•

· ANUL XVIII Nr. 6 (207) IUNIE 1984

•
JOAN MIR

•
/
�.
 •

istoric
levltta de cultur•
23 AUGUST 1944·23 AUGUST 1984: 40 Af-11 DE LA
latorlca REVOLUTIA DE EliBERARE SOCIALA $1 NATIOHALA,
ANTIFASCIST A $1 AHTRMPERIALIST 1
Anul XVIII
Mr. 6 C207J • �tlln1l -lstorle - pace:
Dumitru Gh#e 2

lunle 198•
• Corpul de comandl at ottlrll romlne impotrlva Germanlel
nazlste:
• !lie CeaU§estiu
-

pf
leclador • Bucureftl, lunle 1 944 - a 249-a slptlminl de rlzbol:
CllmAN POPI$TEANU Eugen Preda 15

Coleglul reclactJel • Faza �otiritoare:

George Iv�tiu 18
DUMnRU ALMA$
•

CONSTANTIN ANTIP
• File de epopee: Concursul Magazin istoric, edltla 1984 45
VIRGIL CANDEA
NICOLAE COPOIU
• To mljlocul Obftli, cu intreg Sfatul tlrii : $tefatt. Olteatt.u 22 •••

UJDOVIC DEM&NY • Itlnerare medlevale europene: f. Boulier, A. Dewerpe, D.

mu GEORGESCU Nordman... 25 • ,Cel mal sumbru secret al Zllel Z" 28 • ln­ •.•

DINU C. GIUR&CU semnlrl de Ia sfirtlt de veac: Gheorghe D. Palade... 29

• 1861-1862. Lupta romlnllor pentru unltate In documente
$1EFAN PASCU
ltallene: Matei Ionestiu 33 e,VIva Jtallal": Dumitru Almaf
••• 38 •••

M. PEIRESCU-DIMBOVITA
• Buenos Aires - cronologla unel capitate: FI<Jrentina
$1EFAN $TEF ANESCU Dolghin 42 • ,E� cred in lectllle fstorlel": Claude Gaier
••• 46 •••

Secretor responsabil e La tcoala ldeflor lui Teofll Corldale u : Constantin Noica 47• .••

• Fllosof fl medic, eretlc fl ateu : Cleobul Tzu.rkas 49 •.•

VA•FRIU BUDURU
e neba - ,oraful cu o sutl de pof1i": Petru !gnat... 53
• Clql sosite Ia redac11e 56 • 1801. Sf1!litul taruluf Pavel I :
• •••

Henri Troyat... 57 • Potta Magazin istoric 63

-
•••

(D:ID Str�uclte mllrturll ale strll.vechll a.rte cglptcne: oblectc dcscopcrllc

t n mormtntul lui Tutankbamon $1 expuse azl Ia .?.luzeul din Cairo; a> biJuterle
din aur, stlclll. coloratll $1 pletre scmipre�foase; b) detallu dln plctura ce tmpodo­
be$tc un cofret din lemn, lnf4�1$lndu-l pc celebrul raraon to carul sll.u de rbbol;
c) Tutankhamon �I so�la lui, An kbesenamun: sculpturl pe capacul unel Uldl�c
dln fUd� (Theba: .,orafll) eu o autl de porW'. p. 53)

<2> Tlmbrul conccput de Joan Mir6 pentru RomAnia

(ID Un alai lmpunlltor O$teDI cruA.rf, cal�( $1 tr�uri. care CU provlzll -

-

tosotea pe domnltorll evulul medlu to cl.Uitorllle lor prln tarA. a.sa cum n<' su­
aer<'.ad. sl accastl rrescl. de Ia Sucevlta, lnsplratll de una din rrccvente.Je dcpla­
sllri alc curtii domn�tl mcdlcvale pentru todepllnirea atributillor el poUtlcc $,
m l lttare (lD mUloeuJ eltf'll, cu rntreg Statui �rfl, p, 22)

Mat'beta artlstfcl. a copertel a>: arhltect Ascanfo Damian

1
 •
AUGUST�
40 Ml • taRewll•tia •
_,,�.,..,.. ltd"'' ti ..,.MM
.
..tituclatl ti ..au.,uiaMatl
..
STORI
DUMITRU GHI�E
ln zorii epocii moderne, Francis Bacon
avea con�inta exultant! a important.ei pe
care �in�a lncepe sa 0 aiba, tot mai mutt,
in viata omuJui. ,$tiinta � puterea omului -
spunea .el Ia lnceputul aforismelor sale din
Novum Organum-- stnt unul �i acela�i lucru".
lntr-adevar, traim astazi epoca celui mai
mare avtnt al gtndirii �iinpfice cunoscut de
omenire de-a lungul mileniilor, a celei mai
grandioase revolutii tehnico-�iintifice, mar­
cat! de descoperiri epocale ce au schimbat
�i schimbi radical reprezentarile omului
despre natura � societate, despre u.1ivers,
influenteaza toate laturile existentei umane.
Asistam, sub directa lnrlurire a �iintei,
Ia modificarea continua a condipilor produc­
p ei de bunuri materia.Je, la staptnirea taine­
lor materiei �i valorificarea tot mai eficienta
a bogatiilor naturii, Ia sporirea capacitapi
creatoare a popoarelor. Attt tn sfera perfec­
tionarii foqelor de productie ale societatii.
•
ctt �i a gtndirii �i creatiei spirituale, nici o
natiune nu se mai poate dezvolta fara apor­
tul �iinf.ei �i tehnicii tnaintate, viitorul ome­
'llirii tnsu�i nu mai poate fi concep'!t in afara
marilor cuceriri ale gtndirii ¥iintifice. <Al-
tl
2
PACE
•
tura Ji civilizatia, tnceptnd de Ia cea mai
simpla unea¥, de Ja prima piatra �lefuiti
si ptna Ia marile � miraculoasE"le instalapi
•
tehnice contemporane, de Ia pnmele zgtne-
•
turi pe peretii pe�rii �i plna Ia capodoperele
artei de azi, de Ia prima articulape silogisticl
� pbia la metalogicile actuale, reprezinti
calea regal4, pentru a utiliza o expresie a lui
Malraux, a istoriei omului, a obiectivarii fi
afirmarii superbe a existentei sale. Revolupa
�iinfifico-tehnica de astazi - baza celei de-a
treia revolutii industriale a omenirii - e,
netndoielnic, unul din momentele pline de
grandoare ale acestui drum prin care omul
t�i exprima, tn chipul eel mai elocvent,
forta sa creatoare.
nin pacate, acest optimism teoretic posibil
este amendat � umbrit de realitaple Iumii
contemporane. Nu mai e nici un secret faptul
c! multe descoperiri ale cercetarii �tiin�ifice
�i creafiei tehnice stnt folosite astazi pentru
producerea celor mai sofisticate arme de dis­
trugere tn masa, tnceptnd cu arma atomic!.
ln lume au loc o accentuare deosebit de tn­
grijoratoare a cursei tnarmarilcr, acumularea
•
de arsenale militare ln stare sa distruga tn-
 .,.

.. .,- • lmpreuna cu intregul popor,

·
oamet�ii de $tiitt Ja
$i cultura rornani
participa activ la iniJiativele
$i acti'ltnile Romaniei
pentnt. pace $i dezarmare,
la marile manifestari
ale maselor populare,
care dau expresie
vpinJei £ntregii noastre naJiuni
d e a-$i aduce contribuJia activa
la eforturile popoarelor lumii
pentru pace $i dezarmare,
pentru pretnt£mpinarea
unui r a zboi nuclear nimicitor.

NICOLAE CEAU$ESCU

Tnnlta apreciere a tnitiativelor stdroitoare ale pr�edintelui Romdniei pentru asiqurarea pdcii in Europa $i in in­
rrenga lume $i-a gdsit expresia �i in cadn�L primirii de cdtre Prt$edintele Nicolae CeaU$eSCu $1 to11ard$a Elena Ceau$8scu a
participan.tilor la Simpozionul international Pugwash, care a avut loc in octombrie 1983 La Bucur�ti, reunind personalitdti
de [11n1te ale 'lrietii $1iinti{ice mondiale - laureati ai Premittlui Nobel, academicieni, repreuntcmti ai unor universiLdti $i
{oruri :stiintifice din di{erite tdri. tn telegrama pe care participantii la reuniune au adresat-o pr�intelui Nicolae CeaU$8SCtL
se spune, intre alLele: .. 1mpdrld$im aprecierile dtLmneavoastrd privind rdspunderile deosebite ce revin tuturor oamenilor de
$tiintd de a pune Cl«:eririle $Liintei exclusiv in bene{iciul pdcii, de a actiona pentru prevenirea unui rdzboi nuclear nimicitor.
a rdtboituui in neneral. Activitalea Comitetului •Oamenii de $Liintd $i pacea., creat la. initia.tiva dumneaooastrd $i condus dJ>
academicianul Elena CeaU$8SCU, constituie un exemplu grdilor privittd potentialul celor ce muncesc pe tdrimul $Liintei in do-
meniul incetdrii cursei inarmdrilor $i in{cl.ptuirii dezarmcl.rii" ·

trcaga planeta, sa puna in pericol insa�i viaja inarmarilor, de producere �e noi arme
umanitatii. Asi_stam la agravarea incordarii n ucleare de distrugere in masa �i pqlitica de
pe arena m.ondiala, ca. rezultat al politicii dezarmare, de destindere �i pace. !n ciuda
imperialiste de dominajie, forta �i dictat, se oricarei sofistici care ar tncerca sa demonstreze
manifesta cu putere tendinja de consolid�re contrariul, e !impede ca o cale de mijloc nu
�i reimparjire a zonelor de influent�. • se ascut poate exista! Principiul batrinei logici aris­
contradic�iile intre state �i grupari de state. totelice functioneaza aici fara flexionari:
S-ar putea spune ca niciodata de la termi­ Aut, aut, tertium non datur! (Ori, ori: a treia
narea cel11i de-al doilea ra.zboi mondial ome­ posibilitate nu exista !).
nirea nu s-a aflat intr-un moment de ase­ 1n actualele imprejurari internajionale,
menea gravitate. Situatia s-a agravat in mod oamenilor de �iinja, tuturor intelectualilor ·

deosebit - a�a dupa cum se �ie - ca urmare
a trecerii fa amplasarea rachetelor nucleare
americane cu raza medie de acjiune 1n unele
state vest-europene, ceea ce a determinat
retragerea Uniunii Sovietice de Ia negocie­
rile de la Geneva �i anuntarea Qnor contra­
masuri, inclusiv amplasarea de rachete nu­
cleare in unele jari socialiste europene,.precum
� in alte zone ale lumii. Toate acestea deschid
calea unei intensificari a cursei inarmarilor
�i creeaza noi pericole pentru izbucnirea
unui non razboi mondial, care va fi inevitabil
un conflict nuclear cu consecinje catastro­
fale pentru toate popoarele din Europa �i
din lume, primejduind insa�i existenja po­
poarelor, a viefii pe planeta noastra.
Un examen lucid al situatiei internajionale
ne ·arata ca omenirea se afla la dispintie.
Astazi, mai mult dedt oric!nd, a�a cum
a rata pre�dintele Nicolae Ceau�scu, pro ble­
ma fundamental! care se pune in faja
oricarei con�iinje este aceea de a alege
intre politica de intensifka.re a cursei
.'; J-• '- .,,. ��
r\.Jo""" "'• '
•
,..
�
� Q ·'
care lucreaza intr-un domeniu sau altul al
culturii, le revine 0 uria� raspundere in
fata �s.�oriei, fata de prezentul �i viitorul
omemru.
Relevtnd insemnatatea uria� pe care
o are astazi �tiinta, secretarul general al
Partidului Comunist Roman, tovara�ul Nicolae
Ceau�scu a dezvoltat o concepjie tnchegata
�i armonioasa cu privire la rolul �tiintei tn
viata sociaHi, in cooperarea �i progresul
tuturor popoarelor, in asigurarea pacii �i
securitatii in lume - conceptie care i�i ga­
se�te o larga reliefare in Programul Partidu­
lui Comunist Roman de faurire a societatii
socialiste multilateral dezvoltate �i de inain­
tare a Romaniei spre comunism, in rapoar­
tele la congresele �i conferintele najionale ale
partidului, ca �i in expunerile prezentate de
secretarul general al partidului cu diferite
prilejuri.
Activitatea �tiintifica reprezinta - cum
subliniaza secretarul general al partidului,
pre�dintele jarii - una din caile fundamen-
.;;.W· - .,:, �-
-,. JA.
- �-
· t�...t.
W , '"' • •• :. •
� .. .&
' "" ,.0:,) • • _...,
0 • U• ,. ":" • ;.a
� r, •J..._
..K.-
-
...

-
....
• rJ
-"·� ,
• • 1

� .. ,,,
._
"' {"'
. .C"
•

""' •
• • • • •

..,
· to.
-' •

" ...
•

" .-- 'Y'. ·'-� : .J.. �-

....
 tale de tnfaptuire a progresului economic �!
tebnic, ca �i de manifestare a creativitatii ��
libertapi umane. Ca atare, intelectuali1 de
pretutindeni, ca �i toti oamenii de buna-cre­
dinta. nu pot f i decit de partea politicii de
dezarmare �i de pace. Dincolo de orice bariere
ideoJogicc, politice sau culturale, de limba
sau culoare, de religie sau sex, dincolo de
orice diferente de latitudine �i 1ongitudine
geografica. trebuie sa primeze ratiunea �j
ratlonalita.tea, trebuie sa fie asigurat dreptul
Ja. viat! al toturor oamenilor. al tuturor po­
poarelor, fie ele mari sau mici. Din Vest sau
din Est, din Nord sau din Sud.
Romania socialist! - in frunte cu pre�din­
tele Nicolae Ceau�scu - desf�oara o intensa
�i neobosita activitate pe plan international in
directia instaurarii unui climat de destindere
�i intelegere intre state, �ezind la baza rela­
tiilor cu toate tarile principiile deplinei ega­
litati in drepturi, respectului neabatut al
i ndependentei �i suveranitatii nationa.le, ne­
amestecului in treburile interne, renuntarii
la foqa �i la amenintarea cu foqa.
,Este necesar - spunE>a tovara�ul Nicolae
Ceau�scu, in mesajul adresat participantilor
la simpozionul international Oametlii de §tiinJa
§i pacea, care a avut loc la Bucure�i (4 sep­
tembrie 1981) - sa se actioneze cu cea mai
mare energie �i botarire pentru oprirea cursei
inarmarilor, pentru dezarmare �i, in primul
rind, pentru dezarmare nuclear!, pentru
oprirea amplasarii �i dezvoltarii de rachete
cu raza medie in Europa, lmpotriva produ­
cerii armei Ctl neutroni, pentru diminuarea
bugetelor �i efectivelor militare, pentru re­
nuntarea cu desavir�ire la folosirea foqei sau
a amenintarii cu foqa in viata international!,
pentru faurirea unei lumi fara arme �i far!
razboaie".
Exprim.ind tncrederea in contributia pe
care oamenii de �iinta o pot aduce la oprirea
cursei tnarmarilor �i, in primul rind, a celor
nucleare, tovara�ul Nicolae Ceau�scu reliefa
valoarea avertismentelor cercetatorilor ¢ sa­
vantilor: ,Nu este pentru nimeni un secret
- �i institute de specialitate din toate tarile,
atit din Vest cit �i Est, inclusiv din Statele
Unite ale Amerioii au declarat de atltea ori,
in acest an - ca razboiul nuclear va duce la
lichidarea a inse�i vietii pe planeta noastra.
Sintem in drept �i popoarele au tot dreptul
sa-�i puna intrebarea de ce DU sint luati in
seama oamenii de �iin?- - care cunosc bine
ce inseamna arma nucleara - cind averti­
zeaza pe conducatorii poJitici, pe �fii de
state, guvernele asupra acestui pencol, ci,
dimpptriva, se actioneaza contr�r a�estor
v
avertismente. ceea ce face sa creasca pencolul
ra�boiului mondial, care inevitabil va fi un
razboi nuclear, cu toate consecintele cu­
noscute".
Intelectualii din Romania, indiferent in
ce domeniu al �tiintei �i culturii lucreaza, au
CC'n�tiinta ]impede ca numai pa�ind pe drumul
dezarmarii �i al pacii pot sa serve�ea ideal�­
rilor celor mai inalte spre care aspira propFtbl
4
lor popor ca �i toate popoarele lumii. lata de
ce ei pretuiesc in mod deosebit marile mi�lri
pentru pac..e din Europa �i din intreaga lume,
lupta dusa impotriva cursei tnarmarilor, pen­
tru inlaturu.rca unui razboi nuclear. Aceasta
�i explica faptul ca tn Romani'a s-a constituit
Comitetul na�ional roman ,Oamenii de �intl
�i pacea", avtnd ca pre�dinte pe acad. dr. ing.
Elena Ceau�scu �i fiind alcatuit din reprezen­
tantii cei mai de seama ai vie�ii �iin�ifice din
intreaga tara - academicieni, conducatori de
institute de cercetare, proiectare �i inginerie
tehnologica, cadre didactice din tnvatamtn­
tul superior, cercetatori, speciali�ti din unitap
productive, oameni de cultura �i arta. Comi­
tetul national roman ac�ioneaza consecvent
pentru solutionarea, in spiritul colaborarii
�i al pacii, a marilor probleme cu care se con:
frunta astazi omenirea, aducindu-�i contri­
butia, in cadrul puternicului front mondial
al savantilor, la adoptarea unor masuri via­
bile pentru oprirea cursei inarmarilor �i tre­
cerea la dezarmarea generala, in primul rtnd,
la dezarmarea nucleara, pentru crearea unei
lumi a pacii, dreptatii �i egalita�ii tntre po­
poare. ,I mpreuna cu toti cei ce iubesc pacea �
progresul - spunea pre�dintele Cornitetului,
acad. dr. ing. Elena Ceau�scu, inca de la con­
stituirea acestuia - trebuie sa ne ridicam tn
modul eel mai hotarit impotriva politicii de
inarmari, sa ne unim rtndurile cu oamenii
de �tiinta. cu fortele tnaintate din tntreaga
lume, sa manifestam inipativa �i sa desfa�u­
ram ac�iuni energice pentru a face ca �tiin�a.
roadele muncii savantiJor �i cercetatorilor
sa nu mai fie folosite in scopul razboiului �
distrugerii, ci sa fie puse numai �i numai In
slujba vietii, a pacii �i bunastarii popoarelor".
Prin initiativele de inalta valoare morala,
luate pe plan intern, prin contributia pe care
o aduce la strtngerea legaturilor de prietenie
�i colaborare cu oamt!uii de �tiinta din tn­
treaga lume, Cornitetul national roman se
constituie tntr-un dinamizator factor de apa­
rare a cauzei comune a omenirii - pacea.
•
lu conditiile crizei economice mondiale,
�iin�a poate �i tre�uie sa-�i adu�a co�tribu��i
nu la distrugere, c1 la descopenre �· valon­
ficare de noi surse ener�eticc �i de materii
prime �i Ja punerea lor la indemina popoare:
lor, tn fertilizarea �i sporirea randamentulm
pamtntului �i solu�ionarea marii probleme
a alimenta�iei. Ea are datoria sa-�i aduca
contributia la ocrotirea securitatii oamenilor,
la combaterea poluarii, ameliorarea mediului
ambiant, la transformarea tntregii noastre
planete tntr-o adevarata gradina infloritoare
care sa asigure o via�a demna pentru toate
popoarele. Expansinnea valorilor cult�ii �
civilizatiei, singnrele care confera sens �� va­
loare vietii, trelmie sa alcatuiasca coloana
vertebrala a unui program autentic umanist.
Drumul spre acest umanism - prin care
�iinta i�i poate marca intreaga ei masura con­
temporana majora in istorie - nu poate fi
tnsa strabatut dectt daca in pinzele corabiei
• umane va sufla, puternic, vintul pacii I

CORPUL DE COMANDA
AL O$TIRII ROMANE
iMPOTRIVA GERMANIEI NAZISTE ·
General-locotenent
doctor in lstorie
Revolutla de ellberare sociali �� naflonali,
anttfasclsti �� antlimperlallsti a oferit arms­
ttl romAne �ansa istonra de a de monstra,
intr-o imprejurare hotiritoare pentru dPstl­
nele nattunlf, inaltul siu patrlotis m, parti­
clpind allturl de intregul popor Ia crolrea
noulul drum al Romlnlel. Se invedera, astfeJ,
in cond ltll le create prin epocalele evenimente
d in august t 944, concluzta - verlficatl in
cursul tuturor marllor momente ale istorlel
noastre-cl armata romAni s-a manifestat
permanent ca exponentl credlncloasl a idea­
Jurllor poporulul de dreptate fl Ubertate natlo­
nall. ,De-a lungul istoriei - aprecia secre­
tarulceneral al Partldulul Comunist RomAn -,
armata noastra a fost tntotdeauna o armata
de aparare a fiintei poporului, a indepen­
dentei nationale. Ea a jucat tntotdeauna un
rol activ tn marile evenimente istorice care
au dus Ia formarea statului national unitar".
Evenlmentele decenlulul patru al veacului
nostru - strlbltut de marl bltilll antifasciste
purtate de masele populare pentru apirarea
lndependentel tl a lntegrltltll teritorlale a patriei
crav amenlntatl de statele fasciste, revtzioniste
-au confirmat tl ele acest adevlr. Sub dlfe­
rlte forme tl Ia dlferlte etaloane, armata -
formatl In zdrobltoare majoritate din fli de
tlranl, muncltorl tl alte categorll de oameni
a l muncllt- s-a aflat lmpreunl cu foqele
----
1 ln pr lvlnta gradclor superloarc ale armatci stnt
lntcresante �� urrnltoarelc date. Majorltatca ofitcrilor
supcrlorl $1 gencralllor armatcl romAnc erau fO$ti com-
•
•
Armata rispunde
chemirii patriei
v
ILIE CEAUSESCU,
,
patriotice, democratlce, progresiste lnteresate
in Jupta pentru aplrarea fl consolldarea sta­
tulul natlonal-unltar, a cirui reallzare, se
ftle, a fost rezultatul volntet intregulul popor,
voin1l e xprimati cu fermitate fi in timpul
aprlgelor confruntlrl ale armatei noastre cu
trupele agresoare ale militarittilor germani.
Aversiunea armatel fafi de mllltaris mul
german fl fafl de organizafllle de extremA
dreapta, 10 prlmul rind Garda de fier, consi­
derati princlpala agenturi nazistl in RomA­
nia, s-a amplificat d upl t 933. Oftlrea s-a
situat firesc in rindul forfelor care s-au pro­
n unfat consecvent impotrlva fascismului ti
revizionis mului, pentru o politici de moblli­
zare a tuturor forte lor nafionale in vederea api­
rlrii pat-riel.
Atltudlnea generali antihitlerlsti a po- •
porului, activltatea erQicl a Partidului Comuolst
RomAn au generat starea de spirit a masei
de soldafi ca fl a corpului de comandl al
Oftirll. Cercetarea situaflel din RomAnia ani­
lor t 940· t 944, deplstarea factorllor care au
favortzat coalizarea tuturor forfelor patriotice
pe platforma revoluflel d e eliberare soclall
batanti din primul r3zboi mondial. Din eel peste 3 550
on�cri superior! $i geoerali existent! tn 1940 tn O$Urc.
3 158 luptaserlJ. pe ctmpurile de b�U.lie din 1916-t91B
tmpotriva armatelor germane invadatoare, contribu In II
Ja dcslvlr'$lrca unlt3tH na�lonale $1 staLale a Rom:lnie i.
Cca mal mare parte a gencralUor provcnea dIn rtncturlle
p3turllor micli burghezil or�en�ti sau rurate. intclcc
tualllor $i mllitarlJor, multi dlntre ci chiar din stnul
•
tArlinimii. Putini crau eel care provcncau din claselt! JJrl-
vllcglate.
·
5
 .. .
•

••
•

• •
fl naflonali, antlfasclsti fl antllmperlallsti pro­
pusI de partldut comunlst pun in lumlnl date
..,.. lnteresante fl mal pufln cunoscute dupre
, dlferltele forme tl mljloace &fe exprlmare ale
• rezlstenfel antihitleriste, an1ifasclste fi antl­
• 7
,.. antonesc:lene in rindurlle armatel. Cunoa,terea
lor ajutl Ia infelegerea mal clari a cauzelor
ce au determinat ca armata -presupusl in­
.,
.,..
� strumentul de bazi at reglmulul antonesclan
•
- sl devlnl elementul de executie al actului
·

"
de rasturnare a dictaturii militaro-fasciste . .

RomAnia a oferit astfel un exemplu aproape

unlc in lstorie cind o intreagl armatl a efec­
•
•
tuat o cotiturl radlcall in atitudinea fi com­
portarea sa, cu lmplfcatH de vaste proportll
pentru mersul rlzbolului antihltlerist.
La 23 august 1 944, intreaga armatl romAnl,
intorcind armele impotrlva Germanlei hitte-.
riste, s-a subordonat noulul guvern rezultat
din evenlmentele insurecflonate. Eforturfle
dlsperate ale lui Hitler de a gist un inlocuitor
pentru Antonescu in perso ana unul general
romAn s-au tovit de rlspunsul ferm at corpu­
lui d e comandl romAnesc, ce fl-a manlfestat
flrl. fOViire atafamentul fafl d e noul guvern,
fafi de lnteresele firU.
Cum s-a ajuns Ia aceastl angajare a insefl
forurilor celor mal inalte ale arrnatei impc­
trlva dlctatorului fl a potltlcfi sale?
Acest proces d e o profundA sernnlficafie
istorlci s-a destlfurat in ti mp, pe parcursul
anilor 1 940-1944 fl a cunoscut forme d lfe­
rlte d e manlfestare, de Ia n emulfurnirl
,t proteste fl pinl Ia atitudinl de proteste
tlfife fl Ia angajarea- incepind cu 23 au­
gust 1 944- a intregll armate allturl d e toate
forfele patrlotlce, in frunte cu Partldul Co mu­
nist RomAn, in lupta pentru inlit-:.ararea dlc­
taturll mllltaro-fasclste, ellberarea patrlel de
sub dornlnafla nazlstl fl allturarea Romlnlel la
coalifia antlhltterfstl. Un fapt lstorlc esenflal
pe parcursut intregulul proces care a flcut cu
putlnfl prezenta armatel in reallzarea actulul
d e Ia 23 A1.4gust 1944 it reprezlnU actlvltatea
fl influenfa crescind i a P.C.-R. in rindul rnlllta­
rilor, Jncluslv Jegiturlle stablllte. d e partid
cu cadre de conduce re ale armatei. Numal por·
nind d e Ia aceste consJderente poate fl infeles
aportul armatel Ia victoria insurectlel c:u care
a inceput revolufla d e ellberare soclall fi
naflonali, antifasclstl fi antlimperiallstl din
august 1 944.
Din prlmele moment e ale exlstenfel sale,
P.C. R., in condlfll deoseblt de grele, fl-a pre­
clzat c:u c:laritate atltudlnea sa poutJcl fl
ideologlc i fati de problemele fundamentale ale
flrfl ti fati de armati. Polltlca revoluflonarl
a partld ulul co munlst - conexatl perma­
nent ansamblulul sarclnllor fl certntelor api­
rlrll patrlel impotrlva orlcirel forme de doml-
nafle fl asuprlre strilni -s-a imboglflt fl
dezvoltat contlnuu, potrlvlt realltlfllor soc:lal­
economlce fl polltlce romAneftl, mutatlllor
survenlte de-a lungul decenlllor, dfnamlcll si­
tuatlel lnternatlonate.

- :. - "
... '
� 0
� .
 . .
.�
- - ...
.
. i
. . ·.
- ..
.
· - - · �

P.C.R. a deaflturat o .. permanent! actlvl­ .,.mentele politice intunationale fl s ituatllle

tate In rlndurlle aallltarllor
. , fl-a sporlt contlnuu 4Jnpuse Romlnlel in perioada rupectivl. Ex-
, .

l'fluet�ta asupra armatel, a multlpllcat flrele
ee au 1e1at tot mal atrtna organlsmul mllltar
de poporul romla din care se trlgea, pinl Ia
admlrablla lngemlnare de volnfl, acflune fl
destine aflrmatl in zllele glorloase ale lnsurec­
tiel fl revolufld din august 1 944.
Elemente aemnlflcatlve pentru infelegerea
aceatul procea ne oferl urmlrlrea mal atentl
a evoluflel pe care a cunoscut-o starea de
spirit a corpulul de comandl al ottlrll, inde­
osebi atltudlnea tl pozltla adoptate de Marele
Stat Major romAn (M. St. M.) fatl de eveni-
tlnderea domlnatlel naztste asupra Europef,
duntlrea terJtorlulul Romlnlei in 1940, ins tau­
rarea dletaturll leglonaro-antonucltne, subor­
donarea tlrH celui de-al I ll-lea Reich fl spo­
llerea bogltlllor nafionale, deelantarea riz­
bolulul hltlerlst fl antrenana armatelo( ro­
mlne, impotrlva voJntel poporuluf, pe fron­
tul s ovteto-german au fost tot atitIa factorJ
care au dus l'a crlstalizarea atitudinll cadrelor
de comandl ale Oftlrll fl Ia angajarea unui
Important numlr dintre aces tea Ia pngltirea
aetulul istortc de Ia 23 August 1944.

expansiunii statelor fasciste re­ dere tn rindul o�irii n-a opinat

,,Mare indirjire contra
Germaniei11
lnca tnainte de declan�rea
celui de-al doilea razboi mon­
dial - � cum rezulta din
numeroase documente de ar­
hivl corpul de comanda al
-
armatei romane considera Ger­
mania nazistA ca principalul
factor de rise ¢ pencol pentru
integritatea teritoriaJa �i indc­
pendenta-Romlniei. Cu ctteva
luni tnaintea declan�rii marii
conflagra�ii mondiale, un do­
cument tntocmit de M. St. M.
aprecia ca singura solutie de
politica externa corespunza­
toare intereselor rom!ne�i era
vizioniste. ln pofida presiuni­
lor �i amenint!rilor continue,
a tnrautatirii situatiei inter­
nationale a tarii dupa Miin­
chen1, ca �i prin ocuparea Aus­
triei � a Cehoslovaciei, gu­
vernele din Bucure�i au men­
tinut cu mari eforturi cursul
politicii externe traditionale
alaturi de Franta �i Anglia, de
relatii normale de buna veci­
natate cu U.R.S.S. Pe plan
militar ca �i pe plan politic
actiunile �i masurile inipate
au urmarit tntarlrea capaci­
tapi de aparare, pentru res­
pingerea unei agresiuni hitle­
risto-horthyiste. Studiile tntoc­
mite de M. St.M. sau de alte
foruri de comanda ale armatei
pentru transformarea Roma­
niei tn stat satelit al Axei.
Dimpotriva, tn perioada Dik­
tatului de la Vtena - de Ja
�fuJ M. St. M., generalul
Gheorghe Mihail, �i ptpa Ja
ultimul osta�. o singura do­
rinta: rezistenta cu arma in
mina. Un ordin circular din
2 septembrie 1940 al Minis­
terului apararii nationale men­
tiona: ,.Ultimele evenimente
care au dus la ciuntirea teri­
toriului national fara ca arma­
ta sa se puna 1n situatia de a
lupta pentru apararea patriei
au produs o explicabila du­
rere tn sufletul osta�ilor de
toate gradele. Din aceasta cau­
za., .. tn o�ire t�i face drum
.

evidentiau, pe ltnga ata�men­ parerea ca Romania ... nu tre­

aceea de colaborare cu pre­
conizata alianta anglo-franco­
sovietica �i ev1tarea prin orice
mijloace a caderii tarii sub
influenta Germaniei hitleriste.
,Oricare ar fi dificultatile prin
care ar trece ini�ial RomAnia,
victorioasa alaturi de coalitiu­
ne (Anglia, Franta, U.R.S.S.]
nu va avea ninuc de temut,
atlt tn prop1¢rea ei interna
ctt � tn afirmarea ei ulterioara
tn concertul celorlalte state.
ln schimb, o RomAnie vic­
torioasa alaturi de centrali
[Germania �i Italia] ar fi un
stat vasal d1n punct de vedere
economic, politic �i cultural
(al] Germaniei".
Nu era o atitudine de con­
juncturA a M. St. M. Docu­
mentele ilustreaza faptul ca
ln toata perioada premerga­
toare declan�rii razboiului,
tntregul sistem politic-diplo­
matic �i militar-statal al Roma­
niei a vizat edificarea mij­
loacelor de sprijin extern �i
a celor de rezistenta interna
tn vederea aplrarii tn fata
tul fat! de alianta cu Anglia,
Franta �i celelalte state inte­
resate tn apararea statu-quo­
ului teritorial �i politic, hota­
rtrea de a rezista cu arma tn
mtna oricarei agresiuni. Con­
vingerea ferma a ofiterilor,
comandamentelor �i M. St. M.
era ca Anglia, Franta �i
U.R.S.S. aveau capacitatea de
a rezista �i tnfrtnge pe agre­
sori.
A�dar, pentru Romania nu
exista dectt alternativa de a
fi alaturi de statele ce se opu­
neau Germaniei hitJeriste.
La fel ca tntregul popor,
armata romana, ofiterii �i ca­
drele superioare de comanda
au resimpt din plin �i �i-au
manifestat deschis ura fata de
cei care prin fof1a au impus
Rom!niei dureroasele cesiuni
teritoriale din vara anului 1940.
ln ciuda uri�ei dispropor­
tii de fof1e tnsa, nici un
cadru cu functii de raspun-
1 Maga.rin utoric, or. 9/1973,
i982.
•
buia sa se supuna arbitraju­
lui de la Viena".
Pentru a intimida guver­
nul roman �i a evita o even­
tuala reacpe a annatei in
concordanta cu directivele
M. St.M., Germania a trecut
l a amenintari di'recte, prega­
tind (ca �i tn 1939) impor­
tante efective militare des­
tinate sa invadeze Romania,
tn cazul tn care nu s-ar su­
pune Diktatului de la Viena.
W. Fabricius recuno�ea ca
prin interventia sa directa a
,.contribuit la abdicarea re­
gelui (Carol II] care, tn lipsa
intervenpei mele, ar fi format
un cabinet al generalului Mi­
hail (�f al M. St.M.] �i 1-ar
fi tmpu�at pe Antonescu".
Sprijinindu-1 pe Antonescu sa
acapareze puterea, cercurile
hitleriste au dorit sa evite de
fapt reactia armatei romA­
ne. ,.Unele paf1i ale armatei
- ii declara Fabricius lui An­
tonescu -,sub comanda unor
3-4/
generali fara simt de raspun-

'i
•
 •
. ...
dere, se vor opune tnaintarii
maghlare..., iar tn interior va
incepe din nou tmpu�area
gardi�ilor".
Semnificativa pentru starea
de spirit a armatei romane
in acele zile este �i aceasta
telegrama expediata de Le­
ga1:ia germana din Bucure�
i n 2 septembrie 1940, tn care
sint semnalate : , 1. Mari de­
momtratii antigermane la Bra­
�ov, Gluj, Oradea, Sighi�ara
�i Bucure�i. 2. Mare tndirjire
tn armata contra Germaniei".
' scopurile urmarite tn rasarit
Zeci de generali
scoJi din armata
Con�tient de puternica opo­
zi1:ie ce se manifesta Ia M.St.M.
�i to rtnduriie cadrelor supe­
rioare de comanda ale arma­
tei, una din primele masuri
luate de Antonescu, imediat
dupa acapararea puterii, a fost
sa inlature o serie de cadre
militare ostile noii orientari
imprimate jarii. Astfel, Ia 9
septembrie 1940, au fost in­
departati din armata genera­
Iii Gh. Arge�anu (fost prim­
rninistru �i ministrul apara­
rii), I. lieu�. C. llasievici, P.
Teodorescu (fo�ti mini�ri), Gh.
Mihail �i Fl. Tenescu (fo�i
�fi ai M.St.M.), Gr. Corni­
cioiu. I. Bengliu, Gh. Ji1ea­
nu, P. Barbuneanu, V. Dom­
brovschi �i C. Atanasescu,
personalitaji cu mare influ­
enta tn rtndul o�irii �i cu
putemice legaturi in cercu­
rile politice ale jarii, adver­
sari redutabili ai apropierii de
Germania nazista. Acela�i scop
1-a urmarit Antonescu �j prin
trecerea tn rezerva a altui
insemnat numar de generali
(19 pina la 1 ianuarie 1941).
Relajiile dintre Antonescu
�i corpul de comanda al o�i­
rii stnt ilustrate �i de faptul
ca tn guvernul format la 14/
15 septembrie 1940 au fost
ioclu�i foarte pufini ofiteri.
Cu exceptia It. colonelului
Nicolae Dragomir, care con­
ducea un departament civil,
ceilalji militari - generalii C.
Pantazi, Gh. Dobre, coman­
dor Gh. Jienescu �i It. colo­
nelul Alex. Rio�nu - condu­
ceau departamente care �i ina-
8
. .
. "
v
inte avusesera in frunte mili­
tari. Declarata singurul par­
tid politic legal, Garda de fier
depnea preponderenja �i for­
ma baza politica a guvernu­
Iui � regimului nou instau­
rat. ,Aducerea ei (Garzii de
fier] la putere - mentiona Lu­
crepu Patra�u - nu era
opera claselor noastre guver­
nante. lncredintarea puterii
mi�rii legionare a avut Joe
sub controlul Germaniei �i din
initiativa conducerii hitleriste,
in exclusivul folos al ma�i­
nii de razboi naziste, pentru
�i tn sud-estul Eoropei de
catre eel de-al III-lea Reich".
Sosirea trupelor Misiunii mi­
litare germane in RomAnia1,
... tnceptnd cu 12 octombrie 1940,
aderarea lui Antonescu la
Pactul tripartit (23 noiembrie
1940), acapararea de catre hi­
tieri�ti a economiei jirii prin­
tr-o serie de tratate �i aran­
jamente au fost tot atitea
acte ce jalonau noul statut al
�rii ca satelit aJ celui de-al
III-lea Reich. ,,Intrarea 1.-u­
pelor hitleriste in 1 ara in 1940
- preciza secretarul general al
partidului - a insemnal tn
japl ocuparea Rom4niei # sub-
ordonarea ei ma,#nii de r4z­
b()i t;r-azisle, a dus la jejuirea
bogdJiilor Jtlrii, provocind grele
sujerinle poporului rom4n".
Guvernarea legionara, im­
pusa �i sustinuta de Berlin,
guvernare caracterizata prin
crima � teroare1, ,alianja' cu
Ger mania au determinat de
la tnceput convergente in rtn­
dul foqelor de rezistenja. ln­
cercarea legionarilor de a pa­
trunde tn armata � de a �-o
subordona s-a lov1 t de reac­
tii ferme la toate nivelurile.
Documentele epocii, mai ales
cele tntocmite de M.St.M., se
pronunjau ferm pentru curma­
rea imediata a ,tulburarilor"
legionare, depistarea �i ares­
tarea celor care faceau pro­
paganda Iegionara tn armata.
Legapa hitlerista din Bucu­
re�i telegrafia, in 28 noiem­
brie 1940, Ia Berlin ca, dupa
asasinatele comise de Iegio­
nari tn acea luna, armata �i
generalii au actionat solidar
contra Garzii de fier.
q,· Jlag<Uin u�c. nr. t/t974;
t l-12/t970. �
• a -
lnabu�rea rebeliunii legio­
nare a fost un act prin care
armata, tn totalitatea ei, �i-a
exprimat implicit �i aversiu­
nea fa� de Germania nazista
- proteguitorul �i sustina­
torul declarat al Garzii de
fier. lnformati asu.pra aces­
tor realitati. nazi�i au tncer­
cat, �i dQpa rebeliune, sa
mentina Garda de fier la pu­
tere. In instrucjiunile trimise
de la Berlin noului ministru
german Ia Bucure�i. Manfred
von Killinger, in noaptea de
24 spre 25 ianoarie 1941, se
preciza: .. Va rog sa recoman­
d3tti to mod expres generalului
Antonescu sa n u jac4 cumva
gre§eala de a se sprijini, la
reconstituirea noului stat ro­
m4n, pe armata, ci ca baza
politicd a acestui nou stal sa
ia in consideralie exclusiv mi§­
carea legionara [subl. ns.)".
,.
lmpreuna cu
muncitorimea
din oraJe Ji sate
Fororile germane t�i bizu­
iau aceasta concluzie pe ade­
varata stare de spirit a arma­
tei romane, care tnca din
primele clipe ale prezen�i
tropelor hitleriste tn tara �1-a
exprimat aversiunea tn cele
mai' diverse moduri.
ln rtndurile o�rii rasunau
tot mai puternic apelorile Ian­
sate de partidul comunist, care
chema poporol la lupta pen­
tru izgonirea ocupantilor �i
rasturnarea regimului politic
instaurat de ei in Romania.
, Soldati. uniji-va I Solidari
stnteji o putere de netntre­
cut... Luptati tmpreuna cu
muncitorimea din or� � sate
pentru alungarea armatelor
germane din jara, alungarea
tradatorilor din conducerea ta­
r ii".
Opozijia antihitlerista din
rindul osta�ilor �i ofiterilor
romani, cirora. le fusese �ir­
bita atit de grav onoarea �
demnitatea. najionala, a tm-
bracat diferite forme de ma­
nifestare. �,Pentru ofiterimea
romana - nota Lucretiu Pa­
tra�nu - prezenta acestor
 armate era un capitis demi1lU­
tio1. Pus! tntr-o stare de infe­
rioritate �i de dependent! fa�a
de noii veni�i, ea se simtea
lovita tn amorul ei propriu �i,
mai ales dup! evenimentele
din toamna anului 1 940, in
onoarea ei". Antonescu per­
sonal s-a vazut nevoit sa in­
tervin! pentru a , tempera"
rnanifestarile de antipatie ale
militarilor romani fa�a de re­
prezentantii Wehrmachtului.
La 20 februarie 1 94 1 , un ordin
general pe armata, arattnd ca
..tn ultimul timp s-au inmul­
�it cazurile de nerespectare a
semnelor exterioare de poli­
te� �i chiar a celor de respect
tntre ofi�rii armatei noastre
�i cei ai armatei germane",
interzicea ,cu desavir�ire tu­
turor ost�ilor (romani) de a
repeta sau colporta de acum
tnainte glumele de prost gust,
hrodate pe evenimentele raz­
hoinice ce au provocat unui
aliat faze de un trecator in­
succes".
Ingerin�le specialijtilor mi­
li tari germani in vta�a eco­
nomic! romaneasca, in ve­
derea adaptarii acesteia nece­
sitaP!or de razboi ale Reichu­
lui, au tnttmpinat o serioasa
opozi�ie din partea M.St.M.
lntr-un raport al Serviciului
german ,Economia de razboi
tn Romania" catre Comanda­
mentul suprem al armatei ger­
mane privind rezultatele o�i­
nute tn perioada 1 2 octom­
brie-20 noiembrie 1 940, se
preciza cA. serviciul respectiv a
avut ,de invins greuta�i la
tnceputul a�tivita�ii sale. Aces­
tea se datoresc faptului ca
romanii nu s-au a�teptat ca
va veni un serviciu al armatei
germane care sa se ocupe de
problemele economiei de ·raz­
boi... Cu toate avertismentele
date de mai multe ori �i cu
toate ca. s-a aratat ca ches­
tiunea este urgent!, Marele
Stat �fajor roman n-a ras­
puns Ia propunerea cond ucerii
(serviciului german) •Econo­
miei de razboi in Romania•
din l l . Xl . l 940. �ful Misiu­
nii armatei germane (din
Romania) a fost azi rugat sa
determine statui major roman
sA execute propunerea".
1 Exprcslc din drcptul roman
tnscmntnd rcstrtngcrca capaclt4li i
Jurldlcc.
Ac�iunile germ�e de sub­
ordonare a ecop.�iei roma­
ne�ti au tntimpinat rezisten�a
�i din partea altor organe su­
perioare de comanda �i de
administratie ale armatei . Ast­
fel, la 2 1 fe bruarie 1 9 4 1 , Man­
fred von Killinger �i Herman
Neubacher, numit in ianuarie
1940 ,insarcinat special pen­
tru probleme economice pe
ltnga Legatia din Bucure�ti", . depistarii persoanelor sau gru­
transmiteau la Berlin ca ,de­
posedarea (de catre statui ro­
man a industri�ului Malaxa
de uzinele ce ii purtau numele]
reprezinta �i o contramasura
a generalului Antonescu tmpo­
triva atacurilor propagandisti­
ce contra guvernului pentru
pretinsa instrainare a avutu­
lui na�ional in favoarea Ger­
maniei. Ministrul economiei,
(generalul Gh.) Potopeanu, in­
tr-un memoriu mai lung catre
generalul Antonescu, s-a fa­
cut purtatorul de cuvtnt al
acestei critici". 0 zi mai tirziu,
22 februarie, cei doi reprezen­
tanti ai Reichului informau
Ministerul de externe german
ca ,in convorbirea de ieri cu
conduditorul statului (roman)
�i cu ministrul [Mihai] Antones­
cu am constatat ca s-a pus
in mi�are opozitia interna -
ceea ce era de a�eptat -
impotriva planuitelor contrac­
te privind industria".
Rezisten�a M. St.M., protes­
tele generalului Gh. Potopea­
nu �i ale altor personalita�i
n-au putut impiedica infiltra­
rea germanilor tn economia
tarii. La 30 martie 1 94 1 , Neu­
bacher comunica la Berlin
acordul de arendare pe 1 0 ani
a Uzinelor Malaxa, cu op�iune
la cumparare, precum �i obti­
nerea unei serioase partici­
pari la Re�ita. La 27 fe bruarie
1941, generalul Potopeanu, in
dezacord cu aceasta orientare
a politicii economice a guver­
nului Antonescu, �i-a dat de­
misia (acceptata de dictator
tn luna mai), parasind minis­
terul dupa numai dteva luni
de la instalare. Chiar in zilele
rlificilelor ,tratative" eco­
nomice, at�tul milita.r ger­
man din Bucure�i telegrafia
superiorilor sai: ,Cre�e anti­
germanismul in popor �i la
unele oficialitati. Evreii stau
bine. Antonescu este sub o
camarila de generali pro-anglo-
francezi. A surprins faptul ctl
regele �i regina (mama] au
fost vazu�i mereu tn compania
ministrului S. U. A. [Ia Bucu­
re�ti]. !--ivrarile de petrol sint
ingreunate prin mobilizarea
muncitorilor. Prezenta trupe­
lor germane anihileaza efec-
. tu1 rau, insa poate provoca
sabotaje". Atasatul miJitar or-
'
gantzase o ancheta cu scopul
.
purilor interesate in sabota­
rea aprovizionarii ma�inii de
razboi naziste, ajungind la
concluzia ca ,majoritatea oji­
Jerilor disMi spre sabotarea
Germaniei se gdsesc ln Marele
Stat Majof' [subl. ns.]".
Ocuparea tarii de catre tru­
pele hitleriste, jefuirea boga­
�iilor nationale au sporit ura
poporului fa�a. de cei care,
cum se exprima un document
al M. St. M., ,din cauza lor
� i dupa patronajul �i apro­
barea lor n i s-au ciuntit gra­
ni�ele". Legatia nazista din
Bucure�i �ia ca generalii ro­
mani ,au fost contra chema­
rii rmslUnii Wehrmachtului
german" �i e i considerau so­
sirea acesteia ca pe ,o ocu­
pa�ie militara deghizata a ta.:
I'I
fll .
• •
Sfidind vointa poporului
Adincirea contradictiilor
dintre toate fo*le �i gru­
parile politice interne nefas­
ciste, indiferent de pozitiiJe �i
politica lor de clasa, pe de o
parte, �i regimul antonescian,
pe de alta parte, a dobtndit
amploare pe masura tot mai
strtnsei incadrari a politicii
promovate de acesta in poli­
tica Gerrnaniei naziste.
Atragerea Romaniei in raz­
boiul decJan�t de Germania
hitlerista la 22 iunie 1941
prjn 1ncalcarea Tratatului de
neagresiune sovieto-german
din 23 august 1 939, act cu
consecin�e incalculabile, a fost
hotarita de Antonescu fara
nici o consultare. Dupa ce
s-a declarat pe deplin favo­
rabil unei colaborari militare
germano-romane, in convor­
b i rile sale cu Hitler, Anto­
nescu �i-a rezervat in exclu-
sivitate dreptul deciziei, !a­
sind in acela�i timp Fi.ihreru­
lui �� 0. K.W.-ului libertatea
•
9
 de a stabili conditiile tehnice
ale raporturilor dintre cele
doua armate. Cunoscind sta­
rea de spirit ce domina tn
RomAnia, inclusiv Ia M. · st. M.,
forurile superioare militare ger­
mane au interzis formal orice
fel de informare a paqii ro­
mane tn legatura cu viitoa­
rele planuri militare, multu­
mindu-se cu angajametltul dic­
tatorului romAn. llustrativ tn
acest sens este �i faptul ca
toate acordurile tehnice privi­
toare la cooperarea mWtara
tntre cele doua armate au
fost semnate inceptnd cu data
de 22 iunie, numai dupa ce
Antonescu a ordonat arma­
tei romAne declan�rea ostili­
tap!or.
Petre Tomescu, fostul mi­
•
nistru al muncii in guvernul
de atunci al lui Antonescu,
releva: .,De� membru tn cabi­
net tn momentul tnceperii raz­
boiului, totu� nu am loat
cuno�� dectt tn dimineata
de 22 iunie 1941 ca armata
romAna a trecut frontiera de
est alaturi de fortele germane.
Secretul intrarii tn razboi ala­
turi de Germania a fost attt
-
de stra�ic. tnctt guvernului
�arii nu numai ca nu i s-a
cerut adeziunea pentru poli­
tica ce urma sa 0 imprime
tarii �i neamului" fostul dic­
tator al Romaniei, .,dar nici
nu i-a comunicat, eel putin
tntr-un consiliu - a� cum
era logic tn asemenea tmpre­
jurari grave - . hotartrea tn­
ceperii ostilitatilor... "
Partidul Comunist Roman
�i celelalte forte politice pro­
gresiste au luat atitudine ho­
ta.rita tmpotriva razboiului, au
demascat adevaratele scopuri
ale imperialismului german, au
chemat masele la lupta pen­
tru tncetarea conflictului mi­
litar �i rasturnarea dictatUiii
antonesciene. .,Dupa cum. se
�e - arata secretarul gene­
ral 3.1 partidului - . tnca din
prima zi a razboiului, parti­
dul nostru a chemat fortele
democratice na.tionale, tntre­
gul popor sa se opuna prin
toate mijloacele razboiului an:.
tisovietic, sa saboteze ma�ina
I(C razboi fascista �i sa }upte
�ntru ie�irea din razboi �i
�laturarea armatei noastre, a
iutregului popor celorlalte for-
te ale coalipei antihitleriste".
10
Antrenarea tarii tntr-un con­
flict care, nokns-volens, o si­
tua pe pozitii ostile vechilor
ei aliati. tntr-o aventura mill­
tara cu grave implicatii poli­
tice �i sacrificii materiale �i
umane dureroase, a trezit se..
rioase rezerve �i opozitii �i
din partea cercurilor politice
burgheze. care mai vedeau tnca
in Antonescu omul potrivit
pentru a conduce statui to
conditiile dominapei germane
pe continent. Astfel, pe Unga
ceilalti factori �i surse de
alimentare a opozipei fata de
regimul antonescian �i alianta
cu Hitler, .,colaborarea" mili­
tara cu trupele Wehrmachtu­
lui a sporit �i mai mult ad-
&r>ternbr-M 1940: fmpotrioo Dihtatului dt
Puler-nice demorl8tratii dtt protest la Cluj
...�i Sibiu (P. 6)
versitatea �i ura poporului ro­
man, a armatei �i a corpului
ei de comanda fa�a de Germa­
nia nazista. Referindu-se la
acest moment � sesizind ne­
aderenta poporului roman la
un razboi alaturi de Germania
nazista pentru tnfrtngerea �i
ocuparea Uniunii Sovietice, is­
toricul sovietic N.I. Lebedev
mentiona: .,De aceea propa­
ganda romAna oficiala de la
tnceputul razboiului declara ca
trupele romAne nu due raz­
boi tmpotriva Uniunii Repu­
blicilor Socialiste Sovietice,
ci stnt ocupate, chipurile, ccu
eliberarea provinciilor romA­
net. Se sublinia insistent ca
ele nu vor merge mai departe
de Nistru".
Atitudinea generalilor ro­
mani fat! de antrenarea tarii
tn-· razboi ..nu poate fi tnte­
leasa dec � daca este analiza-
...
ta tn perspectiva evenimen­
telor care confruntasera koml­
nia tn anul 1940. Studierea
documentelor de epoca im­
pune concluzia ca generalii ro-'
mAni, tn conformitate cu poli­
tica oficiala traditional! sta­
tala, nici Illicar nu . conce­
peau, tnainte de 1940, ca
Romania se va alatura tn vreo
agresiune d�clan�ta de vreun
stat tmpotrtva U. R. S. S., pro­
nunttndu,-se deschis pentru
mentinerea unor relatii de co­
Iaborare �i evitarea oricarei
surse de conflict cu acest stat.
Toamna anului 1941 a con­
sem.Oat o sporire a protestelor ·
fata de politica aventurista
la Viena .
...
dusa de Antonescu. Semne
evidente in aceasta privinta
veneau de pe front, unde, in
pofida masurilor drastice im­
potriva ce1or care tndrazneau
sa comenteze ordine1e privind
continuarea razboiului m adin­
cimea teritoriului sovietic, ma­
nifestarile de impotrivire luau
proportii ingrijoratoare pen­
tru dictator. Astfel, Ia 29
august, aflat tn inspectie pe
front, Antonescu - dupa cum
consemna un proces-verba1 in­
tocmit la punctul de comanda
al Corpului 4 armata - �i-a
exprimat nemul�umirea pen­
tru faptul ca operatiile mili­
tare stagnau din cauza lipsei
de spirit ofensiv al infanteriei.
Opozipa armatei a fost ali­
mentata �i de atitudinea pe
care trupele hitleriste o aveau
fa�� de unita1;ile romane�ti.
La 30 august 1941, comandan-

