•y

.,..

.
...,...
...

1storic •

••vratci cle cultura � 23 AUGUST 1944-23 AUGUST 1984:- 40 ANI DE LA

-
"!=:·
REVOLUJIA DE ELIBERARE NAJIONALA $1. SOCIALA,
latorlcci · ANTIFASCIST 1. $1 ANTIIMPERIALISTA
m '»
Anul;, XVIII • Mare a demonstrafie din 1 Mal 1939:
Mircea MU§at 2
Hr. 11 (205)
M "" • 0 necesitate istoricl-allanfa tuturor forfelor patriotlce:
aprille* 1984 Gheorghe Zaharia 8

• Revolta unui intreg popor:

• "' , V. Bobocescu 10
lecla�or pf • ,Acele zile zbuciumate ale lui August '44":
POPI$TEANU Angela Mihalea 13
. ,.,
e 1941. Sub urmlrire - Istoria literatur;i romane:
COfegiul Nda<liei Liviu Cc1lin 16
�::;gift-�..) ;;:-:�· •:- :.:-
·
), DUMITRU AlMA§
.� "

CONSTAt(nN> ANTIP Terra - mama tuturor:

I ott P.Jpesctt- Puturi I 20
CANDEA
COPOIU ·'
• Rytonul de Ia
Poroina �� se mnificafia lui: Mihai
. !': <· ;)! Gra·matopol, Gabriel lliescu · . ••• 22. • Un document de Ia
DEMS.Y
Radu I (1377-1383): Ion-Radu Mircea ••• 24 e1897- un
romAn prin America: David B. Funderbtcrk••• 26 • lstoria
romAnilor in Brazllla••• 32 • Mare a Unire fn Rassegna sto­
rica del Risorgimento ••. 32 e Topoflimele subcarpatice Un­
gurenJ �� se mnificafia lor: Emil Vrabie•.• 33 • Din scriso­
rile lui jawaharlal Nehru cltre Indira Gandhi: Cristian
P opi�teanu •••35 • Cronici otomane des pre romAni: Mustafa
Aii Melt.met••• 37 • ,Autorul" orarului de vari: Jean
Rabaut... 40 • lnse mnarf de Ia sfir�it de veac: Gheorghe
N
D. Palade••• 42 • Overlord - capitolul secret: Stephe·n.
•••
• "' E. Ambrose, Eugen Preda••• 47 • Prinful de Canino - o
, . �
enigma elucidatl?: PaulaGontescu, Gh. David••• 53 • 1942-
'� 1943. Berti nul vlzut de Ia Ambasada l talief: Leonardo
'

Simoni, Florin Constantiniu.••• 55 • 1834 - un proJect de

,Republica unitl romAni11: Adrian Pop ••• 61 • Cif11 soslte
Ia redacfie .•• 31 • Ci�tigatorii concursului Din cronicul
lJnirii .. 34 • Po�ta Magazin istoric••• 62
.

<D® Civiliza�ia indian� sc rcgl\sc$lc $i In fmprrsio o antclc construcpi

.
monumcntalc, prlntrc care tcmplul M ina kshi, din ora$ul M adura i tn Imagine:
.

dctaliu dio turnul de Ia intrarc, construit In sec. XVII $1 fmpodoblt cu sculp t uri
inspiratc din mi turil c $1 legcndele po pulare indienc (Terra- mama t.uturor,
p. 20; Dl n �Jer lsorlle lui Jawaharlal Nehru ciit.re Indira Gandhi, p. 35)

())
Studicrca mi��rii $1 cvolutici �trilor a const ftuit o prcocupar(' lmpor­
tanllt pcntru numcr0$1 savant! din evul mediu. Unul dlntre eel mal mari astru­
noml ai lumii. danezul Tycho .Brahe (sec. XVI), a rosl. $1 un genial con:;tructur
•

lie IO:,lrutnente astronomice

@Curgcrca t impulul a In pirat $1 numcr0$1 pictorl al epocH. tn imagine:

luna mai. tn viziunC'a rral ilor Limbourg. cell'hri miniaturl-;li rtaman·fi tlin
sec·. 'V (,,Autorul" orarulul de vari\, Jl. 40)

1
 AUGUST De Ia Comitetul National

Antifascist •

Ia Frontul National
•

)
Antihitlerist
• •

fn 1944 se tmpllneau 160 ani de Ia Revolutla eondullii do Horoa, Clo,ea fl Crlf$&D. Fot1ele patrlotlee, pro­
peslste oonduse de eomunlftl au acordat o atentle deosebltii evenlmentulul lstorlc, a cirul evoeare, Ill •condJtflle
deo11eblt de grele de atunol, avea menJrea sA tntAreaseA ''sA dezvolto fnorederea poporulul fn torJ&le sale proprJI,
sA-l moblll:r.eze Ia luptA pentra salvarea patrlel din ·grava sttuatle In care se afla.
Prlntr-o forlcltl eolncldentA oalendarlftlcl, &Jlut acosta tntroaga noastri natlune alrbAtorel)te patru deeenll
de Ia deolantarea Revolutlel de ellborare naflonall f l ao c ta.IA1 antlfaaclstA fl antllmperlallstl din august 1944 $1
fmpllnlrea a 200 ani de Ia marea rJdleare Ia luptl din 1784. t>"fnt_ doul momente cu anlpll rezonantl ale lstorlel
rom&ne�tl. fn perspeotlva lstorlel, 1'184 .a desohls serta marllor bAtAIII revolutlonare pentru unltate �I Indepen­
dent' national& materlallza.te prln Revolutllle din 1821 o t l848, prln Unlrea din 1869, RlzboJul din 187'1-1878
pentru oucerlrea lndependentel depllne de stat 1)1 UnJrea din 19181, tot atttea etape ale devenlrll noastre lstorlce,
ale procesulul Iogie, obleetlv de uonstltulre I)J artrmare a statulul modern al natlunll rom&ne.
Corolar al luptelor revolutJonare ale poporulul romln, de luorare asapra lui tnsu,t, cum spunea Nloolae
Bileesou, RevolutJa de ellberare national& $1 soelall, antlfasolstl t l anUJmperJallatl din august 1944 reprezlntA
un act de tmpllnlre a tuturor ldealurllor de dreptate fl llbertate pentru care s-at:OJertfl� atttea genera111 de
fnalnta�J,Imprlmtnd, totodati, aeeJ salt eaiUatlv esentfal al dezvoltArll lstorlee a flrll, prln ee.re, sub eondueerea
Partldulul ComunJst RomAn - reprezeotantuJ ��
MO$teDitorul oelor mal tnalntate tradltll de luptl !Jl asplratfl
alo tnalnta!$UOr -, poporul a devenJ$ cheza�ul f fiurl&orul proprlel sale lstorJJ. Auguu 1944 este tn aeela!JI tlmp
un eorolar al tntregulul proees revolutfonar deelan,at In zorJJ e.rel moderne romilne!Jti !Jl platri de botar a epociL
eontemporane. El a desc4tu$at urla�ele energJI oreatoare ale na11unll noa tre, dlriJate magistral de Parllduf
Comnnl t RomAn, etapa desehlsi de CongresaJ IX al partldulul. etnd tovnr�ul Nlcolae CeaW)eseu a rost ales
In rruntea partldulul fl a poporulaJ tn.aorHndu-se drep� oea mal rertllA fl dlnamleA din tntreaga lstorle multi·
mllenarl\ a RomAnlel.
to lnttmplnarea I 'torleel anJvel'Slrl a fmpllnlrll eelor 40 anJ de Ja gJorlosul August 1944 ol a Congtesulul
XIII at partldulul, Ma�azln istoric va publica, lneepfnd eu ace t numir, arUeole $1 evoeArJ, doeumente $ 1 ml\r­
turll care vor subllnla loouJ 111 semnlflea�Ja lstorlei a RevolutJel de ellberare natlonall tl soclali\, m r tlfaselsti
�I antllmporlallstl tn Jstorla natlonaJi fl unlveraaiL Adlugtodu-se numeroaselor artteole 1)1 studll apirute de-a
hangul anllor tn rev I'ta noa trif.1, ele vor eontrlbul Ia eonturarPa aeelel lmaglol vii �I cuprlndtoare a aeUvJt����
erolce de fl,nratl de PartlduJ Com¥nlst Romlln fn rruntea torlelor democratlee, progresls� !Jl patdotlee pentru
llbertate $1 lndependentA, pentru progperltatea patrlel.

MAREA .DEMONSTRATIE. DIN t MAl 1939

•

conf. dr. M IRCEA M U�AT

;.Am lntrat in ml�carea revoluflonarl in
anU ascenslunfl fasclsmulul, in anll pregltl­
rllor de rlzbol; decl de Ia inceput a m partl­
clpat adlv Ia Jupta impotrlva rlzboiulul �� a
fasclsmulul. Din aceastl experlenfl, din ceea
ce au insemnat fasclsmul �� eel de-al doJlea
rizbol mondlal, trebule sl tragem toate in­
vltimlntelel Sl facem totul pentru a nu se
• In .ultimul dcccnlu. anlvcrsllrlle acestor evcni­
mcnte au prllcjuit publl carca unor ample gropajc
de artlcole sau consacrarea unor numcrc apccialc.
Vr.zl ln acest sens Magcuin isloric, nr. t-6/1977.�
t-6. tt-12/1978, 12/1983, 1 /1984.
• JICZQO:in iatoric, nr. 7-8/1969, 8/1974,
_
mal repeta, in nlcl o tarl, dlctatura fasclstl,
pentru a asigura llbertltlle democratlce ale
popoarelor, dreptul lor Ia dezvoltarea llberl,
independent!, a�a cum o doresc, flri nlcl un
amestec·dln afarl!"
Aceste cuvinte8, rostlte de tovarl�ul Nlcolae
Ceau,escu, exprlml un crez de vlafl, inchl­
. natl, in rindurlle Partldulul Comunlst RomAn,
luptei pllnl de sacriflcll pentru apirarea
a Semn lflcaua tnvestfturll tovarlsulul Nlcotae Ceausescu
• In suprema magistraturl a �lrfl ca presedfnte at Jte.
... publlcll ocia llste RomAnia este relevatl to ar t tco tete:
8/1979, Pre�inte� sl Proeminent4 peraonclitate a istoriei con·
umporane, ap:lrute tn Magazin iatoric. or. 3/t98�.

/1983.

2
 drepturllor fl llbertltllor democratlce, a
ln•ependenfel fl lntegrltltll patrlel, pentru
saiYI•r•area pldl fl securltltll tuturor •

,opoarelor, crav amenlntate de bltlerlsm,

fasdsm tl revlzlonlsm. ,Dirzenla revolu­
•

ponarl, curajul fl neinfrlearea cu care

afl aqlonat incl din prlmll ani al tlneretll
tn condltllle extrem de grele ale llegalltltll -
se spune In Scrisoarea Comitetului Politic
Executiv al C.C. a1 P.C.R., Consiliului de
Stat� Guvernului Republicii Socialiste RomA­
nia, adresatl tovarl�ulul Nlcolae Ceau�escu
eu prllejul zilel de na�tere �I impllnlrea a peste
50 de ani de actlvltate revolufionarl, in la­
nuarle 1984 pentru aplrarea lntereselor
-

f
fundamentale ale poporulul, impotriva ne­
dreptl ll �� exploatlrll, a fasclsmulul �� rlz­
ltolulu , pentru llbertate fl pace, s-au inscris.
ca neplerltoare paglnl lumlnoase in istorla
partldulul fl a patrlel noastre".

in fruntea fortelor patriotice

ln ianuarie 1933, tn plina criza economica
mondiala, hitleri�tii au acap1.rat puterea in
Germania, dictatura nazista trectnd imediat
la actiuni ce urmareau expansiunea economic!,
politic! �i teritoriali, amenintind in acest fel
pacea �i securitatea Europei, periclitind exis­
tenta, independenta � libertatea altor po­
poare. Germania hitlerista a devenit ;:)U:)"u"'c:a.­
toarea fati�a a regimurilor fasciste �i
toriale existente in alte tari (Ungaria, Italia,
Bulgaria, Portugalia �.a.) iar prin sprijinul
material �i moral acordat unor partide �i or­
ganizatii fasciste (cum a fost in Romania
Garda de fier)l a desfa�urat o actiune susti­
nuta pentru destabilizarea vietii politice din
diferite tari �i obtinerea unor pozitii dominante
in economla �i orientarea lor politica.
Guvernul hitlerist n-a intirziat sa averti­
zeze Romania asupra dorintei sale de a o
vedea ca-�i schimba orientarea in viata in­
ternationala. ln primele luni ale anului 1933,
ministrul roman la Berlin, N. Petrescu­
Comnen, a avut convorbiri cu Hitler �i alti
frunt�i nazi�ti, tn -cursul carora i s-a aratat
ca Germania era hot�rtta sa imprime un nou
curs relatiilor sale cu alte state, facindu-i-se
cunoscuta dorinta cercurilor hitleriste ca
Romania ,sa-�i paraseasca
actualele aliante � sa intre in
orbita influen�i poJitice a
Germaniei". Cel de-al III-lea
Reich - campion al politicii
, expansioniste, revizioniste -
� reprezenta eel mai grav pericol
, pentru existenta suverana �i
1 independenti a Romaniei2 •

.,Toate tratatele internapo-

e nale- arata N. Petrescu-Com­
nen, intr-unul din rapoar-
, tele expediate la Bucure�ti
a in acea perioada - nu au nici
un fel de importanta pentru
u Germania, care persista a fi

1- 1 -1 Maqa.ri n istoric. nr. 11/ 1982.

10/1983; 4/1 979.
 oilsedati de idee& unui rlzboi viitor ··� care
se pregltefte tn aceastl direcfiune".
In aceste tmprejurlri, tn care J>f"ricolul
1• fascist fi revizionist arneninta direct interc­
sele supreme ale poporului nostru, integrita­
tea fi suveranitatea patriei, P.C.R. s-a si­
tuat In fruntea foqelor patriotice nationale,
desf�urlnd largi ac�iuni pentru unirea tutu-
ror partidelor �i organizatiilor politice �i pro­
fesionale, a claselor � gruparilor sociale ale
caror interese coincideau cu cele ale tarii,
ale dcmocratiei, intr-un Jarg front popular
de lupta pentru apararea independentei �i
intcgritltit patriei, pentru a bara calea fa.s·­
- - a �tiut sa mobilizeze toate fortele patriotice
cismului �i razboiului. P.C.R. a reu$it sa strin-
. ga tn jurul sau clasa muncitoare, masele ta­
rane�ti, intclectualitatea progresista., aJte pa-
turi �i categorii sociale, �i-a largit contactele
cu gruparile � organizatiile democratice �i
a stabilit legaturi cu diferite fracfiuni ale for­
tclor politice burgheze, cu un mare numar
de �rsonalitati politice. Organiza�iile de
masa legale constituite in ace�ti ani ,de catre
P.C.R. au reprezentat un sprijin eficient in
actiunea sa asidua pentru activizarea maselor,
pcntru ralierea pe o platform! comuna de
lupta a tuturor foqelor democratice, patrio-
ticc. antifasciste �i antihitleriste.
_
0 investigare atenta a surselor documentare
principale asupra istoriei romane�ti tn anii
existentei celui de-al III-lea Reich atesta cu
prisosinta �i claritate ca hitlerismul a fost
asociat, d� 1'" inceput, celor mai grave primej­
dii. mortale, pentru existenta poporului ro­
may, pentru independenta, suveranitatea,
Jibertatca �i integritatea teritoriala a statului
national
'
unitar rea.lizat la 1 Decembrie 1918.
Con�tiinta publica rom!nea.sc'a a inregistrat
ln anii 1 933-1940 o sesizare Iucida a perico­
lului principal la. adresa existentei sta.tale
libere a Romaniei. Docurhentcle acelor ani
dovedesc ca de aceasta realita.te erau con­
�tiente nu numai foryele rcvoluponare, de­
mocratice, progresiste; ea. era perceputa ca
atare in rlndul majoritatii covir�itoare a cer­
curilor conducatoare ale c1aselor dominante
ale societatii.
Contextul istoric romanesc interbelic era
Ill<.I It:al de CV.Cilimente}e primu}ui razboi ffiOn-
daaJ, tn timpul caruia tara a avut imens de
sufcrit de pe -qrma agresiunii �i a ocupatiei
armdL-.·lor imperialismului german. Memoria
poporului roman pastra. inca vii urmele extrem
de dureroase ale acelor ani. Traditia luptei
impotriva asupririi �i aservirii tarii de catre
tmperialismu.l german se integra.se fondului
istoric al vietii noa.stre naponale, iar aparipa
um·i nci amenintari din acee�i directie didea
n�tere unei reactii profunde �i fire�ti de im­
potrivire din partea unei tAri �i a unui popor
greu incercate in a.-�i realiza idealul unita�ii
national-statale.
Din acest context izvora deci acea reali-
tate istorica a politicii externe romane�ti,
orientata constant in anii interbelici lmpotriva.
revizionismului � a expansionismului, a ofen­
sivelor puterilor fasciste care periclitau grav
integritatea teritoriala a statului riaponal �: •
unitar roman, orientare promovata de prin- •.
cipahl� partide � grupari politice ale cla.selor
4 .
dominante, care, cu toate disensiunile dintre
ele tn politica intern!, acponau tmpreuna, in­
diferent de coloratura t>chiJ>f'i guvemamental<'.
pentru pace, securitate col<'ctiva tn Europa
�i respectarea statn-quo-ului stabilit pri 11
tratatele de pace de dupa P• imul razboi mOll- ·
dial.
Apel lucid Ia unitate
Este meritul istoric al Partidului Comunist
Roman ca. - sesizind grava primejdie pe care
fascismul o reprezenta pentru popornl n·ostrn
tmp('triva acestui pericol, gasind tn fiecare
etapa formcle organizatorice �i de· a.ctiune
- propice in momentul istoric respectiv, con­ .t
l
cr<'tizate in aliante �i fronturi �omune de lup­
ta. impotriva fascismului �i a razboiului. lnca
din vara anului 1 932, din inipativa P.C.R.
a luat fiinta Comitetul naponal antirazboinic
- organizatie de masa care grupa muncitori,
l
intelectuali, functioRari etc. n noile impreju­
rari create de venirea hitlerismului Ia puterc
�i de int<'nsificarea actiunilor agenturii sa.Je
din tara, Garda de tier, Partidul Com,mist
Roman a hotarlt, in primavara anului 1933,
in(iintarea unei organizatii de masa legale
largi, care sa continue, pe u n plan superior,
activitatea Comitetului national antira.zboinic,
antrentnd mase tot mai importa.nte de C('Hi­
tcni la. a.ctiuni antifasciste �i antidizboini cc.
Pe baza unei hotariri a conducerii pariidtl­
lui comunist, in aprilie 1933 s-a creat un co­
mitet antifascist de inipa.tiva, snb a dirui
indrumare a inceput actiunea de organizarc
a primelor cornitete antifasciste locale. Re­
zultatele obtinute au determinat conduccrea
partidului comunist sa hotarasca crearea, in
iunie 1933, a Comitetului National Antifa.c;­
cist1, care reunea in rindurile sale reprezcn­
tanti ai celor mai diverse clase �i paturi so­
dale - muncitori, profesori, scriitori, tarani,
avocati, ziari�ti, studenp, arti�i. In condu­
cerea Comitetului National Antifascist, S('­
crcta.riatul C.C. al P.C.R. a trimis - ca rc­
prezentant al tineretului revolutionar - pc
tinarul comunist Nicolae Ceau�escu. In scurt
timp, s-au constituit comitet� locale; regionale
antifasciste in Bucure�ti, Galati, Ia�i. Cluj,
� Craiova, Boto�ani, Braila, Rlmnicu Sarat,
Ploie�ti, Constanta. Tirgovi�te, Buzau, Piatra
Neamt Deva, Pa�cani �.a. In fruntea accs­
tora au fost alese personalitati marcante ale
•
viepi politice �i cultural-�tiinpfice locale -
oameni c u vederi progresiste, democraticc.
ln prima jumata.te a anului 1934 a luat fiinta
Comitetul antifascist al tineretului, care avea
in frunte pe tovara�ul Nicolae Ceau�escu,
alaturi de alti militanti. La inceputul lunii
iunie s-a organizat u n comitet pentru coordo­
narea activitatii antifasciste in r1ndurile fe­
meilor, tineretului studios etc.
Principalele obiective stabilite de Cornitt'tnt
National Antifascist vizau sta.vilirea ofensi-
vei hitleriste, demascarea ·Garzii de fier, apfL-
1 Ample cvocllrl ale acUvltltll acestel nrp nlzn•li �tu
rost pubHcate In Magadn gtoric. nr. 7/1973 tl 6/I9L':!.
#
 rarea independentei �i suveranita�ii Rom!nici.
,,Fa1i de cre�erea pencolului fascist tn
RotnAnia- se spunea in chemarea Jansata
de noua organizafie in iulie 1933 , facem
- tat tn mod decisiv opinia publica. determinind
apol la unirea for�lor muncitore�ti �i intelec­
tuale s1 formeze pretutindeni, in toate ora­
fe}e, aatele, fabricile, birourile �i cartierele,
C»JDitete antifasciste, trimittnd adeziunile
lor scrise Ia Comitetul National format la
Bucu!'efti... Strlng1nd in j urul ac�iunii anti·
fasciste pe toti cei care lucreaza cu bra�ul
sau cu mintea la ora«je �i sate, vom putea sta­
vili In Romlnia triumful unui curent care
poartl tn el germenul de distru�ere a tot cc
este izvor de munca � gtndire '.
Mlrturiile acestei epoci de tumultuoa.se
acfjuni antifasciste releva proeminenta per-
sonalitate a militantului revolufionaT, a tn­
fliclratului patriot Nicolae Ceau�escu. ln­
zestrat cu un deosebit spirit organizatork.
iradiind in jurul san tncrederea nestd.mutata
In marile virtuti ale poporului, ttnarul revo­
luponar a imprimat dinamism � hotarire
tovar�or sai de lupta, remarcindu-se prin
spirit de initiativa, o mare capacitate de ana­
liza a fenomenelor politice � luciditate in
·
E precierea lor.
tn vara anului 1934, ctnd la Craiova se
judeca procesul conducatorilor eroicelor lupte
ale muncitorilor ceferi�ti �i petroli�i din ia­
nuarie-februarie 1933, Comitetul National
Antifascist �-a concentrat eforturile, al�tun
de sindicatele muncitore� � alte organiza�u
·
democratice, !n direetia organizarii unor ac·
tiuni de solidaritate � de aparare a cauz •
celor arestati. Ptin eforturile conjugate al..:­
Comitetului National Antifascist, ale comite­
telor sale regionale, �judetene sau locale, pe
adresa Consl i iului de Razboi al CorpuJ ui I
• armata din Craiova au fost trimise, pe cc•Je
mai diverse cai, proteste purttnd peste 10 000
semnaturi. Cu un asemenea prilej a fost ares­
tat la Craiova tovara�ul Nicolae Ceau�scu.
Interogat de comisarul-�f al Direcfiei Gene­
rate a Poli?ei tn legatura cu scopul sosirii
sale la Craiova, ttnarul revolu�ionar a raspuns
raspicat c� venise pentru ,a face declara�ii
tn favoarea acuzaplor", at:ltlnd ca .,muncito­
rimea se solidarizeaza cu ei".
Comitetul Na�ional Antifascist din Romania
'i-a adus o contribupe importanta. la lupta
contra fascismului pe plan interna�ional,
manifesttndu-�i solidaritatea, prin cele mai
diverse mijloace, cu fo�ele antifasciste dia
Spania, Germania, ltalia, Bulgaria, Ungar1_ a,
Fran�a ;;.a.1• Reprezentanpi mi�arii antifas­
ciste din RomA.nia au luat parte la congresele
antifasciste interna�ionale, contribuind sub­
stantial la stabilirea liniiJor tactice � strat�­
gice de lu p ta ale mi�rii generate europene
tmpotriva fascismului1•
De�i existen�a Comitetului Na�ional Anti­
fascist a fost relativ scurta, activitatea sa a
avut o importani! deosebita pentru mi�ca­
rea antifascist! din tara noastra. Actiunile
organizate de p artidul comunist prin interme­
diul Comitetulw National Antifascist, precum
!-'Jiagcu! n iatoric. nr. 4/1971; 6/1969, tl/1970,
·�11972; 1 2/ 1969, 1 0 / 1979; 2/1976; 3/1969, 12/1971.
•
�i al altor organizatii de masa legale (Lig.L
,. muncii . Blocul democratic, Frontul plugarilor
�·Frontulstudentesc democratic �.a.) au influen·
o vie activizare a oamenilor muncii in lupt·•
antifascista.
,,Un singur front contra lui Hitler11
Amploarea luptei antifasciste a maselor
populare - care demonstra Ca poporul TO·
mln, tn ansamblul sau, ura fascismul �i ...�
opunea expansiunii lui pe plan international
�i ascensiunii lui spre putere tn Romania
· s-a manifestat cu deosebita tarie tn timpul
actiunilor �i acordurilor de front unic muncito­
resc �i front popular antifascist: organizat<'
s i conduse de P.C.R. tn anii care au urmat.
1\cordurile de la Bacia, Bucure�ti �i Tebea3
:
incheiate la sftr�itul anului 1935 tntre organt·
zatii de masa legale conduse sau influentatc
de P.C.R. �i Partidul Socialist au dat un JHJ ; .
impuls luptei antifasciste, pentru apara1 r-<J
integrita�ii teritoriale �i independente-i pu.
triei. .,Noi, comuni�tii - se Sp\lnea intr-uu
document al P.C.R. din noiembrie 1935, t•x·
primtnd starea de spirit a intregii dase mun·
citoare - sintem gata sa ap�ram cu ;tl·
ma tn mtna independen�a Romc\niei. da�;Zt
tara. noastra ar fi Silita sa duca ufi dii'l10I
· national de aparare contra imperia�ismului
faSCIS. t" .
Actiunile organi zate de partidele �i orga:11·
zatiile clasei noastre muncitoare tmpotriva
p,otiticii statelor fasciste, pentru apararen iII·
d<'pendentei au capatat 0 a.mplo�re der>st>hit"
tn cursu} anului 1936, ca 1.trman.• dircctf!. :\
incordarii situa�iei interna?onale prin nlt ra
n:a trupelor germane tn zona Renana (mar
ttr-). a interventiei fasciste g�rma.no-ito.ltf'n�
in Spania, a definitivarii blocului militar agn·­
s•·, .,Axa B�rlin-Roma", evenimcnte caFe an\c·
111n�au direct pacea lumii, fiinta nationala �i
existent& multor popoare. lntre aceste ac�i uni
s-au tnscris �i cele prilejuite de pregatirea si
victoric> fortelor democratice in. al c gerile p;1.1
lamentare paqiale din judetele Mehedi n t i
�i Hunedoara de la 18 februarie 1936�, demo n ­
stratia antifascista, antihitlerista din 13 mar·
tie 1936 din Capital!, demonstra?ile a.nt t­
fasciste de la 31 mai 1936 din CapitaHi� st
din alte centre ale tarii. ln cadrul acestor
mari demonstratii. la care au participat co·
munifi:i, sociali�ti, social-democrati, munc.J­
tori, tarani, intelectuali, reprezentanti a1
fo�elor democrat-populare1 masele au mil!­
tat tmpotriva fascismului, pentJ"u respectarea.
libertatilor democratice, pentru desfiintarea
organizatiilor fasciste, pe ntru pace, tmpotriva
pQliticii revan�arde �i de revizuiri te;itoria!e,
pentru o RomA.nie Iibera �i independenta.
La 1 decembrie 19381 cu ocazia aniver�ni
a 20 ani de la Marea Adunare National! de
la Alba Julia � tncheierea procesului de fau­
rire a statului naponal unitar romAn, condudi­
torii organizatiilor profesionale ale clasei mun-
5
 citoare au organizat lntruniri muncitore�
In numeroase orafe din jari, pentru a aniversa
,acest fapt istoric, pentru a ailta tnsemnitatea
lui p pentru a manifest& hotirtrea tntregii
muncitoami de a apira Unirea fmpotriva
oriciror amenin1:1rl".
La tnceputul anului 1 939, P.C.R. a adoptat
0 serie de masuri tn vederea intensifkaru
activitipi antifasciste a maselor. Ziarul Scin­
Uia a publicat articolul 24 ianuarie 1859-
193� tn care, dupi ce arata importanta unirii
fiunte la 1 859, sublinia: ,Astlzi ctnd inde­
pendenja nap?�ali a po:porului r�m!n � uni­
tat�a Romlru et stnt din nou primeJduite,
.
anuntirea luptelor duse pentru unire trebuie
sa tndemne Ia o lupti dtrza �i hotirUJ. contra
du�manilor din afara �i a agen+;lor
)'& lor dinaun-
tru".
Lic�idarea Cehoslovaciei ca stat �i amenin­
jarea. directi ce plana asu{>ra Romlniei, tn
martte 1 939, au sporit !ngriJorarea po porului
romln. Manifestul C.C. al P.C.R. , lansat la
1 7 martie 1 939, glasuia: ,Trupele de asalt
ale lui �itler .au invadat Cehoslovacia �i se
gasesc Ia graniia �i noastre. lntreg poporul
sa se puna -tn stare de alarma... Hitler vrea sa
ne rapeasca grtul, petrolul �i teritoriul. El
vrea sa ne arunce tn robie... Partidul Comunist
RomAn declara: comuni�tii vor lupta cu arma
in mina , tn primele rtnduri. Unip-va cu tojii
intr-un smgur . front puternic contra lui Hi­
tler �i a .aliaplor sa� revizioni�ti. lmpuneti
guvernulut sa se uneasca cu acele forte externe
care stnt hotadte sa lupte contra agresorilor
fasci�ti".
Apelurile P.C.R. au gasit un larg ecou tn
rindul maselor muocitoare. Semnificativa,
!n aceasti privinta, este �i scrisoarea adre­
sat�. !n aprilie 1 939, primului. ministru Ar­
mand Cilinescu de catre meseri�i. muricitori,
agricultori �i carturari din Cluj, membri ai
sec�uoii maghiare a Frontului Ren�terii
Nattanale, ln care se arata: ,Socotim ca tn
momentele de acum apararea hotarelor
Ro"!lni�i pe b�za f�aternitatii tntre poporul
r<?�an � �aghiar dm tara, pe baza princi­
pulor .�e. hbertate, a egalititil de drepturi �i
a pacu mterne, formeaza nu numai singura
cale de urmat pentru tnfaptuirea unei con­
vietuiri fericite a popoarelor de pe aceste me­
leaguri, dar este �i aportul eel mai mare pe
care l: am putea aauce independentei �i li­
bertatu_ tuturor popoarelor din bazinul du­
narea.n � confraplor no�tri din Ungaria ...
Co�vingerea noastra ferml este ca fata de
pe�tcolul �omun, maghiarimea din tara tre­
bwe sa-�1 spuna _fuvtntul ri.spicat, clar �i
fara ��viire tn interesul solidarititii comune".
ln. sc!-"lsoar�� adresata . de reprezentanpi ma­
ghianlor din Bucure�b tot lui Armand Cali­
nescu citim: ,Protestam contra tncercarilor
de a tnvenina sufletul conationalilor no�tri
din Ardeal �i cerem ca conducatorii oficiali
ai maghiarimii sa ia atitudine pe fat.a contra
oricarei propagande demagogice tndreptata
contra st�tului roman, ce nu poate ave3�·declt
un efect catastrofal pentru soaita populapei
maghiare...
8
l,f,\uncitorimea: temeiul, baza fi
. substanta nationali''
Strabatlnd un /roces continuu de maturi­
zare �i trebuin sa dep�asca Inca unele
teze v �nite dir:t afara, Partidul Comunist Ro­
IT!an �1-a extms tot mai mwt influentatn
v1�ia. politica a firii, eJ. reprezenttnd forta
P.nnctJ>al� a luptei tmpotriva pericolului fas­
ctst-hi�len.st. Or�anism viu, puternic ancorat
tn realititlle tan1, el �-a largit continuu con­
t a�tele cu toate fortele potrivnice hitlerismu­
lut.
ln lu�na acestor coordonate ale activititii
PC . . �. � � ce. lorl�t� foqe revoluponare, a
.
stint de �p1nt patriobce �i antifasciste a ma­
selor �argt populare se evidenpaza �i legatura
orgcu:' �ca tntre amploarea � caracterul demon­
stratillor de la 1 Mai 1 9391 � tntreaga munca
des�a.,urata de. comuni�ti, de sociali� �i
soctal-democrap, pentru mobilizarea tuturor
foqelo� democr�tice �i antifasciste la lupta
lf!1J?O�va tendmtelor expansioniste �i re­
vtztoruste ale statelor fasciste. Pornind de Ia
trad�tia �i semni?-capa lui 1 Mai ca zi de lupta,
P artldul comum�t a luat misuri organizato­
. e pentr a astgura desf�urarea manifesta­
r!�
�
tulor Ia ruvelul marilor rispunderi ce:.i reve­
neau datoriti pericolelor care planau asupra
tani �i a omenirii.
Prezenta tovar�ului Nicolae Ceau�scu -
patriot �i revolutionar tn1Ia�rat, profund
- devotat clasei muncitoare, poporului, parti­
.
Ctpan� activ Ia luptele C<?nduse de partid, re­
vo.l�ttonarul. care. se . reiilarcase prin tnaltul
sp1nt orgamzatonc � tenacitatea cu care a
dezyiluit peric�lul fascist - tn p 1imele rin­
dun ale orgamzatorilor marii demonstra?i
are o deosebiti semnificape. Munca intensa
desf�urata de militaopi partidului tn rtndul
m�lor tnuncito.are, . legaturile tot mai pu­
�erruce ale parbdqlw cu acele forte sociale
mteresat . e tn apararea libertatilor democrati­
ce, � m�ependentei, suveranitapi � integri­
.
tatu tint, tn bararea ofensivei fasciste au dat
posibilitate partidului comunist sa se manifeste
tz:t fata firii �i a Europei t�tregi ca forta poli­
bca de. avangarda ce exprima aspirapile tn­
t�egulut � por romAn. Mlrturiile participan­
itlor, ca �1 acelea ale organelor aparatului de
stat insista asupra rolului hotarttor pe care •
tovara�ul Nicolae Ceau�escu 1-a avut tn pre­
gatirea �i desfa�urarea acpunilor antifasciste
care au 9ulminat cu marea demonstra�ie de
la 1 Mai 1 939, tn stabilirea orientarii generale
a luptei antifasciste a maselor populare. In
vtltoarea aprigelor batalii antifasciste . din
acea perioada, alaturi de tovar�ul Nicolae
Ceau�scu, de alp militanp ai partidului,
•
tovar�a Elena Petrescu-Ceau�escu s-a remar-
cat prin atitudinea fermi revoluponara, prin
.. .
1 Vezl amplele evoclrl consacrate accstul evcoimi:mt
In Magaztn •stortc. nr. 4/1974 �I 4/1979.
. .
ho�ata activitate politico-organizatorica des­
r:,surata tn rindul muncitorimii din Capitala.
•
Manifestarile patriotice, antihitleriste �i
.mtirazboinice de la 1 Mai 1939 au constituit
"' victorie a partidului comunist, a politicii
sale de front unic cu celelalte partide muncito­
re�ti �democratice. Caracterul profund pa­
triotic, antihitlerist �i antirazboinic pe care
organizatorii, in frunte cu tovara�ul Nicolae
Ceau�scu, 1-au imprimat demonstrapilor din
Bucure�ti �i din alte centre ale tarii a gasit
un deosebit ecou in rindul poporului. Ele au
fost larg comentate in cele mai diverse paturi
ale opiniei publice din tara �i au avut un larg
ccou peste botare. Ele au contribuit, in
acel�i timp, Ia cre�terea prestigiului, a auto­
ritatii de care Partidul Comunist Roman
se bucura in fata intregii natiuni. Ziarul Tin"­
pul, rasptndit in cercuri largi ale societapi
romane�ti, a precia astfel demonstrat{ile mun­
citore�ti: 1 Mai 1939 a aratat odata mai mult
, gritatea teritoriala a patriei, P.C.R. a con­
ca muncitorimea este ... temeiul, baza �i sub­
stanta naponala, che�ia prosperitatii ei
In pace �i aparatoarea ei atunci clod patria
o cere".
Demonstratia antifascist! de la 1 Mai 1 939
- cea mai mare demonstrape din Europa
acelui an indreptata impotriva hitlerismului
- a reprezentat pozitia hotar1t antifascista
a Romaniei. Ea se inscrie ca un serios semnal
pe care RomAnia 1-a adresat Europei, opiniei
publice mondiale pentru unirea eforturilor in
vederea impiedicarii dezlantuirii celui de-al
doilea razboi mondiaJ de catre Germania
hitlerista.
fn lupta hotArita impotriva pericolului
hitlerist �i a agenturii interne a acestuia, mi�­
carea legionara, un real �i valoros comba­
tant era tineretul animat de ideile patriotis­
rnului, democrapei, antifascismului. Uniunea
Tineretului Comunist, reorganizata sub condu­
cerea �i indrumarea partidului comunist in
toamna anului 1939, a fost in primele rinduri
ale manifestapilor pentru pace, independent!,
suveranitate �i integritate teritoriala a pa­
triei. ,Tovara�ul Nicolae Ceau�escu a fost
acel eminent revolutionar care a �tiut sa im­
prime Comisiilor de reorganizare ale U.T.C.
din Capitala �i din diferite regiuni ale tarii
spiritul de lupta corespunzator pentru a face
din tineretul revolutionar ajutorul prepos
at P.C.R. El a adus in aceasta comple.'Ca acti­
vitate intreaga zestre a unei experiente revo-
Iutionare de multi ani, experienta ce culmi­
nase cu participarea sa nemijlocita la prega­
tirea, organizarea �i desf�urarea marii de- .
monstratii muncitore�ti de la 1 Mai 1939, in
nndurile careia se aflasera multi tineri, inclu­
siv numero�i studenti"1.
Puternica mi�care antifascistA �i antihi­
tlerista din Roma01a, al carei promotor a fost
Partidul Comunist Roman, a profilat in opt­
lila publica progresista internationala ima·
gi nea unui popor profund ata�at ideaJun-
1 Vezl Magazin is;toric. nr. t 1/1979, arlicoful 0 glo­
rioasd aniversare revolu/ionard, de Gheorghe Rrtdulescu.
lor de libertate �i independenta nationalil,
,_ demo de tradipile sale glorioase.
":". ln conditiile accentuarii pericolului decJan­
�arii mzboiului de catre Gerrnania, pericol
tot mai evident tn urma politicii de cedare �i
comprornis din anii 1 939-1940 a marilor pu­
teri occidentale, Romania a fost compl<'t
izolata pe plan extern, supusa unor grave
amputari teritoriale �i a avut de fnfrnntat
asaltul fort;elor de extrema dreapta din inte­
rior �. tn primul rind, al Garzii de fier propul­
sata de ofensivele hitleriste in cursa directa
pentru acapararea puterii. Avertizind po­
porul roman asupra pericolului pe care il reprc­
zentau pregatirile razboinice ale statelor f�·­
cisto-revizioniste �i chemtnd fort:ele democra-­
tice, tnaintate ale S9Cietatii romane�ti la rea­
lizarea unui larg front patriotic, antifascist.
antirazboinic, antirevizionist, in masura sa
salvgardeze libertatea, independenta �i i nte­
damnat cu vehement! Diktatul fascist de Ja
Viena din august 19401, prin care partea de
nord-vest a tarii a fost anexata de Ungaria
horthyista. Pozipa partidului a avut un pu­
ternic ecou in rindul clasei muncitoare, a.l
organizapilor democratice, al unor personali­
tati politice �i al maselor largi populare, inclu­
siv din rtndul naponalitatilor conlocuitoare,
ductnd Ia organizarea unor impresionante
actiuni de protest �i, ulterior, la tnchegarea
unui �ir de aliante politice avind printre obiec­
tivele lor �i pe acela �ol restabilirii drepturilor
istorice ale poporului roman asupra teritoriu­
lui rapit.
fn anii grei ai dictaturii militaro-fasciste,
poporul roman, sub conducerea partidului
comunist, a carui pozitie patriotica a fost
marcata de numeroase �i grele sacrificii, s-a
desfa�urat lupta drrza impotriva razboiului
antisovietic, pentru sabotarea ma�inii de
razboi hitleriste, pentru rasturnarea regimului
antonescian �i intoarcerea armelor impotriva
Germaniei naziste. Situindu-se tn fruntea for­
telor nattonale, patriotice �i democrate ale so­
cietapi romane�ti, P.C.R. a organizat �i con­
dus cu succes revolutia de eliberare sociala si
nationala, antifascist! �i antiimperialista, caie
a deschis poporului roman calea fauririi unei
viep noi, a preluarii destinelor sale in propriile
miini, a lichidarii exploatarii � asupririi, a
construirii Romaniei socialiste.
ln perspectiva istorica, se poate aprecia di
intre viziunea care a dus la. crearea Comitetu­
lui National Antifascist, avind ca obiectiv
hlocarea ascensiunii fascismului in v.iata po­
litica romaneasca, �i aceea a alianfelor poli­
tice largi vizind faurirea Frontului National
Antihitlerist pentru. rasturna.rea dict;).turii
militaro-fasciste, ie�irea Romaruei din raz­
hoiul hitlerist, lichidarea dominapei germane
asupra tarii �i alaturarea poporului roman la
�oalitia antihitlcrista, exista o legatura de
continuitate ptna la implinire istorica.
1 Magazivt isloric, nr. 8/1975, 9-10/1980.
7
 De Ia Comitetul National
Antifascist

Ia Frontul National
•
Antihitlerist

Partidttd nostru a pornit de la faptu,l ca rasturnarea dic­

taturii militaro-Jasciste, i�irea din razboiul antisovietic �i
participarea la lupta tmpotriva Germaniei fasciste constituiau
o necesitate istorica najionala, iar realizarea acestor obiective
impunea colaborarea cu toji aceia care era'u �ata, tntr-o formii
sau alta, sa ia parte la aceasta mare blitalie. In aceste tmpreju­
•

rari interne s-a pregatit $i tnjaptuit acJiunea istorica de la 23

Att.tgtlst 1944, care marcheaza o co�itura epocalii tn viaJa po­
porului roman, tn dezvoltarea Romaniei.

NICOLAE CEAU$ESCU

..,

0 NECESITATE ISTORICA: '

AtlANTA TUTUROR FORTELOR PATRIOTICE •

cont. dr. GH EORGHE ZAHARIA I

Expertenfa dobindltl in perloada de dupl clst-legionar ,r intrarea trupelor nazfste in

�rearea Comltetulul Naflonal Antifascist in
moblllzarea forfelor patrlotlce, progresiste Ia
acfiunl antlfasclste fl anttrevlzloniste, impo­
triva expansiunli fl dominaflel Getmaniel na­
ziste - a dref expreste elocventl au fost rna­
rile demonstrafli de Ia l Mal 1939 - ,r-a do·
vedlt istorice�te marea vltalltate ,r vlabllltate.
Nolle condlfU traglce din a doua j umltate a
anulul t 940 au dus Ia grele plerderi terltorlale,
•
Ia anexarea de titre Ungarla hortbyistl a
plrjU de nord-vest a Romlnlef, urmatl de in·
staurarea, in septembrle 1940, a reglmulul fas-
RomAnia. Rezlstenfa antlhitlerfstl s-a dezvol­
tat concomltent cu desfl,urarea rlzbofulul
hltlerlst in care tara a fost impiosl impotriva
volnfel poporulul romAn. Ea a fost, de aseme­
nea, stlmulatl puternic de marlle infringeri in­
reglstrate de coallfla puterllor fasclste pe Iron-
turf �� in spatele acestora.
Sl derullm, in continuare, filmul prlnd-
palelor momente din rezlstenfa antlhftlerlstl a
poporulul romAn in perioada 1940·1944,
a�a cum s-au inserts ele in lstorle.

8
 Fermitate Ji luciditate
Forta politica ce s-a ridicat,
de la Jncepu�. cu toata fermi­
tate& fi consecventa la lupta
pcntru eliberarea tari i de sub
dominatia Germaniei naziste a
fost Partidul Comunist Ro­
mAn. Demasclnd imprej ura­
rile instaur!rii dictaturii mili­
taro-fasciste, caracterul �i sco- ·
purile acesteia, P.C.R. arata
ci Ion Antonescu �i legionarii,
odati veniti la putere, vor
tntrona o ·politica antinatio­
nali �i antipopulara, in folosul
imperiali�tilor germani, in­
teresati - cum sublinia Scitt­
teia din 2 octombrie 1940 -

,.si-� asigure in Romania un

regim politic care sa se supuna
Ia toate cererile lor". In felul
acesta, P.C.R. dovedea o linie
politici izvoriti din situatia
istorici reala �i care nu tinea
seama de o serie de orientari
impuse din afara. tn decembrie Ci�r.ulara C.C. al P.C.R. din la formarea unUI guvern cu
1940, P.C.R. a adoptat o 8 iulie 1941, in Platfornia­ participarea reprezentantilor
platform! intitulata Drumul fwogram a C.C. al P.C.R. din tuturor foqelor patriotice, la
tk salvare a poporului roman, 6 septembrie 1941, intitulata eliberarea piriii de nord-vt!st
urmati, Jn ianuarie 1941, de Lupta poporului roman pentru a Roma.n.iei, la arestarea �·
un alt document intitulat liberlate # indePendenJd na­ pedepsirea vinovatilor de raz­
Pentru paua §i independenJa lionald, tn RezoluJia C.-c. al boi � de crime tmpotriv<\
nalionald a poporulul roman, P.C.R. din ianuarie 1942. in-
• umanitapi .
iar to februarie acelafi an a titulata Pieirea sau salvarea Pent ru tnfaptuirea acestor
emis un altul, intitulat De
poporului rom4n, !n Hotarirea masuri, documentele mentio­
la regimul legionar, la dicta­
tura militara. Ideea centrala C.C. al P.C.R. din iunie 1943
.
nate subliniau necesitatea fau­
tn aceste trei documente fun­ privind constituirea Frontului ririi· unui Front National Anti­
damentale era lupta contra Patriotic Antibitlerist, precum hitlerist, in care scop partidul
invazlei imperialismului na­ �i tn alte documente. Pomind comunist declara ca era gata
zist, a dictaturii fascisto-le­ de la interesele fundamentale sa oolaboreze cu toate par­
gionare, ,pentru restabilirea ale poporului roman, progra­ tidele, groparile, personalita­
independentei poporului romAn mul partidului comunist fm­ file politice, cu top patriotii
fata de toate ta,rile imperia,.. bina lupta pentru rastumarea romAni. Considednd unitatea
liste", in acest scop P.C.R. dictaturii antonesciene �i a de actiune a clasei mtinci­
decJarlndu-se gata sa cola­ dominapei Germaniei hitle­ toare ca factor hotarttor al
boreze cu alte foqe politice. riste, ale carei baionete consti­ luptei de eliberare, coloana
Dupa dezlantuirea razboiu­ tuiau principalul sprijin al vertebrata a unei aliante pa­
lui hftlerist antisovietic, Parti­ regimului politic din Romania, triotice antihitleriste pe plan
dul Comunist Roman a definit cu lupta pentru restabilirea naponal, conducerea Parti­
sarcinile imediate ale clasei independentei �i suveranitapj dului Comunist Roman a sta­
muncitoare in cadrul luptei ge­ nafionale. !n acest sens, docu­ bilit �i menfinut legaturi strin­
nerate antifasciste a poporului mentele amintite mai sus, dupa se cu conducerea Partidului
roman, caracteristica efortu­ ce explica\l caracterul naponal Social-Democrat, in rtnd ul ca­
rilor sale din acei ani consti­ �i international al luptei anti­ reia unH din membrii sii
tuind-o politica de unire a hitleriste, anuntau masurile manifestau tenclinte de cola­
tuturor foqelor care t�i mani-
•
preconizate .care sa duca la borare.
festau adversitatea btl de incetarea razboiului contra !n lupta grea �i eroica la
dictatura antonesciana �i de Uniunii Sovietice, la elibera­ care sc angajase. Partidul Co­
,alianta" nefasta cu eel de-al rea t3.rii de sub dominapa monist Roman s-a ba-zat pe
•

I I I-lea Reich. Aceasta orien­ celui de-al I I I-lea Reich �i fo$ clasei muncitoare, a ta­
tare a fost concretizata in alaturarea ei Natiunilor Unite, ranimii muncitoare, a altor

9

categorii de oameni ai muncii
car� prin . in� condipa lor
soc1ala restm�eau .eel mai greu
efectele dezastrului spre care
e�a tmpi_�sl �a. ln tot timpul
dtct�tun t . antonesciene � al
dommapet _ Germaniei naziste
P. C. R. s-a menpnut ca orga�
nizatie politica centralizata a
condus or ganizatu de m�
(Uniunea Tineretului Comu­
nist, Uniunea Patrioplor, Apa­
rarea Patriotica �.a.) care au
�ctivat fara tntrerupere, a
tnfluen�at opinia publica prin
membrii sli ziari� democrati.
cadre didactice din toate trep­
tele de tnva�amint, alp oameni
de cultura. Sub conducerea
...
Fran�, care avea ca pre�dinte
pe savantul roman de renume
mondial Traian Vuia.
Nemultumiri comune -
pozilii divergente
Atitudinea diferitelor gru­
pari . burgheze �i a reprezen­
tanplor politici ai acestora a
fost diferita, de la o perioada
la alta, parcurgtnd un proces
de evolupe leota, tn strtnsa
le �at_ura �u tnsa�i evolufia
cnzet regtmului antonescian
- criza care s-a decla�at
to ��ul 194� - , cu cre�erea
.
I
cum erau dr. Petru Groza
prof. Ion Simionescu �. a., fapt
pen� care asociapa a fost
desfit!lt�ta la scurt tilnp dupa
constituirea et_ . La 8 noiembrie
1941, I. Maniu obiecta, in­
tr-un memoriu trimis lui
I. Antonescu - devenit tntre
timp m �e�l - tmpotriva
monopohzant comertului ex­
.
tenor al Romaniei de catre
puterile Axei � tmpotriva unor
masuri represive contra evrei­
lor �i tiganilor.
· ln
. J?rivinta participarii
Romahiet la razboiul hitlerist
cercurile politice burgheze _:
excl�ztn� pe cele fasciste �i

prohttlenste - au afi�at ati­

sau sub indrumarea P.C.R.
au fost tiparite �i difuzate
manifeste �i peste 25 gazete,
e<�:t�te la Bucure�i, I�i, Ti­
rm�ara � tn alte centre cu
continut adecvat sarci;ulor
fundam�n�le ale perioadeil.
Cel mat tmportant mijloc de
propaganda antihitlerista al
comuni�tilor, dupa tncetarea
aparipei Sdnteii (noiembrie
1�40), a fost gazeta Rom4nia
ltber4, al carui prim numar a
aparut la 28 ianuarie 1943
la Bucure�ti. Concomitent co�
mu�� � i �i ?-1¥ democr�p �i
patriop romam emigrap tn
U . R. �-_S. dispun�au . de postul
de radto Romama ltber4 �i de
gaze�a Graiul liber {aceasta
d_esttnata tndeosebi prizon'ie­
nlor de razboi) ; emigranpi
roma.ni din Franta editau, la
Paris, gazeta La Roumatt.ie
libre, organ al Comitetului
Frontului Na�ional Roman din
1 Magazin istoric, nr.
stint de sp1nt antifasciste a
J>:<>Pulapei, cu tnfringerile sufe­
nte pe front, cu adincirea
crizei blocului statelor fas­
ciste. Perspectiva sumbra de
hinterland agrar rezervata
Romaniei. de monopolurile ger­
mane tn �a-zisa ,noua ordine
europeana ' a determinat pe
conducatorii P.N.T. �i P.N.L.
s1 tntreprinda un�le actiuni
cu scopul de a menpne �i
dezvolta tn rtndurile adepplor
�or st�ea de spirit potrivnica
. ului fascist ger­
1mpenahsm
man, nazutn� _ de a elibera
partea de nord-vest a Roma.niei
de sub ocupa�ia Ungariei hor­
thyiste. ln acest scop, in
toamna anului 1940 a fost
infiintata. Societatea ,.Pro
Transilvania". ln cadrul aces�
t�i organizapi au gasit posi­
.
blhtatea de a exprim·a senti­
m�ntele patriotice ale poporu­
lw, donnta . lw_ de a-�i retn­
tregi p��ntul stramo�sc, per­
sonahta�• marcante ale vietii
6/i 969. politice �i culturale a �i,
tudini diferenpate. ln timp
ce gruparile reprezentate de
Ion . Mihalache � Gheorghe
Brabanu au fost, timp tn­
delungat, pentru o participare
ptna �a cap �t . �n razboiul
impotnva Umum1 Sovietice
altele, reprezentate de I. Ma:
niu �i C.I.C. Bratianu, care nu
c�edeau !n victoria germana
� nu o doreau, dar sperau
h�tr-o macinare reciprocl so­
vteto-germana ptna la. ultima
limi� � !ntr-o victorie anglo­
amencana, au considerat ca
armata romana nu trebuia sa
dep�asca frontiera. dinainte
de sfiJlitul lunii iunie 1940.
ln acest s�ns, I. Maniu �i
C.I.C. Brabanu au facut lui
I. An�onescu numeroase pro­
punen, tncepind din toamna
anului 1941, prin care ti atra­
geau atenpa asupra consecin­
�lor grave ce vor urma in
cazul continuarii operapilor
rnilitare in adtncimea terito-

Revolta ullli lntreg ...

tn septembrie t 940. Nlcolae Ioraa redacteazl doal tl a ea...ner, .. ttwat.t .... n .,._. II Mil t ..
scurte artlcole J)eotru a n publlcate In Nn••• re•h��e, 'YOblja ler.
dar c:enaura lesfonarl � apart' Ia lor t1 documeotele
CJe N P ltwat aedt, Ia lauw• lll lti.Jblln de anaata
respective nu ajuog Ia cunotUD� oplofel publlce. Iatl
� tl a'mJDiterafla ..,.��, .U eeiiiiJer fl firl alel • 'Pfll'lo
eeJe mal aemolrlcatlve puaJe diD aceste artlcole. pe
ea n tie a eprl. 11a elllar ewa ....Yolteral ler
. eelleUt, lair
lee
care le punem aatrel In drcuiJul public.
.... lllelal pabe...
Primul dllltre ele ae lntltuleazl Benita'-�... tl se
Statal remAca Ya raee ee ende. DID panea ..uRI
rcrerl. ca tl eel de-al dollea. Ia caracterul Dlktatulul
•-av.. Mel& a .ra&. .&. - M ollatl .. JJr .. pll' dla oapal
•

tuclst de Ia Vlena dJn august f940 fl urma s1 aparl tn

Dill ee&Atea• mqldar al Romlalel. E oea ... Mrl ltl ll
numlrul din 24 septem.brle a1 Neaanihal rom&aele.
,....,.. ee P'8tea da ellla•ltorller tl ....ral'ar".
.eea eare •• 4a& Uqulel - lllllloa tl mal ltllle de n••nl
Cel de-al eloDea arUcol se lntltula 0 au ort•tan
erMeau poate ol treeere• ••l.rupti Ia aa a& ( Uopria
bortbytstiJ. "" . ..,... lll •eea pane a ANMhallll maJo­
.
e1 unna al aparl la oumlrul diD ti aeptembrle: , lmpre-
rltatea ,.palaflel, "Ya n eeva uemldtor ea �ehlmiNrlle Jvlrlle la&enae ...,... oan • va »lltea "Yml e11 deplla6
4e plmtn&arl ... lame• a8iftlaA t1 elvllldt&. Dar � ,..pectlvi n....l dapi Ell1lltl 'YI'eiM, daol ... ae marta•
odati a-a dovedU ei aul 11'11eU rae 41plo1UtJi tl o..,. ll .am ea simple llaslf, rejln latr!IP at•11• a -tiel ao...
poUtlel dnd 41apu, flri lllcl o eunOfdatA a laervllor an... In Jadeeata lum.ll, ean •• ae rillo&ft• du&al peaCn

10 •
 -

riului sovietic1. Dupa parerea
lor, trupele romane trebuiau
sa fie' finute in tara, reorgani­
zate �i tntarite pentru a fi
folosite tn vederea redobtndirii
pirfii nord-vestice a -prii �i
pentru a reprima a.cliunile
revoluponare ale maselor, pe
· care le considerau inevitabile
tn tntreaga Europa, la sfir�i­
tul . razboiului. Concomitent,
liderii P.N.T. �i P.N.L. au
menpnut legaturi prin radio
cu reprezentanti ai puterilor
occidentale, pe care i i informau
asupra situatiei politice �i mi­
litare a tarii, pregatind terenul
tn perspectiva scontata de ei.
De� opozipa cercurilor con­
ducatoare ale P.N.T. �i P.N.L.
se limita doar la anumite
aspecte ale politicii dictaturii
antonesciene �i nu viza irua­
turarea acesteia, ea a influen­
tat totu�i evolupa crizei regi­
mului antonescian, determi­
nata de tnmultirea actelor de
trnpotrivire fata de razboi, a
ciocnirilor dintre militarii ro­
mahi �i germani, de aparitia
politice �i milita;e a celui de­
al doilea razboi �ondial. Ho­
ta.rttoare au fo�t creare-a �i
mentinerea coalitici antihi·
tleriste. 0 puternica influenta
au avut ra"Sunatoarele Yictorii
obtinute de Uniunea Sovie­
tica. Purtind pe umeri i sai
greul ra.zboiului impotriva fas­
cismului, Uniunea Sovietica a
dat cele rnai rnari jertfe in
zdrobirea m�inii de razboi
naziste. De mare important!
au fost, de asemenea, succesele
repurtate de trupele aliate
occidentale pe fronturile din
Africa �i din Mediterana, de­
barcarea in Sicilia, . inlatu­
rarea lui Mussolini, debarcarea
fortelor aliatilor in partea su­
dica a Italiei �i, ulterior, des­
chiderea noului front in Fran­
ta.
Puternica a fost inriurirea
pe care a avut-o asupra desfa­
�urarij celui de-al doilea razboi
monditl amplificarea rezisten­
tei antifasciste in toate tarile
Europei.
·
fricti uni �i divergentc cxb­
tente inca de la inceput, in
Iegatura cu uzurparea de ditre
I. Antonescu a celor mai impor­
tante prerogative regale, Jimi­
tind rolul regelui la unele as�
pecte protocolare. Treptat, cer­
curile Palatului au trecut Ia
cautarea unor solupi de di fe­
renpere. In acest scop, in
mesajul de Anul nou 1944.
regele �i-a exprimat speranta.
pentru o pace i mediata �i
justitie, bazata pe libertate :ji
pe concordie. In jurul Pala­
tului s-au grupat oameni po·
litici, generali �i ofiteri supC' ·
riori, care, din diferite motiv<',
erau nemultumiti de regitu
�i adversari ai ,aliantci" cu
Germania.
Sub impulsul evenimentelor
politice interne �i externe. a.
presiunilor gruparilor bur­
gheze nemultumite, lovitc in
interesele lor economicl' d<'
relatiile inegale cu Germania.,
I. Maniu �i C.I.C. Bratianu
�i-au inmu�t memoriilc �i
protestele catre I. Antoncscu.

