•

isloric.
•

ZECE ANI DE LA INVESTIREA SECRETARULUI GENERAL AL

PARTIDULUI COMUNIST R O MAN, TOVARA$ULUI NICOLAE
levllta cle cultar• CEAU$ESCU, IN INALTA M A G I STRATURA DE PRE$EDINTE
A L REPUBLICII SOCIALISTE R OMANIA
lllorlcci
·

•Pre�edintele:
Gheorghe Rddulescu 4
Anul XVIII
Proeminenti personaUtate a lstorlel contemporane:
120•1
•
Mr. 3 $1efan A. Andrei 6
Sanctuarul de Ia Zargldava: Vasile Ursachi • Chlp�l
••II• 1984 lui Decebal pe monumentul de Ia Adamcllsl : Michael •••

P. Speidel, Mihai Grt4matop6l 10

• Mlrcea eel Bltrin - mare �� de sine stlpinltor volevod:
P.P. Panaitescu 16
lnsemnlrl de Ia sfir�lt de veac:
Gheorghe D. PaJade 23
1879. I.I.C. Brltlanu Incognito t.n Transllvanla (II) 27
c...............
DUMIIRU Miguel Hidalgo - plrlnte al Mexlculul:
Ovidiu Rozgan • 33
AN11P
.... CANDIA 1940-1941. Berllnul vlzut de Ia A mbasada ltallel:
Leonardc Simoni 41

Conflict pentru o mo�tenlre:

$erban Voinea-Semo
- 46

Overlord- capltolul secret:

Stephen E. Ambrose, Eugen Preda 49

Bucure�U vlzufl de Ferdinand Lassalle:

George Potra ' 55

11£1 lUI fi'P... ••

Versailles - dacl ogllnzlle ar putea vorbl ••• :
VAI8UIUDUIU Andre Castewt 59

• • Cltltorll scrlu lstorle... 38 • Ciql soslte Ia redaqJe 48 •••

• Ci�tigltorlJ concursulul Magazin istoric 22 • Pb�ta. Magazin

•••

istoric 63
•••

(!) Pahia schitll de via:allu executatll pentru 28 martie 1984, de arbf­

-

tect Ascanio Damian

<2) Domnitor cu o tndelungatll domnle $1 legendarll lntelepclune $i vfteJie,
slmbol al anrm:irU dlplomatlef rom4ne$U ln Iumea veaculul XIV. Mircea eel
Blltrtn a intrat In Pantconul marilor conduclltori de stat $1 In galerfa eternll a
neamuloi ca un viteaz sl iscusit ap:irlltor al suveranttlltii si neaUrn:irii 'f:ii'U
Romlne$U. precum $i al drepturilor romAnllor din tara de peste munti -
Transilvanta. {Mireea eel Bitrtn- ma� tl de sine sUptnUor volevod, p. i6) .
\J) Frescll a cantacuzlnUor ahatll la ctttorla famUlei de Ja Hurez - uncr
din capodoperele picturale ale veacului XVII. Elioa Cantacuzino (prima din
sttnga) $i cinC.l dintrc rut sli, care s-au artat tntr-o aprlgll disputll cu Serban
Cantaeuzioo. ln ordine. de Ia stlnga, Ia dreapta: Drllgblcl, Coostantin-stol­
nlcul. Mibai, Matei $i Iordachc (Confile& penku o mottenJre, p. 46)
® Din c.reatlile multlmilcnare ale poporului romAn. De Ia sttoga Ia d.reapta:
Gtnditoru.l de Ia Cernavodli, sculpturll ncoliticll; Pictu.rll pe lemn. sec. XVII;
Colfu.l de aur geto-dac de Ia Poiana Cotorenesu. sec. V t.e.n.; Imagine
a Metroulul bucurestean; Scoartll olteneascll; Rarirflrla de petrol de Ia
Brazi; PoarU scuJptatll din Maramure$; Teatr.ul National din Tlrgu Mure$;
Coloana intinitl a lui Constantin BrAncu$1 - sfmbol al geniului crea tor romA­
ncsc ("Pen&ru etrlluelrea tl mire�a natlunll noarire aooJallste, a RepubUoll
8oela1Jste Rom&nJa!", p.2)
 •
•

JURAMiNTUL
depus de preJedintele
•

Republicii Socialiste Romania,

•

tovara,ul Nicolae Cea�escu,

in fa\a·•

'

Marii Aduniri Na\ionale

..

,i a intregii na\iuni romane

,jur si slujesc cu credinfi patria, ·si
acfionez cu fermitate pentru apirarea
independenfel, suveranitlfii �� integritltU
flrii, pen;u bunlstarea �� fericirea
int_regulul popor, pentru edificarea socia­
lismului �� comunismulul in Republica
Socialisti RomAnia!
jur si respect �� si aplr Constitufla
�� legile firii, si lac totul pentru apnea­
rea consecventl a principlilor democrafiei
socialiste, pentru afirmarea in viafa so­
cietlfii a normelor eticii �� echitltll socia·
llste!
jur si promovez neabitut politfca
extemi de prietenie �� aliantJ cu toate
flrile socialiste, de colaborare cu toate
nafiunile lumil, firi deosebire de orin­
duire sociali, pe baza deplinei egalitifi
tn drepturl, de solidaritate cu lorfele revo­
luflonare, progresiste de pretutindeni, de
pace �I prietenie intre popoare! .
jur ci tml voi face tntotdeauna da­
toria cu cinste �� devotament pentru stri­
lucirea �� miretla natiunii noastre socia­
liste, a Republicii Socialiste RomAnia!"

28 martie 1974
•

2
•
 -

•
 . Cl>
.
PR E$ED I N T ELE
.
'
•
' '.'
-
GHEORGHE RADULESCU
.
I .
•
'
t n is tori a fiecarei tari stnt zile �i momente
ce ramtn pentru totdeauna tn inimile �i con­
�iint,ele popoarelor. Pentru poporul nostru,
o asemenea zi este 28 martie 1974, ctnd orga­
nul suprem al puterii de stat - Marea Adu­
nare Nationala -, consacrtnd, prin votul
sau unanim, vointa tntregii noastre natiuni,
1-a ales pe secretarul general al partidului,
tovara�ul Nicolae Ceau�scu, tn cea mai
fnalta �j de raspundere functie de stat, aceea
de .pre�dinte al Republicii Socialiste Roml­
nta.
Votul de acum un deceniu al ale�ilor po­
porului a fost dovada incontestabila a pre­
tuirii �i stimei natiun'ii noastre socialiste, a
tntregii tari, fata de eel mai iubit fiu al sau.
A fost, de fapt, expresia cea mai elocventa a
acordului unanim al tuturor cetatenilor, fara
deosebire de nationalitate, al tuturor con�iin­
�elor nationale ca tnttiul pre�dinte al tarii
noastre sa fie militantul care din cea mai
frageda tinerete s-a contopit cu vointa �i
Jupta partidului comunist, revolutionarul ne­
infricat care - tnfrunttnd cu eroism � curaj
prigoana, inchisorile, lagarele - a participat,
a.Hituri de alti militanti ai partidului, la.' cele
mai importante evenimente ale istoriei socie­
tatii romAne�i contemporanc, a adus con­
tributii de mare pret la unirea � mobilizarea
cJasei muncitoare, a tinerei generatii, a tutu­
ror fortelor progresiste ale t3.rii tn lupta
tmpotriva claselor exploatatoare �i a exploa­
tarii, Ia marile batalii tmpotriva fascismului
� razboiului hitlerist, la victoria revolutiei
de eliberare sociala �i national!, antifascista
�1 antiimperialista, Ia opera de edificare a
noi i ortnd uiri tn RomAnia; experienta sa
revoJutionara bogata �i stralucitele sale cali­
tati de militant �� conducator comunist au
cunoscut o deplina afirmare dupa Congresul
al IX-Jea al partidului, ctnd tovara�ul Nicolae
Ceau�scu a fost ales secretar general al Parti-
d ului Comunist Romln. -·
..
J#>­
Dar sa ne tntoarcem la acea data memora;a.
hild. de 28 martie 1974 !ji sa. ne amintim de
4
.
. .,
. . �
.
.
.
1
•
-
.
•
-
•
discursul solemn rostit tn acele clipe istorice
de tovara�ul Nicolae CeaulJescu: ,Doresc,
de la auastd. inaltd tribund., sd. vd asigur pe
dumneavoastrd., sd asigur parlidul, lntregul
popor, cd, in indeplinirea inaltefor rdspunderi
ce mi s-au incredinlat, nu voi precupe/'i nimic
pentru unirea ejorturilor partidulu'i # poporului
in vederea realizd.rii cu s-ucces a Programului
partidului, pentru implinirea nd.zuinlelor po­
porului ncstru de bundstare $i Jerieire".
Gasim tn aceste cuvinte vibrante �i d.s­
punsul eel mai firesc la tncrederea acordata
de natiune, dar �i cheza�ia ca ceea ce a hotarlt
partidul se va realiza, spre binele �i fericirea
poporului, !n scopul tntaririi independen�ei
�i suveranitatii patriei.
Acum, tn martie 1984, putem spune cu
tndrepta�ita mtndrie ca ace� zece ani, care
urmeaza �i continua, pe o treapta superioara,
deceniuJ anterior de ctnd tovara�l Nicolae
Ceau�scu fusese chemat la ctrma Partidului
I
Comunist Romln, constituie pentru tara I
noastra epoca tnnoirilor fundamentale, care,
prin pr�poqiile ei, prin ritmurile dinamice
�� prin tndr!zneala obiectivelor propuse Ji
tndeplinite, nu-�1 g!se�e egal tn tntreaga
istorie a RomA.niei. Congresele al XI-lea �i al
XII-lea �i cele doua Conferinte Na�ionale ale
partidului, desf!�urate tn ace�i ani, au pus
tn fa�a natiunii romlne obiective pe ctt de
cutezitoare pe attt de realiste, declan�d
un puternic avtnt hi dezvoltarea tuturor
I
sectoarelor de activitate.
0 dezvoltare �i modernizare f!ra precedent
au cunoscut tn aceasta perioada fortele de
productie, care au determinat profunde pre­
faceri revolutionare tn structura economico­
sociala a tarii; s-a modernizat agricultura; a
crescut impetuos venitul national �i - pe
aceasta baza - nivelul de trai material �i
spiritual al tntregii natiuni; s-au perfeqionat
relatiile de productie, afirmtndu-se plenar
•
raporturi noi, de echitate, tntre toti membrii
societatii. Roma.nra se afll - cum s-a relevat
la Congresul al XII-lea � la Conferinta Na-
 •
••• ·-· •• -
tionala a partidului din 1982 - tn stadiul
de a intra tntr-o noua etapa, superioara, a
ascensiunii sale pe treptele progresului !Ji
civilizatiei socialiste, se pregate�e sa intre
tn rtndul tarilor cu o dezvoltare medie.
,
sa readucem tn memorie momentul solemn al
def>une1'ii juf'd.mtntului, ctnd tnttiul pre�dinte
aJ tari i, tovara�ul Nicolae Ceau�scu, rostea
cu hotartrea-i cunoscuta: ,fur sd. f'espect
p sd. apd.,.. Constitu}ia §i legile /d.rii, sd. fac
totul pentru aplicarea consecventd. a principiilof'
democraliei socialiste, pentru afirmarea tn viala
societd.lii a normelOf' eticii # echitalii so­
cialiste /"
1n toti ace�i ani, partidul, secretarul sAu
general, pre�dintele tarii, au actionat pentru
}
a pune tn mi�are toate energiile, toate resur­
sel.e de ini iativa �i spirit revolutionar ale
poporului. n ace�i ani a cunoscut o �i mai
puternica intensificare procesul revolutionar
initiat de eel de-al IX-lea Congres al partidu­
lui de perfectionare a democratiei socialiste,
cretndu-se un sistem original, unic tn feluJ
sau, de democratie muncitoreasca, revolutio­
nara, care asigura participarea tuturor oa�­
nilor muncii, fara deosebire de nationalitate,
la elaborarea politicii interne !Ji externe, la
conducerea vietii economice !Ji sociale a
societatii.
' Merita, cred, tn acest sens sa relev conceptia
noua, profund !jtiintifica a pre�dintelui
Nicolae Ceau�scu privind problematica pu­
terii, esenta, rolul, locul �i functiile statului
socialist tn etapa actuala !Ji tn perspectiva
fauririi societatii socialiste multilateral dez­
voltate !Ji a tnaintarii Romaniei spre comu­
nism; raportul dintre stat �i societate, dintre
partid !Ji stat, dintre stat !Ji democratie.
Deosebit de remnificativ este !Ji faptul ca
prefedintele tarii manifesta o preocupare
sustinuta pentru ca statui, devenit s��t al
democrapei muncitore�i. revolutionare, pre­
cum !Ji organismele !Ji organele sale - cen­
trale !ji locale -, sa-!ji tmbunatateasca activi­
tatea, sa functioneze organic integrat ln
viata societatii, sa asigure conducerea unitara,
planificata, a tntregii activitati economico­
sociale, respectarea fi aplicarea ferma a legi­
lor, tntarirea ordinii !Ji disciplinei, apararea
proprietatii socialiste, a independentei patriei.
Abordtnd pe larg aceste probleme, tovara�ul
Nicolae Ceau�scu arata: ,Partidului ii re­
vine misiunea de a acfiona permanent pentru
perfeclionarea # cre§tef'ea rolului statului, al
lult4r0f' Of'ganelor democratice in toate sectoa.rele
de aaivitale". Cu acel�i prilej, secretarul
general al partidului sublinia rolul comuni�i­
lor din aparatul de stat, care ,au rd.spundef'ea
In fala partidul«i # popOf'ului de a face tctul
ca statui §i Of'ganismele democratice de condu·
cere a societd.fii sd.-p tndeplineascd. la un nivel
tot tnai tnalt rolul ce le revine in toate domeniile
tU aaivitate". lnsa!Ji functia de �f al statului
este co"Deeputa de tovarl!Jul Nicolae Ceau�scu
lntr-un fel nou, revolutionar, tntr-o viziune
••
-
.... J -.�
dialectica. Conform acestei conceptii, exerci­
� �ea functiei de pre�dinte al tarii noastre
•
tmplica.o tnalU. preocupare pentru dezvolta­
rea democratiei -socialiste, pentru intensifi­
carea participarii mase lor Ia viata social­
politica, pentru perfectionarea legislatiei !Ji
tntarirea legalitatii, pentru garantarea res­
pectarii drepturilor �i libertatilor cetatene�i.
In-rtiul comunist al tarii, pre�dintele
Republicii, este eel mai viu exemplu !Ji tn
aceasta directie. lmpreuna cu poporul �i
pe ntru popor - aceasta este una din liniile
foqa ale activitatii multilaterale a tovara!Jului
Nicola.e Ceau�scu.
Pe drept cuvint se spune ca masa de lucru
a pre�dintelui tarii este tara tntreaga, iar
cabinetul sau de lucru este locul unde o tara
tntreaga t�i da tnttln'ire. Afltndu-se tntr-un
permanent !Ji nemijlocit contact cu popcirul,
cu oamenii muncii, discuttnd cu ei la fata
locului, consulttndu-se sistematic cu masele
largi populare, pre�edintele Nicolae Ceau�scu
a instaurat tn tara un climat de puternica
emulatie, de tnalta raspundere !Ji exigenta
tn tnfaptuirea marilor obiective inipate de
partid, tn slujirea poporului.
·
Sa ne tntoarcem iar la istorica datd. de
28 martie 1974, ctn<:\ pre�dintele tarii declara:
,fur sd. promovez neabd.tut politica externd. de
prietenie # alianld. c u toate ld.rile socialiste,
de colaborare cu toate naliunile lumii, fdrd.
deosebire de orinduire sociald., pe baza deplinei
·
egalitd.li tn drepturi, de solidaritate cu for(.ele
revolulionare, progresiste de pretutindeni, de
pace # prietenie intre popoare !"
Avtnd un rol determinant tn elaborarea
politicii externe a statului nostru, tovara�ul
Nicolae Ceau�scu a desfa�at !Ji- desfa!JQara
o activita.te neobosita pentru tnfaptuirea ei,
afirmtndu-se ca eel mai autorizat exponent
al nazuintelor poporului roman de pace,
independenta �i progres. Sub conducerea sa
tnteleapta., Romania socialista tntretine rela�ii
de prietenie, colaborare �i solidarita.te cu
, toate tarile socialiste, dezvolta raporturi de
strtnsa cooperare cu tarile tn curs de dezvol­
tare, cu statele nealiniate, tn spiritul coexis­
tentei pa�ice, promoveaza legaturi de cola­
borare cu tarile capitaliste dezvoltate, par­
ticipa activ Ia diviziunea internationala a
muncii, la circuitul mondial de valori mate­
ri�le �i spirituale.
Cu deplin temei se poate spune ca, daca as­
tazi RomAnia tnfap!Jeaz3. lumii chipul demn al
unei tari care se afirma ferm ca luptatoare
neobosita tn slujba maretei cauze a pacii �i
progresului, daca numele sau este asU.zi pre­
tutindeni rostit cu respect, aceasta se da­
toreaza activitatii vaste, inepuizabile a tova­
ra!Jului Nicolae Ceau!jeSCU, a carui contribuiie
adusa la solutionarea marilor �i complexelor
probleme ale lumii contemporane, ale vietii •
internationale este unanim recunoscuta fl
•
pretuita pe plan mondial.
-�.·• '""-"' - .�
... ..-... "'-_r_....--.�
5
 •

•
STEFAN A. ANDREI
•

..

. 28 martle 197 4, orele 11 �� 37 de minute. Marea Adunare Nationall, impllnfnd aspfrafllle

�f volnfa intregii nafiunt, a proclamat, intr-o atmosferA de inalti responsabflttate, de pitrunzitoare
mindrie patrlotici, alegerea tovarlfulut Nicolae. Ceau�escu ca primul pre�edinte al RepublicU
Socfallste RomAnia.
Acolo, in rotonda forumului suprem, martori a atitor evenfmente de seami ale lstortel naflo­
nale, erau de fafi, sfmbolic, toft cetifenli Romlnfel, in mlntea lor prlnzind contururf chfpurlle inafn­
ta�ilor care, de-a lungul fstorlel, au stat in fruntea marflor bitilli pentru dreptate naflonali fl socfali,
unfrea prlnclpatelor fl formarea statulul national modern, dobindlrea lndependenfel, infiptufrea
statui ui national unltar fl trecerea Ia ediffcarea socletifH soclallste.

T alrecusera noua ani de ctnd m.arele forum

comuni�ilor romani, Congresul IX al
partidului, tntr-o impresionanta unanimitate,
alesese in suprema func�ie de secretar general
pe tovara�ul Nicolae Ceau�scu. Suflet din
sufletul poporului, comumst de profunda
omenie, revolu�ionar cu o gindire eliberata
de dogme, teoretician de excep�ie, conducator
eminent care a �tiut sa revitalizeze spiritul
creator al partidului comunist, unit prin
toate fibrele de popor, tovara�u1 Nicolae
Ceau�scu leaga de numele �i de opera sa
prodigioasa grandioasele transform!ri din
via�a tarii, tmbogatind prin teze de o tnalta
valoare teoretica �i practica conceptia revo­
lu�ionara despre lume �t viata. Proclamarea
sa ca primul pre�dinte al Republicii socia­
liste consacra, in fapt, tnse �i cerintele vitale
ale societa�ii noastre, necesitatile obiective al�
noii sale evolutii pe coordonatele progresulut.
·
Ginditor revolutionar de frunte al epocH
noastre, pre�dintele Nicolae Ceau�scu a
avut un rol hotarttor tn elaborarea Progra­
muJui partidului, care fundamenteaza teoretic
caile grandioasei opere - tnfaptuirea
societatii socialiste ��ltilateral de�oltate
�i inaintarea Romamet spre comumsm. Se
tmbogate�e astfel tezaurul teoriei revolu�io­
nar� mondia.le, se da o orientare precisa
activitatii partidului �i poporului prin fo�­
mularea obiectivului fundamentat strategtc
privind asigurare� dezvoltarii mu�tilate;al�
a societa�ii, tnflonrea tuturor latunlor vtetu
sociale atlt a economiei, cit �i a �Hntei �i
culturiL perfec�iona,rea cond';l�_rii �or�are�
•
omului nou, promovarea e'ticn �1 ecbttatu-c
.
Prin puternica tncarcatura patriotic! �i
inegalabiJa profunzime �iintifica, conceppa
conducatoruJui partidului �i statului nostr�
referitoare la gloriosul trecut de lupta a1
poporului roman, la rolul na�iunii tn lumea
COIJ.temporana este o autentica lectie de istorie
vie,. concreta. De fapt, tovara�ul Nicolae
Ceau�scu ne-a tnnobilat tnsu�i sentimentul
demnita�ii na�ionale, a repus trecutul glorios
al neamului tn drepturile lui fire�i, cunoa�
terea istoriei unice � uaitare a poporului
romAn devenind astfel factor determinant
al educatiei tuturor fiilor patriei comune,
fara nici o deosebire de nationalitate.
A devenit un adevarat crez al tntregului
popor chemarea vibrant! a· pre�dintelui
nostru care demonstreaza marea sa tncredere
in capacitatea de creatie istorica a maselor
fauritoare ale destinului national: ,Muncind
cu elan, inalJind an de an lara, ne indeplinim
0 datorie sacra faIa de inainta#. Jafa de gene­
raJiile prezente, cit §i fala de viitorime�'.
R olul de personalitate proeminenta a
istoriei contemporane al pre�dintelui
tarii este pus tn lumina tn chip impresionaut
prin activitatea desfa�urata pe arena inter­
national!. Inspirator �i promotor straludt al
politicii e�erne roman�¢i, tovara:jul Nicolae
Ceau�scu a elaborat concepte �i ini�iative tn
vederea solufionarii marilor probleme ale
lumii contemporane, funda,meritate pe con­
ceptia sa �iintifici, realisti �i clarvazatoare
de inalt umanism, pe o profunda cuno�ere

a fenomenelor �i tendintelor viefii interna­

socialiste to deplina concordant! cu etapa ...
istorica actuala. tionale, conceptie strabatuta de o Jllare

f •

·s
-
r�pundere fa�! de destinele poporului roma.n,
ale cauzei pacii, dezarmhii, securita�ii, des­
tinderii �i colaborarii internationale. Pentru
tot ce a facut �i face spre binele na�iunii
noastre, tn consonan�a cu marile idealuri ale
tntregii omeniri, conducatorul partidului �
statului nostru, autentic ,Erou al pacii", se
bucura de pre�ire, stima �i respe ct pe toate
meridianele lumii. Niciodata ptna acum Roma.­
nia nu a avut atitea legaturi intema�ionale
�i atf�ia prieteni pe tot . globul pamtntesc.
In condi�iile complexe ale Jumii contempo­
rane, ctnd se tncearc.a acreditarea ideii ca
na�iunea constituie o categorie social! peri­
mat!, depa�ita istorice�, tovara� Nicolae
Ceau�scu a formulat concluzii teoretice re­
marcabile, tntemeiate pe o profunda cuno�­
tere, pe anali� tn spiritul materi�lismului
dialectic �i istortc a realitatilor concrete din
�ara noastra, a situapei existente tn lumea
contemporana, potrivit carora napunea va
continua sa-� exercite rolul sau esential
pentru o foarte Iunga pe rioada istorica. ln
aceasta lumina capita o imensa valoare
concluzia ca procesul de formare a statelor
nationale continua sa reprezinte o cerin�a
esenpala pentru o important! parte a lumti,
ca tn tmprejurarile internaponale de astazi
lupta tmpotriva dominapet straine, pentru
realizarea unitatii na�onale este o parte
integranta a luptei generale tmpotriva impe­
rialismului, a colonialismului �i a neocolonia­
lismului.
Valentele �iinpfice ale operei tovara�ui
Nicolae Ceau�scu dobtndesc � atributele
politice proprii personalitat:ii � rolului sau
tn istoria contemporana, prin formularea
conceptului referitor la modul tn care tinerele
stfl.te independente de pe alte continente
pot lichida grava mo�nire a trecutului.
,la14 de ce putem ajirma - sublinia pre­
�edintele f1rii, atit pe baza experien1:ei
romln6fti ctt � a celei mondiale -c4 singura
cale pentl'u lschidarea subdezvoll4Yii, pentl'u
progresul economic # social, pentl'u YitlicMea
JiecdYei nafiuni la un grad tnalt de civilizalie
este eforlul pyopriu al fie�drui popo1'. Nici o
lar4 din lume, nici un popt:n- nu s-a dezvoltal
�tepttnd ajut<wul alt<wa, nici o naliune nu se
va putea dezvolta �ptind ca alJii s4 fac4
ejOYturi pentru ea".
D atoram pre�dintelui f1rii afirmarea
plenara a umanismului socialist, revo­
lutionar, ca forma istorica superioara a uma­
nismului, truaturarea arbitrariului din viata
publica, instaurarea climatului de dreptate,
a acelui unic cod al eticii �i echitatii socialiste.
Numai un spirit luminat, aparator ferm al
relatiilor de tip nou, socialist, tntre membrii
societafii, numai un patriot �i revoluponar
putea ridica umanismul la rang de principiu,
de politic.\ de stat. Acest concept este trans­
plantat �i pe planul raporturilor intemapo­
nale ale Romaniei, tntemeiate pe sentimente
de prietenie, solidaritate, de pace �i colabo­
rare; tn fapt. nu se poate vorbi de adevarat
umanism atunci ctnd nu se recuno� dreptul
fiechei natiuni, al fiecarui popor de a fi
deplin staptn pe desti�le sale, ctnd este
ignorat dreptul fundamental al popoarelor
,. Ia pace �i dezvoltlu"e. Faptele, vi�ta au vali­
:.-'clat tntr.u totul conceptia tovari�ului Nicolae
Ceau�scu privind necesitatea respect!rii ne­
ab!tute de catre toate statele �i tn orice tmpre­
jurari a principiilor noi pe care trebuie sa se
tntemeieze raporturile dintre ele: egalitatea tn
drepturi, respectul suveranitatii �i independen­
�i nafionale, neamestecul tn treburile inter·
ne, avantajul reciproc, nerecurgerea la foqa �
Ia amenintarea cu foqa.
Pornind de Ja aceste principii, RomAnia,
pre�dintele Ceau�u aplica la scara tutu­
ror raporturilor cu alte state poJitica diplo­
mapei deschise; politica externl a Romaniei
.nu constituie un subiect confidential, ci este
prezentata public, deschis, poporului romAn,
opiniei publice .i.ntemaponale.
Stnt revelatorii ac�iunile concrete inipate
de tovar� Nicolae Ceau�cu privind dezar­
marea generala �i. tn primul rtnd, dezarmarea
nuclear!, imperativ de importanta vitala
pentru p rogresul �i existen�a tntregii umani­
tati. �ful statului nostru a Ucut to repetate
ocazii apel vibrant Ia necesitatea istorica a
politicii ra�iunii, a primatului dreptului
Jmpotriva fof1:ei, arattnd, nu 0 data, cA tre­
buie spus deschis popoarelor adevarul ca
armele �i, tnainte de toate, armele nucleare,
stnt mijloace ale distrugerii �i moqii, nu
instruniente ale p!cii �i securitatii.
E minentul conducator de stat, omul poli­
tic attt de receptiv �i de sensibil la feno­
menele �i contradi�iile ca.�;e au condus Ia
agravarea situapei internationale, pre�din­
tele tlrii a desprins concluzia pertinenta ca, tn
prezent, asist!m pe scena mondiala Ja submi­
narea grava a tnsa� politicii de coexistent!pa�·
nica � destindere, politic.\ unanim ceruta de
toate popoarele lumii ca altemativa la per­
spectiva unei confiagrapi. De aici, �i teza de o
exceptionala valoare teoretica �i practicl pe
care a formulat-o magistral tn mterviul acor­
dat ziarului Tlu New Y<Wk Times din S.U.A.
la sftr�itul anului trecut: .,Conside1'4m ctl, tn
epoca nQastr4, In condiliile e�istenJei de state
cu ortnduiri sociale diferite # cu niveluri de
dezvoltal'e difeYite, este necesal' s4 ·se acJioneze
in s.piritul roexistenfei. p�ice, s4 se f'enunte
cu des4vlrpre la politica de /01'/4, de amenin­
lal'e cu f<Wfa # s4 se yespecte neab4tut drepturile
jiec4rui pof><W de a-p Q.lege orinduirea social4,
calea dezvolt4rii ec.onomiro-sociale pe care o
dor�te, f4r4 nici un ameste� din aja1'4.
Noi consider4m c4 exi.stenla tnti'-O fard sau
alta a unei orinduiri sociale care se deoseb�te
de cea a altei f4ri sau a unui gyup de ldYi nu
Yefwezint4 pentyu nimeni un pef'srol. Dimpo­
tnv4, s-al' pulea spune c4 existenJa difeYitelor
orinduiri sociale, a dijeritel01' �i de dezvoltal'e,
reprezint4 o necesitale legi� a dezvolttlrii istori­
ro-sociale".
De o largl audienta �i apreciere tn viata
intemationala se bucurl conceptia �fului
statului roma.n privind necesitatea solupona­
rii tuturor problemelor litigioase dintre state
numai pe calea tratativelor, cu atJt mai mutt
cu ctt anul care a trecut a fost caracterizat
prin. conflicte internationale, ,.rlmase tn sus-
'1

pensie", ,lnghetate" sau ignorate, toate lnsa
generatoare de tensiune � netncredere, apte
oric!nd sa declan� ze flacara unei confla­
gratii mondiale. Viata, evenimentele au de­
monstrat ca recurgerea la calea militara £rO­
voaca marl pierderi umane � materiale �ri­
lor respective �. ln acela¥ timp, determina
o accentuare a tncordarii � 1B general o
cre$tere a pericolului de razboi. Este cunos­
cud. insistenta cu care pre�dintele tarii afinnJ.
ca orictt de tndelungate �ide grele ar fi tratati­
vele, ele rep rezinta singura alternativa logica
ce raspunde intereselor fiecarui popor, ale
pacii tn general � ca nimic nu justifica re­
curgerea la arme, la calea militara ln solutio­
narea unor probleme I
Vitalitatea creatoare a ideilor � gtndirii
politice ale �fului statului romAn �-a gasit
expresie �i tn formularea concluziei fundamen­
tale ca realizatorH tnturor bunurilor materiale
�i spirituale care ·alcatuiesc patrimoniul civi­
lizapei universale stnt masele populare, cl
popoarele slnt fauritoarele istoriei. Aceastl
tezl a fost dezvoltata, capittnd noi Valente
'i dimensiuni tn legatura cu sttuapa grava
care s-a. creat tn Europa prin amplasarea
rachetelor cu rad. medie de acpune. tn actwv
lele tmprejurhi, intensificarea luptei pentru
pace a popoarelor, a tuturor forfelor politice1""
. � �
a tuturor categorit)or sociale a.re o tru;emnA.-"
'
8
1
s
tate deosebita pentru a opri cursul periculos
;
(
al evenimentelor, pentru reluarea politicii de I
pace, dezarmare , colaborare �i destindere.
Este un adevlr axiomatic cl tn toate �
problemele fundamentale ale yiepi interna­ J
ponale pre�dintele RomAniei a exprimat s
Judeclp atotcuprinzatoare, a formulat pro­ I
puneri realiste, ingenioase � productive, a
prezentat idei concrete � a luat initiative I
originate, fructuoase. Tovara�l Nicolae (
• Ceau�scu a realizat o viziune unitara consti­
tuita tntr-o adevlrata doctrinl tn legltura
cu necesitatea imperioasa a instaurarii unei
noi ordini politice � econom.tce, doua laturi 1
inseparabile ale procesului complex de con­ l
soUdare a independenfei politice, ptin con­ •
sbu cpa unei independen� economice fi prin -�
democratizarea raporturilor internattonale, J
prin asigurarea participlrii efective pe bazl •
de egalitate a tuturor statelor la soluponarea j
probJemelor comune ale omenirii.
P olnind de la experienta proprie a RomA­
niei, tara socialista � tn acel�i timp
tara tn curs de dezvoltare, pre � dintele
Ceau�scu a evtdenpat consecinfele grave
ale adtncirii decalajului � ascufi rii contra­
dicpilor dintre thile bogate � tarile slrace,
necesita.tea stringent! a eliminarii din rlda­
cini a practicilor vechii politici de inegalttate
fi asuprtre, a chemat la dialog tntre tJ.rUe

bo�ate � tarile sarace, la tntarirea unitapi,
sobdaritapi. � colaborarii tarilor tn curs de
dezvoltare tn lupta .pentru trecerea Ia pro­
movarea unor relapi noi, bazate pe echitate
fi egalitate. Pre�dintele RomAniei a evi­
dentiat legatura dintre oprirea cursei tnar­
mlrilor � trecerea Ia dezar"'!are, uri�le
sume obpnute prin reducerea cheltuie­
lilor militare urmarind sa fie orientate
spre sprijinirea propa�i economice a tutu­
ror statelor � tn primul rtnd a tarilor tn
curs de dezvoltare.
l:>esigur, procesul complex de primenire a
situatiei internationale, de �zare pe baze
noi a raporturilor dintre state, pentru tnta­
rirea pacii �i securitapi nu se desf1¥>ar1 lin,
fara rezistente , cu attt mai mult cu ctt pe
arena mondiala se manifest! tnca puternic
·tendin� de menpnere a vechilor stari de
lucruri, a politicil anacronice de dominape,
exploatare �i foJ1�, se ·ascut contradicpile
lntre state � grupari de state, se intensifica
rivalitatile pentru men?nerea sau retmparp­
rea zonelor de influen?, se recurge Ia foqa
fi opresiune continua � se escaladeaza cursa
tnarmlrilor.
Fi.clnd aceasta radiografie precisa a proce­
selorji � ndintelor din viata intemationala,
tovar� Nicolae Ceau�scu jaloneaza tn mod
limpede � directiile de acpune, manifesttnd
lncredere � optimisip tn foqa � capacitatea
de Iupta a popoarelor. Tocmai tn actualele
condipi este necesar - tn opinia pre�cUntelui
..
nostru - ca toti oamenii de buna-credinta,
toate curentele, mi�rile progresiste �i de­
mocratice sa-� tnmulteasca �� sa-�i �easca
eforturile �i sa actioneze tn strtnsa unitate
pe ntru solu�ionarea pe calea I_>Olitica a. pro­
blemelor care confrunta omemrea contempo­
rana, tn interesul descarcarii tensiunii inter­
nationale �i tmbunatatirii climatului dintre
state, al dezvoltarii colaborarii tntre popoare,
al politicii de securitate �i pace tn lume.
lmpletit cu larga colaborare cu toate �rile
socialiste, cu tarile tn curs de dezvoltare, cu
celelalte state ale lumii, tn spiritul coexisten­
tei pa�nice, acest mesaj umanist a devenit
tn fapt piatra unghiulara a politicii exteme
romAne�i. imprimtnd tn inimile �i con�in�
lumii contemporane personalitatea celui care,
prin numele sau, define�e vremea de azi a
istoriei romAne�i: Epoca Ceau�cu.
Primul pre�dinte al Rom!niei, tovara�
Nicolae Ceau�scu, se tnscrte la loc de cinste
printre marii � ilu�rii fii ai patriei, care au
cinstit prin lupta �i tntreaga lor via� poporul
caruia ti apaqin, care n-au cunoscut odihna
tn activitatea plina de pasiune ¢ daruire
pentru tnal�area patriei pe cele mai tnalte
culmi ale civiliza�iei �i progresului, tmplinind
crezul vizionar al lui Ba.lcescu: , Vrem sa fim
o nape, una puternica �i Iibera prin dreptul
� datoria noastra, pentru binele nostru ¢ a1
celorlalte napi, caci voim fericirea noastra ¢
avem o misie a tmplini tn omenire".
·��=::JI
9
 CIVIUZATIE ROMANEASCA MULTIMILENARA
•

Socotltl tncl dln antlchltate una din atezirlle lmportante ale Dadel, H urtnd, allturl •e Plro­
borldava $1 Tamasldava, tntre cele trel dave mentlonate ,e Slret• tn ndreptarul geografic al
lui Ptolemeu, Zar&fdava a lost ldentlflcatl lpotetlc cu cetatea de Ia Brad (Jud. Baclu)1• Cereetlrlle
arheolocfce efeduate ani de-a rtndul tn aeeutl afezare, ale drel orlcfnl tneep tn neoDtle - lo­
culrea contlnutnd netntrerupt ptnl tn epoca feudall - au dus Ia descoperlrea unul bocat material
(eeramlcl autohtonl $1 de Import, unelte, podoabe f.a.), ce dovede,te Important• ec:onomld a acestul
centru in cadrul lumll ceto-daclc:e de Ia rlslrlt de CarpatJ. Aceltora U te aiatiil recente
descoperlrl arbeologlce ce relevl eontfnultatea tl unltatea elvDiza1fel multlmDenare romillettl.
Consemntndu-le In artlcoluJ ce urmeazl, rllpundem numeroaselor lntrelalrl primite de Ia cltltorl,
iotre care un mare numlr de atudeJJtl tl elevl •

'

SANCTUARUL
DE LA ZARGIDAVA
ARGUMENT AL .
CULTURII GETO-DACICE
VASILE URSACHI,
Huzeul de lstorle, Roman

Investigatiile facute tn 1982
aveau sa adauge 0 noua 'i
deosebit de important! desco­
perire : un sanctuar circular,
cu stllpi de lemn, identificat
tn sectorul de nord-vest al
�ezlrii. Straturile de locuire
ce s-au succedat dupl ce sanc­
tuarul a fost mistuit de un
incendiu nu au llsat tn picioare
nici un element al construc­
pei antice. Dar �i din pupnele
urme rlmase putem reconstitui
un astfel de edificiu.
1.a JlGfCI'i" Ptoric , nr.
1/t 98l; 211977.
Sanctuarul avea forma apro­
ximativ circular!, cu diametrul
de 14 m; suprafata sa era
· pilor. 'i adlncimea Ia care era u
deci de peste 150 metri pi­
trap, ceea ce ne aratl. o con­
strucpe de marl dimensiuni.
Platforma sanctuarului pro­
priu-zis - acoperitA cu o
crust1 calcaroasl albicioasl,
amestecatl q1 lut galben 'i
prundi�- era tnconjuratlde un
rind de stflpi de lemn dispu�i
la distante relativ egale lntre
ei ,6,75-1 ��.cu unele excep­
2/l970; pi. Sttlpir: destul de grOfi
(diametrul 0,25-0,40 m), erau
lnS!opap tn pJ.mtnt ptnl la
0,.65-0,70 m. Grosimea stfl­
tngropati ne aratl a,adar cl e
vorba de sttlpi de suspnere,
destul de putemici pentru a
sprijini un acoperif.
Deoarece au fost o serie de .
discupi dacl sanctuarele geto-­
dacice ar fi fost acoperite sau
nu1, trebuie sl precizez c1 eel
de Ia Brad-Zargidava a
avut, tn mod sigur, un ac:ope-
. rlf. 0 dovedesc nu numai stUpii
de suspnere, ci fi stratul sub­
pre de culoare albicioasl glsit