' •
tul Armatei 4, generalul Nico­
lae Ciuperca, a intervenit la
'larele Cartier General pen­
tru a cere comandamentelor
g<'rmane sa ,ordone sa lnce­
te ze masurile vexatorii pen­
tru osta�ii romani..., a inter­
veni sa inceteze abuzurile sem­
nalate ce se fac de trupele
germane". �ful Marelui Car­
tier General, generalul AI.
loanipu, a dat u n raspuns
semnificativ la 9 septembrie :
, S-a intervenit la Misiunea
militara germana ca abuzu­
rile semnalate sa inceteze. Rog
sd dispu.neli ca �n cazul cind
.. ele nu vor inceta, trupele sa pro­
�edeze conjorm legilor tnilitare,
mtrebuinl�nd armele. Ostajul ro-
man care se va lasa dezarmat
[de germani] va ji aspru sanc­
tionat [subl . ns.)".
Hotarirea lui Antonescu de a
continua razboiul in anul 1942
a provocat noi luari de atitu­
dine din partea unui mare
numar de generali �i ofi1:eri su­
periori romani, care, pentni
opozitia manifestata, au fost
demi�i de dictator. Numai in­
tre 1 5 iulie �i 30 septembrie
1941, 24 generali au fost de­
mi�i de Antonescu sau au
cerut ei sa fie trecuti in re­
zerva pentru a nu fi partasi
Ia E> politidi militara profund
antipopulara.
Starea de spirit ce domina
opinia publica �i repercusiu­
nile ei in dndurile armatei 1-au
determinat pe Antonescu ca,
dupa mcetarea operatiilor de
Ia Odessa, sa ordone retrage­
rea majoritatii efectivelor in
tara. Marele Ca_rtier General
revenit �i el tn tara s-a con-
•
•J
·
. �
topit cu M. St. concen­
trindu-�i
.
..,
aten�ia
. asupra
.
\t'nor
masun ce v1zau dlluarea tot
mai pronuntata a colaborari i
cu eel de-al III-lea Reich.
Dezacordul tot mai pronun­
tat intre M. St.M. si Ion
Antonescu in privinta utili­
zarii fortelor armate natio­
nale reiese clar dintr-un ra­
port al Misiunii militare ger­
mane, in care se Hicea cunos­
c!;l t ca de�i fusese anuntat
ca ,mare�alul Antonescu este
complet de acord cu utilizarea
Armatei 3" romane in condi-
1:iile pro;?use de comandantul
Armatei 1 1 germane, �I. St. M.
n-a. d �t _ curs acestei propu­
nen l}l �·-a indreptat atentia
spre cu totul alte obiective.
urmarind eludarea inteleg�rii
cu forurile militarc nazistc­
Astfel, in lunile noiembrie­
decembrie 1 94 1 , ordinele �i di­
rectivele M. St. M. prevedeau
lucrari de imbunatatire a co­
municatiilor din Transilvania,
intocmindu-se unele proiecte
in vederea concentdirii for­
�elor �i pregatirea lor pen­
tru a fi gata sa respinga un
eventual atac horthyist. Con­
C?mitent, maj�rtt�tea rezervi�­
tllor de la umtatde operative
au fost demo bilizati �i a fost
declan�ata o ampla actiune de
reorganizare a marilor u nitati.
Aceste masuri ale organelor
centrale de comartdament in­
dica. intentia M. St. M. de a
structura sistemuJ militar ro­
mAnesc pe directii divergente
celor reclamate de continua­
rea razboiului hitlerist.
Pina la 1 decembrie 1941
au fost aduse in tara 1 2 divizii
•
.... ...
... ....
.J
0 ., •
• ,
c '
a., de infanterie, o brigada mixta
de munte �i o brigada de ca­
valerie, pe front raminind doar
5 divizii de infanterie, ·s bri­
gazi de cavalerie, 2 de munte
�i 2 de fortificatii.
$eful M.St.M. :
razboiul
nu este popular
De�i germani i inregistrasera
u n prim insucces tn urma con­
traofeosivei sovietice din zona
Moscove i , Antonescu a dat curs
presiunii hitleri�tilor �i. in sti­
lul sau caracteristic, fara nici
o consultare, �i-a asumat noi
angajamente fata de Hitler,
fapt ce a provocat un con­
�lict rasunator cu un grup
Important de personalitati cu
functii de raspundere in con­
ducerea armatei, in frunte cu
�ful M. St. M., generalul Iosif
Iacobici.
Primind ordin sa pregateas­
"
ca u n nou gn1p de forte ce
ur�au a fi angajate tn ope­
ratn in cursu! preconizatei
ofensive hitleriste din prima­
vara lui 1942, generalu1 Ta­
cobici a raspuns printr-un ra­
port in care i�i reafirma pozi­
pa cxpusa ,verbal in ziua de
10. X I I " , �i anume ca , Statui
Major General al Armatei in
a!ara de . trupel� de ocup�tie
�� operative [extstente atunci
pe front), nu mai avea nimic
disponibil �i nici posibilitatea
de a tnai schimba marile uni­
tati aflate la est", cerind ca
aceasta situatie sa fie comu­
nicata !naltului comandament·
german.
In fata hotariri i lui Anto­
�escu de a-�i onora aoile anga­
Jamente, generalul Iacobici a
prezentat Referatul D.lQ 50, din
8 ianuarie 1942, pronunjindu­
se deschis impotriva pozitiei
lui Antonescu �i certnd dicta­
torului sa revizuiasca tntreaga
politica militara a tarii. lntre
argumentele pe care le aducea
generalul Iacobici era �i acela
izvodnd din experienta noas­
tra istorica: ,Cum am mai
raportat, pe scurt, verbal, cred
ca trebuie pout seama �i de
faptul ca romanu l nu se va
bate bucuros departe de tara
' ': o o �
r ·: :.
...
-...
•
· ·
-
•
"
• ,
. · ..
..
11
 sa; in a.cest sen�. participa­
rea Ia o ofensiva ce duce for­
�ele noastre depa.rte de tara
n u este populara...
Un alt �i foarte puternic
motiv - continua se ful
.\I. St. M. -, care mi fa ce a
propune cU mai multi mode­
ra�ie la f�x�rea fortelor arma­
tel exped1t10nare este situatia.
noastra lata de Ungaria. Nu
ca rn-a� teme de o actiune
imediata, care o cred pe du­
rata d.zboiului in curs aproape
exclusa, . ma tem ca tineretul
. '
car� .votam sa-l pregattm te-
_!ll� lJllC, va cadea pe pJaiurile
1�departate ale Rusiei ... , lip­
smdu-ne foarte mult in soco­
telile c u U ngaria" .
In aceasta ultima parte a
raportului sau, �ful M. St. M.
arata o cunoa�tere profunda
a ?�ri.ntei �rcurilor largi ale
Op1me1 pubhce a t!rii, care
fusesc de Ia inceput impotriva
·tgresiunii hitleriste �i cerea
incetarea participarii Ja un
razboi strain intereselor po­
porului �i pastrarea fortelor
p�n�ru ca la m:mentul po­
tnvtt sa , se poata actiona in
vederea elibedi.rii teritoriului
rapit Romaniei prin Diktatul
fascist de la Viena.
toea Ia 18 iulie 1941, pentru
a c·�tidentia implicatiile �i con­
secmtele continuarii razboiu­
lui dincolo de �istru, Iuliu
Maniu se adresa lui Antonescu :
.. Nu este admisibil ca sa ne
prezentam ca agresor fata de
Rusia, astazi aliata a Angliei,
probabil invingatoare, pentru
alt motiv decit Bucovina �i
Basarabia, in tovaraljie de
arme cu Ungaria �i Axa, care
ne-au rupt printr-un act ar­
bitrar, neratificat de nimeni •
o parte 1mportanta a tirii
•
noastre".
Antonescu a dimas neclin­
tit in hotartrea sa, iar la 17
ianuari 1942, generalul Ia­
cobici a inaintat o cerere prin
care solicita desarcinarea sa
din functia de �f al M. St. M.
Printre motivele invocate ci­
tam: ,Conform Legii pentru
organizarea Ministerului apa­
rarii nationale, M. St. M. are
in atributiile sale cpregatirea
planurilor de razboit. $eful
l':'i are da�oria de a 1e concepe
�· poarta .. mtreaga raspundere. _rolul armatei in stat, ca �i Ia
Daca conceptia lui nu este
robata : sau el se
12 •
conceptiei ce-i este impusa
fara tnsa a scapa de raspun�
dere, sau el trebuie sa tragl
consecintele.
ln momentul de fata nu pot
inca afirma in mod sigur, dar
am indicatiuni puternice ca
rna gasesc fata de domnul
conduca.tor al statului in di­
vergen¢ de parere asupra
conceptiei participarii anna­
tei romane la campania de
primavara. Ceea ce este insa
sigur este faptul ca nu mi s-a
dat ocazia de a-mi face dato­
ria, caci n-am fost nici macar
tinut la curent cu fazele un!ti
schlmb de pareri cu privire
!a vii�oa�ele evenimente �i cu
mtenttumle domnului condu­
cator al statului:'. 0 pozitie
care nu numai ca punea in
discutie, dar chiar contesta
competenta lui Antonescu de a
hotari de unul singur in pro­
bleme ce angajau soarta sta­
tului.
Printr-un ordin special, ge­ presia nepopularitatii se rea­
neralul Iacobici a fost desti­
tuit din functie, aducindu-i-se
o serie de acuzatii care preci­
zeaza l]i ele natura �i dimen­
siunile contradictiilor dintre
dictator �i corpul de comanda
al armatei : , V-ati dezintere­
sat de trupele ce luptau tn
Crimeea, socotind ca obliga­
tiunile ce le aveau comanda­
mentele in subordine nu mai
aveau nevoie de nici o impul­
sie �i de nici un control din
partea durnneavoastra. De cind
v-ati inapoiat de pe front -
se afirma in ordinul de desti­
tuire - , nici dumneavoastra,
nici vreunul din sub�fii Ma­
relui Stat Major nu au v.lzitat o amploare deosebita : ,Cre�
unitati de Ia est... Pentru a
inlatura consecintele lipsei de
contact intre cei ce Juptau
la mari departari de organele
de cond ucere superioara ale
armatei am fost nevoit sa
trimit ofiteri de la cabinetul
meu militar �i pe generalul
Pantazi pe front...
"
Dupa cum rezulta din docu­ miterii de noi sute de mii de
mentele citate, parerile gene­
ralului Iacobici erau impar­
ta�ite �i de sub�fii M. St. M.
l]i ele se refereau nu numai la
problema continuarii razboiu­
lui, ci �i la aceea mai generala, cratice, ,sub presiunea poporu­
dar foarte important!, privind
manjera lpi Antnnescu de a
lua hotatf'ii fara nici un fel de continuarea razboiului.
consultari. ln ,Iamuririle" pe
care le-a tnaintat ministrului
apararii na�ionale asupra cau­
zelor care au dus Ia declan­
�rea conflictului sau cu dic­
tatorul, generalul lacobici afir-'
rna: ,Nu �iam nimic, absolut
nimic �i am fost surprins de
schlmbarea repetata a situatiei J
(
noastre militar-politice, une­
ori pe calea cu totul anormaHi
a unor rezolutiuni pu5e pe
htrtii de importan¢ redusa".
ln continuare, fostul �f al
M. St. M. afirma: ,In ceea ce
prive�, tn sfir�it, ofensa gra­
tui� pe care a� fi adus-o nea­
mului, dupa afirmaiia d-lui
C?mandant de capetenie, apre­
cund ca razboiuJ departe de
�ara nu este popular, relevez J
ca am fost dator, ca �f al
��arelui Stat Major, a tnre­
g•stra �i a socoti toate mani­
festatiile neamului, indiferent
daca ele sint sau nu placute
tnaltei conduceri militare. I m­
zirna pe curentul puternic ce
zilnic poate fi constatat Ia
Marele Stat Major in ceea
ce prive� pe foarte multi
chema�i a merge, sau a ramine
c
in Crimeea sau tn Transnistria".
Demiterea generalului Iaco­
bici, urmata de tnlocuirea sub­
�filor M. St. M., e:xtinderea
conflictului dintre Antonescu
�i alte cadre superioare ale
armatei au avut un Iarg ecou
tn opinia publica romaneasdi.
0 rezohitie adoptata de C.C.
al P.C.R. tn ianuarie 1942
surprindea faptul ca dezacor­
dul intre Antonescu �i corpul
de comanda al armatei luase
•
nemultumirea in rindurile ofi­
terilor rom!ni... Generalii Ciu­
perca �i Ora�nu �i-au dat
demisia ciin armata ca semn
de protest impotriva conti­
nuarii razboiului. Pina �i ge­
neralul Iacobici, pus de Anto­
nescu la conducerea Marelui
Stat Major, opunindu-se tri­
oame11i Ia moarte ... a trebuit
sa piece". Aceea�i atitudine a
dictatorului, arata rezolutia ci-
tata, a determinat pe multi
frunta�i ai partidelor demo­
lui roman", sa-�i manifeste
tot mai fati� opozitia fata de

I
,.
Crefterea influentei P.C.R.
tn rtndurile armatei, tntlrirea
-
1 -
le pturilor sale cu o serie de
of1teri 11i generali a fost posi­
bill IIi datoritl altor organi­
zapi 'i partide politice afiate
sub influenta comuni�or sau
t
Q
care se situau pe pozitii apro­
piate tn problemele majore
-
1
care stlteau atunci In fata
poporului. Afa a fost cazul
Partidului
•
Social-Democrat,
Frontului Plugarilor, Madosz-
.1 ului, Partidului Socialist-Tara­
nesc, Uniunii Patriotilor, care
aveau aderenti In armata, in
special tn dndul ofiterilor sti­
I
periori sau al rezervi�ilor.
0 JIOtl informativa tntoc­
z
miti la 7 martie 1942 de Ser­
viciul Special de Informatii
(S.S.I.) preciza ca !n Bucure�i
se comenta !n toate straturile
t societltii. atitudinea genera-
,.
-
1ului Iacobici 'i a colaborato­
rilor sai: ,La protestul sau
s-au asociat generalii Tata­
ranu, Mazarini 'i Palanceanu.
3. Numero'i ofiteri superiori,
:t generali intentioneaza sa demi­
e sioneze din cadrele active ale
I
armatei tn semn de solidarita­
te". Iar Misiunea militara. ger­
ni, tntr-o not! din 4 iulie
catre Grupul german de ar­
mate ,Sud", observa ca laco­
..
- s•a fna p olat wtutl la unltatea sa.
J bici 'i sub�fii M. St. M. deve­
. nisera un punct de coalizare a
.
elementelor antigermane din
2
'•
tntreaga tara : ,Rom!nii vad
in acesta (Iacobici] 'i in
I avamat general, prlmlnd eomanda Brlglzll 45 lnfanterle dln Vaaluj, Jar tn 1940,
sub�ful sau Tataranu - pre­
Q
-
ciza nota - un pol opus Iata
de mare�l. Ambii se bucura
de mare prestigi u 1n armata".
t Numeroase documente de
:1 arhivi mai putin cunoscute
lndreptltesc concluzia ca la
tnceputul anului 1-942 ,cola­
1 borarea" militara roma.no-ger­
mana intrase !ntr-o criza deo­
e sebit de puternica, hotartrea
t m&n n-a dat oun ordlnelor prlmlt� de Ia e
lui Antonescu de a trimite noi
a
efective pe front fiind tnttm­
pinatl cu temeri 'i indignare
I vlzute. pe front tl fa� de realltltJie nemurllor pe eare le klla tara, I s-a tntirl&
de cercurile largi ale opiniei
publice, cu vii opozitii din
partea soldatilor, a corpului
de ofiteri fi generali, a coman­
..
-
dantilor de mari unitlti 'i tn
special a M. St. M.
I
.-
(
. �
Cruzimea hoardelor hltleriste
•
General de armati
CONSTANTIN V. VASILIU-RA$CANU
•
La Muzeul mllltar central, lntr-o vlvlnl din sala �nsaeratl anUor patTU·
zeol, tntre aJte exponate, poat� fl vlzu& fl un oale& eu eopene alba� desebls.
Paglnlle hll, llnJa�. stnt aeoperlte ou un serls mlrun&, eaiJrrafle. lns emnlrl de
rlzbol. Auwrul lor - generalul de anna&l Constantln V. VasiUu·Rifeanu
(1887-1980), I
S-a nlsout Ia BfrJad, ea al optuJea eopll al lul Vasile Vaslllu l al EJenel
Rqoanu. Tatll slu era flul unul ttnlT mo* din pl�lle .Abrudulul care, n 1849, tn
f
urma lnfrtngerl l fortelor revolutlonare eondUJIIe de Avram laneu, a tnout In Mol·
dova spre a selpa de represlunea aut4rJtitllor babsburglee. Mama sa era dlntr-o
veohe famille de rlzefl pomenl*l tntl'•un hrlsov dln 1603 oa Juptit4rl sub s&eagul
lui �tefan eel Mare.
. Ill anul 1906, Constantin Vaslllu a lntrU tn $eoala de oflterl, sec*la In·
fanterle tn 1908 a ton avansat Ia gTadul de aubloeote.nen& tl repartlzat Ia Regi­
•
mental t2 .,Can�mlr" dJn Btrlad. La sfhlltul anulul 1911 a fos& mutd tn Bata­
Jionul 3 Vfnlt4rl, devenJt ulterior reglmen&, eu gamlzoana Ia Plole,tl. .Aiol 1-a
ounosout pe C. Dobr og eanu-Gberea (In acea perloadi, pakonul restaurantulul
din gara Plole�tl). lmpreunl ou altJ dol eolegl, freeventeazA slptlmfnal oasa lui
Gherea, ou can au dlsou�ll deapre soelallsm, despre serlerlle sale, despre Capita­
lui lui i'farx sau despre aetlvltatea tl ldelle lui Jaures.
In 1915, Con!Jlantln Vaslllu a fost admls Ia �ooala superloal'l de rA.zbol
din Bueurettl pe care o v a tntterupe odati eu Intrarea RomlnJel tn rbbol, tn wam­
na lu1 1916. In aoea vreme 1-a eunoseu& pe Gheorghe Crlsteseu1, tn easa olrula a
auzlt pentTU prima dati vorblndu-se despre eomunlsm tl sooletatea eomunlstA.
In an.ll 1916·1917, a comanda& o eompanle tl a pol un bataUon eu gTadu]
de Joootenent fl, r�peetlv, elpltan, lutnd parte Ia toate luptele duse de Beglmen­
tul 3 vtoAtorl, tntr-una din ele fUnd tl U!JOr rinlt-. lo glorloasele zlle ale lui augu t
1917, otnd osta!JII romllnl au serls epopeea de Ia MArW,�I, a fost rlnlt pentru a
doun oarA fn luptele de. Ia Doaga!. lnternat tn spital, dupA 20 zlle, a oerut sA fie
trlmls din nou pefron& Ia reglmentuJ sAu. Medloll nu 1-au aproba& eererea, dar el
In an II 1919-1920 a ros& curler diplomatic fl delegat mllltar Ia fnebelet-f'a
tratatuJul de pace eu Germanla. A flout stagll de perfe etlonare In Ansrlla (Londra),
)
In Franta (Chaumont), tn ltalla (Aqul tl Torino . Dupi tncbeJereaTratatulul de
Ia Trianon (1920) a ron numll In oomlsla de dellmltare a frontlerel de vest dlntre
RomAnia ,1 Un�t•rla. ,
Ill anl l 1928·1938 a aotlva& tn dlferlte unl"tl, eonttnutndu-�1 totodatA,
l
&tudllle. Jn 1929 $1-a luat dootoratul tn ,tllnte Jurldleo-eeonomloe. Jn 938 a ros&
ca �eneral de brlgadl. a prlmlt oomanda DetatamentuJul Dunirea, care aslgura
paza granltfll lntre Turnu Severin tl CA.Ilra,l .
Rizbolul deelaJ11$at de Hitler tmpotrlva Unlunll Sovletloe II glseJte pe
generalul Vaslllu-Rqoanu tn eadrul MlnJsterulul de rizboL Jn lanuarle 1942 a
prlmlt eomanda Dlvlzlel 1 munte pe frontal din Crlmeea.
Din prlmele Junl de pe front dateazi tnsemnlrlle lnedlte pe care Je prezen·
tAm oltltorllor revlstel, tn care se ogllnde�Jte atltudlnea sa ostlll ratA de rihbolul
hltlerlst, fatA de hltlerlftl. In eel dol ani ott s-a a(Jat la oomanda dlvlzlel, dspunztnd
de soarta a mil de oamenl, s-a s&rldult sA le rldloe moraJuJ, s-a tngriJit de tralul
ol nevolle lor, eluUnd sl erute vle1Jie omen�tl, fllnd eonvlns de lnutllltatea rlz·
bolulul hltlerlst due departe de tan fl potrlvnJo lntereselor natJonale ale Roml­
nJel �I poporulul romln.
· Demnl de remareat a fost tl atltudJnea sa omenoasl fa.. de populatla el•
viii, atJtudlne lmprlmatA. eomandantllor tl unltltllor dJn aubordJnea sa. A eluta&
sl aJu� populatfa elvlli eu aUmente, lemne fl medloamente. Generalul ro·
omandamentul german de a dJatruge
ease tl luorlrl de artA. sau de a da roc satelor eare adlpostlserl partlzanJ.
La 1 februarle 1944 generalul de dlvlzle Constantin Vaslllu-Rl$canu a fos&
numl& eomandan& al Corpulul 6 terltorlal en sedlul Ia Ploleftl. Sub nfl
I uent• ulor
eonvlngerea el trebuta sl aetlonese tl el pentru letlrea Romblel dJn rlzbolul
Germanlel bltlerls�. Din aeeas&l �nvlngere, s-a all&urat, tmpreunl eu multi
elor patdotlce care-- sub eondueerea Partldulul Comunlst
&111 oflterl superlorl, fort
RomAn - au pregltl& of lnfiptult actul Jstorle de Ia 28 Augun 11«. A fleu& pane
din comJtetul mllltar de pregltlre tl a pantclpat Ia numeroase fntflnlrl tl aetlunl
pentru deflnltlvarea pla'nulul de aetJune prlvlnd dedlfurarea lnaureetlel.
a.• Mago.rfn istoric, nr. 2/1974; nr. 4/1 967.
13
 0 "-" -, " V ()
0 I. r
� .I
•
0 .....
•

f • .,,..
-
.
•

ln zllele lnslll'eetlel a eomanda' Corpul 6 terltortal care fl·a adus o eoatrl­ etteva ve�, htsl nu m-au buearat
butle lmportantl Ia fnfrfngerea hltlerl$tllor din Plole$tl tl Valea Prabovel. aea mult.
La 6 martle 1946, generalul Constantin Vaslllu-Rl$eanu a fost numlt Am vlzut pe eol Sutu, e ceva.mal
mlnlstru de rlzbol tn guvemul condus de doctor Petru Groza, funotle pe care a blne. Colonelul Boteanu s-a tmbolnl­
detlnut-o ptnA Ia 1 decembrle 1946.
vU. � I el, rtlpa vrea eu o�lee pre� al
ln septembrle 194.; a fost prlmlttn rtndurlle membrllor Partldulul Comunlst
Roman, Jar to toamna anulul l94U a fost ales deputat fn Marea Adunare Natlo­ olocneasel pe totJ.
nalll. In februarle 1948, a fo�o t tre(·ut tn rezervA. I s-a acordat dre)ttor de a purta Venlnd spre easl de Ia BatallonuJ 8,
unlfo...na mllltarl toatl \'lata ''' to anul 1967, i s-a aeordat tiUul de ,Erou a l pe drum un osta, de Ia Batallonul 2
munctl soclall te". In ultlmll ani de vlati a fost vleepre,edlnte al r.omltetulul ve­ tml prezlntl. un manifest aruncat
t�rnnllor din rhbolul antltasrlst.
de ru,l ol semnai de aoldatJJ romlnl
fnsemnlrlle sale de rlzbol lncdlte1 - tf l n eore publldm, seleetlv, ctteva
fraemlln\e - COtJ�In m�rturla relevuuU a& alltudinll sale antlbltlerlste, expresle a aflatl prlzonlerl.
Jl rofundel ostllltitl ratA de BUler �� acolltll sui, scnt imente de care erau anlmatl Departe de a tmplrtlfl ecle lose­
poporul romAn � � ti l l sll tn uniform� mllltarA. rate tn aeest manifest, lnsl multe

7.Il. J 9'• 2. Tlra pol. Tot mal mult
mii tns p A i mfntil ororlle ri\zbolulul.
lhalne IJI chlpurl pall{le �I trase oare
fila inrl•tar' ctntl anA J>rlvesc. Jt ''Hd
amiirltl, neelJitl fl �Stlu el ne prlvesc
eu uri. Dar nu nol stntem eel vlno,•atl,
el bestllle nemte�tl care mal au pre­
teotle 84 se zleiL eA vor siL clvlllzeze
1}1 a aducA dreplate popoarelor. Nu
,·or ( detSit) si\ le subjuge � I el si\ pro­
flte de totul.
Kcrson. Nu �tlu
Lunt 9.11. 1942.
de ee un neastrmpir am tn urt�t
ol mer� cu mal putlnu incredere ca
Jnalnte. Llpsa de oNanlzare, lilsarea
tn vola soartel a celor ce lu pti\ pe
rron� mA dezgusti �I tml ll\be�Jte
avtn�ul. La ee s l ml potrlvesc unor
mlntl de$arie, ee cred cl e o terlclre
I n a uoJde pe altll, a-1 oblnul lJI apol
a murl fll t.u poate t De ce omenlrea
aeeasta nu s-ar lmpAoa �I nu s-ar
da putlnfa oa tot omul sl se bucure
de roadele munoll sale ol de buniUA·
tile acestul plmfnU
SpHalul german din Kerson obea­
mi\ oflterul Armatel a I l l-a oa si-1
•IN\ halnele soldatllor romAnl mortl
nrolo. Cine alnt ace$t l & l Ce fel a u
njuns 1 Nlmenl n u ftle. Ce neomenle
,1 co ruolne! Ce ,tte Bueurettlul de
astal
Jol, 12.11.1942. S lm rcropol .
La
orele 6.30 ml scol fl ml pregAtesc
de pleeare. Drumul de Ia Armlan k l
Ia DlbamkoJ e tngrozltor. Aeeea$1
prlveii�Jte oa fl Jeri, otmp totlns, fn
unele pArtl plln de apl, sate rare o l
p e tot pareursul drumulul, mormlnt�,
epave de ma,Jnl $1 tancurl, cal morfl
111 bletl soldatl rom&nl oare tnoatl
prln apl 111 merg sA-� oaute unltl·
tile pe front.
Mlcrcurl, AI Todor.
18.11.1942.
Dupl oe eel 12 000 de nenorooltl
cvrel au fost amlglfl ol vor fJ trlml$1
tn altA parte 111 fndemnatf sA-111 I a
De altrel, Jn toat.e PArtlle pe unde
luerurlle de prel lJI hronl pe 1 0 zlle,
au treout hoardele lui Hitler nu e
au rost adunatl, desbrlcatl, If s-a
deett Jale, pltns �I mlzerle, Jar ralul
furat tot ee aveau 111 tmpu,oatl apoJ.
. trtmbltat de Hitler este numal pentru
Dar re e 1$1 mal oblnultor eat� sii pul
el !JI oamenll lui.
JW '"' n<'noroelt din ace,ua sl sape
• Pen 1 ru a usura lectura. nu am
tnarcat hl lrcrupcrllc de text.
Col. (r) Eugen CRINTEA,
Neculal MOGHIOR
groapa unula din at lui, sii-1 fnr;ron pe.
oa apol, el sii fie tmJHI$C&t. Astrel
a u proeednt eermonll eu eel 1 2 000
de nenorooltl evrel din lmltropol.
Nu a u tfnut cont. de eopll �I temel ;
f-au des.PuJat, le-au luat biJuterllle
�I le-au trlmls Ia el acasl fl apol 1-au
tmpu�eat ca pe nl�t� ctlnl llps111 de
aplrare, tn mod I&!J fl odlos.
Ru�lne aeest�l omcnlrl, ru�Jine z lc
�I blestem pe aee!Jtl ellll ee vor s4
se pretlndi blneUcltorl a l acestei
luml.
SJmbl1U, AI Todor.
21.II.t942.
1\la enerveazl radloul care anuntA cii
se dau ajutoarele regulat �I ramllllle
oflterllor prJmeso soldele regulat. E
o mlnolunl, del, ou dovezl, oflterll
tml aratl ci ramllllle lor nu a u pri·
mit d.tepturlle din decembrle. Numa l
laude, nuJnaJ vorbe � I rapte deloe.
Slmt o ruolne �� un dezgust fa.tl de
mlneluna ce o deblteazl Loti acel
neprlceputl ce au ajuns s4 conduea
tara aeeasta.
Numal nebunla unul om a aruncat
tntreaea omenlre fn o astlel de ne­
noroolre fl o m ilol n are zllnlel !JI tot
mal mare a vletllor omene!J11. MA
tntreb de ce !JI ptnl cfn<ll
Lunl, 9.III.194 2. AI Todor. De
opt zlle a trebuli 81-mJ tntrerup tn­
aerlerlle zllnlce l n aeest Jumal. 0
grlpA • groaznlel m-a tlnut Ia pat
$1 tnel nu �tlu ott ml \'& mal tine
plronU f n cui.
Furia mea e tl mal mare contra
nemtllor eare a u provooat rlzbotul,
care a u rlmas mereu aeeea111 nealtul,
cruzl f l neslneerl. In fleeare zl 1e
maclni soldatul nost:ru, to fleeare
zl se due, rtnd pe rtnd, bletll romA­
naiJI. Pentru ee t �tim de ce 1 Putem
avea lncredere, clnd Ye!Jtlle din tarA
stot a�a de rele 1 Ne-a u luat tot,
ne-au luat slraol, fllmtnzl, llpsltl
de orlce. latA blnele !Jf ralul hltleri!St.
Jol, t2.III.t942 AI Todor. Am
�n·ut. ''lzlta ,eruluf de stat major de
Ia 'Corpul §�&: �erman; mi-a. adus
�
stnt adevirate. Ci afntem tT&IJI pe
afoarl de nemtJ tl 1-au bltut Joe
de nol este drept. n mtnclrfa tuJ,
Antoneseu fie el vede !JI nu are
ee face, fie of. n u vede perloolul nem­
teso. Daol ar fJ lolaU fati de nol,
daeA ar tine eont de stngele vlrsat,
de ee n u tndreaptA nedreptatea oe
ne-au flout cu oluntlrea tlrH, cfncl
a u dat o part� dln Transllvanla un­
gurllor.
Vfneri. i3.III.i942. AI Todor.
MA slmt mal blne tl sper si--ml refau
dln nou vlzltele pe front. care atnt f l
neeesare fatl de unele •tlrf de demo­
rallzare care au tneeput a se aemnala.
Luni, Ai
16. IJI. 1942. Todor.
Mi. due I a Bat(allonuJ) 13. 0 atmo­
sferA greoale,�totl stni plletlsltl, flri
avtnt to el tl cu gtndul D3Jftat 11
piece eft maf repede de aiel.
Mfercurl. AI Todor.
18.Ill.1942.
Tot mal muJt m A tngriJe!Jte s&area
de deprlmare a oamenflor fl plerderlle
zllnlee. Nu ttlu daoi eele 2 rapoarte
ale mele vor glsl vreun rlsunet
Ia eel ce le-am adresat, fnsi pe zl
ee t�ce sltuatta devine tot maf crl­
tld.
AI Todor.
Slmbltl!., 2t.III. 1942.
E o zl frlguroasl cum n u a mal toat.
Vtntul sufll puternle. Pentru prfma
dati de clod sfnt aiel am vlzut apa
lngbetati. Nu mal pot ,ln1elege eaprl­
cllle aceatuJ anotimp �I toomal aiel
· unde se spune el obJar f l lama e
cald.
$ederea aeeasta flri si 11tll eft v a
dura tl oe vel face mtlne de�lne din
ce fn ce mal tnsuportabllL Dar acettf
bletl oatatl care atteaptl o destlndere
de 8 lunl de zlle1 Au foat dutl ptnl
aeum cu vorba �� promJalunl, a-au
brlnlt eu speranta unel repezl pte­
eArl d� alol. Poate el am flout rlu
peotru cl le-am apulberat aeeaatl
spe.rantl fl le-am apua adevlrul.
fneep tot maf greu ai suport de­
plrtarea de tarA tl de eel llsa*l aoolo.
Stnt to& mal muJt tl mal tare munolt
de gtndurl tl de dor.
Lunl, 23.1II.I942. AI Todor. Cea
mal mare parte din soldatl nu luptl
din' oonvlngere, el luptl sub lmperlul
frlcll de a nu fl aanctlonatl, teama
de pedeapai tine pe multi Ia loeurlle
lor In traDlJee.
Jot. 26.111.1942. Ai Todor. Slot
eonvlna �I e vidlt el nemtll ne spe­
ouleazl fl cauti sl ne stoarcl a,a
fel ca 8l flm robl11 lor J)('ntru totdea­
una. It urAse, dar nu a m ee 11 fae.

14
 Bucure,ti, iunie 1944:
•
or.
Noaptea, strada s-a transformat intr-un
canal negru �i tngust, strajuit inutil de feli­
nare stinse, tn care joaca indiscret lumini­
tele blazate ale lampilor de buzunar. Mai th­
ziu, strada ram.tne iar singura de tot. Luna
se plimbl plictisita pe trotuai . . .
Elte o Imagine a noptll de simbiti 3 spre
dumlnlcl 4 lunle 1 944 din Bucurefti, redatl
•llfl ua reportaj al vremll. 0 Imagine comtml
- ( ·0·;'··· ..,..
: .... ·
v
I
EUG EN P R E DA
tl pentru �oseaua Milltarl, cu aspectul el se­
mlrural, in care se fmpun vederU doar umbrele
clidlrilor care apaqln armatel, s lngurele mal
arltoase. Rlcoarea noptll intlrette aroma de
salcim fl Iiliac, care se impletette cu mlros ul
crud de verdeatl. lntr-o casl modestl, incon­
juratl de grldinl, cu ferestrele perfect ca­
muflate pentru a n u lisa sl rlzbatl afarl nlci
o razl de Jumlnl, se afll unul d lntre acele lo-
15
curl din Bucurettl in care actfvltatea n u ince­
teazi niciodati, unul dintre Centrele de radio·
ascultare ale armatel.
Ora 2.45. 0 voce preclpltati rostette in
englezl: ,Comandantul suprem al foqelor
de invazie din Europa, generalul Eisenho­
wer, a anun�at in acest moment ca efective
extrem de puternice de trupe, transportate
de· numeroase nave �i sprijinite de flota ae­
riana, au debarcat 1n Europa. Sint tn curs
1 upte violente pentru adtncirea capetelor de
pod stabilite". Citim in continuarea note I Cen­
tre tor de radioascultare Bucurettfl din 4 funfe :
,Postul New-York, care a anuntat ac('asta
�re, �i-a tntrerupt brusc emisiunea tn limba
spaniola care se difuza la ora 2.45. Scurt
timp dupa anuntarea acestei �tiri, postul a
revenit afirmtnd ca informapa nu este adeva­
rata, ca datortndu-se unei erori de receppe a
nnui mesaj transmis de un corespondent ameri­
can din Londra�''.

matoarea corespondent! de Postul Berlin, ora 8.00 :

Centrele
de radioascu1tare
Bucure,ti raporteaza
lata tnsa ca �ste numai
doua zile, dezminprea era la
rtndul ei dezminpta.
6 iunie 1944
,Postul Moscova, ora 7.00:
Ziarul PYavda publica azi ur-
- --
1 Ccntrul de radloascultare al Mare­
lui Stat Major runcttona tntr-o cllidlre,
azi dlsp�rutl. din cartterul Mllltarl.
Un al dollea ccntru era subordonat
Mlnlstcntl u l propagandel, tntocmln­
du-sc zllnlc o •ntezli comunli. Presa
P .C.R mal ales Rom<fnia liberd, a
.•
roloslt adcseorl accastli sursli, dato­
rltl!. raptulul eli o serle de comunlstl
care lucrau to prrs:l l$1 chiar tn apara­
tul de stat - de rapl cu arclnl de
partld - avrau poslbllltalt•a sl\ o con­
suite. Pentru nrC4'sltli�l de lnrormare
air preset $1 propaf,landcl P.C.R crau
urmarlte de asemenea $1 prin mljloace
propril emlslunlle posturllor de radio
Moscova si Londra.
razbo i : •Dupa cum anunta
biroul sovietic de informatii,
la nord-vest �i nord de la�i,
fof1ele noastre continua sa
respinga cu succes atacurile
unor importante unitati de
tancuri �i infanterie inamica...
S-au dat lupte crtncene mai
ales tn a doua jumatate a
zilei, ctnd germanii au arun­
cat tn lupta forte proaspete
de infanterie �i tancurit.
Postul Sofia, ora 7.50 : cin
acest moment, mari formapi
de avioane inamice [bombar­
diere americane E.P.] tree
- risului au · fost lovite pina in
tn zbor deasupra Muntene­
grului �i se tndreaptl spre
nord-est..
Postul Londra, ora 8.00:
Agenpa (germana E.P.]
- Nu transmite
Transocean a anun�at acum
0 ora: • tn primele ore ale
dimine�ii de azi, mult a�ep­
tata invazie a inceput. Nume­
roase vase de debarcare �i de
razboi au fost semnalate tn
cMult a�teptata invazie s-a
produs tn Vest, tn zorii zilei
de 6 iunie. Foqele navale au
intrat tn lupta la Le HAvre,
care se afla � sub tirul arti­
leriei de bazl . a vaselor ina­
mice. Forte de para�uti�i au
fost semnalate in extremul
nord al peninsulei Norman­
diat.
Postul Londra, ora 8.30 (tn
1. franceza) : cln noaptea care
a precedat invazia, toata
Fran�a a fost bombardata in
mod. intens. lniprejurimile Pa­
zorii zilei, cind au inceput
primele operapuni ale inva­
ziei••.
Deutschlandsendex6, ora 9.00 :
toea nimic
desp re Franta.
Postul Sofia, Ot'a 9.50 : Mari
fo.r m�tiuni de avioane ina­
mice continua sa zboare de­
asupra teritoriului romA.nesc•.
•

• '-itlrca a rost transmlsli concomi­
tent 'st de posturfle de radio din lnte­
riorul Statclor Unttc, uncle, datorltl
dccalajulul orar, era scara .zllcl de
3 tunic. Expllcatla menttnutli ortcla.l
$1 tn prczent constl tn raptu I eli o
oprratoare de la telelmprlmatontl
biroului din Londra al Agentle i Asso­
ciated Press a dat din gr�ealli dru­
mul anuntulul, clru la, datorltli ma­
x lmel sale lmportante. I s-a r:tcut
loc tmedlat tn emlsiunl, prln tntreru­
perea programelor curente. Dezmln­
tirea, prezentalli dupli numal ctteva
mlnuU>, ar fi survcnlt tn urma rap­
tulul eli s-a constatat eli Ill s�ltul
regi unea dintre gurile Senei
�i coasta de est a Normandiei.
ln acela� timp au fost lansa�i
para�uti�i din numeroase a­
vioane, la extremitatea nor­
dica a· peninsulei Normandia.
Se crede ca ace�i para�uti�i
stnt insarcina�i sa captureze
aerodromurile, spre a tnlesni
aterizarea altor trupe. For­
tele navale germane au anga­
Jat tn lupte tone inamice
germane pcntru prima relatarc brl­
tanlcl desprc invazle, sprc a nu se
plerd<' nlcl o blitlille tn .,rlizbolul
cuvlntelor". La acee�l or! (8 a.m.)
clnd postul B.B.C.-Londra transml­
tea tn acest mod vestea cca mart' .
gen<'ralul D.D. Eisenhower, arlnl
Ia Cartit'ntl lleneral operatton:tl II· ·
Ia Portsmouth. informa Ia Washing­
ton pe �erul Statul u l major. ge ­
ncralul G. Marshall: .,Nu am tnc:1
ntcl o inrormatle referitoarc l a actua­
lrle dcbarcArl, nlcl tn leglturl cu pro­
gresul nostru prlntre obstacolele d,.
pe plaje. Comunicatul nu va n dat
publlcit!tfi ptoli nu voi stt ell. prlncl
­

telcgramc i din Londra nu cxlsta scm­ care debarcasera. ln momentul palele trupe terestre stnt tntr-adcvllr
nul conventional atesttod aprobarca de fa�a. portul Le Ha.vre �ste pc tlirm".
ccnzurll mflltarc. Scrvlcfflc germane • D�i nu se difuzasc tncli anuntul

de radloascultar� nu au luat tn con­

siderarc tnrorma�la, deoarece ruse­
serli lntcrceptate anterior numcroase
mesajc false, tar realltatca pe teren
nu Indica declansarea tnvazlel. (De­
talli privind actlunca de acopcrire
a operatic! Ow�rl ord , tn Magarin
istoric. nr. 3·5/l 984 ).
Cazul 1$1 are un precedent Ia 7
nolembrle 1 9 1 8 , ctnd A gcn�ia United
Press a anuntat din Franta scmnarea
armlstlt lulul, sttrntnd tn Statcl�
Unite un deosebtt entuzla.c;m. Atuncl
slirea a rost dezmlntltli dupli ctteva
ore. iar cptsodul a rost ultat, mal ales
eli Ia 1 1 oolcmbrie armlstitlul a fost
tntr-adevlr semnat.
___
puternic bombardat. Ofensiva
aliata a intrat tntr-o noua
faza, tn care este afectata
populapa franceza pe 0 raza
de 35 lams.
� Istor lcnl radlodlfuzlunfl brlta­
nlce, proresorul A. Briggs, artrm!l
eli serviclul de radloascultarc de la
caversham a rcceptlonat Ia ora 7
a.m. primcle anunturl ale posturllor
germane pP. undc scurtc (Radio Bcl'­
lfn) $1 radiotelw.rrance de agcntte prl­
vlnd tnceputul debarc!rli. La B.B.C.
s-a decis ca, tn abs
cnta unul comunlcat
on�al aliat, se rotoscasd surscle
_.;...
_ _
...
ortcial allat, tn aceast! manlcrli ln­
dlrectl se prectza dln sursli brltanlcli
tnccp utuJ debarclirll.
• Cel mal puternlc post cte rad io
al Relchulul, care putea r1 recept(o­
nat pe unde medii tn Germania sf tn
cea mai mare parte a Europcl. con­
sldrrat purtAtorul de cuvtnt ortcial
al guvcrnulul de la Berlin.
• La ora 16.00, Statui major ro­
mAn at Acrulul, Scctia a 2-a, raporta:
.,Astll.zl 6 lunle 194'•, rormatlunl ma­
slve de avloanc amcrlcane de bom­
bardamcnt, cu o puternlcl escorti\
de vtnlitoarc, au bombardat Ploi�ti.
Brll$0V, Cratova $1 R. Vtlcea...
Oupli bombardament, avloanclc arne'-

