceputulromanului"stlind
deasupratuturor"qi stiip6nind"cu privireape fiecare".Ironia ascu(ittr
adresaticopiilorsauCatrinei,cuvinteledeseorijignitoare("ca sd se
mire progtii"),educafiaduri in spiritul muncii gi hamiciei("m5" se
409
 vedeca nu suntefimuncifi,md") sedovedescineficiente,deoarece.
cu pe cdmp, pAndcdnd, intr-o z!, fu adusacasdin roab6.Pe patul de moarte'
toatiistridaniatatdruidea pastrapamantulintregcasdreasigure
traiur, Ilie Moromete esen{ializeazi intreaga filozofie de viaf5 in cdteva
nu poatesalvafamilia de la destrimare.
cuvinte pe care le adreseazi, cu mAndrie qi satisfacfie, doctorului:
Relagialui Moromete cu celelaltepersonaje ale romanului
"Domnule, [...] eu totdeaunaam dus o vialii independentii'.
scoate la iveal6, indirect, alte trdsdturi considerabile.pldcerea
Personajul principal al romanului."Morome{ii" de Marin
vorbei este o pasiunepentru
fdranul mucalit gi dornic de a Preda, llie Moromete, este "un contemplativ inteligent, temperat,
comunicapermanentcu oamenii,careprofitdde orice
intdlnirecr,: un <filozofl> iubind <linigteu (lbrd de care nu se poate tr6i 9i nu se
cdtecinevapentrua stala taclare,degisingurulcu careputea
vorbi cLl poate face nimic durabil) 9i mai ales iubind libertatea,independenfa
adevdratera prietenulsdu, Cocogila,in tovdrdgiacdruia
pierdea de gdndiregi exprimarea opiniilor". (lon Rotaru)
ceasuriintregi,spre supdrareaCatrinei:..Egtimort dupa gedere
gi Particularitdlite stitistice se contureazl din stilul narativ lent
dupdtutun[...] lovi-o-armoartea devorb6,decarenu te maisaturi!,,. gi rdbditor, cu accente pe amdnunte descriptive' pe detaliile
La ?nceputul romanurui,lui Morometeii prdceasd steape strnoaga sugestive ale gesturilor Si mimicii personajelor. f[ranii Iui Marin
podigtei, gdndindu-se cd..n-arfi r6udacds_arivi cineva Predaau independenldde rnigcare,de gdndire 9i exprimare,vocea
J...1ou,r"ili
insd aveautreabdprin curli, nu era acumtirnpul de iegit auctoriald nefiind prezentd in determinarea reacfiilor acestora,de
in drurn,,.
Auzindu-sestrigat, se bucuri: ,,iatd.cd"se ivise totugi aceeaeroii sunt personaje-reflector.
cineva,,.
Necazurile,dezamdgirile, trddareacopiiloq neputinfade a pliti Prozatorul utilizeazd o gami narativd 9i psihologicd larga, de
dirile, destrf,mareafamirieiir coplegesc pe Moromete.crovedind la ttittlog la monolog udresat Si monolog interior, autointrospec(ie,
ca
intr-adevdrnumai"nenorocirir€mari" poi schimbafirea puternicd conferind romanului virtuli ale prozei de crealie 9i ale prozei de
a
lui Moromete. in jinalul volumului intdi, Morolrete, analizd psihologicd.
aparent
nepasdtor, "nu mai fu vdzr_rtstdndceasuriintregi pe prispl sau la Natura inconiurdtoare oferd cadrul propice stdrii reflexive
drum pe stinoagf,.Nu mai fu auzit rdspunzdnd .u ir',rit. cuvintera a lui llie Moromete, procedeul fiind propriu naturalismului,
salut'Nu mai fu auzit povestind".NicuraeMoromete ./ormulii esteticd modernd prin care !f,ranul-filozof mediteazf,
observdcu
zurprindere schimbarire produsein cornportamentul gi atitr.rdi'ea asupra condiliei fdranulr,riin lume, asupra vielii in general' fie in
tatdlui:"il vezicumii ia arturvorbadin guia fhranici un'r"rpe.t
gi er fr,rndulgrddinii, fie pe lotul lui de pf,mdnt,cdutdndu-;i linigtea in
lasdfrunteain jos gi nu mai zice nipic". llie Morornete, singuritatea fantiliald a peisajului rr'rral. Protagonistul este un
cel dc
altidata'abiasemai ghicea,rdmdsese iumai "capurde humaarsi... personaj drantatic in lttpti cr,r ordinea socialf,. apdrind cu
pe carei-l modelase cdndvadin Iut Din vasirescu gi nu mai participir i n v e r ' g u n a roe t r a d i l i ea n c e s t r a l 6 . '
la adundrile din Poianarui locan,care"ripsiteinsdde omurror StilLrl exceleazd prin orulitute, ironiu suhtild sau asculitd
I... i
aveausa-gipiardagi elecurandoriceinteres". crcdnd uneori o atmosl'erf,tragi-cornici, iar expresivitatea verbclor
Schirnbarire pr.ofurrde
survenite in firearui Morometeprevestesc a c t L r a l i z e a iznl t i r n p l d l i l c ,d e g it i n t p L r lp, r i v i t i n r e l a l i ec u o m u l 9 i c u
prefacerile dezastr.uc,ase
extinseasupraintreguluisat:"trei ani rnaitirziu, izbLrcrrca i s t o l i a ,a r n e n i n { il i n i , s t c ai n t c l i o a r aa l u i M o r o m e t e 9 i z g u d u i ed i n
cel dc_al
doileardzboimondial.'firnpLrl nu mai avear.dbdare.,-
e l e s a t u l u ir c l t n i l t e ' s c .
t c r r e l i i t r a d i t i i l en r i l e t t a l ' a
ultimelecapilorearecinii constituie " M o r o l l e l i i " l t r i M a r i n P r e d ae s t e t . l l lr o l r l a nr e a l i s t .c i r u i a
cerernaifiLrmoase pauini
careilustreazd moaneaunuilarandin toatdritemtura s t i l u l a n t i c a l o f i l , a s c r n e n e as t i l L l l L l ip l o z a t o r i l o r i n t e r b c l i c i , i i
ncastfd. pa,ariil"
Catrinagi de fiii lui, rdmAnela bdtrdnefe c o n f e l dp r c c i z i c ,c o n c i z i cA i c l a r i t a t e .
cu fata cea mici, Ilinca. " P r i n " M o r o l n e l i i " , M a r i n P r e d ad o v e d e g t ec d l i r a n i r n e an t r
Apropiindu-se de vdrstade g0 de ani, sldbitqi irnpLr{inat la trup, L
c stApanita,cllrn se credea, doar de instinct, cd, dirnpotrivi, e
Moromete,cu ciornagulin rndnd,r.dtdcegte in negtirepe llingl gurar,.i,
i

c a p a b i l dd e r e a c { i is t r f l e t e g tni c b i n u i t e " .( A l . P i r u )
I
,slo It

7 411
$

Personajde bildungsromrn
- Trisiturile morale reies,indbect, din faptele' gestarile gi
NIEI
- personaj in formare -
- personaj realist
- personaj-narator-
personajautobiografic-
"Amintiri din copildrie',,
de lon Creangd
- bildungsromnn -
Opera ..Amintiri din copiltrrie"delon Creangi (1S39_lgS9)
ilustreazdevocareaviefii saturuiromdnescdin a douajumatate
a !
secoluluial XIX-lea gi anumea saturuiHumuregti,
cu oameniilui,
"gospodaritot unul gi unul". intdmpltrrilegi evenimentelenu sunt
relatateintr-o ordine cronologicd,ci sunt selectateacelefapte ce
devin momentede referinff,in conturareaeroului, u .."opilAri"i
copilului universal"(G.Cilinescu).
Romanul compune universul {irdnesc al moldovenilor, in
centrul ciruia se afld NicE, personajulcare parcurgeun proces cle
formnre a perconalitdlii sub acfiunea educafiei gi a experienlei
dobdndite,evoludndde la bdiatul"pizarif'gi "ruqinos"la adoiesceniul
nevoit str pir6seasc6lumea copildriei gi sd pomeascdspre alte
meleagurigi alli oameni,ceeace ddopereicaracterde birdungsroman.
NicI a lui gtefan a petrii este personajul principal qi
autobiografic al romanuluigi totodati personajul_naratorcare
povestegteevenimentelegi ?ntampldrilecu caracter autobiografic
intr-o cronologie selectivd, rdmasepentru totdeaunain m"moria
afectivda scriitorului.
Protagonistul esteun personajrealist,tipic pentrucategoria
copiilor ce au trf,it fericili perioadade inceput a viefii, de aceea
Nici esteconsiderat simborurcopiruruiuniversar,din oriceepocd
4t2
il saudin orice loc al lumii: "Aga erameu la vdrstaceafericitd, Ei aqa
cred cd au fost toli copiii, de cdndii lumea astagi pimintul, mdcar
sd zic\ cinece-azice".
atitudinea personajului, care parcurge evolutiv etapele de la
'. copil6riela adolescen!6.
* "Amintirile" erouluiincep prin impresia puternictrpe care
o are asupra copilului gcoala din Humulegti, infiinfatf, "prin
$
r
osdrdia" preotului loan Humulescu.Vrednicul pdrinte adunaseo
mullime de biiefi gi fete, printre care se afla gi Nictr, "un biiat
* prizdrit, ruginos gi fricos gi de umbra mea" (aatocaracteriTare).
r,{, Copiii nu infeleg rostul invlff,turii, sunt indlrdtnici gi de aceea,
'} pentru a-i sili spre invd!trturd,pf,rintele loan, "om vrednic gi cu
i
bundtate",le aduceca"dar de gcoalf,nouf,pe "Sf. Nicolai" gi "calul
.t;
bdlan".Nicd, asemenea celorlalli gcolari,esteatrasde tot felul de
l- ndzb6tii qi de nlzdrlvinii gi nu se arati interesatde inviftrturtr.
Filele ceaslovuluifiind "cam unse,trageaumugtelegi bondariila
ele [...] cdtezece-doudzeci de sufleteprf,pldeamdeodattr",agactr,
vdzdndpdrintelefoile insdngerate, "ne pofti pe fiecarela Bllan gi
ne mingdia cu sfdntul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor
mugtegi a cuviogilorbondari". Lui Nici incepusesf,-i fie dragf,
Smdrindifapopii qi, ca sf,fie admiratde ea,biiatul devinesilitor 9i
progreseazl vizibil la invi{trturd. Din nefericire,perioada
frumoasdgi plinl de bucurii seterminf,bruscpentruNic6, intrucdt
baditaVasile,invd!trtorul,a fost "prins la oaste"gi in zadarumblase
pdrinteleIoan si giseascdalt dascdl,ci unul ca "bf,difa Vasile,
cuminte,harnic Ai ruginosca o fatf, mare" n-a mai aflat. Pentrua
urrnagcoalamai departe,Nicd este?mpinsde mamasa,Smaranda,
care "era in stare sd toarcf,in furc6 gi sI inv6! mai departe",spre
deosebirede $tefana Petrii careera de pdrerecf, "dac-arfi sf, iasf,
to[i invdlafi [...], n-armai av6cinesi ne tragi ciubotele".
Nicd treceprin momentede nefericire,deoarece estesilit s6
pirdseascdmeleagurilenatale pentru a continuagcoala.Bunicul
dinspremam6, David Creang6,ii duce pe Nictr gi pe vf,rul lui,
Dumitru,la gcoalalui Alecu Balogdin Brogteni;acumsuferl copilul
prima rupturd de vatra satului gi trlieqte acut sentimentul
.t13
 instrtrinlrii. Cdldtoriaa avut loc intr-o dimineafade iarnd,in care a lui $te{an a Petrii, episoadecare se pot desprindeca texte
"era un pui de ger de crdpaulemntile"gi-l transportdpe Nicf, intr-o independente gi cunoscutesub numelede "la cireqe"'"pupdzadin
lume completnou6,necunoscutA, cireia copilul nu i se adapteazf tei". "la scf,ldat".
deloc,niai alescd au loc o seriede ghinioanegi intdmpldriinedite: Din acesteepisoadensrative reies, in mod indirect, firea
cddereain Ozana;tdiereapletelor;locuireain gazddla Irinuca,unde neastAmplrati a lui Nicd, vioiciunea 9i istefimea sa, aceste
tntdmpldri devenindadevtrrate repereale unei copildriiminunate.
se umple de rdie cdpreasci; ddrdmareabordeiului lrinucai; fuga
inapoi acasi cu pluta pe Bistrila. Fericit c6 se intorseseacas6,Nicd
m.
# intr-o zi de var6, lui Nicd i se face poft6 de cireqe9i, pentru
a cdntatin ziua de Pagti,la biserici, "ingerul a strigat!", rugiciune cI obiqnuia sI-gi facl toate plScerile,se hotdrdqtesa se duci la
$
invf,lati la gcoaladin Broqteni,spre uimirea tuturor celor din pl liateletatllui, mogVasile,careaveaun "piregvf,ratec".Istef 9i bun
Humulegti.Dar bucuria lui nu poate fi deplinl pentru cd la ii cunoscltor al firii umane, b[iatul se furigeazf,din casi 9i
Brogtenifusesetunschiluggi sesimlearuginatcI nu mai aveaplete, t plinuiegteca mai intdi si intrebede v6rul lui' Ion, pe carevenise
iar acestfapt esteun prilej de distracliepentrufetele"mai dricoase", sa-l ia la sc6ldat.Afld de la mf,tugaM6rioaraci lon eraduscu tat6l
carestrigaudup5el "Tunsulfelegunsul,/Cdinii dupl ddnsul!". lui la Condreni,agacd iqi ia r6masbun 9i se piefacecf, pleac6'
"Vdrsta de aur" a vielii este lipsitl de griji gi plini de Bucuroscd nu-gigisise virul acas6,Nicf, se strecoaripe furiq "in
bucurii, iar Nicf, gtie sI profite cu toattr fiin{a de farmecul ciregulfemeii" gi incepea "cdribdni la cireqein sdn,crude,coapte,
copiltrriei:"Hai mai bine desprecopilariesd povestim,cdci ea cum se gdseau".MdtugaMdrioarail zdre5tein cireg,se eneryeazd
singuri e veseld gi nevinovat6".Edificatoarepentru starea de ingrozitorgi, pentrucd bdiatulnu se df,deajos din pom, incepesd
fericire a lui Nici pus pe gotii gi nizdrdvdnii, esteparteu a doua aruncein el cu bulgdride pdmdnt.Speriat,Nicd sare,pe nea$teptate'
careincepesentimental,cu un lirism nostalgic:"Nu qtiu allii cum chiar in "niqtecAnepdcare se intindeade la cireqinainte,9i era
sunt, dar eu cdnd md gdndescla locul nagteriimele, la casa cruddgi pdndla brdude inalt6".MdtugaMtrrioara incepesd-lalerge
plrinteascddin Humulegti,la stdlpulhornuluiunde legamarnao pe*bdiatprin cAnep6,"gi eu fuga 9i ea fuga, 9i eu fuga 9i ea fuga,
gfardcu motoceila caplt de crdpaumdfelejuc6ndu-se cu ei, [...] pAnf,ce df,mcdnepatoatdpalancd(culcatd- n.n.)la pimdnt"' Drept
parcf,-mi salt6giacuminimadebucurie.t...] $i eu eram veselca urmare,cele zece-doudsprezece prijini de cdnepd"frumoasd9i
vremeacea bunl gi gturlubaticAicopillros ca vdntulin turbarea deasdcum ii peria"au fost complet distruse-Sprinten,Nicf, sare
pestegard,se duce acasd 9i, ttrinuind pozna fafd de mamasa, se
sa". Prin autocaracterizure.personajul eviden(iazdstarea de
aratd"foarte cumintein ziua aceea .. -". in aceeagisear6,a venitla
fericirea vdrsteilir5 griji 9i fird necazuri, cdndinreresul copilului
$tefana Petreis6 reclamepagubamo; Vasile.insofit de vornic
seindreptanurnaicitre petrecerea cdt mai pldcutda tirrrpului.
(primar- n.n.) gi-i irnputxcdnepa9i ciregele.Moq Vasile era un
Aducerileamintereinviechipulmarneisale,Srnaranda, care
"cf,rpinosg-unpui de zgdrie-branzd ca 9i mdtugaMlrioara", pentru
"gtiaa facemultegi mariminundtii",femeieharnicigi priceputii.
ci a tunatgi i-a adunat.Nicd primegte"o chelftnealS" zdravdnd de
care-qicreqtea cu dragoste gi devotament copiii,avAndo puternicf,
la tatdl sdu pentru stricdciunea licutd 9i pentru banii plltili ca
dorin!a.aceeadc a-l vedcapc Nicaaiuns -' pop6.
'
Mediul ambiant bste un alt p'rocatleu urtistic tlc despdgubire. Drept urmare, Nicd inva{5 din aceasti p5{anie ca
caructerizareindirectd a personujului realist, ca tip reprezcntatir "Dr:mnezeu n-ajuticeluicareumblacu furtugag";i-i era ruqine sd
pentru copilul fericit, atrasde ndzbdtiigi pLrspe gotii,trisitLrr.ir mai dea ochii cu baietii gi feteledin sat' mai ales duminica la
general-valabila pentru"copiluluniversal". bisericd 9i la hori.
in partea a doua a "Amintirilor", naratorulpoveste;lc Episotlul nurativ cLlnoscutsub numele "pupdza din tei"
intdmpldri devenite celebre gi de referintd pentrr-r
copilarialui Nica cornpleteazd portletul protagonistului, accentudndu-se lenea

414 .t15
 proverbialtr a copilului, desprecarenaratorul-personaj afirmd cd
era "sltrvit de leneg".Nici nu sfdrgisebine rugineacu ciregele,ca
Nicf, face altii boacini gi mai mare. intr-o diminea(tr,Smarandail
trezegtepe Nictr inainte de rislritul soarelui,cdnd era somnul mai
dulce,ca str nuJ spurce "ctrcul armenesc"gi str-i meargl prost
toatd ziua. Toati vara pupdzac6ntadis-de-diminea[d"de vuia tot
satul". Smarandail trimite pe Nic[ str duci mdncareoamenilor
angajali la prtr5it,tocmai in Valea Seacd,aproapede Topolifa. in
drumul spre farini, biiatul se abate pe la teiul in care igi avea
puplza scorbura,se urcl in copac,bagl mdna gi, pentruc6 nu mai
vlzusehiciodatdo astfelde pasdre,se speriegi-o scapa.puneapoi
in gura scorburiiciciula, se df, jos din pom, ia o lespede,apoi se
urcf, iar gi pune lespedeain locul cdciulii. Duce apoi mAncarea
lingurarilor,cf,rora"li se lungiseurechilede foame".La intoarcere,
Nicl scoatepup{zadin scorburf,,ajungecu ea acas6,o leagi de un
picior gi o ascundein pod, intr-o putini. Inteligent gi inventiv,
Nici reugegtesi scapede pupnzacare-l trezeain zorii zilei gi
plinuia str scapedefinitiv de pasf,reanesuferita.Duptr doutrzile,
vine mdtugaMtrriuca la Smarandagi-l acuz6 pe Nic[ de furtul
pupezei,fiind foartemdhnitiic{ nu maiarecine-itrezidis{e-diminea(i.
Speriatsd nu fie demascat, Nici ia puplzadin pod gi se ducecu ea
la iarmaroc,cu gdnd s-o vdndtr.Ajuns in tdrg, biiatul se plirfrba
"[anfo$printreoamenide colo pdn6colo", pdnl cdndse apropiede
el "un mosneag nebun", care-l intreabl dacd este de vdnzare
"gf,inugaceea". Ludnd-oin mdni ca "s-o drimiluiasctr", mogul
dezleagl pup|.z1 care "zbrrl pe-o dugheantr",apoi ia drumul in
zbor spreHumulegti,.Nici se enerveazdingrozitor,il ia pe mo$neag
de piept,pretinzdndu-i bani pe pas{reacaresctrpase din mdinilelui.
Mogul il recunoscuseinsi pe b[iat $i-l ameninf6 c6 o
sd-l spunl lui $tefana Petrei,pe care,de altfel, tocmai il vf,zuse
umbldndprin tdrg.Auzindacestea, Nic6 sefurigeazdprintreoameni
gi o ia la fugdspreHumulegti,uitdndu-se inapoicu fricl gi bucuros
cd scipasede mogneagulbuclucag.Ajuns acasi, frafii ii spun cd
pirinlii suntplecalila tdrg,iar mdtugaMariucaridicasetot satuldin
pricina pupezei.Dar tocmai atunci,se aude pupdza,carecdntade
mama focului "pu-pu-pup!pu-pu-pup!pu-pu-pup!,'gi a douazi
mdtugaMlriuca ii spuneaSmarandeicu indignare,ce reae lurnea,
carevorbegte vrutegi nevrutegi acuz6oameninevinovafi.
416
O intdmplaredeveniti celebrdgi simbolicdpentruo copilf,rie
lipsitd de griji este episotlulscdtdatului.intr-o zi cllduroasdde
vard,aproapede sfdntulllie, Smarandaavea"o mullime de trebi"
giJ roagl pe Nic6, cel mai maredintrefrali, s-o ajute.Eaii promite,
dreptrisplattr,sf,-icumperede la Fdlticenio p[l5riu!6 pi un chimir.
Mincinos gi lag, Nici promite si stea acasa,dar in gdndul lui
pldnuiegtes[ plecela scildat, deoarece "era un seninpe ceriugi aga
de frumos gi de cald afari, cd-!i venea sI te scalzi pe uscat ca
giinile". Smarandaobservdcd btriatulnu mai esteacasA,seducela
baltdgi-l vedetoldnitin pieleagoal6pe nisip.Ea agteaptlstrintrein
apb, apoi ii ia toate hainele,il las[ in pielea goald gi-i zice cu
mdhnire:"ii veni tu acasd,coropcarule(vagabond- n.n.),dactrte-a
rdzbi foamea,q-apoiatunci vom aveaaltd,vorbf,". Feteleaflate la
scdldatau inceputa-gida ghionturigi a chicoti,amuzdndu-se despre
cele intAmplate.Ajuns intr-o situalie limit6, bliatul se frtrminti
gi-i vine si intre in plmint de rugine.Ingenios,Nicf, segdndegte
cum sd facd sd ajungl acasdf6rl haine pe el, o ia prin pdpugoi
(porumb - n.n.), prin grf,dinile_oamenilor,il latrl cdinii, apoi
sose$te, cu chiu gi vai, in ogradacaseisale.NicI se uiti cu mili la
mamalui, "cum se d6 in vdnt dupdtrebi", se apropieumil, ii ia
mdnas-o sdrutegi-o.roagdscdncind:"Mam6, bate-m6,ucide-mf,,
sp6nzurd-m6, f6 ce gtii cu mine; numai df,-mi cevade mdncare,c5
mor de foame!". Dupdintdmplareaasta,Nici devineasculttrtorgi
harnic "ca o fatdmare",p6ni cdnd,impresionatf,, Smaranda il iartd
gi bdiatul,sensibil, ldcrimeazdde bucurie,dar gi din cauzd& il
mustra cugetul pentrusupdrarea pricinuitf,mamei.
Finalul acestui capitol este memorabil prin celebra
autocaracterizareplind de ironie (autopersiJlare):"Ia, amfost gi eu
in lumes ssta un bo1 cu ochi, o bucatd de humd insuflelitii din
HumuleSti,care nici frumos phnd h 20 de ani, nici cu mintepfrnd
Iu 30 Sinici bogatpdnd Iu 40 nu m-amfiicut. Dar Sisdrac,cuin unul
ucesta,ca in snul trecut Si ca de cAndsunt, niciodatdn-amfost".
Parteao treia incepecu un monolog dialogat (solilocviu) al
scriitoruluicu propriulcugetincbrcatde aceeagi autoironie'."Nu
mi-ar fi ciuddincalteacdndai fi gi tu cevagi de te ntiri unde,imi
zicecugetulmeu",prilejcLlcareCreangd descriesatulHumulegtigi
irnprejurimile acestuia, {bcdndreferirigi la istoriaacestorlocuri,cu
417

domnitoriigi mitropolifiice "s-aurdnduitla scaunulMoldovei"gi
care"au trebuitsf,treaci mdcaro datdprin Humulegti".
Nici este acum adolescent,urmeazdcursurile $colii
Domnegti din Tdrgu Neamfului, apoi pe cele de [a $coala de
Catiheli din F[lticeni. Desprindereade sat se realizeazdpentruo
perioadl mai lungd, urmirind procesul formtrrii lui Nic5,
raporturile lui cu viafa social5,cu noii colegide gcoal6,intre care
v6rul stru,Ion Mogorogea,Gdtlan,Trdsnea,Oglobanul,impreundcu
carestateain gazd6laPavelCiubotarul,undeigi aduceaumerinde
de acasl gi seingrijeauiarnade lemnede foc. '
Accenteleironice seindreaptd,in acestcapitol,spre"fabrica
de popi" din Fdlticeni,spredeprinderile necinstite aleunormembri
ai tagmeipreote$tisaumonahale,spremanualelegcolarearidegi
spreinv[tareamecanicI,un "cumplit meste$ugde tdmpenie",care
dau tabloului o imagine realistd asupra Scolii romdnegtidin acea
perioadi, motivdnd totodattrresentimentul lui Nici pentru
aceasttrprofesie.
Partesa patra debuteazi" cu ilustrareatriste{ii eroului care,
"in toamnaanului 1855",estesilit sd -gi pdrdseascd satul natal
pentrua mergela seminarulde la Socola:"Cum nu sedd scosursul
din bdrlog,tiranulde la muntestrdrnutat la cdrnpgi prunculdezlipit
de la sdnulmameisale,aganu md dameu dusdin Hurnulegti cdnd
veni vremeasdplecla Socoladupf,stdruinlamamei".La inceputul
acestuicapitol se fixeaz6timpul desfSguririi acfiunii, toarnna
an{ll1855gi spa{iul,satulHumulegti. Nicd sesimteputerniclegat
de meleagurile natale, de "Ozana cea frumos curgitoale gi
limpedeca cristalul",de familialui gi de obiceiuriletradifionale ale
satuluinatal.care ftceau s6-i salte inima de bucurie. Nicd lua
partecu insufle{ire la gezitorile,clacile,horelegi toatepetrecerile
din sat,gtiac6ntecele lui Mihai scripcariul(ldutarul- n.n.)pe care
tofi blielii Ie fredonaucu veselie,de parcdtot anul ar fi fost zi de
sbrbbtoare.Cu umorul sdu binecunoscut,Creangdapeleazdla o
zicdtoarecare le pldceahumulegtenilorgi pe care o spuneaucu
voiogie:"Sd dea D-zeutot anul sd fie slrbitori gi numaio zi de
lucrg gi atuncisdfie praznicgi nuntd".La toateminunifiile acestea
ar fi trebuitsdrenunleNicd, dacderasilit sf,seducf,la Socolagi pe
el nu-l ldsa"pdrdalnica(afurisita,blestemata - n.n.) de inimd" si
pleceprintrestrlini gi sd-gipiraseascd prieteniigi satulnatal.
418
Dorinla Smarandeiesteca b[iatul ei sd devind popl gi de
aceeainsistdca el sI plece la Seminarulde la Socola.Ca s6-l
convingd,mama argumenteazd cd va mergeimpreundcu Zaharia
lui Gdtlanqi-i va ducepdndacolomol Luca,megiegul (vecin- n.n.)
lor, "cu cf,rulacu doi cai ca nigte zmei". Sensibil'gisentimental,
Nic[ incearcf, si scape cu abilitate, amenin[dndcd o sf, se
$ imbolndveascf, de dorul mamei,cd o sI moartrprintrestrdini,ii dd
# exemplede alfi bAielicarese lisaserdde invdfdturl,dartotul estein
i],
;t zadar.Cdnd baiatutii spunectr atdliaoamenitraiesc"fird popie",
# malnail amenin!6cu ftc6lelul,considerdnd cd se sclifosegte.
fl
f
Smarandase plAngelui $tefana Petreide indirltnicia lui
Nic5,daracestaareargumentulbanilor,pe carenu-i culegedin pomi,
1 "de la trunchi,ca surcelele". Tatf,lsegdndegte gi la cei gasecopii care
rdmdnacasdgi care trebuieintrelinuli,dar considerf,cd poates-o
alegecevabundeNicd gi "vreodatf,va fi gi el sprijinpentruiqtialalli".
Pdrdsirea satuluiconstituiedezridlcinarea definitivi a lui
Nic5 din universulHumulegtilor,iegireadin ttrrAmulmiraculosal
copilSrieigiinstrlinareaeroului"hotdrdtd cine$tiepentrucdt6vreme".
Ydzdnd cf, nu se poatea$ezaimpotriva dorinfei pdrinfilor,
Nicd segdndegte cu amdrdciune la necazulcarevenisepe capullui.
Toatdnoapteade dinainteaplecdrii.btriatulnu poatedormi deloc,
frim6ntdndu-se in fel 9i chip, cilutdndo idee prin care s6-gi
indr.rplece rnarna.in zorii zilei,Mog Lucagi venisecu cdrulagi caii
inhdrnati,agacd Nic6 sdrutdmdnapdrinlilorgi igi ia rdmasbun cu
durerein sufletgi cu ochii ineca(iin lacrimi.
Universul tn care pdtrunde eroul e inferior celui din
HumuleSti,incepdndcu satelede cdmpiegi pdndla "rdtdclniile
(gropi, hartoape-n.n.) de pe ulilele laqilor". Sosireala Socola,
intr-un tdrziu,noaptea"gi rdmdnereain cdrufatrasl "sub un plop
rnare", deci sub cerul liber, simbolizeszdlumes necunoscutdin
cal'eLrrmeazd sd intreNica gi in carese simtestingher.
Fittulul acestLricapitolgi al "Amintirilor" expritndfilozofia
relativitciliitimpului ce se scurgeireversibil,l[sdndin urmi o viafd
bogatl in trliri gi sentimentepure, inridicinate pentru
totdeaunain sufletulnaratorului-personaj.
Nicd searnf,nicu un erou de basm ce porcurge un drum
iniliuticpresdrat cu poznegi suferinlecare,mai tdrziu,iistdmesc hazul.
419
 "Amintiri din copildrie" este un roman autobiografic,
romanul formtrrii personalittr(iiunui t6ndrgi un bildungsroman,
careprezintbprocesuleducalieiqi al bxperienleidobdnditede Nicf,,
Ion Creang[ fiind scriitorul care rezlizeazl "primul roman al
copiliriei firtrnegti"din literaturanoastri.
intre personajeleoperei, care constituieo galerie variati de
portrete aflatela maturitate,Nicf, estesingurul personaj urmtrrit
indeaproapedin copiltrrie,in devenireasa spre tinere(e.
Trlslturile copilului sunt ilustrate direct de narator, cu
jovialitate, cu umo4 cu aatoironie, reieqind chiar din propriile
mirturisiri autobiografice: "prizirit, ruqinosgi fricos gi de umbra
mea", "vesel ca vremea cea buntr qi gtiurlubatic gi copil5rosca
vintul in turbarea sa", "sl5vit de leneg" ori caracterizdrifdcute
de cdtre alte personaje:"o tigoare de biiet, cobiit gi leneg,de
n-are ptrreche",spunea$tefana Petrii.
Prin caracterizareindirecld se sugereazigi alte trdsdturice
sunt ilustratede fufimpldrile hszlii Si de situa(iile prin care trece
eroulprincipal:la cirege,pupdzadin tei, la scf,ldat,nf,zbdtiilelicute
in gcoali,in caretentativelelui NioI egueaz6, intrucdteroul inva{6
din fiecarepreceptemorale necesareformirii sale ca om cinstit,
iubitor de adevtrr,corect.
Arta nara{iuniisec.ontureazi cutotulapartein prozalui IonCreangd
prin ritnul rapidal povestirii,fhrddigresiunisaudescrierisuplimentare,
prin dialogul dramatizat,prin umorul debordantreu'lizatcu jovialitate,
pt'rnoralitateastilului,definiti mai alesde erudiliasaparemiologicd.
GeorgeC6linescuconsiderbcl eroii din "Amintiri" nu se
diferenfiaz[dupi trf,sf,turilecaracterialesau dupd esenlaeticd,ci
mai ales"dupd debitulverbal",dupl dialogul realizatmagistral"gi
totdeaunafird greg",iar farmecullimbajuluiconsttrin "a auzi bine
vorbirea{6r5neasc6".
42o,
sl
tr
B,
Personejde tngedie
ir'
i:.
*
easTRr$
- personaj secundarde tragedie-
- tipul indrtrgostitului -
"Patima roSie",
de Mihail Sorbul
- tragedie -
in primdvara anului 1916, in ziua de 3 martie, a fost
reprezentati pe scena Teatrului Nafional din Bucureqti piesa
"Patima rogie" de Mihail Sorbul (1885-1967).Spectacolul a avut
un mare risunet atdt in rdndul publicului, neobignuitcu teme
indrbznefe,cdt gi in presavremii. Critica teatralf,a reacfionatin
favoareapiesei, consacrdndu-ldefinitiv pe Mihail Sorbul intre
dramaturgiide valoareai literaturiiromdne.
Piesa ilustreazi o imagine a societitfii bucuregtenede la
inceputulsecoluluial XX-lea, in care oamenii au un mod de viaftr
dubiosgi contradictoriu,un comportamentindecenlffiiesc in condifii
de imoralitate, fdrd idealuri, degradareaumantr mergdndpAnl la
abjecfie(tic[logie - n.n.) Si crimf,. Tragediaare aocentenaturaliste,
deoarecepersonajelemoqtenescgenele predecesorilol cantzele
comportamentului trivial gi ipocrit avdndrildtrcini geneticeaddnci.
Castrig,personajsecundaral tragediei"Patimarogie",este
un tdnf,r de familie bogat6,tat6l struera senatorgi posesorulunor
rnoqii gi proprietlfi de valoare. Student la Drept, Castrig se
indrdgostegtesincer qi profund de Tofan4 pe care o instaleazi
intr-o casdeleganttr, asigurdndu-iun trai luxosgi f6r[ giji.
421
 Portretul moral reiese,indirect, din replicile, atitudinea Si
concep(ia despre via!6 a personajului,precum gi din mediul
ambiantspecificsocietdliide la inceputulsecoluluial XX-lea, care
influenfeazf,faptele gi determind mentalitateaepocii. Fire
entuziastl gi vesel5,Castrigse conducedup[ concep{iaoptimistd
gi revigoratoareci viata esteun dar de la Dumnezeugi omul este
datorsf,se bucurede fiecareclipi atdtatimp cdt triiegte,dup[ cum
mirturisegteprin replica: "De-ai gti cdt sunt de vesel! Pe cinstea
mea,viafa e un dar! Numai prin faptul c{ trdiegti,inseamndcd egti
fericit!...". Sterilitateasufleteascia Tofaneio atribuie,in mod
eronat,excesuluide cultur6,considerdnd cf,preamult6invdtdtur[ii
impietrisefemeiiinima:"Universitatea !i-a mutilatsufletul".
Dupd patru ani de concubinajcu Tofana,timp in care se
strf,duisedin rf,sputeris6-giinduplecetatSlsb le acceptecdsdtoria,
Castrigigi anunfdamanta,cu bucuriegi entuziasm,cd primise- in
sfdrgit- binecuvdntarea rudelor.R[spunsulei recegi refuzulbrutal
nu-l deprim6,ci pune atitudineaei pe seamaunui moment de
"zdpdceald. sufleteascd". Fericit cd se va puteacdsdtoricu ferneia
iubit6,dornic de a face bucurii celor din jur gi bun la suflet ii
ddruiegtecu generozitateCrinei o etold scumpd(pe care o
cumpdrase,inilial, pentru Tofana),deoareceeste impresionatde
sdrlciafeteicare,in plindiarn6,umblacu gdtuldescoperit: "N-ai idee
cdtde mullumitmAsimtdupf,ce fac un binecuiva.Umblape vijelia
astacu gdtulgol... Puteasf, rdceascd...". Mlrinimos, il invitdpe
Rudysd locuiascdin casalui gi esteincdntatcd fostulsducolegvoia
sdse reabilitezemoral,dupl via{aaventuroas6 pe careo dusese.
Rela(iu cu celelaltepersonaje scoatein evidenli, tn motl
indirect, alte caracteristicicare definesconestitateagi sinceritatea
personajului. increzitor in oameni gi profund cinstit, Castrig
refuzd.sd Creaddcd intre Tofanagi prietenulsaq, Rudy, existdo
relafieamoroasd, cd aceqtial-ar fi putut ingelacu atdtaticalogie.
Atunci cdnd Sbill ii destlinuie,cu argurnente gi fapte concrete,
trddarealui Rudy,Castrigse indoiegtede adevdrulspuselorlui,
resping6nd cu fennitateacuzaliile: "Uguratic, poate,darticdlos,nr,r".
Crina igi exprimd in mod direct opinia despre Castrig,
considerdnd cd este"un suflet bun gi cinstit", de careprofitdcu
neruginare Tofana,Sbilt$i Rudy.
422
t Din gesturile de mare eleganld rezult6.,indirect, educa{ia
aleasl gi preceptele profund asumatede cdtre personaj.Cu o
mirinimie aristocratic5,provenitl din cultivareaprincipalelor
valori etice, Castrigigi stlpdnegtedezamigireagi mdnia atunci
cdndTofanarecunoa$te cu brutalitatecf, "pesteo luntrmd mf,rit cu
J Rudy" gi-i ofer6acesteia,cu distinc{ie,"zecemii de lei zestre,post
de profesoarlin capitaldgi un apartamentmobilat oarecumbine".
Atitudlnealui Castrigil irnpresioneazlpeRudy,care,degirefuztrcu
demnitateoferta, recunoa$tecu admiralie gestul lui "de boier".
Instigat de Tofana,Castrigigi pierde controlul, devine furios la
tr
#
culne gi aproapecf,il sugrum[pe Rudy,dar echilibrul siu interior
gi rafiunea il salveazdsf,devinducigag:"Ce m-ai indemnatsd fac,
Tofano?Dacl-l omoram?...".
.$, Naiv gi lipsit de experien{i, Castrigpercepeeronatrelafia
! cu femeiape careo iubegteprofundqi pltimag,avdndpentruTofana
o sl5biciune aparte. "B6rbat bogat gi frumos", cum il
i caracterizeuzddirect Crina, Castrig ar fi putut sd-qi gIseascd
irnplinireaintr-o dragostereciprocl,dac6ar fi avut o personalitate
rnai puternicl gi nu ar fi fdcut o adevdratlobsesiepentruTofana,
careinsd,ii declarbcu senindtate cf, nu l-a iubit niciodata$i ca cei
patru ani petreculiirnpreundau fost chinuitori.Dintr-o noble{e
sufleteascladmirabiltr,CastrigsearatAingrijoratde soartaei, dacd
sevor desplrli:"Cu ce o sdtrliegti,cdcila urmaurmeigi o bucdfici
de pdi4ge greude cdgtigat!".
Sensibilitateagi delicatefeamorali a lui Castrigreies,
indirect Si dinfaptul c6 estecapabil de dtrruire totaltr in numele
iubirii, el fiind gatasdrenunlela studii,sf,seretragdla mogie9i sI
trdiasc6fericit toatdviala al[turi de Tofana,careinsl nu estedeloc
atrasf, de aceasta perspectiv6. Finalul piesei confirmi
personalitateageneroastrgi iubitoare a tdndruluiCastrig,care,
ajuns prea tdrziu, o strigi pe Tofana "cu glas speriat" 9i bate
disperatcu pumnii in ugd,incercAnd sf,-gisalvezeiubitade la un
gestnecugetat.
Tragismulpersonajuluiconstdin percepfia cu totul eronatA
asupralumii inconjurdtoare, pe care o considerf,asemenea lui,
cinstiti gi generoasd,pe cdnd oamenii care compun aceasti
societatesunt frivoli, abjecfi,ipocrili gi total lipsili de idealuri,
urmlrindu-gicu incrdncenare $t egoismscopurilemeschine.
423.
 GarabetIbriileanu a eviden{iat in "Patima rogie" ideea ci
valoareade dramaturga lui Mihail Sorbul constdin sobrietate,in
lipsa de ostenta(iecu care a construit eroii gi mediul lor de viald,
adevf,ratecalitA[ide compozilie gi expresieartisticf,.
Dupd premierapiesei"Patimarogie" (1916),criticateatrald
consemnafaptul cI un nou dramaturgs-a ivit in literaturaromdnd,
creafia lui Mihail Sorbul fiind consideratdoriginald datoritd
tmbindrii comicului cu tragicul, considerdndu-secd "aceastd
comedietragici, cum preabine i-a zis poetul,poatefi prenumdratd
printre cele mai insemnatelucrlri ale inspirafiunii dramatice
moderne"(Mihai Dragomirescu).
CRINA
- personajsecundarde tragedie -
- tipul feminitS{ii-
uPatimt roSie",
de Mihail Sorbul
- tragedie -
in primlvara anului 1916, in ziua de 3 martie, a fost
reptezentatape scena Teatrului Nafional din Bucuregti piesa
"Patima roqie" de Mihail Sorbul (1885-1967).Spectacolula avut
un mare rdsunetat6t in rdndul publicului, neobignuitcu teme
indrdznefe,cdt gi in presavremii. Critica teatralda reacfionatin
favoareapiesei, consacrdndu-ldefinitiv pe Mihail Sorbul intre
dramaturgiide valoareai literaturiiromane.
Piesa ilustreazdo imagine a societSliibucuregtenede la
inceputulsecoluluial XX-lea,in careoameniiau un mod de via![
dubios gi contradictoriu,un comportamentindecent,trdiesc in
condilii de imoralitate,fdrd idealuri,degradareaumandmergdnd
pdnd la abjecfie(tic[loqie - n.n.) gi crima. Tragediaare accente
naturaliste,deoarece personajele moqtenesc genelepredecesorilor.
cauzelecomportamentului qi
trivial ipocritavdndriddcini genetice
addnci.
424
Crina, personajsecundaral piesei,esteo studentistrracii,
dar frumoasi gi nepervertitl moral. Ea ii m[rturisegteTofanei,cu
ambrlciune,cdt de crunti gi chinuitoareestesf,ricia in caretriiegte,
descriindu-i"cdt de hddae odAila"in carelocuiegtegi in careface
lbcul numai de doui ori pe sdptim6n6.
Portretul moral reiese,indirect, din replicile, atitudinea Si
concep(ia desprevia!f, a eroinei, precum Si din mediul ambiant
specific societdfii de la inceputul secolului al XX-lea, care
influenJeazlfaptelegi determinf,mentalitatea epocii.Fire cinstitl
gi modesti, educati in spiritul cdgtiguluimeritat prin munctrgi
strf,danie,Crina este modelul tinerefii inocente qi captivante.
Puritatea tinerei atragebtrrba{iitriviali gi abjecfi,domici de a se
purifica prin candoareaei sau profitorii ratali care incearci s6
absoarbidin.castitatea ei putereareabilitariimorale.Sbilg,nihilist
gi frigid sufletegte,
o admird.pe Crina,socotind-o"geniul meubun"
gi "singura fiin(d omeneascdin fa{a cdreia mtr prostem!".Rudy,
arnoreztrivial gi incult, se indrigostegtede ea, mirturisind cI este
"int6ia oarf,cdndo ferneieimi dd fiorii respectuluice i secuvine".
Relalia cu celelalte personaje scoatein evidenfi, in mod
inlirect, alte caracteristicicare definesconestitateagi candoarea
tinerei. Stima gi admira(ia pe care o stdrnegteCrina in rdndul
bdrbafilorse explicd prin demnitateagi inilfimea puritiifii ei
sufletegti - "de-abia acum incep sd pricep ce-i via!a", prin
convingerile morale solide: "mi-am plstrat anumitevederi aspre
in chestiilesentimentale". Cu toateacestea, il consideripe Rudy
"istet" gi "drigdlag"gi se lasdcuceritdde acesta,depiestetucidl in
ceeace privegtecomportamentulaventurosal bf,rbatului- "Am o
pdrerefoarte proastf,despredumneata'o - gi-l acuzl cd p6cituiegte
lafi de Castriq,ingelAndu-iincredereagi prietenia.Sldbiciunea
pentru Rudy o determindsh accepte,in secret,o intdlnire cu el,
clriarin casaTofanei,venindin mod specialcu un sfertde ori mai
tirziu decdtse infelesese cu aceasta,dovedindci estecapabil5de
lI{5rnicie, agadarnu estechiar agade purf,cum voia sI partr.Cdnd
devin rivalein dragoste, Crinaigi manifestdcompasiuneafa!6de
suf-erinla Tofanei,fiind impresionatdde intensitatea iubirii acesteia
pentruRudy:"Mai binede zecezileai suferit,ai pldns,aitdnjit de
lipsalLri,de dorul lui. Eu nu l-am iubit niciodatdatit,ba dacdm-ag
426
comparacu tine a$ putea spune ca nu l-am iubit deloc". Cu
generozitategi noblefesufleteascS, ea renun!6la Rudy,ceddndin
favoarea.Tofanei,aritAndu-gi astfel qi recunogtin{a pentru cd
aceastao ajutasein diverse imprejurdri. Ea inlesnegte,printr-o
scrisoare,.intdlnirea dintre Rudy qi Tofana in cdmdrula ei
s6rdcicioas6,dar pentruca {ine la reputafia ei, se strdduie;tesa-$i
convingi prietenasd nu facd nimic necugetat,cares6-i pericliteze
onoarea,rugdnd-os6-i recupereze biletul.
Cinstittr,delicati gi sensibili, Crina simte o compasiune
profunddpentruCastrig,deoareceestedin nou minlit gi trddatde
Tofana:"mi sestrdngeinimade dureregdndindla bietulCastrig,pe
caregi de rdndulacestail ingeli".Ea contribuie,din naivitate,la
implinireadestinuluitragic al Tofaneigi al lui Rudy, cf,rorale
cedeazd cameraei sirdcdcioasdpentruo ultirn[ intdl4ire.Lipsa ei
de experientaeste curmatdbrusc ai Crina intrl in viafi cu
brutalitate,asistdndla o crimSgi o sinucidere care,cu siguranfd,
vor marcaintreagasa vial[ viitoare,simfind,probabil,9i un acut
sentimentde vinov6{ie,pentrucd acceptase sd participela planr,rl
diabolic al Tofanei.Numele Crinei este simbolic,sugerdnd
frumusefe gi puritatece senascintr-o lumedegradatd.
Garabetlbrdileanua eviden(iatin "Patimarogie"ideeacd
valoareade dramaturg a lui Mihail Sorbulconstdin sobrietate, in
lipsade ostenta{ie cu carea construiteroii gi mediullor de viaf6,
calitalide compozifiegi expresiearlisticd.
adevtrrate
Dupdpremiera piesei"Patimarogie"(1916),criticateatrald
consemna faptulc[ un nou dramaturgs-aivit in literaturarotndnd,
crea{ialui Mihail Sorbul fiind consideratd originalddatolitd
tmbindrii comicului cu tragicul, considerdndu-se cd "aceasti
comedietragic6,cum preabine i-a zis poetul,poate fi prenumf,ratd
printre cele mai insemnatelucrdri ale inspiraliuniidrarnatice
moderne"(M ihai Dragomirescu).
.t26
OEDIP
- personajprincipal de tragedie-
$
fi
- personajtragic -
# "Oedip rege",
de Sofocle
$
#
- tragedie anticd -
& Tragedia "Oedip rege" este scrisi in versuri, intr-o
l perioadd tulburea Eladei(Greciaanticl- n.n.),Sofocle(496- 406i.Hr.)
ril fiind puternic impresionatde lupteleinterne,purtatecu o cruzime
lird precedentintre eleni, intre frafii de aceeagilimb6, care se
ir ucideaucu ferocitateunii pe al1ii.Nu se $tiedatala careSofoclea
scrisaceastipiesf,,dar sunt m6rturii cf, a fost jucatl intre anii 429
1' Si426 i.Hr.
Piesanu estestructuratf,in acte gi sceneavdndunitate de
loc, de timp gi de ac{iune,ca orice opertrclasictr,iar intdmplf,rile
sunt relatateintr-un ritm alert, prin reconstituirisuccesive,care
creeazdo tensiunedramaticdin continul evolufie.Tragicul esteo
categorieesteticdprin careseconstruiegte un conflict amplificatde
imprejurdri vitrege gi al cdrui deznoddmdnteste infrdngereasau
pieireaunorpersoane virtuoase,a unoridealurisaua unorcategorii
socialede valoare.
Titlul "Oediprege" scoatein evidenff,personajulprincipal
gi eponim al tragedieigi statutulsf,ude conducdtor al Tebei,in
jurul cSruiase construiegte o situafielimitd provocatIde destinul
atotputernic, din careomul incearc[sd iasdprintr-oputernicf,voin[d,
declangdnd astfeltragedia.Numelelui Oedipvine de la grecescul
"oidypous"gi inseamnd "picior umflat".Din cauzaprorociriicd va
fi ucisde fiul sdu,regeleLaiosii leagipicioarele prunculuide numai
trei zile,apoiil trimitein munticu un servitorpentrua fi l6satpradi
frarelor s[lbatice. Oedip rdmdnepentru toat[ viafa cu gleznele
strdpunse de funiile cu carefuseselegatde tat6l s6u.
Oedip este un erou tragic Ai, totodatd,un model de
conduitl omeneascS. Caracterul lui Oedioesteconturatmaialesiz
427
mod indirect, din int6mpl6ri, fapte, situalii, din desftgurarea
evenimentelorc:tre compun subiectul tragediei gi mai rar in mod
direct de cdtre celelalte personaje.
Trdsdturiledominanteale lui Oedip sunt sentimentul
datoriei gi voin{a de fier, izvordtedin seteapentru adevir gi din
dorinla de a face numai bine poporuluisdu. Ca sf, scapeTebade
blestemul zeilor, care trimiseserd ciuma drept pedeapsdpentru
locuitorii ce adf,posteauintre zidurile cetlfii un criminal, Oedip
incepeiscodirileca s6-l gdseascd pe ucigagullui Laios gi si afle
adevlrul cu orice pre{. Toateintdmpl5riledeclangate de strldania
lui Oedip de a descoperipe tdlhari duc numai la el insugi.Astfel,
dorindsd gtiecine estetatdl s5uadevtrrat, Oedip aflI c6 esteLaios,
pe carechiar el il ucisese,iar mamaii devenisesofie.
Oricdteinten{ii bune ar avea,Oedip adunf,asupralui tot
riul posibil, manifestdrilelui de libertatenu fac decdtsd fie prins
intr-o plasi de i!e, ce se strdngedin ce in ce mai mult ?njurul sdu.
Toaterazelede speranlicreatein anumitemomenteale pieseise
intorc?mpotrivalui, dragostea gi recunogtinfapoporuluisdu,pe care
?l salvasede Sfinx devin cu totul neputincioaseprivind salvarea
regelui lor- Toate intdmpldrile ce converg cdtre nenorocire
demonstreazio idee esenfialdpe care Sofocle o ilustreazdin
tragediasa; omul esteprins lIrtr putinfi de sclpare in mrejele
destinului hotlrit de zei. Oedip se luptd cu invergunarecu soarta
implacabilidin devotamentpentru poporul sdu gi din dragoste
pentru adevir.
Piesa"Oediprege"estetragediaunui destincrud, din care
omul nu arenicio ganslsi scape,dar estetotodatdgi drama tipici
a demnitS(ii omenegti,a strldanieide a incercamlcar sd ias[ din
nenorocirea ce s-aabtrtutasupralui. Oedipnu se resemneazS, ci se
lupti cu indf,rjire, apeldndla explicafiilelogice ale nagteriisale
intr-ofamilieregalide pe altemeleaguri, ale intenliilorsalede a-gi
ocoli destinulprevestitde oracol,plecdndde ldngi parinlii pe care-i
credeaadevdrafi,ca nu cumvaimprejurdrilenefastesd-l deterrnine
sd-giucidi tatdl sau si se insoarecu mama sa. To{i cei care gtiu
secretulnagteriilui saucaredescoperlmai devremedestinultragic
se strdduiescs6-l determinesI renunte la aflarea adevirr,rlui,il
avertizeazd, asupragroziviei care-l pdndegte.ingrozitd, locasta
428
incearci sb opreasci dezviluirea adevdrului,sfdtuindu-l pe Oedip
si nu mai cercetezecine sunt pdrinlii lui: o'O,nu, pe zei, f,st lucru
nu-l mai cerceta,lLavial6 dacl lii! MI zbuciumeu destul/.../ E
sfatulcel mai bun,c6-[i vreaudoarbinele".Cu toateacestea, Oedip
susfinecu fermitate qi curaj demascareaucigagului,urmtrrind
scopulsiu neclintit,datoria de a salvaTebade la pieire.Scenacea
mai sugestivf,esteaceeain care Pf,storul,cutremuratde groaz6,se
impotrivegtedezviluirii secretului:"Pe zei,stdpdne,rog nu mf, mai
intreba!/... lYai mie, vai!... Ce grozdvieam s6-ispun!".Oedipse
dovedegteneinduplecat, insistdndcu demnitate in dezlegarea
enigmei,pdn6la capit: "$i mie groaz6, mi-e s-aud... dar trebuie".
El igi implinegte astfel datoria de conductrtor al Tebei, de
bineficitor al poporului siu, salvAndu-lde la pieire.
Odathaflatucigagul, Oedipigi asumdtoateconsecinfele pecare
tot el le hotdrdse.Cuprins de o suferin!5 sfdgietoare,Oedip
congtientizeazlgrozdviapdcatului sdvdrqit,faptulcd rtrul seafl5 in el
insugi:"Azi gtiu cI m-am ndscutdin cine nu s-ar fil Cazut.$i aflu
ci-am spurcat,ca sot, un sfbnt/ Culcug gi ctr-am ucis pe...vai,
ce-ngrozitor!".Cu o impresionanttr putere interioartr, tipictr
personajelor tragice,Oedip se autopedepseqte, sco!6ndu-gi ochii cu
acul paftalelor de Ia vegmdntul Iocastei, scenA cu atdt mai
cutremurdtoare cu c6t esterelatatl de slujitorulzguduit,cutremuratde
gestulregelui:"El pleoapele/ igi deschidea, !ipdnd,gi-nbulbulochilor/
lzbea, izbea,cd sdngelei se scurgea/Pe-obraji.$i nu-s doar rogii
stropi,ci-o grindin5/De cheagurinegre-sdngerii-i lagneadin ochi".
Sentimentuldatoriei se manifestdgi in ceeace privegte
statutulde tatf,,ingrijorat pentrudestinulcopiilor lui, degi acegtia
eraurodul incestului,adicdfSculide Oedipcu propriamama,care-i
devenise so(ie:"Cu mam5-mea cem-andscutv-amzf,mislit/Pevoi.
Ah, ce ruqine!".El se gAndegte la fiicele lui, Antigonagi Ismena,
care sunt tinere gi au rdmasorfane.De aceea,Oedip il roagi pe
Creonsf,aibdgriji de ele:"Sl nu le lagi,cergindu-gi pdinea-n drum.
S[ faci/ Aga, sd n-aibd-asuferi ce-am suferit!/ Ai mild tu!".
Disperarea care-lcuprindepe Oedippentrusoartafiicelorlui este
cu atAtrnaiimpresionantd, cu cdt,la vremeaaceea,eraun lucrude
ocardca tinerelefete sI fie exclusede la sdrbdtorileatenienesau,
rnai grav, de a rdmdne"nenuntite".Pentru elini era o adevdratd
429
 nenorociredac6o fat6nu se cdsltoreagi, deci,nu putea
aveacopii,
adic[ nu-giimplineamenireade femeie. RUDY
Oedip,erou tipic de tragedie prin faptul cd estestrivit - personajsecundarde tragedie-
de - juneleamorez-
destinulhotaratde zei,estein a-eragiiirp un moder
de conduiti
umantr. Este cu totul nou6 pentru un peisonajtragic
incercarea
omului de a seimpotrivi destinului,prin demnitut" gi "Patima roSie",
Or"gori"
de a-devtrr,virtuli moraleasupracarorazeii nu au de Mihail Sorbul
nicio puter.'d" u
le intrbugi. Corifeul coruiui incheie tragedia - tragedie -
cu o pifaa
moralizatoare,exprimdndo idee a filozofului Herodot,
aceiacd
orice om ajuns in curmeo gloriei gi a puterii na in primbvaraanului 1916, in ziua de 3 martie, a fost
trebuie invidiat,
tntucAt grigdnd se poate prAnuSt,
feiicirea lui nu esteun lucru reprezentatApe scena Teatrului Nafional din Bucureqti piesa
cert, decdt tn momentul tn care a pdsit dincolo pragul o'Patimaroqie"de Mihail Sorbul (1885-1967).
vielii fdrd Spectacolula avut
sdfi pdgit o nenorocire:
un mare rdsunetatat in rdndul publicului, neobignuitcu teme
"Vedeti-I,vedefi-I,voi, oamenidin taramea.Tebal
indriznefe,cdt gi in presavremii. Criticateatralda reacfionat in
Oedipce-agtiutdezlegamult vestiteletaine,
favoareapiesei, consacrdndu-ldefinitiv pe Mihail Sorbul intre
Al flrii st5panajunsese. La soarta_i,rAvnind_o,
Priveautofi tebanii.Azi soarta_laruncd_nurgie dlauraturgiide valoareai Iiteraturiiromdne.
Cumplitd...Oricuiagteptafi_i Piesa ilustreazdo imagine a societlfii bucure$tene de la
gi ziuadin urmd
A viefii.$i numaic6ndomul trecutu_i_a incepr.rtul
secoluluial XX-lea, in careoamenii au un mod de viald
pragul,
Dar fdrdamaruri,atuncifericitsocotili_l!;, dubiosgi contradictoriu, un compoftament indecent,trf,iescin condifii
de imoralitate,f6rd idealuri,degradarea umani mergdndpdni la
"Nimeni, in sufletul gi_n congtiinfalui, n_a fost abjecfie(ticaloqie- n.n.) Si crim6.Tragediaare accentenaturaliste,
rnai
nevinovatdecdtOedip.$i totugi,el s_apedepsit deoarecepersonajelemo$tenescgenelepredecesorilor, cauzele
singur,.anJ u uarui
ce-aficut". (Milan Kundera) contpoftamentului trivial;;i ipocritavdndrldlcini genetice addnci.
Oedip intruchipeazd, tipul personajuluitragic, pentruca Rudy, personajsecundar,esteun t6nir fermectrtordar
degiesteun moderumangi nu u gr"gitcu niiic, superficialgi aventurier.
esteiivini definitiv
de un destinvitreg:..Nimeni,in sufletulgi_ncongtiinla Portretul moral reiese.indirect, din replicile,atitudineo;i
ILri.n_atbst
mai nevinovatdecatOedip.$i totugi,el s_apedepsit concep(iadesprevial[ a personajului,precum gi din mediul
singur,canda
vdzutce-af6cut".(Milan Kundera) ambiantspecificsocieti!iide la inceputulsecoluluial XX-lea,care
Tragedia,,Oediprege'.reflectdfoarte fidel epoca influenleazdfaptelegi determinl mentalitatea epocii.De familie
in care a
fost scrisi, atmosferasrmbra a pieseirecompune bund,fost colegde bancdin liceucu Castrig,Rudyigi intrerupsese
autenticitatea
acelorvremuri,in carese urzeauintrigi poritice
cal.edestabirizaLr studiile atunci cdnd rdrndseseorfan gi plecasein str6initate,
siguranla statului,cu prorocicaredezv6'iuiau
destineregi .u ,.i .u,:" inten!iondnds5-gi gdseascf, "marea gansd"a vie!ii. Tdnirul
pedepseau faptelenecinstiteori crimerecu molime ce provocau
recunoa;te ci nu avusese interes pentruinvd!6turd,ci "singurul
groazdin rdndulpopulaliei.
motiv pentru care am luptat sd-mi capdt bacalaureatul a fost
Sensul esenfial al piesei lui Sofocle reflectd,
- agadar., annata". Incapabil s5-gi faci o carierl, igi risipegteviala in
frirndntdriledin aceaepocd,faptcea fEcutcaAristoter
si consider.e aventuriarnoroase, IasAndu-se intre{inut qi rdsfrfat de femei,
aceasta operadrepto tragediemodel.
.t81
430
compl5candu-se a fi el cel ales gi cucerit de acestea.Rudy se
considerf,o victiml a femeilor careerau atrasede "figura foarte
delicat5", ce semf,na cu aceea a unui poet, mlrturie fiind
mandolina,de careerauatdrnate$aptesprezece "panglicide diferite
culori", care ilustreazdmotivul trubadurilormedievali,aventurile
sentimentalefacile gi pasagere,devenite, in cele din urmd,
obositoaregi enervante:"in viala mea n-a$ putea spunecI arn
cucerito singurbfemeie.in schimb,ele, cu sila chiar,m-au ldcut
amantullor (cu scdrbd),intrefinutullor; ce rugine!".Rudy revenise
in farf, cu dorinfa de a se reabilita moral qi de a incercasf,
realizezeo rubricd mondeni "la o gazetd, franluzeascf,",astfelincdt
strpoatdtrdi pe picioarelesale.
Relalia cu celelaltepersonaje scoatein evidenld, tn mod
indirect, alte caracteristicicare definescatrdgdtoarea personalitate
a tdnf,rului.
Amant de profesie,dar frivol, vulgar gi incult, RLrdy
detestdfemeile inteligentegi cultivate, deoareceii creeazdun
complexde inferioritate. Relafiacu Tofanaia nagtere dintr-oiner(ie
amoroasi,pentruca gi ea Urmase aceeagi procedurica gi celelalte
femei,s6rindu-ide gAtintr-oefuziunede senzualitate,.dar gi pentlu
c[ lui ii pldcea,din comoditate, sd trdiascdin casaluxoas5,plStiti
de vechiul sdu prietengi coleg,Castrig.Ingratitudineagi lipsa
totaftr de loialitate o fac pe Tofana sd-l curscterizezedirect
"sectrturImic5" gi sd-lconsidere un bun al sd'u,de caresddispund
cum vrea ea: "O datf,profesoard,Rudy,te voi lua de bral gi vom
intraaldturi?nbisericd.[...] Vreausdte fac om".
, $ansacarei se ivegtelui Rudy pentrureabilitareamoralS
este intdlnireacu tdnf,rastudentd,Crina, la care bdrbatuladrniri
ceea ce el nu mai intdlnisela o femeie,candoarea, puritatea
sufleteascd gi principiileeticepe careeale respecticu strdgnicie: "e
intAiaoar6cdndingenunchez in fafauneifemei,pentrucI e gi intdia
oardcdndo femeieirni dI fiorii respectului ce i se cuvine".El i;;i
doregteo purificare sufleteascdaldturi de Crina, aceastaf-iind
primafemeiepe careo iubegtecu adevdrat 9i carepoates6-iredea
demnitatea gi prefuireadupi caretdnjegte. "Vreausi trdiescEi sa
trdiesccinstit.Simt aceastinevoiepe caremi-o ceresufletulmeu
oropsitgi neglijatdin pricinavoastrd,a fenreilor,ce v-ati agdlatde
4.9,2j
gdtul meu gi nu mi ldsali sd trtriesccum trebuie" ii mf,rturiseqte
Tofaneicu sinceritategi cu un ton incircat de reprog,considerdnd-
o vinovati pentrucdl silise"s6-mi ingelprietenulce m-a primit cu
bra(eledeschisegi m-a ajutatca pe o rud[".
Prima atitudine de demnitate a lui Rudy se manifestd,
indirect, prin refuzul de a seinsuracu Tofana,degiCastrigii oferise
ca zestre o sumi importanti, casd qi un post de profesoar{ in
capitali. Rdspunsullui Rudy este ferm gi categoric, scotdndla
ivealdmindria de carenimeni nu l-ar fi crezutin starO:"PdstreazA-li-le
pentruun alt ginere.Eu nu-s fecior de vechil, ca si mtr cdsf,toresc
cu metresastlpdnuluimeu".
Ultima scend a piesei se consuml intr-o tensiune
impresionantace ie manifesti intre Tofana gi Rudy. Birbatul
presimte pericolul, pentru ci profesiuneade amant ii ascu{ise
simfurile gi pricepereain a sesizaintenfiile femeilor gi blnuiegtecl
TofanavreasA-limpu$te:"O presimtgi presim{irilemelenu m[ ingal6.
Trdindmereuin intimitateafemeilor,mi-amsubfiatgi eu sufletul".
Dorinfa de a se face un "om de treab5" estesincerf,gi-i
cereTofaneiun gestunic de mdrinimie,acelade a renuntala el dacf,
il iubegtecu adevirat. El ii explicl faptul cl singura solufie
salvatoare esteCrina,intrucdtnumaipuritateaei ii va da putereade
reabilitaremoral6:"eu am nevoiede Crina,de inceputulei de via[5,
clci numai agaimi pot reincepegi eu viafa. Dacf, mf, iubegti,16
jertfa aceasta,renunld la mine". Rudy ar vrea sd-gi recapete
respectul de sine, considerdndcd igi isplgisesuficientptrcatele,
simfea ci era "osdndit sl satisfacdesfrdul gi sentimentalitdtile
bolndvicioase". Rudy este pentruprima oard in viald sincer gi
iubegtecu adevlrat, iar aceastinoutripostazIii estefatalf,.Tofana
congtientizeaza egeculsuferit atdt in dragoste,cdt gi in ceea ce
privegteun statutsocial{ird compromisuri, iar orgoliulei exagerat
- "nu sunt o femeie pe care s-o ai gi apoi s-o lagi" - o face
necruff,toare,il impugcipe Rudygi apoise sinucide.
Sfirqitul tragic al lui Rudy estecauzatde eforturilelui de
a-gi invinge destinul,fiind ucis de femeiareprezentativf, pentru
toatecelelaltecare-idistruseseri pdnl atunciintreagaviafdgi care
linalizeazl'astl'el,blesternulsorlii.
433
 GarabetIbriileanu a evidenliat in "Patima rogie" ideea cd
valoareade dramaturga lui Mihail Sorbul constdin sobrietate,in
tipsade.ostentalie cu care a construiteroii gi mediul lor de via!6,
' personajului.El esteintrefinutde verigoarasa,Tofana,cu banii lui
adeviratecalitnli de compozilie gi expresieartisticd.
Dupf, premierapiesei"Patimarogie" (1916),criticateatrali
consemnafaptul ci un nou dramaturgs-a ivit in literaturarom6n6,
creafia lui Mihail Sorbul fiind considerati originalf, datoritf,
imbindrii comicului cu tragicul, considerdndu-seci "aceastf,
comedietragicd,cum preabine i-a zis poetul,poatefi prenumdrati
printre cele mai insemnatelucriri ale inspirafiunii dramatice
moderne"(Mihai Dragomirescu).
sBItT
personaj de tragedie-
, - personaj tragic -
- personaj-raisonneur(reflector) -
uPatima roSie",
de Mihail Sorbul
- tragedie -
in primf,varaanului 1916, in ziua de 3 martie, a fost
reprezentatdpe scena Teatrului Nafional din Bucuregti piesa
"Patima rogie" de Mihail Sorbul (1885-1967).Spectacolul a avut
un mare risunet atdt in rindul publicului, neobignuitcu teme
indrdznete,cdt gi in presavremii. Critica teatralf,a reacfionatin
favoareapiesei, consacrdndu-ldefinitiv pe Mihail Sorbul intre
dramaturgiide valoareai literaturiiromdne.
Piesa ilusheazAo imagtrnea societf,lii bueuregtenede la
inceputulsecoluluial XX-lea, in careoameniiau un mod de viatd
dubiosgi contradictoriu, un comportament indecent,trdiescin condilii
de imoralitate, flrd idealuri, degradareaumand mergdndp6nd Ia
abjecfie(ticdlogie- n.n.) Si crimd.Tragediaare accentenaturaliste,
deoarecepersonajelemo$tenescgenele predecesorilor, cauzclc
cornpodamentului trivialgi ipocritavdndrldlcini geneticeadanci.
4S4
Sbilf, personaj raisonneur, este v6rul Tofanei gi
intruchipeazdratatul superior, trisaturl dominantd ce se
desprinde,in mod indirect, din mentalitatea, vorbelegi atitudinile
Castriq,fiind incapabil sa-gi cigtige existenfa,deoarece"numai
dobitoacelemuncesc".Concepfiaci "pdmAntule o pepinierdde
nerozi", menili si-i intre{in6 pe cei alegi de soartdpentru a fi
gdnditorii omenirii, printre care .se autoinclude, ilustreazdun
personajincapatil de sentimentegi uscat sufletegte.
Factorii genetici pi mediul ambiant. influenfeazi decisiv
structura caracteriall a lui Sbilt. Cinismul este trlsdtura
definitorie a personajului,reiegitain mott indirect din numele
Sbil1, care inseamndlaful cu care sunt prinqi cdinii de cdtre
hingheri.El estemdndrude bunicul sau, care fuseseun "stragnic
hingher" gi pe careil venereaztr pentructr "igi fdceameseriacum
faceadevdratulartistarti pentruart6",admirdndu-lpentrufrenezia
$
,1,
cu care ucidea cdinii vagabonzi,cdnd "se topea de fericire la
zvdcnituriledobitoculuisugrumatde sbil1".
$ Trlslturile morale reies, indirect, din faptele Si vorbele
personajului, mediul ambiunt fiind decisiv in formarea
f
tj caracterului. Arogantgi indolent,Sbill "lucra"de l2 ani la "un op
monumental"(capodoperd - n.n.),dar la carenu scrisesenici mdcar
iil
un rdnd,ascunzdnd cu ipocrizie incapacitatea de a munci ori de a
{ concretizaceva,subo masci de filozof: "Eu cugetinaintede a scrie
f
gi nu cugetdupd ce-am scris". Lipsit de scrupule gi inteligent
totodatd,Sbill gi-aconstruito intreagdteoriedespremenirealui de a
crea"lumeanou6",pentrucareva face"apostolat"(propagarea unor
idei,a uneiinv[ff,turi;indeplinireacu abnegafie a uneimisiuni- n.n.)
in mod concret,"cu fapta".El ii propuneCrineisi pleceamdndoiin
lume pentrua propagaideeasinucideriiin mastr,astfelincdt"si nu
mai rimdntr un om pe pimdntul acesta",cu scopul revigordrii
omenir^iiprin moarteacelorslabi gi supraviefuirea celorputernici.
ln conJlictul tragediei, Sbilf este un personaj-reflector
("raisonneur'), deoarece este capabil sf, transmiti
cititorilor/spectatorilor semnifica!iilefaptelor derulategi sd
anticipezeintdmpl6rile.El indeplinegtein aceastApiesf, rolul
corului din tragediileantice,deoarece comenteazd gi se implici
direct in acliune, prevestind qi gribind deznod6mdntultragic.
Surprinzdndu-i pe Tofanagi Rudy sdrutdndu-se. el se implicdfdrd
435
 nicio refinerein relagialor amoroas6, constatdnd aluzivgi sarcastic:
"Zero gi cv zero face zero; zero inmullit cu zero, tot zero".
explicdnd.rlutlcios ci de la zerola ceeace se nume$teom ,.emai
mult decdtun infinit".
Faptele gi atitudinea lui Castriq, precum Si relalia cu
celelaltepersonaje ale piesei scot in relief, indirect, alte insugiri
caracteriale, care compun firea acestui personaj interesant.
Complexat, ca qi verigoaralui, de neputinfa integrlrii in tumea
selecttrla care aspira,ar fi wut si se purifice prin iubirea pe care
i-o purtaCrinei, sentimentrevigoratorcarear fi putut str-lreabiliteze
moral.Dar cdnd o vedesirutindu-l pe Rudy esteplin do.venin gi
stlpAnit de porniri vindicative (rdzbundtoare - n.n.);i-i destdinuie
lui Castrigfaptul c[ Tofanail ingalacu prietenulsiu: "Mi-a furatpe
Crina,mi-a necinstitpe vartr-mea,iar pe tine te-aincornorat".Sbill
devineastfel mesageruladevirului crud, ce declangeazdtragedia.
Pentrucf,generosulCastrigsesimtejignit gi credecd inventase totul
numai ca sf, se rtrzbune,Sbilf ii rtrspundeingrat gi disprefuitor:
"Adevdrul nu insultd, ci semeSteduSuri reci prostiei calde".
Atunci cdndSbilligi di seamaci gi Rudyo iubegte pe Crina,
il sfbtuiegtesi-gi facd bagajelegi sI se mute din casa Tofanei,
un "dobitocfrumos",un ticdlosfiri marginipe care
considerdndu-l
promite sf, se rf,zbunecrunt, ameninfdndcd aceastIcutezanldva
aveaconsecinle tragice:"$i astava aveaurmiri... Noi pedepsirn!
Executf,m!HaralambieSbilg bunicul nostru, licea parte dirr
puterea executivi!Haf! Cu sbiltul!".El devineastfelun mesageral
adevlrului, personaj tipic pentru tragedia anticd, fiind cel careva
divulga lui Castrig legitura erotici dintre Tofana gi Rudy, iar
Tofaneiii relateazlscenasirutului dintreCrina gi iubitul ei, Rr-rdy.
La fel de steril sufleteqteca gi verigoaralui, Sbill nu este cu
adevirat indrdgostitde Crina, degi ii declard cf, ea repreziutd
"singurafiinli omeneascf, in fala careiam6 prostern"gi-i propune
sI propovdduiascd impreundideeasinuciderii in mas6,deoarece '.tu
egtigeniulmeubun,Crino!".AtracfiapentruCrinaestemotivatide
dorin{a lui de a se regeneraspiritual gi de a se purilica prirr
candoarea gi principiileei sdndtoase,prin curdfenia ei morald.Este
at6tde surprins,tulburat gi impresionatde tridareaCrinei,?nc6t
nu-gi doregtenici sa pldngapentrucd s-ar linigti, or el vrea si fie
furios ca sI se poatl rlzbuna pe mdsurasuferinfeipe care o
.[36
simfeap6ndin strf,fundurilefiinfei sale:"Ag mdncasticltrpisati, ag
inghili o tavl de jiratic Ai mi-ag intoarceunghiile pe dos!". Sbill
recunoaqte cd'oAmiubit-o.. . Am idolatrir:;to. . . Am spiritualizat4. . ." ,
dar renunfddefinitiv la ea,"am ingropat-ocu dricul primf,riei!"qi o
nume$te"fe-ti-!o", a$acum obignuiasdseadreseze femeilorfa![ de
careaveaun disprelprofund.
Prin autocaracterizare, el iqi recunoa$tepAcatelein mod
formal, dar considerl cI nu estevinovat cf, le are,deoareceomul
modern este un spirit bolnav incl de la nagtere:"$i eu sunt un
tic6los,Crino... Sunt leneg,dar lenegde tot! Mai sunt gi befiv!
Beau... beau foarte mult...". Dezvoltdndcu neruginare aceasttr
teorie,pe careo extindela nivelul intreguluiglob pimdntesc,Sbill
considerf,cI "boala" omenirii constf,in ipocrizie,nemerniciegi
rdutate, toate acestea alcituind "germenul degenerf,rii rasei
ornenegti".Acest microb este nativ gi absoluttofi oamenii sunt
bolnavi,de aceeanimeni nu estevinovato'c6-nloc de adevdrscuipd
o minciund, cf,-n loc sf, dea, furtr, iar in loc si imbrf,figezepe
aproapelestru,il sugrumf,...Suntemto{i bolnavi...Tot pAmdntul
6sta e un spital". Ca urmare a ideilor exprimate, Tofana il
caracterizeazdtn mod direct "un original negativ... un geniu
pustiu...", recunoscdndtotodatf,inrudirea spirituali cu acesta-
"Mintea lui, inima mea parc6suntsurori..."- 9i mtrrturisind ctril
iubegte"ca pe un frate geamdn".Sbill refuzl totugi si fie eroul
proprieifilozofii, deoareceestelag,preferdndsd,pozeze in condifia
de ratat, care-idf, o aurf,de superioritate asupracelorlalli,printr-o
vorbdriegoal6gi inutilS,fiind convinscI nenorocirea lui cea mai
rnarevine din faptulcd estemult prea inteligent.
Abject gi iresponsabil,Sbilt o instigi pe Tofanala crimtr,
rdzbunAndu-se astfelnu numaipe Rudy pentrucf, i-a furat iubita,ci
gi pe verigoaralui, pe care o invinovtrtegte ci "stdrnegtepatimi",
tulburdnd astfel ordinea lurnii. CAnd simte cd Tofanaincepe sl
govdie gi vrea si-i inapoieze revolverul, se enerveazl gi o
admonesteazd cu dispre!- "Familialui Sbilfa degenerat cu totul" -
intruc6testeconvinscd sdngelesacrificatc6ndvade bunicul siu
se intoarce ca un blestem gi cere noi jertfe generafiilor
urmitoare, pdna [a stingereaneamului,aceastafiind o fatalitate
careseva implini independent de voinfaumand.
.f3?
 Dupdpremierapiesei"Patimarogie"(1916),criticateatralh vagabonzi.Din aceastdcauzd,fuctoyulgenetic,si mediul ambianl
consemnaaparilia lui Sbil! ca pe o adevdratdchintesen{5 determini caracterulTofanei.
tipologicS, impresiondndnu atdt dramaturgul,cdt mai ales forJa Piesa ilustreazho imagine a societAtiibucure$tene de la
personajului. in epoc6,a circulato butada(vorb[ de spirit- nn), inceputul secoluluial XX-lea, in care oamenii au un mod de viaftr
dubios gi contradictoriu,un comportamentnecuviincios,trdiescin
conform c[reia Sbil{ gi-a creat dramaturgul, nu invers. in
gi a literalilorau rbmasnihilismul(conceplie condilii de imoralitate,fhrd idealuri,degradarea umanf,mergdndpdnl
memoriaspectatorilor
Ia abjecfie(ticalogie- n.n.)gi crimd.Tragediaareaccentenaturaliste,
careneagi rdnduielile,instituliile,morala,tradiliileunei societdli,
deoarecepersonajelemo$tenescgenele predecesorilor,cauzele
fdrd sd creezealtele in locul celor negate- n.n.) personajr.rlui.
comportamentului trivial gi ipocritavdndridtrcini geneticeaddnci.
ratareagi ambifiilelui de a se desprindede propria lume,fiind
Tofana Sbilf, personajul principal al tragediei, este
urmdrili de acestecomponente caracterialeca de un avertisment
studentdin ultimul an la Facultateade Litere gi Filozofiedin
transmissubcongtientului.
Bucuregti. Majoritatea trdsf,turilor reies, in mod indirecf. din
faptele,gdndurilegi vorbelepersonajului.Ca un adevdraterou de
tragedie,ea estedominattrde voin{tr,care-iconducegi-i determind
TOFANA
SBITT intregulcomportament. inzestratdcu un orgoliu exagerat(hybris)
- personajprincipal de tragedie- gi o personalitateputernic5, Tofanaesteparvenita intrefinutdde
- personajtragic - Castrig,tan6rulbogatgi de familie bun6,care-iasigurl o via!6 de
- cocheta- lux. Ea face efofturi deosebitepentrua-gi lua licenfa,iar visul ei
estesi devini profesoardin capitald.Cu toate acestea,Tofananu
"Putima ruSie", esteo intelectual5autenticd,a$acum se autocaracterizeozd -"Eu
de Mihail Sorbul sunt o intelectualS"-, deoarecenu studiazl dintr-o pornire
tragedie spirituald,nu estepasionatdde generoasa gi nobilaprofesiede a
forma gi instrui tinerele generafii, ci este mdnatdexclusiv de
in primdvaraanului 1916, in ziua de 3 martie, a fost dorin{a de a urca pe scara socialtr gi de a avea, astfel,
reprezentatd pe scena TeatruluiNalional din Bucuregtipiesa independenfd din punctde vederematerial:"Nu e rdu ca gi noi sd
"Patima rogie" de Mihail Sorbul (1885-1967). Spectacolul a avut ne cAgtigdrn pdinea".Tofanaesteo ratati in plan intelectual,egec
un mare rf,sunetat6t in rdndul publicului, neobignuit teme
cu motivat, indirect, gi de originea sa dintr-o familie obscuri gi
indrdzne{e, cdt gi in presavremii. Criticateatralda reac{ionat in sdriclcioasd.Bunicul ei, HaralambieSbil1, fusesehingher gi
favoareapiesei,consacrdndu-l definitiv pe Mihail Sorbul intre practicase meseriacu pasiune,aruncdndcu freneziesbiltul(latul-
dramaturgiide valoareai literaturiirom6ne. n.n.)de gdtulcdinilorvagabonzi, fiind dominatde patimasdngelui.
. Dramaturguligi subintituleazf, piesa"Patima rogie" drept Mogtenindde la buniculei frigiditateasentimentaltr, Tofanasimte
"comedie tragictr in trei acte". Titlul face trimitere la "patima" o adeviratdatracliepentru crim6, impugc6ndu-gi cu satisfaclie
pentrusdngede careera stdpdnitbuniculTofaneigi al lui Sbilt,pe arnantul,dupi carese sinucidecu o exaltarenefireasc5. Sorbulse
nume Haralarnbie Sbil1,carefusesehinghergi practicase aceasti apropie,prin trirrritereala mogtenireagenetici, de naturalism.
dezgustitoare meseriecu pasiunegi din vocafie,fiind cuprinsde o EugenLovinescua obselvatc[ in piesalui Sorbulexistf,o influen![
adevdratd freneziegi exaltareatuncicdndarulncasbilful (la{ulcu a prozeilui EmileZola saua dramaturgiei lui MaxirnGorki.Tofana
care sunt pringi cdinii de cdtre hingheri-n.n.) de gdtul cdinilor irnplirregte fatalitatcablestemuluice planeazir asupfalarnilie-i