10 .
•

pe suprafata platformei, care
nu putea sa provina dedt de
la arderea �indrilei sau a stufu­
lui ce acoperea sanctuarul.
•
Pe platforma au fost iden­
tificate numeroase fragmente
ceramice, toate de la tipuri de
vase apaJtinind perioadei ,clar
sice" a culturii dacice (se�. I
i.e.n.-sec. I. e.n.); desigur,
este vorba de vase in care se
depuneau ofrande.
•
Dm toate aceste elemente
•
- sumar preientate aici - re­
zulta ca la Brad avem de-'a
face cu un edificiu special,
deosebit de restul construc­
tiilor depistate pina acum 1n
Imagine din fimpul cerceti1rilor arheologice. Stnt lrizibilt ccnturul sanctuarului
circular (gropi� sttlpilor de sustinere) � al patrtaaterului cu absidd
a�ezare, edificiu care servea la
oficierea diferitelor ritualuri
specifice acelei perioade. Sanc­
tuarul circular de la Brad
aduce noi �i importante clari­
ficiri cu privire la unitatea
civiliza�iei materiale �i .spiri­
tuale a geto-dacilor. El se
adauga unor mai vechi desco­
periri de acest gen: in primul
rtnd, sanctuarele de piatra de
Ia Gradi�tea Muncelului -
Sarmizegetusa Regia1; un alt
1-1Jlagozin iatorio, "nt. 6, 7/1977;
7/l983i U/1979. . rilor: piatra tn zonele muntoa-
•
sanctuar cu still'\ din calcar se, lemn in regiunile deluroase
a fost identifica�tot in �na �i de �es. Din acest punct de
muntilor Or�tiei, in cetatea vedere, numarul de stilpi (ex­
dacica Fetele albe, pe terasa cepttnd sanctuarul mare de la
numita a $esului cu brinza. Sarmizegetusa, cu functionCl.­
La acestea se adauga sanctuar litate evidenta de calendar2)
rele construite din lemn-: eel nu are neaparat o anumita
de la P�cica-Arad (cu un semnificatie
I l ci este determinat
diametru de 6-7 m) �i eel de necesitatile de constructic
identificat la Dolinean (raio­ ale cladirii. ·
nul Hotin, regiunea Cernauti, Dar identificarea sanctua­
in u. R. s. s.) !oarte asemana­
I
rului circular de la Brad­
tor ca dimensiuni (14 m) �i tip
Zargidava nu a fost singura
de construcpe (36 stilpi de surpriza oferita. de cerceta.rile
lemn) cu sanctuarul de l a Brad. arheologice efectuate in 1982.
Cum se vede, asemenea con­ In dorin� de a dezvalui cit
sb·uc�ii au fost proprii civili-_ mai multe din tainele acestor
zatiei geto-dacice, sanctuarE'le �onstructii, am inlaturat o
portiune din platforma. $i
iati ca, sub sanctuarul circu­
lar, am descoperit o alta con­
structie religioasa- de aceasta
' data de forma dreptunghiulara!
Acest al doilea sanctuar (de
fapt, primul in ordine crono­
logica !) avea o latime de 8 m
�i o lungime ce nu a putut fi
stabilita. cu exactitate, caci
edificiul n-a fost dezvelit in
intregime. Intr-o faza ulte­
rioara lui i s-a adaugat o
absida, pe mijlocul Jaturii de
vest. Asemenea construc�i i
dreptunghi ulare cu absida sint,
de asemenea, caracteristice ci­
vilizatiei geto-dacice. Un sanc­
tuar ae acest ti p a fost eviden­
tiat prin cerceta.rile arheologice
la Pope�ti3, la Cetateni �i in
vechea �ezare geto-dacica
din cuprinsul Bucure�tilor, de
la Lacul Tei.
Descoperire de excepponal
mteres �tiintific �i istoric,
sanctuarele scoase la iveaUi.
in statiunea arbeologica de la
Brad-Zargidava subliniaza uni­
tatea de cultura materiala �i
spirituala a stramo�ilor no�tri
circulare gasindu-se �ttt in geto-daci, evidentiind inaltul
extremitatea vestica a teri­ nivel al civilizapei faurite de
toriului locuit de stramo�ii
no�tri, cit �i 1n cea rasariteana. ei inceptnd cu mai bine de doua
Faptul ca ele diiera ca suprar milenii tn urmA, in concordanta
fata sau ca material de con­ cu celelalte mari culturi ale an­
strucpe nu are, dut;>a parerea ticbitatii. Totodata, prin infor­
mea, o semnifica-pe aparte.
matiile privind structura �i
Dimensiunile au variat in func­
tie de locul unde au fost con­ succesiunea unor constructii
struite �ide numarul celor care de acest tip, sanctuarul de la
le-au folosit. Materialul de
Brad contribuie la mai. buna
constTuc�ie utilizat a fost eel
aflat la indemina constructo­ cuno�tere �i Teconstituire a
antichitatii geto-dacice.
 CHIPUL LUI DECEBAL PE MONUMENT , L
DE LA ADAMCLISI ,
MICHAEL P. SPEIDEL, S.U.A
Paslonat eereetltor al antl�ltl111 d�eo-ro­
mane, Mlebael P. Speidel, de Ia Unlversltatea
din Honolulu, Hawaii (S.U.A.), are Ia aetlv
insemnate deaeoperlrl ttl�ntlflee, ce au uus
1 mportante preelzlrl ln tecliurl eu lstorla strl­
motllor nottrl. Anallztnd, de ptldl, o lnserlpt le
&laltl In 1965 Jntr-un tat de Un11 antfea
f
loealltate maeedoneanl Phlllp l, a deaelfrat
epltaful apartlnlnd veteranulu roman Tlbe­
rlus Claudius Maxlmus - eel care Jn anul
106 e.n. eapturue trupul recelul leto-4ae
Deeebal. Pe baza aeestul epltaf fl a rellefulul
anat pe platra funerarl •-au putut atablll eu
eertltudlne lmprejurlrlle eroleulul aftrtlt al
lui Deeebal1, eonflrmlndu-ae unele .lzvoare
.,:;
�
llterare tl artlatlee antlee.
, mentulul trlumfal, precum tt a roatulul con-
12
•••
•
Ulterior, eereetJnd metopele de pe tQonuft1en­
tul trlumfal tau trofeul de Ia Adamellal, M.P.
Speidel a observat el una dlntre aeeatea redl
aeena In care Deeebal tl•a pus eaplt vletll
pentru a nu eldea vlu In mtltrlle dutmanllor
- seen I foarte aaemlnltoare eu eea tnfltl­
f&tl pe Columna lui Tralan. Profeaorul ameri­
can tl-a e xpus eoneluzllle lntr-un atudlu apl­
rut In publleatla tranced Revue Archoolo-
gique (faseleula 1 , dln 1 971) fl pe care (eu pre­
aeurtarea unor paaaje referltoal'e Ia momente
blneeunoscute cltltorulul romln) n reprodu­
cem In paclnlle Magazinului istoric. In eon­
tlnuare, Mihal Oramatopol (care ne-a semna­
lat atudlul amlntlt) subllnfazl aemnlfleatllle
pe care aeeaatl deacoperlre Je are aaupra
deaelfrlrll pro�tamulul feonocrafle al monu­
strulrll Jul.
 •
Eni�tlcului m,onument
triuD\ial, aJ lui Tratan, ridicat
Ia Adamcllsi, i s-a acordat o
deosebitl atenpe tn ultimele
decenii. Au fost descoperite o
serie de noi fragmente din
metopele care-1 tmpodobeau,
munca de cercetare, tn spe­
cial a arbeologilor �i istoricilor
romAni, sporind considerabil
cuno�ntele noastre legate de
acest monument, eel mai ma­
re ce a fost construit vreo­
datl de romani.
Cu toate acestea, cea m.ai
intrigantl probleml pe care .
o pune trofeul este tnci depar­
ted e a fi rezolvatl: ce reprezin­
U. ciudatele metope scul.P ta;
te ?
5-au plstrat ptna 1n zilele noas­
tre 48 din cele 54 reliefuri ori­
ginale, d� interpretarea mul­
tor detalii, precum �i a tn�­
ruirli secventelor tn fntreg pre-
Scen4 CXLV � pe Columna traian.cl.. .
top. t2: monum.e'ftful triumfal tU la .Adamcliai
h.cir8 c:on.temporan4)
zinta tnca dificultap. Obser­
vatia pe care am facut-o asu­
pra une\a din aceste metope �i
pe care am dori sa o dezva­
luim aici a.r putea elucida tn­
tr-o oarecare masura aceasta
problema, de�i ramtne tn con­
tinuare o cale lunga de par­
curs ptna la. completa tntele­
gere a tuturor datelor legate
de monuD\entul am,intit.
Avtnd numarul de inventar
4, metopa Ia care ne referim
reprezintl un calaret roman
bribrkat tntr-o camap. de zale
fi purttnd un coif cu apara­
toare pentru ceafa ; el tine un
scut lunguiet tn mtna stlnga
�i o lance tn mtna dreaptl,
care este rldical'. Cila retul
galopeaza catre �inam.ic bar­
bos, aflat tn pa.itea sa dre�ptl,
�i care, aparent, �i-a pus scu­
tul jos, pe pam,tnt, continutnd
tnsa sa-l �ina de margine cu
m,tna stlnga. Savantul austriac
Otto Benndorf care , tn 1895,
a publicat diferite interpre­
Uri despre metopele trofeului,
aprecia ca scena reprezinta
un dac batrtn, un om de rtnd
comatus , din a carui tm­
-
-
bracaminte se mai poate dis­
tinge num.ai tivul din jurul
g1tului. Dar o exam\nare m,ai
atentl ne dezvaluie unele deta­
lii ce necesita o interpretare
diferitl. Astfel, ceea ce, Ia
prima vec:tere, pare a fi m,ar­
ginea de sus a scutului tre­
buie sa fie altceva; altminteri
scutul ar parea d\spropoqio-
(recomti­
nat; or sculptorii metopelor
au demonstrat o buna stapt­
nire a propoqiilor. Apoi pre­
supusul ,tiv" este de fapt mtna
dreapta a barbatului �i. tn
prelul\girea acesteia, se obser­
va un p umnal tn forma de
secera, binecunoscuta .,sica"
dacica, cu care birbatul t�i
taie gitul. Dtn pricina suferin­
· tei cauzate de rana, caput ti
este tnclinat tntr-o parte.
Concluzia este ca m.etopa re­
prezinta un birbat care se
sinucide, pentru a nu cidea
viu tn mtna du�manului.
Rectificari se impun �i tn
legatura cu st.area sociala a
per.sonajului. Nu este vorba
de un om din popor, un ,,co­
m.atus", cu capul descOJlerit.
Personaj ul poarta o boneta de
form.a hem.isferica, bine fi­
xata pe cap. Astfel de ,.caciuli" .
cunoscute �i din alte reliefuri
de pe trofeu, corespund celor
purtate de nobilii daci repre­
zenta�i pe Columna lui Traian,
de�i acolo este eviden�iat vtr­
ful tndoit tn sus, asemenea
bonetelor frigiene.
Purtlnd pe cap o astfel de
boneta, personajul sculpt at nu
poate fi dectt un conducitor
dac. Despre tine ar putea. fi
vorba ?
Un conducator dac ce t�i
curma via�a pentru a evita
caderea, de viu, tn captivitate
ne aduce tn minte imediat pe
Decebal, care, � cum spune
istoricul roman de origine grea­
ca Dio Cassius, s-a sinucis
ctnd era tn pericol de a fi prins.
Moartea regelui este repre­
zentata pe scena CXLV de pe
Columna lui Traian (cum se
�ie, scenele stnt numerotate
cu cifre romane). Acolo-tnfa­
p�t cu boneta, barba �i pur­
ttnd scut - Decebal t� taie
grumazul cu un pumnal tn
forma de secera cu plasele
lungi, tn momentul tn care
este tnconjurat de cavaleria
romana.
Foarte recent s-a descoperit
o noua reprezentare a acestei
scene, de data aceasta pe pia-
13
 • •
tra fulierarl a lui Tiberius
Claudius Maximus din Phi­
lippi, tn Macedonia, cavalerul
care ,a capturat" pe Decebal
�i a adus capul acestuia
la tmplratul Traian. �i pe
acest basorelief, Dece hal este
tnfati�t cu boneta pe cap,
cu barba, cu scut, cu pumnalul
tncovoiat, dar prabu�tt deja
la pamtnt, tn timp ce sica ti
cade din mtna.
Constata.m, a�dar, c1 ima­
ginea de pe metopl se regl­
se�e, !n mare parte, tn des­
crierile facute de Dio Cas­
sius �i tn cele doua scene amin­
tite anterior. Desigur, s-ar pu­
tea obiecta cA. metopa nu re­
prezintl sinuciderea lui De­
cebal, ci a unui alt conducator
al o�tirii dace tntr-una din lup-
•
La peste un secol dupl
primele cercetari arheologice
intreprinse. tn anul 1882, de
Grigore Tocilescu la monu­
mentul triumfal de la Adam­
clisi, acesta pare sa-�i dezvaluie
adevarata semnificatie. gratie
unei spectaculoase identificari
facuta de Michael P. Speidel
�i care este de natura sa
atraga importante consecinte
privind elucidarea problemati­
cii complexe a acestui grandios
monument triumfal al antichi­
tatii. eel mai mare din cuprin­
sul Imperiului roman (depa­
�ind - e drept doar cu cttiva
centimetri - pe eel tntructtva
14
tele reprezentate pe monu­
ment. 0 astfel de presupunere . aJJa cum s-a spus, ci de o vt­
este tnsl greu de acceptat.
Sinuciderea unui con,ducltor
,barbar" oarecare confruntat
cu cavaleria roman! pu poate
constitui o seen! de luptl. Un
astfel de tablou sugereazl cA.
,barbarul" a fost prins tn
capcanl sau tnconjurat, la ca­
pltul unei urmlriri tndelun­
gate. Dealtfel. metopele ime­
diat premergltoare �i urma­
toare sinuciderii sugereazl o
vtnltoa.l'e de oameni. Primele
trei reprezintl callreti ce ga­
Iopeaza tn mare viteza. urml­
toarele tnfati�aza inamici fu..
gind sau dtndu-�i sftr�tul,
precum �i pe unul din tnvin­
gatori purttnd trofeul - un
cap de om. Evident, nu este
e
• •
I I
M I HAl GRAMATOPOL
si:nilar. din localitatea Gaeta­
Napoli, ridicat pentru Muna­
tius Plancus. general al lui
Augustus. Interesul suscitat
de-a lungul anilor de acest mo­
nument comemorativ a fost
mare. iar tncercarile de a-i
explica semnificatia dintre cele
mai diverse. Analiz!nd meto­
pele pe care le-au putut des­
coped ltnga monument (ctteva
dintre ele fusesera tnstraina­
te ori definitiv pierdute). pri­
mii cercetatori - Grigore To­
cilescu. ajutat de pr ofes
orul
austriac Ottq. Senndorf - au
socotit ca �te vorba de un
monuD\ent titumfal tnaltat de
vorba de un atac al cavaleriei
natoare de oam.eni - foarte
asemanltoare ca structurl cu
cea tnfati�ta pe Colum,na lui
Traian(scenele CXLII-CXLVI).
Monumentul de la Adam­
clisi se dovede�te. a�dar. o
replicA. - tn aceastl parte ce
a r�prezentat m,arginea im­
periului - a Columnei l ui Tra­
ian din ROD\a. ambele tnre­
gistrtnd acele�i evenimente.
Dispunem, astfel de tnregistra­
rea sculptural! a doul din
cele mai iD\porlattte razboaie
ale Romei im,periale. a� cum
au fost descrise de soldapi ce
au participat la lupte.
In romlnette de
Ani NICA
•
• 01
tmplratul Traian tn urma. vic­
toriilor ohtinute tn cele doul
razboaie cu dacii (101-102 e.n.
�i 105-106 e.n.).
ldentificarea, tn imediata
apropier e a trofeului, a altor
doul construcfii, un Altar fu­
nerar fn cinstea ost�ilor ro­
mani cazuti tn razboi �i un
Mausoleu, adapostind osemin­
tele unui genera) al lui Traian
(comandantul spatelui. adici
al trupelor de intenderita). a
pus tnsa sub semnul lntreba.rii
aceastl ipoteza. Potrivit pl­
rerH emise de istoricul � arheo­
logul Teohari Antonescu, tro­
feul ar fi fost tnalfat pentru

a comemora unele victorii do­
blndite tn primul razboi daco­
roman, anume stngeroasele bi­
talii - trei Ia numar - desfa­
fUrate tn Moesia, fiind ridi­
c&t chiar pe locul celei mai gre­
le dintre aceste lupte. Acestei
opinii i s-a raliat �i Radu Vul­
pe1. Celelalte opinii exprimate
tn legatura cu acest monu­
ment slnt pareri mai mult sau
mai putin derivate din ipote­
zele m.en�ionate mai sus.
ldentifictnd pe una din me­
tope scena sinuciderii lui De­
ceba.l (episod petrecut Ia ca­
pitul celui de-al doilea raz­
ooi dac.o-roman, tn anul 106),
descoperirea prof. Speidel dove­
defi:e tn mod limpede ca tro­
feul a fost tnaltat pentru a
comemora pe l.ln$1 batalia
.
de Ia Adamclisi ;;1 al doilea
razboi daco-roman. Explica­
tia e logica : daca metopele
ar fi tnfatipt doar primul raz­
boi, nu ar fi avut nici un sens
ca una din imagini sa zugra­
veasca episodul petrecut tn at
doilea rlzboi. .
Dar, tn acest caz, care a fost
ratiunea tnlltlrii unui mo­
��ment In acest toe �i nu In
.
lnuna Munttlor Ora�iei. acolo
unde s-au desfa�urat bltaliile
hotlrttoare, soldate cu trans­
formarea unei plrti a Daciei In
provincie r otnan�? 0 priml
explica�ie o glsim In relatia
dintre trofeu �i celelalte mo­
numente : Altarul �i Mausole­
ul ; o a doua, tn inscriptia -
In dublu exemplar - �zata
sub trofeul de arme (realizat
ti el bifacial) ti tnchinata ,lui
Marte R4zbun41orul [subl.ns.)".
Faptul cl avem de-a face
cu doui inscriptii �i ci trofeul
de arm,e este astfel construit
1nctt si fie privit din doul
plqi ne arata clar ca meto­
pele erau lmplqite tn doul
bemicicluri distincte. Un he­
miciclu de metope - orientat
spre locul unde se afla Mauso­
leul - trebuia sl comemo­
reze evenimentele petrecute pe
acel loc In timpul primului
rlzboi daco-roman; a1 doilea
bemiciclu de metope, orientat
cltre Altar, avea drept scop
relatarea celui de-al doilea
rlzboi daco-roman, destinat,
In m.entalitatea vremi j. sl rlz­
bune miile de soldat• romani
f
clzu1i In slngeroasa lu tA des­
flfuratl cbiar pe ace loc.
31��'�" Ulorie. nr. t21t973,
latA . �dar, ca bltllia de
la Adamclisi era �cotitl cru­
ciall pentru cuc«irea Daciei,
monumentul triumfal de Ia
Adamclisi ,istorisefte" ln me­
topole sale razbnnarea acelei
victorii stngeroase prin totala
lnfrtngere a Daciei In at doi-
1ea razboi. Astfe], metopele tro­
f�ului. �e la Adamclisi nu pot
f1 pnVIte drept o replica a
q>Iumnei traiane, tnal�ta tn
capitala Imperiului roman. tn
cinstea victoriilor dobtndite de
Traian lmpotriva dacilor. De
fapt, Columna (realizati ul­
terior) reia unele scheme ico­
nografice de pe monumentul
de la Adamclisi I Dealtfel, o
analiza temeinica a celor doul
monumente ne arata ca ele slnt
ope ra nnuia �i acelui�i artist.
F irefte, nu ne gtndim la �e�­
rii pietrari care au cioplit me­
topele fi, respectiv. scenele ce
alcltuiesc Columna, ci la a.r­
ti.stul programat . or �are a gtn­
dit reprezentanle � succesiu­
nea lor. Acest artist nu poate
fi tnsl - � cum. s-a crezut
- Apollodor din Damasc, a
carui profesiune era de arhi­
tect. nu de sculptor.
Dintr-o serie de detalii, tn­
tre care semnificative mi se
par modul In care stnt sepa­
rate ll\etopele una de alta
prin alternanta de pilaFi ca­
nelati cu . pilaFi cu vrejuri,
precum � prezen�a pe crene­
l l;lfi. � unor. arbor� exotici (spe­
clftcl flore1 med1teraneene �i
microasiatice). socot cl a.cest
artist era originar din Asia
Micl - poate chiar din Milet.
Alternarea celor doul tipuri de
pila�i o tntllnim la Nimfeul
din acest ora;t. construit de
lmplratul Tratan In memoria
tatalui slu, care fusese guver­
nator al provinciei Asia. Desi­
g ur, este vorba de un ansam­
blu de probleme privind isto­
ria 'i teoria artei romane a
clror discutare am facut-o
recent tntr-o lucrare de specia­
litate. Imbucurator mi se pare
lnsl faptul cl noua interpreta­
re iconograficl a monumentu­
lui de la Adamcli� oferl
r.heia unei mai judicioase tn­
telegeri a artei imperiale din
epoca lui Traian �i. totodata,
ilustreazl una din cele mai
eroice episoade aJe antichi­
tltii romAne�i. de rezisten�i
dtrzl tn fata expansiunii celui
mai puternic imperiu
vremU.
,
·� ·
Expozilie
n�aismatici
.. esNa M• •..., • IICnle a
. ......... . ..,• •,
u. .. .........
.. ...... ....... I tlal fl leof..
..... •••• •del "..... .. . ......
••-1111• 1181 - laaaarte liM.
Ia •'Hie C:.•l 81nrn• ... Catl•
..... • ,... ........... ••.-J11•
..Wt&a f••II• uJtatt .. lateJnfeDtl
......... . .......... ,..... .....
.
tit& Ia ••talll t1 tecentJI"• ...._.
.....ld . . . .. .... .. .. .....
Ualn .. Ia l Deeaallrle 1118. .A. feit
te....tl. e• a� JI'IIIJ,
..... ._
..... .. .. ... .. .. ........
.. ...... .......... .......
. .
SI:Jexllfa a II Dh Jl- .. FER
...
-aJieajle: Jrl•••• •••·•• tl tuz
n111 ftE'nsU I......,.. • Altnatlw
1... a.-a _... 1'bC 1 ll,llltur'
•Dfwftl 'f£111 Dlltr lwttll Ga D11·
lwl ..Jrll .. Ia 11 •Jtl ha. INS,
.Vtnwlla .aJitar&•, ..IMntnnt t1
...... .., .o.ue.a Uabtr", «u•a=
111 t1 •lfaaa .. erul .. ,.... •••
ale "••ener tiD l877•l878 ta
•. .,.... .. . .... ....... .....
......... ,."filii • D-...... �...
dterlhr l.,.••••••l•r, ••Jnate -
........ ..... Orea.. ..JIIIaal l'l�
mdaDa ..Van.tea .Wtar&•, ... --
_
••uuII&UYI ltl�ltl&- - ee
.. ...... .. ....... ........ .
tartleiJirll .. ..... ..... .. ....
. .. rtahl ••etJal, .. ... wl eeler
•
eare •• enDelft ew 41111 ler
••••rttenaJ EIIIJ I .If& llf fiH•a·
tlll•r Y l ltna" el aa tlud -.il 1
Jertll pPDin latltlna
ll .....
f,. upo&llle a• lea JIIDT?Iata. ..
UIEIDia1 •daJIJ, Jlaellltlo .......
e&o. diD etleelllle ••• ......
...,. ........ . II'HJ•tt ••••Ue: ea­
..
duol&orl .. ... Jlteda ,..
111n1 ,
••nl•l re•'a• (•llelllle tee 'S'Ie,
Jar. VJ&all Uaala1lf. Mleelae Outn, .A.J.
leneiDo'f, 1&. oeL Val•l• a..., T.
ft•llou-. Vleter ......, ... C. P•••
naaa, E. Teedo..aa. P. Mlzt •• •
N. BUJtatn, Verealoa Gol11a, lea
fteraD I. t:MIU'f'aaa), 11Pae11 - ...
,
e���ltaa. •Ual&\ a •••Hirll.. (eelu1111e
Simona UuJuM1e11e M. 8......
CorU.. be, AI. l'••••w. A. ........
AI. Daa, Patrlela Daa) t1 ...A.naata
ta tlaJ'a JO,.nlal"' (elllqllle Aule&
....... eel. llr. N. llanlaa. 1&.
eoL 1. lllllllln•.. eoL r. 1. �
..,. M. l'epeeca).
OOIOOlBBscU,
Marla
al mueogral prbaelpal, Maseal e
ll&otle a mnlelplalal B IL..II
11
 ..
._.. ,
.;

'
I ,.. \
� .

, ,: . :.,
•

�
'
:t
� .
l"' "'
11. •• .
�
,.I
..
� �

\#. ,.� �
.. .... .
y .t , , \ '.., ,.. '·
�
,

•
.... ..i
 ,

Privilegiile

domnitorilor romani
Suzeranitatea ungureasca
asupra Tarii Rom.Ane�i tn vrC'­
mea lui Mircea eel Batrtn estt>
un fapt care explica tn parte
orientarea po litica a acestci
t!ri. S-a c!utat originea e i
tntr-o pretinsa descalecare a
lui Negru Voda din Ardeal,
pomenita de cronicarii ttrzii,
prelungindu-se vechea supune­
re �i tn noua �ara, intemeiata
dincolo de munfi de cei fu­
gari. Aceasta legenda [a origi­
nii suzeranita�ii ungare] nu
mai are nici un temei serios tn
ochii istoricilor �i trebuie, ca �i
in �1oJdova pentru suzeranita­
tea' polona, sa cautam·o alta
explica�ie. Cauzele economice
vin � aici, ca � acolo, sa lamu­
reasci lucrurile ; bogatele ora­
� sise�i din Ardeal, tn primuJ
rind Sibiul � Br�vul, erau
tn fruntea comeqului oriental
al Ungariei, al unei paqi tn­
semnate a Unga.riei, ¢ drumul
comercial bitut de negustori
trecea prin Tara. Rom.!neasca.
0 ram.ura tnse mna.ta. a. acestui
drum. se tndrepta spre sud­
vest, spre Marea. Adriatica,
prin Vidin, caci �rii bulgari
aveau vechi legaturi cu fru­
mosul emporiu [agentie comer­
ciala] de Ia. aceasU mare ­
R,aguza [Dubrovnik, Iugosla.­
via] �i loan Asan II daduse la
1230 un vestit privilegiu pen­
tru negustorii raguza.ni ce ve­
neau tn Bulgaria, pomenind
in primul rind ca ttrg al mar­
furilor lor Vidinul, apoi Th­
novo �i Ca.varna (Carbunska).
Negustorii s� treceau Duna­
rea. spre Vidin pe la. vama
zisa de la Vadul-Cumanilor,
concedata de domnii munteni
manastir\i Tism.ana. Acest nu­
me, Va.dul-Cumanilor, care
pistreazi desigur o amintire
istorica, a disparut tn a doua
jumatate a veacului XV �i a
fost inlocuit .cu numele Cala.­
fat, identitate ce se poate do­
vedi cu documentele succesive
ale Tismanei. Pe linga acest
drum din Ardeal spre Adriatica
departata., un al doilea drum
comercial mai trecea din Ar­
deal prin Tara. Romineasca,
pe Ia pasul Bran spre rasarit,
la Briila � Chilia, spre Duna­
re �i spre Marea Neagra, pen­
tru pe�le OO.l�ilor �i mar-
•

•
 . -
furile ce veneau pe corabii de
pe mare. Tara Rom!neasca
forma zona de interese comer­
ciale ungure�i. precum Mol­
dova ale celor poloneze. Aeeas­
t a e�plicatie economic! a. su­
Zt'ranitatii ungure�ti este eea
mai fireasca �i nu o putem,
i nlocui cu motive de ambttU
personate sau dinastiee sau cu
vec:hi legende perimate.
In ee consta aceasta suze­
ranitate, care erau drepturile
!}i datoriile reciproee ale suze­
ranului �i ale vasa.lulu\ ? Aeeas­
ta tntreba.re are o deose bi ta
insem.natate pentru lamurirea
politicii lui Mireea.
Despre vreun tribut nu se
pomene�e tn nici un izvor,
de a..�meni nici de vreun ajutor
al osta�ilor munteni dat regi­
lor unguri tn luptele lor in
tari departate, cum gasim in­
sa in legaturile dintre Moldo­
va �i Polonia (ajutorul dat de
Alexandru eel Bun tn Prusia
tmpotriva Cavalerilor teutoni)l.
Avem tnsa alte semne ale
acestei suzeranitati regale.
lntr-un privilegiu din 1358,
iunie 28, dat de regele Ludovic
eel Mare bra�venilor, le da
voie el, .,ca voi cu marfurile
voastre �i cu orice lucru sA pu­
teti trece liberi tntre Buzau
�i Prahova, de la Jocul unde
se varsa Ialomita in Dunare,
ptna unde se varsa Siretul �i
nimeni sa nu poata. sa va im­
piedice tn acest drum al vos­
tru". E vorba de drumul pe
Ialomita ptna la eele doua ce­
tati d unarene, Cetatea de Floci
�i Braila. Nu s-a observat, pe
de alta parte, ca acest act al
1 u i Ludovic eel Max:e pentru
br�veni nu indica tmpreju­
rari momentane �i trecatoare,
caci a fost confirmat intocmai,
in aceia# termeni de Sigismund,
la 1395, marlie 7, tn vremea
lui Mircea eel Batlin. ln ace­
ea�i zi Mireea se afla refugiat
Ia Bra�ov �i incheia vestitul
tratat de alianta cu Sigismund
impotriva turcilor, deci a avut
cuno�tinta de confirmarea a­
cordata bra�venilor pentru
tara lui ce urma sa fie liberata
de sub turci.
De observat ca ac.este drep­
tnri ale suzeranului se exerci­
tau tocmai in doll\en\ul comer­
cial, care era, .cum am spus, eel
mai tnsemnat motiv al suzera-
1 1 i tati i insa�i. Desigur ca exis­
tt·nta unor astfel de privile-
1.t .\lagazin i$l0ric, nr. f/ 1 982; 2/1967.
18
gii nu prive� situatta. specia­
l! numai a unei patti a teri­
toriului Tarii Romane�i, ci
situatia juridic! a tntregului
teritoriu. Pentru negustori ele
reprezentau ptna la anume
punct o garan�ie �i dreptul
regelu� de a da asemenea privi-.
legii era recunoscut teoretic de
domnul muntean. Z\cem teo­
retic, c!ci peste acest drept
al suzeranului se suprapunea
dreptJ,.tl ma\ real at domnului
muntean ; altfel nu ne-am ex­
plica de ce privilegiul regal nu
era suficient pentru s�i �i ei
cerura �i ob�inura alatuq de
dinsul �i privilegiile domnilor
ro�i pentru a veni �i a
face nego� tn tara lor �i anu­
me chiar de la Vladislav [VIai-...
cu Voda) �i Mireea �i pentru
acele�i drumuri.
Dar �i in alt domeniu drep­
turile feudale ale suzeranului
sint exercitate. Se �tie ca
regele Sigismund a fost uri
catolic fervent; el a fost eel
mai tndtrjit adversar al husi­
tilor eretici din Boemia �i
unul din ioi�iatorii conciliu­
lui de Ia Konstanz [Con­
stanta. 1414-14 18)1. Dar pen­
tru asigurarea lini�ii Tarii
Romane�i a uitat de dato­
ria de a rasptndi catolicismu)
cu orice pre� �i a dat un edict
de toleranta a reli'giei orto­
doxe.
De fapt e vorba de mai multe
acte, confirmtndu-se unele pe
altele, toate date curtnd dupa -
moartea lui Mircea eel Ba­
trtn. Primul este dat la Ha­
genau tn Alsacia, Ia 14 iulie
1 4 18 (doua exemplare)� al doi­
lea Ia Ora.dea Mare, la 28 sep­
tembrie 1419, al treilea Ia
Vodita. la 28 octombrie a.ce­
l�i an, al patrulea la Bratis­
lava, la 28 octombrie 1428.,
toate tn limba slavona.
.
Sub forma de priviJegiu co­
mercia] acordat manastirii Tis­
mana pentru calugarii ce vin
cu vite in Ungaria, regele tm­
parat, inceptnd cu eel de-al
doilea act, .adauga un prjvi­
·
legiu general de tolerant! a
religiei ortodoxe pentru toa­
ta Tara Romaneasca. Sensu!
acestui edict de toleranta se
vede �i din insemnarea sla­
vona de pe verso, datoriti ca­
lugarilor de la Tismana: .,Car­
tea _regal! pe ntru credinta
.
sa-�i tie toMa Tara Rom!-
,_
neasca. credin�a �i legea sa".
Iar mai ttrziu, s-a tnsemnat ,
•
romane$te to dosul pergamen­ •
tului: .,Hrisov lui J igmon [Si­
gismund] crai u pentru legea
c
�i credinta, norodului Tarii
RomAne�i, dat prin popa
Agathon la teat 1420 septem­
brie 29". ln al tr�ilea privi­
legiu, in care se adauga inta­
rirea tuturor satelor # proprie­
td/ilor Tismanei in Tara Ro­
maneasca, pasagiul privitor Ia
toleranta religioasa suna ast­
fel : .,�1 ei tn credinta lor sa
dlmtie �i sa-�i p!streze �i legea
lor tn bisericile lor �i sa nu
aiba voie ni meni sa-i tulbure
sau sa-i prigoneasca pentru
legea lor, pentru care le-am
dat cred inta mea �i a tntre­
gului stat unguresc - �i a tu­
turor celor care cred tn sftnta
coroana �i vreau de la mine
bine". �i aci, ca �i tn dome­
niul comercial, este o parte
de pretentie teoretica a rege­
lui ungur, ciruia i se recuno�­
tea de forma drepturile, caci
nu ne tnchipuim pe cucernicii
cre�tini din tara sa fi �ovai t
sa-�i pastreze credinta �i far<i
binecuvtntarea regelui ungur.
Dar ntt e mai putin adevarat
ca ea reprezenta o protertic
bine·.teni ta.
Adine in pamintul
Ardealului
Dar mai este un p unct in ·
semnat tn rela�iile de vasali
·
tate ale Tarii Romane�i fa\[l
de Ungaria, e vorba de eel(•
doua feude ardelene, Fagfl·
ra�l �i Amla�ul, pe care le-a u
staptnit o suti �i mai bine de
ani domni i munteni.
ln ceea ce prive�te data
obtinerii feudelor observam ca,
Ia 1372, Vladislav voievod se
intituleaza ,dux nove planta­
cionis terre Fugaras". Este deci
vorba de o staptnire Mud,
dobindita de curind. La 1 368
ianuarie 20, cu patru ani tna­
inte, FAgara§ul apare pentru
tntlia oara tn titlul unui domn
muntean, a.eel�i Vladislav. La
1 0 octombrie 1366, regele Lu­
dovic eel Mare at Ungariei po­
runee�te sa se hotarniceasca
mo�iile lui I:>n Tompa, Acilau,
�i Tili�a, �i ,ceJe ale lui loan
fiul lui Petre din Cisnadia,
Sacele �i Orlat, ,de ·teritoriul
de sub stapinirea domnului

Ladislau, voievodul nostru
Transalpin".
tntinderea acestor feude nu
e u�or de stabilit, din lipsa
unor docuinente suficiente. 0
serie de citeva hrisoave date
de domnii romani pentru pro­
prieta�ile din Tara Fagara�u­
lui ne tngaduie totu�i sa cer­
cetam tntinderea pe harta a
acestui feud ardelean. Avem
astfel de Ia Vladislav I doua
acte, de la Mircea eel Batrtn
patru, de · la Vlad DracuJ
cinci, �i de Ja Basarab eel
Batrtn unul ( 1467, mai 8,
ultimul, pastrat tn originalul
slavon).
lntinderea Tarii Fagar�u­
lui, dupa loca1ita�ile- indicate
tn aceste acte, cuprindea in
mare parte fostul comitat un­
guresc cu acela�i nume, dar
granitele ducatului nu tre­
ceau nicaieri Ia nord de rtul
Oltului, care era grani�a sa.
La. miazazi, numero�i mun�i
stnt pomeniti tn donatiile dpm­
nilor munteni, a�a ca este
sigur ca teritoriul ducatului
se tntindea in aceasta parte
ptna la cuhnile tnalte, din­
colo de care tneepea Tara
RomAneasca propriu-zisa, cu
care era deci o continuitate
de teritoriu. Spre apus, satul
eel mai departat de Fagara�.
pomenit tn aeeste acte, este
Scoreiul, dar e posibil ca �i
Porumbacul, despre care nu
avem ¥iri, sa fi intrat in sta­
pinirea domnului muntean, da­
ca actuala granita a judetului
spre apus corespunde cu cea
veche. Aceasta e cu atlt mai
probabil, cu cit aceasta gra­
ni�a se afla pe linia culmilor
eelor mai tnalte ce inai nteaza
spre Olt, tnchiztnd spre apus
a�-zisa Tara a Oltului.
Mai ne�teptate slot consta­
tarile pe care le putem face
spre rasarit; urmarind pe har­
t! !ntinderea staptnirii mun­
tene, g!sim acolo trei sate
pomenite in hrisoavele dom­
nilor de la Arge�. �i anume
Cuciulata, Dopca �i Calida
Aqua, care corespunde cu ac­
tualul sat Ftnttna, tntre pri­
mele doua; toate trele liqga
Olt, tn judetul Tirnava-Mare.
Presupunem ca �i aci grani�a
a urmat de la cotul Oltului,
Ia nord de Dopca, culmea
celor mai mari tnal�imi care
despart Tara Oltului de Tara
. Btrsei (�inca este �i ea tntre
satele pomenite tn brisoavele
domnilor munteni), �i astfel
se explica stap4lirea acestui
ie�ind in judet_u]...,vecin. Cred
ca am izbutit, a�adar, sa' do­
vedesc care erau granitele du­
catului muntean al Fagara­
�ului, ce se intindea adlnc in
pamintul Ardealului.
Ramine sa vedem acum tn­
tinderea Amlasului. Pentru a­
ceasta trebuie sa pornim de la
botarnicia din 1366.
Documentul arata ca tnve­
·
cinate cu posesia domnului
muntean satele Aciliu (Echel­
lev) �i Tili�a (Thylichke) ale
lui Joan Tompa �i satele Sacel
(Feketevyz) �i Orlat (Wariafa­
lu) ale lui loan fiul lui Petre
din Cisnadia. Erau aeeste sate
rom!ne�i in adevar Ia nordul
ducatului Amla� ? ln loc sa le
socotim pe granita de nord a
posesiunii domnului muntean,
cred ca e mai cu cale _sa pre­
supunem ca acest feud se afla
la mijloc tntre ele, Aciliul Ji
Tili�a ramintnd Ia apus, Sa­
celul �i Orlatul la rasarit. ln
adevar, avem actul de delimi­
tare a acestor doua din urma
despre tinutul domnului mun­
tean (1366 J].Oiembrie 24). ln
acest act, care n-a fost cereetat
de aproape de istorici, se vede
foarte u�or ca grani�a dintre
cele doua sate �i ducatul
muntean nu mergea de Ia est
la vest, ci de Ja nord la sud.
Ea trece de Ia nord, peste
riul Negru (Sacel), apoi spre
sud, grani? desparte apoi Or­
latul de Cacova,. ace�ta rami­
nlnd deci a domnului mun­
tean, iar de aci ,.tendit usque
Alpes", care lncep imediat la
sud cu vtrfuri de peste 1 000
metri. Aceasta granita de !a­
nord la sud nu se e,xplica, dectt
daca admitem ca posesiunile
domnului muntean se aflau
intre acelea ale lui loan Tompa
�i ale lui loan al lui Petre din
Cisnadie. Un alt c\ocument,
din 1383 aprilie 17, confirma
aeeste concluzii. La aeeasta
data Amla�ul nu era in sta­
pinirea domnilor munteni �i
regina Maria, fiica lui Ludovic
eel Mare, vorbe�te de ,.posesiu­
nea noastra regal! numita
Amla�. in tara noastra a Tran­
silvaniei, tntre scaunele noas­
tre Sibiu �i Sebe�" (deci nu la
sud de Sibiu) �i specifica la­
murit ca de aceasta posesiune
regal! a Amla�ului tineau sa­
tele romane�ti (villae ollacha­
les) : Sali�te ( Gorozdorf), Ga­
le� ( Galusdorf) , Vale ( Graphen­
dorf), Sibiel (Budinbach) �i
I
Cacova ( Kripzbach) �i attt.
Daca acest domeniu e iden­
tic cu Tara Amla�ului, rezulta
ca staptnirea domnului mun­
tean cuprindea �i Amla�ul. ca­
re putea foarte bine intra in
graniteJe feudului muntean,
a� cum le-am stabilit, pre­
cum �� cele cinci sate pomenite,
tntre care si • frumosul sat
romanesc Sali�tea.
. Unificarea cu \ara
de peste mun(i
Toti istoricii care s-au ocu­
pat cu stapinirea feudelor ar­
delene, All\la�ul �i Fagara�ul,
au admis ca ele au fost _pier­
dute definitiv de domni1 Ta­
rii Romane�ti in vremea lui
Vlad Tepe �, �i anume la 1460.
Este adevarat ca la aceasta
data feudele au 4ost reluate
de rege �i mai tirziu au fost
date Universitatii s!se�til. Dar
la 1476 mai 8, Basarab eel
Batrtn, ,.he£teg al Arnla�uJui
�i Fag!ra�ului", era din nou in
posesiunea· feudelor de peste
munti. El da tn aeeea�i z i ,
din Bucure�, un brisov sla­
von, care se pastreaza in ori­
ginal Ia Academia romana, pi­
na azi inedit, tntarind ,.boie­
rului domniei mele din Tara
Fagara�ului, juptnuJui $erban
�i fratele sau Aldea �i cu fiii lor"
satele anume : ,jumatate din
$inca cu muntele sau, anume
Nemaia �i alt munte, de ase­
menea Nemaia:, pe care 1-a
cumparat de la Budea �i ju­
matate din Ohaba, cu mun­
tele . . . (rupt) din Ludi�r �i cu
muntele ce se nume�te Ludi�or
�i Tiganil anume . . . ", scutin­
du-i de toate dajdiile �i pres­
tatiile.
A�adar, Basarab eel Batrln,
fiul lui Dan, pus in domnie cu
ajutorul lui $tefan eel Mare,
aliat al cre�ti nilor, eel puti n
la inceputul staptnirii sale, a
capatat ca. rasplata a cre­
dintt-i sale fata de cre�ini du­
catele Amla�ului �i Fagara�u­
lui. Acest domn, ocrotitul ma­
relui sau vecin din Moldova, �i
.. nu Vlad Tepe�. a fost ultimul
dintre domnii. Tarii Romane�i.
care a st.apinit cele doua du­
cate de peste munti.
Dupa caderea lui Basarab
eel Batrin, cunoa�tem destul
1 Magarin istoric, nr. t l/1983.
de bine soarta pnutului Fl­
gar�ui; el nu trece imediat
din nou Universitapi sase�i,
nici nu ramtne noului domn
muntean, ci tl gisim, din
voia lui Matei Corvin, tn sta-
ptnirea boierului Udri�. sfet­
nic credincios � tovar�Jj ne­
despirpt al lui Basarab eel
Batrtn. Udri� a t\Qut Faga­
ra�l de pe Ja 1478, ptna la
1483, data mor1ii sale, clnd
Cetatea Boloaa. jtukful Cluj,
ducatul este redat de rege Uni-
versitifii sise�. ·
SU.ptnirea acestor feude ar­
delene de catre domnii mun­
teni era legata de alte condi­
pi juridice dectt staptnirea
T arii RomAne�i, clct erau
beKejicii revocabile, ceea ce se
vede � din istoria )or, tntructt
au �i fost retrase unora dintre
domni.
Mircea da hrisoave tn Tara
Fagara�ui tntarite de sfatul
sau de boieri munteni, care
aveau deci autoritate �i tn
aceasta tara. El recunoa�te
tnsa cl feudul era revocabil:
, Venind alt domn, dupa moar­
tea mea, din tara tn tara
Fagara�ului, din neamul meu
sau din alt neam, sau unul
din neam din tara ungureasca,
daca va pizi � va tine dania
mea..."
Urmarind seria docuiJ\ente­
lor fagara�ne, constatam ci
stdpiHirea munleaK4 .se tnr4d4-
20
cinea.r4 treptat � unificarea cu
tara de peste mun/i se face
tot mai complet4. Dajdiile �i
prestatiile erau acele�i la Fa..
gar� ca �i tn Tara Roml-
neasca, ceea ce arata unifica-
rea sistemufui impozitelor. Ele
erau �rate tn acee� ordine,
ca � tn hrisoavele muntene :
,dijma din·porci, din_stupi, din
vin, din moara", zice un hri­
sov al lui Mircea, iar un alt
,
care t-a a/led fn poatriunea
brisov al aceluia� mentionea­
za dijmele : ,de oi, de. porci,
stupi, vii, dijma, pascut �
ciraturi". tn alte hrisoave apa­
re �i dijma din grfne (gileata)
�i ftnete. precum � din pome­
te. Functionarii care tngri­
jeau de dajdii �i presta�ii erau
tot ,boierii �i slugile domne�i" ,
,slujb�i �i dregatori, strtn­
gatori de dare", ,bircei, jude­
citori, globnici �i nimeni din
cei ce st'nt trimi�i tn slujba
domniei mele", deci functio­
narii -erau trimi�i de la centru,
din tara. Domnul specifica:
,dajdiile �i slujbele, ctte vor
fi tn �ara staptnita de noi",
adic4 o siKgur4 tar4, cu o
singur4 st4j>fnire §i .adminis­
tralie.
0 singura dare !ocala inte­
resanta apare tn Tara Fagara­
�ului, • ta 1437 , ,dijma oilor
peste Olt",�o. varna care se
platea dotfiRului pentru tre­
cerea oilor din sau tn tara
ArdealuluJ stiptnitl de un·
• gurt.
�i aci, tn Fagar�. se con­
stat! anum,e fapte sociale ase­
·
�natoare cu cele din tara
de dincolo ; satele scutite se
numeau Qhabnice, ohabl, �i
robia tiganilor, care nu exista
tn Ardeal, se constati totu�i
tn Tara Fagar�ui, tntocmai
ca tn tarile rom!ne. Astfel,
Costea boier tn Tara Figara-
-·
ltri Mircea eel Bdtrfn
�ului sub Mircea eel Batr!n
avea la Vi�tea �i Ja Arpa� 1 7
tigani de corj,, iar boierul $er­
ban din vremea 'lui Basarab
eel Bitrtn avea Ia �inca pe
tiganii: Radul, Lalu, Curchea,
Mujea �i Costea.
Din cele ctteva documente
fagara�ne amintite constatam
existen�a unei boierimi locale
tn Tara Fagara�ului, cu a.ce­
l�i caracter ca boierimea mun­
teana �i staptnind tigani �i
mo�ii tntinse. Boierii lon, Bor­
cea �i Cilin aveau sub -Mircea ..
trei sate �i muntii ce pneau
de ele �i boierul Costea avea
tot atunci singur doua sate
�i jumatate, iar boierii frati
�rban �i Aldea aveau trei
sate cu trei munti � multi
tigani. Erau � sate de mo�­
neni. cum stnt Marginenii, pro­
prietate tn devalm a�e a unor
sateni, ce se numeau Stan
sin Tatul, Ursul, Radul sin
Bt� �i Codea. Dar aceste
-

.
mofii bogate � mai ferite de
navalirea turctlor vor fi atras
dorin�le boierilor munteni le­
ga�i din stra�o�i de cu1tura
plmtntului aducltor de roade
fi ei se grabira sa cumpere
mo,ii acolo, sa descalece peste
mun�i, tara era doar aceea�i.
Cred c1 boie rii �rban �i Aldea
din vremea lu i Basarab ceJ
Bltrtn, care cumpara �inca �i
cu !Jlun�ii de la un Budea,
erau din Tara Romaneasca,
cum arata numele lor neobi�
nuite tn Ardeal pe atu�ci �
calitatea de j uptn . Sigur este
, "
cl boierul Stanciu! Moenescu
care cu cinci feciori stlptne�
Voila tn Tara Flglr�ui, cu
drept sl abata apa Oltului
pentru moari, era de dincolo
ae mu n�i. Hrisovul domnesc,
dupl �rarea posesiunilor din
Tara Flglr�ului, adaugl :
••I.e-am dat lor j umatate din
Cioruf din Tara Romlneasca
(� face deci deosebirea), a
treia parte din Mislea, a treia
parte din Plopeni, jumltate
Clin Cocorlfti 'i moJta lor de
Ia Moinetti". Acefti latifun­
diari din veacul XV erau
originari din jude�ul Prahova,
unde se afll satele amintite.
Ei izbutiserl sl descalece 'i
peste munp, stlptnind mo�i
pe amtndoul clinele Carpa�i­
lor; boierimea munteanl cau­
ta astfel sl prindl rldlcini tn
tinuturile mai ferite din �r­
deal. Era un tnceput de unift­
cue sociaJi..
Perfecta i1depeadeati
a ••itorilor aottri
$i biserica din Flglra, era
I n legituri cu eea din �arl.
Vestita ministire catolici de
Ia Ctrta ce pnea de stiptni­
. Legiturile lui Mircea cu
rile domnului muntean, avea
an egumen numit de voievodul
romAn, fi Vlad Dracul •zase
ac::olo un prelat ee-fi dusese
viata pe llngi. �unul domniei,
1!11! lllhai l , preotul catolic din
Urgovifte. Biserica ortodoxi
era su?usi. mitropoliei Ungro­
vlahiet , ci.ci mitro�litul mun­
tean lfi tntregea btlul cu acel
de "exarh al plaiurilot', ceea
ce privea stiptnirile de peste
munp. Vreo mi.nistire orto­
doxi romAnt:asci. trebuie sl
fi folt fi tn munpi Figlra,u­
lui fi ln fruntea turmti cuvtn­
titoare a lui Hristos era tn
vremea lui Mircea eel Batrtn
Stanciul egumentll.., proprieta-
rul mo�iei Scoret!' � Mustafa zis Celebiul.
Suzeranitatea ungurea5ci a
!nsemnat pentru Tara Roma­
neasci o proteqie a unui drum
de comet1, din care au �igat
� s�i �i romlnii din Mun­
tenia. lntr-un anume sens ea
a tnsemnat mai mult dectt se
credea, dar, in schi mb , a tn­
gdduit rom6nilor de dincoace
de munti m st4ptmasc4 o mare
tarte a Ardealidui, in care au
sntrodus viata Iibera romdneas­
ca in aceleafi jMme politice p
sociale ca la ei in tarit.
Mircea eel Btltrin, ca p
t
ceilalti domni munteni, care
recunoscuserd suzeranitatea co­
roanei Sf. $tefan, !'" se sim­
teau miqMati in suveranitatea
lor; reouno§teau un protector
puternic, dar prin aceasta nu
concepeau cit ar fi cedat ceva
din puterea lot' politic4, poate
dimpotrivit. Altfel, nu ne-am
inchipui cum Mircea s-ar fi
putut intitula autocrator In ac­
tele interne. Titlul acesta ti era
recunoscut � tn afari. Constan­
tin Costene�ld zis Filozoful,
contemporan al lui Mircea, tn
biografia despotului Stefan La­
zarevici al Serbiei, tl nume�e
pe domnul muntean ,marele
�i autocratul voievod loan
Mireea".
Cea mai bun4 dova.dit a per­
feaei inaepetu:len.te a domnikw
no1tri in auast4 ePo ctl este
po litica lot' extern.4. 1n special
Mircea, dar chiar p alti domni
mai mitrunli, au c4uJat pro­
teaori p aliati p in aJara
Ungariei. Sint ounoscute tra­
tatek itu:heiate de Mircea ou
polonii, tn numitr de §ase,
intre 1389 p 1411, tn care
domnul Ttlrii Romdne§ti ia
garantii tocmai tmpotriva su­
zeranului situ un.gur.
Moldova, unde a scbimbat un
domn [Iuga, 1399- 1400], ri­
dictnd In scaun pe Alexandru
eel Bun slnt, de asemenea,
cunoscute. Cele cu statele din
sudul Duni.rii slnt mai pupn
cunoscute, eventuate tratate
nu s-au pistrat tn arhive.
Dar se �tie ci Mireea inter­
vine tn Bulgaria, unde cuce­
re�e de doui ori Silistra,
odati Ia 1389 fi a doua oarl
dupi lupta de Ia Angora ( 1402),
ajuti pe sultanul Musa sl-fi
capete domnia pirinteasci tm­
potriva fratelui slu mai mare
(Soliman], iar dupi. ciderea lui
I
Musa ajuti pe un alt J.>reten­
dent la tronul sultamlor, pe
lntre prietenii lui Mircea era
pe la 1410 �i �tefan Laza­
revici, pe care-1 prim�e ca
prieten tn �. dupi lupta de
la Kosmediont. Despotul strb
intra acum tn socotelile poli­
tice ale lui Mircea, care se
intindeau tn Peninsula Balca­
nici � erau acolo un factor
impo rtant.
�i ne tntreblm chiar daci
Mircea a fost, tn adevir, ,un
bitrtn atit de simplu dup�
vorbi, dup� port", el care
purta eel mai pompos titlu,
din ctte a purtat vreodat� un
st�pinitor din neamul nostru,
titlu tn care se tmbin� atitea
stiptniri, ale despotului � au­
tocratului bizantin, cu ale her­
togului nem�esc � cu ale gos­
podinului, adici ale domnului
romAn ? 1� aplra el numai
,slrlcia � nevoile � neamul" ?,
sau cumva ochii lui de vul­
tur au trecut peste Dunire,
peste Carpap �i peste Milcov,
cici, singur dintre domnii ro­
mlni, a avut o lnalti conceptie
monarhici ?
Aeea figurl tradiponall de
domn roman tnchipuiti de
marele nostru poet rlspunde
imaginii tipice a stiptnitorilor
no� din trecut, dtrzi, dar
misura�i Jn ambipile lor, mlr­
ginip la grani�le micilor noas­
tre �; tnsl tocmai Mireea
formeazi o exceppe de la
acest chip, el singur a fost
mai mult dectt attta � a tncer­
cat mtndre nidejdi, Ia care
urm�i lui nu vor mai cuteza
si se gtndeasci.
Dar, dac4 unui domn romdn
ti era tn.gitduit aceasta, ne tn.­
trebitm ce mai tnsemn.a suze­
ranitatea un.gureascit, pe car�
el tot'U§i o reouno§tea l Era un
sprijin, desigur, un cadru tk
teorie politic4 medievald, tn
care el se mifca destul de liber,
spre a putea fi autocratorul
romdn p un factor important in
·
politica Europei de Sua-Bst.
a La t 5 tunle tuo. Ia Koemedlon,
pe Comul de Aur (Conlt&Dtlnopole),
..au tntruntat ottLrUe comandate
de Sollman fl cele ale lui )iluaa. care
prlm1ae In ajutor, tnue altele, tl
tl'upele lul Stefan Lau.revtcl. Musa a
tost lnvlos, tar deap otul atrb �a
relugtat In Tara R omtneasc l, unde
M lrcea - dupl cum aerie croni­
carul Costenetkl - l�a prlmlt "cu
mare d.ragoate tl ctnstc... , U dldu
de toate cite avu nevole... , 1-a cl-
lluz1t prtn p.ra aa. tlcrndu-1 sl
treacl prln ea. ca tl cum ar U tost
In tara lui".
21 •
 Ci$TIGATORII CONCURSULUI •

C) I
Din cronicul unirii
C)
N
,

!I!IW .
, Dragostea mea pentru latorle ll precum �� tuturor partlelpantllor, 10. ELENA MlRAUT
t
BucurettJ!
..._ tneepu1 tnel dfn prJmU anJ de �coaLA ciUduroase fellcltlrl �I urArlle noastre 11. CONSTANTIN I U't
12. I SAO P OLLA K,
iDOI, Medgldla
fl ea • rost cuUlvatA de tatAJ meu, de nof succese tn a otlvltll&4la ee o O�elu Rotu
13. SANDEL CONSTANTINESC U
·

� ncht abona� al revlstel. Avtnd Ia desf�oari\.