16
 Postul Londra, ora 9.55 :
Transmite mesajul generalului
Dwight Eisenhower, adresat
popoarelor Europei Occiden­
t a lc 1 : •Popoare
ale Europei
. ( >ccidentale ! Azi-dimineata
forte aliate de invazie au
efectuat o debarcare pe coasta
franceza. Aceasta debarcare
face parte din planul general
tntocmit de Na�iunile Unite
tn vederea eliberarii Europei,
in colaborare cu marea noas­
tra aJiata, Rusia. . .• .
Postul Berlin, ora 70. 20 :
Deta�mentele anglo-america­
ne din regiunea Sena �i-au
intarit for�ele in mod consi­
derabil.
Postul New York, ora
7 1 . 1 7 : •Azi, putin dupa miezul
noptii, a inceput debarcarea
pe continentul european. Fort�
navale �i aeriene ale Sta.telor
Unite sprijina operatiile de
debarcaret. . .
Agentia AFI, din Londra
flra 16.30 : Declaratia genera­
lului de Gaulle : •Batalia su­
prema a fost dezlantuitat . . .
i i11-11ie 1944
Postul Moscova, ora 5.00:
Biroul sovietic de informatii,
comunicat operativ dtn seara
d(• 6 iunie : •ln cursul zilei
de 6 iunie, la nord-vest �i
nord de la�i, trnpele noastre
au respins cu succes toate
atacurile infaoteriei �i tancu­
rilor inamice. . . Pe celelalte
sectoare ale frontului nu s-a
produs nici o schimbaret.
Postul Romania libera.2, ora
7.35 : • Frati roroani, vestea
de barcarii anglo-americanilor
in nordul Frantei s-a raspin­
dit in toata lumea cu iuteala
fulgerului. $tirea a produs
mare bucurie tn rtndurile po­
poarelor europene subjugate
de Hitler, care stnt acum in
a�eptarea clipei eliberarii de
sub jugul tiraniei. Marea ba­
talie a inceput. ln curind va
urma asaltul general al forta-
l'icane s-au lntors Ia bazele de plecare
In Italia de Sud, Ia Brindisi. Avioancle
amPrtcanP care au hombardat Galati
nu atertzat tn Rusia". Dup11 o or11.
u dare de seam!l compleU lnclu'dNt .
Pit t·�t i.
p rintr e ora�ele bombardall'.
n total, au rost 69 morp $ i 1�0 r!i­
T c,;istat tndoiell cA Dlvlzia I a Corpu­
nl�l. clrora 11 se adaug!l importnnlP
Jlllgube materiale. La PloiC$ti au
ru:;t lovlte raflouiile Astra Romlln!i,
HumAno-American� $1 Unirea (clll­
cllrl'a admlnistratlvll).
1 Extras din comunicalul oricial
a:-11 pra dcbarcu it.
• Magazitl istoric, nr. 5/1984.
'�=����
...,
I!IP�!I..... I'I2-
I •z ?I tt � = • .... .....
a
••II .. ..
..... .. . ...
... ...
. ...... .. ..
IIII o • II
....... . ..7. ....
12 . .... -.;tilL
•
·�
. .. . . , .. ...
� .._.._ I
•
re e1. Jut Httler...
¥
Debar�anle ,_
• • •
ahattlor in nordul Frantet pre-
zinta importanta �i pentru
noi. Azi, cind marile puteri
democratice au trecut la ofen-
siva, popoarele subjugate tre-
buie sa contribuie din raspu-
teri la propria lor eliberare.
Situatia noastra n u este din-
tre cele mai grele. Pe pamintul
nostru se gasesc ru�ii. sa ne
folosim de prezenta trupelor
ruse�i pe teritoriul nostru,
pentru ca impreuna sa izgo-
nim pe nemti. Sa trecem tn
rind urile aliatilor ; sa ne sal-
vam tarat.
• Vestea debarcarii aliatilor
a prod us mare se nzatie in rin-
durile popuJatiei de Ia Bucu-
re!jti•·'3•
in pagina intii a ziarelor
Evenimentele de la celalalt
capat al continentului ,inva­
dasera" in ziua de 7 iunie
paginile presei bucure�teoe•.
' Din felul cum sc prezintli. rapnr­
tul Centrclor de rad ioascultare din
7 lunlc nu rezult! clar dacA ultima
rraz!l apar�ioe postulu i Romdnia
liberit sau celor care t-au tntocmlt.
• Ziarele erau antedatate conform
unci practlci, care Jn uncle tui sc
mentine �I tn prezent. lcgat!i, mai ales.
de crearea pentru cllltorul din arara
or�ului de apari�ie a publicatiei res­
pective a sentimentulul c! se aflli In
poscsia exemplarulul la zi. Astrel,
ziarul datat 8 iunic rusese claborat
tn 6 iunle, tipuit noaptea $1 difuzat.
eel putfn tn Capital!l. In 7 iunic. Azl
sc poate reconstitul mai apropiat
de realiLate starea de tncordare $i de
con!uzle care a domnit to prima zi a
dcbarclir ii, conruzic care dccurgea
nu numai din caracterul contradicto­
rlu $1 cu aspecte de intoxlcarc pslholo­
glcli.ale comunlcatelor celor douli P�ti
ci, tn primul rtnd, din raptul eli situa­
�ia insd$i era conrud. 0 mare parte
a oblectivelor stablllte pentru prima
zi to planul Comandamentului su­
prcm al Fortelor exped l�lonare aliatc
nu au rost atinse (mai ales capturarea
or3$ulul Caen) �� ptnli spre sear!l au
lul v (S.U.A.) sc va putea menune
pe tlirm. H iller. anat Ia vita sa din
.Alpii bavarezi, Berghor. de�i nu se
retrllsese tn dormitor ctnd Ia OKW
l>-a primit raJ)nrtul preliminar pri­
vind lnct'pcrl'a ()�)\nt iilor. n-a rost ln­
f(lrma t. Chiar :>• dup;l sosirca altor ra­
voartc, adjutnntli slh, dupli ·consul-
.. ..,., 11M&. II I � ......
.. .
a- • •
ll ltll:a v.n. "
.. - .... .. ....so � · --
_
2 :, - - "
z:. "
.. ._
�. .. . ....-....
.. ..... ....
...._ II G
. .... 0
'£ 1£ S,I?i fi iiiii ''IE'd II •
. ..... .. ,.,_ "
..
)I ..
.... ...... _. _ ,... ... a• • .. .,
.. .. ... .....
�
.. 2 f:':t
,.a �·�
jj. '
... .._ _. ""·•- lk •
....
Titluri de o � hioapa, hfu ti,
informatii, comentarii ocupa.u
cea mai mare parte a pri mei
!ji ultimei pagini. Citeva titluri
din pagina tntii : Jnvazia a
inceput. Forlele at�glo-amcti ­
c�ne au debarcat tnarJi dimi­
. nea1a pe coasta de nord a Frat�­
tei. Cortina s-a ridicat deasu-
pra unuia dintre cele mai dra-
maticeacte ale lstoriei (Timpul);
Razboiul. Atacul impotriva
coastei de vest a Europei a
inceput (Ecoul) ; Ojensiva an-
glo-americana impotriva coas­
tei de vest a Europei a incepul.
Lupte grele intre tr·u,pele ali ate
fi germane (U niversul). De­
altfel, in urmatoarele doua
saptamini, subiectu1 nu para­
se�te prima pagina a cotidia­
nelor bucures ene si continua
't .
sa ocupe cea mai mare parte
a ultimei pagini, dedicata de
o bicei actualitatii externe5•
. . . Rasfoind colectiile de ziare
ale acelor zile, se vad ime-
li\ri cu gencralu l A. 1odl. care sc a.rta
tn vccinl!etate, Ia Berchtesgaden, nu
t-au trezlt. Abla dupl!. ora 8 a .m :
sc pare eli I a Berchtesgaden au rosL
transm ise datele care nu llisau dullii
ell. invazia, cum era calificatl!., tncl'­
puse. Primele inrorma� i i publice d i n
surs!l german! s-au bazat pe conv in­
gerPa - lnrlltratli prin sistematica
misttrlcare 1ntretlnut!l de scrvlclilc
secrete aliate - d este o opcra�iunl'
de dlversiune, cart- v a putea rJ u$or
lich idat!l.
t
• t n Fran a, unde numero�i com­
b
patrloti mo ilizati de comuni$tli rn
t
emlgra ie au particlpat eroic Ia mi$­
carea d
e rezisten11, 1ncli de la lnce­
puturlle ei, publica�la re?.lstentri
romAne, ziarul La Roumanie Libre.
organul de presli al Frontului Na�lo­
l
na Rom�n. care 11 avea to rrunte pr
Tralan Vuia. a publlcat urmUorul
ape!: .. Fratl roman I ! Trupele allatc au
dcbarcat pc pl:lmlntul Jo'rantei! Eroica
lupt.li dus!i limp de 4 ani de c!ll'l'
poporul rranccz. pentru libertatea !'a
natlonal!l, va lua tn zilele urm!itoarc•
o mare amploare. Sli ne unim cit rna I
strlns tn Frontul National Romllu.
S!i rim gata de a partlcipa Ia accast •i
tupt!l contra inamlcului comun. ala­
turi de marli nostrl amici rrancrz1.
urm1nd directlvele Conslliului �a­
tiona! al Rczlstentei". ( Maga:in
istoric, nr. 5/1970, 8/197'2, 8/1974 ��
I / 1 980).
17
diat spatiul amplu dedicat
evenimentului �i mai ales
prezenta masiva, alaturi de
sursele germane, a celor
anglo-americane, de�i nu
tntotdeauna menponate, dar
care pot fi identificate prin
compararea cu buletinele se­
crete de informare pastrate
tn arhive. Apue, de ase­
menea, clar ca evaluarea
saptamtnala tntocmita de Di­
rectia razboiului politic (Po­
litical Warfare Executive) din
Londra � transmisa, la 1 5 iunie
1 944, pentru ministrul rezi­
dent la Cairo �i alte instan1;e
diplomatice �i militare ale
Marii Britanii era schematic!,
poate �i din cauza insuficien­
tei surselor. In aceasta apre­
ciere se putea citi : ,Reacpi
la operatiile tmpotriva Euro­
pei apusene : presa romAna �
radioul ur"'.leaz1 principala li­
nie de propaganda germana
ca tal doilea front cerut de
Stalin a fost efectuab, dar
subliniaza {Curentul citat de
Radio RomAnia 7.6) ca soarta
RomAniei va fi hotartta tn
Rasarit".
Binetnteles, aparatul oficial
de control al presei �i cenzura
t� executau atributiile � au
existat unele ziare tn care
predomina tonul directivelor,
dar examinarea atenta a pre­
sei acelor zile completeaza
tabloul unei situatii specijice,
in care <'pinia publica romA­
neasca gasea m"dalitati de
a face sa razbata �j in paginile
cotidianelor �i saptamtnalelor
atitudinea sa favorabila coati-
Faza hotiritoare
G EO RG E IVA $CU
In ziua de 6 iunie, eel de-al
doilea rlzboi mondial a in­
trat tn faza lui hotlrltoare.
Armate de milioanede oameni,
pregltite ani de zile, au aftep­
tat zi de zi tot cu mai multi
tncordare momentul suprem
al uriqei tnclefdri.
�i Europa, acest bltrtn ctmp
de bltllie, pe care s-au tn­
fruntat atltea ambitu, aUtea
erezii, dar fi aUtea idei fi
forte izblvitoare, a intrat tn
ziua de 6 iunie din nou tn
vtrtejul hotlrltor de destine.
Desigar cl nimeni dintre
noi. tn misura tn care sim�
18
tiei Napunilor Unite. Aceasta
se refera nu numai la spapul
rezervat relatarilor privind de­
barcarea tn nordul Frant;ei,
prezentarea zonelor de desfa­
�urare a operapilor � a celor
tnvecinate, dar �i Ja plasarea,
fie directr fie aluziv, dar tn
modalitati potrivite, care sa
scape foarfecelor cenzurii, a
unor aprecieri care atingeau
probleme arzltoare pentru
soarta societapi romAne�, tm­
pinsa tn pragul catastrofei
naponale de regimul dictaturii
militaro-fasciste. Mai ales co­
tidianele TimPul �i Ecoul �i
saptamtnalul l7remea au j ucat,
din acest ultim punct de ve­
dere, un rol deosebit. Dupa
ce a doua zi consacrase patru­
teci la suta din spatiul nepu­
blicitar al ziarului debarcarii,
inclusiv unei relatari intitu­
late Invazia vdzu/4 de anglo­
saxoni, Timpul, ln numirul
urmator, scria to Cronica: Mer­
sul rdzboiului : ,lnvazia de pe
coasta de nord a Frant;ei,
care s-a produs tn zorii zilei
de 6 iunie, adica exact la
unsprezece luni de Ia lnceputul
ofensivei care i-a adus pe ru�i
de la Donet pe Siret, pune din
nou problema simultaneitatii
operapunilor aliate. Este foar­
te probabil ca dupa ce coman­
damentul sovietic t�i va da
seama de mersul operatiuni-
lor din vest, el va da, la rtndul
sau, ordinul de atac. Cind se
va produce aceasta, nu se
poate spune. fire�, cu pre­
cizie, dar este sigur ca este
cl face parte din populapa
acestui continent, nu subesti­
meazl semnificapa cru­
cia.IA - a zilei In care marea
luptl a tnceput. Clci prin
dezlln*�a ofensivei tn V est,
rlzboiul se apropie de pnnctul
lui culminant. punct de pe care
oricine va pntea vedea - des­
lufit - cum se limpezesc apele.
Pentru aceastl limpezire. se
bate · azi nu numai Europa, ci
aproape omenirea lntreagl. Se
bate sub semnul unui viitor,
pe care fiecare U sperl, U vrea
altfel dedt trecutul apropiat
care a dus Ia catastrofa �
care acum o trlim tot ma.i
intens.
Bunuri fi viep omenefti
nentJmi-rate f.U clzut ptDJ.
acum pe ;;ff umlratele clmpuri
jl
vorba de citeva zile - poate
maximum 0 saptamina' .
Frontul principal
Inca in ziua anterioara, in
Ecoul, sub semnatura Obser­
vatcw, se putea citi : ,Desigur,
dupa cele ce s-au tntimplat tn
Vest, ora atacului din Rasarit
nu este prea departe". In
acela� numar, editorialul con­
semna: ,Momentul de ma­
xima intensitate a razboiului
se apropie repede... Poporul
romAnesc trebuie sa �e bine
de tot ca �te momentul eel
mai greu, tn care se impune
sa faca dovada voin1;ei sale
de a supravietui evenimente­
lor, orictt de aspr.e ar fi ele.
Clipele stnt prea grave pentru
a ne risipi atentiunea. Cu topi
sa �m ca a sosit momentui
concentrarii fortelor noastre
vitale �i al seriozitapi abso­
lute. Istoria a tnceput sa se
scrie scump �i cu mare vi­
tez1". Tot Ecoul, in editoria­
lele sale, piasa �i astfel de
fraze : ,Din primele marturii
� comentarii asupra bataliei
fdin Franta - E.P.] rezulta,
fn adevar, ca ea (debarcarea
E.P.] nu este numai faza
-
initiala unei ere poiitice capa­
bile de mari schimbari, ci un
capitol nou, de mare impor­
tan1J. in tehnica razboiului"
(9 iunie) ; ,nervozitatea �i ne­
rabdarea (au cuprins) tn a�­
teptarea deciziei pe care o vor
aduce arm.ele �i cancelariile
ale uriqei lupte. care a lnc:eput
Ia I septembre i 1939 pentru ca
apoi sl cuprindl tot mai multe
JK'_j)O&re. tot mai multe spapi.
Intre aceste bunuri fi viep
jertfite acestui necru*'tor rlz­
boi se numlri p cele rold­
nefti. Mic, cu un trecut greu
tncercat, poporul romAn a re-
. simpt fi resimte �i m��t
declt popovele man, en DUJ­
loace fi rezerve tndestuli­
toare. nu nnmai sacrificiile
ficute pe frontul propriu-zis,
dar fi grelele disbugeri dinl­
untrul 1:lrli.· tn spatele fron­
tului.
Iatl de ce sensibilitatea
poporulni romAn e poate mai
ascuptl declt a altor po{)oare
acum ctnd rlzboiul a intrat In
faza lui decisivl. Atentfa lui e

acestui razboi, Rom!nia std.­
bate ea insa�i o epoca grea,
de dtrza tncordare" ( 1 0 iunie).
Sub semnatura Stlpttlminal ci­
tim: ,Cercetatorul atent �i
obiectiv al fenomenelor mill­
tare t�i putea da seama cu
mult tnainte ca luptele din
Apus nu vor putea niciodata
ati nge propoftiile gigantice ale
celor din R3sarit (Ia 13 iunie
tncepuse §i ofensiva sovietica
pe frontul din Karelia
E.P.] �i ca frontul denumit
al doilea nu va juca dectt un
rol complementar tn acest
groaznic razboi, marea �i hota­
rttoarea batalie dindu-se tot
tn Rasarit" (20 iunie).
ln saptamtnalul Vremea, din
1 1 iunie 1944, primul numar
de dupa debarcare, apare un
editorial (Faza hotdt-iware) al
lui George Iva�u1, consacrat
Normandia,
luptelor din
articol pe care Magazin
istOYic;, il reproduce acurtl.
Deoarece, tn ziare, ca re­
flex al unor opinii din cer­
curile oficiale �i ale opozitiei
burgheze, se faceau speculatii
ca debarcarea ,principala" nu
s-a produs inca �i tn rindul
politicienilor se mai �tepta
debarcarea tn Balcani, in ace­
la�i numar din Vrunea ( 1 1 iu­
nie), sub semnatura Analist,
1 Artlrolul era srmnat cu pseudo­
nlmul Paul Ste{cm. Desigur, e o
chrstlunr a lstorlcllor llterarl sli cla­
rtr!()(' ldcolltatra dintrc un pseudo­
nlm existent In prt·sa vrt>m il �I nu­
mclc atrlbu it de Marin Preda unu I
crou al sliu, gazctar.
tnc:ordatl acum ca ori­
urmlri nd cu vigilenta
IX)lul pe scara lui mondiall.
aceea. evenimentele mili­
din apusul Europei slnt
-.iaa1te fi interpretate nu tn
ci tn complexul lor,
:liJld lucid raportate Ia situapa
pe Frontul de rislrit.
Nu exist! - fi nu pot exist&
- doul rlzboaie distincte pe
european. E unul fi
cu un front 1a Est
Ia Vest, fi operap ile
fn�� vor decidt: sc. ar­
care se af1l lntre
fronturi. De ase
1DI eXist� mai m11lte
&averse, dec!t doni.
care le ftlm cu to�ii.
pradi celor care-fl
se m urm opm :
.. Se tn1elege ca nu �t excluse
�i alte debarcari, 1rr alta patte,
dar e greu sa se creada ci
sectorul Cherbourg, Caen, Le
H!vre sa fi fost ales pentru
una din acele talarme false•
de care vorbea. cindva. dl.
Churchill �i ca pentru o ase ­
menea falsa actiune sa se fi
folosit atttea mijloace �i sa
se fi facut atitea sacrificii ca
acelea care s-au facut �i se
. exlstente In redactllle unde lucrau
fac". Dupa trei saptamtni (in­
tre timp, la 23 iunie, armata
sovietica declan� marea o­
fensiva din Bielorusia) , tot
Atlalist, descriind operatiile §i
indicind ca ,razboiul a intrat.
cu adevarat in fa.za. lui hota­
rttoa.re, deci ultima", insista
asupra a ceea ce se tnttmpla
,la Est, adica pe frontul prin­
cipal al acestui razboi"1•
• Obser't'ator, Sdptdminal, Analist...
lntr-o zl rece a fern II trecute, autorul
a surts enigmatic, ctnd i-am sollcltat
o tntrevcdcrc, pentru a-mi vorb i.
ca gazctar, despre A 249-o. s4pt4mtn4
de rdzboi, cum f$1 lntllulase o cronloll.
Din tndclungata convorbire cu George
l\facovcscu se conturau nol clemente
descltrlnd ce anume a tlicut poslbllli
nota aceea dlstlnetli - de rapt antl­
hitleristli - tnttlnltli tn unele zlare
romAn�tl dlntre 1940 $1 23 August
1944, nota rlhbllUnd mal ales tn
Timpul. Ecoul, Vremea.
Sub preslunea eveolmentelor de
pe rront, a cllrul llnle se lnstalase
tncli de Ia tneeputul prlmliverll 1944
pe terllorlul �llrll noastrc. a stlirll
de spirit potrlvnlce rbbolulul care
cuprlnsese ccle mal largi $1 diverse
categorl l soclale, tn cercurlle reglmu­
lul antoncsclan lntrat tn crlzll fre­
ductibllll sc tntronase o atmosterl1 de
derutli, de dcscompunere. se tllceau
slm�lte dlvlzlunlle din rtndul lor, Jar
fac iluzii asupra unor eventua­
le disensiuni din tablra anglo­
americano-rusi, ar lnsemna una
din cele mai mari grefeli.
lnsufi faptul dezllntuirii in­
vaziei constituie suprema do­
vadi a consensului celor trei
conduceri, hotlrfte si dea
acum asaltul decisiv. Realita­
tea aceasta este. fi ea trebuie
privitl ln fatJ.. deschis, flrl a
o ocoli fi flrl a o vedea prin
ochelari lnfelltori.
ca mline.- raportul de forte
ln Europa fi tn l'!Jme ar putea
- fi altul declt eel de astlzi, e
posibil. Dar actualmente, ln
faza decisivi In care a intrat
rlzboiul, raportul de forte
este fi rimtne acela pe care-1
. escu, care controla direct
$1 Mlnlsterul propagandel na�lona1<!.
practlca un Joe dublu. Llderll opo­
zitlel burgbcze. care doreau $1 sperau
tncll o pre1.en�ll anglo-amerlcanli tn
RomAnia �� aveau o orlentare tflo­
engled. dlspuneau de o puternicl1
fntluen�ll In redac�ll. Mal ales Ia
Timpul, ce coounua sll tic sub tonu­
enta lui G. Garcncu, anat tn Elvetia.
tn contact aut cu I. rtfanlu. cit
st cu &I. Antonescu. Timpul ocupa o
pozl�le deosebitli. tn pelsajul prcsci
acelcl perloade.
P.C.R. a dat lnstruc�lunf memhri­
lor slil gazetarl sA toloscascl1 sllibl­
clunile unul reglm ln crfz.li, condl�iile
numero$1 democrat! $1 anttbltlcri$tl.
mal ales de Ia Timpul $1. dupl apa­
ritla In decembrfe 194 3 sl de Ia Ecoul.
(0 serle de revelatorll artlcole de
atltudlne antltasclsU\, patriotleli $1
democratlcli au rost reproduse tn
i 977, tn volumut Cumpdna cuttintului
de George lv3$Cu $1 Aotoaneta Tllnll­
scscu. apllrut to Edl tura Emloescu.
tar alte date $1 nume gll.slm tn studlul
scmnat de malor dr. Mlhall E. Io­
nescu. tn &uista de istorie. nr. 7/1983.)
Important. conform lndlcattnor. era
sA se gliseascli modal! tlltl ca tn co­
Joanetc acestor publlcatll sll plltrundl1
pe ctt po slbll punctut de vederc al
partldulul, de a sumula din pres!
mi$C<U'ea de rczistentli anUhftleristli
$1 antlantooesclanll. Dealtrel, unil
zlarlstl comunisU care lucrau tn presa
legal! particlpau. tn . lle!Scllltate dcsi­
gu.r, sl la rcdactarea zlarulul partldu­
lul Romdnia liber4 ( 1tfagazin istoric.
nr. 7-8/ 1969).
La tnceputut anulul 1944, un docu­
ment at Dlrectlel rlizbolulu I politic
(P.W.E.) a guvernulul Mar II Brltan II
constata. pe baza unor rapoartc
prlmlt.e prln fillera servlclllor secrete.
eli In Rom4nia .,grupu.rl comun istc
sau de sUnga desr�oarl1 energ lc o
competentll pr opagandl1 cland�tlnil
pro-aliatli". In condltllle de atune i,
ate unei tot mal marl tngrljorlirl
ratli de soarta poporolul roman, ale
preocupliril pentru salvarea lui, care
se putea obtlne numal prln dobortrca
dif'taturil mill ta.ro-tasctste, vestea
debarcllrll a produs satlsfac�le, care
s-a complctat prin declansarea oren­
sivel tn rll.sllrlt, grAblnd totrfngerea
blllerLsmulul.
cuno&f{:em prin experienta
noastrl fi prin cee a ce vedem
fi vom vedea ln jurul nostru .
A fti si trag�m concluziile
logice din sufiul furtunii care
a lnceput 1a Apus fi care se va
tnllntui cu cea de Ia Rasirit.
- iatl scopul suprem catre
care trebuie si tin dl mintea fi
forta fieclrui romAn luminat.
!n apr ecierea situapei, tre­
buie sl avem con,tiin�a justa
a ra.portului de forte care se
lnfruntl fi care se vor tn­
frunta cu attt mai vlrtos tn
siptimtnile fi lunile ce vor
urma.
Aceasti conftiin�l justA a
raportului de forte ne-a clllu­
zit ln trecut, ea ne-a ajutat
19

••az.JN. t. , .llfforJ. - .... ., ..._ ,. Jw emnllnft\'11 • arll :t�t ....
.
II
:nE JIF II fl"' l,.f.,,.."!lf. hltr"o ,..,..
loanutlll 4� •lr"tM IJN It, mtllrtlcl:
.tiJiefJII frt»tlwl•i cfr fttt•IJn.- tN n �I• nrfitiWii .1� "'mtr
......... ... .,.,., ,.... ,,,,, ,, ""� r'ftile ttfflf,fltltl, "' J·
llllf• p.tlflt
a,n lf!Mfelrll,tl,
,...,., ...........,....., tllilll • ....., 9nl2rl1t·'f
...Ide • ,. .. t.V'•' .,. rre ,...,...
o,., " r. ...,., .. en... .. ''"' ... .,.,..,•
..n& fi ...,.. ., rri, .,,.,,, I fttr4t ,.
, etl ,.,... IJ·It ,,,.,,. "'""'-'
.... . '
p ,.,...,_.. • toa' ,.u
..
.. ...,..
o --
.IJII ,,
,,Pentru ca sa poati trii
statui ,i poporul roman''
Romania liberd, anul II, nr.
8, din 28 iulie 1944 scria:
,.Din luna iunie a.c., de cind
a inceput sa se simt� actiunea
militar� coordonata a Aliap­
lor pe toate fronturile, se
intrevede tot mai clar ca acest
razboi mondiaJ a intrat in
ultima lui fad.. . Antonescu
vrea sa ne ttrasca tn prapastie
aJaturi de stapinul lui. Tre­
buie sa-l impinge m sa se
prabu�asca el �
clica lui de
tradatori, pentru ca sa poata
tTai statui �i poporul romAn".
Toate elementele disponi bile
pentru a reconstitui mozaicul
perioadei converg in a atesta
di. vestea debarcarii anglo­
americane tn Franta a avut
un efect electrizant Ja Bucu­
re�i. Expresie a orientarii sale
consecvente, P.C.R. a lansat
urmatorul ape l : ,Popor ro­
man I Patrioti romAni ! Ar-
sl trece m greutlple ce au
plrut adesea insurmontabile.
Sl ne amintim, nu de altcine­
va. dar de $tefan eel Mare.
al clrui ascutit sim1: politic
s-a exercitat de atttea ori cu
folos fi a clrui subtilitate a
atins punctul eel mai tnalt ln
momentul dDd, pe pa tul mor-
1ii, a comunicat ac:el - cunos­
cut - testament politic fiului
fi urllllafU ui slu �sdau.
Luciditatea crea toare a lui
$tefan eel Mare nu s-a tmpie­
licat
c de ceea ce, ln C111'8ul
lungii sale domnU, n-a putut
fi considerat de el dedt doar
ca \lD accident, ca un becl.tor
aemn al unor factori care nu
ae tncadrau In re alitatea poll-
20
f'"'P"I# .... OM •flftt
do fnt·ll
brt ,..>�• l·r! � grt�t.., ""
• neau liderii liberali, debarcarea
if' -.nna II"• •
nt�
mata romana ! Crearea fron-
tului al doilea �i apropiata
mare ofensiva comuna a Alia­
tilor impotTiva fiarei hitleriste
trebuie sa ne gaseasc� de par­
tea marilor puteri democra­
tice aliate : Uniunea Sovietica,
Anglia �i Statele Unite. Sa
tTecem Ja lupta hoUrtta pa­
triotic! si nationala pentru ca
b
sa contri uim �i noi Ia infringe­
rea definitiva a fiarei hitleris­
te, sa scurtam suferintele :?i
durata razboiului provocat de
Hitler. sa reali�m imediat
unirea �i colaborarea sincera a
tuturor fortelor democratice
�i antihitleriste sub conducerea
Comitetului Frontului Patriotic
Naponal de lupta al poporu­
lui romAn in interesul luptei
¢ acpunei imediate pentr u :
incetarea razboiului impotriva
Aliatilor ; ie�irea imediata din
razboiul lui Hitler ; alungarea
nemJilor din tar�; pacea ime­
diata cu Uniunea Sovietica,
Anglia �i Statele Unite, eli­
berarea Ardealului de Nord ;
prietenie ¢ lupta alaturi de
Aliati, pentru zdrobirea hitle­
ri�tifor �i a complicilor lor;
pentru Romania Iibera, de­
mocratic! �i independent�"
(Romania libera, anul II, nr. 5,
din 16 iunie 1944).
La Pre�dintia Consiliului
de Mini�ri sau la Palat, in
tiel a sectorului ln care se aQa
Moldova. $tefan eel a Mare
urmlrit ln poUtica sa �
t�Mitll, ceea ce coDfl:itula ,,.
lila�tJ care izvora firesc
din
&fe zare& tl
rii fi din raportul
de foqe definit pentru eJ,
ln functie de ac:e astl
.zare.
AstiZI, dupl 440 ani.
exemplul de bi1elepciune poll­
tiel · a lui $tefan eel
sl . ne lndrepte spi'e fimauul
mtntuirii romlne,U. liman pe
care tre buie · sl-1 -veclem
to1:i - tntr-un ainpr
unitar, definit prin Iucida ana•
lizl a sitaa�ei fl p;rspective­
Jor ei, ap cum ele ae vor dea­
pdude d � c-JOCDirea deciaivl
lnc:epatl � 8 ianie.
apartamentul unde se afla
Maniu sau tn casa de pe strada
Maria Rosetti, unde se tntU­
a produs o mare fierbere .
Pentru I. Antonescu, dup� cum
rezulta dintr-o insemnare pe
un raport, ea se adauga la .,o
situatie foarte grea �i pericu­
loas� '.
lntr-o sinted tntocmita de
organele de stat antonesciene
pe baza rapoartelor prefec­
tilor de judete pe luna iunie
privind starea de spirit din
tara, citim: .,Populatia de pe
tntreg cuprinsul tarii continua
sa se afle sub influenta mersului
oper.apilor de pe teatrele de
lupta. Acalmia de pe frontul
romanesc a nascut in sufletele
tuturor banuiala ca in curlnd
se va dezlantui �i in acest
sector o puternica ofensiva
sovietic�. in fata careia foJ1ele
noastre impreuna cu cele ger­
mane vor fi insuficiente pentru
a-i opune rezistenta.
La aceasta netncredere in
capacitatea de lupta a armatei
germane au contTibuit atit
insuccesele de pe frontul cen­
tral german (in Bielorusia -
E.P.J, ctt �i faptul ca, cu toata.
rezistenta organizata pe coas­
ta Atlanticului, trupele de
invazie (anglo-americane
E.P.J au reu�it sa realizeze
un important cap de pod pe
teritoriul Frantei".
Inca in ziua de 6 iunie
incepea un carusel al intll­
nirilor · liderilor naponal-ta­
rani�i cu cei liberali. Ma­
niu se conlesead intimilcr
Asigurarea viitorului ro-­
mAnesc, PriD
chezltuirea lui
Ja viatl,Hbell fi independen­
t&, pnn grija de a-1 cruta cit
mai mult In slngele fi In
bunurlle lui, prin curajul ade­
vlrului recunoscut unanim fi
prin unirea tuturor energiUor
lui de lumini - iatl ceea ce ne
Mare impune realitatea, ma,rea rea­
Jitate a rlzboiului, intrat tn
faza lui hotlrttoare.
- Sl-i descifrlm - Ia vreme
fel, - semneJe fi 81. 1e urmlm
flrl fC)viire. Sl. jiDem. ·astl�l·-i
pas ca lstoria.
Dar sl lalm aminte cl lsto­
ria merp azi cu totul
vitezl. dedt acum 4- -veacari.

sli : ,.daca nu se va tntre­
prinde o actiune in eel mai
scurt timp, atunci soarta
Romaniei este pecetluita".
Fostul ministru M. Ca.ncicov
�i fostul prim-ministru dr. C.
Angelescu cauta sa-i adminis­
treze tranchilizante verbale.
Primul sustine ca ,.situatia
nu este atit de grava, deoarece
exista informapi ca ru�ii nu
vor tncepe imediat ofensiva,
dorind sa vada mai tntii cum
decurg operatiile militare de
inva.zie - �i ca deci ma.i
exist! timp pentru a se gasi
o solufie problemei rom§.ne�i",
al doilea dE>dara ca ,din in­
formatiuni din sursa diploma­
tic! rezulta ca anglo-ameri­
canii vor patrunde prin Dar­
da.nele, cu consimtamtntul
Turciei, pentru a tncerca o
debarcare pe litoralul romAn
!Ji bulgar �i ca, ln acel moment,
situatia Rom!niei, 1n general,
!Ji a. opozitiei, ln special, va. fi
enorm u�ura.U".
Starea. de dezorientare, ali­
mentata de intoxicarea cu
informatii false �i iluzia unui
miracol, se desprinde �i din­
tr-o nota a. lui M. Antonescu
catre I. Antonescu (9 iunie ) :
,Diversiunea din Franta de
Nord va continua in acela�i
ritm ca �i pina azi, ptna ce
comandamentul aliat t�i va fi
format convingerea c! a atras
pe acest front maximum de
forte posibile· germane, pe care
ti ( 11 va a.ngaja !]i menfine
tn lupta pentru a le face nedis­
ponibile pe alte fronturi. Vor
l'Tma - in scurt timp - pro­
b<'lbil alt� artit,ni de diver-
siune ; fie in Fran�a. fie tn
Olanda, Danemarca, ltalia �i
Norvegia... Dupa atingerea
acestui tel, se va produce ac­
fiunea tn Balcani1, care va
avea menirea sa aduca prabu-
1 Pcrsfstcnta acestei p!lrerl, din
care dccurgeau oricn tlirl sl ac�iuni
polltlcc, apare cu aUt mal surprfn­
lAtoare cu cit Inc� Ia 23 aprillc un
emlsar al lui M . Antonescu, dupli
o nouA convorb Ire cu ambasadorul
am<'rlcan Ja Madrid, comunlcase :
"debarcarea ou se va mal race lo
BaJcan I, cl probabll tn Franta".
Nu se sestzase n ici raptu J cA, dupA
fl tunle, propaganda cnglez� pcntru
RomAnia tncetase sA mal pomcneascA
de o cventualll debarcare to Balcan I,
CCC'& cc corespuodea unel d lrcctlvc
P.W.E pcntnt ,a n u se tncuraja
.•
tactlcllc de am Inare".
�irea frontului ger �n. Este de
a�eptat ca atunoi (subl�­
E.P.J sau cttva timp mai
1nainte (cu acela�i scop de a
atrage rezerve germane) sa se
produca o mare ofensiva ru­
sa".
De�i Maniu, la. .rindul lui,
i�i pastra, conform afirmapilor
antur�jului sau, .,convingerea
ca Marea Britanie va fi pre­
zenta in statele balcanice cu
toata. autoritatea sa politic!
�i militara", el arata, dupa
aceea�i sursa, .,o mare ener­
vare". ln urma. consult!rilor
din 6 �i 7 iunie, Maniu con­
chide ca acum trebuie per­
fectat acordul cu comuni�tii.
lnca la sftq;itul lunii aprilie,
dupa ce P.C.R. il soma.se sa
dea un raspuns clar propunerii
de creare a .,Frontului Natio­
nal Patriotic al tuturor for­
telor antihitleriste", se for­
mase un organism ccmun. al
P.C.R., P.S.D., P.N.T. �i
P.N.L., 1n vederea elaborarii
platformei de ac�iune. Dar
Maniu facuse sa se amtne
lucrurile, de�i era 1ngrijorat
ca Ja sfir�itul lunii mai P.C.R.
�i P. S.D., care alcatuiau
Frontul Unic Muncitoresc,
creasera o coalitie in rindurile
c!reia se aflau gruparea libe­
ral! a lui Gh. Tatarascu,
Partidul Socialist- Taranesc
(M. Ralea) �i Partidul Na­
tional-Democrat, derivat din
pa.rtidul lui N. Iorga de di­
nainte de razboi, condus de
dr. P. Topa.. ln ziJele premergi­
toare de barcarii aliate in
Fran�a ii parveni�E' �i opinia.
britanica - transmisa de Ia
Cairo de C. Vi�oianu, care se
alatura£e Jui B. $tirbey la
ccnvorbirile cu Marea Brita­
nie, Statele Unite �i U.R.S.S.
- privind faptul ca .,o larga
coalipe democratic! cuprin­
zind � partidul comunist
va. fi salutata de opinia pu­
blica aliata, a� cum a facut-o
in cazul eComitetului francezt'2•
0 nota a Serviciului secret de
informatii (S.S.I.), din 7 iunie,
• comltetul Franccz at Elibcrnrii
Natlonale (C.F.L.N . ), care to mal
1944 �i-a asumat orcrogaUvclc unui
guvern provlzorlu ( MaQarin istoric,
nr. 4 / 1 968).
--
----
----
� --
� .
consemneaza : ,Fa� de noile
aspecte mi]itare, cartelul cu
comuni�i este tnfati�t ca un
succes pentru opozipa. demo­
cratica, care se gase�te unita
�i solidara in fata raspunde­
rilor ce le are. Maniu - care
avea intenfia sa taraganeze .
executarea acordului - a co­
municat amicilor sai ca tre­
buie luate masuri pentru a
perfecta noul organism, a�­
zisul comitet na�iona.l, pre­
vazut la tncheierea cartelu­
lui . . . ln discutiile care au avut
loc tn ultimele doua zile,
cornuni�tii au insistat din nou
asupra necesitatii unei actiuni
efective impusa de ultimele
evenimente". Dupa cum se
�tie, aceasta a fost pozitia
reprezentantiJor P.C.R., a.l ca­
rer plan insurec�ional a �i
fost acceptat, la tntUnirea din
noaptea de 13/14 iunie cu
reprezentanp ai armatei �i
Palatului �i en care regele a
fost de acord. 1n ma.i putin de
doua saptamini, discutiile in­
cepute Ia 8 iunie au !]i dus Ia
perfectarea platformei Blo­
cului National Democratic.
Tragind concluzii din des­
fa�urarea luptelor pe diferite
teatre de operatii, subliniind
ca ,bravele trupe anglo-ame­
ricane au sfarimat evalult
hitlerist al Atlanticului pe sute
de kilometri, deschizindu-�i ca­
lea spre inima Frantei !]i spre
Germania hitlerista", pre­
zentind pe larg ofensiva sovie­
tica, care, .dupa Ioviturile in
ne-rd, se declan� in tntrE>g
�<'Ct<'rul central, Romtinia
liberi£ (anul II, nr. 6, 28 iunie)
difuza apeJul P.C.R. de cea mai
fierbinte actualitate : ,Ceasul
de jafd cere : "nire # ac/itttte
comttnd a tuturor jor{elor demo­
cratice anJihitleriste, pentrtt
altmgarea guvermtlui trddalcr
A·ntonescu,_i�rea din razhoiul
nemfesc, pace $i prietenir ct'
R·u.sia Sovieticd, Anglia # A me­
rica, alungarea nemlilor din
(ari£": lnfaptuirea acestui co­
mandament na�ional pe teme­
lia de nezdruncinat a unita�ii
clasei muncitoaret refacuta prin
crearea Frontului Unic Munci­
torcsc, a.vea sa aduca marea
victorie de la 23 At·gust.
21
 iN MIJLOCUL 08$111, CU iNTRE<i
SFA JUL T ARII
--------�-- ·

or. STEFAN O LT EA N U ,
•

lnstltutul de arheolc g l e din Buc-ure�tl

, In secolul al XVI-lea - remarca N. lorga fenomen 1-au constltult aceste deplaslri pe

in Istoria romanilor prin clilatori straini -
domnul era, de cete mal mutte orl, un drumet
�i se strimuta din toe in toe ca sl dea sentinte ;
clci eirculafia fiind grea �� oamenii neputfnd
sl se strlmute departe ca sl-i vie ioainte, dom­
nul i�i sehimba scaunul de judecatl. Acela�f
lucru se intilne�te pentru cite o alti regall­
tate europeani, in timpurl mal depirtate : de
exemplu, pentru Anglia secolulul al X l l l-lea,
pentru Ungarla lui Andrei at 11-lea, contem­
poraoi. Astfel, domniJ no�trl avind case dom­
ne�ti pretutlndeni, ffind dftori s l se prezlnte
cind intr-un toe, cind intr-altut, pentru a
implrtl dreptatea, n u se poate vorbi Ia inceput
de o capitaJi statornlca".
lntr-adevir, particularitifile \Je dezvoJtare
ale structurilor economJce �� sociale feudale
au generat unele fenomene politlce speciflce,
care, privite prin prJs ma conte mporaneitatii
noastre, ne par, adeseori, ciudate. Un asemenea
care autorltatea centrali (regalitatea, domnla
etc.) le efectua prln 1ar1, pentru realizarea
functillor interne �� e xterne ale statului feudal.
Fenomenul - cunoscut in istoriografle sub
numele de re galitate sau domnie itineranta. -
este intilnit in intreaga societate feudata eu­
ropean!, decl �� in tara noastrl, ca o e xpresie a
unor condlfli asemanitoare de evolufie, flind
o dovadl griJtoare a integrlrlf istorlef romA­
ne�ti in istorJa general! a contfnentulul.
Flre�te, ac:easti institufie a cipitat, de Ia
tara Ia fari, forme diferite. De aceea, in ana­
liza fenomenuluJ, ne-am U mitat Ia spafiul
romlnesc de Ia est �� sud de Carpaf i : Trans-il­
vania fl Dobrogea au Jntrat inci de timpurju
sub stipinlrea unor puteri striine care au c:lu­
tat s i suprapunl peste intocmirile noastre tra-
diflonale l nstltufH �� obiceJurl propr.H, in
for mete speclflce firllor respective : regatul Un­
garlel fl lmperiul otoman.

,,Scaun11 diferite (ora�. sate, manas­

tiri), alese drept loc de exer­
HorUiceni, Cozia, Badeu�i, :.\lo­
rile Ia�ului Ploldova), FJo­
citare a autorita�i i centrale. re�ti. Dobreni, Ru�ii Logo­
de judecata ,i. .. Fara a fi completa, lista aces­ fat ului, Dridu, Creata (Tara
tor localita�i cuprinde oraftle : Romaneasca) ori mdmistirile :
Dorohoi, Cotnari, Piatra Bistrita, Putna, Moldovita,
Chiar �i o simpla trecere in
Neamt, Hotin, Bacau, Ro- Probota (.Moldova) ; Vod�ta.
revista a locurilor de e mitere a
man, Birlad, Hlrlau.., Hu�i. Cozia. Tismana., Glavacioc (Ta­
documentelor de catre cance­
Boto�ni (in Moldova) ; Cra­ ra Romaneasca).
lariile Tarii Romane � ti �i Mol­
iova, Rimnicu Vtlcea, Pite�i, De
doYei in sec. XIV- XVI ne ce era oare n evoie ca
Giurgiu, Ploie�i. Gherghi�a.
arata di voievozii calatoreau domnul, 1mpreuna c u s!atul
deseori prin �ara. oprindu-se Tirg�r (in Ta ra Rornaneasca) ; domnesc, sa se deplaseze per-
in H:>calitati dintre cele - mai apoi satele : B!iceni, Davideni, sonal tn localitatile· mentio-

Alrli dl)lllne.st, oraourd dr eJl()('ti

"
.... ��·rj,
. J �... jtll
..
,

s ,
6 ..

�4� �� ••• : t:'t/1 .. -

•
•• .
.. ..
., . .- _
. ' s' ... . .
. .
 nate ? ln aceste deplasari tre­
huie vazuta, in primul rind,
�rija permanenta pe care dom­
nia o avea fa�a de supu�ii sai,
t>t'ntru buna cunoa�ere a reali­
tatilor locale �i, in functie de
t.•a, pentru solutionarea even­
tualelor litigii dintre boieri �i
sateni, dintre boieri (intre e1)
sau intre diferite comunita�i
sate�i. A� au stat lucrurile,
de pilda, in judecarea unei
pricini ivite 1n vremea lui
Alexandru II Mircea ( 1 568-
1577) intre ,ora�nii" din Cor­
nate! �i marele spatar Stan.
Pentru aflarea adevarului,
domnul Tarii Romane¢ a
socotit necesar sa se depta­
seze, la 23 decembrie 1575, cu
tntreg sfatul domnesc la fata
. locului, ba, mai mult, sa stra­
bata personal ocina Desco­
perejti. aflata in litigiu : ,,lar
dupa aceea - se spune in docu­
mentul redactat cu acest
prilej domnia mea am
umblat pe balta. Deci, cind
domnia mea a ajuns la Corna­
�1. corna�lenii s-au pltus ina­
intea mea. Astfel, itt.sumi dom­
nia mea am ie#t �i cu parintele
vladica Efrem �i cu drega­
torii domniei mele, de am um­
Mat pe toatii ocina [s.tt.]". Este
o fraza care revine ca un lait-
motiv tn multe din documen­
tele vremii: ,lar domnia mea
am cercetat cu toti ci nstiti i
dregatori ai domniei mele !7i am
aflat �i am adeverit �i multi
oameni de Ja curtea domniei
mete au marturisit... ", ceea
ce demonstreaza ca justitia
feudala urmarea o cit mai ma­
re exactitate a marturiilor.
Un alt motiv al dezvoltarii
curtilor domne�i itinerante il
consti tuie li psa cailor de co­
municatie �i a mijloacelor de
transport corespunzatoare, ca­
re sa permita deplasarea lo­
cuitorilor in conditii satisfa­
catoare spre re�dinta tarii ;
de asemenea, insuficienta ma­
turizare a unor institutii ale
statului feudal, corup�ia �i mai
ales abuzurile unor feudali
locali impuneau arbitrajul
domniei. ,.
La aceste sedii�emporare
ale domniei se prezentau,# Ja
judecata, nu numai oameni din
vecinatate, ci si
• cei din zone
mai indepartate. Radu eel
Frumos, voievodul Tari i Ro­
mane¢ ( 1 462- 1474), aflat in
localitatea Dridu, emitea, la
28 iulie 1 470, un document
prin care tntarea manastirii
Tismana staptnirea peste ni�e
munti (pe care vechea ctitorie
basarabeasca ii stapinea din
vechime).
... garnizoana militara
Domnul se deplasa prin tara
�i pentru verificarea gradului
de pregatire militara a oastei.
Principalele localitati consti­
tuiau nu numai centrul admi­
nistrativ al unei zone, ci �i
locul unde curtenii dintr-o
anumita zona trebuiau sa se
adune in caz de nevoie in
jurul . ,steagului" de care de­
pindeau. 0 asemenea situatie
o exempli(ica documentul din
8 octombrie 1434, emis Ja
l3.iii , inainte ca acesta sa (i
devenit capitala a Moldovei.
Este vorba de un hrisov prin
care voievozii $tefan �i Ilia�
daruiau unor credinciolji ai
lor, Giurgiu �i Ion, un sat
Ia Obirljia Slratei, beneficiarii
fiind legati in ceea ce prive�
jurisdictia �i obligatiile mill­
tare de curtea domneasca din
I�i. Periodic ei trebuiau sa se
adune in asemenea cu£ti, unde
se desfa�ura, desigur, un fel de
instrucpe militara, caci ,oas­
tea cea mica", din care, tn caz
de nevoie, faceau parte ace�ti
o�eni, avea caracterul unei
armate instruite.
Ca institupe feudala, curple
itinerante constituiau � locul
de concentrare a o�rii tn
cazul in care inamicul cotropea
tara. ln 1497, de exemplu,
___ ., ..
cum consemlleaza cronicarul
Grigore Ureche, cind reg<' Ic.·
polon loan Albert cotropi!'>t·
tara �i asedia cetatea Sucevt•i .
locuitorii ,vazind atita prad:"i
�i risipa ce faciia oastea lc­
�ca, de umbla prin paduri,
de afla prazi �i jafuri, siliia
(se grabeau] cu top di sa
stringiia la ttrgu la Roman,
unde era beleagul (tabara de
adunare �i regrupare a oastei)".
Dupa despresurarea Sucevci
�i izbtnda de la Codrii Cosmi­
null6i, $tefan voda a dat
porunca ,a toata. oastea sa sa
stringa Ja Hirlau (o alta curte
domneasca, zidita in 1 487] .
la zioa lui Sfeti Nicolae. $i
a�a s-au adunatu cu totii Ia
Hirlau intr-aceia zi �i acolo
$tefan voda au facut ospat
mare tuturor boierilor �i tu­
turor vitejilor sai �i en daruri
scumpe i-au daruit pre ei.
$i decii i-au slobozitu cine�i
pre la casa sa".
Periodic, domnul asista Ja
i nstruirea curtenilor �i .Parti­
cipa chiar la aceste pregatiri,
cum o facea, de pilda, Bogdan
Uipu�neanu, despre care Gri­
gore Ureche ne spune ca era
la calarie ,sprinten" �i ,cu
sulita Ia halca nu pre lesne vrea
avea potrivnic". (Halca era un
joe cavaleresc in care concu­
rentii trebuiau sa nimereasdi
cu sulita, din goana calului,
printr-un inel suspendat de
ramurile unui copac,) Aseme­
nea intreceri cavalere�ti
sinonime turnirelor occiden­
tale - jucau rolul unor ade­
varate manevre militare �i Ia
ele participau, nu o data, �i
oaspeti straini, a� cum s-au
petrecut lucrurile in 163 1 , cind
un o�ean din suita ee-l inso­
tea pe Paul Strassburg, trimis
al regelui Suediei la sultan.
a participat Ia luptele cava­
lere�i organi;:ate de Leon
voda Tomsa. ,
Deplasarile domnului, mai
ales in anumite localitati de '
granifi, se datorau si unor t t
�{
• .
fl
- : · �· Jl
� -
t.
 •
chestiuni po litiee. Un hri­
sov din 23 noiembrie 1406
<H:ordat de Mireea eel Batrtn
d ilu garilor Tismanei, emis Ia
ma nastirea respectiva. ne dez­
•taluie amanunte despre un
u:-;tfel de eveniment impor­
tant. Evenimentul. cum se
arata tn hrisovul meu�ionat.
.,a fost tn anul 691 5 (1406]
indictionl 15. [ctnd) mergind
domnia mea catre Severin.
sa ma tnttlnesc cu craiul
(Sigismund de Luxemburg, re­
gele Ungariei �i tmparat din
1407 al Imperiului romano­
german] ; astfel am ajuns Ia
manastire, in luna noiembrie
23 zile, cu toti egumenii ma­
nastire�i �i cu toti boierii
domniei mele". De�i docu­
mentul nu ofera a1te amanunte,
scopul acestei tntUniri a fost
desigur lamurirea unor proble­
me de politica externa de
interes comun ; in principal
criza politica din Imperiul
otoman, care, dupa moartea
lui Baiazid I, se manifesta
cu maxima intensitate � tn a
carei soluponare domnul Tarii
Romane�i a jucat un rol
deosebit de a.ctiv.
La unele din curtile itine­
rante aveau Joe �i primiri de
solii straine. A� s-a tntimplat
Ja la�i, tn ziua de 25 iunie
1 445, unde s-au prezentat la
voievodul �tefan I I trimi�ii
regelui Po1oniei, Ca.zimir II.
Tot la Ia�i. Ia 24 martie 1450,
Bogdan II, tatal lui �tefan
re 1 Mare, a ac0rdat un privile­
gi u comercial negustorilor bra­
�oveni.
De!-'f"Ori, in t-vul mediu, curti­
le domne�ti de la hotar au
servit �i ca loc de inttlnire
pentru stabilirea unei linii poli­
ti<'e comune eelor doua prin­
ripate. Medierea diferendului
dintre Bogdan III �i Radu eel
�lare - din 1507 - , de exem­
plu, a fost facuta de catre
mitr<'politul Maxim Branco­
vici in tinutul Putnei. La
I S august 1 586, cpm spune
Grigore Ureche, voievodul Mol­
dovei Petru �chiopul s-a in­
tilnit cu nepotul sau, domnul
Tarii Romine�. Mihnea II,
,Ia satu, la Bogdane�i (sat
domnesc, cum n arata numele)
pre Prut.... amindoi [veniti]
cu curte multa �i cu gloate
m;: ri �i s-a\1 ospatat tmpreuna
' Pcrloadll cronologlc1 1nsum1nd
1 5 an I.
24
cu mare cinste". Cu acest
• . prilej, pe Itnga perfectarea
casatoriei dintre Vlad, un alt
nepot al lui Petru �hiopul,
�i o nepoata a doamnei Chiajna,
casatorie care a dus Ia stin­
gerea rivalitapi dintre Mih­
ne� �i Miree�il, s-au pus Ia
punct �i unele a.c�iuni politice
comune celor doua tari, oare
in acea vreme erau unite sub
aceea�i dinastie a Basarabilor.
De Ia re,edinli
Ia capitali
In Europa apuseana, in con­
di�ille economiei naturale tn­
chise, predominant! la tnce­
putul evului mediu, cu�ile
itinerante mai jucau un. rol:
regii merovingieni �i carolin­
gieni, de pilda, se deplasau
de la un domeniu la altul,
unde se adunasera din vreme
mari cantitati de provizii pe
care curtea regala le consuma.
dupa care se deplasau pe un
alt domeniu al monarhului
�.a.m.d. Itinerarele domnitori­
lor din tara noastra nu cunosc
un asemenea fenomen, ceea ee
nu tnseamna tnsa ca nu au
existat �i re�dinfe al caror
rol de curte domneasca ince­
pea odata cu urcarea pe tron a
unui voievod sau altul �i
sfir�a la tncetarea domniei.
D.e pilda, solul burgund Guil­
lebert De Lannoy, trecind in
H20 prin Moldova spre Con­
�tantint'pol, a fost primit de
Alexandru eel Bun ,.Ia un sat
al sau, numit Cozial", identi­
ficat de cei mai multi ceree­
tatori cu satul Cozia, actual­
mente comuna Rad ucaneni,
din judeful Ia�il1• Domnul,
care se afla aici la vtnatoare,
nota De Lannoy, .,tmi dete un
cal, o ceata de inso�itQri �i
tilmaci �i caHiuze".
La asemenea re�dinte -
.,casa domniei mele" (cum li se
sp�me adesea tn documente)
- voievozii cautau momente
de odihna, dupa rezolvarea di-
verselor treburi ale domniei.
In 1682, scrie Ion Neculce,
Gheorghe Duca voda .,mars-au
in plimbare la un sat al lui,
ce este tn pnutul Neamfului,
a!lume Praja�i. avindu-�i
� ·
1-' M'lrgaJin istorie. or.
t0/1977.
cu�i acolo, cu toata casa lui,
cu ginerii �i cu ficiorii lui �i cu
toata boierimea �i curtea lui.
$-au zabavitu a.colo vro 2-3
saptamtni, tmbl!ndu pe la vt­
naturi �i pe la alte sate a lui.
Chematu-au in cinste �i un
boier, anume Constantin pos­
telnicu Ciobanul, Ia un sat a
lui, anume Ia Sile�. de 1-au
cinstit 2 dzile. �i a� iar s-au
tntorsu Ia Ie�i. la scaon".
Uneori domnii ramtneau vreme
mai tndelungata Ia cite una
din aceste cu�i. atra�i de
pitorescul Iocurilor respective.
Motivele popasurilor domne�ti
Ia o re�dinta sau alta erau tnsa
diferite. �tefan eel Mare mergea
deseori Ia Vaslui, unde ramt­
nea ctte doua-trei saptamini,
organiza ospete �.a.m.d. Fiul
sau Bogdan prefera Hu�ii,
re�dinta domneasca tempo­
rara, care apoi a fost abando­
nata, tnctt la un secol distan�a
nu mai ramase sera din ea dectt
pivnitele. 0 viafa mai tnde­
lungata a avut re!]edinta dom­
neasca de Ia Htrlau, construita
de �tefan eel Mare pri n
1 487, loc preferat �i al lui
�tefanita voda; aeeasta curte
a existat (poate datorita
podgoriilor tn vecinatatea ca­
rora a fost construita) ptna
tn sec. XVII. Altele au avut
tnsa o existent! efemera. In
scurta sa domnie tn Tara Ro­
maneasca, Constantin voda
$erban ( 1 654- 1 658) mergea
des Ia Dobreni, re�dinfa S�
de pe vremea ctnd era doar
boier. Aici a fost vizitat de
Ma.carie Zaim, patriarhul An­
tiohiei. tns ctit de secretarul
sau, Paul de Alep, care a
lasat o descriere a palatului
domnesc din aceasta Iocalitate.
Dupa tncheierea domniei, Do­
brenii au disparut tnsa dintre
re�dintele voievodale.
.
Generata de particularita­
tile societapi feudale, .,dom­
nia itineranta" a disparut
tnceptnd din sec. XVII. Dez­
voltarea continua a societatii.
modemizarea acesteia sub mul­
tiple aspecte, maturizarea �i
diversificarea institutiilor sta­
tuJui au constituit cauzele
majore ale fenomenului opus,
acela de ,.stabilizare" a dom­
niei tntr-o re�din�a. care s-a
erijat treptat in rolul de capi­
tala, centru unic al puterii
politico-administrative al in­
8/1982;
tregii tari.

