COPERTELE N OASTRE

Revistă de cultră latorică

Anul VIII • Hr. 1 (82)

ianuarie 1974

• (!) Unirea Principatelor. Pictură

Grigor escu afltă la Muzeul de Artă
de Nicolae
al Repu-
blicii Socialiste R omânia ("Spre actul energic
Redactor tef al intregii naţiu .romAne", p. 17)
CRISTIAN POPI$TEANU
® Ş t efan cel Mare tn viziunea artistului popular
Redactor tef adiund Timotei Tohănea u. Expoziţa de pictură
NICOLAE MINEI pe sticlă , Bucreşti, ianuarie, 1973 (" Ce l
Colegiul redactiei dintii dintre principii lumii", p. 2)
DUMITRU ALMA$ ~ Domnul Moldovei şi ctţiva dintre contempo-
CONSTANTIN ANTIP
ADOLF ARMBRUSTER ranii să i de seatnă: R ene I cel Bun, Tomas de
VIRGIL CANDEA Torquemada, Papa Sixt IV, Mahomed II,
NICOLAE COPOIU (dndu l de sus) ; Max imilian I ş i Girolamo
LUDOVIC DEM,NY Savonarola (rtndul II) Car ol VIII, şi Gio-
TITU GEORGESCU vanni P ico delia Mira ndola (rtn dul III) ş i
DINU C. GIURESCU
$TEFAN PASCU Albrecht Diirer , ("Cel dintii dintre prfncfpff
M. PETRESCU-DIMBOVITA lumU", p . 2)
ŞTEFAN STEFANESCU
@ Moartea lui Socrate, p i ctură de J acq ues Louis

• Dav id (Socrate in faţ

ti lor, p . 82)
Tribunalului helJaş·

"Ce 1 dintii dintre principii lumii": I ON I ONAŞCU. ... .................... 2

"Spre actul energic al intregfl naţiu române": MIRCEA MUŞAT. . . 17
Studenţi fi profesori tfmlşoren impotriva fascismului: W I LIAM :M ARIN. . . . . . 29
"Apropierea mea de RomAnia a fost un proces constant" . Interviu cu profesorul
american Keith Hft~hins: L UCIAN BOIA . . ..... . . . .............. ·. 38
1924-1974. 50 ANI DE LA INCETAREA DIN VIA Ţ Ă A LUI VLADIMIR ILICI LENIN
e Omul prin care a vorbit istoria: AUGUSTI N DEAC . . . . . . . . . . . . . . . . 40
e Cum t-a cunoscut Constantin Stere: D. MOLDOVEANU . . . . . . . . . . . . . . 42
e Noulzecl de minute in cabinetu 1 lui Vladimir lifei: MIHAIL ŞATROV .. 44
Octombrie 1940 - trupe hitterlste tn RomAnia. Musafiri nedoriţ: A. SIMION. . 50
jose San Martln, condorul Anzf lor: DUMITRU ALMŞ .................. 56
Eudoxiu Hurmuzaki - un pionier al Istoriogr afiei române ş t i: ŞTEFAN S.
GOROVEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Memorii de rlzbof: D . E ISE NH OWER . . .... .... .............. .. . . . . . . . . . . 70
Socrate in faţ Tribunalului helfaştor: VALERIU BUDURU ................ 82
Asaltul pete lor albe de pe continentu 1 negru: DOINA MOT AŞ .. .. .. . . .. .. ... . 9(1
e Zimbde din cronici ••• 37 e Clrţ sosite la redacţi ••• 69 e P oşt a Maga -
zin istoric •••97
 'Ck)-

EUDOXIU
BURMUZAKI
R

••

STEFAN
•
S. GOROVEI

• "Capul tirgului" şi vrednicii săi urma,l • O

pleiadă de luptăori • Spre o istorie a "naţi­
unii român eşti" • Alături de Bălcesu •• Ko·
gălniceau • Pentru dreptate naţiolă şi pro-
gres spiritual • Un exemplu de Interaţiolsm
arhivistic

Cel al cărui nume il poartă, de aproape un secol, marea coleţi de docu-

mente externe privitoare la istoria noastră, Eudoxiu Hurmuzaki a fost urmaş 1
unei familii de boieri din Moldova, de veche tradiţe cărtueas, stabilţ
la moşia Cemauca.
Primul său strămoş, cunoscut documentar, a fost Cîrstea, mare pitar, nepot
de vară primaă al lui Gheorghe Duca, voievod al Moldovei (1665 • 1666,
1668- 1672, 1678- 1683) şi al Munteniei ( 1673 • 1678). Acest Ctrstea a jucat
un oarecare rol in istoria Moldovei din vremea sa. Astfel, cind Duca vodă,
alungat din tară, era captivul polonilor, el a fost trimis la Llov, cu bani şi scri-
sori, ca să-f răscumpe pe fostul domn, dar- povestesc cronicile- acesta
a murit chiar in timp ce nepotul il desluşa conţiutl scrisorilor (31 martie
1684). Era, deci, un om ştiuor de carte, şi sub auspicii cărtueşi apare familia
Hurmuzaki in istoria culturii româneşti . La 1711, după plecarea lui Dimitrie
Cantemir in Rusia, Cirstea a fost pus de ieşn "să fie cap tirgului". A murit
foarte bătrn, pe la 1741, călugrit sub numele de Hrisant.