.... dlspozltle tntreaga coleetle Magazln
lstorJe nu ml-a fost greu ca, recUJnd-o,
sA gisesc rlspunsUl'Jie Ia tntrebirlle
aoe,�tul concurs. Ml-am retmprospitat
�
� eo aoest prlleJ cuno tln�Je despre
Jstorla poporulul tl aratulul nostru.
N Este un act de eulturi pentl'u oare "fi
multume sc. CRISTINA lUilfAELA.
LAil
HCEANU, laboranti IC.ECHIM,
.. Bueureetl".
Am reprodus aeest fraiOQent din
Plte�tl
P R E M I U L 1 - un casetofon 14. LAURA TIU, Alexandria
16. CA.TALIN JLIE Ct'atova l
16. CONSTANTIN P VALEANU, Pia·
Dana
1. OEROut. DE I STORIE ,,PE URME­ tra Neam�
LE STRAMO$ILOR", $00ALA GE­ 17. FLOAREA SURDU, Bucur�ttl
NERAI.A NR. 6, PetrOl)&nl 18. VIR GIL GALO$, Zallu
19. DOINA IORDACHE, Buc�ljit
PREMIUL 2 - un aparat foto 20. 'l'RAIAN AD.llt, J atI
Odzont

U 1. �ERBAN MOTRE, Bucurel)tl

P R E M I I L E 41-70-30 seturl
scrlsoarea eorespondentef noastre
bueure t
.ene pentru el oxprlmi, de dlapozltlve lstorfce
t
1 fapt, � tndurUe tl sentfmentele pe care P RE M I U L 3 - un aparat ra­ 1. EUGEN TURCU, Br&!JOV
1
DUI\lerotl al�l partlelpantl Ia coneursul dio l nterson 2. MARIA VERDE$, Bata MaM
rv-' M(\gazln lstorlc, Din crooleut untrU 1. ELEVELE CLASEI a X-a J, 3. TOR()B FERENCZ, Tll"gu Muref
1-'-f au flnut sl le a dreseze redaetlel �� eu
LIOEOL INDUSTRIAL DE CHll\IIE, 4. EMILIA CUCU, Arad
0 aeest prlleJ, ea �� Ja ediJUie preeedente.
Tuturor eelor eal'e ne-au scrls pe
mat"BBnea aeestuJ eoneun le multumlm
Deva

PREMIILE 4-5 - doui aparate

6. PETRE TEODOBESCU, Btrlad
6. J ONICA FLOREA, aa� BranJI}te,
com. Opta$1•Milufa, Jud. Olt
�1-1 asl� d 1om Une seama de 7. C1I.IN POTRA. OluJ-Napoea
sugestUie fl propuner e ficute eu
ll radio Solo 300 8. MIHAELA SCH\
VESTOA, O�lu
r.___. aceastl ocazl&. 1. OSVALD FISCHMANN, Bt&l)OV Rota
� Decl, ( a&i-ne aeum tl to fa�a Ustel 2. DU MITRU RADULESCU, Tfrgo- 9. VASILE RUSU, sat Qale!J, com.
eu cef 200 ct,tlgltorl aJ eoncursuluf. Mlnl8ttrea C�ln, jod. BaciLu
(/) El au fost desemnatl, ca tl Ia edi�IJe
'f�te
10. MIHAl OOLOGAN, Galati
anterloare, prln tragere Ja aor� dfn PREMIILE 6· 1 0 - clncl apa­ 11. AURORA It.lDOI, com. Vltlna,
1 1 rtndul eelor care au dat rlspunsurl Jud. Dlmbovlt•
exae&e Ia toate cele 20 fnb'ebArl. rate radio Gama 12. EUSTAFIE BOSTAN, com. Clueea,
r�peetlv 3 943 conourenp d.Jn totatul
de i t 325, p artlclpantiJa aoest eonours.
1. ILIE DOBRICAN, Bhtrlta
2. CRISTIAN DAN SELEGEAN, And
Jud.
18. NICO
�!!i,;
.rOPA, Pucloasa
L

Partlclpan�ll - oanlenl at muncll de 8. OERCUL MUZEISTIO DE LA 14. JANOU POPA, I atJ

Z dlferl&e profeslunJ §I na�lonalltl l,
din tari l de peste hotare. fremlaJ I,
Ja rtndur lor, stnt o�larl, frezorl,
f OASA DE COPJI �COLARI nr. 8,
Bueure�ti
15. HBISTEA l'ASLA, Corabla
18 .JEAN-JUSTINIAN D JRMON,
1 OCI'AVIAN
•

1 4. PETRI�OR, com. com. Qolenfl. Jud. DoiJ

h1cltutl-mecanlcl, atrungarl, mlnerl, Adunatf-CopACJ�nl, jud. Glurg&u 17. VALENTINA C. NICOLAE, eotn.
lnglnerl, mal,trf constructorl, $iranl, ;;. TEOD OR 1' ALADA, Bueurettl Petretli·CorbiJ Marl
N elevJ, •tudenfl, cblmfl)U, medlel, off­
tori, eeonoml�tl, casnJee, proleet�ntl,
18. ELENA VL.A.D, Brllla
19. SIMION VASJU, Cluj-Napoca
20. VASJLE GB. TRUTA,
P�EMIILE 1 1-20 1 0 stl-
c:onducltorl Auto etc. etc. Stnt com.
ntenate .atfel, tnci o dati, tl cu aeest lourf Hero Bllbor, Jud. Sanrbf&.a

0 JtrJieJ, marea dragoste pentna fatorle

n eltltorllor ooetrl, lnteresul ,. paslu·
nea cu eare este urmirJtl revlsta
1. MIHAl N EDELCO, Bucurettl
2. NIOOLAE CRF!fESOU, O�lu Rotu
8. MI ROEA EN.lOBESCU, Plole tif
21. E�ULIA ALEXANDRA B.lDES.
CU. Cralova
19. STEFA."'i·VALTER MILEA, com.
lia
_gat�n tstorlc. 4. I ON F. LJ.z.lROJU, Bueure
fU All dr�PJ
tJ, Jud. Jaloml� ,
Inalnte de a 1rezenta lla&.a eelor 5. GBEOR..GBE TEOD O BES
CU, 11. u.EXANJ)RU QII£0RGHE
200 etttlgltorl, ettna fNelzlrt: BucaretU MAUC. !iatul Dochla, com. Glrov,
- Premllle In obleete 'for fl tJdJoat.e t. A.NTOA..NETA PASOWICZ, Bucu· jud. Neam�
de Ia aedJul redaetJel, Buea.rettl, re,tJ 14. AFINICA .P.lv.ll.A$CU, _...lad
Jntrarea MlnlateruJuJ, nr. 2, tarter, 16. EI·BN.A .KUJI , com. Teaca, jud.
DELIA MONICA BABI LAN,
tnceptnd eu data de 1 5 aprUle 1984. 7.
Oradea
it. C
-: :baud
�
Bl
P .U$ESCU, com. Ogre.
8. VIORICA GAVRILETEA, Vafelu,
IDtre orele 14.10•lt.80 (l�·vJnerl) A
eJ 10.11 (atmbita). Tennenul Umlti
•

jud. Blbor seal, Jud. OlulWfu

ae rJdJcare • tremUior ,hl oblec&e
eate de 8 Junl din zlua tnceperU dts­
t. TRAIAN OLIGOR. com. Rofla
17. GBORGJ� ARITON, aa� Nlnet&l,
com. Gobor. Ju.d. QalaJI
Mon tani, Jud. Alba
98. VIORICA. I R OD, latl
·

10. STEFANIA "BOSOANC.l, 1\loldova

trlbulrll; ele JO� fl deel rld.Jca&e phll Ia
1 5 octombrie t984, lnclustv.
Veebe lt. IIIHAIL BORDA, eom. Pe&elea,
- Clttlrltorll din Jrovlacle care •a
ae po$ deplaaa la Buc�&J liD� ruratt
'PREMJILE 21·40-20 servlete H. ri�Or� PATRAf}CU, . Patc�nl
el ae aollolte fonrnalarul tJp ten&ru. a
dele«a o alti penoani 16 rldlce pre­ 1. ELENA LUPSA, TopU t a
PREMIILE 71·120 - 50 abo­
mlul. la Uet� lOOp, 'fOr atata Ia I. OVIDIU D OMSA , Zlabaa
aerlaorJJe lor 1lll pUe Umbra&, pe care 1. GHEORGHE Z£VELBANU Bue•· aamente pe ua an Ia MA GA·
lfJ tor aerie adrela eompleU. Rectaepa ntU Z I N ISTORIC
•• ••16uri extedJerea trem.IUor prla 4. R O MIC.l pASCA.L, e0m. Holboa­
eolet • Of &.aI. Jud. latl l. COSTIO.l BUBUUN.l, Miela
1. GRBOBQUE lEPER, Dna
ea,
IH»aamea&ele Ia Magasln &atorio EAN LA.8CABACB& Ploi.,U
I. CORNEL CORODEANO aat. Nir­
- A. 6. IL A
' e 1lll •• tl, ntteeUv, t Jut 'for fl 4. CLAUDI U B IRLUT, 81bl•
lelate IDeetiDd n Jua laUe 1184. ' 7.
8.
&
f.?' •MBDIEANU, CraloYa &etU, .-m. Qollor, JutL
4. AtJBEJ. !fiCORA.f, Zal111
Galati
$1 •oa.m, l&ti·l te eel ItO olfU«itorl A.. 8UG.l, Bae1111fU __

aa eoaeunl.. Mapatn iltono. Din t. I ON !1. IIOTOI, eom. IHNefU,

cronleul unJrtJ. lA a*-iiD lor, Jud. Vtleea {Ctntli11UIIYI f11 p. 58)

22
•
 Evocfnd - intr-o conferlnti 11nuti Ia 1 2
mal 1 932, Ia Unfvenltatea llberi din Bucu­
rettl - penonalltatea lui lon C. Britlanu
(182 1 - 1 891), 1.6. Duca1 amlntea fl urllli­
torul eplsod din vlata fostulul tef at Partldulul
National-Liberal: , Gileorghe Palade, tinir fl
lnipetuos, trecuse fl el in laglrul opozltlel
unite tl se dlitlnsese prln tnveflunarea tl
deoaeblta lui agreslvltate. In cele din urmi,
Britlanu a foat doborit de aceasti putemlci
coalftle. Care nu a foat tnai citeva lunf mai
tlrzlu mlrarea lui Palade dod a vizut lntrind
tntr-o dlmlneatJ in moduta sa odafe mDbllati
pe bitrinul Britlanu.
1
cM-a 1 riaturnat. dar am venit ai-fl intlnd
••
mtna t ai-fl spun cl ult totul, ci un alngur
gtnd mi stipinette de ul inalnte: si ne unlm
frifette .» Acest gest al llustrulul prlm­
••
mlnlstru fati de Jncepitorul deputat a fieut
din Palade, pentru tot restul zllelor Jut, robul
pocilt tl fanatic al lui lon C. Britlanu".
Cine era acest Gheorghe Palade a cirul
traledorle polltlci o augera Japldar 1.6. Duca?
5-a nilcut Ia Birlad in 1 858. Llcenttat al
Facultitll de drept din Bucurettl, a fost Ju­
decitor de lnstructle in Capltali. A lntrat in
polltlci in 1 884, ca deputat al Coleglulul II
de Tutova. Liberal, partizan al lui C.A. Ro­
setti (Ia at cirul ztar Romlnul a fl colaborat),
Oh.D. Palade a ficut parte din gruparea
· care In anll 1885-188 6 s-a deaprlns de llnla
urmati de I.C. Britlanu alcitulnd, impreuni
cu unll conservatorl tl radlcall (Gil. Panu),
qa-numlta ,Opozltle unlti". Erau prlntre
acettla D. Britlanu1 (fratele prlmulul mlnls­
tru), M. Kogilnfceanu, N. Fleva, Take lonescu,
V. Lascir, 6. Vernescu. ·
"Opozltla unltl" - firi a avea un program
ex,llclt politic de acflune - vlza, in principal,
schlmbarea guvernulul I.C. Brittanu (venit
Ia ,utere to 1876) fl Jnloculrea luf cu repre­
zeataatl al celorlatte grupiri polltlce ce al­
citulau aceasti opozltle. Prlntre acettla erau
tl tlaerll llberall, nemuttumltl de flnerea lor
'-1 Jlagc:a.rln i4tmric, nr. 3/t967. 1,7-9/1976; 4/l974,
111118.
in umbrl de autorltarul tef al partld ul ui.
lntre el, Gb.D. Pala•e desflfura o susflnuti
campanle de crltlcare a guvernulul, atit in
Camerl, cit fl in intrunlri publlce.
La 1 2 martie 1 888, dupi 1 2 ani d e guver­
nare, cablnetul I.C. Britlanu a fost tnlocult
prln eel conservator-junimist de sub pretedln-
11• lui Til. �osettl. Pentru Uberall a tnceput
o perloadi de opozltie, in care dlsenslunite
dlntre cele doui fracflunl - cea care rimi­
seae fldeli lui I.C. Britlanu tl cea a dlalden­
fllor, grupatl in Jurul lui D. Britlanu (at
cirul "Prleten fl colaborator era Gh.D. Palade)
-- ficeau tot mal dlflclli acflunea lor polltlei.
In 1 8 9 1 , ta capitul unor Jungl fl contradlc­
torll tratattve dlntre fruntat ll Uberall, unltatea
partlduJul a fost reficutl. Gh.D. Palade a
fost ales prlntre eel 1 0 rnembrl al Comltetulul
executlv al Partldulul National Liberal. Ca­
rter• sa polltlcl a cunoscut acum apogeul.
In urmitoarele guvernirl llberale, Gb.D.
Palade a fost de mal multe orl mlnlstru: de
domenU (1 895-1896), justlfle (1898), flnante
(1898, 1901-1902), Interne (1 902). A foat,
fn acelafl tlmp, profesor de economle potltlci
fl drept Ia �coala llberi de ttllnfe polltlce
din Bucureftl. A fost director fondator al
zlarulul Gazeta poporului (1 895), In paglnlle
clrula a publleat •rtteole polftlce fl J.L. Ca­
ragiale (colaborarea marelul dramaturg Ia
aceat zlar, mal putln cunoaeuti, a fost recent
relevatl de Florin Manolescu, in atudlul Ca­
ragiale �i Caragiale, Bucurettl, Cartea roml­
neaaci, 1 983).
Gb.D. Pelade a-a atlna din vlati in 1903,
in tlmpul unul toast ee-l tinea in oratul aiu
natal Birlad. A fost un om - d upi cum nl-1
aratl fl fotografllle - inalt, robust (pe Ia
40 ani atlnsese suta de kllograme). Era lnstrult,
cunoacitor at llteraturllor ro mlni t• francezl,
apreclat de contemporanll ail pen ru slncerl­
tatea tl onestltatea sa, dupi cum noteazi in
evocarea ce f-a dedleat-o Gh. Panu In revlata
5apt!mtna din 1 903.
A lisat ctteva calete cu tnaemnirf din pe­
rlo•da anllor 1888-1901, aflate in pistrare
Ia Cablnetul de manuscrlse al Blbllotecll
23
 Academlef �.S.R• .Sint notatll in care Gh.D. Mulfumlnd coleetlvulul de eercetitori din
Palade relateazl, cu· intermltenfe, actlvltate�
sa politlcl ti consemneazl unele momente
din viafa publici romlneascl din ultlmele
cadrul Cablnetulul de manuscrlse al Acade­
mlel �.S.R. pentru aprijlnul acordat in ob lne­
rea inaemnlrllor lnedfte •Ie lui Gh. D. Pa ade,
f
doul deeenll ale seeolulul trel!ut. Datorate reproducem din ele citeva fragmente consa­
unula din condueltorll Uberalf, insemnlrlle crate unor personaje �i intimpllrl din tumea
lui Gh. Palade surprlnd frlmintlrlle tl dlsen­ polltlcl romlneasci de Ja flnele secolulul
slunlle care exlst�u in rindul acestui parttd q.l
trecut. Pentru c slvltatea Iedurll nu am mal
burghez, constitulnd o importantl sursl do­ m�rcat prln tnl puncte intreruperlle din
text. Titlul, expllcatme din parantezele drepte,
cumentarl pentru eercetarea tl cunoatterea
precum tl notele de subsol aparjln redacfiE f.
evoluftet sale Ia sftrtltul sec. XIX. Este pe­ • Am fotosit, de asemen, a, ortografia actuall.
rtoada clod pe scena polltlcl romlneascl se Deer, sl descbldem insemnlrHe lui Gh.D.
aflrma vtguros farta polltlcl revolufionari Palade Ia eapltotul serfs in octombrie 1 889.
La guvern se alii cablttetul alcltult dir. con­
a clasel muncftoare care, in 1893, a dus Ia
servatorl fl Uberall disidentl, condus de La�clr
infllntarea Partldulul Soclai-:Democrat al Mun-: Catargiu, telul ,Opozltlel unite" �� care fusese
eltorllor din Rominla1• adus Ia putere Ia 30 martfe 1 889.
-
1889 acuta ca totdeauna. Lahovari mi-a dat 0 noua scrisoare,
13-31 ocwmbrie. Situatia �i Manu, simtind ci regele deoarece el nu poate · ie�i din
politica devine din ce tn ce dore� ca din acest pugilat casa. tn Piata tribunalului,
mai tncurcata. tn stnul cabine­ Catargiu .sa ramtna tnvins, lume multi �i buna. Sala
tului e o lupta surda tntre s-au raliat de partea juni­ gemea. Intru de citesc scri­
Lahovari1, Manu1, deo arte, mi�or. soarea lui Dumitru. E primita
r 75-30 noiembrie. Citirea cu frenetice aplauze. Vorbesc
�i Catargiu•, Vernescu , de
alta. E vorba de dizolvare mesajului de la re ge se face apoi Ion Bratianu, Fleva,
[a g uvernului). Cei dintti o in mijlocul unei ticeri mor­ Sturdza11, eu. Se hotara�e
combat, cei din urma o suspn. mtntale. apoi sa plecam la Dumitru
E vorba de completarea minis­ Cu elevii �Iii de �iinte Bratianu. Peste 3 000 oameni
teru]ui. Cei dintti cer comple­ politice continui conferintele Jn cea mai mare lini� defi­
tarea tn sensu! omogenitatii duminicale, pe linga cursu! de leaza prin Pia?- teatrului, se
conservatoare. Cei de-al doi- luni. tndrepteaza la Dumitru Bra­
1ea ar dori sa introduca pe tianu acasa. 0 delegatiune de
Iiberati. Consiliile de mini�. 1890 vreo 20 se suie sus. Batrtnul
care stnt mai dese ca tot­ 7-31 marlie. Stmbata 24 ti tmbrati�aza, apoi apare la
deauna, nu · stnt dectt ocaziuni martie stnt convocap la Hotel fereastra �i multume�e po­
de certuri �i incriminatiuni de France (pentru tntrunirea porului. De aici lumea se tn­
reciproce. de unificare a diferitelor frac­ drea�ta pe Calea Victorit:i la
·

1-15 noiembrie. Dup a sap­ tiuai ale partidului 1iberal]

u Dlmltrle A. Sturdta ft 833-1914).
tamtna de lupte subt erane, membrii ambelor cluburi �i membru al Academiel romlnc. $Cf
compania Manu-Lahovari­ delegatii [din provincie). Du­ a1 Parttdului National-Liberal ( t 892-
Carp1 a reu�it sa faca ca regele mitru Br1tianu, fiind bolnav. t 908); mlnistru $1 :prtm-minlstru de
mi-a dat o scrisoare pe care mal multe ort.
sa primeasci demisia lui Ca­
targiu �i un minister junimis­ am citit-o tn tntrunire. Entu­
to-conservator prezidat de Ma­ ziasmul era mare. Au vorbit l4scdr Catargiv...
nu sa-i ia locul. I. Bratianu, N. Ionescu7, N.
Lupta dintre junimi�i. cu Fleva8, Badulescu (Pite�iy,
Carp tn frunte, �i vechii con­ Densu�anu• (I� i). M.aldares­
servatori, cu Catargiu, e mai cu (Craiova), Grl 9i�anu10 �i
eu. Comitetul a fost aclamat.
' Ma in ittoric, nr. t-3, 7/t98t,
QO.Z A doua zi s-a botartt sa avem
3 -5/1983. tntrunire publici Ia vechiul •

1 AJ. Labovart (t 8U-t897),

•
mi­ Ateneu. Timpul e splendid.
nistru tn mal multe guvernArl con­
servatoare : Justltle ( 1 870, 1873- Dis-de-dimineatA, Calea Vic­ "

1876), domenil ( 1 888), externe (1 889, toriei e plina de . delegapuni.

f 89 f ). 0 mi�re neobi�uita.... e pe .
1 G heo rghe Manu (t8SS -t9t f), ge­
neral. minlstru de rlz bol (1869, t870, strade. La 6 o.re ma due la
t888, 1889). Interne. domcnJJ (1 889), Ateneu. Dnmitru Bratianu
tioante (1899, 1904); pre$edfnte de
Cooslllu (t 690-t 89t).
' Lasd.r Catargiu (t 823-t 900). ' Nlcolae Ionescu (f 82o-f 905),
p�dlnte de Cooalllu (t889. i89t- proresor de istorle unlversall. ml-
1895), mlnlstru de mat multe orl
·

nlstru de externe (1876-1877), mem­

' Geor ge Vernescu (t 833-t 899), bru al Academfet romtne.
jur st, ln
l t 877. &-a desp�lt de • Nlcolae FJeva (t84o-19t4), de­
liberall rormtnd gruparea Slncerllor putat tn mat multe rtndurt, mlotstru
liberal!; tn 1884 a ru�lonat cu con­ de interne (t895).
• Aron
scrvatorU, rormJnd Partldul Liberal­ Dcnsu$ianu (t 837-t 900),
Conservator; mlnistru de mal multe proresor unlversltar Ia 1�1. crttie
ori. $I tstortc uterar
. •

• Petre P. Carp (1837-1918), Je Petre Gtttli$teanu (1841-f92t),

juolmlst-conservator, mlnlstru 41 prtm­ avocat. deputat 41 senator de mai
mlnlstru de mal multe ort. multe orl

24
 Ion Bratianu. I se fac ova­
tilmi �i de aici lumea se im­
pra�ie. Eu cu citiva dele gati
m� rluc la (Mibail] Kogalni­
ceanu, care e bolnav (conges­
tie pulmonara). 1 1 gasesc mai
bine.
A doua zi, chiar luni, co­
mitetul · se ad una �i hotara�e
facerea unui ape! catre tara,
tntruniri tn provincie �i con­
fundarea (contopirea] clubu-
. rilor.
Apelul e facut de Kogalni­
ceanu �i Sturdza. Unirea libe­
ralilorl a exasperat presa opo­
zipunei. Mai ales Panu2 tur­
beaza.
La 22 (aprilie] avu loc pro­
cesiunea lucratorilor [din Ca­
pitala). tn Europa, serbarea
lucratorilor de 1 mai pentru
� ore de lucru a dat oarecare
. partidului liberal.
•
f( D.A. Stuntza, caricaturi de epoc4
•..
a{l4te fn cokcfiile Bibliotecii Centrale
Uniwrsitare - BUCUTe$li
tngrijiri guvernelor. Totu�i lu­
crul a ie�it m�i cu pace decit
se �pta.
Comltetul exoouUv al partfdului
1 director al Gatelei
llbtftl unlllcat era alcltult din:
Dumlt.ru $1 Ion BrlUianu, M. Kog!l­
Dlccanu, AJ. Vtmav-Liteanu, Nicolae
Ionescu, Gogu ' Cantacuzino, Gh. Pa­
lade, P.S. AureUan, C. Nacu, N.
Pleva.
1 Gbeorgbe Panu (f 848-t910),
llarlst, lntcmelctorul ziarului Lu.pta
tl al rcvlslei S4)it4mina; conducA­
torul unrl rormatluoi politlce ln tilu­
Ja&e .,radkall''.
7-30 iulie. Toata lumea te
tntreaba : ,N-ai �i plecat ?''
A ajuns un fel d� tROda prim­
blarea obligatorie. Noroc ·ca
politica tmi da o scuza: s-a
zis c3. sint delegat de comite­
tul de 10 (comitetul executiv
al P.N.L.] de a ramtne toata
vacant-a tn Bucure�i. Altfel.
ar ghici ca n-am parale.
Alegerile comunale ba.: la
u� �i cu toate astea toata
lumea .se g"�de�te la placerile
vilegiaturei.
7-15 august. In Transilva­
nia, ungurii condamna pe Po­
pa1 la 1 an inchisoare, iar pe
Mure�nu• la 6 luni pentru
delicte de presa wmise prin
Gazeta Transilvaniei. Ar tre­
bui ca romanii din regat sa
fie mai solidari cu cei din
�rile subjugate. Numai astfel
Jupta va fi mai eficace contra
tendintelor de deznationaliza­
re, numai astfel vom pregati
momentul unei Romanii a
tuturor romanilor.
15-31 august. 22 august.
0 zi de doliu pentru romAni­
me. Marele poet Vasile A­
lecsa.ndri moare la Mirce�.
1891
Aprilie. �tiri rele ne vin
de la Florica. Ion Bratianu
e' bolnav. Lumea tncepe a ·se
ingriji. 0 depe� face ca Du­
mitru Bratianu sa plece Ia
28 Ia Florica. L-am gasit
plingind ctnd mi-a aratat tele­
grama. Buletine vin pe teata
ziua. .Medicii tnsa tncep a
pierde orice �rante. 0 mare
tngrijorare dainuie�e tn Ca­
pitala. Toti doresc tnsanato�i­
rea acestui luptator, speranta
1-10 mai. ' La Camera, ve­
rificarile se tncep cu oarecare
lincezeala. De la Florica �ri
alarmante. Ma hotadi.sc sa
plec �i eu la Florica. Simbata
plecam la gara. 1n tren era
Costinescu5, Dan Bratianu•,
Aurelian7• Conversatia noas-
1 Traian H. Pop, publicist transn­
vAnean, redactor responsabil al Gaze­
lei Traf18ilvaniei.
• Aurel M�ianu (t847-f909),
Transil11aniei
(f878-t900);· Magazin istoric, nr.
4/f968.
• EmU Costinescu (1844-1921), zla­
rlst. deputat, mlnlstru de mat muJte
orl.
• Fiul eel mal mare aJ lui Dimi­
trie (Dumitru) Brlitianu.
• P.s. Aurellan ( 1833-1 909), eco­
nomist, minlstru $1 Prc$Cdinte de
al Academiel ro­
CoosUiu, membru
mtne.
tra nu putea fi alta dectt
despre Ion Bratianu. Intr{'­
bam Ia citeva statii de ce �tiri
are de la Florica, nu aWim
nimic. La Gole�i insa ni se
spune ca a murit tn dimineata
ziJei de 4 mai, la 3 ore 5
m[inute]. 0 adinca jale ne
cuprinde. Despaqirea de Ion
Bratianu lasa un mare gol.
Trecem prin Pitesti. Eu cu
Dan luam o trasuri �i mergem
la Florica. Urcam sus �i gasim
pe Dumitru Bratianu in la­
crimi. El ma conduce tn ca­
mera unde murise. Fru·moasa
figura a lui Ion Bratianu parea
lini�ta �i senina. Intram apoi
tntr-o odaie caci trebuia sa
stramute corpul in camera de·
jos. Vorbesc cu D. Bra.tianu
asupra inmormintarii. El iini
spune cu miJ:mire c3. familia
nu consimte la inmormintarea
tn Bucure�i. Nenorocita idee.
La 5 [17] plecam. In Bucu­
re�ti ajungem seara. tntllnire
cu Pherekyde8 �i Sturdza. Ei
tmi spun ca membrii clubului
.au numit 0 delegatie sa mearga
la d-na Bratianu sa ceara ca.
inmormintarea sa aiba lac
la Bucure�ti. �tiam ca tenta­
tiva va fi de�arta.
La 5 mai, regele, cu un
· tren special. s-a dus sa vada
rama�itele acelui caruia ii "da­
dore�te totul. . Aceasta vizita
,
a mar sters raurefect ce facuse
dezinteresarea regelui in tot
ti�pul boalei •. tn loc sa imi­
te2;.e pe Victor Emmanuel, care
sta la capatiiul lui Cavour, in
loc sa faca ca. Franz Iosif, care
a stat linga patul de d urere
al lui Deakl0, eJ intreba prin
aghiotanp de starea sanatatii
creatorului sau.
Bucure�iuJ a imbracat hai­
na de doliu.
La 8 mai p1ec cu primul
tren, tmpreuna cu toti membrii
clubului care trebuia s·a faceni
polipa [de paza]. Ajungem Ia
12 h la Florica. Ne tndreptam
la umbraruJ unde era expus
corpul tmbalsamat. Aici facem
oarecare ordine, ca sa poata
lumea sa defileze inaintea
corpului..
• Mihan Pberekyde (1842-1926),
deputat �� senator, minlstru to mal
muJte guvemArl libcraJc.
•
Magarin istoric, nr. i t - f 2/t 983.
Ja Fraoclsc Deat ( 1 803- t 876), on a
polltic maghlar, ministru de Justitlc'
In 1848, autorul pactulul de unlunc
a Ungartei cu Austria (f867).
25

Printu1 mo$tenitor, cu fra­
teJe sau, asistl. S-au pronun­
�at discursuri de D. Sturdza,
Aurelian, Urcchial, Lascar2 �i
Esarcu•, tn numele guvernu­
lui, apoi corpul a fost dus de
amici sus tn deal, linga Flo-
Mihail Kog4lnicea1tu
rica �i apoi peste e l s-a aruncat
pamtnt.
La Camed. �i Senat tn ziua.
tnmormtntarii s-a 1idicat �­
dinfa. tn semn de doliu.
28 mai - 1 iu lie. Ko�alni­
ceanu a murit la 20 iume. ll
clor<?formase , tl. oper� �i spre
sflr�tul operattet exptra. Un
gol imens se face tn romAni­
me. lnteligen�a luceaflr s-a
stins.
Ma tntorceam de la Camerl.
La Ispa�scu vld c1 opre�e
trasura. Vedem ca e ceva.
grav, ctnd mi-a spus �irea.
nu m-am putut sa ma opresc
a-J pltnge. !ram iubit. Am
lucrat cu el. Intrat tn Camera
tn 1884, de atunci necontenit
•
am fost tmpreunl. 1I admiram
clci era genial.
lnmormtntarea putea fi de
zece ori mai mlreatl. Am fost
�i eu 1a 1�.
1 V.A. Urechll (t83'4 -190t), 1:-:l•l·
ric, pr
oteSOf' unlversllar, mcmbru al
Academlel romtne; Mago.rin iaturic,
nr. 8/1980.
1 La�Jr (t8S4-t 907), avo­
Vaslle
cat, deputat '' mlnlstru.
• Constantln Esarcu ( 1 836-1898),
medic '' diplomat; mlntstru de cx­
tcrne ( 1891), tn t�tat oruJ tntiln\A.rii
Ateoeulul RomAn.
26
Prof. MAGNUS MORNER
Minunatul exemplu al
- !n ultimii ani, am ajuns
sa cunosc una dupa alta �­
rile socialiste �i trebuie sa
spun ca pentru mine ca om,
ca istoric, este o experien�
foarte important!. Aparpn ge­
nerapei ce a crescut tn timpul
,razboiului rece" �i ca urmare
am fost foarte mult izolati
unii de alpi. Acum, tn ciuda
tuturor problemelor politice ce
persista tnci tn lume, cred ca
acest contact ee-l realizJ.m este
absolut esential 'i raspunde
intereselor tiecaruia dintre noi.
$i abia acum, tn ultimii ani,
am ajuns sa tn�eleg mai bine
sensul real al unor fenomene
curopene, ca Ren�erea, Ilu­
minismul, Liberalismul 'i So­
cialismul.
Dupl aceaatl mlrturlalre,
flcutl cu prllejul prezenfel
sale Ia Bucurefti, In aucuat
1980, lnterlocutorul noatru
prof. Magnua M�mer de Ia
J,Jnlvenltatea din Stock­
holm, director al JnstJtutu­
JuJ de atudll lattno-amerl-
. cane din capitaIa SuedleJ,
vlceprefedlnte al AaoclatJel
lstorldlor latJao-amerleanlftl
din Europa, ne yorbqte
deapre Important• tl aem­
nlflcatJIIe Concreaulul lnter­
nafional de ,tllnte latorlce
de Ia BucurefU:
- Faptul ca pre�dintele
Romawei, domnul Nicolae
Cea�scu, manife.sta un inte­
res attt de viu fa� de istorie,
ceea ce s-a reflectat � tn
atenpa acordata congresului
nostru, este deosebit de semni­
ficativ. Congresul a fost foarte,
foarte bine org anizat. Cel ce
participa Ia o astfel de mani­
festare tntr-o tara atraga­
toare, pe care n-a cunoscut-o
tnainte, se tmparte cu greu
tntre activitaple din sesiuni fi
multe alte lucruri interesante
de vazut. Consider ca acest
congres a avut un succes deo­
sebit �i au fost aduse tn discu­
pe multe teme noi, importan­
te, ca problema p acii tn istorie,
precum ' i ..rQJ.ul femeii. Aceste
f,p
subiecte s t deosebit de opor­
tune. A fo st o idee excelenti
\
auea de a se tine congresul
la B ucure�ti �i eu cred ca �i noi,
delegapi suedezi sositi aici,
putem demonstra prin tns�i
venirea noastrl ctt de mult
apreciem acest lucru.
Referlndu-se, In contlnu­
are, Ia atenfla tot mal mare
pe care popoarele o acordl
lstorlel, fnvlflmlntelor el,
lnterlocutorul nostru con­
stat l :
- Exista tn zilele noastre o
atracpe cresctndl pentru isto­
rie tn diferite tJ.ri din tntreaga
lume, cu diferente � caracte­
tistici specifice, desigur, fie­
carei comunitati umane. Cred
ci acest interes se explica prin
nesiguranta vremurilor prezen­
te " prin schimblrile, unele
dramatice, pe care lumea le
resimte. $i atunci oamenii tn­
cearca sa confere mai multa
continuitate 'i siguranta exis- ·
tentei lor, apeltnd la istorie.
Relevlnd dracoatea romt­
nllor pentru lstorle, prof.
Marner contlnul:
- Se poate realiza foarte
mult tn popularizarea istoriei
prin promovarea publicapilor
de specialitate, revista
ca
Magazin istoria, ce se bucurl de.
aprecierea publicului. Cred ca
Jn acest domeniu RomAnia
ofera un min unat exemplu �i
� dori sa vad o asemenea
revista fi In tara mea.
Ia lnchelerea dllcuflel
aoastre, prof. M. Marner
ml-a arltat o carte pe care
11-o aduaeae spre lecturl
n zllele In care s-a allat
In Bucurettl; edltla dla 1963,
tlplrltl de Christian Call mer,
blbllotecarul tel al Blbllo­
tedl Unlveraltare din Lund,
a lnumalrllor de cllltorle
In Turda ale baronuluJ
Claes RAfamb1, care, In
1657, trecuae fl prln tlrlle ro­
mtne, lillndu-ne aemnlllca­
tlve mlrturll despre latorla
aceatora, deapre contlnulta·
tea romtnllor In apatlul car­
pato-danublano-pon(lc.
L.S.
s M(JQ(Uln ULOTic, nr. t 0/t 9U.
 •

1879 : INCOGNITO iN · - RANSIL VANIA (II)

•

Pe atuncf, drumul de Ia Sllltruc ptnl Ia t.recltoarea CtlnenJ, in afara frumusefli pelsajuluJ,

chema irenstibll spre alte spafil romAne�ti, aflate insl, prln vltregla lstorlel, sub stlpinfrl strlJne ��
ostlle romAnilor. Dar granlfele arbltrare trasate de aceste. stlpinlrl n·au reu�lt sl zdrunclne nlciodatl
unltatea de filnfl �� simfire a romAnllor, care S·au manlfestat intotdeauna ca un corp iotreg intr·o
tarl al clrel chip nu �1-1 puteau l ma,tna decit in llmltele sale flre�tl, ca pe o farl ca�e sl-J reuneascl
pe tofl fill sil. Era o necesltate Jeglcl, un act de justlfle lstorlcl, peotru impUoJrea cirula poporul
romAn a plltit cu jertfe grele.
PUbllclm in contlnuare1 relatarea lui J.J.C. Brltlanu despre prima sa cllltorle in Transllvaola.
Reamlntlm cl in redarea textulul am respectat iotru totul orlgloalul, cu excepfJa unor lntervenfli
impuse de normele ortograflce to vlgoare. Acolo unde s-a slmflt nevola, am lnclus unele completlrl
intre paranteze drepte orl am redactat scurte note de s ubsol. Tltlul ne aparpne, far intreruperlle
de text le.am marcat prln trei puncte. .
Aoastasle I ORDACHE, Marian �TEFAN

... LA SIBIU
D eabatem
ctte ori mergeam la Yaleni �i era
la Puntea Oii catre M
sa ne
anastire
ne
ispitea sa. urrnam inainte drumul $alatrucului
spre Ctineni. �tiam ca tn acest sat de graruta
voi regasi, pastrata cu dragoste, amintirea buni­
cului meu, mi se spunea ca tn cale se aflau sate
�i priveli�i frumoase, iar Slavescu socotea ca
daca n-ar fi fost dectt vederea nevestelor �
fetelor din Tit�i �i tot facea sa nu pregetam.
Astfel, tndemnhldu-ne unul pe a!tul, tntr-o
dimineata. de sarbatoare porniram ctt�i trei
pe bidiviii no�, cu calabalicul �i merindele
In desagi.
lntr-acea vreme, drumul de la �uici la Ciineni
nu era ca azi o �sea pe care sa alergi tn fuga
automobilului. Pentru a ajunge din Topolog
Ia Olt, treceai peste dealuri �i vai, prin acele�i
sate ca � acum, dar mergeai pe o ptrtie bolo­
vlnoasa �i repede, pe care abca cu carul cu boi
sau calare te puteai incumeta, urclnd coastele de-a
dreptul �i unnind paturile gtrlelor cum puteai.
Oar, avtnd Ia stlnga Munpi Coziei, tn dreapta
ai F�ului �i in fat3, masivul Lotrului,
piDi ln Parlng, din fiecare culme se desf�rau
ftcif:ri mlrc.te �i pline de farmec �i in tot lungul
a Magaztn tstoric, nr. 2/1984.
caii strabateai pa.duri neatinse de secure, livezi
�i _paji� pline de flori.
In vremea lui Kiseleff, Dinca Bmtianu, tm­
preuna cu capitanul de ge¢u rus Blaremberg,
fusese insarcioat sA cerceteze pe unde era mai
nimerit sa treaca drumul de Ia Pite�ti prin
Ctineni ,)nauntru", care pina la pacea de la
Adrianopol nu se putea construi �i nici macar
tmbunatap, tara anume voe de Ia Constanti­
nopol, pentru ca nu cumva intrarea d!n ,Tara
nemteasca" tn Tam sa se taca prea lesnicioasA.
Ei raportara staptnirii ca din celc doua ca.i
intre care era de ales, cea dintii, pe ma.lul vil­
cean al Oltului prin Rimnic, era mai ferita de
urc�uri, dar mai anevoie de cla.dit in strimto­
rile stincoase ale Oltului �i lipsita de sate �i
adaposturi pentru calatori, pe cind cea de a
doua, prin Pite�ti �i �nici, d�i suind pt!stc
culmi inalte, se putea indrepta cu mai putina
cheltuiala � trecea prin sate lnstarite Ja lnde­
mtna calatorilor.
In urma ispravnic al jude�lui sub Alexandru
voda Ghica, Dinca drese �i tmbunata.ti drumul
ales de dtnsul, care insa mai tlrziu - ctnd, cu
vaporul �i cu trenul, alte drumuri mai repezi
�e deschisera catre strainatate - i�i per duse