ITINERARE MEDlEYA E.
EUROPENE
JEAN BOUTIER, ALAIN DEWERPE,
DAN IEL NORDMAN
In seeolul XVI, regele Frantel eutrelera tara In lung fl in lat, flrl eontenlre.
Suveran nomad', insotlt de o earavanl lmpunltoare,
formatl din personal admlnlstratlv fl eurtenl, el mergea din Joe in Joe,
vlzltlndu-fl supu,n entuzlaftl, lmpunindu-se puterllor locale. A cllltorl inaemna a guverna•.
Ideea unei monarhii care
nu izbute�e sa se fixeze tn-
tr-un centru, pentru a guverna
de Ia distan�. chiar �i cele mai
lndepartate regiuni ale unui
ansamblu tentorial, precum �i
ac-.eea a unui rege care, din
pllcere sau necesitate, �i stra-
bate fira lncetare tara, de la
un capit la altul, tndreptite�.
In general, imaginea stereotipi
a unei puteri �ubrede ��· - u-
neori sau tn acel�i timp - ar-
bitrare, vorace, pradalnice �i
instabile. Gtndul ne duce ime-
diat Ia exemplul regalitatti
merovingiene1 � al palatului
ei itinerant, Ia acela al regilor
Frantei din sec. XVI, care se
stramutau necontenit de la
o re�dint3. la alta, sau Ia eel
a1 expedipilor fiscale � mili-
tare conduse de suveranii din
Maghreb, secole de-a rtndul,
In curmezi�ul statelor lor, pen-
tru a-i constrtnge pe locuitori
1 Rcproducem ac.>St articol. tn-
tnacltva prescurtat �� ru llllnl !)I s••b-
tiUurilc redactie.i noa�lrc. din N'VI!lla
rrancezl Vhistoire. or. 24 (iunic 1980).
1 Prima dlnastte de regi al statulul
franc (sec. V-75 1).
·
sa-� plateasca impozitele �
a-i sill la supunere.
Dar deplasarile unui rege �i.
odata cu el, ale institutiilor
sale nu constituiau semnul unei
anume slabiciuni: regii itine-
ranti considerau calatoriile lor
ni� obi�uite �i indispensabile
acte de guvemii mtnt. tn Franta.
voiajurile regale au reprezen-
tat o tradipe, extinsi ptna tn
pragul statului modern. Ptna
tn sec. XVI inclusiv, calatoria
e,1a 0 forma de exercitare a pu-
terii. Abia ctnd regele va fi
mai bine reprezentat tn pro-
vincii (de citre intendenti, de
exempiu) , monarhia va tncepe
a se sedentariza. Celebritatea
Versaillesului va tnsemna, tn
acel� timp, std.lucirea unui
centro stabil, cu care puterea
regaldo
x se va confunda.
ln relatarea trimisl Sena-
tului Venepei, tn 1535, am-
basadorul venepan Ia Paris,
Marini Giustiniano, remarca,
de pe pozipa unui observator
strain, marea mobilitate a re-
gelui. Ttrit tmpotriva v<'in+ Ai
,_
sale tn aceasti cursa fara sfir-
�it, emisarul pozeaza oarecum
•
\
I
A
..; -
tn victima. Marturia lui nu
face altceva dectt sa sublinieze
obositoareapracticamonarhica.
,Ambasada mea a durat pa­
truzeci �i cinci de luni. Ap roape
tot timpul am fost tn c alatorie .
La scurta vreme dupa sosirea
mea la Paris, regele [Francisc
11 a pornit spre Marsilia : am
strabatut, pe o caldura torida,
pnutul bourbonez, lyonez, apoi
Auvergne �i Languedoc, a ·un· �
gtnd , tn ce1e d'm urmdo,x tn ro-
vence . De la Marsilia am pornit
. .
prin Provence, Dauphine, tinu­
tul lyonez, Bourgogne, apoi
Champagne, ptna tn Lorraine,
unde regele a luat legatura cu
Iandgraful de Hessen, iar de
acolo ne-am retntors la Paris. . .
Am fost nevoit sa cump ar tnca
zece cai, �i asta exact tn momen-
tul tn care Maiestatea Sa a con-
vocat tntreaga armata de pe te-
ritoriu, pentru a o trece tn
revista calare Y�i cu armamentul
complet, ceea ce a urcat foarte
mult pretul cailor. �i cum za­
darnic am a�ptat subsidii
din tara, m-am vazut silit sa
vtnd o parte din argintaria mea
personal x Niciodatdo,
do. x cit timp ·
• Magazin istoric, nr. 2/1980.
25
 a duraf ambasada mea, Curtea probabil, un numar egal de
01• s-a oprit intr-un singur Joe, persoane, ceea ce dep��a ni­
micar cincisprezece zile con­ velul mediu al unui ora� fran­
�cutiv' . cez, daca ?nem seama ca, la
ln timpul domniei sale, Carol mijlocul sec. XVI. doar 25
Studiul amam·ntit al cala­ Quintul a calatorit 0 zi din
toriilor lui Francisc I de-a patru. �storicul spaniol Ram6n OrruJe ale ¢rii aveau peste
lungul celor 32 ani de domnie 1 0 000 locuitori.
Carande a facut un calcul din Cortegiu1 monarhului era
ai sai (15 15-1547) nu dezminte care reiese ca, daca nu �-ar
cu nimic relatarile ambasado­ fi purtat cu sine propriul lui
rului : suveranul a poposit pe pat, monarhul ar fi trebuit sa
teritoriul Fran�ei tn eel pu�in doarma in 3 200paturi diferite.
728 locuri diferite, oprindu-se, Datina periplului imperial se
in medie, cam zece zile tn fie­ explica prin imensitatea geo­
care dintre ele. Aceasta nesftr­ grafica a teritoriului aflat sub
!jita peregrinare nu 1-a adus controlul lui Carol Quintul :
totu�i in situa�ia de a-�i stra­ era modalitatea esen�iala de
bate intreg regatul: a preferat a asigura unitatea pamtnturilor
lle-de-France, cu palatele ei sale. Practica puterii impunea
rezidenfiale pariziene, castelele acest ,nomadism".
din Satnt-Germain-en-Laye �i
de Ia Fontainebleau, urmate Nimic mai esen?almente po­
de valea Loirei, pentru care litic dectt foarte lungul tur al
regii Fran�ei aveau o slabi­ Fran�i, din ora� in ora�. din
ciune inca din sec. XIV. Foarte caste! tn caste!, pe care 1-a
rar i se tnttmpla sa ajunga tn tntreprins tinarul Carol IX, la
sud, sud-vest sau 1n masivul initiativa mamei sale, Caterina
central. Rarele incursiuni tn a­ . de Medici, ctnd a fost declarat
ceste zone, precum acelea ale major. Voiajul sau a pornit de
lui Francisc I tn 1 533-1534 la Paris �i a durat din ianuarie
sau ale lui Carol IX in 1 564- 1564 ptna in mai 1566: 27 luni,
1 566, pareau adevarate expe­ facind aproape 200 etape. Un
di�ii pe terenuri mai putin cu­ imens cortegiu de 1 5 000-
noscute. 1 6 000 cai, ttrindu-se ptna in
cele mai tndepartate provincii
Obiceiul monarhilor de a �i uneori ptna la frontierele re­
caJatori, care a persistat de-a gatului.
Jungul intregului secol XVI,
nu-i este propriu numai re­ Carol IX a facut mai multe
gatului Frantei. lntr-un dis­ calatorii, momentele tn care
curs pronuntat la Bruxelles, acestea au fost efectuate fiind
in 1 555, cu ocazia renuntarii edificatoare tn ceea ce prive�te
la suzeranitatea sa asupra ra­ scopul lor. Una din ele - la
rilor de Jos, Carol Quintul tnceputul domniei, turneul res­
amintea supu�ilor sai ca nu tn­ pectiv avtnd semnificatia unui
cetase nici o clipa sA-!ji viziteze ritual de tnscaunare. 0 alta -
statele �i prezenta, ca tntr-un dupa primul razboi religios
fel de testament politic, bi­ care luase sftr�it prin edictul
lan�ul celor 40 ani ctt l!ji exer­ de pacificare de la Amboise,
citase puterea: , De noua ori din 1563, Caterina de Medici
am fost tn Germania de Sus, profitind de acalmia care a
de !j<lSe ori am trecut tn Spa­ urmat, pentru a restabili auto­ alcatuit tn primul rind din
nia, de �pte ori tn Italia, de ritatea monarhica in provincii �i personalul sau -politic. Membrii
zece ori am venit aici, in Flan­ Consiliului, citeva zeci de per­
dra, de patru ori, atit pe timp pentru a asigura unanimitatea soane (tn 1 572, au ajuns la o
de pace cit �i pe timp de raz- naponala tn j urul ttnarului suta), n urmau pe rege pas cu
boi, am pa�it pe pamintul Fran­ rege. Municipalita�ile 1-au pri­ pas, caci, in ciuda faptului ca.
�ei, de doua ori pe eel al An­ mit cu mare pompa, iar el s-a se afla in expedipe, acest orga­
gliei, de alte doua ori am tna­ informat �i a rezolvat probleme nism se intrunea cu foarte mare
regularitate. Cancelarul era tn­
intat impotriva Africii, ceea ce regionale grave, provocate in so�it de secretarii de stat �i de
in total ar face 40 calatorii, special de antagonismele dintre tnaltii functionari ai acestora.
fara a le mai socoti �i pe cele catolici �i protestanti. Pentru transportarea princi­
de mai mica importan�. pe Cortegiul regal, tntinztndu-se palelor arhive, erau preva
trei cufere mari, far� de care
care le-arn facut de-a lungul Ia nesfir�it de-a lungul unui cancelaria o-ar fi putut func­
Marii Mediterane, de trei ori drum sinuos, facea o puternica pona. Urmau ambasadorii
de-a lungul oceanului Spaniei impresie asupra poporului. Su­ care, tnsarcinati de suveranii
[Atlantic] !ji o voi face-o �i pe y.eranul e.ra inso�it de efective lor sa-i informeze despre afa­
. cerile Frantei, nu-�i puteau
a patra, ctnd voi fi tnmormin­ considedj?ile : 8 000, 1 0 000, tngadui sa ramina departe de
tat". 12 000 �i chiar 18 000 cai �i, Curte.

26
 ,Prin?i, ducii, baronii, pre­
ii care vin dupa Curte, unii
lat
sifi �i de tndatoriri, altii tmpin�
de ambif.ie - scrie, tn 1577 ,
Girolamo Lippomano, amba­
sadorul Venef.iei pe ltnga Hen­
ric l i i stnt atit de numero�i ·
-
tnctt, la (iecare calatorie, cor-
Un {asluos corteglu regal, str4bdtfnd
tegiul este format din opt mii
de cai �i tot atttea persoane".
Personalul domestic al caselor
princiare era, de asemenea,
considerabil. Un modest exem­
plu : pe micul duce de Bouillon
U tnsoteau, !n afara de pre­
ceptorul lui, un profesor de
echitafie, doi paji, un furier,
un bucl.tar, un pivnicer, doi
Iachei �i un vistiernic. Si ce
pletora de servitori, pe m�ura
ce urcascaraonorurilor I ln fine,
attt pe timp de pace, ctt �i pe
timp de rlzboi, trupa era tntot­
deauna prezenta, pentru a asi­
gura securitatea cortegiului.
Ctnd tmprejurarile o cereau, ea
putea avea chiar ct�va mii de
persoane. _,. • � -
In timpul calatoriei, Curtea
tn�elegea sa duel acela�i mod
de viata, adica o viata in stil
mare. Ea cara dupa sine tot
ce era necesar, ba �i ce era cu
totul superflun. Cortegiul a·,ea
or�ele Frantei
atunci aspectul unei caravane
cu animalele sale de carau�e.
cu carute tncarcate doldora de
,mese, banci, estrade, bufete,
scaune � alte mobile � usten­
sile de sufragerie", caci, de
regula, castelele unde poposea
monarhul nu contineau nici
macar un minim indispensabil
de confort. Suveranul nu se
deplasa niciodata fara patul
sau ; �i nimeni nu se va fi m:.rat
vaztnd, printre alte obiecte,
chiar �i clavecinul regelui, pre­
cum �i n nume�oasa menajerie,
care nu se limita la haita de
ctini de vtnatoare, ci cuprindea
�i ur�i. lei, ba chiar �i camile.
Cortegiul trebuia sa arate mul­
timii maretia monarhului, pe
care nimic pe lume nu o putea
egala.
Grandoare 'i admiratie
Pe masura ce te tndepartai
de regiunea Parisului �ide valea
Loirei, rezidentele regale erau
din ce tn ce mai rare. Curtea
era gazduita tn functie de po­
sibilitaple locale. Pentru un
nobil constituia o mare onoare
sa-l primeascii pe rege la cas­
telul sau, fie � pentru 0 noapte ;
de asemenea, manastirile aveau
obligatia sa ofere ospitalitate
suveranilor. ln ora�. reprezen­
tanpi municipalitafii, de comun
acord cu furierii regelui, or­
ganizau cazarea. Rezidentele
episcopate erau �i ele foarte
adesea puse Ia dispozijia re­
gelui � a anturajului s au mai
apropiat, in timp ce burghezia
!�i disputa gloria de a gazdui
la ea pe mai marii cortegiului.
,Conform tnsarcinarilor lor,
furierri -.scrie Niccolo Ma­
chiavelli tn Jucrarea sa Por­
trait de la France hotarasc
-
in care anume case sa fie gaz­
duita Curtea. De obicei, no­
tabilitaple locale primesc in
locuin�le lor pe cei care fac
parte din suita. Gazda avea
obligapa sa furnizeze a�ernu­
turi � lenjetie, pe care sa le
schimbe eel pupn o data pe
saptamina". A� au stat lu­
crurile numai la tnceputul se­
colului, pentru cA, pe masura
ce efectivele Curpi au sporit,
realitatea s-a degradat : ,Pen­
tru a-�i gasi adapost - scria
ambasadorul Lippomano tn
1577 , un print trebuie sa
-
se tina la trei sau patru leghe
distan�a de celalalt ; nici chiar
ora�le nu pot gazdui intotdea­
una intreaga Curte, care se
aciueazi, de nevoie, prin satele
tnvecinate. Cu toate acestea,
pentru Curte s-ar gasi sufi­
cient Joe, nu tnsa �i pentru
imensul numar de cai � de
alte animale de atelaj". Ace­
Iea�i aspecte le releva �i argin­
tarul �i sculptorul florentin
Benvenuto Cellini, tn epoca lui
Francisc I : , Uneori pc.poseam
In locuri unde abia daca exis­
tau doua case; se instalau atunci •
corturi din ptnza, in felu! celor
ale tiganilor �i, de cele mai
multe ori, aveam destul de
suferit".
-
?7
 Cortegiul, care tnainta cu
tncetineala din ora� in ora�.
din castel in caste!, de-a curme­
zi�ul tntregului regat, sttmea �ele lor, de exemplu tnfiin�area
o nespusa admira�ie. lnainte
de orice, era un spectacol care,
pentru contemporani, consti­ rui sau cutarui agent al puterii;
tuia un �c atlt de violent,
tnctt o mare parte din lyonezii
care au asistat la intrarea in
orasul
•
lor a lui Carol IX, tn manent! era o institu�ie tnca
iunie 1564, au izbucnit tn Ia-
crimi.
Suveranii au minuit arma
psihologica a calatoriilor cu
mare abilitate. lntr-o �ara ca tru a se tnttlni acolo cu suve­
Fran�a, imensa, in raport cu
celelalte state din Europa Oc­
cidentaHt, periplul regal era u n
mijloc eficient de u nif�care a
teritoriului tn jurul persoanei
monarhului. ln�legem astfel
importan�a politica a voiajului
regal tn enormul imperiu al lui
Carol Quintul, caruia ti lipsea
coeziunea teritoriala. Capitala
nu ajunsese, probabil, la acea
pondere institutional! �i po­
litica care sa-i permit! a asi­
gura, tn toate tmprejurarile,
dorita unitate. La vremea aceea
legaturile Parisului cu provinci­
ile erau foarte �ubrede, iar
greoaia ma�inarie adminis­
trativa a monarhiei franceze
de Ia sfirsitul sec. XVI nu se
•
statornicise inca.
Dtnd ocol �arii, regele ur­
marea deci, tn primul rind, sa
controleze felul tn care func­
tionau institu�iile sale. Cu pri­
lejul faimosului sau tur al
Frantei, Carol I X ,a inspectat"
t<'ate parlamentele provinciale,
cu exceptia celor din Rennes
si
I
Grenoble. Parlamentele se
opusesera edictului de pacificare
de Ia Amboise care, tn martie
1563, pusese capat primului
razboi civil. In timpul �din­
�elor solemne ale ,cut;:ii de
justi�ie", prezidate de el in­
su�i, regele a constrtns aceste
institupi sa consemneze tn
scris edictul �i a criticat, tn
mod deschis, atitudinea lor,
care tindea sa submineze au­
toritatea regala.
Popasul in ora� contribuia
Ja tmbunatatirea relatiilor tn-
28
tre guvern �i cei guverna� i :
municipalita�ile ti aduceau Ia
cuno�tinta monarhului dorin­
unui ttrg sau a unei pie� sau
necazurile lor tmpotriva cuta­
regele asculta cu bunavoin�a
doleau�eJe supu�ilor sai.
In sec. XVI, ambasada per­
relativ recent!. Se tnttmpla
uneori ca regele, tn cursu! de­
plasarilor sale, sa ajunga ptna
la extremitatea statului, pen­
rani straini. Unele din acestc
intrevederi au ramas celebre.
De pilda, cea din 1 520, dintre
Henrie VIII al Angliei �i Fran­
cisc I al Frantei. Citcva zi le
mai ttrziu, Henrie VIII i-a
facut o vizita �i lui Carol Quin- ·
tul, care 1-a a�ptat Ja Grave­
lines, unde au incheiat o alian�a.
ln 1 532, regele Fran�i � al
Angliei s-au retnttlnit tn tmpre­
j urimile ora�ului Boulogne �i
mai apoi tn tmprejurimile Ca­
laisului. Alta faimoasa tntrc­
vedere din aceea�i perioada a
fost cea care i-a adus fata tn
fata pe Francisc I �i pe papa
Clement VII, in 1533.
ln timpul acestor intilniri,
aliantele se legau �i se dezlegau.
,Dupa parerea mea - scria
u n memorialist francez din
sec. XVI -,marii printi n-ar
trebui sa se vada niciodata
daca doresc sa ramina prieten i".
A tit 1n interiorul tarii crt �i
I
in exterior, caJatoria regala re­
zclva unele crize, reunea po­
porul in jurul monarhului,
sporea afectiunea �i respectul
datorat lui, de asemenea, teama
pe care acesta o inspira. Dar
faptul ca suveranul se indeparta
de Capital! putea aduce dupa
sine exact opusul acestor si­
tuapi, cu attt mai mult, cu cit,
tn epoca, conflictele politice
�i religioase erau grave. Cu
timpul, punerea la punct a unui
veritabil aparat administrativ
�i politic a facut ca aceste de­
plasari ale monarhului sa de­
vina inutile.
• J.T.V.,
� ·
... In romlnette de
Dorlna TULPAN
,,Cel mai sumbru
. secret al Zilei
A 40-a anlversare a debarcirll
fn nord-vestul Fran�l n-a fost numa I
prlleJ de eeremonll eomemoratlve fl
d& premiere edUorlale, dar fl de rls·
eollre a unor amlntlrl traglee. Una
dlntre ele a fost denumlti de oitre
zlarul londonez Daily Mall ..eel mal
liurnbru secret al Zllel Z". De fap&
tncil un secret numal partial dezvi·
luft •••
Abla trecuse de mlezul nop111,
•..
In 28 aprllle 1944, 1}1 fn golful Lyme,
din sudul Angllel, o unltate amerleanl
adusi pe nave speelale de debarcare
a fnceput un exerel11u slmullnd asal­
tul coast.el Normandlel. La ora 1.30
a.m., Ia lntrarea golfulul fm·Aiult
In eeatA, IJI-au fieut aparJtla doui
flotJie de vedete torplloare germane,
care, dupl ee IJI-au lansat fnelrel·
t.ura mortall, s-au tlldepArtat fn vi·
tezA. Trel nave de debarcare au fost
lo\•lte, dlntre care doul s-au scufundat.
Cel putln 749 ostal}l american! au
fost uci1JI, mal multi declt aveau 81
cadi din aeeeaiJI unltate, etnd, Ia G
lunle 1044, au luat cu asalt ,plaja
Utah". Celor care nu murlseri In
momentul explozlel torpllelor II s-au
adAugat eel care s-au tneeat sub po­
vara eehlpamentuhd orl au fo t ariJI
de combustlbllul lneendlat, revArsat
Ia suprafa1a apel din na,•ele lo,•lte.
,.Pe miisuri ee se lumina - lsi re­
athlnte�te marlnarul american !\fanny
Ueuben, care se ana pe o navi Ia
1 000 metrl dlstanti - noI am fost
miLrtorll eelel mal orlbJle prlnll�tl.
Ctt puteam cuprlode ou vederea pe
tntlnsuJ apel pluteau oadavre". Pen­
tru a nu se afla ce s-a petrecut, co­
mandantul suprem, genera lui D.D.
Eisenhower, a ordonat ca supravle­
tultorll si fie lnstalatl tntr-o tabt1rA
lzolati. Vletlmele au fost tngropate
In mormlnte eomune $1 ramllllle lor
au rost tnooJtOftllnta�e Ia ani de zlle
dupi tnebelerea eelul de-al dollea
rilzbol mondlal .despre elroumstan1e1e ·
mof111 lor. e aflrmi ei nlcl germanll
n-au ,uut despre rezultatele raldulul.
In aprQplere de Plymouth. a fost
rldlcat un obellse, pe a elrul plaei
se aduo multumlrl localnlcllor pentru
rAbdarea 1}1 sacrlflellle fleute fn tim·
pul pregAtlrllor pentTu Zlua z. Nu
exlsti fnsi nlcl o men11une despre
dezamul de Ia tnceputul zllel de 28
U. JJrllle 1944. Dar loealnloll eontlnui
si\-1 pomeneaseA drept .,ora cea mal
fntuneoati a lnvazlel", dupiS. cum au
miirturlslt eel solleltat I sl-�1 pove•·
te1uei amlntlrlle tntr-un doeumentar
al retelel de televlzlune brltanlce
prezentat pentru anlvenarea
Zllel z.
E.P.
 Contlnulm publlcarea unor nof fragmente
din insemnlrUe inedite ate lui Gh. D. Patade,
unul din fruntatfl Partfduluf-Najfonal Liberal
de Ia sfirfltul secoluluf trecut. jurnalul slu
se afll ta Cablnetul de manuscrlse al Biblloteclf
Acade mlel R.S.R. In transcrlerea pagfnflor
care urmeazl - Ia fet ca fl a celor publfcate
in or. 3, 4, 5/1984 ale revlstef - am folosft
ortografia actuati. Pentru cursfvJtatea Jec­
turlf, n u am mal marcat prin trei puncte in­
treruperlle de text. TJtlut, expllcatiffe din pa­
rantezete drepte, precum fl notefe de subsol
ne aparfln.

1897 tatea partidului liberal de a vatori au terminat, scena a

20 ianuarie. Gogu [Canta­
cuzino] spune ca Aurelian1 e
foarte conciliant. Eu prevad
un l}iretlic, ca sa vire pe
Sturdza Ia externe sub pre­
�dinpa sa. ·
21 iam,arie. Am inceput
sa-mi fac un plan de ocupa�ie
zilnica, mi�are, lini�ea. sufle­
tului �i lectura instrucbva sa
�ina mai mult loc. M-am
d us pe jos Ia Camera.
1-4 martie. D. Sturdza a
trimis lui P. Gradi�te&;nu, vic�­
pre�edintele Sena�ulUJ, o S?ry­
soare prin care-l}1 da de�s1�
din pre�dinte al Senatulu1 �1
senator. Vestea a cazut ca o
bomba. La Camera, afltndu-se
de aceasta. hotarire a �fului
partidului, mare parte din de­
puta�i l} i primul-ministru care
era acolo s-au indreptat spre
Senat.
Ziarele conservatoare jubi­
leazi. Ele cred ca ruptura
lntre Sturd za l}i Aurelian e
definitiva �i deci imposibili-
mai de�ine puterea.
6 martie. Seara, atmosfera
Senatului foarte incarcati. Au­
relian ia eel dintii cuvtntul
�i declara ci ministrul de
finante (G. Cantacuzino] �i de
externe [C. Stoicescu] au de­
misionat, ci el regreta foarte
mult aceasti hotarire, ca nu
tn�lege ce a motivat �.i ca
.
tndrizne� a-1 ruga si-�1 re­
traga demisiunile, mai ales �
nici bugetele nu sint votate �
sesiunea e foarte inaintata.
26 martie. Aurelian declara
la Camera ca in urma impreju­
rarilor pe care cu toti le cu­
no�m (demisiile p�e�dente],
el �i-a depus dellllstunea in
miinile regelui, care va aviza.
Timp de doua zile, regele n-a
insarcinat pe nimeni cu forma ·
rea cabinetului.
30 martie. Conservatorii tin
Ja. ,Dacia" o intrunire pentru
sustinerea candidaturii gene­
ralului Manu. Ce e curios �i
fara precedent este ca. Fleva
�i-a anuntat intrunirea libe­
ralilor sai democrati tot in
fost golita, dar publicul din
sala a ramas acel�i.
31 martie. Dimineata, pri­
mesc de la Djuvara un bilet
prin care rna roaga sa tree pe
la el, fiind foarte ocupat.
Aceasta ma face sa presimt di
ministerul e format. Cind rna
due Ia el, ii gisesc sub briciul
barbieruJui. El imi arata o
list! pe care erau insemnate
numele mini�or � departa­
mentele lor.
lntors acasa de la Djuvara,
intllnesc in antreu pe Ionel
Britianu. El crede ca nu �iu
nimic. Eu ti spun ca vin de Ja
Dj uvara care m-a pus �i fe
mine in curent.
La 1 1 ore rna due acasa Ja
Ionel Bratianu, unde erau ad u­
nati noii mini�i �i eram che­
mati Nacus, eu �i Stoicescu.
Ma due Ia Camera de Ja
12, ctnd inca nimeni nu venise
�i pina la 2 ( 1 4) cind a venit
guvernul fac un curent favo­
rabil.
-"--

sala ,Dacia" la ora 4, a� 1 Constantin acu (t844-t920).

1 La 21 nolembrie 1896. P.S. Aure­ om politic, proresor de drept civil
llan a format un nou guvcrn liberal. ca indata ce oratorii conser- Ia Unlvcrsitatca din Bucurc�tl.

29
 La ora 2, Sturdza dl citire
decretului de numire a membri­ soarea 1-a fost tnmtnata. Pe la
lor . n?.ului guvern �i decla­
rapunu in care afirml con­
tinuitatea cu celalalt guvern.
BoaJa principelui Ferdinand
a cazut ca un trlznet. Se anun­
tase de citeva zile ca printul
e bolnav de febra tifoida . ca dupa ani de lupta �i de
dar dupl buletinele medical�
credeam ca boala-�i urmeaza
cursul sau obi�nuit. Se zice cl
maladia (tifos �i pneumonie)
pr?vi!le d.in o imprudent! a
pnnctpelut, care venind de la
o petrecere unde bluse prea
mult a fost apucat de o
p�oaie ce 1-a udat pina la
ptele. ln �easta .stare, ajuns
la Cotrocem, ar fl adormi� �i
cin� s-a de�teptat boala deja
se 1mplantase.
Doctorii Buicliu, Cantacu­
zino �i Kremnitz au desfa�urat
o �iota plina in combate­
r� a moqii pe care a� putea
ztce ca. toti cei din jurul bol­
navulU1 o vedeau cu ochii.
Reg�le cu eu a consimtit sa
se mat aducfun doctor strain
(dr. Leyden, din Berlin] el
avea toata increderea in · 'me­
dicii no�i. PoJiticienii insa
tncepuse a face responsabil pe
guvern de ce n u a chemat �i
un doctor strain.
Acum printul e in afara de
orice pericol.
.Cu oc�zia �alad iei printu­
lut, .sub . tmpenul marilor griji
ce msptra tuturor, Sturdza
�ntllnind Ja; Cotroceni pe Carp :
1-a dat mma �i au stat mai
mult de vorba singuri intr-o
camera. De mult ei nu-�i mai
vorbeau. Aceasta reconciliere
a produs cea mai buna im­
presie in public, cu atit mai
mult cu cit ei sint cumnati.
70-20ittnie. [lritatca un favo­
rit a.I sau, Nicorescu, nu fusese
numrt ca prefect al judefului
Tut�v.a, �alade :vrea sa-�i dea
dem1sta dm Comttetul executiv
al P.N.L.] Eram in conversatie
c� . Sofica . (sotia), cind am
c.tbt in VcnnJa informafia con­
ftrrnatoare a inlocuhii lui Ni­
c<'rescu ( 1 7 iunie). Aceasta nu
o pot lasa; s� tre�ca fara pro­
tt-stare �· tmedtat scriu o
scrisoare d-Jui Sturdza tn ur­
matorii termeni : .,Stimate d-Ie
pre�edinte, binevoifi va rog,
. sta ptna tn 20 iulie. Ziarele
a ma constdera ca demisionat
din ComitetuJ executiv al Par­
tirtului NaponaJ Liberal. Pd­
n:>-ifi, . va rc-g, E' Xpresivnea dis­
tlD:>el mele considerafiuni".
30
-
A d�ua zi dimineafa, scri­
9 �i jumatate rna pomenesc
cu urmatorul raspuns din par­
tea d-lui Sturdza: .,18 iunie.
Iubite amice. Da-mi voie sa
te rog sa consider demisiunea
d-tale ca nedata. E imposibil
munca sa ne desparfim. ln
cursul zilei voi veni Ia d-ta dar
P<>
acun:t .da-mi voie sa-ti tna iez
demtsmnea, poate am mun­
cit �i eu cu credinta �i devo­
tament �i n;tuncesc inca �i
acum, nement tnd o lovitura
mai dureroasa dectt crezi. Bo­
le� partidul cu tara �i cred
ca (e) de datoria noastr� sa
facem tot ce e P.Osibil pentru
a-i tnsanato�. ln nestramu­
tata amicie, al d-tale devotat
amic D. Sturdza".
Pe la 4 [16] �i jumatate rna
pomenesc ca vine Stnrdza
Go� [Cantacuzinol, '[I.I.C.
Brabanu �i Djuvani. Sturdza
tncepe a vorbi tn sensu! scri­
sorii sale, rugtndu-ma sa nu
dau nici o urmare lucrului
fiindca ne-ar zdruncina pre�
mult �i sa cautam a vedea ce
e de facut, fiindca el simte
nede.stoinicia lui de a conduce
parbdu1 �i deci sa avizam cu
totii la ce este de fAcut.
Eu ii d.eclar ca am cugetat
mult tnamte de a-i trimite
dar
demisiunea mea,
trebuit sa 0 fac, fiindca m-am
convins ca rolul meu de mem­
bru al Comitetului executiv
tncepe a fi ridicol, din mo­
m� ntul. ce rna vad executat
chtar de membrii guve.rnu­
lui.
.
Sturdza revine Ia ideea ca
trebuie sa n� cautam �f. caci
el a dovedtt ca conducator
de oameni nu poate fi.
Rareori am fost tn o si tua­
tie mai perpJexa. Stnt hota­
rit tnsa sa spun multe veri­
ta�i (adevaruri) neplacute ami­
cilor mei, care tncepuse a
conta pe indelunga mea dib­
dare.
20 iunie. Plec Ja Raduc esti
) natJOnale
(mo�ia lui G. Palade, in ju d.
Buzau) cu trenul de diminea­
ta. Spre a evita orice explica­
tiuni care n-ar face dectt sa
c� ntinue echivocul, m-am ho­
tarit sa plec ]a tara unde voi
au inceput a vorbi de mazili­
rep. mea.
� 23 itt� Dimi neata am fa-
cut 0 phrrtbare de 0 ora prt'n
vie �i apoi m-am oprit tn
lunca �i acolo, gasind un sa­
tean din &beni cosind, am
cerut c?asa ca sa cere � e u.
Am COSlt peste o ora �i transpi­
rasem de-a binelea. Am co­
mandat o coasa mai buna din
Bucovina.
1-10 iulie. Am continuat a
fa�e sfortari spre a ma de­
pnnde cu eforturi fizice tre­
buie sa recunosc insa cA stnt
foarte putin rezistent.
Stnt in admira�ie (fataJ de
foqa de rezistenta a satea­
nului. Pe ctnd eu ma extenu­
all?- tn doua ore plimbtndu-ma
P!tntre seceratori, ei de cu
Ztua ptna in seara plecafi }a
pamint stringeau firele de griu
pe car� le retezau ctt mai de
]OS. $1 cind vad alimentarea
[hrana] lor mai mult vegetaJa
�i f��te saraca in substante
j nutntJve rna mir cum pot
suporta asemenea via�.
sanatatea lui [taranului] e
J�s�ta la v�ia tntimplarii. Ser­
vttlUl medtcal numai de for­
ma. �opiii, mai ales, sint se­
ceratt in propor1;ii tngrijora­
toare de tot felul de maladii.
�n �eznadejdea lor, au ramas
mdlferenti chiar fa� de religie.
E absolut necesar ca oamenii
culti ai acestei tari sa caute
a cunoa�e .de aproape viata
y
a s�teanulut �� p�trun�i de gra­
vJtatea �net �tari ce nu poate
dura fara pencole sa avizeze la
urgente masuri de tndreptare.
1-10 septembrie. .La Braila, cu
mare pompa, s-a sarbatorit
steamerul (vaporul) de marfuri
,Bucure�ti", care pJeca spre
Rotterdam.
Am fost Ja Raduce�i. Pe
drum m-am hotarit sa iau cu
mine istoria tarii de (A.D.) Xe­
nopoJl. Cu mare interes am
citit. Ar trebui ca tn masele
populare istoria patriei sa fie
raspindita, numai acolo tnveti
a te cunoa� pe tine �i pe
apro�peJe �i numai astfel �ii
ce at de facut pe viitor.
2 0-30 septembrie. Meetinguri
_ se tin la Dacia"
unuJ de Liga �i altut"de stu�
denti. In primul vorbe�e �i
[Barbu $tefanescu] Delavran­
cea2, frumos �i intelept.
1-15 noiembrie. lntre Au­
relian �i Sturdza au inceput
oarecare tratative. lntr-o tn­
trunire ce a avut Joe la States-
l_S Magazin istoric, nr. �/1970;
7/1983.
'

.,l "tr et:enimente e:xterne. principalul
- Conferinta pdcii de La Haga"
cu, se zice ca acesta ar fi
propus ca guvernul sl mearga
ptna Ia primavara a� cum
este �i ptnl atunci · sl i se
vo�ze toate proiectele, rami­
ntnd ca atunci sl vedem ce
e de facut. Desigur cl aceasta
propunere Ia care asistau Gian­
nil, Aurelian �i Sturdza n-a
putut fi luatl in serios.
1899
3 ianuarie. Rfgele n-a putut
merge la Mitropolie in ziua de
anul nou. Seara, la bal, a
flcut o aparitiune scurta.
Ieri am avut iar fe brl �i de
aceea Consiliul de Mini�ri
s-a ti.aut la mine1. D-1 Sturdza
ne-a adus converitia tncheiatl
cu Germania pentru stabilirea
leglturilor (drum de fier, linie
telegrafica, cablu submarin)
Constanta-Constantinopol, ca­
re sa punl Berlinul tn directl
1 Dlmltrle Gianni
( 1 838-1 91l2),
om politic, deputat de mal mulle
ort. presedtnte a1 camcrel ( t 896,
1897).
1 La 1 2 lanuarfe t 898 Gb. D. Pa­
lade a lnt.rat din nou tntr-un guvern
prczldat de D.A. Sturdza, ca mloistru
de Juslllle, tar de la t octombrle t 898
a f ost tre<.ut Ia flnantc.
.. Prietenul meu Beldiman. ce ne re­
prerint4 La acea con(trintd"
comunica�ie cu Orientul prin
Bucure�i.
Februarie. Agitatiunile il­
d.ne�i continua, tn judetele
Olt, Romana�i. Dolj �i Teleor­
man. Se pare a fi fost bine
preparate de �luburile socialis­
te �i vornicia noastra habar
n-avea. Interpelarea lui De­
lavrancea, Fleva, MoJ1uns da
na�re la discutii intermi­
nabile.
4 af':ilie. lnmormtntarea lui
[Lascar] Catargiu se face cu
mare pompa. Regina �i princi-
1 V.G. Mort.un (t860-t919), zla­
riSt �� om politic, prlmuJ deput.at
socialist tn Parlamentul romAn, mem­
bru al conducerU P.S.D.M.R. f Ma­
garin istoric. nr. 6/t 969, 2/t 976).
l
.
/ ,. -- -
pesa au privit cortegiul de
la ferea.stra palatului, iar prin­
cipele urma carul funebru.
5 aprilie. Chemat de cucon u
Mitita [D.A. Sturdza] tmi co­
munica ca lucrurile iau 0
turnura buna. ca. Gianni a
fost primit Ja rege �i insarci­
nat sa faca ministerul. ca. el
nu intrl, dar trebuie sa intru
eu, Pherekyde, Haret �i Stoi­
cescu.
8 aprilie. La 7 ore seara,
Gianni a fost primit de rege.
Se zice ca ar fi fost desar­
cinat de mandatul ce a avut.
Acum se crede cl regele se
va adresa iar la conservatori.
9 aprilie. La 5 [17] ore re­
gele a cl:)emat pe G[eorge
Gr.] Cantaeuzino Ia Palat pen-
tru ora 9 seara. ctnd 1-a inslr­
cinat sl formeze ministerul.
Mai. Cal eve.nimente exter­
ne, principalul, desigur - Con­
ferin�a plcii de la Haga'. E
un semn al timpului ca mo­
narhii incep sa simtl cit de
mult apasa asupra popoare­
lor aceastl stare maladivl a
continuei pregatiri de raz-
' Mogazin istoric, nr. 12/1981
31
boi. Ctte forte furate civiliza­
tiunii pentru a mentine o
stare de lucruri bazata pe
cuceriri. Numai pe baza drep­
tatii se poate cladi o Europa
nearmata, aceste timpuri tnsa
abia se zaresc la orizontul cu­
getarilor optimiste.
teptate tntr-o faza hotarttoa­
re. lntr-o coo.vorbire ce am
avut cu el mai bine de doua
ore, am cautat sa-l conving
ca locul lui e tntre noi, cl
aid poate sa-lji reglseascl to­
varaljii luptetor din trecut. ln­
ttlnind pe Sturdza la Acade­
aglomerati tn fata clubului sa
vada tn mod palpabil coope­
rarea.
1900
Ianuarie. Remanierea mi­
nisteriala pare a fi tocmai an­
tipodul dorint.ei regale. Lui
(G. Gr.J Cantacuzino1 i s-a •

Prietenul meu (AI. A.) Bel­
diman ce ne reprezinta la
acea conferin� tmi va da
posibilitatea de a judeca mai
bine ceea ce e posibil �i impo­
sibil. Cred cl cu progresul
educatiunii politice �i a parti­
cipirii poporului la dirijarea
efectiva
. a destinelor sale, sor­
tii rlzboiului vor scadea l]i
pacea va glsi din ce tn ce mai
multe garantii de permanen�.
15-30 septemlwie. Adevdrul
publictnd oarecare ¥iri rela­
tive Ia familia printului [Fer­
dinand), polipa interzice a doua
zi chio�rilor �i tmpiqito­
rilor de a mai vinde Adevdrul.
Nu se poate o atingere mai
direct! adusa presei.
De Ia Secolul XX [ziar li­
beral) am .Primit plingere ca
merge foarte greu �i ca ar
avea nevoie de o subventie.
15-31. octombrie. Tratativele
cu Aurelian, de�i tncepuse a
ne enerva, au intrat pe nea�
mie, vineri 29 octombrie, cad
de acord asupra fuziunii ne­
condiponate fi se stabile�
ca � drapeli�1 (Aurelian,
Lascar, Porumbaru, �ndrea,
Blicoianu fi Poenaru Bordea)
sa faca parte din Comitetui
executiv. De la Sturdza pri­
mesc o scrisoare prin care
tmi anun� pacea flcuta fi-mi
cere sa-i trimit p.se convo­
clri pentru duminica la club,
pe numele celor 6 drape�.
Duminica 31 octombrie, la
ora 2 [14] ne adunam Comi­
tetul executiv 1a club. Vine
Aurelian numai cu Poenaru
Bordea. Se botaraJte ca pe
8 noiembrie sa se convoace
comitetul central. Ieljim de Ia
club - Sturdza, Aurelian, Io­
nel (Brltianu] �i ou mine -
�ea ce face pe cei care erau
1 tn t897, un grup de llberall, ne­
mul�umi�i de guvernarea lui Jl.A.
Slurdza, se desJ)&I't de acesta; scot
ziarul Drapelul prtn care crlUcl gu­
vernul .
acordat concediu ptna Ia mar­
tie. Manu a luat pre�dinpa
consiliului ca interimat ;;i in­
ternele ca titular. Take Io­
nescu a trecut Ia finante,
(dr. C.). Istrate i-a luat locul
Ja culte fi I. Gradi�anu a
intrat tn cabinet la lucrari pu­
blice. Lumea a primit cu
multA netncredere ctrpeala mi­
nisteriall. Ea nu are deloc
aerul unei solupi durabile.
De anul nou, cuconu Mitita
a flcut ca din toate jude1:ele
sa vie 0 telegrama de felici­
tare [pentru rege) cu ocazia
tnceperii noului secol. Aceasta
a cam suparat pe conserva­
tori.
lotrodueerea fl selectla
te xtulul Jose mnirlfor
. ·loan LACUSTA
• La 1 t aprllle t899 s--a rormat un
guvern conservator sub pre�edlnlla
prlnlulul Georg e Or. cantacu�lno;
la 9 lanuarle t 900 a avut Joe o rc­
manlere a cablnetulul.