62
 r e fu gia ţi, Doxachi Hurm uzaki va fi cinstit,
m a i tirziu, de către Grigore Al. Ghica,
voievodul Moldovei - domn cu idei pro-
gresiste şi unionist convins •• - c u ran-
gul de mare vornic.
Aceasta era atmosfera din conacul d e la
Cer nauca, şi toţi cei cinc i fii ai lui Doxachi
Hurmuzaki - Constantin, Eudoxiu (vii-
t orul istoric). Gheorghe, Alecu ş i Neculai-
au dus m a i d eparte atît trad iţa că rtu ­
răea scă, cit şi pe cea a lupte i ~entru pro-
gresul soc ial şi naţi o an l . Activ1tatea isto-
ricului' Eudoxiu Hurmu zaki, de la a cărui
m oarte se împlinesc acum 100 ani, nu
poate fi, tn să, înţel easă în măsur deplin
co r ectă, decit da că arun că m o privire ş i
asupra activăţ ce loraţi fraţi. Astfe l ,
cel mai mare, Constanti n Hurmuzakf
(18 11 - 1869), cu studii juridice la Viena,
partic ipant direct la r evol uţi a pa şo pti s t!
1750 1818. din Moldov a, a ajutat m aterialmente p e
S imion Bărnuţi şi p e Andrei Şagun a , a
trimis b a ni ş i că rţi asociţlr culturale
r o mân eşt i din Sibiu, Blaj şi Braş ov; sta-
t ornicit in Moldova din 1844, a d evenit
apoi unionist înflă c ărat , d eputat în Aduna-
r ea ad-hoc, unde - ca şi in Adunarea Elec-
tivă a Moldovei - a pledat cu i n s ufleţir e
pentru unirea Principatelor. Alexandru
Ioan Cu za i-a î n credinţat, în 1859 şi 186 1,
portofoliu! de ministru al Ju s tiţe; a fost
ales deputat şi vi c eprş edi nte al Ad u nări
Legislative.
Pagi n a de titlu a primului volum din cole ţi a car e Gheorgl1e ( 18 17- 1882) ş i Ale cu Hurmu-
şi azi poartd numele lui Eudoxiu Hurmtua ki
zakf (1823-187 1) au editat, din octombrie
1848 pînă tn septembrie 185P, revista
Fiul său, Hurmuzaki - al cărui nume Bucovina, gazetl romlneascl pentru polf-
de botez a devenit nume de familie - a tlcl, religie şi literaturi ; prin străd u inţel
ajuns ptn ă la treapta de Jog f ăt a l doi- lui Alecu Hurmu zaki, cunoscu t ul revolu-
lea - deci tot un bun ştiuor de carte - ţionar Aron Pumnul (1818-1866)••• - ves-
şi a fost căsto rit cu o nep o ată a cronica- titul filolog "latinist'•, profesorul de m a i
rului Ioan Neculce, a nume cu fiica lui tirziu al 1u i Eminescu - a fost numit
Şte f an Luca, omul de tncredere şi solul profesor de li mbă şi litera ură română, la
de taină al lui Dimitrie cantemir*. Ne- catedra atunci înfiţată la Institutul d e
potul său de fiu a fost Doxachl (Eudoxiu) studii filozofice din Cernăuţi. Tot a ic i.
Hurmuzakl (1782-1857), intersaă figu r ă tn 1862, aceşti fraţi au inţ a t o Societate
a vremii, om cu vederi largi, sp rij initor a l pentru cultura fi literatura romlneascl,
revoluţi o narilo români p aş o ptiş mai inaugrtă cu un discurs r ostit de Alecu
ales din Moldova şi Transilvania, care, H urmu zaki, iar ca deputaţi tn Dieta p ro-
du p ă înăbuşirea rev o luţie, au găsit adă­ vincală, ş i , mai apoi, şi tn Camera I mpe•
post in conacul să u de la Cernrauca. Ast- ri ală de la Viena, ei au apărt cu devota-
fel, dintre m oldoveni au trecut pe acolo ment dreptur ile şi interesele românilor .
Toader ş i George Sion, Anastasie Panu, Pentru m eritele sale deosebite, Alecu
Petrache Cazimir, Alecu Russo, Al. I. Cuza Hurmuzaki a fost numit, la 22 aprilie
ş i Mihail Kogălniceau, care-şi va amin ti, 1866, membru al Societăţ i literare r o-
peste ani, de "buna şi cordiala ospitali- mâne de la Bu c ur eşt i (viitoarea Acade·
tate ce, tn a nul 1848, eu şi mai mulţi băr ­ mie).
baţi publici ai României am găsit [... ] tn O v iaţă ma i reta să de luptele politice a
stnul fa miliei Hurmuzaki" ; dintre ar - dus al c inc ilea frate Neculaf Hurmuzakl
deleni, trebuie a mintţ Aron Pum nul, (1826-1909), care, in să , a activat cu ace-
Andrei Şagun, Timotei Cipariu şi. Gheor- ea ş i insufleţr tn miş ca re a c ultraă na-
ghe Bariţu, care va rămîne tn strînse re- ţiona l ă, ceea ce i-a adus proclamarea sa
laţi de prietenie cu toţi fraţ i Hurmu- ca m embru de onoare al Academiei Ro-
zaki, întreţid cu ei o vie corespon-
denţă. Pentru atitudinea sa atît de bine- mâne, tn 1883. Fiul să u , Constantin Hur-
voitoare f a ţă de rev o luţi o na r i români
•• Vez i Magasln Istorie, nr.7 /t 970.
• vezi 1\Iagazln Istor ie, nr . i 0/1973. ••• Vezi Magazin Istorie, n r. 11 /1971.