438 439
 Sbilliloa isplgindiertfa de sdngea ascendenlilor, gdndindcu totul
gregitci numai"oameniiinculli sunt fataligti".
Incapabilit de fidiri sufleteqtiprofunde, Tofanaaccepti fbrd
ezitarecbncubinajulcu tAndrulCastrig,pe cnre,nu numaicd nul iubegte,
dar nu-i prefuiegtenici dragosteasincerd"nici generozitateaqi nici
sacrificiileftrcutededragulei, tratendu-lcu o superioritate nejustificatd:
'Simt c5 viafa pe careo ducemimpreruri nu e tot ce sepoateotri
unui
sufletca al meu".Atunci c6ndCastrigii spune,fericiq caobfnuseacordul
tatliluide a seclsdtori,Tofanail refuzi cu brutalitate gi ii dezvlluie,cu
cinism, ctr cei pafruani peheculiimpreunl au fost chinuitori pentruea,
"n-am c6hr$ide pufin pofta sd mi jertfescfie toati viafa", addugdndcu
disprefaluziv,cit6ndu-lpe Sbill:"pf,mAntule o pepinierdde nerozi!'.'.
Rela(iile cu celelaltepersonaje contureazA, indirect, un caracter
egoist qi rtrutilcios, insugiri amplificate de un orgoliu exagerat
(hybris) 9i de efortul deosebitpe care-l face pentru a-pi deplgi
propria condifie umiltr, aceeaa naSteriica descendentd de hingher.
Faf6de vf,rulslu, Sbil!, nu manifestidelocbunivoinldsauo
minimi infelegere,il intrefinefinanciarcu infatuare gi batjocurl
pentrusdrdcialui: "Latri, ca la urmi sdsfdrgegtiprin a-mi cerebani.
Ia-i gi isprtrvegte...". Pe Crina,colegaei de facultate,o umilegte,
sfatuind-osf,se laseintrelinutdde un birbat, de pe urmacdruiasd
profitedin punctde vederematerial:"ia-!i gi tu un amant".Tofana
este,agadaqo ratati gi in plan sufletesc.Ea egueazl pe toate
planurile: intelectual,sentimental,prietenescai familial.
Atitudinea eroineiscoatela iveali, in mod indirect,insugiri
care-ideterminldestinul.Trufia excesiv5,lipsa mlsurii in tot ce
intreprinde in via{i gi mai ales hybrisul o duc la pierzanie.
Perversi gi abjecti, Tofanail ingall pe Castriggi construiegte, in
acelagitimp, un plan diabolic de tridare: "Vreau cu orice pre!
si-mi iau acumain iunielicenfa,pentruca rudelelui Castrigsd-mi
gdseascd un postde suplinitoare in capitaldt .] O datdprofesoari,
Rudy,te voi lua de brafgi vom intraaldturiin bisericd".Dorindsa
triiasci o alti experien{deroticdprin caresd inceapdun capitol
nou in viala'ei,unul lbra compromisuri, Tofanase strldLriegte dirr
risputeris6-l iubeascape Rudy, dar nu poate depdgiatractia
carnald, ea fiind, de altfel, congtientdcd Rudy este nurnai o
"secdturdrnicd". Femeiaeste autoritari gi poruncitoaregi in
.f.to
aceastanoua iubire: "Nu-mi place sI mi te opui. Cdndte poftescsf,
te agezila mas6,aSazd-te gi nu mI mai enerva".Steriltr sufletegte,
pe
nu-l iubegtecu adevf,rat Rudy,ci amorul lor se nagtedin orgoliul
ei exagerat, din nevoia de domina{ie, de aceearelafia eroticf,
sfdrgegte tragic, prin moarteaamdndurora.Tofanaaresentimentulcf,
It a fost trddatf,,nu atatin iubire, cdt mai alesin ambilia ei de a iegi la
it
liman,de a seridica deasupramediuluicarea produs-o.
Complexul de inferioritate cauzatde clasasocial6(mediul
ambiant) din care provenea (bunicul sf,u fusese hingher) o
determindsI acceptecompromisulde a se ldsaintiefinuttrde fiul
unui bogat mogier $i senator,Castrig.Orgoliul siu exagerat o
chinuie gi compromisuldevine insuportabil,simtind mereu
superioritatea aristocraticda amantului.De aceea,atuncicdndapare
Rudy, un aventuriercare-i esreinferior atet din punct de vedere
intelectualcdt gi material,credecI a sosit momentulsf,inceaptro
alta viata, cdsdtoriacu el i-ar fi redat mdndriain plan social, iar
postul de p-rofesoarli-ar fi asiguratdemnitateagi independenla
financiard.Insf, planul s6u egueazf,gi, cuprinsf,de disperareqi
congtientl cd niciodatd nu-gi va putea deptrgiumila condilie a
nagterii,ea il impugcdpe Rudy gi apoi se sinuciderindndisteric.
\
Tofana estecaracterizatd in mod direct de celelalteperconaje
\\ ale piesei. Crina o consideri,in mod eronat,o intelectualtr,dar
remarci autoritateaei dominatoare:"Tu egti un suflet de elit6, un
suflet distinsgi dominator".Castrig,subjugatde iubireape carei-o
poartS,o innobileazdcu trf,sf,turiirnaginaregi o considertr, in mod
fals, un spirit intelectual,motivdndcd "Universitatea !i-a mutilat
sufletul" 9i c5, ternporar,ea se afld ?ntr-o"zApdceallsufleteasc5".Se
poatespunecd eforturileTofaneide a pdreao intelectualtr autenticf,
au avut efect asupracelor din jur, dar esenlaei spiritualdrf,mdne
dominatdde sterilitateintelectualtr gi sufleteasci.
Tofanainrplinegtefatalilateablestemuluice planeazlasupra
farnilieiSbillilor,isp[qindjertfa de sdngea ascendenfilor, gdndind
cu totul gregitcd numai"oameniiincul{isuntfataligti".
Ca personaj de tragedie, Tofana se aflf, in conflict cu
propriul destin, incercdnddin rdsputerisd corijezeprovenienfa
urnild a nagteriiintr-o farnilie inferioardatdt din punct de vedere
intelectual,cdt gi moral. Ea merge la facultate, inva!6 cu
4.41
incrdncenare,degi nu avea inclinalie citre studiu, acceptA
compromisulde a fi intrelinuttrde Castrigca si trdiascipe o treaptd
socialdgi materiali superioarf, gi-qiurmf,reqte
cu incdpf,ldnare {elul
de a deveni profesoardin capitald. Cu toate acestea,genele
mogtenitede la bunicul hingher, care "se topea de fericire la
zvdcnituriledobitoculuisugrumatde sbill!", sunt mai puternice
decdteforturiletinerei,ea fiind incapabildde sentimente,egoistl
gi orgolioasS.Cu toatestradaniiledepuse,Tofananu-;i poateocoli
condiliageneticSgi sf6rgeqte tragic,implinindu-gidestinul:patirna
pentrusdngeprin uciderealui Rudy,dupdcarese sinucide.
Critica teatral6 a remarcat faptul ca spectatoriicare
vizioneazdpiesa "Patima rogie" rdmdn pentru multd vretne
impresionali de'for1apersonajului feminin,nu at6tde imoralitatea
vie{ii in carese compldcea cu luciditatetiioas[, nici de gestulei
asasin, ci mai alesde cauzaascunsd a comportamentultti ei: dorinta
gi neputinlade a se realizagi de a-;i schimbadestinul.
Personnjde dramfi istorieil
DESPOT-VODA
- personajprincipal de drami istorictr-
- personajtfff -
istoric
Hfillj
":Despot-Vodd",
de VasileAlecsandri
- drumd istoricd Si romunti<'d-
Drama istorictr "Despot-Vodtr" de Vasile Alecsandri
(1818-1890)este scrisd in versuri gi ilustreaza,in manierd
romanticd,un episoddin istoriaMoldovei,petrecutin secoltrlal
XVl-lea. Piesa,subintitulati de dramaturg"Legendd isloricd in
5 acteqi 2 tablouri gi a avutpremiera
versuri",estestructuratdin
in octombrie1879,pe scenaTeatruluiNa{ionaldin Bucureqti.
442
Ac(iunea se petrecein Moldova,in timpul primei domnii a
lui AlexandruLf,pugneanu ( I 558-I 56l).
Despot-Vodiesteprotagonistulgi personajuleponim al
dramei(caredb numeleoperei- n.n.),precumgi personajatestat
istoric. Pe numelesduadevirat,Eraclid,eroul esteun birbat grec
cu mult farmec, fost mercenarin armatelede prin Apus gi
intrigant pe la curlile domnegti,venit in Moldova cu scopulde a
ocupa tronul Moldovei. Bun cunosctrtorde oameni. exercitd
asupratuturor boierilor o atracJiespecialf,,cu excepfialui Tomga,
care-lprivegtecu ostilitate. \
Portretul moral este definit de puternicetrlsdturi reieqite
indirect din faptele,vorbelegi atitudineaprotagonistuluigi in mod
direct prin autocaracterizare gi din opinia celorlalte personaje.
Inteligent gi amorez ,de profesie, el cuceregtefemeile,oferind,
conform sldbiciunilor fiec5reia, ceea ce o putea face fericitI.
DoamneiRuxanda,sofiaIui Lipugneanu, ?i aduceomagiigi ii face
daruri scumpe,cu care biatafemeie,nefericiti.,nu era obignuit[,
convingdnd-o chiarcf,esteruddcu ea.TinereiAna, fiica lui Mofoc,
ii oferd un spectacolde vitejie, sbrindpe un cal sf,lbaticpeste
zidurile curlii.
Faptelc protagonistuluicontureazd,, indirect, un personaj
romantic, soluliilegdsitede Alecsandripentrusupraviefuiiea lui
Despot inscriindu-sein romantismulepocii. intrevdzdndin
blrbatul encrgic gi curajos un rnijlocde a-gi spori influenlagi
puterea,Mofocii promitelui Despotc6,dacl acceptf,s6-ifie ginere,
el va uneltipentruinldturarea lui Ltrpugneanu gi il va inscdunape
tronulMoldovei.Mofoc nu izbutegte gi Despotesteprinsgi inchis
din ordinullui Ldpugneanu. Cu ajutorulunui nebun,Ciublr-Vodd,
carese credeadomnitorgi pe careil lasdin inchisoare in loculsdu,
Despotscapdtravestitin haineleacestuia.Se refugiazdla curtea
nobiluluipolonLaski,a cdruisolie,Carnrina, ii eraamanttr.
Dupdce mai inaintefuseseotrdvitla ospafullui Ldpugneanu
gi scdpase cu viat6datoritaunui antidotpe careil aveaasupralui,
Despotse salveazdgi dintr-unatac al trirnigilorlui Lf,pugneanu,
jucdndfarsarnortii.in cel mai pur s/i/ romantic,solii domnitorului
l-au gdsitin capelf,,pe catafalcAi,crezdndc6 e mort,s-auintorsla
curteadomneascf,.
.f.Sg
 In celedin urm6,Despotil invingepe Ldpugneanu gi ajunge
domn cu ajutorul lui Laski, insf, pentru scurti vreme, deoarece,
lacom de imbogtr{ire,mdregtebirurile gi vrea si facddin Moldova
o lartr ldterand.El nu se mai ctrstrtoreqtecu Ana, iar Carmina ii
mirturisegtelui Laski adulterul,aga ci Despot are doi dugmani
puternici:pe Moloc gi pe Laski. Intrepid gi ager, voda dispunede
forle boieregtipentru a lupta impotriva lui Moloc; precumgi de
alianfeextemecontralui Laski, astfelcd Despotar fi putut rdmdne
domnitorinci multdvreme.Pribugirealui estecauzatdde faptul ci
planurile salesuntprea intelectualepentruMoldova: el doreasd
infiinleze o LJniversitate la Cotnari gi sd pomeascdo cruciadd
impotrivaSemilunei:"SI gtergemumilinladin frunteacregtineascd/
Sd liberdm Bizanfagi patria greceascf,!". Idealurile utopice gi
trufia de a ignora poporul gi tradifia Moldovei ii aduclui Despot
declinul.El vinde lara lui Ferdinandgermanulgi lui Sigismund
polonul,crescdndastfel nemuljumirilemoldovenilorslrdcili de
biruri grele.
Despotesteos6ndit la moarte de ctrtreboieri, in frunte cu
Tomga,fiind acuzatde trf,darea16rii.Discursul pe care-l roste$te
Despot in final confine, fird indoiald, concep{iile patriotice
$
I
inflIclrate ale lui Alecsandri:"Vrefi moarteamea?...UcideJi?...
dar eu,tristi victim6,/IstoriaMoldoveivreu s-oscutescde-ocrim5,/
I "Riizvan Si Wdra",
Sf,nu poartestigmatulin ziua re-nvierii/Cd a plStitcu moarteape
Despot,domnal \er1i.(Scoydndu-Si coroanadepe cap Siaruncdnd-o):
fi
Mi-aruncdin capcoroana!...din mdnf,sceptru-miscot.../Nu mai
sunt domn!... acumaucide{ipe Despot!".Tiraclalui Despoti-a
impresionat, pentrumoment,pe boieri,careau inceputs6 govdiein
hotf,rdrea de a-l ucide,dar Ciubdr-Vodis-a repezitgi l-a injunghiat
pe nea$teptate, faptanebunuluisimbolizdnddestinulimplacabil:"Ai
vrut sf,ucizi legea?...Mori! Legeate ucide!".
in dramalui Alecsandrisesimt influenteleromanticeale lui
Victor Hugo,Despotamintindde Ruy Blas precumgi ascendenlele
autohtoneale lui BogdanPetriceicuHasdeu.
Romantismuldramei istorice"Despot-Vod6"se inscriein
direc1iile trusate de "Ducio literarii", utdt piln inspirarea din
ktoria (drii, cdt Si prin situa1iile spectaculoase care compun
subiectulpiesel:Despotscapi de otrdvirela osp[ful lui Ldpugneanr,r
4,44
cu un antidotpe care-laveamereula el; apoi sarepeste'zidulcurlii
lui Mofoc cu un cal sdlbatic,pe carenimeni nu-l puteaincileca gi
pe care i-l ddruiseLlpugneanucu intenlia de a-l ucide astfel; se
salveazddin inchisoare,travestindu-sein hainelelui Ciub[r gi scapd
de ctrldii trimigi de Lipugneanu agezdndu-se pe catafalc qi
prefbcdndu-semort. Antitezo dintre aventurierul Despot gi
patriotulTomgaori dintre seducitorul cinic grec gi puritateaAnei
seinscrietot in romantism.
GeorgeCalinescuafirma cI Despotesteun erou romantic,
"tipul uzurpatoruluiaventurier,in carepulseaz6patosulromantic,
surprins intr-o dramaticdzbaterea firii lui contradictorii,intre
indlfaregi ctrdere".
nlzvmr
- personajprincipal de dramtr istorici -
- personajtfff -
istoric
iffi:Ti;i
de Bogdan Petriceicu Hasdeu
- dramd istoricd Si romanticd -
Bogdan Petriceicu Hasdeu (tS3S-1907). ipirit
enciclopedic,se inscrie in descendenlamarilor personalitf,li
culturaleale romdnilor,fiind preocupatde istoriapatrieiasemenea
lui Miron Costin, Dimitrie Cantemirqi Ion HeliadeRddulescu.
Monografiadedicatilui loan-Vodd celCumplit(1865)saulucrarea
gtiintificd"lstoria critici a romdnilor"(1873) urmeazldirecliile
trasatede "Dacia literarf,",ilustrdndtotodati interesuldeosebital
scriitorului pentru adevlrul istoric, pentru evocarea unor
evenimente gi personalitifireprezentative
pentruneamulromdnesc.
Prin piesa "Rizvan gi Vidra" (1867), Hasdeupoate fi
considerat creatorul dramei istorice romAnegti, deoarece
incercdrile literare anterioare ale lui Bolliac, Asachi sau
Bolintineanu nu au o valoareartistic6deosebitl.
.145
 In Prefa{a edifiei a doua a dramei "R5zvan gi Vidra",
Bogdan Petriceicu Hasdeu mirturisegte intenlia de a inftliga
"istoria epocii in generegi istoria lui Rizvan in parte" gi prezintd
succint trf,saturilepersonajelorsale: ucaracteruI infocat, generos,
eroic Si impresionabil al lui Rdzvan; caracterul ambigios,
imperativ Si grgolios aI Wdrei; caracterul avar Si laS al lui
Sbierea; doud caractere de ldran rominesc, personilicate tn moS
Tdnasegi tn Rdzagul...'.
Temadrameio constituieevocarearealitA$lorsocial-istorice
ale Moldovei intr-o scurtf, perioadtr. a involburatului gi
insdngeratuluisecol al XVI-lea, ilustrdndidealurile,pasiunilegi
ambiliile unor personajeromanticeangajatecu patosin conflictele
sociale,psihologicegi moraleale epocii.
Piesa "Rizvan gi Vidra" este subintitulatAde Hasdeu
uPoemd drumaticd tn cinci cdnturi" gi are
zz motto sugestiv
pentru subiectul dramei: uMdrireo deSartdSi iubirea de argin(i,
acesteasunt ne;te neputinle ia(i ale sufletului...", preluat din
"Caz;,nia" Mitropolitului Teofi| (l 644).
Rtrzvan, personajul principal al dramei, este un erou
romantic, atestat istoric, un personaj excep(ionulcareevolueazi.
in imprejurdriexcep{ionale gi caretrf,iegteemofii excep{ionale, de
la bucuria mdririi la amlrdciunea gi degertdciunea cdderii.
Personajulestereal gi il intruchipeazdpe$tefan R5zvan,carea
fost domnitorul Moldovei timp de patru luni, in anul 1595.in
vremeaaceea,pe teritoriulprovinciilorromdnegti,liganii eraurobi,
aflafi in dependen{d totaldfafi de stdpdn,caredispuneade viata lor
gi cf,ruiaii aparfineau pe deplin (in ordnduireasclavagisti- n.n.).
PersonajulRdzvaneste un figan rob eliberat-"Sunt figan
iertat, jupdne: Jiganullui Dumnezeu"-,care urcdtreapti cu treapta
scaraierarhieisociale,de la clpitan de haiduciin codrii Orheiului,
la locotenent,ctrpitan gi polcovnic in oastealegeascd,pAnI la
hatmangi domn al Moldovei,carearecalit[li deosebite de luptdtor
neinfricat, evidenfiatela inceput prin atitudinea de rdzvriltitsocial,
apoiprin eroismuldoveditin armatalegeascf, gi moldoveneascd.
Portretul moral este realizat prin eviden{iereaffisiturilor
romanticereiegiteiz mod indirect dinfaptele,mentalitateaSialiludinea
protagonistului,precumgi din relaliile lui cu celelaltepenonaje.
4C6
La inceput,personajulesteconturatinmanierd populard, ca
un erou legendar, aplrdtor al celor asuprili, obidi{i 9i amf,rdli,
rf,zvritindu-se impotriva stipdnirii gi a boierilor hapsdni,scriind
pamflete politice pe care le afigeazi in piefe: "Frunzd verde de
negarl,lDe cdnddomnegtein {arAlPetru-voddgchiop9i slut,/ De rds
m tara s-a fbcut!...// Frunzi verde de negard,lDecdt un domn de
ocard,llarboierimigeigi hofi,/ Mai bine la dracutofi!". Monologul
$
tr
rostit de Rlzvan privitor la siricia in care se zbdteau !trranii
compuneun sugestivtablou social Sipolilic al Moldovei din secolul
tr-
.il:
at XVI-lea, evidentiindtn mod indirect gindirea profundtr 9i
:#'
xi
inteligen{apersonajului : "S6racul'1f,rance-;i pierdevitigoarelesau
$ plugul,/Robul osdnditce fuge blestemdnd biciul 9i jugul." Rlzvan
{'
estedefinit, indirect, din perspectiva condi{iei sale de figan aflate
.$
in antitezdcu generozitatea,capacitatea intelectualtr 9i gtiin{a de
ii, carte,insugirisurprinzdtoare pentruoriceromdn.Stigmatulde ligan
,i. il urmdreqtepermanentgi-i diminueazi gesturile mdrinimoase:
"Rimdi sinf,tos,baiete!... Ce plcat cl eqtiligan!'.." (T[nase).
Prin caracterizare indirectd, comportamentul $i faptele lui
Rizvan dezlrlluie insugiri alese 9i reliefeazf,, prin
autocsracterizare,congtiin(a propriei valori: *gtiutor de carte
intr-o vreme in care gi hatman.ulde la curtea domneascdabia
silabisea-"Dintre mii de figf,nime, $tiut-am sA-nvalscrisoare,/
Sdrbeasclgi romdneascf,, incdt ajunseide mic/ in casamitropoliei
cel mai ist'e!grdm6tic..."-;*cinstit,sincer9i corectcu cei din jur,
ii mf,rturisegte cergetoruluiTdnasefaptul cd mamaa fost romdncf,
gi numaitatdlligan,apoi ia apdrarea dasclluluicarecitisepamfletul
gi recunoagte ci el esteautorulpoeziei-"El nu-i vinovatsdrmanul;
c6nteculftcut-am eu;/ L-am scris,l-am lipit 9i pace!"-,chiar dacd
riscdsf, fie spdnzuratPentruasta.
Alte trilstrturi esenfiale pentru conturarea spiritual[ a
p er son aj uIu i r omant i c r eies,in direcl, di n ment al itat ea, atit udi nea
Si comportamentul protagonistului. Ideile tndl(dtoare despre
udevdr,tlreptateSi libertate exprimateintr-un limbaj elevatscot in
eviden{i concep{iileprogresiste,cu totul surprinzdtoare 9i, prin
aceasta,romantice,ale protagonistului.El trf,iegte,in primul r6nd,
"{Irama individului apdsatdepreiudecatapublicd" (G.C4linescu),
de aceea stdrnescuimire calititile morale de excep{ie 9i-i
4+T
 impresioneazdputernic pe cei din jur, incf, din expozigiune:,,Sunt
vorbe de sus,bAiete,iar nu de-un om pimdnteant/ O, Doamne,sI
iasdtocmai dintr-o guri de [igan!". Afirmarea demnitlfii umane
gi respingereadiscriminlrii rasiale suntidei superioare care fac
sd se distingdin caracterullui Rtrzvanvirtu(i spirituale inediteat6t
pentru obscurantismulvremii cdt gi pentru condilia de figan rob:
"Nu cita c[{i pare searbid gi pdrlit obrazul meu!...i Cd nici
noapteanu-i btrlantr,dar pimdntul odihnegte;".
Ca orice om inteligent, cu vederi inaintate, Rdzvan
prefuiegtelibertatea ca pe o componentf, esenfialIa fiinfei umane,
de aceeaprefertrmoarteain locul statutuluide rob: ,Nu me-1irobi
voi pe mine! Nu me-!i robi! Mai degrabd/Vefi pune-n lanfuri
furtuna,cu tunetegi cu ploi,/ Decdts-ajungeu vrodati rob la unul
dintrevoi!.../ Jupdne!Eu cer osdnda.Spdnzurdtoarea m-agteapti./
[...] intins la spdnzurdtoarel
Omul om sdfie slobod;decdtrob. mai
binemoarel$-apoimoartea-iinviere pentrucel dispreluit!".
Rizvan estedominatde noble{esufleteasctr,fapt ce reiese,
indirect, din replica in antitezd dintre migelia lui Bagotd gi
generozitatea erouluiY"Dumneata mereu ne spdnzuri $-astfel
triiegtiboieregte;/'[...]Eu n-agspdnzura niciunul,ca sApot ie(a o
mie". Gestuliertdrii relevl spiritul ales,plin de distinc{ie al lui
Rizvan, reieSit indirect din atitudinea Jiganului fali de boierul
Sbierea,pe care,degiil urigte cu toatf,puterea,in loc si-l omoare,
il iarti, red6ndu-ilibertatea?nambeleocaziiivite pentrurizbunare:
"Rdzbunareacea mai crudd este cdnd du;menul tdu/ E silit a
recunoa$tecd e{ti bun {i ddnsu-i rdu". Afirma{ia stdrnegte
admiragiaoraculard a Vidrei: "Rob, figan, haiduc, de-oriundq
soarteasi te fi adus,/Un sufletc-al dumitaleigi va fbceloc in sus!,'.
Elementele romantice se tmpletesc cu cele clasice, in
construireapersonajului Hasdeu reugind o structurd unitari,
echilibratd,armonizdndadmira{iagi respectulde excepliepe care
le stdrnegteRizvan in ochii celorlaltepersonaje imbinatecu o
permanenti compasiuneprovocati de prejudecatainflexibild a
oamenifor. AceastS idee devine un laitmotiv conflictual,
dramaturgulpleddndastfel in favoareademnitdfiiumane.Astfel.
vltaful Bagotaigi exprimi preluireapentruRdzvan:'.Sd-!ispui
verdedumitale/C-agaveagi eu nevoiede-unfiganagade rar.iCam
4.fa
cutezdtor,cam tanlo$,dar degteptgi cdrturar"; Boierul Ganeaeste
entuziasmatcdnd il cunoagtepe Rdzvan:"Dumneata?Sd fie oare?
Sabia cea de v6paie,/ De care tremurA lara?", insd cdnd vede cf,
Vidra il admirtr pe Rizvan: "Dumneata sf, stai la vorbtr...
ce-njosire!...c-untdlhar!"; Hatmanul legescii respectdvitejia gi
curajul in lupt6, spundndu-i"ostagulcel mai viteaz", ciruia "tara
mea-li datoreazdizbdnde strllucitoare", dar cdnd afl6 cL Rf,zvan
estefiganrf,mdneuimit: "O, Doamne!Tu figan?.../ Nu-mi place
gluma!...".
Rf,zvanesteun autentic patriot, iubeqteMoldova cu toatf,
fiinfa lui, iar dorul de !ar[ il cuprindemistuitor,atuncicdnd stf, o
vremedepartede ea: "Nu, hatmane!Niciodattr!...Fie pdineacdt de
rea./ Tot mai dulce mi se pare. cdnd o stiu din lara mea!" ii
rlspunde atunci cdnd leahul ii propune str lupte impotriva
Moldovei. Rtrzvaneste revoltat de aceastf,idee gi, inexorabil,
respingecu fermitateoferta legilor:"ca brafulmeusI izbeasc5/Un
pieptde romdn?S-aprinzd o colib[ romdneascf,?
...1...]lDar nu mi
batcu romdnii...nu;-asta-i pesteputin[6!..."
Sensibil,sentimentalgi om de onoare,Rf,zvanestedelicat
pi iubitor fa{5 de ideeade femeig trdstrturireiegite,indirect, din
concep{ia eroului: -"Femeie! De cdnd pe ddnsa o fAcuse
Dumnezeu,/El nu mai face nimica, fermecatde lucrul s[u,/ $i
privindcu mullumirela lumeaceazdmbitoare". Rf,zvanigi expriml
declarativ iubirea gi admirafia pentru Vidra: "O, tu, femeie
mdrea!6!Tu un inger! Tt o zdndtl Tu, ivire minunatl ce-mir6saica
o lumind!",iar respectulgi venera{iape care le simtein legtrturi
cu ideeade maml le exprimdemofionantintr-un adevdratelogiu
mstern: "SSrmanamaic5,ce poanacopilu-nsAngelesiu,/ Ca s6-i
dea suflareavielii, duce chinul cel mai greu,/ Cu cdnteculei
ne-nvafi,cu laptele-ine nutregte;/ Cdndpldngemnoi, ea,driguta,
c-un zdmbetne linigtegte/$i pldngecu bucurievdzdndu-neci
zimbim;l Maica,ceadint6ifiin!5 pe carenoi o iubim,/Ceadintdi
ce ne iubegte...".
Pentrucalit5{ile sale de excep(iecarecontureaz6, indirect,
un om generos,pasional,eroic, progresist,devotat, curajos,
viguros,aplritor al celor obidifi, Rf,zvana fost alescdpitande
haiduci in codrii Orheiului,luptAnd pentru valori morale
{'49
 superioare ca dreptatea, adevtrrul, ajutorarea celor umili, pe
care-i ocroteqte,devenind astfel spirit justi(iar. Rdzvan este un
viteaz lupttrtor in armatalegeascd,inaintat la gradul de ctrpitan,
apoi polcovnic, ascensiunedeterminatilde curajul, cinsiea gi
loialitatea de lupttrtor.
Nu numai destinul,dar gi firea lui Rdzvanse schimbddupf,
ce se indrtrgoste$tede vidra, care-i inoculeazl cu fermitatepatima
mtrririi, fapt receptatgi de cetelaltepersonaje ale dramei, care_l
caracterizeaziidirect: "Dracul ne trimise-n cale pe nepoata lui
Motoc!/ Slrmanul Rdzvan,acumanu-i om, ci-i un n6p6rstoc,/pe
devine acum incrdncenatin d-orinlanestdpanitide puterel "Eu
voiesc/Negregitunadin douf,:saumoarte,ori sI domnesc!".
Rizvan devine domnitorul Moldovei, insb Vidra nu are
limita in orgoliul ei de preamiriregi-i vreazdla instalareape tron
"domnie fericitd", imboldindu-l sI ajung[ impirat prin unirea
l$, fdrilorrorndne:"Tu sd legi intr-ocunundtoate!6rileromdne,/lncdt
de la MareaNeagrdpdn'la falnicul Catpat,lSd nu dolnneqtica un
tl
vodi, ci ca Rf,zvan-impdrat!". Baqotdil trideazi pe noul domnitor'
til
tD deschideporfile cetdlii atacatorilorlegi' iar Rizvan se arunca
til vitejeqtein lupt6,aldturi de capitaniisdi, izbutindsl-i invingd pe

rf
t5
care Vidra mi-l migctrgi-l intoarce fdrtr preget,/gi la dreapta, la
9i t* du;mani,insi estegravr6nit.
stdnga,nu cu mdna,ci c-un deget!...,'.Ea estecea caresddegte in Adus pe bralede Vulpoi 9i Rdzagul,R6zvanrostegtecu glas
Rlzvan "seteade-amerge-nainte',,d6ndu-ica exemplupe Sbierea, slab: "Am biruit gi mor!...", ddndu-giseamaabia acum cdt de
careesteimprtimit de bani gi induri orice pentrua-i avea:.,o! dac6 pre{ioasdesteviafa gi cdt de periculoasf, estenestdpdnita llcomie:
gi tu, Rdzvane,ai simfi agade tare/ M6ndra patimI de-a cregtetot
"Ce-mifoloseqte domnia?[...] Nebuni, ce din ldcomie [...] pentr-un
mai maregi mai mare,/PrecumSbiereamii de galbenidin nimic a negtiind nimica sfdnt,/

.
secerat,/Tu dintr-oc[pitlnie ai ajungeimp6rat!...',.
Ajuns hatman in fara Moldovei,Rdzvanmediteazdasupra
# ceasde mdndrie,/Necrufdndnimica-nlume,
(.lildmcd viata-i o punle dintre leqgdn;i mormdnt!...". Rdzvan-vodd

rolului pe care Bagotdl-a avut in inil{area lui pe scarasocialf, $'
("Acest om, fd.r[s-o gtie,m-a rldicat pdn-aici,,),pentruc6 daci nu
"m-arunca-nrobie",nu s-arfi fdcutho1de codrugi n_arfi intdlnit_o
pe Vidra, care l-a impins,,cu-ncetulla
finta cea mai inaltf,!...".
Bucuroasf,gi incdntatil,Vidra-i spune lui Rtrzvanc6 mai are ..un
singur pas" de f6cut in ascensiunea sa gi anume..s-apucicu fald
scaunullui $tefancel Mare". R6zvanpune la cale detronarealui
Aron-vod6 prin manipulareapoporului: ,,$-apoi sd facem ca
norodul sd se scoale,/$-adundndu-se cu gloatd, mic Ai mare pe
maidan,sd zbieredobitocegte: <Trf,iascivodf,Rdzvan>,'.
Pe nesimfite,dorinfa de mtrrire ii cuprindefiinfa gi, de la
idealurile pure de dreptategi libertate de la inceputul dramei,
Rlzvan devinerobul unor feluri egoiste,de autoritate gi orgoliu
nemilsuratde mtrrire: "o, nepoatalui Mo{ocl/Sufletulmeu fbrd
tine n-ar fi cunoscutdeloc/ Astd simfire ciudati ce-l indeamndsi
doreascd./ Jos la picioarelesale toat6 lumea sI priveasctr!..
t...]
Voiescart mare".
Odattrajunspe tronulMoldovei,se striduiegte cu obstina(ie
str-gidepdgeasctr propria condi{ie umantr,aceeade tigan. El
moare avdnd pe buze cuvintele prin care iqi congtientizeazf,,
d r a m a t i co,r i g i n e a" f: i g a n ! . . .f i g a n ! ' . .A p I ! . . . A p 6 ! . . . " .
$
i,.
Persorrajuleste fals catalogatdrept un caracter slab gi
t influentabil,intruc6rtin el zlceau germenii setei de mdrire,
rdului
de Vidra:"ih el seafll din capulloculuigermenele
f
t-
dezvolta{i
fata[". (Nicolae Manolescu)
Moartea lui este o fatalitate, determinatdde o trf,dare
intdmplatoare, Rf,zvanfiind "un pariaimbrdcatin haineleefemere
t
rN
ale puterii,in lupta cu un factor monstruos,de nedefinit,9i cu atdt
mai tragic{ cu cdt admirafiatuturor se amestecdcu o compasiune
jignitoare.Destinulimplacabildin tragediagreacda fost inlocuit
t aici cu reauanagtereapdsdndasuprageniului."(GeorgeCllinescu)'
Drama istoricf, "R6zvan gi Vidra" este, in viziunea lui
l .
GeorgeCdlinescu"o operi admirabiltr,cu conflict original", iar
personajulmasculinnu estechiaratdtde slabgi impinscitre mdrire
numai de femeiaambilioasd,ci este"dimpotrivf,'un om de vointd
din cauzauneimf,surlrijuste
gi de puteregi,dacl ezit6,faceaceasta
a conditiilor".