27
 ..
deodatl cu caracterul intemaponal � interesul
autoritaplor centrale �i astfel se stricase. ri.u.
Dupl 1878, tata gdbi, flrl a o putea sft�i,
cJMirea �lei actuale, Ia tmbunltlfirea cAreia
tmi fu dat � ajut � eu, ca ministro tn diferite
guveme, scurttnd-o prin Valea Danului � tn­
dulcind mai multe urc�uri, tn 1915. Astfel
mlrturi�e �i acest drum dragostea noastra,
tn curs de trei generapi, pentru aceste stravechi,
curate �i mult tncercate pnuturi rom3.n�i.
Pomind pe acest drum, eu ml gtndeam o1 Ia
zavera rtn 1821) tot pe el, tntov�te de bar­
bafi ca lari, goneau catre Sibii, ctt tngaduia
greutatea ptrtiei, carute cu coviltire de piele
sub care se tngri.madeau familia �i avutul lui
Dinca Bratianu, avtnd tn mijlocul lor o doica
cu un prune la stn.
�i de asemenea, pe acest drum, cu dichisuri
aproape tot attt de Wj<)&re ca ale noastre, cali-­
rea, douazeci � unu de ani mai ttrziu, un ttnAr
ofiter cu chip serios �i vioi, tn haine civile �i
tntovar�t de un 1J.ran mai tn vtrsta. � pie­
case prapurgicul de cavalerie Ion C. Bri.tianu,
jmmcul de la zavera, dupa ce cu greu dobtndise
voia �-� Bfhleasca studiile tn strlinltate.
�i astfel se trezeau pe acest drum amintirile
mai de partate sau mai apropiate, mai casnice
sau mai de seama. Pe dtnsul, ca o slrbatoare,
trecuse mtndrul alai al nunpi, ctnd Albul vistie­
rul petise tn numele lui Radu vooa, Ia Sibii ;
pe dln5ul calarise el tn fruntea falnicului escadron,
trimis tn solie 1a Buda 'i tot pe dtnsul alergase
fugarit de urgia feciorului lui T�· Nu se
tncheiase anul 'i pe a.cel�i urme pribegea, la
rtndul �u. feciorul lui Mihnea, pribeag �i dtnsul,
ctnd sclpase de la Cotmeana, ,noaptea pe
fereastri, descult �i descins �i fara i�lic". Dupa
blestemata faptl a lui Basta, la Turda, boerimea
risipitl a lui Mihai se regAsi pe acest drum �i
tntrunindu-se la Ctrsti�, Ungl Sllltruc, alese
domn pe Radu �rban.
$ i ctte alte nenumlrate iooane ale trecu­
tului nu trez�e calea dintre Topolog �
Ctineni, � pururea a mlririlor � a dure­
rilor neamului, pe care s-a scurs tn veacuri
attta tropot fi aUt vuet de epopee � de drama.
Potrivit cu acest trecut a stngerat ea grozav 'i
tn zilele noastre 1a flurirea RomAniei Marl �i
dealurile care o tnconjoarl � vlile care o stri.bat
au fost martore 1a eroice � i cumplite lupte.
Clllrind pe dtnsa, cu gtndul rltlcitor spre
vremurile apuse, noi, dupl ce � irim din lungul,
•zatul fi drlgutuJ sat al Slltrucului,
l strl
bl­
turi.m pldurile Rtului Alb � ale Poenii, tn care
odinioarl Dincl Brltianu tncercase sl faca o
fabricl de sticlarie: ,clci , scria el tn 1832 catre
stlptnire, agricultura � industria sunt avupile
1:lrilor".
lntreprinderea � motivarea ei par azi fi�i
7i tncercarea, tntructt n-a re�it, flrl interes,
iar cuvintele ce o suspneau au fost de atunci
attt de des fi f1rl rost tntrebuinfate, tnctt p-e
si la sl le mai auzi; dar pe acele vxemuri, ase­
menea conceptii erau mai putin ba,nale � nu e
de mirare sl afli, vreo zece ani maLUrziu, �
eel care le enunta tntre madularii 0��
Adnnlri, care se tmpotriveau 1a tnstreinarea
28
•
minelor prin faimoasa concesie Trandafilovt �i
de asemenea e de tnsemnat ca fiul �u. credin­
cios lozincei ,Prin noi tn�ine", a tndrumat
creapunea industriei naponale, o j mnltate de
veac mai ttrziu.
Mai departe, tot suind �i cobortnd, sosirim
la Tit�. tocmai tn toiul btlciului anual, care
se tine tn culmea de deal cu minunatl vedere
ptna pe care ungurii nlzuiau � aduca grani1:&
tn 19171.
Fad nevoe de multi cumplnl, vlzlnd fetele
din bora, dadurlm dreptate vlrului Sllvescu,
dar pentru a nu tnnopta pe drum, nu-l prea
llsarlm � tnUrzie la joe �i ne retncalecarlm
caii . Nu pot zice ca biepi de ei sforiiau �i se
sbateau neri.bdatori de plecare, dar totu�i ne
purtau tara po ticneall din zori ptnl-n amurg �i
pomeau a doua zi flrl oboseala pe drumuri
tot aUt de grele ca cele din ajun. Din Tite�
ptnl tn Ciineni, alte dealuri �i alte g1rle, drumul
era anevoios �i pe lunga vale a Boi�i �i pe
urc�ul de la Grebl�. dar de aci, din deal,
se tnfl� ca o bucurie valea Oltului, cu CtinP..­
nii, pe ma]urile sale amtndoua.
Cu casele lui de zid albe, strinse tn jurul bise·
ricilor cu clopotni�e sclipitoare, satul aplrea ca
un mic �i ging� or�el de munte. Trlsesem tn
gazdl la �tefan Dane�. al clrui neam, cu acela
al ,mocanilor", stltea tn fruntea mo�enilor.
Ele avuseserl vechi � trainice leglturi de prie­
tenie � de afaceri cu stribunul � bunicul nostru,
cu care tn tov�e exportau vitele, pe care le
�eau, tn Ardeal �i mai departe tn Ungaria.
Dincl Brltianu, tn tinerete vataf de plai al
Lovi�ei, scapase o¥ea Ctinenilor de rapi toare le
tncerclri ale grecului Vrana � ale vaduvei lui
[Alexandru) vodl Su� [1818-1821]. A�a.
dupl pilda Filipescului, care t�i ap1opriase Ne­
goiul �i ceilalp 17 munti ai Arileni!or, rim�
tnstrlinap ptnl azi , puseseri gtnd � se faca
stlptni pe munp.i m�n�. De at unci, din
vremea lui Grigore vodA Ghica [1822-1828],
au plstrat Oinenii recull()ftintJ. bunului nostru ,
pe care au transmis-o fiului slu �i ptnl acum
. ne-o aratl mie � fraplor mei.
Dan� � sopa lui ne primirl cu acea voio�
�i nestt ngace ospepe a munteanului roman.
Cu plstrlvi proaspep �i afumap, cu mlmlligu�
cu urda, cu pui frip�i 'i cu smeura, cinarlm cu
poftA deschisl de aerul munplor, de pllcerile
drumului � de trudel� lui.
S eara, de vorba cu gazdele noaStre �i cu
alp slteni, nu rezistarlm dorin�ei de a
tmpinge cllltoria noastrl mai departe, peste #
granitl, 1a Sibii; �i a doua zi, dis-de-dimineatl,
tn loc de a pune �ile pe cai �i a ne retntoarce
pe Topolog, ti preflcurlm tn telegari, tnbamtn­
du-i 1a bri� lui Dane,. Cu el ca vizitiu pomi­
rlm ctt� patru pe singuratecul crtmpei de
1 In t8U, O�teasca Adunare a TlrU Romln�tl a
aoulat. concesla acordatl de domnltorul Gb. Blbc:scn
actlonarulul Alekaandr TrandatUov, coosldertDd-o deza­
vantajoa.sl pentru stat; domnltorul a )li'OI'OPt adunarea
'' tn perloada t844·t848 a guvemat prtn decrete-legt.
•
• Aluzle Ja prevederlle tratatulul de pace lmpus. In
t 9t 7. de Puterile Centrale RomAnlei. prtn care aranl\a
RomAnlel p e lantul Ca.rpatllor sulerea importante recU­
Ilclri to detavoarea �aru noastrc.
 �sea !rumoasa, care, � �arginea dreapta a
Oltulw, mergea de Ia Ctmeru la Varna din Rtul
Vadului. Trecuram tntti pe-ste podul umblator
bine intocmit � cu funii de o�ef, de curind tn�
•

fiintat intre Ctinenii de Arg� � cei de Vtlcea,

pentru care amindoua satele erau tndatorate
tatal� meu� fiin�ca �1 �osctnd deaproape
• .

locahtatea � nevoile et, lDSl stase pentru asigu­

rarea unei legaturi tntre cele doua maluri.
Mi-a fost dat mie sa ajut la desa� accstei
legaturi, tn primii ani ai veacului prezent:
ca ministru al Lucdrilor publice asistam, pe
• �t:ul mal Vtlcean, la serbarea inaugudrii
h ruet ferate de Ia Rtmnic la Sibiu. Cu prilejul
ei, se stdnsese ca Ia o mare petrecere, numeroasi.
� voioasa, populafia tntregului pnut �. de pe
�
d , ne bucuram de tnsuflepta � frumoasa pri­
ve_I�e ce se d� pe o parte � alta a du­
lw.
Duba slabln�. cu streang de ctnepa, care
tnlocuise podul tnvecbit de alta data, nu re�a
sa tn��eze marec:-. � tntre cele doua
malun � vreo �pte �. barbaf:i � femei, ca sa
treaca r!ul se g:rimadisera lntr-o Iuntre. Mare
ne fu groaza ctnd, de sus, tn neputinta de a
le veni ln ajutor, vazuri.m luntrea rasturntn­
du-se tn mijlocul apei �i valurile rostogolind-o
val-vtrtej cu nenorocif:ii ce se aflasera tn ea.
Clipe care mi s-au parut ceasuri, ei se sbatura
tn unde, ptna ctnd din fericire, ajutap de pe
fArmul opus, r�a sa iasa la mal.
Primejdia se � cu bine, dar emopunea
fusese at1t de mare, tnctt pe loc, cu directoruJ
cailor ferate, hotadram sa se desa�ca
lucranle garei Ctineni, prin cladirea tara tnt:tr­
ziere a unui pod de piatra � de tier, care sa
o lege cu plaiul Lovi�i �i pe care treci de atunci.
Pe �se�ua �tre Clineni ¢ Rlul Vadului,
Dan� opn bnp tn dreptul unei ftnttni de
pia� � a� rece � tmbel�ugata, tntr-a carei
lD.ScrtpPe Clbl ca fusese c]ldita vreo zece ani
mai tnainte tn cinstea lui Ion C. Bratianu, de
cltre un romAn recunoscator. Ajungtnd fara
�poarte la vama, �an� ¢ Slavescu, care
�eau pe vam�. 1-au cerut, precum eram
tn�l� tntre noi, bilete de trecere Ia Sibii pentru
dte patru, arattndu-ma pe mine ca pe un ttnar
Siavescu, var al lui Petre. Nu voisem sa-mi dau
�umele, fiindca nu aveam tncuviintarea parin­
t:ilor pentru a trece ln Ardeal �i hni era teama
de vreo nazbttie a ziarelor de dincoace sau din­
colo de graniti, atunci ca �i acum totdeauna
gata la • ceva.
Inti aminteam cu o oarecare fala copilareasca,
cl tot astfel, cu nume strain, trecuse � tata la
Rtul Vadului, ln toamna anului 1865. El pie­
case Ia Paris ca sa vesteasca lui Napoleon a1
III-lea intenpunea de a-1 rasturna pe Cuza �i
ca sl dobtndeasca sprijinul tmparatesc [pentru
aducerea lui] Carol de Hohenzollern. Ca sa nu
dettePte polipa, el pormse de la Florica Ia m�ia
� Slmbure� ln Olt, �i de aici la sora sa, stareta
dm Osbov, unde schimba trasura �i vizitiul,
)nlnd �onul . maoastiresc. El socotea astfel
·
ei se apropie de dtnsul �i ti ·uri. drum bun, che­
mtndu-1 pe numele adevarat Dar se lini� re­
pede, cayi acesta adauga ca, d� nu �a de ce
nu a vrut sa spuie cine este, avea tncredere
tntr-insul �i nu se tndoia ca ce face era spre fo­
losul fArei, de aceea tl tncredinta ca nimeni nu
era sa afle ca trecuse grani1:a.
E torului,
u fusesem scutit de emof:iunile conspira­
dar to�i inima.-mi svtcnea clnd
�iri.m peste botar spre Turnu-Ro�. Co�iente
�� neco�ente, g1nduri � simfiri se ridicau
�i clocoteau tn mintea �i tn sufletul meu; �i
peste �� tum de cetate, tn dosul vaii ¢ al
dealurilor prin care treceam, 1mi aplrea tntregul
AJ-?eal, cu tot ce lnsemna el tn dorul � tn na­
d.e�dec:- noastra. Ma bucurau, ca fiin�e tnsu1lef:ite
�� mbtte, casele satelor roman� ce ne stau ln
drum �i priveam cu nesat: crucea, semnul legei
noastre naf:ionale.
�. C(Uprins de friguri � uitator de vreme,
rna pomenti Ia Talmaci, unde ma mirai ca attt
de. .graba DaJ?-� afla de. �evoe sa-�i odihneasca
can. Ne op nrlm tn mtJ locul satului, ln fata
morei ce � astazi macina Ia rasptntia drumurilor,
p�cum e de presupus ca macina ¢ ctnd Mihai
V1teazul se lnttlni tn dreptul ei cu <¢jle Bu­
z� lor ca sa purceada spre �Iimberg, unde
tnfrtnse tn tnve�ata lupta pe Andrei Batbory.
fu�
. Un morar ba�n, cu plete albe, ne privea
din pragul u�ei �i raspwlSe . etenos la cuvintele
noastre de bun �it, po du-ne sa-i intrlm
tn casa. De vorba cu dtnsul afladm ca avea un
fecior catana la Viena, iar pe peref:ii camerei
vazuram 0 gravura colorata, tnfap�tnd luarea
Smirdanului de catre ro�iori.
E u�r de tn�eles multuJnirea ce da aceasta
gravura tn acest Joe. Ma grabti sa tntreb pe mor

sl. treacA nerecunoscut cu �port fals � re�i

cu mulfwnire sa scoata fara greutate hlrtiile
peubu a � peste gran!fl. Avu tnsa o clipa,
de vie turburare clnd la �irea din varna, �ful
neag de rostul ei �i de cum se afl1 aici. El tmi
raspunse:
- Apoi bine, domnule, e doar intrarea ro­
�iorilor la Smtrdan �i e aici ca sa ne bucuri.m
cum au biruit ai n� pe �gtni.

29
 •

SIBIU 1851 • SIBIU 1851 SIBIU 1851 • SIBIU 1851

Evocarea acestor tmprejurlrl,
Ucud pe baza C'elor auzlte de Ia
tadl siu, a aplr ut $1 tn ViitoriJI
d i n 1 3 octombrle 1922. Dupl tn­
frfn serea revolu�lel de Ia 1 848,
ton C. Brltlanu s-a stablllt o
vreme - di n vara anulul 1850
pfnl In Januarte 1851 - i n Tran­
sllvanla, unde a desfqurat o In­
tensl activltate revolu�l on arl . El
a mentlnut strfnse le&lturl cu
romlnll de d l n coace · de carpatl
tl a purtat corespondentl cu exl­
latll romlnl arta�l In dlvene cen­
tre europene care luptau pentru
unltatea tl lndependenp tuturor
rom,lnllor lntr-o Romlnle ne­
despl�ltl.
Amlnuntele, lmpltca�llle fl mo­
tlvatlile mlstunll revolutlonare In·
d e p l lnlte de ton C. Brltlanu Ia
S.lbiu au fost �nallzate de Cornelia
Bodea tn Revista de istorie, to­
mul 32, nr. 9/1979 tl vor fl evo­
cate pe Iars de aceeql autoare
fntr-un numlr vlltor at Magazi­
nului istoric.
lati, In pasl nlle care urmeazl,
relatarea lui I . I .C.Britlanu. ln­
treruperl l e de text te-am marcat
prln trel puncte .
,.I.C. Brltianu alesese Sibiul ca
re�edintl [fn 1850] fiindcl acest
ora, era, sub regimul austriac,
centrul politic al ArdeahJiui �i
fiindcl prin el trecea pe atunci
drumul de uscat eel mai de seaml
al Bucure�tilor spre Occident.
De aici se putea astfel mai lesne
face leglturl cu amicii potitici
din Ardeal �i din principat. Ca
motiv al prezentei lui fn vecinl­
tatea Cfineni lor, I.C. Br!tianu
putea invoca relatiile cu fratii $i
surori le sale din Ostrov, Pite$ti,
�i Tigveni. Totodatl, Ia Sibiu �i
ln satele din tmprejurimi, Brl­
tianu afla vechi cunoscuti �i oa­
meni de tncredere ai plrintelui
s!u, cu care acesta, ca crescltor
de herghelii, de cirezi $i de tur­
me, fusese fn leglturi de afaceri
lungi �i amicale.
Fila
ngiatrului
In care ae W<U
conaemnat4
aosirea lui
Ion C. Br4tianu
l4 Sibiu In 186-1.
Documenl a(lat
fn Arlli,.,le
or(JfUlui Sibiu
ln�tiintate de sosirea lui, su­
rorile sale mai fn vlrstl, Anica
Furduescu �i maica Maximila,
stare�a de Ia mlinlstirea din Os­
trov, venirl in grabl sl imbrlti­
�eze pe fratele lor eel mai iubit.
cu tot dorul aprins tn sufletele
lor de dramaticele tmprejurlri
ale revolutiei �i ale exilului dupl
care nu $tiau dacl erau sl-1 mai
revadl. Ca sl-1 al inte ele ti adu­
ceau teslturi �i d ulceturi . . .
lar, Ia retntoarcerea de I a
Sibiu, pe drumul ne$oseluit $i
prlplstios care cobora de-a lun­
gul Oltului, po$talionul mlnlsti­
resc, cu doul femei tn lacrime,
ducea ascunse sub pernele trlsu­
rei bra�ovene�ti public;atiunile ��
proclamatiunile revolu1ionare.
Sibiul. capitall a Arde� ! ului, era
re$edinta guvernatorulu1 Wohl­
gemuth: lon C. Brltianu, dupl
obiceiul conspiratorilor, T$i avec.
doul locuinte: una tn casele doc­
torului Fribel, cealaiU tn casele
lui Grigore Matei, unul din cei
dintti �i putin numero�ii rom1ni
care aveau case tn ora�. unde
pil\!S de curind -ei nu :lvuseserl
drept a poseda imobile. fn prima
loouia $i un tinlr impiegat [ju­
rist] de Ia cancelaria guvernato­
rului, in care I.C. Brltianu afll o
iniml caldl pentru ideea natio­
nal! ,; un ajutor tntru realizarea
ei. Nicolae Barbu fnlesnea, tn
spe.dal, circulatia scrieri lor de
propagandl pe care J.C. Brlti­
anu fn secret reu$ise a le imprima
$i care trebuiau remise blrba�i­
lor de fnCiredere fnslrcinati cu
rlsptndirea lor.
lmprimarea $i rlsptndirea aces­
tor scrieri nu era U$Or de rea­
lizat, fiind dat c1 politia austriacl
t!!ra una din cele mai strajnic or­
ganizate de pe vremea tnchizito­
riall a lui Metternich. Colabora­
rea lui Barbu era tndeosebi pre-

- Dar cum zici d-ta ,ai no�" la aceste La hotelul ce ni se recomandase ca eel mai
catane care de-ar veni aici, feciorul dumitale bun, furc\m primifi cu vadita netncredere.
le-ar tmpu�?, tnttmpinai eu. Nici bri�ca noastra cu cele doua pisicu�e. nici
- 0 fi scriind asta la carte - zise batrlnul
cu vorba aplsatA � rara - , dar om �ti noi ce
zeghele pe care le cump8.rasem 1n drum spre
sa iacem, doar sa vie ei. Ctineni, ca si ne ferim de racoarea nopti!or de
Cu dsunetul acestor cuvinte mi-am urmat la munte, nu inspirau -respect chelnerilor.
drumul catre $elimbergul lui Mihai, cu ele Dar scandalul eel mare a fost, spusu-mi-sa,
m-am tntors tn tad �i de atunci nu le-am uitat. seara la teatru, unde, pe ctnd eu ma dusesem
Strnbat!nd ctmpul cumplitei batalii, prin cars,: •

la culcare. obosit de drum, Slavescu �i Faianu

Mihai dobindise staptnirea Ardealului, sosira.fi\,.
pe tnserate la Sibii. se �ezasera tn primele fotolii, tntre elegantele

..
30
 •

SIBIU 1851 • SIBIU 1851 • SIBIU 1851 • SIBIU 1851 •

..
...

1Joasl prin faptul cl el era lnslr­
dnat, Ia cancelaria guvernatoru­
lui, s1 primeascl fi sl distribuie
numeroasele legiuiri, ordonante
$i circullri prin care regimul cen­
tralist din Viena cluta sl dea o
noul organizare monarhiei. Mul-
1umitl acestei lnslrcinlri expe­
di1ia scrierilor revolutionare se
flcea In pachetele care continu­
serl corespondent• oficiatl $1 cu
toate forme'e ei exterioare, ast­
fel cl, tn drumul lor, actele de
propaaandl revolutionarl nu pu­
teau tnttmpina dectt respectul
fuaqionarilor lmperiali sub ale
clror prlvtrl ar fl ajuns.
�lvltatta �I"'Inall a lui I.C.
uncle attrna, tn pr\mtlf' rtnd, tn­
drumarea situa�iunilor politice
$i unde, prin urmare, se putea
exercita aqiunea cea mai eficace.
La tnceputul lui ianuarie 1851,
el se pregltea de plecare fi chlar
f$1 luase rlmas bun de Ia surorl,
ctnd tntr-o zi, Ia cancelarie, Bar·
bu auzi cl se semnalase ca suspec­
tl prezen1& unul boler romln tn
Arcleal: fi cl poli1ia fusese lnvi­
tatl s1 cerceteze ti "sl·l urml­
nascl. Misterlos $1 tulburat,
Barbu venl Ia Brltianu $1·1 vesti
de prlm,jdie. Flrl tnttrziere $1
flrl f()vlire; potrivit firei sale,
Brltianu se duse Ia politie, pentru
a-11 relua papportul, declartnd
Cluj. In fuga sa , Brltianu se feri
de a mai trece pe Ia asa Fridel
$i llsl In seama lui Barbu hainele
ce l e avea acolo.
La Cl uj, Ia comandamentul mi­
f
litar se ana un general de origine
lorenl, tn le lturi de familie cu
bltrlnul [De Gathau, prietenul
din Prusia Renanl al tlnlrului
revoiU"tionar romln . . . Brltianu
primi de Ia comandantul militar
[gratie unei scrisorl a lui De
Galhau] autorizatia de plecare pe
care i-o refuz�e politia.
Flrl a da vreme I a noi compli·
catll Ji investigatii, 9rltianu plrl�i
Ardealul El nu putu sl se refn·
.••

toarcl tn tarl dectt I a 1 857 pentru

Jr.ltraft'U se Mflt\lra decl tn
bune tmprejurlrl speclale, tn
11 tn Ardal. Aiel el lntnse·
r&Dor1:uri c:u blrba1il reprezen­
ai neamului ti propaganda
nte:nSI $1 discretl pltrundea
a fl stlnjenitl. Din parte-le,
procedau Ia "organizarea
dar cu mal putinl disc�iune,
ales tn tinuturile secuietti
: detltell'tau astfel atentiunea po­
· d sffllindu-ti afacerile familiare
care tl aduseserl Ia Sibiu Ji neob­
tintnd .utorizarea de a intra tn
11r1. vroia sl se retntoarcl tn
Fran11. La politie i se refuzl
cererea.
lmprejurlri le se precipitau ti
se agravau . Un romAn, numit
nblcaru. afltndu-se din tntlm­
plare tn anticamera politiei, auzi
In camera de allturi pe comisarul
a formula Ia Divanul ad-hoc •cele
patru puncte· ale Unireit Ji a
continua rupta pentru deslvtr­
$ire& lor.
Trecuserl 30 de ani de Ia aceste
evenimente. In 1881 , I.C. Brl­
tianu era p�edinte al Consiliu­
lui, dupl rlzboiul independentei
$1 proclamarea regatului, ctnd o
ladl cu efecte de lmbrldminte
•

:iei'•IDCI prevenitl $1 de Jtirile sosi de Ia Sibiu.

mite de I a Paris.
Din nenorodre pentru ambele
' .ftrllrtDa tlncle, ve,tile ce veneau dirt
1Cdde11t erau din ce tn ce mai
� --lpriiel111tce: reaqiunea bonapar­
tntemeia tot mai puternic
.. n·t• $1 lmposibllitatea revo·
se vldea tot mai I i m-
18de pe lntreg continentul.
tmprejurlri le locale nu
laletlne3lU tn tarl retnceperea
�f(l1ri1. • • In asemenea condi­
generale $i locate, tncepe­
unei aqiuni devenise o pri·
_.ie flrl folos care ar fi com-
elementele de luptl $i
posibi I itlti l e pentru viitor.
durere, dar flrl disperare,
Brltianu se vedea astfel
sl punl caplt misiunii sale
sas Kirchner zictnd: tAcum ml­
ntnc ceva, apoi din nou I a lucru,
fiindcl am primit ordiRul sl-1
arestez repede pe Brltianut.
Tlbicaru, i�ind tiptil din poli­
tie, merse In grabl mare I a Brl·
tianu, pe care nu-l glsi acasl , dar
unde afll pe Barbu, clruia ti co­
municl cele auzite.
Barbu Jtia cl Brltlan u f$i lua
masa Ia hotelul tCurtea Media­
$Uiuit, In urml Bonfert, unde
de obicei se tnttlneau intelectua­
l i i romSni Ji de unde, In lmpreju­
rlri aproape identice, fugise Blr­
n ut la 1 848. Tn goanl alergl acolo
Ji de I a up strigl lui Brltianu s1
(ugl numaidedt, dci po litia II
urmeazl. Brltianu se repede I a
locuinta sa de-a doua f$i ia mini ­
mum de bagaj necesar $i se face
Tml aduc aminte veselia cu care
fui tnttmpinat ctnd lntorclndu-ml
de Ia liceu intrai In sufragerie tn
cap cu o capell, cu fundul lat $i
borurile targi, cum se purta Ia
1 850 sub numele de tjobent . . .
Dupl prima ilaritate stlrnitl de
aparitia lui se cercetl rostul ana­
cronicului ejobent $i se afll cl
el venlse cu o scrisoare $1 cu o
fotografie de I a Sibiu: Barbu, dupl
30 de ani, trimisese plllria $i
fotografia hainelor plrlsite atunci.
Tata ne povesti tmprejurlrile in
care se desplf'\ise de dinsele, iar
ca rlspuns preJedintele consiliu­
lui regatului asigurl o pensie co­
laboratorului conspiratorului de
odinioarl. •Jobenul• a rlmas tn
casa plrinteasd din 8ucure$ti
plnl l a invaziunea germanl [din ....,

se retntoard I a Paris, de nevlzut, plectnd tn ascuns Ia 1916], cind a pierit . .. •

sibiene, care nu-�i ascundeau nepllcuta surprin­
dere de a se gasi tn � mojic oasa vecinatate.
A doua zi, oricare ar fi fost rostul �i graba
cAlltorlei noastre, nu ne rabdarl inimile
si trecem prin acest centru al intelectualitltii
romAnqti din Ardeal fara a saluta pe acel �
. a romam­
,
La aceasta fata bisericeasca fusese dat i n
gazda tata, doi ani mai inaint� [in 1876), cind
venise sa salute pe tmparat dm partea guvcr­
nului romAn �i sa afie de 1� Franz Io
era sa fie atitudinea Aus .
triet,
. ��
s1f.
tn fa� unw tm t­
nent razboi ruso-turc. El se retntorsese cu im­
presia ca tn�legerea !ntre cele <I:oua tmpara-pi era
fac uta §i c a nu ne rarnmea �1 noul, la rtndu l

era aci cea mai de seama capeteme nostru, dectt a ne tntelege cu r�i c um vom
mei, pe eel care tnfati� j ':lvenilei noastre �ri putea mai bine. De aceea chiar in toamna ace­
pe urrDaf\ll lui $aguna �t merserlm tustr e 1 la lui�i an se duse la Livadia1, unde, nu tara im-
mitropolitul Miron Rom!nul, eu tnt sub numele
de SIJ.vescu. t Magcuin fttoric. nr. 2/1977.

I
•
31
 '

potrivire, susfinu tn fat:a imparatului Alexandru
al 11-lea � a cancelarului sau, printul Gortcha­
coff, punctul de vedE>re romAn, pe care mai
tirziu re� sa-l faca temei al Conv·en?wlei
romano-ruse, ce regula trecerea armatelor ruse
prin Romania �i stipula garantarea independentei
�i a integritatii noastre teritoriale.
In gazda la mitropolit, tata revedea din nou
Sibiul, un sfert de veac de ctnd tl �se ca
fugar, tn 1851, tn tmprej udri pe care' le-am
descris aiurea. lmparatul fusese excepponal de
cuvinte �i cu ' Ita rezerva declt morarul din Tal­
maci, astfel inctt ne-am despirtii de tnalt prea
sfinptul mai impresionap de tnru.cararea sta­
cojiului briului � al gaitanelor sale, cu care nu
ne deprinsesera episcopii no�. declt de para
focului patriotismului sau. A doua zi ne-am suit
din nou tn bti�ca lui Dan� � ne-am reluat
drumul spre casa.
•
• •

amabiJ cu acel care, �pte ani mai tnainte, fusese

silit. sa p3.raseasca guvemul fiindca cancelarul
imperial Beust U denunt;a Europei ca translor­
mase Romania tntr-un vast arsenal pentru a
cuceri ArdealuP. Mitropolitul, ca � ceilalp
romani, se simteau magulip de atenpunile gra­
poase pe care tmparatul le avea pentru primul
ministru roman.
Prestigiul statului liber romanesc era doar,
in _orice imprej uriri , sprijin � tmbarbitare
neasemuita pentru romanii de pretutindeni.
E mai ales minunat avtntul ce 1-a luat mi�
na?onala - din toate pnuturi le locuite de ro­
mani - dupa ri.zboiul independentei � procla­
marea regatului. Chiar tnve�narea ungurilor,
care atlt a crescut la sft�itul veacului becut,
mAsoara tng�ijocarea lor � tnfati�aza cea mai
netndoielnica dovada, cit sporiseri. fot1ele na-
ponale prin victoria de Ia Plevna.
·
M-am retntors Ia Florica cu pofta deschisa
pe toata viata pentru asemenea calatorii ¢ cu
mare bucurie, peste pupne zi1e, am urmat pe
generalul Davila ctnd m-a luat tmpreuna cu
copili sai sa ne arate semeata cetate a lui Te�.
ale carei falnice ra�ite se ridica, ca un cu�b
de vulturi parasit, pe tnalta. culme a salbaticilor
perep de piatra, tntre care curge Arg�. tn
muntii Arifenilor. Apoi, dupa o saptamtn,a
tot dinsul rna duse pe valea Prahovei � a Dof­
tanei, Ia Brebu � la Sin:t.ia. Iar de atunci n-am
f
scapat niciodata un prilej de a sorbi uteri �i
de-a-mi racori sufletul tn Jnvioratoru aer al
munlilor.
Nu ma pot tntinde mai mult acum la po­
vestirea acestor ca.Iatorii, dar mi-ar fi drag sa le
reamintesc cindva mai pe amanunt, caci gene­
rain! era o personalitate care nu se poate uita.
Vioi, barnic, demonstrativ, interestndu-se la

ln urma, pizma maghiara era tnca tntarltata
de piedicile ce ridica ac�iunea regatului romAn
tmpotriva politicei lor de desnaponalizare �i
mai ales de intervenpnnile pe care el le deter­
mina, din partea guvernului de Ia Berlin, tn­
tr--aceasta chestiune.
Mitropolitul ne-a primit binevoitor, cu lauda
'
pentru tlnira glorie de la Pl�. dar cu alte
• Aluzle Ja evenlmentele petrecute tn anfl t 867-t 868,
clnd guvemcle Romtnlel Jogldulserl actlvltatea unor
cercurl revolutlooare bulg�re In vederea preglUrll
Juptel lor de emanctpare natlonall. Martie putert, tn­
dcosebl Poarta '' Austria, protesta.serl cu vehemcntl
tmpotrlva atitudlnfl guvemului romAn, ceca ce a $1 dus
Ia clderca cablnetulul condus de N. Golcscu, to care
I.e. Brltlanu tuscse mlnlst.ru de Interne (ved Maga:in
Woric, or. 4/1982).
....
tot �i la toate, uimitor � sclipitor la vorbi, cu
figura sa � �i expresiva, cu mustatile rase �
cu chipiul � pe ceafa era ronoscut � popular
in toate ungherile RomAniei, navalnic � m�e­
�git ca o rapsodie de Liszt.
Totdeauna tn mi�. el semina tn calea sa
sfaturi bune �i cuvinte cu baz, ajutoare � dojeni,
pato&e �i interpela pe ne�ep �!d
piclturile ce-i purtau numele fi glumele tnte­
trecatori,
barbap �i femei, lPtr-o romAn cu accent
frantuzesc sui� neris ti cu nepaevazute fantezii
de gramatica. mtnie era vijelios � cu ai sai
iute �i autoritar, dar mie mi-a aritat netncetat
afectiune !}i tn orice tmprejurare m-a rac;fitat
cu cele mai dragute atenpnni, chemlndu-ma:
,,Iohanelele mele"...

(I) Eroismul cu care dacii �-au aparat libertatea a inspirat tnca din antichitate creapa a numero�i
art�ti. ln afara monumentelor sculpturale de Ia Roma �i Adamclisi, numeroase chipuri de
daci aparpntnd sculptorilor antichitatii pot fi vazute �i tn muzee dintre cele mai importante din
intreaga lu.me, ca Luvru, Ermitaj, Muzeul Vaticanului. ln imagini, busturi aflate tn muzeul Ermi­
taj din Leningrad, tnfAti�lnd nobili daci. Potrivit opiniei unor cercetatori, reproducer ea din sttnga, ·

sus (in dreapta un detaliu al ei) ar reprezenta pe ins� eroul-rege Decebal. Fotografii realizate
la Er mitaj de Radu Ion Popescu ( Chlpul lui Dec:ebal pe monumentul de Ia Adamc:llsl p. 12)
•••,

�(J) Imagini din Mexicul tnceputului sec. XIX : indieni la lucru (sus) � o familie de proprietari
de badenda (jos); 28 SeJ?tembrie 182 1 . Intrarea ln Capitala a pre�dintelut Augustin ae ltUrbide,
moment care a pecetlutt cucerirea independentei ( Miguel Hidalgo - pirlnte al patrlel, p. 33)
® Palatu) de la Versailles, gazda UD9r evenimente istorice de seama. Imagine a Salonului pacii,
ale carui decorapuni tnfap�eaza binefacerile�vietuirii p�nice intre napuni ( Versailles: daci
o&llnzlle ar putea vorbl , p. 59)
•••
. .-

32 ,

\
 •

--
 •

-
•

.I

I
 •

.. .

MIGUEi.- HIDAlGO •

PARINTE AL PA TRIEI
'

OVIDIU BOZGAN

La fnceputul secolulul XVI, In urma inva­ maglstratll colonlall, de acord cu cac1qn

zlel In Mexlc a spanlolllor, condufl de Her­ (fdli comunftitllor lndlene), repartlzau pe
oin Cortb1, splendldul lmperlu aztec' dis­ mofllle spaniolllor un numlr de lndlenl, _ne­
pare In numal dol ani, llsind toe unel perloade cesarl pentru munclle agrlcole. Era, de fapt.
colonlale de tref veacurf. Prlmlrea trfumfall o formi de munci fortatl.
flcuti lui Cortes In 1528 in Spa-nla, Ia intoar­ Cu tfmpul, deposedarea lndJenllor de pi­
cerea sa din Mexic - terltorJu locult, se pare, minturfle · anr a dus Ia formarea unor Jmense
in 1519, de 1 t milloane de JndienJ, pe care
lzbuUse sl-1 cucereasci cu numal citeva sute
de soldafl -, avea si fie ulterior pe deplln
justlflcati de l mportanta acestel noi poseslunf
spanlole de peste ocean. lstorlcli regimulul
colonial spanlol sint unanlm de acord ci
Nueva EsP,ana (Mexlc) era cea mal productlvi
colonie a Spaniel, aducind metropolel venlturl
enorme. Ceea ce n u a fost poslbil decit in
condlfllte lmplantirit acolo a unel structurJ
slstematlc spollatoare, care a dus ,falma"
lmperlulul colonial spanlol.
De Ia inceputurlle colonlzlrll, europenfi
au apelat in Mexic - ca fl in restut colonillor
hlspanlce - Ia o metodi eflcace de subjugare
a mllloanelor de indlenl fl a piminturilor
acestora: encomienda, o s uprafafl de pimint
cu lndlenll care trilau pe ea (de oblcel 100
suflete), conceslonati spanJoJilor stabilifi in
Mexlc. Conceslunea se acorda pe perloada
a doul vletl, a S])anfolulul care prlmea enco­

mlenda fl a prlmului siu mottenftor. Da

proprtetarll au inellcat aceste dfspozlfll, trans­
formlnd encomlendele in domenll eredltare fl
&UJunlndu·l pe lndlenl Ia o muncl epulzantl.
fenomenul a generat, prlntre altele, regresul
•emograffc cunoscut d� Mexlc spre sfirfitul
tee. XVIII.
Treptat, slstemu l encoml enda a fost in­
ltcult de un altul, repartimiento, prln care •

•·• Magaz:.n iBtoric, nr. 3/1982; 4/1978, 6/1979,

33
 '

mofli, oumlte haciendas care, vreme de aeeole, Mlnele reprezeotau, f l ele, pe Unci hacltn·
au domlnat acrleultura mexlcanl. Urmlrfle daa, alte lnatnunente de oprlmare a maselor
l�edlate ale aeeatuf procea au foat aJunprea d e lndleol. Mlnerltut a flcut din vleerecatul
multor lndlenl de Ia aat Ia orat (care au lncro­ mexleao tlnutul uoor fabuloase MJltll. La
t•t rlndurfle celor din loduatrle, •Dati In tftrtltut aec. XVIII, ttexleul producea mal
fazl lnclplentl) tl tranaformarea altel plf1l mult aralnt deelt tot reatut lumll. Muoca In
a lor tn peonf (forml dechlzatl de a clavle), minele �e aur fl arclot lmbrlea forma unel
care muneeau pe Jatlfundllle motlerllor. Peo­ e xtermlnlrl to masl. Bocltla In metale pre-
najuJ1 a nprezeotat unul dlotre vlellle aoclale 11oase ar fl trebult al atracl dupl aloe proa­
ale Me xlculul plnl Ia tneeputul see. XX. perltatea tlrll, dar, paradoxa!, aeeaatl o,u-
Pentru a-1 flxa pe peonl pe motllle lor, latl­ 1entJ avea efecte oecatlve aaupra eolonlel
fundlarll le pllteau aalarll. Dar nltte aalarll mexleane. Metalul brut fl mooedete luau
mlzere, abaolut lnauflelente pentru lntretlne­ 4rumu1 Spaniel. In eluda procreselor ootablle
rea famlllllor. In macazlnele deseblse de · ale eeonomlel eolonlale, venlturlle ae dlstrl·
stlplnl, qa-nurqltele "tlendas de raya", peonll bulau neunlform. In tlmpul tederll sale to
puteau cumplra, pe datorle, ce le era necesar
Mexlc, to 1 803, lluatrul o m de ttllntl cerman
tralulul. Neputlnd ramburaa nlelodatl dato­
rllle, care se motte neau din tatl to flu, e l ae Alexander von Humboldt eonstata el vlee­
"lecau" de haciendas ceneratll de-a dndul. teJatuJ este ,btntultu 4e fJacrante fneett ltlfl.