63
 muzakl (1863-1937), rle asemenea membru pol (1842). Atras de istorie, dobindind
de onoare al Academiei, a fost un remar- o p e r spec tivă c lară asupra tnsemăţi
cabil entomolog. acestei ştinţe pentru afirmarea dreptu-
Ctteva cuvinte merită şi cele două fiice rilor poporului romAn, tndemnat şi de
ale bătrn uli Doxachi Hurmu zaki : Elisa, preţuia pe care Kogălniceau o arăt
căstori cu logfătu Gheorghe Sturdza documentelor istorice, pe care Incepuse a
de la Dul c eşti, de asemenea prieteni ş i le publica tn Artei va roml nea acl , apărut
sprij initori ai paşot~ il or şi corespon- tn 1840, şi tn ale cărei pagini Constantin
denţ i ai lui Bariţu, Şl Eufroafna, m ama Hurmuzaki publicase tn 1845 însemnate
poetului D. Petrfno ( 1846-1878). "documenturi aflate tn Muzeul de la Ode-
sa", Eudoxiu Hurmuzaki s-a intors tn
vara aceluiş an, 1845, t n Austria, cu
"O ocupaţie care va folosi h o tărîea s cerceteze arhivele vieneze ş i
să copieze toate documentele- referitoare
nat .1unu
.. .•• ''
~
la istoria romAnilor. In ianuarie 1846, s-a
adresat Arhivei Ministerului de Externe
Drumul vieţ lui Eudoxfu Hurm uzakf, de la Viena, certnd să i se permită "a face
al doilea din cei cinci fraţ i , a fost oarecum copii şi extrase după documentele ce se
deosebit. Născut la 29 septembrie 1812 la află tn arhivă, documente care se refă
Cer nauca, ş i - a făcut studiile superioare la la istoria romAnilor, din veacurile trecute

.,

Familia vornicttlui Doxachi Hurmuzaki ({otoDrafie dup4 tU\ tablou de la mijlocul sec.
XTX, din co l ect ia Tr. Larionucul ); in spate, a l treilea din dreapta : Eudoxiu, viitoruL
istoric

Viena, î m pre ună cu fratele său Constan- ptnă la tnceputul timpului prezent". Cu
tin, urmtnd simultan cu dreptul şi cursu- cereri similare s-a adresat ş i Mini.sterulul
rile f ac ult ăţ i de istorie; admis, apoi, ca de Interne şi celui de Finaţe. De ş i era
p racticant la o jude că torie vienză, s-a c etăţ a n austriac, a ob ţinut aprobăHe
Inscris la doctorat, dtnd şi d o uă examene, necesare cu mari rezerve din partea con-
după care, la insteţl t âtălui să u , a· du căto rilo arhivelor respective.
r evenit acas1. A făcut, apoi, o serie de In toiul acestor pteocuplrî, care-I absor-
că lători, la Ipoteşi - moşie administra- bis eră cu totul, tn mârtie 1848 izbucneşt
tă de căminarol Gheorghe Eminovici - la Viena revoluţia . nudoxiu Hurmuzaki,
la Dulceşt, ajungtnd ptnă la Constantino- membru al aiclţor p olitice revoluţi Q-