<D Academiile domne� de la Ia¢ (a) � Bucure� (b� - renumite focare de culturl roml­
neasca ; Universitatea din Bucure�i (c). Acuarela, dattnd dm 1856, semnata de Alexandru Orascu
( 1817- 1894}, arhitectul noului edificiu (La fCOala fdellor lui Teofn Corfdateu, p. 47)

(%)(3)Imagini bucureljtene din ultimele decenii ale secolului trecut: 1 . ��� pacli, ridicata
tn 1896; 2. Gara de Nord ; 3. Sediul Legapei austro-ungare ; 4. Pe Calea Vtctonet ( lnsemnirl de
Ia afirtlt de veae, p. 29)

® Foarte prompt! tn i �forma rea cititoril<?r sli, prima .rev!sta romaneasca ilustrata, lllustra
tlunea aparuta tndata dupa Unirea Moldove1 cu Muntema, msera o gravura executata de �:
ttiul n�stru fotograf de arta, Carol Popp de Szathmary, �din ce �ce �i celebru tn lumea de az1),
.
tnfati�tnd pe regele Sardiniei, Victor Emanuel II, ala�ll!l de Ganbald1, mtrtnd trmmfal tn Neapole,
tn 1860, in timpul infaptuirii unitapi de stat a Itahe1 (,VIva ltallal", p. 38}

� ·
•

32
 •

.
- ·-
- -
- -
.
- - -
- - ·- · ..
-·- -· l
�..-
-- - .
- .
- - · . - - ·

........_: .
... - --- · - -· - - - - · ·- . ·-- - . -

-·· . ·:--: -.� -·--=-· T·-·�· -: - - •

•• .-...-�

..
•
 •

tl
ZIURNAI� UNI V t�: llSA I �·

. \ i. 1 0. BUCURL�TI !7 �UE�II.
Plrll'\. tiH'.lWI\U t t I ' ... , , .. .. tU\fHTU \U.a ..... ... '-n:Jt"t

p,. an an IM l'"t : lf't. r"" 1 I••• 1j .,. r... ia II•· ""•10 b l(..ja,fi••· ,.. ..... ia 111#1•1 I•
r- 1 , •• tl\ ,....._.,•• - ,Mol_... .. ;..,....., \·--·1 ,..
... - Aa•n••nl· � ,,......... a :. ...R... """•'" 1-"'"' )Cs. n,.. ...
. ....,. ,,... .. &HHu..tl \a HI '" ''' ,.."' ltw.,._H"a • ...l ....
•• '" f' tlt , .,.,....,. .... _...... ,._,... .... .. •.. "'
...t••"··.t , n....
pt�"-ttf"'attuftl ,.,..eat .. � •• tut..J...c.- •• aA•n.a•tr .
.n1� 1. ,......... . , - ,,...,;. 1u ,.i,....,. l• \ fA•• .,.... ...... '"........ ..W"t
tc •,.....
• . :a.-.... ... ... ..
J••a&Jul•• - r" •••·• -1-u>� ># "-'• 1 «ra..oor a.-. ,.. I:, .WS..uo814o.
•

14 !(..... .....
\
 \
In urma amplelor evocirf consacrate de revista noastri (nr. 12/1 983 �� ?f1 984) tuptef poporului
romAn pentru I ndependent!, llbertate �� unftate natlonali, nu'meroase scrlsorl trfmlse de cltltori ex­
primA interesul deosebit at acestora in Jegituri cu sprtjinul pe care statui romAn unitar �� guvernele
domnftorului AI. Joan Cuza 1-au acordat luptei de eH�are natJonali a popoarelor asuprlte (unguri,
polonezi, sirbl, bulgarl, slovaci etc.), precum �� despre moduf in care s-a manifestat solldaritatea
maselor populart. �� a cercurilor polltice din RomAnia cu Jupta de ellberare a romAnllor din teritoriile
aflate sub stipinfre striini.
Articotul de fatl, realizat pe baza unor documente inedite sau mal putln cunoscute depistate
in arhlve din Jtalla, rispunde acestuf fnteres �� unora din intrebirile formulate de citltorii no�tri•

'

1861-1862. Lupta romanilor pentru unitate

-

in doc1111ente italiene

,,INTERESUL LOR ESTE DE A SE UNI11

. MATEI ION ESCU

· lndati dupi Unlrea llin 1 859, romAnil

au dat a se intelege - atit cit le-au
permis imprejurirtle - ci oblcctlv�l
atlns Ia 24 lanuarle reprezenta numal
o etapi pe calea uniti1U lor natlonal­
statale. lnci in lanuarie 1860, in me­
morlul pe care frunta�ul revolutlonar
transllvinean AI. Papiu-llarian il adresa
tiomnltorulul AI. loan Cuza, se aflrma:
,Prlnclpatele firi Transilvanla nu au
vutor in Europa. Ele due o esistentl
precari �� dubie care va tinea cit va
tinea �� rivalitatea �� interesele cele
schlmbitoare ale statelor Europel".
Dezbaterea pe care o prezentim in
acest artlcol pune in lumlni cit a fost
de treazl in anil acela, pe ambele ver­
sante ale Carpafilor, ldeea Unlrll celel
marl - Idee slivlti �� apirati nu numai
de condele romlne�tl, ci �� de prietenl
statornici de peste hotare al poporului
roman.
-- �...
-

Tdrani transilvdneni. la jumdtateo

sec. XIX

33
 I
Kogilniceanu
prime,te mul\umiri
Nici o frontiera, njci o su­
pr�veghere nu va reu�i sa rup�
firul ce-i leaga [pe romAnu
transilvaneni], prin originea
lor, de patria-mama, saraca
inca, dar care ascunde toate
posibilita�ile. Deoarece acolo
in �oala se inva�a limba na­
p.onala, acolo in institu�ii, in
armata �i societate este vo�­
bita aceasta limba, acolo, on­
cit de potrivnice ar fi impreju­
rarile, se- gasesc totu�i toate
posibilita�ile de dezvoltare".
Cuvintele de mai sus apar­
�in unui mare adversa� al u�i­
• rii rom!nilor, contelu1 Istvan
Szechenyi ( 1791- 1860), �i le-a
pronuntat tnainte . de 1848, re­
ferindu-se la tendmtele cent... -
fugale ale rom!nilor din Impe­
riul habsbur gic �i �on�iinta
lor nationala expnmata m
orientarea tot mai pronuntata
spre principatele ro��e. 'Dar
daca aceste aprecten - for­
mulate tntr-o epoca tn care
principatele romAne reprezen­
tau o ,patrie-muma" inca neu­
nita slaba �i aflata sub dubla
dom'inatie a imperiilor puist �i
otoman - se dovedeau inteme­
iate cu atit mai actuale ·deveni­
sera' ele dupa 1859 ctnd, prin
unirea Moldovei cu Muntenia,
se crease acel ,Piemont rom!­
nesc" - nucleul statal modem
menit sa polarizeze speran�le
�i dorin�le tuturor romanilor
de a se uni tntr-un singur stat.
Unirea principatelor a repre­
zentat un puternic suport mo­
ral pentru rom!nii din monar­
hia austr:aca in lupta lor de
eliberare nationala �i nu in­
timplator Austria fusese eel
mai tnver�unat adversar al
Unirii, iar dupa aceea s-a opus
cu vehementa oricarei ac�iuni
menite sa consolideze tinarul
stat national modern romAn .
Orice manifestare de simpatie
a rom!nilor din imperiu fata
de domnitorul AI. 1 . Cuza �i
de programul sau de guvernare
a fost privita cu ostilitate de
Viena, care a utilizat o gama
larga de mijloace pe �tru a
stavili tendin�le romimlor de
a-�i desavtr�i unitatea national­
statala.
Tnabu�irea revolu�iilor din.
anii 1848- 1849 aratase po­
poarelor ca tn lupta lor de
emancipare nationala nu vor
34
avea sot1i de izbtnda dectt
printr-o coalizare a tuturor for­
telor revolutionare, prin efo�­
_ _ .
turi unite tmpotnva reactlUnu.
Unii dintre conducatorii na­
ponalitltilor asuprite -. multi
din ei actiontnd in emtgra�te
dupa tnabu�irea revolu�iei -
au planuit �i tncercat sa puna
tn practica, tntr-o forma sau
alta, aceasta idee.
Unul dintre proiecte - cu
larga adeziune �i ecou tn opi­
nia publica europeana - a iost
�i acela ini�iat Ia inc�put��
anilor '60 de revoluttonaru
italieni, maghiari, polpnezi !
sirbi, privind organizare� unet
insurectii generale anhha?s­
burgice a popoarelor stapimte
de Austria, care sa se desfa­
�are simultan � u actiu�ea mi­
litara a.ntiaustnaca a P1emon­
tului, viztnd unificarea terito­
riilor italieue 1 • ln cadrul aces­
tui proiect, rominilor transil­
vaneni li se rezerva un loc deo­
sebit de important �i. prin im­
plicarea lor, se conta �i pe spri­
jinul statului romAn.
sa reamintim pe scurt ci­
teva evenimente. In anii 1859-
1860, un nou val de emi�antf
politici unguri s-a refugtat i�
RomAnia spre a scapa de pn­
goana autoritatilor vieneze,
numai in Moldova numarul
lor depa�ind cifra de 4 000. Ei
au fost primiti cu ospital itate
.
. solu�iei pa�mce3, a cau.. poltbc ­
de autorita�ile romAne �1, cu
concursul acestora, intenpo­
nau sa ajunga, prin porturile
dunarene, tn Italia, spre a se
tnrola in legiunea ungad. orga­
nizata acolo de catre Comitetul
na1:ional ungar condps de L.
Kossuth, G. Klapka, St. Tiirr
�.a. Mai ttrziu, in 18�6, �·fi�ail
Kogalniceanu, amm _ bndu-�1 a­
ceste evenimente, spunea: ,La
1�€8. pentru tnttia�i data m-am
oprit citeva zile tn Budape.�t� .
Om politic, am �inut sa VlZl­
tez Parlamentul Ungariei. A�­
ztndu-ma tntr-o loja �i arun­
cindu-mi ochii asupra incintei
Camerei in care era� depu�a t
�i,
am recunoscut mat multt dm
aceia pe care tn 1859 �i 1860
i-am fost' scapat de �reang
ori, eel putin, de �u��riile
regimului reactionar d m V1ena,
care atunci era intins peste
toata Ungaria I !ntre ace�ia
am recunoscut mai ales [pe)
doi dintre emigran1:ii ·maghiari
. . . Erau Berzenczey, comitele
secuilor in timp ul lui Kossuth,
� deputatuj Yidasz ! Cind dar
u Mag�istoric,
1982; 5/1973; 1 / 1 982,
nr. 2/1976,
1/1984.
10/
fui zlrit tn Parlamentul un­
gar, Berzenczey �i Vidasz, ur­
map de un mare numAr de de­
putati. intrara tn loja mea, feli­
citindu-ma �i arattnd colegilor
purtarea mea din 1860".
��i Romania era confrun­
tata cu o situape deosebit de
dificila, ea a acordat azil revo­
luponarilor unguri � a permis
intrarea pe teritoriul ei a ar­
melor italiene destinate aces­
tora. Mai mult, attta vreme r�t
a avut girul �i sprijinul lui Na­
poleon III, guvernul romAn a
recurs chiar fati� la presiuni
asupra Austriei. Astfel, tn tim­
pul razboiului franco-piemon­
tezo-austriac din 1859, Cuza
a ordonat concentrarea arma­
tei romAne in taba.r:a de la Flo­
re�i, concomitent cu decla�:
�rea unei vehem�nte campanu
de presa antiaustriaca%. (Dealt­
fel, pe durata ostilitat�lor, la
Bucure�i a aparut, ed1tat de
M.A. Canini, Buletinul resbe­
ltdt4i din Italia).
Dar, in ansamblu, de�i ro­
m!nii �i italienii aveau un du�­
man comun, tacticile lor erau
diferite. RomAnia trebuia sa
lupte tmpotri�a �ustriei . cu
_
mijloace pohbco-dtplomabce,
date fiind pozitia ei geografica
�i dispropoqia de forte. A�ste
conditii impusesera cercunlor
politice ro�Ane�i �dop��rea
_ �
diplomatice in infaptuuea Um­
rii, tn vreme ce, in opera de
unificare a Italiei, se adoptase
calea actiunilor militare tmpo­
triva Austriei, ac1:iuni ce urmau
sa fie combinate cu rascoale
armate ale ungurilor, slavilor
de sud, pol�nezilor et� .. �as­
coaJa armata a U ngane1 �l a
Transilvaniei ocupa un loc
deosebit in planurile diploma­
tice italiene.
Dar nu era vorba numai de
tactici diferite. Conducatorii
luptei pentru unitatea Italiei
doreau ca toate popoarele asu­
prite din Imperiul habs�urgic
�i din eel otoman sa ac1:toneze
.
Ia unison, in cadrul unet re­
volutii ,simfone �i sincrone",
dupi expresia folosita de M��­
zini �i €anini, intr-un sp1�1�
solidar, ca aliate ale revoluttet
italiene. De�i promit;ltoare,
aceasta lozinca a revolupei ,sim·
fone �i sincrone" se baza pe 0
cunoa�ere eronata a rela1:iilor
dintre diferitele mi�ari de e­
mancipare a popoarelor asupri­
te din Imperiul babsburg1c �
 mai ales ignox:a contradic�ia ire­
ductibil! dintre aristocra�ia silvania cu Confetjnta natio­
ungar! �i popoarele nemaghia­
re pe care le asuprise politic
fi economic tn trecut �i conti­
nua sa Ie domine pe plan so­
cial-economic.
Se �ie c! dup! victoria
franco-piemontez! din aprilie­
iulie 1859 impotriva Austriei,
Napoleon III n-a mai manifes�
tat interes_ fa�! de mi�arile
de eliberare din centrul �i ra­
sii;itul Europei �i nici fa�a de
politica guvernelor italiene de
tncurajare a acestora. Pe de
alta p�rte, imperiul absolutist
austriac primise t.n 1859 dou!
lovituri grele : prin na�erea
la hotarele sale sud-estice a
ttnarului stat romAn �i prin in­
fringerile de pe frontul italian,
tn urma carora procesul de
unificare naponal! a poporu­
lui italian a fost mult acce­
lerat. Ca urmare, cercurile vie­
neze �i-au reconsiderat politica
intern!, renun�nd la regimul
absolutist, personificat prin
cancelarul Bach, �i au inaugu­
rat o nou! era, cea a ,liberalis­
mului", consim�ind la unele
concesii. Diploma imperial! din
octombrie 18�0 a proclamat
egalitatea tuturor cet!�enilor
ln fa�a legilor, a garantat Ji­
bertatea confesionala, a stipu­
lat obligativitatea plapi im­
pozitelor � a prestarii servi­
ciului militar etc. Printr-o
nou! diplom! (februarie 1861),
provinciile imperiului au c!pa­
tat autonomie, avind guverne
� diete locale.
Prin ceea ce nu spune apel la Giuseppe Garibaldi -
·
Noua stare de lucrurj s-a
lovit ins! de tmpotrivirea cer­
curilor politice ungare care,
dupa ·cum observa Karl Marx,
erau nemul�umite pentru ,fap­
tul c1 Croa�ia, Serbia �i Tran­
silvania au fost despa�te de
Ungaria �i ca acestor provincii
li s-a acordat dreptul de a avea
diete proprii". Dar, continua
Marx, ,avem tot dreptul sa
ne tndoim ca croapi, slovacii,
strbii �i valahii vor fi dispu�i
sa tmparta�asc! nemul�mi­
rea maghiarilor �i sa le acorde
sprijinullor. Dupa cum se vede, , tria, nascuta Ghica, cerind u-i
tn cazul de fata, oa.menii de
stat din Viena au speculat cu
abilitate problema nationala,
folosind-o in interesele lor"1.
1 K. Marx. F. Engels : Opere, vol.
12, editla rus� p. t 60."
Anul 1861 a debutat in Tran­
nal! a frunta�lor ro�i desfa­
�ata la Sibiu �i"trt cadrul ci­
reia s-a cerut recunoa�erea
rom!nilor ,ca natiune po litic!
�i independent! fa�a de cele­
lalte na�iuni" �i folosirea limbii
romane ca limb! egal indrep­
tatita, aHituri de maghiara �i
german!. 0 luna mai tirziu
tnsa, Ia conferinta repre zentan­
plor tuturor na�onalitaplor �
confesiunilor transilvanene tn­
trunita la Alba Iulia, de)egatii
unguri au cerut revenirea la
situapa din 1848, ceea ce ar
fi tnsemnat recunoa�rea de
c!tre romani a unirii Transil­
vaniei cu Ungaria. !n toamna
lui 1861, la Sibiu, s-a creat
A STRA, cu rol binecunoscut
tn propa�rea naponal! a ro­
mlnilor, iar dincolo de Carpap,
tn decembrie acela�i an, Cuza
anunta oficial recunoa�terea
Unirii de catre puterile garante.
Precum se vede, tn anul 1861
(care debutase �i cu proclama­
rea regatului Italiei), cauza
romaneasca tnregistrase suc­
cese : clare - dincoace de Car­
pap �i. desigur, estompate tn
Transilvania, suficiente tnsa,
�i unele �i altele, pentru a pro­
duce reac�ii din cele mai di­
verse �i nea�eptate.
!n aceasta situatie, con�i­
enp ca �nsele unei colabo­
rari cu romA.nii se diminueaza
�i folosind faptul ca cercurile
politice italiene erau interesate
sa smulga Austriei ultimele
teritorii italiene stapinite de
Habsburgi, conduc!torii un­
guri aflati tn Italia au facut
spre a atrage pe frunta�ii
mi�rii naponale a romanilor
transilvaneni Ia pregatirea in­
surecpei antihabsburgice. Con­
ducatorului italian i-a fost
prezentata tnsa - cum vom
vedea mai jos - situatia in­
tr-o maniera unilateral!, ne­
conforma realita�ii.
Dornic sa ajute Ia apropierea
celor doua paf1;i, la 1 6 iulie
1861, Garibaldi a trimis o scri­
soare (publicata trei zile mai
tirziu in dou! ziare, unul din
Torino, celalalt din Milano)
cunoscutei contese Dora d 'Is-
acesteia sa-i convinga pe ro­
mA.ni (,tndre ptez, prin mijloci­
rea d-voastra, un consiliu ca­
tre bravii d-voastra compatri-
o�i") sa sprijine lupta poporului
ungar, popor care, ,in acest
moment, se gase�e intr-o po­
zitiune dificila" �i care ,me­
rita cu deosebire conlucrarea
popoarelor Europei rasaritene".
Textul scrisorii - chiar � eel
reprodus dupa traducerile un­
gare - este departe, foarte de­
parte d� a j�stifica calificativul
de ,dOJana , , cum s-a grabit
sa-l aprecieze ziarul Pesti Na­
plo.
Exact dupa o luna, la 16
august 1861, generalul Klapka
i-a adresat �i el, din Geneva,
o scrisoare de multumire lui
Garibaldi, document2 care a
declan�t dezbaterea � caruia
i s-a facut o mare publicitate.
Scrisoarea este extrem de grai­
toare, mai ales prin ceea ce m'
spzme, decit prin ceea ce afirma.
Daca, ptna Ia acea data, epis­
tolele lui Klapka catre Gari­
baldi �i alte personalitap ita­
liene conpneau nenumarate
informapi �i note privitoare
la pregatirile pe care revolu­
tionarii unguri le desfa�urau
in Principatele Unite tn vederea
organizarii unei acp uni insu­
rectionale antihabsburgice �i
faceau dese referiri la starea
de spirit favorabila ungurilor
a domnitorului Al. I. Cuza, de
asta data. nu se mai amintea
nimic, nici macar despre tnte­
legerile intre Cuza, Alecsandri,
Kogalniceanu, Balaceanu,pe de
o parte, �i emigra�ia ungara din
Italia, pe de alta. Dupa cum
se �e. prin conventiile tnche­
iate in 1859 �i 1860 emigranpi
maghiari recuno�eau, in ca­
zul victoriei actiunii insurec­
ponale antihabsburgice, drep­
turile naponale ale romanilor
transilvanenil1• Dealtfel, tn
cursu! discutiilor care avusese­
ra loc, Cuza �i ceilalti frunta�
romani de I a Bucure�i �i Ia�
su bliniasera cu tarie faptul ca
tn acpunile lor nu puteau face
abstractie de situatia fra�ilor
lor din afara granitelor de a­
tunci ale statului romAn.
!n mod cu totul surprinza­
tor, Klapka, care fusese di­
rect implicat tn aceste trata-
. tive, facea abstrac�ie de fap­
tele amintite, referindu-se doar
la Dieta ungara din 1849, care
acorda drepturi nationalita­
tilor, dar numai ,in limitele
unitatii politice a �arii", ceea
ce, implicit, admitea ca justa
hotarlrea Dietei neme��i diu
Cluj, autoarea votarii anexarii
1 Orlginalul seant la Instltuto
p er la storla del Rlsorg1mento Ita­
llano. Roma, busta 49, nr. 9.
� Magazin istoric, nr. 5/i973.
35
 Transilvaniei de cltre Ungaria,
tn mai 1848.
Din scrisoare se deta�azi,
de fapt, doul idei principal«: :
prima, justl, c1 Habsburgu
au practicat permanent o po­
liticl de dezbinare a napuni­
lor, a doua, evident eronatl,
. silvaniei cu Ungaria, pent�
cl toti cei care nu susttneau
cauza ungarl (respectiv . se •.
subtn�leg ea unitatea pohti�A
teritoriall a Ungariei multi­
nationale) nu erau altce"fC!'
dectt instrumente �i complic1
ai reactiunii vieneze.
Replicile lui VaiHant
Rlspunsul romAnilor a fost
tntru totul justificat � a an­
trenat, tn spiritul perfectei so­
lidaritati nationale, reprezen­
tanti de pe ambele versante
ale Carpafilor. In Ro�Ania,
publicapile �omdnul �1 .Re­
vista Carpa(.Zor au rephcat
prompt. La 15 octombrie 1861,
Alexandru Papiu-Ilarian (frun­
ta� pa�ptist t�ansil�lnea�
ajuns tnalt demmtar � apot
ministru tn timpul lui Cuza) a
publicat sub pseudonimul
Bucur, tn Revista CarPalilor
(an II, 186.1 , pp. �63-4?8) :
articolul intltulat GarJbaldJ �
Klapka, tn care sublinia clar
esenta ihestiunii, valabill nu
numai atunci, ci �i mai t:trziu :
,Pe doua popoare numai in­
terese reciproce �i comune pot
sa le unease! ; iara noi, ro­
m!nii, ptna ctnd ungurii pre­
tind tncorporarea Transilva­
niei, stntem departe de a avea
interese comune cu ei, caci ei
vor sa ne facl tara ungureasca
�i pe noi un�uri... Noi v:rem
sa fim romam, nu ungun pe
acest teritoriu [Tra nsilvania] ,
care este teritoriu romanesc,
nu unguresc. Cum poate fi
tmpacare �i unire tntre repre­
zentantii unor interese, unor
tendinte attt de opuse, attt
de contrazicatoare r.
$i - cum Klapka facuse
o comparatie, pe cit de forfata.,
pe atit de aberanta, tntre con­
figurati_a �tnicl �i pol it�ca a
Elvepe1 �1 cea a Ungane1 _ (a�
cum o voiau �i-o aparau cer­
curile politice ungare). desti­
nata, evident, atragerii Occi­
dentului necunoscator al rea­
•
lita.tilor din Ungaria �i Tran­
silvania, ca �i al situatiei celor­
lalte popoare nemaghiare care �eoresl)
formau majoritatea populapei
din teritoriile fostei Coroane nr. t 5/5.
36
a Sftntului �tefan - AI. Pa­
piu-llarian s�blinia dreptul ina­
lienabil al napunilor de ��
hotlrt ele lnsele soarta: , Klap­
ka ne vorbe,_re despre Elvepa,
lns4 rom4nsi nici m4etw In
condiliuni de liberlale ctJ acele
ak ElveJiei nu vor unirea TraJJ­
c4 o Jar4 independmlil nu-p
vinde indepen�a �a _pen!"!'
nici un jel de lsberlills p J>l:ivs­
legii ' nici m4� pentru lJber-
14/i ca acele ale Elveliei [subl.
·
ns. ]II.
Tot ca o replicl la adresa afir­
matiilor lui Klapka, tn 1861
a aplrut, Ia Paris, bro�ra
studentului transilvlnean Pom­
piltus Piso, intitulatl La T�an­
sylvanie en jace des pretentJOtr.s
de la Hongrie. Reponse a la
lettre du gtnbal Klapka au ge­
neral Garibaldi, tradusl apoi,
tot tn 1861, tn limbile romA.nl
� italian! (ve�siunea franc:e zi,
a� cum ti sena, la 10 notem­
brie 1861, Baligot de Beyne
lui Cuza, fusese realizatl cu
cheltuiala studenplor romlni
de la Paris). In cursu} . lunii
noiembrie 1861, s-a anga1at tn
aceasta disputl � cunoscut:ul
publicist francez J .A. . V�ll­
lant l . Lui i-a urmat apo1 G•o­
venale Vegezzi-Ruscalla, un
vechi prieten italian al po­
porului romA.�. Ambii. pu�eau
concr et � tltos tn d1scupe o
problema de mare important!
� cu ample rezonante tn. epocl :
falsa informare sau, mat exact,
tn§elarea deliberatl a opiniei
publice occidentale de catre
cei ce nu doreau sl se afle ade-
varul despre Transil�a�ia. . mlnii din Principatele Unite
J .A. VaiJlant a trimlS o scn­
soare-memoriu lui Giuseppe
Garibaldi, publicatl apoi � �
Rominia, at1t tn presl ctt �
tn bro�rl separatl�. Ad.r<:­
stndu-se ,liberatorulut Itahe1,
veteran al filoromlnilor", Vail­
lant scria: ,Regr et, generate,
ca pr �sa noastrl libera�a nu
s-a grab.it sa aduca luJlllnl tn
aceasta chestiune, ml mir... �
ml tem ca aceastA indiferent-1
(fa�l de adevlr] s� . nu i se
impute drept comphcttate .. C«: I
Ea t¢ pleacl urechea Ia tnst­
nuarile generalilor Klapka �
Turr �i r_a�D:e surda la _pro­
testarile JundJce ale unu1 ro­
man [AI. Papiu-Ilarian] din
!t!ogarin iatoric, nr. 4/1973 .
1 redactor pe M.A. Caninl, care reu�Jise
• Orfg1oa1uJ se anA In mapa cu
oo�n� Jul G. Gari b aldi la
Instltut o-per la storla del Rlsorgl­
mento It �Jiano, Roma, busta 47,
Transilvania ? Aceasti manierl
de acpune este eel pupn plr­
tinitoare". Despre carentele fi
caracterul subiectiv al infor­
mirii opiniei publice europene
vorbea � Ruscalla: ,Despre
Transilvania nu se cunoa¥e alt­
ceva dectt ce e tiplrit prin
grij a ungurilor: De �ici, gr��
,elile de care �nl narele... "
Tocmai din dofin1:a de a Im­
pinge discupile pe terenul rea­
litaplor, J .A. Vaillant - du�
ce ,protesta tn fata Europe1
contra pretenpei Ungariei de
a se substitui Austriei, mai pre­
cis de a substitui o Austrie un­
garl unei Austri\ austriece, voind
,,sl rlmtna Ungarie prin �
le� procedee cu care Austria
vrea sl rlmtna Austrie" -
arita tn detaliu modul deformat
tn care ti fuseserl prezentate lui
Garibaldi istoria TransHvaniei
� compozipa. etnicl reall a
acestui pnut. VaHlant insista
asupra ilegalitapi flagrante a
Dietei din Cluj. care luase ho­
tartrea sa prin siluirea voin1ei
liber-exprimate, cu doul slp­
timtni mai tnainte, de adunarea
romlneascl de Ia Blaj, ce pro­
testase hotir1t ,,contra oriclrui
act al Dietei Transilvaniei !n
care romA.nii nu ar fi fost repre­
zentap proportional cu numl­
rul to�·. $i Vaill ant flcea o
comparape cu o realitate isto­
ricl binecunoscuti patriotului
iWian : ,Pe de-o parte, rom.Anii
de peste Carpap ( adicl tr�il­
wnenii]se afli, fa ta de Ungana,
cum era altidatl Lombardia
� cum este tncl Venepa f� de
Austria; pe de alta parte, ro­
stnt ¢ ramtn, fata de frapi lor
de peste munp, tn pozipa tn care
se gasea altldata Piemontul
fata de celelalte stat;e ale _ltali�i;
datoria lor (a romAnilor dtll pnn­
cipate] este deci de a-i su�e
•.
interesul lor este de a se un1 cu
ei � dreptul �or este de a pro�ta
de orice <>cazle care le va permtte
- X re
;:)0 a)1reze fuziunea . 11
"
ln vederea soluponlrii di­
ferende1or, J.A. VaHJant � fn.
� Reterlndu-se 111 el Ia aceea.sl pro­
blemA a dezlnformArll oplnlel pu­
bllce. Vegezzf-Ruscalla tinea sli pre­
clzeze : ,.Vol sl exclud dfntre aceste
publlcatll noul zlar liberal Tribuno,
care Judecl tn cun0$tlntl de cauzl
probJemele romtnOor"'. Dealtrel,
ad!iug1m nol. ll Triburw 1-a avut ca
sl racA a se accepta de cltre Kossuth
(mlicar teoretlc) ,,e.xlstenla Transll­
vanlel ca stat separat" (Marco Anto­
nio Canlnl: Vi:ngt am d'exil. Paris,
1869, p. 2t ).
 •
cheia memoriul cu un program
- sugerat de romlni - care .
prin intennediul lui Garibaldi,
si fie comunica.t emigrapei un­
gare din Italia � pe baza. caruia
si se po arte discutii In vederea
rea.lizirii unei cooperiri a.nti­
ha.bsburgice: .,lncrezatori tn lo­
ialitatea ungara. dar doritori sa
evite orice nelnfelegere care s-ar
putea ivi ca.pres coup. (dupa].
romAnii ar dori, lna.inte de-a se
a.nga.ja. cu ungurii. sa va.da re­
cunosclndu-li-se tn fa� Europei
programul urxnitor: 1. Top ro­
mAnii din Ungaria. slnt oa.meni
liberi; 2. Tra.nsilva.nia., nea.vind
cu Unga.ria. dectt o Iegatura per­
sonala, se bucura ca. �i ea. de
dreptul de napona.litate ; 3. Ba.­
na.tul va fi tiber de a se uni cu
Transilva.nia; 4. Cele doua pro­
vincii vor fi libere de a se uni cu
Principatele .Unite; 5. Bucovina
va. reveni Ia. Moldova; 6. Numai
votul universal va. fi. a.dmis".
,
,,Doui treimi din
intreaga popula,ie11
lntre timp. Ia. Torino se a.1la.
sub tipar versiunea ita.lia.na a
lucrarii lui AI. Pa.piu-lla.rian
intitulata ltldependenla CQnSti-
tulionald a Transilvaniei, care
a � aparut Ia lnceputul a.nului,
1862. Lucrarea era prefa�ta de
Giovena.le Vegezzi-Ruscalla., unul
dintre a.cei ita.lieni din epoca. Ri­
sorgimentoului care tntelesesera
justetea cauzei romanilor, tn
general, � a celor aflap tnca sub
stiptnire straini, tn special. Pre­
fa.ta. data.ta. Ia 1 februarie 1862
�i adresata .,Ai lettori italia.ni",
sublinia. imposibilita.tea solupei
date prin legea din iulie 1849
problemei naponalitaptor ne­
magbiare (autonomic provin­
ciala �i libertip constituponale.
tn scbimbul supremapei politice
ungare � a integritapi teritoriale
a unei Ungarii multinaponale)
�i punea deschis problema des­
prinderii de statui ungar a ro­
mAnilor, sirbilor �i slovacilor
� a teritoriilor locuite de ei �i
unirea lor cu Principatele Unite.
respectiv cu Serbia � cu Boemia.
dcoarecc, spunea Vegezzi-Rus­
calla, ,.afin•t'1tc-� ctnica conduc<
•
.
� -
Ia. o fort;a de coeziune superioari
oricarui alt ava.ntaj � oricarui
alt beneficiu... Tot,.respectul �
a.dm.irapa - continJICl el - �n­
tru mica., dar energica. n.at:rune
ungara. aplaud patriotismul ei �
ura ei fata de staptnul strain,
dar sper ca va sftr�i prin a re­
cuno� � altor popoare drep­
turile pe care just le pretinde ea
tnsa..,i sa-i fie recunoscute".
Referindu-se special Ia. Tran­
silvania, el arata ca. tmpotrivirea
romAnilor la unirea cu Ungaria
le-a atras, din partea ungurilor,
califica.tivul de ,,satelip ai Aus­
triei � inamici ai libertapi ...
Pentru a arata. adevarata. stare
a chestiunii, ce temei a avut �i
are refuzul transilvanenilor de
a fi incorporap regatului ungar
�i pentru a pune pe italieni de a
da o justa botarire, am �otarft
•
sa public traducerea unei foarte
importa.nte lucrari a eruditului
domn Alexandru Pa.{>iu-Daria.n,
autorul lsloriei DacieJ Superioa­
re (Viena, 1851- 1852). opera
care fu sechestrata. de guvernul
din Viena � careia i s-a interzis
tiparuea celui de-al doilea vo­
lum tn care stnt a.ctele acestei
controverse politice � se fa.c
cunoscute a.devaratele aspirapi
ale romAnilor din Transilvania".
ln spiritul drepta.pi. arata. Ve­
gezz:i-Ruscalla, .nu poate fi pa­
•
triot italian care sa nu doreasca
arzator a ajuta la zdrobirea
legaturilor care tnl��uiesc pe
maghiari de Casa de Habs­
burg-Lorena, ...dar vom trlda
legaturile de stnge �i prin­
cipille daca ne vom opune Ia u­
nirea Tra.nsilvaniei cu Romania".
Dealtminteri, realitapte Im­
periului habsburgic �i descifra­
rea tendinfelor fire� ale dife­
ritelor naponal.itap de ct-�i afir­
ma identita.tea. lor naponala tn
cadrul unor state proprii se
impusesera �i altor observatori
a.i vremii. Astfel, nun�iul apos­
tolic din Viena. raporta. la Roma
propriile sale constatari privind
situapa din Transilvania, undc,
pentru integritatea imperiuJui,
,.pericolele deriva din propo�ia
naponata numerica" a romanilor
care - dupa expresia lui - for­
mau ,.doua treimi din tntreaga
popnhtte" a p. ovtnciPi � tc
,doua treimi" ,vor a se uni cu
principatele d'una.rene"t.
Dea.!tfel, peste numai cttiva
ani, istoria avea sa arate de par­
tea cui a fost drepta.tea. �ecum
se �e. In urma tnfrtngerii pri­
cinuite de prusaci Austriei, Ja
Sadova tn 1866, cercurile poli­
tice vieneze au urgenta.t tnt e­
legerea cu reprezenta.npi nobi­
limii maghiare, tncheind cu
a.ce�a o .,antanta" cordiala
sui-generis tn vederea perpetuarii
dominapei naponalitaptor asu­
prite ale imperiului de catre re­
prezenta.npi claselor conduca­
toare ale minoritaplor germana
�i maghiara. Cu exce�a. lui
L. Kossuth. liderii mi�rii anti­
ha.bsburgice maghiare, atit cei
dinauntrul Ungariei. ctt � cei
din en\igrape. �i-a.u dat mtna,
in 1867. cu cei pe care tot ei ti
numisera ,tirani i de la Viena",
iar Transilvania a fost a.nexata
Ungariei.
Cu mutt tnainte tnsa de tn­
frtngerea austriecilor Ia. Sadova,
pr evaztnd formula. dualistA, AJ.
Pa.piu-IIarian scria., tn ianuarie
1860: ,.Ungurii se tem ca, dadi
Transilvania. ar ramlnea nea­
tlrna.ta de Ungaria � Ungaria,
pe de alta parte, s-ar desface de
Austria, apoi Transilvania prin
nimica. n-ar fi tmpiedicata a se
uni cu principatele. Dar cu toate
acestea Austria, precum la 48,
de asemenea cred ca �i acum are
sa lnvoiasca ungurilor unirea
Transilvaniei... cu scop de a pro­
voca. pe romani tn contra ungu­
rilor � a-i pune in lupta �i acum
ca. Ia 48".
Evenimentele petrecute tntre
1 867 �i 1918 au confirmat cu
prisosin1J. juste�a observa­
tiilor frun�lui transilvan.
Dualismul s-a dovedit o solut)e
lipsita de orice suport istoric �i
neviabila politic in fata mar�ului
revoluponar spre eliberare na­
ponala a poj)oarelor asuprite
�i dominate �j care pe romani i-a
dus la neuitata Mare Adunare
NationaJa de Ja Alba l ulia, ce a
dat glas voin�i poporului roman
de unire pe veci a TransiJvanici
cu RomAnia.
1 ArC'hivio Segreto Valicano. Fon­
do Nun1iatura Yicna. vol. 381. Dls­
paccl alia 'f'�tr<'taria di Stato, ro�ll
h69·670.
37
 F.�uate in anul revolutionar

,,VIVA ITALIA!11 18488, unificarea �i eliberarea

nationa1a ramasesera un obie�­
tiv esential in viata poporului
italian. Lupta pentru cucerirea
independentei �i pentru crea­
rea statului italian unitar, Ri­
DUMITRCJ ALMA� sorgimento, incepuse, de fapt,
de la finele sec. XVIII, odata
cu primele tendinfe de uni­
tate politica. Mi�carea carbo­
narilor din anji 1820 �i revolu­
tia din 1848 au avut !?i ele
pe ,ordinea de zi" cele doua
revendicari esenpale pentru evo­
lutia istorica a peninsulei: uni­
tatea �i independenta.
Dupa re'TOlutic, peninsula
nu-�i schimbase configuratia
politica: ea ramasese la fel de
fartmitata - acele�j unsprezece
state se invecinau in cizma
geografica italiana - �i. ca �i
inainte de 1848, se afla, in
mare parte, sub dominatii stra­
ine. tn Lombardia !?i Venetia
stapineau� austrieci1, in Sici­
lia -Bourbonii, la Roma, in spri­
jinu1 papei Pius I X , se ana
cantonata o garnizoana fran.
cezl, ducii de Toscana, Mo­
dena, Parma revenisera la pu­
tere sprijiniti de Habsburgi.

Un ,,arhitect celebrU11
Dupa 1848, provinciile ita­
liene au restabilit drepturile ma­
rilor feudali �i au reintrod us
regimul absolutist. Singur re­
gatul Sardiniei•, stipinit de di­
nastia nationala de Savoia, a
pistrat constitufia liberala da­
ta in anul 1 848, steagul .revo­
lutionar, guvernul liberal, un
regim de efectiva libertate a
presei �i o armata capabila sa
apere o populatie de aproape
cinci milioane locuitori si chiar·•

sa angajeze un razboi pentru

eli berarea tntregii I tali i . lntre
toate statele italiene, conduse
de dinastii neitaliene, regatul
lel ltallee, lntrantlrlle c;ardiniei (sau Piemontului) era
fl lorjele retropad'f singura monarhie constitutio­
nala i ndependenti. t n plus, in-
1 84f.1811, .,1 'feel anal dae fecero I'
• La asedfuJ Gaetel &1 Messlnef,
care au enat lteJII).,., cam fl :estt� J�tiUI
1n Plemont, a partlcfpat &f o mlslune
de l�l tatea din -Roma, o mJJJtarll rom!nll, form aU. dln opt
ofl�erl, aJ d.ror cura' &I vlte.He au
matftl taftl'uili, care a ldlt aH fost remarcate $1 apreclate de guver­
pilltlc le ezcepfle, eontele bmDio B.taao C8Yeur.1, timp nuJ ltalfan ( Magazin i8torfc, nr.
12/t 970).
de ·�··" sece ani felal pvera•IUI 1'i�moote� - tpate '·' Maga.tin istoric, nr. t /t 972;
o/1 968.
aeeatei :aa tleut poalltD marele evenlment a1 aalfi- • to anul 1720, Plemontul (rcglu­
cirll ltaUel, deslvlrflt ausal altor �eee ani, ptal ln ne din nord-vestul Italiel) $1 Sardinia
au format, sub conduccrea duceJul de
t 871 , efod a-a stab lilt ltallel J!ftlt.e,. Ia Roma. Savoia, regatul Sardinlel. Acesta a
rost un sprfjlnltor actlv al pozltlt'i
prlnclpateJor dunllreoe Ja conrerln�ele
de la Paris din 1856 &I 1858.

38
 tr-o Italie tn care nivelul dezvol­
tArii economice capitaliste stag­
na, regatul de la poalele Alpilor
era singurul care izbuti se 51
tina, cit de cit, pasul cu dezvol­
tarea capitalismului european.
Citeva zeci de mii de patrioti
italieni persecutati dupa 1848
�-au g asit azil politic in Pie­
mont. La Torino li s-au pus
Ia dispozipe posturi importan­
te in inv,tamint �i adminis­
tratie. Regatul �i-a creat astfel
un stralucit grup de oaroeni
politici patriop, devotap ideii
de unitate, strln�i in jurul pri­
mului ministru al regatului,
contele Cavour, un ,arbttect ce­
lebru" pentru ca el ,este eel
care a construit Italia", cum
spunea Victor Emmanuel des­
pre primul 51u ministru.
Cavour, fondatorul tn 1847, al
ziarului Riso,-gimento, ajunsese
tn opinia publica italiana ex­
presia m1�rii de ren�tere a
Italiei prm unificarea statului.
El a preconizat -ca Piemon­
tul sa fie nucleul proce­
sului de unificare: ,.Atita timp
cit libertatea va exista intr-un
colt al peninsulei, nu trehuie sa
nc pierdem speranta in viitor".
Existau tnsa adepti ai uniri i
care preconizau l?i alte cai de
reali1.are a ei, in afara celei
piemonteze. Functiona ideea
unirii in jurul papei, suspnuta
de preotimca catolica �i tnte­
meiata pe o retrograda ideolo­
gie medieval!. Se manifesta,
cu putere, calea republicanA,
suspnuta de aripa radicala, de
stinga, cond usa de revolutio­
narul democrat Giuseppe Maz­
zini, frunt�ul republicanilor
inca din 1830. El reprezenta
burghezia mica �i mijlocie,
muncitorimea �i chi.ar .mase
mari de tarani. Cel mai activ
intre mazzini�ti a ramas pa­
triotul entu1iast, eroul Italiei,
generalul Giuseppe Garibaldi1•
El voia tndepartarea pe cale
revolutionara a tuturor mo­
narhiilor din Italia �i crearea
unei republici italiene unite.
Toate acestea complicau enorm
lupta pentru realizarea idea­
lului de unitate a poporului
italian.
Co�ient de ac�te dificul­
tap �i de marea forta a
d�manilor unitapi nationale
- Imperiul habsbur�ic, papa,
monarhii absoluti at statelor
din centrul peninsulei, regele
Bourbon din Neapole, care gu­
verna Regatul celor douA Sicilii,
1 Magazin tstoric, nr. t 0/1982.
Franta, care tntretinea trupe
Ia Roma, mare parte c1in nobi­
lime, to�i principiil(iin ltalia - ,
Cavour a inteles � actul uni­
rii nu se poate inflptui �fArl
un eontext international favo­
rabil. Pentru a-1 obtine, Ca­
vour, a ·socotit necesar ca Pie­
montul 51 participe cu un corp
expeditionar de 15 000 soldati
la asediul Sevastopolului, din
timpul dzboiului Crimeii (1853-
1856), alAturi de trupele fran­
ceze l?i engleze. Dar, la . Con­
gresul de Ia Paris (1856), unde
primul ministru piemontez a
pus in discutie chestiunea ita­
liana, el s-a lovit de opozitia
tnve�unata a Casei de Austria,
care sta.pinea cele mai intinse
teritorii ale Italiei, iar atitu­
dinea guvernului de Ia Viena
a fost hotaritoare in respinge­
rea punctului de vedere ita­
lian (in ciuda bunAv<>intei ma­
nifestate de Napoleon III, bu­
navointa ci�gata prin �api­
le printesei Matilda, ,behssima
contesa", care avea misiunea
de a cocheta cu imparatul Fran­
tei �i. la nevoie, a-1 seduce}.
�i faptele de arme de Ia
Sevastopol nu adusesera Italiei,
Ja reuniunea de ·la Paris, un
profit politic, totu�i pentru Ca­
vour �i tara sa, momentul 1856
a fost rodnic: a consolidat bu­
nele relatii personate, deja exis­
tente, dintre imparatul francez
!]i omul politic Italian �i, tot­
odata, i-a intarit convingerea
ca problema peninsulei nu se
putea re1.olva la masa trata­
tivelor, ci numai prin lupta
contra dominapei habsburgice.
,Numai tunurile ne pot scoate
din incurcatura", devenise cre­
zul lui Cavour in acel moment.
Ideea unificarii italiene cuprip.­
sese intregul popor.
Franz losif cade
an capcana
,. v
Eveniment epocal, unificarea
Italiei - proces greu, tndelung,
marcat de multe jertfe - s-a
desf�urat legic, ca o drama in
cinci acte, fiecare act factn­
du-1 posibil pe celalalt.
tn infruntarea cu Austria,
Cavour �i-a ales ca aliat Fran­
ta. ln rindul italienilor, origi­
nea lui Napoleon U P intreti­
nea iluzia unui ajutor, d�i se
�tia ca. tmpAratul nu voia sa-�i
• Napoleon III era nepot de frate
al lul Napoleon I, ramiJfa Bonaparte
lflnd orJglnarl din Corsica.
piarda sprijinul p<Lpe i. tn iulie
1858, Napoleon III a accep­
tat totu�1 51-1 tnttlneasca in
secret pe Cavour, Ia Plombi­
�res. Acolo, cei doi oameni de
stat au pus bazele unei aliante
�i au discutat organizarea P._e­
ninsulei tn caz de victorie. ln
schimbul Savoiei �i Nisei, pe
care le primea de Ia Piemont,
tmparatul Frantei s-a angajat
sa ajute Piemontul cu o armata
de 200 000 oameni, pentru a
face .,Italia Iibera ptna la Adri­
atica", adica pentru a elibera
Lombardia, Venetia, Par­
ma �i Modena. ln iarna anului
1858, Piemontul �i-a mobilizat
armata. Mi�rile unioniste au
cuprins tntreaga PeninsulA ita­
lica. Guvemele Angliei, Rusiei,
Prusiei �i mai ales eel al Aus­
triei urmareau ingri jorate eve­
nimentele. ln Franta, oamenii
politici de seama, imparateasa
Eugenia chi� erau impotriva
unui razboi care sa implice
armata francezA in Italia. ,Sire,
alerga�i spre prApastie", il aver­
tiza ministrul de exteme, con­
tele Walewski, pe Napoleon
III, care el insu�i se temea de
o revolupe in pe ninsula. lnce­
puse sA ezite. Intervenind di­
rect, insemna ca este de partea
mi�carii pentru independents.
�i unitatea Italiei. De aceea i-a
declarat lui Cavour ca avea
nevoie de un pretext. Ca sa-l
gaseasca, Ia Paris �i Torino
s-au facut declara�ii publice be­
licoase tmpotriva Austriei.
Pentru a evita un razboi in
Europa, guvemele Angliei, Ru­
siei, Prusiei au propus pnerea
u�ui congres, dar Austria nu a
�teptat ca dezbaterile diplo­
matice 51 rezolve problema ita­
lian!, ci a adresat un ultima­
tum guvemului de la Torino,
cerindu-i 51-�i demobilizeze ime­
diat armata. Victor Emmanuel
�i Cavour au raspuns negativ.
Irnparatul Austriei, Franz Io­
sif, a trimis atunci tn Piemont
o armata de 250 000 soldati.
sub conducerea generalului
Francisc Gyulay. Napoleon III
avea . pretextul. Putea inter­
veni ca aparator al sardinezilor.
El a intrat tn Italia, dar numai
cu jumatate din efectivul de
soldap cu care se angajase Ia
Plombi�res (100 000 oameni} �i
a facut jonc�iune cu cei 50 000
luptatori ai lui Victor Emma­
nuel, condu�i de generalul La
Marmora. Un uri� val de entu­
ziasm patriotic a cuprins fu-
treaga Italie: mii �i mii de
39
voluntari au venit sa se inroleze
i n armata piemonteza.
Lozinca tntregului popor de­
venise strigatul: ,Viva Italia I"
La 20 mai, armata franco­
piemonteza a obpnut victoria
de la Montebello, a patruns apoi
in Lombardia �i. in urma ba­
taliei de la Magenta, din 4
iunie, i-a obligat pe austrieci
sa evacueze Milano �i sa se
retraga in Venetia. Peste ci­
teva zile, Napoleon III �i Vic.­
tor Emmanuel au intrat in
Milano. ln urma succeselor de
pe ctmpul de lupta, in intreg
centrul Italiei a izbucnit revo­
lutia: principii Toscanei , Mo­
denei �i Parmei �i-au parasit
tronurile, iar poporul a hotarit
alipirea celor doua provincii la
Piemont. La rindul lor, Bologna,
Ferrara, Ravenna, Faenza, ce­
rind J ibertate �i uniT<', au
alungat autoritap le papale.
ln aceste imprejurari, Franz
Iosif a preluat personal co­
manda armatei. Aj utat de ge­
neralul baron von Hess, ·<.>1 a
sustinut, la 24 iunie. cunos­
cuta batal ie de la Solferino, in
Lombardia. 0 batal ie de tip
medieval, fara nici cea mai
mica preocupare pentru cru­
tarea fortelor, de ambele pafti.
Napoleon III a ci�tigat lupta,
ajutat mai mult de o furtuna �i
o ploaie torentiala, care i-au silit
pe austrieci sa-�i paraseasca po­
ziti i Je.
Dar imensele sale pierderi
( 1 2 000 oameni). faptul ca.
Prusia i�i mobiliza armata la
Rin �i arneninta cu interven­
tia, furia catolicilor din jurul
papei, dar mai ales spaima de
revolutia care tindea �a. cu­
prinda tntreaga Ita1ie 1-au obli­
gat sa incheie, ]a 1 1 iulie, fa.ra
a se consulta cu Victor Emma­
nuel, armistitiul franco-austriac
de la Vil lafranca. Franz Iosif
ceda Lombardia Frantei, care
o ,dona" regelui Piemontului.
t n schimbl in Modena �i Tos­
cana urmau a · fi readu�i prin­
cipii alungati, Venetia rami­
nea sub stapinirea Austriei1 iar
restul Italici Centrale forma o
confederatie, sub pre�edintia
onorifidi. a papei.
De�i prolund deceptionat,
Victor Emmanuel a semnat
armistitiul . Cavour insa a refu­
zatl socotindu-se i�elat, tra­
dat de imparatul francez, pe
care 1-a acuzat de l�itate, ca
�i pe propriul sau rege, �i �i-a
prezentat demisia. Napokon III
a parasit repede ltalia. La
40
19 iulie, era deja la Tuil�ries.
ln noiembrie1 guvemul pi�mon­
tez, condus acum de La
Mar­
mora, a iscalit pacea de la
Zurich, incheiata pe baza ar­
mistipului de la Villafranca, o
adevarata cortina tndoliata pes­
te actul I al procesului de uni­
ficare a Italiei.
•
Garibaldi Ji Cavour
Cavour a fost rechemat la
putere in ianuarie 1860. El �i
adeppi sai militau pentru 0
Italie regat, in vreme ce Gari­
baldi �i garibaldienii preconi­
zau republica. ,Duelul Cavour­
Garibaldi era u n duel intre
Italia reala �i Italia ideala",
spuneau contemporanii. Totul
consta acum in viteza de ac­
tiune : va ci�ga cine va rna-
nevra politice�e mai repede �i
mai abil. Victor Emmanuel i-a
cerut papei sa admita unirea
Romagnei �i Umbriei cu Pie­
montul . Papa a refuzat vehe­
ment. Nu voia sa renunte la
nici o palma de p!mlnt din teri­
toriile revenite lui ,printr-un
decret special al providentei".
Cu ajutorul Piemontului, prac­
tic al lui Cavour, guvemele
provizorii instituite in Mode­
na, Parma, Romagna, Toscana
au organizat J?lebiscite. Tema:
unirea cu Piemontul da sau
-
nu. Zdrobitoarea majoritate a
rispuns da. La. Toscana, de
pildA, 366 000 persoane au
votat da �i 15 000 nu.
Actul II al unificarii Italiei
s-a soldat deci cu o categorica
victorie politica a Piemontului,
dar drumul spre unirea deplina
a provinciilor italiene era abia
la jumatate.
Evenimentele din actul III
au avut temperatura fierbinte
a sudului, ,mezzogiorno"
unde entuziasmul revolutionar
�i patriotismul unionist, de o ui­
mitoare fervoare, s-au conju­
gat cu priceperea diplomatlca
a lui Cavour. Pentru atrage­
rea . in procesul de unificare a
Regatului celor doua Sicilii
(Neapole), aparat de Austria,
de Franta, de papa Pius IX,
contele a manevrat cu multa
dibacie top factorii atit pe cei fa­
I
vorabili cit �i cei ostili. Cavour
a stabilit, in secret, contacte
cu Garibaldi �i astfel a fost
posibila, la 4 aprilie 1860, dez­
lavtmrea i!l Sicilia a revolu­
pei pop \11l •
re pentru unitate.
and II, regele bour-
Cind Ferdin
....
bon al Neapolelui, sprijinit de
. Austria �i Rusia, a inceput re­
presiunea, Garibaldi a tntre­
prins expedipa ,Celor o Mie"
de cam�i ro�ti , voluntari p�
trioti republicani, tnarmati in
taina tot de Cavour. !mbarcati
la Genova, garibalruenii au de­
barcat la Marsala, in Sicilia, �.
la 15 mai, au c�gat victoria
de la Calatafimi impotriva tru­
pelor lui Ferdinand II. Spo­
rindu-�i armata la 25 000 oa•
meni, Garibaldi a trecut tn
Calabria, unde poporul 1-a pri­
mit ca pe un eliberator. Ra­
mas fara nici un spri jin, regele
bourbon a parasit Neapole, re­
fugiindu-se la Gaeta, iar la 7
septembrie 1860, Garibaldi a
intrat triumfal in capitala su­
dului italian. Biruitorul f�
propusese sa organizeze aici 0
•
republica, forma statala care
trebuia sa se extinda in toata
peninsula. Succesele sale 1-au
ingiijorat insa pe Cavour, de�i
acesta recun�ea ca ele ,au
dat o foqa irezistibiJa senti­
mentului unirii. Oamf'nii Cf'i
mai calmi �i cei maNnodf'�ti, cri
mai conservatori au devf'nit
unioni�. Orice alta solutie este
respinsa". Deci, spunea abilul
om politic, ,sa nu-l ajut (pe
Garibaldi] pot, dar sa-l com­
bat, nu". �i atunci Cavour a
lansat o alta lozinca: ,Sa i-o
luam inainte !".
Ca sl-�apere stat�lE', papa
ifialcatuise o armata de volun­
tari fr.ancezil austrieci, belgi<'ni,
sub comanda generalului Lv
morici�re. Ceea ce nu i-a im­
piedicat pe garibaldieni cal in
focul entuziasmului, sa patrun­
da pe teritoriile papale.
Cavour insa, �a cum i�i
propusese, le-a luat-o inaint<> :
a pus in mi�care armata piemon­
teza spre sud, fm.Pr�ind sin­
- I
gur pe voluntarit lui Lamori­
ci�re. Apoi, unindu-se cu tru­
pele lq.i Garibaldi a atacat
adapostul lui Ferdinand II de
la Gaeta. ln aceste imprE>ju­
rari, Garibaldi a declarat ca
accepta anexarea sudului Ia
Piemont, cu condipa revocarii
lui Cavour din postul de prim­
ministru (la 1 1 septembrie 1860
a trimis o scrisoare lui Victor
Emmanuel, in care ii cerea
destituirea lui Cavour}, pe care
U acuza ca ,a umilit napunea
�i a vindut o provincie itali­
an!" (Nisa).
Din considerente politice, re­
gele a refuzat insa sa se des­
part:! de primul sau ministru.
La 21 octombrie, Cavour a
organizat u n plebiscit care, cu
1 734 000 voturi pentru �i 1 0 637
contra, a decis unirea sudului
italian cu Piemontul. Temin­
du-se de un razboi interitalian,
Garibaldi nu s-a impotrivit.
Totodata, doua provincii din
statele papale au votat �i ele
unirea. Parlamentul din Torino_,
avind deputati din toa.te pro­
vinci ile, 1-a proclamat pe Vic­
tor Emmanuel rege al Italiei.
S-a consumat astfel actu] III
al luptei pentru unificarea
peninsulei.
In patatul
Quirinale
Mai rlmineau insa multe pro­
bleme de rezolvat �i, tn primul
rind, stabilirea capitaJei Ja Ro­
ma, in centrul peninsulei, �i
revenirea Vt>netid. De�i popu­
latia regatului lui Victor Em­
manuel crescuse de l a cinci mi­
lioane Ia peste 22 rnil ioane,
totu�i noul stat era inca slab,
nesudat, impovarat de datorii,
cu 0 o�ire incapabi1a sa sus­
t ina singura un razboi cu Aus­
tria (pentru Venetia) sau cu
papa, aparat acum de Napo­
Jron III (pentru Roma). Dez­
organizarca administratiei vechi
�i dificultati le organizarii celei
uoi, dezordinea inercnta unor
transformari atit de radicale
impozitele, crescute comparati,;
ru ceJe dinaintea unir ii, brigan­
clajul, ingrijorator mai ales in
ltalia mcridionala, cereau ma­
suri administrative care intir­
ziau sa devina eficiente. To­
tu�i lupta pentru desavir�irea
unificarii n-a incetat. Cavour,
credincios principiului ,biserica
Iibera intr-un stat l i ber", de­
clara ca ,Roma trebuia sa fie
capitala ItaJiei", dar numai cu
consimtamintul Frantei �i cu
pastrarea suveranitati i spiritu-
a]e a pap<'i.
·
Dupa moartea, ne�teptata
a lui Cavour, la numai 5 1 ani,
in iunie 1861, Garibaldi a adu­
nat voluntari sub lozin�a ,Ro­
ma sau moarteal" �i. in august
1862, trecind strimtoarea Mes­
sina, s-a indreptat spre Roma.
De teama interventiei lui Napo­
leon III, guvemul italian, con­
dus acum de Urbano Rattazzi,
i-a barat inaintarea in Cala­
bria, 1-a facut prizonier (fusese
ranit la un picior in timpul
luptei) si 1-a inchis pe insula
Capri . Doi ani mai tirziu, in
septembrie 1864, Consi liul de
Mini�. sub presedintia lui
Marco Minghetti , t entru a de­
�
monstra ca a rerru at la ideea
de a obtine Roma, a transfe­
rat capitala ltaliei de la To­
rino la Florenta. Era o solutie
provizorie. Oricum, capitala se
apropia de Roma.
Atenpa opiniei publice era
acum abatuta asupra proble­
mei Venetiei. Cind s-a contu­
rat definitiv un conflict pru­
siano-austriac, provocat de u­
nificarea Germaniei, Italia, cu
consimtamiutul lui Napoleon III,
a incbeiat o aliantA ofensiva
cu guvernul de la Berlin. Ar­
mata ei de uscat, de�i mai nu­
JTleroasa decit cea austriaca,
aparatoare a Venetiei, a fost
biruita la Custozza (iunie 1866), cit puterea nu-i va fi restituit a.
iar flota - linga insula Lissa
(astazi Vis, in R.S.F. Iugosla-• vreme a hotarit trecerea Romei
via). Dar, in iulie, Austria a
suferit o mare tnfringere, l a
Sadova, in fata Prusiei. l n
aceste imprejurari, Franz Iosif
a cedat Venepa lui Napoleon
III, 'Care ,a daruit-o" Italiei.
Ca de obicei, u n plebiscit a
desa�it trecerea or�ului do­
gilor la Italia, cu 747 000 vo­
turi pentru �i 649 contra. Act1.Z
I V al unificarii se incheia deci derna a tarii - prezinta sem­
cu un ci�tig remarcabil pentru
unionismul italian, de�i f�ra
glorie.
Desavtr�rea uniHcarii se roman, similitudini pe care le
aptopia de sfir�it : mai rama­
sese Roma. Con�tient ca gu­
vernul italian nu va renunta
niciodata la Cetatea eterna,
papa Pius IX �i-a creat o
noua armata din voluntari
straini. El �i-a insotit preocu­
parea pentru organizarea mi­
litara cu cea pe __plan ideologic, popoare a fost u n proces
lansind bula Quanta Cura,
prin care condamna cu vehe­
ment-a principiul statului laic,
libertatea con�iintei, suvera­
nitatea poporului �i proclama existenta lor. Presiunea exer­
infailibi}jtatea papei, indepen­
denta bisericii fata de stat �i
dreptul ei de a ed uca tineretul. sat cu �i mai mare necesitat<·
Documentul, o veritabiHi de­
claratie de dizboi impotriva
libera1ismului, excomunica pe
fo�tii supu�i papali care ade­
rasera la unire, precum �i
guvernul italian, pentru a fi
acceptat anexarea statelor pa­
pale.
Garibaldi, evadind de la
Capri, a incercat din nou, cu
5 000 voluntari, sa patrunda roase �i importante deosebiri".
in Roma, izbutind sa infringa
unitatile militare papale. Dar
Napoleon I I I a trimis tn graba
o brigada comandata de un u l
dintre generalii sai, care i-a
infrint pe garibaldieni la Men
tana, in ziua de 3 noiembrit
1 867. Mutarea capitalei Ja
Roma era iar�i aminata.
ln 1870, izbucnind razboiul
franco-prusian, Franta �-a re­
tras trupele din Roma, iar
dupa capitularea lui Napo­
leon �II de Ia Sedan (2 sep­
tembne 1870 ), armata italiana
s-a apropiat de Roma. Papa
n-a cedat <".ecit sub imperiul
forte i. Dupa ce au facut o
b�e� Ja Porta Pia, trupele l11i
Vtctor Emmanuel au intrat
in ora�. Era 20 septembrie
1870. Papa s-a inchis in Vati­
can, j urind sa nu iasa din
aceasta fortareata atit timp
U n plebiscit organizat la scurta
Ja regatul italian. S-a con�u­
mat astfel actul V al unificarii
ItaJieil. Curtnd , guvernul s-a
mutat la Roma, iar la 7 iu1i<'
187 1 , regele �i-a facut intrarea
solemna in Capitala, stabilin­
du-se in palatul Quirinale.
Traseul infaptuirii unitatii
politice � de stat a Italiei -
moment e�enpal in istoria mo­
nificative similitudini cu pro­
cesul complex de faurire a
statului unitar independent
releva prof. Alberto S. Ghisal­
berti, membru a] Accademiei
dei Lincei, pre!?Cdintele lnsti­
tutului de istorie a Risorgi­
mentoului, intr-un interviu
acordat revistei 111agazin is­
toric (nr. 2/1976) : ,Procesul de
unitate realizat de cele dona
ireversibil, obiectiv, funda­
mental, fara de care ar fi fo"t
de neconceput n � numai edi­
fidul lor napona1, ci chiar
citata dinafara a fost unul
dintre factorii care au propul­
ideea unitatii, intrucit era
!impede ca dominatia strain: l
nu putea fi inlaturata de po­
poare divizate. Risorgimentoul
italian �i mi�area romanilor
pentru unitate se intemeiazr�
pe cinci trasaturi comune -
identitatea etnica, lingvistica,
culturala, economica, de con­
�tiinta - � desigur aveau mtme­
1 Epllogul unlficlrii Jtaliei a avut
toe 1n 1920, dupll prlmul r!izbol
mondlal.
4l
 BUENOS AIRES
crolnologia
•