,
a fost dejucata conspiratia
Un milion de victime ·

contabilului Juan Guerrero,

SecoJul Juminilor nu a tn­
semnat, cttu�i de putin, o
perioadl luminoasa pentru spe­
ranfele milioanelor de indieni,
supu�i administratiei sufocante
a Spaniei. Agricultura nu be­
neficia de progresele tehnice,
care puteau ameliora recoJtele.
Foametea, fenomen endemic
tn zona, era tnsotita de tnspai­
mtntatoare e{>idemii. ln epide­
mia de ciuma din anii 1735-
1737, de pilda, au murit un
milion de oameni, iar marea
foamete din 1786 a tnregistrat
tristul bilant de o suta de mii
de moqi.
Gravele contradictii dintre
Ip.asele de indieni �i regimul
colonial spaniol, dintre creoJi
(care se bucurau de o situatie
materiala infloritoare, dar erau
exclu�i de la exercitarea drep­
tului de a face comert �i a
ocupa tnalte posturi adminis­
trative) �i ghachupines (spa­
niolii me�opo1itani, detinind
cele mai importante functii
tn aparatul colonial �i fiind
eel mai sigur sprijin al rega­
litatii spaniole) au dus Ia
fncoltirea ideii de independen­
ta, care a aparut sub diferite
forme : rascoale, ca cea din
1763-1765 - care a obligat
pe trimisul regal, Jose de
G;Uvez, sa aduca corective
t·omeqului, in sensul Iiberati�
;arii lui - �i. eel mai adesea,
c:onspiratii, conduse de inte-
1-' MQ{Ia.zin istorie. nr.
7 ·8/i969, 3/1970,3/1983.
JectuaJi creoli, formati tn spi­
ritul secolului luminilor. Yea­
cui XVIII, apreciaza istoricul
mexican Luis Gonzales y Gon­
zales, tn lucrarea A Compaa
History of Mexico, a produs
a�-numita .,clasa de m.ij loc"
a creolilor saraci, carora h s-a
descbis accesul la cultura. ln
1793, Juan Antonio de Mon­
tenegro, vicerectorul Colegiu­
lui ., San Juan" din Guadala­
jarfl., s-a aflat tn fruntea unui
complot ¢�paniol, descope­
rit de auUiritati ; UIJ. an mai
i0/1977;
ttrziu, tn Ciudad de Mexico,
iar tn 1799, a avut loc o alta
conjurape, numita .,conspira­
tia machetei" {sabie specifica
regiunilor tropicale, folosita tn
recoltarea trestiei de zahar),
ai caror participanti t�i pro­
pusesera proclam�ea inde pe n­
dentei Mexicului. In 180 1,
Mariano din Tepic a organi­
zat o revolta a indienilor, re­
vendicind, in virtutea traditii­
lor inca vii ale Mexicului
prehispanic, reinstaurarea mo.
narhiei aztece. Trupele coloni­
ale au intervenit tnsa cu bru·
talitate, reprimind mi�carea.
Viceregii de la sfir�itul sec.
XVIII s-au preocupat de crea­
rea unui sistem de invatamint
specializat, de toate gradeJe.
Contele Revillagigedo, de pil­
da, vicerege intre anii 1789-
1794, a intemeiat �oli primare
gratuite, iar tn 1792 �oaJa de
minerit, elogiata ulterior de
Humboldt. catre anii 1760, un
rol determinant in formarea
unui invatamint accesibil mul­
tor categorii sociale, inclusiv
indienilor, �i in prefigurarea
unei solide culturi nationale,
1-au avut remarcabili oameni
de cultura din ordinuJ caluga-
rilor iezuiti, ca Pedro Jose
de Marquez �i Francisco Xa­
vier Clavijero; e i au propagat
ideile solidaritatii cu indienii,
tn temeiul egaJitatii in drep­
turi, dind o replica dura pre­
judecatilor rasiaJe, protejate
de Inchizitie' �i Biseridi. Pro­
festnd conceptii care ateotau

34
 la intangibilitatea dreptului
divin al regaiit94ii, ei au fost
·expulza�i din Mexic de
Carol III, la 26 iunie 1707. Din
!ipsa personalului didactic,
aproxim.ativ 25 colegii s-au
tnchis �i, ca o reaqie la misura
arbitrara a regaliti�ii. tn dife­
rite ora� au avut loc rascoale,
reprimate brutal de suveran.
Treptat, sub impactul rlz­
boiului de eliberare a colonUlor
nord-americane1, sub influen�a
Revolutiei franceze, dar avtnd
ca factor determinant realitl­
tile sociale �i politice din vice­
regatul Mexicului, ideea de
independenta �-a glsit tot
mai mul�i partizani.
In timpul tnvaziei napoleo­
neene tn Spania �i captivitatii
regilor Bourboni, criza stipt­
nirii spaniole tn Mexic s-a
adlncit. In acest context, Az­
c&rate !Ji Primo de . Verdad,
principalii sustma�ri ai ideii
de autonomie din Consiliul
·
nioll avea misiunea de a con­
verti milioanele de indieni Ia
r
confesiunea catolic� La sate,
se exercita influenta miiiOr
de preop. Printre ei, de un
mare prestigiu se bucura, In
rtndul indienUor, Miguel Hi­
dalgo y Costilla, care avea
sl ia conducerea luptei de
eliberare a mexicanilor.
Hidalgo s-a nascut probabil
pe hacienda Corralejo, tn pro­
vincia Guanajuato, la 8 mai
1753, tntr-o familie de agri­
cultori, cu o situatie material&
medie. In aceasta ambianta,
viitorul erou m,exican a avut
ocazia sa cunoasca sufer\ntele,
asptratiile � modul de viata
ale indienilor. Conform dorin­
tei parintilor, Miguel �i fratii
sli au fost destina ti carierei
preote!Jti. 1n anul 1765, ei au
fost trimi�i la Valladolid, pen­
tru a studia in colegiile iezuite
de acolo. Exp ulzarea iezuiti­
lor, tn iunie 1707, a dezorgat\i­
zat temporar tnva�amintul
a preluat parohia acestuia de
Ia Dolores, unde a ramas
ptna tn memorabila zi a izbuc­
nirii rascoatei antispaniole. Im­
p:�;euna cu enori�i� sli, el a
cultivat acolo vitl de vie �i
maslini (culturi interzise tn
colonii, pentro a nu le concura
pe cele din metropo la), a tn­
temeiat ateliere de fabricare
a portelanului, a vaseJor de
Jut �i a predat indienilor arteJe
lucrative. Faima lui s-a extins·
tn tot v�ceregatul, nemultu­
mind autoritatile metropoli­
tane. tn 1807, Inchiiitia 1-a
acuzat de comportare eretica.
Trei ani mai ttrziu, Ja propu­
nerea patriotului Felipe Gon­
zalez �i a capitanului Ignacio
Allende, Miguel Hidalgo a
fo�.: ales �ful viitoarei insu­
rectii, care trebuia sa izbuc­
neasca Ja 1 decembrie 1810.
Evenimente di\0. toamna ace­
luia�i an au determinat tnsa
precipitarea declan�rii lup­
tei. Mai multe denunturi au

mtmicipal, 1-au determinat pe

viceregele Jose de Iturrigaray
(1803-1808) sa convoace o
junta, care sa aleaga un gu­
vem provizoriu, al carui �ef
sa devinl tnsu�i viceregele.
Propunerea venea tn tntimpi­
narea ambitiilor lui 'Iturriga­
ray, care se dorea stapin peste
un teritoriu de 1,5 milioane
mile patrate. La 9 august
1808, viceregele a acG,eptat
planul de a-�i asuma conauce­
mexican ; Hidalgo �i-a intre­
rupt studiile pina tn octom­
brie 1707, reluindu-le la cole­
giul ,San Nicolas" din acela�i
or�. In m:adie 1770, el a
ob tmut Hcenta in arte, iar
trei ani mai ttrziu in teologie.
ln continuare, activitatea sa
s-a desfa�urat, pina in 1792,
tn incinta colegiului , San Ni­
colas", unde a tndepJinit di- ·
verse functii administrative,
adus lah cuno!Jtintl noului vice­
rege �1 Mexicului, Francisco
Javier Venegas, ca se prega­
te!Jte o conspiratie. Conjuratii
ar fi fost aresta�i, daca sotia
corregidorului din Queretaro
n-ar fi cunoscut intentia au.:.
toritatilor �i nu 1-ar it anuntat
pe Hidalgo. ,
tn pp 34-35: t4r4nci me:dcane din
epoc4
·

rea provizorie a unui Mexic inclusiv pe aceea de rector,

autonom. Pozitia viceregelui
a intrat tnsa in contradictie
cu telurile ghachupines, care
1-au arestat, la 1 5 - 1 6 sep­
tembrie 1808, tnlocuindu-1 cu
septuagenarul Pedro Garibay.
A fost o simpla lovitura de
stat, care a zdruncinat insa
convingerea indienilor tn ca­
racterul sacru al persoanei
viceregelui. Destituirea lui
lturrigaray a incurajat masele
de i.ndieni sa adere Ia mi�area
de tnlaturare a guvernarii
spaniole.
$i a predat o serie de discipli­
ne. Pet:ioada profesoratului in
colegiul ,San Nicolas" a re­
prezentat o etapa insemnata tn
formatia sa de intelectual �i
om de actiune.
Hidalgo s-a dovedit un fer­
vent reformator al tnvatamin·
tulW., tndeosebi al celui teo­
logic, in acest sens elabortnd
o lucrare, inspirati de ideUe
renascentiste ale lui Erasmus
dtn Rotterdam,. Lecturile sale
filozofice erau posibile dato­
rita contrabandei intense de ·

caqi, practicate •tn specjal de

Apelul cle Ia Dolores
Nueva Espana era colonia
spaniola cu eel m.ai sporit
personal teologic, cu o organi­
zare religioasa tentacular!,
Qre patrundea ptnl tn cele
mai tndepartate colturi ale
vastului teritoriu. Biserica spa-
1 IICIQCU'in iatoric, nr.
comercian�ii englezi, care in­
troduceau tn Mextc caqi pro­
• hibite de Inchizipe. Profesorul
t�i gasea deseori "refugiul inte­
lectual tn operele glnditorilor
�t scriitorilor francezi. Din
cauza pozi�iei sale neconfor­
miste, Inchizitia 1-a haquit
tn permanenta �i, tncepind
din 1791, i-a adus num,eroase
1D¥inuiri.
Dupa moartea fra telu\ sau,
5/t971. in septembrie 1802, Hidalgo

35
 La mijlocul lunii septem­
brie, parohul din Dolores i-a
convocat pe princi J?alii' repre­
zentanp ai mi�ni de inde­
pendent!, pentru a analiza
situapa. Cu tofii au hotartt
s1 se �oneze imediat. l.n
zorii zile1 de 16 septembrie,
t n fa�a mul�imii, Hidalgo a
pnut o cuvtntare tncheiata cu
cuvintele ,Moa.rte ghachupi­
nesilor l", tn care i-a tndemnat
pe mexicani 1a revolta. A­
cea.stl chemare Ia lupta a
�porului mexican a intrat tn
tstorie sub denumirea de ,A­
pelul de la Dolores", marcfnd
tnce putul rlzboiului de inde­
penden�l al Mex:icului de sub
staptnirea spanioll, rlzboi care
a durat ptnl ln 1821. Ziua
,Apelului de Ja Dolores", 16
septembrie, ziua independen­
fei �rii, este slrbltoarea na­
tionall a Mexicului.
ln satul Dolores, rlsculapi
au fnllturat autoritlple · co­
loniale. Era primul teritoriu
liber al Mexicului. Tot aici
s-a format nucleul armatei
revoluponare, care, la tnceput,
numlra 600 persoane, dar cl­
rora li s-au allturat ulterior
mii de indieni, mUitari, mici
fermieri, me��gari, intelec­
tuali � cler inferior. Pentru
a rasplndi sufluJ luptei revo­
ll!tionare tn toate provinciile,
Hidalgo a hotlrtt sa se tn­
drepte spre capitala vicere­
gatului. La 2 1 septembrie; a
ocupat fara rezistenta or3.1ul
Celaya, unde �i-a luat titlul
de capitan general, secondat
de Allende, numit locotenent
general. Autoritatea sa asu­
pra patri�ilor era absoluta,
ceea ce a constituit un factor
de unitate.
Prima tnclefb.re de pro­
por�ii cu regali�ii a avut Joe
tn centrul minier Guaoajuato,
la 28 septembrie 1810. Spa.
niolii, condu'i de intendentul
Riano, ' s-au aparat cu dispe­
rare tn· citadela or�lui, dar
au fost tnfrtnp. Aici Hidalgo
a lnfiintat o monetarie � o
mica fabrica producatoare de
tunuri necesare armatei sale.
Pentru a face fall situatiei,
autoritl�ile coloniaJe au cerut
·
sprijinul bisericii, care a sanc­
�ionat revolutia, excomunictn­
du-1 pe conducatorul -ei. Hi­
dalgo a rlspuns edictului de
excomunicare, din 13 octom­
brie 1810, printr-o proclama­
tie, care sublinia ca a fi un
bun catolic este absolut com-
•
36
patibil cu infidelitatea fat& de
regele spaniol. Dupa victoria
patri<1tlor la Guanajuato, re"'
gali�iJ s-au retras ln degrin­
golada spre Ciudad de Mexico,
abandontnd principalele or�
ale tlrii. La 17 octombne
1810, Hidalgo a ocupat ora�ul
Valladolid �. catre sftr�itul
acelei� Juni,. a fost primit
triumfal la Toluca, ora� tn
provincia Ciudad de Mexico.
Intre timp, i s-au alaturat o
serie de lideri revolutionari
locali, care se formasera sub
influenta personalitatii �i idei­
Jor sale.
Armata rlsculatflor se ga­
sea tn fata or�ului Ciudad de
Mexico, citadela coloniali.smu­
lui spaniol 'i sediul vicerege­
lui. La insistentele �filor sai
militari, Hidalgo a dat ordin sa
se tnainteze asupra Capitalei.
Dupa unele estimAri, armata
sa numAra 83 000 persoane,
jar adversarii ei, condu'i de
generalul Trujillo, aveau numai
3 000 oam.eni. Lupta s-a dat
Ia Monte de Las Cruces, Ia
30 octombrie 1810, � s-a
tncheiat cu victoria rascula­
�ilor. Pe ne�eptate tnsa , Hi­
dalgo a hotartt sa se retraga
la Queretaro, pierztnd ocazia
de a ocupa capitala vicerege­
lui.
ln epoca, �i el �i contempo­
ranii sai au dat diverse expli­
catii acestei decizii CGntra­
riante : marile pierderi umane
�i materiale suferite de pa­
trio�i, teama de armata gene­
ralului Calleja, care se apro­
pia' tn sprijinul re gali�ilor,
rezisten� tnver�unata pe care
ace�a din unna aveau s-o
opunl revolutionarilor, · lipsa
de munitii ¢ arme etc. Mai
plauzibill pare explicapa fur­
nizata de unii istorici mexicani,
printre care Gustavo G. Ve­
lasquez, ln lucrarea sa Hidalgo,
nueva vida del hef'oe, dupa
care Hidalgo ar fi realizat Ia
timp dezavantaje1e prezentate
de instaurarea unui regim aca­
parat de politicieni, tn condi­
�iile tn care poporul era doar
0 masa de manevra.
La Puente de Calderon
..
Ofi1:erii, tn special Allende,
1-au acuzat pe Hidalgo de
incapacitate ·miJitara. Ei s-au
separat de,Ubttiv de el. La
7 noiembrie,.l810, armata re­
volu�ionarilor a fost infrlnta
de generalul Calleja. Hidalgo
s-a tndreptat atunci spre Valla·
dolid, iar Allende spre Guana­
juato, pentru a reorganiza
temeinic o viitoare expeditie
asupra Capitalei. La sftr�ituJ
lunii, Hidalgo �-a stabilit pu­
terea revolutionara tn or�l
Guadalajara. Aici �i-a pus
tn practica ideile sale, pro­
mulgtnd diferite decrete, pe
care intentiona sa le includa
tn viitoarea constitutie : lna.
poierea, fara riscumparare, a
pamtnturilor arabile luate de
Ja indieni, abolirea sclaviei -
proP.rietarii de sclavi erau si­
J iti, sub pedeapsa cu moartea,
s� elibereze sclavii tn termen
de zece zile - , desfiin�area
,
impozitului pe cap de locuitor,
eradicarea discriminari i rasia­
le, prin desfiin�area castelor.
Pentru difuzarea idealurilor
revolupei, Hidalgo a tnfiintat
un cotidian, intitulat El Des­
pet'tad01' Mexicano.
to ciuda rezisten1:ei lui Al­
lende, generalul Calleja a ocu­
pat ora�ul Guanaj uato, iar
o luna mai ttrziu lalladoliduJ.
Calleja planuia sa faca jonc­
tiune cu trupele generaJului
Cruz �i sa distruga grosul tru­
pelor revolutionare. Sesiztnd
intentiile regaJis"te, Hidalgo a
hotadt sa-i atace pe rtnd pe
cei doi �fi militari. Avea Ja
dispozitie o armata impuna­
toare numeric, dar indisci­
plinata, slab tnarmatl dar,
mai ales, su bminata de rivali­
tatea dintre conducatorii ei,
respectiv dintre Hidalgo, pe
de o parte, �i Allettde �i Al­
dama, pe de alta. In lnfrun­
tarea de la 14 ianuarie 181 1 ,
patriotul Ruperto Mier a reu­
�t sa tntlrzie sosirea trupelor
generalului spaniol Cruz la
locul jonc�iunii cu cele ale lui
Calleja. Hidalgo a ales Jocul
bltaliei decisive pe malul flu­
viului Lerma, Ia Puente de
Calder6n, punct strategic .care
lmpiedica accesul spaniolilor
spre Guadalajara. Trupele in­
surgertte au ocupat un dispo­
zitiv fortificat pe tnaltimile
care dominau ie�irea de pe
pod, pe malul nordic a1 flu­
viului. Conducerea operatiilor
militare ale revolutionarilor fu­
sese tncredintata lui Allende,
Hidalgo limittndu-se sa co-
mande rezervele.
Primul a atacat Calleja.
lncle�tarea a fost deosebit de
stngeroasa, ambele armate de­
monstrtnd eroism �i vitejie.
-
Patriopi au reu�t sa respingi
asaltul pe aripi al regali�ilor,
dar intervenfia ener$ica a lui
Calleja a restabilit s1tuapa tn
favoarea armate i sale. :£pilo­
gul a fost o retragere tn deban­
dada a r evoluponarilor, spre
Guadalajara. gnantul luptei
a tnregistrat 10 000 - 12 000
moqi �i rlnip tn tablra pa­
trioplor � 500 tn cea regalistl.
La 2 1 ianuarie 1 8 1 1 , Calleja
a ocupat Guadalajara. Hidal-
u mtU"tie 1811.
Miguel Hid algo
e.u .,nm �
adt1ersarii 84i
go s-a retras spre nord, urma­
rind sa se refugieze tn S� .A.,
de unde presupunea ca va
primi ajutoare. B!talia de Ia
Calder6n, din 1 7 ianuarie, nu
a ll)arcat sftr�tul revolupei
mexicane, clci multi condu­
cltori 1ocali au continuat sa
haquie trupe1e spaniole,· tn­
trepntnd un climat de instabili­
tatc �i macintnd regimul co­
lonial. '
Ultimele luni de viafa ale
lui Hida lgo i-au adus mari
deceptii. A fost deposedat de
puterea militara, ramtntnd nu­
mai cu prerogativele conduce­
rii politice, pentru ca ofiterii
ve<feau tn el pe autorul e�cu-
rilor care compromisesera mi�­
carea declan�ta la 16 sep-
• 37
tem,brle. Ignacio Elizondo, un
fost ofiter din al'lnata colo­
niall, a solicitat:'eonducerii
insureqiei gradul de colonel,
dre� recompensl pentru ser­
viclile aduse miprii revolu­
tionare. Refuzat, vindicativul
Elizondo a organizat o am.­
buscadl, tn ziua de 21 m,artie
18fl,· capturlndu..i, printre al�i,
pe Hidalgo fi pe Allende. ln
luna mai a ace1uiafi an, a
lnceput procesul patriofilor.
tn timpul lui, Hidalgo, con­
secvent convingerilor sale re­
·
volufionare, �-a reafirmat cre­
dinfa 1n justetea luptei anti­
spaniole a Jllexicanilor. Cu
toate eforturile bisericii de a
smulge de la fostul preot din
Dolores retractarea i deilor sa­
le, acuzatul �i-a sustinut cu­
raj os convingerile. Spre deo­
sebire de Allende, care a
incercat sa pozeze tn victima
falselor promisiuni ale lui Hi­
dalgo, acesta din urma �j-a
1uat asupra sa toate acuza�iile
aduse armatei revolufionare.
La 30 iulie 181 t, eJ a fost
executat, dupa Allende �i alte
citeva capetenii militare, im­
pu�te cu ctteva zile tnainte.
Miguel Hidalgo a dat glas
revolupei mexicane de inde­
penden� milittnd pentru o
ortnduire soc�l justitiara. For­
f.ele progresiste de pe pamtn­
tul sau natal i-au g1orificat
personalitatea, numindu-1 ,pa­
dre de la patria" (parinte al
patriei). ,Hidalgo este promo­
torul independenf.ei sub as­
pectul ei afectiv � vital. . . El
nu a avut timp sa-�i precizeze
p1anurile �i i-au lipsit �nsa
�i geniul m.ilitar necesare pen­
tru a repurta victoria prin
arme. Cu toate acestea, et a
fost veritabilul initiator, deoa-
rece a lncercat con�ient o
mare tentativa spre libertate,
�ind prea bine ca aceasta n
va costa viafa", scrie istori­
cul mexican Alfonso Teja Za­
bre, 1n lucrarea Guide de l'his­
toire du Me_xique. Une mo­
derne interpretation. Domina­
pa spaniola tn Mexic avea sa
ia sftr�it abia in septembrie
1821, dupa 1 1 ani de lupte,
care au provocat, conform
unor estimari, 600 000 vic­
time.

.
Artic9lele publlcate in re­
vista noastrl in anff 1981-
1983, cons aerate implfnlrff a
90 anf de Ia flurirea partlduluf
clasel muncitoare din RomA­
nia, s-au bucurat de un deose­
bft interes din partea cititorUor.
Din bogata corespondent! so­
sitl pe adresa redacUef pe m•r­
glnea acestor artfcole, publl­
clm, in cele ce urmeazl, ci­
teva fragmente dfn scrlsorne
unor cltltorl din Bucureftl Jf
Suceava.
Din 1919
Urmaresc cu mare interes
articolele din Magazin ist<wic.
Ma opresc tndeose bi asupra
celor care vorbesc despre
inceputurile mi�d.rii muncito­
re�i �i socialiste din patria
noastra.
· ln nr. 12/1982 s-a publicat
un articol consacrat Conferin­
tei naiionale a mi�arii mun­
citore�i din Romarria tntregi­
ta, care a avut loc tntre 23
�i 26 mai 1919. Printre deJe­
ga�i i din Bucure�i se afla
mentionata �i Paula Magura.
Este cea care va scrie, astazi
in vtrsta. de 88 ani, singura
tn viaia dintre delega�ii �i
participantii mentionaii in
artico1ul citat.
Stnt nascuta la Braila, in
anul 1895, dintr-o familie mo­
qesta. Tata.l meu, H. GrUn­
berg, era Jucrator tn port, iar
mama casnica. Am fost trei
surori �i un frate.
Amintirile me!e incep cu
1907. In acel an, ctnd toata
r.ara era in plina fierbere din
cauza rascoalelor tarane�i.
N.D. Cocea - atunci Iocuia
Ia Braila - i-a sugerat !rate­
lui uot;tru Lupu H . GrUn­
berg, care era secretarul Sin­
dicatului muncitorilor din por­
t ul Braila, sa s�rie o scrisoare
docheriJor bri tanici cu ruga­
mintea de a nu descarca cheres­
teaua venita din Romania,
muncitorij din portul Braila
a 1lind u-se tn greva. Scrisoarea
a fost interceptata de poli-
DS
- --
----
'
�ia din localitate �i fratele
meu - care avea .19 ani - a
primit ordin de expulzare.
Noi a�q venit la Bucure�i
cautindu-ne 0 ocupatie din
care sa ne putem asigura
existen�a. Foarte tineri fiind,
am intrat in mi�area tinere­
tului muncitor, frecventtnd cu
regularitate �diniele din sala
Sotir. Partici�am la tntruni­
rile de la sala Dacia (hanul lui
Manuc) �i la cele organizate
cu prilejul zilei de 1 Mai,
care aveau loc la gradina
Bordei. Am, facut parte !n
acea perioada, 1914-1918, din
com.itetul tineretului munci­
tor. Am pa,rticipat, de ase­
menea, la manifestatia muncj­
torilor tipografi din ziua de
13 decembrie 1918.
M-am casatorit ulterior cu
A. Margulies (A. Magura), ca­
re a activat tn comitetul sin­ Dr. N. Quimzu. (otogra(ie din 1924
dicatului func�ionarilor de ba­
rou.
. tnsotit de sotia sa i-o facusera
Paula MAGURA-MARGULIES, Ia locuinta sa din satul St. Ni­
'B ucure�tf colas (Elvetia). Aceasta con­
firma faptul di Dr. Quinezu
a mentinut contactul cu ccrcu­
rile socialiste �i in ti mpul �­
Din nou �spre derii tn Elv.ctia.
.
La 12 martie 1925, Dr. N .
dr. N. Quinezu Quinezu se casatore�e cu Eu­
�enia �tefanescu, fiica lui Jon
!;)tefanescu Romanul, invat1-
In completarea celor publi­ tor din Roman �i luptator
cate in nr. 7I 1983 despre dr. unionist. EI este eel care,
N. Quinezu, va trimitem ct­ tmpreuna cu Mihail Kogalni­
teva informatii suplimentare ceanu �i Vasile Alecsandri, a
privind viata acestui militant sadit ,stejarul unirii" in curtea
umanist de Ia inceputul seco­ casei sale din Roman, de pe
lului nostru. strada Smirodava, nr. 1 .
In perioada studiilor de me­ ln relatiile cu copiii sotiei
dicina de la Bruxelles ( 1894- sale din prima casatorie, Dr.
1895), pentru a face corecta Nicolae Quinezu a avut o
pronun�ia �i citirea numelui comportare exemplara. Toti
sau intr-o tara de limba fran- . cei cinci copii au tinut la el
ce-za., mcepe sa foloseasca gra­ ca la un tata adevarat.
fia ,.Quinez". In Belgia el con­ Pe George fiul eel maf mare
tinua sa activeze tn rtndurile �i tatal eelor care scriu aceste
<:ociali�ilor. De acolo trimite rindud, proaspat 'absolvent
in tara, Ja Doctrina, Socialistd, o al Facultaiii de medicina, 1-a
serie de articole semnate indrumat in tntocmirea tezei
,N. Q. Bruxe lles". de doctorat, punind u-i la dis­
Uneori Dr. Quinezu arata pozi�ie bogata biblioteca de
familiei 0 fotografie care n spectalitate.
reprezenta impreuna cu V.I.
Lenin �i cu Nadejda Krupska­ Intre anii 1925 �i 1928,
fiica cea mai mica a sotiei sale
ia. ,Dupa Cl,Ull. povestea eJ, fo­
tografia f�se facuta cu oca­ a locuit in casa doctorului
zia unci viz1te pe care Lenin Quinezu din Roman. Ea este
•
tn via� �i ne-a tr�mi�.mwte
detalit asupra activttat ii, obi­
ceiurilor �i firii sale. l:>r. Ni­
colae Quinezu era slabut, firav,
cu un fizic delicat. Flcea
multa mi�are, mergea mult pe
jos. li placea sa lucre.ze ttmpll­
rie, casa era plinl cu mlsu�
�i scaune lucrate de mtna lUI.
Avea un cult ...pentru arta
populara romAneaScl. Casa ti
era plina de teslturi, ftergare,
marame de borangic, cerami­
ca, cicplituri In lemn care
tmpodobeau cu flU5t u�le, fe­
restrele, peretii. In biblictec'\
avea ctteva valoroase stampe
japoneze.
NeeulaJ DIMITRIU,
Sorln-$tefan DIMITRIU,
Bueureftl
Monumente
. .
Ia Cilugireni
La mijlocul distantei din­
tre Bucure�ti fi Giurgiu se afla
comuna Cllugareni, al carei
nume evoca impresionantele
fapte de vitejie ale ���nil�r
romlni condu�. de Mihat Vt­
teazul care, tn august 1595,
au tnvins puternica oaste oto-
mana de sub comanda lui
Sinan-p�a. Citeva monumen-
te de pe raza comunei amin­
tesc de ateste glorioase pagini
de istorie .
.... .
Cel mai vechi dintre �cestea
este monumentul ridic'at de
�rban Cantacuzino, tn 1682,
cu ocazia construirii unui pod
peste Neajlov, dar cu intenpa
vldita de a comemora victo­
ria lui Mihai Viteazul. Monu­
mentul (o cruce de piatra)
are 5 metri tnllpme � poarta
incrustate numele tuturor ma.­
rilor boieri din .acea vreme ai
Tirii RomAne�i, printre care
p viitorul domn Constantin
Brtncoveanu. 0 construcpe ul­
terioara adaposte�e monumen­
tul, aceasta dattnd - du-
pa cum presupunea Nicolae
Iorga - din vremea domniei
lui Gh. Bibescu (1843-1848).
In anul 1901, cind s-au tm­
plinit 300 ani de la moartea
lui Miha.i Viteazul, Liga pen­
tru unitatea cultura1a a tutu­
ror romAnilor a organizat o
suita de manifestari comemo­
rative. Locuitorii din O.luga­
reni �i satele vecine au ridi­
cat cu acel prilej un obelisc.
Sub o coroana de lauri se
poate citi inscrippa: ,.!n amin­
ti,.ea vitejilot' 1'om4ni de la 13
august 1595. StranepoJii 1'ecu­
noscdtori". Stnt consemnate,
de asemenea, numele satelor
care au contribuit la construi­
rea monumentului: ,Ridicat
la 13 mai 1901, de invilJil­
torii p elevii § COalel or din sa­
tele Bila, Bul b ucata , Calugd­
reni, Camineasca, Comana,
Cringurile, Epu,.tfti, Gorneni,
Mihtlil�ti, Novaci, Sta�t i, de la marea biruintil de pe
Chi,.culepi, Singureni, Str -Jm­ apa Neajlovului", dupa cum
ba, Tangiru, Uzunu".
La 3 mai 1912, a fost pusa patru extremitap ale parape­
piatra fundamentala a unui
alt monument, situat pe o
tnllpme care conform trad.i­
,
�iei, este. numita ,Dealul lui
Mihai". Inipativa ridicirii a.­
cestui monument au avut-o
un grup de intelectuali din
Vl�ca care, tn 1906, au orga­
nizat un concurs pentru o
opera monumentala care sa ·scrippei ce tncadreaza meda­
cinsteasca victoria lui Mihai
Viteazul. In juriu, printre al­
tll, s-au aflat Grigore Tociles­
cu, sculptorul V. Hegel �
arhitectul I . Mincu. Concursul
a fost cl�bgat de sculptorul
Oscar Spathe (1875- 1944).
Construcpa a tnceput � ani
mai tlrziu ¢ a durat ptna tn
1913. Monumentul n-a fost
tnsa terminat. La cutremurul
din 1977 s-a prabu�t.
Un alt monument a fost
tn3ltat la 22 mai 1928. .,Ridi­
catu-s-a auastiJ mcviliJ pe c£m­
p14l istoric al Cillugilrenikn' din
pamintul adus de catre tiner�­
tul �colar romdnesc din toale
linuturile (ilni, cu prilejul jubi­
leului de 50 de ani al Socie­
ttl#i tTinerimea rom4nilt" .
Serblrile care au avut loc cu
acea ocazie tn Bucure�i · � la
care au participat, printre at­
iii . Nicolae lorga, Gheorghe
Tiieica, Emil Pangrati, Ion
Agtrbiceanu, s-au tncheiat
printr-un pelerinaj la O.luga­
reni, unde s-au depus tn mod
solemn bulgari de pamtnt ad�i
din provinciile istorice �i de pe
ctmpiile de glorie de la Mara­
��ti � Mar�i.
Tot la O.lugareni a fost
eonstruit, tntre 1934 � 1935,
un pod de beton, inaugurat cu
prilejul .,aniversilrii a 340 ani
suna inscrippa sa. La cele
tului se afla incastrate l:>aso­
reliefuri de bronz. Sculptate
de Constantin Baraschi ( 1902-
1966). acestea reprezintl efi­
gi� lui Mihai Viteazul �i sigi­
liul sau din 1600. Comparapa
.facuta clndva de Nicolae Bil­
cescu intre Cllugc\reni � Ter­
mopile a inspirat fi textul in-
lioanele : ., Tu, care treci azi
nesupilrat de nici o asuprire
peste Neajlovul cu,.gtnd p�11ic
spre Dun4re, aminte.§te-li cu
evlavie de Mihai Voda Vitea-
'"
zul, snttiul tntregitor al lint(-
tu1'ilor rom4�ti".
MJrcea ALEXA,
Muzeul Juptei pentru lndepen­
denfa poporului romln, Giurgiu
39

DE -LA Sl
'
cATRE
Da, ••Ill ...,tate, atlmate toYa!ife Valle
•••lfola, �· Rlmalea VDeea. Plrerea dv.
colad•e ea a maltor aHor dtHorL SerUa•a-ae
•espre •ra&Oitea fl �tapmeldal ea care arml­
rac reYIIta Hutrl, eomaalda•a-ae- aprede­
rlle lor prl'fla• artleolele .. lltorle aajloaall
f1 aaiYenall ,. care · ae-aa erJt Ia aamerele
aprate, maiJI ..abe el a-au relerlt fl Ia serlalal
•upre Pearl HarMr, alcltillt pe •a• lacrlrll
In zori dormeam. a I'IJiatAtulal lltorlc amerlcaa,
,rore�oral Go,.oa W. Praap, fl aflnd Ia
aamerele 2-12/1183 al reYIItel aoastre.
Serlalul a 1011, tatr-a•e•lr, eam apreda11 fl
b., • ra•opane a,aiYaatl a aaula ••atre
ale mal .... ..aee lfllea•e ale eelal ••al
Hllea rl*'II mo••lal. Ia ICI'IIearea o.
Yi laheNJI f1 a e 1ahe•att: ,.Oare prqe..atele
RooseYelt ar n aeoatat ata"cal alpoa aaa elllar
�ar n ,.,..... aaa pnYocat, eum au s-ttaat
aaU lltorld amerlcaal Ia ferl•••• fOitkBcll
Cam •e ••• aflat almlc coavlaptor laaHele
aatorltltl ••erlaae •e.•re frtptlrea uael
.,.,.� •e uemeaea anerpra. care a aahe­
aat llidl II .U lie flnoaae! Sau t.tul a. lost
rezaltatul uael eorellrl fl •etermlalrl a eeea
ee frelaoral Praa1e aamlfle cforjele tlcute,
lnlzDIIe, are lae d carp malelta••• nma
al llterte ..•t
RIIJ••urlle Ia aeeste latre•irl f1 Ia maHe
aHele le &iiiJI Ia efls•a•ele •••Ocate Ia aame­
rele rtlflctiYt. Dla plate, aa Yi ,utem tafll­
lace radadatea •e a Yi paae Ia .U.poziJie
aamerefe are Yi UfiiiC ••• colecJie, 2, 1 1 tl'
12/1 183, fi la care se dlesc tocmal laceputal
f1 lacllelerea serlalafal amlatlt. Ne pare
ria ci Ia flrle••a f11flctiYI •11 ae&BJat II
le ,,.carat�, fDa• 'lecat ... lo calltatea ••·•
•ar aa aYem aid aa lei •• ,.....Btate •e a vi le
trlllllte, rua•ci re•acpa aa .U.paae •e astfel
•e reze"e.
� ma•ci II ••· tl af11 dtHorl ae tatre•atl
•••re motlalltatea •e a avea aslcurati prlml­
rea tuturor aamerelor revlltel, vi spuaem ci
eea mal 111arl cale peatra aceuta este abo­
namentul. VI reamlatlm cl ••oaameatele Ia
reyllta aoutri se pot face Ia toate oflcllte
poflale tl Ia toti factorll potteD tl .Uuzorll
..a la heprta•erl, lllltltutll, fCOU etc. •e Ia
orafl fl sate. Prejul aaa i aamlr este - cam
. se �le- •e 6 lei, •••aameatul ,e 3 lual Ia­
samra• ••cl 1 8 lei, ,e • lual - 36 lei, lar pe
ua aa - 72 lei, Ia care 11 ••••cl taxa •ott•ll
•e readtere Ia •omlclllu, taxi care aa 11 per­
•
cepe Ia azul Ia care a•oaatul prlmepe revllta
Ia leeal •e maacl.
Date DID• avaatajele pe care le prezlatl
aHaameatal Ia local •e maaci, tot mal maltf
dtft•rl ftl asl&arl prlmma revlltel pe aceutl
ale. Ia tahefrla•ert fl lllltftaJII eJisti til•
zorl Yolaatarl care maaeese ca pulagat,•
lachaiY peaha •"umeate Ia revllk' aoastsl,
...
esprl.ta•a-fl tl Ia aeelt lei •ra&oltea 1or
,eatra lltorle fl eoatrt•••••• toto•atl, Ia cul­
tlvarea laaHalal seatlmeat •• preJulre pe eare
al :
ziJe
:-
eom,atrletll aoftrl n aa latl •e treeutal erolc
alai a•tra. .Am eaaoscut Ia aeeste
a .. abe aeettl lalmotl dazorl ••a
1Dtref ••erl fl lllltltutll •aeure,teae. Prlatre
el, .Aiexaa•ru loaJtl tie Ia , Vulcaa", Petruta
Cristescu •e Ia ,Auto It azul", Oheor&lle Tlaue
•e Ia ,Semialtoarea", Alexaa•rtaa Comaa
•• Ia latreprla•erea •e matlal eledrlee Bae•
reltl, Glleorclle Staa •• Ia Moaetlrla •• stat,
Clistlaa Ea&lezeaaa •• la l llltft atal •e lallaerle
tellaelelfcl tl proledare ,.atru lalastrla
eblmlcl, Glleor&be MHraa •• Ia Mlallteral
la•astrtel •e matlal aaeHe, electroalee tl
electrotellalce, care ulprl aHaameatele t1
peatra celectiYul •e Ia Mlallterul ta•astrtel
ce•tracflllor lie matlal, Mlbal Neamta •• Ia
IDitHatal •e ,rolectlrl metalufllce, MIBaa
Ua1ureaaa f1 Marlaa Nazlra •e Ia latHutal
•e cereetlrl fl prolectirl peatra IOifO•Irlrea
afeler, Dora Staa-Ciaea fl Dana Clo•aaa •e Ia
I aatltatul •e sta•ll fl preledirl eaerptlce.
Dati· ma• muaca •••111 fl lrumeul pe eare
o lae acetfl toYarlfl, ae-am propas ca Ja ••
merele vutoare ale revlltelsi mal scrlem •espre
actiYHatea lor, laclaalv fe ltaza scrllorllor
prlmHe o Ia el, ca tl •e Ia alfl cltltorl �are se
referl Ia aceate piot.leme. La fel eum ne-a m
,,.,.. ea, ,. t.aza lcrllorllor ,. ltllzlrllor
primite Ia re-*attle, 11 armlrlm mal tndea­
proape ••••• Ia care 11 •nuzeazl revllta,
utfel ca totl eHHorll al-tl fOati· ,roeura Ia
tlmp ftecare aumlr.
E
-
pe teme de istorie.
i:
..
din
nin istoria unir11. Bite tema cu eare tom retneepe
numlrul urmltor al revJstel - 4/1984 - paglna -
de rebu.t eu aublecte din lltorle, rilpunztnd nlftfel
eererllor lnBIItente Qle unul mare numlr de eltltorl -
elevJ, staden.l, oamenl al muncH de dlvene profetlunl
din tntreprlndert tl ���u$11. ,Atl aTU$ tD urml ea
ettlva ani o lnteruant& rubrlel. de rebUI p e teme de
Jstorle. De ee nu o reluat11 Pentna eel ce lublm lltorla,
este tl aceaU. un mod pll.out de a rememora unele
euno ftint.e tD aeen •omenlu", ne 1erle, de exemplu,
eleva Mib acl a DU.mltrcscu, din Baelu. ,.lml place
11. dezleg careurl de euTinte tneruell}&te. �� cum a m
fn�lt ls1nrla, m-ar lnaenra si glteac In ?tfagazin
lstoric o paJini 1au un eol*·te teme de aeea1 tel. Jle..
toaole�c deol pro)»unerea p e care 'f-am mal fl.out-o
de Q reta1Un1a aoeaatl. rubrlei". 8tnt euvlntele pe care
nJ le Qd.reaeazi telinlelanul Aurellan Vaaflcscu, diD
Arad, allturtndu•se QIUel muKor atwr oUltorl care
n�au. 1el'l1 tn a�t aeu.
Le aa&ldacem �imJntea tnee ptn� cum ultam,
eu numlnll urmi&or al revlstel. Dlri aprtlle 1984
deol_, numlr de numlr, eltt&on l TOl' &Tea Ia dJiposlfle
tl o rub rlel. de rebus pe teme de lltorle. Pentru tnceput,
tema careurlJor 1 a fl Din lstoria unirii Blbllo gr afla -
artleole apl.rut� tn or. 11 tl 12/1988, 1 , 2, 3/1984. ale
re�Js1e1. DeeJ, rende•l-vi eoJecfJIJ', Jentru oa nuJDe­
rele re�pec�lve R All t'" JJp1eaeeA.
 •

•
1940-1941: •

BERLINUL
•

VAZUT DE LA
, -.
•

,Ml-ar trebul au­

mal clteva mil •e
AMBASADA ITALIEI eben pentru a dis­
cuta condi11ile de
mor11 ca si mi pot armistltJu, cerute
qeza ca bellceraat cu o zl inalnte de
Ia mas a pldl", II marefalul Htain.
1paaea M...ollaJ, LEONARDO SIMONI Sub preslunea lui
Ia 26 mal 1 940, Hitler, botirit s1
maretalulul Pie­ valoriflce cit mal
tro Badogllo, te­ repede, pe plan po­
ful Statulul major litic, vietorllle mill­
general Italian. La tare din Franta
lzbucnlrea rizbo­ prln incbelerea ar­
lulul, constrini de mlstiflulul franco­
starea de nepregi­ german (22 lunie),
tlre a armatel tl­ Mussollnl este sUit
rll sale, Mussollnl s1 renunte Ia pre­
declarase Jtalla in tenfiile .sale vlzind
stare de ,nonbellge­ teritorluJ francez
rantl", volnd si dintre Alpl fl
arate, prln terme­ Rhon, Corsica, Al­
nul utlllzat, c:i n u geria, Tunisia, Djl­
putea fl vorba de butf. In tlmpul
o ,ne.utralltate". coovorbfrllor cu de­
Dupl dec:lantarea legatia francezl
c:am;lnlel in vest e xp�diati ...de auto­
(10 mal 1940) $1 ritltile naziste de
suc:cesele fulgeri­ Ia Patfs Ia Roma,
toare ale Wehr­ in trel avfoane
mac:btulul, dlc:tato­ aparflnind Lultwaf­
rul ltallan a lost cu­ fel, pentru inche-
prlna de teama ci allatul de l a BerJin va cutege ferea .fl a armistlfiulul cu ltalla (24 lunle),
slngur roadele biruintel. De aiel, hotirirea sa � ussolinl il scrie lui Hitter: ,M-am llmltat
de a intra in rizbol, in c:luda Upset de adeziune In minimum Pentru tot restuJ am adoptat
•.•

a poporulul italian Ia ptanurlle de e xpanslune clauzele armistitiulul german". In ciuda Jn­

ate reglmulul fascist fl a gravelor c:arente din
•omenlul mllltar. lnci de Ia 1 1 aprille 1940,
el ifi exprlmase dec:lzla de a trece peste ostlli­
tatea oplnlel publice din tara sa fati de partl­
clparea ltallei Ia rizbo l : ,Ca si fact mare un
popor trebuie si-1 trimlti Ia lupti, chfar cu
plcloarele in fund...
La 1 0 lunle - intr-un moment cind armata
francezl se pribufea sub lovlturile blindate­
lor fl avfatiel germane, ltalla dectari rizbol
Frantel. ,Este o lovlturi de pumnal datl
unul om deja pribuflr', ii spune ambasadorul
lrancez, A. Fran�ols-Poncet, contelui G. Cia­
DO, mlnlstrul de e xterne al Italief. In ciuda
•ezagreg1rll polltice fl mllltare a Franfei,
armata ltalfani se impotmolette in actiunile
•• pe frontul din Alpll oc:c:ldentall. La 1 8 iu-
ale, Hitler se int1Jnette cu MussoJini Ia Miin-
trArif sale in rizbol, ltalfa fascisti n u reufette
sl-fl lltlpuni punctul de vedere.Satisfacerea pre­
tentlilor sale terltorlale este aminat1 de graba
lui Hitler' de a pune punct capitolulul francez.
Vara anului 1940 c:onferi Axei �egemonia
pe C(!ntlnent. Cel dol d lctatorf. se angajeazl
intr-o acflune de ,chfrurgle politici", modffi­
cind frontJere fl pregitlnd noi agresiunl. Aces­
tel politici i se incadreazi fl odlosuJ Diktat
de Ia Vlena, prln care o parte importantl din
nord-vestul Romlnlef a fost incorporatl Un­
gariel horttt ylste.
jurnalul dlplomatulul ltallan Michele Lanza,
publlc:at sub pseudonfmul Leonardo 51-
' monfl, din care reproducem, in contlnuare,
fragmente prescurtate, cu tltlul redac:fief noas­
tre, contlne numeroase lnformatif care de-
1 Magazin istoric. nr. 2/1984.

41
maael polltlea de e xpanslune, arreslune fl
de nuocotlre a dreptulul p opoarelor de a-tf
deefdt alncure aoarta, dus l de puterlle las­
elate. In cuvlnte deoseblt de aspre, Mlcl\ele
Lanza prezlntl lnvadarea Frantel de cltre
unltltlle We'-rmachtulul fl r elev ' adeviratele
sentlmente ale poporulul Italian fatl de poll­
tlca rizbolnlci a reglmulul fascist. Aceeatl
dezaprobare se lntnnette in paglnlle acestul
jurnal In prlvlnta Dlktatulul de Ia Vlena, ex­
presle a polltlcll de forti atit de nefasti atuncl,
ca fl ilsjizl.
lntrarea trupelor germane in Romlnfa, in
toamna anulul 1 940,dupi lnstaur!uea regJmulul
de dlctaturl mllltaro-fasclsti in tara noastri,
lritl orgollul lui Musaollnl : ,Hifler mi pune
in fata unul fapt lmpllnlt. De data aata il vol
plitl cu acceatl monedl. V a afla din zlare ci
am ocuJtat Orecla1• In felul aceata echlllbrul
va fl restabllft4'. Dar, apre furta lui, Mussollnl
este slUt si-1 aollclte fl in campania din Grecla
concursul lui Hitler, care se comporta tot mal
evident n u ca un allat, cf ca un stipin. nNu-ml
plac intrevederlle acestea precedate de o so­
nerle - spune Mussollnl des pre intnntrlle sale
cu Hitler - ata sint chematl servltorll". At­
teapti momentul cind va putea sl-1 pllteasci
alla.tulul c�.e· Ia Berlin u mlllntele Ia care este
supus : ,Vol continua sl fortlflc trecitorlle
Alpllor, intr-o zl va fl utll". In atteptarea zllel
cind vlsul va devenl realltate, Mussollnl duce
Jtalla spre catastrofi •

,0 linie pe harti11
IUNIE 1 940
Ioi �· Te l urile �i amploarea
noii ofensive gerll\ane nu mai
Jasa nici un dubiu. Rezistenta
francezilor e practic zdrobita.
Parisul nu mate dectt un obiec­
tiv secundar. Germania urma­
re� pulveriza.rea foJ1elor ce
i se opun �i ocuparea tntregii
Fran�. Urmlrim, tremurtnd,
fiecare act al acestei tragedii.
E oare posibil ca Franta, aceas­
ta Franta a noastra., de care
ne simtim legati printr-o ad­
miratie attt de mare �i atlt
de veche, ln care am vazut
lntotdeauna simbolul erois­
mului Jaqn, lntruchiparea �qea­
Jului de luptl pentru patrie
�i pe ntru libertate ; e oare
posibil ca Franta, ale carei
idei � cultura au stat Ia baza
·
educa tiei noastre, sa se lase
batutl lntr-un mod attt de
pupn glorios? Buletinele de
�ri, care se succed din ora 1n
ora, mereu asemanatoare, me­
reu tngrozitoare, slnt, pentru
fiecare dintre noi, ctte o lovi­
tura de pumnal tn iniml.
Miercuri 19. AD-dimineat�,
Parisul1 pi.rea o splendida fe­
meie abandonaU de iubit �i
cazuta, dupa ce s-a luptat
mult timp singura, tn ghearele
unui 11\0nstru oribil. Pe strazi,
nu mai slnt francezi. $i to-
1 Maga.rin utoric, nr. 7/i978.
ml.slune dlplomatlel 1a
a Trtmfa rn
Bruxelles. Michele Lanza 1$1 p relun­
�C$te cllltorla ptnl tn capltala Fran­
!PI pentru a vedea cum aratl Parl.sul
sub ocupa'la germanA.
tu�i, lntreaga Franta stralucea
pe aceste strazi, tn p!' Oaspata
�i minunata dimineata de vara.
Rama.s singur, Parisul parea
ca. se rasfringe ca tntr-o neste­
mata sctnteietoare in nemuri­
torul lui trecut, pe care nici
retragerile, nici cuceririle nu
i-1 vor putea vreodata rapi.
0 u¥>ara bruml azurie, tisi­
pita, tncet-tncet, de razele soa- .
relui, Jasa sa apara Ia orizont
monumente �i arcuri ce P.areau
ca �e tnalta peste noi. Inain­
tam tn mijlocul multimii de
soldati nemti, murdari, tnar­
mati ptna-n dinti. cu ochii
sclipind de pofte $i mtinile
pregatite sA tnhate. Ace�i
soldati cucerisera Parisul �.
con�enti de dreptul lor de
lnvingatori, se napusteau asu­
pra acestui ora� pe care n-ar fi
putut sa-l domine cu alte arme.
Un batalion s-a oprit pe Rue
Royale. Obositi, soldatii s-au
tntins direct pe asfalt. Dar
odihna lor nu era somnul greu
�i cople¢tor al ost�lui epui­
zat. Nu, ace�i oameni 'm­
btc5iti de praf se trtnteau pe
jos mormlind de fericire, cu
ochii doar pe jumatate tn­
chi¢, cu creierul btntuit de
scene de jaf �i stnge. Se tava­
leau peste Paris, ca lntr-un
�rnut tn care tnainte n-avu­
se�ra voie sa se culce 'i jubilau
ca acum e.Jl'l al lor. Fiecare din­
tre ei trait sentimentul ca se
lifaie pe tntreg Parisul.
lULIE 1 940.
.E>uminic4 7. La ambasada
noastra din Berlin, conversa­
tia cu Ciano' a durat cam doua
ore. Apoi am Juat masa de
prlnz. Abundenta de flori �i de
vin. Cele mai vestite pivnite de
bauturi frantuze�i fusesera
probabil devastate, spre marea
bucurie a grosolanilor ofiteri
din trupele S. S., care tmi pro­
voaca tntotdeauna o anumita
frica. Am impresia ca instinc­
tele lor de brute tt�nesc chiar
�i in clipele de d_estindere.
Daca Germania ci�tiga raz­
boiul, ti va tre bui doua sute
de ani pentru a civtliza astfel
de indivizi, � cum pare sa
o doreasca Hitler. Cici acest
fanatic al ,german�smului" nu
este un adevarat teuton. Dim­
potriva, el sufera de un acut
complex de inferioritate 1n fata
altor popoare. Mai ales tn fata
a doua dintre ele : eel francez -
pe care t1 ura�, �i eel englez
- pe care t1 adora. Vehementa
lui anglofobie este, tnainte
de toate, urmarea furiei care-1
cuprinde la glndul ca n-a fost
tnteles de englezi. Poveste
veche, dar ctt de adevarata I
Dupa-amiaza are loc, tn
vila de pe Wannsee a ambasa­
dorului nostru, o reuniune cu
caracter pur monden. Alfieri
a invitat vreo douazeci din­
tre cele mai frumoase femei
a Jfagazin ialoric. nr. 5-9/19 73.