.t50 451
 putemice:un conflict interior intre datoriade domnqi slabiciunile
cEtmaRE
$TnraN omenegti 9i un conflict exterior, intre statutul de conducdtoral
. - personajprincipal de drami istorici - Moldovei gi dugmaniicarevor sd destabilizeze ordnduielile![rii.
- personajdramatic atestatistoric - Inilial, $tefan cel Mare se contureazddin replicile celoilalte
- personaj romantic gi legendar- personaje, ce se constituie intr-un personaj colectiv, care-Ei
exprimi, in mod direct, profundul atagament gi admira{ia
pentru bravul domnitor : "cd mult e bun gi viteazgi nepf,rtinitor",
"Apus de soare", "preaslivitul nostru stipdn", "slivitul nostru voievod", chiar gi
de Barbu $tefdnescu Delavranceu
dugmaniifui il numesc"qoiman"gi "vultur". Caracterulromantic
- dramd istoricd Si romanticd -
Si legendar al personajuluise contureazdprin epilete hiperbolice,
ca "zmeul", "soarele", "sfrntul", "inziloat", "scf,ldat in sdngede
Sub influenfaideologieipa$optiste, in literaturaromdndse gerpoaici", "va trli cdt Matusalem", evidenfiind astfel
dezvoltf,interesulpentrutrecutul nafional,pentruistoriapatrieigi
dimensiuneamiticl a personajului.
apar primele opereliterareqi in domeniuldramaturgiei.O prirni
TrIsItura dominanttr a lui $tefan cel Mare este
izbdndl a acestuigen literar este drama lui Bogdan petriceicu
patriotismul fierbinte gi in5l{itor care i-au determinatfaptelegi
Hasdeu,"Rtrzvangi Vidra" ( 1867),urmati de drarna"Despot-Vodd"
atitudinile in intreagaperioaddcdt a condusMoldova gi chiar gi
(1879)a lui VasileAlecsandri, iar in 1902apare"Vlaicu-Vodi"de acum,in ultimul an de viaftr pi de domnie.
Al. Davilla. Realismal Si legendarul se imbinl armonios,conturdndun
Barbu $tefSnescuDelavrancea(185S-191S) desdvdrgegte personaj excep{ional,romantic, care se va creionagi indirect,
evocareaistorici a evenimentelor gi personalitdlilor eroice ale prin propriilefapteqi vorbe.
acestuineam,intr-o trilogie careincepecu vremealui $tefancel Autocoracterizdrile suntnumeroase:"ci sunt bdtrdn,cd sunt
Marein "Apusde soare"(1909), continudcudomniatiranic[a lui bolnav", dar "sufletul nu vrea gi trupul nu mai poate".Conflictul
$tef6nil[ in "Wforul'(1910) 9i se incheie cu personaliratea interior se manifestf,permanentintre puternicul, viteazul,
strdfucitf,a lui PetruRaregin "Luceafirul" ( l9l I ). in acesttriptic, nemuritorul voievod gi omul care estebtrtr6n gi bolnav, ce are
"Apus de soare"esteo adev6raticapodoperl a dramei romantice congtiinfalimitelorsale:"bitrdn, bolnavgi neputincios ... mantia
romAnegti,in caresunt evidente,ca sursede inspiragie, crealiile asta e prea grea". lntrebat ce-l doare,voievodul dd un rdspuns
folcloricecare ilustreazldimensiunea legendarf, a domnitorului, sugestivpentruceledoudipostaze: "Nimic pe domnulMoldovei...
Letopisefelef,Irii Moldovei ce fuseseripublicaterecentde Mihail 1...1 $i toate pe $tefan Mugatin,fiul lui Bogdangi nepotullui
Kogf,lniceanu, "Hronicaromdnilorgi a mai multor neamuri"de Alexandrucel Bun".
Gheorghe$incai,"$tefancel Mare" de E.Esarcu. . in acest conflict, domnitorut invinge totdeauna omul,
$tefan cel Mare, personajulcentral al dramei.,Apusde deoareceputernicadragostepentru Moldova este mai presusde
soare", este un personaj atestat istoric, un personaj real gi sldbiciunileomeneqtiqi-i dA voievoduluivoin{tr 9i forfi de
"rotund" ("care nu poate fi caracterizatsuccint gi exact", acfiune. $tefan ipi identificl destinul cu acela al Moldovei,
E.M.Forster), construitcu o psihologiecomplexl, compusddirr idealul conducdtoruluide lar6 se contope$tecu istoria neamului:
doui ipostaze:conducltor de {ar5 gi om bdtrdngi bolnav,intrucdt "Maria gi Moldovae totuna...Suntpatrl.rzeci gi gaptede ani... de
piesailustreaztrultimul an de domnie gi de via{d al mlrefului cdnd Moldova imi iegi inainte cu mitropolit, episcopi,egumeni,
voievod (1504). Personajuleste mdcinatde doud conflicte boieri, rdzagigi flrani, in C6rnpul de la Direptate.$i cum vru

.t52 45S
 Moldova, aga vrusei gi eu. C6 vru ea un domn drept, gi n-am
despuiatpe unii ca s6imbogdfescpe alfii.. ca vru ea un domntreaz
gi-amvegheatca s5-giodihneascisufletulei ostenit...cd vru ea ca
numelebi sa-l gtie gi s5-l cinsteascd cu tofii gi numeleei trecu
granifade la Calfapdni la Roma...".
Ca procedeu artistic, dramaturgul utilizeazd tehnica
basoreliefuluipentrureliefareapersonalitilii mareluivoievod.
Faptele sunt pu{ine, dar evidenfiaz| indirect acelagi
profund sentiment patriotic al domnitoruluicaft este pus /n
antitezd romanticf,fa!6 de meschindriaboierilor potrivnici, iar
vigoareagi fermitatea sa sunt accentuate tn contrastcu bldndelea
doamneiMaria. Natura contribuie gi ea la completareafigurii
monumentale a domnitorului,privirile lui alintite sfredelitor
asupraboierilor trddltori sunt amplificatede fulgerelede afar[.
vorbele se contopesccu tunetul ce insofegteploaia, ddnd astfel
personajuluidimensiuni hiperbolice gi naturaliste. Furtuna
dezldn{uiti in sufletul sdu este preluatd de furtuna de afard
amplific6ndastfelzbuciumulgi frf,mdntarea din inima sa.
Putereade sacrificiu,vitejia gi curajul domnitorului,
estefotdeaunaexempluin luptd pentruostagiisdi, suntevidenfiate
care
indirect, prin intruziune narativd. de cdtre clucerul Moghil6, care
relateazlimpresionatgi exaltatexpediliadin Pocu{ia:"M6tur6 tot
inaintealui. $itoti iijurarl credin!f,,gimoldoveni,gi rusneci,
[...] Stragnic
rf,cnea leul Moldovei, c[ vuia valea gi codrii".
9i legi.
Cunoagtereaqi evocareatuturor vitejilor cf,zulipe cdmpul
de batf,lie,rememorarealocurilor, a luptelor, a jertfelor este o
insugirecare-l particularizeazd, intre tofi domnitorii Moldovei gi
argumenteaztr legtrtura str6nstr dintre mtrreful voievod gi eroii
neamului,precumgi dragostealui imenstrpentru neam gi {ard:
"$i pe oaselelor s-a agezatgi stf, tot pf,mdntulMoldovei ca pe
umerii unor uriagi".
Inima domnitoruluibate la unisoncu mareagi iubitoarea
iniml a poporului moldovean,a luptitorilor carevin firf, govdire
la chemareaMdriei-Sale.Vod6ii vedegi ii audesosind,compara(ia
amplificdndimaginea vizuald a ostagilor:"cum se varsf,apelein
Siretagavin guvoaiele in'suceavala chemarea voievoduluilor!...
Oh! slracii!...Sdraciimei g-aivogtri...Sdracigi voi 9i eu... Ce
bogatde Moldova!...".
45.t
Identificarea lui $tefan cu Moldova este elocventi pe
parcursul intregii piese, monologul dramatic eviden[iind alte
insugiri ale patriotului domnitor, care se autocaracterizeazd:"Si
cum vru Moldova, aqavrusei gi eu. C[ vru ea un domn drept 9i
n-am despuiatpe unii ca si-mbogf,fescpe allii ... cA vru ea un
domn treaz gi-amvegheatca sf,-giodihneascd sufletulei ostenit...
c5 vru ea numeleei si-l gtie gi s[-l cinsteascicu totii qi numeleei
trecugrani1a".
Vitejia, curajul, spiritul de sacrificiu reies,indirecl, 9i din
evocareaclucerului Moghild a expediliei din Pocufia:"Stragnic
rdcneaLeul Moldovei de vuia valeagi codrii... Mf,turatot inaintea
lui gi toli ii jurarl credin!f,gi moldovenigi rusneci9i leqi".
Puterea exemplului personal 9i spiritul justifiar sunt
recunoscute nu numai de cei loiali domnitorului,ci 9i de duqmanii
sf,i: "boier, rdz5rg, !6ran supus, era tot una in fafa lui". Metafora
"soerelui" este adeseafolositr de cilelalte personaie pentru a
$ ilustra personalitateamarelui voievod: "Risare soarele, 9i
?ncllzegtegi pe boieri gi pe oasegoale,fdrddeosebire, cf, nimeninu
$.
*
s-a pldnsde judecdlilelui in vreme de pace,ori cl-n rf,zboaien-a
strritundea fost mai greu,insufle{indpe cei cu inimasc6zutA.'.".
{i Figura legendarl a domnitorului este construitd9i prin
t opiniite celorlalte personaie despre el. Oana il venereazf,;i-l
$
'il
nume$te:"slavitul domn6l Mare",Domnulcel Sfdnt","preaslf,vitul
nostrustlpdn","slavitul nostruvoievod"'DoamnaMaria arepentru
$tefan o dragosteprofundI: "Viteazul meu, Sfdntulmeu stf,pdn".
$
.fi
ClucerulMoghilSil divinizeazI,aidomanu numai supugilormf,riei
sale - *Leul
'Moldovei",
"soarele nostru"-, ci chiar duqmanilor:
tr
ft "Mare a fost", "$oimanul","vulturul". StolniculDrdgangijitnicerul
h Stavdr,degiostili domnitorului,recunoscbuntrtateaacestuiafal6 de
r
e"
supugiiloiali, spiritul justi{iar, precumqi mdiestriaconducf,torului
de lard in ceeace privegtepolitica interntr:"A fost bun [...] 9i
I drept...", "Boier, rdzdg,ldran supus,era tot una in fala lui...",
"Mogiilele impdrleanumaila osta;i"...","Din supuqiii f6ceardzdqi,
s din rdzSgi boierisadea...".
?,,
Un adevdrattestament istoric pentru viitorime rostegte
i $tefan cel Mare atunci cdnd il inscduneazica domn pe fiul stru,
Bogdan:"finefi minte cuvinteletui $tefan, care v-a fost baci
4$5
pAntrla adinci btrtrinefe ... cii Moldova n-a fost a strimogilor
mei, n-a fost a mea gi nu e a voastrS,ci a urmagilor vogtri, qi a
urmagilor urmaqilor vogtri, in veaculvecilor".
Piesa"Apus de soare"esteo drami romnnticd at6tprin tema
inspiratii din istoria nafionald, cdt gi prin creareaunui personaj
excepfional, de dimensiuni legendare gi mitice, care creeazAo
atmosferi fabuloasd,pdstrdndinsi gi o anumit?isoleinnitate.
George Cdlinescu definea drama lui Barbu $tefrnescu
Delavrancea"o capodoperf,a dramaturgieipoeticeqi oratoriceqi nu
mai pufin o drami de observarea tipicului, singuradin literatura
noastri in caretoateacesteaspectese unescarmonic".
VIDRA
- personajsecundarde dramtr istorictr-
- personajdramatic romantic -
"Rdzvon gi Wdra',
de Bogdan Petriceicu Hssdeu
- dramd istoricd Si romanticd -
BogdanPetriceicuHasdeu(1838-1907), spiritenciclopedic,
se inscrie in descendenfamarilor personalitdficulturale ale
romdniloqfiind preocupatde istoria patriei asemenealui Miron
Costin, Dimitrie Cantemirgi Ion HeliadeRidulescu.Monografia
dedicattrlui loan-Vodi cel Cumplit (1865) sau lucrareagtiinfifica
"lstoria criticd a romdnilor" (1873) urmeazl direcfiile trasatede
"Dacia literarf,".ilustrdndtotodati interesuldeosebital scriitorului
pentru adevdrul istoric, pentru evocareaunor evenimentegi
personalitaliistoricereprezentative pentruneamulromdnesc.
Prin piesa "Rdzvan gi Vidra" (1867) Hasdeu poate fi
consideratcreatorul dramei istorice rominegti, deoarece
incercirile literare anterioareale lui Bolliac. Asachi sau
Bolintineanu nu au o valoareartisticddeosebitd.
in Prefa{aeditiei a doua a dramei "Rizvan qi Vidra",
Bogdan PetriceicuHasdeu mdfturisegteintenfia de a inl][iga
4$6
"istoria epocii in generegi istoria lui Rdzvanin parte" gi prezinttr
succint trisdturile personajelorsale: "caracterul tdocat, generos,
eroic Si impresionabil al lui Rdzvan; caracterul ambigios,
imperativ Si orgolios al Wrei; caracterul avar Si lag aI lui
Sbierea; doud caractere de ldran romfinesc, personiJicate tn moS
TdnaseSi tn RdzaSul...".
Tema dramei o constituie evocarea unui moment din
realitalile social-istorice ale Moldovei in involburatul gi
insdngeratulsecol al XVI-lea, ilustrdnd idealurile,pasiunile gi
ambifiile unor personajeromanticeangajatecu patosin conflictele
sociale,psihologice gi moraleale epocii.
Piesa "Riizvan gi Vidra" este subintitulatdde F{asdeu
"Poemd dramnticd tn cinci cdnturi" gi are un motto sugestiv
pentru subiectul dramei: "Mdrirea deSartdSi iabirea de arginli;
acesteo sant neSte neputinle iugi ale sufletului..." preluat din
"Cazania"Mitropolitului Teofi| (l 644).
Vidra, personaj secundar al piesei,estetotodatl o eroinl
de referin(i din literatura romin5.
Vidra estenepoatavornicului Mofoc, "acelgroaznicbirbat/
Care numai c-o-mbrdncirepatrudomni a risturnat" gi vorbegtecu
mdndriede origineaei dintr-un neam de boieri romdni,al clror
singe curge in veneleei: "$-al ciruia falnic sdngeclocotegecu
putere,/Ca talazurilemf,rii,in pieptulmeu de muiere".
Fascinati fiind de generozitateanobiltr a ctrpitanuluide
haiduci,Rdzvan,care-liarti pe dugmanulce-l ftrcuserob "pentr-un
galben", boierul Sbierea,Vidra pune in inf,lfareabirbatului toatd
puterea, tenacitatea diabolici a femeii orgolioase, intreg
arsenalul unei arte de mirire, cares5-i inalfe alesul.infllcf,rata
admira{ie pe care i-o trezegteRtrzvano face sI treaci peste
deosebireade rang social gi de noble{edintre ei: "AS fi mdndrf,,
cipitane, ca sd strdngo mAndcarelNu voiegtestr-girizbune decdt
numaiprin iertare!...".
inci dinainteaaparilieisale in pibsi, se exprimdin mod
direct opinia celorlalte personaje despre Vidra; boierul Gane a
indrigit o "fati de neam", care"Din nenorocire,totugi,ea n^are
mam6, nici tata,l $-unchiu-sduvrea sd-i rdpeascdmogtenireacea
bogatd,/Ludndu-;ide gdnd s-o-nchizdcdlugirildla un schit...";
4.5-7
 Holul II o intdlnisela vdnitoare:"Un frtoi ce cdldregtegi-mpuqca
chiar,ca un zmeu/intr-o zi am intdlnit-oalerg6ndla vdndtoare.../E
voinictr,,n-amce zice! $i-i frumoastrca o floare..."; Ciobanul
comunicdinc6 de la inceputcd Vidra estemAndrtr gi orgolioas5:
"Vidra-i o fatd semeafi,bdcsitdcu fudulie,/ Care n-o s[ bage-n
seamtrnici chiar pe sfdntul llie!...". Vidra esteo femeie viteazd,
curajoasdgi searuncdin lupttraldturide Rizvan, ftrrda setemede
moarte, a$a cum o carocterizeazddirect Hatmanul legesc:"Acea
femeie viteazdl Ce te-nsotegte-nr5zboaie, infruntf, moartea,
vegheazl/ Pe cdmpul de bdtalie, in rdnd cu ostagii mei,/ Pe
care-ades ii intrece...Minunedintre femei!".
, Aparilia Vidrei exerciti o putere fulgerltoare gi definitivi
asupra lui Rtrzvan, care este cuprins instantaneude fiorul
dragostei: "Tu mi-ai dat o lume nouf,,mi-ai deschiso noudcale!/
C-un cuvdnt,c-o vorbi numai, cu suflareagurii tale,/ Ca domnul
HristospeLazlr tu din moartem-ai sculat!...".
Personajcomplexgi "rotundtt ("carenu poatefi caracterizat
succintqi exact",E.M.Forster), Vidra este o prezenfdfeminindde
excepfie,cu o puternicl voin{5, viguroastr,energicS,clocotind
de via(tr gi foarte ambi(ioastr.insetatd de mlrire, Vidra
stimuleazf,imperativ orgoliul gi energialatenti a lui Rf,zvan,
folosindmodalit[!i variate.Patimapentrubani,care-lstApane$te pe
Sbierea,esteun exemplupe careVidra i-l d6 lui Rdzvan,o pildd
demntrde urmat pentruevoluliapersonajului in drumul lui spre
mirire: "Yezi! invaldde la dAnsul patima ce vreasd zicdllO! dacd
gi tu, R6zvane, ai simli agade tare/Mdndrapatimdde-acregtetot
mai maregi mai mare".Ca un adevdratstrateg,Vidraadoptdcele
mai eficientetacticide irnpulsionare gi ambilionarespremdrirea
pe
bdrbatului care-liubegtecu infldcdrare;atuncicdndRdzvaneste
fericitcd a fostinaintatla gradulde cdpitanin oastealegeascd, eaigi
manifestddezamdgirea, reprogdndu-i cd se mul{urnegte nunraicu
at6t -"Cdpitan?Ce mare treabd! Cdpitanu-io furnici!... o
jucdrie!...E un covrig..."-gi-l dispreluiegte pentrucd-i lipsegte
"seteade-amerge-nainte", ameninfdndu-l cu disprel:"Fugi! Mi-e
mild gi mi-ejale! Mic, tot mic ai iardgimic/ [...] Eu te laslTe las,
Rf,zvane!".
4$8
Orgoliul, ambi{ia gi seteaei de mirire n-aulimitegiatunci
cdnd Rf,zvan ajunge domnitorul Moldovej, ea ii ureazd
entuziasmati:"Tu sf, legi intr-o cunundtoateldrile romdne,/incdt
de la MareaNeagrdpdn-lafalnicul CarpatlSf, nu domnegtica un
Vod6,ci ca Rdzvan-implrat!".
EnergicI, vulcanictr,fermtr gi iubitoare, cu o voinfi gi o
tenacitate iegite din comun, Vidra a fost asemdnatil cu eroinele
antice pentru echilibrul interior Si discre{ia cu care-Si suportd
suferin[a,reiegitedin scenamorlii blrbatuluipe carel-a iubit cu toatf,
fiinfa ei: 'Nu vezi c6-i moartdgi Vidra?N-a zis un singurcuvdnV
Nicio vorbf,,niciunf ipdtprivindpe Rlzvanc6 moare!..." (Vulpoi).
Referindu-seIa acestpersonajfeminin inclrcat de for!5 gi
energie,Eugen Lovinescu vede in Vidra o eroinf, "mdnatd de
ambi[ie:o femeiece-giface din btrrbatun brat, pentrua-gi realiza
nesa{ulstdpdniriigi spiritul de inigiativ[,amestecdin Doamna
Chiajnaqi din Lady Macbeth".
Personajmodernde dram{ psihologiel
,{TTA6RAI.IA
- personajsecundarde dramtr psihologicd-
personajdramatic modern -
- tipul feminitifii -
"Acl venepian",
de Camil Petrescu
- dramd psihologicd modernd -
Camil Petrescu(1894- 1957)esteun scriitoranaliticatdtin
romane,cdt gi in pieselede teatru,construindpersonajefr6mdntate
de idealurice rbmdnla stadiulde teorie,intelectuali trdindin lumea
ideilorpureimposibilde aplicatin realitatea concreti.Concepfia lui
CarnilPetrescudespredramaumanl evidenfiaziideeacd "o dramd
nu poatefi intemeiatdpe indivizi de serie, ci axatdpe personalitdli
pttternice,a cdror vedereimbrdliseazdzonepline de contraziceri",
4S9
 ca personajelenu sunt caractere, ci cazuri de congtiinfi,
personalitiili plenare,singurelecare pot trli existen{aca paradox:
"Cat^ luciditate,atita existenftrgi deci atita dramtr ."
Acliuneapiesei"Act venelian"sepetrecein secolulal XVIII-
le4 la Venefi4 "?n ultimii ei ani de republici independentii",o
perioadi cdnd stareaarmatei gi putereaeconomicf,sldbiserdtotal,
republicafiind un loc al plicerilor, al corupfiei,al comploturilorqi
crimelor.Mediul culturalal Venelieiestepropiceunui limbaj adecvat,
capabil sI exprime metamorfozelelf,untrice ale personajeloqcare
trtriescintr-o societatedepravati,decdzutdmoral,dramaturgulreugind
sdcreezeo puternictr tensiunedrarnaticd gi stdriconllictualeintense.
Alta Gralla,personajsecundar,estesolialui PietroGralla,
fiica unuijudecdtordinZara.Ea fusesesedusd, pe cdnderao copild
negtiutoare, de MarcelloMariani,careo abandonase atuncicdndse
plictisisede ea. Alta deveniseprostituatS, apoi actrilI uguraticf,gi
atrdgdtoare pentrumulli blrbafi. Dupdo vreme,ea secdsdtoregte cu
un bdrbatsobru,celebrugi respectat, PietroGralla,dar nu poateuita
prima dragostegi il cheami la ea pe Cellino, tocmai ii noapteain
careso{ulsduplecasela lupttrimpotrivapira{ilor.Ea estesurprinsd
de solul intors pe nea;teptate9i pe careincearcdsd-l ucidi cu un
pumnalpentrua-gisalvaamantul.Explica{iadatdde ea lui Gralla
- "iubireae oarbi" - estetipici pentruoricefemeie,adici ilustreazi
ideeaci Alta reprezintlin aceastf,draml eternul feminin.
Alta este mereu sinceri, degi afirmatiile sunt adesea
contradictoriiin ceeace privegteviziuneaei despreiubire:"lubire
intoarsi poategi r6t6citA,dar necontenitiubire... N-am vrut decdt
sddiruiesc...N-amvrut decdtsdaducbucurie".Comportamentul
ei'este,de asemenea, contradictoriu: Alta fuge din casaonorabild
a tatllui s5u pentru un aventurier,apoi p[rdsegteviala libertind
pentruceasobrl gi austerialf,turide Pietro,pe careinsi il ingali cu
Cellino,dar gi pe acestamai intdi il respinge dupf,ce il chemase in
chiogculundese retrdgeaea cu Pietrocdndvoiau sd se ascundide
lume,ca,in celedin urm6,sl-gi injunghiesofulcu pumnalul,pentru
ca sd-l scapepe amant.Ea ii mdrturisegtelui Cellino cd a fost o
nebuniecdsltoriacu Gralla, iar acestuiaii declari cd l-a iubit
intotdeaunapentru ci este superior tuturor bdrbalilor gi ca
tentativelede adulter$i de asasinatfuseserddintr-o slSbiciune
460
inexplicabiltr.Dupdce Pietropleacd,Alta "se prlbugegtemoalepe
podeauade marmuri", put6ndfi definitii sugestivde cuvintelelui
Cellino: "O femeie cu care rdmdi mai mult decdt trebuie. te
dispreluiegtecf,utdndneapf,ratpe un altul capabils-o pf,rdseascl...
Uneoricred c[ nici nu-i places6 te simtf,superiorei... O doare
superioritatea gi nici nu vrea sd fie protejat6".
in concluzie,prin Alta, piesa ilustreazi gi un misoginism
evident, deoareceafirmafiile gi sentimenteleei schimbtrtoare gi
j
contradictoriiustific6 singurareplicddefinitorie:Oh, femeile!".
Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil (impotriva
scrisului frumos) gi se particularizeazl prin formule estetice
moderne, care se concretizeaziiprin interesulpentru stlrile difuze
ale eroilor,de exaltarea trlirilor, sondarepdntrin zonelecele mai
addnci ale subcongtientului. Congtiinlaeroului selecteazlacele
fapte care vor duce la op{iuneafinald a sinuciderii.Monologul
interior constiluieun mijloc artisticde ilustrarea trtririlorliuntrice,
t, de reflectareasupraexistenfei.
'lt
Lirnbajulartisticesteremarcabil prin imaginileintelectuale,
-5
introspectarea nuanfelorsufletegti,claritatealimbajului analitic.
Figurile de stil se rezuml la compara(ii SPepitete, dar "ff,r6
ortografie,fSrd compozifie,f[r1 stil gi chiar f[r[ caligrafie"
(CamilPetrescu).
ANDREI
PINTRARU
- personajprincipal de dramtr psihologicimoderni -
- personajdramatic modern-
- intelectualulinsetatde absolut-
uSuflete tari",
de Camil Petrescu
- dramd psihologicd moclernd-
Camil Petrescu(1894- 1957)esteun scriitoranaliticatdtin
romane,cdt gi in pieselede teatru,construindpersonajefrhmdntate
de idealurice rdmdnla stadiulde teorie(utopice),intelectuali
trlind
461
 in lumea ideilor pure, care sunt imposibil de aplicatin realitatea
concret6.Conceplialui Camil Petrescudespretragismul uman
evidentiazdideeacI "o dramd nu poatefi intemeiatdpe indivizi de
'ci
serie, axatd pe personalitdsi puternice, a cdror vedere
imbrdliseazdzonepline de contraziceri", c6 personajelenu sunt
caractere,ci cazuri de congtiinfi, personalitiliplenare,singurele
care pot trb'i existen(a ca parudox: ,,Cit6 luciditate, at6ta
existenftr9i deci at6ta dramtr ."
Andrei Pietraru este personajul principal al dramei
"Sufletetari" de Camil Petrescu.Fiu de !trrani,cu studii strdlucite,
fusese de mic foarte harnic, talentat gi inteligent, speranfa
generafieisalepentruorice carierdar fi dorit s6 imbrdligeze.
Degi personajde dramaturgie,Andrei pietrarubeneficiaz6,
ca toli eroii lui Camil Petrescu,de un portret fizic ale cdrui
trdsdturisugereazicaracteristici morale relevante:.,un t6nir ca
de 30 de ani, inalt, delicat,f6r6si fie slab.pdr castaniu,fala palidl
gi ochii verzi-albagtri,foarte puternici, ptrtrunztrtori.Are figura
obositf,de om mistuit de o frtrmAntatl viaftr interioartr. Fire
bolnf,viciosde impresionabill, cdndpreatimidl, cdndexcesivde
violentf,.O nelinigtegi o nestabilitatein gesturi de aparatde mare
precizie,sensibilla mai multe influen{edeodatd,,.
Portretul etic al protagonistuluireieseindirect din trdirile
interioaregi zbuciumulsufletesc,reliefateprin analizapsihologicd
a stdrilor trdite in profunzimede intelectualulinsetatde iubirea
ideald,chinuit de incertitudinigi de imperfecliunilesocietf,tii,toate
acestemodalit[triinscriindu-sein formula artisticdde construirea
personajuluimodern.
Creionatsuccint,eroul ilustreazf,principaleletrIsdturi ale
personajului-cadru din opera lui Camil petrescu:nlscut din
frtrmAnttrri sufletegti, hipersensibil, inadaptat superior,
intelectual intransigent,dominat de lumea ideilor pure,
inllexibil,analiticAiinteriorizat.
Andrei Pietraru este un personaj tipic, intruchip6nd
intelectualulinsetatde absolutulin iubire gi triind in lumea
ideilor pure. De gase ani era indrEgostit in tainf, de loana
Boiu-Dorcanigi, ca s[ poatl sta in preajmaei, igi intrerupsese
studiile gi f6cuseeforturi si ocupepostul de bibliotecar din casa
462
boieruluiMatei Boiu-Dorcani.Aceastl funclie estesubdemnitatea
gi sub capacitateasa intelectuald,motiv pentru careaceast6decizie
umilitoareii uimisepe tofi cei carecredeauin el. Cinstit gi corect,
Andrei rupseselogodnacu bogatanepoatda lui Sinegtideoarece
n-o iube4 fiind definitiv subjugatIoanei,insl'Jupdnifa" este,in
tofi cei gaseani, indiferentd,rece, distantd,inaccesibild,de o
distincfie strivitoare, dezarmantl pentru tdnirul indrtrgostit de
condilie sociall modestl. Se poate spune cf, Ioana nici nu-l
observasepe Andrei, considerdndu-luna dintre slugile lor care
aveau,din punct-devedereal stdpdnilor,aceeagiinftrfigaretemi.
Din relalia care se modifictr mereuintre Andrei Pietrarugi
Ioana Boiu reies cele mai relevantetrtrstrturi ale celor doui
personaje.Conflictul dintre idealul de iubire gi neputinfa
aplictrrii in via{a realtr pricinuieqtedrama de congtiinfda lui
Andrei Pietraru.El afli intdmplf,tordespre posibila logodnf, a
Ioaneicu prinful Bazil $erbangi se hotf,rf,gte s6-gimdrturiseascl,
dup6gaseani, dragostea. El intrd pierit, asemenea lui JulienSorel
(personajullui Stendhal,din romanul"Roguqi negru",o cucerisela
fel pe Mathilde de la Mdle), in iatacul Ioanei gi-i declar6,cu
delicatefe, cf,-gi sacrificasestudiile, cariera numai din dragoste
pentru ea:.'a trebuit str te intdlnesc pe dumneata,mormdntul
mdndrieimele". TAndrail respingedispreluitoare,considerdndu-l
un ratat, atitudinecare stdrnegteorgoliul tAntrrului gi-l face sl
devindcategoricAi agresiv.Stupefiatde lipsa ei de suflet,jupdnila
ii pare incapabildsf, se induiogezede ceva,rupe zdgazurilegi, cu
ochi halucinali,izbucnegtenlvalnic, ameninldndcd, dacdpdni la
l2 noaptean-o cuceregte, se sinucide.Impresionatlde fo4a iubirii
lui gi coplegitl de indrtrzneala btrrbtrteasctrdominatoare,Ioana
pasionale gi timp de o sdptlmdnf,cei doi tlinuiesc
cedeazlexploziei
relalia,apoi tdndra il constrdnge s6-i adevtrrultatdlui
mdrturiseascf,
govtritor, curajul cu care o cucerise pe Ioana se
ei. Andrei este
qi
consumase redeveniseacela;i blrbat nesigur gi nehottrr6t, igi
recdpdtase gi
platitudinea lipsa de farmec, din cauza ctrroraIoana
nici nu-l observase in cei gaseani. in plus,il surprindesdrutdnd-o
pe Elenacareplecapentrutotdeaunaiar Andrei igi lua rtrmasbun
de la ea gi, brusc,Ioanaredevinearistocratadispreluitoare, vdzdnd
in iubitul ei, un arivist mtrrunt, "un suflet de slugi" 9i nu-l mai
credein staresf,se sinucidd,agacum el o ameninjf,din nou.
.t63
 injosi! jignit in demnitatealui gi mai alesin sentimentele
Iui de dragoste pentru care sacrificasetot, Andrei Pietraru se
sinucide. Spirit absolutizant, Andrei mf,rturisegte,insd, cd nu
intenlionaseneapiratsd-giia viafa, ci dorisemai ales,sd uciddin el
iubirea- "Pe dumneatate-am ucis in mine... Egti moart6...mai
moarti decdtdacl n-ai fi existatniciodati..." - ceeace argumenteazd
faptulc[ eroul esteinsetatde o "dragostein stare purI".
PentruAndrei,Ioanaesteiubirea absolutl, unicalui ra(iune
de a fi, "un exemplarunic", a;a cum Gelu Ruscanu(din "Jocul
ielelor") glsise unul in ideea de dreptateabsoluti. Asemdnarea
celor doi eroi camilpetrescieni constl in faptul cI distan{a dintre
congtiin(trqi obiect esteabsoluttr,la Andrei intre iubireaabsoluta
gi aristocratainaccesibilf,,iar la Gelu intre dreptateasocialdqi
justifia absolut6.
Andrei Pietraru este dominat de un hybris (orgoliu
nemdsurat- n.n.) caie ii determinddestinul dramatic.Aceastd
constanti a congtiinleieroului este observatdde fostul coleg de
gcoalf,gi prietepulsdu, Culai Darie: "Omule, toate drumurilepe
careputeaisI le apuciin viaf[ duc pdni la capdtullumii. Cum naiba
de l-ai ales tocmai pe dsta, de te-ai infundat tocmai aici?".
inclinafia lui Andrei spre absolut,il facesi-gi explicehotirdrea:
"Ei, Culai, qi intr-o iubirepoli s[ ajungipdndla capitul lumii!".
Orgolios, ca gi Gelu Ruscanu,Andrei este rupt de realitatea
concret5,deoarece, insetat de absolut, credeci poatetrecepeste
barierelesocialegi poatesf,capetedemnitatea umanf,de carefusese
lipsit atdtavreme, din cauzacondiliei socialeumile. Eroareaeste
congtientizatiatuncicind ii desttrinuielui Matei relaliaamoroasi
cu fiica sa,iar acestareac[ioneaz6, cu indignaregi furie nestlpdnite,
considerdndu-lun "v6nf,tor de zestre".
Conflictul de congtiin{dse manifestiintre orgoliilecelor
doutr personaje ale cuplului antitetic,la Ioanaesteevidentorgoliul
de cast5.de clasi aristocraticd,iar la Andrei este vorba de un
orgoliu determinatde egolatrie (adorarede sine, divinizare a
proprieipersoane - n.n.).Tdn6raapar{ineaceleiclasesocialecare
are radlcini addnciin nobilimea rorndneasci,Pietrarureprezintd
ldrdnimea. Andrein-o iubeape loanapentrucaliti(ileei umane,ci
mai alesca s5-gidovedeascd siegicd areputereade a iubi,dar rnai
46,4
alesorgoliul ctrare forfa de a infrunta obstacolelecare-istauin cale
pentrudobdndireaacesteiiubiri. Atunci cdndCulai il intreabi de ce
el, fiu de !trrani, iubegteo boieroaicf,,Andrei este foarte incurcat,
insl tot colegul sdu gisegte rdspunsul,deoareceigi cunogteabine
prietepul: "E ceva in tine, nemtrsuratultf,u orgoliu, care ar fi
iubit-o gi fbrd s-o fi vf,zut vreodatf,".
Andrei are onoare, fapt pentru care ptovoacl la duel pe
prinful Bazil $erbangi nu renunldla confruntarea cu acesta,cu toate
ci Ioanail determinasepe boier s6-qicearl scuze.Dacf,ar fi fost de
acord cu anulareaduelului,el n-ar mai fi putut dovedi cd este,la
rdndul lui, inzestrat cu simlul onoarei, calitate proprie clasei
aristocrategi n-ar mai fi impresionat-o pe domnigoara Boiu. Totugi,
din iubire, renunfi la studii, degi statutulde servitorin casaBoiu
aproapecd i-a anulat ganselede a fi iubit de tdndra aristocratd.
Sim{ul onoareise supune,agadar,iubirii absolute.
Iubirea ln sine este un act ira(ional, Pietraru se rupe de
realitateaconcretd,trliegte in lumea ideilor pure, din carecauza
ajunge,dintr-unintelectualin devenire,cu o cariertrstrf,lucittr,un
ratat, fapt ce determindgi destinulsf,udramatic:chiar qi dragostea
se falsificf,dacdesteprivittrin absolut,lipsit[ de orice determindri
obiective-reale.
Ambele personaje poartA mdSti, puse de situafiile
intolerabile.Andrei igi impuneo atitudinefalsi pentrua puteasta
in preajmaiubitei, insd, pentru a comunica,el se hotirf,gte:"Sf,
sfdgiiaceastdmascdmincinoasd,carea ftrcutdin mine un bolnav".
Ioanatdinuiegteiubireaei cu Andrei, purtdndmascanevinovitiei,
careinsd o impovdreazd'. "De o siptlmdn5,viala meanu e decdto
prefhcf,torie dezgustdtoare".
Ca in teatrullui BernardShaw,in piesi se manifestividit
parodoxuri in cadrulsituafiilorde congtiin!tr.Andrei cauttrfemeia
gi nu aristocrata de stirpe,darIoanaesteboieroaica bogatdgi de vi16
veche;el nu doregtesd parvindpe scarasocialSgi totugiaspirase
toatdviala cdtreun loc de frunte;el se sinucidepentruiubire,dar
omoardin el tocmaiiubirea:"Pe dumneatate-amucis in mine...
E5tirnoart5...rnaimoartadecdtdacf,n-ai fi exislatniciodatS."
"Existdin toatdoperad-lui Camil Petrescu o intui{ieunitari
a omului.Bdrbatullucid9i activ,ambiliosqi individualist e infrdnt
465
de obsesiasimfurilor gi lncarceratde instinctualitateafemeii"'
(Pompiliu Constantinescu)
Camil Petrescuestecreatorul dramei de con$tiint)i,in care
dramatismulpersonajeloresterealizatprin revelalii succesivegi,in
mod firesc, de eSecurilesuccesivepetrccute tn congtiingaacestora.
Conflictul dramelorcamilpetresciene esteunul ce se manifesti in
congtiinfa personpjelor,generatde imposibilitatea aplictrrii in
realitate a ideilor absolute care-i domintr 9i le determintr
destinul tragic. Agadar, conceptul de absolut nu este unul
filozofic, ci unul moral, personajelefiind tnsetate de certitudini
etice, incapabili de compromisuri, triiind in lumea ideilor pure.
Eroii lui Camil Petrescusunt lnvingi de propriul ideal, din cauza
principiilorabsolutecarenu sepot punein practicf,,nu sepot aplica
in societatea dominatdde imperfecfiuni.
Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil (impotriva
scrisului frumos) gi se particularizeazd prin formule estetice
moderne, care se concretizeaziprin interesulpentru st6.riledifuze
ale eroilor, exaltareatrdirilor, sondare pdntr in zonele cele mai
addnci ale subcongtientului. Congtiintaeroului selecteazdacele
fapte care vor duce la opfiuneafinald a sinuciderii.Monologul
interior constituieun mijloc artistic de ilustrarea trf,irilor ltruntrice,
de reflectareasupraexistenfei.
Limbajul artisticesteremarcabilprin imaginileintelectuale,
introspectarea nuanfelorsufletegti,claritatealimbajului analitic.
Figurile de stil se rezumf, la comparalii gi epitete, dar "fbrf,
ortografie, fdrf, compozifie, fdrf, stil gi chiar fird caligrafie".
(Camil Petrescu)
.$66
GNffiRUSCANU
- personajprincipal de dramtr psihologictrmodernd-
- personaj dramatic modern -
intelectualinsetatde absolut-
"Jocul ielelor",
de Camil Petrescu
- dramdpsihologicd modernd -
Camil Petrescu(1894- 1957)esteun scriitoranaliticatAtin
romane,cdt gi in pieselede teatru,construindpersonajefrlmdntate
de idealurice rdmdnla stadiulde teorie(utopice),intelectuali lucizi
trdind in lufnea ideilor pure, care sunt imposibil de aplicatin
realitateacencreta.Conceplialui Camil Petrescudespredrama
umantrevidenfiazi ideeacd "o dramd nu poatefi intemeiatdpe
indivizi de serie, ci axatdpe personalitdyiputernice,a cdror vedere
ft
f;
ff
tmbrdliseazdzonepline de contraziceri", c6,personajelenu sunt
caractere, ci cazuri de congtiinfS,personalitdti plenare,singurele
carepot trii existenfaca paradox:"Cettr luciditate,atita existen{tr
fl
gi deci atAtadramtr ."
$
s,
Crezulliterar al lui Camil Petrescu estesintetizatde el insugi
intr-un motto sllgestiv - "Jocul ideilor e jocul ielelor" - agezatin
deschiderea volumuluide "Versuri.ldeea.Ciclul mortii".
# Titlul dramei psihologice"Jocul ielelor" ilustreazd,
{ agadar, crezulartistical lui Camil Petrescu, exprimdndconceptia
r
rirl^ literard,conform cdreiaomul carevede idei absoluteestemistuit
$ lduntricde jocul lor halucinantgi pedepsit,intocmaicum cel care
$r are curajul si priveascddansul ielelor moare sau innebunegte,
t
t; oricurndevineneom.Seteade absolutqi lumeaideilorpurecareau
pusstapdnirepe protagonist,atdtin ceeace privegtedreptatea cdt gi
iubirea,sunt ilustratede replica lui Penciulescu, singurulcare
descifreazdconcepliaidealistda lui Gelu Ruscanu,care"nu vede
lucruri",ci "vedenumaiidei": "Cinea vdzutideiledevineneom,ce
vrei?... Trecefldcdul prin pddure, qudeo muzicdnepdmdnteascd Si
vedetn lumittis,fn lumina lunii, ielelegoale Si despletite, jucdnd
hora. Rdmaneinntdrnturit,pironit pdmdntului,cu ochii la ele.Ele
467
dispar Si el rdmdne neom. Ori cu fa[a strdmbd, ori cu piciorul
paralizat, ori cu minteo aiurea. Sau, mai rar, cu nostalgia
absolutul.ui.Nu mai poate cobort pe pdmdnt. ASa sunt ielele...
pedepsesc...Nu Ie place sdfie vdzutegoale de muritori".
Prima formi artistice a dramei "Jocul ielelor" dateazi din
1916,dupi careCamilPetescua realizatmai multevariante,piesafiind
publicattrabiain 1947,involumul "Teatru".Dramaturgulinsugi,fiind
adept convins al absolunrlui,nu a fost de acord cu nicio viziune
regizoralLde puner€in sceni a spectacolului,aspiraliasade perfecliune
impiedicdndreprezentarea acesteipieseatAtatimp cat a tr[it.
Gelu Ruscanu, personajul principal al dramei, este
simpatizantal ideilor socialistegi directoruluiziarului de stdnga,
"Dreptateasociala". Fiu de magistrat,insetat de dreptatea
absoluttr,de o echitateumanaperfecttr,Gelu Ruscanu,pledeazd
cauza proletariatuluisupus nedreptatilorsociale gi politice
exercitatede un capitalismimperfect.
in mod cu totul surprinzdtor, pal!rclu-LEzlg. este realizat tn
mod direct de Camil Petrescuin didascalii, acestafiind un miiloc
artistic modern, rareoriutilizat intr-o piesdde teatru:"Gelu e ttn
birbat ca dle27-28de ani de o frumuse{emai curind feminind,
cu un soi de melancoliein privire, chiarcdndfaceactede energie.
Are nervozitateainstabilf,a animalelorde rastr.Privegtetotdeauna
drept in ochi pe cel cu care vorbegtcgi asta-i df, o autoritate
neobipnuittr.Destul de elegant imbrdcat. degi fdrd preocupdri
anume", inftr(igareapersonajului sugereazdindirect gi cdteva
trtrsituri morale:noble(eageneticia tatilui sdu,inclinafiaspre
meditafie, de unde venea gi acea "melancolie in privire",
onestitateagi franche(eacu care privea in ochi pe interloctttor,
ceeace ii conferlo autoritatede lider de opinieasupracelorlalti.
Portretul etic al protagonistuluireieseindirectdin trdiriie
interioare9i zbuciumulsufletesc, reliefateprirtanalizapsihologica
a starilor trf,ite in profunzimede intelectualulinsetatde absolut,
chinuit de incertitudinigi de carenfelesocietafii,toate aceste
modalitdti inscriindu-sein formula artistic6 de construirea
'oersonaiuluimodern.
CAtoti eroii camilpetrescieni. intelectualilucizi insetatide
absolut, inflexibili gi inadaptafi superior, orgoliogiin aspira{ii,
.r68
Gelu Ruscanu este un invins. fiind devorat spiritual de nropriile
idealuri ce nu puteaufi concretizatein realitateasocial6.Triind in
lumea ideilor pure, Gelu Ruscanu este incapabil s6 rlmdn[
nepf,sitor la imperfecfiunile vielii pline de compromisuri, fiind
dominat de un hybris (mdndrie nemf,surat?la unui individ.
supraapreciere a fo4elor gi libertatii salein confruntareacu destinul
- considerateca surseale tragicului in teatrul antic - n.n.) cu totul
iegit din comun. Acest orgoliu excesiv ii conducedestinul cf,tre
iiuzii, pe carele susfinecu obstinalie(incdpilAnare- nn.), flcdndu-l
opac Ia orice solufie reali: "A avut trufia str judece totul. [...]
Pentru ceea ce nlzuia el str infeleagi, nicio minte omeneascdn-a
fost suficienti panAastlzi.-." (Praida).
Concepfia literari a lui Camil Petrescq reflectatil at6t in
prozd cdt gi in dramaturgie,poatefi concentrat2i in replica lui Gelu
Ruscanu,referitoare la drama intelectualului lucid. uCAfi
lucidltate, atdta existen(d fi deci, atdtu dramd...".
Agadar, intelectual lucid, analitic, Gelu Ruscanu
intruchipeazl personajul modern ?nclinat cltre idealizarea
valorilor umanitdlii, cum ar fr dreptatea Si iubirea, pe care le
percepein mod absolut, din carecavzAtrlie$tedramainflexibilititii
* congtiinfei, a pasiunii analizate cu luciditate, amplificdnd
* semnificafia unui gest, a unei priviri, a unui cuvdnt pAntr la
I proporliile unei catastrofe. Conflictul dintre idealul de
*.
justifie/iubire gi neputin(a aplicirii in viafa realtr pricinuiegte
a.
dramade conqtiinfda tui Gelu Ruscanu.insetat de ahsolut,eroul
tt doregtecu patimi sf,concretizeze in existenlaobiectivtrideilepure,
dar nu se detageazide lume ca geniul eminescian,ci incearcf,sf,
*' creeze o societate perfectii din care str dispartr compromisurile,
F
t{' printr-o luptl continui cu ordinea social5, afacerismul,
t
I3 politicianismul, mondenitateagi superficialitateasentimentelor. Ca
formuld artisticd modernd specificd lui Camil Petrescu,se
manifestl aici autenticilotea, care constituie esenfa noului in
crealia lui literarf,: perceperearealitf,!ii numai prin propria
con$tiinta.
Chinuit de frimintilri, dominat de scepticismgi tensiune
intelectualS,Gelu Ruscanuesteasemenea
tat?lluisiu obsedatde
"aceeagi sete cu neputinfi de astdmpf,rat,aceeaginebunie a
.t6g
absolutului".Mogtenindde la el un suflettulburat 9i chinuit din
cauzaimperfecliunilorviefii reale,Gelu trdiegtein lumea ideilor
pure,dorindtotul cu setegi patimd9i, pdtrunzdtorca gi acestapdnd
la esen{e,"vedeaparcdprin lucruri...".
Dezamigitde ordineasociali nedreapti,totul in jurul siu
"ii apdreamdrunt9i ridicol". Atunci cdndmdtugalui, Irena,ii face
o vizitd la redaclie gi se pldnge cd este sufocati de mirosul
pestilenlialdin tipografie.la subsolnefiindferestregi neputdndu-se
aerisi, Gelu ii r[spunde revoltat cd pe patronul tipografiei nu-l
intereseazd condiliilemizerabilein carelucreazdoamenii,ci "vrea
sl cdgtigecdt mai mult, ca toli patronii tipografi". Femeiail
dojenegteasprupentruaceastAconcepfie,explicAndu-icd el nu
poatesd indreptelumea,cd nu este"mai cu mo! decdttofi ceilalfi"
gi nu va putealuptade unul singurpentru"ca sdfie pu{in5dreptate
pe lumeaasta".Ruscanuestedezamdgit de incapacitatea mdtugiilLri
de a vibra la bineleomenirii,la un idealatAtde inalt,ca dreltatea
absolut6.
Personajmodern,Gelu estespirit absolutizant 9i trliegte
drame de congtiin{5,intrucAt"nllucirile" lui nu se pot aplicain
viafareal6,a$acumconstatd Maria:"Vrei sdstrdngitotulin cdmaga
de fort6 a ideilor tale". Ideeaiustiliei supremestd sub semnul
principiuluiabsolutal dreptuluiroman,exprimatprin dictonullatin
"Pereatmundus,fiat justitia!"("Sdpiari lumea,dar sd se facd
dreptate").Concepfiaeste periculoasdprin asumareasibilicd
(profeticd)a consecinfelor fatalece decurgdin aplicareaacestui
ideal, care este evident utopic, intrucdt dacd piere lumea,
exercitareadreptdfiidevine inutil6, nemaiavdndasupractti s6 se
manifeste.Gelu Ruscanucongtientizeazd utopiadreptd(iiqbsolute,
pe care o doregteviabila gi incearcdo aplicarea acesteiaprin
presiunea tenacefdcutdasupralui Sinegtide a demisiona
de ministrual Justitiei,Acestaerasuspectat
din funclia
de sofialui c[ ar fi ucis-o
pe bdtrdnaManitti,carelocuiala ei gi al cdreitestament nu fusese
g[sit. Numai faptul cd $erbanSaru-Sinegti puteafi suspectat de
crimd era un motiv suficientde concludentca sd nu mai poata
ocupacel mai inaltfotoliuin ministerulJustiliei.Ruscanu ameninld
cu publicareaingazetd a scrisoriiin careMariadezvf,luia b[nLrielile
privindposibilacrimf,comisdde solulei.
salegi imprejurf,rile
4?O
Intelectual incituEat al absolutului, protagonistulse
inscriein modernismulepocii interbelice.Intransigent 9i obstinat
(indtrrdtnic,refractar- n.r.), el nu se las6 indupl-cat de niciuna
dintre ruglmintile adresatede celelaltepersonajegi nu vrea s6
renunlela demascareaministrului Justitiei. Mf,tugasa, Irena,care-l
crescuseca o mam6,ii dezvdluiec6 tatf,l siu s-a sinucispentruo
delapidare,iar Sinegtifusesecel care-lajutases6 puni banii la loc
gi care, apoi, a plstrat secretuldouizeci de ani. Venit la redac{ie,
Sinegtiinsugiii povestegte lui Gelu despreGrigoreRuscanu,care-i
fusese mentor in profesia de avocat, pe care-l admirasepentru
"insp6imAnt6toareainteligenftr", avdnd "aceeagi nebunie a
absolutului'i ca gi fiul sdu. Sinegti ii inapoiazd lui Gelu, cu
generozitate, scrisoarea tattrlui,motivdndcf, o plstrasedouizecide
ani pentru cd ea fusese scrisd cu cdteva ceasuri inainte de
sinucidere.Gelu Ruscanurf,mdneperplex afldnd ci tatf,l strunu
$
#
muriseintr-un accidentstupidde vdnItoare,ci s-asinucis.Sinegtiii
relateaz|cA aceastaesteversiuneaasupracirora ctrzuserlde acord
sf,se facdpublic6,adicdaceeaa accidentului"cu o pugcf,pe careo
#
6 cercetain birou". Numai el, procurorul,medicullegistgi mf,tugalui
#
#i gtiauadevdrulgi anumecI se impugcase cu pistolulpe care'i-l
tr
trimiseseiubita lui, cu scopulde a se sinucide.Afldnd c6 amanta
ft
f,,
tatf,luisiu era Nora lonescu,"actritaaceeavulgari gi f6r6 talent",
Gelu estesfigiat de durere. Sinegtiii povestegtecf, in urm6 cu
s
,ft doulzeci de ani actrifaera frumoasl gi in plinf, glorie, iar Grigore
{l
Ruscanuo iubeacu patim6.Ea igi comandase nigterochii,dar el nu
fi
$ aveabani si le pldteasca, a$acf, femeianu mai voia s6-l primeascd.
*' Pentrua facerost de bani, Ruscanujucase clrfi, la carepierdusegi
s cei douizecide mii de lei luati de la Societate.Voindcu ardoaresd
fli;
o vad6,i-a scris ctr.se sinucide"dacd nu-l primegtecdtevaclipe,,.
fl Actrifa i-a trimis "un bilefel batjocoritor"gi revolverul,ca dar de
l, adio. in noapteaaceeael s-a sinucis.Camil Petrescuutilizeazl,in
aceastdscendintruziunea naratiud, mod de expuneremai pu{in
folosit in pieselede teatru,pentru care sunt specificedialogul gi
monologul.in finalul discutiei,Sinegtipromite sf,-l eliberezepe
Boruga, un militant socialist aflat in inchisoare,in schimbul
renunfdriila campaniade presi impotrivasa.
4?1
 Maria Sinegti,ale cf,rei scrisoriGelu le pdstrasedin perioada
in careerauamanfi,il implori, ?nnumeleiubirii, strnu facd publica
relalia lor amoroastr,deoareceSinegti ar putea si-i ia copiii, sub
acuzatiaci fuseseo mamf, desfrdnatii.
Cu toateacestepresiuni,Gelu rdmdneinflexibil in hotlrdrea
lui de a dezvilui adevirul despre Sinegti 9i-9i susfine idealul de
dreptate, autocaroctefizfrndu-se: "Am socotit totdeauna cI
dreptatea este absolutil. Dacf, lupt pentru o cauzA, aceasta este
dreptateainstrgi".De altfel, concepfiaidealf,despreo posibilf, lume
perfectilestemf,rturisitiide Ruscanupe parcursulintregii piese,el
susfiniindu-gicu patimtrdorinla de a schimbamentalitateasociali:
"Nu va fi niciodatil dreptate realf, in lume, pAni cAnd ideea de
dreptatenu va rf,mine intangibill, absolutil".
Gelu Ruscanueste un luptitor incrdncenat, strf,duindu-se
sl puni ln practici dreptatea absolutf,, mai ales in r6ndul
proletariatului,deoareceacestaconstituiecategoriaumani cea mai
nedreptiififil: "De altfel, dafi-mi voie si vl atrag luarea aminte
asuprafaptului ci termenul <dreptatea>nici nu are plural. [...]
Curios estectr nedreptateaare plural: nedrepttr[ilepe care le suferi
muncitorime4de pild[... Toattrputereanoastrf,de a spuneceeace
spunem,vine din congtiinlaacesteidrept{i absolute...Un singur
cazdeexceptiear anula-o,precumdaci o singurtrdat[ doi gi cu unu
ar face patru,toatil matematicaar fi nuli".
Etica umtnd alui Gelu Ruscanuse reflectdin cdutare de
certitudini, pentruc6'!fhrl certitudinenu existdadevlr gi nu existd
frumuselepe lume".
Personoj modern, Gelu este hipersensibil gi lucid (despici
firuI in patru), analizearrcu minufiozitatesemnificafiaunui gest, a
uneipriviri,a unuicuvdntpdndla propo(iileuneicatastrofe. intr-ozi.
trebuindstr o intiilneasci pe Maria la unchiul ei, Gelu surprindeo
scenf,in biblioteca"undecredeamci nu e nimeni".Acolo o vedepe
Maria la fereastri,in picioare,iar ldngi ea,stitea foarte"apropiat,acel
Gaian,care-lisArutamdinile gi tu rddeai...".Acest flirt nevinovat
capitd pentru Gelu propo4iile unei catastrofegi din clipa aceea
intrerupedefinitivqi lbri explica{iirelafiaamoroasd cu MariaSinegti,
cireia ii dezvdluiemotiwl abia dupi trei ani de la intAmplarea
respectivI:"Rdsultiu alituri de un blrbatstrdinnu existape lume,iar
472
de atunci incoaceexisti...". Scena evidenfiaze,indbecl, faptul cd
Ruscanuesteinsetat de absolut gi in iubire, concepfialui fiind cI
"iubirea nu poate admite gregealS"[...] iubirea e un tot sau nu e
nimic.. .", ceeace argumenteazimodernismaleroului.
Inadaptat superior, intelectual intransigent, Gelu
Ruscanu mllnifestd invergunare?n lupta permanentiicu ordinea
social6, afacerismulgi politicianismul,susfindndcu obstina{ie
(incipifdnare - n.n.) punerea in practicl a propriilor concepfii
ideale despre existenfa. Gelu trf,iegte drama inflexibiliti(ii
congtiin{ei, a pasiunii anzlizate cu luciditate. Faptelesale,pe care
le considera generatede o inaltii puritate moral5" ii apar acum
dezgustf,toare,dictate de un orgoliu nemilsurat (hybris).
Agezdndu-sein fala "mi$tii lui Voltaire", eroul seintreabddacf,are
dreptul moral de a cere imperativaplicareadreptlfii absolute,de
vreme ce el inctrlcasetoate principiile esenfialeale eticii gi ale
congtiin{ei.Prin monolog interior, imagineaztro convorbiresincerd
cu "acestuitat alter ego", Gelu rememordndtoateerorilesf,vdrgite
in viaf6, congtientizdndfaptul ci a fost inconsecventin respectarea
principiilor absolute. Ignorarea credinfei religioase - "in
atotputernicialui Dumnezeunu am crezut" -, indiferenlafafl de
pdrinli - "memoria pirinfilor nu mi-am cinstit-o" - ii provoactr
puternicetulburtrri de congtiinfS,pe care,pdni atuncio crezuse
*
* "atAtde limpede,de cristal".Faptulc{ trtrdase increderealui Sinegti
L gi-l dezonoraseprin relafia amoroasAcu sofia lui, precum 9i
I$. atitudinea intransigentl fa{A de inerentelegregeliomenegtiale
celor din jur il fac sdse simti vinovatin raportdirectcu sineinsugi,
cu propriacongtiinf6:"Am dorit femeiaaproapeluigi am minfit...
$
s&
{'
am min{itmult....am silit gi pe allii la minciun5...cuvdntuldat mi
l-anrc6lcat...am mdhnitaddncpe cei carem-au iubit... purtarea
mea a stdrnitmdniacelor din jurul meu...,lertarenu am ptiut ce
este...am lovit crdncen...lird indurare".
Puternic chinuit de guvoiul intrebtrrilor care"'td;nescdin
toatepd(ile, ca focurilede armi [...] cdndse dau prin surprindere
lupte de noapte",eroul lui Camil Petrescuesteinvins de propriul
ideal, triiegte dramadestinuluitragic,prin plasarealui intr-o lume
abstractI,plini de ambiguitbligi de percepfiefalsi a societilii
concretesi sesinucide.
4?3
 Coracterizaresdirectd a protagonistuluiesterealizatd9i prin
opiniite celorlalte personaie ale dramei, formula esteticd a
relativismului tnscriindu-se tn modernismul lovinescian
interbetic. Penciulescueste singurul care descifreazdconcep{ia
idealisti a lui Gelu Ruscanu,desprecare afirmtr cd "nu vede
lucruri",ci "vedenumaiidei", din carecauzdigiporeclisedirectorul
"Saint-Just",al cdrui nume s-artraduce"sfdntul Dreptate".Maria
intelectual[ a iubitului siu.
Sinestiprefuiegtesuperioritadea
cf, "intre inima ta gi inima measimt mereu'mereu,lama
mf,rturisind
Saru-Sinesti persifleazl idealismul
rece a minlii tale". $erban
protagonistului,considerdnd c6 ndzuinlele lui sunt iluzii 9i idei
.ocine e de vin6 cf, iei fumurile dumitale dreptrealitate?".
utopice:
praida. un inginerancoratin realitateprin pragmatismulfirii sale,
este impresionatde zbuciumul interior al lui Gelu Ruscanugi-l
avertizeazl.logic gi ralional: "Tovarf,9e Ruscanu, ia seama,
dezmeticegte-te... nu te l6sa dus de guvoiul intrebdrilor 9i
rf,spunsurilor f6r6 sens [...]. Delirul acestaideologicestefoarte
periculos...Nu pdrdsi terenul solid al camaraderiei.... Nu te
aventurain apeletulburiale intrebtrrilor f6rd rdspunsuri. t..l in
mocirlaastaa indoielii,cu cdtte zbalimai mult, cu atatte duce mai
afund...". Dar Gelu rlmdne un spirit absolutizant, insetat de
dreptatea ideattr gi anun!6c6 pleacade la conducereaziarului
"Dreptateasocialtr",argumentdnd cu faptulc6 el nu poatetr[i decdt
in autenticitate,nu poategdndi9i percepelurneadecdtdin punctul
lui de vedere,prin ceeace simte el, prin ceeace se reflecti in
propriacongtiin![:"eu nu pot sA scriudecdtceeace gdndesc'Etr
valorezcu condeiulatdtcdt valoreazlconvingerile mele".
Ceamai asprd9i categorictr judecatd asupramoduluide a fl
gi a gdndi al fui Ruscanuo formuleazdPenciulescu.secretarttlde
redacfie al gazetei"Dreptatea sociald", explic6nd simbolic Ai
structuraacesteiconceptii:"Cine a vdzut ideile devineneom, ca
vrei?... TreceJldcdulprin pddure, aude o muzicd nepdmAnteascd
Si vede tn luminis, in lumina lunii, ielele goale Si despletite'
jucilnd hora. Rdmhnetnmdrmurit, pironit pdmintului, cu ochii la
ete. Ete dispar Si el rdmhne neom- Ori cu fa(a strdmbd, ori cu
piciorul paralizat, ori cu mintea aiurea. Sau, mai ror, cu nostalgitt
absolutulul Nu mai poate'coboripe piimdnl A$a sunt ielele."
474
pedepsesc.,.Nu le place sd fie vdzutegoale de muritori,,. Gelu
Ruscanuse simtecuprinsde hora ielelorSi se autoanalizeazd:,,an
joc... Si eu sunt victims acestuijoc... Wctima acestui nego( cu
idei'.
Se poatespunecf, protagonistul trAieitein lumeaabsolutia
ideilor lui Platon gi nu poate acceptamediocritatea.Idealul
drepttrfii esteo utopie, RuscanucongtientizeazL cL"s-a destrimat
hora ielelor", cf, toate concepfiile trebuie sI se adapteze
imprejurlrilor gi situa{iilorindividualegi, sfrrtecatsufletegte,lbr6
alte repereexistenliale,se sinucide,impugcdndu-se cu pistoluladus
de Maria. El repetd,astfel,destinultatf,luis6u,careseimpugcase cu
pistoluladusde arnantasa.Inadaptat superior, GeluRuscanueste
un invins, devoratde propriileidealuri,egu6ndin plan social,
familial, erotic,moral gi intelectual.
infinolut piesei,Praida afimtr cu tristefec[ dramalui Gelu
Ruscanua fost generat6de un orgoliu excesiv(hybris), care i-a
detenninatgi condusdestinul:"A avut trufia sd judecetotul. [...]
Era prea inteligentca sA acceptelumeaastaa$acum este,dar nu
destulde inteligentpentruceeace voia el. Pentruceeace ndzuiael
sd irrleleagd,nicio minte omeneascf,nu a fost suficientI pdn6
azi...L-apierdutorgoliullui nemisurat...".
Criticul MarianPopaconsiderf, insd c6 Gelu Ruscanu"nu
esteun invins: ar fi fost invins dacl ar fi continuatstrtrtriasctr,
dar moarteasa este moartea cauzeisalett.(o'pamilPetrescu"-
M.Popa).Exegetulsusfineideeacf, eroul esteun invingf,torprin
faptul ca nu abdicl de la idealurilesale, prin atitudinea
intransigenttrfafdde imperfecfiunile societdlii,adicf,nu acceptf,s6
facf, nici un compromis(sd nu publicescrisoarea incriminatoare
despreSaru-Sinegti, sd nu scrie despredelapidarea poetuluilon
Zapreasau despreintendentulRdpoi care fura din cimitir etc.).
Dac6ar fi cedatsl6biciuniloromenegtiar fi insemnatsd renunfela
ndzuinfelesale, s5-gischimbestructuraspiritualhgi str trdiasctr
asemeneaunui om obignuit,ceea ce ar fi fost un e$ecpe toate
planurile.
Camil Petrescu?giabsolvdtotugi eroul, avdndfa[[ de el o
infelegere superioard,deoarecevocea auctoriald sugereazdcu
subtilitatepericolul ce amenin{dsocietatea.Omenireaadrnite
.t75
 ale eroiloqprin exaltareatriirilor, sondarea pdni in zonelecelemai
concesiile morale - minciuna, exagerarea,iryelSciunea,lagitatea, Congtiinta eroului selecteazdacele
ad6nci ale subcongtientului.
compromisurile-, ftri a exercita un control sever asupragradului ia finalf, a sinuciderii' Monologul
fapte care vor duce opliunea
de manifestarea acestora,care pot deveni foarte grave qi pot afecta trf,irilor launtrice,
interior constituieun mijloc artistic de ilustrarea
in profunzime etica qi echitatea socialtr' Din demnitate, Gelu
de reflectareasupraexistentei.
Ruicanu recurge la sacrificiul de sine, in numele propriilor
Limbajul artisticesteremarcabilprin imaginileintelectuale,
principii ideale, congtientizdndneputinla uman6 in atingerea
introspectarea nuanlelor sufletegti,claritatealimbajului analitic.
ausotututui, in afaracirora el sesimteinutil: "Rtrul e in noi... Totul
Figurile de stil se rezumi la comparalii Si epitete, dar "fdrtr
in lume estecoruptibil...Nimic nu e intreg 9i frumos"' 9i nici nu
poatedeveni[...]. Mai meritiiviafaastasi fie triita, dacdtotul 1i se ortografie,fird compozilie,fdrf,stil 9i chiar fdri caligrafie"'(Camil
dI atit de cdrpit9i de indoielnic?...". Petrescu)
Camil Petrescua construit un personaj dramatic, care nu
este structurat pe o serie de trisf,turi caracteriale, ci este o
conptiinfi mereu tensionatS, care se zbuciumd din cauza IOANABOIU-DORCANI
neconcordanteiintre trdirea interioard (subiectivd) si realitatea - personajsecundarde drami psihologici moderntr-
ex ter i oard (obi ec tivd), ceeace genereazAputernicetulburtrripsi hi ce - personaj dramatic modern -
qi un acut sentimentde vinovd{ie- Postulatul "inteligen(a nu - aristocrata -
g."g"gt"niciodat?i, toategregelilesuntistorice..."estefals 9i de aici
tvoragte drama personajuluiprincipal, nevoit sb congtientizeze
faptul cl inteligenla construieqtenumai sisteme utopice (utopic
tr
w
uSufiele tari",
de Camil Petrescu
: iluzoriu, irealizabil,n.n.), bazatepe ideeade absolut,care nu
concordi cu aplicarea"valorilor simplu trf,ite" in realitatea
$ - fuamd psihologicd modernd -