Intorsatura defavorabila dar au continuat sa se opuua

�i adtncirea divergentelor din­
tre vtrfurile burgheziei �i dic­
tatura antonesciana, dintre
aceasta �i cercurile Palatului
regal.
"'
lntorsitura de pe
fronturi
In rindul factorilor care au
adincit criza regimului, un
rol determinant 1-a avut evo­
lutia ---de ansamblu a situatiei
t_a Magarin'i81oric, nr. 5/1974; 3/1967.
Axei, intervenita in desfa�u­
rarea razboiului �i acceptarea
in continuare de catre Anto­
nescu a diverselor cereri ger­
mane, amestecul comanda­
mentelor germane in actiunile
de comandament ale marilor
unitati romane au indepartat
� mai mult corpul de generali
�i ofiteri superiori de mare�alul
Antonescu, dindu-�i �i ei sea­
rna de catastrofa spre care
erau impinse armata �i tara2•
Totodata, tntre cercurile Pa­
latului �i dictatura mititaro­
fascista se accentuasera acele
oricaror tendinte de dezvoltare
a formelor active de rezistcnta
care ar fi implicat acti uni
energice din ·par{ea popuht�id,
de a carei ridicare la lupta
armata se temeau.
Ei i�i ancora�ra speraut�le
in , Varianta balcanica"3, rc­
feritoare la deschiderea unni
nou front in Balcani �i nu in
Franta, varianta sustinuta r u
tenacitate de primul ministru
al Marii Britanii. Maniu a
conti nuat sa spere :in r�alizarca.
, Vezi amllnunte Eugen Preda :
Sdritura lh pisic4, Bucure�tl, 1976

,.. _.. ..., .. patea preJal.,.. reetwo ••late anpn prn•tulal DJDd•·• pe Joe'lllatefe, ltlroarJt. protfll loule. mo,ule
fl YIHoralaJ ....� IIDtblfe eare ae dor! aoalin tl tncn�a ann• IOeletiUior eom•clale rom&·
Preeewplltle aeanre .. a.t&zl aU., atat111, ean poate •••••

adtrl Bnllte aoJIImblrl , tar aeelfe ililrerl tl Jll'll lrt atbtr
tnpul Y'fllle Yf• tl fD teme11ufJe 111e IMHIIbalate ale
aaflel. Ea 11e ebeami ,. eeJ (del ta anpra, a eiNr 1.0Uda•
dta._ ,... nap' tocmal aeam, Ia rlatJe el. 81 n •'Pvh
trebu le •• ae oeapa. ••• al-.. II� II reaalel, •••
aat•r.t• 4e azl• •,..... pa. • IDIJae".
OblervatUJe tl a_precferlle Jul NlcOJae Jorga Jtl &�eeau
'epllltl eo� tn atftudlnea general& a poporuJuf
-DOitN, care a resplaa cu prolundl lndlgaare J>lktatul
laacllt de Ja Vfena. N.., llua IDtfel piJatntlil ..._h ilvl
dllre. •• doauala ,..._�... fl atrUlYI a a dmlialatriatlel
� ••:lallare - ae apUDea lnt'Jioo teJepaml pe c&rQ- cAsocla·
.romAnDor espuJzatf din .ArdeaJ.uJ ccdat prtn venuc­
tUl .de fa Vtenat o adn:q Ja 22 octombrle f 941 o, unOl' pc:r­
:iOftfttltJ ate vtetU poJIUC'e •I culturalo dJn RomAnia.
Ana••• (tiorlhfi.stl} n..a o.:apat toate aTerJie, JutipJ.
Toatl nftarea romlntasel. de Ia eel maJ amll tiran
,..., Ia 'f'lldlell Dottrl, este tlnatl nb o teroare barbarA
prla Yalul mortll, al a....Urllor, al perebezltlllor Ia mlez
tie .aoapte o• rldlcana famUUior, pda aethmu kDdelor
.,.anlzate de leYeaUttl, de rlnl eetitealffl fl drzlle
fotttlor lapti&orl (organlzatlt l)llamUitare raseisteJ. ee
ataa tl aoaptea, prbl omerarl tl Utll, apa rrerl de I'UIII1U'I
ti Jtenhnl�lle ee Je exeeu&l, 'l'ilpllaUtlc JI'O&za, predaetad
Tfetlme om•..U• deterloriDd lnularlle roJDblfU, toate
aejlnht• dapl pnrramal •• e• ajatoral f'tlt al anaat
al poUtfeJ tl al JalldanaerJei-
Jatelectaalll, eoDNrefaatU, mellerflaJ
tiD' espubsatl ea mille, aeu •••
poponalal lor. oa aoo p111'1
•

11

fie �i partial! - a acestei
variante, chiar �i dupa respi n­
gerea e i de catre I. V. Stali n
si F.D. Roosevelt, ta Confe­
n nta de Ia Teheran, din
roamna anului 1943.
Continutnd pertractarile cu
dictatorul, I. Maniu $i C.I.C.
Bratianu au re{uzat, timp in­
delungat, colaborarea cu parti­
dul comunist �i eu alte forte
democratice de stinga. Aceasta
a. rezultat !i mpede din ras­
punsul dat de I. Maniu noului
demers al partidului corounist,
Hicut prin Petre Constanti­
nescu-l asi. in ianuarie 1943,
•
ctnd P.C.R. a propus ca la
baza colaborarii pe care o
preconiza sa fie puse principiile
,.Chartei Atlantice", pe tf'me­
iul carora functiona conlucra­
rea intre U.R.S.S., S.U.A. �i
Man• a Britanie, subliniind ca
P.C.R. era gata sa sprijine
orice actiune pentru retragerea
armatei rom!ne de pe front.
Factnd din nou dovada unei
profunde lipse de realism po­
litic, I. Maniu a respins �i
aceste propuneri, declarind ca
este pentru actiuni paralele
�i nu pentru una comuna.
Hduzul l u i I. Maniu �i C.I.C.
Bratianu de a colabora cu
partidul comunist ingreuna
�tabilirea caii d e salvare a
tarii.
0 nota aparte facea gruparea
liberal! de sub conducerea
lui Gb. Tatarescu, care a �i
actionat, tn cursul anului 1943,
pe linia organizarii unei a�­
numite .,Uniuni sacre" - o
alianta de partide burgheze -
in vederea scoaterii tarii de
sub autoritatea Germanie i ;
e l a facut demersuri l a �ful
guvernului cehoslovac din emi­
gratie, Eduard Bene�. de a
tatona pe ltnga guvernul
U.R.S.S. posibilitatea tnce­
perii unor tratative in acest
� hS . Propunerile de colabo­
rare facute de Gh. Tatarescu
au fost respinse de I. Mani u,
acesta refuzind orice discutie
cu liderul liberal, pe care-1 con­
sidera unul din principalii vino­
vati de amputarile teritoriale
din vara anului 1940.
Evantaiul aliantelor se
targette
Existenta unor pozitii dife­
rite 1n rtndul partidelor poli­
tice burgheze, cum era gru-
12
parea lui Gh. Tatarescu, la
liberali, sau Gh. Pop �i Gr.
Niculescu-Buze�i, la tar�
ni�i. demonstra ca. in pofida
divergentelor de clasa �i ideo·
logice, situatia incepea sa de·
vina fayorabila coalizarii for·
�P.lor ce se pronuntau pentru
ie�irea Romaniei din ,.alianta'·
cu Germania. ln acest scop,
P.C.R. a stabilit contacte cu
Gh. Tatarescu �i cu cercurile
Palatului, considerind ca aceste
contacte erau utile, in vederea
folosirii tuturor posibilita�ilor
pentru asigurarea succesului
actiunii de scoate.re a �arii
din razboiul hitlerist �i de. sub
dominatia celui de-al III-lea
Reich. Regele, generalii �i ofi­
�erii superiori din anturajul
sau puteau contribui, tndeo­
se bi, tn directia participarii
largi a armatei la infaptuirea
acestei acti uni, ceea ce era de
importanta capitala.
Far! a re nunta la progra­
mul �i concep�iile sale repu­
blicane, P.C.R. a stabilit lega­
turi cu Palatul. Acest mandat
i-a fost incredintat lui Lucreti u
Patra�anu, care la tnceputul
lunii sE>ptembrie 1 943, a tnceput
dialogul cu cercurile Palatului
prin mijlocirea lui LB. Safianu,
furnizor al Case i regale, pa­
tronul de fapt al unei socie­
tati anonime comerciale tn al
carei consiliu de administratie
Patra�anu era membru. Adin­
cirea frictiunilor �i divergen­
telor dintre Antonescu �i cercu­
rilE> monarhice, transformarea
lor in contradictii, odata cu
desfa�urart:>a evenimentelor po·
litico-mili tare �i consolidarE>a
coalitiei antihitlt:>riste, au de·
terminat aceste cercuri sa ac­
cepte discutiile cu reprezen­
tantul partidului comunist.
Un prim succes to directia
fauririi unui front politic larg
de eliberare a patriei 1-a consti­
tuit crearea, in toamna anului
1943, a Comitetului Frontult4i
Patriotie Antiltitlerist. Ras­
punzind apelului lansat de
partid'ul comunist in iunie
1943, tn lunile septe mbrie­
octombrie a celasi
•
an s-au aJiat
cu el, in lupta pentru eliberarea
patriei, partide �i organizatii
patriotice ce se aflasera an­
terior tmpreuna cu comuni�tii
tn luptele contra fascismului
�i a nazismului, ca Frontul
Plugarilor �i Uniunea Oameni­
lor · Muncii.� Maghiari din
Romania ( MA'DOSZ) ; Uniunea
Patriotilor (organizatie de
'
masa antifascista care Rvt-"
aderenti din rindmHe iutt:'lt>c
tualilor �i ale puturilor mij­
locii) ; Partidul Sodalist-Taul ­
nesc. In itial. a ad<'rat c:i con­
ducerea Parti<lul u1 Social· l>P­
mocrat, dar, dupa o luna, prc­
�edintele sau, Constantin Ti­
tel-Petrescu, a anuntat retra­
gerea P.S.D. din comitet, pre­
texttnd ca fara P.N. T· �i
P.N.L. Frontul Patriotic nu
ar putea avea eficienta nece-
v
sara.
Crearea Frontului Patriotic
Antihitlerist a constituit o
etapa important! in procesul
de unire a fortelor rezistentei
romAne�i; existenta lui atesta
maturizarea condi�iilor pentru
ca lupta antihitlerista sa ia
cursul spre coordonarea tutu­
ror actiunilor �i dezvoltarea.
lor, spre pregatirea efectiva a.
scoaterii tarii de sub dominatia
Germaniei naziste .
Intreaga evolu�ie a situa­
tiei interne �i externe din
toamna 1943-primavara 1944
pe plan politic �i miiitar
demonstra ca lupta de elibe­
rare a poporu lui roman in­
trase tntr-o etapa decisiv� i.
Organele represive semnalau
ca tn rindurile muncitorilor
din principalele intreprinderi
bucure�tene �i din alte cen­
tre ale tarii exista ,.o perma­
nent! atmosfera de du�mAnie
impotriva actualului regim ",
precum �i faptul ci acesti a
,.ar privi cu ochi buni 0 ras­
turnare a actualei ordini so­
ciale". Atitudini similare ma­
n�festa �i taranimea, greu Jo­
vita de calamita�ile �i ororile
razboiului , iar elementele cele
mai valoroase din rindurile
intelectualita�ii romane�ti , con­
tinuind traditia progresista,
patriotic! �i u \P-anist! a oa­
menilor de �inta �i cultudi
din tara noastra, au luat atitu­
dine impotriva continuarii raz­
boiul ui alaturi de Germanial.
ln rtndul militarilor rom!ni,
a crescut starea de spirit
potrivnica regimului �
celui
de-al III-lea Reich ; t n multe
unitati militare comu ni�ii
�i uteci�tii au organizat gr u­
puri antifasciste care au furni­
zat informatii �i armame n t
fortelor din rezistenta. ·au iu­
treprins actiuni de pregatire a
tntoarcerii armelor, la mom(· n­
tul hotarit, impotriva genua ­
nilor.
1 Magazin istoric, nr. 2/1967.
 •

lnedit in cronica pai1icip�rii romanilor

'
Ia Rezistenta franceza

- ,,ACELE - ZILE ZBUCIUMATE

ALE LUI AUGUST '4411
ANGELA M I HALEA,
Muzeul de istorie al R.S.R.
•

•
'

•
.
,.Domnul Cernitescu, care vine cu aceasti din Paris (Magazin istoric, nr. 3/1971) lar

l
scrisoare, m-a ajutat mutt i n timpul Rezls­
ten el. Cultivat, artist, pe ascuns, el ml-a
fos un ajutor pretfos. �i-a gislt, in sfir�it,
dupl intoarcerea in tari, a partlclpat Ia rlzboiul
de Independent!. •

Urmind pllda inafnta�ilor sll, in 19 t 6,

ocazla si-�1 arate ardoarea in servlclul Franfei
�I al patriei sale".
Cu aceste rindurl, Elena Vicirescu i l re­
comanda pe compatrlotul siu Eugen Cerni­
tescu cunoscutulul om politic francez Ectouard
Herrlot. Era in 1945, Ia scurti vreme dupi ce
Herriot se intorsese in patrle din Junga sa
'
detentle intr-unuJ din Jaglrele hltleriste din
Germa.nla.
Eugen Cernitescu s-a inrolat ca voluntar in
Reglmentul 1 Dolj, de unde a fost transferat
apol i n Rtgimentul 5 obuzJere Tg. Jlu, cu
care a partlclpat Ia campanflle din 1916·1917,
fUnd rinit in timpul luptelor de Ia Clre�oaia
din vara lui 1917.
Dupi rlzbol, �1-a deslvlrflt studllle in Jltere
�� drept, Ia Sorbona, i n Franta. ln septembrle
1941, cum reiese din adresa n r t 2 505, ce
.

Dar cine era E. Cernltescu fl in ce imprejurlrl
ajunsese el in Franta?
S-a nlscut Ia Crafova, in 24 decembrie 1897.
Bunlcul siu, Petrache Cernitescu, a fost pro­
tesor de lstorle Ia Coleglul ,Sf. Sava" �I parti­
cipant activ Ia revotutia din 1848. TatiJ lui,
medicul Jon Cerniteseu s-a numirat prlntre
romAnll care a u luptat pe barlcadete Comunei
poarti data de 1 7 ale lunll amlntlte fi prfn care
Servlclul clrculatlel turlstlce se adresa polftlei
de frontleri sollclt1nd scutlrea dt ti mbru a
pafJlportulul ,.ce se va ellbera t1-lul Eugen
Cernltescu", afllm cl acesta urma si piece
in Franta ,ca delegat al Mlnisterului propa­
gandel natlonale Ia Tirgul international de
Ia Lyon".

festarea respectiva printr-un tnca din primele zile ale

lpoteza unei
Ciermanii infrinte
ln toamna anului 194 1 , ctnd
E. Cernatescu aj ungea tn Fran­
ta. .ni�area de rezisten�a
antihitlerista tncepuse sa se
faca simtita atit in nordul ocu­
pat. ctt �i tn sud. Ttrgul intu­
na�ional organizat la Lyon
pavilicn a carui organizare a
cazut "' t n sarcina ministerelor
economiei na�ionale �i al pro­
pagandei. Cernatescu, care lu­
cra ca �ef de serviciu la. Direc­
�ia. presei, 1usese trimis ca
delegat al Ministerului pro­
pagandei la Ttrgul de la Lyon,
�tiindu-se - ca. are numeroase
legaturi �i prietenii tn dndul
scriitorilor, muzicienilor �i ga­
�deiii sale in Fran�a. reluarea
contactului cu vechii sai prie­
teni, atmosfera de ostilitate
fa�a de nazi�ti 1-au determinat
pe E. Cernatescu sa desfa�are
o activitate conforma cu pro­
priile sale convingeri, ceea ce
1-a pus ln evident dezaoord
eu �efii sai din tara �i mai ales
cu Gesta.poul, care-1 suprave-
ghea tndeaproape.
·

tn tr-o epoci in care Germa.­
nia domina politic �i militar
aproape tntreaga Europa, avea.
o puternica coloratura pro­
pagandistic! imprimata de
cercurile poEtice din Berlin.
RomAnia a participat la mani-
zetarilor francezi stabilite tnca
tn anii studen�iei. Era prieten
cu scriitorii Andr6 Billy, Andre
Wa.rnod �i Andre Demaison,
cu compozitorul Leon AJgazi
�i mul�i al�i reprezentan�i ai
artei �i cultnrii franceze.
Din documentele pe care le
avem la-ndemtna, aflam cum
tntr-un termen destul de scurt.
diplomatul romAn a stabiht
intense contacte cu membri ai
Rezistentei. actiontnd ori de
cite ori a avut prilejul tn

13
 I• 6-A • " � .._
.. ....,.,
.,- --
Henri Matisse H scrie lui F:. Cern4-
tescu (28 august 1943)
sprijinul lor. El s-a alaturat
multor alti romani care au
l�ptat �n �ezistenta - unii
d1ntr� e1 (Ntcolae Cristea, Olga
Banc1c, l'rancisc Boczor Ion
C3.l�n, Iosif Clisci) cAzlnd �1 pnmarulut Lyonului, Wil­
ero1c in confruntarile cu na­
zi�tiil. Prevaltndu-se de imuni­
tate diplomatica, E. Cerna­
tescu a facut posibila transmi­
terea in Elvetia a unor impor­
tante informatii culese de mem­
bri i Rezistentei, iar de aici
acestea ajungeau in Africa de
Nord, unde se afla generalul
de Gaulle.
Cu concursul consilierului de
prves!\ I. Dragu �i al Elenei
Vacarescu, el a determinat
guverl!ul . �in Bucure�ti sa ac­
cepte mfuntarea unui centru
pe.,rmanent de propaganda ro­
maneasca la Lyon. Prin adresa
nr. 4 844 din 23 i unie 1942
E. Cer�a�escu a fost .,deta�
Ia serv1c1ul de presa �i pro­
p�an�a de l a Legatla romana
dm VJchy, cu atributiunea de
�cretar cultural pentru re­
gmnea Lyon". 1n aceasta call-
1 Jfogazin iatoric, nr.S/1974, l/1980.
14
It>romaneas�"ll.. Picturd ae H. Matisst,
aflatd in Muzeul national de art4
modernd din Paris
t?-te, e l a orga�izat un amplu
c1clu d� confennte �i emisiuni
de radto consacrate culturii
romane�i . Un ecou deosebit
1-a avut emisiunea dedicata
zilei de 24 ianuarie 1943.
. ln februarie 1943, a fost
maugurata catedra de limba
romana de la Institutul medi­
teranean din Nisa, avtnd �i
concursul Elenei Vacarescu.
ln aceasta perioada, contac­
tele sale cu Rezistenta din
zona Lyon �u. deve�it ·�i mai
strtn�. Serv1�1ul de tnformatii
hers (deportat ulterior de na­
zi�ti) a apelat in repetate
rt�duri la Cernatescu pentru
a-1 transporta corespondenta
in Elvetia.
Atitudinea antinazista a di­
plomatului. roman s-a expri­
mat in �1verse. imprejurari.
lntr-o scnsoare a consulului
genera� a1 Romaniei la Lyon,
.tc'redenc Bouvett, din 7 aprilie
1943, Cernatescu era felici­
t�t pentru refuzul de a parti­
clpa la o expozitie (cu pro­
nuntat caracter antisovietic)
-...pe care Bouvet o considera
.,inoportuna �i care ar fi
putut dauna multi vreme pro­
pagandei. romane�ti". Presu­
at
pun, scna consulul, ca .,ati
to�t �are l?.ucuros ca nu aveti
pnlejul sa va ocupati de
1 1�
an�lelc dlploma�lel au rost
cazur1 mat numcroasc clnd cetll�enl
am dircrlt.e �a.rl au lodeplinlt astrel
<lc .runc�llPjelr.u statul roman.
aceasta expozitie. Stnt · con­
vins ca veti binevoi sa dati
in?a. o data dovada de acela�i
sptnt de tn¥legere pe care mi-a
f?st dat . �a-1 apreciez tn dife­
rit� ocazn de acest gen �i tmi
ammtesc mereu ultimele dv
cuvinte tn aceasta privinta:
•Ar fi gre�it daca sferele ina.lt�
�li�ice� n.u ar prevedea �i
mev1tablla tpoteza a unei Ger­
manii infdnte �i a unei Rusii
tnvingatoare•".
v �n.ciuda numeroaselor greu­
tatl 1mpuse de si tuatia gene­
ral�. el. a gasit destui sustina­
ton pnntre intelectualii fran­
cezi .
Cu prietenie :
H. Matisse
Gestapoul ii urmarea fie­
�a.rc �i�are, cerind ill ctteva
rln�un rechemarea lui I a Bucu­
re�l. 0 vreme a reu�i t sa
ev1te o �tfel de situatie : .,Am
fost nevo1t - nota el in memo­
riul de activitate intocmit ia.
tntoarcerea sa din misiune, in
1 �45 -:- s� uzez de aceea�i
cucu�pectH me �i fata de
nemtt �1 fata de ministrul pro­
pagandei tn speta. pentru a
putea sa ma devotez numai
unei misiuni valabile, aceea de
a aduce o prezenta romaneas-
x
C· CL •••
II
Activitatea sa tntrunea a­
precieri deosebite in rtndul
intelectualilor francezi. Ast­
fel, tntr-o scrisoare pe cart:
Andry Farcy - conservatorul
Muzeului de arta din Greno­
ble - i-o adresa l a 7 j unie
1943, gasim cuvinte de calda
pretuire : .,Pastrez cea mai
b� �a �mintire despre tntil­
m�tl� �� �onve�satiile noastre
pnvmd pnetema atit de veche
franco-romana pe plan intelec­
tual �i artistic. A fost o mare
placere sa constat ce sens feri­
cit al propagandei posedati
dv. �i totodata sa vad emo­
tionanta dv. simpatie pentru
Franta, noastra. Este rara in­
telegerea atlt de vie a ceea ce
poate . produce pentru o ;ara
o .�t1une de . propaganda in
sp1ntul eel mat lnalt �i servita
d� convingatorul dv. entu­
Zlasm" .
 In septembrie 1943, din
inipativa lui E. Cernatescu
s-a organizat un turneu de
concerte cu muzica roma­
neascl fi franceza tn mai multe
Orafe din sud (Touvet, Lyon,
Wienne etc.), fondurile fiind
destinate ajutorarii studenp­
mii franceze. La aceste con­
certe 'i-a dat concursul �i
Lola Bobescu.
Un aspect aparte al rela­
tiilor stabilite de E. Cern!­
tescu tn rtndul arti�ilor fran­
cezi ni-l dezvaluie corespon­
denta primita de la pictorul
H. " Matisse. Cum se �e, cu­
noscutul nostru pictor Theodor
Pallady, prieten �i coleg cu
Matisse, ti daruise acestuia
mai multe ii rom!ne�i. La
rtndul sau, E. Cernatescu i-a
oferit mai multe tesaturi popu­
lare care au servit marelui
pictor francez la realizarea
celebrelor ptnze us .ieunes
filles en blouses roumaine �i
"Dormeuses. La 28 august 1943,
Matisse ti scria lui Cerna­
tescu :
,Draga domnule,
Va trimit aceasta scrisoare
cu un cuvtnt pentru prietenul
nostru [PaJladyJ. In 2 1 luna
trecuta, am trimis doua ladite
pe adresa dv. la Vichy. Ele
contin un colet pentru muzeul
din Bucure�i � un altul pen­
tru Pallady. Gra�ie dv. totul
va sosi foarte bine, drept pen­
tru care va stnt foarte recu­
noscator. Ma ocup de foto­
grafiile pe care mi le-ap cerut.
Cu prietenie,
H . Matisse".
In 2 decembrie 1943, artistul
revenea cu o alta scrisoare :
,. Seri a de fotografii pe care
mi le-ati cerut este gata. Pot
sa vi le trimit, dar mai t ntti
va scri u despre ele, caci s-ar
putea sa aveti ocazia sa veniti
tn 1:inutul meu �i astfel sa
vi le pot da. Totodata, daca
a� avea placerea sa primesc
vtzita dv., a� putea sa va
arat frumoasele ii rom�ne�i
pe care le posed �i pe care
le-am adus de la Nisa.
A�pttnd placetea de a citi
scrisoarea. dv., vi rog sa
acceptati prietenia mea.
H. Matisse".
· Prima ctmtte;;-scrisori lasl
sa se tnteleagl intentia lui
Matisse de a face o donape
muzeului din Bucure�i, fapt
confirmat tntr-un raport tn­
tocmit de E. Cernatescu la
1 3 decembrie 1946, tn care
acesta din urma arata ca era
vorba despre o ptnza care ,a
fost remarcaU. la ultima expo­
zitie retrospectiva a lui H.
Matisse (Paris 1945). AceasU.
ptnza a aparut pe prima pagini
a revistei de arta Labyrinthe
datorita interventiei amicale - noli. A activ
a remarcabilului fotograf Bras­
sai (romAn), precum �i a co­
mentariului abil al scriito­
rului Louis Parrot" (vezi Temps
present, din 1 8 ianuarie 194o). tescu a tndeplini
Nemultumirea cresctndi a interpret al Rezistentei pe
autoritatilor de ocupape hitle­
riste din Lyon (dupi debar­
carea Aliatilor tn Africa de
Nord, bitleri�tii au ocupat
tntreaga Franti) a creat o ' Ie-au 1uat prizbnierilor ger­
atmosfera defavorabila fa�a de
Cernatescu ln conducerea. Mi­
nisterului p ropagandei din
Bucure�. Directorul perso­
nalului din. amintita institutie
ti scria Ia 12 august 1943 :
, Sint alpi mai mari ca mine
carora nu le e� agreabil �i de
ee, nici eu nu �tiu. Acum cttva
0 imagine mai putin cunoscut4 a
EieMi Vdc4re8cu, purtind dedicalia:
,.Dra(Jlllui fi curajosului nostru sosind cu bicicletele, fugind
E. Cernc2tescu. Elena Vdcdrtscu"
timp pnnusem ordin sa . te
rechem tn centrali. Dupi mul­
te peripepi, am reu�t sa
tnduplec pe cei marl sa ramti
pe loc".
Suprav egherea tot mai in­
sistent! a Gestapoului �i desele
apeluri din Bucure� 1-au de­
terminat pe E. Cernltescu, la
tnceputul anului 1944, sa re­
nunte Ia funqia oficiala pe
care 0 depnea �i sa intre in
Rezistent l sub numele con­
spirativ de Eugenio Campag-
at in zonele Font
Froide � Thurins.. alaturi de
inginerul france z Dounoyer
{care avea sa fie ucis de hitle­
ri�) �i de Ren6 Payet. Cerna­
t oficiul de
ltnga Crucea Ro�ie Interna­
ponala �i a servit ca transla­
tor ln tim.pul interogatoriiJor
pe care organele de rezistentl
mani. France Lapiere, so�ia
medicului Lapiere din Tburins,
tn casa carora a fost gazduit
Cernatescu tn anul 1944, ii
scria Ia 28 octombrie 1949 :
.,Ma glndesc adesea la acele zile
zbuciumate a1e lui august '44,
ctnd · eram tmpreunl in casa
noastri din Thurins. Urmaream
cu bucurie sosirea americani­
Ior care ne aduceau libertatea.
Vi vad tnca, cu domnul Payet,
de Gestapoul care va urmarea
�i tmi amintesc �i acum ezitlri­
le mele de fiecare dati cind
trebuia sa vi prezint sub noul
dv. nume - Camp agnoli . Mi­
era a� de frica sa nu tncurc
acest nume. Ne temeam
mereu sa D)l-i vedem SOSind
pe nemp".
tn 1945, E. Cernatescu s-a
tntors tn tari. 0 ,Parte din do­
cumentele �i ob1ectele perso­
nale din timpul cit a stat in
Franta a fost donata Muzeului
de istorie a Olteniei din Cra­
iova.
Asemeni altor numero�i fii
ai poporului rom!n, Eugen
Cernatescu - azi pensionar -
a lnteles sa-� serveasci patria,
binele � progresul, tn acele
momente de grea cumpana.
Este o pagini noui, mai putin
cunoscuta, a participarii ro­
manilor la Rezistenta anti­
hitlerista din Frant�.
15
 941: Sub urmar1re
ISTORIA LITERATURII ROMANE
· LIV IU CALIN
Prietenla dlntre AI. Rosetti �I G. Clllnescu
a debutat cu totut neprevizut, in acel moment
cind marete critic s-a deds sl trlmitl manu­
scrisul Viepi lui Eminescu EdlturU ,Cuttura
naflonall", al drel director, cu prestlglul re­
cunoscut in ambianfa Uterarl lnterbellcl, era
AI. Rosetti ; se inaugura astfel o amiclfle pe
durata a peste trel decenli.
Ca unul din faptele esenpale, Ia parcurgerea
scrisorilor schimbate lntre eel dol oamenl de
culturl, se deta�eazl rolul dlnamJc, de ferment
�i promotor entuzlast, pinl Ia gestul hlperbolic,
pe care AI. Rosetti 1-a avut ln tlpirlrea �I sus..
finere a operel cilinesclene. I ndemnurlle, lnl­
fiatlvele sale insumate lumineazl un exemplu
rar de gust �I lntuifie slgurl. Cind profllul
critic al celul ce avea sl scrle Istoria literaturi i
romane d e l a origini pina in prezent nu aplrea
niminul in contururl ferme, pentru AI. Rosetti,
dupl ledura Vietii lui Eminescu, autorul lne­
galabilel monografll devenea in acea perloadl
singurul talent inzestrat cu vocafla de a r,allza
o intreprlndere lstorlograflcl lundamentali asu­
pra llteraturll romlne. I nci din 1 932, el se
grlbea sl-�1 faci publici aceasti convlngere
afa cum reiese dfo fioalul recenziel Ia mono­
gratia Eminescu aplruti sub eglda Funda­
fJIIor: ,Suplefea de care a dat dovadi dl. Cill­
oeseu, lntetlgenfa fl profunda sa iofelegere a
laptelor fl oamenllor, lac din d-S!. blrbatul eel
mal lndlcat pentru a ne da o lstorle a llteraturU
romlne populati cu flgurl, nu cu umbre".
Un fapt evident este tl acela cJ G. Cillnescu
a vizut in AI. Rosetti pe edltorul de e xcepfle,
dublat de un clrturar format Ia tcoala valorl­
lor perene. Avea ded in el un partener deslvir­
tlt de dialog, senslbll Ia adul de culturl in
expresU inalte. Numal ata se fl expllcl ecoul
dlverselor sugestll succedate de-a lungul ani­
lor fl in perloada de cristallzare a Istoriei
literaturii romane.
U n llaot esenfial al amlclflel diotre ei a lost,
tlrl indolall, fl comunltatea de vederi demo­
craUce, afa cum se percepe ea fl din Jntreaga
lor coreapoodenfl. ldealul umanlst 1-a gisi*C
�
16
v •
<
aliturl, solidarl, in momente cruclale din lstoria
flrU. Ostilltatea manlfestati, dealtfel fl public,
�� de nazism, · chiar de Ia primele lnllltrafll
alt -acestula in vlafa soclal-polltlcl, urmatl de
oprobriul adus guvernulul care a implns RomA­
nia in �dtlma conflagrafle mondlali au sporlt
increderea redproci in triumful idellor. demo­
cratice.
Sentlmentul adinc patriotic aureoleazi co­
respondent• lor, atit de plldultoare pentru noi
eel de astlzl, ca fl pentru generaflile viltoare,
sporind in tlmp admlrafla fafl de doui perso­
nalltlfl lntrate deflnltlv in cOnftilnfa culturli
romlneftl.
Acum aproape u n decenlu, lstorlsind - cu
o modestle ce merge pini Ia estomparea pro­
prlei contrlbufli - in p aglnlle revlstei Magazi n
istoric imprej urirlle in care s-a niscut fi s-a
lansat acel document de mare risunet, memo­
riul academlclenllor fl unlversltarilor rom.Anl
aclresat dlctatorulul Ion Antonescu, in aprllle
1944, document ce Jlustra de fapt curaj ul
patriotic al covirfltoarel majorltifl a lntelec­
tualltifll romlne�ti ostlli hltlerismului fl lascls­
mulul, Alexandru Rosetti amlntea atuncl fi
eeea ce el numea ,povestea edltirll operel fun-
damentale scrlsl de George Cilinescu"1• II
dtez: ,De-n lungtd anilor am socotit ca o
prima £ndatoYire s4 nu m4 rup de viaJtJ. poporu­
lui, sa-i cunosc fram£ntarile # nazuintele. A�a
am ajttns in anii razboiultti la legdtttra mea cu
partidul comunist. Ea s-a prodtts·prin interme­
diul mai multor bdrbali eminentJ, ctt care ma
£ntilneam din cind tn cind in diverse locuri,
cite o datil chiar la Universitate, in cancelaria
catedrei mele. 1mprettnd cu ei am luat lzotar£rea
de a £ntnprinde diferite acliuni pentru ie$irea
Romdniei di1t. razb(Ji.
Din momentul £nscauttdrii diciaturii mili­
taro-fasciste, legionarii duceau o activitate
zgomotoasi! prin jact.Ztali.
Dar poate c4 e mai bine, pentru a da o ima­
gine a vremurilor de atunct, s4 povestesc na$-
1 Magazin istoric, nr. 8/197/a.
 terea, sau naaJ operet I
11\•
fundamentale scristJ de George CtJlitiescu. e...tt
.,.. \1•. II
•

... .. -t..••
• •N .......
I11tr-una din zile [in 1 934) Cdlinescu mi-a ,� ..... ..

sl>us ctJ scrie o istorie a literaturii romdne.

Nu. mi-am putut inchipui atunci ctJ un singur
om va fi in stare, tntr-un timp reC01'd, stJ elabo­
•

reze monumentul pe care mi l-a adus mai tir­

ziu # mi l-a pus pe mastJ. Era un manuscris
imens, vreo mie de pagini. A m citit carlea cu
pasiune 1i am pus-o Jmediat sub tipar. 1n timpul
acesta (cartea s-a tipdrit foarle repede) am Jost
tndepdrtat de la Fundalia pentru LiteraturtJ de
Ion A ntonescu, �i tnlocuit cu profesorul D. Ca­
rt.JC()stea. Acesta ne-a denunlat organelor . de
•
polilie, agenfii ei ctJutind carlea in toate ftlrlile.
Dar lucrarea s-a epuizat tn ctteva zile' .
Acum, dupl aparlfla corespondenfel lui
G. Clllnescu cltre AI. Rosetti (Edltuta ,Eml­
neacu", t 971), prln bunlvolnfa doamnel Allee
Vera Clllnescu avem tn fafa noastrl fl o mare
parte din scrlsorlle lui AI. Rosetti cltre G. CIU­
nescu. lncredlnflm citeva dlntre elel acestor
paclnl cu convlncerea cl ele aduc arcumentul
vlu, de atltudlne, care sl completeze relata rea ,
lstorlcl de acum zece ani a acad. AI. Rosetti.
$1, totodati, ca o noul dovadl ci publlcarea
tn t 941 a lstoriei literaturii romane, are, pe
Unci vlrtutlle neegalate, clevenlte tradlfie
culturali, o preclzle de coloraturA polltlcl
prln care se integreazl mlfclrll de rezlstentl
antlhltlerlsti fl antifasclstl din tara noastri. •

Dol lntelectuall patrlofl, democrafi, antlfas­

cl�tl, lovlfl de represlunlle doctrlnel milltare
fasclste, �1-au adus �I el contrlbufla tn rindul
luptitorUor care au pus caplt acelor ani tntu­
necafl din lstorla poporulul romAn.
lati acum cele citeva scrlsorl lnedite referl­
toare Ia edltarea �storiei literaturii romane
prin dejucarea manevrelor teroarei antones­
clene. Preclzim ci am respectat intocmal orl­
glnalul eplstolelor. Acolo unde s-a slmfit
nevola expllcirll unor evenlmente, momente
�� personaje am redactat note de subsol.

Bucure�ti, 2 1- 1-194 1
Iubite domnule Cilinescu, Kogalniceanu
( \'asHe) refuza de a acorda permisiunea
pentru a se fotografia portretul2; portretul de
Ia Ateneu1 il vei avea insa miine. Ce zici ? ! A
i nceput sa stringa �urubul l4 Cu drag, A. Ro­
-.ctti.
1 Toate cele 6 t scrlsorl ale lui Al. Rosetti v§.d tn
accstc zllc lumina tlparulul Ia Edltura ,.Eminescu".
• Sc rererA, probabll, la portretul lui M. KoglU­
nlccanu execut.at de �t. Ioncscu-Valbudea (1856·1918),
anat astAzl Ia .,Muzeul de artA aJ R.S.R.".
• Se rcrer1l Ia portretul lui !IIball KogAlntceanu din
rresca de Ia Atcncul RomAn.
• Pc pllc.. D-lui G. Cdlinacu. In mtnd". Dupll lcctura
scrlsorll. G. Clllnescu $1-a notat tn coltul din sttnga. al
scrisorll , cu cernealA neagrli : .,Marti 21·1·1941· incej)ut
rdsturnarea legion4T'il�'. E vorba decl de reprimat'('a
rcbellunll legionare. Aut AI. Rosetti cit $1 G. CAli­
nr'Scu au trecut prln momente grele dupA ce. In rcpetatr.
rtndurl, condamnaserA mi$carea l�ionarA, lndeosebi
In pcrioada lmedlat urm1ltoare asastnArli lui Armand
calin('scu. Filnd prcvenit de o evcntuala dcscindcre a

Editor �i autor: Al. Rosetti $i G. Cdlinescu

..