64

. -
nare, nu a p utut rămîn e departe de m iş ­ E venimentele r evo luţi o na r e, la care
carea românilor bucovineni ~entru drep- Hurmuzak i a participat cu în s ufl eţ ire ş i
turi naţ i o n a l e ş i au tonom1e . Anex a t ă cu cont ri bu ţi atit d e însemnat e p ţnt ru
Imper iului h absburgic la 1775, aces t ă c o n ce t ă ţ e ni s ă i , i-au a r ăta şt i m a i limped e
r egiu ne fusese in co rp o r a t ă a şa-z i s uli r egat cît d e n e c esa r ă era adunarea actelor car e
a l Gal i ţie. Acum , în 1848, funta ş i din priveau istoria p oporului r omân ; se con-
Bucovina au cerut împ ă r a tuli să acorde firmase i n cu rsul evenimentelor, c ă funda-
auto nomia acest ei provincii r o mâneş t i , me n tî ndu -şi d r epturile sale · ist orice pe o
prin separarea de G a liţ a. Argument area b ogată ş i d e necontestat do c u m e n ta ţi e ,
i s t o ri c ă . a pe tiţ e i f ăc ut e tn acest sens i-a neamul nostru putea s ă poar t e cu ma i
revenit lui Eudoxiu H urmuzaki. Cum multe ş an s e l upta pentru libertate ş i o
primul memoriu a r ă m as f ă r ă ecou , Hur- d ezvoltare indep e nd e n t ă . Cu vintele lui
mu zak i a redactat î n că unul, prezentat Bălcesu - "Ist oria este cea dintii carte
împăratu lui de o d e l ega ţi e din car e a făcut
p arte. tn urm a acestor st ăruinţe, cont i- a unei n a ţ i " - î ş i vădi s eră d in plin înţ e ­
nuate ş i dup ă retrager ea guvernului şi lesul temein ic cel mai adînc . Pă trun s de
Parlamentului imper ia l la Olmiitz ş i Krem- adevăru l acest or idei , Eudoxiu Hurmu-
s ier, t n Moravia, sub presiunea even im en - zaki ş i -~ pus pasiunea p entru is t orie în
telor r e v o lu ţiona r e, prin Co n st ituţ ia p r o- s luj ba luptei pentru progresul p oporului
m ul gată la 4 mar t ie 1849'Bucovina a deve- r o mâ n . Aceasta a fost una din arme le sale.

Constantin H urmuzaki , paş o pti s t şi union ist t n(l d· Alecu H urmuzaki, în temeietor al So c i e t dţi p en tru
cdrat -cultura ş i l i teratura romd n eascd

nit ducat autonom,. ega l tn drepturi cu Cu aceste gî nduri se va fi întor s Ia V ie ..

celelalte ţări car e formau multinaţ o n a lu na, in februarie 1852, ş i o scrisoar e ·din 6
Imper iu habsburgic . Mai ttrziu , tn 1860, aprilie, adre s ată frat elui său , Constantin,
cînd s-a î ncercat o revocare a hotărli ne d ezvă l uie nu numa i mu nca sa d in acel
d in 1849 şi retncorporarea Bucovinei la moment, ci şi marile sale proiecte:
.,O c upaţi mea princ a l ă este explora-
Ga li ţ i a, t ot Eudoxiu Hqrmuzaki a fost
r ea t uturor arhivelor ministeriale, î ndeo-
acela car e, conducînd a cţiune a energic! a sebi, tn să, a Arhivei Ministerulu i de E x-
unei d e le ga ţi , a o bţinut r econfirmarea, au· t erne, pen t ru a putea scrie o istorie docu-
tonomiei provinciei sale. ment at ă a Moldo·Valahiei, s au , ma i bine-