concret6.
r Camil Petrescu estecreatorul dramei de conltiin{5, in care
dramatismulpersonajeloresterealizat prin revelalii succesiveSi,in
mod firesc,de egecurilesuccesivepetrecutein conqtiinfaacestora'
Conflictul dramelorcamilpetresciene esteunul ce se manifesti in
congtiin{a personajelor, generatde imposibilitatea aplicSrii in
realitate a ideilor absotute care-i domini 9i le determinl
destinul tragic. Agadaq conceptul de absolut nu este unul
filozofig ci unul moral, personajelefiind insetate de certitudini
etice, incapabiti de compromisuri, trdind in lumea ideilor pure'
Eroii lui camil Petrescusuntinvingi de propriul ideal, din cauza
principiilorabsolutecarenu sepot punein practici, ;ru sepot aplica
in societatea dominatdde imperfecfiuni.
Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil (impotriva
scrisului frumos) gi se particularizeazd prin formule estetice
moderne.care se concretizeaziprin interesulpentru stdrile difr-rze
$
$ Camil Petrescu(1894- 1957)esteun scriitoranaliticatdtin
.{ romane,cdt gi in pieselede teatru,construindpersonajefrf,mdntate
v
de idealurice rf,mAnla stadiulde teorie,intelectualitrdindin lumea
'i
ideilor pure, care sunt imposibil de aplicatin realitateaconcrettr.
Concepfialui Camil Petrescudespredrama umanf,evidenliaz6
ideea c6 "o dramd nu poate fi intemeiatdpe indivizi de serie, ci
ttxatdpe personalitdsiputernice,a cdror vedereimbrdliseazdzone
pline de contraziceri",cd personajelenu sunt caractere,ci cazuri
de conqtiin{5,personalit6liplenare,singurelecarepot trtri existenfa
ca paradox: "Ceti luciditate, at6ta existen{I 9i deci atita
dram5."
Ioana Boiu-Dorcani este fiica boierului de vi[6 Matei
Boiu-Dorcani,descendentd "a trei logofefigi patruspdtari".Tdnf,ra
nu
de 29-30 de ani estepasionatdde literaturavechebisericeascf,,
gi pe snobii a c6ror
este deloc monden6, dispreluiegte baltrrile

476. 4TT
 superficialitateeste caracteristicd"omului de lume". Ea este
alintati de prieteni 'Jupdni1a",datorittrmdndriei reci 9i pre{uirii
pentrus{rf,mogiis6i, boieri de vifd veche,a cf,rorgenealogieeste
riguros cercetati, acestafiind gi scopul pentru care fuseseangajat
un tdnf,rpasionatde istorie, Andrei Pietraru.
Portretul fizic al loanei Boiu-Dorcaniesterelevatin mod
direct prin intermediul unui articol apdrut in revista "Lumea
ilustrat6": "ovalul chipului prea fin, ochii prea mari, gura prea
expresivd,degetelesub1iri".Orgoliul de casttr aristocratictr se
desprinde,indirect, din privirea plinl de 'oo reverie cu viziuni
medievale"gi echipajulelegantcaresedistingeintre toatetrisurile
ce se plimbd la gosea."Jupdni1a",cum o numeauprietenii,"are
treizecide ani,zecemilioanegi nu s-amtrritatincf,".Ioanail admiri
pe Stendhalgi reporterulsustinec[ ea vrea"sd semeneneapdratcu
domnigoarade la Mdle...", afirmafie care preveste$tepunctul
culminant al dramei.
O admirafie deosebitf,are Ioana pentru SuzanaBoiu, o
ascendentd care,cu cdtevasecolein urmi, in vremeafanariofilor,
avuseseindrdznealasd cear[ in cdsitorie un haiduccondamnatla
moarte, salvdndu-iastfel viata. Ioana Boiu o considerf,pe
strlmoagaei "patroanamea" $i mlrturisegtectrjupdnifade demult
este"idealul meuin trecut... o simt in sdngelemeu mai mult ca pe
oricare dintre strdmogi".Copia portretuluipe care o face dupd
tabloul original aflat la mdnf,stireactitoritdde aceastf,cutezdtoare
predecesoare seamAna, de altfel, foartebine cu Ioananu numaica
trlsf,turi fizice, ci gi ca fire: "ochii mari, ficai, arzf,tori,ocolesc
parcdtot ce e urdciuneplmAnteasc6;frunteainilfatl gi limpede
disprefuiegte bucuriilede prefmlrunt, ale celordin jurul ei...".
Portretul moral al eroinei reiese, in mod indirect, din
faptele, atitudinea Si mentalitatea sa, precum Si din reacliile bine
conlrolate Si ferme. Ioana Boiu, indiferentd, rece, distanti,
m6ndrtr, inaccesibiltr,il strivegtecu distinc{ia ei pe indrlgostitul
AndreiPietraru,caresesimteincapabilde a stabilio comunicare cu
eatimp de pestegaseani, de cdnderabibliotecarin casaboiereascS.
Cdnd el intr[ in iataculprinfeseiintocmaica JulienSorel,ca sd o
cucereascd, IoanaestesttrpAnittrde dilemaintrea-l alungacu dispre!
pe umilul servitorsaude a aveacutezanfapredecesoarei salede a-i
4?8
acceptaiubirea. Orgoliul clasei sale aristocratice trebuie sd fie
satisfdcutde firea putemicI, autoritardgi poruncitoarea btrrbatului.
Acestaestegi motivul pentru care,in cele din urmf,, ii cedeazf,lui
Andrei, fiind impresionatdde curajul cu careintrasein iataculei, de
faptul cd se bf,tusein duel cu prinlul Bazil, fdr[ sd ]ind seamade
porunca ei, precum gi cd acestarepeta gestul lui Julien Sorel,
personajullui Stendhal,din iomanul ei preferat("Rogu9i negg").
Ioana fuseselogoditl cu un francezdin inalta societate,dar
rupsese logodna, deoarecese simtise jignitl de atitudinea
superioari a viitoarei soacre,avdnd o primf, dezamtrgire din
partea clasei socialecireia ii aparfinea. Despreprinful $erban,
careii cerusemdna,are o pareredisprefuitoare, deoarece, cu toate
cd se considerd"sportman,'omde lume, donjuan,poet, pictor gi
cAntdre!",nu este nimic din toate acestea,ci numai un diletant
mediocru.Poatecf, gi din cauzaacestordezamf,girifaf6 de blrbatii
aparlindndclaseiei sociale,Ioanaii cedeazd lui Andrei.
Cu o educa{ie solidl in distincfie f i eleganftr
ilt comportamentaltr,Ioanase autodispretuiegte pentrucd se iubeau
in taind de o sf,ptimdnf,gi comportamentulacestas-ar fi potrivit
servitorilor,nu boierilorde stirpe:"De o sdptlmdnd,viafameanu e
$ decdto preficitorie dezgustdtoare".
Atunci cdndAndrei govdiesf,-idestdinuietatdluiei legf,turalor
$
t
amoroasf,, Ioanaredevinedisprefuitoaregi vede,ca gi tatf,l ei, in
modestulbibliotecar, un arivistmf,runt.Ambifioastr,voindtotugisf,-i
* verificesentimentele, dupdce il surprinsesesirutdndde desplrfirepe
f Efena, f oana il trateazAcu superioritate gi rtrcealtr,nu mai crede
#
ti
j
ameninlarea lui cu sinuciderea,ci devinesartastictrgi dispre{uitoare,
amintindu-giscenadin noapteain careo cucerise:"Sd te omori?Iar
[...] sAte omori?".Andrei,"cu un zdmbetalb, cu o linigtede mort",
se impugctrin iniml pentruiubire,dar omoarf,in el tocmaiiubirea
goptindcu ultimeleputeri:"Pe dumneata te-amucisin mine...Egti
moartf,...mai moartf,decdtdacf,n-ai fi existatniciodatd".
Finalul piesei sugereaz|ideeacf, dragosteadintre cele doud
personajece apar,tinunor clasesocialediferite esteimposibild,de
aceeasoluliaunei iubiri neimpliniteseafld in moarte.
"Suflete tari" situeazdconflietuldrameilui Camil Petrescu
la nivelul congtiinleipersonajelor, carenu suntcaractere cu trdsf,turi
479
morale tradi{ionale, ci personalitifi puternice, adevdrate"suflete
tari", pentrucareopliuniledevin irevocabile.IoanaBoiu gi Andrei
Pietraru aparfin unor clase sociale diferite, antagonice,fiecare
dintre eioi fiind dominat de concepfii inflexibile. Ioana,tributard
prejudecdlilor de castl, mindri, inaccesibill, de o distincfie
strivitoare,"disprefuiegtebucuriile de prel mf,runt ale celor din
jurul.ei...". in opozilie,Andrei Pietraru,total lipsit de prejudecdfi,
esteinsetat de o "dragostein starepur6", absolutd,dominat de un
orgoliuexagerat(hybris- n.n.),care-lconducespreeroareacd poate
trece peste barierele sociale gi poate s6-gi recapetedemnitatea
uman[, de care fusesefrustratin via15din cauzacondifiilor sale
socialeumile. in fond, el n-o iubeape Ioana,ci iubeasentimentul
de iubire. A;adar, cele douf, "sufletefari" care compunun cuplu
antiteticpot comunicapasionalnumaiin fazaiubirii tdinuite,cdnd
interpreteazddeja alte roluri, purtdnd fiecare o masc5:"De o
sf,ptdmdnd,viala mea nu e decdt o prefdcltorie dezgustdtoare",
mdrturisegte loana.
Camil Petrescu estecreatorul dramei de congtiinftr,in care
drarnatismulpersonajeloresterealizat prin revelalii succesiveSi,in
mod firesc,de egecurilesuccesivepetrecutein congtiinlaacestora.
Conflictul dramelorcamilpetresciene esteunul ce se manifestl in
congtiin{a personajelor, generat de imposibilitatea apliclrii in
realitate a ideilor absolute care-i dominl gi le determinE
destinul tragic. Agadar, conceptul de absolut nu este unul
filozofic, ci unul moral, personajelefrind lnsetute de certitudini
etice, incapabili de compromisuri, trdind in lumea ideilor pure.
Eroii lui Camil Petrescu suntinvingi de propriul ideal,din cauza
principiilorabsolutecarenu sepot punein practicS,nu sepot aplica
dominatl de imperfecliuni.
in societatea
Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil (impotriva
scrisului frumos) gi se particularizeazl. prin formule estetice
moderne,carese concretizeaztr prin interesulpentrustdriledifLrze
ale eroiloq de exaltarea trdirilor, sondarepAndin zonelecele mai
addnci ale subcongtientului. Congtiinfaeroului selecteazdacele
fapte care vor duce la optiuneafinala a sinuciderii.Monologul
interior constituieun mijloc artisticde ilustrarea trdirilor lduntrice,
de reflectareasupraexisten{ei.
48(}
Limbajul artisticesteremarcabilprin imaginileintelectuale,
introspectareanuanfelor sufletegti, claritatea limbajului analitic.
Figurile de stil se rezumf, la comparalii Si epitete, dar "ff,ri
ortografie,fdrd compozifie,fdr[ stil 9i chiar f6ri caligrafie" (Camil
Petrescu).
MAREALO
MARIANI
- personajsecundarde drami psihologiclmodernl -
- personaj dramatic modern -
- junele amorez-
"Act venelian",
de Camil Petrescu
- dramd psihologicd modernii -
Camil Petrescu(1894- 1957)esteun scriitoranaliticatAtin
romane,cdt gi in pieselede teatru,construindpersonajefrdmdntate
de idealurice rimdn la stadiulde teorie,intelectualitrf,indin lumea
ideilor pure, care sunt imposibil de aplicatin realitateaconcreti.
Conceplialui Camil Petrescu despredramaumanf,evidenfiaztr ideea
cd "o dramd nu poatefi tntemeiatdpe indivizi de serie,ci matd pe
personalitdSiputernice, a cdror vedereimbrdliseazdzonepline de
contraziceri", cf, personajelenu sunt caractere,ci cazuri de
congtiin{i, personalitdfiplenare,singurelecarepot trdi existenfaca
paradox:*Ceti luciditate,atita existen{trgi deci atAtadram5."
Marcello Mariani, personaj secundar al dramei,
intruchipeaztr aventurierul,tipul tAntrruluimonden,simbolizdnd
o epocda deprav[rii pi a libertinajuluice caracterizaVenejiain
secolulal XVlll-lea.Degidescendent din nobilafamilieMariani,
"inscrisdin Carteade aur de la 1214,iar de la 1534,baroniai
SfhntuluiImperiu...",Cellino estenumai "rtrmtrgi{aunui neam
ilustru", a$acum il considerdPietroGralla.El nu reac{ioneazd in
niciun fel la jignirile acideale contelui,deoareceestecoplegitdb
superioritatea moral6covdrgitoare a acestuia,
autocarocterizdndu-se
I ca fiind un aventuriersuperficial,preocupat numaide femeigi de
I .181
 evenimentemondene:"Eu sunt ntrscuts[ iau o gdccilatiipe zi la
Florian gi sd scriu scrisori de dragoste',. . congtiin{a personajelor,generatde imposibilitatea apliclrii in
Dupi intAmplareatragic[ din noaptea intdlnirii cu Alta,
Cellino igi descoperf,profunzimi nebanuite,congtientizAndcf, viaga
are cu totul alte Valori pentru care meri0l.s6 trliegti: ..De trei
sdptimdni de cdndv-am intilnit, am inv{at lucrul cel mai de seam6
pe care-l poateinvtr{aun om intreg... Cd aceastf,viaftr nu merittrsi
fie tr[itf, cu orice pret".
Cellino gi Pietrosuntceledoui jumtrttr{i simetriceale unui
btrrbat carear constituisimbolul absolutului, atat in viala sociali,
cdt 9i strict individual.Inifial, Pietroconsideractr defineadevirul
desprefemei 9i despreiubire: "Cine alearg[ gi nu se opre$tela una
singuri, pierde din fenieie ceea ce e mai bun". El ajunge sf,
gdndeascdexact invers, avdnd un acut sentiment de vinovf,tie.
simfindu-sejenat gi ridicol pentruci-i dtrduselec{ii lui Cellino,un
adevf,rat specialist in cunoagtereafemeii: ..Ah, de ce nu te-am
intdlnit mai demult... de c6titsuferinfi 9i ridicol ag fi fost crufat...
degieramat6t de ingdmfat,inc6t poateci chiar dacf,te-agfi intAlnit,
nici nu ag fi statde vorbd cu d-ta... Acum ingelegce neghiobiete
sfdtuiamatuncicAndte certamctrschimbimereufemeile,'.Cellino
esteconvinscd femeileconstituieprincipaladistracfiein via1i, dacf,
btrrbatulrespecti o singuri condifie, aceeade a nu le lua in serios,
deoareceele nu iubesc,ci vor numai sd sufere atunci cind sunt
pf,risite: "Femeile nu iubesc,.. ele suferi numai fiindcd sunt
pirlsite. t...] O femeiecu care rf,mdi mai mult dec6ttrebuie,te
disprefuiegtecf,utdndneapdratpe un altul capabil s-o pdrdseasc6,'.
Concepfiafiecdruiadintre cei doi blrbafi poate fi o viziune
absoluttr despre iubirea reflectattr in sufletul femeii. pietro
preferd femeia ca esenftr gi unical ca monadtr, reprezentatf,de
Alta, pe careo aSazd.
"deasupratuturor celorlaltefemei", vdzdndin
ea femeiaideald.Cellino,dimpotrivtr,considerdcf, femeia ideali
existi pe lume, dar nu intr-o singurl fiinfit, ci .,risipitil in toate
femeile", de aceeaeatrebuieadunat?l..ludndde la fiecarecdteceva,
de la suteqi din sutede femei".
Camil Petrescuestecrcator-rl dramei de congtiinftr,in care
dramatismulpersonajeloresterealizat prin revelagii succesiveSi,in
mod firesc,de egecurilesuccesivepetrecutein congtiinfaacestora.
4A2
Conflictul dramelorcamilpetrescieneesteunul ce se manifesttrin
realitate a ideilor absolute care-i domintr 9i le determintr
destinul tragic. Agadar, conceptul .de absolut nu este unul
filozofic, ci unul moral, personajelefrind tnsetatede cenitudini
etice, incapabili de compromisuri, ffdind tn lumea ideilor pure.
Eroii lui Camil Petrescusuntinvingi de propriul ideal' din cauza
principiilor absolutecarenu sepot punein practici, nu sepot aplica
in societateadominatdde imperfecfiuni.
Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil (impotriva
scrisului frumos) gi se particularizeazl prin formule estetice
moderne,care se concretizeazf,prin interesulpentru stlrile difuze
ale eroilor, de exaltarea trdirilor, sondarepdnl in zonelecele mai
adinci ale subcongtientului.Congtiinta eroului selecteazf,acele
fapte care vor duce la op{iuneafinaltr a sinuciderii.Monologul
interior constiluie un mijloc artistic de ilustrarea trf,irilor lluntrice,
de reflectareasupraexistentei.
Limbajul artistic este remarcabilprin imaginile intelectuale,
intr6spectareanuantelor sufletegti, claritatea limbajului analitic.
Figurilede stil serezuml lacomparalii Si epilete,dar "f[rf, ortografie,
fdrd compozilie,fdr[ stil gi chiar firi caligrafie".(Camil Petrescu)
PIETROGRAIIIT
- personaj principal de dramtr psihologictrmoderntr-
- personaj dramatic modern -
- personajlnsetat de absolut -
"Act vene(itn',
de Camil Petescu
- dramd psihologicd modernll -
Camil Petrescu(1394 - 1957)esteun scriitor analiticatdtin
romane,cdt gi in pieselede teatru,construindpersonajefrlmdntate
de idealuri ce rtrmdnla stadiul de teorie, intelectualiffiind in lumea
ideilor pure, care sunt imposibil de aplicat in realitateaconcreti.
Conceplialui Camil Petrescudespredramaumani evidentiaziideea
483
 cd "o dramd nu poatefi intemeiatdpe indivizi de serie, ci axatdpe
personalitdyiputernice,a cdror vederetmbrdliseazdzonepline de
contrazicari", cA personajelenu sunt caractere,ci cazuri de
congtiinftr,personalitdliplenare,singurelecarepot tr6i existen{aca
paradox:"Catd luciditate,atAtaexisten{trqi deci ateta dram5."
Pietro Gralla este personajul central al dramei ,,Act
vene{ian" de Camil Petrescu,intruchipdndoniul superior,
insetat de absolut in iubire. Cu o descenden(d obscuri, pietro
fusesesclav,apoicorsar gi urcasein ierarhiasociall pdn6la rangul
profesional de proveditor (inalt functionar public in vechea
republicdvenefiani, inslrcinat cu guvernareaunei provincii, cu
diversefunclii de control- n.n.) gi la cel nobiliar.de conte.
Ca toatepersonajele dramaticeale Iui Camil Petrescu, pietro
Gralfa este caracterizat direct printr-un portret fizic sugestiv
pentrutraslturilemorale:"un birbat ca de 40-45de ani, inalt, nas
puternic, gura mare, nervozitate btrrbtrteasc5,impulsiv", cu o
privire de o{el gi o expresieinfricogitoare care paralizeazd pe
adversar.Aparentestefoartecalm gi echilibrat, dar se ghiceptein
el o "fierbereinterioarf,firl egal".Estetotdeaunalucid, ,.pdndgi in
clipele de febrd.".Nicola il caracterizeaTd direct, spundnddespre
Grallhc6,degigovdiemult inaintede lupt6,analiz6ndcu luciditate
toate fafetelesituatiei,in clipa cdnd se decideasuprasolufiei,
acfioneazf,cu fermitate gi inflexibilitate in direcfia stabilit6:
"lnaintede bltllie parctrnu mai esteom... Ai zicecd e cel rnai
fricoscomandant... Mi trimite de cdtedoud-treiori in spionaj...
Schimblde zeceori planurile...Dar cdndluptaa inceput,nu-l mai
recunogti... E hotdratca moarteainsiqi...".
Portretul etic al protagonistuluireieseindirect din trdirile
interioaregi zbuciumulsufletesc,reliefateprin analizapsihologica
a sttrrilorfaite in profunzimede intelectualulinsetatde absolrrl,
chinuit de incertitudini gi de caren{eleumanitifii, toate aceste
I
modaliti!i inscriindu-sein lbrmula artistic6 de construirea
personajuluimodern.
Analitic Ailucid, Pietrodespicdfirul in patrugi dup6ceeste
I
trddatde sofialui gi, degigrav rinit, esteinsetat de certitudini in
mecanismulatdt de complexal iubirii: "Acum desfactotul, rna
trudesccu ?ntreaga magintrrie.sI v6d caresuntroti{elerupte...Si
f.
vdd cum a fost cu putin!6o asemenea intdmplarede necrezut,'.
.t84
insetat de absolut, Gralla este preocupatde esen{a, de
confinutul etic al omului, fiind total dezinteresat de aparen{esau
convenienfe: "Suntemalcdtuifi din propriilenoastre cdtesuntqi
fapte,
cum sunt".Pentruaceeagiconceplieesteilustrativf,replicape carei-o
dd lui Cellino,care,negdsindun argumentvaloric in propriulcaracter,
semotiveazdprin genealogiaedificatoare:"Nu mf, intereseazf, familia
dumitale.Mi intereseazd s6-mispui cine e;ti d-ta".
Absolutul in iubire este"ilusftat prin teoria filozofului
Leibnitzprivind monado,in caresereflecttrtot universul. (Monada
definegteunitafile indivizibile din care ar fi compusl lumea;
monadelesuntentitifi spiritualeindivizibile,active,careoglindesc
in sineintregulunivers- n.n.).lntr-oierarhiea monadelor, monada
supremdar fi, conformacesteteorii, Dumnezeu,iar imediatsub El
existd o altd monadd."care este femeia". Pietro considerdcl
"deasupratuturor celorlaltefemei" se afl6 Alta, sofia lui, careare
meritul cl reugises6-i descopereiubirea. Dominat de iubirea
absolutS,Grallaare aceea$iconcep{ieca gi Gelu Ruscanu,vorbind
despreiubire aproapecu aceleagicuvinte:"Dragosteae preferinfd
exclusivd,saunu mai e nimic".
Dramalui PietroGrallaestecauzatdde egecurisuccesive,
asemlnltoare cu ale celorlalte personaje camilpetresciene.
Deziluzionatde starea deplorabili a flotei gi de coruplia din
administrafie,Grallajignegtepe unul dintre nobilii carese ocupau
de dotarea navelor gi este destituit din funcfia de comandant.
Acestuiegecin plan profesionali se adaugi un altul in plan
moraf gi anumeacelacd,in locul siu fusesenumit Elmo, un vechi
gi bun prietenal lui Pietro,care estedezamf,gitctr acestaprimise
s6-l inlocuiascdla comandaflotei: "iti dorescizbdndf,,Elmo. Dar
mai cu seamdifi dorescprieteni,a$acum !i-am fost eu !ie, gi nu tu
mie...". Lui PietroGrallaii rtrmdneun singursprijin,iubireasofiei
sale:"Tu egti singurullucru pe careil mai am pe lume,ultimul
refugiu.[...] M-a trddatgi Elmo! Mi-era ca un frate...Venindpe
canal am simlit, cu ochii topili in noapte, prdbugireatuturor
visurilormele.[...].Tuegtisingurullucrucaremi-arlmaspe lume".
Tentativaso{ieisalede a-l asasinagi revelafiaadeviruluicd
iubirea absolutf,in care credeaeste numai o iluzie, il coplegesc
definitivgi ornoardin el acestsentiment,
asemenea lui AndreiPietraru,
,t85

replicafiind aproapeaceeagi:"Dac6 e vorba desprefemeiacaremi-a ff
fost nevast?l,
pe caream iubit-o e de prisos...Aceeae moartademult.
E mai moarti decdtdacf,nu s-arfi ntrscutvreodatil...,'.
Orgoliul nemisurat al lui PietroGralla il face s6 respingd
imaginearidicold a solului incornorat,dar mareasa drami nu este .Ii
I filozofic, ci unul moral, personajelefrind tnsetatede certitudini
ci l-a ingelatAlta, ci ci el insugis-a ingelatasupraei, agacum ii
mf,rturisegte lui Cellino: "in orice c;az,femeiape cdre eu, ca bun
cunoscdtor,am ales-o,nurnerlta... Aci, ai avut o vedereclar6,o
mai just6 inlelegerea realului, ai cunoscutmai bine meandrele
caracteruluifemeiesc...[...] Asta nu m-a impiedicats6 m6 port ca
un nf,tf,rduridicol carefinea cu orice pre! s6-Jidea lec!ii... despre
femei gi despreiubire...". Experienlaiubirii l-a agezatpe Gralla
intr-o rlscrucea viefii, in carei s-aoferit deopotrivdbineleqi rdul,
dar optiuneaesteireversibilf,,ca la tofi eroii ingelafiin dragoste:,,A
fost o intdmplarein viatameacareaveamenireas[ decidl intre cel
mai marebine gi cel mai marerf,u... $i a deciscel mai marer6u,'.
Lucid gi ra{ional, Gralla sufertratdt din pricina egeculuiin
plan profesional,cdt gi din cauza dezamf,giriiin prieteniegi in
iubire. Drama personajului este cauzat| de reflectarea in
congtiin{tr a acestor egecuri, dar gi a orgoliului s6u, care il
$
impiedicasesd fie rafional:"Sunt un marinar prost gi nespusde
increzut,o brutf,".
Nefericirea lui Gralla esteprovocat[de faptul cd devenise
un om de rdnd,din carecauzdse autodisprefuiegte, mai alescd se
considerase intotdeauna un btrrbat puternic qi intransigent:,oCeea
ce mi se pdreapoatecuvenitatunci,acumc6ndmf, simt ca un vas I,
gol, mi se pare o scrisoaregregitadresatd.Ce sensare sd-mispui
acestea, astdzicdndeu nu mai sunt decdtumbraunui om pe care-l
'l
credeamcI existf,?".
inlinalul piesel, PietroGralla pleaci spreun loc necunoscut,
ca si se restabilizezepsihic, sf, se reglseascdpe sine, acest
"altcineva"pe carenuJ cunogteagi pe careil percepeacu totul altfel
decdtseimaginase.Poatefi gi aceastdplecarepe tdrdmurimisterioase
o sinucidere, personajulfiind invins de propriileidealuri.
Camil Petrescuestecreatorul dramei de congtiinfi, in care
dramatismulpersonajeloresterealizat prin revela1iisuccesiveSi,in
mod firesc,de egecurilesuccesivepetrecutein congtiinfaacestora.
486
ni
,
t.
Conflictul dramelorcamilpetresciene esteunul ce se manifesttrin
Dl
G conqtiin(a personajelor, generatde imposibilitatea aplictrrii in
l
lI,\ realitate a ideilor absolute care-i domintr 9i le determinl
destinul tragic. Agadar, conceptul de absolut nu este unul
etice, incapabili de compromisuri, trdind tn lumea ideilor pure.
Eroii lui Camil Petrescusuntinvingi de propriul ideal, din cauza
principiilor absolutecarenu sepot punein practicf,,nu sepot aplica
in societatea dominati de imperfectiuni. I
Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil (impotriva
scrisului frumos) gi se particularizeazl prin formule estetice
modeme, care se concretizeazdprin interesulpentru st[rile difuze
ale eroilor, de exaltarea tr[irilor, sondarepdntrin zonelecele mai
addnci ale subcongtientului.Congtiinfaeroului selecteazf,acele
fapte care vor duce la opfiunea finalf, a sinuciderii. Monologul
interior constituieun mijloc artistic de ilustrarea trlirilor lduntrice,
de reflectareasupraexistentei.
Limbajul artisticesteremarcabilprin imaginileintelectuale,
introspectareanuanfelor sufletegti,claritatealimbajului analitic.
Figurile de stil se rezumA la compara(ii Si epitete, dar "fdtf,
ortografie, f6rf, compozifie, fdrf, stil gi chiar flrl caligrafie".
(CamilPetrescu)
a:
SARU-SINn$TI
$nRBAN
- personaj secundarde dramtr psihologictrmoderntr-
Ji
- personaj dramatic modern -
ill
"Jocul ielelor",
de Camil Petrescu
* - dramd psihologicd modernd -
$
,s Camil Petrescu(1894- 1957)esteun scriitoranaliticatdtin
romane,cdt gi in pieselede teatru,construindpersonajefrlmdntate
*ft de idealuri ce rdmdnla stadiul de teorie. intelectualitrf,ind in lumea
$'
$
ideilor pure, care sunt imposibil de aplicat in realitateaconcretd.
Concepfia lui Camil Petrescu despre drama umanf, evidentia3d
4AT
care se afla, demonstrdndincrederea de sine, in puterea lui
interioardcareestede neinvins:"Nu md sperieatacurile...$tiu sl
primesclovituri, dar mai alesgtiu sd dau... $i cel lovit de mine nu
semai ridicd...".
Stilul lui CamilPetrescuesteanticalofil (impotrivascrisului
frumos- n.n.) gi se particularizeazdprin fbrmule esteticemoderne,
carese concretizeaz[prin interesulpentru sttrriledifuze ale eroilor,
de exaltarea trlirilor, sondarepdni in zonele cele mai addnciale
subconEtientului. Congtiinfaerouluiselecteazd acelefaptecarevor
ducela opfiuneafinalf, a sinuciderii.Monologul interior constituie
un mijloc artistic de ilustrare a trf,irilor liuntrice, de reflectare
asupraexisten{ei.
Limbajul artistic este remarcabilprin imaginile intelectuale,
introspectarea nuanfelorsufletegti,claritatealimbajului analitic.
Figurilede stil serezuml la comparaliigi epitete,dar "l6rd ortografie,
f6rf,compozifie,fdrf,stil gi chiar fdrdcaligrafie".(Camil Petrescu)
Personajde teetru modern expre$ioni$t
MANOM
- personajcentral de dramtr midernd expresionisti -
- personaj-simbol -
"MeSterulManole",
de Lucian Blaga
- dramd de idei modernd expresionistd -
Drama "MegterulManole" a apArutla Sibiu in 192J,iar la
6 aprilie 1929 arc loc premierapiesei la TeatrulNalional din
Bucuregti. Piesalui Lucian Blaga(1895-1961) se inspir6,caatdtea
altecrea{iiliterare,din mitul popular al jertfei pentru crea{ie,pe
care insf, scriitorul-filozof il intelectualizeazd,addncindu-l in
infelesurilelui cele mai intime, cu instrumentele teatruluimodern,
ale curentuluiliterarnumit expresionism.
490
Concep1ia esteticd a expresionismalui se fundamenteazd
prin raportarea lucrurilor la absolut tntr-o noud expresie a
spiritualitdgii um&ne. Trdsdturile expresionismului pot -fi
resfiAnse Ia cele relevate tn drama "Mesterul Manole',:
o expresiapurd a trdirilor sufleteyi;
c imagini puternice, violente pentru a exprima nelinistea
existengiald, idealul tntoarcerii la sufletul primarl
o personajele sunt figudseaetjee reprezentotivepentru o
tntreagd categorie, Jiind mai mult simboluri ale unor idei sau
concepte.decdt individualild(i umane;
o titlurile sau subtitlurile pieselor expresioniste (,,MeSterul
Manole"r "Zamoke"r "Tulburarea apelort'r,,Avram lancutt,
"Anton Pann") au valoare de simbolprin trimitere la mitologie Si
plasarea in atemporalitate, prin intoarcerea la mit Si legendd;
o esen(ializarea Si abstractizarea printr-un limbaj
& metaforic absolut, potenldnd misterele, prefdcdndu-Ie,,tntr-un
mister Si mai mare".
#
#
Piesa "Megterul Manole" este o dramtr de idei
expresionisttr,care arelabazd mitul estetical crea{ieiilustratde
$
p balada popularb "Mf,nf,stireaArgegului". Piesa lui Blaga este
{ construittrprin jertfa gi suferin{a megteruluiManole, valenta
$
#
{.
populari fiind imbog[fit[ cu profundeidei filozoficein perspectivl
$' expresionist6.
K.-
s Lucian Blaga specific5,"Locul ac(iunii: pe ArgeS in jos.
*
Si Timp mitic romAnesc".
wl.
** Manole estepersonajul central al drameide idei "Megterul
u
Manole" de Lucian Blaga, la care se raporteaztrtoate celelalte
$ personaje, capurtdtoare ale unor idei Si concep(ii gi mai pufin ca
fi individualitalidistincte.Manoleestecreatorulde arttr,un martir
$
ji
al frumosului, deoarececrea{ia inseamnf,pentru el patim[ gi
mistuire: "Lbuntric, un demon strigi: cl6degte!Pdmdntulse
impotrivegte gi-mistrig6:jertfegte!...".
j
Manole este un personaj-simbolgi modern, o jigurd
1 genericd,reprezentativdpentruo intreagdcategorieumand,fiind mai
tr
$. mult un purtdtor de simboluri ale unor idei Si concepte, decdt o
?. individualitatedistinct6.Mira il vedeca pe o "inimtr fdrtr odihntr,
i
.t9l
$
 pretinde,intrucdtbisericase inal!6impotrivalui. AgadaqManole
gind treaz, visare fiiri popas", iar in discufia cu Bogumil, dupf,
ca fiind dominat de trdiegtechinuitorun conflict interior, estemdcinat de ciutiri,
zidirea Mirei, el insuqise autocaracterizeazd
zbdtdndu-se neputinciosin dileme existenliale:'Jertfaaceastade
patimacrea{ieicare"e foc cemistuie[."] Si e pedeapsf, 9i e blestem"'
din primascend' neinchipuitcine o cere?Din lumindDumnezeunu poates-o ceard,
LucianBlagaidentificdtn mod direct, chiar
fiindca e jertf6 de sdnge,din addncimiputeri necuratenu pot s-o
in tlidascalii,sufletul "chinuit 9i frtrmAntat" al lui Manole,care
cearf,, fiindci jertfa e impotriva lor". Doctrina bogomilistd este
sta aplecat"pestepergamentegi planuri"' mf,surdnd9i calculdnd'
ilustratdaici prin ideeacd echilibrulgi eternitatea Universuluisunt
Dramaturgul creeazd., cu modslitd(i expresioruisle.tensiuneaunei
prin relevareaideilor exprimatede personajul- determinatede cele doud forle la fel de puternicecare-lcompun,
vieli superioare,
binelegi riul: "$i dacb intruvegniciebunulDumnezeu gi crdncenul
simbolManole.Elestetulburat pentruci"de gapteani ["'] nicio
de'lJ de ori' Bogumil Satanailsunt frafi? [...] Poateci unul slujegte celuilalt",mediteaztr
izbdnd6".zidurilemf,ndstiriise prdbugiserd
in calculelelui Manolesemnificaliisatanice, "numaiin starefulBogumil
descifreaza
pecdnd"in imparalialui Dumnezeu, a socoti e un Manolegf,segte o solufiesurprinzdtoare, aceeade a uni cele
iadsesocote$te",
doul imperativelduntrife,jertfu Si zidirea, deznddejdealui fiind
pf,cat",aqacd unica solu{ie rdmine jertfa, pe care megterulo
cornparabildcu aceea a lui Faust, monologurile acestordoutr
respinge la inceputcu fermitate: "A fost sapatin piatrd:sd nu
poruncile"' personaje fiind foarte asemAndtoareca intensitatetragicd
ucizi.$i alt fulgerde atuncin-a mai cdzutsd gteargd - "lduntric, un demon striga: clddeSte!Pdmdntul se-mpotriveSte
Manoletrliegte la cote maxime tragedia creatorului de
valori spirituale,durabile pestetimp, care constituie conflictul si-mi strigd: jertfeSte! [...] Wsul s-a tot depdrtat spre veSnicul
niciodat"-, precum gi ca profundl medita!ieasupraminunii:
dramaticin luptacu propriuldestin:"A meaa fost patima'eu am
"povarebisericilorSi-o{inepretutindenicu umilinldpamdntul[...]
fost al patimei",invingandin celedin urmdartistulin falaotnului 'T
drama numaipentrnminuneameanu segdseSte [...] piatrd necuprinsdde
Manole.Ancoratdchiarde Blagain "timp mitic romdnesc", {. hlestems-o sprijineascdsubt ceruri".
reflectditleeutimpului ini(ial al miturilor, situa{iilesuntarlretipale, s.
Conflictul dramatic este definit prin nelini$tea $i
etern repetabile,iertfu fiind singuracare face posibi16o crealie
unicdgi veqnicd.Personajulesteinsdmodernprin st6rileprofunde
qi ideilefilozoficecare-irascolesc fiin{a:Manoleseopunemaiintdi
# tensiunea sufleteascl ale megterului,amplificatede iubirea
profundd pentru Mira, "femeia adusl de pesteap6", simbolul
puritdtii,careinlelegepatima lui Manole pentru creafiegi faptul
cu toat6forla jertfei "ar
umanecare line laolalttrincheieturile pdni- i
* cd pasiunealui esteimpusi de destin,ca un blestem.
n veaculveacului",deoarece omul nu se poate ridica la inlelegerile fl

apoi se sr"rpune febril t. Curacterizat direct de celelalte personaje, Manole este

superioareimpusedin timpuri ancestrale,
zidirii neputdndu-se impotrivipatimei. $ numit de zidari "Megterul Nenoroc", pentrucf, ldcrimeazdcu
amdndoiochii, semn ctr "ceva hotlrdtor se petrecein el". La
Artistulincearcdsd gdseascd rdspunsla intrebarea "cine se I presiunilelui Vodd,artistulmai cereunrd,gazde trei zile gi decide
opune zidirii?", dar Bogumil, sus[indnd cu tenacitate doctrina F cd "bisericu se va ridica!"
jertf-ei,considerd cd numai sufletulunui om clddit in zid ce ar iegi i,
.,trupul hf,rf,zitviermilor" gi ar intra "invingator in lrupul Megteriise revoltd impotriva hotarAriilui Manole, care
din
astf-el .:
sfdnt' Solufia congtientizeazi cd estemistuit de patima crea{iei:"am inceputsi
bisericii,hdrazitveSniciei",ar puteasuslineldcaqul
clddescfiindcdn-amputlrtaltfel" gi le mdrturisegte zidarilorideea
starelului este ferm6: "numai ierfa cea m(tre poale sd ajute"'
jertfeipe caretrebuies-oirnplineascd impreund,fiind acumobsedat
Manoleesteros de indoieli chinuitoarepentruci "bisericarni se
de ridicareabisericiicu oricepre!,replicalLridevenindun luitmotiv:
cere,jertfa mi se cere"9i credecd Dumnezeunu poatecerejertfa,
deoareceporuncadivina estesd nu ttcizi, iar Satananu o poate "hisericu se va indlta!"