Bucure�ti, 25-1-1941
• Iubite domnule C11inescu, Sfnt profund
Jubite domnule ca.Iinescu, Ura I Pri n ce
miracol scaparam de ei ! (Clci marea mea
team! era aceasta: cum vom scapa de ei la
plecarea nemfilor f). Dar iati ca s-au ars, prin
prostia lor1• ·cred ca pachetul s-a tntors2; n
vei avea azi dupa amiaza. Deci, zori mai bune I
Cu drag, A. Rosetti. , Bucure�ti, 13-2- 4 1
Bucure�i, 27-1-41
Iubite domnule caJinescu, Scrisoarea d-tale
rn-a tnctntat.
Cu Ist. lit. : trebuie sa ne grabim. Cine mai
�tie ce va fi n:Uine 13• Apoi : acum, cenzura ne
va fi favorabila. Mline poate nu I
La toate pozele trebuiesc legende ! Cu· drag,
A. Rosetti.
Prefata este eminentisirna! Propun ca. ul­
tima fraza' (se pare ...) sa fie tiparita cu ver-
sale drepte. Lipse�e data.
R.
lcgfonar tlor Ia loculota sa din strada Dlonlsle Lupu, 56,
AI. Rosetti �1-a evacuat familia la Clmpulung Musccl.
Primlse, dealtrel, avertfsmentc scrlse �� orale In urma
rcruzulul categoric de a acce p ta puncrea In biroul sliu
de Jucru a portretului lui Zelea Codreanu. AI. Rosetti
ne-a relatat cu ani In urml (CAclulatl. 8 Iuiie 1963) un
moment revelator care s-a petrecut tn vara lui 1940.
Transcrlem tntocmal amintirca conscmnaU cu fideJftate
In jurnalul nostru: ,Mergeam deseori dup4 ma84 la
biroul meu: nu stiu dac4 ti-am 3PU3 a8ta, era la etajul IV,
la manaard4, lfng4 biblioteca Pd111an. Cfnd am intrat,'
era prin mai-iunu 1910, ce v4d ? Pe peretele din dreapta,
chiar in fal4, spre uimirea mea am obseM7at un tablou:
c<tpitanul fi dedesubt, m
i ag!nea:d-li, o candel4 aprins4.
Peste cfttla timp a wnitunu lS( ), nenorocitul, era a8istent,
.•.
� l-am lntrebat, ar4ttndu-i tabloul in{am: •..., ce-i Cl8la ?.
Nu ,au dac4 mi-a rdspuns ceva cfnd, ce crezi, am auzit
pe culoar P<lfi militdTefli, poe-poe, poe-poe. Au intrat
patru indh,iza fn linut4 verde, ca a p4durarului pe care
l-am intllnit La pod acum, cind s4 intr4m fn p4dure. lntr4,
m!rg pfn4 fn dreptul tabloului, au cfntat clnttcul lor, au
aalutat 1i dufi au {oat. •Ce-i porc4ria asia S{ ) ?•• am
•••
atrigat la nenorocit care, au.ri ce mi-a rdspuns, dobitocul
ec4 are mandat de Ia Sima.. •Ce mandat ?•. •S4 wnili
La noi, domnule pro{e$or.. •Bine $ { ), tu tfti nebun, nu
.•.
flii care dnt pc'Jrerile mete. Cum fnd r4zntftl, cum vii t u
•4-mi propui asta. lqi a{ard•. Jnctat4 ce q plecat, am
IC08 tabloul �i l-am f4cu ' buc4ti. Candela, am cuvirlit-o
uara, tfrriu, pe {erea8trd, tocmoi tn bul.evord".
• Pe pile: ,D-lui G. Cdlinescu. In min4". Dec!, ca
�� scri.soarea prccedentA, pentru a evlta po�ta publica,
a rost trlmlsl prln comislonar �� se rererl la reprlmarea
rebcllunll leglonare. atest1nd rcrma credlntl a autorulul
tn lnfrtngerea nazlsmulul.
1 Se reterl Ia pachetul cu coreeturlle la Istoria litera­
turii cerute tlp ogratiel.
a Al. Rosetti f usese prevenlt de Ia. cenzur�, tn lanua­
rle t 941, unde mal actlvau tn� runctionarl cunoscutl.
lntr-o scri.soare din t 6 ianuarle 1 94 1 , tt scria lui G. Clli­
nescu: "Comi8ia ( - G4zdaru) a decis c4 nu Bint �mtn•
de a mai preda cu nuri (non docere I). ci n umai c4 pot
dinja un institut ftiintific". (PreclzAm cl Dimltrle
Gbdaru. protesor universltar, prezlda atune! o comlsie
instltultl de Mlnlsterul educatlef natlonale pentru Jndc­
plrtarea din lnvlltAmtntul superior a cadrelor cu vedcrl
antilcglonare antfnazlste. AJ. Rosetti se numlra prlntrc
ac�tla $1 tunctfona ca proresor titular Ia catcdra de
limb� romtnl a Facultll�U de lltere din Bucur�ll.
Membru al Glirzll de tier, Dlmltrle GAzdaru a lrlislt ! rlal pentru Editura Fuoda�lllor : ,L-am g48it in.
1ara lmediU dupl 23 August 1944, desCA.$urln peste
hotare o constantl actlvltate de denlgrare a patrlcl.)
• Al. Rosetti tsl amin�te c1 tn manuscrls ultima
frul lncepea cu .,Se pare". G. Clillncscu modlticlnd In
corccturl cu "Si . Tot tn corecturli a lodlcat ca tlnalul
..
..IVn� ti ln .\loldora oameni", cuvlntcle lui Miron Costin
II fie amprlmate cu liter! aldlnli. G. cauncsclf a datat�
aemotrlca llv prcra� : :24 lanuarlc 194 t . ..._
18
•
Bucure�ti, 3-2-41
mi�cat de scrisorea d-tale�. Dar e vorba nu­
mai de o incurcatura, pe care sper sa o pqtem
lamuri in currnd. ln toate cazurile, nu stnt
inlocuit.
Ded, tnainte I A�tept corecturile. Cu drag
- cu mult drag, A. Rosetti.
Iubite domnule Calinescu, (Raspuns bune­
lor d-tale ginduri din 1 1 -2).
Ba e ceva cu K K pro• 11 (poate nu am fost
explicit!). Dar nu ce vedeai. �i nici ce vroia
el. Adica: DU rn-a tnlocuit ! Vazlnd ca nu rna
poate scoate, azi de dim.ineata. .. mi-a telefo­
nat! A venit la Fundatie, pe la 12. 0 seena
de un burlesc de abia verosimill
- Ca e trimes de g-ralul...Averescu7 Ca • • •
are 0 misiune ... ca e .,delegatul" g-ralului ! etc.
1 AI Rosetti a rbpuns cu promptltudlno scrlsorll
lui G. Cllinescu. to care crltlcul nc aparc prorund im-·
prcslonat de scurta $tlre aplruU In Uniwrsul de unde
se putea deduce numlrea lui D. Caraeostea In runc�la
de director al Edlturll Funda�lilor. Reproducc m tc><lul
scrfsorll lui G. Clllnescu din 8 fcbruarle 1 9 4 1 : ,. lubitt
domnule Rosetti, cu o vie constemare am citit ari tn
Unlnraul numirea lut Caracostea. Sentnnentul �u de
adevdr $i de t1aloare a su{erit o mare atingere. Stnt mihnit.
Canalii neostenite, care atunci clnd piers tara nu se gin­
desc decft la posturi ! Ura oamenilor ob8curi �i infipti
fn secol pentrn valorile durabile! Aici pare o initiativ4
academicd (Radu Rosetti I I, Caracostea. Crainic etc. J .
ltLbite domnule Rosetti. crede-m4 c4 nu-ti scriu decft
fmpin.s de cea mai cU%interesat4 afectiune. 0 fundatit
f4rd d-ta este tero Ji nici nu voi mai a�a de a face cu ea.
Nu trebuie s4 (ii intristat. Carierele astea de 2 luni nu
lin �i sunt convins c4 se lla lntfmpl<l ,i miracolul al doitea
pe care ti-l tot pre:ic. Putin4 su{erintd e util4 pentru a
face fnloarcerea dreptdlii 1n11i justificat4. Cind presa t�a
{i liber4 �i peste tot unde fmi este pennis voi spune despre
d-ta tot binele pe care-t gfnduc: om i ncomparabil, editor
mare, un noroc pentru epoca noa8trd. Altii vor {i acomodati.
t:ei vedea c4 eu nu. Vei avea oriclnd tn mine un prieten
capabil 84 ridice cuvfntul pentru. d-ta, oricare ar fi conse­
cintele. Deocamdat4 te roo s4 nu te lasi prad4 unei excesiue
miwntropii fi st ai lncredere. Pe dat4 ce-mi va fi posibil
d
sd te vdd (cred c fn 11reo dou4 sdpt4mini voi SC<lpa de o
munc4 pentru care, de alJ.fel, nu mai am nici un interes.
cdci o {dceam fi pentru plc1ctrea ca d-ta s4 ci�ti fn corec­
turi), te voi vedea. Cu toatd dragostea, G. C4lanescu".
ln ceea ee-l prlv�te pe eel men�lonatf mal sus. Radu
R. Rosetti ( 1 877-1949), general, a rost numlt mlnlstru
al Educatiel natlonale Ia 30 lanuarie 1 9 4 1 . A rost. ales
membru al Academlel rom4ne to 1934 (24 mal). lntrc
1 90'•-1906, proresor de tacUcA. mUitara. Ia Sco ala de
gcnlu. A partlclpat Ia rAzbolul din t 9 1 6 - 1 9 1 8 Cil nd
rAn! t. In tlmput 1uptelor de Ia Mu�t.l. Autor a nu­
mcroase luc.rArl consacrate lstorlei milltare a popnru·
lui romAn, lui �teran eel Marc, l\1atel Basarab, Va sile
J.upu. Nu a avut o atltudlne ostilA. nicl tall de AI. Ro·
scltl $1 nicl tati de G. Clllnescu. Vezl �� Mag<Uin
istoric, nr. 7-8/1979.
·
Dumltru Caracostca (1 879-1965), critic �� lstoric
llterar. Academician, prorcsor univcrsltar Ia Bucur�tl.
lntcmeletorul �colU istorlco-gcogrartce to toJctorisl1Ca
romtnease!.
Nlchlfor Cralnlc ( 1882·1972), poet, escist �� gaze-­
tar cu acUvitate pronazistl. tn 194 1 era mlnlstrul pro­
pagandci.
• Dcseo rcbuslst pcntru Cacaprostea, cum Cusese
porecllt D. CaracostE'a de N. lorga.
' Substltulre onomastlcl pentru a-1 numf pc Ion
Antonescu, care, �a cum no--a rclatat clod_va AI. .H.osct ti
(�8 aprllle 1959 ), a rcruzat categoric orice sl)rljln matc.­
crincenat.
Venise de curind la putere fi prea Putin il interesa problenw.
J>arc4-l v4d ridicfndu-ae militdreftt in picioare fi indrep­
tindu-se spre mine, cu. mtinile la spate: •Adrtsati-n4
cui t>-ali adresat � pind acum, domnule pro{uor.. mi-a
spus destul de t4ios. •Eu n-am bani !• M-a L<l$at mut.
Cind am rnenit, dupd DTeo lund, era in toml8 mai bune,
1na4 ine/icient. Pinel Ia urm4 am intrat la Rt�le Mihal]
IJi s-a rezolrJaL".
 •
tn fine, nu �tie nici el ce e �i ce vrea I
Ne vom lamuri tn cudnd. Va rlmtne, poate,
ca simplu salariat tn papuci, plutind ve�nic
In stratosferl �i venind, din ctnd tn ctnd, sA
ne pe ctte o predicA pltnglrea� I
ln definitiv... ,le meilleur homme du
monde" I
Am dispus sA se dea cArtile lui Iv�cu1. Dar
sA scrie I
Altfel, multe, ... ctnd ne vom vedeal Cu
• drag te tmbrati�eazl, A. Rosetti.
La Imprimerie, am cerut cea mai mare
graba pentru cartea d-tale. Se va face I
R.
Bucure�ti, 21-2-41
lubite domnule Cllinescu, Cartea d-tale
are (circa) 950 de pagini. Stnt de parere sa
facem 1 singur volum, masiv.
Multe avantaje. Printre altele, impresia
monumentala. (Fire�te, dacA menpi 2 vol.,
vom face �a.) (De aceea, am Uiat pe I de
pe foaia de titlu 1.)
Dar presto, mio caro, presto (cu corecturile I) I
Cu... ,prostul" : propun un nou cognomen :
Lebandy1 I caci se da drept ,reprezentant" al
g-ralului (care ?), �i merge de la unul la altul,
sa culeaga date I Apoi, le tncurca pe toate (cf. o
veche caricatura a lui Crainiceanu - g-ra­
lull - ,tn Furttica. Legenda.
, - Ce aveti in buzunarul drept, d-Ie g-ral ?
- Ordine.
- Dar tn eel sttng ?
- Contraordine.
- Dar tn car, ?
- Dezordine I ')
K K pro•
Nu �tiu cum se va sf1r�i aceasta. pantalonada.
Pina una alta, ,vrea" revista. (Et qui encore ? !)
Te voi tine la curent I Cu drag, A. Rosetti.
Offensiva de pace tedesca. Le procede est
grosl
Ai dreptate : guvern de generali - ideal !
R.
Bucure�ti, 4-7-4-1
lubite domnule Calinescu, Am primit rtn­
durile d-tale attt de interesante. Am telefonat
la drogheria Meri�anu3 �i ii-am dat tntilnire
pentru ieri, Ia ora 5 (la mine acasa) . Vaztnd
ca nu vii; am telefonat din nou acolo, �i mi
s-a spus cA, doamna netrectnd pe la drogherie,
nu ai putut fi anuntat I
Acum, plec pe ctteva zile la Cimpulung. l�i
telefonez la tntoarcere. Cu bine, A:· Rosetti.
---
1 G. Iv�u Iuera atune! tn redae�la slpt�mtnalulul
Vrtmea, unde clr�lle Funda�lllor erau r egulat rccenzatc.
• Cognomen gallclzat pcntru D. C araeostea.
1 G. Callneseu, In acea perloadA, evita diseutllle
telcronlce. De comun acord cu Al. Rosetti, scrlsorile
crau trlmlse prln oau:enl de tneredere Ia dro gheria Mcri­
$anu, care se afla tn a�ropferea loeulntel lui G. Clili­
Mscu. So�fa erltlculul. a-na Allee Vera Cl utncseu, trecca
sA rldlcc scrlsorllc. tn�tlln�a.U. tclcronfc de proprfctara
drogherlef men�lonate.
• 19
. � Bucure�ti, 3-9-41
Iubite domnule Cllinescu, Nu am rbpuns
la prima scrisoare, pentru ca tot speram sA-l
vad pe g-ral (Rosetti), ca sa-l tntreb ce face
cu d-ta•. Dar am fost amtnat ; azi, aflu ci a
plecat la Chi�nau. !ntre timp, a intervenit
,chestiunea" K. K. Este evident cl individul
s-a servit de P.rimul prilej, pentru a se delk'\­
rasa de mine. ln raspunsul la adresa mea - pe
care ai citit-o - , inclividul se aplra de a fi
semnat ,bunul de imprimat". Dar, fire�te,
tn scrisoarea mea, vorbeam de ,.imprimarea"
unei pat1i din carte, car� s-a facut sub obla­
duirea sa I Eu, concertat cu Hereseu ? (Cu
nihill)ll. Ciudata prostie I E adevarat cl numi­
tul a pus punctul pe i ; dar inqependent de
mine.
Toatl povestea e sinistrl. Dar, ce sa faci I
Sa rabdam, �tepttnd zile mai bune (accepta­
sem, cu un provizorat, ,consilieratul general",
ce-mi fusese oferit de Consiliul Fundatiilor.
Postul prezenta un singur avantaj, dar mare:
de a rna scuti de mobilizare. Acum, va trebui
sa navighez, ptna la pace I) I
Ne putem vedea orictnd - propun Ia
mine acasa. Telefoneaza-mi spre a fixa ziua
�i ora. Cu drag, A. Rosetti.
Ca un epilog emotionant al tntregii batalii,
amintim doar ca G. Calinescu 1-a vizitat pe
editorul sau tn dupa-amiaza unei zile de sep­
tembrie, clnd i-a oferit Ist<Jria literaturii cu
urmatoarea dedicafie : ,.Domnului Al. Rosetti,
iubit complice la aceasta carte,10 septembrie
1 941,.
' Scrlsoare care n u s-a p�trat tn nlel una din arhive.
E de presupus c1 apropOndu-se tnccpe.rea anulul univer­
sltar, G. Crulncscu ti sollcita lul Al. Rosetti lntervent fa
pe ltngl mlnlstru, g-raJul Radu R. Rosetti, pentru solu­
tlonarea tltularizlU' onterentlar unlversl­
li In postul de c
tar.
• Presupunerea uncl tntelegerl tntre N. I. He.rescu
secretar g eneral a1 Unlunll Fundat.lllor Regale l$i AI.
Rosetti, fnlocuit tn aprllle-mai i 94 t de la conduoorea
Fundatlel pentru ltteraturl 1$l arU., �I gl.se!)te explicatla
tnt.N> intervenUe a celul dlnttl aplU'utl tn pres�. sub
tltlul In jurul unei diacutii literare (Timpul, an. V,
Ill'. 1 548, 30 august 1941, p. 2). N.I. Herescu, nelinf$tlt
de vebementa reactutor crltfce lmedlat dupl apari tla
Istoriri lit.eraturii TOmd?U, cooslderatl .,o loramie",
reaetll Initiate de presa leglonarl (Chemarea vtemii,
Unirea, Porunca 1'Jr8mii), race publlcl desoUdarlt&re4
sa de apariU a ca.rtll. ln lnt
erventlc, N.I. Herescu s-a
ferlt sl-1 rael r�punz�tor In exelus{vltate pe Al. Rosetti.
sttrnlnd su splciunea lui G. ClUlnescu. ln zlarul TimpuL
(an V, nr. t564, septembrte i 94 t. p. 9), apare 0 ldmurire
a n.oii Directii Genero.lt a Uniunii Fundaliilor. tn care
sc spune lntre altele : ,.Contractul pentru publlcarea
acestel clrti s-a semnat Ia t 6 august t 94 0 tntre autor
$1 d. Alexandru Rosetti, tn calltate de director a1
Fundatlel pentru Hteraturl �� artl; textul a rost cltlt
�I aprobat de rostul dlrector al Funda�lel pentru llte­
raturl $1 artA, care a detlnut runctla ptnA Ia 20 mal
194 f ; pentru tntregul text al acestel lucrlrl. bunurlle
de tfpar au rost date Ia ttp ogr
ane de d. Alexandru
Rosetti ptnl la data de 20 aprille t 94 t, dupa cum se
constat� dln adresa orfclaJl a Monltorulul Otlcial $l
lmprlmerUle Statulul, unde se p�t.reazl documentele" ;
Din cele expuse rczulta c1 noua Dt.rectle generall nu
se consldera tntru nimlc rlspunzltoare pentru pubHca­
lli a clror lnitlatlvJ., contract, control 'l tlpArlre. apar­
t.lneau ..trecutulul". lntr-o scrlsoare publlcatl tot In
Timpul, la t 7 septembrle i 941, Al. Rosetti punca pe
noll tltularl al dLrec�lel Fundatlel tn ra�a proprlilor
r�punderl.

TERRA · MAMA TUTUROR
ION POPESCU..PUTURl
C u milcnii tn urma, omenirea a simtit
nevoia organica sa-�i motiveze preocu­
pi"\ rilt>, sa-�i justifice gPsturile, sa dea Un SCDS
' ,.qii, faurindu-� credinte, zei, religii. ln
numele acestora, oamenii munceau, traiau,
\ubeau, luptau. Dar indiferent de structura,
tk con�inutul lor, de haina pe care o imbra­
cau aceste plasmuiri mitologice, esentiaU�
raminea capacitatea oamenilor de a conser­
va tot ceea ce era mai important pentru a su­
pravietui pe pamtnt, de a se apara tmpotriva
a tot ceea ce ar fi putut secatui resursele lor
de existenta, de perpetuare a vietii pe pamtnt.
de perenitate prin munca �i crea�ie.
Astfel, una din legend.,.le consemnate df'
vcchea mitologie, spune ca tn Asia Centrala
s-ar fi aflat tn timpurile stravechi un puter­
nic regat Ye-ta, dupa numele regelui care-1
stapinea �i a carui capitala, Khotan, era tn­
zestrata. cu cladiri monumentale; tn centrul
ora�ului se gasea o uri�a statuie din piatra
reprezenttndu-1 pe zeul Pichamen. Acest re­
gat, a fost condus de nenumara�i regi, ce pre­
tindeau ca ar fi descins tn mod miraculos din
zcul Pichamen, �i care au asigurat regatului
o necontenita inflorire.
lata tnsa ca unul dintre ace�ti regi-se spune
mai departe in legenda - ar fi ajuns la o vtr­
sta tnaintata fara a avea mo�tenitori. De
accea, �i-a trimis curtenii sa-l roage pe z<'ul
Pichamen sa-i harazeasca un urm�. Dupa
multe rugaminp, fruntea statuii s-a despicat
in doua �i din ea a ie�it un copil , care, dus Ia
curte, a provocat o mare bucurie, atit regelui
cit �i tntregului popor. El a fost declarat mo�-
tenitorul tronului. Dar bucuria a fost d� scurta
dt!rata, deoarece copilul nu voia sa mantnc<'
nimic, � lumea se temea ca nu va trai..
Copilul - nascut dintr-un zeu, ca toti
rcgii Ye-ta - , a fost adus in fa�a statuii zetl·
lui, tnsopt de rugaciuni fierbinp sa hraneasca
pe printul mo�enitor. $i iata ca - deodata -
crusta pamintului s-a ridicat, luind forma de
mamela, din care a tt�nit, dupa cum nareaza
mitologia, un riu din apa caruia copilul divi n
a incep'!t sa bea, cresctnd �i devenind curi:ld
un print desavir�it, cura.jos, demn intru totul ,.
de numele �i puterea zcului, caruia, mat:_
20 .
- -- �
:.-
� --
•
•
•
\
tirziu, i-a construit un templu maret pen­
tru a-1 cinsti ca pe stramo�ul sau.
Acest copiJ divin - spune mai departe
legenda - a pus temelia unei mari dinastii �
a creat cea mai prolifica religie a antichitatii,
care s-a tntins peste toata Asia.
Ca semn de pretuire �i recuno�tinta, tara
regelui Ye-ta a luat numele de ,Kustana",
adici ,Mamela pamintului" de la ·ridicatura
aceea formata din crusta solului, din care
s-a alaptat printul mo�tenitor ptna a devenit
mare, ,stana" in li mba sanscrita a regatulni
insemnind mamela. Ca toate m iturile ori­
ginare ale omenirii l}i aceasta straveche le­
�enda tinde sa dea 0 explicatie - fire�te
potrivit gradului de cuno�tinte �i concep�iei
vremii - unor fenomene �i realitati tncon­
juratoare. Mamela pamintului din mitologia
asiatica exprima legdt,"ra fiintei umane cu
piimintul, din care-r£ trage, �n tdtim4 instanfti,
·i'iu(a.
S
ubcontinentului indian, udat de la. o
margine la alta de marele fluviu lt1dtts,
locuitorii sai i-au dat �i lui - pamintul care-i
hranea. avtnd �i el forma unei stana en sfircul
i n jos - , numele de lt1dus-Sta1t. sau Hitt.­
d�tstan. Numeroase popoare �i ta.ri a caror de­
n u mire este terminata tn stan : Hindustan,
Kurdistan, Afganistan, Belouchistan, Pakis­
tan etc. etc., i�i subliniaza prin nume aparte­
��enta la acee� civilizatie originara.
Dar legenda nu s-a limitat doa.r la aceasta
arie geografica. 0 zeita a alaptarii gasim �i in
mitologia latinilor, in spa�iul geografic al
ltaliei de mai tirziu. Conform traditiei U.urite
aici, fiica unui rege ar fi visat ca soarele a
cobortt din cer pe sinii ei, tinara raminind
tnsarcinata. Zeit� alaptarii, metamorfozata,
conform ,minunilor" din epoca, tn lupoaic.a a
luat copilul frumoasei printese �i 1-a aU�ptat
ptna a devenit mare, irumos �i puternic,
mai puternic decit toti muritorii din vremca
lui. Aceasta minune s-ar fi intlmplat cu multe
sute de ani inaintea erei noastre. Locul unde
s-a nascut ,Fiul soarelui" a primit numcle de
1t
, Rh uma - ad•1ca ,marne)"
v
X ".

Dupa alte sute de ani, tn aceasta RhU]Ila,
vor apare doi gemeni, nascuti �i ei in mod
miraculos, care vor fi hranifi tot de zeit�
alaptarii, metamorfozata din DO\t in lupoaidi..
Ace�tia vor fi Romulus �i Remus, tntemeieto­
rii Romei - Cetatea eterna.
Cu timpul, mitologia popoarelor de pretu­
tinde� a adaugat alii zei, sfinti etc., care,
cu totii , in reprezentarile ce-i personalizeaza
au ochii indreptati spre cer, unde vor sa-�i
aiba culcu�ul de veci pentru a nu ingreuna pa­
mintul cu ceea ce nu este al lui. Caci pamintul,
care de milenii a fost ,Mamela lumii", tre­
buie sa ramina curat, hranind binevoitor
oameni, �i animale, �i pasari, �i tot ce e vie­
tuit9are pe scoarta lui.
N u cu mult timp. in urma, un intelept
scri itor al vremii noastre, William Gol­
<.hng, laureatul premiului Nobel pentru lite­
ratura p e anul 1983, a implorat omenirea sa
. aiba grija de ,mama Pamint", care este ,o
bijuterie in spatiu". ,Spus pe �leau, sintem
confruntati cu doua probleme: fie sa ne arun­
cam noi in�ine de pe suprafata pamtntului,
fie sa degradam fe liiilitatea Terrei bit cu bit,
pina la ruinare". In incheiere, Golding a
declarat ,Avem nevoie de mai mult umanism,
de mai multa grij.a, de mai multa dragoste•·.
Evident, dincolo de alegorie, dincolo de
tncarcatura legendara trebuie cautate sensu­
rile, invatatura pe care o atare alcatuire vrea
sa 0 transmit! peste generatii � miienii
..�Iamela pamtntului, mamela lumii, lupoaica
Rhuma", reprezinta de milenii simbolul vie?i.
care in condipile lumii de astazi trebuie in­
teleasa in toata semnifica?a �i profunzimea
sa. Aceasta filozofie, profund umana, veche de
milenii, care oglinde�e grija de a hrani mi­
lioanele de oameni, pentru a fi sanato�i .
robu�ti. puternici- filozofie daU.toare de viata
fi tncredere tn viitor - , pe care o mo�tenim,
trebuie continuata.
Ca sa se poata ob1:ine o hrana buna, sana­
toasa, pamtntul trebuie aparat, el in primul
rlnd, trebuie ferit de otravuri nimicitoare de
viatJ., de boala experientelor nucleare, crutat
de razboaiele atomice care ppn in pericol
c�iar exist�nta planetei. 0 lume mai dreapta,
mai bilna, !nseamna tn primul rind un pa­
m!nt sanatos, cu ape �i aer sanatos, inseamna 0
hrana curata din mamela lumii pentru toti
fiii ei, pentru to�i locuitorii planetei. La
urma urmei, fie sarac, fie bogat, indiferent
din ce sistem social face parte, omul va apela
tot la stnul naturii pentru a se hrani 'i natura
l i va da ceea ce, la rtndul ei, a primit. Ea este
aceea care va influenta fondul de sanitate
fi nu ne poate fi indiferent daca prin produselc
necesare subzistentei va !ntretine vitalitatea,
capacitatea mereu creatoare a omului sau
va lmptnzi planeta cu schizofrenici, dezechili-
.,.
,t>rati , o�meni nascuti tntr-o vreme de tensiune
nervoasa, de nesiguranta, de un pustiitor
razboi mai mult sau mai putin local, de expe­
riente facute pe crusta pamtntului poluat $i
traumatizat ptna la saturare de fel de fel
de experiente nucleare, de gindul pagin,
ttimicitor, al stingerii a tot ceea ce adat cindva
viata vietii - pamtntul.
Cine dore�te cu adevarat binele generatiei
de astazi �
al celor viitoare nu trebuie sa stea
pasiv fat a de pericolul care ameninta umani­
tntca, tntreaga noastra planeta.
N u cste de mirare ca forte din ce in ce
mai numeroase �i influente din intreaga
ht me 1$i ridica glasul pentru a opri cursa
inarmarilor, in primul rtnd a celor nuclearc
pentru a spune un Nu I hotartt amplasarii
�i dezvoltarii de noi rachete nucleare, pen­
tru o lume fara arme nucleare, fara razboaic
nimicitoare, pentru o lume a pacii pe planeta.
Aqinci �i multiple rezonante in opinia
publica mondiala au avut 'i au vibrantcle
apeluri la rapune 'i luciditate adresate de pre­
�edintele tarii noastre, tovara�ul Nicolae
Ceau�escu, conducatorilor U.R.S.S. $i S.U.A.,
popoarelor lumii, parlamentelor $i parJamen­
tarilor din statele participante la Conferin�a
pentru securitate 'i cooperare . in Europa,
prin care cheama sa se faca totul, pina n u
este prea ttrziu, pi.na ctnd nu vor cadea bom­
bele care ar pulveriza intregul · pamint, dis­
trugind tot ce a faurit natura pentru noi, ra
�i geniul uman $i civilizatia umanitatii , ferind
planeta noastra de astfel de pericole $i de
co�marul 1or.
!n concep?a pr��edintelui tarii noastre,
remarcabil �neobosit militant cu valoroase
�i prestigioase initiative pe tartmul asigurarii
pacii in lume, tn conceptia forurilor conduca­
toare ale Romaniei socialiste este puternic
reliefata convingerea ca sta in puterea po­
poarelor ca, prin. actiuni unite, sa tmpiedice
evolutia periculoasa a evenimentelor �i sa
determine oprirea cursei aberante a tnarma�
rilor nucleare �i a oricaror tnarmari, pentru
trecerea la masuri practice de dezarmare �i
tn primul rind de dezarmare nucleara, pentru
asigurarea unui viitor de pace, destindere �i
lini�te popoarelor europene fi intregii lumi.
Omenirea nu are, tntr-adevlr, nevoie de
arme nucleare 'i de nici un fel de arme, ci
de pace, pentru ca numai t n pace planettt
uoastre - Terrei, mama tuturor - i �4-·
poate crea climatul necesar tn care1 la rtndul
� · . sa ne asigure 0 hrana abundenta. �i sana­
toasa, ferita de alterari �i infestari contNu·e
pina �i celei mai simple filozofii a bunului-
- sam�. 0 filozofie ufOr 'de lnteles �i de res­
peetat chiar �i de cei mai ne�tiutori dintn:
paminteni.
?. 1
 Toate aceste tezauye a�teapta insa # vor mai a�tepta pe
sapato,-i, ca,-e, din a�eza,-ile viilor �i din moymintele ador­

miJiloy din Cimj>ia munteana, ca �i din platoul tyansil­

sa le cheme iara la lumina zilei.
Jl . PARVAN,
Getica

Mirturii ale culturii

•
,i civili�a,iei romane,ti
'

RYTONUL DE LA POROINA... •
,

'
M I HAl GRAMATOPOL

• •

S-au implinft o suti d e ani Datarea - in lipsa unui uti1izate �i in ceremoniile cu

de cind ryton ul de Ia Porofna
judeful Mehedinfl, a fntrat (in
anul 1883) in colectta fostuluf
Muzeu de antlchJtifi. Dar fl
astizl acest e xcepflonal produs
al milestrfei toreufllor anticl
(aflat a�um in colecfia Mu­
zeutui de fstorfe a R.S. Roml­
nla) continui si susclte dls­
cufll atit in prfvlnfa orfgfnll
fl datel Ia care a fost realfzat,
cit �� a semnfflcaflel reprezen-
tlrllor aflate pe el.
Cel dfntii care 1-a analfzat,
atrlbulndu-1 populaffflor ml­
gratoare, a fost Alexandru
Odobescu, in monumental& sa
operi Te zaurw de la Pie­
troasa. Ulterior. savantul ame­
rican de orlglne rusi, Mihall
lvanovlcl Rostovtzeff fl Vasile
Plrvan 1-au atrlbult fl el nea­
murllor de stepi: sarmatllor ­
eel dlntil, sclfilor - eel de-al
dollea. In ultlmele decenil,
cercetitorll au enlis fpoteza
apartenenfei acestef piese Ia
toreutlca geto-dacic1.
context arheologic precis (pie­
sa fiind gasita. tn milul de pe
marginea Dunarii) - a oscilat
�i ea intre 100 i.e.n. (Ecaterina
Dunareanu-Vulpe) �i 300 i.e.n.
(Dumitru Berciu). In sfir�it,
mult dezbatut a fost �i modul
de execu�ie a rytonului. Pe
toji cei care au studiat piesa,
i-a frapat discrepanja tntre
perfec�iunea. artistica cu care
a fost realizata decora�ia. zoo­
moria (capul de ta.ur) �i re­
prezentarile omene�i, a.fla.te
tn partea superioara a ryto­
nului, realizate la un nivel
artizanal. S-a.u emis mai multe
ipoteze.: fie di. me�terul ar fi
fost specia.lizat exclusiv in
executarea figurilor de ani­
male, fie ca rytonul ar fi fost
realiza.t de doi me�teri dife­
rip, in epoci diferite, fie ca ar
fi fost lucra.t in acela�i timp
�i tn acela�i atelier, dar de doi
me �eri cu calificari diferite.
Mai ina.inte de a. intra in
unele. detalii privind particula-
rita�tle acest;ai piese se impun
citeva. preci�r i : rytonurile
stnt recipiente pentru
cara.cter religios, a. caror forma
imita, de regula, o protoma
(un bot) de animal. eel mai
adesea de bovideu sa.u de
cervideu ; apa.r tnsa �i alte
reprezentari, inclusiv umane
(cum este cazul unuia. din
rytonurile de l a Peretul). I n
lumea. da.cilor, �i in general a
tracilor, se cunosc asemenea
pi£se fie ca. obiecte tn sine,
fie reliefa.te pe alte produse
de orfevrarie (pc coiful de la.
Baiceni, de pilda). Dea.ltfel,
chiar personajele din pa.rtea
superioara a rytonului i{l dis­
cu�ie tin in mina cite un ast­
fel de obiect.
Piesa gasita la. Poroina a.ro
insa o deosebita. semnificatie
pentru nivelul artistic atins de
me�terii antici. Ace�tia. mani­
festau predilectie pentru re­
prezentarile policrome, chiar
statuile de marmura grece�ti
fiind viu colorate. Pentru a
conferi podoabelor de aur un
fast sporit, utiliza.u pietre semi­
pre�ioase l)i {ma.i rar) email
baut, ' Mrl!)cuin i3Loric, nr. 10/1983.

22
•
de diverse culori. Procedeul
prezenta tnsa 0 seama de in­
conveniente : pietrele cadeau
deseori din montura lor, iar
emailul - dupa o vreme -
devenea mat. Sesiztnd ca prin
realizarea contrastului tntre
umbra �i lumina se poate
dobtndi un efect coloristic
sugestiv, unii dintre me�teri
au reu�it ca prin simpla adin­
cire a unor detalii anatomice
�i fina lor cizelare sa obtina
efecte cromatice deosebite.
A�a au procedat �i cei ce au
lucrat obiectul la care ne refe­
rim. De pilda, ochii taurului,
de�i batu�i tn aceea�i foita de
argint cu restul piesei stnt attt
de �rfect conturati tnctt glo­
bunle oculare par, efectiv,
implantate.
De asemenea, la montarea
coarnelor (de�i acestea nu s-au
pastrat) artistul a adoptat o
�olutie originala. El nu le-a
sudat de restul piesei,. ci le-a
prins cu ajutorul unor pliuri
circulare (un fel de filet) rea­
lizate prin baterea extrem de
migaloMa a metalului. Lucra­
rea este attt de desavtr�ita,
tnctt unii cercetatori au con­
siderat ca taurul rytonul ui de Ia
Poroina nici n-ar fi avut
coarne I
La fel ca alte realizari de
acest gen - de la Panaghiu­
ri�e. de pilda - piesa in dis­
cu�ie reprezi nta o comanda a
unui principe get, executata
partial tntr-un atelier elen.
Partial, deoarece imagi nile an­
tropomorfe ne arata. ca ea a
fost ulterior prelucrata - cu
alt gen de maiestrie - �i in
mediul geti c. Partea supe­
rioara a rytonului (pe care se
afla doua grupe de cite doua
personaje feminine) a fost ini­
tial lisa (neteda) �i infati�aza
o seen! inspirata din unele
ritualuri specifice lumii geto­
dacice. Utilizarea foitei de
aur aplicata peste argintul din
care este alcatuit rytonul rc­
prezinta un procedeu specific
toreuticii geto-dacice , de na­
tura sa cree ze un efect croma­
tic deosebit.
Scena din registrul
rior al rytonului ofera
tioase i ndicii �i in ce prive�e
datarea piesei. Cum spune am,
personajele figurate pe aceasta
zona tin in mina, la rindul lor,
ctte un ryton. Decoratia aces­
tora - caneluri longitudi nale
•
- ne arata. ca v asul dateaza
de la sftr�itul sec. ty, inceputul
sec. III · te.n.,. �rioada in
care se utHiza un astfef de
motiv decorativ.
Realizat la finele sec. IV
t .e.n. sau inceputul celui urma­
tor, rytonul de la Poroina ne
arata ca.· puterea principilor
geti a continuat sa se manifeste
�i in a.ceasta. perioada. Rela­
Urile autorilor antici despre
ospatul oferit de Dromichete,
regelui Lisimah, la 'care mace ­
donenii ar fi fost serviti tn
•
•• • $1 SEMNIFICATIA LUI.
or. GABRIEL I L I ESCU
'
S-au facut diferite supozitii
cu privire la semni ficatia re­
prezentarilor antropomorfe a­
flate pe rytonul de la Poroi­
na. Este vorba - cum se �tie
- de patru personaje : doua
figurate �ezind. purUnd in
rn1ini cite un ryton �i o fiala
sau situla, doua in picioare.
S-a spus ca ar fi vorba de
principi carora le sint pre­
zentate omagii; s-a considerat
di personajele in picioare ar
reprezenta preoti, oficii'nd un
ritual. S-a aratat, in sfir�it,
ca ar fi vorba de un singur
grup de doua personaje,
dublat din nevoia de a se
respecta simetria.
Desigur, in absenta unor
informa�ii detaliate asupra mi­
tologie i geto-dacilor este greu
supe­ de facut afirmatii riguroase.
pre­ Totu�i, faptul ca avem de-a
face cu divinitati, pare in
afara· de orice tndoiala. Exem­
plul eel llUi elocvent il . con­
stituie cele �pte rytonuri din
tezaurul de la Panaghiuri�te
(R.P. Bulgaria) - toate execn-
vase de aur �i argint - ceea ce
releva attt bogati a �i taria
formatiunilor politice geto-da­
cice, ctt �i gradu1 ridicat de
civilizafie de la curtea unor
capete nii din acea vreme -
capata. astfel un temei tn
plus. ln sftr�it, inovatiile teh­
nice adoptate de me�erii exe­
cutanti (inovatii care in pe-
rioada ulterioara vor fi apli­
cate �i pe alte piese de orfe­
vrarie), ilustreaza tnalta C'lli­
ficare a toreutilor acelei vremi,
deosebitul lor simt artistic.
tate in atelierul elenistic de
la Lampsakos - �i care tnfa­
ti�aza teme mitologice spe­
cifice lumii tracice. Pentru a
inlatura orice dubiu cu privire
la personajul reprezentat pe
respectivele rytonuri, me�e­
rul antic a incrustat �i numele
lor tn grece�e. A�dar, nu
avem motive sa ne tndoim ca
pe un ryton din lumea geto­
dacilor nu ar aparea tot per­
sonaje mitologice.
Dar care anume ?
Compartnd reprezenta.rile
de pe rytonul de la Poroina
cu cele aflate pe alte piese
reprezentative ale orfevrariei
dacice (fibula de la Coada
Malului; falerele de Ia Heras­
trau) ca �i cu diferite repre­
zentari de pe efigii monetare ,
consider ca personajele repre­
zinta cuplul fratilor divini
Apollo �i Arte mis. ,Stravechea
divinitate feminina preindoeu-
(ContitJuat<e in p. 25)
23

JUPANULUI CiRADISLA V
Putine informatii privind
secolul XIV tn istoria. tad­
lor romA.ne au a.juns ptna Ia
noi. Majorita.tea. da.telor de
care dispunem a.supra. aces­
tui secol provin din cronici
care s-au redactat tlrziu �i.
ca. a.tare, informatiile nu sint
tntotdeauna precise. Orice
nou document privind acea.s­
ta tndeparta.ta. epoca a isto­
riei noastre se impune, a.�­
dar, releva.t, el fiind de na­
tura sa arunce noi lumini a.su­
pra tnceputurilor vietii sta­
tale in tarile romane. Este
�i cazul documentului pe care-1
prezentam in continua.re, care
- chiar daca este vorba. de o
simpla insemnare facuta pe o
carte - aduce importante la­
muriri asupra unei perioade
foarte putin cunoscute.
Despre ce este vorba ?
Cercettnd tn 1963 fondul de
manuscrise afla.t la biblioteca.
manastirii Neamt. pa.siona­
tul cercetator a.l vechilor noa.s­
tre arhive, Ion Iufu, remarca
existenta, la finele manuscri­
sului cu nr. 147, a unei scurte
tnsemnari tn slavona cu urma-
torul continut: ,tn zilele lui
24
•
Un document
de Ia Radu i (1377-1383)
iNSEMNAREA,
.
Prof. dr. ION-RADU M IRCEA
loan Radu voievod, a europa­
rat jupa.n Gra.dislav carte�
acea.sta, Dumnezeu sa-l ier­
te". · Semnalind aceasta tnsem­
nare, Ion Iufu 1-a. identiHcat
pe loan Radul voievod cu R:l.­
du I Ba.sa.rab, domn al Tarii .
Romane�ti tntre 1 377 �i 1383,
fara insa a furniza elementele
ce 1-a.u determinat la a.cea.sta
incheiere �i fara sa publice
fotocopia insemnarii. Pornind
pe urmele semnalarii sale
am analiza.t, la rtndul meu,
tnsemnarea, ajungind la con­
cluzia ca I . lufu a avut drep­
ta.te �i ca, dupa toa.te pro­
babilitatile, ne gasim in fata
unei �tiri contempora.ne dom­
niei lui Radu I Ba.sarab -
singurul document a.uten­
tic ce ni s-a pastrat din vre­
mea sa. Pentru a ajunge in­
sa la aceasta concluzie, am
apelat la indiciile furnizate
de diferite �tiinte auxiliare
ale istoriei, deoarece nici in­
semnarea, nici cartea (o cule­
gere de tnvataminte �i poves­
tiri d.e edificare morala �i de
asceza) nu p&e.tta. 0 a.numita
data. De a.serl1enea, nici crip­
tograma de la sftr�itul manu-
'
scrisului, care tn traducere
suna ,Siluan a legat cartea
acea.sta.", nu ofera indicii de
da.tare.
Ca. atare, a fost necesara
ana.li� grafica (�tiut fiind ca
modul de a desena literele di­
fera de la o epoca 1a alta), a
limbii (pentru sesizarea anu­
mitor particuJaritati specifice
unei anume perioade), a bir­
tiei (deo�ece fiJigra.nele folo­
site intr-o anumita vreme pot
furniza indicii pretioa.se pen­
tru datare).
Mai tntii, ce informatii ne
ofera analiza filigranelor ?
Prin compararea. lor (manu­
scrisul a fost scris pe hirtie
din diverse surse, avind felu­
rite filigrane) cu diferite marci
de fa.bricanti de htrtie, am ..
a.juns la. concluzia ca primul
dintre filigrane (fruct de smo­
chin) ar pu�a data. din peri­
oada. 1347-1380, un altul (ar­
baleta.) de pe la 1 34 1 , iar ul­
timul (a.rbore in cruce) tntrt'
1 357 �i 1 399. Facind a�dar
o medie, manuscrisul a fost
copiat �n secolul XIV, a doua
jumata.te, nu mai tirziu de
1 380.
-
Datarea manuscrisului nu
constituie insa un indiciu ferm
�i in ceea ce prive�e anul
....,, achizi�ionari i lui. Cartea pu­
tea li cumparata imediat dupa
realizare, dar �i la un timp mai
tndelungat, de unul dintre
boierii numero�ilor Radu (doi-.
sprezeee, in total) care au dom­
nit in Tara Romaneasca.
' Un indiciu in acest sens il
putea oferi numele cumpa­
' ra.torului - jupan Gradislav.
Acest nume nu apare in do­
cumente sau in alte texte,
: in fata unui document ex­ Artemis este sustinuta
afar� de un singur caz, $i ace­
ta incert. lntr-un act d(> la
Mirct>a eel Batrin din 1392
(pastrat doar in copie) �e
intllne�e in sfatul domnesc
un egumen Gradislav, care
in alt� copie figureaza ca
,Vladislav". Admi�nd ca nu­
mele Gradislav a fost redat
corect, ar fi deci posibil ca
egumenul din vremea lui Mir­
cea eel Batdn (domn tntre
1386 �i 14 18) sa fie unul �i
acel� cu jupanul din tnsem­
narea de pe manuscris. Dealt­
fel, era .Plauzibil ca un egu­
men sa fi avut anterior preo­
cupari de asceza �i cartura­
re¢ - �inta de carte fiind,
la acea epoca. mai rasptndita
In rtndul clerului.
ln felul acesta aria domni­
torilor cu numele Radu, in
•, timpul carora ar fi putut trai
un boier Gradislav, se restrtnge
considerabil: singurii voievozi
purttnd acest nume au fost
Radu I Basarab ( 1377-1383),
fiul lui Vlaicu �i tata. al lui
: Dan I �i Mircea eel Batdn �
Radu II Prasnaglava ( 1 421-
1427), fiu natural al lui Mir-
' cea eel &trtn.
·
Aici intervine insa eel de-al
treilea element aj utator: par­
ticularita.pJe stilistice �i de
' grafie. De la Radu I nu s-a
pastrat nici un document. De
Ia Radu Prasnaglava s-au pas­
I trat tnsa doua acte interne �i
patru acte externe, toate
scrise tn slavone�e. Analiza
lor denota ca scrierea �i limba
de cancelarie erau bine fixate
� ele nu corespund cu parti­
I
cularita�ile pe care le ofera
tnsemnarea. lui Gradislav. A�,
I
de pilda, litera D suprapusa nu
apare tn nici unuJ din cele �
I acte pastrate, ortografia de
pe manuscris vade�e �i <>a
anumite provincialism< (voi­
voda !n loc de voievoda). Nu
vom intra �ntt-o analiza gra-
'
maticata �i paleografica de­
taliata a textului, C'Are nu-�i are ... $1 SEMNIFICATIA LUI
rostul aici. ConcJu!l'a este insa
ca tnse mnarea m1 putea fi (Urmare din p. 23)
facuta in vremea lui Radu II.
Deci, singurul voievod Radu ropeana... adorata Ja Dunare
in timpul caruia cartea putea �i in Rodopi sub numele de
intra in posesia unui jupan Artemis Basiliti = Diana Re­
Gradislav a fost Radu I . gina nu se gase�te reprezen­
Daca identificarea lui .,loan tata iconic in adevaratul t-i
Radul voivod" - a� cum am aspect dectt pe monumentele
propus-o tn rtndurile de mai iraniene ... sau Ja Poroina-Me­
sus §i cum toate indiciile o hedinti", scria Vasile Parvan
arata ..- cu Radu I Basara.b tn Getica. Opinia ca pt>
este corecta, atunci ne aflam ryton ar fi reprezentata
de alt­
trem dt- _pretios nu attt prin
continutul sau, cit prin lumi­ minteri �i de al�i cercetatori.
nil<> pe care le arunca asupra tntre care prof. Dumitru Ber-
unei tntregi perioade, mai pu­ ClU. .
tin cunoscute de istoriografia
noastra. Dealtfel, nu este singurul
Mai intti, o P.recizare de or­ caz in care pe piese geto­
din statistic. lnsemnarea in dacice din aur �i argint stnt
cauza este unul dintre eele mai reprezentate scene mitologice.
vechl documente ale Tarii Ro­
roane�i pastrate �i singurul Pe coiful de la Baiceni•, pe
act scris provenit din vremea unul din obrazare apare · un
lui Radu I Basarab. Despre personaj tintnd in mtna un
domnia acestuia (care a gene­ ryton. Pe una din cnemidele
rat atttea controverse, prin
confuzia ce s-a facut intre el tezaurului de Ia Agigbiol2 se
�i legendarul Negru Voda) vede, de asemenea, un perso­
ne-au dimas doar �ri indi­ naj cah�.re , tnarmat cu un
recte in documente ulterioare arc - imagine ce ar pntea
privind posesiunile manas­
tirii Tismana �i monede emi­ fi una din ipostazele cavale­
se in ,haraghia" lui. rului trac. Cercetarea apro­
Dar documentul· este im­ fundata a semnifica�iei acestor
portant mai cu seama prin piese ramt�e 0 proble•na des­
semnificatia sa culturala. Cum
aratam, adnotarea este fa­ chisa pentru viitor, dupa cum
cuta pe o cuJegere de inva­ tot de viitor ramtne �i deslu­
taminte �i po�estiri morale, �irea originii rytonurilor in sud­
care a fost reahzata pentru un estul Europei.
dregator de Ia curtea primilor
Basarabi - ceea ce este de ln g�neral, se considera ca
natura sa furnizeze noi ele­ ele ar fi fost preluate de lu­
mente privind evolutia cultu­ mea greco-traca, de la per�i. In
rala Ia finele veacului XIV. realitate tnsa originea lor este
Aparitia �olii de copi�ti
de la Tismana, care va inflori mult mai veC'he, trebuind cau­
inca din primele decenii ale tata. spre mijlocul mileniului
5ec. XV sub Nicodim, precum II te.n. lntre descoperirile de
�i avintul pe care-1
. . . vor cuno�te
cop1erea �1 mtmerea manu- arta hititij. datind din sec.
.
scriselor in Moldova lui Ale­ XIV-XIII i.e.n. au fost ga­
xandru ce 1 Bun, i�i au �dar site splendide rytonuri din ar­
originea �i in nivelul cultural gint, dintre care doua in for­
superior de la curtile domne�ti ma de protome de eerb �i
�i a marilor boieri din aceasta
perioada. taur par adevarate replici a.le
Astfel, documentul prezen.tat rytonului de Ia Poroina. Un ·
la pagina anterioara in facsimil arc peste roilenii �i conti­
(desenat, caci �rsaturile ulte­ nente, caruia istoricii, arheolo­
rioare �i amestecul de cernea.la gii sint chemati sa-i deslu�e�rtt
ro�ie - chinovar - n fac
d< stul de greu lizibil) este cre­ tainele.
dem una din valoroasele mar­ 1-1Magarin ialonc, nr. 7/198:1 :
turii ale veacului XIV. 9!1 9$a.
25
 1897 : UN ROMAN
PRIN AMERICA
Prof. dr. DAVID B. FUNDERBURK,
U nlversltatea Campbell, Buies Creek-North Caroline, S.U.A.

lntre 5 mal �� 28 lunle 1897 (stll nou), Ia Washington, capt­

tala Statelor Unite ale Amerlcll, s-au desfl�urat lucrirlle con­
gresulul Unlunll Po�tale Unlversale, congres Ia care RomAnia a
fost reprezentati de dlrectorul general al Po�telor, Telegrafelor
�i Telefoanelor din acea vreme, lnginerul Constantin Chlru.
lnteresul fatl de aceastl intilnlre, manlfestat atit de cltre
gazde (partlclpantlf fllnd intimplnafi cu onoruri oficiale �� primlti
de importantl repreztntantl ai admlnlstratlel, inclusiv de pre�edln­
tele S.U.A.), cit �� de cltre delegati era flresc. De�i, in majorlta­
tea tlrllor, servlcllle po�tale aveau o exlstenfl de secole, totu�l
reglementarea lnternafionall a transporturilor po�tale, a taxe­
lor �� a numeroaselor alte aspecte legate de buna f�;�nqionare a
unor atare servlcll nu datau decit de citeva decenll. Mal precis,
din 1874, o dati cu inflinfarea - in urma congresulul de Ia
Berna ( 1 5 septembrle-9 .octombrie) - a Unlunil Po�tale Unlver­
sale, RomAnia numirindu-se prlntre membrii fondatorl ai aces­
tul organism international.
Atentla acordatl de guvernul romAn acestel reunlunl lnter­
natlonale - evidenti prln trlmiterea �efului acestul resort Ia
congres - era o manifestare a dorintel autorititllor romAne de
a consolfda �� in aceasti directie independents de stat, cuceritl
cu doul decenll in urml, in 1 877. Principatele romAne Moldova
�� Jara RomAneascl clpltaserl dreptul de a-�1 organlza slngure
servicUie de comunlcafll incl din 1856, dupl Tratatul de Ia Paris.
ln bunl mlsurl insl, expedltla �� distrlbutla corespondentelor
din �� pentru strlinltate rlmlsese in mina unor agentH strllne,
de�l transportul �� intretlnerea curierilor s e!clali se flceau pe
cheltulala statului romAn. In ciuda eforturilw depuse de cercu-

26
 ..
. .
... ••
. . ·-····:.
. ... ...•:� .....
·•·• ..
' . . -�
... .
- .. ...
··-'" '

..

scrisori
Facsimile din

rile polltlce romAneftl, aceastl sltuafi e a durat pinl in lillie 1868,

cind, in urma lnterventlllor dlrectorulul de atuncl al Poftelor, Joan
Fllcolanu, guvernul austrlac fl·a retras agentll din RomAnia.
Cu incepere de Ia 1 apr:flle 1869, Pofta romAnl a preluat slngurl
tntregul servlclu International. Este decl expllcablll actlvltatea
vie, sus1fnuti de reprezentantll RomAnlel in eadrul Unlunll Por
tale Untversale - for In care vedeau incl un prllej de afirmare a
·

fndependentel dobindlte cu atitea lupte fl sacrillcll.

Dlrec:torul din 1�97 al P.T.T. din RomAnia, lnglnerul Con­
stantin Chlru, s-a niscut in 1848, Ia Giurglu. Dupl studll in tarl,
apol in Austro-Ungarla fl in Germanla (a absolvlt �c:oala poll-·
tehnlcl din Stuttgart), a deflnut dlferite funqil in Mlnlsterul
Luc:rlrllor Publlce. In 1895, a fost numlt director general al
P.T.T.R., calltate in care a desllfutat o sustlnutl actlvitate
pentru extlnderea retelel telefonlce in multe zone rurale ale
Romlniei. Prefedlnte al Conslllulul de administratle al SocletltU
,Eiectrlca" fl unul dlntre fondatorli SocletltH petrollere ,Astra
tomlnl", Constantin Chiru a actlvat 'i pe tlrim politic, ca depu­
tat fl senator (liberal) de Dimbovlfa. A avut fl preocuplrl ftiln­
tlflce, devenind membru al Societltll romlne de geografle 'i a
prlmlt, pentru lucrlrlle sale, premlul ,Gheorghe LazAr" al Aca­
d emleJ romAne.
In tlmpul congresulul poftal de Ia Washington, C. Chlru a lost
unul dlnfre eel mal activl delegati - afa ·cum relese fl din co­
respondent• purtatl aproape zllnic cu sofia sa1•
lnt�resul particular al celor 49 scrlsori trlmlse soflei sale in
tlmpul ,ederil in Statele Unite constl, pe Jingl informatiile pe
care nl le transmlte cu privlre Ia desllfurarea lucrlrllor impor­
tantel reunlunl fnte-rnafionale, ,1 in laptul cl ele ne prezlotl o
Imagine relevantl ·a socfetltH americane de Ia sfir,lt-ul secolulul
trecut, a,a cum a lost vlzutl ea de un inalt funcflonar de stat
din Bucure,tlf de atunci - ora' care rlvallza in sud-estul Europel
cu rafinamentul socfetlfii parlzlene de Ia sfir�ltul secolulul.
Modul de viafl american, al unel societl1i republlcane, de­
mocratlce, cu o actlvltate trepidantl, mlsuratl Ia tot pasul de
obflnerea unul randament cit mal mare, in munel fl in profit,
cu etlchete ,1 ceremonfi simpllflcate Ia maximum - inclusiv in
recepfllle Ia eel mal inalt nivel - i-au plrut, in mod flresc,
strllne lui Chlru. Pe mlsurl insl ce �ederea lui s-a prelungit
- a stat in S.U.A. aproape trel lunl - aceastl lmpresle s-a
-----

tn i976, ca bursler
\ IREX tn RomAnia, am avut posi billtatea
.. �
st11di�z - prin amabilltatea dr. Paul Cernovodeanu, de Ia
Institutul de istorie N. Iorgav - arbiva lui Constantin Cbiru. aflati tn po­
..

sesta nepotului sliu Petre V. Chiru. Aceastli arbivli cuprlndea coresponden�a

trlmid. din S.U.A. sottei sale, jurnalul activiUtil depuse ca delegat to cadrnl
lucrlirUor congt'esului po�tal, numeroase totografii din acea perioadli, divc
' rsc
documente, ta.leturi din zlare �.a. 0 altli parte a arblvel lui c. Chlrta,
privtnd cll.llitoria tn S. U.A constlnd mal ales din documente oficialc. a
.•

rost donata. de nul sliu. Vasile c. Chlru, tncli de acum ctncl deecnH rostuhai
muzeu Al. Saint-Georges,. iar astbi se artli Ia Biblloteca centralil de stat din
Bucurc�ti. Recent. tntrcaga arhivli Chiru - inclusiv corespondenta folosit;'l
tn acesl arllcol - a intrat In posesla B.C.S rilnd astrcl retcatrcgitli - n.a.
.•

•
27
 -

atenuat: mtncarea ce I s-a pirut Ia inceput fmposlbili, a deventt toate par�le nu se mi;;ca lu­
"foarte bun! �� gustoasi., ; costul viefU pe care, lnlflal, 1-a apre­ mea decit prin drumurile de
clat ca foarte rldlcat, l-a ingidtdt, spre sfir�it si rimini in posesia fier cu aburi care circuli pri n
unel lmportante sume economtslte. lmpreslonat neplicut de toate uli'fele, unele mai drcpte
arbanlstlca New Yorkulul sau a St. Louisului, Chlru a admlrat, ca altele, dar nu tndestul de
tn schlmb, arhitectura lnundati de verdeati a Washingtonului ; largi. Casele au aerul a fi de
1-a plicut, de asemenea, frumusefea naturali a Niagarel �� a carton (a�a sint de simple,
plajelor Atlantlculul. Contrariat de Jnsistenta jurnali�tilor, a snbpri �i inalte) ; hotelul nos­
fotografilor, de reclama pe care �1-o fac oamenH de afacerl, dele­ tru are 1 4 etaje2; ieri am
gatul romAn a fost impreslonat, pe de alta parte, de grija america­ numaiat etajele la o cas!
nllor pentru monumentele lstorlce, ca �� pentru slrbltorJle lor de comert, care are 22 etaje.
tradltlonale. Totul este gigantic, dar fara
Chlru Jl putut intelege unele aspecte ate unlversutul american, gust ; fara �rmul or�lor eu­
dar altele 1-au rlmas necunoscute sau le-a recepflonat printr-o ropene�. nu vezi aici o ver­
optic! deformati. Pentru un inalt reprezentant at oficlalitlfii dea�a. nici o planta�ie, nici o
romAne�ti, de formatle unlversltarl german!, o anumlti sim­ construcfiune arhitectonica, ci
plltate a moravurllor americane, c:a �� inaltul grad de eman­ numai m�te pere�i drep�i: sub­
clpare a femeilor 1-au surprlns, lar splrltul intreprinzltor in tiri. Totul cu un caracter provi­
a.facerl al amerlcanllor �� dinamlsmul comportlrli lor 1-au depi­ zoriu �i cu scopul de ci�tig ;
�it. De aceea, nu s-a slmfit blne in ora�e ce pulsau de via1l tre­ banii constituie idealul ameri­
pidant! - ca New York - , cl a preferai pa�nicul �J mal bucoli­ can ; nu se mi;;c3. �i nu tra­
cul Washington de Ia sfir�itul secolulul trecut •
iesc decit pentru bani.
..