65
•
f -- -- .
 zts, a n a ţiun r o mân eş t i. Zilnic lucrez t ru p rogr esul poporului român. " Ştiu
ma i mu lte ore in acestă arhiv ă, unde foarte b ine - scria Eudoxiu Hurmuzaki
continui colect area documentelor , i nt re- in vara a nului 1852 -J- că trebuie oferite
rupt ă prin a b se n ţa m ea, se rvind u- m ă de n a ţie i r o mân eşt i ocazia şi posibilitatea
doi c o pişt i sta b ili. Posed a cum, în copii unui progr es spir-itua l ş i material [ . . .] .
f rumoase, aproape 600 documente, ra- Pentru b una stare m a t e ri a lă, se îngrije ş te
poarte, in st ru cţ iun etc. de o imp o rta n ţă fiecar e român in parte, ş i, cu timpul, se
1 s to ri c ă mai ma re sau ma i mi că, care cu- o b ţ in e a cest lucru. Altfel se pr e zintă, însă,
prind mult p este 250 coaie ş i v a r s ă o nouă pr oblema progr esului spiritua l, care, de
l u min ă asup ra multor probleme istorice obicei, este o urmaFe a bunei s tări mate-
d in t r ecu t u 1 p rinc ipa t elor române [ . .. ] . ria le. Dar tot atit de a devărat este că nu
D upă P aşt i , voi angaja cu b ani grei pro- t r ebuie să -i urmeze [prea tirziu - n.n.].
b abil patru c o pi ş ti , f in d c ă mi s-a perm is Din pricina aceast a , est e necesar să se
a ccesu l atit in Arhiva Ministerului de j e r tfească unii indivizi pentru binele pu-
R ă zb o i , cit ş i în cea a fost ei Cancelarii blic ş i să fie gat a s ă c heltui a s c ă, tn măsura
un g ur e ş t i. Af a ră de aceasta, voi pcimi, mijloacelor lor, timp, mun c ă şi bani,
p ~ s t e citeva zile , de la B ach [ministrul de pentru prom ovar ea unei laturi a culturii
Interne - n.n.] a u t o riz a ţ i a s ă fac cerce- spirituale a neamului lor. Am lnţea si
t ă ri în a rh ivele din Buda pesta, Sibiu, mi jertfesc, alegtndu-ml specialitatea Isto-
Cluj , B raşov, Lemberg [Liov] ş i Venţia . riei" (subl. n.).
Materia l documenta r se ma i gă s e ş t e ş i la Aceste r induri, care c on c entrază idea-
Berlin ş i Munch en , ma i mult însă la Mu n.: lul i ntr eg a l lui Eudoxiu Hurmuzaki,
te le Athos, de unde m i s-a trimis o li stă a a r a t ă c ă nu-i lipsea nic i c onştiţa pionie-
docu mentelor p ăs trae a colo, tot lucrur i r atului, î ntr-o vreme cînd unele din cele
car e t rebuie să intereseze p e un adevă r at mai î nsemnate documente ale istor~
româ n . P est e tot, este vorba de o ac ţiun e noastr e trebuiau culese din ediţ rare şi
de a mploar e, pentru care t rebuie m ul ţ i scumpe, a ustriece, maghiare, germane,
bani ş i răbd a re , a tit ş tinţ ă cit ş i vo in ţă , italiene, p oloneze. Dar planul pe c are-I
dar i n cele d in urm ă v a f i folositoare isto- ţe s u s e , de cercet are a marilor arhive. euro-
riei" [ist oriografiei române ş ti ] . pene , n eo miţ t nd nic i p e cele de la Muntele
Co n ş ti n ţ a c l a r ă a muncii patriot ice p e A thos ş i Ierusa lim, era prea vast ca să
car e o fă c e a atunc i Eudoxiu Hurmuzak i po a tă f i realizat tntr-o viaţă de om. Explo-