42
•
din Berlin �i. ca un negustor
de sclave, le-a aliniat tn fata
lui Ciano, eeea ee, fire�, a
dat loc la comentarii nepla­
cute tn eercurile germane. Ciano
a trecut tn revista escadro­
nul de frumusep �i �i-a fi:xat
preferinta asupra lui G. von
F. care este, tntr-adevar, su­
perbi. In chip de ,aperitiv",
a invitat-o la o plimbare pe
lac cu barca cu motor. Nu o
cuno�ea dectt de cinci minute
�i s-a � apucat sa-i povesteascl
ca mare�ul Balbo fusese
dobortt de artileria noastra.
,�i - a adlugat el, fictnd cu
ochiul - probabil c1 nu din
gre�ala ...".
Duduia tn chestiune, de!Ji
nu era o caluglri*l, a fost
revoltata de vorbele neslbuite
ca 'i de ,manierele" straluci­
tului nostru ministru.
MU..et�ri 10. Ptna acum nu-l
cunoscusem personal pe mi­
nistrul Ciano. L-am studiat
tndelung tn ultimele z\le. Pare
inteligent, dar e u�atic,
schimbitor, lipsit de caracter,
stricat de anturajul josnic
care-1 tnconjura, tl magule�e
'i se tnclina, cu o dezgusta­
toare supunere, tn fata tutu­
ror capriciilor lui, evitlnd tnsa
cu grija sa-i deschida ochii
sau sa-i dea eel mai mic sfat,
de teama de a nu cadea tn
dizgratie.
AUGUST 1 940
]oi 8. ln timp ce Alsacia,
Lorena �i Luxemburgul tree
sub admin�stratta civila a
Reichului (ceea ce, de fapt, tn­
seamna pur �i simplu anexa.:
rea lor), tn rtnd ul gauleitw.ilo,­
au Joe importante schim­
blri. Aeeasta permite, p rin­
tre altele, ca unele scandaluri
din casta nazisti sa fie mu�­
malizate ; de pilda, cazl.!l lui
Wagner, gauleiterul de Miin­
cben, implicat tntr-o afaeere
de ademenire de minori, sau
cazul lui Baldur von Schirach,
care, dupa o condamnare pen­
tru pederastie, a fost scos din
condueerea organizatiei tine­
retului, Hitlerjugeftd, �i trimis
la Viena.
Nu cred sa existe, sau sa
fi existat vreodata pe lume,
din cele mai vechi timpuri
fi ptna azi, o clasa conduca­
toare mai putreda �i mai res­
pingatoare ca aceea care gu­
verneazi Reichul �i care se
pregate,te sl comande Jntre­ laur. Dar balaurul �i-a cam
gulul mapamond. ""roti stnt pierdut coltii �i oricine poate
meschini, inculti, vW'gari, hr�­ sl-i tragl un picior tn fund,
plreti fi farl scrupule ; tn flrl teainl de pedeapsa.
schimbul atitudinii lor de ani­ Stmbtlt4 28. Astazi, Ciano,
male bine dresate primesc drep­ venit Ia Berlin pentru a dis­
tul de ·a 'uverna provincii cuta cu Fiihrerul, a vrut sa
vaste ca ntfte tlri. Traiesc facl un tur prin ora� �i amba­
lntr-un ba nemburat, dispun sadorul m-a rugat sa t1 tnso­
de atotputernicia unor sa­ tesc. Dupa ctteva minute, dis­
trapi, jefuiesc, se tmbati ca cutia noastra s-a coneentrat
ni,te brute, au de-a face nu­ asupra situatiei politice. Ciano
mai cu femei de morav uri mi-a spus ca aeeasta e in­
u�are !Ji cu tot felul de efebi, grijoratoare �i ca viitorul pare
5e poarti ca ni�e despoti. · destul de sumbru. Fiihrerul
�i lucrul eel mai ciudat este a tacut ca un pe�te cind a
ca, de�i poporul ti dispre­ venit vorba despre posibili­
�uie�, se- lasa condus de ei. tatea unui sftr�it apropiat al
Miercuri 28. La Viena, per­ razboiului. "Germanii - a spus
sonaje marunte, pe care tntim­ ministrul - s-au aruncat in
plarea le-a cocotat tn fruntea aeeasta aventura fara sa-i cu­
unor popoare, stnt pe cale sa noasca sau sa-i tnteleaga pe
ia - cu tot attta incompe­ englezi. Azi-dimineata. Rib­
tenta pe etta gravitate - bentrop mi-a aratat ni�e fo­
hotartri tn problema ungaro­ to�afii tnfati�ndu-i pe lo­
romlna. E o problell\a com­ cu•torii Londrei danstnd pe
plexa, redutabila, plina de ruinele caselor lor1. Ribben­
dificultiti etniee, istorice �i trop i-a calificat drept sal­
geografiee, tnveninati de uri batici. Nu poate tntelege
�i seculare purtari de stm­ firea aeestor oameni cu nervi
bete. ,Arbitrii" vor lua un ere­ de otel �i voin�a de fier".
ion �i vor trage o linie pe har­
ta, gindind u-se la cine ljtie N O I E MBRIE 1940
ee. Un cit de imperceptibil
Stmb4t4 23. A�adar armata
tremurat al mtinii lor va lisa,
noastra este tnfrtnta �i tn
poate, sate tntregi prada ma­
Grecia. Mai mult ca sigur,
sacrelor �i ruineP. operatiunile au fost �i de data
asta pregatite in ,stil" fas­
Sf;PTE;M 8 Rl E; 1 940
cist, adica, a�a cum spunea
Luni 16. Scurta calatorie la un om � olitic italian : ,repede
Milano. Dau o fuga ptna la l1i prost' . Dar ne aflam in raz­
· Roma �i acolo, ca �i in nordul boi �i asemenea prostii ne pot
Italiei. constat la oamenii din costa extrem de scump. Se
popor aceea�i indiferen�a de vorbe�e de o interven�ie a
necrezut, aeeea�i totala apa­ fortelor germane in Grecia.
tie fata de razboi, de greuta­ Auswwtiges Amt (Ministerul
tile lui �i chiar fa�a de viitorul de externe) nu numai ca dez­
nefericitei noastre tari. La minte, dar tl lji cople��e cu
Berlin, unii cred ca razboiul atentii pe ministrul Greciei
e deja pierdut �i asta ti tngri­ la Berlin. A� putea paria tnsa
joreaza; in Italia, cei mai ca, mai devreme sau ma\ tir­
mul�i cred ca razboiul e ca �i zi_u, nemtii vor intra tn Salo­
ci�igat, ca nemtii stnt de netn­ me.
vins, ca debarcarea in Anglia
e ca � infaptuita �i a�a mai DECEM B R I E 1 940
departe. In afara de asta, S£mb4t4 7. Situatia se agra­
fiecare nu se ginde�te dectt veaza th Albania. Valona (por­
sa mantnee bine, sa se distreze, tul Vlore, in albaneza] pare
sa ci�tige bani �i sa se tina de amenintata. La prinz, sose�te
bancuri. Cel care o pa��te din de la Roma ambasadorul nos­
cauza asta e consiaerat imbe­ tru. E preocupat, confuz, in­
cil. �i peste aceasta tragi­ capabiJ sa inchege doua fra­
comedie plute�te umbra ,fas­ ze coerente. La ora 17, se
cismuloi", un cadavru care,
duee la Ribbentrop. lnainte
dupa cum doresc unii, ar tre­
de orice, ti cere tn numele
bui sa fie luat drept un ba-
Dueelui ca, data fiind sitoa­
tia grava a foqelor italiene
1·' Maga.rinistoric. nr. 8/1975, 8/1978,
5,8/1979, 9/1982; 9-10/1 980. din Albania, Germania sa or-
43
::;oldati hHlniftt - ajunp la Parfa dup4 un m4Tf cU fC* a4pt4mfni - dnt aurprinp cU obitctimd fotogra(ic fnP...un
moment tn care au .,uitar' a4 pcnn,e, cu obifnuitul lor an cU cuceritori infailibili
ln P. 4 1 : Berlimll
done trupelor ei stationate tn
RomAnia sa treaca imed iat
,Ia un atac oarecare", o ,diver­
siune menita sa atraga aten­
tia grecilor. . . ", sau, eel pu�in,
sa lanseze ,zvonuri tn lega­
tura cu a� ceva". Ribben­
trop raspunde : , Toate astea
stnt absurde �i ridicole. Situa­
�ia politico-militara �i ano­
timpul tmpiedica apriori ca
o asemenea amenintare sa
para reala. Nu se pot �ua, tn
acest moment,
. . masun care
''
n -au n1c1 un sens .
Alfieri cere atunci ca Ger­
mania sa-i oblige pe bulgari
sa mobilizeze. Ribbentrop ti
raspunde ca e 0 solu�ie tot
attt de nefericita. Bulgaria
nu ar reactiona la o �menea
directiva nici macar daca i s-ar
explica ca i se cere s-o faca
doar cu titlu demonstrativ,
deoarece politica ei este prea
nesigura �i prea timorata-. �i
apoi, ce ar face turcii daca So­
fia ar raspunde afirmativ ?
Alfieri cere informatii des­
pre negocierile tn curs cu Iu­
goslavia1. Exist! oare sj>erante
1 Maga.zin istoric. nr. i 1 /t 970, 9·
1 1 / 1 972, 8·11 /1974, 3/ 1975, t 1 / t 979,
1 1 / l 980. H/1983.
44
la ora par4zilor militat'e hit.lerUt.
din aceasta parte ? Ribben­
trop tl informeaza ca �apta,
tn cursu! nop�ii, ca Belgradul
sa-l anun�e daca va adera
sau nu la pact. El adauga
ca, tn tot cursul negocierilor,
Belgradul s-a aratat foarte
ostil Italiei. ln ultima parte a
tntrevederii, ambasadorul face
aluzie la ajutorul tehnico-mili­
tar pe care Germania ar tre­
bui sa ni-l acorde. Ribben­
trop raspunde : ,Dar ce aju­
tor dorifi ? Pute�i sa-mi spu­
nefi imediat ?".
Alfieri ramtne perplex. Nu
i se precizase exact ce anume
dorim. Primise verbal vagi
instructiuni de la Ciano, timp
de ctteva minute. In general,
era vorba doar sa obfinem ,un
ajutor imediat". Ribbentrop
declara ca, dupa cum presu­
pune el, ni�te avioane de trans­
port �i. eventual, ctteva ba­
teri i de artilerie u�ara ar fi
utile. In orice caz, pretinde
sa i se formuleze cereri pre­
cise. La sfir�it, Ribbentrop tJ
tntreaba : ,Dar, tn definitiv,
cum stati. mai exact, tn Al­
b�ia ? c� e evolutia eveni­
mentelor �colo r'
Alfieri nu are habar �i mi­
nistrul Reichului, impacien�
tat, pune capat · tntrevederii,
spuntnd u-i pe un ton glacial:
,Ar trebui sa cerefi guvernu­
lui dumneavoastra sa va in­
formeze . mai serios".
IANUARIE 1 941
Mief-cuyi 8. La dej un, stau
alaturi de sofia · ambasadoru­
lui von Mackensen, care hni
poveste�e amanunte amuzante
despre socrul ei, batrtnul ma­
re�. La 9 1 ani, mai face zil­
nic doua ore de calarie. Nu se
desparte niciodata de unifor­
ma lui de husar, de�i numai
Dumnezeu �ie ctt e de inco­
moda �i complicata. ln gar­
deroba lui nu exist! declt un
singur costum civil �i acela
comandat de nevoie, cu pri-­
lejul vizitei pe care i-a facut-o
Kaiserului Ia Doorn, in urmi
cu ct�iva ani.
MARTIE 1 941
Duminic4 30. Zi tragica. tn
apele Cretei, trei superbe cru­
ci�toare ale noastre, Zara.
•
Fiume � Pola, au fost
scufundate, unul dupa altul,
de cltre englezi. La ambasa-
dl, lntr-o agitatie generall,
au Joe scene penibtle. Ambasa.-
dorul, care �-a pierdut cu
totul capul, nu vrea sl rls-
pundl. la telefon, unde e clu-
tat tn continuu de Roma.
N-are nimic de spus, nu ftie
ce sl spunl. Mussolini trans-
mite cl U va cbema personal
pe Alfieri. Acesta o ia din loc
ca sl nu poatl fi glsit. Unul
dintre funcponarii ambasa-
dei tl urml.refte, U descope rl
!Ji ti strigl In fatl: ,Dacl nu
'
' (C01Jtit�ure f1t p. 48)
•
vre�i sl vorbiti cu Ducele,
li voi spune eu lnsumi cl vl
ascundeti r·
IUNIE 1141
Dt#Miflic4 Z2. La orele patru
dimineata. un coleg ml chea­
ml 1a telefon : Alfieri a fost
convocat, acum o juml.tate
de! orl, de Ribbentrop (ma
fulgerl prin gtnd speranta cl,
de data asta, ne vor declara
noul rlzboi). Afarl se lumi­
neaza. Pe crengile sclipind de
roul ale copacilor din Tier­
garten, cirlpesc. vesele, sute
de plsirele. s-ar plrea cl
sfnt cu adevlrat zerile unei
zUe ferictte. Pe o Witcl, doi
• cu multl demnitate. Opera­
tndragostiti lnt!rziati sau per­
severenti se slrutl cu pasiune.
· Alfieri se lntoaroe pe 1a patru
�i jumAtate, foarte emofionat ;
genu) lsta de puneri tn scenl
ti excitl entuziasmul !Ji ti
creeazl Uuzia cl ar lndeplini
clne $tie ce act de eroism.
Ri bbentrop, ne poveste�
el, t1 primise cu clteva minute
tnainte pe Dekanozov (amba­
sadorul sovietic Ia . Berlin),
care se aftepta eel inult la·
un protest energic !Ji tn nici
•
un caz la o declaratfe de rlz­
boi, dar care s-a comportat
tiile militare tnoepuserl deja
tn zori, la trei � �pte minute.
La ora cinci fi treizeci, con­
ferlntl de presl Ia .dtiSUIW·
tigu AMl. Mare afluentJ. de
core�ndenp �i functionari.
Multi dintre ei, prevlztnd cl
vor trebui s1 se scoale cu noap·
tea tn cap, nu s-au mai dus
sl se culce, rlmtntnd Ia Clubul
presei. Ctteva femei erau tncl
tn rochii de searl. Fe1:ele erau
livide dar surtzltoare. Atmo­
sfe(l de surescitare ti de bizarl
veselie.
Ribbentrop, foarte pa,lid �
vizibil extenuat, cite� in­
terminabila nota germanl. Din
ctnd tn ctnd, face cite o. gre­
;teall de lecturl. La un mo­
ment dat, tn loc de .,documen­
tele glsi te tn cursul ocuplrif
.
Iugoslaviei", ci�� ., ...tn
cursul ocuplrii Angliei" !Ji In-
pofida irontcului murmur ge­
neral - nu face rectificarea
necesarl.
La �pte dimineata. Alfieri
ti telefoneaza lui Anfuso �­ ,
ful de cabinet al lui Ciano :
,. Zi istoricl! Germania a de­
cl.arat r3.zboi Rusiei".
 CONFLIC,T PE"TRU 0 MO$TENIRE
or.
A nton Maria del Chiaro,
secretarul italian al lui
Constantin Brfncoveanu { 1688-
1714 ), scria c1 predecesorul
acestui voievod, Serb an Canta­
)\
cuzino { 1678-1688 , strtnsese pe
cheltu\ala sa vreo 40 000 d .z­
boinicipe care -ne spune italia­
nul-ti tinea tn afara tarii. Cifra
este - pentru acele vremuri
- extraordinar de mare (sa
ne amintim ca oastea lui So­
bieski care a despresurat Vie­
na era de 30 000 oameni). Nu­
mai acest singur fapt �i este
de ajuns sa ne faca sa !nfele­
gem ca §erban Cantacuzino
trebuie sa ft posedat o avere
deose bit de mare.
ClUe prin care a reu�it sa
ajunga la o astfel de avere
au fost numeroase. Printre
altele, �rban voda �i-a rotun­
jit vemturile oumpartnd mo­
�ii, rumani �i robi, - cum
ne spune Stotca Ludescu, cro­
nicar �i om de tncredere a1
Cantacuzinilor, ,tnca mai de­
nainte, pe vremea ctnd a fost
Maria Sa tn cinste boiariu, cu
al Mariei Sale drept c�ig,..
Anii de seceU � foamete au
facilitat aceste cumparat\lfi.
Acel �i Stoica Ludescu, dupa
ce arata ca, de pilda, satul
Piersica fusese cumparat tn
1 663, nota cu indiferentl: ,a­
tunci meghie�i de acolo, de
mare . lipstl # nevoie, venit-au
la $erban Voevod, jiind tntr-a­
cea vreme boieriu al doilea
logof4t, de s-au vlndut ei sin­
guri rum4ni [subl. ns.] fie�
care pe capul lui, pe feciorii
lui �i pe partea lor de mo�e,
lutnd de la dumnealui bani
gata". Cresctnd an de an, a­
ceasta. avere a perm.is lui
�rban Cantacuzino s� pla-
--·
1-• Magazm tstoric, nr. 7/i978;
9/1980.
•
46
•
$ERBAN VO INEA-SEMO
teasca la luarea domniei {tn
anul 1 678) enorma suma de
1 400 pungi (aproximativ
650 000 taleri)1.
Dar bogatia voievodului s-a
datorat, tn primul rtnd, mo �­
tenirii ramase de la parintfi
sai, postelnicul Constantin Can­
:tacuzino �i llinca (Elena sau
Elina), fiica lui Radu voda
�rban.
Succesiunea de evenimente
legate de testamentele Elinei
Cantacuzino �i modul abuziv
tn care Ser ban voda a tnteles
sa tread. peste hotartrea pa­
rinteasca acopera una din pa­
giniJe cele mai semnificative
ale domniei aceluia care a
contribuit attt de mult la tn­
frtngerea turcilor tn fata Vienei
anului 1683. Vointa mamei
s-a infruntat cu cea a fiului,
afirmatiile �i retracUrile a­
cestor afirmatii s-au succedat
cu repeziciune, pentru· ca, tn
final, �rban Cantacuzino sa-�i
realizeze IJlarea sa avere cu
pretul dezbinarii familiei �i a
atragerii urii fatale a fratilor
lui. caci, la moaitea sa, cum
s-a aratat tntr-un alt articol
aparut tn Magazin istoric, pos­
telnicul lasase � ba.ieti: Dra­
ghici, Serban, Constantin, Mi­
hai, Matei, Iordache �i ID.ai
multe ffice .
La 18 se J,>tembrie 1667, ctnd
�-a alcatutt prima scrisoare­
testament, postelniceasa llin­
ca hoUra tmparprea averii tn
mod egal pentru cei � ba.ieti ;
tn fapt, era vor ba numai de o
tmpaqire a beneficiilor, averea
Cantacuzinilor continut.nd sa
ramtna unitara. E drept, unii
dintre fii pareau mai favori­
zati {tn special Constantin,
viitorul stolnic, care primea
multe sate tn staptnire pe r­
sonal!) , pe��tnd altii {�rban,
tn primul rJnd) benef1ciau de
cele mai mici avantaje.
U rcarea lui $erban voda
pe tronuJ Tarii RomA­
ne�ti ( 1678), moartea celui
mai m.are dintre frati (Dra­
ghici), ca �i faptul ca, )a tnsu­
ratoare, ambii primisera 0 se­
rie de mo�ii. au determinat-o
pe postelniceasa sa-�i schimbe
testamentul. Faptul s-a pe ­
trecut tn 1 68 1 , ctnd s-a botartt
sa piece tn viziU Ia ,Locurile
sfinte" de la lerusalim. 1-a
fost, poate, teama ca. aceasta
calatorie ti va fi - prin obo­
seala ce o reclama - fatala
(,daca mi-se va tnttmpla de
la Dumnezeu moarte, tp calea
ce mergu") : ,Dreptu aceia,
fiind eu gata asupra purcesu­
lui aciil, am chemat' pre toti
cei de Ja inema a mei iubiti
coconi, Constandin, i Mihaiu,
i Mateiu, i Iordache, dtndu-Ie
porunci �i. tnvatatura tuturor
celor ce iubescu fici lor, po­
runcindu-le a pazi toate ceJe
ce sunt scrise aci mai jos".
De�i t�i tndemna fiii sa
traiasca tn !nfelegere, deoa­
rece ,unde este dragostea,
acolo iaste 'i pacea", modul tn
care a facut tmpartir ea nu
putea sa nu sttrneasca nemul­
tumiri. Elina decidea, cum
am vazut, s3.-�i tmparti mo­
�ile numai Ia patru din fiii ei.
Lui Serban Ca.ntacuzino, ea
nu-i l�a nici o mo¢e, moti­
vtnd ca acesta, tmpreuni cu
Draghici, fiind feciorii cei marl,
prim,iseri anterior o parte din
avere: ,i ajungtnd noi vremi
,
bune �i norocite, facutu-le-a
(mai dinainte] sotul �eu clf­
tig bun; cu mare ct�ig �-au
facut lor osebi sate, mofii,
tigani � case de piatri : unul
1a Ma.r�ineni, altul la Drigl­
ne�i...'
Acest testament a fost scris
de Stoica Ludescu : , �i am
scris eu, batrlnul, sluga dum­
nealor, Stoica Liudescu, logo-
fat, tns! cu tnvititura bunii
st!ptnii mele, juptneasa Elina,
starea Postelmceasc!, tn satul
dumneaiei, Gor-M!rgineni",
din j ude�ul Prahova, luna sep­
tembrie ziua 1 1681.
Cele bot!rfte au nemul�um.it,
desigur, pe �rban Cantacu­
zino. Mult timp dup! tntoar­
cerea Elinei de la Ierusalim,
direct �i indirect - prin tnal�i
demnitari ai bisericii - mama
a tncercat s!-1 conving! pe
fiul ajuns domn s!-i accepte
hot!rtrea, iar domnul sl-�
determine mama s! retracteze
diata din 1681. Ultima fncer­
care de a-�i impune hot!rfrile
Juate a f!cut-o cu pu�ina
vreme tnainte de moarte, Ia
tnceputul anului 1686. Ea a
dictat duhovnicului ei, iero­
monahul �tefan, un nou tes­
tam,ent, care venea s!-1 tnta­
reasc! pe eel din 1681, dar tn
care mentiona 'ca �rban va
primi pentru zestrea fetelor
sale ctteva mo�ii. tnsa tn nici
un caz nu va mo�eni paqi din
toate mo�iile llsate. La cere­
rea Elinei, acest ultim testa­
ment a fost tntlrit de catre
Teodosie, mitropolitul tarii.
La 2 martie 1686, Elina
Cantacuzino a murit. $erban
a Hicut mamei sale o adevarata
pohribanie domneasca, plina
de fast. Dar abia terminata
ceremonia � domnitorul a dez­
lantuit o adevarata furtuna,
ameninttnd cu temni�a �i cu
moartea pe toti care ar fi luat
drept bune cele doua testa­
mente ale Elinei. Trecind la
fapte, a tntemni�at pe mitropo­
Jitul tarii. Amenintat cu moar­
tea, fratele sau, Constantin
Cantacuzino, a fost nevoit sa
predea lui �rban testamentul
din 1681, nu tnainte tnsa de
a-�i fi facut o copie dupa el.
Sub amenintarea cu moar­
tea, ieromonahul �tefan �i
mitropolitul au fost silip s!
afirme ca diata din 1681 era
un fals. 0 afirmatie similar!
a obtinut domnitorul � de Ia
un vech\ prieten al EJinei,
patriarhul Dositei. �rban 1-a
acuzat apoi de fals �i pe ne­
potul sau Constantin Brtnco­
veanu, silind pe duhovnicul
mamei sale, ieromonahul �te­
fan, sa depuna 0 marturie falsa :
.,Doamna cu gura ei m-a tn­
vltat sa scriu. lar tnc! a­
proape n-am fost ca sa tnteleg
ales ce zice, fara numai Con­
stantin spatarul BrtncoveanuJ
vorbea cu Domnia Ei, �i pe
\
Fauimil dup4 tatom.ntul Blind Canlacuzmo din 1 � 1111, care
prof)OCQt Cltfta tulburare printre m()fWnitori (copft ,.(/GHU1t4)
urml venea la mine �i-mi
zicea : • Zice Doamne sl scrii
cutare �i cutaret, �i eu ca un
prost scriam ce zicea d umnea­
lui. Iar pentru pecetie, nu
putea Domnia Ei sa pecetlu­
iasca, nici putea sa dea la
altul, ci dumnealui spatarul
au luat �i au pecetluit. Ci de
vreme ce au aflat Maria Sa
Voda de acea carte, m-a che­
mat pre mine �i m-a pus la
greu juramtnt ... �i le zic �i le
adeverez cu aceasta carte, c1
scrisoarea care am facut, s-a
scris precum adeverez mai
sus, cum cl dumnealui spa­
tarul m-au tnvatat �i am
II
scns ...
•
rei ani mai ttrziu, ace­
T la�i fost duhovnic al
Elinei Cantacuzino, care de­
venise tntre timp arhimandrit,
nemaiavtnd a se teme de
$erban, ce murise tntre timp,
a dat o declaratie cu totul
contrara celei anterioare �
prin care punea pe seama
Elinei afirmatia dupa care tot
raul papt de Cantacuzini1 s-ar
fi datorat lui �rban : ,Iar
dupa moartea raposatei Dom­
nii Ilincai - afirma tn conti­
nuare arhimandritul - ridica-
tu-s-au �rban voda asupra
fratiilor acestora cu mare vraj-
1 Este vorba de confilctul
Blleni $1 cantacuzlnf, tn urma clruia.
dfn porunca lui Grigor(l.$CU vodl
Ghfca, postelnlcul Cantacuzlno a fost
�ecutat.
a
b1 �i mtnie, nevrtndu sa laSE'
dupe tocmirea � a�zarea
Doamnei Ilincai, maicii sale.
�i far de nici o j udecata sau
pravila cre�ineasc!, ci numai
cu puterea sa, ca unul ce
staptnea atunce pe tot, le-au
luat de fata amindoao diatele,
cu mare sill".
Ieromonahul $tefan nu a
fost singurul care a dat o re­
tractare. Mitropolitul Teodo­
s\e a pledat �i el, dupa 1688 ,
in favoarea fratilor lui $er­
ban : ..... Dat-am cartea vladi­
ciii meale, adevarata marturi­
seala la mtna dumnealor fiilor
no�rii suflete�i, dumnealui
Constantin biv vel stol(nicl �i
fra�iilor dumnealui, Mihai biv
spatar, i Iordache biv veJ
spat[ar)". $i alte personalitati
ale acelei vremi au dat cu
acel prilej declaratii �i apoi
contra-declaratii. Dar, cine
�ie daca �i acele contradecla­
ratii nu au fost facute, eel
putin tn parte, tot ,dupe iz­
vod" ?
Orictt de furtunoase, dis­
putele tn jurul mo�tenirii Ca�­
tacuzinilor nu schimba cu m­
mic rolul de seama jucat tn
istoria t!rilor romAne de per­
sonalitatile acestei familii. Cu
attt mai mult cu ctt intreaga
cronica a marilor familii eu­
ropene a furnizat un numar
dlntre
nesftr�it de conflicte tntre mo�
tenitori, alcatuind o bogata
istorie a dreptului succesoral.
•
47
 . .

e lon comlr - ENEOLITICUL

e IZVOARELE RASCOAL E l LUI HOREA. SE·
RIA B. IZVOARE NARATIVE. VOL. II (sub re­
doqlo ocod . prof. �tefan Pucu).
Editura Academiei, Bucure�ti, 1983, 4n pp.,
48 lei: 19 scrieri din perioodo 1786--1860 despre
moreo ridicore Ia luptd o romdnilor tronsilvdneni
de acum doud veocuri.
• Generol-locotenent llle
dr. Ceau,escu -
TRANSILVANIA STRAVECHI P.l.MlNT ROMA­
NESC.
Editura mil itarl, Bucure�ti l 1983, 138 PP � 35
·
!ei: sintezd consocrotd dezvoltdrii istorice o �<lrii
romdne�i o Tronsilvoniei I luptei romdnilor de aiel
pentru unlre cu potrio romdnd; lucroreo o opdrut �I
tn limbile engle zd �; froncezd.
T.
Dra DIN
suo:esTUL ROMANIEI.
Editura Academiei, Bucure�t i , 1983, 184 pp.,
19 lei : rezultotul a peste doud decenil de cercetdri
orheologlce privind o�ezdrile de Ia Stolconi (jud.
Go/of}) �� Alden/ (Jud. 8uzdu).
e llle Corfus - OQCUMENTE PRIVITOARE
LA ISTORIA ROMANIEI CULESE DIN ARHI­
VELE POLONE. SECOLUL AL XVII-LEA.
Editura Academiei, Bucure�ti, 1983, 366 pp.,
36 l ei : 241 mdrturii de orhivd dintre onli 1601 �I
1699.
e Vulle Arv1J1te - ROMAN. ROMANESC. -
ROMANIA.
Editura �tiintiftd �i encicl oped id , Bucure�i.
1983, 240 pp., 16,50 lei: istorio cuvintelor scumpe
noud I tuturar I ce desemneozd numele poporului ��
potriei noostre.
e Nlcolae Stolcescu - UNITATEA ROM.&.NI­
LO.R lN EVUL MEOIU.
Editura Academieil Bucure�t i , 1983, 184 pp.,
14 lei : mdrturii privind comunitoteo �I continuitoteo
poporului romtln In votro vechii Docii.
e Valerlu Stan - ALEXANORU lOAN CUZA.
Editura �tiin1ifid �i en ciclopedidl Bucure�ti,
19831 96 pp.1 (in I i mba francezl) : vio�o �� foptele
primului domnitor ol Principotelor Unite .

1940-1941 : BERLINUL VAZUT DE LA AMBASADA ITALIEI

(Urmare din p. 45)
Pe jumitate adormit, An­
fuso ti raspunde cA �ie . .. Dar
�i de data asta - exclama el,
scandtnd cuvintele pentru a
fi bine tn1:eles - am fost in­
forma�i du£a ce faptele erau
consumate
. ! '.
catre orele noua, Ciano ne
anun�a ca, Ia rtndul nostru,
am declarat �i noi razboi
Uniunii Sovietice.
ln cursu! diminetii, am tre­
cut �rin fata palatului Amba­
sa.det sovietice. Este palatul
de pe Unter den Linden, tn
care, ctndva, Bismarck tau­
rise - tn cadrul unor lungi �
anevoioase tratative cu amba­
sadorul �arului - po litica des­
tinata sa lereas� Germania
de pericolul mortal al unui
dublu front de lupta cu Rusia
�i Fran�a. �i acuiQ, tocmai
Hitler, pentru care acest al
doilea front era un adevarat
co�mar, vine sa-l creeze. Fe­
restrele ambasadei erau t.n­
chise. Vastul bulevard, aproape
pustiu. Nimeni nu se oprea
sa se uite la cladire. Doar la
col�ul strazii, ca de obicei,
un politi st facea de garda.
Toatl. ziua o tacere ciudata
a apasat ora�ul. Ai fi spus ca
fiecare s-a tnchis tn sine, gin­
dindu-se la soarta ee-l �apta.
lULIE 1941
Duminw 13. Mergem cu am­
basadorul la Viena pentru a
asista Ia trecerea primelor con­
voaie de trupe italiene spre
frontul rus. Escortati de o
mul�ime de �fi nazi�i �i de
generali, ajungem la micuta
gara Scheschacht, unde se
vor opri trenurile cu solda�ii
no�i. Ace�ia nu stnt prea
aspectuo�i: murdari, cu haine
militare de mtntuiala �i foarte
slab tnarmati. ,Daca trebuie
tntr-adevar sa se bata cu 0
armata moderna, a� cum
pare a fi armata rusa, atunci
foarte curtnd, va fi vai de
capul lor. Avem inima strtn­
sa. Alfieri, tntotdeauna dor­
nic sa fie primul care manifes­
ta. entuziasm (oficial l) n tn­
treaba pe un general neam� :
,Dar, oare, ace�ti ost�i vor
mai . ajunge Ia timp pentru
a part�cipa la vreo batalie ?"
Omul casca ochii la el �i re­
plica: ,Asta e singura dv.
grija, domnule ambasador ·r
DECEMBRIE 1941
' MarJi 23. Tragic ajun de
Craciun I �tirile despre retra­
gerea trupelor pe frontul rus,
apelurile ]A%i Goe bbels catre
• Florin CONS TANT INIU
populatie, .ca sa dea skiuri
�i tmbracaminte de !ina pen-
tru soldati - toate astea au
sttrnit consternare 1n public.
Statui major �-a pierdut com­
plet capul. �i, tn ansamblul
situa�iei, elementul eel mai
grav tl constituie, fara tndoiala,
intensificarea ofensivei ruse.
Ai spqne ca o tntree.ga noua
armata s-a ivit, ca Ia un semn,
din pamtnt, din tntinderile
acelor stepe.
MieYcut'i 31. La Feodosia,
tn Crimeea, au de barcat trupe
sovietice. Sa fie oare ultima
veste s enza�ionala a acestui
an tragic ? Este un an care a
trait tnceputurile unei gigan­
tice aventuri prost calculate
de catre un nepriceput de­
ment �i leganat de himere.
Usturatoarea lec�ie din ulti­
mele sap tamtni ar trebui sa-i
deschida ochii �i sa-l faca sa
tnteleaga ca, pentru Genna­
nia, nu mai exista nici o �n­
sa Qe a ct�iga razboiul. La
rtndul sau, Mussolini va pri-
cepe oare ca nu mai are nici
un minut de pierdut pentru a
�e�i din aceasta alianta, daca
nu vreq sa fie ttrtt spre catas­
trofa ?.
lntroducere fl selec,fe de text
'f.raductrt
Leon SARATEANU

-
•

48
•
 Toate Jtotelurlle dlntre Deauvllle tl Cberbourg, v o rul de 180 km Jn profunzlmea lltoralulut
Normandlel, sint ,,.blocate" in atteptarea ,lnvazlel" a s:Q.�OO veteranl (amertcanl, brltanlcl, eanadlepl,
norve glenl), care, Jn luna lunle 1 984, doresc sl par
ttc(pe Ia eea.le-a 40..a anJvenare a celel PJ&I PJ&rl
operafll de debarcare din lstorle. Se qteaptl sl II se aJitur� tefl de state tJ de guverne.
Ceremonllle cele mal emoflonante se vor desfltura, dealgur, Jn locurlle cele mal llnlpJte, dar
atit de numeroase aiel, in nord-vestul Fraofel - clmltlrele mnttare, unde odfbneec pentru totdeaa.apa
37 217 ostatl· Numal in prlmele 24 ore ale operaflel Overlord (Suuranul)1 cffra plerderllor in tfnda.al
trupelor amerlcane, brltanlce, canadlene a atlns 1 0 000 oamenl. Dar, din acea zf, prlna in clettele asal·
tutul dlnspre risirlt fl apus, ,Relcbul mllenar", sugrumltor al llbertifll popoarelor fl pretendeni Ia
domlnafla mondlali, nu avea sl mal fllnfeze niti mltar un an.

...

, Sfirflt!JI lui IunJe 194�, in Mare a BritanJe,

una din acele zile de inceput de varl, cind amur­
gul pare ci va dura o vefnlcle. La Cbequen,
re,edlnfa oflclali de sftrflt de slptlminl a
primulul mlnlstru britanlc, valetul n anun1i
pe Winston Churchill cl ma,lna cu generalul
american tocmal a soslt. Churchill se indreap­
ti spre Uf& prlnclpall, pentru a-1 iotimplna
personal pe oaspetele slu din noapka aceea.
Primul-mlnlstru il prive,te pe general cum
l
lese din automobll fl pune mina pe bagaj.
Ultindu-se cu aten le Ia ollferul american,
Churchill se poate oarte bloe sl se fl gindlt
cit de puflne ftlt el despre acest birbat, cirula
urma si-1 spuni atit de multe".
At a incept una dlntre cele maJ recente lu­
crir l, datorati lstorlculul american Stephen E.
Ambrose fl apiruti Ia New York in 1981:
Ike's Spies. Eisenhower and the Espionage
Establishment (SplonU lui Ike. Elseobo-
1 Denumirea codltlcatl a opera�lel de debarcare In
nord-vcstul Fran�el. Vczl M�arin istoric (or. 9/1968),
care a publlcat, pentru prima oar! tn llmba roman!
(nr. i-6/1974), extrase dlo mcmorllle comandantuJui
suprcm al torte! de lnvazic, gencralul D.D. Eisenhower,
Cruciad4 in Europ'l.
wer fl organJsmele de splonaD. Aproape Ju­
mltate din carte, bazati pe surse inedlte ,1
devenite abla de curind dlspon Ibile, este con­
sacratl perioadel c:elul de-al dollea rlzbol
mondlal, cind generalul D.D. Eisenhower
J
(dlmJnutivul - Ike) a de inut, suc:eeslv, func-
11lle de c:omandant-�ef a foljelor anglo-ame­
ricane in Africa de Nord (1942- 1 943), ltalia
(1 943) fl de comandant suprem al foljelor
expedlflonare in nord-vestul Europel ( 1 944-
1 945). A doua parte a volumulul se referI Ia
ann in care D.D. Eisenhower a fost pre�edln­
tele S.U.A. (1952-1960).
Spionii lui Ike aparfJne unel adevirate
erupfll edltorlale Eisenhower, survenJte Ia in­
ceputul anllor '80. lnci in tlmput vlefll lui
Eisenhower, au fost publlcate trel volume de
memoril ale fostulul comandant suprem, din•
tre care prlmul, Crusade in Europe, s-a bu·