Adlugindu-se mlrturiilor marelul numlr de cilitorl strllnl Mincarile lor �i tntreaga lor
- din toate colfurile lumil - ce a u vizitat S.U.A. Ia sfir�ltul seco­ viata este cu totul diferita de
lulul XIX1, scrlsorile lui Constantin Chlru - pe care le reprodu­ a noastra: Ia 7 sau 8 diminea­
cem pentru intila oar! acum in Magazin istoric - se impun ta ii vezi pe toti ca incep sa
dtitorului prln. fndlvidualitatea autorulul lor ca �I prln speclfi­ mantnce intti fructe (mere,
cul observatlilor sale. Cercetarea mea a urmirit tocmal valorifi­ portocale), apoi fripturi, car­
carea unul punct de vedere inedit asupra vletU din capitals fede­ nuri ro�ii3 �i dupa aceea ca­
ral! a Republicil noastre Ia flnele veaculul trecut, provenind fea cu lapte. Eu unul tmi tin
de Ia un observator .dtntr-o tarl din sud-estul Europel, aflatl obiceiul meu, renunt Ia toate
atuncl in plin proces de modernlzare a Jnstitututor �� economiei, mincarile lor, marginindu-ma
tarl ce s-a manifestat activ in cadrul reunlunll po�tale lnterna­ la cafea -cu lapte, iar la prinz
flonale*. maninc ce tmi place fara �a.
rna 1acomesc �i sa ies din obi­
ceiurile traiului meu.
Vineri 18/30 aprilie 1897... rind aerul sana.tos salutariu al 20/1 aprilie 1897 [corect1 19
Iata-ma la New York, unde Oceanului... De�i trebuia ¥­ apriliej7 tna�J. . . Viata aid este
am a.juns ieri, joi, dupa-amiaza, plecam pe data la �ashing­ foarte scumpa: o �amera m•>­
in perfecta. �i deplina sana­ ton, dar s-a hota.rit de Admi- desta tn al 7-lea (etaj) o pl:t­
tate. Voiajul pe Ocean nu nistra�ia americana sa rami­ tesc cu 5 dolari, adica 27
numai ca nu mi-a pricinuit
nero aici ptna duminica spre a franci ; pentru mirtcare 20-30
nici un rau, ci, dimpotriva, a.
vizita. serviciul po!jtal, iar apoi franci pe zi. Alte cheltuieli nu
influen�at tn modul eel mai
.am, caci nu rna due pe la.
folositor asupra intregului meu sa pornim cu topi, cu un teatruri, iar trasuri nu intre­
organism ; pot zice ca am facut tren special la Washington, un­ buintez, umbUnd nuntai pe
0 cura prelungita. odihnindu­ de marti va avea loc deschi­ jos �i cu drumul de fier care
mi mintea �i corpul �i aspi- derea. Congresului. costa cite 5 centi, pe orice
lungime _a.i merge. Noroc ca
Ieri am fost condu�i in lun­ mtine sear! plec la Washing­
1 ln rtndul acestora se numnrli $1
o serie de romAn ! : tn 1880, colonelul gul �i latul ora!jului, unde in ton, unde am aflat ca via�a
Scrgiu Voloescu ( 1 843-1899), autorul
lucrlirii 0 preumhlare prin West-Po­
este cu mult mai ieftina...
American Academic relalions in the
int, Bucur�li. 1882i }n 1 889, medicul [WashingtonJ aprilie 22/4 mai.
ortalmolog Nicolae manolescu (1850-
past (RelatH academlce romAno-ame­
ricane In trecut). tn R. R..H., XVIII Jeri seara (luni) am sosit tn
gara, Bucur�ti
1 9 1 0): Casca.dele Nia
( 1 979). nr. 4 ; Stelian Popescu-Boteni.
1889; tn 1891 geologul $1 naturalistui deplina sanatate �i imediat ce
Gregoriu S teflinescu ( 183 8-19 1 1. ) : 0
Rela&lile intre Romdnia fi S. U.A.
excursie pe riul Potomac, Bucure�tt, pind tn 1914, Clu,J-Napoca, Edllura a.m intrat in hotel (,The Ar­
Dacla, 1980 - n.a.
t892; to 1893, glronastul $l folclo­ lington", renumit hotel din
ristul Gheorghe Moceanu ( 1 838- • Nota reda.ctiei: deoarece scrlso­
1909): C4L4toriile mete prin Europa, rlle au o succcsiune apr oape coli­ Washington) ti-am tri.mis o
Africa. fi America, ed. III, dian�. ceea ce le race sll. semene cu
Asia.
Bu cure$ti, 1 899 ; to 1899, lndustrla­ un adev!rat juroal, le-am retranscrls scurta telegram! anun�du-te
'ul BasU c. Assan ( 1 8 6 0- 1 9 1 7), sub rormli de tnscmnlU'i zilnlce. De
C4/4torie tn jurul Lumii, Bucul'e.st;l, aceea. am plistrat dln. cuprillsul lor • HoteluJ ,.The Waldorf". de pe
1899, Ct. Paul Cernovodeanu, The data �� pasajele interesante, renun­ 5-th Avenue, ulterior denumlt ,Wal­
IJR�JQe of the United States o( America ttnd la rormulcle ce se repetau de dorf Astoria", hotel celebru dln New
cu vitwfd btl lhe Romanian in the la o mislvll. Ia aJta. fntreruperile le-am York; a gbdult numeroase pcrsona­
111-111 cenlurv (Imaginea S.U.A.v�zut! marcat cu trel puncte. Excepttod liUti politlce, culturale $i financia1·e
de rom4ni tn sec. XIX), tn Revue uncle. particularllMi slllisticc. am din lumea tntreagA.
roumaine d'histoire, XVII ( 1978), adaptat tcxLl!JA:nermclor orlograrice • Falmoascle ,beet-steak"-uri (blt­
nr. 1 ; e<>rnclif. Bodca. Romanian- uzualc. tecuri), mu�chl de vac� tn stnge.

28
'
 de sosire ; dWitoria din New
York aid am facut-o ln cele
mai bune �i agreabile condi­
liuni, fiind in societatea tu­
turor delega�iunilor europene,
clrora ni s-a pus Ia dispozitiu­
nc un tren special, c.are, cu o
iut.cala vertiginoasa (85-90
kilometri pe ora), pe un par­
' nrs de 6 1/2 ore ne-a ad us in
lmtag�nt dinlr-o centrnltl lt>le{(,nic4
amtrican4 din llieacul trfcut
I n p"l 26-27: New l'ork Ia s{frt�iLul
rr11r ulu i lrtcut: tm ora� zgO'motos. cu
tlddiri inalte t,'i (tlr4 t;trdeat4
Washington fara a opri la nici
o statiune... Ajuns tn Wa­
shington am facut seara o
n1ica plimbare prin ora�. care
prin multele planta�i i $i nenu­
tn:aratele gradini difera cu to­
t ul de New York. Strazile sint
largi de peste 30 metri. toate
a.�altate, planta�ii pe ambele
laturi, casele nu...au dectt 3-4
, rtaje, fiecare din ele cu o
grldina tn fata, iar palatele
mari, administrative, stnt tn­
conjurate toate cu gdi.dini cro­
ite �i tntretinute in cele mai
perfecte condijiuni; pe cita
vreme tn New York este cu
totul contrariu, tnal�imile co­
Josale ale caselor de 15-25
etaje � frecventa [aglomera­
fia) considerabila, unde pe fie­
care strada drumul de fier mer­
ge• deasupra, iar dedesubt
tr.mwaie electrice �i omni­
buzuri toate pe aceia�i stra-
da, pc care sc :,m ai adanga
trasurilc de lu� �� camio�nele,
•
face ca toate 5r.tpreuna sa
produca un zgomot asurzi­
tor �i putin placut, pe etta
vreme in Washington, unde
•
comeJiul nu este atit de dez­
voltat �i unde sint mai multi
proprietari, func;1:ionari, miJi­
tari, parlament �i congresuri,
viata pare a fi cu mult mai
a�eabila �i mai lini�ita.
in- hotel�l din care iti scriu,
nu am avut �ansa de a avea o
camera mai spatioasa; mi s-a
promis insa ca peste 2-3 zile,
mi se va da una cu mult mai
buna; platesc pe zi 3 dolari
( 17 franci) impreuna cu min­
carea �i serviciul. Mtncarea lor,
de�i este foarte ingrijita �i
abondenta... nu-mi place mult
�i nu pot sa rna deprind cu
obiceiul de a tncepe cu fructele
�i a ispravi cu cafeaua cu
lapte ...
La dineul de seara, cea mai
multa Iume vine in haine de
gala, barbatii tn frac, cravata
alba, iar doamnele tn toalete
foarte luxoase �i decoltate.
Pentru ei este cea mai mare
petrecere �i un fel de sarba­
toare... damele au . clubul lor,
sexul frumos este foad:e ras-
J.a plimbare cu .,bicuclul"
,
fatat, ele toata ziua se plim­
ba cind pe bicycla [bicicletaJ,
ctnd cu trasuri, ctnd calari, iar
Ia dineu apar tn toaJe�e Ju­
xoase.
Pe cit barbatii muncesc de
mult, pe atit fiicele Albionu­
lui [termen impropriu, Albion
fiind denumirea data Marii Bri�
tanii. Chiru avea in vedere,
probabil, pe descendentele de
pura origine britanica, alca­
tuind un fel de aristocratic a
S�U.A.J se plimba �i petrec
precum gasesc ele mai bine.
Moralitatea este tnsa tn gradul
eel mai tnalt ; pe ctt le place
libertatea, pe attt stnt de
oneste, corecte �i bine crescu­
te. Moravurile din Lumea Noua
stnt cu totul diferite de
cele ale lumii vechi1.
a Iatli comentarlilc supllmentarc
pc aceastl tf'ml dlntr-o altll scrt­
soarc a lui C. Chiru expedlatl Ia
1 5 mal 1897 cumnatulul slu {prin
sotlc), Constantin Bud�teanu :
.,Moravurllc carl lc vlz In Lumca
Noul, mal cu scaml tntrc ce prtve�tc
vlala casnlcll, n u numal ca rna sur­
prind, dar ptnl Ia un punct le glisesc
rxagrratc. Fcmela amerlcanl est<'
consldcratll ca o flintll cu mult mal
pri"Sus de blirbat. de aceca f'lc stn l
roartc voluntare �I cu totul emancipa­
te; cle, desi de o corccutudlnc sl
oncsUtatc moralitatc cxcmplarA, dar
stnt am de rllstAtate de Jntrcaga
\
29
 1 mai ... La 9 1/2 dimineafa
am mers Ia Congres unde s-a
discutat tn Comisiune cu mare
ardoare o propunere a Ge�ma­
niei, la care am luat �� e u
parte. Apoi a venit la ord..in��
zilei o propuner e a Romame1
asupra probelor de �rlne, J?ro­
punere ce o pregabsem bme,
pe care am de zvoltat-o tn mod
satisfAcator �i am avut �nsa
s1 0 fac sa treaca, fiind sus-
1inuta cu multa bunavointa
fi de alte delegafiuni ale fA­
rilor exportatoare de grtne,
astfel ca tnceputul mi-a fost
foarte favorabil �i mult satis­
far.ator... Pe la orele 4 am
mers sa vizitez Capitoliul, care
este o construcfiune , colosala
de mare, monumental! �i de
0 frumuse1:e rara.
Este �zat pe o r.olina tnal­
U, predomintnd tntregul ora�;
marele rtu Potomac curge tn
apropierea Capitoliului, care
este tnconjurat pe o supra­
fat! de peste 20 hectare de un
pare din cele mai frumoase.
9 mai... Am mer!\ la Congres,
unde �dinta s-a deschis la �ra
1 0 precis ; am avut deosebtta
¥nsi ca propunerea rom!­
neasca sa treaca cu mare ma­
joritate, precum nu mai. pu­
�in am avut �ansa ca sa tzb� ­
tesc in combaterea propunen­
lor ce se hotartse de catre
Comisiunea noastra de la Di­
recpa din Bucure�ti ca sa le
combat. $edinta de azi � d:u­
rat ptna la ora 3 dupa aDUazL . .
Viata aici de�i este foarte
scumpa, dar totu�i nu ?hel­
tuiesc mai mutt dectt mt s-a
dat diurna. Doream sa fac
ceva cheltuieli, dar tre buie sa-ti
spun ca tot ce este ceva mai
bun este importat din Eu­
ropa �i. astfel ca costa de 2-3
on mat scump .
Singurele obiecte ce se pot
lua dupa aici . stnt bi belourile
lu9rate in argtnt, mat_ cu sea-
soclctate b!rbAteascA tnctt nu au e<>a
mal mlcll. preocupare de casll, de
menaglu sau de copli ... De dlmlneatl
plnl seara ele nur$1 vlld dectt de
U
c stractlunlle lor, unele mal excen­
trlce ca altele cratll de obfcefurne
noastre). Dimineata le vczl mal pe
toate pe bicycle In costumurl cludate,
al"rglnd prin toate stradele ; peste
ctteva ore, le vczf Ia pare, mtnlnd
call sau clllare ; mal ttrzlu se due Ia
clubul dam�lor, tar pe Ia 7 ore vln Ia
botelurl tn toaletele cele mal elc­
pote, cu blrbatll tn rrac, 1$1 tau
prlozul, apol (mcrg) Ia tratre sau
concerte Un asrmrnra trai sc �uc­
cede tn ·ficcare zl, regulat" .
30
rna linguri�e pe care se in­
crusteaza monumentele cele
mai remarcabile �i faptele mari
na�ionale americane. Am cum­
parat �i etr cttev� �ingurite �e
acelea �i altele mtot. A trebu1t
sa fac 100 carti de vizita. sim­
ple (litografiate), care . la �o!
se platesc 3-4 franct; a1c1
le-am platit 3 dolari, adica
17 franci ; am cumparat 50
plicuri ordinare pentru pusul
cartilor de vizit�. pe c �e le-am
platit 75 centt, adtca vreo
4 franci. Vinul t1 platesc cu un
pret ap r oape de necrezut cu
vreo 10 franci o sticluta mica
de 1/2 litru �i aceasta fiindca
americanii nu beau nici vin,
nici bere Ia ma.sa, ci numai apa
cu gheata.
Este adevarat ca nici e u nu
beau vin des, doar din clnd tn
cind cu apa; astfel ca sticluta
tmi pne cite S-6 mese. Ne­
cuno�inta limbii imi face
mari piedici, ctnd intru tn
vreo pravalie ; ma lnfeleg nu:
mai prin semne ; to� as�fel . ��
la masa. Este stramu ca atct .
nimeni, pot zice absolut ni­
meni, nu vorbe�e nici fran­
tuze�e. nici nemte�te. Am tn­
vatat vreo 2-3 cuvinte [en­
gleze�il. dar nici pe acelea nu
pot sa le pronunt bine, de
aceea este bine ca orice om in
tinere1:ea lui sa. t�v�� or�ctte
limbi, ca nu strtca �� h pnnde
bine.
7 5 mai... Asta1.i a upa ter­
minarea Congresului. pe Ia ore­
le 2, am plecat cu totii pe
riul Potomac cu un vapor
special spre a vizita la depar­
tare de , 1 /2 ora de ora�,
morrruntul �i locuinta lui Ge?r­
ge Washington, fostul pre�edtn­
te al Statelor Unite �i in­
temeietorul ora�ului Washing­
ton; precum chiar al Statelor
Americii de Nord... Vechea
locuinta se pastreaza de catre
guvern cu o religiositate ce
merita. toata. lauda; mormtn­
tul atit al lui ctt �i al sqtiei,
tnconjurate de o plantatiune
rara sint in marmora, lucrate
p
sim lu �i tnchise cu u� g�ilaj ;
_
ajungind tnaint�a . g�IlaJ �1m:
toata lumea (ce1 tndtgeDI, ��
am facut �i noi ca ei) ne-am
luat palariile, unul dtn dele­
gatii no�tri (englez) a avut
ideea fericita sa adul'� cu el 0
coroaoa pe car.e .a �cpus-o �a
mormint, tl�d �� un rotc
discurs, care a avut efectul sl
entuziasmeze pe americani,
raspunzind �i el (doi) cu mutt
sentiment �i foarte mi�a�i.
De Ia mormtnt am mers
vreo 200 metri la casa cu doui
etaje unde a locuit Washing·
ton cu familia lui ; totul ln.
casa se pastreaza astfel cnm
era tn momentul ctnd a !nee­
tat eJ din viata; este tn adevlr
vrednic de vazut mobilierul
toate obiectele de detaliu
menajul ui, astfel cum existau
pe atunci. Cu acea ocazie s-a
format �i u n grup mare, foto­
grafi indu-ne cu totii (aici ori­
unde te duci , orice mi�re·
faci. nu te poti scapa de f".n+.I'L..
graf �i de reporterii de jurnale),
attt unii cit �i altii ne-au plic­
tisit pe to�i cu rug aciuni �i
scrisori ca sa le dam audie....Lc.
Unu l din fotografi a. mers ptna .
acolo ca �i-a tnfiintat atelu•r••L
chiar tntr-una din salile
gre.sului �i cum prindea v
unul din noi, vrtnrl-nevrtnd
mine rn-a Juat aP.roape pe s
U fotografiaza. In curind
voi trimite o fotografie a mea;
din vreo 4-5 poze fadicl,
pozit iiJ . care aproape faia
mea m1 le-a luat.
7 7 mai . . . Lucrarile Congre­
sului se urmeaza cu multi
activitate [intenc;itate] ca.ci .u.aa�,
toti membrii delegati
sa piece cu 0 ora mai tnainte,
astfel ca pe la 20 iunie (stil nou)
lucrarile vor fi complet ga
Noi am �i regulat din vreme
ca la 22 sau 24 iunie sa pu•Arft'
pleca d i n New Yorlc cu ace­
lasi p3.chebot (Lahn) cu care
am venit �i de care am Ios;t
foarte mul�umit. . . Ploile di
zilele din urma au
atmosfera, astfel di. nu sufe·
rim acum de caldurile
cale din a.ceasta localitate, La.•­
duri foarte dezagreabile dupa•
cum ui se afirma de catre
ora�ni... Miercuri, adica OOl·
miine, vom avea o recep�ie
pre�dintele Statelor Umte
despre care te voi tntretine
citeva rtnd uri s�re a- i de�)Cnl4
obiceiurile Case1 pre tde:nt•aJe;
M-am obi�nuit tntru at!ta
viata �i moravurile pe care
�!sese bune, tnctt nu in
pin cea mai �ica contr:or••
tate, caci mie tmi piau AUioliJ'
tea �i viata regulata, m
rea o gasesc foarte buna
 . cuJcatul devreme, precum este
obiceiul, nu-mi displace
I n momentul aces-
18 mai'...
ta viu de Ia dentist, care rn-a
cu gura cAscata de la
1/2 ptnl la 6 lf2, lucrtnd c u
o energie de nedescris, care
lnsi DU a fntrecut rabdarea
mea: In schimbul a.tttor ener­
VIri, am acum tn fine in gura
o danturl 1ucrata tn mo­
ul eel mai artistic. . .
Ca sl dam
timp impri-
..,mar J ve r bale �i pro-
� :,,tQC<)lullui, vom pleca vineri la
Baltimore, spre a face o e x ­
cursie ptna luni dimineata
fi a vedea multe lucruri fru­
moase. Am facut propaganda
ltng� mai mul�i delegati, ca
cerem a ne d uce sa vedem
;} cam se exploateaza fermele
agricole aici �i despre care se
scriu multe laude prin carti
fi reviste. Sint vesel ca sta­
Tuinta 'i propaganda mea a
izbutit pe depli n, caci chiar
astlzi ni s-a facut cunoscut,
Cl dupl lntoarcerea de la pri­
ma excursiune, vom face o a
doua excuisiune mai lunga,
care va dura vreo 10 zile, cu
mergerea In California �i en
acea ocazie vom vcdea de
aproape trei mari ferme agri­
cole, unde vorp . fi gazduiti �i
primiti de catre acei mari pro­
prietari care s-au o(erit e i .sin­
gu ri sl ne primeasca �i gaz­
duiasca cu onorurile cuve nite
noul. Voi lua note cit mai
detaliate �i care sint sigur ca
lmi vor prinde bine in de­
scrierea fermelor �i sistemu­
lui de munca american.
ln fiecare zi primesc scri­
sori de Ia diferitii fabricanti
mari din New York, Baltimore,
Chicago �i de aici, prin care
ini inviti sa le vizitez fabri­
cele ; ei au aflat despre noi
toti, prin jurnalele america­
ne... care au mania de re­
portagii 'i care tn ficcare nu­
mlr vorbesc ctnd de un deJe­
J&t, clnd de un alt u l. U n
J urnal de aici anunta ca in
curlnd va da cititorilor
portretul meu �i biografia,
spunlnd mai multe lucruri bu­
De Ia adresa mea. . .
va apare acel numar
rred ci imi va cid<'a
mlnl) ti-l voi trimite �·
. ..,.
'· •
STUDII tl iiATIIIAlf If ...afl $1 tsnll lllliTAIA- ., .
• DOCUMENTE A L E U N I R I I . 1600-1918 (sub egida CePtrului
de stud ii � i cercetdri de istorie �i teorie militard; volum incocmit
de colonel Constantin Cadnl�teanu - coordonotor, colonel dr.
Vas i l e Alexandrescu, Ml rcea Coclu, locotenent-major Mlrcea oo:.
garu, Maria Georgescu, Serglu losipescu, Alexandru Marcu, Oumt­
tru Preda, dr. Dorina N . Rusu).
Editura militjlr�. Bucu re$ti, 1984, 504 p p . , 29 l e i : 310 mdrturii
documentare din perioado 1593-7 decembrie 1919, evoc1nd eroicele
$i glorioase/e lupte ole romdnilor pentru reo/izoreo statului natio­
nal unitar �; independent.
• M E M O R I I L E S EC:TI E I DE �TIINTe ISTO RICE, SEIUA IV,
TOMUL VI.
Editura Academiei, B u cure$t i , 1983, 183 pp., 1 6 lei: octivitoteo
des(d�urotd In onul 1981 tn codrul ocestei secrii academice.
• DOCUMENTE TURCE�TI PRIVIND ISTORIA ROMAN I E I .
VOL. I I (intocm it de Mustafa A. Mehmet).
Editura Academiei, Bucure$ti, 1983, 350 pp., 48 lei: 281 docu­
mence din perioada 1774-1791.
• Z. Ornea - OPERA LUI C . DOBROGEANU-G H E R E A .
Editura Cartea romlneasc�. Buc ur�$t i , 1983, 5 12 pp., 20,50 lei:
dupd monogra(io consocrotd vie�ii, iotd acum pe ceo dedicato operei
gtnditorului �� militontului socialist romdn , analizato 1n componentele
ei (undomentole - teorie $i critico literoro, doctrino socio-politico $i
sociologie.
e Colonel dr. Crlstlan M . Vladescu - ARMATA ROHANA
IN DACIA INFERIOR.
Editura mi l itara, Bucure$ti, 1983, 304 pp., 20,50 lei: sintezo a
rezu/tatelor unor indelun_gate $i omdnunrite investigarii orheologice.
e UTAZASOK A TOROK BIRODALOMBAN (editie de Bin­
d e r Pil).
Editura Kriterion, Bucure$ti, 1983, 282 pp., 1 2 lei: fnsemnori
de cdldtorie din lmperiul otoman, din sec. XVI-XVII.
• George Giuglea - CUVINTE ROMANE�TI � I ROMANICE
(edirie de Floren� Sadeanu).
Editura $tiin�ifica $i enciclopedid, Bucure$ti, 1983, 384 pp . ,
23,50 l e i : studii de istorio I imbii, etimologie $i toponimie.
e Goya - D EZASTR E L E ltAZBOIULUI (editie de Alexandru
Cernaton i ; seria ,.Cobinetu/ de stampe" ).
Editura Meridiane, Bucure$ti, 1984, 180 pp. 55 l e i : origino/0 in­
cursiune 1n genezo gravurilor $i desene/or celebrului pictor spaniol,
intemeiatd pe o prima criticd romdneoscd a bibliografiei lor $i l'nsorttd
de peste 100 reproduceri ortistice.
e Antonie Plamadeali - N U M E �I FAPTE fN ISTORIA
CU LTURII ROMANE�TI.
Bucure$ti, 1983, 120 p p . : file de vibrante evocori tnchinateunor
cdrturari potriori - Mitro(on, 'hesorie, Filotei $i Dionisle Romano-,
core au trait $i activot tn sec. XVII-XIX Ia Buzou.
lui e SP1R1TUA LITATE �I !STORIE· LA fNTORSURA CARPA­
Tl LOR (sub Tngrijirea dr. Antonie Plamideala).
Buz�u, 1983, vol. I - 420 p p . , vol I I - 41 2 pp. : contribu,ii
Ia cunoa�terea trecutului cultural $i spitituol din zona Buzdului,
Cind Vrancei $i Brdilei, semnate, tntre oltii, de V. Cdndea , I . Coman,
(care V. Dragut. A. Fochi, M . Pocuroriu, C. Predo , D . Stonilooie, N.
in Scoicescu , V. Teodorescu. ...
tie .
e Alex an dru Bidiu�i- PRIVELI�TI ROMANE�TJ.
Editura Sport-Turism, Bucure�ti, 1983, 176 p p . , 8,25 l e i : pogini
din istoricul turtsmulut din rara noastro .
31
 lstoria romanilor •

in Rassegna storica
.
del Risorgimento
in · BrazUia Cu opt ani tn unnl 11emnalam fn
pagfnlle revlstel noastre1 un valoroa
artlrol al ttnlrulul lstorlo Italian
.Fran«'"�co Guida eon.saerat Jstorlo­
·�rrartel rom&neftl a Revolutfel din
182!1. Aeela111 autor, rn pa�lnlle
aeelelatf preat�loaae revlate, Rasscgna
storica del Risorgimento, anal LXX,
n.r. _. ( oetombrle-d.eeembrle), d.ln
1988, pabllol un ampla nadia Inti·
tulat Deshlr$frea statuluf na�ional
romAn $1 Italia. Opfnle publi� sf
l nitlatlve polltico-dlplomatlce. studlu
Dlnm membrJI delegaflel lstorJoJior fn ultlmll 12 ani am luat contact oe se tnsorle to rtndul eelor mal valo­
•raziiJenJ par1JotpanU Ia al XV-Iea eu blbllografla lstorlci romlneasel, roaae contrlbutll eonaaerate de lstorlell
Co� I nternational de f&llnJe la­ a m atudJat latorla daeo-�re111or, am atriUnl aeestuJ mare evenlment din
&orlce, eare l•a deallsurat Ia Buourettl eonsultat frecvent revlatele Dacia tl latorla poporuluJ romln.
lntre 10 t1 1 7 august 1980, am eunoa­ Revue Roumalne d'histoire, ea fl Cum rezultl fl din tltla, d�l artadlul
eut doul dlatlnae proreaoare unlveral­ luerlrl ale unor aut.orl, fl consider se referl Ia ansamblul evenlmentelor
tare: Cella Freire d'Aquino Fonseca, la&orlografta rom&nf. de un rna" ee au maroat prooeaul de dulVIn)lre a
de Ia Unlvenlta&ea din Rio de .Janeiro, nJvel. unltltll natlonaJe fl s�tale a roml·
RomAnia, pot 8l spun, eate pentru nllor, autorul tl-a coneentrat atentla
tl Marla da Gloria Albea Portal, de Ia
mine ea o lmonsf. carte vte din care asupra zonelor de lnterferen� romlno­
tJnlveraltatea din Sao Paulo. ltallene In epoea re peetlvi. fn aeeast4
tnvlf, lutnd prima mea adeviraU.
latl, pe aeurt, elteva dlntre gtn­ I eotfe de eulturl romineascl. prfvlntl, studlul pune In elreolatle o
mare eantltate de lnfonna111 lnedlfe
durlle lor tmplr1�1te oltltorJior re­ Prot. Cella Freire d'Aqulno Fon­ (presi tl arhlve ltallene), fndeO�>f'bl
vlatel noaatre, legate de reunlunea de seca: lnteresaJ pedtru lstorle e te rd.-rlt.oare Ia aetivltatea unor pa ·
I nteresul pentru oamenll �1�1, ea klo11 romlnl tn Jtalla sau Ia ereart>a,
Ia Bueureftl, de mesaJul Pretedlntelul
fl pentru sooletf.111e to eare trilm. sub oblAdulrea autorltAt flor ltallene,
Nleolae Ceallfeaeu adl'elat oongreaulul, SocleUll �I slsteme o�anlzate tot a Leglunll de voluntarl formati din
de lntereaul pentru tstorla roml.rillor. de oamenl, dar eondJtlonate 1)1 prl�onlerl romlnl provenl�l din armata
transformate odatl cu treeer�a tim· a ustro-wt�arl.
Pror. Marla da Gloria Albes
pulul. ln aeeat sens, o revlsti de Marea Unlre dJn 1918 ea&e trataf4
Portal: MesaJul pretedlntelul Nleolae tn eontextul general-european, aufo­
lstorle, blne redaetatl �I gtndlti
Ceau�e eu a lost lmpreslonant. EJ rul eonturind IJI pozltllle dlferltelor
precum Magazfn istorlc, este o puterl sau eereurl polltloe fa1i de
race apel la eooperare tl lndependenti,
ogllndi, rn cazul de ratA, am a lstorlel evenlmentele din Romlnla. Suhlf­
lllllstfnd asupra prfnelplulut poUtlo nllnd temelurlle lstorloe $1 ellmatul
romlne$tl, ett 111 a asplratlllor de
al lndependentel natlonale. democratic al hotlrtrllor pleblseltare
pace fl bunAstare ale popoarelor. ale poporulul romln din anul 1918,
Cunose lopta poporulul rom&n
RomAnJI t,t au rolul �� loouJ lor autorol remarel raptul el Rontitnla
pentru unltate tl tndependentl na­ a fost .,ultlmul stat din Penln�ula
blneeunoscut In lstorle. Pozltla gto·
tlonaliL. Despre aceasta am serls 1)1 to balcanlel oare a eoborft stea.J.!ul d4>·
graflel tntre Oeoldentul tl Orlentul me)eratlel rn preajma eelul de-al dollea
atarut 0 Estado de Silo Paulo,
contJnentuhll sltueazl natJunea ro­ rbbol mondlal". Coneluzllle �I aprt>­
publleatle de eea mal mare olroulatle olerlle latorloutul ftaUan ae pl8treazi
mlnl tntr-un punet de eonfluentl
to Brazllla. SubllnJez ldeea pre!Jedln· pe terenul adevlrulul lstorle, eomen•
al olvlllzatJIIor; ea are o eontrlbutle tarlul slu fUnd In general sobru ��
telul Nleolae Ceau�Jesou el unltatea
de seaml Ia paoea tl progresul po­ obJeetlv.
poporulul romAn este opera tntregJI Strldanla lui Francesco Guida de a
poarelor din ambele reglunl geograflce. pr�7.enta speelal)!JUior tl eUitorJior
natlunl. Lupta romAnllor pentru unl­
Pop.rul rom&n fml apare oa un ltallenl o lma�lne ott mal verldlel a
ta&e eon.stltwe un rapt remarcabll,
popor vJteaz oare, de-a hmgul lstorfe(t aeestul epocal evenlment al lstorJel
maretnd blne rolnl lor In lstorla noastre t1 sltueazl, prln studJile sale,
a-a pronuntat tmpotrlva oprlmlrll, tntre lstorlcll de peste hotare eare
unlveraaiL La rtndul el, lupta pentru
• attt rn tlmpurlle veehJ eft tl to eele promoveazl attt oauza l)tllntel ett
I ndependentl IfI are orlglnJ fndeplr­ 111 raport.urlle prleten&ftl eu tara �I
moderne.
tate, puttnd s-o urmlrlm do pe vremea poporul nostru.
1u1 Bureblsta, eu 2 060 ani tn urmi. I.L. -1 Maqa.zin is toTic, nr. 3/1976.

ID Topkapt Saray -: palatul sultanilor - devenit astazi un celebru muzeu din Istanbul
adaposte�e �i importante marturii istorice privind trecutuJ poporului romAn. Miniatura reprezen­
ttnd ceremonia primirii unui ambasador de catre sultanul Selim III ( 1 789-1807) la Topkapi Sa­
ray (Cronlcl otomane despre romlnl, p. 37)
(1)-<3) Steme �i sigilli din secolele XVII �i XVIII, sugerind ideea unitatii romAnilor
@ Rytonurile - piese de orfevrarie specifice lumii antice, executate cu multa maiestrie
artistica, au avut o tndelungata evolutie tn tlmp �i au fost r3.spindite pe o tntinsa arie geografica,
cum o dovedesc �i aceste piese hitite din mileniul ll te.n. descoperite tn Anatolia (sttnga sus �i
mijloc) ; din tezaurul trac de factura e�nistica de la Panaghiuri�e (R.P. Bulgaria) sec. I l l te.n. ;
tn dreapta rytonul geto-dac de la PO'roina (iJiti.• Mehedin�i) ( Rytonul de Ia Porolna fl semnl·
flcatla lui, p. 22) ,.
'

32
UNITATEA ·ROMANILOR
Romlnll au avut de tim-.
purlu conftllnta unltlfll lor
de neam, lzvoritl din lden­
tltatea de orlglne, de lfmbl,

iN SIMBOLURI
datlnl, credlnfe fl lnterese
economlce, pe care au manl­
festat-o prlntr-o dlversltate
de modalltlfl. Prlntre argu­
mentele unltlfll s-a inscrls

HERALDICE fl slmbolurlle heraldlce. Pu­

nind pe frontlsplclul Psaltirii
tn versuri stema Moldovel,
mltropolftul-clrturar Dosof­
tel expllca in 1673 semnlfl­
catla reprezentlrllor 1\eral­
dlce de pe aceastl embleml,
vlzind in ,caput de bour, de
flarl vestltl", semn al pu­
terll fl, in acela,l tlmp, al
dorlnfel de pace. I n de­
cursul vremli, stemele -re­
prezentlrlle treraldlce de di­
verse naturl - au avut
sensurl adincl, semnlflcind,
totodatl, dragostea de lfber­
.,.
•
•
tate, dorlnta de a trll in
• • I ,• #I
"' · ' .! ' ·. __ _...,
1 pace fl mindrla de a avea
o 1arl puternlcl.
Remarcate de heraldl'tl
de multi vreme, insemnele
1\eraldlce au fost insl pufln
studiate fl, ca atare, insufi­
clent relevate. Din multltu­
dlnea lor am selectat citeva
categorll din cele mal repre­
zentatlve aplrute in de­
cursu! vremurilor, in prln­
clpatele romine.
Semnlflcatla acestor in­
semne constl atit in ceea ce
reprezlntl ele insele, cit
fl in modul lor de allturare.
Cea mal e xpreslvl fl mal
frecvent folositl dintre re­
prezentlrl o constitute re­
unirea celor doul blazoane
ale prlncipatetor (capul de
bour at Motdovel §l acvlla
2 Tlrli Rominettl). lntiia re­
prezentare pe care apar
stemele unite se plstreazl
pe actut emis Ia 1 noiembrie
1639, in cancetarla domnu­
lui Motdovel,Vasile Lupu ( 1 ) :
cele doul insemne ale prln­
clpatelor, caput de bour fl
acvlla cruclatl, sint inso­
flte de soare fl semllunl,
vecl\1 slmbolurl daclce (2)­
evo(area Daclel fUn d , de
asemenea, un prllej de sublf­
nlere a unltlfii patrlel ;
Dacia este evocatl fl prln
aparlfla in reprezentarea he­
raldlcl a dol lei care flan­
cheazl cele doul ste!fte (3),
leU fUnd, potrlvlt cronlcll
lui Nlcolae Costin, 1\erbul
3 Daclel.
Din lnformatllle transml-

- - --- -
 se Ia slirtltul veaculul tre­
•
cut de V.A. Urechll , ase­
•
menea sigilli cu steme du­
ble trebule sl fl fost foloslte
tn cancelarllle mal multor
volevozl ce au domnlt in
ambele flrl1 in veacul XVII,
dar vlclsltudlnlle vremll au
flcut ca acestea sl nu se
poatl plstra in zllele noas­
tre. In secolul urmltor insl
paralel cu aflrmarea tot mal
puternlcl a cODftllnfel na­
ttonale, stemele duble ca­
pltl o largl rlspindlre, ele
fUnd intllnlte pe antetul
unor documente, pe fron­
4
tlsplcllle clldlrllor, pe pa­
glnlle de gardl ale ciJ111or
f.a.m.d.
Concomltent, apar fl alte
motive heraldlce nol, avind
ca scop subllnlerea necesl­
tltll unlrll. De plldl, pe
unele tlplrlturl din a doua
j umltate a sec. XVIII, ste­
mele Moldovel fl Tlr ll Roml­
neftl sint incadrate de dol
vulturl injumltltltl (4 ) -

sugerind plastic necesltatea

intreglrU intr-un slngur trup
a hotarelor tlrllor ale clror
herburl le sustln.
0 altl orlglnall repre­
zentare de acest gen a fost
reallzatl pe frontlsplclul u­
nor documente emlse din
cancelarla domnulul Moldo­
5
vel, Grlgore I l l Ghlca1: ac­
vlla cruclatl este contopltl
intr-un slngur trup cu capul
de bour (5) expresle a I dell
-

ci Moldova fl Tara Roml­

neascl constltufe un tot.
De asemenea, des intil­
nlte sint asoclerlle intre
sterna comblnatl a Jlrll
Romlne�l (doul personaje
flancind un copac, deasupra
clrula se afll acvlla cru­
clatl) fl cea a Moldovel.
Pe o astfel de reprezentare
din tlmpul lui Gheorghe
Duca (in vremea cind aces­
ta domnea in Jara Roml­
neascl: 1673-1 678), capul
de bour este inscrls pe trun­
chlul copaculul (6). Cltre
stirfltul sec: XVIII, se con­
stitute un nou tJp de emble­
ml slgllarl: scutul infltl­
find herburlle celor doul
prlnclpate e sustlnut de
doul personaje fl inconjurat
de medallonul ce Include
stemele j udefelor.
Dr. Marla DOOARU
•-• Magarin istoric, nr. 4/1979 ;
6 t2/t975.
 TOPONIMELE
UNGURENI $1 SEMNIFICAJIA LOR
Prof. · univ. dr.
1ntre ar mentele contfnuftltll neintrerupte a romlnllor 1n vatra lor strlmo easel I a unt-
II lor pe cuprlnsul veebU Dacll se inscrlu tl ovezlle llngvlsttce. n cele ce urmeazl anahzlm
•
aa toponlm Ireevent nt nit Ia sud fl rlslrit de Carpatl - Ungurenl; desclfrindu-1 orlglnea fl
.emnlfleatla rlspundem astfel scrlsorllor ce ne-au lost adresate de dtltorl asupra acestel teme
De milenii, poporul roman, plamadit unjtar
pe pamintul '0-echii Daci.j, vietuie�te st�to�­
nic tn vatra sa de etnogeneza. Dar conhnul­
tatea de locuire si stabilitatea nu tnseamna,
neaplrat, fixism. Pu
rtati de o seama de tnde­
letniciri (tntre care pastoritul transhumant a
ocupat un loc principal), dar mai ales deter­
minati de exploatarea sociala (care, tn Tran­
silvania, a iost dublata � de o opresi une
naponala), locuitorii acestui principat au
cautat � �i-au gasit un adapost peste Car­
pap, Ia cei de un neam cu ci. Asemenea mi�­
ciri de populape - locuitori izolati sau in
grupuri mai marl, care uneori cuprindeau o
intreaga comunitate sateasca - au fost nu­
meroase in evul medi u romanesc. Cei nou
veniti au fost desemnap dupa tara din care
veneau : ungureni adica ,romani originari din
Transi lvarua, afJata sub sHiphtire ungadi" .
Astfel, dovezilor de ordin propriu-zis lingvis­
tic ale multisecularei deplas�ri a romanilor
dinspre Transilvania l i se adauga, tntre nu­
meroase altele, unul de ordin toponimic, tre­
<-ut in mod sistematic sub tacere de unii istorici
strain( care incearca prin argumente pseudo­
� intifice sa conteste prezenta in Muntenia !ji
Moldova a unui mare numar de �ezari ru­
rale a1 caror nume are Ia baza etnonimul un­
lfW«JJJl. toea acum patru decenii , Marra N .
Popp a publicat un amplu �i documcntat stu­
diu asupra romanilor ungureni pleca? din
• Ncputtnd s1 cscamotezc raptul c! romAnll au con�
sUlull populatfa prcpondcrentli a Transllvanfcl In raporl
ea toalr celclalte natfona11Utl la un Joe. unit autori
atrlfni contlnuli sa rcpetc, tn rormullri unilatcralr, c!
prt"Cumplnlr<'a numrricli a ,vlabilor" In arcul intracar­
paUc s-ar datura unor iniiltratU llnli diosprc Mun tenia
fi Moldova. Prlntrc eel cc au r<'$uscltat accastli ,ted"
ae atli Gy. Zathurcczky tn lucrarea Tramulvanio. Cita­
•l · o( lhe Wt>81, publicata. dr cditura l:nlversillltli sta­
tulul Jo·lorlda (S.\J .A.), Jn anul 196'•; Andrew Harasztl
(de Ia Hamilton. Canada) tn lucrarca Origin of the
Romanians, Arpad Balog (autor al unci lucrlri prezum-
· UBCARPATICE •
. '
EMIL VRABI E
I
•
Transilvania, iar ulterior, Constantin C. Giu
rescu a dcscris detaliat o harta rusa datiud
d�n 1 835, cu multc denumiri de sate �i ca­
tune din Muntenia �i Moldova, care arata
provenienta transilvaneana sigtira a Iocuito­
ri lor lor ( Pritu;ipatele Romdne la itu;eputul
secolult'i al XIX-lea, Bucure�ti, 1957).
Pe ooza unor surse diverse (istorice., demo­
grafice, administrative), am procedat Ia in­
tocmirea unei evidente minimalc asupra lo­
calitatilor cu denumirea Ongurett.i sau care
au in componenta lor vocabula Ung1treni,
de tipul Maneci- UtJgt.treai.
Am gasit 38 asemenea a�ezari, de�i numa­
rul lor in tinuturile ciscarpatice a fost in
trecut, cu siguranta, �i mai mare. Unelc
denumiri de acest fel nu am rcu�it incA a le
localiza exact ( Uttgurenii lt.ti Ciucurencu in
vechiul ju9e� Hirlau, un gng!�reni
pc M ot r u
�.a.) ; 2.ltele s-au �ters ori au fost schimbatc,
uneori din considerente socio-lingvistice su­
biective, ca tn cazul satului Vlad�tii de Stts
(cu corelativul veciu Vladeftii-Pdminte,li, jud.
Arge�), unde adaosul ,de Sus", care insemna
Ungure,t.i, a disparut (C.C. Giurcscu, op. cit.,
p. 1 13). Vechimea atestata a a�czarilor Ung,u­
�
ren�. es e une�ri :onsiderabila: pentru
.
Uugu­
renn dJn vechiul Jud. Romana? (actualment<:
Dolj) se indica anul 1 5 10. .
Numarul locuitorilor din satele-cuplu este,
de regula, mai mare ctnd e vorba de ,pa-
t 10s intitulate Histoire d�muthifi�e de Ia Roumanil'
apllrutll. Ia Paris In 19?9> �1. mal rrC<'nt, ccf ct• :wmnraz:i
cu pseudo nlmul Andre Du Nay lntr-un artie()) pulJIIcat
In culcgcrca TransultJania and lhe Theoru of Daco­
Roman-Rumanian Continuitu. Rercrltor Ia a�t din
urmli ,tovlHat", acadcmiclanul AI. RoseltJ sublinia tn
..
. Romanitatea" limbii romdne (V()IUntul C6.ldtorii
�t portreta. Bucure$U, 1983. pp. � 1 t ·312) ,lipsa d•·
P.roM (eel caractcrlzeaz' lucrullc de acCl>t gen. Pe clnc.J
s1mpla Judecatli de bun-sim�. bazatl pe expcrit'll\a
evenimentelor istoricc de totdcauna, dovcd�te netcmt·t·
nlcia accstor tczc" - n.a.
 mtnteni", dar exist! �i cazuri ctnd mai nu­
merofi stnt ,ungurenii" : tn 1912, de· pilda,
satul Br4Jt4anea-P4m£nteni (jud. Prahova)
avea 389 locuitori, iar Br�anca-Ungureni
- 446. Acel�i lucru la NovtUi-Str4ini ( = Un-­
gureni) fata de Novaci-Pamfnteni : 969 fa�
de 730. Potrivit statisticii din anul 1 8 1 5,
numai tn Muntenia erau 4 056 familii de un­
gureai. Este u�r de in�les ca numarul lor
se ridica, tn realitate, la o cifra mult mai
mare, attt la sud, clt �i la est de Carpafi , fie �i
numai pentru motivul ca nu top cei veniti
de peste munfi reu�eau sa infiinteze �ezari
separate, ci se tncadrau, in grupuri mai mari
sau mai mici, in sate ale pamtntenilor, gata
tntemeiate �i avindu-�i denumire proprie.
Cazul topouimelor Ungure)1-i ofera citito­
rului obiectiv suficiente date pentru a-1 pune
in situatia sa aprecieze singur cit adevar �i
cita probitate confin ultimele patru cuvinte
(pe care le vom sublinia) dintr-un pasaj extras
din lucrarea lui Arpad Balog, citatl Ia ln­
ceput. ,A�adar - spunea concluziv :eublicis­
tul de la Paris, referindu-se la mi�ile de
populatie din Muntenia S"pre Transilva.nia
- Carpatii ... n u au constituit niciodata un
obstacol serios pentru invadarea Transilvaniei
de catre romlni. Istoricii romlni - continua el
- nu numai ca recunosc ei tn�i� acest ul­
tim fapt, ci ni-l � explica. Dar � scrie mai
departe A. Balog - ctnd ei (adica istoricii
romlni] zic dintr-o parte tntr-alta (a Carpa.­
tilor], acest lucru nu poate fi tn�les declt din
Muntenia �i din Moldova spre Transilvania,
iar nt� p
itwers" (, . . . mais pas inversement",
p. 1 77). Existenta numeroa.selor toponime
subcarpatice Ungt4reni este o replica severa
acestui indiscutabil ,iar nu � invers" �j
constituie tn mod indirect o ilustrare a compe­
tentei � responsabilitapi �tiinpfice scazute a
anumitor autori �i cercuri din strainatate,
care abordeaza. probleme de istorie a roma..
nilor.

.CI$TIGATORI CONCURSUUI
Din, cronicul Unirii
I
•

(C..;,._,
�----
--
difl ""· 3/1984)
--
18. MUGVB 'BBBAN
Bucnanttl
IT.i.NBICV, 61. lUCOI·•• RlDOJ,
HUIIIMra
OrlfUef
11. IIA.BIA. V. A.HBBOIL --. 64. I O A.N AMTORIUi t•r.luw,
PREMIILE 121·280 - 80 alto­ Jlbuoaal, Jd. Meaat Man. JH. llaraiD11ftt
aamt nte pe 6 lunl Ia MAOA· 10. 18PA.SA T. VASILE, eem. Gri- 66. VIRGINIA. �IA.Jif, Sam Mu
dlnlle, JucL Olt
·

H. IUBJA 8TOICA ll•zn.u,

ZIN JSTORIC ll. STEPAN KRIVK.A, maalolplal .....
Gil. 81aeorwlli•·Del
67. T.t.KA.CI a.u.Azs,
...... • 8. OBEORORE !f. RADU, «Jendaa• II. CIICILIA. BCOVOI'V, Pl&efd 18. &.OBlAK IUBJ'V8 1'JW
• -m
· e,
� t. :'oRNELIU : RU, De�a
COIOC:A
•

.
U .ADRJ.A TJ8MEANU, oem. J.Mr..
... . Jail. ......
!fa,eea
6t. BVGBN 8•B1t7, Zalia
10. S'fmP
AN D. POPBSCV, eom. U. I ON ILlHESCU, eoa. Tu.rotlll, et. GBBOBGBB IJ.IBICtJ,
AIBdj, ja.. DeQ . Jud. GerJ •
11. V.AIIt.l! 8& B1Y.1,
U. COBMEL DABOJIIJ, .,....y II. YUDOBA. GBOBGBIOV, Clll­
11. :u
� .. OOHSTAM'l'Df, Oirtea . ntl
•. I ON GR. CONI'IA!f"RRfBBCV,
a. '1'18DIV ld'Z.l•os,
... ...
.... ......
Cnlna ....
... ••BJAllf DBODU, .. ...
0•• ...
��:• .--. 11. BI.PA. MARIN, 'ftlre...-
a7. CJBJftiAN...PAJt .,...... 16. I'JUIOI,
14. IIABC&'L MmrrBAJI,. .....
.. 8BBOBGHI 80808, �
AYl&•WOfll£ . 1M
an. ••the. il'If
-. ' 't ... V.AIILR GIL BOBDBIAJIU� tlI'h
ats •n•••· Ja._ DlmthrJ..
•�� RBB•AW. Oidia
& •j,,,_. J!!Cxr:
GbuAN, JJciJitla
* � B8A.TRIGI: ""'lli.U.. 4i.
�... �. )d. Jiliil
tji
lL RODICA
POPBICU, ena. M• fl. GllBOBGB& r,
-
41. NICUUB UNDV, Batee·et Vaal1il
...... Autt, jd. ..._ JlaN.
41. •lCICOI·48 ..anm81V# .... n. DA!fl& �.. Yet ....�.
._ MARIK lUOOLBI'DV, 1M ea. ..
•"'t•· enL Valea JI......, Ne ...,,.,., .._ ...... 71. GBHB8RW 'CJBI'f(d,
M. ANAII'AIB f!RAftiCU, ..,...._
.. .... .. 7L
I'LORilf LUN8VLE8CU, eem
..u.. Ja.. 8alatt.
•
a;. on.nr B. VOIOO, IUIDJdcRl ....._ :,e.eBU'1'J4Ir ...... .
48. l'BIRU OPBB•, LqoJ 74'. PLORICA BOJICR+,
11. VIORBL CBI8'l'IA MJOOLAU, 47. VALERIU MOTJ,.AN, Sata Man 76. PRENT BLAJ. aat Muaeela
PHettt 48. MIRCEA J . lUCULESCV, Buou­ &u. com. M&��ro,et&l- Sin&, ·­
tL THEODOR .ANTON, Roman fe¥tl IAfl
K .AGLAU. VOLINSCHJ, eom. Bu· 49. 8MAR1NDI'fA ZAM08TEANtt, 71. MIHAELA J SPAS, com.