une1 capitale (II)

.

...
•

Vreme de aproape doul secole, Buenos Alres1 (1 000 Jocultorl in 1664 ; 4 436 in 1738, 25 000
in 1 780) rlmine un ora� slrac din sudul opulentuJui vfceregat peru. Cit timp poUtica Spaniel prevede
ca intregul el comer1 cu America sl se desfl�oare prln Lima, port Ia Oceanul Pacifl�, Buenos
Aires nu poate practica direct negotul nici cu Europa, nlci cu America de Nord. In mod natural
insl, populatla sporitl �i traffcul dfntre locaUtltlle La Platel lmpun prosperftatea �� c•e�terea in lm­
portantl a ora�ulul, de�i Spanla manifestl un lnteres redus fatl de el. Minele de aur �� de argint
din Peru inci mal exclti i maginatia tuturor. Regele, consllierU sli �� tomerciantii nicl nu iau in
calculele lor mica statfe de negot de pe La Plata, clrefa if este suflcfentl, giodesc ef, o mid
corable cu produse pe an. De aceea in Buenos Aires inflore�te un activ comert de contraband!. Am­
ploarea operafillor de negot clandestln atrage atentla Madrldulul, care face eforturi pentru a le pune
caplt, flrl a inregistra insl nlcl un succes•

1776. Penttu a tntll'l posealunlle
aale tn rata perloolulul potent ial pre­
zenl&t de colonia portugbezi l)razllla,
Spanla tnt�melazl vloeregatul La
Plata, care cuprlnde aproxlmattv
terltorJUe actuate ale Argent�nel,
UruguayuluJ, Par aguayulul 41 Boll­
vJel. Bueno• AJrea, devenlnd refe­
dlntl a vlceregatuJuJ, fncepe sl ae
dezvolte. tnflol'efe meserllle, tau na,.
�re mlol tntzeprlnderl de tip manu­
raoturler, fe�Jltorll, atellere de fabrl­
care a oirlmlzllor, de preluorare a
lemnulul etc.
stAptneasol pe ambele malurl. El
eoDBideri el de aoum tnalnte eeono­
mla La Platel se va ana sub controlul
Madrldulul, dezvolttndu-se exclualv
tn lntereaul metropolel.
i 778, octombrle i 2. Vecblle rea­
trlotH eomerolale atnt aboUte. Se
promulgl un nou cod de oomert.
am de liberal fat� de eel vecbl, tnot t
este denum" ,regullle oomertuluJ U­
· progrealttl olteso lucrirlle lui Mon­
ber". NouJ r�ament prevede o de­
pUnA Ubertate a oomel1Uiul lntre 18
ponurl spanlole tl 24 ale Amerloll
spanJole, tntre care tl Buenoa Aires,
deaobla ol est.e rraneez '' nord-ame­
rican tn splrltuJ fl tendlntele lui, hi
orlce oaz r,l neagl orlglnea spanloll",
sorle omul pol.ltlo tl scrlltorul argen­
tlnlan DomJngo Faustino Sarmiento,
foat pre,edlnte al tlrll, tntre anll
1868 tl 1874. In ,.blbllot�lle din
Buenoa Aires tl tn alte centre ale
vloeregatulul La Plata, argenttnlenll
teaquleu, Dlderot, Voltaire tl ale
eoonomlttllor englezl" .
t806, lunie 27 .. In 1806, ooblal
speculatlv al Angllel cereeteazl haria
.

0 lmprealonanti escadrl spanloll
- 20 nave miUtare •• 96 de tranaport,
ou un eoblpaJ de peste � 000 penoane
- eonduai de Pedro de Sevalloa,
pirilette Madrldul, tndrepUndu-ae
apre La Plata, ou soopul de a da o
lovU.url botlrUoare oentrelor de oon­
trabandl portugbeze. SpanloUI reu­
feJO al-l alunge pe portughezl pe malul
risirltean al La Platel fl al se tn-
a Magarin utoric, or. 5/i984.
care devine unul dlntre oele mal marl
porturl eomerolale din America.
Eliberarea colonlllor engleze din
America de Nord (1776-1783) t l
Revolufla burgbezl din Franta (1789--
1794) au un eoou profund tn vlce­
regatul La Plata. ..Contractu! social
(al luJ J.J. Rouaseau] zboari din
ml4l In mtnl... Robesplerre '' Con­
ventla slot ft'h)dele vrednloe de urmat.
Buenos Airel'- se crede o oontlnuare
a Europel fl, daol nu mlrturlsette
Amerloll fl nu mal vede deon ora4al
Buenos Aires, fluvlul lul, vlltorul lui'',
sorle aoel&fl om de sta' argen,lnlaa
D.F. Sarmiento. lneerctnd 11 exploa·
teze sliblolunea Spaniel, allatl e•
Franta lui Napoleon I, ale dror flote
alnt zdroblte Ia Trafalgar de flo&a
amlralulul englez Nelson, Anclla In·
treprlnde 0 lnterventle armatl ra
La Plata, ou seopul de a transform•
zona tn colonie brltanJci. Buenoa

42

Aires {Ia data aeeea avea 60 000 lo­
eultorl) eade In mtna generalulul
WtUlaru Carr Beresford, care are un
detatament de 1 600·1 600 oamenl.
Sperlat '' lneapabll sA-�1 organJzeze
rn�le tn rata lnvazlel, vloeregele
8obremonte pii.rise"te Capltala, re­
ra�llndu-se tn reglunlle dlo lnterlo­
rul vloeregatulul ceea ee provoaeA.
dlspretul patrlo�t ior fatii. de autorl­
&ltlle eolonlale spanlole. 1\larele lup­
tltor pentru ellberarea tl emanclpa­
rea tArU sale, Manuel Bolgrano, serte
atune!: ,.Mare ml-a rost ru$luea, dod
am vii.zut lntrlnd fn ora11 trupele
dutmaoe !Jl numlrnl lor lntlm. com­
paratlv eu populatla Buenos Afresu­
lul. M-a durut sli-ml vii.d patrla sub
atlptnl�e striUnl �� mal ales tn aoeastii.
altuat1e umJiltoare".
August 20. 0 mlcll am1atii, de 3 000
oata,J, organlzaU. Ia l\tontevlde� restrtnsii. a otiterllor spanloll, eu gtn­
de oii.pltanul de navii. franeez Santiago
de Linters, aflat tn servlolul Spaniel,
aJutatii. de detal)amentele blne tnar-
mate ale p atrlotJlor din Buenos AJres,
eonduae de Juan Martin de Pue)'Tre·
don $1 numlrtnd 700 peNoane, ataoii.
pe generalul brltanle lnvadator, care
depune armele $1 eade prJzonler, tm-
preuol ou statui siu maJor.
1807, l un le 28. Trope enl!'leze eon-
duae de generalul lohn Whtteloelw
debarei tn aproplerea Buenos Air&-
aulul. Desantul uumArii. 12 000 per-
toane. Englezlf dlspun de multii. artl·
lerle, 20 nave de luptii. fl cea. 20
,.•,e de transport ou munl�le. Trupele
lui Linters stnt puse pe fugA.
Iulie 6. Brltanlcll tocep asaltul
oratulul. Pe strizlle Buenos .AJre-
•ulul are Joe o tnclettare atngeroasl
ea popula�la, care, tnarmatii. eu
ee apueii., rldlol barloade, aliiturl
de toldattl lul Linters, lntortl fn oraf.
Trupele regulate engleze, eonduse de
reneraU fl ofllerl superior! ou expo-
rtentl, nu numal ci nu reutesc sl
lllfrfngl pe looolt�rll ora,ulul, dar
dDt nevolte s1 predea armele. Douii.
sUe mal ttrzlu, genera lul Whlteloeke
Hllllleazi actul de eapttulare. Con·
form aeestula, trupele engleze pi:rii.-
nae Buenos Aires, evacueazii. Mon-
&evldeo f l returneazii. prlzonlerll. Etn·
ead astfel tl a doua tneeroare a An·
lllel de a transforma La Plata tn eo-
loD.Ia aa.
Lupta antlbrttanlei aeeelereazA mlf-
earea de emanolpare. Masele popu-
Jare din Buenos Aires, fooarul ldellor
patrlotlee, oaplti eoDl)tllnta fortel pe
can o reprezlntl . .,Riizbolul eu engle-
sll a aeeelerat mJ.tearea de emanclpare
tl a trezlt tn oamenl sentlmentul
lmportantel proprll. Buenos .AJres
ftte un eopll oare tnvJnge un urla�"
(D.F. SarmJento). ln depozltla sa to
fa� Trlbunalulul m1lltar de Ia Lon-
dra, uncle este judeea.t pentru tnfrin-
rerea dln La Plata, generalul Wblte-
locke spune: ,.Fleoare looultor, ll·
ber sau solav, s-a luptat ou hotiirtre
tl tndJrJlre".
1808. Armatele tranoeze, ooman-
date de mare!)alol 1\furat, IntrA. tn
Madrid. Pe tronul Spaniel, este lnsta·
Jat rratele lui Napoleon, Joseph Bo·
naparte.
1810, martle. tn rata ofenslvel
eeonomtoe engleze, care amenJntii.
7
pozltllle burghezlel din Buenos AI­
res, llderll oreoll, protesttnd tmpo­
klva. poUtlcll ntoengl� o. vlcerege­
lul Cisneros, fnt �mela7 .A,. o asoelatle
secretA. taeoblnii, eu •eifaeter polJ.tle,
eondusii. de Rodriguez Peila �I Ma­
riano lloreno. Conflletul dlntre pa­
trlotl '' partlzanll veehlulul r eglm
s-a aoutlzat dupl venlrea lui Cisne­
ros Ia putero, care a acordat marl
tnlesnlrl economlce negustorllor en­
glezl, ee aoap1uau aproape tntregul
come� exterior al La Plat�t.
Mai 1 7 . Afltnd de pro eventmen­
tele din Spanta '' l'iiseoala 11opulari\
antlspanJoJi\ de Ia Caracas, looultorll
Buenos Alresulul ooupiL striL�Ue,
revendlcl llbertatea oomertulul. eer
expUeatJl autorltAfllor.
Mai 20. OJ neros, alarmat de evolufla
evonlmentelor eonvoacii. o �edlnti
dul de a pune armata tu stare de luptii..
Mal 22. ln provincia La Plata.
lzbuenel)te rii.seoala anti panlolii., eon-
dusii. de �lartano l\loreno '' Manuol
Belgrano. tn plata eentralii. dJn Bu-
enos AJres au Joe demooatratfl pu-
ternlee. Gmpurl tnannate toeonJurli
palatul vloeregeluJ. Olsneros este ne­
vott sii. convoaee conslllul or�enese,
tn care 11e desfll)oara dezbaterl tor·
tunoaae: unll se opon eu tndtrJlre
separlrll de Spanla, altll, radlcalll,
cer tnJiturarea vioere
gelul tl ror-
marea unul govern national. La vot,
din 224 eleetorl, 116 eer demlterea
vlcer&«elul. .,Cea.sul eablldoulul arlt.a.
orele 12 noa.ptea, etnd s-a strr,lt
votarea. Era nltlma orl a stii.ptnlrll
apanJole to La Plata", scrle Barto·
lomeo Mitre, pretedlnte a.l A.rgentt-
nel tntre anll 1862-1868. Ptnii. Ia
tormarea guvemuJul natlon.a.l, oa-
blldoul din Buenos Alrea ltl asumli
put�rea provlzorle.
Mal 25. 0 zl reee, ploload. lneii.
de dlmloeafl, loewtorll ora,ulol um-
plu plata cen&rali tl atrizlle Jatenle.
0 adunare a loeultorllor Buenos
Alresulul aloltulette o JunU patrl·
otleii. revoha�lonari, de rapt, prl·
muJ govern na�lonal al vloeregatulul
La Plata, prezJdat de eolonelul Cor·
neUo Saavedra. Revolutla [aottspa-
nloll] dJn mal trlumtl, prln lnter-
ventta populatlel. 26 mat devine si:r-
bit�area natlonall a poporuJul argeo-
Unlan. Ea reprezlntl o parte eompo-
nentl a rizboluluJ pentru lndepen-
denta eolonlUor apanJole dln America
(1810·1826) tl pune capii.t domJna-
tiel eolonJale de 300 anJ a SpanJel.
Dupll. Revolutia din mal i 8 t 0,
vlat� polltlel a tA.rll eate domlnatii.
de tnfruntarea aeerbii. dlntre unlta-
rl!Jtl !Jl tederall,tl. Buenos Aires este
baza prlnelpalii. a unltarll)tllOr. ¥rl-
mJl- adepttl unet oonducerl centra-
Uzat� a tii.rJI tl at unul guvern nat'lo·
nal- reprezentau lnteresele tlnerel
burghezll dln provincia Buenos .AJres;
eellaltl - care urmii.reau sii. aeeen-
tueze flrtmlfarea provlnelllor 1)1 sii-$1
plstreze prlvllegllfe feudale - erau
suttJnutl de lattrundlarll din zonele
lnterloare ale Argentine!. Nueleul
lor tl formau a�a-nurultll caudillos,
marl proprletarl de plmtnt, de fapt
tif.ptnJl absolufl at provlnelUor. ,.Ca
toat� rih;boalele civile In care partl-
dele stnt dezblnate prln profunde
deo�blrl de educa�le, eoneE'Plll ��
telurl, rlzbolul Intern din Repuhll•·u
Argentlnlanii. a fost lung, dus cu tn­
eii.pl�are, ptnii. efnd unul dlntro
elemente a tnvlns... Oral)ele 1-au tn­
vlns pe spanJoll, lar provlnellle au
tnvlns o�ele. Jati eXJ)Ueatla orte-lnJI
revolutlel argenUnlene, fn eadrul
elrela prima tmpu$elturl s-a tras fn
1810, tar ultima nu a rii.sonat tneii.",
Serle D.F. Sarmiento tn 1845.
i 8 i 1 , septembrle 3. La Buenos
Alre1 se rormeazA un trlumvlrat,
eare eoneentnazA. tn mtlnUe sale tn­
treaga putere exeeutlvi.. Unul dln­
tre seer��rll siU este revolu(Jonarul
reformator Bernardino Rlvadavla1•
1 8 t 2, octombric 16. Se ronneazii
un nou guvem, al dollea trtum'\•lrat
(prlmul 1$1 tnutase aetlvltatea Ia
8 oetombrle aeeJatJI an), care, tn ace­
e�l zl, emlte un manifest. tn eare
se speelfloa lntentla guvernolul de
a eonvoca Adunana generalll eon­
stltuanti, eerere eXJ)rlmati de multii
vreme de dtre populatla Buenos
Alresulut.
1 8 1 3. ianuarie 3 t . La Bu�no Afrf's
t�l tocepe luerlirlle i\dunar.-u generald
constttua'ntA (Jn(Yatll In h,tnrlc sub
numele de Adunarea anuluJ 1;)).
Ea 1�1 asumi\ puterea upreml\ tn
Provlncllle Unl� Rlo do Ia Plata.
puterea exeeutiva revenlnd eelul de-al
dollea trlumvlrat. De�l ou adoptl
o eonatltutle, Adunarea I a o aerie de
hotii.rtrl foarte lmportante pentru
dezvoltarea ulterload a tJLrll, tn sen­
sui lndependen�l ol. Ca noutate -
din textul doeumentelor de nat ae
omJte numele regelul Spaniel, Fer­
dinand VII. De asemenea, zlua de
25 mal so proolami alrbltoare na­
t'lonall, ae adoptl. tmnul de stat tl
drapeJul national Stema Spaniel
eate a.boUtii. tl tnloeultl ou stema ,Pro­
vlneiUor Unite La Plata", pe ea.re stA
se:rlsii. devlza: "In unJtate, spre
llbertate". Adunarea deereteazii. tl
aboUrea selavlel oegrtlor (lege care
tn ChJle funet'lona dJn 1810).
Februarfe 3. Are loo bii.UUa de
Ia San-Lorenzo, tntre armata lul San
l\lartln1 (lntrat tn La. Plata d1n prl­
mlvara anuluJ 1812) tmpreoni eu
patrlotlt dJn Buenos Aires $1 trupele
regale apanlole, care ae tnehele eu
prima vlotorle a lui San Marlin asu­
pra spanJoUlor pe pi.mtnt amerlean.
1 8 1 6, 1ulfe 9. La Tueuman,Adunarea
eonstltuanti proelami lndependenta
Provlnclllor UnJte La Plata fatt. de
Spanla, stat ou eapltala Ja Buenoa
Aires !JI eondus de luan Martin de
Pueyrredon, nwnlt dictator pe vlatl
(1816-1819), apol de generalul Ron­
deau (1819-1820). Acum tara de­
Tine lndependentii. fl dJn ponet de
vedere jurldle, pontru el, de facto,
ea era lndel'eudentA lnet. din 25 mal
1810. ln fedlnta. sa din 19 Iulie, Adu·
narea adaogl, dupi euvlnt�le ,In·
dependentii. fati de regele Ferdinand
VU tl ratA de urmatll sii.l", urmii.toa­
rele : ,...fl fatii. de orlee altA atAplnlre
strilnii.".
l.t
Magcuin istoric, or. 4/197!):
t / 1 97'•·
•
43
 1 & 19. a pri lie. Se adopt� prima �on­
tltutle a Provlncl l lor Unite La Plata,
care statueazi forma republlcani de
&tuvernimtnt.
1820. septcmbrlc 26.Dupi tn­
clelungl frlmtntlrl, perloadl tn care
c·onfllctul dLntre unltarlttl tl federalltU
l' luat forme acute, tranlformlndu-ae
lntr-un aprlg rlzbol civil, se aJunge
lu o tntelegere de moment. Eate alea
eu,•ernator al Buenos Alresulul, cu
mandat de tnl a n i, Martin Rodrl·
euoz, mare lattru.ndlar, care prlmette
l•utorl dlscreUonare, pentru a face
urdlne tn pro\'lncll. Noul guvem este
compua din •ol federall ttl tl un unl·
tarlst, Bernardino Rlvadavta.
1821-1823. ln provincia Buenos
Aires, Rlvadavla tnflptulette un Jarg
program de Teforme ec:onomlee fl
JHllltlee. ,Rlvadavla vine din Eu ro pa
�I nduce cu t�l Europa, scrle D.F.
Satmlento; Buenob Aires ($1, deslgur,
spuneau ef, Republica Argentinlani)
v u reallza eeea c:e n-a putut race
Franta repu blleanA, eeea ee nu vrea
U. faeii arlstocratla englezi, ceea ee
il II pse!)te Europe! orrlmate. Aeeasta
nu t'ra o lluzle a lui fllvBdavla era
lth>f'u �eneraliL a or3.$ului, era ;plrl·
tul lui, tendln�a lui".
1821, aprllic 7. GuvernulRodri­
gue� atfoptii .,legea ultArll", care
&cordi!. dreptul de fntoarc:ere fn Buenos
Aires tuturor emlgrBntllor lzgonltl din
ora�. din motive polltlce, In p erloada
1 10-1820.
• 1822. lanuarle 25. Buenos Alr e
.•
Entre Rio , Cotl'lente IJI Santa I<'o
lnchele .,Tratatul etlor patru", prln
care c:ele trel provlnell lnterloare re­
e unoso suprematla Buenos AJresuJul.
!ntre ele se proclaml pace& ,1 p rle­
tenla j unlunea vetnlcl, llbertutea na­
,·f�rat el fluvlale.
1822. e deelarl llbertatea eulte­
lur: 'It' emlte un deeret de in!llntare
a prlmel blnol dJn lstorla tirl l ; ae
fondeazl Academia natl on all de
medlelnL
1824, decembrlc t 6. Se convoacl
Congresul national, care adoptl o
coaa&ltutle unltarlatL
1826, tebruarle 7. Aqentlnlenll
tl aleg pnfedlnte al tlrll pe Bernar•
dlno Rlvadavta. ln cuvtntarea ta
p rogram, de a doua zl, n ou l prefedJnte
lanaeazi ldeea neeesJtitll unel capt­
tale natlonale, tar to congreaul din
19 februarte propune declararea ora­
fulul Buenos Aires drept oap ltali a
�II, ceea ce doolanteazi apdge dlspu·
te Jntre rederal lttl t l unttarlftl.
Imagine a oraftllut, la
Decembrle 2'•· Se aano�Joneazi o
noul C4>nstltu�le, prln oare se proolami
Republica Federatlvi Argentina, cu
eapltala Ia Buenos Alrea, stat aleltult
pe baze confederative, dar unit � I
centrallzat tn Jurul Buenos Alr t�swuf.
Unlt.ari.!JUI anJblleazi asUel temporar
opozlUa federall.!)tllor. ,,Astrel edu­
eat, risfi\tat ptna atunel de noroe,
Buenos A Ires S·l\ dedicat operel de a
se constltul pe el tnsu�JI ,1 de a torma
ne p ubllca, tot O.!Ja cum e dedlc:ase
tl o p erel de a se ellbera pe el fnSu!Jl
,1 America : cu hotirtre, flri Juml­
tl�l de mlsuri, flri\ menaJament�
p entru obstaeole. Rlvadavla era fn­
trupa,rea vie a aeestul s pi rit poetic.
grandlos, care domina Jntreaga so­
cletat-e" (D.F. Sarmient-o).
1829, dcccmbrlc 8.Juan Manuel
de Rosas, mare mo.!)ler (adept a l ,ta­
tulul federal), devine guvern&Ltor al
Buenos Alresului" (ptni\ In 1 82), tar
trel ani mal Urzlu, dictator ( pfnl
in 1862).
tntrc anli t838-1 8t, o !>i
1 8'• 5-
1848 au loe dou l'l. blocade t\le Buenos
Alresulul de citre francezl 1}1 englezl.
..
1 852 . scp �lbMc 1 1. Izhucne:Jto
rebellunea oll��blel din Buenos Ai r� •
Sf' c onstltulf' un �uve rn ostll conre-
deratfel. Trupele federale aJnt alllt•
ai piriseasei oratul, c are ea&e carfnd
asedlat de J"uaw .lose de Urquiza,
prefedlntele c:onrederat1el, a c:irel
cap ltali era Or&!JW Parana (capttala
provlnclel Entre Rloa).
1859, nolembrle t 0. In urma unul
rlzbol vlctorloa p artat de armata lui
Urquiza lmpotrlva provJneJel Buenos
Alree, acea ata din urml eate fnc:lual
tn Confed eratJa Argentin a.
1860, ma f 1 . Bartolomeo Mftft.
devine guvernator al Buenos AJresulaJ.
Annat� fe4erali, condaal
1 86 1 .
de Urqulza, se aDi din nou tn mal'$
tmpotrlva Buenoa A l reewul .
1861
Septembrie i 7. Mitre cfttlgl blti­
lla de Ia Pavon. Partld ul unltariJtUor
trlumfl. Ora!Jul Parana fncet�azi
de a ra eapltall.
1 862-1868. · sab P�!Jedln.l a lui
Bartolomeo Mitre, Argentina devine
formal un stat unltar. Autorltatea
lui Urquiza se exerelti numal fn pro­
vincia Entl"e Rlos, unde el guverneazi,
fntreaga sa vlatA. ca un suveran ab­
solut. Dupi 1862, Ia Buenos Aires
(recenaiimtntul tUn 1860 tnregl streazl
178 000 loeultorl) J�l a u edlul doui
guverne: eel al Republlcll �� eel al
provlnelel Buenos Alre".
,1872-1873. Jn ora�, In tlmpul
pre!Jedlntelul rerormator Domingo
Fa ustlno Sarmiento, se tnlllnt;eazi
seotlf ale lntema1lonalel I, creatl
Ja Londra, tn sep tembrle 1864, de
ci\tre Karl Marx ljl Frledrleb Engels.
1874. Se fondeazl Academi a na·
tlonall'l. de drept !JI �Jtlln�e social.-.
1880, 't'ptembrlc 20. Buenos AIN!­
devlne 11lngura capftali\ a Republlt"'l
Argentina. tn aeestel datt.
jarul
ora!jul arc 270 000 locuJtorl.
Florentina DOLGHIN

-------------------------� --------�-----
A DOUA SERlE DE INTREBARI
t . Trepte din istoria rom!­
nilor : detalii din basorcliefu­
rile unui ansamblu monumen­
tal din Capitali.
Reeunoattetl ansamblut?
(1 974)
2. La ce dati a fost publl­
catl platforma propusl de
P.C.R. prlvJnd constltuJrea Blo­
eutul National Democratic, fl­
nalfzare a polltlcll de allante
antlfasetste promovate de par­
tldul comunlst fl care a jucat
un rot politic esenttaJ in mo­
l
bllfzarea fl angaJarea tuturor
lorfelor patrlotlce ate na luntt
In declantarea revo1Ufle din
august 1944? ( 1984)
3. Dupa dezlan�uirea raz­
boiului hitlerist antisovietic,
P.C.R. a definit sarcinile ime­
diate ale clasei muncitoare
romAne�i tn cadrul luptei
generate antifasciste a po­
porului rom!n, tntr-o serie de
documente, cum s!nt Circu­
Jara C.C. at P.C.R. dtn 8 tulle
1941, Platforma-program a C.C.
at P.C.R. din 6 septembrle
1941, Rezolutla C.C. al P.C.R.
din lanuarie 1 942.
Cum se intltuta Platforma-
program a c.c. al P.C.R.
·
dJn 6 aeptembrJe 1941 ? (1 984)
4. �ecesitatea imperioasa a
iesirii . din razboiul hitlerist
era formulatA de P.C.R. �i
-
•
'
�
DE ��EE c
�
,.,
c:
;a
•
�
'
•
c:
adus �i ei contribupa in rln· ..
dul luptatorilor ce au pus ca-
p!t acelor ani tntunecati din �
istoria poporului rom!n.
.:;:
Des pre ce lucrare este vorba? �
( 1 984)
.,>'1
6. Salurtnd actul istoric al
poporului romin de la 23
August 1944, o pubJicafic el­
vetiana apArutA in acea peri-
oada consetnna: .,Poporul ro­
t:nAn, care a trebuit sa suporte 1
N
1
sa.crificii grele pentru 0 cauza ..
care nu corespundea deloc ��
aspiratulor sale , appta cu
tnt�-o tnsufletita chemare adre­ nera. bda.re momeutul 1n care
sata tn martie 1944: ,,lnte­ putea sa-�i reglseasca calea 1 �
t- j
resul suprem na-ponal cere
ca RomAnia, fara nici o tnttr­
politicii sale tradipona.le" .
Titlul publlcatfel. ( 1 976) t-j
Cfl
0
ziere, sA rupa alianta cu Hi·
tier �i sa tntoarcl armele tm­ 7. Secventa din luptele des-
potriva. nemplor, du�manii co­
�
fa�urate de osta$i unei sub­
muni ai Na-punilor Unite �i ai unitati romane� tn urmari-
Rom!niei. Numai astfel sal­ rea inamicului hitlerist 1n re-
vam viitorul iarii, al poporu­ tragere pe teritoriul U nga-
. '
lui, al armatciu . ne1.
CuJ 1J era adresatl aceasU �
Preclzat l n�mele subunfU- \. '� ..J
chemare ? ( 1 980) tU. (1 982) ..
5. In 1n Bucure�i,
194 1 ,
ie�a de sub tipar o lucrare
monumentala a culturii ro­
mane�. a carei publicare, tn
condi�iile represive ale dic­
taturii militaro-fAsciste, a re­
liefat activitatea antifascist!
a doi mari carturari, AI. Ro­
setti �i G. Cllinescu, care �i-au
l
• I
8. 7 ianuarie 1945: ,Dintre
nafi unile care luptA tmpotriva
Germaniei hitleriste, Romania
se situeaza azi in al patrulea
rind tn ce prive�e numarul
de soldafi care participa la
,,Eu cred lectiile
ba.talia de dist-rugere a nazis­
mului". in
Ce post de radio ficea aceas­
tl apreciere ? (1 980)
9. ,lnsurecpa na�ionala
I
consemna reputatul istoric
francez Henri Michel, referin­
du-se la fapta romaneasca de August 1980. Prlntre de­
legatlfle partlclpante Ia eel
la 23 August 1944 - a fost
incoronarea luptei Rezisten­ de-al XV-Iea Congres Inter­
tei... Dar ea n-a fost o ridicare national de �tlfnte Jstorlce
in masa romantica, multimea se afli �� cea a Belgiel. II
rog pe dr. Claude Galer, ve­
mobilizata a fost tndrumata
de partidul comunist..." nit Ia Bucure�tl pentru a
aslsta Ia lucrirlle Comlsiunll
Cum aprecla acelafl latorlc de istorle militari co mpa­
rolul P.C.R. in organlzarea rati, si se prezinte citito­
mltdrll romlneftl de Rezls­ rilor:
tentl ? (1979 ) - Sint colaborator al Uni­
versitatii din Liege �i director
al Muzeului armelor din ace­
tO. In care muzeu din' Ca­
la�i ora�. Cercetarile mele vi­
pltall se ani e xpus acest grup
zeaza, in general, istoria mili­
tara �i, in special, istoria arma­
mentului in perioadele evului
mediu :ji Rena�rii. Rezulta­
tele muncii mele se incadreaza
in a�-numita ,noua istorie",
care presupune o perspectiva
globala asupra fenomenelor
sociologice.
- Din punct de vedere
istorlografic, ce pirere avetf
despre structura lucrirflor
congresulul de Ia Bucure,u?
- Cred ca acest congres
a stat sub semnul unui plura­
lism al concep�iilor �i al unei
amplitudini mai largi a cim­
pului de investigatie aJ isto-
• ricilor. De asemenea, congresul
a acordat mai mult loc, decit
in trecut, problemelor actua­
• lWitii .
- Omenirea poate in­
vita din e xperientete trecu­
tului?
- Confruntarea dintre is­
torici da, cred, multa d urerc
de cap celor care afirma. ca
detin monopolul adevarulni ;
o disputa de idei este, fara doar
�i poate, o dovada de tntelep­
ci une.
- Credetl d �tiintele istorl­
ce pot contrlbui Ia atlnge­
rea obiecUvului suprem al
epocif contemporane, pacea
� � prietenia intre popoard
- Istoria este �i o �oala
de critic!. Ea ne invata cum
sa ne aparam de sloganuri �i
de idei preconcepute. Astfel
de nopuoi periculoase due la
agresiuni contra popoarelor.
'
- Cum v-afl simfit Ia
Bucureft l ?
- Orgaoizarea �i ospitali­
tatea au fost excelente. Am
descoperit aspecte cuceritoare
ale Romaniei �i poporului ro­
man. Spun aceasta delji apat;:in
unei �<.:oli de gindire care re­
zulta dintr-o perspectiva eco­
nomic! �i sociala diferita de
viata 0 b�easca d usa tn tarile
socialist-e.
Am constat ca, in ansamblu,
�oa!a istorica romaneasca a
dat dovada de o mare vitali­
tate, de o remarcabila produc­
tivitate �i de o mare deschidere
fa� de fenomenele mondiale.
Aceasta politic! de deschidere
constituie cea mai buna ga­
rantie asupra calitatii �i obiec­
tivitatii ei.
Revolutia tehn ico-�tiintifica
a pus la dispozitia istoricilor
nesperate mijloace de investi­
gatie, permitindu-le sa-lji apro­
fundeze lji sa-�i extinda cer­
cetarile, conceptiile, confrun­
tarile. Inca nu s-a su bliniat
indeajuns ca dispunem de in­
formatii asupra trecutului -
in pofida Jacunelor existente
- cu mult superioare celor
care au existat pina in prezent.
lnterviu consemnat de
Ana Marla �ERBANESCU

.CO�IDILEU
COWSTANTIN NOIOA
Daca in aria dominata de marea putere oto­
mana, or�le romane� Bucure�ti �i Ia�i au
reprezentat, doua veacuri dupa caderea Bi­
zan�ului, focare de cultura spre care se indrep­
tau atlt profesori de renume cit �i tineri dornici
de invatatura din alte tari ale Europei,
aceasta s-a datorat �i activita�ii Academiil":­
domne�i1. Despre Academiile de la Ia�i �i
Bucure�i s-a scris mult, tncepind de la Ko­
gA.lniceanu, Xenopol, Erbiceanu, Iorga �i pina
astazi. E drept, tn a�zamintele acelea limba
de predare era greaca. Dar nu tot ce e grec e
fanariot in Romania, �i nu tot ce e fanariot e
nerom!nesc. �i, dealtfel, §COlile at' fost injiitt.­
late din voinltl Yomaneasca, inctl itJ.aitt.te de ja­
narioJi, iar daca inva�amintul universitar era
tn greaca, dupa cum eel apusean adoptase
latina, e l nu era mai prejos decit eel din ora­
,ele italiene ori germane ale timpului.
Despre aceste �oli, istoricul Constantin
Erbiceanu1 scrie : ,Nu existau �oale pe acele
1 Magazin istoric, nr. 9, H/1983.
• Constantin E. Erbiceanu ( 1838-1913), membru
al Academicl rom4ne. A publlcat, tndeosebl, lucrliri
l't'r1•rltoare Ia lstorla culturil tn Umpul domniilor ra­
nulotc - n.r.
f
vremuri grele decit tn Apusul Europei �i la
noi, la romAni. Cele din Constantinopol �i din
tot Orientul erau de aproape priveghiate �i
aspru cenzurate de autoritatea turceasca. La
romini insa �oalele s-au bucurat de toata
li hertatea in invatamint �i pentru aceea na­
valiau aicea to�i ce i din Orient, ori de ce natie
erau"; sau : .. �colile de aci sint bune, de vreme
ce mitropoli�i. episcopi �i fii de bo1eri, ce-�i
Hicusera studiile aci, �tiau uneori greaca ·reche,
franceza, ba chiar italiana. �i stnt �oli su­
perioare - adauga e l - de vreme ce boierii
nu-�i mai trimit fiii in strainatate, iar cei din
Orient alearga aci, spre ele".
Nicolae Iorga sus�ine aceea�i idee tn 1928,
cind se refera la data tntemeierii Universitatii
din Bucure�ti ; Iorga scrie atit pentru romani
cit �i pentru straini - caci i�i publica �i in
limba franceza comunicarea - cum ca in
tarile noastre cultura are alttl adtncime dectt
cea obi�nuit recunoscuta �i ca. ,tn toate aceste
privin�i e mai sus Bucure�iul". La celalalt
capat al Europei, t&n mare bizantinolog, su­
edezul BOrje Knos, afirma, la dndul sau, in
47
 Istoria literaturii neogrece§ti, aparuta la Uppsa­
la, in 1962 : ,Putem constata ca literatura
antichita�ii grece�ti era mai bine tnvatata la
�olile din Ia�i �i Bucure�i dectt in Europa
Occidentala". Sint numai ctteva din gtndurile
pe urmele carora este o datorie sa mergem �i
sa le dam 0 j ustificare de amanunt. Cici pro­
blema ce se ridica astfel este : ce anume se
tnvata la acele academii? !n ce consta cultura
noastra superioara ?
Istoricii de dupa Iorga n-au tnttrziat sa reia
problema celor �oua academii, cercetind-o
in cadrul acelui admirabil secol XVII romA­
nesc. Este secolul tn care dam cronicari mai
adtnci decit cei francezi, dupa cum este se­
colul in care aici, tn spatiul acesta, se concen­
treaza tot ce e cultura superioara, Iibera, tn
aria postbizantina, locul tn care se refugiaza
patriarhii alungati �i tnvatatii greci persecu­
tatt nu numai de turci, dC:Lr �i de tnchistarea
�i reactionarismul Bisericii, ei venind aci nu
doar spre a vorbi grece�e. ci �i spre a invata
roma.ne�e. a�dar, lastndu-se integtap de
cultura noastra, cum se integrasera in fiinta
noastra Cantacuziniil �i cum o va face, pe alt
plan, marele Antim Ivireanull.
!n cercetarea acestui al XVII-lea veac, is­
toricii de astazi nu ostenesc cu rivna lor. Iar
CE'ea ce pare curiOS, la prima vedere, este ca
<lin istorici obi�nuiti ei se transforma tot mai
mult in istorici ai culturii, ba chiar tn istorici
ai invatamintului. De pilda, regretatul Victor
Papacostea s-a stins din viata t)l timp ce se
straduia sa arate rlata tntemeierii Academiei
din Bucure�ti. Toata aceasti pioasa migaUi.
a istoricilor se justifica prin aceea ca, tn timp
cc tn Apus istoria culturii nu e decit a culturii,
Ia noi - cum o arata din plin ctteva momente
din istoria ei, ca �ala latinista, Gh. Lazar3,
sau tnceputul sec. XIX - �oala n-a fost nici­
odata simpla �oala; ea a fost deopotriva
pornirea catre 0 cultura izvortta din realitali
sociale �i spirituale autentice, un act de afir­
mare naponala, un mijloc activ de lupta. A�
·
au fost cele doua academii romAne�i, pe care
nici Biserica nu le-a cerut, nici turcii, nici grecii
din Fanar �i nici simpla trufie a vreunui dom­
nitor.
Pe deasupra, spre deosebire de catolicism,
care uneori bloca tnvatamintul in Apus, or­
todoxia nu cert' �olii sa catehizeze con�tiin­
.tele, ci ti lasa Iibera afirmare, tn cazul de fata
una pe linii de progres, ficuta ptna �f de oa­
meni ai Bisericii, alaturi ori chiar impotriva
Bisericii, astfel ca a studia i3toria culturii si '
invatamtntului la noi inseamna a face, pur
�i simplu, istorie.
Dar, daca istoria sec. XVII !ji, cu atit mai
mult a celui urmator, se impline�e prin cul­
tudi, cultura prin invatamtnt, iar acesta i�i
capata organizarea superioara tn cele doua
academii, intrebarea este iara�i : ce se invata
acolo ? , ambele noastre intentii, spre cinstirea veacu­
Raspunsul Ia aceasta intrebare este legat
indirect dar temeinic de numele invatatului
grec, al ginditorului aristotelic Teofil Corida-
• fiei lui Tcotll Corldaleu. Mal mul�i cititorl ne-au solicilal
'6t
. �
'·' Magazin i$toric, nr. 4-6/1983; 7-8/i968, 4/t9
5 / 1 970, t f/1975; 9/1973.
48
leu4 Indirect, deoarece filosoful-dascal nu a fo:-t
•
•
niciodata tn Rominia, de�i. tntr-o scrisoa n·
catre discipolul sau Ion Caryofilis, i!ji expn­
mase dorinta de a veni in tara noastra. Tem<.·i­
nic, fiindca el este autorul manualelor care au
stat la baza invataturii p(edate to Academiile
romane�i. Iar daca nu se poate spune ca tot
inva�rntntul a fost �i a ramas, de-a lungul
a peste u n secol �i JUmatate, coridalean, el
este precumpanitor a� �i ramtne chiar dupa
reforma din 1755, de la Ia�i, sau dupa cea a lui
Ipsilanti$, de la Bucure�i ( 1776), dupa cum
o dovedesc �i zecile de manuscrise, copii sau
originate, aflate la Biblioteca Academiei Re­
publicii Socialiste Rotn4nia.
q
Bogata cole ie de manuscrise Coridaleu
din tara noastra 1-a determinat pe distinsul
istoric Cleobul Tzurkas, din Thessaloniki, sa
sustina tn 1948, la Universitatea din Bucure�i,
o tezi de doctorat cu titlul: !nceputurile in­
vafd.mintului jilosojic # ale gindirii libere in
Balcani. ViaJa §i opera lui Teojil Coridaleu.
Reeditata tn 1967 in Grecia, aceasta lucrare,
ca � altele dedicate tnvatatului profesor �i
autor de manuale Teofil Coridaleu, a contri­
buit Ia impunerea numelui sau in lumea �i­
intifica.
Rolul tndeplinit de Teofil Coridaleu tn viata
culturala a sud-estului european �i chiar a
Rusiei, tn sec. XVII, explicit faptul ca, de!ji
invatatul nu a publicat nimic in timpul vietii,
operele sale (printre care : Comentarii # pro­
bleme privind Logica lui Aristotel, Curs intro­
ductiv lK Fizica lui Aristotel, Comentarii la
tratatul Despre suflet, Tratat de geograjie sau
Despre pd.mint # pd.r/ile sale etc; ultimele,
Introduction a la logique �i Commudaires a la
metaphysique, tiparite tn apreciate editii
bilingve - greaca �i franceza - la Bucure!jti,
in 1970 �i respectiv 1972) au fost in parte edi­
tate postum, a� cum s-a continuat sa se in­
vete dupa cursurile sale in multe �ol i din Eu­
ropa �i, indeosebi, la Academiile din Bucure!jti
�i Ia!ji. Astfel, la �oala ideilor lui Teofil Co­
ridaleu, timp de aproape 150 ani s-au format
mari carturari �i personalitati politice roma­
nesti, de la Dtmitrie Cantemir la Eufrosin
'
Poteca.
Am intreprins, acum mai bine de un de­
ceniu, alcatuirea unei editii Coridaleu, cu
te>..-1: grec �i traducere franceza, in doua sco­
puri : primul, pentru a demonstra ca de la
infiintarea Universitatii din Bucure�ti sint
in realitate trei sute de ani; al doilea, spre a
determina pe invatatii greci sa continue editia
Coridaleu, dupa ce publicasem aici (in 19i0-
1972), cu ajutorul profesorului grec T.
Iliopoulos, de la Liceul .. Gh. Lazar", primele
doua volume ale editiei.
Poate ca initiativa de acum a autorizatei
reviste Magazin istoric, de a reactualiza pro­
blema Coridaleu, ne va ajuta sa reu�im in
rilor de cultura ale acestei tari.
• ln nr. 5/ t 983 semnatam descoperirca, Ia Arhlv<'lc•
statului din Cllllra$i. a manuscrlsului original at r.eoara­
-
.
amlinunte despre via�a. opera $1 rolul accstul c!rturar.
tn via� cuJturalli rom4neascl a veaculul XVII n.r.
• M(l{lazin isloric, nr. 2:3/1983.
 Filosof �edic,. ;ere�ic ateu
C L EOBU L TZU RKAS_, salontc,
doctor in litere �i f l losofle a l Universlti�ll din Bucure,tl

Din :lu�rirlle lstorlculuf grec· Cleobul Tzurkas,

Les debuts de l'enseignement philosophiq\1e clans les Balkans,
La vie et !'oeuvre de Theophile Corydalce,
Les annees d'ctudes de Theophile Corydalce a Rome etc.,
prezentim cltltorllor noftrl citeva fragmente,
cu tltlul fl subtltlurlle redacflel noastre.