492 493
gdnd treaz, visare firtr popas", iar in disculiacu Bogumil,dupf,
zidireaMirei, el insugi se autocaracterizpazd ca frind dominat de
patimacrea{ieicare"e foc cemistuie[...] li e pedeapsd gi e blestem".
LricianBlagaidentificdin mod direct, chiardin primascend,
in didascalii,sufletul "chinuit gi frimAntat" al lui Manole,care
std aplecat"pestepergamente gi planuri", mdsurdndgi calcuidnd.
Dramaturgulcreeazd,cu modalitd(i expresioniste,tensiuneaunei
vieli superioare,prin relevareaideilor exprimatede personajul-
simbolManole.Elestetulburat pentruc6 "de gapteani [...] nicio
izbdnda",zidurilemdnf,stiriise prdbugiserd de 7? de ori. Bogumil
descifreazd in calculelelui Manolesemnificaliisatanice, "numaiin
iad sesocoteqte", pe cdnd"in irnpdr[{ialui Dumnezeu,a socotie un
p[cat", agacd unica solu{ie rImAne jertfa, pe care megterulo
respingela inceputcu fermitate: "A fost sapatin piatrd:sd nu
ucizi.$i alt fulgerde atuncin-a mai cdzutsd $teargA poruncile".
Manole trdiegtela cote maxime tragedia creatorului de
valori spirituale,durabile pestetimp, careconstituieconflictul
dramaticin luptacu propriuldestin:"A meaa fost patima,eu am
fost al patimei",invingdndin celedin urmdartistulin fafaornultri
Manole.Ancoratdchiarde Blagain "timp mitic romdnesc", drama
reflectl ideeutimpului ini1ialal mituribr, situafiile sunt arhetipale,
etern repetabile,jertfa fiind singuracare face posibil[ o creafie
unicdgi vegnic6.Personajulesteinsdmodern prin starileprofunde
9i ideilet'ilozoficecare-irdscolescfiinfa:Manoleseopunemai intAi
cu toatdfbrlajertfeiumanecare"ar line laolalttrincheieturile pdna-
n veaculveacului",deoarece omul nu sepoateridicala infelegerile
superioareimpusedin timpuri ancestrale, apoi se supunefebril
zidirii neputdndu-se impotrivi patimei.
Artistul incearcdsd gdseascd rispuns la intrebarea"cine se
opune zidirii?", dar Bogumil, susfindndcu tenacitatedoctrirta
jertfei,considerlcd numaisufletulunui om cldditin zid ce ar iegi
astfefdin "trupul hdrdzitviermilor" gi ar intra "invinghtorin trutrtul
bisericii,hdrazilveSniciei",ar puteasuslineldcagulsfAnt.Solulia
stareJuluieste fenni: "numai jertfu cea mare poate sd ajute".
Manoleesteros de indoieli chinuitoarepentrucd "bisericami se
cere,jertfa mi se cere"gi credecd Durnnezeu nu poatecerejertfa,
deoareceporuncadivind estesd nu ucizi, iar Satananu o poate
492
pretinde,intrucdtbisericase inallI impotrivalui. Agadar,Manole
triieqte chinuitor un conflict interior, este mlcinat de ciutiri,
zbdtdndu-se neputinciosin dileme existenliale:'Jertfaaceastade
neinchipuitcine o cere?Din lumind Dumnezeunu poates-o cear6,
fiindca e jertli de sdnge,din addncimiputeri necuratenu pot s-o
ceari, fiindc6 jertfa e irlpotriva lor". Doctrina bogomilisld este
ilustratdaici prin ideeaci echilibrulgi eternitateaUniversuluisunt
determinatede cele doud for[e la fel de puternicecare-lcompun,
binelegi rf,ul:"$idac6 intruvegniciebunulDumnezeu gicrdncenul
Satanailsuntfrafi?[...] Poatecd unul slujegteceluilalt",mediteazl
starefulBogumil
Manole gase$te o soluliesurprinzitoare,aceeade a uni cele
doud imperativeliuntriie, jertfa Si zidirea,deznldejdea lui fiind
cornparabildcu aceea a lui Faust, monologurile acestordoud
personaje fiind foarte asemdndtoareca intensitate tragicd
- "lduntric, un demonstrigd: clddeSte!Pdmantulse-mpotriveSte
Si-mi strigd: jertfeSte! [...] Wsul s-a tot depdrtat spre veSnicul
niciodot"-, precum qi ca profundd meditalie asupra minunii:
"ltovarebisericilorSi-oline pretutindenicu umilinldpdmdntul[...J
numaipentru minuneanTeenu segdseSle[...J piatra necuprinsdde
bleslems-o sprijineascdsubt ceruri".
Conflictul dramatic este definit prin nelinigtea gi
tensiunea sufleteascl ale meqterului,amplificatede iubirea
profundi pentru Mira, "femeia adusi de pesteapf,", simbolul
puritalii,careinlelegepatima lui Manole pentru crea{iegi faptul
cd pasiunealui esteimpusl de destin,ca un blestem.
Csructerizat direct de celelalte personaje, Manole este
numit de zidari "Megterul Nenoroc", pentru cf, ldcrimeazicu
amindoi ochii, semn c6 "ceva hotdrdtorse petrecein el". La
presiunilelui Vodd,artistulmai cereunrdgazde trei zile gi decide
cd "hiserica se va ridicu! "
Megterii se revoltd impotriva hotlrdrii lui Manole, care
congtientizeazi cd estemistuit de patima crea{iei:"am inceputsd
clf,descfiindcdn-ampututaltfel" gi le mf,rturisegte zidarilorideea
jertfeipecaretrebuies-oirnplineascd impreund,fiind acumobsedat
de ridicareabisericiicu oricepref,replicalui devenindun luitmotiv:
"hiserica se va indlla!"
dt9s
 Manole anun!6 zidarilor cI jertfa trebuie si fie la fel de
mirea{A ca zidirea insdqi, "o viald scumpdde om se va clddi tn zid,
jertfa va fi.o sotiecareinci n-a nliscut,sori saufiicA, [...] sordcurati,
fiicd luminatl. Mira esterevoltatf,c[ megteriivor sI comitii o criml
gi incearcf, si-gi convingi soful: "Manole, ai mai vizut minuni
innlfatepe moarte?...".Meqterulincearcds-o determinestrplece,dar
zidarii il constrdng,in virtuteajurdmdntuluifdcut,s-o zideascf,.
PentruManole jertfa lui este iubirea absoluttr, pe mlsura
patimii 9i pe mlsura crea{iei: "aceluiai se va lao" care mai ture va
iubi", definindu-se astfelmomentulde vtrf al conflictului dramatic.
Scena zidirii Mirei, care acum nu mai este "nici cf,prioarf,,
nici izvoq ci altar [...] intre blesternul ce ne-a prigonit gi
jurlmdntul cu carel-am invins" esteparteaceamai liricd a dramei,
reliefhnd,indirect, suferin{a sftlgietoaregi patima impetuoastra
artistului.Manolesimtecf, sacrificiulcelei mai iubite fiinfe, esteo
formi a jertfirii de sine, ceea ce ii df, puterea sI implineascd
ritualul jocului cu moartea,pe careMira gi-l asumi cu seninf,tate
mioritici. Ca gi Manole,Mira esteo fiinp superioarf,gi de aceea
acceptAmoartea,pentru ca artistul str-gi poattr implini idealul
estetic: "LdcaSulcre$tenebun.El vafi un cdntecde iubire impletit
cu un cdntecde moarte". Manole gi Mira sunt uni(i in moarte,
a$a cum fusesertrin via{tr, numai impreuntr reugind str
destrvArgeascS miracolul zidirii sliintului ltrcag:"Mira, tu inceput
gi sfhrgit,tu totul [...]. intre voi doui nicio deosebirenu fac, pentru
mine sunteli una". Manole se elibereazAde mistuireace-l arde,
cucerind astfel eternitateagi atingfind absolutul prin crea(iasa
zlmislitf, de suferin!6.
Manole roste$te aici cea mai cutremurdtoareidee de
sorgintefaustiani, careconfirmf,concepfiaci nicio creafiemajord
nu se poateinfdptui decdtprin iubire: "A mea afost patima, eu em
fost al patimei". Manoleestecuprinsgi el de febrilitateazidirii, dar
disperareail facesd rosteascf, riut6cios:"aprindefipldurile s6 se
vadd de departecf, aici zece draci clf,desco bisericf,lui Hristos".
Revolta sa, imbinatf,cu o intrl(are spiritualtr superioard,capAta
propo(ii uriage:"dac[ fapta noastri nu e bun6, sd fie cel pufin
frumoasf,,dacdnu e frumoasd,s[ fie cel pulin insplimdntitoare!".
494
Finalul dramei contureazdpersonajul madern, un metter
revoltat gi rtrzvrtrtit impotriva faptei cumplite, carevrea s[ spargf,
zidul pentrua-gi eliberaiubita. El esteobsedatde vaietul cerdzbate
din zidurile bisericii gi-i acuzi pe toli zidarii: "nu scuipali cd sunteyi
pe un mormdnt,nu tnjurali cd sunteyipe o bisericd,tdceli molcom,
cd unul din voi a ucis ". Manole roste$teun blestem dureros gi
crud, insistdndgi asupraimplicafieide congtiinfl a tuturorcelor ce
'" au zidit:
"Judecatamea mi-o voi face-o singur, judecata voastrd
cine va face-o?". Manole exprimd o dureroasdmeditalie privind
singurtrtatea sufletului stru, aflat acum ldngf, un ':lf,cag abia
inceput, mormdnt de ingeri qi sfinli". Megterul stringe pumnii
impotriva credinlei,"astizi gi totdeauna",dar Vodf,il consoleazIcd
"biserica ta va cdntapestetoattr[ara".
Ca perconaj modern, Manole este chinuit de intrebtrri gi
dilema sa privitoare ia blestemulpatimii esteplintrde dramatism:
"Cd patimaaceastacobordtl de aiureain om e foc ce mistuiepreajmd
gi purttrtor.$i e pedeapsd gi e blestem.[...] Doamne,pentruce vind
negtiuti am fost pedepsitcu dorul de a zlmisli frumusele?...".
Crealiaesteticdnu esteresimlitil ca har artistic,ca o binecuvdntare, ci
ca o predestinare blestematit.Manoleseurcdin turla bisericii,trdgdnd
J pentru prima oartrclopotul pentru"aceeacarecdntarede clopot n-a
avut", dupd care se arunc6'oin vi.zduh", lf,sdndin viald pe tofi cei
noul megterica certitudiniale adevirului c[ marile izbinzi ale
omului cer totdeaunadramaticesacrificii umane.
t Moarteaesteprezentattrca "un joc de albl vrajtr gi intunecatf,
magie",in care puterea de sacrificiu a artistului de geniu face
posibiltr atingerea absolutului gi intrarea in eternitate.
Autosacrificiul lui Manole se petreceintr-o comuniune de
dreptate gi iubire cu Mirq dupd credinfapopulari in viala de
dincolo,semnificindfaptul ci acestaintrf,in eternitategi, odatl cu
el, iubireapentruviata vegnicf,gi pentruartf,.Eliberat de patimtr,
Manolepoateadmiracu uimire frumuseleasfdntuluilf,cag:"Acesta
Dumnezeusingur gi l-a ridicat printr-o minune,pe care doar el o
?nfelege.Eu am fost numai o netrebnicdunealta,o scdnduri in
schelelepe carele dlrdmi cdndclddireae gatagi folosulvremelnic
nu le mai cere".
Moarteatragicda lui Manolesimbolizeaz[idealul pentru
495
care a triit: iubirea gi crea{ia, forla l5untricl de a eternizadin
iubire. cu iubire. Manole este,agadar,un simbol al destinului
creator al omului, fiind dominat de patima crealiei pentru care
accept6jertfa prin iubire gi din iubire, ca un Faust modern. El
atingeabsolutulprin crealiasa, zf,mislitddin suferinfi gi va cuceri
astfel nemurirea.
Stilul lui LucianBlagaestedominatde metaforerevelatorii,
impletite cu proverbe Si zicdtori, expresii populare, ddnd
originalitateexpresivitf,liiacesteidrame de idei ce se inscrie in
modernisk gi prin limbajul artistic.
"<MepterulManole>"a lui Lucian Blagaesteo capodoperd
a literaturiiromdne,mit al miturilor, este"un monumental omului
in plind inlltare prin suferin!5a sufletului creator din om - e
momentulunei povegtide iubire care se perpetueazidin veac in
veac prin cdntecgi cuvinte, prin freamf,tulpidurii gi murmurul
apelor.O povesteca niciodatd".(Liviu Rusu)
Pensonaj
de teatru modern-farabolil
loNA
-
- personajde teatru modern-parabolS
-
- personaj-simbol
- personajalegoric-
"I0nu",
de Marin Sore;,^cu
- teatru modern-parabolii-
"lona", subintitulatl de Marin Sorescu(1936-1996)
"tragediein patru tablouri", a fost publicatdin 1968in revista
"Lucealirul" gi faceparte,al6turide "Paracliserul"gi "Matca",
dintr-otrilogie dramaticd,intitulat[ sugestiv"Seteamuntelui dc
sare". Titlul trilogiei esteo metaford caresugereazd
ideeaci setea
de adevir, de cunoagteregi de comunicareestecaleade cerc
496,
omul are nevoie pentrua iegi din absurdulvielii, din automatismul
istovitor al existenfei, iar cele trei drame care o compun sunt
m edita{ i i-para bole, realizateprin iro nie art isticd.
intr-un interviu privind sernnificafiadramei, Marin Sorescua
declarat:"imi vinepe limbasAspunci lonasunteu... Celcaretrdiegte in
f,ara de Foc estetot lon4 omenireaintreagdestelon4 dac6-mipermite.
Iona esteomul in conditia lui uman5,in fa(a vie{ii gi in fa(a morfii".
Iona estepersonajul principal gi eponim (cared[ numele
operei- n.n.) al dramei(omonime),pentruconturareacf,ruiaMarin
Sorescufolosegtetehnica modernd a monologului dialogat sau
solilocviului (monologrostit in prezentasauabsenfaaltui personaj,
de caresefaceabstracfie- n.n.).lonasededubleazipe tot parcursul
piesei,dialogdndcu sineinsugipentrua punein valoarenumeroase
idei privind existen{agi destinuluman,prin exprimareapropriilor
reflecfii, opinii sau concepfii.insugi dramaturgulprecizeazd, in
deschidereapiesei,aceastamodalitateartisticf,,mentiondnd:"Ca
orice om foartesingur,lona vorbeqtetare cu sine insugi,igi pune
intreblri gi rdspunde,se comportdca gi cdnd in scenl ar fi doul
personaje.Se dedubleaztr gi se <strdnge>, dupdcerinlelevielii sale
interioare9i trebuinfelescenice."Formula literarf,a solilocviului
impletiti cu influenfa biblici in conturareapersonajuluigi cu
tematica filozoficI. atribuie dramei calitatea de text aflat la
grani{tr, inscris in neomodernismulliterar.
Eroul lui Marin Sorescuare la originecunoscutulpersonaj
biblic lona. fiul lui Amitai. care fuseseinsdrcinatin tainf, sI
propovdduiasta,in cetateaNinive, cuvdntul Domnului, intrucdt
pdcateleomeniriiajunseseripdndla cer.Dupf,ce acceptdmisiunea,
Iona se rlzgdndegtegi se ascundepe o corabiecu care fuge la
Tarsis.Dumnezeuil pedepsegte pentru nesupunere, trimildnd un
vdntceresccareprovoaclo furtundpe mare.Cordbierii,bdnuindcf,
Ionaestecel carea atrasmdniadumnezeiascd, il aruncdin valuri.
Din poruncddivind,lona esteinghilitde un monstrumaringi,dupl
ft trei zile gi trei nopfi petrecutein burta pegtelui in pocdinfd,
t
'f "Domnula poruncitpegteluigi pegtele a vlrsat pe Ionape uscat".
* lona din piesdsedeosebegte de personajul biblicprin aceea
I
t
cd acestadin urmi esteinghilit de chit ca pedeapsf,,
si frr,'f,
de o misiune, pe cdnd eroul lui Sorescu,
pentrucf, voia
deginu s[vdrgise
I
T.
ff 4y^?
T
t
 niciun ptrcat,se afltr ?nc5de la inceput "in gura pegtelui"gi nici nu
are posibilitateaeliber[rii in fapt.
.
O primi definire a lui lona ar putea fi dati de titlu,
interpretirea cuvAntului format din particula ,,io" (domnul,
stdpdnul)gi "na", cu sensulfamiliar al lui ',ia',,motivdnd,eventual,
numelepersonajului.
Iona este un personaj neomodernist, care exprimi
strigtrtul tragic al individului insingura! care face eforturi
il
disperate de a-gi regtrsi identitatea, neputinfa eroului de a
inainta pe calea liberttr{ii gi de a-gi asuma propriul destin,
raportul dintre individ gi societate,dintre libertate gi necesitate,
dintre sensgi nonsdns,ca probtematictrfilozoficI existenfialtr.in
cele patru tablouri ale dramei, Iona apare intr-o tripli ipostazi:
pescar,c5ltrtor gi auditoriu.
Thbloul 1 il plaseazl pe Iona "in gura pegtelui",stdndtotal
neptrsltorcu spatelela acesta;i cu fala la imensaintinderede api,
marea,caresugereaztr liber[ate,aspiratie,iluzie sauchiaro posibill
deschidere spreun orizontnelimitat.
Iona este un pescar ghinionist, care, degi igi doregtestr
prindtr pegtelecel mare, prinde numai ..fh1e,,.pentru a nu se
demoralizadin cauzaneputinfeiimpuseprin destin, atunci c6nd
vede"cd e latd rf,u", igi ia cu el un acvariuca si pescuiasclpegtii
care l'au mai fost pringi o datf,". Din pricina neputinfei,Iona se
.simte un ratat, un damnat. Iona incearctr,strig6ndu-se,str se
gdseascS, str se identifice pe sine insugi, cugetflnd,plz solilocviu,
asuprarelaliei intre viafa care se scurgefoarte repedegi moartea
vegnicf,:
ll
"- Ce marebogat[ avem! - Habarn-avetic6fi pegtimiguntrpe
aici. - Cam cdfi?- Dumnezeugtie:mulfi. - (Cu uimire)O suttr?-
Mai mulfi. - Cam cdt a numdratoattrviafa?- Mai mulfi. - Atunci,
cdt a numdratoattrmoartea?- Poate,ci moarteae foarte lung6._
Ce moartelungdavem!"
Iona estefascinatde apamirii (ce ar puteasemnificaviafa)
"plind de nade,tot felul de nade frumos colorate", care sugereazd
capcanefe sau tentafiife vietii, affightoare, fermecdtoare,dar
periculoasepentru existenfa umantr.Iona igi asum6 aceasti
lr
existen!f,,deoarece"noi, pegtii,?nottrmprintre ele (nade),rt6t de
.198
repede,inc6t pirem g[l[giogi". Visul oricirui om estesl inghitd
una, pe cea mai mare, dar pentru lona totul rimdne la nivel de
speran{tr, pentruci "ni s-a terminat apa".
Finalultablouluiil prezintdpe Ionainghilit de un pegteuriag,
cu care ?ncearcdsd se lupte, strigdnd dupl ajutor: "Eh, de-ar fi
mtrcarecoul!",sugerindpornirea personajuluiintr-o aventurtra
cunoagterii,intr-o cilitorie ini{iatictr de regtrsirea sinelui.
TabloulII il gisegtein "interiorul PegteluiI", in intuneric,ca
semnificafiea neputinteide comunicare,ceeace il determinf,pe
Iona str constatecd "incepe sf, fie tdrziu in mine. Uite, s-a fdcut
intuneric in mdna dreapti qi-n salcdmul din fafa casei". Iona
vorbegte mult, logosulfiind expresia supravieguirii,"gi-am l6sat
vorbtrin amintireamea" ca "universulintreg sd fie dat lumii de
poman6".
Monologul dialogat continui cu puternice accente
filozofice, exprimdnd cele mai variate idei existenfiale care pun
stf,pdnirepe gdndurileeroului-"de cetrebuies6seculcetoli oamenii
la sfhrgitulvie[ii"- ori cugettrri cu nuanftr sentenfioastr"de ce
oameniiigi pierdtimpul cu lucruri ce nu le folosescdupf,moarte?".
Iona doregtestr se simtd liber, "fac ce vreau,vorbesc.Sd
vedemdacdpot sd gi tac. Si-mi 1ingura.Nu mi-e fricd".
Eroul igi amintegtepovesteabiblicl a chitului, dar aceasta
nu-l intereseazldecdtin misura in carear fi ancoratl in real, pentru
ctr nu cunoa$tesolutia iegirii din situafia limittr in care se afld,
reprezentat?i de "vegnica mistuire" a pdnteceluide pegte.Iona
gdsegteun culit, semnal libertd{ii de acfiune gi comenteazllipsa
de vigilenli a chitului, de aceeaconsiderf,ctr "ar trebui sf, se punl
un gr{tar la intrareain orice suflet". De aici, reiese,indirect, ideea
cd Iona este congtientde faptul cf, omul trebuie si procedezela o
selec!ie lucidd a intdmpllrilor, evenimentelorsau faptelor
importantepentruel in via!6. Cu o infelegeresuperioartrdatf,de
experienlade via!6,eroul exprimtrun gantajsentimental("dacdm6
sinucid?")cu jovialitate gi comprehensiune(puterede pf,trundere
in esenlalucrurilor- n.n.) pentruimprudentachitului,caree tdndr,
"fArI experienld",culitul sugerdndo variantd,o cale de iegiredin
aceastAsitua{ielimiti gi anormali: "sunt primul pescarpescuitde
el".
499
 in finalul tabloului,Iona devinevis5tor gi se simteispitit sa
I
construiascd"o bancd de lemn in mijlocul mdrii", pe care sd se
odihneasc6"pescirugiimai lagi" gi vdntul."Construcfiagrandioastr",
singurul lucru bun pe care l-ar fi fdcut in viafa lui, ar fi "aceastd
banci de lemn" avdnd"de jur imprejur marea",comparabili cu "un
l6caqde stat cu capul in mdini in mijlocul sufletului".
in tabtoul III, Iona se aflf, in "interiorul PegteluiII", care
inghifise, la rdndul sf,u,PegteleI gi in careexistil o "micd moarf,de
vdnt", carepoatesd se inv6.rteascisaunu, simbol al ztrdirniciei, al
donquijotismului. Ideile asupra cirora mediteazd lona in acest
tablousereferf,la viafi, la condi(ia omului in lume, la ciclicitatea
existenfialtr a viefii cu moartea: "dac| intr-adevtrrsunt mort
gi-acumse pune problemasf, vin iar pe lume?". Oamenii sunt
coplegilide problemelevietii qi-gi uiti "fra[ii-, pierd din vedere
faptul cd sunt semenigi sunt supugiaceleiagicondifii de muritori,
"neglijezi azi, neglijezi mdine, ajungi si nu-[i mai vezi fratele",
pierzdndastfeldin vederesentimenteprofunde,relafiilefiregti cu
cei apropiafietc.
Apar doi figuranficare"nu scotniciuncuvdnt",PescarulI gi
PescarulII, fiecare cu cdte o bdmd in spate,pe care o carf, f6r6
oprire, surzi gi muli (mitul Sisif), simbolizdndoameniice-giduc
povaradatit de destin,dar carenici nu sefrtrmdntiipentrugdsireade
motivafii, fiind coplegifide rutinl Dornic de comunicare, Iona
vorbegtecu ei, vrdndsi le infeleagaaceastA conditrieumi16asumatI
ca o obligafie, "ati fdcut vreo infelegerecdt trebuie str rdmdne{i
mdncafi?".Viafa aici, induntru,in spafiul restrictiv,impus, este
plind de "umezeal6",nu este una sf,ndtoastrspiritual, benefici gi
l
atuncise intreabi.Ionade ce trebuiesf, duci oameniiun astfelde
trai, "de ce-i mai mdndnc6(chitul),dacf,n-arecondifii?".
lona devineincreztrtor,"o scot eu la cap intr-un fel gi cu
asta, nicio grUA", apoi scapf,culiful gi se inchipuie o mare gi
l
puternicl unghie,"ca de la piciorul lui Dumnezeu",cu careincepe
sd spinteceburfile pegtilor,desplrfind "interiorul pegteluidoi de
interiorulpegteluitrei", cu intentiade a ieqi la lurnini.
'-
Iona rimdne singur cu propria congtiinftr, gdndind
("sttrteam gdnduri intregi") gi acliondnd solitar in lumea
inconjurS.toare. Apar in acesttablou motive noi, cu o simbolisticd
5(}(}
bogati: gemenii, prezenla ochilor care privesc gi cu care
dialogheazl interiorizat.
Iona adreseazio scrisoaremamei sale, pentru cf, "in viala
lumii" existi "o clipf, cdnd tofi oameniise gdndescla mama lor.
Chiar gi mo4ii. Fiica la matn6,mamala mamd,bunicala mam6...
pdntr se ajunge la o singurf, mam[ una imensf,...". Degi i "s-a
intimplat o mare nenorocire", Iona iubegte viafa cu jovialitate gi
tristefe, ideea repetabiliHtii existen(iale a omului fiind sugerattr
prin rugf,minteaadresati mamei:"Tu nu te sperianumaidin atita 9i
na$te-ma mereu", deoarece "ne scapd mereu ceva in viat6",
totdeauna esenlialul. Replicile se succed cu vioiciune Si
amdrdciane in acelaqitimp, cu tonuri grave sau ironice. Astfel,
primind multe scrisori, Iona remarc6faptul ci "scriu nenorocifii,
scriu", cu speranfa degarttra naufragiatului, care nldliduieqte
a fi salvat decineva: "Cdt e pimdntul de mare,si treactrscrisoarea
din mdnf, in min6, tofi or sf,-fi dea dreptate,dar sd intre in mare
dupl tine - niciunul".
Finalul tabloului ilustreazf,o infinitate de ochi care-lprivesc,
simbolizdnd nentrscu{iipe care chitul gi-i asumasegi care-l
inspiimdntiipe lona: "Cei nenlscuti,pe care-ipurtain pdntece[...]
gi acumcrescde spaimtr.[...] Vin spremine cu gurile ...scoasedin
teac6.Mf, mf,ninci!".
Thbloul IV il prezintf, pe Iona in gura "ultimului pegte
spintecat",vlzdndu-se la inceput numai "barba lui lungf,9i ascufitd
[...] carefrlfiie afart'. Eroul respirdacumalt aer,"aer de-al nostru
- dens",nu mai vedemarea,ci nisipulca pe "nasturiivalurilor",dar
nu este fericit, pentru cf, "fericirea nu vine niciodatitatunci cdnd
trebuie".Singur in pustietateaimensi"dar dornic de comunicare
qi dg a se face auzit, Iona igi strigl semenii:"Hei, oamenibuni!".
Apar cei doi pescaricareau in spinarebdrnelegi lona seintreabf,de
ce intAlnegtemereu "aceeagioameRi", sugerdndlimita omenirii
captive in lumea ingustatl "pdnf, intr-atdta?".Orizontul lui lona
se reducela o bur0i de pegte,dupdcarese zireqte"alt orizont", care
este"o burtii de pegteuriag", apoi "un gir nesfhrgitde burfi. Ca nigte
geamuri puse unul ldngl altul", ilustrind similitudinea
perpectivetorlimitateale oamenilorpresafide imprejuririle viefii'
5(}1
 Medit6nd asupra rela{iei dintre om gi divinitate, Iona nu
are nicio speranpde indllarespiritual6,'degi "noi, oamenii,numai
atdtavrem: un exemplu de inviere", dupi care fiecare se va duce
acasdca "sd murim bine, omenegte",insS "invierea se amdn6".
Drama umanf,esteaceeaa vietii apisltoare, sufocante,restrictive,
din care nimeni nu poate evada in libertateaintelectuali gi eticf,:
"Problemae daci mai reuqeqtistriegi din ceva,o datf,ce te-ai ndscut.
Doamne,c6ti pegti unul intr-altul!". Tofi oamenii sunt supugi
aceluiaqidestin de muritori neputinciogi,toate "lucrurile sunt
pegti.Trdim gi noi cum puteminf,untru".in naivitatealui, Iona voise
str-gi deptrgeasclumila condi{ie, aspirasespre o existen!6
,'superioartr,
degi ar fi trebuit si se opreascdla un moment dat "ca
toatdlumea",iar nu sd'ototmergi inainte,str te rtrttrcegtiinainte".
Iona incearcds6-gi prezicl "trecutul", amintirile sunt departe,
incefogatesugerdndplrinfii, casa copildriei,gcoala,povegtilegi
incearctrstr-giidentilicepropria viaf5, pe careo vede"frumoasigi
minunati gi nenorocitdgi caraghioasf,,formatf, de ani, pe caream
trf,it-o eu?". Dupd aceastdrememorarea reperelor universului
copiltrriei,Ionaigi amintegte gi numele-"Eu suntIona"- simbolizdnd
momentul de iluminare spirituald .implinitd ca o consecinlda
cdlf,torieiiniliatice.Ca urmare,constaticd viafa de pAni acum a
gregitdrumul, "totul e invers",dar nu renunli, "plec din nou".
Solufia de iegire pe care o gdsegteIona este aceea a
spintecf,riiproprieiburfi cu un gest rutinat,dupl ce tf,iaseun gir
nesfdrgitde burti ale pegtilorcarese inghifiserl unii pe allii gi care
ar semnifica evadare din propria carcertr, eliberarea din
propriul destin, din propria captivitate. Drama se termini cu o
replicd ce sugereazd incredereape care i-o d[ regtrsireasinelui,
pentru cd "e greu sI fii singur", simbolizdnd un nou inceput:
"R5zbimnoi cumvala lumintr".Acestultim gestal lui lona,d9 a-gi
spintecapropria burtd, poatefi un gest reflex sau o sinucidere, o
pdrdsirevoittr a lumii inconjurdtoaregi o retragerein sine insugi,
aceastafiind unica salvarepe care o glsegte.
Iona, pescarpasionat,simbolizeaz[pe omul ce aspirf,spre
libertate, speran{dgi iluzie, idealuri sugeratede marea care-l
fascineazi.El incearcdsd-gicontrolezedestinul,sd-lrefac6.Fiindcd
nu-gi poate implini idealul (prindereaunui pegtemare), el este
502
inghifit de un chit, intrdnd astfel intr-un spaliu inchis la infinit,
acestafiind gi unica raliune de a lupta pentru supraviefuireintr-o
existenll in carepegtelecel mareil inghitepe cel mic. Lumeaeste
simbolizatdde acestuniverspiscicol,in carepegtiiseinghit unii pe
alfii, Iona insugi fiind un abdomende pegte.incercdndsf, se.
elibereze,el spintecdpereliipdntecelormistuitoriai giruluinesfdrgit
de pegti, intr-o succesiuneconcentricl, sugerdndcf, eliberarea
dintr-un cerc al existen{eiesteposibiltrnumai prin inchidereain
altul, iegireadin limitele vechi inseamni intrarea in limite noi
("toate lucrurile sunt pegti").
Metafora pe;telui este viziunea centrald a piesei: in
pdntecelechitului,Iona sedescoper6 pe sine,ca ins captivgi r[t6cit
intr-un labirint in care omul este vdnat gi vdnf,tor,condamnatla
eternacondiliede prizonier(al vielii, al societilii,al familiei,al
propriului caracter,a proprieimentalitailetc.).Iona esteconstrdns
la un exil forfat in spaliul singurltifii absolute gi cautdmereu
comunicareacu ceilal{i,fiind preocupat de solidaritateauman[,
de reglsirea sinelui in seteasapentrulibertateade exprimaregi de
acliune.imbtrtrdnit, in sensulinlelpciunii,Ionaiesela lumintrdupf,
ce spintecf,ultimul pe$te,pe o plajd pustie,dar orizontulcarei se
aratf,il inspf,imdnti,pentruc5 gi acestaestealcltuit dintr-unalt gir
nesfdrgitde burli de pegte,degi crezusecI e liber. inlelege cl
vinovateste"drumul,el a gregit-o"gi gdndegte o caleinversl pentru
. a "ieqi la luminf,".igi strig[ numelegi, in loc de a mai tiia bur{i de
pegte, in sperantaunei libertifi iluzorii, igi spintec[ propriul
abdomen,cu sentimentulde a fi g[sit, nu in afar6,ci in sine,solu{ia
viefuirii gi deplinalibertate:"Rdzbimnoi cumvala lumind".
Gestul sinuciderii Si simbolul luminii din final sunt o
incercarede imptrcareintre omul singur gi omenireaintreagtr,o
il salvare prin cunoagtereade sine, ca forfl purificatoare a
spiritului, ca o primenire sufleteascd.
Criticul literar, Nicolae Manolescu, in articolul intitulat
$ sugestiv"Triumful lui lona", interpreteazd gestulpersonajului, din
jinalul piesei, ca pe o salvarede sine, ca pe un alt inceput:"Gestul
i final al erouluinu e o sinucidere(fiindcl el nu sed5 bdtut:intoarcerea
cufitului impotrivi-gi trebuie interpretatdsimbolic!),ci ,o salvare.
Singurasalvare- careinseamndcl luptacontinutrgi dup6ce condilia
503
tragicda fost asumati.Sinuciderear fi fost asumareaegecului.Cum
sb nu se vadi cdt de imenstr"de copleqitoare,ca o iluminareniscutd
din miezul fiinlei, estebucuriacu careIona igi spunecele din urm6
cuvinte de incurajare,inainte de a infrunta"incl o dat5, destinul?.
"Gata, Iona? (iSi spintecd burta). Rdzbim noi cumva la lumind".
Adevlrata mf,refiea lui Iona estede a fi luat cunogtinli dc sine, de
fo(a sa: de aici inainte;el va puteafi ucis,dar nu inmnt"-
emonejde teatru absurd
REGEm r
nfnnxcnn
- personajprincipal de teatru absurd -
- personaj alegoric -
| - personajabsurd -
"Regele moare",
de Eugen lonescu
- teatru tbsurd -
Piesa"Regele moare" face partedin crealiade maturitatea
lui Eugen lonescu, fiind scrisdin 1962,an cdnd a avut loc gi
premiera la "Thddtre de I'Alliance Frangaise",in regia lui
J.Mauclair.Piesaesteo tragedie cu personajecomice, ilustrdnd
concepfialui EugenIonescudesprespiritul modernal dramaturgiei
absurdului,constituindo adevf,ratiartf,programaticla scriitorului:
"Cdt desprelogic5,desprecauzalitate,sdnu mai vorbim. Trebuiesd '
le ignori.mcu totul. S-a sfdrgit cu drama, cu tragedia.Tragicul
devine comic, comicul devine tragic". De aici rezultd, de altfel,
ideea teatrului absurd,care neagi rafionalul, logica fireascda
existenfei,coerenlafluentaa viefii, promovdndaberaliagi ilogicul
gi avdnd,din punctde vedereartistic,un caractersimbolic.
RegeleB6rengerI, personajul principal al piesei"Regele
moare",estetipul suveranuluidin oricetimp gi oriceloc ar fi trdit,
care,dupd ce a supusintreagavia{i pe al1ii,trebuiesd inveJe
5(}4
- la rdndul lui - s[ se supunl legilor firii, si acceptesinguruladevf,r
inevitabil al existenleiumanetmoartea.Regele,agresatde iminenla
mo(ii, nu esteeroul de tragedie,care se luptii cu destinul,nu este
nici personajul comic, ce ia in rds drama trtritf,, ci este
reprezententulomului mediocru, care amintr la infinit luarea
unei decizii, incapabil sI-gi asumeresponsabilittrfi.
La inceputul piesei, dramaturgulconfureaztr,in mod direct,
in didascalii un succint portret fwic al Regelui BdrengerI, care
pA$eSte cu pas sprintengi purtdndo mantie de purpurf,,coroanf,gi
sceptru.El este insofit de regina Margareta,prima sofie gi regina
*Maria, a douasofie,"care
line loc de fruntein inima lui".
Regele este construit la inceput din opiniile celorlalte
personaje- Astfel, Guardul afirmi cd soarelenu-l mai ascultl pe
rege,acestlucru se intdmpla, probabil,deoareceDoctorul anuntase
cf, regele suferl de o boalf, incurabili, care se sugereazda fi setea
de putere, indiferenfa fafi de popor, dorin(a de a duce o via{i
luxoastrqi plini de pllceri.
Semnelerdu-prevestitoareconstauin crf,pf,turiledin ziduri,
care se produceaudin ce in'ce mai des gi cu zgomotinfricogdtor.
Din relattrrile reginei Margareta se compune portretul unui
suveran petreclre{, careduseseo viaftr de huzur, risipittr in lux
gi organizasenumeroaseevenimentemondene,inventdndpretexte
ridicole..impreuni cu Maria, regelefusesede nenumf,rate ori in
cildtorie de nunt5"pe care cei doi o sdrbltoreau"de cdte patru ori
pe an", df,deaupetreceristrdlucitecu focuri de artificii, organizau
baluri sub cele mai ridicolepretexte:"baluri pentrucopii, baluri
pentrubitrani, baluri pentruinsurilei, baluri pentrucei salvafide la
inec, baluri pentrudecorafi,baluri pentruscriitoare,baluri pentru
organizatoriide baluri". Ber6ngero plicuse mai mult pe regina
Maria decdt pe prima sofie, Margareta,dar aceastail dusesela
pierzanie,il determinases6-gi iroseasci viafa cu preocupdri
superficiale. ReginaMaria il compdtimegte pe "scumpul,miculul
meu rege,sirf,cu[ulde el" gi o roagdpe prima sotiesa-ideavestea
mor{ii cu grija, sd-l menajeze.ReginaMargaretaconsiderdinsi cd
el ar fi trebuitsagtiedemultca estemuritorgi si-gi fi spusin fiecare
zi acestlucru, dar pentruci n-a llcut-o, acumare gansade a muri
cu demnitate:"Si fie o izbdndd.un triumf. De mult n-a mai avut
505
parte de a$a ceva". Deqi domnisevreme indelungatI,suveranul
fuseseneptrstrtorgi lipsit de responsabilitate,nu seocupasedeloc
de farf,, regatul se afld in paraginI, munlii se prdbugiseri,marea
rupsese digurile gi iriundaseintregul finut. Regele fusese total
indiferent la dezastre,"acum regatulintreg e plin de gduri ca un
qvaileruriag".O puternicl tr6s6turf,de caracteresteinfatuarea, din
care cavzl purtasenumeroaserLzboaiegi se imagina un.cuceritor
vestit.Lenea, comoditateagi dezinteresulregeluifa!6 de larf, au
dus la pribugirea poporului gi aproapela dispari{ia regatului.
Noaptea,dupd ce "solda{ii lui beti dormeau", vecinii "mutau
pietrelede hotar" gi astfelteritoriul ![rii s-a micaoratfoartemult.-
Ostagiiregeluifugeaula dugmani,iar din noudmiliardede locuitori
rf,mlseserinumai o mie de btrtrdnigi patruzecigi cinci de tineri.
Acegtiadin urmd fuseserdalungalidin alte ldri gi imbdtrdniserd in
doui zile dela25 de ani la 80, deci gi ei erauacumbitrdni. Astrele
se afl[ in haos,Marte s-a ciocnit cu Satum,Soarelea pierduttrei
sferturi din putere,primdvaraplecasede doud ore gi veniseluna
noiembrie,copacii"gem gi mor", iar pdmdntulsecrapf,din ce in ce
mai rf,u,adicdfarase afla intr-un dezastruinspf,imdnttrtor. Chiar gi
trdsnetulrd,mf,sese incremenitpe cer,plouacu broagte,douizecigi
cinci de locuitoriselichefiaserI,iar doisprezece fuseserldecapita!i.
Toate acesteasunt semnerf,u-prevestitoare pentru rege care se
pldngecf, nu se simte bine, cf, dormiseprost din cauzagdldgiei'.
"pdmdntul6stacarese crap6,granilelecarese trag inapoi,cirezile
caremugesc,sirenelecareurld" gi de aceeadevinecongtientcd "va
trebui sd fac rdnduiald".Obignuit cu puterea qi cu statutul de
autoritate regali, B€rengernici nu di atenfieingtiin{[rii cd o sd
moartrgi, iritat, le cere s6-l anun{eatunci cdnd "va sosi ceasul".
Regelepare congtientctr va muri, dar pestetrei sutede ani, "mai
tdrziu", "cdnd oi vrea eu. cdndvoi aveavreme,cdndm-oi hotdri".
incearcAs6-gi respectecuvdntul de a face rdnduialdin fard gi
cheami minigtrii ca sI afle ce se mai intdmpl[ prin lume, dar
servitoareaii spunecd au plecat in vacan{d,la celIlalt capit al
regatului,"adicd la cdliva pagi", deoareceregatul se micgorase
incontinuu.Minigtriise duseserd la pescuit,ca "sd aibi cu ce hrani
poporul" dar se inecaserdgi regele, ridicol, hottrrdgtesa-i
ludndnigtecopii de la gcoal{,cdndvor mai cregte.
inlocuiascd, Dar
5(}6
la gcoald sunt copii pulini gi to{i sunt "gugati, debili mintali
congenitali,mongoloizi, hidrocefali". Iresponsabil gi lipsit de
voinftr, regele refuzf, sd acceptecf, va muri "peste qn ceas gi
.'jumdtate,ai sdmori la sftrgitul spectacolului". ReginaMargaretaar
vrea ca regelesf, devindcongtientci moare,deoarecenu mai are
nicio puterenici asupraregatului,nici asupralui insugigi,impreun6
cu doctorul, il sf6tuieqtestr abdice atAt din punct de vedere
moral, cAt gi administrativ. in loc sf, ia in seriosavertismentul gi
sd incerce s6 se salveze ca suveran,el poruncestecu infatuare
Guarduluisd-i aresteze, considerdnd cd esteun complot,dar acesta
nu se poate migca, deoarece"are gul6", de altfel intreagaarmatf,
este paralizatS,impietriti. incercdndsd se ridice, regelecade in
mod repetat,fapt ce-l face pe Guard sd strige:"Triiascd Regele!
[...] Regelemoare."Maria il incurajeazf,mereu,ii impulsioneazl
voinla, dqrscenaesteridicold, regeleseridic[ gi caderitmic de mai
multe ori, dupl cum iesesau intrl in scenf,servitoarea.
Jalnic gi lag, regeleii implor[ pe tofi sf, nu-l lasesf, moard,
dar Maria vedecum ii albisebruscpdrul,cum seinmultiserdridurile
gi cum imbf,trdnise"deodatdcu paisprezece secole".Bdrengereste
revoltat, deoarecei se promisesecf, o si moarf,numaiatuncicdnd
va voi el, insf, Margaretaii reprogeazdcf, nu se decideadeloc s6
renuntela via!f,,cf,seinvtr(asecu putereagi acumtrebuiasi fie silit
sd lasetronul. El ar fi trebuit sd fie mereucongtientcf, estemuritor,
sd se gdndeascf,la acestlucru in fiecarezi cdtecinci minute, "apoi
zece minute, un sfert de ord, o jumdtate de or5", sa se pregdteascd
pentrumoarte,dar el nu cugetase niciodattrcu temeinicie,"niciodati
cu toati fiinfa ta". Del5s5torgi indecis,regele,careimplinisepatru
sutede ani, am0nase mereupregdtirea, "din veacin veac",iar acum
gi-ardori sf,mai trf,iascf,un secolca sf, aibAtimp s[ se gdndeascd.
Doctorul qi Margaretail sfItuiesc ca mdcar aceastf,ultiml ori pe
careo mai are de trf,it sf, fie folositl eficient,fiind mai valoroasd
"decdtsecoleintregide uitaregi delf,sare".
Fricos gi penibil, regelesetdnguiegte, se simtenepregf,titca
I un elev la examengi ar dori strrf,mdnf,repetent,si mai domneascd
incd o dat[. El sare la fereastrdca sd-gianunfepoporulcf, e pe
I moarte,sperdndcd acestail va salva: "Popoq am sf, mor. [...]
I
Ajutor! Regelevostrue pe moarte".Doctorulil sf6tuiegte s6 moard
i 507
cu demnitate,rangulnu-i permitesd fie atdtde fricos, mai alesci nu
esteprimuf om care mozre. Maria rostegteo replicd sugestivd, care
evidenfia3dfaptul cd moarteaestesinguruladevdrinevitabil,singura
certitudinepentruom: "Fiecare dintre noi e primul care moare".'
Umilinfa degradanttr a regelui o dezgusti pe Margareta,
care ar fi vrut ca el si rosteasctro aloculiune memorabili, fraze
nobilegi pilduitoaregi sesf6tuiegte cu Doctorulsi compuni ei nigte
"maxime inf,lftrtoare", o legend6, dar Bdrengeq lipsit de
demnitate,strigddisperatla fereastriduptrajutor:'?opor, ajutor...
Popor,ajutor!". Servitoareaii aduceun scaunpe rotile gi o ptrturd,
ceilalli ii iau coroanagi-i pun o scufie,ldsdndu-inumaisceptrul,la
carenu vrea si renuntecu niciun chip. Regeluii se pareci viala
trecuseca o clipd,ctrse ndscusedoarde cinci minutegi seinsurase
numaide trei minute,dar Margaretaii aminteqte ci acesteveniment
se petrecuse cu doui suteoptzecigi trei de ani ?n urmd.Nu qtiuse
sI profite de nimic in viaf5, degi avusesepe ldngitel pe cei mai
mari invdfa{iqi cdrli pe carenu le citiseniciodatii,insf,el igi glsegte
scuzegi strigd mereuctr n-a avut timp. Fuseseun rege agresiv.
amlgindu-se ci era un erou, duseseo suti optzecide rizboaie
impotrivavecinilor,ii porunciseDoctoruluisAomoareo mulfime
de oameni "prin eutanasie".Margaretail acuzf, de cruzime gi
ticiloqie, deoareceporuncisesd fie uciqi pdrinfii ei, fratii lui, verii
9i verigoarelepdndla a gapteaspif6,cu familiile lor; cu prietenii,
numai ca sd nu aibi niciun fel de rivali la tron. ing6mfat qi
mincinos, Bdrengermotiveazf,ci ordonasemoarteatuturor celor
enumerafidin "rafiuni de stat" gi poruncegte ca si figurezein toate
manualelede istorie,sd invefe to{i copiii desprevitejiile lui, sd
r[mdnd singurul nume in istorie, tofi ceilalli regi sd fie Etergi.
Confuz qi incapabilstr ia decizii,in timpul viefii, nu gtie ce ar
vrea nici duptr moarte, ar dori si-i fie pistrat trupul in palat,si-i
cdntemuzica,apoi refuzdsd fie imbdlsdmat,ars ori ingropat,vrea
si fie "finut in brafecalde,in brafe fragede,in bra{egingage,in
braleputemice".
Regeleesteincapabil s5-giaminteasci cev4 din viafa lui,
nici mdcarclipelefericite,bucuriilesausatisfacfiile nu rf,mdseserd in
memorialui, de aceeaar vreasd-lajutecineva,sd-linvefesd moard:
"Spunefi-micumali lbcutcasdmurili, casdvi supunefi.invita{i-mi.
so8
[...] Ajutafi-mdsf, trec pragulpe carel-a!i trecut.[...] Ajutali-md,
voi, care v-a!i temut gi care n-afi vrut. t...] $i voi, cei care ati fost
putemici gi curajogi,care v-afi invoit sd murili senini, cu neptrsare,
invdlafi-mi cum s6 fiu nepisitor, inv6!a!i-ml cum sd fiu senin,
invfiafi-mi cum sd fiu resemnat."Invocagiaregeluiestepreluatdde
celelaltepersonaje,ca un rilual. in didascalii, dramaturgulindic[
gesturijucate"cu un ritual solemn"gi replicicdntate.
insetat de dorinfa de a sttrpAni,regelevrea sd trdiasci,se
agalade via!f,, de putere,degiestesfAtuitde Margaretasi seretragi
in sine, sd se reculeagi, dar el se incipdfdneazdsi rtrmdnf,in via!6,
se ridicd gi cadein mod repetat,apoi se prdbuqegte in fotoliul pe
rotile gi se arattrbrusc interesatde viala servitoarei,de muncape
care o ftrceala palat, cu intenfia de a amSna clipa fataltr. in
aceastl scen1. nu are loc un dialog, ci fiecaredintre cei doi eroi igi
relateazd, propriilepreocuptrri:servitoarea sepldngede obosealtr, de
frig, de numeroasele treburi zilnice, de dureri de spate,iar regele
esteincdntatde via!f,,de fiecarezi cdndse treze$te,ca gi cdndar
veni "pe lume in fiecaredimineaftr",descoperindabia acum cite
lucruri ar fi de ficut zilnic. Niciodattr nu se gdndisecdt de
minunat este sI respiri, sd te plictisegti,sd te infurii, str fii
nemultumit,sd-tivorbeascicineva,sf,conversezi:"Toateasteasunt
o adevf,ratdfeerie,o neincetatdsf,rbdtoare". Regeleesteincapabil
de un comportamentdemn inaihteaclipeifinale,insddoctorulse
mdngdiecu faptulca totuti dovedegte oarecarecuviin{d:"Nu putem
ndddjdui sf, fie o moafte pilduitoare. Totugi va fi oarecum
cuviincioasi.Va muri de moartebunf,,nu de fricf,".
Regina Margaretail sftrtuieptestr nu se mai amtrgeasctr
ascultdndminciuni, si nu mai ia in seamf,iluziile pe care i Ie
picurasereginaMariain congtiin!tr, determindndu-l gi mai mult sf,se
incurceintr-un h6il$de neghinf,,carecrescuseuriagi gi "de carese
agatd"cu disperare. Regeleigi pierdeincredereain Maria gi repetd
mereu"Mor", "Eu mor", "Mi-e fric6,mor". Ea incearc6s6-lfacdsd
creadl cI iubireaestenemuritoare,"dacd iubegtiin mod absolut,
moartease indepdrteazd", darel se simteglunos pe diniuntru.
Guardulcitegteun fel de panegiric(discurspublicin carese
elogiazdo personalitateimportantd- n.n.), semtrndndmai mult a
necrolog, fiecare dintre celelalte personoje conlribuind cu
5(}9
mentionareaunor merite care nu erau ale regelui lor, ci ale unor
cf,rturarisau scriitori celebri. in tot acesttimp, regeleesteplimbat
injurul sceneicu scaunulpe rotile.
Seaudetarebltdnd inima regelui,"o inimi innebunit6",care
zguduiedin temelii palatul,semnci piere o lume. Egoist, regele
esteincapabilsf,mai observegi altceva,se vedenumaipe sine:"Eu
sunt p[mdntul, sunt cerul, sunt vdntul, sunt focul". Doctorul
recunoagtemaladiade care suferi regele,esteo boalApsihicl gi se
numegtenarcisism,adici se iubegteprea mult pe sine insugi.
Regelerimdne singur cu Margareta""regina factotum", care
il elibereazlpe Bdrengerde toatepoverilerealesauiluzorii, pe care
le cdrasein timpul vietii, "te-am scdpatde toate mirunfigurile, de
toatemurdiriile astea".Concentrdndu-se asuprainimii sale,regele
intuiegte"un tf,rdmcareseintinde dincolo de addncurileoceanelor,
dincolo de oceanelein care se varsl oceanele".
Finalul pieseiesteconstruitprintr-unmonolog al Margaretei,
careimagineazAunfel de ritual de treceredinspreviafi spremoarte,
incurajdndu-lpe rege,"poti sf,treci, treci...", timp in caredisparpe
rdnd ugile, ferestrele,perefii sdlii tronului, pdnf,cdnd regelerf,mdne
singurpe scen6,a$ezatpe tronul stru.Ultima imagineestedisparilia
regeluigi a tronului, caresecufund5,treptat,"intr-un fel de negurl".
Limbajul artistic specific pieselor lui Eugen Ionescu se
caracterizeazA prin abunden(ade cuvinte inutile (verbiaj - n.n.),
personajele suntpredispusela sporovdiali,unelereplici sauvorbe
fiind reluate in scop pur auditiv. Vorblria gi trf,nclneala l6rd rost
inlocuiesc in mod aberant acfiunea.propriu-zisd, personajele
ignordndsensurilecuvintelorrostite,fiind incapabilide comunicare
nu numai cu ceilalfi, dar gi cu ei ingigi, ilustrdndastfel absurdul
vielii gi iminenlamo(ii. PrincipalaJigurdde stilin dramaturgia lui
Eugen Ionescu este, agadar,aceea numitd galimatias. care
inseamnf,vorbire sau scriere tncurcatd, confuzd,ilogicd, prin care
se anuleazijudec{ile de rutin6,convenfionalismul ideilor cu care
esteobignuitcititorul (spectatorul), gocdndu-l.
Operalui EugenIonescuindeamndomul sdcauteabsurdulin
propria viafi gi in arta cuvdntului, determindndu-lastfel sd-gi
recunoascf, gi s6-giacceptelimitele, intrucdtel estein permanenfa
"sffigiat intre oroareade a trii gi oroarea de a muri" (Eugen
Ionescu).
5to
Pcrsonajde eomedie
ACAMIilNONDANITANACIII
- personaj de comedie-
- personaj comic -
- ramolitul politic -
- demagogulqi arivistul (parvenitul)-
"O scrisoare pierduld",
de Ion Luca Caragiale
- comedie -
Ion Luca Caragiale (1852-1912)a rimas definitiv in
literatura romdnf, printr-o oper6 monumental6,alctrtuitddin
comedii, nuvele, momente gi schi[e, prin intermediulcdrora
scriitorul face o adevdratdradiografie a societf,lii romAnegti,
inaugurdndo epocf,literardde inaltdvaloareartisticd,atatdin punct
de vedere tematic, cdt 9i al limbajului surprins cu mf,iestrie
neegalattr pdndastlzi. Caragialese remarcdprin arta compoziliei,
fiind cel mai priceputcreatorde caracteredin literaturaromdnd.
SarcasticAi necru!6tor,Caragiale satirizeazd, sclipitor incultura,
imoralitatea,corupfia,prostiaomeneascd in ceamai largdacceplie
a cuvdntului,atitudinice se manifestlnu numaila indiviziizolali,
ci la intregi categoriisociale.
in comediile sale, I.L.Caragialerdmdne fidel propriei
concepfii,conformcdreiacuvdntulestecea mai sincerdexprimare
a gdndirii,riscul cel mai mareprin carese poatedemascaprostia,
incultura,demagogiagi fariseismul:"Niciodatf,gdndirean-arealt
vrdjmagmai cumplit decdtvorba,cdndaceastanu-i vorbf,supusdgi
credincioasf,, nimic nu ardepe tictrlogimai mult ca rdsul".
Comedia"O scrisoarepierdutd"de LL.Caragiales-ajucat cu
un succesrisunitor pe scenaTeatruluiNalional.din Bucuregti,la
I datade 13 noiembrie1884.
511
 "marcant".intr-o segr6,cineva,"persoanlinsemnati...da' becher"
"O scrisoarepierdutd"esteo comedierealisttrde moravuri
(becher - celibatar, necdsf,torit- n.n.), jucase cirli acasf, la
sociale gi politice, Caragialeilustrdnd dorinfa de parvenire a
Dandanache qi igi uitasepaltonul.Cdutdndu-lin buzunare,el gisise
burgheziej in timpul campaniei electorale pentru alegerea de
o scrisoricd de amor adresatdbecherului din partea sotiei unui
deputafi.Pe fondul agitafieioamenilorpolitici aflafi in campanie
politicianinfluent("cdtrebecherulmeu,de la nevastaunui prietin,
electorali, se nasc conflicte intre reprezentanfii opozifiei - - nu spui !ine... persoanf, insemnati").Dandanache il gantajasepe
Calavencugi grupul de "intelectualiindependenti"- qi membrii
"becher"cu scrisoareagtrsittr,ameninfdndu-lcf, dacl nu-i asigurf,
partidului de guverntrmdnt-$tefan Tipdtescu, Zoe, Zaharia
alegereain CameraDeputa{ilor,o s-o publicein ziarul de scandal
Trahanache, Farfuridi gi Brdnzovenescu,personajeridicole puse
"Rdzboiul".Cu toateci "becherul"ii asigurasepostulde deputat,
in situa{ii comice,cu scopulde a satiriza moravurile socialeqi
Dandanachenu-i inapoiaztr scrisoarea,ci o plstreazd, pentru cd
politice ale vremii. . "nrai trebuie s-aldat5...La un caz iar... pac! la "Rdsboiul".
AgamemnonDandanache,"mai prost decdtFarfuridigi
Caracterizareadirectd fdcuttrde Tipitescu eviden{iazf,tictrlogialui
mai canaliedec6tCa(avencu", estecandidatul trimis de la centru
pentru a fi ales deputat in judelul X qi intruchipeaz[ tipul Dandanache, prefectulgdndindu-se ci ar trebuistr-icearf,iertarelui
Calavencu,deoareceAgami{6esteun gantajist mult mai perfid,
demagogului. Structura moraltr reiese,in mod indirect, prin
pAstrand scrisoarea de amoggi un politician mult mai abject,fiind
comicul de caracterrealizatdin atitudinea,faptelegi vorbele lui
foartemdndrupentruideeacareo avusesepentrua fi ales.
Dandanache,iar in mod direct din didascaltt sau din opiniite
Dandanache,incongtientde josnicia gestului sdu, repettr
celorlalte personaje, conflictul dramatic fiind conturat prin
mereuintdmplarea:"Cdnd i-am puspilorul in prag- ori coledzi,ori
intreagavarietatea comicului.
<R5zboiul>,md-nfeledzi- tranc! depesaai}i...". Dacf, Nae
Dandanacheapare in piestr abia in ultimul act gi se
Calavencuexercitasegantajul cu discretie,Dandanacheeste
contureazf,prin acumulurea tuturor defectelor personajelorde
pdndatunci.Trdslturiledominantesuntcaricaturale,dar comice, mdndrude ideeacare-ivenise:"Asa e, puicusorule,c-am intors-o
cu politica?Aud? {e era de f6cut?Aminteri dacf,nu-mi dedeain
ramolismentulgi degradareafiind evidenteincl de la sosirea"cu
gdndasta,nu m-aledzeam...si nu merdzeadeloc,neicusorule".
birza tin[i postii hodoronc-tronc,zdronca-zdroncat.. ] si
clopofei...imi liuie urechile".Personajul esteridicol, principalele Singurulargumentpe care-laducein sprijinulmeritelorsale
politiceesteridicol:"familia meade la patuzsopt...9i eu in toate
trdsituri decurgdnddin manifestarea diversificatl a comicului de
Camerele,cu toatepartidele,ca rumdnulimpa(ial... gi sd rf,mdn
caracter, care definegtecontradic(ia dintre esen(d Si uparentd.
tlrl coledzi!". Prost, demagog,peltic, amnezic Ai senil, incurcf,
Agamili vrea sd dea impresiaunui politicianabil, convinscd
mereupe prefectcu Trahanache, spundndu-ilui Tipltescu:"Eu la
soluliagantajuluiesteinteligenta$i se mdndregte cu faptulci i-a
masi o sd stauori l6ngdd-ta,ori ldngdconsoarta d-tale...",spre
venit in gdnd aceastiidee ("Aminteri dacdnu-mi dedeain gdnd
disperareaZoei, care-l curacterizeazddirect: "A! Idiot!".
asta,nu m-aledzeam")ins5, in esenld,personajulesteo canalie
Povestegte mereu"istoria cu scrisoarea", degiZoe il rugasesd nu o
senili, decrepitpi peltic,de o josniciefErI seamln.
faci publicd, pentru cd ar face impresie proastd alegdtorilor.
Printr-un comic de situagienragistralconstruit,Caragiale
Spiritul sdumachiavelic,migeliasuntrelevateprintr-oreplici ce
creeazdun personajgrotesc:gantajulexercitatde Cafavencupare
nevinovatin comparaliecu gestulabject al lui Dandanache, de a nu contureazd magistralpersonajul,dramaturgulscriind in parantezd
",
"(aparte) sugerdndastfel imbecilitatea lui: "E slab de tot
inapoiascrisoarea de amor.
El fuseserespinsde comitetul central pentru orice fel de prefectul,ii spuide douaori o istoriegi tot nu prifepe",referindu-se,
candidaturd, deoarece, spuneel indignat,se consideracd nu c-stc binein{eles, la Tralranache.