�
e•na, Jad. Be&ofan l Sueeava Bravu, Jud. Ol�la

� .ANDRAS FEDAK. Cra· 60:. 1' J:.'THE NEORU, eom. Jle&e­ '17. GAVIUL TULBUR&
- volett.,..c!. �� 78. COIUN:.\. PL.U, Ale.uD4rla
A.l.VANDBU C. i• OP.A, eom. 61. GHEORGHE AXTOIII, Manf&lla 78. VIORICA STOICA, Feo,aal
NeJa, Jttt. YUeea 61. MARIA OH. VITf:SCtt, eom. 80. I OBDACHE VA81LE8CU,
1'1. IIOBL\ sl.Cli.EA.NU, Baolu Stroe,tl, Jud. Arret retlJ
,
 Pentru jawaharlal Nehru1, intilul prim·
mlnlstru al lndiel lndepende nte, cunoa,terea
lstorlei flrU sale reprezenta, dupl cum in­
SUfl a mlrturislt-o, ,o chele pentru a-mi in­
telege tara ,1 poporul, o cllluzl in gindurfle
fl aqlunlle mele". Dar, coborind tot mal adinc
I n trecutul lndlel, el ,1-a 'dat seama cl vechea
clvlUzafle a poporulul slu, a clrul lstorle este
atit de stri1si intretesutl cu mlturl, legende
f l tradlfll, nu poate fl infeleasl decit prlvftl
In contextul fl in leglturlle el nemljloclte cu
celelalte marl clviUzatll contemporane. ,VU­
torul, at• cum se inflfl'a inalntea prlvlrll
mete lnterloare - scrla el - presupunea o
strinsl colaborare polltlcl, economlcl fl cul­
turall intre India '' celelalte flrl ale lumll.
Dar inainte de venlrea vlltorulul trebule sl
te ocupl de prezent, far indlrltul prezentulul
se afll un trecut indelungat ,1 complex, din
care s-a nlscut acest prezent. De aceea m-am
adresat trecutulul pentru a glsl rlspunsul
Ia lntreblrlle mele14•
Cercetarea stlrultoare a epocllor indeplrtate
l- prlntr-o prlsml in care fllozofla sa tradl-
lonall lndlanl se reglsette impreunl cu punc­
ele de vedere ale marllor curentt din gindl­
rea europeanl a secolelor XIX fl XX, incluslv
marxlsmul, fl cu rezultatele marllor experl­
ente revoluflonare din lumea contemporani ­
au tlcut dln llderul Indian fl un mare lstorlc.
Fllozoful fl matematlclanul englez Bertrand
R!issell, laureat al premiului Nobel, scrla des-
pre Nehru: ,Nu cred sl mal exlste vreun om
poUtlc in lumea occldentall care sl ttle atit
de multi lstorle".
Una dlntre prlmele clrtl scrlse de jawa­
harlal Nehru, publlcatl in 1 932, in Edltura
Lindsay Drummond Ltd., din Londra, cind
marele om politic Indian avea 43 ani, se lntl­
tuleazl Glimpses of World History (Prlvlrl
uupra lstorlel unlversale) ,1 este dedlcatl
fllcel sale. Conteputl sub forma unor scrlsorl'
cltre Indira, cartea urmlrea sl-1 dezvolte
--
1 Magazin istoric, nr. 10/1980.
I TltluJ apa!11nc redac�lel Mugazin iatorfc.
.
tlnerel lndlene, pe atuncl in virstl de 1 5 ani,
dragostea pentru Bharat Mata, ,Mama In­
dia" (Bharata fUnd vecbea denumlre sanscrltl
a tlrll, care provlne de Ia numele strlmotulul
m (tlc al poporulul Indian), sl-1 dezvllule tai­
nele ,unel clvlllzafli bogate, care a d ·at florl
mlnunate in fllozofle, .Uteraturl, draml, artl,
ttllnfl fl matematlcl'4,· sl-1 stlmuleze interesul
pentru toate marlle clvlllzafU, in succeslunea
lor istorlc:L
Din aceastl carte, am ales pentru dtltorll
nofirl citeva paglnl, reproduse intr-o torml
prescurtatl, care prezlntl lnteres din mal
multe puncte de vedere. In prlmul rind pen­
tru cl, fidel concepflllor sale asupra lstorlel,
Nehru sltueazl intr-o penpectJvl demitlza­
toare . l mperiul roman, relevind, pe lingl d­
vlllzafla lui care fl-a tnscrls contrlbutla crea­
toare Ia istoria antlchltlfll, tendlnfe(e lui de
domlnafle mondlall fl de ex p loatare flrl IJ­
mltl a popoarelor subJu&ate ; in al dollea rind,
pentru d lmperlul roman se re&lsefie tl tn
antlchltatea romlneascl: dvlllzafla atrlmo­
tllor nottrl geto-dacl avind complexe relafll
Jstorlce cu Roma, de-a lungul unel intlnse
perloade, relafll care tncep tn secolul I I ina­
lntea erel noastre ; in slirtlt, in aceat text
ca fl in paglnlle dedicate Greclel antlce (Ma­
gazin istoric, nr. 3/1 983), Nehru, adept al
nonviolenfel, abordeazl lstorla umanltltU
dlntr-o perspectlvl unJversall, in care ftl
glsesc Joe, ca fl in vlzlu11ea lstorlcl a unul fl­
lozol al lstorlel ca Toynbee, de plldl, toate cl-
vlllzafiJie care au contrlbult Ia evolufla ome­
nlrJl, dlnd in felul acesta, o repllcl aeverl
concepflllor europocentrlste, practlcate multe
secole de lstorlo&ralla ocddentall aub Influen­
t• colonJaUsmulul european.
Crlatian P.OPI�TEANU
35

Roma a fost supranurniU.
,.Stlplna Lumii", iar cei din
Occident considerau ca tn­
treaga lume traie�e tn um­
bra Romei. Faptul era, desi­
gur, inexact � nu dovedea
declt necunoa�rea geogra­
fiei fi istoriei. Imperiul ro­
man a fost, tn principal, un
impe riu mediteranean, iar spre
rislrit nu s-a tntins niciodata
mai departe de Mesopotamia.
· �i. mai tirziu, mi-a fost destul
In perioada · lui de maxima
tnflorire, existau state mai
mari, mai puternice �i cu o
cultura mai avansata, ca, de
exemplu, China �i India. Cu
toate acestea, tn ochii lumi.l
Occidentale, Roma era simbo­
lul singurului imperiu �i re­
prezenta, ca atare, pentru cei
din vechime, imperiul moo­
dial. El se bucura de un i mens
prestigiu.
Ideea care-i statea la baza
era ideea hegemonismului, ten­
dint& de a conduce lumea.
Chiar ctnd Roma a tnceput sa
decada, aceasta idee a apa­
rat-o �i i-a dat �utere ; ea a
persistat chiar �1 dupa ce a
fost complet separata de exis­
ten� Romei, ajungtnd o fan­
toma istorica.
lmi vine greu sa scriu des­
pre Roma �i succesorii ei.
Ma tem ca tn mintea mea co­
exista imagini disparate, adu-
nate din carp vechi, pe care
le-am citit mai cu seama tn
anii de tnchisoare. lntr-adevar,
una dintre carple celebre des­
pre istoria romana probabil ca
nu � fi cith-o daca nu a� fi
stat tn lnchisoare. Cartea este
attt de mare, tnctt, tn mod
normal, prins de alte activi­
tati, este greu sa gise� timpul
necesar pentru a o citi tn in­
tregime. Ea se nume� Istoria
declinului p a prdbufirii Im­
periului roman �i a fost scrisa
de un englez, pe nume Ed­
wa-cd Gibbon, cu mult timp
tn urmal, pe malurile lacului
Leman, in Elve�ia. Lectura
ei este fascinanta chiar �i
acum. Am constatat ca aceas­
U carte, scrisa tntr-un lim-
l Prim\• I volum a rost publicat Ia
Londra In 1776. Celc trci volume ale
clrtll au apl!.rut $1 tn roma.n�te, tn
1 97b, Ia Jo: ditura Minerva: antologlc,
traduccrc �� preJatll de Dan Hurmu­
zc:tcu- n.r.
•
· baj oarecum pretios, dar
curgator, este mai pasionanta
dectt orice roman. Am citit-o
tn tnchisoare �i, timp de mai
bjne de o luna, Gibbon mi-a
fost tovara� apropiat, capti­
vtndu-ma cu imaginile 'tre­
cutului pe care U evoca. Am
fost eliberat pe nea�eptate,
tnainte de a fi terminat tn­
treaga carte. Vraja se rupsese
de greu sa gasesc timpul �i
starea de spirit necesare pen­
tru a ma retntoarce tn Roma
antica �i la Constantinopol �i
a citi cele vreo suta de pa­
gini ctt tmi mai ramasese.
Imperiul tncepe cu Caesar
Augustus, tn pragul erei cre�­
tine. Un timp scurt, tmpara�ii
s-au aratat respectuO�l fata
de Senat, dar, destul de re­
pede, ultimele rama�i� ale
republicii dispar, iar tmpara­
tul devine atotputernic, un
monarh cu totul autocratic,
tn fapt aproape un zeu. ln
cursul viepi el este divinizat
ca semizeu. Dupa moarte de­
vine zeu pe deplin.
Probabil ca dupa razboaiele
civile �i tulburarile care au
agi tat tn continuu perioada
ttrzie a repubHcii, o perioada
de pace �i li�e - ctnd au
tnflorit comertul �i civiliza­
tia - a tnsemnat foarte mult.
Dar ce reprezenta tn fond
aceasta civilizape ? Era o
·
civilizatie ·a boga�ilor, iar ace�­
tia nu seminau nici macar cu
potentatii cu inclina�ii artis­
tice �i un spirit subtil din
Grecia antica. Ei erau, mai
degrabi, o adunatura oare­
care, lipsita de i nteres, a carei
principala tndeletnicire era sa
se distreze. Mtncaruri �i arti­
cole de lux le veneau din toata
lumea, ei se inconjurau de
multi maretie �i mult fast.
Erau multa pompa �i atmo­
sfera festiva, tn vremea Im­
periului roman; o succesiune
de cortegii fastuoase, jocuri
tn circuri �i gladiatori pu�i sa
se ucida tntre ei. lnsa tn spa­
tele acestei maretii statea mi­
zeria maselor. Exista o fisca­
litate tmpovaratoare care apa­
sa, tp special, asupra oameni­
lor �de rtn�iAr greul muncii
revenea nen'tmaraplor sclavi.
Chiar �i i.ndeletnicirile de doc-
tor, filozof sau gtnditor erau
13sate de mai-�rii Romei tn
seama sclavilor greci I Se tnva­
ta pu�in �i se faceau tot attt de
pupne fncercari de a afla
fapt e despre lumea ai carei
�
s ptni t�i ziceau ca stnt roma­
nu.
A urmat tmparat dupa tm­
parat ; unii dintre ei au fost
rai, altii �i mai rai. Treptat,
armata a devenit atotputer­
nica �i a di.patat putin�a de a
numi �i revoca tmparati. Ata
s-a ajuns tn situapa ca buna­
voin�a armatei era ct�gata
la licitatii, iar banii stor�i de
la mase sau din teritoriile cu­
cerite erau folosip pentru a o
corupe. Una din marile surse
de venit era comertul cu sclavi
�i armatele romane organizau
regulat vtnatori de sclavi tn
Orient. Negustorii de sclavi
tnso�eau armata, pentru a-�i
cumpara ,marfa'' la fata locu­
lui. Insula Delos, loc sacrn
pentru vechii greci, a devenit
un mare tlrg de sclavi, undt!
se vindeau uneori ptna la
10 000 suflete tntr-o singudi.
zi ! In marele Coliseu al Romei,
ctte un tmparat mai popular
putea sa aduca �i 1 200 gla­
diatori dintr-o data, sclavi
meni�i sa moara pentru a-i
amuza pe tmparat �i pe �u­
pu�ii sai.
. A� arata civilizapa romana
tn zilele Imperiului. �i totu�i
prietenul nostru Gibbon scrie
ca. : ,Daca i s-ar cere cuiva sa
numeasca o perioada· din
istoria lumii cind specia uma­
na a fost cit se poate de feri­
cita �i prosper!, ar denumi-o,
fara sa ezite, pe cea care a
trecut de la moartea lui Domi­
�ian ptna la tnscaunarea lui
Commodus", aceasta tnsem­
ntnd cei 84 ani de la 96 la
180 e.n. Ma tem ca Gibbon,
tn ci uda vastelor sale cuno�­
tint;e, a afirmat un lucru cu
care majoritatea oamenilor vor
fi cu siguran�a tn dezacord.
El vorbe�e despre speci3.
umana, tnt;elegtnd prin aceas­
ta, in special, lumea medi­
teraneana, caci e l nu avea
declt putine, sau chiar deloc.
cuno�tinie despre India, Chi­
na sau Egiptul antic.
In ro mine�te de
•
Sergiu CELAC
•
 CRONICI •

OTOMANE
DESPRE ROMANI
M USTAFA ALl MEHMET
Pentru mal buna cunoa�tere a legiturllor tradJtfonale roml­
no-otomane, o importanfi deosebiti o a u izvoarele narative ( cro­
nidle)l �� documentele emise de Cancelaria PorJii. Ele constitule,
totodati, una din sursele principale pentru studierea Jstoriei
poporuluf romAn, atit pe plan intern, cit �� in privinta relafiilor

J
internafionale ale lrilor romlne in perioada evului mediu.
lstorJografia o omanl s-a nlscut aproape odatl cu l mperiul
insu�i, ale clrui baze au fost puse pe Ia inceputul sec. X I V. Ea a
urmat, in dezvoltarea sa, evolutia Pof1ll. La inceputurile afirmlrH
sale, in sec. X I V-XV, istoriografia otomanl a cunoscut o perioadl
a a�a-zl�Uor anaU�tl, autorl ale clror scrierl i�l aveau izvoarele in
tradlfia poc1ilor �� a rapsozilor de Ia cuf1ile turcilor selgiucizi din
AnatoJiat, care prosllveau faptele strlmo�ilor �� eroilor, intre
care eel mal vestlt a lost Oguz-han, a clrui viatl este descrisl in
epopeea Oguznamc3• Tot in aceea�i epocl s-a inaugurat colecfia
de scrieri numite lstoriile dinastici otomanc, in care erau con­
semnate principalele fapte �� evenlmente ale curfii otomane, rela­
fiile sale cu popoarele veclne, intre care �� flrile romane. In sec.
XVI s-au impus scrlerile unor cronicari ce, adesea, reluau de­
scrierea evenlmentelor de Ia inceputurile fondlrii statului otoman,
prezentindu-le �� interpretindu-le pe un plan superior, mal docu­
mentat decit predecesorH lor. Cronlcarii din sec. XVII se remarcl
prfn spirit de observafie �� o mare capacitate de sintezl in rela­
tarea faptelor istorlce. La inceputul sec. X V I I I , odatl cu Mustafa
Nalma4, activitatea de consemnare a evenimentelor Pof1ii s-a
fnsUtutlonalizat, prln infllnJarea unul post de ,cronlcar oficial"
at lmperiului, care se bucura de acces li Ia documentele secrete
ale Cuf1li. Acest fapt a conferit istoriograffei otomane noi dimen­
siuni �� posfbilititf de aflrmare.
In ansamblul lor, cronfcile otomane oferl un tablou varlat
de stllurl �� personalititf ale autorilor. UnU dlntre ace�tla s-au
llmitat doar Ia descrierea faptelor otomanllor, altii a u redactat
adevirate istoril universale.

1 De-a lungul analor. Mag•&tin iRtoric a publical o bogatd suit:! d•• :trtl­
coiC' privind i1.voar•·h· n:lrativc olon\ant• rdt•ritoarc Ia romani: nr. 'i 19hi.
f0/197'2. 9/1973. 4 / 1 976, 't"/1077, 3Jt97�. �/1 979. 4 / 1 980.
L• Magcnin isloric, nr. 3/1080; i/1982; '• 1 1 980.
•

Cirturarul roman
fi vizirul
Cronicile otomane cuprind
fi numeroase relatari referi­
toare la popoarele �i teritori­
ile care au facut, odinioara.,
parte din sfera dominatiei
Porpi. lntre acestea se aflau
fi �arile rom!ne, care se bucu­
rau - cum se �tie - de un
statut special, stipulat prin
Capitula�iile tncheiate tntre
voievozit romAni" �i Poa.rtat.
lzvoarele narative abunda
tn ftiri referitoare la trecu­
tul poporului romAn. Ele au
fost consultate de istoricii ro­
mAni, dar in traduceri tn lim­
bile europene, cum au proce­
dat Nicolae Balcescu, Nico­
lae Iorga, P.P. Panaitescu �i
alpi, pentru cronici1e lui
Ne¥i, Naima, Kiatip Celebi,
Rustem P* sau pentru tnsem­
narile de c31atorie ale lui
Evlia Celebi. Nicolae Ior ga
scria, tn 1928, tn studiul sau
Cronicile turceyti ca izvcw .Pen­
tru istcwia romdnilcw: ,Tre buie
sa avem �i noi, sttnd la un loc,
tot ce ne )?rive�e tn croni­
cile osmanilor. Dar pentru
aceasta - adauga el cu re­
gret - ne trebuie orienta­
li�i". Acest deziderat s-a rea­
lizat tn ultimele doua decenii,
clnd s-au inipat o serie de
ac�iuni �i masuri privind atlt
pregatirea speciali�ilor, ctt fi
publicarea de documente oto­
mane referitoare la romAni.
Sub egida Academiei de �ti­
in�e soqiale fi politice a
R.S.R a fost ini�iata colecpa
.•
Izvoare orientale pritoind isto­
ria Romdniei, formata din
doua serii; cronici' (au apa­
rut trei volume) �i documente
(au aparut doua volume).
Cercetlnd corpusul croni­
cilor otomane, constatam ca
�tirile, informapile, datele �i
menpunile referitoare la ro­
m.Am apar tn scrieri de pe la
sftr�itul sec. XIV fi ptna la
tnceputul sec. XIX. ln acest
cadru, figurile � personalita­
�ile reprezentative ale po­
porului romAn, ca Mircea eel
.Batrtn, Iancu de Hunedoara,
Vlad Tepe,, �tefan eel Mare,
Mihai Viteazul stnt tnfap�te
in intreaga lor mare�ie, cbiar
daca relatarile poarta ampren­
ta pozipei adverse a auto-
1-JMagarin istoric, nr.S/1975; 1/1 975,
7/1979.
38
rului lor. Astfel,· in unele cro­
nici, Mircea eel Batrtn este
apreciat ca un ,bei cre�in
foarte viteaz" f i ,vestit".
Iancu de Hunedoara apare
ca un iscusit diplomat �i ca
. un bun cunoscator al tacticii
de lupta a turcilor.
Relattnd despre infrunta­
rea otomanilor cu o$1:ile con­
duse de Iancu de F1unedoara
in ba.talia de la Varna ( 1 0
noiembrie 1444), Mehmed Ne�ri
consemneaza succesele mi­
litare obtinute de voievodul
romAn : ,lancu a mers tmpo­
triva o�i din Anatolia. Bei­
lerbeiul de Anatolia a murit
ca un martir. Au cazut, de
asemenea, �i multi sangea.c­
bei. Oastea din Rumelia, re­
tragtndu-se, a ie�it intr-un
loc deschis".
Cu admiratie vorbe�e cro­
nicarul Suzi Celebi despre
,vitejii 'i bravii (o�ni ai)
Tarii Romine�", ,�inut �i
vilaet tnf1oritor", condus de
un ban care ,avea o�ti nenu­
marate tn corturi/ Si comori
pregatite cu mult� truda".
-�i mai avea acest ban, no­
teaza cronicarul, o fata ,care
statea ascunsa ca Mesia tntre
perle". Despre Vlad Tepe�,
Kemal-p3¥-zade (Ibn Kemal)
noteaza ca ,era vesti·t prin­
tre cei de 0 seama cu el �i
tn privinta me�e�ugului de
a conduce o�" �i ,el facea
ca pina �i o suta de du,mani
sa-�i tntoarca fetele". Acela,i
Kemal-pa�-zade, descriind
campania beilerbeiului de Ru­
meli�, Suleiman-pa�, tmpo­
triva lui �tefau eel Mare, da
o serie de detalii tn legatura
cu ba.talia de la Vaslui' din
ianuarie 1475. El aminte�te
faptul ca voievodul de atunci
al Tarii Rom!ne�i, Radu eel
Frumos, fiind nevoit sa parti­
cipe cu oastea sa la aceasta
campanie, a refuzat sa lupte
alaturi de turci tmpotriva ·
moldovenilor, contribuind ast­
fel la tnfrtngerea otomanilor.
Lui $tefan eel Mare i-a ·con­
sacrat versuri admirative �
cronicarul A�ikpa�zade :
,Chiar �i cu Mehmed sultanul
- scrie cronicarul - el s-a
tnfruntat /Oastea i s-a sfari­
mat, dar bine s-a luptat .f
Acesta este necredinciosul care
..
multe o� a tmpra�tiat".
•
Un loc�mportant acorda
cronicile o.tomane luptei de
eliberare a poporului romAn
sub conducerea lui Mihai Vi-
•
teazul la sUr�itul sec. XVI.
Sint relevate a.cpunile tntre­
prinse de voievodul romAn
pentrn consolidarea. neattr­
narii Tarii RomAne�ti. Initia.­
tivele �i a.ctiuqile diplomatice
ale lUl Mihai creau deruta
printre oamenii politici sau
carturarii Pot1ii. De pilda,
cronicile relateaza pe larg dis­
puta ivita tntre un vestit
istoriograf, Sa'aded�in Ho­
dja Efendi, dascalul sultanu­
lui, �i �ihul-islamul (�ful cle­
rului musulman) de atunci Bos­
tanzade Mehmed efendi, pri­
mul certnd aplanarea conflic­
tului cu Mihai, celalalt insis­
tlnd pentru respingerea ori­
carei oferte , de pace.
Importante ftiri conpn cro­
nicile otomane �i pentru istoria
romAnilor . din sec. XVii­
XVIII, tndeose bi perioada
domniilor lui Matei Basarab �i
Vasile Lupu. Mustafa Naima,
vorbiud despre Radu Mihnea
n nume�te ,unul dintre beiza­
delele (prinpi) vestite ale dem­
nitarilor Moldovei", iar despre
Miron Barnovschi, noteaza ca
,facuse bravuri". Despre Va­
sile Lupu, Hasan Vegihi scrie :
,Voievodul Lupu era staptn in
tara Moldovei de mai mult de
20 ani, fara sa. fi fost tnlocuit,
pentru ca era putemic, atit
tn ceea ce privef!e armata,
cit 'i tn bani, tn a� masura
ca daca ar fi urm.at mazilirea
sa, cu siguranta ca ar fi dat
n �tere la rascoala fi la mari
tulburari tn acele parti".
Multe relatari din aceasta
epoca. se refera la razboaie I<'
P or�ii cu puterile vecine, tn
special Rusia �i Austria. Cro­
nica.rii descriu cu detalii trans­
formarea Moldovei, Tarii Ro­
mAne'ti 'i Transilvaniei in
adevarate teatre de razboi,
insistlnd asupra situatiei dezas­
truoase a �arilor romAne, ca:
obiect de disputa tntre cele
trei mari imperii.
Se poate vedea .c.u u�ttrinta
din informatiile cuprinse in
cronicile otomane ca momen­
tele de incordare �i confrun­
tari dintre tarile romane �i
Poarta t�i aveau originea in
aspirapile lor total diferite .
Astfel, Poarta Otomana se
straduia sa realizeze �i sa
men�ina, pe cit posibil, un
imperiu universa�, in numele
caruia era in stare de cele mai
riscante actiuni politice sau
militare. Rom!nii, la rindul
lor, de�i desparp�i tn forma-
tiuni politicc diferite, au !up­
tat cu sacrificii imense, pen­
tru a-�i pastra fiinta lor de
neam., pentn.a a-�i mentine
limba, tradi�iile �i obiceiurile. Mircea eel Btirtn fiului lui
Cronicarul '!iron Costin a ex­
primat deosebit de suge!:itiv
accste tendin� �i aspira�H
fundamental opuse, care au . lia (Turcia europeana) pen­
detcrminat adeseori ca cele
doua yopoarc sA. se .aflc fa�a
·
1n fata pe cimpurile de lupta.
Cind :\ hron Costin s-a aflat
in solie la marcle vizir Ko­
priiliizade Ahmed pa�a, in­
uclta dupa cuceritea Cameni-
l�l·mbulul in sec. XVII; grat�urd ch Jacob Koppmtt�er, dintH> lucrare anat4 fn colectiile BibLiotecii centrale unfver·
lt'l <.le catre turci tn 1672, dem-
111 tarul otoman a vrut sa afle
parerea carturarului romAn
asupra acestei cuceriri a Por­
tii, iar acesta i-a raspuns :
, Stntem noi moldovenii bucu­
ro�i sa se la�ascl (tmparatia
otomana] in toate pl�ile clt
d e mult, dar peste �ara noas­
tra nu ne pare bit;le sa se Ia-
teasca". , tronul otoman, deschizind ca­
Sultanul i'i intrerupe
petrecerea
Trebuie subliniat, totodata,
'i faptul ca, tn afara mo­
mentelor de confruntari di­
recte, re1atiile dintre farile
romAne �i Poarta Otomana
au ramas, dupa cum remarca
Nicolae Iorga, ,in mod con­
stant amicale". Cronicile oto­
mane consemneaza multe
momente de acest fel, fie tn
rclatiile de la stat la stat, fie
tn ce1e particulare, individuate.
•
0 serie de cronicari otomani
(Orudj, Ne�ri, A�ikpa�za­
de, Sa'adeddin}' realteaza cu
mtndrie ajutordt· acordat de
Baiazid lldirtm, numit Musa
Celebi, cind acesta trecuse,
pe mare, prin 1 409, tn Rume-
tru inlaturarea fratelui slu,
Suleiman Celebi. Scrie Sa'­
adeddin : ,Cu ajutorul vin­
tului, el plu:;a Celebi] a ajuns
in scurt timp tn Tara RomA­
neasca. Domnul Tari i RomA­
ne�i, care se numea Mircea
,
sHare din Bucure$Li
ghiaurul, tntlmpintndu-1 pe
Musa �i-a atins scopul, facf n­
du-i inalte ceremonii de pri­
mire... El 1-a trimis (pe Musa)
dupl dorinta eminlor isla­
mici din Rumelia tn acele
patti, dtndu-i tn ajutor o�
multe". Sprijinul dornnitoru­
lui roman contribuise· la 1i­
chidarea unor pret endenti la
lea spre unificarea politicl a
statului otoman dupl tnfrtn­
gerea de la Ankara ( 1402) tn
fa� o�ilor lui Timurlenk.
Patru ani mai ttrziu, a glsit
adapost, tot tn �Tara RomA­
neascl, un adept al lui Musa
Celebi, Azeb bei. De aceea�i
ospitalitate s-a bucurat �i ves­
titul carturar �ih-Bedreddin
Mahmud, fiul cadiului de
Simavna, tn drumul sau spre
Deliormanul din sudul Do­
brogei, unde planuise sl orga­
nizeze 0 rascoall. lntr-o scriere
dedicata lui Bedreddin tntll­
nim �i versuri ln care este
consemnata ospitalitatea cu
care a fost primi t la hotare1e
Tarii RomAne�: ,$eihul -
se spune aici - a ramas
pe tarm cuprins de jale / Ne­
credincio �ii, venind, 1-au ga­
sit pe �1h; I Ei au aflat, mit­
ca�i �i cu uimire, despre marea
sa faima ; I L-au primit cu
aragoste �i cu P.rietenie I
�i 1-au dus pe �th cu mare
alai tn ora�" .
lnsu�i Bedreddin, prins
�i judecat, a declarat tn fa�a
padi�hului Mehmed Celebi :
,Am nimerit la hotarul Mol­
dovei �i tn tinuturile Tarii
Romane�i, /Urind, ei (ro-
manii] au venit / $i, ajungind,
s-au �zat ltnga schell] �i
m-au primit la firm cu bucu­
rie .f Iar apo1, lulndu-ma,
m-au dus· tnainte ;/ Domnul
lor m-a primit timp de ctteva
zile".
Cronicari de seami. oto­
mani ( Sa'adeddin, Solakzade)
relateaza despre participarea
unor unitlti turce�i de la
Dunlre, sub comanda unei
vestite capetenii, Malko\X)glu
Bali Bei, allturi de �tefan �1
Mare, la bltllia de la Codrii
Cosminului ( 1497) lmpotriva
r�g�lui loan Albert al Polo­
met.
Si voievozii tArii romAne�i
a Transilvaniei se bucurau de
multl considerape �i respect
la... Poarta Otomana. Astfel,
referindu-se la lnillnirea din­
tre principele Transilvaniei,
loan Sigismund, r.· sultanul
Soliman Magnificu , tn apro­
piere de Belgrad, cronicarul
(Continuan rn p. 54)
39
 ,, AUTORU L
ORARULUI DE VAR A
JEAN RABAUT
Imediat dupa primul raz­
boi mondial, a existat tn Fran­
ta un ministru al instrucpunii
publice care nu avea nici ma­
car bacalaureatu11. De ima­
ginat ce caz a putut face din
asta Le Canard enchatne1...
Dar statuia acestui ministru,
Andre Honnorat ( 1868-1950),
se afla de mult tn Centrul
universitar al Parisului. De­
altfel, el este eel care 1-a Ion-
dat, dupa cum tot el a initiat
Alianta nationala pentru cre�­
terea populatiei, Biblioteca­
muzeu despre primul razboi
mondial, Cormtetul naponal
pentru combaterea tuberculo­
zei �i multe, multe alte insti­
tupi ¢ organisme. Cind a mu­
rit, Honnorat era ,Doctor ho­
noris causa" a1 universitati­
lor din Edinburgh �i Teheran.
De fel din Barcelonnette
- locuitorii acestei localitap
stnt cunoscuti ca. oameni prac-
• �i ultima tara din Europa
1 Rcpioducem acest artiCQI din
revista trancc7.l L'histoire nr. 59
(senternbrle 1 983 ).
.-
Revista sliptll.mtnalli sattricli, fon­
daU Ia Paris. tn 1 9 1 5, de Maurice
Mar�cbal, aplirlnd ptoli la ocuparca
•
Fraotei, tn 1940, apol, din nou, din
septembrle 1 9 4 4 . Creat� Initial pen­
tru a lupta tmpoJ.rlva propagan del
orlciale a guvernulul. orlentarea re­
vistei Le Canard enchain� a rlimas
consecvent de st1n�. dar indcpen­
dentli de orice part.td.
" unui astru fictiv (oumit ,.soarc me­
Paris, 30octombrie 1942. ,.Corectarea
ceasurilor publice'
..
11
tici �i tntreprinzatori• - , mai
tntti senator apoi deputat de
Basses-Alpes, republican mo­
derat, dar tenace, Andre Hon­
norat a refuzat sa colaboreze
cu Petain, tn 1940.
Numele lui Honnorat ra­
mine legat �i de instituirea
orarului de vara tn Franta.
Se inttmpla i n 1 9 1 6, tn plin
razboi ! Trebuiau economisite
resursele naponale, mai ales
carbunele. Nu era prima tnccr­
care de a modifica orarul, dar
cele la care se recursese pina
atunci nu aveau nimic de-a
fact- en . ceea .te intenpona
Honnorat. !n Franta, nu exis­
ta cu adevarat 0 ora unica:
in Bretagne, situata in vestul
tarii, soarele rasare cu 49
minute mai ttrziu decit in
Alsacia, aflata in est.
tn 1816, ora medie• a fo!"t
etalonata cu ora rea.Ja. A
trebuit sa se a�pte pina in
1894, pentru ca. ora medie a
Pa.risului sa devina ,ora le­
gala in Franta", care a fost
care a instituit o or.a na�io­
nala. Dar cxistau tot atitea
.,ore" ctte nati uni.
S-a ajuns deci a se institui
fusuri orare, stabilite dupa
• Barcelonoetlc. capitalli de aron­
dlsmcnl tn dcpartamentul Basses­
Alpes, a rost. unul dintrc ccntrclc
trad ltionalc ale emigra�il'l rranceze
tn Mexic, tn sceolul trecut.
• Ora solarli mcdie sau, pe scurt,
ora medic este defini� de mi�ca
diu"), care ar descrie ecuatorul cu
o mi$care uni!ormli.
•
meridianul de la Greenwich1, arata ora porturilor3 ? $i daca rile dupa orologiile din Ber­
fusuri orare fa�A de care Fran­ aceste ceasuri tr arata ora lin. Honnorat le-a rispun:>
�a s-a aratat un timp refrac­ comerciala, tn �p ce acei calm agricultorilor, citind
tara, dar pe care, in cele din care fac de carl s-ar OFienta numarul mare de vagoane de
urma tn 1 9 1 1 1, le-a adoptat.
, d upa ora de la Greenwich ? carbuni cconomisite, precum
Pentru prima oara au pre­ Fara doar �i poate, s-ar ivi un �i infinit mai redusele chel­
conizat �i au adoptat un orar imens rise de confuzi i �i ac­ tuieli in nu meroasele gospo­
de vara Anglia �i Germania. cidente. Aceea�i situatie ar fi darii individuate existente.
Unele tntreprinderi germane valabila pentru calea feratA, Succesul lui Honnorat a.
t1 instituisera doar pentru per­ in mom� ntui trecerii de Ia ora fost precar: la tnceput, hota­
sonalul lor. Evident ca era de vara Ia ora de iarna, �i vice­ rtrea a fost adoptata doar pe
mult mai u�r sA decretezi cA versa. ,A avut cineva idcea d urata ostiJitatilor. D�zbate­
ora 6 diminea�a devine 7, ca de a cobort ci fra zero pe ter- . rile din Parlament s-au reluat
ora 1 2 devine 13 etc. dcctt sA mometru, tn t imp de iarna, in 192 1 . Un dc putat din me­
obHgi populap a urbanA sa pentru a le da senza�ia celor diu! rural a protestat : , Re­
manince masa de prinz la ora care n consulta ca e mai cald duceti ilumi natul exagerat al
1 1 .30, tn loc de 12.30, sau sa :]i a determina, in felul aces­ Parisulu i �i lasa�i-i pe tarani
ia masa de seara la 18, tn loc ta, economii de combusti­ tn pace !"
de 19. AceastA opera�i\.me, bil ?"
care astAzi ni se pare cit se
ln 1 940, trupele de ocupat i�
ln
Senat, Honnorat a fost �i-au impus meridianul lor.
poate de normala, a stin1 i t acuzat ca dore�te ,,sa vicieze Conjugat cu orarul de vara,
atunci o adevarata furtuna mecan isme le naturii". Un se­ orarul german era cu doua
tn Parlament �i in intreaga nator a protestat chiar cu
Franta. Charles Lenormand, ore tn avans fata de soare. La
un membru al I nsti tutu l ui
violen�a: ,Domnul Honnorat
30 octombrie 1942, la Pari�
Frantei, a scris ca soarele vrea sa ne imbatrtneasca. Cu
s-au ,corectat" ccasnrile pu­
constituie ,marele -orologiu aJ toate acestea, toti oamenii
Universului", adaugind: ,Ore­ blice, pentru a le potrivi cu
doresc sa intinereasci... Vo­
le douasprezece, cea de la orarul. ce iarna.
tlnd aceasta lege, ne veti aco­
prtnz �i cea de la miezul "nop­ Victoria aliatilor nu
a schim­
pi, 1'1-ar putea niciodata, far! peri de ridicol". , De ridico1,
bat cu nimic si tua�ia, dar Ia
anumite inconveniente, sa-�i dar �.de ru�ine , dici - spunea
or� s-a putut trece la o dh;-
piarda sensu! lor clasic �i sa amiralul Bienaime - ora la .
tribuire normala a luminii elec­
tnceteze de a reprezenta mij­ care un soldat ca.de pentru
trice matinale. ln ceea ce pri­
locul zilei �i, respectiv, al patrie este sacra, nu avem
ve�te populat;ia ruraHi, tnce­
noppi". Ce s-ar tntimpla, a dre ptul de a o schimba !"
tul cu incetul ea s-a obi�nuit
continuat el, daca ceasurile Locuitorii de la sate au fost
cu ora de vara; a inceput prin
din ' habitaclele vapoarelor �i mai vehementi : Honnorat a �ine seama ca, tn pe rioada
[spa�i i echipaj ului ,
des�ate a primit scrisori de insulte �i
cositului, era preferabil sa se
ci13.torilor, bunurilor etc.] ar de amenintare cu moartea.
- -
orienteze dupa soare, �i nu
1
LocaJitate ln Marea Brftanie, pe
l n plus, tuturor li se parea de
dupa ceas4•
undc trece meridfanul de orfgi n e sau neconceput ca, in p�n razboi,
primul meridian (stabilit de conrc­ in romine,te de
sa dore�ti sa-t;i reglezi ceasu-
rtnp. fntema�fonalll de astronomic
din t884).
Dorina TULPAN
1 Plmlntul a rost tmp�r�it conven­ lnccpJnd din 22 marlie 1 9 1 7. to
•
tional In 24 rusurl orare (cu o dcscbl­ Franta s-a stabilil ca pc toatc navcle • Dupli al doflea rlizboi mondi.ll
dcrr de t 5 grade), rlccarc �ar�; to marinci rranceze
aJlalc Pl' mare, Franta a hotult ca orarul dr var:\
..

runctic de poziJia sa geograflcti, tlind tlmpul s� sc regleze dup� sistcmul s� dur<'zc tot anul". ceca cr a lr.ga l-n
feptl de unur sau mai mult e. rusuri fusurilor orare. Acccel.$1 m�ur� a pcrmancoL de rusul orar aJ Eurot ••·•
.
otare. rost adoptatll �� de diverse altc state. Centrale.

5/1984. I
- -----

11 1984.,
al revistei, concursul Magazin istoric, editia
1944,
IMPORTANTl ln nr. ·

dedicat epocalei victorii a poporului rom§.n de la 23 August luptci

sale antifasciste �i antihitleriste, t�faptuirii revolutiei de eliberare nationala �i
I
I I
sociala, .antifascista �i antiimperialista, maretelor realizari ale prezentului
socialist al patriei.

I Deci, atu uitatU Asigurati-va din

·pentru a nu pierde nr. 5/1984
timp abonamentul la
In care vom publica regulamentul, bibllografia,
Magazin istoric
I
l nsta importantelor premii cu care este prevazu t, precum
intrebiri a concursului Magazin istoric, erlitia 1984..
�i prima serie de
I
I I
- --- -

• 41
 ,

Si urmirlm, in contlnuare, prin lntermedlul
altor fragmente din juroalul inedlt al lui Gh.D.
Palade, frunta� al Partldulul Naflonai·Liberal,
reconstitulrea unor momente ale vlefU politlce
rom4ne�ti din ultlmul decenlu al secolulul
XIX. Nu inainte insi de a reamlntl cUitorilor
reftJ, 1 967 - ,,fl-a asumat rolul de sprijlnf­
1
tor al nizulntetor de ellberare n a fonali fl
social! a romg nflor de peste Carpaf , folosind
popularitatea astfel dobinditi pentru a ajunge
iari'J Ia putere".
In 1895, P.N.L a fost chemat Ia guvernare,
•.

cl in 1 888, dupl o guvernare de t 2 ani, Partl· I a 4 octombrle, formindu-se cablnetu J de sub

dul Nafionai-Liberal a fost inlocult de Partf·
dul Conservator: l ntrafl in opozlfle, liberalll
au clutat, in primul rind, sl refacl unltatea
partldulul, sclndat in 1885-1886 in doul marl
fracflunl, una urmindu-1 pe I.C. Britianu,
cealalti pe fratele acestula, Dimltrle- al clrul
prleten �� colaborator fusese �� Qh. D. Palade.
t n 1891, cele doui gruplrl au fuzionat � llbe-
raUl au trecut Ia acfiunea concertati de pre­
luare a puterU.
In 1892, Dimltrie Britlanu s-a sUns din
vlafl fl in locul siu a fost ales ca 'ef al P.N.L.
Dlmitrie A. Sturdza, alegere care a stirnlt
unele nemulfumlri in sinul fruntatllor partl­
dulul.
In acettl ani, in care P.N.L. s-a aflat in
opozlfle, una dfntre prlnclpalele sale dlrectll de
acflune a constltult-o abordarea probiemel
naflonale a ro m4nllor din Transflvanla. frun­
tatl al P.N.L. (V.A. Urecllli, P.S. Aurelfan,
B.�t. Delavrancea etc.) au actlvat in cadrul
Lfgfl pentru unltatea culturall a tuturor roml­
nllor (infilnfatl in 1891), unde au desflturat o
ausflauti actlvltate de solldarltate cu luptn
frafllor de peste munfl, in sprljlnul revendlcl­
rllor lor na11onate fl so elate. In acest context,
D.A. Sturdza - dupi cum observa Traian P.
Lttogu, in Via�a politic! in RomAnia 1� sftr­
�tul secolului al XIX-lea (1888·1899), Bucu-
pre�edlnf ia lui D.A. St\lrdza, Gh.D. Palade a
lntrat in guvern, fUnd inslrclnat cu treburfle
Minfsterulul domenillo r. Tot in 1 895, Gh.D.
Palaile a infHnfat oflclosul liberal Gazeta
poporului, in paginile cirufa erau combitute,
cu virulenti �i, adeseorf' cu umor fl ironle
(prln pana lui lon Luca Caragiale) acfiunlle
·
,. guvernului conservator.
In insemnirlle sale din aceasti perloadl -
aflate Ia Cablnetul de manuscrlse al Academief
R.S.R. - Gh.D. Palade consemneazi nol
fapte fl intimpllrl din viafa politlcl romlnea scl
a anUor noulzeci a l secolulul trecut.4 In
transcrlerea paglnUor care urmeazl a m foloslt
- ca fl Ia cele din numirul trecut al reviatei ­
ortografla actual!. Pentru cursivltatea lec­
turil, nu am mal marcat prln trel puncte
intreruperfle din text. Tltlul, e xpllcafllle din
parantezele drepte, precum fl notele de sub­
sol aparflo redacflei.
Jnalnte de a-1 da cuviotul lui Gh.D. PaJade,
sl mal amfntlm ci iotre 1889 tl 1895 au guver­
nat cablnetele conservatoare conduse de Th.
Rosetti, L. Catarglu, generalul G. Manu,
generalul I.Em. Florescu fl larlfl L. Catarglu.
Acum, in- 1 892, prlm-mlnfatru este Lasclr
Catarglu, numlt Ia 27 nolembrle 1891.

1892 adtnca. Spontaneitatea cu care serbaci s-au dat la Prater in

10-20 mai. La Sibiu, roma­
nii au serbat 80 de ani ai lui
[George] Bari�1• Am vorbit
cu Poni' �i Urechi!, care
fusese in delega�ia Academiei.
I mpres!unea prod usa a fost
• Maocuin iatoric, nr. ttlt98t, 2/t982.
t Petru Pont (t84t- 1925), ch1mist
'' mincralog rom1n, membru al Aca-
1cmlcl romine. autorul prlmelor
manuale de tlzlcA �� chlmlc to Um­
lJa rum&nl; Magazin utorlc, nr.
8 · 1 0/1981.
romanii din toa.te unghiurile
alergau sa salute batrinul ste­
jar al romAnismului a emo­
tionat �i pe cei ma.i reci. La
Viena, dele atia romanilor s-a
�
dus sa preztnte memoriu11 lor
tmparatului Franz Iosif. Doua
• Se reterl Ia Memorandumul pe
care o delcgatlc a romioilor traosU­
vllneni.urma sll-1 preziote lmpllratu­
lul au ,..dn • car
stro-ungar c erau romm·
U
late revcodlclr t nationale �I sociale
ale popula�lel fOmAnCftl; Mago.zin
iatonc, nr. 7-8/ t 978.
onoarea lor. Ptna acum n-au
fost primiti de imparat. Ungu­
rii spumega.
Dumitru Bratianu e grav
bolnav. Schakman (medicul
lui Br!tianu) p!rea cl i-a dat
de leac, totu�i el se simte sla­
bit de tot.
1·30 iunie. Plec la Ia�i
spre a organiza procesiunea
la mormintul lui Kogalnicea­
nu, cu ocazia anivers arii mor­
tii. Ma due Ia mitropolitul