Viata atit de zbuciumata a
tnvalatului Teofil Coridaleu a
constituit, vreme de peste 100
ani, un prilej de controversa
pentru cei mai renumili din­
tre biografii sai. Datorita insa
investigatiilor tntreprinse, in­
deosebi in ultimele doua de­
cenii, ea a devenit astazi bine­
cuiloscuta, cu exceptia pe­
rioadei care a precedat pre­
zentarea sa la examenul de
admitere tn Colegiul grec din
Roma ( 1 604), perioada despre
care avem putine date certe.
Se � tie ca s-a nascut in
t
1 574, n cartierul Corydallos
din Atena, situat la poalele
muntelui de unde regele Xer­
xes, in anul 480 te.n., asistind
la faimoasa batalie navala de
Ia Salamina, a fost martorul
distrugerii marii lui flote, pre­
ludiu al propriului sau dezas­
tru1. Tinarul Teofil, pen­
tru a-�i arhaiza numele dupa
mrc.ia vremii, 1-a adoptat pe
acela al cartierului sau natal.
De aceea, U gasim mentionat
gistrele Universitatii din Pa­
dova; unica semnatura
autografa care ne-a parvenit
de Ia e l �i care se afla pe o
fila la Cabinetul de manuscrise
al Academiei R. S. Romania
este , Koridalleus".
Cuno�intele noastre despre
invatam1ntul din Alena in a
doua jumatate a secolului XVI
fiind sarace, presupunem ca
filosoful �i-a inceput educatia
pe linga vreunul din acei
dascali anonimi, dar devotaii
slujitori ai culturii, care n-au
incetat sa predea scrierea,
citirea �i gramatica chiar in
vremurile cele mai intunecate
din existenta natiunii elene.
E foarte probabil ca, dupa
citva timp, Coridaleu a devenit
el insu�i profesorul particular
al unor elevi pentru a-�i ci�­
tiga existenta.
Un examen
de doctoral in 1613
A trecut cu succes toate pro­
bele, deoarece, in aprilie ace­
la�i an, a fost primit �i in
internatul institutului. Dupa
cinci ani de studii, Ia 1 2 oc­
tombrie 1608, a parasit co­
legiul ,cu consimtamintul su­
periorilor sai". Dupa cum reiese
dintr-un registru al �alii, Cori­
daleu a fost un student str­
guincios, avind o comportare
exemplara. Dar, odata pie­
cat, ,s-a dovedit un razvratit
�i un du�man al Sfiiltei bise­
rici romane (catolice) care, cu
mila �i dragoste 1-a hdi.nit
timp de cinci ani, nu numai
cu hrana trupeasca ci �i spi­
rituala", mentipneaza acela�i
registru. Pasarea scapase din
colivia catolica a congregat iei
De Propaganda Fide �i z bu­
rase spre alte orizonturi.
S-a oprit la Venetia, unde a
pred:at la $coala comunitatii
ortodoxe numai citeva luni
(octombrie 1 608-iulie 1609),
refuzind sa-�i reinnoiasca an­
gajamentul pentru anul �olar
�
urmator, desi i s-a oferit 0
•

leafa enorma pentru acea

tn documente fie ca , Scorda­
lus", ,Corydaleus", ,Cory­
dalo", fie sub numele de ,Co­
ridalides", cum apare in re-
1 Xerxes I . rcgelc J>Cr$llor (4 86·
465 l.e.n.), du pll ce reprlmll rliscoala
Egiptulu I $1 Babllonulul tmpotriva
domlna�lel persane (486), traversead,
In fruntea unel armate de c. t 80 000
oamcn I, Hellcspontu 1 ( 4 80), ob�ine
r
o v lctorle Ja Thermop tc. In urma
dl'<'ia ocupll Beo�la $ Alena, dar
estc lnfrtn t tn bAtli !La navalli de Ia
SAla mina, grecll salvtndu-�1 astrel
lml ependenta.
Avea 30 ani cind s-a hotarit
sa piece la Roma. ln fe brua­
rie 1604 a fost admis Ia exa-
menul de intrare, ca bursier,
in Colegiul Sf. Atanasie din
Roma, denumit �i Colegiul
grec, apaqinind de congre­
gatia De Propagatlda Fide!.
s COngregatla De Propaganda Fide,
tnfiintatll de Papa Urban VIII tn
sec. XVII, avea In subordinc blscrlcllc
catollce din dlferlte tllrl sl acorda
burse studentllor to fllosorte $1 teo-
vreme, de 250 ducati pe an.
A preferat sa urmeze cursurile
Universitaiii din Padova3.
Datorita amabilitatii Rec­
toratului Universitatii din Pa­
dova �i a Serviciului de con­
servare a arhivelor am obtinut
logic, tn scopul de a race prozelltl
care sll rlisplodeascA rell�ia catollcli.
Printre studentil Colegiulul congrc­
gatlel s-au numllrat si romAnli Gh.
� incal sl Petru Malor.
' Magazin istoric, nr. 6/1976.

49
 din filosofie �i medicina, ast­
fel tncit, in fata tntregii Adu­
nari, a dat dovada de n,u.­
gaduit a erudi�ei sale". La
sfir�tul examenului, Corida­
leu a fost proc1amat solemn
doctor 1n filosofie �i medicina,
cu ,unanimitate de voci" de
catre ,excelentissimii �i ilus­
trissimii" examinatori, toti
sernnatari ai _procesului-v erbal
men?onat. Intre barile trase
la sof1:
i (ctte doua de fiecare
�iin�a) au fost : 1 ) Asupra
C!rtilor I-a � a II-a din tra­
tatul lui Aristotel Despt<e su­
jlet; 2) Asupra eterului in
general din Fizica aceluia�i
autor ; 3) Capitolul IV din
cartea At-ta medidnii �i 4)
CorpuZ este sanatos, 9in aceea�i
carte.

Denuntat Vaticanului
Unit:ersitatea din Pado-oa, in sec. X V II...
Dupa zece ani, Coridaleu
fotocopiile a doua importante trissimi filosofi �i medici reu­ s-a retntors in Atena. Visul
procese-verbale. Primul a fost niti, anume, in Adunarea Ex­ sau era, se pare, sa predea
redactat la 3 1 rnai 1613, cind traordinara", ca �i in fata filosofia in locurile pe unde,
principalul profesor al lui Cori­ rectorului Universita�ii �i a cu doua mii de ani mai inainte,
daleu, Cesare Cremonini, 1-a vicarului general al Episcopiei
�

rasunasera vocile lui Platon•

recomandat Colegiului Uni­ din Padova, ,Domnul Thea­ �i Aristotel2• �i, in 1614, visul
versita�i. solicittnd inscrierea phil Corydalides, atenian, fiul
studentului s!u la examenele lui Mihail, a citit subiectele
de doctorat in filosofie �i me­ uneia �i ale celeilalte disci- �tree.Platoo 1 (427-347 t.e.n.), rnosor
unul dintre eel mal marl gln­
dicin!. Conform procedurii 1'line, trase pentru dinsul la dltorl al anUchltltli. A lntemelat
consacrate, cite un profesor de sorp, iexi (4 iunieJ �i. fiind Ia Atena $Coa1a tilosoricll numltd
Ia fiecare facultate tre buia sa foarte sever examinat, a ex­ Academia (c. 387 t.e.n.).
• Aristot.el (384-322 t.c.n.), sa­
garanteze pentru aptitudinile celat lamurind �i dezvoltind vant $1 tllosof grec, un tlmp dlsclpol
�i zelul candidatului. Cesare intrebarile foarte grele pe care al lul Platon, numlt $1 Staglrttul dupll
Cremonini a facut-o pentru excelentissimii profesori .i 1e-au or3.$u1 ' natal Stagira; rondatorut
.,Lyceumulul"' unde lsi prcda lnvl!.­
filosofie, iar prof. Rolato Bi­ ales, prin tragerc la sof1:i, tltura.
dello pentru medicina. Dupa
care, Coridaleu a fost pre­ .. Colegiul grec din Venetia, la s{ir�itul secolului X V I I I ...
zentat conducatorilor sai
�iintifici, in numar de zece, -
cite cinci de fiecare facultate,
care au semnat respectivul
proces-verbal.
Examenele au. durat mai
multe zile. Ele constau din
doua dizertatii expuse o.raf
� dintr-o discutie publica asu­
[Cll
pra unor subiecte alese din
domeniile celor doua discipline,
subiecte pe care rectorul Uni­ - J-
versita�i le tragea la sorp in
ajunul examenului. La 1 iunie
1613, Coridaleu �i-a tinut stra­
lucit prima dizertatie �i, cu
acela�i succes, pe cea de-a doua.
ln 5 iunie, in fata plenului
Universitatii, a dezvoltat ma·
gistral su_biectele trase Ia sorti.
Al doilea proces-verbal de­
scrie in amanunt ceremonia
proclamarii sale ca doctor in •

cele doua discipline. ln prezen­

ta a 25 ,foarte celebri �i ilus-

50
i s-a realizat. Dupa o lunga
tntrerupere, la Universitatea
din Atena era din nou pre­
data tnvatatura Stagiritului.
Dintr-o scrisoare adresata
in 1615 lui Dionysios Macri,
un erudit prieten al sau din
Vene�ia, aflam ca doua luni
dupa sosirea tn Atena s-a
tmbolnavit grav. Pe deasupra,
concetatenii sai (Atena era �
atunci un ora�l de circa
10 000 locuitori), asemenea
celor din vremea lui Socrate t,
...fi Marea �ld Patriarhald din Fanar.
tn p. 47: imcriplia de pe (rontiapiciul noului edi(iciu
S/. Sava, inaugttrat tn 1179
ti faceau viata amara, a�
cum reiese dintr-o alta scri­
soare adresata lui Macri in
1619, in care Coridaleu i�i
exprima amaraciunea prcvo­
cata de tot felul de intrigi.
Disperat �i decep�ionat, se
decide sa paraseasca Atena,
,de dragul careia - scrie el -
am abandonat Europa, uni­
versitatile ei �i dulcea tiber­
tate, preferind jugul sclaviei"
- referindu-se, probabil, la
faptul ca la Atena muncea
mai mult pentru o leafa mai
• ¥
m1ca.
Era in toamna anului 1 620.
A fost deci profcsor in Atena
�se ani, timp in care a format
o serie de carturari cu nume
de rezon�n�a in istoria cui-
1 ·ocrate (469-399 t.e.n.),
ruosor
l!rrc: (V<'ZI Maga<in istoric, nr. 1 I
19'i4 ). L-a avut ca dlsclpol, prln tre
al�ii. pc Platon.
turii grece�i �i europene. Din
Atena a plecat in Cefalonia
�i de acolo la Zante (ca �i
Cefalonia, Zante Ja.,e parte gin
Insulele ionice) . Cu ocazia
investirii lui Chiril Lucaris1
ca patriarh al Constantinopo­
lului, Coridaleu ii adreseaza o
scrisoare de felicitare, expri�
mind u-�i. totodata, dorinta de
a lucra tn preaj ma sa. Ca ur­
mare, patriarhul n invita pe
filosof in ,regele ora�lor",
tncredin�tndu-i misiunea �e a
- cl ar face propagand� tmpo­
Graourd din 1883
al Ac:ademiri de la
organiza cursurile Academiei
din Fanar, care, datorita lui,
J Cblril Lucaris ( 1 572·1 638), pre­
Jat grec, patriarb de Alexandria
( 1 602·1620) $1 de Constanlinopol
(1620·1638 cu tntreruperi). tntre
1 6 1 3 $1 1620 a stat tn Muntcnla, limp
In care a scris. la cererea lui Radu
vodli Mlbnca (1601-1602: 161 t :
161 1·1616; 1620·1 623), o clir�u­
lte tmpotrlva propagandel eatollce.
Domnul romAn i-a tnchinat Mlinru;­
tlrea Stl1nc$tl $1 satul S<'�arcea din
Dolj. La cererea princlpdui Transil­
vaniei Gabriel Bcthlrn ( 1 6 1 3 · 1 629)
de a spriJinl convt'rl lr"a rom4nilor
Ia calvin ism. Chirll II rAspunde:
.,Fl!.ti$ sau In talnl!. sA ajutlim cu mti­
n lle noastre la aceastl!. dcscrt.are ar
fl un pAcat din partea noastrli, pc
care toate chlnurile de pe pllmtot
nu 1-ar putea splUa". Pentru ca acest
lucru sA fie posibil, adaugl!. cl, .,trc­
bule tnalnt.c de toat.c sA sc rupli Jcgli­
tura de stngc $1 de lubire, care. . .
In rrtul eel mal strlns, l ea � pc ro­
mAnil din Ardcal cu locUltorli dln
Muntenia $1 Moldova. 0 preracere de
)('gc Ia eel dinttt n-ar lnglidut nlclo­
datli domnll romAn!" (vezl Magarin
istoric, nr. 2/1977).
a capatat profilul institutelor
superioare de tnvat3mtnt din
Italia. Dar nu a ramas acolo
dectt ctpva ani. deoarece. in
noiembrie 1 628, reapare Ia
Zante ,tnvattndu-i pe copii".
Dintr-un important docu­
ment descoperit tn 1958 tn
arhivele venepene, �m ce s-a
petrecut cu Teofil Coridaleu
tntre 1628 �i 1636, perioadA .ce
a iscat multe controverse tn­
tre biografii sai. Documentul
este un raport confidential
tntocmit tn urma unei anchete
privind activitatea lui Cori­
daleu, denun�t Vaticanului
triva credintei � ca i-ar tnva�a
pe copii sa fie atei. Documen­
tul con�ine aprecierea. ca ,sus­
zisul Coridaleus, considerat ca
foarte erudit �i prea-cinstit
de toata lumea (din Zante),
este primit tn casele . ceti�­
nilor celor mai de vaza, din­
tre care multi li trimit pe
co p iii lor ca sa-i instruiascA".
l n acea epoca, Chiril Luca•
ris, revenit tn 1637 pentru a
�,Ptea oara pe scaunul pa­
tnarhal, acuzat de calvinism,
era vizat de o lupta apriga
care se ducea tntre ambasa­
dorii din Constantinopol ai
statelor catolice (Fran�. Aus­
tria, Polonia, Spania) �i cei
ai statelor protestante (Anglia,
Tarile de Jos, Prusia etc.).
Folosind toate posibilitatile le­
gale �i ilegale, printre care
intrigile, calomniile, banii �
chiar asasinatele, fiecare gr upa­
re incerca sa-�i impuna oa­
menii. Hartuit de catolici, ca­
re-1 atacau prin toate mijloa­
cele, Lucaris s-a indreptat ca­
tre ambasadori i statelcr pro­
testante, cerindu-le ajutor in
acest teribil joe diplomatic.
A devenit deci prietenul am­
basadorului Angliei �i al ce­
lui al 'farilor de Jos. Prin
scrisori msistente, 1-a chemat
din Zante �i pe Teofil Corida­
leu, pe care n �tia capabil sa-i
tnfrunte adversarii in conflic­
tul ce imbracase ve �mintul
unei dispute de idei. ti prc­
mitea o situatie ,demna de
un filosof attt de renumit".
Ajuns Ja Constantinopol, Co­
ridaleu a fost primit cu ono­
ruri de catre Lucaris �i inalta
societate constantinopolitana.
Academia din Fanar, unde
activitatea cultural! se stin­
sese, a fost din nou reorgani­
zata de catre el. Dar, din
nefericire, aceasta situatie nu
51
 a durat prea mult. Propa­
ganda catolic! a g!sit calea
prin care s! se debaraseze defi­
nitiv de Chiril Lucaris. ln
i unie 1638 a avut loc deznoda­
m1ntul. Prelatul a fost asasi­
nat, aruncat tn mare �i. apoi,
cadavrul S!u ttdt pe strazi.
Printre prietenii � partiza­
nii sAi persecutati s-a aflat
�i Teofil Coridaleu. A sc!pat
ascunztnd u-se tn casa unui
discipol. Deoarece studen�ii
erau cu totii de partea profe­
sorului lor, Academia a fost
f
tnchisa. In iulie 1639, arti­
dul lucarist, cu sprij!nu am­
basadelor Angliei �i Tarilor de
Jos, a reu�it sa-l impuna ca
patriarh pe Parthenius I eel
Batrin, un cleric ponderat �i
infelept. In plus, acesta era
�i un admirator al lui Cori­
daleu, caruia i-a acordat cin­
stea de a pronunta discursul
oficial la ceremonia tnvestitu­
rii lui. Ceea ce a tnveninat
iara�i atmosfera. Conflictul a
reizbucnit ctteva luni mai ttr­
ziu. ln timpul unei obi�nuite
predici de duminic!, Meletius
Syrigos, oratorul Patriarhiei,
referindu-se la discursul lui
Coridaleu, 1-a atacat pe filosof
attt de violent tnctt a provo­
cat un adevarat scandal. Acu­
zapile U vizau nu numai pe
Coridaleu, ci filosofia 'insa�i.
Era unul din episoadele ,.ra.z­
boiului" clasic dintre teologie
�i filosofie, razboi care agitase
spiritele din Occident tn de­
cursu! tntregului ev mediu.
,Acest om - a spus Syrigos ­
seamar.a zizania tn turma
credincio�ilor �i tn discu�iile
pe care le are cu elevii lui
face tot ce poate ca sa-i tnde­
parteze de hrana lasata de
Bunul Pastor oilor sale. Va
sfatuiesc sa nu-i dati ascul­
tare, de�i e filosof. sa ·luam
aminte la ce a spus Sf. Pavel:
•Ferif:i-v! de eel ce tncearca
sa va piarda prin filosofie,
caci credin�a nu ne-a fost data
de filosoii, ci de cuvtntul Dom­
nuluit. A� putea chiar sa
spun - a continuat Syrigos
- ca filosofia contrazice in
multe privin� teolc-gia... Nu
trebuie deci sa-l urmam pe
acest om, caci, de�i bun cunos­
cator al filosofiei, in privinta.
teologiei este nepriceput �i fara
ered•mtd.
X ...
If
Coridaleu se afla printre cei
ce ascultau spusele lui Syri­
gos. Ameninf:at sa fie lin�t de
52
mul�ime, a reu�it din nou sa
scape �i sa gaseasca ad!post
la un tnalt demnitar. Dar diz­
gra�ia tn care cantse filosoful
ce-�i c!patase faima de eretic
inveterat nu a tinut mult. ln
1 640, preda din nou Ia Aca­
demia din Fanar.
Ochelarii din Romania
In calitate de didascal
(,.profesor") a semnat o memo­
rabila epistola adresata lui
Sofronie Pociatki, rectorul A­
cademiei Rutene din Kiev �i
apoi al Academiei domne�i
din Ia�i. In aceastl scrisoare,
Teofil Coridaleu ti furniza ar­
gumente subtile, daf eficiente,
pentru apararea comunita�ilor
ortodoxe din Poloni� �i Rute­
nia �i pentru stavilirea pro­
pagandei catolice �i protes­
tante tn Moldova, propagan­
da ascunztnd intentii politice
anexioniste. Lupta dusa de
ortodoc�i pentru salvarea pro­
priei lor existente era con­
dusa atunci de tnaltul prelat
de origine romAna Petru Mo­
vila1, arhiepiscop de Kiev,
prietenul �i exarhuJ (reprezen­
tantul) lui Chiril · Lucaris ln
Poloma.
Tot ln 1 640, tn pofida atacu­
rilor netntrerupte tndreptate
tmpotriva lui de acela$i Me­
letius Syrigos, Teofil Corida­
leu a fost numit de catre
Parthenius I eel Batrtn ar­
hiepiscop de Naupacta �i Arta.
Care au fost adevaratele mo­
tive ale tnaltarii, la eel mai
tnalt rang eclesiastic, a acestui
om, considerat ptna atunci un
1 Despre ajutorul dat de Petru
� ovll!l Academlel din Ia �l . Istoria
literatuTii romdne, apuutli Ia Edltura
Academtel R.S. RomAnia, scrlc urm!­
toarele: ,.Vasile Lupu se adresasc
pcntru a dobtndl prorcsorl tot lui
Petru Movilll., mitropolltul de Ia Kiev,
care nu ultasc patrla sa moldove­
ncasc!l. tn i 640 soscsc Ia Ial>l un numllr
de proresort u<'ralnenl, tn rrunte cu
sorronfc Po�latk I, rostul rector al
Academlel de Ia Kiev... sorronfc
Pocia�kl era prletem•l st colaborato­
rul mareluf dascAI al Scolll Patrfar­
hlet din Constantlnopol, Thcofll Co­
ridalen .... tnvlnult de er£�zlc de cll.tro
tradl�tonallstll ortodoc.sl din aceeast
$Coalli. Clnd, dupli clidcrea patrlar­
bului cu tdel progrcslste Chlrll Lu­
cariS, �oala supcrloara din Constan­
tinopol c!zu pc mtna tradi�ionaiL5tl-
1or mtsticl. aceasU scbfmbare se
resimtl sf Ia Iasl. Proresorll ucralneni
Jatioizanti stnt tnllturati si Acade­
mia Domneasc! ajunge s�rle condusll
de· M:eletle Syrlgo s, eel mal elocveo t
ap"lrlitor a� t'en tuluf mlstlc reac­
tlonar... AdeDtll fll ozortet reallste...
tsl g!lsesc rerug!u to Muntenla".
eretic notoriu ? Ele trebuie
cautate tn : l . spiritul liberal
al Bisericii ortodoxe ; 2.
politica tn�eleapta de potolire
a disputelor, promovati de
Parthenius I ; 3. intentia
cercurilor din Fanar de a-1 tnde­
parta pe Coridaleu, cu orice
pre�. din Constantinopol, unde
prezenta sa era considerata
.periculoas! din cauza mare­
lui prestigiu de care se bucura
ca profesor �i a ata�mentului
dovedit de tineret fata de noi­
Je idei propagate de el, privite
cu suspiciune �i apreciate ca
potrivnice dogmelor.
Dar nu a reu�it sa se men­
�inl ca arhiepiscop aectt doi
ani. ln septembrie 1 642, ace­
la�i Parthenius eel Batrtn, ce­
dtnd presiunilor exercitate de
du�manii lui Coridaleu, 1-a
revocat sub pretextul absurd
c! provoca scandaluri. Ce fcl
de scandaluri ar fi putut sa
stlrneasca un om bitrtn, de­
sigur obosit de atttea neca­
zuri prin care trecuse, nu
putem � ·
Dupl destituire, a plecat la
Atena. Compatrio�ii 1-au tn­
ttmpinat cu bunavointa -
cum scrie cronicarul Gordios
- ·�i 1-au cinstit ca pe un
continuator al filosofilor de
altadata. La scurta vreme �i-a
redeschis �oala �i limba lui
Aristotel s-a auzit din nou tn
apropierea vestigiilor celebru­
lui Lyceum antic. Numero�i
auditori din toate provinci­
ile Greciei �i chiar din strai­
natate veneau sa-i asculte cu­
vintele.
Printre studentii lui s-au
aflat mari personalita�i, ca.
de pilda,_ Nectar Sinaiful, mai
ttrziu patriarh al Ierusalimu­
lui ( 1 661-1669), care a vizi­
tat de mai multe ori tarile
romAne, sau Germanos Locros,
ajuns profesor la Constantino­
po! �i. tntre anii 1 677- 1687,
la Bucure�ti, unde a colabc­
rat la traducerea tn limba
romAna a Bibliei lui $erban
Cantacuzino ( 1 688).
Ultimele zile de viata ale
filosofului au fost pline de
triste�e �i amaraciune. Dupii.
cum marturisea tntr-o scrisoare
adresatlelevuluisau Ion Ca.ryo­
filis, aflat atunci in Valahia,
suferea de ochi si era chinuit
de 0 artrita cronica. tn fraze
impresionante i�i exprima re-
(Continuare in p. 66)
THEBA: ,ORA$UL cu 0 S�TA DE PORTI11 .

cr. P ETRU IGNAT

I

Am ajuns Ia Luxor de Ia Cairo, dupi o ori de zbor ·

peste detertul brizdat de dune.

De-a lungul pustJuluJ de nlslp, prlntr-o vale mfnunati,
strijulti in depirtare de lanturlle muntoase ale LJbJeJ,
·

Nllul - condus, cum credeau vechll egJptenl. de zeul siu ,Marele Hapl" -
itl crolette drumul malestuos, conttlent parci de blneficitoarea sa putere.

villlni, bogate tn mUul roditor. Dupa ce, tn

Dubla coroani a faraonilor • octombrie, Nilul t�i strtngea undele, oamenii
,Egiptul este un dar al Nilului", scrie Hero­
dot. �i, lntr-adevar, tnchisa intre imensele
spatii ale de�rtului ce-o tmpresoara tn est
;;i vest �i apele Mediteranei , 1n nord, valea
:Silului, unde a tnflorit fascinanta civilizatie
a Egiptului antic, pare o insula de viata
aparuta, ca prin minune, tn mijlocul nesftr­
�itelor tntinderi ostile omului. Aceasta minune
s-a datorat Nilului �i revarsarilor sale perio­
dice. Vechij egipteni a�teptau, tn luna iulie
a fiedlrui an, ie�irea din matca a ap�lor flu-
aruncau semintele �i apoi, poveste�te tot pa­
rintele istoriei, faceau sa treaca pe deasupra
ogoarelor turme mari. Framtnttnd pamintul
cu· copitele lor, animalele tngropau semintele.
Egiptenii a�eptau sa creasca �i sa se coaca
recoltele �i apoi, cu ajutorul acelora�i animate,
treierau spiceie �i adunau boabele rle gdu.
Aceasta cultivare, aparent simpla, a cerea­
lelor a stat la baza impresionantei civilizatii,
de trei milenii, a vechiului Egipt. Revarsarile
periodice ale Nilului, uneori nefaste prin
forta lor, alteori netndestulatoare, de cele

•
 mai multe ori benefice, au fost zagazuite �i
dirijate prin truda fara ragaz a oamenilor
intr-un sistem complex de indiguiri �i iri­
gapi. Astfel s-au format o serie de comn­
nitati sate�ti bine l[lc)legate. Din satele de pe
malurile fluviului s-au dezvoltat ora�le de
mai tirziu, unele intrecind prin maretia, stdi.­
lucirea �i fastul lor tot ceea ce fusese faurit
pina atunci.
A�a a fost Theba. La ineeput, o a�zare
modesta pe malul drept al Nilului, ai carei
locuitori se incrunau unui zeu obscur, Amon,
in epoca predinastica (pina la 3000 i.e.n.),
cind Egiptul era inca impar;it in doua regate :
Egjptul de Sus, in valea Nilului, avind ca
insemn regal o coroana alba, �i Egiptul de
Jos, in Delta, regii lui purtind o coroana
ro�ie ; important centru comercial in primele
veacuri ale regatului mijlociu (2040-1730
i.e.n.) �i re�din?- a unor principi boga�i �i
puternici, rtvnind la tronul Egiptului �i
aflati, din acest motiv, tntr-o permanenta �i
ascutita rivalitate cu domnitorii din Hera­
kleopolis - pe atunci capitala regatului ce
fusese unit sub un singur sceptru, unire sim­
bolizata tn dubla coroana a faraonilor egip­
teni, alba �i ro�ie; tn fine, noua capitala a
?-rii odata cu instaurarea ,dinastiei thebane"
(cca. 2040-2000 i.e.n.), ctnd zeul Amon-Ra
·
este impus ca suprema divinitate.
Faraonii din a XI-a dinastie s-au adi.tat
darnici fa1:! de eel pe care U socoteau ,.pro­
tectorul" lor. Pentru a-1 slavi, ei au ridicat Ia
Theba, pe �armul drept al Nilului, temple
grandioase, catalogate azi drept minuni ale
arhitecturii. tn preajma acestor temple, de­
pnatoare ale unor valori de nepre�uit, se
aflau, tnconjurate de gradini luxuriante, fas­
tuoasele palate ale faraonului �i inaltilor
demnitari, precum �i impunatoare cladiri
administrative.
Strabatind Theba, Nilul o impatjea ca un
hotar natural in ,ora�ul celor vii' , strajuit
de templele Luxor �i Karnak, �i ,ora�ul eelor
moryi", vestita vale a regilor1, necropola cea
mai celebra din lume - pe tarmul de apus,
unde i�i aveau locuinfele preotii, me�e�u­
garii �i muncitorii care se tndeletniceau cu
cultul celor raposati. Cu timpul, faima ora�u­
lui a crescut atit de mult, tncit Homer .a scris
in lliada ca numai numarul grauntelor de
·nisip ar putea depa�i cantitatea bogapilor
aduoate in ,Theba cea cu o suta de poqi".
Expresie inspirata, se pare, de nenumaratele
coloane �i piloni ce margineau aleile si
' curfile
interioare ale templelor.
Dar, cu toata grandoarea �i avutiile sale,
Theba nu s-a putut sustrage destinului ei
istoric. Faraonii din dinastia XIX ( 1 308-
1 1 7 1 te.n.), care, la rindul lor, nu au precu­
pefit nimic pentru a-i spori frumusetea �i
. monumentul este opera marilor faraoni the­
mAretta, au condamnat-o, fara sA-�i dea seama,
la pieire. Prin pozitia sa meridionala, Theba
era situata prea departe de regiunea nordica,
expusa incursiunilor popoarelor africane, care
reprezentau o amenintare continua pentru
conduditorii Egiptului. Ramses I ( 1308-
1306 t.e.n.), ca �i urma�ii lui s-au vazut..
Jli-
' Maoa:in istoric. nr. 3/1967, 6/196�
•
54
nevoiti sa-�i concentreze toate foqele mili­
tare in Delta �i. sa stabileasca 0 noua re�­
dinta re gala in ora�ul Tanis (tn nord-estul
Veltei). In acela�i timp cu Tanis, ora � ca
Bubastis sau Sais s-au dezvoltat, depasind
in importanta vechea capitala. Dinastiite
ulterioare s-au stabilit definitiv in nord,
rolul Thebei Hind limitat la eel religios, de
centru al cultului lui Amon-Ra, �i Ia eel isto­
ric, de capitaUi. a fo�tilor faraoni egipteni.
Un dar generos
..
tncet, incet, via�a dintre zidurile ei a inceput
sa se stinga; locuitorii, din ce tn ce mai pu­
�ini, s-au strins in jw:ul templelor. Lipsita
de aparare, in 671 te.n. Theba a fost trecuta
prin foe �i sabie de asirienii condu�i de Asar­
haddon (680-669 te.n.). Mare parte din
statuile � i comorile ei au fost captnrate �i
duse in Asiria. Cttiva ani mai tirziu, in 666,
Assurbanipal (668-626 t.e.n.) a_ jefuit-o din
nou, luindu-i pe toti cei dima�i in via�a ca
prizonieri de razboi. tn 525 i.e.n., Cambyses II
(530-522 i.e.n.), in fruntea arrnatei persane,
a cucerit Egiptul, dezastrul abatindu-se �i
asupra The bei. ln sfir�it, tn prirnele secole ale
erei noastre, un puternic cutremur de pamint
a desavir�it aceasta sistematica opera de
distrugere.
Din vestita, stralucitoarea Theba de alta­
data, astazi s-au mai pastrat, excepUnd mqr­
mintele din valea regilor, ruinele templului
Luxor, ale complexului de monumente cu­
noscut sub numele de Karnak,. calea care
lega cele doua construcfii �i urmele unui
cheu aflat tn fa�a templului Karnak. Ca.Ia.tor
venit in lumea de lini�e �i marefie. a vesti­
giilor istorice de la Theba, te sim�i cople�it,
vrajit parca, de magnetismul universal al
artei, ce nu a tncetat sa dainuie ca u n generos
mesaj peste timp transmis de homo Jaber
semenilor lui. tn ruinele templelor din Theba.
simfi cum respira istoria. Uimitoarea prive­
li�e tti creeaza sentimentul de relntoarcere
tn timp, de patrundere a tainelor acelor
vremi ce au stat sub semnul �tiintei de a
construi minunat �i impunator. Pentru a da
ocol giganticei paduri de coloane �i uria�Jor
armate de statui i�i trebuie mult timp. Dar ce
inseamna ,mult timp" in compara�ie cu rnile­
niile de viata ale The bei �i cu veacurile
scurse .de la cucerirea Egiptului de catre
o�irile califului arab Omar (634-644 e.n.)
�i transformarea lui intr-o tara musulmana ?
Templul Luxor, care constituia ,centrul"
cartierului sudic al �ebei, are ca trasatura
specifica o tntindere pufin obi�nuita, dato­
rata modifidi.rilor �i adaugirilor ce au inter­
venit in decursul construirii lui. ln principal,
bani Amenophis lii ( 1400- 1 362 l. e.n.) �i
Ramses II (1290- 1224 i.e.n.). Se pare ca
fondatorul a fost Amenophis 111, de�i exista
dovezi arheologice ca tnaintea Luxorului
exista, pe locul respectiv, un . alt' templu,
inca din timpul dinastiei XII (2000- 1788
i.e.n.), care a fost darimat ptna I a temelie.
iar materialele ob�inute refolo�1te I a noua
constructie. Cum proiectul initial devenise
prea grandios ca sa poata fi dus la bun sftr�it
doar tn timpul viepi unui om, citeva zeci de
ani dupa moartea lui Amenophis, Tutankha­
mon ( 1333-1325 t.e.n.) � apoi Horemheb
(1320-1308 t.e.n.) au continuat lucrarile.
la rtndul lui, Ramses I I a mArit templul cu
0 noua curte, tn fata careia a ridicat un
pilon monumental, care pare a, probabil, �
mai impunator tn prezenta celor doua obe­
liscuri (dintre care unul a fost daruit de Egipt,
in 1831, Franfei, de atunci afltndu-se tn
Place de la Concorde} �i a celor �se statui
colosale ce tl tnfati�u pe faraon. Alexandru
eel Mare (336-323 t.e.n.), nevoind sa ramhll
mai prejos de faraonii egipteni, a adaugat o
capela de granit magnificului edificiu. Mai
ttrziu, tndeose bi tn periQada araba, Luxorul
a fost extins cu alte zidiri, care tnsa nu au
dirilinuat cu nimic valoarea estetica a monu­
mentului.
Tainelt istoriei
Karnak �. plutind pe Nil tn nava sa zeiasca,
tnsotit de popula tia Thebei tn ve�minte de
sarb�toare, sa vina sa viziteze Luxorul. .
• �lntr-una din tncaperile laterale, decorate
cu scene menite sa sugereze nemasurata
putere a faraonilor, se afla sarcofagul de gra­
nit al lui Alexandru eel Mare. Sanctuarul
propriu-zis tncheie vizitarea acestui edificiu
erepi exteriori ai tncaperii au pas­
istoric. P
trat, sculptatA tn piatra - eel mai durabil
material de co nstructie - cronica rlzboaie­
lor duse de Ramses !I. Dar, timpul nu a pus
punct acestei lectii de istorie. La patru kilo­
metri de aleea sfinc�or, sapaturile arheolo­
gice au scos recent la iveala un mare numar
de statui provenind din perioada celei de-a
XXX-a dinastii (378-341 te-.n.), ascunse, pro­
babil, pentru a fi protejate de vitregia vre­
murilor. 0 descoperire care confirma opinia
oamenilor de �iinf! ca, tn pofida cer�tJ.rilor
tntreprinse ptna tn prezent, Egiptul antic
nu �-a dezvaluit 1nca toate tainele.

Orice vizitator e calauzit catre intrarea din­ tn p. 53: rui�le celebrului templu Luxor din Theba
spre nord, pentru ca, traverstnd nenumara­ Zeita Isis fi Ne{erto,ri, 1:1c2dtum (araonului Ramau II. Pic­
tele alei, curti �i galerii, sa-�i formeze 0 idee turd de pe J)e1'efela nordic aL camnti de inlrare tn caV?ul
ctt mai exacta despre ansamblul arhitectonic. re¢nn
Strajuind drumul ce duce la templu, statuile
cu cap de berbec, sfinc�ii tradiponali alca­
tuiesc o adevarata garda de onoare. Construc­
torii s-au gtndit sa plaseze aleea sfi.nc�lor pe
un promontoriu, attt pentru a o apara de
inundap.ile Nilului, cit �i pentru a o tncadra
tntr-un peisaj demn de maretia ei. La capa­
tul aleii ne oprim tn fata porpii cu doua tur­
nuri, a�a-numitul pilon, �i a uria�ului obelisc
din granit de Assuan, acoperit de inscr i ppi
hieroglifice, tnalt de 25 m �i ctntarind 2 50 0
tone.
Ca o carte de istorie, imaginile sculptate
pe pilon tnfati�aza scene din trecutul tnde­
plrtat al Egiptului. Stnt redate momente ale
bltaliei de la Kade�. dintre egipteni �i hititi
(1286 te.n.) evoctnd, sugestiv, tumultul luptei,
ln dreapta - ctmpul de batJ.lie e dominat
de marele Ramses II, care porunce� annatei
sa se arunce tn luptJ.. Bratul lui, tntins ca un
arc, indica energic locul unde du�manul
trebuie atacat. Pentru a-i sublinia mA.retia
� puterea, artistul, anonim, a marit figura
faraonului de aproape zece ori. In sttnga
apare acela�i Ramses, de aceast! data tintnd
un consiliu de razboi cu demnitarii regatului.
Prima curte a templului are o suprafa�
de 2 500 m1. E tnconjurata de o · dubla cen­
turA. de coloane tmpodobite cu inscrippi �i
imagini care descriu diverse ceremonii fii
festivid.ti, momentele cele mai importante
din prodigioasa istorie a Egiptului. Conti­ I

I I •
n utnd drumul spre sanctuar, patrundem tn­ •

tr-o a doua curte, tnconjurata de 64 coloane \

'
�i strajuitA de doi colo�i de granit tnfap�du-1 •

pe Ramses II. ln basoreliefurile de pe co­ \

loane poate fi descifrat un vechi ritual ce se

��
-
desfa�ura tn fiecare an, tn cea de-a 19-a zi,
a celei de-a doua luni. "'
•

In ziua respectiva, preotii n invitau pe I . ...c� . '

6
Amon-Ra s!-�i paraseasca resedinta de Ia j
I =- -'
- -
-

j
 •

. ()[! FILOSOF $1 MEDIC, .

ERE TIC $1 ATEU

•

(Urmare din p. 52)

cuno�tinta pentru o pereche de

ochelari ce-i fusese trimisa tn
e CONDIT I I L E ISTO RICE A L E APARITIEI S l DEZVOLTA R I I dar de elevul sau.
CLASEI M U N C ITOARE D I N ROMANIA. FAURIREA $ 1 AFIRMAREA C<1.1.use intr-o melancolie
PARTIDULUI SAU POLITIC. 1821 · 1893 (sub egido lnstitutului de studii sumbra. agravata �i de faptul
istorice �i sociol-politice de pe ltngo C.C. ol P . C . R . ; prefoto de fon Popescu­ di. hoti i ti dilcasera casa �i ti
Pu�uri; autori: N icolae Copolu, Augustin Deac - coordonotor, lon 1 u rasera toate lucru rile. U lti-
laco,, lon llincloiu, Vasile Niculae, Vasile Petri,or, Teodor Popescu, ma lui scrisoare era semnata
Natalia Tampa, Georgeta Tudoran). ,Coridaleu eel fara de noroc".
r
E d i tu a pol it icl , B ucure �t i , 1984, 652 p p . , 42 l e i : monografie elabo­ Unii dintre biografii sai sus­
ratd pe bozo unei ample investigatii a documentelor de arhivo �i a presei,
tin ca a murit ca u n vagabond
precum �� a unei vaste bib/ iograf ii. in mizerie �i padisit de toti.
e Stefan Pascu - FAURfREA STATU LUI NATIONAL U N ITAR Speculatia in jurul acestei ver­
ROMAN. siuni era ca fusese pedepsit de
E d itu ra Acad e mie i , Bucu re�ti , 1983, vol. I - 432 pp., vol. I I - 404 Dumnezeu pentru erezia lui.
p p . , 93 le i : Morea Unire din 1918 intr-o complexa sintezo istorico . In realitate, dupa cum afirma
Germanos Locros, a predat la
e D I N CRONICA RELATIILOR POPORULUI ROMAN CU PO­
Academia din Atena pina in
P O A R E L E VECIN E (sub egida lnstitutului de studii istorice $i social-poli­
tice de pe lingo C.C. a / P. C . R . , coordonatori: Jon Popescu-Pu�uri, Jon
ceasul din un:na
al vie�ii sale.
Calafeteanu). Ca o ultima consolare, filo­
soful - considerat eretic �i a­
Editura m i l itarl, Bucure�t i , 1984, 3n p p . , 19,50 le i : studii consacrote
teu - a fost inmormintat tn
legoturilor pe multiple planuri stotornicite tntre romdni �i vecinii lor din cele
ora�ul sau natal. Dupa cal­
mai vechi timpuri �; ptno tn zilele noastre; outori: Jon Popescu-Pu�url,
culele a doi carturari contem-
Mehmet Ali Ekrem, Mihal Maxim, Mircea Mu�at, Vasile Arimia, Nicolae
Ciachlr, Nicolae Copoiu, Viorica Moisuc, G h eorghe Unc, Vlad i m i r porani, Dositeu din Ierusa­
Z:aharescu, Jon Calafeteanu, G h eorghe Zaharia. lim �i Nicolas Papadopoulos­
STU D U $ 1 MATERIALE D E JSTO R I E M E D I E . V O L . X (comite­
e Comnen, aceasta s-a E._etrecut
tul de redactie: Fl. Constantiniu, L. Demeny, D . Mloc, $ . Papacostea, in anul 1646.
$t. Stefinescu).
Operele lui Coridaleu, chiar
u r
Ed it ra Acad e m ie i , Bucu e �ti 1983, 1 83 p p . , 17,50 e i : contributii
, l cele care au fost tiparite, au
semnote de $ . Papacostea, Fl. Constantiniu, I . Capro�u. Damaschin Mioc;
retin .otenfia �; rubricile Addenda et corrigenda, Recenz i i 'i prezendri, continuat sa fie · copiate �
Revista revistelor de medievistici. recopiate de profesori �i stu­
e lon Bulei - L U M EA ROMAN EASCA LA 1 900. denti. Cea mai mare parte din
ur l
Ed itura Eminescu, Buc e �t i , 1984, 332 pp . , 1 1 e i : incursiuni in manuscrisele salvate sint caiete
viata politico, economico �; socialo a societotii romdne�ti Ia cumpona de de curs ale stucl.entilor de Ja
veocuri.
Academiile din la�i. Bucure�i
e B.P. HASDEU $ 1 CONTEMPORA N I I SAl ROMANI $ 1 STRA I N J.
si Fanar. Datorita acestor nu-
V O L . I I (sub egida lnstitutului de istorie $i teorff! literara G. Colinescu";
•
..

meroase manuscrise, folosite

coordonare �; studJU introductiv AI. Sand ulescu).
ca manuale d idactice �i a ,a�·"•
Ed itura Minerva, Bucure�t i . 1983, 336 p p . , 17,50 e i : corespon­ l
den� primitd de marele savant, lumintnd multe din fatetele acestui des­ tn cea mai mare parte,
chizator de drumuri tn $tifntele romdne$ti. Biblioteca Academiei
e Dinu Adame�tean u - CIVI LIZAT I I ANTICE DIN ITALIA blicii Socialiste Romania,
M ERIDIONALA (prefoto acad. E. Condu rach i ; croducerea Alexandru ra filosofului ne este cunosc
Si mion $tefan). in intregime. Pe buncZ dre
Editura �tiin�ificl � i enciclopedicl, Bucur.e�t i , 1983, 168 pp . , 30 l e i :
se poate ajinna ca aceastd
originolo sintezd datoratd unui istoric romdn de Ia fata locului.
•
rd - dovadd griiitoare a
e lon Pitrolu - LA CUMPANA A DOUA EPOCI. 18-f9·1877. nuitdJii invdfdmitttului la A
Editura Scrisul romSnesc, Craiova, 1983, 324 pp . , 1 4 l e i : cercetare
demiile din la§i §i Bucure�ti
consacrotd evolutiei domeniului m0$1eresc tn Oltenia, bazotd pe o bogata
documentatie de arhivd.
aparJine patri moniului
ral romanesc.
e Crlstlan Criclunol u - CORA B I I S.:TRA BU N E
�.
. •

- s
Ed itu ra Sport Turi m , Bucure�ti, 1983, 196 55 l e i : mcursiuni Selectfe de texte, traducere
In trecutul novigatiei romdne$ti. note, Ana Marla $ERBAN

56
•
 1801. SFiR$1TUL
TARULUI PAVEL I
•
R EN R I TROYAT
, In treburlle noastre de stat •omnette un
haos de nedescrls : se furl peste tot: toate
•epartamentele stnt conduse de lnco mpetent l ;
part cl ordlnu a fost lzgonltl de pretutln­
•enl". Sint oplnllle lntlme - confuate unul
prleten, prinJulul Koclubel, in mal 1796 - de
dtre marele duce Aleksandr Pavlovic!, vllto­
rul tar AJnandru I, despre anacronlsmul
monarblel autocratlce a bunlcll sale, Ecate­
rlna I I (1762-1796).
La moartu tarlnel, in 1 796, pe tronul
Ruslel s-a urcat Pavel, flul et fl tatil lui
Alnandru. Peste numat un an de Ia insciu­
aana lui Pavel, Alexandru scrla tnstltutoru­
lul Jut, profesorul elveflan Laharpe : ,Cind
s-a urcat pe tron, tatil meu fl·a propus si
. schlmbe radical rinduleltle. Prlmll pafl t-au
fost scllpltod, dar evenl mentele care le-au
urmat n u s-au rldlcat Ia iniiJimu lor. Pe
nutteptate, totul s-a intors cu susul in jos.
Dnordlnea, care fl ata se instlpinlse In toate
comparttmentele, s-a accentuat puternlc".
Eplstola dtre republlcanul Laharpe, un act
•e acuzare - cum o nu mette lstorlcul so­
vittle N. Eldetman intr-un artlcol din revlsta
Voprost istorii - al marelul •uce impotrlva
tatAJul slu, conttne fl un ,opts·• at ,plca.te­
lor" de cuvernare ale Jut Pavel : ,armata itl
plerde tlmpul numal cu paradele" ; in totul
"Upsette un plan dtnalnte gindlt'' ; astlzl se
ordonl ceva f l ,peste o Junl acelafl ceva este
anulat". Mottenltorul crltlcl in contlnuare
"puterea absolutl care intreprlnde totul ana·
poda, severltatu lipsttl de orlee motlvatle,
favorltls mul".
Rusla de Ia sfirtltul vhculul XVIII era o
l
tarl agrarl inapolatl, cu un ruglnlt aparat
blrocratlc fl poll lenesc. ,Sperlat de Maru
revolutte francu fl de mltclrlle tlrlneftl,
care n u mal conteneau - se mentloneazl in
Marea enciclopedie sovieticA -, Pavel I a dus
o polltlcl extrem de reacttonarl. A lnstltult
o cenzurl asprl, a inchts tlpografllle partl­
culare (1797), a Intents tntrarea in farl a
clrfllor strllne ( 1 800), a luat mlsurl polltle­
nettl e xcep�lonate, de persecutare a gindlrll
soclale inalntate. In condlfllle ascuprll crlzel
slste mulul feudal din Rusla, Pavel I a s ustlnut
tnteresele marllor mOflerl, proprletarl de ferbl,
clrora le-a dlrult peste 600 000 tlranl. In
..
lupta impotrlva rlscoalelor flrlneftl, Pavfl
a foloslt e xpedltllle armate de represlune...
ln anti 1796-1801, rlscoalele au zgu•ult
32 din celt 50 gubernll ate Ruslel.
Relatlv Ia guvernarea sa, lstorlcut rus
V.O. KHucevskl (cltat intr-un arttcol din re­
vlsta Voprosi istorii, nr. 1 1/1973) spunea cl
aceasta ,a avut un carader n u a tit politic, cit
patologlc. Domnla lui Pavel I •-• intemelat
mal curind pe pornlrl Instinctive, de moment,
de cit pe rattune '' pt acte conttlente". De
asementa, �!area enctclopedie sovietica men­
tlontad: ,Caracterul clcllltor, lns uportabll,
{oatibllltatea de comportament a lui Pavel
1-au attas fl averslunea curtenllor, ostllltate
ce s-a accentuat odatl cu schlmbaru orlen­
tlrll polltlcll externe, prln ruperea legiturllor
ec.ono mice cu An gila", in care era lnteresatl
indeosebl nobllimu. lmpotrlva tlranulul, in
rindu! oflttrllor de gardl s-a tesut o conjura­
tte. Cu �tlrea lui Ale xandru, in noaptea de 1 1
spre 1 2 martte 1801, Pavel 1 a fost ucls, in
palatul Mlhallov.;kl. A doua zl, po_porut rus
a aflat cl avea un nou s uveran, pe Ar exandru I
(1801-1825), eel care trecuse peste cadavrul
tatllul slu in drumul lui cltre tron. Pentru
a �1-1 mentlnt, nu se va da in liturl de Ia nlmlc,
deplflndu-fl tatll in cruztme.
Domnla fl sfirtltul lui Pavel I se inscrlu in
lungul 'lr de eplsoade ce dezvilule putrezi­
clunea reglmulul tarlst, eel mal reacttonar
reglm soc!al-polltlc din Europa, care, un secol
mal tirzlu, va dlspare de pe arena lstorlel,
sub lovlturlle Marti Revolutll Soclallste din
Octombrle.
Dupre atmosfera de Ia curtea lui Pavel I,
,,casi de nebunl'', cum o denume,te un lstorlc
rus, despre imprejurlrlle asaslnatulul �� partl­
clparea din umbrl a mottenltorulul tronulul
Ia c.rlml ne retatead cunoscutul scrlltor
francez de orlglfte rusl Henri Troyat1, in car­
tea sa Alexandre tc:r, Le Sphtnx du �ord.
aplrutl Ia Parts, in 1 980, din care am t xtras
fragmentul ce urmeazl fl pe care il prezentlm
intr-o forml prescurtatl, cu tltlul fl s ubutlu­
rlle revlstel noasfre.
Florentlna D O L G H I N
1 salr
Pentru prlnelpalelr date biograrfej>, mrn\lnnaL,.
$1 In \farta tnclclOJ)tdlt &Orli'IIC.J. \"ttl ·''••9•1Utl 1s1oric.
nr 9 1981.