se vede ş i din a lt ă scrisoar e, d in octombrie r area acelor arhive europene a fost conti-
1852, in car e scria fratelu i să u : "Am, pen- nu a t ă , p a tru-cinc i decenii mai ttrziu, de
t ru, mom ent, o oc up a ţ i e care va folos i N. I orga, ap oi de I. Bogdan, A. Veress,
na ţ i u n i " . de elevii şc olir române qin Franţ şi
Ita lia , la Ierusa lim, Constantinopol şi
Muntele Athos ajungtndu-se ceva mai
entru promovarea culturii ttrziu , P.rin Marcu Beza, C .N. Velichi,
P aul Miha il, Gr. Nandriş ş . a.
spirituale D eoca md a tă, Hurmuzaki avea adunate
P entru a în ţe l eg mai deplin ce a i nsem - c iteva mii de documente şi incepuse să se
na t "ac ţiun ea de a mploa re" î n c e put ă de g înd ească la tipărea lor . In decembrie
c ă rtu a rul bucovinean î n 1845, nu t rebuie 1852 , el scria fratelui său Constantin:
s ă pierdem din vedere faptu l că, in acelafl "Am prezentat ginerului princiar Nicachi
an , N icolae B ă l c e sc u ş i Augu st T r eboniu Mavrocordat, p e ctnd se afla in trecere pe
Lauria n scot eau , la B u cureşt i , p rimul la Viena, un plan pentru editarea de docu-
num ă r a l Magazinului Istoric pentru Dacia• mente ist orice româneşti. Inteţioam
( 1845-1848) , ia r Mihail K ogă lni cea nu, la să -1 inv it p e domn a se inscrie ca abonat,
l aş i , p rimul tom d in Letoplsţ Ţirl ş i s ă p a rticipe, astfel, la Intreprindere.
Moldovei (3 v olume, 1845-1852) . In Cuvint Se pare c ă n-a făcut nimic , sau nimic esen-
pre llm lnarlu despre Izvoare le Istoriei ro- ţ i a l , ş i pla nul, se pare, se găs eş te ş i astăzi
mAnilor, B ă l ces u - el în s u ş i î nfrigurat f ă r ă r ost tn miinile sale" Nu se poate şti
scormonit or a l a rh ivelor din P aris , R oma ce s-a tnttmplat de n-a avut Hurmuzaki
{Vatica n), Genova ş i Viena - arăt a, tn un ră s p un s p ozitiv, dar credem că nu tre-
1845 , necesitat ea a dun ă ri t uturor surse- buie b ă nuit ă o a titudine os tilă din partea
lor pe baza că r o r a să se poat ă scr ie ist or ia celor căr ora- nu tnmplăor- li se
po porulu i r omân . Incepind, dec i, a c e a stă a dresase: N. Mavrocordat era ginerele
acţ iun e simulta n cu programul la nsat de domnului Moldovei, Grigore Al. Ghica,
B ă l ce sc u ş i independent de el, Eudoxiu cunoscut p ent ru p atriotismul său, şi dato-
Hurmuzak i demonstra că , la vremea a ceea r i tă c ă rui a , tn a nul următo, a văzut lu-
inte lectualii din t oat e ţinut rile româ- m ina tiparului, la Ia ş i, primul volum din
n eş ti a veau ace l e aşi ginduri, ac el aş i idei, Hronlca romAnilor fi s mal multor nea-
a c e le aş i idealuri , văzînd în ist orie ar ma muri, dup ă aproave patru decenii de la
s pir t u a l ă cea ma i put e rni c ă t n lupta 1>en- moartea autorulu1 ei, Gheorghe Şin c ai.
Ma i mult dectt attt, a m arăt mai înainte
• Vt!7 1 M •tr 'l7.ht 1 • • .- 1 ~ . v r. 5 / 1967 ş i nr. 5/ 1!169. că domnitoru l păstra f ~ m i li e i Hurmu zaki