•
42 •
 Moldovei, care prime�e a ofi­
cia in ziua aniversarii (20
iunie). ln Ia�i liberalii sint
foarte slabi, �i lipsa de condu­
catori �i 1i psa de masa elec­
torala. Tre buie mari sfoqari
ca sa tnjghebam aici 0 opozi­
tiune puternica.
lntors in B\6cure�i. aflu ca
Dumitru Bratianu e bolnav.
Ma hotarise m sa ma d uc
seara sa-l vad, cind, fiind Ia
masa, vad p� feciorul de la
Bratianu venind la [restau­
rantul] CoJloro �i spuntndu-mi
ca stnt chemat la Bratianu,
fiind rau bolnav. PJec ime­
diat, urc treptele �i gasesc pe
Dan [Bratianu] pltngln.d. Intru
tn antreu . unde era patul lui
Dumitru �i-1 gasesc tn agonie.
Doctorul Schakman ltnga el
ti numara pulsa�iile. Ochiul
drept fix privea tn sus, eel
sttng era Jegat cu o banda de
ptnzl, Doctorul imi spune ca a
expirat. Era orele 8 �i 1 5
minuteseara. 8 iunie. Nu m-am
putut opri de a-1 pltnge.
Convoc la club imediat Co­
mitetul partidului. Statescul
� Sturdza anunta tarii tntregi
tristul eveniment. Iau masuri
de tmbalsamare, fiindca tn­
mormtntarea tre buia amtnata
ptna Ia sosirea lui Dinu �i
Stroe (fiii lui D. Bratia·nu]
din Paris.
Seara n d ucem la Sftntu
George (Gheorghe], unde ex­
punem corpul. ln tot cursu!
saptaminii, cetatenii Capitalei
au defilat tnaintea cosciugului.
Guvernul a pus 1 0 000 lei
Ja dispozitia familiei �i a ho­
tartt sa participe la f:nmor­
mtntare.
14 iunie. lnmormintarea lui
Dumitru Bratianu. Eram zdro­
bit de fatigu (obosit]. Toata
saptamina nu mai avusesem
somn nici lini�te. Hotarasc
sa rna due Ia baie �i de acolo
Ia manifestatie (a Ligii cul­
turale]. A�a �i fac. Cind ies
de la baie �i aj ung pe buJevard,
manifcstatia tocmai venea. Ma­
re� spectacol. Ca un fluviu
imens era lumea tn vaJuri
nesfir�ite, care trecea de 12 mii
de oameni.
1894
Februarie-martie. Revoltele
firane�i. Birul de 4 lei pen­
tru popi2 �i Legea maximu-
• Eugen SU.tescu. ( 1 838-1906), avo­
cat, ministru de mal multe ori;
�dintc al Scnatulul.
1 La 29 mal t893, guvernul con­
servator al lui L. Catarglu a adoptat
lui8 au produs o mare mi�care
intre siteni. <! uvernul prin
ordin de la . centru dlduse
instructie prefecplor ca si co­
munice prin subprefecturi noile
taxe ce consiliile comunale
trebuiau sa impuni sitenilor.
Unele consilii comunale s-au
opus �i. cu sila, prund arestap
pe consilieri la subprefectura,
[aGe�ia] au fost silip si isci­
leasci. Satenii aflase de aceste
dari care sc pun tara �tirea
lor �i tncep si se agite. ln
Falciu se incepe mi�carea. ln
Dolj. sitenii se revolti contra
legei popiritului cum numesc
ei taxa de 4 lei � vin cu miile
la Craiova sa ceara suprima­
rea.
La Academie s-a ficut insta­
larea lui Kalinderu• � Oli-
,Acum, d-le Palcu:le, nu mai e$Li particuler..." fautorul cJ.et,eniae titularul Minis·
terului ck domenii �i agrict.Lltur4 - cl4direa d8 � Buletlardul Academiei, azi
Bule1xlrdul R.epublicii )
nescu5• Unul a vorbit de Mel­
chisedec•. altul de Alecsandri.
ugea clerului mirean �i a seminari­
ilor, prln care cheltulelUe prlvlnd
lntre�lnerea blserlcilor cAdeau fn
sarcina comunelor, to care scop se
fnstitula o taxA de 4 lei anual ,asupra
tuturor contrlbuabllllor de rit orto­
dox din comunele rurale" (art. 4 1 ).
• La 4 iulie 1893, a tost votatA
Legea asupra ma:rimt.Llui taxelor $i
contribuliilor comunale (legea maxl­
mulu l) , prin care se tn!sprea regl­
mul fiscal; a lntrat fn vlgoare Ia
I I fanuarle 1891 tn comuocle urbane
$1 Ia I a prllie fn comuncle· rurale.
' loan K alinderu ( 1 840- 1 9 1 3), Ju­
rist rom4n, membru al Acadcmlei
rom�ne; tn t884 I s-a lncredln�at
organlzarea domcniilor regale.
6 Dimltrle Olllnescu ( 1 849-1909)
diplomat $i scrfltor romAn, mcm­
bru al Academlel romAne.
• Mclchlsedcc, Mlbal $tetl!.nescu
( 1823-1 892). cpl
s c
op , lupU\lor pcn­
tru Unirca din 1859, lslorlc, membru
al Acadcmiel rom4ne.
Meetingul din O�fortfl orga­
nizat de Dimitrie I. Ghica� in
favoarea cauzei romln.ilor clin
Transilvania a fost unul din
cele mai intelepte demersuri
ce s-a putut face in mi�carea
naponaJi.
Aprilie. Cadrilul. ln seara
de P�ti hotirisc si incep a
invita cadrilul. Eu am promis
Cleopatrei• si joe cadril la
nunta ei � am rugat-o sa nu
se marite pini nu voi invata
cadrilul. li �teptat biata fati
destul. Trebuie sa incep �i e u
a invata vestitul cadril.
Improvizam un careu. Eu
cu Lenuta facem pe cavalerii.
Cleofoatra clnta la pian. Leo­
nica o, Firica11, Zoefs fac pe
doamnele. Ce e drept, eu lua­
sem lecpuni acum vreo trei-
J
sprezece ani, pe ctnd eram
procuror in Bucure�. dar ui­
tasem totul. Am inceput deci
invatarea cadrilnlui prin a pu­
ne sa joace figuri cu figura
tnaintea mea ca sa vid cum o
face, tn acest timp notam pe
o hirtie cu A, B, C, D mi�­
cirile cavalerilor � dupi ce-mi
fixam bine mi�ciriJe, apoi exe­
cutam figurile. Execupa pri­
mei figuri a stlmit o furtuni
de veselie. Costica11 se tava­
Iea, didea �i din miini �
din picioare. Leonica i�i pusese
' Mltlng de soUdaritatc cu memo­
randi$tU, organlzat. fn strlvechJul
orl$cl unfvcrsitar cnglez sub prC$<'­
dln�fa tllologulul W.R. Morpbil. Ia
5 martle 1894.
• Dlmltrle I. Ghica (t848- 1 9 l lt).
diplomat rom4n, nut lui Ion Ghlr'l. ..
•-'1 Membrl at ramUlel Gb. Paladc.
43
 mlinile In cap. Fetele ppau . . .
$a cu, jucam. Astfel, repeUnd
feP.carc figurl, am ajuns s� le
invlt pe t¥te spre marea mi­
r;s.re a spectatorilor � mai ales
a pianistci.
Mai. Hotlrtm a ne aduna la
Ph, ·rekyde, Comitctul execu­
tiv �i tnaintc de a merge a�olo
avem Ia Sturdza o inttlnire.
Stltescu a sosit �i el de la
Paris. Am avut �i la el vreo
doul adunlri. ln una din ele,
Sturdza rie-a citit o lucrare ce
face asupra lui 2 mai 1 864, spre
a servi ca prefa� la o carte
ce fiuP lui Kogllniceanu o
scoate asupra acestci date. S-a
glsit cl prea se aproba lovitu­
rile de stat flrl nici o rezervl
�i a trebuit ca Sturdza sa mai
modifice ·ceva din lucrare.
Ploie�ii biruiesc [tn alege­
rile din 24 aprilie]. Delavran­
cea iese cu 638 voturi contra
592 ale guvernului. Ploie,tenii
�i conducltorii 1ui s-ati ridicat
blrblte�te �i au repurtat o
victorie ce a tnveselit tntre­
gul partid liberal. Pe Barbu
l-am fclicitat la Sturdza, unde
ma d usesem cu 11evasta sl
ascultlm o lecturl a lui 011-
ncscu. El a citit o poezie
(satirl).
Brlneanu �i un inginer ce.
practicl .anonimismul [anoni­
matul] a flcut oarecare p�i
inaintc in descoperirea direc­
�ici balonului. Haret2 a flcut
o conferinta la Universitate,
aratind tnsemnatatea des�
per·irilor. Se zice insa ca [P.P.]
Carp (ministru de domenii]
i-ar fi refuzat de a acorda
fonduri pentru experiente zi­
cind: lumea ml face nebun,
acum chiar clod va auzi cl
rna ocup de balon ml leagl.
Memoriile regelui. De citva
ti mp aplruse intr-o revista
germanl �i in urml s-a publi­
cat in bro�ura. cu titlul de
Memoriile regelui Carol al
Romaniei o serie de note zilnice
tiuute �i care dupl forma �i
con?nutul lor nu par strline
regclui.
Iulie. Sinaia. Din clnd in
cind fac plimblri cu trlsura
spre Bu�teni. Aducerea trlsu­
rii Ia Sinaia a fost o idee ni­
meritl. Aici citesc La guerre et
' Vasile M. ' Koglllnlceanu ( 1 863-
t 94'2), nul lui Miball Kog1Jnlceanu
a publlcat to ·f 894 lucrarea Aete
relatt»e la 2 mai 1864: Magarin is­
toric. nr. 7/1977, 4/1981.
1 :-,plru Harct ( 1 8 5 1 - 1 9 1 2), mate­
matlclan. ·soclolog, pedagoe- $1 om
politic romln, membru al Academtei
rom4ne.
44
la paix de Tolstoi, Rlviseu.- de
Gogol, P�res et enfatJts de
Turgheniev.
1895
Ianuarie. Ziarul popular. ln­
tors de la Buzau in prima vine­
re a anului nou, am adunat la
mine pe membrii obi�nuiti ai
adunlrilor, pentru a face vlr­
_
sarea (fondurilor strtnsc in ve­
derca in!iintarii unui ziar]. Su­
ma vlrsatl s-a ridicat la 7 000
lei. S-a discutat atunci da.cl
ziarul trebuie sa aparl ime­
diat �i cu aceastl suml sau
daca trebuie sa temporizlm.
A prevalat ideea amtnlrii inca
pe o slptlrninl a subscrieri­
lor ca in timpul acesta sa se
poatl mlri suma, deoarece con­
venisem sa tncepem cu 20 000
lei. Totu�i ca un pas sa fie
flcut inamte, am ales un co­
mitet al ziarului compus [intre
alfii] din Djuvara3, Porum­
baru' �i eu.
Februarie � marlie. Am vl­
zut �i eu ce lnseamnl ziar.
Credeam, cind l-am fondat, sa
ml ocup eel mult doul ore
pe zi. De fapt insl nu �tiu dacl
in aceste doul luni am avut
doul ore libere pe zi.
Ziarele guvernului � mai ales
Lupta ne-au primit la tnceput
cu oarecare dezinvolturl.
• Alexandru Djuvara ( 1858-t 9 1 3),
avocat $1 om politic, a totemelat
zlarul L'£toile roumai� ( 1885 ).
• Emanoll Porumbaru (1845-1921),
avocat $1 om polttlc, deputat $1
senator, mlnlstru de mal multc orl;
tn t 916, ca mlnlstru ·de exteme. a
trlmts declaratla de rbbot Austro­
Ungartel.
.,Delawancea iue cu 638 tx>Luri..."
Lumea noud, prin Diamandi',
a intrat in vorbl cu mine
asupra unui armistipu. Nota
articolelor. La inceput toti se
nlpusteau asupra regelui, tntr­
atlt cl uitase de tot pe Catar­
giu. A trebuit sa lc amintcsc
.,Baret a /IJI:ut. o cxmfui-nt4 la Uniwr-
'
11'ta
te...u
cl noi tre buie sa ne mai ocu­
pim �i de alte chestiuni care
intereseazl tara, clci altfel de-
venim monotoni. #
3 mai. Pentru aniversarea
a 4-a a morpi lui Ion Bratia­
nu, am scos un numlr cu
portretul lui � diferite episoa­
de din via�a lui. M-am dus la
Ionel [I.I.C. Brltianu) ca si-mi
dea el ceva din perioada ado­
lescentei pentru a putea tn­
�elege mai mult masa cetl­
�enilor. De�i in pripl, am pu­
tut culege din memoriile dic­
tate de Ion Brltianu lui Ionel
ctteva ' buclti destul de intere­
sante. Am luat dh;pozifie ca
numlrul aniversar sl fie tri­
mis �i la Florica spre a fi
vtndut la cetltenii ce vor fi
acolo adunati. Articolul de
fond 1-a flcut cu chiu cu vai
[AI.] Beldiman. A trebuit sa
trimit la el de doul ori cu
trisura, a trebuit sa a.,tevt
la redacpe ptni tn amurgul seri i
ca sa vld sosind mult �ep­
tatul articol.
La 2 1 �i 22 [mai) au fost
serbari la Episcopie in folosul
Ligii [pentru unitatea cultura­
l! a tuturor romanilor]. Corul
reuniunii femeilor din Sibiu,
condus de Dima•, a llsat o
adtncl impresie in top cci ce
1-au auzit. A fost o minunata
• George Dlamandl ( t 867-i 9 t 7), om
politic $1 scrJitor: socialist ta tncepu­
tul actfvlt!tfl sale. a trecut apol Ia
l lberali; dcputat $1 director al TP.a·
trulul National dln Bucurc$ti.
• Gheorghe Dima ( 1 847-1 925), com­
pozltor �I dirljor romln, a tnriln�at
o reunlune corala. cu d f!erit.e scc�ll
to orqele tranBllvlnene.
 idee de a aduce ln Bucurc�ti
acest cor. 0 dare de seama
aplruta tD Tribuna asupra
clJltoriei corului sibian la
Buc�i m-a mi�cat ptna la
lacrimi: ,Pimtntul liber" a
fost strigatul sibienilor ctnd au
vlzut santinela romAna. Eu
stnt fericit ci vad contactul in-
tre noi cu rom!nii subjugati
afirmindu-se din ce in ce mai
mult. Aceasta prepara ziua
mare a Romwei viitoare. in­
treaga � nedesparpta.
Iunie. Starea partidului. In
ajunul luptei decisive nici o
mi�re au se vede in partid.
Sturdza a plecat. Fleva cir­
culi tntre Pesta �i Viena. Sto­
lojan1 se ocupa de latifundii.
-Delavrancea a plecat la Paris,
fiind bolnav.
Iulie. La Bus teni. Aici m-am
•
hotartt sa ramtn ptna la 1 au-
gust. Lume multi, dar necu­
noscuta. AI . Culoglu2 imi adu­
ce Ia Bu�eni ni�e rela?i foarte
, interesante despre un consi­
liu de mini� (Catargiu, La­
hovari � Take Ionescu)1 care
s-a tinut tntr-o camera vec!na
1-:manoil Porumbaru, ?Mmbru tn comi­
�lul de dirtelie aL Gazetel poporului
de a lui la o!elul Josef (tn
Sinaial. Pe Ia 11 ore noaptea,
•
.
aceasta treime intra tn ca­
mera �i nebanuind ca cineva
� afla alaturi incep sa djscutc
asupra situapunei. La inceput
vorbesc de prefectul de Slatina,
undc guvernul a fost Infrtnt
�i Lahovari propune pe
Coli�ianu. Catargiu cam
mormaie. zictnd ci nu �ie de
l" tocmai sigur. fiindci 1-a
• Anasta.se Stolojan (1 836-t 901),
om politic, prlmar al Cralovet,
mlnlstru tn mal multc cablnetc 11-
bcralc.
1 Alcxandru CuJoglu, om politic
liberal. prieten cu Gb. D. Palade.
1 MOQG%in uLOTic. nr. 6/1973.
• dului peste Dunare (de la
.• Al. Culoglu fmi aduce nifte relatii
(oorte intlre8ante.....
mai ales odata senator ¢ a
votat contra lui. Totu� pri­
me�e ca sa-l cheme �i sa-i
propuna prefectura. tn urma
discuta interimatele. Take Io­
nescu se arata gata sa ia doua
interimate. Il mai potole�e
Lahovari. Vine vorba apoi de.
alegeri. (Take Ionescu] iese
afara din odaie sa tntrebe
cine sta alaturi. Subcomisa­
rul ce era la u�a ii spune ca
acolo sta un domn Colog [Cu­
loglu} dupa care conversa?a
a inceput Incet, fara a mai
putea fi auzita de alaturi.
August. La tntii august am
fost tn Bucure� ca sa vid
pe Sturdza �i sa mai regulez
�i oarecare afaceri ale gaze­
tei. Din punct de vedere rna�
terjal, gazeta a dat pe iulie
un deficit de 2 600 lei. Suc­
cesul ei cre�e din zi tn zi,
dovada tirajul care se men­
tine aproape · la 9 000 (exem­
plare) pe timpul vacanfei.
M-am dus la Credit sa vad
pe Sturdza. Mi-a parut sprin­
tcn � vioi. Aceasta rn-a bucu­
rat. A ramas ca seara sa rna
due cu Gogu• la el sa mai stam
de vorba.
Seara clnd ne ducem U ga­
sim in salon cu Mme. Sturdza
¢ Dirnitrie I. Ghica·. Se-n�e­
lege ce conversapc puteam sa
avem in acest c�rc. Sturdza
mi-a parut foarte obosit. El n-a
gisit cu cale sa se retraga cu
noi clteva minute in biblio­
teci cici am fi. avut destule
de vorbit. Ne-am retras dupa
ora· 1 1 fara sa fi putut afla
niinic de la el. Top eram opa-
Gheorghe (GOS'.!) C. Cantacuzino
•
Rtrovcanu ( 1 845- 1 9 1 2), om politic,
minislru de tfnan�c ( 1895·1 897)
director al ziarulul parUdulu
- ) llberJl
Voinla naponal4.
riti de rcaua irupresic ce nc-a
facut somnolenta �efului. E u
Care eram hotadt Sa ramin i I I
Bucure�ti � sa tncepem o
mi-�
re�ti.
�
acpl!ne oarecare. am vazut ctl
rde vremea tn Bucu­
3 august am plecat
(la Bu�eni), mai ales ca c<'il­
doua zile clt am stat (tn Bucu·
rc�ti] fusese prea cald.
Septembrie. Inaugurare!J. po­
Cernavoda) s-a facut Ja J4 sep­
tcmbrie cu o solemnitate ex­
cepponala5. Regele a invitat
pe fratele sau Leopold. Ziari�­
tii de la mai multe tnsemnate
organe europene au fost invi­
ta�i, dar s-au eliminat clteva
ziare din tara �i aceasta onoa­
re a a.vut-o �i Gazeta poporul·ui.
S-au organizat trenuri sped­
ale, lumea a fost foarte multi.
S-a facut apoi o plimbare
la Constanta pe doua zile.
3 octombrie. La ora 10,
Sturdza e chemat la Palat si •
tnsarcinat de rege sa formeze
ministerul. El ne convoaca la
Statescu pentru ora 1 2 ; vine
de anun�a �i voie�te sa �tic
daca are completa incredere a
partidului. El cere ca. prima
dovada sa i se lase absoluta li­
bertate tn formarea ministeru­
lui, avind a se consulta �i cu
Statescu. Top. - �i mai al<'s
Fleva care _�ia ceva - ii dau
completa plenipotenta.
[Dupa-amiaza] Sturdza tmi
spune sa iau pe Gogu �i sa
vin la Statescu. Acolo aflu ca
Statescu, care la inceput se .
codea ca sa intre in tninistcr,
s-a hotidt in fine a p rimi . .
Sturdza tmi spune tn gluma :
,Acum, d-Ie Palade, nu mai
e�ti particuler1 ci ai �i o
alta tnsarcinare':. Eu. intt'lcg
lucrul �i-i multumesc. Venind
'Poni �i Stoicescu8, Sturdza tn­
�epe a ne spune cele petrecutc
cu regele. Apoi da citire ur
matoarei liste : Sturdza exter­
ne �i pre�edinp.a, Statescu
justipe. Fleva interne, Poni
instructia publica. general Bu­
'di�teanu7 rezbelul, G. [Gogu]
Cantacuzino finan�c. eu do­
meniile �i Stoicescn lucrarilc
publice.
� Maf]arin istoric, nr. 1 / 1 976.
• Constantin Stolcescu ( 1 8&2-t 9 1 t l.
avocat $1 om pollt lc; m ln lst ru 111
guvern llrllc liberate dlntre 1895 �·
1901.
' Constantin Bud�tcanu ( u-.s�-
1 9 1 1 ), partlci pan t, cu grad tH de
colonel, la Rlizbolul de lndcpcndrn­
lA. rlinit Ia atacul Plevncl.
' 45
•
 Gogu declarl ln mod hotlrlt
ci nu poate primi. C1 se simte
prea obosit fi chiar situapa
financiari nu-i permite. Sturd­
za fi Stltescu se silesc sA-l
convingi, dar el rimtne ne­
clintit. Atunci fmi iau eu cu­
rajul ca sA fac un apel fra­
�esc Ia el � sA-l confiez [sfa­
tuiesc) sa nu persiste to refuz.
ll asigur ca chestia daraveli­
lor sale bane�ti nc prive�e
pe toti.
La 8 jumatate Sturdza pre­
zinta regelui lista ministeru­
lui �i la 9 jumatate, pe cind
eram cu totii adunap la Sturd­
za, ne ad uce lista confirmata
de M[aiestatea) S(a].
Miercuri 4 octcmbrie, ne adu­
nam Ia 1 1 jumatate la Sta.­
tescu �i la 2 mergem. la Palat
de depunem juramintul. Re­
gele, dupa depunerea jura­
mintului, declara ca e fericit
ca poate Iuera iar cu Partidul
Naponal-Liberal.
Apoi ne-am tmpra�iat pe la
ministerele noastre.
]oi [5 octombrie]. La 10 ju­
rnatate ne ducem la· Palat
unde avem Consiliu �e Mini�­
tri. Aici regele ne tntreaba ce
am gisit in ministerele noas­
tn; �i fiecare:i vorbe�te · de
demisiuni.
Din cauza ca la Palatul
justipei nu s-au terminat lu­
craril e, Statescu comunica re­
gelui ca e imposibila inaugu­
rarea pentru duminica �i atunci
regele hotir�te plecarea [la
Sinaia) vioeri la 3. Ne ducem
la gara �i apoi ne tntoarcem
pe la ministere.
,
1896.
j\1artie. Solemnit4Ji ambetan­
te. Una din cele mai grele sar­
cini a situap unii de rninistru
au fost pentru mine oficiali­
tafile. Baluri ca acela de la
Stoicescu al funcponarilor, al
comcrcianplor etc. Cele 6 ba­
luri de la Palat, prtnzuri la
Palat sau la mini�tri straini,
toatc aceste corvoade erau pen­
tru mine o tortura. Sofica.
46
(sopa lui Gh. D. Palade) tnsi
s-a razbunat de monotonia pri­
milor ani, dar ti era necaz ca
nu zic �i eu ca-mi place �j ca
prea plecam devreme de la
aceste tambalauri. In tot cazul,
rochiile ce �i le-a facut la
Paris a avut unde sa Jc ar:lt('.
Audientele Ia regc ln fie­
care saptamtoa mini�tni au
o zi sau doua de audi<>nte in
care convor�sc cu r gcle. Eu
am audiente lunc a d<' Ia I 0 1 /2
la 1 1 1 /2. Prima obscrvataune
este ca regele pne ca punct la
ora sa vada .pe aghiotaot io­
trind �i anuntrodu-i prezenta
ministrului. ln fiecare zi toate
ceasomicele sint regulate �a
ca, intrind in cabinetul de
lucru al regelui, sim�i ca aci
timpul e destul de pretuit.
De obicei clod sosim tl gasim
in dreptul biroului sau tn
picioare �i tndreptlndu·se cu
oarecare expansiune tntinde
mtna �i incepe conversatia cu
reflecpi asupra timpului. Ime­
diat intra to materie.
Plio de demnitate regala el
nu uita a-p arata 0 afabilitate
atingatoare. Ceea ce are mai
pu�in e cultul libertaplor, aces­
tea H preocupa in planul al
doilea. Susceptibil de lingu­
�ri pe care -pne sa le recom­
pensezc, mai ales clnd vin de
la vechi familii ale tarii. A�a
se explica pnerea tn diploma­
fie a familiei Ghica, Balaceanu,
Lahovari etc.
7 7 marlie. Astazi am sim­
pt 0 u�urarc, �tiind ca Came­
rile sint in vacant�. La ora 4
sintem coovocap in Consiliu.
Se discuta fixarea re�edinte­
lor subprefecturilor. Sturdza
ne vorbe�te de numirea lui
(Trand;afir] Djuvara la Con­
stantinopol, • a lui (loan] Pa­
piniu la Belgrad �i a lui Al.
Ghica Bogdane�ti la Sofia.
Statescu observa cu drept cu­
vint ca familia Ghica prea a
mooopolizat legapunile. Sturd­
za lasa a se intelege ca regclc-i
susfipe. Se llJ a! discuta. chc s­
�
tiunea [con uirii) Garii C('n­
trale.
•
oua mone e
"
e
1n iovestigapile mele arheo­
logice �i numismatice ficu�
to Dobrog ea, am avut ocaZia
sa descop ar � ctteva monede
mai pupn cunoscute sau ne­
semnalate to literatura de spe­
cialitate.
Astfel, la Man�alia (anticul
Callatis) am gas1t o moneda
de bronz (diametru 18 mm,
greutate 4,35 g) emisa de re­
gele Ballaios. Acesta, dupa
cum indica studiile de specla­
litate, a domnit in insula Pha­
ros (azi Lesina) din Marea
Ad riatici, intre anii 1 68 �
135 t.e.n. Pe atuoci, insula era
locuita de tribul ilir Ardiaei. ln
135, Ia moartea lui Ballaios,
insula a fost tnglobata de ro­
mani in provincia lllyricum.
Pe avers, moneda reprezin­
U. capul regelui, cu par bogat,
ere�. Ballaios, �re �rive�
spre sttnga, face unpres1a uou1
barbat to virsta. Pe revers
este infap�ta zeit& Artemis,
cu tunica scurti, cu caput in­
tors tot spre sttn�a. Sta pe un
truochi sau trep1ed. ln mtna
dreapti tine o tortA, iar sttnga
e sprijinita in �ld. Se mai
observa � un rest din iscrip­
tia in limba greaca- Ballaios.
Este o moneda foarte rara.
Ea atesta legaturile dintre
Ca.JJatis � triburile ilitice In
sec. Il-l t.e.n.
Cealalta moneda inedita. pe
care am desco�rit-o la Ra­
�va (Cernavoda} este tot din
brooz (diametru 1 9 mm, greu­
tate 5,30 g) �. dupa investi­
ga�ile mele, este de factura
celtica. Pe avers se afla repre­
zentat un cap de barbat, ori­
entat spre dreapta. Deasupra
capu�ui .e gravata, tn gre�� ·
inscnppa LA RS. Se ma1 dis­
tinge un cap de berbec. Pe
revers se vede un cilaret. re­
prezentat stilizat. Este orien­
tat spre sttnga � cu mtna
sttnga pe spatele calului. Du­
pa cum atesti studiile d� spe­
cialitate, calul era constderat
emblema na�onala a celfilor.
Din compararea co alte mo­
nede celtice, aceasta pare a
fi fost emisa In a doua jnma­
tate a sec. II t.e.n.
Octavlan MARCULESCU
 •

Ceremonla tn amJntlrea ZIJel Z - 40 ani de Ia debarearea In NormandJa- va faee parte dlntl'-un prognm de
manlfeatirl, ee vor avea loo In Frant a oonaaerate eJJberlJ'If hl eel de.aJ doJiea rizbol mondlal, care vor da.ra un an ''

-
dJn Rezlaten� pe. totJ
d
vor culmJna la Parle, In 8 mal 1986, a eoJara� mJQiatrul nt&ranllor din ruvennal traneez Jean Lawal.n. Aeeate manU-.
Urt delfifurate Ia locurlle unde a-aa petreeat e'ftlnlmepftiW df' aeu� patru deeepU- vor onora pe lupUCorJJ fhncesl
oel care au lupta� peatn tlllbenrea Fnntef, VOl'· eomemor� vlc&Jmele o cnapaj4 eJ na•late·
Conform t radltJ el, pent:ru eeMmonla dtn e lunJe, Frawt� a lnvltat pe tefll de 11&&� a• flrtlor are dro r un U itf au pal'­
U el pat Ia debarcare - Statele Unite, M.Ma Brltanle, Cana4a, Belcfa, Olanda, Norverta. lttnliRul l. Laualn a mal
cleolarat ei telJI de atat, lneluztnd pe
Brttanll, nr fl prez
Pretedi'M�
enf1 )a ,.plaja Utall", unuJ
Fran�Ja MJ&terand tl Donald Bearap tl ftt'IDa EJisabeta a II·• a MarJJ
locuriJe clel»arcJrlJ dill 8 111JlJe lh4, Ia monaJDelltW eiJ)Jen'\riJ dJJl Bayepx
tlla clmlUrele mll(tare din Bayeux tl ColleTIUe.
I

, Tn rizbol, adevirul are nevole de o cohort!

l
de mlnclunl", scria W. Churchill, in memorllle
sale. Opera ia de in�elare a Germanlel asupra
momentulu �I loculul declantirll Overlord,
purtind denumlrea codlffcatl Fortitude (Cu­ •

rajul), Ia care se referI in' contlnuare S. Am­

brose in cartea Spionii lui Ike, constltule o
Uustrare frapantl a amploarel pe care a luat-o
In tlmpul celul de-al doilea rlzbol mondlal o
aaemenea cohortl. W. Churchill a folosft
deslgur noflunea de cohorti in sensul ei fi­
Jurat, de multlme, dar chiar adevirul fstoric­
precla atabillf - demonatreazi el protejarea
lntentlllor reale prlntr-o escortl de min­
ciuni a domlnat iotreaga sceni a marll con­
llaJrafll. Adevirul asupra acestel escorte nu
,oate fl restablllt in intreglme nlcl azJ, nume­
roue aspede flln4 incl pecetlufte ,strfd
secret". Deapre Bodyguard, planul elaborat
Initial de britanlc:l, in traducere literall in­
aemnind gardl personal! sau escorta, �� at
clrul scop, conform unul -document acceslbll
cercetirll, era de a ,.distrage atentia germana
de Ia Europa occidentala", se �tie prea ptqln.
Pentru a infelege mat bltle ·acflunlle intreprtn­
se de allaU spre a in�eJa pe adversarf, sl men-
. Uie din sudul Franfel ; Zep pe lin - slmularea
1Jonim ci din cercetarea mal multor surse se
obflne urmltorul tablou at denumlrilor codl­
llcate, foloslte Ia vremea respectivl: Overlord
- lnvazfa nord-vestulul Europel in t 944;
Neptun - debarcarea In Zlua Z fl rtabUJrea
-
capulul de pod in Normandla; Bodyguard
planul general atrateJic de camuflare fl
tn�elare In legit uri eu Overlord; Fortitude -
partea din Bodyguard conaacrati mascirll
operatlel Neptun; Fortitude-North - slmu­
larea lntentlel de lnvazJe In Scandinavia;
1-·ortitude-SOuth - slmularea lntenflel ata­
cuhd in Pas de Calais; Fortitude-South 1 1
sau Rosebud (boboc de trandaflr sau de fatl)
- menpnerea lmpreslel du p i Zlua Z cl Jovt­
tura prlncfpali urmeazl in Pas de Calais.
l
Componente din Bodyguard mal erau opera-
UJe: Ironside (marele .vlteaz) - slmularea
ntenflel atacirfl zonel Bordeaux fl a coastel
Blscayel, parte a Fortitude ; Vendetta -
,operaf le de camuflare fl infelare prlvlnd opera-
ntenflel unel debarcirl in Balcanl.
Conform Bodyguard, unul dlntre oblectlvele
contactelor prJn canalele dlplomatlce sau ale
servlclflor secrete cu reprezentantll antones­
clenl sau al luJ Maniu tn diferlte capitate ale

47
 •
.
flrllor neutre fl, mal ales, ale inceperll, in
martle 1944, a convorblrJlor de Ia Cairo cu
prlafal ftlrbey era sugerarea unul lnteres deo­
ae.U fatJ de RomAnia, care sl mlreasei preo-
caparea 1ermanl fn Balcanl tl chlar si for­
feze ocuparea firU, pentru a dlspersa ,1 mal
mult lorfele Wehrmacbtulul fl pentru a le
mlrl dJtlcultifile in a)unul lnvazleL
Bodyguard ca destinatia Bucuretti
Documente recent devenlte acceslbUe cer­
cetiril contln fl o noti revelatoare fniocmltl
de Cootrolflng Officer of deception, Ia cererea
�efllor de siate majore brltanlcl fl aprobatl
•e d, in legiturl cu elementele de intelare fl
loducere to eroare, pe care trebulau sl Je albl
In vedere neroclatorll britanlcl Ia dlscufllle cu
Barba �tlrbey, Ia Cairo. Nota eate datati
2 martie 1944:
tor the !!e4t.terrrrtan theatre •• Wlellll
tllat , .. toll•• ....
J mandla (Fortitude) fl care acopereau intreaga
Durlll& Qftl a. lo·n rloaa aliJil Pol uh toroee
11111. M •ta•
luW 1a. CMFP:I all AUWIU.
Dill' ._ 'hlr IP•t• r.oea w111 11e eete1S.M4
lla --·"·
,TRATATIVELE CU ROMANIA
t. In planurUe noastre de dlslmulare pentru
teatrul medlteranean, dorlm ca germanU sl
creadl cl lntentllle noastre prlvitoare Ia BAL­
CANI siot urmltoarele:
(a) In cunul Junll aprllle, trupele anglo·
amerlcane fl poloneze se vor stabiiJ tn GRECIA
fl ALBANIA.
(b) In eunul luaU mal, trupele ruseftl
se vor atablU tn B U LGARIA.
2. Dacl eele de mal sus ar constltul planu­
rlle noastr� reale, atuncl ar rezulta. urmitoa­
rele puode:
(a) Nicl un lei de trupe allate nu ar putea
ajunre tn ROMANIA tnalnte de luna Junle.
(b) Trupele ruaefil atnt alngurele care ar
putea ajunge acolo plnl Ia acea dati; orlcare
alte trupe ar sosl mult mal tirzlu.
(c) Trupele anclo-amerlcane nu ar puiea
ajunge in ROMANIA decit dupl clderea SA­
LON ICULUI, ceea ce nu s-ar putea intimpla
cu mutt lnalntea lunll august.
3. Dad operafllle noastre fn GRECIA ar fl
reale, acestea ar fl puternlc sprljlnlte dacl
rermanll &mar glsl in sltuatla de a avea in fati
o ROM.A.NIE ostlll. Se sugereazi, prln urmare,
d nol am incerca sl obtlnem acordul Roml­
�lel uupra urmltoarelor aranjamente,· dacl
lntenplle noastre reale ar fl cele prezentate
In pararraful 1 de mal sus:
(a) RomAnll sl fie gata, incepind cu sfir,l­
l
tul lunll martle, sl se declare de partea alla-
Jior, de indatl ce va fl anuntati debarcarea
n GRECIA.
(b) Romlnll si se opunl slngurl germanilor,
cu sprijln aerian aiJat, pinl Ia inceputul lunli
lunle.
(c) Trupele rusettl din B U L GARIA ·si vin�
In ajutorul Rom&nlel, Ia inceputul lunll lunie. "'
4. Pentru a .venl in sprljlnul planurllor de
48
dlslmulare pentru Medfterana, se propune ded
si se flnl seama de urmltoarele puncte:
Nu va sugera tn nici u n fel faptul ca nu
se
·
vom fi gata sa ne folosi m de oferta Romanici
in aceasta primavara.
Dacl este necesar si se dezvolte aceasti Idee:
(I) N u se va cere in nld un caz capltularea
lnalnte de sfir,ltul lunll martle. .
(II) Dupi acea dati, capltularea se va efec-
tua atuncf dnd este cerutl de allafl.
·
(Ill) Prlmele forfe care il vor sprljlnl pe ro­
m&nl trebule sl fie cele ruse�tf, deoarece se
afll mutt mnl aproape �I numal ele au accea
direct Ia RomAnia".
( Arhivele statu lui, Bucure�i Colectla ml­
,
crofllme, Anglla, Rola 405, cadrul 368)1•
Obledlvele Bodyguard erau ample fl unele
elemente pot fl reconstltulte pe baza cerceti­
rllor lstorlcflor brltanlcl Robert Lewin, Anthony
Cave Brown fl Elisabeth Barker. Aceste ele­
mente perrnJt fl o mal corespunzitoare in·
felegere a descrJerll lui S. Ambrose, care se
concentreazi asupra aspedelor speclflce din
oar Ul&eDUOM Bodyguard referltoare Ia debarcarea in Nor­
curbl in forml de semlluni din nordul Nor­
ve glel fl pini Ia frontlera franco-spanloll.
Jnci Ia Conferlnfa de Ia Teheran, Ia ultima
•
fedlntl plenarl din 30 nolembrle t 943, Sta­
lin, Roosevelt fl Churchill au clzut de acord
ca ,in leglturl cu vlltoarele operatlf In Eu­
ropa", atatele majore ,sl se concentreze" asu­
pra unul plan de ,lnducere In eroare �I infe­
lare in prlvlnta acestor operafll". In decembrle
t 943, varianfa brltanJcl a acestui plan, coor­
donatl cu amerlcanll, a cipltat denumlrea
de Bodyguard fl ea a lost prezentatl generalulul
Eisenhower, o luni mal tirzlu, lmedlat ce fl-a
preluat funqla Ia Londra. Elementul esentlal
consta in a se face si -se creadl ci lnvazla rfu
va fl poslblll ptna tn luna Iuiie �I si se ascundl
locul real unde va fJ efectuati. Prlntre elemen­
tele majore se aflau fl acredltarea ldeU de ope­
ratU anglo-amerlcane-sovletlce in Norvegla,
in prlmlvarl, ,o debarcare anglo-rusi pe coasta
romlnl a Mlrll Negre pentru a amenlnta
llvrlrlle germane cu petrol natural de Ia Plo­
le�tl"2 fl aollcttarea ca sovletldl si nu inceapi
ofenslva lor de varl plni Ia dir�ltul lunlt
lunle, ,o stratagemi menltl sl-1 faci neslgur
pe Hitler asupra prforltitllor sale fl si-1 im­
pledlce si retragi forte de pe frontul rus,
pentru a Je intlrl pe cele din Franta"1• In
_
total, Bodyguard cuprlndea fase dlrectll prln­
clpale, prlntre care cele mal sus-menfionate,
alta 36 planurl subordonate ,1 o mulflme de
stratageme asociate. ,Pianul, in ce prlve,te
Europa de Sud-Est, lntentlona si-1 menflnl
--- -
' La o $edln�1 a $efl lor de state majore, din 29 ma r­
l•�:, In tegUurli cu .,negocierilc cu -HomAnla", $efu l
statuluj major Imperial, generalul Allan Brooke ··.t
�ubllniat - conrorm procesulul verbal - ell orice 's�­
g�·stlc cl nu vom fi Jn st a re sA Jntrcprlndem
:t.c�lunl teres tre ar putea avea un erect asupra planu­
rllor noastrP dl' dlst mulare" (Ibidem, cad ru l 714).
* Dup l u nele sursc britanlce, s-ar ti ccrut numal
sov letfcilor slmularea lnten�lcl unci dcbarcArl pc Hto­
ra lu l roman $1 bulgar al Muli Negrc.
�
* Tntre 7 rebruarle $1 3 marllc 194.4, Ia Moscova au
avut loe dlseu�ll lntre rcpre7.cntan�11 mllltarl $1 al scrvl­
cltlor spcclale sovlcto-anglo-amrrlcane asupra colaborlirll
concrete prlvlnd apllcarca hot:trtrll de Ia Teheran, Ia
care au partlclpat $i ort�crll lnslrclnati cu Bodyguard.
pe Hitler nervos �� nellnl�lt in leglturi cu
posibilltatea cl unul sau toti cei trei satelifl
( RomAnia, Bulgaria, Ungaria) ar putea sl o
rupl c:u Germanfa, astfel c:a sl-1 forteze sl
mentlnl maximum de trupe in aceastl re­
glune. Nu exlsti nic:l un dubiu totu�l ci,
din august 1 943, Churchill intr-adevlr credea
in aceasti posibilltate �� d_,rea sl facl tot
poslbJiul, prln atacurl aeriene �i presiuni poU­
tice asupra tuturor potentialelor elemente anti­
germane, pentru a aqiona rapid, pentru a face
aceastl ( desprindere de Germanla) co reall­
tate»" (E. Barker).
�� din acest caz reiese cl ,escorta de min­
ciuni'' nu avea doar o mislune impotrfva
lnamiculul, o laturl a Bodyguard filnd desti­
natl tocmai facllitlril ,alternativei balcanlce",
pe care Churchill a promovat-o cit a putut.
Dealtfel, in urmlrlrea lntereselor imperlulul
britanic, Churchill, care impresiona adeseorl
prln frapchefea sa, nu a ezitat si incerce lnto­
xlcarea aliafllor sll. N u numai cl a lnterzis
sl se cqmunlce allatllor sovfetfci existents
slstemului Ultra, dar un exemplu, acum noto­
rlu, este ci de�l datoritl slstemulul Ultra a
cunoscut planurlle lui Hitler incl in 1940, In­
"' clusiv anularea pregltfrlf fnvaziel Angliei,
,..,-4upl remarca unul autor brltantc, Churchill
r ,plstrar aceste lnformatU in eel mal strict se-
cret", pentru ,a mentlne sprljinul �� slmpatla lui
Roosevelt fatl de «Insula asedfatl)), cu toate
cl nfcl o amenlntare de lnvazfe nu mal plana
asupra Angllef" (C. Whitting, The Battle for
Twelweland, Londra, 1975, p. 1 3 1).
,Escorta de mlnclunl" a Overlord se poate
spune cl a cuprlns toate teatrele de operatfl din
perimetrul Europel pe care se aflau anglo­
arnerlcanll, lncluslv Medlterana, canalele dl­
plomatice - atentle deosebfti acordindu-se cs­
pitalelor flrllor neutre -, actlvltatea servi­
ciilor secrete, ale clror antene, inclusiv in
Europa ocupatl, radlau semnale false. Dar
aceasti ,escortl", in m ulte aspecte, camufla
�� operafU in vederea consolldlrfl unor pozlfil
ppstbelice in zone care nu aveau vreo leglturl
cu Overlord. Bineinteles, sub aspect operativ,
rnaxirnl importantl prezenta ceea ce se intre­
prlndea in ·vecinitatea fatadef unde urma si se
producl fnvazfa.

In exeeutarea aees�l operatJI, au
rost lmplloatl mJI de oamenl, an�a­
Jatl In zeel cle. sarelnl fl a'•lnd rolurl
dlatlnete. Fortitude a tnelus annate
fantomA, oomunJeatll radio false. ra­
poarte de splonaj false $1 preeautlunJ
de seeurltate eomplloat&. A foat o
aotlune eomblnatA. tn care ofl1erJJ
brltanlel !JI amerleant au eonlucrat
to totaiA armonle. In prlvtnt-a tlmpu­
lul, 'resunelor $1 energlel ee J-au roai
oonsaerate, operatta Fortitude a foat
unloA In lstorJa ducerll rAzboluluJ ;
nlolod�tl un eomandant nu merseae
aut de departe $1 nu angajaae atttea
ebeltulell, pentru a-fl Induce tn
eroare lnamJeul.
Guvemele brltanlo fl american fl
aeordaseri luJ Ike dlsponlbiUtltt Jmen­
ae. Aeeasti urla!Jl fort.A avea nevole
•
Fortitude
12 mal. lneordarea momentuhd I
se clte�Ste pe fatL Arat� mal b6trln
deott ortetna de etnd lue�z eu el".
Sub povara rlapWlderllor, numArul
tJgArUor ,Camel", pe care le ruma,
a sporlt, ajungtnd cam Ia 80 pe zl, tn
ttmp ee numArul orelor de somn s-a
redus, Ia nu mal mun de patru ore
pe noa pte. Dar Ike era to stare si
rezlste.
It fieea plleere sl ataee problemele
·
pe care le rldlea operatJa FortUude.
, fml plae toate aatea", serla pe mar­
glnea unuf set de propunerl de dlsl­
• mulare. 'Destgur, el. personal, nu
fnl*la nlel mlear o sebeml eoncretl,
dar trebula al le aprobe pe toate, sA
se aslgure de coordonarea lor $1 si
ordone momentul exeeutirll.
Generalul Harold R. Bull, teful
fncepe eu un atao aaupra suduluJ Nor­
veglel, lansat din porturUe seotJene,
pe Ia mJlloeuJ lui Iulie, urmtnd
oa prtnelpalul asalt al se pro­
du\.1 mal Urzlu, Ia Pas de Calais.
Lovltura aaupra Norveglel urma
ai revtnA unel tnexJatente ,Ar­
mate 4" brltanJee, tn Ump ee absolut
Jmaginarul Grup de annate l al S.U.A.
(FUSAG) trebula si efeotueze de­
bareirlle Ia Pas de Calais. Alte ele­
ment& ale operatJel Fortitude erau
menlte sA •menJnte eoastele golfulul
Blsoaya fl l' eglunea Marslllel, sA
mentfni tngrljorarea lui Hitler rn
leglturi cu poslblle debardrl tn Bal­
oanl fl, tn general, sl dlatragl atentla
gennanllor de Ia Normandla. Dar
marlle operatll rAmtneau Norvegla
fl Pas de Calais. •

de un alngur dlrljor. Ctneva trebula sl
o orlenteze ; elneva trebula si euprlndi
toate · lnfonnatllle adunate, sl Je
IDteleagi sensu! lSI sA le ordoneze ;
olneva trebula al stiptnea!,C a dJferl­
tele subterfugU care se desr �urau to
aeel&fl tlmp; clneva trebuJa sA bo·
ilrasoi; elneva trebuJa sl-�1 asume
riapunderea.
Norvegia sau
Normandia?
Toate aeeste sareJnJ J-au revenft
lui Eisenhower. Ceea ce 1-a tlnut sub
o tenslune enorml, tenslune ee a
creaoui, tn proportle geometrleli, eu
fleeare zl ee treeea. ,Ike arati eon­
auma' fl oboslt - nota Bu�her1, Ia
-
Dlreotfel operatJI (G-3), din oadrul
Corriandamentuful suprem al forfelor
expedff!onare aiJate, control& zllnlo
planul de dlslmuJare. El eonluera
tndeaproape cu Seefla de' control
Londra (LCS) fl eu omologul el ame­
rican, Controlul unit de seourltat�
(JSC). LCS fl JSC rispundeau tn
fa� te fllor luJ Dee, Statele majore
reunite, pentru punerea Ia punot tl
ooordonarea acoperlrll strategtee tl a
planurllor de dJslmulare. Planul pe
care 1-au prezentat pentru Overlord
era complex, eu b"ale lungi $1 · aare ale racbetelor V-11 erau ampla·
perloulos de ambttloa.
Ata cum a fost aprobati de Ike,
opera�Ja Fortitude trebuJa sA-l fat\A
pe gennanl sA oreadl ei Jnvazla va
al For�elor expedl�ionare aJfate tn
perioada debarcllrii tn Normandia o
constituie jurnalul lfnut de $Ofcrul
s!u, locotenent Kay Summersby,
Fortitude se baza pe ldeUe precon­
eepute ale gennanJlor. Feldmare,aluJ
Gerd von Runds�dt, eomandantul
fo�lor germane din vest, era de aeord
ou BltJer el lnvazla se va faee ,to
pama mal tngusii a Canalulul Mtne­
ell", din motive evtdente, eum slot
dlstanta mal scurtA - menlti sl re­
duei tlmpul de traversare pentru
nave tl avloane �, apropterea de
Ruhr t l de Rio, lntma complexu­
lul Industrial german, preeum ��
datorlti faptulol ei rampele de lan­
sate tn veetnltate de Pas de Calais.
Rundat�dt eonsldera oi allatll ar pu­
tea efeetua debarelrl de dlverslune
tn altA parte, dar Pas de Calais re­
prezenta loeuJ slgur al ataculul prin­
cipal.
�entru a-1 race pe gennanl si
prlveasei oit.te nord, apre Norvegta,
ea poslbll loe al ataeuJal de dlver­
sJune, Jar nu spre sud, apre Nor­

1 Harry Butcher. aghiotant perso-
nal al gencralului Eisenhower, auto­
rul volumul u i de memorli My Three
rrars with Eisenhower (Trei ani cu
Jo:lst·nhow('r). New York, 1946.
rna din sursele biogratice privind
activitatea comaodantului suprem
WAC. din iunlc 1944 pin! tn aprilie
1945. Domni$oara Kay Summersby
(penlru care comaodantul-$ef nu­
trea o puternicA alec�fune) $i-a
publicat ulterior mcmoriile Jn car­
tea Eisenhower Was My Boss (Eisen­
hower a rost $eful meu), apllrutA Ia
New York , to 1948.
mandJa, aUatU trebulau, tnalnte de
toate, si-1 eonvlngl pe lnamle ei
• V de la Vergeltung - rubunare,
pedeaps:I.' V-t era uo avlon :iuto­
propulsat f:lrl pilot, cu o bomb! de o
tool ( Magazin istoric, or. 6, 7/ 1 980) .

49
 :.r,w:a.,..:-uel
Rbeleate rerte pentru
a11meaea clJnnlunl.
A.eealtl nreiDI prezenta o dabli
�te, ..n eaui ei Ike daeea o
IIJII anM •• nan de debareare.
aeeea1n ,...tru a transport& olnoJ
GvlslJ D111Dal pe $innal Nor•
••..UeJ. El lueee obll gai ai amtne
..ta MelallfiriJ operatJel Onrlord de
Ia IDoep•&al h aJ mal Ia tDeepatul laJ
,_.., peatna a paiea oonta, tn vede­
na ault1ahaJ, eJ pe prodactfa de nave
.. deMroare ae pe aJtlma lunA, far
ltaieJe majore reanJie ae vizuleri
IIUie d anuleze o debaroare almul­
ta•l tD audaJ Fran1e1, deoareoe nu
uJuu deetule nave dlsponlbJJe1• Pe
eear&, Jb na dlapunea "nJol de trupe
tl Dlel de nave de debarcare, oa ai
poatl llltreprlllde o dJveraJune.
\
Bucurie tn tabilra alfatilor (Eisenhower,
Hitler inghite momeala
Pentru a-1 face pe germanl li
oreadl oontral'luJ, allatJI trebulaa
ei creeze, pe acari largi, dlvlzff
fantomi. Aceai Iuera a-a realfzat, tn
principal, pe oalea meaajelor radio.
ExlsU aiel un delldoa element de
lronle. Germanll credeau ei, cllspu­
ntnd de Enigma, au eea mal bunl ma·
tlnl din lame pentru oodlfloarea aem·
nalelo• radJo. Totodatl, fl ei alnt
eel mal leeuslfJ tn lnteroeptarea •'
decodlfloarea mesaJelor cit rate ale
lnamloulul. Aveau motJve reale de
1 Navele de debarcarc au tost doar
una dint.re marile p robleme ale lnva­
zlcl. tn rapt, ea decurgea din lnsls­
tentf'le brltanlce de a se continua
orenslva to Italia, far dupl ocuparea
Romel, de a sc descblde perspcct lv a
plltrunderll In Balcanl. pledlnd � se�
tn acest scop, pcnt.ru amtnare:r' $1
chiar anularca opera�fef Anvil (debar­
carea 1n sudul Frantel) tn repetatc
.
rtndurl. gencralul EIsenhower a
atras atentia generalulul Marshall
a!)upra accstor probleme, care au
con tilull !11 �ublectul unor ascu
tltr controverse tntre Roosevelt $1
Churchill $1, nu mal putln, tntre
Jnaltli comao dant l amcrlcanl $1 bri­
t.anicl.
50
tDhlmurare In ambele prfvln�, dar
oonclazffle pe oare le tr�eau erau
rretlte. Acette doui flxatJI mentale
au eontrlbalt, tl ele, Ia tnfrtngerea
Germanlei.
Armata 4 brltanJci, previzuU u
lnvadeze NorvegJa, Ia mJjlocuJ lunff
JaJie, exla&a numal pe undele radio.
Ceea ce na fnaemna oi alcitulrea el
a-a reclus Ia almpla tranamltere a
ottorva meaaJe. Allalff a u trebult ai
umpl&- eterul oa o dubluri exaotA a
aoblmbulul de meeaje radJo care tn­
ao�t e eonaUtuJrea unel armate, une­
le -oft
rate, altele tn clar. La eomanda
aeeat.el operatlunJ ae aDa colonelul
R.M. MacLeod. Ctnd '1-a pdmlt In·
atructfunlle, I a-a apua: ,Germanlf
atnt al nalbll de bunt Ia lnteroeptare
fl radlolocatle. Itt vor dlbul OarUe-
Patton, Bradleu. Hodges) $L.
..
�
ruJ general ou o marJl de eroare de
maximum olnel mlle. f>l aata tn na
mal maJ' de otteva ore. In plus, stni
oapalJIIJ ai ldentlflee nlvelul coman­
damentulul - armatA, dJvfzle, corp
de armatA aau orlee alteeva -, dupi
natura eomunleattllor tl tlpul de
aparat foloslt".
La Cartlerul general at armatet�
lnatalat In oanelul din Edlnbur,h,
fancflouau 20 oflterl mal vtntnlcl;
comandamentete tantomi de cor·
purl de armati tl dlvl%11 erau im·
pri,,11ato pe tot tnttn.sul Seotlel. In
tot cunuJ prlmiverl l anulul 1U44 ,
ele au seblmbat mesaJe de tlpul aees­
ta: .,Div. 80 soJicltA 1 800 perechl
erampoane, l 800 pereobl leglturl de
aohiUJ'L.." ; ,CompanJa Auto, Corpul
� oere manuale prlvlnd funotfonarea
motoat'elor Ia tempera�urf selzute fl
mare altltudlne" ; ,CorpuJ ; cere trl·
mltere-a de apeolaU�tl pentru demon­
atrarea metodel lllhrerl de e•u;ala·
dare a fetelor de 11tfnei. "
•.
In alte elemente de dlafmuJare
Intra publlearea de $tlrl tn zlarele
seo11ene, de pJidA, eomentarf'a ,me­
clurllor de (otllal ale Armatel 4 sau
..
pro�ame BBC, preeum ,0 zl pe
teren cu Corpul de armate 7". Sp lonJJ
­
germM'll din S eo�la, aetlontod sub
strleta suprav.-fM re a agentJlor de
eoutrol brJtanlt(, trlmlteau me a.Jo
Ia Hamburg fl Berlin despre trafloul
ferovJar lotena, despre nol tnsemne
dlvlzlonare, vizute pe ltradl, $1 rno­
nurl tn rfndal trupelor, prlvltoare
Ia o deplaaare tn Norvegla. Pe aero­
porturfle eeotlene au apirat ,bom­
bardlere" bfmotoare din pJaoaJ. Co­
mandourl brltanlce au efectuat o
serle de raldurl pe coaata Norveglel,
menlte eli creeze lmpreala unor ac­
Uunl taetlee premergAtoare ln'fa&Jel •
Slatemul Ultra oferea feedbaekul,
fictndu·le eunoaeut allatllor ee tn·
gblt tl ce resplng germanll. S-a do­
vedlt el Hitler a lnghltlt momeala •
EJ nu numal ei !JI-a men inut trupele
J
de garnhoani In Norveg a, dar le-a
,1 tntirft. Spre srtr,ltul prlmiverll,
avea acolo 18 dlvlzll ale armatel de
uBoat, 00 000 mllltarl din marina mill•
tari tl 60 000 din avlatle, pfus o dl·
vlzle de bllndate. Era mal mult decoU
dublul foqelor de care ar fl avut ne­
vofe GermanJa tn Norvegla, pentru
a astgura mlslunea de ooupatfe. Ceea
ce oonstttula un trlurnf Important
al allatllor: Ia o lnvestlf1e mlnlml .......
u n protlt maxim.
A doua parte prloelpaJl a operatJef
Fortitude, erearea GrupuluJ J de ar­
mate american (FUSAG), a fost
tl mal con1pllt'atl. Ea lmplloa tntro­
gul volum de eomunfeatU radio aJ
unul grup de armate, nave de debarea·
re pur der.oratlve, negllJent eamufla·
te, etmpurl plfne de tancurl do oar­
ton (autoturlsmo de teren tr�eau·
dupl ele lanturl, pentru a stt:rnl pra­
ful tl a Jlsa orme de tenllel, precum
!JI uUUzana din plln a Slstemulul mls·
tJrleare. Splonll raponau despro des·
r�urarea unel aetlvltA1J Intense
- constroetll, ml�elrl de trupe, spo­
rlrea trnfleulul ferovlar In zona Mid·
Ianda• ,1 allele de ace t tel -, toate
fUnd· aetlunl care ar fl &\--ut Joe to
realltate, dad obleetlvul ar fl roat
Pau de Calais. Tot ee spuneau splonll
trebula sl se potrlveasei eu ee nlo­
vau germanllor mfsaJele radio, pu­
ntnd accent pe date concrete. Dup&
cum avea si scrle l\lasterman, ,spf­
culattue, biinuJeJfle aau zvonurlle
ar fl avut un ereel redus s&u nltl
unul asupra gtndlrJI mllltare germane.
eAcl un ofJter german de stat maJor
no �tie si-tf formeze proprllle aprt\­
clerf �� deductll dectt pe baza faptelor
po oare Je are tn falii· El aro nevole
de locallzarea �I ldentlrtcarea forma•
tlllor, unUAtllor, comandftmentelor,
zonelor de coneentraro �.a.m.d. n.
Patton cauti
putilicitatea
\
La Dover, tn dreptul Jut Pas de
Calais, brltanlcll au eonatrult, de
asemeoea, un doe petroller pur de­
coratlv, cu ajutorul •unor setDOff!'afl
de ttatru $ 1 cinema. Rt(t'ele Oeo�e
V J - J-a vlzltat. Eisenhower a rostlt
o ouvtntaro tn rata ,eonstruetorllor",
Ia on dlneu oferl& Ia botelul ,\Vhlte
Cllfb" din Dover. Prlmarul a ficut
efttva declaratll, exprlmtndu-tl sa­
tlsfaotla ptnt-ru ,descblderea unel nol
lostalatll" tn oraiJ. Fortele aerlene
brltanlee ( llAF) au efec:luat a•ntru·
llrl perm&nfnte eu aparate de vt­
ni\toare; a ,·loRnelor de reconoastere
germane II -a perinls Rii zboare d&­
asupra, dar numal dupli ee erau Nilltc
sil urce Ia 33 000 pleloare ( I 0 000
metrl), de undo aparntele lor de fof�
• Denu m irea rcgtUnil din ccn t rul
Angliel, to jurul o�ulul Birmingham.
 traflai nu erau In stare sl aurprlndl
vreo anomall� In aspectul doculul.
ora,ul Dover II@ asemlna eo Wl lmeDI
platoa de Jllmare.
Chela de bolti a operaUel Fortitude
a oonetJtul�o alegerea cle eltre Ike
a generalulul Georre S. Pat&on In
functla de eomandant al Gru pulal 1
de armate american (FUSAG).
GermanJI U eon11lderau pe Patton
dftpt eel ma I bun eomandant pe eare
U neau allatll (Patton era de aeord)
tl ee a,teptau ea el sf. eonduel asal·
ial. Eleenbower apreela el Patton
eete un comandant exeeleni pentru
anumlte sltuatll speclale, mal alea
In unnf.rlrea lnamleulul aflat In
retra�ere, dar no omul potrivlt pen·
tru Overlord, operatle eare neeelllt&
o vlzlune ampll fl �pacltatea de a
ee lntelege bine cu brltanlell (In ape­
elal eu Montgomery), ealltltl pe care
PaUon nu le posed&. Planul lui Ike
era al·l Joloseaseu pe Patton abta
dupl ee aiJatll reuteau el reallzeze
lltrlpungerea dlo oapul de pod din
Normandla. In a�l moment, Patton
11rma sl prel!\ comanda Armatel
3 amerleano, p entru a travers& In
luro$ terltorlul Frantel. Analiza fl·
ana tnel Ill Statele UnJte, Arma$8
4 brltanlel, unltate lnnntatl, �tl
Armata 1 eanadlanl,_. eare era reall,
prevbutl d debree ._. Norlll&HJ a,
1ael dJn prima &1. fn:Jiaa, 60 ..._,lsll
pen&na vatul urmitor (orranlaa1e In
Armata 14 amerl�nl, care era blvea­
tati) afteptau In Statele l.'nlte. P•·
tra a fl traDiportate Ia Pas de Calala,
dupl ee Grupul 1 de armate amerleaa
stallllea caput de pocl. MaHe dJJatre
dlvltllle ArmateJ 14 erau reate fl If..
ceau parte dln Armata 1 amerleanl
a lui BradleJ. Asttel, adevlntul dJa­
pozltlv de Juptl detlnea ponderea prla­
el pall a fof1elor allate din vatul,
aud-veatul 111 zona MldlandJ a Marll
Brltanll, In tlmp ee oel Jnventat &Tea
ponderea prlnclpall tn Seotla, In eat
tl aud-eat.
.
" ' ,
Ae1liD ml-e frlel al mal p.. Natarl
tn prl". Nlmenl na a aeot o vort.L
Eleenbower na a men aut • -..
parte, tndt al le den.lltJe slarlftta.r
eeeretlll operatJeJ PortJ...._Ovute,.,
dar le-a apu el U eoDIIderl aproape
.Uteri d& nat maJor fl a lHleat -.
ma Mantller de unltl1 al oelatlorue,
pe eft ede poslbll, e11 preaa. hrtr-un
ordln reaeral, el arlta el tJrebule el
U ee penaJti uer espondeafj..r • ru..
IMtl .,al dJae11te UMr ea oflterll tJ aol­
da�J tl d vaa dlapodUTal de rlzHI
ID stan de hmct)onare. peatna a
patea ta�Jere tl tiaasmJte paltiJcalaJ
c:IUtor eoadltllle Ill care Olt&fll din
..,... ree�Uve due riza.Gial fJnpotrl'f&
fnablle1llal". lnal erlee menponare
a unor operatll poalblle, a unor mit·
elrl de trope tall a amplallrl l &etior