Rizboi impotriva
jiletcilor
Prapastia dintre Pavel I �i
�ara, de ctnd a devenit tmp a­
rat al Rusiei, tn 1796, se accen­
nobili din garda imperiaJa stnt
plini de mtnie tmpotriva .. bru­
telor" din Gatcina, oameni
aspri �i marginiti, care au de­
venit modele doar datorita
vointei tarului, caruia li place
sa spuna : ,Nobil e doar acela
caruia ti vorbesc eu �i numai
cit timp ti vorbesc eu". Prin­
tului Repnin; care t�i permite
·
ditgratie, Stroganov e tnde·
partat de Ia curte, iar Novo­
siltov, simtindu-se amenintat,
pleaca tn Anglia.
Toate aceste hotartri bi·
zare - ca .sa nu le numim
altfel - provoaca consternare
tn anturaj ul tarului. In saloa·
nele Olgai Jere btov, sora lui

tueaza pe zi ce trece, caci ne­ Platon Zubov, unul dintre

putinta lui de a multumi pe
toata lumea, no bilime �i tara­
nime, u face sa devina tot
mai nervos, mai suspicios �
mai autoritar. El nu mai vede
s3.-i faca o sugestie, ti declara
furios : ,Domnule feldmare�l.
vezi corpul acesta de garda ?
E alcatuit din patru sute de
oameni. N-am dectt sa spun
favoritii fostei tarine, Ecate­
rina cea Mare, mama lui
•

tn supu�ii sai dectt ni� mari­ un cuvint �i to�i stnt mare�Ji".

onete, su bordonate bunului sau
plac. Ba.nuind pe toata lumea
din jur ca ti vrea raul, consi­
dera ca. ptna �i moda vesti­
mentara are ceva subversiv
tn ea �i interzice, printr-un
ucaz din 13 ianuarie 1797,
portul palariilor rotunde, al
cizmelor cu revere, al panta­
lonilor drepti �i al pantofilor
cu �ireturi. Pe strazile Peters­
burgului, doua sute de dra­
goni supravegheaza ca ucazul
sa fie respectat fi smulge pala­
riile, sfi�ie jiletcile, confisca
mcaJtamintea oricui 1-a tn­
dilcat.
Controltnd tinuta vestimen­
tara a supu�ilor sai, Pavel t�i
propune, tn mod firesc, sa le
controleze �i lecturile �i, prin­
tr-un ucaz din 16 februarie
1797, instituie cenzura Jaica
�i clericala Ia Petersburg �i la
Moscova. Interzice valsul, so­
cotit un dans francez, deci
iacobin. Suprima din vo­
cabular cuvintele ,cetatean",
,club", ,societate". Profesorii
n-au voie sa pomeneasca Ia
cursurile lor despre ,mi�area
de revolutie a �trelor". Dupa
ora 9 seara, oamenii nu mai
au voie sa circule pe strazile
principale ; se face exceptie nu­
mai pentru medici �i moa�.
Comandant suprem al ar­
matei, Pavel · hotara�e toate
mutarile, toate numirile ; doar
el are dreptul sa acorde per­
misii excepponale �i sa auto­
rizeze casatoriile. Alunga ge­
nerali ilu�ri, care ti displac,
�i-i inlocuie� cu oameni in­
culti. care n-au alt merit
dectt ca-i aplauda toate tras­
naile. Degradarile au loc tn
mod public tn fata trupei
consternate. Tarul este foarte
sever ctnd trece in revista
trupele. A� ca, tnainte de a
se duce la locul de adunare,
gradatii obi�nuiesc sa-�i ia
dimas bun de Ia ai lor. Tinerii
Jar fiilor sai, Alexandru �
Konstantin, le marturise� :
,Nu vede�i, copii, ca oamenii
trebuie tratati ca ni�e clini ?<•
Alexanpru, ca top ceilalti,
sufera �i el din cauza auto­
ritarismului � a toanelor ta� •
rului �i-�i cauta. un aliat m
Aleksei Arakceev, ,caporaluJ
din Gatcina", cum i se spune,
socotind cl el va putea fi
paratrasnetul care sa-l apere
de fulgerele imperiaJe. Olci
Arakceev este foarte apreciat
de tar. Numit colonel, apoi
general-maior tn regimentul
Preobrajenski, el a primit ti­
tlul de baron, marele cordon al
ordinului ,Alexandru Nevski"
�i mo�ia din Gruzin9. cu doua
mii de tarani. Actete de bru­
talitate �i de violenta ale lui
Arakceev fata de inferiorii sai
nu tulburl deloc con�iinta
mo�enitorului tronului, preo­
cupat doar de lini�ea sa perso­
nala. El ii spune tot ce are pe
suflet, ti cere sfaturi. ln acela�i
timp, Alexandru se tnconjura
�i de alti prieteni, !ineri inte­
lectuali : printul Adam Czar­ Pavel, se aduna un mic grup
toriski, Victor Kociubei, fost de conjurati, care cauta un
ambasador la Constantinopol, mijloc potrivit pentru a-1 ras­
Nikolai Novosiltov, Pavel turna pe suveranul smintit �
Stronagov, toti oameni cu a-1 tnlocui cu Alexandru. Lor­
minti deschise, dornici de pro­ d ul Charles Whitworth, am­
gres �i de schimbare a regi­ basadorul Angliei �i amantul
mului din Rusia. Olgai Jereb�ov, da �i el o mina
Afltnd de numeroasele con­ de aj utor, caci interesul cabi­
ciliabule dintre Alexandru � netului britanic este sa de­
prietenii lui prea inteligenti, troneze cit mai repede cu pu­
tarul tncepe sa devina banui­ tinta un monarh care se opune
tor. Simte ca m jurul lui se planurilor lui. Dar rolurile do­
tese un complot, cu un ca­ minante tn complot le depn
racter democratic, caci atunci vicecancelarul Nikita Panin,
ctnd e vorba de revolutie totul nobil de spita veche �i diplomat
incepe cu copilarii. Ace�i fle­ abil, fratii Zubov �i un aventu­
cari tre buie tmpra�ati tnainte rier .ilapolitan, Ribas, devenit
de a trece la actiune. A� ca amiral tn serviciul Rusiei. Ei
tmparatul U expediaza pe nu-� pot duce tnsa ptna Ja capat
Czartoriski tn Sardinia, insar- planurile, caci, tn urma ruperii
,cintndu-1., phipurile, cu o mi­ relatulor diplomatice dintre
siune dtl>lomatica ; Kociubei, Rusia �i Anglia, Whitworth
banuit d" e liberalism, cade in este obJi�at sa paraseasca Pe-

58
..
tersburgul, Nikita Panin cade
tn dizgra.tie, fratii Zubov stnt
exila.ti, Ribas se imbolnave�e
gra.v, ia.r Olga Jereb�ov con­
sider! ca-i prudent sa se tn­
departeze.
Cind totul pare compromis,
un om apa.re din umbra �i preia
conducerea complotului: con­
tPle Piotr Alekseevici Pa.blen,
un om rece, energic, tenace, tn­
zestra.t cu un fizic plcicut �i
•
•
•
• putut � a i se urce la cap, n u
Una dintre pldcerile tarului: trecerea in revist4 a trupelor sale
t n. p. 57: Pavel I, omul tmor hotdriri biwre
�unoscind Jumea de la Curte.
Abia inapoia.t dintr-o misiune
important!, el t�i reia postul
de guvernator al Peters burg­
ului �i se hotara�te sa a.ctio­
neze cit se poate de repe de,
caci, dupa parerea sa, Pavel
cu politica lui va duce tara
Ia un razboi deza.struos lmpo­
triva Angliei. Chiar de la
primele masuri de represalii
impotriva Marii Britanii, marii
mo�ieri se piing ca nu-�i pot
exporta recoltele.
lntriga ,i complot
Ia Petersburg
!n cei patru ani de domnie
ai lui Pavel, teroarea a crescut
de Ia ultimul �rb pina la eel
ma1 mare nobil, toti tremurtnd
de frica in fata acestui despot,
ale carui capricii stnt impre­
vizibile. VexatiunilOI se succed
intr-un ritm ac�b!rat. St�­
ptnit de o neincredere mala­
diva, tarul innaspre�te cen­
zura po�tala, supuntndu-i pina
�i pe membrii familiei sale
acestor masuri. Agenti ai poli­
tiei a.sista la toate recepti ile
�i concertele care se dau in
palatele aristocratiei. Un de-
.'
\
cret ordona fiecarui cetatean
sa coboare din trasura la tre­
cerea imparatului, de aceea
multi se ascund ctnd il zaresc
de departe. Contesa Lieven
noteaza in jurnalul e i : ,Forta­
.
rea1:a e pli na de detinuti; tn
ultimele � saptamini peste
o suta de ofiteri din garda
i mperiala au fost intemnitati".
ln acea.sta atmosfera apasa­
toare, ,in care tara intreaga
conspira", cum spune Adam
Czartoriski, complotui ce se
tese tmpotriva tarului capata
contururi din ce in ce mai
precise. Pahlen, convins ca
ac�iunea sa este aprobata de
cei ma.i mul�i, se straduie�e.
cu subtilitate, sa ci�tige in­
crederea relui pe care vrea
sa-l doboare. In orice tmpre­
jurarc, el t1 aproba pe tmpa­
rat �i-i tndepline�te cu zel cele
mai absurde decizii. Evita
chiar sa-i ceara "farului ierta­
rea fiului sau care, ln timpul
serviciului militar, fusese pe­
depsit cu arest : ..tnaltimea
Voa.stra, a�i facut u n act de
dreptate care va fi salutar
pentru tinar". declara el mo­
narhului. Trecind de la netn­
crederea sa maniaca Ia o admi­
ratie exagerata �i nechibzuWi,
Pavel discuta cu noul sau
c:onsilier cele mai importante
trt buri ale statului. La 1 8 fe­
bruarie 1801, ti tnc{edint;eaza
accstuia Direc�ia po�elor.
Peste doua zile, Pahlen devine
pre�dintele Colegi tlui aface­
rilor externe.
Aceste onoruri,' care ar fi
faC's'l=i cape·din vedere �lul
ce :;i 1-a fixat. Profitind de
buna dispozitie a suveranului,
el ii sugereaza sa uluia.sca lu­
mea prin generozitatea sa,
proclamind amnistia generala
�i rechemarea tuturor sluj ba­
�ilor �i ofit;erilor destituiti sau
exilati de patru an ( tncoace.
lncintat sa arate ca. �tie sa fie
�i marinimos, nu numai zbir,
Pavel indepline� dorinta con­
fidentului sau. unul d upa al­
tul, exilatii sosesc tn Capitala,
in cale�i, in caru�e sau pe jos,
dupa posibilitatile de care dis­
pune fiecare. Tarut crede ca
se poate bizui pe recuno$tinta
lor. Or, primindu-i, nu face
altceva decit sa mareasca nu­
marul celor care, in jurul lui,
doresc sa se razbune. Dintre
ace� oameni, Pahlen � re­
cruteaza principalii sai com­
plici. In acel3§i timp, �� asi­
�ura, cu multi prudenta, spri­
Jinul 'lrtor ganerali care ocupa
postun-cheie in Capitala: Ta­
ltzin, comandantul regimen­
tului Preobrajenski, Deprera­
dovici, comandantul regimen­
tului Semionovski, Uvarov,
comandantul cavaleri�ilor din
garda �arului.
•
N u mai ramine decit sa se
obpna consimtamintul mo�­
tenitorului tronului. ln timpul
primei conspiratiil, Panin, in­
formindu-1 pe Alexandru des­
pre planul sau, a primit un
1 Prlmut comploL lmpotrlva l u i
Pavel, ..comptotul mic". cum I sc
spune 1ntr-un num1ir recent din rr­
vlsta Voprosi istorii, a fost, de rapt,
o tntrig� de palal, desf!l�uratli In
ani! 1 797-t 799. Ia care au partici­
pat mal mult.c pcrsoane din anturajul
tarulul, cu buna �Lilntll a lui Alexan­
dru. pe care. tnccplnd de atuncl,
Pavel t-a suspectat de consp tra�ic
tmpotrlva sa.
59
refuz timid. Flctnd paradl
de respectul lui filial, marele
duce n-a vrut sl �e nimic
despre uneltirile necurate ale
partizanilor lui. Pahlen, con­
ducltorul celei de-a doua
conspira fii, cu mult mai bine
pr egltita dectt precedenta, va
e�ua �i el tn fala nobilei re­
zistent:e a lui Alexandru ? Eve­
nimentele par sa-i fie favora­
bile. La tnceputul anului 1801,
Pavel n aduce din Germania pe
ttnlrul prinl Eugen von Wiir­
temberg, nepotul sopei sale,
Maria Feodorovna, �i-1 tndra­
ge� attt de mult, tnctt de­
clara cui vrea sl-1 asculte :
, �tiii ca m-a cucerit cara­
ghiosul asta mic ?". Lui Pa­
vel i se atribuie intenpile de
a-�i marita fata, pe Ecaterina,
cu Eugen, de a-1 adopta pe
prinl � a-1 desemna ca mo�­
nitor al coroanei, tn locul lui
Alexandru. S-ar fi hotartt chiar
sl-i tnchida pe top membrii
famiJiei imperiale tntr-o for­
Urea�. spun gurile rele. ,Clci,
tn sftr�t. stnt staptn tn casa
mea", ar fi exclamat tarul.
Pahlen se grlbe� sa rapor­
teze aceste cuvinte lui Alexan­
dru, care lefina de frica, dar
tot nu se decide. Vrtnd pare&
sa confirme tngrijorarea infor­
matorului lui Alexandru, Pa­
vel intrl tntr-o bunl zi, ca o
furtuna, tn camera marelui
d uce �i pune mtna pe o carte
deschisa pe masa. E vorba
de tragedia lui Voltaire Bru­
tus. Tarul cite�e ultimul vers :
o subtilitate onctuQasl, Pah­
len ti demonstreaza mo�eni­
torului tronului ca Rusia merge
spre pieire, cA poporul a ajuns
Ia capatul rlbdarii, cl exista
ameninfarea unui rlzboi cu
Anglia � ca tndeplrttndu-1 pe
tmparat de la putere fiul s au
ar savtr�i un act patriotic.
Tarului i se va cere doar sa
abdice tn favoarea marelui
duce mo�enitor. Dupa care
i se va asigura un refugiu li­
ni�t Ia una dintre mo�e sale
din apropierea Petersburgului.
Se va putea instala acolo cu
sotta sa, Maria Feodorovna,
sau. cu metresa sa, Anna
Lopu�kina, devenita prinlesl
Gagarin, sau cu amtndoul.
Aceasta perspectivl idilica U
lini�� tntructtva pe Al.e­
xandru. Daca n-o sl se comita
nici o violenll, el nu va fi
dectt pe juQlitate v'inovat.
Dealtfel conjuralii nu-i cer sa
participe 1a acpune. Se tn­
dupleca deci, dar nu vrea sa
�e nimic despre pregltirile
loviturii de stat.
lntre timp, toatl famma
imperial! s-a transportat tn
sinistrul castel Mihailovski,
construit recent. Zidurile aces­
tei vaste locuint:e nu stnt tncl
uscate. Cu toate protestele
medicilor, care atrag atenpa
asupra insalubrit&tii peretilor
jilavi, mirosind a var, vopsea
�i lac, Pavel se declara tnctntat
de noua sa re�din�.
La ctteva zile de la receppa
de inaugurare a castelului,
1 1 spre 12 martie pare foarte
indicata : face de garda Ja
castel Batalionul 3 al regi­
mentului Semionovski, al cl­
rui comandant e Alexandru.
Chiar ma 4ele duce i-a facut
aceasta precizare lui Pahlen.
Farl sl se amestece tn com­
plot, ti dore� izbtnda. Nu
mai stnt dectt ctteva zile de
a�eptare .
Pe 1 1 martie, ca de obicei,
Pavel trece tn revista trupele
de gardl �i critic& tinuta s�l­
datilor. La ordinul s�u. Pahlen
ti convoacA pe, ofiteri � ti
anunll cA Maiestatea Sa este
foarte nemulfumita de ser­
viciul lor.
In aceea� zi, tn timpul su­
pel:.lui, suveranul n tntreabl
pe fiul sau, tn limba franceza :
,Ce-ai asta-searl ?". ,Nu mA
simt prea bine, !nllpm.ea
Voastrl", se bUbtie Alexandru.
,Atunci consult& un medic Ji
tngrijef!e-te, monnaie tmpa­
ratul. Starea de indispo zitie
tre buie totdeauna luata din
pripl, ca sa nu degenereze
tn boata serioasl". Si cum
Alexandru stranuta t.n 'batista,
tmp&ratul adauga : .. sa li se
tndeplineasca toate dorint:ele".
La noua � jumatate, ime­
diat ce se termina supeuJ,
Pavel plrase� sufrageria, flra
sl-� ia d.mas bun de la oaspep,
� trece prin fata santinelelor
din garda imperiall, tnt:epe-
"

,.Roma este Iibera. E de ajuns. tmparatul n convoaca pe Pah­

sa mul�umim zeilor". 0 strtm­
bltura de mtnie 1i tncrete�
fala de maimuta, menttoneazl
contesa Lieven, care r e}.ateaza.
acest epis�d. tn memoriile sale.
Fara sa spunl un cuvlnt, se
urea in apartamentul sau, ia
din biblioteca Viala ltti Petrtt
eel Mare� o deschide Ia pagina
in care este descrisa moartea
tn chinuri a ta,reviciului Alek­
seil, care nu �i-a ascultat ta­
tal, �i n tnsarcineaza. pe Ku­
taisov sa duca volumul mare­
lui duce �i sa-l oblige sa ci­
teasca acel pasaj instructiv.
De asta data, Alexandru
este atit de impresionat, incit
conjuratii vor avea in el un
interlocutor comprehensiv. Cu
1 Alcksel a murit I& 26 lunlc 1 7 1 8 ,
f n bastionul Tru bctkol. dup li cc a
rost supus multor torturi. Ia uncle
dtntrc clc aststlnd $1 l?ct.rn eel Mare.
A� I, autorul din umbrd aL
len. A fost prevenit cA tmpo­ comPlotului...
triva lui se t:ese un complot.
Strapungtndu-1 pe guvernator
cu o privire inchizitoriala,
Pavel il intreaba, cu un glas
aspru, dad �ie despre o
conspiratie la care ar participa
membri ai familiei imperiale.
Fara sa-�i piardl cumpatul,
PahJen izbucne� tn ris �i
raspunde : ,.Dar bine, tnalp­
mea Voastrl, daca s-ar con­
spira, ar insemna ca �i eu sa
fiu amestecat. Tin tn mina mea
toate firele �i nu-mi scapa
nimic. Fip Jini�tit, nu poate
exista vreo conspiratie fara
mine. Raspund cu capul meu".
Drumul e liber
Pahlen i�i da seama ca a
sopit momentul sa treaca la
aetiune. �njurapi aleg data
loviturii d'e stat. Noaptea de
-

60
nite, tntr-o imobilitate de sta­
tui, Ia intrarea apartamentului
sau. larindu-1 pe colonelul
Sablukov, comandantul deta­
�mentului de garda, n apos­
trofeaza tn frantuze� : ,Iaco­
binilor 1". lapacit, celalalt re­
plica flrl sa se gtndeasca :
,Da, tnaltimea Voastrl". Pa­
vel precizeaza pe un ton fu­
rios : ,Nu d-ta, regimentul".
Revenindu-�i. Sablukov mur­
mur! : ,Despre mine, poate,
dar cit prive$i;e regimentul,
vl tn�la ti 1". Pavel spune, �e
astl data, tn ruse � : , $bu
la ce ma pot a�tepta. Schim­
bati oamenii". Sablukov co­
manda : ,ln rtnd, la dreapta,
mar�". Cind cei treizeci de
oameni din garda parasesc
locul, facind sa rlsune par­
chetul sub bocanitul ghetelor
lor, tmparatul il anuntl pe
Sablukov cl s-a hotlrit sa
transfere tn provintie regi­
mentul de garda calare, cu
exceptia escadronului lui Sa­
blukov, care va fi cantonat
la Tarskoe Selo. Apoi, zlrind
doi lachei ai castelului, im­
braca1:i ca husari, le porun­
ce�e sa treaca tn locul santi­
nelelor. , Ve1:i ramtne aici toatl
noaptea", le spune el. Intra
apoi in dormitor.
ln aceea� sear!, pe la orele
unsprezece, conjuratu se due,
tn grupuri spatiate, la gene­
ralul TaHzin, · care locuie�e
tntr-un somptuos apartament
din cazarma regimentului
Preobrajenski, tnvecinatl cu
Palatul de larna. In vestibul,
servitori in livrele t i ajutl pe
invitati sa-�i scoata manta­
Jete �i tricornurile, poftindu-i
sa urce pe scara de onoare.
Sus, in saloane, e o adevaratl
tntrecere de uniforme, e�rfe,
spade, decora�li. Grenadieri,
artileri�. marinari, cavale­
ri�i din garda, toate regi­
mentele din garnizoana sint
reprezentate. Vreo 50 per­
soane in total.
Chipurile stnt aprinse de
alcool �i de entuziasm patrio­
tic. Toti beau �mpanie �i
punci �i critica, tn termeni vio­
lenp, pe suveran. Platon Zu­
bov da tonul. Cei doi frati ai
lui, Nikolai �i Valerian, U
sustin. Alexandru, spun ei, e
gata sa se urce pe tron, indata
ce tatll slu va fi tnllturat. Podul se lasl tn jos. Pl�d
Conjurapi trebuie . sa mearga pe nesimpte, conjuratii intra
imediat 1a tmpai"'at �i sa-i in caste!, printr-o u� de ser­
ceara sa abdice. Dupl ulti�ele viciu, urea o scara !ngusta ii)
�iri, Arakceev, pe care Pavel spiral! � se strecoara tncet
1-a rechemat din exil ca sa se tntr-o biblioteca, slujind drept
repuna sub protectia sa, a anticamera a apartamentului
fost arestat la bariera ora�­ tmplratului. In locul garzii,
lui, din ordinul lui Pahlen. expediate de Pavel cu ctteva
U�ile se deschid, llsindu-1 s1 ore tnainte, acolo nu se afll
treaca chiar pe Pahlen, cu dectt doi lachei prada som­
pieptul tncins de cordonul al­
bastru al ordinului , Sftntul nului. Trezit de zgomot, unul
Andrei". Ltnga el, apare sche­ dintre ei scoate un tipat �i se
leticul general Bennigsen. Ofi- prabu��. lovit de o sabie.
1:erii se string respectuo� in Celalalt fuge, tnspaimtntat.
jurul celor doi barbap. Au un
aer mindru �i hotartt. , Sintem Drumu l e liber.
tntre noi, domnilor, spune
Pahlen. Sintep gat a ? sa bem
0 cupa de �mpanie in sana­
,;lnaltimea Voastra,
tatea noului suveran. Domnia
lui Pavel I s-a terminat. Nu sinteti arestat''
spiritul de razbunare ne ca­
lauze�. Vrem sa punem ca­
pat ummn1:e1or � ru�inii pa­ Cei mai mulp dintre ofi�ri,
triei. S-au luat toate masurile trezip parca brusc de ideea
de precaupe. Ne-am asigurat sacrilegiului pe care sint pe
concursul a doua regimente de cale sa-l comitl, bat tn retra­
garda �i al marelui duce
Alexandru". gere. Doar vreo zece patrund
Dupa aceea, Pahlen ti tm­ in dormitor, in urma fratilor
parte pe ofi1:erii prezenti in Zubov �i Bennigsen. Patul e
doua grupe, luind e l comanda
gol. Auzind strigatul lacheului,
celei dintli �i P.un1ndu-i pe
Bennigsen �i Platon Zubov imparatul a fugit, probabil,
in fruntea celei de-a doua. pe o alta u�. Furios, Platon
Noaptea e adinca. Fulgi mid Zubov exclaml : ,Pasarea a
de zapada se a�ern peste ora�. zburat I" Dar Bennigsen, foar­
Pe strada larga ce duce de la
cazarmile Preobrajenski la cas­ te calm, pipaie cear�ful �i con-
telul Mihailovski, doua bata­
lioane tnainteaza, in tntuneric, ...si generalul wn Bennigsen, compli­
cu pas caden�at. Un batalion �le con�lui Pahlen, guwrnatorul
Pe�raburgu.!ui
al regimentului Semionovsk i,
plecat dinspre Perspectiva
Nevski, se grabe�e spre a­
ceea�i tinta. Coloana regimen­
tului Preobrajenski, condusa de
Platon Zubov �i Bennigsen,
ajunge prima la destinape.
Pahlen :]i oamenii lui inttrzie
pe drum. Poate ca guverna­
torul Petersburgului nu tine
sa intervina personal in lo­
vitura de stat ? Ci�igind
timp, el spera sa-�i pas­
treze mtinile curate. Ori­
cum, nu poate fi a�ptat.
Trupa incercuie�e castelul.
Fralii Zubov �i Bennigsen,
urma�i de to�i ofi1:erii, se
apropie de un pod lateral, care
se ridica �i se coboara cu lan­
turi, �i dau parola santinelei
. chide : ,Cuibul mai e cald,
pasarea nu trebuie sa fie prea
departe". Ofi�erii scotocesc
prin toate colturile. Deodata,
Bennigsen zare�te ie!Jind de
sub un paravan spaniol, a�zat
in fat.a caminului, picioarele
goale ale imparatului. Se re­
pede, cu sabia in mina. inde­
parteaza micul paravan �i-1
descopera pe tar in cama�
alba �i cu o scufa de bumbac,
cu fata desfigurata de spaima
�i privirea ratacita.
Vazind imbulzeala aceea de
ofiferi cu piepturile acoperite
de decoratii, el biiguie : ,Ce
vreti de la mine ? Ce c�utati
aici ?" ,.Inaltimea Voastra. sin­
tet1. arestat", raspunde Ben­
nigsen. ,Arestat ? Ce iBseam­
na asta ?". Platon Zubov U
intreru pe : , Venim in numele
patriei sa rugam pe Maiesta­
tea Voastra sa abdice. Fiul
Dumneavoastra �i statul va
garanteaza securitatea per­
soanei Dumneavoastra �i o
tntre�inere convenabila". Ben­
nigsen adauga : ,Maiestatea
Voastra nu mai poate cirmui
milioane de oameni. Ii nenoro­
cJti, trebuie sa abdicap. Ni­
meni nu vrea sa atenteze la.
viata Dumneavoastra, eu ma
aflu aici spre a va apara:
semnafi a.ctul de abdicare".
tmparatul e 'tmpins spre
masa. un ofiter desfa�ara in
fafa lui documentul de renun­
tare, altul ti tntinde o pana.
Pavel se tmpotrive�. Sta­
ptnindu-�i spaima. striga cu
glas s�ident: ,Nu, nu voi
semna asta I". Exasperafi,
Platon Zubov !]i Bennigsen
parasesc odaia, poa.te spr� a.
se duce sa-l caute pe Pahlen,
convin!Ji di numai el !-ar putea
scoate pe monarh din incapa­
ttnarea lui. In lipsa lor. un
tumult rasuna in anticamera.
E sttrnit de sosirea unor noi
conjura?. Tre}>uie acii.onat re­
pede. Ofi�rii rama!Ji pe loc
insista ca Pavel sa accepte.
Tngramadifi tn jurul lui, gesti­
culeaza. striga, amenin�a. Dar
cu cit ridica mai mult tonul.
cu atit el rezista mai tare•
grotesc �i jalnic tn cama� lui
de noapte.
Tn timpul busculadei, lumi­
narea se rastoarna �i se stinge.
62
'
Doar fladiruia de sub o icoana
mai lumineaza slab incaperea.
In penumbra, chipurile se dis­
ting greu. Nikolai Zubov sa fie
colosul care ridica mina asupra
farului ? 0 tabachera de aur ma­
siv atinge timpla lui Pavel. El
se prabu��e �i conjuratii, tre­
mudnd de frica !ji de ura, se
arunc:a asupra lui. Cum tarul se
zbate urlind cit n tine gura,
un ofi�er ia e�rfa unui ordin,
i-o trece in jurul gitului �i
strtnge. Aproape asfixiat, Pa­
vel zare�te printre calaii Jui
un tinar purtind uniforma
ro�ie a cavaleri�tilor din garda
imperiala. Creztnd ca-l recu­
noa�te pe fiul sau, Konstantin,
care e comandantul acestui
regiment, tl implora horcaind :
,.Iertare, Inal�imea Ta ! Fie-�i
mila, iertare ! Aer, dati-mi
aer !" Peste citeva clipe, Ben­
nigsen. inapoindu-se in came­
ra, descopera, la picioarele
ofiterilor care formeaza un
cere, cadavrul hidos al lui
Pavel, in cama� sa alba.
Sose�te �i Pahlen �i constata
decesul. Totul s-a petrecut a�
cum prevazuse el. Intirziin- ­
du-�i apari�ia, el a evitat sa
participe Ja atentat.
0 femeie despletita se re­
pede spre cccmera lui Pavel. E
imparateasa Maria Feodorov­
na. A auzit ecourile Juptei.
Vrea sa �tie ce s-a intimplat.
Exclama in nemte�e : ,Paul­
chen, Paulchen !" Garzi trimise
in graba. de Bennigsen ii
opresc calea, cu baionetele
• dezgustului, d urerii, o boselii,
tncruci�ate. Ea se arunca tn
genunchi in fata ofiterului
care-i comanda �i-1 implora
s-.o lase sa-�i vada sotul. El
refuza. Acolo, in camera, con­
juratii tocmai aranjeaza cor­
pul p entru a ascunde, pe
cit e posibil, urmele violentei.
In acest timp, refugiat in
apartamentul sau de Ja parter.
Alexandru a�eapta, mai mult
mort decit viu, evolutia eve­
nimentelor. N-a inchis ochii
toata noaptea. Pregatit pen­
tru orice eventualitate, nu
�i-a dezbracat nici uniforma.
Cu urechea la pinda, a auzit,
deasupra, zgomotele cizmelor,
strigatele. Acum, totul s-a
. .
litli�tit. � s-a intimplat ? A
semnat a�ul de abdicare ?
A plecat deja la Gatcina sau
Ia vreo alta re�dintA subur­
ban! ? E barem in viata ?
Alexandru e zdrobit de re��­
cari. A� U gase�te Pahlen.
cind vine sa-i anun�e groaznica
veste. De Ia primele cuviote,
Alexandru, cuprins de oroare.
izbucne�te in plins. EJ n-a
voit asta. $i totu�i. se simte
vinovat. Cac'i, ceea ce altii
au savir�it eJ\ a sperat. E uo
criminal nevinovat. Un pari­
cid curat. De cea mai groaz­
nica speta. In timp ce pJinge,
:Pahlen n prives I
te cu raceala,
,
intre bind u-se daca n-a gre�1t
•
mizind pe acest suflet sla'b.
In sfir!]it, cu un fel de compa­
timire dispretuitoare, de se­
veritate profesorala, guverna­
torul Petersburgului spune
in franceza: ,.Ajunge, nu te
mai copilari I Du-te sa-ti iei
tn primire domnia: Vino sa te
arati garzilor".
AJexandru se rididi. cu
greu tn picioare �i. condu� de
Pahlen, se tndreapta spre
curtea interioara a castelului
Mibailovski, unde s-au adunat
trupele care au asigurat. in
noaptea aceea, paza focuin�ei
imperiale. Livid �i clatillin-
du-se, el i a o atitudine mtndra,
Ja v�derea soldafilor in�iruip,
care. ii dau onorul. Pahlen,
Bennig�. frafii Zubov il in­
cadreaza. Coroplicii lui. $i
mai trebuie sa le �i multu­
measca. Luptind impotriva
exclama cu un glas ragu�it de
Jacrimi: , Tatal meu a murit
din cauza unui atac de apo­
plexie. In timpuJ domniei mele,
totul va fi ca pe timpul bunicii
mele mult iubite, imparateasa
Ecaterina". Un tunet de urale
ii taspunde. ,Poate ca-i mai
bine a�", se ginde�te Alexan­
dru, in timp ce ofi�erii care
i-au ucis tatal il felicita. l?utin
rnai ttrziu, prime� udirile
lui Konstantin, om aspru �i
coleric, foarte fericit de as-
censiunea fratelui sau mai
mare Ja tron. Doar tmparatea­
sa Maria Feodorovna varsa
lacrimi sincere pentru moartea
unui monarh detestat de toti.
In romAne�te de
Paul B. M A R I AN
 "t

------
��
---·----·
APARATORILOR ORA�ULUI GALATI
Slnt un statornlc �� devotat r.ltltor al revlstci :\la�a­
aln lstortc tn� dr Ia prlmul numllr de aparit tc, ne serif\
dpltanul fl. PANAJT A . POPESCU, flln :BrlUia. Tol­
drauna artlcolclc din rcvlstA. �� tn special celc dcspre
l�torla navlgatlel $1 tot re se Jeag:t de accst sublect. ml-au
pHI.cut �� lr-am apreciat ca atarc, fiind o sursli de ln­
r,rmatli $1 de documcntarc.
Paslonat de fllatrllc �I numlsmatlcl. posed tn colec­
tia mea o plachctll din anul t 9 t8, cc a rost d<ldicat:i
aplir!ltorllor ora�ulul G-ala�l tmpotrtva. cotropitorilor
din prirnul rltbol mondlal.
UN PRAHOVEAN IN DEALUL SPIRII
Prof. CONSTA?;"'TIN DOBRESCU, d.ln Plol�ll:
Cu t 36 anI In urm�. Dealul Splrli a rost seena unor
crlncrne luptc tntre trupcle otomane venlte sA lnlibusc
rt'volutla st ostcn li compan lei de pompie.ri conduse de
c3pitanul Pavel Zlldnescu (nr. 9/1981). Printre lupt:i­
torli lui Z3glncscu, dupll cum indicll doeumcntc de arhiv!l
prahovcnc, s-a anat �I Nicolae T..lcu. din com. Tlrft$0ru I
Vechi, Jud. Prahova. ln t866, clnd AI. I . Cuza a lnsti­
tult mcdalla ,. Pro virtute milltari", pentru a r lispHHI
crolsnwl osta$110r romant. prlntre eel propu�l a n dcco­
ratl cu aceastli tnatui distlnctlc mllltarl romaocascA.
s-a atlat st accst ..rost osta$ care a tuat parte In luptcle
din t 3 scptcmbrle 18'•8".
Raportul subprcrecturti pl!!..sii Tlrg�or adresat
Prcrccturil Prnhova men�lon e ad . .,declaratia flicut:l de
nccl rost ost�. eli acum rilnd llmpuf agrlcullurit nu sc
tnlrsnc$lC $1 nu a:rr mljloacc a merge In Capftalt\, declt
::;:1 I sc trlmlUl. Ia locutnta sa acea medalie" .

MONUMENT

GRIGORE D. DUJ\IITRU, din Bucuresti, subln�Jneor

- Buour«>t�tl, 1083). �fonumentul, lnaugurat tn aprJUe
Reprodueem tn lma�lnea de IDI\I $ll.S olacbeta trlrnlsit
de core.'IJ)Ondentul noatru brillt>an, pn�clztnd cl ea a
Jost exeeuto.tl din metal ara'lntat eu dlmenslunlle do
83'(52 mn1. Este tnfltl�at un 'fultur fn zbor deasupra
Dunlrll, c u o cruce sl o aneorA tn �heare. rlaeheta are
Jmu:rlptla 3 lanuarle 1 9 1 8 . Apllrlitorilor ora$ulul Galati .
Din partca cetlitenflor.
PRIMIREA FRATILOR
Ia I.M.U.A. Bueurqtl, ne trlmlt� fotografla Monum�n­
tulul erollor din prlmul rlzbol mondlal, rldleatfn eomuna
�B natatA, PoJenarU Burchll, Jud. Prabova.
La lma�lnea prJmltA de Ia cltltorul nostru - mare
lubltor de lstorle �I a l revlstfll noastre, dup4 cum ne ml-r­
turlae,te - adlu�Arn elteva Jnformatll prlvlnd nee.'
monument (er. colonel dr. F'torlan Tud, Mlreea Codu,
.Monumcntc ale anilor de lupU $1 jcrtrli. Edltura mllltarl,
1922, t�ste creatJ• seulpt�rulul Tbemlstocle VJdaiJ. Are
tnlJtlmea de !,70 m. re eele patru laturl ale sale tnt
lncrustate mal multe lnscrlptJI. r e la1acla prlnclpall sc
afll unnltoarea: .,Voull eroilor care jcrtlindu-vl vlata
at! lndeplinlt vlsul de aur aJ romanilor de pretutlndcnl;
Cclor cc �l..au jcrtfit viata pentru mlrirea �lrlt $l tntrc­
g1rea ncamulul romanesc, locultoru comunel Polcnarli
Burchll, Jud. Prahova".

Am cltlt Ja PO$ta �tagazln Jatorlo, nr. 6/1989, desprc

felul tn care a rost prlmlt!\ armata rom�!!. In Transil­
vanla Jn 1919. ne serle LIVJU VOl)TINARU, din Lugoj.
In teg!\turl cu aceasta. v!l trlmit sl cu o rclatare prlvlnd
manircstal-la de slmpatie $1 bucurfa cu care au rost
prlmiti O$lcnll rom!n1 In com. Clvllran (a�l COnstantin
Daicovlciu) Jnd.Cara�·Severin (relatarc extrasli dfo mono­
�rrarta satului 1'1ncova, cc apartlnc de aceast!l comun!l).
.,Peronul �lrU t�ste netnclpltor multlmll de blrhatl.
femel fl eopll eare an nnlt d tnttnlplne annata romlnl...
J,a vedt�rea multlm ll de oamt'nl, Ja strl�ltele "I ovatJIIe
f
lor, eomandantul unltl111 mllltn e (trenulul mllltar] dl
dhpozltll de oprlrc '' eol)orirt'. n ·unetul muzlellor, al
rtnwrelor lnterpretate de t�le\"11 seolllor !Jl to uralele pen­
tro dezrobltorl, din trt>n roboarl �eneralul Jlteanu care.
tmpf'Eiunl on sulta �• �I r.u !IOhla1ll, <.e fau de mfnl cu
re i de pe peron ,1 se tntlnde o mare Hod. a Untrll. Un ofJ­
er scrla atunel aeasi\. Nu vli putctl lmagina ce stare de
t
terlcirc .
de pUns, ctnt si Joe s-a produs prln manlfestarea
ct• nt'-au flicut-o fra�il blinli\<'n• pc tot parcursul, dal'
mai ales aici In gara Cli v!!.ran .

PROFESORUL N. COCULESCU
Pe marglnoa arttcotuful U n rom�n In Senegal (nr. 9/
1982) ,., care era evoeat astronomul romAn Nleolae Co­
euleseu, VASILICA PENESCU, din Rtmn lco V11cea, ne
•eri e: Iram cunoscut. pc N. Coculrscu din anul I i33.
A rosl un om cu tnlma de aur. $l-a lublt mesena. ��oala
�� t lira nl l. A avut o proprletatc In com. �flHic$tl , Jud.
Dol j, undc eu l$1 sotul meu eram cadre didaclice. In fie­
care an ne trlmltea dt11 pcntrn premii la c1ascle I-VII.
Dupl\ al dollca rlltbOl mondlal, sotuJ meu a ()ll'ganlz.'ll
un comltet pcntru rtdh:arca· unul monument fnchlnat
f'roilor dln celc doul rlizboaie. l'rorcsorul. �. Cocutescn
a donal suma de 2 000 lei. �umele lui cste fnscrls l>C
a�t monument.
 CONTENTS (Romanian History) 23 AUGUST 194.4·28 AUGUST 1984: D. Gblf)e Science-History-Peace;
I. Ceau�eso u The Romanian Army Command Opposes Nazi Germany; E. Preda June f944. Public Opinion Welcomes
'
the Victories or the anti-Hitler Coalition • S.Olteanu Med iaeval Itinerant Courts • G.D. Pa.tade Political Notes
(IV) • M. Ionesou 1861-1862: Italian Sources about the Struggle ror the Union of
rrom the Late 19-th Century
Transylvania with Romania • The XV-th ICBS: Claude Galer (Belgium) • c. Nolea, c. Tzurkas The St. Sava
Academy: A Centre or Culture ror South-East Europe (1 7th-18th Centuries) • V. Llpattl Juan Mlro Paints In
the Hues or the Romanian Tricolour Flag

'

SOMMAIRE (HI telre roumnlne) 23 AOiiT 1944-23 AOlJT 1984: D. Gbl,e Sclence-hlstolre-palx;
•1. Coau,esou Le commandement de l'arm� roumalne contre l'Allemagne nazie;E. Preda Juln 1944. L'oplnlon publlque
salue les vlctolres de Ia coalition contra Hitler • St. Olteanu Cours itln�rantes m�di�vates • Gb.D. Palade Notes
politiQues de Ia tin du XIXe steele(IV) • M. lonese u 1 861-1 862. La tutte pour !'union de Ia Transylvanle
a Ia Roumanle (sources ltallennes) e Le XV-e CI8H: Claude Ga l er ( BelgiquC) e C. Noloa, C. Tzurkas L'Academic Saln l
Sava - un royes de culture pour le Sud-Est europ6en (XVIIc-XVliie s.) • v. Llpl).Ltl Les trois couleurs rou·
malnes lnsplrent Juan Mlr6
·

I·

COAEP1KAHHE (PY'rwueJCan BCTOJUlR) 28 ABrYCTA 1944 r.-28 ABrYCTA 1984 r.: ll· I'B:me HayKa­
nCTopuR - Mup; H. 'iaymecxy l<oMaH.ItYJOII{Hit COCTaB PYMbiRCKoR apMuu npoms naQRCTCKOA repr.caHlfn; E. flpena
MIOnlJ 1 944 r . O<SmeCTBerruoe MReHHe npJJBCTCTBYCT nooero.r aBTUrHTnepoBCKOil l<OaJI'IIltBB em. 0!1TI11J)' Cpe.a.treBCl<OBbiC
nepe�feUl8101UIIeCR ABOPbl • r .Jl. Ilana.a.e IlonuTHqecMHC aaMeTKU MOO!:{ a XI X-ro Be l<a (IV) • l\1. Rooeca.y 1861-
1862. BOpbtla aa OOCCOe.t{HBeRBe Tpaucun&BaHRB C P)rMbiBBeR B DTaJI'bRBCKBX KCTOlfBifHaX e XV-II 1\IKRH: RaO.t{
I'eltop (Tienbrnm • K. HoJtxa , K. Tayp�eac AKSJJ.eMBn Co. Casoa - O'far KYnbTYPbl nmi tOro-soCTO'ffiotl Esporn.r
(XVII-XVIII BeKa) e B. JlBD&'M'R TpexnBeTB'bltt ctmar PvM'blllBB B H<.lfBOrmcu Xyana Mnpo

•
INHALT (Rum&nlscbe Oesoh lobte) 23. AUGUST 194.4-28. AUGUST 1984: D. Ghl$e Wissenschatt-Gc­
schlchte-Frleden; I. Ceau$eseu Das Kommandocorps der rumlnlschen Armec gegen Nazideut.s�hland ; E. Preda '
.Junt 1944. Die Orren tlicbk.ett begrUsst. die Siege der An tlhl tlerkoalltton • St. Olteanu �fl ttelat terliche relsende Hore
• Gb.D. Palade Polltlsche Aurzeichnungen (IV) • M. lonescu 1861-1862. Der
vom Ende des 19. Jahrhunderts
K9:mpr rur die Verelnlgung Transsilvanfens mit Rumlnlen In ltallenlschen Quellen eDer XV. IKGW: Claude Gater
(Bclglen) e C. Nolca, C. Tzurkas Die Akademte Snntu Sava-ein Kulturherd fUr Sudosteuropa (17. und 18.
Jahrh undcrt) • V. LlpatU Juan Mlr6 maid In den Farben der Rumlnlschen Trlkolore
;
�--------------------------------------------------------------------------� ·:
•
SUMARIO (B istorta rumnnn) El 28 DE A GOSTO DE 1944-EL 23 DE AGOSTO DE 1984: D. Gbi!Je
Ctencta-hlstoria- pa"tt I. Ceautescu El cuerpo de mando del ej�rclto rumano contra Alemanla nazi; E. Preda
,
Junto de 1944. La oplni6n pCblica saluda las victorias de Ia coalicion antlhltlerlana • $t. OUeanu Cortes medic-
vales ltlnerantes • Gb.D. PaJade Apuntes poUttcos desde tines del slglo XIX (IV) • )I. Ionesou 1 86 1 -1 862. La �
Jucha por ta uni6n de Transllvanla a Rumania rerlejada en ruentes ltallanas • EJ xv• CICH: Claude Galer (B61gtca)
e c. Nolea, c. Tzurkaa La Aead6mla Sr. Sava - roco de cultura para el sur-este europeo (slglos XVII-XVIII) •
v. Ll patu Juan l\flr6 pinta con los colores de Ia bandera tricolor rumana
•

ABONNEMENTS : ROMPRESFILATELIA - Sectorul export-import presa, Bucu re�ti,

Calea Grivitei, nr. 64-66, P.O.BOX 12-201, telex : 10376 prsfir.

magaz1n
•

REDAC'fiA : Gheorghe David, Florentina

Dolghin, loan Lacusta, Ioana Ursu Nasta�el, Ana

Buc:uretU,
isloric
lntrarea Mlnltte­
Maria $erbanes<;u, Marian $tefan
TEHNOREDACTOR : Anton Tlnase
CORECTURA : Georgeta Apreo�ei,
rulul, nr. 2, parter - Secto­
rul 1, Oflciul pottal nr. 1, Constan� Avram
Claue& pottall 1 -702 Cod .

TO 100. PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion Popescu

Apare lunar, ae gAie$te de vlnzare Ia ChiO$Curtle de d.i!uzare a presel. Abonamentele se fac

la oficWe P.T.T.R., factorti po!JtaU 111 difuzoril din tntreprincteri, lnstltu�ll. $COli etc., de la ora!Je
$1 de Ia sate. Pretul unul numAr - 6 lei, abontlmentul pe 6 luni - 36 lel, pe un an - 72 lel.

nparul executat Ia COmbinatuJ AOiigrafic Cata Sdnteu•

•• - Bucurefti

1
�
�--
----

42 427 1