66
 frumoase sentimente de r ec un oş tinţă ş~ în cred inţ a t Societăţ academice r omâne,
preţui pentru acţiunle ei politice Ş l pentru valorificare. Titu Maiorescu, p e
culturale. atunci ministru al Cultelor şi Instru c ţiun
Ce r c etăril in arhivele vieneze au con- Publice, a numit o comisie, formată din
t inuat, după cît se pare, ptnă în 1858. Mihail Kogălni cea nu , Alexandru Odo-
Dar, încă din 1855 , fratele Alecu , asigu- bescu, Teodor Rosetti, D .A. Sturdza şi
rtndu-1 că prin munca sa stă ruit oa re d e I oan Slavici ca secretar, cu misiunea de a
pînă atunc i şi-a c îştiga stima şi admirţ se ocupa de tipărea manuscriselor lui
intregii in te le c tuali\ţ r omâ n eşt i , il in- Hurmuzaki. Atunci, sarcinile s-au tmpăr­
demna să i asă din izolarea pe car e şi-o · ţit: D .A. Sturdza s- a. in ~ rij it de editarea
impusese pentru cercetarea trecutului, fragmentelor istorice, 1ar Slavici - de
mai ales că viaţ p o lit că avea nevoie de documente. Prima lucrare a apărut, in
oameni cu exprinţa ş i şti nţ a lui. Şi limba germană, su b titlul fragmente zur
doar Eudoxiu Hurmuzaki făcuse dovada Geschfchte der Rumlnen. (,,Fragmente din
acestor însuşir , ca ş i a util i tăţi sale în istoria r omânilor"), tn c m ci volume, în
politcă, nu numai în evenimentele din următ oa re a•o rdin e: voi. I, Istoria Princi-
1848- 1849, ci şi ca avocat a l locuitorilor patelor Romlne dunlrene pinl la pierderea
din Cimpulung într-un greu proces, pur- pozflfunllor de sine stltltoare, 1878; voi.
tat timp de mai mulţi a ni c u fiscul impe- II, storfa blserlcff romlnettf in Transil-
rial austriac, p entru stăpî nir ea unor pro- vania, 1881; v ol. III, Istoria Principatelor
prietăţ. Cîmpu lungenii ş i -a u manifestat Romlne de la urmatff lui Mlhaf VIteazul
r ec un oşt inţa faţă de cel care le-a apărt pinl la Pacea de la Karlowftz (1699], 1884 ;
străvec hile drepturi, înălţtd Movila luf vol. IV, Istoria Principate lor Ro mine ti
Hurm uzakf ş i alegîndu-1 membru al Dietei a relaţfuno din Orient, de la Pacea de
Bucovinei, a cărei primă sesiune s-a des- la Karlowftz pinl la Pacea de la Passaro-
chis la 6 aprilie 1861 . Iar acestă Dietă, wftz [1718] , 1886 ; vol. V , Istoria politici
al că rei preşdint a fost numit de că tre a romlnllor id secolul XVIII, 1886••.
împărat, i-a în c redinţat mandatul de După marii cronicari, după incercarea
deputat în Camera Imperială de la Viena. de s int eză, şi ea netrmiaă, a lui Cante-
In ambele ca lităţ , Eudoxiu Hurmuzaki mir, după lucrarea lui Mihail Kogă.lni­
a răm as ace l a~i vajnic apă r ător al drep- ceanu sc ri să la nivelul vremii ei, Hlatofre
turilor şi lib e rtăţilo r omânilor; acuzat de de la Valacttle, de la Moldavle et dea Vala-
n aţ i o n a li sm, el a ră s puns cu II1lndrie şi ques tran1danublena (Pa ris 1837 ; ed . II,
c uraj : "Noi ne iubill1 co n a ţional din 1854), Fragmentele lui Eudoxiu Hurmu-
Monarhie [III1periul habsburgic - n .n .] ~ a ki au constituit, de fapt, prima tncer-
şi p e cei din af r ă de Monarhie, pe cei din care de cuprindere a Intregii istorii r omâ-
Ardea l tot attt de mult ca ş i pe cei din n eşti, tntr·o sinteză de l a rgă re spi raţie,
Moldova, cu acea simpatie care se o bservă b az tă pe o documentare cum nu se mai
tntre cona ţional, şi care e attt de expli.. tnttlnise tn lu cră rile istorice române şt i de
cabilă ' . Aceste cuvinte, rostite tn 1861 , la ptnă a tunci. R ă m as ă , din nefericire, neter-
numa i d oi a ni după U nir ~a Principatelor, min ată şi apărut postum, a ttt de tlrziu,
artă de fapt, idealurile care-I anill1au tncercarea de s inteză a lui Hurmuzaki a
pe au toru 1 lor , fost imediat depăşit de Istoria romln i lor
Pentru marile sale merite, attt tn adu- din Dacia Trafanl, pe care A .D . Xenopol
narea d ocumentelor istorice, c tt ş i tn lupta a tnceput s-o tipăreas că din 1888.
n aţ i o n ală a românilor bucovineni, Socie- ln ceea ce rivp eşt documentele, D .A.
tatea a c demică r omâ nă l-a ales membru Sturdza anuţ, tntr-o şedi nţă a Societăţ i
a.l ei, la 2 a ugust 1872. academice române, tn 1877, că "sunt tn
num ăr de aproape trei mii bucăţi , toate
• "Monumentul cel mal decopiate de pre originalele aflate tn arhi-
ve. Ele vor forma şapte volume ma ri,
nepieritoru din care a ie ş it acum v olumul al şap t e lea
şi este tn pre arţ iun e al şase le a". ln
Eudoxiu Hurmuzaki a murit pe neaş­ adevăr, sub ingrijirea lui Slavici, volumul
teptate,la 29 ianuarie (10 februarie) 1874 VII a apărut tn 1876, ia r volumul VI -
şi a fost ingropat la Cernauca. In urma in 1878. Nu se ştie precis ctte documente
sa, au rămas docum entele, adunate cu copiase Hurmuzaki : D.A. Sturdza dă.
attta trudă ş i che ltuiaă, precum şi frag- cifra ap r o xim ativă de 3 000, tn timp ce
mentele unei istorii a r omânilor, pe care istoricul T . Bălan socteş o c ură dublă t
nu izbutise s-o termine, toate aceste ma nu .. Totuşi, tntructt a lt istoric, Se~ Zott a.
scrise fiind transmise de c ătre familie lui nepotul lui Hurmuzaki, artă eă numărl
D.A. Sturdza• . La rîndul său, acesta le-a documentelor copiate din arhtve a fost
de 2 717, e posibil ca di.f~eI\ţa aă pdveas c~
• Om politic liberal (vezi ~la g asln Istoric, nr.
10/1.973), membru al Academiei din 1876, a avut •• tn limba rwnânll, au apltrut trei volume.
preocupllrt Jstortce (a publicat documente, studlt traduse de Ioan SJavtQI: v~ l l - 1 87~; voi. Il ~ ·
de n umlamatlcl etc.). III- 1900.