,...u de Ike aaupra lui Patton, a,a

rum I·& exprlmat-o lui Marshall, me­
rill sl Jle oltatl pe larg: ,Multi ge­
nf'raall 11e rtndeao Ia luptl mal tntfl
to seDBul ooneentrlrll, aprovlzJonlrU,
tntretinerll, tnJoeuirJior, Jar apol, dupl
� atnt asigurate toate eele d� mal sus,
tn ae01ul unel tnalntlrl conscrva­
toare. Aeeat tip de peraoanA este ne­
oe�ar, deoarece te lmpledJel el Jaol
proetll prea rlseante. Apar tnsl ooa·
zli etnd trebule sl·tl amJnt.,tJ �,
UDeorl, tndrimeala eate de zeee orl
mal lmportanti deott ereetlvete. For·
ta lot Patton rezldl tn fa ptuJ el eL
lhUlette numal cum sl ataee, atlta
neme elt mal nlstl un slngur ba­
taUon eate poate continua al meargl
Jnalnte. In plus, omul are o letetlme
natlvl, care runettonea:ri In .,. tel,
tnclt trup ele sale par a avea lntot·
deauna deatule munltll tl eullelenti
llranl, orlunde a-ar afla. Penonal,
ml lndoleeo el &f loa vreodatl tn
eonalderare eandldatura lui Patton
peatra poatul de eomandant de STUP ...t�4dit4 fngrijoran pe ehipuri� cdpeteniilor �·mane 4(laU fn impec#U
de annate sau pentru orleare altl th
-
front (Rommel, Spri�l. Ruge)
.
fUDotle mal tnaltl. Dar, tn ealltate
de eomandaqt de annatl- &flat eub 1n p. 47: 6 iunie 1944. Primele trupe britan� ojung pe plojd
ordlnele unul om eehlllbrat fl eolld,
care are auflclentl mlnte al foloeeaeel
banele oalltlU ale lui PaUon, Jf.rl ton ae teD.Z11r& strict. Fortitude era
a ee Ilea orbit de pomlrea luJ de a ae
da In epectaeol tl de a raee teatru -,
200 rapoarte muh prea pre ioasl $1 malt prea eom­
J
plexl. Speelf earea, In neeliDo,!lntl
el trebule al faol treabl bunl, &f& de calld, de dtre trea.n reporter,
eam a dovecU�o In Siellla". a 11Del dlvlall saa a anul eoyp de &I"
Ptnl atuncl, Eleenbower a foloelt pentru 1 frazi maU pat�a alnaJ tntreap opera(.le.
repata$ia lui Patton fl faptul el aeea.. La rfndal laJ, MJnJirtenaJ prop�·
..., al domnulul Qoebltela, oeazara
ta ee atJa mereu In ooblllumU, pentr u Rela IIIe eu preaa au eonatUult o maH mal strfn.a presa «erma•L A.lla-
a coaeoUda operatla Fortitude Jnel
•.

o dati, germanll au afJat de eoslrea

lal Patton to AnglJa, tnalnte ea ea el
ee II anuntat pubUe, datorltl agentl·
lor Tate fl Garbo. Mal tlrzlu, Patton
a Joet Ia teatru Ia Londra, t·a dua to
et&na barurl, a partJolpat Ia o recep·
fie Ia laotelal "Savoy" fl a foloalt tl
alte ooazll pentru ca numele al·l
aparl tn slare. Meaa)ele radio tran­
aalee de Qrapal 1 de armate ameri­
can (FUSAG) dldeau tl ele gennanllor
lndloll despre venlrlle fl pleclrlle
sale, arlttnd, totodati, u el a&ipl•
nett• fenn Miele noulul elu pori
.. eomandl.
.Acute annate fantoml ameatecau
..Ylzll, eorpurl de armatA IJI annate
nale tl Jnventate. Dlspozl&lvul de
..,u al Grupulul 1 de armate ame­
rican (FUSAG) Jneludea Armata 3
amerleanl, care era reali, dar se
J
parte mportantl a erortuJul de a 111 nu puteaa obtlne prea mlllt4' lnfor­
mentlne eeeretul operafiel Onrlord. mafil din zlarete franceae (eolabora­
Cu un an tnalnte. etnd pregltlrlle tloolate] sa11 «ermane. Dar priB Ultra,
pentru lnvadarea Slclllel eraa In piJnl el avea11 o vlzlane obJar mal bunl
de.fl.,orare, Ike era fn8T I Jorat el ape­ &811pra mleorllor Jaate de &-ermanl.
eulafille de preal fn Jurui urmltoarel Feedbaekul farnlaat de Ultra era
ofenalve a allatllor le-al' pate& da eompletat prln ree ano q tere aedaal,
unele lndlcll s-ennanllor. A Joloelt prln rapoanele splonllor a0a11 In
atuncl o mctodl alngularl, peotna Franta, prln lnter()A'are& prlzonlerllor
a prevent aaemenea apeoalattt. 1-a de rbbol (muJte date deapre armata
eonvocat pe totJ eorespondentJI de «ermani .. au &fiat prl.n plaa&re& 1Ul0f
presl acredJtatl pe lfn8'l CarUerul mluofoane Ill eelulele to care erau
aiu general, le-a 8PU8 el II conalderl detlnu'l reneraJJI «ennanJ e.aptcaratl
ea Ulnd aproape membrl al proprlulal Ia Tualt, In SloWa tl ltalla) tl prln
elu stat maJor, le-a explleat d na alte mJJ)oaee tradltlonaJe de dobtn·
ar dorl ea el sl eerie artleole speeala­ dire a lnforma1lU.r bra&e. Generalul
tlve deapre unn i 'l
orq l oblecUv fl a (brftanlo) Keanetb SUo., f61al Dl­
fnebeld anuntlnd .el aeest oblectlv reetlel de Jnformatll t 0-2) a lui Eben·
va ll Slollla. l·a z:us-at el nu dleeute bower, avea an etectlv de pMte 1 000
nlcl mioar rntYe el despre. alta �I a luerltorl, care ewntau, anaUaau,
adlup:at el motU ortted soperlorl verlflca11 tl colattonaa lnforma11lle
de la proprlul aiu cartler reneral nu primite tl le redaeeaa Ia propot111
ttlau ceea ee ttlu el. Un reporter I·& utiJb:ablle. Pentna ca eltltoral ai-tl
apu atuncl lui Butcher: ..Doamne, poatA race • lllee ._,n amploarea

51
 rattl•l .. l.af• 'til allate nft eo­
••••• tal 8Crelll'• ai 81e11fJ&Ilim d.
ae11• a aetaS •z•n• CIA u ,.niTOd"
• leO n,.arte ,.hDJ liba o fnai
••ae�a IE nportal mea clUe paera·
hiJ KIMP'I W....
81N711 .. - .. pile•� JaJmo.,
.. •Noel dzl.,tor, ht&otdeaaaa op­
Umld, � ID exprtmare ; oa om,
lftllica mal& ca Ike, ap c& oel dol
.....,.U M a.pleaa de IIOIDaae. 8tre0«
1M IIA e ' zi IJDArtae a.npra met�e­
ler foiNite • EIMahower tn attUza·
... lllfonDatJel: ,.Am deseoperlt d.
eea mal INDi oale de a dJseata eu
el ede aeeea de a fl alDeer total, JudJ­
feraat de -uldena&ele aa1(oaale
ua de aftl raetorl eoatrOTenatl, cue
ar putea U lmplleatl ID maarle ...
Am ana& aatfel d EJ1eabower ue
ac lmeu talea& de a aacalta expUoa·
tllle orale tl de a le ffltlla eeea�...
Nuaal ca elteYa prlleJarl, ataDel
dad era eeeattal 1i rimtai o ,aeei
de ariiiYi, l-am prezeuta& lui EfseD­
Itower Ill aerla • alated a lltforma·
tiller. Prefera oat�rlc ra poartele
yft�Nale, IDtnach ace�tea 11 dideau
pMDJIItatea ai pad tab'ebirl asn-
' pra u,eetelor aeelare tl 1i 1oadeze
diDeele de qprafata ,1 apareatele
proltlemelor ID oaa:d. Am coutatat
e1 o Yl&ltl Ia el fleea cit au teaae de
aete. bl apedal datorUi faphalal ei
f'l prlna adeNa ca m.tlt IDalllte fati
.. neabaeDtele eareate. Na a In­
liD& aldodati si "Vaft lllfo *:�
Uie
llnte pe can M blzalaa Ja tile
aoastre, eDD JDJ a-a apu CIA fhea
-�· �-
Picileala totali
Ia t.t eamal prlmiYerfl aDulal
1N:4, rapoUid e laJ S&ro0« aa foat
elt ae pea&e de IDeara)atoare. DJD da­
tele fanlbate de Ultra fl do aHe 1\m­
ae, res.lta ID mod elar ei p amull
n,raeetlma• forteJe de 111Ca& aUate,
17 p repertfo de dol Ia 11Da. fl e.redeaa
e1 I ke ••�poe de au aamir de patra
erl mal man de nan 4e 4ebarcare
deeH exlataa. Ill realltate. Ia e.adnJ
i
11Del ,ediD e meiDOnt.fle, 8troll3' 1-a
aritat 1111 ko o Jaarti lftm&lli. pre­
•aUDcl ...-poafti'Ylll de lapti al brf­
taaJdJor. cloc:ameD& eapCllra& ID Ua-
lla, care arlCa c:l& cle total fD«bltlse
laamJewl datfl8 hlmlsate de aetfaaea
Jl'ortltade, lzc:JaiiY esl�•ta JDJUeel
Armato 4. 0 lwot vi de ldenWJoare,
..ltrl...lti oftterllor reuDaaJ aOatJ
pe front tl ob11Dati cle 1lD �nt diD
Jl'raafa, IDehadea aehlfeJe ba eaJorl
ale IMem:Delor .. 111Dir partate de
oltaf)l •IYWDor fma81Dare. La 1 fa­
ale. aenlollle de ID.formatll prmaoe
camiraeerl liD total de 80 df'YfaJI
aUate fa Marea BrltaaJe, dDd 1D reall­
tate Da eraa deelt •'1.
v.. B•ahC'eft fl priDdpa'lu.l al11
n111a1Cenl. Rommel', aTeaa o lmagiDe
• ln ootembrle 1943. m3J'e$a.lul
Erwin Rommel ,
care detlnea o
runctle de comaodament tn nordul
Itallel, a lost trimis sl fnspectezc
slstemele de ap!l.rare lntre Dunkerque
�I Bret.agne. El a pus sub semnul
lnlftblrli opinia lui RundBtedt �I a
1nallulul comandament al Wehr­
macbtulul � dP.barca.rea va avea Joe
tn Pas de Calais �. to lunUe urml­
toarc. modul de activit.ate a1 lortelor
aeriene an glo-amcr lcaoe $i absent-a
mlnllrli gollulul Senci plreau sli-i
sustioli punctul de vedcre. Dar
52
profaD4 lfttltl d11pre cllspoaltlvul
de lupti al a UaUJor. Datorltl lllte­
maJul Ultl'a tl al tor 111ne, Elleabo·
wer cllDOftea dllposlti'Ylll prman
aproape tot au& de biDe ca tl Rwad­
ate4& fJ Rommel. Ultra au aumal ci
11 eom11Diea la.l El1enhower 1111de ae
l
ana. ,ermaall f ea. 60 efectlye, dar
tl fl penpltea a trap oa ureebea Ia
deabaterea dJntre Rommel t l RWld·
atedt asupn modalftitllor de a race
fafl ataeula.J. Slmplltlehld haerurfle,
ae poate apune ei R1111dltodt dorea
ai -tl p btreae eelo mal lnulo unltAU
, de b
Undate retraae mal departe de If­
toni, ai ao aaiKUre ci lnvazla eato
reali, p nu o dlalmulare, far apoJ -
tl numal atunc:J - al eontraataee tn
forti. Rommel era Je altA pA.rere.
Dupi cum arita Strong, to 1lnteza sa
diD 6 mal, ,Rommel 1}1-a dat aeum
a eama c&, odati 60 zona de debarc:are
erte term lmplantatl, euperlorUatea
alla1Uor lD avlatle, taneurl tl artlle­
rfe Ta faoe fmpo'llblli ellmJDarea unel
..emeaea aoae. PrJD unna.re. el avea
Ill yedero ai Jzbea aei putemfe 1}1 do
ID datl fol1ele ana&e tn rata lui".
PeDt1'11 • putea proeeda .,., nommel
dorea oa toate unJtitlle 1ale eom­
balaate II ee aile pe posJtll aYan1ate,
elllar pe t inn. Rommel ana doui
armate Ia Grupll.l de annate B,
Armatelo 1 ,a 16. UaUI IIe eelo mal
J
biJae ta.sestrato tl cele ma moblle erau
cele 18 diYfzll ..Jl eadnal Armatel 16,
eare lael••e• DIYIF.la de elfti 111
taaearl, pree11m fl alte formatlnDI
de biiD•ate. Rommel eoaeeatraae
Armata 16 tl ba Jnnl laJ Pal de Ca­
laJa, Ill tlmp ee Armata '1 a1lpra aeo­
perlna lltoralalal frances do Ja gurflo
8enef ptni Ja Brest. IJteha.dad, deel­
pr, tl N ormaadla.
Eelllpa Jal, Str•DK elaboraae tabele
exaete anpra capac:ltitll prmaaJior
de a depla1a fntlrll'l ID NormandJa.
CoDelada era ei, In eanl In care
setmaall ar apreela. tn mod eo�t,
ei operatJa Onrlord roprezeata aaal·
tal principal, el ar p11tea eoaeentra1
Ia 96 zlle dupi debarcare, e lrea •�
•t•IEJJ ta zona NormaDdlel, lneluaiY
t dtvl%11 de lllfndate. Daei 10 tnctm­
pla •••• allatt:J ar fl fo1t eoplefltl.
Ike DU p11tea egala un aaemenea rUm
. de eoneeDtrare de forte f tl cblar
daei ar U patat, au era ID mi8urA
. ai aprovbloneze trupele eu aufl·
elente mUJtltll, oarbn:rantl tJ aJJ.mente,
peDtrll a putea du60 lupta, diD cauza
eapaelti111 IDAlflelente de deseireare
a por&llrllo:r arttflelale. Pe seurt, daoi
acfluaea Fortitude dldeape�, dati
�ermanU ftl retruea• Annaca 16
din Pu de Calala 1}1 o �tau llKUpra
NoJ111•Dd.lol, opera�ta Overlord era
1ortltA Ofeculul.
In mal, ComJtetul unU de lnforma-
1U af Cab1Detul11l cle rlzbol brltaaJe
a tDeep11t ai alc:italaac:A afntezo aip­
Umtaale prl�IDd ,Apreelerea germa-
HIUer, · datoritli lntoxlwlf reallzate
prin Fortitude, a rlmas Ia pllrerea d
o debarcare tn Normandia va ti
doar o divcrsfune, urmatli de operat ll
In Pas de calais. Totwsi, lnslstenlele
lui Rommel ca rortelc de lnvazfe sli
lie atacate �� r cspinse cblar to mo­
mcntul deb ardirll 1-au tlcut pc
Hitler sA-l numeasc1 Ia comanda
grupulul de armatc destlsurat de Ia
trontiera Olandef ptnl 1n Bretagne,
lllrl tnsli a Include tn subordlnca lui
dlrccU. cca mai mare parte a blin­
datrlor. Din � 61> divizli allate In
subordinea lui J;tundstedt, Rommel
dlspunea de 43 ��. fn ajunul lovazlel,
doar t 8 se anau Jn Normandla.
'
l
nllor anpra lnten lllor aJlatllor pe
Frontul de ven", bu etlae de una-doul
pasfDI, care rilpundea11 Ia latreblrtle
uade, etnd fl ca. eo erective eo •tteapti
1ermaDII 1i albi Joe ataeul. Aceate
documente pa.rtau �tampUa ,,trld
secret" $1 erau dlfuzate uDal numlr
roarto llmltat de penoane ; ae tr�eaa
aumal 60 exem plare. ln 1979, Arbl­
vele oatlonale din Statele Unite au
pua peotru prima oarl aceate slntnt
Ia tndemlna eereetltorJior. Cel c:e le
crte,te azl, fntr-o fnt\lpere pJial do
praf ella eJldlrea Arblvelor de pe C4D·
atJtutloa A venue din Wasblngtoa,
eele lmprealoaat de dramatlamul mo·
meaCulul tl de mlu Jmensi anati to
Joe, dar poate ,r maJ molt de alt.e
doul luerurJ : el& de total au rost pl­
clJJtl «ermaal l IJI eft de aminuotlt
eunosteau allatiJ no numal dlspozl­
th'ul lor do luptl, dar fl pJanurUe
::�1 JnteDtiJJe lor.
SJnte7.ele 1oaeau alpUmfnl de aip­
t i\mtni. eeotlofnd exact $11I'IIe pe eare
Eisenhower ttl dorea ai Je olteaseL
Operatl• Fortitude era ua edtrlelu
elldlt cu atlta ml«all, am do preell
fl de complex, tDett ladepirtarea 1111ul
a)Jl3'ur p Uon do aprlJID ar U dol Ia pri­
blltlrea Jntftsfl oonstnaetll. La
2t mal, cu aumal o aiptlmtnl toalnte
de alua debarelrJJ, ltlDCeza a l nclus o
frazl cu total l:ngriJoritoare : ..Ten·
dlnta reeeatl de deplaaare • trupelu r
de ucat 1ermane apre zona Cber­
bourg � cle naturi ai fDCireucl
plrerea ei regtu nea Lo BaTre-Cber­
bourg eate consldetati drept punetul
probabll, poate ebJar prlnelpal, al
aaaltuluJ".
,Traasptraae" eeYa, pe undova t
Reaflleri oare germanJI 1i pltrundA
aeereCul actJuDIJ Fortitude 1 Aata no
so putea ttl, dee!& dael elstemul Ultra
ana aorecul aiL lnterc:epteze o ,ure ;
dar lntre Ump eomandantuJ aYJatfel
lui ElsenboweJ'• dorea ai anule:r:o lan­
alrlle de paratutlftl IJI planoare, In
baza faptulu f cA germanJI au aflat
aeeretul fl ltD& gata al-l mi\eellreuel
pe iJaetlf elzutJ dJn eerul Normaadfel.
Aeeaati etrere l·a produa Jol Ike
eele mal teasloaate momenteo de pe
toe. parcursul rbboJuluJ. Allatll r,t
aauma u un rile enorm, Jar securfta­
tea operatJeJ Overlord avea o lnnm·
nitate absolut eru ela ll .
Cuvint fntroductiv fl notele
serfalului
·
dr. Eugen PREDA
Verstunea romineasci
Sergiu CELAC
• Trafford I.Aigh-lt!allory, mo.n-:;-ul
brito.nic al o.erultLi.
In numlrul VIJtor, ultima
parte din serfalul Operatia
Overlord - capitolul secret :
Y �i Y+5 e In zona pregi­
tfrli Jnvazlel e Prlvilegiul co­
munlcaffflor diplomatice se
suspendi e Un general arne·
rlcan Jimbut e Agentul Garbo
transmftee ,Orchestra" conti­
nul ,.sl cibte" e ,Bitilla..
ciJior ferate. 1

- .
Pri tul ·de Canino-o enigmi elu.;idati ?
tn anul 1856, ctnd putcrile
<'uropene - ca urmare a do­
rintei manifeste de unire evi­
den�iata tn .ambele principate
- au decis sa ia in discufie
�i problema solutionarii vi­
Jtorului statut politic al MoJ­
dovei �i Munteniei, a tnceput
sa se vehiculeze tot mai
mult ideea unirii lor sub
sccptrul unui print strain.
Printre propuneri figura �i
candidatura printului de Ca­
nino, suspnuta de tm?aratul
Napoleon III ....! candtdatura
de care este vorba tntr-o scri­
soare din vara anului 1856
a revolutionarului pa�pti'St
$tefan Colescu catre varu]
sau AJexandru G. Golescu­
Arapila. Acesta n informa ca
Napoleon III 1-ar vedea pe
tronul principatelor pe o ru­
da a sa ,printul de Canino
sau fiul sau".
Pornind de la aceasta afir­
matie, George Fotino, tn mo­
numental& sa lucrare Din vre­
mea rena§terii tz.afionale a 1- drii
Romdne�ti. Boierii Gole�ti ara­
ta ca ,el (Napoleon III) a �i
aratat pe candidatul tntre­
vazut de cercurile francezc :
Lucien Bonaparte, princi�
de Canino sau fiul acestU1a,
Pierre Bonaparte". Acestei
pareri i se raliaza recent Anas­
tasie lordache (Gole�tii. Lo­
cul # rolul lor in istoria Romd-
$i totu�i, chestiunea. iden­
tifidirii printului de Canino
ramtne in continuare deschisa.
sa rememoram unele date ge­
nealogice. legate de familia
lui Napoleon I. Inttiul pur­
tator al titlului a fost al doilea.
•
niei), care considera ca pro­
punerea ar fi venit chiar din
partea c..:onsulului Frantei la.
Bucure�ti, Louis Philippe Be­
clard : ,Beclard a pus pro ble­
ma domnului strain tn persoa­
na printului de Canino, Lu­
ciano Bonaparte sau a fiului
acestuia, Pierre Bonaparte".
Aceasta varianta rezulta din­
tr-o scrisoare a lui Nicolae
Golescu tot catre AI. Golescu­
Arapila: ,.guvernul (francez] e
mai hotartt ca niciodata tn
favoarea unirii sub un print
strain. Cine este acest print
strain nu �im tnca. Am ui­
tat sa-ti spun ca tn conversa­
tia lui Filipescu cu Bedard
acesta a aruncat tn trecere
numele de Canino. E un nume
de la el sau de Ia guvernul
francez ?"
Care este realitatea ? Nici
Beclard �i cu atit mai putin
Napoleon III nu ar fi putut
sa piopuna pentru tronul prin­
cipatelor pe Lucien Beula­
parle adica o persoana
moarta de mai bine de 1 5
ani I
lntr-adevar, Lucien Bona­
parte, fratele mai mic al lui
Napoleon I, primul purtator ·
al titlului de print de Canino
s-a nascut la 177 5 �i a murit
in 1840. Fiind evident ca des­
pre fratele lui Napoleon I nu
•
frate al lui Napoleon I, Lucien
Bonaparte ( 1775- 1840) . De�i
in unele lucrari (La grande
encvtilopedie, de pilda) toti fiii
lui Lucien sint intitulati printi
de Canino, titlul (conform ta­
belelor genealogice) a fost pur-
poate fi vorba, constatam di
aceasta confuzie se datore�t<·
necunoa�terii familiei impe ·
riale de catre Gole�i. caci.
pe de alta parte, nici desprc
Pierre Bonaparte nu putea fi
vorba, acesta fiind cunoscut
ca aventurier �i opozant at
varului sau, Napoleon III.
Este adevarat, Pierre Bona­
parte a solicitat el tnsu�i ro­
manilor din emigratie sa-l
propuna la tron, dar e mai
greu de crezut ca Napoleon III
ar fi sustinut candidatnra
celui ce a contestat attt d�
vehement,. lovitura de stat
din 2 decembrie 185 1 . tn
afara de aceasta, Pierre nu
era print de Canino, doar fratii
sai mai mari Charles-Lucien
�i Louis-Lucien purttnd acest
titlu.
Dar Charles-Lucien a trait
�i a .facut politica tn Italia,
fiindu-i admis sa se stabi­
leasca tn Franta doar d upa
1850. Rezulta ca. eel pe care
il sprijinea Napoleon III era
Louis-Lucien, distins filolog
�i convins sustinator al varu­
lui sau (Napoleon Ill), care
tn 1852 1-a numit senator,
recunosctndu-i titlul de prin�
�i de alteti cu rang la curte.
Paula GORNESCU,
Muzeul de fstorfe al
•
•
R.S. RomAnia
I
tat se pare numai de primul
nascut din aceasta casnicie :
Charles-Lucien ( 1803-1857),
participant la revolutia. de
la 1848 din ltalia, revenit in
Fran�a dupa 1850, distins
ornitolog domeniu tn
53

care a IAsat lucrari de va­
loare �iintifica. Louis-Lucien
(1813-1891) a fost un fervent
sustinator al varului sau, a
devenit senator �i Napoleon I I I
i-a a&<>rdat titlul de prinl p
altela imperiala. Pierre Bona­
parte (1815-1881}, adversar o
vreme al lui Napoleon III a trait
in exil, dupa 2 decembrie 1851
�i s-a tmpacat ulterior cu
acesta, primind �i el titlul
de prinj al Franiei �i alteta
imperiala. (The Encyclopaedia
Brilatmica, ed. 1925, vol. 3, p.
840!. 1n schimb, tnttiul nas­
cut din cAsatoria lui Charles­
Lucien cu Zenaide Bonaparte .
Joseph Lucien (1824-1865) a
devenit �i el purtator al ti­
tlului de prinl de Canino.
Iata-ne, a�dar, pe trei pis­
te : una sustinuta la vremea
ei de George Fotino (�i relua­
ta de Anastasie Iordache)
care vede tn printul de Canino,
pe Pierre Bonaparte. (De
Lucien, mort tn 1840, desigur
nu poate fi vorba.) �
A doua, cuprinsa tn nota
de mai sus, considertnd ca
printul de Canino ar fi Louis­
L\lcien. Dar acesta nu a avut
descendenti, deci Napoleon I I I
nu se putea referi Ia el sau
la fiul sau.
�i, !n sftr�t, o a treia ipo­
ted. tn care candidatul lui
Napoleon III ar fi fost Char­
les-Lucien ( 1803-1857) pur­
tator tn mod cert al tit1ului de
print de Canino ori jiul sau,
joseph Lucien (1824-1865),
de asemenea print de Canino.
tn felul acesta n-ar exista nici
o contradictie tn afirmapa lui
$tefan Golescu catre Golescu­
Arapila, anume ca Napoleon
III ar dori pe tronul princi­
patelor pe ,printul de Canino,
sau jiul sdu" (s.n.J Este, dealt­
tel, greu de crezut ca, traind
tn epoca, activind atita vre­
me la Paris �i inainte de 1848
�i dupa revolufie, fratii Go­
le�i nu ar fi cunoscut familia
imperiala. Pentru aceasta ipo­
tezi pledeaza �i alte date
biografice : tn 1856, Charles­
Lucien se retntorsese de �
ani tn Franta, iar fiul sau, in
vtrsta de 32 ani, avea �i el
maturit.atea necesara pentru
a putea fi propus domnitor.
Care din ipoteze sa fie cea
real! ? Au cuvtntul speciali�i.
•
Gh. DAVID
54
•
CRONICI OTOMANE
•
DESPRE ROMANI
'
-
(Urmare din p. 39)
•
Selaniki scrie ca ,a iesit tn
'
!n spiritul relatiilor speciale
tntimpinarea acestuia un tnare dintre tarile roma.ne �i Poar­
alai", iar la sosirea principelui ta, scrierile otomane consem­
transilvanean ,tntinzindu-se neazi contributiile unor dom­
un cort ro�u. i \S-au tacut ono­ nitori din Moldova, Tara Ro­
ruri de primire cu cinste"; maneasci sau Transilvania Ia
Tot Soliman Magnificul, tncheierea unor tratate de
dupa cum noteazi cronicarul pace intre lm�riul otoman fl
Pecevi, i-ar fi declarat princi­ Polom_ a, A ustna sau Rusia.
pelui loan Zapalya: ,Ori de . Tot Kiatip Celebi consem-
...
ctte ori vei avea greutap, eu neaza prezenta, tn 1617 a
nu te voi refuza. Accepttndu­ voievozilor roma.ni Radu Mih­
te pe tine ca vecin, m-am ridi­ nea. �i Alexandru lli� la tn­
cat. lmpotriva du�manilor cheterea pacii cu polonH. tn
4-X
1.41
,
•
meJ$nerea pacii cu Polonia
Kiatip Celebi, autorul unei un rol activ a avut �i Vasile
vaste opere istorice, re �roduce Lupu. Tot acest domnitor a
in lucrarea sa Ist<wia $$nopticiJ i�terve�it . �i tp medierea con­
fhc� ulut ?l!ltre otomani fi ca­
tratatele (A hi dname) Por­
tii tncheiate cu principele zact, pnvmd cetatea Azov.
Transilvaniei, Gabriel Bethlen, Constantin Cantemir, la rtn­
dul . sau, a tnlesnit pacea cu
( 1613-1629}, in care erau
Rusta tn razboiul Ligii Sfinte
stipulate integritatea �i nea­
ttrnarea tarii. , sa nu fie ata.­ cu Poarta, tncheiat cu pacea
de la Carlovitz ( 1699).
cate �i calcate hotarele Tran­
silvaniei care au fost preva­ N u lipsesc din aceste cro­
zute din timpuri mai vechi nici - cu pretioase marturii
tn tratatele � tntelegerile din­ ale trecutului glorios de lu�
a roma.nilor pentru J?istrarea
tre principii din Tra.nsilvania
neattrnarii pamtntunlor strl­
� Viena" ..
bune - nici paginile tragice.
Relatari despre raporturile
Una dintre acestea-Constan­
de -tncredere reciproca tntre
conducatorii tarilor romAne �i tin Brincoveanu, despre a cl­
rui domnie �i sftr�it scrie
cei ai Portii se tnttlnesc, de
cronicarul Silahdar
aseme nea, tn cronicile otomane
kltli Mehmed Aga, remardnd
cu prilejul tnsciunariJor voie­
vozilor no�i, ctnd sint stabi­ marea putere Ia care ajun·
lite �i une1e clauze �i obligapi sese domnul romAn : ,Fiind
reciproce. Relapi multiple t�i 26 ani bei al 'farii Roma.nefd,
creau feciori i sau fratii de se intitula rege �i tn numeJe
domni �inuti ostateci la Poarta. sau b!tea monede". Politica
Mihai Viteazul cultivase ast­ sa de independent! fata de
fel de legaturi tn timpul �­ Poarta, de colaborare, ,.unire
derii Ia Poarta. La. fel Dimi­ �i tnielegere cu regii cret­
trie Cantemir, a cirui faima tini", i-a atras mazilirea �i con­
se raspindise inca din anii damnarea la moarte tmpreunl
tinerepi sale, tnctt, atunci cu intreaga familie tn 1714.
ctnd a fost numit domn tn Pagini dintr-o istorie
Moldova, sultanul tnsu�i n-a
ciumata, tndelungata, tn care
ezitat sa-l primeasci tn au­ romanii �i-au aparat, cu "........ :
dienta - dupa cum relateaza jie � dragoste de tara, drep­
cronicarul oficial Ra�d tul la viata Iibera, la
chiar tn a treia zi de Bayram, nare �i suveranitate,
de�i -nu era Je. �biceiul sulta­ admiratia lumii, fapt
nilor sa ac01de audienta in �i de marturiile
zilele de sarbatoare. otomani.
 \

BERLINUL
VAZUT DE LA

,S-ar spune ci AMBASADA ITALIEI J urnaluP slu, a­

sint doi bolnavi" - firmA net ci Ger­
if �opte�te cole­ manla se glse�te in
gulul slu u n mem­ condltll traglce ��
bra al suHel lui LEONARDO SIMONI proclaml curajos
Mussolln� venit necesltatea pentru
sl-1 intilneascl pe RomAnia, ca ��
Hitler Ia K les­ pentru nol, de a Iua
shelm, in aprllie contact cu AUatll".
1943, vlzindu-1 p e l nformat despre
eel dol dictatorl. aceasta, ca �� des­
"Vrel sl zJcl mal pre alte tentative
degrabl doul ca­ romAne�tl cte ie,lre
davre", iJ corec­ din Axl, Hitler il
teazi acesta. ln­ cheaml ,Ia raport''
tr-adevir infrin­ ( Klessheim, 12- 1 3
zerUe suferfte pe aprllie 1 943) pe
toate fronturile d e mare�alul Antones­
luptl d e puterile cu, �i-1 supune ,do­
Axel, in anll 1942- sarul Mihal Anto•
1943, t-au implns nescu", cerindu-1
pe Hitler �� M usso­ ,capul" mlnlstru­
•

Unf in pragul ago- ,

aiel poUtlce.
In ltaUa, regi­
mul fascist se afli
In pllnl �I gravi
erlzl. E'ecurlle de
pe front �i 11psurUe
din fari 1-au dis-
eredltat in ochll tuturor. Mi�carea de rezlstenfl
- avindu-1 pe comunl�U in prlmele rindurl -
se lntensiflcl; grevele se inmulfesc. Amenlnfafl
cu fallmentul politic, o parte din ,lerarhli"
partldului fascist - intre care �I ginerele lui
Mussollnl, G. Ciano- incearcl sl se de·s­
frlndl de M ussoUnl pentru a nu-l urma pe
fOYirnl,ul prlbu�lrll sale. In partld se fes,
atatllar, flrele unul complot impotrlva ,Ducelul".
La Curtea Regall, de teaml cl monarhla ar
,utea sJ implrtl�eascl soarta reclmulul fascist,
•acl nu se desofldarlzeazl tlfl' de el, se pun,
•• asemenea, Ia cale actiunl de tnllturare a
lui Mussollnl. Nlcl parlenerll Axel Berlln­
Roma nu rlmin lnactlvl. De Ia Bucure�U,
Mihal Antonescu incearci, foloslnd relafllle
aale cu mlnistru4 1tallel in capltala RomAnlei,
Renato Bova Sco.Ppa, sl-1 asocleze pe Ciano
Ia Ideea realizlrii unel ,Axe latlne", formatl
din ltalla, Franfa, Spanla, RomAnia �i Portu­
lalla, in mlsuri si se opuni politic II Reich u·
Jul. ,Tinlrul Antonescu, noteazl Ciano in
lul slu de externe.
Astfel lntervenfla
brutall a Fiihreru­
lul pune caplt pen­
tru moment acestor
demersurl, care vor
fl reluate cu mal
multi stirulnji in anul urmltor.
M ussollnl n u mal are nlmic din fanfaronada
�I alura rlzboinlcl de altldatl: este deprlmat
�� bolnav, lncapabll de a lua o declzle in dlrecfla
separlrll ltallel de Germanfa nazlstl, a�a cum
1-o sugereazl unfl din anturajul slu.
lntre tlmp, sltuafla pe front se agraveazl
cu flecare zJ. Dupl declan�area ofenslvel bri­
tanlce de Ia EI-Aiameln (23 octombrle t 942),
fo rf ele germano-ltallene din Africa de Nord
sint sUite sl batl in retragere. La 8 nolembrle
1 942, are toe debarcarea ·anglo-amerlcanl
in Africa de Nord. Dupl o rezJstenfl inver­
�unatl in Tunisia, trupele Axel sint slllte sl
capltuleze ( 1 2 mal t 943). Rlzbolul se strlmutl
pe terltoriul Italief: Ia 1 1 lunle este ocupatl
Insula Pantellerla2 ; Ia 9- 1 0 Iuiie 1 943, trupeJe
anglo-amerlcane debarcl in Sicilia* ; Ia t 9
Iuiie, in tlmp ce Ia Feltre se desfl�oarl intil­
nlrea Hltler-M ussollnl, Roma este pentru
prima dati bombardatl de avlafla anglo-amerl-
t.a Mogo.rin iatoric. nr. 5·9/1979; 4/1970; t/1968.

55
 canL Vlolenfa ataculul fl marele numlr de
vldlme (circa 2 000) provoacl un adevlrat
fOC In oplnla publici: "armuQ ·de fier'f a·
Romel - papa - s-a dovedlt a nu ff de nJd un
folos.
� 24 Iuiie se intru neffe Marele eonsiHu
al. partlduluJ fasclst1• M ussollnl este atacat
de o parte a membrilor forului suprem. Dlno
Gran�l propane o moflune prln care comanda­
m�nhll efectlv al forfelor armate, ca �l ,lnl­
flatl¥a suprFmi � . hotirirUor" sint trecute
regt"lul. Dupi· o noapte de dlscufll aprinse,
In care. acuzaflile cele mal grave d e lncompe­
ten� $1 corupfie se abat asupra responsabiUior
r�linulul, ,moflunea Grandi" intrune�e 1 9
voturi pentru, 7 contra, 1 abflnere. ,;Afl pro­
vocat crlza reglmulul", le spune Mussollnl
adyersarilor sil, dar refuzi si Ia vreo misuri
impotrlva lor. A doua zl, le�lnd de Ia rege,
cirula tl comunlcase botirirea luatl de Marele
conslliu, ,.Ducele'' este arestat. Regimul fas­
dst care a guvernat ltalla peste doui decenil
se destrami in ctteva ore. Un guvern condus
de mare�alul Pietro Badogllo il Ia locul2, prima
sa declarafle, destlnati si adoarmi vlgilenfa
allatulul german, fllndci rizboiul contJnui.
Din prlmul moment, Hitler s-a decis tnsi ai
puni ltaDa sub eontrolul slu. In tlmp ee sint
stabiiHe misurlle mJutare, au loc tatonirl
poRtlee ; . neincrederea e�e tot atit de mare de
flecare parte. La 3 aeptembrie, este semnat
in secret armlstiflul ltallel c u Natlunlle Unite,
care devine public Ia 8 septembrie. Regele
�� mare�alul Badoglio se refuglazl Ia Brindisi,
in tlmp ce Hitler ordoni trupelor sale si prefa
controlul JtaUei ; Ia 1 2 septembrie, un eomando
condus de Otto Skorzeny il eUbereazi pe
Mussollni, detlnut Ia Gran Sasso. In partea
ltallei ocupati de Wehrmacht, el proclami
"Republlea sociali"a, care va agoniza ptni in
aprille 1 945, clod dispare o dati cu ,pirintele"
fasclsmului, executatt in ziua de 28.
Dlplomatul Michele Lanza (sub pseudonimul
Leonardo Simoni] inreglstreazl in J urnalul)
slu evenlmentele petrecute pinl Ia 9 septem­
brie 1 943. El surprinde coovulslfle reglmulul
fascist cu acela�i spirit lucid fi critic, care di
valoare �� savoare notatlllor sale. Se contu­
reazl l ma&fnea descompunerii unui reclm
care, Upslt de sprljlnul poporuluf, se Jndreapti
spre pieire, in umbra fl la adipostul armelor
allatulul german, devenit, de fapt, stlpinul
plrfll de nord a ltallei. 0 moarte rutlnoasl,
pe misura faptelor sale.

IUNIE 1942
Miert;uri 10.Sevastopolul
nu cade. Sevastopolul nu
vrea sa ca.da !'... Bombar­
data, atacata, aceasta forta­
reata, despre care nempi cre­
deau tnca din toamna tre­
cuta ca e ea �i eucerita, rezis­
ta inca I $i generali i germaoi
tin cu tot dinadinsul sa 0
ocupe lnaiote de a declan�
marea ofensiva. lata deci tnca
o nereu�ita., inca o tnttrziere.
Ele survin tn timp ce aviatia
anglo-saxona t�i iiltej:e�e zil­
nic bombardamentele asupra
Germaniei. Poporul se agita.
Soldatii stnt nelinj�ip. Oa.­
menii tncep sa ai ba indoieli,
�i mtrticli se aud ptna §i tn
cercurile oficiale ale guver­
nului l}i statului major. Von
R. s-a sinucis. Era · un ofi-t;er
superior vazut foarte .des tn
cercurile din preajma lui Rib­
bentrop �i pe care • militarii
de cariera U dispretuiau, con­
siderlndu-1 vtndut nazi�ilor.
ln cursul unui banchet, dupa
1·' MagCltin istoric, nr. 6/1967: 2!1980;
9/1973; 12/1975; 2-3/1984; 2,3/1975;
7-8/1968.
ce bause peste masura, fi-a
pus ca.pat zilelor eu un foe de
revolver strigind : ,Traiasca
batrina Germanie ! Daca aeum
ea trage sa moara, atunci sa
murim odata cu ea !"
N O I EMBRIE
Luni 9. La ora 12 � juma­
tate, plec lmpreunA en amba­
sadorul cu un tren ob�uit
spre Miinchen, unde ajungem
la zece seara. Contele Ciano
e acolo de vreo zeee minute.
lJ. gasim. impreuna cu 'suita
lui. la hotelul ,Vier Jahres­
zeiten". Atmosfera funebra.
La orele 23 plecam spre Hi­
tler ; lunga coloana de m�ni
negre strabate strazi pustii,
eufundate tn bezna. ln timp
ce urcam scara monumentala,
Fiihrerul iese precipitat � ges­
ticulind din biroul sau, ve­
nind tn tntimpinarea lui Ciano.
lncepe eu acesta o diseutie.
sarind de la una la alta, in
timp ce Schmidt1 se straduie
sa traduca. Intreaga suita in­
�iratj pe SC_7f � ram.ine inf.e­
penita ptn a,:
cind Hitler §i
Ciano se fndeparteaza. Ur-
meaza pentru noi 0 lunga
�ptare tn penumbra unui
salon. StnterQ. informap ca
premierul Laval a fost che­
mat � el, dar tntlrzie din cauza
cetii. La miezul noptii. Dorn­
berg, �ful protocolului, vine
sa ma ca.ute. Se desehide 0
u� �i iata-ma tn fata. Fiihreru­
lui, a lui Ribbentrop �i a
garzii lor obi�uite. Ciano e
�i el tntr�up colt, tn mijlocul
generalilor �i al §efilor na­
zi�ti, dar nimeni nu pare 33-i
dea vreo atenpe. Hitler tmi
spune :
- ,Cuno�eti bine Tuni­
sia. Ct�i italieni traiesc a.colo
�i tn ce regiune r·
Ii indic zonele principa.lelor
colonii italiene �i remare, cu
stupoare, ea harta pe care Hi­
tler � generalii lui analizeaza
situatia, este un plan rudi­
mcntar, rupt diotr-un pliant
canpntnd mersul trenurilor cu
· vagoane de dormit. Hitler ti­
ne in mina un ziar tmpaturit,
pe marginea caruia au fost
trasate cu cr�ionul ni� sem­
ne mardnd distanteJe. Pare
obsedat de o idee fixa �i. t.:u
ajutorul ziarului, masoara �i
tot masoara distanta dintre

56
 Tun�s (capitala Tunisiei) �i
Roma. Ma retrag tntr-un colt
� observ scena. To�i par deru­
tati �i tnfierbtntati. Feldmare­
p!ul Keitel tot incearca sa
obtina la telefon legatura cu
nu �iu care consulat german
din Africa de Nord �i - nereu­
�ind - tnjura ca un birjar.
Gtpva militari cu .grade infe­
rioare sosesc gtftind �i nadu­
�p relattnd zvonuri despre
rascoale la Nisa �i Marsilia.
Toata lumea se agita, toti
pun tntrebari. Fuhrerul, spre
care se tndreapta acum toate
privirile, a devenit extrem
de gtnditor. Cineva ma atinge
cu mina: ,Ai sa vezi
tmi �pte� - acuma ur­
meaza luarea botaririi !"
Tacerea se prelunge�. Hi­
tler t� pleaca fru�tea �i i�i
holbeaza ocbii. Ai impresia
ca asi� la o �dinta de spi­
ritism. Ciano se tot suce�e
� pronunfi ctteva cuvinte cu
voce tare. Toti se tntorc spre
el iritap �i mustratori. De­
odata, Fuhrerul ridici !run­
tea. t�i trage o palma peste
propriul fund �i striga: ,$i
ctnd te gtnde�i ca toate astea
nu s-ar fi tnt!mplat, daca
Spania ne-ar fi lisat sa atacam
GibraltaruP. Aveam totul pre­
gltit. Totul s-ar fi terminat
tn 15 zile. Spania a comis un
Unsinn ! (o absurditate).
DECEMBRIE
]oi 17. Am plecat spre
Ranstenburg, cartierul gene­
ral al lui Hitler, ieri seara.
Trenul e somptuos. Ciano,
feldmare�ul M.ackensen, ge­
neralul Cavallero, dispun -
fiecare ·- de cite un vagon­
salon. Urmeaza un vagon
pentru ,transmisiuni", plin
de fire tncncite �i care nu
funcponeaza niciodata ctnd
ai nevoie, �i, dupa el, vagonul
statului major, in care nimeni
nu pune piciorul, atit este
de rece � de tntunecos. E o
greutate moarti, pe care lo­
comotiva pare sa o tragi ane­
mlncirurile
voie. In tren,
servite stnt rafinate, serviciul
impecabil. De fiecar� �a:ta
ctnd ne �zam la masa gas1m
• La tntrevederca Hiller-Franco
(Hcndayc. 23 octombrlc i 940�. dlcta­
torul spaniol, to ciuda promtsiunllor
lui Hiller (printrc care $1 aceea el-l
n ccda GibraJtarul), a rcruzat sl
lntrc In rlzbol allturl de Axl $1 sl
permltl lntrarea lrupclor germane to
Spanla pcntru a ataca strlmtoarca
(Operalia .. Felix").
flori proaspete. La opriri# tn
garile germane, �utep1 comu­
nica in citeva � te cu Ro­
ma. Dar Roma- nu are n.imic
sa ne spuna �i ma indoiesc ci
Ciano ar avea, la rtndul lui,
sa-i imparta�asca rodul vre­
unor substanpale reflectii.
Conversatia sa, aparent vi­
oaie �i spirituala, este, de
fapt, lipsita de conpnut �i
plini de anecdote repetate Ia
nesfir�it. Tinta preferata a
sageplor lui 0 constituie ger­
manii. Se amuzi sa-i faca de
doua parale. Mackensen tre­
buie sa se fi obi�nuit sa fie
calificat in fel �i chip. Tace �i
· trece demn cu vederea toate
aluziile dezagreabile la adresa
tarii lui. Cavallero nu se arati
niciodata. Cind vorbe�e de
el, Ciano n gratifica cu epite­
tul de ,imbecil cu. . picioare
. Alfieri are un acces de curaj
scurte, . , Imbect·1"-1c1, ,1mbe -
cil"-colo ; ,idiopi de nem?"­
ici, ,cretinii de nemti"-colo ;
,banditul de Ribbentrop",
,criminalul de Fuhrer" �i �
mai departe. ln ritmul accs­
tei vorbarii, tncet-tncet, tre­
nul ne --transporta, fara oco­
li�uri sau zguduieli, spre tinta.
Vineri 18. Rastenburg,
Cartierul general al lui Hi­
tler. Aici, dele gatia noastra
urmeazi sa aibi intrevede­
rea cu Fiinrerul. Stntem tnghe­
suiti tntr-o anticamera mi­
nuscula. Hitler apare aproape
imediat, sinistru, tncovoiai:,
tmbatrtnit, arunctnd priviri
riutacioase. Stringe mina
fiecaruia dintre noi. Are o
mini de baba: rece �i aspra.
Pe germanii care sint de fata,
de-abia ii saluta. Deodata, n
zare�e pe [generalul Frie­
drich] Dollman undeva, prin­
tre cei din spate. ti prive�e
fix, apoi se duce, ii stringe
mtna cu caldura, in timp ce
pe fata ii apare un zimbet
abia schitat de in1;elegere.
Simbata 19. Atmosfera aces­
tui Cartier general e depri­
manta. Parca ar fi un azi 1 de
nebuni, izolat tntr-un loc bles­
temat. E o umezeala nesa­
natoasa �i ai tot timpul sim­
tamintul ca vei fi trimis in·
fata unui Consilio de razboi
pentru inalta tridare. Azi,
ziua a fost deosebit de agitata.
lntrevederile lui Ciano cu
Hitler nu s-au soldat, pare-se,
cu nimic deosebit. Hitler le-a
declarat lui Alfieri � lui Cia­
no ci, orice s-ar inttmpla,
Armata 6 nu va renunta la
Stalingrad2. Keitel a aprobat.
Situatia militara pare grava
in toate sectoarele. Ata �atul
militar italian la Berlin, Mar­
ras, i-o expune lui Ciano cu
o minutiozitate plina de cru­
zime. Concluziile lui stnt lu­
cide �i, din aceasta cau1.i, pro­
habit, Cavallero il sageteazi
cu 0 cautatura veninoasa �i
pleaca nervos. Ciano pare sa­
�i fi pierdut cu totul auto­
controlul. Nu poate sta locu­
lui. Se ridica, se �za, face o
gluma, apoi se tntuneca Ia
fata, il apuca subit furia,
incearca sa j udece logic �i
sfir��e tragind o tnjuratura.
Repeta la nesfir�it acela�i ctn­
tec: ,Nu mai e nimic de facut ;
nemtii nu vor sa asculte de
glasul ratiunii; nemtii au
pierdut razboiul". Deodata.,
�i vorbe�e cu fermitate despre
necesitatea ca italienii sa in­
cerce sa se desprinda de
,A.xa"8• • Ciano tntoarce spre
el o privire obosita; tn mod
evident se glnde�te la cu totul
altceva. Apoi scapa aceste
cuvinte pe care Ie reproduc
textual : ,Nu-i nimic de facut!
Nu ne mai ramine de cit sa
a�eptam pribu�irea !"
APRILIE t 943
]oi 29.
Salzburg. Merg sa-l
tntllnesc pe ambasador pen­
tru ca tmpreuna sa il insotim
pe subsecretarul de stat [Ja
externe] Bastianini la o intre­
vedere cu Ribbentrop. Laval
a fost �i el convocat ad at4di:
endum verbu.m [pentru a- � 1
E>xprima punctul de vedere).
IntUnirea are loc la castelul
Klessheim, recent amenajat
pentru astfel de ocazii. Bas­
tianini tmi explidi. pe larg
ci se straduie de citva tim.p
. . .,.
..., . ..,
sa-1 convmga pe german1 sa
faca un gest de natura a li­
ni�ti �irile mici cu privire la
soarta lor viitoare. Acest gest
ar fi, de fapt, preludiul unei
,bar�i a Europei", suscepti­
bila sa devina baza unor
eventuate negocieri de pace.
Bastianini i�i bate gura de
pomana. Germanii, mai u�­
transigenti ca niciodata, uu
vor fi de acord, iar, pe de
alta parte, aliatii sint acum
prea siguri de victorie ca sa
se opreasci la j umatatea dru­
mului.
u Afagatin isloric. nr. 2/1983: 9/
1977. .
57
 \

Bastianini e nelini�t, de­

oarce Hitler manifesta inten­
�ia de a relua ofensiva in Ru­
sia, in timp ce chiar statui
lui major exprima temeri in
legaturA cu aceasta.. Subsecre­
tarul nostru de stat spune ca,
in Tunisia, situa�ia e dispe­
rata. E convins ca alia1:ii vor
incerca o debarcare, probabil
tn 'Sardinia. Italia nu e tn
stare sa reziste, dar nu con­
cepe nici sa cedeze. Mussolini
nu se va decide niciodata sa
capituleze �i, dealtfel, daca
le-am trezi cea mai mica sus­
piciune, nemtii s-ar repezi
tmpotriva noastra.