s12 I 513
 Personajulestegrotesc,ingrogat,trdsdturilefiind amplificate
cu ostentatie.Dupi "inchidereaurnelor", la festivitateainchinatd
candidatuluigi condusdde Cafavencu,Dandanache,
Zoe gi Tipatescusd rosteascf,discursul politic prin care sd se
adreseze alegdtorilor, esteincapabilsI rosteascicevainteligibil,
fluent sau logic, uitdndchiar motivul pentrucarese afla aici gi
pqntrucareluptase-"si d6-i si lupt6,si luptdsi dd-i"- cu atdtasdrg.
Comicul de limbaj este ilustrat prin anacolut: :'in sdndtatea
alegdtorilor... care au probat patriotism gi mi-au acordat(nu
n e m e r e S t e ) .a. s. t a . . . c u ms d z i c , d e !. . . 2 i - i p e n u m e , d e l . . . a l
sufradzele lor; eu care,familiamea,de la patuzsopt in Camera,gi
eu ca rumdnulimpartial,careva sd zicd...culnam zi1e...insfdrgit
sd trdiascf,!".Magistralconstruit,discursulIui Dandanache
poate,ceamai convingitoare gi sugestiviilustrarea incompeten{ei
qi demagogieioamenilorpolitici,din toatecomediilelui Caragiale.
"AgamildDandanache e mai mult un bAlbAitgi un mlrginit
mintal, simbol trist al necesit6!ilor electoralegi lamentabil
exponentde clasd."(G.Cdlinescu).
Comiculde nume esteun mijloc de caracterizare
constdin aldturareaabsurdi a numelui viteazuluirdzboinicgrec,
conduc[torde ogti gi strategabil - Agamemnon- cu Dandanache,
caresugereazd incurcdturS, dandana,belea.
Caracterizarea lui Dandanachese face atdt in mod indirect,
prin vorbele,faptelegi gdndurilelui, precumSidirectdecdtrecelelalte
personaje.Pe ldng6 dialog Si monolog, o modalitate aparte o
constituiereferirile lui Caragiale,cuprinsein didascatii(parantezele
autorului), ca indicalii scenice, prin care autorul igi "migcd"
personajele, le d[ viafi. Didascaliilesunt,la Caragiale,adevdratefqe
de caracterizare directd. Dandanacheestefoarte preciscaracterizat
prin didascalii: "(vorbeSte peltic Si sdsdit)", "(aducdndu-Si
aminte)", " (Dandanacheface gestul cu clopoleii) ".
in comediile sale, I.L.Caragialerdmdne fidel propriei
conceplii, conform cdreia cuv6ntul este cea mai sincerl
exprimare a g6ndirii, riscul cel mai mare prin care se poate
demascaprostia,incultura,demagogiagi fariseismul:"Niciodatd
gdndirean-are alt vr[jmaq mai cumplit decdt vorba, cdnd aceasta
nu-i vorbd supusdgi credincioasf,, nimic nu arde pe tic[logi mai
mult ca rdsul".
sl.s
indemnatde
TTJRMENTAT
CET,ITNANUI
- personajde comedie-
- personajcomic-
- tipul cetlfeanului-
"O scrisoarePierdutd",
de lon Luca Caragiale
- comedie-
este, Ion LuCa Caragiale (1852-1912)a rdmas definitiv in
literatura romdnd printr-o operi monumental6,dlcatuitAdin
comedii, nuvele, momente gi schile, prin intermediulclrora
scriitorul face o adevdrati radiografie a societdlii romdnegti,
inaugurdndo epocdliterardde inaltf,valoareartisticd,atdtdin punct
de vedere tematic, cdt gi al limbajului surprinscu mdiestrie
indirectdgi
neegalatdpdndastf,zi.Caragialese remarcaprin arta compozifiei,
fiind cel mai priceputcreatorde caracteredin literaturaromdnf,.
Sarcasticai necru!6tor,Caragiale satirizeazdsclipitor incultura,
imoralitatea,corupfia,prostiaomeneascd in cea mai largdacceplie
a cuvdntului,atitudinice se manifesti nu numai la indivizi izolali,
ci la intregicategoriisociale.
Comedia"O scrisoarepierduti" de l.L.Caragiales-ajucat cu
un succesrdsundtorpe scenaTeatruluiNalional din Bucureqti,la
datade l3 noiembrie1884.
"O scrisoarepierduti" esteo comedierealisti de moravuri
in sfdrSit soqiale gi politice, Caragialeilustrdnd dorinfa de parvenire a
burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegereade
deputafi.Pe fondul agitalieioamenilorpolitici aflali in campanie
electorald,se nasc conflicte intre reprezentantiiopozifiei -
Cafavencugi grupul de "intelectuali independenli"- 9i membrii
partidului de guverndmdnt-$tefan Tipitescu, Zoe, Zaharia
Farfuridi gi Brdnzovenescu, personajeridicole puse
Trahanache,
cu scopul de a satiriza moravurile sociale9i
in situa{ii comice,
politiceale vremii.
515
 Este o fire lenegS,comodtr,gdsindu-giscuzesuperficiale,
Cetiifeanul turmentat, reprezrntantul omului simplu, al
"df,-i cu bere, df,-i cu vin, d6-i cu vin, df,-i cu bere,',pentru a se
alegltorului carenu areambilii,estemereuame{it 9i confuzpentruca
disculpade pierdereascrisorii.Replica cea mai sugestivIpentru
tot ceeace se intiimpllin zatn politicului esteneclargi incoerent.El
caracterul s6u labil gi pentru lipsa de opinie a devenit
gdsegte deirmorpecareo pierduseZoeTnhanache
scrisoarea 9i,pentru
memorabili: "Eu cu cine votez?", iar pentruc6 Zoe il llmuregte,
lui
cl fusesepo$ta$,intenfia este de a duce scrisoarea"andrisantului",
voteazl disciplinat cu cine i s-a indicat, apoi bea ..in sf,ntrtatea
dar nu estenici el un cetii{eantocmai cinstit, pentruci mai intdi o
coaniiJoilichii ctre damtrbun5!".cetdleanulturmentatestecel care
citegtesubfelinar,din care cavzAiiestefuratii de Cafavencu.
creeazl un comic de situalie remarcabil,prin gdsirea,pierdereagi
Comicut de caracter compune structura moraltr, care
inapoiereascrisoriide amor, cel careprovoacdintriga acfiunii,dar
reiese, tn mod indirect, din atitudinea, faptele gi vorbele
gi cel care aplaneozd conflictul in finalul piesei. El apare in
cet2ileanului, iar tn mod direct din didascaliisau din relalia cu
momentelecele mai nepotrivite, eneweazd, pe toatf, lumea cu
celelalte personaje.Ca "apropitar" (proprietarde bunuri,cu drept
prczent?lui, este dispreluit tocmai de clasa p-oliti"a,degi este
-
de vot r.n.), plltitor de impozite,cet[feanulSredreptde vot
adictr
reprezentantul electoratuluicare urma sd se prezintela vot pentru
gi este mdndru cf,-l cunoagte"conul Zahariade la I I fevruarie".
a-gidesemnaalesulin CameraDeputafilor.
Aluzia personajuluisereferl la faptulcI la I I februarie1866a avut
Cettr{eanul turmentat nu are nume, el este alegtrtorul
loc inlf,turareadomnitoruluiAlexandruIoanCuzaprintr-oloviturd
anonim, bulversatde campaniaelectorali confuzl pentruomul de
de stat, iar el fusese atunci de aceeagi parte a baricadei cu
rdnd, care simte nevoiasf, fie indrumatde cdtre cineva,credeel,
Trahanache,de aceease simte foarte apropiatde acesta.
priceput la politicd, de aceeaintrebarea"Eu pentru cine votez?,,
Cetifeanul estevicios, fiind mereu beat 9i aqteapti str fie
devineobsedantiigi a ficut carierd, pdnf,in zilele noastre.
dirijat, pentructr el nu are nicio opinie, "apoi dac6-ipe poftd,eu
In comediile sale, I.L.Caragialer6m6ne fidel propriei
nu poftescpe nimeni". Atunci cdnd insistf,sf, i se rf,spunddla
concepfii,conformcireia cuvAntulestecea mai sincertrexprimare
intrebarea:"su cu cine votez?",prefectul,dezgustatde mirosulde
a gdndirii,riscul cel mai mare prin carese poatedemascaprostia,
alcool al cet?[eanului, ii rf,spunde,sarcastic,sd-i dea votul "lui
incultura,demagogiaqi fariseismul:"Niciodatl gdndirean-arealt
onorabiluld.Cafavencu... Pentrua;a alegEtogmai bun alesnici cd
vrljmag mai cumplit decdtvorba,cdndaceastanu-i vorbf,supusIgi
se putea...".Reacfiacetf,,teanului estede dataaceastagovlitoare:
credincioasf,,nimic nu ardepe ticllogi mai mult ca r6sul".
"Nu e vorba, finem la d.Nae Cafavencu...e din Sofietate...dar
vorba e, eu alegf,tor...eu... (sughite)apropitar,eu pentru cine
votez?".Relinereaevidentlia cetifeanuluide a-l vota pe Cafavencu
este motivati de faptul cf, avocatul este fondatorul "Societ6{ii
Enciclopedice Cooperative <AuroraEconomicdRomAnb 9i Iiderul
partidului de opozifie din care fac parte institutorii lonescu 9i
Popescu, "d6scf,limea",adicdcetileni caretrdiescdin salarii,carenu
sunt"apropitari"gi nici nu au meriteistorice,ca Trahanache, carese
implicasein evenimente importanteca cel cu abdicarealui Cuza.
Abureala Cetiileanuluieste sugestivf,nu pentru cd este
bf,utor,ci pentrucl toati viafapolitictra vremii il amelegtepe omul
de rdnd, care se gi simte agresatde aceasta,"nu m6-mpinge,
c-ametesc","nu mi zgudui!".

s16 5L7

PRISTANNA
GHITA
personaj de comedie -
- personaj raisonneur (reflector) -
- personajcomic -
- tipul func{ionarului servil -
"O scrisoarepierdutd",
de lon Luca Caragiale
- comedie-
Ion Luca Caragiale(1852-1912)a ramas definitiv in
literaturaromdnd printr-o operd monumentald, alcdtuitadin
comedii,nuvele,momentegi schife,prin intermediulcirora
scriitorul face o adevdratf,radiografiea societf,fiirom6negti,
inaugurdnd de inaltdvaloareartisticd,
o epocdliterartr atdtdin pLrnct
de vederetematic,cdt gi al limbajului surprinscu m6iestrie
neegalat[pdnl astdzi.Caragialese remarcdprin artacompozifiei,
fiind cel mai priceputcreatorde caractere din literaturaromdnd,
satirizdndsclipitor incul.tura,imoralitatea.coruptia. prostia
omeneascf, in cea mai largdaccepfiea cuvdntului,trdsdturice se
manifestd nu numaila indiviziizolali,ci la intregicategoriisociale.
Comedia"O scrisoare pierdutl"de I.L.Caragiale s-ajucat'cu
un succesrf,sunltorpe scenaTeatruluiNafionaldin Bucuregti,la
datade 13 noiembrie1884.
"O scrisoarepierdutd"esteo comedierealisttrde moravuri
socialegi politice,in careCaragialeilustreazddorin{a de parvenire
a burghezieiin timpul campanieielectoralepentru alegereade
deputafi.Pe fondul agitalieioamenilorpolitici aflali in campanie
electoralf,,
senascconflicteintrereprezentanfii opozifiei- Cajavencu
gi grupulde "intelectuali -
independen{i"gi mernbriiparliduluide
guverndmdnt-
$tefanTipdtescu,Zoe, ZahariaTrahanache, FarfLrridi
gi Brdnzovenescu, personajeridicole pusein situafii comice,cu
scopulde a satiriza moravurile politiceale vremii.
GhitI Pristanda, poli{aiul oragului, este tipul
slugarnicului,prezentin piesdde la inceputpdndla sfdrgitin toate
momentele cheieale actiunii.
Comicul de curacter se compune,tn mod indirect, din
atitudinea,faptelegi vorbele polilaiului,iar tn mod direct din
didascaliisaudin opiniilecelorlaltepersonaje, conflictuldrumstic
fiind realizatprin intreagavsrietatea comicului.
Pristandaesleritlicol, principaleletrf,sdturidJcurgdnddin
rnani l'estareadiversifl catd a eomicu Iu i, care defineStecontr adic(ia
dintre esen(d Si aparenld. Polilaiul oragului vrea sd pard o
autolitateoficiala,cu o profesiedificild in societate("n-aregi el
ceas de mAncare.de blutura, de culcare.de sculare,ca tot
cre;tinul..."), dar, in esenf6,atribu{iilesale se restrdngla
irrdeplinirea ordinelorverbaleale prefectului,nici una dintre
pleocuphlile salenu seconsacrd interesului public.
o'Scrofulosla datorie", este con$tientcI trebuie si-gi
serveascf, ;eful, nu din con;;tiinla"misiei",ci mai alesdintr-oetich
sus{inutd de interesulpersonal: "fanreliemare,tenumerafie mic6,dupd
buget".Func(ionarservil.incalcdlegeadin dispoziliasupcriorilor
gi-l aresteazd abuzivpe Ca{avencu, deoarece primiseordin"verbal"
de la conuFf,nicd: "curatviolarede domiciliu,da umflali-l!".
Estearogantsauumil, in funcfiede imprejuriri,penduleazd
cu o piretenieprimitivl avAndca centrude greutate propriulinteres.
Lipsit de demnitate gi de coloani vertebralS, slugarnic, se pune
gi
bine cu Nae Calavencuin eventualitatea cd acestuiai-ar izbuti
gantajul gi-l mdguleqtelird jena, dupl ce, in prealabil, ii
perchezilionase casacdut6ndscrisoarea de amorgi il arestase abuziv.
Umil 9i lingugitor,profit6de ocazie9i segudurSpe l6ng6Cafavencu:
"eu gazetad-voastrdo citescca Evangheliatotdeauna; cf, si nu vd
uitalila mine...adicd pentrumisie...altele am eu in sufletulmeu,dar
de! n-aice-i face:fameliemare,renumerafie duptrbuget,micf,...".
Se preteazbla mici furtigaguri, ghidAndu-se dupdo devizd
a nevesteilui: "Ghi15,Ghifd,pupd-lin bot gi-i papdtot, cd situlul
nu credela dl fldmdnd...".Comicul de situalieesteilustrativin
scenanumdrdriisteagurilor pe carear fi trebuitsdle cumperepentru
apavoazaoragulin cinsteaapropiatelor alegeri(actulI, scenal).
Pristanda primise bani pentru patruzeci gi patrude steaguri, insdel
cumpdrase numai"vreo paispce...cinspce".Ca s[ se disculpe de
aluzia lui Tipatescudespre cum "a tras frutnugelcondeiul",
Pristandanumdrdsteagurilearboratede cdte doui ori 9i adun[

518 519
gre$it,numaica s6-iiasdla socoteali"patruzeci9i patru,in cap"'":
o'Doui la prim6rie,optspce,patru la gcoli,douf,zeci9i patru,doui la
catrindaldla Sf. Niculae, treizeci".
Incultura, lipsa de instrucfie sunt evidenliatepregnantprin
comhul de timbai: deformeazdneologismele-"bampit'', "famelie",
"catrindal6","scrofulos","renumeralie"-, areticuri verbale( "curat")
carefrizeazaprostia.De exemplu,alaturareacuvantului"curat" altor
cuvinte, evidenfiazi un nestlpdnit servilism, ftcdndul penibil 9i
ridicol: "curat migel", "curat murdal", "curat condei", "curat ca un
cdine"."curat violarede domiciliu", "curat constitulional".
Comicul de nume al personajului Ghitl Pristanda
sugereaziprincipalelesaletrlsdturi de caracter-senil 9i umil fa!6
de gefi, lipsit de personalitate-,deoarecepristandauaesteun joc
popular, asemf,ndtorcu brdul, ce se danseazd dup6 reguli
prestabilite, intr-o parte9i alta,conformstrigf,turilor9i comenzilor
unui conducitordejoc.
a personajului
Principalelemijloaceartisticede caracterizare
suntsursek comicului, foarte variate 9i sugestive,in conturarea
trdsIturilor remarc6ndu-secomicul de situalie, de caracter , de
Iimboj Si de nume.Dialogul Si monologulconstituiemodalitdlide
caraclerizare indirectd, ca 9i vorbele, faptele 9i gdndurile
personajului,curacterizareadirectd fiind facuti de cdtrecelelalte
personajesaude citre dramaturg.
Prin didascatii (parantezeleautorului privind stdrile
personajului)Si indica(ii scenice (sugestiiregizorale),care sunt
adevdrate fige de caracterizare directd/indirectd, autorul i;i
"migcf," personajele,le dd viaf6. La Pristanda,de exemplu,
dramaturgulmenlioneazi "(naiv)", "(schimbdnddeodotd tonul,
umilit Si naiv)" , de unde reies principalele trdsituri ale
personajului, prosatiagi servilismul.
in comediilesale, I.L.Caragialerimdne fidel propriei
concep[ii,conform cdreia cuvAntul este cea mai sincerl
exprimare a gAndirii, riscul cel mai mare prin care se poate
demascaprostia,incultura,demagogiaqi fariseismul:"Niciodata
gdndirean-arealt vrdjmagmai cumplit decdtvorba, cdnd aceasta
nu-i vorbi supusdgi credincioasd, nimic nu arde pe ticdlogimai
mult ca rdsul".
IUPANBTJMITRAETIN
TITIRCTTNIMI.RNA
- personaj de comedie-
-personaj comic
-tipul incornoratului-
"O noaptefurtunoasd",
de lon Luca Caragiale
- comedie-
Comedia "O noapte furtdnoastr"de Ion Luca Caragiale
(1852- l9l2) a fost cititl la lagi,in cadrulcenaclului"Junimea"in
ziuade 12 noiembrie1878gi a avut premierala l8 ianuarie1879,pe
scenaTeatruluiNalionaldin Bucuregti. Piesaa fostpublicatdin revista
gi
"Convorbiriliterare"in 1879 inclusiin volumul"Teatru"din 1889.
Dramaturg$i prozator,I.L.Caragialea fost un observator
lucid gi ironic al societitii romAnepti din vremealui, un scriitor
realistgi moralizator,dovedindun spirit de observafienecru!f,tor
pentrucunoaSterea firii umane,de aceeapersonajelelui trdiescin
oriceepoci prin vicii, imposturi,ridicolgi prostie.El folosegte cu
gi
mf,iestrieironia, satira sarcasmul, pentru a ilustramoravurile
societilii romdnegtigi a contura personajedominatede o tard
(defect- n.n.) moraldreprezentativd pentrutipul gi caracteruluman.
intrucdtCaragiale a $at viatl unortipuri umanememorabile, unor
tipologii unice in literaturaromAnf,,GarabetIbrf,ileanuafirma c6
dramaturgulface "concurenldstdrii civile", iar Tudor Vianu
considera ca formulaartisticaa lui Caragiale este"realismultipic".
Comediea moravurilor de mahala,"O noaptefurtunoasd"
ilustreaziaspectesocialegi psihologice specificelocuitorilordc la
periferiaCapitalei,cu scandaluri gi "arnbiluri"de familigti,lumepe
careCaragialea iubit-o cu patimi.
Personajulprincipal al comediei"O noaptefuftunoas6" de
I.L.Caragiale esteJupAn DumitracheTitircI, poreclitInimf,-Rea.
insugirile morale inscrisein comicul de curacter reies,tn
mod indirect,din atitudinea, faptelegi vorbeleprotagonistului, iar

s2(} 521
tn mod direct din didascalii sau din relalia cu celelalte personaie,
conflictul rlramutic fiind realizat prin intreaga vurictate
comicului.
Jupdn Dumitrache este ridicol, principalele tr6sdturi
decurgAnd din manifestarea diversificat6 a comicului, care
definegte contratlic(ia dintre esenld Si uparentd Negustor de
cherestea,jupdnul vrea sd para un cetAteanrespectabil 9i cu fler"la
oameni, preocupatde buna reputafie a ipostazeide tamilist, insa
esenlasa umandestedominatdde obsesiaprosteascda "onoarei" de
sof, care-l face opac la situalia real6, devenind ridicol prin
incredereanern6rginit6in Chiriac, amantul so{iei sale.
JupAnDurnitracheare un statut social onorabil de care se
simte foartemAndru, fiind "cherestigiu"(persoandcareprodrlcesau
vinde cheleslea- n.n.) gi "cdpitanin gardacivicd". Personalitatea
Jupdn Dumitrache este accentuata tn mod direcl de alt personaj,
Ipingescu.atunci cdnd il prezintd lui Rica Venturiano;"Onorabile
domn, perrnite-mipentru ca sd-fi prezantpe cetateanulDLrrnitrache
Titirca, comersant, apropitar 9i cdpitan in gvarda civtcd' (cLt
importunld) E d-ai nogtri." Cu aceastdsintagrn6,"d-ai rrogtli"'
d e n u m e s cp e r s o n a j e lsei n t p a t i ap o l i t i c dp e n t r ul i b e r a l i .
Ca bdrbatcdsdtoritgi ca cetd(eanonorabil,JupdnDuntitt'aclte
a r e o u n i c dp r e t e n l i e": a m b i t u l " d e a n u - i f i i n g e l a t l " o n o a r e a d e
familist" gi "ambi(ul" de a nu se face de r6s in fata lumii. Cu
toate acestea,Jupdn Dumitrache intruchipeazf,in drantatnrgialLri
C a r a g i a l et i p u l i n c o r n o r a t u l u i , a l d t L r rdi e l a n c u P a r n p o n ,M a c l t e
R a z a c h e s c uz i s C r f , c d n e l ( " D ' a l e c a r n a v a l r - r l u i " )5 i Z a h a r i a
Trahanaclte("O scrisoarepierdutd"). Printr-r.rncomic de cuructcr
realizatmagistral, dramaturguI eviden{iazatrdsdtr-rri le care colnptlll
u n p e r s o n a j r i d i c o l g i c a r a g h i o s . I n c i d i n p r i r n a s c e n da p i e s e i .
esteevidentdgelozia so{ului' izvorAtddin vanitatea ;i orgoliul ce
se rrranif'esta atdt in dimensiuneasociulii, cAt gi in cca c'ttniugttlu.
imbracat in haine de c6pitan de garda,pentrtt cd trrtnasi-;i
f a c d r o n d u l c i v i c d e n o a p t e . D u n r i t r a c h ei i r e l a t e a z i il t t i N a c
I p i n g e s c r . r",a r n i c u l s [ u p o l i t i c " , i n t a r n p l d r i l e c a r e i t L l g e n c : ' a t
n e l i n i s t m c h i n u i t o a r ec e n u - i r n a i d d p a c e d e d o t r i s d p t a r n a n il.n
searade "lAsatasecr-tlui", s-a dus la grddindla "lunion" cu solia sa,
Veta, 5i cu sora acesteia,Zi1a, gi, pe cAnd se uitalr la comddii. a
522
observat cd "un 51a... un bagabont de amploiat" aiunca priviri
'o
galegecocoaneloq iar la plecare ii
.urmdrisepdnd aproape de casf,.
In seara precedenti. rnergdnd din nou la ,,lunion", acelagi
"coate-goale","moftangiul", "mafe-fripte" se ia dupl ei. Dumitrache
este foarte ingrijorat, deoarece ..am ambit, domnule, cdnd e vorba
la o adicd de onoarea mea de familist,', iar comportarea
"bagabontLrlui" lovise puternic orgoliul sdu conjugal. cealalta
dirrensiune a vanitifii, cea socialtr, reiese tot din relatarea
evenimenteIor (int r u ziu n e n ar ot iv d) petrecute la gr6dina,. I uni on".
Dumitrache nu putusereaclionaafa cum ar fi vrut, se abtinuses6_i
zicd. "Ce poflegti, md musiu?,', apoi s6-l .,umfle'., dar intrucdt
jupdnul avea "ambi1" gi in plan social, nu a vrut sI se
compromitl
in public "cu un bagabontca dla, nu tbce...,. pentru un negustor.
lui Furia care-l cuprinseseera atat de puternicd, incdt ,,mai cd_mi
Nae veneasd-J.cdrpesc,dar rni-eraruginede lume; eu de! negustoi.s6 m[
pui in public cu un coate-goalenu vine bine". in alte condifii,
Dumitrache l-ar fi licut sf,-i sarr "ochilarii din ochi gi giubenuldin
c a p ,d e a u z e ac d i n i i i n G i u r g i u " .
Chiar gestul de a-9i mdngdia favoritii, mentionat de
drarnaturg in dfulqscstii, este tot o manifestare a vanitl(ii gi
accentueazdprrerea foarte bunr pe care Dunritracheo are despre
sine insugi. ceea ce denotd o infatuare prosteascl: ..Cum ln-a
vdzut, - cd trebuie s[ fi fost schirnbatIa fa1a,cum sunt eu c6nd md
necf,jesc.(iSi mdngdie fctvoritele) - curl ln-a v,azut,a sfeclit_o...'..
Acelagi gest ilustreazd, indirect, lagitatea gi ingimfarea
persona.iului. cal'ese laudd cu ce ar fi ldcr-rtel dac6 ar fi reupit sd
p u n i r n A n ap e " b a g a b o n t " :" A v e a r n d e g d n d
[...] sa-l apucIm la
m i i l o c p e n t l u c a s d - l i n t r e b : < C e p o f t e g t i ,m 6 m u s i u ? >g i s i _ l p i
u r n f l u . . . g i d a c d n u - i a j u n g e a , s d - n 1 it a i m i e f a v u r i d e l e l ( i r r
mangaie fat'or i tele)" .
& Vanitos gi cu un amor-propriu iegit din comun, Jupdn
f
c
*
D u m i t r a c h e e s t e i n a c e e a g ir n d s u r dc r e d u l g i p r o s t . ' , A m b i 1 u l "
o n o a r e i d e f a r n i l i s t e s t e i n c r e d i n t a tt o t a l l u i c h i r i a c . a r n a n t u l
n e v e s t e si a l e , p e c a f e s e b i z u i e n e c o n d i t i o n a tc, o n v i n sc I " t i n e l a
E
$
o n o a r e ar n e ad e f a m i l i s t " :" D e ! c d . n dl i p s e s ce u d e - a c a s dc,i n e s i - m i
peizeascd onoarea?Chiriac sdracul!N-am ce zice! onorabil bdiatl".
I Teama obscsivl de a nu fi in5elal ii esrotrrpeazd parca spiritul de
i
{, 523
T

observatie, intrucdtel nu bag6de seamf,nici ridicolul suspiciunilor
cu totul deplasate, nici.doveziletrddirii conjugale'La "lunion" nu
se gdndeqteniciun moment cI tdndrul ar puteas-o placf,pe Zila Si
nicidecumpe nevasta-s a, careera gi mai in vdrsttr,apoi nu banuiegte
niciun momentde ce chiriac insistaca jupanul str-$ifacd rondul
complet, ca de obicei, pdni la doud dupd douispce, ca
totdeauna...,'. Prostiajupdnuluireieseincd din scenaI a actuluiI,
cdndli spunerevoltat lui Nae ci Veta"nu-l preaare ea la ochi buni
pe Chiriac",dar el, ca sof autoritarcaresetemede "onoarealui de
iamilist", se impunein fala femeii: "Nevast?i,e biiat onorabil 9i
credincios: n-ai ce-i face:ce-i al omuluie al omului!"'
Comicul de situalie constdtocmai in faptul ci Dumitrache
esteopacpdndgi la cele mai vizibile dovezide adulter,a$acum se
intdmpli in finalul piesei, cdnd gf,segte"pe pernele patului
dumneaei"o legdturdde g6t. Intrd din nou in panici pentru
atentarea la onoareade familist,"imi vine s6 intru la bdnuielirele",
dar e hiriac il linigtegtegi de data aceasta:"A9! ado-ncoa'jupdne;
asta-i legaturamea, n-o gtii dumneata?".Jupdn Dumitrachese
calmeazd,meditdndridicol - "Uite aqase orbeqteomul la necazl"
Relalia lui Jupdn Dumitrachecu celelaltepersonaie esteo
alttr modalitatede csracterizare indirectd. Pe Rici Venturianoil
dispre{uiegteprofundla inceput,numai pentruci il suspecteazd cd
ar fi nn pericolla onoarealui de familist, etichetdndu-l cu o ploaie
de invective:"coate-goale", "male-fripte"'"sci(a-scdrlape hdrtie",
"moftangiul","bagabontul".Desconsidera{ialui Dumitrachevine
gi din faptul cd tdndruleste"un prdp[dit de amploiat"(func[ionar'
slqjbag- n.n.),deci "n-are parachioardin pungi", iar un negustor
onorabil,ca el, nu se poatecoboripandla un amirdt de slujbag:"er'r
de! negustor, sdmd pui in pobliccu un coate-goale nu vine bine"' Pe
de altl parte, Dumitrache il apreciazi pe autorul articolului
"Republica gi Reac{iunea",din gazeta "Vocea Patriotului
Nalionale","Ei! bravos!bine vorbeqte",deginu in{elegeabsolut
nimic din cele scrise, a$a cum evidenfiazddirect Caragialein
tliduscalii- "JupdnDumitrache(camnedomiri, [---l fuedomiril)"-
saucum reiese,indirect, dinreplicilepersonajului: "Adicdtele,cum
vine vorba asta?".Admiratia pe care o are Dumitrache pentru
Venturiano atingeapogeulin ultimascenda piesei,cdnd acesta este,
52.1
a$a cum se specifici in parantezele de autor - "(tncdntat), (cu
respectamestecatcu sfiold), (rdpit) "-6i exclamdentuziasmat:"Asta
e bun de dipotat.[...] Cum combateel, poates[ ajungi gi ministru.,,
Relagialui Dumitrsche cu Vetaestedestulde palidtr,el fiind
preocupatmai alesde "onoareade familist", iar plrerea despreea
nu estepersonalizati,ci se supunenormelorsocialeale lumii in
caretrdiegte.Astfel,el nu reaclioneazd atuncicdnd"bagabontul"se
zgdialacocoanedoardin dorinfade a le proteja,pentru"ca si nu le
ruginez.$tii cum e Vetamea,... ruginoas6".Cu Zi(a, cumnatalui,
sepoartdpdrintegte, cedeazlrugiminlilor ei de a mergela "Iunion",
inlelege"aletinerefiivaluri" gi igi dI consimlimdntulin mariajulcu
tdndrul"amploiat".
Durnitrache esteprimitiv gi ar{trgosmai alescu Spiridon,
"bdiat de procopsealdla curtealui Titirctr", pe care-l trateazacu
asprime gi adeseacu agresivitate de stdpdn.Indiferent dacd-l
gdseatreazsaudormind,jupdnulil b6tea,il trdgeade piq pdn6cdnd
il scipa cinevadin mdinilelui, de aceeaSpiridonil caracterizeuzd
direct, considerdnd cd este"afurisit" gi c6 nu degeaba"l-abotezat
cine l-a botezat<TitirctrInimd-Rea>".Bf,iatulii mf,rturisegte lui
Vcnturianoctr jupdnul este periculos de violent gi dacl o s6-l
prindi, "ai si vezi pi dumneataal draculuice e... De ce-i zice lui
<Titircdlnirnd-Rea>?". Semanifestdaici un altprocedeuartisticde
carocterizsre tipic pentru dramaturgialui Caragialegi anume
utmicul de nume, reflectatin porecla personajului.
Rela(ia cu Chiiiuc este cu totul speciall. Degi acestail
dezonoreazd., fiind amantul nevesteisale, Dumitrache,prost gi
naiv, ii incredinleazd "onoareade familist",fiind convinscf, "e
bdiatonorabilgi credincios".
Comicul de limbaj atestdignoran[a gi incultura lui Jupdn
Durnitrache,a cirui marotd(idee fixa) na$teun obsesivtic verbal:
"ELlam arnbil,domnule,cdnde vorbala o adici de onoarea meade
falnilist...".Mdndrude apartenenta sa la un mediusocialonorabil
prin statutulde negustoqDumitrachedeprinsese cdtevagabloane de
vorbire gi gAndireale claseisale sociale,insd cdnd este furios,
levinela limbajulqi la reacliilede mahala.Atuncicdndcomenteazb
compofiamentul lui Tircddiu fa1[ de Zila, el amestecf, in mod
lidicol neologismele,al cdror sens nu-l cunoaqte,cu vorbirea
525
populard: "N-o mai maltrata,domnule,mdcarcu o vorbd bund".
Alteori, presardfran(uzismelyr limbajul de mahala,care,de altfel,
estecel mai utilizat:"Ce poftegti,md musiu?";"Tii! frateNae,sa fl
fost el aici sbmd fiarbdaga,ci-i s5reaochilariidin ochi gi giubenul
din cap,de auzeacdiniiin Giurgiu".
JupdnDumitrache, incornoratul tipic, speliatla cuhnesa
nu-i fie necinstitd"onoareade fainilist", esteingelattocmai pentlu
cd exagerarea obsqsivdil face sd devinl opac in fafa evidenqelor.
Degi devenise"comersant"respectat,negustoronorabil, Titirca
rdmdneun om din topor,fbrl educafiegi de aceeacredulgi agresiv.
GeorgeCdlinescua vdzut in Jupdn Dumitrache"un mahalagiu
fiorosde moral,findndla onoarealui de familist,propriu-ziscredul,
mai mult brutaldecdtvigilent".
Fidel propriei conceplii,conform cf,reiacuvdntulestecea
mai sincerdexprimarea gdndiriigi constituieriscul cel mai mare
prin care se poate demascaprostia, incultura,demagogiagi
fariseismul, I.L.Caragiale considera cd nicicdnd"gdndirean-arealt
vr6jmagmai cumplitdecdtvorba,c6ndaceastanu-i vorbdsupusf,gi
credincioasf,, nimic nu ardepe ticilogi mai mult ca rdsul".
NAACATAVENCU
- personajde comedie-
- personajcomic-
- demagogulqi parvenitul(arivistul)-
"O scrisoarepierdutd",
de lon Luca Curagiule
- comedie-
Ion Luca Caragiale (1852-1912)a rdmas definitiv in
literaturaromdnf,printr-o operd monumentalS,
alcatLlitadin
comedii,nuvele,momentegi schile,prin intermediulcarola
scriitorul face o adevdratdradiografiea societ6!iirolnancgti,
inaugurdnd o epocdliterarade inaltl valoareartisticd,at6tdin pr,rnct
de vederetematic,cdt gi al limbajuluisurprinscu mliestlie
526
rreegalatdpiini astdzi. Sarcastic Ai necru{dtor,Caragiale satirizeazd.
sclipitor incultura, imoralitatea,corup{ia,prostia omeneascdin cea
inai iargi acceplie a cuvdntului, toate acestea fiind imbr[cate in
tnantia transparenta a unei spoieli de culturf,, a unui parvenitism
provocator. atitudini ce se manifestd nu numai la indivizi izolali, ci
ia intregi categoriisociale.
In comediile sale, I.L.Caragiale rdmdne fidel propriei
;onceptii, contbrm cdreia cuvdntul este cea mai sinceri exprimare
a gdndirii, riscul cel rnai mare prin care se poate demascaprostia,
incultura, demagogiagi fariseismul: "Niciodatf, gdndirea n-are alt
vra.jnrag mai curlplit decdt vorba, cdnd aceastanu-i vorb6 supusdgi
credincioasd,nimic nu arde pe ticilogi mai mult ca rdsul".
Comedia "O scrisoarepierduti" de I.L.Caragiales-ajucat cu
Lrnsucc€srdsundtorpe scena Teatrului Nalional din Bucuregti,la
d a t ad e I 3 n o i e m b r i e1 8 8 4 .
"O scrisoarepierduta" esteo comedie realisttrde moravuri
sociale gi politice, in care Caragiale ilustreazd dorin(a de
parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru
alegereade deputali. Pe fondul agitaliei oamenilor politici afla1iin
caurpanieelectorald,se nasc conflicte intre reprezentangii opozi{iei
- C a l a v e n c ug i g r u p u l d e " i n t e l e c t u a l ii n d e p e n d e n t i -" g i r n e m b r i i
partidului de guverndmdnt- $tefan Tipdtescu, Zoe, Zaharia
Trahanache,Farfuridi gi Brdnzovenescu,personaje ridicole puse
i n s i t u a ( i i c o m i c e ,c u s c o p u ld e a s a t i r i z a m o r a v u r i l e p o l i t i c e a l e
v r e r ni i .
Nae Ca{avencu, avocat, directorul ziarului "Rdcnetul
Carpa{ilor", geful opozifiei politice din jude{, ilustreazdtipul
d e m a g o g u l u i q i a l p a r v e n i t u l u i . E l e s t e r e p r e z e n t a n t uul n e i
adevirate"gcoli" de frazeologiepatriotardl (fals patriotism- n.n.),
rnanif-estare ce are la bazd lipsa de con{inut a ideilor exprimatecu
e r n f a z d . C a l a v e n c u e s t e f o n d a t o r g i p r e q e d i n t ea l S o c i e t a f i i
Enciclopedice"Aurora E,conomicdRomdn6", a c6rei prescurtare
- A.E.R.- este sugestivdpentru statutul de societatefantomd, prin
c a l e i g i i n s u $ e $ t ei l e g a l s u m e i m p o r t a n t e d e b a n i . D o v a d a
ilegalitalilorfinanciareeste polifa falsificatdpe care o gisegte,fdrd
efort, Trahanache,prin care Cafavencuigi insugisefraudulos 5000
de lei din fondurile societd{ii:"Girurile astea doud cu care
52?
 "in sinitatea iubitului nostru prefect! 56 trdiascl pentru fericirea
onorabiluld.Ca{avencuaridicatcincimiideleidelaSofietate,sunt judelului nostru!".
tot pentruenteresul!irii?". Prin comicul de situalie reies,.in mod indirect, gi alte
Comipul de caracter relevi insuqirile ce reies' in mod trdsdturiale lui Cafavencu.Lipsit de demnitate gi de coloand
iar in
indirect,din atitudinea,faptele9i vorbeleacestuipolitician' vertebrali, el conducemanifestatiafestivd in cinstearivalului sdu
mod direct din didascalii sau din relafiile cu celelalte personaje,
a politic, Dandanache, hri niciun scrupul, intuind cf, gansade a
conflictul dramatic fiind realizat prin intreaga varietate cdgtigain viitor estelegatl de Zoe.
comicului. Demagogia este principala trdsf,turtrde caracter a lui
Nae Calavencuesteridicol, principaleletrdslturi decurgdnd
Calavencu-"nu bralul care lovegte,voinla careordonde de vind"-,
din manifestarea diversificati a comicului, care defineqte
ziar 9i iar atuncicdnd ea imbractrforme patriotarde, personajulestede
contradiclia dintre esenld Si aparenld' Patron de
politice,Ca(avencu vrea sd pard un cetatean un ridicol desivdrgit:"Nu voi, stimabile,si gtiu de Europad-tale,
conducltorulopoziliei
eu voi sd gtiude Romdniameagi numaide Romdnia...".
onorabil, datoi s[ informeze opinia publicd despre moravurile
josnic' Comicul de limbaj se manifestd mai ales in discursurile
amoroaseale prefectului,dar in esenldeste un gantajist
de parvenire' aceea de a pofiticianului, care reliefeazl personajulsemidoct, dar infatuat,
folosind scrisoareaca unealtl in dorinla
de deputat' iati ce plin de lmportanftr.Atunci cdndia cuvdntulla adunarea electorali
ob{inepostul de deputat("Vreau." mandatul
vreau:nimic altceva!"). care precedealegerile,Cafavencuigi construieqte cu ipocrizie "o
se comporta pozd"de patriotingrijoratde soartattrrii, rostindcu greu cuvintele
$ef al partidului de opozi{ie,Nae Calavencu
fdrtr niciun scrupul in lupta politicl' El ajunge in posesia scrisor-ii din cauza emoliei care-l ineac6,dramaturgulevidenfiindaceste
de amor pierdutede Zoe prin ingeltrciune 9i viclenie: il surprinde atitudini ridicole prin didascalii: "lertali-ml, frafiloq dacd sunt
pe CetSleanulturmentatcitind o scrisoare9i' recunoscdnd scrisul migcat,dac6 emofiuneam6 apucd aga de tare... suindu-mf,la
..la o il irnbata gi-i fura aceastf,tribunf,...pentrua vd spunegi eu... (pldnsulil ineacdmqi
prefectuiui,calavencu il invita !uic6",
in ambi{iasanemdrginitd de a parveni, de a ocupa un tare.)... Ca orice romdn, ca orice fiu al llrii sale... in aceste
documentul.
cerqeascd postul de mf, gdndesc...la
loc in Parlament,Ca{avencunu se sfieqtestr momentesolemne.. . (de abia se mai sfipAne$te)
la $antai: "vreau ce tni se (pldnsul .. (pldnge)...
deputatin schimbulscrisorii,recurgdnd larigoara mea. .. l-a biruit de tot) la Romdnia.
dupdo luptf,de atdtavreme.vreauceeace merit in oragul la fericireaei!... la progresulei!... la viitorul ei! (pldnscu hohot.
"uuin"
6stadegogomaniundesuntce|dintdi...intrefruntagiipolitici Aplauzezguduitoare)".Ignoran{a lui Calavencuesteevidenti atdt
iat6ce vreau:nitnicaltceva!"' din nonsensul afirmaliilor - "lndustria romdnd e admirabiltr,e
t... ] Vreau...mandatulde deputat,
Comiculde timbai ii ilustreazl prostia, deoareceel se autoinclude sublim[ putem zice, dar lipsegtecu desdvdrgire"; "Societatea
intre"gogomanii"politicidin fruntea judefului' noastrd,dar, noi, ce aclamf,mnoi? Aclam[m munca,travaliulcare
Parvenit,gantajist,grosolan9i impostor,se conducedupa nu se face deloc in lara noastrA".Aceeagilipsd elementarl de
deviza..scopul scuzi mijloacele",pusi insd,din pricinainculturii, culturi rezultdSi din confuzii semantice,Ca[avencunumindu-i
pe sealna"nemuritorului Gambetta", pe care-lconfundlcu Niccolo "capitaligti" pe locuitorii capitalei, iar el autocaracterizAndu-se
't\4achiavelli,
acestafiind, de altfel, celebru pentruacestprir-rcipir'r al
"liber-schimbist", cuvdntcare define$tepe cel care promoveazi
succesuluiin parvenitism.Calavencu este infumurat 9i libertatea comerlului, neamesteculstatului in treburile
impertinent atdta timp cdt se afld in posesia scrisorii' arma
intreprinzdtorului capitalistgi nicidecumsensul de flexibil in
ganiajului("M[ omoardvampirul!prefectulasasin!ajutor!")'dat' concepfi i.
devineumil' slugarnic9i lingugitoratuncicandpierdescrisoatea:
529
528
 Prin comicul onomastic, se sugereazl,,indirect, firea de
mahalagiu,de palavragiua lui Cafavencu,intrucdtcaldinseamnd,
persoanf, rtruticioasI,cicdlitoare,iar cuvdntulcalaveicdnumegteo
hainf,cu doui fe!e, de unde reies,indirect, ipocrizia gi demagogia
individului.
Agadar,principalele mijloace artistice de curacterizare a
personajuluisuntsursele comicului, foarte variate gi sugestive,in
conturareatrlsdturilor etice remarcdndu-secomicul de situalie, de
caracter , de limbaj Si de nume. Dialogul Si monologul constituie
modalitd(i de caracterizdre indirectd, ca gi vorbele, faptele gi
gdndurilepersonajului,caracterizareadirectd fiind ficut6 de c6tre
celelalte personaje sau de cdtre dramaturg. Prin didascalii
(parantezeleautorului) Siindicalii scenice(sugestiipentruregizor),
care sunt adevirate fige de caracterizare directd,/indirectd,
dramaturguligi "migcf," personajele,le di viatl gi credibilitate,
ficdndu-leatdtde reale,incdt trf,iescai in zilele noastre.
in studiul intitulat "Comediile d-lui Caragiale", Titu
Maiorescu apdrl valoarea artisticd a operei gi demonstreazdcd.
intreagacrea{ieartisticf,ilustreazdrealitateapolitica gi socialf,a
epocii, ddnd astfel o replici usturAtoareinamicilor scriitorului:
"Cf,ci pentru orice om cu mintea sf,nltoasf,este evident cd o
comedienu are nimic a face cu politica de partid; autorul igi ia
persoanelesale din societateacontemporanicum este, pune in
evidenf[parteacomicf,agacum o gf,segte, gi,acelagiCaragiale,care
asttrziigi batejoc de frazademagogicf,, gi-arfi bdtutjoc ieri de iglic
gi tombaterdgi igi va batejoc mdinede frazareacfionard, gi,in toate
acestecazuri va fi in dreptul s6u literar incontestabil."Criticul
sus[inein continuarerolul moralizatoral artei, careigi propunesf,
indreptetarele gi moravurilepolitice gi sociale,iar in cazul lui
Caragialeacestease corijeazi prin rds.
53(t
RIOTVNNTUNIANO
- personajde comedie-
- personajcomic-
- junele amorez-
- demagogul-
"O noaptefurtunoosd",
de Ion Luca Caragiale
- comedie -
Comedia"O noaptefurtunoas5"de lon Luca Caragiale
(1S52- l9l2) a fost cititd la lagi,in cadrulcenaclului"Junimea"in
ziua de 12 noiembrie1878gi a avut premierala l8 ianuarie1879,
pe scenaTdatruluiNationaldin Bucuregti.Piesaa fost publicatf,in
revista"Convorbiri literare"in 1879gi inclusf,in volumul "Teatru"
din 1889.
Dramaturg$i prozator,I.L.Caragialea fost un observator
lucid gi ironic al societdiiiromdnegtidin vremea lui, un scriitor
realistgi moralizator,dovedindun spirit de observa{ienecrul6tor
pentrucunoa$terea firii umane,de aceeapersonajelelui trf,iescin
orice epoci prin vicii, imposturf,,ridicol gi prostie.El folosegtecu
mliestrie ironia, satira gi sarcasmul,pentrua ilustramoravurile
societalii rorndnegtigi a contura personajedominatede o tartr
(defect- n.n.)moralf,reprezentativtr pentrutipul 9i caracteruluman.
intrucAtCaragialea dat viald unor tipuri umane memorabile,unor
tipologii unice in literaturaroman6,GarabetIbrdileanuafirma cf,
dramaturgul face "concurenff, stf,rii civile"' iar Tudor Vianu
consideracd formulaartistictra lui Caragialeeste"realismultipic".
Comediea moravurilor de mahala,"O noaptefurtunoasd"
ilustreaziaspectesocialegi psihologicespecificelocuitorilorde la
periferiaCapitalei,cu scandalurigi "ambiluri" de familigti,lumepe
careCaragialea iubit-o cu patimf,.
in comedia "O noapte furtunoas6",Rictr Venturiano
infdligeazdtipul de june-prim, aventurierul/cuceritorul'fiind
asemdndtor cu $tefanTipdtgscudin comedia"O scrisoarepierdutl"
531
 gi cu Nae Girimea din comedia"D'ale camavalului,',completdnd
astfel galeria personajelormasculine care intruchipeazd,primul-
amorez in dpmaturgia lui l.L.Caragiale.
Pnn comicul de caracter, dramaturgulii compunelui Ricd
V-enturiano un statut social complex, ',arhivarla o judecitorie de
ocol, studentin dreptgi publicist",deoareceel reprezintIatdttipul
funcfionarului, alf,turi de Ghifa pristanda,precum gi tipul
politicianului demagog, av6nd trisdturi comune cu Nae
Cafavencu,Agamili Dandanache,ZahariaTrahanache,Farfuridi gi
Br6nzovenescu din comediade moravuri sociale gi politice ,,O
scrisoarepierdutil".El insugiseprezintdcu mdndriecocoaneiVeta:
"Ricd Venturiano,arhivarla judecdtoriade pacecircumscripfiade
galben, poet liric, colaboratore la ziarul <Vocea patriotului
Nafionale>,publicistgi studintein drept".
insugirile caracterialereies,t n mod indirect,din atitudi nea,
faptdle gi vorbele amorezului,iar tn mod direct din didascalii sau
din relafiile cu celelaltepersonaje,conJlictul dramatic fiind realizat
prin intreagavarietatea comicului.
Rici Venturianoesteridicol, principaleletr6s6turidecurgdnd
din manifestarea diversificatd, a comicului, care definegte
contradic|ia dintre esen(dSi aparenld. Tdndrul drnorez vrea sd
pard un intelectualprofundgi un ziaristinteligent,un om important
in societate,ddr,in esenldestccu adevdrat..uncoate-goale", un tip
semidoct,de o lagitatejalnicf,,un impostor.
Portretul fizic, conturatprin ochii lui JupdnDumitrache,se
compunedin tr6slturi tipice profesiei de funclionaq reduse la
c6tevaelementereprezentative, adici ochelari,joben gi plastron:
"cu sticlele-n ochi, cu giubenul in cap gi cu basmauaiac_a;ir
scoas6". Venturiano este descris cu disprel de cdtre JupAn
Dumilrache, care, fiind negustorcu stare, desconsiderdtaema
slujbagilor,"nigte papugii", "nigte scd(a-scarfape hartie.',iira
"chioard-n pungi". Caracterizat direct de cdtre acestpersonoj prin
expresii de mahala, tdnirul este considerat un ..bagabont de
amploiat", un "coate-goale"gi ..ma{e-fripte",dar cAndacestanu
mai constituieun pericolpentru"onoareade familist,,.Dumitrache
este "incdntat", il privegte"crr respectamestecatcu sfiald,' gi_l
I
consideri"bun de dipotat" saude ministru. Nae lpingescueste
532
un admirator entuziast al tdndrului ziarist, "amploiat judiciar,
student la Academie - inva!6 legile, - gi redactor la <Vocea
PatriotuluiNalionale>.(cuputere)E d-ai nogtri...ce si m4i stf,msf,
mai vorbim...".
La "lunion", Ricd VenturianoseindrigostegtedeZi[a, careii
di intdlnire la ea acas6,dar, din gregeald,amorezulnimeregtein
casaVetei, pe care n-o recunoagtein intuneric - avdnd gi ochelari
- gi-i face acesteiao declaraliede dragosteinfldcdratd,devenittr,de
aftfel, celebrd prin comicul de limbaj: "Angel radios! Precumam
awt onoareaa vd.comunicain precedentamea epistolI, de c6nd
te-am vtrzut intdiagi datl pentru prima oarf, mi-am pierdut uzul
rafiunii;da! suntnebun...".DegiVetaestesideratd de indrtrzneala
t6nlrului, Venturianose aruncdin genunchigi continu[ cu avdnt
verva declarativi, expresiile amoroase fiind de un comic
monumental:"te-am curtat Ia nemurire [...] tu egti aurora,care
deschideboltainstelatf,intr-o adorafiepoeticaplind de ... [...] tu
egtiangelulvisurilor mele,tu egtisteaua,pot pentruca sd zic chiar
luceafirul,carestrtrlucegte sublimin noapteatenebroasla existenfii
mele, tu egti...". Personajulpare a fi reflectareaparodici, peste
timp, a trubadurilor francezi medievali.Situa1ia estede un comic
irezistibil,Veta se sperieingrozitor,mai alespentrucd ar puteafi
blnuitd din nou de Chiriac,iar amorezulnu inlelegenici el nimic
din atitudineafemeii. C6nd se dumireqteasupraconfuziei,este
ingrozit atit de incurcltura produsS,c0t gi de fricl, intrucdt cei doi
birbafi carevegheaula "onoareade familist" il vdzuserd. intrAndin
casi, iar acumil ciutau innebunitrisf,-l omoare.Ricd se pierde cu
firea gi devineincoerent,comicul de limbaj fiind remarcabilprin
anacolut: "Madam! sEam pardon!scuza{i!Cocoand!considerdnd
c6... adicd,vreausi zic, respectul...pardon...subpretextcI gi pe
motivul.-. scuza1i...pardon...". Disperarea amorezuluiatinge
cote maximeatuncicdndaudein curtevocile bdrbalilorstrigdndqi
devinelag gi fricos pestemdsurd,milogindu-sede Veta:"Madam,
cocoan5!ai mizericordiede un june romdnin primlvara existenfii
sale! de-abia douf,zeci qi cinci de roze gi jumf,tate innumdq
douizecigi gasele implinesctocmaiIa sfdntulAndrei... Scapf,-m6!".
Venturianoeste salvat in ultimul moment de Zi[a, 9i ii revine
aplombul, "prinzdnd limbd", agacum remarci gi dramaturgulin
533
didsscalii.Semidoct,Rici Venturianodeformeazidictonullatinesc
"vox populi, vox dei!" ("vocea poporului este vocea lui
Dumnezeu")gi declarndcu emfaz6:"Domnule,Dumnezeulnostru
estepoporuliboxpopuli, box dei!".
Intocmaica Nae Cafavencu,Ric[ Venturianoestedemagog,
el rostegtedeclamatorfraze patriotarde (fals patriotism- n.n.),
manifestarece are la bazdlipsa de conlinut a ideilor exprimatecu
afectare.Devizacareexprimf,dragosteagi respectulpentrupopor
ilustreazf,un iomic de limbaj seducitor:"Ori toli sd murili, ori toli
sd sciplm!". Sfios,Dumitrachese simteonoratcd tdnlrul ziarist
"compdtimegte" cu Zi[a, searatdjenat cI "zestreanu-i agade mare,
gi dumnealuie... gtii,cevamai sus...noi suntemnegustori"gi le d[
binecuvdntarea.
Fanfaron gi infatuat, Venturiano neagi importanfa
diferen{elorsociale,gi ii explici acest fapt lui Dumitracheprin
similitudinecu principiileconstituliei,amestecdnd ridicol un stil
oficial cu unul familiar: "Cetf,lene,suntemsub regimul libert5fii;
egalitilii gi fraternitdlii:unul nu poate fi mai sus decdtaltul, nu
permite Constitulia", apoi adaugi "Eu, dacd comptrtimegtegi
madamZilala suferinlamea...". Dramaturgulrefacein didascaliile
din jinal cuplurile piesei,care nu sunt neapirat gi cele oficiale:
"(Ricd e cu Zi1a, Chiriac cu Veta,Jupdn Dumitrache suie cu
Ipingescu)".
in toate comediilelui l.L.Caragialese manifesti pregnant
disociereudintre esen(dgi aparenld, dramaturgulfiind "inzestrat
cu o real6puterede observafiea contrastelordintre formi gi fond,
9i cu un maretalentde a da subhainascenicf,o seriede tipuri, care
prin unitatea lui sufleteasca,energicd gi expresivd, au ajuns
adevf,ratesimboluri ale mentalitl1iiunei intregi clasesocialedin
epocanoastrdde prefacere"(EugenLovinescu).
534
TTPITnSCU
$TEFAI'{
- personajde comedie-
- personajcomic-
- junele amorez-
"O scrisoarePierdutd",
de lon Luca Catagiale
- comedie-
Ion Luca Caragiale (1S52-1912)a rtrmasdefinitiv in
literatura romAnf, printr-o operd monumentalf,,alcf,tuitf, din
comedii, nuvele, momente gi schile, prin intermediulctrrora
scriitorul face o adevdratdradiografie a societalii romAnegti,
inaugurdndo epoctrliterarf,de inaltdvaloareartisticd,atdtdin punct
de vedere tematic, cdt 9i al limbajului surprins cu mliestrie
neegalatap6nd ast5zi..Sarcasticgi necru!trtor,caragiale satirizeazS"
sclipitorincultura,imoralitatea,coruplia,prostiaomeneascd in cea
mai largf, accepliea cuvdntului,toate acesteafiind imbrf,catein
mantiatransparenttr a unei spoieli de cultur6,a unui parvenitism
ostentativ,atitudini ce se manifestl nu la indivizi izolati, ci la
intr6gi categoriisociale.
Comedia"O scrisoarepierdutf,"de I'L.Caragiales-ajucat cu
un succesrdsunf,torpe scenaTeatruluiNalional din Bucureqti,la
datade l3 noiernbrie1884.
"O scrisoarepierduti" esteo comedierealisti de moravuri
socialegi politice,ilustrdnddorinfa de parvenirea burgheziei in
timpul campanieielectoralepentrualegereade deputali.Pe fondul
agitaliei oamenilorpolitici aflali in campanieelectorala,se nasc
conflicte intre reprezentanliiopozifiei - Cafavencugi grupul de
,,intelectuali
independenfi" - gi membriipartiduluide guvernamdnt-
Farfuridi 9i
$tefan Tipf,tescu, Zoe, Zaharia Trahanache'
Brdnzovenescu, personajeridicole puse in situa{ii comice,cu
scopulde a satirizamoravurile sociale9i politicealevremii'
s35