49
 '
curat de o ampll popularitate tn Statele Unite
fl de o largl drcula11e internaflonall (in 1975,
a aplrut fl in versiune romlneascl, Ia Edi-
...!r!t a polltfcl). lntr-un studiu consacrat ani­
lor lui Eisenhower Ia Casa Albi, cercetltoa­
rea Mary S. McAullfe dteazl 32 l ucrlrl ame­
ricane, dlntre care doul treiml aplrute in dece­
nlul armltor decesulul fostului prefedinte,
petrecut tn anul 1969. In 1981 fi 1982, au
apirut fa pte noi volume des pre Eisenhower.
Dlntre acestea sl menflonim jurnalul intfm
al lui Eisenhower (edltat de R.H. Ferren,
The Eisenhower Diaries, New York, 1 981)
tl cartea Allies: Pearl Harbor to D. Day,
New York, 1982, a ftului slu, john S.D. f:isen­
bower, cunoscut fl pentru aHe lucrlrl de Is­
torte miiHarl. Aceastl ultfml lucrare este
dezvoltarea unui manuscris de o sutl de pa­
cJnl, redadat de fostul pre$edinte in uHimlt
ani al vlefll fl prlvind relafllle din tlmpul rlz­
boiulul cu premierul Churchill fl cu generalul
Manha11.
Explicafia avalantel edltorlale Eisenhower
constl nu numai tntr-o anumJtl ,nostalfle''
dupi o perloadl lstorlci relatlv maJ slmpli fl in
care Statele Unite nu erau confruntate cu ge­
nal de probleme care au aplrut din anJI '60
tncoace, cl fl in nolle posibllltlfi de a fi foloslte
documentele de arhlvl. Odatl cu ridlcarea res­
trlctUior prlvind materlalul lmens aflat in
custodia Blbllotedl Eisenhower din Abilene,
Kansas, un verltabll fllon de istorie contem­
poranl a tnceput sl fie exploatat de cerceti­
torll care au avut acces. N u se poate omite fi
faptul ci dupl explrarea celor doui mandate
ale sale Ia Casa Albi, Eisenhower
tnsufi a tmplrtitlt numeroase fapte unor ls­
torid fl z:larlfil, cu condlfla ca aceftla sl nu
Je dea pubUcltlfJI tn tlmpul viefJI Jul.
Nu trebule omlsl nld observa Ja caustlcl a
lstorlculuJ Arthur Schlesinger J r. ci nu ar
trebul sl se uJte ,capadtatea pre,edlnfllor de
a face mal mult pentru reputafla predecesorl­
lor dedt pentru a lor proprle".
Profesorul S. Ambrose aprlnde unele lumlnl
asupra felulul in care, in tlmpul pre,edlnflel
lui Eisenhower, C.I.A. a devenlt ,una dlntre
prlndpalele arme in rizbolul rece" rau -
eum s-a exprlmat dlreetorul Agenflel, Atlan
Dulles - ,Departamentul de stat pentru flrlle
neprietene". I ke, aflrmi Ambrose, fl-a indrep­
tat atenfla tn mod natural, in tlmpul re,edin­
y acesta ocupll locul central: EUenh.ower and Berlin:
flel sale, spre aetlvltiflle de splonaj f contra­
spiooaj, dat fUnd succesul acestor metode in
tlmpul ceJuJ de-al dollea rizbol mondlal. De­
slgur, Jntr-o actuaJJtate in care nld nu se mai
dJJimuJeazl cl amblgultatea dellberati, mi­
rlrea lncertltudioU fl seminarea confuz:lel lac
parte din ,marea polltfci", lnteresul fafl de
o asemenea carte nu poate II doar lstorlc.
Capltolul Partea secreta a operapei Over­
lord, pe care Magazin istoric il publici incepind
cu acest numlr, intr-o traducere condensati
'i cu subtJtlurlle redactiel, cuprlnde prima ex­
punere siJtcmatlci, 4ln sural amerlcanl, a
actJvlti1U de intelare strateglci �� tactlci a
Germanlel naz:lste, In vederea reu�ltel Jnvaziei
de aeum patru decenli, una dlntre bitillil�
# tclevltlune cu r elerir£ Ia Ultra, uncle ramiJia.re �I cltl·
hotlritoare ale celul de-al dollea rizbol mon-..
dial.
50
Defl S. Ambrose este un reputat lstorlc po­
Utlco-mllltart, lam lllarlzat cu documentele se­
crete $1 a avut numeroase convorblrl cu fostu I
pre,edlnte al S.U.A., nu este clar de ce sltueazl
Ia sfirtltul lunll lunle intrevederea amlntltl,
cu care tncepe ultima din cele 1 3 lucrlrl pe
care le-a pultllcat. Dlntr-un document fl din
cronologla Incorporate in culegerea The Pa­
pers of Dwight David Eisenhower (vol. I ,
pp. 375 �I 376 f) vol. V, p. 76), rezultl cl ea a
avut Joe Ia sfirfltul prlmel siptlminl a Junil
fuUe, maJ exact in noaptea de 5 spre 6 Iuiie
. . 1942, I medlat dupl ce Churchill s-a ellberat
de povara preslunll dezbaterll din Camera
Comunelor, in care se depusese o motlune de
cenzuri in leglturl cu dezastrul de Ia To­
bruk'. Aceasti lnadvertentl - cu atit mal
nostlmi fl inexpllcablll cu cit Stephen Am­
brose este tl unul dlntre edltorll culegerll amln­
tlte - pllefie, deslgur, in raport cu conflnu­
tul convorblril, dat acum pentru prima oarl
pubUcitltll.
Mlslunea lui Eisenhower, soslt Ia Londra
Ia 24 l unle, consta in precltlre•, pe de o parte,
a unel opera111 ofenslve impotrlva coastel
franceze, in 1942, pe de alta, a lnvaz:lel contl­
nentulul, in anul urmltor. In cunul serif,
premlerul 1-a tmplrtitlt ceneralulul, care i1
asculta surprlns, coordonatele rlzbolulul se­
cret fl mljloacele de cue dlspuneau brltanl­
cil. Spre flnalul intrevederU, Churchill 1-a con­
dlflonat dezvilulrea celul mal valoros secret
de jurimtntul slu cl nu se va expune nlcl­
odati capturlrU de cltre lnamlc. Dupl care
1-a vorblt de Ultra, termenuJ prin care se ln­
dJca slstemul permlfind cltlrea corespondentel
clfrate a Germanlel, care pentru codlflcare
�� decodlfleare folosea un tip lngenlos de ma­
tlnl (Enigma) , conslderat l mpenetrabll. Prin
colaborarea servlciilor secrete polonez, lrancez
'I brltanlc, astfel de matlnl erau depnute de
englezl, inci clln ajunul rizboluluJ3.
In poflda genero zltifll lui Churchill asupra
unor aspede, absolut necesare sl fie cunoscute
de Eisenhower in exercltarea mlsiunll sale,
prernlerul nu 1-a spus nlcl un cuvint despre fap­
tul ci dupi intoarcerea generalulul de Ia Che­
quers va comunlca Ia Casa Albi, pe 8 Iulie,
ci in 1942 nu se va putea executa operapa
1 ProCesorul S. Ambrose este autorul mal multor lu·
crlrl coosacrate excluslv lui Eisenhower sau tn care
Thtl Dtciaioa to Hall at tM Elbe (New York, t 967):
Tlu SupreJM Comm4nder: TM War Years of Dwighl
D. Eiunhower (New York, t 970); RiM to Globalum:
#
American Forriun Policu Sina 1938 (Londra. 1971).
Penulttma carte a apArut concomitent cu ccle clncl
volume Th8 P apers of Dwight Da-oid Ei#nhower. Thl
War Years (Ba ltimore. 1970).
• La 21 1unle t 94 2, garnlzoana britanlcll de la Tobrut
a capltulat tn rata germa nllor. ceea ce a permls blinda­
telor lui Hitler sl lnalnteze spre Eglpt. ( Magarin u­
toric. nr. 6/t 967). Despre To b ruk CburcbJII scrla. In
memorille sale ( Magann ietoric. nr. 3-12/1969. l/1970):
..una dlntre cele mal grele lovlturt de care tmi amJn­
tesc din timpul rbboiulul".
a Secre&ul Ultr a a fost attt de btne plstrat, tnclt despre
cJ. dar n u �l despre slatem ca atare, s--a anat abia dupl
trci decenU de Ia tncbeierea rlJboiulul, dln ((artea lui
F.W. Wtnterbotbam TM Ultra Su:ret (Londra, 1974).
De atuncl au mai aplrut lucrlri, fUme $l serlalc do
torulul romAn. dar cartea lul S. Ambrose prennt4 Ptn­
tru prima dat4 dintr-un unghi american {olosirea siat.e·
mului Ultra ln reufita inoariri.
 •
.
•

pe coasts francezi, pentru· care lnterlocutorul In memorllle sale, maretalul G. K. j ukov4

siu se afla Ia Londra. Au urmat amare dis­
pute anglo-amerlcane fi sovieto-anglo-amerl­
cane. Dar, in aceeafi luni, pe data de 25, ge­
neralul Marshall, aflat in capitala brltanici,
1-a transmis lui Eisenhower numirea in fune-
1ia de comandant pentru debarcarea in Africa
de Nord. Churchill obflnea ci�ig in strategia
pe care o preconiza.
Pentru a pregiti aceasti operatie, Ike a
rimas Ia Lonclra pini Ia 5 noiembrle t 942,
revenind in Anglia, in calltate de comandant
at Overlord, Ia mijlocul lunll lanuarle t 944.
lntre timp, tabloul situatiei mllltar-polltice
a rizboiului se schimbase radical. In lanuarle
t 944, armata rotie incepuse operafiile decisive de
Jlchidare a blocadei Leningradului ti de zdroblre
a grupirH lnamlc� aflate in dreapta Niprului, far
anglo-amerlcanli - dupi ce in anul anterior
curitaseri intreg lltoralul nordic a l Africll
de prezenta trupelor Axel, ocupaserl Sicilia
fi sudul clzmei ltaUce - s-au lansat in
debarcarea de Ia Anzio, in scopul rapidel
pitrunderi in Roma1, care nu a survenit insi
decit in ajunul reallzirli operaflel Overlord.
Dupi marea victorie sovfe+ici din vara anu­
lul t 943, de Ia Kursk2, strategll amerlcani con­
slderau ci ,,daci partenerli occldentall 's-ar
fl lisat lmp1Jca1i in Balcani (cum sustlneau
Churchill ti tefil sii de stat major - E.P.),
rufll ar fi putut aj unge Ia Canalul MinecUC'
(Command Decision, Office of the Chief of
Military History, Washington, t 960, p. 400).
La rindul siu, istorlcul brltanic P. Calvoco­
ressi aprecla ci ,spectaculoasele victoriJ ru­
setti de pe frontul central in vari (t 943), care
au eliminat, to cele din urmi, orlce perspec­
tlvi a unel victorli germane asupra U.R.S.S.",
1-au ficut pe Stalin sl fie de acord cu o 'ntil­
nire Ia Teheran cu Roosevelt fl Churchill'
spre sfirtltul anulul, ,al dollea front nemai­
fllnd o condltle a supraviefulril rusefti".
.,.nota: 1, Roosevelt tl-a dat cuvintul ci va des-
• ::.cfllde tn )944 ample aqiunl in Franta a spus
Stalin dapl Conferlnfa de Ia Teheran. Cred ci
se va fine de cuvint. Daci nu ti-l �a fine insi
vom �vea destule forte proprli si dim fl sin­
gurl Germaniei lovitura de gratle".
Cind Stalin a intrebat Ia Te heran cine va
comanda Overlord, lnterlocutorU sil n-au pu­
tut rispunde decit ci o dedzie va II Juati in
scurt tJmp. In general, se presupunea ci misl­
unea va fi incredlntati lui Marshall. Dar, Ia
6 decembrle, Ja Cairo, unde Roosevelt fl Chur­
chill reveniseri pentru a continua convorbirlle
incepute inaintea conferlntel din capitala Ira­
nului, pretedintele a anuntat ci funqia va fi
atrlbulti lui Eisenhower; ceea ce 1-a fl comu­
nicat personal acestuia a doua zi, Ia Tunis
in drumul de reintoarcere Ia Washington.
Versiunea cu cea mal largi circulafle privind
motivarea hotirirll lui Roosevelt brodeazi in
jurul frazei adresat·e de el lui Marshall: ,.Simt
ci nu voi p utea dormi noaptea daci al pleca
din tari". In carte a sa, johl} S.D. Eisenhower
arati ci preferlnta lui Churchill pentru Ike
se datora nu numat impledJcirll numirli lui
Marshall ca ·supercomandant, dec:l ti pentru
teatrul #e operatU din Medltera na, dar fl opi­
niei tefulul Statulul major i mperial britanic,
generalul Allan Rrooke, ci, aflat in Mana Brl­
tanJe, generalul Eisenhower va putea fi mai
lesne manipwat decit Marshall, conform rnte­
reselor engleze.
Parlea secreta a operatiei Overlord, titlul
capitolului cirtJI lui S. Ambrose, natte o in­
trebare fireasc l. Oare pregitlrea intregii ope­
ratll nu a fost secreti? Evident, da. Dar vi­
lurlle s-au rldJcat treptat, incepind cbiar cu
momentul invazlei. Acum vep putea afla �i
ceea ce a fost pnut secret pina ce au trecut
eel pupn trei decenii de la acea zi de 6 iunie
1944. Acesta este capitolul secret al opera­
tiel Overlord. �1, probabll, n u in intregime.

Mare a
15 ianuarie 1944. Misiunea
lncredintata lui Eisenhower
este cople�itoare. Fof'tele de
sub comanda sa au de trans­
portat- peste Canalul Mlnecii,
pina pe coasta Fran�ei,
intr-o singura zi �i fara a-i
lasa pe g�rmani sa �ie dinain­
te unde sau ctnd va fi asaltul
- o redutabila o�re : 176 000
luptatori, sub acoperirea a mii
de avio< ne, tncarcap tn mii
de nave. Din cauza altei ce­
rin�e, de a-i face pe germani
sa creada ca atacul va avea
loc in alta parte declt in cea
prevazuta, misiunea - �i 3-§a
grea - devine aproape impo-­
·
Operapa Overlord avea o
miza imensa. Marea Britanie
� Am�rica puneau in joe tot
ce _ puteau. intr-o demonstra­
pe de unitate de voint3, nein­
ttlnita in cele doua t3,ri, nici
pina atunci ¢ nici dupa aceea.
Pariul era ca tot acest efort
sa poata fi concentrat intr-o
singura operape �i ca aceasta
opeupe sa fie decisiva. �ecul
Overlordului ar fi tnsemnat
pierderea pariului, in condipile
tn care dimensiunile mizei erau
uri�e : un numar imens de
oameni �i material de razboi,
acumulate de britanici �i ame­
Creierul britanic 'i
hirnicia americana
Eisenhower �i Hitler � tiau
amindoi ce intra in joe. Intr­
unul dintre pritnele sale me­
saje adresate Statelor majore
reunites, Eisenhower, tn cali­
tatea sa de comandant su­
prem al Foqelor expedi�ionare
• l
Sau $eril Statulul Ma or Com­
bloat, organism cu sed iu la Wa­
shington, creat Ia Coorerln�a Ro­
osevelt-Churchill dln decembrle

sibila. 194t-ianuatle 1942. Cel dol llderi

ricani pe parcursul ultimilor au partlcipat personal la lucrArile lui,
1-4 Magazin utoric, nr. 3/1969; 4/1970; la toate celelalte opt tnttlnll'i dln
6-8. tO, l l/t968; 7-8/1969. 5/1970. doi ani. timpul rhboiului.
'

' .

51
 ..
Noiembrie 1918. Rooaewlt (elfcitfndu-l pe 1/u. Z«:e rile mai tfrriu,
fSd1ntele fi va comunfca c4 el 11a cond� operalia Owrlord
ln p 49: e:urcitH ch e a �lei mat marl OPITalii
preg4tir
din istorit: operatia Owrlord
ali ate, declara: ,Aceasta ope­
rape marcbeazl punctul cri­
tic al d.zboiului european.
Pentru a asigura caracterul
decisiv al loviturii, trebuie sa
dep�im orice piedica, sa su­
pcrtam orice dezagremente �i
sa ne asumam orice rise. Nu
ne putem permite sa dam gre�".
Cam tot tn a.cea vreme, Hit­
ler spunea: .,A capota !ncer­
carea de debarcare a inamicului
inseamna mai mult dedt o
decizie pur locall, pe Frontul
de vest. Reprezinta singurul
factor hotarttor tn tntreaga
desfa�urare a razboiului".
Orice comandant spera sa-�i
ia inamicul prin surprindere,
dar tn cazul lui Ike factorul
surprizl era de tnsemnatate
crucial!, tntructt el angaja
in ofensiva forte de. o inferio­
ritate numeric! descurajanta.
Singurul sau mare avantaj
era superioritatea aeriana a
aliaplor. Pe teren, germanii
dispuneau de 59 divizii tn
Franta. in vreme ce asaltul
it\it1al conceput de aliati urma
sa augajeze doar 7 divi zil.
52
mililare de debareare
Aceste divizii germane nu erau.
formate tn nici un caz din trope
de gamizoana, nedemne de a
fi luate tn seama ; erau tnzes­
trate cu eel mai nou armament,
inclusiv tancuri, �i aveau un
moral ridicat. Multe dintre
ele erau veterane de pe Fron­
tul de est. Prin urmare, alia­
p.i1 trebuiau sa realizeze mai
mult decit simpla surprindere
a inamicului : sa-l determine
pe Hitler sa deplaseze �i sa
pna cit mai departe de locul
. care fi de ckcodifieare a muajtlor diplo­
invaziei cele mai bune unitati
ale sale, tn special diviziile de
blindate.
ln atingerea acestui obiec­
tiv, aparent imposibil, Ike
avea norocul de a lucra pentru
el cei mai buni spioni din lume,
barbati �i femei din serviciul
secret britanic. ln timp ce
uzinele americane produceau
navele de debarcare pe ntru
transportarea trupelor dincolo
de Canalul Minecii, serviciile
de spionaj britanice ti indu-
� ·
' to doctkn].entcle
Vl
sl llteratura
anglo-saxone, otlunea lodlc:i .St.alele
Umte �� �lar•·a Brltanle.
ceau total tn eroare pe ger­
mani, tn privinta locului unde
urmau sa haga la tarm aceste
nave. Cr eierul britanic � bar­
nicia americana au f!cut din
operapa Overlord un rasuna­
tor succes.
Pentru Ike povestea a tn­
ceput odata cu sosirea sa la
Londra, tn seara de 15 ianua­
rie 1944, pentru a prelua co­
manda Cartierului general su­
prem al Fortelor expediponare
aliate (SH AEF)'. Din ordi­
nul lui Marshall, el plrasise
zona Mediteranei cu doua sap­
tamtni tn urma1 � petrecuse
o scurta va.can� tmpreuna cu
sotia sa, Mamie, tn stapunea
White Sulphur Springs, din
statui Virginia de Vest. Dc­
plasarile sale nu fusesera date
pre­
Enigma, ntaJina uerman4 de codif•­
matiei fi spionajului na.Nt
publicitapi, iar .la sosirea Ia
Lcndra se pusese in functiune
un ermetic dispozitiv de secu­
ritate. Cine Eisenhower a
ajuns la destinat;ie, norocul a
facut ca o ceata londoneza,
densa �i verzulie (�-numita
,supa de mazire"), sa-i asi-
• Supreme Headquarters, Allied
Expeditionary Force.
I caruerul general al lui Eisen­
hower era Ia Alger. El a plecat de
Ia Marrakech (Maroc) Ia t iaouan.:
1944 cu avlonul, via Azore, Canada.
\Vashlngton, unde a sosU. Ia tncc"u­
tul zllcl urmlitoare .
•
 •
gure un plus de siguranfi. A
fost nevoie ca C:loi oameni s1
mE'arga tnaintea m�nii lui,
c1ar ptna �i ace�ia s-au pierdut
in CE"a� pe distanta dintre ri­
gola, automobil � intrarea cla­
dirii din Grosvenor Square,
nr. 20'.
Eisenhower se tntorcea la
vechiul slu cartier general, pe
care tl folosise tn vara anului
1942. �tiau ci el se af1l ac::olo
oumai vtrfurile ierarhiei gu­
vernamentale fi militare di n
Marea Britanie. A mai trecut
aproape o slptlmJni plni ce
�irea s-a flcut publica•. Dar,
de tndati ce Ike a sosit tn ca­
pitala de pe Tamisa, un spion
german, opednd sub numele
de Tate, a reufit si comunice
prin radio legaturii sale de
Ia Hamburg ci la Londra noul
• Platetl tn centrul Londrel. unde
le dldlrea Ambaaadel S.U.A.
1111
latr-un lmobll ncln, cum lndld. $1 o
placl de bronz. a rost cartlerul
ccnenJ al lui El.senbower. Cores­
pondentll de rlzbol au pus In cLrcu­
laUc, ca porecll a loculul, denumlrea
,.£iseDbowerplat.z
...
• Un comunlcat. conruz deapre
"uumarea tunctlel.. a tost publlcat tn
sear& de t 6 lanuarte. deoarece Mar­
aball dorea al augere -e cl E lsen­
z •
hower &-ar tt atlat In Marea Brttanle
de clt.eva zlle ( TM Pa.pera of...,
...ol. 3, pp. t 66t- t 662).
llarralcech, 1143. Un ChurchfU eon1la.lea�t. dupil UM dintre numeroa.ule aa.le
J)11eumonli, In mijlocul unut grup de ofileri au�ori engteri fi a.mericani, fntrt
care fi generalul D.D. Eiaenhowr ((n attnga. imaginii)
oomandant suprem 'i-a luat britanice. Sir Jobn Master­
misiunea tn primve. ·Era o man, fost universitar �i mare
izbtnda de prima .c� tn ma.- amator de cricket, �f a1 BI-A
terie de spionaj. .-
tn timpul rizboiului, ti evalu­
ase p6 fiecare dintre ei. Daca
Masterman aprecia ci, din-
81-A intala Abwehrul tr-un motiv sau altul, omul nu
corespunde, acesta era fie exe­
Tate primise informatii de cutat, fie trimis tn !nchisoare.
la generalul Stewart Menzies, Ceilalti erau ,determinap",
�ful Serviciultli secret bri­ adica transformati tn agenp
tanic'. Ctteva zile mai ttrziu, dubli. Ei continuau si rapor­
·
acel�i Menzies ti explica lui teze prin radio Abwehrului,
Eisenhower prin ce mijloace dar numai sub supravegherea
a aflat Abwehrul, oficina de nemijlocita a agenplor de con­
spionaj a Marelui Stat Major trot, lucritori ai BI-A. Ches­
german·, despre sosirea � noua tionarele primite de spioni
sa funcp.e d� comandi, tn vreme de la Berlin, tmpreuni cu me­
ce britanicii � americanii nu sajele interceptate de Ult1'a•
avusesera acces Ia informatie. furnizau un feedback? �i o
Nevenindu-i sa-�i creada ure­ verificare permanenti a bunei
chilor, Ike asculta totu�i pre­ functioniri a Sistemului mis­
zentarea lui Menzies asupra tificare. Dupi cum afirma mai
activitltii Secpei de control ttrziu Masterman, ,pe parcursul
Londra' � a funcponarilor celei mai man p irp a raz­
Sistemului mistificarel. boiului, noi n-am ficut mai
mult dedt exercitii de mis­
Sectiunea BI-A, sucursala
de contraspionaj a MI-5, agen­ ti.ficare pe scara larga, cu
pa britanici pentru securita­ aJutorul agenplor dubli : prin
intermediul sistemului de
tea interna, !i id.,entificase pe
top spionii germani din insulele agenti dubli, am maneviat tn
mod activ �i am controlat
sistemul german de spionaj
$etul MI-6 Secret Intelll­
aau
din tara noastra".
gence Service (S.I.S.).
' London Controllog St.atlon. Tate, care nu era dedt unul
• Double--Crosa System.
din cei peste o duzini de agenti
dubli aflati sub controlul lui
Masterman, reprezenta un
exemplu destul de tipic. Par�u­
tat tn septembrie 1940, fusese
capturat aproape imediat, ce­
d� Ia interogatoriu fi se tn­
volse s1 lucreze pentru brita­
nici (altemativa era plutonul
de executie). El a transmis �
primit mesaje citre � de Ia
Hamburg, din octombrie 1940
ptni tn mai 1945, clnd alia�ii
au cucerit or�ul de pe Elba.
Abwehrul i-a trimis sume mari
de bani (cerea el mereu mai
mulp) fi i-a acordat Crucea
de fier, clasele I fi II. Intra
timp, Tate s-a integrat tn
rtndurile populapei britanice,
• Doul lucdrl de o excep�looalll
valoare pentru cronica marll confla­
gra\U, ap!rute toarte recent to exce-­
rcnte , verslunl romAnestl. la Edltura
polltlcl. Un r42boi ultra.$ecret de
R.V. 1onea (vezl Maqa.rin istoric.
nr. 7-8/t98t, precum �I scrlsoarea
savantuJul britanlc t:n Maqa.zin is­
tone, nr. 4/t9
Temua.rul de
w �I I " 8J)U11Ct&
. Stevenson (vczl
Lumea., or. 27·52/1980, 1-t 3/t 981)
con�ln revelatorll mkt.urll �� anaJI­
ze deapre lstorla alstemulul Ultra..
' Con�xlune lnversl ln alatcmetu
Clbernetice.
53
I ucrtnd ca fotoreporter la un
ziar �i reu�i nd chiar sa-�i
tn•aca numele pe listele elec­
torale, ceea ce i-ar fi dat pri­
lejul sa voteze, to 1945. pro
sau contra lui Churchill . Dar
Masterman nu i-a permis sa-�i
exercite acest drept.
Menzies i-a spus lui Ike ca,
chiar din clipa to care luase
fiinta Sistemul mistificare, bri­
tanicii hotarisera sa-l orienteze
exclusiv spre momentul ctnd
aliapi vor reveni to Franta. In
zilele tntunecate ale anului
1940, �ntrolul asupra spio­
nilor germani �
sistemul Ultra
au reprezentat doua dintre
cele mai pretioase atuuri ale
britanicilor. $i ei nu aveau de­
loc intenpa sa le iroseasca in
obtinerea onor avantaje de
moment. Facind dovada unei
exceptionale rabdari, englezii
nu folosisera spionii pentru
a.-i induce tn eroare pe ger­
mani, controlind doar infor­
mapile ce le erau ttansmise
acestora. Fapt �i mai impresio­
nant: BI-A a riscat sa fumi­
zeze informapi autentice Air
w<'hrului, prin intermediul spio­
nilor, informatii care numai
pc aceasta cale ar fi putut
parveni inamicului. Elabora­
rea � coordonarea acoperirii
strategice �i a schemelor de
intoxicarc intrau tn sarcina
Scctiei de control Londra{LCS),
sucursala a Statului major
comun de planificare {a �fi­
lor de Stat major britanici).
Ea lua hotarlrile asupra con­
tinutului informatillor ce ur­
mau sa fie livrate germanilor.
Jocul era comp lex. lnfor­
matiile pe care britanicii le
dadeau germanilor pri_n agenpi
dcturn�ti trebuiau sa fie au­
tentice, noi �
interesante, tnsa
fie relativ lipsite de impor­
tanta. fie contintnd lucruri
pe care germanii tot le-ar . fi
aflat, tntr-un fel sau altul.
Ideea era ca, tn ochii germa.­
nilor, ag<'ntii sa devina demni
de incn.dcre �i valoro�i, ast­
fel tncit, la momentul suprem,
zi ua debarcarii, ei sa poata
fi folositi pentru a-1 i�la pe
inamic, faclndu-1 sa creada ca
atacul are loc altundGva declt
unde era stabilit. Dupa cum
a scris Masterman, in 1972,
in cartea sa The Double-Cross
Syste m : .. M-am �teptat tn­
totdeauna. ca. la un moment
dat, toti agentii sa fie demas-
54
cap, tn cursul tnlaptuirii marii
intoxidri, iar aceasti singura
serioasa lovitura sa ra5pla­
teasca, de multe ori, toate efor­
turile noa.c;tre din anii anteriori
�i. tn ace� timp, sa puna
capit activitapi noastre".
Agenp dubli �
chiar agenp
tripli existA de ctnd existi
razboaie, dar nu se mai tn­
ttmplase niciodata sa fie de­
tumap top spionii aflap tn­
tr-o anume tara. Ike a ztm­
bit ctnd Menzies i-a schitat
clteva dintre posibilitaple de
intoxicare �a tncuviintat din
cap ctnd interlocutorul sau
i-a explicat ca �
misurile de
hipersecuritate care tnvalui­
sera deplasirile sale tn ulti­
mele doua saptamtni, �
me­
sajul lui Tate catre agentul
sau de control din Hamburg,
cu privire la numirea lui Ike
tn funcpa de comandant su­
prem, � sosirea sa la Londra
faceau parte integranta, de�i
minora, tot din acest plan.
Masterman dorea ca Berlinul
sa creada ca Tate este tn con­
tact cu persoane avtnd func­
�ii tnalte chiar tn Comandamen­
tul suprem interaliat. Aparipa
lui Eisenhower la Londra -
�tirea furnizata Ia Hamburg -
era exact genul de informape
pe care le plicea britanicilor
sa-l dea germanilor. 0 �tire
incitanta - pe Tate (ca �i pe
agentul sau de control) u ri­
dica tn ochii superiorilo.r. ger­
manilor le dadea un .,os de
ros" - dar, care, de fapt, nu
prezenta nici o valoare reali,
din punct de vedere militar.
$ansa lui Ike
A� ca, atunci clnd Eisen­
hower �i-a preluat postul, el a
primit nu numai ajutorul ar-
matei, flotei �i aviapei mili­
tare britanic!, ci �i �nsa de
a-i folosi pe to�i spionii ger­
mani din Marea Britanie.
Problema era cum sa uzeze
de acest atu nepretwt, pentru
•
a-i t�ela pe germani.
tnainte de a-�i rispunde
aceasta tntrebare, aliapi tre­
buiau sa hotarasca unde, clnd
�i cu ce eLective urmeazi sa
deQe.rce, ce alte mijloace de
intoxicare �
a·i au la dispozi­
pe �i cum pot fi ele utilizate.
tntregul plan trebuia sa fie '
coerent, unitar �i tn acel�
timp credibil. Aliapi nu spe­
rau sa-i convinga pe germani
ca asaltul nu va avea loc tn
1944 toata lumea �ia ca
-
� va fi - sau ca- debarcarea
se va produce prea departe
de locul stabilit, deoarece ser­
viciilor de informapi germane
le era relativ u�r sa calculeze
distanta maxima. Ia care se
putea asigura acoperirea ae­
riana cu aparate de vtnitoare
�i sa defineasci astfel limitele
unor posibile locuri de inva­
zie. t n plus, germanii aveau·
bun-sim� militar. Dintr-o mie
de motive, ei �tiau ca un atac
nu poate surveni dectt undeva,
tntre peninsula Cotentin �i
Dunkerque.
Ike alesese de mult Norman­
dia ca loc de debarcare. Inca
tn anul 1942, tnainte de a se
fi luat hotirtrea de a invada
nordul Africii, el tncepuse sa
planuiasca, pentru 1943, un
atac peste Canalul Mtnecii.
La acea vreme, optase pentru
Normandia, ca pnti, din mai
multe considerente - proximi­
tatea portului Cherbourg pen­
tru operatii de descircare, tn­
gustimea peninsulci Cotentin,
natura terenului �
accesul la
re�eaua principali de drumuri
prin Caen. Factorul de greu­
tate tl constituia tnsa' surpri­
za. Dar Pas de Calais oferea
�i mai multe avantaje decit
Normanrlia. Parea o pnti evi­
denta : aproape de Anvers, eel
mai bun port a1 Europei, mai
aproape de Germania �i de
bazele de plecare din Marea
Britanie, terenul de dincolo
de tarm era bun_ Tocmai pen­
•
tru ca era atit de evidenti,
germanii aveau tnsa aici eel
mai puternic dispozitiv de
aparare . Aspect care elimina
Pas de Calais ca pnti posibila,
tn ceea ce t1 privea pe Ike.
Decizia lui a ramas tn vigoare,
atunci ctnd a preluat din nou
comanda operatiei de fortare
a Canalului Mlnecii, tn ianua.­
rie 1944.
Scopul operapei 'Overlord
Dar era ca fortele aliate sa atingi
la tarmul �i sa ramina acolo. tnsa
navele de debarcare, mereu
indisponibile - fiind necesare
pe tea.tTele de razboi din Paci­
fic �i Atlantic - erau suficien-
(Continuare tn p. 58)
 ,.1 n anul 1 856, ctnd Ia conducerea Tlrll
Romlnettl era calmacam Alexandru
Dlmltrle Ghlca, foatul domnitor dlntre 1 834 ti
1 842, ne-a vizltat tara fl, tn special, Bucurettfi,
soclallstul mic-burgl\ez german ferdinand Las­
salle. Niacut lntr-o famllle de neguatorl bo­
gatl, Ia 1 1 aprllle 1 825, Ia Brealau, f. Lasaalle
fl-a ficut prlmele atudll tn oraful natal, apol
a urmat dreptul, ftlozofia fl fllologla Ia Univer­
sltatea din Berlin, unde a fost profund influ­
enfat de filozofla lui Hegel.
loci de ttnlr a-a apropiat de Marx, fflnd re­
dactor Ia Noua Gazetl Rhenana a acestula.
Pentru actlvltatea lui, care n u convenea gu­
vernantUor de atuncl, I s-au intentat mal multe
procese. In tlmpul revolu11ef din 1 848, Lassalle
a partlclpat Ia mlfcarea revolujfonarl de Ia
Diisaeldorf, cfl.emlnd poporul Ia rezlstentl
armatl, ceea ce 1-a adus o condamnare de tase
luni inctdaoare. In anll urmitorf, s-a consacrat
studlllor fllozoflce (La Philosophie d'Heraclite
l'Obscur), 1 858, fl, tn ac�lati timp, a exaltat unl­
tatea germani (La Guerre d'Italie et la mis­
sion de Ia Prusse), 1 859, punindu-fi marl
sperante In vlltoruf cancelar Bis marck. In
polftl d , a fost radical, adoptind ldelle filozo­
fulul Hegel. El concepea procesul fstoric in
mod s ublectlvfst, c a rezultat at acfiunll unor
personalltltl de seaml, a eroilor.
Lassalle a avut un rol important in crearea
prlmef organfzatU muncltoreftl centraJfzate,
Unlunea generali a muncltorilor germani
55
(1863·1875), clrela 1-a lmprlmat tnsl o orl­
entare oportunlstl. Teorla sa, lassalleanlsmul,
a provocat dlsenslunl fl fOVilell in dndurlle
c:lasel muncltoare. Acest curent s ustlnea ldeea
renuntJrll Ia lupU de clasl revolutlonari,
muncltorll urmlrlnd sl reallzeze ellberarea
lor prln tranalormarea atatulul (conslderat
uu orpnlam ueutru, sltuat deasupra claselot)
Jntr-an ,stat popular llber".
Karl Marx in Critica pr ogramului de Ia
Gotha fl V.I. Lenin in Statui �i revolutia
au erltlc:at conuffllle teoretfce fl polltlce ale
lui Laasalle. Peptru cultura fl calltlflle luJ,
1-au apreelat Humboldt, Heine fl Bls marck.
In 1845, dod se ana Ia Paris, omul politic
prmau 1-a cunoseut pe poetul Heine, care D
recomanda utfel unul cunosc:ut: ,Prletenul
meu (LassaDe avea pe atuncl numal 2 0 ani]
are o lntelfgenfl remarcablll fl o pitrundere
cum n-am mal intnnlt pinl acu m ; mal are o
putere de muncl fl o e xpunere clari, care mi
pun in ulmlre". Din cele cltlte fl auzlte, c.
Dobrogeanu-Gberea spunea despre Lassalle
ci era ,;linir frumos, elocvent, atrlge a lnlmlle
tuturo r ; lermeca Iemeiie fl aprlndea multi­
mile".
Ferdinand Lasaalle a decedat in Elvetla, Ia
31 august 1 864, Ia qumal trel zlle dupi te fu­
sese grav rlnlt in duelul cu romlnul loan
(Jancu) Racovltlt pentru Elena van Donnln g2,
pe care o Iabeau amindof. ,Printul" Racovftl,
cum tl pllcea sl se fntltuleze, s-a chltorlt cu
Elena, dar, lmbolnlvlndu-se grav, a decedat
dupl numal clteva lunl, vreme in care ,Elena
1-a lost mal mult sorl de carJtate decit Sotfe",
scrle Dobrogeanu- Gilerea.

C. i acum. dupl aceastl
ti/ scurta prezentare a lui
Ferdinand Ias�alle, stins din
viat:a Ia num,ai 39 ani, sa ne
tntoarcem 1a anul 1856, ctnd
tinir, entuziast � tncrezator
tn puterile p calita�ile sale
oratorice, a facut 0 calatorie
tn �rile din rasaritul Europei.
Dupl ce a vizitat Transilvania,
Lassalle a trecut � tn Muntenia,
dar Ia Bucure� teoriUe lui
n-au prins deloc � a trebuit sa
se tntoarca tn tara sa. caa­
toria aceasta a fost o excursie
frumoasa, tn care s-a distrat
�i a vazut locuri interesante
fn Bucure�. despre care �i-a
flcut tnse mnlri publicate mai
ttrziu, dupl moartea lui, Jn­
tr-un ziac din Germania. No­
tele sale au fost reproduse Ia
noi tn tara Jn limba germana,
tn 1925, ctt �i tn traducere,
semnata de Lucia Bogdan­
Seichter. tn 1926. tn lsloria
t'om8nilor prin cdl4tori, N.
Iorga s-a ocupat pe larg de tn­
semnarile omului politic ger­
man.
Plimbtndu-se cu tri.sura prin
Bucure�. Lassalle constata
in tot ce vede un contrast
izbitor : ,,Eu poate ca nu am
vazut nici un or� de un carac-
•loan Racxrrlll (1830-1865). llctnd
parte din ramu� moldoveoeasc.l care
a dat m.aJ multi domol Holdovel $1
Munteolel In epoca FanartotUor, era
Datele mat mle al lui Nlcolae Raco­
np (1838-189•>. cu care a studlat
Ia Berlln ,oJ care avea sl tie minlstru
de culte In cablnetul loan GhJca. de­
mlslonat tn marUe 1871. loan Ra·
COVill a JQUrit ln ltalla. Ia Bologna,
fl a roat tnmormtotat Ia N_lsa.
1 Elena, fUca lui van Donning, con­
allier 11\tl.m al lui :HaximUlan. regele
Bavarlet, apol ambasador la Geneva
aJ guvcrnuluf banrez. Ea a rost lmor­
talizatl de marele sculptor l.B. car.
JM!aux (t 827-t 875), tn grupul statuar
.. Geolul domulul"", atlat Ia Opera mare
din Parts.
ter � de ciudat � surprinza­
tor... Palate peste palate, fie­
care cu un rtnd [etaj), lunga­
rete, con�intnd Jncaperi foarte
vaste, cladite Jn cele mai di­
ferite stiluri, parte din . ele
cu mutt gust � bogate, unele
de o arhitectura � podoabl
foarte umflate, fiecare Jnsa cu
mari cu�i tmP.r ejmuite tn fat!
� pe laturi. Insa chiar linga
aceste palate � adesea apar­
tintnd lor, se glsesc cele mai
murdare fi proaste garduri,
gramezi de Rietrif fi gropi cu
moloz etc.. . In nici un Joe ca­
sele nu formeaza o linie dreap­
ta: una e tnainte, cealalta e
tnapoi ctadita, iar unele pe o
latura, Bucure�iul tntreg, Jn
felul acesta, nu e un complex
de strazi drepte, ci ca un ghem
de piete mici, Jmpleticite, prin
care nici firul Ariadnei nu
ti-ar putea servi ca orientare...
tn Bucure�i se gasesc tn
toate pl�ile, ltnga splendide
palate lntinse, ale boierilor
mari, cele mai murdare. .. co­
Jibe, gata sa se dartme tn fie­
care zi, iar�i intr-un contrast
uimitor cu gradini de o splen­
doare, care se afla pretutin­
deni la spatele palatelor bOie­
re�i". Doamna Slatineanu i-a
s p us ca in curtea ei ,poate
sa manevreze un regiment".
Fapt foarte adevarat, care se
poate vedea �i astazi Ia fostele
case boiere�i ale generalului
George Manu, Filip Len� fi
Cesianu de pe Podul Mogo­
�aiei (Calea Victoriei), care
au gradini de ctteva mii de
metri patrati.
Despre casa tn care locu­
ie� cons�.austriac, Lassalle
spune ca �ste tnaltl de opt
picioare �i e construita la par-
ter din caramida, dar partea
de sus este din lemn, care e
,tencuita, ca �i ctnd ar fi din
piatra".
F erdinand I.assalle a lo­
cuit tn ,Hotel de Lon­
.dres", situat pe Podul Thgului
de Afara (Calea Mo�ilor, nr.
76). Era o constru ctie ,foarte
somptuoasa, cladit a din pia­
tra, cu o fatada lunga, ele­
ganta". Mtncarea servitl d la
carle era buna, ca �i Ia , Hotel
de France", al carui p r
op!'ietar
era un francez. ,Pe-�i dTn cei
mai buni, foarte bune legume,
prajituri s.plendide �i un vin
vechi de a1ci, cu patruzeci de
creifari (ocaua]. Un vin pe
care proprietarul 1-ar putea
vinde, tn buna voie, ca vin
de Burgundia". Deci, d"upa
parerea lui, �i pe buna drep­
tate, vinurile noastre erau
bune �i ieftine.
Pravaliile marilor negustori
de pe str. Lipscani �i de pe
alte strizi principale au ,mo­
bila cu catifea ro�ie, splendida
�i seara stnt luminate feeric
de mai multe lampi", dar tn
preajma aceStora, ,care stra­
lucesc de lux parizian � i care
stnt cu inscriptii [firme] fran­
tuze�i", stnt multe pravalii
,darapanate �i murd�re". Era
�i firesc, fiindca urmele nefaste
ale napraznicului incendiu din
martie 1847 nu se ci<;atrizasera
dectt tn parte ptna la ace a dati,
1856.
Venind de la Giurgiu Ia
Bucure�i, Lassalle spune c1
a trecut numai prin ctmpie,
care are un pamtnt roditor,
dar lipsit de un drum bun de
legatura tntre cele doua or•.
Cu toate acestea, tn tarl

56
 •

..g3.se�ti rezultatele cele mat
noi �i mai tnaintate ale cul­
turii moderne, fara sa ai ni­
mic premergator acelor re�ul­
mai ieftina. tn ceea ce pri­
ve� trasurile, Buc•re�ul ne
este deci superior. mua".
G radinile
•
e • de frumoasa ca Ci�migiul,
dar molt mai frumoasa dectt
oricare de la noi". Gradina
Tivoli, minunat iluminata � tn

tate' . Deci nu gase�ti drumuri publice sint nu­ seara respectiva avtnd � foe
bune, dar gase�ti fir telegra­ meroase. Lassa
lle nu cu­ bengal, are un Ca.ji chanlant
fic care leaga Bucure�ii cu
Viena �i cu Constantinopo1ul.
noa�te ,alt or�. afara de Paris, foarte bun, unde a vazut � 0
pe care sa-l putem compara tn
I se pare foarte curios ca nimeni piesa de teatru. ,Toate aces­
privinta aceasta cu Bucure�
nu s-a gtndi t pina Ja acea data tii... Despre gradi� Ci�giu, tea, fn toate privi n�le, imita
Ja construirea unei cai ferate aflata tn mijlocul or�ului, cafenelele .din Champs Elysees·
tntTe Giurgiu �i Bucure�. tn
legatura cu linia Dunarii. Tara
ar deveni astfel accesibila co­
mertului mondiaJ �i. tn 10-
15 ani, comunicarea cu Bucu­
re�ii ar fi de 20 ori mai mare,
,capitalul s-ar tntrei, pamintul
ar fi toea o data � de scump" 1

iar caJea ferata s-ar face u�r,

deoarece distanta dintTe cele
doua or� este relativ mica,
terenul de expropriat n-ar
costa prea multi bani, iar
,transportul materialelor pe
Dunare ar fi foarte ieftin".
lntorctndu-se Ia descrierea
Bt.fcure�ilor1 Lassalle spune ca
pe strazile principale se pot
vedea ,echipaje din cele mai
elegante, cu vizitii �i servitori
tn livrele splendide1 de culori
foarte strigatoare �i mai ales
ro�ii ca focul. Printre ace�ia1
grabindu-se pe jos, populatia, Plimbare cu aania � $oleo, pe lo 1851 t
unii tn haine din Apus, altii
romAni bogati (boierii] cu fru­ ln P. 55: Ttotnd Notional din B�i. OfO cum or4to tl fn mmaeo f4-
ldtoriri lui lA:Jseolle
mosul bini� [baina boiereasca),
iar attii. tarani... cu caciuli
negre pe cap". Arnautii de Ia care nu cu multi ani tn urma Chiar �i mobilierul, lumina tn
casele boiere�i stnt fearte ele­ era o balta mocirloasa. cu gradina Warenberg stnt imi­
ganti: poarta fes ro�u pe cap, vegetatie paduroasa � plina pe
jachete cu broderii aurite, iar margini de gunoaiele aroncate tapa tn toate a gradinilor pa.­
Ia bracinar au pistoale !Ji cu­ de locata.rii vecini1 astazi ,
- riziene � nu e chiar � de
tite mari, cu plasele stralu­ spune LassaJle - este o gra� rea".
citoare. Cocoanele au rochii dina mare �i cea mai adm.ira­ ln legatur:a cu gr3dinile � cu
,de model parizian". .. $i co­
coanele boierilor �i femeile de bila, cuprinzlnd lacuri curate, alte aspecte ale or�ului, Las­
rind stnt mai toate frumoase �i livezi frumoase, minunate aJei, salle spune ca, tn general, rit­
chiar poporul eel mai de rind salcii pltngatoare � diferit;i mul de dezvolta.re aici este
se distinge prin trasaturife alti pomi, trei catenele �i un foarte rapid �i in toate direc­
fetei nobile, fine, care dovedesc
cobortrea de la romani". restaurant. Ea tntrece cu mult pile. , $i ce mai dezvoltare are
Trasurile, trase de cai mi­ tot ceea ce ar putea oferi sa ia in ,viitor tara aceasta!"
nunati, slnt foarte elegante, Germania". ,Lumea mare" � Pe el � pe prietenul sau
,cam Ia fel cu �-numitele ,,lumea mica" vin in numar Friedland, proprietarul Jnsti­
•
Victoriachaises ale noastre, oar mare tn fiecare dupa-amiaza tutului de gaz aerian din Praga.
:
nu stnt dro� ca Ia noi".
l Acestea de aici sint pe arcuri, sa asculte muzica militara care cu care se vede ci a vizitat ora­
I. au scaunele imbricate cu ca­ intr-o zi e romaneasca, tn alta �ul, i-au uimit noua �i ma.siva
I tifea ro�ie, iar Ia picioare se austriaca, iar tn cealalta tur­ construcpe a Teatrului Na­
afla covoare frum.oase. Bir­ ceasca. tional �i $<>seaua Kiseleff. ,La
jele din Bucure�i stnt minu­
nate, iar ,tTasurile noastre par, 1n afara de gradina Ci�mi­ teatru am vazut o piesa ro­
I pe ltnga acesteal ca un carut giu, calatorul german a vizitat maneasci �. cu toate ca nu am
•
de tara" ; au un tarif de 40 gradina Warenberg, iluminata. tnteles 1imba, cu toate acestea
e creitari pe ora, deci ,mult mai splendid, unde a ascultat doua nu ne-au scapat din vedere
.. . ieftine ca la noi". ,Adevarat muzici militare, una austriaca excelenta, finetea � rotunjirca.
e ca �i hrana cailor e aici mult � alta turceasca. , Gradina nu jocului. Splendoarea -sa.lei tusa.