JULIE
Simb4t4 10. In zori, fortele
aliate au debarcat in Sicilia.
Cita seninatate, azi dimineata,
in Tiergarte n ! Dupa atltea
zile de ploaie, soarele �i-a
facut tn sfir�it apari�ia. Pe
cerul albastru tree di� ctnd
in ctnd nori u�ri, alb1. Ofi-
1:eri scveri, care se tndreapta.
cu pa�i apasati spre statui
major, au imbracat uniforma
alba de vara. Toti par calmi.
Poate ca tnca n-au aflat ma­
rea �ire. Sau poate ca o cu­
nosc, dar nu-i acorda cine
�tie ce important.a. tn defini­
tiv, nu e vorba declt de fron­
tul mediteranean !
La ambasada, stdn�i pen­
tru raportul obi�nuit, n as­
cultam pe Alfieri incropi nd
ctteva fraze pline de obj�­
nuitul lui ·optimism care azi
e mai insuportabil declt ori­
ctnd. Apoi face semn la doi
dintre noi sa-l urmam in bi­
roul lui. Acolo se prabu��te
intr-un fotoliu cu capul tn
mtini. Din ctnd in ctnd, se
uita la noi de parci ar vrea
sa ne spuna ceva, dar privi­
rile noastre par sa-l intimi­
deze. Obrazul ti devine tot
mai palid. tn cele din unna,
are loc urmatorul dialog:
, Va fi posibil sa-i aruncam
pe engle zi in mare ?", tntrea­
ba cu glas pierit ambasadorul.
,Avem toate motivele sa
ne lndoim I Dar, chiar daca
am repurta acum un succes,
el n-ar putea fi dectt trecator.
Mai mult ca sigur, aliatii ar
face 0 noua tentativa, puntnd
la bltaie forte �i mai mari.
Totu�i e sigur ci, 'daca obti­
nem acum vreo victorie in
Sicilia, avem tn mina o exce­
lenta carte pentru a negocia
cu adversarul, cu sau , fara
Soldati din Armata 9 a genualului american Patton slnt tntlmpinati cu
bucurie de populatia unui or� dtn �tul SicUiei
1o p. 55: supr£S4 intenselor bombardamenle sistematice are
. capitola Germ.anUi ute transformat4 &n ruine
asentimentul nem�ilor. Nu
trebuie sa uitam ca, tn situa­
�ia noastra actuala, desprinde­
rea din Axl este �i trebuie sa
fie telul principa l al politicu
noastre".
,E cazul sa recunoa�ti
- spune Alfieri - ca de ani
de zile asta sustin �i eu I"
,Da, dar destul de vag...
Tre buia sa va bateti cu mai
multi dirzenie. ln noiE>mbrie,
tre buia s1- i fortati mina lui
Ciano. Redactasem atunci
un proiect care putea fi o baza
de acpune".
,Ducele nu asculta de ni­
meni. $i apoi, pe atunci, " tnca
speram cl nemtii ne vor aju­
ta mai serios. Ramtn un cre­
djncios aparator al Axei Ro­
ma-Berlin, dar nu ezit sa afirm
ca ne mtii sint ni�te mari ca-
nali.,
1 •
�l1arli 27. Seara, dineu cu
un grup de ziari� i taliem.
Ceea ce de biteaza top ma
stupefiaza. ln timpul tuturor
acestor dramatice zile, noi
n-am. avut dectt o singurl �i
starllitoare A'reocupa.re : ace­
ea de a veQea ltalia retra­
gindu�se, clt mai curtnd posi-
atria/lei aliale,
bil, din conflict ¢ puntndu-se
la · adapost de contraatacurile
germane. Or, pentru toti ace�i
domni, problema razboiului
(care totu�i trebwe rezol­
vata. cu orice pret � cu clt mai
putine necazuri pe plan ma­
terial, ca �i moral} nu pare
sa prezinte mci eel mai mic
interes. Aceasta problemA este
.de pe acum de�iti, peri­
mat!, clasati. � entru ei, im­
portant e sa faca procesul
trecutului �i sa ipotecheze ju­
decata viitorulw. Toti stnt
dezlantwti impotriva fascis­
mului, pe care, cu trei zile tn
urma, u mai slujeau lnca;
toti fac apologia noului regim
preconizat tn fel 'i chip. Ei
nu par sa-,i dea seama ca. 'i
ieri 'i azi �i mtine, problema
a fost, este 'i va fi sa fii devo­
tat nu unei doctrine, nu unui
guvern, ci patriei.
Vineri 30. Cu ce tnclntare
ne trezim azi tn padure Jl
1Autorul II lnso�ise pe Man-as Ia
Cartlcrul general aJ Fllhrerulul de
Ia Rastcnburg, undc a�atul mUltar
ltalfan urma sli-1 comuolcc lui Hitler
un mcsaJ din partca succcsorului lui
Mussollnl, m�ul Ba dog)lo; vczi
Magarin iatoric. or. 6/f 980".

18
 Cerul e senin, prin frunzi�ul
proaspat adie zefirul blind,
flutuni danseaza �i pasarelele
ciripesc... Parca �r fi tabloul
idilic a1 unei bune �i p�nice
Germanii. Cine ar putea ere­
de ca momentul e, dimpotriva,
atit de tragic pentru �ara noas­
tra ? Cine ar putea crede ca,
doar Ia ci�iva pa�i de noi, t.ra­
iesc fapturile cele mai fana­
tice, care due eel mai crincen
razboi ? Tocm�i lini�ea ce
domne�e in aceasta padure
e ceea ce ne ingroze�te. Aici,
Fuhrerul �i suita lui pierd
orice contact cu realitatea, cu
suferintele pe care le impun
unei parti attt de mari a
omenirii. Traiesc in fantasme­
le unor nebuloase vise de cu­
cerire care nu mai corespund
fortelor reale din subordinea
lor. Ei nu aud cum, ca ras;
puns Ia fiecare ordin dat de
ei, rasuna bubuiturile a mii
de tunuri �i pltnsul a milioane
de fiinte umane. Ei ordona...
$i, in timp ce atttia al�ii i�i
dau ultima suflare, tn jurul
lor totul e lini�tit, senin �i
bUnd.
Atit eu cit �i generalul
Marras am telefonat, far! suc­
ces unor amici, incercind sa
fixam ni�te tntilniri. Sintem
izolati. Nu ni se permite nici
macar sa coborim din tren
pentru a face cttiva pa�i pe
jos. La prtnz, doi ofiteri vin
sa ne ia pentru a ne d uce la
Fuhrer. Sta tntr-o baraca din
lemn de molid. Interiorul e
simplu, chiar sumar mobilat.
Un vestibul cu o fereastra
larga prin care se zare�te pa­
durea �i - tn zare - cimpia.
La dreapta, un cabinet de
lucru. Doi soldati din Regi­
mentul de garda S. S. tnde­
plinesc functia de ordonante.
Stnt doi colo�i blonzi care i-ar
fi pla�ut �i tatalui lui Frederic
II. Am remarcat ca cei doi
ofiteri care ne tnso�eau erau
tacuti �i deosebit de nervo�i.
Nu ne slabeau din ochi nici
o secunda. Intrtnd in baraca
Fuhrerului, Marras �i-a des­
facut, cu mi�ari ostentative,
foarte lente, centironul cu to­
c.:ul de revolver �i 1-a tntins
uneia dintre ordonante. Mi
s-a parut ca cei doi ofiteri care
ne supravegheau au scos un
suspin de u � urare. U�a cabi­
netului lui Hitler s-a deschis
�i l-am zarit tn mijlocul inca­
periL Era foarte palid �i tnco-
voiat. !n spatele lui, dar
parca anume postati tn trei
puncte diferite al& camerei, se
aflau generalul JQitl, generalul
Schmundt �i ambasadorut· He­
wei. Toti trei tineau mina
dreapta tn buzunarul hainei
�i ne tintuiau cu privirile, ca
�i cum, la primul gest sus­
pect, ar fi fost gata sa se re­
peada asupra noastra. Pri­
mele . cuvinte ale Fuhrerului
catre Marras au fost : .
- ,Nu �tiam ca va ocu­
pati de J>Olitica". Tonul era
ironic �i grav. !ncet, tncet,
atmosfera s-a destins.
Potrivit unor i nformatii cu­
lese ulterior �i conform chiar
spuselor lui Hitler, a doua zi
dupa tncheierea de catre Ita­
lia a armistitiului cu aliatii [3
septembrie 1 943J, am tnteles
ca nemtii crezusera efectiv
ca MaFras �i diplomatul care-1
tnsoje a erau tnsarcinati sa co­
mita un atentat contra Fiih­
rerului. Aceasta team! a un mijloc mai elegant ca sa-i
nemtilor explica supraveghe­
rea stricta la care am fost
supu�i la Cartierul general,
ptna in clipa tntrevederii.
AUGUST
Vineri 6 . 0 bizara atmo­
sfera de nervozitate �i de ten­
siune domne�e tn grupul de
persoane din jurul trenului cu
tabla hipertncinsa, care a Ne spune doar C;3. a vazut
adus delegatia italian! la Tar­
vis [in nord-estul ltalieiJ,
unde s-au desfa�urat convor­
birile Guariglia [noul minis­
tru de externe] - Ribben­
trop �i Keitel - Ambrosio
[�eful Statului major general
italianJ. ln ciuda asigurarilor
date de italie � ca nu vor ne­
gocia cu aliatu �i ca vor ra­
mtne alaturi de Germania;
plute�e impresia ca s-a ajuns
intr-un punct mort. Cele
doua parti au spus ceea ce
voiau sa spuna, dar, tn ace­
l�i timp, nu au vorbit despre
12 s�ptembrie
1943.
Un commando
condus
de Otto
Slwrzenu
il elibueo.%4
pe Mussolini,
detinut
la Gran Sasso
ceea ce nu au vrut sa vor­
beasca, eludind elementele
esenpale ale situafiei prezen­
te �i viitoare. Aceste taceri,
u�r de sesizat, fac sa planeze
asupra tuturor o senzatie stin­
gheritoare. Ribbentrop se in­
tretine cu Keitel. Noi facem
cu Guariglia cttiva p�, iar
von Mackensen se alatura
grupului. Deodata, un soldat
din trupele S. S. vine la amba­
sadorul von Mackensen �i-1
tntreaba unde se afla valizele
1ut.
• , De ce )II
. se 1n• tereseaza
v
ambasadorul.
,Pentru ca - raspunde sol­
datu! - am primit ordin sa
vi Je transport tn comparti­
mentul rezervat dv., in tre­
nul german". Mackensen pa­
le�. A tnteles . Ribbentrop
nu-i mai permite sa se tn­
toarca la Roma. Vrea sa-l
ia cu el �i sa-l duca la Fuhrer.
tn orice caz, ar fi putut gasi
aduca la ·cuno$tin� hotartrea
lui. Deodata, fix la ora cinci,
Ribbentrop, Keitel �i toata
suita coboara din tren �i se
tndreapta spre ie�irea garii.
Auzim uruitul motoarelor unor
puternice automobile �i ra­
minem, uluiti, in �ptare.
Comisarul de politie nu �tie
nici el mai mult dectt noi.
citeva automobile venind din
Germania. Ribbentrop �i ai
lui s-au urcat tn aceste ma�ni
�� �u plecat tn direc�ia fronti­
ereJ, interzictnd garzii itali­
ene sa-i urmeze. Ce s-o fi tn­
ttmplat ?
Tree minute, trece o juma­
tate de ora, () ora, 0 ora �i
jumatate ... Nimeni nu revine.
Starn �i �ptam ca pro�tii,

obosip si ne tot plimbim de
colo ptnJ. colo, fara nici un
1Jel. lntre cele doul trenuri,
sub privirile de ghea� ale sol­
datilor din S. S. Cum se va
termina toata povestea asta ?
Pe Ia �pte seara, Ribbentrop,
Keitel fi ceilalti se tntorc cu
un aer triumfltor. Aflam ca
au fost Ia frontier! pentru a
aranja intrarea tn ltalia a
un�i divizii germane. E un
�
gest nemaiauzit. Nu-l pute m
informa pe min.istrul nostru,
deoarece acesta s-a tnchis
imediat cu Ribbentrop pen­
tru o ultima convorbire. Tre-
buie dat un comuni cat. Dar,
tn momentul despaqirii , Rib­
bentrop �i Guariglia stnt vi­
zibil epu!zap. 41 iau rlmas
bun tn term.eni foarte reci.
Trenul cu nemti a plecat
deja din gara �i noi tnca mai
batem la �ina comunicatul.
N-am sa uit niciodaU chipul
lui Ribbentrop, ca 0 masca
Ia fereastra vagonului. Avea
o expresie rea, glaci�a. cum-
plita.
Colegii no� ne tmbrati­
�azl � t�i iau ramas bun de
Ia noi, ca ¢ cum am fi ni�e
condamnati. •
Guariglia im i
strtnge puternic mina �i spu-
ne : ,Fiii tari ! Fiii ctt se poate
de tari".
Apoi, pleaca �i trenul nos­
tru. Spre Roma. Toti sint 1a
geamuri pentru a ne mai spu­
ne o data Ia revedere. Pe peron,
ramin doar eu �i insarcinatul
nostru cu afaceri. lntre timp,
pleaca �i fortele de polipe
care fusesera aduse sa pa­
zeasca gara, precum �i repre­
zentantii celor1alte serv1c11.
Ne tntoarcem la hotel, frinti
de oboseala. E noua. De sus,
din munti. furtuna amcninta
sa coboare peste noi. Cerul e
brazdat de fulgerel.
lntroducere 'I selectle de text
dr. florin CONSTANTI N I U
Traducere
Leon SARAJEAN U
Desprc evcnimcntelc intervcnltc
1
ultrrlor In vtata dlplomatu1ui italian,
''czl lntroducerea Ja prlmul cpisod
C Magazin Utoric. nr. 2/1984).
60
.
1884: GAZETA TRANSILVANIEI cotidia n
•
.
La 4/16 apriiJe 1884, tn Braoov avea Joe un Important .,••tment pentru
presa romlneasei dJn Tr&Dtllvanla: Gazeta Transilvaniei tnoeta sa. mal rte o
publloatte cu aparltle de trel orl pe siptimtui, tran8fonntndu·ae rn eoUdlan. Lua
fllntA, astfel, prlmul zJar romlneso ou aparltte zllnlei din TransUvanla.
lntlln�ti rn 1838, publloatla fl•a aslgurat, ln seurt tlmp, un Joe de l'run�
fn lupta romAnllor din aeeastl parte de taril pentru drepturl poliUoe ot na11onale,
pentru unltate. In pagfnlle el au semoat serUtorl tl oamenl de ouJtu.rA am din
Transllvanla ott. tl din Moldova ti Tara Rom&neasel. Qazeta a ogllndU, totodati,
pe larg, marlle evenlmente ale vrem l J - Revo1u11a de Ia 1848, Unlrea din 1869,
RAzbolul de Independenti - tn desfAIJurarea lor pe totreg spatJul romineso,
oontrlbulnd astfel Ja aceentuarea procesulul de deaivtrslre a unJtltlJ oa ionale.
J
Transtormarea pubUeattel ln cotldlan tn 1884 a aYut Joe to eont.extul nteDtl·
floirlJ aefJunllor tn slujba e&U%&1 ontfooale a rom&nllor, a eonfruntlrll ou cam·
panlUe dezJintulte de presa a ustro-ungari tmpotrlva miUtantUor poUtlol romlnl,
a revendJoirllor fl drepturtlor poporulul. Aparltla ootJdlanl a publleatJel - se
subUola rn paglnlle el - era nece arl pentru sustlnerea dezJderatelor PartJdulal
National Rom&n, pentru a tine ,.neadormJt tn sutletele rominettl senUmentuJ
national".
Soblmbarea produsA tn rreoventa aparltlcl Gazetel Transllvaniel a fost prl·
mltA eu deoseblti satlsfaette de oplnla publlol rom&neascl de pe ambele versante
ale Carpafllor. Numero$1 oltltorl, oamenl polltleJ, serUtorJ, JnteleotaaJJ au trlmls
cu aeel prJioJ pe adresa Gazetci sorlsorl de salut, care au lost pubJleate de-a lun·
,W a 24 numere tl e•re exprJmau JnteresuJ deoseblt ou care a fost prlmlt aeest
e\·elllment. Prlntte semnatari,Ioan Blanu,.Aron tl NJooJae DeDJJuolanu, Vlneenflu
BabOf, dr. loan RatJu, Vlsarlon Roman, llle Ml eelarlu, Franclso J:fouu-Longln,
preeum fl studenU romlnl din CluJ, Vlena, Parts tl MUnoben.
Aparltla ootldJani a Gazetel Trao�llvaniel a lost urmati, Ia zeoe zlle de pu­
bllearea prlmulul numAr dJntr·un nou orgatn de presl al romlnllor transllvAneol
- Tribuna. As&fel, prlmlvara anulul 1884 a maroat un moment Important rn
lstorla publlelstloJJ romlnettl traDtllvinene, aflatl tn sluJba ldealurllor tnalte
ale unltltJJ natlonale.
Luana POPA,
muzeograf principal,
• Muzeul jude1ean Bratov
•
Centenar TRIBUNA
AparUia.tn urml 011 100 ani, Ia 14/l& aprllle 1884 Ia Slblu, a eoUdlanulul
pulltlc tl llterar Tribuna', 011 Important rol Ill sut)oerea drepturllor romlnllor
din Trandlvanl a, fa Jntfitlrea fnflp&ulrU 11Dirll aeettela cu tara,afo at loiJiati
de un gru' do tlnerl l11&e.leetuall tranaiiYiDenJ, In fraote cu I. Slavtci,I. Beobnltz.
N. Crlstea, Allftl tl �D Brote, Manole DJamandl.
loan Slavlei, prJmuJ director aJ Trfbunef, a lmprlmat pubJiea11e1 )Iota polltl•·l\
lSI eulturaJA, atJtudinea fermi fn aflrmarea pozttleJ rom&_nUor tn problemele ' f.
lull' ale Transllvaniel. Pentru atltudJ»ea sa, rn 1886, Slavlel a lost eondamnut
�� intemnlfat la VAoz. Pini tn aprllte 1908, ctnd Tribuna tl a tncetat apar111a,
-
Ia oondueerea eJ au fost 18 gazetarl tl serlltorl, prlntJ'e care G. Co$buc, Septlmlu
Albaol, Pomplllu PIR O f, T. Pioltlan, C. Seurtu. Freoventele sohlmbAri In eondu·
cerea pubUoatlel au-tost datorate toomal deselor conlllote eu autorltltJie ausko­
ungare, peotru a�ltudlnea patrlotlcl, dtrzi, eombatlvi a Tribunei tn urma cl­
rora dJreotJa zlaruJul a avut de suferlt.
CotldJanuJ slblan a stabJJit, Ia sourti vreme dupA aparlt1e, JegiturJ tralnlce
ou eentrele romlnettl de dJneolo tl de dlnooaee de Oarpatl : Bra,ov, J&l)l, Cernl'utJ,
CluJ, Arad, CaransebelJ, Oradea, preoom :,1 eu romAnll din Vlena, Budapesta eto.
Tribuna s-n declarat, de Ia bun lneeput, adversarA a orJelre1 manJiestlri
fOVIne, mlllttnd pentru bunele raporturl dlntre natlonaiJtltl. PubUeatla fleea dis·
tlnoJie tntre poporul magblar !JI elaseJe sAle condueAtoare, eare aeminau vrajba
natlonali. ,Deol agitate de o adfnol �� legJ&Jml oemuJ�umJre - serla zlaroJ
Ia 27 octombrle 1885 - masele poporulul romAn nu sfnt pltrunse de uri a11upra
n�tlunll marblare... , el urgJsUA Je este numal olasa ... din eare les exeoutorll Je­
gllor IJI tn general aetualJI purtAtorJ aJ puterJJ publico".
In TraDJJllvaola, scrla Tribuna, exJstau toate eondJtJIIe pentru eonvletul­
ru pa�Jnlcl lntre romlnl 111 oeJolalte naflonaUtAtl: ,Putem noJ fl maghlariJ si\
Cr.ilm pe pimtotul aeesta fn pace, sa ne JumlnAm !JI 86 luorlm unll Ungl altll
ve lnuecute. fleean cl11pl birnlola &a fl clupi •e�tolnlcllle eu care 1-a fnz�:stra
flrea - p11tem tl tnb11le aeaplrat tl nm trll ln paee". (10 aUA'Us& 1886)
Tribuna a mllltat, totodatA, pentru popularlzarea oulturfJ 'l llteraturJJ romil·
rlt'')tl, pentru afirmarea valorllor llatlonale, spriJJnlnd dezvoJtarea tnvltlmtntului
fn II mba rom&nl,. sustlntnd culegerea fl valorlflearea foJcJoruluJ etc.
l!l'ln I.D&na«a aa aetlvltate poiiUeA tl e111tuaJ1, dedisa.nti Ump de crouA
•le�enll, Tribuna a adus o eontrlbotle lmportantl Ia trlumtol eauzel romilnllor
transllvlineoJ, Ia tmpUolrea JdealurJJor natlonale nJo poporuhtl.
Dr. Mfrcea R E G N EALA,
Biblioteca centrali unlversitari, Bucure�ti
•
' Magazin istoric, nr. 9/1974.
 •
1834 : un proiQ�t de
,ReP.ublici uniti .romini11
•
'
Prima jumata.te a veacului XVIII a fost
marca.ta, �i in tarile romane, de o cre�re
necontenita a valului revolu1:ionar, ce avea
sa culmineze cu revolutia de Ia 1848, rnani­
festare ce a cuprins toate provinciile locuite
de romani �i a imbracat u n caracter atit
na1:ional cit �i social. lntre numeroasele ac1:iuni
ini1:iate in aceasta. perioada se n umara �i
mi�area din 1834, din Banat �i Transilvania,
cu ramificat i i �i obiective ce vizau intreg
teritoriu1 romanesc, mi�are putin cunoscuta,
dat fiind grabnicul ei e�c.
Initiatorul ei a fost Adolf David, un tinar
inspector minier din Gal itia (parte a Polo­
niei ce fusese integrata in cuprinsul I mperiului
habsburgic), care, pentru activitatea sa de
r<>de�eptare a poporului polonez, fusesc
mutat de autorita1:ile austriace la Cluj, ca.
administrator al exploatarilor miniere <.1 in
Banat �i Transilvania. ln contact cu noul
mcdiu social �i national, ideile revolutionare
ale lui Adolf David au evoluat, el gindiu­
du-se Ia perspectiva unei revolutii bazate pc
tmplinirea dezideratelor etnice ale natiunilor
asuprite din Europa, �i iu special din cu­
prinsul Imperiului hab s burgic. Relativ la
romani, idealul politico-national ce anima
mi�area initiata de A. David era unirea.
BanatuJ.ui, Transilvaniei �i Bucovinei cu Prin­
cipatele ( Moldova �i Tara Romaneasca.) intr-o
singura republica, , Republica unita. romana".
La mi!jeare au aderat nu mero�i reprezen­
tanti a.i intelectualitatii romane din acca
vreme : Zabaria Carcalechi, editorul primC'i
reviste literare romane�ti, Biblioteca romti­
neasca, juristul �i istoricul Damaschin Bo­
jinca (in acea vreme la Ia�i), �tefan Popovici
Neagoe ( Niagoe ) , invatator bihore.an din
Pesta, invatatorul Maran (Maran) din Cara n­
sebe�. lon_Heliade Radulescu, precum �i epis­
copul ortodox al Bucovinei, Isaia Bala�scu.
Programul mi�rii avea la baza principii
burghe zo-democratice inaintate pentru vre­
mea respectiva: egalitatea tn drepturi �i
obligatii a tuturor ceta1:enilor, posibilitatea
fiecaruia dintre e i de a ocupa oricare d i n
fnnctiile politice ale statu lui, vot universal,
ol>li�ativitatea generala a serviciului militar.
desflintarea titlurilor de noblete, e mancipa­
rea taranilor �i reforma agradi, libertatea
muucii �i a Invatamintului.
Pregatirea materiala a i nsurectiei care
trebuia sa cond uca in final Ia unirea cclor
trei tari romane era asigurata de fondurilc
strinse de ,Cassa Ccntrala", iar pregati rea
ideologica urma a fi facuHi cu ,aj utor valah
de peste munti" (Tara Romaneasca) . tn slujba
aceleia�i propagande ideologice, in chiar anul
declan�rii insurectiei, Zabaria Carcalecl11 ,,
publicat lucrarea lui Damaschin Bojindi
. Vestitele fapte �i perirea lui Mihai Viteazul,
prin/ipului Tarii Romane§ti, consacrata auto­
rului primei uniri poJitice a celor trei tari
romane - dea.ltfel, prima lucrare d i n litera­
tura romaneasca ded icata exclusiv acestuia.
Fara a neglija rolul lui A . David in orga­
ni zarea acestei actiuni, se cuvine subliniat
ca ea continua, intr-un cadru national sen­
sibil largit, mi�area desfa�urata intre anii
1830 !?i 1834 de Societatea secreta bana1:eana
,Constitutia", in cadrul careia reglsim, ala­
turi de eminentul revolutionar Eftimi(' ,Murgu,
pe toti cei ce au facut parte din nucleul
conspiratiei lui A. David (D. Bojindi, Z. Car­
calechi, �t. P. Neagoe �.a.), precum �i aceea�i
preocupare de a�zare a vietii statale pe o
baza constitutionala. Cintecul revolutionar
pe care membrii ,Constitutiei" n ctntau la
1ntruniri era tot Marseieza; nu ar fi exclus
c a mi�area din 1 834 sa fi avut drept tnsemn
cocarda. tricolor! - aceea�i ca a societatii
secrete banatene.
Mi�area conspirativa initiata de A . David
a fost descoperita ca urmare a. denuntului
unui fost membru al acesteia, tnvatatorul
Maschek d i n Rusca Montana. A. David a
fost arestat �i inchis la Sibiu, unde, pentru
a nu fi silit sa dea informati i, s-a sinucis
(august 1834). De�i a sechestrat toate docu­
mentele mi�arii, contele Sedlnitzki - �ful
polifiei austriace - nu a reu�it sa glseasca
<late care sa-i permita sa-i aresteze pe cei­
Jatti membri. ln aceasta. situatie, conspira­
torii �i-au continuat activitatea, condu�i de
t
ttn alt func ionar de origine poloneza H. Muller
(, Domnul Miller" ) , centrul mi�carii devenind
ora�ul Rusca. Conform planului conspirativ,
)Iiller trebuia sa efectueze 0 calatorie in
Galitia, pentru a declan�a in aceasta parte
a I mperiului habsburgic o insurectie cu ca­
racter d iversionist, care ar fi ingad uit succe­
sul mi!?carii din Banat �i Transilvania. Un
al doilea denunt al lui Maschek a. facut insa
ca �i Miller, impreuna cu grupul principal
de conspiratori, sa fie arestafi, actiunea
pr('co nizata nemaiavind loc.
:\l i�area initiata de la. 1834 constituie
astfel una din primele mi�ari republicane la
inceput de epoca moderna, gasindu-�i el·ou
in celelalte acfioni desfa�urate pina in anul
revolutiei de la 1848 �i reflectind arnploarea
procesului revolutionar in tarile romanc.
ncccsitatea unor pre faceri in cadrul acestora J't'
temeiul principiilor cerute de epoca modernf1
.,
Adrian POP
61
 .·

I M PERIU, ORA�, PALAT? AdniruJ eate eel relata� to arUeolul cUn revtna aoaa•
trL Jo �lua aupUeJuluf, aliturf de Constantin 'fodA, ..an
tn calltatea mea de v�be cltltoare a MagazJnulut la­ aflat eel ,atn� Ill al eil: Conetantln, $tefao, Radu ,1 Matel
torlc - ne aerie EDITH WOLFINGER, din Bueureftl­ ,1 uoul dlntre clregltorff de ce.a mal mare tneredere, la­
vl rog sa ml llimurltl ce trebule tnteles �'Ub cuvtntu1 nacbl Vlei.reacu. Confuzla pomef(e de Ia BUJDeroaaele re­
••PoarU sau .Inalla PoarU" sau .. Subllnta PoarU..
" •
laUrl ee a-au flcut aaupra aeeatuJ moment, dlntre care
(tcrmenl ce apar trecvcnt tn studllle lstoriee)? E vorba unele rantezlste, datorate unor penoane ee nu au asia­
de lmperiul otoman, Ora$Ul Jnstanbul sau palatul sul­ tat Ia aeeasu tragtol tnttmplare.
tanulul? care este orlgtnea acestul cuvlnt $1 semnificatla
lui? TREI MEDALII
ln mod oblp1ult, Poarta desemna curtea 1$1 eablnetul
Imperial al sultanulul otoman. Cum fnsi, tn tndelungata TANE FILY, din Brllla : tn nr. S/t98t, la p. 24,
perloadi abaolutlstil, curtea sultanulul a rost loeul unde reproducetl o medalle bltuU In 1905, la Ia$1, tn amlntl­
se luau eele mallmportante declzll prlvlnd poUtJeal nter­ rea rldfcArll statull Jut V. Alecsandrl. Stnt lnsli nedume­
nl fl exteml a lmperlulul otoman, prln extensle Poarta rl t : posed �I eu o medalle. din bronz aurlt, care JnsL.
a devenJt alnonlml eu ora�ul tn care se afla palatul ol nu seamlinl cu cea publlcatl de dv. tn revlsU este
cbln eu fntrega l lmperlu. $1, ea atare, to relafJile tnterna­ romboldall, a mea este rotundli. PutetJ sl ml Uimurltl?
*lonale lmperlul otoman a rost deseorl desemna� prln ex­ Putem, deaJgur. Cu oeasla rldldrll a1atul l lui V.
presUie Subllma PoartA sau l'oarta OtomanL Alocaandrl, au roat blrute trel medalII: 1) tn metal aurlt.
Ctt prlvcote ortglnea aeestel denumlrJ, ea este foarte cu roartl, dlametrul 86 mlllmetrl; 2) brons, dlametrul
tndepirtaU �JI, pentru ca-l de alUIJI sensurlle, trebuJe al ne 86 mlllmetrl, tn patro eolturl; 8) dln araml aurlti,
reintoareem la anttebltat�. ln Orient, din eele mal 'feebl 26 x 28 mUimetrl.
tlmpurl, JOrtlle oratelo.r au Jueat tototdeauna un too roar­
te Important. La a dlpostul lor ae tmpA�a dreptatea, to�
alel se fleeau lmportante tr anzaetll comerelaJe, tnett nu
e de mlrare ci, ou tlmpul, au rost fneorporate eurtiJ dom­
nltoare. Apol, Por e QU Juea� un rol lm�ortant tn Jsto­
tJl Cum arlitau unlrormele ctevllor Scolll mlli tare din
rta Romel antJee ,f ulterior a Bl7.antuJul. In Istanbul mal 13$1, se ln�re ead VASILE BOOU, din Suceava,
exlsti tnel ruJnele Portll aurlte, eonstrulti tn 'freme-a In urma leeturll artlcolulul lnUia $Coalli de ofitert din
fmpiratuluJ Teodosle 11 (�8-460 e.n.). CUeerlnd Con­
Moldova (nr. 5/1982) ; exlst!i inrorma11i tn acest sens?
stantJnopoluJ, otomanll au preluai 1)1 rolul t.tadlf Joaal al Nu numal ell. e:xlstl, dar, ou sprlJlnul autondul artl­
portll fn •lata polltlel lnterni. In 1478, aultanul Mabo­ eolulul, dr. Anghel Popa, din CtmpuJung Moldofenese,
med II a eonstru" Subllma Poartil ( Bab-I·HUmayun), prozent�m o fotografle a unul elev lmbricat In unlformi
monumentall zldJre dJn marmuri Qlbi tJ neagri to niJeie de artllerlst a 11.eolll, Imagine piat'raiA In fondurlle Arbl·
clrela erau o,ezate eapetele notabllltitJi or exeeutate din
velor 11tatulul din l&fl. Elevul nu este altu1 deelt Teodor
ordlnul sultanftlul. Sltuati eblar Ia Jntrarea tn Veebiul
Durada (1889·1923), profesor al Con ervatoruJaJ din Jatl,
Seral, cu tJmpul Subllma Poartl a devenlt slnonlml eu
tnllfl ourtea. membru corespondent al Academlel romlne fl autor -
po Ungl numeroase sorlerl despre muzlel - a unor lu·
orlrl ls t.orlee eonsaerate lstrorom&nllor rom&nllor din
.t_
1\facedonla, •• Transllvanla. In anll 1�5·18 56, T. Bu·
SOCIETATE MEDICALA GALATEANA rada a lost elev al $colll mllltare din Ia.tl, dar, dup l
abaolvlre, muzele s-au dovedlt mal tarl deot&. armele.
Dr. GHEORGHE PUCBIU, medlo prlmar ehlrqrg,
din Galati, abonat $1 tldel cltltor aJ revlstel, dupi eum
ne deatlJnule, ne semnaleazl taptul el, t o nolembrle
8
t 983, s-au lm llnft t 20 anl de Ia tntuntarea Socletlitll
medicalc din alatf. a trcfa, In ordfnea tntUntliriJ, dupl
Cercul de cltlrc mcd Icalli (Ia$1, t 830) $1 Socletatea medl­
calli $tllntllfcl (Bucure$tl. t857).
Rettneru dJn tnsemnirlle oltJtoruluJ nostru gilltean :
ln articolul I at Statutului sc pr �fza cl Socletatea
n rost tntilotatli Ia 24 nofembrle t 863 de cltre 9 medici
din Ora$, cu scopul .,de a se lntelcge asupra tuturor ches­
tfunUor de fnteres actual, curat $tlinti!fc, local sau gene­
ral".
$edlntele urmau sli se tinA lun:�r, far blroul, compits
din 1)r csedfotc $1 secretar (vlcepre$Cdlnte) se va alege
din 6 In 6 lunl. Fl�are membru trebufa sli contribute cu
2 ducat! pe semestru pentru rondurlle socfetltU. Jntre
documentele cercetate la Arblvele statulut Galati exlsU
un marc numlir de procese verbale de �edinle. cuprln­
ztnd perloada t866-188f.
$edlntcJe durau tn medic 2 ore $1 cuprfndeau : comu­
nlwf verbale sau scrfse, prezenUrf de cazurl, corespon­
dente. dlscutll. :&tajorltatea tfmpulul era atectat prezen­
tlirif prfnclpalclor cazurl dln actlvltatea curentl a mem­
brllor, uneorl deoseblt de ample $1 fnteresante.
FondurUc eran toloslte pentru abonamente $1 procu­
rlirl de materlale. Astrel, tn �edlnta din i S aprllle 1866
s-a propus pr ocurar ea unul mfcroscop, care a fost cum­
puat de Ia Pari s � � prezcntat tn $edtnta din 1 notembric.
Prlmul prc� cdlnte a1 Socletli�ll a rost dr. SakeJlartos,
apol tntre 1 8 68 �I t 88 t dr. Serrtotl.
Soclctatea a runc�lonat, se pare. ptnli tn anu1 t9t6.

TREI SAU PATRU Prt?

108JF S
ANDRU, dJn O!lOVa, ne aerie : .tn manuale
$COlare maf v�hJ. am cltlt cl domnul Muntenlef. Con­
stantin Brtncoveanu, a rost ex�utat In zrua (je 1 s au­
RUSt t7f4, tmpreunl cu eel trel til at sU Din ar tlcolul ..
Tngteul dtrtlt al Brtncovenllor (nr. t /t 968) am atJat tns r
c1 allitui'J de ..-otevodul m:.rttr s-au f(lislt eel patru t�lorl �
al sAl. Cttl C0'9ll a avut, td realltate. domnltorul?

62
 LA CHIO�CURILE DE DIFUZAREA PRESEI
ION TEODORESCU, dJn Bucu�tl: ne ·erle11 tn
eaTinte trumoase deapre promptltudlnea fl eompetenta
JD lnlormarea fl 1ervtrea publloulul eu care num�
ro,l gestlunarJ de Ia punde.le de dltlnne a presel
lfl desll-$oari actl-rl&ate&, tncluKIV pentra •IJruza­
·
rea revJatel Maga2in lstortc. F.lre� t e, am eunosou-. $1
nol pe multi dlntre aoe�U prfeten f statornlel a t :\laga-
7.lnul ul lstorlc. Prlntre .,1, Elena Stancu (unftatea din
Pasajul VIctoria), GhC'Orghc lUJ'$1cl {Plata Unlversl&Atll),
Stela Doroban�u. ltaria Agiu, Marla Pt·t. )!aria Paras­
cbiv (unl&atea de Ia Oara de Nord - peron), IUc Ma­
rlnolu (s&r. BlrltJel nr. 2), Gabriela '\tar!cmcan u (str.
BltoJia nr. l), Lucretia Enacbc (b-dul DlmUrov nr. 129),
.Maria Matcl (Pla$& l\llball KogiUnleeonu).
\
M ON U M E NT
Prot. DAN lOAN, din Satu M�rc, uo scrJc d("IJifO dcz­
'feJirea unul monumen' tn ,;atul Tr�:t:nf'a , jud. SilaJ, rl­
dJca1 to amlntlrea -.Jctlmt'lor ma.�acru lut hortbylat elln f)
septembrle 1040, clrula 1-au 'cl7.14' flrtfme locultorJ
din aeea t :-)l�ezare romlnea�ael.
ATELIER 1 9 1 2 •
ELLA SIDOL'I, din Bucure�tl: lntrc m11rturf11c de
CJlOC:l rlhna.�e de la ))otul meu, G.r·. Sldol l , dh'f.•ctoruJ
Ctr<'nlui cu accla$1 nume (vezl :;;1 nr. 8/191>3), st: afl1 �i
aceastA fotograrie din 4 august f9t2. Ea a rost rlicntli
In atellt'rul s�ulptoruhtl Gcza Horvath, autorut munu­
mentulul lui George Panu dtn parcul Ci�migiu.
•
In prlm pl an sc observi'\, d cal t!cl, macheta stalnll
lui G. Panu, In timp cc sculptorul finlseai! un bust al
elrul mod�l :>1A urcat pe-o lad!.
I SAU I V ?
TEODOR COBELEAC, din O�ova, ve,ernn din prJ­
... rizbol moodJal, ne atra.-e aten11• ell tn nr.12( 1 983.
p. S9, este mentionat ca sut'CCSor ail l ui Franz Io·If Ia
tl"'Olul Aust
ro-Ungariel lmplratu) Carol 1, C('('a ct• cstc
laaact, pc tronu l Il a bs bu rgi lor urelndu-se Carol IV.
Obeervatll\ noecsltl urmltoarea pr('clzaN'. Sueee��orul
eondueerea lmpedulul austro-unctar tl prlmlt tftulatura
Carol 1, deoareee ptni atuncl p& tronuJ Imperial din
Vleoa ou 10 malatla£e nfcl un :.U su,•eran cu aced nume.
m . IVUt ,. tltutatura de Carol IV, tnsA ra �g� doar ol
Uanrl.-1, ,uut filnd el aeea!Sta filt"('& parte din duhla
monarhJt. lh•rl, tn 1 Ulfl, unul �j l nctl&'jl !Juveran !It' putea
lntltnla C a ro l I V n I Un�Brlel.
llrol I al ,\ ustrlel !Jl C
Ht1inem !11 flnalul KotlsorH eore,jlomlt>ntulul nolftru,
In Vft!!tl do s:; ani, abonat do Ia prlmul numl\r al l\fa�a­
vnului tstorlc ; Am rost lncorporal In prnnul r�zhoi mon·
111;11 ca o:.la:;. ln amml:t :w�tro-ung;uoa, ncdoril!t d,• nui
rumanil dtn 'l'ranslh ;tnla. t nt urclndu-nc aca.'ia dt• P'' fl'llllt
:-l\ll undc nt..'-am arlat . am luat parte Ia constltulrra G�r­
'1. ilur nationalc �i. a]Jol, la Mart-a Adunare :-.;atlonala
de Ia Alba Julia.
DOCUMENTARE
A.m retlnut J nform&lllfe, eompletlrlle �� materJalf'1c>
documentare trtmlae de urmltorU cltftorl, elrora le mul­
tumlm: MITICA F. DlArCONU, din Drllgt\s�n i ; C. Bl'R·
'l'EA, din FOC$anl; prot. DUMITRU L1JPA$CU, din
com . .Baia de Aries, jud. Alba: J ON �\UIN, dln Buhu;H·
ANGHEL T. ANUfOJU, din Rucurestf; 1 ON 1\fAIUNES·
CU, dln Slbiu; dr. TEODOR CUTLJ(l, din B ucurc�ti :
pror. CO::'>ISTANTIN �UNCA, dln B ucur�tl ; ION C.
PAUN-TOIAOA, din Bucure�tl.
PE SCURT
FLORIN lUOLl>OVAN, din Tlmfl)oara, ne-a aerJs
de pre Cllrt u rarll bl\nl
H rnl �i ltn lrca Prlnctpatdur t'o­
mAnc din 1 859. rele\'tnd eontrlbutllle lui J>. 'l'lublndt'al,
Eftlmlt\ :uurgu, Xleolae Tlncu Vella, J>ama�teb.in BoJincA.
Julian Orozeoseu. ·
Prof. V.ASIIJE CALf;�'TRU, dip Hu�i. iud. Vasl ui :
l>ouA note retorltoare Ia Un con c..• rt' rtal de <
h ·on�f' l�nf's­
cu Ja. H u�l In J:muaric t 9 1 6 !)f. respeetlv, Nicola<.· Ion�a
Ia I I u�i.
�.A. OF.SPOIU, tHn et•m. DltiJcnl . jud. \'llcl'a: 0 lnfor­
maUe preluatl tin lstorla untve�aJl, 'fol I II (BucQJ'eftl,
lUUO) - steogul ro:�u o ro�>t rolo&lt ptntru prima duti\
"" emblemu a unel tl coale populal'e tmpotTIVI\ & uprl­
torllor Jn naflicarea tlri1neasc6 din Gurgnu (t:allratul ara.h)
tn anu 778·770.
lng. PAVEL OF."fl A, din Tlml�oam, ne relatea..d\
de...,pr0 ct'l de-al VJII-lea Slmpozlon de numh.m�tlcA,
on:anlzat Jo 2ll octomhrte 1US3 de Sorlt'tatea ouml ma­
th·a rotnAnA, !'leettunea Tlml�oara f l d"dlcat antversi\rll
o G& ani de Ia 1\larea Unlre dJn 1918 �I n 80 ani de Ia rn­
flhttarea Socleti\tiJ numlsmatlee romAue.
NE-AU SCRIS
Din corcapondenta �aosfti1 tn ultlmul tlmp pe adrf'SA
rt�ducflel, n m retfnut �I Olt lnllle, u�estllle fl propunerllo
cuprln�>e Jn scrl orlle urmltorflor cltltorJ ; NICOLAE
CIURCU, din R ucurr� ti ; TRAlAX B�RCE.ANlJ, din
com. Afumati, jud. Ool j : dr. NlCOLAJo; OI•REAN, din
Cl uj- �apoca ; A'iGHEJ� 011. SANDA, din com. Prlbo­
lcnl, J ud ..A
rg��; JJUCIAN DAN PJCt:, din Bra�ov ; GLEB
STAT.NJC, dJo B ucurcstl ; NICOLAE BOGLUf, clln
com. Olcca. Jud. Bibor.
CERERI �I OFERTE
I O SIF VEZOC, stl'. Gh. Ladr, nr. 23. ap. 39, 'T'Iml­
soara. ollcltl coleetJa p e anll 1967, ltHl8, 1960, 1 9 0,
1981, 1982, or. 2,8/1083.
CALl:\ :\tACICA SAN, �>lr. Beethovc<n, nr. 5, ct. 1 ,
ap. 3. Tlmlsoara. solJcltu : nr. 6,11/1973; G/1975 ; 6/1076;
1,3, 7·9/1077; 1-6/1078; 5,7,9/1979; 6,10!19!$0 ;
3. 12/1981 : 2,6-9 1982, l/1088; orerl : nr. 1,2,9/ 10.,0 ;
/
7,8/198 1 : :;,10/1982; 7·10/1983.
'
UA."A GI:.'TA BOTJ.;ZATU, din r.om. Clsml.'a. of. Jl.
lUchl�i. jud. Boto�nl, aolleltl: nr. l·J/1938 ; 1, I
107;;; 6-12/1982.
CO:"CSTANTIN POPA, S'lr. Sl lvcstru, nr. �7. Rucurc�ll.
aollrltl : nr, 4,9/l OGU; 2,41197 1 ; 'ill U72 ; l/1D73 ; -4/
11174: 4/107:) r 2/1976 ; oferi\: or. 9/1967; 2,4 ·6,9,10/
lOBS; 1·8/l 969: :;{1 083.
NAE TUDOU, com Peril$, Brl1lulc�t 1. nr. 83. :.cctnrul
A grlcoJ Ilrov, H ucurc.:stl , •ollelti: nr. 10JU14 ;
1977; l/1982; oreri\ : nr. l0/106U; 7/1072; S/1973; 0
4-G{
1974; 6,7/197;); 7/1976 ; 4/1978.
DA:i 1'.\NT,\RU,. C.'Ill'a :\(u$1 lor, nr. 21 .1 , hi. 4i, aJ•.
68. orera colc-ctlc. 1007-IU 2.
Dti)JITfll STRElLBfJ, sir Lt•nln. nr. 32. Lu..:uj .
jud. 'fimis. ...oUdtil: nr. 1-8. 10·1�/197 1 ; 1-3, &-1 t/
11t72; l· l:!/1973; 1·12/1974 ; 1-1�/107;).
lONEL ( SAC. :;tr. \'igclllll'l,ur. 2 B, ap. t 7 , cl. IV,
llucure$ti,· �olldiLI: nr. l-:l/1907.
UJIE • jarulul. nr. 16, Ti t u, Jlld.
Ll'Pt , �tr. '\lf J>lrnl'o­
v ita. �ollcitti: nr. 7 lU 8 ; nrtrll: nr. 1,2,11/lU 3.
lOX V tLCU, str. Tlncana. nr. 4, hi. F-i. ap. t� s<·
A, Bucul'C)Li, so llel ti : nr. l t 1968; l),U/1U74 ; 3,0/JII7 U ;
1/1982; ofori\: nr. 3/1U7 :>; fJ,U/1971>.
63
 CONTENTS (RomanJan HI tory) l\J. MU$AT, G. ZAHARU..
1933- 1 94 4 : The Struggle for the AJicancc or
National Anti-Hitlerlst Forces • A. l\lDiALEA Romanians In the French Resistance • L. CALIN 1 94 1 . G. CllU­
ncscu and A. Rosetti Dc!y Antonescu•s Dictatorship • I. POPESCU-PU'fURI The Earth - Our Mother • M. GRA•
M.ATOPOL, G. ILIESCU Tbe Porolna Treasure e I.•R. �llRCEA A Document Issued by Radu I ( 1 3'17-1 383)
e D.B. FUNDERBURK 1897. A Romanian Traveler through USA e The XV-th lCH : MARIA DA
GI�ORIA Al·BES PORTAL, CErJ A FREIRE D'AQUINO FONSECA (Brazil) e M. ALl 1\fEHMET Ottoman Chro­
nicles about tbe Romanians • G.D. PALADE Political =--otes from the Llte i9th Century (II) • P. GORNE CU,
G. DAVID Prince de Canlno: A ClariHed Enigma?

SOMMAIRE (Histolre roumalno) M. MU$AT, GH. ZAHARIA 1933-t 944 : La Luttc pour Ia coalition des
roroes natiooales antlhitl�rienncs • A. MJHALEA Des Roumains dans la R�sistancc rrancatse • L. CALIN 1941.
G. Cllincscu et AI. Rosetti d6ricnt Ia dictaturc d'Antoncscu • I. POPESCU-PU'fURI La terre - notre mere
• M. GR.UlATOPOL, G. ·ruESCU Le Tr�or de Porolna • 1.-R. MIRCEA Un document du temps de Radu I
( 1 377-1383) e D.B. FUNDERBURK 1897. Un Roumain voyage aulC Etats-Unis e Le XV-e CISH: MARIA DA
GLORIA ALBES PORTAL, CELIA FREIRE D'AQUINO FONSECA (Bresil) e M. ALI MEHMET Chronlques
ottomanes evoQuant des Roumalns • GB.D • . PALADE Notes pollliqucs de Ia fin du 19-�me si�cle (I I) • P. GOR·
NESCU, GB. DAVID Lc Prince de Canlno - une Onlgme �clalrcle?

CO�EPZARHB ( Pyuwoeun nCToprm) lU. M)'DIAT, r. 3AXAPBR t933-t9U rr: :Sop�o«Ja sa co�m&BBe coma
naqaoaam.�DJ�x abahTnepo8CKBX CRn e A . IIBXAJUI PyMYRbl 80 cllpaaeyacnow JXBIDf(eBlDI Coupot&:BJJeBJIR •
JI. K3JUOI t 94 t r. r. 1<3JDIBeCJ<y B A. POceTrK BYCTyDaJOT ll])OTBB �m<TaTypW AIITOBecKY e B. DOIIECK¥•
IIYil'FPL 3eMBoA map-nama Man e M. I'PA.MATODOJI, r. BJIBEOKY CoJ<p08111IlC 8 llopoBBe e B p. MAP� ••

llOJ<YI!feRT . apeweu PaJcr I (1377-1383) e J,t.B. <I>ARJlEPBaPK 1897. PyMW]·nytemecraeHBJIH B CIDA e XV··
MKRB: MAPBA A& rJIOPIIA A.JILBEC DOPTAJI, CEJlBR <I>PEBPE lt'AKBHHO 4>0RCEKA. (:SP83BJDIII)
e M. A.JIII MEXMET 0TTOMa.BCKlle neTOOBCB 0 pyM:YHax e r.J,t. IIAJIA.J,tE U011B'ik'leCJ<Be 8UierKJr J<O�a
XI X-ro aeJ<a (II) e D. rOPBECK¥, r. J,tABHl{ llpiiBl{ �e l<aRBBO - paara�HRaR Talaa?

tNHALT (Rumlnlsc:be Geschlcbto) 1\t. MU$AT, GH. ZAHARIJ\, t 933-1944. Der Kampf fUr den Zusammco­
sebluss der antihit.Jcristlschen natlonalen K.rAfte • A. MJBAI.EA RumAncn fn der franzOslschen Wlderstandsbc­
wegung e L. CALIN 194 f . G. Clillnescu und AI. Rosetti widersctzen sleh der Antonescu-Diktatur • I . l'OPESCU­
PU'fURI Die Muller Erde e M. GRAl\tATOPOL, G. ILJESCU Dcr Schatz von Poroina e 1.-R. l\URCEA Eln
Dok.umeot von Radu I ( 1 377-1383) e D.B. FUNDERBURK 1897. ·Ein Ruma.ne berelst die USA e Der XY.
IKQW: MARIA DA GLORIA ALBES PORTAL, CELIA FREJRE D'AQUJNO FONSECA (Brasilien) e M. ALI
MEHMET Osmanlsche Chroniken Uber Ruma.nen • GH. b. PALADE Politische Aufzeicbnungen vom Ende des
t9. Jahrbunderts (Il} • P. GORNESCU, GH. DAVID Der Prinz von Canlno - eln gekiArtes Gehelmntsz
� .

SUMARIO ( IJtstorla rumana) M. MU$AT, GH. Z.AHARIA 1933-1944. La lucha por Ia coalizacl6n de las
ruerzas nacionalcs antlbiUerlanas • A. MIHALEA Rumanos en Ia Resistencia rranccsa • L. CALIN 194 t .
G. CAllnescu y AI. .e Ll I cnrrcnlan Ia_ dlctadura de Antoncscu e l. POPESCU-PU'fGRl La tierra-madre e M. GRA·
Ro
llATOPOL, G. lLIESCU El tcsoro do Poroina e 1.-R. MIRCEA Un documcnto de Radu I ( t 377-1 38!l) e D.B.
FUNDERBU RK 1897. U n rumano vlajcro por EE.UU. e El xvo CICH: MARlA D� GLORIA ALJlES PORTAL,
CELIA FREIRE D'AQUJNO FONSECA (Brasil) e M. ALl MEl:JMET Cr6nicas otomcinas sobre rumanos e
GH. D. PALADE Apunlcs polllicos dcsdc fines del slglo X I X (Il) e P. GORNESCU, GH. DAVID El prfnci.oc
de canino -l,UD enl�ma dclucldado?

ABONNEMENTS : ILEXIM Departamentul export-Import prescl. Bucur.,tJ.

- strada
13 Decembrie, nr. 3, P.O.B. 136-137, telex : 1 1 226 ·

. .
•

mag REDAC'fiA : Gheorghe

Dolghin, loan Lacusta, Ioana Ursu Nasta�el, Ana
David, Florentina

istOric Maria $erbanescu, Marian $tefan

TEHNOREDACTOR : Anton Tinase
Bucurettl. Intrarea ·Mlnlate:­ CORECTURA : Georgeta Apreotesei,
rului, nr. 2, parter Secto­ -

nal 1, Ofic:lul �tal nr. 1 , Constanta Avram

Cisuta pottall 1 -702. Cod
TO 100. PREZENTAREA ARTISTICA : Radu Ion Popescu

Apare lunar, se gAse�te de vinzare Ia chio�curUe de dlfuzare a presel. Abonamentele se tac

Ia oficllle P.T.T.R., factorii po�tall· �i dlfuzorii din intreprinderl, 1nst1tutU, �coU etc., de la ora�e
� de la sate. PretuJ unul numAr - 6 lei, abonamentul pe 6 luni - 36 lei, pe un an - 72 let.
•

nparul execu�t Ia Combinatul � igrafic ColO

•• Sdnt.�i• - lucurefti

Jr-4-2_- 4_27-J
•