$tefan Tipitescu este prefectul judefului pe care il
administreazd ca pe propriamogie,avdndo mentalitatede stipin
absolut: 'omogia, mogie, foncfia, fonclie, coana Joifica, coana
Joilica, trai neneacdpe banii lui Trahanache,babachii" (Pristanda).
Comicul de caracter reliefeazdinsuqirile ce reies,tn mod
indirect, din atitudinea,faptele gi vorbele prefectului, ier in mod
direct din didascalii sau din relaliile cu celelalte personaje,
conflictul dramatic fiind realizat prin intreaga varietate a
comicului.
$tefan Tipdtescuesteun personaj caricatural, principalele
trlstrturi decurgdnddin manifestareadiversificatAa comicului, care
definegtecontradic(ia dintre esenldSi aparenld. Prefectulvrea sd
pard sigurde sine,o autoritatepoliticade necontestat, careconduce
cu o mdnd de fier judeful, in esenldfiind total supus lui neica
Zaharia Si Zoei, lui lipsindu-i cu destrvdrgirecalittr{ilede a-gi
exercitaindependentfuncfia politicd, pentru care se bazeazl pe
sprijinul lui Trahanache gi pe amorul Zoei ("egti candidatulZoii,
lui
egticandidatul nenea Zvharia, prin urmaregi al meu").
Tintrr, prezentabil, tip de june-prim, Tipdtescueste
orgolios,abuziv, incalctr legea,dacd"o cer intereselepartidului"
gi admite, amuzaqmatrapazldcurile polilaiului: "ai tras frumugel
condeiul".Socotegte cAGhill se afld in serviciulsiu personal,gi nu
al comunitlfii,de aceeail punesd aduneinformafiinecesare despre
tot ce se int6mpl6in orag,iertdndu-imicile furtigaguri,pentfucA
acestaeste"scrofulosla datorie".
Tipf,tescuesteipocrit gi demagog,facecaz de amoralitatea
lui Calavencu-"Mizerabilul!"-,cdnd el insugi este corupt gi
imoral, fiind amantulZoei gi in9el6nd,astfel,incredereape careo
are in ef "neneaZaharia".Zoe Trahanachepierdusescrisoareade
amor, care ajunge intdrnpldtorin mdna inamicului politic, Nae
Calavencu,care-i gantajeaz6, cu publicareaacesteiain ziarul s6u,
"RdcnetulCarpafilor", daci nu estealesdeputat.
Printr-un comic de situalie realizat magistral, spaima
prefectuluiesteamplificatacu subtilitatede Trahanache, deoarece
tocmai el este cel care il consoleazdpe Tipdtescu,susfindndcI
scrisoarea esteo plastografie(un fals - n.n.)ordinard,degiscrisul
seamdnd atdtde bine,incdt"sd zici qi tu cd e a ta, dar si juri, nu
536
altceva,si juri!". Tulburat la culme, tandrul amoreztrece prin
emo{ii chinuitoareatuncicdnd "venerabilul"ii redi, din memorie,
textul scrisorii, accentu6ndaluziv explicaliile imprejur6rilor
concrete,precise,intrucdtel identificaseexactmomentulintdlnirii
amoroasedintre cei doi: "ScumpameaZoe,venerabilul(adicdeu)
merge desearl la intrunire (tntrunirea de alaltdieri seara). - Eu
(adicd tz) trebuie sA stau acasi, pentru cf, agteptdepegide la
Bucureqti,la care trebuie sd rispunz pe dat6; poatechiar sd m6
chemeministrul la telegraf.Nu m6 a$tepta,prin urmare,gi vino tu
(adicd nevastd-mea,Joifica), la cocogelul t6u (adicd tu) care te
adortr,ca totdeauna,qi te s5.ruttr de o mie de ori,.Ff,nicf,...".
Dramaturgulaccentueazd,tn mod direct, in didascalii, atitudinea
aluzivd.a lui neica Zaharia, care stdrnegtereacfia disperattr a
prefectului: "(priveSte lung pe Tipdtescu,care e in culmea
agitaliei)". DeoareceTrahanache se ardtaseindignatgi refuzasesd
creadi ci scrisoarea esteautenticd,Nae Cafavencuil arnenin{d c[ o
va publicain ziarul "R5cnetulCarpafilor",al cdrui proprietarera gi
va afipa originalul "in cercevea,ca s-o vazf, oricine-o pofti".
Impulsiv gi nestdpinit, Tipdtescueste"turbat" de minie, cum
noteazddramaturgulin diduscalii.Teamapentruaflareaadevirului,
acela cd este amantul Zoei, ii provoacl prefectuluio agita{ie
nestipinittr, o pierdere totall a controlului de sine, stare
emolionalIsesizatide Trahanache, care-lcaructerizeazd direct:"E
iute! n-are cumptrt.Aminteri bun biiat, degtept,cu carte, dar
iute, nu face pentruun prefect".Venerabilulconsiderd cI un om
politic ar trebui sI gtie si se stdpdneascd gi sd nu-gi dezvdluie
sentimentele, mai alescdnde vorbade adversarii politici,"nu face
pentru un prefect", deoarecein politicd "nu merge s-o iei cu
iuleali".
Infatuat gi orgolios, Tipdtescuare o atitudine de
superioritategi estedispre{uitorfa!6 de Farfuridiatuncicdndil
acuzAdetridare:"Cum sdnu md iufesc,onorabile? D-voastrd veni{i
la mine acasd,la mine,caremi-am sacrificatcarieragi am rdmas
intre d-voastr6,ca sd vd,organizezpaftidul- cdci lird rnine,trebuie
sI mdrturisili,cd d-voastrdn-afi fi putut niciodati s5 fifi un partid-
d-voastrlvenifi la mine acasdsf, md numili pe fafd trAddtor...A!
astanu pot sdv-o perrnit...".
$97
 epocii, ddnd astfel o replicd usturAtoareinamicilor scriitorului:
Comicul tle situa1ieaccentueaziatitudineatdndruluicare
"Cdci pentru orice om cu mintea sindtoasf,este evident cA o
estecongtientc6 singuracale de a parveniesteamorul, sentiment
comedienu are nimic a face cu politica de partid; autorul igi ia
de caregtie.sdprofitecu fler 9i diplomafiepentrua oblinepostLrl
gi protecliavenerabiluluiTrahanache' Tipdtescuvenise persoanelesale din societateacontemporanlcum este, pune in
de prei-ect
la o jum[tate de an dupf, ce Zahariase evidenldparteacomicda$acum o glsegte,gi, acelagiCaragiale,care
in jude{cu opt aniin urmd,
pe Zoe, care a devenitchiar astizi igi batejoc de frazademagogici,gi-arfi bltut joc ieri de iglic
instrrasea douaoard,ludnd-ode solie
estefoaftemullumitde gi tombaterdgi igi va batejoc mdinede frazareac[ionar6, gi, in toate
de atr,rnciamantalui Fdnic6.Trahanache
cdt acestecazuri va fi in dreptul sdu literar incontestabil."Criticul
"serviciile"pe caretdn6rulprefecti le faceatdtin planpersonal,
suslinein continuarerolul moralizatoral artei,careigi propunesf,
gi in problemede partid:"De opt ani trdim impreundca fralii 9i
?ndreptetarelegi moravurilepolitice gi sociale,iar in cazul lui
niciunminutn-amgdsitla omuldstaatdticar6u...Credefid-voastrd
Caragiale, acestea se corijeazdprin rds.
cd ar fi rimbs el prefectaici 9i nu s-arfi dusdirectorla Bucureqti,
dacf,nu stiruiarneu gi cu Joi1ica... 9i la dreptulvorbind,Joilicaa
stdruitmai rnult...". Talentul de amorez reiese,indirect,1i din
scenain careZoe apeleazd la toatetertipurilefemininepentrr:a-l TACTTE
FARFURII}I
convingepe Tipdtescu sd-laleagdpe Cafavencu' lar acestacedeazd
ca un indrdgostit autentic:"in sfdrgit'daci vrei tu... fie! [."]
$r
DomnuleCa[avencu, eqticandidatul Zoii, egticandidatullui nenea IORDACHE
BRANZOVNNESCU
' -
prin urmare d meul PoimAine egtideputatl...". personaje de comedie -
Zaharia... 9i
-personaje comice-
incadrarea tipologictra personajului este argrttnentatd 9i prin
- ramolitul politic
comiculde nume:Tipdtescu,trimite la cuvdntul"tip", al cdruisens ai demagogul -
de june-prim,om rafinat, amorezabil, aventurier completeazd
stnlcturacaracteriald a prelectului. "O scrisoarepierdutd",
Caracterizareaprefectului se faco'atdtin motl indirect' ptin de lon Luca Caragiale
- comedie-
vorbele,faptelegi gdndurilelui, precunlSidirectde cltre celelalte
personaje. Pe l6ng[ dialogul Si monologuldramatic,o modalitate
aparteo constituiereferirile lui Caragiale,cuprinsein diduscalii lon Luca Caragiale (1852-1912)a rimas definitiv in
(parantezele autorului),ca indicagiiscenice(sugestiiregizolale), literatura romdn6 printr-o operd monumentald,alcdtuitd din
prin care dramaturguligi "mi;cd" personajele, le d[ viafl 9i comedii, nuvele, momente gi schile, prin intermediulcdrora
credibilitate, atatde reale,incdttrliesc in zilelenoastre.
flScdndu-le gi scriitorul face o adevf,ratf,radiografiea societAtiiromdnegti.
Ditlascaliite sunt, la Caragiale' adevirate JiSe de SarcasticAi necru!6tor,Caragiale satirizeazdsclipitor incultura,
caracterizaretlirectd. Nota{iile autorului "ftilimbdndu-se imoralitatea, corupfia,prostiaomeneasc[ in ceamai largl accepfie
inJuriat)", "(in pracla agitaliei)", "(supdrall" - ilustreazd a cuvdntului,toateacestea fiind ascunse subo spoialtrde culturtrgi
un parvenitism provocator, atitudinice se manifestanu numaila
mentalitateade stdpdnmedieval,infatuareagi orgoliul care-l
indivizi izola[i,ci la intregi categoriisociale.
definescpe $tefanTiPf,tescu.
in studiLrlintitulat "Comediile d-lui Caragiale",Titu Comedia"O scrisoare pierdutd"deI.L.Caragiale s-ajucatcu
cit un succesrf,sundtor pe scenaTeatruluiNalionaldin Bucuregti,la
Maiorescuapdri valoareaartisticd a operei 9i demonstreazd
intreagacrea{ieartisticdilustreazf,realitateapoliticd9i sociali a datade l3 noiembrie1884.

s38 539
 "O scrisoarepierdutd"esteo comedie realistii de moravuri
socialegi politice, in careCaragialeilustreazi dorinfa de parvenire
a burghezie!in timpul campaniei electorale pentru alegereade
deputafi.Pe fondul agitafiei oamenilor politici aflafi in campanie
electoralf,,senascconflicte intre reprezentanliiopozi{iei- Calavencu
gi grupul de "intelectuali independenli"- gi membrii partidului de
guvemf,mdnt-$tefanTipdtescu,Zoe, ZahariaTrahanache,Farfuridi
gi Brdnzovenescu, personajeridicole pusein situafii comice,cu
scopulde a satiriza moravurile politiceale vremii.
Tache Farfuridi gi Iordache BrAnzovenescusunt doi
membri marcan(i ai partidului de guverntrmAnt,flcdnd parte
dintre "stAlpii puterii". Ei formeazl un cuplu de imbecilitate,
intruchipare a ramolismentuluipolitic.
Prin comicul de csrscter se evidenliazdinsuqirile ce reies,
tn mod indirect,din atitudinea,faptelegi voibele acestuicuplu de
politicieni, iar tn mod direct din didascaliisau din relafiile cu
celelaltepersonaje,conflictul dramatic fiind realizatprin intreaga
varietatea comicului.
Tache Farfuridi gi lordache Brdnzovenescuformeazdun
cuplu caricatural, principalele trdslturi decurgdnd din
manifestarea diversificatla comicului, caredefineStecontradic(ia
dintre esen(dSi aparenld. Cei doi vor sd pord membri importanli
ai partiduluide guverndmdnt, a cdror pirere conteazd. gi ale cdror
merite sunt recunoscute in judef, dar, in esen{d,sunt doi imbecili
ignorali de venerabilulneica Zaharia, care-i manevreazdcu
ugurin{d,folosindu-i in indeplinirea interesuluisf,u personalin
politic[:"de la partidulintregatdrnlbinele[[rii gi de la binele{drii
at6rndbinelenostru...".
Cei doi bdrbafipolitici se atragprin firile completdiferite:
Farfuridi este coleric, fudul, infatuat, iar Brdnzovenescu este,
dimpotrivd,placid, moale, fricos, lag, o umbrl a celuilalt
("Tache,Tache,fii cuminte"),dar au in comunprostia evidentd.
Comicul de situalie reliefeazdalte insugiri definitorii ale
celordoi politicieni.Inculfi pestemdsurf,gi abjecfi,ei seferescde
trddare,.cucare,de altfel, sunt de acord "dacd o cer interesele
partidului,dar s-o gtim gi noi". Ei trimit la "centru"o depegiprin
care semnaleazdfaptul cd prefectLtleste trddltor: "Trddare!
s40
Prefectul 9i oamenii lui trddeazf,partidul pentru nifilistul
Catavencu,pe carevor s6-l aleagdla colegiulII... trddare!trf,dare!
de trei ori tri.dare!".Ei nu-gi asumtrresponsabilitatea s6 semneze
telegrama,de teamdsd nu pdfeascdceva dacd aflI Trahanache,de
aceea se hottrrtrscsf, o "iscileascf," qi str o dea anonimtr,
considerdndu-se
'trebuie
foarte curajoqi: "Trebuie s6 ai curaj ca mine!
s-o iscllegti:o dam anonim6!".Falfuridi gi Brdnzovenescu
nu sunt ingrijorali pentrucd estetrddat partidul,ci se tem ca nu
cumvasd fie ei inl[turali de'la matrapazlAcurile politice,la care(in
cu tot dinadinsulsd participe,si se implice gi sI profite de
avantajele inerente. De altfel,din reflexdemagogic, Brdnzovenescu
se avdnt6.ridicol: "iubesc trddarea(cu intenlie), dar urtrsc pe
tr6ddtori...".Trahanachele {ine un discursmoralizatordespre
"stdlpii puterii", despre disciplina de partid, argumentdndu-gi
atitudineaprintr-unadevlr de necontestat, acelaci "de la partidul
intregatdrndbinele!6rii gi de la binelef6rii atdrndbinelenostru...,,,
afirmatie ce stdrnegteadmiraJialui Farfuridi gi Brdnzovenescu,
pentrupersonalitatea puternicda lui neicaZaharia- "E tare...,tare
de tot...Solidbdrbat!".
FarfLrridi, avocat de profesie, are automatisme ce
creioneazd "intruparea prostieisolemne"($tefanCazimir),prin
formule aberante Si paradoxuri, care-irelevl incultura: "eu am
n-amsd-ntdlnesc pe cineva,lazece fix md duc in tdrg"; "am n-am
inff,ligare, la douf,sprezece trecute fix m6 duc la tribunal...".
Necinstit, Farfuridi recurge la gantaj pentru electorii care au
procesepe rol, deoarece- in calitatede avocat- el poate aranja
cdgtigarea saupierdereaprocesului, punAndcondiliaca acegtiasf,
votezecu partidul lor: "Sf, votezecu noi, e ufor; are procesulcu
epitropia bisericii, siptdmdna viitoare...".
Discursul lui Farfuridi din actul ItI este un model al
comicului de Iimhaj, prin care se parodiaz[ stilul oratoric,
concretizat in discursulpolitic ce scoatein eviden!6platitudinea
gindirii, confuzialingvisticl a personajului, iar stilul bombastic
gi infatuat devinecaricatural atdt prin ticurile verbale- "dati-mi
voie" - cdt gi prin contraclicliilein termeni:"Da[i-mi voie! Dafi-mi
voie! [...] Din doud una, dali-mi voie: ori sd se revizuiascd,
primescldar sh nu se schimbenimica,ori sb nu se revizuiasch
S.tl
primesc!dar atunci si se schimbepe ici pe colo, gi anumein
puncteleesenfiale. Din aceastddilemdnu puteli iegi... Am zis!".
Anacolutul,este specific tuturor discursurilorpolitice in aceastd
comedie,agadargi ?ncel rostit de Farfuridi accentudndignoranla
personajului: "Daci Europa...sdfie cu ochiia(intitiasupranoastrd,
dacf, md pot pronunla astfel,carelovescsofietatea, adicl tlindcddin
cauzazguduirilor...9i... idei subversive...(asuddSi se rdtdceSte
din ce tn ce) Si ma-nfelegi,mai in sfdrqit,pentru care in orce
ocaziunisolemnea dat probede tact... vreausd zic intr-o privinfi,
poporul,nafiunea,Romdnia. ... (cu tdrie) larain sfdrgit...cu bun-
sim!, pentru ca Europa cu un moment mai nainte sd vie gi sd
recunoascf,, de la careputemzice depanda....".
Caracterizarea lui Farfuridi gi Brdnzovenescu se face atdt in
mod indirect,prin vorbele,faptelegi atitudinileacestora, precumgi
direct de cltre celelaltepersonaje.Acuzafiile de trddarbpe carecei
doi le aducprefectului,determindreacliajignitoarea acestuia; "Cum
sd nu md iufesc,onorabile?D-voastrtrvenili la mine acasd,la mine,
care mi-am sacrificatcarieragi am rtrmasintre d-voastrtr,ca sd vd
organizez partidul- cdcif6rdmine,trebuiesf,mdrturisili,cd d-voastrd
n-a[ifi putut niciodatlsl fifi un partid- d-voastrdvenili la mineacasd
sdmd numiJipe fa!5trldf,tor... A! astanu pot sdv-o permit...".
Pel6ng6dialogul Simonologul dramatic,o modalitateaparte
o constituie referirile lui Caragiale cuprinse in didascalii
(parantezele autorului)ori in indica\ii scenice(sugestiiregizorale),
prin care dramaturguligi "migctr" personajele,le d5 viafd gi
credibilitate,Ibcdndu-le atdtde reale,incdttrf,iescgi in zilelenoastre.
Didascaliile sunt, la Caragiale, adevdrate fise de
caracterizuredirectd. Discursul lui Farfuridi, sugestiv pentru
imbecilitatea personajului, este suplinit de parantezele
dramaturgului:"(bea o sorbiturd, apoi, reludndu-Sirdsuflarea,rar
ca Si cumar incepeo poveste)", "(asudd,beaSi seStergemereucu
basmaua)", "(asudd mereu Si se emoliotteazdpe vdzute)",
"(emofionatSi asuddnd)", "(se ineacd mereu)", "(se tncurcd,
asuddSi tnghite)", "(asuddSi se rdtdceStedin ce in ce)", "(foarte
qsudat, se Sterge,bea, iar se $terge Si sufld foarte greu)", "(in
supremdluptd cu obosealacare-l biruie) ".
542
"BrAnzovenescuesteecoul lui Farfuridi, mai domol qi
mai precaut, fiind entuziasmatcu timiditate de "curajul,'gi
aplombul acestuiagi repetdndca un ecou cuvintele celuilalt.
Anrdndoisunt membrimarcanfiai partiduluide guverndmdnt, pe
care-lapiri de tridare prin trldare. Farfuridigi Brdnzovenescu
"sunt ramoli{i, incapabili,dar in fond mai pufin pdtafiin viafa
nrorald".(PompiliuConstantinescu)
Comicul de nume - Farfuridi gi Brdnzovenescu - constdin
suflxeleonomasticegrecegti *-idi" gi romdneqti,.-€scu'r,
precumgi in
aluziaculinard-brdnzAgifarfurie-careilustreazd
semnificativrela{iade
depend^enldreciprocd
dintreei, fiindu-ginumaiunulaltuiade folos.
In comediilesale, I.L.Caragialer6mdnefidel propriei
concep!ii,conform cdreia cuvAntul este cea mai sincerl
exprimare a gdndirii, riscul cel mai mare prin care se poate
demascaprostia,incultura,demagogiagi fariseismul:',Niciodat6
gandirean-arealt vrdjrnagmai cumplitdecdtvorba,cAndaceasta
nu-i vorbd supusi gi credincioasd, nimic nu arde pe ticdlogimai
rnultca rdsul".
VETA
- personaj de comedie -
- personaj comic -
- adulterina -
"O noaptefurtunoasd",
le lon Luca Curugiale
- comedie-
Dramaturggi prozator,Ion Luca Caragiale(1852- L9l2) a
fostun observator lucidgi ironical societdliiromdnegtidin vremea
lui, un scriitor realist gi rnoralizator, dovedindun spirit de
observa{ienecru!6torpentru cunoa$terea firii umane,de aceea
personajele lui tr[iescin oriceepocf,prin vicii, impostura,
ridicolgi
plostie. El folosegtecu mdiestrieironia, satira gi sarcasmul,
pentru a ilustra moravurile societalii romdnegtigi a contura
personaje dominatede o tard(defect- n.n.) moraldreprezentativd,
543
 pentrutipul gi caracteruluman. Intrucdt Caragialea dat via16unor
tipuri umane memorabile,unor tipologii unice in literatura
romdn5,GarabetIbrdileanuafirma cf, dramaturgulface"concurenfd
sttrrii civilet', iar Tudor Vianu consideraca formula artistica a lui
Caragialeeste"realismultipic".
Comedie a moravurilor de rnahala, "O noapte
furtunoas5"(1878) ilustreazi aspectesociale gi psihologice
specifice locuitorilor de la periferia Capitalei,cu scandalurigi
"ambifuri" de familigti,lume pe careCaragialea iubit-o cu patim6.
Veta este personaj secundar gi unul dintre cele doua
personaje feminine din comedia"O noaptefuftunoastr"de Ion
Luca Caragiale.Ea intruchipeazladulterina de mahala,esteso{ia
lui JupdnDumitracheTitircf,gi amantalui Chiriac.Vetaeste,poate,
singurul personaj care nu genereazd un comic spontan gi
transparent,fiind devirsttr maturl gi avdndo inftfiqare placidS,
de !a!5,trdslturi cu totul nepotrivitepentruo amantaatrdgdtoare. Ea
stdrnegterdsul spectatoruluimai ales dupd ce s-a terminatpiesa.
Nevastaeste gtearsl gi penibiltr in rolul de amanti gi, agacum
afirmalbrlileanu,"Veta nu numai ci nu e ridicol6,dar nu e nici
comicSmdcar,ca Zi\a". Ea marcheazdin comedietriunghiul
conjugal.
Prin comicul de caracter se disting insugirile ce reies,in
mod indirect, din atitudinea,faptelegi vorbeleeroinei,iar tn mod
direct din didascaliisaudin opiniile celorlaltepersonaje, conflictul
dramatic fiind realizatprin intreagavsrietatea comicului.
Veta este un personaj caricatural, principaleletrisdturi
decurgdnddin manifestareadiversificatda comicului, care
definegtecontradic(ia dintre esen(dSi aparenld.Nevastalui Jupdn
Dumitracheeste o femeie maturd de mahala,carevrea sd pard o
persoanf,onorabili, demnd de respectgi fidel[ sofului, dar, in
esenld, este desfrdnatbgi ldtiirnicd, ingeldndu-giso{ul cu
dezinvolturd,fbrl nici un pic de remugcare, reprogdndu-i amantului
cd ia in serios"prostiilegi bdnuielilelui bdrbatu-meu".
Veta este deprimati, suferl ingrozitor gi are gAnduri
morbide, deoarecesecertasecu amantulgelos,iar relajialor pdrea
terminatd.Motivul care-l iicuse . pe Chiriac s-o bdnuiascdde
.necredin![fusesecauzatde spaimalui JupdnDumitracheprivind
5,14
pericolul in care se afl6 onoarealui de familist. Intr-o seard,
afldndu-sela gridind la "Iunion" cu nevast6-sa,Veta gi cu sora
acesteia,Zi\a, Jupdn Dumitrache observtrcum "un pripddit de
amploiat"ii faceochi dulci consoartei,ba chiar se ia dupdei cdnd
pleacdsprecas6.Teamade a nu-i fi ingelatd"onoareade familist"
o irnpdrtdgegte cu omul sdu de incredere,Chiriac,in grija cdruiao
llsa pe Veta atuncicdnd negustoriail silea sd lipseascide acasS:
"De! cdnd lipsesceu de-acas6, cine sd-mi pdzeasctr onoarea?".in
calitatede amant,Chiriac face o crizf, de geloziegi o acuzl pe Veta
c6-i place sd se ducd la "lunion" ca "sf, te curtezi cu amploiatul'
dumitale".Ca urmare,Vetaestetristi gi absenttr,cum precizeazi
Caragialein didascalii: "(... esteobositdSi distratd, vorbeSterar Si
incet)". Cu gAndurilein alttr parte, nu se poateconcentrala ceea
ce-i povesteSte Zila despreafrontulpe care i-l f6cuseTirc6df,upe
maidan.
Comiculdesitualie punein valoareprofilul imoralal femeii.
in scensimpdcdriicu Chiriac,Veta,scepticd,refuzdmai intdi sdse
jure incd o datdcA nu aveanicio vintr,pentrucf, el tot n-ar crede,
apoidevineminioasd gi ii reprogeazd la rdndulei cd fine seamamai
mult de "prostiile gi blnuielile lui birbatu-meu" decdt de
declarafiile ei amoroase sincere.Atunci cdndChiriacamenintdci
se sinucidecu "spangade la pugcf,",Veta estedisperattr,captrttr
brusc energie gi se luptf, cu el ca str impiedice henorocirea,
devenindpatetici: "Dacf, vrei sd te omori, omoar6-m1intdi pe
mine! (se lupta din putere.)Chiriac!...Nu fi-e mild 1iede mine?
Toate,toatede un an 9i mai bine le-ai uitatintr-o zi?...". Ca si-l
conving6,ea apeleazdla jurlminte induiogdtoare,intr-unlimbaj
propriu, de muhula:"sd n-am partede ochii mei, sd n-ampartede
vialata, sdnu mai apucmdcaro zi fericitdcu tine- na! ce mai vrei?
- dac6gtiueu cevala sufletulmeudin cdte[i le-asporitdumnealui".
Printr-un monolog dramatic, Veta ii relateazdlui Chiriac
chinurile sufletegtiprin caretrecuse.Supersti{ioastr, ea se a$tepta
s[ aibd"un necazmare",pentruc6 "mi sefdcusesemn:rdsturnasem
de dimineafdcandela...".Toatdsearapetrecutd la "lunion" Vetase
gar senumaila Chiriac,"n-amvdzutnimic,n-amauzitnimic!Md
-irrrpe ce vrei tu; md crezi?".Pentrucd rdsturnase candelagi i se
gi
bdtca ochiuldrcpt, Veta fusese foarte ingrijoratdca nu cumvasI
545
se intample o nenorocire, pentrll ca atunci cdnd plecaserdde acasd
Chiriac se apucasesd-gicurele pugca gi exista pericolul ca aceasta ZAHARIATR,THANACHE
sd se descarce:"dacd s-o descdrca,Doamne feregte! pugcain mdna - personaj de comedie-
lui, ce sa md fac eu cdnd l-oi g6si mort intins acasS!...". - personajcomic-
Mf,fiurisirea femeii |-a"biruit cu desdvdrSire",noteazdCaragialein - tipul incornoratului-
didsscalii, agacd cei doi se imbrf,tigeazi, igi cer ierlare reciproc, igi
fac declarafiiamoroase,apoi rdmAnincremenili cdnd aud vocea lui
"O scrisoare pierdutd ",
Dumitrache.Acesta i;i l6cea rondul gi il strigd din ulila pe Chiriac
de lon Luca Cuogiale
ca si-l mai roage incd o datd s[ fie "cu ochii-n patru, d-aproapede
- comedie -
tot: md gtii cd fiu cAnde la o adicd...". in aceastdscend esteevident
comicul de situa(ie, deoarece Chiriac, "strdngdnd pe Veta cu
Ion Luca Caragiale (1852-1912) a rdmas definitiv in
putere" la piept, ii r6spunde convingbtor solului ingrijorat de
l i t e r a t u r a r o m d n d p r i n t r - o o p e r l m o n u m e n t a l f , ,a l c d t u i t d d i n
infidelitatea soliei: "Las6, jupdne, ma gtii cd consimf la onoarea
comedii, nuvele, molnente gi schile, prin intermediul cdrora
d u m i t a l e . d ef a m i l i s t ! . . . " .
scriitorul face o adevdratd radiografie a societdfii romdnegti,
O altL situalie comicd se petreceatunci cdnd bdrbalii il cautd
inaugurdndo epocf,literarade inalta valoareartistici, atdtdin punct
disperali gi ameninfdtori pe "bagabont", iar Veta esteingrijoratl sf,
nu se rupd schelele cu Chiriac: "Vrei sd te pr[pddeqti?". Veta o de vedere tematic, cdt gi al limbaiului surprins cu mdiestrie
ceartape Zilaacuzdnd-oci ea estevinovatd cd s-audus la "lunion", neegalatdpdnd ast6zi.Caragialese remarci prin arta compoziliei,
c5,eai-a "dat nas amploiatului si se find dupd noi" gi mai ales cd flind cel mai priceput creator de caractere din literaturaromdn6.
din cauzaei "mi-arn glsit beleauacu Clririac". Zi\a esteuimitd cd i l u s t r a t em a i a l e si n c e l e p a t r u c o m e d i i : " O n o a p t e f u r t u n o a s 5 " ,
sord,-sase pldnge de necazuri din partea lui Chiriac, dar Veta se "Conu Leonida fa{i cu reac(iunea", "O scrisoare pierduti" gi
corecteazdrepede gi se lamenteazdde isteria solului. " D-a le ca rnavaI u I ui". SarcasticAi necrufitor, Caragiale satirizeazl,
Veta esteo componenti a triunghiului conjugal, igi ingall sclipitor incultura. irnoralitatea,coruplia, prostia omeneascdin cea
s o t u l f I r I a a v e a v r e u n s e n t i m e n td e v i n o v l { i e s a u m u s t r r r e d e rnai largd acceplie a cuvdntului, toate acesteafiind imbrdcate in
congtiinfl. in finalul comediei, Caragiale fixeazlain dittasculii inantia transparenttra unei spoieli de cuitur6, a unui parvenitism
cuplurile arroroase,care nu sunt neapilat gi cele conjugalc:"f77rtr o s t e n t a t i v .a t i t u d i n i c e s e m a n i f e s t dn r . rl a i n d i v i z i i z o l a ! i , c i i a
se dispun a se rctage; Rica e cu Zi1u, Cliriuc cu l/eta, .lttltott i n t r e g ic a t e g o r i is o c i a l e .
Dumitrache suie cu lpingescu)". Comedia "O scrisoarepierdutd" de I.L.Caragiales-ajucat cu
Vetagi Zilareprezintdtipul mahalagioaiceiin douti ipostaze un succesrdsundtorpe scena Teatrului Nalional din Bucuregti,la
d i f e r i t e :p r i r n a f i i n d g t e a r s 5 ,m l r g i n i t d , l i m i t a t l , c e a l a l t dv i o a i e , d a t ad e 1 3 n o i e m b r i e 1 8 8 4 .
e n e l g i c dg i p l i n i d e v i a 1 Ai.n d r a r n a t u r g i a l L r iC a r a g i a l el u r n e . d
ac ia "O scrisoarepierdut6" esteo comedie realistd de moravuri
p e r i f e l i a C a p i t a l e i e s t e i l u - t l a t d r n a i r n u l t d i n i r u n c t d e v e r . l ecl sociale gi politice, ilLrstrAnddorin{a de parvenire a burghezieiin
p s i h o l o g i c ,a l m e n t a l i t a l i il o c u i t o r i l o r ,i d e e e x p l i r n a t i d e c l i t i c L r l tinrpr,rlcampanieielectoralepentru alegereade deputali.Pe fondul
literar Garabet lbraileanu: "Mahalaua, pe care o satirizeazd agitaliei oarnenilor politici aflafi in campanie electorald,se nasc
C a r a g i a l e ,n u e o c a t e g o r i es o c i a l S [ . . . ] . M a h a l a l l a p e r " 0 o conflicte intre reprezentanliiopoziliei - Ca{avencugi grupul de
satirizat-oCaragialee o categoriepsihologic[". "intelectuali independenli"- 9i rnembrii parlidului de guverndmdnt-
$tefan Tipitescu, 7.oe, Zaharia Trahanache, Farfuridi gi

$46 5.f7
 Brdnzovenescu, personaje ridicole puse in situatii comice, cu
scopul de a satiriza moravurile sociaregi potitice are vremii.
Personajele sunt tipologii umane 9i fac "concurentdstirii civile,'
(G.Ibriileanu),frecaredintre ele av6.ndo trdsaturddominantrde
caracter,ilustrdndaqadarun tip anume.
zaharia Trahanache intruchipeazdtiput incornoraturui,
dar ca om politic el indeplinegteimportanie funcfii .in judel:
"prezidentul comitetului permanent, comitetutui eleciorai.
comitetului gcolar,comiteturuiagricor gi ar artor comitetegi
comi(ii". geful partiduruidin jude{urX, er se bucurdde o veche
ii
solidtrautoritate, de prestigiu recunoscutchiargi de opozilie..am
finut la dumneataca la capuljudefuluinostru"(iatavencu)
Comical de coracterse definegteprin insugirile ce reies,iz
mod indirecr, din atitudinea, faptere gi vorbere venerabirurui
politician,iar in mod direct din didascaliisaudin opiniile/relatiile
cu celelalte personaje,conflictul dramatic fiind realizat prin
intreaga vorietate s comicalui.
ZahariaTrahanacheeste un personaj ridicol, principalele
trdsdturidecurgdnddin manifestareadiversifi cat6,a comicului, care
definegtecontradic(ia dihtre esengdSi aparen(d- ,,prezidentul,,
partiduluide guvernimdntdin judepulX este numaiaparent naiv,
fiind tn esenld un politician abil, care dirljeazd,cu o mdnf, forte
intereselepartidului,deoarece"de la partidulintreg atarndbinele
farii gi de Ia binelefdrii atdrndbinelenostru...".cu toatecd oare
"moale" qi neincrezdtorin autenticitateascrisorii, o invafd pe
dinafarf,cu ugurinftrgi i-o explicI prefecturuicu o subtiraiionie.
degiaparentestelipsit de energie,gdsegteimediatporilafarsificati
de ca(avencupentrua aveao armdde contragantai qi ciriardacdse
pareci nu gtie desprerelalia amoroasddintre Ff,nicdgi Zoe,
el ii
esterecunoscdtor prefectuluipentrucd "i-a fhcutgi-i faceservicii".
"VenerabilulneicaZaharia",..stdlpul,'Iocalal partiduluide
guverndmdnt, degi susfineideea integritdliimorale a societafii,
practicr ingel5ciuneaat6tin famiriasa,cat gi ca gef ar partidului.
El falsifici listele cu alegatorigi, impreund cu Farfuridi gi
Brdnzovenescu, calculeazi voturire simpatizan{iror, chiar dacd
acegtianu mai aveauavereanecesarIcare sd le conferedreptul
electoral9i ar fi trebuitgtergide pe liste:"Ai pulinticdrdbdare...
Da'dac6-lputemaducesd votezecu noi?".
548
Atunci cdnd prestigiul 9i reputa{ialui sunt in pericol, se
pldnge de matrapazldcurilepolitice qi constatl "A, ce coruptd
sofietate,nu mai e moral, nu mai sunt prin{ipuri,nu mai e nimic:
enteresulgi iar enteresul".Totugi,ambi{ia politici gi comoditatea
vie{ii il fac sd pdstrezecu strdqnicie"enteresul"de a fi prietencu
prefectul, care "i-a l6cut gi-i face servicii" atat politice, cdt qi
conjugale.Politician abil, gtie ca funclia sa in partid depindede
gefii de la "Centru" gi se lasdmanevrat cu ugurinltrde acegtia.El
susfine,disciplinat,"candidatulpe care-l pune pe tapet partidul
intreg" gi aplici in practicf,deviza: "de la partidul intreg atdml
binele[6rii gi de la binele!f,rii atdrndbinelenostru...".
ZahariaTrahanacheeste incornorat, dar ii convine - din
comoditategi din calcul - triunghiulconjugal,care-iasigurl o viafi
tihnita in familie. Vanitos gi ridicol prin contrastul dintre aparenld
Si esenld,"venerabilul"gi pagniculTrahanache reacfioneazd brutal
atunci cdnd esteacuzatde tridare politicl. Degi senil gi ramolit,
plat in gindire, el estenumai aparent naiv, pentrucf, pregf,tegte
cu abilitate contraqantajul, firtr niciun scrupul. El glsegteimediat
polila falsificatl de Catavencu gi-l gantajeazl la rdndul sf,u,
ameninf6ndu-l ctro va da publicitilii.
Ignoran{a personajuluireiese, indirect, din comicul de
limbaj, dovadd frind ticul verbal "ai pufinticf, r6bdare", iar
incultura se manifestdgi prin repetareamecanicla unor truisme,
ilustratede frazeleimprumutatede la fiul sdu"de Ia facultate",pe
care-lciteazLcu emfaz6:"Tati1o,undenu e moral,acoloe corupfie
gi o solietatelhrd prinfipuriva sI zicd cd nu le are".
Numele sdu estedefinitoriu pentru comicul onomastic,atdl
de expresiv pentru caracterulpersonajelordin comediile lui
Caragiale.Zaharia,sugereazdzahariseald, moliciune,lentoare,iar
Trahanache, faptul ci poatefi modelatugor(trahana: cocf,moale)
de cf,tresuperiorii"de la centru" saude "enteres",dar mai alesde
Zoe. Numai c1, aparentalentoarea lui Trahanache- "ai pulinticd
rdbdare"- este,in fond, o abilf,arml politicl, pe carepersonajulo
folosegtecu pricepere.
Comicul de situa(ieesterelevantin scena4 din actulI, cdnd
Trahanache il consoleazdpe Tipdtescu,susfindndcf, scrisoarea de
arnor este o plastografie(un fals - n.n.) ordinard,degi scrisul
549
 seamanaarat de bine, incdt,,sdzici gi tu cd e ata, dar sd juri, nu
altceva, sd juri!". Dupricitar, Trahanacheii redd, din memorie.
textul scrisorii, adaug6nd, aluziv, explica!iil_e imprejurarilor
concrete, pfecise, identificdnd exact momentul intAlnirii amoroase
dintre cei doi, amplific6nd cu subtiritate spaima prefectului:
"Scurnpa mea Zoe. venerabilul @dic(i eu) tnerge deseard la
intrunire (intrunirea de alaltdieri seara). - Eu (adicd /ry' trebuie
sd
stau acas6,pentru c6 agteptdepegide la Bucureqti, ra care trebuie sa
rispunz pe datd; poate chiar sd mf, cheme ministrul Ia teregraf.
Nr.
mi agtepta,prin urmare, gi vino tu (adicd nevastd_mea,Joitrica),la
cocogelul tdu (adicd tu) carc te adord, ca totdeauna,gi te sdrr-rtdde
o mie de ori, Fanicd...". Dramaturgulaccentueazd,,
in mod direct,
in didascalii, atitudinea aluzivd gi perfidtr a lui neica zaharia, citre
starne$te reac{ia disperatd a prefectului:,.(priveSre lttng pe
Tipdtescu, care e in culrneetugitayieil,1.
'
Principalelernijloaceartisticede caracterizarea personajulLri
sunt sursele comicului, fbarte variate gi sr-rgestive,in conturarca
trdsdturilor remarcrandu-set'omicul tle situuyie, de c,aructer, de
limbuj Si de nume. Dialogul Si monologul rlramatic sunt alte
modalitdfi de L.araL.tarizureintlircctti, ca gi vorbele, faptele
;i
gandurile personajului, carucreriiarcu ilirectd fiinci fhcLrtdcie cdt;e
celelaltepersona-ie sau de cAtredrarnaturg.
Zoe gi Tipatescu il implor.ir pe 'Irahanaclre sd anunte
candidatulalui calavencu qi astf-clsd capete inapoi scrisoricade
amor, dar el refuzdcu inclpd{dnare, deoarecedescoperiseo poligit
f-alsitlcata, prin care calavencu igi insuqisecinci rnii de lei de la
Societatea"Aurora Economicr Ronriinr", pe care o co,ducea. irr
acestfel, el rispunde gantajului cu gantaj gi anunftrhotdr6t,a5a
cum veniseordinul de la "centru", numele lui Agamifd Dandanaclre.
Prin ditlsscalii (parantezereautorurui)
si indicutii scenicc
(sLrgestii regizorale), care sunt adevdrate fige cle cnracterizure
d i r e c t d , d r a r n a t u r . g uilg i , , m i g c i " p e r s o n a j e l e ,l e d d v i a t a g i
credibilitate, lbcdndu-le atdt de reale, incat trdiesc qi in
zilele
noastre' Lingii nunrele rLri 'r'ahanache. dramaturgr.rl
scrie
"
Qtlacid) ", " (cu candoare) ", sugerdnd.,zahariseala,',daigi calntul
i m p e r l u r b a b i l o r i " d i p l o m a f i a " p e r s o n a j u l u ii n f a l a i n a u r i c i r o r
politici.
sso
In comediilesale, I.L.Caragiaierimdne fidel propriei
concepfii,conformcdreiacuvAntulesteceamai sincerl exprimare
a gindirii, risculcel mai mareprin carese poatedemas,ca.prostia,
incultura,demagogia qi fariseisrnul:
"Niciodatdgdndirean-arealt
vrdjrnagmai cumplitdecdtvorba.cAndaceastanu-i vorbdsupusigi
credincioasa, nimic nu ardepe ticilogiuraimult ca rdsul".
7,lTh
personajde comedie
- personajcomic'
- cocheta-
"O noaptefurtunousd",
de lon Lucu Carugiule
- comedie -
Dramaturggi prozator,Ion Luca Caragiale (1852 - l9l2\ a
lbst un observatorlucid gi ironic al societltii romAne;tidin vrernea
l u i , u n s c r i i t o r r e a l i s t g i r n o r a l i z a t o r ,d o v e d i n d u n s p i r i t d e
obselvafie necruldtor pentru cunoa$tereaflrii umane, de aceea
persona.jele lui tr6iescin orice epocdprin vicii, irnposturd,ridicol gi
p l o s t i e . E l f o l o s e g t ec u m d i e s t r i e i r o n i a . s a t i r a g i s a r c a s m u l ,
pentru a ilustra rnoravurile societ6{ii romdnegti gi a contura
personajedominate de o tarf, (def'ect- n.n.) morald reprezentativd
pentrLttipul gi caracterulr,rrnan. intrucAtCaragialea dat vialh urror
t i p u r i u m a n e r n e r n o r a b i l e ,r . r n o rt i p o l o g i i u n i c e i n l i t e r a t u r a
lorndni, Garabetlbrdileanuafirrnacd dranraturgulface "concurenti
s t r i r i i c i v i l c ' " . i a r T u d o r V i a n u c o n s i d e r ac a f o r m u l a a r t i s t i c aa l L r i
C a l a g i a l ee s t e" r o a l i s n r u tl i p i c " .
Corncdic a moravuiilor dc mahala. "O noaptc
f u r t u n o a s l " ( 1 8 7 8 ) i l u s t r e a z i a s p e c t es o c i a l e q i p s i h o l o g i c e
s p e c i f i c e I o c u r t o r i l o rd e l a p e l i f e r i a C a p i t a l e i . c t r s c a n d a l u r ig i
" a r n b i l u r i "d e f a r n i l i g t i ,l u r n c p e c a r eC a r a g i a l ea i u b i t - oc u p a t i m d .
Zi{a este personaj secundar gi unul dintre cele douZr
p e r s o n a j e f e m i n i n e a l e c o r n c d i e i " O n o a p t e f u f t u n o a s S "d e
551
LL.Caragiale.Ea intruchipeazf, tipul mahalagioaiceicochete,este
sor6 cu Veta gi cumnatalui Jupdn Dumitrache.Ea se inscrie in
galeriapersonajelor femininedin comediilelui Caragiale,alaturide
Zoe, numai'c6,spredeosebirede aceasta, Zi[a este"mahalagioaica
de totdeauna,dar mai romanticd, mai naivi, mai cinstitl, mai
proast6.E o fati incultd de pension"(L.Predescu). Zila estemai
aproapede personajele femininedin comedia"D'ale carnavalului",
fiind din aceeagilume de mahalacu Didina Mazu 9i Mila Baston.
insugirile caracterialereies,tnmod indirect,din atitudinea'
faptelegi vorbele Zilei, iar in mod direct din didascaliisau din
opiniile/relafiilecu celelaltepersonaje,conflictul dramatic fiind
realizatprin intreagavarietatea comicului.
Zi[a este un personaj ridicol, principalele trdslturi
decurgdnddin manifestareadiversificatd a comicului, care
definegtecontradiclia dintre esenld Si aparenld. Tdnira pare o
persoanleducat6,delicati gi docil6, in esenYdare un limbaj de
mahala ("mongerul meu! mi-l omoarf,!"), apucf,turivulgare
("Mitocane!pastramagiule! la poliliune!") 9i un comportament
viclean,intrucdtschimb[,pe ascuns,bile{elecu Venturianope care-l
cheami la ea acas6, iar in final, ruqinoasd,primeqte "sd
comp6timeasc6"impreund cu tdnirul ziarist, numai cu
binecuvdntarea lui JupdnDumitrache.
Zi[a se bucurdde un portret moral realizatprin comicul de
caractergi conturatatdtprin aulocaracterizore,cdtsiin mod clirect
de cdtre ilte personaje.Jupdn Dumitrache,care are fafa de ea
sentimente pirintegti,o consider6 pecumnatalui o "fatl frumoasd,
modisti qi invS(atl gi trei ani la pansion".Zi{a esteo tdn5rl
dezghe{attr,cu preten{ii de mondenitate,citegteromanelela
modd,-"<DrameleParisului> cdteau iegitpdndacumale-amcitit de
trei ori"-, ii placspectacolele de revistdgi-gidoreqte o viafdsociald
intensd.Zila fusesecf,sdtoritd cu Ghill Tircdddu,careo tratase"clr
insulte9i cu bdtaie"gi,deoarece ea nu mai plltusesuporta-"nu mai
era de suferitagatrai" -, cumnatu-sdu o ajutasesd "dezvorleze";
"Nene, moartA,tiiatd, nu Inai stau cu mitocanul,scapd-rnd de
pastrarnagiul! sd gtiude binecd mi duc la mdndstire, pdine9i sarc
nu mai mdn6nc cu el!".
ss2
Zila se autocaracteriT,eaxd, considerdndu-seo tdnirl plind
de calitali alese care-i conferd dreptul la fericire, mai ales cd
scdpase de "pastramagiu":""sunt liberi, trdiesccum imi place,cine
ce arecu mine!acumi-e timpul:junl sunt, de nimini nu depand
[...] eu sunto persoanldelicat5".
Cu educafie gi culturd superficial5, Zi\a refine
fianluzismeledupi urechegi deprindegesturi$i atitudini"la modb"
din mahalauaundetriiegte,insugindu-ginoi criterii de viatd.Degi
nu ?nlelegenimic din comddiilede la "lunion", mai ales ci
repertoriul confineacAntece ?ndiverselimbi strline,Zi[alinemor{ig
si se duci la gradin6,ca sI vadd lumeagi ca sd fie vdzutd:"Ce,
pentrucomddiilealeamergemnoi? Mergemsf, mai vedemgi noi
lumea.Ce adicdtofi cdfi mergacoloinfelegceva,gdndegti? Merg
numai agade un capri!,de un pamplezir;de ce s6 nu mergemgi
noi?"
Zi[a este personajul care provoaca toatd agitalia gi
incurcdturile piesei, ea declangeazd, comicul de situagie care
constituiegi subiectulcornediei.intr-o sear6,JupdnDumitrache le
dusesepe cocoanela grddinf,la "lunion", undeun bdrbatse uitase
insistentspremasaIor.RicdVenturiano fusesecuceritde farmecele
Zilei, cei doi fEcuserdschimb de bilefele,iar femeiaii ddduse
intilnire la ea acasi,pe stradaCatilina,la numirul 9. Djn gregealf,,
amorezul nimeregtein casa Vetei, pe care n-o recunoagtein
intuneric, fapt ce stdrnegteo agitalie de nedescris,intrucdt
Dumitrachebinuiegtecd i "s-a dus arnbiful"gi i "s-a necinstit
onoareade familist".
Cdndtoateneinfelegerile se clarillc6,Zi\aiSi ia o figurd de
mironosifi, de indrlgostitl timidi gi ruginoasdgi consimte"sd
conrpdtimeascd irnpreund"cu tdndrul Rica numai dacd are
binecuvdntarea lui JupdnDumitrache:"Eu fac ce vrei dumneata;
?micgtica gi un fiate rnaiInare".
Principalulprocedeude a evidenfiaincultura Zilei este
comicul de limhaj, in care arnesteculde cuvinte Si expresii de
muhulu se inrbindritlicol cufrunguzismessu neologisme,de cele
mai multeori defbrrnate.
DorintaZi[ei de a pirea o tAndri educati 9i sensibilieste
cu totulinvinsddc limbajul de mahala,pe carefettreiail folosegte
559
mai ales atunci cand este furioasi, Refr,rzatade "!a[a". sora ei. ,,lea
mai merge la "lunion". tdnaraindrigostita in secretde "ampicial"
se mdnie Frevitregia sortii'. "(podidintl-o'pldnsull'. Fir-ar a dlacr-riui
de viald p-aturisitd!ca ln-a licut mama fbri norocl". Memorabiiirin
acestsenseste insd scenain care 7.igarelateazd,indignatd. cearta L'e
UONTRAHANACHH
- personajde comedie_
care o avusesecu fostul so{, Ghifi JircadiLr,care-i linuse calea pc
- personajcomic_
maidan. Invectivele c,tt cale ll eticheteazd pe TircicJdLr
" r n i t o c a n u l " , " m i z e r a b i l u l " , " p l i c o p s i t u l " , " p a s t r a r n a g i L r l " .-; c - cocheta-
imbina ctr expresii Si cuvinte.franluzeSti stdlcite ssu romAnizute -
"ambetati", "bonsoar-bonsoar", "sansfas6"-, culminAnd crr "O scrisoarepierclutd,',
afirmatia: ''Am avut, lato, parte cd a sdlit nenea DuntitrachcAi cu de lon Luca ()aragiale
Nae ipistatul! aminteri, mitocanul scosesegicul (vergea de ller' - comedie_
a s c u f i t i - ' t . n . ) d e l a b a s t o np e n t r u c a s 6 m d s i n u c i d i . . . " . T i p i c d
pentru cxprimarea tinerei este fraza cornbinattrintreJianluzisme Si Ion Luca Caragiale (lS12-lgl2)
a ramas definitiv in
literaturaronr6ndprintr-o opera
muhalagisme, careargumenteazdincultura Zilei: "Ei! !a!o. eu rnd monumentald, alcdtuiti din
duc, bonsoar,alevoa. [...] Doamne! !a{o, parol, gtii ca egti
comedii, nuvele,momentegi sclrile,
prin intermediulcdrora
curioas[!". scriitorul face o adevi.ratdradiografie' .societ'tii
a rom6negti,
Zila are un destin f'ericit, deoarece,dupd despdrtireade inaugurdnd o epoc6riterar.de inartavaloareaftisticd.
at6toin punct
"rnitocanul" Tilcddtru, are parte de implinirea speran{eici atunci de vedere tematic,c6t gi al limba.jului
surprinscu miiestrie
"cand oi vrea, imi gase$teneneaDumitlache barbat rnai de onoare neegalatipdnd astdzi.caragiare saiirizeazi
scripitorincurtura,
c a d u m n e a t a " g i s e c d s d t o r e g t ec u t d n d r u l " a m p l o i a t " , R i c d i'oralitatea,coruplia.prostiaorneneascd
i^ ..,r";;"; i;;r. ;:;i;
Venturianq a cuvAntului, toateacestea fiind imbricatein rnantiatransr)arenta
'in tuneispoielide culturd,a unui parvenitisrrr a
Jin alu I cometliei. Caragiale t rxeazdin d itluscuI i i cLrpluri Ie provocator, atitudinice
amoroase,care nu sunt neapirat gi cele conjugale:"(Toli sc clispun sc nranifeslinu ra indiviziizorali,ci la
intregicategorii sociare.
e se retrage; Ric'u e cu Zi1ct,(lhiriac cu Vcta, Jupan Duntitracht, Cornedia,,O scrisoare pierdLrtd,,
de l.l-.Caragiaie s_a.iucatcu
suie cu ipingescu)". Lrnslrccesrisundtorpe scenaTeatrului
NationalJin Buc;re$ii,l;
Veta ;ii Zila reprezinta tipul mahalagioaicei in doLrir datadc lJ noiembrielgg4.
ipostazedif'erite:prima liind gtearsd,rndrginitd,lirnitati. cealaita Piesa"o scrisoarepierduta"este o
comedierearistride
v i o a i e , e n e r g i c f ,q i p l i n i d c - v i a 1 d .i n d r a m a t u r g i al L r i C a r a g i a l e moravuri sociaregi poritice.in care
caragiareilustreazd dorinta
lurneaiie la r-reriferia Capitalei este ilustratf,rnai rnult din punct de de parvcnirc a burghezieiin tirnpul
canrianiei;;r"r.-;il;
v e d e r e i s i i r c . i o g i c ,a l r n e n t a l i t i . ( ilio c u i t o r i l o r .i d c e e x p l i r r i a t dd c alcgerca de depurati.pe foncrLrragitalieioarnc'irorporiticiaflatiin
c r i t i c L riii t c r a rC a r a b e tI b r i i l e a n u :" M a h a l a u a ,p e c a r eo s a t i l i z e : e z a ca'rpanic'elc'ctorard.se na-sc
conflictcint'e reprezentanlii
- caravcncu opozitiei
C a r a g i a i e ,n u e o c a l e g o r i es o c i a l d [ . . . ] . M a h a l a u a p e c a r e l l clc"ilrlerectLrari
$i -erupLrr indr--pe.nden{i,'- qi rnernbrii
satirizat-oCaragialee o categoriepsihologic6". partidului de guvernf,rnint-
$tefan Ti'dtescu. zoe. zartaria
ll'ahanache,Farfuridigi Br'nzovenescu, personajericlicolepuse
in situafiicomice,cu scopulde a satiriza
moravurilesocialegi
politiceale vrernii.

ss4 5S5
 Zoe Trahanache,sotia lui Zaharia Trahanache9i amanta sensibil[gi neajutoratd, ea se dovedegte a fi o combatanti aprigii
tui Tiptrtescu,estesingurulpersonajfeminin al lui Caragialecare gi ameninfl:"Am sd lupt cu tine, om
ingrat gi f6ri inim6,,.
reprezintldoamna distinstrdin societateaburghezi,nefbcdndparte, Degi in epocd,,femeile nu aveaudreptul la vot,ea igi impune
ca celelalteeroine,din lumeamahalalelor. Zoe intruchipeazd tipul candidatul,pe NaeCafavencu, in numeleunui interesstri"ip..rinut,
cochetei.este inteligentd, autoritari, ambi{ioasi 9i igi impune acelade a cdp.tascrisoarea de amor,artfelgi-arn aistrus
gi poziqiasociald,viala tihnitdgi lipsita frestigiul
voin{ain fa}a oricui. Marcheazdin comedietriunghiul conjugal, de griji de careueneRcia"Jin
prin careCaragialesatirizeazdtarelemoraleale societilii burgheze. plin: "Da, il aleg eu. Eu sunt pentru
Calivencu,bf,rbatulmeu cu
Comicul de caracter reliefeazdinsugirile ce reies, tn mod toate voturile lui trebuiesd fie pentru
iu1uu"n"r. i" .6ryir-"i""
indirect,din atitudinea,faptelegi vorbeledoamneiTrahanache, iar lupti cu Calavencu lupttrcu mine...,,.peniul'nd int.".oiiiu*unt
tn mod tlirect din didascaliisau din opiniile celorlaltepersonaje, cu inteligenfl 9i abilitate, conducedin
umbri maneu,ele;"iiril,,
conflictul dramatic fiind realizat prin intreaga vurietate u tofi fiind con$tienfi d".f{"::u gi influenlaei _ ..aldumneavoastrd,
comicului. coaneFdnicdqi-alcoanii Zoigica,,_ (pristanda). Are asuprabA.b;ii;.
Zoe este un personaj caricatural, principaleletrdsituri o seduc{ieaparte, careo faceinfelegtrtoare,
generoasl,slvdrgind
decurgdnddin manifestareadiversificata a comicului, care cu delicate{egestul de.iertarea lui
Calavencuatunci cdnd igi
define5tecontradiclia dintre esen(dSi aparenld. Zoe vrea sd pard recapitd"scrisorica",asigurdndu-se cu abiritatede devotamentul
o doamnl distinsd,o so[iefideld 9i o familistf,autenticd,insdesenlu acestuiapentru a conducefestivitateaalegerilor,
consoldndu_l ca
caracterului sdu esteminciuna,adulterul9i perfidia.Atunci cdnd aceasta "nu-i ceadin urrn. camerd".cetdteanur
turmentat?nchinagr
pierdescrisoarea de amor estedisperatddin cauzapericoluluide el: "in cinsteacoaniiJoilichiica e dama
6""r,,,.
prdbugire a intreguluiegafodaj de moralitatepe care;i-l construise CaracterizareaZoei se face at6t in mod
indirect, prin
cu atataabilitate. vorbele, faptele gi gdndurile eroinei, precum
Si direct de cf,tre
Comicul tle situalie defineqtestructuraimoralI a eroinei. celelaltepersonaje. pe ldngi diolog menolog,o
Si modalitateupun"
DoamnaTrahanache avea,de 8 ani, o relalieamoroasdcu prefectul o constituie referirire rui caragiare, cuprinse
in diaaicatii
(parantezeleautorurui) ori indicalii scenice
$tefan Tipdtescugi este,in piesd,pretextul dramatic din cauza (sugestiiregizorare),
cdruiase declangeazd toatdagitafiadeoarecepierde,din neatenlie, prin..c.1edramaturguligi ,,migc5"personajele,
le da"viala gi
scrisoricade amor primitd de Ia amant. Documentuldevine credibilitate,iic6ndu-le atdt de reale,inc6t tr'iesc
gi ?n zilele
instrumentul qantajuluipolitic in mdnalui Cafavencu, adversarul noastre.
politic al solului gi al amantuluiei. Ca{avencuo amenin{dcd Diduscaliile s1nt, la Caragiale, adevdrate
caracterizare directti. De pilda, atunci cdnd Zoe J,iSe de
publici scrisoarea in "RdcnetulCarpa{ilor",dac6 nu capdtAin il intain"gt. p"
schimb postul de deputat. Ca- urmare, Zoe se dovedeqteo Trahanacheprima oard.dupd aflareadespre
existenfa,..lrorii,
luptitoare hot[rdtdgi folosegte tot arsenalulde arme feminineca dramaturgul noteaz6:,,(incepdndsa se
.leieascaSi cdzdndu_icq
si-gi salvezeonoarea. Pentrua-l convingepe Tipltescusi accepte lesinatd fn bruye)", pentru a sugeraqiretenia
fbmeii de a pdrea
candidaturalui Ca{avencu, ea recurgela rugdminti Si lamentatii- sensibildgi distrusdde supdrare,iai pulin
mai jos ,,(toli o
"Fdnicf,,dacdmd iubegti,daci ai linut tu la minemdcarun moment tngrije.sc:) ", care trimite aluziv la ideea "
c6. Zoe se bucura de
in via(a ta, scapd-md,scap6-mdde ruqine",dupd care trece la simpatiabarbatiror, asupracdroraexercitao seducfiedeosebitd.
amenin(areucu sinucitlerea- "Trebuie sd-mi cedezi,ori nu 9i Tertipurile feminine aleZoei suntsurprinse sugestiv:,,(tncepai
,;d se jeleascd ciiziindu_ica
atunceamor 9i dacam[ lagi sa mor, dupdce-oi muri poatesi se si lesinatdin brale),,, (,ztlrobi@,,,
intdmpleorice".Cu o energieimpresionantdla o femeiece pdrea " (revettinclu-i deodcttdt,atd energia)", "
(cu energiecrescandd),,.