57

� splendoarea costumelor in­
tree ce poti vedea in teatrele
germane afara de Opera din
Berlin. Dresda �i
or� nu se pot
Foaerul tnsa tntrece chiar cu
mult pe acel a1 Operei din Ber­
lin". ln pauza spectacolului au
mincat ,o farfurie de fructe
zaharisite" care
I 0 sa le ramina
de neuitat, prin caJitatea lor
exceptionala, cum
tntUnit niciieri, prin tirile pe
unde au umhlat pina la acea
data.
Pe �seaua Kiselefi, ,splen­
dida". foarte curata
tn fiecare zi. cu pare verde pc
aml.ele laturi, tn dupa-amiaza
zilelor frumoase, familiile boic­
re�i se plimba tn trasuri ele­
gante, tn timp ce muzica mi­
Jitara ctnta fara tntreropere.
I se povestise ci
nata, dar el, care le vazuse pe
cele de la Paris,
'ptna ctnd n-a vizitat-o
a ramas uimit. ,Defilau eel
putin patru sute de trisuri.
$i tntre ele, ce stralucitoare
echipaje I $i arnaup in aur I $i
costumele grecilor I[ ?]
cbeii tn ro�u. cu bat bi albe
ptna Ia briu! $i cocoanele, co­
coanele. cocoanele! Frescbeta
[prospepmea] toaletelor, ua.-
saturile nobile ale
care tenul palid le lacea
intcresante l}i mai doritoare".
Pupni cilatori
spus critic fi obieaiv
multumit, compartnd cu sta.­
rea lucrurilor din tara lor. $i
mai cu seam! pupni au vor­
bit, ca Lassalle, despre frumu­
setea oamenilor, ca
minunatele noastre
,superioare celor din Germania
¢ asemanitoare cu cele din
Paris", despre ,splendida" �­
sea J{iseleff. Lassalle este ace-
, la, printre multi alp calitori
straini, care a prevazut
viitor frumos �i rapid al tarii
noastre, din toate punctcle de
vedere. $i nu s-a tn�lat I
58
-
OVERLORD: CAPITOLUL CI$TIGATORII
multe alte
· SECRET CONCURSULUI
asemana. (Ut'mat'e din p. 54)
(U1',.a1'e din p. 22)
te pentru traversarea tn Fran­
6. I OAN BEMBE, .Arad
ta a numai cinci divizii, tn e. JULIAN IUOA, Constanta
ziua invaziei. De asemenea, 7. CIPRIAN JLIESCU, Footanl
capacitatea de sustinere in 8. NONUT TOMU'fA, SJblu
t. ARON OLAR, Cluj-Napoca
continuare a transporturilor 10. JON STATE, Brato9
era dureros de limitata. 11. VALENTIN RARINCA, Foc,anl
Pentru a atinge tarmul, Ike 12. JON BLAOA, Alud
11. GHEORGHE MICULESCU,
n-au mai trebuia neaparat sa-i paca­ Caranae-..
leasci pc germani, sa-i faca 14. MIHAl MmCEA, Tll rda
16. ELENA OABRIEI.A OIRIOABA.,
sa creada ca va debarca oriun­
com. Brottenl, Jad. Mebedln�
de in alta parte, nu tn Norman­ 11. MIHAl STEPAN, Bacurettl
dia; pentru a-�i mentine pozi­ 17. GHEORGHE Nl'fU, Cralova
tiile pe coasta, el urma sa-i 18. VJRGILIU MANDACHE, eom.
Olodeanu·SIIIftea, Jud. Budu
im;ele pe nemp ca Overlorrl Itt. ILIE STANCA, BratoY
� stropita este o operape de disimulare. �ft. ION NEAGOE, Qua VIII, Jud.
Altfel, germanii ar fi putut Mebe41n$1
� 1 . GHEORGHE TEODORESCU,
conta pe superioritatea lor de com. Morlrettl, Jud. .Arr�
aproape 10 la 1 in trupc �i 2:!. NICOLA£ 'l'RAIAN
Oltenl�, Jud. Clllr..l.
MANOLE,
blindate, aflate in Franta. :;; i 23. AN GHEL SAJDUC, Tll leea
ar fi pus la punct un contra­ 24. DORIAN N.18TASE, 'nl"frovltfe
atac de asemenea propoqii, 16. FLORENTINA I"OPA, F�tt
te. JOAN IIOTIOC, T11nla
tncit sa-i azvtrle pe aliati ina­ 17. ELENA AV.ASILC.U, 1..1
poi tn mare, de unde venisera. 18. lUCOL.AE II. IONESCU, aat
e mmu­
Aviapa ti putea pne pe ger­ Mlpra, com. Titale,tl, jll.. 01&
rnani departe de Normandia, lt. TRAJAN BIRA.U, DreM&a-Tunna
Senrln
n-a crezut aruncind tn aer poduri �i in­ 10. NICOLETA LEU, eat. z•rap1J,
com.
� atunci stalatii feroviare, dar singure Crltclor,
11. ANCA RO$CA, Bacia
Jud. JlUDecloara
avioanele aliate nu erau tn II. EUGEN MBRA, eem. lltiDe,tl,
stare sa imobilizeze diviziile Jud. Hu
germane de blindate. Numai II. ADRIANret
�ERBANESCU, Bun•
o aqiune reu�ita de intoxicaTe el
re
M. Q EO ROBE !C. ARNAl TU,
ar fi putut realiza asta. Brilla
Pas de Calais reprezenta op­ 16. VLADJSL.AV SJLJVINSCHJ, eom.
$i la­ Perl" Sectoral �lcol lllov
tiunea evidenta ca obiectiv II. VASD.E 4. ENUICA, eem. 8uea
fals, pentru disimularea Nor­ Romlni, Ja.. ea....-Senrla
mandiei, deoarece germanii tn­ 17. NICOLAE SIIIJNIUC, eom. Cbltlla,
Sectenal .Arrteol llln
clinau deja sa creada ca acesta 18. AURELIAN l'ETRESCU, 1..1
va fi locul de debarcare. Sar MAROABETA. PER.ARU, Bun-
•
lt.
·
fetei, pe
cina era de a le tntlri aceasta
parere, de a o consolida, de
40. ��
ILE FRENKEL, Bala llan
fl. ORIOORE POP, Zaliu J.
� mai a o osifica, ptna ce ea va de­ 41. AURELIA N.
8'1'.\NIC , com.
veni o dogma attt P.:Cntru Hit­ AlmiJ, Jad. DoiJ
41. DAN·MIRCEA GHEORGHE lU·
ler, ctt �i pentru lnaltul co­ COLAO, JhacU'ef&l
straini au mandament al Webrmacbtului. 44. FLORIAN TOGAN, Tlrp 11.....
ce nu i-a cuvtot lotroductlv fl ootele 4;;, OEOBOET.A FA.BII.AZON, a.ftl-
l'f'ftl
aerlalulul 46. .\IIUAIL R.ADU, Bucu.... l
Eu1en PREDA "'. STERE I. Rl.DUC.AN, Fiurel
Verslunea romlneas�l
Ser&lu CEL AC
Jd. Dlm 8t\:&:
4�t. KMIL 8T.ANCU, eom. D�Hua,
49. l::LEN.A POC A, . Vaalul
60. IOUND
-
TE.A, .AlN IIIII... �
� despre Armate fantoml, - comunl·
gridini,
catU radio false, splonl dubll­
un slngur scop: infelarea con­
dueerll celul de-al Ill-lea
Reich asupra momentulul fl lo­
culul declanprJI Overlord. In
numlrul urmltor al revistei,
contlnuarea serialulul Spionii
1 ui Ike. Capltolele: orve­
un gia sau Normandia?; HitJer
� lnghite� momeala; Patton
cauta w.tblicitate; 200
ra­
poarte pentru o frau.
(
 •

VERSAILLES : DACA OCiliNZILE •

AR PUTEA VORBI • .•
•

ANDR� CASTELOT

De-a lungul seeolelor, Versalllesul s-a lmpll­
eat in marlle evenlmente ale vlefll polltlce a
Franfel fl in numeroase evenlmente lnterna­
tlonale. Aiel s-au semnat trel tratate tntre
Franta fl Austria (to 1 756, 1757 fl 1 759);
aiel s-a tnchelat tratatul care punea caplt rlz­
bolulul dlntre eolonllle amerlcane fl metro­
pola englezi in 1 �831, AngiJa reeunoscind
lndependenfa Statelor Unite. In seara de 2
septembrle 1983, cu ocazla bleentenarulul
tratatutut, Ia Versailles a avut Joe un spectacot­
evocare lstorlel, de mare succes, lntltutat
Versaillesul � independenta Statelor Unite.
Tot Ia VenaiUes s-au reunJt, pentru prima
oarl, Stlrlle generate (adunlrlle generate ale
naflunJl), Ia 5 mal 1 789, tn ajunul Revoluflel
franceze; aiel s-au votat Jeglle constltuflonale
din 1875, care au stat Ia baza celel de-a' trela
.Republlcl (1870- 1 940); fl tot aiel, in Sala
ogllnzllor, s-a semnat, Ia 28 lunle 1919, trata­
tul intre Franfa, allafll sit fl Oermanla in­
vlnd, tratat care eonsflnfea noul raport de
forte de Ia sftrtltul prlmel conflagrafll mondlale.
Ptnl tn t 953, palatul de Ia Versailles a rlmas
gazda congreselor desflturate pentru alege­
rlle Ia pretedlnfla celel de-a IV-a Republlcl
franceze. Tot in decorul de Ia Versailles, al
lstorlcuJul palat at Regelul Soare, a avut Joe,
in lunle t 982, a opta tntilnlre, Ia nlvel tnalt,
a felllor de stat fl de guvern din prlncl p alele
state occidentale lndustrlallzate - ,tntru­
nlrea celor f&pte" (,,clubul bogafllor"), care a u
dlalogat asupra dosarelor economtce ale pre­
zentulul.
Cunoscutul lstorlc francez Andre Castelot,
care a mal semnat in paglnlle revlstel noastre2,
crelonead, tn cartea sa Au fil de l'histoire ,
aplrutl Ia Paris, in 1 981, un portret at pala­
tulul de Ia Versailles, insufletindu-1 prln pre­
zenfa citorva personalltltl care 1-au strlbi­
tut celebrele silt. Reprociucem din lucrarea
amlntltl acest fragment, cu subtltlurUe Maga­
zinului istoric.
F.D.

Cum, s-a nascut Versailles­
ul ? ,Actul de n�re" al
or�ului este semnat de Lu­
dovic XIV, la Dunkerque.
Prin aetst a'Ct, regt.lt: o1c:..ra
dreptul de proprietate asupra
terenului oricarei �rsoane care
dorea sa constru�asca case la
Versailles, cu conditia ca aces­
te case sa fie ridicate sub su­
pravegherea intendentului-�f
al cladirilor regale �i tn schim.­
bul unei infime taxe anuale.
Pcntru a-i o.trage pe nobili,
regele acorda un privilegiu
1-• Mcxgcuin istorlc, nr, 1·6/1976;
9/1967, 10/1970, 4/1972, 1-S/1978.
extraordinar pentru acea epo­
ca : hotara ca noile construc­
tii de la Versailles sa nu poata
fi puse sub sechestru. Privile-:
glul era cu attt m.ai ispititor
pentru nobill, cu ctt mai toti
erau tnglodati tn datorii �i
nu-�i acltitau niciodata fur�i­
zorii - sau, tn orice caz, ctt
mai ttrziu cu putinta.
NobUii s.-au grabit deci sa
construiasca tn acest nou ora�
tn care casa le era la adapost
de sechestru �i de portarei
�i de unde puteau sa-�i bata
JOC de creditori, fiind, tn ace­
l�i timp, la numai cttiva
pa�i de Curte.
Construirea Versaillesului a
· a�as num,ero�i muncj,tori, care
s-au tnstalat tn baracile de
lem.n ridicate spe cial pentru
ei, cei mai tnstariti prefertnd
tnsa hanurile d\n ora�. Mai
bine de 30 ani, adevaratii
staptni ai ora�ului au fost ast­
fel hangiii. P entru a hrani
aceasta populatte, ei au fost
obligatt sa creasca pasarj, �i
porci, pe care ti lasau sa se
plimbe tn voie pe strazi. Din
aceasta perioada s-au pistrat
mat m,ulte decizH, care tncer­
cau sa impuna locuitorilor
ora�ului sa nu-�i m,ai lase porcii

59
 liberi pe �selele Versailles­
ului.
!ntre timp, la caste!, ne po­
veste�e Doamna de 5evign�l,
,.regele este tnctntat s1 fac1
onorurile Versaillesului, ca un
si.�plu parti,cular care prime�
v1z1te, tn casa sa de la tar! ...
Audienti Ia
Regele Soare
Din acest moment, cele 306
oglinzi de cr�stal ale Galeriei
oglinzilor, bine prinse tn cele
1 7 arcade din fata ferestrelor
ce dau spre bazinele �i ftn­
tinile arteziene de Ia Ver­
sailles, oglindesc un decor cu
adev1rat impresionant. Lus­
trele cu cele 2 000 lumtn1ri
consolele �i sfe�icele din lemn
aurit �i-au g1sit tntr-adevar
locul potrivit �i dau celei
mat frum,oase galerii clln lume
._ X ,
'
o s�..a.,ucue nouca..
X z�nte la Versailles, exact In
ln urm1 cu exact 300 ani,
tn 1684, tn apele acestor oglinzi,
care tocmai fuseser1 executate
de manufactura regal! din
strada Saint-Antoine, din Paris,
se rasfrtngeau perdele albe din
dama.sc de matase �i un mobi­
lier din argint filigranat �i
cizelat. Cinci ani mai t!rziu,
Tezaurul regal, afltndu-se tn­
tr-o situatie disperata - feno­
menul devenise permanent -,
mobilierul era trimis la Mone­
ta.ria regal!; erau trimi�i ptn1
�i supoqii pentru bu�nii din
camine �i coliviile pas1rilor.
Mobile din lemn sculptat �i
auri;: tnlocuiau acest mobilier
in Galeria ale carei pr opoqii
- 73 m lungime, 10,40 !a­
time, 13 inaltime - ating per­
fectiunea. lncerctnd sa 0 imi­
te, regele Ludovic II aJ Ba­
variei2 mare� cu 22 metri
galeria sa din Herrenchimsee,
dar rezultatul este dezastruos.
Iat1 de ce replica bavareza
a Galeriei oglinzilor dezam1-
ge�te.
Ah I daca oglinzile acestea
ar putea vorbi I Cite n-au
,.vazut" ele I lndrepttndu-se
spre apartamentele Doamnei
•
' Marchiza Marie de Rabutln-chan­
tal de S�vigne ( I 626-1696), autoarea
unel culegerl de Ldtrts ( Scrisori),
puilllcate tn I 726, care contln detalil
lntercsante despre moravurile vremil.
I ln tlmpuJ lui Ludovlc n ( 1 864-
1 886), Bavaria a tntrat 1n...ImperiuJ
federal german (format odat.4. cu
tncoronarea lui Wilhelm ca tmplrat
al Gcrmanici, la 1 8 l:muaril!' 1871).
60
de Maintenon1, cu manuscrisul
tr�ediei sale Esther sub brat.
mat mult ca sigur c1 Racine•
a . aruncat o privire tntr-una
dmtre aceste oglinzi, verifi­
ctndu-�i tinuta. �i tot tntr-una
din .ele s-a yazut Jean Barts,
" tn b�p ce-�� aprindea zgomo­
tos p1pa, fumtnd, indiferent
la maretia acestor locuri.
La 15 mai 1687, oglinzile
,asista" la un spectacol extra.­
ordi�r : tnsopt de patru se­
n�ton, dogele Genovei pre­
zmta Regelui Soare umilele
scuze ale republicii care, cu
un an In urm1, tndr1znise sa
vtnd1 arme corsarilor algerieni
� sa construiasca galere ntru
regele Spaniei, tn acer mo­
ment du�man al Frantei. A­
braham Duquesne bombarda­
se atunci or�ul Genova timp
•
de cinci zile, tntre I0 �i i5 mai
1686, �i-1 distrusese tn parte.
In aCE-l�i timp, Ludovic XIV
P!etinsese dogelui sa se pre­
ztua tn care urma sa se tmpli­
neasca un an de"la distrugerea
capitalei sale. Dupa ce tra­
verseaz1 apartamentele mari
·
�i Sal.onul razboiului, dogele
- semorul Lascaro - ajun ge
Ia u�a Galeriei . Departe, la
�lalalt cap1t al Galeriei oglin­
ztlor, n vede pe rege, !nconju­
rat de prinpi de singe, sttnd
pe tronul sau de argint, drept
ti:l. fata intr�rii tn Salonul pa­
cn. �enorocttul doge l�i scoate
patana de catifea ro�ie �i.
1aclnd adinci plecaciuni tna­
inteaz1 spre rege. . . c �e se
afla cam la 73 metri mai de-.
parte. Ii vorbe�e acestuia des-
a Marchlza Franc oise 0'Aublgn6 de
llaint.enon ( t 63 5-17 t 9) s--a oc
upat
de educatla coplllor lui Ludovlc XIV
Ol al Doamnel de Mont.espan $1,
dupl moartea Marlel Tereza (sotla
regelul), s-a clsltorlt 1n taJnl eu
Ludovlc XIV ( 1 684). E:t a cxercltat
o lnnuentl apreclablll asupra suvc­
ranuluJ, tn special dln punct de
vedere rellgtos. Dupl moartea re­
gelul, Jn t 7t 5, s--a retras tn casa de
Ia Saint-Cyr, pe care o roodase pentru
cducatla tlnc.rclor tete de orlginc
noblllarl, dar $1 de conditio modcstl.
' Poetul 1un Racine ( t 639-t 699),
autorul tragedlUor Androm4cca Bri­
tonnicw, ]figenia. Fedra etc. a tost.
un �imp, $1 lstoriogratul regelui.
• Marlnarul rrancez 1ean Bart
s--a Hust.rat mal ales prln
( 1 650-t 702)
faptele sale de corsar, dupl cc a ser­
vlt, un tfmp. 1n Olanda. Ludovie
XIV 1-a numit clipltan de vas, f-a
da� titlurl de noble�e $f gradul de
$CI de escadd. s-a remarcat tn toatc
opera�U1e navate din rlzboiul Llgtl
d� la Augs _b
llfg (semnatl In t 6S6
de Aust.r �p
l anla, Suedla · sf ctttva
prin�i Jt
crmao i lmpotriva lui Ludo­
vlc Xl V).
pre ,durerea republicii de-a fi
displ1cut Maiestapi Sale tn­
t!-un lei sau intr-altul" �. de
ftecare data tn timpul dis­
cursului sau, ctnd pronunt1
numele regelui, dogele !� scoa­
te p111ria. .. iar Ludovic n
imita.
tn anul urm1tor, ctnd amba­
sadorii Siamului [Thailandei)
vi!l � se �nchine tn fata rege­
lut �1 sa-l aduca daruri din
partea marelui lor vizir mo­
bilierul din argint mat este
tnca tn Galeria oglinzilor. La
sflr�itul discursurilor, traduse
de catre doi misionari iezuip,
ambasadorii � suita lor se
retrag tn Salonul r1zboh.t1Ui,
de-a.-ndaratplea, ca nu cum­
va . sa tntoarca spatele celui
m�1 mare din regii pamtntu­
lw.
Cu ctteva luni tnainte de
moarte, la 19 februarie 1715.
Regcle Soare, acoperit li­
t�r�lmente din cap ptn1 tn
p1C10are cu diamante �i cu
•
perle - In valoare de peste o
suta de milioane de franci tn
moned1 actual! - avtnd a.Ia­
turi .pe urm� sa'u, un copil
de cmci ani, viitorul Ludovic
X'�· tJ prim�e, tot tn Galeria
oghnzilor, pe Mebmet Roza
Beg, ambasadorul Persiei ca.­
re-i aduce cadouri din partea
�abului.
Mansart nu se
lasi impresionat
De fiecare data, Regele Soarc
este prezent in Galeria oglin­
zilor tn toata splendoarea sa.
Dar daca m1repa monarbului
ne impresioneaza, omul nu ne
emoponeaz1 �i nu ne m�ca
deloc. Statuie de marmura.
tmpodobita cu purpur1 �i aur:
omul nu treze�e tn noi nici
un sentiment. Egoismul sau
monstruoc;, un egoism ce poa­
te merge ptn1 la cruzime
orgoliul sau fara m1sura sau'
mai degraba, egocentrismul '
sau . ne tngheata.
Ntmbul gloriei imortalizatc
de Le Brun8 pe tavanul ma­
rii Galerii aureoleaza un om
dur, rece, inaccesibil, insen-
• Charles Le Brun (1619·1690),
plctor tran�. prot.cjat de Colbert sl
Ludovfc XIV, pictorul nr. 1 al �ul.
Dlroctor al 1\lanuracturU rc8alc de
goblenuri si direct.or al Academicl,
Le Brun a prczidat. dccorarca Vcr­
f':�Ulesu1oI.
 -

sibil, care nu se destlinuie

niciodata nimanui �i care ,se
fere�e � de dragoste �i de
ura". Sttlul sau de a domni,
de a fi ,regele" chiar � in
cele mai neinsemnate momen­
te ale existen�ei, li umple de
admirape pe trimi�i monarhi­
lor europeni.
Cbiar �i ambasadorul Angli..
ei, lordul Stairs. a ramas tn­
cremenit ctnd 1-a auzit pe
rege spuntndu-i :
- Domnule ambasador, tn­
totdeauna am fost staptn la
mine acasa uneori chiar �i la
,

alpi acasa Nu ma obliga�

.

sa-mi aduc aminte de acest

lucru.
- MArtUrisesc, recunoscu
diplomatul, c1 batdnul ,fa­
raon" m-a impresionat.
Lu�ovic XIV li impresio­
neazi desigur � pe mini�i
sli, inclusiv atunci ctnd le
demonstreaza ca cuno�e ptna
,tn eel mai mic detaliu o
probleJDc"l". Secretarii sai de
stat stnt tot timpul sub ten­
siune.
$i totu�. regele nu-l im­
presioneaza deloc pe un mare
artist al timpului sau, pe
Mansartl. El poate intra clnd
dor�e tn saloanele regelui,
fndd.znind chiar sa se ameste­
ce tn conversa�a acestuia.
Intr-una din zile, Ludovic
vine tn pare sa priveasca 0
nou� lucrare tnceputa de arhi­
tectul sau. Este atlt de cald,
soarele attt de arzator, tnclt
suveranul tl autorizeaza pe
Mans?rt sa-� acopere capul.
Curtenii sint scandalizap, re­
gele le declara tnsa ca daca i
s-ar lntlmpla ,ceva" lui Man­
sart, pierderea ar fi irepara­
bila. ,Pot face douazeci de
duci � pairi ca voi tn numai
un sfert de ora, dar pentru a fa­
ce un Mansart stnt necesare
secole tntregi".
Regele �ia, fha tndoiala,
cl, lntr-o bud zi, posterita-

1 luis Hardoulo (1646-1708), zls

. Hardoulll-M•naart (nepotul pr1n altan­
tl al celebrului a.rbltect trance.z
Franooll )lansart - 1598-1666), a
tost arbltectul or. 1 al lul Ludovlc
XIV. El a eonatrutt palatul $1 cape ta
de la Versailles. Domul lnvallzllor,
plata Veod6me. Marele Trianon,
patatul MariJ etc.

Galeria oalinzilor: a) mai 1687.

&gele Soar e U pri�� pe dooele
r.enovei; b) ianU4rie 1871. Dup4
''icloria .Prusiei In r4:boiul franoo­
wusian, aiei u proclam4 lmperiul
german. •ub cond�a lui Wilhelm I ;
c) iunie 1919. S. temMa%4 tratattd
de pau tntre Franta. aliatii adi �i
Germania tnvim4

\
tea ti va mlsura gloria cu
.,metrul" de Versailles. $i to­
tu�i, pu�in a lipsit ca acest
cadru sa fie distrus. Napo­
leon considera Versaillesul ,,o
eroare pe care Ludovic XIV
i-a 11sat-o pe cap". Iar to
181 1, arhitectul Pierre-Fran­
cois Fontaine1 U numea ,pi­
tic diform, ale carui membre
gigantice, toea �i mai difor­
me, ti sporesc urtciunea".
. aseroanator celui pe care-1 fa­
, ,Aici to\i pirem mici!'1
!n 1837, pe dnd doar sti­
lul gotic avea ,faqnec", Ver­
saillesul n-a fost salvat de la
distrugere dectt printr-o ma­
joritate de trei voturi tn Par­
lament. Astazi tnsa, dod se
vorbe�te de Regele Soare, nu
exista unitate de masura pen­
tru maretia sa dectt ,metrulu
de Versailles t Montesquieu, iri­
tat de arhitectura Versailles-
ului, exclama:
- Urasc Versaillesul. Aici
toti parem mici I
Toti, in afara de Ludovic
XIV. •
Datorita castelului, amin-
tirea marelui rege supravietu­
ie�te. Iar atunci clnd vreun
nemultumit pomen�e de mi­
liardcle tnghitite de Versail­
les - ducele de Saint-Simon
( 1 675-1755) a fost primul
dintre �j nemultumiti, Vol­
taire { 1694- 1778) - al doilea,
iar marchizul Mirabeau (1715-
1789) i-a imitat -, atunci
clod auzim vorbindu-se des­
pre ,abisul de cheltuieli", pu­
tem raspunde astazi, ca �i
istoricul Philippe Erlanger':
Versaillesul a costat aproxi­
mativ ctt un portavion.. . E­
poca noastra cheltui�e sume
astronomice, pentru construi­
rea unor arme monstruoase ·�i
care, in plus, se demodeaza
tn numai cinci ani. Ea nu are
dreptul sa condamne 0 ri­
sipa care a dat n�tere unei
·capodopere.
1Fontaine (i 762-i 853) a lucrat la
Luvru �l a tnlltat arcul de trtumr
carrousel dln Parts.
• Magazin istoric. nr. 6/ t 970, 3/1973.
62
La 10 mai 1774, la ora 3.15
dupa-amiaza, flacara unei lu­
mtnari �ezate Ia fereastra ca­
merei regelui se stinge. Cutre­
mud.toarea agonie a lui Ludo­
vic XV ia sftr�it ...
Maria-Antoaneta se afla tn
camera ei. Mo�ten1torul tro­
nului este �i el cu ea �i se
plimM (,U p�i nervo�i prin
camera. Deodata, poveste�te
un martor, ,s-a auzit un zgo­
mot tnspaimintator, tntru totul
ce tunetul"; este multimea de
curteni ce strabate tn fuga
Galeria oglinzilor �i vine sa-l
salute pe noul rege. Auzind
acest zgomot straniu. Maria­
Antoaneta �i Ludovic XVI
tresar. Au tnteles... Cei care
intra primii tn tncapere vad
pe 'aceasta ttnara regina d�
optsprezece ani � pe acest
rege de numai nouasprezece,
in genunchi, plinglnd in ho­
hote.
Unsprezece ani mai ttrziu,
oglinzile u�ii duble care dau
spre biroul regelui reflecta si­
lueta tnve�mtntata tn purpura
a cardinalului de Rohan, iar
Curtea, adunaU. in Galeria cea
mare, aude cu uimire o voce
- cea a baronului de Breteuil,
ministrul lui Ludovic XVI, -
dtnd capitanului garzii perso­
nale a regelui un ordin care-i
face sa tresara pe to�i cei pre­
zenp. : ,Arestati-1 pe Monsenio­
rul cardinal !" 0 bomba sa
fi explodat in Galeria oglin­
zilor n-ar fi provocat, desigur,
mai multa spaima � uimire.
lncepea teribila Afacere a co­
lierului'. Trei ani mai tlrziu,
• Proces scandalos tn fstorla Frantel,
care a contribult mutt la compromi­
f
terca cu.nu to prcajma revolu lel din
i 789-1794. La lnslstentele une aven­
turlere. care t�l aroga titlul de contesa
Lamothe-Valols, cardlnalul Rohan,
dlzgratlat la Curte. a cumplrat un
coller pretlos, ca dar pentru regina
Maria-Antoaneta, care vrota sl cum­
perc acest coller, dar U glsea prea
scump. Cardlnahll a rost tnc redint at
cl, prin acest cadou, �� va c�tt ga
retntrarea la Curte. El a cumplrat
colferul $11-a predat reglnel prln aven­
turJera Lamothe. Dar cardinalul, din
l l psl de bao�.t_ a .rnttrzlat sl plllteascl
pre�ul colodf de i 600 000 lire; glu­
vacrgili au 1l etlns plata $1. neprl­
r ea terenului pcntru l�buo­
i
ll\.lnd-o, au ntcntat procP.s ncplatni-
izbucnea furtuna. Acesta fu­
sese doar primul semnal.
... Oglinzile nu au reflectat
scenele provocate de mul�­
mea de parizieni invadtnd cas­
telul , in dimineata zilei de
6 octombrie 1789. Mulpmea nu
a trecut dincolo de camera
reginei. �tteva ore mai ttrziu,
cortegiul regalitatii detronate
parasea Vers�illesul pentru tot­
deauna.
La scurt timp dupa revo­
lutie, tntr-una din zile, in
oglinzile din Galerie s-a ras­
frtnt chipul unui tlnar german,
pe nume Meyer, care reu�ise
sa se strecoare tn castel. ,Dom­
nea o lini�te ca tn morminte,
scrie el; p�ii mei rasunau ·pre­
lung tntre zidurile abando­
nate ale castelului. .. Mi-am
imaginat furtum• revolutiei, ca­
tastrofele ·due au zdruncinat
rostul acestor locuri. Seara
era tntunecoasa; norii care se
tnvolburau deasupra parcului
anuntau furtuna".
La 18 ianuarie 1871, oglin­
zile din cristal 1-au putut ,ve­
dea" pe Wilhelm I, primind
coroana imperiala a Germa­
niei �i realizind astfel, sub
sceptrul sau, unitatea germana.
Citeva luni mai ttrziu, tn
timp ce Parisul traia orele
furtunoase ale Comunei, Ga- ·
leria oglinzilor a fost transfor­
mata tntr-un vast dormitor
pentru deputap. Reprezentan­
pi poporului s-au tntins pe
unde au apucat, pe banchete
sau pe canapele, iar cei mai
descurcarep, folosind parava­
ne sau perdele, �i-au amena­
jat chiar un fel de camcre.
ln romlne,te de
Mihaela MIN OIU
culul. De aiel s-a nliscut. tn t 785, un
scandaJ colosal, clef multi credeau
cA regina s-a rolo:;it de miJloace ne­
cinsttte pentru a ctsUga co 1 1crul. ln
decursul procesulul, s-au relevat o
mul�imc de rapte roarte comproml­
tlltoare pentru Curte. Acest scandal
a contrlbult Ia ruinarca celor din
urml rcsluri ale autoritlltll regale $1
la preglitlr
nir ea revolu�ici de Ja t 789.
 OMAGIU MARII UNIRI
lmpllD.Jfta a 8S aaJ de la Mana Unlre de Ia 1 De�m­
kle 1t18 (Dl\ U/1981) • ton tnttmpJoatA de elt1tor11
••ttrl tl prfotr-u.n numlr de evoclrl, rnsemnlrl sau u­
Ucor. cons&"Cl'Ate mlrefuhd evenlment, &rlmlse redac1lel,
.... eare amJntlm:
GeaeraJ malor (r) VICI'OR POPESCU, din Satu
llare tl IJII'. CONSTANTIN C. OHEORGHIU, din Bra­
fOY: AmJnUrl din aeeJe :ll� Ja eare au roa' partJcJpantl
�tl.
BORIN DURDUN, din C\rrtca de ArgC$. CORNF.L
BUTA, din Brnov, lOAN S'l'OICA, dl11 Tim i$oara :
BeourUe Jede Ump ale MarJI Aclunlrl de Ia Alba lulla.
CONSTANTIN GRECESCU, din Ocna de Fler, jud .
Can$-Severin: 0 succln&l evoeare a luptltoruluf unto­
all& loaU Cller, dJn Oena cle Pier.
VJOREL L ELUT, dm com. V�tea. Jud. Bra$0V : 0
jarul lJnlrU, plantd tn anul lt28,
....nalare prlvJnd Ste
Ia aa&ol Ruelr, eom. Vlftea, Ja lmpUnlrea unul decenlu
•• Ia Mare& Unlre.
fret. I ON IVA.NESCU, din 1ibou, Jud. Sllaj. NICOLAE
TOII OU.oA, din Cluj-Napoca: Mlerolnte"lud cu partl­
eJpantJ Ia Marea Actunare de Ja AJba luJta.
Prof. DANA Z. B ONCO, din Beclcan, jud. Blstrlta­
Nislud : lnsemnlrl Jrlvfnd eontrlbutJ& romlnllor de 1'6
Valea Some,uJuJ Mare Ia fnflptulre& unJrll din 1918.
PUBLICATII BIBLIO GRAFICE
Am cltlt tn nr. 3 �� 4/1983 dcspre lucrarile apl:rute
sub eglda B ibllotecU eentrale unlversltare din Bucu�tl
$1 a$ aorl sl �tlu dacl accastl fnstitu�le de culturl cdl­
teazl $1 pu b llcat if perlodice sf care anume, ne aerie
EUiNA PREDESCU, dJJl Constan�a.
In cad:rul BJbJioteell centrale unlversltare din Bueu­
retU a par urmltoarel• pubUca�U de blbllografle eurentA,
care TalorWcl. prln griJa eoledlvulul aeestel Jnstltutll,
}
JerlodJcele tJ eift1le strAI.De lntrate recen� tn eolee llle el:
Din sumarul pertodlcelor st.rrune (cu serllle Fl ozoflo,
tUin� tl probl eme sootale; lstorle ; Llngvlstlel, llteraturl ;
Drep')., C§.I1i strlJne fnt:rate tn blbllotecile din R.S.
RomAnia (serf& Eduea1Je, tnVI�tnl), Surse pentru dv.
In colec�IUe Biblfoteelf centl'ale u nlvcrslta.re (apare fn
to de serll, prlnlre care fllozofle, lstorle, soetologle, Ute­
ratwl, matematJcl, flzld, cblmJe etc.).
DIN NOU LA CETAJENI
LAURENTIU POPESCU, d in com. Cllina. Jud. VU­
cea : Vreau � Tin tn ajutorul cititoruluJ Cristlan :Popescu.
din B ucurestl care. tn nr. i0/1983. a solfcitat informa�li
prlvlnd s�pllturlle arheologice de Ia Cetltenf. Un vast.
$1 lnteresant material. tnsotlt de llustratii. referitor
Ia aceste cercetllrl arbeol oglce a fost publlcat tn rcvfsta
StudJI tl cercetlrt de lstorle 'feebe fl arbeologJe, nr. 1
din 1 9 74, sub t ltlul »•'- noJ eu prJvlre Ja tezaurul de
Ia Ce&lteaf-Muscel.
La rbldul nostru preoldm el, dupl ce fn nr. 9/1982
Magazln lstoric a publlcat, tn premlerl, renltateJe eer­
eeUrJior din 1981 de Ia Ce&ltenJ - reteclln� 'folevodulul
Senealau - o lnformare detaUaU &supra acestora, da­
toratl apeelaiJ�11Jor Luelan Cblteeeu, Anl�oara Slon,
Splrldon Crfstoeea, • aplrut In Cercetl:rl arbcologiC<'.
vol. VI, pubiJeapa Muzeulul national de latorle din
HUI'Uf
f�tl.
l .BI.A I . sc. A, et. III, ap. 1 3 , Hateg. Jud. Huncdoara :
CITITORI �I ARTICOLE
l'e margine& unor nrtJeoletaplrute tn paglnlle revht"l
oa
n str -au mal serfs �� urmltorll eltltorl: ALECu
e, De
B!D!tu r .l, din BucW'estl (lotartorl seculari ai fstorlc'l,
lll.t/l983) ; ARTEMIE P AULIAN, din com.Varna,
Jud. Suceava (Acca parte a 'fllrll Rom4nesti n uml tli
Moldova. nr. 6/1976) ; DAIV 1OAN, din Satu Marc (Per­
manentete discordante dlntre.. . ,.partcneri", nr. f)f
1888) ; P ETRE DANClU, din. Cluj-Napoca (Sim6n Boli­
var, nr. 8/lOAS} ; €. BARBULESCU, din Slblu ($tcran
eel lfarc - apulitott al contlnuftltli statalc, nr. 4/1982).
EROUL CONSTANTIN MU�AT
Prof. CONSTANTIN T. DOBRESCU, FlU ala Arblvtlor
s1atulul, din PlolesU : ln Ota$Ul BU$tcnl loct•ltorll au tnill·
tat un monument .,din platrA �� bronz" tn ,.clnstea croilor
din localltate clzutl pe ctmpul de luptl pent.ru tntrcgl­
rea neamulul rom4nesc".
Monumentul a fost executat de sculptorul bu curC$trnn
I. Dimlt.rlu-Btrlad $1 fo g. Mfrcca Radu $1 a costal sum.t
de t 088 550 lei, fifnd fnaugurat Ia 9 septembrle t 928.
LocultorU au luat lnltlatlva rldlc!rll acestul monument.
pent.ru a amlntl generatlllor vfltoa.re eroiSmul ector 52
os�l origlnarl din Bustenl, tazut l pe clmpu l de Juptl aJ
primulul r:izbol mondfal. Monumentul sc num�te .. ca­
poralul Mu$3t arunctnd ultima grenadl". Documcntcle
de arblvA ne araU cine a fost accst erou sl cc fapte de
arme a sllvfl'$1t.
caporaluJ M�t Constantin s-a nllscut tn comuna
Crucea, jud. Ialom lta �� era tiul lui loan �� Chlra Musat.
Era necAsAtorlt, crottor de meserle sl flcea parte din Rr­
ufmentul 2 grinlcerl, rund rlnlt �� lntemat In Spitalul
nutitar de Ia I�l. Comisla medicaJl de reformll a C(>rut
c·a ;\tu�t Constantin sl rfe ,.reformat dln cauzll cl i ���
;tmputaso bra�ul sUng, ca conscclnta unel plllgt orov....
nitl Prin tmpu$C3J'e pe c1moul de luptl. Cu multA hl\r­
ha�io $1 lnsurlc�it de ccle mal frumoase sentlmente ell�
dragoste de tarA, numitul soJdat a stlruit s:J. nu fie reror­
mat �� sl tie trlmis pe front ca aruncltor de bomb•·.
avtnd mlna dreaptll tn bunll stare". Pentru .,pllda rru­
moasll ce a dat camarazilor lui de armA". a rost cltat pc
armatl prln tnalt Ordln de zl nr. 32 din 1 2 rebruarle
1 9 1 7 . Eroul a murlt tn luptcle din satul Nlcor�ti. jud.
Batau. pe frontu l de la Oituz In zlua de 31 Iulie 1 9 1 7 sf
a rost tn morm1ntat pe ctmpul de luptA. Mormtntul sau
sc alll pe terltoriul satulul Babna. comuoa Bogdln�tl.
jud. Bac:J.u.
·
Am rcdat acestea pentru cl putinl �tiu (mal ales ttnlra
gcneratle) cine au fost eel ce slmbollzeaz.� erolsmul osta­
silor romAn! cbutl pentru rcallza:rca ldealulul multisc­
cutar al poporulul nostru. 0 cople a accstef statui se atla
amplasata $1 In munlclplul Brana.
MULJUMIRI
lUu1tumlm urmltorllor elutorl pentru gtudurile �J
uriirlle adresate revl tel eu prlleJul npariUel nr. 200,
re peetiY nr. J l/1988: NICOLAE ONOFRE l, din Timi­
soara; . l .N. DARAB.lNEANU, din Beiu�. Jud. Bihor;
TOI\JA ARTENE, din com. l..C$u, jud. Bist rtta- Nls !i u d ;
UHEORGHE l'ETROV, din Turda; NICU Pl!.'TRL\, din
Slatlna; DORIN M.\NZAT, din Baia :\tare; AL. BOR·
ZAei, dfn Turda, SAMU IL IEPURE. din com. Clumbrud.
jud. Alba: VICI'ORIA DUMITRESCU, din BrllUa:
TUDOR DRAGOl\llROIU, din Suceava.
SOLICITA MAGAZIN ISTORIC
Vl roJl sll publicatl cererea mea pentru a putca p r ocu­
ra colect Ia Ma�:azln lstorlc, din t 967 Si p1nl1 In 197 t -
ne aerie SJMICI STEVAN din com. Moldova Vecbe, nr.
,
314, Jud. Cara.$ Severin, care do��. totodati, pentru
eomp)etarea colectfel urrnitoaftle numere:
10/1974 :
3, l l/1978 ; 3/1979 ; 10, 12/1880; 10/1981 ; 1, 10/198:2
Solicit� de asemenea. numere din Magazln istoric.
urmi\torll eltltorl:
CONSTANTIN 1\IARANOOCJ, str. Aurrl Vlalcu,
1-�/1967.
FLORIAN ALDEA, str. Cuza VodA, nr. 57, bl. 44,
sc. A. et. III. ap. 1 4 , Pltestf : nr. 8/1967 ; 9, 12/1972 ;
5, 6/1974; 2!1976. 1, 3, 7/1980; 10, 11/1981 ; 2, tst1982.
DU::UITRU TELEOA, com. Horodnic, nr. 559, jud.
Succava: nr. 10-12/1982.
ANTON CONSTANTIN, str. l\U.rll$esti. bl. B I :,.
sc. B. ap. 29. Ttrgu Neam�: 1·9/1967; 2-5, 9, 11, 1 :!;
1008 ; 2-9/1969 j 4, 6, 7-10/1970.
$TEFAN 1\IEO$\.:, sat Tlsmana, nr. 127, Jud. �ft-h··­
dinp: nr. 1-G, 7·9/1967; 1·5, 12/1968.
63
 •

CONTENTS F omantan Btc;tory) t8. MARCB 1174·18 MA.RCB liM. NICOl

·•E CIUUfBSCU, THE PRESIDENT
OF TB£ SOCIU,IST &EPUBLIC OP ROIIANIA.: Gh. Rlduletou, $& A. A.Ddrel e V. Unaehl The Daclan Temple ot Zar·
gtdava • .M.P.SpeJ4eJ, M. Grama&opol The V�e or Decebalua on the Metopea or AdamclilleP.P. PanaltMcll MJrcea the
Old (t 386·!4 18) e The XV·&h ICHS: Mapu MOrner (Sweden) e Gil. D. Palade Poll tical Notes f'rom the Late XIX-th
Century • The Voyage of I.I.C. Brl.tlanu to Transylvania (II) • f. Volnea-Se mo A Dispute over the Legacy or the
C&ntacuzlno FamUy e Q. Pok'a t 856: Bucharest Seen by Ferdln and L.as•alle

SOMMAIRE (Hfstolre roumalne) l8 MARS 187 ..18 MABS 1984. NICOLAE CEAU$ESCU, PB£SIDENT DE LA
Bi.PUBLIQUE SOCIALISTE DE ROUMANIE : Gb. Ridaleteu, $t. A. Alldrel eV. Unaehi Le Temple dace de Zargldava
• M.P. Speidel, H. Gramatopol La Figure de Decebal sur les m�topes d'Adamcllsl • P.P. Panaltescu Mlrcea le Vleux
•
(t386-14t8) • Le XV-e CISH: Mapua MOrner ( SuMe) e Gh. D. Palade Notes politlques de Ia tln du XIX• sl�leeLe vo­
yage de I.I.C. BrUlanu en Transylvanle (II) e $. Volnea-Semo Dispute autour de l'Mrltage des C&ntacuz�nes e Q.
Potra 1856: Bucarest vu par Ferdinand Lassale l

CO](EPatAHHE (Pyl.cwneaan BCTOPBJJ) 28 MA.PTA 1974 r.-28 MAPTA 1984 r. HHKOJU.E "'IAI'DIECK�,
UPE3B):{EHT C01lH.AJlBCTH11ECKOA: PECIIYBJlliRII P'F)ILIHHH: r. PtJ(y.ll&elrY, m.A. AIIJ(pd e B. 'Vp.
Cl&a:ll nai<RACKIIA xp:w 8 aaprllJlaBC . M.D. CneJQ&m., M. rpaxaTODOa OOpaa ne�e6ana Ra MeTOD&X B M&IO<JiliCH
e D.D. lla&urreCIKf' Mapu CTapblA (t386-Ut8) e XV MKHH : Marsye MopBep (mae({IUI) e r.J(. UuaAe llo1IB-
TB'IeCKBe 3aMCTJUI I<OR tta XIX-ro Bel<a • noeanKa H.H.R. BJ>3TBaHy B Tpancem.Bamno (ll) • m. Bolbur·
Cewo TIDJ<Oa no AeJri aacn-enCTDa ceM.bB Ra&TaR}'aliiRO • r. UoTpa t 856 r. : Byxapecr rnaa&Mll �epABB�a Jiaccamt

'NHALT ( Rnmln lsohe Gesehfellte) 28. MARZ 1974-28. M.lRZ t98f. NlCOt.AE CEAU$ESCU, DER PR.I.SIDENT
DEB SOZIALISTISCHEN REPUBLIK RUMANIEI'l: Ob. Riduleaeu, $t. A. And.rel e V. Unaebl Der daklscbe Tempel
von Zargidava eM.P. SpeldeJ, M. Gramatopol Die AbbUdung Dezeb!ls In den Metopeo von A!lamell.sl • P.P. Panalteaeu
Mircea der Alte (t 386-t 4 t 8) eDer XV IKGW: Mapn.a M6rner (Schweden) e Ob. D. Palado PoUtl.sche Aulzelcbnungen
vom Ende des t 9. Jahrbunderts • Die Reise I. I.C. Britla,pus durch Transsllvanlen (ll) • f. Volnea- Semo Der ,

,
Disput um das Erbe der cantacuzlnos • G. Potra 1856: Butarest - wle Ferdlnand Lassalle es sah

.
SUM ARlO (Hinorla rumana) 28 DE MARZO DE 1974-28 DE MARZO DE 1984. NICOLAE CEA.U$ESCU, EL
PRESIDENTE DE LA REP(/BLJCA SOCIAI.ISTA. DE RUMANIA: Gb. Bidoleeou, $to A.Andrel e V. Unaebl El templo
dacio de Zargidavae M.P Speidel, M. Grama&opol La llgura de Decebal en. las mctopas de Adamellsi. • P.P. Panalteseu
Mlrcea el VIejo ( 1 386-t '• t 8) • El XVO CICB: Magnua M6mer (Suedia) • Gb. D. Palade Apuntes polfltcos desde finales
del siglo X I X • El viaje de I.I.C. Br.ltianu eo Traosllvanla (ll) • $. VoJ nea- Som o Ol.sputa· para Ia be rencla de los
Cantacusinos eO. Potra t 856: Bucarcst vlsto por Fcrd!nand Lassale
l

ABONNl:MENTS : ILEXIM - Deportomentul export-Import presc1. Bucure,tf, atrodo

1 3 Decembrie, nr. 3, P.O.B. 136-137, tela : 11226

REDACTIA : Gheorghe David, Florentina

Dolgh� . Ioan Lacusta, Ioana Ursu Nas�el, Ana

isloric Maria �rbanescu, Marian �tefan

TEHNOREDACTOR : Anton Tinase
BucuretU� lntrar. Mlnlste­ CORECTURA : Georgeta Apreotesei,
rulW. nr. 2, parter - Sec:to­
rul 1, Ofielul PGttal nr. 1, Constanta Avram
Cisu\a pootali 1-702, Cod
TO 100. PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion Popescu

Appre lunar, se gAse�te de v1nzare la chio �cu rlle de d.ltuure a presel. Abonamentele se fac
Ja oficWe P.T.T.R., factorU po�tall � CUtuz orll d.1n lntreprlnderi, lnstitutu. �coU etc., de la ora�e
$1 de la sate. Pretul unu1
. numAr .- 6 lei, abonamentul pe 8 lunl - 36 lel, pe un an - 72 lel.

poligrafic ..Cata SdnteJi • - Bucuteftl

- -
1
:- -'!

•
42 427 1
•