61
 pe acelea copiate din diverse cole ţi docu- m odest, al unui ce tăţean devotat şi înfocat
nle ntare st răin e . pentru binele public, al unui amic sincer
Tr ebuie spus că t omurile co le c ţi e i Hur- ş i iubitor. Dar Eudoxiu Hurmuzaki şi-a
muzakl nu au a părut tntr-o ordine regu- ridicat sie-ş monumentul cel mai n epie-
lată; astfel, după volumele VII ş i VI ! ritor prin istoria românilor, scriă de
s-a trecut la volun1ele III-IV-V (c u ma1 dinsul , şi prin marea c ole c ţiune de docu-
multe părţi!), apoi la Suplimente, ş i abia mente privitoare la istoria românilor, pe
în 1887 s-a tipăr volumul I, partea 1. care e l le-a cules" (D.A. Sturdza, 1879).
Acea s tă n eregula rit a te se datora dorinţe "Acum o sută de ani, cind foarte puţin
români se ocupau de istorie şi de colec-
editori lor de a păstra ordinea crono logici ţionare de material istoric, Eudoxiu Hur-
a documente lor, deşi pentru unele perioade muzaki a c hel tu it timp şi' bani, achizţo­
actele respec tive nu erau încă adunate sau nind şi lăsind să se copieze documente
pregăti pentru tipar• . privitoare la istoria românilor. Acţiunea
Co l ecţia Hurmuzakl a apărut ptnă în lui, pornită din indemnul sufletului său
1
1942 insumind 45 v olume de format mare, generos, nu poate fi indestul lăudat, iar
car e cuprind 30 782 documente dintre munca lui, desfăşurat pentru binele pu-
anii 1199- 1851 ; 18 persoane a u colaborat blic , deplin aprecită. Un fapt se des-
prinde : Eudoxiu Hurmuzaki a aşternu
la acestă monuetală ope ră , dar contri- temeliile celei mai mari şi mai bune publi-
buţia cea ma i însemată au adus-o I . Sla- caţiun de documente privitoare la istoria
v ici (12 volume), N. Iorga (10 v olume), românilor. Făr neobosita lui muncă,
N . Densuşia nu (6 volume) ş i I. Nistor istoriografia noastră de astăzi ar fi lipstă
(4 volume). Istoric i şi a rhiv işt i s trăin ­ de cel mai important izvor de informaţue
p olonezi, ital ieni, greci, suedezi - au al ei. Prin co le c ţiunea sa de d ocumente,
ajutat şi ei la completarea unor volume, Eudoxiu Hurmuzaki se situează intre
trimţnd copii n oi de documente, sau primii noştri istoriografi moderni" (T. Bă­
verifici ndu-le pe cele dej a ex istente. De l an, 1944).
a ceea, după cum a r a tă profesorul Aure- "Prin numărl mare de editori şi cola-
lian Sacerdoţnu, acestă co l ec ţi e, care b oratori români şi st răin, dar mai ales
"a fost una din marile expri nţ e edit oria le prin sprijinul ne co ndiţ o nat adus de nume-
român eşt i", ,.repzintă un efort de mun că r oş i arhivşt st răin , se poate spune c ă
ex ce pţi o n a l şi un co nţiut extrem de bo- sintem tn faţ unei colabrăi intenta-
gat". ţi o nale, care face c inste celor ce a n ini-
Publicarea mărtuilo străine relative ţiat -o. Astfel, coleţia Hurmuzakf repre-
la istoria românească a fost cont inuată şi zintă nu numai o culegere de documente
in zilele noastre : t n semn de c instire pen- externe privitoare la istoria naţiolă a
tru cel prin ale că rui eforturi stă ruit oa re românilor, c i şi un exemplu d:e interna-
şi dezinte resate se intemeiase "cea mai ţi o n a li s m arhivistic, pentru care mili-
imp ortană su r să de informaţ occiden- te ază astăzi arhivistica mondială" (Aure.-
tale pentru relaţi politice ale ţăril o r lian Sac erdoţ ea nu, 1969).
dunăre ş i din Balcani" , co l ecţ ia poartă
mai d eparte numele lui Eudoxiu HurnlU-
zaki. Din seria n o uă , s-au publicat trei
volume (1962- 1967), a ltele afUndu-se în ..---- MICROFŞE BIBUOORAFIC' ---,
D.A . Sturdza , Eudox:lu r.rmusakl, tno
pregăti . Columna lui Traian, VIU, 1877 ; ldem ..
Inainte de a incheia, ni se pare util să Schl•i biografiei uupra 1111 Eudoxtu d&-
Hunnusakl ti operele sale. tn Analele Socle-
reproducem in că trei opinii în legătur cu U•Il A.cadem.lee Romlne, t&mul X, t 878;
coleţia Hunnuzakl ş i inţatorul ei, opi- ld em, tn Introducerea la voi. I din Fragment~
••• , ·1879; G. Bariţu , Fam,Jlla Hurmuukl,
nii expr imate la 65 ş i, resp ectiv, 90 ani tn vol. I d in Fragment.-~ 1879; Academia
distanţă una de alta. Romlni. Publlca$1unlle lstorlee Bunnuukl,
Bu c ur eşti 1895 ; l!!nclclopedla Romani (sub.
"V iaţ lui Eudoxiu Hurmu zaki a fost r e dacţi lui C . Dlacono-vlc i), voi. li, Sibiu
o viaţă bine umpltă. Ea p oate servi de · 1900 , a ub voce; Seve r Zotta, Eudoxl u
Hurmuzakl, 1812- 1912, tn ArhJva Genealo-
exemplu orică rui bărat care priveşt cu ~lci, I , 1912 ; T .V . Şt e r anel, Eudoxlu
seriozitate ş i conşti inţ ă la traiul său tre- Hurmuukl, 1812-1912, Ce rnăuţf, 1913;
T . BlHan, Eudoxlu Hurmusakl. Dltcun fel-
cător pe acest pămint . Eudoxiu Hurmu- tiv rodlt la 21 mar11e 19" cu prlleJnl ser-
zaki era tipul unui bărat adevărt, cult, birll eemlcentenarulol mortll eale, Ce ro l\u ţi ,
192': ldetn, Eodoxlu· Hurmusakl •• ooleetla
statornic şi plin de caracter, a l unui învă­ lui d t~ documentet tn Anuarul Institutului dA
ţ at scrupulos , infatigabil [neobosit], şi Istorie na.lonala, X, C luJ-Sibiu, 1944 ;
Aurellan SacerdO{eanu, Colee.la "Hur-
muzakl", tn Revta&a arbh6lor, 2/ XII,, 1969.
• Această p ra c tică, impusă de n ecsită ţi reda c ţio­
na le şi editoriale, e&te co ntiuaă azi , In toate şi
tă r l e care editeazA coleţi de documente.

68