556 s57
 in comediile sale, L'L'Caragiale rimdne fidel propriei J Comicul de curactercontureazdpersonajeridicole prin
irasdturinegative, tarernorale,stdrnindrdsulcu scopmoralizator,
conceplii, conform cdreia cuvAntul este cea mai sinceri
r-ls-oarece
nimic nu indreaptbmai binedefectele
exprimare a gAndirii, riscul cel mai mare prin care se poate umanedecAtrdsul.
Ion l-uca Caragialecreeazd, tipologii de personaje,dominatede
demascaprostia,incultura,demagogia9i fariseismul:"Niciodata
trdsdtr-rrimorale negative, fapt pentru care Garabet Ibrdileanu
gdndirean-are alt vrljmag mai cumplit decdtvorba, cdnd aceasta
nimic nu arde pe ticlloqi mai aflrma ca autorulface concurenfd"stdrii civile". Personajele din
iu-i vorbl supusi 9i credincioasf,,
comediile lLri Caragialesunt construitepe contradiclia dintre
mult ca rdsul".
asen(dSi apurengd,deoareceele suntdominatede o tar6moraltrce
seascundesubaparenla cinsteigi a corectitudinii.
SURSNM COMIOUIUI In studiul "Cornediilelui Caragiale",criticul pompiliu
ix coivrontn Constantinescu identificanoud"categoriitipologice":
..O NOAPTE FURTUNOASA'
o tipul incornoratului: Pampon, Crdcdnel, Jupdn
de Ion Luca Caragiale Dumitrache,ZahariaTrahanache ;
o tipul primului-amorez gi al donjuanului:NaeGirimea,
Principala modalitate de caracterizare a personajelor 9i Chiriac,RicaVenturiano, $tefanTipatescu;
de construire a situafiilor in care sunt puse il constituie comicul, o tipul cocheteigi al adulterinei: Didina Mazu, Mila
care se definegte prin contradicfia dintre esen(i 9i aparen{I' Baston,Yeta.Zi[a, Zoe Trahanache;
Deosebirea dintre comic ai umor constf, in faptul cd o tipul politic gi al demagogului:Ricd Venturiano, $tefan
umorul stdrnegterAsul, folosind ironia, ftrrd sa-;i propund si Tipdtescu,Nae Ca{aVencu, Tache Farfuridi,Iordache
indrepte defecteleoamenilor,adici nu are caracter moralizator; Brdnzovenescu;Zaharia Trahanache,Agamemnon
pe cind comicul apeleazd,pe ldnga ironie, la satirl, care deseori Dandanache;
gi
Lste virulentl, ori la sarcasm, stdrnind hohote puternice o tipul ceti{eanului:conuLeonida.Cetdteanul
(infierarea' turmentat;
profunde, avdnd drept scop stigmatizarea o tipul functionarului:Catindatul;
condamnarea,dezaprobarea- n n.) Si indreptarea trlsiturilor o tipul confidentului: Efimifa;
negative ale societS{iisau ale oamenilor. o tipul raisonneur-ului: Nae Ipingescu,Iordache
De exemplu, ilr "Amintiri din copilarie", Ion Creanga
Brdnzovenescu;
relateazlrcu umor intAmplsri hazlii, ca aceea cu pupdza' salt o tipul servitorului:Pristanda.
defecteminore ale personajelor,cum ar fi lenealui Nic6, 1ir6 sd-$i
propund s6 le corecteze. l.L.caragiale satirizeazf in cornedii
Dar personajele lui Caragialesuntluatedin viafa,agacd,in
moravuri grave ale societi{ii, falsificareaalegerilorpolitice, sau
- demagogia, $anta.iLll' afardde o trdslturddominantd. ele suntexponentetipiceale clasei
tare morale esen{iale ale oamenilor
umane in orice tirnp gi societategi diferd prin statut social,
prostia,ipocrizia cu intenlia de a contribui la indreptarealor, flind
-,
fl
ter.nperament, intelectsau limbaj. Personajele lui Caragialesunt
adeptulcugetdriiclasice:"ridendo castigatmoles" ("rdsul indreaptd I
actlralegi astdzi,deoarece"nsturu nu lucreuzii dupd tipare, ci-l
moiavurile"). Caragialeinsugi a exprimat aceastaconceplie,llind { toarnd pe fiecure dupd calapod deosebit:unul e sucit intr-un fel,
convins cd "nimic nu arde pe ticaloqi mai tnult ca rAsul"' ir
li
altul intr-altfel,fiecare in felul lui, incAt nu te mai saturi sd-i vezi
Principalele surse ale comicului in opera "O noapte
furtunoasdsau Nr. 9" de I.L.Caragialesunt: Si sti-lifaci haz de ei." (l.L.Caragiale).
I

5$8 i
:l
559

in comedia "O noapte furtunoas6", Caragiale creeazd
caracterememorabilenu numai prin tipologii, ci mai ales prin
faptul cd acestetrtrslturi ridicole stArnescrdsul 9i personajeledevin
de referinll pentruorice societate,indiferentde ideologiesau de
perioadaistorici.
E Comicul de caracter este ilustrat prin statutulsocial al
personajeloqcare determinAatitudini 9i reaclii in funcfie de
imprejurf,rigi interesepersonale.
RicI Venturiano esteziarist,studentin drept,dar gdlagios'
incult gi demagog.Atunci cdndtdnarulestesuspectatc[ face ochi
dulci "damelor" de la masa lui Dumitrache,acestail numeqte
"bagabontul", "scdrfa-scdrla pe hdrtie", "coate-goale",
"moftangiul","ma[e-fripte".Cdndafli cd nu atentase la onoarealui
de familist,JupdnDumitracheare o cu totul altd pdrere,considerd
cl tdnf,rul este plin de calit[1i qi exclam[ cu admiratie:"Cum
combateel, poate sd ajungl gi ministru". Zi[a este inculta 9i
romantictr,Chiriac esteprcst,egoist9i limitat sufletegte, iar JupAn
Dumitrache este prost, primitiv gi a(6gos, fiind obsedatde
"onoareameade familist",careii esteinsdnecinstitichial de cdtre
omul lui de incredere. Ca modalitd(i de caructerizare
directd/indirecfda personajeloq pe ldngapropriilefapte,ldnduri9i
atitudini (prin acfiune), sunt de remarcatin aceastdcomedie
opiniile celorlalte personuie suu didascaliile foarte sugestiveale
lui Caragiale. Un alt procedeu artistic de caracterizarea
personajelores'temonologul care, in comedia "O noapte
furtunoasi",estereprezentativ in conturarea lui Spiridon,"baiatde
procopsealiin casalui Titirci". Monologuldin actul I, scenaV
scoatein eviden!f,pe de o parteagresivitatea lui JupdttDumitrache
gi pe de altd parte contureazd statutul de servitor oprimat, dar
I Comical de nume esteo alt6 modalitatede construirea
personalititiiunui erou, specificdde altfel in operahii caragiale.
SemniJicatianumelui mai fusesefolositb gi inainte, in teatrul lui
VasileAlecsandri,careins6 igi numeaeroii mult preatransparent
pentrufirea acestora:Pungescu,Clevetici,Rizvrf,tescu.Caragiale
are un rafinament apartein alegereanumelor,sugerdndprin ele nu
numaio trdstrturd dominantd,ci chiar un intregcaracter:
Jupin Dumitrache Titirci - este stlpdnul, conducltorul
familiei gi al priv[liei de cherestea. Cuvdntul.Jupdn,,esteun titlu
onorific de polite[e,devenitaici prenumelepersonajului,ceeace
sugereazisatisfacliabdrbatuluicd "s-a ajuns,',parvenindpe scara
socialdla statutulonorabilde "negustor".
RicI Venturiano- june-prim,aventuros. cuceritorde inimi.
amorez(aventurd: escapadd);
Vetagi Zi{a - numetipicede late,de mahalagioaice;
Nac Ipingescu- numeleilustreazd profesiade ..ipistat,',
aga
cum este prezentatde Caragiale,cuvdntul arhaic ,.epistat"
insemndnd persoand cu cel mai mic gradde ofi1erde poli{ie;
O Comicul de limbaj estecu totul remarcabilin toat6opera
lui Caragialegi un mijloc de carscterizarece-lindividualizeazdnet
pe acest inegalabildramaturgin intreaga literaturtrromdnf,.
Scriitorulnu construiegte frazeample,suprim6tot ceeace i se pare
de prisos.tot ceeace ar ingreunareceptareaimediatdgi clar6 a
ideilor exprimate.Pentruimbogi{irealimbii, Caragialefolosegte
multeneologisme, pecarele alegecu atdtapricepere gi le imbindcu
atdta mdiestriecu expresiile9i orvintelepopulare,incdt ele au
devenitmemorabile gi indispensabilein limbaromdn6.
Cornicul de lirnbaj s-ar putea defini prin cdteva
particularitdti:
I CreSelilede vocabular se producdin cauzadeformdrii

r$
jupdnul cuvinteloqmai alesa neologismelor, fie din lips6de instrucfie,fie
descurcf,ref gi obraznic:"MA6!al draculuirumdn9i nostrtt!
din rrirnetism (prinirnitatie- n.n.):
Binel-a botezatcinel-a botezat<TitircdInimf,-Rea>".ln monolog,
o pronunlie greSitii: "levorver", "bagabont",..amploiat,',
Spiridoninsereazd replicilelui Durnitrache, adici dialogul.irnitdnd
"arnbi!"."cef-erticat rnedical;
gi comportarnentul ridicolal acestuia. Invectivele 9i ocirile,[)ecare o ctimol<tgie gresitd'."sufragiu",cu sensde "vot" ("nu vom
Spiridonle azvdrlecu obid6impotrivajup6nului,relevdlipsade
putcaintrape caleaviritabilelLri progres,pdndce nu vom aveaun
instruc{ie gi educa{iea personajului: "Auzi, cu sfdntulNiculaetlai #
i
sufi'agiuuniversale...") esteinfclescu sensulde "serrritor"(..batein
bun,cSdea-i-ar bunul pe inim[ lui.iupdnull". f
$
'$l

560 It 561
$

ciocoi, unde m[ndnci sudoareapoporuluisuveran...gtii: mas[...
sufragiu").Confuziase faceintre sufrfuiu (vot), provenit din limba
francezi -su$rage-Sisufrag{u(servitor), cuvdntprovenit din limba
turcf, - sofraci.
O lipsa deproprietatede termenilor: "a menca", insemndnd
"a lipsi" esteintelescu sensulde "a mdnca"; de exemplu,citatul
din articol este"nimeni nu trebuie a mancade la datoriilece ne
impun solemnitatea"iar Ipingescuexplicd superiorcd "sd nu mai
mdndncenimeni din sudoareabunioard a unuia ca mine gi ca
dumneata,care suntem din popor"; confuzie intre cuvintele
provenite din limba francezd "pitid" care inseamnd "mil6" gi
"pi6ti" care are sensulde "cucernicie":"Nu striga! nu striga! fii
mizericordioasI;aibi pietate!".
o amesteculridicol al cuvintelor de jargon cu limbajul de
mahala: "eram ambetatdabsolut", "aga deodat6,sanfaso", "Uf!
fdfico, mager, bine ci m-a scdpat Dumnezeu de traiul cu
pastramagiul!","Ei, Doamne,fafo, parol, gtii cd egti curioasd!",
"Merg numai agade un capril, de un pamplezir","Eit tafo, eu mA
duc,bonsoar,alevoa."
I inctrlcarearegulilor gramaticalegi a logicii:
- contradiclia tn termeni: "M-am transportat la localitate
pentruca s6-fi repetcA te iubescprecumiubestesclavullumina $i
orbul libertatea";"N-o mai maltrata.domnule,mdcarcu o vorbd
bund";
- asocialiiincompatibileca sens:"Algelra(lios! precumam
avut onoareaa vf, comunicain precedentamea epistold,te cdnd
te-am vizut intdia$i datd pentru prima oar5 mi-am pierdut uzul
rafiunii"; "Am avut, fato, partecd a slrit neneaDumitrachegi cu
Nae ipistatul!aminteri,mitocanulscosesegiculde la bastonpentru
ca sdmf,sinucidd...".
- nonsensul:"Noi n-avemaltl politica decdtsuveranitatea
poporului:de aceeain lupta noastrl politicf,,am spus-ogi o mai
spunemgi o repetdmnecontenittuturor cetdfenilor:<Ori toti sa
muriti. ori toti sI scdpdm>";
- truismele (adevdruri evidente): "Cetdtene,suntem sub
regimullibertdlii,egalitllii gi fraternitdlii:unul nu poatefi mai sus
decdtaltul, nu permiteConstitufia";
$62
- construclii prolixe (confuze, incoerente), anacolutul:
"Madam! sf,am pardon!scuzali!Cocoand!considerdnd c6... adicd,
vfeausAzic, respectul...pardon...sub pretextcd gi pe motivul...
scuzali...pardon...";
- expresii tautologice : "Da, familia e patria cea micd,
precumpatriae familia ceamare;familia estebazasociet[lii"; "Azi
e azi. ieri a trecut.":"ce-i al omuluie al omului!".
r Repeti(iaobsedantia unor cuvintesau sintagme:
- ticuri verbale, care evidenfiazd sdrilciede gdndire gi de
vocabular:"Rezon";"Ruginoase... mie-mispui?";
- repetilii comiceobsesive- formulaverbald"Eu am ambi1,
domnule,cdnd e vorba la o adicd de onoareamea de familist" se
repet6,de pildi, numaiin actul I, scenaI de cinci ori, fiind reluati
pe parcursulintregii comediica un adeviratlaitmotiv.
I Contradicfia (neconcordanfa,nepotrivirea) stilurilor:
Ricd Venturiano,dupl ce scapdde groazaci va fi omordt de
bdrbafii care-l urmdreaufuriogi, igi recapitd rapid elocinta gi
declaml fraze patriotarde,care nu au nicio legdturl cu subiectul
disculiei referitoarela cisltoria lui cu Zifa, la diferenfelesociale
dintre ei: "Jupdn Dumitrache (rdpit): [...] Zestreanu-i aga de
mare,gi dumnealuie... gtii, cevamai sus...noi suntemnegustori.
Ricd (cobordnd):Cetiltene,suntemsub regimul libertdfii,egalit{ii
9i fraternit[lii: unul nu poate fi mai sus decdt altul, nu permite
Constitufia"(actul II, scena9). Tot aici se inscrie gi scena4 din
actul I, cdnd Ipingescugi Dumitrache comenteazdarticolul din
ziarul "VoceaPatriotuluiNalionale".
I Confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea
nepotrivitd a altora, din pricina inculturii. Dictonul latin "Vox
populi, vox dei", insemndnd"Glasul poporului e glasul lui
Dumgezeu"este deformat de Ric[ Venturiano,care rostegtecu
emfaz6:"box populi,box dei!".
J Comiculde situatiereiese,agacum il aratf,gi numele,din
imprejurdrilecelemai surprinzdtoare in caresuntpusepersonajele,
provocate^de coinciden(e, de incurcdturi, confuzii Si situa1ii
echivoce.lntreaga piesf,are labazdun gir de situafiiconfuzegi,degi
incurciturile par minore, banale,efectul este monumentalasupra
tfi
trf
personajelorprin agitafie, emofii gi tensiune,fapt ce stdrnegte
t4f
i# 563
i$
puternicehohote de rds. La "lunion", Venturianoaruncdpriviri evenimentele,de senzafie,veselesau funebre,parade,accidente,
galegecocoanelor, JupdnDumitracheesteconvinscI "bagabontul" crime,sinucideri,scandaluri...t...] imi trebuiescdimineafacum
atenteazd la onoarealui de familist gi nu segdndegte niciun moment deschidochii gtiri palpitante,daci nu adev6rate,mbcar... altfel.
cd tdndrul se indrdgostise de Zifa. Confuzia din mintea solului Dezminlirealor searami mdhnegtepestemisuri gi nu mi pot
capdtd.propo(iicatastrofale, el se chinuie gi suferd de teamf,si nu- mingdia decdta douazi cu o niscociregi mai gi".
preluati I.L.Caragialeeste la fel de bun cunoscitoral limbajului qi
i fie gtirbiti onoareade familist.Bf,nuiala, de Chiriac,isci
fiind acuzatL c6 "se curteazdcu mentalitllii de mahala, precum-estede desdvdrgitin relevarea
o ceartdintre cei doi amanli, Veta
amploiatul". moravurilorsocialegi politice, de unde reieseun foartedezvoltat
'
Ric[ Venturiano,indrtrgostitdeZila, primisede la aceasta un spirit de observalieal vielii in toatezoneleei sociale:"Eu nu scriu
bilet prin careil chemala ea acas5,"dupbzececeasurila numf,rul9, decit despre viafa noastr6 gi pentru viafa noastrf,,cf,ci alta nu
stradaCatilina, cdndoi vedeala fereastrdcf, se micgoreazdlarnpa". cunoscEi nici mf, intereseaz6".
Nimeregteinsd la casacu numlrul 6, intrucit cifra fusesebltuta
invers de cf,tremegterulcare tencuisegardul gi amorezulii face SURSTIE
COffiICUIUI
declarafiacocoaneiVeta.Prezenla"bagabontului",noaptea,in casa IN COMEDIA
lui Dumitrachedeclangeazf, o adevdratlvendet6,cei trei barbafi *O SCRISOARE PIERDUTA'
sunt extrem de agitali gi in stare si comiti o crimf,. Veta este de lon Luca Caragiale
speriatl ca nu cumva Chiriac s-o suspecteze din nou cd il in;ali.
Zi[a estgde-a dreptul ingrozitl cd i-ar puteaomori iubitul: "Ah!
Principala modalitate de caracterizarea personajelorgi
mor! [...] Mongerulmeu!".Rici Venturiano congtientizeazA cauza
de construirea situa(iilorin caresunt puseil constituiecomicul.
incurctrturilor produse,afirmdnd ci vina este "a tdbliEii de la
Deosebirea dintre comic gi umor constl in faptul cI
poart6",el ciutind casacu numf,rul 9i "am vdzut la poarti numirul 9
umorul stdrnegterisul, folosind ironia, f6ri s5-gi propundsd
gi am intrat".
indreptedefecteleoamenilor,adicl nu are caracter moralizator;
D Comicul de intenlie este o modalitatedestul de rar pe cdnd comicul apeleazA, pe ldngtrironie, la satir5, caredeseori
intatnitAin literaturS,ilustrdndatitudinea autorului fa{I de
este virulentl, ori la sarcasm, stdrnind hohote puternice gi
personajegi de situa(iilein care acesteaac{ioneazi.Pornindde profunde, avdnd drept scop stigmatizarea (infierarea,
la propriaafirmafie,aceeacd "nimic nu ardepe ticllogi mai mult ca - n.n.) Si indreptarea trtrslturilor
condamnarea,dezaprobarea
rdsul",adeptal preceptului clasic"ridendocastigatmores"("rdsul
negativeale societi{ii sau ale oamenilor.
indreapti moravurile"), Caragiale iSi iubeSte cu patimi
De exemplu, in "Amintiri din copilf,rie",Ion Creangd
personajele, ii e drag6 lumea aceasta degradatd,care-i dd
relateazl cu umor intimpl5ri hazlii' ca aceeacu pup6za, sau
posibilitateas6-iridiculizezemoravurilelocuitorilor din mahalalelc
defecteminore ale personajelor; cum ar fi lenealui Nictr,firl str-gi
bucuregtene. De aceea,spectatorii,cititorii iubescla randtrllor
propund si le corecteze.l.L.Caragialesatirizeazl in comedii
personajele degiunelesuntde-adreptulimorale,ba
lui Caragiale, 4(

chiaq multe dintrereplicilelor sunt rostitegi astazicu veseliegi 'F

,@-
moravuri grave ale societifii, falsificarea alegerilorpolitice,sau
pl6cere,intrucdt ele nu qi-au pierdut deloc sensul gi esenla. ,1 tare morale esenfiale ale oamenilor - demagogia,gantajul,
prostia,ipocrizia-, cu intenfiade a contribuila indreptarea [or,fiind
Comedie de moravuri de mahala, piesa "O noapte fuftunoasd" +1 adeptulcugetdriiclasice:"ridendocastigatmores"("rdsulindreaptd
ilustreazd aspecte socialegi psihologice specificelocuitorilorde la
periferiacapitalei,cu scandaluri gi "ambiluri"de familigti,lurnepe { moravurile").Caragialeinsugia exprimataceastdconcep{ie,fiind
care Caragialea iubit-o cu patimd: "Md innebunescdupi convinscd "nimic nu ardepe tic6logimai mult ca rdsul".
li
tr {* 565
s6.t IW
l$
 Principalelesurse ale comicului in opera "O scrisoare
pierdutd"de Ll.Caragialesunt:
O Comicul de caracter contureazapersonaje ridicole prin
trtrsdturinegbtive,tare morale,stdrnindrdsul cu scop moralizator,
deoarecenimic nu indreaptdmai bine defecteleumanedecdtrdsul.
Ion Luca Caragialecreeaz6. tipologii de personaje,dominatede
trdsdturimoralenegative,fapt pentrucareGarabetIbrf,ileanuafirma
cd autorul face concurenld"stbrii civile". De exemplu: tipul
incornoratului este ilustrat de ZahaSia Trahanache,tipul
parvenitului gi al demagoguluiesteintruchipatde Nae Calavencu,
tipul prostului, de Farfuridi gi Brdnzovenescu, tipul servilului
incult, de Ghi{6Pristanda, iar AgamemnonDandanache acumuleazd
toate trtrsdturile negative ale tuturor celorlalte personaje:
parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia,
ramolismentul.Dar personajele lui Caragialesunt luatedin via16,
aqac6, in afardde o trdsdturddominanti, ele sunt exponentetipice
ale clasei umane in orice timp gi societategi diferi prin statut
social,temperament, intelectsau limbaj. Personajele lui Caragiale
suntactualegi astdzi,deoarece"natura nu lucreazddupd tipare, ci-
I toarndpetiecare dupd calapoddeosebit:unul e sucit tntr-unfel,
altul intr-alt fel,fiecare tn felul lui, tncdt nu te mai saturi sd-i vezi
Sisil4ifaci haz de eL" (l.L.Caragiale).
Referindu-se la personajele caragialiene,criticul Pompiliu
Constantinescua clasificat urmdtoarele tipologii umane:
incornoratul - Trahanache,jupdn Dumitrache, Crdcf,nel -,
junele-prim - Chiriac, Ricd Venturiano,$tefan Tipf,tescu,Nae
Girimea -, cocheta adulterintr - Zoe, Zi1a, Yeta, Didina, Mi[a
Baston -, politicianul demagog - Nae Cafavencu,Agamila
Dandanache,Farfuridi -, cettrfeanul alegtrtor - conu Leonida,
cetdfeanulturmentat-, func{ionarul - Catindatul-, confidentul
- coanaEfimila -, raisonneurul- Nae lpingescu,Brdnzovenescu
-
func{ionarulservil qi linguqitor polifaiulChila Pristanda.
d Comicul de nume. Modalitateacredriipersonalitaliiunui
erou prin semnificalianumelui mai fusesefolositd gi inainte,in
teatrul lui Vasile Alecsandri,care insl iqi numea eroii in mod
transparent:Pungescu,Clevetici, Rdzvrf,tescu.Caragialeare un
rafinament apartein alegerea numelor,sugerdndprin ele nu numai
o trf,siturl dominantd,ci chiar un intreg caracter:
566
Zaharia Trahanache - zahariseala(ramolisment)gi facila
modela.re a erouluide cdtresuperiorii"de la centru",de cdtreZoe
ori de "enteres"(trahana:coci moale);
$tefan Tiptrtescu- june-prim, !!p abil, cuceritorde inimi,
amorez(tip);
Ghifl Pristanda - servil,umil fa!6de gefi,fdri personalitate
(pristanda: joc popular,asemAnAtor cu brdul,ce se danseaz[dupb
reguli prestabilite,intr-o parte gi alta, conform striglturilor gi
comenzilorunui conducdtordejoc);
Nae Ca{avencu - ipocrit, demagog(qlaVEiS[ : haintr cu
doudfefe) 9i palavragiu(ca1;A = mahalagioaici);
Farfuridi gi Brinzovenescu - cuplu de imbecilitate,
dependenfiunul de altul, fiindu-gi numai unul altuia de folos
(farfuriaSi brdnza);
Agamemnon Dandanache - construiegteo adeviratd
strategie a gantajului, urmf,rindu-giinteresul cu orice pref qi
provocdnd numeroase incurcf,turi. Agamemnon este numele
viteazuluirdzboinic,strateggi conducdtorgrec de ogti gi dandana.
careinseamndincurciturd,belea,bucluc;
Cettr{eanul turmentat - alegf,torulanonim, ce trdiegte
aburealaalegerilornecinstite,de carebietul om esteamefit,avdnd
o unici nedumerire:"Eu cu cine votez?".
J Comicul de limbaj estecu totul remarcabil9i un mijloc de
caracterizare ce-l individualizeazd net pe Caragiale in intreaga
literaturf,romdnf,.Scriitorulnu construiegte frazeample,suprimdnd
tot ceeace sei pirea de prisos,
tot ceea ce ar fi ingreunatreceptarea
imediatd clartra ideilor exprimate.Pentruimbogf,firea
gi limbii,
pe care le alegecu
Caragialefolosegtefoarte multe neologisme,
atAtapriceperegi le imbind cu atdta mliestrie cu expresiilegi
cuvintele populare, incAt ele au devenit memorabile qi
-,
indispensabile in limbaromdn6.
Comicul de limbaj s-ar putea defini prin cdteva
l# particularit6li:
r Gregelilede vocabular se producdin cauzadeform6rii
i#
cuvintelor,mai alesa neologismelor, fie din lips[ de instrucfie,fie
din mimetism(prinimitalie- n.n.):
) pronunlie greSitd ("famelie", "renumerafie","plebicist",
rs,
,il| "andrisant", "bampir");
,&
t$ 56?
 . etimologie greSitd ("capitaliqti" pentru locuitorii
capitalei;"scrofulos"pentruscrupulos);
) lipsa de proprietate de termenilor ("liber-schimbist",
insemnAnd cel carepromoveazf, libertateacomerlului,neamestecul
statului in treburile intreprinzatoruluicapitaligti, are pentru
Cafavencusensulde flexibil in concepfii);
I incSlcarearegulilor gramaticaleqi a logicii:
- polisemia- "ne-Allllacj!impreuni" ;
- contradiclia in termeni:"Dupi lupte secularecare au durat
aproape30 de ani. iat?ivisul nostru realizatl";
- asocialii incompatibileca sens: "lndustria romdndeste
admirabiltr.e sublimi. putemzice, dar lipsestecu desiv6rgire";"la
doudsprezece trecutefix";
- nonsensul'. "Din doutruna, ori $d se revizuiascd.primesc.
dar sd nu se schimbenimic, ori sd nu se revizuiasci.primesc,dar
atuncistrse schimbepe ici pe colo gi anumeprin pdrlile esen[iale.
Am zis!":
- truismele(adevdrurievidente):"Un popor care nu merge
inainte,sti pe loc, ba mai dd gi-napoi";"O so[ietatefird pringipuri.
ya sd zicdcd nu le are";
- construclii prolixe (confuze,incoerente),anacolulul: "in
sanatatea alegdtorilor... cari au probatpatriotismgi mi-au acordat
... asta... cumsd zic de! zi-i pe numede!... a! sufradzele lor; eu,
care familia mea de la patuzsoptin Camer6,Ei eu ca rumdnul
impa(ial,careva sf,zic6...cum am zi1e...in sfdrgitsdtrdiascS!";
- expresiitautologice:"intrigi proaste";
r Repeti{iaobsedanti a unor cuvinte sau sintagmece dttc
la ticuri verbale, care evidenfiazd sdrf,cie de gAndire gi de
vocabular:"Ai pufinticd ribdare"; "neicusorule,puicusorule";
"curat(-murdar, -constitufional)";"da{i-mivoie",
I Contradic{ia(neconcordan{an nepotrivirea)stilurilor:
Cafavencu Jine un discurspatriotard,intr-unstil oratoricin fala lui
Pristanda, cu care,de altfelvorbisepdnd atuncipe un ton familiar:
"Nu bra{ulcarelovegte, voin{acareordonde de vin6... [...] $i in
sfdrgit,curnar fi posibilmartiriul,dacdn-arexistacalaul?!"(actut
ll, scena7);
s68
r Confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea
nepotriviti ale altora, din pricina inculturii.Dictonul lui Niccol6
ll
Machiavelf i (1469-1527), "Scopulscuzi mijloacele",esteatribuit
de citre Cafavencu"nemuritoruluiCambetta",avocatgi om politic
francez contemporan, recunoscut pentru talentul s5u oratoric.
Acelagi Ca(avencudeclami eronat un dicton latinesc,"oneste
bibere".carear insemnaintr-o traducereliberl "str bei cinstit", in
loc de "honestevivere", adicf,"sf, trdiegticinstit".
J Comicul de situa(ie reiese,a$acum il aratf,gi numele,din
imprejurlrile celemai surprinzitoarein caresuntpusbpersonajele,
provocate de coinciden(e, de tncurcdturi, confuzii Si situalii
echivoce.intreagapies6 se bazeazlpe astfel de situa{ii,fiecare
sceni in partefiind o ilustrarea acestuicouric.Gisirea gi pierderea
succesivia scrisoriide amorconstituie principalasituafiecomicdin
care sunt implicatepersonajelegi din care reiestrtrsiturilelor de
caracter:Zoe Trahanachepierde scrisoareade la amantul ei,
Tipitescu,Cettrfeanul turmentato gdsegte, dar nu sepoateablinesf,
o citeasci, din care cauz\ ii este furatd de Ca{avencugi devine
mijloc de gantaj pentru postul de deputat,care o pierde intr-o
inclierare gi estegasiE din nou de acelagicet6leancare- in sfArgit
- o inapoiazf,"andrisantului",adic6Zoei. Cdndse pf,reacl gantajul
politic nu are gansede izbdndi, apare Dandanachecare chiar
invinge in alegeri, cdpit6nd mult-rdvnitul post de deputat cu
ajutorul unei scrisoride amor, pe careinsd nu o inapoiaz5,pentru
cI "mai trebuie s-aldati". Se sugereazd astfel,ci arma politici a
qantajuluiva fi eficientl gi in viitor, cinsteagi meritelepolitice
neavdndnicio gansdin viafa politica. Numf,rareasteagurilorde
cdtreGhild esteo alti situaliecomicf,,din carereiesecd polifaiul
lur[ din avutulstatului,degimisiunealui estetocmaiaceeade a-l
apira, fiind incurajat gi de cdtre prefect, in calitatea Iui de
!4r conducitor politicaljudetului(actulI, scenal). Unadintre celemai
i,*
sugestivesitualii comice este aceeain care Trahanache, dupi ce
i$ lusesela Calavencugi vizuse "scrisoricade amor" adresatiZoei,
ifi
vine acasb la Tipdtescu.Prefectul este ingrozit de reac{ia lui
Trahanachedaciar afla de scrisoaregi de-adreptuldisperatcdndigi
dil seamacI acestaaflase.Venerabilulil consoleazlpe Tipdtescu,
ffi
spundndu-icii scrisoareae "plastografie":"Ei, Ff,nicd,sI vezi
569
imitatiede scrisoare!strzici 9i tu ctre a ta, dar sdjuri, nu altceva'sd
jurit...Uita-tela el cum seturbur6!..'"(actulI, scena7)'
J Comicul de intenlie este o modalitate foarte aparte in
literatura,ilustrand atitudinea autorului fa{i de personaje 9i
situa{iile in care acestea acfioneazS' Pornind de la propria
afirmafie,aceeac6.,nimicnu ardepe ticalo$imai mult ca r6sul",
adept al preceptuluiclasic "ridendo castigat mores" ("rasul
indieaptl moravurile"), Caragiale ifi iubeste cu patimu
personaiele, ii e dragtr lumea aceasta degradati, care-i di
posibilitateasdridiculizeze,s6satirizeze,punandin situaliiabsurde
- groteqti uneori - oamenii acesteisocietlli corupte, meschine'
peinoegi folosind_ in principal- sarcasmul.De aceea,spectatorii,
cititorii iubescla randullor personajele lui caragiale,degiunele
sunt de-a dreptul grotEgti(AgamemnonDandanache),ba chiar'
multedintrereplicilelor suntrostite9i astdzicu veselie9i pldcere.
intrucdtele nu ;i-au pierdutdelocsensul9i esenla'
Modalititi artistice de caracterizare
principalelemijloaceartisticede caracterizare a personajelor
sunt sursele comicului, foarte variate 9i sugestivein conturarea
trdsaturilor. mf,iestrie care-l individualizeazd pe caragiale in
intreagaliteraturdromdnf, .
Comedia"O scrisoarepierdutf,"de I'L'Caragialeaparline
genuluidramatic gi are- agadar- ca moduride expunere dialogul
se face atdt in motl
Si monologul. Caracterizareapersonajelor
'inrlirect,
faptele
prin vorbele, gi gdndurile personajelor ori directde
ctrtrecelelaltePersonaje.
O modalitateaparteo constituiereferirile lui Caragiale'
cuprinseln didascalii(parantezele autorului) ori indicalii scenice
(sugestii regizorale),prin care dramaturguli9i "migcd" personajele'
{bcdndu-le
le d6 via!trgi credibilitate, atdtde reale,incattriiesc 9i in
zilele noastre.Ditlascatiile sunl, Caragiale,adevdrate
la fiSe de
caracterizaredirectd. La Pristanda' de exemplu, dratnaturgul
menfioneazl "(naiv)", "(schimbdnddeodatd tonul, umilit Si
naiv),,,t)e undereiesprincipalele tfdsrituri:prostia 9i servilismul.
Ldngd numele lui Trahanache,dramaturgulscrie "(placid)", iar
tertipurilefemininealeZoei sunt surprinsesugestiv:" (tncepandsd
5?O
se jeleascd Si cdzdndu-i ca leSinatd in brase)", "(zdrobitd);',
"(revenindu-ideodatd toatd energia)", "(cu energiecrescdndd)".
Dandanache este foarte precis caracterizat prin didascalii:
"(vorbeStepeltic Si sdsdit)", "(aducdndu-Sitn sfarSit aminte)",
" (Dandanacheface gestul cu clopoSeii)". Didascaliile ilustreazi gi
atitudinilepersonajelor, in situa(ii comice,careilustfeazl - indirect -
trdsAturilede caracterdominante.Discursullui Farfuridi,careeste
sugestiv pentru imbecilitatea personajului,este suplinit de
parantezele autorului: "(bea o sorbiturd, apoi, reludndu-Si
rdsuflarea,rar ca Si cum ar incepeo poveste)", "(aiudd, hea Si se
;terge mereucu basmaua)", "(asuddmereuSi se emolioneazd pe
vdzute)", "(emoSionatSi asuddnd)", "(se tneacd mereu)", "(se
tncurcd, asuddSi inghite)", "(asuddSi se rdtdceStedin ce in ce)",
"(foarteasudat,se Sterge,bea,iar se StergeSi sufldfoartegreu)",
" (in supremdluptd cu obosealacare-l biruie) " .
Compozi{ia. Comedia"O scrisoarepierdutd"se definegte
printr-o arttr excepfionaltra compozi(iei,care il particularizeazd
pe Caragialein intreaga noastrd literaturd na{ionald.Pe ldngi
conflictul fundamental - pierdereascrisorii,caredd opereiunitate
de acfiunegi compozilie- se manifestdgi alte conflictesecundare,
cum ar fi anuntarea numelui candidatului de la Centru
(AgamemnonDandanache), tocmai cdndZoe hotdrdsealegerealui
Ca{avencugi situafia ptrrea rezolvatf,.Din momentul pierderii
scrisoriide amor,complicafiilese amplificddin ce in ce, situaliile
fiind construitegradat,procedeuartistic cunoscutsub numelede
tehnica bulgtrreluide zdpadd.
Repeti{ia in creareasitualiilor este un alt mijloc artistic
prezent?naceastd comedie.Cet6leanulturmentatgdsegte scrisoarea
gi dupi ce o pierde,o glsegtedin nou gi tot el estecel careo aduce
"andrisantului".O altA situatiecare se repetf,este aceeacf, Nae
Cafavencugi Dandanachegantajeazlcu o "scrisoricdde amor" a
unei persoaneimportantedin punctde vederepolitic,ambii bdrbafi
sunt "becheri" gi cele doutr femei sunt so{iile unor personalititi
i marcante,cu puteredecizionaldin alegerileelectorale.Existf,in
I comedia "O scrisoare pierdut[" gi o evolu(ie inverstr a
ri evenimentelor, fa!6 de situaliade Ia inceputulpiesei.Calavencu
este dugmanuldeclaratal prefectului,pe care-l face "vampir",
I
571
"asasin",dar cdndnu mai are scrisoarea ii aduceomagii "iubitului
nostru prefect", cdruia ii ureazi sd triiascd "pentru fericirea
judelului nostru".De undese binuia cd alegerilevor fi cdqtigatede
CafavencuSi cdZoe, Tipitescu gi Trahanachevor fi invinSi,jinalul
comerlieiinverseazdsitua(iile Ei Cafavencuestecel invins, intr-un
mod aproapetragic, iar ceilalli triumft. Comedia se termind eu
aplanareatuturor conflictelor,Caragialedovedindu-sedin nou un
artist al comicului de situafii. Interferen{a personajelor este
eviden{iatf,in finalul pieseiprin petrecereacare incheie alegerile
desfdgurate constitulional,la caretoatepersonajeleseimbr5ligeazd
gi se slrut6, inchindndo cupd de gampaniein cinsteacelor care
c6qtigaser6: Zoe, Trahanacheqi Tipdtescu.
Eugen lonescu,in lucrarea"Portretullui Caragiale",faceo
adevdratf,radiografiea personajelordin comedii: "Pornind de la
oameniivremii lui, Caragialeeste un critic al oricirei societafi.
Ceeace if particularizeaz6,estevirulen{aexcep(ionaltr
a criticii sale.
omenirea,a;a cum ne e infdligatl de acestautor,parea
intr-adevtrr,
nu meritasi existe.Personajele salesuntnigteexemplare umanein
aga rnlsuri degradate,incdt nu ne lasd nicio speranfA.t...1
Niciodatdstdpdnite de un sentimentde culpabilitate, nici de ideea
vreunuisacrificiu,nici de vreo alti idee,[...] acestepersonaje cu
con$tiintauimitorde linigtitl sunt cele mai josnicedin literatura
universali".Aceastf,viziunea personajelor comiceesteconfirmati
de Caragialeinsugi,carese intrebaironic: "de vremece avemcap,
la ce ne-armai sluji inteligenfa?".
ti
872
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Manuale de liceu:
*Eugen Simion (coordonator),Florina Rogalski,Diana Hlrtescu - "Limba
,siIitclatura romdntr", manual pentru clasaa X-4 Editura Corint, 2000.
*Eusen Simion (coordonator),Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache-
"Limba qi literatura romdni", manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint,
2002.
+Nicolae Manolescu (coordonator), George Ardeleanu, Matei Cerkez,
Dumitrila Stoica, Ioana Triculescu - "Limba gi literatura rpmdn6", manual
pentru clasaa X-a, Editura Sigma, 2000.
*Nicolae Constantinescu.A.Gh.Olteanu,Vasile Teodorescu- "Limba
5i
literatura romdnd", Manual pentru clasa a X-a, E,ditura Didactici gi
Pedagogicd,2000.
+Ana Teodorescu, E,ugeniu-SorinTeodorescu - "Limba gi literatura
romdnl", Manual pentru clasa a X-a, Editura Niculescu, 2000.
*lon Duni, Raluca Dund - "Limba qi literatura romdntr",Manual pentru
clasaa X-a. Editura FloareaDalurilor, 2000.
*Maiin lancu, Andreea Vlddescu,Rodica Lf,zdrescu- "Limba gi literatura
romdn5", Manual pentru clasaa X-a, Editura Petrion,2000.
*Marin lancu- "Limba litcraturaromdnS"- Manual pentruclasaa XII-
5i
a. Grupul IlditorialCorint,Leda,2002.
*Prol.univ.dr.EugenNegrici, Prof'.AdrianCostache,Prof.PetrufaPagcanu-
"l-inrba gi Litcratura romdnd" pentru clasaa XI-a, Grupul editorial Art,2002.
*Eugcn Sirnion (cooldonator),Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache-
"l-imba ,si literatura romind", Manual pentru clasa a Xl-a, Editura Corint,
200r.
*Nicolae Manolescu (coordonator), George Ardcleanu, Matei Cerkez,
f)urtritrila Stoica, loana Triculescu - "Limba qi literatura romdn6", Manual
pentruclasaa XI-a, EdituraSignra,2001.
*Alexandru Crigan, Liviu Papadima, Ioana Pdrvulescu,Florentina
Simihiian, Rodica Zaflu - "Limba gi literaturaromAnd",Manual pentru clasa
a X l - a . E d i t u r al l u r n a n i t a s , 2 0 0 l .
*Prof.univ.dr.Eugen Negrici, Prof.AdrianCostache,Prof.Petrufa
Pagcanu,
"l,imba gi literaturaromdni" pentru clasaa XI-a, Grupul editorial Art,2002.
*Marin lancu- "l,imba gi Iiteraturarom6ni". Manual pentruclasaa Xll-
a, LedaGlupul editorialCorinet.2002.
+Nicolae Manolescu (coordonator) George Ardeleanu, Matei Cerkez,
Dumitrita Stoica, Ioarra Triculescu - "l-imba gi literatura romdn6" Manual
pentruclasaa XII-a- EdituraSigma,2002
*Eugen Simion (coordonator),Florina Rogalski,Daniel Cristea-Enache,
5?3
 + Eugen Simion, "Scriitori romdni de azi" (I-IV), Editura Cartea
"Limba qi literaturaromdn["- Manualpentruclasaa XII-a, EdituraCorint'
Romdneascd,1974-1989.
2002. + Nicolae Manolescu- "Arca lui Noe - Eseu desprbromanul romdnesc",
Studiiliterare:
'Cdlinescu
*George Editura 100+l Gramar,1999.
- "lstoria literaturiiromdne",compendiu,Editura * Adrian Marino, "Modern, modernism,modernitate,E.L.U., Bucuregti,
M i n e r v a1. 9 8 3 . t969
*lon Rotaru- "O istoriea literaturiiromdne",EdituraMinerva,1972. x Dumitru Micu, "Scriitori, cdrti, reviste", Editura Eminescu,1980.
+Ov.S.Crohmf,lniceanu - "Literaturaromdnf,intre cele doud rf,zboaie *Aleiandru Paleologu,"Treptele lumii sau calea cltre sine a lui Mihail
mondiale",EdituraMinerva, l9'72.

I
*Al.Piru - "lstoria literaturiiromdnede la inceputpdnl azi", Editura Sadoveanu",Editura CarteaRomdneasci"1978.
*Valeriu Rdpeanu,"Scriitori dintre cele dou[ rf,zboaiemondiale", Editura
Univers,l98l. CarteaRomAneascl,1986.
*$erbanCioculescu, Vladimir Streinu,TudorVianu - "lstorialiteraturii *Cornel Ungureanu, "Proza romdneascAde azi", Editura Cartea
romdnemoderne", EdituraDidactici9i Pedagogici, 1971.
Romdneasca. 1985.
*GeorgeMunteanu- "Istorialiteraturiiromdne.(Epocamarilorclasici)",

H
*Gheorghe Glodeanu - "Poetica romanului romdnesc interbelic - O
EdituraPorto-Franco,I 994. posibili tipologiea romanului",EdituraLibra, 1998.
*EugenLovinescu- "Istoria literaturiiromdnecontemporane", Editura *Tudor Vianu, "Studii de stilisticl", Editura Didacticl
9i Pedagogic6"
Minerva,1989. I 968.
* Eugen Simion, "scriitori romdni de azi" (l-IV), Editura Cartea

t
*Tudor Vianu, *Despre stil gi artAliterarA",Editura Tineretului, 1965.
Romdneasc[,1974-1989. *Sorin Alexandrescu,Ion Rotaru, "Analize literare gi stilistice,E.D.P.,
* EugenSimion,"Fragmente critice"vol.l, EdituraGrai 9i suflet-Cultura t967.
nationali,1998. *"Dicfionarde estetic6general6",Editurapoliticl, 1972.
* EugenSimion,"Fragmente critice" vol.ll, FundafiaScrisulromdnesc, *Mircea Zaciu (coordonator)- "Scriitori romdni", Editura
$tiinfificl qi
1998.
*NicolaeManolescu - "Arca lui Noe - Eseudespreromanulrom6nesc", It Enciclopedic[,1978.
*Dim.Pdcurariu(coordonator)- "Dic{ionar de literatur6rom6n[. Scriitori,
Editura10Gr1Gramar,1999.
+AdrianMarino,"Modern,modernism,modernitate,
1969.
*D.Popovici- "Romantismul romdnesc",
E.L.U.,Bucureqti,

EdituraAlbatros,1972'
rDumitruMicu, "Scriitori,c[(i, reviste",EdituraEminescu,1980.
*ValeriuRdpeanu, "Scriitoridintreceledoudrfuboaiemondiale",Editura
tl reviste,curonte",EdituraUnivers,1979.
*Constantin Criqan (coordonator)- "Sinteze de literaturdromdnl", EDP,
t981.
+lurie Colesnic,Lora Bucdtaru- "Literaturaromdn6.Diclionar-antologie
de istorie qi teorie literari", Editura Museum. 2000.
*lustina Itu (coordonator) - "DicJionar de prozi romdneasci", Centrul
CarteaRomdneascd, I 986. editorialBragov,1990.
*Tudor Vianu, "Studii de stilistic6",EdituraDidactici 9i Pedagogici, *ConstanlaBlrboi, Iustina Itu - "Dicfionar de personajeliterare", Editura
1968. Orientul latin, 1992.
*TudorVianu,"Desprestil gi artaliterara",EdituraTineretului,1965. +Constanfa Birboi, Silvestru Boatcf,, Marieta Popescu, "Dicfionar de
*Sorin Alexandrescu, Ion Rotaru,"Analize literare9i stilistice,E.D.P.. pcrsonajeliterare",EdituraNiculescu,| 999.
196',7. *C.Birboi, V.[,igman. M.Popescu,"Limba gi literaturaromdn[ pentru
*** 6'Dictionar
*MirceaZaciu (coordonator)
Enciclopedici" 1978.
generali",Editurapolitica,1972.
de esteticf,
- "Scriitori rom6ni",Editura$tiinlificd5i
ril examenulde bacalaureatgi admiterein facult[1i", E,dituraMeteoraPress,2000.
*Constanla Birboi, Dorina Mf,rgineanfu, Pavel Petroman, Marieta
Popescu- "Dictionar antologic de poefi gi dramaturgi", Editura Niculescu,
"Limbagi literatura romdnipentruclasaa X-a,GrupuleditorialArt,2002.
*Dan HoriaMazilu-"Prozaoratoriciin literatura romdndveche",Editut'a ifl 2001.
+E,mil Alexandrescu- "Literatura romdnd in analize gi sinteze", Editura
Minerva,1987. ii
Timpul,2000.
*EugenLovinescu- "lstoria literaturiirom6necontemporane", Editura ,l *** 'lAnalizeliterarepentruliceu", EdituraJuniorClub, 1994.
Minerva,1989.

57.t 5?5
 *GheorgheL2irescu, Florin loni15,Adlian Sivoiu, Mihail Stan- "Liurba
gi literatura romAni. Prozi. Ghid de evaluare pentru liceu gi bacalaureat.",
Editura ProGnosis, 2000.
*Dim.Picurariu (coordonator)- "Dictionar de literaturdromdnd.Scliitoli,
revi5te,curente",Editura Univers, 1979.
*ConstantinCri:;an(coordonator)- "Sintcze de literaturi romdnd". EDP.
198t.
*lurie Colesnic,Lora Bucitaru - "Literatura rom6nd. Dictionar-antologic
de istorie gi teorie literar6",Editura Museum, 2000.
*C.Bdrboi, V.Liqman, M.Popescu, "Limba gi literatura romdnd pentru
examenulde bacalaureatgi admiterein lacultd{i", EdituraMeteoraPless,2000.
+Emil Alexandrescu- "Literatura romdni in analize gi sinteze", Editula
Timpul,2000.
**+ 4Analize literarepentru liceu", Editura Junior Club, 1994.
*Eugen Negrici (coordonator), Petrufa Pagcanu,Georgcta Costache -
"Dramaturgia.Poezia.",Editura ProGnosis,200 I.
*Florentina Sdmihiian, Florin loni16,GheorgheLdzf,r-escu,
Adrian Sivoiu
- "Limba pi literatura romdni" - pentru clasa a XI-a, Grupul cditorial Alt.
2002.
+ F'lorinIoni(f,,GheorgheLiziiescu, Adrian Sivoiu, FlorcntinaSrimihf,iarr
- "Limba gi literaturaromdni pentru clasaa X-a" - Grupul editorial An.2002.
* Doina Rugti- "Diclionarde temegi simboluridin literaturaromdnii"- Ed.
Univers enciclopedic,2002
+ GheorgheCriciun - "lstoria literaturii ronrdnc".Ed. Carticr, 2004

fft.,i
*".tft'l':t''t

s?6